Anul y, N-1 7.

:-

"

26 Februar 1912.

Io Bani 'Nurnaru1.

N I tIZA ALT<RILOR N

tLITERAR
o

COLECTIA Vilna
D. Gh. Oprescu a scris un dildurds
arlicol prin care deplirge putinta unei
instrdindri ori risipi7i a tablourilor ma-

'

relui Grigorescu, pe care, cumpdrindu-le

t cu jertfe,

lea pdstrat cu sfintenie d. Al.

Vlohuld.

Autorul articolului doria ca el

scl

ajungct supt ochii cui poate impiedeca

-aceastd pierdere, adecd a ministrului
de instructie, on; de gust i cunoscdtor
ales al artei.
,

gi not am dori aceasta. Statul nu

'

poate cere until om cciruia marele sail, ta-

4'

1.

,
-

,lent lipsie de mid mijloace nu i-a putut

da fi o mare avere, sd facd unul din
acele darurt care se zic regale flindcd le
faceati vechii regi din povegf, cari n'aft
exietat poata niciodatd. 9i Statul, iardsi,
nu poate, pentru demnitatea tut, ed lase
ca aceasta comoard sd fie rdspinditd la
inttmplarea pottelor i vanitdilor.
Se aaunct deschiderea apropiatei a
unui Muserg Grigorescu in Parcul Carol.
E toamai timpul ca el sd fie intregit, i,

.`f din partea sa, d. Vlahufd ar ajuta de

cigar aceasta,.

ABONAMENTIIL:
in all, pe au, 5 lei; pe sese luni
3 lei.

- in strainitate : pe an,

7 lei ; pe sese luni, 4 lei.

N. IoapA.

N. Jorge : Colectia Vlahnt. -N lorga : Stilul presei neoastre, (idel dintr'o conferinti
-tinuti la Tirgu-Jiiului). - Irina G. Loma : intaia reinuscare.11. Onciu/ : Cintece poporale din Bucovina. - Iusemniri. - PUcovinean : Un dant bncovinean : Arcanul.

Sumar iul :

www.dacoromanica.ro

NEAMUL ROMINESC LITERAR

98

Stilul preset noastre.

--

1DEY DINTIU0 CONFERINTI TINUTI LA. TifIGTJ-JIIULUf.

,

E netgAduit c presa a avut un rol in desvoltarea nimbil

romgries11 literare, a stilulur vioi, nervos, pasionat, cu scg-

learn./ de spirit si fulgere de minie, cu nuante ironice i cu

izbucnirr de patimg, care se potriveste pentru polemicile politice.

'

Acest rol se cuvine sg-1 schitgm, rectificind greself i prejudeatr i Mend dreptate celor cari n'aiA cgpAtat-o poate in
de-ajuns pang acuma. '
Cum se stie, presa noastr, afarg de incerart de a da buletine
de still in vremea rgzboiului ruso-german-turc din 1787-92
de la 1829, cind a
i apot a luptelor lui Napoleon, dateaz g.
aprut Albina, lui Asachi i cCurierul luI Eliad. Aceste for
nu grail altceva decit un indicatoriti oficios comandat de Guvernul militar rusesc supt care se gsiag atunci principatele.

Ceia ce ail pus de la ei, dindu-1 in foaie chiar sa in su-

pliment, redactorit, nu era, si nu putea sg. fie, un material politic,

ci elemente literare i culturale, din care ail iesit apor cele
d'intaid reviste romAnesti, a cgror menire si ale dinar foloase
nu e locul sA. le pomenim aicr.
atunci, mat clgungtoare prin
' , De alminteri censura functiona
prostie cleat prin rutatea minuitorilor marilor foarfece ofi-

ciale. Pentru un articol despre whist oil pentru pomenirea

faptulur cg in Rusia e frig iarna, se putea inchide o publica-

tie. Vremea propagander si luptet politice, fie si in forma cea '

mar feria si mar blajin, nu sosise incl.
Anul '48 'Area ca va da un scurt specimen al to nulur national si local in polemica despre ideile de Stat i faptele publice. Se stie c in Tara-Romaneasa tineretul a intemeiat in
Iunie republica de patru lunT, pe care o cgpgtasem prea usor
ca s'o putem pstra prea mult For aparura, dar nu pentru a
purta un rgzbohl cu dusmanul, care astepta baionetele rusestr

Nizamit Sultanulur Mahmud pentru a iesi la ivealg, ci

pentru a glorifica in frase lirice triumful si a enunta ilusiile
pe care el le trezia. Asa s'a scris in Pruncul Romin> al lui Rosetti, care nu e de la un capt la altul decit o dulceaga pros
romantica.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA : STILUL PRESS! NOASTRE.

"

99

Urm a. contra-revoIutia, cu foarfece i mal lungi si mal as

cutite. CitIva anT, discutia despre afacerne TUblice fu cu totul
,oprit. Glad, la 1856, incepu a gitatia pentru Unire, se scrise.in

Moldova, de condeie ca al lui Koglniceanu si ale fruntasilor

politici si culturali al timpulul, cu acel larg avint nobil spre
idealul cel maT firesc, pe care-I ingAduia suprimarea piedecilor

.de atre un om cu intentiile i caracterul lui Grigore-Vocla

Ghica. Se poate zice c stilul luptelor politice incepe a se
forma. Ca si aiurea in Europa, de alminterea, el e Ina doctrinar, solemn, difus. indat. ins - Turcia avind speranta cl
ne-ar putea face In adevr parte integrant- a Imperiulura

restabilind cen-'

telegraful din Constantinopol opri desbaterile,

Sura i silind astfel foile care nu' puteati lucra supt regimul
ei s-I interup aparitia:
in epoca lui Cuza-Voci procesele de pres i - represiunea.
politieneasca n'a lipsit. Fireste niume foi de vehemente ata. cur! personale impotriva Domnulul, ca ale viitorilor 'rsturntorr de la 1866, trebuiag sZi se tipAreasa in straintate, trime- tindu se in plicuri inchise. Opositie se putea face Ins in foile
ingaduite i s'a fcut. Intre gazetariT, timpulul, acela care a fost
,cu adevrat gazetar, si nu scriitor de literatura, Irtcit la un
.

ziar, a fost Cesar Boliac, a arill pros bogat n'a gsit ins

nota care se potrivia cu temperamentul cetitorilor, de altfel

putini si deprinsi cu cetir! literare.
Un desfrld de caricaturi si de batjocuri la adresa celui cg. zut prin trdare se deslntuieste, cinic or! furios, dupa noaptea
infam din Februar. in, aceast ziaristia incepe Domnia prinCipelu! Carol.

De un stil al preser .abia Se poate vorbi ina. E de new

teptat, dar cel mal gazetar, fiinda era cel mal pamfletist, e
Hasdeil, violent, de o nedreptate pasionat, ironic, musator,
fanatic, atitind; cu o patim sincer i supt o curagioas iscglitur, instincte populare bune i rele, Multe din afti,olele foil
sale (Traian) ar merita de sigur 81 fie pstrate.
Cea mai mare parte din foi rmin ins in redingotd i cu
guler innalt. Morga anilor 183o-4o, sectarismul pontificant,
jocul profetic cu abstractiile caracteriseaz pn in ani! 1888
presa liberal, ti frunte cu (Rominub lui Rosetti, rmas aseme,-

,,nea cu el insusl, i cu noua. Voint Nationala,, care, condus de

,

www.dacoromanica.ro

400
4

NEAMUL ROMANESC LTERAR

.

credint agera a lui G. Cantacuzinb, n'a apatat decit mat

-colaboratil literare ca ale d-lor Delavrancea i N2Xenopol, cad
n'ag adus de fapt, cu toat stralucirea artistica a articolelor
unuia i ctiltura distinsa a celuilalt, un element 'ziaristic propriu-zis, o contributie real la stilul- jurnalultd, care nu poate
avea vreme pentru figurl splendide i interpretatil filosofice.
In apropierea apulul 1888 aparu foaia de lupta Epoca,,.
scoasa de tinerii conservatori, atutici intorsi din strinatate.
Ea dadu de la cele d'intiii numere, pe linga literatura buna
sCriitorilor celor mat finer!, articole violente si din ce In cemat bine scrise. Se poate zice ca ziarul acesta de rasturnare,
in care nota scurta, "agresiya., spiritul amar, imprecatia cruda."; P.
stapiniag, a deprins publicul politic cu anume cerinti ale pre-;
sel moderne din Apus.
Tot pe atunci aparea Lupta lut Gheorghe Panu, foarte,
mult cetita, Intaiii in anume cercurl din Moldova, apoi i In.
lumea romaneasca din Bucurestl.,Panu, scriitorul de mat tarzirr
al cSaptaminif,, pe care cu atita desfatare o esavuraiip cercurile advocatesti, era un fost profesor de istorie i autor de in.

-:

cerarl in critica istoria, ajuns apor, ca de ,obiceiti, prin functie

la politica militint. Ziarul s trebuia s aib acest caracter :

Insusirile de intuitie fulgeratoare, de scinteietor spirit, de
micare rapede, taioas, ale gazetarultd, erati inloduite la el
prin meditatia solitara i hursuza, plina de o veche pasiune
tenace, personal totdeauna i niclodat politic, a cugetatorulid de cabinet. Articolele erati fragmente de studil servit

cu bucata, in fiecare zi, cu trimeterea la ceia ce era sA ur-

qr.

meze. Cultura variata, de si putin solid, a scriitorultd, minioasele lui pornirl distrugatoare, logica sa, nu fail sofisme, Il faceati,
interesant i temut. Ca scriitor iris, Panu nu era un artist
care se neglijeaza in spontaneitatea gllglitoare a inspiratiei
sale vesnic vii, ci un om care, lipsit de cele mal multe din
mijloacele scriitrultd, afecteaza dispretul pentru o forma distinsa. al aril instinct nu-1 are si a aril ,formula n'are nici
strtiinta, niel ragazul s'o caute.
Tot atunci batrinul Beldiman dadea, cti" o zgomotoas sinceritate, cAdevrul, anti-dinastic, cuzist, republican. Era multa
verva in acest orn din generatia lui Koglniceanu, totdeauna
capabill ide anume atitudini, impuntoare in revolt. De fapt
7

www.dacoromanica.ro

,44:

IRINA G. LEOCA: INTAII REMUWARE

i."
.

'

'

401:

acest tumultuos pasioniat nu era atit dusmanul dinastiel noul,

pe Care o tratA cu tonul until Rochefort fata de Napoleon al
III-lea, cit dusmanul sA, neierttor, chinuitor, tragic, pentru
acea clip de negligent a prefectulul de politie din Februar
1866, care adormise la usa stApinulul pe care era dator, - i
-era gata cu jertfa vieti! lu! - s-1 pAzeascA.
Si cellalt tAdevr,, de astAzT ? Ca sA caracterisAm opera
:neastimpArtil viclenil a .d-lor Honigtnann-Fagure i Braun.stein-Brnisteanu, dublat! i mascatl ma! mult sag ma! putin
.de grosolana suficient naiv a d-1uLC. Mille, nu trebuie sA
alergAm la tipurl create de nol. Cele pe care tot el ni le da,
-stilt Inuit mal corespunzAtoare. VA aduces! aminte, in Manase,
piesa de defAimare a societtiT noastre intregr, pe care a dat-o
teatrelor noastre nationale Ronetti-Roman,- acel Zelig *or, titgator, cinic, indiscret, provocant, intrigant, mincinos, lingusitor,
totdeauna interesat ? ET bine, Zelig Sor al presel romine e
AdevAkul,.

e-

-4

N: IORGA:

Intia rernuFare.
Lul Alecu Ivanovici.
,

Ce bucurie pe Alecu ca se Incheie, in sfirsit, ziva asta de

forfot, de insufletire, pentru feme!! cFenieile, smut mama, bu-.

.cAtarita, jupineasa. De az! dimineat, de chid se pripesc di

sus-jos; de jos-sus, legate cu basmale la cap, aprinse la fatit.;
iar pe pesteld, pe brate, pn pe ..mineca suflecatt albe de
-fAinA, pestrite de b6iA.

Alecu stie cA-1 Simbta fastilor, a se fac cozonacl, c tre,buie sA stea binisor, sA nu incurce pe cel marl la treabA, dad(
vrea 's gseascA mine dimineat, 6u1 rosif, ouate de iepuras
in ciubotelele noul...
Si, cum mat stia a

nu face ca bbatil s se amestece in

zospodria ferneiascA, s'a plimbat si el, cit a tinut ziulica, de

ici-colo prin ograd, pe cerdac, cu minusitele la spate, cu nAsucu' pe sus, fluierind o arie, in sfirsit cum se tine .tata clad
se plimbA.
a

4,

www.dacoromanica.ro
It

"/
1

NEAMUL ROMINESC LITERAR

102

cuprinda cotul sting in

E drept c luf If vine cam gred s
end tine brapalma dreapta si in palma stinga cotul drept impreunind detele la spate, dar se cazneste si el, cel putinbeirbat i barbatul
getelele de la amindoua minile, fiinda el e
s plng ca fetrebuie s poata ce vrea! Precum nu trebuie
sa
se infioare and
tele, ori s se teama prin Intunerec. ori
ca tata!
intra in apa rece. El e v3inic nascut! El e barbat,Doamne,
Si ziva de mine e zi indoit de mare : invie cDoamne,
zi de barbat ; de
cel rastignit de Jidani, i mal e intaia luf
pan acuma, cu
mine se imbraca cu straie baietestf, nu, ca
rochite, de ridead boieril de el, si-f ziceai'.1: duduie.
fie lung! pan' la calciie pantalonif !
' Ce bine ar fi fost s

De ce Meta n'ad mustatf i barba,

n'at voie sa fumeze ?

Cocuta, ci : Alecule,

Dar si asa, de mine n'ail sa-T ma! zica.:

el are s
mal. Asa cum se vorbeste intre oamenl mar!! $i (bra, raspunda, tinind minile in buzunare, si are s zica. :
ca tata...
Acuma se foieste in pat, nu poate adormi, mar striga mamer
ciubotelele nou, s le gseasca
s-r puie la picioarele patulur
ciubotelele in mina, cu
iepurasul, i, and s'apropie mama cu
striga
voios,
a bate 'n palme, a se
straitele pe brat, prinde a
slta pe genunchi, in asternut. Pe urma, tot ingenunchiat cuma

'

'

albastri cu bumbI de aur,

sta, a tras la el pantalonasil
haz, a ridicat

prins a suci ghetele noul in mina. Ba, ca de un

de astede jos si ciubotelele luf vechf, ca s le pun alturea
ride
in
hohote
de
lalte. $i, cind le-a vAzut allturea, a prins a
forma caraghioasa a celor vechf...
Dar de-odat risul i se cam moaie... Ba nesigur, uimit, le
capriveste, zimbind, ciubotelele luf vechl, strimbe la virf, cu
roas
de
tot
puta creat ca o fat de mosneag, cu turetcuta
,

de-asupra toculuf.

$i, din forma lor cunoscutd, familiara, i se pare ca ceva

trist, ca jalea unef prsirf, pornete. $i amintirea jocurilor cu
aceste tovarse laolalt if reveal in gind, i, alAturi de ele,
ciubotelile noul i s'ad prut reef, lapene, ca doug chipurf
,

strine .
0 duiosie nelamurit Inmoaie inima brbatulul de cilia anf,
'
sufletelul lui se tulbur ca de o remuscare, In clipa tradd-

s;

www.dacoromanica.ro
5

5-

11

f.'

103

ILARIE ONCIUL : CINTECE POPOR ALE DIN BUCOVINA.

rit unor prietent credinciost... UitA c lacrimile Sint acute numat pentru fete... Si Intr'un suspin IngInA, ascunzlnd obrazul
la pieptul mamen
- SAracele bAtrinele mele !...

f.

IRINA G. LECCA.

I101111

Ontece poporale din Bucovina.

- CULESE DE _ ILARIE ONCIUL. -

Mar de'n sus de casa noastrA

Este-o floricicA albastrA ;

Mat de'n sus de floricicA

'

Pasc call lut Ionia ;

Mal de'n sus de cait lut
Sede singur dumnealut :
Cu mantaua umbrA-I face,

Cu basmaua vint t trage,

$i mie cu mina-mi face :
(CopilitA vinA 'ncoace, ;

$i trimete slugile
SA-I dea mindra buzele.

Da' mindra n'a apiet

' SA dea gura pe-un bliet ;

DoarA mindra n'a turbat

SA trimeatA gura'n sat.

rt

Somnu mi-I i m'as culca,

-

Tot atept poate-ar pica

BAdita de undeva.
Somnu mi-I si a dormi,
Tot Wept doar a veni
BAdita de unde-ar fi :

A zis badea c'a veni

DacA lun' a rAsAri.
Ies afarA, luna-1 bine,

$i e cat : badea nu vine.

Da' ell Ohl de ce nu "vine.:
CA nu-1 lasA maicl-sa,

www.dacoromanica.ro

4,

NEAMUL ROMA/USG LITERAR

104

N'ar ajunge-a-I insura,

Niel nepotr a legAna,,
Niel nepoate-a.desmierda

..

Du0A -casa lui Ionic

Sed dor pur de rindunicA :

Unul zboarA ei se duce,

Altul rAmine i plinge :
AteaptA-ml, frAtioare,

Ca sA-tar creascA aripioare,

Aripioare de argint,
SI zbuiArn pe supt pAmint,
PAn' la maica la mormint.
Mlictita and ne-a vAzut,
Ne-a 'nceput a huciui.
- Star, man* nu huciui,
SA-tr prindem a povesti,
CA tAtuta s'a 'nsurat
Si rea maicA, ni-a luat.
Si umblAm din sat in sat,
Ca copiii de sArac,'
Si umblArn din cut in in cut
Ca copiii de 'Mprumut.

s,

FrunzA verde de alune,

Dragl-mi-r crima 'n pAdure,.:
Beat.' i nu ml vede nirne.
De-1 in vatra satulur,
In- ochil bArbatulur,
'

Cite pAhArule beat,

Atitea ciomege iea

Odle bead, ori nu le bead,

Da' ciomege ti cg. ieafi.

.

(kuzita de la Evdochia 4i, Mina Mille, Frtutii-Vechi, Bucovina.)

-

7'

www.dacoromanica.ro

c.

105

INSEMNA.af

Insemnri.
(Urmare.)

Pornii a doua zi cu noaptea 'n cap. In mutenia ceia neptruns, doar vre-un cocos din satul, acum limas in urm, chema
cu hrnicie zorile. aCarul) 10 intorsese spre pmintul imbrobodit
protapu 'n jurul canna aUcigd-1 toaca) pierea i rsdria mere,
,

'
,

'

In truda lul AdarnicA de-a scoate cuiul cu pricina. Spre rd.

skit, se mistuia, ca 'n focul unel dragoste nestpinite, crainicul prevestitor al diminetil : Luceafrul de ziti. Iar, mat
de-o parte, o porniser la lucru, fr spor, aRaritelel, vesnic
purtteare de nadejdea mIndr a isprvil...
Incet, incet, acolo undo se sdrutd Cerul cu pmintu 'n rdskit, inviorata zare a prins a se impurpura de oastea sulitelor
aurite, pornite mindru cAtre slay a. Putin, i firea somnoroas
s'a inrosit, dud craiu 'n vecl pribeag a grutat-o lung si dornic.
Apol, zimbind, siret i drdgstos, printre bogatele suvite ce-f
ascundea frumuseta chipulul feciorelnic, 0-a dat pe spate

noaptea pkuluf negru, impodobit cu stele, si 'n hohot lung

de bucurie s'a rApezit in bratele flculul. Iar el, mult asteptatul mire din fiecare dimineatd, i-a preskat podoabd mindr
de mrgritar, peste vesmintul el de florf si de verdeat...
Ap si nasally i vol, - prin j3rtfa celor cari mor pe brazd
pentru neam - mult-asteptate si imbucurtoare zorf ale doritel
diminete romdnestf. Si-atuncl tkina - rodnicA prin lacrmf

prin singe - va inflori iar ramurl de finic, cu care vom

iegi,

cintind Ierusalimulul celuf noil al nostru s se aluminezea), intru

Intimpinarea mindrulul fecior de Imprat ce va s vie...
Harapul, cel cu ochil rosif de nesomn, se opreste scurt, m iea
gi fuge iar inviorat...

-,

Iat Crasna. Aiel, - pe-o zi de toamnd

pentru intia oar
Moldovenil agerl al luf Bogdan, cel ucis de Petru la o nunt 'n
Reusenl, a rdzbit),
cu ajutorul codrilor intunecatl i teferf
semeata oaste de Polonf, venitl s insckuneze in prip,
pe-un alt nenorocit de Domnisor. Iar sus, neat Vasluitl, pe valea
Racovatulul, carell doineste pAnd setae aleanul vremilor de vitejie, feciorul luf Bogdan, Stefan, eel ckuia codihna altuia-I
'Area cu pagubb, a biruit ostirea de /Agin] a BPglerbe-

-,

www.dacoromanica.ro

106

NEAMUL ROMINESC LITERAR

gulut Rumeliel, S )liman Hadimbul. Sufism multA s'a pierdut,

In lupta c4tigatA, (nu aa cu vitejia, cum cu mestesugul, ti In

loc de mild pentru eel din cpleam), cari cereat rAscumpArarea,

i tintreg la mantes, care
s'ail auzit cuvintele cabal, anelenevo)
cAutat
a rdspuns : (Dac erat ap de putrezt de bogatT, ce-ad

In tara mea sAracA?))..

MA uit i titi de Inuit ca n'o al vad cinstita cruce romAneascA veche, cu care se incununa. odinioarA izbtnda noastrA
cre0ineascA. 0 care infiora pe at notri ii pe (neprietentl. Azt

'

semnele povestitoare se pun - destule In cinstea negustorilor

de lard - doar la rAspintide din. garage, pentru tirgo vetit cari
maul de armatA)), orT pentru fala ce-o cer0m de la strAint.
Iar, celor bAtina0, mat rar de li rmlne doar o vorba - aruncatA in sat de t Domnul de la ScoalA - c'a fost ceva odatA,
cum n'a fost nictodatg... Doar (Soarea-Soarelcb), sad RsArita
Soarelub), cum i se zice iarAT - In stralucirea proaspAti a, diintruchipead mIndre cununite aurae; pentru' tot
minetil
,
ce-a clout atuncea...
Incep a se zAri frumoase turnurt da Magic:, care eaten apropierea, Iai1or - (Jassy, cum tor mat glasuies.; atampilele. ,
OdinioarA - zice Cantemir - (era tirgul numat, un sat prost,
Intru care abia se asezase trel sail patru t,-;clapodar1 - i avead
((ban)) - dupA poreclA (Iasi 1.
o mar& cu un morar
Cu numele acestuia stApinitorul Stefan Voevod a botezat orapl
- (intru care ati zidit Inlaid i biserica, /Earn cinstea Sf. Neculal, care este acuma Biserica cea Mare. Cel nAzdrAvant in
sad
filologie i istorie pun descAlecarea pe seama (Alilorp
ling&
Caucas,
jar
unit
o semintie care-ar locui pa
<bailors
IndrAznett
cu nAscocirea - Ig data cu gindul cA bo- i mat
tezul s'a fAcut, dupA vecinAtatea marilor Wart de. frasint, care
in sanscrit se traduc (!): cAp, iar In slavond : cIa...,'
.

Las loculut cartea care-rat dA aceste deslu0r1 i oar Ciro chit la

fereastrA. Peste putin, t-ecind de alunecusul i tunelul de la

Birnova, unde a durat mAoAstire Barnovschi-Vocla - se deslurate in dreapta CetAtuial) tut Duca Voevod, cu amintirile lut
RacovitA-Voda. Pe ling& Insu! chipul ctitorulut, al Doamnel
Anastasia - femeie cam iubeat - 0-ale celor duct copit al
se mal *trend Inca (Bala tronulut, - frumoas prin
lor

-,

De fapt; latral e plumb) intemeietor al Drill], ajunsa pol rig, orac_N. R.

r

www.dacoromanica.ro

'

107

INSEMN/Ri.

bolt!, care s sprijink fratetet i (Pereleul,, unde se 'mbaiati '

'A

Pe vremurl Domni i Doamne. Cava ma! innainte - cu rindurt

de copad btrInt in fata, supt cari stall intinq soldatil din
cu turle 'nghasuite unele intealtale in fund, se innalt
sPital
vechea mantistire a Hatmanulul Isac Blia, numit az1 cFrgmoan', pentru, mindra impodobire anal tirzie a lul Grigore
Matel Ghica-Voevod. Marete Curtl Domnet1 i zamnic i gradinl
'erati odinioarii aid, pantru petrecerI i plimbr/ ; iar pe tapa-`
nul acpperit cu iarba' s'a intruchipat supt Cuza-Voda intaia
inoastra tExpositie National,. In stinga, drept pa ,cieasta dealulul, veghiaza- jinduind trecutul,- miudra mnstire a lul Petru
Schiopul : Galata cea cu doua turle. Acolo pposia - intiMpinat
de rude i boieri1 de credint - alaiul (Dommilul cal raft.,
care venia din mila Padilahutul, si cirinuiasca c Tara D.
Smuncit din amgeala in care ma furase &Ida cqbor in gar*
undo hu-I 'atita forfotealtt ca in Bucure$1, de pild, dar atitia
mid perciunatl alcarg in graba mare, tipind cit ii iea gura ;
(Upinii, Dhnuneati,. Adivorb, trsurile cu un. cal, cu frlie i canafurl: frumoasa, atirniod pand in pamint, se inghasuie sa prindk
muteril in... act-asap. 'Gel de pe capri slat ascapetli, cari se
judeca acuma, sa JidoyI ce te trag de minec cu vorba lor
obinuit :

Aid, conaple, c'un cab. Hamall, sa ttegherlp,

cum if mal striga unit, -se ostenesc cu greutatea cuferelor marl

pe umar, facindu-gcale cu un cpardon-pardow. Gopii1 Jido-`
vilor VIA necurmat ; ear mmale, ca- sa-1 imbuneze, li arat c
a sosit adija). Cittva chiaburl,.,pornesc, picior paste picior, intr'un muscat, -care cu hep al lul te instiintesza al feret1.
Atitia se grAbesc, lacind eu mina desnadtjduit h conductorul
care bate ,in clopot, iar foarta mult1, cu Frobn Fischer de la_
Ruginoasa in frunte, o ia apostolete, izbind in tact ctrotalub
cu bastonul orl cu ccorteluLD' lor provincial. Si, in vreme ce
ormul amintirilor deschide ochil somnoro0 salt vada noil oasj'
pet1, aud chemind intr'o dughiana :

- d...ti...i...c !)

-- iVin sa-t1 zic

"

aVu...u...z ?r,

civa,..)
knim..mow

(Va urma.)

www.dacoromanica.ro

'
'

I'

2,

NEAMUL ROMNESC LITERAR

108

Un dant bucovinean : Arcanul"

E un dant national din Bucovina: se danteazA mal cu seam
In Tinutul Sucevel si al fldutulut. In decursul dantulul se
reciteazh versurl, pe care poporul le numeste strigAturl. Se danteazA numal de cAtre brbatt.
Dantatoril se pried de brlie la stInga conducAtorulul, sail 10
pun minile pe umere unul altuia, i incep a balant, apol se incepe dantul lin cu piciorul drept. StIngul vine totdeauna dupA
eel drept (d'innapoia celul drept).
I.

. ,

SA rsarA mohoru',
Arcanaua brlu' verde
SA rsarA cit un fir,
Bat'o vina, bine-1 sede ;
S'amiroase-a trandafir :
B'ne-1 sede cu mrgele,
Tranda fir pe mnstire,
Ca vite de viorele:
Rstidit intro copile,
La pmInt, mM bAietele !
'ntre copile frumusele
La pmInt cu picioru'
De seama mindrutel mele.
-

'

SA danteazA iarA0 ceva lin, i-apol conducAtorul strigA :

Coada stA i trel pe loc
II

sa: Sting 'n sus

Si dreptu 'n jos :

Una, cloud, trel Mute,- trel,
i sA le batem,
)
)
s le punem :

)
)

_ Una, dou, trel la Ice s fie!

"

i s rmlie !
) tot acelast troll!!
) trel bAtute pregAtite
)
)
in genunchl si iar nainte.
Dantul st. Se bate una cu dreptul, una cu Bangui i apol
trel cu dreptul.
Aicl se pun totl In genunchl (dreptul), se asteapti tactul, ear
tot( si se joadi lin mal departe.
)

H.

Tot un le i trel parale,

De la Sirete la vale
Si- o bann de portocale.
S'a scumpit gurita tare: '
*ezt 'napol cu dreptul, ml
!

www.dacoromanica.ro

BUCOVINEAN : ARCANUL.

109

Toil /Apse dup& tact cu dreptul (stingul ti acne), strigInd :

una, dou, trel, patru, cine, ea' or fi, apol : una, doug, trel
bAtute, trel, etc., ca la figure Lit.
La urmA : i 'nnainte, ca 'nnainte (ca mal nainte). So joaca
ceva lin, i apol se strig& '
III.:
,
Frunza verde pepena,
M'apucg. dor gi suspin,
Cite-un pinten fedora
6
Clad vAd pAru-I de MA task
(Se bate 'n pintenl): '
Dorul el tare m'apasA,
Citu-1 tara ast' !ampule&
Clad vad fata-I bAlAioarA,
.

Nu-I ea fata romneasc& :

Dorul el mat ma moat,

lacer cine ce gIndeascA,

Clad la joe s3'mpodobete,

Inima in mine crete,
Clad I pune atria( cu florl,

MAcar elt mi-o ocgrascg. !

Clad m& uit la sinu-I

Dup& dinsa eta! BA moll.

Si 'nnainte ea Innainte. (Nu se bate 'n pintenl.)
,

IV.

Se joacA lin, i iarAI :

-

La /Ambit cu talpa goal,

SA sail zama din lama,
S float ciolanele,
SI le road& babele,

SA se oue ciocirlia,
.
SI se oue ou& mol,
SA n' dea dracu' peste nol
SA se oue oul verzl,
Ca mindruta s& ti-o veg.

'

Si rAmlie scAfirlia,

V.

,.

Si 'nnainte ea 'nnainte. (Se joacA lin

Sept 'nnapol cu dreptul, m&I (ca la ' fig. II).
Una, doug, trel, patru, cine, seise, epte a fost una, doug,.
trel, patru, and, pose, epte- or fi.

Una, douA, trel Mute- trel (ea la fig. Lit),

Una, douA, trel s le batem,

"

Una, doug, trel sa le punem,

Una, doug, tot acelag trel,
Una, dou, trel la loc Ed fie,
Una, don& i trel s& rAmlie,

iacA-I una, iacA-s dou, iaca-s patruzecl i nou& ;

una, douA,
trel, bitute trel - trel Mute, tret mrunte, alte'n loc i trel

-,

statute
i 'nnainte ca 'nnainte
Se joaca iarge lin :

www.dacoromanica.ro

NEAMUL EO.MLNESC LITERAR

,110

VI.

Hop, lelitA MArioaril,

Nu Ma voinic sA moar
Pentr'un pie de guiioarl :
Pentr'un pic de sArutat,
NieT popa nu dA Wet.

Pe schimbate,'mAT fArtate,
CA-I ma! lat' a mea la spate.
Nine

piciorul 'sting nu
Aict se fac Echimbatele, aded
aruneA peste ceLdrept.
,napoia celig drept, ci se
ii 'nnainte ca Tanainte.1. Se joad lin.

in-

VII

'Cine joad si nu strigA,

Faed-i s'ar gura strInobA,
C'aat jocul romAnesc,

SA joc sd mA 'nveselesc.

joael.'
Hal, bAietl, ca la Colaci ) se
sltind

Sus ()data la hirael I J

,i 'nnainte ea 'nnainte.
.

....

,
,

. .....

LI

' 'VIII
' ZI, tgane, pAnA mine.
CA mindrute-f pare bine, '
Z1 tigane, 71 drAgut,

PAh' ebl rAminea descult.

Hal beietT, ca sA-1 mal dAm,
Opt haiducT Ea ma! jucAm.

dupA tact 'deoIn old i saltA

(Toll Mail. Inloc, pub. mlnile OW
: 1, 2, 3, 4, 5, ',6, 7, 8 aft
stinga,
numArInd
cu
datA spre
6, 7, 8 vor fi! Apol 1, 2, 3
fost, apol indArAt

1, 2, 3, 4, 5,

,bAtute till etc., ca la fig. I).

,, ,
, ...
(Si 'nnainte ca 'nnainte.):,
,
-,
IX.
'
Haide, mind* dupA mine, '

, .,

IL

SA te 'nvAt, a trAi bine !

La moarl nu te-oiii mind.

De nu'l merge, nu'l mince;

DescultA nu te-oiii piffle.

CA-T umbla tn, dacA-1 vrea,

Aa joad pe la nol:

Pe schimbate trel )napoT.

www.dacoromanica.ro
-

"

111

BUCOVINEAN : ARCANUL,

(Se fac schimbatele de orl, oil (sic) innapol la fig. VI, se fac
Innainte, aid inapol).
ai 'nnainte ca 'nnainte.)
X.
-

Crruga-T prin pdure, Merg fetele dup'alune,

Nevestele dui:4 mure: .

Eh ma due s tal nuiele,
SA ma Intllnesc cu ele.

'A

Apol:

Pe schimbate loculul,
C'aa-I mersul joculul.

(S3 fac schimbatele dupa tactul musicel locale!)

(Se joadi lin:)
.

Ia jucat1 mal pe hodini

Ca dracu' pe rdcin :
Rdcina maculul
Si bataia draculul.
-

XI.

HaY, fecioril, s doinim.

Pe mIndruta s'o

jAlim.
,

Aid se pun toll In cerc in ganunchl (dreptul), i conductitorul spune o poveste cu 12 fete. Musica anti doina; jacAui1
piing gi beati yin. Conductorul spune cum se mrit cite-o
fat, gi nu void s-1 inbeasci pe dingul. ,
In decursul strigAturil, jucuil schimb genunchiul sgltind
in tact.
Se striga astfel:
(12 aft fost i ,aft rmas 11, iaca-s 10 'ail ramas 9, - 8 ail
fost i art ramas 7, iaca-s 6, mal slut 5, -4 ail fost ati rmas'
3, iaca-s 2.)
,

Iac6-1 una, nu-I nicl nna,

Bat-o sfintil cu caciula I

www.dacoromanica.ro

q.

'

,NEAMUL ROMINESC LITERAR

112

XII.

Musica Meta tropotica (joc jute).

Mal feciorl cu spate late,

Ia dell mina dup spate,

Tropotica ca s'o batem,
S'o batem de s'o gatim,
Arcanaua s'o sfirsim.

'

S3 joad tropotica, apol - sfirsit.

.

*'

3'. 4`

'

4"4

'

BUCOVINEAN.

'

CIIGETRI.

-,;/.

'1/4

Mal la urn* ceia ce to innalt orl te coboar, te intire0e si

te face slab, nu slut relatiile cu altil, ci acelea cu tine Way,
,

A-ti ascunde ambitia nu inseamn a refusa lumil talentul t

Iy plac la altil mat mult sentimentele care prin cuvintul t

se pot numi i lmuri.
Geniul omenesc e singurul care face orIce specialitate: generala, i orIce generalitate : special. Talentul nu ajunga acolo. "
,

111.

De la Carte se dutall zdarnic pentru un mostenitor implrtese ursitoarele, i ele ere' pa drum dare un bordeiii Uncle
I.
e '
&most o coroan.
-

Supt tipar ;

CUGETARI
De N. IORGA.
TIPOGRAFIA (NEAMUL ROMiNESC) VLENII-DE-MUNTE

www.dacoromanica.ro

CTIJDETUL PRAIIOVA).