e

ANUL III. -No. 33.

'28 AUGUST 1911.

10 BAN!, NUMRUL

se

uip,

ESC

LITERAR
AEON/0MM IN TARA :

ABONAMENTIM IN STRINATATE:

3 la
Pa an an 7 la -Pe lase Inni 4 lat.
Redaetta i Admnistratia: Vilanif-de-Mtinte (judelml Prahova).

Ps az IS loI. - Pe peso We
A

SIIMARIO:
N. MIRA : Teatru de diletanp i teatru ambulant. - DELAZILI5TE: Prisoniera
(poesie) de lulia P. Hasde. - o. NHADESCH-ALBETT : Din lumea basmelor. - MIHAIL I. PRICOPIE: Nomenn, Numen, Lumen (poesie, dupl

V. Hugo). - 1.: Cugetirl. - 1. mtuu : Instrainata *(intImplrl bueovi:

nene). - DR. SILVI DRAGOMIR
0 noul Carte despre Brancovicepi.

De-aeuma-I pun iubirit tale eruee' (poesie) - M.

, BActu: Cinteee populare bueovioene. - I.: 0ronica.
MIHAIL I. PRICORIE :

Teatru de diletantl i teatru ambulant.

Din ce in ce mat bine se alcettuiqte dincolo de munfi teatrul,

- -de diletanti i cellalt teatru, tot as de nepretenfios ri de fo,

lositor, teatrul ambulant, - acesta din urmd tinzind sd intocuiascd pe cel d' intdi, oricit de reg retabil ar fl, din anu me
puncte de vedere, acest lucru. La ultima adunare, de la Mal',
a societeifii de fond de teatru s'aic luat mdsurile cele mai potrivite pentru a se intdri i asigura cit. se poate mat mult tru.
pele meritoase ale artigilor cdlettori. i putem ,sci ne a0eptdm
ca, la anul viitor, sd se constate i mai bune isprdvi din partea propagandiftilor de graiii bun, de pronunfare corectei de
moral de artd pe care i-a strins laolaltd spiritul gospoda7
resc al d-lui Aural Bdnufi.
Frafil noOri n'aic teatrul stabil, marele teatru cu palat propriu, cu actori cunosauf, cu, un repertoriu, begat i, felurit. fi-1
fdgeicluiesc numai; 0,, din an in an, cheltuiesc pentru dinsul. Cind
el va fl gata, deschizinduli triumf al porfile in centrele unde ne
vom fi, impus i, cultural, artigii formafi in condifiile modeste
ale trupei de ambulanfi ii vor fl de un neprefuit toles. Dam-

www.dacoromanica.ro

h_1/4

514

NEAMUL ROMANESC LITERA

unul ca Mil lo nu g-a petrecut o bund parte din vie* lui cu

-eropacen spinare fi cu creditorii dupd dinsul ?
leatrul cel solemn il avem. i mai avem, skald Zeitel Moda,
gi teatrele de yard g de iarnd in care zburdd imoralitatea i
se hlizege cinismul. Ca ce alta s'ar distra Jidanii de la bancite g prvlil Bucuregilor, clientela femenind a stradelor,
y

",

tineretul bine crescut de pdriny bogay g altd lume rmodernd, ?

Dar teatrul de diletany g teatrul ambulant, nu le avem.

Fried mi e cd nici n'o sd-1 putem avea pe cel d'intdO, panel
nu va fi intro noi o sclidaritate nationald care ea' fie in stare
a trees peste adinca preipastie a hotarelor de clasd. Vd puteti
inchipui oare pe bdiatul d-lui prefect ori al d-lui senator, pe ti-.
tzdru/ domn abia nurni i! deputat, pe fata d-lul colonel wind ro-

lurI, g incd in romelnege, IMO o Maid croitoreasei sail calla

de miller ? Ca ruine, Doamne, - mai mare decit politi protestate i fuga de la parin(t I
Dar teatrul ambulant ar patea set existe. El ar fl o datorie
de civilisatie pentru onorabilii domni directori, cari, in loc de
_

I"

'

all face vilegiatura conoid, ar trebui sd meargi in fruntea

artigilor incredintati grijei i conduceril lor. Ar fl destul.c4tig,
gi mat ales un incomparabil folos moral, pentru cine plie a-1
pre tui.

Bindcd, oricit de mare ar fi a fluxul spre Bucuregi - la lag

teatrul tine trei luni ; la Craiova, sd-1 cadent pe d. Girleanu Imulti nu vin in acest centru, g multi, venind, Wait re g az sd
steie. Dar teatru doresc g el sei vadd. 57, apes find, dacd nu
vine o trupd a Slatului, cu oameni pregettig eu talente dovedite, eu un repertoriu ales, sint primiti in aplause toy exploatatoril g coneprorniteitorii artei, toy betivii bird glas, toate matronele care tirdsc dupd ele unul safe dol primi-amorezi), toll
fug aril de Haft, tot acel jalnic alaiie de obraznici sa incongieng, cari irjosese o nobild artd,g prin piesele pe care le represintd, g prin fella cum, cuteazi a da represintagile.
Stoic mai tot timpul, g et, intr'un orcipl g spun ce am veizut
de atilea ori.
Se va geisi cineva care set inteleag cd asemenea critics a in
vedere numai binele general in domeniu! culturii?

N. IORGA.

www.dacoromanica.ro

--es

G. VISDESCU-ALBESTI : DIN LUMEA. BASMELOR

515

TULIP, B. P. HANDED.

PRISONIERA
- BALADX -

Voinice cavaler, invingdtor de-apururi

In luptele deschise i 'n mindrele intreceri,
0 clipd stdi, o slipd, din mindrele-ti petreceri,

Si mila ta lui Alix, frumoasa casteland,

Revarsd o clipd din vrerea-ti suverand,

In pieptul tall de bate al mild stint flor....

Din a' raid lanfuri desleagd pe o sclavei
Si 'n raga meet din urmd, in cintece de shwa,
Te-oiii prea-mdri, seniore, cind scris mi-o fl sd mor ! ..

inchisd in castelu-mi, in contra vrerii mete,

Ea piing ingenunchiatd de dorul libertdfii
qi-atept din clipd 'n clip, in numele dreptegif,
Sd pot zbura in larguri de mindre bolti senine....
i cit a vrea prin vrerea unui sortit de bine,
In pieptul cdrut ardd a dragostei fetclit,
Sd pot pluti pe riul viefii i iubirif....
In ochi-ti vdd o read din steam:
Sd pot pluti pe rial veil i iubirii:
Rai, vin'.., intinde-mi mina 0-mi fli tovardf uielif,
Alix doar pentru tine se numdrd 'fire vii!...
.

DELAZILISTE.

Din lumea basrnelor...

Margaretei.

impArAtia era larg de n'o puteaT tnAsura cu gindul, i impratul-Negru, un moneag cu pletele argintate, cu fata ca de
cear curatA, nu-r putea stpini gindul de cucerire, i, deed
barba-r albg. II arAta btrineta, apoi ochiI viol* 1urnino0* dove-

diet, In cuprinsul lor senin, mult barbAtie.

Locuinta impAratuluI era fcut in mijlocul unel pldurl
adumbrite in poalele muntilor stinco$T, lucrat in pirghir de
brad i mesteacn, cu rAzimAtorr de piatr vinat la temelir
i cu drugr de fier la incheieturi.

www.dacoromanica.ro
4

\
516

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Marea I intindea cuprinsul pAnd In poalele muntilor, iar

virfurile de stincl stag neclintite In fata acestor sglbgtgci/ ce
infiora sufletul de atit pusti fr margenT.
.

La sunetul buciumuluI ce despica intunerecul muntilor, brazil

41 Maned cetina, ridica sernetI virfurile, iar pima scoteatipete prelungl i ascutite.
Negru-impgrat e gata de rgzboiti. Marea .ei ridica furioasg
potopul de ape, izbia stincile de piatrg vIngtg, ce-I opintiati
valurile Inteo pulbere mgrunt ca mgrggritarul, i aducea pe
valurile ei uriae, in fuga gindulul, pe Vinturbatul, impgratul
VAzduhulul, cu oastel lui inchis in furtund i virtej.
Sint zed de an! de cind acest rgzboiti null real ggsete
sfirit.

r.

-4
1

LuI Zefir, fiul cel mic al impgratulu/ Vint, II alunecaserd ochildupd frumoasa Cicoare, fata impgratulul-Negru.
rdzboiul iubiriI e crincen, Doamne, i judecata tinereteI nu vrea sg-I gseascg astimpgr In sfatul bdtrinilor.
' Zadarnic Negru-tmpgrat rug& pe draga luI Cicoare sg-I

hotgrasa gindul i s pund odat capt la atita rgzvrtire.,

- (Sint Wen, buna mea copilg ! Buzduganul tremurg in
mina mea slgbit de btrinetg, i apor vreaii ca, innainte de

moarte, s te \Tad dug innaintea altarulul...

Fata nu scotea un cuvint, numal cg i se inrourall ochil
privirea eT se pierdea In zarea senind a Rsgritulul.
*

ei

Brazil incepeati s trosneascg in viltoarea vIrtejuluT MO. mild,

oimif 41 potoliafi striggtul i, cu aripioarele zdrentuite de
furtund, padurea oft prelung. Castelul 'ki elating coper4ul

infiorat de groaa iar Domnita, cu ochil One, cu obrajaprinl in pard, privia in largul Mril furioase, cg, doar va zgri,
printre noril negri millet/ in voia ngprazniculu/ \Tint, o read
de ndejde trimeas de drggutul el, mindrul Soare !
Zgdarnicg-T era ateptarea L. Fringindu-I genunchif, cu mi-

nile incrucisate pe piept, Domnita 41 ridica sfioasg ochil de

azur spre chipul Preacuratel, ti buzele-I albe ca spuma Mril
rustled rugAciunea de indurare... Nimic !
Brazil Weed rostogoliti in adincimile fr sfirit ; pAdurea
gemea hiving In viltoarea ngprasnicel furtunl. Doar stIncile,

www.dacoromanica.ro

'ne

G. VLA.DESCU-ALBEFTI: DIN LUMEA BASMELOR

517

izbite de furia apelor ce clocotiag, mal stag neclintite In fata

acestel urgil...
Negru-Imprat, cu puterile sfirsite, cu fata palkl ca de sfint,
aplru in cerdacul castelulul, slrut fruntea Domnitel ce 'Inca
tremura in fata icoanel si 9 rug sl aibl mill de sufletele ce

1.

,-

se sting...

Domnita-I incinse grtimazil cu minutele el de vestall, srut

-fruntea de cearl a viteazulul Imprat,i, cu buzele tremura-

etoare, zise:

- Stapine, facl-se voia ta!,'

Semnul plci fu asezat in virful celul mal inalt turnulet al

castelulul. Vintul Syr opri vijiitul. Marea i retrase inteo clipl
valurile in largul el, i linistea cuprinse supt pacea el sfintl

-Tinutul rsvrAtit de-atitia anT.

Domnita se ridfcl sfioasA, sgruta. chipul Preacurater,
rAzim capul de sinul tatlul.
Itnpratul if cuprinse mijlocul cu bratele, i, in past dotnoli,
o duse in pridvorul castelulul.
De-odatl pldurea incepu sl cinte, brazil Y aplecati cucernic
crestetele, apele intr'un susur domol i tremurag argintul, iar
florile aplecate spre arare strljuiafi venirea frumosulul mire,

Zefir, Pt-frumos din value.

Zefir Ingenunch in fata Domnitel, slrutindu-1 pala, intinse
inelul de aur, i, dupl ce primi binecuvintarea btrinuluI im,plrat, i scutura zalele prlfuite i incinse cu bratu-i de voinic
mijlocul suptiri si fraged al Domnitel.
Pletele lul de aur se rsfringeag in value usoare pe umeril
Domnitel, i gura lul micut, ce ascundea siragul de mrgl..ritare al dintilor, se alipi de fruntea seninI a mIndrel Cicoare.
Implratul li dete ultima binecuvintare.
0 barcl Impletitl in ferig i spuml de mare, ticsit cu albastrele: pe margeni, a zburat in valurile uSoare, pierzindu-se
,in deprtrile albastre ale Maril...
implratul-Negru, chid si-a vazut copila dug pentru totdeauna,
i s'ad impovlrat ploapele, buzduganul a azut, sfrlmindu-se de
stnc, si a rmas pe loc Impietrit.
Castelul i clatin incheieturile, drugil de fier cad in zngnit
_de catuse; brazil 41 fring mijlocul, i pldurea a. inceput sl
plingI, un plins nesfirsit

www.dacoromanica.ro

El

518

NEAMUL ROMANESC LITER -AR

In zorI de zi, cind Mindrul Soare deschise ochil de toc,

privi spre cuibul ihindreT luI, Infiorat de- atit pustid i nenoroc,
11 aprinse fata in [Marl, de Incepur apele s clocoteascl pinl
in adincurf i firea 1ntreag s scoat gemete ing.buite.

Zefir incepu a tremura de groazA. inteo chi* pletele-I de

aur se topir In pulberea mruntl, pleoapele-I azurg. plumbuite
i, trupul lul de voinic se afund in adincul apelor...
Domnita rAmase singurica, ingenunchiat pe margenea Mara :
voi SA-I spun Soarelul cl-I nevinovat, dar se pomeni fr
vedere i-I inchise, plingind, fata intre palme !
De-atunci, numal noaptea ii ridia sfioas minutele, ochif

albatri ca zarea ii capt vedere, mijlocul el e cuprins de

brate nevAzute, iar fruntea srutat de mirele afundat in adincul
apelor...
Tocmal in zorl, chid rsritul prevestete venirea Mindruluf

Soare, Zefir se aruncl in valurile Mira, iar Cicoarea ii ascunde fata, i-I cerne 'n lacrimi nenorocul de fat vaduvit..,Iulie 1911.

G. VLADESCII-ALBEVIt

Nomen, Numen, Lumen.

- DUPA V. HUGO. -

Cind totul fu sfirfit, i 'mpreiftiatif sori,

Din haos ridicindu-se strdlucitori,
Tjflj ramase 'n total ce li fu sortit,
SWni i, El nevoia 'n lumf de-a fl numit ;
Vi sitrii pica flint' a sferelor divine
Strigd spre noaptea trist' a lumil: clehovdhl..
Adinc cdzur' aceste fepte litere divine.;
ai-o parte 'n bolta cerului de Aliazdnoapte
De-asupra micil lung, tremurcitoare
S'aft transformat in stele marl, la numb. fapte
.

;
'

C U

Gi T

MAW. I. PRICOPIEe

ART;

,-

Ce Indrkneal s erezl ea ma! poll fi tu Insult

until Dumnezeti judeetor al nimieniciel tale!
.

www.dacoromanica.ro

i.

Inuaintew
I.

6
,

519

I. MIDU : INSTRAIRATA.

Instrinat.
- INTIMPLARI BUCOVINENE

'Saarele disprta dup o culme da deal, i amurgul de primavara venia lin eu mirezme de florl i imbrtio satul rsfirat pe '
vale. E..a lini0o mare, mal ales In ulita eeia cu oamenl sgrael.Pa pragal unel case miel stgtea o femeie tinrg cu ochil negri
indureratt ca oglinda ape! dupg furtung. Cgmaa f immos nf19rita era ca gi a Moldovencelor, dar, in loe da eatrinyi, purta o.
.fust de cit albastru. Sta aa rgzimat de pridvorul uit cu Ochil:
pironiy in gol, iar gindul it rtcia in imprgtia amintifflor. Sa.
veclea iartt la casa pgrinteaseg, In preajma celel maT frumoase,
gospodaril din sat.
Niel acum nu--0 putea da seama cum a apucat o ca 'ntr'o viltoare patima aceia, a smuls-o de supt aripa bunilor el pgrintl,.
cari o alintaa ca pe-un odor, i a instrinato. 10 aduce aminte
cum a mars lanaintea Pa0ilor salt dea de fgeut o bondit la
tata lul Frant. L poartg a prins-o da ming, i i s'a uitat adine
in ocht. Apol a venit lute() Duminecil, cind nu 'nail al lor acask..
a prins-o de mijioc i i-a spus eg vrea s'o lea de nevast.
Intr'o noapte far& lung, cipd vintul suna chemrl tainiceprintre crerigila pomilor cu mugurii 'cle8fAcu1, a dus-o in tirgql.
eel mare, unde a atat o sgptgining la tin 'rotar, o rud de-a la!
Frant. 0 sptmtn incheiata s'ati ngeajit cu dinsa a'o idvetenemtete. Acolo a trecut la nemtie, i s'a cununat cu dinsul Ha,
,

legea lul.

Clad a prim Vasile Miron de veste cg fata lat, unica lul &tar
s'a cununat cu an cake de Naamt, era ca scos din mint!. Nu4
mat

puteal cunqta pe omul acela bun i cumpnit. la -tokci..

ligtacia ceasurl intregt prin tarinele de curind arate, scorMonie

cu clrja lul noduroasg brazdele umede i tacit de fierul plugUluf,
bombgnind printre dint!, apol sa intorcea acas i lovia 'Ca-%
ielia In cale. Totul se schimbase in frumoasa luT gcspodgrie.

Slugil Mend ce vrea, ciel nu; era cine sa li porunCeaseg,

fecioril nu da en- zilele pe acas, de frica tatglul lor, iar lelea
Avramia, aka dat sprinteng ca o ,zvirlugg, sttea intr'un 691t
i-1 plingea odorul instrgiaat. Cu incetal .s'a potolit totul i-a

www.dacoromanica.ro

520

NEAMUL ROMXNESC LITERAR

intrat in vechial Ogg. Nina i gurile rutAcioaselor babe BA

tAcut, ostenite de atita cleveteal.

DupS Pastt trecuse anul de clad trAia fata luf Vasile Miron
ca o strin.S. Moldovenif, dad treceati pe ling dinsa, se uita
sfiof la o parte, ca i cind ar fl lost o artare. Nick) fats, nido
femeie nu mai sta la vorb cu dinsa, iar Nemtif o Priviati piezig,
ca. si clad li-ar fi furat o coinoarii. Asa tria ca o strAin, i, in
ziva aceia 'cind Moldovenif ist incovoiaii trupurile cu sapa 'n
min pe ogoarele cu ppusol, ea sttea cu minile 'n poalS, iar
brbatul ei bea la crism cu altt tovarlf. i gtia c are si vie
tirziti acas si are s-1 fring trupul supt lovitura cizmet si-a
pumnilor indirjitY. In zilele de lucru, muncia ca o roab, iar in
zilele lor de serbtoare sta singur ca cucul, pe dud Frant se
ducea la biserica nemteasd..Ce BA caute ea in biserica lorl Nu
bi stia limba, nu li stia sfing nid rugSciunile lor. La biserica
Moldovenilor, unde preotul vorbfste aga de frumos din usa alto..
rulul, nu putea merge. i asa a trecut un an, si asa vor trece

'

multi alp, del se vede ca i-a fost scris.

Crinil if innit crestetele giugase, si-st trimeteail mirizmele,
invluind-o ca 'riteo und pe biata femeie. Vocl rgusite str- bteat prin linistea insedrit.
I Trink' wir noch a Fasserl,
Trink' wir noch a Fasserl..:
Femeia lg pled trist capul, asteptind resemnat ceia ce avea

.1'

s Urmeze.

I. MIMI.

CILGETARI

--

Luxul modern se hrneste din tort,ele esentiale ale naturif

'ale umanittil pentru a lsa la iirma o grmad de peticl si
-.13fgrimSturi de fierarie' veche, plus sufletele tulburte pentru
totdeauna ale omenirif.
.

Mal bine te zugrveste ce al cerut decit cl al, dat.

*i in stiint ca si in allele : mat mindru e cine-o poart decit .

I.

cine-o face.
I
;

www.dacoromanica.ro

1.,

0 NOTA CARTE DESPRE BRANCOVICETI.

521

0 nod carte despre Brancovicesti

-UR MAREAnume legturf crede d. Radoni c le-a avut Gheorghe Brancovicl cu Constantin Filipescu, care va fi primit de la Brancovie! informatif scoasa din Latopisetele slrbestf cu privire la

veacurile al XIV-lea si i al KV-lea. lateresul Mt Constantin Filipescu

pentru Milos ObilicT It atribuie d. Radonie raportulul dintre el si
Gheorghe Brancovicf. Poate s fi cunoscut i pe LogofAtul Stoica

Ludescu, cum a stat de sigur In strinse legturf cu Stolnicul

Constantin Cantacuzino, care se si provoach odat la invtatul
ardelean Gheorghe Brancovicl. E bttor la ()eh! c Stolnicul
.

Constantin utiliseaz pentru istoria veche aceleasf izvoare ca si

Gheorghe Brancovicf, asi c nu-I mirare dad In expunerea lor
acestf dot scriitorl se ating de multe or!. Spre pild istorisirea
luf Cantacuzino despre raporturile dintre Constantin-cel-Mare si
Liciniu samn cu istorisirea luf Brancovicl, ceia ce Inseamn
cA a folosit acelasf izvor. AceiasT e cu desAvIrgire la amindof ex-

plicarea numeluf de Cutovlah. Influentef luf Brancovicl, si nu

traditief 11 atribuie d. Radonie i afirmarea luf Cantacuzino despre

originea &bench a Basarabilor.

Toate acestea, ca i relatiile personale ale lul Gheorghe Brancovicl cu Stolni3u1 Constantin, ni da dreptul s tragem conclusia ca Brancovicl s'a folosit In Bucurestf de biblioteca Stolniculul Constantin. Preocupatiile luf literare In Bucurestf le
vAdeste si Cronica sa scris ronatineste, care este un fel de schitil
a Cronicel sale celel marl, pe care a scris-o In Viena.
In acest capitol din urm ni (IA d. Radonie o minutioas analisA a Cronicel, cu Insemnarea izvoarelor pe care le-a Intrebuintat
Brancovicl pentru anumite prtf, si la urm ni lnftisead influenta ce-a avut-o el asupra celel d'intit generatil &best!
.

d up dinsul.

Din acest scurt resumat al operel d-luf profesor Radoni, in

care am scos In relief mal mult lucrurile care ne intereseazA
pe no!, se vede importanta covIrsitoare pe care o are. Ea ImbritiseazA aproape toate problemele cu privire la Brancovicestl, care

at avut darul s preocupe odat pe istoriografil sirbf i ro-

minI, i, dad nu le resolv definitiv pe toate, arat totugl calea

adevArat pe care pot fi ele dasleg ate.

www.dacoromanica.ro

522

NEAMIJL ROMAN= LITERAR

-

Vedem pare& hate() noua lumina pe groful Gheorghe Branputem aprecia dupa impresiile
coviel, i epoca sa nu o mal
noastre, favorabile sail nefavorabile, dar nu totdeauna drepte.
D. Radonie se apropie de eroul sad ea WI cerceteza viata, s i-o
analiseze pas de pas gi s4 fixeze insugirile care, strins imbinate eu toat personalitatea luI, ia adus o viata destul de viforoas. Prin urmare nu ni-1 infatiraza pe Gheorghe Brancoviel
ca pe un garlatan fara parecha, cum at Mute ali1, ci incearci
a patrunde in modul lul de &dire spre a da o dreapta explicare nenorocirilor sale din viata, precum i succeselor efemere
gi de la o vreme farmeculul, pe care 1-a avut acest (pseudoDespot)) asupra contimporanilor sal, gi pand de curind i asupra
adeptilor romantismulu in istoriografia slrbeasca.
o
Groful Gheorghe Brancovicl, omul ambitios, Inzestrat cu
bogat fantasie, crescut de fratele sail Sava, Mitropolitul Ardealulul, care ia sdit in Bullet ideia despre originea domneasol
a familiel sale, ideie care avea el s'o lumineze pe cale literara cu dovezi faurite de el insuel,-a fost ca om politic naiv
81 sa razime
gi nereal : nu gtia la imprejurarf hotarltoare
pe realitate i sa-0 cum/Au-lease& adevrata valoare personal, el
totdeauna let pretuia mat mull puterile. Memoriul sail din anul
1673, cater residentul austriac din Constantiaopol, gi cal innaintat de el, in 1688, la Viena, dovedese aceasta pe deplin.
E de remarcat ins& ea, pana in momentul clad a fost prius
la Cladova, Slrbil lilt nu-1 prea cunoeteail. Lulea ce a fost prim
ins, numele luI patrunde la masele poporulul sirbeae. Temperamentul sad viola i ambitia nemrgenit nu 1-ail putut impka
nictodata cu gindul c lumea poate trece peste el ca peste un om
mort politicegte. De fapt, el, in captivitatea sa, gi-a vzut rea
fund, aga, far arose
' 'lute ham citva aspiratiile, recunoscut,
conducator al Strbilor, eari i-ail adoptat gi
gi armata, ca im
wept unele din ideile sale politico. In acostd color! ni 144geed d. Radonie figura grofulul Gheorghe BrancovicT.
Bogatul
aparat 2tiintific cu care gia inzestrat d. Radonie opera
4/i
.
sa, materialul extras din diferite arhive i criticat cu o largO
pricepere de autor, care ma! posed& i Intinse cunoetinte In 0meniul literaturilor istorice ungureetl, ruseet1 i romaneeti, Fal,t
mime abut fault cu putinta sa ni dea o multime de lucrurl nof,
literare ivite In
ci i.a ugurat i deslegarea veChilor controverse
jurul Brancoviceetilor.
.

www.dacoromanica.ro

.
0 NOTA 'CARTE DESPRE BRAN COVICWI

523

Se Intelege c inthnpinam intrebarl pe care nu le-a putut

resolvi definitiv nicI d. Radoni, iar solutia data de dInaul altar
chestiunl nu o putem primi.
Ma, spre piid, d. Radoni admite b parte din tabela genealogica, Infatisata de Gheoi ghe Brancovicl, incepind cu stramovi
*sail Avram Brancovici (fig. 1).

Daca hula luarn In consideratie declaratiile faeute In anul

1629, in Putivlia, de Mitropolitul Lorgin BrncovicI, atund ta
A warn

Gheor ghe

Moise

Danil

(Eniscop in TOO)

Lazr
(episcopul

Solomon
(episcopul Sava

Longin Brancovicl)

din loan)

Petru
r

loan

;
I

Simion
(Sava)

Fig. 1.

'

Gheorglae
(Groful)

Nemnioscut
I.

I
I

Solomon
(episcopal Sava)

Danil

'
I

;i.

I
I

Necunoscut-

.
'

loan

LazirLongin Brancovicl
Petru
.

Simion
-

Fig. 2.

www.dacoromanica.ro

.11

Ghelorghe

524

NEAMUL ROMANESC LITERAR

bela aceasta genealogid va lua o infatisarer care s se deosebeasca de cea precedent& : asta ar fi o greutate. Pe urnd i ipotesa identittii famine! Rat cu Brancovic! intimpin unele greuttl.
-

De ce nu aminteste Gheorghe Brancovicl in cronica sa 1E131odat de aceasta ? Si CUM se face c pe llng Brancovicil notri
din Ienopolea mal intilnim o alt ramur a aceleiasT familif, represintat prin Ognian Brancovic!, a calll fat era mritath dup
Feldvri Gabor ? Cind avem doug familil inrudite care poart

numele Brancovid, e cu 'neputint s admitem ca amindou

si ail luat acest nume spre a inftisa prin aceasta originea familiel din Despotil sirbestl. De altA parte, d c innainte de Sava
tim, cA Mttropolitul Longin i Ognian Brancovid purtaii acest
nume, cred cA nu-1 indrepttith presupunerea d-lul Radoni cA
abia Sava a inceput a-1 purta statornic.
E cred innainte de toate cA relatiile familiare "ale Brancovicetilor se vor putea stabili in mod definitiv numal atund cind
vom cunoaste bine si istoria famine! Rat, care a avut dou ramificatil, una cu fiediul in Lipova, cealalt in Teiu si Vint.
0 comunicatie dela Academia a d-luf cavaler de Puscgriul supt
titlul de (Dona Zamfire, cu adausul fcut de d Iorga a, ni des-'
. copere gruntele de adevr care exist de fapt in igtorisirea ne---buloas a d-lul George Branco
despre inrudirea Basarabilor
cu Brancovicil din Ienopolea. Dad Brancovicil - cum de sigur
-

ar admite d. Radovi - pot fi urmasil acelul Petru Rcz din

Teiu, care a luat de sotie pe Zimfira Postelniculuf 8 Ioan i a
Domnitel Stana (care Stana era fata lul Mircea Ciobanul i sora
lui Petru Schiopul), atuncl ne-am mal lrouri putin.
Si, dad in locul lul Avram din genealogia nesigur si confusa
a lul Gheorghe, am pune pe Adam Rdcz, fiul Doamnel Zamfira
de la care si-ar trage originea Sava 0 groful Gheorghe Brancovie!, atunci am avea o explicare pentru traditia veche a famine!,
care se chum a fi din neam domnege, 0 am putea afirma poate
cA in vinele Mitropolitulu1 ardelean Sava 0 in ale frateluf s
Gheorghe mat curgeata citeva pidtur! din singele domnesc al Ba
sarabilor. Afirmatia aceasta ar fi ins prea indrzneata, 0 nu
ni-o putem ingdui, cit vreme nu ni dovedeste, in Mod neinAnalele Academia Romine, Her. II, XXIX.
2 Viafa femeitor in trecutul romeinesc, pp. 41-4. Cf. si stuainl lul
Grecianu, n aSiptAminas d-lul Paul Grecianu, an. 1911.
3 Mal tlrzill a ajans LogoLlt (ibid).
4 Ibid.

-Ar

www.dacoromanica.ro

tefan

'

MIHAIL I. PRICOPIE : DE-ACUMA-I PUN IUBIRIT TALE CRUCE,

525

doielnic, d. Radonic eh una

i aceiasl familie a putut purta

dou nume : Baez i Brancovict.
Alta ipotes a d-lut Radonie care nu ni se pare sprij:nit de
argumente suficiente este aceia prin care incearc d sa a ar6ta
c Mitropolitul Sava l-a crescut pe fratele s mat mic Wind
In sufletul star ambitia frd hotare i ideia ca et War cohort din
neamul despoplor Skimp. Am urmrit ea luare aminte expunerile i argumnntarea d-lui Radoni, care lush nu m'a putut
convinge In casul de fata.
Du/A acestea /Amine s constatm meritul incontestabil al d lut
Radoni de a fi studiat temeinic i lAmurit de-ajuns una din cele
mat interesante, dar i mat grele probleme ale istoPiet slrbesti.
De sigur, ea istoriografia shrbensc It va fi recunoscatoare, precum recunotint ii datorim i not pentru frumoasele pagint
pe care le. a saris despre Mitropolitul nostru Sava Brancovicl, care
.

14.

nu ni mat evoc rusiuoase aducert aminte, cum pretindeail

unit, ci ni apare lards% cum le-ail deserts vechi nostri istoriograff,

suferind temnit i moarte pentru credinta Biserich sale.
DR. SILVIU DRAGOMIR.

De-acuma-T pun iubirii tale cruce!

"

De-acuma-i pun iubiril tale cruce:

Md 'nchid in mine insumi ca 'n estate
Sd-mi piing atitea marl sfarimate,
Sci nu-mi mai veld norocul cum se duce L..

La ce-cq mai sta ca doruri set m'apuce

Chinuitor, ca 'n vremuri depdrtate,
Cit limp atitea vorbe-a lost uitate?
De-acuma-i pun iubirii tale crucel...
Scrisorile primite 'n rose plicuri,

in care arde 'n orice freed focal

lubirii, li le-ascund, - imi par nimicurl,

Seirmane frunze, prea din limp uscate 1

-Eft nu te uit: cercind sd mi uit norocul,
Md 'nchid in mine doar, ca 'ntr'o cetatel
,

MIHAIL I. PRICOPIE.

www.dacoromanica.ro

526

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Ontece poporale bucovinene.

- CULESE DE M. BACIU -

Frunz verde de pe nucl,

Cin' stria dragoste dulcl,
Care-I corbil carnea'n bootS

ciolanele'n butucl.
Cin' stric dragoste dragi,
Care-I corbil carnea'n fagI

Si ciolanele'n copacl.

Cine ne-a stricat pe nol,

Pe nol, bade, amindol,
Aib casa cuculul
Si odihna vintulul,
CA nici cucul n'are cas,
Nid vintul tar aleasa.

Foaie verde grill mrunt,

Din Sirete pana'n Prut
Trig iubite c'am avut :
Una'n deal i una'n vale,
Una pe coasta cea mare.
Cea din deal ca si-un phar,
Cu gurita de zhar ;
Cea din vale ca si-o floare,
Cu gurita de migdale ;
Cea din vale de pe coast
Frumusicd-1, dar cam proast :
I-am dat nframa s'o coas :
Niel n'o coas, nicI n'o la*
Niel nu mi-o trimete-acas !
.

CUGET ARI.
Ipotesa e o Intrebare la care natura e chemati s rspunda,
I.
i ea nu se grbeste totdeauna.

www.dacoromanica.ro

-;

1k,

527416

: cuGETAnr
Iva

CUGETARL
Bnuiala cuiva It( arid ce al putea face In paguba lul.
FA-tt datoria orIcind. Totdeauna va fi cineva care s te vada,

lu insult
Lenea e o sinucidere Mina.
Prietenil BA tU vez1 des ; altfel i-ar vain dumanil tM.
NerecunNtinta are o voluptate pe care poate n'al dreptul s'o
tulburl.

Gindete-te totdeauna cA viata nu d, ei inaprumut numal.

Civilisatia e dobbada.
1'

la tiintk cea d'intai descoperira loupe un drum de osteI.

nell care se mintuie numal odat cu viata.

CRONICA.

Ce poate scrie un skean.

Facem loc acestor caviar! i scrisoril ce o intovIrgfegte:
LICIT CULTURALE.

Din sfinta luming cere3scg,

0 raza lsatu-ni-a Domnul
Ca celor din intunerec
S'alunge i noaptea i colonel.

mulp-s, Doamne, mamma !

'Naomi% in oceanul uitgril!

fi nu e oceanul prea mare,E cit fatinderea tort!.

Tgria, m5rirea si viata
Neamulul de azi si de mine,
Ostiril acestel o cerem:

Marete-li raza, stapine I

www.dacoromanica.ro
A

,.
'

11,

N.

NEAMUL ROMANESC LITERAR

528
,

'

ri

Din raza cea Mint' a luminil

Un mindru luceafar s'aprinde
peste 'ntreaga suflare

Bomb* lumina-il intinde,

'

i blinde
Cu initial qi gindurl curate
Se 'ntruchipez din lumina .
strig adreptate, dreptate to

Bi suflete Lune

tot ce-I suflare routing,

De pretutindenea, vine
Drept la izvorul luminil,
Si vada cararea spre bine,
Onorate d-le Redactor,

Injghebarea versurilor de mal sus vA e trimeasa de un teran din col

muna Cirja, judetul 'futova, intr'un moment de insufletire pentru marile serbad din Bucureol ce iLigan le da in vederea mareluI scop ce 'urmarelter
(and send aceste versUrl, mi-s giadurile la plug, la coma si la grins de pe
chop, gi-ml stall boll injugag pentru plecare. Mal indraznesc sa va 'spun ca
eel ce Berle aceste rindur1 n'a invatat decit cineI zile la icoala primara rural& i a fost sluga la d, t. Cap, invatatorul din Cirja. Pentru acestea va
rog sa-ml iertati indrazneala, daca nu media lumina .tiparaldf.V. CHEB AC.
* Colaboratorul nostru, d. Oh. Vldescu-Albeti, 41 stringe supt titlul Pe
Clinduri" poesiile (Rimnicu-Vilcil, tip. Matei Basarab). Sint versurl bune i cele
mai curate intentii.

A aprut:
N. IORGA

SERBARILE DE LA BL.AJ
INSEMNATATEA LOR

POLITICA, CULTURARA

'

I LITRARA
Pretul 30 de bard.

N. IORGA

Partea Rominlior din Ardeal i Ungaria

IN

Cultura romneasc
Pretul 30 de ban!.
TyPOGRAFIA clIacANUL ROMNIKSik, VILRNII-BE-MUNTE (FltikeiTA).

www.dacoromanica.ro