KARL KAUTSKY

Terorisrn
si Comunism
Confribufie la Istoria Revolutiilor.
Tradus de AL. R. MOROIANU

Editura CARTEA ROMANEASCA"

Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu
,
16, Strada Paris (fostA Doamnei), 16
3457

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Kautsky e un socialist marxist, pe care n'avem nevoe sd-1

recomatedm nimeinui. El e 'until dintre pufinii socialisti asu-

pra cdrora rdzboiul n'a avut o influenfd proastd, pentru cd

nudie din teorille luifructele unei viefi de studiu si experienfdn'au avut nevoe de nici o piatrd de incercare. Inte

gent si constiincios, el e anal din veritabilii stegari ai marxtsmului.

Aceastd concepfie sociald, disculatd de multi si priceputd

de pufini, a lost revendicatd de bolsevici, cari n'au priceput-o
de loc. Nepricepdnd-o, nestiind prin urmare ce sd culeagd din
ea gram s'o adapteze,au dal nastere unei serii de nenorociri,
din cari nu se stie cad $i in ce chip va ie$i Rusia.
Pentru ca sd aducd o lumina in twos, Kautskyi a scris, prin-

ire allele, o 'carte: Terorism $i Comunism",apreciatd dogios de tofi intelectualii, pe fruntea cdrora se poate pune o
singurd si nobild etichitd: gdndirea.

Se 'nfelege cd bolsevicii, simfindu-se sdngerafi, an batjocorii-o si I-au Idcut pe autor: renegat, decrepit, degenerat, mtc,
burghez, etcdupd un veclziu obiceiu, cunoscut si'n mahalaua
socialisM. Dar lui Kautsky, bdzditul bolsevic nu i-a patat senindtalea, landed el stie cd apanajul neputinfei e calomnia.

Terorism si Comunism" a lost terminatd in vara anului

1919. Germania trecuse prin revolufia din Noembrie 1918 si

incd nu era linistitd. Regimul socialist majoritar se consolidase
prin vdrsdri de sdnge; extretnistii: comunisti si reactionari melitarigi, nu-si plecaserd capul de tot. In Rusia, bolsevicii erau
in Cupid cu ultimii general! faristi; dileritele republici, smutse
din trupul vechei impdni4ii, ovdiau pe cdi necunoscute. In 0-i
rient erau lupte continui i revolle nimicitoare. Occidental, nedezmeticit incd bine $1 dibuind formula armoniei sociale, era!
asaltat cu revendicdri bolsevice.
In asemenea situafie, omulul, chiar pufin comun,
grea
sd-si precizeze gdndirea. illintea se resimte de tulburarea ge-

www.dacoromanica.ro

nerald; ideile se schimbd dupd impresia momentalui $1 se incared cu patimd.iCu WI mai mare-i medial lui Kautshy, cu
eat, in astfel de imprejurdri, el si-a /astral sdngele rece si inndltimea de cugetare pe care a avut-o intotdeauna.
Logica, banal simt i demnitatea, nu-s nici apanajele burgheziei, nici ale proletariatului. Ele nu se gdsesc in masse, ci
in indivizi. Diferitele clase sociale, oricdt s'ar invrdjbl, se intdlnesc pe aceiasi culme, prin inii reprezentativi, prin ce au:
ele mai bun.
De aceia, intelectualii, burghezi i cei socialisti (cei verita-

bill) nu se pot uri, nu pot recurge la mijloace violente si josnice,asd cum fac bolsevicii fatd de tovardsii lor caminti. Adversarul leal trebue respectat intotdeauna, /Untied in cl nu
respectdm numai persoana lui, ci si ideia pe care o reprezintd.
.

De aceia, intelectualii de orice soi, cari vor cell aceastd

carte, o vor preful,fiindcd-i o carte scrisd de an intelectnal,
de un om cu simful rdspunderii, de un iubitor de adevdr, de
an om de stiintd.

Poate multora li se pare ciudat sd pomenim de stiinfd,

cdnd ii vorba de miscdri sociale, de miscdri politice si cconomice. S'ar pared cd in acest domeniu nu sant axiome, nu-s
ipoteze, nu-s legt,sau cd, in orke caz, sant, dar intr'o stare
embrionard si asti de patine, in cdt nu se poate alciitui un sistern solid.

E adevdrat cd sociologia n'are precizia stiintelor exacte, ed

legile ei suntmai mobile,!mai suple si Mai greu de gdsit. $tlinta

propria zisd e cldditd pe materie si din materie; oricdt de

vast i-ar fi domeniul, ea lucreazd pe un teren lurninat si Solid;pe cdnd stiinta sociald e claditli in band parte pe argintul via al sufletului,- terenul ei este tremurdtor si plin de lenebre.

Legile sociale n'au rigiditatea si universalitatea legilor $tiintelor exacte, ele trebuesc adaptate fiecdrui organism social, iar
aceastd adaptare presupune o serie de combinafii ideologice,
/acute dupd analiza organismului. Tocmai in aceasta std greutatea sociologiei: in adaptare.
Prinfro imagind: doctoriile in sociologie se prepard pe loc,
din elemente cari au kirk de legi, dar cari nu pot fi combinale
decdt dupd ce s'a Matt analiza minufioasd a organismului.
Si pentru ca aceastd analizd sd fie bine Marta, se cere: intuitie, cunostinti solide psihologice si economice $i metodd. Bine
'nfeles nu-i find folos o intinsd culturd generald. Toate aces-

www.dacoromanica.ro

tea presupun o mimed indelungatd $i o voinfa aprigd de a

luptd pentru fericirea semenilor.
De aceia-i mai u$or sd devil un bun astronom decal an bun

conduciitor al claselor sociale si al poporului; dar, printr'un

ciudat paradox, ndvala mediocritdfilor e mai mare tocmai acolo unde se cer calitdfi mai solide,poate /Ended sunt $i mai
matte portife pentru defecte. Greg lile astronomilor sant lard
importanfd, pe cdnd gre$elile condualtorilor au urmiiri faneste, nu numai pentru generafia care le indurd, ci i pentru
mate generafii in viitor.

Un bun conduator trebue sd fie ca albina, care culege

miere din toate florile, indiferent de culoarea lor $i de ce-ar

crede fluturii, de frilda, despre ele.
Cartea aceasta a lui Kautsky, cetita cu atenfie de tofi cdfi
vor indreptarea relelor din fara noastrd, va aduce mull bine
$i va feri de matte gre$eli $i pe cei ce conduc $i pe cei ce vor
se/ conducd, inainte de a fi invdfat $llitzfa $i arta couclucerii.
Terorism $i Comunism" confine lucruri ne$tiute in fara ronzlineascd decdt de cdfiva inifiafi;de aceia-i cu atcit mai pre-

Pause. Sant in ea pagini despre Revolufia francezd, despre

Teroare, despre prima Comund din Paris, despre cea de-a
doua Comund, despre socialism, despre regimul sovietist, pe
can mi multi istorici si sociologi le-ar putea scrie. Peste tot,
fruniuselea gdndirii se imbind cu erudifia. Concluzia-i fireased
$i Winfifica: prin democratic la socialism. Nici un burghez"
infelept nu s'ar lepddd de aceste cloud nofiuni eqd cum le infelege Kautsky, de sigur cu rectificdri lard mare important&
Faptul c aceasta carte apare azi in traducere romilneascd,

dupd doi ani de and a fost scrisd, e un avantaj mai mult: tot
ce se afirmd in ea a lost verified in ace$ti doi ani de desfasufare a evenimentelor, nimic n'a lost desminfit. Peste 30 de
ani poate fi data cu acela$ interes, ca orice carte de istorie sau
de $llitzfd:

Spertim cd publicul citifor dela noi o va cinsti cum se cuvine.

Al. R. Moroianu.

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTARE

Lucrarea de fata a fost inceputa de aproape un an, dar fu

intrerupta de revolutia din 9 Noembrie. Aceasta imi impuse
alte preocupari, nedandu-mi rgaz pentru studii teoretice si istorice. Abia dupa cateva luni am putut sa ma reintorc la el;
-pentru a termina lucrarea,si Inca i atunci la rstimpuri.
Acest chip de a scrie a stanjenit unitatea expunerii. Si faptul ca subiectul meu s'a largit intrucatva in cursul muncei, pagubeste si Mai mult unitatii. Punctul meu de plecare a fost problema principala a socialismului actual: atitudinea socialdemocratiei fata de metodele bolsevice. Fiindca. bolsevismul invoaca
de predilectie Comuna din Paris din 1871 ca pe un predecesor

si un model care capatase aprobarea lui Marx si fiindca Comuna e prea putin cunoscuta de generatia actuala,mi-am pus
in gand s fac o paralela intre Comuna si Republica Sovietelor.

Pentru ca Comuna sa poata fi inteleasa, a trebuit sa ma

nrc la prima Comuna din Paris i, prin urmare, la Revolutia
franceza si la Teroare. Asta ma duse la o alta paralela cu Republica sovietista
adaugai studiului meu asupra Comunei,
un studiu asupra Teroarei, asupra cauzelor i urmarilor ei,
Ash dar, in aceasta lucrare se impletesc doua idei conduca-

toare; cateodata una se indeparteaza de cealalta. Am obseravt eu insumi neajunsul i m'am gandit sa impart lucrarea in
doua i sa infatisez deosebit o expunere asupra Comunei i o
alta asupra Teroarei. Totusi, daca nu uitam punctul meu de

plecareRepublica sovietistaaceste doua chestiuni se vor

gust ash de strans legate, in cat imi pare cu neputinta sa le
despart. Nadajduesc insa, cu toate greutatile cari decurg din
caracterul dublu al subiectului, ca am isbutit sa pastrez unitatea In inlantdirea ideilor.
Oricat de academice i-ar pareh cetitorului uncle din conclu-

ziile mele, toate sunt de cea mai mare actualitate, caci nici
www.dacoromanica.ro

Yi

n'ar putea fi altfel inteo epoch' ash de agitat ca a noastra.

Firete c aceasta nu Inseamn ca am potrivit adevarul dupZi
nevoile momentului, ci inseamn ca peste tot am dat la ivealii

chiar cand am vorbit de trecutul cel mai indepartat, numai

paginile in stare s aduc lumina in haosul care ne invalue.

Dac avem in vedere numai acest haos, rusesc sau german,.
vom gasl c infatiarea i perspectivele pe cari ni le prezinta.

sunt prea putin imbucuratoare: o lume cufundata in ruina

economica i'n nelegiuirea fratricidului; i acolo i aici, socialiti cari detin puterea si se poarta fall de ceilalti socialisti
cu cruzimea calailor versailezi, pe cari intregul proletariat international ii infierase, acum o jumdtate de veac, cu dispretul
i cu indignarea sa.

Dar zarile se lumineaza, clack' ne intoarcem ochii spre Internationala. Lucratorii din Europa Occidentall s'au trezit; e'n
sarcina lor s ajunga, prin mijloace mai demne, la rezultate

mai bune deck cele pe cari le-am capatat pita acum in RI&grit. Dar pentru asta, ei trebue s invete dela noi ca sa dis-

ting, dupl rezultatele pe can le dau, diferitele metode ale luptei constructive. N'avem nevoe de o preamarire aarbaz a metodelor de dinainte de rasboiu, ci de critica cea mai aspra. Mai
mult ca oricnd avem nevoe de 'ea, acum cand Revolutia si par-

tidele-i socialiste trec printr'o criza dureroasa, in cursul ciireia aceste diferite metode se cearta pentru intAietate. Suez
cesul revolutiilor va atarna inteo mare masura de metoda pe
care o va adopta proletariatul.
Astazi, datoria noastra cea mai de capetenie e de a ne incerch metodele. Aceasta lucrare cauta sa contribue la aceasta
incercare i, prin urmare, la grabirea Revolutiei.
Charlottenburg, lunie 1919.

K. Kautsky.

www.dacoromanica.ro

,,

I.

REVOLUTIA SI TEROAREA
Inainte de rasboiu o mare parte a democratiei socialiste era

patrunsa de ideia ca era revoluVilor era inchisa, nu numai

pentru Europa occidentalfi, ci i pentru Germania si Austria.
Cel care aveh altd parere era luat in ras ca un romantic al
Revolutiei.

$i iata ca revolutia a isbucnit i c ea ia forme de o salbatecie la care nu s'ar fi putut asteptk cel mai fantezist dintre
,,romanticii revolutionari".
Desfiintarea pedepsei cu moartea ajunsese, pentru once social-democrat, o revendicare foarte &eased.
.

Totusi, revolutia ne aduce teroarea cea mai sangeroasa aplicata de guverne socialiste. Bolsevicii, in Rusia, au deschis
calea. Tocmai de aceia ei au fost foarte aspru infierati de toti
socialistii cari nu impartasesc punctul de vedere bolsevic, ask
dar si de socialistii majoritari germani. Dar, de indata ce acesti din urma isi sirnt putered amenintat, recurg la aceleasi
mijloace teroriste pe care le infiereaza in Rsarit. Noske mica'
hotarat pe urma lui Trotchi, cu deosebire c el nu-si crede dictatura lui o dictatura a proletariatului. Dar amAndoi isi justi_flea opera lor sfingeroasa prin dreptul revolutiei.

In adevar, a privl teroarea ca o parte integranta a revolu-Oen, e o conceptie foarte raspandita: cel care vrea pe una din
ele, trebue sa se resemneze s'o prirneasca i pe cealalt. Ca
proba, se citeaza totdeauna pilda marei revolutii franceze. Ea
trece drept revolutia prin excelen(d.
CercetArile asupra teroarei, asupra conditillor i utmarior
ei trebue deci, pentru a ajunge la bun sfarsit, s inceapa prin
.studiul regimului terorist al sanchiulotilor. De aici deci vom in-

cepe. Aceasta ne va duce cam departe de actualitate, dar ne

www.dacoromanica.ro

10

va itivAtS totodath s o intelegem mai bine. Numilrui: asainArflor dintre marea 'revolutie franceth i revolutiile de asthzi, mai ales cea din Rusia, e cu adevArat isbitor.
5i totusi, revolutiile din zilele noastre se deosebesc profund
de cea din secolul al XVIII.: Pentru a ne da seama, ar fi de
ajuns s comparam proletariatul nostru, industria noastra, raij-

loacele noastre de transport cu starea de lucruri de acum o

suth cincizeci de ani.

..

,.

www.dacoromanica.ro
:

IL

''i.

PARISUL
Actuala revolutie germana n'are centru; Revolutia franceza,
din contra, era dominata de Paris. Nu s'ar putea intelege nici
Revolutia
nici Teroarea, daca nu s'ar tine socoteal dc impor,

tanta economica si politica pe care o castigase Parisul in

Franta. Nici un oras n'a exercitat, in al XVIII si in al XIX

veac, o inraurire egald cu a Parisului. Aceasta, datorit rolului pe care-1 joaca capitala, centrul guvernamntului intr'un
Stat modern, biurocratic si centralist, pand in momentul in
care desvoltarea capitalismului industrial inmultind mijloacele de comunicatie, introduce o descentralizare economica.
Intr'un Stat feodal, centrul sau, monarcul, exercita o putere
de mica insemnatate; functiunile sale sunt putin numeroase
si, prin urmare, aparatul sat' guvernamental e mic. Acest a,
parat poate fi usor mutat dintr'un oras sau dintr'un targ in-

tealtul; monarcul e silit s o faca cu atat mai des cu cat

mijloacele de transport sunt mai putin desvoltate, cu cat o sin-

gura localitate dela o vreme nu poate sa intretina indeajuns

curtea monarcului i cu cat acesta are mai multe motive pentru a se face vazut In persoan in deosebitele parti ale domeuliui sau, acesta fiind singurul mijloc de a intretine credinta
si ascultarea. De aceia, in aceast epoca mestesugul de monarc

st mai ales in a calatori. Ca un nomad, monarcul cauta mereu ate o psune grasa i o paraseste dupa ce i-a secat toate
bogatiile.

Totusi, incet-incet, aparatul administrativ se complica, mai

ales in urma desvoltarii comertului, care inlesneste evolutia

regimului economiei financiare si inlocueste contributiunile in

natura, grele de transportat, cu impozite platibile in bani, mutt

mai ware de purtat. Perceperea impozitelor face sa creascl

www.dacoromanica.ro
a
-s,,

puterea monarcului; ea face in acelas timp sa creasca aparatul administrativ reprezentat prin biurocrat,ie i armatele permanente. Acest aparat nu mai ingadue s fie deplasat.,El are
nevoe de statornicie. De mult vreme, monarcul preferh ca
.resedinta orase importante, capitale asezate in mijlocul Statului, servind ca centre de comert i Mai bogate ca targurile
de provincie. Unul din aceste Mama de resedinta ajunge deci
resedinta permanenta a guvernamantuluicapitala sa. Acolo
se strange tot ce st in legatura cu guvernamntul; acolo se
revarsa drile intregului Stat, i numai o parte din aceste dari
se intoarce din nou in tard. Tot acolo se stabilesc furnisora
guvernamantului i ai curtii, precum i financiarii, fermierii
generali i bancherii care fac afaceri de bani cu Statul,
In acelas timp, puterea suveranului incalech pe aceia a nobi-

limii, a carei inctependenta era sframat. Monarcul nu mai

voia s mai rabde ca inalta boerime s locuiasca departe de
el, in castele. Ea trebul s vina la curtea regelui, s se puna
sub supravegherea lui personala, s faca numai opera inutila
ti desarta de curtean. I se lu nobilimei functiunile ei independente in ocarmuirea tarii, pentru a fi date biurocratiei statornicit i platit de rege. Boerii ajunsera, din ce in ce mai
mult, paraziti a caror singura treat:4 era sa-5i nianance la
curtea suveranului veniturile moiilor. Ceia ce ei cheltuiau mai
inainte in targurile lor si in castele, in mijlocul servilor, se
scurgea acum in capitall i Ii mama bogatia. Cladiau palate
alaturi de ale regelui, ii cheltuiau In ele toate veniturile petrecand, pentruCa toate slujbele serioase nu li erau ingaduitc..
Si parvenitii finantei care rsariau alaturi de ei catau sa-i ajunga in stralucire.
Astfel capitalele deveniau, contrar satelor i restului oraselor, provincia", nu numai centrele bogatiilor tarii, ci i centrele placerilor. Ele exercitau ash dar a puternica atractiune
asupra oricarui locuitor al trii i asupra unor streini care posedau rnijloacele de petrecere sau erau in stare, slujind desfatarea; sa exploateze pe oamenii lacomi de placeri.
,

Totusi, elemente mai serioase furl

atrase spre
capitala. In castelele lor, nobilii, pentru mai trece vemea,
n'aveau deck placerile cele mai grosolane: s se ghiftmasca,
s e imbete, s vaneze, sal batjocoreasca fetele. Orasul a dat
nastere unor moravuri i placeri mai alese. Boerimea a ifivatat sa se intereseze de arte i ocrotirea stiihtelor ajunsese la
moda: ash c artistii i invatatii dadUra i ei navala in capi-

www.dacoromanica.ro

1a

talk unde aveau cea mai mare putinta de reuit. Pe mdsurri

ce burghezia din capitald devenia mai tare, scriitorii i artitii
gaseau intea, in gall de nobilime, o dientela pentru operile
lor.

Neaparat,1 capitala atrageh in acela timp numeroi indusai colnercianti, indispensabili pentru a satisface nevoile

triasi

tuturor elementelor de care am vorbit. Nicaeri n'aveai mai

mult ansa de a face avere ca in capitala. Tori Cali aveau
spirit, incredere in ei i energie navaleau din toate colturilo.
bard.

Totui, toata lumea nu-i atingeh tinta. Multi nu reuira

totalul lor a alcatuit acest alt semn caracteristic .al marelui

ora.massa proletarilor fard ocupatie Lumpen-proletariat"
care cautau mantuirea in capitala. Acolo, in adevar, puteau sa
se ascunda mai bine i aveau mai =ilia putinta s dea peste

un noroc de care ar fi tiut s. se foloseasca cu indrsneald,

pentru a ajunge la isbanda; de alminteri ei tiau sa-1 nasca la
nevoe, ca vestitul Ricaut dela Marliniere. Nu numai arta si
tiinta, ci i o benchetuim desfranata alaturi de mizeria cea
mai neagra i de nenumarate crime, erau trasaturile caracteristice ale capitalei.
Acestor particularitati sociale ale marelui ora, le corespun-

..

dea un spirit particular al populatiei. Dar n'a fost acela in

toate capitalele. $i aici cantitatea se schimba in calitate. Intr'un Stat mic sau intr'o tara inapoiat economicete, capitala erh un orael in care trasaturile caracteristice aratate mai
sus se desvoltau in mod slab. Ceia ce se manifesth acolo cu
mai mult evidenta era inraurirea pe care curtea o exercith asupra populatiei, inraurire nu numai economica i politick ci
i intelectual. Curtenii capatau, sub o forma mai grosoland,
mai vulgarl, mai naiva, mentalitatea burgheziei. Toata populatia provinciei se resimteh de ea; cad toata lumina ii vene
din capitala.
Astfel s'a format mentalitatea puternic monarchista i slitgarnica a Germaniei, cu numeroasele ei statulete. Aceast Mentalitate intarath atata pe cei dintai apostoli ai democratiei bur,

gheze in epoca inmugurirei ei. Ea ii smulgeh lui Boeme aceast exclamatie desperata: Celelalte popoare sunt sclavi,
Germanii sunt slugoi"gandire pe care Heine o exprima in
acest vers i mai ironic:
Deutschland, die fromme Kinderstube,
1st keine rmische Mrdergrube.

www.dacoromanica.ro
s.

'

14

(Germania, acoast nevinovata odae de copii, nu-i de loc

o vizunie de talhari romani").
Spiritul se formeazi cu totul altfel intr'o mare capitall. Cu
cat orasu-i mai mare, cu atat curtea pierde din importanta
numerica in comparatie cu restul populatiei care-si cauta acolo norocul. Numarul amigitilor si al nemultumitilor c si
el mai mare, massa lor i prin urmare i puterea lor, mai considerabild. Asta da curaj nu nuniai acestei masse, ci i opozitiei
care, flea a fi personal nemultumiti, ii di seama de metehnele Statului 0 ale societatii. 0 astfel de opozitie exista pretutindeni. In capitalele mici stetea in umbra; in orasele maxi
puteh sa se incerce sa manifesteze.
Printre marile orase ale continentului european, cel mai
mare era, in al XVII si al XVIII veac, Parisul, capitala statului celui mai de seama din Europa, in aceasta epoca. Catre
sfarsitul secolului al XVIII, Parisul avea o populatie cam de
600.000 de suflete. Weimar, resedinta care era atimci centrul
intelectual cel mai stralucitor din Germania, avea tocmai
o.000 de locuitoril

Populatia Parisului se distinsese de cu vreme prin spiritul

sau de revolta. Ash, de pilda, in 1648, se-rasculase cu Fronda
in urma conflictului dintre guvern i Parlamentul din Paris

Curtea suprema de Justitie.

Se ridicara baricade i regele fu silit s piriseascii Pari-

sul, in 1649, in atela an in care fu decapitat Carol I al Angliei. Lupta Putt pana'n 1652, and regalitatea trebul A, se
resemneze sa incheie o pace de conciliatiune care, e adevarat,
sfirI n curnd cu o nona intrird a absolutismului. In aceasta
lupta, capitala se intoviriise cu Inalta boerime i aceasta
constituih o tovarasie cu totul nepotrivit. Nicleri inalta nobilime nu puteh sa se mentina cu succes contra regalititii. Impotriva lui Ludovic, Parisul nu avea aceias putere de rezistenta pe care o avusese Londra impotriva lui Carol.
Fronda coincide cu tineretea lui Ludovic XIV. Rezmerita
Parisienilor i fuga lui din capitala Ii lasard regelui o adanca
intiparire. Pentru: a nu pall laud odati o rusine ca asta, el isi
muta resedinta afara din Paris. Ii fu greu sl-i lase acolo aparatul administrativ; dar isi stabill curtea intr'un loc destul de
apropiat de Paris, pentru a ingldul legaturi permanente si repezi cu capitala, i totusi destul de indepartat pentru. a fi in
siguranta, in caz de tulburari. In 1672 fu inceputi la Versailles, la 18 kilometri de Paris, cladirea resedintei celei alma,
care trebuia s coste pe rege, sau mai degraba pe poporul

www.dacoromanica.ro

15

skit, un miliard de franci. In veacurile urmatoare, accast

resedinth trebuia s. dovedeasch Parisienilor, nu numai odata,
c ea fusese ridicath in potriva lor.

Oricat de hothrat se opuneh deseori Parisul puterii centrale, atitudinea lui fath de aceast putere era lipsith de uni,
tate. Pe deoparte capitala tinteh spre libertate i independenta;
pe de alta parte boghtia i autoritatea sa e bazau pe maximea i pe aria puterii Statului. Parisul trebuia sh revendice
autonomia comunei i totusi el clstigh mult prin centralizarea
Statului pe care inshsi existenta lui o favoriza.
Ceea ce a format, in decursul secolului al XVIII, puternica unitate national a diferitelor provincii i cuceriri ale
Frantei, a fost inainte de mice situatia Parisului, care dominh
toate partile Statului. Ce-ar fi putut sh-i uneasch pe Alsacieni;
cu Bretonii, pe Flamanzii din Dunkerque cu Gasconii? Toti
aveau vreo legatur cu Parisul, cei mai buni feciori ai lor acolo se intalneau si se contopeau inteo singura natie. Parisul era in acelas timp sprijinul cel mai puternic i dusmanul
cel mai tare al puterii centralizatoare a Statului, i aceast
contrazicere se simteh in atitudinea capitalei fata de provincie. La Paris furl descoperite cel mai din vreme cusururile
abuzurile de care suferia. regatul. Parisul, cel dintai, ava cu-

rajul s le dea pe fath i sh le infiereze. Cel dintai, el avN

aria sa le combatd. Parisul ajunse ash dar aphratorul intregei

natiuni suferinde. Provincialii, preshrati prin lard, intelectualiceste inapoiati, farl putere i flea curaj, vedeau in Paris pe
port-drapelul, pe mantuitorul lor, pe care deseori II urmau
cu entuziasm.

Dar nu era totdeauna ash. Chci acelas Paris ajunsese mare

i prin
exploatarea provinciei: partea leului din toath plus-vhloarea
prodush in provincie ii reveneh Parisului, unde in parte erh
risipith si in parte mergea sui ingroase capitalul, imbogatind
si intarind tot pe acei can exploatau tara.
Astfel increderea in Paris, oras al progresului, mergeh
mana 'n mama' cu ura Impotriva Parisului, oras exploatator,
cu un antagonism intre capital si provincie. Child unul. and
celdlalt din aceste sentimente stetea deasupra, dupl situatia
si puternic nu numai prin inunca locuitorilor si, ci

istorich.

Antagonismul economic se inIspreh prin contradictia dintre

mentalitatile care rezultau din diferenta ambiantelor sociale.
La tara i in provincie erh o stagnare economica, deci un conservatism strain legat de conceptiile morale invechite.

www.dacoromanica.ro

16

Cel care nu credeh in ele, trebuia: s se prefaca, caci in

mediul ingust al satului si al orselului fiecare erh suprave,ghiat de obstea intreaga.
. Aceasta sUpfaveghere lipseh cu totul in orasul mare. Acolo
puteai s indrasnesti sa-ti bati joc pe iota de moravurile in-

vechite, ele erau atacate de sus si de jos: $i de nobilimea

trufasa i lacorna de placeri' i. ,de mediurile capitaliste care

voiau sa." egaleze nobilimea, $i de straturile inferioare ale mas-

selor, pe care mizeria i iesigurana statornica a traiului le

faceau tot ash de putin respectuoase de limitele proprietatii ca
si de legaturile de familie. Printre ei se gseau destui vanatori
de noroc i intelectuali a caror mizerie i nesiguranta de trai
deseori erau deopotriva cu ale proletariatului, desi erau admisi
la'viata de placeri a nobilimei si a inaltei finante din capitala.
Nu-i de mirare ca bravii provinciali i aranii urau desfraul
josnic al noului Babilon in aCeias masura in cake spiritualii
Parisieni ii bateau joc de filistinismul si de prejudecatilq provincialilor marginiti.
Ca si in moral, opozitia aceasta se vadi si in religie. Taranul; izolat cum erh de univers, vedeh in popa pe singurul
intelectual care se ingrijeh de el, care-i slujeh de mijlocitor
cu lumea din afar* care-i aduceh stiinte de dincolo de zarea
satului.

Oamenii necultivati dela tara nu puteau doer

c. aceste
stiinte fusesera dle mult depasite de evolutia tiinific. Ei
erau legati de Biserica si de religie si-i respectau numai comorile spirituale. Nu se gandeau de loc sa-si insuseasca moable Bisericei. Pe de alta parte, pentru Parisieni, bunurile Bisericei aveau mai putina importanta ca situatia ei dominanta
.si ca credintele religioase.
Daca in Evul Mediu Biserica fusese mijlocul de a conservh
stiinta, dela Renastere incoace stiinta profana a oraselor ihrtre-

cuse cu mult pe a Bisericii. In ochii targovetilor ea nu mai

era ui mijloc de a conservh stiinta, ci un mijloc de a-i impiedech dess;oltarea. Acest antagonism se mai inasprise in urma
masurilor coercitive prin care intelectualii eclesiastici, simindu-se din ce in
mai putin la inaltimea adversarilor lor, cautaseta s'a lupte contra concurentii intelectualilor laici. Ac6tia
raspunsera cu armele intelectuale cele mai ascutite: o ironie
biciuitoare i cercetari stiintifice aprofundate, i ei continuara
lupta impotriva Bisericei cu atat mai mult foc i bun vointa
cu cat castigau in multe imprejurari, i cu conditie sa lucreze
cu prudent, sprijinul, sau cel putin neutralitatea, nobilimei si

www.dacoromanica.ro

17

a biurocratiei guvernante. Cat despre acestea, nu numai ca

luau in ras doctrina religiei stramosesti, ci erau i incomodate
cate odata de biserica catolic, fiindca ea nu voia s, se asocieze farl impotrivire la exercitarea puterii Statului. De aceia lupta impotriva Bisericii era mai putin periculoasa ca aceia impotriva absolutismului si ea fu mai curand adoptata
de opozitia in fase.
Totusi, i asupra acestui punct,.gasim o oarecare lips de
unitate.
carmuitoare se impotrivesc Bisericii,. de indata
ce aceasta are pretentia sa lticreze ca organizatie independenta;

totusi ea le pare indispensabila ca unealt de stapanire fata

de clasele de jos. Aceasta contrazicere se simte pana in mediurile opozitiei intelectuale. Voltaire strigand: Ecrasez l'infame

Zdrobiti pe pacatoas I" (Biserica), gasea c religia tre-

buia sa fie pstrata, pentru popof.

Aceias contrazicere se manifesta in straturile inferioare ale
populatiei parisiene i la purtatorii ei de cuvant. De sigur, ei
luptau toti impotriva Bisericei i, nici nu voiau ,sa stie de ea.
Dar, conform situatiei sociale a proletariatului, care-I impinge
intotdeauna s scoat din orice i fr rezerve consecintele
extreme, solutiile cele mai radicale,unii predicau ateismul si
materialismul cel mai absolut; altii, din contra, urau acest fel
de a gandl, pentruca fusese al exploatatorilor aristecratici i.

capitalisti (de dinainte 'de revolutie, fie zis in paranteza). Opozitia intre socialistii credindosi i socialistii atei s'a mentinut

In Franta pana'n al XIX-lea veac. Chiar Louis Blanc, in a sa

Istorie a Revolutiei franceze, e cu totul de parerea lui Rousseau si a lui Robespierre care tineau la religie, contrar ateului
Diderot si lui Anacharsis Clootz.
t
Ei intelegeau cl ateismul consacrA desordinea printre oameni,
pentru c presupune anarhia in cer".
(Louis Blanc, Hist. de la Revolution).

Louis Blanc uita ca, pentru atei, cerul nu exist, precum

nu exista nici chiar bunul Dumnezeu.

Dupa o sgtirduire ash de profunda ca marea Revolutie, toate
aceste cOntradictiuni i nepotriviri trebuiau, ca i antagonis-

mele de clase, sa se schimbe pentru o bucata de vreme in

conflicte extrem de grave.

Terarism

i Comunism.

www.dacoromanica.ro

IlL

MAREA REVOLUTIE
5

Ace las Ludovic al XIV, care de frica Parisienilor i stab;

lise resedinta la Versailles, stiuse SI zdrobeasca ultimele velei-

tali de independenta ale nobilimei sale. El fu destul de tare,

pentru ca regatul lui, in decursul luptelor contra tuturor vecinilor, sa ajunga cel mai mare si mai puternic dintre State le
Europe. Dar la aceasta ajunse numai printr'un sir de razboae
care sleir Franta cu desavarsire i o adusera pe marginea
prIpastiei.
Ultimul situ razboiu,pentru mostenirea tronului Spaniel,----

care tinuse dela 1701 pana la 1714 si se isprvise fr izbanda pentru Franta, a fi dat singur nastere unei revolutii,
daca atunci ar fi existat o puternica clasa revolutionara. Ura
impotriva regelui era grozava. S'a vazut in clipa mortii lui,

_
in 1715.
.
Funeraliile lui se flcura cu cea mai mare simplitate, pentru
a cruta cheltuelile i timpul"; poporul Parisului crezandu-se scApat
de un jug nesuferit, and sicriul marelui rege" trecu. pe strzi, II
insoti nu numai cu injurIturi i cu blesteme, ci si cu noroi i pietre.
In toatal provincia fu un chiot de bucurie, amestcat-cu blesteme Ia
adresa 1-5.posatului; pretutindeni se aduceau laude lui Dumnezeu;
.

fcricirea de a fi scIpat de acest despot se manifesta pe fat si

f dr team. Lumea astepta dela Regent pacea, libertatea de circulatie, micsorarea darilor". (M. Philipson, Seco1u4 lui Ludovic al 'XIV

pag. 518).

Poporul Frantei aveh Inca de indurat dureroasa experienta.

a urmasilor Regelui Soare", inainte de a-si faurl singur istoria. in marea'Revolutie.

Tara abia incepuse sa-si vina putin in fire si fu aruncata in,
noi rasboae. Dela 1733 pAna la 1735 av de sustinut un rAs-

boiu cu Austria, pentru Polonia si Lorena; dela 1740-48 lull.

www.dacoromanica.ro

.
19

parte la rsboiul pentru mostenirea Austriei alaturi de Prusia, impotriva Mariei Tereza si a Angliei; dela 1736-63 se
lupta in razboiul de eapte ani alaturi de Maria Tereza, impotriva Prusiei 0 a Angliei; dela 1778-83 conduse rsboiul
Impotriva Angliei, ca s sustina lupta pentru independenta
Statelor-Unite.

Aceste rasboae nu numai ca au ruinat tara, ci au fost conduse, in cea mai mare parte, inteun chip jalnic, fard chiar sa-i.
aduca Frantei gloria militara. (Rossbach).
tu ajutorul burgheziei, care se ridick, regalitatea rasturnase
nobilimea feodala, nu pentru a o starpl, ci pentru a o stapani
fara rezerve. Regele se credek punctul culminant al acestei

nobilitni care-i era trebuincioasa; doar din nobilimea dela

curte, in totul credincioasa, Ii alegeh el de preferinta pe conducatorii Statului i ai armatei, despoind in acela timp aceia0
nobilime de orice independentA, destinand-o numai vietii de
placeri, lasand-o astfel sa decada mora1ice0e 5i intelectualice5te i impingand-o la ruina economica.

Pretentiile boerimei fatal de tarani deveniau cu atat mai

mari cu cat decaderea ei morala, intelectual i economica erk

mai vadit. Impilarea i exploatarea taranilor intrecek orice

margine, in timp ce ruina propriet5.tilor fonciare, aceasta

bait economica a 'Statului, se agravh.
Pe de alta parte, Statul degeni din ce in ce mai net Plater
fata de nenorocitii tarani, principalii birnici, caci nobilii, ne-

fiind multumiti ca ruinau tara cu diplomatia i razboaele,

cautau sa se despagubeasca de ruina lor, jefuind Statul. Ei
gaseau un sprijin in regalitate 0 in Biserica, care reprezenta
pe marii proprietari fonciari ai tarii.
In fata acestei situatii dezastroase se gasea Parisul cu burghezia sa care se ridich repede i cu numero0i sai intelectuali
cari, mai bine decat in orice alt ora5 al Europei, intelegeau
cusurul starii de lucruri politice i sociale, o infierau i o biciuiau cat mai nemilos. Supt ei, era o mica burghezie, cea mai

tare, cea mai con5tient din toata Europa, 0 un proletariat

care nicaeri nu-si avea seaman in privinta numarului, a con-

centrarii

a exasperarii.

Un conflict grozav era de neinlaturat, data aceste clout

forte potrivnice se ciocneau una cu alta.
Acest conflict isbucnl de indata ce regatul ajunse la fundul
lazii, de indata ce datoria sa crescuse ash de tare ca 'amenint
cu prabusirea i nici un financiar nu mai voik sa-i acorde
credit.

www.dacoromanica.ro

20

.
State le generale ale feudalitatii, care nu se mai adunasera de

la 1614, aceasta reprezentare de cast a nobilimei, a clerului

si a burgheziei, trebuiau sa dea deslegare pentru biruri i imprumuturi noi, ca s ridice creditul absolutismului falit i sa-i
prelungeasca existenta. :Alegerile Statelor izolate avura loc
in 1789 i a1eii fura convocati in resedinta regall, la Versaillesi

In acelas timp, afara de curteni, toate clasele erau foarte

inversunate impotriva regimului guvernant. De cum s'au adunat, la 5 Mai 1789, Statele generale, in loc sa voteze noi imprumuturi i biruri noi., se gandira sa reformeze Statul. Bine
'metes nobiimea i clerul concepeau aceste reforme altfel de
cat burghezia; aceasta din urma se ridica deasupra in izbirea
dusmanoas a. dintre caste. Statele generale devenira. o Adunare

nationala care-i dada Frantei o nota constitutie.

La inceput, forta Adunrii nationale era numai morala: ea
se sprijinea pe convingerea ea aveh la spate enorma majoritate a natiei. Dar asta nu o punch la adapost de o lovitura de
Stat a fortei materiale. Pe aceasta, monarhia o poseda Inca,
pentruca aveh armata i erh in stare s se serveasca de ea.
Dar trebul sa-si aminteasca de Fronda, de forta materiala
de care dispuneh Parisul. Numai dupa ce ar fi fost potolit
Parisul, se puteh sperh s se. disolve sau sa se ingenunche Adunarea nationala. Furl trimise deci numeroase trupe in capital i and orice team fu inlaturata, se dada lovitura de
Stat: indepartarea lui Necker, ministrul impus regelui de Adu-

narea nationala (12 Iulie 1789). Daca Parisul ar fi privit-o

Iinitit sau daca ar fi fost batut de trupe, cursul Revolutiei ar
fi fost pentru o clipl incetinit. Dar Parisul se revolta, trupele
regelui sovaira, massele proletariatului si ale micei burghezii
pusera mama pe arsenalul Invalizilor, unde gastra treizeci &mil de pusti i luara cu asalt cetatuia care se inalth n fata
mahalalelor revolutionareBastilia (i 4 Iulie 1789).
Atunci isi pierdura capul regele i curtea, atunci se rasculara taranii in toata tara. Mai fusesera mai inainte cateva tulbut-4i agrare, izolate, care furl inabusite cu usurinta. Dar
nici .o putere n'ar fi putut sa se impotriveasca asaltului general care se deslntuise. Parisul salvase i generalizase Revolutia. Totusi furtuna parit Ca se potoleste incet-incet. Regele,
dimpreuna cu anturajul salt feodal, recapata curaj; Ii reelpata i atitudinea dared fata de hotathrile Adunrii nationale;
trupele furl iarasi adunate. Parisienii se convinsera atunci c
nu erau in sigurant cata vreme carmuitorii Statului, regele si
www.dacoromanica.ro

91

Adunarea national, se gaseau la Versailles. Poporul Parisului

vol sl-i aibal supt supravegherea i inraurirea ,sa directa. La

5 Octombrie 1789, cete mari de norod plecard din Paris la

5i-1 adusera pe rege inapoi..

Versailles

Poporul nadajdui k. acum cal are .sa fie lasat in pace, pentru
a se putek indeletnici cu pregAtirea constitutiei si cu munca
practical, cari trebuiau sa-i asigure buna-stare in noile imprejurari.
La 14 Iulie 1790, Ludovic al XVI jurd pe noua constitutie.
Dar o fads impotriva vointii sale. Se simteh prizonier la Tuileries; la drept vorbind, toate actele domniei ii erau silnice.
Nici nu se scursese un an dela juralmant i el o lua la fUgal
(21 Iunie 1791) i erh aestul de nesocotit intaratand poporul mai inainte db a fi ajuns la loc sigur: ls o hartie in care
declar smulse cu deasila i nule toate decretele sale dela
Octombrie 1789. Prea mare era graba, cad el fh recunoscut
in drum, oprit i readus la Paris.
In acea clip, o mare parte din poporul Parisului, scoasa
din fire, cereh ca regele & fie detronat. Totusi, traditiile monarhiste erau.inca prea adnc inradacinate in populatie pentru
ca aceasta masur sal poata isbuti. Aceasta ar fi ajuns ca i.
scape viata lui Ludovic al XVI. In acest moment el risch numai tronul. Soarta ii fa mai primejduita and, supt domnia
lui, Franta se angaja in ralzboiul hupotriva monarhiilor coalisate. ale Europei (April 1792). Acesta nu erh un rAzboiu ca
cele de mai 'nainte, pentru un castig mai mult sau mai putin
insemnat de palmant. Ci erh un rsboiu al nobilimei feodale si
al 'absolutismului din Europa impotriva .unui popor care se
liberase si care trebuih sit fie iarasi robit, un adevarat razboiu
civil, cu toata cruzimea care caraaerizeazal rzboaele civile,
Dusmanul ameninta poporul revolutionar cu o nimicire totare, i aliatul dusmanului era chiar regele.

aceasta situatie, ideia de monarhie Ii pierdh repede

forta; totusi Adunarea nationala nu se putea Inca hotari s'o
fepede. Tot Parisienii obtinura ca Ludovic al XVI s fie in-

chis, sa fie 'convocatal o nona. Adunare nationald: Conventia,

care trebuih sl-i dea Frantei o nota constitutie republican&
(to August 1792). In prima sa sedinta, Conventia decree& in
unanimitate suprimarea regalitatii (21 Septembrie 1792 ).:
Cu toate acestea, Parisienii nu credeau asigurat Republica,
cata vrerne traik Ludovic al XVI. Ei cerura sal i se faca un
proces de inalta tradare. Cea mai mare parte din Conventie,,
la inceput, dAdh inapoi. Dar furia Parisienilor devenl ires-isti-

www.dacoromanica.ro

2'2

Zill and aflarg cii se descoperise, la Tuileries, un dulap se-cret in care Ludovic al XVI ascunsese o serie de documente
-ce probau ca regele cumpararse pe cativa parlamentari, printre cari pe Mirabeau; c avusese leghturi cu vrsmasul; ch.
.solda unei parti din soldatii sai care se luptaser in rndurile
.Austriacilor impotriva Frantei fusese platita de rege, chiar in
timpul rzboiului.
Cu toate acestea, o fractiune a Conventiei caut sh-1 scape

pe rege. Ea voih s apeleze la poporul Frantei; soarta lui Ludovic al XVI trebuia s fie hothrilth printr'un plebiscit. Aceasta incercare de a se sluji de provincie impotriva Parisului intlnl impotrivirea cea mai energicit a Parisienilor. Teama

acestor din urma invinse definitiv in Conventie. Apelul la

-popor" fu respins cu 423 de glasuri contra 276. Soarta lui Lu-

dovic al XVI fu hothrha: la 2 1 Ianuar 1793 se sul pe esafod. Dintre partidele republicane, cel care-1 aparase mai ct;
searn pe rege era partidul Girondinilor; isi trageau numele
dela deputatii care alchtuise shmburele partidului lor i pc
care Gironda ii trimisese in Conventie. Ei devenir ditsmanii
cei mai inversunati ai Parisului, a child heghenninie voiau s'o
sfarame. Franta trebuih sh fie constituita in Stat federativ:
Patru zile dupa deschiderea Conventiei, girondinul Lasource pronunta cu aprobarea partidului slid aceste cuvinte: Nu vreau ca Parisul, condus de cativa intriganti, s devin pentru Franta ccia ce a
fost Roma pentrudmperiul roman. Parisul trebuie redus la 1/83 de ind:uenta, ca fiecare dintre celeialte departamente".
(Cunow. Partidele marei Revoluiii Iranceze, p. 349).

Antagonismul dintre Girondini si Paris lua la sfArsit formele

.cele mai silbatece. Prin revoltele cari avura loc dela 31 Mai
la 2 Iunie 1793, Parisienii chphtar dela ,Conventie suspenda,rea" i arestarea a treizeci i patru Girondini. Rhspunsul fu
uciderea liii Marat de chtre girondina Charlotte Corday, din
Normandia (13 Iulie) i, nu multh vreme duph aceia, incercarea Girondinilor de a rsculain toiul rIzboiuluiNormandia, Bretania si Midi. Parisienii nu se lasari mai pe jos si ohtinuri executia Girondinilor ce se gasiau la Paris (31 Octombrie).
.

Or:

16

www.dacoromanica.ro

'

.1

IV.

PRIMA COMUNA DIN PARIS

a) Proletariatul Parisului i mijloacele lui de lupt5.
Pand acum, am vorbit numai de Parisieni". Bine 'nteles, nu
trebue sa intelegem supt acest nume toata. populatia Parisului, pentruca aceasta era impartit in clase foarte opuse unele
altora. Parisienii" erau grosul populatiei din capitald, mici
burghezi i proletari. Aceasta ultima denumire nu trebue dealminteri sa evoce ideia proletariatului industrial din zilele
noastre. Negresit, la Paris erau cateva manufacturi, dar majoritatea lucratorilor era ocupata in ,tot -soiul de servicii auxiliaremuncitori de rand sau salahoriori erau calfe rani voiau.
sa ajunga, cu timpul, mestesugari independenti. Alaturi de ei.
existau numerosi mici meseriasi sau lucratori la domiciliu, precum si tot soiul de comisionari i samsari, cari tralau in mizeria cea mai neagr si in nesiguranta cea mai grozava.
Aceasta mizerie, aceasta existenta nesigura faced ca situajia lor sociala sa fie aceia a proletariatiilui, in timp ce situatia_
lor de clasa, adica mijloacele lor de subsistenta, f deem! din ei

mici burgljezi, al caror ideal era traiul lesnicios. Nimic mai

gresit deck a confunda mijloacele de subsistenta cu situatia de
clasa, cum a facut-o Lassale si cum o fac astazi acei dinire tovardsii nostri rusi, cari cred ca interesele de clasa ale taranului sarac sunt deosebite de ale taranului bogat i sunt aceleasi
ca ale proletariatului salariat din orase. Se face aceias gresala
I

cand se crede'tc micii capitalisti au alte interese de clasa deck

marii capitalisti i cand se confunda opozitia facuta capitalului financiar de cei dinti cu antagonismul de clasa al proletariatului impotriva capitalului. Micii capitalisti vor sa ajunga.
marl capitalisti; micii /Irani vor de asemeni sd-si tritinda do11

www.dacoromanica.ro

24

.meniul: aceasta; nu 6 societate socia1ist4 U. e tinta. Si unii v.

altii vor sh-si mAreasch veniturile pe socoteala lucratorilor,

cei dintai prin salarii scoborte i prin zile lungi de lucru,

cei de al doilea prin preturi ridicate asupra productelor.
Tot ash, elementele shrace din Paris, in epoca marei Revolutii, erau prin situatia lor de clas mici burghezi, desi condi-

iunile
lor erau cele ale proletarilor. Aceste conditiuni nu
le impuneau nici un scop diferit de scopurile micilor burghezi
mai chiaburi, ciii deprindeau cu mijloace de luptA pe care micii burgheji mai bogati nu le priveau cu ochii buni.

Un om flhmand nu poate sh astepte; isi ese din fire, nu

chibzueste asupra alegerii mijloacelor; tine mai putin la viata;

n'are nimic de pierdut deal lanturile; indrzneste totul, In.teo epoca de tulburare general and crede eh poate astigh

lumea. Astfel, marea massa a populatiei, proletariatul, deveni

forta care in timpul Revolutiei mergeh orbeste inainte. Indrazneala-i desperate o flea sthpana Parisului, ea facti din
Paris stAphnuI Frantei, facand astfel ca Franta sh triumfe a-

supra Europei.

Mijlocul ei de seami fu insurectia armat. RzvrItirile

nu full spontanp, provocate pe neasteptate de imprejurati,
ci full Mai degraba organizate. Ele erau produsul avintului
spontan al masselor, nu al conduchtorilor, i tocmai aceasta

le dedeh forta de neinvins. Child trebue ca conducatorii sa a-tate la rhscoald, fr ca sa fie impinsi de jos, misarii ii lipseste forta reald i e condamnath la neizbAnda. In timpul intregei perioade a fluxului revolutionar, massele trau iar sefii
=erau thritti. Clad vreme, a fost ash; revolutia erh in crestere.
Cand situatia se schirnba, i and conducatorii trebuir sh imboldeasch massele pentru a le impinge la lupta, declinul revolutiei incepuse.
Ash dar, o rhzvrtire nu poate compth pe succes dedit chnd
ia nastere spontan, Vara ca sorocul sh-i fie hothrht mai dinainte
de conducatori. Asta nu inseamnI c are mai multi sorti de
izbAnda, and nu-i organizate. Rezmeritele din Paris,. in decursul marei Revolutii, erau organizate de masse. Chiar .cea
dintai miscare, luarca Bastiliei, contineh germeni de organizare. Pe urmA organizarea deveni mai strns, mai bine pregatita.
In timpul revolutiei, fiecare almond Isi acordh cea mai mare
independenth. Printr'un decret din 2 2 Decembrie 1789, Adunarea nationala consfinta o stare de lucruri, care se produsese
pretutindeni in urma-neputintei neasteptate a puterii centrale,

www.dacoromanica.ro

95

Comunele capatara o mare autonomie de administratie si de po-

..

litie locall, ele capatara i comanda militiei civice, garda nationala care se formase in erase.
Totusi, burghezia se gandl de indata sa inlature clasele de
jos dela aceasta putere autonoma. Adtinarea nationall stabilise distinctia subtila intre cetatenii activi i pasivi. Activi erau
cei cari plateau o dare direct de Valoarea a cel putin trei
zile de lucru. Numai ei aveau drept de vot in comune (adunari
primare) i la Adunarea snational. Numai dintre ei se recrutau gardele nationale. Toate aceste organe devenira astfel reprezentantii 'claselor instrite. Dar la Paris cetatenii pasivi" .5i
prietenii pe care-i aveau printre activi" i dadura o organizatie alaturi de reprezentanta oficiala a comunei. Ei se inarmara prin propriile lor mijloace.
- Alegerile pentru Statele, Generale fusesera in cea mai mare
parte indirecte pentru Tiers-Etat, dar votul era aproape universal.

In vederea alegerilor, Partaul fusese Impartit in 6o de districte

care trebuiau sii numeasca alegAtorii. Dupd aceste alegeri, distric-

tele trebuiau sl dispara. Dar ele dlinuirA si se constituia cu dela

sine putere in organe permanente de administratie autonoma... Nu

se Wail desfiintate pi in clipa in care, In ajunul lut 14 Julie, itot Parisul era in fierbere, ele incepurl sA inarmeze poporul 5i sl lucreze
ca autoritAti independente... Dupa luarea Basuliet, districtele apar
deja ca organe recunoscute de administratia muncipala... Pentru a se
intelege intre 0e, creiazA un Biumu Central in care diversii delegati
se intruriesc i Ii fac comunian reciproce. Astfel, din initiativa poporului, se formeaza de jos in sus i pentru legatura organizatiilor
districte!or esite prin mijloace revolutionare, primul sambure al Comunei...

In timp ceAdunarea nationala inrnormnteaz incet-incet puterea

rega'a, districtele si mai apol sectiunile, i mresc incet-incet ampul
activittii; stabilesc legatura intre Paris si provincie i pregatesc te-

renul Comunei revolutionare din to August". Wopotkin, Revolu(la Irancezd, I p. 174-79). Potrivit punctului sAu de vedere anarhist, Kropotkin a staruit mai ales asupra istoriei Comunei sub Revo!utie. In afara de lucrArile speciale, in el poti s'o studiezi mat bine.

Tocmai de aceia partea actiunei parlamentare, la lInen mat mai

mu't micorata.

Adunarea nationala clutase s'o sfareasca cu adunarile districtelor. Decretul din 27 Mai 1790 modifica circumscriptiile
electorale ale Parisului. Cele 6o de districte erau inlocuite prin
48 de sectiuni. Numai cettenii activi puteau luh parte la adunari. Dar cetatenii pasivi nu prea s sinchisira de aceasta interdictie. Sectiunile devenira centrul actiunei revolutionare. In cu-

www.dacoromanica.ro

26

_rand nu mai fu nici o chestiune privitoare pe comuna sat,

Stat, de care sa nu se ocupe sectiunile si la deslegarea careia
ele s nu fi luat o parte activd. In acelas timp sectiunile puneau stapfinire din ce in ce mai mult pe administratia comunala pe care o intAreau sau direct sau prin mijlocirea delegatilor i a comisiunilor. Ca urmare, comuna functiona fail in'trerupere. Numai asumandu-si un caracter permanent, puth ea
sa-si desfasure activitatea-i intensa.

La lo August 1792 sectiunile inlaturar reprezentanta comunala, redusa la neputinta, i alcatuir o noud comuna revolutionara, in care fiecare sectiune delegl trei comisari. De
acum inainte Comuna Parisului, sprijinind pe sectiuni, conduse
mersul Revolutiei.

Istoria traditionala n'a apreciat incleajuns rolul sectiunilor.

Munca lor fu aceia a masselor anonime. Marile nume ale Revolutiei straluceau mai degraba la Clubul Jacobinilor decat
in sectiuni. Dar, prin aceste din urma isbuteh Clubul sk-i realizeze opera; dealminteri atitudinea lui era deseori zdbovitoare
nehotarata. Numai proletarii, cari n'aveau nimic de pierdut,
indrazneau s se asvarle in necunoscut fard, nici o sovaire,

b) Causele Teroarei.
, Comuna ii crei proletariatului din Paris o situatie preponderenta in Franta revolutionarA. Aceasta preponderenta avea
lotus un dublu inteles, ca i situatia Parisului in tat* sau ca si
aceia a proletariatului in societate.
Mici burgheji prin situatia lor de clasA, proletarii" din Paris se margineau numai la punctul de vedere al proprietAtii
private a mijloacelor de productie. Nu puteau s treacd de acest principiu, aveau nevoe de el, pentru a continua productia
si a teal. Totusi, nenorociti cum erau, ei se arAtau dusmani

proprietatii bogatilor, a caror buna-stare ii revolth, a caror

bogatie era nascuta din mizeria lor. Din ura neimpacata im.

potriva marei proprietati feodale i capitaliste isi scoase popo-

rul energia pentru a combate contra-revolutia; doar aceasta

-ura, data fiind suprematia Parisului, fach din Parisieni avangarda revolutiei ce lucra in numele intereselor marei majoritati a natiunei. In luptele sale Vajnice impotriva feodalismului

si a regalitatii in Franta, si impotriva intregei Europe mo-

narhiste, proletariatul din Paris avea de partea lui toatrt forta

ziatiei sale, care era natiunea cea mai puternica din lume. A-

www.dacoromanica.ro

27

ceast forta el si o hsuI, i prin ea path s tina piept puterilor unei jumatati din lume. Atunci se nsca acel puternic spirit revolutionar al proletariatului din Paris, care il patrunsepa.na'n zilele celei de-a doua Comune, pana la sfarsitul ultimului veac, i faca din el maretul simbol al tuturor luptelor proletariatului international. .
Pe de alta parte, aceasta clasa era alcatuita din cele mai sa.-race elemente din Paris, din cei caH aveau cea mai mare ne-voe de mijloace eftine de existenta. Aceasta nevoe n'a fost simtit nici odata ash de tare ca in momentul Marei Revolutii,
care fu o adevarata revolta de foamete, in intelesul cel mai
exact al cuvantului. Dar aceasta nevoe invrajbea din ce in ce
pe Parisieni cu taranii, cu samsarii, cu oamenii de afaceri, cu .

'

toate elementele care in aceasta epocii erau cele mai favorizate de-

proprietatea privata a mijloacelor de productie. Cat vreme

viata economica era stapnit de mica productie, revolta acestor elemente era cu neputinta; de aceia nici nu si-o inchipuise
cineva, nici nu incercase sa o zadarasca. Si and proletarii,
voira i pe acest teren sa traga folos din puterea lor asupra.
Parisului si din a Parisului asupra provinciei, fura siliti s recunoasca' ca fiind in minoritate, nu puteau S se mentina in
chip statornic impotriva majorittii. Nu izbutira deci, cu toate
triumfurile lor de mai inainte.
Proletarii intrasera in Revolutie cu speranta ca maturand..
feodalitatea, aceasta va pune capat tuturor mizeriilor, dupa
cum de alminteri o fagaduise si o pretinsese burghezia. Si
iata ca, libertatea i puterea politica cucerite, burghezul si
taranul capatau numai ei buna-stare. In orasele cele mari saracia nu disparuse, ba chiar era simtita uneori mai dureros ca

niciodata.
.
Foametea i scumpetea vietii fura trasaturile caracteristice:

ale intregii perioade revolutionare. Deseori ele sunt explicate

printr'o nenorocita intamplare, care faca sa coincida aceasta.
perioada cu un sir de recolte rele. Ni se pare totusi ca lipsa.
din timpul Revolutiei nu poate fi explicata numai prin aceasta.
coincidenta, ci tine mai de graba de insasi Revolutia.
Productia rurala, in aceasta epoca, se indestula cu prisosinta
ea singura. Lasand la o parte obiectele de lux, taranul abia
daca avea nevoe de produsele industriale ale orasului. El producea singur nu numai productele alimentare, ci i matedile
textile, pe care le lucra el insusi. Fabrich in casa cea mai mare
parte din mobilele lui simple si din unelte; cat despre rest,

,,

www.dacoromanica.ro

98

-ceeace puteh sa ceara dela industrie, ii era furnizat de cativa

rnestesugari de tara.
Daca cu toate acestea, avea nevoe sa-si Vand produsele la
.

oras, n'o faceh din nevoia de marfuri, ci ca sa aiba bani,

pentru a plti darile pe cari i le cereh Statul. Nu putea s le

plateasca dach nu ducea ia arg gram, vite, vin i alte producte.

In acelas timp trebuia s plateasca dijme in natura seniorului fecidal i s fac corvezi pe mosia boereasca. Productele
agricole, care se ingramadeau astfel in Infinite seniorului, nu-

mai in parte ii seryeau pentru trebuinta personala; cea mai

.inare parte era i ea vanduta, ca sa se obtina bani pentru viata ,.
\ de placeri la oras.
Darile si talidel) pe deoparte furnizau baniii care se resit,

sau in. Paris unde erau cheltuiti, pe de alt parte productele

care puteau fi cumprate in schimbul acestor bani, pentru a
.
hranl pe Parisieni.
.

Revolutia desfiinta taliiTe;. ea intrerupse pentru o bucata de

vreme i perceperea impozitelor, Statului lipsindu-i mijloacele
de constrangere pentru a le percepe. In consecinta, taranii erau

.mai putin siliti s vanda ca mai inainte. In primul loc, ei se

folosira de n6ua lor libertate pentru a manch cat le cereh sto-

macul, pentru a sfarsl cu aceasta foamete la care-i condamnase

Statul i feodalitatea. Daca le mai ramneau producte de vanzare, nu le desfaceau decat cu preturi foarte mari. Nimic nu-i
silea sa vanda. Numai aceasta pricinuia scumpetea vietii si o
...
,dusmanie intre Paris si provincie. Aceasta dusmanie lua cateodata formele cele mai acute. In 1793, Conventia ajunse pana

acolo c alcatul o ;,armata a Revolutiei" de 6o6o de oameni

care trebuia sa fie trimisa la tara ca sa rechizitioneze alimente
pentru Paris, 0 masur analoaga a fost aplicata de curand in
Rusia si tot cu atata nesucces. E unul din numeroasele puncte
de asemanaredesl numai exterioaraintre revolutia rush din

zilele noastre i marea revolutie burgheza din secolul al XVIII.

Dusmania de care vorbiam fu inasprit prin rizboiul ce duse

la incercuirea" Frantei i intrerupse mice import care ar fi
putut umple lipsa de marfuri. Rasboiul aduse Parisienilor o
marire a lipsei, dar tot odata, impuse taranilor noi poveri militare si mai ales serviciul obstesc. Parisienii erau in cel mai
inalt grad interesati s invingl. Ca centru revolutionar, Parisul
.ar fi avut cel dintai de suferit urmarile unei infrangeri. Pe de
alta parte; sentimentul national la Paris era mai desvoltat ca
1) Un soi de impozit cu dublu caracter: personal oH real.

www.dacoromanica.ro

29

oriunde. MArirea i puterea Parisului erau strans legate de marirea i puterea trii. Montagnarzii, aceasta extrema-stangh. a
Conventiei, proclamasera formula Republicei una i indivizi-

bill" si cuvAntul de patriot" era tot una cu acel de revolutio

nar extrem.
Cu totul alta fu la razboiu atitudinea tranilor. Cei care locuiau aproape de graniti voiau, neaparat, s fie scapati de cotropirea dusmanA. De alminteri, victoria streinilor i-ar fi amenintat pe ei cei dintAi cu reintoarcerea sarcinelor feodale. Avantul kr patriotic fu, deci, egal cu al Parisienilor. Aceasta fu
adevArat mai di seamd pentru Alsacieni. Cu totul alta fu mentalitatea tAranilor indepArtati de hotare i pe care cotropirea
durnan nu-i ameninth. Acesti tarani nu intelegeau sensul
politic al razboiului, ei nu-i resimteau deck poverile, cari, dupa
pdrerea lor, ii erau impuse de Parisienii ucigasi de regi i nelegiuiti. In unele imprejurari, i cnd gseau conducAtori, provincii ca Vandeia, Normandia sau Bretania hnpingeau opozitia
pAnd la revolta pe fall. Si acesti conducAtori ii erau dati de aristocratii contra-revolutionari. Totusi, chiar burghezia revolutionara reprezentata de Girondini, incerc odata, dupl cum am
vazut, s razvrateasc provincia impotriva Parisului.
Finanta se OA ca i th'ranii, in dusmAnie cu proletarii
cu micii burgheji. DusmAnia lor fu chiar mai limpede i fu
simtith mai direct. Nu era dusmAnia intre lucratori si capitalistii industriali, acestia nejucand atunci mare rol. Chiar dupA
Revolutie, Saint-Simon ii considerh pe industriasi ca o clas
muncitoare. Massele Revolutiei dusmAneau mai degraba capitalul financiar i negustoresc, pe speculatori, pe camatari, pe
samsari, pe acaparatori. Negresit, nu ei creiau lipsa, dar o ex-,
ploatau i agravau criza. N'avem nevoe s ne intindem asupra

acestor fapte. Aproape 'de cinci ani, asistam amrati la un

spectacol analog.

In plinA mizerie, astigurile realizate din scumpirea vietii

erau mai ales revolttoare: Dela 1792, aceste castiguri erau
sporite cu ale rfurnisorilor armatei i cu ale speculatorilor de
pamanturi. Adunarea nationala expropriase bunurile Biseri,
cei, cam o treime din proprietatea fonciarl a Frantei.
Trebue s aclIogam bunurile aristocratilor emigrati, cari
fugiSera, pentru a combate din afar Revolutia. Si proprietatile lor furl confiscate. Totusi aceasta enorma massa de pamanturi nu rAmase in stapanirea natiei, nici nu fu impartia
-tAranilor sraci; ea fu vanduta dup criza financiara care
provocase in urm Revolutia, dar pe care Revolutia n'o deslewww.dacoromanica.ro

30

gase. Ba dimpotriva, aceasta criza fu agraitata prin faptul ca

taranii nu mai plateau dari. Vinderea pamanturilor confiscate
folosi celor cari, cu putini bani, capatara terenuri noi, cei mai I
multi numai cu scopul de a le imbucatatl si de a revinde parcelele cu preturi ridicate. Criza financiara a Statului nu fu
de loc inlaturata, dar speculatiunile asupra pamanturilor ar
dusera mari castiguri. In aceasta situatie critica, Statului nu-i
ramase decal mijlocul prea comod al emisiunii de hartiemoneda, al asignatelor revolutionare, care lua in curand dimensiuni monstruoase. Urrna p noua urcare de preturi, pe
care speculatorii i agiotorii stiura iarasi sa o'intrebuinteze in
folosul lor.

Ash se ridica pe ruinele vechei proprietati feodale noua

proprietate capitalista; aceasta cresca in aceiasi vreme si in
aceiasi masura cu mizeria, si in timp ce puterea proletariatului incepuse sa fie simtita din ce in ce mai mult. Aceasta situatiune ciudata demonstr intr'un chip luminos ca posedarea
puterii politice nu poate ea singura s paralizeze influenta legilor economice, din moment ce conditiunile sociale nu se
preteaza la aceasta. Dar proletarilor din Paris li era foame 5i
pAntecul flamnd n'are urechi".
Ei nu catau sa inteleaga ce era cu putinta i ce nu era in
anumite conditiuni economice. Ei detineau puterea i erau hotarati sa se serveasca de ea, pentru a atinge acel regat de egalitate, de fraternitate si de propasire universala, pe care ganditorii burgheji li-1 fagaduisera. Ne putnd sa modifice procesul productiunii, ei cautau, cu ajutorul puterii, sa modifice
repartizarea produselor si aceasta prin mijloace care s'au reinoit din belsug in zilele noastre: preturi maximale, imprumuturi silite (ceva in felul impositelor noastre pe cstigurile
de razboiu) i alte masuri analoage. Totusi, productiunea
fiind extrem de impartita, statistica lipsind i puterea cciitrala neavand autoritate asupra comunelor, aceste masuri, In
epoca marei Revolutii, erau si mai neputincioase de cum sunt
astazi In fata mizeriei.
Contradictia dintre puterea politica si situatia economica a
1

proletariatului se vadia din ce in ce mai limpede. In acelas

timp jugul rzboiului se flea, din ce in ce mai greu. CArmuitorii proletari, in desperarea lor, recursera deci din ce n ce
mai mult la mijloace extreme, la masuri sangeroase, la Teroare.

www.dacoromanica.ro
;-J

34670

31

c) Insuccesul teroarei
Prin Comuna, micii burgheji i proletarii revolutionari din
Paris stapaniau intreaga Franta. Dar ei se fereau s exercite
aceast putere Intl un chip direct i sa proclame: toata puterea Comunei. Ei stiau ca nu se putea pastra unitatea tArii si
nu o. puteau stapanl decat printr'o Adunare care s'o reprezinte
in intregime; de aceea se fereau sa se atinga de Adunarea na/ional, de Conventie. 'Ei nu exercitau puterea lard ea, mai
putin Inca impotriva ei, ci prin ea.
Aceiasi politica intr probabil in planurile lui Lenin. altfel
nu s'ar putea intelege cum a lasat el sa se faca alegerile pentru Constituanta si de ce a convocat-o. Totusi Comuna a avut
mai mult noroc ca Lenin; ea stia sa se foloseasca de aceasta
arma puternica pe care Lenin, inca din prima zi, far voia lui o
Injtura.

E adevarat c Montagnarzii care lucrau in deplina intelegere cu Comuna, formau minoritatea Conventiei; e adevarat
iarsi ca majoritatea ei nu era alcapuit numai din oameni
politici hotarati i convinsi. Multi dintre ei se aratara sovlitori
si putin siguri. Se lasara influentati de centrele din Paris si
and aceasta influenta nu era de ajuns pentru a-i face sa voteze la fel cu Montagnarzii, o presiune energica izbutea intotdeauna sa le smulga votul voit.,Cu ajutorul acestor molusce,
acestei mlastini", Muntele dispunek de majoritatea Conventiei. Totusi, timpul dedea zor i cerea deseori masuri extraordinare, carora actiunea legislativa a donventiei nu putea sa
le faca fata. De alminteri legile nu puteau inlature durerile
ri mizeriile sociale. Orice lege de represiune, cat de severa ar

fi, ii margineste dela sine actiunea, prin faptul ca prescrie

reguli anumite. Ea ofera astfel celor asupriti mijloace de rezistent, de care ei stiu s se serveasca, numai s fie macar
cat de cat iscusiti. Orice politica de impilare indreptata impotriva fenomenelor cari au radacini adanci in imprejurari
si call nu pot prin urmare s fie starpite, se vede, mai curand
sau mai tarziu, silit s se descotoroseasca de piedicile legilor pe cari ea insasi le creiase i s se transforme in impilare
farl legi, in dictaturd. Aceasta, i numai aceasta, constitue senzul dictaturii, din moment ce se intelege prin acest cuvant nu

o stare, ci un regim. E o putere arbitrara, care, fireste, nu

poate fi exercitata decal de o mica minoritate, strans unita,
sau de un singur orn. Once grupare mai mare are nevoe, pentru a Aucra laolalt, de reguli definite mai dinainte, de oarecare

www.dacoromanica.ro

4I

3.2

ordine social; e legata ash dar de legi. Tipul dictaturii, ca

forma de guvernamant, este dictatura personald. 0 dictaturh
de clash ca forma de guvernAmnt este un non-senz. Nu se
poate concepe stapanirea unei clase in afara oricarei legi.
Legile de represiune impotriva agiotorilor, a speculantilor
a contra-revolutionarilor neajungand la rezultatele voite, elementele proletare recursera la dictaturg.
Din ziva de 25 Martie 1793, Conventia trebul s numeascI

un Comitet de salvare publicg". Acesta cgpata incet-incet

puterile unui stapan absolut; numgrul membrilor sai erh.foarte

restrans: fixat la inceput la 25, fu redus apoi la 9. Deliberarile Comitetului erau secrete. El controlk pe minitr.ii i pe
generali, numea I i destituih pe functionari i pe ofiteri, delegh
reprezentanti in misiuni, investiti cu puteri nemgrginite, Ilia
toate dispozitiile pe can le credeh necesare. El erh, de sigur,
raspunzator fall de Adunarea nationala, dar aceasta erh nu' mai o formalitate: Comitetul doar facea s tremure Adunarea. Totusi, pentru a marginl aceasta atotputernicie, se hotri
ca Comitetul s fie reinoit in fiecare luna i sh nu poata dispune de tezaurul Statului. In scurt, Comitetul de ,Salvare publith devenl, prin excelent, organul Montagnarzilor. Pc ma-

sura ce puterea sa dictatoriall se intindek in propriul lui

san se ridich la fel puterea dictatorial a unui singur om: Ro-

bespierre.

Furl creiate cloud institutii noi, ca s serveasca de unelte

dictaturii. Ele putura lucrh intr'un chip cu totul arbitrar. Erau: un organ de politic Comitetul de siguranta generalg" si.
tribunalul revolutionar, care aveh de judecat toate razuintele
contra-revolutionare, toate atentatele impotriva 1ibert4ii, egalitgtii i unitatii patriei. Erh de ajuns s fii denuntat sau.
banuit de un patriot", pentru a fi condamnat la moarte de
acest tribunal, fgr nici un recurs.
In a sa istorie a Revolutiei franceze, Louis Blanc expune
astfel organizatia regimului Teroarei:
Un club neobosit, acel al JacobinilOr, insufletind Parisul cu suflarea sa;
Parisul, impartit in comitii populare, sub numele de sectiuni, ce-i
exprimau cugetul;
Comuna, centru al sectiunilor, aduand in Adunarea nationala expresia gandirii Parisului;
Adunarea formuland aceast gAndire in lege;

Comitetul de salvare publica dndu-i pretutindeni viat 5: in ad-

ministratie, prin alegerea agentilor sai; in armate prin repro-

www.dacoromanica.ro

33
sentanti; tri fiecare parte a Republicei, prin Comitetele revolutionare;

Comitetul de Sigurantii genertla ocupindu-se cu pandirea neas-

cultArii;

Tribunalul criminal extraordinar grabindu-se s'o pedepseasa....

Astfel se Inf Ansa mecanismul revolutionar"
(Histoire de la Revolution francaise, Bruxelles, 1856, II p. 519).

Acest aparat lucrh in chipul cel mai nemilos. Se nidaj-

duia sh se sfarseasch odath cu comet-till clandestin, cu agiotajul, cu specula, decapitand pe acaparatori, pe agiotori, pe speculatori. Totusi, situatia economica interiiceh mai mult ca :
oricand orichrui mestesug i lucru manual, sh fie un isvor de
bogatie. Mai mult ca oricand, cine nu aVea bani, bani multi,
erh condamnat, cel putin in capital, fa cea mai mare mizerie.
Teroarea nu terorizh pe chntatorii de arginti, ea ii sileh numai
sa apuce pe poteci i creih un isvor de avutie si de coruptie
,

bacsisul.

Cu cat primejdia de a fi prins era mai mare, cu atat erai

mai dispus sa cumperi thcerea denuntatorilor posibili cu pret

mare. Si cu cat mizeria devenih mai mare, cu atat mai puternich se fAceh pentru uncle organe ale administratiei revolutionare ispita de a-si creia un nou isvor de venituri, inchizand

ocfiii. Ash eh, desi ghilotina lucrh intr'una, averi noi se ingrmhdeau mereu, capitalisti noi aphreau in locul celor cari
fusesera executati, i foametea nu descresteh,
Deseori acesti noi capitalisti esiau direct din mica burghezie, din proletariat, din randurile revolutionare, unde ei treceau drept cei mai indrIzneti si mai indemanateci. Negresit, acestia nu erau dintre cei mai greu de induplecat. Iar cei
mai buni revolutionari, cei mai dezinteresati i cei mai devotali, smulsi de luptele continui dela hotare sau de luptele civile, dispreau unii duph altii.
Astfel, randurile proletariatului revolutionar erau slbite
din dotaa prti deodat: prin moartea celor mai buni i prin
dezertarea acelor mai indemanateci cari treceau in clasa exploatatorilor. Din amandoul prtile el i prApdea elementele cele mai energice.

Cei ce ramaneau se descurajau i chdeau din ce in ce mai

mult in apatie. Revolutia durh de patru ani; ea adusese fo,
loase, ba chiar avere thranilor i financiarior; cat despre proletarii cari luptaser cu cel mai mare devotament i cari is9

Terorism i Comunism.

www.dacoromanica.ro

34

butisera in sfarsit s concentreze puterea Frantei, foamea

for, departe de a fi potolita, crescuse si mai mult. Chiar Teroarea cea mai sangeroasa nu imbunatatea situatia proletarifor. Ce Mai puteau ei sa astepte dela politica ? Indoiala, ne-

.1

multumirea i oboseala incepeau sa se strecoare in spiritele lor.

Pe de alta parte, Comuna din Paris impusese proletarilor

cele mai marl sarcini. Am vazut ca forta sectiunilor sc baza
pe participarea constanta a tuturor cettenilor la opera sa:
sectiunile tineau sedinte fr ragaz i indeplineau ele insile,
pe cat se putea, toate functiunile administrative.
Dela o vreme, aceasta nu mai fu cu putinta. Proletarii i mlcii burgheji din sectiuni trebuiau sa se gandeasca sa produca.
Cum ar fi trait, altfel? Un lucru de mantuiald, mereu intrerupt, n'aducel cine stie ce spor. Cata vreme mai pastrau focul revolutionar, cata vreme nadajduiau ca politica revolutioearl s le aduca o buna-stare economica, ei se resemnau in
fata ruinei cu care-i ameninth starea de lucruri. Dar in ziva
in care incoltl indoiala, cautara mantuirea in munca productiva, nu in politica.
Ei ingaduira din ce in ce mai bucuros sa se ia sectiunilor
functiunile una dupa alta, lasandu-le functionarior platiti de
Statceiace duse mai tarziu la centralizarea biurocratica a Imperiului. Se intimpla in acelas timp ca avantajul numeric in
sectiuni treat, incet-incet la oamenii bogati si la coteriile cari
plateau, dispunand de ragazuri neingaduite proletarilor i micilor burghezi, cari, retinuti de munca, se abtinuri din ce in
ce mai mult.
Descresterea activitatii revolutionare a sectiunilor reese din
decretul Conventiei din 9 Septembrie 1793, care fixeaza la
cloud pe saptamana numarul intrunirilor sectiunilor i acorda
celor cari traesc din munca lor manuala doi franci ca indemnitate, pentru fiecare sedintC Cu toate acestea, intrunirile furl
frecuentate din ce in ce mai putin.
In acelas timp, legaturile dintre masse i conducatori se
modificara i ele. In timpul perioadei ascendente a revolutiei,
massele impinsesera pe conducatorii sovaitori, le inspirasera
energie i incredere. La fel sunt legaturile veritabile dintre
masse i conducatori pretutindeni unde o miscare populara
se produce cu succes. In situatiile revolutionare, conducatorii
intotdeauna sovaesc mai mult deck massele, caci ei au mai
mult in vedere toate eventualitatile, vad mai limpede toate
greutatile. Or, conducatorii ajunsesera la o situatie in care aveau nevoe, pentru a se mentine, pentru a nu pierl, de clan.
www.dacoromanica.ro

35

t Arile filth incetare reinoite ale masselor, in timp ce acestea

obosiau i ii pierdeau increderea din ce in ce mai mult. Conduchtorii trebuiau deci s caute s incurajeze, s scuture, sh
inflchreze massele. Pentru o miscare popular aceasta e o
probi ca-i lipseste forta launtrich, eh n'a atins aceast forth,
clack nu cumva a pierdut-o.
Pentru a galvanizh massele, trebuih ca guvernamantul sh-si

dea o aparenth de forth si s le ameteasch, pentru a le as-

cunde insuficienta rezultatelor economice i sociale. Astfel

trebuih sh fie efectul acelui delir sangeros, Teroarea.
Acesta fu 'deci un motiv mai mult pentru a continua Teroarea, chiar pentru a o Mead la extrem.
In sfarsit, nervozitatea crescand a guvernantilor, cari simteau c terenul le fuge de supt picioare, lucr in acelas senz.;
Desperarea inthrath pica nu numai impotriva dusmanior Reci i impotriva tendintelor vecine, desl putin deosebite, din sanul aceleiasi tabere. Carmuitorii Ii dhideau din ce
In ce mai bine seama c. fiecare gresalI, fiecare prostie, pu-

tea sh le deviria fatalh. Totdeauna se fac prostii; in cursul

unei revolutii se fac mai mult ca nici odath, cici patimile sunt
mai atatate i raporturile complect nota fac sh aparl deodata
greuthti cu totul neasteptate. Caracteristica mersului ascen-

dent al revolutiei e ch. ea isi urmeazh cursul farl a se oprl,

in ciuda tuturor prostiilor. In perioada de declin, cea mai mica

gresali poate, dimpotrivh, sa aib rezultatele cele mai relei

Cu cat guvernamantul revolutionar ii dedeh seama de situatia lui nesigurh, cu atat mai tare se ingspreh lupta dintre
diversele sale tendinte tactice, cu atat mai evident aphreh fie-

chreia din ele nevoia de a zdrobl pe cealalth, pentru a salvh

revolutia. Dela inceput, se creiase in sanul Muntelui o dusmanie intre deisti (oricat de putin evlaviosi erau) i atei, intre
puritanii mironosite i stricatii fara rusine, intre intransigenti
si moderati. Aceste divergente nu impiedecaser actiunea comulti a Muntelui. Cand tendintele sale se ciocnir intre ele

cu o ash de mare turbare in cat se slujir unele impotriva

celorlalte de mijloacele Teroarei, acesta fu semnul mitui dedin repede al Revolutiei. Soarta ei fu hothrath cand fractiunea lui Robespierre taxi inaintea tribunalului revolutionar pe
hebertisti ca ultra-revolutionari" i pe dantonisti ca fara
vlaga" i corupti" i and obtimh ca ei sa se urce pe acelas
esafod (in Mai 1794) pe care ei il preghtise Girondinilor cu
cateva luni mai inainte.
Daca, pe deoparte, aceste mhsuri teroriste erau semnul 'de-

www.dacoromanica.ro

36

clinului revolutiei, ele 11 grabira, pe de alta parte, divizand

massele comunei Parisului, f brand din prietenii celor ghilotinati dusmanii guvernului revolutionar. Acesta profith in ace-

las timp de lancezeala creschndh a masselor pentru a le luh

sectiunilor insarcinarile, ma duph alta, si a le incredinth functionarilor Statului. Politia, si mai cu searna politia politic
se gsI de acl inainte in MAnile celor doug organe centrale cari

detineau puterea marl: comitetele de salvare publica si de

privighere, creiate de Conventie. Politia ajunse unealta atotputernica a unui guvern atotputernic i, in acelas timp, din
functiune exercitata in vzul lumii, deveni incet-incet secreth.
Politia secreta ajunse o putere nevazutii care veghih asupra
fiecarui cettean.
Dar carmuitorii cautau zaTdarnic s scape prin toate aceste

msuri teroriste. Ei se cltinau din ce in ce mai tare. Nu se

pricepeau sa se mentin deck intarind Teroarea i atotputernicia politiei; singurul rezultat fu ca toata lumea se unpick
amenintath i ti strange), randurile pentru a rsturnh guvernul, ceeace isbutl la urm, chci, in momentul critic, guvernantii nu gasirl pe nimeni pentru a-i sustine. Kropotkin,
admirator entuziast al Comunei din Paris, a zugravit foarte
bine aceast desvoltare tragica a Teroarei. In capitolul al 67
din cartea sa asupra Revolutiei franceze, capitol intitulat Teroarea", el spune, printre altele:
Punctul cel mai intunecat (alaturi de rzboiul din afara 1 era starea de spirit a Provinciei, mai ales in Midi. Macelurile in massa,
nefacand alegere intre efii contra-revolutionari i rtaciti maceluri la cari recursera jacobinii batinai i delegatii Conventiei,
semanasera o ura aa de adanca in &t pretutindeni era acum
un raaboiu fr crutare. i situatiunea devenia cu atat mai dificila,
cu cat nimeni nici pe loc, nici la Paris, nu se pric(epea s gaseasca
nimic mai bun ca mijloacele extreme de rasbunare".
Autorul, pentru a Model, citeazI cAtevh exemple i arata a.

poi cum Robespierre fu silit s impinga Teroarea Nina la

punctul ei culminant, Louis Blanc crede ch Robespierre ar fi

voit el insusi s scape de Teroare, ale carei urmari fatale le
presimteh:

Dar pentru au curati propriile lui randuri de oamenii Teroarei, el nu s'a priceput sh gaseasca alta solutie deck Sk-i
combata printr'o Teroare mai intensh. Louis Blanc spune:
Robespierre voia sa-i faca sa tremure pe acei cari faceau, pe
toata lumea sa tremure. El concepuse planul indrsnet de a-i doi
bort cu propria lor maciuca, de a ucide Teroarea prin Teroare.
(Hist. de la Revolution francaise):

www.dacoromanica.ro

37

Ne putem indol c acestea ar fi fost, cu adevArat, motivele

lui Robespierre. Ceeace e sigur, e c el fa:di s se voteze legea din 22 Prairial ( o Iunie 1794) care lipsek pe acuzatul
politic de orice garantie juridich. Acesta nu mai aveh apart-tor inaintea tribunalului revolutionar; procedura nu fu supush

de acum inainte deck bunului simt omenesc", verdictul

contiintei judechtorului"; ancheta \trebuia sh fie ce putea".
Inca. dela 24 Februarie 1794; Robespierre declarase:

Vor unii s stapaneasca Revolutia Prin chichite juridice. Cons-

piratiunile impotriva Republicilor sunt tratate ca procese intre

particulari. Tirania ucide i libertatea pledeaza. Legea penala pe

care conspiratorii 'au edictat-o ei insisi este regula dupa care sunt
judecati".

Singura pedeapsa la care se putea condamna era pedeapsa

cu moarte. Ea trebuih s isbeasch pe cei cari puneau in circulatie svonuri false" cu scopul de a diviza sau de a rtIcl
poporul, de a stric moravurile sau de a otravl con5tiinta publicl. Nu sunt acestea caracteristicile pe cari oHce guvern le
dh orichrei manifestatii care seamAnA cu o opozitie?
Kropotkin observa cu aceasth ocazie:
A admite aceasta lege nu insemna nimic alta decat a declara

Jalimentul guvernului revolutionar... Si efectul acestei legi din 22

prairial fu. ca in sase saptamnica copt contra revolutia".
Pe baza acestei legi, cincizeci i patru persoane furl de in-

data condamnate la moarte.

Acesta fu inceputul legii celei noi, pretutindeni numita legea ci

Robespierre. Ea fact' ca Teroarea s fie imediat mai la Paris".

De indath dupa aceasta av loc un proces monstru cu o
sell cincizeci de acuzati cari furl executati in trei rAnduri.
E de prisos sa ne ()prim mai mult asupra acestor executiuni. Va
fi de apus s spunem cl, dela 17 April 1793, ziva fondarii Tribunalului Revolutionar, pant la 22 prairial anul al IV (ro iunie

1794), adieu In 14 luni, Tribunalul facuse deja sa fie ghilotinate, la

Paris, 2607 persoane; dar dela promqlgarea legei cele noi, acelas
Tribunal a 'Condamnat la moarte 1354 persoane in 46 zile numai,
dela 22 prairial pane la 9 thermidor (27 Iulie 1794").
Poporul, din Paris avu incur-find groaza de toate aceste droage de
morti, cari duceau pe condamnati la ghilotinl i pe care cinci cAlli.
abia nuteau s le goleasca In toate zilele. Fu greu sa se gaseasca
cimitire pentru a ingropa victimele, cad de fiecare data cand se
deschidea in acest scop un cirnitir nou in vreo mahala de lucritori,
se auziau protestri vehemente.
Simpatiile populatiei lucratoare din Paris se indreptara acuni

www.dacoromanica.ro

38

catre victime, cu atat mai mult cu cat bogatii emigrasera sau se

ascundeau In Franta i ghilotina isbea mai ales in sraci. In actsvas, dintre cei 2.750 de ghilotinati a cAror stare civil isbuti s'o
stabileasca Louis Blanc, numai 650 faceau parte din clasele instarite.
Se

optea chiar a in Comitetul de privighere era un regalist, un

agent de-ai lui Batz, care impingea la executii pentru a fate Republica odioasa.
E sigur ca fiecare din aceste executii in massa Hera
se apropie caderea guvernului jacobin".
.

Toata lumea se simte amenintata de Robespierre 5i de

partizanii lui; toata lumea se unia impotriva lor, cei ultraradicali" i cei fara vlaga", Girondinii si Montagnarzii, tero,
ristii si moderatii, proletarii i burghejii.
La prima incercare pe Can o faca toata aceast lume de
I

a-si aria coltii, puterea lui Robespierre se prabusl. Apelul

lui la masse din 9 Thermidor nu gasi deck un slab ecou. Aceasta insemn infrangerea. Dar in acelas timp, Comuna din
Paris pierda ultima ramasita din puterea pe care o exercitase
asa de mult vreme. Revolutia revenl la baza care era pus
de conditiile economiceputerii burgheziei

www.dacoromanica.ro

V.

TRADITIA TEROAREI
Caderea lui Robespierre insemna cea mai rea dintre infrangeri, o infrangere morala pricinuita de faptul ca proletarii si midi burgheji pardsiserd partidul care pretindea ca-i
reprezinta. Nu numai c ei refuzara sa lupte pentru acest partid, dar rsuflara usurati cand se sfarsi grozava macelarire.
Totusi, trista perioada finala fu repede uitata. Ceeace ramase in spiritele proletarilor i a micilor burgheji revolutio-

narisi nu numai in ale celor din Parisfu amintirea ,marei

epoci in care prin razvratire ei dominasera Conventia i, prin
Conventie, Franta, cel mai puternic dintre marile State de atunci, capabil s in piept intregei Europi, cucerind-o la urrna,

si numai pentru scurt timp.

Cu cat viata se facea mai trista pentru proletari, mid burgheji i revolutionari in general,supt regimul militarist al
lui Napoleon si mai ales, dupa caderea lui, supt regimul mosierilor si al magnatilor finantei,cu atat aceste mari tradifie

tii devenira scumpe revolutionarilor.

Numai putini oameni studiaza istoria intr'un spirit stiintific,

adica cu intentia de a stabill raporturi de cauzalitate in evolutia omenirii, precum si apropicrea incontestabila intre aceste raporturi i ansamblul celorlalte raporturi cunoscute; cu
alte cuvinte, cu intentia de a adancl conceptiunile castigate
si de a ajunge la o cunostinta limpede si la principii statornice. Orice stiinta pleaca dela nevoi de ordin practic, nu dela
cercetari filosofice. Geometria, cu toate ca-i ash de abstracta,
ne-o probeaza printre altele, numai prin numele sau, cad,
geometrie" nu inseamn nimic altceva deck arta de a masurh:
p am antul.

Punctul de plecare al istoriei fu tot de ordin practic: prea-

www.dacoromanica.ro

40
Lr

marirea stramosilor avand scopul s indemne noua generatie

la imitarea bor. Cum era vorba mai putin de cunoastere deck
de efectul politic sau moral, nu se credeh de nevoe s fii cu
totul credincios adevarului; pentru a intrl efectul se exager !
bucuros si nu se da inapoi chiar inaintea nascocirilor. Falsificarea istoriei e tot ash de veche.ca i istoria.

Se stie c acest chip de a expune istoria n'a disprut ina

nici azi. Ell e privit mai degrabi ca o actiune deosebit de merituoasa, ca floarea spiritului patriotic. .

Valoarea practia a istoriei fu ridicata prin faptul a ea

devenl mijlocul de a justifich, prin datine, tratate sau relataxi ale trecutului, revendicarile cutrui sau cutrui Stat,
sau, inlduntrul unui Stat, ale cutarei localitati, clase sau familn.

Si aceasta infltisare a istoriei dada material falsificarii.

Ash se fact' c documente false sprijinira o mare parte din
drepturile de proprietate i puterea bisericii catolice,a papilor, ca 0 a unor episcopi, a congregatiilor 0 a manastirilor.
Falsificarea pieselor nu mai e intrebuintata de and cetitul si
scrisul au incetat de a fi apanajul catorva cercuri privilegiate.
Totu0, %iinta" istoria e inca metera in arta d a produce
orke probe in sprijinul oricarei revendicari istorice; o vedem
dup uprinta cu care, in cursul acestor ultimi ani, s'a stiut
s se probeze stiintific" drepturile istorice ale diferitelor taxi
beligerante, potrivit poftelor fiecareia din ele.

Dar cea mai de seama explicatie a istoriei nu const nici

in educarea i exaltarea prin pilda faptelor stramosilor, nici in
sprijinul pe care-1 d deosebitelor revendicari; importanta ei

practia sta mai ales in a sporl puterile celui care tie s se

foloseasa de trecut.
Aceast sporire de puteri poate fi de doul feluri. Pe deoparte, un ins poate sd-si mareasa forta prin ceeace invata
din istorie, adia studiind succesele i insuccesele inainta0lor
sat invatand astfel ce trebue sa faca sau de ce s se fereasca
in cutare sau cutare caz.
5tiin(a militard, mai cu seaml, a scos din studiarea istoriei
man rezultate practice. Nu exist niciun mare conduator militar care sa nu fie priceput in istoria razboaielor i s nu fi
invtat ceva dela inainta0i lui.
E mai greu s scoti vreo invatatura din istorie in materie de
politica. Asta, pentru a politica in comparatie cu razboaiele,

mai ales cu cele din timpurile trecute, lucreaza cu masse

mult mai numeroase. Si aceste masse nu sunt un instrument

www.dacoromanica.ro

41

pasiv in mnile unui conducAtor atotputernic; ele, dimpotriva,

sunt foarte voluntare i actiunea lor e greu de apreciat., In

sfar0t, imprejurarile cari compteaza in politica sunt cu mult

mai variate i i mai variabile ca acele cari fac obiectul tiin-

tei militare. Chiar in aceasta materie de razboiu,care, totusi, e mai simpla i mrginia la raporturi mai uor de imbratiat,riti s cazi in greeli fatale, daca te multumesti

s imiti orbeste trecutul, in loc ca s adaptezi regulile generale

furnizate de istorie particularitatilor fiecarui caz dat. In politica, deosebirile de conditii i de situatii sociale sunt mult mai
marl 0, pe deasupra, mulf mai putin lamurite; de aceia, o imitatie servila a trecutului, bazata pe asernAnAri cu totul exte\

rioare intre anumite situatii, va fi mai mult pagubitoare de-

cat folositoare i va putea mai degraba sa intunece de cat sa

aprofundeze cunoasterea realitatii. De aceia intotdeauna politica a profitat foarte putin dela istorie.
Cea mai mare parte dintre oamenii politici cari manuesc
istoria, n'au mult de invatat dela ea. Altceva-i important.
Si ajungem astfel la al doilea chip de sporire a fortelor cu
ajutorul istoriei.
' Fiecare clasa i fiecare partid, din zilele noastre, corespund
unor clase .i partide din trecut, cari; asemeni alor noastre, au
cunoscut lupta intre exploatatori i exploatati, posesori si deposedati, aristocrati i democrati, monarhisti i republicani.
Aceste clase i aceste partide din trecut, se alcatuisera, de si-

gur, in conditiuni foarte diferite de cele din prezent; rostul

lor era cu totul altul. -Totu0, in politica, se mascara faptele
prezente cu cele din trecut, dupa succesele i insuccesele
Propaganda unor anumite idei catiga bine 'nteles in vigoare,

daca poate cith in sprijinul ei marile rezultate obtinute de

inainta0. Ea catiga deopotriva in vigoare daca isbuteste sa
probeze ca inaintasii adversarior ei au suferit o infrangere.
Toate acestea starnesc un mare interes pentru studiul istoric, !Lisa nici unul pentru adevarul istoric. i aici gasim unul
din factorii cari incurajeaza la falsificarea istoriei. Scriitorii
fiecrui partid cauta sit infatiseze pe inaintasi in culorile cele
mai frumoase, iar pe adversarii lor in culorile cele mai tutunecate.

Printre nevoile de ordin practic cari imping la studiul istoriei, numai acele nu sunt ispitite sa o fal0fice cari se inspira
din dorinta de a se instral cu ajutorul istoriei. Calauzit de o
astfel de 'dorinta, cauti sa cuno5ti nu numai izbanzile ci 0.*
Infrangerile partidului tau si sa-1 supui unei critici nepartini_

www.dacoromanica.ro

42

toare. Aceasta-i ceeace caracterizeazi o aspiratie cu adevarat

stiintifica catre adevr, cercetarea istorica cu scopul de a cunoaste cauzele i efectele eirenimentelor.

Orice alta nevoe care duce la studiul istoriei desvolt tendinta de a scobori istoria la rangul de legenda. Aceast tendinta, in zilele noastre, e paralizata prin faptul ca partidul advers vede limpede siretlicul. Nu mai poti lucrh cu aceiasi lips

de rusine, ca in timpul and fur publicate evangheliile, de

cat subt regimul starii de asediu si al cenzurii.
Totusi, oricat ar fi de ridicat gradul educatiei unui popor.
oricat de ilimitat ar fi libertatea presei, expunerile istctrice
falsificate i unilaterale nu lipsesc.
Negresit, nu trebue sa ne gandim c. intotdeauna; e o woint

intentionata de a linen pe cetitor.

In cele rnai multe cazuri, insusi autorul e ratacit de fanatismul lui sectar, de un spirit de partid marginit care-1 impiedeca sa vada lucrurile ash cum sunt.
Aceasta-i cu atat mai usor cu cat chiar isvoarele istoriei rezulta deseori din lupta intre partide i fiindca raporturile sociale sunt totdeauna extrem de complexe, ash Ca cercetatorui
cel mai putin pornit nu isbuteste usor sa vada limpede i trebue inteuna sa se intrebe: Unde-i adevarul?"
Cu dreptate observa Lissagaray, in prefata cartii sale Istoria Comunei":
Cel care ar lingusl poporul, cldind legende false asa zise revolutionare, intentionat sau din ne5tinta, ar fi tot asa de Criminal ca 5i
geograful care, pentru cdiatorul pe mare, ar face hrti mincinoase".

Si totusi, eu cunosc tovarasi din partidfoarte buni i foarte

oncsti tovarsicari privesc ca o datorie sfanta fall de revolutie inselarea poporului prin ditirambe istorice" aduse bolsevismului. Pe de alta parte, c greu, chiar pentru cel mai constiincios, sa puna pe harta, in toiul furtunei, toate stincile peste
cari treci. Revolutiile, cari deslantue toate patimile, in cari se
lupt pang' la moarte, sunt, fireste, mai mult deck toate

celelalte fenomene istorice, supuse unei interpretari partini

toare. Pentru aceiasi pricing, Comuna din Paris, cu Teroarea,
expresia culminanta a efortului si a patimei marei Revolutii
franceze,a starnit discutiile cele mai aprinse. Contra-revolutionarii o citau pentru a scoate in evidenta si a infierh cruzimea revolutiei. Revolutionarii, dimpotriva, au crezut de datoria lor s'o apere. Ei nu s'au multumit sa considere Teroarea
ca pe o forma particulara a revolutiei care apartineh trecutului

www.dacoromanica.ro

43

si care nu trebuia sa se repete in viitor. De asemeni, nu s'au

multumit s explice acest regim al Teroarei prin conditiile spe,

dale cari-1 nscuserl. Nu, ei au simtit nevoia s opun con;damnrii o glorificare i sa considere Teroarea ca un mijloc
spimantator, dar indispensabil, pentru liberarea claselor robite. Marx el -insu5i nu se bizuih, in 1848, cleat pe forta victorioas a teroarei revolutionare, criticand in acela timp traditiile din 1793.
In Pima Gaze id a Rinutui (Neue Rheinische Zeitung) el
s'a pronuntat de multe ori pentru Teroare. In numhztil din 13
Ianuar 1849 scrise el relativ la rascoala Ungurilor, al caror
rol revolutionar ii exagera:
Pentru prima oara, in cursul miscarii revolutionare din 1848,
pentru prima oara dela 1793, o natie inconjurata de fortele superioare

ale contra-revolutiei, indrasneste s opun pasiunea revolutionara

fricoase contra-revolutionare, teroarea rosie teroarci albe.
Pentru prima oara, de multa vreme, gasim o individualitate cu adevarat revolutionara, un om care, In numele poporului sau, indrzneste sa primeasca lupta desperata, un om care numai in persoana
sa incarneaz, prin natura sa pe Danton i Carnot,Ludovic Kossuth".
furiei

Chiar mai inainte, in numrul din 7 Noembrie 1848, Marx

:rmalA gezapp op puprtlon ViDs
!kJ
i

La Paris va fi data contra-lovitura dezastruoasa a revolutiei din

Junk. OLIO infrangerea republicei rosii" la Paris, armatele vor fi
aruncate din interiorul tarii spre i dincolo de hotare i forta
adevarata a partidului luptator va reesl cu evident. Ne vom aduce
aminte de zilele din Iunie si Octombrie (supunerea Vienii de catre
Windischgritz) i vom striga i noi:
Vae victis *)
Macelurile f Ira rezultate incepand din zilele lui iunie si octombrie,
sacrificiul solemn si plictisitor incepand din februar si mart, insusi
canibalismul contra-revolutiei

va convinge popoarele ca nu-i de

sangeroasele dureri de facere ale

cat un mijloc pentru a scurta, a simplificai si a concentra agohia u-

cigasa a vechei societati

nouei Societati,

acest unic mijloc e teroarea revolutionard"!

L. Boerne scria in a asea lui scrisoare din Paris, vorbind

de revolutionarii din 1830:
Nu triumfat repede, au iertat si mai repede. Cu cata blind* a
raspuns poporul durcrilor pe cari le suferist, cat de repede le-a

uitat I Numai in lupta deschisa, pe campul de batae, si-a isbit ad",1

In original aceste cuvinte sunt tiparite cu carictere grase.

www.dacoromanica.ro

44

versarii: Prizonierii dezarmati nu fara ucisi; fugarii nu furS. urmriti; Cei cari se ascundeau nu furl cautati; banuitii nu fura nelinistiti. Asa se poarta poporul".

Parisienii revolutionari din Februar 1848 s'au purtat cu aceeai marinimie ca i. cei din 1830. Lucrtorii cari luara
parte la teribila lupta din Iunie 1848 au dat negreit dovada
de un eroism 'sublim, de cea mai mare rabdare, dar sanguinari n'au fost. Invingatorii lor, dimpotriva, au fost sanguinari

intr'un chip crud,si nu numai soldatii, a caror inverunare

fusese atatata cu povestiri alcatuite de tot soiul de nascociri cu

pretinse cruzimi de-ale rasculatilor,ci i intelectualii. Medicii
refuzau ingrijirea revolutionarilor rniti. Marx observ In faimosul salt articol asupra luptei din Iunie, in Noua Gazed a
Rinului:
8tiinta nu exista pentru plebeul care a comis crima ne mai
pomenita, de nespus, de a se bate in transee pentru propria sa existent4, nu pentru a lui Ludovic-Filip scau a D-lui Marrast".

'Supt impresia acestor josnice cruzimi scrise Marx aceasta

marturisire de credinta terorista pe care am citat-o mai sus.
Setea de razbunare starnit de lupta din Iunie 1848 nu-i
prsise Inca pe lucrtorii din Paris and ei, in 1871, pusera
mana pe puterea politica in a doua Comuna. Multi dintre ei
luasera parte la zilele din Iunie. Lumea se puma astepth: s
vada venind ora revansei, ora teroarei pe care Marx o preconizase. Dar el constati el insui in lucrarea lui asupra Comunei (Rdzboiul civil in Fran(a in 1871):
Dela 18 mart pana la navala trupelor iersaileze in Paris, revolutia proletara n'a fost intinata cu toate acele violente de care se
foloseau revolutiile si mai ales contra-revolutiile claselor superioare" (a 3-a editie p. 38). ,

Gsim ai.i o lepadare Categorica de teroare, considerata c.

o caracteristica a revolutiilor claselor superioare" in opozitie
cu revolutia proletara.
Ntri mult de and atitudinea mea fata de bolsevism fu denuntata ca o tradare fata de Marx, pe care aprinderea lui revolutionara s'ar parea Ca l'ar fi dus cu sigurant la bolsevism.
S'au citat in ajutor parerile pe caH Marx le emisese asupra
teroarei in 1848.
Vedem acum c de tradarea pe care a fi faptuit-o fata de
Marx, se facuse vinovat chiar Marx in 1871. Intre prima i.
a doua conceptie a lui s'au scurs douazeci de ani de puternica
munch spirituaia, al carei fruct fu Capitaluri

www.dacoromanica.ro

45

Cel.care pretinde sa apeleze la Marx in chestiunea teroarei

n'are dreptul s se opreasch la parerile lui din 1848, lasand
la o parte pe cea din 18.71.
La fel cu Marx, Engels a aratat in 1870, foarte putin inflAchrare pentru teroare. La 4 Septembrie 1870, el Ii sera lui
Marx:
Noi intelegem prin regimul teroarei dominatia oamenilor cari insuflau teroarea; dimpotriv, insemn dominatia oamenilor cari
sunt ei lnii terorizati. Teroarea Inseanuil, pentru cei mai multi,
cruximi inutile, faptuite pentru a fi in siguranta, de oameni carom
si lor lt-i fried. Sunt cofivins ca raspunderea Teroarei din 1793 trebue pusa numai in sarcina oamenilor prea infricosajil, a burghejilor
cari se preaceau ca-s patrioti, a negustorasilor si a -plevuscai
careia ti convenia teroarea". (Corespundenga dintre Marx fi Engels
v. IV, p. 379-380).

Marx aveh toata dreptatea child constath cu multumire cii

Comma din Paris rm'asese neatinsa de toate violentele cu
cari_ Lea dintai fusese ash de darnica. Violentele faptuite laParis supt regimul Comunei nu pot fi puse in sarcina ei. Asta
nu Inseamn cii ideia terorista n'a jucat nici un rol inlauntrul
Comunei i cii a fost parasita de toti membrii ei. A o afirma,:
ar fi o greall. Vom examina aceasta chestiune mai deaproape
si vom stabill in acela timp o paralela intre Comuna din Paris i Republica sovietelor. Aceasta nu se serveste adesea de
cea dintAi ca de un model i o justificare? Si Frederic Engels
n'a declarat, in prefata lui la a treia editie a Rilzboiului civil
in Frank, ca Comuna din Paris fusese o dictaturi a proletariatulfii? E important deci sa examinam mai de aproape ce
era aceasta dictatura.

www.dacoromanica.ro

VL

A DOUA COMUNA DIN PARIS

a) Origina Comunei.
La fel cu Comuna din Paris dela 1871, Republica sovietelor din 1917 e un produs al razboiului, un produs al infringe.
rii militare. Si una i alta au la baza proletariatul revolutionar.
Cu asta, s'a epuisat aproape toata asemanarea care existA intre ele.
Bolsevicii au putut sg pun mina pe puterea politica' pentm
cd, dintre toate partidele din Rusia, ei erau acel care cerea cel
mai energic pacea, pacea cu orice pret, pacea separata, Para
a se sinchisi de repercusiunea ei asupra ansamblului situatiei
internationale, nici clack' ea n'ar inlesni dominatia universala
a monarhiei militare germane, care, multa vreme, ii aparase
pe bolsevici tot ash de putin ca i razvratitii din India si din
Irlanda sau ca i anarhistii italieni.
Cu totul alta a fost atitudinea radicalismului francez in tim
pul razboiului din 1870, dupl cgderea lui Napoleon al III-lea
gi proclamarea Republicei, dupa brusca manifestare a pretentiilor germane asupra Alsaciei si Lorenei. Situatia din 1793,
cu lupta primei Republici impotriva monarhilor aliati din Europa, parea c retrAeste in lupta celei de-a trpia Republici impotriva monarhilor aliati din Germania. Traditiile acestei epoci
se trezir din nou si, tot ash ca atunci, partidul proletar devenl elementul cel mai rAzboinic, urmarind in chipul cel mai
staruitor si mai energic continuarea rzboiului, pentru salvarea Republicei una si indivizibila. Cu toate acestea, taranii din
1870 nu mai erau cei din 1793. Dad" acestia urisera Parisul
nu-i suferisera stapanirea deck calcandu-si pe inima, ei fu-

sesera totusi patrunsi de nevoia de a respinge dusmanul, a

cgrui victorie ii ameninth cu o intoarcere a exploatgrii feodale si cu obligatia de a da inapoi Bisericei i emigratilor

www.dacoromanica.ro

47

bunurile pe care ei ii le luasera. Taranii din 1870 n'aveau de

temut nimic asemanator in urma victoriei Prusienilor. Interesele particulare avurd deci intaetatea, facandu-le s le apara
pierderea Alsaciei si a Lorenei ca un ram mai mic in comparatie cu pustiirile i poverile razboiului. Lasand deoparte pe
Alsacieni i chiar pe Loreni, cari se impotrivira cu desnadejde
anexiunii pana 'n ultimul moment, ideia pacii castigase repede teren in cursul razboiului printre taranii i locuitorii targusoarelor din Franta. Ea. devenise, in opozitie cu Parisul radical si razboinic, strigatul de adunare al reactionarior, al monarhistilor.
Ca si in Rusia in 1917, partidul pacii, partidul oboselii razboiului avi1 in 1871 superioritatea asupra celor cari doreau

prelungirea razboiului. Totusi, in 1871, ideia pacii nu trebuia

sa intareasca pe cei mai radicali dintre radicali, ci.pe cei mai
reactionari dintre reactionari.
La 8 Februar 1871 se fcura alegerile unei Adunri nationale pentru incheierea pacii. Ea numar numai doua sute de
republicani impotriva a mai mult de patru sute de monarhisti..
Aproape toata provincia raspunSe: Pace cu orice pret", Parisul
nu alegea de cat
dimpotriva tipa: Razboi pana la capiit" I Si
oameni avfind mandat a se pronunta pentru continuarea razboiului;

in orice caz a nu admite ca pacea sa poata fi obtinuta cu pretul:

integritatii teritoriului" (Dubreuilh, La Commune, p. 264 Paris,
Jules Rouff ).

La 12 Februar, Adunarea nationala se adung la Bordeaux,

la i Martie ea aprobh, cu 516 voturi contra 107, tratatul de

pace. Reprezentantii Parisului formau aproape jumatate din

acesti 107.
Adunarea nationala nu fusese aleasa decat pentru a incheig

pacea. Alegatorii se pronuntasera tinand socoteala numai de

aceasta consideratie. Marea majoritate reactionara nu trebuig
atribuita neprimirei ideii republicane, ci predominarii dorintii
de pace. Mandatul Adunarii nationale inceth cu incheierea

pacii. Ea trebuia sa fie inlocuita cu o alta care avea s se

pronunte asupra constitutiei. Alegeri noi ar fi dat alte rezultate cleat cele pentru Adunarea din Bordeaux, caci Republica
era departe de a intalnl aceiasi antipatie ca continuarea razboiului. Si, in adevar, alegerile municipale cari avura loc la
30 April 1871 in toata Franta dadura puternice majoritati
republicane. $i tocmai de teama acestei eventualitati ruralii din
Adunarea nationala se tinura scaiu de mandatele lor.
Ei se transfonnara in Adunarc constituanta i ar fi restau-

www.dacoromanica.ro

4.4

48

rat monarhia fr indoial, daca n'ar .fi fost schism intre ei.
Jumhtate dintre 'monarhisti erau legitimiti, adica partizani
ai dinastiei burbonice care domnise in Franta pang. la 830.
Cealalt jumatate erh compus din orleanisti, partizani ai dinastiei pe care Revolutia din 1830 o pusese in locul Burbonilor. Aceasth cearta salv Republica, dar nu puse Parisul
la sadapost de ura dintre cele doua fractiuni reunite. Republica

'nu avea alt sprijin solid cleat Parisul. Dar erh un sprijin a
chrui forth se vadise de nenumarate ori dela 1789. Nici vorbti

nu erh de restaurarea monarhiei cAta vreme Parisul n'ar fi

fost zdrobit.

Chiar lAsAnd la o parte socialismul sau, provincialii cartiau mereu impotriva Parisului, acest oras fArl moravuri- si
fiir Dumnezeu, acest Paris rasboinic si republican.
Din primele sedinte, Adunarea nationala isi manifest lirnpede ura.`Eroicul Paris, care tocmai suportase un asediu teribil de cinci luni in slujba aparrii rii, fu insultat cu ultima
furie de deputatii cei noi.
A ingenunchik Parisul, a-i refuzh orice administratie autonona, a-I lipsi de situatia de capital, in sarsit a,1 dezarmh
pentru a putea incerch, in toat siguranta, o lovitur de Stat
rhonarhist,aceasta fu principala grij a Adunarii nationale
si a lui Thiers pe care ea il alesese sef al puterii executive.
,
Aceast situatie nscii conflictul care trebuih s duel la
nizvratirea Parisului.
Se vede c.at de deosebita erh aceasta de lovitura de Stat bolsevista care-si sugek puterea din dorinta de pace, care need pe
tarani la spate si care, in Adunarea nationalA, n'avea In filth'
monarhisti, ci socialisti-revolutionari i social-democrati menevicL

Cauzele imediate ale revolutiei bolseviste si a celei de-a

doua Comuni din Paris era tot ash de diferite intre ele precum
erau i punctele lor de plecare.
Bolsevicii ajunsera la putere printr'o lovitura de Stat minu-

nat pregltit, care le d'adh dinteodata tot aparatul guvernamental. $i ei 11 utilisara de indat pentru a procedh in chipul
cel mai energic i cel mai absolut la exproprierea politica
si economica a adversarilor lor, a tuturor adversarilor, chiar
a celor cari apartineau proletariatului.
Dimpetriva, nimeni nu fu mai surprins de victoria Comunei

ca tnii revolutionarii, dintre care o mare parte era departe

..

de a dorl acest conflict.

E adevrat cl, urmare a traditiei revolutionare, tactica rriz-

www.dacoromanica.ro

49

vratirii armate, pregatita dinainte, avea multi partizani prin.

tre Parisieni. Blanquistii ii erau principalii reprezentanti in mediurile socialiste. In timpul asediului, ei i incercaserh, de mai
multe ori, sh stArneasca resmerite. Dar nu isbutisera nici odata, nefiind sustinuti in deajuns.
Ash, supt impresia capitularii Metzului, ei se rasculasera, la

31 Octombrie, pentru a cere alegerea unei reprezentante comunale la Paris, a unei Comuni; facand aceasta, ei se supuneau unor motive patriotice, nu unor scopuri socialiste i ei
cautau sa dea conducerii militare un imbold energic, cum o
mai facuse prima Comuna a Parisului, dela 1792 la 1794.
Unitatile grzii nationale credincidase guvernului isbutira
sa potoleasca rascoala farl nici o varsare de sange, ash de
neinsemnata era rezistenta care le fu opusa. Pentru a-si intrl
situatia, guvernul proceda la 3 Noembrie la o consultare populara care dada 558.000 de voturi pentru guvern i ceva mai
putin de 63.000 impotriva lui.
Oamenii actiunii cu orice pret n'avura mai mult noroc la
22 Ianuar, desi, i in acel moment, ei erau aparatorii ideii patriotice a continuarii razboiului, care erh foarte populara la
Paris. Guvernul anuntase- c capitularea era de neinlaturat,
ceeace provoca o revolta desperata a revolutionarilor. Aceasta

fu mai sangeroasa ca Cea din 31 Octombrie, dar fu totusi

zdrobit Fara greutate.
Toate aceste infrthigeri obosiserh, amagisera, slabisera pe
oamenii de actiune. La data de 18 Martie ei nu erau Inca pregatiti sa facalun nou apel la rascoalA. Din partea lor, oamenii
internationalei socialiste erau mai dinainte duismanii oricarei
incerchri de razvratire. Marx Ii scrih lui Engels, indat dupg
rhsturnarea lui Napoleon III prin Revolutia din Septembrie (6
Septembrie 1870 ) :

Tocmai m'asezasem sa-ti scriu cfind Seraillier veni sa-mi dea de

veste ca trebuia sa paraseasca Londra a doua zi pentru a se duce
la Paris uncle are de gand SA nu stea deck catevk zile. Scopul lui
principal e sa aranjeze acolo afacerile Internationalei (Consiliul
Federal din Paris). Aceasta-i cu atat mai necesar" cu cat toatal
sectia franceza" pleaca azi la Paris, pentru a face prostii acolo
in numele Internationalei. Ei" vor sa rastoarne guvernul provizoriu, s stabileasca o Comuna a Parisului, sIt numeasca pe Pyat

ambasador francez la Londra, etc....

Am primit astazi dela Consiliul Federal din Paris o proclamatie
catre poporul german (pe care ti-o voi trimite mane) cu o cerere

grabnica catre consiliul Federal de a publick un nou manifest,

special adresat Germanilor. Chiar inainte de seara aceasta aveam
de gand si . o propun. Ai bunatatea sa-mi tiimiti cat se poate de
Terodsm 1 i Comunism.

www.dacoromanica.ro

50

repede, asupra Alsaciei-Lorenii, notele militare necesare, in limba

engleza, in vederea redactarii manifestului.

Am trimis astazi un rispuns amanutit Consiliului Federal (la

Paris) si am intreprins in acelas timp neplacuta mina, de a le

deschide ochii asupra adevaratei stari de lucruri".

(Coresponden(a lui Engels, a lid Marx, IV, pag.330).

Mi s'a imputat c nu-s decat un discipol denaturat" al lui

Marx.

Acesta se pare ca ar fi fost- manat de caracterul

si

de

temperamentul sau vulcanic, fara sovaire, in tabara bolsevicilor. Vedem acum ca in ceasul Revolutiei acest temperament
vulcanic considera ca cea dintai datorie a sa munca neplacut de a deschide ochii camarazilor sai asupra adevaratei
stari de lucruri" si ca, cu tot vulcanicul pe care-1 avea, acela:,s
temperament la ocazie putea sa califice cu cuvantul putin incurajator de prostii actiuni revolutionare planuite.
Engels ii raspundea lui Marx la 7 Septembrie:
Dupont a plecat. Si-a petrecut seara aici si e furios impotriva
frumoasei proclamatii din Paris. E totusi mai linistit pentru ca
Seraillier se duce acolo i c5. a vorbit cu tine mai inainte de ple-

care. Parerea lui in aceast afacefe e cu totul limpede i exacta.:

sa se foloseasca, pentru organizarea partidului tn Franta, de libertatea care va fi inevitabil acordata. de Republica; s lucreze and

ocazia o va permite, dupa creiarea organizatiei, s modereze Internationala din Franta pOnd la semnarca pacii". .

Marx ii raspunse la so Septembrie:

Spune-i lui Dupont ca sunt in totul de acord cu felul lui de a
vedea.".

Deci nu actiunea, ci organizarea parea ca-i lucrul cel mai

de seama la acest temperament vulcanic.
Si in Franta, actiunea Internationalei se desfasura mai ales
in acest senz moderat.
Un exemplu va fi de ajuns. In cursul unei sedinte a Consiliului federal parisian al Internationalei, la 2 2 Februar, unul
dintre asistenti propuse organizarea unei demonstratii pacinice
pentru 24 Februar, a niversarea Revolutiei din 1848. Dar, fall

de situatia incordata, chiar aceasta manifestatie pacinica fu

considerata de majoritatea Consiliului federal ca cu totul de
nedorit. Cel dintaiu care se ridica impotriva acestei propuneri fu Frankel. El cerh ca pentru moment sa se utilizeze
toate fortele in vederea organizarii proletariatului si a studierii
chestiunilor economice celor mai urgente: inainte de toate cea
a lipsei de lucru. El mai cera ca Malon i Tolain, reprezen-

www.dacoromanica.ro

51

tantii Internationalei in sanul Adunarii Nationale, sa arate vointa lucratorilor.

Dupa propunerea lui Frankel, Consiliul federal hotari s nu
organizeze nici o demonstratie i sa-si lase membrii liberi de

a lila parte sau nu la o eventuala manifestatie.

Asta nu prea arata o tendinta pronuntata spre razvratire.

Ea nu fu provocata de revolutionari, ci dimpotriva de adversa-

rii lor. Trebuintele razboiului facusera ca proletariatul parisian s fie primit in rndurile garzii nationale i sa fie astfel
inarmat. Aceast situatie era privit ca un imens pericol de
toate elementele cari se ingramadiau in jurul lui Thiers:
rali, financiari, principali conducatori ai biurocratiei i ai armatei. Dela semnarea pacii ei nu vazura nimic mai grabnic
ca dezarmarea fractiunii proletare a garzii nationale din Paris
.5i, pentru a incepe, trebuia s i se iee tunurile.
Guvernantii germani facusera ca garda nationala s se gaseasca in posesia tunurilor i atitudinea lor determina astfel
sctinteia care puse foc butoiului plin cu praf, cum zice cu dreptate Bourgin (Georges Bourgin, Histoire de la Commune, Pa-

ris 1907, pag. 43). Exploatarea neinfrnta a victoriei e Merenta esentei insasi a mestesugului militar. Intra in datoriile
comandantului nu numai de a invinge, ci 5i de a urmari pe
inamicul invins pima la complecta lui nimicire 5i demoralizare. De un alt ordin sunt datoriile omului de Stat, care nu trebue s piarda din vedere, pe deasupra victoriei, conditiunile
coexistentii ulterioare cu inamicul momentan.
In orice expeditie militara, aceste dont, conceptiuni deosebite
trebue sa intre in conflict. Cnd conceptia militar i5i iese din
atributiile-i pur strategice i ajunge sa influenteze politica, consecintele sunt nefaste. In 1866, Bismark reusise Inca, desi cu
multi osteneala, sa stapneasca mentalitatea militara.
Dar tocmai succesele din 1866 ii dadusera Statului-Major prusac a situatie predominanta, intarit Inca foarte solid prin vic-

toriile din 1870. Bismark dimpotriva nu mai isbutise sa fie

deasupra. Nu numai ca fusese silit sa cedeze mentalitatii militare, ci chiar propria sa inteligenta politica fu tulburata 5i
orbita de ea.
De aici pretentia anexarii Alsaciei-Lorenii care prelungi raz-

boiul cu mai multe luni, care impinse Franca In bratele Rusiei 5i care pregati prabusirea actuala a Germaniei. Ori-cum ar

fi fost, A1sacia-Lorena4ot era, economiceste si strategic, un ca5tig momentan palpabil. Totusi nu se multumira cu(el. Se cautal

sa i se adauge injosired Parisului care incarnh in ochii Germa-

www.dacoromanica.ro

52

nilor centrul detestat al rezistentii impotriva armatelor lor.

De aceia, la 26 Februar, se impuse Francejilor o clausA in virtutea cAreia forte germane trebuiau, dela i Mart, sl intre in o
ra i s ocupe Champs-Elyses. Cand, la 27 Februar, aceasth
veste fu anuntatA Parisienior, raspunsul fu o explozie general;
de revolt i chemarea la arme pentru a respinge cu forta pe
dusman. Aproape toate batalioanele grzii nationale se declaearl gata sA. rAspundA la aceastA chemare.
Numai internationalistii isi pAstrarA sAngele rece. 0 rAzvrrttire le apAreh atunci tot as-lt de funestA dac h-. ar fi fost indreptatA impotriva inamicului din afar sau impotriva inamicului
dinAuntru. Ei conjurara Comitetul central al gArzii mationale

sA Tenunte la mice incercare de rezistentA armata care nu'

puteh fi deck o reeditare a mAcelurilor din Iunie i o strivire
a Republicei in sAngele lucratorilor din Paris.
In loc de a opune o rezistent armata, ei propusera grzii
nationale sa nconjure pe Germani cu un cordon care sg-i separe complect de populatia pariziana i s-i izoleze. Comitetul
central se lAs convins in ultimul moment si astfel, datorit
Internationalei, desarta trufie a invingatorilor germani n'a isbutit sA provoace una din cele mai grozave lupte de strad pe
care le-a cunoscut Mona. Nu soldati germani, ci* soldati franceji furl chemati, cAteva sAptAmAni mai tArziu, s loveascl
proletariatul parisian cu aceast temutA vArsare de sAnge.
CAnd a capitulat Parisul, la 28 Ianuar, tot materialul de azboiu apartinAnd trupelor din oras fusese atribuit invinghtorilor. AceastA conventie nu cuprindeh armele grzii nationale.
Nu cuprindeh nici tunurile cari fusesera, furnizate de orasul

Parisului, nu de Stat.
In momentul intrArii Germanior in Paris, guvernul nu se

gAndise s punA la adApok tunurile care se gAseau in mahalalele supuse ocupatiei invingAtorului. El ar fi dorit po: e ca
inamicul din afarl sA punA mAna pe ele i sA slAbeasc astfel inamicul dinAuntru. Dar garda national veghia i ea tran-

sport la timp aceste tunuri, 400 de toate, th mahalalele in

cari Germanii nu erau slobozi s intre.

SA punA mana pe tunuri, aceasta fu dupa incheierea pAcii

cea mai grabnicA grije a guvernului. Acesta trebuia s fie cel
dintai pas spre dezarmarea fractiunii proletare a garzii natio-

nale din Paris.

Adunarea nationala amenintase Parisul cu decapitalizarea".
Ea hotArAse deci s nu-si aibI resedinta la Paris. Thiers isbu-

tise, cu multi ostenealk s obting. dela A dunare ca sh' pri-

1:1

www.dacoromanica.ro

53
meascA sa-si

fixeze resedinta in apropiere de Paris, la Ver-

sailles, in loc de Bordeaux unde stAtuse pAna atunci. Ea trebuih sA se intruneascA la data de 20 Martie. Dar, inainte de
aceastA data, voia s n'aibI nimic de temut din partea Pan
-hului. Ridicarea tunuiilor fu deci, fixat la 18 Martie.
Thiers socotl cA ar fi mai chibzuit sA punA stpAnire pe
ele pe supt ascuns, in loc de a le luh pe fatA, cu forta. La ceasurile trei dimineata, in timp ce tot Parisul dormih, cAteva.
regimente ocuparA Montmartre, unde -se gAsiau tunurile land
nici o pazA, i incer.carA sa le ridice. Dar, lucru demn de

luare aminte, uitaser sA aducA caii trebuinciosi pentru aceastA operatie ii pornir s-i aduca.
Dar, in acest timp, Parisienii descoperira uneltirea si se
formA repede o ceat care, mArindu-se din minut in minut,
conjurA pe soldati sA pArAseascA tunurile. Isbuti. Soldatii cari

trAiserl viata populatiei parisiene, cari, dimpreunA cu ea, se

luptaserA cu nAvAlitorul i cari invataser5, cu ea sl dispretniascA pe generalii incapabili, fraternizarl cu poporul i garda
nationalA. Generalul Lecomte, care dada trupelor sale ordinul
sA tragA asupra unei multimi fArA arme, obtinh numai ca pro-

prii sal soldati sA se intoarcA impotriva lui sa-1 aresteze

sA-1 impuste.

Aceasta executie face parte din numrul de cruzimi terororiste, de care fu acuzata Comuna. I se adaugA executia generalului Thomas care, in aceasta dimineatA din 18 Maine,
fusese prins in Pima civilA,4 cAnd luh note in mijlocul multi-

mei. El fu executat ca spion. La 28 Februar deja fusese aruncat in Sena si inecat cu cruzime un agent de politie care
fusese surprins cAnd erh pe cale sA faca un serviciu de spionaj,
Cei cari pun aceste acte in iocoteala Comunei, uitA c ele
se produseserA intr'un moment in care Comuna n'avea Inca
fiintl. $i nici populatia parisianA nu poate fi fAcutA rAspunzAtoare de ele. Toate aceste omoruri au fost fAptuite de soldati, nu de populatia civill. Ele, nu caracterizeazA mentalitatea proletariatului, ci pe aceia a militarismului care nu se
prea sinchiseste de viata omeneascA. $i prietenii omenirii cari
napAstuesc pe soldati pentruca acestia impuscara pe generalul lor setos de sAnge, n'ar fi gsit nimic de spus clacA aceiasi soldati ar fi ucis femei i copii.
In loc ca s traga asupra femeilor i copiilor, proprii Sal oa.

meni 11 ImpuscarA pe el Insusi (pc generalul Lecomte).

Obiceiurile inrdlcinate, cari fuseser impuse soldatilor supt

www.dacoromanica.ro

54

autoritatea severi a &planner lucratorilor, hu-i parasira fire9te,

In momentul precis in care actin soldati maul de partea lucratorilor".
(Marx, Rsboiul civil In Franta, pag. 3S).

Ori de cite ori garda nationall a intervenit n aceste evenimente, a facut-o numai cu intentia de a inltura o varsare
de singe. i se obtiru, in adevar, chteodata cu pretul vietii,
ca dintre ofiterii arestati de soldatii revioltati, numai acei pe

cari i-am pomenit sa fie omorati, in timp ce ceilalti furl

pusi in libertate.
Dela 59 Martie, Comitetul central al grzii nationale declara ca el erh cu desavarsire strein de aceste omoruri. Cetim

in protestarea publicath in Jurnalul oficial al Comunei cu

P.

data de 20 Martie:
O spunem cu indignare: noroiul plin de singe cu care se in-

march sa se Infiereze cinstea noastra e o infamie josnica. Nici odati

o hotarare de executie n'a fost iscalit de noi; nici odata garda

nationals. n'a luat parte la executia unei crime".

Aceasta era o viguroasa condamnare nu numai a acuzatorilor, ci si a actelor a caror raspundere voiau unii sh cadii
asupra grzii nationale.
Trupele trecnd de partea poporului, guvernului nu-i mai
ramie& deck doul cai: sau si faca concesiuni masselor revoltate, s trateze cu ele, sau sa fuga. Thiers nu voih sa aucla
de negocieri, ci fugl grabnic din, Paris cu guvernul lui si se
grabl sa scoata din oras toate trupele care nu se molipsiser5
Inca de razvratire. El lash in prasire chiar forturile cari inconjura Parisul, chiar pe Mont-Valrien, care doming capi-

tala. Dadi Parisienii 1-ar fi urrnarit pe Thiers incoltindu-1

de aproape, ei ar fi reusit poate sa puna mina pe putere. Trupele can pardseau Parisul nu le-ar fi opus cea mai mica rezistent, dui: cum marturisir mai thrziu generalii lor. In acel moment, ar fi fost cu putintd sa se numeasch un nou guvern, care totusi tot n'ar fi putut realizh socialismul, pentru
c5, imprejurarile nu i-o ingaduiau inca. Dar ar fi fost cu putinta s se disolve Adunarea Nationala i sl se proceada la
alegerea unei noi adunri, cu programul consolidarii Republicei, a autonomiei comunelor, printre can i Parisul, si a inlocuirii armatelor permanente cu o militie. Comuna nu cereh
mai mult in aceasta epoca. $i in conditiunile in cari se gaseh
atunci Franta, acest program erh realisabil.
Dar Thiers puth sa se retraga nestingherit. Fu lasat sa-si

www.dacoromanica.ro

55

ia cu el trupele, pentru a le reorganizS la Versailles, pentru.

a le insuflh un spirit nou i pentru, a le intrl:
Nimeni n'a fost mai surprins de fuga ministrilor ca Parisienii. Nu existh nici o organizatie care s poata inlocul imediat pe guvernanti i s ia conducerea evenimentelor. In dimineata lui 19 Martie, Parisul n'avea Inca guvern. Automat,
prin forta lucrurilor, Comitetul central al garzii nationale, institutie fail program hotarat i Bra tactica precis, fu impins
sa-i ia locul. El inceph prin a se ferl de raspundere, depunandu-si puterea in manile unui singur om, Lullier, caruia Ii
incredinta comanda suprema a Parisului. Acesta erh omul cel
mai putin indicat pentru aceste functiuni, un betivan despre
care nu se stie
daca a fost mai malt nebun de cat tradator sau

Acest om, In 48 de -ceasuri, comise o multime de greseli grosolane,

ireparabile. -Dar alegerea asa de nefericita a lui Lullier nu era in

rezumat de cat un indiciu, semnul revelator al unei situatii". (Dubreuilh. La Commune).

Abia la 3 April se hotari un atac impotriva Versailles-ului.

Dar ceeace ar fi reusit cu siguranta la 19 Martie, fu o infran-

gere la 3 April. Speranta ca soldatii vor trece iari, ca la IS

Martie, de partea Parisienilor, fu crud inselata. Guarzii natio-

nali din Paris se isbira de o rezistenta tenace i superioara

In forte si furl respinsi. Din acest moment, ei se ranted redusi la defensiva impotriva Frantei intregi. De acum inainte,
infrangerea li era fatala. Abia dela aceasta data rascoala din
Paris toil un caracter exclusiv proletar. Paul atunci numerosi
burgheji fusesera sovitori i ii pusesera intrebarea daca nu
s'ar da de partea poporului. Duna aceia ei lasara proletariatul
sa duca singur lupta. Cat de deosebit de cea din 18 Martie
1871 la Paris a fost rscoala din 7 Noembrie 1917 la Petrograd! Aceasta fusese pregatita de un comitet revolutionar care
organizase fortele lucratorilor i soldatilor pentru a-i duce la
atacul puterii guvernamentale, care avea atunci, la Petrograd,
tot ash de putine forte la spatele ei ca i Thiers in 1871.
E adevarat ca ocuparea imediata a tuturor pozitiilor, cari
dominau situatia in capitala, n'ar fi fost de ajuns s dea victoria bolsevicilor daca, in marl, tara, conditiile nu le-ar fi fost

mai favorabile de cum au fost in 1871 pentru Paris. Cand

Kerensky fugl spre Gacina,dupa cum mai inainte Thiers
se retrasese la Versailles,nu se puteh bizul pe tarani pentru
a-1 sustine. Ip Rusia, taranii, i cu ei armata, se dadura de
partea revolutionarilor cari pusesera stapanire pe capitala. A-

www.dacoromanica.ro

56

cest eveniment dada regimului lor o forta i o durata pe care

nu le cunoscuse rascoala din Paris. Dar pe de alt parte el

Ii incorpora un element economiceste reactionar, de care fusese crutata. Comuna din Paris. Dictatura proletariaVi ei
nu s'a sprijinit nici odata pe sfaturi de truani.

b) Sfatul lucrtorilor i Comitetul central.

Lomuna din Paris si Republica Sovietelor pe cat sunt de
profund deosebite in inceputurile lor, pe atat sunt in organele

si in metodele kr.
E adevarat ca Comuna din Paris cunostea si ea o organi.

zatie care poate fi o paralela pentru Sfatul de lucratori i soldati. Ea se gasea in aceiasi situatie ca si Revolutia ruseasca,
in acest senz ca primise, ca i aceasta, mostenirea unui regim
despotic, care impiedecase orice organizatie publica a masselor pe terenul politic i care abia putin timp inainte de Cadere ingaduise organizarea corporativa.

Lucratorii rusi din 1905 si 1917 n'au avut o organizatie

puternica, nici pe terenul politic nici pe terenul corporativ, care

O. le dea putinta unei lupte in randuri stranse. La fel a fost

in Franta dupa. 4 Septembrie 1870. Tocmai acesta era, dupa
cum am vazut unul din motivele pentru care Marx doria ash
de fierbinte ca lucratorii sa se foloseasca mai intai de tanara
republica, pentru a se organiza i pentru a se instrul; el voih,
in chipul acesta, sa-i faca capabili de guvernare, nu sa-i vada
cheltuindu-si fortele inainte de vreme in galagie, care, In cazul cel mai bun, nu putea s le deie o putere durabila. Dar
odata ajunsi la putere, dupa o lupta care le fusese impusa,
lucratorii furl siliti s caute un mijloc oarecare, pentru a
face fata lipsei de organizare politica si corporativi. Ei ii

gIsirl de-a gata.

Pentru lucratorii rusi acest ,mijloc putea fi gasit in organizatia intreprinderilor marei industrii.

Industria moderna a transformat micul atelier

al mesterului

patriarhal in marea fabria a capitalistului industrial. Massele de

lucratori ingramadite in fabrici sunt organizate militreste. Ele

sunt puse, ca niste soldati industriali, supt supravegherea unei ierarhii complecte de subofiteri i ofiteri".
(Engels si Marx, Manifes(ul conumisi).
,

Li era de ajuns soldatilor industriali" ai fabricei sa inlocuiasca pe subofiterii

ofiterii pusi de capitalisti, cu oarneni

www.dacoromanica.ro
.1

57

alesi de ei, pentru a transforma organizatia fabricei inteo

organizatie de clas a lucratorilor. In chipul acesta creiarai
proletarii din Rusia Sfaturile de lucratori. Acestea, organizatiei partidelor i gruparilor corporative din Wile mai dezvoltate nu ii opun o forma superioara de organizatie proletard.
Ele sunt, inainte de toate, o simpla rmisura de circumstanta
devenita necesar in lipsa oricarei organizatii.
Lucratorii parisieni n'aveau la indemana acest mijloc. Industria parisiana erh mai ales o industrie de lux, care n'avea
infati"Sarea marei industrii.
t In timpul celei de-a doua Comune, ea era reprezentata tot
de micul atelier al mesterului patriarhal", in vreme ce marea fabrica a capitalistului industrial" lipseh aproape cu desavarsire. In punctul acesta ea era cu totul deosebita de industria ruseasca, mai cu seama de cea din Petrograd. Garac-

terul economiceste inapoiat al Rusiei se vede din mica importanta a industriei, din, comParativ cu taranii, micul numar de

lucratori industriali. Dar atat cat este, industria capitalista

prezinta tipurile cele mai recente ale marei industrii.
Lucratorii parizieni trebuira deci s recurga la un alt mijloc
pentru a inlocul organizatia politica si economica a masselor,
care le lipseh, i ei ii gasira in garda nationald. Pretutindeni

in Franta, dar mai ales la Paris, revolutia din 1789 provol-

Ili

case inarmarea poporului. Inarmarea aveh un dublu scop.

Clasele inferioare, proletari i mici burgheji lipsiti de stare, se
lnarmau i se organizau cu scop de a se razvrtl. Revolutia
nu le implinise novoile, si nu putea s li le hnplineasca, ash
cum erau lucrurile atunci. De aici increzatoarea lor nazuinta
de a desvolth din ce in ce mai mult revolutia cu ajutorul rascoalelor armate.
Cu totul alta erh situatia burgheziei, a capitalistilor, a micilor burgheji chiaburi i a intelectualilor cari se gseau inteo
situatie acceptabill. Revolutia din 1789 lor ii adusese ce le trebuia. Ei se inarmau si se organizau pentru a apar ceeace do-

bandisera, pe deoparte impotriva fortelor reactionare cari

voiau s restabileasca vechiul absolutism feodal, pe de alt
parte Impotriva masselor populare cart impingeau mereu innainte, cu nerabdare. Organizatia lor armata era reprezentata de garda national.
Burghezia fusese victorioasa in luptele revolutionare si institutia garzii nationale se afirmase ca un mijloc de aparare
al claselor stapanitoare; ea singura Ii numeh ofiterii i avea
.
oarecare inclependenta fall de guvern.
r
www.dacoromanica.ro

58.

Garda nationall atinse maximum de important sub regalitatea din Julie, dela 1830 la 1848.. Totusi nu reusi s.
salveze regimul si se arata chiar destul de putin sigura in
1848. Dupg lovitura sa de Stat, Napoleon al III-lea ii ridica
rzii nationale autonomia, i, inainte de toate, dreptul de
a-si alege ofiterii. Cu toate acestea, nu indrasni s'o disolve
complect.

Dupa aceia veni razboiul din 1870 i primele infrangeri,

Patria era iarasi in pericol i spiritul din 1793 reinvia cu traditiile luptei victorioase impotriva intregei Europe, lupt infaptuita. prin ridicarea in mass a intregului popor inarmat.
Supt presiunea evenimentelor, corpul legiuitor aproba, dupa
propunerea lui Jules Favre, la data de z I August, o lege
care transforma garda nationala din organ de aparare al
burgheziei intr'un i nstrunient de aparare nationall. Celor Go
de vechi batalioane ale garzii nationale din Paris, recrutate din
clasele stapanitoare, li se adausera 'astfel 200 de batalioane noi

provenind din clasele mai putin chiabure. Ele capatara chiar

dreptul de a-si numi singure ofiterii.
Batalioanele cele noi ale garzii nationale din Paris devenira
ash dar adeVarate organizatii ale proletariatului.
,.

Toata aceasta desvoltare a grzii nationale a fost rezultatul unei spaime neasteptate, nu al unei cercetri chibzuite.
Fauritorior acestei noi organizatii le fu frica i lor de ea si
luara hotararea sa-i impiedece prin toate mijloaccle consolidarea. Nu se puteh oprl inarmarea proletarilor din Paris, dar
autoritatile militare ale Capitalei, supt comanda lui Trochu,
nu facura nimic pentru a transformh garda nationala inteo
trupa buna de intrebuintat. In chipul acesta maxima tara, pen-

tru ca se temeau mai mult de lucratorii din Paris deck de

soldatii lui Wilhelm.

La inceputul asediului se gasiau la Paris ioo.000 de soldati
de linie i 100.000 de soldati mobili. Daca se admite ca din

cei 300.000 guarzi nationali, 200.000 erau in stare s faca

campania, se gase la Paris o armata totala de 400.000 de
oameni. In fata lor, Germanii abia de puteau pune in linie
ceva mai mult de jumatate din aceasta cifra i, ceva mai mult,

ei erau repartizati pe un front foarte intins.

Din luna lui August, fuscse destul timp pentru instruirea
guarzilor nationali:

Comandantul suprem al Parisului avea la 'ndemana, in

fata Germanilor, forte cu mult superioare. Daca ar fi relish
s sfarame in vreun punct cercul de fier care inconjura Pawww.dacoromanica.ro

59
risul armata germana n'ar fi avut decht prea putini sorti

de a astigh razboiul.
Dar aceast actiune presupunea ca conditie prealabila ca
garda national sa inceapd de indata instructia milliard. Si
tocmai aceasta era de temut. Mai degraba sit se piarda razboiul i sa fie data dusmanului Alsacia-Lorena! Parisienii
o simteau foarte bine si de aici furia lor impotriva guvernantilor cari trad.au Franta.
Dupa capitularea Parisului i alegerea Adundrii Nationale,
a clad ur impotriva republicei i impotriva capitalei se vad)
in chipul cel mai provocator, Parisienii isi dadur seamI c

crau in fata unui foarte gray conflict. Garda nationald era

singura putere, pe care puteau sa se sprijine.
Inca din timpul asediului, batalioanele revolutionare 'Astrasera un strans contact intre ele; acm, formau o uniune mai
strAns, o federatie. De aici numele lor de federati.
Delegati ai batalioanelor revolutionare se intrunir pentru
prima oara la 15 Februarie pentru
spune parerile asupra constituirii unei federatii. Ei aleser o comisiune pentru
elaborarea statutelor, cari -hied supuse aprobarii unei noi in-

truniri la 24 Februar. Dar in acel moment, and lumea se

temeh de intrarea Germanilor in capitald, adunarea era prea

nervoas pentru a delibera. Sedinta fu ridicata ca s ingadue

azistentilor sa ia parte la o demonstratie revolutionara in

piata Bastiliei.
In zilele urmAtoare, se forma un Comitet Central provizo-

riu al garzii nationale, a carui trebuinta era simtita. pentru a

impiedech prostiile in clipa intrarii Germanilor. Abia la 3

Martic o adunare a delegatilor putit in sfrsit sa se pronunte

asupra formelor unei organizari definitive. Se hothri s se aleagd un comitet central compus din trei delegati de fiecare
din cele 20 de arondismente din Paris. Din acesti trei, doi trebuiau sd fie alesi de Consiliul legiunei si al treilea desemnat
de comandantii batalioanelor legiunei. Batalioanele unui arondisment formau la un loc o legiune. Comitetul definitiv, ales
pe aceasta bath, se intrunl la 15 Martie i declara disolvat
Comitetul provizoriu care functionase p5na'n aceasta zi.

Pentru c fusese ales de guarzii nationali, acest Comitet

central poate fi privit ca sfat de soldati. El fusese ales numai
de guarzii nationali cari apartineau proletariatului sau se inrudiau cu el. Batalioanele celor avuti nu luau parte la alegere.
Dupii comunicarile Cornitetului central, acesta avea la spate,
la data de 18 Martie, 215 batalioane ale garzii nationale din
www.dacoromanica.ro

60

Paris, din cele 26o cari existau, in total. El erh deci intr'un
chip oarecare un Sfat de lucratori si de soldati. Si cu toate acestea Comuna din Paris nu fu de loc o Republica a Sovietelor.

La 18 Martie, dup fuga guvernului, Comitetul central dein chip firesc, depozitarul puterii publice care fusesc
parasita de titularii ei. Si el era in adevar singura organizatie
din Paris care, desi alcatuita din oameni cu totul necunoscuti,
se bucurh Inca de stima generala.
El se intrunl- la 19 Martie pentru a examinh situatia. Cum
venl,

se intampla adesea, se discuta dada trebuih sa se facia una

sau alta, cath vreme in realitate ar fi trebuit sa se loch ai
una i alta. In chipul acesta socialistii au avut numeroase dis-

cutii, opunand revolutiei reformele, in loc ca satai spuna c

lupta pentru reforme i nazuinta spre revolutie trebuesc Indrumate in ash fel ca s nu se exclud, ci sa se susting reciproc.

Cand fu sedinta Comitetului central din 19 Martie, unii cereau sa se porneasca asupra Versailles-ului, altii sa se consulte
imediat alegatorii i altii s se inceapa prin decretarea de
masuri revolutionare, ca si cum toate aceste acte nu ar fi fost

deopotriva de necesare si ca si cum se excludeau reciproc.

Comitetul central se hotari mai intai numai pentru una din
maculate discutate, cea care-i preh mai urgenta: el voik sa
arate c rascoala din Paris avea la spate majoritatea alegtorilor, voind astfel sa dea rscoalei cea mai mare greutate
morala posibila. Ideia. era foarte dreapt, dar in fata adversarului syirijinit pe armat, ar fi fost cat se poate de nimenit s iintareasca autoritatea morala a votului universal prin
mijloace de ordin militar.
Pe de alta parte, imediatele alegeri ale unei administratii
comunale pariziene, cu vot universal, devenisera absolut indispensabile. Imperiul ,li le refuzase Parisienilor, dar indata
dupl caderea lui, in septembrie 1870, lucratorii din Paris capatasera cu lupt grea, din partea noului guvern provizoriu,
fagaduiala ca se va procedh cat de curand la alegerile Comunei. Neindeplinirea acestei fagadueli contribuise la tulburarile cari avusesera loc in timpul asediului. Rezmeritele din 31
Octombre si 22 Ianuar se petrecusera in strigatele de: Tra-

iasca Comuna".
Nu se mai putek deci inlaturh imediata decretare a alegerii
Comunei. Votarea fu fixata mai intai la 22 Martie i apoi amanata la 26. Comitetul central se considerk numai ca
4

www.dacoromanica.ro

61

un loctiitor, a0eptnd rezultatul votului universal i egal. Jurnalul oficial al Republicei franceze sub Comuna, anunta ce-

ttenilor din Paris, la data de 20 martie:

Peste trei zile veti fi cheinati s numiti, in toata libertatea muncipalitatea parisian. Atunci, cei cari din urgent necesitate comma
puterea, vor depune titlurile lor provizorii in manile a1e0lor poporului".

Comitetul central nu-0 Cala. fagaduelile. Dupa constitui-

rea Comunei, ii transmise puterile, la 28 Martie. Isi art

chiar intentia de a se disolva complect. Dar Comuna nu q

cern 0 el continua sa functioneze sub Comuna ca una din piesele aparatului sau militar, cecace nu simplifick de loc afacerile
i nici nu unifich conducerea operatiilox militare. Dar Comitetul
central nu faca nici odata nici cea mai mica incercare de a se a-

tinge de principiul dupa care puterea suprema apartine alesibr votului universal. Nici odata el n'a avut pretentia ca toata
puterea s apartina Sfatului Lucrtorilor i Soldatilor, adica
in cazul care ne preocupa, Comitetului central al batalioanelor de lucratori.
Asupra acestui punct, Comuna din Paris era ash dar opusa
Republicei Sovietelor.

$i totusi, Frederic Engels scria, la 18 Martie 1891, cu prilejul celei de-a 20 aniversare a Comunei din Paris:

Vreti s tii, Domnilor, ce-i dictatura proletariatului ? Priviti

Comuna din Paris. Aceasta 'nsemna dictatura proletariatului".
Dupa cum se vede, Marx si Engels nu intelegeau de loc,
-supt aceast dictatura, suprimarea votului universal i egal
sau a democratiei in general.

c) Jacobinii i Comuna.
La alegerile din 26 Martie, se procedase la, alegerea a 90
de membri a Comunei. Printre cei alesi erau 15 partizani
ai guvernului si 6 radicali burgheji, cari erau in dusmanie cu
guvernul, dar cari condamnau razvratirea. 0 Republica a Sovietelor n'ar fi ingaduit nici odata ca asemenea elemente
contra-revolutionare s poata candid i, mai putin Inca, 5a
fie alese. Dar 'crddincioasa respectului democratiei, Comuna
nu se impotrivl ctu0 de putin alegerii adversarilor sai burgheji."
.

Si daca actiunea lor in sanul Comunei se sar0 foarte re-

pede, numai ei furl de vina... Societatea In care se gsisera nu

www.dacoromanica.ro

62

le pliiceh si se grabir s'o prseasca. Unii o facura inainte

de orice adunare a celor a1ei, altii din primele zile ale Comunei. In urma acestor demisii, precum i prin faptul c crau
cAteva mandate duble, trebuirl s se faca alegeri complimentare si die avura loc la 16 Aprilie.
Marea majoritate a membrilor Comunei erau partizani ai
razvratirei. Totusi, chiar printre acesti membri revolutionari
ai Comunei, nu erau toti sociali3ti.
Majoritatea era compusa din revolutionari, pur i simplu:
Cei mai multi dintre ei erau calauziti de principiile din 1793,
de traditiile jacobinismului.

Uniica Delescluze i Pyat, de exempluapartinusera deja,

in 1848, acelei imitatii, a Muntelui, cunoscuta pe vremea aceia; multi fusesera siliti, prin lupta lor politic, sa-si para.seasca mestesugul i devenisera conspiratori i revolutionari de

meserie. Cei mai in varstl dintre ei traiau cu totul in traditiile trecutului si nu se interesau de loc de noile conditii 0, de
noile conceptii.
Altii, cei tineri, erau mai mult violenti fAri seriozitate, adesea
simpli declamatori, juctindu-se de-a revolutia, cum s'ar fi jucat de-a
rsboiul cu cAteva luni mai inainte, Imbatndu-se cu formule i Indestulndu-se cu ele.

Revolutionarismul unora ca si al celorlalti era de aparenp si de

suprafatli i, chiar la cei mai buni, numai de intentie".

Asa au fost ei judecati de bunul revolutionar Dubreuilh (Comuna, pag. 332.)

Cei mai multi dintre ei nu intelegeau nimic din socialism;
unii ii erau chiar dusmani dealbinelea, mai ales Delescluze.
Nu putem nici sa-i privim ca pe oameni politici burgheji, in acest
senz c ei ar fi aparat interesele celor avuti. Dimpotriva, ei
se dadusera de partea claselor inferioare, pe Can le voiau la
putere, cum o facusera deja, in 1793, Montagnarzii. Dar, ca
si acestia, ei nu puteau depasi ideologia burgheza in ceeace

priveste raporturile de proprietate si de drept si alcatuiau

din acest punct de mare un element burghez. In felul acesta

era majoritatea revolutionarilor Comunei. Dintre ei, cei cari

faceau parte din clasa lucratoare erau putin numerosi. In randurile lor se gaseau functionari revocati, farmacisti, inventatori
#, mai cu seama, jurnalisti.
Alaturi de jacobini, dar deosebindu-se de ei, erau blanqui#ii,
7 la numar, i printre ei Blanqui el insusi; de altfel acesta n'a
putut nici odata sa-# ocupe scaunul. Faptul ca Blanqui, pentru
motive de sanatate, prasise Parisul, putin timp inainte de iswww.dacoromanica.ro

63

bucnirea revoltei, dovede5te cat de putin se asteptau blanquistii

la cca din 18 Martie. La 17 Martie Blanqui era arestat la Figeac (departamentul Lot).
Blanquistii erau de acord cu jacobinii cand nazuiau sh guverneze Parisul, i cu el intreaga Franta, printr'o razvratire
a claselor inferioare i prin intrebuintarea metodelor 5i. a Mij-.
loacelor unui regim de violenta. Dar ei mergeau mai departe
ca jacobinismul, recunoscand ca aceasta putere nu era suficienta pentru emanciparea celor exploatati daca n'ar fi fost
folosita in scopul creierii unei noi ordini sociale. Erau deci sociali5ti, dar la ei interesul politic prima totdeauna interesul economic. Ei nu cercetau viata economica si nu umblau dupa
cuno5tinti economice sistematice. Drept orice explicatie, se
multumiau cu acest pretext comod al ignorantilorpretext a5h
de des repetat de atunci incoaceca ei nu voiau sa se lase inchisi in vreo dogma oarecare. Nu voiau, sa se lase amagiti
de prejudec.Ati" sau de discutiuni de *wall". Cand proletariatul va ajunge la putere, va 5ti el ce are de facut. Esentialul
e de a-i procura aceasta putere. $i ca mijloc al cuceririi puteni, ei vedeau numai razvratirea, pregatitii mai dinainte. Nunai crt aveau nenorocul ca razvratirile pregatite de ei sa fie
sortite esecului. $i cea care reusise nu-i gasise pregatiti.
Totusi teoria blanquista nu cerea prea multa batae de cap.
5i facea apel mai ales la actiunea imediata. Ea exercita multa
atractie asupra oamenilor de actiune. Dar gaseh mult mai multi

partizani printre intelestuali, mai ales studenti, deck printre

lucrAtori..

Proportiile numerice intre diferitele elemente cari compuneau la aceasta epoca partidul blanquist sunt aratate de cifrele
cari urmeaza. La 7 Noembrie 1866 o 5edinta secreta a grupului blanquist fiind surprinsa de politie, inteo cafenea din Paris, asistentii fura arestati. Ei erau in numar de 41 5i in ce pri
ve5te profesiunea impartiti dupa cum urmeaza: 14 lucratori
manuali, 4 functionari comerciali, 13 studenti, 6 scriitori, t
advocat, i meseria5 patron, i rentier, i comerciant cu patenta.
Numarul studentilor ar fi fost mai mare, claca multi dintre ei
n'ar fi fost absenti din Paris, din cauza vacantei. Aceasta intrunire era foarte caracteristica pentru blanquism, nu numai
prin chipul in care era alchtuita, ci i prin scopul pe care-I urmarek.

Congresul Internationalei avusese loc la Geneva in luna lui

Septembrie 1866 si blanquistii fusesera invitati, Blanqui inter-

zisese participarea, dar doi dintre delegatii ale5i, advocatul

www.dacoromanica.ro

64

Protot i functionarul Humbert, tot se duseserl. De aici o

mare emotie in tablra balnquista, ale carei traditii erau nu nu.

mai pentru dictatura proletariatului, ci i pentru a sefului de

partid. Pentru prima oarg de cand fiinta organizatia blanquista, nu se ascultasera ordinele sefului. Pana atunci tot-

deauna fusesera ascultate orbeste. Si dupg aceia, tot ash, furl

urmate cu credintl. Sedinta din 7 Noembrie fusese provocatI
pentru judecarea lui Protot. Ea fu Sparta de politie, inainte de
a se fi putut ajunge la vreun rezultat; unii, printre cari chiar
Protot, isbutisera s scape, altii furl. arestati, cum am spus
mai sus. (Cf. Ch. Da Costa, Les Blawasies. Paris, 1912; pag.
17 pang la 22).
Printre blanquistii Comuhii, gsim pe advocatul Protot 5i
pe doi 'din cei cari fusesera arestati la 7 Noembrie: advocatul
Tridon i studentul Raoul Rigault. Dintre ceilalti a1ei, Blanqui acme studii de drept i medicina, Eudes era farmacist 5i
Ferr eontabil.
In toat fractiunea blanquist nu gsim deck un singur lucrator pe aramartil Chardon.
Doi dintre membrii Internationalei alesi in Comuna erau
In relatii cu bIanqnitiS topitorul Duval i studentul Vaillant.
- Se vede cat de mult predominau la ei intelectualii.
Chiar in sanul Comunei, jacobinii i blanquistii abia de s'au
ocupat cu chestiuni economice.
Razboiul impotriva Versailles-ului, politia din . Paris, lupta
impotriva Bisericei,acestea furl lucrtile cArora li se consamars. Ei conduserl aceasta ultima lupta, ca 1i operatiile militare impotriva Versailles-ului i ca i operatiile de politic impotriva aliatilor 'din Paris ai Versaillezilor, intrebuintand violenta fat de manifestatii i persoane.

d) Internationalitii in Coming.
Al treilea grup al Comunei era alcatuit din membrii Internationalei, cari erau in numr de 17 i apartineau aproape
toti scoalei lui Proudhon.
Intre acest grup, pe deoparte, i blanquisti i jacobini, pe de
altg parte, era o dusmanie foarte violent. NevIzand catusi
de putin in iregimul Teroarei din 1793 o pilda de urmat, proudhonienii nu-1 admiteau. Ei ii delleau foarte bine seama de sll-

biciunea acestui regim al crui esec le apgrea ca de netn11turat, pricepand ca, numai cucerirea puterii politice nu schimba
A

www.dacoromanica.ro

65

nimic din situatia de clasa si din exploatarea proletariatului,

care nu putea fi suprirnata deck printr'o tulburare economioa.
Asta-i faceh tot ash de banuitori fata de metodele blanquiste
de razvrtire si de teroare ca i fata de democratie. In a sa
revolutie din Februarie 1848, proletariatul parizian cucerise
democratia, dar ce-i adusese ea?
Proudhonienii erau plini de neincredere in lupta de mancipare politica -a proletariatului si in participarea sa la politica.

In vremea noastra, idei analoage ies la lumina i ni sunt infatisate ca cele mai moderne achizitii ale gAndirii socialiste,
ca un rezultat al experientelor pe care Marx nu le cunoscuse
pe care nu le putuse cunoaste. i cu toate acestea ele nu
sunt deck variatii de gAndire cari au in urma mai mult de-o
jumatate de veac i can au lost cornbatute i invinse de tnsusi Marx.
E adevarat ca expresia actuall a acestor conceptii e intru
diva deosebit .de cea veche, dar ele n'au devenit mai exacte.
Proudhon ardth neputinta politicei in desrobirea proletariatului, acest rezultat ne putAnd fi obtinut deck printr'o transformare economica. Astazi ni se predica neputinta democraiiei,
incapabila s desrobeasca proletariatul, catO vreme acesta
continua "sa sufere in lanturile capitalismului.
Dar daca desrobirea economica trebue sa precedeze desrobirea politicA, orice activitate politica a proletariatului, de price

natura ar fi, devine si ea inutila.

In timp ce blanquismul avea in.- vedere numai lupta politica impotriva puterii in ;ninth.% proudhonismul era tot ash
de unilateral, cautarid numai mijloacele prin care proletariatul
ar ,putea el Singur sa. se emancipeze economiceste, fang a avea nevoe sa recurga la ajutorul puterii Statului.
De aceia blanquistii invinuiau pe proudhonieni ca demoralizeazA lucratorii si-i indeparteaza dela lupta impotriva celui
de-al doilea Imperiu, supt care se desvoltau teoriile bor. Si
Marx acuza pe Proudhon ca face
ochi dulci lui Ludovic Bonaparte, clutnd, In realitate si.i c--

tige simpatiile lucratorilor francezi".

(In apclul stilt din ianuar 1865 reprodus In editia german a

Mizeriei Filosofiei", editia 2 pag. XXXII).

Ca raspuns, proudhonienii, cari puneau in prima linie factorul economic, f Aceau sa reiasa, intr'un chip mult mai hotA,rAt de cum- o fAceau blanquitii, priceperea opozitiei de clasa
Temrism li.Comunisul.

www.dacoromanica.ro

66

intre proletariat si burghezie, i convingerea lor ca proletariatul trebuia sa se desrobeasca prin propriile lui mijloace. Proudhonienii alcatuiau in Franta, in timpul celui de-al doilea Imperiu, adevaratul partid al -lucratorilor, in timp ce blanquistii

erau mai ales un partid de studenti.

Cand, dupa 186o, miscarea lucratorilor din toate partite
incepi sa se trezeasca din amorteala in care, dela 1848, o cu.
fundase reactiunea, i and fu creiata Internationala Lucratorilor,in Franta, proudhonienii fura acei cari aderara la ea. .5i.
asta fu de ajuns, dupa cum am viizut, ca Blanqui sa interzica
partizanilor sal participarea.
In sanul Internationalei, proudhonienii invatara o noua tartica i o noua teorie, care-i Indeprta de proudhonismul in-

gust, cu atat mai usor cu cat maestrul lor Proudhon muri

tocmai in momentul fundarii Intemationalei lucratorilor (19

Ianuar 1865) si cu cat conditii noi ale luptei de dash iesira
la iveala in Franta.
Proudhon avusese in vedere o miscare muncitoreasca pur
economica, in afara oricarei 'politici. Aceasta miscare nu
putea fi astfel deck cu conslitia de a renunta la orice lupta
care putca sa dea nastere unui conflict cu puterile publice. Lucratorii trebuiau desrobiti prin mijloace cu totul pasnice: grupari corporative, banci de schimb, case de ajutor bazate pe
reciprocitate. Aceste idei mai erau cu putinta la Paris, unde,
,dupa cum am subliniat, trasaturile caracteristice ale unei industrii erau Inca foarte putin pronuntate i unde capitalistul
exploatator se infatish muncitorilor mult mai mult supt trasaturile comerciantului si ale capitalistului financiar camatar
de cat supt acele ale intreprinzatorului industrial. In International, proudhonistii francezi invatara sa cunoasca capitalismul marei industrii englezesti i miscarea muncitoreasca co-

respunzatoare. Aceasta, desi se mentinea pe terenul economic, se bizuia in lupta sa, inainte de toate, pc organizatii de
lupta, sindicate
greve, de care Proudhon nu voih s auda
vorbindu-se. Pe aceasta actiune practica se faurise o teorie
care se bizuia pe cea mai profunda analiza a legilor societatii
actuale- si a vietii sociale in general. Ea nu era Inca cunoscuta de cat de o neinsemnata minoritate a membrilor Internationalei,si chiar cei cari o cunosteau nu o pricepeau intotdeauna. Dar datorita superioritatii necontestate a creatorului acestei teorii, toata actiunea Internationalei era insufletit de Spiritul situ

Teoria lui Marx re4se s. Inlature cdeace erN ingust In

www.dacoromanica.ro

67

proudhonism si in blanquism. De acord cu proudhonismul, ea

recunosteh rolul covArsitor al raporturilor economice i neputinta de a desrobl proletariatul printr'o schimbare politica

de orke natura ar fi fost, cata vreme n'ar fi insota de mo

dificari economice. Marxismul nu recunostek mai putin nevoia

absoluta de a dispune de puterea poiitic, pentru a sfrilind

domnia capitalului i pentru a realiza transformarile econo
mice, cari erau o conditie prealabill a desrobirii proletariatului.

Marx, spre deosebire de Proudhon, priveh importanta fundamentala a factorului economic cu totul intealt chip. Proudhon crede c politica-i inutill, pe and Marx o considerh ca
o consecinta indispensabila a economiei. Economia, doar, determina caracterul i rezultatul luptelor politice si in acela*
timp repercusiunea acestor din urma asupra ei. Marx considerh raporturile economice ca un proces de desvoltare statornic, care flea cu putinta azi i de neinlaturat maine rezultatele politice cari, eri Inca, erau imposibile.
A studia raporturile i tendintele economice i a potrivl mereu dupd Cie scopurile i metodele politice,ash intelegeh e/
raporturile dintre economic si politica. Dimpotriva, blanqui5tii. 5i proudhonistii se dezinteresau complect de aceasta conceptie istorica. Ei nu credeau de datoria lor sa cerceteze, in
fiecare moment dat i pe baza unei analize economice, ceeace
erh posibil i necesar, ci voiau sa gaseasca numai un mijloc care

sa le dea rezultatul voit, independent de imprejurari si de situatia istorich i economich. Socia1itiIor, dupa parerea lor,
Ii erh de ajuns sa gaseasca mijlocul exact pentru a putea rea-

lizh socialismul oriunde. Noi credeam ca acest mad de a

gandl fusese stArpit de marxism. Dar astazi el se raspandeste

din nou. Nu se intreaba nici la Moscova nici la Budapesta

care-i politica posibill. i indispensabila in conditii economice

date. Se ia, mai degraba, ca punct de plecare, conceptia ca

pretutindeni unde ajung la putere, socialistii au datoria sa realizeze de indata socialismul, pentru ca proletarii ii vor realizarea imediata. Pentru ei, datoria nu-i de a studia daca aceasta
realizare e posibila 0 in ce masura, ci de a gas1 piatra filosofala, mijlocul universal de a creia socialismul, independent de
imprejurAri. Si se crede azi ca aceasta chestiune a fost rezolvata prin proclamarea dictaturii bazata pe sistemul sovietelor,
In Franta, supt cel de-al cloaca imperiu, blanquistii pretindeau

cd au descoperit piatra filosofala in complot; proudhoniM

In banca de schimb.

www.dacoromanica.ro

68

Cei cad au inteles exact teoria lui Marx au fost totdeauna

putin numerosi. Aceasta teorie presupune o prea mare mina
intelectual, o prea mare subordonare a dorintelor i nevoilor
personale cercetarii conditiilor objective. Dar, in regula." gene-

rail, mijloacele, cane si scopurile indicate de Marx si Engels

au sfksit prin a invinge, fiindca chiar logica lucrurior vorbia
in favoarea lor.
Ask s'a Mott ca, chiar la internationalistii franceji, gAndirea marxista inlocul putin cke putin psihologia proudhonista.
Clod, in Franta, miscarea muncitoreasca reinvia, sindicatele
grevele deveniri inevitabile. Imperiul cloth sii indrepte rnicarea pe o cale legali si nepolitica i incuviinta, in 1864, sindicatele si grevele. Era chiar in anul creierii Internationalei.
Prudon4tii, membrii ai Internationalei, full obligati sa participe la aceast miscare muncitoreasca care renastea dela
sine si, fiindca ei erau reprezentantii cei mai autorizati ai intereselor economice ale clasei muncitoare, furl dusi de evenimente in fruntea organizatiilor i miscarilor muncitoresti,
Ask cii iici nu se putea sa nu intre in conflict cu puterile publice si se vazura dusi. in chipul acesta, ,in arena luptei politice, a luptei impotriva Imperiului.
In aceste conditiuni, psihologia internationalistilor franceji,

Proudhoniana la origine, devenia din ce in ce mai bogata in

idei marxiste: Dar, in momentul insurectiei Comunei, nici unul

dintre ei nu putea fi Inca privit ca marxist. Ii pierduserl yeellen lor baza proudhoniana, dar nu cristigaseri inca un nou
teren solid. Ideile lor erau destul de putin precise, dar, oricum,

ei erau, printre membrii Comunei, cei cad studiasera viata

economica in chipul cel mai complect si cari-i cunosteau mai
bine ca toti nevoile.
Ei alcatuiau adevarata reprezentanta muncitoreasca in s5.nui Comunei. Lissagaray zice relativ la aceasta:
S'a zis ca Comuna-i un guvernamant al clasci muncitoare E o

mare gre,alii. Clasa muncitoare lua parte la lupta, la administratie;

numai sufletul ci inalta aceast miscare ,dar amestecul ei in conducere era foarte nelnsenmat...
PP

Votul din 26 mart nu daduse, din 70 de revolutionari, de

cAt 25 de aucrItori" (Hist. de la Commune).

Dar majoritatea acestor 25 lucratorii3 exactapartineh

Internationalei, care nu numari in total deck 17 reprezentanti
in sAnul Comunei. Numai 4 dintre internationalisti nu faceau
parte din clasa muncitoare i unul din ei, studentul Vaillant,
inclina de partea bianquistilor. Printre cei 13 membri ai In_

if

www.dacoromanica.ro

69

szernationalei, esiti din clasa muncitoare, gasim pe oamenii cei

mai de seama ai Comunei: legatorul Varlin, armurierul Theiss,
vapsitorul Malon, giuvaergiul Frankel. Potrivit chiar situatiei
partidului lor, ei lsara jacobinior i blanquistilor faptele de
violenta, conducerea operatiilor militare i politia i ei se in-

turnara de partea lucrarilor de pace, de administratie comunala si de transformari economice. Numai unul dintre ei s'a
aratat razboinic,topitorul Duval, dar si el inclink, dupa cum
stim, spre blanquism, cu Vaillant.... Cand cu incercarea de ofensiva din 3 Aprilie, in cursul careia el avea un post de comanda, fu facut prizonier si impuscat din ordinul generalului
Vinoy. El fu unul din cei dintai martin ai Comunei.
Internationalistii, camarazi de-ai lui Duval, au lucrat aproape
exclusiv in domenii economice, unde au ajuns la rezultate remarcabile, mai ales in administratie, ca Theiss la posta, Var-

lin si Avrial la Intendenta. Si asta, cu toate greutatile cele

mari pe cari le avura de invins, prin faptul c functionarii cei

man pArasisera Parisul sau cel putin slujba i lucratorii s'au
viizut pe neasteptate in nevoia de a primi functii de conducere
in domenii can Ii erau cu totul necunoscute.
Alaturi de internationalistii cari faceau parte din Consiliul
Comunei, alti membri ai Internationalei din Paris au lucrat si
ci cu succes, cum a fost lucratorul in bronz Camlinat, care
lu In luna lui Aprilie conducerea Monetariei si fack in timpul
celor cAteva saptiimani de activitate, imbunatatiri cari furl
menlinute dupa caderea Comunei.
Sa-i pomenim Inca pe Bastelica care ,fu insarcinat cu directia vArnilor i pe Combault, directorul contributiilor indirecte, lucratori i unul i altul. Una din cele dintai msuri ale
Comunei fu incredintarea diferitelor domenii ale puterii executive nu unor minitni, ci unor comisiuni. Comisiunea Muncii,
a Industriei si a Schimbului, adica cea care reprezinta partea
sociala a Comunei, era alcatuit din internationalistii Malon,
Frankel, Theiss, Dupont (impletitor de cosuri), Avrial (mecanic), Grardin i dintr'un jacobin, numit Puget, a carui
profesiune n'am putut sa i-o descoper nicaeri.
Din cei cinci membri ai Comisiunii Finantelor, trei apartineau Internationalei: vapsitorul Victor Clement, Varlin i bogatul filantrop Beslay, unul din putinii burgheji ai Internationaki. Alaturi de ei, jacobinul Regere, veterinar, care a fost unul
din cei mai vechi luptatori impotriva monarhiei, i casierul
Jourde care nu apartinea nici unei tendente precise si care a
fost adevaratul director al Finantelor. Prin mnele lui trecura

www.dacoromanica.ro

70

milioane, hi timp ce femeia sa continua s spele in Sena rufele

casei i el nu cheltuia pe zi mai mult de 1,6o franc, pentra

mancare, in timpul celor doug luni de slujba.

in cele doul comisiuni a Muncii qi a Finantelor s'a lucrat
cu totul altfel decal in cele ale Rasboittlui i Politiei. Contrastul intre metode e foarte bine caracterisat de Mendelsson,
in al sau apendice la Istoria Comunei, de Lissagaray (a doua
editie germana).
Oamenii cei mai putin capabili i seriosi se gasiau in admi-

nistralia militarai a Comunei. Ceia ce predomina?alri, e incapacitatea,.

ignoranta, desertaciunea, lipsa oricarui sentiment de raspundere.

Aici se vede rezultatul inraurirei tuturor factorilor de dezorganizare,

de care suferise miscarea iocialista in timpul Imperiului. Si ni-i

de ajuns st trecem dela piata Vent !time la Prefectura Politiei, pentru

a vedea un al doilea rezultat al acelorasi imprejurari.

Ne simtim scapati de acesti neo-hebertisti care-si kledeau galagios

aere de importanta, cand trecem
Ministeriul Muncii si al Schimbului. Singura denumirea ne arata influenta doctrinei proudhoniene.
Dar membrii Internationalei, constiinciosi i modesti, eraii asa de ocupati cu munca ce se putea face, in cat lisau la o parte fanteziile
nerealizabile. Considerandu-se ca- o particica a poporului de muncitori, ei nu-si vedeau expresia puterii in galoane, si in distinctii onorifice. Ei creiara o Comisie tie Initiativa, alcatuiti din delegati
de-ai Sindicatelor si Uniunilor de lucratori.
$i acest minister organizase munca in asa chip, in cat se putea
spune in realitate ea, pe cat ingaduise imprejurarile, el facuse tot
ce putuse i ca nu se apucase de nici o treabl care nu era cu
putint I".

Sociali5tii erau concentrati in acest ministeriu care era cel

mai aproape de Marx. Scopurile lui erau scopurile cu adevarat
revolutionare ale Comunei i totu5i, el se distinse printr'o chibzuiala cu totul minunath.
In timpul desbaterilor asupra muntelui-de-pietate, Jourde
arata motivele acestei chibzueli, de care se bucura i Ministeriul Finantelor. Se propusese ca vesmintele, lucrurile de gospodarie i uneltele de munca, puse amanet pentru cel mult

20 de franci, sa fie inapoiate gratuit proprietarilor lor, dela

12 Mai inainte, l ca suma acestor imprumuturi sa fie platita

de Stat muntelui- de pietate. In cursul acestor desbateri Avrial

ceri ca muntele de pietate sa fie inlocuit printr'o institutie mai
buna. Jourde ii raspunse:
Se zice: creiati o institutie; e usor /le spus, dar trebue sa ai
timpul sa studiezi, inainte de a creik.
Daca i War spune lui Avrial: fa. afete, tunuri, el ar cere timp,
tocmai asta-i cer i eu".
($edinta din 6 mai; Jurnalal eliciat din 7
).

www.dacoromanica.ro

71

Comuna n'avtlt timp s faca mare lucru in domeniul socia

frunta.sii ei nu voiau s porneasca nid o ntreprindere innainte de a o studia in amanuntimi. Cele mai multe din masurile lor sociale par neinsemnate astazi, ca de pilda suprimareu muncii de noapte la brutari i interzicerea amenzilor in
"Si

industrie.
.

.
,

Cea mai indrasneata dintre hot`ararile lor nu depasi nici

odata limitele studiului. Un oarecare numar de intreprinderi
industriale pariziene fusesera parasite si inchise de proprietarii
fugiti, in timpul asediului i dupl 18 Martie. Dupa propunerea lui Av-rial, se deschise o anchet asupra acestei situatii care
era foarte nelinistitoare pentru clasa muncitoreasca. Concluzia

zica:

din Paris

',Comuna
Considerand

c un numar de ateliere au fost parasite de cei

cari le conduceau, pentru a scapa de obligatiile civice, si Earl a

tine seama de interesele lucratorilor;
Considerand ca In urma acestei lase parasiri, numeroase lucrari
csentiale vietii comunale se gasesc intrerupte, existenta lucratorilor
.

periclitat,
Hoffraste:

.
-

- --

Camerile sindicale muncitoresti sunt convocate pentru a instkul

o comisie de ancheta, avand de scop:
i. SA faca o.statistica a atelierelor parasite, precum i un inventar

exact al starii in care se gasesc si al tineltelor de munca pe cari

le au;

2. Sa prezinte un raport care sa stabileasca conditille grabnicei

puneri in exploatare a acestor ateliere, nu de catre dezertorii cari
le-au parasit, ci de asociatia cooperativa a lucratorilor, earl munceau in ele;
3. Sa elaboreze un proect de alcatuire a acestor societati coope,

rative muncitoresti;

4. SI constitue un juriu arbitral care va trebul sa hotarasca, la

inapoerea numitilor patroni, asupra conditiunilor cesiunei defi-

nitive a atelierelor, societatilor muncitoresti, i asupra sumei pe

care o vor avea de pltit societatile patronilor.
Aceasta cmisiune de ancheta va trebul sail adreseze raportul
comisiunii comunale a muncii si schimbului, care va fi Indatorita
sa prezinte Comunei In cel mai scurt rastimp, proectul de decret,
care sS dea satisfactie intereselor Comunei i muncitorilor."

Aceast hotarare are data de 16 Aprilie (Jurrtedul oficiat

din 17 Aprilie). Comisiunea de studiu se intrunl la to si la
18 Mai. Comuna fu restaurata putina vreme dupa aceia. Asa
dar aceasta Comisie de socializare n'ajunsese la nici o propu-

nere practica. Dar infiintarea ei nu-i mai putin importantk

fiindca ingadue sa se recunoasca drumul pe care 1-ar fi apuwww.dacoromanica.ro

72

cat cu siguranta socialivii Comunei, daca regimul proletar ar

fi avut o duratA mai lung.
-

Nici vorbA nu-i de o socializare totala", de o suprhnare

imediata a tuturor intreprinzatorilor. DimpotrivA, li se imputa

ca si-ar fi prsit in mod la industriile i ca au incetat sa dea
de lucru muncitorilor:
E adevArat c li se imputh i contrariul. Comitetul central

al celor zo de arondismente,pe care nu trebue s-1 confundam cu al Grzii Nationale si care se alcatuise in timpui asediului,se plangeh c industriasii retin pe lucratori in ateliere si-i impiedeca in chipul acesta s-si indeplineascI datoria de guarzi nationali.
Dupa planul Comunei, in primul loc trebuih sl se inceap
cu socializarea industriilor parasite de proprietarii lor si numai dup amAnuntite lucrari pregatitoare.
Sa planuise un alt pas spre socializare, in ceeace privete
inzestrarea armatei cu imbrAcAminte i arme. AceastA inzestrare trebui incredintata, pe cat se putea, Sindicatelor muncitoresti pe baza unui contract al carui cuprins trebuia formu
lat de Intendenta, in intelegere cu Sindicatele i cu Ministerul
Munch. Cunoatem proectul unui statut al muncii care fusese
prezentat Comunei de lucratorii din atelierele de reparatii de
arme din Luvru si care find. durata zilei de munch* la 10 ore,
Aeest regulament, care cuprinde. 22 articole, figureazi in

Jurnalul oficial al Comunei din 21 Mai pag. 628-629. El arata' foarte bine tendintele de socializare ale lucratorior socialiti ai Comunei:

Potrivit acestui regulament, lucratorii desemnau pe reprezentantul atelierelor Comunei, pe directorul industriei i pe
supraveghetori. Se creih un Consiliu al industriei alcatuit din
functionarii pomeniti mai sus i, in plus, un lucrator de fiecare
banca. Comuna trebuia s numeasca un Consiliu de supraveghere care trebuia sl fie tinut in curent cu toate operatiile intreprinderii si care trebuia. s alba' in orice moment putinta
de a verifich scriptele.
Lucratorii se aratau, inainte de toate, absorbiti de apararea
intereselor Comunei. Articolul 15 fixeaz durata muncii la
o ore pe zi, nu la 8 tun) o ceruse Congresul Internationalei
tinut la Geneva in 1866. Munca suplimentarA era incuviintata
in cazuri urgente, sub rezerva aprobarii Consiliului industriei:
Orele suplimentare nu trebuiau platite dup un tarif superior,
Salariile erau foarte mici. Directorul trebuia s primeasca
25o de franci pe lunA, eful de atelier 210 franci, maestrii 70

www.dacoromanica.ro

'73

de centime pe ceas. lar lucratorilor li se fixase nu un tatrif minimal, ci unul maximal, care nu trebuih sa depaseasca suma de
.o fr. Go pe ora.
Continutul art. 16 e si el foarte interesant de notat. El hotaraste ca., in timpul noptii, un lucrator trebuia s fie tot-

deauna prezent la atelier pentru cazul cand ar fi fost nevoe

s se mind mina pe arme. Toti lucratorii trebuiau s foci
de gard noaptea, fiecare la rndul sau. Articolul se termina
in chipul urmator:
Considerand pe de alta parte ca, data fiind actuala stare de
4ucruri, trebue numai de cat sa se crute pe cat se poate averea Comunei, noptile petrecute astfel nu vor fi de loc .platite". (J. 0.
p. 629).

In adevar, acesti lucratori nu considerau timpul dictatuxii" lor ca un moment favorabil pentru o miscare de marire
a salariilor. Marea cauza comuna ei o puneau deasupra intereselor lor personale.

e) Socialismul Comunei.
Cu tot temperamentul sau vulcanic, Marx nu gasl nimic de
imputat acestei actiuni chibzuite. El spune in cartea lui asupra Riizboiului civil in Franfa (pag. 53):
Mare le principiu social al Comunei era propria sa existenta at-

Clef. Aceste principii particulare nu puteau s indice de cat directia

6n care se misca o putere care guverneaz a. poporul prin popor".

Dup ce a aratat, astfel, dictatura proletariatului ca o guvermare a poporului prin popor, adica ca o democratic., Marx aproba masurile financiare luate de Comun, fiindca erau perecte prin intelepciunea i moderatia lor" (pag. 54).

In paginile precedente ale aceleasi lucrari, Marx indica

principiile conducatoare, care trebue sa fie la baza unei perioade de tranzitie dela capitalism la socialism:

Clasa muncitoare nu cerea minuni dela Comuna. Ea n'are de

infaptuit, prin simpla hotarare a poporului, utopii fabricate de-a
gata. Muncitorimea stie c, pentru a obtine propria-i emancipare i
,cu ea formele superioare de viatl catre care nazueste societatea
actuala fara putinta de impottivire, prin Inssi forta prOpriei sale
desvoltri economice, trebue sa treaca prin lupte indelungate si
printr'o intreaga serie de procese istorice, cari transforma cu totul'
oamenii i evenimentele. Ea nu cata s realizeze un ideal, ci numai
sa elibereze elementele societatii celei noi, cari s'au desvoltat deja
tn sanul societatii burgheze, gata sa se prabuseasca". (p. 5o).

www.dacoromanica.ro

74

Din aCeast afirrnatie c. lucratorii nu au un ideal do realirat, unii au tras Incheierea ca Marx nu voia s fixeze un scop
precis miscarii socialiste, nici sa-i dea un program anumit.
Dar inexactitatea acestei concluzii e dovedita in de ajuns numai prin faptul ca el insusi a compus programe socialiste, in-

cepand cu Manifestul comunist" din 1847 i sarsind cu

programul partidului muncitor francez, pe care 1-a scris in
188o, in colaborare cu Guesde i Lafargue. In frazele pe cari
le-am citat, el de asemeni indica scopul miscarii socialiste,
care este emanciparea clasei muncitoare, prin desvoltarea vic-

torioasa a luptei sale de clasa si prin creiarea unei forme

superioare de viata", care trebue s rezulte din domnia lucratorilor asupra bazei tehnicei moderne.
I s'ar putea raspunde lui Marx ca aceste scopuri, in fond,
stint tot idealuri. Clasa muncitoare ar avea, deci, idealuri de
realizat. Printre idealurile cari nu-s de realizat, Marx intelege,
evident, idealurile transcendente, plasate dincolo de limitele
timpului i spatiului, ale justitiei eterne si ale libertatii. Scopurile miscarii muncitoresti rezultau pentru el din desvoltarea
economica; formele particulare ale realizarii lor sunt ele
mnile intr'o stare continua de desvoltare, i depind de timp si
de spatiu. Socialismul, pentru el, nu-i o utopie fabricata de-a gala" ci un proces subordonat unei indelungate desvoltari a
conditiilor economice si a clasei muncitoare, victoria ci politica neinsemnand sfarsitul acestui proces, ci numai intetirea
lui, prin faptul ea elibereaza elementele societatii celei noi".
Inca cu 20 de ani mai inainte, Marx declarase ca o indelungata educatie a clasei muncitoare i recunoasterea conditiilor reale erau conditiile prealabile ale revolutiei sociale,
Dupa prabusirea Revolutiei din 1848, el recunosc, prin studierea conditiilor economice, ca revolutia era sfAisita, pentru

moment. De aici se nsdi un conflict intre el si mai multi

caznarazi de-ai lui, caii vazura in asta o tradare a cauzei Revolutiei. Dupa parerea lor, Revolutia era inevitabila, fiindca
massele aveau nevoe de ea si o voiau. Marx le raspunse in

Septembrie 1850 :
Minoritatea (Uniunea Comunistilor) inlocueste conceptia triticAt
cu conceptia dogmatica, conceptia mterialist cu conceptia idea.
lista. In locul raporturilor reale, vointa singurei devine forta motif.
R Revolutiei. In timp ce noi spunem lucrAtorilor: Aveti de trait Is,
20, so de ani In rlaboae civile si In razboae intre popoare, nu: numai
pentru a schimba frnprejurlrile, ci pentru a va schimba voi laded
5i a va face eapabili de dominatie politica"; voi lc spuneti dimpotriva: Trebue sA venirn la putere de indata sau sa mergem la cul.

www.dacoromanica.ro

75

caie". In timp ce noi sandal, vorbind lucratorilor germani, asupra

desvoltarii insuficiente a proletariatului german, voi lingusiti in
chipul cel mai grosolan sentimentul national si prefudecata de clasi
a meseriasului german. Sunt i eu de parere ca, in felul acesta, va
faceti mult mai populari. Democratii fac din cuvantul popor tin lucru sfint; la fel faceti i voi cu cuvintul proletariat Ca si demovoi puneti in locul desvoltrii revolutionare o singura vorbd:
Revolutia".
(Marx. Revelafil asupra congresulul comunist din Co Ionia, editie

noun, 1885, pag. 21).

Impotrivindu-se ca vointa singurd sk fie considerata ca forth

anotrice a revolutiei, Marx nu voia, fireste, sk spunk el vointa

erh cu totul streink de revolutie. FArl voin, nici o actiune

constienta nu-i cu putinta. FArk voint, nu numai cA nu-I revolutie, dar, in general, nici chiar istorie. Cea dintii conditie,
prealabill orickrei mischri sociale, e nkscuta de o puternick

vointh a anurnitor medii sociale, cari dau nastere unui pro

fund sentiment de necesitate.

Dar vointa singurci nu-i de ajuns. Dach miscarea trebue sk
duck la un .succes, altceva trebue, in locul exclusivitatii voincii si a sentimentului de necesitate. Eu pot sk am vointa de a
trAl vesnic. Aceasta vointh poate fi grozav de tare. Si cu toate

acestea ea nu ma va schph de moarte. Dach miscarea tre-

bue sk duck la un succes, vointa trebue sh-si propunk scopuri

posibile i sentimentul de necesitate trebue sa descopere mij-

loacele de a le ajunge..Dar cei cari au vointa, trebue sk aib

si forfa de a zdrobl rezistentele cari s'ar isch. Ratiunea se
ravine sa deosebeasck, prin studierea condithlor reale, ceia ce
-e- cu putintk de ceeace nu-i, sh-si dea seama de corelatia de
forte si su fack, in chipul acesta, ca puterile oamenilor st
fie cheltuite totdeauna pentru lucruri realizabile in fiecare moment dat. Ash se evitk orice risipire de forth si se utilizeazu
-cAt mai intens fortele existente.

Totusi, in chestiunile sociale, nu-i usor de ckpktat aceasta

-cunoastere a starii de lucruri, pentru c bazele economice ale
societatii se gsesc inteo stare permanent de desvoltare si de
modificare, iar cu ele se modific i nevoile sociale, mijtoacele de a le satisface i fortele necesare pentru obtinerea rea-

lizkrilor celor mai rationale. In acelas timp, societatea devine din ce in ce mai intinsk, mai complicatA i mai amel-

tecatA. E adevArat ck inteligenta omeneasck se desvolt in acelas timp i cA metodele de analizA se imbunktateSc. Dar
spiritul omenesc nu-i in stare intotdeauna s recunoasc imprejurkrile reale. El e ocupat intr'una cu satisfacerea nevoilor

www.dacoromanica.ro
5

76

i and conditiile reale fac ithposibila satisface-

oamenilor

rea acestor nevoi, el e pornit sa creeze prin forta imaginatiei

o regiune oarecare mai favorabila dorintelor sale. Omul nu
vrea sa moara. Recunoasterea conditiilor reale ii spun ca trebue sa moara i spiritul omenesc a stiut sA descopere in aceasta situatie semnele unei continuari a existentii dupa moarte.

Proletarii din imperiul roman traiau in mizeria cea mai scarnava; dar ei simteau cat se poate de violent nevoia unei vieti
de petrecere voioasa i lenesa. Imprejurarile reale nti-i lasau
sa se apropie de ea, dar spiritul lor ii li-o fagaduih in orice
caz la sfarsitul lumii, catre care ei credeau ca merg. Ideia divinittii era mijlocul de a intarl pe cei cari erau slabi si de
a face posibil ceeace erh imposibil. Datorita ei, poporul evreu,
slab si chinuit, trebuih s devina stapanul lumii; ea trebuih,
sa fac victorioase cetele revoltate i neinarmate de tarani si
proletari din timpul Reformei, in luptele lor impotriva armatclor bine echipate i antrenate ale seniorilor.
In veacul al XIX, proletarii incetara de a mai crede in aceasta divinitate a tot-puternica. Dar icoana marei Revolutii
franceze, in decursul careia proletarii din Paris se impotrivisera pentru moment intregei Europe, starni deseori in ei a
noua credinta in minune, credinta in fortele miraculoase ale
revolutiei si ale proletariatului revolutionar, din care se facuse
o fiinta sfAnta". Numai sa fi voit, si el putea tot ce voih. Si
and, totusi, n'ajungek la nimic, insemnh ca el nu voise sa.
ajunga.

In fata acestei conceptii idealiste, Marx scoase in evidenta

conceptia materialista, care cerea ca intotdeauna sa se aiba
in vedere conditiile reale. Aceste conditii faceau din cmanciparea clasei muncitoare i dintr'o forma de viata superioara

o tinta catre care societatea actual nazueste fara putinta

de impotrivire prin chiar forta propriei sale desvoltari". Dar

aceasta tinta nu-i o utopie fabricata deagata" pc care s'o poti
atinge imediat. Si nici nu-i un cliseu bun pentre toate epocile,
ci numai factorul unui nou gen de miscare si de desvoltare sociala,

Clasa muncitoare nu este deci, in toate clipele si in toate

imprejurarile, coapta pentru luarea puterii. Ea trebue sa' strabata pretutindeni o anumit evolutie, care o face capabila pentru aceasta. Nu poate, totusi, sa-si aleaga momentul care o va

va duce la canna. Dar cand ii dus, n'are dreptul s ras-

toarne pur i simplu metodele de productie, in prezenta carora se gaseste; conditiile in fiinta ea trebue sa le ia ca punct
=

www.dacoromanica.ro

77

le plecare i sa le desvolte in interesul proletariatului; trebue

sit elibereze elemeritele societatii celei noi", ceeace, in conditii diferite, echivaleaza cu lucruri sle tot deosebite. Si ea va
gasl cu atat mai usor ceeace-i rational intr'un moment dat, cu
cat ti va fi facut o parere mai precisa asupra conditlilor reale
5i cu cat va tine mai bine socoteala_de ele.
.
.
Posibilitatea unei revolutii politice care se ivl la Paris, dupa
caderea lui Napoleon III, nascii in Marx foarte mari indoeli.
E adevarat ca Panisienii erau lucratorii cei.mai cultivati din
acel timp. Nu degeaba traiau ei in patria enciclopedistilor si
a revolutiilor, in tara de unde plecau pulsatiile intregei lumi.
.

Dar, cu toate acestea, Imperiul nu le pusese la- 'ndemana

coli convenabile 0 nu le ingaduise libertatea presei, nici un

fel de organizatie politica, i multa vreme, nici chiar organizarea profesionala. A se folosl de Republica pentru iMbunatatirea educatiei i organizatiei masselor mnucitoare, a harazI toate

fortele apararii Republicei,iata ceeace i se parch lui, Marx

ca-i datoria imediata a acelei epoci.
Faptul ca cea mai mare parte din tara era Inca agricola
si ca insusi Parisul era foarte accentuat mic-burghez, era 0
el un argument impotriva lutrii puterii politice de catre lucratori. Istoria lumii nu depinde numai de vointa noastra.
Aceasta-i tot ait de neputincioasa sa intarzie ca i sit grar
beasca venirea unei revolutii. Rascoala lucratorior parisieni
0 victoria lor din 18 Martie nu puteau fi inlaturate. Era vorba
aa dar, de a-si da seama de ce putea realiza proletariatul
victorios, in imprejurarile concrete ale momentului, 0 de a-si
concentra toate fortele pentru aceasta. Marx socotia cit datoria reala a Comunei din Paris inca nu Consist& in desfiiniarea sistemului de productie capitalist.. Relativ la aceasta, Ii
scrik el lui Kugelman, la 1 2 Aprilie 1871:
Daca recitesti ultimul capitol al lucrarii mele Optsprezece
Brumar", ai si gasesti cii, pentru mine, etapa care urmeaza

Revolutiei franceze nu contra, ca mai inainte, In trecerea din mani

in mani a aparatului biurocratic i militar, ci in slrdmarea lui. Aceasta-i conditia prealabila a oricarei revolutii cu adevarat proletare, pe, continent. $i tocmai asta incearca i vitejii nostri fovarasi
din Paris".
(Publicata de Neue Zeit, XX, I. p. 709).
, ;

Nici vorba de socialism in aceasta scrisoare. Marx considera

distrugerea aparatului biurocratic i militar ca sarcina principall a Comunei.
putere,
Negresit, proletariatul nu poate sit ajunga nicaeri

fara a cauth sa introduca, alaturi de transformarile Statului,

www.dacoromanica.ro

78

transformari ale sistemului de producere, tn stare sa-i irnbunatateasdi traiul. Daca vrem sa dam numele de socialism
oricarei interventii a puterii politice facutti in acest scop, se
poate vorbl de socialism supt Comuna. Dar el erh departe de
a fi ceeace intelegem astazi prin acest nume. Asta se explica

in parte, prin lipsa de timp. Toata revolutia a durat numai

ateva saptamani.
0 altA pricina e ca aceasta revolutie n'a trecut de Paris,
uncle domina mica industrie. Data fiind aceast baz economica, greu se putea pretinde altceva deck transformarea c-

torva ateliere in cooperative de productie. Abia de era cu putinta sa se concentreze o ramura intreaga de industrie intr'un
singur organism productiv i s i se reguleze debitul precum
aprovizinarea cu materii prime. Chiar daca Comuna ar
fi reusit sa puna mana pe aparatul administrativ al intregului
Stat, ea putea, cel mult, s ajungl sil. nationalizeze cane ferate,poate i minele i uzinele metalurgice. Toata asta n'ar
fi insemnat Inca desfiintarea capitalismului; masuri analoage
existau de altfel, fie realizate, fie pe cale de pregatire, in Germania. Totusi, asemenea transformari, indeplinite supt un regim proletar 5i demotratic, ar fi imbunttitit, Lira nici o indoialh. in mod simtitor situatia clasei muncitoare.
Pe langh lipsa de timp si starea inapoiata a tarii, trebue srt
tinem socotealti de ignoranta oamenilor Comunei in ce priveste
teoria. Jacobinii i blanquistii nici nu se sinchiscau de faptele economice. Internationalistii dimpotriva, dupa cum am
vazut, le dedeau o importanta enorma. Dar nici ei n'aveau o
bazA solida din punct de vedere teoretic, cad erau pe punctul
de a paras1 doctrina proudhoniana, dar n'ajunsesera inca si
adopte, cu toata constiinta, principiile marxiste.
Oricat de 5ovaitori erau internationalistil Comunei, metoda
lor corespundea totusi ideii lui Marx, pentruca consth in studierea faptelor economice mai inainte de a le modifich si in e-

vitarea decretelor prea pripite, cari puteau s nu-si ajunga

tinta 5i s pricinuiasc desordine i descurajare. Aceast prudenta, e adevarat, proVenih mai degraba dintr'o nesiguranta

teoretica deck dintr'o ferma convingere; ea se potriveh totusi cu ceiace Marx recunoscuse ca o consecinta necesara a
conceptiei sale materialiste: intr'o revolutie nu trebue sa ne
conduca vointa, ci cunoasterea conditiilor reale.

Dubreuilti inseamna foarte bine in a sa Comund", aceasta

pagin.a a razvratirii din Paris (pag. 419):
Pe deasupra All a Tine scams de rezistenia celorlalte clase.

www.dacoromanica.ro

70

Kautsky) o politica de expropriere tnetOdica nu era cu putinta, pentru acest alt motiv peremptoriu c insasi lucratorii salariati, luati
In mass, abia concepeau functionarea unei societati pe alte baze
de cat cele traditionale si nu aveau, dupa cum am notat mai Inainte,
nici o institutie sindicala i cooperativa In stare sa asigure, dupa
desfiintarea tuturor institutiilor capitaliste, o functionare nermala
a productiei i schimbului. Un regim nou, .mai ales un regim social.
nu se improvizeaza prin decrete; decretele, legile sanctioneazg
numai raporturile In fiinta. IncercAnd, pe acest teren, s o ia inaintea unora, Comuna n'ar fi isbutit, foarte probabil, de cat sa Intoarc5)
lrnpotrivar ei o parte din propriile sale forte, pc cele mai bune, faril
stArni In Incratori un avant mai viu si un devotament mai activ.
I-a fost ingaduit ,numai ca supt masca democratizarii institutiilor
politice, sa dea directive pentru transformarea sociala generaM,
ceza ce

i face.

Asta fu, in, domeniul social, actiunea acestui fenomen istorie

care dupa Engels, concretizh ,,dictatura proletariatului" a lui

Marx. Si astzi, trebue sh adoptarn metOda marxista a socializarii de care s'a apropiat ash de mult Comuna.
Asta nu 'nseamn ch. Germania de azi trebue sa aplice sceasta metoda cu tot atata -teamh ca Comuna din 1871. De atunci s'a scurs o jumatate de veac de puternica desvoltare capitalista i s'a realizat un' imens- progres. Atun.ci, numai Parisul se rascula; rhzvratirea sa, care nu era curat proletara,

n'avea reazem in tara i fu zdrobita de forta superioara a

populatiei rurale, majoritatea natiei (530/0 in 1882) si aliata

cu biurocratia i cu marea finanta. In 1918, dimpotriva, revolutia germana a isbucnit in toate partile Imperiului si a fost
condusa de proletariat. Productia rurall in Germania ocupa
abia un sfert din populatie (290/0 in 1907) i industria a
creiat intreprinderi imense, chiar carteluri inglobAnd ramuri
intregi de productie. Proletariatul din Paris, in. 1871, scapase
de regimul bonapartist care interzicea masselor orke mijloc
de instruire politic i de organizare. Revolutia In Germania
gaseste proletariatul acestei taxi pregatit printr'o jumatate de
secol de educatie sociala i politica, avand organizatii poll=
tice i econornice, cari numara milioane de membri. In sfar$it, socialistii parisieni din 1871 erau tocmai pe punctul de a

parasl o teorie economich a carol insuficienth o recunoscusera;

totusi ei n erau Inca destul de inaintati, pentru a adopt o

noul tcorie superioar. Socialismul german din zilele noastre
poseda cunostinii istorice i economice i metoda limpede a
unei teorii superioare, dupa parerea socialistilor din toate f
-

rile, oricarei doctrine de economie social; chiar gandirea bur-

ghell e fecundatit de ea.

~:-

www.dacoromanica.ro

80

In aceste conditii, e cu putinta sa se socializeze, mult mai

repede, cu mai multa energie i pe o sea ra mai mare, de curt'
s'ar fi putut in 1871. -

f) Centralism i federalism.
Am vorbit de o metoda economica a Comunei. Am observat totusi ca, in intelesul exact al cuvantului, aceasta metoda

lipsea. Cand ii vorba de Comuna, nu putem pomenl de o

metoda chibzuit i sistematic aplicata. Mai intai, in sanul ei,
erau mai 'quite tendinte foarte deosebite. Actele ei re-

zultau dintr'un conflict, nu dintr'o teorie determinat: Chiar

socialistii Comunei nu posedau o teorie prea limpede; de alminteri ei alcatuiau minoritatea. Totusi, spiritul lor stapanea
opera economica a Comunei din Paris, majoritatea (land prea
putina importanta economiei
simtindu-se, pe acest teren,
mai putin sigura ca minoritatea. In privinta .politicei Comunei,
era altfel. Dusmaniile catizate de ea erau mai proriuntate. Aproape ca sfa0au Comuna i ii inabusiau puterea 'creiatoare.
Cu toate acestea, tendinta generall apnea, prin puterea imprejurarior, pe o linie mijlocie, pe care Marx o accepta, cum
accepth i procedeele economice ale Contunei.
Slim cii majoritatea Comunei era alcatirrita din jacobini si
blanquisti. Pronuntandu-se pentru Comuna din Paris, acestia
se gandeau la o Comun in felul celei din 1793un organ stapanind toata Franta i impunandu-i vointa sa. Erau republicani radicali, liber-cugetatori caH voiau sa distruga tot aparatul puterii monarhiste; clerul, biurocratia i armata permanenta, la un loc. Totusi ei n'ar fi putut statornicl ,suprematia
Parisului de cat printr'o organizare a Statului care ar fi pus
la dispozitia unei puteri- centrale, cu resedinta la Paris, mijloa-

cele de constrangere cele mai puternice. Ei uitau cii puterea

ceptralizata, creiata de Comuna din 1793, pregatise terenul
Imperiului lui Bonaparte. comunarzii asteptau tot binele cu
putinta dela un Comitet de Salvare publica, investit cu putere
dictatoriala, fail a se gandl ca o dictatura, care nu se sprijina pe o armata disciplinata i pe o organizatie administrativa,
e sortita sil rimaie iluzorie. Jacobinilor centralisti li se intpotriveau pe fati proudhonistii, cari, daca nu urau traditiile
din 1793, apoi le faceau o critica aspra.
Proudhonistii intelegeau greselile cari dusesera la Teroare,
cari amagiseri pe proletari 0.-i impinseserl la silbatecie sangeroasii, Vara sa-i apropie catusi de putin de desrobire. De al-

www.dacoromanica.ro

81

minteri acest partid er tot esk de sever fach de democratic.

Votul universal daduse in 1848 o Adunare Nationald reactionara i devenise reazemul monarhiei. In realitate, structura
economics a Frantei nu inghduia, atunci, oricarei politici de
Stat, dictatoriala sau democratica, sa se fach instrumental
aesrobirei directe i irnediate a proletariatului.

Totusi, tocmai instrumentul acesta 11 cautau socialitii. Ei

erau Inca foarte departe de a intelege ideia evolutiei i. prin
urmare, importanta democratiei pentru desvoltarea simtului
politic si a capacitatilor organizatoare ale proletariatului,cari
trebuiau sh duel la desrobirea sa finala. Nici dictatura, nici
democratia nu erau atunci in stare sa elibereze de indata proletariatul. Proudhonistii o intelegeau foarte bine. Dar consecintele, pe cari le scoteau de aici, nu erau bune. Ei nu se puteau lipsl de orice politica, curd li era de fapt dorinta. Or, politica comunala in anumite centre industriale, fall de politica
de Stat intr'o tara esential agricola, Ii infatish proletariatului
cu totul alte perspective. De aceia democratia li se para proudhonistilor tot atat de importanta in comune, pe cat le phre
de prisos in Stat. Acesti critici invehunati i batjocoritori ai
parlamentelor,

dugheni de palavre", nu gaseau absolut

nimic de spus impotriva dughenilor" i parlamentelor comunelor.

Suveranitatea comunelor ajunse idealul proudhoni5tilor. Aceasth conceptie se potriveste cu starea mic-burgheza a indus-

triei, de care ei tineau socoteala. De aceia nu se gandeau s

desfiinteze comertul. Chiar pe timpul lor erau ramuri de productie cari dephFau limitele comunelor izolate. Pentru a le
regula functiunile, aceste comune trebuiau sa alchtuiasch o ,-federatie libera. Prin acest procedeu, proudhonistii nadajduiau
inteo desrobire imediata a proletariatului industrial, chiar in
Franta rural. Uitau numai un mic amanunt, anume ca: ideia
de a desmembra Statul in comune suverane erh si ea o idee
de Stat i ca realizarea ei presupunea rasturnarea puterii Statului in fiintalucru de care tocmai voiau sit se fereasca proudhonistii.

De aceia, ideia pe care si-o faceau proudhonistii despre Co-

rnunh era exact contrail celei a jacobinilor. Pentru acestia,

Comma din Paris era un mijloc de cucerire a puterii Staticlui, pentru a stapdni Maid Frank:. Pentru proudhonisti, suveranitatea liecarei comune erh un mijloc de a o sfdr$1 cu orice

putere a Stalutui.
Arthur Arnould, in a sa Istorie populara i parlamentara a
Terorism I Comunism.

www.dacoromanica.ro

82

Cornunei din Paris", 'aratA foarte bine dusmAnia dintre celedoua fractiuni,--jacobinii revolutionari i federalistii soda14ti".

Abia stransi i intrati in slujbe puturam constata acest fapt

important ca vorbele Comana din Paris erau intelese in doul cliipun deosebite, de can, diferitii mernbri ai Adunarii.
Pentru unii, Comuna din Paris exprima, personifica cea dintai aplicare a principiului anti-guvernamental, razboiul impotriva vechilor conceptii de Stat anitar, centralizator, despotic. Comuna, pentru
acestia, reprezenta triumful principiului autonorniei gruparilor liber
federate sz a celei mai direct posibile guvernari a poporului prin
popor.

In ochii lor, Comuna era cea dintai craps a unei vaste Revolujii
politice, care trebuia sa faca tabula rasa de vechile
gresite procedee. Era negatia absoluti a ideii de dictatura, era cu
adevrat venirea poporului la putere i, prin urmare, nimicirea oricArei puterl din afara si de deasupra poporului.
Oamenii can simteau, cari gindeau, cari voiau asa, alcatuira
ceia ce se numi mai tarziu grupul socialist sau thinoritatea. Pentru
ceilalti, dimpotrivi, Comuna din Paris era continuarea irechri Comune din Paris din 93. Ea reprezenta, in ochii lor, dictatura In numete poporului, o concentrare enorma a pUterii In cateva math si
distrugerea vechiilor institutii, in primul rand prin substituirea de
oameni noi in fruntea acestor institutii, transformate pentru moment in aime de razboiu, Ln slujba poporului, impotriva dusmanilor
si sociale i

poporului.

Printre oamenii acestui grup -autoritar, ideia de imitate i de

centralizare nu dispruse complect.
Ei acceptau, inscriau pe drapelul lor principiul autonomiel corm:nate si al liberei federatiit a grupelor, numai filming acest principiu
li era impus de vointa Parisului

De alminteri, stapaniti de apucaturi capatate in timpul unui

lung trai de lupte, de revendicaric de Indati ce era vorba de

actiune, ti cadeau din nou pe drumul pe care merses3ra asa de

nult vreme 0 se laFau cc ndusl, cu o incontestabill bun credinta,

de vointa de a aplich procedee vechi unei idei not Nu intelegeatz
ca, in asemenea caz, forma omoara aproape intotdeauna fondul
si cli voind sii intemeieze libertatea prin mijloaCe dictatoriale sau
arbitrare, omen tocmai ce vrei sli mantui.
Acest grup, alcatuit de altfel din elemente destul de deosebite,
forma maloritaiea i se intitula: Revolutionar-lacobin".

Dubreuilh, care citearl aceste observatii, bagl de seama

ca ele nu se aplica integral decat extremelor celor doua, tendinte. Observatia lui e cat se poate de dreapta. Dar s'ar putea
spune tot asa de toate tendintele. Fiecare presupune o serie de
nuante. Dar dacA am vol sa ne dam seama exact de ele, ar
trebul sa ii observAm cele mai pronuntate manifestatii, pe cele
clasice inteo oarecare mAsurA.
Nepotrivirile erau enorme. Poate ar fi putut fi inlAturate,

www.dacoromanica.ro

83

daca Comuna ar fi fost victorioasa. Dar ea nu fu,--si numai

acest fapt fu de ajuns pentru a impune adversarilor o lini
de conduitA mijlocie.
Dela 3 Aprilie, Comuna se varir silita sa stea in defensiva

si trebul sa. renunte la orice speranta d,e a cucerl i stapanl

Franta. Realizarea ideii jacobine devenik dinteodata imposibila. Ne mai putand fi vorba de stapanire prin Comuna, toti
trebuiau sa fie multumiti dac isbuteau sa impiedece Franta
Teactionara dela inabusirea libertatilor Parisului.
De asemeni, nimeni nu se puteh gandl, hi aceste imprejurari,

s realizeze visul proudhoniansa desmembreze Statul i sa

acorde suveranitatea totala comunelor.
Jacobinii centralisti, ca i proudhonistii, fura siliti de imprejurdri situ propuna acelas scop. Acesta, pe cat ingaduik corelatia de forte realizabila in acel moment, era o necesitate
pentru Franta intreaga si se potriveh cu programul multor
particle burgheze, constand in: autonomia administrativa a
comunelor i independenta lor in marginile aratate de -Stat,
limitarea puterii biurocratiei .si creiarea unei militii in locul
armatei permanente.
Internationalistii consimtira cu atat mai usor sa recunoasca
Statul democratic cu cat, dupa cum au vazut-o, ei se lasasera,

din ultimii ani ai Imperiului atrasi in lupta impotriva regimului imperial, adica in politica. In chipul acesta, uncle idei
marxiste se amestecasera deja cu conceptiile pur proudhoniene. II erh ingaduit lui Marx sa aprobe politica care rezulta
de aid. DacA s'ar fi aflat la Paris, el nu s'ar fi putut alipl nici
uneia din acele doua fractiuni. Ar fi ramas izolat. Cu toate acestea, puterea imprejurarilor i bunul simt al celor mai sanatosi la cap din Comuna,cari stiura inca odata sa link mai
degraba socoteall de realitati decat numai de vointatrasera
in sfarsit liniile generale ale unei politici care se apropih mult
de a lui Marx. Acestei politici, Mai mult inca decat masurilor
economice ale Comunei, i se pot aplich vorbele lui Mendelsson (in al sau apendice la cartea, lui Lissagaray, p. 525),
Se pare cl fluritorii Comunei nu tiu ei In00ce-in creiat".

Inovatiiie politice ale Comunei fura realizate in mijlocul lup-

telor violente dintre cele doua fractiuni. Cusurul cel mare al

Comunei erk lipsa de organizatieurmare fireasca a lipsei

de experienta si de capacitati organizatoare la proletariatul parisian, care abia esise de sub tegimul Imperiului.
Comuna se gasise dela inceput in stare de razboiu cu Ver-

www.dacoromanica.ro

84

sailles-ul. NiciodatI Wai atAta nevoe de disciplinA 0. de orga-

nizatie ca in timp de rlzboiu. Ele ii lipseau cu desAvarsire

Comunei. Batalioanele sale erau comandate de ofiteri alesi de
soldati. Asa el acesti ofiteri nu depindeau de comandamentul suprem, ci de alegatorii lor. Negresit cl acesta nu-i un
mijloc bun ca sA organizezi o armata combativl; el nu-i bun
deck cand vrei dezorganizarea armatei. Bolsevicii in Rusia au

inteles-o si de indatI ce furl prin0 intr'un ralzboiu serios,

desfiintarl in grabI puterea sfaturilor de soldati i alegerile
de ofiteri. Batalioanele glrzii nationale ascultau de comandamentul suprem nurnai daca voiau. Ce sI ne mai mirlm atunci
dacA numArul adevratilor aparatori ai Comunei a fost neinsemnat? Sold li se pltea la 162.000 de oameni de trunk' ai
la 6500 ofiteri, dar numarul celor cari mergeau in foc si se
bateau, varih, din ziva fatala de 3 Aprilie, intre 20 si 30 de
mii. Acesti viteji aveau de suferit teribila sarcina a luptei impotAva unei armate bine clisciplinate, bine inarmate i care
numdia in a doua jumatate a lui Mai, pied la 120.000 de
oameni.

Desorganizarea de jos era agravata de cea de sus. Allturi de

ComunA fiinta Comitetul central al garzii nationale. Acesta ii

cedase Comunei toatl puterea, dar continua s intervinii in

toate hotArArile; cari priveau garda nationall.
In scrisoarea cake Kugelmann, din 1 2 Aprilie 1871, Marx
considerd ca o gresala faptul cl Comitetul Central si-a cedat
prea repede puterea, pentru a face loc Comunei. (Neue Zeit),
V. XX, pag. 709). Din nenorocire, el nu cla motivele acestei a
firmatii i noi nu stim de ce aceastl mAsurA ii paruse gresitl.
Se poate prea bine preSupune cI din cauza repercusiunii pe
care a avut-o ea asupra conducerii rIzboiului. Marx bagS de
seaml cl aceasta era a doua gresalA flptuitl de Parisieni; cea
dintli fu cA nu porniserl asupra Versailles-ului Indat dupg
18 Martie. Aceste douA greseli, se poate sa fi pricinuit infrAngerea comunarzilor.
Din nefericire, toate greselile cari ar fi Meta dela inceput
sA se desnAdAjduiascA de situatia militard a Comunei, fusesera deja faptuite, mai inainte de constituirea Comunei. Nimic
nu ne dovedeste c rlzboiul condus de Comitetul Central ar

fi fost mai fericit. DimpotrivA, acest Comitet s'a arritat si

mai sovlitor ca Comuna. Negresit cl partea cea tare a proletariatului nu-i conducerea razboiului.

Dar ceva si mai rau era coexistenta a doua puteri supreme

www.dacoromanica.ro

85

independente, cazora li se adiogase o a treia: Comitetul arti-

leriei. $i acesta se amesteck in conducerea rasboiului.

Comitetul artileriei, nascut. din 18 mart, impartia tunurile

cu rasboiul. Rtboiul le avea pe cele din Campul-lui-Martie xx
IP

comitetul pe eele din Montmartre' .

(Lissagaray, Hist. de la Commune, p. 229).

Se Cit sa se lecuiasca desorganizarea generala, intarind

putera guvernului. Comisiile executive, despre care a fost vor-

ba, fura inlocUite la 20 Aprilie printr'un Comitet Executivalcatuit din 9 membri, ate un delegat de fiecare comisiutie.

Dar ratil era prea mare pentru a putea fi indepartat prin

schimbari de acestea. Jacobinii ii amintira atunci de traditia

din 1793 si cerura un Comitet de Salvare Publica investit cu
o putere dictatoriala si care trebuia s nimiceasca chiar autoritatea Comunei. Inaintarea nestingherita a trupelor versailles-eze dada curaj unui membru al Comunei, Miot, una
din cele mai frumoase barbi din 1848" (Lissagaray p. 223) Sa
ceara, la 28 Aprilie, creiarea unui Comitet de Salvare PuL
blica, adica a unei noi comisii, superioara tuturor celorlalte.
Toata lumea era inteleasa asupra necesitatii unei puteri executive mai viguroase, dar denumirea ei starni violente desba- .
teri. Jacobinii revolutionari credeau ca numele de Comitet de
Salvare publica era de ajuns ca s dea acestei Comisiuni puterea victorioasa a Republicei din 1793. Dar tocmai aceast4
traditie, care amintea Teroarea, repugnk proudhonistilor.
Creiarea Comitetului fu votati la i Mai cu 34 voturi contra
29. La alegerea acestui Comitet minoritatea (23 de glasuri),
se abtinh pe motivul urmator:
Considerand ca ei au votat tmpotriva institutiei zisa &mike
)7
de Salvare publica, in care n'au vazut decat uitarea principiilor de
reforma serioasil i sociala din care a esit Revolutia comunall
din 18 mart... De oarece noi nu putem numi pe nimeni inteo ins-

titutie privita de noi pe cat de inutill pe atat de fatall, ne alitinem" (J. 0.).
Comitetul, care era chemat sit atate energia Comunei in cel:
mai inalt grad si sa puna capat desorganizarii, inceph prin a o.
marl, divithnd Comuna.
Numai acest lucru era de ajuns pentru a lipsl Comitetul de
orice autoritate morall. De altminteri, international4tii, cari
erau aproape singurii muncitori seriosi in Comuna, se dadura.
'deoparte. Membrii Comitetului erau toti, pana la cel din
urma, niste alarmisti", dupa expresia lui Lissagaray. La 9,
Mai, acest Comitet incapabil fu revocat, pentru a fi inlocuit ctt
.

www.dacoromanica.ro

86

un altul. De astA data, minoritatea luA parte la alegeri, cxci

bhgase de seam c denumirea atat de temuth nu ascundek
mimic mai putin de cat o veritabila dictatura.
In timpul acesta, dusmania dintre majoritate i minoritate
se inasprise ask de tare, tacit nici un membru al minoritatii
nu fu ales in Comitet.
Al doilea Comitet de Salvare PUblicA art aceias incapaci-

tate ca i cel dintai. Se distinse numai prin acte indreptate

impotriva minoritatii; multi din membrii ei furl scosi din
slujbe,ceeace fci ca Comuna sa fie lipsita de cele mai sanatoase capete.

Acesta fu semnalul unei rupturi fatise: la 16 Mai, rninoritatea publich un manifest in care protesth impotriva njosirii
Comunei de dragul unei dictaturi iresponsabile i declara ca
de acum inainte nu va mai lua de loc parte la lucrarile Comunei

isi va mhrginI actiunea in sanul districtelor si'n

garda national. Minoritatea nadajduia, duph, spusa ei, sa inlture sfasierile interioare in Comuna, fiind convins ea majoritatea i minoritatea, cu toate nepotrivirile dintre eIe, urmareau amandouh acelas scop. Oricat de impaciuitoare era aceasta concluzie, declaratia prea c vesteste o rupturI decisiva.

Totusi, minoritatea, deg mai priceputh ca majoritatea in

lucruri de administratie si'n cercetarea problemelor economice,
nu erh nici foarte boat-AO.", nici foarte staruitoare in politica
sa. La i Mai ea protestase, abtinanduse, impotriva dictaturii
.primului Comitet de Salvare Publica; la 9 Mai, recunosteh aceasta dictatura, punandu-si candidati la al doilea Comitet. La
15 iarasi protesth impotriva aceleiasi dictaturi, Ihtrerupandu-si
znunca in ComunA; la 16, chiar in ziva publicarii protcstului,

,ced staruintelor prietenilor saiConsiliului federal al Internationaleicare o convingeh sa nu sfraine unitatea Comunei
in fata dusmanului ce se apropia; si dela 17, cincisprezece
semnatari ai manifestului, din cei 23, isi reluau locurile in adunarea Consiliului. Dar majoritatea nu se Iasi imblanzith in
urma interventiei catorva din cei mai intelepti membri ai ei,
printre cari er i Vaillant. 0 motiune de impacare fu respins si se vot h. ordinea de zi a lui Miot care spuneh:
Comuna va da dearS purtarea membrilor din minoritate careli
vor retrage semnItura de pe declaratie; ea infiereazd accastl dedaratie".
.
Dubreuilh observa cu ocazia aceasta (pag. 440): .
In ultima btalie, pe baricade, la moarte, jacobinii i Federa.
14tii furl ca n,jte frati in vrAm4ie".
.

www.dacoromanica.ro

87

La 21, Versailles-ezii intrau in Paris. La 22, ava loc ultima.

edintk. a Comunei.
Politica Comunei prezintl o infAti5are isbitoare. Fiecare din-

tre cele doug tendinte reprezentate in Comune se inspira dintr'un program irealizabil, clack 1-ai aplica logic pang la repel:,
5i. care ii impingeh adeptii la acte ce nu se potriveau de loc
cu scopul propus. Si cu toate,acestea, supt imboldul imprejurkrilor, actiunea reciprock a acestor doug tendinte duse la un
program politic care, nu numai c era: realizabil, dar, mai
mult Inca, se potrivea in cel mai inalt grad cu nevoile Frantei.

Acest program cuprindea de alminteri germenii riimai fecunzi pank.'n zilele noastre: autonomia administrativa a comunelor i suprimarea armatei permanente; aceste doug reyendickri esentiale ale .Comunei, sunt astzi tot a5a de nece-

sare pentru inaltarea Frantei, precum erau in timpul celei

de-a doua Comune din Paris.
.

g) Ideia terorista in Comuna.

Nu se poate vorbi de Comitetul de Salvare Pub lick flea sa

ne gandim la Teroarea al arei suflet a fost el in 1793. In chip
firesc, despArtirea pe chestiunea dictaturei Comitetului aduse
despArtirea pe chestia Teroarei. Jacobinii ii erau dela inceput
partizani convin5i; internationa1i5tii o respingeau cu tot Meta
convingere.

Aceastk nepotrivire de pared jest la ivealii dela prima sedintA a Comunei. Unul din membri cera desfiintarea pedepsei cu moartea. .
A! Vrei sk scapi pe Vinoy (general versailez)!" i se strigk.
La 29 Aprilie, Frankel formula in fata Consiliului federal al
Internationalei politica internationalistilor:
Noi vrem s afirmam dreptul muncitorilor, i asta nu-i cu putintk
de cat prin convingere i prin forta morale'.

In tabara cealaltk gasim oameni ca autorul dramatic Felix

Pyat, contabilul Teofil Ferre i studentul Raoul Rigault, cari
nu se oboseau nici odat de fraze sanguinare.
In principiu, toti jacobinii ar fi trebuit sit fie pentru masurile teroriste. Dar, in realitate, nici vorba nu era de ele. Cei
mai multi dintre ei suferiau inraurirea acclui sentiment de omenie din care se inspira atunci toata democratia, i burghez6.
proletar. De alminteri, imprejurkrile cari clAduserk na5tere
Teroarei celei dintli Comune nu existau in epoca celei de-a.

www.dacoromanica.ro

88-

doua Comune. Aceasta nu-si propunea scopul irealizabil de a

inalta pe baze burgheze un regim conform intereselor proletariatului. Cea de-a doua Comun nu-si exercith puterea cleat
la Paris, unde avea majoritatea, asa c n'aveh nici o neyoe sa-si
intimideze adversarii cu masuri teroriste. Dusmanul care o a-

meninta era dincolo de domeniul su si nu putea fi atins

prin mijloace teroriste.

Nu era deci nici un motiv pentru a pune 'n practica traditia
terorista. Persecusiile presei i arestarile la care recursesera
Raoul Rigault i Ferre, in Comitetul de Salvare Publica, erau
mai degraba o imitatie rautacioasa a regimului Imperiului,
nu a Teroarei, ale carei procedee fusesera cu totul altele. Studentul blanquist Rigault se facuse vestit, supt Imperiu, prin
lupta lui neobosita impotriva politiei, careia ii cunostek de minune toate siretlicurile. La 9 Martie, adica inainte de ascoalii,
Lauser spunea de el:
Cei cari-1 cunoteau mi-au povestit lucruri extraordinare despre
mania 5i iscusinta cu care adulmeca politia, cu care-i tric6.1cea planurile sbji batea joc and se nimerea, dupa capul slu, chiar de Pre-

fecutul de Politie din Paris". (Supt Comuna din Paris. Un junta.

Lipsca 1878).

La 18 Martie, Rigault ava din oficiu prilejul s-si bata joc

de Prefectul din Paris. Prima lui fapta in noaptea de 18 spre

19 Martie fu ca se instala la Prefectura.

Apucaturile lui politienesti fura combatute cu vioiciune
din toate partile si mai ales de Internationalisti. Ele se potriveau foarte putin cu principiile din 1793, desl Rigault lucrase
la o istorie a celei dintai Comune.
Pe de alta parte, dupa cum am observat mai sus, nu poate
fi pusa in socoteala Comunei executarea generalilor Thomas
si Clement. Acestia furl executati mai inainte de a se alcatul
Comuna, cu toat inpotrivirea Comitetului Central.

.0 singura masura a Comunei poate fi considerate ca te-

rorista, avnd rostul s inspaimante pe adversar prin violenta

- -exercitata asupra unor oameni Para aparare: inchiderea ogle-Maar. Experienta a demonstrat cu prisosinta c sistemul ostatecilor e un procedeu care nu-si atinge nici odata scopul, impiedecnd rar cruzimile; dirnpotriva, slujeste mult mai des
s invrajbeasca conflictul care a provocat aceasta masura.
Dar ii era greu Comunei s faca altfel, fiinda ar fi insemnat s sufere, frA nici o rezistenta, ca Versailles-ezii sa impuste pe prizonieri,cum s'a i intAmplat de mai multe ori

dela 3 Apriie,

www.dacoromanica.ro

89

Supt emotia pricinuita de executarea lui Duval, a prizonieriloct

Puteaux si din Chid llon, mai multi membri cerusera sa se impuste de indata un anumit numar de reactionari, alesi mai cu seama)
din preotii clerului din Paris. Alti Jacobini, i in special Delescluze,
spaimantati de aceste exagerari, propusera atunci adoptarea decretului ostatecilor; acesta avea destinatia s abata pe generali vet:sailezi din calea sangeroasa, In care se aruncasera asa de orbeste.

Printr'un fel de hnelegere tacita, se puse la cale ca acest decret sa nu fie executat".
(L. Fiaux Hist. de la guerre civile de 1871, p. 246).
Decretul prescriind inchiderea ostatecilor, se explica nu prin
dorinta de a 'distruge vieti omenesti, ci prin aceia de a le salvd,
pe deoparte silind pe Versailezi sh renunte in viitor la executii,

pe de altg parte convingand pe Parisieni sg se abtind dela

imediate represalii.
Totdeauna generos i drept, chiar in manic, poporul urste Ungele, dupt cum uraste i razboiul civil; dar are datoria sa se aperer
lmpotriva salbatecelor atentate ale dusmanilor sai i, oricat 1-ar
costa, va da ochiu pentru ochiu i dinte pentru dintre". (Jurnalut
Oficial 'din 6 april).
-

In realitate, Comuna lucri cu generozitate idreptate, Earn

ca totusi s se tie de principiul: ochiu pentru ochiu, dinte pentru dinte l"

Decretul asupra ostatecilor ordong ca orice persoang blnuith de complicitate cu Versailezii sh. fie imediat push supt acuzare ii incarcerath. El prescria instituirea unui juriu acuzator
care trebuih s asculte pe acuzati in 24 de ore si hothrasca
in 48. Cei cari erau recunoscuti de vinovati, nu erau impuscati,
ci incarcerati ca ostateci. Chiar prizonierii trebuiau dusi inain-

tea acestui juriu acuzator, care decidea dacg trebuiau pusi,

in libertate sau phstrati ca 'ostateci.
In sfArsit, se hotari ca la orice executie de prizonierimilitanti sau partizani ai Comunei ordonath de Versailezi, s
se raspunda prin executarea unui intreit numr de ostateci.
Aceast ultima hotgrAre, cea mai teribila din toate, rmase
liter moarta si nu fu nici odath aplicata de Comung, desi
Versailezii, duph un scurt rhgaz, ineepuser sad impuste pe
prizonieri, fr sg se ingrijeasch de periculul la care-si expuneau prietenii, Inchii la Paris ca ostateci.
Insusi Thiers cluta, de bung seam, sg impingh Comula
la excese sangeroase. El sti foarte bine ca executia fiechrui
ostatec Ii era mai folositoare lui deck Comunei, chci opinia
publica din lumea intreagh, imbhcsith cu idei i sentimente
burgheze, asista linistit la executia a nenumarati prizonieri,
www.dacoromanica.ro

90

facuta de Versailezi, dar se indigna peste masura child ostatecii din Paris erau numai inchisi.
Netrebnicele intentii ale lui Thiers se vazura In mod luminos cAnd cu schimbul ostatecilor.
Potrivit decretului din 5 Aprilie, fuseserli inchisi la Paris
ca ostateci cAtiva preoti, bancherul Jecker, instigatorul expeditiei mexicane, i presedintele Curtii de Casatie, Bonjean.
Comuna se oferl sa-i schimbe. Ea -voth. srt puna In libertate
pe preoti, pe arSiepiscopul Darboy i pe presedintele Bonjean,

daca guvernul din Versailles Incuviinta s elibereze pe

Blanqui. Comuna dhdii dovada de o generoas Incredere lasand pe marele vicar Lagarde sa piece la 12 Aprilie la Versailles cu o scrisoare a lui Darboy pentru Thiers. Lagarde trebuia numai s jure ch. se va intoarce daca tratativele vor fi
rupte.

.0

Inca dela 8 Aprilie, Darboy scrisese lui Thiers, conjurthidu-1 sa hu mai lase sa fie impuscati prizonierii. Thiers tact.
La 13 Apriilie, un jurnal din Paris L'Affranchi" publica serisoarea lui Darboy. Thiers raspunse atunci, printr'o minciuna
insa, declarAnd ca tot ce se spusese despre executii, era fals.

Raspunsul la a doua scrisoare, trimisa prin Lagarde, nu

venl deck pe la sarsitul lui Aprilie. Iar marele vicar, cu tot
juramantul, fu prea prudent pentru a se mai Intoarce: in gum
lupului. Raspunsul lui Thiers continea refuzul de a elibera pe

Blanqui, mangaia insa pe arhiepiscop, afirmAnd ca viata

ostatecilor nu era amenintata.

Ambasadorul Papei i cel american, Washburne, incercara
sA Inlesneasca un schimb de prizonieri, dar aceste incerCAri
Trunasera zadarnice. Ash dar, din vina lui Thiers au fost gasiti la Maza ostatecii de care-i vorbaafara de Lagardecand

Comuna se prabusl si nu mai avii puterea sa-i ocroteascA.

Thiers avea dreptate cAnd spunea--neavand dreptate cu minciunile despre cruzimile Comuneica supt Comun viata os-

tatecilor nu era amenintata. Dar el 1i dada toata silinta sil

rastoarne regimul Comunei care ocrotek pe ostateci, i o filet

in lmprejurari can ii puneau viata In mare pericol.

Datorith trdrii, Versaillezii dadura navala in Paris, Duminich 21 Mai, cand nu se astepta nimeni i chiar in momentul In care se dedeh un concert popular In gradina Tuileries.
Un ofiter de stat-major termina serbarea poitind publictil si
Duminica urmatoare.
,

D-1 Thiers fgAduisc, adlug el, sl intre ieri in Paris. D-1 Thiers
n'a intrat i nu va intra".

www.dacoromanica.ro

91

_,
In aceias dipa Versailezii intrau in Paris. Populatia era
ask de inmArmuritA, trupele Comunei ash de istovite, fried o
inaintare grabnicA i hotAra.t ar fi 1ngaduit Versailezilor sa
ocupe toatA capitala, fArA a intalni impotrivire serioas5. Dar
ei inaintarA incet, (Lind astfel timp aparatorilor Comunei

sA se strngl pentru o violenta lupta de strada, care dura

toad sAptamana,acea sAptAmanA sangeroasa de Mai. Aceasta luptA /Marla peste mAsur toate patimile, cu atto

mai mult cu cat Versailezii nu crutau pe nimeni i mAcelAx eau.

nu numai pe toti cari ptisesera mama pe arme si a cAror executie fusese ordonata mai dinainte, ci i pe toti suspectii..
Unii istorici ai Comunei cred cA inceata inaintare a Versa;
lezilor area drept scop s provoace rezistenta si, prin urmare,
sa mreascA numarul victimelor i importanta infrangerii.
,Parisul ar fi putut fi cucerit in 24 de ceasuri daca. armata ar fi
inlintat pe cheiurile tarmului sting; ea n'ar fi tntMnit impotrivire
clack la Ministerul iMarinei, la Montmartre si la Mnilmontant. Cu
inaintarea inceata. in Paris, care daduse rezistentei timp sl se tor-

ganizeze, furl flcuti prizonieri un numar de oameni de opt sau .

de zece ori mai mare ca al combatantilor i furl impuscati oameni
mai multi de cati erau in dosul baricadelor, in timp ce trupele nu.
prapdirl de cAt 600 de morti si 7000 de rdniti".
(G. Bourgin. /fist. Vie la Commune, p. io8).

Numarul
Comunei a trecut de 20.000, unii socotest: 3c.o00 , $eful politiei miitare, generalul Appert, a numA-

rat 17.000 de morti. Numarul victimelor ramase necunoscute

autoritAtilor, nu poate fi stabilit; de sigur ca a fost peste
3000. Nu-i de mirare ca in fata acestor atrocitati spiritul de
rAzbunare a dictat de multe on. $i fu cu atAt mai violent cu

nu putek inlatura infringerea. Abia dupl ce Comuna incetase de a mai exista, avura loc executiile ostatecilor. La 21
Aprilie, Versailezii intrara in Paris, la 22 incepur luptele pestrAzi, la 24 cei dintAi ostateci furl executati.

$i aici, cu toate ca executiile au fost mai degraba opera

unei furii desnAdajduite si a unei sete de razbunare oarbA,.
deck a unei actiuni precugetate,se cuvine s observam contrastul dintre jacobini i internationalisti.
Semnalul executiilor fu dat de fanaticul blanquist Raoul Rigault. In noaptea de 23 spre 24 Mai, el puse sa se ucida cativa
jandarmi arestati la 18 Martie i dimpreuna cu ei fu ucis gazetarul Chaudey, inchis de pe la jumatatea lui Aprilie. La 22
Ianuarie, acesta pusese sa se traga asupra poporului,si amicul lui Rigault, Sapia, fusese omorat alaturi de el.
www.dacoromanica.ro
L-tiLV,51 s

92

La 24 Mai, Rigault fu arestat si el si impuscat. In acelas

timp, batranul blanquist Genton cer executarea a sase ostateci, printre care arhiepiscopul Darboy, pomenit mai inainte,
presedintele Bonjean i preotul Deguerry. Blanquistul Ferr
ii acorda depline puteri lui Genton.
Plotonul de executie e format mai ales din tineri, aproape nite

copii. In cele mai multe din crimele acestea ii gseni pe efebul, excitat de viciile oraelor 0 ale cirui patimi, n'ascute Inaintea pArului, nu
IngAdue nici un loc sentimentului de rispundere". (L. Fiaux, Guerre

.
civil; p. 5 2 8 )
Din nefericire, noi putem spune acelas lucru
_ despre cei can
aplicg astazi legea martiala in Germania.
La 26, tot blanquistul Ferr ordona ca 46 ostateci, cei mai
multi preoti, agenti de politic secreta i jandarmi can trsesera la 18 Martie asupra poporului, sg fie dati pe seama colonelului Gois, blanquist i el. Acesta ii lug prizonierii, urmat

de o ceata inarmata care-si pierduse once simt de cumpatare, fiind sigura el nu s'astepta la vreo iertare. Insusi colonelul Ii condamna la moarte. In turbarea sa desngdgjduitg,
multimea se arunca asupra ostatecilor si-i macelarl until dupa
altul. Zadarnic incercara internationalistii Varlin i Serailler
sa-i scape. Cat p'acl sa fie sfasiati de multimea scoasi din
fire care-i dark de Versailezi.

La 28 Mai, acelas Varlin, care-si pusese viata pentru a

scapa pe ostateci, fu denuntat de un preot care-1 recunoscuse in

strada, arestat de Versailezi i impuscat.
Elementele burgheze cari se indigneaza de teroarea Comu-

nei, nu sung nici un cuvant despre numeroasele victime pe

care le faca setea de sange a invingatorilor, printre prizonieri, in timpul luptei i dupg aceia. Dimpotrivg, nu gasesc
blesteme destul de tan cand ii vorba de cele cinci duzini de
ostatici care, dupg prgbusirea Comunei, ca turf victimele spiri-

tului de rsbunare si a lipsei de minte a catorva razvratiti,

amenintati de Versailezi cu o moarte sigura.

Tocmai istoria ostatecilor arata, cu cea mai mare evidenta,
cat de streina era Comuna de once teroare. Nicgeri in istoria
rasboaelor civile, i chiar a rasboaielor dintre natiuni, nu ga-

sim, ca in rgsboiul civil din Franta din 1871, vreun partid

beligerant impingand ask de departe respectul pentru poruncile omenirei i punandu-le in practica cu atata sfinreniesi

asta, Cu toate atrocitatile cele mai sangeroase comise de adversar i cu toate frazele sanguinare a catorva elemente radicale.

www.dacoromanica.ro

93

De aceia, cea de-a doua Comun din Paris a sfarsit-o cu

totul altfel ca cea dintAi, care instaurase un regim .de teroare
a rig% violent. Regimul de teroare al ',Ars; l411.1.6.1 Cnrnilnir

se prabusl, fara ca lucratorii din Paris sa se impotriveasca

la aceasta; mai mult inca, caderea sa fu primita de multi ca
o usurare i aclamata cu bucurie. Cand, la 9 thermidor, fortele celor dou partide vrasmase furl pe punctul de a se

ciocni, partizanii lui Robespierre fraternizard cu ceilalti si se

imprastiark mai inainte ca s se fi tras primul foc.
Dimpotriva, Parisienii se tinura bine pand la sfilrsit si cu.
o rezistenta inflacaratk pentru apararea celei de-a doua Comune. A fost nevoe de o saptamana de lupte de straciii din
cele mai violente, ca sal li se pun capt. Numarul victimelor
Comuneimorti, prizonieri i refugiatiin aceasta lupta cumplied, se ridica aproape la 1 oo.000 (in Iulie 1871 era socotit
la 90.000, v. Bourgin La Comniwie", p. 183).
E adevrat ca cca de-a doua Comuna fu sfAsiata de cele
mai violente antagonisme. Am vazut in ce spirit de dusmnie

cele doul fractiuni ale sale intrasera in ultima lupta. Dar

niciodata una din ele n'a violentat pe cealalt prin mijloace

teroriste; majoritari (bolsevici" rusi) i minoritari (mensevici" rusi) au luptat, lasAnd la o parte orice, cot la :cot si
prima la capat.

Si tocmai de aceia; toate ramurile socialismului au considerat Comuna ca reprezentanta general a intregului proletariat militant. Marx si Bakunin, discipolii lui Lassalle si ai
lui Eisenach, cu totii se potrivira in aceasta apreciere. Cel
dintAi guvern proletar a lasat o impresie profunda in inimile
tuturor celor cari doresc din suflet desrobirea omenirii. Enorma influenta pe care aceasta dictaturd a proletariatului" a
exercitat-o asupra luptei liberatoare a proletariatului din toate
tank, decurge, intr'o mare masura, din faptul c a fost
adnc patrunsa de acel spirit de omenie, care insufletl clasa
muhcitoare din veacul al XIX.

>

Iii

www.dacoromanica.ro

'.

11,

VII.

INDULCIREA MORAVURILOR.
a) Bestialitate i omenie.
Am vazut ca actele sangeroase ale marei Revolutii franceze nu s'au reprodus la urmasi; ca dela 1830 pana la 1871,
revolutionariichiar cei influentati de traditiile teroriste
cauta s se poarte cu cat mai multa omenie, in timp ce actversarii lor, dimpotriva, dau dovada de cea mai marc brutalitate, in Iunie 1848 ca si in Mai 1871.
Dealungul veacului al XIX putem observa la clasele muncitoare un progres neIntrerupt de sentimente uvianitare. Si
iata ca. la inceputul veacului al XX isbucneste irevolutia in
Rusia i in Germania i ca ea deslantue iari acte sangeroase,
cari te fac sa cugeti la Revolutia franceza din al XVIII veac t
Cum se explica aceasta schimbare?
Dupa conceptia curenta, sentimentul de omenie e un produs.al culturei. Se admite ca omul, prin natura sa, e o fiinta ranfacatoare, nesociabila, inzestrat cu instincte carnivore, totdeauna gata sa-si atace aproapele, sa-1 violenteze, sa-I chinue,
sa-1 ucida'. Numai progresul instructiunei i al technicei, cu alte
cuvinte cultura, ii invat pe om cu sociabilitatea, cu arnabi-

litatea si blandetea, cu -groaza de cruzime i de- sange. A:ceasta conceptie se traduce la fel in vorbire clod se zice c
aceste ultime trasaturi sunt omenesti, de omenie,deosebindu-se in chipul acesta de cele din prima speta, infierate ca
bestiale, de bestialitate (latinescul bestia) i de brutalitate
(brutum, bruta). Mare parte din etnologii nostri imprtasese
itea acest punct de vedere, care domina si Koala lui Luntbroso,aceasta considerand mice. crima .de violenta ca o tra-

www.dacoromanica.ro

9-5

satura atavica, o reintoarcere la viata de simturi a stramosilor animali ai omului.

Totusi, chiar fiarele sanguinare nu-si ucid, de obiceiu, seme-

nii. Si nimic nu ingadue s presupuncm cii. orn.ul ax. fi did

fire un carnivor cu instincte de omor i violent& Nu cunoastern strimosii anirnali ai omului. Putem totusi s admitem ca
dintre toate animalele in fiint, maimuta antropoi4 e cea care
se apropie cel mai mult de orn. Deci e probabil ca stramosul
-omului, aserneni acestor maimute, traia mai ales cu hran ve-

getala, la care,pe ici pe coloadaugh cateva mici animale,

omizi, vermisori, reptile, poate i pasarele. El nu omora,
pentru mancare, mamifere mari. Maimutele n'o fac nici &data%

Si Inca si mai putin pornesc cu razboae ucigase impotriva

semenilor bor. Pentru asta le lipsesc organele necesare. Li se

intampla, fireste, cAtorva indivizi sa se bata pentru prada

tau pentru femela i sa-si lase blana in lupta. Dar aceste parueli nici odata nu le pun viata in pericul.
Cand Ii vorba de om, lucrurile isi schimba infatisarea, de
indata ce tehnica adauga la organele naturale organe noi, ca
uneltele i armele ascutite i tAioase. Acestea tin locul orga.
nelor carnivorului i instinctele-i de macel se desvola in ace-

las timp. Omul poate acurn sA ucida i sa tae in buati-animale mai mari. Hrana vegetala, pentru el, ii pierde din importanta. Vanatoarea i varsarea de sange devin ocupatiile sale
obicinuite.

Acum conflictele intre indivizi pot sa 'duel foarte bine la

lovituri mortale, la omor. Totusi omorul in massa, razboiul,
nu poate fi explicat numai prin nascocirea armelor.
Rasboiul presupune un nou grad de culturA, unirea oamenilor in .socieidfl inchise. Cum acest punct a fost putin cercetat,

iar eu, din parte-mi, nu 1-am relevat indeajuns,sa-mi fie

ingaduit sa fac cAteva observatii, chiar daca ne-ar indeparth
putin de subiectul nostru.
Omul descinde fara nici o indoiala din animale sociabile,
dar se deosebeste de ele prin faptul ca el formeaza societati in-

chise. Animalele sociabile traesc de obiceiu in cete sau in

turme,

!titre membrii cArora nu-i deal o legaturi foarte

slaba. Dupa conditiile de viata, cantitatea de hranA, numarul

dusmanilor, etc., aceiasi indivizi aci se grupeaza in turme 1mense, acl se impart in cete mici sau chiar, de multe ori, in
perechi izolate, care se unesc iarasi cu alte perechi, Cnd ingadue imprejurarile. Un individ poate, fara nici o greutate, sii
treacA clinteun grup IntealtuL

www.dacoromanica.ro

.0'

96

Cu omul, e altfel. Fiindca ar fi prea lunga explicatia originelor acestei deosebiri, ne vom marginl la cateva observatii generale:.

Mijloacele de cari se slujesc animalele, pentru a se intelege

intre ele, se bazeaza pe sunete naturale i pe miscari instinctive, -pe cari n'au nevoe sa le invete unele dela altele, cari le
sunt inlscute si pot fi fntrebuintate i intelese de fiecare
membru al intregei spete.
Ceiace tidied pe om deasupra bestiei, e limba areicalata,
alaturi de unealtd. Ceeace caracterizeaza pe om,in aceias
masura c organul care nu-i Miscut cu el, dar pe care trebue
sa-1 faureasca mai intai si a carui faurire trebue s'o .fi inva-

tat,sunt mijloacele sale de exprimare care, si ele, nu-i sunt

inerente, dar pe care oamenii din jurul lui au trebuit sa le
desvolte, pentru ca si el sa le invete dupa aceia. Acest mijloc
de exprimare nu-i atributul intregei specii, el se forrneaza in
chip diferit in diferite locuri. Limba vorbita face raporturile
sociale mai stranse, mai intime, caci ea ingadue sit te intelegi
5i sa te ajuti unul cu altul, cu mai mult usurinta i intern),
chip mai felurit. Pe de alta parte, deosebirile de limba des-

part diferitele triburi i diferitele grupe de oameni, intr'un

chip 'Mai hotarat. Fiecare individ se vede slit sa TarnAna
tribul sau 'in gruparea a carei limba a invatat-o. El nu le
poate intelege pe celelalte triburi sau grupari, se simte strein
in ele i ne la largul lui.
La aceasta se mai adauga i altceva. Cu ajutorul limbei,.
poti s clasezi indivizii i relatiile lor reciproce. Ea ingadue
5i fixarea amintirilor. Limba devine in chipul acesta un element conservator. Animalul care creste isi uita parintii, fratii
5i surorile i nu-i mai distinge de ceilalti membri ai speciei,
Omul poate, toata viata, s pastreze constiinta acestor relatii, poate recunoaste i pe parintii parintilor, pe copiii copiilor
sai. pe ai fratilor i surorilor, etc.
Se admite cit familia e ceva statornicit de insasi natura. Vo-

cea ei ar fi vocea sangelui". In realitate, vocea limbei a

creiat-o. Fara cuvintele cari fixeaza gradele de rudenie, familia n'ar exista ca institutie durabila. La animale, vocea sangelui" inceteaza sa se mai auda, de indata ce puii au invatat sit sboare sau sa traiasca singuri. Cu atat mai ridicul e sa
cauti, in iilele noastre, sa explici prin vocea sangelui" nu
numai relatiile de familie, ci chiar pe cele dintre natiuni; sa
atribui, de pilda, chemarii acestei voci misterioase, nazuinta
Austriei germane de a se unl cu Imperiul german, 0 astfel

www.dacoromanica.ro

97

de explicatie e cu atat mai prosteasca, cu cat, de sigur, in

Austria se afla un nurnar de locuitori de origine ne germana, cell de pild, mai mare deck numrul celor cari se
trag din Germania.
Caracterul inchis al fanziliei s'a accentuat si mai tare prin
creiarea unui camin i prin desvoltarea proprietdlii private a

instrumentelor, armelor 5i uneltelor de tot soiul, cari supravietuiau posesorului lor. Dupa moartea acestuia cele mai multe

din ele ramneau celor cari trisera itnpreuna cu raposatul,

aceasta devena o pricina de convietuire pan' la moartea
proprietarului.

Dar caracterul inchis al tribului fu determinat de un alt

gen de proprietate--posesia in carman a ptinuintului hrzit de

natura,

Chiar animalele au o predilectie pentru regiunile pe uncle

au crescut, in care se simt bine, cunoscandu-le amanuntit
toate isvoarele de hrana, toate ascunzisurile, toate locurile primejdioase. Dar animalul nu cunoaste limite fixe; daca hrana

nu-i pare suficient sau daca primejdiile sunt prea numeroase, n'are de cat sa-si schimbe teritoriul, pana ce da de
o regiune care sa se potriveasca mai bine cu nevoile lui i in
care se alipeste de o nota turma. Nu tot ash e cu omul. Acesta, schimband teritoriul, se afla in fata unui grup cu care
nu stie cum sa se inteleaga. Pentru a se adapth altor conditii
de viata, nu-i de ajuns ca cativa indivizi s plece dintr'o regiune prea populata intealta cu o populatie mai mica. Aceasta

usurinta de adaptare nu apare, intr'o oarecare masura, deck

la un grad mai inalt de civilizatie.
Turma sau tribul raman unite si cauta sa-si largeasca
cuprinsul pe socoteala vecinului. Atunci, de indata ce tehnica
armelor se afla in destul de desvoltata, se naste rasboiul, uciderea in mass.
Asa ca, ceeace se chiama bestialitate" nu-i caracteristica
stramosului animal' al omului, ci produsul evolutiei sale, al
culturii sale.
Chiar sentimentele etice,solidaritatea, generozitatea, cornpatirnirea,--isi schimba caracterul incet-incet. Animalul le aplica tuturor indivizilor din speta sa; la om, ele sunt margi.
nite la membrii societatii careia Ii apartine. De obiceiu, el se
arata indiferent, nemilos, deseori dusmanos, cu cei ce sunt
dincolo de aceasta societate
Terorism

i Comunism.

www.dacoromanica.ro

98

Totusi, pe masura ce raporturile se complica, omul simte

ca face parte dintr'o societate din ce in cc mai mare. Ne intoarcem, in chipul acesta, la punctul de plecare al evolutici
noastre; sentimentul nostru social si moral nazuete din nou
s. stringi la un loc pe toti inii neamului omenescomenirea
intreaga. Dar asta-i numai 0 nazuinta spre un ideal de care
ne apropiem cu pasi domoli.
Pe de alta parte, evolutia economica creiaza diviziunea mun-

cei i diferentiarea din ce in ce mai mare a raporturilor so-

ciale. Toate societatile Inchise, constituite in State, se impart

la randul lor, supt inraurirea acestor factori economici, in grupari noi, cari devin si ele tot societati inchise: dinastii, familii,
secte religioase, corporatii, etc. Fiecarp-din aceste grupari isi
desvolt, la randul ei, morala sa particulara, care n'are valoare
deck pentru membrii gruparii. A ceste subdiviziuni pot sa ajunga s se lupte unele cu altele. Ele pot s desvolte cea mai
mare solidaritate, cea mai mare generozitate, cea mai mare
compitimire inlauntrul propriului lor domeniu 5 i sa dea proba de cea mai mare cruzime fata de celelalte grupari. Fiecare
individ face parte din mai multe grupari sociale, fiecare din
ele avand principii proprii i interese distincte, adesea opuse
principiilor i intereselor celorlalte. Cu cat dusmania se simte
mai mult in sanul unei societati, cu atat ea-i mai mare in fie-

care individ luat in parte. Femeile plantatorilor stapani de

sclavi din Statele Americii de Sud erau fiintele cele mai amabile, cele mai rapitoare de acolo, pline de generozitate i devotament; dar cu sclavii erau callii cei mai cruzi. Acelas individ
poate fi omul cel mai gingas cu familia lui, purtandu-se insa

in afaceri ca un camatar neindurat i ca un exploatator de

lucratori.

Cultura nu desvolta o continua indulcire progresiva a moravurilor. Dar iarai, ar fi gresit s se afirme contrariul i sa
se zugraveasca starea naturala ca o idila; a varstei de aur, din
care aria fi cazut putin ate putin in varsta de fier.
Evolutia umana prezint, in aceasta privint, doul tendinti

contrarii; imprejurarile fac sa vie deasupra and una, cand

cealalta

b) Cele doug tendinti.

Am si heat cunotinta cu una din aceste doua tendinti, anume cu cea care indreapta civiizatia spre statornica perfectionare a armelor ucigae i spre dusmanii din ce in ce mai
www.dacoromanica.ro

99

numeroase, in sanul societatii omenesti. Ea sporeste numirul

cu dusmanii nationale: dusmaniei primitive, care pune fatti

'n fall tarile prea mult cu cele prea putin populate, i se a-

dauga dusmania dintre popoarele bogate i cele sarace, dintre cele care delta monopolul bogatiilor naturale i cele cari
se gasesc impinse in regiuni pustii, dintre popoarele desvoltate
industrialiceste i popoarele inapoiate. In sfarsit, in sanul natiunilor, aceiasi tendinta duce la forme diferite de eXploatare si

de robire a omului de catre om, and astfel nastere cruzi-

mei si urei reciproce.

0 tendinta contrarie apare odata cu agricultura. Forme le de
productie anterioara acestela sunt caracterizate prin predominarea vanatoarei si a cresterii vitelor. Cea din urma, tot atat
cat si vanatoarea, impinge, in epoca de pastorie, la intrebuintarea armelor si la vrsare de sange, ca mijloace de existenta,
pentru a se apara impotriva _fiarelor, ale caror haite, in iorii
0

culturei, ameninta inteuna turmele.

Agricultura face de prisos intrebuintarea armelor. Fiara
cruda se amesteca acum de multe ori ca prieten, distrugand
vanatul care ameninta recolta; caci acest vanat care-i convine
pagubitor agricultorului. Arma e si mai de
vanatorului,
nefolos meseriasilor i, mai tarziu, intelectualilor din orasele
infiripate; contrar vanatorului sau pastorului, ei considera
cheltuiala de timp si de materii necesare pentru a fabrica,
armele si a li invath manuirea, ca o risip economica, pe care
o reduc pe cat ii cu putinta.
i
Ash Ca; plugarul, meseriasul i intelectualul devin din ce in
ce mai pacinici. Asta-i adevarat mai ales pentru intelectuali.
Taranul i meseriasul au, oricum, nevoe de forta muschiulara,
pentru a-si face treaba. Ei au, ash dar, cel mai mare respect
pentru aceasta forta i recurg deseori la ea, nu numai in timpul muncei, ci i la joaca i mai cu seama in conflicte.
Intelectualul n'are nevoe de forta fizica. Timpul pe care
ceilalti II cheltuesc desvoltandu:si muschii, el il intrebuinteaza
ca sa-si sporeasca stiinta si sa-si exercite inteligenta. Cel care,
pentru a se angajh intr'o lupta literara, nu s'ar sluji de armele

spiritului, si-ar arath mai dinainte inferioritatea. Asta nu-i in '

contradictie cu moravurile bataioase pe cari le manifesta,
din timp in timp, studentii germani, supt influenta brutalitatii
mostenite din rasboaele religioase, al caror punct culminant
a fost cel de treizeci de ani.
Casta saceraotala din antichitate ca i clerul crestincata
vreme nu devenise o clas de guvernanti si de exploatatori

www.dacoromanica.ro

100

se aratau in general dusmani varsarii de singe

Tot ask i intelectualii din secolul al XVIII.

violentii.

Cand intelectualii devin exploatatori, nu dau totdeauna dovad de acela5 spirit pacinic. Cand nu devin, putem spune si
despre ei acelas lucru pe care-1 spunem despre tarani, meseproletari. Omul le apare ca un mijloc care serveste nu
scopurile altuia, ci pe ale sale proprii sau pe ale comunithtii
niciodata pe ale altor indivizi. Mora la lui Kant corespunde
exact acestui punct de vedere, numai c, in loc s'o infatiseze
ca morala unei clase si a unei epoci anumite, el o considera
ca o lege etica fixata dincolo de lumea fenomenelor i careia
chiar bunul Dumnezeu ii e supus, pentruca oprit si se sex.;
veasca de om ca de un mijloc. (In ce scop? Cf. Kant Critica
rationed practice, art. V Existenta lui Dumnezeu ca postulat
al purei ratiuni practice".)
Pe orice s'ar fi putut baza acest principiu, din el reesii cel
mai mare respect pentru personalitatea omeneascl, caracterul
sacru al vietii omenesti si al fericirii omenesti. Cu toate aces-

tea, chiar dela inceputul agriculturei si al vietii urbane, a,ceste tendinte pacinice, tararh neajunsuri, clasele i natiunile
pacinice fiind cele mai putin ocrotite. Ele fura robite si exploatate de gruparile mai bine inarmate, can ii luar rolul
de aristocratic razboinica si se consacrara, intr'un chip si

mai exclitsiv de cum o lacusera mai inainte triburile de vanaLori i de pastori, vanatoarei 5i rasboiului, deci operilor sangeroase. In felul acesta, ei facura un adevarat principiu din
metodele si instinctele carnivore fata de inamic. A5h ca, brutalitatea i omenia devenira cele doua aspecte ale aceleasi societati civilizate. Dupa imprejurari, invingeh cand unul, cand
cetalalt din aceste aspecte.

In Roma arida toat populatia fu tarata pe calea unei poiitici de cuceriri. Prin superioritatea lor razboinica, Romanii
isbutira sh supuna toate tarile din jurul Mediteranei. Poporul
intreg teal din exploatarea acestor Vali; el admirh rasboiul 5i
modu-i de conducere, cat mai neindurat. Si cum succesul militar ii aduceh Romanilor, din belsug, nenumarati sclavi,ei
sporirl numArul placerilor cu Inca una: intrebuintand sclavi ca
sa se bata intre ei i sh se ucida unii pe altii, spre marea bucurie a publicului. Luptele gladiatorilor, uciderea oamenilor,
servind de distractie plebei lene5e de sus si de jos, constituesc

de sigur culmea celei mai vulgare cruzimi.: Totusi aceste

trhsturi caracterizeaza Statul roman nu in epoca de barbawww.dacoromanica.ro

101

rie, ci in piscul civilizatiei sale. Luptele de gladiatori se sfAxir numai and Statul fu doborat din inaltimile civilizatiei de
catre barbarii cari locuiau la graniti.
Alaturi de nobilimea militara, iesl la iveal, in cursul evolutiei economice, o clas de capitalisti, as/ad o dubl tendinirt. Ca exploatator, capitalistul considera pe omul din a carui

exploatare trIeste, nu ca un scop in sine", ci ca un mijloc

de servire a scopurilor lui. Aceast conceptie contine deja un

5.mbure de cruzime i de neomenie; desvoltarea acestui sambure o vor determink imprejurarile. Politica colonial% a facia
s tftsneasca cruzimile cele mai cumplite si mai sangeroase.
Dar, pe de alt parte, epoca monopolurilor comertului a dat
nastere unei contradictii intre capitalul negustoresc i capitalul industrial. In aceasta epoca, capitalul negustoresc e razboinic i firS scrupule. Macelreste i jacrnaneste popoarele
din India, face comert de negri, impinge guvernele in rasboae
de comert sangeroase i istovitoare.
Capitalul industrial trebue sa plteasck, in mare parte, cheltuelile acestor rasboae, cari-1 stingheresc; de aceia rsboaiele-i
provoaca nemultumirea i chiar indignarea. El manifest cele
mai vii simpatii pentru sclavii negri din India occidentalk in
timp ce acask, in Anglia,. impune femeilor albe i copiilor
albi cele mai crude chinuri de surmenaj, plant cu preturi do
ocara.

Insusi proletariatul, in acest grad al evolutiei sale, nu manifesti o tendinta. unica. Am vazut ca conditiile vietii sale II

silesc sk considere sacra yiata omeneasca, caci el. nu constitue

o clas de exploatatori, ci d exploatati, i sufera mai mult

ca ceilalti pe urma dispretului vietii omenesti. i rasboiu1,

precum in Roma andel, aproape c nu-i aduce, cu ca.teva
exceptii, deck greutati i primejdii, in timp ce succesele si
prada merg la cei puternici. Toate astea ii inspira proletariatului groaza de orice vrsare de sange, de mice cruzime. Totusi, proletariatul nu apare in arena istorica: numai ca proletariat industrial. Chiar mai 'nainte de desvoltarea marei industrii moderne, prabusirea feodalismului pune in spatele ce-

lor dela tail sarcini din ce in ce mai grele, ask c taranul

se ruineaza xi-xi pierde forta de productie. De aici rezult c
un numr mereu sporit de forte rnuncitoresti nu-si mai gseste

tie lucru In agricultura, in timp ce munca celor rimasi la

brazda se face din ce in ce mai grea. Numai o parte din as,
cest prisos de forte Ii gsete de lucru in industria timpului,
aceasta industrie fiind i ea strAus 'n regulile corporatiilor.

www.dacoromanica.ro

..

102

Cete nenurnhrate de proletari aril munca, flamnzi si des,

nadajduiti, se raspandesc dealungul thrii; ne putand s traiasca dintr'o munca productiva, recurg la mijloacele cele mai
felurite cu caracter parazitar, la cersetorie, furt i chiar la talhrie. Traind in mizeria cea mai scarnava, goniti si dispretuiti de societate, ei ii giuruesc o ura salbateca, cu atat maL
violenta cu cat cei puternici, ne stiind i nevoind s recuxga
la reforme sociale, pentru a scapa tara de aceasta ciuma, prefera un mijloc potrivit cu incapacitatea i reaua lor voint: te-

roarea. Frica trebue s impiedece pe oamenii flmanzi sa

jefuiasca. Acestor nenorociti li se aplica pedepsele cele mai
spAimantAtoare, un adevarat cod sangeros impotriva vagabondajului", dupl cum se exprima Marx, care citeaza in Capitalul sau o multime de exemple de acestea. ,
Acest sistem dh.dit rezultatul pe care-1 da mice regim tero-

rist care vrea sa faca sa dispara fenomenele sociale, fail a

modifich terenul al caror produs sunt. Numarul criminalilor
nu schzit, oricati fuel trimisi la ocna, spanzurati sau pusi pe
math. Cei cari rdmaneau in libertate n'aveau altceva de facut
deck sa-si continue mestesugul de hoti. Ii continuau deci, in
lupta statornica impotriva politiei. Singura consecinta evidenta a teroarei era insalbatecirea din ce in ce mai mare a
proletariatului, intrecandu-se orice margine, intaratandu-i-se
ura, mania i cruzimea sanguinara prin cruzimea neindurath
a condamnarilor cari-1 loveau. Bine 'nteles ch acesta era cazul
elementelor criminale ale proletariatului. Dar aceste elemente
erau atunci ash de numeroase, erau atat de strans legate prin
rudenie, vecinatate, si camaraderie, de proletariatul salariat,
ca si de straturile inferioare ale micilor burgheji i thranilor
cari, toti, faceau parte intr'o privinta din clasa proletariatului
vagabond" (lumpen proletariat"), in cat sentimentele si mentalitatea acestuia se intindeau i asupra celorlalti.
Asa ca, in clipa in tare isbucni Revolutia franceza, sentimentele de omenie erau apanajul intelectualilor si al celor de
supt inraurirea lor, adica a unei parti din mica burghezie chiabura si a capitalistilor, mai cu seamh a celor industriali. Cgt
despre proletariat si despre mediurile invecinate, caracterul lor
lor salbatec si brutal, scos din fire de legile sangeroase, nu
numai odata trebuih sh ias la iveala, de indath ce se prAbusl

puterea sub jugul careia nu putea sloe manifeste deck pe

supt ascuns:
s.

www.dacoromanica.ro

s.

,.

:0)

103

c) Acte Sangeroase i Teroare

Daca avem in vedere educatia pe care politica claselor diriguitoare o dedeh straturilor celor mai sarace ale populatiei,
nu-i de mirare c elementele revolutionare, de indata ce pur
tura lucrh cu mai mult libertate, dadura luptelor lor un caracter adesea salbatec si crud, facand astfel in deosebi de sangeroasa marea Revolutie.
Totusi, nu aceias masura poate fi aplicat tuturor actelor
sangeroase ale Aevolutiei. Trebue facuta o distinctie limpede
intre excesele de violenta catre care se lasa dusa o multime
brutal, tarata de focul luptei, de desnadejde sau de nebunia
fricei i un regim de teroare pe care guvernantii ii introduc sis-

tematic in Stat, dupa un plan elaborat si sub forme legale,

pentru a stapanl prin violenta elementele cari li par priniejdioase.

Chiar dela inceputul Revolutiei, gasim acte de violenta fp

tuite spontan de masse. Dar inceputul teroarei nu dateaza de
cat din vara anului 1793, and cu arestarile Girondinilor.
Acte de brutalitate spontana'a masselor se intamplara chiar
in ziva taleS Bastiliei. Nu numai c fu macelrit o parte din
garnizoana care capitulase, ci se taiara capete, purtate apoi
in triumf in varful sulitelor. Exhibitia de capete in varful sulitelor avU loc de mai multe ori in decursul Revolutiei.
Cruzimea sanguinara crescir cand se ajunse la razboiu cu
totala

i and se raspandl svonul unei conspiratii a aris-

monarhii din Europa, cand armata prusaca merse asupra Parisului, and comandantul suprem prusac, ducele de Brunswick, dada un manifest, amenintand Parisul cu distrugerea
tocratiei din tara in favoarea dusmanului din afara. Atunci,
la 2 Septembrie 1792, se rascular Parisienii, exasperati de
frica i manie, pentru a asasinh pe detinutii politici in inchisori. Acest act sangeros, care costa viata a trei mii de insi, fu
puactul culminant al atrocitatilor marei Revolutii. Multimea ca-

lailor fu cuprinsa,de un adevarat delir sangeros; nu se multumeau s ucida, se desfatau cu voluptate in sange. Princesa
de Lamballe, a carei singura crim fu prietenia ei cu regina,
nu numai ca fu ucis, dar cadavrului sau i se spinteca pantecele i i se smulse inima. Mercier mai povesteste (Le nouveau
Paris, anul VII, pag. I II) c unul-din monstrii care o ucisese,
Ii tail parul dela partile genitale, ca si faca din el o barba.
$i capul ei fu, ca atatea altele, Infipt in varful unei suliti
pu purtat pe supt ferestrele reginei captive, care lesina la acest
www.dacoromanica.ro

104

spectacol. Chiar blndetea luh infatiseri teribile. 0 pildA ni-i

data de istoria Domnisoarei de Sombreuil, care, in momentul
macelului din Septembrie, se gAseh in inchisoare, 11110 tatal
sAu captiv. Unui oarecare doom de Saint-Mfart i se sfAram
capul alaturi de ci. Aceiasi soartA ii ameninth pe tatal fetei.
Desperata, ea il apr cu trupul ei, lupta mult timp pAnd ce,
dupa ce capatase trei rani, isbutl s-i mite pe acei oameni,
Unul dintre ei lug un pahar, turna in el sangele care cursese din

capul D-lui de Saint-Mart, 11 amesteca cu vin j, cu praf de pusca si

ii spuse c tatal sau are s scape cu viat, dacg ea are sa bea In

ciristea Natiei. Ea se supuse fara sovaire i fu dusa afar de aceiasi oameni". (Aceast povestire se gaseste in culegerea de Serisori din Revolutia Franceza", II, p. 176, publicata de Gustav Landauer. Acea.sta culegere fusese ispravit in vara care precedi revolutia germana. Prefata, datat din luna lui Iunie 1918, se terming, cu aceste cuvinte: Cunoasterea intima a 'spiritului si a tragicului Revolutiei ne-ar paten fi de folos in timpurile grave in care

trim.
Nenorocitul autor nici nu se &Idea cat de repede, In aceste
timpuri grave", acest tragic al revolutisei" se va realiza chiar pentru el

*.

Atrocittile multimei indignate si exasperate furl, incontestabil, teribile. Dar nu trebue de loc s acuzam Revolutia,-dacl, in general, putem formula acuzatii impotriva unor fapte
elementare de soiul acesta. Ele erau produsul unei educatii
care, ani dearandul, fu strecurata in sufletul poporului de
puterea supremA. E de ajuns o singura pilda pentru a dovedi
faptul acesta.
In 1757, un om, numit Damiens, comise un atentat la viata
lui Ludovic XV, fAcndu-i, cu un fel de cutit, o rana care nu
prezenth absolut nici un pericol. Totusi razbunarea fu teribil:
mana dreapta a 1ui Damiens fu Math_ i ars supt ochii lui. La

brate, la picioare si la piept i se facura rani in care se turnA

ulei fierbinte i plumb toptit. I se legara apoi membrele de
cai i caii fur goniti in directii opuse, ash c trupul ii fu sfasiat.

Acest chin nelegiuit fu savarsit in fata- poporului, ca sA-I

impresioneze. Acum stim ce fel de impresie a fost.
Aceste atrocitti se faptuira liana la inceputul Revolutiei.
Numai ea le puse capat. La 13 August 1789, Gaultier de Biauzat sera din Versailles:
.

Marti dimineata, pe la douasprezece, populatia din Versailles a

impiedicat executia unui criminal, condamnat pentru paricid, sa fie

pus pe roati si ars de viu". (Landauer, Scrisori, I p. 315).

1 Gustav Landauer fu linsat de o ceatg, de soldati, dung spulberarea Republicei comuniste din Miinchen.
,

n fl

www.dacoromanica.ro

105

Aceste brutalitati de sus fura premergatoarele celor de jos.

Actele singeroase faptuite spontan de multime nu erau de

alminteri aprobate de conducatorii constienti ai Revolutiei. Ba

dimpotriva, ei le regretau din adancul inimei. Tot ask a fost

cu macelurile din Septembrie: pe nedrept au fost facuti ci responsabili.

Daca ii s'ar putea imputh ceva, cel mult ii s'ar putea spune
ca nu s'au iMpotrivit furiei norodului. Dar acesta inspira o
groaza ask de mare, atat de tare infricosase, ca nimeni nu indrasnea sa-1 opreasca, nici Girondinii i, deci, nici ceilalti. Comisarii Comunei incercasera, punandu-si viata, s scape pe

femeile din anturajul reginei; de alminteri, isbutira,excaptand pe princesa de Lamballe, de care a fost deja vorba.
(Kropotkin: La Revolution franfaise, II, p. 5).
Printre cei pe cari masacrele din Septembrie Ii indignasera
mai mult, era Robespierre. El striga cu durere:
Sange, mereu sAnge ! Vor Ineca Revolutia In el, nenorocitii l"
Louis Blanc. Rev. francaise).

Chiar Marat fu spaimantat de masacrele din Septernbrie:

...Ceia ce-i mai caracteristic, ceia ce nici un istoric, daca nu rati
Inset, n'a relevat, e faptul c insui Marat a desaprobat sau
cel putin a deplAns masacrele din Septembrie. Da, chiar Marat,
acela Marat care, in (minaret sau din 19 August, sfatuise poporul din Paris sa le faptuiasca, i care, la 2 Septembrie voia si le
intinda binefacerea peste toata Franta".
(Jean Jaures, La Convention, I, P. 75.

Neaparat, motive de ordin politic, mai de graba de cat

consideratiuni de omenie, 1-au facut pe Marat sa protesteze

impotriva masacrelor din Septembrie. Robespierre, dimpotriva,

facea parte dintre acei intelectuali pe cari orice varsare de

Ange Ii umple de groaza. El daduse deja o dovada, in Aduna-

rea nationala, cand, in cursul discutiunei asupra noului cod

penal, la 30 Mai 1791, se puse chestiunea pedepsei cu moartea.

Robespierre fu dintre cei cari o combatura cu cea mai mare

energie, spunfind cii pedeapsa cu moartea, departe de a spaimanta pe criminali, facea poporul mai brutal, mai pornit spre
violenta. Silintele lui Robespierre fura zadarnice. Pedeapsa cu
moartea dOmeS, numai cii formele ei cele mai crude furl desfiintate. Fu pastrata numai decapitarea.
Aceasta hotarare ii dada lui Marat prilejul rar de a-si
aria multumirea fata de Adunarea national, contrar lui Robespierre. Doi ani mai tarziu, acesta fu silit sa se dea de par_

www.dacoromanica.ro

106

tea lui Mart i s renunte la repulsiunea sa impotriva pedepsei cu moartea. Ea-i deveni principalul mijloc de lupta, de
care fad' uz impotriva amicilor si politici.

Am observat dejh c regimul teroarei sistematice nu trebue confundat cu excesele unei multimi in delir. Acestea erau
fapta celor mai grosolane elemente, a celor mai putin cultivate din populatie; teroarea era practicata de oameni de cea
mai inalta cultura, ptrunsi de tele mai umanitare sentimente,
Teroarea sistematica rezulth din imprejurari cu totul deosebite
de cele cari provocau atrocittile spontane. Data: acestea fur&
raspunsul la legile sangeroase pe cari vechiul regirn le aplicase
impotriva populatiei sdrace, Teroarea fu impusa Jacobinilor,
pthi-faptul ca ei se gsiser, in plin rasboiu, in fata unor imprejurari deosebit de grave, pusi prin mizeria poporului flaland, in clipa venirii lor la putere, inaintea acestei probleme
insolubile: sa consolideze societatea burgheza si proprietatea
privata i sl puna capt suferintelor masselor. S'au gasit astfel in situatia cea mai incalcita din care, la urma urmei, n'au

taut cum st last de cat prin aceleasi mijloace de can li era

groaza si a caror ineficacitate chiar ei o prezisesera. Mizeria

masselor impinsese vechiul regim la edicte sangeroase, la teroare. Tot mizeria masselor dada nastere edictelor sangeroase,

teroarei noului regim. Cu o singura diferenta: vechiul Slat

calla s se faca stpanul masselor calice, tindu-le capetele
chinuind pe sdraci. Statul cel nou calla s alunge tnizeria
inasselor, taind capetele celor bokati i slugilor lor, flea ca,
de alminteri sa-i chinue.
Nici unul nici celalalt nu-si atinsera scopul. Dar si in acest
punct fu o diferenta. Existenta vechiului regim nu depindea
de succesul teroarei sale indreptata impotriva proletariatului,

Neputinta teroarei era, de sigur, un neajuns pentru vechiul

Stat, dar o primejdie nu,caci clasa vrsmase acestui Stat
lumpen-proletariatul" nici odata nu putea sa ajungl la putere prin propriile sale forte i nici nu era catusi de putin necesar din punct de vedere economic.
Dimpotriva, noul regim dada faliment si se prabusl de in.

data ce-i lips1 teroarea, caci clasa care-I combateaburgheziaera atunci cea mai in stare sa ia puterea. Tot ash, din
punct de vedere economic, aceasta clas era indispensabild.
Suprimarea ei impiedech desvoltarea sociala, productia,-0,
socotind bine, sporeh mizeria chiar a celor destinati s fie ajutali de teroare.
1

www.dacoromanica.ro

107

$i mai e o diferenta intre vechea i noua teroare. Cea dintai se potriveh perfect cu morala celor cari se serveau de ea.
Ei n'aveau nevoe, pentru a recurge la acest mijloc, sa renunte
la ei insisi. Le parch ceva firesc.
Teroarea cea noua fu instaurata in contrazicere flagranta cu
morala clasei care facer uz de ea. De aceia, oamenii Teroarei
chiar dela inceput, avura constiinta tulburata i cautara sa
i-o limpezeasca prin sofisme, ceeace le ruinh moralul, le
sdrundinh increderea in ei inii, le mama. iritabilitatea .6i
ovaelile, corupek pe unii din ei.
Daca nu exist morala.' absoluta asezata dincolo de stele,
daca morala fiecarei epoci, fiecarei taxi, fiecarei clase e ceva

relativ, nu-i mai putin adevarat ca ea ramne legatura sociala cea mai trainica, punctul de sprijin cel mai solid in

toate problemele si in toate conflictele vietii. Nimic nu-i mai

rau de cat sa renunti la tine insuti i s lucrezi impotriva preceptelor morale pe care singur le-ai recunoscut ca un imperativ
categoric.

Aceste consideratiuni explica, inteo buna masura, de ce

regimul Teroarei se scurse ash de repede i fr lupta, de
indata ce se isbl de o rezistenta energica. $i cat de repede oa.. menii Teroarei, cari i-au supravietuit, se intoarsera spre alte
conceptii 1 Monarhistii legitimiti Ii furl, mai primejdiosi ca
vechii republicani, lui Napoleon. Aceasta dovedeste cat suferise sentimentul moral al acestor din urma supt regimul Teroarei.

d) Indulcirea moravurilor in veacul al XIX.

Marea Revolutie franceza face parte din cele mai sangeroase
epoci ale Istoriei. Multi au tras de aici incheierea ca varsarea
de sange e o functie esentiall oricarei revolutii normale i,
ca urmare, oH au blestemat revolutia, ori au preamarit varsarea de sange. In realitate, Revolutia din 1789 a facut sa dispara pe drept pricinile cele mai de seama care-i dedeau caracterul crud si sangeros; ea a pregatit forme mai moderate pentru revolutiile ulterioare. Acest rezultat fu atins, pe deoparte
datorit desfiintarii feodalismului i desvoltarii capitalului industrial, care transforma massele proletariatului vagabond

(lumpen-proletariat) in lucratori salariati; pe de alta parte,

Revolutia dada nastere unei micari care, mai curand ori
mai tarziu, duse pretutindeni la victoria democratiei.

www.dacoromanica.ro

108

In sfarsit, studierea Revolutiei, ca si a capitalismului, dddir

nastere unei teorii, datorita careia partidul proletariatului
nu-si mai propunea, de acum inainte, deck scopuri realizabile
de actiune practica,asa c nu-i mai fu dat sa se rataceasca
prin stramtori, ca st se mai vad silit s recurga la teroare.
Cratie Revolutiei, taranul devenl liber i stapan pe ogorul
lui. Ca urmare, economia rurald se ridicd la un grad superior,
clan plugarului venituri mai mari. Numtrul fortelor muncitoare care nu-si gseau de lucru in agriculturt sdiza dinteodata. Proletariatul industrial devenl o clast distinct, cu o
constiint de clast distinct, si se separa din ce in ce mai
limpede de proletariatul vagabond". In comparatie cu situatia mestesugarului independent si a calfei" din timpul micei
industrii individuale, capitalul inrutatise situatia proletariatutului industrial; dar aceast situatie, fast nici o indoialt cit
s'a imbuntaatit fall de situatia lumpen-proletariatului. Acesta
nu-i capabil de lupta de clast. Proletariatul industrial, prin
lupta sa de clasa, prin organizatiile sale, prin izbanzile sale,
a infaptuit un progres intelectual si moral cu adevarat minunat.

E sigur ca, la inceput, proletariatul industrial a fost greu

impilat de capital, nu numai economiceste, ci i moraliceste.
Prin conditiile vietii, prin mizeria i nesiguranta existentii sale,
prin ignoranta sa, deseori el nu-i era mult superior proletariatului vagabond" si ii era inferior prin monotonia vietii, prin
constrangerea constanta a disciplinei din uzina, care excludea
mice libertate, prin robia cea mai aspra a femeilor i copiilor. Toate acestea lipseau proletariatul salariat de Indraineala elementelor celor mai viguroase ale lumpen-proletariatului,

Ii mareau starea de lancezeal, fart a-i micsora bruta-

litatea. Ash cum era, in acest grad de evolutie, proletariatul nu

era in stare st se elibereze prin propriile sale mijloace. Numai incet-incet, printr'o lupta de clasa neincetata, isbutir5
unele elemente et se ridice, pe rand, deasupra stagnarii cart'
parea Para speranta. Pe masurt ce se desfasura acest proces, tendintele umanitare ale proletariatului nascute din situatia sa de clast, se accentuau, cu atat mai mult cu cat, supt
inraurirea Revolutiei si a urmarilor ei, codurile oficiale impotriva proletariatului, isi indulcira din cc in ce vechiul lor car
racter crud.
Acestea-s cauzele fenomenului pe care 1-am constatat deja
de mai multe ori: partea revolutionara a proletariatului apare
in miscarile din secolul al XIX ca o clasa piitrunsa de cel mai
-

www.dacoromanica.ro

109

mare sentiment de omenie si se indeparteaza din ce n ce mai

mult de salbatecia, de care dadusera dovada predecesorii si

in cursul marei Revolutii franceze,salbtecie pe care En-

gels o constath Inca, in primii patruzeci de ani ai secolului iI

XIX, la proletariatul englez.

In aceiasi vreme dispareau pricinile cari dusesera la Teroare. putin timp duph caderea acesteia, amicii proletariatului, cari chutau s observe lucrurile Iii amanuntime, recunoscurl el muncitorimea nu putea fi eliberata in cadrele societtii burgheze. Ei ajunsera la concluzia ca aceasta eliberare nu
putea fi atinsa deck prin desfiintarea proprietatii private a
mijloacelor de productie i prin instaurarea productiei colective.
Totusi, conditiile prealabile, necesare indeplinirei acestui

scop lipseau: conditiile materiale In capital si conditiile psiho-

logice in proletariat. Cei dintai socialisti nu intelesera eh avolutia economica i lupta de clase erau pe cale sa faureasca
aceste conditii. De aceia au cautat o solutie a chestiunei sociale", un plan sau o formula realizabila imediat si in toate
imprejurarile,cu conditia numai sa ai la'ndemana puterea
necesara.

Din moment ce proletarii revolutionari se agatasera de aceasta idee i cautasei aceast putere nu in persoana vreunui milionar generos, ci in dictatura politica duph modelul
primei Comune din Paris,orice Incercare de acest soi, facuta
de o ininoritate a tint trebuih s duel la un regim de teroare,
asemeni acelui din timpul primei comune din Paris. Tendinta,

e adevarat, era acum mai rational: nu mai era vorba sa te

descotorosesti de consecinti de-ale societatii burgheze,meniinnd-o in acelas timp,ci sa scapi de consecinti, distrugandu-le baza. Cu toate acestea, aceasta tendinta erh sortita neizbanzii, cata vreme se faceh incercarea dfa a o pune in practica, fara ca sa fie indeplinite conditiile prealabile pentru distrugerea vechei baze sociale. Fara aceste conditii, tendinta de
care-i vorba, insemna incercarea unei minoritati de a impune
majoritatii ceva imposibil, nerational, potrivnic intereselor a-

cestei majoritti. Dar asta nu s'ar putea capath deck prin

mijloace violente destinate in chip necesar sh atinga cele mai
inalte piscuri ale teroarei sangeroase.
.

Daca nu s'a intamplat ash, asta-i datoritaindependent de

faptul ca massele muncitoresti nu patrundeau deck putin eke
putin ideile socialismuluifaptului ch in zeci de ani proletariatul nu distigase nicaeri o pozitie ash de dominanta ca cea
www.dacoromanica.ro

110

pe care, putin cite putin, o capatase la Paris dela 1789 i o

mentinuse pana'n 1794, in unire de alminteri cu elementele
micei burghezii, cari-i erau mai apropiate.
Cea de-a doua Comuna-i dadu proletariatului puterea numai asupra Parisului, nu i asupra Frantei. Chiar la Paris, socialitii n'avura Inca suprematia. De altminteri, in acel moment
ei nu posedau o baza solida teoretica, i asta-i face prudenti
ai rezervati.

Abia dupa Comuna ii capatara aceasta bazA solid, and

marxismul incepuse sa patrunda in masse. Aceasta era doctrina pe care o fundase i desvoltase Marx si Engels cam pc
la mijlocul ultimului secol,conceptia materialista a istoriei.
Aceast conceptie aplica istoriei ideia unei desvoltdri conduse
de legi determinate i atarnand de desvoltarea raporturilor
economice. Punandu-se in acest punct de vedere, Marx i Engels recunoscusera ca productia capitalista da nastere unei
stari de lucruri care duce in mod necesar i inevitabil la productia socialist. Dar in acela5 timp ei recunoscura neputinta oricarei incercari de a introduce aceasta ultima forma
de productie in locul celei de mai inainte, catal vreme conditile nu-s destul de prielnice pentru a o ingadul.
Din punct de vedere marxist, sarcina socialismului nu mai
consta in gsirea unui plan sau unei formule de socializare,
pentru a introduce socialismul pretutindeni i in toate imprejurarile, ci in studierea conditiilor economice, pentru a pune
in lumina i a pune in siguranta ceeace-i necesar societatii, la
un moment dat. A5 dar, sarcina socialistilor nu-i realizarea
socialismului cu orice pret. Unde socialismul nu-i cu putinta,
ei trebue sa intervina in raporturile existente in sanul regimului capitalist, pentru a li orienta desvoltarea, inteun senz favorabil proletariatului. Nu toti socialitii putura intelege dela
inceput aceasta sarcina. Chiar in Internationala, ani de-a randul, s'au lasat deoparte fapte ca liberul schimb sau greva,
supt cuvant c ele nu desfiintau sistemul salarierii.
Marx si Engels au aratat muncitorilor valoarea problemelor i conflictelor din actualitatea capitalista, pentru lupta de
desrobire a proletariatului.
Muncitorii cari primisera o educatie marxista incetar de a
mai vedek in socialism ceva realizabil imediat i independent
de imprejurari. Chiar and cucereste puterea politica, proletariatul nu poate realiza socialismul &cat in masura i in
formele pe cari le ingadue imprejurarile. Dural conceptia marxist, socialismul nu poate fi introdus printr'o lovitura; el nu

www.dacoromanica.ro

:?

111

poate fi decAt rezultatul unei lungi desvolthri istorice. In acelas timp, marxismul aminteste neincetat socialistilor c, in
orke clip, ei trebue s abordeze numai problemele a CAI-or
solutie e posibilh in imprejurarile materiale, tinnd seama
si de corelatia de forte existente.
Dad)." lucrau ash, in cunostinta de cauz, socialistii i-ar fi a-

juns toate scopurile si nu s'ar mai fi gasit intr'o situatie care

sh-i fach, contrar spiritului proletariatului i socialismului,
sh recurgh la o Angeroash teroare.
De and marxismul a pb.'truns miscarea socialist i patih'o
momentul rhzboiului mondial, aceast miscare in toate actiunile-i importante i constiente a fost ferita de infrAngeri marl;
ideia de a-si crol un drum cu ajutorul unui regim de teroare
disphruse cu deshvArsire din rndurile ei.
Un fapt a contribuit mult la aceasta: in clipa in care marxismul devenik doctrina preponderenta a socialismului, democratia prindeh rdacini in Europa occidental si din obiectiv al
luptei, cum erh inainte, se transformh in bazI solicll a vietii
politice. Aceasta imprejurare pe langa ca favorizh educatia
s't organizarea proletariatului, aprofundh i conceptia .sa asupra realitatilor economice si a corelatiei de forte dintre clase.
Asta punea capht aventurilor fanteziste i inlaturh razboiul
civil ca mijloc de lupta de clase.
In 1902 scriam in lucrarea mea asupra Revolufiei sociale"
(Cap. 6 Democratia"):
_

Democratia are o valdare foarte mare numai prin faptul ca tuna.

due formele superioare ale luptei revolutionare. Aceasta nu mai e, ca
In 1789 sau chiar In 1848 ,o lupta de masse neorganizate, fir nici
o educatie politica, fara nici o idee despre corelatia de forte a factorilor rivali, fAr conceptie aprofundat a obiectelor si a mijloacelor: nu mai e o lupta de masse cari se las5 ttlrate i ratacite de cel
dintai zgomot, de cea dintAi intamplare. Dimpotriva, lupta revolutionar a. e o lupta de masse organizate i constiente, statornice si
chibzuite, cari nu se misca la prima ciocnire, nici nu isbucnesc pentru
orice nedreptate, i nici nu se las elaborate de cel mai mic insucces.
Pe de alt parte luptele electorate Iti dau prilejul sA te numeri ol
si-ti numeri dusmanii, putand capata astfel o idee limpede despre
corelatia de forte dintre clase i partide, despre progresul i regresul
lor: ele te scutesc de acte nechibzuite si de infrAngeri; si se mai
poate ,tot prin ele, ca adversarul cost recunoascl singur neputinta
de a mentine cutare sau cutare pozitie i s'o cedeze de bunA voe,
claca aceasta cedare nu-i vataina interesele vitale. In chipul acesta,
lupta face mai putine victime; e mai putin cruda si nu mai depinde
atata de Intamplarea oarba".
.

Actiunea combinath a tuturor acestor factori, ivirea unui pro.

www.dacoromanica.ro

112

letariat industrial, superior proletariatului vagabond", desvoltarea teoriei socialiste i consolidarea demorratiei risipesc

din ce in ce teama sumbrA pe care o arath Engels in 1845,

in a sa Situatia clasei muncitoare din Anglia". Spuneh el
printre altele:
Daca burghezia engleza nusi schimbl parerile
i dupa toate
aparentele de sigur c n'are s'o faca, va fi o revolutie, cum n'a
mai fost vreodata. Proletarii scosi din fire vor pune mina, pc torta
incediara, rAsbunarea va lucra cu o turbare despre care 1793 nu ne

poate da nici o idee. Rzboiul saracilor impotriva bogatilor va fi cel

mai singeros din toate cite furl vreodata purtate". (a z-a editie ger-

maul, p. 298).
Totusi Engels li exprimk aceasta temere numai pentru ca-

zul clod revolutia ar fi isbucnit irnediat, dupa cum credeh

el. Dar in clipa exprimarii, teama lui tot erh cam exageratl,
cu toate c in industrie daduser navall elemente foarte tnapoiate, mai cu seam Irlandezi, foarte apropiati Inca de proletariatul vagabond". Si Engels credeh ins c, daca revolutia nu vine curnd i daca proletariatul are timp s se desvolte si sa fie patruns de spiritul socialist, revolutia va lu
forme mai moderate:

Varsarea de

:-

sange,

rAsbunarea

furia,

in

revolutie

vor scadea exact in aceiasi proportie In care proletariatul se va irnbogiti cu elemente socialiste i comuniste".

Revolutia asteptata de Engels venl in 1848, dar nu in Anglia. Infrangerea ei fu urmatl, in toate tarile din Europa, de
o epoca de desvoltare capitalist, care merse rnan'h mina
cu o puternica sporire a fortelor economice, politice, intelectuale si morale ale clasei muncitoare. Tarile cele mai inaintate
din Europa isi schimbara repede infatisarea. Din 1872, un
an dupa Comuna, Marx isi exprimh speranta c in taxi ca
America, Anglia si Olanda, revolutia proletara ar putea imbrach forme pacinice.
De atunci, evolutia proletariatului a progresat incl. Negresit, nici un spirit patrunzator nu se putea indol ca o monarhie

militara,ca cea germana, austriac sau rusaputea fi ras-

turnata altfel deck prin mijloace violente, dar proletariatul

se &idea din ce in ce mai malt la puternicul mijloc proletar, suspendarea muncei, greva generald. Bine 'nteles ca era
de asteptat ca oamenii vechiului regim, in Germania ca si in
Rusia, sa se gAndeasca sa inece in sange orice incercare de
greva, de soiul acesta. Dar desigur ci nu te puteai astepth ca
parti considerabile din proletariatodata ce acesta ar ajunge
www.dacoromanica.ro

..

113

la puteres se dedea, ca la sfArsitul secolului al XVIII, la

acte sangeroase, la razbunare, la furie. Asta 'nsemna evolu-

t
tia de-a 'ndoasele.
Engels, autorul Evolutiei socialismului dela utopie la *dinta", se astepta la o scadere progresiva a salbateciei si a brutalittii hi revolutiile proletare. Cu totul contrara e conceptia
desvoltat de curand intr'o expunere intitulata Evolutia socialismului dela stiinta la actiune" care serveste de prefati
Programului Comunistilor" al lui N. Bukharin, (Zurich,
9 1 8 ). Cetim acolo :

Cu cat mai desvoltat e capitalismul dintr'o tarA, cu cat lupta sa

defensiv va fi mai nestrunit si slbateai ,cu atAt mai singeroasA
va fi i revolutia proletarA, mai hestrunite rnijloacele de care+ se va
servi clasa muncitoare victorioasA, pentru a calca in picioare clasa
capitalist (mama". (p. XIX).

Aceast afirmatie e tocmai contrariul a ceeace astepta.d

Marx si Engels. Ea e fals intru cat ridica practica bolsevist
dintr'un an si jumatate la rangul unei legi generale a evolutiei
sociale. E deopotriva de false cand explica aceast practica
prin 'caracterul neinstrunat i salbatec al luptei defensive 'a capitalismului".

N'a fost nici urma de acest ;,caracter salbatec" nici in 1917

la Petrograd si Moscova i nici, cu atat mai putin, de curand la Budapesta.
Dar nu-i mai putin adevarat ci revolutia proletara a redevenit deosebit de singeroasa. Incapatamarea" mea, sau imbecilitatea mea senila" (Bukharin, op. cit. XXII) ma fac

sa explic acest fapt, nu prin salbatecia" capitalisti, ci

si

prin cu totul alte motive. De alminteri, aceasta salbatecie s'a

manifestat mai putin tocmai in momentul revolutiilor din tarile
invinse In rasboiul mondial.

(e Influentele risboiului.
Pricina principala a acestei transformari a tendintelor umanitare Inteo tendinta spre brutalitate trebue eo dam pe seama
risboiului. Totusi, chiar inainte de rasboiu, erau tendinte cari
lucrau intr'un senz contrar tendintei esentiale spre indulcirea,

moravurilor.

Cea Mai de seama dintre aceste tendinte secundare, nascuti

din insasi revolutia franceza, fu serviciul militar universal,

de care regimul revolutionar avea nevoe pentru a-si cornTerortsca i Comunism.

www.dacoromanica.ro

114

plecta inteuna fortele i pentru a opune armatelor mercenare

ale monarhilor coalizati, superioritatea numerica.
Printre State le monarhice, unul singur adopta acelas sistem
de organizare militara i ii mentinh desvoltandu-1, dupa ce
Fra%nta renuntase la el. Acest stat fu Prusia, cea mai mica si

cea Mai tanr dintre marile puteri europene, cu gtraniti

neprielnice, necesitand pentru ph'strarea lor o armata, care,
fata de populatia tarii, erh mai mare ca a oricarui alt Stat.

Pe de alta parte, vechea Prusie era, dintre marile puteri, cea

mai saraca in bogatii naturale. Pentru mai mentine rangul,
trebuih sa sacrifice totul pentru armata. De aceia, ,dela ridicarea ei la rangul de mare putere, Prusia devenl un Stat militar, prin excelenta.
In cartea sa asupra Germaniei (My four years in Germany,
London 1917, p. 44) ambasadorul american Gerard citeaza
cateva opinii cari pun puternic in lumina chemarca militara
a Prusiei:
Acum mai bine de 125 ani, la /nceputul revolutiei, marele orator
Mirabeau spusese. Rsboiul e industria national& a Prusiei". Mai
tArziu, Napoleon observl
Prusia a fost format pentru a deveni
un obuz" i putin timp inainte de rAsboiul franco-german din 1870,
atasatul militar francez scria guvernului sAu: Celelalte tri posed

o armat; in Prusia armata posed tara".

Serviciului militar universal si cultului militarismului in
general le datoreste Prusia puterea sa cucerita in cursul rasboaelor din 1866 si 1870. Acestea impusera tuturor celorlalte State din continentul european serviciul militar universal. In acelas timp, caile ferate deveniau un factor hotarator
in conducerea rasboaelor. Toate statele militare cautara pe

cat se putea s le desvolte,ceeace atrase posibilitatea, si

chiarin virtutea emulatieinecesitatea unei sporiri constante
a armatelor i prin urmare a masurilor din ce in ce mai se-

vere pentru aplicarea serviciului obligator. In chipul acesta am

ajuns in urma' la acest rezultat maret: Math'. populatia banbateasca, care nu-i greu bolnava sau infirma, sa fie supusa
serviciului militar.

Or, serviciul militar deprinde cu varsarea de sange i chiar

cu o intrecere in raspandirea lui; nimiceste sentimentul omenesc i incurajeaza brutalitatea. Pe vremea micilor armate
mercenare din veacul al XVII, grosul populatiei ramanea in
gall de aceste influente. Serviciul universal, in cursul secolului al XIX, supuse din ce in ce mai mult massele poporului influentelor brutale ale obligathlor militare. La inceput, aceste

www.dacoromanica.ro
,

"

115

influente furl deosebit de puternice i brutale in Prusia. Din

cauza aceasta, tendintele umanitare din veacul al XIX furti,

daca nu paralizate, cel putin stingherite simtitor. Ele erau

mai pronuntate la intelectuali, chat ei ramasera multa vreme

scutiti de obligatiunile militare. Chiar and armata mercenara

fusese inlocuith cu serviciul obligator, recrutarea atingeh mai
ales pe [Mani, pe meseriasi, pe lucratori, si-i cru ta. pe bur,gheji i intelectuali. Totusi serviciul obligator nu putea face
exceptie, ba chiar avea nevoe de ei pentru a scoate ofiteri de
rezerva. Ca si in trecut, intelectualul pastra o situatie exceptionala in ce priveste serviciul militar; numai cat in loc de a
rmne in afara de armath, obtintt privilegii chiar in randurile
ei, ca aspirant voluntar" de un an (Einjahrig-Freiwilige) sau
ca ofiter de rezerva. Ash c ideile i sentimentele intelectualilor furl expuse fall de celelalte clase, s sufere influedtele
miitarismului inteo masura si mai mare. Caci militarismul
le procurh intelectualilor o situatie privilegiata si le inspirh
prin aceasta gustul pentru militarie. Ba inca-i mai influenth si
prin ofiterii de carierd. Acestia considerau serviciul militar ca
scopul vietii lor, nu ca o stare provizorie; nevoiti sa ia initiativa in toate actiunile militare i sa-si intreaca ,oamenii in energie i hothrare, ei desvoltara trasaturile caracteristice ale
militarismului la un grad mai inalt ca restul oamenilor, cari
nu slujise in armata de cat putini ani 0 de nevoe. Ash eh intelectualii, mai mult deck restul populatiei, cazura supt efectul influentelor militariste. Pe de alta parte, chemarea lor intelectuall ii face s desvolte mice conceptie inteuti chip mai
logic si mai radical de cun-i o fac oamenii de actiune, cari invath din experienta s cunoasca micile dificultati zilnice,si
aceasta se potriveste de minune unui spirit reactionar. Intelectualii cari deveniau, sau voiau s devina ofiteri de rezerv,

cari luau ca model pe ofiterii de carier Ii intreceau usor

in asprime 0 in grosolanie. Ash c, elementele intelectuale

castigate de militarism ajunsera adevaratii pionieri ai brutalittii i violentii, impusi intregii populatii cu ajutoiul servi
ciului universal. i in privinta aceasta, Prusia o luase inaintea

celorlalte State, cad ea a creiat'cea dintai sistemul aspirantilor voluntari si al ofiterilor de rezerva,iar acestia, mai mult
ca in celelalte State, fura ridicati la un rang privilegiat si invidiat.

Daca in sanul proletariatului, cu tot serviciul obligator,

tendintele umanitare ale clasei sale au invins tendintele brutale

ale militarismului,la intelectuali, i in deosebi in Prusia, awww.dacoromanica.ro

116

cestea din urrna au intrecut cu mult pe cele dintai,ceeace nu

se intamn14 f4r5 ingsprirea dusmaniei dintre clase
Ceeace am spus despre intelectual se potriveste cu atAt mai
mult capitalistului, ale carui instincte omenesti se ciocnesc
dela inceput de puternice tendinte contrarii, datorite situatiei
sale de clasa.

Rasboiul mondial puse varf la tot ce-am spus pini aici.

Timp de patru ani, el absorbi aproape in intregime populatia

sanatoasa barbateasca, tendintele brutale ale militarismului
atinseri piscurile nesimtirei si ale bestialittii,si proletariat.
tul, el insusi, nu putit sa scape de influenta lor; fu molipsit

in cel mai inalt rgad i esi din rasboiu abrutizat din toate

punctele de vedere. Cei cari se intorceau acas erau destul de

predispusi de moravurile rasboiului sa-si apere, In timp de
pace, revendicarile i interesele prin acte sAngeroase i violente, fata de concettenii lor. Aceast predispozitie fu unul
din elementele rasboiului civil; rasboiul civil desvolt din ce
in ce brutalitatea masselor. Totusi, multi oameni in yArsta,
de indata ce nu se mai gsesc supt directa inrAurire a rsboiului, revin la ideile i sentimentele din timp de pace. Cu tine,
rimea, ins, e mai gray. Lipsita timp de patru ani de invatatori si de conducatori, ea s'a lsat, Mill a se impotrivl catusi
de putin, sane imbibata de brutalitatea acestui rasboiu. I-au
ramas impresii pe cari toata yiata nu va putea sa le stearga.
cu desayArsire.

La toate acestea se mai adauga o schimbare profunda in

diferentiarea proletariatului.

Mica burghezie a fost foarte greu loyita de razboiu; mare

parte din ea fu expropriata i impins in rndurile proletariatului. Aceste elemente, pAna aci streine de lupta de clasa proletara, n'au putut avea nici ele educatia, disciplina, capacita-

tea de organizare,de cari se bucura numai proletariatul,

peste tot pe unde-si desfasura lupta de clasa supt conducerea

unui partid socialist, ingrijat de luminarea si strAngerea masselor. Chiar in rndurile proletariatului s'au facut adAnci modificari. Numrul lucratorilor calificati, ca si al tuturor lucra-

torilor, a scazut,datorita uciderilor, rnirilor i bolilor,

mult mai tare in timpul rsboiului. Pe de alt parte,. nu se
facea aproape nimic pentru a umple acest gol. Lipseau pentru asta timpul i fortele i, mai ales, nu prea era nevoe de
lucru calificat. Feluritele industrii din timp de pace facusera
loc industriei de rasboiu, mult mai monotona, pentru ci se
reducea la un mic numr de tipuri i cerea dela lucratori nu-

www.dacoromanica.ro

117

mai cateva gcsturi, pe care orice nou venit, oricat de putin

exercitat, putea sa le faca lark. osteneall. Ash ca, numrul lucritorilor calificati cari contribuisera atat de mult la Inflorirea
industriei germane, scazuse mult -in timpul rasboiului i locul
lor fusese luat de lucratorii necalificati, al caror numar cresca
repede.

Lucratorii calificati erau lucratorii cei 'mai bine organizati,

cei mai instruiti, cu ideile cele mai limpezi. Lucratorii necalificati sunt neorganizati, ignoranti, indiferenti.

Totusi indiferenta a disprut repede in timpul rasboiului.

Acest eveniment maret, cu cele mai teribile consecinti, a sguduit cele mai inapoiate straturi ale poporului i le-a cufundat
aiteo stare de agitatie febrill. Dar cum, in acelas, timp, numarul lucratorilor instruiti, avand o educatie socialist, scadea
fati de lucrtorii nedisciplinati i needucati in toate priintele, si fat i de navala micilor burgheji deveniti proletari,,
acest proces se slant astfel: minoritatea educata i con0ienta,
care pasta acl indrumase proletariatul, pierda din ce in ce mai
mult conducerea masselor, pentru a face loc unor patimi oarbe_

Aceasta se produse cu atat mai repede, cu cat rasboiului

i-a urmat cea mai grava criza economica, o incetare de lucru
in mass, o lips de lucruri trebuincioase.
Massele desperate pretinsera atunci de inclata schimbarile
cele mai radicale, nu pentru a creia o forma noua i superioara

de societate,nici nu se gandisera inca la ea,ci pentru a

scaph cat mai grabnic de grozava lor mizerie.

Pentru proletariat, imbundtatirea situatiei sale lamentabile
e totdeauna o chestie practica i urgenta.
Si tocmai de aceia, marxismul, care dealminteri, pentru a
fi inteles, necesit un oarecare numar de cunostinti istorice
ecenomice, prinde cu greu radacini in massele muncitoresti.
Ele prefera din instinct o doctrina care, in loc de a le indruma
pe calea evolutiei, le aduce o formula sau un plan, a carui realizare le fagadueste un sfarsit imediat al suferintelor, independent de imprejurari. Un proletar trebue sli. alba un anumit
spirit de renuntare pentru a adopth o doctrina, care fireste nu
cere dela el vorbe goale, ba Inca 11 i indeamna sa duel si
mai energic lupta de clasa, conditionand desrobirea sa definitiva de niste imprejurari, cari nu pot fi obtinute deck cu
pretul unei anevoioase evolutii. Oricat de penibila a fost viata
proletarilor in anii dinaintea rasboiului, transformarea socialista imediata nu era pentru ei o chestiune de viata sau de
.

www.dacoromanica.ro

118

anoarte, cel putin pentru lucratorii calificati, cari alcatuiau

samburele luptei de clase si al miscrii socialiste.

In luptele politice i economice de astazi, acesti lucrhtori
sunt inlocuiti de cei needucati. i mizeria acestora a devenit

ash de inabusitoare 'hick nu pot s mai astepte.

Nu numai ca rasboiul a impins in primul rand al luptei de
clase elementele cele mai inapoiate ale clasei muncitoresti,
dar prabusirea armatelor a facut din proletariatul tarilor europene cele mai inapoiate economiceste clasa dominanth in
orase, in fata taranului incult care, dupa cum ii in Rusia, nu
poate prezenth o forth politica independenta.
Nici o clasa nu renunta de bun voe la puterea cucerith de

ea, oricari ar fi imprejurarile cari au adus-o la canna. Ar

fi nebunesc lucru sh se ceari o astfel de renuntare dela proletariatul rus sau ungur, supt motiv ca line lor sunt inapoiate.
Dar nn partid socialist patruns de adevratul spirit marxist
ar adapth scopurile imediate ale proletariatului victorios conditiilor materiale i psihologice existente; un astfel de partid
n'ar puteh sa decreteze pur i simplu socializarea totala si
imediath intr'o tara ca Rusia, unde productia capitalista nu-i
desvoltata.

Se pune desigur intrebarea dach un astfel de partid ar putea s ia conducerea masselor. Partizanii politicei realiste cred
mai important sa." exercite puterea in ceasul de fata, decal si

se resemneze- la un insucces momentan cu speranta eh vor

triumfh la urma urmei. Nu li convine politicianilor realisti s
joace rolul unei forte care pierzandu-si popularitatea in pre
zent, pune in lumina esecul unei politici ce iese din marginile
posibilului; totusi forta supravietueste dezastrului, Vara a-si
compromite idealul. Vechiul antagonism intre politica realista
si politica stiintifica, intre Lassa le si Marx, reapare in Rusia
clupa revolutia din 1917.
In scrisoarea chtre Kugelman din 23 Februarie 1865 (pe
care am publicat-o in Socialistul" din i Mai 1918) Marx lamureste eh ractiunea din 1849-50 prea impiedecase desvoltarea lucratorilor germani pentru ca acestia

,,...sa nu fuel o primire triumfall unui liberator asa de sgomotos

(ca Lassalle) cart numai el singur spunea ca-i In stare sa-i faca s
atinga dintr'o sarhura pamantul fagacluintii.

Sarituri i liberatori de soiul acesta nu erau de loc pe placul

lui Marx. Dar ca i pe timpul lui Lassalle, desl din motive di-

ferite, situatia in epoca celei de-a doua revolutii rusesti fu

www.dacoromanica.ro
3

119

foarte neprielnich mentalittii marxiste. Lucratorii ru5i cu o

educatie marxist sau muriserh, sau fuseserd inghititi i invalmh5iti de massele inapoiate, de curnd trezite. Ceeace triumfh,
fu mentalitatea anterioara marxismului,cea a unui Blanqui,
Weit ling sau Bakunin.
In aceste conditii s'a falcut Revolutia, mai intai in Rusia ei
apoi la vecinii ei. A5h dar, nu-i de mirare c aceast revolutie
a reinviat ideologii primitive 5i a produs, pe laugh aceasta,
ni5te forme brutale i sfingeroase de lupth politich 5i econo:mica, pe cari le credeam lasate In urm de evolutia intelectual i Mora II a proletariatului.

_44

*r.

www.dacoromanica.ro

.61

VIII.

COMUNI$TII LA LUCRU
a) Expropriere i organizare.
Rsboiul mondial a provocat o regresiune moral i intelectuala a clasei muncitoare, marind brutalitatea tuturor claselor populatiei i impingand in primul plan al misarii muncitoresti elementele cele mai inapoiate ale proletariatului. Pe

de alti parte, rasboiul i-a inasprit acestuia mizeria. ask de

tare in cat desnadejdea a luat locul chibzuintei linistite. Si,
mai mult Inca, rsboiul. a incurajat conceptiile primitive ale
clasei muncitoare, desvoltand intr'o mare masura mentalitatea militara, ash de apropiata de aceia a unui ignorant si superficial, care coVdera violenta ca singurul factor hotarator
al istoriei mondialo i forta fard scrupule ca singurul preambul necesar pentru a obtine tot ce vrei.

Marx si Engels totddauna au combatut aceste conceptii.

In cartea clasica asupra Tulburarii 5tiintei de catre d-1 Eugen

Diihring", trei capitole sunt in intrcgime consacrate teoriei

violentei" (a 3-a editie p. 162-192). Aceasta teoric n'are
nimic marxist in ea. Engels n'a sovait sa o combat, chiar and
.ea lua aparente revolutionare, aci nu era de loc de parerea,
asa de raspandita in zilele noastre, ch nu trebue s arati greselile unei miscari revolutionare i proletare, pentru ca se
zice c ai putek sa-i slbesti avantul.
Bine 'nteles nu trebue s judecam cu prea multa asprime
greselile i prostiile izolate faptuite in cursul unei revolutii.
Rolul ei e in adevr cel mai greu din ate cunoaste istoria,
pentru a se gaseste in situatii cu totul noi i foarte obscure.
Am fi niste farisei de prost gust dac'am 'critica cu severitaze,
din inaltimea unei poziii indepartate i sigure, greselile fap-

www.dacoromanica.ro

121
.

tuitc de oameni cari lucreaza in toiul luptei i ii indura toate

greutatile i toate primejdiile.,
Dar e o necesitate grabnica s condamni greselile, cari nu-s

in legatura cu informatiile eventual false sau inexacte,

ci

provin, ca o consecinta logica, dintro falsa conceptie de principiu. Aceste greseli nu pot fi evitate, daca concepfia falsa
care li-i la baza, nu-i distrusa; ele pericliteaza toata miscarea
revolutionara din viitor, daca sunt lsate s prinda fr critica i, mai ales, daca sunt infrumusetate l glorificate, in
pretinsul interes al revolutiei.

Marx si Engels nu s'au lasat abatuti de la aceasta critica

necesara a revolutiei din respect pentru temperamentul vulcanic i revolutionar".
Intre altele, n'avem deck sa vedem cum critica Engels in
toamna lui 1873, in Volksstaat" din Lipsca, revolta care isbucnise in Spania dupa proclamarea Republicei, la 5 iulie al
aceluias an si care, in definitiv, era inabuit aproape peste
tot, Inca dela 26 iulie. Totusi Cartagena revoltata se tinu bine
Ong 'n luna lui ianuar 1874.
Asa dar, mai inainte ca razvratirea sa se fi potolit, Engels

publicase o critica foarte inversunata a acestei razvratiri

de tot lamentabile
care trebue sa serveasca de avertisiment contemporanilor", intr'o serie de articole asupra Baku-

nistilor la lucru" (Volksstaat" din 31 octombrie, 2 si 5

noembrie), reeditate in 1894 in culegerea Internationales
aus dem Vollssstaat" de Friedr. Engels (Berlin, editia Vorwaerts"). 0 recomandain tuturor celor cari se intereseaza
de bolsevism, cad in aceasta publicatie bolsevismul e deseori
presimtit, situatia revolutiei spaniole prezentand oarecari asemanari cu a comunistilor din zilele noastre.
Engels observa la inceput ca internationalistii spanioli au
facut parte, cei mai multi, din alianta" bakunista, i continua,
Cand republica fu proclamata, in Februarie 1873, aliancistii

spanioli s'au giisit intr'o grea situatie. Span,in e o ar asa de inapoiata din punct de vedere industrial, in cat nici vorba nu putea fi 'de o
emancipare imediato i totala a clasei muncitoresti. Inainte de a
aiunge la aceasta, Spania trebue sa treaca prin mai mune stadii 'preliminare de evolutie i sa-si Indeparteze din drum o serie de obsta-

cole. Republica ingaduia sa se parcurga aceste stadii preliminare

intr'un minimum de timp posibil i sl se inlature repede obstacolele.
Dar acest prilej nu putea fi utilizat de cat printeo viguroasa
actiune politica. a clasei muncitoresti spaniole". (p. 17-18)..

Asta 'nsemna ca muncitorimea trebuia sa ia parte la alegeri,

si la Adunarea National. Dar bakunistii voiau desrobirea ime-

www.dacoromanica.ro

122
i complecta a clasei muncitoare. In situatia in care se
gsea atunci Spania, democratia parlamentara ,nu erh de

diata

loc in stare sa slujeasca acestui scop, desi ea era indispensabila

ca mijloc de desvoltare si de maturire a proletariatului. Par-

ticiparea la orice fel de alegeri \le parea bakunistilor o

crima demna de moarte".
Dar ce voiau ei sa puna in locul luptei electorale? Sfaturile

de lucratori, ca mijloc de emancipare imethat i totala a

clasei muncitoresti", nu erau inch nascocite. Bakunistii preconizara greva generala, impartirea Spaniei intrun numar in-

finit de mici cantoane",

ceia ce sfarama de la inceput

miscarea generala inteo serie de miscari locale,

i procla.
marea_revolutiei permanente".
Sfarsitul povestii fu nu numai infrangerea micarli, ruina
Intregei Internationale spaniold, ci si renuntarea la principiile

predicate pana atunci de bakunisti" (p. 32) acestia fiind

siliti s le paraseasca unul dupa altul supt presiunea imprejurarilor. ,

(Dare e altfel in Rusia, in ceasul de fata? E sigur ca la inceputul revolutiei actuale, lucratorii din Rusia erau stapaniti
dc idei marxiste, nu anarhiste. Ca teorie socialist, marxismul
niched nu s'a bucurat de o popularitate mai mare ca in Rusia.
Timp de zeci de ani, socialisti rusi facusera o virtute din necesitate si priveau ca un avantaj caracterul agrar i inapoiat al

tarii lor. Ei credeau ca in Rusia, rmasitele de proprietate

comma la sate inlesneau in mod deosebit introducerea socialismului modern.

Marele merit al marxistior rusi, In frunte cu Axelrod si

Plekhanov, fu ca recunoscura, contrar acestei conceptii, i pu-

sera in lumina faptul ca, dat fiind infatisarea inapoiata a

proletariatului si a societatii rusesti, revolutia iminenta n'ar

avea la inceput deck un caracter burghez, chiar daca proletariatul ar fi chemat sa joace un rol covarsitor In ea. Aceast idee se afirma victorios in miscarea socialista rush', call
vreme revolutia nu impinsese la putere proletariatul, care venl
cu problema emanciparii imediate, i. cat vreme socialismul
nu fu reprezentat de cat de intelectuali si de o elita muncitatoreasca superioara.
Logica marxista se gsi inteo situatie nespus de grea din
clipa in care revolutia pusese in miscare masse cu adevarat
largi din poporul rus, cari soli cunosteau deck nevoile si
dorintele lor i nici nu Voiau s stie daca, in imprejurarile

www.dacoromanica.ro

123

date, ceiace revendicau ele dra realizabil

i folositor, din

punct de vedere al colectivitatii.

In aceast situatie, marxismul bolsevicilor nu putu sa dureze. Ei fura inecati de psihologia masselor si se lb:sail tarati de ele. Nu-i nici o indoiala c aceasta i-a facut st: apanii
Riusiei. Altceva-i ce-are sa ias sau ce trebue s iasa de aici,
la urma.
Facand din vointa unica a masselor forta motrice a revolutiei, bolsevicii se lepadara de ideologia marxist, la a tarei desvoltare victorioas contribuisera i ei in mare masura, in
trecut. Pentru a-si potoli constiinta stiintifica i pentru a cores-

punde popularitatii numelui lui Marx, ei s'au agatat de un

cuvant de-al lui: dictatura proletariatului". Cu acest cuvant,
ei nadajduiau sa fie ertati de toate pacatele fall de spiritul
marxismului.

Revolutia venise in urma rasboiului. Soldatii erau obositi

de lupta.Bolsevicii se facura cei mai aprigi ideologi ai acestei

oboseli. Ei incurajau prin toate mijloacele desagregarea armatei, fara s se ingrijeasca de folosul pe care puteau sa-1
aduca prin aceasta autocratiei miitare din Germania. Dacd
ea n'a invins i dac revolutia germana a isbucnit, pricina
nu-s bolsevicii.

Prabusirea totala a armatei dadu toata libertatea claselor de

jos. Taranii deabia asteptau s imbucatateasca marile proprietati i s i le imparta intre ei. Impartirea mosiilor la tarani

trebuia s se Led, dar, aplicata sistematic, aceasta masurl

ar fi putut fi realizata fara ca sa se distruga cuceririle tehnice
ale marei culturi. Dar asta ar fi cerut timp i taranii nu voiau
s'astepte.

Bolsevicii ii atrasera de partea lor deslantuind anarhia la

tail, dand libertate fara frau fiecarei comune, asa ca imbucatatirea proprietatilor lua formele cele mai primitive i fu
urmata de decaderea tehnica si de distrugerea unui mare numar de mijloace de productie. In schimb, taranii lasara bolse-

vismul sa lucreze in voie in orase. Si aici massa lucratorilor fu

castigata tot asa: tinandu-se socoteala numai de dorinti, nu de
imprejurgrile reale.
Proletariatului ii era foame, se simtea impilat i exploatat,
era grabit s scuture jugul capitalist. Cine voia sa-1 satisfaca,
n'aveh vreme s studieze chestiunea i nici chiar s reflecteze.
Au fost de ajuns cateva lovituri bine date, pentru ca edificiul
capitalismului rus sa sara in tandari.
Transformarea productiei capitaliste in productie socialised.

www.dacoromanica.ro

124

cuprinde Alma puncte: o chestiune 4e proprietate i una de

organizare. Mai intai e desfiintarea proprietatii private a mijloacelor de productie i trecerea acestora in posesia colectivi,
supt forma de proprietate nationala, comunall sau sindicaliL
Apoi vine inlocuirea organizatiei capitaliste printr'o organizare
socialist a productiei si a tuturor functiunilor sale economice.
Dintre aceste clout puncte, transformarea prOprietVi e cea
mai simpl. Nimic nu-i mai usor ca s expropriezi un c4pitalist.
Nu-i decat q chestiune de fort, care nu cere nici un alt preambul social. Cu mult inainte de capitalismul industrial, Inca din
epoca capitalului negustoresc si clmtresc, gSsim pilde de expropriere: a negustorilor, a bancheriloi, a ramatarilor, fiptuit5
de seniori feodali, de printi, ba chiar si de poporul de 'jos.

In evul mediu, pe langa desele exproprieri ale Evreilor,

se intAmpla, cu toata. evlavia timpului, s se puns la contributie chiar bisericile i ordinele de caluglri. Asa, Filip ;cei
Frumos al Fransei expropriase, la inceputul veacului al XIV.
ordinul .putred de bogat al Templierilor.
Chiar inainte de aparitia socialismului modern, naivi vedeau
in haiducul care lua dela bogati i dedea sracilor, un-binef-

cator .al omenirei. Era foarte simplu de infaptuit acest soi

de socialism". I se potrivea foarte bine aspectului inapoiat"
al proletariatului rus apelul prin care Bakunin in 1869, chiar
in ajunul rsboiului si al Comunei, indruma tinerimea rusa pc
aceleasi cli pe cari mersese apitanul de haiduci Stenka Rasin.
Acesta alatuise in 1667 o band de tlhari cu cari, timp de
patru ani, a pustiit Rusia meridionall, pang ce ocrmuirea 1-a
prins i 1-a omorit.
Organizarea e lucru mai putin simplu ca exproprierea. Productia capitalist e un organism mihunat, avand in cap pe
capitalist sau pe inlocuitorul su. Dacl yrei s desfiintezi capitalismul, trebue s creiezi un organism care s fie in stare sa
,

functioneze tot asa de bine, clac flu i mai bine, fart capul (ca-

pitalist. Cum acest lucru nu-i asa de simplu ca procedeul lui

Filip cel Frumos sau al lui Stenka Rasin, e nevoe pentru a-I
capIta, de o serie de pregaliri materiale, i psihologice, de o_
Malta evolutie a organizatiei capitaliste, nu numai a productiei, ci si a repartizarii i a aducerii materiilor prime; mai e
nevoe, de asemeni, de un proletariat constient de datoriile sale,
nu numai fail de tovarasii sai cei mai de aproape, ci fatai izle

intreaga societate; un proletariat care sa fi capatat prin ani

indelungati de muna, in organizatii, obiceiul disciplinei i al
stpAnirei de sine; in sfarsit, un proletariat destul de inteligent

www.dacoromanica.ro

125

pentru a face deosebirea intre posibil i imposibil, intre uti

sef stiintificeste instruit i hotlrat ii un demagog ignorant si
fr scrupule.
rAnd aceste conditii nu-s indeplinite, capitalismul nu poate
fi inlocuit de socialism intrun chip statornic i fericit. Chiar in

tarile industriale in care aceste conditii sunt in deajuns de

desvoltate, organizatia socialista trebue pregatita cu ingrijire
printr'o constiincioas examinare a cOnditiilor reale, cid for-

mele pe cari va trebul s le iee noua organizatie daca va

isbuti nu sunt fixate dinainte pentru toate industriile, pentru

toate lrile i toate epocile; nu-s utopii de-a gata" sau idealuri" eterne; aceste forme, dimpotriva, pot fi foarte variate,
Alva imprejurlrile carora trebue s li se conf2rmeze, pentru
,
a fi eficace.
Dar cele doug momente ale socializarii exproprierea si organizarea trebue sa ramana strain legate, daca nu vrem ca
In locul productiei anterioare sl domneasca haosul si la sfarsit
o incetare coMplect a activitltii. Un Filip cel Frumos sau tin
Stenka Rasin se puteau multumi cu exproprierea, caci ei n'aveau de gaud sa creieze un nou sistem de productie. Socialismul, frisk nici vorbd cOtta poate fi introdus In acest mod.
simplist.

Totusi massele erau nerabdatoare, nu mai voiau s'astepte.

Pentru a le potoli, bolsevicii ajunsi la putere desprtira In
data procesul socializarii, separara cele' cloak momente, cu
toate cit unul fled cel5.1alt nu poate creia nimic cu viata. La
inceput ei urrhara pilda lui Stenka Rasin, cu intentia de a
revenl mai apoi, de bine de rau, asupra organizatiei. Elementele cari erau strans legate si nu puteau lucra de cat In
comun furl separate cu forta. Lenin o recunoscu el insusi in
luna lui april 1918, in lucrarea sa asupra: Problemelor imediate ale puterii sovietiste":
Phil astIzi pe primul plan a fost exproprierea direct. Acum pc
primul plan se pune organizarea bilantulua i a controlului industriilor de care au fost expropriati capitalistii; de asemeni, organizarea
-controlului tuturor celorlalte ramuri de economic (p. 14).

Munca noastrA de organizare, sub conducerea proletariatului,

bilantul general, controlul productiei i al repartizrii produselor

au anus in urma fat de munca noastra de expropriere direct a

exploatatorilor... Am rAmas foarte mult in urma in ceia ce priveste

transformarea socialist in aceste-domenii (cari sunt foarte importante) i suntem in starea aceasta tocmai pentru ca activul i(pasivul,
dimpreuni cu controlul, nu-s destul de bine organizate", (p. 23).

Se expropriau uncle industrii fled a se sti sigur daca organizatia lor socialista era cu putinta. Chiar in domeniile in
www.dacoromanica.ro

126

cari era, bolsevicii se multurneau cu exproprierea, ,aceasta

putand fi indeplinit fr pregatire i lucratorii nevoind
s'astepte.

Urmarile se vazura curand. Viata economica a Rusiei a ramas inapoiat in intelesul cit industria sa nu ocupl, in corn-

paratie cu agricultura, de -cat o parte neinsemnata din populatie. Dar in sanul acestei industrii, s'au desvoltat formele
cele mai moderne ale 'marei productii. Aceasta era vadit superioara industriei parisiene din 1871, caci in masura in care
se puteh vorbl in general de socializarea celei din urma, nu

puteh fi vorba deck de o forma de asociatie productivi.

Pe cand uzinele ruseti erau nite Intreprinderi imense; na

tionalizarea lor paru cea dintai necesitate de indeplinit, dupa

desfiintarea capitalului.
In asociatiile productive, venitul lucratorului depinde de
munca sa si de a tovara0lor sai. Totalul acestui venit e In legatura cu cantitatea de produse pe cari lucrAtorii le dau pe
'Path. Ei trebue s se ocupe singuri de desfacerea mrfurilor
ca l 'de aducerea materiilor 'prime. In uzinele nationalizate,'
lucratorii primeau salarii, ca i in trecut; numai ca, in loc de
a fi platiti de capital4ti, erau platiti de Stat. Venitul lor depindea mai putin de productivitatea lor deck de presiunea pe

care o puteau face asupra guvernului. Acesta trebul s se

ocupe si el de repartizarea produselor i de* aprovizionarea intreprinderilor cu materii prime.

Pentru a continua productia in aceste conditiuni, ar fi trebuit
o clask muncitoare admirabil disciplinata i superior de inteligenta, care sa inteleaga cat de mult depinde prosperitatea
ob%easca prin unnare 0 a sa de productivitatea muncii
sale. Chiar daca Rusia ar fi avut o asemenea clas muncitoare,
pentru ca productia s mearga, ar fi frebuit sa se ia masuri de
organizare, can sa garanteze nu numai lucratorilor, ci si
Statului i consumatorilor o suficienta influenta asupra di-

feritelor inqteuguri; ar mai fi trebuit, pentru a incuraA

munca, stimulente tot ash de bune ca constrangerea capitalista.
Or, nu numai ca aceste organizatii lipseau in Rusia, dar, pe
langa aceasta, clasei muncitorqd Ii lipseau inteligenta i.

disciplina trebuincioase, cu atat mai mult cu cat rsboiul

cu urmarile lui adusese elementele, pang aci cele mai ignorante

si mai inapoiate ale proletariatului, intr'o stare de excitare ne- *
buneasc

E adevarat c lucratarul rus se simte foarte mult legat de

comuna sa rural, dar aceasta legatura se marginete numai la

www.dacoromanica.ro
-

127

:-omunitatea rurala. Lucratorul se invartete intr'un mic cerc

de camarazi. Marea comunitate social ii las indiferent. Chiar

bol,;evicii se plansera in acest senz. Trotchi in cartea lui

Munca, disciplina i ordinea vor salva republica socialista a

sovietelor", spune:
Revolutia cape a trezit individualitatea Ora si in cel mai asuprit

om, fireste c i-a dat acestei desteptari, in prima perioadA, un'carac-

ter. daca vreti, anarhic pe din afara. Aceasta trezire a celor mai
elementare instincte are adesea un caracter grosolan egoist, sau,

de un termen filozofic, un caracter egocentric"...

Individul cauta sa-si insusascA tot ce poate, nu se gAndeste deck

servindu-ne

la el si nu-i de loc pornit sa tina socoteal de punctul' d vedere

comun al clasei sale. De aici rezulta. o revarsare de mentalitate desorganizatoare, de tendinti individualiste i anarhiste, de insthicte
de jaf, pe can le observam mai ales in pturile largi ale elementelor
declasate, in rndurile vechei armate i chiar la anumite elemente
din clasa muncitoare". (p. 17).

E oleaca de deosebire intre aceste elemente i aparatorii

Comunei din Paris, care-si limitau castigul pentru a ajuth
cauza socialismuluil
E usor de inteles ce-a putut s devina in aceste conditii pro-

ductia, in intreprinderile expropriate. Salariile au fost marite

cat s'a putut de mult si in schimb s'a lucrat cat s'a putut de
putin. Pentru ca sa fie mai usor, se desfiinta lucrul cu lacordul. Urmarea fu
I De pilda, uzinele Putilov din Petrograd primira dela Stat treptat-treptat o subventie de 96 milioane de ruble i fabricara, in acelas rastimp, produse in valoare totala de 15 milioane. Numai o emisiune nelimitat de
bilete de banca a intarziat intru catva falimentul inevitabil
al unui asemenea sistem economic.

Pentruca in uzine se lucra asa de putin, desigur lucratorii

fugeau cu atat mai mult de orice munca neplacut, murdara
i prea obositoare.

Chestiunea asigurrei acestui soi de munca intr'un Stat

socialist, cata vreme va fi necesara, i-a preocupat intotdeatina

pe socialisti. Fourier a crezut c'o rezolva lasand aceste treburi
scarnave pe seama bgetilor carora le place s se tavaleasca
in noroi. Aceasta solutie glumeata fireste ca nu-i suficientk.
Singura solutie eficace i. in acelas timp potrivita cu principiile
socialiste e ca s inlaturi cu ajutorul tehnicei caracterul vatamator sau respingator al muncilor penibile, desgustatoare

sau nesntoase. Unde nu se poate, nu ramane deck sa

se imbunatateasca situatia prin avantaje particulare: sau salarii extraordinar de ridicate sau zile de munca extrem de
sourte:

www.dacoromanica.ro

128

Bolsevicii gtsirt o noua solutie. Ea nu se potrivea de loc cu

principiile socialiste, dar se potrivea de minune cu psihologia
de mass" a lucrAtOrilor indarjiti. Se introduse pur i simplu

munca obligatorie. Nu pentru cei cari fusesera 'Ant atunci

lucrtori salariati. La ce sa-i mai obligi sa munceasa, din

moment ce, supt inthurirea noior conditii, uzinele, una dupa

altta, erau silite sa intrerupa lucrul, sau din lipsa de materiii
prime i de combustibil, sau din cauza greutatilor de transport,
asa ca numarul lucrAtorilor fart munca sporea neincetat.,
Nu, munca obligatorie nu fu impusa decat celor cari fusesera
lipsiti de toate drepturile, supt pretext cit ei nu lucrau, burghejilor.

4,

Republica sovietista inlocui democratia generala, formall",

cu democratia proletara. Numai lucratorii trebuiau sa alba
drepturi politice, numai ei se cadea sa fie hraniti i ocrotiti
in deajuns de Stat. Trantorii trebuiau sit ramina fart drepturi.
Ideia parea ct-i curat socialistt, cu un mic defect, totusi.

.5

Republica sovietelor exista de doi ani *) si nu acorda drepturi

politice deck muncitorilor, fart ca sa se fi dat raspunsul la

aceasta problema fundamentala: oare cine-i muncitor? Diferiti
comunisti dau raspunsuri diferite.
La inceput, sovietele munCitoresti nu erau deck organele
reprezentative ale lucratorilor salariati din marile uzine. Ca
atare, ele formeaza organizatii determinate, precis delimitate,
cari ajunsera foarte importante pentru revolutie. Ideia sovietista" nazuia st. inlocuiasca Adunarea Nationala, iesitl din
votul universal, prin Comitetul central al sovietelor muncitoresti. Dar bazele acestui soviet central ar fi fost prea ingust4

daca s'ar fi marginit la soviet* din marile uzine. Totusi,

din moment ce iesiai din cercul marilor uzine i cum in a-

celas timp voiai sa inlaturi dela vot burghezia",

te &Seal

inteuri, spatiu fart. limite.

Nicaeri nu poti sit tragi o linie precist de demarcatie intre

burghezie i muncitor; aceasta demarcatie are in ea totdeauna
ceva artificial, care da foarte usor prilejul ideii sovietiste sa

fundeze o putere arbitrara i dictatoriala, impiedecand-o inst

-foarte mult sit construiasca un sistem de Stat limpede sj
sistematic conceput.
Mai ales in privinta intelectualilor, 'depinde in totul de bunuI

plac al guvernului sovietist de a hotari daca ei vor fi sau iu

considerati ca burgheji" si de a li fixt, prin urmare, drepttrile electorale i obligatia la munca silita.
In Republica sovietista, burghejii" nu numai ca furl lip*) De sigur, doi ani la data arid autorul a scris cartea.

www.dacoromanica.ro

129

siti, f.r nici o despagubire, de mijloacele lor de productie i.

de consumatie, ca si de drepturile politice ,dar li se mai

impuse i numai lor 1 munca obligatorie. Ei singuri, din

toata Rusia, sunt silid s munceasca, fiind in acelas timp lipf

siti de drepturi ca ne-muncitoril
In Rusia sovietistA, esti trecut in categoria muncitorilor say
a burghejilor. nu dupa functiunile actuale ,ci dupa cele pe cari
le-ai indeplinit inainte de revolutie. Burghejii sunt priviti in

Rusia sovietista ca o specie particular* ale clrei semne distinctive nu se pot sterge. Dupa cum Negrul ramane Negru
si Mongolul Mongol, oriunde s'ar afla i oricum s'ar imbraca,
tot asa un burghez ramne burghez, chiar daca ajunge cersetor

sau traeste din munca lui. Si kce trail

Burghejii au datoria s lucreze; dar n'au dreptul sa-si aleag5

munca pe care o cunosc si care li convine. Ei sunt constrinsi

sa facl treburile Cele mai 'murdare si mai respingatoare.

5i pentru asta primesc porta de hrana nu mai mad, ci mai

mici, cari nu li ingadue nici sa-si potoleasca foamea. Ei primesc un sfert din portia pe care o primesc soldatii i lucratorii
intretinuti de Republica sovietist in uzine. Cand acestia Frimesc un kg. de paine, ceilalti nu capata deck un sfert; unii
i6 kg. de cartofi, ceilalti 4.
Acest sistem nu pastreaza nici o urma din nazuinta de a

Inalta proletariatul la un nivel superior, de a elabora o

forma de viat superioara" i nou; el nu-i patruns decat de

setea de ras6unare supt forma cea mai primitiva, care-si ga,
seste fericirea in a calca in picioare pe cei cari fusesera $pana
aci mai favorizati de soarta, mai bine imbracati, mai instruili,
cu locuinta mai buna.
Odat ce aceast vointa" deslantuit i devine forta motrice a revolutiei, manifestarile ei cate odat merg mai departe
deck ar voi chiar bo1evicii. Asa, ideia ca pomenitii burgheji,
lipsiti de drepturi, au devenit animalele de munca' ale celor
can li erau pana aci subordonati ca lucratori, a inspirat sovietului muncitoresc din Murzilovka ordinul urmtor:

Sovietul, prin prezenta, da deplina putere camaradului Grigore

Sareeff sa rechizitieneze, dupS alegerea i cheful sau, 6o de femei

si fete din clasa burghejilor i speculatorilor, pentru trebuintele 'batalionului de artilerie in subzistenta la Murzilovka, districtul Briansk,
si O. le aloe& in cazarma. 16 Septembrie 1918". (Publicat de Dr.
Nath Wintsch Malejeff, What are the bokhevists doing", Lausanne,

1919, p. to).

N'ar fi drept sa-i facem pe bolevici! raspunzatori de acest

Tro,Is

i Comunism.

www.dacoromanica.ro

130

ordin. Nu li placea nici lor desigur, dupa cum macelul din

septembrie nu li placea oamenilor Conventici.

Dar e spaimantator cAnd te gandesti ca lute() intreaga organizatie soVietista, fie si numai intr'una, ura i dispretul bur-

ghezului au putut sa ajunga la un astfel de grad, ca sa nu

se mai tina in seam acestuia nu numai drepturile politice, ci
pana i drepturile omene0i cele mai elementare, pAna ai
demnitatea sa.

b) Maturifatea proletariatului.
Se 'ntelege dela sine ca nici bolevicii nu puteau primi cu
resemnare ca massele s aiba. o Snentalitate.cu astfel de forme.
Dupa ce i-au expropriat pe burgheji i i-au lasat in voia soar-

tei, dupa ce au declarat c proleiariatul e o fiinta sfantafl,

cautara de indata sag dea acestei fiinte sfinte maturitatea necesara, care ar fi trebuit s fie conditia prealabili fi, oricarei
socializari i exproprieri.
Noi stiam niai dinainte,spune Trotchi (Munca, disciplina, etc.,
p.

16)

ca. ni

lipsea organizatia, discipliva

coala istorica

trebuincioase: stiam toate astea, dar ele nu ne-au impiedicat de

loo s mergem, cu ochii deschisi, spre cucerirea puterii. Eram Siguri
el vom fovea i vom aranja totul".

Ar indraznl Trotchi s se sue pe-o locomotiva i s'o pun 'n

miNare cu siguranta ca va invata i va aranja totul" din-

niers? Nu ma indoesc c. ar fi in stare, dar ar avea timp? Nu

s'ar intampla curand o deraiare sau o explozie? Trebue sa
fi c4tigat calitatile necesare pentru a conduce o locomotiv,

inainte de a o kmne in micare. Tot aa, proletariatul-trebue sa

fi cl0igat mai dinainte calitatile cari-1 fac capabil sa ia directia productiei, cAnd va vent timpul s'o ia. Productia nu sufere

vidul, incetarea activitatii, mai ales in starea creiata de rasboiul care ne-a lipsit de toate rezervele, aa ca traim de azi
pe maine, i incetarea productiei ne condamna deadreptul
la foamete.
Insu0 Lenin crede absolut necesar s se infraneze procesul
exproprierii:
DacA am vol sA continuant cu exproprierea capitalului tot asal de
repede ca mai inainte, am suferl desigur o infrangere, card e limpede
si evident, pentru orice om care 'gandeste, el munca noastra 'de orga.
nizare proletara a rainas cu mult in urma exproprierii imediate L2
expropriatorilor". (Problemele Imediate ale paled! sovietiste p. rc
.

www.dacoromanica.ro

131

Totusi Lenin nu sovaeste, el declara ca sovietele vor castiga

oricum rasboiul impotriva Capitalului", cad maturitatea proletariatului rus se desvolta cu pasi uriasi. Zice el:
Ridicarea culturii si a tnstructiunii Mass& e o condi* a rdicarli

productivitatii muncei. Aceasta ridicare continua in momentele actuate

cu o Tepeziciutne vertiginoasa. Asta, datorit avintului spre lumina,

initiativei pe care organizatia sowietista a stArnit-o

adanci ale poporului. (p.33).

n straturile

Evolutia intelectual a masselor poate fi de doug feluri. Ea

poate fi capatata prin 5coala, dupa un plan sisternatic. In aceasta privima, ramane Inca infinit de mult de facut in Rusia.
$i un sistem scolar suficient necesita mijloace enorme; o
productie infloritoare care creiaza un surplus considerabil.
Productia ruseasca d rezultate asa de jalnice, in cat 5coa1a
ttrebue sa sufere grozav din cauza aceasta. Bolsevicii se silesc,
fara nici o indoiala, sa fang tot ce se poate pentru arta, 5tiint5
si propaganda in masse. Dar acest tot ce se poate" e extrem
de marginit de piedici economice. Din partea aceasta nu-i,
deci, de asteptat o evolutie intelectuala" grabnica, care s dea
putinta unei ridicari repezi i suficiente a productiei. Aceastk
ridicare ar trebui mai degraba privita ca una din conditiunile
prealabile ale pomenitei evolutii.
Totusi, adultii, in cea mai mare parte, se instruesc mai de-

graba la scoala vietii, cleat la scoala organizata de Stat sau

comuna. Cele mai bune posibilitati de instruire ii sunt date
de democratic, in care libertatea absoluta de discutie si de comunicare e una din institutiile ei esentiale; democratia ilete
fiecare partid i fiecare tendinta sa lupte pentru sufletul poporului; ea obliga pe fiecare membru al obstei sa verifice ar
gumentele tuturor partidelor i si capete astfel o independenta
de judecata. In sfarsit, democratia ii imprumuta luptei de
clase formele sale superioare. Ea sile5te fiecare partid sa se
adreseze intregei populatii. Fiecare partid apara interesele
unei clase determinate, dar e silit sa nu puna in lumina deda
partea acestor interese care se potriveste mai bine cu into,
resele comune ale intregului organism. Astfel democratia Statului modern depaseste i limitele inguste ale politicei de

clopotnita a obstei rurale si pc ale politicei profesionale

corporatici.

Toate aceste mijloace de instruire a poporului sunt pur 0

simplu indepartate, and, dupa cum se petrece in Republica
sovietelor, democratia-i suprimata, pentru a fi inlocuita cu
atotputernicia sovietelor muncitore5ti, cari lipsesc de drepturi
www.dacoromanica.ro

132

pe orice burghez" i desfiinteaza libertatea presei. In chipul

acesta, interesele particulare ale lucratorilor salariati se despart de interesele obstesti i, in acelas timp, 1-i interzis lur
cratorului sa-si formeze o judecata independenta din diferitele
argumente, cari se ciocnesc in lupta dintre clase i partide.
Caci aceasta judecata i-i data de-a gata de o autoritate plina

de indatorire, ingrijat de a gonl departe de el orice gand,

mice informatie, cari ar putea sa-i destepte in inima banueli

asupra caracterului aproape divin al sistemului sovietist.

Asta, bine 'nteles ca nu s'ar petrece deck in interesul adevarului. Bietul popor ignorant trebue impiedecat de a se lash
inselat i otravit de presa burgheza cu purternicul sau aparat
de stapanire. Dar unde s'ar putea gasl in Rusia actuala acest
aparat puternic care ar avantaja jurnalele burgheze in dauna
presei bolsevice? De alminteri, severitatea cu care bolsevicii

pun botnita presei, e indreptata nu numai impotriva presei

burgheze, ci impotriva oricarei prese care nu jura credinta
regimului actual.
Justificarea acestui sistem se bazeaza foarte simplu pe conceptia naiva n exista un adevar absolut i ca numai comunistii
11 poseda. Ea se mai bazeaza i pe aceasta alta conceptie ca
scriitorii sunt mincinosi prin definitie i ca numai comunistii

sunt fanatici dupa adevar. In realitate, gasesti bine 'nteles,

in toate taberile, mincinosi i fanatici. Dar minciunei ii merge
mai bine acolo unde nu se teme de nici un control, unde numai

presa unei singure tendinti poate ridica glasul. Asta-i d deplina libertate de a minti i aceasta libertate incurajeazi
toate elementele inclinate spre minciuna, aceasta fiind folo,
sita cu atat mai mult cu cat situatia carmuitorilor e mai desperata i cu cat, prin urmare, acestora
frica mai tare Ide
adevr. Adevarul informaffilor nu-i deci de loc chezasuit prin
desfiintarea libertatii presei, ba dimpotriva e compromis deo.?
sebit de gray.
Cat despre adevarul conceptiilor, trebue s ne intrebam cu

Pontiu Pilat: Ce este adevarul? Nu exista adevar absolut, nu

exista deck un proces de recunoastere,
i acesta, ca i capacitatea de recunoastere omeneasca, e foarte mult vatamati

cand un partid se serveste de putere pentru

a-si impune

conceptia proprie ca pe un adevar universal, inIbusind mice

alt parere.
Nu-i nici o indoiala ca idealitii pe care-i gsim printre carmuitorii bolsevici lucreaza cu bun credinta, fiind convinsi ca
numai ei poseda adevarul i n numai necredinciosii pot gaud
,

1.

www.dacoromanica.ro

133

.altfel deal ei. Dar nu trebue sa recunoastem aceiasi bung cre.

dinta oamenilor Sfintei Inquisitii spaniole? Ridicarea culturei
rei a instructiunei masselor" n'a castigat totusi nimic supt acest
regim. Negresit, o deosebire este intre inchisitori i conducatorii Republicei sovietiste. Aceia nu urmarisera de loc ridicarea material i intelectuala a masselor, pe lumea aceasta.
Ei nu voiau deal sa-si asigure mantuirea sufletelor, pe lumea
cealalta. Oamenii soi7ietelor se gandesc la ridicarea masselor,
in toata privintele, aplicand metodele 3.nchiziiei. Nici nu-si
dau seama cat sunt de injosite prin aceasta aceleasi masse.
0 Simla moral a masselor constitue, tot atat cat si instructiunea, o conditie prealabila a socialismului. Aceast morala
nu const5. numai in desvoltarea instinctelor sociale, a sentimentelor de solidaritate, de sacrificiu, de devotament, ci si in
extinderea tuturor acestor sentimente dincolo de cercul ingust
al tovarasilor, la colectivitatea intreaga. Asa era la proletaria;-,
tul Comunei din Paris. Aceasta morala lipseste massei, in
care toaul ii da astazi proletariatul bolsevist. Ea trebue creiat
prin toate mijloacele. Asa o spune Trotchi:
Tovarasi, e de datoria noastra s propvlduim de indata aceastl
moral comunista, s'o sprijinim, s'o desvoltam i s'o afirmam. E
sarcina principala a partidului nostru in toate domeniile de activitate". (MuncA, disciplin, etc." p. 21)

$i 'nchipue Trotchi ca se poate creia o noua moral, de azi

pe maine? Ea nu poate fi desvoltata decal incet. Totusi, galvanizarea productiei nu sufera intarziere. Daca morala comunist

n'a fost creiata inainte de a se incepe socializarea, e prea

tarziu s'o mai desvolti dupa expropriere.

'
$i cum vor bolsevicii s'o desvolte? Prin predicd. Ca si cum
ar fi iesit vreodata ceva din Predicile moralistel Daca pe asta-si
bizue acesti marxisti sperantele, atunci ei nu isbutesc deck
sA arate in ce incurcatura au intrat.

Totusi, ni se spune ca noua moral trebue sa fie nu numai

predicata, ci i sprijinit. Dar cum? Morala-i produsul vietii
si al actiunii noastre, din ele-si scoate ea esenta, de forma lor
depinde ea.

Inalta morala, pe care o desvolta proletariatul in lupt5;

tine de doua puncte. Fiind cei mai saraci i cei mai 'slabi din

gocietate, proletarii nu pot sa se ridice decat prin cea mak

stransa unire. Devotamentul i spiritul de sacrificiu sunt pre.

www.dacoromanica.ro

134

tithe mai ales in randurile lor, contrar clasei capitaliste under

ndividul e pretuit dupa averea sa, oricare i-ar fi isvorul.
Dar, marele sentiment de solidaritate nu constitue el singur
morala socialista care serveste ca temelie reconstruirii unei
noi societati. Acest sentiment de solidaritate poate lucra intr'un,

senz antisocial, claca se margineste la un cerc ingust, care

cauta sa traga foloase in dauna restului societtii; cum ar fic
de pilda, cazul unei nobilimi, unei biurocratii sau al unei caste
de ofiteri.
Ceia ce ridica solidaritatea proletariatului modern la nivelta
unei morale socialiste, e faptul ca ea se intinde asupra intregei colectivitati omenesti, caci proletariatul nu se poate,

.
desrobl fail a desrobl intreaga omenire.
Tanarul Engels vedea in acest fapt mijlocul de a inalta mo-

rala proletara. El ajunse la urmatoarea incheiere, in a sa

Situatie a claselor muncitoare in Anglia" (a 2-a ed. p. 299):

In rnasura in care proletariatul se va imbogati cu elemente socia-

liste si comuniste, varsarea de singe, razbunarea si furia vor

slabi, in caz de revolutie. In principiu, comunismul e deasupra

imprtfrii lu burghezie a proletariat; in prezent recunoate solid

acestei impartiri, in viitor n'o admite.

Tocmai nimicirea ei o vrea el. i de aceia, cata vreme dureaza
acasta impartire, comunismul tine socoteala de ura proletariatului
impotriva asupritorilor sai, ca de o necesitate, ca de un stirnulent important pentru inceputul miscarii muncitoresti, dar mai apoi ii
tnabuse aceast ura, caci cauza lui, e cauza omenirei, nu numai a lucratorilor. In orice caz, nici unui comunist, nu-i trece prin minte s$

se razbune pe indivizi, sau s creada ca un burghez ar putea, in

imprejurarile de astazi ,sa lucreze altfel de cum lucreaza... Asa
dar cu cat lucratorii englezi se patrund de idei socialiste, cu atata
ura lor actuala, care, daca ramne tot asa de violenta ca acum, ttur
va ajunge la nimic,devine iriutil i cu atat actele lor impotriva
burgheziei pierd din salbatecie si din brutalitate. Revolutia s'ar

desldsura parte lLrii,clit dacd, in general, ar fi cu putintd ea intregut

proletariat sit' devind comunist inainte de isbucnirea ei. Dar asta nu
mai e cu putinta e prea tarziu acurn. (Engels, in 1845, se astepta la
o revolutie, pc curfind ; revolutia se intampla in adevar in 1848, dar pe
continent, nu in Anglia, si ea nu fu de loc'o -evolutie proletarti. K.)Cred totus, ca inainte de a isbucni, pe fatat si de-a dreptul, rasboiut
saracilor impotriva bogatilor, care de pe acum c de neinlaturat in
Anglia. in proletariat se va raspandl cel putin destula lumina, asupra
chestiurrei sociale, pentru ca, cu ajutorul evenimentelor, partidul,
comunist sa djunga capabil sa invinga, cu vretnea, elementul
brutal al revolutiei i sa pregateasca ziva de noua thermidor".

Notia thermidor a fost ziva caderii lui Robespierre si a regimului Teroarei, la Paris. Engels voia sit pregateasca o cadere
,

www.dacoromanica.ro

.-

135

.asemntoare; In acest senz trebuiau s lucreze comunistii

curatind lupta de clasa a proletariatului de salbatecia i brutaitatea sa i punand in primul plan interesele intregei omeniri.
Vedem ca Engels intelegea supt numele de comunism ceva
cu totul deosebit de ceia ce inteleg astazi bolsevicii. Engels voia

tocmai ceia ce nazuiau socialitii rusi, carora bolsevicii ii s'au

declarat dusmani. Bolsevismul a luat-o inaintea adversarilor
socialisti, ridicand salbatecia i brutalitatea inceputului mi.,carii muncitoresti" la rangul de forta motrice a revolutiei sale,
injosind miscarea socialist, reducand cauza omenirei la cauza
lucratorilor numai", proclamand puterea exclusiv a lucratorilor salariati (si a cclor mai calici dintre tarani), luAndu-le
toate drepturile i aruncandu-i in mizeria cea mai neagra pe
toti cei cari nu cantau in acelas ton cu el; bolsevismul a resta,
bilit clasele, creind o noua clas de robi, din cei cari fusesera
mai inainte burgheji. Transformand astfel lupta socialista pentru emanciparea i ridicarea omenirei intre6 intr'o explozie
de ura si de rasbunare indreptata impotriva unor insi, i expttnandu-i pe acestia la cele mai rele tratamente si la cele mai
grele chinuri, bolsevismul, nici vorba ca n'a ridicat proletariatul la un grad moral superior, ba Inca dimpotriva; 1-a
demoralizat.
Aceasta dernoralizare fu agravata prin faptul ea bolsevicii au

despartit doua procese sociale al exproprierii si al organizarii

noilor forme sociale a caror unitate constitue fondul sodalismului. Luata singura, exproprierea fu In curand intinsa
dela mijloacele de productie la obiectele de consumatie. 0data apucati pe drumul acesta, nu mai era dealt un pas pand
la banditi-mul idealizat in persoana lui Stenka Rasin.
Massele tntelesera foarte usor programul negativ al bolsevismu-

lui:

nici lupta, nici datorii, n'ai cleat s cauti, s iei 0 0.11

inswsti ceia ce poate fi atins; cu alte cuvinte, cum a zis foarte bine

Lenin, n'ai decat sa furl, ceia ce a fost furat". (D. Gavronsky:

Bilantul bolsevismului rus". Berlin 1919, p. 39).

Republica sovietelor a fost de-o logica admirabil, cand, potrivit acestei conceptii, a ridicat un monument lui Stenka Rasin.

Asa sprijina" i predica" bolsevicii noua morall cornw .

nista, fall de care reconstructia socialista. e imposibila. Ei isbutesc numai s mareasca farl incetare demoralizarea masselor
largi ale proletariatului rusesc.
De alminteri, chiar elementele bolsevice idealiste fura speriate de asta.
., Dar nu stiura decat s constate faptul demora.

www.dacoromanica.ro

136

lizarit flea a-i recunoaste pricina, cad daca i-o recunosteau,

insemna sa renunte la tot regimul lor.
In desperare: de cauza, bolsevicii au inceput s caute mijloacele de a inocula masselor morala comunista. Acesti marxisti, acesti revolutionari i inovatori indrazneti n'au gsit iumic altceva deck mijloacele lamentabile cu ajutorul carora
vechia societate cautase s scape de fructele propriilor sale
pacate: tribunalul, inchisoarea, pedeapsa ca moartea. Cu alte
cuvinte: Teroarea.

Spune Lenin in lucrarea sa asupra sarcinelor imediate ale

Republicei sovietelor (p. 47):

,,Tribunalul e un mijloe de educatie cu scopuri disciplinare. Nu
s'a inteles indeajuns acest fapt simplu si evident c foametea si

somajul fiind cea mai mare nenorocire a Rusiei, nu se poate invinge

acest ru prin efort i avant, ci numai printr'o organiza're i o disckplina generala si universala, care s se intind la toate domeniilm4
ca, prin urmare, cel care calca disciplina muncitoreascl in oricare
domeniu economic, se face vinovat de mizeriile foametei i somajului
si ca trebue sd sill sd gdse,sti pe vinovati, sd-Idai in judecata si sd-i
pedepsesti taxa mild".

Mora la comunista, care lipseste proletariatului rus, trebue

sa-i fie impusa prin represalii fara mil. Totusi acestea n'au
fost nici odata un bun mijloc de ridicare a moralei; dimpotriva,
ele-i desavarsesc decadenta. Pedepsele fara mil" constitue up

ru indispensabil al vechiului regim social, care n'ar putea

sa se mentin altfel,
interzis orice masura care
cauta sa creieze o morala mai bung., imbunatatind conditiile
de viata. Dar un regim socialist ii marturiseste singur fall,
mentul, daca nu gaseste, in afara de calea represaliilor fara
mill", o alta cale, pentru a conduce proletariatul la o morale
mai inalta.
c) Dictatura.

In fond, insusi Lenin nu pare el asteapta dela tribunale o

tnaltare considerabill a moralei, cad indata dupd revendicarea acestor tribunale, el emite alta: puterea diciatoriaid sau
nem4ranild pentru fiecare conducAtor de intreprinderi"
(P. 49):
Orice Mare industrie masinista adica insusi isvorul produccere cea mai riguroasa i neconditionatii unitate a vointii... Dar cum poate fi asigurata aceasta unitate
riguroasa a vointii ? Prin subordonarea vointii celor multi, vointi
tiei i temelia socialismului

unuia singur.

www.dacoromanica.ro

137

Data cei cari iau parte la munch' sunt ideal de contienti 0 de

disciplinati, aceasta subordonare poate s aminteasca mai degraba
,conducerea blinda a unui sef de orhestra. Ea poate lua insa formele
aspre ale unei dictaturi, clod disciplina i constiinta ideall lipsesc".
(P. 51).

Pana aici, am admis ca disciplina i constiinta clasei munitoresti erau conditiile prealabile ale maturitdtii proletariatului, fail de care adevdratul socialism nu-i cu putinta. Chiar
Lenin spune in introducerea lucrarii citate (p. 6):

O revolutie ca aceasta nu poate fi realizata cu succes deck cu

conditia unei actiuni istorice independente, flptuite de majoritatea

populatiei i, mai 'nainte de toate de majoritatea muncitorilor".

Dupa ce a confirmat astfel c socialismul nu poate fi de

cat opera, nu a unei minoritati, ci a majorildfil populatiei,
numai mai inainte de toate" i nu exclusiv a muncitorilor",
adica dupd ce a justificat, lara ,voe, democratia, Lenin
continua:

ft

Numai dup ce proletariatul si cei mai saraci haunt vor fi gsit

In ei destull constiinta, forta ideologica, spirit de sacrificiu i perseverenta, nurnai atunci victoria revolutiei socialiste va fi asiguratl".

In asteptare, trebue totusi ca aceasta victorie sa fie asiguratA

prin dictatura tribunalelor si a conducatorilor de intreprinderi:
Revolutia a sfrainat lanturile cele mai vechi, cele mai tari sitele
mai grele, pe cari massele le Induraserl sub knut. Asia era tell. Dar
astazi aceiasi revolutie cere, chiar In interesul socialismului, ca.
massele sa se supuna fara obiectiune :vointii unice, a t4elor carPconduc
I

munca" (P. 52).

Libertatea cucerit ieri

rapit iarasi, cad, tocmai asa e,
masselor le lipseste constiinta, forta ideologica, spiritul de
sacrificiu i perseverenta". Totusi, la pag. 7 se conchide, din
lipsa acestor calitati, la imposibiitatea introducerii socialismului, in timp ce la pag. 52 se cere ca in interesul
muhri", massele -cari nu-s Inca coapte sa se supund fard o1
.biectie" dictatorilor cari conduc industria. Aceste masse se ga-

sesc astfel coborate la un nivel inferior celui pe care-I atinsesera supt regimul capitalist. Erau ele supuse capitalului, dar
eel putin nu fara obiectie.
Totusi, Lenin se mangle 0-0 mingle -i publicul, afirmAnd
cIt aceasta dictatura, contrar regimului productiei capitaliste,
,,e realizata de massele muncitorior i exploatat-ilor" i ca-i
,realizata de organizatii orinduite asa fel ca sa trezeasca i si
www.dacoromanica.ro

138

ridice massele pentru o opera istorica. Aceste organizatii suns

sovietele". (p. 51).
Am aratat deja cum contribue eliminarea i suprimarea oricarei critici la trezirea i ridicarea masselor pentru o opera
istorica". Organizatia sovietista nu schimbd nimic aici. Dar
cum poate fi realizat de organizatia masselor, in vederea unej,
actiuni libere i independente, aceasta dictatura de fier a di-

torva indivizi, fata de supunerea fr obiectie a masselor"

Cel care-i ales de masse, pe care ele pot sa-1 destitue sau sa-I

aleaga din nou, depinde totdeauna de aceste masse si nu poate

face nimic fr aprobarea lor. El poate sfarama rezistenta

unor membri din organizatia care 1-a numit i cari s'ar pune
rau cu majoritatea, dar ar ramAnea repede fr mijloace, daca
ar vrea, lard voia ei, sa-si impuna majoritatii hotaraxile.
IatA de ce dictatura personala i democratia sunt incompatibile. Tot asa-i i pentru democratia sovietista. Lenin afirma, e

adevarat, ca un astfel de mod de a vedea" e mai prejos de

orice critica". Dar energia expresiilor ii tine loc de argumente

puternice, caci atka poate replica:
Dacii nu suntem anarhisti, trebu s admitem necesitatea Statului, adicA a constrdngerii, pentru a trece de la capitalism la socia
iism''. (p. 5o).

Aici, de buna seama ca suntem de acord. Nici democratia nu

exclude constrangerea; dar singurul soi de constrangere pe

care-I admite ea e constangerea majoritatii impusd minoritdfii.
ConstrAngerea indispensabila pentru trecerea dela capitalism

la socialism, e cea pe care majoritatea muncitoare o impune

minoritatii capitaliste. Dar nici vorba nu poate fi de ea in

al doilea stadiu al revolutiei, de care vorbeste Lenin, pentru

ca proletariatul
sfarAmat deja lanturile. Aici e vorba de
constrAngerea pe care cativa indivizi o impun masselor muncsitoresti. Ca acest soi de consirdagere e incompatibil cu democratia, iata ceia ce nu isbutuste Lenin sa distruga; el cauta
sa-si sprijine argumentele pe-o solticarie, pentrucA din constrAngerea pe care marea massa trebue s'o impuna capitali-

pentru a introduce socialismul constrangere care se

potriveste foarte bine cu democratia el scoate incheierea
tilor,

simpla cA orice constrtingere, impusa de oricine, cu intentia de

a introduce socialismul, e compatibila cu democratia, chiar daca.
democratie triseamna atotputernicia indivizilor fata de massa...

www.dacoromanica.ro

139 ,

Lenin conchide:

De aceia, hotarat ca nu-i nici o deosibirg de principiu intro(demo.

ratismul sovietist (adica socialist) si exercitarea unei puteri dictatoriale, de catre indivizi".

Poate sl fie adevArat, dar asta 'nseamna numai ca democratismul sovietist" e un fenomen sugubat, caruia poti sa-1
:suprapui orice putere arbitrark cu conditie numai s'o exerciti in numele socialismului.
Din moment cc lucratorii trebue sa se supuna fan obiectii
efului intreprinderii, acesta nu mai poate fi ales de lucratori,
ci impus de o autoritate supremA. Sfatul (sovietul) intreprin-

derii nu mai are deci nici un amestec. Trebue ca comitetul

central executiv, care numeste pe dictatori, sa fi ajuns el insusi

o putere dictatoriala, ca sovietele sA fi devenit niste fantome
si ca massele reprezentate in aceste soviete sa-si fi pierdut orice

putere reall.

Dupa cum baronul Miinchhausen n'a putut sa ias din mlastini cu ajutorul cozii propriei sale peruci, tot asa o massa

muncitoreasca, lipsita de constiint, de forta ideologica, de

spirit de sacrificiu si de perseverenta", nu-i in stare sa-si
aleaga un dictator care s'o inalte i pe care sa-1 asculte orbeste,
ctind Ii cere actiuni cari necesita aceasta constiinta", aceasta
forta ideologicA", acest spirit de sacrificiu" i aceasta persevetetila".
Si de unde ar veni oare acesti dictatori cari posedi atitoritatea necesark nu numai intelectuall, ci i morall? Orice putere
arbitrark exercitat de un individ sau de o coterie, contine un
,germene de coruptie. Numai caracterele de elita pot sa se apere de aceste consecinti nefaste. Putem oare presupune cii
:toti dictatorii rusi sunt de calitatea aceasta? Lenin afirma cii ei
ctrebue cernuti cu ingrijire:
Noi vrem s ne urmam calea incercand, pe cat se poate, cu chibzuiala i rabdare, sa distingem pe adevaratii organizatori, cu spirit
.cumpatat si cu sims practic, devotati cauzei socialismului i avand
-tiarul de a gruph,
farl zgomot (si chiar in ciuda zgomotului
un mare numar de persoane in cadrele organizatii.a confuziunii)
lor sovietiste, in vederea unei munci constant, unanime si Imetodice.
Numai oameni de-acestia, trecuti prin ciur i prin daemon i cari
sa se fi ridicat dela treburile cele mai simple la cele mai grele, trebue
s5, ocupe posturi cu raspundere, ca conducatori in administratie.
41-42)'.
-Noi ream Invafai Inca lucrul acesia,dar ii 'o,n bleat."

Nu ni se spune ce trebue sa intelegem prin acest noi". E evident cii nu-i vorba de massele ignorante, nedisciplinate

www.dacoromanica.ro

140

incontiente, ci mai degraba de autoritatea suprem a coati-

tetului central executiv. Nici acesta n'a invatat incl" arta

de a alege cum trebue pe indrumatorii muncii nationale. Fa-

gaduete insa c va invata aceasta arta dificila. Dar nu ni

spune cand. Ceia ce-i sigur, e cl astazi alegerea indrumator,

rilor se face intr'un mod foarte nesatisfacator. Aceasta, fiindca
nu numai masselor, ci chiar i conducatorilor ii lipsete maturitatea necesara. Dup expropriere, se observa in clipa
ceperii organizarii c totu-i de invatat, chiar modul cum s s&
faca alegerea administratorilor supremi ai economiei nationale.

d) Coruptia.
Si ce elemente conduc noul regim!
Nici o kniscare populark, proffuncla i puternica nu s'a petrecut int
istorie fr noroi, fr aventurieri si nelegiuiti, fdr1 luclArosi si

de inovatori fr experient; farl zApAceala",

ritilor sefi" de-a se apuca de douzeci de lucruri deodat, ca
gAlagiosi, alipiti

flr absurditti, fAr ifose de prisos, far incercAri din partca dife-

nu ducal la bun sfArsit nici unul". (Lenin Sarcinile imediate" p. 4o)..

E sigur c orice mare m4care populara sufera de aceste

fenomene nefaste; o simtim i noi in Germania. Dar regimut

sovietist din Rusia are caracteristicile lui speciale. Mai intai,

nicaieri inovatorii" nu sunt aa de neexperimentati" ca in

Rusia sovietista. Nici nu se putea altfel. In timpul absolutismului, nu li era ingaduit elementelor progresive sa se familia-

rize cu treburile Statului O. mai ales sa ia parte la guver

nare, la administratia comunala i, de alminteri, la orice opera mai de seam de organizare i de administratie. Toata'

energia revolutionarilor, 0. mai ales a celor mai de sea'rna 4

mai violente elemente, era concentrata in lupta cu paitia .51
in conspiratii clandestine. Nu li se poate imputa lipsa de
experient de care &Aura dovada cand ajunsera dinteodata.
la putere. Dar aceast lips de experienta dovedete Inca odata
cat de putin coapta pentru socialism era Rusia, in momenta

xevolutiei; cu atat mai putin putea fi lnfaptuit socialismul

de massele ignorante i nedisciplinate, cu cat inovatorilor, cari

trebuiau s le arate drumul, le lipsea experienta. Ne con-

vingem.din ce In ce mai mult c educatia masselor i a condu-

catorilor lor, in atmosfera democratiei, e un preambul al socialismului. Nu se poate sa: treci dintr'o saritura, dela ablsolutism la colectivitate socialista.
Pe de alta parte, regimul sovietist se deosebete de celela1t4

www.dacoromanica.ro
lia.--7

141

mari miscari populare prin suprimarea celui mai bun mijloc

de a vedek limpede in jocul aventurierilor, nelegiuitilor, laudarosilor i glagiosilor, prin suprimarea 1iber1dii presei.
Aceste elemente indoelnice au scapat astfel de critica celo;
cari avea o idee precisa despre situatie. Ne mai avand de-a face
deck cu lucratori i soldati ignoranti i cu inovatori" neex-1
'

'

perimentati, ele gasir un teren extrem de priincios. E adevarat ca efii bolsevici au inceput s invete ,sd despart4
grant cel bun de neghina si pe organizatorii cei buni de hoti
si de pacatosi. Dar mai inainte de a invAta" lucrul acesta;
si data fiind starea inapoiata a clasei muncitoare din Rusia,
productia fu ruinata i amenintata cu incetarea complect,
S'a crezut ca raul poate fi indreptat numai prin dictatura
sefilor. A trebuit sa li se incredinteze dictatura, inainte de a
fi facuta selectia necesara. In chipul acesta, actiunea acestei
dictaturi, care numai prin sine insasi
ridica grave obieci
tiuni, nu poate fi deck nefasta. Dupa cum se incepuse prin
expropriere, pentru a nu se ajunge deck mai tarziu la orga-1
nizare, tot asa acum: se numesc intai dictatori i tocmai dupa
aceia se cauta metodele pentru a-i alege.
Aceste sminteli nu puteau fi inlaturate, din moment ce era
vorba ca socialismul sa fie introdus, tinandu-se socoteall numai de dorinta de a-1 infaptul, nu de conditiile reale.
Totusi primejdia care ameninta regimul sovietist nu sta numai in belsugul de .aventurieri i de pacatosi", pe care nu-i
mai poate distinge si a caror critica e imposibild. E tot asa:
de amenintat prin faptul cit si-a instreinat cele mai solide elemente din inteligenta", superioare moraliceste i intelectualiceste. In starea actuala a productiei, socialismul nu poate fi
infaptuit fara concursul intelectualilor. CAVA vreme se marginea la propaganda, cata vreme era vorba numai de a da
proletariatului o idee limpede despre rolul sau in societate
si despre insarcinarea lui istorica, socialismul n'avea nevoe de

intelectuali academiciani de origina burgheza sau autodidacti

iesiti din proletariat deck pentru a-i desvolta i a-i vulgariza teoriile. Atunci trebuia calitate, nu cantitate.

Astazi, cand intram inteo epoca de infaptuire practica a

socialismului, e cu totul altfel. Productia i Statul capitalist nu

pot exista fart concursul numeroaselor forte stintificeste ins
truite, muncitoare i sigure; ele sunt tot asa de necesare pro4
ductiei socialiste i Statului guvernat de clasa muncitoreasca.
Socialismul nu-i posibil fitrit aceste forte i, cu atAt mai
putin, impotriva acestor forte.

www.dacoromanica.ro

142

Pentru a participa- in mod -practic Id flurirea socialismului,

stud de loc nevoe, cum ii pentru desvoltarea i propagarea teoriei socialiste, s te dai cu trup i suflet cauzei emancipdrii,

omenirii. Dar trebue ca cel putin o parte insemnatd din intelectuali s fie convins de posibiitatea si de caracterul bine-

achtor al productiei socialiste, fief ca, dandu-si .sprijinul,

sa-si sacrifice intelectul. Chiar in domeniul lucrului manual nici

o productie calificatd. nu sufere constrangere, cu atat mai

mult in domeniul muncii intelectuale.

Una din conditiile prealabile ale productiei socialiste, conditie care trebue s fie realizat intr'o societate coapt pentru

e ca intelectualii s nu se Indoiasch de posibi-

socialism

litattea itfptuirii socialismului i. sd fie gata, de indatd ce acesta va avea la spate puterea necesarl, s ia parte la opera sa
de construire.

Importantul rol al intelectualilor n'a fost recunoscut dela inceput de bolsevici, cari s'au slujit numai de fortele oarbe ale
soldatilor, taranilor i muncitorilor dela orase.
Grosul intelectualilor a fost ostil bolevicior, chiar dela inceput; printre ei au fost i intelectualii socialisti care-si dedeau
seama cd Rusia nu era coapta pentru socializarea irnediata si
integrall, asa cum o voiau bolevicii. Altii, cari nici nu se Ondeau la lucrurile acestea, s'au indepartat de bolsevici, vazand
relele tratamente la cari era supus intelectualul. Acesta fu
gonit din uzina pe care lucratorii voiau s'o facd s mearga
numai prin fortele ler. Intelectualului i se luard drepturile
politice, fiindca atotputernicia sfaturilor muncitoresti, in realitate, nu admitea la vot decal pe lucratorii manuali. El RI
expropriat i lipsit de toate mijloacele de existentd civilizatd.
Iar la urma urmei fu condamnat la munca silnica si la foamete.

La inceput, bo4evicii au crezut cd. pot sh se lipseasca 'de

intelectuali, de profesionisti". Tarismul fusese de parere ca
orice general era in stare, bird nici o pregatire speciala, sa
indeplineasca orice slujba in Stat. Republica sovietelor imprumuta dela tarism, printre alte lucruri, i aceasta conceptie, cu
singura diferenth ca ea inlocul pe generali prin proletari. Teoreticianii bolsevismului denumira aceasta: evolujia socialis-

mului dela stiint la actiune". Ar fi putut fi numita mai

degraba: evolutia socialismului dela stiinta la diletantism".

Cum se intampla mewu in Republica sovietelor, care se lasa

condus't de dorintl, nu de e conceptie precis a faptelor reale,

s'a ajuns incet incet, dupa ce copilul cazuse in fantana,

sh se priceapa ce era necesar, i s'a cautat s se astupe fan-

www.dacoromanica.ro

143

tana, adica sa se atraga intelectualii la alta rnunca, nu la

cea fortata, la rnunca care le convenia, pe care o cunosteau.

Interectualii cari intrau In slujba guvernului nu mai erau priviti ca burgheji, tratati i maltratati ca atare. Furl pusi in:
rAndul populatiei active" care munceste productiv" i util",
nu mai furl expropriati i capatara un venit suficient.
Dar cum cei mai multi dintre acesti intelectuali fuseser'l
siliti sa slujeasca guvernul nu din convingere, '6 de teamal
mizeriei si a relelor tratamente, se intelege c munca lor 714
fu in realitate nici foarte productiva, nici foarte utilds
Despre aceasta, se plange Trotchi, de pilda, in expunerea lui
deja citata Munca, disciplina, etc.":
Cea dinti perioadd. a Yuptei impotriva sabotajuluiqintelectualilorl
a constat in faptul, ci noi am distrus fard mill organizatiile sabotorilor. Era necesar si, prin urmare, just. Acorn, intro perioadd In care
puterea sovietelor e asiguratd, lupta impotriva sabotajului trebue
dust in asa chip ca sabotorii de ien, sa fie transformati in servitoxi,
in executori, in indrumdtori tehnici, peste tot unde cere ordinea cea
noda". (p. 13, 14).

Astfel Trotchi crede ca strivirea ,nemiloasl" a intelectuali-

lor e mijlocul necesar i prin urmare drept" cu 'ajutoru3

caruia acesti intelectuali trebuesc facuti servitorii i indrumatorii socializarii.

Ceiace urmeazA, o spune chiar el, numai decat:

Am supriMat sabotajul si am maturat cu o maturd de fier pe cei

mai multi dintre vechii functionari. Inlocuitorii acestor vechi fungionari nu s'au ardtat cd-s de mina bull 355 nid o =glutei de lad.ministratie. Pe deoparte aceste posturi furl ocupate de tovardsii din
partid, cari erau obicinuiti cu munca clandestind i fiicuserd Koala
revolutiei; ei furl cele mai bune elemente, lupttorii cei mai curati;
cei mai putin interesati. Pe de altA parte venird i oameni de carierd,
intriganti si ratati, cad n'aveau ocupatie sub vechiul regim. Simtindu-se nevoia do a atrage dintr'o data zeci de nii deWoi lucatori calificati, nu-i de mirare duck numerosi
borfasi isbutird sd se strecoare
. in porii noului regim.
Trebue s addugarri ca multi tovardsi, cari lucreazd in diferite
slujbe i institutii, mai pe urma, nu se viidesc a fi capabili de o muncl

organicd, creatoare i asidud. La fiecare pas intalnim tovarasi de

acestia Mai ales printre bolsevicii din Octombrie, in ministerii, unde

lucreazd patrucinci ore, pe 'ndelete, intrun moment in care toat

situatia noastr cere o muncd deosebit de intensd, care sl fie facuti
nu cu teamd, ci cu constinta datoriei'% (p. 18-19).

Aceasta fu consecinta necesara'", nici de fel insa just", a

unei politici care cauta sa-i catige pe intelectuali, nu prin
convingere, ci cu lovituri de picior.

www.dacoromanica.ro

144

IndatI dupa aceia, se trecu la un alt mijloc cu care sa se

obtina o tauncl mai intens. Comuna din 1871 taiase lefurile
ridicate ale functionarilor Statului, fixandu-le la cel mult 6000

de franci pe an. Republica sovietelor a voit s fac la fel.

Numai el n'a reusit. Si aioi a trebuit s dea inapoi. Lenin oserva relativ la aceasta:

Acum trebue s recurgem la vechiul mijloc burge i s. fncuvinlam sd pldtim toart4 scamp, serviciile celor mai inalti functionari
burgheii... E evident, c aceast misur e un compromis, o abatere
de la principiile Comunei din Paris si a oricArei puteri proletare...
E evident c aceasti mAsurA inseamniInteun anumit domeniu si

Ora la un oarecare grad nu numai oprirea ofensivei impotriva

capitalului ci si un pas Inapoi, flail de puterea socialistA a Isovi.. etelor". (Sarcinile imediate alce puterii sovietiste" p. 19).

.
Dar, zice Lenin, nu se putea face nimic altceva. Si are dreptate. Ridicarea salariilor tine de doua consideratiuni.

Cu cat o intreprindere e mai mare i cu cat lucratorii sal

sunt mai numerosi, cu atat ii mai insemnat toate celelalte
conditii fund egale totalul plus-valorii pe care o produce
aceasta intreprindere. Deca pn lucrator produce 5 marci de
plus-valoare pe zi, o intreprindere cu 100 de lucritori va
produce soo de marci pe zi, o intreprindere cu 1000 de lucratori, 5000 de marci.
Cu cat o intreprindere-i mai vast, cu atat organizarea si
conducerea ei e mai grea, cu atat mai rare sunt fortele cari
o pot indestula, dar i mijloacele de cari dispun proprietarii sau proprietarul, pentru a cumplrk serviciile acestor forte
de elita, sunt i ele mai insemnate. In masura In care se
intind marile Intreprinderi, se urea i salariile celor cari le
conduc, i aceste salarii ating cateodatI cifre exorbitante;
Chiar Statul trebue sa tina seama de aceast imprejurare.
Daca, respectiv, el nu urea' lefurile functionarilor sal superiori,

trebue sa se astepte ca ei sa-i fie rapiti de industria privata.

Cel putin acei dintre ei cari au o valoare oarecare si nu se
;
,

multumesc cu sinecure. In chipul acesta, Statul saraceste intetectualiceste, i acesta-i unul din motivele pentru care el nu

poate de multe ori sa tie piept concurentii private.

Daca. Comuna ar fi durat i marea industrie de supt regimul
sau s'ar fi desvoltat pe calea capitalista, In loc de( a fi soda-

lizata (ceiace era cu putinta) maximum de lefuri fixat la

6000 de franci n'ar fi putut fi mentinut. Decretul din 2 april

vadeste caracterul mic burghez al industriei parisiene din
aceastl epoca. Dar oglindeste i caracterul dezinteresat al
www.dacoromanica.ro
ko.

145

membrilor Comunei. Am vorbit deja de exemplul bine cunoscut

al ministrului de finante Jourde.
Totusi, in Rusia sovietista e absolut imposibil ca concurenta

unei mari industrii particulare, viguroas i infloritoare, s.

isbuteascli s urce lefurile specialistior eminenti. Caci aceasta,
industrie e ori expropriata ori ruinat i nu-i mai raporteaza
proprietarului particular plus-valoare. Numai la un lucru pot

servl lefurile ridicate: sa invinga sila pe care o au cei mai

bine inzestrati dintre intelectuali ca sa serveasca Republica Sovietelor i sa-i atragi la noul regim. Cm convingerea n'are
trecere i imboldul foametei nu isbuteste sa stimuleze o ac-

tivitate extraordinark nu ramine deck sa se cumpere oameni, ref Actmd, fie i numai pentru ei, condiliile de existentA
caPitalist.

Vedern acum cari sunt elementele alese pentru a conduce

productia socialist in Republica sovietelor. Pe deoparte, cativa

vechi conspiratori, militanti onesti de-o cinste ireprosabill,

dar inovatori neexperimentati" and Ii vorba de afaceri.

Pe de alta, numerosi intelectuali cari se pun in slujba noului

guvern impotriva convingerii lor, ofi din ambitie cum s'ar
fi pus si in slujba oricarui alt guvern, ori fiindca se tern de
fodmete si de violente, ori in sfarsit fiindca-s ispititi de salarii
ridicate. Acestia nu-s, chiar Trotchi o mArturiseste, elemente
de mana 'nai". Chiar dacA au cateva cunostinti, e sigur c
nu-s din cei solizi. Cei dintre ei can mbin aria morall cu cu-

noasterea afacerilor, sunt adevarati corbi albi.

Unor elemente de teapa aceasta
incredintata o putere
dictatorialk cAreia lucrtorii sunt tinuti sl-i dea ascultare fara
murmur". Or, puterea nemarginita are totdeauna nazuinta de
a-i strica chiar pe cei mai buni. In cazul de fat, ea se gAseste
de multe ori in manile unor oarneni stricati mai dinainte. In
knizeria generali si in tirnp ce toatA lumea-i expropriat,
acesti oameni strang in mnile lor elementele unui nou capitalism. Clci productia negustoreasca isi cata de drum si
trebue s dainuiasca, fiindcA economia ruralk ca economic privatk e o productie negustoreascA si ea domina intreaga viata.

Pe de alta parte, agricultura da un prisos din ce in ce mai

rnic. Republica sovietelor, la sate, dl toata puterea taranilor
saraci,

cari au asa de putin pamnt, hick nu li amine

nimic de vanzare. Taranii mai chiaburi trebue sa fie deposedati fArA plata de tot prisosul, care trebue virsat in depozi,
tele Statului. Fapte de acestea, daca se pot petrece, nu se intfimpla deck odat. In anul urmAtor, taranul cheabur are s'a.
Terorism

10

I Cons

www.dacoromanica.ro

146

se fereasca sa mai produca mai mult deck Ii trebue. In chipul

acesta, venitul agriculturei scade. Si prisosul pe care taranul
oricum tot il produce, ii ascuns si-i dat numai pe furis
speculatorilor.

In acelas limp, industria se opreste i heltuelile Statului

nu pot fi acoperite deck printr'o emisiune nestavilit de hArtie-

monedl. AceastA stare de lucruri da nastere, ca in timpul

Revolutiei franceze i ca in acest Moment, desi intr'o masural
mai mica, in Germania, la specula, agiotaj, acaparare. Prea
de vreme a fost lepadata forma superioara a capitalismului,
acea care desfasur o mare productivitate de munca i creiazA
bazele materiale ale unei existente superioare pentru masse,
si asta, pentru a fi lasate sa renasca, cu toata stralucirea, formele parazite cele mai inapoiate ale acestui capitalism.
Bine 'nteles, guvernul sovietelor, ca i guvernul Teroarei in
Franca, cauta sa' stapaneasca aceste urgii, starpind speculantii,
traficantii clandestini, acaparatorii. Pe atunci acestia erki ghilotinati, astazi e moda impuscarilor. Nici una, nici alta nu-s
bune. Singurul rezultat, astazi ca i n 1793, e acesta: riscul
prin care trece acest capital nelegiuit fiind mai mare, se maresc in aceiasi proportie bacsisurile, pe cari le cer i capata '
dela victimele lor imprudente dictatorii cei noi. Si aceastat
prilejueste i inceputul unor noi averi cari se ingramadesc.
Cei cari vor s tie cum se lasa platita noua biurocra,tie ruseasca, n'au deck sa consulte cartea lui Gavronsky Bilantul ,
bolsevismului", in care mai multe pagini, incepand dela a '18-a,

sunt pline de exemple de aceste sfantueli. Cum s fie sta-

paniti acesti noi dictatori, carora massele muncitoresti ii sunt

date pe maul fail obiectiune" ?

Ca si pentru educatia morala a masselor, pentru educatia
sefilor guvernul sovietist cunoaste numai. un mijloc

teroarea

tribunalelor. Daca dictatura proletariatului e subordonata organizatorior" sai, dictatura organizatorilor, la randul ei, e
supusa tribunalelor.
Pentru a combate contra-revolutia, specula si abuzurile",
s'a creiat o retea de tribunale revolutionare, de comisii extraordinare care judeca cum le vine la socoteala pe toti cei cari le
sunt denuntati
impusca dup bunul plac pe toti cei cari
nu li convin: pe orice speculant sau negustor clandestin ce le
cade In mana, ca i pe orice functionar sovietist care-i ajuta
pe acesti speculanti. Dar tribunalele nu se multumesc numai
cu acestia; ele se agata totodata de orice critica onesta fAcuta
acestei teribile economii sucite. Supt numele colectiv de con-

www.dacoromanica.ro

In

147

\-

trarevolutie" se intelege orice fel de opozi/ie, pcntru orice

motiv si de ori unde ar veal, orke mijloc ar intrebuinta, orice
scop ar unman'.

Din nenorocire, nici aceast justitie sumara nu-i de ajuns.

De multe ori, militantii bolsevici onesti constat cu spaima
el aceste comisiuni extraordinare, ultima speranta de insanatosire a revolutiei, sunt i ele corupte. Gavronsky citeazI
(p. 61) acest strigat de spaima din Jurnalul saptamanal al
Comisiei Extraordinare":
.
Din toate partite ni vine stirea c elemente nu numai nedenine, ci
chiar criminale, caut s se strecoare in comisiile provinciale i
mai ales cantonale".

Gavronsky mai constata (p. 62) c aceste incercAri sunt

cilteodata incoronate de succes. latA o mArturisire scoasa

dintr'un articol din Vointa muncitoreascA", organ central al

comunismului revolutionar, din io octombrie 1918:
Toat lumea-si aduce aminte, ca uncle soviete locale au fost cu

adevarat terorizate de extraordinari". Se facea cu ocazia aceasta o

selectie naturala: cele mai bune elemente rnifineau in soviete, in
timp ce in comisiile extraordinare se IngrAmadeau aventurieri cari
puteau fi oricAnd ademeniti la orice soi de talhrie".

Aa dar, ca incheiere, metoda bolscvista nu lasA si ramana

nimic din programul reinoirii omenirei prin socialism,afara
de cativa militanti onesti, in mijlocul unui flux de ignoranta,

de coruptie si de desperare, care se urcI din cc in ce

ameninta cu inecul.

si-i

e) Evolutia bolevismului.
Multi frevolutionari occidentali scot cu trufie in evidenta fap-

tul ci bolsevismul se mentine de atata vreme la crm i ca

ramane in exterior nesdruncinat, in momentul in care sunt
scrise aceste linil. Iar cei cari-1 critica i-ar fi prezis totuA, bluer
dela inceputul domniei, o apropiata prabusire.
Aceasta prAbusire s'ar fi intamplat de mult timp, daca bol-

*evicii ar fi rAmas credinciosi programului lor. Ei nu s'au

mentinut deck cednd punct cu punct, pentru a ajunge ha
urma urmei la contrariul a ceia ce-si puseserd in minte sa
Infaptuiasca.

Pentru a ajunge la putere si-au lepAdat principiile democratice. Pentru a se mentine la putere au fAcut la fel cu principiile
socialiste. S'au intarit ca indivizi, sacrificanduli principille

vadindu-se astfel a fi adevarati oportunisti. Pana acum,

www.dacoromanica.ro

148

bolsevismul a triumfat in Rusia, dar socialismul a suferit o

kfraugere.
,N'avem decal s examinam formele sociale cari fatal s'au
aesvoltat supt regimul bolsevist, de indata ce s'au aplicat
metodele bolseviste. SI rezumam repede ceia ce-am expus
pang aici.
In actuala Rusie bolsevist, gasim o clas taraneasca bazata
pe proprietatea privata nemarginit i pe o productie casnica
inchis. Aceasta clas duce o viata aparte, LaoS legatura or

ganica cu industria ora.eneasca. Orasele ne mai producand

marfuri de prisos pentru sate, acestea inceteaza treptat-treptat
de a mai trimite la oras, de buna voe i pe cal legale, producte
agricole. Urmeaza de aici, pe deoparte, rechizitii fortate, jefuiri fard despagubiri, iar pe de alta, un trafic clandestin si
ilegal care ia din oras, pentru a le duce la tail ultimele ka-

masiti de produse industriale, gramadite mai dinainte.

De cand cu impartirea marilor proprietati fonciare, bolsevismul nu mai are nimic de dat parathion Simpatia pe care li-o
inspira se schimba in ura; ura impotriva lucratorului din orase
care nu munceste, care nu mai furnizeaza marfuri agriculturii;
ura importiva guvernantilor cari trimit in sate soldati, pentru
a rechizitiona productele; dispret pentru speculantii i neguta.".
torii din orase cari cauti, prin tot felul de tombinatii fraudur
loase, sa-i smulga taranului agoniseala lui.
.
-

Alaturi de acest sistem mic-burghez dela tard, in oras se

ridica o societate care pretinde ca-i socialist. Ea a voit s
desfiinteze deosebirile de clas. A inceput prin a injosl si a
nimici clasele de sus si a ajuns la o noul societate de clase,
la trei clase
Cea de jos cuprincle pe fostii burgheji", capitalisti, mici..

burgheji i intelectuali de cei cari-s potrivnici regimului. Lip-.

sill de toate drepturile politice, despoiati de toate mijloacele

de existenta, ei sunt din timp in timp siliti s. faca rnuncile cele
mai respingatoare, pentru a priml in schimb o hrana jalnic
de neindestulatoare, sau mai degraba niste adevarate portii
de foamete. Iadul in care traesc acesti robi nu poate fi cornparat de cat cu cele mai hidoase fenomene pe cari le-a produs
vreodata capitalismul. Creiarea acestui iad e actul de violenta
propriu bolsevismului, primul sau pas important spre desrobirea omenirei.

Clasa mijlocie e alcatuit din lucratori salariati. Politiceste

ei sunt privilegiati. Dupa litera constitutiei numai ei, in orase,
se bucura de drepturile electorale, de libertatea presei si a Aso-

..
www.dacoromanica.ro

149

ciatiei. Pot sa-si aleaga mestesugul i sunt platiti bine pentra

munca lor, pe care ei inii i-o reglementeaza. Sau, mai degraba, asa a fost, caci din ce in ce-i mai evident ca, dat fiind

nivelul marei masse a salariatilor rust industria e 'n pericul

din ce in ce mai mult.
Pentru ca industria sa fie salvata, a trebuit sa se suprapuna.
lucratorilor o nota clasa de functionari, care puse stapanirp
treptat-treptat pe puterea reall i facu niste inchipuiri din
libertatile lucratorilor. Asta, fireste c s'a 'ntamplat nu fled
impotrivire din partea lucratorilor, cu atat mai mult cu cat
ruina general a industriei 0 a transporturilor, ca i distanta
din ce in ce mai mare dintre sate 0 orase, faceau ca situatia
acestora sa fie din ce in ce mai desperata din punct de vedere
al aprovizionarii, asa ca salariile cele mai ridicate nu-i mai
ajunsera lucratorului pentru hrana.
Diverse le categorii de lucratori, una dup alta, 10 pierdeau
admiratia pentru bolsevici, dar opozitia lor ramanea neorganizata, imprastiata i ignorantl, in fata rndurilor stranse
ale unei biurocratii relativ bine instruite. Lucratorii nu isbutira.
sa se ridice impotriva-ei.
Puterea absoluta a sfaturilor muncitoresti se desvolt astfel

intr.'o putere absolut a unei noi biurocratii, in parte using.

din aceste sfaturi, in parte numita de ele 0 in parte impus..
Aceast biurocratie rePrezinta, dintre cele trei clase orasanesti,
clasa superioara, noua clasa stapanitoare, care se constitue supt
egida vechilor idealisti i militanti comunisti.
Absolutismul Cinului" (grad) vechei biurocratii iese din nou

la iveala sut o scoarta nota, dar, dup cum am vazut, nici

de cum mai bung.. Si din el si alaturi de el, incoltesc, prin apucaturi hotarat criminale, germenii unui nou capitalism, cu.
mult inferior capitalismului industrial din trecut.
A disparut numai marea proprietate fonciara i feodal..
Pentru asta conditiile necesare erau coapte in Rusia. Nu erau.
ins5 coapte pentru desfiintarea capitalismului. Acestaii serbeaza deci invierea, i Inca supt niste forme mai grele i mai
dureroase pentru proletariat, ca cele vechi.
Capitalismul privat, in loc de formele superioare ale industrici,

imbracl formele cele mai pacatoase 0 mai abjecte

ale camertului clandestin 0 ale speculatiilor financiare. Capita-

lisnul industrial, din privat, a devenit capitalism de Stat. 0dinioara, biurocratia Statului i oea a 'capitalului privat pastrau
una fata de cealaltd, o atitudine critica, ba chiar du.rnAnoasa..

www.dacoromanica.ro

150
.

LucrAtorul avea atunci norocul sd fie bine cand cu una, cnd

,cu cealaltd.

Astdzi biurocratia Statului si a capitalului nu-s deosebite:

acesta-i rezultatul final al marei transformdri socialiste infdptuite de bolsevism. Asta 'nseamnd despotismul cel mai impiltor pe care 1-a clinoscut vreodatd Rusia. Inlocuirea demo' cratiei prin dominatia arbitrard a sfaturilor muncitoresti, cari
trebuiau sd exproprieze pe expropriatori, duse astfel la dornimatia arbitrard a unei noi biurocratii s,i. reduse democratia la
inchipuire, c1iar pentru lucratori, fiincicd acestia cad in robia,
economicd cea mai mare din cdte au avut vreodatd de suferit.
in acelas timp, pierderea libertdtii lor nu-i compensata de o

imbundtAtire a traiului. E adevdrat cA noua dictaturd eco-

nomica functioneazd ceva mai bine ca anarhia economicd, care

a preccdat-o si care ar fi dus mai repede la catastrofa tiara.

Totusi acest sfAxsit e intArziat, nu inldturat, prin dictaturd,

-cAci noua biurocratie nici ea nu organizeazd viata economicd.

PAnd la ce punct functionarea noului aparat c nesatisflcii-

toare, se vede din strigAtul -de spaima al comisarului tapro-

viziondrii Krasin, publicat de curdnd de Pravda". lard ce

.
decreteath el:
I. Administratia actuala a cailor ferate,
.

ca si dificultAtile

objective creiate de cei cinci ani de rlzboiu, au adus transporturile

intr'o stare de ruinil totalA care se apropie de impotmolirea defini-

xiviri a tuturor cAilor de comunicatie.

2. Acest dezastru trebue atribuit nu numai formelor de organizatie
ki metodelor de administratie gresite, nu numai productivitAtii
.rnicsorate a personalului, ci i deselor schimbAri de forme si organe
administrative-

3.Sarcina pe care o avem de indeplinit e restabilirea transporturilor, ca s putem cel putin s nu murim de foame si! sl asigurAm
industriei combustibilul i materiile prime, si aceasth sarcinh nu
poate fi indeplinita deck printr'un efort eroic al tuturor fortelor din

-transporturi.

4. Aceasth muncl trebue efectuatA de indatl, nici un ceas n'avem

de pierdut, cad merged spre ruina tuturor cuceririlor revolutiei.

5.Administratia colectivA, In realitate iresponsabill, trebue sl cedeze locul principiului administratiei individuale, care d putinta unel
mai maxi responsabilitAti: toti, dela acar pAra la membrii organului
colectiv trebue sl se conformeze instructiilor mele, cu credintl si
intocmai asa cum spun eu. Reformele trebuiesc abrogate i, peste
-tot unde-i cu putinta, sl se restabileascA starea de lucruri anterioara,
s se restabileascA i sI se sprijine vechiul aparat tehnic, si In centre
pe hail.

6. Introducerea muncii cu acordul e o necesitate-.

Krasin c unul din rarii organizatori de seamd si de talent ai

zuvernului sovietelor, cu practicd IndelungatA i instruit. Si

www.dacoromanica.ro

151

cei dela caile ferate constituiau elita lucratorilor rusi; ina ede
pe timpul tarismului isi injghebaserg o buna organizatie
dadusera dovada de o pare inteligenta. Si iata ce s'a 'ntainplat
si cu ei I

Instructiile pe cari le-ati cetit arata Isimurit a nu mimai

consecintele rasboiului sunt, cum se spune adesea, singurele
cauze ale situatiei jalnice. Ele au agravat numai aceasta situatie. Pricina ruinei tuturor cuceririlor revolutiei" e lipsa.
de pregatire.
.t.t
Pentru a salva revolutia, trebue numai deal sa se abroge
reformele, sa se restabileasca vechea -stare de lucruri 5i vechiul aparat tehnic", cu alte cuvinte: sa se suprime revolutia sistemulai pentru ca oamenii revolutiei s fie salvati.
Se 'ntelege dela sine ca acest decret nu-i va schimba pe oamenii chemati a-I realiza, cum n'au facut-o nici decretele anI

terioare.
Ca

i vechiul capitalism, acest nou comunism" singur Ii

formeaza groparii. Dar vechiul capitalism nu-i forma numai pe

ei, el dedea nastere si la Lnoi i viguroase forte de productie 7nateriala, cari ingAduiau groparilor s creieze forme noi 5i

superioare de via, pentru a inlocul pe cele cari mureau.

Comunismul, in starea actuala a Rusiei, ruineaza toate fortele de productie pe cari le gaseste. Groparii lui nu vor putek

trece la forme superioare de ..via; ei vor incepe totul dela,

capt si in forme barbare din nou revenite.

Un astfel de regim se poate mentine,

ilia de azi pe

maine, numai daca se sprijina pe puternice mijloace de constrangere, pe o armata care sa-1 asculte orbeste. Bolsevicii si-aa

creiat aceasta annat i,. pentru a se mentine, si-au calcat

Inca odata principiile. Ei ii incepusera campania, sal-al-nand

ma5inria Statului", cu aparatul sa'at miitar i biurocraticAcest scop odata atins, s'au vazut siliti de nevoia de conservare, sa-si faureasca din nou un aparat analog.
Bolsevicii ajunsera la putere proclamand disolvarea armateil
cu ajutorul sfaturilor de soldati, cari numeau
destituiau
pe ofiteri dupa plac i le dIdeau ascultare and aveau poft.
_

Sfaturile de soldati, alaturi de sfaturile de muncitori, erau

alfa si omega politicei bolseviste. Lor trebuia sil le apartink

toata puterea.
A doua zi dupa succes, lucrurileji schimbara infatisarea..
De indata ce bolsevicii se isbir de-o opozitie, avura nevoe
de-o armata care sa lupte i sa fie cu totul la ordinele lor, nu
;

www.dacoromanica.ro

152

.de-o armata care sa se imprastie sau in care fiecare bata

lion sa lucreze de capul lui.
La inceput, entuziasmul a putut foarte bine sa inloctriasca

ascultarea pasiva. Dar ce era de facut cand entuziasmul Incrtorilor incepu s dispara, and voluntarii incepurd sa se
Tareasc din ce in ce i and unitati izolate dadura semne Stie
nesupunere? In industrie, productia democrat are nevoe de
anumite conditii materiale si morale. 0 armata chemata s
desfasure o fort combativa, prin insasi esenta ei exclude democratia. Rasboiul a fost totdeauna mormntul democratiei.
Tot asa-i i rasboiul civil, daca dureaza multa vreme. In mod
necesar, bolsevismul a dat nastere rasboiului civil si tot ash
de necesar a dus la desfiintarea sfaturilor de soldati. Dictatura
:bolsevista a facut o umbra din sfaturile muncitoresti, pentruca!

a suprimat realegerile si a inlaturat din ele orice opozitie,

Cat despre sfaturile de soldati, le-a luat toate functiunile importante i printre altele, i dreptul de a-si alege ofiterii. Acestia sunt, ca si in trecut, numiti de guvern. Si cum voluntariatul nu indestula, s'a recurs, ca i inainte de bolsevism, 1Fa
recrutarea fortata. Asta fu un nou prilej de conflicte intre populatie i guvern. De aici, numerease rezmerite taranesti, cari
necesit o noua sporire a armatei. Dezertari in mass se proue zilnic i stint combatute prin executii in massa.

L'Humanit" din 29 mai 1919 publica un raport foarte

favorabil bolsevicilor, bazat pe observatii i marturisiri oculare

culese din Rusia, supt titlul: Principiile comuniste i aplicarea

lor". La sffirsit se gaseste urmatorul pasaj:

_Armata rosie e opera Antantei. Guvernul bolsevist s'a declarat

de multe ori, antimilitarist. Poporul rus, asa de pacinic, urAste
rIsboiul Stahl, ca si eri, ca intotdeauna. El se irnpotriviste cuanverunare, and ti vorba de recrutare. In armata rosie, sunt tot atfitea
-dezertAri cite erau,si in armata tarului. Se intAmpl ca un regiment

sa n'ajungd la locuLdestinat, pentru ic tori oarnen,11 i se imprSstie pe

-drum".

Acesta-i mai degraba un mod original al armatei rosii de a-si

manifesta entuziasmul pentru principiile bolsevistel

Daca ne tinem de fapte, fara a cauta sa le facem apologia,

se va vedea c i in domeniul militar se ivesc din nou vechile
forme tariste, numai ca-s ceva mai inruttite, c5.6 rani xuili
tarism, desi trambiteaza principii antimilitariste, desfasura Mad.
nici o indoiala mai multa energie decal cel vechlu.
Sunt aceleasi conditii care, cand cu rnarea Revolutie Fran-

crib, pregatisePa transformarea Republicei in Imperiu na-

www.dacoromanica.ro

13.

153

poleonian. Dar Lenin nu-i destinat s'o sfarseasca ca un Napoleon rus. Bonaparte din Corsica castigase inimile Frantujilor,
purtand victorios n toata Europa drapelele Frantei. Asta-i
multumea pe unii, cand vedeau ca principiile Revolutiei cuceresc Europa; altii aveau poate o multumite si mai mare, cand
vedeau armatele franceze jefuind Europa si imbogatind Franta
cu prazile lor.
Rusia-i tare numai n rasboiul defensiv. Aceleasi dificultati
de transport, cari opresc o armata cotropitoare, impiedeca
propriile sale armate sa treaca victorios granitele. Si Lenin ar
fi voit cu draga inim s poarte prin Europa drapelele victorioase ale Revolutiei, dar n'are noroc. Militarismul revolutionar
al bolsevicilor nu va imbogatl Rusia; pentru ea, el nu poate,
devenl deck un nou isvor de mizerie. In acest moment indus-

tria ruseasca, atata cata este, lucreaza numai pentru armata;

nu pentru productie. Comunismul rus a devenit, supt toate raporturile, socialism de cazarma.
Insuccesul economic, si deci 5i cel moral, al metodei bolseviste, e inevitabil. N'ar putea fi ascuns decat daca s'ar termina cu o infrangere militara.
Nici o revolutie mondiala, nici un ajutor din afara nu ar putea impiedeca falimentul economic al metodei bolseviste. Da-

toria socialismului european fail de comunism" e cu totul

alta: el trebue sa, vegheze ca catastrofi moral a unei anumite
metode socialiste sa nu devina catastrofa socialismalui in general, ca s se faca o distinctie precis intre aceasta metod
5i metoda marxista i ca aceast distinctie sa fie limpede inSati5ata constiintei masselor. Presa socialista radicala intelegefoarte rat' interesele revolutiei sociale, cand crede el le serfveste, predicand masselor identitatea bolsevismului cu a socialismului i mentinandu-le in ideia di forma actuala a republicei
sovietiste, pentru ca desfasura steagul puterii muncitorilor i.
al socialismului, ii reprezinta adevarata realizare.

f) Teroarea.
Fireste ca desvoltarea pe care am indicat-o, nu era rezultatul vointii bolsevicilor. Dimpotriva, acest rezultat a fost cu
totul altfel de cum au voit ei, i bolsevicii au cautat sal se fereasca de el prin toate mijloacele, dar au ajuns Ia aceiasi reteta

de care s'a servit regimul lor inca dela inceput: la violenta,

violenta arbitrara a unui dictator, impotriva canna cea mai
mica critica nu-i ingaduita. Regimul teroarei devenl urmarea
www.dacoromanica.ro

:f

154
.

inevitabila a.metodelor comuniste. El ii incercarea desperatl

de a li oprl consecintele.
i.
Dintre fenomenele nscute de bolevism, teroarea, care
incepe cu suprimarea libertatii presei i ii gsete punctul culminant in executiile in massa, e desigur cel mai isbitor i mai
respingator, cel care starneste cea mai mare ura impotriva bolsevicilor. Si totusi, acesta nu-i decat destinul lor tragic, nu

crima lor, pe cat se poate, in general, in fata unui-fenomen

istoric asa de insemnat, sa se vorbeasca de culpabilitate, care,
in fond, nu poate fi nici odata decat personal. Cel care vrea
si rezolve ehestiunea culpabilittii trebue s examineze calcarea preceptelor morale de indivizi, pentru cii vointa, precis
vorbind, 1111 poate fi decal individual& 0 multime, o clasa, o

ndtie nu poate voi, in realitate Ii lipseste pentru asta organul necesar i nici nu poate pacatui. 0 multime sau o organizatie poate lucrd de comun acord, dar molivele fiecaruia
dintre agenti pot fi foarte diferite. Totusi, motivele determina
culpabilitatea morall.

Negresit, motivele bolsevicilor au fost cele mai bune. La

inceputul domniei lor, ei s'au aratat plini de acel idealism
umanitar, care isvorate din situatia de clasa a proletariatului.
Primul lor decret fu desfiintarea pedepsei cu moartea. i cu
toate acestea, claca vrem sii vorbim de culpabilitate, ea dateaza
tocmai din epoca acestui decret, cand bolsevicii hotarara, pentru a hu pierde puterea, sa ;se abata dela principiile democratiei
si ale materialismului istoric, in numele carora hiptasera cu

inversunare zeci de ani. Culpabilitatea lor dateaza din momentul in care, ca i bakunistii spanioli din 1873, proclarnara
emanciparea imediata si totala a clasei muncitoresti", fara
a tine seama de starea inapoiatai a Rusiei,
i democratia ,recuzaridu-se", ei statornicira, pentru a-i ajunge scopul pro:clamat, propria lor dictaturi supt firma dictaturii proletariatului.

In acest punct li se poate cauta culpabilitatea". Din moment ce-o apucaseri pe aceasta cale, nu se mai puteau feri
de teroare. Ideia unei adevarate dictaturi pacinice, fara violenta, e o iluzie.
Tribunalele revolutionare i comisiile extraordinare devenira
armele teroarei. i made si altele au facut prapad, fara; a !mai
pune la socoteala expeditiile de represalii militare, ale caror
victime sunt nenumarate, Numarul victimelor comisiilor extra-

ordinare va rimne pentru totdeauna greu de stabilit. El se

ridica la cateva mii. Calculul cel mai cumpatat cB. cifra de
6000. Dupa alii ar fi vorba de indoitul sau chiar de intreitut
www.dacoromanica.ro

155
-4

acestei cifre. Trebue sa mai adaugam i foarte multe victime inchise arbitrar, maltratate sau chinuite pan' la moarte.
Aprtorii bolsevismului ne spun el i adversarii Iui, garzile albe finlandeze, baronii baltici, generalii i amiralii'contra,
revolutionari i aristi fac la fel. Dar un furt e justificat prin.
faptul ca mai sunt i alti hoti?
Ceilalti, cel putin, nu-si batjocuresc principiile, cand sacri-flea dupd cheful lor vieti omenesti, pentru a se mentine la
putere; bolevicii, dimpotriva, nu pot s'o fac decat calcand
in picioare principiul respectului vietii omenesti, pe care ei
singuri 1-au trambitat, in numele caruia ei se ridicasera i cu
ajutorul caruia se justificau. Nu-i combatem noi oare pe toti
acesti baroni i generali tocmai fiindca n'au pus nici un pre:

pe vietile omenesti, cari n'au fost pentru ei deck un mij-

loc de a-si ajunge scopurile de dominatie?

Se spune, e adevrat, ca tocmai in scop se cede diferenta..
Un scop inalt ar justifica mijlocul pe care scopurile josnice ale
guvernantilor 1-ar face criminal. Totusi scopul nu justifica orice
mijloc, ci numai pe acel care se potriveste cu acest scop. lin..
mijloc contrar scopului nu-i consfintit de acesta. Dupa cum.
existenta nu poate fi aparata, sacrificand totodata ceia ce-i face
senzul i scopul,
tot asa nu se poate lupta in numele princi-piilor, calcandu-le. Intentia cea build poate fi o scuza pentru.:
cei cari se servesc de mijloace rele, dar aceste niijloace sant
cu atat mai condamnabile, cu cat paguba pe care o pricinuesc
c mai mare.
Nici scopul teroarei bolseviste nu poate fi scutit de imputari.

Datoria sa imediata e sa mentina la putere aparatul de do-

minatie militara i biurocratica, pe care 1-au creiat

Pentru a isbutl, ar trebul sa se inceapa prin a se combate

coruptia chiar in interiorul acestui aparat.

In Pravda din i april 1919, profesorul Dukelski a cerut ca:
bolsevismul i institutiile sale oficiale sa fie curatate de par-

veniti, de banditi si de aventurieri, cari s'au alipit de co-

minima pentrti a-1 exploata cu intentii criminale. Lenin rdspunse

Autorul scrisorii, cere ca sl ne curttn partidul de aventurieri,

.5i de banditicerere Intemeiat, pe care noi am emis-o de muLti

vreme si pe care o realizdtn. Noi ii Impu,scdm t vom continua. scl-t

impu,scdm. pe banditi i pe aventurieri. Dar pentru ca aceasta curt-tire, sal meargl mai repede 5i mai cu temei, avem nevoe (de ajutorul
intelectualilor sinceri, can st nu fact parte din nici kin partid".
Impu5carea asta a ajuns alfa si omega intelepciunii adtni-

nistrative a comuni5tilor. Totusi nu cere Lenin intelectualilor:

www.dacoromanica.ro

156

s ajute la starpirea acestor banditi si aventurieri? Si in acelaS

timp el ii lipseste tocmai pe acesti intelectuali de unicul mijloc

cu ajutorul caruia ei ar putea s'o faca: de libertatea presei.

Numai libertatea nemrginita a presei ar putea sa-i infraneze
pe acesti banditi i aventurieri cari, fatal, intovrsesc orice
putere absoluta si necontrolata i pe cari absenta libertatii
presei II face mai indrzneti.

Cu toate acestea, presa ruseasca se gseste exclnsiV in

manile acelorasi institutii oficiale, in cari se cuibresc aventurierii i banditii. $i atunci ce garantii mai poseda Lenin car
acesti banditi i aventurieri nu se strecoar in tribunalele revolutionare i 'n comisiile extraordinare si nu se slujesc de

ele pentru a impusca pe intelectualii sinceri, fara partid",

cari ar putea sa descopere taina?

Dar tocmai comisiile extraordinare pentru combaterea coruptiei au puterea cea mai absoluta i nu-s supuse nici unui
control, adica lucreaza in conditii cari favorizeaza cel mai mult
oruptia. Tribunalul revolutionar din 1793 avea e putere arbitrara ne mai auzita. Garantiile legale ale acuzatilor erau neinsemnate. Dar cel putin functiona in vazul lumii, un oarecare
control al actelor sale era deci cu putinta. Comisiile extraordinare ale republicei sovietelor functioneaza In taina, fra nici
o garantie legala pentru acuzati. Nici nu-i absolut necesar sa),
li se ia depozktia, a martorilor si mai putin. 0 simpl denuntare. o simpla banuiala Ii de ajuns pentru a fi condamnati
la moarte.
Aceast deplorabila stare de lucruri lu asa de mari dimen-

siuni, in cat se lua hotararea s fie imbunatatita. Se hotari

ca comisiile sa nu mai poata ordona executii fara anchet Si
fara verdict. Dar arbitrarul e asa de strns legat de dictatura,
in cat una nu poate fi suprimata flea cealalt. Cea mai buna
'hotarare e anulat, de indat ce admite o exceptie in caz de
complot vadit contra- revolutionar". Cu asta se & frau liber
executiilor arbitrare. $i chiar daca s'ar respecta,litera hota.rarii, ea nu-i ocroteste de cat pe talhari i pe banditi, nu pe
intelectualii sinceri, etc", prin interventia carora s'ar curatl
instituiile oficiale. Dar chiar curtirea", nu-i tot o contrarevolutie" ?

Cele mai mici manifestri de nemultumire risca s atraga

aceleasi pedepse ca i banditismul. $i acest risc nu-i de loc indulcit de influente contrarii, cad ele tin de un domeniu la care
comunistii onesti i banditii sunt deopotriva de interesati. -$i

www.dacoromanica.ro

157

unii i alii sunt de acord pentru. a impiedeca orice critica; a regimuiui savietist; nu poate fi deci vorba de indulcire.

Asifel, Comisia Extraordinara Panrusa pentru combaterea

contra-revolutiei si a abuzurilor a declarat de curand:
O serie de rAscoale cari au isbucnit in ultimul timp dovedesc ca.'

laurii lui Krasnov nu.i ls si doarma: pe social4tii-revolutianari

din stAnga i pe mensevici.
ToatA activitatea . lor tinde exclusiv la descompunerea armatei
noastre (Briansk, Samara, Smolensk) la zdIrnicirea industriei
(Petrograd, Tula) a transporturilor si a aproviziondrii noastre

(greva celor de la clile ferate).

Comisia extraordinarl panrusl declar prin prezenta ca tut va face
nici o deoseblre Intre gArzile albe ale trupelor lui Krasnov l gArzile
albe ale mensevicilor si socialistilor-revolutionari din stdnga.

Pedeapsa Comisiei extraordinare Ii va atinge cu aceiasi asprime 5i

pe unii i pe altii.

Social 4tii revolutionari din stanga i mensevicii arestati vor fl

pAstrati ca ostateci, iar soarta lor va depinde de atitudinea partidelor
lor. IscAlit: Presedintele Comislei extraordinare panruse.
F. Dzerjinski.
(Extras dinizvestia" comitetului executiv central panrus, No. 59,
din i Marte 1919).
.
1!

Asa dar, daca se ivesc semne de descompunere in armata,

dacA nemultumirea creste printre lucratorii industriali i cei
dela caile ferate, sunt inchisi efii socialistilor ne-bolsevici,
pentru a fi impuscati la cel inai Ink semn de opozitie proletara.
Doborfirea proletariatului nemultumit acesta-i scopul sublim
care trebue s sfinteasca in Rusia un mijloc tot asa de criminal
ca i asasinatele in massa. Acest mijloc nu poate schimba in
succes esecul economic al bolsevismului.

Singurul rezultat va fi ca prabusirea bolsevismului are sa

fie intampinata de massele din Rusia, nu cum, a fost Intmpipinata de intregul proletariat socialist caderea celei de-a doua
Comune din Paris, ci mai degraba cum, a fost caderea lui Ro-

bespierre, la. 9 thermidor, de catre intreaga Francie: ca o

mantuire de o grea impilare, nu ca o infrangere resirntita cu

o adanca durere.

g) Perspectivele Republicei sovietelor.

Guvernul lui Lenin e amenintat de un 9 thermidor. Dar se

poate intAmpla i altfel. Istoria nu reincepe. Un guvern care

urmareste un scop inaccesibil poate sa ajunga la doua rezultate: sfirseste prin a fi rasturnat, daca-si mentine programul,
si cade cu el; poate sa se intareascl, daca-si modifica programul si la sfarsit renunta la el. In privinta opera, rezultatu-i

www.dacoromanica.ro

158

acelas in amandouli cazurile: falimentul. Dar pentru personaNagle partase nu-i acelas lucru, daca-si conserv puterea sau
daca, cazute din marirea lor, ajung., pe mina dusmanilor
furiosi.

Robespierre aril la 9 thermidor. Dar nu toti jacobinii avura

aceiasi soarta. Unii dintre ei s'au ridicat la o mare inaltime,
adaptandu-se cu intelepciune imprejurarilor. Insusi Napoleon
simpatizase cu oamenii Teroarei i fusese 'n prietenie cu cei
doi frati Robespierre. Sora lor Maria spunea mai tarziu:
Bonaparte era un republican; voi spune chiar cl era de partea,

Montagnarzilor... Admiratia lui pentru fratele meu mai mare,

prietenia lui pentru fratele, rneu cel mai mic i poate i simpatia pe
care i-o inspirase nenorocirea mea, mi-au adus" supt Consulat o pensie

de 3600 de franci".
(Citat de J.H. Rose, Napoleon I, Stuttgart, 1906, I-p. so).
Nu numai indivizii, ci i partide intregi pot sa se schimbc si

sa ias cu sanatate dintr'o situatie imposibil, ba chiar s

devina puternice i respectate. Nu-i cu neputinta ca falimentul
experientelor comuniste in Rusia st transforme bolsevismul Ii
sa-1 mentie ca partid de guvernamant. Inceputul ii i facut.

Ca Piste adevarali politiciani realisti, bolsevicii, in cursul dominatiei lor, au desvoltat foarte mult arta de a se adapta imprejurarilor. Ei au fost la inceput aparatorii convinsi ai Adunarii

Nationale, aleasa pe baza votului universal si egal, si au suprimat-o de indata ce s'a pus deacurmezisul drumului lor..
Au fost adversarii convinsi ai pedepsei cu moartea si au exer-

citat o putere sangeroasa. Dupa ce au renuntat la democratismul Statului, au fost adeptii infocati ai democratismului in
sanul proletariatului. Renunta ins si la el, ca s puna in loc
.dictatura personald. Au desfiintat sistemul contractelor de
munch si 1-au introdus din nou. Si-au luat insarcinarea, la incepund domniei lor, s distruga aparatul biurocratic al vechiului Stat. Au pus un altul in loc. Au ajuns la putere
,

distrugand disciplina in armata si la urma chiar armata,

Au creiat o noua arrnata sever disciplinata. Au voit sa niveleze clasele r au creiat noi distinctiuni intre clasc, o clasa
inferioara proletariatului; din acesta au facut o clas privileIegiata i i-au suprapus o nou clas care poseda ceIe mai pari
venituri i cele mai mari privilegii. La tara, au voit sa-i Inge-

nunche pe taranii bogati i sa nu dea drepturi politice decaltAranilor saraci. Din nou ins le-au dat drepturi taranilor bogati. Au inceput printr'o expropriere nemiloasa a capitalului
acum sunt dispusi, pentru a capat ajutorul lor sa dea pe

www.dacoromanica.ro

169

mana capitalistilor americani bogatiile naturale din jumatate

din Rusia i sa favorizeze in toate chipurile capitalul strein:
Corespondentul de razboiu francez, Ludovic Naudeau, a pu-

blicat in Temps" intervievul sau cu Lenin in care acesta expune printre altele, urmatoarele intentii favorabile fall de
capital:
,

Noi recunoastem cu sinceritate c trebue si plitim doband 5. la.

imprumuturile factite in afar si, in lips de numerar, vorn plAtl cu
griu, petrol si cu tot felul de materii prime can, negresit nu ne vor
lipsi, de indat ce'vom putea lucra aproape norniar
Mai suntem hotriti, daca vorn cAdea Ia invoiall printr'o idiscutie
prealabil, sA acordam concesii de pAduri si mine puterilor Antantei,
numai cu conditia ca principiile esentiale ale Rusiei sovietiste, st
fie respectate. Mai mult Inca., worn consimti chiar, lava placere, e
adevArat, dar cu resemnare, ca s cedrn parti din teritoriul
chiului imperiu rus puterilor Antantei. Stim c capitalistii englezl,
japonezi i americans doresc din inirn astfel de cesiuni".

Intervievurile nu sunt niste documente pe care poti jura.

Dar aceste intentiuni ale Republicei sovietelor sunt intarite de

multe alte marturisiri, demne de incredere. Ele dau dovada

de un puternic simt al realittilor,;dar, mai inseamn i renunta-

rea la programul comunist, a carei realizare se indeparteaza

simtitor, din moment ce o bucata din Rusia e data in arencla
capitalistilor streini pentru un rstimp de 8o de ani.
S'a isprdvit, deci, cu comunismul, ca mijloc de emancipare
imediata a proletariatului rus; acum, rmane numai de stiut
daca guvernu/ lui Lenin va anunta cu fatarnicie esecul metodelor comuniste si se va intari, sau dac o forta contrarevolu,
tionara nu va rsturna acest guvern, proclarnAndu-1 cu brutalitate falit.
Am fi preferat cea dintai eventualitate calea pe care bol-sevismul s'ar intoarce constient pe terenul evolutionismului
marxist, care stie ca nu se poate sari peste fazele normale
ale desvoltarii istorice. Ar fi calea cea mai putin dureroasa si
cea mai de folos pentru proletariatul international. Din ne .
fericire, istoria lumii nu merge dupa dorintele noastre.
Pacatul de moarte al bolsevismului e zdrobirea democratiei
printr'o putere dictatoriala, care nu poate fi conceputa deck ca
un regim absolut de violenta al unui individ sau a unei mici organizatii solid cladita.
.
Cu dictatura-i ca i cu rasboiul, i cei cari, supt inraurirea
model rusesti, se joaca acum cu ideia de dictatura, fr ca s'o

fi meditat de-a fir a par, ar putek sa-si dea seaml de ea, prirind ce se petrece in Germania. Usor poti da nastere dicta,

www.dacoromanica.ro

s.

'

160

turii, ca i rasboiului, din moment ce ai in maul puterea Statului; dar odath ce apuci pe aceast cale, nu poti s'o sfarsesti
nici cu una nici cu celhlalt, dupa voe. Te gaseti in dilema:

invingi sau s'o sfarsesti cu o catastrofa.

Rusia are absoluta nevoe de ajutorul capitalului strein. Republica sovietelor nu-1 va putea obtine far Adunarea Naticvnala i libertatea presei. Nu pentru c capitalitii ar fi nite
idealiti democratici. Ei n'au ovait sa imprumute miliarde
tarismului. Dar in afaceri n'au nici o incredere intr'un guvern
revolutionar, se indoesc de statornicia lui, din moment ce
nu-i criticat in presh i, in chip vadit, n'are la spate majori.

tatea populatiei.
Guvernul sovietist va voi oare i va ti s acorde libertatea
presei i sh convoace o Constituanth?

Multi bolsevici afirma ca nu s'ar teme nici de una nici de

cealalt. Dar atunci de ce nu consimt? Pentru ce dispretuesci
un mijloc pe care daca 1-ar intrebuinta, si-ar sporl enormiorta
morala i increderea? In prefata la Programul Comunistilor"
al lui Bukharin, pe care am citat-o deja, jse spune:
Dupl Kautsky i C-ie, o revolutie are dreptul sa-si dicteze bur.
-

gheziei vointa,dar in acelas timp trebue sA-i dea i acestia putinja

sa-si arate dorintele cu ajutorul libertAtii presei si a unei adunri
constituante. AceastA revendicare spirituall a unui postulant de
meserie, care nu se sinchiseste s capete dreptate dupa ce d& petitia
in mana cui trebue, ar puted, in abstracto, sa fie realizald fdrd ca
revolufia s pdgubeascd. Dar o revolutie e tocmai un rsboiu civil
si clasele cari lupt cu tunuri i rnitraliere, n'au te face cu un duel deelocventia a la Homer. Revolufia nu discoid cu du.rnzanli, ii sfdramd.contra-revolufla face la fel i amAndou5: vor sti sA .4nlAture invinuirea,
ca n'au tinut seama de ordinea de zi a Reichstagului german". (p. 23).
.

Aceasta justificare a celor mai sangeroase infamii, in cari

intr i. infamiile contra-revolutiei, dach o comparam cu ceiace

spune autorul despre revolutie ceva mai sus (p. XVIII), e cu

atat mai impresionant:

Revolutia socialista e un lung proces care incepe cu detronarea

clasei capitaliste si nu sfArseste deal dupa ce transform& regimut
capitalist intr'o comunitate muncitoreascA. Acest proces va necesith :
in fiecare tara cel putin durata unei generatii si acest rAstimp 'te
tocmai perioada dictaturii proletariatului, perioada In care proletariatul va continua s rAstoarne clasa capitalist& cu o mAnA, iar cealaltA mina ii va rAmAne liberA pentru reconstructia socialistA".

Deci revolutia-i tot una cu rasboiul civil, un rasboi far&

crutare, in care un partid ii sfarama pe celdlalt, dei far
www.dacoromanica.ro

161

victorie durabila, fiindca acest plicut proccs necesita cI

putin durata unei generatii".

Un oribil rasboiu civil facut cu mitraliere si gaze asfixiante,
care trebue srt pustiiasca o tart mult mai cumplit de curn:.;a:
facut odinioara rasboiul de Treizeci de ani, care prapadeste

norodul, care-si acsentuiaza brutalitatea pant la o barbaric

salbateca i sleieste cu desavarsire isvoarele productiei, acesta ar fi drumul spre elabararea formelor de existentt

superioara", drumUl socialismului!

Aceasta coneeptie spirituara" a 'revolutiei sociale, negresit
L

ca nu aPartine unui postulant de meserie", ci unui revolutionar chemat, in ochii caruia insurectia-i tot una cu revolutia
a caruia viata nu mai are nici un Dumnezeu, clack revolutia
imbraca formele democratiei, nu ale rasboiului civil.
Totusi un lucru e sigur: nu-s deck aceste douii posibilitati:
democratia sau rasboiul civil. Cel care renunta la una, trebue
st fie gata pentru cealalta. Dictatura isbuteste mai bine rand
gaseste o populatie lipsita de ocupatie i amortitii, cel mai
prost material omenesc pentru construirea unei societati socialiste. Cum n'avem 'decat aceasta alternativa: democratic sau
rasboiu civil, eu conchid ca daca socialismul nu-i inert cu
putinta pe baze democratice, daca majoritatea populatiei ii
c

potrivnica, asta insernna cit nu i-a verrit inca ceasul; in ,

timp ce bolsevismul crede dl socialismul ar trebui sa fie impus, peste tot, majoritatii de catre o minoritate i cit asta n'ar
fi cu putinta decat pri dictatura i rasboiu civil.
Bolsevismul simte ca 'fare de partea lui decat minoritatea
poporului, ceia ce explicit de ce se opune cu atata incapatanare democratiei, afirmand in acelas timp ,ca ea n'ar putea

pagubi revolutier.
Dacat ar fi crezut cit are la spate majoritatea, n'ar fi avut

nevoe sa renunte la democratic, chiar dada', ar considera lupta

cu tunurile i nritralierile ca singura cu adevarat revolutionara.

Insasi aceasta lupta le-ar fi fost mai usoara, cum le-a fost
Parisienior revolutionari din 1793 ,daca,ar fi avut la spate o
Conventie revolutionara.

Bolsevicii n'ar avea majoritatea. Clad ajunsera la-guvern

crau in culmea puterii asupra masselor, soldatilor si a unei
marl parti: din taranime. Si totusi, nici atunci nu cutezara sa
apeleze la votul universal. In loc de a proroga Constituanta
si de a decreta noi alegeri, ei au disolvat-o.
De atunci, dusmania impotriva bolsevismului a crescut din
zi in zi, si in aceiasi masUra crestea mania adeptilor sai imTeroriirn i Comuni0u.

www.dacoromanica.ro

Ii

16g

potriva intregei presc ne oficiale, dupa cum o dovedesc cXcluderea opozitiei socialiste 'din sovicte si introducerea tcroarei.

In aceste condiii, abia de-i cu putinta stabilirea unei dictaturi, pentru a revenl treptat-treptat la democratie. Pkin4 acum ,toate incercarile de soiul acesta reNcle au fost zadarnir
cite. Pentru a se mentine, bolsevicii sunt gata sii acorde
toate concesiile posibile biurocratiei, militarismului, capitalis-

mului. Dar o concesie facuta democratiei li se pare a sinu-,

cidere. Totusi numai asa s'ar pune caplet rsboiului civil si
s'ar indrumh Rusia pe calea uriei imbunatatiri economice si a
unei evolutii fructoase, spre forme de existent superioare.
Lipsa de democratie e ruina Rusiei. Demoeratia c ruina

Sfarsitul se vede. N'are sa fie exact cum a fost

9 thermidor, dar cred c. nici mare deosebire n'are sa fie.

h) Perspectivele revolutiei mondiale.

Nici bolsevicii nu prea cred in victoria lor final. Totusi ei
tsi pun toata nadejdea inteo,ancora de salware. Dach, Rusia
inceteaza de a mai fi poporul ales al revolutiei, revolufia mondial!, va trebui sa fie Messia care va mntui poporul rus.

Dar-oare ce-i aceia revolutie mondiala ? 0 putem concepe in

doul chipuri. Pe deoparte, supt acest nume se poate inte-

lege un avant al ideii socialiste in lumea intreaga, intovarasit

de o intarire simultana a proletariatului si de un antagonisni
de clase mereu crescand, un avant care, in lumea Intreaga,
si faca din socialism forta motrice, care va determina din ce
in ce mai mult viata tuturor Statelor. Pe de alta. pa'rte, /revo-

lutia mondiala poate fi inteleasa ca o tulburare a lumii, in

intelesul bolsevist: cucerirea puterii politice de catre proletariat in toate Statele marl cucerire foarte apropiata, fiindca
alminteri aceasta Revolutie nu va mai putea mntui Republica
sovietelor rusesti, introducerea regimului sovietist integral,
suprimarea tuturor drepturilor politice pentru elementele necomuniste, dictatura partidului comunist, deslantuirea rasboaelor civile, timp de-o generatie.
In acest scop, se face o propaganda activa. Ea nu va isbutl
sa provoace o revolutie mondiala in intelesul bOlsevist. Totusi,
daca ar putea astiga o influen ta. reala in Europa occidentala,

ea ar putea serios s iuteasta revolutia mondiala in cellalt

inteles al cuvntului.
Caci sarcina principalh a apostolior revolutiei mondiale in
r

www.dacoromanica.ro

163

intelesul rusesc; e sd deslantue o luptd fratricid intre pro,letari. Nascut dela inceput dintro sciziune a pa rtidului, ajuns

la putere prin lupta impotirva celorlalte partide socialister

din tara lui, bolsevisrnul cauta sa se mentie in Rusia cu ajutorul rasboiucui civil, din care face un rdsboiu fratricid.
Ca mijloc suprem pentru pastrarea putcrii, cauta, in plus, ,
sa bage vrajba in toate celelalte partide socialiste cari au ramas inca unite in masura in care ei n'au o majoritate bolsevista. Acesta-i rolul celci de-a treia Internationale". Prin
ace4t mijloc cautd ea sa aducd revolutia mondiala. Asta nu-i
o pornire, o rdutate, ci esenta insasi a bolsevisrnului, care-i
dttmanul formelor superioare de viata", pregatite" deia iii
Europa Occidentala.
In Europa occidentald, democratia nu-i de ieri, de alaltderi,
ca in Rusia, ci a fost cucerita printr'o serie de revolutii,

prin lupte de veacuri, s'a amestecat chiar cu sangele mass0-,

ror. E cu desayarsire imposibil sd privezi de drepturi po-

litice clase intregi sociale. In Franta taranul e o putere care nu

poatc fi dispretuita i care vegheaza cu inima stransa asupra

proprietatii private. Tot asa i burghezia, in Franta i rnai

mult Inca in Anglia, e o clasa obicinuita cu lupta. Negresit,
proletariatul c mai slab in Rusia decal in Europa Occidentalk, dar si mai slabd-i burghezia Imperiului rus.
Acolo, cum .ii de alminteri in toate tarile cu o puternica
autocratic militant, burghezia a fost crescutd in teamd slugarnicd fata de Stat i intr'o incredere oarbd in protectia lui.
De aceia-i asa de jalnic liberalismul acestor taxi. Prabusirea
puterii Statului, darimarea cettuii militare, trecerea puterii
Statului in manile proletariatului, au insptimantat ash de
tare burghezia, neobicinuitt s poarte singurd o lupta politica
energica, trick ea se prabusi cu totuI i, fall impotrivire, lisa
terenul in manile dumanului.
In Europa occidentald, clasele de jos, printeo lupta de mai
multe veacuri i an facut i propria lor educatie i educatia
claselor de sus. Acestea au invtat sit respecte proletariatui
ci s'au perfectionat in arta de a-i preveni atacurile prin con.-

evitand astfel catastrofele. lar in tdrile anglo-saxone,

burglezia de multa vrerne a invtat sit iasa :din incurcatura,
fr o puternica armata permanenta, si a mai invdtat, i faid
de Stat i fata de proletariat, sa nu se increada de cat in propriile sale forte 0 nu se last uor doborata la pamnt cand o
ameninta vreo prirnejdie.
Thrile acestea au iesit victorioase din rdsboiu. Rdsboiul nu
le-a corupt i descompus armatele, cum s'a intamplat cu putecesii,

www.dacoromanica.ro

164.

rile centrale i cu Rusia. In Europa OriAtalii, in momentuI

disolutiei armatei, soldatii, din orice clasa sociala, devenira
elementele tulburArii. Forta lor puternica poate grabl revolutia,

dar poate lucra i in asa chip ca factori revolutionari prea

slabi sii ajunga la putere i sa se gaseasca in fata unor probleme, peste puterile lor. Asemenea forta nu exist 'in Virile
invingAtorilor. Acolo socialismul nu Va cuceri puterea deck
cand va fi destul de puternic pentru a castigh, in cadrele democratiei, suprematia asupra celorlalte particle; el n'are deci
nici un motiv de a se lepada de democratic; tocmai elementele
superioare vor fi acelea cari nu vor consimtl sa inlocuiasca de-

mocratia prin dictatura, care, de fapt, duce totdeauna Ia o

dictatura personala.
E adevarat cit printre socia1itii francezi simpatiile bolseviste sunt foarte puternice in acest moment *). Dar ele provin
numai dintr'o opozitie foarte justificata, fAcuta tuturor incercarilor propriului lor guvern capitalist, care vrea sa rastoarne
cu forta guVernul socialist dintr'o tar streina. Unii mai cred

cA metodele bolseviste s'ar potrivi Rusici, dar nu cauta sit

introduch aceleasi metode in Franca. Pe de alta parte, tradiliile insurectioniste ale lui Blanqui i cele antiparlamentare
ale lui Proudhon n'au disparut inch' cu totul; aceste data ele-

mente adverse, amestecate curios cu sindicalismul, au reniscut

iarasi. Pe ele se poate prinde bolsevismul.
Dar e cu desavarsire imposibil ca el sii cAstige tot proletariatul din Franta si mai ales pe cel din Anglia si America. In

aceste tari, progresul bolsevismului ar putea numai sa desparta proletariatul i tocmai intr'un moment in care el are

de dat mari lupte decisive, din 'care nu poate iesl victorios deck
ditch' ajunge la cea mai mare unitate. Asa ca, propaganda bolsevista pentru revolutia mondialA, dupa cum am mai spus-o,
nu poate sit faca sa isbucneasca aceasta revolutie care, in rea-

litate, se pregateste. Propaganda bolsevista nu poate dc cat

s'o compromita.
Inch 'de pe acum, comunismul, cu tendintele lui de sciziune,
prirncjdueste revolutia in Germania. Inainte de rasboiu, social-

democratia germana erh partidul socialist cel mai tare din

lume. Straus unith pe terenul unei singure conceptii social;
era pe punctul de ta castigh majoritatea populatiei, pentruca
isbutise sit cAstige pe lucratorul catolic care urmase drapelul
centrului. Din moment cc aveh majoritatea de partea ei, lupta
*) De .Sigur, in vara anului 1919, cand a scris autorul cartea. Dc
atunci lucrurile s'au schimbat mutt.
.

:c

www.dacoromanica.ro

165

pentru democratic, mai ales lupta electora1 in Prnsia, se

schimba inteo lupta pentru puterea politica. Odata cu victoria,
puterea politica ar fi dat cele mai frumoase fructe, daca tinem
seama de bogatiile sporite i ingramadite 'de capitalismul
german, cari ingaduiau sa se imburaitteasca simtitor i cat
mai repede situatia masselor.

Rasboiul mondial a lama tabula rasa cu aceste bogatii.

Pacea gaseste Germania intr'o situatie desperat care indatuit

pentru moment posibilitatea unui trai mai bun pentru masse,
oricare ar fi forma de productie care va invinge. Dar acelas
rasboiu mondial aducand prabusirea i disolutia armatei, a
facut ca social-democratia sa ajunga la putere nu prin sporirea
peropriei sale puteri, ci prin falimentul adversarilor sai, i intr'un Moment in care ea insaki ef simtitor slabit prin diviziunea pc care rasboiul mondial o produsese in randurile lei.
Daca social-democratia voia sa se afirme ca- partid de guverniimant, trebuia numai deck sa se uneasca. Ar fi foSt cu
atat mai malt de asteptat aceasta unire, canna de moment, cu

cat cauza diviziunii atitudinea fata de rsboiu

disparuse

odata cu rasboiul.
Din nenorocire, dela intronarea Republicei sovietelor, propaganda bolsevista introdusese in cercurile socialiste din Germania un nou punct de neintelegere. Aceasta propaganda voia

ca partidul nostru sa renunte le revendicarile esentiale ale

democratiei, pentru a face din dictatura sovietelor muncitoresti

a' forma de Stat. Ca sit se mascheze faptul ca. se parasea in
chipul acesta o revendicare inseparabila de insasi esenta partidului nostru, bolsevicii nu se mai numira social-democrati.

Ei isi luari numele de comunisti, dupa cat se pare pentru a

reveni astfel la adevaratul -marxism, expus in manifestul comunist. Ei uitau ca Marx si Engels, dupa ce scrisesera catre
sfarsitul anuiui 1847 dcest manifest, publicara atev luni
mai tarziu Nom Gazet a Rinului" (Neue Rheinische Zetlung), intitulita si Organ al Democratiei". Asta dovedeste cat
de putin opus era in ochii lor democratia comunismului.
Opunandu-se democratiei dictatura, s'a nascut in Germania,

alaturi de ccle doua partide socialiste pc care le gasise revolutia, un al treilea partid, cel al colnunistilor; faptul acesta
a introdus in politica celor doua partide in fiinti vrajba i.
nesiguranta;, el a deslantuit la independenti puternice ten.
dinte bolseviste si la o parte din socialistii din dreapta o reactiune impotriva acestor tendinti. Aceasta reactiune la randul

sau, a mers prea departe ,pana la o apropiere de partidele

www.dacoromanica.ro

166

burgheze, de care soCialistii majoritari se apropiasera dej.t

intr'o oarecare masura prin politica lor de uniune sacra in
timpul rasboiului. Revolutia din 9 noenibrie pusese caplt acestei coalitii cu burghezia, pentru a face loc unei conlucrari
cu independentiK Din nefericire asta n'a tiriut multA
Tot asa de putin ca si in 'Europa Occidentala, in Germania

cuvantuj de ordine: dictatura, nu poate aduce o adevarata

dictatura trainica, activa, creatoare, care sa se ntincla asupra
intregei tart. Populatia e prea inaintata pentru asta. Toate
incercarile elementelor proletare izolate de a introna iictatura, nu pot obtine decat un succes trecator Si local, iar ca
.

rezultat general: agravarea ruinei politice i economice a Statului i tendinte spre o dictatura militara contra-revorutionara.
Dar nici aceasta nu poate ajunge la o putere durabila i generald. Impotriva lucrtorilor, Germania nu mai poate fi guvernata cum se cade. Ingramadirea soldatilor lui Noske la Berlin, inversuharea lor crucla la Miinchen, nu dovedesc forta dic-

tatoriala a guvernului, ci neputinta sa in fata spiritelor pc

cari le-a invocat i cari, la randul lor, sunt destul de puternice

pentru a faptui acte de cruda razbunare, ,dar nu pentru, a

guverna Statul numai prin ele insile.

Tendintele spre dictatufa stanga sau dreapta pot duce nu

la o adevarata dictatura, ci la anarhie si la mina complecta,
iar acestea, cand toata productia c oprit si toate mijloacele
de exiStenta sleite, ne impun canibalismul ca forma superioara
de viata", elaborata pe aceasta cale.
Si chiar inainte de a ajunge asa de departe, toate incercarile

de a intrbduce didtatura pot da nastere, printre alte urmari,

la o inasprire i o brutalitate mai mare a luptelor politice
economice, pot sporl numrul victimelor si face imposibila
.

mice actiune creatoare i pozitiva. Aceasta se potriveste tot asa

de bine regimului sAngeros al lui Noske ca i dictaturii sovietelor.

In acest moment se predica o dictatura .care, ar fi de scurta

durata i s'ar exercith fara violente. E, cea mai primejdioasa
iluzie. Intr'o tara in care toate clasele s'au trezit deja la viata
politica activa, nici un partid dornic de a exercita dictatura hu
s'ar putek lipsi de viplenta. Oricat de impaciuitoare i-ar fi intentiile, oricat de mare i-ar fi dorinta de a intrebuinta dictatura

numai in scopul de a capt forta necesara pentru o opera

pozitiva, de indata ce un partid va inaugura regimul dicta
turii, din toate atribUtele nu-i va ramane altceva nimic dealt
violenta.

www.dacoromanica.ro
ir

167

Numai democratia, in acest moment desconsiderata teoretic

de stinga: i practic de dreapta socialista, ofera mijlocul

prin care sa se inlature violeina si s se ajunga la o munca.
pozitiva. Singura Adunare'a Nationall nu-i Inca democratia. Dar e sigur c nici o democratic nu-i'cu putinta, fara

o reprezentanta populara, icsit din vot universal i egal.

Singura institutie care astazi mai poate, intr'o oarecare masura sa mantue Statul, nu-i nici Sfaturile muncitoresti, nici un
guvern dictatorial, ci o Aannare Nationala care s reprezinte
toate partile trii.
Negresit, actuala Constituanta germana are o infatisare

putin imbucuratoare, dar oare cine i-a ales majoritatea? Nu

populatia laborioas", aceiasi care va trebul sa aleaga sfa-

turile muncitoresti, daca sistemul acestora va triumfa ? Scaunele

social-dcmocratiei independente nu formeaza nici o zecime din
Adunarea Nationala. Totusi, clasele muncitoare alcatuesc noua
zecimi din natie.

Sfaturile muncitoresti, numai daca rePrezinta exclusiv Pe

lucratorii salariati din marea industrie, au o infatisare esential diferit de Adunarea Nationala. Ca atare, ele pot forma
un element de progres in politica i sunt indispensabile pentru socializare, dar nu pot, ele singure, sa inlocuiasca Adunarea Nationala. Cu cat se largeste sistemul sfaturilor trecand
dincolo de randurile lucratorilor din marea industrie, cu
cat se intinde asupra intregei populatii muncitoare, cu atat
organul sau central trebue s se apropie, prin inssi esenta
lui, de Adunarea Nationall, fara ca totusi majoritatea sa sa
aiba autoritatea pe care o are majoritatea Adunarii Nationale
prin faptul cii reprezinta, dupa cum stie toata lumea, majoritatea natiei.

1,

Nimic mai greit decal: afirmatia cuprins si ea in teza

adoptata de recent& congres al Internationalei a treia din Moscova ca parlamentarismul i democratia ar fi prin esenta lor

institutii burgheze". Ele sunt niste forme al caror cuprins

poate fi foarte felurit, dupa structura i diferentierea poporului. Daca, inteun parlament, partidele burgheze au superioritatea, parlamentarismul e burghez". Daca aceste partide nu
valoreaza nimic, atunci nici parlarnentarismul lor n'are nici o
valoare. Dar toate aceste se schimba radical din moment cc
parlamentul poseda o majoritate socialista.
Ins, ni se spune, asta nu-i .cu putinta chiar cu votul cel mai
liber si mai secret, caci capitalistii stapanesc presa si-i cumOra pe lucratori. Dar (Inca li-i cu putinta sa-i cumpere pe
O.(

www.dacoromanica.ro

168

lucratori'chiar dupii o revolutie ca aceia pe care am avut-o, ei

vor sti tot asa de bine sa exercite o presiune asupra alegatorilor
sovietelor.

A afirma c chiar cu votul universal cel mai liber si secret

si cu o preponderenta a lucratorilor salariati in populatie, li-ar

fi imposibil socialistilor s obting majoritatea inteun parlament, din pricina influentii pe care puterea financiara a capitalistilor o exercita asupra proletarilor, inseamna sa-i
consideri pe acestia ca pe o banda pacatoas i lash de ignoranti, inseamna s proclami falimentul cauzei .-proletare.
Daca proletariatul cu adevarat ar fi in ask grad demn e dis-

pret, nici o institutie, ori cat de bine oranduita ar fi, n'ar

putek sa-i asigure victoria, din pricina neputintei sale intelectuale si morale.
1Daca actuala Adunare Nationala german/ are un calacter
burghez, vina cea mare-i a propagandei bolseviste, care a semanat mai dinainte neincrederea fata de aceasta Adunare In
massele largi muncitoresti i chiar printre independenti, care
a micsorat interesul masselor .pentru aceste alegeri si care, pe

de alta parte, a indepartat, pentru a le pune supt calcaiul

burghez, anumite cercuri muncitoresti, catolice mai ales, care

erau pe punctul de a scapa de piedicile burgheze.
Neaparat, actuala Adunare Nationala germana nu va putch
Insinatosl nimic. Dar procesul insgnatosirii e stvilit, nu sti-

mulat, cand lupta impotriva Adunarii se transforma inteo

lupta impotriva democratiei, a votului universal, a ideii unei A-

dunari Nationale, in general. In chipul acesta, lupta nu se

poate concentra in unieul punct de unde ar putek vent vindecarea: alegerea unei Adunari Nationale, in care majoritatea ar
apartine repqzentaritilor proletariatului, hotariti, in masura in
care ar fi cu putinta imediat, s inceapa cu energie socializarea i s infaptuiasca, fiir rezerve, democratizarea, abia
schitat, a Germaniei i in special a administratiei sale
Acesta ar fi trebuit, sii fie programul oricarui guvern pur
socialist, ajuns la putere. Un astfel de program ar fi castigat
si massele lucratorilor catolici, ba chiar cercuri largi burgheze,
care ar vedek in el tin inijloc cu ajutorul caruia sa inceteze rasboiul civil dintre diferitele tendinti dictatoriale, ce se lupta.)
in Republica.
Cand comunistii afirma c democratia ar fi o metoda de
dominatie burghezd, trebue s li se raspunda c ceia ce opun
ei democratiei, dictatura,

duce drept la metoda dieptului

anterior ordinei burgheze,dreptul celui mai tare. Democratia

www.dacoromanica.ro

169

cu votul sau universal si egal nu-i de loc o caracteristica a

dominatici burgheze. Aceasta, in cursul petioadei sale revolutionare, introdusese, nu votul egal, ci votul ccuzitar, cum a
fost in Franta, in Anglia, in Belgia, etc, Numai prin lungi .si
penibile lupte a cucerit proletariatul votul universal si egal.

Acest fapt e foarte limpede, dar comunistii si prietenii lor

pare ca. 1-au uitat de tot. Democratia cu votul sau universal si

egal' e mijlocul prin care lupta de tlase se transforma dintr'o
lupta cu pumnii inteo lupt de idei, din care o clasa nu poke,
esi victorioasa, deck dada i-a intrecut adversarul pe terenul
moral si intelectual. Democratia e ;singura metoda cu ajutorul
careia pot fi elaborate aceste forme superioare de viatil", cari
alcatuesc socialismul, pentru un om cultivat.
.

Dictatura nu duce deck la socialismul numit, asiatic".

Pe nedrept, de alminteri, caci Asia a dat nastere unui Cony-

fucius i unui Buda. Ar putea fi numit mai degraba socialism

tatar".
Facand abstractie de grozavele urmari ale rasboiului mon-

dial principalele cauzeneinsemnatul castig pe care clasa

muncitoare din Germania 1-a avut de pe urma victoriei sale

si raptul ca s'a
asa" de pufin de democratie pentru desrobirea sa, se explica prin actiunea de invrajbire i disolvare
a comunfstilor, cari risipesc fortele proletariatului in aventuii
rara de folos. Cu mult mai bune sunt perspectivele socialiste
ale democratiei in Europa,Occidentala i in America.
Aceste puteri, mai ales tarile anglo-saxone, ies din. rasboiul
mondial mai putin slbite din punct de vedere economic. Ofice

succes, Once cu.cerire a proletariatului de acolo trebue sa-i

aduca acestuia o imbunatatire imediata a situatiei, trebue s
elaboreze forme superioare de vista".
Dar, in acelas timp, lupta proletariatului impotriva lumii
burgheze trebue sa ia forme mai intense de cum erau inainte
de rsboiu.

Perioada de exaltare patriotica, nscuta de rsboiu

*II

apoi de victorie, se apropie de slarsit. Schimbarea a si,inceput

va progresa cu o iuteaka neinfranata, dupa stabilirea pa:di;
care, ori cat s'ar cere dela invinsi, nu va putea. indulci in mod
simtitor sacrificiile invingatorilor. Pe de alta parte, interesul,
absorbit pana acum de politica externa, se va atintl din nou
asupra problemelor de politica interna.
Opozitia proletariatului va lua forme cu atat mai cnergice
cu cat constiinta fortelor sale a sporit mult pretutindeni. In

www.dacoromanica.ro

170
1

aceastd privintd, revalutia germand i. mgi mult hick rmalutia

ruseasca, au produs o actiune incendiard n cel mai filth grad.

Orice s'ar cTede despre metodele boIseviste, input ca hitrun, mare stat tin guvem proretar a putut nu numaisd ajunga
la putere, ci i s se mentina de aproape doi ani* si in conditiile cele mai grele, insufleteste intr'un chip deosebit sentimentul de forta la proletarii din toate tarile. Prin aceastat
bolsevicii au contribuit mult la adevarata revolutie mondiala,

mult mai mult deck prin agentii lor, cari au avut mai Uegrabg o influenta nefased asupra cauzei proletare.

Proletariatul din lumea intreaga se misca i presiunea sa

internationalg va ajunge destul de tare pentru ca, de acum
inainte, orice progres economic s se infptuiasc intr'un
senz, nu capitalist, ci socialist.

Astfel, rdsboiul mondial va inaugura o epoc care va fi

: sfdrsitul evolutiei capitaliste ci Inceputul unei evolutii socia4ste.
Nu dintr'o singura saritura vom trece din lumea capitalista

in cea socialised. Socialismul nu-i un mecanism pe care-I poti

construi dup un plan preconceput si care, odat pus tn m4-

care, sd mearga dup aceia totdeauna in acelas chip: 'e un

proces de cooperare socialg, care-si are legile sale definite,

ca orice actIune social, dar care poate, in limitele acestor legi,

sg ia formele cele mar -criferite i s o ia pe un drum pe care
n'am putea s-1 prevedem astazi.

Si astazi, n'avem de introdus, prin hotardre populard;

utopii fabricate de-a gata''. Ceia ce se petrece acum, e deslantuirea elementelor" cari vor infaptul inceputul evolutiei
socialiste. Daca asta 'nse*ng revolutie mondiala, pentru eit

se petrece in lumea intreaga, atunci ne gsim in fata revolutiei

mondiale. Dar ea se va infaptul, nu pe calea dictaturii, nici

cu lunar! i mitraliere, nici prin distrugerea adversarior politici i sociali, ci prin democratic i omenie. Numai asa
vom ajunge la formele superioare de viata a caror elaborare
constitue datoria istorica a proletariatului.
).

*) In 1919.

www.dacoromanica.ro

43

14

CONTINUTUL
Pagin a

Introducere
:
Precuvfintare
.
I. Revolutia i Teroarea

Parisul . . . . .
Marea Revolutie

II.
HI.
IV.

7
9

,
.

Prima Comun din Paris

1.1

. ......... .

18
.

a) Proletarlatul Parisului i mijloacele sale de lupta

b) Cauzele Teroarei
se) Insuccesul Teroarei
Traditia Teroarei
-

V.

VI. A doua Comun5 din Paris

a) Originea Comunei
b) Sfatul lucrAtorilor $i Comitetul Central
c) Iacobinii si Cornuna
d) Internationali$tii in ComunA
.
i
e) Socialismul Comunei
f) Centralism si Federalism
g) Ideia teroristA In ComunA
VII. Indulcirea moravurilor
a) Bestialitate si omenie
b) Cele doua tendinti
.
c) Acte sfingeroase si Teroare
. .
. .
d) InduIcirea moravurilor in veacul al XIX
e) Influentele rAsboiulni .
.
VIII. Comunistii la lucru

. ....... .

,..

a) Ekpropriere si organizare ....... .

b) Maturitatea proletariatului
Dictatura

c)

d) Coruptia ... . .... /

e) Evolutia boisevismului

.
.

t) Teroarea
,

g) Perspectivelq Republicei sovietelor .

h) Perspectivele revolutiei mondiale .

..
,

www.dacoromanica.ro

23
23
26
31
39
46
46
56
61

64
73
80
87
94
94
98
103
107
113
110
120
130
136
140
147
153
157
162

www.dacoromanica.ro