Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UKRAINE'
ZAMFIR C. ARBURE
UKRAINA
ROMANIA
0
I
N111
BUCTTRESTI
1916.
Pratul 40 banl.
www.dacoromanica.ro
UKRAINE!
ZAMFIR C. ARBURE
U KRAI NA
ROMANIA
0 0
o o
BUCURETI
TIPQGRAFIA CURTII REGALE, F. OMM. 111
19, Strada Regali, 19
1916.
z6s
www.dacoromanica.ro
o o
o o
o o
o o
o o
o o
(
o
I.
d. profesor N.
Doi fruntasi ai lumei noastre culte
Iorga i sil. Tache Ionescu au scris si au vorbit de pe
tribuna parlamentului despre Ukraina i poporul Ukrainean ; atat Insa cel dintai om de o cultura maje , cat
om de mare talent au dat dovezi
cel din urma
netagaduite c cunosc foarte putin chestiunea Ukraineana.
el patura pe care o reprezinta acesti luceaferi a intelectualitatei noastre tomanesti stie si mai putin.
Ca amic al poporului rutean, asuprit i subjugat, cred
de datoria mea SI luminez, pe cat imi este ca putinta,
Intunericul ce invalue aceasta ehestiune in mintea paturei
noastre culte.
D. profesor N. Iorga In revista sa (Neamul Romemesc,
vorbind despre brosura : Rusia raristd, presintata de mine
opiniei publice rnmane, resumeaza ast-fel parerile sale
www.dacoromanica.ro
nu e aa?
Bropra aduce o hartA. Urkaina cu 38.000.000 de
clocuitori, merge Om, In Camas, luand toatA, consta
Mari Negre, plus un mare col din Basnrabia sudica,
'Cu Cetatea-Albh cu tot.
c10. ponte Inchipui oricine ce ferieire ar fi pentru noi in
cviitor sa fim Ynchi0 intre cei patru vasali ai Germaniei
cprin agentura dinastica din Viena: Ungurii, Polonii, Rutenu i Bulgarii, unii cautonomi a1ii cindependenti.
Dar sA spunem doua cuvinte despre temeiul istoric
cal acestor revindicatii.
Cultura, viata, politica ruseasca au pornit, hi Vestul
'Cu veche baza etnicA traca. Prin cre0inism i alte influente bizantine, Chievul a predominat mntu. Apoi au
www.dacoromanica.ro
mului nostru, care n'a fost niciodata si nu este nici antimaghiar nici antibulgar, antigrec, antigerman sau antis emit
www.dacoromanica.ro
Atunci 9
In fine inchipuirea cu care d. N. Iorga ispraveste articolasul su
m lasa absolut indiferent, pentru ea la
aceasta inchipuire am de raspuns cu alta inchipuire mult
mai reala i mult mai groaznica: Li ponte Inchipui
oricine ce fericire ar fi pentru noi rornanii in viiter sa
fim 1nchii intre cei patru vasali ai Rusiei, prin agentura
dinastica a Holsteinelor din Petrograd: Ungurit,
Polonii i Bulgarii, unii 4autonomi, altii lindependenti/).
1) Lucra foarte ciudat dar si foarte logic. In privinta independentei Poloniei i Ukrainei, d. N. Iorga nationalist se apropie-perfect
cstat federal. Pe urma de unde se trage concluziunea ca west imcperiu nou .ne va fi aliatal 7 De ce sa nu fie aliatul Rusiei cu ea
npreuna, couduse de acelas interes capitalist, sa nazuiasca spre
gurile Dunarei i Constantinopole*.
i de ad concluzia e fire,asca, de si din punctul de vedere etic
luerurile se Incurca Austria care pare ca sprijineste revendicarile
www.dacoromanica.ro
Ca roragm din Basarabia prefer influenta regimului european al Imperiului Austriac inraurirei regimului asiatic
al absolutismului rusesc. Preferinta e logicI pelitru once
om cu mintea sAnatoasa.
Aceste zise se trec la deosebiri esentiale ce exist Intre
modul meu de a fi nationalist .i acela al eruditului nostru
istorician.
www.dacoromanica.ro
Q Q Q Q Q
000
000
000
000
000 000
000
000
000
000
II.
NATIUNEA
1 OMENIREA
ueisi In secolul IV si V pe timpul discutiunilor privitoare la dogmele biserieesti, apoi am fi putut forma o
Intreag" verig4 de munti ; putin mai incoace In secolele
XI, XII si XV, din osemintele oamenilor ucisi In numele
10
vine propriu zis antiteza ideiei din faza intilia a desvoltarei sale.
Luptatorii cari urmau pe acesti luceaferi ai Italiei urcAndu-se pe esavod sau murind pe ~pul de lupta cantan cunoscutul antec italian.
Siam venuti a morir per nostro lido
Eran treeento, eran giovani e forti:
E Bono morti 1
Apoi dupA tritemeierea Italiei si mai cu seama In ultimii 30 ani In Italia moderna s'a format si sa organizat
un partid inzperialist al carui merubrii declariindu-se de
nationalisti italieni, formeaza un tip de djingo cari cred
in menirea civilizatoare a razboittlui. Ei propovaditieso
ca varsarea de sftnge face natiunea mai barbateasca marind elanul patriotismului.
Deviza acestui djingo este convingere: ea atunci cilnd
natiunea incepe a degenera, ia trebuie sa caute salvarea
intr'un razboiu care singar poate sa o regenereze (Rappaport-d'Annunzio).
Despre aceasta deviza Mac Cullah serie: Noi am iubit
mult am compatirnit pe frumoasa Italie acum 50 ani,
11C11111 vedem ca ne am Inselat cand am crezut In lacra-
www.dacoromanica.ro
11
rlde i petrece.
Suntem adevArati Tartareni din Tarascon, care att
purees la vAnatul leilor ; i mai departe tot Cipriani
Garibaldi zice Acum e aruncata tn noroiu
sd nge
frumoasa tradi(ie a natiunei italiene ldsatd noua prin
testament de cdtre batrdnul meu tatd Giusepe Garibaldi.
Alta data noi luam armele In mAna pentru a,pararea
natiunilor subjugate, alta data ne-am luptat pentru libertatea, altA, data tineretul italian cadea pe ampul de lupta
pentru desrobirea Americei, Poloniei, G-reciei i jerfindu-
12
jefuim pe
13
14
$. inainte de toate nu trebuie sa amestecam naCionalismul eu patriot-mud deoarece exist o deosebire esentiala intre aceste douA conceptii.
Astfel, noi vedem ca republica elvetiana este compusa
din trei nationalitati: cea germanica, franceza si italiana,
dar patriotizmul elvetianului este unul si aeelas pentru
cele 3 nationalitati fleosebite.
Cestiunea nationala In conceptia sa esentialit n'are propriu zis Inimic idealzst, nimio Inaltator in sensul larg
umanitar, precum II are de exemplu vechea formula democratiei europene libertatea, egalitatea, fraternitatea;
cestiunea nationala asemenea n'are in ea nimio democratic.
pentruca desteptarea nationala nu inipune neaparat vre'o
schimbare In sensul democratic a relatiunilor reciproce
fare clasele sociale, solidaritatea intre eari in siinul unci
natiuni se Intemeiaza numai si numai pe hotartirea tutulor
de a pastra linzba si rasa qi. nimio mai mult.
15
www.dacoromanica.ro
16
tanta activitatei diverselor natiuni ale Europei; depfi fiecare din a6este nationalitati li au format modal sau de
a privi lucrurile, codul -sau moral $i a intrupat frumosul
pe ea, deosebite
intr'un mod deosebit.
Lung a durat intunericul pe lume 'Ana a aparut soarele eulturei Europene si cata bogatie sufleteasca s'a
www.dacoromanica.ro
17
lor paseste viata Europei de la apus, adicg spre autonomia ncttiunilor, spre federatiunea natiunilor din care
se compune omenirea.
Fireste ca noi contimporanii mai traim Ina sub influenta ideilor vechi, sub silnicia metodelor brutale de
actiune, dar viata social care se inchiaga deja imprejurnl nostru ne arata calca pe care merge omenirea.
Din aceasta viata sociala se degajeazg deja marea sinteza
urechea la vocea multimelor ce se adung in organizatiuni politice si sociale. formidabile, vedem ea omenirea
Intr'un mod nediseutabil paseste astazi pe c,alea unei organizatiuni universale internationale.
Cauzele cari imping omenirea pe aceasta eale sunt :
1. Desvoltarea i Inmultirea egilor de comunicatie;
2
www.dacoromanica.ro
18
Toate aceste cauze dau nastere unor organizatiuni Internationale care nu sunt alteeva deeat samburele viitoarei organixatiuni sociale $i politice a natiunilor imite
inteo singura omenire; astfel avem astazi biuroul international al postei, telegrafelor i cailor ferate la Berna,
al muncei la Bazel, al agriculturei la Roma, al higienei
la Paris, al ccrcetarilor maritime la Copenhaga i asa
mai departe.
Despre legatura Intre academii alte institutiuni
tifice nici nu mai vorbesc, deoarece aceste institutinni
de mult deja formeaza o institutiune internationala.
Asa dar timpul In care traim tinde nu numai la priceperea lumei care ne inconjoara dar 0 la unirea $1 solidaritatea la a simpatiza ea aceasta lume imperfecta.
Simpatia iniversala, jata acel ciment care leaga persoana umana cu natiunea qi natiunile ca intreaga omenire, care uneste pe fiecare om a parte Cu multimea;
caei niciodata, In istoria ominirei coarda personala n'a
vibrat asa de tare; nieiodata dorul i tristeta personala
n'au fost in asa, grad, rezunetul mfthnirei pentru ca
niciodata incA omul nu s'a convins a$a de adanc de solidaritatea intereselor omenoti.
Pierzand prin stiinta speranta in fericirea de dincolo,
In omenire omul de astazi vede ca poate gasi o particica
din acea satisfactie sufleteasca, care II framanta si nu
da liniste.
www.dacoromanica.ro
19
In simpatia pentru neam omenire el cauta consolatiune tn dorul san dupa un ideal. Ata sufletul nostru
cat i tiinta ne soptesc cg numai in dial mai e seapal e
pentru orina modern; sufletul nostru tinde catre acele
naltimi senine in vArful caror sta ca simbol omenir e a.
Aceste toate trebui sa ne amintim in zilele de sAnge,
de lacrami si de doliu, prin care trece omenirea, multumitg domniei capitaliste.
ervilisatiunea va pien i omenirea se
Fara aceasta
va intoarce spre slhatirie, precum aceasta s'a intrimplat
www.dacoromanica.ro
o o
o o
o o
o o
POPORUL UKRAINIAN
Sub denumirea de Ukraineni, Ruteni, Malonqi, Hocholi sau Rugi meridionali etnografii recunosc o natiune
de ras slav, care locuWe intregul litoral dintre Tissa
(partea superioara a 'Aaiun la apusul Carpatilor in Ungana i Villa la Don in Rusia; dela iaalurile Niemenului
In Rusia pna la Marea Neagr. Teritoriu acesta e ca,m
de 13.500 mile geometrice patrate O. e mai mare dect
Franta intreaga.
Dupa datele statistice 1) Ukrainenii formeaza covr0toarea majoritate in urmatoarele gubernaminte ale imperiului rus :
gab. Pultava
Podolia .
Charcow .
Kiew . .
Wolinia .
81,0 %
80,7 %
.
. 79,1/o
70,1 %
.
.
Ecaterinoslav 68,8 %
Cernigow.
66,8 0/0
www.dacoromanica.ro
22
Ukraineni. In fine In Basarabia in douX judete, la Akerman 17,7/o 0 Hotin 53,0/0 Ukraineni.
In Austro-Ungaria se numara dupa statistica oficiala
peste 4.000.000 Ukraineni 0 anume in Galitia 3.512.000,
Bucovina 480.000, Ungaria 520.000. Aa. ca In total po-
23
www.dacoromanica.ro
24
grupat in jurul Kievului. Acest period din istoria Ukrainei de obiceiu este confiscat de catre istoricianii rusofili
profited Inperiului Tarilor din illoscova, desi acest
imperiu 'si are obrgea si origina sa directa In Moscova
cu mult mai recenta, de oare-ce nu dateaz deet de la
1328. Statul moscovit cu institutiunile sale despotice
mandarinale, intemeiate pe dintreg sub influenta tatara
www.dacoromanica.ro
25
3. grain-a Razani-Wladimir cu Novgorodul independent format din popoarele moscovite amestecati tare ca
poporul fines de rasa mongola 1).
Invaziunea tatarilor a fost la 1238
1240. Puterea
suprema la accste hoarde salbatice o detineau Hanii, considerati ca reprezentantii lui Dumnezeu pe pamant, dar
caror totu era necesar de a avea la randul lor intermediari hare el 0 popoare subjugate. De aceia ei sprijineau privilegiile Kneazilor in contra drepturilor iloporului
De atunci, Rusia de la Nord-Rasarit incepe a fi numita Rusia-Mare, jara partea meridionala a platoului
purta nume de Rusia-Micei.
. Principate grupate in jurul Polotkului n'ad fost cotropite de tatari 0 de aceia tocmai au fost numite RusiaAlba. Aceasta parte a ramas singura libel% p'atunci. Dansa
s'a unit apoi cu Lituania, supunandu-se ace1ora0 Kneazi.
www.dacoromanica.ro
26
cautg a supune biserica ortodoxa de la Rasarit suprematiei Papei (Unja de la Brest din anul 1595).
Antagonismul 1ntre vechea aristocratic, recunoscuta
de catre stat i elementul democrat ostasesc a cazacilor,
care la randul sau cauta a cgstiga drepturile egale cu
aristocra%ia recunoscuta de stat apoi antagonismul Intre
www.dacoromanica.ro
2.7
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
Impgrateasa Ecaterina a II intinse miina sa de protectiune arktrocratiei polone, taranii i haidamacii au fost
striviti ca ajutorul armatei ruse, dar Polonia aristrocrata
(sleahetsca) la Andul ei simti in curAnd maim imparatesei.
In curAnd tarina lua parte la impartirea, regatului lui
Poniatovsky. Intreaga Ukraina din partea dreapta a Dniprului a fost alipita la Rusia, iara Galitia, cazu sud domnia
Austriei (1773).
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
totul
apropie cAntal lui Igor de antecele cazaeilor din Ukraina...
cad Ukraina a format un organism politic deosebit, uncle
IV vol. 89
www.dacoromanica.ro
32
mare popor a dat omenirei multe monumente de o netagaduitit valoare. Literatura in Europa oriental s'a nas-
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
regimului despotic al Rusiei. La 1847 ei toti fura denuntati de Iusefowici spionul politiei, ca membrii unei
societati secrete.
Ukrainean.
www.dacoromanica.ro
35
PORUNCA
De-oi muri pe o movila
Naltd sci ma culce
In ccimpia cea intima
In Uhraina dulce
www.dacoromanica.ro
36
Ridicati-vei 4 rupeti
Lanturile toate
$i stropiti eu Muge 7neirw
Scumpa libertate
Blanda 4 curata.
Gonitg salbaticestc, perseeunta brutal cultura poporului
Ukrainean s'a refugiat in Austria, mide mpltumitg regimului constitutional al imperului austriac a putut sa Infloreasca, a putut sa se desvolte, scapand din nimicirea
A nega acestui popor dreptul sau la libertate, la luming si civilizatiune, a nega existenta chiar a unui popor
de peste treizeci de milioane este o simplg aberatitute
naintalg, datorita atmosferei de duhoare reactionara care
a cuprins patura noastrg asa zis g culta, ingenuneltiata
Inaintea. absolutismului asiatie a Tarismului muscalesc.
www.dacoromanica.ro
000 000
000
Q O
QO
000 000
000 000
000 000
oo
000
IV.
ROMANIA
1 UKRAINA
s'an
Romftnilor.
www.dacoromanica.ro
38
sa scape de sub suprematia Poloniei si devine un adapost pentru ukrainenii persecutati de aceasta.
rn sec. Icy un luptator pentru neatarnarea Ukrainei,
cneazul Swidrigailo (frate bun cu Iagailo polonizat) dupa
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
atAt din punct de vedere moral ctit i material. Gospodarli moldoveni devin initiatorii si protectorii diferitelor
jnstitutii ukraincne. Aa una din cele mai frumoase biserici din Lemberg ziditg in stil renaissance in sec.
XVI; poarta numele de biserica valahica fiindc fondurile principale au fOst dgruite de un voevod moldovean.
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
o o
\/
11
o o
\I
o o
O O
\/
o o
II
O O
O O
\/
o
\/
1 11 1
o o
V.
evidenta pentru toti; marele imperiu al tarilor e neptitinpios fata de armatele germane si austriace.
An trecut nousprezece luni de chnd a isbucnit razboiul
si numeroasele armate rusesti se framhnt pe loe, dupa
ce au umplut lacurile Mazuriene cu mormane de cadavre.
Marele maestru si povatuitorul ascultat al Rusiei reyolutionare moderne, Alexandru Herzen, vorbind despre
viitorul apropiat al imperiului rus, a zis :
(Lumea slava paseste spre federatiune ; In calea sa ea
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
privinta.
Tendintele
www.dacoromanica.ro
46
Azi multimea taraneasca a nationalitatilor din Cisleitania s'a transformat In organisme nationale ponstiente ;
boemii, slovacii, ukrainenii poseda acolo biblioteci, socie-
tati de cultura, si de propasire nationala, o patura oraseneasca proprie fiecarei nationalitati, o Oita intelectuala
0
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pagifla
NaOunea i Omenirea
Poporui Ukrainean .
Ukraina ai Romani
Austria federal
www.dacoromanica.ro
21
37
43