DACIA T ΠΑΙΑΝΑ

t 0 I T U PA
CU FIERUL ROȘU
r

• y, £

' λ?
 DE ACELAȘ AUTOR:

FRANCMASONERIA
Crima - Spionaj - Anarhie. „Universul" 1936, București (epuizată)

IN PREPARAȚIE:

1. OCULTA JUDAICA INTERNAȚIONALA

2. CRIMELE „INTELLIGENCE SERVICE"-ului

3. TERORISMUL INTERNAȚIONAL
W ·* Μ I

florin B E C E S C U

CU FIERUL ROȘU
DOCUMENTARE ANTI - COMUNISTĂ

Μ Ο Τ Τ Ο:
Acei ce ne vor înlocui vrcod/it/t.
trcbue λ Λ cld/leaecd pe ruine. în li­
niștea /le moarte a cimitirelor.
Lciba flraunth in
TR0T7K1
(Pravda, l3.VII.lf2l)

3iy^^

CU 70 ILUSTRAȚII ÎN TEXT
Șl 48 PLANȘE

EDITURA „DACIA TRAIAN “ — BUCUREȘTI

„ < ///^

Din acea»tâ carte t'au trae 5.000 exemplare, dintre

carl 50 pe hârtie velina, numerotate 1—50 șl 4950
pe hârtie seml-vellnâ, numerotate 51 — 5.000.

B.C.U. București

C200510463

Toafe drepturile de traducere țl

reproducere rezervate autorului
 CUVÂNT ÎNAINTE

Asupra pericolului comunist s’au scris nenumărate stu­

dii, cele mai multe din ele tratând parțial problema, ceeace
a determinat — pentru timpurile de astăzi în special — pre­
zentarea acestei lucrări care sintetizează acțiunea judeo-co­
munistă, caracterizând-o astfel:
Comunismul, creație pur judaică, urmărind dominarea '
întregei lumi, se instalează pentru prima oară în Rusia — cu
concursul francmasoneriei universale — prin revoluția din
Octombrie 1917, insinuându-se diabolic suferințelor poporu­
lui rus.
Singurele-i mijloace de a se impune maselor fiind teroa­
rea constrângerea, exercitate în baza principiului: o mino­
ritate activă — și judaică — dominând o majoritate pasivă,
bolșevismul martirizează întregul popor, distruge toate ele­
mentele de bază ale unei vieți sociale armonioase: credința.
tradiția, familia și proprietatea, sacrificând o întreagă gene­
rație pentru scopuri revoluționare și războinice.
După constituirea „bazei revoluției mondiale — statul
sovietic. se încearcă extinderea marxismului în toată lu-
7
 prin activa incendiară « internului care se năpus­
tește cu Iurte }i asupra României.
amenințarea directă și imediată potroaca, topic, reac-
Statelor creștine și naționale care - in cele din urma
se cristalizează in cruciada Europei împotriva bolșevismu­
lui. ceeace pentru noi constitue - după cum a afirmat
istoric Mureșului Conducător: ..Războiul Sfânt ".

Ținând seama de lipsa de perspectivă istorică asupra fe­

nomenului analizat precum și imposibilitatea unei ample
documentări asupra lui, este dela sine înțeles că lucrarea de
față nu poate fi completa, urmărind pumai scoaterea în evi­
dență a unor elemente esențiale cari în toată literatura de
specialitate asupra problemei, au fost -— într’o formă sau
alta — ignorate.
Deasemeni, trebue să avem in vedere și faptul că împo­
triva bolșevismului, desfășurându-se o uriașă acțiune de
exterminate, încă în curs, este necesar ca unele date și unele
aspecte, deși bine cunoscute, să fie înfățișate — pentru motive
lism de înțeles numai în lucrări ce aparțin viitorului;
adică, atunci când bolșevismul nu va mai constitui pentru
mc . un pericol, ci va deveni o simplă problemă de analiză
sociotmjicâ asupra experiențelor suferite de un mure popor.
"zut prin această satanică manifestare a judaișmului.
I "u<rarui de
Lucrarea <b față
față —
— rcare desvollă în special probleme în
Icțțlnra cu neamul românesc - caută să aducă o
contribuție
nM’ 'âDWΙ * Pe această cale luptei Ro-
mâniei unpotrma bolșevismului.

■V«reMu^tteX^r,"P,<< ,tom'niei Regelui Mihai și

Mareșalului Detrcbitor. ----- și a
■ - vizionarul fericit ut destinului
8
nostru.— constitue cel mal însemnat fapt de ist orie al nea­
mului. evocând în acelaș timp. epocile de glorie străbunei.
I.ăci, dacă odinioară, plăeșii, joimirii și codrenii Marelui
Ștefan purcedeau la hotare împotriva năvălitorilor după
porunca „La harță“, astăzi, apărătorii gliei și credinței stră­
moșești, vitejii noștri ostași — bronzuri ale credinței și civi­
lizației — s’au avântat în lupta sacră la ordinul demn și ro­
mânesc: „Vă ordon treceți Prutul“, datorită căruia s’au des-
robit ținuturi cotropite de păgâni și s’au cucerit laurii ce vor
sta in grea și hotărîtoare cumpănă pentru împlinirea idealu­
lui național și viitorului neamului nostru.

FLORIN BECESCU

22 Iunie 1942.

9
 I

CARACTERUL JUDAIC
AL COMUNISMULUI
 Internaționalismul presupune și
cere o renunțare la stabilitate, la
la țară, la patrie. Fiindcă ji­
danul nu cunoaște o patrie in înțe­
lesul nostru, ființa sa ii cere inter­
naționalismul și reacționează duș­
mănos împotriva celor ce propagă
naționalismul".
F. Roderich Stolfheim
x

Scurtă caracterizare a
,.materialismului istoric"

k Marxismul, doctrină a urii și a distructivismului dovede-

|v| ște prin însăși componența, sa echivalentul iudaic.
De altfel nu mai este astăzi necunoscut aproape nimănui
că această plagă se datorește concepției talmudice a lui Leoi
Mardochai — Karl Marx — modelată în parte după sugestiile
unor coreligionari: Ricardi, Engels, Moses Hess.
Bazat p,e principiul materialist, marxismul preconizează
nu numai un nou sistem politic și economic, dar și un nou fel
de a simți și a gândi.
Afirmând că omul nu creiază nimic nou, negând evo­
luția spirituală, considerând că întreaga viață este numai un
reflex al fenomenelor economice, marxismul nesocotește total
spiritul, preconizând o societate — mașină — inertă și sclavă
materialismului iudaic.
Jonglând foarte abil cu cifre, marxismul promite dease-
mene'a de a da fiecăruia ceiace dorește, după ce toți, vor da
totul, formulei colecțiviste, singurul rezultat până la viitoarea
fericire promisă fiind în schimb distrugerea familiei proprie­
tății și individului.
Pentru interesele sale politice, marxismul lansează în fine
formula urei de clasă, aruncând un torent de lavă arzătoare
și mistuitoare asupra întregei omeniri creștine.
13
 Dar pentru a reda «ϊ ™ mS
t‘'.ine' ,·’1,1'1'0';' '-'1 descrie pe Karl Marx. Baruch Hagani în „Le
bine.!»« cun " dese P 27 și 28.
Sionume ^q'/lcJdescen(lent „/ une, finii de raWni Ji de
dodori « mof’tenit toeM /°tt« sai; el a
Z un talmudist lucid ,i clar pe care nu l-au stingherit a.na-
mntcle: el a lost un talmudist care a făcut sociologie și a uph-
cat calitățile sale native de exeget, criticii economiei politice.
El a fost animat de acel străbun materialism ebraic care a
visat totdeauna realizarea unui paradis terestru respingând
în schimb îndepărtata și problematica speranță a unui eden
după moarte; dar el nu a fost numai un logician, a fost dea-
semenea un revoltat, un agitator, un polemist și s'a adăpat
cu sarcasm și invective de acolo de unde a primit și Heine:
dela isvoarele evreești".
Teoria marxistă a fost oficializată prin lucrarea lui Karl
Marx, Manifestul Comunist” apărut în 1848 și care a de­
venit cartea de căpătâi a revoluționarilor de mai târziu.
In 1864, Marx, creiază pe baza acestor principii l-a in-’
ternațională care eșuiază.
In 1867 apare a doua lucrare marxistă ,,Capitalul” care
amplifică teoria materialismului istoric.
i; Λ \n ^’yt’puarea încercărilor- de a înfăptui internaționa-
tinrri'r ma erJa \st' se. la 1889 cea de a doua interna-
!“m vedT ‘nSa ZS de'a Principii mai iarzi11· după «uin

luare eMerientÎa.pu!em spune că singura trecă-

I8.ni.1871 prin mantis,e s’a ks-ut >->
di de gândi?' ^dlpțito^ionuiui6813™ nU a rellșil’
,ina' 5°°^ wetodie la

MA"X1SX^= ..PROTOCOALELOR
•LEPHL0R SIONULU1”
Teoria lansată fiind ;
pen,ru a putea r, qtSÎa’X*»*'·* prea abstractă
14 ’ “a n,da,r« crede necesar a o
explica,.practic pentru uzul agitatorilor internaționali, astfel
ca în Congresul înțelepților Sionului ce are loc la Basel în
1897 se elaborează „Protocoalele’’ cari studiind în amănunt
fenomenele sociale de toate categoriile, dau indicațiuni foarte
precise în vederea scopului final: Dominația lui Israel.
„Protocoalele înțelepților Sionului” au fost tipărite pen­
tru prima oară în limba rusă la 1902 de către Sergiu Nilus,
iar mai târziu în anul 1906 în limba engleză, exemplarul res­
pectiv aflându-se în posesiunea Britisch-Museum-uLui din
Londra. Ulterior au fost traduse și comentate în numeroase
limbi, devenind din ce în ce mai cunoscute cercetătorilor.
Din examinarea celor 24 de capitole ale acestei lucrări
se poate constata cât de amănunțit a fost pregătită revoluțio­
na rea întregei lumi în scopul întronărei supremației judaice.
Circumscriindu-ne numai la acest obiectiv (se mai gă­
sesc aci și indicațiuni în legătură cu politica diferitelor state,
situația economică, presa, etc.,) vom vedea că diferitele ma­
nifestări comuniste au imperativul lor bine precizat în „Pro­
tocoale”.
Vom studia pe rând:
In legătură cu origina marxismului. Capitolul XIV par. 4,
afirmă:
„înțelepții noștri, creșcuți pentru a conduce pe creștini,
nor alcătui discursuri, planuri, memorii, studii, articole, care
ne vor da înrâurire asupra acestor oameni și ne vor îngădui
să-i îndreptăm către ideile și cunoștințele pe care vom voi să
și le însușească”.
In ceiace privește anonimatul preconizat, dar în cele din
urmă demascat, cap. XIII, par. 5, spune:
— „Când domnia noastră va fi sosit, oratorii noștri vor
vorbi poporului despre marile probleme cari au frământat
omenirea pentru a o aduce însfârșit la regimul nostru mân­
tuitor. Cine va meri bănui atunci că toate aceste probleme au
fost NĂSCOCITE de către noi, după un plan politic pe care
nimeni nu l-a ghicit în cursul lungilor veacuri .
In legătură cu concursul dat de francmasonerie judeo-
comunismului, pentru fomentarea revoluțiilor, cap. XV. par.
5 precizează: . ....
„Așteptând venirea noastră la putere, vom înființa și
vom înmulți societățile francmasonice în toate țările din hune.
15
 . , , IIC(>ia ce ne sunt, sau ne pot fi buni
“Ά aceste sodeMt' /—uf futuror
""ÎJ S'ShSli. din Rusia, cap. XV, par.

6. cnmenteazâ:^ Ordini într’un stat, aceasta însem­

nează că am anat mi trebuință să-l turburăm pentru a nimici
0 solidaritate prea mare’’. .
Referitor la asasinarea farului, Cap. λ . pai. 3, teda in­
tențiile destul de clar:
— Ungerea sfântă nu a mai împodobit capetele regilor,
deoarece i-am luat poporului credința în Dumnezeu, autori­
tatea a fost târâtă în stradă adică într’un loc de proprietate
publică, iar noi am pus îndată mâna pe ea”.
Pregătirea și acapararea proletariatului pentru scopurile
revoluției sunt expuse în Cap. IX, par. 6:
— „Ne-am putea teme de înțelegerea dintre puterea în­
țeleaptă a persoanelor domnitoare și puterea oarbă a popo­
rului, dar am luat toate măsurile cu putință împotriva unei
asemenea eventualități; între aceste două puteri am ridicat
un zid adică o teroare reciprocă”.
„In acest chip puterea oarbă a poporului rămâne spriji­
nul nostru iar noi îi vom fi singurii călăuzitori; vom ști să o
îndreptăm cu precizie spre țelul nostru”.
lai în ceiace privește asasinarea milioanelor de ruși cari
dar continuu împotriva asuprirei judaice,
cap. XV, par. 1, precizează:
cu ajuto'ruHoubÎCh/07(/c Puteren mână
firile si cnmnZ vom căuta să împiedicăm unel-
osândi la moarte pe \obaceia carSC°P °°m
noastră la putere, cu armele în Li"" aiurea
moniste,eg^mla (?.ρ^χ^ ale teroarei judeo-co-
— „Câi de clariiă " Urătoarele:
spunând că pentru a nth/ " * r°U mtelepții noștri bătrâni
In fața mijloacelor și nii^u-Ji? S<°^ .nu trebue să te oprești
victimelor jertfite”. UP sa Precupețești numărul
toate că am sacrific^ dobitoacelor creștine și cu
i ai noștri, am dat poporului
nostru pe «cest pământ o putere pe care n’ar /, tndrăsnit s’o
viseze vreodată .
L:.i fel pentru, apologia delațiunii și instituirea lei oarei
totale și constante, Cap. XVII, par. 7, afirmă:
„Li programul nostru, o treime a supușilor va supra­
veghea pe ceilalți, numai din simțământul datoriai pentru a
servi de bună voe Statui'.
Cât privește constrângerea executata de un grup de jidovi
(Partidul Bolșevic) asupra a 170 milioane de slavi. Cap. XI,
par. 3, credem că este destul de concludent când afirmă:
— „CREȘTINII SUNT NIȘTE OI. iar noi suntem pen­
tru ei lupi. Și știți ce pățesc oile când pătrund lupii în staul ".
In ce privește lupta crâncenă dusă împotriva Crucii, Cap·
IV par. 4 este categoric:
,.Libertatea în sine ar puica fi nevătămătoare și ar pu­
tea exista într’un stat, dacă ea s’ar sprijini pe legile credin­
ței în Dumnezeu și ale frăției omenești, străină de acea ega­
litate care e desmințită chiar de legile firii. cari au statornicii
înfrânarea și supunerea".
„lată dece trcbuc să DĂRÂMĂM CREDINȚA și să sinul-
pem din sufletul creștinilor însuș gândul Dumnezeirii și al
sufletului pentru a le înlocui cu socoteli și lipsuri materiale”.
Mai mult preconizează, Cap. XIV, par. 1:
„Când va fi sosit domnia noastră nu vom cunoaște nici o
altă religie afară de aceia a Dumnezeului nostru unic de care
ne e legat destinul, deoarece noi suntem poporul ales, prin
care chiar acest destin e unit cu soarta lumii. Din acest motiv
va trebui să nimicim toate credințele '.
Nu sunt uitați din diabolicul plan, nici slujitorii altaru­
lui despre cari Cap. XVII, par. 2, constată:
— . Ne-am îngrijit deja să discredităm clasa preoților
creștini și să h‘ desorganizâm astfel misiunea (are ne-ar pu­
tea astăzi stânjeni mult ".
..Vom așeza puterea bisericească și ptcoțimea in niște
cadre atât de strâmte încât înrâurirea lor va fi nulă față de
(iceia pe care au avut-o altă dată ". ...
Demagogica acaparare a muncitorilor cari termină prin
n-și sfârși viata în hrubele G. P. U.-ului sau în sloiun’e din
nordul înghețat este stabilită în Cap. III, par. /·
 „ apărea muncitorului ea Moratorii de acest
când ii vom propune pe care îub pretext
·*................ **
...... Έ"ί "«■> de â »-!» d° "·
raia juilaică în Cap. 1 par. 11, care precizează:
- Scopul nostru este sa avem 111 mana puterea. Cu­
vântul '.'.drept ' este o ideic abstractă pe care nimic nu o m-
d re plătește’.
Dar, ne apropiem de scopul final Revoluția mondiala
pentru care indicațiunile sunt din ce în ce mai precise.
In primul rând un ordin cu caracter general se găsește
în Cap. VII, par. 2:
— .,/n Euroa întreagă ca și în celelalte continente trebue
să întreținem fierberea, neinfelegeea și ura”.
Și mai cu seamă această efervescență trebue executată
într’un tempo rapid — Cap. X. par. 21, întrucât:
..Dacă dăm popoarelor timp să răsufle, momentul priel­
nic nu va sosi poate niciodată”.
Pentru atingerea scopului s’au răspândit prin Komin-
lern după cum vom vedea, teroriști și agitatori pretutindeni
după cum constată Cap. IX. par. 4:
n01 p°rne?te ter°urea care a cotropit totul.
doctrină lbU ",K,S-TU f>nmeni de i()ate Puerile, de toate
piști· am înhfarntT’’ comuniști și tot felul de uto-
lui ultimele rm-\" umea la lucru. Fiecare sapă la locul
mai stă în picioare''. ° se sile^te să. dărâme tot ce

le trăim ne dovedesc exactiim PÎU Rusia’ iar timPurile ce

par. 4; exactitatea celor prevăzute. în Cap. VII,

constrângere a vaot nuă'"■ rezuina sbdemul nostru de

unuia din ele puterea nt Cr('^l,lc.a^e Europei, îi vom dovedi
oure, iar tuturora, dacă toa^ ! utentafe, adică prin te-

4-
,b RelCrit°r ,a aCeiilȘ PVOblemri GaP- UI, par. 13, anunță:
 „Când vom fi dat naștere (cu ajutorul tuturor mijloace­
lor ascuns? de care dispunem prin aurul care e în întregime
în mâinile noastre) unei crize economice generale
„Atunci vom arunca în stradă gloatele întregi de munci­
tori. în aceiași zi, în toate țările Europei”.
Aceste gloate vor vărsa cu sete sângele acelora pe cari
în simplicitatea neștiinței lor îi pizmuesc încă din copilărie
și ale căror bunuri Ic vor putea atunci jefui".
Gândindu-se și Ia o probabilă reacțiunc creștină pe care
noi avem fericirea să o trăim, Cap. V, par. 5 constată trufaș.
— dar de data aceasta suferind desmințiri — că:
„0 întovărășire între toți creștinii din lume nc-ar putea
subjuga pentru câtva timp, dar suntem scutiți de această pri­
mejdie prin rădăcinile adânci de neînțelegere pe care nu le
mai poate nimeni smulge din inima lor".
Nici alianțele dcmocrato-sos ietice de astăzi nu au fost
neglijate de Înțelepții Sionului încă dtla 1897 întrucât Cap.
Ill, par. 19 prevede:
Astăzi suntem ut oi paternici ca putere internațională
căci dacă suntem atacați ud fan stat suntem apărați de cele­
lalte".
Această documentare credem că este suficientă spre a
dovedi premeditarea judaică pentru răsturnarea societății
creștine și îngenunchierea ei definitivă lui Israel, ullizând
pentru atingerea acestui scop, orice mijloc.
Un argument în plus pentru a dovedi sistematica acțiune
judaică eșalonată în timp și evoluând organizatoric ni-1 da
următorul fapt.
Dacă în 1848 a apărut „Capitalul” care lansa formula
hegemoniei uni vei sale, la 1860 se intiințează „Alianța Israe­
lis Universală” — organism care conduce efectiv acțiunea
jidovească — și cu care ocazie, fundatorii acestei noui orga­
nizații, — înaltele grade francmasonice — C.remieux și Mon­
tefiore, afirmă categoric:
,,O nouă împărțire mesianică, un nou Ierusalim, trebue
să se ridice în locul ccior trei cetăți a Împăraților, a Papilor
și a Patriarhilor". (L'Eclair, 1860, Paris). .
Deci „regulamentul” elaborat peste 37 ani (la loJ/)
de înțelepții Sionului se bazează pe principiile doctrinare a e
19
lui Karl Marx și pe ordinul Alianței Israelite Universale’’
aci menționat.
Dar nu este numai atât. După cum vom vedea mai târ­
ziu toți executanții acestei acțiuni revoluționare internațio­
nale sunt în posturile de conducere și răspundere exclusiv
jidani, și în mare majoritate în locurile mai puțin impor­
tante.
Acesta este adevărul.
De concepție talmudică, cu organizare judeo-masonică,.
comunismul marxist, scăldând în lacrimi și sânge întreaga
omenire, pășește satanic Ia sfărâmarea Crucii.
„Cei ce au urechi de auzit să audă”.

20
 II
I

PRIN REVOLUȚIA JUDEO-COMUNISTĂ

DIN OCTOMBRIE 1917,
ÎNCEPE DOMINAȚIA LUI ISRAEL
ASUPRA RUSIEI
 Comuniștii afirmă deschis că
ținta lor nu poate fi atinsă decât
prm răsturnarea forțată a legilor
societății actuale. Clasele condu­
cătoare să se cutremure de frica
unei revoluții iomuniste. Proletarii
n au ce pierde, afară de lanțurile
cari i-au ținut încătușați până acum".
,,Ei au un univers de cucerit".
„Manifestul comunist" 1848
Lewl Mardochal-Karl Marx

I. Revoluția comunistă din Octombrie 1917

a fost plănuită și finanțată de oculta
iudeo-masonică

ate riguros exacte dovedesc cu prisosință că această

D creație pur iudaică, comunismul, a fost pus în aplicare
pentru prima dală in Rusia, cii concursul material al finan-
ței internaționale jidovești, conducătorii revoluției atât de
satanic pregătită, fiind «ei însăși într’o majoritate covârși­
toare, jidani.
întrucât această teză atât de clară, va reeși în lucrarea
de față prin prezentarea, la capitolele respective, a unor
fapte precise, cari vor dovedi cu prisosință că, atât cei ce au
deslănțuit revoluția în Rusia, cât și cei ce au provocat-o în
alte țări și în special cei ce conduc încă destinele Statului
Sovietic sunt jidanii, ne vom mărgini în capitolul de fața sa
cităm, fără comentarii, o serie de constatări ale unor cerce­
tători serioși și obiectivi.

puțip timp înainte de luarea puterii de către bolșevici,

ministrul Olandei, S. E. Ondcndyke, reprezentantul interese­
lor engleze în Rusia, a trimis Lordului Balfour, ministru en­
glez, un raport amănunțit asupra situației, în care scria:
23
 Consider că distrugerea imediată a bolșevismului este
in iirezent sarcina cea mai de seamă a lumii, mai de
seamă chiar decât răsboiu] ce continuă a face ravagii.
Dacă așa cum am mai spus-o, bolșevismul nu este înă­
bușit fără întârziere dela început, el se va răspândi sub
o formă sau alta in Europa și în lumea întreagă, căci este
animat fi organizat de evrei, cari n’au naționalitate și al
căror singur scop e de a distruge, în interesul lor, ordinea
lucrurilor din prezent·. Singurul mod de.a îndepăta acea­
stă primejdie ar fi o acțiune eo.oc’ivă a tutui oi pute) iloi .
(Raport din 17 Septembrie 1918, transmis de Sir Fi-
naly).

Jewish Word din 10 Ianuarie 1929, scrie:

.Aceasta îmi amintește ceiace Mentor, scriind în Je­
wish Chronicle în epoca revoluției ruse, spunea despre
acelaș subiect. Intr’adevăr este aproape la fel cu ceiace
spune 1)1. Cox în prezent”.
După ce arătat că bolșevismul, în urma neînduratei
tiranii a aderenților săi, era o amenințare serioasă pentru
civilizație, Mentor observa:
,-0u toate acestea, în esență, este revolta popoarelor
contra stării sociale, contra răului și a nedreptăților ce
a fost încoronate prin cataclismul răsboiului care a făcut
să geamă toată lumea timp de patru ani”,
Și continua:
„Pentru bolșevismul in sine, faptul că atâția· evrei sunt
bolșevici, faptul că idealul bolșevismului este în foarte
multe puncte de acord cu cel mai măreț ideal al judais-
in...U1'. *''n caIe 0 Parte a format baza celor mai bune în­
să aminte ale fondatorului creștinismului, toate acestea au
atentie la evreul înțelept va gândi cu
nuarir iJm of Bolschevism Jewish World, 10 Ia­
nuarie 1929, No. 2912)

onnătearele: Muynes, în 1919 la New York, a spus

cauzei lucrătorii»'"' gândirea sa, sufletul său întreg

această ιυτη„ .·[ ** a sPol>aților, a desmoșteniților din
la obârșia lucrurile? ^âamentsIL este că merge până
un Lasalte, un Hans · ,®ymania el devine un Marx și
Victor Adler sau Frica,·:?! Bernstein, în Austria,
pHlali un m<mien, situati? _în Rusia Trolki· (k>n1'
uda: revoluția prezentă din Germania și în
24 <lC0 0 forlele creatoare și admi-
 I ah cantitatea evreilor cari erau gala pentru serviciul
activ imediat. Revoluționarii socialiști, majoritari sau nr-
nor ilari, sub orice nume l-am numi, toți xunt evrei . K
găsim ca șefi sau lucratori ai tuturor partidelor revolu-

M. Cohen, în ziarul „Comunistul” din Harcov în Anii

lie 1919, scria; ' 1
,,Ι-ără exagerare se poate spune că marea revoluție so­
cială rusă a fost făcută cu mâna evreilor. Masa lucră tori-
• lor oprimați șj a țăranilor ruși a fost capabilă, singură,
j să scuture jugul burgheziei ? Nu '. Evreii sunt aceia ce au
J condus proletariatul rus la aurora internaționalei și cari
V nu numai că au condus, dar conduc încă în prezent cauza
Sovietelor pe care au părăsit-o în mâinile lor".

A. Netchvolodov, general al armatei imperiale ruse, a pu­

blicat în 1924, sub titlul: Nicols II et le juifs”, din editura
Chiron, la pagina 95 următoarele:
„In 1916 s’a primit dela New-York la statul major al
gencralism.ului -suprem rus, un raport secret dela unul din­
tre agenții statului major. Acest raport, cu data de 15 Fe­
bruarie 1916, spunea printre altele:
„Partidul revoluționar rus din America a decis fără
îndoială să treacă la fapte. In consecință ne putem aș­
tepta in orice moment la mișcări. Prima reuniune secretă
care marchează începutul unei ere de acte de violență, a
avut loc Luni seara, 14 Februarie, în carterul orientat
(East Side) din New-York. Trebuiau să se întrunească 62
, delegați, dintre cari 50 erau „veterani” ai revoluției «lin
1905,, iar ceilalți, membri noui. Cea mai mare parte dintre
asistenți erau evrei, dintre care un mare număr de oameni
instruiți: doctori, publiciști, etc.; în acest număr erau dea-
semenea câțiva revoluționari de profesiune. .
Desbaterile acestei prime reuniuni au fost aproape în
întregime consacrate mijloacelor și posibilităților de a face
în Rusia o mare revoluție, având in vedere că momentul
este din cele mai fericite și favorabile.
S’a adus la cunoștință că partidul a primit din Rusia
informațiuni secrete după cori situația este pe deaîntre-
gul prclnică, ținând seama că toate acordurile prel nu­
li a re pentru o mișcare imediată sunt deja încheiate. Sin­
gurul obstacol serios era chestiunea banilor, dar imediat
ce această chestiune a fost pusă, s’a animat de îndată
adunării de unii din membrii săi, că aceasta nu trebue

25
 Să împingă la ezitări, â! imediat ce va fi nevoie, sume
considerabile vor fi claie, de persoane smpaUzand cu
ir iscarea pentru eliberarea poporului rus. In legătură cu .
'creasta, '.numele lui lacob Schiff a fost pronunțat in mai·
multe rânduri”. V
Numărul 1 din 23 Septembrie 1919 al ziarului „A Mos-
cou" editat la Rostov (Don), dă deslușiri de un ordin excep­
țional. atât prin importanța lor, cât și prin isvorul de unde
vt nt.au, asupra rolului lui lacob Schitf.
„In revoluția din 1917, aceste date reprezintă, după de­
clarațiile susmunitului ziar, „un document oficial" emanând
dela înaltul comisar al guvernului francez din Washington.
Autenticitatea acestui document nu poate fi pusă la îndoia­
lă, ținând seama că este luat din arhivele uneia dintre cele
mai mari instituțiuni guvernamentale a Republicei Fran­
ceze”.
„Acelaș document (paragrafele I—VIII) a fost citat în
1920 dintr un supliment al ziarului „La viciile France” editat
la Paris și intitulat „Les Protocoles (vezi pag. 90 și 91 unde
se spunea despre el: ,:,Toate guvernele Antantei au avut cu
noșlință despre „Memoriu" compus după datele Serviciului
• ctret american și transmis la timp înaltului Comisar al
rranței și tuturor colegilor săi".

a fosl -E-'--. ° fos‘'«

Arm,,tei’liiroÎ"
„BOLȘEVISM și JUDAISM”
. ”(Notă stabilită de serviciilo c- - ,
de înaltul comisar al R^Jramer,cane’ lrans-
Vmtej. »epublicei Franceze în Statele
oOumnezeu v’a dai
expansiune; ș, cei.1(^ ’ a’ P°-P°rul său ales, puterea de
nea noastră a fost f„rt. "'Ulor 'i' se P«fe că este slăbiciu-
minației universale ?* ne’a (,us Pe pragul do-
baze”. ‘ * anc Puțin (|e construit pe aceste

-Protocolul secret Sionist X "

1897
26
 ' ,le mr" !°s erau "''»«/«'<■ -'« "â,« «p5s de â-

1. lacob Schiff, evreu.

2. A'uZtn Loch & Co., casă evreiască. * *
Direcțiunea: Zacof) ScZw//. evreu.
Z’eZi.r Warbu/g, evreu.
Otto Kahn, evreu.
Mortimer Schiff, evreu.
Jerome S. Hanauer, evreu.
3. Guggenheim, evreu.
4. Max. Breitung, evreu.
,.Nu este deci îndoială că revoluția rusă, ce a isbucnit la
un an după informația de mai sus, a fost lansată și susținută
de influențe distinct evreești.
„In adevăr, în Aprilie 1917 lacob Schiff a făcut o decla­
rație publică că grație sprijinului său financiar a reușit revo­
luția rusă .
„II. — In primăvara lui 1917, lacob Schiff a început să
comanditeze pe Trotzki (evreu), pentru a face revoluția so­
cială în Rusia; ziarul „Forward” din New York, ziar cotidian
evreesc bolșevic a dat deasemeni contribuția sa în acest caz”.
„Dela Stockholm, evreul Max Warburg ’) comandita dea­
semeni pe Trotzki & Cie; ei erau la fel comanditați de Sindi­
catul Vestfalian-renan, afacere importantă evreiască, ca și de
*) In tomul II al cărții „L’Activite juive aux Etats-Unis" este scris:
„Capitalul evreesc a atins apogeul său în persoana lui lacob Schiff și
a Băncii „Kuhn, Loeb & Cie”.
După informațiile primite de Serviciul de Informațiuni francez
provenite din alte isvoare, lacob Schiff ar fi dat pcntni revoluția rusă
în 1917 o sumă totală de 12.000.000 dolar, (lucrarea citată, pag. 37
și 47).
• D. Max Warburg ne spune unul dintre colaboratorii lui >rEcho de
Paris”, Pertinax, în numărul din 28 Aprile 1920, „este șeful „băncii Max
Warburg & C-ie” din Hamburg. El este principalul acționar al Societății
de Navgație: Hamburg America Line și Deutscher Lloyd. Cei doi frați ai
săi, Paul și Felix Warburg unul însurat cu cumnata și altul cu fiica lui
lacob Schiff, sunt asociații săi și împreună cu el sunt în fruntea Băncii
„Kuhn Loeb & C-ie”. Guvernul provizoriu rusesc era deja informat în vara
lui 1917, că Max Warburg avansa fonduri bolșevicilor; telegrama de mai
jos este citată în ediția americană oficială The german -- bolschevic cons-

27
 ,lt evreu Ascbberg dels Lye Bankon dm Stockholm, după
cum si de Jiotovsiy, un evreu a cărui fată a luat m căsătorie
pc Trolzky. Astfel au fost stabilite rela|iumle dintre multi-
milionarii evrei și evreii proletaii .

m _ in Octombrie 1917, revoluția socială a avut loc

in Bușim (/rafie căreia unele dintre organizațiile Somatelor au
luat conducerea poporului rus.
In aceste Soviete, indivizi de mai jos s’au remarcat:

Nume de Nume adevărat Naționalitatea

risboi

Lenin Ulianov Rus dupîl tatii, evreu <1 tipii

mâinii (niiseutii Blank)
Trotzki Bronstein evreu
Steckloff Nachamkes
Martoff Zederbaum
Zinoviev Apfelbaum
Kameneff Rosenfeld
Suhanoff Gintel
Lagevsky Krochmal
Bogdan off Silberstein
Uritzki Radotnilschy
Larin Lurie
Kerokov Katz
Ganetzky Furstenberg
Dan Gurevici
Meschkowsky Goldenberg
Parvus.
Riasanov Helphand
Martinov Goldenbach
Cernomorsky Zibar
Soltzew Gernomordik
Piatnisky Bleichmnnn
Abramovici Levin
Zvestlin Rein
Maklukovsky Fonstein
Lapingky Rosenblum
Bobrov Loewenschein
Axelrod ^atansohn
Garin Orthodox
Glassnow Garfeld
Yoffe SehuHze
Ioffe

PWation issned 11V n,

·’· 27 Octombrie 1018): public Infor
'nation. Washington D. C.
..Stockholm, 21 Seniori ·
tv i - / acP»embrie 1917
' Rilhpn" ^ak. Hoparand”,
28
. » y· T !n aCC "} "" eareu· Pml Warbilrq, Ιη>Λ Λ
SC urniri relațtum «lat <le strânse cu personalitățile bolșevice
meat n « mm fost ales la Federal Reserve» Hoard" (un fel di
consiliu suprem al finanțelor Statelor Unite).
. , " ~ pnnlrc prietenii intuni ai lui lacob Schiff este un
rabm Judas Magnes, prieten absolut intim și absolut devotat
a lui Schiff. Rabinul Magnes este un protagonist înverșunat
al iudaismului internațional și un evreu numit lacob Milikoiv
a spus mtr’o zi că Magnes este un profet. La începutul lui
1917f zisul profet evreu a lansat prima organizație intrude-
văr bolșevică în această țară, sub numele de Consiliul Popo­
rului. Pericolul acestei asociații nu s a văzut decât mai târziu.
La 24 Ostombrie 1918, Judas Magnes a declarat public că
este ..bolșevic" și în acord complect cu doctrinele și idealul
Ier’. î
...Această declarație a fost făcută'de Magnes la o reuniune
a comitetului evreesc din America, la New York, lacob Schiff
a condamnat ideile lui Judas Magnes și acesta pentru a în­
șela opinia publică a părăsit comitetul evreesc din America.
Totuși Schiff și Magnes au rămas in perfectă armonie ca
membri ai consiliului de administrație al Kehillah (cabala)
evreiască".
„VI.—Judas Magnes. .finanțat de către lacob Schiff este
pe de altă parte în legături intime cu organizația sionistă
universală Paole, al cărei director a fost. Scopul său final
este de a stabili supremația universală a partidului muncitor
evreu. Si aici se precizează legătura intre evrei multimilionari
și proletari '
„VII._ Acum câteva săptămâni revoluția socială a izbuc­
nit in Germania: Automat, o evreică, Rosa Luxenburg, aluat
conducerea politică și unul dintre principalii șefi ai mișcări

, Dragă camarade: Direcțiunea Băncii M. Warburg informează conform

lâgi'kiineî direcțiuni' sindicatului renan Vest fel an, < ă un comfpt cu
rent este deschis la d:spozția camaradului Trotzki. Fiirstcnberg“

Această telegramă, citată dintro publicație oficială americană confirmă

veracitatea in formațiunilor „Memoriului” secret
. eiace privește creditele deschise bolșevmdor de eă re Max
apropiată eu lacob Schiff și frate cu cei doi asociați ai acestuia
29
IMct inleMthmnle »« 1,1
„cal moment renolu/m -»»»<» in German.» desuolla dupȘ
aceleași directive evreești ca -i revoluția socială din Rusia .
„VIII. -Dried nofâ/n acest fapt, că firma evreiasca Kuhn,
Lcob& Lie, este in relații cu Sindicatul Wcstfalorcnan, firmă
evreiască din Germania -i cu frații Lazard, casă evreiască din
Paris, ca fi cu banca Gunsburg, casa evreiască din Petrograd,
Tokio și Paris; dacă ținem seama în plus că interesele eore-
cșli de mai sus sunt în strânse relațiuni cu casa evreiască
Speyer & (de., din Londra, New York Frankfurt pe Main,
ca și cu Lye Hanken întreprindere evreiască bolșevică din
Stockholm, vom înțelege că mișcarea bolșevică este într'o
oarecare măsură expresiunea unei mișcări generale corcești
și că unele bănci evreești sunt interesate în organizarea ace­
stei mișcări”.
D. Pitt Rivers, în cartea sa, este în această privință foarte
precis. El spune:
„Evreii occidentali pretind, nu fără motiv, că judaismul,
n ansamblul său, este foarte opus bolșevismului; dar cu
t°ate că este o mare parte de adevăr In această afirmație,
av n< n vedere că conducătorii bolșevici, cari simt in
special evrei, nu aparțin bisericii evreești ortodoxe, este
ani sUPmliCWte! PMlbi!’ Kr& a * expune la acuzația de
nnsanddul 'T ? fap,ul evident că iudai.srn.ul în
a întron·. , "," conștient sau inconișțient pentru
cmc cu nu rit 'T* "'serial economic internațional
crescândă de Ca ‘diat’ “rc 0 tendință totdeauna

lei ,i al industriei·’ 1 )Γ“ nl ’ demoralizant al finan-

loate forțele sale pentru " ttsam------ îndreptat

',dul său a Îndreptat
narhiste pe care o priveai! a obține distrugerea Rusiei mo-
eden ambițiilor sale d , J ca obstacolul cel mai mare In
a
acestea pot fi admise tot „s-,scopurilor
ι· sale diverse, toate
‘lupi sau colectiv c™ ? c ,lne Ctt Ș1 teza οδ· '"divi-
detesta cu adevărat liS P?r‘edin,rc Cvrei po1
dawmuliri a atârnat i, ? snin1, dar toată greutatea ju-
I’ftnirei landul. Este Li xța lOvoluționară contra stă-
°C"P» în prezent puterea' U)r 'cnegațî, cari
® ,le "verezut, Jar “ c c-ă au depășit ordinele,
"•bl ca evreii, adeseori 2° "" schl,nl,d faptele. Este po-
ϊδ f« Pregătit ei ln*a« ... ' nlc P^pciului lor idealism,
30 'montele Pe cari Ie desaprobă
 <hn «nimfi. Este Mate blestemul evreului rătăcitor" (Pili

p. .19 Hlakivell, Oxford, 1921).

Λ’ο:,,Ε11 K"dmi-(.ohen,
kXVÎ SCriil Orii 10r’ “ Allred
au semnalat acest acord între cei doi
nismul 1Uda,Smului: caPilalul evreesc internațional și comit-

Ne găsim deci în fața acestei enigme: cum să explici că

evreii in ansamblul lor și marii financiari în particular, răs­
pândesc și susțin peste tot socialismul și bolșevismul distru­
gător ai acestui capital care este una din marile lui forțe.
Răspunsul este. — de înțeles sau nu, — acesta este un
fapt dobedit.
Este destul de evident că ei fac astfel în propriul lor in­
teres și naivitatea noastră îi fac probabil să râdă.
Iată ce ne spune despre aceasta d. Georges Batault:
„Regimul cel mai propice intrege.i desvoltări a luptei de
clasă este regimul demagogic care este deasemenea favo­
rabil dublelor m.așinațiuni ale Finanței și Reyolu|iei. Când
această luptă se deslănțuiește sub forme violente, condu­
cătorii de mulțime sunt regi, dar banul este Dumnezeu;
demagogii sunt stăpânii pasiunilor mulțimei, dar finan­
ciarii sunt stăpânii demagogilor și în ultima instanță bo­
găția difuză a țării, bunurile uzuale, averile imobiliare cari
atât cât durează sunt acelea ce susțin cheltuelile mișcării".
„Când demagogii prosperă in mijlocul ruinelor ordine!
politice și sociale, printre tradițiile distruse, aurul Fste sin­
gura putere ce contează, măsura tuturor lucrurilor; el
poate totul și stăpânește sub contra greutate împotriva ori­
cărei puteri, distrugând baza națiumei sau imperiului care
la sfârșit sunt ruinate"
„Nu trebue uitat că în lume capitaliștii sunt de două
feluri, proprietarii, industriașii și ceilalți, >» general creș­
tini și financiarii internaționali, aproape toți evrei. Iu
timp ce desordinea socială este fatală pentru primii, cei­
lalți profită de pe urma ei".
„Din punct de vedere strict financiar,, evenimentele cele
mai dezastruoase ale istoniei, răsboaiele sau revoluțiile,
nu reprezintă nici odată catastrofe; manipulatorii de bani
pot trage foloase din orice, cu condiția ca ei să fie bine
informați moi dinainte. Este sigur că evreii răspândiți
pe toată suprafața pământului sunt în particular bine așe­
zați din acest punct de vedere". (tr. Moult: Le pro­
bleme iuif).
31
 de asta ei au un motiv serios să susțină socin-
unu' dintre ei, Wei^ger, ne-a explicat |>. nou ce
atâția ovrei suni comuniști.
Comunismul nu este numai o c redfin ța internațională,
dar el aplică renunțarea la adevărata proprietate, în spe­
cial kt proprietatea agrară, și evreii fiind internaționali
n’au prins nici odată gust pentru adevărata proprietate. Ei
preferă banul, care c.ste un instrument de putere”

Așa zisa doctrină a proletariatului lavoiizează dictatul a

evreilor. Aceștia nu vor distrugerea capitalului, ci sâ fie sin­
gurii stăpâni.
Colectivismul nu este deci o mișcare populara, nici un
scop: este un mijloc de deslrucție.
„Rusia era singura țară din lume a cărei clasă condu­
cătoare opunea o rezistență organizată iudaismului mon­
dial. In fruntea' statului era un autocrat care era la adă­
postul presiunei parlamentare; demnitarii erau indepen­
denți, bogați și atât de impregnați de tradițiile relig’oase și
politice, inicât capitalul evreesc, cu foarte mici excepțiuni,
nu avea nici o influență asupra lor".
„Evreii nu erau admiși nici în Serviciile de Stat, nici
In funcțiunile magis’.raturei, n:ci în armată".
„In afară de ei, clasa conducătoare era independentă
fața de capitalul evreesc, pentru că ea poseda mari averi
teritoriale și forestiere. Rusia avea grâu In abundență j
își complecta continuu rezerva de aur cu minele din Ura)
și Sibeiia. Rezerva de metal a Statului era de 4 miliarde
de mărci, fără a mai număra bogăfțiile strânse de familia
imp< rLUă de mănăstiri și de proprietățile particulare. Cu
o.i a mi ustria sa, proporțional puțin dezvoltată, Rusia pu-
ea lai prin ea însăși, fără nici o imiportațiune”.
„toate aceste condițiuni economi e făceau aiproape im
posibilă o sclavie a Rusiei P*>n capitalul evreesc interna
Honul, după procedeele
denials”. <’e reușesc în Europa orc i -
» .Dacă adăugăm în plus ,<*âa Rusia era totdeauna dcpo-
că m *nt'p*’*or ’digioase și ale lu/mei,
conservatoare ale
și conservatoare 1 urnei,
re'voiuti?U °IU1 :uiinatei sale ea a înăbușit toate mișcările
Po Î^rl0aSe eă ea nu admitea nici o societate
* -«’«** «·« “■
Imperiului Rus'· " *“ mear0ă l(t “lacul in contra
Mlrampe· <Un 1 "* --

32
 2. Fazele revoluției
Sc ari istoric al organizațiilor revoluționare în Rusia
$* acum după ce am văzut cine sunt patronii oculți ai
' ates’ei acțiuni de distrugere a lumii civilizate, urmea­
ză sa prezentam și elementele cari au condus-o și organi­
zat-o.
Jnca din 1883. sub influența ideilor marxiste se consti-
tue în Elveția „Partidul Negru”, de către P. Axelrod, Leon
Deutsch, Vera Zasulici, Plehanov și francmasonul V. Igna-
nov, care își schimbă succesiv numele în „Partidul eliberării
muncii”, apoi în 1888 „Uniunea social-democrată rusă” pen­
tru ca în cele din urmă — după înființarea la 1887 în Rusia
a ,,Bunel”-uliii jidovesc (Uniunea generală a muncitorilor
jidani) — având de acum priză serioasă pentru activitate
subversivă, să se constitue după un congres ținut la Minsk
în 13 Martie 1898, Partidul Muncitoresc Social-Democrat
Rus”.
„Bund"-ul uniunea generală a lucrătorilor j dani,
a fost fondat în 1897.
Era o asociație politică și economică a proletariatului
jidovesc, la Început opus oricărei distincții nafonaliste,
apoi treptat impregnat de sentimente naționale evre-
ești”.
(A. D. Rappapori — Pioneers of the russiaii
revolution — pag. 250).
Rolul important pe care l-a avut in revoluția rusă
această organizație, ne-o confirmă printre alții tot Rappo­
port, care scrie la pag. 252 a aceleiași lucrări:
— „Numărul Bnudiștilor arestați și condamnați s’a ri­
dicat la 1.000 între 1897 și. 1900; la 2180 între 1901 și 1900.
iar din Martie 1900 până in Noembrie 1904 dintre 384
prizonieri politici aflaji in închisoarea din Alexandrovska
53,9 la sulă erau evrei și 04,3 Ia sută evreice .
Ministrul Plehve afirma că 80 la sulă din revoluționarii
din Rusia erau evrei.
Printre rezultatele acestei constatări oficiale una ne pri­
vește direct și anume: autoritățile rusești au luat măsuri
pentru a împinge la granițele imperiului pe acești jidan
turbulenți și indezirabili, datorită cărui fapt au năpădit
in Basarabia liftele cari au terorizat toi timpul această pro­
vincie românească l
33
J
 Activitatea acestui partid grefat pe cadrele Bund-ului,
provoacă între 1900 și 1903 greve șl turburări in centrele
parî'ei1 cu acMs^se’creiază în 1899, Uniunea Socialiș­
tilor Hev'julioiuin, condusă de Caterina Brechovskaia su-
renumită „mama revoluției”, organizație care se manifesta
prin atentate teroriste împotriva conducătorilor statului.
Astfel * i
La 28 Februarie 1901, ministrul Instrucției Bogoliepou
este asasinat de S. R. Karpovici.
La 1.) Aprilie 1902, ministrul de interne Sipiaguin este
asasinat de S. R. Balmacev.
La 15 Iulie 1901, ministrul de interne Plchue, este asa­
sinat cu bombe de S. R. Sasonov.
Intre timp în partidul social-democrat se produce o sci- ,
ziun< in congresul al II-lea ce a avut loc la Londra (Iulie
1903), creindu-se două fracțiuni: bolșevicii, conduși de Vla­
dimir Ulianov-Lenin (tată rus, mamă jidancă, născută
Blank) cari sunt partizanii mijloacelor violente în aplicarea
principiilor marxiste, și menșevicii conduși de Plehanov și
Martov, cari sunt pentru o evoluție lentă.
Sfârșitul anului 1904 aduce în Rusia o formulă mai
liberală, creiată de guvernul Swiatopolsk-Mirski (25 Decem­
brie 1914), care nu se valorifică, fiind slab susținută.

ÎNCEPE PERIOADA REVOLUȚIONARĂ.

Anul 1905 marchen-zn ·
tate cauzale între altele si d θ ·" * de ,urburări aten'
La 22 Ianuarie 1905 ^o,ul ou Japonia.
condusă de preotul esta}ia Ra^ică a poporului,
lontf la PeIer b ,rg “^™’nCparre “ «ndrepta spre Palatul de
Urmează grevă reprima,a de armată,
bruarie 1905 asasin·,'™' ,!°a 00.000 lucrători și la 15 Fe-
«"seovei, de E Tw Duce jiu, guvernatorul
In Iunie se inippi ț ^aev.
sydul Rusiei și m aceiași hn- ^reve și turburări în tot
!*Iw de I* „Potemkin” cir V. 1 are ,oc revolta marina-
•Bemem grave ciocniri b,>"ll>ardează Odesa. Au loc de-
Odesa. 'u armata, in speZal la Harkov .și
34
 In Octombrie se formează primele Soviete la Petrograd,
cari fac să apară la 25 Octombrie ziarul „Isvestia” (cu înce­
pere din 1902 apărea clandestin ziarul „Iskra", în streină-
tate).
La 8 Noembrie, marinarii dela Kronstadt provoacă o re­
voltă care atrage după ea o serie de grave turburări la Petro­
grad și Moscova, silind autoritățile să declare stare de asediu.
(Decembrie 1905).
Situația devenind îngrijorătoare, delegații Zemstve-lor,
în frunte cu prințul Trubetzkoi, clerul și nobilimea, solicită
Țarului reforme în sensul cărora ministrul de interne Bulig-
ijin prezintă ca un început, un proect de constituție, la 30 Oc­
tombrie 1905.
In urma acestui fapt, se constitue la 30 Octombrie 1905,
prima Dumă, care durează până în Iulie 1906.
In Septembrie 1906, în urma alegerilor, se constitue a
Țjka Dumă, care înregistrează succesul opoziției (36 Social-
/ Revoluționari; .£ Social-Democrați: 19 populiști și 8Cț lucră­
tori). Ministrul de Interne Stolipin —care a fost un clar vă­
zător al chestiunii agrare — fiind împiedicat in acțiunea sa
dc ușurare a țăranilor de demagogia opoziționistă, arestează
la 18 Mai 1907, pe toiț deputății Social-Revolutionari și di­
zolvă Duma la 16 Iunie 1907.
Cea de a treia Dumă (1908—1912) patronează acțiunea
lui Stolipin, care reușește să îmbunătățească simțitor situația,
însă acesta nu-și jurate continua opera întrucât este asasinat
în Septembrie 1911, de către studentul Bogrov.
Urmează guvernul Kolovțeu, foarte oscilatoriu, iar în
cea de a patra Dumă (1912—1918), printre deputați figurea­
ză și Kerenski
In 1912 — Ianuarie partidul Social-Democrat, ramu­
ra bolșevică, dă depline puteri lui Lemn, care dispune mă­
suri energice în vederea creerii situației pre-revoluționare. In
acelaș ari apare și ziarul .,Pravda".
La începutul răsboiului Lenin și cea mai mare parte din
fruntașii bolșevici se refugiază in streinătale, de unde cu
ochii ațintiți asupra fenomenelor din Rusia, așteaptă momen­
tul prielnic pentru a declanșa revoluția, pentru care scop ac­
tivau continuu nucleele revoluționare organizate din timp.
35
 ULTIMELE PREGĂTIRI

Centrul bolșevic din străinătate este format din: Trotzki

(Leiba Braunstein)la Paris: Litvinov (Finkelstein)la Londra;
p.mvs (Hel/and) la Copenhaga; Cer nov (Feldman) la Gene­
va: Martov (Zederbaum) la Ziirich; Lenin la Zurich.
Acesta din urină convoacă două conferințe prima la
Zimmervald, (22—25 Septembrie 1dl5) și a doua la Kienthal
n 13 ijj 1916) în care se discută măsurile de luat în Ru­
sia în vederea pregătirei Revoluției ca și creearca Interna­
ționalei a Ill a.
Centrul bolșevic din Rusia, informează cu preciziune
pe cel din stimulate asupra stării de spirit a populației în
specia! în legătură cu răsboiul și lucrează numai după ordi­
nele Iui Lenin. Acest centru este condus de Rund-ul evreesc
având în frunte pe: Zinoviev (Apfelbaum); Kamenev (Ro-
zenfeld); Moișe Rozenblum■ Abraham Mitmk; Aron Kre­
mer; Levy Goldman, ele.
Centrul bolșevic din Rusia, foarte atent la greșelile in­
tenționate pe cari le fac guvernanții țariști — în majoritate
francmasoni — și cari determină pierderea autorității regi­
mului și o accentuată stare de mizerie socială, fomentează
o stare de agitație continuă.
După cum afirmă abatele Tourmentin in „La Franc-
mațonene demasquee. în numerile 23 și 24, din 25 De-
1919: rât ne personalitățile de seamă ale jpoliti-
se se gaseau numeroși francmasoni și anume:
Va ?“ f°St minisl™ de externe în 1914;
~ Vasile Maklakov;
- ('onM*0 Sef al Cancelariei Diplomatice;
-ontele Alexandru Ignatiev;
Vasile%hW?W’ pr’mului guvern provizoriu;
vice?r^dintele Zemstve-i;
renski; k ,'lns '»w. ministru de răsboi în cabinetul Ke-

Jean Soiddn"ntley> f°srt Ambasador la Washington;

A1SandiÎ Kerfensk1^bS€Crelar

Mihail Stachovic^’f ParllduJui cadeților;

^>goum»v fost u>’ °St 5ambelaîl al Tarului;
' ros‘ 8Uvt*>nator în Siberia.
 Astfel, când la sfârșitul lunei Februarie 1917, se produc
demonstrat,uni muncitorești la Petrograd, cauzate de mize­
rie și de prelungirea răsboiului, grupul bolșevic, prin corni­
țele revoluționare pregătite din vreme, ia conducerea acestor
manifestări, cari până în acel moment nu erau organizate.

ABDICAREA ȚARULUI. — GUVERNELE PROVIZORII

Față de aceste mișcări, Țarul, sfătuit de miniștrii săi,

hotărăște ca măsură indicată dizolvarea Dumei, care refu­
zând însă să se supună decretului imperial, alege din sânul
său o comisiune care cere Țarului abdicarea, constituindu-se
la 72 Martie 1917 primul guvern provizoriu compus din:
Prințul Lwow, Rodzianko, Chulghin, Kerenski, etc.
Odată începutul făcut, ritmul se accelerează.
La 14 Martie se formează al doilea cabinet Lwow prin
remaniere, care dispune: amnistia generală, libertatea pre­
sei și convocarea Constituantei.

FIERBE CAZANUL SATANEI.

Grupul bolșevic apare de dala aceasta la lumină prin

lansarea vestitului ,,Pricaz” Nr. 1, la 14 Martie 1917, redac­
tat de Sokolof și Steklof (Nahamkes), care prevede desfiin­
țarea gradelor și a salutului, ca și a titlurilor de noblețe,
ceiace marchează începutul dezordinei.
Sovietele țăranilor, muncitorilor și soldaților, încep
anarhizarea vieții sociale, întronând domnia bunului plac.
La 21 Martie, Țarul și familia sa sunt arestați urmând
„a da socoteală proletariatului pentru greșelile comise”.
Sub presiunea grupului bolșevic guvernul provizoriu
suspendă la 25 Martie 1918 pedeapsa cu moartea.
In această epocă de efervescență sosește Lenin la 16
Aprilie 1927 luând direct conducerea revoluției.
Cabinetul Lwov se remaniază din nou la 17 Maiu, eșind
Gutchov (ministrul de războiu) și Miliukov (ministrul de ex­
terne). Acțiunea grupului bolșevic continuă având ca prim
obiectiv însă organizarea și convocarea unui congres pan-
rus care la 1·6 Iunie dizolva Duma.
37
 Agitația bolșevicii crește; la 1 Iulie are loc o revoltă la
Petrograd iar în zilele de 16 și 17 Iulie 1917 revolta se repe­
tă de^data aceasta într’o astfel de măsură încât determină
guvernul provizoriu să o reprime sângeros și câteva zile
 Iiage, astlel ca la 23 Iulie 19^8 se formează guvernul Κα­
ι enski-
Primele manifestări ale acestui nou guvern sunt: aboli­
ri a libertății presei și instituirea din nou a pedepsei cu inoar-
t'1J la 25 Iulie și numirea ca generalisim a Generalului Kor­
nilov-
La 7 August cabinetul Kerenski se remaniază.

pacH/iewBatro
Πο προπτβΗΐΗ pscăA-Lspsaz-re w
liAn^ nviA EE3DJIATH0
< Mjpia *317

CCfltPWAMIL

Fig. 2. — ,,Isvestia“ care vestește abdicarea Țarului.

La 14 August Țarul și familia sa, arestați suni trans­

portați la Tobosk și supuși unui regim degradant.
Pentru 25 August, Kerenski convoacă la Moscova o con-
• ferință națională care întrunește circa 2500 membri dar care
nu dispune nici o holărîre valabilă, lotuși la 14 Septembrie,
guvernul provizoriu proclamă Republica.
39
 . .. ,,..vernul proviroriu burat pe eon-
ve»> nu «unt n resIS prîinejaie, upliâ
>iderațmnea cu d ? satule. Astiel la 17 Septem-
închisoare: pe cauțiune.

Ρ*ί· 3- - Țarul arestat, lucrează în grădină

Sovietului din Petrograd Ό devine la 8 Octombrie șeful

aceiaș dată cabinetul KPrJ,ni< UCând ^ectiv revoluția, ba
oară dar totul este de prisT^1 Se remaniază pentru a 4-a
40
 BOLȘEVICII IAU PUTEREA

In noaptea de 10 23 Octombrie comitetul revoluționar

bolșevic condus de jidovul lacob Sverdlo/ și compus din:
Lenin, Leiba Braunstein (Trotzki); Appelbaum (Zinoviev);
Rozenfeld (Kamenev), Briliant (Sokolnikov), Radomigelski
(L’ritzki), Bubnov, Stalin și Djerjinski, stabilesc ultimele
măsuri în vederea loviturii de stat. Printre altele se decide
înarmarea grupelor de muncitori înregimentați în mișcare
începându-se cu acei dela uzinele Putilov (31 Octombrie
1917).
Data a fost fixată pentru ziua deschiderii celui de al
doilea congres al Sovietelor astfel că în noaptea de 6 spre 7
Noembrie (25 Octombrie) 1917 bolșevicii dau lovitura de
stat care va pecetlui soarta poporului rus și triumful jido-
imii, începând cu ocuparea Palatului Poștelor și T. F. I.
In ziua următoare în timp ce congresul lucrătorilor și
țăranilor era întrunit la Institutul Smolny, este ocupat Pa­
latul de Iarnă, sediul guvernului provizoriu, și toți miniștrii
sunt arestați.
Intre timp Kerenski plecase din Petrograd pentru a re­
veni cu trupe fidele.
Pe rând sunt apoi ocupate Banca de Stat, Ministerele și
restul instituțiilor de Stat.
Bolșevicii sunt dea cum stăpânii Rusiei.

FĂRĂ COMENTARII
Pentru a conduce destinele poporului rus se constitue
în ziua de 8 Noembrie 1917, Consiliul Comisarilor Poporu­
lui în compunerea căruia intrau:
Oulianof zis Lenin ru.s după tată
jidan după mamă născută Blank.
Leiba Braunstein zis Trotzki . jidan
Nachamkess „ Steklov jidan
Martov . j dan
Zederbauin
Zinoviev jidan
AppfeLbaum jidan
Drapkin „ Gousiev
„ Kamenev j dan
Rozenfeld jidan
Ghimmer „ Soukhanev
„ I.aqesky jidan
Krachman
 Silberstein „ Bogdanov . jidan
Goldman Gorev . ■ jidan
Radoinislsky „ Uritzki . . jidan
„ Volodarski jidan
Kohen
Sverdlof . . - - j dan
Katz „ Kamkov jidan
Furstenberg „ Ganetzky . j.dan
Gurevici „ Dan . . ■ j-klan
Goldberg „ Meshkovski jidan
Helphant „ Parvus . jidan
Goldenbach ,, Riasanov . jidan
Zimbar „ Martinov . j dan
Cernomordick ,, Chernomorsk jidan
Levin „ Piatnitzki . j dan
Rein „ Abramovici jidan
Bleichman „ Soiltzev jidan
Fonstein » Z vestici jidan
Sobelsohn „ Radek . . jidan
Finkelstein ,, Litvinov . jidan
Briliant >, Sokolnicov jidan
Rosenblum ,, Madakovsky j dan
Loevenschein „ Lapinsky . jidan
Natansohn „ Bobrov . j dan
Axelrod » Ortodox jidan
Garfeld >, Garin . . jidan
Schulze „ Glasunov . jidan
Limson Lebedieva. jidoavcă
Joffe ....
jidan
Hofman >< Kamensky jidan
Ginxbourg
„ Naout . jidan
Kraehmalnik
.> Zagorski . jidan
Goldman
Gorev jidan
Feldman
„ Ccrnov . j dan
Fundaminsky
Maiiuilsky .. Bounakov j dan
Lurie jidan
Krasin . » I.arin jidan
Fa ceri η rus
Gukovsky rus
Buharin rus
Rakowski rus
Gheidze bulgar
Karahan georgian
Lunaciar.sk i armean
Peters rus
Oierjinskj leton
Rykov polonez
rus
42
 Milivtin
Sliapnikoy ..................................
Antonov
Krylenko . . . ........................
Dibenko ...........................................
Naquin ...........................................
Opokov .... ...........................................
Teodorovici
Avilov ........................................... „

Din acest nucleu bolșevic central care numără 45 jidani,

5 alte naționalități și numai 12 ruși, se formează așa zisul
guvern și se numesc conducători ai diferitelor instituții prin­
cipale.
După constituirea definitivă a instituțiilor sovietice la
care au participat în afară de cei sus menționați și alți con­
ducători bolșevici, după listele oficiale sovietice în 1918 si­
tuația numerică și pe naționalități este următoarea:
membri­
Totalul

Jidani
lor

Alte nat.
Ruși
instituția

Consiliul Comisarilor Poporului 22 18 2 2

Comisariatul răsboiului •43 34 — 9 lituani
„ Internelor 14 14 — —
Ceka— Petrograd — conducere 12 6 — 6
Ceka — Moscova 32 23 — 9 lituani și
poloni ar­
meni
Comisariatul finanțelor 30 26 1 3
„ Justiției 19 18 — 1
„ Instrucției publice 53 44 1 8
,, Muncii 8 7 — 1
- „ Externelor 17 13 — 4
„ Provinciilor 23 21 1 1
Consiliul Economiei publice 16 14 1 1
„ Comitetului de Don 11 7 1 3
Crucea Roșie 8 8 — —
Secția Cooperativă 12 12 — —
Consiliul deputaților din Moscova 23 19 11 3
Comitetul central al partidului S. D. 12 1 11 il —

, (Listă publicată in 1922 de T. Winberg in „Le ahemin

de la Croix").
In aceiaș zi Urilzki conslilue pentru apărarea revoluției,
poliția politică secretă „Ceka" care oficial va apărea mai
târziu.
43
Fig. 4 — Garda roșie*4 a lui Lenin
 Piimele acte legislative ale noului guvern bolșevic ema
na te în aceiași zi sunt:
I. (^(instituirea oficială a Consiliului Comisarilor po­
porului.
II. Suprimarea pedepsei cu moartea.

Fig. 5. — Leiba Braunstein-Trotzki

II. Trecerea proprietăților de stat și particulare în pu­

terea sovietelor.
Reacțiuni, neorganizate însă, se produc pe tot cuprin­
sul țării fiind imediat și sângeros reprimate.
Astfel:
La 11 Noembrie .lunkcrii din Petrograd cari au rămas
credinicioși monarhiei sunt masacrați.
Intre 7 §i 14 Noembrie se procedează la fel cu Jmikerii
din Moscova.
In acelaș tim,p au loc, tulburări la Afoscova, Orei, Har·
kov, Odesa, Kiev, etc.
Totodată Kerenski, în capul unor trupe fidele, dar pu
țin numeroase, se îndreaptă spre Petrograd la 12 Noeni-
brie. Este însă repede înfrânt ?i la 17 Noembrie 1917 de­
misionează și trece în Estonia deghizat ca șofeur.
La rându-i generalul Duhon in încearcă să răstoarne gu­
vernul bolșevic, dar este nevoit să abandoneze.
Guvernul bolșevic rămâne stăpân pe situație procedând
Ia consolidarea sa internă și externă motiv pentru care, în
45
primul rând, I» 5 Decembrie 1917 încheie cu puterile cen-
trule armistițiul care se va termina cu pacea (lela Brest-Li-
tovsk.
Intre limp statele limitrofe ale Rusiei se desprind ,pe
rând de sub stăpânirea bolșevică.
Astfel:
La 20 Noembrie 1917 Ucraina se declară republică, in­
dependentă, pentru ca la 17 Decembrie să intre chiar în
războAl cu Sovietele.
La 22 Noembrie 1917 Georgia, Armenia și Azerbedgianul
se declară deasemeni independente.
La 2 Decembrie 1917 Sfatul Țării din Chișinău se de­
clară împotriva bolșevicilor și cere concurs armatei ro­
mâne. La 13 Decembrie trupele române ocupă Chișinăul,
iar la 27 Decembrie se proclamă oficial realipirea Basara­
biei la Român'a.
La 4 Decembrie Finlanda, și la 11 Decembrie Lituania,
se sustrag deasemenea stăpânirii bolșevice, dedarându-se
independente.
La tel procedează și Estonia la 23 Februarie 1918 și Le­
tonia la .18 Noembrie 1918.

Pentru a schița o formă legală Sovietele bolșevice decid

convocarea Adunării constituante la 18 Ianuarie 1918. Acea-
Fig. 7. — Institutul „Smolny devenit Sediul revoluționar.
stă primă încercare a bolșevicilor de a se prezenta pe căi
egale în ochii poporului rus dă rezultate dezastruoase.
Constituanta care își începe lucrările după o declarație-
program citită de Sverdlof - care constitue mai mult o
amenințare față de cei cari nu aderă la sistemul de lucru
bolșevic — prezintă următoarea compunere: Bolșevici 160,
Social-Revoluționari de stânga 40, Social-Revoluționari de
dreapta 320, Reprezentanți ai Cazacilor 60. Din pruna zi se
constitue o majoritate antibolșemcă compusă din cei 320 so-
cidl-revoluționari de dreapta și 60 cazaci cari acuză violent
regimul de falsificarea liniei socialiste preconizată pana la
luarea puterii (vezi Contra-Revoluția).
Față de această neplăcută întorsătură Constituantă este
dizolvată și deacum înainte niciodată regimul bolșevic nu se
va mai prezenta reprezentanților liberi ai poporului rus, ac­
ționând numai prin teroare și constrângere.

PACEA DELA BREST-LITOVSK

La 3 Martie 1918 se încheie pacea dela Brest-Litovsk,

tup care regimul bolșevic liniștit în afară începe temeinic
represiunea sângeroasă. împotriva vocilor cari se ridicau din
ce m ce mai numeroase împotrivă-i. Pentru aceasta, întru -
cât în afara de masele populare, o bună parte din armată
tumarp^r .^8unul, luptând izolat dar continuu pentru răs-
15 MarHpUiQift CȚază sub conducerea lui Leiba Trotzki la
Xboh dv? ”ATala R”*ie“ a cârei primă operă va fi
mul iudeu h I ( m rănile sângeroase provocate de regi-
E oe^77 Arului pravoslavnicei Rusii, care lup-
mca pentru a nu se lăsa îngenunchiat.

3. Asasinarea Țarului și a
în+regei
■familii imperiale

JtasîKMr·--. tragică a familiei

Martie, Țarul so-

de către delegația
48
 lucrătorilor, soldaților și țăranilor pleaca a doua z> la
Pskov unde în ziua de 15 Martie 191/ abdica în favoarea
fiului său. această formulă fiind primită de bolșevici numai
de formă, după care la 21 Martie, arestat oficial de către o
comisie specială formată din Bublikov, Vercluanm, Gnbunin
și Kalin este depus împreună cu întreaga familie la Tsars-
koie-Selo de unde la 14 August este transportat la Tobolsk
apoi la 26 Aprilie la Ecalerinenburg.,
Guvernele provizorii Lwow și Keiensk.1, l<ișc și tei oi i-
zate de bolșevici, nu au întreprins nimic pentru salvarea
țarului; dealtfel aceiaș acuzație se poate aduce și căpetenii­
lor armatei1 imperiale.
Soarta Țarului era pecetluită fiind lăsată la liberul ar­
bitru al jidovului lacob Movchiepici Sverdlof. președintele
comitetului executiv al Sovietelor dn Moscova care de fapt
decide ultima transferare la Ecalerinenburg în vederea celor
ce vor urma, dispunând și aplicarea unui tratament degra­
dant și inhuman.
După cum arată Robert Wilton în ,,Les Dorniers Jours
de Romanov — iKra, 1923) și generalul Dieterichs în
,,L'Assasinat de la Familie Imperiale”, la sugestia lui Sverd-
lof, Sovietul din Ural compus din 41 jidani, 16 alte naționa­
lități și 5 ruși (total 62) dispune în primă instanță uciderea
familiei imperiale.
i ±sBiul Comisarilor poporului dela Moscova compus
<4 a e un b jidovi, 2 alte naționalităi și 3 „ruși' anume:
nascula Kllmk), Cicerin — de fapt armean și
Sverdl'o'/f i' '^a ^otărîrea luată și însărcinează pe-
syercllot cu executarea.

fruntea Si grupul’UC°b ]urovski

Goloscekin
wS(SiSSuiS Rplnh, i kW· anume:
^doMeV jidanul
· Chaia

Khosan și Voikov asmtin x Liaks, Vurhat, Lamer,

burg pe ΤαΓί1ι Nicolae al Tl-lea îm™ IP°^V Ecaierinen'
pnnțul moștenitor, patru mari d^'™^ CU: ImPărăteasa’
3 persoane din suită (în total in’ docntorLl1 EnÎk!" V înCa
cova cele ce urmează ' ’ raPortand imediat la· Mos-
50
 ,,Ί rănsmiteți lui SuerdI of cd întreaga familie a vu-
ferit soarta șefului. Oficial ea va pieri în timpul evacuării
(semnat Belobodrov)
In urma ordinelor primite dela Sverdlof. de a face să
dispară orice urmă a asasinatului, călăii asvârle cadavrele
tăiate în bucăți, în puțul unei mine din împrejurimile ora­
șului distrugându-le prin foc și vitriol, după cum arată N,
Sokoloff, în ,,Enquete judiciare sur l'assasinat de la Familie
Imperiale Russe”.
După câteva zile, la 20 Iulie, se înregistrează versiunea
oficială care arată că:
,,întrucât la Ecaterinenburg s’a -descoperit o organizație
contrarevoluționară .71 în acelaș tin\p bande cehoslovace
(din armata lui Kolceag) înaintau spre oraș, pentru a asi­
gura liniștea publică, Sovietul din Ural a dispus împușca­
rea Țarului și transferarea restului familiei într’un loc
sigur?".

Sălbăticia judaică nu se oprește încă aici și la 18 Iulie

1018 după torturi groaznice sunt asasinați la Alpakaevsk, de
către călăii cekiști conduși de Sapharov, jidan, — unul din
aghiotanții lui Lenin pe când era în străinătate,—sora împă­
rătesei, Marea Ducesă Elisabeta Feodorovna și Marii Duci
Sergiu Mihailovici, Dimitri, Jean, Igor și Constantin Constan-
tinovici și contele Paley (fiul Marelui Duce Paul Alexandro-
vici), iar la Perm este asasinat deasemenea Marele Duce Mi­
hail Alexandrovich
OCULTA JUDEO-MASONICA A ÎNVINS DIN NOU.

Șeful unui stat creștin a căzut împroșcând cu sângele

său svârcolirile unui popor ce se sbate încă în ghiarele te-
roa rei bolșevice. .
înțelepții Sionului au vrut să oficieze după ritual in
această împrejurare. , , ....
In camera unde sa comis asasinatul a tost găsită cu
ocazia anchetei oficiale începută la 30 Iulie 1918 o inscrtpțte
ebraică cu semne din Kahală (a cărei k"tografw^e Aeșt
în lucrarea . Derniers Jour-s de Romanov a lut M. Milton).
51
 După părerile cunoscătorilor publicate în broșura „La
VidolK Paris, de către M. Engel, aceasta mscnpție ar
avea următorul conținut:
Xci <lin ordinul forjelor secrete, a fost sacrificat
Țarul pentru a ușura distrugerea Statului. Aceasta o vom
face cunoscută tuturor popoarelor .

Această inscripție este un nou argument care arata clar

că asasinatul a fost conceput, elaborat și executat de jidovi
și că mobilul acestei înfiorătoare crime ei a cucei nea Rusiei
de către jidani și distrugerea ei ca stat creștin și tradițio­
nalist.
Opera diabolică a fost înfăptuită.

RECOMPENSE

Pentru a cinsti așa cum se cuvine pe asasinul Țarului,,

bolșevicii au schimbat numele orașului Ecaterinenburg în
„Sverdlovsk”, i-au ridicat un monument, iar în casa Ipatiev
a fost instalată „Universitatea comunistă Sverdlov”.
Pe de altă parte o parte din asasinii Țarului și-au pri­
mit pedeapsa.
lacob, Movchievici Sverdlov a fost împușcat peste șase
luni la un meeting dela uzinele Morozov, (Petrograd) de că­
tre un contra revoluționar.
lacob Jurovski a fost făcut prizonier în 1919 de către
armatele lui λ ranghel și împușcat.
Voikov, a fost împușcat în 1919 la Varșovia de către
amtra revoluționarul Boris Koverda iar Khosan s’a sinucis,
la Charbin mai târziu.

4. Războiul civil
| fă la Moscova „Uniunea pentru
clarat °cXr- trei partide de-
dreapta, Social-Democrații n Social-Revolutionarii de
constituantă disolvată X k , ?C.W.CI» membri din adunarea

52
 Fig· 9 Amiralul Kolceag și Generalul Janin la Omsk.

<71
<M
 c .....1 acestei Uniuni fiind lup'» U răsturnarea
■ u bolșevic se constituiau la Samara p la Omsk
dmiă* guverne provizorii cari încep fiecare în regmmle res-
PeCtipen°ta "coordonarea acțiunii celor două guverne, au
toc trei conferințe: primele la 30 lulte și 3 Septembrie la
Celiabinsk ar la 4 Octombrie 1918, ultima, la Ufa care are
ca rezultat formarea la 6 Octombrie 1918 a unu. guvern
provizoriu central condus de Astrov, general Boldtrev, Avxen-
tiev etc,, care ia reședința la Ufa de unde se muta curând la
Omsk.
Ln acest guvern provizoriu Amiralul Kolceag este nu­
mit ministru de războiu apoi guvernator suprem având mi­
siunea să conducă operațiunile militare pe toate fronturile
împotriva armatei roșii.
Intre timp se duceau de către generalii albi acțiuni izo­
late și anume:
In Sud încă dela începutul lui Ianuarie 1918, hatmanul
Kaledin care a restabilit în parte situația, stabilit la Novo-
cercask colaborează cu generalii Kornilov, Alexiev și De­
nikin împotriva bolșevicilor operând în regiunea Cauca-
zului de Nord. Armata este însă puțin numeroasă și ne­
disciplinată. Kaledin moare.
Grupul generalilor este nevoit să se retragă la Rostov de
unde continuă lupta.
La 13 Aprilie Kornilov este omorât în cursul unei lupte,
enikin ia comanda supremă și după defecțiunea pro-
1 US,a -L *|®zac** generalului Krasnov cari pleacă pentru a
up a in craina, se îndreaptă spre Ecaterinodar ocupând
inheaga regiune a Kubanului
Intre timp trupele roșii ocupă Samara.
unei limte «n*. 'ir generalul Alexiev moare în cursul
la Rostov mm·1 ? 'ămas sinW se retrage în Decembrie
^ aâni " 7 'a binele lui Kolceag în vederea
. temeinică a annatei" sale" ° ÎWtfpe Și ”regătirea

Arhangelsk pre^at'de'^^" 'novizoliu 13

‘nS0.r ;lin le8iune Pe Coipn n având drept comandant al
Pe Colonelul Durov. In August 1918
inansk 1'0.334’ Arhanghclsk 13.182 oameni iar la Mur-
Către sfârșitul anului r
■Xf’r'"cj a lacului OneH·, ti'· upele
ΓΓ lui Durov sunt
"7 WU1DV pe linia
SWI1I pe
'ului suprem Kolceag 8 ’ ka.pt g ordinele comandau-
54
 In Sud-est, hatmanul Semenov face la început serioase
gieutăți lui Kolceag, pe chestiunea comandamentului unic
sfârșind insa la 9.1,1919 să se supună.

La începutul anului 1919 are loc la Paris o conferință

„politica rusă” între aliați și emigranți: Gicrs, Maklakow,
Sazonov, prințul Livoiv $ Ceaicovski în vederea coordonării
acțiunii împotriva bolșevicilor.
Aliații oferă sprijinul lor în schimbul acceptării de că­
tre reprezentanții emigrației monarhiste a următoarelor
puncte:
a) recunoașterea .situației agrare creată în Rusia de Re­
voluția din Octombrie 1917.
b) După restabilirea ordinea să se creeze o republică
democrată, monarhia fiind categoric exclusă.
•c) Recunoașterea independentei sărilor, limitrofe (sta­
bilită prin pacea dela Rresf-Litovsk).

Conferința se închide cu concluzii de compromis emi­

grau ții neacceptând în întregime tema aliaților.
Aviații asigură totuși concursul lor cerând însă catego­
ric adoptarea unui comandament unic în operațiunile îm­
potriva bolșevicilor și indicând ca generalsim pe Amiralul
Kolceag.
Trebue precizat însă că acest just deziderat nu a fost
împlinit, poate și din cauza situației geografice speciale, ce-
iace a determinat înfrângerea succesivă a armatelor albe.
In cadrul acestor preliminarii armatele albe se pregă­
tesc, prezentând la începutul anului 1919 următoarea si­
tuație :
a) Grupul Nord condus de generalul Miller.
b) Grupul Nord-Vest condus de generalul ludenici.
c) Grupul Sud condus de generalul Denikin.
d) Grupul Est-Ura li, condus de Amiralul Kolceag.
Vom examina pe rând acțiunea fiecărui giup.
Grupul Nord cu baza la Arhanghelsk condus de Gene­
ralul Miller totalizează circa 30.000 oameni.
încă dela începutul ostilităților se produce o neînțele­
gere cu comandamentul aliat care cere ca baza de opeia-
tiuni să fie mulată la Murmansk. Generalul Miller ndi
de acord nliatii se retrag ,i trupele albe care se prez.nK oa-
55
recum desordonat, după scurte lupte sunt nevoite să se re­
tragă la 24 Februarie în Finlanda.
" Grupui de Nord-Vest condus de generalul ludenicieste
forma dWr-un corp rus alcătuit din to,tu pnzon.en luați
^germani * organizat pe teritoriul estoman cu concursul
Generalului Leidoner. · nn nnn
In Aprilie 1919 corpul care are o iorța de cuca 20.000
oameni și 57 tunuri, își alege ca baza de operațiuni Hel­
singfors de unde la 28 Septembrie ia ofensiva trupele gene­
ralului .ludenici ajungând la 16 Octombrie la Gatchina (su­
burbie a Retrogradului) și la 22 Octombrie la Tzarskoie
Selo. Intervenind forțe roșii numeroase, Judenici este nevoit
să se retragă în lupte grele cari durează până la 14 Noem-
brie 1919 când armata albă se refugiază pe teritoriul esto-
nian, unde este dezarmată.
Grupul Sud condus de Generalul Denikin este format
din trei armate: a voluntarilor comandată de generalul Mai-
Maeuski, armata de Don sub comanda lui Mamontov și cea
de Caucaz comandată de Vranghel.
După o ofensivă victorioasă fiind cucerite pe rând
Kursk, Voronej, Harkov, Orel și Zarizin, trupele roșii co­
mandate de Budieny înfrâng rezistența albilor în Octombrie
și INoembrie reocupând orașele cucerite.
aibe.s,e r®tra8 la Rostov și Novocercasc în De-
tnibrie 1919, apoi la Novorosisk.
h I Părăse^le comanda și se refugiază
L,ndra’ ’asand comanda generalului Vranghel.

este format din îrnn ΐ sub c°manda Amiralului Kolceag

începere din Decembrie' S.e?hipa‘e. C“
ocuparea orașului Perm (23 1 I M Si n? °.fens*vă care duce
>*» 'a Ufa. continuând cu aceîas Λ ’ la Martie
vin nefericire în s ,1ROare sPre VolSa
le intrigi politice în guvernământul 7 se.Pro<luc ° serie
care influențează ,| IJTJT” Omsk
neînțelegerilor legiunea celmslnv- Dln acela’ cauza a
l>ele albe se retrage. Kolceag este ‘nevoi? “labora cu
nevoit să lupte pe doua
56
fronturi împotriva bolșevicilor și împotriva dezordinelor din
spatele frontului său.
, In acest timp roșii înaintează, cucerind Ia 15 Iulie 1919
Ecaterinenburgul apoi Tiumen și Tobolsk. La 13 Noembrie
Kolceag este obligat să evacueze Omsk-ul și cu armata care
intră în derută, să se refugieze la Irkuțk. In acest din urmă
oraș se produce o revolta organizată de Social-Revoluționari
cari iau puterea la 27 Decembrie 1919 silind pe Kolceag cu
o mână de credincioși să părăsească orașul la 4 Ianuarie
1920. Complect desiluzionat Kolceag trece puterea hatma­
nului Semenov el punându-se sub protecția aliaților ale că­
ror trupe se aflau în Siberia, cooperând până în acel mo­
ment cu trupele albe.
Comandantul aliat, Pentru motive pline de mister, îi
predau pe amiralul Kolceag comitetului revoluționar nou
constituit la Irkutsk care la rându-i d predă armatei roșii
care ocupă în cursul lunei Februarie acest oraș, rezultatul
fiind că la 7 Februarie 1920 Amiralul Kolceag este executat.
stingându-se astfel și această posibilitate de reacțiune ar­
mată, organizată, împotriva regimului bolșevic.
Hatmanul Semenov încearcă une^e acțiuni, fără rezul­
tat însă, ceiace determină la sfârșitul anului 1920 creearea
republicei Extremului Orient la început separatistă, în cele
din urmă afiliată Sovietelor.

ACȚIUNEA GENERALULUI VRANGHEL.

După sfărâmarea armatelor albe pe toate fronturile.
Generalul Vranghel cu resturile armatei lui Denikin, stabilit
în Crimeea încearcă o nouă acțiune împotriva bolșevicilor.
In acest scop reorganizează armata, constitue la Sevas­
topol un guvern provizoriu și la 24 Maiu 1920 începe ofen­
siva luând la 28 Main orașul Melitopol pentru ca la începu-
lni lunii Iunie să continue înaintarea deahmgul Niprului.
Se produce acelaș fenomen de disoluție care a făcut sa
se piardă toate armatele albe. Generalii subalterni Kutiepm.
Slașcev, Babiev, se ceartă între ei. Șeful guvernului dela Se­
vastopol Krivoșein face o serie de greutăți lui \ ranghel. En­
tuziasmul dispare. Trupele roșii profită de această stare de
spirit și la sfârșitul lunii Iulie accentuându-se presiunea,
57
Fig. 10. — Apelul lui Vranghel pentru ocrotirea populației civile.
Vranghel se retrage pe Kuban însă retragerea nu se face or-
donat.
La 20 August ocupă Taman și deși între timP la 13 Au­
gust 1 920 republica franceză recunoscuse guvernul lui
Vranghel, aceasta nu mai poate preveni catastrofa.
In cursul lunii Septembrie armatele lui Vranghel se re
trag continuu pentru ca la 21 Octombrie să se stabilească
pe linia Sivas-Perecop unde la 25 Octombrie sunt definitiv
înfrânte.
La 31 Octombrie resturile armatei lui Vranghel sunt e-
vacuate la Constantinopol după care însăși generalul Vran­
ghel se îmbarcă la Yalta la 16 Noembrie 1920 pentru ace­
iași destinație.
Cu aceasta, răsboiul civil ia sfârșit.
In legătură cu aceasta este însă demn de amintit un
fapt.
Încă dela începutul acțiunii sale generalul Vranghel
este sfătuit de guvernul englez (Lloyd George) să abando­
neze lupta împotriva sovietelor. Cum era și natural Vran-
ghele se îmbarcă la Yalta, la 16 Noembrie 1920 pentru ace-
săi stabiliți în Crimeea și retrag orice sprijin armatelor albe
Ceiace este însă mult mai grav — și caracterizează po­
litica britanică de altfel — englezii silesc pe polonezii cari
luptau victoros împotriva bolșevicilor să încheie o pace pre­
matură în Octombrie 1920, ceiace permite ca aceștia din ur­
mă să trimeată o armată de 500.000 oameni și aproape toată
cavaleria împotriva armatelor albe comandate de Vranghel.
cari sunt astfel sfărâmate.

5. Primele consecințe ale regimului

bolșevic
oarda judeo-comunistă instalată la putere procedează
H în primul rând — conform ocultelor directive — la
distrugerea totală a formei și structure! sociale a Rusiei.
Procedeele și sistemele sunt clar enunțate de însăși Le­
nin care își caracterizează astfel politica de stat.
59
 Dictatura proletariatului nu este altceua decât puterea
bazâia pe tartă 'i nelimitată de nimic, de mc. o lege, de mei

o regitia’. (Voi. XVIII, pag. 361)

In lupta dusă pentru renalului socială, MINCIUNA.
TRĂDAREA ?i ÎNȘELĂCIUNEA sunt irme îngăduite față
de burghezie, capitaliști și guvernele lor
Mai departe: ..Morala? nu este moral decât ceiace duce
la revoluție. Restul nu-i decât absurditate burgheză . * J
Noi bolșevicii, vom purta revoluția socială atât in A-
merica cât și in Europa. Ea va apare sistematic, câștigând
teren încetul cu încetul. Lupta va fi de lungă durată, crân­
cenă și sângeroasă. Ce importanță are pierderea de 90 la su­
tă a celor executați, de vreme ce vom rămâne 10 la sirfă co­
muniști cari vor continua revoluția .
Dar nu e numai atât:
„Bolșevismul nu· este un pensionat de domnișoare.
,,Până și copiii ar trebui să asiste la execuțiile capitale
și să se bucure de pieirea dușmanilor proletariatului'.
(Lenin. Teza „politicei de Stat” făcută către Liga Na­
țiunilor).
Credem inutil să mai înșirăm și alte tot atât de celebre
formule cari dacă nu au caracterul specific al celui amintit,
sunt tot atât de concludente.
Examinând însă rezultatele practice ale acestor direc­
tive ale Consiliului Comisarilor Poporului vom găsi o Ru­
sie complect anarhizată, sdrobită de foamete și acoperită de
mormane de cadavre.
S'onului încep să se aplice,

·) comunismul ANARHIC ȘI de râzboiu

prinlr'o totală anarhie'Tei'r *e caracterizează
te a organismului de Stat si o " " distrugerea complec-
I-Ste perioada LXV " cu nimic
frei V a faimoaselor decrete cari"1" plaC'.a iafului. -> ierna-
bșe de propagandă si car; ^amană toarte mult cu a-
toare· >1Can pwduce efervescență distrugă-
60
O' Fig. 11. - Copil muribund din cauza foamei.
 Decretul imcii" desființează armata, creind milioane
de rebeîi X' i pleacă fiecare acasă cu arme V immițmm, pe
cari le vor utiliza pentru jaf și asasina e°
Decretul agrar" publicat la 19.11.191 J caie piexede.
Abolirea proprietății private ,
Confiscarea domeniilor nobililor, fără indemnitate”;
Repartiția egală a pământurilor după capacitatea de
lucru, si nevoile fiecăruia”, pe care însă nu le constată ni­
meni provoacă fărâmițarea inutilă a proprietății, pustiirea
pământurilor, desființarea industriilor chiar de prima nece­
sitate, inexistența comerțului, creind o viață socială similară
cu cea preistorică.
„Autonomia până la separatism Proclamată prin de­
cretul dela 15 Noembrie 1917, produce un haos de nede-
scris. Puterea însăși a statului bolșevic, este fărâmițată, ar­
mata, poliția, administrația, justiția, devin inexistente. După
o indicație guvernamentală care pretindea că poporul este
suveran, așa zisa dreptate se împărțea Prin tribunalele popu­
lare după „conștiința juridică revoluționată și socialistă"
ceiace după cum afirmă istorici și cercetători obiectivi, în­
seamnă revenirea timpurilor năvălirii barbarilor.
Expresiunea supremă a anarhiei este redată de către
prima constituție sovietică, 10 Iulie 1918, care având ca teze:
„Suprimarea fără milă a exploatatorilor".
„Republica rusă este o comunitate socialistă liberă a tutu­
ror muncitorilor din Rusia , creiază o întreagă categorie de
oaiium ψν,ή1 de orice drept (lichentzi) foști funcționari,
răni1 pfr ^k J\r.° es()r1, t,oclor‘· PreoUi mici comercianți, ță-
resti” h i aSa 1 ' ' ,scret’a sălbăticiei hoardelor „muncito­
rești bolșevice.
Anarhia merge alai <le departe încât se renunță si la
principale democratice mult cântate de sneialisH ?
1918p0"democrat' ''T di*°lvarea Constituantei «Ianuarie
burgheză în fuuoa-
,,Pravda" este mai category tar
este auurhg^^ ιΕύΆ. \’"r,lheza: democrația
Pagandă pentru pogromuri'’ sahf,tfli V alcătiiește o pro­
bi
Fig. 12. — Copil mort de foame.
 ....................... -—

Aceasta haotică stare de lucruri are urmări imediate pe

care le resimte însuși regimul. Lipsa de preocupare econo­
mică și industrială atrage după sine în primul rând dispari­
ția aproape totală a mijloacelor de trai.
însăși armata roșie și formațiile bolșev ice se > ad grav
amenințate.
Pământurile nu se lucrează decât atât cât este necesar
existenței proprietarului și asta nu peste tot. Resursele ne­
cesare Statului sunt inexistente. Și atunci intervine din nou
teroarea. Regimul bolșevic institue detașamente speciale
„Zagradylki” cari rechiționează dela țărani, mici agricultori,
mici comercianți, tot ce aceștia agonisiseră pentru propriul
lor uz, răpind în acelaș timp cu produsele alimentare și vi­
tele pe cari le întâlnesc în cale.
Această sălbatecă perioadă a rechizițiilor stropite de
sânge, lipsa din ce în ce mai accentuată și a unei bucăți de
pâine, ajunge, la apogeu în 1921 când toate resursele țării
sunt complect sleite. Ca o dovadă a celor afirmate iată după
date oficiale sovietice (Biroul Central Statistic Sovietic —
M. Popov — către misiunea Dr. Nansen 1922) care este evo­
luția situației însămânțărilor în 1913—1921:

1913 1916 1920 1921

Recolta în milioane
de puduri. 4079 3955 1738 1617
Suprafața ins. în mi­
lioane de ciatine. 81,2 82.2 56.8 49
Producția în milioane
de puduri. 50 48 30.6 32.6
Recoltă netă.
(fără Insă mân țări)
,n milioane de puduri 3429 3295 1284 1226

Lă
64
I- Turburări bolșevice la Petrograd reprimate de armată. (17 Iulie 1917).
n — Camera din casa Ipatiev în care a fost asasinat Țarul și Familia Imperială. (18 Iulie 1918).
I. Revolta marinarilor dela Kronstadt împotriva regimului sovietic. (24.11.—17.III. 1921).
IV. — Prima mare foamete în Rusia Sovietică. (1921 1922).
 Cifrele sunt evidente. Poporul rus - guvernat de bolșe.
■ . Jarri organizație socială a fost complect nimicită -
^pmnS de altfel - moare de-foame ,1 este decimat de
molimă.
Insurecția se ivește pretutindeni și m cele din urma însăși
revolta marinarilor bolșevici dela Cronstadt (28.11.1921) care
este nevoie să fie sângeros reprimată ea amenințând direct re
âul dă serios de gândit bolșevicilor cari vor pune capăt
acestui comunism „anarhic” înlocuindu-1 cu faimoasa, nouă
politică economică, N.E.P.
Această tardivă constatare costă însă după cele mai
obiective date circa 15.000.000 de morți datorită foametei și
molimei pe care le-a provocat satanica formulă a comunis­
mului, — anarhic, prima mare realizare bolșevică.

b) FOAMETEA

Datorită cauzelor expuse mai sus bântue Rusia în anii

1921 §i 1922 prima moare foamete *)în 36 din provinciile cele
mai des populate, repartizată pe o suprafață de circa
1.500.000 mile, martirizând o populație de circa 45.000.000
'ii care se scontează cu 10-12.000.0000 de morți.
... ^uPă datele comisiilor europene de ajutorare în provin­
ciile Uystka, Rep. Tătară Ciuvaci, Marii, Simbirsk, Saratov,
- s ra ian ] irghizia, λ otyak Stavropol, Ecaterinoslav, Zapo-
ηιΗιίτΓ L ae?·’· produc,’ia în anii 1921 și 1922 este de 11
" ' PaenilT'atlnii !0C de 3°·32 eum ar fi fost normal, t«-
200 000 n deC· de 180 0n0 n°» puduri în loc de
Zo r o' T ar.fi.fost normal. Cifrele vorbesc
Ceiace se petrec" fn Ri«i “ localizarea flagelului,
descris. P ' R s,d ,n acest interval este de n.e-

lr" în'rebuințale pen-

----------------- * msași de foame, canin, pisicile
-"rârâAZUAL? ta‘cxporia,e

necesare înarmării s’a provocat

făcut 6 milioane de victime/ CUrn a’,rniă EPis.copul de Canterbury, a

66
si animalele cele mai spurcate alcatuesc o alimentai e de
seamă pentru fericii» care și-o pot procura.
Cazuri de antropofagie sunt numele
Părinții îsi omoară copii cari mor literalmente de foame
pentru a le curma suferințele îngrozitoae ce e povoacă sto-
inacurile balonate de coaja de copac, ierburile și rădăcinile
"s Oameni cari mor de foame pe stradă în văzul tuturor al-
cătuesc un spectacol care nu mai impresionează aproape pe
nimeni. Se înregistrează numeroase cazuri de sinucideri între
copii.
Se caută cu disperare păduchele exantematic pentru a
provoca moartea tifică considerată salvatoare față de suferin­
țele îndurate.

Opera de ajutorare >

Națiunile europene îngrozite de soarta poporului rus ast­

fel „fericit” de regimul bolșevic încearcă să-i vină în ajutor.
Astfel:
Crucea roșie germană trimite o misiune care își stabilește-
baza la Kazan.
Crucea roșie italiană și „Comitetul elvețian pentru ajuto­
rarea copiilor” se instalează la Zarizin.
, Ι)Γ· Sansen, condusă de M. Bruderer lucrează
la Simbirsk.
Fro 01 ™ M· Frank Watts ,i Miss Ruth
1 ry se instalează la Buzuluk (Samara).
nea CiLvacÎZ ,|la /m* 1 rade Vnion" lucrează în regia-

'orare mnfkmă înb^tolul^^i “S‘°r comisii de

pe mori,
totală de spitale onirpnt** tnortne $ cu fețe emaciate, lipso
etc. P ’ PrOCent enorm dc tuberculoză, sifilis și tifos,
Pentru a ne face η dahx · ,
mete redăm o parte din im ΓθθΛ l)loPorțiile acestei W
inerican de ajutof^ute de „Comitetul A-
la 1.280.000 copii și 1.030.000 adu^·'^^ Că * dat ajutoa, e
< UUiți ț
68
 „American Relief Administration’’ a ajutorat deaseme-
nea: 7.300.000 copii și 11.500.000. adulți.
In acelaș scop putem aminti ca numai între lanuarie-
lulie 1922 sau adus în regiunile înfometate de către comi­
siile de ajutorare 697.000 tone de alimente cari „nu erau su­
ficiente” (Dr. Nansen).

Fig. 15. — îngroparea „creștinească" a victimelor foametei.

Rezultatul acestui flagel se concretizează după cele mai

obiective date ale comisiilor de ajutorare specificate și ale al­
tor cercetători la 10-12.000.000 morți și 45.000.000 înfometați.
Raiul bolșevic î ș i deschisese larg porțile.
c) MOLIMA

■Dar nu este numai atât.

Această stare de haos și mizerie, și în special foametea
69
excesivi de care am vorbit, atrage după sine o cumplita mo-
limăcare după datele parțiale, culese de comisiile de ajuto­
rare și de cruce roșie infă(ișaza următoarea situație.
RUSIA EUROPEANĂ

Tifos Febră Holeră Mortaliate

Anii

1.709.009 » - 41.352 Tifos = 10 — 12%

1918
8.609.990 227.977 3.998 Febră = 1,8— 4%
1919
1920 7.500.000 1.300.090 22.100 Holeră = 80 — 100%
1921 2.200.000 7.000.0 0 176.888 —

SIBERIA

Anii Tifos Febră Holeră Mortalitate

1918-21 1.750.009 — — 10-12%

UCRAINA

Anii Ti fos Febră

recurentă Holeră Mortalitate

1918 - 21 3.200.000 — — 10-12%

TOTAL BOLNAVI

Anii Tifos Febră Holeră

1913 — 1921
24.950.000 2.227.977 244.344

TOTAL M O R Ț I
Anii Tifos Febră Holeră
■■—-------------
1918- 1921
2.994.000 89.049 244.344

Deci in total 3.327 394 .

însuși M. OfiWoosM ș”u? 191Ș—1921.
Moscova înlr’o lucrare a sa In le-ăm^ât Statistic dela
70 g îura cu motivele descrește-
rei populației în 1922 dă cifra de: „3.500.000 mor ți din cauza
marilor epidemii”.

Porțile Raiului Bolșevic se deschid din ce în ce mai larg

pentru a primi spre „fericirea deplină” și convingerea la so-
vietizare a poporului rus, cea mai cumplită armă „teroarea
judeo-bolșevică”.

6. Contra revoluția în Rusia

C a afirmat întotdeauna de către conducătorii bolșevici
ca și de întreaga presă interesată că revoluția din Ru­
sia și regimul ce s’a impus ulterior a fost dorit, cerut și apro­
bat de întreaga suflare rusă.
Datorită în special presei judeo-democrate s’a ascuns și
s’a negat tot timpul faptul real că poporul rus cu excepția
unei minorități interesate, s’a opus și a reacționat chiar vio­
lent față de regimul care i se impunea numai prin teroare și
constrângere.
Realitatea, pe care o vom înfățișa în capitolul de față
este însă cu totul alta.
Reacțiunea împotriva regimului bolșeviQ a existat ea
manifestându-se în afară de lupta gărzilor albe — despre care
am vorbit — atât în cadrul conducătorilor tuturor grupărilor
de stânga cât și în massele largi ale poporului.
S’au evidențiat deci următoarele manifestări contra re­
voluționare:
L Lupta armatelor albe, grupuri monarhiste a căror ac­
țiune a fost denumită Războiul civil.
II. Reacțiunea însăși a grupărilor de stânga cari au coo­
perat la declanșarea revoluției și care prezintă două aspecte:
a) rezistența pasivă a Social-Democraților menșe\icii
conduși de Plehanov și Martov, cari încă dela 1903 fac
opoziție bolșevicilor pe chestiunea sistemului de aplicare ai
teoriile marxiste.
b) în plină perioadă revoluționară — 1918 — Social-re-
volufionaru de stânga și anarhiștii, cari cooperaseră pana M
71
acel moment cu bolșevicii, trec pe baricada conlra-revolu-
(lonară. fe|ic j™, la Londra, In conferinfa Partidului Social-
democrat, se produce o sciziune, constituindu-șe doua
grupuri: bolșevicii conduși de Lenin și menșevicii con­
duși de Plehanov și Martov, acțibhârid fiecare du,pâ sis­
teme diferite. .
In anii premergători revoluției se produce o sciziune
identică și in partidul Social-Revoluționar constituin<hi-se
două grupuri distincte de dreapta și de stânga.
In 1917 in faza revoluționară se disting două grupuri
politice și anume:
a) Grupul anli-bolșevic format din: Social Revoluțio­
narii de dreapta, Social democrații menșevici și partidul
„Libertății poporului” — Cadeții condus de Miliukov.
b) Coaliția, formată din bolșevici conduși de Lenin, So­
cial Revoluționarii de stânga și anarhiștii, care a pregătit
și organizat revoluția din Octombrie.
III. Reacțiunea continuă și de cele mai multe ori violentă
a păturii muncitorești și țărănești.
IV. Opoziția Internaționalei a IV-a creată de Leiba
Trotzki.
V. Manifestări protestatare multiple ale diferților condu­
cători bolșevici importanți și cari s’au terminat totdeauna cu
așa numitele „epurații
Dintre toate acestea, în afară de războiul civil care a
fost tratat, ne vom ocupa în capitolul de față de reacțiunea
grupărilor cari au cooperat la declanșarea revoluției acea­
sta având o deosebită importanță istorică — și de aceia a
masei populare.
I. Reacțiunea însăși a grupărilor de stânga cari au coo­
perat la declanșarea revoluției.
a) Anarhiștii.
In desacord direct cu conducerea bolșevică, partidul a-
<l>n coaliție, și organizează prin cadrele sale,
r-La r
«e°?â J la Moscova la 12*’Aprilie 1918 condusă
*’*’« ^imă de
insă sân-

b) Social revoluționarii.
 CONTRA REVOLUȚIA IN RUSIA
U.R.S.S EUROPĂ 1917-1941 U.R.S.S. ASIA

LEGENDA

-oevtxTt >aaanesti
• MVMJE Mu»KlîOniSTi
A ΑΤΓΜΤΑΤΕ

ffi
. -''ΜΆΗΙΖΜΗ MC*abM*9TE
»(Ου<·< «UKIATC

V. — Contra revoluția în Rusia Sovietică. (1917—1941).

 ->

Înmormântarea victimelor ternarei boi-evic- - Războiul civil - Odesa. 1920.

intern (chestiuni agrare) cât mai ales extern - ei neadmi
tand alianța cu Germania - protestează continuu. Nereus nd
sa corecteze pe această cale linia politică bolșevică în sensul
vederilor lor, se decid a trece la fapte
Astfel: cu ocazia congresului al V-lea al Sovietelor, ce
are loc la 4 Iulie 1918, după citirea unei moțiuni, fruntașa
Maria Spiridonova, .supranumită „mama revoluției” părăsește
demonstrativ congresul, urmată de 300 membri S. R. din cei
800 piezenți, conform liniei politice enunțată înțelegând să
utilizeze de acum înainte mijloace convingătoare, scontând
ruperea relațiilor diplomatice cu Germania.
In ziua următoare 5 Iulie 1918, doi membri ai partidu­
lui S. R., Alexandrovici Andreev și Bltunkin, asasinează la
domiciliul său pe ambasadorul german Contele Mirbach.
Intre 6 și 9 Iulie S. R. încearcă o lovitură de Stat ceiace
determină grave turburări la Moscova și Petrograd.
, Manifestări împotriva regimului se produc chiar printre
fruntarii mișcării de stânga. In Ianuarie 1922, bolșevicii
sunt nevoiți să judece procesul uimii număr de 64 fruntași
Social-Revoluționari, cari acuzau regimul pe chestiuni de
principii. Conform sistemelor obișnuite, acești contra-re-
voluționari puteau dispare fără urme, însă datorită fap­
tului că erau figuri reprezentative în partidul S. R., bol­
șevicii s’au văzut nevoiți să-i judece, dealtfel tot după prin­
cipiile justiției bolșevice.
„Acuzații” recunosc fățiș acțiunea lor coptra-revoluțio-
nară, astfel că la 22 Iulie 1922: Gotz, Donskoi, Hernstein,
Slendelman. Grabovski, Likhtach, Ivanov, Ratner, Elkind,
Ttmofiev, Morozov, Agapov, Altoysky fi Ivanova, sunt exe­
cutați, restul de 50 fiind condamnați Ia închisoare.

Față de gravitatea situației conducătorii bolșevici direct

amenințați, înăbușe în sânge revolta camarazilor lor intru
făurirea revoluției. Se pare că pentru moment S. R. sunt în-
frânți dar este o simplă iluzie.
Conform unui plan bine stabilit la · - uSl ț ,
timpul unui meeting la uzinele Mihelsohn,
nara, evreica Dora Foni Kaplan rănește prav
revolver pe mb« S R studentul Kanenghiser.

Reacțiuna bolșevică este category de data aceasta.

73
 . . ιη1ο ηΠΓΊ Kaplan este executată iar cu
■ Li> ?918, membrii S. R. sunt arestai
începere dela 4 S P . pentni deplină siguranță se iau
eâoMed famiHne fruntașilor S. R. în număr impresionant,
procedfindu-se la uciderea lor la cea mm neînsemnată mano
fpstare contra regimulu. . .
Astfel dela început bolșevicii neputandu-și impune siste­
mul nici față de cei mai apropiați colaboratori utilizează asa­
sinatul pentru a-și netezi calea. Totdeodată îngrijorați de re­
giunea din ce în ce mai crescândă a cadrelor comuniste, cat
și mai ales, a populației, utilizează ca sistem e convingere și
apărare, teroarea, instituind oficial la 25 Octombrie 1918
Ceka, care funcționa propriu zis dela 8 Noembrie 1917.

II. Paralel cu acțiunea celor două partide revoluționare

mai sus amintite, se înregistrează încă din cursul anului 1918
numeroase și puternice mișcări contra-rcvoluționare populare
pe care le vom vedea înșiruindu-se.
Astfel:
La 20 Maiu: se produc răscoale țărănești și muncitorești la
Nijni-Novgorod.
La 6 Iunie: La Tver și Bogorodskaie răscoale țărănești.
La 7 Iunie: răscoală muncitorească și țărănească la Kineșma.
La 8 Iunie: răscoală muncitorească la Sormovo.
La 10 Iunie: se înregistrează o răscoală a țăranilor din gu­
vernământul Oloneț.
La 17 Iunie: țăranii din Egorievsk se revoltă și ucid pe func­
ționam bolșevici.
intre 17 și 19 Iunie: are loc o răscoală muncitorească la Tam-
bov care este înăbușită cu destulă greutate
La 18 Iunie: turburări muncitorești la Moscova.
mintele Ka7an° κθ [ascoale țărănești grave în guvemă-
mintek Kazan, Kostrama și Nijni-Novgorod.
1 -> 9P®as?meni raȘcoale muncitorești la Kiev și Riazan
La 21 lume: muncitorii din Tuia d i Kiazan·
La 25 Iunie: Grevă și grave tulhîri^? ■ Pun m &**·
La 26 Iunie- Grevă la a U21nele Obukov·
ferate de pe linia Syzran VtaS ” " mUncitOr“ <ββοΓ

la Moscova și nu-
74

te
La 6 Iulie: se produce o grevă Ia căile ferate cu centrai la
Alexandrovsk. „ lc,luul ,a
La 10 Iulie: răscoalele țărănești și muncitorești de la Tam-
Ijov, Rybinsk, Rostov și Murom, dau de gândit condu­
cătorilor bolșevici.
La nei±itee răscoak țărănești aproape ge-

La 18 Iulie: grevă la Zlatoust și

La 25 Iulie: are loc o revoltă muncitorească la Ozeri (distric­
tul Kolomno).
Această acțiune contra revoluționară care depășind ca­
drele partizanilor pătrunde în masele largi ale poporului, de­
termină după cum am amintit mai sus crearea unui orga­
nism de teroare al cărui rost este de a strivi în față orice în­
cercare de reacțiun, dăunătoare regimului. Rezultatele sunt
cunoscute.
Milioane de morți asigură viabilitatea regimului bolșevic
Despre această latură sângeroasă vom vorbi pe larg la ca­
pitolul respectiv.

In anii următori 1919 și 1920 acțiunea contra-revoluțio-

nară se confundă în cea mai mare parte cu războiul civil, ne-
putându-se distinge una de alta.
Odată terminat războiul civil la sfârșitul anului 1920 se
înregistrează din nou numeroase turburări în special în cen­
trele muncitorești, cauzate de starea accentuată de mizerie
pe care le-o asigura regimul.
La începutul anului 1921 mișcarea muncitorească îm­
potriva regimului ia forme alarmante.
Le Petrograd se produce la 24 Februarie 1921 o greva
generală însoțită de manifestații și ciocniri cu rupee
Cek-ei. Mișcarea ia proporții, se încearcă o oviu a
muncitorii devenind stăpâni pe oraș, a - peciile
Este nevoie de intervenția a numeroase trupe speciale,
cari induse de Ceka reprimă foarte sângeros aceasta M.Ș-

Care', . K . f lul cum regimul bolșevic tratează pe

Impresionați de felul cum J ^alâ de pâine, man-
muncitorii cari cerșeau in rea pelropavlovsk”
narii după cele două vase fidele regimului
75
si Sevastopol” cari au jucat un important rol in lovitura
de stat bolșevică, solidarizându-se cu muncitorimea se revolta
la 28. II. 1921.
Pentru calmarea spiritelor Kalinin in persoana se duce
la Kronstadt și promite aplicarea imediată a unor fefonne
dictate de dezideratele munciorimu. Se alege o delegație
care să prezinte la Petrograd o moțiune, consiliului Comisa­
rilor Poporului.
Delegația marinarilor ajunsa însă la Petrogi ad este a-
restată, ceiace determină formarea unui comitet revoluțio­
nar la Kronstadt condus de Petricenko. Pentru înăbușirea
revoltei bolșevicii fac un asediu în regulă al portului și dau
lupte cari durează între 7—17 Martie 1921. In cele din ur­
mă marinarii sunt înfrânți: dintre fruntași, 25 sunt prinși și
executați, iar cea mai mare parte se refugiază în Finlanda.
Această manifestre contra revoluționară dă însă de
gândit conducătorilor bolșevici indicând și luarea de măsuri
grabnice pentru ameliorarea cel puțin, a situației de com­
plectă mizerie în care se sbăteau muncitorii și țăranii pe u-
merii cărora se ridica stalul bolșevic.
Istoria confirmă întru totul aceasta întrucât se știe că
în anii 1922, 1922 și 1923 din cauza acestei stări de cumpli­
ta sărăcie a bântuit în Rusia o grozavă foamete care după
cele mai obiective date a înregistrat circa 30 milioane de în­
fometați și circa 12 milioane de morți.
Așa dar dezideratele muncitorilor erau juste.
Comisarii poporului, judeo-comuniști nesimțitori la du­
reri e unui neam care nu era al lor, au umplut însă cu gloan­
țe gura care cerea pâine.
" CtSt "I sorții, reacțiunea poporului con-
cătorîlnr n ruc:,t Sltua’a cu toate promisiunile condu-
semnaîă “ forează decât întru mică măsură neîn-

plectă a industrieiCe ?r.mează’ slagnarea com-

sive și obținute în mori3 5.(?)n<)înie* ruraK’, impozitele exce-
Hție întreaga popu-
xistență. total de minimum de e-
76
 Muncitorii și țăranii încep să uadă
<le situația lor, încearcă cu slabele și neorgan zâtrie Sfor"
Je, răsturnarea regimului bolșevic
Totodată Irebue amintit că țoale aceste acțiuni contra
revoluționare au tost înăbușite în sânge cu o cruzime de ne
bănuit, operațiunea reprimării soldându-se cu milioane de
inorți. c
Spicuim dealungul acestui regim câteva manifestări con­
tra revoluționtre mai de seamă;
Astfel:
In cui.sul anului 1923 în regiunea Urali se înregistrează
numeroase tulburări țărănești.
La Moscova și Petrograd greve și tulburări muncitorești.
In Turkestan, Buhara, Tergan, populația islamică de­
cimă războiu sfânt bolșevicilor.
Revolte se înregistrează și în Ucraina unde Ceka utili­
zează gaze asfixiante.
Deasemeni la Orenburg.
Regiunile căzăcești dela Kuban și Terek, în cari au avut
loc numeroase revolte sunt aproape distruse în întregime-
Atentate împotriva funcționarilor bolșevici și ai membri­
lor Ceke-i se înregstrează pretutindeni.
In 1924 se produc revolte țărănești ia Ecalerinoslav.
Turkestan, la Smolensk, Vladivostok, Nikols, în regiunea
Donului, la Orenburg, în Armenia, la Astrahan, Odessa, 1 a-
ganrog, Harkov, în Caucazul de Nord, la Baku, Perm, Kaba-
rovsk, Milerovo, Juzavka, Jejovka, Makeievka în Volhinia, în
Georgia, iar la Moscova și Petrograd în special se înregisliea-
ză greve și tulburări muncitorești.
Reacțiunea trupelor Ceke-i continuă a ii din ce în ce mai
sângeroasă. Cifrele victimelor întrec orice imaginație. Sate în­
tregi sunt distruse cu artileria, zeci de mii de temei, barbați
și copii sunt trimiși în tundra siberiana.
Ostatici sunt hiați cui zecile de nui și nnl ușcați la < ;
mai mică lurburare din regiunea respect n .
Anul 1925 marchează pe lângă o »erfe *MtekKov-
n<>, Kiev șî în toată Ucraina >> grava revolta in RitΛ1· ·
Smolensk, Vitebsk, Minsk, Gomel, llobrais , pirani
pul căreia se dau lupte în toată regula între roșu ș, tărâm.
77
 Pentru a avea <> idee de proporțiile acestei revolte treime
sa amintim cil cu ocazia reprimării ei intre 1 Aprilie și iihe
trupele bolșevice au tnregistțat următoarele pierderi: 28.423
morți, 28.398 răniți (Journal de (leneve, după date oficiale
sovietice).
In acelaș timp la Moscova și Petrograd se înregistrează
turburări muncitorești, atentate;
La Polotzk o utzină de armament este aruncată în aer:
Iji Tambov are loc o grava revoltă urmata de uciderea tutu­
ror funcționarilor bolșevici din regiune; la fel la Tomsk.
In anul 1926 acțiunea evoluționară este în creștere.
Se formează cbiar grupuri constituite de patrioți cari
luptă continuu împotriva bolșevicilor.
Astfel găsim în regiunea Maikop un grup condus de Tu-
retzki. format din cazaci cari luptă până în 1929 când este
ucis.
Un alt grup condus de Bivski, operează în regiunea Smo­
lensk.
In Caucazul de Nord luptă la fel Nagaiev; în provincia
Nalcik, Krotor. la Ecaterinodar, Mirimacev, în Vladicaucaz,
Egorov cu un grup format din ofițeri albi, în regiunea Kha-
saw, landorin;
La tel acționează grupe de țărani și muncitori la Minsk,
Gomel, Moghilev, Poltava Odesa și Harkov, unde începând
din Septembrie au fost lupte cari au durat 60 de zile.
Revolte se înregistrează și la Tașkent, Turkestan Ask-
habad.
Numei oase atentate împotriva transporturilor de trupe
pe căile ferate se produc deasemenea.
La Moscova, Petrograd și la minele din Urali, se produc
turburări muncitorești cari determină o masare extraordinar
de trupe.
/J"’"",'1' W sean,il es‘* revolta din departamentul
pre| rldiC" cu care se "Ndea țăranilor
N< “ rlnw ,?n„’ T' “ in districtele Ostrov,
ro2se irune Si r„e ; determină concentrarea a nume-
șilof și l'Lkacevski “ reprimare · Keneralilor Voro-

78
 ' Preprimarea a durat circa o lună S’au d-.t
front de 20 km dealungul frontierei Estone. Au curs valuri
de sânge și la sfârșitul luptelor dealungul liniilor ferate erau
mormane de cadavre.
Departamentul a fost veritabil pustiit de locuitori.
In anul următor 1927 mișcarea contra revoluționară
care între timp s’a organizat din ce în ce mai bine înregis­
trează acțiuni demne de luat în seamă; prin curajul și
promptitudinea lor, cu atât mai mult cu cât executările în
masă, torturile și deportările întrec orice închipuire.
Organizațiile de patrioți marchează în special acest an
printr’o serie de circa 92 atentate comise numai în Rusia
Europeană împotriva conducătorilor bolșevici. Dintre acestea
este de reținut atentatul săvârșit asupra jidanului Voikov —
unuia din asasinii familiei imperiale, de către Boris Koverda
la Varșovia.
In acel aș timp în Siberia sunt asasinați de către patrioți
circa 50 fruntași bolșevici.
Paralel cu această activitate se înregistrează revolte și
turburăi la Kiev, Harkov, Volhinia, Taratch, Samarkand,
Turkestan în toată Rusia Albă în Terek, în Kuban.
O serie de explozii au loc la arsenalul din Moscova, la o
fabrică de avioane, numeroase poduri sar în aer, o bombă
exploadând chiar în palatul Comisarilor Poporului la Petro­
grad.
Recrudescența mișcări contra revoluționare se datorește
în parte activității unei organizații monarhiste denumita
„Frații Adevărului“ care ia ființă în acest an.
In cadrul acestei activități apare și un ziar clandestin
„Deșteptarea“ la Petrograd. . . v , . .
Organizația conslitue grupă de patrioți raspandi ® P® '
treg teritoriul Rusiei cari execută atentate cogra^“g^Jor
bolșevici, deraieri de trenuri cari transpor a rup
etC’ In cursul aceluiaș an se înregistrează și tulburări mun­
citorești la Moscova, Petrograd ^,Γθη^'η^ conducă
Față de vigoarea acțiunii ' «nart'i regimului
torii judeo-bolșevici, serios îngrijorați
dispun măsuri represive maxime.
79
 Detașamente militare cekisle sunt trimise pretutmdeni
«, ordinul ea în regiunile unde se bănuește numai ea «.stă
acțiune revoluționară să se procedeze la exterminare, sau de-
purtarea a tot ce este bărbat valid.
Datorită acestui fapt teroarea ajunge al apogeu.
Execuări, distrugeri de sate întregi, deportări în masă
sunt la ordinea zilei.
Rezultatul se concretizează în cifrele următoare:
Intre 1913—1927 după datele cele inai modeste se înre­
gistrează printre victimele Ceke-i:
65.000 foști polițiști.
75.000 foști ofițeri albi.
120.000 foști funcționari.
360.000 soldați.
892.000 muncitori.
cca. 6.000.000 țărani.
Această acțiune de exterminare în masă, înfrânează oa­
recum acțiunea contra revoluționară fără a o stinge astfel că
și în anii următori se înregistrează diferite acțiuni din care
redăm pe cele mai de seamă:
In 1927 însăși organizațiile bolșevice din Petrograd sunt
infiltrate de contrarevoluționari.
La Tașkent este executat contele Heiden, fost ofițer alb,
conducătorul unui grup contra revoluționar.
Dintre asasinatele executate în cursul anului cităm pe
cel dela Cernigov unde este asasinat corespondentul ziarului
„Pravda”.
In Republica la tară au loc numeroase turburări țără­
nești.
La Pelrograd se descoperă un complot militar al opo
ziției.
La Moscova și în mai multe centre industriale, opoziția
răspândește manifeste antistaliniste.
In regiunea Donului și la Kuban se încearcă o mișcare
de independență. Această încercare eset înăbușită de către
armata roșie prmtr o represiune sângeroasă
La luzowa și Minsk sunt răscoale țărănești.
sp rxJn^ra-term°.S-VlDn^rop!troW) Și Berdiansc țăranii
se răscoala în mai multe rânduri ’
80
 La 1 ula an loc turburai muncitorești
In regiunea Donului și la Petrograd se înregistrează gra
ve și revolte muncitorești. b a

In 1928 la Odessa e .descoperită o puternciă organizație

monarhista. b ’
Deasemeni la Kiev și la Petrograd se descoperă organi­
zații monarhiste.
In Ucraina țăranii se opun continuu ingerințelor regi­
mului ceiace determină sângeroase reacțiuni.
In regiunea Donețului se descoperă o vastă organizație
contra revoluționară cu centralele la Moscova și Kiev. Urmea­
ză 11 condamnări la moarte și 42 la închisoare pe durată
lungă.
In Belorusia, la Polesie, agitații țărănești antibolșevice
iar forma unei mari rebeliuni care duce la ciocniri cu trupele
roșii.
In Rusia de Sud aceleași tulburări mai ales în Azerbeid
jan și Sahbazbedov.
In toată țara începe o nouă mișcare opoziționistă con­
dusă de Râcov.
In regiunea Volga din cauza foametei au loc numeroase
tulburări.
La Ekaterinburg situația este aceiaș.
(Letonia-Riga) La granița cu hidra, dealungul șoselii
Dunaburg-Leningrad izbucnesc numeroase revolte țărănești.
La Minsk se descoperă organizații contra revoluționare.
Dealungul graniței cu Polonia, țăranii beloruși se ras-
coală, dând lupte cu trupele roșii timp de câteva săptămâni.

In 1929 la Bobruisc >e înregistrează numeroase revolte

La Harcov soldații roșii protestează energic însă conți a
' hr^LPpXrad au fost executați trei ingineri acuzat· de
contra revoluție și sabotaj. devastează instil··-
La Tașkent rebeln · Ρζtăr agila(ii.
(iile sovietice, urmeaza tot
ciocniri sângeroase cu armata.

6
 In Ucraina au loc mai multe tulburări atât țărănești cât
Și ‘ ^^Moscova^HPeUograd se descoperă organizat» anti-

S°VieCMstatând infiltrațiuni contra revoluționare puternice,

Stalin dizolvă partidele comuniste din Harcov și Kronstadt.
La Soci s a descoperit o organizație conția-revoluționară
religioasă, compusă din „albi>”; 12 dintre șefii descoperiți au
fost executați.
La Rostov pe Don, se descoperă un complot împotriva
conducătorilor Ceke-i din Caucaz.
In anul 1930 se descoperă în Ucraina o nouă organizație
contrarevoluționară.
La Azerbeidjan, Batum și Handza se produc revolte sân­
geroase.
Deasemenea în Georgia la Kundemir și Zenghezur.
In partea de Nord a Kaucazului, izbucnește o revoluție
sângeroasă. Populaița execută comuniștii mai de seamă.
La Harkov, țăranii acuzați de sabotaj economic, sunt
deportați îji massă.
La minele din Don cazuri repetate de sabotare dau naș­
tere unui mare proces a contra revoluționarilor.
La Moscova se descoperă un vast complot care a avut un
substrat „fascist”.
In afară de acțiunile organizate contra revoluționare, in
toata țara au loc grave turburări din cauza aplicării forțate
a colectivizării cu care ocazie se aplică formula „desființarea
culacilor".
. *eyo,te' e*eeuții fi masive· deportări se înregistrează pre-

mai mnlh?1; Τ** D"netului au loc 15 greve și

mai multe revolte muncitorești. b
din I^nenr^npIf<rP,etrOVSC’ ^°C revo^e iar lucrătorii uzinelor
om unepropetroi se pun în grevă.

bile ?e Tro,zki critică -n mod pu-

fruntași *"* S,ne -"âl numeroase de

82
 Comuniștii din Georgia fiiind acuzafi de politică senara
lista, sunt arestați în masă. 1 separa-
In perioada livrării cerealelor, țăranii revolta,, omoară
•comuniștii însărcinați cu aceasta.
Acțiunea de desființare a culacilor continuă.
La Magnitogorsk din cauza condițiunilor de viață ne­
omenești lucrătorii se revoltă, devastează locuințele ingineri­
lor străini, omoară trei dintre aceștia; când sosesc detașa­
mente de GPU pentru potolirea revoltei au loc ciocniri sân-
geioase, 500 dintre lucrători sunt condamnați la moarte și
executați pe loc.
La Kuban cazacii contra revoluționari încearcă o răcoală
înarmată; 150.000 de oameni înarmați iau parte la această
acțiune. Ciocnirile cele mai sângeroase au avut loc în gara
Tihorețcaia. Armata roșie întrebuințează tancuri și gaze to­
xice contra rebelilor. După represiune 59 dintre conducătorii
revoltei sunt executați iar 18.000 de cazaci sunt deportați în
regiunile aarctice. -
Guvernul cere ca 25 dintre ofițerii aflați în serviciu la
Moscova să fie. „scoși din circulație” dovedindu-se că au re-
lațiuni cu contra revoluționarii.
Se descoperă numeroase comploturi împotriva lui Stalin.
Studențimea se manifestă deasemeni ceiace determină
„reducerea” ei prin executări și deportări.
in 1933 cu ocazia livrării cerealelor, între țărani și co­
muniști au loc ciocniri sângeroase pe tot cuprinsul țării.
In Rusia Albă se descoperă un mare complot cu rami­
ficații în /toate județele și cu centre la Minsk și Mazar.
In Rusia centrală, la Ivanovo-Voznesensk, se produc mai
multe cazuri de sabotaj și o acțiune de contra-revoluție. In
total sunt 400 lucrători arestați și 150 împuțeați ,
La Nerehta, Kostroma, Suev se înregistrează deasemeni
acțiuni contra revoluționare și de sabotaj. ctanife”
In ™ unei
— revoUe în
au fost deportate în Siberia
•cutăriîn Siberia de est ia naștere
L__
In Urali-Orenburg,
SK cazaciicuprinde 7 judele. Răscuiafii
Kirghiz» se i-------.
83
 distrug podul peste Baical. Răscoala este înăbușită cu mare-

găsit asasinat un membru al consiliului

' C°mULaStKorosten a fost omorît un alt membru al consiliului

Se deschide procesul comuniștilor ucrainieni acuzați de

Sab<)in orașul Greazi, au loc revolte sângeroase urmate de
execuții în masă.
In regiunea Altai, la Tomsc, Novomcolaevsc și Barnaul,,
se produce o mare răscoală.
Numărul revoluționarilor cari opun rezistență este de·
40.000 Este nevoie de intervenția a numeroase trupe roșii..
In Ucraina, Kaukas și Rusia Albă în urma sabotajului
și a acțiunei contra revoluționare au avut loc 350 execuții nu­
mai în 14 zile.
La Khabarovsc au loc manifestații muncitorești.
Se descoperă un mare complot în Rusia cu centrul la?
Moscova. Sunt arestați 150 funcționari ai partidului comu­
nist printre alții.
Urmează procesul răsunător al inginerilor.
La Moscova s’a descoperit un complot pentru asasinarea
hui Stalin.
Din Mandcuria un regiment sovietic compus din 2000'
soldați, dezertează la Japonezi.
La Azerbeidjan și în regiunea Georgiei sunt răscoale.
La Kiștam și Namangoku din Fergana insurgenții· omoa­
ră 34 comuniti. b v
porții” Ucraina Ș‘ Rusia de Sud ° "ouă răscoală de mari pro-

^n'^revXî^dfm^țiX:: deîCOperÎ ° actiune'

& SSÎT " ""â Sunl .7 func-
1Λ Μ0” ?' Cubani se Produc mari răscoale
Gu aceaslă "cazie se-
• ați 100 contrarevoluționari-
84
 In Caucaz Don, Ucraina, Turkestan, regiunea Siberiei
.centraie ș. a V olg« se încearcă mișcări separatiste.
ci ,.ln“ 3 f° descoperit un complot împotriva lui
Stahn. 26 persoane sunt arestate.
La Ai hanghelsk a izbucnit un incendiu uriaș. Depozitele
de cherestea au ars, 30 dintre personalul depozitelor bănuiți
de a fi pus focul au fost împușcați, în afară de miilți alții
arestați.
La Odesa, 25 dintre funcționarii GPU au fost arestați
pentru spionaj și acțiune contra revoluționară.
In regiunea Volga 80.000 țărani au fost deportați, numia
in decurs de câteva luni.

Se descoperă un complot pentru asasinarea lui Stalin.

In 1935 în Rusia Albă, la Minsk se descoperă o serie de
■ comploturi organizate de „belogordeiștii” ucrainieni.
In Ucraina mișcarea contra-revoluționară continuă cu
vigoare.
Intre Malaia Vișera și Bologoie se produce o mare ca­
tastrofă de cale ferată. Se descoperă că aceasta se datorește
unui act de sabotaj înpotriva transporturilor de trupe roșii.
In orașul Kirov se descoperă un proect de atentat.
La Riazani se întâmplă o nouă ciocnire de trenuri, pro­
vocată.
In 1936 o mare uzină de hidrogen din Rostov pe Don
•este distrusă în întregime de un incendiu uriaș.
La Noi inse țăranii devastează localul GPU-lui.
La Petrograd 25 fruntași sovietici au fost arestați tund
acuzați de activitate contra revoluționară.
In Ucraina la Kiev și Poltava se descoperă noui centre
- contra revoluționare. ,
La Kaucaz și Kubani a“ fost arestai! 4 coloneii, mari
■demnitari sovietici, acuzați de complictate eu acțiunea con-
drarevoluției.
La Melitopol și Mariupol se produc greve.
In Carelia se ivește " ™ș'ar'enta“împotriva conducăto-
In 1937 la Kiev are loc un ateniai «i p
irilor bolșevici. La Usuriisc, izbucnește o
85
 In Kirhizia, in orașul lui Frunza a fost descoperită o or-
’“‘’ta 'Turtesto șHfaucaz se produc numeroase revolte-

|iirΓl? Ucraina in urma unor atentate și acte de sabotaj, ur-

mează o serie de arestări masive și obicinuitele executan.
In inima țării, la Moscova, în Kremlin, se descoperă un
complot urmat de un atentat contra lui Stalin.
Sunt arestați 150 de ofițeri din flota Marii Negre pentru,
participare la acțiunea contra revoluționara.
In Crimeea se.descoperă o organizație anti-sovietica.
La Vladivolstoc turburări numeroase printre muncitori.
In Rusia Albă se înregistrează numeroase acțiuni de
sabotaj.
In Ucraina și Rusia Albă se descoperă noui comploturi
împotriva regimului.
La Moscova a fost omorît în locul lui Stalin „dublul”, lui.
In republica Abchazia se descoperă un complot împo­
triva regimului.
La Rostov pe Don se descoperă o nouă organizație con-
tra-revoluționară.
La Petrograd și la Minsc se pregătea un complot contra
liîi Stalin.
La Moscova se produc câteva cazuri grave de sabota j
a Khabarovsc în urma decoperirii unui nucleu contra­
revoluționar 44 pesoane sunt condamnate Ia moarte,
revoluționară & ('esC0Per^ 0 organizație religioasă, contra-

contraarevStaiȘi19 COndamnări ,a moarte I*®*™ actiune'

Grav?h,rKe,,P-rOdUC ,mai multe acte de sabotaj.

Plot și este răpit fiul Iui Aa"°'î° desCOpera "" COIB'
sabotaj.? mU' θΓ’βιΡ’ persoane sunt executate pentru-
nizatji r^utonalÎsepJafiste05’ executat' ?efii unei orga-

fost executate 30(? persoane aCtelor de sl'botaj și terorism ->»-

86
 La Ostrov urmează o serie de arestări și executări pentru
contrarevoluție. 111111
La Armavir pentru sabotaj numeroase exeulări.
La Krasnoarmeisc au fost executați 11 contra.revolu-
nan..
La Petrograd au fost executați pentru aceiași vină”
numeroși studenți. ,
La I iflis se piegătește o noua revoltă armată. Repri­
mare sângeroasă.
In Armenia, la Stefanobad, in urma actelor de terorism
au fost executate 11 persoane.
La Staraia-Russa au fost executate 8 persoane pentru
sabotaj.
In 1938 la Osetia, se descoperă un nou grup de contra­
revoluționari; 11 dintre ei sunt executați.
La Krasnoarmeisc, cu ocazia răspândirii unor manifeste
troțchiste, 65 ofițeri au fost arestați.
In armată și în diplomație se înregistraeză numeroase
cazuri de „trădare” și sabotaj.
La Moscova are loc un complot împotriva lui Stalin.
Unnează alte comploturi împotriva lui Stalin, Molotov.
Jejov și Kaganovici.
La Kirovobad au fost condamnate la moarte pentru
contra revoluție 100 persoane.
15 demnitari sunt implicați într’un caz de „trădare .
La Cogri, Stalin a fost obiectul unul atentat cu bombe.
La Moscova se răsvrătește un regiment. Urmează 350
arestări.
In Ucraina izbucnește o revoluție. Bluher și ceilalți 4.1
generali din Extreinul-Orient acuzați de organizarea aceste,
revoluții, sunt arestați. ... . .
La Moscova pentru sabotaj. 18 inginer, sunt condamnați
,ninrsîberia. la Jmrca. se descoprt ținui nuclee contra-
reV0ÎÎ M^ova se «ie manifeste anti-staniliste.

Harcov au
la Irckutsc — 4. la Baku - 2, la I așkem
87
 Ζ» * tAntiu caturi de sabotai fi complicitate cu acfi.

fio nari sovietici sunt arestaf.

L·! Tiflis descbperindu-se o mișcare de separatiști în sâ­

nul autorităților locale, 37 funcționari din GPU sunt arestați.
La Kurmin și Kilma se succed mai multe acte de sabotaj.
La laroslavli sunt condamnați la moarte 18 ingineri cari
făceau parte din nuclee contra-revoluționare.

In anul 1939 la Petrograd muncitorii se agită. La o fa­

brică de armament se declară grevă generală. Lucrătorii ocu­
pă fabrica, dar detașamente GPU trimise pentru lichidarea
conflictului, scot pe greviști din local cu ajutorul gazelor. 500
dintre lucrători sunt executați iar toți ceilalți, în număr de
25.000 deportați în Siberia.
La Moscova 3000 de muncitori sunt executați pentru ac­
țiune contrarevoluționară.
La Kiev cu ocazia unui complot se fac 300 arestări prin­
tre personalitățile comuniste.
La Tuia izbucnesc tulburări și greve muncitorești.
Jn diferite regiuni ale țării se înreigstrează revqlte țără­
nești.

1940 în toată Rusia sunt tulburări muncitorești și ță-

laneș i. loscova, Petrogradul și Kievul sunt centrele acestor
agitații.
intim a Ί elro?,rad se descoperă alte tre grupe de contra-revo-
luționan. Mai mul], agenți ai GPU-ului au fost omorlfi.

țnregiunea
LOM exputnere SC P°d‘n

fericirealor”·
lat total, fiind nevoiti^s/ot regimului, bolșevic care i-a în.șe·
-..... <* â ·
88
 III

„C E K A"
INSTRUMENT DE TEROARE
AL BOLȘEVISMULUI JUDAIC
 Da 'răU^sn‘i ?°9tri trebuc să dis-
sa urme".
facem pășune pentru vite"..
FeJix Djerjinski
Șeful Cekei-1920.

Jidanii la lucru
ingurul mijloc de a se impune al regimului bolșevic %
S fost teroarea.
„Fără teroare nu ar fi fost posibilă biruința revoluției",
a exclamat de altfel Lenin.
>>Nu am negat niciodată teroarea; nici nu o putem
nega", declară acelaș. pentru ca mai târziu Stalin sa facă ca­
tegorica afirmație: „Noi suntem toți cekiști”.
De aceea organizarea teroarei a constituit una din ac­
țiunile fundamentale ale conducătorilor judeo-bolșevici.
Dar nu numai atât:
Conducătorii revoluției au căutat să găsească o jusificare
doctrinară teroarei pe care au considerat-δ ca funcție poli­
tică esențială a bolșevismului. Cu ocazia împlinirii a 10 ani
dela înființarea Ceke-ί, au fost organizate mari serbări, în ca­
dru cărora conducătorii bolșevici, în frunte cu Stalin, au ținut
Să declare că teroarea este „sabia proletarului ’ și că fără
ea revoluția ar fi fost compromisă, pentru că nu s ar fi putut
creia un nou tip uman: bolșevicul.
Ori, această acțiune nu at fi fost posibilă daca nu erau:
exterminați toți dușmanii revoluției și ai proletariatului. Mi­
siune îndeplinită cu prisosință de Ceka, care a capatat astfet
și denumirea de .,avantgardă a revoluției .
Pentru a se vedea prestigiul de care se bucura teroarea,
este interesant de amintit că N. Buckarin, în realitate Roț-
stein, doctrinar al partidului, a demonstrat ca aceasta insti-
91
 • , ronli/nt cel mai mare miracol din toate
tuție A.^r^-mbând chiar 'caracterul poporului rus. înlocu-
(Xînlocui blândetei caracteristice, câteva din calitățile
specifice ale bolșevismului
răspund clar o serie de conducători bolșevici.

Ocnașul polonez Felix Djerjinski, șeful Cekei la 192(1

Fig. 16. Felix Djerjinski. Șeful Ceke-i, 1920

urme". “ lase
pagina64'"’sptme-rarea ”Sur la roule -le I’insurrection”, la
Fig. 17. — Asasinarea ostatecilor la Viborg.
 „Se vorbește de valurile de sânge pe care le va provoca
săsboiul civil”.'
itAceastă frază nu produce și nu va putea produce decât
râsul tuturor lucrătorilor conștieniț
Jurnalul roșu”, ce apărea la Petrograd, face următorul
apel la 30 August 1918:
— Pregătiți-vă pentru teroare contra burghezilor ce au
mai rămas in viață. Tovarăși, marinari, soldați, distrugeți ce
a mai rămas din gărzile albe și burghezie. Moarte burgheziei,
acesta este cuvântul nostru de ordine”.
Mai târziu, în 1934, un înalt funcționar sovietic, Kri-
lenko, primul procuror general al U. R. S. S„ care ar fi tre­
buit deci să aibă mentalitate de magistrat, dacă nu ar fi și
bolșevic, afirma:
— „Clasele inamice nu sunt încă în întregime înfrânte’’. \
— „Conducătorii lor n’aii fost toți împușcați sau distruși
fizicește”.
— „Ne mai rămâne de împlinit această datorie
Pentru a confirma aceste puncte de vedere și a vedea
cum sunt și aplicate, este suficient să cităm un extras din in­
strucțiunile date de Latziss, un doctrinar al teroarei, organe­
lor Ceke-i:
„Noi nu ducem răsboi împotriva indivizilor izolați
AO/ ΕΧΊ ERMFNAM BURGHEZIA in întregime, ea fiind o
clasă... ’
„Nu căutaiț în cursul unei instrucțiuni documentare sau
probe doveditoare că arestatul ar fi acționat prin fapte sau
vorbe împotriva Sovietelor”.
..Pruna întrebare pe care trebue să i-o puneți este
iceasta: care este origina, educația, instrucția sau profesia?
asunrnC^tef elemente cari trebue să decidă
asupra soartei arestațdor .
dAmPnwriePTri!’.cil’ii ?iavSnd în vedere lozinca
VATt^-i, IMPUȘI I o mie DE neVINO-
de DieriinskîVni ^u "n s,n9f,r eretic” (din instrucțiunile dale
petrccutjn raiul boișvic. · d° ,nch,Pult ce S a
De altfel, vom examina amănunțit.
94
 SC UR 1 ISTORIC AL MACABREI ORGANIZAȚII
Încă în cursul lunci Martie P1/’ se pun bazele unui OI
^ganism de teroare politică, după indicațiile lui Moise Urytzky,
care funcționează rudimentar în Gorokhovaia 2, la Petro-
.grad.
Lu 20 Decembrie 1917, după lovitura de Stat bolșevică,
se mstitue oficial „CEKA” (Ceresvischnaia Kommissia) —
(Comisia extraordinara pentru combaterea contra revoluției
și sabotajului, ,condusă de ocnașul polonez Felix Djerjinski.
Intre timp, la 29 August 1918, fostul conducător Moise
Uritzky fusese ucis de studentul social revoluționar Leonid
Kanenghiser. x
La 15 Noembrie 1923, după prima perioadă de masacre,
instrumentul de teroare își schimbă titulatura din Ceka în G.
P. V. — ,,Gosudarstvenoe Politiceskoe Upravlenie” (Admi­
nistrația politică a Statului)), fără ca aceasta să producă vre-o
modificare de principii sau metode.
Rostul acestei schimbări constă numai în perfecționarea
și amplificarea aparatului de teroare, care dacă pân acum a
activat numai în Rusia, va începe, din anul 1926. să se mani­
feste și în streinătate cu împătritul scop: de a-și extinde raza
asasinatelor și în streinătate, urmărind în special pe emigranții
albi; de a organiza spionajul pretutindeni; de a pregăti, in
unire cu Kominternul, revoluția mondială și de a supraveghia
și pedepsi pe agenții bolșevici din țară și străinătate.
Pentru aceste noui misiuni, instrumentul de teroare po­
litică G. P. U. are următoarea formă de organizare, fiind îm­
părțit în 12 mari secțiuni și anume:
ii K.R.O. (K.P.O.) Kontro Revoluționai Otdel (Secția
Contrarevoluționară în interiorul Rusiei), având ca ini-

1'l Supravegherea hotelurilor, restaurante, poștă.

2. Supravegherea streinilor.
3. Contraspionaj în țările Baltice.
4. Contraspionaj în Franța.
5. Contraspionaj
în țările Orientului și țările anglo-

(iW.nz.re â W-UH >" —

°ld"

95
 nilor) indnimează activitatea Gugobez-ului din străină,
tale. Este una din cele mai principale secțiuni.
1 Culege in formațiuni politice și economice dm fiecare
Stat Lucrează exclusiv pentru Koinintcrn. In fiecare țară
in mod legal, semilegal, sau ilegal, se culeg date din toate
domeniile de activitate. Materialul cules este ti iun s la Cen­
tru, pentru transmiterea la secția respectiva a Kominter­
nului țării. respective.
2. Captează documentele de care are nevoe guvernul
U.R.S.S. sau Koinintern.
3. Descoperă organizațiile diin străinătate, cari au agen­
turi în U.R.S.S. sau Komintern.
3. Descoperă organizațiile din străinătate cari au agen­
turi In U.R.S.S. sau trimit curieri.
4. Activează pentru descompunerea emigrației rusești.
a) Folosindu-se de spionaj;
b) Prin provocări;
c) Compromite legăturile dintre organizațiile și agentu­
rile lor din interiorii! U.R.S.S.;
5. Supraveghiază instituțiile sovietice și supușii sovietici
in străinătate.
III. C.O. (Y.O.) — Ciastnâi Otdel (Secția Privată), .are
ca misiuni:
1. Apărarea secretelor U.R.S.S. contra spionajului străin.
2. Dobândirea cifrurilor secrete și descifrarea documen­
telor cari sosesc din partea agențiilor din străinătate.
3. Crcearea codurilor și cifrurilor pentru instituțiile so­
vietice.
4. Supravegherea închisorilor și lagărelor de concen­
trare.
IV. E.K.O. (K.O.) — Economiceski Otdel (Secția Econo­
mică).
1. Luptă eu toate cazurile de pungășii, sabotaj, furturi,,
etc,, în interiorul U.R.S.S.
2. Descoperă cauzele nereușitei sau neexcutării planuri­
lor economice.
„^P-eghiazâ activitatea economică străină »n

inativă)NF *UH0) ~ Informaționâi Otdel (Secția Infor-

2 ?e,m1‘VeghiaZă ,en,li"lele politice ale populație’.

^Cenzurează corespondența.
tivă). ° PO’ <<) T 0,) = Operation»! Otdel (Secția Opera-

particulareVlgh a/r' org!,niza*ii,e sovietice și persoanele

moarte." 'a^'' '^scinderi, execută condamnări

96

—s
 vil. V O. (ΒΌ.) - Vostocinâi Otdel (Secția Orientală)
se ocupa numai de țările orientale.
VIII. JO. (ΚΌ.) - Jelesnodorojnâi Otdel (Secția C. F.).
Supraveghiază căile de comunicații pe uscat și pc apă
în interiorul U.R.S.S. ’ pc pa
IX. P.O. (T.O.) = Pogranicinâi Otdel (Secția Frontiere­
lor).
1. Supraveghiază unitățile de frontieră.
2. Luptă cu contrabanda și organizează trecerea fraudu­
loasă a granițelor.
3. Face legătura între toate sectoarele de pază ale fron­
tierei din U.R.S.S.
X. A.O.O. (A.O.O.) — Administivnâi i Organizational Ot­
del (Secția Administrativă și Organizare).
1. Selecționează și instrucție personalul G-P.U.-ului.
2. Are gestiunea financiară.
Secțiile următoare: (0.0.) — 0.0.— și (0.0.) —S.O.—
sunt cele mai importante pentru viața armatei roșii și a
G.P.U.-ului însăși.
XI. 0.0. (0.0.) — Osobâi Otdel (Secția Specială),
Supraveghiază armata roșie și flota sovietică.
Ea cuprinde:
P.U.R. = Politiceskoje Upravlenie R.K.K.A. (Armata Ro­
șie — Raboce Kristianskaia Komunisticiscaia Armia), se
ocupă cu Îndrumarea politică și starea de spirit a armatei
roșii.·
XII. S.O. (0.0.) — Secretnâi Otdel (Secția Secretă).
Supraveghiază activitatea G.P.U.-ului.
Aici se recrutează cei mai buni, siguri și instruiți agenți.
Pentru scopuri technice, G»P.U.-ul posedă:
1. Corpul curierilor.
2. Tipografii (pasporte false, documente false, etc.).
3. Fotografii și laboratorii chimice.
4. Secția administrativă și aprovizionare proprie.
5. Cooperative.
6. Cluburi (cercuri). <
7. Organizații‘sportive.
G.P.U.-uj are 77 organizații locale după numărul ținu­
turilor și rcpublicelor autonome din U.R.S.S.
Aceste organizații locale reprezintă în mic organizația
în marc. , , ... , rDIi
Intre G.P.U. și Komintern există legătură strânsă. G. .U.
are în străinătate agenți secreți și semi oficiali. Agînți
semi oficiali sunt rezidenți aleși printre cei ma. bum a-
genți ai secției I. N, O. (U.H.O.).
β Aceștia sunt numiți de o oomișiune ^pec.ală compusa
din:
1. Șeful C.O. (S.O.) (XIO·
7 97
 2. Reprezentant T.K.V.KJ’. TOWM» “ Centralnâi
Komitet Vserosiskai Konum^tkeskoi Partra (Comitetul
Central al Partidului Comunist din Rusia).
3. Reprezentantul instituției din străinătate lângă care
va fi numit candidatul în calitate de rezident.
Imediat după numirea rezidentului, el este țletașat pe
lângă Polpretstovo (reprezentanța diplomatică); Torg.
pretstvo (reprezentanța comercială), sau pe lângă consulat,
in calitate de funcționar superior, având însă în realitate
puteri de £ele mai multe ori nelimitate.

In 1935, instrumentul de teroare se amplifică și mat

mult, devenind NARKOMVNUDIEL—N. K. V. D. — (corni
sariatul Poporului pentru afacerile interne), organul său
principal rămânând tot G.P.U.-ul care însă capătă pentru cir­
cumstanță altă denumire și anume : GÎavnoie Upravlenie
Gosudarstvcnoi besopasnosti -—- GUGOBEZ — (Direcțiunea
Generală a Siguranței Statului).
N. K. V. D. ul organizează și o secție specială a G. P. U.-
ului pentru muncile silnice, denumiă „GULAG)’ — Glavnoie
Upravlenie Lagerac — (Direcțiunea Generală a lagărelor pe­
nale).
N. K. V. D. ul este deci ultima formă a teroarei, care
funcționează și în prezent.
La conducerea acestui instrument de teroare —.unic ca
principii — dar cu firme diferite, apare un nou factor al bol­
șevismului, jidanul.
Intr adevăr, după Djerjinski vin succesiv la conducere:
MENJINSKI (rus), ucis de contra revoluționari; HERSEL
JAGODA, jidan, „epurat”; EJOW rus „epurat”; BERUA
ji an, din Armenia. — actualul conducător; acești șefi su­
premi având ca principale ajutoare pe următorii: Yosilevici,
sir Konan^p^’ Λί°9ileuski’ ArtuW, Katznelson, Trili-
Beln Kuhn Sachs’ Golocekin, Jurovski, Safarov,
Finkelstein Fht Eokn’ ^an^crt Vronberg, Schwartz,
“ n’ Ehlemkri^ Grunstein, Meisel, Kedrov, toți

care vom ^wVaTdepa^te suntl,cătorii Oulag-ului, despre

vom vedea. sunt exclusiv jidani, după cum
z . î
98
 I. Activitatea Ceke-i în Rusia
^cfionând conform principiilor pe care le-am văzut cu
o atare conducere esle lesne de în,e.es că procedeele
întrebuințate au lost pur iudaice. p e
Pentru elucidare, trecând in revistă documentarea in­
terna, tonala asupra crimelor săvârșite de Ceka în special în
pettoada 1918 1923, după date incomplecte — dat fiind
gieu^atea de a avea informații-totale — deși aceasta, înfăți­
șează numai un palid aspect al celor petrecute, reprezintă
totuși un tablou îngrozitor ce întrece orice închipuire.
Și acum iată câteva prezentări documentare asupra mo­
dului oum agenții teroare! împlineau perceptele iudoe-bolșe-
vice pentru exterminarea poporului rus creștin și tradiționa­
list :
„In Ianuarie 1918, la Taganrog, 50 ofițeri au fost ARUN­
CAȚI DE VII puși la lanțuri în cuptoare de topit metale.
Răniții au fost luați din patul lor de suferință și executați pe
loc. Infirmiere bolșevice au luat de picioare un institutor, de-
asemenea bolnav, l-au lovit cu capul de perete până ce i-au
spart țeasta’. Documentele comisiunii de anchetă asupra
. atrocităților comuniste la Taganrog între 20 Ianuarie și Î7
Aprilie 1918, dosarul nr. 40).
„La Feodosia, în Krimeia, orășel de câteva mii de locuitori
800 indivizi au fost executați între 15 și 20 Ianuarie 1928.
Iată cum s’a procedat: condamnații au fost îmbarcați pe va­
porul Tronvor, și închiși în fundul calei, apoi au fost scoși
unul câte unul, desbrăcați de vestminte de ootre mateloți și
întinși pe punte legați de mâini și de picioare.
tăiat apoi urechile, nasul, buzele, părțile^ sexuae ..
chiar și picioarele și mâinile și au arunca «o m
rile sângerate. Fieckre din aceste execuții a
nuîe. Unu. dintre mate.ofi
cu 60 execuții în cateva nopți . (
tații comuniste din Crimeia, dosar
ceiasi sau in alt mod". (A. Lockermann ,,74 jours de guuer-
nement sooietique’, Rostov 1918, pag. 23).

La Harkov Arhiepiscopului Radion, un baliân de 85

ani I S’A SMULS PIELEA DE PE CAP. (Avocat genera]
Krassnov: ,Duns des archives revolutionnaires Hisses’, edi­
tată de S. W. Hessen și documentele cormiei de ancheta).

„La Omsk, în urma unei greve, familii întregi de lucră­

tori, fără a excepta pe bătrâni și femei însărcinate, au fost
bătuți cu vergi de fier, înainte de a fi executați. Au fost for­
țați să-și sape propriile lor gropi înainte de a fi executați .
(Raport Eliot cătare Lord Curzon Martie 1919, Livre Blank
pag. 132). ,

,;La Blagovestchenk au fost găsite cadavre de ofițerii și

soldați cu ace de patefon sub unghii, cu unghiile smulse, CU
EPOLEȚII BĂTUȚI IN CUIE PE UMERI”. (Raport Knox,
către ministrul de război englez, Livre Blank, pag. 129).

„In teritoriul din Usuri, în 1918, au fost găsite cadavre

de prizonieri cehi ale căror cranii erau înfundate, părțile se­
xuale tăiate, ochii și limba smulse”. „Elston către Lord Bal-
fow, 18 Ianuarie 1919).

. . eÎ’.’ț^^nua.rieA 1919>la Kiev, bolnavii au fost scoși din spi-

mâncfit ^/ȘCa i· stradă· Corpurile rămase pe loc au fost
mâncate de cuini’. (Livre Blank pag. 80).

FOST ÎNGROPAT DE Vî ,,^'^OPVE ANDRONIK A

rU i Rufia’Astfel, în
50.000: câți erau in T !andja> 2θ·θθθ locuitori, din cei
1 â Jv I.

atașatului de
M Știrilor bolșevice în tăi ι κ u!°nia Ericb Kohrer’ as?'
>o'?ev. e m țările baltice. „In piața publică din
100
ΙΟΙ

Fig. 18. — Tortură cek-istă. Butoi transformat în celula.

sp-k - p--
comisarilor

P0P"^Decembrie 1918. la Perm, s'a făcut la fel cu o sulă

.te lucrători. In cimitirul din Morșansk opt țărani au fost m-
eropali de vii ’. (Memorandumul grupulu, soaahst-reoolu m-
nar înaintea consiliului comisarilor poporului, Noembne
1919).
„La Petrosavdosk, membrele desarticulate ale țăranilor
împușcați ca oslateci au fost expuse înî măcelării . („Im
fremden Lande”), t. III vezi deasemenea și ,.Bul" și „memo­
randum”).
însăși ziarul ,,Pravda ’ a fost obligat să recunoască ace­
ste fapte (Nr. 276, 1918). Iată în ce fel acest ziar ,descrie cele
ce s au îptâmplat în orașul Nicolaevskaia, reședința ținutu­
lui Volga: „Ceka a închis țăranii în barăci înghețate, i-a des-
brăcat de haine și i-a bătut cu vergi de fier”. In acest ținut,
ca și în cele vecine, Ceka a procedat la expediții în regulă
contra țăranilor. In beția teroărei nu mai era timp ca să se
țină seama de clasa căreia aparțineau deținuți!”.

„Ί rucov, judecător de instrucție dela Besapasny, reșe­

dința guvernământului Stavropol, eșia din încurcătură prin
metoda următoare: ordona prizonierului să i arate mâinile.
acă era erau albe, trăgea concluzia că acuzatul era un bur-
g iez și arunca pe fereastră peste baionetele ostașilor strân­
și acolo . (Avocat general Krassvow, op. cit. t. VIII, pag. 163).

li . din Kyban. prizonierii eram întinși pe pământ,

îl η™ î geaU de 9->>>ul sărmanului, în timp ce alți doi
Z Umcn· KMU,Chii Olului fiind astfel întinși, un al
bare de «"“· <«· Unmiarin: „LaTehe»
.WtXt^ învățătoarea Dombrovski aa fost
țițătoarea Dombrovski fost
făiuMătouri X" ; r" ț"* ce aa fost
l ce fost siluită s’au
siluită ii s'au
degetele în clește. (MelgÎnw·“'· ’’θ “-Ρ * ' S’a" imobilizat
La terreur rouge, pag. 11?)·
102
Fig. IS. — Victimele sălbăticiei Judo>comuniste.
 In satul Kavkaski prizonierul era legat la mâini cu o
brățară de fier cu cuie pe dinăuntru, asupra careia se lovea
cu ciocanul”. (Melgunov: La terreur rouge, pag. 118).
„La Harkov, JUDECĂTORUL DE INSTRUCȚIE Saien-
ko petrecea înțepând cu pumnalul un punct al corpului pri­
zonierului în momentul interogatoriului și sgândărea cu vâr­
ful pumnalului tot timpul cât dura acest interogatoriu**. (Mel­
gunov: La terreur rouge, pag. 120).
O descriere oficială din ziua evacuării Kievului de către
bolșevici ne spune:
„Cimentul unui mare garaj era acoperit cu un îngrozitor
strat de sânge închegat, de creieri, de oase de craniu de care
erau lipite fire de păr și alte resturi omenești, totul pe o gro­
sime de mai multe laturi de deget. Pereții erau stropiți cu
sânge și materie cerebrală și bucăți de piele atârnau încă de
miile de găuri lăsate de gloanțe. La doi pași de acest loc de
groază, în grădina casei, cele 127 de cadavre ale ultimei exe­
cuții erau pe jumătate îngropate în graba plecărei. Corpurile
ei au negre și umflate. Ceiace ne-a impresionat mult este că
aceste cadavre aveau craniul sdrobit, unele chiar turtite. Au
?i:npr°babl :,π10Γψ sdrobindu |e capul pe un butuc. Altora
AterT*1” .“V CaZ nU lea fost tSiat· ci smuls. Toate
ducate m cari<v>°n *' ", ^enera' resturile victimelor erau în
Alături de sroanadPen FU 3 în8roPate în afară orașului.
O a doua gU °°« al 8rădinH

conținea resturi X o^X^' ®roaPă’ rare era ceva mai veche,

ta'Ădevăr p7‘XS;.Ce. au k°st torturați. Am constatat
explicate. Erau acolo end·! muti,latilini ce nu pot fi altfel
le lipsea extremitățile cu pântecele deschise, altora
Unora le erau ochii smuls! literalntente tăiați în bucăți·
limba. Din contră, într’un cnl? ΤΡ’ ce altora le lipsea
membre fără corp. Am «ă ♦ , 8ropii am găsit o colecție de
vizibile. Autopsia a arătat r* ( easemenea cadavre fără răni
pline cu pământ. Nenornrir*· ^Ura’ esofagul și laringele erau
de vii și au înghițit pământ*' &U °St făra îndoială îngropați
stele erau reprezentate^ΓΓθΓβ3?ά.8δ '^pire. Toate vâr-
,- c ani’ a(lulți și copii. O femeie și
104
o fetița de opt am erau legate imprimă cu o sfoară și amân­
două aveau ram făcute cu o armă de foc". (Nilostonski2 L7
uresse sanguinaire du bolchevisme", pag. 20). ‘ ”
La Kiev, un alt abatoriu prezenta tabloul următor· Ge-
iace impresiona în acest local era un buluc pe care victima
tiebuia probabil să pună capul, ce era după aceia sdrobit cu
o bară de fier. Alături de acest butuc se vedea o gaură um­
plută până la margine cu materie cerebrală. Tot aici am găsit
în curte o cruce pe care bolșevicii, circa o săptămână îna­
inte de luarea Kievului, au răstignit pe locotenentul Soro­
kin, bănuit de spionaj. Dar cea mai îngrozitoare era Ceka
militară condusă de chinezi. Iată un exemplu de supliciile
lor: victima era legată de un stâlp ce avea un tub de fier de
câteva degete diametru, cu una din extremitățile fixată pe un
punct al corpului. Prin celălalt orificiu al tubului se introdu­
cea un șoarece, apoi după ce acest orificiu era astupat, cu o
pânză metalică, era apropiat de foc. Animalul înebunit căuta
să-și sape un drum prin corpul victimei. Teribil în acest chin
este că nenorocitul suferea timp de mai multe ore, uneori o
noapte întreagă, înainte de a-și da sufletul". (Nilostonski, op.
cit. pag. 26).

Fiecare Cekă își are specialitatea.

„La Poltava, de exemplu, au fost trași în țeapă 18 călu­
gări". (Nilostonski, op. cit. pag. 26).
„La Ecaterinoslav se crucifica". (Melgunov, op. cit. pag.
128).
,,La Voronej condamnatul era introdus intr un butoi,
garnisit pe dinăuntru cu cuie, căruia i se dădea drumul pi
panta unei coline11. (Melgunov, op. cit. pag. 129).
„Sau se stingeau țigările aprinse pe corpul victimei".
„La Harkov se jupuiau mâinile, din care cauză organi­
zației locale i s a dat numele de „Fabrica e manuși ·
„La Kiev condamnați, erau închiși m lăzi cu cadavre in
in putrefacție". stropi|i cu
„La guvernământul |ransforniau în „statui
apă rece și părăsiți în zapada, unde se
de ghiață". . . . . j Pravda', din Ianuarie
In presa sovietica însăși, - "
105
,ο,η a fost publicat sub titlul „-amen, lie tortură medie-
^Ta^SS"un^^nu- se poate

oameni timp de ««
secțiaDde:2kiȘ1ti’dintWMWr, unde se introduceau cuie ,ub

Un81teto R^snel/renumita ziaristă sovietică, scria deja

în Decembrie 1918: „Camerile voastre de tortura mă fac să
mă roșesc de rușine". . , v . M
Ceiace nu împiedica, ca o circulară secreta a Geke-i sa
recomande: „să se continue să se servească de vechile mijloa­
ce încercate".
Răniți îngropați laolaltă cu morții la Eupatoria, Gând ja,
Ostrovschi și Feodosia, trași în țeapă la Kremenciug și Pol­
tava, decapitați cu lovituri de sabie — după ce au fost ali-
niați — la Arsca, jupuiți de vii la Harkov, Kiev și Odesa,
aruncați în fundul unui cuptor la Taganrog, muiați succesiv
în apă clocotită și în apa mărei apoi aruncați în căldarea
unui vapor la Odesa, expuși goi țânțarilor la Solovschi, în­
chiși într’o casă cu cadavre în putrefacție la Kiev, închiși în
camere cu pereții dubli — chinul căldurii și al frigului — la
Moscova și Petrograd, închiși mai multe zile cu un porc flă­
mând la Krisanov, închiși goi cu șobolani înfometați în Geor- >
gia, loviți cu mănuși garnisite cu cue la Piatigorsk și Rostov,
i ’ SC°xr,a,Odesa’ Zarizin V Omsk, cui înfipt în falcă la Har-
rinlii? în i^' degete strânse cu ușa în timpul interogato-
milin «ii tÎhÎ · ° "^da' Oase cu ferăstrăul de viu la Ka-
deie t Difnhil1"’ sdrobift la Kiev și Harcov, deschi-
toria, parPsmXt ηΤΓ^^ SUCCesivă a coastelor la Eupa-
cerc de fier t renii i » ? O^rovscbi, fruntea strânsă cu un

poată scoate caninii ,î a’ezate ln a?a fel incat sa

lOTiului la Veron si Vormeîhr.’î Klrigle.în 'impui interoga;
picioare fripte la Poltava b brd/c răsucite in Urali, brațe Și
chievo, ,ținuți legați «i m’ Pi topit turnat în gât la Ena-
de lemn în fața proectoanS eoap^!e îndepărtate prin așchii
Odesa, vipuști, galoane și irudrla.Micesk Jitomir f
1 tdlate in piele la Simferopol,
106
Fig. 20.- Sălbătecie cek-istă: tăerea hmbn.
Rostov și Covel, ochi înțepați din oră în oră la Kerson, etc,
etc., complectează acest tablou al groazei.

După aceleași date incomplecte și în special după indi­

cațiile lui Sosnoski în „La Trinite Rouge", pag. 278, publi­
cată în 1931 — după datele oficiale ale cekisțului Latziss —
între 1918—1923 au fost asasinați de Ceka:
25 episcopi
1.215 preoți
6.575 profesori
8.800 medici
54.850 ofițeri
260.000 oameni de trupă
10.500 agenți de poliție
48.000 jandarmi
19.850 funcționari
344.250 intelectuali
815.000 țărani
192.000 lucrători.
ΑΝ!Αΐ:ηΙρνητΤη^τ?Ε L761 065> NUMAI IN PRIMII 6
ANI AI REX ΟΗη IEI IUDEO-COMUNISTE.
numniaceasta nu este decât o primă cifră, și care se referă
num<u la masacrele dm Rusia și pe un timp determinat.
mentei® iM^^.expunerea lugubrei activități a instru-

2. Din asasinatele G. P. U.-ului

•n străinătate
-4. VII. 1922: 1. Λ/ kni;n·
•Sofia asasinat. ÎC°P’ scr“tor antibolșevic, moare la
I922iibol"evk/,"Ă''O“’Si' CSle asasina' Sofia. Luptător an

" 1ν· 1924faXa?ΐ ^^ >mpu;cat la Reval.

la Sofia. ® r K°stci Georgiev este asasinat
108
16· IK^i“rea Ca'edralei â «"Ha, 200 morți (o.

26. V. 1926: Asasinarea hatmanului Petliura la Paris de câ-

tre jidanul Schwartzbart.
27· V ,1927· Co/ KMorow, fost șef de Stat Major al Genera­
lului Saharov, este deportat în China de Nord, apoi tor-
turat și ucis la Habarowsk (Siberia) la 28. III. 1928.
2 XL 1927: Polonezul Iosif Traicouici este asasinat la Lega­
ția Sovietică din Varșovia.
25. IV. 1928: Generalul P. Vranghel moare otrăvit la Bruxel­
les.
26. I. 1930: Generalul țarist Kutiepov este răpit la Paris, la
Ambasada Sovietică, apoi asasinat.
7. XII. 1930: Ramișvili, fost ministru de interne georgian, este
asasinat în împrejurimile Parisului.
12. X. 1934: Arhiepiscopul ortodox lohan Pomer, dela Riga,
este otrăvit.
1. XI. 1935: Se comite un atentat împotriva primului minis­
tru chinez Wang-Sching-Wei.
1937: Generalul antibolșevic Karpinski, dela Beyrouth, este
găsit asasinat în împrejurimile Ierusalimului.
4. II. 1937: Marc Rhein, autorul unei lucrări asupra lagărelor
de muncă forțată, este asasinat la Barcelona.
Aug. 1937: A. Nin, trotzkist, este asasinat la Alkala de He-
nares (Spania).
Aug. 1937: Mareșalul Demid, ministrul de răsboi al Mongo­
liei exterioare și Yansonkori, aghiotantul său, sunt asa­
sinați în trenul transbaikalian. , .
6 Sept. 1937: Ignaz Reiss, fostul șef al G. P.. U-ului dela Lau-
sane, este asasinat în Elveția.
22 Sept. 1937: Generalul țarist Eugen Miller este răput și as -
13 oîÎ937PE™n Wall. fostu! secretar al Iul Trotzki este
Noeâ^'â". Prohor comunist, este râpit și
asasinat în Sudul Franței. scriitori anti-bol-
3. II. 1938: Tamara Solonevie, ș, “"S^ernalS
șevici (Golos Rossia), sunt omora|. de o maș.na
la Sofia.
109
 . ,, 4'ίιιΐ ini Trotzki, este otrăvit la Paris.
r Π ‘1938■ ^Amiralul SoWeo, fost ministru plenipotențiar,
17. II. 1.M». "mu- . atenlal ia Bruxelles.
22 1Γ\θ938:'colonelul țarist Alexei Cunenn este sugrumat în
împrejurimile Parisului și aruncat in Sena.
8 Mart 1940: Fruntașul comunist, Artur Hei,berg cu familia
este omorî! în urma unei explozii produsă la domiciliul

Noemb. 1941: E. Krivitzki, fost funcționar supei ior al G. P.

U.-ului, este asasinat la New-λ ork.

3. Θ. P. U.-ul asasinează diplomafi și func­

ționari sovietici „neconvinși de comunism"
(I)ela Ambasada U. R. S. S. din Paris între 1923—1937)

Dintre reprezentanții diplomatici:

Sliapnlkav, ambasador locțiitor, este deportat.
Rakouski, ambasador, arestat, între timp decedat.
Daivijan, consilier de presă, deportat.
Rasalijrj, atașat de presă, deportat.
Arens, consilier de legație, arestat și asasinat.
Cilenou), consilier judiciar, deportat.
Lașkevici, consilier judiciar, arestat și asasinat.
heumann, consilier de legație, arestat și asasinat.
Rutabțri, consilier de legație, arestat și asasinat.
"T ’* Viț,or Hon, reprezentanți, ai Agenției
1 ass, arestați și asasinați.
Dintre membrii Comisiei datoriilor:
SoMnlkou> este arestat și asasinai.
/ reobrojensto, arestat și asasinai
Rcingold, împușcat.
Navașln, ucis.
Dintre reprezentanții comerciali:
Md avani, este împușcat.
' lalakoiv, împușcat.
l'Omowskij, deportat.
HO
Τινηαηου, dispărut.
Lomoiv, arestat și asasinat.
Kossior, director al unei bănci sovietice, deportat.
Gurevici, dispărut (?)
Ostrowskij, arestat și împușcat.
Muradicin, arestat.
Slaivkin, șef de transport, arestat și împușcat.
Moskalew, secretarul Iui Pjatakow, împușcat.
Papanin, funcționar pentru cumpărarea de material de ar­
mament, arestat și deportat.

Gojchberg, consilier juridic, arestat și împușcat.

Satuloivski, consilier juridic, deportat.
Λfeșlauk, comisar de expoziție, arestat și împușca.
Chosjvinow, șef al transportului la Paris, chemai la Moscova

Popov, șef de reprezentanta comercială Șl "1"

Sokolov, au lost chema|i la Moscova Șl impușcap.
 . . m
Semjanotv, atașat militar, fost rechemat
îiitnr an lost * la Moscova și con-
damnat la moarte; (Le Matin - I. 1W/).
Din Anglia:
Putna, comandant de brigadă, atașatul militar, a fost împuș-
cat la Moscova în ziua de 12. XL 1937.
QikMski atașat de marină, rechemat și dispărut. („Daily
- Mail” — 12. XI. 1937).
Siwcow, atașat militar, rechemat și dispărut („Daily Mail").
Ciornyi, atașat de aviație, rechemat și dispărut („Daily Mail ).
Oserkij, reprezentant comercial la Londra și Bron, funcțio­
nar la aceiași reprez. comercială, au fost arestați; de a-
tunci dispăruți. („Daily Telegraph44 din ftoembrie 1937).
Din Polonia:
Bogomolov, atașatul militar, este rechemat și împușcat, în
August 1939.
Dawtian, ambasador la Varșovia, rechemat și dispărut la 10
Februarie 1937.
Maksakov a, soția sa, a fost arestată, la 6 Decembrie 1937.
Alexandrow, atașat de presă la Varșovia, este rechemat și
apoi dispărut, la 10 Februarie 1937.
Postnikov, reprezentant al agenției „TASS“ la Varșovia, re­
chemat și împușcat la 10 Februarie 1937.
drabanov, atașatul militar, este rechemat și împușcat la 10
februarie 1937. r
νθΓ de !egatie la Bucureșli, apoi însărcinat
cova Γ1 Η Varșovia’ eȘte chemat și executat la Mos-

în 1938ltaȘatU1 miUtar> este rechemat și împușcat

/λ'η Germania:
Cre5 e"mU°al “„“J d°â, mai târziu locfiitor de
tu justiție. Destituit >^b.aîru afacerile externe, apoi ρθη'
atunci dispărut i M \ncePutul lunei Iunie 1937. l)e
isparut. („Mornmgpost” din 10 Ianuarie 1937).
112
Jureneff, ambasador a Berlin, rechema și arestat. După re-
laturile lui Bormin, refugiat, fost ministru plenipoten­
țiar, sovietic, Jureneff ar fi fost împușcat in Iunie 1937
Nepommjaștici, directorul reprezentanței comerciale la Ber­
lin, rechemat și dispărut. (24 Ianuarie 1937).
Din Spania:
Rosenberg, ambasador la Madrid, rechemat și arestat, apoi
împușcat la 20 Februarie 1937. („Morningpost" din 10
Iunie 1937).
Antonow-Owsejenko, consul general la Barcelona, a fost re­
chemat și împușcat la 21 Iunie 1937.
Kogan, consul general la Taragona, s’a sinucis fiind somat
de agenții G. P. U.-ului să se înapoieze la Moscova „într’o
misiune specială".
Atașatul Militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din Estonia:
Ustinou), ambasador în Estonia, a murit în împrejurări mis­
terioase de „apoplexie” cardiacă, la 11. XI. 1937.
Petrowskij, fost ambasador, a fost executat la 27 Ianuarie
1938.
Stark, ambasador, executat la 27 Ianuarie 1938.
Gukowskij, reprezentant comercial în Reval, rechemat și îm­
pușcat la Moscova.
Din Letonia:
Brodowskii, ambasador, a fost rechemat și executat la 30 Fe-
* bruarie 1938 („Observer” din 12 Decembrie 1938).
Pochwalisnkij, secretar de legație, rechemat și ispaiu a
Ianuarie
<
1937.
Din Lituania:
Podolskij, ambasador, rechemat și executat la 10 Decembrie
KrnpX, ambasador, rechemat și executat în Februarie
τ· 12
1938. („Observer" din nriP 1938).
< π Decembrie
ΤΛαλαπίI .idO <
113
 Din Finlanda:
Iwanout, atașat militar, arestat și dispărut la 20 Februarie
1937)
Assmus, ambasador, rechemat și arestat la 23 Februarie
1937 a fost executat. („Observer — 12 Decembrie
1937). ’
Briskin, reprezentant comercial, a fost rechemat și executat,
la 8 Ianuarie 1938.
Din Franța:
Generalul Semenou, atașatul militar, este rechemat și împuș­
cat, în Decembrie 1937.
Din Statele Unite:
Traianovski, ambasador, este rechemat și împușcat, în Sep­
tembrie 1933.
Din Italia:
Lewin, prim secretar al Ambasadei din Roma, a murit subit
în împrejurări cu totul misterioase, la 10 Decembrie
1930 (probabil asasinat de agenții G. P. U.).
ambasador, rechcmaf Și executat în Ianuarie 1933
(Rulj).
Atașatul militar este rechemat și executat în Decembrie 1937.
Din Belgia:
Ă?U6,l,938ambaSad°r’ rechemat Și dispărut, la 24 Ianuarie

Din Ungaria: I
-după părerea presfi
Din Grecia: *
la Moscova^h^OQ ? în împrejurări misterioase
Atașatul miL ^ „c^^?037.
1937 chemat și împușcat, în Decembrie

14
 Din Turcia:
Karskij, ambasador, rechemat și dispărut la 2. II. 1937
Karachan, ambasador (înainte în China) împușcat la 20
Decembrie 1937. (Pravda).
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din China:
Bogomolow, ambasador, rechemat, și dispărut, la 17 De­
cembrie 1936. Ministrul refugiat rus Barmin spune
ar fi fost împușcat.
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din Japonia:
Rink, atașatul militar, rechemat și împușcat, la 25 Septem­
brie 1937.
Din Bulgaria:
Răscolnikou), ambasador, fiind rechemat la Moscova în A-
prilie 1938, se refugiază în Franța, unde în August
1939 este otrăvit.
■
Din Iran:
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din Irak:
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
I *
4. Diplomat· rechemați, cari nu sau înapoiat
în U. R. S.S. și cari sunt continuu urmăriți
de Θ· P. U.
BESSEDOVSHl, consilier de legație la Pans, s a sustras G.
P. U.-ului în Decembrie 1929.
115
S. DIMITMEVSKI, consilier de legajie la Paris, amenințat
de G. P. U.. refuză a se înapoia în U. R. S. S. la 6 Apri-
: lie 1930.
AGABEKOW, însărcinat cu misiuni însemnate în străinăta­
te, în special la Ambasadele din Turcia și Grecia, a ve­
nit în 1930 la Paris, declarând că nu vrea să se înapo­
ieze în U. R. S. 8.
KUJJAROW, consilier de legație în Afganistan, a plecat
spre Persia, la 4 Iulie 1930, refuzând să se înapoieze la
Moscova.
ZAFERMANN, directorul secției de import al reprezentan­
ței comerciale la Paris, rechemat telegrafic la Moscova
la 15 Augmt 1937, refuză să se înapoieze.
KLAJWIN, prim secretar la Ambasada Rusă din Reval, re­
fuză să se înapoieze la 21 Octombrie 1937.
BARMIN, ministru plenipotențiar la Atena, s’a refugiat la
ans. Ja 12 Decembrie 1937. Era foarte bine informat
despre furnizarea de arme rusești pentru Spania.
l'r reJ)re^en.tantu* suprem al armatei sovietice,
npmr a a . au1S cumpărarea materialului de răsboi
I^en ru armata bolșevică. Refuză, la 15 Decembrie 1937.
la New-YorkZe * M°8COVa' în Noembrie 1941.

JAK“aVh22^"±Kla O''«- întoarcerea la Mo-

la Xte dtaSt ?3 ■; **“· » condamnat
r. ™Uza junior sale cu Trotzki.
rie 193g1 s’aTiuςΓρ ,^Bucure^b rechemat la 12 lanua-
" la Moscoya. In cele din urmă arestat·

Bucure,ti, urmărit de
SOBOLEW vice- * Boma la 17 Februarie 1938.
•a Stockholm, fuge TnTq?n\°1Șebic€’ ala!?at de marir!â
Bruxelles, unde la 18 l'!,3®j!! H?™Î’ure· iar apoi 1°
atentat asupra lui e ,ruarie 1938, s’a încercat un
11$
Fiț. 22. Bestialitate Judeo-cornunistă.
 5. Teroarea în cifre:
Rezultatele sălbăticiei ludeo-bolșevlce, cari pentru a tran­
sforma rusul în „bolșevic" a utilizat procedeele pe cari le-am
trecut în revistă, se pot cristaliia în câteva cifre fl anume:
INTRE 1918 Șl 1939, TEROAREA ROȘIE A COMIS 12.500.000
ASASINATE:
I. Familia Imperială.

2. 128 episcopI
26.777 preofl
7.824 profesori șl Institutori
8.920 medici
65.000 pollfiștl
75.490 ofițeri
120.000 funcționari
360.000 soldați
75.490 intelectuali
892.000 muncitori.

3. Circa Π.000.000 făranl, în special cu ocazia colectivizării.

’,5· ““ 17 000 e‘e,inaf® comise asupra opoziției și emi­

grației, la care se adaugâ: rit

Circa 16.000.000 morfH lente prin munci ,Nnl<-«.

6. Moartea lentă
S "vtart nuTreus1tSlMtUi,â OTeanizată așa cum am
~ foce iub XXI’ 5*Valurile de aânge și să su-
continuă a poporului obijduit 2^7*' reaci'“nea lentă d.ar
Trebuiau găsite deci ii .,ιι,ΓΑ'^' regimului bolșevic.
Inventivitatea
procedeu indicat scopului urmărit** * descoPerit Un noU
Au apărut deci lagărele ·
de milioane de oameni au reu«u ^?e.Penale. cari robind zeci
au reușn să înfrângă · rin moarte lentă
118 i
rezistenta poporului, sibndu-1 totodată să-și dea ullima plcS
tura de vlaga șt sânge pentru scopurile revoluției mondiale
lucrând sub iunenin|area revolverului la creia'ea infernal
mașini de războiu Armata Roșie.

„GULAG”.

Se creeaza astfel de către instrumentul central de teroare

G. P. U. o secție specială denumită „GULAG” — Glavnoe
Upravlenie Lagerac — (Administrația centrală a lagărelor pe-
nae), care procedează sistematic în vederea scopului de mai
sus, urmărind:
^1/ Distugerea la maximum a păturei țărănești care s’a
dovedit a fi cea mai refractară regimului.
2. Desființarea in special a „kulacilor” cari se opuneau
pe bună dreptate „colectivizării”.
3. Distrugerea tuturor acelora ce erau considerați de re­
gim ca „indezirabili’.
4. Intimidarea acțiunii contra revoluționare în general.
5. Stoarecerea ultimelor puteri ale acestei noui clase
create de regimul bolșevic — robii —pentru scopurile război­
nice cari au țintit revoluția mondială.
6. Distrugerea a tot ce este anti-bolșevic, întro formă
care însă SĂ MASCHEZE ASASINATUL OFICIAL prin
sistemul morții lente, aceasta întrucât tratamentul acestor ne­
fericiți duce în cel mai scurt timp la acest desnodămant.
Conducătorii acestui nou instrlment de teroare suni
după cum era de așteptat, cred, în unammita e, ji a™·
Astfel șeful Gulag-ului este Matei Dav^s0 Ordine
iar ajutorul său Simon Grigorievici Finn, « v<
pe următorii conducători de lagăre de mui ci
Carelia: L. J. KOGAN. .
Regiunea de Nord: FINKELSf ·
Regiunea Sverdovsk: POGREBINSKI.
Siberia de Vest: SABO.
Karakstan: L. B. ^OLIN. -,
Insulele Solovetki: SERPU
Vercbe-Uralsk: MESNLB-
Marea Albă: I. O RAPPA
119
 Moscova-Volga: L. I. BERENSOHN, etc., etc., (pentru
subalterni vezi pagina ■ · · ■)■ ...
Gulag-ul schițat încă din 1922 iși începe pi opmi zis acti­
vitatea în 1927, transformând Rusia înțr’un imens șantier
stropit zilnic cu lacrămile și sângele nefericiților robi creați de
dictatura judeo-comunistă, situația astăzi prezentându-se
astfel:

Nr. Nr.
Anii Categoria socială
lagărelor robilor

1922 2 5-6.000 Ofițeri - funcționari.

1927 50 110.000 Profesiuni burgheze.

1930 90 1.500.000 Culaci.

1932 140 2.500.000 țărani culaci.

1936 250 6.500.000 marea majoritate țărani,

restul muncitori.
1939 276 cea. 16.000.000 marea majoritate țărani,
| restul muncitori.

i-iy. P'ntre aceslea eeie mai principale sunt situate în loca-

hlațile:
1· Noua Semlie
2. Marea Albă 12. Cotlas
3. Insulele Solowki 14. Narim
4. Belomor-Baltic-Carelia 15. Lena
o L(>deinoe Pole (Sveri) 16. Dimitrov
6- Arhanghelsk 17. Somovo
7. Vosnisensk 18. Vischera
8. Molotovsk 19. Râbninsc
9 Wolchow 20. Temocovsc
10. Râul Mesen 21- Calujisc
11· Wologodsc 22. Viazîmsc
13. Igorka 23. Ecaterinodar-Rostov
24. Sverdlovsk
120
VII. — Situația lagărelor „morții lente" în U. R. S. S.
 10
208.000 000

Regimul bolșevic distruge

intre 19Ϊ8Ί940
200 000.000 · 3Θ milioane de suflete.

1? 000.000- Prin sălbatecă

leroarț,
w-

80
Prin foqmele
16000 000-
(1921*22) și (1932-33}

' 169 519.127

70
Prin epidemii
4.000 000- violente 166.000.000

Prin mizerie.
6.000 000- Fiziologică

60
157.000.000

50
148 000.000
147.027 715

142.000.000

3οααοο
LEGENDĂ
50
Populația
existentă
in U.R.S.S.

20 Populația care
ar fi trebuit
sâ existe in
U.R.S.S.

10

’00 OOO.oqq
1923 1926 1940
. , 1920 -MARXISTA’
v despopularea rusiei sub stăpânirea iude
25. Cuibișev 37. Ceardui
26. Celiabinsk 38. Taskent
27. Magnitogorsk 39. Ust-Kut
28. Kustana 40. Bodaibe
29. Baical-Amur-Mahistrali 41. lacutzk
30. Kungul 42. Workut-Petsch-Ucht
31. Magadan 43. Kolema Kamchatka
32. Komsomolsk 44. Mariinsk
33. Dudinca-Ohorco (Enisei) 45. Insula Vaigaci
34. Nord Caucaz 46. Karelia (granița finjand
35. Astrahan 47. Capul Celiuskin
36. Karaganda 48. Volga-Kama
indicate pe harta alăturată.
Cunoscând procedeele aplicate de organele G. P. U. de
obiceiu, ne putem da seama care este tratamentul acestor ne­
fericiți; dealtfel având în vedere scopul, nici nu poate fi altul,
dat fiind ca aceasta se petrece în împărăția bolșevică.

In aceste lagăre unde sunt internate și familii întregi,

fără nici un fel de menajament pentru sex, pentru vârstă, și
pentru tot ce este omenesc, mii de cadavre sunt înghițite zil­
nic de gropile cu var sau de ghețurile siberiene, înălțând ast­
fel piedestalul de hârci și oseminte pe care se înalță triumfă­
tor deocamdată, bolșevismul judaic.

121
 IV

MINORITATE JUDAICĂ Șl ACTIVĂ CARE

DOMINĂ O MAJORITATE PASIVĂ
 j'Jjl· Profanul nostru declarăm
deschis, războiu pe viață și pe
moarte, celeilalte lumi".
,,Pravda" 9 Sept. i,zg

Partidul bolșevic
m văzut care este primul și cel mai de seamă mijloc de
A a se impune și menține al regimului bolșevic, teroarea.
Un alt mijloc în vederea aceluiaș scop, îl înfățișează un
organism de constrângere: „Partidul bolșevic”.
însăși din expunerile bolșevice reese că atât îA ascensiu­
nea politică propriu zisă cât și în politica economică și soci­
ală partidul reprezintă autoritatea supremă.
El este în realitate deținătorul puterii, el conduce mașina
guvernamentală, el este suveranul, Sovietele —reprezentan­
țele proletariatului — nefiind decât simple instrumente.
Dictatura mult cântată a proletariatului se reduce la sub­
ordonarea totală a sovietelor proletare unui nucleu de poten­
tați — care vom vedea de cine este condus și format — și
cari urmăresc scopuri bine determinate, servindu-se numai,
de proletariat.
In concluzie se poate afirma că bolșevismul nu este alt­
ceva decât DICTATURA PARTIDULUI BOLȘEVIC EXER­
CITATĂ IN NUMELE PROLETARIATULUI.
Din cele ce vor urma va reeși de altfel precis, aceasta.
SCURT ISTORIC AL EVOLUȚIEI PARTIDULUI
BOLȘEVIC.
In primele momente revoluționare (1917) - Mldfl
bolșevic creat la 1903 — (vezi pag. 72) număra 50*000
τη Martie 191S numărul partizanilor se urcă la
me mb i. i<wo 612 000 ajungând In Martie
312.000 apoi succesiv în l^u. UJU
125
 1922 la cifra de 733.000, In nccste dfre socolindu-sc mom-
brii cAt și candidași.
In acest an, datorită constantelor mișcări opoziționiste
produce o eșire In masă, astfel că lot In 1922 la |una
Aprilie Partidul bolșevic are numai 532.000 ( fașă de 733.000
cu o lună în urmă).
Descreșterea se accenluiază găsind în 1923, 386.000
membri și în 1924 numai 362.000.
La această dată Lenin constată cu îngrijorare această
evaziune a membrilor partidului și face constatarea că din
cei rămași numai 22% sunt muncitori, motiv pentru care
face disperate apeluri de a se da o coloratură1 proletari
partidului.
După moartea lui Lenin (21.1.1924) nouii conducători
Întăresc cadrele partidului în special cu Coreligionari. Ast­
fel că găsim succesiv următoarele cifre:
In 1925 692 000 membri
1927 , , , , , 887.000
1930 1.261.000
1934 1.872.000 „ iarîn
1941 — Februarie — după datele Conferinței a XVII-a «
P. C. Rus ce a avut loc la Moscova — 2 515.481 membri și
1.361.405 candidați.

Raportându-se numai la această optimă situaițe, consta­

tăm totuși că Partidul bolșevic numără un total de 3.876.885
membri (avand în vedere și pe cei 1.361.405 simpli candidați)
467 186eîocudna)la P°pulatiei & aceiaș dată = (170
abea Un Procerit de 1,57%.
poporul rus™ λ de Zar cum reprezintă Partidul bolșevic,
poporul rus pe care il stăpânește, încă.
acest infimCDrocmiteXafmina mai aparte vom constata că și
jidani. es e C0'mPltS în marea lui majoritate di»
o mlnorH0"e7udoic’POafe a.f,rma eum· dealtfel vom dovedi
masă de circa ni ** 77» *,rmo ··Portldul bolșevic" domino 0
17J milloane de „omeni, cu Sovietele lor cu tot.

L Partidul jidanilor
In toate fa/oU
(Revoluția, Asasinară ?? !eam laminat până în prezf11
continuu factorul cornul ? ω\ΤβΓο^α) am văzut apăra"1
._ a regimului bolșevic: jidanul.
126
Fig. 23. Guvernanții statului bolșevic, preamăriți de presa coreligionară.
 Vom constata că nici aici nu lipsește.
Dovada o face în primul rând Lemn care afirmă:
Eared fer,mm „n procent deosebit de mare ~ printre
conducătorii mișcării reuoliilionare. Chiar și acum, sa o spu.
nem în paranteză, Eoreii «n meniul de a avea un procentaj
nmarcabil superior de reprezentanți m curentul internațio-
nalist decât alte națiuni . . „
Intr’adevăr examinând cifrele din perioada respectiva
(1919 1924) găsim următoarea situație a jidanilor:
1. în proporție cu populația totală a URSS ~ 1,77%
2. în partidul comunist (1922) 5,2%
3. în Comitetul Central al Partidului = 25,7 %
4; în Politbirou (1922) = 36,8%
5. în Politbirou (1924) = 42,9%
Evoluția în timp a partidului a atras după sine creșterea
numărului jidanilor în acest organism de constrângere, înfă­
țișând pentru perioada 1925—1938 o mare ma joritate uneori
chiar unanimitate judaică atât în compunerea proprie a parti­
dului cât și în administrație, în armată și în toate instituțiile
bolșevice.
Vom prezenta pentru elucidare lista jidanilor mai de
seamă ce conduc o serie de principale instituțiuni bolșevice:

I. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI

COMUNIST RUS.
M ,M· Kaganovici, Μ. M. Kaganovici, A. I. Krinițki, M-
P’Prlp^°V<TS;<AcI>OSeyski* D· S· Manuilski, L. S. Mechlis, B-
(•x xj ... · kvermk, A. I. Stețki, I. S. Unslicht și alții-
tov si tu 1 CU Jldoavce: Stalin, N. I. Jeșov, W. M. Molo-
ιυν alții.

Comisia Centrală de revizuire a P. C. R.:

Popek'. I G.dșoifer’ 'θ' >· M. Pcvsniak, da. A.

S T l i COn"‘‘a de con'rol a partidului:

mslavski^Gubdm";,,”; J1e· ?.avji<lsohn. A· A- Frenkel, Je- >
I. Meiersohn, Μ. I. Rubin’s^·’ Kaganovicî’ A· A Lewin, Sen-
128
Secretariate locale și regionale ale /·. C. ft. de(,nu/c
L. P. Berija — Georgia
A. A. Zeclier - Usbekistan
S. K. Schadunz — Tadcikistan
.la, A. Ciubin — Turkmenistan
.la. A. Popok — Republica Germanilor
de pe Volga
Ciucikin — Republica Krimeea
Vruhlevski — Republica Mari
Poliakov - Republica Mordvinilor
Pevnsiak — Jakuților
Kogan — membru în comitetul
orașului Moscova
Ju. M. Kaganovici — Gorki
A. A. Levin, Susmann — Kuibișev
A. Gorkin — Orenburg
A. I. Krinițki — Saratov
A. Ja. Stoljar — Sverdlovsk
D. A. Kontorin — Regiunea Nord
N. V. Margolin Dnepropetrovsk
Je. K. Pramnek — Doneț
S. A. Kudrjavzev, — Kiev
A. M. Kaganovici
Je. I. Veger — Odessa
Litvin — Minsk
P. F. Markitan — Cernigov
S. M. Sverdlov — Est-Kasakstan
Taganski — Sud-Kasakstan
G. I. Pinchassik — Karaganda
S. B. Chaims — Regiunea Autonomă
Chakas.

BIROURILE PARTIDULUI COMUNIST DIN UCRAINA

IN 1937

erau formate astfel:

a) Secretariatul General: 3 membrii, I jidan - 33.3%: Men
del Markussohn Chatajevici,
129
9
b) politbiro: 16 membri, 7 jidani 44f<: S. A. Kudr javzev,
le K Pranmek. Μ. M. ( hatajevici, I. S. Selethes, N. \
Margulin, Ja. I. Veger Jidan?), A. G. Schlichter.
C) Biroul organizării: 9 membri, 4 jidani 44%: S. A.
Kudrjavzev, P F. Markitan, S. I Siderski, Μ. M. Cha-
tajevici.

II. POLITICA INTERNA — CEKA — G. P. U. — N. K. V. D.:

Urițki — șeful Cekei — Pelresburg.

Josilevici — ajutorul său.
Jagoda — șeful Cekei interne, șeful G. P. U.
Messing — șeful Cekei — Moscova.
Unschlicht, Mogilevschi, Artusob, Kațnelson, Triliser, Ko­
gan, Breslau, Sachs, Golocekin, Jurovski, Safarov, Bela Kun,
Semliaciko, Kon, Lander, Veinberg, Svarț, Finkelstein, Ehlen-
krieg, Griinstein, Meisel — Kedrov (șefi teroriști ai Cekei).
Hensel Jagoda, comisar al poporului pentru Interne.
Ja. S. Agranov — Sorenson — Comisar cl. I.
Μ. I. Gai, L. B. Solin,
A. A. Sluțki, A. M. Schanin, — Comisari cl. II.
L. N. Bjelski.

(j. P. L. Administrația principală a Siguranței de Stat.

Șefi de Secție:
Secția Specială: Μ. I. Gai.
lecția Externă: A. A. Sluțki.
A. I.SEstrinlranSPOrlUn: A‘ Schanin> în «latul său major:
Secția Operativă: K. B. Pauker
Secția Specială: V. I. Dobrotițki.
Poliția Criminal/-^dactor la „Besboschnic .

* m’Xh krn<; * in'*™*=

vindt.,r'PeCl?r 31 trupelor de pazd a frontierei: S. L. Sehir·

130
 locurilor de exil Λ* pr"HtpalA " Erelor de concentrare și
Conducător: M. D. Berman.
Locțiitor: S. G. Firin.
Carelia Sovietică; L. J. Kogan.
Regiunea de Nord: Finkelstein.
Regiunea Sverdlovsk: Pogrebinski
Siberia de Vest: Sabo.
Kasakstan: L. B. Solin.
Insulele Solovetki (Lagărul „Sten"): Serpuchovski.
Izolatorul politic in Verchne-Uralsk: Mesner.
Conducătorii ținuturilor și regiunilor din comisariatul de
interne:
Regiunea West: Blat.
finului Azov-Marea Neagră: I'riedberg.
Stalingrad: Rappaport.
Orenbrug: Raiski.
Gorki: Abram Polsk.
Kaukasul de Nord: Faivilovici.
Sverdlovsk: Schkijar (jidan?)
Baskiria: Selikmann.
Siberia-Est: Troțki.
Ukraina, Locțiitorul Comisarului de Interne: Katz-
nelsohn.
Conducerea lucrărilor canalului Marea Albă-Marca de
Est 1931-32.
Jagoda, M. D. Berman, L. Jo. Kigan, S. G. birin, .Ia. D.
Rappaport, N. A. Aronsohn, Frenkel, Sa. Lavidsohn. K\as-
nițki, Gr. Davidsohn Afanasiev, Abraham Isacsohn, Roitei -
berg, Brodski, Ginsburg, Berensohn, Dorfmann, Kagner, An-
gert.
Conducerea lucrărilor canalului Moscoua-Volga:
M. D. Hermann, L. Jo. Kogan, L. I. Berensohn, B. M.
Kagner, P. P. Kutler, V. S. Margolin LI. PWr A_
ser, S. Ja. Schuk, E. D. Rubincik, F1^ f’
V. I. Papikovski, A. B. Vengerovski, I. G. Schifli „er, < -
131
 „ . . V M churgel R. 0. Arno, M. S. Mușikanski, 8. A.
vaUnl s P EVn S N Likover. A. A. Verzeiser, V. M. Per.
to G S Ja. M. Brainin I. M. Teteibaum, N. L.
Gaiperovici, E. M. Genkin, I. G. Ginsburg
Conducători de sectoare, ingineri, șefi politici, etc.

Ja. I. Berchmann B. M. Leinsohn

W. I. Berlin A. D. Merlin
Ja. M. Bowschower G. F. Mirtschnik
Μ. T. Charkin F. E. Molewitsch
W. M. Fradkin M. D. Ofstein
Μ. E. Gobermann G. E. Pawski
G. D. Grankin S. I. Pogarski
B. M. Granowski N. Ja. Raiski
Ja. M. Grodski W. W. Rejentowitsch
N. A. Griin A. L. Scachtmann
I. I. Himmelmann E. L. Scachtmann
B. A. Israeljan R. Ja. Sigal
. Ja. A. Jakub E. A. Stawitzki
G. Ju. Kalmanowitsch T. M. Tschernik
Ja. D. Krenhaus E. D. Wul.

III. COMISARIATUL AFACERILOR EXTERNE

L. E. Berjosoff W. G. Blumenfeld
G. Ja. Beschanoff S. L. Borissoff
T. G. Burstein ■Je. M. Neumark
B. I. Datotschnaja Ja. B. Palei
1. S. Duvan
A. M. Petrowski (Salkinf)
«la. A. Einhorn
Μ. I. Grinjoff I. M. Piwen
R M. Grunstein
A. A. Rose
O I. Gurevitsch A. A. Pose
Je. L. Halperin B. D. Rosenblum
E. Je. Hoerschelmann A. W. Saslawski
Ja. S. Ilinski A. G. Schachoff
M· Je. Jaroschewski J. I. Schereschewski
S· P. Kanter B. J. Schmoich-Bronskaja
Z. I. Kine B. N. Serebrenni
W. a. Kriwitzkaja Z. G. Sirel
M. S. Smirnoff-Bregoiwski
132
lx. Ja. Lelans L. N. Stark
W. L. Lewin D. G. Stem
Μ. M. Litwinoff (Finkelstein) G. B. Tobinson
I. B. Marmor.stein W. S. Trojanker
Ja. M. Martison F. S. Weinberg
A. R. Menni (jidan?) G. I. Weinstein
W. A. Michels S. J. Wolk
B. M. Mironoff (Finkes) L. G. Zalkin
M. S. Morschtiner W. M. Zuckermann
M. S. Morschtyn R. M. Zypkina
A. F. Neumann
Delegația la Liga Națiunilor-
Finkelstein-Litvinoff Markus
M. Rosenberg Brenners
Stein Kirschfeld
Helfand
Ambasadori sovietici.
I. M. Maiski (Steinmann)
Franța: Ja. S. Suritz
Italia: B. Je. Stein
U. S. A.: A. A. Trojanowski
Japonia: Μ. M. Slawutzi
Spania: L. Ja. Gaikis
Suedia: K. M. Kollontai
I. L. Lorenz
IV. INDUSTRIA
a)Comisia de studii■
Președinte: V. V. Kuibișev.
Krițman
Unschlicht Mendelssohn
Arson Ronin
Berdnikoff Rosenthal
Ghwesin Rubinstein
Guberman Weissberg
Kattel Wolff.
Lewin Minajev.
133
 b) Com. pop. pentru Industria Grea.
I orbitor de Comisar al Poporului: Μ. M. Kaganovici.
Μ E Ruchimovici, A. D. Bruskm, A. J. Gurevici, A. P.
Serbrovschi, O. Ja. Ossipoff, A. P. Wmokur. Ju. G Figatner,
L. A. Raskin, M. W. Birenzweig, A. M. Piterski G. O. Vas-
silkowski, S. S. Ginsburg, D. Ja. Reisee, W. Je. Zifrnpvia, G.
1 Kanner I. B. Kagan, A. I, Israilovici, S. A. Rataitschak, N.
1 Gelperin, G. 8. Bilker, 1. O. Schleifer, W. G. Fainberg, J.
M. Alperovici, A. M. Fuschmann, Je 1. Israilovici, A. M. Bje-
lenkovici, A. M. Neponmjaschtschi, 8. P. Birman, S. B. Borz
S. I. Falkovici, A. N. Frenkel, G. R. Freseroff, M. L. Frumkin,
B. M. Futorjan, L. I. Gremberg, Ja. S. Gugel, J. I. Izchaken.
B. 0. Kagan, J. A. Kattel. 1. B. Kazya, I. W. Kossior, Je. B.
Krivitzki, M. G. Loyenberg, Je. S. Lis, A. Je. Mar jasin, W. S.
Matlin, N. G. Nemanoff, I. Ja. Nesterovski, G. S. Pavlotski,
M. D. Proskurovski, R. S. Prosumetik, Je. M. Ravikovici, I. S.
Rogatschevski, S. L. Rosenoer, D. P. Roșit, J. M. Saltanoff,
I. B. Scheinmann, I. I. Slobchevski, S. B. Slutzki, I. M. So-
iotar, J. G. Stein, A. A. Toltschinski, Je. A. Tschereiski, J
1. \\ esnik, A. M. Worobeitschik, L. Ja. Wyssotzki.

c) Comp. Pop. pentru Industria Mașinilor:

Conducător: A. Davidsohn, Bruskin, Μ. M. Kaganovici.
Israilovici, Kattel, Katz, Lowensohn, Lurje, Bjelokrini-
tzki, Burst ein, Bisson, Fur Katz, Ralf, Schowol.ski,’ Tscheri-
Aingorn (Einhorn), Eidmann, Feld-
GWwr 'πΐ1, J- D‘ Finkel> K· S. Fradkin, Fridman
LiH Xr Gen<Jre ’ Ginsbl,r8’ Granst, Gurevici, Katz, Katzen,
Limontscbik, Lipniann, Listengurl, R. A. MR-
sennlat^Sehip· !' -apJ’aporl’. Ratner, Rochvvarger, M. J· R°'
Ginsburg (' ° S i?·’ 8tekler, Tankelevici, Zeitlin,
Kogan Leib?n<>'S i’ Gu^eb Rogan, Kaganovici, Kattel, Katz,
LS pLnL U41,Tohn’ ***. μ»"· ρθΐ
White.·. ' ^obtaermann, Suchowolski, Wesnik,

, B'1 Industria Alimentară:

cheii îjrc j^îe^n^ v I;ewitin’ θ· L Dukor, A. S. Schat;
’ 6 anawsk>. M. O. Lifschitz, A. L. Strikovskr.
134
Λ. A. Manerberger. Ja. K. Jaglom, B. W. Giber, G. S Margo­
lin, G. M. Kremjew, M. 8. Ellis. I. G. Issajey, G. A. Brostein,
Ja. O. Sayodnik, Ja. M Schindel, A. L. Gilinski, A. A. Kissin.
I. P. Worobjev, 8. Ja. Grossmann, M. S. Dischur, N. Ja. A
brossimof, Μ. P. Buamfeld, J. M Berkovici, D. Ja. Boitjanski,
A. 8. Breitmann, F. N. Fanjuschina, A. G. Frunzusoff, Ja. L
Frankel, A. A. Fuchs, A. Je. Gorbowitski, S. G. Gordon, A. N.
Jachnovici, Jakobsohn, I. W. Karpotnizki, Ja. C. Korssunski,
J. I. Lerner, I. B. Mirz, L. 8. Nikolajewski, W. G. Prigoschin,
E. M. Rubinstein, Je. Sch. Saslawski, Μ. B. Schacnowski, Je.
B. Scheftel, P. 8. Schemtschuschina, I. Je. Seweloff, Μ. I. Si­
min, M. Ja. Susskind, B. Ja. Weinstein.
e) Industria ușoară:
Aisentat, Aedelmann, Friedsohn, Gelhaft, Gurevici, Le-
yin, NJondselewski, Sack, Scheinin, Tagenbaum.
f) Industria lemnului.
G. G. Gerbek, G. M. German, M. L. Grunslein, A. S. Katz.
J. N. Kotik, J. D Prosknrowski, A. G. Rosin, E. D. Schapiro,
G. J. Wolin.
‘ V. COMUNICAȚII:
Ja. A. Lifschitz, P. B. Bilik. G. A. Sinjew. Ja. A. Temnin.
S. I. Gaister, Ja. M. Bychowski, J. M. Brodski, Ja. Je. Ehrich.
S. L. Ronin, G. U. Rubinstein, G. A. Sinjew, A M. Rotenberg,
L. W. Lemberg, M. A. Rosenzweig N. I. Braude, A. dej Fufi-
jajnski, M. J. Rochwarger, W. L. Pawernian, >. - 1
toroff, N. P. God, I. M. Ilijin, A. S. '·
I). Rosenthal, L. L. Brandmann, J. B. Gdrschm, ... I
lenki.
VI. COMERȚ ȘI ECONOMIE.
a) Coiner(ul Exterior:
B. I. Krajejwski, A â

135
doff A. P. Kogan, N. S. Angarski. S. Ja. Rosenthal, Ja. M
Gendin, A. B. Gurevici, J. B. Rabinkoff (.jidan), A. G. Worn
M Ju Taiz. Gh. M. Sabelyschinski, Ja. M. Bant, S. I. Fjodo
rowa M. A. Kattel, S. N. Kelmanson, P. I. Kuschner, S. P.
Lewin S A. Messing, Μ. I. Schkljar, G. Ja. Woitowici, A. I.
Belakowski, Je. Ja. Bjelitzki, A. I Diwowici, I. I. Gerzenberg,
S. B. Gurewici, D. A. Rosoff.
b) Reprezentante comerciale:
Italia: B. S. Bjelenki
Je. J. Jefimoff
Anglia: A. W. Oserski
N. W. Mosina
Polonia: A. M. Tamarin
Norvegia: T. M. Lowensohn
Suedia: L. L. Nepomn jaschtschi
Finlanda: M. A. Briskin
L. W. Slepjan.
Grecia; L. S. Lewski
Lituania· •la. A. Pikinann
Iran: M. L. Scheslak
P. Ja. Sadowski
A. A. Matison
Mongolia A. I. Birkenhof
Germania. L. K. Friedrichsohn
S. A. Smolenski
N. S. Ljubarski
Han (a- L. M. Niuller
Ia. L. Adamski
A. Je. Fradkin
Cehoslovacia: Ja. M. Gendin
Turcia. A. (.). Kukain.
c) ( n'nerțul interior:
stamm, M. Ja WiSvlel*·1’ v A‘ Loevensohn, G. N. Aeron-
(jidan) D. Ja Schvarm ' Gobermann, Μ. I. vycbne
N. Lewi,in VV v J A· Selenski, Μ. M. Majoroff-
^nde1· L- A. Bassein, J. Je. Beljawsk'-
136
o ! hB®J'dl’SClle''1skl.· S- B· Besdescliski, G. L. Bogalin, J S
Bonshoff, M. L. Brailowski, Ja. A. Breido, L. A. Bykoff. G.
L. Chalameiser, L. M. Ghintschuk, W. A. Davidsohn I I
Elerdoff, M. S. Epstein. I. G. Ganelin, M. A. Genjewski I A
Gift's, D. M Goldman.', I. G. Gordon, S. I. Guchmann. A. L.
Gumitski, N. G. Gurevici, L. N. Kogan, A. M. Kaganovici, I.
S. Kamenski, B. Je. Kaplan, P. M. Kiwowici. L. I. Kreinin,
B. L. L. Kritschnewski, I. M*. Lewi. S. Je. Lokschin, G.
M. Moscharowskaja, G. Ja. Neumann, S. I. Pipko, B. S. Ro-
senhaus, Ja, I. Rowinski, S. A. Russakoff. Μ. I. Salinski. N.
G. Schinkarewski, S. J. Schlipermann, I. VV. Schostak, I. M.
Schwarzmann, W. A. Simontschik, Je. M. Smorgonski, G.
A. Hussmann; I. A. Toltschinscki. L. A. Weschner. A. G.
Wischnitzer

d) Finanțe:
R. Ja. Lewin. S. L. Kruglikoff, S. M. Tamarkin, O. I.
Kagan, Μ. B. Grischin, A. B. Bermann, I, M. Nikolin, L. A.
Jusfin, A. A. Oserjanski (jidan), S. L. Rubin. E. Ja. Lok-
schin, I. S. Rabinovici, S. W. Schschnowskaja. M. Ja. A-
bramsohn, R. S. Akopjan, Ja. A. Gailit, B. N. Jakoblewa, M.
D. Karstschunski, K. M. Katz, Je, Γ. Kurfist, Je. M. Maiski-
Simtnelfarb, Je. Ja. Malachowski, A. J. Zimbler, A. D.
Fainstein, S. L. Goldberg, A. A. Kogan, D, I. Maschoff. M.
G. Tarski, R. Ja. Lewin, E. W. Luganowski.

VII. PRESA:
a) Agenția „Pass".
Chawinson lacob Seminovici, șef al.age"J,«*lJ*ss;
Monin Dimitri Davidovici, șeful reuac|.e, pentru info-
ma,iiOvXntaef lefiniovici, șeful redacției informațiilor
Pen‘X"raham Isaeoviei. șeful reducției pentru știri
interne:
137
 Mazor lacob Borisovici, subșef al redacției pentru in-
formații externe; .
Sukalski Abraham Lvovici, director al secției legaturi­
lor și edițiilor; . . . ,. , ,
Konstantinov ski Grigori levseievici, dnectoiul lespon-
sabil al redacției ediției pentru străinătate;
Musltblit Fiodor Heinricovici, redactor șef;
Antelovici Lrael Meskovici, șeful filialei din Leningrad
al agenției Tassî
Lipkin Moses Josefovici, redactor-șef;
Ciauski Moses Moșelovici, șeful agenției telegrafice al
Rusiei Albe;
Sparțeva Aron lacovlevici, director de secție;
Sapira Aron Scorlevici, director de secție;
Sugal Mark lacovlevici, director de secție;
Ceornaia Tilia Milialovna, traducătoare;
Moghilevshaia Ana Moiseievna, stenografă, s. a. m d.

b) „Izvestia".
M. Serebrianski, reporter; S. Dicovvski, corespondent al
Isvestiei pe frontul finlandez; W. Lewin, corespondent pe a-
celaș front; M. Genkin, colaborator; S. Slalopolski, colabo-
rator: I. Gabrilovici, colaborator; O. Gottlieb, colaborator;
• i lerferb. corespondent; P. Maiski, coespondent la - Le­
ningrad; 1. Dubinski, corespondent la Sverdlovsk; P. Delia-
vs 1, corespondent în Basarabia; 1. Exler, Vcorespondent în
. abngorsk; A. Landau, colaborator; A. Roskin, critic tea­
tral m Moscova; V. Poltoraski, corespondent la Kaunas; 1!
Vornici’ ah?r?'<)r; M· G"r’ core-sPondent la Leningrad; E
eoX? “laborator; E. Satel. colaborator; I. lusovski,
Toon enUb " /l^lacb colaborator; 1. las, colaborator; L.
Llaboratr ό ΓΓ; k colaborator; y. Sveter,
rator· rator' I V (9 al3oralor; L Bocserman, colabo­
rator, rator, I. Gik, colaborator; I. Altman, colaborator.

c) ,.Pravda".
Kabi^'L^LJ'^^ eotespondent; N.

P nt, . Karp, corespondent al „Prdv-

138
dei I» Wiborg; A. Rosenblum, corespondent la JaroJjw-
L. Brontman. corespondent la Oselia de Nord; I. laroslav-
ski (Gubelman), colaborator; M. Gurevici, corespondent la
Molotov; A. lerusalimski, colaborator; A Danaievski cores­
pondent în ținutul Molotov; M. Grinberg, critic muzical la
Moscoba; A. Hosenpund, critic muzical în Kiew; Le. Stern,
membru al Academiei de Științe, colaborator; S. Dreiden’
critic muzical la Leningrad; 1. Levitin, corespondent în Ka-
zacsten; G. Riclin, critic teatral la Moscova; M. Mitin, profe­
sor la institutul Marx-Engels-Lenin și B. Șimeliovici, colabo­
ratori; N. Tamarin, corespondent la Bialistok; D. Laslavski,
colaborator.

d) „Bolșevitskaia Peceati”
(Presa Bolșevică)

Cu totul covârșitoare este participarea la această revi­

stă, care ca organ al comitetului central al partidului în U.
R. S. S., supraveghează activitatea spirituală a întregei prese
sovietice. Revista apare bilunar și în cursul anilor 1939,
1940, până în Februarie 1941, inclusiv, se puteau stabili a-
colo numele a optzeci și opt de colaboratori evrei.

e) Restul presei sovietice.

O numărătoare a colaboratorilor evrei de la alte reviste
de directive ale Uniunii Sovietice dă până Ia sfârșitul anului
1940 (la unele reviste până în bebruarie 1942) urmi toru
tablou: ,
„Antireliahiosnik·· organ al Uniunii centrale a evreilor
.Ulei luptători în U. R. S. S, redactor princtpal: <"'· '»«£
labski (Gubelman) redactor technic: A. Nadin U
ratori: 23 evrei. . n-n fididui
„Bo/jeni*”, principala revistă de și („Ia.
bolșevic; colegiul redacțional num.
boratorii săi 14 evrei. în «ființa isto-
, Istoriceski turnai”, revistă de civil în IJ.R.S.S.
Hei, îndeosebi despre chestiunile războiului
139
redactor principal: B. N. Aolin; 8.1. Hcipner ajutor; O S.
Veiland, secretar responsabil; colaboratori 72 evrei.
Krasnaia Now"’ organ al Uniunii profesionale a scrii,
lorilor ruși, dând directive in critica literară, redactor șef:
D. Liberman: colaboratori 34 evrei.
Komiomolski Rabotnik", organul Comitetului Central
al W L. K. S. M. (Uniunea Tinerelului Comunist din U. R.
S. S.), director technic: B. Goldinberg: colaboratori 32 evrei.
„Partiinâi”, organul directiv al Comitetului Central al
VV. K. P. pentru chestiuni de partid: colaboratori 30 evrei.
„Propaganda i Aghitqția’’, organ al comitetului ținutu­
lui Leningrad al W.K.P., redactor technic· Μ. I. Kreindl. co­
laboratori 30 evrei.
„Pod Snamenem Marxisma”, revistă de filosofie și ches­
tiuni social-economice. editura ,,Pravda", colegiul redacțio­
nal se compune din 8 membrii, dintre cari 4 sunt evrei.
„Souietskaia Justiția", organul Comisariatului’ poporu­
lui pentru justiție și Curtea supremă în URSS: elaboratori:
22 evrei.
„Souietskoe Gosudarsivo i Prauo" organul Comisariatu­
lui pentru justiție în URSS: colaboratori evrei 28.
„Souietskaia Pedagoghica”, organul comisariatului
pentru cultura poporului al R. S. F. S. R., director principal
G. P. Weisberg; redactor technic: I. Set; colaboratori 38
evrei.
d c ^°^a[^ces^a\a Zakonostiorganul parchetului în U.
n.S.S.; colaboratori 75 evrei.
w. organul comitetului pentru in­
ii superior la Consiliul Comisarilor poporului în
H. S. S.; colaboratori 27 evrei.
K l edi|ie engleză din „MejdunMejdunarodnaia
Bo din î vrp n ,n,1er"ationa|ă”. director principalI Μ. N.
«ordin (evreu), colaboratori: 26 evrei.
„Reuue de Moscou" edilii* fmn
naia Kniga” colaboratori: 48 evrei. ' clin ,,Mejdunarod-
...... .“iâÎ:,;, .

' - -
140
 (pseudonim),
Sger, Isaaksolm,
J. Sadou] Helfand,Sidkowski
Ni.vir, Jcruci innviri Uru -

•la. Jaroschewschi, Galkovici, G. B. Tobinsohn w S Âr<'

janker, R. M. Gninstein R. M. Zypkina. Ilja, Kantorowici,
Saslawski, A. Mendelsohn, Jerusalimski, Jeschnew Wilent-
schuk, .folk, Kantorowici, Golodny, Dimanstein, ’ Gaister,
Fîiedlaender, Nodel, Anskaja, Kuschner, Ryklin, T. Tess
Lewin, Bussinoff, Agranowski, Aljman, Dojarski, BorskL
Brontmann, Cheinmann, Dilin, Ehrich, Epstein, Ulkin, Es-
terkin, Fianberg, Feigrin, Frankfurt, Gabrilowici, Ge’rsch-
berg, Gerson, Gersbach, Grabowski, Gerstein, Joelsche, Rat­
ner, Kramnik, Kreil, Liebmann, Lurje. Majorski, Majer-
sohn, Nuerenberg, Ortenberg, Pewsnern Poljanowski, Ro­
senthal, Rubinstein B., Rubinstein M., Schklowski, 8cbwar-
stein, Seligsohn-Dobrowskaja, Serebrjanski, Singer, Sliuker,
Sosnowski, Zeitlin, Karl Radek, (Sobelsohn), Menkes, 1.
Ehrenburg, Rosenblatt, Trainin, Lapinski, Wolski. Minlos,
Kantorovici, Galin, Feigin, Poljanski, L. Kassil, Medwedow-
, ski, Wilenski, Altmann, Gebr. Aur, Nussineff, Grinwald, T.
Tess, Exler, Mejersohn, Jefimoff (Friedland), Deljawski,
Fieschberger, Geidar, Gnedin, Jelin, Landau, Leites, Leviten,
Lilientahl, Loewenfisch, Margolin, Miinz, Schapira, Sche-
reschewski, Schmalovici, Silberfab, Volynski, J. Blank, A.
Gerzenstein, A. Gurewici, B. Jassowski, J. Kattel. S. Kofi,
E. Krein, M. Kuseilmann, Markus, F. Pitkern, S. Rosenberg,
L. Selniker, L. Marschewski, Lewensohn. Lewin, Nowoslo-
bodski, Schmonin, Wolkowitscher. Grosni, Krimski, Kuper-
mann, Salzmann, Serebrowski, Waksniann, .la. Zeitlin, Se-
galovici, Spiwakowski, N. Eisenberg, Gljaser, Jaworski, Ko-
ifmann, B. Palei, Perelstein, M. Rosenfeld, Rosenzweig,
Wainer, Welilschanski, Μ. M. Schulensohn, J. Grinberg L.
Lewin, D. Slawentator, M. Gruschmann, Anor, E syn ic
Hermann, Maisel, S. B. Uritzki, J. M. Sperowici, M. Lifschitz.
D. Saslawski, L. Brentmann, A. Schwarzmann, · > ·
W. Adoratski, A. N. Deborin, R. Kohnann, L.
Parischer, G. Swirski, Gubelmann-Jaros ass s , ' s.
<ie, Friedmann, Rubin, Scheinmann -- ' J vinski sjgf.
Tschernomordlik, M. Friedland-Ko ro a Epsfpjn’ Pain-
talowski, Bulat, Bemensobn, S. Botwim .
 I A Kirsnei
* N. lagowier, M. Leiehel, Lil'.
1·, M. Macliiinsohn,Rel|

Wei'simann. <. M. Segal, S. M. Slrogowic., etc,, etc...

VIII. MIȘCAREA ATEISTA „BESBOJNIK”.

(hibelmann, M. Iskinski, A. Minkin, I. Inzertoff, S. Mi­
lin (, Bloch J. Haitf, I · Dukatschewaki, KIiLch, J Kogan,
B Dorfmann, G. Hildermann, J. W. Warmel, M All.,elini­
lor, K. Borkowski, M. Persitz, S. Wolfsolm, I). I. Mlberberg.
A. Schliter, I. Grinberg.

IX. ȘTIINȚA SOVIETICĂ ·

Comitelui Universitar.
Sch. M. Dwolaiski. S. B. Wolynski, W. C'.. Knorin, L.
Lowinsohn, W. S. Lewi I, L. J. Mendelstmann, A. M. Men­
delsohn. S. N. Bernstein, Epstein, Wolin. Broidc, Schlichter.
Anscheles, Bernstmann. Bernstein, Davidowski, Doppel-
niair, Edelstein, Tirenderg, Feigel, Feinhaar. Fichlengalz,
Glatlmann, Glickmann, Idelsohn, Lsakjan. Jogichcs, Kal-
zenbogen, Kogan, Landsberg, Liberberg, Loew, Magaziner,
Mandelstamm, Mimz, Otentlicher, Rabinovici, Raffael, R"
H ngolz, Rubinstein, Salkindsohn, Seligsohn, Sikmund, Sil-
berminz, Waterkampf, Weinstein, Zwieback, S. G. Genes.
.' Goljber, D. L. Alpern, I R. Brande, A. I. Geimanovici.
M l. Melnik. R. B. Rabkin, I. I. Eainschmidt, M. A. Golden
»rg, . . M. Dinerstein, M. G. Gurevici, Gh. C. Rakowski, b
' W- M «"'""er. I. W. Davidowski. M. «-
m, i î Sh"rski' '· ■'· ii-Kâl, J. G. Elinger, S. Wein-
l.
S' ' Ι·'·""""Ι,η' M Kr»ll. B. Weissbbrrl I„ l.inlscher. I.
I cells. M. Margulis, M. Bappapltorl el.· '

X filmul.
s^stein< ’ '. Arns,a,nm, .la, N. Bloch. S. M· U'
G Katznolsohn M Kaufin·^ (,‘ GJnb.er«> S lutkewioi. G
Miisikant R vs,,. ,1 *nann> G. Kosinzcw, A. Minkin.
' Ml,s,kanl· G· Rappaport, G. Rachal, M. R‘>
142

I
“?ίβ η « 1SCl‘,a,;ira·. ‘V, Ρ· Scl,,,eide'·..... .. w. Schnoide
roll, I>. Schostalovici, B. Schreiber, A. l- Slerenl.e™ I r
Tager, II. Taube, L. S. Ann,berg, ele„ La I.^L

Xl MUZICA.
David Oislrach Lisa (iilela, Bunja Goldstein MisCha
Hcb engiUz Jakob Sak R°sa Tainarkina. Emil Gilek, â-
kob l· her, atjana Goldfarb, Schalita Rochlina. loses Mei­
ster, Numa Lalinski, Gitta Allasmann, Lena Brunberg. Ar­
nold Kaplan, Lena Kogan, GrinGja Kemlin, Mirra Purer.
Nusja Pelich, Zilja.Reichstein. Dima Aassin. Untemberg'
Komponistein Lalik Hermann, Mejerowici, Samuel Odno-
possoff, Jakob Sak, Rosa Tainarkina, A. Goldcnweisei, K.
G. Mostras, A. I. Jampolski, L. M. Zeitlin, W. N. Schatzkaja,
Samuel Feinberg. J. Ί’. Gnessina, W. Ja. Jorisch, A M. Pa-
sowski, J. Μ. Lepilzki, L. O. Chasin, Abram Luffer,
Stoljarski, etc. circa 60 jidani.
XII. TEATRU
circa 110 jidani, .și așa mai departe.

2. „Estera" Rusiei bolșevice

După această tristă înșiruire mal adăugăm faptul că in-
suși conducătorul suprem bolșevic actual, Stalln, guvernează
după sugesllle Imediate ale „dinastiei Kaganovlci·· compusă din:

1. Lazăr Moxessohn Kaganovici, locțiitorul lui Stalin, I >

Secretariatul General al Partidului, membru în Politbiro.
membru în Birou] organizării, Comisar al Poporului pentru
Industria Grea, membru în Consiliul Suprem, etc. ețc.
2. Roita Kaganovlci, fiica patriarhului, soția ilegitimă a
lui Stalin, „ESTERA RUSIEI ". A.deținut numeroase poslui
importante: a făcut parte din administrația ... enn
și din Sovietul Industriei de Manufacturi < m * o ·
3. Mihai Mosessohn Kaganovia
bru în Comitetul Central și Biroul de «M ' '
lui. Comisar al Poporani pentru Industria de Razbmu,
bru în Consiliul Suprem și <*’ alte giemn.
143
 4. Juli Mosessohn Kaganouici. atotputernicul Partidului
dela Gorki (Nișni-Novgorod), primul secretar al Comitetului
Regional al Partidului și al Comitetului Orășenesc. A jucat un
rol important în administrația Editurei de Stat, sovietice.
5. Aron Mosessohn Kaganouici, rezidentul dinastiei în
Ucraina. Membru în Comitetul dela Kiev al Partidului, ad
ministratorul a 50 de magazine de alimente din Kiev.
6. S. M. Kaganouici, funcționar superior în industria tex­
tilă sovietica.
7. B. M. Kaganouici, funcționar superior în industria uni­
formelor militare, a deținut un rol conducător în administra­
ția miliției din G. P. U.
8. încă trei surori ale fraților Kaganovici și numeroși ne­
poți, etc. etc. completează Statul Major judaic al lui Stalin.

3. Organizarea partidului bolșevic

1. Structura Partidului Bolșeuie.
In stalul (§ 18) se menționează ca fundament al partidu-
democralic" aceasta pretinzând a însemna
cea ma 2vL^7°r ?rR.anelor conducătoare ale partidului și
cea mai severa disciplină de partid.
ZTU1 Se compune din membrii și candidați. Primirea
lor Asninnw T*' individuală” din lișta candidași-
«o Ξ ls “ni ύ «*™>« 3
solicitant nrl i * ani an partid și cari l-au cunoscut pe
de ■>««» > “■Ti-
prin intermediul k· 1 O^lusiv) nu este primit decât
Pentru primirea , "'"^mol-uluj. Acestea sunt condițiile
•urii este de 1 an Μ111βΦ de candidat. Durata candida-

adicâ ace? οοηίβηΓη și grupul „simpatizanftlor”

'edit devotamentul în partid cari ,,au do­
inea pregătiți pcncestil producției dar nu sunt
- °.0lNau- I" -â-. -Pi™·'1
1. Muncitei ind . ta“ în pa<ru categorii:
'deprindere. na’> cu o vechime de 5 ani în i"-

in întreprinderi *'U 'echime mai mică de 5 ani

hozuri, ' "on agricoli, militant! roșii djn col-
 3. Țărani colhoznici.
4. „Alji angajați”,
M din grupa treia (pirimme.) trebuiau ,» prodlBă -j
iul a 5 membru cu vechime z . p*uuuta gi-
tificat de încredere dela Politotdel. ' " 5* un C€r'

2. Organizarea.
Partidul se compune din 5 grupe având însemnătate di­
ferita. Conf. (8 26 din 8tatut).
a) Pentru U.R.S.S.
Congresul partidului (odată la 3 ani) cu comitetul cen­
tral al partidului (cel puțin odată la 4 luni), conferința
partidului (odată pe an).
b) Pentru regiuni, ținuturi și republicile Uniunei.
Conferințe pe regiuni și ținuturi, congrese ale partide­
lor comuniste din republicile Uniunei (odată la 18 Juni)
cu comitete regionale și ținutale precum și comitete cen­
trale ale partidelor din republici, adică posturi adminis­
trative din comitetul central al întregului partid.
c) Pentru cercuri.
Conferințe cercuale (odată la 18 luni) cu comitete cer­
cuale.
d) Pentru orașe și raioane.
Conferințeț orășenești și raionale (odată pe an) cu co­
mitete orășenești și raionale.
e) Pentru întreprinderi, sate, colhozuri, stațiuni de trac­
toare și mașini, unități ale Armatei Roșii, Marinei de Răz­
boia și autorități:
Conferințele celulelor și „birourior” (Politbirou) pen­
tru lucrările curente. Secretarii pentru întreprinderile și
posturile oficiale mai importante sunt numiți de Comitetul
Central al partidului.

3. Conducerea partidului.
Comitetele Centrale ale republicelor în frunte cu Comi­
tetul Central al partidului, 6 comitete de ținut, 104 comitete
regionale, 30 comitete cercuale, (11 cercuri naționale și 1»
cercuri administrative); 212 comitete orășenești, 33b comi­
tete de raioane orășenești, 3479 comitete de raioane ru e și
tt 3060 organizații, .primare” (celule) alcătuesc aparatuia
conducerii. .
Congresul este organul suprem al Ρα^!^"'comitetul
voacă odată în 3 ani, alege organele par
145
10
Central (71 membrii și 68 candidați) și GomLsia Centrală de
Revizuire Comitetul Central desemnează biroul politic (9
membrii 2 candidați), biroul de organizare (9 membrii), se­
cretariatul (4 secretari) și Comisia pentru Controlul Parti­
dului.
„Pentru lucrările practice de executare a hotărârilor
partidului” există în Comitetul Central următoarele admi­
nistrații și secțiuni: .
1. Ad-tia pentru cadre.
2. A-ia pentru propagandă și organizație.
3. Ad-ția pentru organizare și instruire.
4. Ad-ția pentru agricultură.
4. Ad-ția pentru chestiuni școlare.
Alte subdiviziuni ale Comitetului Central sunt:
Secția Militară (ad-ția politică a Armatei Rotșii, Kom-
somol-ul Armatei Roșii (§ 67).
Secția Marinei de răzhoiu (ad-ția politică a Marinei
Roșii, § 67).
Secția transporturi (ad-ția politica a transporturilor (§
67).
Centrala Politotdel (pentru misiuni speciale §§ 40 și 67).
Sovietul suprem de răzhoiu (11 membri, „Isvcstia 15-3-
1939).
Comitetul Central Komsomol (§63).
Bresle și asociații ale U. R. S. S. (§§ 36, 70 și 71).
hi comitetele de ținut, regiuni și cercuri precum și în
comitetele centrale ale partidelor din republici există ur­
mătoarele secțiuni:
1. Pentru cadre
-· propagandă și agitație
3- .. organizare șiinstrucție
4- agricultură
â. Secție militară.
l-a Comitetele orășenești și raioanele lipsește secțiunea

4. Alegerile și Congresul Partidului.

'i^'gorile ia congresul partidului se trimit dele-
dele cr>m°rg '"^'l ioare la cele superioare. Parti­
san» for"? v ''"Zonale'' din republicile Uniune. cari
partidului ' *i ' lc8‘uni· nu'5‘ aleg delegații la congresele
i i dm ur ‘ |,.TPUblicil(”·- celace ar corespunde așa ....
SnÎTÎS1 - la conferințele regionale.
··>.< admis un depui».
membri și un deputat cu vot con
146
 șuitaHv la. 2000 tamdidafi, iar la al XVH-lca câte unul la
1 ->00 respectiv 3000. c unu* 1,1
Alegerile nu pot influent insă puterea birourilor po­
lice și Secretariatelor. Comitetul Central fixează ordinea '
Alegerilor pentru congres și conferiră, fixarea candida,u-
nlor depinde de secretari, Congresul nu are deci nici o
valoare „democrată".

5. Secretarii partidului.
Secretarii partidului sunt purtătorii puterii. Corpul secre­
tarilor de partid este format din:
1. Cei 4 membrii ai secretariatului Comitetului Central
al partidului cu Stalin în frunte ca secretar general.
2. 4-5 secretari de ținuturi sau regiuni, desemnați de co­
mitetul central. Sunt în total 605 secretari.
3. Câte 4 secretari de cercuri (total 120).
4. Câte 3 secretari (total 12.081) orășenești și raionali.
5. 113.600 secretari ai birourilor.
In total circa 125.870 secretari de partid.
Pentru a învederea importantul rol al acestei funcțiuni
este suficient de amintit că decretele importante ale guvernu­
lui trebue să fie contrasemnate și de Secretarul general al
partidului.
6. Politodel-urile.
Conform par. 57 din Statut se creiază COMISARI PO­
LITICI pe lângă diferitele ministere și insțituțiuni ale Statu­
lui, în special pe lângă Armată, Marină și Transporturi, cu
rolul de a combate curentele opoziționiste în instituțiile res­
pective.
7. Comisiunea pentru Controlul Partidului.
Aceasta trebue să asigure structura partidului și
minația acestuia asupra Statuiai. vrepturi e ei - - (Martie
derabil sporite de Congresul XVIII-lea la p<
1939). r .
Comisia pentru Controlul Partidului este^"^âtul Cen-
siei Centrale de Control. Ea este desemnată de
bal al Partidului. Comisiunea lucrează strân.
b>l pentru interne (N.K.V.D.).
147
 D ână în 1922, la congresul al Xl-lea al partidului se poale
I ‘ spune că exista oarecare omogenitate de vederi.
începând însă din 1923 se formează diferite grupuri
opoziționiste, schițându-se împotriva grupului Zinoviev, Ka­
menev, Stalin, diverse nemulțumiri pe chestiune de principii.
Astfel în afară de acțiunea lui Trotzki în toamna anului
1923 se înregistrează acțiunea a 46 revoluționari conduși de
Piatakov Serebriakov și Drobnis cari protestează în scris îm­
potriva „procedeelor intolerabile utilizate de partid”, cerând
insistent terminarea sistemului „numirilor” care să fie în­
locuit cu alegeri. Aceste manifestări având și repercusiuni în
popor se înregistrează unele turburări pe cari bolșevicii le so­
cotesc destul de grave, aprobând între altele dintre cele cerute
de opoziție: alegerile.
După moartea lui Lenin (21.1.1924) opoziția ia forme
precise constituindu-se două grupări distincte:
a) Opoziția de stânga condusă de Leiba Trotzki, Radek,
Zinoviev, Kamenev, Piatakov, Smionov, Serebriakov, Mura-
loy și Evdochimov, cari acuzau pe Stalin de întârzierea indus­
trializării, de atitudine prea blândă față de țărani, de nesocb-
irea elementului muncitoresc și de întârzierea pregătirii re­
voluției mondiale.
b) Opoziția de dreapta condusă de Buharin, Rykov și
lomski, avand aceleași deziderate pe un ton mai moderat,
linp aJio rmU te ^âlări în sânul paritdului, Stalin ob-
rea din Control a Comitetului Central, exclude;
apoi treniii ' 1 k^pâi de stânga, format din 75 fruntași
apoi treptat și a celui de dreapta
Dar aceasta nu rezolvă aproape nimic.

împotriva aceste grupări continuă a acțiol"'

alte muhe nucke ±â?d * massel* Polare se i^°
Pe Stalin să nu sp n armată chiar, care determw '
administrate de tUmească cu măsuri discipli"^^
Partid, trecând la reprimare sângeroasa·
148
:- iS‘Oria ^'^smului Prin a5a numita
«rmă^“ aCeS'Or Sânger°ase °P"-Ii> sunt in parte
«27. Procesul Sclarllnschl <M„ miMe D acraal
«Η°ίη'1Γ“ *“*’·*·<*«! von Meek; emo-

ί930· Decembrie. Procesul „intelectualilor din industrie”

(sabotarea planului de industrializare); principalii 8
acuzași au fost executați:
Rarnniz, profesor
Korinikov
Cernovschi
Fedotov, profesor
Laritcev, inginer
Kuprianov, ihginer
Sitnin, inginer
VI. Otschkin.
In realitate aceștia făceau parte dintr’o organizație con-
tra-reyoluționară, compusă din circa 2000 perstoane.
1934. Decembrie — 1935 Ianuarie
Procesul asasinării kti Kirov. Principalul acuzat: Ni-
colaev și încă 13 complici sunt executați.
Sunt arestați apoi: Kamenev, Zinoviev și Jagoda, după
care se rejudecă acelaș proces sub altă formă:
Principalii acuzați de această dată sunt: Zinoviev, Kame­
nev și 17 alții dintre cari sunt condamnați:
Zinoviev,
Sarov, Evdokimov, Bakaev, Gorsenin, Tarkov, 8 ani.
Feodorov, Gerțberg, Gessen, Tarasov, Petrimov, Anisev
și Faiviloyici: 6 ani.
Kamenev, Bașkirov, Bravo: 5 ani.
1936 19-24 August — Procesul teroriștilor trolkiști.
Acuzați- Zinoviev, Kamenev, Evdokimov, Smirnov, Ba­
kaev. Mracikovski, Ter-Vaganian. Dreitzer, Gollzmann.
Reinglod, Pikol, Elberg, Berman Varin. Fritz David «is
Kruglinschi), Moise Laurie,, Natan Laurie.
Toți împuțeați la 25 August.
In legătură cu acest pieces au mai fost arestați: Ra e
(Sobelsohn), Socolnicov, Raevschi și KooiUbmscb.
1936. 16 Noembrie. Procesul străinilor. Sp.onaj militar ș·
eCSS£i· 28 comuniști străini arestați în Nusia M.

^sa^L, â^irP-âmukas și dintre como-

14?
 ni,Hi ruși: ti rului Vitovt Putna, Dimitrie Schmidt, Pria-
macov. .. .
Acest proces se leagă de o conspirație contra guvernu­
lui sovietic descoperită în sânul organizației comuniste.
Toți împușca|i Ia diferite date ulterioare.
1937 19 ianuarie. Procesul , ,grupului trolkișlilor”..
Acuzaji de organizarea unui centru subversiv-tcrorist la
Moscova încă din anul 1933:
Piatakov, Buharin, Karl Radek, Sokolnikov, Serebria­
kov, Muratov, LiuUil, Bognslavski, Morulin, Seslalov, Tre-
filov, Sur, Brase, Puscin, Arnold, Hatalciac, Stroilov,.
Buharev, Râkov, Kniazev, Uglanov, Drobin, Norkin, Turac
j £ncă peste o sută de acuzați printre cari Sergie Sedov,
Zâck, dintre cari cei subliniați au fost executați.
Radek a fost grațiat și s’a întors la Moscova- (20.Il.
1938) ?
Restul acuzaților au fost judecați și executați, ulterior
Ia date diferite.
1937. 11 Iunie. Procesul lui Tuhacevschi, Yakir, Kirki,
F.ideman, Feldman, Priamakov, Puina, UboreVici.
Toți au fost executați.
1938. Martie 2. Procesul lui Buharin, Kăkov, Jagoda, Ra-
kovski, R-zeiihol’, Ivanov, Krestinsclr, Cernov, Grinka,
Zelinschi,, Ikramov, Kodiaev, Karaganovici, Zubariov,
Bulano, Levin Pletnev, Maximov, Frincikov, Kazccov, Be-
sonov și alții, acuzați de terorism, trădare, etc. dintre
cari 18 sunt condamnați la moarte.
1938. Procesul militar. Generalii: legorov, Bielov, Smidt,
Kovalenco. Toți executați.
1938. Procesele diplomatice. Jurenev, Dovtian, Bogomo-
ov, Ovseienko, Jakovlev, se sfârșesc toate cu executări.
1938. G Noc.mbrie. Procesul mareșalului Bliieher. Executat.

d S f ai/rmat mai ;sus aceasta nu înfățișează

Nenumăruti ίndT r <m conducătorilor sovietici.
S dÎ U?C1,"nari * ’>°P02i*ioniști“ au căzui sub
"X vremelnic domină Rusia.
Moscova ^in 1936 ari, '-“Τ’ amb“sador al Statelor Unite la
apărută in 1941SamFrLdXXăîXt'’ "

mai sus. rePPezin,a cuvântul „epurație14 am văzut

150
CE ESTE STATUL SOVIETIC
 ..In lupta dusă pentru revoluție,
minciuna, trădarea și înșelăciunea
sunt arme îngăduite față de bur­
ghezie. capitaliști și guvernele lor".
Le·!·
Teza: ..politica de Stat"

Dictatura satanica a iudaismului

I svorât dintr’o concepție criminală judaică, cu scopul
* bine precizat de a îngenunchia întreaga omenire sub
seninul „Maghen-David”-ului, comunismul s’a insinuat sufe­
rințelor poporului rus — victimă a francmasoneriei univer­
sale care a luptat din răsputeri pentru distrugerea credinței
monarhiei și tradiției — sub masca „eliberării lui, stropșin
du-1 în lacrămi și sânge, și distrugând toate principiile unei
vieți sociale armonioase pe care numai morala creștină înaltă
și suavă o poate da, pentru a creea Statul Sovietic.
Prin terorarea continuă, individuală sau in masă; prin răs-
boiul civil; prin impunerea unei stări de generalizată mizerie;
prin constrângere permanentă exercitată de partidul comunist; căl­
când in picioare crucea mântuitoare; fărămifând familia—baza
societății civilizate—; ingenuchllnd țărănimea, desfiinf andu-ι pro­
prietatea fi furându-i produsul muncii; transformând *■ "*·*■·-
fericit muncitorul sdrobit de suferințe fi Psur‘ r° ,n .
muncii silnice milioane de oameni, de viața ?' raf
avea nevoie, conducătorii bolfevici reuJ®’c pn · d 0 eu o
distrugă totalss> deshumanizate
masă Informă de FIINȚE INDO , ovțefte
adăpate tor fat la noile principii ale s,
MrtduvSr, d<»ndu|iu Rusiei »'dc

153
 pentru ca mai târzii lot cupă date sovietice să găsim
succesiv următoarele cifre.
131 545 045 locuitori în 1920 (după datele Comitetului
Central Statistic al U.R.S.S. - recensământul din 1921).
133.300 000 locuitori, în 1923 (bul. No. 21-22/932 al
Reprezentantului Comercial Sovietic din Berlin).
147.027.915 în Decembrie 1926, după indicații oficiale
sovietice.
169.519.127 după ultimul recensământ valabil pentru
17.1.1940 după cum afirmă „Pravda” din 29 Aprilie 1940.

Examinând cu atenție aceste cifre facem următoarea

constatare:
Se știe în primul rând că Rusia a fost totdeauna o țară
cu natalitate ridicată;
Astfel numai între 1858—1907, în cincizeci de ani popu­
lația ei s’a dublat.
In 1914 creșterea populației era socotită de către cerce­
tători de specialitate la circa 3.000.000 suflete anual (19,2
pentru 1000 locuitori).
Ori dacă la cifra indicată de Soviete 142 milioane pen­
tru 1918, calculăm o creștere de trei milioane anual, — nu­
mai inițial fără a o adăuga la cifrele cari sporesc prin adău­
gire din an în an — ar trebui ca populația Rusiei să fie în
.>940 de 208 milioane iar nu 169.519.127 cum ne indică re­
censământul sovietic.
Se constată deci LIPSA UNUI NUMĂR DE CIRCA 38 MI­
LIOANE DE SUFLETE din populația Rusiei între 1918 și 1940 cari
după cum vom vedea în capitolele care urmează au fost măci­
nate de TEROARE, DE FOAMETE, DE EPIDEMII VIOLENTE, DE
AVORTURI, DE MIZERIE FIZIOLOGICA Șl DE MOARTEA LENTA
IN LAGĂRELE DIN NORDUL ÎNGHEȚAT.

Dar nu este numai atât.

Însăși această nouă generație — reprezentată prin tipul
nou creiat „bolșevicul’ —- a fost continuu și total sacrificată
unei singure idei călăuzitoare a conducătorilor bolșevici:
înarmarea.
Pentru construirea infernalei mașini de războiu ce ..avea
poluția mondiala" judeo-comunișlii dela Mos­
cova nesocotind, complect interesele vitale ale poporului, lip
154
 sindu-1 totodată de orice element necesar unei vieți pașnice si
creatoaie, i-au impus un ascetism forțat, transformându-1 în-
ti'o unealtă oarbă lipsită de conștiință și de suflet, îh slujba
agresivului imperialism judaic.
I Utilizând numai în scopuri agresive — întreaga bo-
j găție naturală a Rusiei, investind pentru ace'eași scopuri ca­
pitaluri imense, rezultate ale aplicării unui regim economic
, brutal, (în timp ce în 1932—1933 mureau milioarje de oa­
meni din cauza foametei regimul sovietic exporta grâul pen­
tru a căpăta devizele necesare înarmării), vlăguind fără milă
forțele țăranilor și muncitorilor, conducătorii bolșevici au
transformat Statul Sovietic într’o uriașă uzină destinată pre­
gătire! Armatei Roșii, depanând pentru aceasta o activitate
care se poate cristaliza foarte bine în câteva cuvinte cari re­
prezintă cruda realitate.
TOTUL PENTRU ARMATA REVOLUȚIEI MONDIALE!
NIMIC PENTRU POPOR!
Aceasta este oglinda fidelă a Statului sovietic pe care o
vom privi cu deamănuntul în capitolele ce urmeaza.

„Și orice duh care nu mărturisește

pe Isus — nu este dela Dumnezeu—
ci este duhul lui Antichrist, despre
care ați auzit că vine si este chiar
acum în lume".
I Epistolă a lui loan (IV—31

I. Lupta sălbatecă împotriva creștinismului

desvălue esența judaică a bolșevismuui
și influența anarhică a francmasoneriei
NI ici una din lemele revoluționare nu a fast
atâta strășnicie de iudeo-boișeve;»
giei. Cunoscând origina iudaică a ievo "1- . explicabil·
influența anarhică a francmasoneriei, lucrul “P as.
Comisarilor roșii nici un mijloc nu h sa pai '
155
„ru pentru a smulge din sufletele maselor simțământul re.
ligios nici o măsură prea sălbatecă pentru a distruge biserica
51 PeLupJ|a°împobiva crucii a fost dealtfel oficial necunoscută
(le fruntașii marxiști. .
„Religia este opium pentru popor , atirmă Lewi Mardo·
chai (Karl Marx).
„Preotul nu are nici un rost m lumea comunista. Orice
manifestație religioasă, orice organizație religioasă trebue ca­
tegoric interzisa continuă colegul său într’un iudaism, En-
gels.
Lenin este mai caustic, afirmând: ,,Marxismul este ma­
terialism și ca atare este in mod inexorabil ostil religiei’’.
„Un milion de murdării, de păcate, de violențe, sunt
mult mai puțin periculoase — fiind aparente—decât cea mai
fină, cea mai spirituală, cea mai pură ideie dumnezeiască”.
Lunaciarski, comisar al poporului pentru instrucție și
culte, fiind în specialitate, este în schimb categoric, precizând:
„Urâm pe creștini.
„Cel mai bun dintre noi trebue socotit ca vrășmașul no­
stru cel mai rău.
„Ei vorbesc despre dragostea și mila aproapelui.
„NOI INSĂ VREM URĂ.
„Numai cu acest preț al urei vom putea cuceri lumea.
„Am hotărât soarta regilor pământului.
„ACUM RĂMĂNE SĂ-1 MĂNTUIM PE CEI AI NO-
nl LOR.
„Toate religiile nu sunt decât otravă.
"t()ria IU>(,sfră este să suprimăm religia și morala”
. actuali conducător iudeo-bolșevic Stalin nu vrea
' US£,n*ft.P® Pr€decesorii săi, ordonând în 1935:
bisoriri T n · Me1 1937 nu î'ebue să rămână nici o singura
condamnat λ ' sovietică, iar noțiunea de Dumnezeu să fic
care a semită °t cul)r^nsl^ furii, ca o rămășiță medievală
muncitoești” * " instrument pentru oprimarea maselor

Pentru",' îm încePe lupta satanică împotriva crucii·

’Hdeo-c()munistii °inplnOniep*.iile ^hgioase cu cele comuniste.
ni’1" "^epură prin a îndemna la desfrâu tinere-
156
 ·* b!"i<Jt,’rin<l -n general ,i eea ortodoză

O stăruitoare propagandă religioasă desfășurată nrin

școli condamna țoale principiile religioase înlocuind ,de pn
cultul revoluționar proletar sovietic. Pe lângă celulele corn"
niște s au creiat celule antireligioase, pretutindeni.
1 ot în acelaș scop și-au făcut apariția numeroase publi-

Fig. 24. — Gubelmann-Iaro-

slawski conducătorul acțiu­
nii antireligioase.

cații cu caracter anti creștin și anti-religios, la cari colaborau

în cea mai mare parte jidanii. .
Citirea evangheliei în școli a fost riguros interzisa, iai
evangheliile scoase din biserici și vândute la maculatură.
Toate icoanele și crucile au fost îndepărtate in șco i, a
leliere și institiițiuni publice, iar școlarilor li s a in erzis sa
facă parte din corurile bisericești.
Toate sărbătorile

cluburi. rte dărâmate, iar

Bisericile au fost în cea mai rieteurj cluburi, fa
i estul profanate, fiind transformate în vaneteun,
brici, diviziuni sifilitice ale arma ci, e
157
 Γ Mmp aomj com?,
·* 1 —

r TvVi fK k f I

ρ'ε· 25.
proPagandă „Been, · .
°jnik" cu explicația: „Hristos la bordel".
158
 Puținele biserici păsate drept credincioșilor nu puteau fi
frecventate decât daca se plătea taxa de intrare, iar preoți
avea de achitat un impozit pentru dreptul de a dficia slujba
a) REGIM SPECIAL PENTRU CULTUL MOZAIC
in timp cc în întreaga Rusie calapetesmele bisericilor
cădeau una după alta, sinagogile continuau să se bucure de
libertatea de cult, ba încă mai mult.
In anul 1922 Noembrie — în timp ce numai la Mos­
cova au fost dărâmate 43 biserici, în aceiași localitate se ri­
dica o sinagogă care, după relațiile ziarului ,,Pravda", putea
să cuprindă două mii de persoane.
O altă sinagogă a fost construită în 1927, în timp ce bi­
sericile creștine dispăreau una după alta, dărâmate sau tran­
sformate în varieteuri, grajduri, fabrici, etc.
O dovadă categorică asupra libertății desăvârșite de care
s’a bucurat tot timpul în U. R. S. S. cultul mozaic, constă în
apelul adresat de Rabinul din Minsk, la 25 Februarie 1930,
coreligionarilor săi și în care confirmă acest lucru.
b) BISERICA VIE
Pentru atingerea scopurilor lor, iudeo bolșevicii, ^ub
pretextul de a transforma cât mai repede elementele „in i
conștiente" în „conștiente", au proclamat în primul rând
separațiunea bisericii de Stat, întemeind în 1921 o noua ni-
serică numită „vie" — jivism — anulând astfel- autoritatea
și influența patriarhului , r - 1
Cap al nouei biserici a fost instalat un preot tara
scrupule, Antonin, care „uns" mitropolit * J1^11 ,d™
Kremlin, procedează — ajutai de profesorii ie
la materializarea religiei creștine.
Se introduc astfel o serie de reforme și anume
Crezul este modificat·
1. .) U panelul 1 » —l a «eu. Iu-

mea și cu concursul naturei”. . , r..isios a

§ punctul 7. sc precizează ca „Bus ( nstos
b) La
fost numai om".
recunosc Sfintele Moaște.
2. Nu se
i ecunosc sărbătorile creștme.
3. Nu se
159
 4 Slujba in biserici constă numai din predici și cân-

*e 5? Ritualul, odăjdiile sfinte și odoarele, sun» desfi-

inlate. .
6. Posturile încetează de a mai fi recunoscute.
Ί. Preoții devin simpli predicatori, această funcțiune
putând fi îndeplinită de Price „tovarăș”.

Această reformă iudaică nu a prins câtuși dc puțin,

poporul rămânând credincios în taină religiei strămoșești.
Cu timpul biserica „vie” stârni tulburări destul de se­
rioase, sătenii nemulțumiți de noua credință se adresat ă ve­
chilor preoți cari refuzaseră să urmeze noul cult religios,
cerând sprijinul lor, pentu a obține reîntoarcerea învăță­
mântului religios în școli în locul istoriei impuse de jidovi.
— „Ce fel de învățătură este aceia — spuneau ei —
care nu instruește pe copii în sele sfinte și nu-i îijyațâ să
creadă și să se închine cu smerenie lui Dumnezeu?”.
— „Nu ne mai trebuesc școli bolșevice”, mai spuneau
ei, provocând chiar închiderea unora din aceste școli.
In acelaș timp ajutau și ocroteau clerul creștin terori­
zat și urmărit cu sălbăticie de bolșevici.
Nici lucrătorii nu întârziară să reacționeze față de pro­
paganda anti-religioasă.
In cele din urmă, cu tot regretul, regimul este nevoit
să renunțe la această formulă utopică.

c) ATEISMUL OFICIALIZAT.

fde insuccesul Civismului, care dacă ar fi fost ac-

tji* . .ar 1 Putl11 avea aspect’.ul unui deziderat popular,
bolșevicii se hotărăsc să iasă în arenă.
nilS' — 1“ £reiaza în 1925 organizația oficială „Besboj■
câtiv'i ani<ira. D-Um.neZeu” ~ oare de fapt funcționa încă cu
gios” mai ma,nfe’ suh denumirea de „Front anti-reli-
mai Ldoes^n·6' o^oizații este — cum credem că nu »e
colaboratorii rfuZÎtâ °V“’ Gl)BELMAN. ™ laroslavsW
Sânge (vezi pag. ,42> marea lor majoritate de acelas

160
Lt * « MV,

ΚΡΟΚΟAH/1
lOTEATPbl G Ei Hi I

AEOPT

Fig. 36. — Batjocorirea Maid.

161
11
 Organizația având concursul necondiționat al Statului,
activează larg cu deviza: ,
Pentru a distruge în U- R- (lc Dumnc:ent
rămășiță a Evului Mediu și instrument de sclavie pentru
clasele muncitoare”, nu trebue sa combatem religia cu arinc
datând din epoca veche: trebuesc combate ^ascunzișurile
religiei" cu arme pur ideologice: ȘCOALA, 1 RLSA I RO-
PAGANDA".
In cadrul acestui program, „Besbojnic -ui organizează
învățământul anti-religios, începând cu copiii de 7 ani; cre-
iază 17 facultăți și 35 universități pentru „studii anti-religi-
oase” și lansează pentru formarea tineretului următorul de­
calog, care prevede intre altele și colaborarea cu G. Ρ.'Γ.-ιιΙ,
pentru distrugerea sentimentului religios
DECALOG ATEIST AL TINERIMII
1. Gândește-te necontenit că toți preoții sunt inamici
Statului și ai bolșevismului.
2. încearcă fără preget să convertești pe tot vecinii
tăi,
3. Caută necontenit să îndepărtezi pe camarazii tăi de
a intra In biserică.
4. Fii cu ochii îndreptați peste tot, ca să nu producă
vreun act de spionaj sau sabotaj din partea vreunui preot.
5. Ai grije să se răspândească cât mai mult în masele
Poporului literatura ateistă.
\jl 6. Fiecare comsomol bun, numai atunci este un bun
/(■‘teu, când știe să tragă cu arma și pricepe disciplina
'Militară.
"· Fii energc cu lumea înconjurătoare, mai ales când
,i<e,Lstă lume se găsește sub influența propagandei reli­
gioase.
I S. Dacă, observi că există cercuri dominante de « al'
os era «eligioasă, denunță imediat G.P.U.-ului.
9. Fiu uc ateu trebue să fie și un bun cekist.
w. contnbue din răsputeri prin donați de bani făcute
, ' or internaționale ateiste, mai ales acelora, cari Și
Apa du„ivare artivcaz. ma. (te|)artc
‘ rici cniu nu Cî,i ateu’ nu poți să fii un bun bolșevic Ș'
C1 CC,atcan credincios statului sovietic.

religioase răspăr.^ diferite variate publicații ant·-

' raSp“nde’te af>*. fotografii, gravuri, organizează
162
 nPH«..>e, '«"° "°»
TAHITI *Nt> t*T —THIS It MY 1001

Fig. 27. — „Cina cea de taină" batjocorită de Judeo somcv

163
turnee de propagandă în trenuri și caravane, tema acestei
acțiuni de presă și propagandă 1 imc .
_ Religia și Dumnezeu alcatuesc otrava care adoarme
voința și conștiința. Le declarăm răsboi crâncen .
totodată se organizează cluburi, muzee și expoziții an-
ti-relieioa.se și se constitue o organizație populară ateistă
care numără în 1928, 250.000 membri; în 1930, 600.000
membri, ajungând în 1938 la 7 milioane de membri.

d) DISTRUGEREA SFINTELOR LOCAȘURI

In cadrul aceleiași organizații se procedează la închide­

rea și transformarea în fabrici, cluburi, cinematografe, a u-
nora din biserici, la distrugerea altora; se ard icoane și o-
biecte rituale în cadrul unor manifestări oficiale; vestmin­
tele preoțești sunt utilizate în teatre și circuri; se organizea­
ză procesiuni pentru batjocorirea cultului creștin, în timpul
cărora bolșevicii îmbrăcați în odăjdii cântă obscen.
La Moscova a fost organizată o procesiune în care fe­
mei de stradă, într’o ținută abjectă, au fost purtate pe străzi
într’un camion, cea mai cinică dintre ele înfățișând ne Sfân­
ta Fecioară.
Pentru confirmarea acestor fapte, în afară de docu­
mentele fotografice alăturate putem cita din presa sovietică
câteva din multele constatări oficiale. Astfel:
Gubelman (laroslavski), afirmă în ,,Pravda" din 15 Ia­
nuarie 1930: „în fiecare zi se mai închid alte biserici”.
Coresp. Internaționale Nr. 1-1930, precizează: Bisericile
nu mai au nici un rost în Statul Comunist. Ele sunt închise
Și transformate în cluburi”.
i^i (^oslavski), continuă în „Pravda” din
m.i.iydO: ,500.000 tone de clopote au fost date industriei
ae rasboi .
R°?îe, Nr* 1 din Februarie 1930, amintește că
icoane' nPlnsk au fost arse ultima lună 12 vagoane de
viei· « ooo'J918~1937 o» fost dhtruse de către bolț*’
- 6in numărul de 1200
f o 100.000 biserici fl capele cari exltfau înaltă*

164
de 1917 - după cum âmâ: „Hleb Nebesnâl" - Pâint>
re<"că - Nr. 4, Ϊ937, Harbin iManciuria, fl „Trcoven
Vestitorul Bisericesc — No. 25, 1937, $of/o V fn,c —

Asasinarea Patriarhului Tikhon.

Jidanii bolșevici văzând că nici „biserica vie” nici cam

pania anti-religioasă n’au isbutit să îndepărteze poporul de
la credința strămoșească, au hotărît să suprime pe patriar­
hul Tikhon, capul bisericii ortodoxe, sperând că lovitura va
sfărâma toată structura și rezistența acestei biserici.
Iată ce scria presa străină în 1925, după moarea pa­
triarhului Aikhon:
„Nachtausgabe" din Berlin, afirma că patriarhul Tik­
hon a fost ucis cu o otravă puternică, care însă ucidea înce­
tul cu încetul.
In ,,Echo de Paris", P. Berthold spunea că declarațiile
bolșevice atribuiau sfârșitul patriarhului unei crize cardia­
ce: realitatea însă era cu totul alta:
Din pricina afecjiunei sale, patriarhul primea în fiecare
zi o injecfie. Intr’una din zile, înainte de sosirea medi­
cului, se prezintă un necuoscut, spunând că medicul cu­
rant fiind reținut îa altă direcție, l-a trimis pe el să-l în­
locuiască și se grăbi să-i ifacă injecția. Cu o oră mai târ­
ziu se prezintă și medicul patriarhului, care a rămas
surprins de cele întâmplate, susținând că el na trimis
nici un înlocuitor. După câteva ore patriarhul începu să
se simtă rău și în aceiași zi își dădu sfârșitul.

Bineînțeles, autoritățile bolșevice nici nu s au gândit să

urmărească pe falșul medic sau să cerceteze mai deaptoape
acest deces neașteptat. , . .
Cunoscând din cele ce am văzut până acum sa an1^
procedee de exterminare judeo-bolșevice, ere em nu
este cazul să mai insistăm.
e) TRAGEDIA CLERULUI
încă din primele zile ale revoluției s P
goană sălbatică împotriva slujitorilor a
165
 Un decret lege interzicea tuturor cetățenilor de origini
eclesiastica sau nobilă dreptul de a-și căuta de lucru, creind
cta așa numirilor „lichentzi", adică lipsiți de orice drep-

Nefericții preoți erau urmăriți ca niște tiaie pretutin­

deni siliți să se ascundă ca niște rău făcători, la populația
care în ascuns și cu prețul vieții îi ajuta și îi ocrotea.
Dar această viață o duceau numai aceia care au reușit
să scape organelor Ceke-i, pentru că marea majoritate a
slujitorilor altarului a fost exterminată pe această cale.
Mitropolitul VENIAMIN al Retrogradului, împreună cu
arhimandritul CHEINE și profesorul NOVITZKY condam­
nați la moarte pentru nesupunere. îmbrăcați în sdrențe și
rași, pentru a li se ascunde demnitatea în fața poporului, au
fost împușcați.
La Perm, episcopului ANDRONIE i s’au scos ochii și i
s’au smuls obrajii.
La Sviaisk, episcopul AMBROSIE a fost legat de coada
unui cal nărăvaș.
La Saratov episcopul ISIDOR a fost tras in țeapă, iar la
Belgorod episcopul NICODIM a fost lovit în cap cu o bară
de fier și aruncat în stare muribundă într’o groapă cu gunoi.
Mitropolitul NICODIM, nunțiul fapal, a fost tortiîrat
pană la moarte, prin electricitate.
Arhiepiscopul ESIPENKO al Kievului a fost rondam
nat la ocnă.
ta Feafpr nÎ*1^111· BUDKIEVICZ, superiorul bisericii „8fân-
erad 5, f' Λ ajutorni arhiepiscopului Cieplak din Petro­
grad, a tost împușcat la 31.111,1923.
la Boeodijknv^^^^- ” 8U CTUtate de prigoană. Astfel
aruncate într'fU8aritelor s’a« tăiat sânii, apoi au fnst
tate de vii ·,Γ<)αΡα săpate de ele singure și înmormân~
Preoți și^O.OOO^crpd^^ ziarului -Times’, peste 2000
în cursul anului 1923^'0^ au fost ^uneați în temnițe numai
aruncați ^ρίυηΐ^ηΓ iuf>uid de vii> înSroPat\
P VTUțe Phne cu șobolani înfometați, arși cu
166
Fig. 28. — Biserică transformată în club.
.. „„ in sir CU ochii scoși, cu crucea tăiată din
ÎS " eic., ele., compilează acest tablou al groazei. |

total: Intre anii « **» W

nl.00,1 fl r«777 preoți dopa pom af.rma Hleb Nebe.nil··
Mlî.’ cerească - Nr. 4. 1’37 ce apare la Harbin (M<rn.

C'Ur,tDin totalul de 246 episcopI Idintre cari 3 mitropolifl și jj

arhiepiscopii 56.000 preofl șl 23.000 diaconi ortodoxi, cari func­
ționau in 1917 („Jrcoven Vestnic" — Vestitorul Bisericesc
Nr. 25, 1937, Sofia/ funcționau in 1938 numai câteva sute.
Dintre 820 preoți catolici, funcționau la aceeași dată numai
78, Iar din 240 pastori protestanți numai 8.

Aceste sângeroase persecuții au determinat în 1930 o

serie de proteste internaționale,, cari nu au avut nici un ră­
sunet. Dealtfel se poale spune că nu au fost nici prea bine
susținute.
Propaganda anti-religioasă și lupta împotriva creștinis­
mului au continuat și după consolidarea definitivă a regi­
mului. Acest lucru îl confirmă și Stalin care afirmă:
„Lupta contra religiei continuă în țara noastră, unde
triumfă socialismul· această luptă va fi dusă de acum îna­
inte însă mai puternic, intr'un ritm încă necunoscut, până
la lichidarea finală”.
totodată, în sprijinul aceleiași idei, vom cita câteva
traze din „Calendarul Besbojnik” pe anul 1941. Această
pu r icație de circa 200 pagini, care bat jocorește sub toate
e re '^’a oreștiM, conține între altele un articol inti-
11 *' " 1 ,e Pdîm contra religiei", din care extragem:
. .. ”In Octombrie 1917, cel dintâi Stat socialist al »me-
""" a lansat Provocarea lumii vechi.
Ci IS,J tome veche acoperea cu numele lui Dumni,zeU
'•nmele abject» ale paraziților cari dominau popoarele.
Itir'in a *nv^at să luptăm contra religiei· Areal
muni«i"> i nvS’al 5* ne invalL programul partidului
Tot aceajita ne Învață și tovarășul Sin’1"·
învață i-z"eS l>a oamenli, religia înjosește pe <>m .
Noi învăt&n ° neputincios față de stăpănitorii cerci ·
este făurar 7 "" este n‘nii(· mai presus de om, >eă ou
Noi ,7? P’Oprici Ee fericiri.
θ H,e ,,H>reu să ținem minte că propaganda n°‘lS
168
 I/^C h Kitf/E MAflAEliCKOli
HAH VMM ΠΟΙί/ΛΑ ΟΛΗΟΓΟΗΚΑ
(Eaawre/iMC οτ *ο·ηη· Γη II ctm«« I 10)
μ iojvn»ix t -π-t »cwu« -»c rocnoA- a eoaOo.
Bo Ahn ohm nfROMOI 'io WiMOHCMUU H huh caatJ" aytmaA pnyont i>“*·
ΠϋψΟΛ M* yC K4 uiiaa..*·» ■ MrtH> fjAM5eAc«y«OHoa*ll.·'
11 ηιι»··ί ruCnuA* » IKiftCMV * OMOpOaO" - no ΜμΛΟΟν
Ma'» H40 II MQ(.!|1 Uhf KUH. coooh oatHuOM
y >coi Oijao orupiCxNu aoniie II CTO« 01 ladAHtk «·* A^*"··· •c»A"M’>1
OotAMMy y ro< If I* ·μΠ·Τ» G»>« * I OlOTO o·.'·-·
Omho *0 ohm cu«m;>jow nco AO noc«OA*fro iw-t·
Η P«n· rocnoA·· CrtyujOttr»*
Κ·ΜΜ· Μ4· aw. OAHMMO, POTO H yaepuo.t'i» ■ ’*”r<l
H> μ χάρο* Aonowy M oaw · »roi cropo**·
Hr htπ η· HNfinr ηυΗΗΤΜΑ o cueuroMHO' Hflo .»
Bhmn Miit? ββ oro ciu« ηοΛ·β«Α**
H cu· 11. n, 9>.
A“uai>te CMopeA ckjA* βο-tMy aoA*
Π A»«o OOM NociMon CAOOO
im/im* rt.t*rocnn»iH rocnoi* or Coo»·
H OAny mnμyTy umho OyA»r Γοτοβο
Tomate mu mho πο|ιπ*η»ικι nocyAy, Λ··Λ* hj
CcMMoe coTnopMt 11 HMtNMun MyAO
Coe Go octo no οΛμοη a ho Cmoimo
X nomn mom p■ 1 r. coflo·' UtilcR®

vȚ r> . r,ana" Tablou de propaganda ..Besbojnik '.

'**· Batjocorirea „Nuntei dela Caana .
 CORRESPONDANCE
INTERNATIONALS

**»« -M.- iunxNUMng) xv-a«V ••«'«.r»·^ h «»

*jb P*T1țOH*A»J
A***» SUB

yctacia romaneasca
ΖΊ t

'*'*tM»c0ti>WU4r,so0
«

43,
.As.sx*.-
■**(.»·
.

λ- XX·" p
«

**»<»>>
·-»<·,< "Τ'

βΛ LK A.fi!J
 Irâ anti-religioasâ este nari..,.
comuniste. Lupla contra „ ^ran,a « Propagandei
nuuusm”. 8 ei 05,6 >upta pentru co-
Acelaș articol conține însă <·; .
cari arată cât de legată este de sufle tuf
mântuitoare, chiar în regimul bolșevic. Cităm "stfe ”
..Dar e departe ca toți muncitorii să -nțeleagă că reli­
gia este daunctoare. Mulfi cred încă in exislenfa lui Dum­
nezeu; și astazi maj sunt încă pu|ini slujitori ai cultului
cari și-au ales drept meserie susținerea și propovădui re t
înșelătoriei religioase", terminând cu amenințările de
rigoare.
„Ne putem noi împăca cu aceasta? Nu, nu ne putem
împăca", iar ceiace urmează acestei constatări, cunoaș­
tem din datele anterioare.

Oportunism.

Cerbicia iudeo-bolșevică a întâmpinat in permanență

rezistența tacită, dar dârză, a poporului rus care cu toată te­
roarea deslănțuită a rămas în marea lui majoritate tot drept
credincios.
Față de această situație, Stalin a trebuit să cedeze.
Ca o mărturie în această privință vom aminti că în
1939 a fost publicat, din ordinul Comisariatului Poporului
pentru Instrucția Publică, un manual anti-religios care se
preda în școli și prin care nu se urmărea altceva decât con­
tinuarea luptei împotriva religiei, deoarece se constată o
gravă și accentuată recrudescență a sentimentului re igios
în conștiința popoarelor Rusiei.
In perioada pregătirei răsboiului actual, conducătorii
bolșevici voind să pareze o stare de spirit o^Mregimului,
au început să cedeze treptat, lăsând or" ecari i er ați e
cult, pentru ca la isbucnirea răsboiului ( - J11110 '
Stalin sa dispună redarea pentru rail a
tunci utilizate pentru varieteun, grajduri s
Prin aceasta bolșevicii ^Aunea surdă^-r^poate
Momentul critic în care se aflau re. ț
amenințătoare a poporului încă creștin.
Crucea însângerați » Mântuitorul batjocorită P sfor-
169
 tecată. zace călcata in picioare de bolșevici, unelte oarbe a/e
iudeo-masoneriei.
A^i au ordonat înțelepții Sionului.
Dar istoria și in special istoria creștinismului nu se
prește aici.
Arhanghelii isbăuirei creștine despică cu spade de foc
păgânul.

.Și totdeauna CREDINȚA MÂNTUITOARE A ÎNVINS

2. Familia în Rusia Sovietică

U nul din telurile bolșevicilor — odată constituit statul so-
vietic — a fost creiarea unui nou tip uman bolșevicul.
e!ementul de 'Nare credință al conducă^
era πρρρΪ 3 - In vederea atingerii acestui scop,
fundam f' Sa he dlslru'e toate acele instilu|ii de bază care
ză si Zu r’.xn CnnCep.{ia revoluționarilor, ordinea burghe-
biserica *i * *S ' ·* Pus’e*- Iar aceste instituții erau: familia,
Biserica și proprietatea. —----
anihilarea oricăruiXnr'S°CU.11? care este familia, prin
prin confiscarea orie·- ■ nnent 'Țdg'os, 'n sufletul omului și
namai fărămițaea snfM pr()prielal' private, s a urmărit nu
-te foarte arav^M^L"' dar ce'a mai mult, ceiace
sufletului acestui ηηΚΊ)nsetlnte’ s’a realizat desumanizărea
tieit practicele cekiste P?P0r pe care bau înebunit și sălbă-
Circumscriind nmki er°afea·
interesează aici, vom con^? *Π ce*ace 'n mod esențial ne
,ei a Pr’vit în primul r'nl ' ca luPla dusă împotriva fami-
eonsiderafă, ca având o "'» » m?> copiii. Familia fiind
Ρθ anumite prejudecăți pi,r burf?b«ă. care s’ar baza
^rea familiei s’a făcm n UraIe’ lrebue distrusă. Iar distra-
arxiste. cât și mai al’ atal în «urnele unei concept
' lapă torrnează un adev'b^!^ ori prin spiritul ei celula f->-
Pernei a esU adevarat stat în stol
MțShjrâ e„ stalul/pen^u cr'rbalU1Ui’ iar ">P»i '■·' «u nici ·►
......... .... . Copiii sun V ■Cre"' NUM-,! sul, su|>ravegh<-
I7q.................................... ,n( "Analiști și nu au nici un ’es‘
p.ect Ja|a de ldeia. de ^laL υθ «ceia, în concepția bolșevică
ei. ™ IwUia trebue ch trusă e.ta
piedicând Statul sa-și exercite autoritatea.
Bolșevismul consideră căsătoria ca o afacere particulară
intre w barbut fl o femeie. Ea nu are nici o legătură trans­
cendenta și constitue un act social care se bazează pe reali
tatea naturală a reproducției. De aceia căsătoria se face prin-
tr’un simplu act de înscriere la Oficiul Stării Civile și se des­
face tot așa de simplu,prin ștergerea din registrele aceluiași
Oficiu, a actului căsătoriei bine înțeles‘numai dacă una din
părțile contractante denunță acest act.
Legislația matrimonială sovietică admite avortul și nu
atribue nici un drept părinților față de propri lor copii. Su­
primând toate prerogativele și protecția particulară, de care
se bucură căsătoria monogamă, bolșevismul, adică statul so­
vietic, și-a asigurat o influență considerabilă asupra societății.
Legislația matrimonială nu este în realitate decât un mijloc
de a asigura desvoltarea absolutismului de Stal și a posibili­
tăților decisive de a interveni în societate, direcționându-i
evoluția, după liberul arbitru al conducătorilor bolșevici.
Cu o asemenea legislație era firesc să fie încurajat avortul,
poligamia și prostituția. Mamele cari se prostituiază pentrucă
banii pe cari îi câștigă în uzine sunt insuficienți pentru chel-
tuelile zilnire, nu constitue o noutate în Rusia Sovietică, mai
ales ținând seama și de faptul că bărbații nu au nici o obli­
gație de întreținere față de soțiile lor. chiar dacă sunt mame.
In asemenea condițiuni ne vom da seama ce se > a întâmpla
cu copiii, ou educația lor. Aceștia cresc într un spin si a
tic, având tribunale proprii, fiind copii revoluției, consi eran
Rusia cea mai frumoasă și mai liberă țara din urne, e c. e c
Iar toate aceste mijloace nemai întâlnite în istoria pe g v
Și a civilizației, au de scop creiarea unei generații
nare, desumanizate, sălbăticite. . „x
Făuritorii împărăției '’î" ptâM»"ă a unei
regimul lor nu va fi valabil fără P> k, tinerelor
stări de spirit favorabilă comunismului "
generații. Iată dece și-a asumat asumat statul I
derea creșterii și îndrumări! tineretu iu.
I 71
 a) „ELIBERAREA FEMEII”

Una din formulele utilizate de iudeo-bolșevici a fost „eli­

berarea femeii”, care înseamnă în realitate că:
a) Incestul și poligamia sunt admise, fund noțiuni „bur­
gheze......
b) Căsătoria este iluzorie și înlocuita cu libertinajul.
c) Avortul este autorizat și încurajat de Stat.
Urmările acestei formule sunt succesiv: transformarea
femeii în prostituată, disocierea totală a familiei, creiarea
hoardelor de copii vagabonzi, morala noțiune „burgheză” în­
locuită cu vițiul .și detracarea, toate acestea ducând la for­
mula visată de bolșevici, descompunerea rapidă, pentru a se
putea creia o nouă generație bolșevică. 1
Avortul autorizat
Acest procedeu face ca procentul anual al populației să
scadă cu 38%.
Astfel, utilizând date sovietice, se constată că, spre
exemplu, în 191N s’au înregistrat In orașe: <374.935 avor­
tul i, față de 573.593 nașteri; la sate, 324.000 avorturi fața
de 242.979 naște/1; iar la Moscova: 154.584 avorturi, fnțu
de 57.100 nașteri. Deasemenea, în anul 1935, la Moscova,
135.000 avorturi, față de 70.000 nașteri.

m...| ACeSle-Cltle tola,izează 800.000—1.000.000 avorturi a-

ΙηΗρΓ C,lq In.;aport CU coeficientul normal al sporirii popu-
-KLL7T7 a,,"a' - tnui circa M* llier"ere

să 'ns,a>ițiile medicale sovietice sunt daloan·

în acelas ținu/ cxecurtai’ea gratuită a avorturilor, organizând
nale necesar/ C°ner,nte I)er*lrti indicațiile anti-concepW

î>) morala bolșevică.

noțiune burL’lip/1.^1^ ' avan(î în vedere că „morala este "

ani nu are drentul * <<le,eazîî CÎl orice femeie între 1θ'3*)
vădind că nu este ί ,elLrze °ricărui bărbat, contrariu d"
buna comunistă. Printre altele, în legături
172
F1„ 29. - COP» Ml...........

173
cu aceasta apare in „Prada” 1927 ața numitul „proecl Sm<■-
dovici" care precizează:
...Tofi comuniștii trebue să-și satisfacă oricând instinc-
iele sexuale, fiindcă morala este o noțiune pur burgheză”.
Fata și femeia comunistă, lucrătoare, ucenică, sau
elevă, trebue Să se supună dorinței omului care și-a arun­
cat ochii asupra ei, altminteri mi este demnă să poarte
numele de comunistă”.
„Nouii născuți trebue să fie luați dela mamele lor
după naștere, pentru a fi trimiși în azile, ele.”.
Femeia astfel ruptă din sânul familiei, cu copiii vaga-
Ixmzi și înstrăinați, este nevoită la rându-i să muncească, de­
venind un alt resort al uriașei mașini iudeo-bolșevice, și după
cum arată datele sovietice din 1935 și 1936, 40% din brațele
de muncă în industria sovietică sunt feminine și anume:
— 23,5% în industria metalurgică;
— 21,5% în industria minieră;
— 19.6% în industria carboniferă, etc.
c) COPII VAGABONZI
Cu toată propaganda desfășurată pentru limitarea nata­
lității, din pricina dezorganizării familiei, numărul copiilor
abandonați și lăsați fără nici o supraveghere creștea mereu,
în mod simțitor. >
Astfel în 1922 se înregistrau 3 milioane și jumătate de
■copii pieritori de foame. In 1923, în Ucraina, 830.000 copii
vagabondau prin piețele publice, stațiuni de cale ferată, străzi
și grădini publice. Cazurile de sinucidere a mamelor cari nu-și
puteau hrăni copiii și din lipsă de aziluri nici n aveau unde
să-i plaseze, erau foarte frecvente.
Iată ce spune în privința aceasta, în 1925, „Gazeta mun­
citorească” din Moscova: „Sute de copii, fete -r băeți, între 5-y
„' (,n'· ucoperiți cu sdrențe și flămânzi, s’au găsit adăpostib
l^C(i:(inele pentru topirea asfaltului, în țevi de canalizare, iu
luzi de gunoaie, și grămezi de bălegar
agabondajul acestor nenorociți copii abandonați 11
încetat incă·. în 1926, 4.0(l() copii au fost transportați nunta!
<lela Petrograd in diferite provincii si plusați pe i-ι săteni
pentru a nu li lăsați pradă mizeriei.
174
 cerșește spre a nu
Fig. 30. — Copilul revoluției
 Groaznica situație în care se găseau copiii în paradisul
semit, dădu naștere la un fenomen din cele mai triste ce se
pot produce în lume: sinuciderea infantilă, destul de frec-
ventă chiar și la copiii de 8 ani; numărul sinuciderilor spo.
rește mai ales în orașele mari și regiunile bântuite de foa-
mete. Toate aceste fapte au fost recunoscute de Comisarul
poporului pentru higiena încă din 1923, când le-a consent
nat într'un raport adresat societății medicale, arătând că
.,mor circa 3 milioane de copii pe an .
Cât privește cazurile de antropofagie , acestea nu mai
impresionau pe nimeni.
La Kiev, într'o singură noapte au fost arestați 350 copii
între 8—16 ani, dintre cari 42% erau tuberculoși, iar 76 %
atinși de boli venerice.
Cât despre instituțiile pentru protecția copiilor, acestea
există doar pe hârtie. Azilurile sunt puține la număr și nu
pot adăposti decât un număr limitat de copii. Suma alocată
de Stat pentru întreținerea micilor pensionari este atât de
mică (18 copeici de cap pe săptămână), încât nici pentru pâi­
ne nu ajunge.
In organizațiile sovietice copiii erau copleșiți de muncă.
In afară de 3—4 ore de muncă „științifică”, ei mai sunt siliți
să activeze în diferite cercuri, concursuri, serbări, etc., toate
<u caracter politic, în așa fel încât copiii de 11 ani au 11 ore
de lucru, cei de 12 ani 12 ore, unii ajung să dispună numai
< e 3 ore de somn. După unele statistici, 9% din copii dorm
pe jos, iar 70 la sută câte trei într'un pat.
.... 5 precizaf că în aceste instituții de ocrotire copii sunt
jurământ ca vor lupta pentru biruința prole-

CRIMINALII
Rezultatele acestui sistem bolșevic de a crește copii· se
concretizează
de crinii u în
’·’ a{ara ^e cele văzute, prin creiarea de bande
Flămânzi J* crirninal*> ^i bântuie pe tot cuprinsul țăr»
volutiei * c^moștenlții iudeo-bolșevismului, copiii re
5 u a ; ”· Tlcl pen,ru Mi umple stomacurile b§na»
obicei 3 6 "rburi,e * soaiele cu cari se hrănesc de

176
 In legătură cu aceasta se pot cita cazuri petrecute la
Odessa, în 1927, unde bande.de copii criminali smulgeau pe
stradă copii de lângă părinții lor și amenințau că nu le dau
drumul decât în schimbul banilor mulți, în caz contrariu
amenințând că îi vor mușca, anunțând totodată că ei s u n t
s if H i l r c i-

I . , ,. de copii atacau, schin-

Deasemeni, pretuti^eni band θ bucată de pâine.
ț
giauiau, furau, omorau, to u 1 ziarele sovietice. As e,
Asemenea constatări iac *”*‘^24, afirmă: In timp t
ziarul „Pravda”, din 1 Noem

11
,, ,,,,ι ι„ ι>« «'«Μ inrtiiinlrnt ■'<»■<><><> <rime eom/w de

7 7-'..
COM dintre ear! >M% aparlliiean pdlurel muncitoare ft Mm.
... mire I* " finire ace,tin au fa
.i erimaudi a, wir«M de «pl md. iiir J'raoda , nr. 1. ........
1926 ttlirmtn
I ;i peinignid s un inreyinti’ul in ultimii ani IH,000 copil
CHhUlNAIJ, intre 8 10 nul”; iar pentru a pune capăt cri-
mlnalilălli infantile auifont aresta(i în cursul acestui an 60,000
la Ufa; 55.000 hi Orenburg: 18.000 la Celiiibinsk ii 50,000
hi Simhirsk",
Ace le drastice mfluuri nu rezolva in a nimic. I'lagelul
se întinde, astfel ea in anul urjnftlor, 1927, Pravda" înregls-
treaza o declarație u vihluvei lui Lenin, Krapskaia, care ulii'
ιηΛ: „în total suni 7 niilioniie <l<* bcsprizorny (copii fftrft
ocroti re).

ȘANTAJUL ASUPRA COPIILOR REVOLUȚIEI

Reușind li-șl ajungi icopul dorit, doeagrogaroa totali a

familiei țl CREIAREA UNEI GENERAȚII DECLASATE, ouecoptlblli
do a deveni tervllâ, conducâtorU bolșevicii utlllxeaii procedee
cari ar fl cu totul originale daci nu ar fl Iudaica. Nonoroclfllor
In idronțo, înfometați șl tuborculoșl, II oe promită o buni etaro
In tchImbul iervicllor aduio Statului.

.Șantajul loainei se exercita asupra copiilor revoluției,

IiilAliirAndli se toate principiile educației morale, deci bur­
gheze.
• Λ >ci sa nu mori de foame?" „Pute-ți joc de Diimnezii"!
„XuiHșh h l , l . ui MU1 , />/./,, aoldiip', este formula între
bulnțain.
tâioDiii i f 1,11 su,anic procedeu, vagabonzii i*ji Po1 ,IS
ciu l.· iinti r d!' ·11’ < UP? CL‘ ““ PlU'VUr» străzile purtând pl«
«HII dunft ce mh’^Î ’ <( au urs icon ne in piața publici
în vre un fel ,7 " î"' proprii lor pttrinți cari încftlcii"
,l“'· salve .za bol*evl»· l'M ea cft exiîgorft”1'
" UOU presa sovleliest.
178
17*
 Astfel:
,Molotdaia Gvardia tir. 3689 din 17 August 1935, afir­
mă:
„„Pionerul Sorokin din colhozul „Stejarii Roșii”, în­
sărcinat cu paza colhozurilor, observând că la o arie ta­
tăl său vâra câteva boabe de grâu în buzunar, îl denunță
organizației partidului, care îl condamnă la închisoare.
Ca recompensă, pionerul Sorokin a fost citat ca exem­
plu petru pioneri și a primit un costum...”

Deasemenea, în Piața Roșie din Moscova se află monu­

mentul lui Parlic Morosov, de 14 ani, ridicat lui, fiindcă re­
prezenta „eroismul bolșevic ’, întrucât „Morosov și-a denun­
țat pe tatăl său autorităților U. R. S. S.”, pentru că acesta
vânduse în ascuns cerealele pe care trebuia să i le ia Colhozul.
In afara acestor metode de salvare, copilul revoluției
mai are la îndemână pe acelea de a deveni soldat în Armata
Roșie, deci soldat al sclaviei, al mizeriei și al barbariei.
«S

„Că oricine care făptuește cele

rele urăște lumina și nu vine la lu­
mină pentru că faptele lui să [nu
fie dovedite".
Evanghelia lui loan (III—20)

3. „Cultura" bolșevică
O SCOP âe a ridiculiza vechiul regim pentru mo-
lui si a luPlat suficient împotriva analfabetismu-
ciniile marf t Π,ι a ?utea *njecta pe această cale, prin-
o «unuanie ’ <?”du<ritorii bolșevici au anunțat sgomotos
o campanie împotriva inculturii
ignorantei’^Ir/c 1 "" institut denumit „likbes” (lichidarea
baterea anallih^f d^ 57.000 de asociații pentru com-
da o deosebită !"a se anunță pompos că se va
cât Rifca Aofetha n * y nVățămâ^lului Primar, aceasta întru-
S0|ie de Comiâr al poporala·
fel că putem să n nt?lltatea copiilor este ca de ceară ast-
P m Sa 0 f°rm^ așa cum vrem".
180
 1,1 “nl nua,e ,se "nun u c& și învățământul superior va
fi amplificat creindu-se sute de „universități” cari în rLî;
tale sunt simple cursuri pentru adul|ii neștiutori de carie »
majoritate muncitori (rabfak”). . Ilae carte, în
Totul este însă numai foc de pae și falsificare grosolană
după cum vom vedea.
a) ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR SECUNDAR.
Situația din Rusia în 1915. se prezenta astfel:
Existau 116.234 școli primare cu 8.039.867 elevi; 797
gimnazii clasice, 217 școli comerciale; și 1793 licee de
fete, cifre cart simt departe de a fi cele necesare pentru
o populație de 152 milioane, reprezentând totuși un pro­
cent oarecare.

După „ofensiva culturală bolșevică” găsim însă cifre cu

totul inferioare, astfel:
In 1922 din cele 57.000 de asociații pentru lichidarea
analfabetismului mai funcționează numai 845;
In 1920, funcționează NUMAI 46.000 școli primare;
In 1927, rămânând numai 42.000 școli primare cu un
număr numai de 4.200.000 elevi iar în 1934 găsim numai
3.800.000 elevi după cum constată însăși miniștrii! educației
Lunaciarski.
Deci se poate constata că nivelul cultural departe de â
se înălța, a scăzut simțitor mult sub cifrele chiar din 1915.
Acest fapt se datorează completului desinteres pe care
îl arată în realitate conducătorii bolșevici pentru luminarea
poporului rus. încă din 1925 Lunaciarski decretează „pentru
lipsă de fonduri”: reducerea la 1^3 a cheltuelilor pen ru in
vățământ în general, privind construcții, salarii, cărți (c Șc°a
Id etc.; reparațiile școlilor nu se pot face detât ai propo <
de 45%; limbile streine se scot din învățământ,,șt corp
fesoral se reduce conform scăderilor /lUAc/orc
In aceste condițiuni învățământul de Sta e^ cm
duzoriu. Școlile neîngrijite se dărâmă .devenind
duri; învățătorii și profesorii puțini Ia nwm . se
Jlrea respectivă) sunt lipsiți de material i * at’fără'folos
transformă într’o clădire insalubră în care se sbat
Profesorii și elevii. ·
181
 De alfel asemenea constatări sunt făcute de însăși presa
sovietică.
..Pravila'' din 3-1.1935 afirma.
„Școala noastră (Jaroslav) este o baracă care poate cu­
prinde maximum 35 elevi. Acum avem 54. Suntem foarte
aglomerați dar nu avem ce face... copii sunt bolnavi de
searlatină rugeolă și difterie, dar nu avem medic”; iar
..Pravda" din 28.11.1935, continuă:
„Defectele școlii noastre depășesc mult cadrul murdă­
riei și completei lipse de higienă. Cel mai mare rău în
prezent constă din:
indisciplină, lipsă de educație, lipsă de supraveghere
extra-școlară”;

„Isvestia” din 30.111 1935 precizează:

„Insuficienta localurilor, sistemul de mai multe e-
chipe de elevi cari se succed, clasele „ambulante”, nivelul
redus al învățământului, alcătuește încă „o situație nor­
mală”.

Corpul profesoral
Totodată se constată că după exterminarea clasei inte­
lectuale operată cu atâta cruzime din momentul venirii la
putere a bolșevicilor, numărul învățătorilor și institutorilor
este redus cu totul. Găsim astfel după date sovietice în 1923:
1 institutor pentru 180 de elevi. Pentru a remedia această lip­
să și pentru a infiltra în învățământ elemente marxsite se
complectează numărul profesorilor nu cu elemente pregătite
în această direcție ci cu simpli membrii de partid cari dacă
■sunt m realitate aproape analfabeți au în schimb calitatea de
..bun comunist”. După această „reîmprospătare” a corpului
îifinfnonra în.1929 din 270.000 institutori, numai
60.000 avand studiile secundare necesare restul de 110 009
fund numai „buni comuniști”.
asemenea C0 ’P prof< snral. j1
cari scu7pnSai#1
Vili I 4 U6“,
v
P resa sovietică care găsește totodată și oare-
„Pravda” din -S /tt -AZz cnns„M.
,liu T^to,e:oti ‘ntruiti, din elemente cari abia
i i easca, și ncavând la îndemână nici labo-
182
 rut oare, nici aparate, nici hărți, nici manuale? Industria sca­
lară este înapoiată, este pe un plan inferior încă”
Acelaș corp profesoral are însă în sarcina sa și redacta
rea manualelor didactice necesare astfel că in raport ca cui
tura și pregătirea respectivă a autorilor apar în cărțile de
școală o serie de greșeli grosolane pe care le constată aceiași
presă oficială sovietică.
Astfel:
„Isvestia" din 25.V. 1936 constată:
— „Un manual de geografic publ'cat de Institutul Geo­
grafe al Academiei de Științe, conține 500 de greșeli și
erori grosolane. (Cartea a fost tipărită în 200.000 exem-
v · plare).

„Pravda’ în numerele din 17 Sept. 1936 și 11 Ianuarie

1937 afirmă:
„Harta Europei editată de o editură pedagogică are
grave erori;
...„Islanda se află in Marea de „Arai”.
....„Insulele Hebride se află în Marea Caspicâ.
...„Saratovul este așezat pe Malul Mării Negre”,

pentruca tot ,,Pravda’ din 10 Sept. 1936 să constate:

,,un manual de geografie arată că”:
„Viena este capitala Angliei”...
„Turcia are capitala Madrid”.·· și
. „Geneva se află în Varșovia”.
In acelaș timp ,,Pravda’ din 17 Septembrie 1936 pro
testează că pe scoarța caetelor de școală sta sens prin re a
lele" că:
8X3-18
7X6=72
8X6=78
5X9=43-

b) STUDENȚII
Studențimea a avut mult de suferit sub regimul culturii
bolșevice. . J ,· .rIIge în general pă-
Cunoscând scopul urmărit de,a tal jusificat îm-
îura intelectuală — care dealtfel s a gtura studențea-
Potriva bolșevismului - ținând seama că pătura
scă era crescută în generația anterioara deci alcatuia un ele-
ment pe care concepțiile marxiste nu se puteau grefa decât
cu mare greutate, ne vom da seama că prigoana deslănțuită
împotriva studențimii a fost serioasa.
De altfel pentru a preciza atitudinea conducătorilor bol­
șevici față de intelectuali este suficient să amintim declarația
făcută de Apfelbaiim Zinoviev, la Congresul inginerilor care a
avut loc la Petrograd în 1925:
— „Nu vom acorda nici o concesiune politică intelectua­
lilor.
Cât privește drepturile lor le vor primi atunci când își
vor vedea urechile fără oglinda
După atari criterii se pășește la organizarea învățămân­
tului secundar stabilindu-se 3 categorii de studenți; studenții
propriu ziși; studenții muncitori și studenții „Universității
Sverdlov”.
Dintre aceste trei categorii prima este continuu oprimată
din toate punctele de vedere întrucât se constată că studenții
sunt refractari ideilor marxiste.
In primul rând se procedează la trierea studenților după
criteriul „convinșj sau neconvinși de comunism”, rezultatele
fiind următoarele: -
In 1922 sunt excluși pentru „ignoranță politică” dițpă
cum constată iarăși , Pravda’' Nr. 131 din 1922, 42.000
de studenți șt anume: Din Institutul Veterinar Don 40%;
dela Simferopol 40%; din Siberia 21%; dela Minsk 30%
și dela Academia Petrovsk 50%.
In 1924 se procedează la o nouă excludere a 47.000 stu­
denți pentru aceleași motive. Totodată numai la Moscova
șunt arestați, de G.P.U. 1400 de studenți pentru activitate
împotriva regimului. In ceiace privește pe cei râmași încă
a studii sunt-supuși unui regim de teroare fizică și <m°'
n a?a încât numai în 1924 se înregistrează
sinucideri printre studenții din Moscova.
^btinuă și 4n 1925 sunt din nou excluși
covn ' n S din Petr°gcad și 47% din cei din Mos-

și deportările11 eKcluderi masive se continuă arestării·-’

? 'sfârșitul anului. 1927 să se
cipiile anterioare Λ Rației studențești crescută îiV Prlrț
utTei- Puținilor rămași li se fac o serie·
184
de greu a|i; nu sunt pranițt la studii decât cei recomandați si
garantați de comuniști notorii; se acordă burse în raport cu
manifestările, la|ă de regim; se aplică taxe grele; insunorta-
bile cari silesc majoritatea să părăsească universitățile
celor ce sunt bănuiți că nu fraternizează cu Sovietele. Viața
acestor nenorociți cari se mai încăpățânează să studieze im­
presionează însăși presa sovietică, astfel că „Pravda Tinere­
tului Comunist” din Decembrie 1937, protestează împotriva
regimului aplicat studenților arătând că:
„Sute de studenți dorm intr’o magazie a unei fabrici
dintr’o subterană a Moscovei”...
...„ei dorm pe niște saltele așezate pe pământ intr’o
murdărie impresionantă”...
„La Odessa 700 studenți dorm în gară, în port în azi­
luri de noapte”.
. „La Smolensk locuesc câte 8-10 în camere mici, fără
cearceafuri și pături marea majoritate”.
--„La Petrograd sute ide studenți dorm în aziluri de
noapte, particulare (bombe)".

Dar dacă această categorie de studenți — singuri cari își

justifică calitatea prin pregătirea care o au — este aproape
desființală, prin arestări, deportări, foame și mizerie, condu­
cătorii „Culturii bolșevice” acordă toată solicitudinea lor ce­
lorlalte categorii de pseudo-studenți cari nu sunt în realitate
decât elemente de șoc și propagandă ale partidului comunist.
Astfel, studenții muncitori, — „rabjakOvetz cari ating
cifra de 700.000 sunt în realitate niște inculți, majoritatea
abia știind a citi și scrie, singura lor calitate fiind aceia e
,,buni comuniști’^. Universitățile — mult lăudate de o șevici
—frequentate de această categorie de „studenți
uîior simple școli de adulți analfabeli în toate țari e i ^ ·
Acești studenți muncitori fiind elemente < e incre' ‘ j
tidului au și rolul de a asista G.
Pentru a elucida înșelătoria cifieloi so\1 iv-e’rsilăți cu.
amintim că: în 1915 funcțidna in Rusia - tLndWrl-
prinzând circa 150.000 studenți, acestea p
țământul în adevăratul înțeles al em an u ui. $ g func-
Sovietele anunță sgomdtos că m goO.OOO stu-
ționeăză 721 „universități” cu un număr total
denți. Falsul este grosolan.
185
 Numărul enorm de „universități sovietice” ani văzut cu
ce corespund în țările civilizate iar din numărul de studenți
circa 100.000 sunt studenți propriu zis, restul, marele rest, al.
cătuind o hoardă de tineri comuniști inc uiți și fanatizați.
In fine ultima categoric de „studenți „sverdlovlz". elevi
ai unei „universități' ce poarta numele lui Sveidlov, asasinul
Țarului, este compusă din aceiași categorie de analfabeți, ele­
mente însă de mare încredere ale partidului utilizate pentru
acțiuni de teroare și agresiune.
Astfel se prezintă în realitate una din manifestările cul­
turale bolșevice.
In legătură cu aceasta trebue amintit că în timp ce se
reduceau continuu bugetele învățământului, pentru lipsă de
fonduri, se uărsau subvenții serioase pentru învățământul e-
vreesc. In timp ce școlile primare, secundare și universitățile
creștine dispar treptat în 1925 se creiază: o catedră evreiască
la Institutul pedagogic din Moscova, catedre asemănătoare la
Academia de Științe din Kiev și universitatea din Minsk, se
subvenționează Universitatea palestinană cu un milion de
ruble și cea chineză cu jumătate milion ruble, pentru ca în
1926 să se înființeze o Academie evreiască la Moscova cu mb
siunea de a dirija întreaga acțiune judaică în Rusia.
c) PERVERTIREA POLITICĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
nntre alte cifre bombastice răspândite de Soviete se
găsește și aceia a numărului mare de cărți editate, făcându-se
aceiași oornparație falsificată cu vechiul regim. Se anunță
,n 1932’ sovietele au editat 49 milioane de cărți evi-
oS! “J? bnorrn progres față de 1915 când remmul bur-
Zp ei.' a! niJin^i 29.300.000 de cărți. Aci intervine falsul,
stiintă 10? .Cele 29 300.000 lucrări, constau din lucrări de
adăugat c ia«nnaĂnnrt?’ manuale de școală, la care s’au mai
ne lucrări* · ι’θθθ lucrăr’ străine importate, cele 49 milion
politice «X*1Ce SiUnt tle>ite cincizeci la sută numai lucrări
gios și antisocial· " ** distni9ere cu caracter anti-reh-

334.600 000 0?^' Soyielele anunță că în 20 de ani au editat

fabethmului? ^"^re de cărți pentru „combaterea anal-

186
 In realitate, după cum am spus mai .
crărilor sovietice nu au decât carâctw politic.|or,tatea lu-
De altfel, cultura fiind și ea dirijată după'planul general
judeo-comunist gas.m „Protocoalele·· cunoscute acum
noua, o precizare toarte utilă în Cap. IX, par. 8 care afirmă:
„Pentru a nu nimici înainte de vreme așezămintele
creștinilor, noi ne-am atins de ele cu o mână prevăzătoare,
am luat în mână rezorturile mecanismelor lor. Ne-am atins
de jurisdicțiune, de alegeri, de presă, de libertatea indivi­
duală și mai ales de învățământ și educația care sunt rează-
mul vieții libere.
Am înșelat năucit și conrupt tineretul creștin printr'o
educație bazată pe învățăminte și teorii pe care noi le știm că
sunt false și care sunt răspândite de noi”.
Iată deci demascată și această inițiativă talmudică. De
altfel dacă trecem în revistă lucrările editate de Soviete nu
vom găsi altceva decât: „EXPLICAREA MUNCII PRIN CA-
PITAL“; „INSOLVABILITATEA CREDINȚEI RELIGIOA­
SE DIN PUNCT DE VEDERE AL ȘTIINȚEI"; „CAPITA­
LUL"; „ISTORIA PARTIDULUI COMUNIST”; „REVOLU­
ȚIA DIN OCTOMBRIE"; „RĂZBOIUL IMPERIALIST ȘI
CAUZELE LUI"; „MANIFESTUL COMUNIST”; „DECE
LUPTĂM ÎMPOTRIVA RELIGIEI"; etc. etc. cu alte cuvinte
numai teme politice, economice, tendențioase, anti-religioase
cari se răspândesc până și copiilor începând dela 7 ani.
In timp ce manualele de școală lipsesc cu desăvârșire
căci iată ce scrie printre altele „Novoie Vremia Nr. m
1923·
— ,.pentru a învăța scrierea și citirea, institutorii rurali
sunt obligați uneori să deseneze
vara în praf", apar în schimb cantități enori”c„ te|or sj jm.
tendință cari mi urmăresc decât înveninarea
pregnarea lor cu principii marxiste. « .
Cifrele sovietice deci, f°Isifieă--ievărui ș. deEsfădâ
In aceiași ordine de idei trebue sa ammtun §
pre propaganda sovietică. oKPlin7ând realitatea care nu
Utilizând același mijloc, a , prezintă curio-
ar fi decât descurajantă în cel ma’ fotoLrafii diverse in­
șilor, reviste pretențios ilustiate, '
 fanând scene de raiu, populație veselă și chiar luxos imbră-
cată, interioare gospodărești, etc.
Pentru un cercetător atent aceasta prezentare a ,,fericirii
roșii'* are însă următoarea caracteristica.
Studiind diverse imagini se va putea constata că ace­
leași figuri de țărani, de muncitori și de copii, bine făcute și
pretențios îmbrăcate, cu figuri vesele și mulțumite apar pre­
tutindeni sub diferite aspecte. ' > ·
Deci „FERICIREA ROȘIE" in loc de a fi înregistrata după
realitate este ÎNFĂȚIȘATĂ NUMAI DE O TRUPj DE ACTORI
BINE DOTATĂ, lucrând in serviciu comandant cu o regisare Im­
punătoare, alcătuind o mască pentru acoperirea adevărului care
este crud fi brutal. ‘

Procedeul, care este completat cu insinuări destul de

transparente față de societatea burgheză, este în primul rând
talmudic și apoi privit prin prisma realităților dovedite de
astăzi — credem căzut în completă desuetutide.

4. Proprietatea în U. R. S.
|n perioada din timpuț răsboiujui mpn^l^ țăranul rus era
preocupat în afară de ideia de pace, și,de aceia de a de­
veni proprietar de pământ.. . /' f ’
Această tendință de proprietate, în purte justificată de
amei, a tos demagogic speculată de conducătorii bolșevici;
can socotind ca le este utilă pentru luarea puterii o platfor-
πιΚηθ * IC · oo^vtituită din 125 milioane țărani, au satișfă-
I! perioadă revoluționară,—comunismul anarhic
fesfp e l )erlalt‘ țărănimii să-și ia pământurile pe care le do-
: <r „f’”;,?r?/°rmuIei lansată a-d'lloc de Lenin; "lura,‘
Hiace υ a fost furat".
înainte de revoluție, repartizarea pământurilor în Busia
era următoarea:
DrindnenillinftCo,’0anei> a mănăstirilor și bisericilor cu-
mint Γ Îb9 milioane hectare, adică 30% d',w I»> Pa'
prietari)Cr ,lVabll; doiheniiIe particulare (3 milioane pro-
pământul "a^"doau 109 milioanț hectare, adică 26%-. 111
cultivabil; domeniile comunelor țărănești (n"'
180
Fig. 33. — Jefuirea produsului muncii țăranului în „Raiul bolșevic**.
 „ loo roilloane țărani ">Ui°»»° hee.
rul) - 35% din pământul cilltivabil.
tare, adică statistică din 1905, reese că din proprietatea
După o ■ 60% erau proprietăți cu mai mult de 1000
particulară:
100-100 hectare; 15% constau din
hectare; 25% aveau
terme eu mei pMin.de 100 lăture.
FxLstau deasemenea 700 -- — mari latifundiari cari, fiecare,
aveau circa 32.500 hectare. După felul cum erau împro-
"prietăriți țăranii numai aceste latifundii puteau creia
600.000 mici agricultori.

Dar după trecerea acestei prime etape, și anume la în-

ceputul anului 1919, comunismului anarhic n urneau brusc
așa numitul „comunism de răsboî* *, adica libertății nelimitate
de până acum ii urmează un despotism nelimitat, creme u-se
o puternică administrație centralistă și declarandu-se toate
pământurile și produsele proprietatea Statului.
In felul acesta țăranii nu numai că pierd pământurile de
proprietatea cărora se bucuraseră până atunci, dar nu mat
au dreptul nici să vândă pentru uzul lor produsele respective.
Revolta înșelaților se produce de îndată. Țăranul refuză
să predea de bună voie grâul, vitele, etc., așa cum e porunca-
Se constitue atunci unități speciale, celebrele „Zagradylki ,
cari oui arma în mână operează rechizițiuni silite, cari se so -
dează de cele mai multe ori cu morți din ambele tabere.
Drept urmare, țăranii nu mai lucrează pământurile?, vr
tele sunt ucise, industria manufacturieră este inexistenta, rc
zultând o stare de sălbăticie preistorică. Foametea bântuie
sălbatic, molima de asemenea, creind situații de adevărat m
fern, cari caracterizează așa numitul comu'nism de răsboî.
Această stare de lucruri care culminează prin revolta e
la Cronstadt (Februarie 1921), forțează pe conducătorii bol­
șevici cari nu erau încă stăpâni pe situație să cedeze, ,ns*
numai pentru un moment, după cum vom vedea.
Urmează deci cea de a treia etapă — Noua Politică”
nomică N. E. P.-ul, care restabilește dreptul de propițe ‘
individuală asupra pământului, libertatea comerțului ?
ucrnlui, definind o întoarcere parțială la capitalism, Ș’ '
posibilitate să se creieze clasa țăranilor mai înstăriți (^la
olșevicii au cedat, dar după cum afirmă însuși
„au ce at pentru a partea sări mai bine în viitor'*■
190
 l"lrJl<l<i''."" ’ conducM°rii bolșevici constatând - asa
cum dealtfel bănuiau - că Imanul este un „inamic de clasă"
pregătesc pentru un viitor apropiat un plan sistematic pentru
desființai ea acestei clase țărăneși ostile și reacționare prin
aplicarea unui sistem care tindea să desființeze unica exploa
tare rurală cu o exploatare colectivă care printre alte scopuri
avea și pe acela de a da țăranului o mentalitate de lucrător.
In timpul N. E. P.ului, țăranul redevenit proprietar de
pământ și-l lucieaza în condițiuni aproape mulțumitoare își
reface parcul de vite, în general se poate spune că perioadei
de mare foamete și a cumplitei sărăcii care a caracterizat co­
munismul anarhic și comunismul de răsboi, îi urmează o si­
tuație agricolă mult ameliorată.

a) COLECTIVIZAREA
Dar conducătorii bolșevici vegheau și dupâ perfectarea
planului sus-amintit, după creiarea forțelor respective necesare
reacfiunii care era de așteptat, timp în care s'au consolidat
și politicește prin teroare și constrângere, întreprind o uriașe
operă de transformare agrară, obligând țăranul să părăsească
exploatarea sa individuală și să adopte cultura colectivă a
pământurilor devenite din nou proprietatea Statului, creind așa
numita colectivizare.

Se urmărea prin aceasta în afara formulei colectivismu­

lui, ,,îmblânzirea" păturei țărănești reacționare, distrugând
pe cei ce nu cedau și transformând mentalitatea celoi mai
docili în aceia de lucrător uniformizat și supus orbește legi-
mului bolșevic. .. , . ,
Pentru acest scop bine definit și de Lemn in Ι’Γθθ^
primului plan cincinal prin cuvintele „proletarian a
tor pentru a-i aduce in aceiași stare (de setaise
•Și lucrătorii, distrugând astfel rădăcinile cap '
dela 27 Decembrie 1929, tara cea
procedează, cu începere lichidarea kulacdor", țărani
mai mică urmă de omenie, la
mai cu stare. nedescris și specifice
Procedeele întrebuințate sunt de să comande .goitor .
sălbăticiei jidanului ajuns in situația din casele lor în plină
I'amilii întregi de țărani sunt isgonite
191
iama fără să aibă dreptul să-și ia măcar ceva din averea lOt,
Cea mai mică rezistență este socotita ca răzvrătire și pedep.
sită cu împușcarea pe loc.
Asemenea sălbăticii au fost (lesei isc de ,,/'svcstto." ți
„Agrgniy Front" in 1929, ca și de Profesorul Anhagent
in „Osl-Europa", în Octombrie și Noeonbrie 1929 și
fi. Wels, în lucrarea sa „Capoot”.

Afară de cei executați, grosul acestor desmoșteniți au

fost împinși în enormele lagăre de munci silnice din Nordul
înghețat, unde după cum am văzut la capitolul respectiv au
fost supuși morții lente.
Bilanțul acestui procedeu constă în uciderea unui număr
de circa 7—8 milioane de țărani și deportarea a circa 15—16
milioane.
Acest fapt este confirmat între altele de o statistică bol­
șevică însăși. Demonstrând fructuoasele rezultate ale colecti­
vizării,^„Agricultura Socialistă“, în numărul său din 16 Au­
gust 1939, prezintă următoarea statistică, pentru a dovedi
cum s au convins țăranii de a adopta formula colectivizării:

Nr. fam. țără- °/o Nr. exploa­ Nr. total

nești în kol- colecti­ tărilor agri­ exploat. ((ami­
hozuri. vizări cole individ. lii țărănești).

1928 416.700 1,7 24.573,000 24.989.700

1929 1.007.700 3,9 24.462.000 25.469.700
1930 5.998.100 23,6 19.727.000 25.725.100
1931 13.033.200 52,7 11.672.000 24.705.200
1932 14.918.700 61,5 24.346.800
1933 9.428.000
15258.500 65,6 8.001.400 23.259.900
1934 15,717.200 71,4 22.012.900
1935 6.295.700
17.334.900 83,2 3.500.300 20.835.200
1936 18.448.400 90,5 20.385.000
1937 18.449.600 1.936.600
93,0 1.392.400 19.942.000
1938 18.842.900 93,6 20.152.800
1,309.900
0 scurtă privire asupra ci retor dela ani 1930 și 1937'
ne va f ace să constat?im o lipsă
a 5.883 100 f( ’iniiii țărănești,
asupra căreia statistic a sovietici a mai mică ex-
plicație • Dacă, socotiin la limit » nu dă nici ce r io a ră — " fa'
milie țiirănească fiind a cea mai inie
formată numai din 3 m<jmbrii — avel"
o lipsă de 15-—1β /nii ioane de
prin ccdectivizare. niflete. cari s' au ..evapora*

192
 !n G. I · U. afirmă semn și «udate: ^mtuful eale cet „„„■
mijloc de lupta contra dușmanilor de clasă", iar mai târziu
„Pravda“ scrie la 11 Decembrie 1932: „TREBUESC IMPUS
CÂȚI, IMPUȘCAȚI, IMPUȘCAȚI".

REGIMUL COLHOZURILOR

Prin atari procedee s a impus țărănimii ruse „Koliiozul".

care ar putea fi astfel definit: formă colectivistă de producție
cu organizație individualistă pentru repartizarea prodigelor.
Țăranii lucrează deci în comun pământul care aparține Sta­
tului, după un plan stabilit de Stat și controlați continuu atât
asupra cantității cât și calității de reprezentanții aceluiași
Stat, cari după terminarea muncii calculând în „unități de
lucru ' produsul fiecăruia îi atribue valoarea corespunzătoare
în produse sau în bani.
Țăranii „colhozieni“ devin deci simpli muncitori agri­
coli controlați de celulele comuniste locale; ei au încetat de
a fi țărani, devenind mici resorturi ale unei uriașe mașini
agricole.
Repartizarea produsului unui colhoz se face după regu­
lamente speciale, principiul fiind următorul:
— 41% este dela început calculat pentru Stat-
— 2.3% se plătește deasemeni pentru cheltuieli adminis­
trative;-
— Intre 15 -25% se varsă pentru amortizarea tractoaie-
lor sau diferitelor mașini agricole;
- 20,5 H se depune la fondul de rezervă. .
Restul se împarte după „unitățile de uciu „ θζ
lea producției, între țăranii cari au lucrat Ia , revine
După calcule făcute de specialiști, h C((re
- Pentru nevoile sale intre 25-31% din recolta j opor^
era de 60% ÎNAINTE DE 1017, pentru ace^ ^ineî
. . Oacă la această minimă cantitate stric n^^
v>eți de mizerie, se adaugă faptul ca exI tiTranulni produ-
porție între prețul redus cu care i se p <
193
1J
sele și prețul enorm al uneltelor și poduselor manufacturiere
pe care i le vinde Statul; dacă se are în vedere că țăranul plz.
tește din aceiași unică sursă de venituri, impozitul principalt
impozit asupra numărului de ferestre, asupia vitelor, asupra
actelor civile, și că deasemeni contribue „voluntar** la „aju.
torarea înfometaților”, „luna copiilor fără adăpost”, Juna
cărții”, etc., etc., (sunt câte odată câte 40 de luni pe an), ne
putem da seama cu ce se alege țăranul rus care robește tot
anul în colhoz.
Din cauza aplicării silite a acestui sistem kolhozian se
constată scăderea totală a inițiativei și interesului pe care și-1
dau țăranii pentru cultura pământului, acest lucru invede-
rându-se prin faptul că deși sovieticii au utilizat mașini agri­
cole și procedee perfecționate, randamentul este în cel mai
bun caz acelaș pe care îl obținem înainte de revoluție țăranul
care lucra cu mijloace mult reduse.
Dar în afara acestui randament agricol slab care con-
stitue un important eșec, trebue să amintim că unul dintre
rezultatele negative ale colectivizării este și masacrul vitelor,
forțați să asiste la jefuirea tuturor bunurilor lor, țăranii da­
că nu au avut nici o posibilitate să-și apere pământul, în
schimb și-au ucis și înstrăinat vitele, sau au fost nevoiți să le
sacrifice în vremea marilor foamete din 1921, 1922, 1923.
1932 și 1933.
Rezultatul acestui masacru este că numărul vitelor a scă-
~ut cu circa 50%, după cum arată statistica de mai jos.

Situația animalelor în milioane

19 2 8 193 3 19 3 7
Cai
Vite cornute 32,5 15,3 cca. 14,5
Porci 70,5 49,3 40
Oi ți Capre 20,0 22,0 17
146,7 61,1 55

mea si'Î. l*vizare,a bolșevică a reușit deci să distrugă țărăm-

parte de în.?reCleZe °'"^or agricultura, fapt recunoscut în
parte de însăși cercetătorii bolșevici.
am ucatorn bolșevici constatând scăderea continuă »
194
producției, numeroasele dezertări din colhozurile odată con.
stituite, ca și o continua reacțiune a păturii țărănești, stabilesc
printr un decret din I-ebruarie 1935, o formM ,n«i tmpitdui-
tocire transformând regimul colhozurilor în așa fel încât dau
țăranului o oarecare libertate economică personală, dându-i
și dreptul de a-și ține o vită în ogradă.
Astfel, din nou iudeo-bolșevicii sunt forțați să ce­
deze, dovedindu-se că principiile și planurile lor
sunt irealizabile.

5. Robot-ul proletar
I n țara care se zidise pentru biruința proletariatului —
I după cum afirmau conducătorii bolșevici — principalul
element care le-a servit drept trambulină politică, a devenit în
schimb un robot nenorocit care își duce viața chinuită dela
o zi la alta în permanență cu grija pâinii și vieții nesigure.
Muncitorul rus, care muncind mai mult decât oricare al­
tul de pe glob, câștigă in schimb mult mai puțin, trăește în
legănările deșarte ale unui mit bolșevic; ziua și noaptea acasă
și în uzină, prin radio, prin conferințe, prin presă și prin în­
demnuri directe i se spune continuu că „el nu muncește pen­
tru capitalism", ci dimpotrivă pentru stat, care „atunci când
va fi într’o formă consolidată il va ferici“. Dar până atunci
muncitorul rus trebue să rabde, să primească un salariu de
mizerie, să locuiască în bordee insalubre, să lucreze suplimen­
tar — fără plată — pentru Stat ca și pentru realizarea revo­
luției proletare mondiale și să se supună orbește tuturor m
gerințelor, viața fiindu-i altminteri amenințata.

a) SALARIILE.

In „Isvestia”, din 28 Ianuarie 19W\ “

tul lui Stalin la cel de al 17-lea congreț . prezent să
constată: „Este adevărat că nu am reuși p ațe țăra-
sat isfacem nevoile materiale ale munci lucru în
nilor. Și este puțin probabil ca sa ajungem la
anii următori
1*5
 autore* acestui aderâr trecând peste cifre .nai vechi
,...e ", ,.a succesiv in li.»l> '--!»«> ->'»».itora.
n i s Pre a nu
ne vom referi la date recente.
m " i '.i Aleci M 'Slștigă. lunar muncitorul rus în 1941, în
comparație cu potentații ș>
Muncilor miner 80 150 ruble
- - Textilist 100— 120 „
Textilistă 70 90 „
Funcționar 80- 120 „
Funcționar superior al
partidului comunist 1.000-- 5.000
„Specialist11 indicat de
5.000—10.000
Elementele utilizate de regimul bolșevic pentru propa­
ganda internă dar mai ales în streinătate — cu scopul de a
masca îndrăsneț realitatea — primesc salarii cari ajung până
la 80 -100.000 ruble lunar. De precizat că 99% din aceștia
sunt gazetari jidani.
Se poate constata ce reprezintă salariul muncitorului
comparând ude cu prețurile din acelaș an, 1941:

Alimentația.

Un ou 1 rublă
Unt 20 ruble kgr.
Pâinea 4,50 7 ruble kgr.
Carnea de porc 9-12 ruble kgr.
Carnea de vacă 6 24 ruble kgr.

linb iaca minte — încălțăminte.

Ο rochie le crep de chine 350 - 500 ruble
Un costum de haine 400 - 900 „
Un palton 600-1000 „
Una pereche cisme 300 - 550 „
Una pereche bocanci 250 - 350 ,.
O cliniașe
O șapcft 25 - 60 „
25 - 45 ,.
196
 Pânză imprimată bumbac metrul 1K
Una pereche pantofi damă 4()() "
Una pereche ciorapi bărbat 1,70 3 "
Cili ele sunt, credem, destul de concludente pentru 1 nu
mai fi nevoie de nici un comentariu.

b) VIAȚA MUNCITORILOR IN U. R. s. s

Pentru o documentare cât mai variată și cât mai obiec­

tivă, vom spicui din lucrările unor cercetători cari au studiat
la fața locului regimul muncitorilor în Rusia Sovietică.
In primul rând, vom ține seamă de impresiile unui lucră­
tor american, Andrew Smith, care crezând în desăvârșirea so­
cietății socialiste din Rusia a plecat din America, angajându-
se ca Lucrător la una din uzinele sovietice. După trei ani de
dramatice peripeții (1932—193^ Andrew Smith reușește să
se înapoieze în America și să-și publice cartea „J’ai ete ouvri-
er en U. R. S. S.“, care este unul din documentele cele mai
umane, mai sincere și mai complecte ce s au scris asupra con­
dițiilor vieții proletarului din U. R. S. S. Deasemeni treduc
amintită și cartea lui Sir Walter (,Urine, Președintele Federa­
ției Internaționale a Sindicalelor care, după a doua călă­
torie făcută în Ruisia Sovietică, unde a fost foarte bine primit
de conducătorii regimului, dat fiind văditele sale simpatii
pentru „opera” realizată de revoluția bolșevică și aderențele
sale pentru marxism, a scris o carie: „A la recherche de la
verity en Russie“. în care desvăhie viața de chin și de mizerie
înfiorătoare pe care o trăește muncitorul din uzine, cuie este
exploatat în mod barbar de partid și de stalul sovietic. I na -
coastă carte, bazată pe indiscutabile dale statistice Sir V al er
Citrine arată că posibilitățile de câștig ale munition 01 < in
Rusia sunt infime, neputând satisface nici cele nun
tare trebuințe ale vieții de toate zilele și ca, aies ea, 11
rație cu standardul vieții muncitorești din alte țau, .
și simplu ridicole. Muncitorul din Rusia iaeș e îă-
câine vagabond, câștigul lui/-corespunzând
țile lui familiare, nici cu calitatea mum ’ reVDlu|ie.
puțin în raport cu standardulviețu H,/ niște sim-
„Am sentimentul neplăcut < 1
197
Fig. 34. — Interior din „Raiul Sovietic".
pic resorturi ale mașinii sovietice. Nu .
-E -ââ â i.. «·£££ "

mcaoprunare inche.e Sir Waller Citrine «nslal i T 7

Și acum lata cum(Ndescrie
'E N· M'colns belite-4^
Paris-1934) - în ™ .L

acuzați de vrăjmășie”. aeci

„Locuințele lucrătorilor in U.R.S.S. simt fOarte proaste
si suprapopulate. Din lipsă de de spațiu nu vom putea da
o prea mare atenție acestei chestiuni, ea a fost studiată in
amănunțime de „La Documentation Anticomuniste”. Cilac
Nr. 3/18 ;i 4/19, 1933. Pentru a da o icfeie despre su- ·
prapopulația în aceste locuințe este suficient să cităm câ­
teva cifre oficiale din cartea , Le Travail en U. R. S. S.”
(.Moscova, 1932 pag. 159).
„Numărul persoanelor ce locuesc în cameră era în
1928, la Moscova, de 3,57 în mijljociu. Media pentru toate
orașele Uniunei a fost în 1928 de 3,03 și în 1932 de 4,78
persoane pentru o cameră.
„Astfel, în U. R. S. S. o familie nu poate avea nici mă­
car o cameră separată pentru nevoile ei.
„In nouile orașe: Magnitogorsk, Kuznetz (Salinsk), su­
prafața locuibilă pentru un lucrător nu Întrece 1,60 până
la 1,80 meirj pătrați.
„Trebue notat că cea mai mare parte a lucrătorilor in­
dustriali, ci iar la Moscova, locueșțy în barăci de lemn în
cari, iarna, temperatura nu se ridică niciodată deasupra
lui zero, mai ales în ținuturile unde iernile sunt aspre.
Ural și Siberia. Ziarul sovietic „Vetcherniaia Moskva” Nr.
36/1932, ne spune ce însemnează o astfel de baracă: „E-
vocarea unei barace este strâns legată de ideia unui loc
murdar, dezordonat, întunecos, inirositoi și totdeauna
plin de ploșnițe”. . , .
„Construcțiile nouilor locuințe simt neindestu -
față de nevoi Pentru o convingere este suficient sc >
mințim comunicarea Iui Molotov, p^dintej
de comisari ai poporului,
congres al partidului comutat " ’ (Hn g.ll.934), spu-
de al doilea plan cincinal (I« știa ^ade a pla­
nând că pe la sfârșitul celei e · (le foClIit peli­
nului cincinal (1937) se.spera c - fU 15%, Se vede
tru un lucrător să poată fi man a trăiască totdea-
că lucrătorul sovietic este condamnat sa han.
una în aceleași condițiuni <i nu
199
 Condițiunile sanitare sunt de neînchipuit: murdăria»
mirosul te urmăresc pretutindeni, după cum spune Krup-
■skaia, văduva lui benin, care se ocupă special de această
chestiune („Pravda” — 30.IX.1933). Dar cum vreți să tio
curățenie când nu este săpun?
Intr’adevăr, în timpul primelor două luni ale Iui 1933,
la Magnitogorsk (un mare oraș de 200.000 locuitori, Oraș
t e este arătat străinilor ca un model, „s’a împărțit o bu­
cată de săpun de cap și pentru ultimul trimestru o bu­
cată la 25 persoane” (Za Industrializați!! — 22.Xll.1933).
In spitalele capitalelor și chiar în acelea ce sunt ară­
tate ca model tuturor străinilor turiști, lipsa celor mai
elementare îngrijiri sanitare isbește pe vizitator (mărturia
doctorului Marie, medic parizian, foarte cunoscut, care a
vizitat capitala U.ILS.S. la sfârșitul anului 1933).
Ajutorul medical se poate spune că nu există, „căci la
Moscova nu sunt nici medicamente, nici instrumente chi-
rur^icale, nici chiar vată hidrofilă” (vezi ziarele oficiale
sovietice: „Izvestia” din 23.IV.1934, ,,Pravda" din 26.V și
2.VIIL1934, „Za. Ind." din 26.VI.1934).
Locuințele fiind suprapopulate și nehigienice, iar popu­
lația slăbită prin subalimentare cronică, epidemiile se
desvoltă înspăimântător: după „Izvestia” mai sus citată,
arată că In 1934 la Moscova au fost mai multe sute de
mii de cazuri. Dealtfel și Dl. Eduard Heriot în „Orient”,
care sovieto-filă, scrisă după voiajul său la Moscova în
toamna lui 1933, citează datele Societății Națiunilor, prin
care se arată că tifosul, variola și dezinteria fac ravagii
în ll.N.SL.

Acesta este adevăratul aspect al vieții proletare în „ra­

iul" bolșevic: foame, boală, murdărie și desnădejde.

ci REGIMUL DE OCNAȘ AL MUNCITORULUI IN U.RS.S-

Acest muncitor subalimentat, ros de boli și extenuat cle

viața mizei abila pe care i-o asigură regimul care s’a înălța*
pe grumajii proletarului, muncește terorizat de niște legi can
>1 transformă în simplu ocnaș.
Vom lua un singur exemplu, care este destul de coM'lu
oent:
st ihihr'î * lucru’ în luci'ul cu bucala, de exemplu, es^
V™ e ”llJcralorÎi ‘le clioc” .,Udamiki” - cei mai bun
execută lucrarea într’un timp scurt. Ceilalți lucrata’
200
Fig. 35. — Locuință de muncitor.
1934).
Dacă lucrătorul nu termina luci area, el este tara nici o
discuție dat afară din serviciu și condamnat la moarte prin
foame căci în altă parte nu mai poate găsi de hicnu, toate în­
treprinderile fiind ale statului. Pentru o singură zi de lucru
lipsă, lucrătorul este dat afară.
Pentru confirmare dăm traducerea exactă a unui frag­
ment din Decretul comitetului central executiv al consiliului
comisarilor poporului din U. R. S. S., din 15 Noembrie 1932
(Codul Muncii), ce a fost publicat în toate ziarele sovietice la
16 Februarie 1932:
„47. I. In caz de lipsă dela lucru'timp de zi, fără mo­
tive valabile, lucrătorul trebue îndepărtat din întreprin­
dere sau stabiliment și lipsit de dreptul de cartele de hra­
nă zît de aprovizionare cu articole de manufactură ce i-ar
fi fost date în calitate de lucrător de către întreprinderea
respectivă, ca ;i de dreptul la locuințe ce i-a fost dată de
zisa întreprindere sau stabiliment”.
Deci pentru o zi de lipsă lucrătorul nu mai are dreptul
de a munci și nici dreptul de a trăi, căci i se iau cartelele, adi­
că orice posibilitate de a se hrăni și de a se adăposti.
Și împreună cu el toată familia are aceiași soartă, fiind
aruncată în stradă fără să se țină seama de anotimp sau de
hmp (vezi „Izvestia” din 25 Februarie 1932).
Iar în. bunăvoința șefilor nui trebue să se spere, căci
”Directorii de întreprinderi nu au dreptul să fie miloși”,
decJara . Pravda" din 5 Februarie 1933 și „Za. Ind.” din 2
becemhrie 1932 și 1 Ianuarie 1933.
vpci t ?(Γ |1θΓυ' nu P°ate protesta contra acestor măsuri e-
xecu ate de instrumentele puterii și nu poate găsi de lucru
are nci ··U θ ln U' K· S· 8-> căci patronul, care este Statul,
ni asupra lui și refuză să-l primească la lucru.

d) MUNCA SUPLIMENTARĂ NEPLĂTITĂ.

imposibi/de1*. fi* Cu bucala> adeseori foarte greu V

1 facut fritr’o zi legală de « ore, nesocotește
202
- Mizeria «-iele-ie, c.rae.erize.ră munei.erii RaiuIoi roJU
în practică codul de muncă în ceiace privește durata muncii.
„Ecou. Jizn", ziar al Comisariatului Finanțelor, în nu.
mărul din 14 Septembrie 1933, sus si ne ca în această stare
de lucruri trebue văzută „realizarea practică a ideii lui Le-
nin, relativă la executarea gratuită a obligațiilor față de Stat
din partea fiecărui lucrător după îndeplinire, timp de 8 ore,
a lucrului în fabrică".
Deci lucrătorul primește un salariu pentru aceste opt
ore de lucru, dar orele lucrului suplimentar a cărui durată
este nelimitată, sunt executate gratuit ca o corvoadă pentru
Stat.
Dar mai este și o altă latură a muncii obligatori în
U. R. S. S.
Lucrătorii sunt mobilizași în timpu. zilelor de sărbătoa­
re și de repaus. Cu alte cuvinte, simt forțați să execute gra­
tuit lucrările cele mai diferite în timpul sărbătorilor și al zi­
lelor de repaos, fără ca aceste lucrări să aibă cea mai mică
legătură cu munca lor obișnuită și fără nici o retribuție.
t otodată, lucrătorii și chiar soțiile lor sunt obligați să
muncească, fără nici o retribuție, în fermele și grădinile de
zarzavat proprietatea minelăr, afirmă „Za. lud.” din
14.VII.1933 și 15.XI.1933.
„La Gorlovska, lucrătorii și soțiile lor sunt forțați în zilele
de repaus să ridice gunoaiele din oraș”, declară „Za. Ind.”
din 28.IX.1933, etc., etc.

in aceasță scurtă expunere reese, credem, destul de

• ]l ,nunc’t(^ru* a kost frusta! de toate avantagiile pe caii
e a ușe la început demagogic revoluția bolșevică mai
mu < ccat alai, pierzând și garanțiile pe cari le avea real
sub vechiul regim.
de leai cn\ ni (le ui(iță sub nivel și supus unor texte
regimului ind dJe°[(tdante> al « devenit un simplu sclav "/
lude°-bol9evic, care s’a ridicat pe umerii lui în-

intolerabî^iini lnuil.eitonui1 nu a putut suporta acest regim

despre^ri'am “1 și rev'olte muncitorești,
capitolul contra revoluției.
204
 . e) STA KA NO VISM UL

Despre aceasta formidabilă mistificare a secolului nu

ne-am mai pierde timpul dacă nu ne ar folosi să putem
scoate în evidență o fațadă extrem de interesantă a regimu­
lui muncitoresc.
Am examinat viața și tratamentul muncitorului. Ani
constatat cum datorita situației de ciuntă mizerie în care se
sbat aceștia, nemai având nici o tragere de inimă pentru lu­
crul în uzină, a fost nevoie de aplicarea unor legi draconice,
care să asigure activitatea continuă.
De aci se deduce o constatare.
Bolșevismul, bazat pe marxism, a combătut și a negat
tot timpul orice forță spirituală care ar interveni în evoluția
socială bolșevică.
După cum însă și alte formule noui și celebre au căzut
în desuetudine, în cazul de față mai înregistrăm una.
Muncitorul pompat numai cu mitul fericirii viitoare, în
schimb subalimentat, bolnav și prost îngrijii, a corespuns
mult sub așteptări unei producții chiar minime.
Teroarea, legile sălbatice, și constrângerea, nu au reu­
șii să-l transforme întru nimic. Dimpotrivă, cu cât înainta
în timp muncitorul regimului bolșevic neglija din ce în ce
mai multe interesele Statului sovietic. Moralul său, un timp
întreținut de mitul despre care am amintit s’a năruit, iar
dintre ruinele acestuia, șubred și transparent edificiu, se i-
veau amenințători colții reacțiunii decisive.
Sesisând pericolul, conducătorii bolșevici după o prea­
labilă punere în scenă, căutând să dinamizeze sufletul mun­
citorului, au lansat un nou mit, „Stakanovisniul ’, descope­
rind un ,,supra om”, care putea lucra cu puteri înzecite pen-
Iru succesul revoluției mondiale. Bine regizat, se părea ca
sistemul va prinde. S’a creiat un reviriment oarecare, rnulp
nenorociți sperând să-și amelioreze măcar traiul prin Per
formanțe uluitoare, care trebuiau să fie bine răsplătite (C
regim.
Un scurt timp s’a înregistrat un nivel mai ridicat al
producției, muncitorimea făcând eforturi supraomenești
pentru a-și îmbunătăți traiul, conducătorii bolșevici bucu
206
rându-se ca acest biciu de catifea îi va scoate din impas re
fit când moralul distrus al muncitorului.
Farsa nu a prins însă.
Realitățile nu se pot nega cu procedee de reclama
Rezultatul .stakanovisniului constă în primul rând in con
.stituirea unui grup de muncitori stakanovițti bine îmbră-
câți, cu cravată la gât, cari în trenuri speciale cutreeră U. R.
S. 8. ținând conferințe asupra sistemului descoperit și insis­
tând pentru realizarea lui pretutindeni.
Muncitorul regimului bolșevic, obijdult și înlâcrămat, mașina
cu chip de om emaciat de suferința, nu mai crede in nimic, afara
de Dumnezeul pe care jidanul bolșevic crede câ I l-a scos
din suflet.

Iar cel mai de seamă fruct ai stakanovisniului este sa­

botajul. despre care vom vorbi mai departe.

„Crearea „fabricilor de cereale"

in executarea „colectivizării", pre­
cum și serviciul nostru fortat im­
pus muncitorilor, au de scop asigu­
rarea stocurilor necesare, destinatț
armatelor noastre roșii cari vor
servi in campania noastră împotriva
Europei".
Woroichllov — 1930

6. Economia Sovietica
n prim țel a fost atins. ,,
U ludeo marxismul a reușit să fâcă Jabua
•chile așezări sociale: religia, familia, cultura, pi »
creind în „societatea mașină’ un nou tip < < »>°
"“tui nenorocit deshun^t^s^^
continuu îi se „cere acum sa munce
fru triumful revoluției mondiale. spunând:
Lenin sa exprimat dealtfel
..Statul Sovietic piu» electrificarea
clevitr socialismul", formulă pe * 'H ’ ,HI
207
 tentații bolșevismului exploatând și jertfind clasele munci­
toare ale Rusiei pentru pregătirea „Armatei Roșii menită
să desăvârșească aceasta revoluție mondiala
Căci acesta este adevărul. Perfecționarea mult cantata
a industriei sovietice are numai acest scop, înarmarea. In­
dustria sovietică a neglijat total nevoile cele mai modeste
ale celor 170 milioane de oameni, aservind totul numai in­
dustriei de războiu.
Prin procedeele sălbatece pe care le-am trecut in revistă,
SACRIFICÂND O ÎNTREAGĂ GENERAM, CONDAMNÂND-O LA
UN ASCETISM OBLIGATORIU, JERTFIND MILIOANE DE VIEȚI,
FOAMETEI, MUNCILOR SILNICE Șl ISTOVITOARE, conducătorii
bolșevici au reușit să asigure o stare înfloritoare industriei grele,
industriei de răiboiu

a) TOTUL PENTRU ÎNARMARE

Naționalizând industria, finanțele, comerțul intern și
extern, stabilind un sistem complicat de impozite și de re-
chiziții, storcând ultimul ban populației pentru produsele
pe care i le vinde scump, Statul sovietic a reușit deasemeni
să pompeze toată avuția țării pentru asigurarea industriei
/ de războiu.
„TOTUL PENTRU ARMATA REVOLUȚIEI MON­
DIALE. NIMIC PENTRU POPOR" este lozinca conducăto­
rilor bolșevici.
In cadrul acestei formule imperative, nevoile populației
au tost continuu, nesocotite. Dacă, după cum vom vedea mai
jos Statul a făcut investiții enorme pentru industria grea, în
schimb a neglijat complet pe cea de interes public. lata
date sovietice cum se prezintă această industrie în
1936 spre exemplu:
Producția totaJă de lână a fost de 79 milioane metri,
i evenind 0,4 m. de cap de locuitor.
Bumbacul, producția totală 2 633 milioane metri, reve-
mnd la 15 m. de cap de locuitor, inenționând'u-se că este
de calitate proastă.
Twtura de in, producție totală 213 mii. m. revine W
m. de cap de locuitor.
ιιίηΗ*ιβ SaU protlus în acest an 848 milioane per. reve-
pereche de locuitor și care durează 5-6 luni.
208
 Săpunuri de toaletă s’au produs mii i
la 1,7 de cap; ' ('US 29i> bu* '«onlnid
Jsr CCI,SU1Î ,nai wW* e'e neatingând cifru <|e
500 000 ceiace revine 1 la 340 de locuitori.

Dacii se aie în vedere ca clin această cantitate mult sub

nevoile cele mai modeste ale populației, se ia o bună parte
pentru armată, ne dăm seama dece pensionarii „raiului bol­
șevic” umblă nespălați și în sdrențe.
In antiteză cu aceasta să urmărim tot după dale sovie­
tice cifrele cari reprezintă investițiile făcute de Statul Sovie­
tic în industriile care-1 interesa.
Astfel pentru industria grea s'au învestit:
în anii 1923 — 1928 — 4,9 milioane
ruble
în anii 1929 - 1932 — 24.8
în anii 1933 — 1937 — 58,6
în anii 1938 — 19Î2 — 162 »

Rezultatul unei asemenea investiții este o producție colo­

sală după cum arată spre exemplu următoarele câteva cifre:
1932 1937 1941

Cărbune (tone) 64.360.000 127.968.000 230.000.090

Petrol 22.273.000 30.485.000 54.000.000
5.900.000 17.700.000 27.500.000
Oțel 22.000.000
Fontă 6.200.000 14.500.000
4.300.000 13.000.000 21.000.000
Fer „
Inel, chimică 13.5
(miliarde ruble) 1.97 5.94
Energie electrică 25 4 75.0
(miliarde pe kv. oră) 8.3
Automobile în 200.009 400.000
special camioane 23.900

b) SABOTAJUL

Aceasta totală neglijare a “l'u'n'’mo-

bu a determinat o stare speciala de 1 > <nv:pijcj.
>nent dat a îngrijorat mult pe conduci or i
Produsul muncii individuale servind după cum sa
209
14
statat niznai țelurilor războinice ale regimului ca și pentru
prea bunul train al despoților bolșevici, clasele muncitoare
chinuite în lipsuri, au arătat un total deșinteres pentru a-
ceasta muncă istovitoare din uzine ca și din „fabricile de ce­
reale'’, producând o scădere a producției. Atunci a interve­
nit mistificarea sovietică ce avea rostul să dinamizeze mun­
citorimea, ridicându-i moralul și piomițându-i apropiata
fericire, stakanovismul.
După o foarte scurtă perioadă, însă, mitul, prea trans­
parent, s a prăbușit. Reacțiunea produsă în perioada de nou­
tate a scoborît chiar sub normalul punctului de plecare. S’a
produs atunci un fenomen invers celui scontat de bolșevici.
Stakanovismul creea imaginar, performanțe extraordinare,
cari nu puteau fi real atinse chiar de cel mai conștiincios și pri­
ceput lucrător. In consecință neputând ajunge procentele astro­
nomice cerute, LUCRĂTORII AU FOST DECLARAȚI DUȘMANI Al
REGIMULUI neținându-se seamă că având chiar cele mai bune
Intenții ei nu puteau reuși realixări supra-naturale.

t eroarea, cunoscuta teroare bolșevică a intrat din nou

în arenă, abătându-se greu asupra muncitorimei. Rezultatul
a fost o desinteresare și mai mare care a atras după sine
scăderea producției, diminuarea calității șî în fine sabotajul,
ca reacțiune pasivă a trupurilor chinuite cu urme de figuri
omenești, ce mai erau roboții, dictaturii proletariatului.
Lipsa completă de interes ce-1 depuneau aceștia la care
se adăuga, trebue să recunoaștem și lipsa de pregătire tech-
nică, au făcut să se înregistreze pe lângă diminuarea pro­
ducției și a calității, pierderi enorme de materii prime, de­
fectarea mașinilor, desorganizarea transporturilor, etc.
Pentru exemplificare vom cita câteva constatări făcute
de Soviete în legătură cu activitatea din uzine.
Astfel „Za Industrialisat iu” din 6 Aprilie 1935, declară
u egătura cu activitatea dintr’o uzină metalurgică:
- „Mașinile răii întreținute se deteriorizează foarte re
Pede. Se constată că ele nu funcționează decât aproape
jumătate de zi... Dacă se calculează tot timpul pierdut se
poate spune că In medie mașinile nu sunt utilizate decM
Jb 20% din posibilitățile lor”.
2 10
 Același ziar din 5 Mai 1936 consta ,i„
gătură cu <> altă metalurgie: ‘ deasemen«< >“
„Calitatea mașinilor noastre )n«s »
Exemplarele nereușite ale produselor ne oosK ‘ama
enorme. Pentru primele 5 luni din anul 1936 pleXZ
âa" ,° h 24 5 7l"'“rCU °°°"° mmrlm ^clUMK
curează ta 245,7 milioane ruble”.

Tot același ziar în numărul său din 9 Martie 1937 de­

clară :
— „Țara pierde milioane de tone de combustibil din
cauza utilizării iraționale de cărbune și petrol”.
in 1937, numai în regiunea Donețului, se înregistrează
36 prăbușiri de schele în mine, fără a se putea stabili cu
preciziune motivul.
„Za Industrialisatiu” din 30 Iunie 1937 arată dease-
meni că: „Uzinele Gorki sunt mai multe în repaus decât în
funcțiune”.
Deasemenea în legătură cu navigația, se constată pier­
deri astfel evaluate în milioane de ruble:
In 1928 2714 avarii 2
In 1930 5164 n - 5.4
In 1932 6041 ,,
14.7
In 1934 5556 11
24,2
In 1935 7890 »,
27,5
In 1937 circa 9900 »»
circa 30,0

Desorganizarea comunicațiilor este deasemeni demnă

de luat în seamă. Cităm numai câteva exemple.
In 1934. după relatările lui Kaganovici, au tost 62.000
de avarii și accidente de cale ferată. Sau dat în
19.000 vagoane noui, dar au fost scoase m uz > - ·
In 1936 ,,Pravda” din 20 Iulie reiateaza ea suie^de ca,
lători nu se pot urca în irenun ne-ivarr de redus,
parcul de vagoane puse în circulație
cele mai mult fiind în reparație. numai pe calea fe-
In 1936 s’au deteriorizat sau p^utnumm p
rată a Uralilor-Est 39.500 tone η1ίϊΓ ’ - ae conferințe
Și, în acest timp Stakanov coni m srîn c.jrc tinde să
în legătură cu perfecționarea sisproletarului sovietic,
exalte la maximum puterea de m |
 „Mă oblig să evit orice act a fi de
natură să desonoreze sau să umileas­
că demnitatea unui cetățean al U.R
S. S., — este vorba de comportarea
creștinilor față de jidani — indrep-
tăndu-mi toată activitatea și toati
cugetarea spre acest mare scop,
libertatea tuturor muncitorilor".
Jurământul cerut soldafllor
din Armata Roție

7. Armata roșie
Λ nnuta roșie este instrumentul politicei de războia a U.
R. s. S., pentru triumful cauzei comunismului inter­
național'' a declarat Vorpșil(i) în 1928, definind întocmai
rostul satanicei creații.
Iar pentru pregătirea acestui instrument de distrugere
al creștinătății și al civilizației au sacrificat dealtfel condu­
cătorii judeo-comuniști o întreagă generație:
Reducând cu mult sub normal puterea de consumație a
țăranilor și muncitorilor,
Jefuind recoltele (76—88%' prin „colectivizare’’;
Martirizând muncitorii, forțați să lucreze cu salarii de
mizerie și ore suplimentare gratuite;
Exportând produsele alimentare strict necesare popu­
lației, chiar în perioadele de cruntă foamete!
Speculând cumpărarea obligatorie dela oficinele Statu­
lui a obiectelor și uneltelor necesare, supunând milioane de
oameni la munci silnice și creind o unealtă oarbă imbecil*1
și terorizată, bolșevicul, care să-i îngroașe rândurile.
însuși Mareșalul Roșu, Voioșilor, recunoaște în pade
/ cele afirmate mai sus, precizând în 1930:
,-Creiarea ,.fabricilor de cereale'' și serviciul nostru i01,
țat impus muncitorilor au de scop asigurarea stocurilor nf
k ceS(lre ([es'dnate armatelor noastre roșii cari vor servi 1/1
campania noastră împotriva Europei”,
Pompând dintr’un imens rezervoriu uman și utilii*’11
o co osală cantitate de material a cărei pregătire a detern
nat smulgerea pâinei de toate zilele de la gura nenorociți*
212
LL1.W ”inStrWentl" "o a fost

Nu este cazul să ne afundăm în amănunte, aceasta ne-

mtrand in cadrul economiei lucrării de față, totuși în lec-ă
tură cu organizarea specifica a Armatei Roșii ne vom opri o
clipă și anume asupra unui element cu totul necunoscut
până acum în istoria Ittrnii.

„POLITRUCUL”.

De când se cunoaște istoria, armata, emanația ideală

a sentimentului national-patriotic, a constituit o forță crea­
tă, organizată și condusă de oameni cu pregătire specială și
temeinică în arta răsboiului. Nici când, credem, nici la Huni,
pragul specializării în arta militară nu a fost călcat de ne­
chemați.
Suveranitatea forței armate a fost recunoscută pretu­
tindeni, dealtfel, aceasta fiind pe deplin justificată.
O pregătire temeinică și o disciplină de fer încadrând
sentimentul național și datoria de a și apăra neamul și glia,
aceasta reprezintă o armată în adevăratul înțeles al cuvân­
tului.
Totodată trebue amintit că principatul rol al unei ar­
mate naționale este în primul rând apărarea patriei iar nu
agresiunea care constitue singurul țel al armatei roșii, după
cum vom vedea.
Intr adevăr, în împărăția judeo-comunista situația se
prezintă cu totul altfel.
Sentimentul național al poporului oprimat, nazuește cu
totul către alte țeluri decât acelea spre caii î o> țeaza
tentații bolșevici. Massele de oameni terorizate și " ,
lupte pentru un ideal care nu este al loi, P
Acest fenomen se poate produce de sus '^"ijința care
ta roșie, scontându-se echilibrul sui ei.
Poate reînvia. . iminerousă și bogat
Fără nici o ideologie, armați > din punctul
dotată, este în realitate o construit ș
de vedere al coheziunii spirituale.
213
 Cadrul disciplinei ostășești cimentată de legături Miffe.
iești zi ideative. aci lipsește cu iotul fiind înlocuit cu obadq
ternarei
Față de această gravă carență singurul corectiv utilii
de bolșevici a fost din nou. tot teroarea.
Întâlnim astfel aci — pentru prima oară in istoria ar­
matelor lumii — factorul politic care se suprapune efectiv
conducerii militare. Element încercat al partidului, cu știin­
ța âe carte sau fără, dar membru al G. P. V.-ului. ale cărui
singure calități sunt devotamentul către partidul bolșevic
sălbăticia, comisarul politic — politruc ul, apare in capul
oștirii având puteri discreționare.
Acestei demnități de comisar politic i se subordo­
nează chiar cele mai înalte grade din oștire. Pretutindeni
politruc ul are ultimul cuvânt El dispune de viața oameni­
lor de trupă ca și de a generalului care ii comandă, după
bunul lui plac. Cu revolverul in mână și echipa de călăi in
spate comandă și suprimă pe loc pe acela care șovăe măcar
o clipă să lupte pentru ..revoluția mondială”.
Dar aceasta nu constitue decât cea mai palidă amenin­
țare a comisarului politic.
Nefericitilii „soldat" ai revoluției mondiale i s'a pu *■
vedere înainte de a intra in foc câ: în caz de șovăire, insubor­
donare san părăsire a frontalei, PĂRINȚII, FRĂȚII, SĂU ORICINE
II ESTE MĂI SCUMP Șl MĂI APROPIAT, VOR PLĂTI CU VIAȚA
LOR, ACTUL DE TEMERITATE. Cu un rafinament pur talmudic
se gradează teroarea metodic pentru a întreține o stare de
fsuiiie și surescitare continuă. Dacă în ceiace îl privește, ue-
n o rocii el ,» aoi speră in nimic sau dorește de cele mai multe
ori chiar moarte, în schimb mai întrezărește pentru ai săi °
posibilitate de a-i supraviețui lui, poate sub mai bune auspicii-

Lupta lăuntrică ce se dă chiar in cel mai simplu

este răscolitoare.
' icUma teroarei talmudice, soldatul armatei revolut*1
’ primesc senin moartea, care in orice caz U pdn*
mL,6 vxunns că cel puțin alimentând cu leșul său cru-1
i ruc -ului, ai săi. vor avea poate, o soartă mai buna
214
 s ar părea după aparențe că dacă vot„^ ...
atât de ..înaltă misiune, dacă se bucură dT^
din partea conduceai judeo^comunkte. cu siguranță
are și calitatea — lingura perfect și constant valabilă in Γ
R. S. S. — aceia de a face parte din ..neamul ale>
Este purul adevăr.
Marea majoritate a ..politruc -dor in special a celor de
la marile unități sau din punctele strategice mai importau
te sunt jidovi, ei fund in unele cazuri camuflați in diferite
calități și grade.
Numărul lor este mare, impresionant de mar*
In armata Rusiei Sovietice sunt astăzi 34.000 de ..Poli-
truc-i".
Ne -vom mărgini pentru documentare să enumerăm
numai pe câțiva mai importanți indicând și calitatea în care
funcționează in bizara dar talmudica lor calitate, aceia de
a asigura înaintarea ..armatei roșii" pentru revoluționarea
întregei lumi cu prețul asasinatului mișelesc și al șantaju­
lui moral față de oropsiții soăriei și anume:
Abramson Iosif Oaimovici. technic.
Adamowski. Jakow Lwowici. Comisar politic.
Agaronik. lacov Jefimovici. Comisar de batalion
Aisin. Emil Lvovici. id. Colonel, conusor dirizif.
Aisman. Isaaj Moisejewici. medic nvlitar.
Akselrod. Grigorij Moisejewici. Comisar de brigada
Ajpervici. Isak loselevici. subcomandor
Altbregin. David Bafadovici. Comisar politic șef
Altschul. Juri Grigorievici. Id. Colonei, comisar dunru
Ambus. Moissei. Propagandist.
Aschbel. Iakov Isaievici. Medic militar.
Awidon. Daniil Borisovici. Medic militar^
Bacherm Salman Wuifovici. medic militar.
Balasnv. Lipa Eljevici. subcomandor.
Balejew. Mandi Solomonovici.
Bankweizer. Ahil Lwowici. conusor de bngoda.
Barenbom. Jakov Abramoyici. câp an.
Basevici. Grigori Mendelovici. subcomandor.
Beilis. Comisar politic de ; , batalion.
Belajevski. Aiser Nachimovici. comisar
. J 215
 Belkin Wulf Davidoviei, Comisar politic șef.
Belenkes, Marcel Besianovschi, technic.
Belozerkovschi. Anschul Lazerevici, subcomandor.
Beresinski, Lev Sainuilovici, general maior.
Bergman, Pavel lacovlevici, sublocotenent.
Berkovici, Schneier Davidoviei, militar, inginer.
Berlin, Semion Abramovici, Comisar politic șef.
Bersșadski, Mihail Moiseviei, sublocotenent.
Bczis, Isac Moisevici, Comisar politic șef.
Binun, Mihail Efimovici, Comisar politic.
Bslrizki, Solomon Samuelevici, militar, technic.
Bliahman, Boris Borisovici, sergent. x
Bloch, lefim Davidoviei, intendant.
Blewais, Morduc Sulimovici, intendant.
Blutenkranz, Natan Davidoviei, comisar politic.
Bord, Israil Moisejevici, subcomandor.
Bornstein, Lev Moisejevicim, Lt. Colonel.
Bortnik, Abram losifovici, subcomandor.
Brenner, Arjan Leib Eilja Haimovici, medic militar.
Breslaya, Samuil Grigorievici, sublocotenent.
Briksmann, Efim Isaievici, medic militar.
Bronstein, Boris Victorovici, comisar politic.
Broud, Jacov Isaacovici, General maior.
Broyer, Isaac Vladimirovici, comisar politic.
Bulstein, Elja Schelmovici, subcomandor.
Burtakov, Avram Benzianovici, comisar politic șef.
(<haft, Abram Mendelovici, comisar de batalion.
h.umi, Nikolai Silvestrovici, locotenent.
Gharmaz, Iosif Abramovici, locotenent.
azkilevici, Mihail Georgievici, comisar politic.
Gheitcz, Kopel Haimovici, comisar politic.
P?e! ez’ semion Savelevici, militar, technic.
Ore/ WeF COmisar politic 9ef al Spitalului Militar din

Chpwri118^’ î?k0v Mo^evici, comisar politic.

Churt iP'd’· B(’ruch Mowsevici, comisar politic.
Ghurtak, P10tr Sainuilovici, căpitan
ΐΛθ™ί,'ίοχ:η(.
Dikenstein iT^a,Saharov,cb subcomisar politic.
' Lev Abramovici, Lt. Colonel.
216
Dorfman, Ableil, comisar, la brigada.
Diapnin, Semion Grigorievici, comisar politic șei
Dubrowski, Naum Rachmailovici, locotenent.
Edelstein, Chanan Mihailovici, coinisar politic sei
Eitingon, Saul Abramovici, comisar de regiment.
Elkun, comisar politic șef.
Elkin, Abraam Seminovici, militar, technic.
Epelboim, Elja A ro novici, comisar politic.
Eppelman, Moise Davidovici, medic militar.
Epstein, David Borisovici, medic militar.
Erber, Constantin Isaacovici, medic militar.
Erlich, Moise Petrovici, medic militar
Farber, Semion Borisovici, comisar politic șef.
Figmann, Issaac Borisovici, militar technic rangul ll.
Finkrut, Grigori Jevelevici, Lt. Colonel.
Fischman, Lazăr lefimovici, General maior.
Flakserman, Boris Jacovlevici, medic militar.
Flikstein, lacov losifovici, sublocotenent.
Fonberstein, Jefim Lvovici, militar, technic.
Fridlin, Israil Abramovici, comisar politic.
Frumkin, A. K. inginer militar.
F urman, Iosif Artelevici, comisar politic.
Galperin, Isai Lwowici, medic militar.
Galperin, Israil Davidovici, medic militar.
Galpert, Mihail Abramovici, L.t Colonel.
Garfunkel, Semion, Colonel.
Geilerleib, Semion Makarovici, Lt. Colonel.
Gentsch, Mihail Davidovici, Comisar politic șef.
Gcrzenson, Shenia Mendelejevici, șubcomandor.
Gilevici, Abram Rafailovici, subtechnician militar.
Gimmelfarb, Leiba Srulevitchi, comisar pot a ·
Ginsburg, Abram Salomonovici, medic militar.
Ginsburg, Sinovi Moisejevici, căpitan.
Gittman S. comisar politic, brigada.
Gleiser, Aleksander, comisar politic-
Goldberg, comisar politic, divizie.
Goldberg, Aron lacovlevici, loco ‘
GoldbeiÎ Boris Aisikovici, șubcomandor.
Goldberg, David Jefimovici, maior.
l'.oldin, Sekit Ofsejevici, locotenent.
217
 Goldman, Grigori Solomonovici, subcomandor.
Goldman, Israel Naumovici, medic militar.
Goldstein, Grigori Adolfovici, subcomandor.
Goldtschnier, Boris Mihailovici, căpitan.
Gomberg, Alexander Denisovici, comisar politic.
Gordon, David losifovici, comisar politic.
Gorfinkel, Grigori Aronovici, Lt. Colonel.
Gorin, Issaak Davidovici, subcomandor.
Gorodinski, Judel Leontevici, general maior.
Gorowis, Sender Davidovici, medic militar.
Goriker, Mihal Lwowivici, general maior.
Gottgilf, Valentin lacovlevici, sublocotenent.
Grenader, Issak Naumovici, comisar politic șef.
Grinberg, Naum Moisievici, medic militar.
Grosman, lacov Lvovici, căpitan.
Gulji, Jemelian Grigorievici, comisar politic.
Gclkevici, Semion Abramovici, sublocotenent.
Guralnic, Matwei Moisievici, comisar politic șef.
Gurewici, Iosif Borisovici, medic militar.
Gurevici, Lipa Aronovici, comisar politic.
Gurevici, Salja Aronovici, militar technic.
Gutnik, Grigori Abramovici, comisar de batalion.
Itin, Mihail Kuselejewiei, comisar șef.
Ilkin, Boris ludovici, omisar batalion.
Izkovici, Abram Iliici, Lt. Colonel.
Janson, Mihail lacovlevici, militar technic.
laroș, Abraam, comisar de regiment.
Jermonoc, Boris Moisievici, subcomandor.
Jonțov,, Lev losifovici, sublocotenent.
Judin, Dimitri Mihailovici, comisar politic.
Judici, Lev Jefremovici, comisar politic șef.
Kagan, Andrei Selkovici, subcomandor.
Kagan, David Grigorievici, militar technic.
agan, Ghirș Aron, Schmaijevici, chirurg.
Kagan, Naum Grigorievici, sublocotenent.
agan, Iosif Israilovici, medic militar.
*Vr(-ici, Sundel Lasarevici, sublocotenent.
^niamin Jakovlevici, comisar pilit ic -
Knnhm i Losifovici, comisar politic șef.
Kaplun, Ivan Petrovici, militar technic.
218
Kaprab, Mihai iakovlevici, comisar politic
Kasakow, Salman Leibovici, comisar i,nuadi
Kaspler, Haim Karnelovici, subcomisar 'politic.
Katkov, Solomon Marcovici, medic militar
Kaznelson, propagandist.
Kaznelson, Faiwut Selmovici, Lt. Colonel
Kerosinski, Ivan Grigorievici, militar technic.
Kilmanson, Alexander Moisievici, căpitan.
Kingburg, comisar politic.
Kiper, Lakov Seftelevici, locotenent.
Kiselgof, Schmera Israilovici, subcomandor.
Klein, Samuel Jefimovici, medic militar.
Kligman, Piotr Abramovici, Lt. Colonel.
Koblenz, Grigori Mihailovici, general maior,
Kogan, Ivan Isacovici, comisar politic.
Kon, Alexander Valentinovici, general maior.
Konikson, Abram Mendelovici, comisar politic șef.
Konstantinov, Girș Avelevici, colonel.
Korman, Semion Lwowici, subcomandor.
Kotijiarov, Jacov Samuilovici, comisar de batalion.
Krasnokuzki, Hoția Mecrovici, căpitan.
Kraus, Salomon Salamovici, comisar politic.
Krepkovici, Mark Isaakovici, locotenent.
Kroschner, D. D. K. militar, technic.
Lassovici, Schlioma Moisievici, It. colonel.
Lechtman, Grigorii Isaakovici, medic militar.
Leibin, L. S. medic militar.
Leites, Moissei Ilici, căpitan.
Lewin, comisar politic, brigadă.
Lewin, Semion Samuilovici, căpitan.
Lewinsohn, comisar politic, aviație.
Lewit, Afim Mihailovici, medic militar-
Lewitan, Maria Israilevna, medic militar
Libgover, Sam; Elja Schomowna, medic mill
Libinson, lakov Weniaminovici, medic mm -
Linkevici, Grigori Jevsejevici, subcomaâ
Litmanovici, Naum Lwowici, comisar P ■
Liwshiz, Saul Moisievici, militar tech ‘
Liwshiz Abraam Grigorievici,
Liakovski, Salman Haimovici, locotenent.
219
 I „1 skin. Wulf Semjonovici, comisar politic șef.
Lukazki, Sus Judovil, comisar șef.
Magit. Alexander Sa.noilovu i, com,sar de regiment.
Ma"id Iakov Abramovici, comisar politic.
Mălină, Meer Josifovici, subcomandor.
Malis, G. medic militar.
Malkin, llja Samoilovici, nuhtar technic.
Manha Konstantin, comisar brigadă.
Mandel, Aron Mordkovici, locotenent colonel.
Margolin, Arkadi Solomonevici, coniisar politic șef.
Marșalov, Grigori Danilovici, subcomisar politic.
Masgelis, Konstantin losifovici. comisar politic.
Margulis, David Lvovici, locotenent.
Maron, Samuil Mihailoxici, ,comisar politic șef.
Masur, Lev lefimovici, comisar politic.
Mechlis, Aisik Srulevici, comandant de armată.
Metrikin, Iakov Abramovici, It. colonel.
Milekoysji. Solomon Gherasimovici, comisar șef.
Minkin, Leonid Isakovici, subcomandor.
Monastirskaia, Sara Moisievna, subehirurgă.
Mones, Moise lakovlevici, căpitan.
Morgulis, Izko Benzionovici, comisar politic.
Mormul. D., comisar politic șef.
Moron, Ilia Jelimovici, inginer militar.
Moron, Samuil Mihailovici, comisar politic șef.
Moros, Grigori Mihailovici,, technic.
Mosch kin, \ asili Mihailovici, comisar politic.
Jossja, Nisson, Issakovici, locotenent.
i achmkes, Iakov Senderovici, comisar politic.
i a anov, Moisei Borisovici, militar technic.
L,z' J loise Borisovici, subcomandor.
^ °r scitein, Semion Grigorievici. militar technic.
n«n°lSc1’iir0’1 Sahar°vici, It. colonel.
OwX’nM1 Moisievici, subcomandor.
Oallsel b Cy^r’ ^a^mon Petrovici, subcomandor.
Parim?1 λ· ,ma ^a*m°vici, militar technic rangul I-
Pasitxchn· lnkv· Is-’aievici’ comisar politic șef.
Pevsnpr ?” ^,a Davidovici comisar politic.
hSS 2? ^iomonevici, technic
mion Galilejevici. medic militar.
220
 Pikilner, Isaak lacovlevici, comitar politic
Pipkin, Mihail Davidovici, technic rnnml II
Podwalni F. D. comisar politic Academiei Militare
Pograbinski. lakow Aronoviei, intendent rnnmtl //
Poliakov, Vladimir Solomonovici, comisar reaimeni
Prussakob. Rafail Aizikovici, comisar de reaiment
Prut, Mark Moisievici, comisar politic.
Putin, Aron. Lwowici, intendant.
Rabinovici, comisar politic, divizie.
Rabinovici, Maks Naumovici, medic militar.
Rabinovici, Markus Jeimovici, medic militar.
Rabinovici, Moise Isaakovici, chirurg.
Rabinovici. Selmann Moisievici, jurist militar (magis­
trat).
Raivinski, Natan Jejimovici, intendant rangul I.
Rosenberg, Isaak Aronovici, comisar politic.
Rosenberg, Solomon Moisievici, inginer militar.
Rosengaft, comisar divizie.
Rosalakov, Veniamin Jefimovici, medic militar.
Rubin, loses Grigorievici, general maior.
Rubinstein, din arma aeriană.
Rubinstein, I. comisar politic șef.
Rubintscbik, comisar politic, aviatic.
Rudman, instructor de propaganda.
Rufov, Grigori Semionovici, militar technic.
Ruznikov, Naum Artenovici, comisar politic.
Rutenberg, Lipa Norduvovici, militar technic rangul I.
Rywkin, comisar politic, marină.
Sabolman, Alemei Grigorievici, It. colonel.
Saidman, Moisei Borisovici, medic militar rangul
Saksonov, Israel .lacovlevici, comisar politic.
Saminski, Solomon Israilovici, sublocotenent.
Sandler, Samuil Abramovici, It. colonel.
Schandler, Grigori Lwowici, suhcomandor
Shapiro, Abraam Grigorievici, nu 1 (ΙΓ·
Scharpun, comisar politic al spit a i0Iini 1
Scheinfain, Alexander Moisievici, capita .
Schenkerman, Isaak Volkovici > conllȘl\.
Schkinder, Fiodor Mihailovici, I · (0
221
 Schklowski, comisar politic aviație.
Schklowski, David Etimovici, medic militar.
Schlenski, Daniil Isnacovici It. colonel.
Schmilovici, Wolf Abramovici, medic militar.
Schrukler, Naum Issaievici, subcomandor.
Schoichet, Isaak Borisovici, comisar de batalion.
Schonkus, Grigorii Abramovici, subcomandor.
Schreiman, Moisei Salaanovici, medic militar.
Schteinberg, Juri, technic.
Sehlem, Grigori Mihailovici. general colonel.
Schulamm, Ilia Issakovici, locotenent.
Schvarzman, Leonid Mihailovici, It. colonel.
Sebelman, Pavel Jcmelianovici, locotenent.
Selbirgleit, Sincha Lvovici, comisar politic șef.
Serebrjanyi, Major, comisar politic șef.
Silberman, comisar politic, aviație.
Slobodnik, Esfir Jefimovici, medic militar.
Slonimski, Solomon Lvovici, medic militar.
Smolianski, Sergei Naumovici, comisar politic.
Smuschkevici, .lacov Vladimirovici, general locotenent.
Sobol, Moisei Jakovlevici, căpitan.
Solkin, Lev Aleksejevici, intendant Il-lea rang.
Spiwak, Abram, comisar politic.
Splender, Mihael Grigorievici, militar technic.
Stolbunov, Michael Moisievici, comisar politic.
Susmanovici, Grigorii Moisievici, general maior.
Sulwid, Vasili Semionovici, comisar politic șef.
Swerdlov, Salman Abramovici, intendant rangul ll.
lalmud, Selman Terosovici, medic militar.
Tschernin, Iakov Israilovici, militar inginer.
Ischernov, Norduc Solomonovici, comisar politic.
I udler, Lev Markovici, căpitan.
Umanski, Iakov Abramovici, militar technic.
tnn Mihail Moisievici, militar technic-
\achsa, Wolf Peisacovici, It. colonel.
einstein, Iakov Borisovici, locotenent.
Wmstein, comisar politic.
Waksman, Iosif Gafsajevici, technicien, intend. rang-
arsavski, I>fim Moisievici, subcomandor-
222
Wdovin, Iakov Abramovici, comisar politic șef
Wein, Moisei Lwowici, medic militar.
Weinstein, Boris Vladimirovici, It. colonel.
Wientraub, Grigorii Borisovici, medic miiitar.
Wichotinski, Moisei Abramovici, comisar de batalion.
Wischmak, Jefiin lacovlevici, comisar de batalion.
Wolfman, Semion Borisovici, căpitan.
Wolikson, Jarahmiel Abramovici, comisar politic șef.
Wolkotrub, Moisei Ivanovici, subcomisar politic.
Wolosevici, J. Comandant de batalion.
Zeinkinski, Iosif Semionovici, comisar politic.
Zeitlin. Vladimir Leibovici, general maior.
Zinberov, Jankel Molotevici, sub comandor.
Zukernik, Vitali Vulfovici, medic militar.
Zybulnik. comisar politic.
Urisman, Munja Borissovici, sublocotenent.

223
INTERNAȚIONALA COMUNISTĂ

: ··
 /ο Λη executant, de vreme ce
vor continua revoluția".
Lenin
Te-a „politica de Stat"

Kominternul, instrument de instigație și

teroare al internaționalismului Iudaic
Q upă stabilirea bazei revoluționare în Rusia% iudeo-co-
mun’smul pălește impetuos mai departe în vederea
atingerii scopului fina) „Revoluția Mondială’’, care să asigure
dominația universală a lui Israel.
Ca instrument al acestei politici revoluționare, creiază
Internaționala Comunistă — Kominterul — care are misiu­
nea să insinueze* să în<digeHsă terorizeze, creind situații fa­
vorabile revoltei care tiebue să atragă după sine stârpirea Ϊ
bolșevică pretutindeni.
„Revoluția armată este forma politică supremă a luptei
proletar bitului”, definește clar A. Neuberg (Heinz Neuman),
un toretician bolșevic al insurecției armate, în 1928 (t)er be-
'oaffnefe Aufstand).
Iar până la această ultimă frază Jrebuesc duse prin
°'ice mijloace acțiuni care să prepare să mobilizeze mustit
$i să provoace fierberea revoluț.onară necesară , comp te
loază Lenin.
Ace^t este Kominternul. . . ■
Instrumentul incendiar al iudeo-bolșevism
227
 I. Scurt istoric al Kominternului
Istoria Internaționalei Comuniste — Komintern — în.
cepe propriu zis în 1919, cu înființarea ei la Moscova.
Fără a intra prea mult în amănunte, trebue să ară-
lăm însă că principial schițată de precursorii comunismu­
lui, după dum am văzut în iprimull capitol, a fost pregă­
tită ideologic încă dinainte de răsboiul mondial.
Un prim îndemn pentru înființarea Internaționalei a
IlI-a îl dă Lenin la Londra în 1903, când produce rup­
tura în partidul social-democrat, creind gruparea bolșe­
vică.
- Consecvent acestor idei, Lenin și grupul său de revolu­
ționari în majoritate jidani, activează în Elveția în ve­
derea acestui scop, definindu-i din ce în ce mai bine li­
nia politică.
Astfel, la 1 Noembrie 1914, în Nr. 1 din „Soc'a'-Demo-
cratul", care apărea în Elveția, Lenin definite cea de a
treia Internațională afirmând:
— „Cea de a treia Internațională are rolul de a orga­
niza forțele proletare pentru asaltul revoluționar împolri-
va guvernelor capitaliste, pentru răsboiul civ.l împotriva
ti burgheziei din toată lumea.
La aceiași dată, Zinoviev-Apfelbaum -— precizează:
- „Trebue să ridicăm steagul răs'boiuluf civil, holul
nostru este să pregătim întreaga mișcare municitoreascc
pentru luptele ce vor veni. Intenaționalar ΠΙ-a va trebui
să adopte acest cuvânt de ordine — răsboiul civil — fără
de care nu va fi demnă de a trăi. Noj vom muri sau vom
învinge sub steagurile răsboiului civil”.
Urmează conferințele radical-inarxiste dela Zinunervald
(191), dela Kienthal (1916) și Stockholm (1917), unde a
fost anunțată oficial formula bolșevică „de a transforma
răsboiul intr’un răsboi civil”, lasându-se și tema ,,rev l^
armată”.
La aceste conferințe, ca reprezentanți ai muncitei il 1
din Rusia, Polonia, Germania, etc., au fost prezenți:
rod; Apfelbaum — Zinoviev; Radomislski; Zederba'Jin
Martov; Lovensohn — Lapinski; Earski; Fursteinberg '
Hanelzky; Sobelsohn — Radek; Bronski; Dombrovsk .
Kalzlerwitsch, etc.
are Io«"i?xfbvâția 6in Rusia, cu ocazia primului congres ce
loc la Moscova între 2-19 Martie 1919, se pun bazele In-
228
ternaționaleia III-a la Moscova, definită în Param- i
lutului U.R.S.S. astfel: . rdragr- 1 aI Sta- .
„Interna|ionala Comunistă este nniroa „ , , ,
niște din diferite tări int^un narti I ^u-
unitar... Internaționala comunistă luntă n,ondial»
dictaturei mondiale a proletariatului, pentru" ’reaHzaîea
unei uniuni mondiale de republici sovietice, .socXe^

Cu ocazia constituirei și a precizării metodelor de luptă

se stabilesc următoarele formule pe care vom vedea apoi a-
plicate la timp:
— „Grevele și revoltele sunt singurele metode hotărî-
toare luptei dintre muncă și capital”. /
„Eumea, trebue adusă in fierbere revoluționară, cu
orice preț și cu orice mijloace”. /
In 1920, între 19.VII. și 7.VIII, are loc tot la Moscova,
al doilea congres al Kominternului, care adoptă statutele și
condițiunile de adeziune ale Partidelor Comuniste ce tre-
biiesc create în toată lumea, stabilind prin articolul 12 al ace­
stor statute, că:
— „Dat fiind situația politică generală se impune comu­
niștilor de a creia paralel cu organizațiile legale și ORGANl
ZATII SECRETE”.
Deci, masca a început să cadă. .
Formulele enunțate nu rămân simple deziderate de con­
gres, ci se aplică pe teren.
Greve, revolte, atentate, vor apărea de acum pretutin­
deni, conduse și organizate de Internaționala Comunista care
urmărește Revoluția Mondială.
Au loc succesiv:
Congresul al III-lea, între 22.VI—12.VIII, 1921;
Congresul al IV-lea, între 5.XI—5.XII 922.
Congresul al V-lea, intre 17.V1-8.VI1.1924, toate orga-
n’zând continuu mișcarea legată și în special cea i θ»
toate continentele, acționând conform programa >>' ‘
fonalei comuniste-care adoptând cuvintele de încredere ale
«.Manifestului comunist’*, declară: . ,
— Comuniștii afirmă deschis că
atinsă decât prin răsturnarea forfota a leg1 ’ unebf£-
tuale. Clasele conducătoare să se cutremuri < <
229
poluții comuniste. Proletarii n au ce pierde, afara de lanțu.
rile cari -au ținut încătușați până acum".
— „Ei au un univers de cucerit .
Congresul al VI-lea, care are loc între 17ΛΊΙ—1.IX.928,
la Moscova, marchează un punct nou și anume acela al or­
ganizării febrile a U. R- S. S. din punct de vedere economic
și industrial, ca bază pentru viitoarea revoluție, după cum
afirmă și „Pravda" ia 9 Septembrie 1928: „Iu programul no­
stru declarăm deschis răsboi pe vată și pe moarte celeilalte
lumi”.

Congresul al Vil leu.

„BAZA REVOLUȚIEI MONDIALE”

In 1935, între 25 Iulie și 20 August are loc la Moscova,

cu lin fast deosebit, al VI 1-lea congres al Kominternului în
cadrul căruia Stalin enunță ,,programul potrivit” pentru su­
punerea și subjugarea intregei lumi prin comunismalătu-
rand totodată acțiunii de instigație și propagandă a Komin­
ternului, în vederea perfectării Revoluției Mondiale, Armata
Roșie”.
Congresul hotărăște def'nitiv și tactica de urmat în vii­
tor, stabilind trei metode distinc'e ce lucru: Instiga',ia, teroa­
rea și anti-fascismul, pe care le vom studia în amănunt mai
jos, cuvântul de ordine fiind: acțiune pe cât posibil legală în
tarile democratice, ilegală prin spionaj și teroare în special,
in țările autoritare.

2. Tactica Kom’nFernuluî
^JjjMigația piezinta la rându-i două faze:
lor- Χλ stația, care constă în utilizarea tuturor mijloace'
membrnr^’ conferințe, a cciații etc., urmărind des­
elor nr1 ♦ Șl dlstru9erea instituțiilor, ideilor și personali^
triva reliJi^11 fln ca.lea comunismului. Se li ptă a tfel W0'
" rel,gle1’ Emiliei, culturii, tradiții, simțului națiuni
230
legilor, căutând a le înlocui cu gândirea liberă, defetism bol
șevism cultural, etc.
Importanță deosebită se dă aplicării acestor formule în
special în politica și armata statelor respective.
2. Propaganda, ca mijloc de reclamă pentru activitatea
comunistă, căutând a înlocui realitățile anti-comuniste cu
iluzia comunistă.
Se face propagandă despre conducători, felul de viață
și realizarea ideologiei comuniste în Uniunea Sovietică.
Propaganda atinge doleanțele tuturor, le trezește spe­
ranțele și le promite că toate aceste lucruri se vor îndeplini
cu prisosință în viitoarea împărăție a Sovietelor.
Totul este promis, indiferent ce se cere. Toți nemulțu­
miți! și desmoșteniții sunt încorporați în frontul roșu.
Libertate în loc de sclavie, belșug în loc de criză, înflo­
rire economică în loc de șomaj, fericirea familiei în loc de
neglijarea ei, cultură în locul barbariei, locuințe luxoase în
locul celor modeste, pacifism în loc de politică războinică,
promite propaganda ,,Raiului Comunist7'.
TEROAREA, ca sistem nu se referă numai la persoane,
ci și asupra instituțiilor. Se recomandă „acțiunea partizană",
jaful, spargerea băncilor, incendiile, grevele, atentatele îm­
potriva mijloacelor de comunicații, sabotajul, dinamitarea
și în special înarmarea partizanilor siguri în vederea lovitu­
rilor de Stat, cari se organizează după „Technica insurec­
ției”, manual care stabilește în amănunte planuri strategice,
tactice, organizare de servicii de informații, etc. și asupra
căruia nu este cazul să insistăm aici.

3. Antifascismul
Constatându-se că activitatea comunistă este A
tă în cele mai multe state, s’a preciza ? °. ,ecteze cu altă
rca opiniei publice respective, căreia sa i ■ j

etichetă otrava comunistă. f trccute mase-

„ Antifascismul este poarta l)rin ^-jp^lrn Pieck,
fe poporului spre lupta bolșevica . a
în darea sa de seamă la acest congres. permite adap-
Insinuarea merge atât de departe meat
Fig. 38. — Fruntași anti-fasciști (după „W cltbolachevismus".
tarea ideilor comuniste la politica națională, se creiază
numitul „bolșevism național", numai pentru a putea aZ
priză cat mai sigura. 1 avea
„Internaționala proletară trebue să se aclimatizeze în
orice țara și sa prindă rădăcini adânci. Formele naționale a
clasei luptătoare proletare și a mișcărilor muncitorești a
fiecărei țări, nu contrazic internaționalismul proletar, din
conți a, tocmai sub acest aspect se pot apăra interesele prole­
tariatului intei național , afirmă Dimitrov, secretarul gene­
ral al acestui congres.
Ipocrizia acestei tactice, dublul joc întrebuințat este de­
altfel clar definiți de acelaș Dimitrov care afirmă:
„Tovarăși, vă reamintesc de căderea Troiei care s'a a-
părat de cotropitori prin zidurile de nepătruns ale cetății.
Hoardele cari au avut de suferit pierderi mari nu au putut
învinge ^e apărătorii cetății, până nu au reușit să pătrundă
grație „calului Troian”, însăși în inima cetății”,
Aplicată în timpurile moderne, tactica calului troian se
manifestă prin: societăți culturale, pacifism, frontul popu­
lar, frontul democratic, ligi pentru apărări diverse, etc., for­
mațiuni cari arborând vizibil formule „spirituale” agită și
insinuiază în vederea creerii unei stări de spirit bolșevizantă.

4. Organizarea Komin+ernuluî
Conducerea.
Kominternul ?j sesiunile sale au fost constituite pe baza
„centralismul democratic” (§ 5).
„Organul Suprem al I. C” este congresul Mondial § 8
care reprezintă toate partidele comuniste legale «legal
și organizațiile auxiliare. » - comisiu-
Congresul alege comitetul executiv al I. C. ș> Corni
nea Internațională de Control. presidential care
Comitelui Executiv alege Conrfml^eștden^
conduce toate treburile tn in c ," , . a jns(ilui birouri
„le comitetului. ^“Xe“7ecrelarlatul politie oare este
permanente (s și «* »
organul său executiv. organul conducător al
C. E. (Comitelui Executa) ’’ ®·η L c. și exercită
I. C.” și dă ordine tuturor sect c j c (Co­
con trolul asupra activității sale .
233
 niis:a Internaționala de Control) supraveghiază atât exe.
cutarea hotărârilor și ordinelor I. C. de către secțiunile
legale și ilegale ale I. C., cât și pe membrii secțiunii (§
28). Comitetele centrale ale tuturor partidelor și organi-
zațiilor înglobate în I. C. sunt obligate a prezenta C. E.
I. C. procesele verbale de ședințe și rapoarte de activitate
(§ 29). Aceasta este obligator și pentru organizațiile în­
globate ca „simpatizante” (§ 29). Secțiun'le I. C. sunt o-
bligate a contribui cu cotizații fixe, stabil te de Comitetul
Executiv al I. C. (§ 85).
Comanda supremă a Kominternului o are Consiliul Pre-
șidențial care conduce și supraveghiază I. C. și secțiunile
r i cir ajutorul Secretariatului și a C. I. C.

Scțiunile Internaționalei Comuniste.

I. C. se compune din secțiuni legate și ilegale; acestea
sunt organizațiile comuniste din diferite țări atașate I. C.,
cari sunt fie partide oficial admise, fie interzise legal, acti­
vând în afară de lege. In fruntea partidelor comuniste din
diferitele țări stă un „Politbirou”. In § 25 al statutului I. C.
se spune: Partidele comuniste trebue să fie pregătite pentru
cazul de a-și continua activitatea și ilegal. Com. Ex. este obli­
gat să sprijine partidele la pregătirile pentru activitatea ile­
gala’
I. C. se străduește să mențină în celelalte țări partide co­
muniste ilegale. Pentru țările cu regim autoritar, în cari nu
se poate practica opera de subminare, există „secțiuni” la
Moscova.

a) AUXILIARELE KOMINTERNULUI
I. C. întreține, în afară de secțiunile sale (partidele co­
muniste) și unele organizațiuni auxiliare. Cele mai impor-
(hniî organizații de acest gen, puse în slujba revoluției mon-
s .a O/ mării așa numitelor „fronturi populare” sau
iron tun unitare’, sunt:
1. Internaționala Tineretului Comunist — K. / M·
2. 1 rof intern.
3. 'nternaționaia Luptătorilor de Front Boșii.
4.
5. n emoționala Sportivă Roșie.
6. Ιη^Τ ΐα1η I hrănească Roșie.
Internaționala Feminină Roșie.
234
 7. Internaționala Copiilor Roșii.
8. Internaționala Roșie a învățătorilor.
9. Ajutorul Internațional Roșu (MOPR).
10. Ajutorul Muncitoresc Intern (Meșrabpom).
11. Mișcarea Pacifistă anti-răsboinică.
12. Liga Internațională contra Imperialismului.
13. Liga Internațională contra Răsboiului și Fascismului.
14. Mișcarea anti-răsboinică a învățătorilor.
15. Liga Internațională Feminină contra Răsboiului
Fascismului.
16. Comitetul de ajutorarea victimelor fascismului ger­
man.
17. Liber-cugetătorii Proletari Internaționali (Interna­
ționala Ateistă).
18. Societatea Prietenilor Uniunii Sovetice.
19. Liga Internațională a Scriitorilor și Artiștilor Revo­
luționar’.
20. Liga pentru Cultura Muncitorilor; Mișcarea Tea­
trală do stânga.
21. Societatea pentru Promovarea Legăturilor Culturale
cu U. R. S. S.
Liga Progresului; Liga Mondială pentru Reforma so­
cială.
23. Liga contra Asupririi Coloniale.
24. Uniunea Internațională a Marinarilor.
25. Comitetul pentru Cercetarea Muncii.
26. Mișcarea Națională a Șomerilor.
27. Mișcarea Studențească Revoluționară.
28. Asociații de Cooperative de luptă cu caracter țără­
nesc.
29. Mișcările Naționale ale Minoritarilor și oițele.
P. C. al U. S. (IP are o reprezentanță permanenta i
b) STRUCTURA COMUNĂ A KOMINTERNULUI,
PARTIDUL BOLȘEVIC și U. R. &·

Kominternul, Partidul Comunist y.' ^j independente,

Sovietic ce se prezintă în exteriorca orm^nducătorii bohe-
'imt însă in realitate legate msperabt 1.
235
 viei au accentuat cit aceste 3 organizații activează toate în
slujba revoluției mondiale.
Acestea alcătuesc pilonii bolșevismului mondial. Con-
stituția U.R.S.S. accentuiază că „P. C. al U. S. (B) este
conducătorul tuturor organizațiilor de lucrători” (art
126); Stalin însuși caracterizează partidul ca „forța con­
ducătoare în Stat", iar „cadrele partidului” ca „efectivul
de comandanți a organelor conducătoare ale Statului1’.
In introducerea la Statutul P. C. al U. S, (B), se subli­
niază că: „P. C. al U. S. (B) este o secțiune a Interna­
ționalei Comuniste”. Structura identică a acestor 3 organe
ale revoluției mondiale se dovedește și în programul P. C.
al U. S. (B), deoarece: va sprijini organizarea și activita­
tea Internaționalei a III-ea cu toate direcțiile și în cea
mai mare putere”. I. C. și-a fixat ca scop un , partid mon-
dial”, o „dicla’ură mondială” și o „Uniune ♦«ondială a re­
publicilor sovietice”.

Relațiile dintre organele supreme ale Statului, P. C. al

U. S. (B) și I. C. sunt o dovadă în plus despre indistructibila
cuplare a celor 3 organizații ale bolșevismului mondial. Iată
spre exemplu situația Ia l.V. 1941:
SFALIN: Secretar general al comitetului central al P.C.
al U. S. (B) și conducătorul lui responsabil în cadrul I. C.,
U^kfB) (^b?bdinte) *n Politbirou și Argbirou1 al P. C. al

Membru (președinte’ al Sovietului Suprem al Războiu­

lui al U.R.S.S.
Membru în Cons. Preș, al comitetului executiv al I. C·
embru în Cons. Preș, al Sovietului Suprem al U. R·
0.
S 8 ^b^dinte al Cons. Comisarilor Poporului din U. R-

C GALININ, membru în Politbiroul Coin. Central al P·

II n q - P^ședintele Cons. Preș, al Sovietului Suprem d>n
f . r\. 0.
al PMCOXV’ membru în Politbiroul Comitetului central

Locțiitorul președintelui Cons. Com. Poporului din «·

8. s Comisar al Poporului pentru Afacerile Externe al U. B·

236
 (Soția sa, jidanca Șemciucitla (Karp), p0|ina Semi„.
nova, deține un post important în industria alimentară)
KAGAN0V1CI, jidan, membru în Politbiroul si Orchi-
ro'Lul Cons. Ex. al P. C. al U. S. (B);
Vice-președinte al Cons. Com. Poporului din U.BSS
Comisarul Poporului pentrif Comunicații.
Membru în Consiliul Economic al U. R. S. S.
(Unul din frații săi, Mihai, membru în Comitetul Cen-
taral al P. C. al U. S. (B’. altul luli, vice-comisar al Poporu­
lui pentru comerțul exterior, sora sa, Maria, președinta cor­
porației lucrătorilor din industria textilă).
M ICO JAN, armean, membru în Politbiroul Com. Cen­
trai al P. C. al U. S. (B).
Comisar al Poporului pentru Comerțul Exterior.
Vice-Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului din
U. R. S. S.
SEMILIACICA (evreică), membră în Comitelui Central
al P. C. al U. S. (B).
Vice președintă a Cons. Comisarilor Poporului din U. R.
S. S.
Președinta comisiei pentru controlul sovietelor.
LOSOVSKI', jidan, membru în Comitetul Central al P. C.
al U. S. (B).
Vice-comisar al Poporului pentru externe.
Membru în Com. Executiv al I. C.
Conducător și co-întemeetor al Internationa ei
tiste Roșii.
VOROȘILOV, rus, membru în Ρθ“™·djn y.
Vice președinte al Cons. Comisari
Președintele comitetului pentru apărarea țării dm Con
sililujl Comisarilor Poporului. , ι,,ι
MECHLILSî jidan, comisar al poporului pentru controlul

Statului.
237
 Vice președinte al Consiliului Comisarilor Poporului (Tn
U. R. S. S.
Membru în Comitetul Central al P. C. al U. S. (B).
Membru în Orgbiroul P. C. al U. S. (B).
JDANOV, rus. membru în Politbiroul P. C. al U. S. (B).
Membru în secretariatul și Orgbiroul P. C. al U. S. (B).
Membru în Cons. Preș al Sovietului Suprem din U. R.
S. S.
Președintele Sovietului Suprem din R. S. F. S. R.
Președintele Comisiunii Permanente pentru Chestiuni
Externe în Consiliul U. R. S. S.
Membru Comisiei Externe a Kominternului.
KUNSINEN, finlandez, membru în Consiliul Preș, al
Com. Ex. din Komintem.
• Membru în Secretariatul Komintern.
Vice președinte al Cons. Preș, al Sovietului Suprem din
U. R. S. S.
Președintele Sovietului Suprem din Carelia.

5. Acțiunea incendiară a Komin+ernului

a) UNGARIA
Qonfonn directivelor Moscovei, jidanul Bela Kuhn pw-
voacă la 21 Pebruarie 1919, o revoltă comunistă la Bu
dapesta.
nuă pwitru moment, turburările comuniste conți
22 Martie amploare la 15 Martie, pentru ca la
se proclame în’ guvernului unguar, Karoly, cedând, s
/ui Bela Kuhn n^ar^a republică sovietică sub președ'nll

bay bÎ'h""1®'01 Poporului, condus de Șandor Gar·

asume Sl“U;‘ din 26 ™nibri, dintre cari 18 jidan, f

238
 '.'"‘w;, - 7~Tr —Γ

Tuturor!
'Aducem ta cunoștința tuturor muncitorilor din întreaga Noi îndreptăm g Laiul nostru către lucratorii ți țarond eehl
lume că partidul socialdemocrat ți partidul comunist din lîngnria «i i români.
■'au unit fntr’un partid socialist și au înfăptuit, în numele mun- torturați jugul apăsătorilor «Miri, cari v'au împins
eitorimei, soldâțimei ți țârân mei unite, ți fură a se ii vărsat o In război împotriva fraților voștri, numai pentru ca
picătură de sânge, — dictatura proletariatului. sa-si poate Întări al puterea ei numai pentru ca ea-d
Puterea de stat va ft exercitată provizoriu de către Sfatul poate umple ei buzunarele.
comisarilor poporului, pinii ta clipa când congresul Sfaturilor Noi îndreptăm glasul nostru către proletarii intrige:; iucn.
-țăranilor, muncitorilor ți aoldaților vor hotărî definitiv constituția către frații lucrători francezi, englezi, italieni țf germani »> !«.· «.etern
republicei sfaturilor. / ca cu toate puterile .4 se scoale împotriva capitaliștilor, cari voi
întregul proletariat maghiar se alft’ur.. dirj — sub steagul sl înăbușe' re zoluția proletarilor unguri priu cătușele înfometării.
dictaturei proletariatului — revoluției social·-moudinlp și va duce
‘ Noi punem revoluția proletarilor unguri »ub scutul socia»·..-
ΐ 'JP'* Împotriva imperialismului la un loc cu republica sovietelor muluî iritcrnațional și declarăm sus ,i 'are ci sunr.m ferm *!<■ <■
.1- fiiturilor) ruse ți cu toți proletarii luțnei, cari nu recunoscut cu
nu «xixtă nlta calx de u tafiirțge forțele imperialismului interna· să apărăm drepturile câștigate prin revoluție, păr, 1 ia Uit.r-.o
'( ‘,oraJ· precum «i de a înfăptui socialismul, decât călea procedeului picătură de «ăng-. In acela, timp, tot atât de dioiși ca e> m bo:â-
revo.uțtonar al sold&țituei, țărăirin· > «i muncitorimci. rărea de-a lupta împotriva or.cărui dușman al republice; u'nc-ire
DouS sunt puterile, uni: au dat naștere revoluției proletare anoastre Sfaturilor, aducem la cunoștința tu'uror exprimarea vo 1 .
de-a încheia numai o astfel de pac»*, care va g iran s
maghiare: toUiș e hotărârea .liv-t.'.tatitar, a proletariatului țără-
e»L ,i a soldaților den uu ium purtn'-jtigul' capitalului; mr a Condițiile de viata ale clasei muncitoare ungare, precum tz> v <t-
ua < itup na ișmul I- iiic-iib-i. rare .î" Vrut și Vo.ș'e sil fure-Un-' borarea frățenscL cu țpate popoarele din lume și ta primul r-.ud
Cariei ost, posibilitățile de viața; prin ciuntirea teritoriului, țu vecinii noștri. ,
Brand ți a materiilor prime. 'La ujtiruatul Ent. atei, care cerule Proletari din toata lumea uniți vâ t
lln ,,tA · VugAiei. ta guîarcle oligarhiei român- , po- frăiasca revoluția socială moadial» 1
-porul mngtaur arA<|.un» p.iii ta! M,( dictaturci ț-ro. -tariatutai. - frtlascâ Internaționala revoluțîonarS a lucratorilor. vo!J.v.>
- «Meritorii burghez.- -'chil ,tav.... - români vor strivească lor și țăranilor !
pnn .orța armelor r-v-luța mun.'.t. reosef. ungară Noi tadrep- In auox*l« ramlssrltor pnporalnl
tXa. glssul noitru cilre-solduțU Cef,u doVaci și roiului:. at r«»ablle«l ui«· · ttfatarUur

»O,
.
’«·*·*«—. rtrtlciâil.we Sl Îndreptat! arme·»
·"· ,mpotriea apăsători'ar woHil ! »! nu till calai»
lealilor oosîrl solda*! ț, lucratori unguri !
BELA KUN
«.Omlaar al pe»«rulșl la aura.
**ί ___ ...

Fig. 39. — Manifestul lui Aron Cohen - Bela Kuhn - către țăranii români.
 Kohen (Bela Kuhn), cekist, având la activul său 170.000
niorți în Crimeia în timpul războiului civil.
Tibor Szamuely, dezertor.
Boris Griinblal.
S. Ozeriovici
Gurzi Klein.
Otto Klein.

Fig. 40. — Aron Cohen — Bela

(Kuhn — călău cek-ist.
Weis (Varga)
H. Pogani
Bubienouici, lost portar de hotel.
I eter Agaston.
Einsenstein 'Erdely).
Weichelbaum (Bela Varga).
Bienenstock (Biro Deszo).
nunfi și 7
ΠΗηίχ’ Carcc‘^uce leroarca.
lem dp inf aj.U?î5v la putere, comuniștii au deslănțuit un
J 1 Ș1 ter’>u»e specific manifestărilor iudeo-niarx»
240
Fig. 41.
Garda roșie la Budapesta.
 Comerțul și industria au fost socializate. Bunurile par.
Ocularilor ne-comuniști au tost confiscate. Presa, știința, cub
iura, au fost deasvmenea acaparate. Intelectualii și burghezii
au fost expuși unei terori continui.
Conform moralei bolșevice, tineretului i s a garantai
libertatea sexuala, prostiuția, homosexualitatea și celelalte
perversități.
Femeia urma să devină un bun comun, căsătoria fiind
desființată.
Bursa a fost închisă. Peste 10 000 de funcționari au
ajuns șomeuri. Viața comercială a stagnat.
Pentru a apăra puterea împotriva „burgheziei” a fost
creiat și un ,,Tribunal Revoluționai', compus în întregime
din persoane necal,ficate și care avea puteri discreționare.
Guvernul bolșevic al lui Bela Kuhn emitea ordine dicta­
toriale. Poșta, Telefoanele și Presa erau supuse unui control
sever, ziarele fiind în schimb obligate să publice în serie ar­
ticole de propagandă comunistă și de glorificare a Statului
Major al lui Bela Kuhn.
Biserica a fost calificată drept o „prostie caraghioasăJ’
învățământul religios în școli a fost interzis, iar preoții izgo­
niți și în parte asasinați.
Totodată comuniștii au falsificat bani cu ajutorul mar­
nelor fostei Bănci Aulstro-Ungare rămase la Budapesta.
Evreul Tibor Szammely, șeful „Gărzii Persoanelor Boșii",
a desfășurat în acest timp în întreaga Ungarie o activitate
de intensă teroare, care i-a adus în popor porecla de șei c<1’
lău.
Guvernarea bolșevică a produs o totală sdruncinare a vtefll
TomjEi I" Ungaria· 0 completă anarhie căreia i-au pur cepe
R0MÂNE· C4RI
împlinind O MISIUNE INCREDINT*
°*DE EUROPA CIVILIZATA, OCUPĂ LA 4 AUGUST 1919 W
ĂPESTA ISGONIND BANDA COMUNISTĂ.

el 1Q7U “ oeazie Bela Kuhn a reușit să fugă, luând c

mi ioane de coroane și bijuterii de mare valoare
na a„ p N°cambrie 1919, Curtea Marjială română con*'".
" U,X'™ se ««venea, pe cea mai mare parte din cri»· >'
asupritorii comuniști din Ungaria.
242
 ig. 42. Trupele român.e înfrâng revoluția comunistă la Budapesta și
2 * vin în ajutorul populației (August 1919).
 b) GERMANIA

14 Decembrie 1918, din sânul partidului socialist W

- L ‘ dependent din Germania se desparte o grupare revo­
luționară care ia ne mele de „Liga Spartacus” condusă de
Roza Luxemburg și Karl Libchnecht.
Noua ligă publică în ziarul ,„Rote Fahr.e rn manifest
program care printre altele enunța.
oLupta pentru socialism este cel mai violent răsboi
civil care s’a văzut și revolu'ia proletară trebue să-și pregă­
tească armele necesare pentru acest răsboiu civil; ea trebue
să învețe să se folosească de ele, să lupte și să învingă”.
Conform unui program atât de rădică1, mișcarea revo­
luționară spartakistă trece imediat la acțiuni violente.
In cursul lunei Ianuarie 1919 au loc nevoite armate la
berlin, la Brema, la Hamburg și la Wilhemshaven pentru
reprimarea cărora este nevoe de intervenția amatei.
Totodată la 14 Ianuariel919 Roza Luxemburg și Karl
Libchnecht sunt uciși de patrioți germani.
In Februarie acelaș an se declară republică sovietică la
Brunschvick și au loc mișcări violente în comitetul Baden,
ceeace determină uciderea de către alți patrioți germani a
conducătorului KurtEisner la 14 Februarie 1919, pentru ca
în luna următoare. Martie, să se producă o nouă revoltă la
Berlin, turburări în Ruhr și o grevă generală, în toată Ger­
mania.
Mișcarea revoluționară comunistă culminează prin pro­
clamarea republicii sovietice la Muenchen, la 7 Aprilie 1919
sub condcerea marinarului Rudolf Eglhofer și a jidovilor
■>evine-Nișsen, Levin și Axelrod. Se procedează la confisca­
rea proprietăților, se institue un tribunal revoluționar și se
creiază o armată roșie.
La 1 Maiu forța armată intervine și după o luptă de
• rada de 8 zile reușește să înfrângă rezistența comunistă
« estand și pe principalii conducători.
răniți £e. cifrează la circa 1000 mor ți și numeroși
război NeurinA asasinat de comuniști ministrul

ursulaceluiași an au loc revolte comuniste și la

244
 ziu si Hamburg. , .> bu ώ in Marte 1920 srt re h cerce 0 len.
Inliw asemiinAtonre InRuta unde aproape se fonna.se <> φ
armată roșie. .
In Aprilie 1920 se înregistrează o acțiune teroristă în.
fricoșătoare în regiunea Vogtland, condusă de Max Hoelz ale
cărui bande asasinau, incendiau, dinamitau și jefuiau pe
burghezi’' și instituțiile lor; acțiunea de leprimaie a tost de
durată și a necesitai intervenția trupei.
Acțiunea revoluționară comunistă continuă pe întreg
teritoriul Germaniei și în 1921 <e înregistrează serioase tar­
borări în aproape toate centrele industriale mai cu seamă la
Hamburg și în Ruhr. Intre timp comuniștii reușesc a se in­
troduce în guvernele din Saxa și Turingra speculând în spe­
cial criza economică din ce în ce mai accentuată.
In Octombrie 1923 comuniștii sub conducerea șefilor
teroriști: Heinz Neuman, alias Neuberg; Hans Kippenberger.
alias Alfred Langer și Rurmeister, alias Walter Zeulschel.
încearcă o nouă revoltă armată în Hamburg utilizând o tac­
tică perfecționată pent!o lupte lie stradă.
Această revoltă a fost organizată propriu zis de către
delegații bolșevici, jidovii: Sobebohn alias Karl Radek și
Otto Marquardt și sa declanșat în noap’ca de 22/23 Oc­
tombrie 1923.
S au construit baricade și au fost atacate în primul
rând posturile de poliție. Încercarea a fost zădărnicită cu
pierderi grele pentru comuniști.
Urmează apoi în cadrul acțiunii teroriste care continua,
lurburări de stradă la Viena în Iulie 1925 ca și în Iulie 192"
' cahd este nevoie chiar de intervenția armatei pentru repri­
marea revoltei.
In 1929 în lunile Mai și Septembrie se produc noui> tui-
Ijurari la Berlin, se dau lupte de stradă pe baricade, exM'
Utaza bombe, se incendiază sediile partidului național-socm-
,ls Si ale autorităților, iar asasinatele împotriva naționaliști
lor se țin lanț. '
Constatând însă-inutilitatea acestor încercări de revolt
Ki mb î,U e11<),r‘sle executate dte grupe de teroriști salariat»*
ZTn. "’"“I· cnri '«mâneau Simple fapte izolate
•ci un fel de priză asupra majorității poporului f>
246
man patriot și.disciplinat, încă din 1924 comuniștii alătură
nebunii teroriste un sistem de agitație și propagandă prin
constituirea a numeoase nuclee ramificate în special printre
muncitori. Totodată se utilizează presa, filmul, teatrul, și
mice manifestare culturală precum și ateismul, libera cuge­
tare, arta decadentă, etc. pentru a insinua discret tendințele
comuniste în toate ramurile sociale cu scopul de a distruge
sentimentul de comunitate națională și sufletul german.
Din cadrul acestei acțiuni de agitație nu a fost exc’us
nici resortul politic, intenționându-se astfel de astădată „o
stare revoluționară latentă și permanentă’’.

întocmite 4. tonici
Fig. 44. — Fișele „negre"

Este interesant și edificator '"'"ârU°re^i>« ">;>>.

aci ca și pretutindeni dealfel, cond eito.n
au fost în proporlie copleșitoiue ^ iucâtor.. revo|lliiolulri t.t
Se remarcii astfel primi e nrezcnt:
afară de cci câțiva menționați pan- Landoucr, Hugo
Hugo Haase, Linz, Otto Bauer, letter.
Preuss, Max Loivenberg, Kurt Rosenfeld, Caspar Wolhefa
War Rotschildm, Karl Arnold Rosenbeck Birman, Rett. 0/f’
Hcrzenfeld, Weill. 7/oc/i, Wurm. Erich Musam, Fechenb^
și W. Ac/Zer, toți jidani și în plus membri ai lojilor masonice
din ordinul jidovesc B’nai Briițh.
Rezultatul acțiunii de infiltrație s-e constata cu ocazia
alegerilor din 1930 car; cifieazapâna la (iica 6 mililianc sini-
patizanți comuniști iar în 1932 numărul îndoctrinaților co­
muniști se ridică la un milion.
întrucât, față de pericolul iminent națiunea germană își
făurea pavăza salvatoare și regeneratoare național-socialis-
rnul, comuniștii lansează ca formulă de prim ordin „lupta
împotriva fascismului” și întrucât nici formula infiltrației nu
a dat roade suficiente, cu începere dela 1930 se hotărăște
acțiunea ilegală, intensă pentru „distrugerea pericolului
brun ’ în primul rând.
In cadrul acestei acțiuni ilegale pentru pregătirea revo­
luției roșii se prooedază după o technică conspirativa nouă
și bine pusă Ia punct de către specialiștii Kominternului. Se
constitue servicii de informații, se alcătuesc fișe asupra tu­
turor „dușmanilor’' comunismului.
Se instalează posturi de radio clandestine, se organizea­
ză servicii de contrabandă pentru introducerea materialului
incendiar și armelor și se utilizează paspoarte false — fabri­
cate la Berlin de un birou special al Kominternului.— pentru
circulația agitatorilor.
O a ențiune deosebită se acordă infiltrației celulelor
comuniste in armată și poliție. Sej^rocedează la înarmarea
și instruirea partizanilor, constituindu-se grupe teroriste cari
așteaptă pregătite semnalul insurecțiiei.
In tot acest timp teoarea individuală comunistă funcție-
'lf azj sângeros producând numeroase victime printre mem-
’iii partidului national-socialist și autorități.
'"îre 19*23 și 1933 se înregistrează în rândurile
par u ui 200 morți șii 20.319 grav răniți, ca victime ale țe
oarei ludeo-comuniste iar între 1928 și 1933, 216 funcțio-
tabtou’â'î'^tib1* 1976 graV răniti’ comPlec,ează ““

In cursul anilor 1930, 1931 și 1932, partidul cOMD"'

248
 ... foice în Germania
Fig. 45. — Atelier comunist de paspoa
 frontul roșu” provoacă turbură! și nume orașe greve, Cll m.
tentia de a slăbit pe deoparte pe cat posibil aparatul de stat
și mai ales pentru verificarea și antrenarea sistematică a
partizanilor. . ,
Socotind momentul prielnic la 28 Decembrie 1932,-ia
ordinul delegatului Knemlinului, jidovul Manuilski; condu­
cerea revoluționară lanseaza ,,instiucțîuni uigente tuturor
formațiilor insurecționale, iar semnalul revoltelor îl mar­
chează incendirea Reichstagului ce se produce la 27/28 Fe­
bruarie 1933 după care urma ca între 5 și 8 Martie 2933 sa
se producă: \
Asasinarea „Fuehrerului’’ Adolf Hitler — conducător al
Germaniei Nt'nnal-Socialiste care luase puterea la 30 Ianu­
arie 1933 — \revoltă în Rhenania — regiune demilitarizata;
apoi, războia civil în întreaga Germanie.
Disciplina, dragostea de patrie, și forța spirituală a Ger­
maniei reinâscută prin nafional-socialism, creație ideală a geniu­
lui Iul Adolf Hitler, a sdrobit însă în fașă și pentru totdeauna
acțiunea revoluționară ordonată de Moscova internaționalismu­
lui iudaic. Iar pentru ca opera dn salvare a culturii șl creștină­
tății să fie pecetluită în istorie, trăim timpurile de asfăil.

c) FRANȚA
partidul comunist francez (P. C. F.) a fost înființat în
anul 1920.
La congresul Partidului Socialist Francez, ținut în acel
an la Fours, unele grupări ale partidului au hotărît să se ală­
ture la Koinintern.
P. G. l·. avea la început puțini membri, în 1937 a de­
venit 0 organizație puternică având 300.000 membri.
rganul suprem al P. C. F. este Congresul Național care
••sie complect subordonat Komintemului. Congresul național
a eoe omitetul Central, iar acesta, biroul politic și biroul de
organizare. 1
. Comitetului Central lucrează în 13 comisiuni:
împărțita in 24 regiuni comuniste.
1. Comisia Corporațiilor. Face propagandă între conpo·
• ații, întărește „aripa stângă” din vechea C. G. T. (C°”
federation Generale du Travail) și formează fracțiuni in
250
 toate corporațiile cari să sd afilieze In C r -r „
ration Gănăral du Travail Unitaire). " ' ' ' ^°âc.
2. Corn, Fcmenină.
3. Corn. Cooperativelor.
+. Corn. Chiriașilor.
5. Coin. pentru organizarea internă a partidului
<i. Coin. pentru chestiuni comunale.
7. Coin. păturilor de mijloc.
8. Com. participanților la războiu.
9. Com. țăranilor.
10. Com., lucrătorilor străini din Franța.
11. Corn, pen'ru informații politice
12. Com.
" colonială.
13. Com. pentru agitație și propagandă.
P. C. F. a fost reorganizat după 1924.
In general P. C. F. a urmat două tactici pentru a se aco­
moda la două perioada diferite:
1. Vela înființare până în 1925 s’a urmat „Apelul pentru
revoluția Mondială**.
2. Vela 1925—1940 partidul a fost reorganizat pe bază
de celule, după care între 1930—1935, astfel organizat a ur­
mărit două obiective principale:
1. Promovarea unei atmosfere în favoarea comunismu­
lui.
2. Creiarea Frontului Unitar și consolidarea lui după
principii comuniste-
In vederea acestui scop, s’au creiat organizații auxiliare:
..Prietenii U. R. S. S-"; >,Ununea Liber cugetătorilor’' șt
Uniunea contra Războiului Imperialist”, cu Concursul
scriitorilor Henri Barhusse. Andre Me, Ramam Rolland
• și Andră Malraux; tgrpxări „<iââr,/e și e
o „Facultate crJireligioasâ’' care edita revista „La Lutte .
etc.
In general în 1935 — Partidul comunii ! Francez era lor-
mat din următoarele organizajiuni:
1. Uniunea Tineretului Comunist.
2. C. G. T. U.
3. Liga Femeilor Comuniste. International.
4. Secțiunea Ajutorului Muncito esc Intern, ț
5. JSecțiunea
, Ajutorului
„ Roșu n
6. Prietenii U. R· S. S.
251
 7 Asociațiile Sportive Muncitorești.
8. Uniunea Țăranilor Proletari.
9 Secțiunea Muncitorilor de Poituii Iniei naționali.
10. Uniunea Republicanilor Luplaloii de Pioni (A. R,
A. C.).
11 Uniunea Guturală a Muncitor ilor < u ur matoarele
organizații:
— A. E. A. R. — Asociația Artiștilor șiScriitorilor revo­
luționari.
_ F. T. O. F. — Teatrul Proletar din Franța.
_ A. P. O. — Fotografi amatori, Proletari.
_ R. P. U. O. — Asociația Proletarilor Radiofoniști.
— Amicii Naturei.
— Asociația pentru muzică populară.
12. Asociația Artistelor Proletare.
13. U. F. E. — Uniunea Studențească Proletară.
14. F. E. O. — Esperanlistă Proletară.
15. U. P. M. — Universitatea Populară Marxistă.
16. Secțiunea Internaționalei învățătorilor.
17. Uniunea Cooperativelor de Consuni.
18. „La BelleviUoise” Societate de Consum Comunistă.
19. Comitetul Mondial pentru Lupta contra Războiului
și Fascismului.
20. Comitetul Internațional de Ajutor pentru Viclimile
Fascismului Hitlerist.
21. Comitetul pentru Eliberarea lui Thălmann.
22. Liga Internațională contra antisemitismului.
23. Liga anti-imperialistă.
24. Liga contra imperialismului și oprimării în colonii.
25. Liga anti-fascislă italiană (în Franța).
26. Secțiunea Internaționalei Negrilor Proletari.
27. Comitetul pentru menținerea „Umanității”.
28. M. O. L, Organizație pentru Proletari Imigrați.
29. Centrala „Palronaților“ Polonezi în Franța.
30. Centrala „Patronaților“ Români in Franța.
qo Uniunea Muncitorilor și Țăranilor .Iugoslavi.
32 Comitetul Ungar „1 Septembrie”.
33. Asociația Culturală a Proletarilor Evrei.
" ezer(i , Organizație iudeo-comunistă.
252
 35. Uniunea Proletarilor Ku,i ,j Ucrilinjeni
36. Asociația Lmigranților Basarabeni
37. Asociația Comitetelor de Șomaj
38. Societatea pentru rel-chile culturale intre franța si

|ui 89· As0Cia,ia lnwritalionM a Medicilor contra război,,-

4°. Asociația Internațională a Chimițtitor contra Na,

boiului. n,,z·
41. Asociația Internaționala a Juriștilor,
42. Comitetul de acțiune anti-fascist al Intelectualilor
< 43. Casa Sindicatelor.
44. Uniunea Revoluționară a Invalizilor.
Comuniștii dispuneau în Franța de o presă extraordinar
de răspândita.
Organul central al P. C. F. a fost „L’Humanitέ" înființat
pe vremuri de Jaures al cărui tiraj varia între 200 -300.000
având și o ediție germană pentru Alsacia și Lorena.
Presa comunistă era deasenieni foarte bine reprezentată
și in provincie.
Dintre toate acestea aproape cea mai importantă orga­
nizație comunistă a fost C- G. T. U. Confederation Generale
du Travail Unitaire, care cuprindea toate profesiunile și era o
secțiune a Profinternului.
P. G. F. a desfășurat o propagandă intensă și în rându­
rile învățătorilor. Aceștia au fost grupați în Federation des
Travailleurs de ΓEnseignemenl“, care făcea parte din C. G.
1 - U. și constituia în același timp o secțiune independentă a
internaționalei cu același nume de pe lângă Koinintern.
Numărul învățătorilor înscriși a fost de aproxima iv
70.000 dintre cari maximum 15.000 au fost mem niie
partid. In anii 1934 și 1935 aceștia au avut majoritatea
la congresele Uniunilor învățătorilor, astfel încât au
luate hotărîri pur comuniste.
încă din 1934 partidul comunist francez, după‘ Jirech-
'ele precise ale Kominternului, începe o serioasa
La1^ Februarie 1934 se dau lupte de stradă la Paris, este
253
 incendiat Ministerul Marinei și se decretează o greva genera-
ΙΊ care interesează circa 4 milioane și juma late de muncitori.
In vederea formulei „Frontului Lnic'\a: ·
28 Iulie 1934, Comitetul Centrala! P. C. P. .și Comisiunea
Administrativă a partidelor socialiste alcătuiesc un program
do acțiune unitar, „contra fascismului'1, războiului și decrete­
lor legi, -cu următoarele obiective:
a) mobilizarea întregei populații muncitorești contra
organizațiilor fasciste, pentru dezarmare cerând dizolvarea
lor; .
b) pentru apărarea libertăților democrate, pentru votul
proporțional și pentru dizolvarea Camerei·
c) lupta contra pregătirilor de războia;
d) contra decrețclor legi;
e) contra „ternarei fasciste“ in Germania și Austria; pen­
tru eliberarea lui Tbâlmann și a tuturor unti-fasciștilur“.
Se stabilește totodată că această acțiune va fi dusă cu
ajutorul adunărilor de mase, manifestațiilor de stradă, și a
grevelor.
Se constituie un „Comitet de Acțiune comun care se com­
pune din delegații ambelor partide și are de fixat amănuntele
planului de activitate comună".
In același an la 10 Octombrie in congresul dela Villeur
banne Maurice Thorez, secretarul general al partidului co­
munist francez lanșează după indicațiile Kominlernului for
mula „l·contului Papular ' pentru constituirea căruia se ac-
centuiază acțiunea comunistă prin greve, demonstrații, presă
incendiară, „celule roșii în armată", etc., din care nu vom
cita decât pe cele mai de seamă.
1 - »La 1? Ianuarie 1935 începe efectiv constituirea „Frontu-
ui opular". Alegerile municipale din 5 și 12 Mai același an
>n irma < ifuzarea ideii asigurând comuniștilor majoritate
ai ocazia sărbătorii naționale la 14 Iulie 1935 se organizea-
a m piața Bastiliei o manifestație cu 500.000 de oameni cari
pancarte preamăresc lozincile „Frontului Popular".
mis^r· nea continuă înregislrându-Se în Mai și Aprilie 1J36
an rn xogrteV1Site. Ș1 soluționare în toată Franța. In același
Militarn iFle Se Produc tulburări comuniste în Mm111,1
Militară și Comercială Franceze.
254
 In lunile Ianuarie, Februarie și Martie 1937
grevdo· continuă, se produc totodată numeroase tulburăriin
Algeria și Maroc. in
La 17 Martie, comuniștii manifestează cerând dizolvarea
ligilor de dreapta. Au loc tulburări sângeroase de stradă la
Clichy.
Sub directa conducere a deputafilor comuniști în mare
majoritate in urma alegerilor din 1936, acțiunea revoluția-
nară crește continuu, înregistrându-se serioase și numeroase
turbulrăn, din cari înregistrăm cronologic numai câteva:
Septembrie 1937; Revolte comuniste în Africa de Nord.
11 Sept. 1937: Două explozii în cartierul ,.L’Etoile" din
Paris.
10—11 Oct. 1937: Turburări în Alsacia.
18 Decembrie 1937: Turburări grave la Lion.
5 Februarie 1938: Grevă și turburări la Marsilia.
23 Februarie 1938: Agresiuni comuniste la Versailles.
24 Martie 1938: O nouă acțiune de greve generale, etc.
etc.
Intre 27 și 30 Octomvrie 1938, se organizează pe întreg
teritoriul Franței o acțiune de revolta fi grevă generală. Zeci
de uzine supt ocupate de lucrători, se produc incendii și nu­
meroase acte de sabotaj, au loc ciocniri cu organele de ordine
pretutindeni.
Acțiunea revoluționară comunistă crește vertiginos, pro­
ducând o totală desorganizare a vieții sociale, economice, cul­
turale, defetism, desorganizarea armatei, etc., ceeace determi­
nă în Septembrie 1939. autoritățile, sa dispună < Rotoare a
partidului comunist și a organizațiilor afiliali, procei nc u sc
Și la arestarea deputaților comuniști și a agitatori or.
Kominternul care încă nu a pierdut speranța, continua
până în timpurile de față o acțiune subversivă in special te­
roristă, care atrage după sine o specială atenție din parte.
organelor de ordine. . „ . . ... rnnalir.s_
Este interesant de amintit și aici ca P1^mc p< e|ementc
lori ai acțiunii comuniste în ^ntiai a confirma
de încredere ale Kommternului. <
aceasta, vom cita câteva nume: ^ului a fost fondat
„L’Flumanitâ", ziarul oficial al pailiaui ,
255
.... hunii a 12 evrei, nl căror nume (t,uPil "guerre Sociale1* 3
X».extremist "bdin 16 și IMIOTUț,
B A HM. 26 DecembrieELY
1910) suni
«!>L
OUES LEON PICARD, LOUIS DREYbLS, SOLOMON Η|£|.
NAGH BLUM, ROUFF, CASEWITZ. HERR, SACHS.
Printre conducătorii partidului comunist francez găsim:
. CAYMAN, lost rel ac tor șef la „L'Hu inanity 9i se. j
cretinul grupului parlamentar comunist, membru în comite- j
iul central și consilier municipal al Parisului;
— KALMANOVITCH zis Doctor Goron, redactor |u
J’Huinanite";
— RAPPAPORT, doctrinar al partidului, fost tovarăș al
lui Lenin;
— Profesorul COHEN, colaborator la ,,1'1 lumanile";
— WALLON, administrator la Humanity";
— GALPF.RINE, zis Levasseur, -șef al secțiunilor comu­
niste anli-religioasc „Les Sous-Dieu";
HENRY BARBUSSE (decedat), SOCIA, LEVY, ABRA­
HAM, BENDA, VIOLLIS, BLOCH, WURMSER, foști redac-
lori la „Le Monde", apoi la „Vendredi” săptămânal literar
comunist;
JEAN-RICHARD BLOCH, FRIEDMANN, redactori
la „La Russie n’aujourd’hiiî’, NIZAM, MOSSE redactori la
„Regards”, magazin ilustrat comunist;
Dr. LEVY, deputat comunist, delegat al Partidului
pentru Sud-Estul Franței;
și.... Doamna CACHIN, evreică, soția senatorului comu­
nist, directorul ziarului „l'Humanite".
I enliu încheere, amintim că la conducerea efectivă a
I contului Popular au fost VICTOR BASCII și KAHN.

d) SPANIA

| alăturarea lui Primo de Rivera, înfrânt de francmasone·

■ ce 1,1 ce mai puternică în Spania, atrage după
lutip^r <lre Ulo^c^· Lojile masonice pregătesc terenul 'ei”>
de 71 · V/1 otrma‘ Comploturi, revolte se succed măcinând ■<
mat<i datului. Această situație culminează la HAprd"'
256
CHINE

I1U-NM! ........................ -
 Pelite
iBibliotheque
Lenine

M. KAUNINE

KARL MARX DE LA RUSSIE DES TSARS

Ft-HSAND GRFNM.U
SA DOCTRINE A LA

RUSSIE
REPONSE DU SOCIALISMS
A
niu'i ••tiniom. ····»
ANDRE GIDE

POUR LA ΡΑΙΧ

DE (.'EXPERIENCE
DE rildGAUTE
BOLCHEVIK
OUILODES MASQI
DE PROVOCATEI

je J"

pubUcaV
 . . . rnarei judeo-bolșevice și ucigașul său.
- Horst Wesel, victima a teroare, judeo
XVI. - Alt. victime .ie ternarei comuniste în Oerm.ni..
XVII. - Di„ materialul exploziv utiliza, de «omuuiati iu Oeemaui, (1»1.-1M3>
XX- Grupul terorist dela Tatar Lunar. 15.IX.1924
 1931 când Regele Allans al XIII este detronai francmasone
na luând puterea prin cabinetul condus de Alcala Zamora
jidan de origine.
Revoluția francmasonică își urmează cursei. începe pri­
goana împotriva bisericii, împotriva slujitorilor altarului,
împotriva naționaliștilor, asasinatele se țin lanț, bilanțul
fiind către sfârșitul anului de 300 morți, 2125 răniți, m-
registrandu-se 3800 greve, sute de biserici, fiind distruse
și profanate.
O slabă încercare de redresare făcută de generalul San­
jurjo la Sevila la 10 August 1932 nu are nici un rezultat.
O Spanie anarhizată este moștenirea pe care o lasă
francmasoneria acțiunii revoluționare comuniste care o
urmează pas cu pas.

Aceasta fiind situația, încă din anul 1931, comuniștii ac­

tivează intens pentru a ,.lua puterea pierdută de monarhie’
după cum declară însăși „Isvestia” No. 17 din Octombrie
1934.
De atunci și până în Octombrie 1934 când isbucnește
revoluția din Astuwi nu a încetat o clipă campania de inci­
tare a maselor în vederea scopului de mai sus.
După informațiile ziarelor „Times” din 12 Octombrie
1934 și „Petit Parisien” din 30 Octombrie 1934. această re­
voluție a fost 'condusă de un grup comunist, stabilit în

încă la 2 Octombrie 1934, cu prilejul remanierei guver­

nului Leroux, organul central al partidului comunist .,Mundo
Obrevo" a publicat un apel îndemnând la răscoală, în care
printre altele se afirmă:
— „Unica eșirc din situația creială o indică partidul co­
munist: formarea guuernului muncitoresc țărănesc, cucerirea
paterei de către muncitorii orașelor și satelor .
„Să nu se uite totodată că această piliere trebae cucerita
prin forța'. Ir
După remanierea cabineului urmeaza o gfe'a
care se a transformă într’o răscoa la orga n «ra a e‘ Ja
TUL UNIC REVOLUȚIONAR MUNCITORESC mfi b
” Octombrie 1934 "> ·**“·
cu această răscoală:
257
17

I
 — „In încăerările sângeroase de mai multe zile proletarii
spanioli au demonstrat că ei au ținut cont și de experiențele
comunei din Paris cum și de recentele lupte ale muncitorilor
europeni în special a celor din λ iena”.
Revolta a isbucnit la 14 Octombrie la Oviedo. centru
industrial al provinciei Asturia și a durat pânc la 15 Octonv
brie.

Fig. 46. Victimă a teroarei roșii în Spania — ochii arși cu fierul roșu.

Bilanțul acestei revoluții comuniste constă din: 4000

morți și circa 8000 rănii; 58 de biserici, 63 de instituții pu­
blice, 26 uzine și circa 800 întreprinderi particulare distruse,
câteva zeci de preoți stropiți cu petrol și arși, însoțit de întreg
tabloul groazei bolșevice:
In același interval de timp se încearcă mișcări revoluți"
nare și în republica Catalană și. la Madrid cari mi reușesc de­
cât in parte.
258
 FRONTUL POPULAR
Eșuarea acestei revoluții este atribuită de către condu-
catoru konuu ernuiu. „lipsei de organizare” după cum â
mă „Buletinul Internaționalei» a III-a No. 107 Σ
LXIÎ.IQM motiv pentru care în congresul al VH-Iea (August
1935 Moscova) se stabilește o nouă tactică revoluționară
care va fi aplicată pentru prima oară în viitor, în Spania.
Noua tactică a fost formulată astfel de către Dimitrov:
„Scopul nostru ultim rămâne complecta desorganizare
și paralizare a aparatului de Stat al guvernelor burgheze și
trecerea la sistemul dictaturii sovietice pe baza „Frontului
Unic ’, Guvernele „Frontului popular vor fi numai un stadiu
intermediar care va ușura și urgenta atingerea acestui scop ".
In urma activității deosebit de intense a partidului co­
munist se constitue „Frontul Popular” care la 15 Februarie
1936 obține puterea.
Este interesant de reținut care a fost rezultatul a 54 de
luni de republică comunistă șî masonică în Spania.
Cifrele arată deci până Ia 15.11.1936;
2 parlamente și
26 crize ministeriale.
1 revoluție cu 4000 morii;
7 mari revolte;
9000 de greve;
1000 de înalți funcționari de carieră destituiți,
114 publicații naționaliste suspendate;
200 biserici arse;
Centrul industrial Qviedo distrus și
700.000 de șomeuri.

Odată constituit „Frontul Popular'' se ordonă de către

Komintern sovietizarea Spaniei, stabilindu-se a / e rua
rie 1936 următorul program de acțiune:
1. Demiterea forțată a președintelui Alcala Zamora;
2. Măsuri represive și vexatorii față de ofițeri;
4. Confiscarea pământurilor naționalizarea băncilor,
minelor și tuturor întreprinderilor,
4, Distrugerea bisericilor și mănăstirii . f
5. Abandonarea Marocului Spaniol și crearea
roc sovietic;
259
 6. Distrugerea burgheziei și suspendarea presei respec­
tive;
7. Teroarea în masă;
8. Creierea milițiilor muncitorești armate pentru a servi
drept cadre armatei roșii;
9. Preluarea puterii revoluționare de către un guvern de
dictatură proletară;
10. Provocarea unui războia împotriva Portugaliei fas­
ciste, în vederea creierii unei „Federații Iberice Sovietice”,
Când acțiunea de slăbire a autorității de Stat și pregăti­
rea forțelor revoluționare vor fi gata „Se va trece la asaltul
direct pentru întronarea dictaturii proletariatului în Spania”
termină Dimitrov în legătură cu acest program de acțiune.
Acțiunea de slăbire a aparatului de Stat.

Guvernul Largo Cabalero ia o serie de măsuri în vede­

rea acestui scop cele mai de seamă fiind:
1. Desființarea Logiunei Străine care nu s’a putut rea­
liza decât în parte prin trimiterea ei în Maroc (rîe unde
dealtfel a revenit victorioasă).
2. îndepărtarea din armată a ofițerilor naționaliști și
chiar asasinarea unora dintre ei.
3. Mutări indicate în armată.
4. Concedierea în masă a aparatului polițienesc supe­
rior.
5. Pedepsirea magistraților cari au instruit procese co­
muniste.
6. Dizolvarea tuturor organizațiilor de dreapta.

Organizarea și pregătirea forțelor revoluționare.

Paralel cu aceasta se creiază pe lângă fiecare întrepm-
dere de Stat sau particulară „gărzi roșii’' organizate în Bata­
lioane de asalt regionale conduse de „proletari” cu vază. Ar­
marea și dotarea acestor unități s’a făcut în excelente condi-
țiuni.
In afară de aceste „gărzi roșii” se institue nuclee comu­
niste in armată cu misiunea de a asasina ofițerii, de a l]ia
con uceiea unităților și de a pune mâna pe cazărmi și ρθ de­
pozitele de munițiuni la momentul oportun.
260
261
 Komintemul la lucru.

In .vederea acțiunii revoluționare Komintemul se anga­

jează față de guvernul Largo Cabalero de: a-i furniza arme
și material de războiu la Madrid și în Catalonia; de a echipa
o armată comunistă internațională; de a furniza cât timp
va fi nevoie de petrol, arme, etc.
Pentru a avea siguranța acțiunii revoluționare Komin
ternul trimite în Spania o serie de specialiști ai ternarei și
războiului civil, cari după cum vom vedea sunt în marea lor
majoritate jidani și anume:

H. NEUMAN
WRONSKI (jidan)
I. ARTODEL (jidan)
BELA KUHN (jidan)
ANTONOV OVSEJENKO
MOISE ROSENBERG
LEO IACOBSON HAIKIV (jidan)
ILYA EHRENBURG (jidan) j
KOLZOV GIUZBURG FRIDLANDER (jidan)
I. MIRAATVILES
STILLE RMA N (jidan)
PRIMAKOV (jidan)
POTZIS
GOREL ROZE S KO B LEVS KI
ARALINK
TUPOLYEV
VLADIMIR BISITZKI (jidan)
SAMUEL FRATKIN (jidan)
ȘAPIRO (jidan)
in afară de un număr de circa 300 „instructori teroriști’ ■
Conducător al armatei internaționale care urma să lupte
pe frontul Spaniol este '„generalul Kleber” în realitate un
jidan unguresc Lazar Fekete (Schwartz).
Totodată pentru asigurarea înarmării necesare Komin
ternului deleagă altă serie de jidani: Adler, Lourie, Fuchs,
Zibrdivki, Merkas și Wal.
262
263
 Războiul civil.
In timp ce se fac aceste pregătiri efermescența continuă,
t eroarea, grevele, insurecțiile se succed.
In noaptea de 13 Iulie 1936 fruntașul nationalist Calm
Soldo este asasinat de o banda comunista condusă de către
un oarecare Moreno.
Asasinatul impresionează puternic opinii apublică spa­
niolă, provocând o reacțiune care se cristalizează prin înăl­
țarea stidardului — salvator de patrie — al generalului
Franco.
La 18 Iulie 1936 trupele generalului Franco din Maroc
debarcă la Cadix înaintând victorios împotriva roșiilor, ocu­
pând la 28 Iulie Burgos, unde se instalează guvernul naționa­
list format din grupările: Carlisti, Falangiști și „Renașterea
Spaniolă” al cărui șef fusese, Calvo Sotelo.
Bandele comuniste continuând a activa în întreaga Spa­
nie, incendiază, distrug, omoară în timp ce guvernul organi­
zează ,,armata internațională” pe care o opune forțelor na­
ționaliste conduse de Franco. Nu vom insista prea mult asu­
pra fazelor revoluției comuniste transformată în războiu ci­
vil, ci vom aminti în ordine cronologică câteva fapte mari de
seamă, astfel:
La 26 Septembrie 1936, cadeții generalului Moscardo,
asediați de roții în Alcazar sunt despresura^ de stindar­
dele victorioase ale „falangei” spaniole.
La 7 Noembrie 1936: trupele lui Franco încep asediul
Madridului, guvernul Largo" Cabalcro refugiindu-se la Va­
lencia.
Malaga este cucerită de naționaliști la 7 Februarie 1937.
La 5 Maiu 1937 se produce o insurecție anaihistâ Ia
Barcelona producându-se o sciziune a forjilor roșii·
La 15 Maiu 1937 Largo Cabalero demisionează bi»
înlocuit de Negrin,
Bilbao este cucerit de naționaliști la 19 Iunie 1937.
La 28 Octombrie 1937, guvernul roșu fuge dcla Vale"
cia la Barcelona.
Urmează încă un an de lupte grele, Moscova trimiț(tn({
continuu tancuri, avioane, mupițiuni și oameni, membri ai
partidelor comuniste din lumea întreagă, fapte asupra cărora
u mai insistam iiind destul de cunoscute.
ln cele din urmă, grație patriotismului poporului sp<-
264
niol și energiei fină seamă a generalului Franco, comunis­
mul este înfrânt definitiv în Martie 1939.
Spania a devenit în acest timp o ruina. Hoardele roții au
ucis numai din POPULAȚIA CIVILĂ 170.000 DE OAMENI CIRCA
IS-000 DE PREOȚI AU AVUT ACEIAȘ SOARTĂ. Furia iudeo-mar■
xistă a distrus aproape TOATE MĂNĂSTIRILE Șl BISERICILE, A
PROFANAT ALTARE, A ARS ICOANE, A PÂNGĂRIT SF. MOAȘTE,
A RĂSCOLIT PANĂ Șl MORMINTELE. INSTITUȚIILE STATULUI.
UZINELE, BĂNCILE AU AVUT ACEIAȘ SOARTĂ. ACTIVITATEA
ECONOMICĂ A FOST COMPLECT PARALIZATĂ.

Fig. 49. - Avioane bolșevice luptă în rândurile revoluționarilor in Spania

Sute de fotografii - din care nu vom reda decât câte™

— au imortalizat pentru istorie acfiunea statei - ·
comunismului în Spania. . H (ip.lsu.
Spania sărăcită și victorios ăl creștină-
XTX'X «f -ââ moderne
general Franco.
265
 e) CHINA

I n iarna anului 1919 Moscova a delegat la 1 eking pe \w.

' kensky, unul din secretarii secțiunii pentru Asia Orien­
tală a Internaționalei a ΠΙ-a, cu misiunea de a răspândi în
în China ideia marxistă și de a recruta aderenți, rezultatul
fiind creiarea partidului comunist chinez, secțiune a Komin-
ternuhii.
D;n acei moment agitația și propaganda comunistă a
fost desiășurată în China sub conducerea Moscovei, <-.'re
a pus la dispoziția Partidului Comunist Chinez importante
fonduri.
In 1921 a avut loc la Shanghai primul congres J Parti­
dului, prezidat de Ghen-Tu-Hsiu. Au participat 11 delegați
și 70 n/embri de partid.
In Sud bolșevismul a venit pentru prima oară în con­
tact eu muncitorii, erei nd asociații inunci'o.cști sub con­
ducerea unor literati chinezi cumpărați de Moscova.

In primăvara anului 1922 a avut loc la Hongkong prima

grevă organizată de partidul Comunist Chinezi 23.000 de
marinari și 20.000 de muncitori chinezi, au declarat greva
reușind să obțină recunoașterea asociației lor.
Alte greve cu același caracter au avut loc în același an la
Shanghai și Hankau.
întrucât în China nu se poate pune chestiunea unui
mare capital marxiștii au utilizat aci lozinci adaptate regimu­
lui militar-imperialist de atunci din China: (Jos cu genera­
lii ’) pe lângă revendicările de ordin pur muncitoresc.
Komuilernul fiind nemulțumit de activitatea Partidului
Comunist Chinez a trimis în China pe Ga-Lin (Blucher) cu
misiunea de a reorganiza activitatea.
Ga-Lin a avut între altele misiunea de a favoriza Pe
toate căile o colaborare între Partidul Comunist Chine* s
Kouminlag, organizația revoluționară națională chineză,
care ajunsese după mulți ani de luptă cea mai mare forță
politică în China.
!n 1924 Sun-Y at-Sen a admis de acord cu colabora toi ϋ
Șăi din subordine, intrarea în Koumintag a comuniștilor, ins:,
individual. Aceasta, în speranța că va reuși să-i câștige pentru
266
cauza naționalistă. Planul a eșuat însă din cauza abilității
politice a Kominternului. 1
Delegații Kominternului, BorodinGriisenberq și Ga-Lin
(Blucher) s'au stabilit la Kanton în calitate de consilieri, re­
organizând Koumintag-ul și înființând lângă Kanton o Aca­
demie Militară după modelul academiilor Armatei Roșii.
Chiang-Kai-Shek, care trăise anterior un an în Uniunea
Sovetică a fost numit conducătorul acestei școli.

, Fig. 50. — Mutilarea unui executat în China.

Odată intrați în Koumintag, comuniștii au activat intens

pentru constituirea unui grup de extremă stângă în cadrul
acesteia, cu intenția de a orienta partidul încetul cu încetul
spre bolșevism.
In acest scop au desfășurat o propaganda rafinată pen­
tru a elimina elementele vechi și perfect devotate lui Sim-} at-
Sen pe cari îi numeau de altfel „reacționari și feuda iști ca-
lificându-i aripa de extrema dreapta a „buigheziei cu en
dințe categoric „anti-muncitorești și anti revoluționare .
In ziua de 34 Mai 1924 au fost reluate relațiile diploma­
tice între, China și Uniunea Sovietică, care avand deci diej
267
tul de a înființa pretutindeni consulate, și-a lărgit coride,
robii raza de acțiune·
Alianța chino-sovieaică a provocat o mare neliniște în
China de Nord, determinând pe conducătorii Kouniinla·'.
ului în frunte cu Sun să declare de repetate ori că prietenia
lor cu Uniunea Sovietică nu are nimic comun cu bolșevismul
aceasta fiind o simplă alianța de interese.
După moartea Iui Sun-Yat-Sen (1925) a izbucnit o lupta
deschisă întare aripa de dreapta și de stânga a Kouminlag-
ului. care s a terminat cu victoria comuniștilor. Membrii ve­
chi au fost excluși, iar orientarea de stânga a partidului a
devenit din cc în ce mai radicală.
La sfârșitul anului 1925 Koumintag-ul ajunsese o miș­
care de masse, captând o bună parte a țărănimii.
La 23 Mai 1926 Comitetul Central Executiv al Kouniin-
tag-ului, a luat hotărirea de a rupe toate legăturile cu guver­
nul din Peking și de a colabora exclusiv cu Uniunea Sovie­
tică-
Comuniștii au desfășurat concomitent o intensă propa­
gandă pentru câștigarea țărănimii, cu lozici revoluționare,
promisiuni și teroare.
Mii de oameni au fost împușca ți la sale, nenumărate
case și temple au fost incendiate.
In fața acestei situații Cbiang-Kai-Shck, sprijinit de
Iruntașii naționaliști din Koumintag, a dat o lovitură de
Stat la Kanton, la 20 Martie 1926. O serie de trupe comu­
niste au fost dezarmate, mai mu Iți chinezi și consilieri so­
vietici au fost arestați și deportați. Comuniștii și au schimbat
atunci tactica, continuând să facă propagandă sub masca
Koumintagului, motiv pentru care au confinat să rămână
încă în partid.
In Iulie 1926 Chiang-Kai-Shek a fost însărcinat de aripa
oreaptă a Koumintag ului de a întreprinde o acțiune armată
împotriva comuniștilor din China de Nord.
Lupta începută în 1926 se extinde și în alte regiuni cre-
ind nn imens teatru de războiu care inmdâ China >n
sânge și groază.
Un capitol mai important reprezintă lupta iinpot'ivl
268
 centrului comunist (lela ShanHhni unde la 24 Octombrie
1926, 22 Februarie 1927 ,i 21 Martie 1927 se produc râs-
coaie armate cari dau mult de lucru armatelor naționa­
liste.
Acțiunea de exterminare a comuniștilor continuii până
in 1936 ciul trupele roșii părăsesc teatrul de operațiuni.

In toi acest timp conform directivelor Moscovei cari ce·

reau sovietizarea Chinei ,,prin orice mijloc” se produc jafuri.

Fig/515— Execuție in China. |

'..t, , » .. .
».- .. -
sălbăticii, omoruri în masă, distrugeri, cari transforma cea
mai mare parte a teritoriului chinez într o ruina.
Pentru a evidenția în parte aceasta vom da numai câte­
va cifre. ,
Astfel între Ianuarie și Mai 1927 au fost împușca), de
bolșevici numai la Hankau:
3.252 contra revoluționari;
1.461 reacționari;
1.274 literați;
269
 865 funcționari;
210 muncitori;
153 membri ai Kouminlagului,
115 naționaliști:
103 diverși.
reprezentând un total de 7.443 morți;
In acelaș timp au fost arestați nemai știindu-se nimic de
soarta lor:
5.670 contra revoluționari;
3.252 reacționari.
Totodată după datele Guvernului din Nanking între
1927 1931, comuniștii an confiscat în China averi în valoa­
re de 306.949.900 dolari; au produs incendii cauzând pagube
de 82 288 dolari; au asasinat 128.075 oameni lăsând printre
altele un număr de 1.615.100 chinezi fără adăpost.
In 193G SC înregistrează ac|iuni reduse aiO unei gene-
ruli în solda Sovietelor:
Ciung Tso Liang, Ciung Ciung Ciang, deasemeni turba-
rări regionale, eontinuându-se starea de haos.

Războiul cu Japonia produce oarecare reviriment: ge­

neralul Ciang-Kai-Sek, devenind exponentul formulei anii
japoneze conduce lupta care se continuă precum se știe și
astăzi.
De această situație politică specială profită Sovietele cari
agitând formula anti-japoneză atrag de partea lor pe adver­
sarii lor de până atunci.
Incâ din 1938, Blucher este trimis din nou in China pentru
a asigura transporturile de arme pentru trupele lui Ciang-K°
Shek; In Martie 1941 președintele partidului comunist cM"·1
I M4O-TSE-TONG INCHEE UN NOU PACT CU SOVIETELE IN VE'
DEHEA CONTINUĂRII ACESTEI ALIMENTĂRI CU ARME, care
precum știm se continuă șl astăxi cu concursul democrat ®
judeo-sovletlzate din Anglia, șl Statelor-Unite, servind ultime e
baloane de oxigen guvernului Iul Ciang-Kai-Shek din Clut­
ching care opune încă rezistentă guvernului chinei din Nank n9
preildat de Wang-Culng-Wel, aliat al japonezilor.

270
 f) KOMINTERNUL IN LUME

Qupfi ce am Irecul în revistă activitatea Kominlernului in

aceste caleva Jan, pentru a putea avea o idee generala '
<le telul cum a tost condusă acțiunea pentru „revoluția mon­
diala în toata lumea vom schița numai în mod cronologic
aceasta.
1918 Ianuarie: Revoluția muncitorească în Finlanda.
August: Răscoala orezului în Japonia.
Noembrie: Revoluția în Austria și Germania.
1919 Martie: Revoluție proletară în Ungaria
Aprilie: Guvern comunist în Bavaria.
Răscoală în Corea.
1920 11 August: Letonia interzice orice activitate comunistă
în țară.
— Grevă și ocuparea uzinelor la Helluin (Franța).
Ianuarie: Revoluție național-burgheză în Turcia.
Martie: Atentate în Bulgaria.
Dulie: Răscoală comunistă în Bulgaria.
Septembrie: Ocuparea de către lucrători a uzinelor din
Italia. /
1921 Martie: Răscoala avangărzii proletare în Germania.
Aug.-Oct.: Greva generală în Franța (Roubaix, Tour-
coing, Helluin).
1922 Agitații provocate de partidul țărănesc in Bulgaria.
1923: Septembrie: Răscoală în Bulgaria.
Sept.-Oct.: Criză revoluționară în Germania.
1924 1 Bec.: Răscoală în Estonia. .
Interzicerea partidului comunist în Albania după căde­
rea guvernului comunist al lui von Noii.
1925 Aprilie: Atentat terorist la catedrala din Sofia.
Aprilie: Răscoala rifanilor din Maroc.
Iulie: Turburări la Viena.
Iulie: Revoluție în China.
August: Răscoală în Siria.
271
1926 Mai: Grevă generala in Anglia.
Căderea guvernului comunist în Lituania și interzice,
rea activității comuniste în țară.
Lecembrie: In India de Est Olandeză (lava) a fost evi­
tată la timp o răscoală comunistă.
Martie: Răsturnarea guvernului comunist la Canton.
Octombrie: Revoltă comunistă la Shangnai.
1927 Ianuarie: Creșterea revoluției în China.
— Mișcarea revoluționară comunistă la Sumatra.
Demonstrații pentru Sacco și Vanzetti în întreaga
lume.
Februarie: Tulburări comuniste la Shanghai.
Martie: Revoltă comunistă la Shanghai.
Mai: Afacerea „Arcos” în Anglia.
Mișcarea comunistă a negrilor în Slatele-Unile.
Arestarea agenților comuniști din Țările Baltice.
Mai-August: Agitații comuniste în Franța.
Iulie: Răscoala muncitorească la Viena.
Agitații comuniste la Haikong (Indochina Fran­
ceză) .
1928 Aprilie: Răsvrătiri în Nicaragua.
Agitații comuniste în Japonia, atentat contra Mica-
douUui,
— Mișcări în Sudan.
Răscoală în Persia.
— Mișcări în Madras și Calcula.
— Răscoală în Creta.
- Dizolvarea organizațiilor comuniste din Spania,
Portugalia, Ungaria, Bolivia, Letonia. Italia, Finlanda,
Estonia, Lituania și Japonia.
August: Manii esta ții și dezordini comuniste la Paris.
Excese comuniste în China.
fermentație comunistă în Macedonia.
Bombe comuniste în Argentina.
Revoluție în Afganistan.
1929 februarie, Martie, Aprilie: Tulburări în Mexic, >î1s'
coală înarmată.
272
 — Martie: Neliniște în Spania.
Martie-Aprilie: Neliniște în China.
Mai: Baricade le Berlin.
August: Congresul mondial „comunist" contra imne-
rialismului. 1
August: Răscoala în Columbia.
August: Ciocniri în Austria.
Septembrie: Explozii de bombe în Germania.
Septembrie: Turburări în Palestina.
Septembrie: Turburări în Afganistan și China.
Octombrie: Intrarea în Mandcinria a bolșevicilor din
Rusia.
Octombrie: Tulburări în Austria.
Octombrie: Războiri civil în China.
Decembrie: Bombe în Buenos-Aires.
30 Mișcaea naționalistă „lapua” în Finlanda.
1930 Ianuarie: Tulburări în Spania.
Ianuarie: Grevă în Weslfalia.
9—10 Febr.: In Aninam comuniștii atacă fortul Yen-
Bay: la 1 Alai la Tonchin are loc atentatul asupra re­
zidentului din Thai Bint, manifestații sângeroase, asa­
sinate.
— Mexico rupe relațiile diplomatice cu Sovietele.
Februarie: Incidente comuniste în Germania.
Martie: Congresul „mondial comunist al „șomeu-
rilor”.
Aprilie: t ulburări în India, trupele indigene refuză să
tragă cu arma.
Mai: Tulburări în Spania.
Mai: Răscoală comunistă în China.
Iunie-Iulie: Combaterea mișcării comuniste dm
landa.
Iulie: Grevă în Nordul franței.
Iulie: Răsboiul civil comunist dm China.
August: Revoluție în Peru.
Septembrie: Revoluție în Afganis an.
Septembrie: Tulburări în Havana.
Octombrie: Războia civil in Brazilia.
273
18
 Noembr.: Finlanda votează o legislație anti-comunistă
Noembrie: Descoperirea Centralei Comuniste djn
Paris.
Noembrie: Tulburări în Peru.
Decembrie: Arestări de comuniști în Italia.
Decembrie: Tulburări în Spania. Complot revoluționar
în Portugalia.
1931: Ianuarie: Lovitura de stat în Guatemala și Panama.
__ Combaterea bandelor comuniste in China.
— Descoperiri oficiale asupra comuniștilor în Statele
Unite.
— Tulburări în Turcia.
Martie: Tulburări în Spania.
— Tulburări în Indii.
Aprilie: Răscoala și războiul civil în Madeira.
— Mișcarea comunistă în Paraguay.
Tulburări comuniste în Jugoslavia.
Main: Izbucnește revoluția în Spania.
— Tulburări în China.
lunie-Iulie: Lupte contra bandelor, comuniste din
China.
Iulie: Turburări în Andaluzia.
— Revoltă în San Paolo.
— Revoluție în Clima.
August: Combaterea comunismului în Argentina, în­
chiderea reprezentanței comerciale comuniste pentru
America de Sud, arestări.
I ulburari în Brazilia.
— Răscoală în Cuba.
— Revoluție în Equador.
Septembrie: Tulburări în flota engleză.
Octombrie: Greva marinarilor de pe vadele germ m?
din Leningrad.
4 Octombrie: Revoluție comunistă în Spania iAstmial-
Decembrie: Iarăși tulburări în China.
1932 8 Ianuarie: Atentat împotriba Micadoului.
Ianuarie: Anarhie în Spania.
Manifestații și ciocniri cu poliția la Londra.
274
— Răscoală comunistă in Salvador.
Februarie: Insurecție comunistă în Nordul Uru«uav-
ului. b ·
Martie: Anarhie în Mandciuria.
6 Mai: Asasinarea lui Doumer.
Mai: Tulburări sângeroase în Bombay.
Iunie: Războiu civil în Chili.
14 Iulie: Comuniștii provoacă ruptura îrtre Argentina
și Uruguay.

Fig. 52. — Baricade comuniste la Uzinele „Fiat".

Iunie-Julie: Revoluție în Sion.

Iulie: Tulburări în Bulgaria.
— Răscoală în Brazilia.
August: Răscoală în Spania.
— Tulburări comuniste în Chili.
Aug., Oct: Războiu civil în Brazilia.
Octombrie: Revoluție în Bolhia. .. ..
— Desființarea unei centrale comuniste din Bei Ini.
— Tulburări în Belfast.
275
 _ Marșul flămânzilor în Londra.
— Răscoala din Nicaragua.
Noembrie: Tulburări comuniste în Geneva.
Decembrie: Dizolvarea centralelor comuniste din Ber­
lin, Miinchen, Bremen.
— Demonstrații comuniste în Londra și Glascow.
1933 Ianuarie: Tulburări comuniste în Barcelona și Sevilia.
— Grevă și agitații sângeroase în Franța.
— Răscoală în flota olandeză (lava).
— Tulburări comuniste la București.
— Complot comunist în Chili.
— Incendiul Reichstagului german.
Aprilie: Tulburări comuniste în Bulgaria.
Iunie: Marșul șomeurilor în Franța.
August: Răscoală în flota suedeză.
— Tulburări în Pensilvania.
— Tulburări în Cuba
— Tulburări în Irlanda.
— Dizolvarea centralei comuniste din Polonia.
Septembrie: Revoluție în Cuba.
— Complot în Brazilia.
Octombrie: Tulburări comuniste la Sofia.
— Răscoală in Siam.
Oct.-Noemb.: Tulburări în Palestina.
— Războiu civil în China.
Noembrie: Tulburări la Lemberg.
— Răscoală armată în China.
— Descoperirea unei mari organizații comuniste ile­
gale în Japonia.
Decembrie: Descoperirea unei centrale comuniste >n
Varșovia, Paris. Finlanda.
— Răscoală în Spania.
— Tulburări în Cuba.
Războiu civil în China.
1934 Ianuarie: 'Tulburări în Argentina.
- Propagandă comunistă în Japonia și Portugalia·
— Manifestații de stradă la Paris. ...
rebruane: Lupte de stradă la Paris, incendierea *
276
Fig. S3. — ..Sovietul" dela Uzinele Fiat.
 nisterului Marirei.
— Răscoală in Austria.
— Răscoală în Cuba.
— Răscoală în Argentina.
Martie: Tulburări in Spania,
— Descoperirea unei centrale de spionaj în Cehoslo­
vacia.
Aprilie: Propagandă comunistă în flota U. S. A.
— Răscoală în Bolivia.
— Dizolvarea Internaționalei a 4-a (Troțchi) in
Franța.
— Disolvarea centralei comuniste din Turcia.
— Grevă generală în Spania.
Mai: Propagandă comunistă în Suedia și Austria.
— Combaterea comunismului în Letonia.
iunie: Complot la Madrid.
— Propagandă în armata engleză.
— Tulburări în Cuba.
— Propagandă comunistă în Finlanda.
liulie: Răscoală în Amsterdam.
— Grevă generală in San-Francisco.
— Front unitar socialist în Franța.
— Războiu civil în Austria.
August: Combaterea bandețor comuniste io China.
— Disolvarea partidului comunist în Indii.
— Disolvarea centralelor comuniste din Estonia
Mandciuria.
— Propagandă comunistă în U. S. A. și Grecia.
Septembrie: Grevă în masă a lucrătorilor de textile >?·
răscoala sângeroasă In U. S. A.
— Greva de comunicații in Tokio.
— Descoperirea acțiunei comuniste de di soluție în >,r
mata suedeză.
Numeroase incendii de vapoare prin acte de sabotaj·
Octombrie: Răscoală in Spania, distrugeri teribile·
Descoperirea unui complot comunist în marina a
mericană.
Mari acțiuni ale trupelor roșii chineze. .
Front unitar comunist Social-democrat în ',l(( '
278
1935 August: Turburări comuniste la Brest si Touloîi
.3 Octombrie: La Bacelona .·. 6^ 7 anâ <|.
comuniști, falșiiicalori de pașapoarte.
H.) Arestarea șefilor comuniști la Athena.
iH Octombrie: S a descoperit la Budapesta .. imprime
ne
— comunistă clandestină.
19 Octombrie: Se începe urmărirea comuniștilor în
Grecia.
20 Octombrie: Agenția Sovietică Oficială publică un
apel al Internaționalei Sindicalelor Roșii contra Italiei.
28 Octombrie: La Londra, la Hyde Park a avut loc o
demonstrație iudeo-comunistă pentru boicotarea Ger­
maniei național-socialiste.
Noembrie: Revoltă armată la Pernambuco.
12 Decembrie: In Franța la Caen, comuniștii ataca pe
membrii „Crucii de Foc”.
14 Decembrie: Manifestații comuniste la Praha.
15 Decembrie: Revolta arabilor comuniști contra au­
torităților engleze mandatare.
16 Decembrie: In Japonia la Hokido, au fost arestați
184 comuniști.
— La Tokio 19 avocați comuniști au fost condamnați.
18 Decembrie: La Belgrad sunt arestați 30 comuniști
cari pregăteau un „Front Roșu Unic ’, cu scopul de a
provoca mai târziu o lovitură de Stat în Jugoslavia.
19 Decembrie: In Lituania au fost arestați 24 comu­
niști evrei. La sinagogă au fost găsite tratate comuni­
ste subversive.
23 Decembrie: In Coreea au fost prinși 100 comuniști
agitatori cari încercau să reformeze partidul comunist
care a fost interzis.
27 Decembrie: La Rio de Janeiro s’au descoperit ate­
liere și depozite de bombe și explozibile destina e
provoace atentate la cazărmile din toată țara.
28 Decembrie: S’a descoperit la Uruguay o vmU con­
spirație comunistă, cu ramificații în toate țările
ricei de Sud, finanțată și dirijată de Moscova^
29 Decembrie: In Alsacia a fost aresta
Frederic Martin, fugit din Germania, caic se deda
279
 spionaj și propagandă în armata franceză, în favoarea
Sovietelor.
29 Decembrie: La Rio de Janeiio se deschide ur mare
proces a 123 comuniști acuzați de revoltă.
1936 2 Ianuarie: Poliția din Belgrad interceptează instruc­
țiuni secrete ale Kominternului adresate Partidului co­
munist din Jugoslavia, cari ordonau: a) dizolvarea par­
lamentului prin mijloace teroriste; b) luptă intensă
contra guvernului, și c) impunerea restabilirii relațiilor
diplomatice între U. R. S. S. și Jugoslavia.
Ianuarie: Revoltă armată la Buenos Aires.
13 Februarie: Sir Stafford Cripps într’un discurs pro­
nunțat, cere formarea unui front unic prin contopirea
partidului Muncitoresc al cărui conducător este, cu
partidul comunist ca să se inslitue un guvern muncito­
resc care va merge mână în mână cu guvernul Mos­
covei.
Februarie: Revolte armate în Paraguay și Chili.
15 Februarie: Se constitue Frontul Popular în Spania.
17 Februarie: Jurnalul parizian comunist „L’Huma-
nite” ațâță lucrătorii la grevă generală.
20 Februarie: La Praga sunt arestați 15 comuniști ve-
niți din Germania, acuzați de fabricarea și propagarea
tractatelor comuniste de agitație.
I otodată s’a descoperit și o imprimerie clandestină.
22 Februarie: Manifestații comuniste la Barcelona,
ciocniri cu poliția.
Martie: Revolte și asasinate în Spania,
21 Martie: Greve și agitații în Polonia.
10 Aprilie: 1 urburări grave la Lemberg.
Aprilie: Grevă în industria textilă a Franței.
Mai, Aprilie: Mișcări greviste revoluționare în Franța.
Mai: Mișcări comuniste la Salonic, grevă gererală.
10 14 Iulie: Manifestații comuniste în Alsficia-Lo-
rena.
22 Iulie: Asasinarea lui Calvo Sotelo la Madrid.
13 Iulie: Manifestații antifasciste în Franța.
Iulie: Revoluția comunistă în Brazilia. Vn guvern co
280
 comunist se instalează la Mossoro. Sovietele soni ex
pulzate.
5 August: Tentativa comunistă de a ocupa Atena si
grevă generală în toată Grecia.
30 August: Greve politice în Franța.
Septembiie: Greve și tulburări în marina militară și
comercială franceză. (Vasele: Bele Isle, Formosa, etc.
— La Bordeaux, Saint Jean de Luz, Bayonne manifes­
tații și turburări provocate de refugiații comuniști din
Spania. Atentate contra ofițerilor și preoților.
— Uruguay expulzează ambasadorul sovietic.
1937 Ianuarie, Martie: Greve numeroase îr Franța.
Ianuarie: Rebeliune în Assuneion, (Paraguai).
Februarie: Incidente comuniste în Africa de Nord.
— Revolte în Siria.
17 Martie: Manifestații comuniste, încăerare cu poliția
la Clichi (Franța), urmată de grevă pentru a se obține
dizolvarea ligilor de dreapta și arestarea șefilor.
15 Aprilie: Agitații comuniste la Lordra.
7 Mai: Trei cantoare din Elveția: Neuchatel, Geneva,
V aud, votează legea de interzicere a partidului comu­
nist.
Maiu-Iunie: Turburări în Palestina.
Sept., Octombrie: Revoltă în Africa de Nord.
11 Septembrie: Două explozii formidabile în cartierul
.,L’Etoile” din Paris.
3 Octombrie: Agitații comuniste la Londra.
— Vast complot comunist în Brazilia.
10—11 Octombrie; Incidente în Alsacia.
28 Decembrie: t ulburări comuniste la Lyon.
1938 5 Februarie: In Marsilia muncitorii refuză să încarce
. vapoarele cu destinația Japonia.
23 Februarie: Agresiuni comuniste Ia Versailles.
24 Martie: Grevă la Paris.
24 Martie: Grevă în Polonia. ro.
27 Octombrie: Kominternul desființează |«
murist în Polonia. .
30 Octombrie: Incendiu uriaș m Ma
281
 Noembrie: Greve în toată Franța. 40 uzine ocupate.
30 Noembrie: Grevă generală în Franța.

1939 28 August: Revoltă militară în Chili.

Septembrie: Dizolvarea partidului comunist în Franța.
Octombrie: In Franța sunt arestați 32 foști deputați
comuniști.
— In Lituania se plănuia o lovitură de Stat.
— Manifestații comuniste îr Olanda.
Intensă activitate de propagandă comunistă în L.S.A.
Noembrie: Descoperirea unui centru de propagandă
comunistră, arestări în Franța.
— Atentatul dela Munchen.

1940 Ianuarie: Organizația comunistă de spionaj și propa­

gandă, un post de radio-emisiune clandestin, descope­
rite în Suedia.
Februarie: A fost descoperită la Nissa o vastă organi­
zație comunistă.
— In Suedia au fost luate măsuri aspre în contra co­
muniștilor cari pregăteau o revoltă înarmată.
Martie: La Bruxelles s’a descoperit un nucleu comu­
nist.
— Partidul socialist norvegian a hotărîl să scoată din
organele executive, sindicatele și secțiunile partidului
toate elementele comuniste.
— In Belgia s au produs arestări de comuniști și s’au
interzis 8 periodice comuniste.
— In Canada au fost arestați 3 comuniști cari împrăș­
tiau marifeste comuniste.
In Indii au fost luate măsuri contra activității co­
muniste.
In Franța sau descoperit comuniști împrăștiind
manifeste de nesupunere antimilitare în rândurile os­
tașilor și o imprimerie clandestină.
Aprilie: Propagandiști comuniști arestați la Paris.
Agitații comuniste în Australia.
— Demonstrații comuniste la Kaunas,
ecembrie: Irei atentate cu bombe la Zagreb.
28 2
 — Complot contra președintelui in Mexic și agitații co­
muniste.

1941 lanuarie-Februarie : Turburări, greve, atentate în

Jugoslavia.

1941 Iunie: Agresiuni comuniste la Paris.

Iulie: Dezordini provocate de comuniști in Croația.
August: Disolvarea partidului comunist în Danemarca.
— Demonstrații filobojșevice la Londra.
28 August: Atentatul asupra lui Laval.
Septembrie: Atentate comuniste în Franța.
— Demonstrații comuniste la Buenos-Aires.
— Manifestații anti comuniste la Rio de Janeiro.
Octombrie: Un complot comunist în Olanda.
— Manifestații și agitații comuniste la Londra.
Noembrie: Dizolvarea partidului comunist în Canada.
— Rebeliunea comunistă la Berna.

283
 ..Uniunea Sovietică este prepa­
rată și armata roșie iși va face da­
toria, după cum și partidele comu­
niste din fiecare țară trebue să și-o
facă pe a lor. organizând formațiuni
revoluționare și intensificând pro­
paganda in armate, marine și uzine,
spre a provoca la momentul potri­
vit, o paralizare a tuturor centrelor
vitale ale acestor țări spre a fi ast­
fel deschise căile victoriei ale ar­
matei roșii".
Rofstein—Bucharin
• Congresul al VI-lea—1928

1. Basarabia terorizată de judeo-bolșevîci

E fectele „Pricazului Nr. /" lansat la 14 Martie 1917 la

Moscova, care produce fermentația bolșevica în ar­
mată, s au resimțit și Ia trupele ruse aflate în Moldova pro­
vocând in primul rând părăsirea frontului și debandada cu­
noscută, marcând totodată începutul acțiunii revoluționare
în România.

a) BATALIONUL REVOLUȚIONAR DELA OJJESA

La 1 Main trupele rusești bolșevizate eliberează din în­

chisoare pe Cristu Rakouskî care se refugiază la Odesa. 1 ot
aci sosește Ia 10.11.1918 și dezertorul Mihail Gheorghiu zis
Rujor cu concursul căruia se formează în Iunie 191 a a io
lilfT revoluționar constituit din dezertori, jidani și u nari.
Pentru a arăta ce a urmărit acest prim nucleu bolșevic in le­
gătură cu România vom cita câteva rânduri »n r o sursa
sovietică.

Documentul „Xani

Cu prilejul
aparut la Moscova: ,,Χοηι , puoiicațe
287
revoluției din Octombrie — 7 Noembrie 1927 — Moscova. Ti.
pografia K. V. Η. M. 3. N. 1473”. Pr.ntre colaboratori sunl:
Nuhem Catz (Dobțogeanu Gherea) A. Nicolau. Lunceanu și
Bădulescu. . . n . ,
Iată în legătură cu activitatea lui Bujor cum descrie fap­
tele A. Nicolau:
- ..Comitelui de acțiune scoase gazeta „Lupta", iar in
luna Iulie organiză și susținu cu ajutorul Sovietului din
Odesa o grevă de două săptămâni a celor 300 muncitori
români ai șantierului Fernic evacuat din Galați. In parcul
orașului Odesa în lunile Iulie și August au avut loc 3
meetinguri grandioase de protest contra teroarci din Ro­
mânia".
— „Programul politic al „comitetului” de acțiune și al
,luptei' era:
1. Creerea în România a unei organizații ilegale.
2. Propagandă iVvoluționară ilegală printre soldații, ță­
ranii și muncitorii din România în vederea luptei armate
pentru doborârea regimului.
3. Strângerea într’o orgamizație de luptă a muncitori­
lor, „țăranilor și soldaților români aflători în Rusia' care
alcătue.te ceeace s'a numit Ratalionul revoluționar dela
Odessa.

Acest batalion — a cărei misiune era ocuparea Basara­

biei, — a fost pus la dispoziția Colonelului Muraviev de ca-
ire Bujor- devenit președinte al Comitetului militar revoluțio­
nar român, activitatea sa intrând în cadrul acțiunii teroriste
întreprinse în Basarabia.

b) ACȚIUNEA TERORISTĂ IN BASARABIA

^entrele teroriste bolșevice dela Kiev și Harkov, P1^11
subcentrele Balta și Odesa, declanșează cu începe*c
din 1918 o acțiune teroristă revoluționara în Basarabia, elabo­
rând un piogram amănunțit care prevede o întreita acțiune-
1 · <Organizarea atacurilor pe Nistru prin bande înarma <
cu misiunea de « ataca posturile militare și de a jefui pop"'
alia auând drept scop să mențină armata continuu pe A,s
și na tmă populația într’o stare de continuă încordare.
Organizare de atacuri și atentate împotriva liniil<>r ll
288
 Anul Xllh No» »4

LUPTA
AnONAMEMTUL
ff ti Kts J’ >i.
*·*·<** Μ ΑΑΝΚιΙΚ·®
„.IJflTâ" ■■ «AmmvtW*
M**°**'*-M BUr*v4 f
huu,· <r» <■" irf»·., 9
<»OAN SOCULDEMOCfiAT 9t»
J*"r' J“i· « Μ ΛΟΡί/<f/

SPRE PACEA LUMII

I CĂTRE TOT POPORUL ROMAN
Ceuteni,
Re?.' λ ’•OJ 4 r4x«t <2c*g^z<«jJf
Ojv -u» «»'M4ct*wur deu fWoț-d η ·Λγπ1 gvwnttor
I »»·<<* ih-re^w jt-Λ M pi-pv^Aod inchcwraa ottusluu

Cwwiw)
Up 1» —<r <-,» '. d, pmc».

o tH
tu.-ron jwniA λ pmpunrrcA Ρ» M
» t h»pV> M» :rt^i Deli ! «JkctV·* nou mrp vmUBwW
- e ufl Atare <k «r-raraLitze munldi
I ' <·.«:< r-A, »·' m »z J·. p*« Dr »ς< u 6km <Mk
tr·* »'>»< »le
► Vo Rr..<!h-1 ruM « :<ea4 pette «ttn^ek n m drtUMu· de·»
I drryt.4 >··???'*’„.r ?e ;jn lr mdea noi c» «le trade, <»k poporal
λ» w»»n mi»? chei»» nixtotuta >* · pocit. fkwteU-n â » HlvUir m. M »pmm wi d ur· « P»
peni wm Mâ ·· » mbu. fa rtti» <umpmI « lacWtd

|- < Λ·> *'t«G'fs»tsi lr*xniiU<9fmi> emaMudt etit nalm gnrAieurlnnaadui *«»»deln’<ir<a/··

• Români. < «Ml trate, am - tlul d ·« inerap· iratetlrate de pat
f* <5'<A» etjrr te MX mtiv > dtfm Ml· ra Mal··: LL Izgonite
rrj^j Aj/fc aiz* a/r Jtraoaf
κ'/ιΛ*:^· ΛΎ
Λτ/α/ ry ," frvra/W
io /*«> m ai
d
β/ra
lnpetornd*Ainainwtkanrluikrori-t
ai!orgtη*.tr*L./m de'a PtjfkutCatgfartadfdnda.AEl. dtvrtUra tVaia tttadi
pe cioclii al trtdacorii delt putere, pentroe· popo­
ral injRte, prin oamenii lui. u tete în mâna cond>·

,r Jț-bftAtrtandoAjde Ram Α»ύ x h uqf ion. dfh rnitoal sora» terii, OU-i aduc* pacea mult aateptete.

An et e gjtj nneXeatfa u tndnrtdefriitținnHcnao.

I d . l d o itiva
drra ,țwi u r« <MMK«eM|v
» Ό ίϊ·/4 ,â,â wr«k*tM < mmm Λ
- Jm rtzboiu!! Jo· oligarhia I
«U Ιχιβο » m krat* Λ TraUaea pacea I
I
.di/i
âera.Bi
>vanbr ra am *4if/ara»f> <M>« Λ«ι«
/.«i n «Wtf rW f«r« M
ran dM dra /a drA» Γμτμ»«<μ. 4ώ
un^arehdni WMtim * Comitetul de Acțiune
MtiaMrawnt mate

Fi;. 54. - Ziarul bolșevic ..Lupta- ce apărea la Odesa

289
19
rate, posturilor de jandarmi și autorităților în general cu
scopul de a demoraliza populația și a face să scadă presti­
giul autorităților române în ochii populației din Basarabia.
3. Organizarea de nuclee cu caracter revoluționar, având
drept misiune recrutarea de aderenți și pregătirea atentate­
lor și revoltelor de proporții mai mari.
Executarea acestui plan o vom veci ea desfășurându-se
în timp între 1918-1925.

Astfel în Aprilie 1918 se formează la Chișinău, comitetul

revoluționar condus de Ivan Krivorucov care începe pregăti­
rile de agitație, captare de membri și înarmare în vederea re­
voluției în Basarabia.
In 1918 Odesa trimite emisari streini și jidani cari înfiinfeaxă
primul comitet al partidului comunist la Chișinâu având urmă­
toarele misiuni:
a) acțiune de agitație printre muncitori și țărani prin
manifeste, presă ilegală și prin grain; constituindu-se or­
ganizația U.T.R (Uniunea Țăranilor Revoluționari) afi­
liată ulterior Krestinternului.
b) organizarea militărească a partizanilor și înarmarea
lor.
c) oganizaiea echipelor teroriste.
d) răspândirea organizării în toată Basarabia.
in cadrul acestei activități ia ființă în August un comitet
revoluționar la Tighina și în Octombrie comitete identice la
( etatea Albă, Soroca, Hotin, Bolgrad, Comrat, Leova, etc.
Paralel cu această acțiune în Decembrie, la București
după venirea guvernului român, are loc o manifestație vio-
leptă organizată de partidul socialist care este reprimată de
armată.
La 19 Decembrie se înregistrează o mișcare revoluți"
nară la Chilia Nouă.
In cursul anului numeroasele incursiuni pe Nistru fa*
cute de bande de soldați, dezertori și teroriști, provoacă morț
și răniți în rândurile jandarmilor și grănicerilor români.

Activitatea revoluționară în in continuă creștere — .

continua ciclic»'-
!_ rprima revoluție comuna
șează la 10 Ianuarie 1919 ora 21,
în Basarabia. Se înregistrează turburări — organizate de

290
 R. (Uniunea făranilor Revoluționari) creată de Soviete la
Hotin, Clișcauți (irozmți, Malinți, Rllcșin. vSnoăuti Chel-
inenti, Lipcani, Bnceni, Secureni, etc. cari durează 10 zile «
sunt sever reprimate de armată. *
Față de insuccesul acestei prime lovituri centrele revo­
luționare din Harkov și Kiev, hotărăsc a întreprinde în prea­
labil o mai ampla acțiune de pregătire în care sens inundă
Basarabia cu manifeste, fonduri și arme pentru partizani.

După înființarea Internaționalei a lll-a la Moscova, ac­

țiunea revoluționară se organizează temeinic în special pen­
tru Basarabia cât și pentru întreaga Românie.
In primul rând se institue la Odesa „GUVERNUL BA­
SARABEAN”. condus de Ivan Krivorucov și subordonat lui
Gristu Rakovski președinte al Comitetului Poporului, Repu­
blicilor Socialiste Ucrainiene. după care se convoacă la 22
Aprilie 1919 un congres clandestin la Chișinău în vederea re­
organizării aparatului revoluționar, după indicațiile căruia:
a) Se formează:
— Comitetul Regional al Basarabiei (Oblastnoi Comitet)
Comitete județene, orășenești și „Volante” (grupuri).
b) Se înființează: — Μ. 0. P. R.-ul (ajutorul Roșu) —
Sndicatele revoluționare.
c) Se începe efectiv propaganda la sate.
d) Se organizează strâns ,,Bund -ui, specializat în che­
stiuni de spionaj militar și terorism.
e) Se extinde acțiunea de agitație și terorism.

In cadrul aceleiași acțiuni se încearcă la 26 Mai un atac

asupra Tighinei de către bandele bolșevice din Tiraspol care
este respins de armată. „
In cursul anului 1919 simt arestați și ju ecați i
rahia 108 comuniști și sunt descoperite 13 organiza u
riște și anume: , - nrpdări
ÎS Aprilie: Tighina, Răspândire de manites . ' ■
29 Iunie: Leova, Mișcare revoluțiM-ira 90 ,
1 Iulie: Cetatea Albă, Spionaj areslări;
I'ilie: Leova, P™P^a.'^%Xgâ "d« revoluționară.
Iulie: a) Tîghina, Agitații și prop, g
6 arestări:
b) Comrat, Idem, 16 arestări.
291
 c) Chrisova, Idem, 27 arestări:
d) Ceadâr-Lunga, Idem, 2 arestări;
e) Besalma, Idem, 2 arestări;
27 Iulie: Leova, Mișcare revoluționară, 7 arestări;
1 August: Chișinău, Spionaj militar, 128 aresătrî;
23 August: Leova, Mișcare revoluționară 19;
19 Decembrie: Chilia Nouă, Propagandă comunistă, i<>
arestări.
Numeroase treceri clandestine pe Nistru însoțite de a-
tacuri individuale său în masă asupra organelor de frontieră,
armata și jandarmilor din Basarabia, produc numeroase vic­
time.

Acțiunea revoluționară continuă înregistrându-se în

cursul anului 1920 următoarele turburări:
La 7 Iunie și 12 August — greve în Basarabia.
In Septembrie se descoperă un vast complot în str. Râ-
pei-Iași.
In August „Bund’’-ul din Basarabia cere instrucțiuni de
la Converband-ul din Odesa. (Secția jidănească a Internațio­
nalei III a, care dispune creiarea unei secții jidovești pe
lângă partidul comunist (urmează colaborarea tuturor orga­
nizațiilor jidănești: Poale, Zion, Dror, Macabei, Gordon®
etc.).
La 1 Octombrie se organizează Tineretul Comunist din
Chișinău care editează ziarele „Proletariatul tânăr și „Tână­
rul Comunist”.
In cursul anului sunt descoperite 22 organizații teroriste
în Basarabia și anume:
20 Martie: Chișinău, Curieri comuniști. 5 arestați:
25 Martie: Chișinău, Spionaj militar, politic și economic,
98 arestați;
2 Iulie: Chișinău, Agenți de propagandă comunistă. L
arestați;
2 Iulie: Orhei, Idem, idem;
•4 Iulie: Chișinău, Spionaj militar, 3 arestați;
7 Iulie: Chișinău, idem. 3 arestați;
2 August; Tighina, Curieri comuniști, 11 arestați,
2 August; Tighina, curieri comuniști, 11 arestați»
292
rig. 55. — Atentat comunist pe C. F. R. Tighina 4.X.1921.
 3 August: Orhei, curieri comuniști, 2 arestați;
4 August: Tighina, Curieri și răspânditori de manifeste
incendiare; 10 arestați;
4 August: Cahul, Mișcări revoluționare, 15arestați;
13 Septembrie: Mihalovca, curier comunist, 3 arestați;
13 Septembrie: Mihalovca. lud. Soroca, curier comunist
3 arestați:
2 Octombrie: Hotin, curieri comuniști, 3 arestați;
27 Octombrie: Chișinău, idem, 4 arestați;
10 Noembrie: Chișinău, Teroriști și propaganda revo­
luționari, 6 arestați;
11 Noembrie: Chișinău, Spionaj și propogandă revoluțio­
nară, 20 arestați;
30 Noembrie: Chișinău, curier comunist, 6 arestați;
10 Decembrie: Chișinău, Spionaj militar și propagandă
revoluționară, 5 arestați;
19 Decembrie: Chișinău, curier comunist, 2 arestați:
18 Decembrie: Chișinău, Idem. 2 arestați;
30 Decembrie: Chișinău, Spionaj și propagandă revolu­
ționară, 5 arestați;
31 Decembrie: Tighina, Curieri comuniști, 3 arestați.
Incursiunile pe Nistru și atacarea organelor de ordine
din basarabia continuă.
/ .
In Februarie 1921 in urma CONSTITUIRII EFECTIVE A PAR­
TIDULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA, se formează „OPOZIȚIILE
ROȘII" cari continua agitația printre muncitorii din Basarabia
cu misiunea de a-i rupe din mișcarea socialistă.
In Maiu este trimisă in România prima „TROICĂ TERORISTĂ
instruită la Odesa care organizează o serie de atentate și anume.

La 4 și 24 Octombrie două atentate pe c.f.r. între Γ*;

ghina și Căușani, iai la 14 Octombrie, atentat asupra brigăzi1
de siguranță Cetatea Albă.
Totodată se organizează de către instructorii trimiși·
troici” în Basarabia și în restul țării și detașamente de lup ,l
în special în Basarabia.
In cursul anului 1921 se resping 26 atacuri bolșevice
deaiungui N'strukii și anume:
4-5 Ianuarie: Stohnaia, atac;
294
F>g. 56. Atentat comunist pe C. F. R. Căușani 24.X.1921.
 9 Ianuarie: Rezina, incursiime;
I- 2 Martie: Cetatea Albă, atac*
II- 12 Aprilie: Crocmaz, atac:
14 Aprilie: Dolineni (Holin:, atac;
16-17 Main: Bălineni (Holin), atac;
31 Maiu: Râpa Neagră, atac;
16-17 August: labca, incursiune;
16-17 August: Gorodiștea, atac civil;
16-17 August: labcani, atac civil;
20-21 August: Bacal, incursiune;
22-23 August: Rezina, atac;
22-23 August: Rezina, atac;
30-31 August: Gorodiștea, atac civil;
7- 8 Septembrie: Tribujeni, atac;
9-10 Septembrie: Culisovca, atac;
28-29 Septembrie: Komorov, atac civil;
1-2 Octombrie: Turlache, atac;
6 Octombrie: Alexandrovna, atac;
6 Octombrie: Isacova, atac;
14-15 Octombrie: Caplai, atac;
24-25: Octombrie: Vorăncău, incursiune;
24-25 Octombrie: Parcsutzi, atac;
9-10 Noembrie: Talmaz-sud, atac;
8- 9 Decembrie: Cotul Chirilă, incursiune.
In cursul aceluiaș an sunt descoperite 34 organizații te­
roriste în Basarabia:
10 Ianuarie: Orhei, Propagandă comunistă, 15 arestări;
2 Februarie: Tighina. Spionaj, terorism, 5 arestări:
5 Februarie: Chișinău, Spionaj militar, 224 arestări;
5 Februarie: Ismail Spionaj, propagandă, 14 arestări;
10 Martie: Tatar-Bunar, Propagandă revoluționarii, 2
arestări:
23 Martie: Orhei, Spionaj militar, 4 arestări;
2 Aprilie: Chișinău, t erorism, 3 arestări;
14 Aprilie: Bălți, Spionaj militar, 4 arestări;
14 Aprilie: Serpeni-Tighina, idem, 21 arestări;
.2 Maiu, Chișinău, Spionaj militar, propagandă, 24 a>e

2 Maiu: Chișinău, Curier militar, și răspânditor de ma­

nifeste, 2 arestări;
296
Schemă reprezentând localizarea acțiunii teroriste bolșevice în Basarabia. (1917—1925).
 PVMbiHCKMx
jaxbatuwkoa
ΟΤλ ceccadadk Ί

XXII. - „Krasnaia Basarabia·· -ar- conus,I dwptnril. noas.r- istoric, asupra Basarabiei.
 răspândite de judeo-bolșevici în România.
XXIII. — Manifeste incendiare
!8!Mni'ss

XXIV. — Press comunist», ilexsIS.

 }? !Un,e: i?."1®.1’ Sp-1?naj nii,itar ->i agitație, 9 arestări·
12 lume: Tighina, idem, 6 arestări·,
13 Iunie: Chișinău, idem, 4 arestări;
13 Iunie, Tighina, Răspândire de manifeste 4 arestări·
6 Iulie: larnova (Soroca), idem, 2 arestări;
6 Iulie: I ighina, Cm ieri comuniști, 5 arestări;
6 Iulie: Ismail, idem, 3 arestări·
10 Iulie: Chișinău, Răspândiri de manifeste, 5 arestări;
12 Iulie: Chișinău, Spionaj militar, 3 arestări;
12 Iulie: Olănești (Cetatea Albă), Răspândiri de mani-
feste, 2 arestări;
I
21 Iulie: Leova, Agenți comuniști, 2 arestări;
.
16 August: Chișinău, Spionaj militar, 2 arestări;
17 August: Chișinău, Spionaj militar, propagandă, 29
arestări:
24 August: Cetatea Albă. Terorism, 17 arestări;
29 August: Chișinău, Terorism, 10 arestări;
2 Septembrie: Chișinău, Propagandă, 5 arestări:
2 Octombrie: Tarasovca (Orhei), Curier comunist, 1 are­
stare ;
11 Octombrie: Tighina, Propagandă, 10 arestări;
8 Decembrie: Chelmenți (Hotin), Teroriști, 16 arestări;
27 Decembrie: Orhei, Spionaj militar, 16 arestări;
28 Decembrie: Cetatea Albă, corn. Bairamcea, idem, 6
arestări;
27 Decembrie; Hotin, idem, 10 arestări;
29 Decembrie: Ismail, ,,Komsomol” teroriști 9 arestări.
In cursul anului 1922 sunt descoperite deasemenea 13
organizații teroriste în Basarabia:
7 Februarie: Tighina, Spionaj militar, 7 areștari,
28 Februarie: Tighina, Terorism, 12 arestări.
28 Februarie: Orhei, Curieri comuniști, 3 arestări;
24 Martie: Orhei, Curieri și propagandiști revoluționari,
11 arestări; , .
28 Aprilie: Tighina, Curier comunist. 4 aresturi;
1 Mai: Chișinău, Curieri comuniști, 4 arestări;
5 Mai: Bălți, Curieri comuniști și lansatori de mamfes ,
7 arestări; .
11 Iulie: Chișinău, Terorhm, 6 arestări,
297
 27 Iulie: Chișinău, Spionaj, 5 arestări;
12 August: Chișinău, Curier comunist, 3 arestări;
19 Octombrie: Tighina. Terorism și spionaj militar, io
arestări;
6 Decembrie: Tighina, Spionaj militar, 22 arestări.

In cursul anului 1923 se înregistrează în Basarabia o se­

rie de atentate teroriste și anume:
7 Aprilie: Atacul Ocolului Silvic Olănești. Gardianul
rănit grav.
15 Aprilie: Atac mortal asupra a 2 sergenți jandarmi.
15 Aprilie: Atac mortal asupra a 2 jandarmi la Strășeni.
17 Aprilie: Trenul 337 (Chișinău-Tighina) atacat cu mi­
traliera (4 morți și 7 răniți).
17 Aprilie: Atac asupra jandarmilor pe șoseaua Hotin-
Noua Suliță.
19 Aprilie: Atac cu arme și grenade în Jud. Hotin, au
murit 2 jandarmi.
22 Aprilie: Atac asupra postului de jandarmi Vorticăuți
(2 jandarmi morți).
3 4 Iunie: Atacul unei patrule — Lăpușna — 1 jandarm
mort.
14 Iulie: Arestarea unui grup terorist care se pregătea
să acționeze la Volontirovca, 1 jandarm mort.
4 Octombrie: atac asupra diligenței. S au furat 6 milioa­
ne lei ale Prefecture! Hotin.
18 Octombrie: atac la spitalul Soroca pentru eliberarea
teroristului SUdacovce, internat acolo.
Deasemenea sunt descoperite în Basarabia 10 organi­
zații teroriste:
3 Februarie: Cetatea Albă, Spionaj militar, politic și eco­
nomic, 10 arestați;
28 Aprilie: Troitca-Tighina, Curier și propagandist, 7 a-
restați;
2 Mai: Cubei, Cetatea Albă, Spionaj, propagandă. H a
restați;
4 Maiu: Cetatea Albă, Spionaj, politic-economic, 8 are
<tați;
24 Iunie: Cetatea Albă (Volontirovca), Terorism, 43 a-
restați;
98
·’ ««mat asupra brigăzii de Siguranță din Cetatea Albă 14.X.1921.
 1 Septembrie: Hotin. Curieri și propagandiști comuniști
13 arestați; . . ....
30 Septembrie: Hotin, Spionaj militar și teroriști, 14 arc-

11 Noembrie: Tighina, Curieri comuniști, 9 arestați;

23 Noembrie: Tighina, Spionaj militar, 6 arestați;
2 Decembrie: Bălți, Spionaj militar, 3 arestați.
Totodată în cursul anului se resping de către trupele de
frontieră următoarele atacai pe Nistru:
7 Aprilie: Olănești:
25 Aprilie: Soroca.
15 Aprilie: Streșeni;
17 Aprilie: Bolboca;
17 Aprilie: Noua Suliță;
22 Aprilie: Valul ’ui Vodă.
25 Maic: Vorticăutzi;
3-4 Iunie: Soroca.
14 I ulie: Volontirovca:
4 Octombrie: Dăncăuțzi;
18 Octombrie: Soroca.

Se înregistrează dcasemenea în cursul anului 7924 a

nouă serie de atentate teroriste asupra autorităților române
și anume:
3 Ianuarie: atac banditesc (8) la moșia Leontea.
9 februarie: atac asupra postului Ganez; 1 jandarm
omorât.
6 Main; atac (16) asupra postului Cuiciulea; 1 plutonier
și 2 jandarmi mor ți.
9 Iunie: jandarmii au prins la Cimișeniu o căruță cu
8-
gloanțe pentru mitralieră.
23 Iunie: atac (6) asupra postului Bocșani, 2 jandarmi
morți.
r 10 Iulie: atac asupra unei patrule de jandarmi la Sân-

^"^ust: atac (30 asupra Compariei III a din 13 Int.

' ° j1.1.5U. 8^onade și mitraliere; 6 soldați morți.
i λ- iii a^ac ' ’2) asupra unei patrule de grăniceH
la Vadul l„, Vodă; 2 grăniceri morți.
300
du! lui^Vodă*)^' Corsacoy (8 km. re Va.

1.3;14wA"gUs‘: a,ac (15) călăreți asupra postului de jan-

darmi lanaufi; rănit grav un locotenent; 6 jandarmi mor|i.
14-15 August: atac asupra postului Corjova și nichelului
Duboșani Vechi și pichetului Malul Torgateni.
27-28 Iulie: controlorul financiar Sasu cu familia arși
de vii m pădurea Briceni.
16 August, atac asupra patrulei de jandarmi care excorta
deținuți; 1 jandarm mort.
6 Septembie: atentat asupra trenului personal Vasile-
Lupu-Pârlita.
26- 27 Septembrie: atac asupra postului sa ba; 1 jandarm
mort.
27— 28 Septembrie: itrc asupra unei patrule care ur­
mărea dezertori, 1 plutonier grav rănit.
7—8 Octombrie: atac asupra postului pază cfr. Mămă­
liga, minarea podului și distrugerea liniei ferate pe 1 metru.
In Basarabia sunt descoperite și 19 organizații teroriste:
5 Martie: Saba. Cet. Albă, Propagandă revoluționară, 6
arestări;
6 Martie: Saba (Get. Albă, Curieri comuniști, 2 arestări.
8 Aprilie: Chișinău, Lansatori de manifeste incendiare,
4 arestări;
26 Mai: Chișinău, idem, 9 arestări;
32 Mai: Chișinău. curieri comuniști, 3 arestan·
14 Iunie: Orhei, idem, 1 arestare:
21 Iurie: Orhei, Spionaj. 10 arestări,
9 Iulie: Gorăști (Chișinău), Terorism, propaga d ,
arestări; .... - ...Ltîiri
2 August: Cetatea Albă. Spionaj niibta. b .uesl.V
14 August: Chișinău, agent. de
2 Septembrie: Orhei, Curieri '»'11·1". ; Nevoită
15 Septembrie: Tatar-Bunar, Jud. Cetatea Alb·.
armată, 818 arestări; /lihrieni Nerusai, ele.),
15 Septembrie: (Jud. Ismail, (Jibriem,
idem, 799 arestări; . . Λ^„11ιηΙ\Η 4 arestări;
20 Septembrie: Orhei. «“r,.e"^Sar'5 arestări:
6 Octombrie: Chișinău. Spionaj Militar,
301
 20 Noembrie: Strășeni (Chișinău), teroriti, 28 arestări;
16 Noembrie: Chișinău, Curieri comuriști. 12 arestări;
4 Decembrie: Caracut (Ismail), Rebeliune, / aresturi;
26 Decembrie: Holin, Curieri comuniști, 7 arestări;
31 Decembrie: Chișinău, Răspândi tori de manifeste, 2
arestări;
Pe Nistru se resping noui atacuri remarcându-se frec­
vența lor:
3 Ianuarie: Leontea, atac;
9 Februarie: Ganez, atac;
6 Mai: Ciuciuleac, atac:
2 Iunie: Lascăr Catargiu, atac;
2 Iunie: Hotin, atac;
2—3 Iunie: Lopațina. atac;
2—3 Iunie: Pichet 185, atac;
7— 8 Iunie: Negorini și Narsovie, atac;
8—9 Iunie: Cimișhenin, atac;
20—21 Iunie. Todolna, Lopatna, atac;
20—21 Iunie: Bernova, atac;
24 Iunie: Bocșani, atac;
25—26 Iunie: Vasile Lupu, atac
10 Iulie; Sângera, atac.
19—20 Iulie: Duboșari. atac;
23 Iulie: Liman N., ataci
24—25 Iulie: Krakmazi, atac
27—28 Iulie: Liman N.. atac;
27— 28 Iulie: Briceni, atac;
28— 29 Iulie: incursiune;
4—5 August: Hotin atac
9— 10 August: Vadul lui Vodă, atac;
10— 11 August: Cet. Albă atac;
12 August: λ adul lui Vodă, atac;
13 14 August: lanăutzi, atac;
August: Duboșarii-Vechi atac;
16 August: Zelma, atac;
18 August: Pichet 25, atac;
26 August: Tahnaz, atac,
6 Septembrie Pârlita atac;
17 -18 Septembrie: C. A. Rosetti, atac;
302
 25— 26 Septembrie: Malaki, atac!
26— 27 Septembrie: Saba, atac;
28—28 Septembrie: atac;
8—8 Octombrie: Mămăliga, atac.

c) REVOLTA DELA TATAR BUNAR

Q upă cum se remarcă din această foarte sumară expu-

nei e a celor ce s au petrecut în Basarabia în acești 7
îmi, activitatea teroristă revoluționară a culminat prin re­
volta dela Tatar-Bunar asupra căreia trebue să insistăm
puțin.
Organizarea acestei revolte s’a făcut direct de către cen­
trele teroriste de peste Nistru, trimițându-se un comisar
special dela Odesa, Andrei Cușnicov zis Nenin și numindu-se
și un conducător militar pentru Basarabia de Sud în per-'
soana lui Osip Poliacov zis Platov, de meserie pescar din
Vâlcov.
Comisarul Nenin a organizat din timp în vederea aces­
tei revolte de proporții comitete revoluționare înarmate în
comunele: Cișmeaua rusă, Cișmeaua văruită, Nerușai, Ji-
brieni, Vâlcov, Caracurt, Vaical, Barnovca, Fântâna Zâne­
lor, Cairaclia, Karagaci, Chilia Nouă, Furmanca, Draculea,
Sofien, Sichirlichitai, orașul Ismail, Duluchioi, Cașlița, din
jud. Ismail; Phiktievka, Divizia, Saba, Acmanghit. din jud.
Cetatea Albă; Găvănoasa, Peleni, Moldoveni, Vulcănești din
jud. Cahul și orașul Cahul.
La rându-i „comandantul” Platov pentru a da impor­
tanța cuvenită insurecției dă un „ordin de zi în caie upa
ce arată că legătura sa cu masele va fi făcută de tovărășii
Nenin, termină cu îndemnul: . ,
,Datoria noastră este să îndeplinim poviț i
Lenin’'.
Trăiască revoluția. Trăiască războiul civil"·
- „Tovarăși fiți gata ca la primai meu semn -« mergeți
Cu tofii pe front spre uictorie”. , ,· t;mu cu
Transportul de armament necesar s a pUnc.
bărci cari depuneau încărcătura în bălți e .
tul „Solemnai-Cut” de unde era transportat cu bSrc.
303
 >
i ('Λ··
Fig. 58. — Grup de teroriști bolșevici din Basarabia — 1924.
 în bălțile Jibrieni, pentru a fi apoi îndrumau la depozitele
cere constituiau in diferite comune din cele enumerate mai

Preludiul revoltei a fost in ziua de 11 Septembire 1024

când o banda teroristă a atacat târgul Nicolaeaca. omorând
pe primar, cațiva jandarmi, dând foc și tăind firele telefonice
și anunțând populația îngrozită „că în toată Basarabia a în.
cepul revolta .
In noaptea de 15/16 Sepembric 1924 a fost ocupată de
teroriști comuna Butur Bunar unde s a arborat drapelul roșu
declarându-se republică sovietică in Basarabia.
Acțiuni similare s au produs și în comunele despre, care
s’a amintit.
Autoritățile restabilind ordinea au fost arestați 799 tero­
riști la Jibrieni-Nerușani și 818 la Tatar-Bunar, justiția fă-
cându-și apoi datoria.
Astfel datorită vigilenței armatei române și patriotismu­
lui moldovenilor din Basarabia, planurile bolșevice au eșuat
încă odată. A rămas în urma lor numai- sângele ostașilor ro­
mâni jertfiți pentru apărarea patriei străbune.
Cu aceasta, acțiunea teroristă propriu zisă asupra Basa-
rabieai pierde mult din intensitate.
Acțiunea subversivă bolșevică continuă și se extinde pe
tot cuprinsul țării, — după cum vom vedea — metodic con­
dusă de Partidul Comunist din România, organ în subordine
al Kominternului.
2. Partidul comunist din România
D rofitând de situația confuză în care se afla mișcarea so-
' cialistă după războia, după indicațiile Moscovei, ele­
mentele revoluționare comuniste reușesc sa se m i ^ze
masa muncitorească pe care o desorienteaza m< em
sistematic la acțiuni extremiste. . „ . ,,,
Neavertizați, conducătorii socialiș i nu *** , . a ele.
suri în vederea purificării cadrelor Jjr’ , ( |e{,ăturjj în.
mentei,,r subversive - curentul revelion.·,,·
tre Centru și mase, can antrenate
deplasează mișcarea spre extrema ei s

20
 d) SCURT ISTORIC

Acțiunea agenților comuniști se intensifică după înfiin­

țarea celei de a treia Internationale la Moscova (2 19 Mar­
tie 1919).
Astfel în Iunie 1918, Cntrul Odesa trimite li București un
jidan împuternicit să instaleze un „comitet de acțiune·· care are
misiunea să dirijeze agitația în întreaga țara, șl sâ înființeze
Sindicatele Revoluționare,
Comitetul scoate un manifest și organizează, în primul
rând:
La 21 Iulie greva transporturilor pe C.F.R., cu intenția
de a paraliza acțiunea armatei române care înaintând vic­
torios, avea misiunea încredințată de aliați de a reprima
revolta comunistă a lui Beta Kuhn,, instalat la 20 Martie
1919 la Budapesta.
După ocuparea de către Români a Budapestei la 4
August 1919, armata română procedează la stârpirea ban-
delor bolșevice din Ungaria.
Urmează greva generală din 20 Octombrie 1920 orga­
nizată de D-rul Aroneanu din Bacău care tinzând să ia
proporții serioase, autoritățile sunt nevoite să ia măsuri
sesere pi intre altele deefetânduse legea pentu interzi­
sei ea grevelor. Cu această ocazie sunt compromiși și o
'ei ie de conducători socialiști ceiace este considerat ca
un succes de către comuniști cari își dublează eforturile
Pen ni captarea masei muncitorești.

falsiMri ded νο“ίΓ ^,ej’ro''edee “'corecte, (delegaji nuini|i.

1921 un coheres L.' t£ s®. ™nv<)acă <» începutul anului
min-iti coi - ^‘1 ,n care — după ce sunt eli-
datnă afiliprpramanea»U credinciiȘi liniei socialiste se pro-
dela Moscova3 inasse or muncitorești Internaționalei
Mruarie ts\i ParMui eo-
a UX“a

ds teroriști ™arc° aeeas*ă dată, Kominternul trimite o echipă

core provoacă la COndusâ de jidanul MAX GOLDSTEIN
datorită căruia < ,Decembrie 1921, ATENTATUL DELA SENAT,
trului Greceanu & ,nre9'ntrează printre altele moartea Minis-

citorești se cieenv^'^"a''^ moțiunii de disociere a masei niun-

sabota activitate·. Γ0?ϋ” cari au misiunea de a
Șcani sindicale — încă în mâini socii'
306
liste — pentru a atrage masele în Sindicatele Unitare, creație
comunistă.
In Octombrie 1922 are Ioc la Ploești al doilea congres
comunist în care se schițează activitatea subversivă pe
lot cuprinsul țării.
In anul următor mișcarea sindicală, socialistă convoacă
un congres care are loc în Martie 1923 la Cluj In cadrul
căreia se afiliazâ Intenaționalei Il-a dela Amsterdam, pre-
cizându-se categoric ruptura de bolșevici.
In safa acestei situații comuniștii continuă lupta, și in
urina celui de al treilea congres care are loc în Septem­
brie 1924 tot la Ploeti, la care participă și un delegat al
Koininternului și doi din partea ,,Federației Balcanice” se
procedează la definitiva organizare a partidului comunist
din România, creindu-.se organizații similare auxiliarelor
Komiinternului.

Importanță deosebită se dă Sindicatelor Unitare Revolu­

ționare care se manifestă dtacum fățiș cu tendința de a
orienta spre comunism masa muncitoare. Motiv pentru care
apare și un organ de presă intitulat „Viața Muncitoare (Mai
1924).

, atentatul comunist la β.ΧΙΪ·19^*

Fig. 59. — Localul Senatului u.ide s'a pro u
307
 Totodată se decide întărirea organizației U. I. R. ([/ημ
unea țăranilor revoluționari) a direi misiune era de a agita

massele țărănești în special din Basarabia, și a cărei activitate

a fost oarecum compromisă în urma revoluției nereușite de»
Tatar-Bunar.

b) CONDUCEREA JUDAICĂ A PARTIDULUI

COMUNIST DIN ROMÂNIA
Trebue preciio♦ dlntr'un început că și la noi acțiunea »«* .
versivo comunista A FOST DIRIJATA Șl EFECTIC ORG4NI1*
DE ELEMENTE STREINE Șl DE JIDOVI în cea mai mare m<’,or

308
t,f. îmbucurător In,a faptul -« r.patat.l, l„c,rc6r, b
alura «·««♦ ·♦· da aaa,tl ,train! <f. «, rl ' '
fată da raihtanța ara,fină ,I naflanali a .uflofulul romance
Iar dlnfra amharll plitlfl al MokouuI carl aa urnit ,i Im'
part. FĂRĂ Ă «W?I DCCĂT IN MICĂ MĂSURĂ-,!ru.nl „âr.M
itI România, enumâram câțiva mal do teamă:

NUHAM CATZ zis Dobrogeanu RAYA SAFRAN, studentă.

Ghenea. , CABANE BURAH, student.
LAZAR AVRAM, student. BERNARD LEIBL.
ISRAEL ZUKERMAN, licențiat în ESTERA RADSOVITSCAIA
litere. (STELA) Tighina.
MANOLE MANDI, licențiat în litere. IULIUS MIKO.
BERNARD ARRAHAM. ALEXANDRU GLEB.
DAVID AVRAMESCU. MOSCU CORN.
I. NATHANSOtHN. EUGEN LACOBOVICI.
ISIDOR 1OMARLEANU, student. ELEONORA VILDERMAN-SABETAY
PAUL MOSCOVICI, avocat. ELEONORA VIIDERMAN-SABETAY
I. IANCHELOVIOI. student. SAMUEL MARGULIES.
BELLA RABINSOHN-IACOBOVICI KOBLOS ELEK.
student. KOLOMAN MULER.
ESTERA DITTER. IMRE ALADAR.
DR. SANDU LIBLICH. FORISCH ISTVAN.
LASCAR ȘARAGA, avocat PATRAȘCANU.
SARA LEVINSOHN STERNBERG. ZISU, avocat, etc., etc.

c) ORGANIZAREA.

(instituil după directivele Kominternuluî; partidul co­

munist din România prezenta următoarea structură ilegală
și clandestină:
I. Conducerea centrală reprezentată prin COMIIE1UL
CENTRAL al P. C. R., compus din 20—25 membri alcătuind
trei formațiuni distincte:
a) Biroul politic constituit din elemente cari iac legătura
directă cu Kominternul.
b) Corpul inspectorilor speciali cari coordonează pe ie-
•en activitatea diferitelor secțiuni ale partidului.
e) Comitetul central executiv care conduce efectiv miș-
309
carea din punct de vedere politic și administrativ, având îH
subordine:
— secția agitație-propagandă;
— secția technică;
— secția organizare;
— secția legături.
2. ORGANIZAREA REGIONALA, reprezentată prin or­
ganizații pe regiuni cari au în subordine: comitete județene,
comitete de presă cu celule de sat și comitete orășenești cu
celule de fabrici, de stradă și de întreprindere.
3. AUXILIARELE ROM INTER NULUL
In afara acestei organizări proprii P. C. R.-ul are în sub­
ordine politică o serie de secțiuni naționale ale formațiunilor
internaționale a!e Kominternului cari activează după un
sistem de lucru aparte și anujme:

I. UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST (U. T ,C.)

care are misiunea de a conduce lupta antimilitaristă și de a
pregăti viitoarele cadre fiind constituit din următoarele
nuclee :
a) „puncte de lapte”, pentru copii mici;
b) „Pionierii” pentru copii între 7—14 ani:
c) „Școlarul Roșu” pentru tinerii sub arme;
d) „Tineretul intelectual·’;
e) „Prietenii Ocrotirii fost „Tineretul conștient român,
fost „Prietenii naturii” pentru funcționari.
f) Liga Culturală evreească grefată pe organizațiile M
denților jidani U. A. G. S. E. (Uniunea Asociațiilor Generale
a Studenților Evrei).
h) „Tineretul Economic Basarabean*4 pentru legătura cu
elementul jidovesc.
i) „Uniunea Drepturilor Tinerii Generații. ,
organe de presă ilegală: „Țânărul Leninist”, .. *
zarma , „Tânăra Gardă”, „Alarma”, „Recrutul roșfu”, elc

T’apII'/ÎO/?SILHJL OENERAL AL SINDICATELOR EM'

. . ! ț 0 8. U.) reprezentând Secția română a Profm
ui și după o definiție a lui Lenin fiind „cureaua de tra
310
misiune -> holărîrilor partidului comunist spre marile mas.
muncitorești . “l,,M
Cy. a^ste s,ndl^lte colaborează strâns organizațiile mun-
citorești jidovești „/ oale Aon , „Morgenroit”, etc. In unire
cu U. I. R. formează „Blocul muncitoresc țărămic” și apoi
după dizolvare „Liga Muncii" ca organizații electorale.
Ca organe de presă clandestină editează: „Viața munci­
toare", „Proletarul”, „Lupta sindicală”, „Steagul roșu”,
..Muncitorul Evreu”, etc.
. * iț
Ill. vv. O. K. S. (Societate pentru relații culturale cu Eu­
ropa) creată cu scopul de a „neutraliza pe intelectuali” utili­
zând umanitarismul, prin diferite organizații camuflate ca:
Liga contra teroarei, comunismul de salon, comitete an­
tifasciste. Liga contra prejudecăților, etc.

IV. UNIUNEA STUDENȚILOR REVOLUȚIONARI

pentru lupta în mediul studențesc având în subordine:
a) Uniunea Studenților Independenți;
b) Tribuna Studentului Sărac;
c) Cercul de studii Marxiste;
d) Frontul Studențesc Democrat,
e) Celule pe Facultăți.
f) Presa reprezentată prin: „Viața Universitari , „Ideea
Universitară”, ,,Studentul român”, „Lupta universitară’.
„Studentul Leninist”, „Studentul evreu”, etc.
V. UNIUNEA ȚĂRANILOR REVOLUȚIONARI (U. Ț
R.) subordonată Kreslinlernului și care a acțioanat în specia
în Basarabia între 1918--1924.
. VI. „VISVOLNIA” — „Eliberarea”, cu caracter identic
pentru Bucovina și Nordul Basarabiei.
VII. D. R. O. (Organizația Revoluționară Dobiogeana)
cu acelaș caracter pentru Dobrogea.
VIII. Soc. AMICII URSS" care face propaganda sovie-
tică în mediul proletar.
ZID
 I

IX. A. M. R. „Ajutorul muncitoresc român” subordo-

nată Mejrabpom-ului” având misiunea de a susține material
luptele muncitorești in special în timpul grevelor.

X. CERCUL FEMEILOR COMUNISTE, având în sub­

ordine „Mama și Copilul’.

XI. „COMITETUL C. F. R " care acționează printre

muncitorii ceferiști.

XII. Μ. O. P. R. (Ajutorii1 Roșu Internațional) A. R. I.,

organizează apărarea celor arestați, campanii de protest, am­
nistie și serviciul de trecere clandestină a frontierelor având
îîi subordine:

a) O. M. S. (Serviciul de graniță).
b) Biroul juridic;
c) Organul de presă ilegală: „Descătușarea”;
d) formațiuni camuflate ca: Liga Contra brutalităților,
comitete pentru șomeri, comitetul „pro Spania” etc.

XIII. COMITETUL NAȚIONAL ANTI-FASCIST care

coordonează lupta împotriva regimurilor fasciste burgheze
având în subordine o serie de comitete antifasciste pentru ti­
neret, femenine, etc., și numeroase organe de presă camuflate:
,.Flacăra”, „Soarele’, „Torța”, ,,Lumina", etc.

Χίλ. .Λ OSVROSCENȚI”, ou misiunea de a activa prin­

tre emigrați.
t ;

d) ORGANIZAȚII COMUNISTE CAMUFLATE

întrucât toate aceste organizații clandestine au fost interzis*
succesiv la diferite date, s'au creat după directivele Komiuternului
noul ORGANIZAȚII CAMUFLATE cari activau până In momentul
când erau țl ele la rândul lor descoperite.
Dintre acestea enumerăm câteva:
1- Comitelui pentru coordonarea activității anlifa-sciste·
2. Blocul pentru apărarea libertăților democratice.
3. Uniunea Muncitorilor ,i Țăranilor Maghiari Λ’8'
dosz”.

312
 4. Frontul plusărilor.
s. Asociația pățim protect «a»i ,i copi|ulul.
6. Tineretul social democrat.
7. Frontul studenesc democrat.
8. Blocul avocaților democrați
ii Așoeia|i. independenți . scriitorilor ,i .rti5til„r.
10. Frontul solidar unitar.
11. Comitetele pentru apărarea desimi,ilor politici.
12. Cormteiele pentru apărarea antifasciștilor
13. Liga internațională contra rasismului și antisemi­
tismului.
14. Asociația Prietenii Ocrotirii.
15. Soc. „Culturală Româno-Sovietică”.
16. „Acțiunea Evreească”, etc.

e) PRESA COMUNISTĂ

In afarăde ziarele subversive specificate mai sus, au apărut

neregulat în țară, fiind de drept interzise de autorități, ur­
mătoarele:
.,Criza”, „Critica Actualității”, „Drumul femeii”, „Mun­
ca”, „îndrumarea meseriașilor”, „VegetarisnUii”, „Gândul
Liber”, „Biblioteca Populară”, „Orizontul”, „Sarapur” (ar­
menesc), ,,Buletinul Uniunii Generale a Sudenților Evrei”,
„Năzuința”, „Umanitatea”, „Echipa”, „Apărarea Culturii”,
Ia București; „Facla Muncii” și „Frontul Muncii”, la Piatra
Neamț; ”Raza”, „Soarele”, „Clopotul”, „Slova . „Valul'
..Troița”, la Botoșani; „Ecoul” și „Manifest” la Iași; „Buleti­
nul Avocaților De mo erați” și „Cuvânt Nou la Brașov.
I ot în capitolul presei comuniste trebuesc menționate
următoarele publicații deghizat comuniste ce apăreau in țară.
..Era Nouă”, „Tânăra Generație , „Europa ,
„Realitatea Evreească”, „Arena , ,A iața Nnuu a
rești; „Lumina”, „Lumina Nouă”. „Gândul Nos ru șt.,
zio” la Tighina; „Gazeta Tineretului”. „Omul Liber
iești; „Tineretul” la T. Măgurele; „Câmpul
man; „Tânăra” Ia Ulmeni Buzău; ^Vre/nuriAo » „
șbv; „Păreri Libere” la Bârlad; „Faclta h Ga ț , o P
• înainte) la Ismail; ,Înainte” laB^Uja”Tg Mureș (Cuvânt
y,Viața noastră” la Chișinău; „Uj Sz etc
Nou); „Caradașca” la Iași; „Blocul” la T. Sesenn,
313
z. Acfiunea subversivă a partidului comunist
din Romania
După constituirea sa efectivă la sfârșitul anului 1924, în
cadrul structure! pe care am examinat-o, Partidul Comunist
din România — unealtă a Kominlernului — condus de
streini și jidovi, începe o temeinică acțiune subversivă pe
tot cuprinsul țării după directivele stricte ale Moscovei în
vederea scopului cunoscut: bolșevizarea.
Vom trece în revistă dealungul anilor acțiunile mai de
seamă.
1925
In cursul anului se constitue un nucleu comunist studen­
țesc condus de Timotei Marin, colaboratorul lui Max Gold­
stein la atentatul dela Senat, care face să apară succesiv zia­
rele „Viața Universitară”, „Ideea Universitarii* și „Studenți­
mea Nouă” căutând să pătrundă în masa studențească care
după cum se știe a fost și se menține naționalistă și creștină.
Se descoperă la Galați două organizații U. T. C-, cu 9
și 20 membri, deasemenea o organizație teroristă condusă de
Pugacev și la 17 Decembrie o organizație la Tg. Mureș, for­
mată din 18 indivizi, condusă de Mihai Fekete, care avea ra­
mificații în mai multe orașe din Ardeal.

In Basarabia sunt descoperite 11 organizații teroriste:

7 Februarie; Chișinău, Comsomol, 10 arestări;
23 Aprilie: Chișinău și Ungheni Răspânditori de mani­
feste, 13 arestări;
5 Main: I ighina, Curieri comuniști, 5 arestări;
3 Main: Chișinău, idem, 3 arestări;
1 Iunie: Cetatea Albă, idem, 1 arestare;
1 Iulie: Tighina (Borisovca), Răspânditori de manifesta
16 arestări;
16 Main: Chișinău, idem;
θα*'6, Ohișinău, Spionaj militar și propagandă comu­
nista, .59 arestări;
August: Chișinău, Comsomol, 22 arestări,
314
arestări^>,elnbr'e; Propagandă subversivă, 11

, Tfehina ITri"z^· Pr„|)aga„dă subversivă

lotodata se produc și unele manifestări in străinătate·

Astfel in primele luni ale acestui an are loc la Harkov
primul congres al „Emigranților Basarabem" înființat încă
în anul 1920 în Franța de către jidani, majoritatea st udend
comuniști, fugiți din România.
In acest congres se protestează împotriva „răpirii Basa­
rabiei” de către România și se hotărăște începerea unei ac­
țiuni de presă și propagandă cu această temă.
Apare „Krasnaia Basarabia” ca organ oficial, scris în
limbile română, franceză și germană.
In Decembrie studenții evrei din România aflători în
Franța protestează împotriva antisemitismului din România.
Participă Torres.

1926
In cursul anului are loc, organizat clandestin, Congresul
Sindicatelor Revoluționare (S. U.)
Se constată cu această ocazie că S. R are 200 organizații
cu 12.000 membri, pe când Sindicatele reformiste socialiste
au 45.000 membri.
Succesiv în cursul anului la:
4 Februarie: Se descoperă la București o organizație de
agitație și propagandă formată din jidani basarabeni.
10 Martie: La Iași începe judecarea, la consiliul de răz­
boi u, a unui grup de comuniști, din Basarabia, acuza
spionaj. Aprige: Sunt aresta|i |a Brăila, mai
comuniști care organizau greve la șantier ra
22 Aprilie: La Tighina se semnaeaza ■a taptttafregrt
niceri și doi curieri bolșevici. Unul eș e ucis,
făceau parte dintr’o organizație de spionaj. ,. ian(je5.
24 Maiu: La București se descoperă d» 'f·» »
tină, care tipărea manifeste și broșuri comuniste,
dusă de evreul Fischer.
315
 30 Iulie: Se descoperă la Bacău un grup de 4 comuniști
care răspândeau maniieste.
23 Octombrie: La Tighina se descoperă un complot co.
munist, care se îndeletnicea cuspionajul. Se fac 6 arestări.
24 Octombrie: Se descoperă la Tg.-Mureș un nucleu co­
munist.
1927

In cursul anului la:

30 Ianuarie: La Cluj este arestat Israil Solomon care se
dovedește a fi ordonat asasinarea a 30 țărani români, în 1918.
30 Ianuarie: Sovietele prin Rakowsky, protestează față
de guvernul francez că s'a încheiat un tratat de alianță cu
România (20 Iunie 1926) dat fiind că „această țara asuprește
Basarabia care aparține U.R.S.S.”.
21 Aprilie: Consiliul de Război al Corpului 2 Armată
condamnă 8 comuniști pentru răspândiri de manifeste.
10 Noembrie: Consiliul de Războia al Corpului VI Ar­
mată dela Cluj, condamnă, cu pedepse variate, un grup de
comuniști amestecați într’un complot la Oradea.

1928

In vederea alegerilor P. C. R. constitue o organizație ca­

muflata „Blocul Muncitoresc Țărănesc“ constituită în reali­
tate din Sindicatele Unitare și U. T. R. care depune liste.
Ca urmare a insuccesului activității U. T. R. constatată
cu ocazia rebeliunii dela Tatar-Bunar, această formațiune
este reorganizată primind instrucțiuni noi și drastice din par­
tea Krestintemului.
^resa judeo-comunistă „Dimineața", „Adevărul",
a etc. accentuiază opera de înveninare a opiniei publice.

In cursul anului la:

31 Ianuarie: Se produce, la Atachi (Soroca) un atac bol
șe>ic, pentru a forța trecerea frontierei. O parte din atacatori
sunt arestați de gardieni.
10 Februarie: La Cluj, este descoperită o organizație co-
316
munistă formații din agitatori veniți din Austria. Germania si
dela noi. " ’’
16 Martie: La Oradea apu fost arestați 10 comuniști pen-
trucă făceau agitații intre muncitori.
1 Iulie: La Cluj, sunt arestați 14 comuniști pentru răs­
pândiri de manifeste.
22 August: Tribunalul Militar dela Chișinău condamnă
17 comuniști care, cu toate că sufereau o altă condamnare,
au cântat, în temniță, cântece subversive.
10 Septembrie: La Cluj începe procesul a 114 comuniști
acuzați pentru acțiuni potrivnice Siguranței Statului. Proce­
sul durează până la 16 Octombrie, când se dă sentința: au
fost condamnați majoritatea acuzaților.
23 Noembrie: :La Selioglu (Cet. Albă) se descoperă o pu­
ternică organizație teroristă.

1929

Disidenta socialistă Ghelerter se afiliază P. C. R.-ului.

Se începe o campanie pentru amnistie.
Au loc manifestații de stradă la București.
Se constitue „Liga Muncii" organizație camuflată succe­
soarea B. Μ. T. în vederea alegerilor din 1931.
Acțiunea de agitație și terorism ia proporții serioase în­
registrând u-se la: .
2 Ianuarie: La Chișinău, manifestația a 4000 muncitori
cu drapele roșii.
2 Februarie: La Ploeșli sunt descoperite „Soviete" co­
muniste în mai multe rafinerii. . .
16 Februarie: In Capitală sunt arestați 2 comuniști t
tru răspândiri de manifeste.
27 Februarie: La Ploești, sunt arestați mai J «“".J
niști, pentru agitații întreprinse între lucrătorii
le „Unirea”, ,,Orion" și „Orion-Mașmi
28 Februarie: Se semnalează agitat.. co.nun.sle în Jud.
Prahova la Galati, Arad, Brașov ș. 1 ■ „ilti , Ga.
4 Martie: Se fac numeroase arestări de comun»
lăți. .
317
 5 Martie: Se fajc arestări la Galați și Tg.-Mureș.
13 Martie: La Ploești se produc dezordini într’un cimitir
unde se adunaseră în cadrul unei întruniri sburătoare.
14 Martie: La Chișinău sunt arestați 4 comuniști evrei
pentrucă au devastat o fabrică de pielărie.
8 Aprilie: Cu prilejul congresului Sindicatelor unitare
muncitorești comuniste ținut la 1 iinișoara se produc grave
dezordini.
15 Aprilie: Ca urmare a dezordinelor dela Timișoara
care au avut repercusiuni și în alte.orașe din țară sunt închise
sindicatele muncitorești din Capitală, Ploești, Buzău și Iași.
La 43 din acuzații dezordinelor dela Timișoara li se confirmă
mandate de arestare.
15 Aprilie: In regiunea Tașlâc (Cet. Albă) se descoperă
un complot comunist, se fac numeroase arestări.
19 Aprilie: La Careii Mari, Baia Mare și Șimleul Silva-
niei sunt răspândite manifeste comuniste.
22 Aprilie : La Brăila sunt condamnați mai mu Iți comu­
niști pentru instigați! făcute între muncitori.
5 Maiu: Este arestat în Capitală Marcel Gubker, cunos­
cut fruntaș comunist, care stătuse ascuns de mai multe luni
de când venise în țară.
6 Maiu. Se fac numeroase arestări de comuniști în jud.
Cetatea Albă.
9 Maiu: Se semnalează numeroase agitații comuniste în
jud. Hunedoara și în Nordul Ardealului.
3 August: Se semnalează noui agitații comuniste la Chi­
șinău, Constanța, Brașov și Galați și Tighina.
5 August: La Timișoara sunt arestați numeroși comuniști
acuzați că făceau agitații între țăranii și muncitorii din Banat.
5 August: La Minele Lupeni în cadrul organizării u11"1
greve uriașe au loc turburări. Este atacată armata. Se resta
bilește ordinea.
10 August: 1 ribunalul dela Timișoara condamnă șapte
comuniști pentru agitație între muncitori.
Septembrie: La Chișinău sunt prinși doi agenți sovie
bei, vemți din Rusia.
In cursul anului se înregistrează noui atacuri pe Nistru
și anume:
318
 25—26 August: Tighina.
4— 5 Octombrie: Tighina.
6— 7 Octombrie: Pichetul Spini.
Noembrie: Ajiva.

Totodată se produc atentate teroriste pe C.F.R. si anume:

19—20 Decembrie: Brazi, Km, 2 linia tăiată:
21—22 Decembrie: Buda, Km. 4 linia deșurubată:
24— 25 Decembrie: Gața, bombă;
25— 26 Decembrie: Beia, bombă;
28 Decembrie: Livezeni, obstacol.

1930

Acțiunea de agitație și propagandă subversivă înregis­

trează următoarele fapte mai importante:
26 Januarie: Se semnalează manifestații comuniste pen­
tru comemorarea lui Lenin, la Chișinău și Bălți
27 Ianuarie: Tribunalul dela Tg.-Mureș condamnă la di­
verse pedepse mai mu Iți comuniști acuzați că au manifestat
pe străzile orașului.
27 Ianuarie: Cu prilejul zilei unirii, 24 Ianuarie, comu­
niștii din Chișinău, Bălți și Soroca au manifestat împotriva
Statului Român, s au produs arestări.
28 Ianuarie: Comuniștii arestați la Chișinău cu prilejul
dezordinelor dela 24 Ianuarie, sunt judecați și condamnați.
8 Februarie: La Galați, se produc mari demonstrații co­
muniste. Se răspândesc manifeste, se cântă internaționala și
este atacată armata.
12 Februarie: Pe malul Nistrului sunt arestați de către
grănicerii noștri, mai mulți curieri sovietici, care încercaseră
să treacă frauduilos frontiera.
- La Chișinău sunt condamnați 36 membri <"
cari alcătuiau o organizație de agitație și propa^an a
12 Martie: La Iași, cu prilejul judecării unor comuniști
acuzați de dex rdine, se produc manifestații comuniste,
bunelul pronunță sentințele de condamnare a co
14 Main: La Reni, este descoperită o conspirație
319
nistil Se urmărea incendierea mai multor instituții, Ou 0Cn . ■
zilei de 10 Mai. Se fac 16 arestări.
6 Iulie: La Galați sunt descoperite trei nuclee comuniste
ai căror membri tăceau propaganda anti militarist;» printre
soldați.
28 Iulie: Se semnalează dezordini în regiunea petroliferii
din Prahova.
30 Iulie: La Jimbolia sunt arestați 5 comuniști care agi-
Iau populația dela frontieră.
— La Galați, sunt arestați 76 comuniști între care erau
numeroși ruși strecurați în mod fraudulos peste Nistru.
3 August: Se fac numeroase arestări în Capitală, la 'ti­
mișoara, Galați, Chișinău, Iași și Brașov, pentru a se evita
dezordinile pregătite pentru comemorarea „zilei roșii".
10 Octombrie: La Tatar-Bunar sunt arestați 10 comu-’
oiști amestecați înlr'un complot. La fel sunt arestați câțiva
comuniști la Cetatea Albă.
— La Cetatea Albă se descoperă o organizaie revoluțio­
nară a U. Ț. C. cu bază de acțiune pe tot sudul Basarabiei.
13 Octombrie: Tribunalul Ismail condamnă, la pedepse
variate, numeroși comuniști implicați în org. comunistă des­
coperită în Iulie 1930.
14 Octombrie: La Bălți începe procesul unui grup de 42.
comuniști. După 5 zile de judecată sunt condamnați 39 co­
muniști, membri în org. ,,Agitrop” din nordul Basarabiei.
26 Octombrie: La Sighișoara, în zona manevrelor, sunt
arestați câțiva comuniști îmbrăcați soldați, prinși că împu­
țeau manifeste comuniste.
12 Decembrie: La Galați, sunt arestați 50 comuniști.
plicațj înlr’un atentat de cale ferată și în acțiune de -spion-d
in Dobrogea. Acești comuniști sunt autorii și ai atentat1111*
<lin Iunie 1930 asupra trenului Galați-Tecuci.

Atentatele teroriste pe C. F. R. continuă: M

!« Ianuarie; Sofia (Bălți-Cernăuți), km. 106, șina tăiată:
• Ianuarie: Vaslui-lași, km. 731, obstacol; . .
- ' Ianuarie: Filești (Galați-Brăila), Cant. Filtzyb. dl
■ lllld ,

320
XXV presă comunistă, oficioasă.
 PENTRU ce lupt*
P""T,°UL«°MUwț

L domini.

CUM m fVLQirUH
Wynrtmnn mu huța
—----- CONTRA
UNIUNII SOVlf na

pfVI.[Tr¥>l£tpT)f17£

Schema unui raport

icwilc si ajutor
* ecmttuc
«c mfyftni PENTRU
SPANIA!

4r6

dentesc.
«MNiliHBNI TI
NWrWHUfllKi

, . .A;tA-4--p C.5R. în România.

XXVI. - Din broșurile incendiare raspandite.de F. J
 CUPfHNSUL

Aearklji
octali

ABECEDARUL
COMUNIST
SPRE ““
STÂNGA

Xoiivt les hέτο$

te de la Șirele * ·»
Roumt Roumanie
antifascist®

țlon'â1''8'
risp:
râ aoc^·8-

Hm-’*** ------
 EXEMPLARUL 2 LEI "imnil

VIATA UNIVERSITARA ~
muw^myniiu | MU1 n <M«iI STUXm.lM ΒΗΜβΠΤΙ I . “ -------------------- -

Câtre noil venlfl

comun»?"'
presa s
 3 Martie: Prahova, km 47 + oun .. ,
10 Martie- Inși Cnnf τ .θ’ car^U1^ dinamită;
10 Martie, lași, Cant, futora și Calata, focuri revolver·
ecrJtă " eȘU "!llC-C,,nS,iln'a»· k». « Wta ’eu

25 Martie: Salina .Tg. Ocna), obstacol;

24 Martie: Timișoara, Atei. C.FR foc·
1 Maiu: Dimiirea (Buc.-Constan(a), Canton 52 șină
scoasa; ' 7
11 Mai; Apahida, km. 6, buloane scoase;
18 Main: Pașcani-Roman, Cant. 227, 228, bombă·
19 Main: Mircești, bomba:
10 Iunie: Isalnița, șine scoase;
20 Iunie: Mediaș, Cant. 207-208, obstacol.
Se înregistreazădeasemeni noui incursiuni și atacuri ne
Nistru.
2 Martie: Varnița (Tighijia).
30 Martie: Atachi (Soroca).
9—10 Iulie: Tighina.
1931
Dintre tulburările comuniste cităm:
26 Maiu: In Capitală, la Chișinău, Bălți, Cernăuți, Tighi-
na, Galați și Timișoara sunt arestați numeroși comuniști în
mare majoritate jidani, care organizau, după instrucțiunile
centralei dela Viena, incendierea mai multor biserici din
Basarabia.
28 August: La Tg. Frumos, este descoperit un nucleu co­
munist. Se fac mai multe arestări.
15 Decembrie: Se semnalează grave dezordini comuni­
ste la Tighina. Mișcarea este reprimată. Sunt 100 arestați.
In Decembrie 1931 — Ianuarie 1932 are loc la Moscova,
al V-lea congres al P. C. R- condus de Bela un, a
participat ca reprezentanți 24 evrei dintre fruntașa comumșh
din România. x.
Atentatele teroriste pe C. F. R. continua:
27.IV: Pitești, Dep. muniții Reg. 6 Art., a en a
namită;
321
21
 23.VI. Zliote-Cărbuna (Tighina), km. 220 + 40. dhn
scoase;
26.VI: Buda, km. 64—80, bombă;
26.VI: Citirea, 200 m., bombă;
29. VI: Româncăuți-Văscăuți, Canton 55, obstacol;
25. VII: Ploești-Predeal,, km. 64—70, foc revolver;
26. VII: Româncăuți (Lipnic-N. Suliță) km. 55, obstacol;
28.VII: Vișnița-Cernăuți, bombe;
28.VII: Ocnița-Noua Suliță, obstacole;
28.VII: București, Stația mărfuri, foc;
30. VII: Craiul de Câmpie (Tg. Mureș-Iuda), obstacol.

1932

Activitatea comunistă continuă:

7 Ianuarie: Se descoperă organizații ale „Școlarului
Roșu” la Bălți, cu toți membri evrei.
7 Ianuarie: Idem la Chișinău.
14Ianuarie: In comuna Ungheni se descoperă o organi­
zație U. T. C. formată din evrei.
16 Ianuarie: Este arestat, la Cluj, un comunist pentrucă
pusese în vânzare calendare comuniste; la Cernăuți sunt a-
restați 80 comuniști.
17 Februarie: In urma unui ordin al Ministerului de In­
terne se fac de către organele siguranței, în toată țara, des­
cinderi la sediile comuniste. Este ridicată o mare cantitate
de material de propagandă și se fac numeroase arestări.
27 Februarie: La Chișinău, Consiliul de Războia începe
judecarea membrilor organizației regionale comuniste, care
avea ramificații clandestine în toată Basarabia.
25 Martie: La Cernăuți se produc demonstrații comu­
niste. Se fac arestări.
15 Iunie: Sa descoperit la București „Secția Technical
• R. condusă de jidanul Gustav Arnold, trimisul specia
al W. E. B. din Berlin.
17 Septembrie: La Nucuișcan-Orhei se schițează o w'
cursiune de către Sovietici.
322
 5 Decembrie: Su* arestați mai mu,Iți C(,muni,(i ,a Cpr_
lldiU-Ul·
29 Decembrie: Se produc demonstra|ii comuniste la Bra-
șov. Se fac arestări. d
cursul anului aPare ziarul ..Stânga” de esență comu-

1933

In lulie-August ia ființă „Comitetul antifascist" orga-

nizațiune camuflată comunistă.
I otodată apare „Cuvântul Liber” scos de presa din Să­
rindar, o publicație de factură pur comunistă.
Agitația și propaganda subversivă continuă pe tot cu-
prinsul țării; se înregistrează greve și acțiuni de desordine
cari culminează prin aceia dela Atelierele C. F. R-Grivița.
Astfel la:
10 Ianuarie: Sunt arestați, în Cișmigiu, 15 comuniști
prinși la o întrunire numită „sburătoare”.
10 Ianuarie: La Chișinău, sunt arestați mai mulți aten­
tatori veniți să provoace atentate și asasinate între oamenii
politici români.
II Ianuarie: La Oradea sunt arestați cinci comuniști
pentru propagandă subversivă.
18 Ianuarie: O nouă organizație comunistă este desco­
perită la Galați, avea legături cu sovietele și țintea organiza­
rea unui congres clandestin în dealurile Buceagului.
24 Ianuarie: La Cluj este arestat redactorul revistei „Fa­
brica și strada” acuzat de spionaj în favoarea sovietelor.
27 Ianuarie: In Capitală sunt arestați membrii unor nu­
clee comuniste.
28 Ianuarie: Comuniștii din Orhei, implicați în·™" pro-
ces și învinuiți de complot împotrivă Siguranței
condamnați, 7 la număr. . ■
3 Februarie: La Ploești se produc grave dezordini mun-
citorești la Soc. Româno-Americană. ■ t rasj
8 Februarie: Este descoperit un nucleu comunist la Iași.
Se fac numeroase arestări.
323
 13 Februarie: Printr’ o ordonanță a C. II A. Sunt dizol
vote organizațiile și asociațiile comuniste. Sunt arestați 4q Co
muniști.
15 Februarie: Alte aresturi de comuniști la Iași și Chi-
șinău.
16 Februarie: Turburări muncitorești la Cluj determi­
nate de agitatori comuniști care terorizau muncitorii.
16 Februarie: La Chișinău este descoperit un nucleu co­
munist având legături cu agenți al G. P. U.-ului.
18 Februarie: Grevă și agitații comuniste la Otelierele
(irivița continuă. Numeroase arestări.
19 Februarie: Agitațiile comuniste din Capitală continuă.
Se hotărăște evacuarea cu forța a muncitorilor comuniști
dela Atelierele C. F. R.-Grivița.
22 Februarie: Agitații printre lucrătorii C. F. R. dela
Pașcani. Arestări de comuniști la Tg. Mureș și Suceava.
28 Martie: Sunt descoperite nuclee comuniste printre
elevii liceelor din Basarabia. Se fac arestări»
29 Martie: Alt nucleu comunist este descoperit la Galați.
4 Aprilie: Sunt prinși, curieri sovietici ce încercau trece­
rea Nistrului, în Basarabia.
24 Aprilie: La Tighina este descoperită oi organizație
comunistă prevăzută cu aparate de radio-recepție și radio-e-
misiune.
— La Chișinău se descoperă o organizație „Școlarul
Roșu”.
1 Maiu: La Cernăuți sunt arestați mai mulți agitatori
comuniști, toți evrei.
8 Mai: Comuniștii arestați la 12 Februarie 1934, la Timi­
șoara, sunt condamnați cu pedepse variate.
9 Iunie: Noui agitații comuniste la Ploești.
18 Iunie: Tribunalul Cluj condamnă mai mulți comu­
niști.
9 August: Alți comuniști sunt arestați la Arad.
16 Septembrie: Turburări comuniste la Brașov cu carac­
ter antimonarhic.
324
 25 Decembrie: Numeroși studenți și studente — jidani
- dela Iași sunt aresta,! pentru propagandă comunistă

Atentatele pe c.f.r. continua a se produce.

8 Iulie: Brăila, Docuri, dinamită;
19 Octombrie: Conțești, focuri de armă.
La 9 Februarie se schițează de către trupele sovietice o
incursiune la Vorăncău (Soroca).

1934

In cursul lunei Maiu se răspândește clandestin de către

organizațiile comuniste cartea intitulată „Limitrof cotra Hi­
tler” — referitoare la incendierea Reichstagului.
In August ia ființă „Secția Română” a organizației inter­
naționale contra războiului”.
In Octombrie, se constitue Frontul unic antifascist for­
mat din: Liga Muncii, Comitetul național antifascist și parti­
dul socialist-unitar.
(Fracțiunea Ghelerter se afiliază ramurei trotzkiste).
Sindicatele Unitare își încetează aproape activitatea, ac­
țiunea lor fiind serios contracarată de înființarea Sindicatelor
Naționaliste:
„Casa Națională”-Oradea; „Sentinela”-Cluj; „Cartea Ro-
niânească”-București; „Uniunea” C. F. R.; Regie; Pulberărie-
Arsenal; .
Sindicate miniere în Ardeal și Banat organizate de c tre
U. G. I. R.
Dintre acțiunile de agitație și propagandă remarcam.
6 Februarie: La Iași, sunt arestați alți studenți comu
niști. - ,
Martie: Apare „Studentul Leninist organ clan es m
U. T. C.-ului, la București. > «
1 Maiu: Se fac arestări de comuniști la Bacau ca
pândeau manifeste și se întruneau ‘în m unei
2 Iunie: In Bucovina sunt descoperite ramificațiile unei
325
organizații comuniste care-și avea sediul la Cernăuți. S’au o-
perat zeci de arestări.
25 Noembrie: Ca urmare a aplicării decretului pentru in.
traducerea stării de asediu, sunt dizolvate 32 organizații co­
muniste, din zona stării de asediu în care intră și Capitala.
20 Decembrie: Ord. Nr. 6 C. II A. dizoluă Frontul Unic
antifascist și toate organizațiile camuflate afiliate — afară de
cele depinzând de confederația Generală a Muncii.

Atentate pe c. f. r. se produc în continuare. Astfel la:

18 Iunie: București-Triaj, focos;
13 Octombrie: Lujeni, km. 544,4, obstacol;
40 Noembrie: Soldana (lași-Dorohoi) km. 48 + 500, șine
scoase;
25 Decembrie: Socola-Cristești (lași-Chișinău), km. 419,
trifoane scoase.

1935

In locul „Sindicatelor Unitare” a căror activitate a în­

cetat anul trecut se creiază la 18 Februarie comitetele „Opo­
ziției Roșii” cari au acelaș sistem de lucru printre muncitori.
In cursul lunei Februarie apar noui formațiuni camu­
flate comuniste și anume:
Liga contra brutalităților;
Liga pentru apărarea libertăților democratice;
Liga pentru protecția Mamei și copilului, cari continuă
activitatea subversivă.
La 15 Aprilie apare „Blocul Libertăților Democratice ,
organizație camuflată care continuă „Liga Muncii”.
In Maiu se constitue Frontul Studențesc Democrat, or­
ganizație camuflată a Asociației Studenților Revoluționari,
cari face să apară în Iunie ziarul „Studentul Român”.
In Iunie — reîncepe campania pentru amnistie.
Paralel cu această acțiune se remarcă apariția a nume
roase ziare și publicații comuniste camuflate: „Șantier , »
portei, „Torța”, „Făclia”, „Manifest”, „Omul Liber’ etc.
326
 Frontul Popular
Lu 6 Decembrie 1!)35, la Țebea, se constitue Frontul
Popular format din:
Blocul cetățenesc pentru apărarea libertăților demo-
crcitice;
Blocul auocaților democrați;
Partidul socialist-unitar;
Frontul Studențesc democrat;
Frontul Plugarilor;
Comitetul national-antifascist si
M. A. J). O. S.
organizație care tinde la extinderea formulei comuniste în
toate straturile sociale scontând și oarecari afinități politice
existente.
In legătura cu această nouă tactica comunistă — Frontul
Popular, — este de remarcat acțiunea nefastă de Invent nare a
opiniei publice, de defaimarea a conducerii, de propagandă de­
fetistă și pervertire a conștinței naționale, organizată de Par­
tidul Comunist din România prin oficina sa camuflată, așa numita
„presă din Sărindar".
Intr'adevăr grupul ilarelor iudaizate, stipendiate ale Kom-
internului: „Cuvântul Liber", „Dimineața", „Adevărul", „Lupta",
„Facla", „Zorile", în afară de cele menționate până acum, se
întrec în a strecura continuu — utilizând toate domeniile: politic,
cultural, social, etc., — teze comunizante.
Pentru a induce în eroare opinia publică agenții Komlnter-
nului, în marea lor majoritate — ca deobiceiu — jidovi, apar
în această presă — cu tendință — cu pseudonime românești.
lată intr'adevăr cine constituia grupul „îndrumătorilor opi­
niei publice românești șl creștine", el fiind în realitate unelte
plătite ale Moscovei roșii:

Avram Brauer Rosenfeld, cu pseudonimul: CONST. GRAUR.

Șmil Pauker, cu pseudonimul: EMIL PAUKER,
Săniei Labin, cu pseudonimul: TRAIAN VLAD, MATE

Burăh Braunstein, cu pseudonimul: B. BRANItzTEANU,

M. Conitz. eu pseudonimul: C. MARTIN, MISTER WALK.
327
Caiman Blumenfeld, cu pseudonimul:SCRUTATOR,SEVER
Burah Leizerovici, cu pseudonimul: BARBU LĂZĂREANU
Alter Moise sin Ghidale, cu pseudonimul: ALEX. GRUIA, '
Avruin Schulmcțn, cu pseudonimul: A. SANDU,
Leon Rechter, cu pseudonimul: LASCĂR SEBASTIAN,
Samson Avramovici, cu pseudonimul: A. P. SAMSON,
Burah Rosenberg, cu pseudonimul: B. RÂPEANU,
Goldner Rathan, cu pseudonimul: N. AURESCU.
Ițic Rosenfeld, cu pseudonimul: I. BOSS,
Osias Chendler, cu pseudonimul: O. CERNEA,
Rosenthal, cu pseudonimul: RALEA,
Nathan Kanner, cu pseudonimul: F. ECONOMU,
Ana Brauer, cu pseudonimul: ANA CANARACHE,
Ervinia Osterzetzer, cu pseudonimul: E. MARGHITA,
Avram Leibovici, cu pseudonimul: A. HARALAMBIE,
I. Glikman, cu pseudonimul: DR. YGREC,
David Fuchs, cu pseudonimul: F. DIMA,
Arthur Bergman, cu pseudonimul: A. MUNTE,
A. Falkenfluek, cu pseudonimul: A. FĂLCEANU,
F. Brauer, cu pseudonimul: F. BRUNEA-FOX,
I. Schvartz, cu pseudonimul: I. NEGREANU,
Klener Iosif, cu pseudonimul: I. PETEA,
I. Blumenfeld, cu pseudonimul: I. B. FLORIAN,
L. Blum, cu pseudonimul: L. FLORIAN,
C. Schonfeld, cu pseudonimul: C. SĂTEANU,
Avrum Roscntal, cu pseudonimul: A. RALEA,
Froite Adelstein, cu pseudonimul: F. ADERCA,
Israilovici, cu pseudonimul: IL H. BLAZIAN,
Moritz Grumberg, cu pseudonimul: MIRON PRINDEA.
Herș Critzman, cu pseudonimul: H. CREȚEANU,
precum și: D. Wolf, A. Fridman, Stromingher,
Schonfeld, L. Ettingher Marcel Marcus, lancu I. Segal, Ε·
Knodt, L. Rosenfeld, Otilia Grinberg, Karol a Blank, Snail
Goldman, August Moritz, Schvartzenfeld, Alfons Wogel, 0
Maroovici, I. Masof, IL Sanielevici etc., etc.
Avrum Cohler,.cu pseudonimul: ALEX. CĂLIN,
Ghidale Gherș Brauer, cu pseudonimul: GR. GRAUR,
Aisig Brauer, cu pseudonimul: ALEX. GRAUR.

328
 I:. acela, timp, activitatea clandestină continuă
Astfel:
.7 Januarie: Printr’o nouă ordonanță a Corp. II Armată
sunt dizolvate alte organizații muncitorești.
14 Ianuarie: Ca urmare a procesului rebeliunii comuni­
știlor dela închisoarea militară din Cluj, se pronunță mai
multe condamnări. -
17 Ianuarie: O demonstrație comunistă se produce pe
străzile Chișinăului.
28 Ianuarie: La Iași, este descoperită o nouă organizație
comunistă care lucra prin București, cu comuniștii din Ger­
mania.
9 Februarie: Sunt condamnați de Consiliul de Războiu
din Capitală comuniștii care au agitat pe muncitorii dela „U-
zinele Malaxa”.
22 Aprilie: In Capitală se operează numeroase arestări
de comuniști.
2 Iunie: Consiliul de Războiu al Corpului II Armată pro­
nunță o serie de condamnări de comuniști.
2 Iunie: La Cernăuți este descoperită o nouă organizație
comunistă ce-și avea sediul la Cantina Studenților evrei.
22 Iulie: La Galați, sunt condamnați mai mulți comu­
niști.
31 Iulie: La București este arestat comitetul central al
U. 7. C. format în majoritate din evrei.
21 Iulie: Se descoperă comitetul U. I. C. din Iași.
24 Noembrie: Din comitetul U. T. C. arestat în Iulie sunt
14 condamnați între 2—5 ani.
18 Decembrie: La Chișinău se descoperă o organizație a
Școlarului Roșu, camuflată sub firma „Liga Elevilor Săraci .
Atentatele pe C. F. R. cari se înregistrează în acest an
sunt următoarele:
13 Ianuarie: Tipala (Lăpu,na), tunel, obstacol, ..
1 August: Bârlad, Dep. niuni|ii, încerca
19 Aprilie: București-Nord, \ ag. cl.π '
8 Octombrie: Sibiui, Dep. Muniții, o încearcă un
28 Septembrie: Conțești. vagon colectiv, se
furt de muniții.
329
 4 Noembrie: Mihai Corvin, km. 146 + 600, obstacol.

1936
In Ianuarie. Se constitue „Blocul Avocgților Dcmocrați”
organizație comunistă camuflata.

La 26 Ianuarie, toate organizațiile jidovești comuniste:

Drcr. Gordonia, Borochoiv, Buselia, Brith Haluței, Poale-
Zion fuzionează în vederea unei acțiuni subversive cu co-
mandament unic.
De altfel această acfiune subversivă se manifestă precis
încă în cursul anului. Utilizând formulele camuflate „pace"
„antifascism", etc., elementele judeo-comuniste activează continuu.

Agitatorii comuniști a 47 de nuclee descoperite de auto­

rități în țară aveau următoarele misiuni:
„SĂ INFLUENȚEZE MASELE SĂ LUPTE PENTRU
DESFIINȚAREA CONSTITUȚIEI ȘI PROCLAMAREA
REGIMULUI COMUNIST IN ROMÂNIA*'.
„ROMÂNIA SĂ FORMEZE O REPUBLICĂ IN CA­
DRUL U. R. S. S.-ULUI. TERITORIILE ALIPITE ȘI D0-
BROGEA VOR AVEA DREPT DE AUTODETERMINARE
PÂNĂ LA COMPLETA DESPĂRȚIRE DE STATUL
ROMÂN".
„CONFISCAREA PROPRIETĂȚILOR STATULUI ȘI
PARTICULARILOR ȘI DAREA LOR IN STĂPÂNIREA CE­
LOR CE ACTIVEAZĂ PENTRU REUȘITA MIȘCĂRII RE­
VOLUȚIONARE".
(Citate textuale din ordonanța definitivă a Consiliului
de Război al Corpului 2 Armată).
Iar cei cari încercau să asigure executarea acestor mi­
siuni sunt următorii:
Ana Pauker, Roitman Liuba, Radosevski, Marcovich
Smil, Schvartz, Kaufman, Schoen, Herbsch, Bernard Grun-
l>erg, Gaspar, Naghy, Adp Rauch, Samuel, Simo, Feuerstei",
Rosenberg, Ciener, Rabinovici, Bercovici, Grinberg Ghidale>
Kaniger Israela, Pac Arsiel, Idel Baier, Graber Clara, loacK
așela, Janeta Keindler, Soiovici Leib, Bercovici Isidir, L
wensohn Mayer, Mișu Krammer, Silbersteir Elsa, Rioo,

330
 I

gazanik, Ku hal a Dubasaralski, Leibu Isac și Solomon Sa­

bina Bernstein, Haimovici Eria, Griliuc Andrei, Feurstad
Griederich, Kimayer Avram, Bisinsger Mark și Sherer Berl
Sher Abram și Landnan Carol, Zalevski Mihai, Loti Hofman,
Lang Arolf, Rosenblat Adolf, Levin Naftali, Linder Schmerl,
Bernfold Iosif, Diana Adelsberg, Solomon Ernest, Lang Mar­
cel, Weisberg Simon, Rot Walterm Loti Scherder, Clara Bar,
Herman Glanz, Trosnovolski Morrehai, Letich Dora, Landa
Caiman, Schneider Iosif, Weisman Liza, Weidenfeld Walter,
Seker Marta, Corn Moses, Beno Jurgarum, Botnic. Mol vina,
Vasile Volosciuc, Leib herșcovici, Munier Ghelnerm, Lanz-
mel lancu, Barat Avram, Beno Stengel, Hertzig Dagobert,
Wald Beniamin, Kurtzman Moise, Stein Israel, Sam Davit,
berg Benedict, Nusem Scharf, Groisberg Manea, Hoch Mal­
vina, Strul Bender, Ghizea Gringaum, Rozensyeig David,
Scolnic Mordchei, Isker Mar, Herman Ghertnerm, Smand
Ițhoc, Gips Leon, Ivanel Haber Strai, Ițic Kanera Cobuci Pa­
vel, Sofran luliu, Isac Samalander, Herer Gold Cicior Ruhla.
Lowenthal Moise, Gheorghe Cordcov, Natalia dr. Cordcov,
Corber Gusta, Rorf Leib, Iurman Avram, Ana Copelman, Se-
Storber Avram, Vasileșin Vladimir, Ivanier Minca, Ern-
krantz Iosif, Lehrer Dionisei, Derenbandiner Seiba, Lehner
Leon, Sabina Adelsberg Rubin, Potcameinic Strut, Winiger
Frieda, Nudelman Slima, Bickstein Beriș, Afertbuch Moise,
Schertzer Moise, Zisman Kremina, Isac Halpern, Lederman
Sura și Zorep Manfred, etc.
In Martie se încearcă creerea unui front unic între
P. C. R. și partidul social-democrat.
Main: Se începe de către organizațiile camuflate „ c{i
unea pentru pace”. , . „. , ,,
Iulie: Se descoperă legăturile P. C. H ului cu iron
minternului din Paris condus de Willy Muzenberg, cn
și Rozenfeld. . M npn-
24 Noembrie: Se organizează o intensa ΡΓ°Ρ^_ - P
tru colectarea fondurilor necesare trimiterii m p, u
delegații de voluntari români cari sa lupte in a /
blicanilor. . _. .fi-ihl Fron-
11 Decembrie: Se creiază organizația c<n
tul feminin”.
331-
 Se utlllxeaxă din ce In ce mal mult răspândirea clandestin
de broșuri comuniste camuflate sub aspectul unor cărți de litera,
tură, Istorie, etc.

Acțiunea subversivă continuă:

2 Februarie: La Cernăuți sunt arestați membrii unei or­
ganizații comuniste care strângeau fonduri pentru „ajutorul
roșu”.
13 Februarie: La Brașov, Consiliul de Războiu al Corpu­
lui V Armată, .condamnă pe doi evrei comuniști pentru agita­
ții și propagandă.
4 Martie: La Galați sunt arestați 100 agitatori comuniști
și se fac descinderi la organizațiile comuniste locale.
1 Aprilie: Se dă sentința în procesul anti fasciștilor. Gru­
pul comunist, în frunte cu Prof. P. Constantiriescui-Iași este
! condamnat.
4 Aprilie: La Tg. Mureș începe congresul „Frontului
Studențesc democrat” care în realitate este format din comu­
niști.
7 Aprilie: In jud. Durostor este descoperit un centru co­
munist.
— Se semnalează agitații comuniste Ia Lugoj.
9 Aprilie: La Botoșani se descoperă o organizație M. 0.
P. R. și una U. T. C. formate în mare majoritate din jidani.
14 Mai: La Chișinău, este descoperit, într’o casă conspi­
rativă, un vast material de propagandă comunistă.
15 Mai: La Iași, Consiliul de Războiu al Corpului IV Ar­
mată începe judecarea a 105 intelectuali, doctori, avocați,
studenți .și muncitori, din Bucovina, amestecați într’un vast
complot comunist.
16 Mai: In Prahova, la Teișani, este descoperită o nouă
organizație comunistă.
18 Mai: In Tulcea sunt arestați mai mulți curieri sovie­
tici.
18 Mai: La București sunt arestați 27 comuniști, agita­
tori, din Blocul Lib. Dem. în majoritate jidani.
29 Mai: La Brașov, începe, la Consiliul de Războiu, Ju
decarea a 21 comuniști.
8 Iunie: Se dă sentința în procesul celor 105 comuniș 1
332
din Bucovina, judecați la Iasi to .
chitiri. 9 con<lamni'"'i ,i 26 a-
8 Iunie: La Craiova se judecă procesul Anei Pauker si
a celor 18 tovarăși ai ei. her 9l
9 Iunie: Consiliul de Războiu dela Craiova condamn
Ana Pauker și ceilalți 18 „antifasciști”. ' ‘ ‘ pe
13 Iulie: Este descoperită, la Chișinău, o noua organiza­
ție comunista ce avea legături în toată Basarabia, deasemeni
o organizație U. I. C.
29 Iulie: Consiliul de Războiu dela Chișinău condamnă
un grup de 84 comuniști.
3 August: La Dej se descoperă o organizație U. T. C.
formată din jidani.
8 August: La Cernăuți, un grup comunist asasinează un
student naționalist și rănește grav un elev de liceu.
13 August: Consiliul de Războiu al Corpului II Armată,
din Capitală, începe judecarea a 10 comuniști implicați în
rebeliunea dela atelierele „Grivița” și care nu s’au prezentat
în instanță în 1933.
22 August: La Botoșani, sunt răspândite numeroase
broșuri și manifeste semnate „Partidul Comunist din Româ­
nia”.
20 Septembrie: Consiliul de Războiu al Corpului II Ar­
mată, condamnă un grup comunist care la 5 Iulie manifesta­
se pe Calea Griviței împotriva formei de guvernământ.
Septembrie: Se descoperă Ia București o organizație a
„Studenților Revoluționari”.
24 Septembrie: La Focșani sunt arestați mai mulți co­
muniști pentru agitație și răspândire de manifeste.
13 Octombrie: La Hotin sunt descoperite mai multe or­
ganizații comuniste. Se fac arestări.
30 Octombrie: întreaga secțiune a Blocului democrat <hn
Basarabia este arestată din cauza agitației comu . ·
20 Noembrie: La Iași, Consiliul de Războiu condamna
mai mulți comuniști (42 „intelectuali basara >e
,ate 30 Noembrie: Consiliul de Războiu a^ Corpu'ui II Ar-
mată din Capitală condamna mai mulți
333
 12 Decembrie: La Constanța, începe judecarea procesu
lui a 59 comuniști implicați în dezordini.

In cursul aceluiaș an se înregistrează o nouă serie de a.

tentate pe c.f.r. și anume:
2 Ianuarie: Larga (Lipcani-Lipnic), km. 102 + 900, ob­
stacol.
Septembrie: Tușnad Băi, podul peste Olt obstacol;
26 Septembrie: Vânători (Târnava Mare) km. 393+436,
obstacol;
4 Decembrie: Mizil, km. 96 + 670, grenade.

1937

In cursul lunei Martie se remarca demersurile P. G. R.

printre studenți cu intenția de a alcătui „Frontul de luptă al
Studențimii”.
In cursul lunilor Aprilie—Maiu se înființează o serie de
organizații camuflate și anume:
„Comitetele populare de patronaj”, cari contiruă activi­
tatea M.O.P.R.-ului.
„Frontul femenin” care continuă activitatea „Asociației
pentru protecția femeii și copilului”.
Asociația „Amicii Cehoslovaciei” având de scop atrage­
rea muncitorilor din organizațiile dizolvate.
Comitetul pentru „apărarea pasivă și anti-aeriana>■
Asociația „Apărarea Spaniei republicane” (comitet Pro-
Spania).
Ca formulă nouă P. C. R. lansează „Frontul național al
păcii”, creind în acelaș timp „Asociația pentru propășirea
asistenței sociale”, ambele fiind afiliate organizației interna­
ționale R. U. P. (Rassemblement Universel pour la Paix) cU
sediul la Geneva.
La 17 Iunie se înființează cercul de studii „Ștefan Gheor
ghiu’ cu misiunea de a publica publicații de propagandă co­
munistă, în realitate creindu-se și pe această cale școală Pen'
tru agitatori.
334
 In aceiași luna se Înființează asociația sportivă Stă
nnuța sub acest aspect constituindu-se camuflat un ’„run
comunist. M UP
In August ia ființă „Comitetul de acțiune Împotriva 1
sisnmlui și antisemitismului” cu misiunea de a creea un cu
rcrt ostil Germaniei, având sprijinul ziarelor .Dimineața" si
„Adevărul”. 9 |
In Octombrie se pun bazele ,,Uniunii Democratice” cu i
scopul de a milita pentru înfăptuirea Frontului Popular.
In Noembrie se încearcă și înființarea asociației camu- t
flate de propagandă comunistă „Amicala Franco-Română”. '
In cursul aceluiaș an se reorganizează cadrele U. T. G.-
ului atât în forma sa ilegală cât și prin insinuarea membrilor
săi în organizațiile camuflate.
Acțiunea corcească din P. C. R. crește simțitor în special
în organizațiile camuflate și în presa simpatizantă.
In acelaș timp activitatea subversivă continuă.
Astfel la:
5 Februarie: Sunt arestați mai mulți curieri sovietici ve-
niți cu misiuni propagandistice în țară și zece membri ai
„Partidului Comunist Român”, cari erau în legătură cu ei.
21 Februarie: Are loc manifestația dela Anina, a femei­
lor comuniste pentru „Blocul Democratic” și „Frontul Popu­
lar”.
13 Martie: Se intensifică propaganda comunistă în fa­
bricile: „Voinea”, „Textila”, „Dâmbovița” și „Gr. Alexan-
drescu”. Lt

— Acord între tineretul comunist și social-demociat pen­

tru un program de lucru comun, în viitor.
Martie: Se descoperă la București, un nucleu comunist
format din elevii de liceu și cu ramificații în toate liceele.
- La Focșani se descoperă o organizație comunista for­
mată din funcționarii și lucrătorii morii
- Arestarea la Ismail a 30 de comuniști, muncitor, ș.
intelectuali. . . , , . „
— Sunt condamnați 136 comuniști bu gau,
în Dobrogea. organizație comunistă.
— La Constanța, se descopeia o oigpnizaț
care avea legături cu organizația armeana „ * n ■
335
14 Aprilie: Se dă sentința în procesul celor 372 comuniști a
la Silistra dintre cari au fost condamnați 136.
19 Aprilie: „Asociația Turistică" din Reșița, acordă sori,
jinul ei P. C. R.-uhii.
Aprilie: Se descoperă un nucleu comunist la hotelul
„Continental” din București. S'alu găsit acte și scrisori com­
promițătoare.
Aprilie: Se descoperă un nucleu comunist la Tg. Her ța
format din locuitorii târgului și numeroși evrei.
— Se descoperă un nucleu comunist la Liceul „Laurian"
format din membrii ai U. T. C.
— Lâ Hotin, se descoperă un nucleu comunist alcătuit
din elevi și studenți.
— Activitatea P. C. R.-ului în Banat, se intensifică ca­
muflat sub formarea „Frontului Popular".
— Se descoperă un grup de 20 comuniști, care țineau o
întrunire la restaurantul „Ghindel“ din Timișoara.
— La Reșița este arestată o institutoare, pentru propa­
gandă comunistă.
— La Arad se judecă procesul comuniștilor membri ai
„Blocului Muncitoresc’’, organizația locală.
6 Maiu: este arestat un învățător în comuna Gura Bacu­
lui (jud. Tighina), pentru propagandă comunistă.
— La Arad, se descoperă un nucleu comunist format din
25 persoane.
Maiu: Sunt arestați 40 de comuniști cari activau la Bis­
trița (jud. Năsăud).
18 Iunie: Sunt arestate de către autorități 14 persoane
membrii unui nucleu de propagandă comunistă.
Iulie: La Craiova sunt condamnați 3 comuniști pentru
propagandă subversivă. . ,
Iulie: La Cernăuți sunt arestați doi comuniști, caii m
cercau să fugă în U. R. S. S. -
Iulie. Tribunalul Militar condamnă un evreu con uc
lor al unui nucleu de propagadă.
In Iulie: Sunt arestați 4 comuniști la Cluj, pentru pi°P
garda subversivă. 0.
In Iulie: Tribunalul Militar Cernăuți condamnana un
munist jidan la 10 ani muncă silnică.
336 , !
umina vine
B delam
PĂSĂRII
 BULETINUL MIȘCĂRII
NTIFASCIST
UHU Uli urn III IIIIIIII

Dill Γ T I II III
DULL I INUL
Comitetului de acțiune Impotrira raiboiulai

cmr

LUNI

calor 8 Inltkclutli inUh

am ChisinAu

Doctrina
bâtei

uu

E€@UILQ
—Μ» * h ânj — iii ■ ι>ηί< . *■* M ·*»■ UniMtkl
XXXI.— Presă comunistă, camuflată.
XXXII. — Manifestație a jidanilor comuniști din Basarabia. 1940.
 La 25 Iulie: începe la lași judecarea unei organizații
comuniste dela Hotin compusă numai din jidani.
In Iulie: Partidul Comunist, desfășoară o vie propagan­
dă printre muncitori cu ajutorul cercurilor de studii „Ștefan
Gheorghiu” și „Cercului de Studii” condus de Bezza, având
ca temă: reducerea activității ilegale a P. C. R.-ului și dezvol­
tarea activită(ii camuflate sub forma preocupărilor de ordin
ideologic, cultural sau științific.
La 16 August: Surit arestați la Budachi-Cordon 37 comu­
niști toți jidani, vinovați de acțiune subversivă.
In August: 30 comuniști din România participă la cursu­
rile „Casei Sindicalelor” din Paris, pentru inițierea în orga­
nizarea activității ilegale comuniste.
La 19 Octombrie: Făcându-se o descindere la librăria
„Ig. Hertz” se descoperă un depozit de literatură ilegală.
La 25 Octombrie: Se crciază pe lângă „Mejrabpom” ia-
jutorul internațional muncitoresc) o secție pentru România.
In Noembrie: P. C. R. face propagandă printre comuniști
și simpalizanții acestora de a sprijini candidaturile național-
țărănișlilor, la fel printre minoritari, speculând revendicările
acestora.
13 Decembrie: „Uniunea Democratică ia hotărîrea ca
membrii ei să participe la întrunirile Partidului Radical fa
rănist.
In Decembrie: Agitații comuniste provocate în sânul sin­
dicatului lucrătorilor tipografi din t imișoara și Reșița.
— Se intensifică legăturile P. C. R.-ului cu comuniștii din
Cehoslovacia, prin intermediul maghiarilor.
— La Cernăuți se descoperă o organizație U. 1 C. for­
mată numai din jidani în special din organizația „Hașomer
Hațair”.
In cursul anului P. C. Ii organizează o serie de greve
din^>6 cari cele mai importante sunt la:
Abatorul din București.
Uzina electricii din Cluj.
Uz'nele „Ferdinand" Titan. Nadrag Calan
Uzinele „Astra" din Arad.
Lucrătorii cioitorj din Cernăuți.
(nereușită).
Funcționarii Particulari din București

337 .
 Atentate pe c. f. r. se înregistrează deasemeni la:
14. VII: Zloți (Tighina Basarabeasca, km. 487 + 400, obs.
tacol;
25.VII: Tiraspol, Locomotivă, cartuș dinamită;
27. VII: Buzia>ș-Bucova, km. 929 + 26. scos butoane pod;
15. VIII: Carol I (Medgidia-Babadag), demontat linii;
21.VIII: Folești-Băleni, Surparea terasamentului;
8.IX: Dănnănești-Domești, km. 18 + 315, obstacol;
22.IX: Hărăstres (Câmpia Turzii), tren minist. distrusă
frâna cu aer;
24.IX: Independența-Serbești (Tecuci-Galați), obstacol;
l.X: Mizil (Buzău-București), km 96, grenade:
28. X: Giurgiu, str. Echinox, obuz pe șine.

1938

In acest an P. C. R. adaptându-se unei situații politice

create dispune ca — în locul ideii directoare de până acum
care țintea constituirea unui front popular prin concentrarea
grupărilor democratice,—dată fiind dizolvarea partidelor po­
litice, să se urmărească captarea și încadrarea în rândurile P
C. R.-ului a maselor de foști partizani ai acestor grupări.
Stabilește totodată crearea „Fracțiune! Roșii”, constitui­
tă din comuniști înregimentați în paridul F. R. N. cu misr
unea de a constitui masa de manevră a P.C.R.-ului în cadru
acestui nou organism politic.
Pentru continuarea activității subversive se creiasă dease
meni noui organizațiuni camuflate și anume :
Federația țăranilor din România care continuă activă»
tea U. T. R. (sindicalizarea țăranilor pe baze marxiste),
Comitete pentru ajutorarea deținuților politici,
Asociația tinerilor scriitori, publiciști și artiști evrei
România,
Asociația „cuibul copilului”,
Comitete de luptă contra scumpetei.
Comitete edilitare,

338
 In acelaș scop P. C. R. indică următoarele noui teme de
luptă:
— Pătnu/nderea membrilor P. C. R.-ului fa» breslele mun­
citorești, pen'ru a susține revendicările comuniste.
— Propagandă printre muncitorii dela „Universitatea
Muncitorească" pentru a-i atrage in mișcarea comunistă,
— Propaganda printre muncitori .șj technicionii din in­
stituțiile technice militare și din acelea care în timp de
război sunt susceptibile de a fi transformate in instituții
auxiliare armatei.
— Creiarea în massele muncitorești și în opinia pu­
blică românească, a unui curent ostil unuj răsboiu anti-
sovietic, demonstrându-se, oă în această situație Româ­
nia, ar fi folosită, ca bază de operațiuni.
— Propaganda comunistă dis mulată sub masca:
a) campaniei in favoarea Cehoslovaciei și
b) campaniei pentru combaterea fascismului italian și
național-social'smului german.
— Propagandă intensă în rândurile minoritarilor, criti-
cându-se măsurile luate de guvern și îndemnându-i să^-și
susțină revendicările.
— Organizarea în acest sens a minorității ruse din Ba­
sarabia.
— Propaganda identică în rândul populației rurale din
Bucovina.
— Difuzarea în rândul muncitorilor și simpatizanților
comuniști, a numeroase broșuri de propagandă.
— Sforțări pentru înființarea unui organ de presă le­
gal, pentru popularizarea ideologiei marxiste.
— Reuniuni ale membrilor și simpatizărilor P. C. R.-u­
lui sub forma ceaiurilor literare.
In acelaș timp P. C. R.-uI dispune o mai puternică acți­
une grevistă ceiace se concretizează în greve serioase ce au
avut loc în cursul anului la următoarele întreprindeți.
Fabrica metalurgică „Goldenberg ;
Fabrica de bumbac „Odinoton & Comp. ,
Fabrica „Bragadiru”;
Fabrica „Lyons’s’’;
Fabrica „.luster";
Fabrica „Wexler” și
Fabrica ,,vitan’’, toate din București.
In cursul anului în luna Aprilie sun t-o .ului,
autorități toate organizațile jidovești ufi ta «-
339
 Totodată sunt interzise ziarele Reporter, „Dacia”,
„Comentat” și „Lumea Românească', foi în care se infiltrau
tendințe comunizante.

Activtatea subversivă de ,agit-prop” continuă înregis­

trând astfel următoarele fapte:
La 5 Februarie: Tribunalul militar din Chișinău con­
damnă 40 comuniști și achită 7.
9 Martie: In Capitală este capturată o vastă organizație
comunistă.
15 Martie: La Cernăuți este descoperită o vastă organi­
zație de agitație și propagandă compusă în malojritate din
jidani.
21 Martie: Tribunalul Reșița pronunță mai multe con­
damnări de comuniști.
25 Martie: Se descoperă la Chișinău o nouă organizație
comunistă compusă din 20 membri.
16 Aprilie; La Craiova, în urma unui denunț, este desco­
perit un nucleu comunist.
24 Aprilie: Autoritățile confiscă dela conducătorii comu­
niștilor din Capitală un vast material de propagandă. Se fac
și numeroase arestări.
Aprilie: La Pașcani este arestat un curier prins cu mate­
rial subversiv.
5 lunei: Tribunalul Militar al Corpului III Armată, dela
Chișinău, începe judecarea procesului a 113 comuniști ames­
tecați în organizația Uniunii tineretului comunist.
11 Iunie: Se dă sentința de condamnare a majorității
comuniștilor „Uniunea tinerelului comunist” dela Liiișmau-
27 Iunie: Tribunalul Militar al Corpului III Armata, del·1
Chișinău dă sentințe de condamnare a comuniștilor dela e
zina și 14 persoane din „Ajutorul Roșu”.
3 Iunie: Tribunalul Militar dela Galați condamnă mai
mulți comuniști care au contraveni! la legea ordinei l)in ,c^
6 Iulie: Iribunalul Militar dela Chișinău condamnă,
pedepse variate, pe membrii „Uniunei Democratice manei
rești , acuzați de comunism. „ iai
19 Iulie: Iribunalul Militar din Capitală condamna
340
multi comuniști la care sa descoperit material de propagan-
dă revoluționară.
4 August: La Hotin este descoperita o stațiune clandes­
tina de radio-emisiune de care se serveau comuniștii.
17 Octombrie: La Chișinău, sunt condamnați 5 comu­
niști arestați la Cazaci (Cetatea Albă).
23 Octombrie: In Cartierul Ghencea, din Captilă este des­
coperită o organizație comunsită.
5 Decembrie: La Cernăuți Tribunalul Militar dă o sen­
tință de condamnare a unui grup de 32 tineri comuniști din
Edineți (Hotin).
27 Decembrie: La Chișinău este descoperită o nouă or­
ganizație comunistă la sediul căreia s’au găsit liste negre pri­
vind numeroase personalități politice naționaliste.
In tot cursul anului s'a continuat difuzarea clandestina a
broșurilor de PROPAGANDA CAMUFLATĂ SUB COPERȚILE CĂR­
ȚILOR DE LITERATURĂ SAU ȘTIINȚĂ.

La 5 Octombrie se înregistrează și un atentat pe c. f. r.

și anume la Ploești, Soc. Columbia, unde a fost găsit un tub
de dinamită.
1939
In cursul acestui an se lansează formula „Frontul Unic
al păturilor de jos” cu intenția de a atrage în partid munci­
tori, meseriași, mici funcționari, cu coloratura politică ) e
rită
Totodată se procedează la reorganizarea U. 1 - C. ului și
se reia sistemul seminar iilor marxiste cari sunt a ev a

Acțiunea pentru organizarea de

cele mai importante se aemalează turburari e > r. „
fabricile ..Leonida", „Dacif .
„Noua fabrică de țesălorie de mutase Ί
„Jaquard“. — in sânul familii-
Se utilizează deasemem propag identifica
lor concentraților — împotriva raz muncitorești,
crearea de „fracțiuni roșii1 în bresle, asoaațu
cari agilă în special pe chestiunea scumpetei.
 Un capitol important îl alcătueșle agitația și propaga^
printre minoritarii și în special printre cei din Basarabia și
Bucovina, aceasta făcându-se după sugestiile speciale ale Ko-
miternului care înțelege astfel să înceapă acțiunea de reven­
dicare a Basarabiei și Bucovinei.
Totodată se utilizează sistemul propagandei prin radio
utilizându-se un timp un post clandestin de emisiune denu­
mit „Românii liberi”.
Se hotărăște în acelaș timp insinuarea de elemente co
muniste bine camuflate, în redacțiile diferitelor ziare.
In tot cursul anului continuă deasemeni difuzarea dt
material comunist oficial și camuflat în coperțile cărților de
știință, literatură, polilcă, etc.
Acțiunea subversivă continuă înregistrându-se următoa­
rele fapte mai de seamă:
La 1 Ianuarie: La Cetatea Albă, sunt arestați mai mulți
comuniști pentru propagandă.
19 Februarie: Pe valea Ceremușului, este descoperită o
organizație comunistă care avea numeroase ramificații.
9 Martie: La Cernăuți este arestată o altă organizație co­
munistă care era în legătură cu centralele de spionaj din Ru­
sia Sovietică.
10 Martie: In jud. Storojineț este descoperită o organiza­
ție comunistă ai cărei membri făreau propagandă printre ță­
rani. ‘
19 Martie: Tribunalul Militar dela Galați condamnă la
pedepse variate, 31 comuniști arestați în Basarabia.
20 Maiu: tribunalul Militar dela Iași condamnă un lot
de 44 comuniști.
19 Iunie: Tribunalul Militar dela Iași dă o sentință de
condamnare privind mai mulți comuniști.
unie. Se descoperă la Cernăuți comitetul local al , aJ
jidani arestați 34 comuniști, cea mai mare Pa
Γα J ’ulie: Consiliul de războia al Corpului Π Armată,
^..P1 aa’ condamnă un grup de comuniști dela ateliere i
vița ramași nejudecați din 1933. „ n nU.
> . u le< J ribunalul Militar Chișinău condamna un,
u compus din 4 jidani, pentru activitate subversiva·
342
 1- Iu.lie· .AuȘust~;SePtelnbrie: In cur.su] acestor luni sb,IN-
da materialul incendiar; se răspândesc manifeste către c f
r.-iști, către lucratorii dela Malaxa către 8. T B -iști eăfrp
muncitori în general. 9 '
La 22 Decembrie: Este descoperit la Cetatea Albă un nu­
cleu de agitație subversivă.
La 23 Decembrie: Tribunalul Militar Cluj condamnă un
grup de comuniști vinovați de raspâdire de literatură subver
sivă.
Pentru a nu pierde nici o ocazie, P. C. R.-ul hotărăște a
organiza echipe de colindători — cu ocazia Crăciunului —
cari intrând prin țase să insinueze diferite formule antirăz
boinice și de protest împotriva scumpetei, concentrărilor etc.

1940

Pregătirea răpirii Basarabiei și Bucovinei

ucrând în strânsă colaborare cu Legația Sovietică din Bucu­
L rești în ceîace privește linia politică de adoptat pentru
activitatea în acest an, Partidul Comunist din România care are
misiunea de a acționa pentru crearea unei stări de spirit tavo-/
rabile agresiunii sovietice din Iulie își INDRUMEAZĂ ACTIVITA­
TEA CONFORM URMĂTOARELOR TEME Șl LOZINCI:

România nu are a se teme de U. IC S. S.

— „Uniunea Sovietică fiind împotriva oricărui război,

guvernul din Bucureșt’ ar trebui să caute amici|ie și apro­
pierea de cel din Moscova.
— Pentru salvgardarea intereselor sale și pentru a arae-
, .... cu tj
hora relațiile c s.
η s.
U. H. c pot» uc dorit ca România
este jo
să-și modifice atitudinea față de Uniunea Sovietică.
— Este regretabil că guvernul român nu încheie un
pact de asistență cu cel sovietic.
— U. R. S. S. regretă- că România menține ridul cm-
,ă ----------
nezesc față de Uniunea Sovietica.
— Dacă România și-ar coordona politica sa u
U.RjS.S. nu ar mai fi ameninnțată de niciun pe
343
 Intențiile U. R- S. S. în Balcani sunt pacifice”:
„Uniunea Sovietică urmărește .solidaritatea deplina a
Statelor Balcanice, cari să se opună oricărei expansiuni
imperialiste.
România este singurul Stat balcanic care refuză să-și
creeze legături economice cu U.R.S.S.
— Cai sau fără voia României, peninsula balcanică
va intra definitiv in orbita influenței Italo-Germano-Sovic-
tice”.

„Regimul din România este provocator față de U. R. S. S.”:

— „Uniunea Sovietică nu va putea tolera mult timp ca
România să-și mențină atitudinea de ignorarea a U.R.S.S.
— Regimul capitalist și imperialist diin România a
transformat Basarabia și Bucovina în bastioane ale forțe­
lor antisovietice”.

„Tratamentul aplicat minorităților din România este

asupritor
— „Guvernul român desconsideră faptul că Uniunea So­
vietică este apărătoarea popoarelor asuprite și că nu va
tolera mult timp prigonirea celor stăpânite de România.
— Să nu se interpreteze drept slăbiciune faptul că U.
R. S. S. nu a pus încă problema Basarabiei și a eliberării
popoarelor din această provincie”.

„Forța armatei roșii este invicibilă”:

— „Banii cheltuiți de România cu fortificațiile din Ba­
sarabia sunt risipiț,, căcj armata Sovietică nu cunoaște
obstacole.
Exemplu! Finlandei ar trebui să fie prezent în min­
tea conducătorilor români.
Românii ar trebui să nu desconsidere o atât de im­
portantă forță militară· în apropierea sa”.
Uniunea Sovietică va ocupa Basarabia pentru a pune capăt
provocărilor dela granița sa”:
— „Guvernul Român prin fortificarea Basarabiei urmă-
leșie provocarea U.UR.S.S.
ιτη euOI?ânia are în Balcani scopuri antisovietice cărora
U.țUS.S. înțelege a le pune capăt.
fi ir V,Hoare Încercare de a provoca, U.R.S.S. nu va
trecuta cu vederea de către aceasta”.
344
 ÎtMKty

xxxm. - A„ „pec, „ mârsivie. Jitonw din Easarab.a 1MO

..«-ItZI om TOLT» UHL*, twn-r*'

aoivAuulm
BOLȘEVIC Iii
Tiplu

LUCRU

XXXIV. — Presă bolșevică apărută în Basara

Ilil
Biserică din Odesa transformată în club al partidului bolșevic. 1938.
XXXVII I. ~ „Soborul” din Chișinău incendiat de judeo-bolșevici. 1941.
XL· — D>n victimile N. K. V. D.-ului în Basarabia — Cetatea Albă. 1941.
 „Stăvilirea expansiunii Axei in Hal c ani":
— „Strângerea raporturilor dintre guvernul român și pu-
tei ile Axei va fi exclusiv In avantajul acestora, cari dorind
să domine Balcanii vor aplica României un regim semi­
colonial.
- Guvernul din București continuă, sprijinit de Axă,
acțiunea de provocare contra cehii sovietic”.

„Ocuparea teritoriului până la Carpați":

— „Prezenta unui vecin atât de puternic nu treime ig­
norată.
— Guvernul român nu treime să uite că între hotarele
României se mai găsesc moldoveni până la Carpați și că
în U.R.S.S., conaționalii acestora sunt liberi.

„Statul federativ balcanic":

„Să nu se uite că Uniunea Sovietică nu va consimți
să se desconsidere interesele sale în .Balcani.
— Uniune^ Sovietică este oricând dispusă a colabora
cu Țările Balcanice dacă acestea se vor organiza intr’un
s stern care să facă posibilă această colaborare.
— In cazul când amenințarea fascistă în Balcani, va
persista, Uniunea Sovietică știe încă de acum la ce soluție
să se oprească’*.

In cadrul acestor teme, yi cu scopul de a teroriza opinia

publică destul de încordată din cauza situației politice excep­
ționale P. C. R., își amplifică activitatea utilizând la maxi­
mum material incendiar, și organizând greve și acțiuni de sa­
botaj.
Astfel în cursul acestui an:
Se infiltrează agenți comuniști în rândul populației ru
rale și printre solda ții concentrați, pentru a crcia
sătești și anti-militariste.
Se reînființează deasemeni „Consiliul Geiu‘
pentru infiltrarea în rândurile muncitori oi .ona fi­
rile industriale a agenților comuniști pentru a
345
vitatea comisiunilor și grupurilor sindicale comuniste din în.
treaga țară.
Continuă seria adunărilor sovietice, camuflate sub for-
ma ceaiurilor date în beneficiul copiilor muncitorilor.
Se inlensifcă agitația în cadrul „Federației Salariaților
Publici”.
Se înființează cadre de rezervă pe lângă fiecare organi­
zație comunistă, pentru a suplini pe titulari, în situația, că
s ar lua măsuri împotriva militanților comuniști cunoscuți.
Se creiază noui școli de cadre pen tiu pregătirea viitori
lor conducători și a înțelegerii fenomenelor politice.
Se interzice înscrierea muncitorilor în bresle, creindu-se
un front unic muncitoresc în afara lor. ,
Se caută a se recruta noi membri în P. C. R. mai ales
din rândul c. f. r.-iștilor. *
Se înființează Comitete pe ministere” în scopul măririi
acțiunei comuniste în rândurile funcționarilor.
O atenție deosebita se acordă PĂTRUNDERII ELEMENTELOR
COMUNISTE ÎN ARMATĂ, pentru a îndemna la participare in-
tr'un eventual război contra URSS.
Se caută insistent a se atrage iredentiștii mdghiari, ucrai-
nicni și bulgari, pe linia de conduită a partidului comunist.
Se creiază „Comitete de coordonare” în scopul instaură­
rii la conducerea comunității evreești, a elementelor comu­
niste.
Se caută stabilirea unei colaborări între funcționarii pu­
blici comuniști și micii funcționali, ca secretari, pădurari, pi­
cheri, etc.
Se hotărăște ca P. C. R.-ul, să susțină ,',regimul democra­
tic”, ca formulă tranzitorie, către un regim comunist.
Se răspândesc manifeste, îndemnând populația să faca
demonstrații cu ocazia zilei de 1 Maiu. r .
Se ordonă propagandă intensă contra „Partidului hatl
unii și totodată înscrierea tuturor comuniștilor sau simpab-
zanților necunoscuți în „Partidul Națiunii” pentru a procura
mișcării comuniste informații referitoare la activitatea nou ui
partid.
Se organizează lansarea de svonuri alarmiste în legătură
cu intrarea trupelor sovietice în Basarabia.
346
 , Sepregăteșie orgnizarea tacită a gărzilor de apărare in
cadrul P. C. R.-ului pentru eventualitatea unor acțiuni anti­
semite.
Se dispune ca organizația dizolvată „Madosz” să răspân­
dească material ilegal cu următorul titlu:
„Trăiască Ardealul autonom și liber”, pentru a distrage
atenția opiniei publice.
Din activitatea generală astfel expusă extragem câteva
date din care reiese amplificarea la maximum a acțiunii sub­
versive în preajma și mai ales după răpirea Basarabiei și Bu­
covinei de Nord.
Astfel:
La 3 Mai: In pâlcul de vagoane Dăești, R. Vâlcea, se în­
cearcă un atentat cu grenade.
29 Mai: La Tribunalul Militar Chișinău sunt condamnați
17 comuniști.
Iunie La Bârlad se descoperă o organizație cu 38 mem­
bri, vinovați de agitație subversivă.
Iunie: La fabrica „Dermata ' se organizează o grevă de
proporții.
1 Iulie: Se descoperă o secție technică a P. C. R.-ului care
pregătea și difuza material incendiar de propaganda. I
4 Iulie: Pentru activarea subversivă se fixează domiciliu
obligatoriu la 77 fruntași comuniști.
8 Iulie: Se răspândesc în toată țara manifeste preamă­
rind „armata roșie”.
9 Iulie: Agitații la fabrica „Forn” din București.
10 Iulie: Se produc agitații și greve la fabricile „Femina
și Industria textilă română din București.
12 Iulie: Deasemeni greve la fabrica „ re i s
„Sonneklau” din București. . „„munktâ la
12 Iulie: Se descoperă o vastă Organizație comunista
fabrica de armament Concordia” dm P 0« '■ manifestații
13 Iulie: Se organizează in Ardeal și nai
împotriva „Partidului Națiunii’. comunist,
18 Iulie: La Ploești este arestat un militant con
trimis cu misiunea de a organiza acțiuni
20 Iulie: Sunt arestați 20 comuniști . <>·
347
 21 Iulie: Se răspândesc manifeste comuniste la Bai·
Mare.
23 Iulie: Se organizează manifestații comuniste la Satin
Mare.
3 August: Sunt arestați la București mai mulți comuniști
vinovați de răspândire de manifeste subversive.
5 August: Sunt arestați 5 comuniști la Bihor, vinovați de
răspândire de manifeste comuniste.
9 August: Curtea Marțială a Comandamentului Militar
al Capitalei, Judecă un grup de comuniști care activau în
cadrul lozincei „Strângerea tineretului muncitor înțr’un front
larg și antirăzboinic44.
25 August1: Sunt arestați 30 de comyniști vinovați de agi­
tații și propagandă comunistă la București.
27 August: Tribunalul Militar Bihor, condamnă un grup
comunist pentru propagandă subversivă.
2 Septembrie: Curtea Marțială a Comandamentului Mili­
tar al Capitalei, condamnă un grup de membri ai U. T. C.-ului
la închisoare între 1—8 ani.
2 Septembrie: Curtea Marțială Buzău condamnă un grup
comunist vinovat de răspândire de publicații clandestine
(„Moldova Roșie44).
21 Septembrie: Sunt arestați doi comuniști, lucrători la
„Imprimeriile Naționale44 București, vinovați de răspândire
de manifeste comuniste.
26 Septembrie: La lași se răspândesc numeroase mani­
feste, broșuri clandestine, camuflate în lucrarea „Apel către
Români'’ de Gl. Ion Antonescu.
10 Octombrie: Organizația Capitalei a P. C. R.-ului își
procură o mașină tip „Boston44 pentru tipărirea manifestelor
subversive.
24 Octombrie: In corn. Nehoiu (.lud. Buzăui) sunt ares­
tați agitatori comuniști cari răspândeau manifeste incendiare
prin fabricile din județ.
7 Noembrie: Un grup comunist din Capitală încearcă
■ să tacă o manifestație pentru sărbătorirea zilei eșind și Cl1
I drapelul roșu.
15 Noembrie: Se difuzează manifeste incendiare Pe n
lea Prahovei și în special în zona petroliferă.
348
 20 Noembrie: Se descoperă un numeros material de pro
paganda comunistă la „Casa Poporului*1 din Câmpina.
22 Noembrie: Se răspândesc manifeste incendiare în iu
rul atelierelor c. f. r.-Pașcani.

1941

Acțiunea de agitație, propagandă și sabotaj continuă

fără rezultate evidente, opinia publică română conștientă de
menirea ei adoptând față de agresiunea sovietică o atitudine
puțin încurajatoare mașinațiilor comuniste.
Starea de războia imprimă totodată o disciplină care
poate fi mai greu înfrântă. <
Se înregistrează totuși următoarele fapte:
5 Main: Are loc o explozie la podul cfr. Cernavodă.
16 Maiu: Tribunalul Militar dela Sibiu condamnă 14 și
23 comuniști acuzați de dezordini pe Valea Jiului.
2 Iulie: La lași, comuniștii jdani trag focuri de drină
asupra ostașilor germani și românâi.
15 Iulie: Tribunalul Militar dela Sibiu, condamnă un
lot de 18 comuniști, acuzați de propagandă subversivă și răs- j
pândire de manifeste.
24 August: Un comunicat al Ministerului de Interne
anunță că orice act de sabotaj săvârșit de comuniști va fi as­
pru sancționat.
14 Septembrie: Constatându-se că comuniștii au pus la
cale acte de sabotaj, Ministerul de Interne, printr un comu­
nicat, anunță că cei ce se vor deda la asemenea acte vor fi
executați.

4. Acțiunea teroristă a jidanilor din

Basarabia și Bucovina de Nord
Δ cțiunea cu totul anti-româneasca a iudelor din θ
Λ două provincii - dovedită prin faptej^cise șrperfect
controlabile nu va mai lăsa nici o urma ei ς
acelora ce sunt încă deciși să le acorde cea
voință.
34
 Această acțiune prezintă două faze distincte.
Prima, înaintea răpirii, demonstrează legătura continuă
ce a existat între jidanii și organizațiile, comuniste, în special
în domeniul informativ.
Cea de a doua, în timpul răpirii, evidențiază specificul
distructiv judaic anti creștin și anti-național.

a) IN PREAJMA EVACUĂRII

Despre evenimentele cari aveau să se producă în Iunie

1940, populația jidovească a fost înștiințată și pregătită din
vreme.
Dovada constă din unele măsuri de prudență și pe care
și le luam jidanii, cum ar fi de pildă faptul că negustorii ma­
nufacturați, care înainte ofereau cu multă insistență mărfuri
pe datorie, în ultima vreme refuzau orice livrare, de mărfuri,
pe credit;
din propaganda făcută de jidani printre populația și
funcționarii români, cărora le recomanda în cazul cedării Ba­
sarabiei și Bucovinei de Nord, să nu părăsească aceste pro­
vincii, pentru că sub ocupația sovietică vor obține slujbe mai
bine remunerate și
din constituirea din vreme a comitetelor cetățenești (com­
puse în majoritate din jidani) însărcinate cu organizarea pro­
gramului primirii trupelor sovietice.
Pentru edificarea celor de mai sus, următoarele exemple
sunt concludente:
Evreul Strul Zilbei\ misit din orașul Orhei, a spus so­
ției unui ofițer care se pregătea să plece in ziua tie 28
Iunie 1940, că „ei (evreii) știau 'de ultimatul sovietic cU
două săptămâni înainte de darea lui, dar n’au făcut cu­
noscut nimănui acest lucru pentru că „aveau ordin sa
tacă”.
In ziua de 23 Iunie 1940, o jidancă a spus unei doamne
a*j,epe'c
Chișinău, care voia să pregătească c.-'
profesoare din Chișinău.
necesare înscrierii unui nepot al său L·la Școala de SuD-
ofițeri de Aviație, că să nu mai facă cheltueli, deoare
în curând situația se va schimba complect.
Evreii Trostanetki Gustau, Mosku Frantz și Haini ,θ
port, originari din Orhei, încă din ziua die 28 Iunie

350
 propuneau funcționarilor ce .se pregăteau să vină în tară
sa ramană sub ocupația sovietică, unde vor obține servicii
mult mai bine retribuite.
In oralele unde se aflau familiile ofițerilor, s’au răs­
pândit svonuri, că ofițerii români și trupa s’au predat So­
vietelor, pentru a deruta familiile menționate și a le de­
termina să rămână in teritoriile cedate U.R.S.S.
Dacă aceste fapte dovedesc temeinic legătura constantă
dintre bolșevici și elementul jidovesc din Basarabia și Buco­
vina în special, cele petrecute în timpul ocupării acestor pro­
vincii alcătuesc mărturii de necontestat.
Sălbăticia specifică și ura împotriva a tot ce este roman
și creștin a iudelor comuniste din Basarabia și Bucovina, al-
cătuește un tablou al groazei.

b) ACȚIUNEA DESFĂȘURATĂ IN TIMPUL CEDĂRII

După acceptarea ultimatumului sovietic, in toate orașele

basarabene și nord-bucovlnene S'AU FORMAT GRUPURI DE EVREI
ÎNARMAȚI, — în majoritate tineri de ambele sexe — CARE AU
ÎNCEPUT O ACȚIUNE TERORISTA ALE CĂREI FORME DEPĂȘESC
ORICE IMAGINAȚIE.
Au fost împușcați cu predilecție magistrații polițiștii, slu­
jitorii altarului, precum și funcționarii financiari, aceștia din
urmă mai ales cu ocazia devalizării diferitelor casierii ale Sta­
tului, întrucât în afară de zelul revoluționar, bandele evreo-
teroriste au arătat în timpul desfășurării acțiunei lor o pro­
nunțată tendință pentru aduarea de capitaluri, în flagrantă
contrazicere cu principiile anti capitaliste cuprinse în doctri­
na marxistă.
Au fost cazuri când evreii, în sălbăticia lor, au transfor­
mat executările în sinistre „vânători de oamenitot ce putea
constitui un element reprezentativ românesc, stimulând acti­
vitatea sângeroasă a tineretului iudaic.
Nemulțumiți numai cu ororile săvârșite asupra popu apei
românești, în sălbăticia lor nemai întâlnită jidanii s au năpus­
tit și asupra locuințelor acestora devastâdu-le, precum și asu
pra bisericilor creștine, lipsindu-le de odoare și ba jocor
le icoanele și cărțile sfinte.
351
 Fig. 61. - Catedrala Sf. Ni :olae din Bălți dinamitată de bolșevici-

352
 1. COMITETE REVOLUȚIONARE

Concomitent cu acțiunea teroristă * tineretului evreu

sau format aproape în toate orașele basarabene și nord-bu-
covinene comitete revoluționare alcătuite "pretutindeni din
evreo-comuniști.
Asemenea comitete au funcționat:
In Bucovina de Nord:
La Cernăuți, format din:
Sallo Brim, de profesie fotograf, comisar al poporului;
Glaubach. — primar; Hitzig — ajutor de primar; Meer
prefect; Auerbach; Hițig — avocat; Pinkelson Sașa - a-
vocat; Adler; Fischer; Mizeles croitor, etc., etc.

In Basarabia:
La Chișhiău, condus de: Steinberg, avocat, președintele
comitetului; Gheiimam membru.
La Soroca; Ghinsberg Leizer, gardian public, preșe­
dintele comitetului revoluționar.
La Bălți: Weissbuch președintele comitetului revo­
luționar.
LaUngheni: Schutn Roitman.
La Cetatea Albă: Grassmann Miron; Steinberg Pincus și
Ghelberg Moritz.
La Leoua: Bruchis IHe, loina Grigoruc; MihaiUevici Be­
niamin; Boruh higher; Biner lugher.
La Reni: Dr. Braunstein.
La Chilia Nouă: Dr. Rabinovici, etc., etc.

Aceste comitete revoluționare cu concursul bandelor de

„macabei” înarmați au comis numeroase acte de teroare, asa­
sinate, profanări, devastări, etc., dintre cari nu vom enu­
mera decât pe cele mai de seamă.

2. ACTE DE TEROARE
La Cernăuți, tinerii jidani între 15—-16 ani, constituiți in
bande, la care s au asociat și deținuții eliberați din mc ușori,
au săvârșit numeroase acte de terorism, obiectiv u pnncipa
al acțiunei lor fiind ofițeri și soldați români.
S’a încercat astfel dezarmarea a numeroși os ași.
353
23
 Deasemenea, ostași cari se aflau în gara locala pentru ■>
trece în țară, erau invitați ca să rămână în teritoriul cedai
să primească trupele sovietice și să defileze împreună cu
acestea.

La Vijnița, avocatul Rauferger, conducătorul unei bar­

de teroriste, a atacat Percepția locală, imobilizând pe percep­
tor și ceilalți funcționari, prădând-o de tot avutul ei.
Doctorul evreu Winer — șeful sanatoriului din localita­
te — sub amenințarea cu moartea a silit personalul românesc
al sanatoriului să rămână pe loc.

La Chișinău, bande de jidani conduse de avocatul Carol

Steinberg, au aruncat cu pietre în trupele române cari eva­
cuau orașul.
Deasemenea, pe str. Alexandru cel Bun, din localitate,
aceleași bande au încercat să zădărnicească plecarea funcțio­
narilor și a studenților teologi, care se îndreptau spre gară
pentru a fi îmbarcați, huiduindu-i și lovindu-i cu pietre.

La Bălți, populația românească — mai ales civilii care

se îndrepta spre gară pentru a se evacua, a fost întâmpinată
pe străzi de bande evreești înarmate, care aiu încercat prin
intimidare și chiar violență să împiedice plecarea acesteia.
Deasemenea bandele menționate au încercat să stânje­
nească plecarea trupelor române, care erau îmbarcate în două
garnituri ce staționau în gara Bălți și urmau să fie îndrumate
spre țară.

La Soroca, în ziua de 28 Iunie 1940, bande de evrei înar­

mate, au pătruns în localurile Primăriei și Poliției, unde ați
făcut perchiziții corporale funcționarilor acestor instituții·
Deasemenea, autocamionul cu tezaurul Administrației
Financiare locale (în valoare de circa 15.000.000—18.000.000
lei în care se aflau: administratorul financiar, dirigintele 0 i-
ciului Poștal și câțiva funcționari, a fost oprit de bun θ c
evreești în „Piața Unirii“, banii fiind furați de teroriști-
Preoții soroceni cari au încercat să se evacueze, au °s
siliți de aceleași bande evreești să rămână în localitate.
354
Fig. 62. — Vestmânt preoțesc transformat în costum de teatru.
 La Tighina, bande numeroase de evrei purtând fulare
roșii, au cutreerat străzile orașului, jefuind locuințele popu­
lației românești, mai ales acelea ale autorităților, de tot avu1-
tul lor.
Alte bande procurându-și uniforme militare au împiedi­
cat populația românească să părăsească orașul.

La Comrat (jud. Tighina), bande de evrei au încercat să

dezarmeze trupele române, care însoțeau un convoi de mașini
militare.

La Căușani (jud. Tighina), evreii din localitate consti-

tuiți în bandă, au sechestrat pe șeful stației, zădărnicind în
felul acesta plecarea unui tren cu refugiați.

La Cahul, bande evreești înarmate cutreerau orașul, pră-

dând locuințele românilor și jefuind populația civilă, care se
evacua, de bani obiecte de valoare sau alte lucruri casnice.

La Cetatea Albă, printre victimele teroarei bandelor e-

vreești au fost numeroși preoți creștini, pe cari israeliții i-au
torturat și molestat.
Evreii Burman Alexei, Huna Karolic și Feldman Seia, au
molestat deasemenea și supus la grele chinuri numeroși func­
ționari și polițiști.
Jidanul Ambinder s’a remarcat pentru numeroase acte
de cruzime.
Aceleași bande au împiedicat populația românească să
se evacueze, amenințând cu sancțiuni grave pe toți aceia care
ar încerca să le ușureze într’un fel oarecare plecarea.

La Reni, bande de evrei organizate și conduse de 0'

Braunstein, președintele comitetului revoluționar local, și e
auxiliarul său Răileanu, comunist notoriu, percheziționau 1°
cuințele românilor care se evacuau și le confiscau toate lucru
rile de valoare.
O alta fracțiune a menționatului grup de teroriști, înar
mala cu buzdugane rudimentare, lovea populația românea*
că, căutând să-i stânjenească — cu forța — evacuarea Șlr
356
. fugierea pe vasul „Carpați”, care era ancorat în port și așten
ta să-i transporte spre țară. 1
Mai multe decât atât, numiții au tăiat chiar parâmele
vaporului, și au substituit pe catarg drapelul roșu în locul
tricolorului românesc.
Deasemenea, bandele evieești au înconjurat silozurile,
împiedicând ridicarea materialelor depozitate în ele.

La Bolgrad, grupe de evrei purtând steaua evreiască pe

fond roșu, teroizau populația românească și pe cei care se
evacuau.

Fig. 63. — Fosta Rezidență Regală din Chișinău dinamitată.

La Chilia Nouă, casierul cooperativei locale și Q învăță­

toare au fost legați de bandele evreești și plimbați prin oraș
cu o pancardă pe care scria: „de soarta lor nu se poate ști

3. ASASINATE
La Cernăuți, capii autorităților, și preoții au că2ut vieți
furiei sângeroase ale bandelor evreești.
357
 Printre cei uciși se menționează șeful gării locale, direc-
torul „Penitenciarului” numitul Racoci, care a fost asasinat de
deținuții evrei conduși de Feldhamer, secretarul Parchetului
un grefier al Tribunalului Cernăuți, foarte mulți ofițeri de
poliție și gardiani publici.
Dintre slujbașii bisericii, preoții bisericii catolice și alți
numeroși slujbași ai altarului au plătit cu viața lor îndărăt­
nicia lor întru creștinism.

La Chișinău, bandele evreo-comuniste stăpânite de spe­

cificul distructiv iudaic, nu s au mărginit numai la distruge­
rea monumentelor de artă ale orașuhîi, edificiilor autorităților
și caselor particulare ale demnitarilor civili și militari, ci au
procedat și la exterminarea persoanelor cari au deținut1 dem­
nități in timpul stăpânirii românești, ucigându-i în mod săl­
batic.
Un comitet alcătuit din avocatul Carol Steinberg, avoca­
tul Etea Riner și medicul Derevici, întocmea liste cu numele
acelora cari urmau să fie executați.
Au fost uciși astfel:
Preoțescu, inspector financiar, Pădureanu, inspector fi­
nanciar pensionar. Comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Con­
stantin, Severin și Stog.
Deasemenea au fost uciși numeroși gardieni publici.

printre victimele bandelor evreești se mențio­

La Bălți,
nează preotul Avacumov, șeful de gară Dumitrescu și subșe-
ful de gară Andreiovici.
Deasemenea, în ziua de 28 Iunie 1940, bandele evreo-
cjmuniste au împușcat pe peronul gării locale pe un individ,
al cărui cadavru a fost expus pe peron, pretextând că el a
fost victima soldaților români.

La Soroca, nemulțumiți numai cu prădăciunile și deva­

stările efectuate, jidanii au săvârșit și numeroase asasinate,
printre populația civilă.
Astfel a fost ucis cu un sadism nemaipomenit numita
Stănescu, din județul Soroca, cunoscut pentru activitatea 1
naționalistă.
358
 Deasemenea, cu ocazia opririi mașinei cu tezaurul Ad
ministrației Financiare în Piața Unirii, au fost asasinați
Gheorghiu Ion, administratorul financiar.
Aceiași soartă au împărtășii-o și Murafa Vladimir, comi­
sar ajutor și Eustațiu Gabriel, agent, cari au fost executați de
evreul Michel Flexor.
La Cetatea Albă, preoții și organele polițienești au fost
în primul rând vizate de bandele jidovești.

Fig. 64. — Liceul militar din Chișinău dinamitat de hoardele bolșevice.

Astfel, izraelitul Zuckerman a împușcat pe Eusebiu Po-

povici, preot al catedralei locale, iar evreul Ambindei* a asasi­
nat un gardian public.
La Palanca (jud. Cetatea Albă), preotul local Micanor
Maleschi, a fost ucis mișelește de bandele evreești, care < u-
treerau înarmate. .
La Volintiri (jud. Cetatea Albă), grupuri numeroase de
evrei își manifestau simpatia lor pentru regimul comurus ,
terorizând și împușcând pe toți aceia care au deținut runc-
359
jiuni sub conducerea românească sau au avut atitudine ro­
mânească. ■
Printre cei uciși se menționează și grefierul Știrbul Iosif
dela Judecătoria de muncă.
La Reni, cu ocazia luării prin forță a silozurilor dela
Reni, evreii au împușcat doi marinari.
La Bolgrad, bandele teroriste iudaice au comis, cu ocazia
evacuării, numeroase asasinate printre români.
Astfel a fost ucis atunci între alții — și primarul ora­
șului.
La Ceadârlunga-Tighina, perceptorul și notarul comunal
au fost asasinați de bandele jidovești.
La Abaclia-Tighina, șeful Postului de Jandarmi a fost
ucis mișelește.
La Româncăuți-Tighina, preotul satului a fost deaseme-
nea ucis de bandele jidovești, etc., etc.

4. DEVASTĂRI
La Cernăuți, numeroase locașuri sfinte și în special bise­
rica ,,Sfântul Nicolae“ au fost devastate de bandele evreești
comuniste, prădându-le și batjocorindu-le odoarele sfinte.
La Chișinău, monumentele de artă ale orașului și în spe­
cial statuete reprezentative ale românismului, au fost distru­
se cu o ură demnă de sălbăticia barbarilor.
Astfel, în primul rând au fost distruse statuia lui Ștefan
cel Mare și a Regelui întregitor, Ferdinand I.
Bandele evreo-comuniste în setea lor de distrugere nu
s’au mărginit însă numai la monumentele de artă.
Au căzut pradă furiei lor și locuițele foștilor demnitari
români sau ale militarilor.
La Bălți, bisericile creștine au fost deteriorate, iar sfm
tele icoane batjocorite. ,
In locul crucilor de pe turle, evreii au arborat di ap6 u
roșu.
360
Fig. 65. — Aspectul Cernăuțiului după incendiile provocate de judeo-comumș

361
 Edificiile publice și casele particulare ale locuitorilor ro,
mâni au fost devastate și prădate.
La Cetatea Albă, localurile autorităților publice și biseri.
cile creștine au fost distruse și prădate de tot avutul lor.

La Cetatea Albă, localurile autorităților publice și bise-

ricile creștine au fost distruse și prădate de tot avutul lor.
La Ismail, manutanța locală a constituit obiectivul prin-
cipal al devastărilor săvârșite de bandele evreești.
Intr’adevăr, clădirea a fost distrusă până în temelii, cu o
sălbăticie rar întâlnită.

La Vâlcoi), bande de evrei conduse de un comitet compus

din Natalia Cernei-Grossman și „șabăs-.goimii“ Chirică An­
drei, gardian public, Mihail — funcționar la Poliția locală,
Lintea —secretarul Primăriei, Chiriac Carsan — ajutor de
primar și Atanase Glascov, au distrus aproape toate clădirile
principale ale orașului, etc., etc.

5. DEMONSTRAȚII

Un capitol important îl alcătuește și exteriorizarea filo-

bolșevică a acestor bande iudaice.
S’au înregistrat astfel următoarele manifestări filo-sovie-
tice:

La Vijnița, primarul orașului, Safran, înconjurat de

populația evreiască, a întâmpinat trupele sovietice cu drape­
lul roșu, la intrarea lor în Vijnița, făcând act de supunere
acestora.
Numitul medic Winer, la intrarea trupelor sovietice in lo­
calitate, a sfâșiat stindardul românesc, din care a oprit numai
partea roșie, cu care s'a încins, peste piept strigând: „ACUM A
SOSIT CEASUL EVRILOR”.

La C hi și nău, începute anterior intrării trupelor sovietice

in localitate, manifesațiile filo-sovietice ale evreilor au ațin»
șină*eUl *n momen^u^ prezenței menționatelor trupe în Lh’

362
 Grupuri numeroase de evrei parcurgeau străzile orașului
strigândj „Jos Armata Română”; „Trăiască Stalin și Armata
Sovietică , manii estandu-și în felul acesta bucuria lor pentru
regimul sovietic.
In întâmpinarea trupelor sovietice destinate a ocupa o-
rașul Soroca, au eșit numeroși evrei și comuniști, în frunte
cu Petre Sfecla și institutorii Onac Alexandru și Cuțubal
Ioan, purtând drapelul cu „secera și ciocanul” și manifestau
du și simpatia pentru ocuparea Basarabiei de către Soviete.

Fig. 66. — Poșta din Bălți dinamitată de hoardele sovietice.

Concomitent cu aceasta, numiții au arborat drapelul

roșu pe edificiul Casei „Corpului Didactic din localitate.
După aceia, capii trupelor sovietice au fost invitați, îm­
preună cu ofițerii lor, în localul Prefecturii județului, l|nde
s’a ținut o ședință solemnă, compusă în majoritate din evrei
teroriști. A luat cuvântul învățătorul Lupașcu Gh., fost re­
feci, fost deputat și membru în „Sfatul Orășenesc,, a oroa
irizației F. R. N. elogiind regimul comunist și armata roșie.
La Reni, în ziua de 30 Iunie 1940, data iiitrarii trupeloi
sovietice în localitate, evreii au pavoazat orașul cu s inc <
363
roșii, iar o delegație compusă din evrei cu trecut notoriu co­
munist au întâmpinat la bariera Renilor sosirea trupelor bol­
șevice, față de care și-au exprimat mulțumirea că i-au elibe­
rat de sub sclavia românească.

La Chilia Nouă, populația evreiască după ce a aflat de

acceptarea ultimatumului sovietic, a eșit în grupuri pe străzi
manifestându-și simpatia pentru regimul comunist și arbo­
rând drapelul roșu pe clădirile autorităților sau în locul cru­
cilor de pe turlele bisericilor.

La Vâlcov, jidanii împărțiți în grupuri, a" arborat

drapelul roșu pe edificiile Poliției locale și altor autorități,
după care au eșit în întâmpinarea trupelor roșii.
In afara de acestea, după ocupare, în CHIȘINĂU, CER­
NĂUȚI, SOROCA, BĂLȚI, ETC., au avut loc manifestații ORGA­
NIZATE DE JIDANI, IN CADRUL CĂRORA S'AU ARBORAT PAN­
CARTE INJURIOASE LA ADRESA ROMÂNIEI, SCRISE IN JIDO-
VEȘTE, RUSEȘTE Șl ROMÂNEȘTE.

5. Teroarea exercitată asupra repatriatilor

P\ in primele zile după răpirea Basarabiei și Bucovinei, te­

roarea individuală s a manifestat. Profitând de pro­
cedeul repatrierilor, organele N. K. V. D.-uliii au organi­
zat șantajul morții asupra nefericiților cari fiind doritori
sau nevoiți — de interesele lor — să vie în țară, aveau totuși
familie sau avere în provinciile răpite. Procedeul este înde­
obște cunoscut. Se acorda permisiune de a veni în țară numai
acelora cari își luau obligațiunea — fiind constrânși — de o
face pur și simplu spionaj, în favoarea Statuiui Sovietic.
Se anunțau repatriatului înfricoșetoarele și gradatele
măsuri ce urmează a se lua împotriva familiei sale, reținută
în „raiul bolșevic”, cari începeau cu deportarea, sfârșind tot­
deauna cu moartea. Se pot înregistra mii de asemenea cazuri-
Neținând seama de nici o regulă internațională, fără ur
mă de omenie, iudeo-comuniștii au terorizat astfel mii de a
U4
milii, întrucât trebue să recunoaștem că — afară de puține
excepții — românii basarabeni s au dovedit a fi buni și cin­
stiți patrioți chiar dacă au fost nevoiți să adape încă odată
glia basarabeană cu sânge românesc nevinovat.
Departe de gropile comune în care erau aruncați ni­
ciodată creștinește cel puțin — părinții și frații lor, basara-
benii și-au uscat lacrimile, la focul sacru al patriei, care
tăcută și îngrijorată pregătea temeinic desrobirea fiilor ei,
din nou năpăstuiți.
Vechii oșteni ai lui Ștefan cel Mare, au suferit în taină,
a11 răbdat, dar au învins în cele din urmă.
Jertfele cruzimii talmudice i au oțelit pentru suferințe
ca și pentru izbânda pe care au trăit s’o vadă înfăptuită.

6. încercări de sovie+izare în
Basarabia și Bucovina
De îndată ce s'a terminat ocuparea silnică a Basarabiei
și Bucobinei de Nord, de către hoardele armatei bolșevice,
comisarii sovietici, recrutați în special dintre jidanii din a-
ceste provincii, sau aduși din interiorul Rusiei, au începu',
acțiunea de sovietizare a basarabenilor și bucovinenilor. Și,
după cum au fost sovietizate toate popoarele Rusiei cu ace­
leași metode s’a lucrat și în aceste provincii românești. In
această privință primele instituții care au fost supuse sovie-
tizării au fost, cum era și firesc, pentru metodele bolșevice,
biserica, școala și proprietatea.
In ceiace privește biserica, comisarii bolșevici au decis
închiderea tuturor locașurilor de închinare din cele două
provincii, sau transformarea lor. Astfel, biserica Facultății de
I eologie din Chișinău a fost transformată în doi mitor pen­
tru soldați, iar biserica Metropolitană a devenit sala de ans.
^easement, aproape toate locașurile de cult au fost devali­
zate de obiectele prețioase, icoane de aur și argint, can e a
365
bre, etc., și apoi au fost confiscate și transformate altor sco
puri, după cum s au văzut în exemplele de mai sus. In acela
timp, învățământul religios a fost interzis cu totul. Dar reziv
tența basarabenilor și bucovinenilor a fost mare.
Ei preferausa să moară decât să nu> li se mai permită să
se închine și să se roage la Dumnezeul creștin la care, neam
de neamul lor s au închinat și rugat. In fața acestei puternice
rezistențe religioase, sovieticii, pentru a evita răscoalele s’au
văzut nevoiți să permită totuși, în unele orașe și comune, li­
bertatea cultului, dar cu o condiție. Cei care-și permit
de a se închina, trebue să plătească un impozit. Un impozit
care, totdeauna, a depășit veniturile creștinului sau ale eno­
riașilor unei biserici. Astfel, este interesant de precizat, că
pentru continuarea serviciului religios, bucovinenii, de exem­
plu, pățeau pentru catedrala dela Cernăuți un impozit de
70.000 ruble, pentru biserica Sfânta Paraschiva, din acela?
oraș, au plătit un impozit de 35.000 ruble anual, iar pentru
biserica dela Chișinău, 45.000 ruble anual.
Deasemeni, și pentru preotul care oficia slujba reli ­
gioasă, enoriașii trebuiau să plătească un impozit de 1.500
lunar. Prin aceste impozite excepționale se urmărea distru­
gerea credinței, prin închiderea bisericilor, întrucât aceste
taxe depășind posibilitățile de plată ale enoriașilor, nu pu­
teau fi suportate mereu.
In sfârșit, sovieticii constatând că totuși cu toate sacri­
ficiile, românii plătesc aceste impozite draconice, au introdus
un impozit pentru fiecare sărbătoare. Astfel, pentru a per­
mite slujba de înviere, chiar bisericile cele mai mici erau su­
puse unor taxe speciale. (Credincioșii din comuna Berhone-
tul din Bucovina de Nord, au trebuit să plătească, pentru a
li se permite slujba înbierii, 800 ruble).
Dar pentru a vedea cât de adânc este sădită credința
creștină în sufletu Iromânilor’ basarabeni și bucovineni este,
deasemeni, semnificativ de amintit că în foarte multe pM’
din aceste provincii atât de greu încercate, credincioșii, de co
mun acord cu preoții, luau obiectele de cult și le îngropau,
pentru a evita distrugerea sau devalizarea lor de către b°
șevici.

366
â-

Fig. 67. — Ce a mai rămas din Bălți după incendii și dinamitare.

367
 Dar concomitent cu acțiunea de distrugere a credini -
din sufletul basarabean și bucovinean, bolșevicii au introdu
noui metode și în școală. Învățământul primar a fost tron*
format după modelul sovietic, în 10 clase, iar pentru ca t f
copiii să poată primi o „educație" sovietică, au fost aduși în
aceste două provincii învățători din alte părți ale Rusiei și au
fost numiți ca educatori și profesori foarte inulți jidani <|e
prin părțile locului.

Ir. ceiace privește proprietatea, imediat după samavol­

nica ocupație sovietică, autoritățile bolșevice au procedat la
crearea colhozurilor care, mai (des în Basarabia, au putut
lua ființă.
In momentul ocupării Cernăuților de armatele române
victorioase, ocupare rapidă și neprevăzută de ruși, care a
permis ca orașul să fie salvat dela distrugere, s’a găsit într’o
tipografie chiar „corectura” textului prin care se prevedeau
modalitățile de integrală distrugere a proprietăților particu­
lare, prin înființarea de colhozuri în toată Basarabia și Bu­
covina.

Dar pentru ca acțiunea de sovielizare să se poală realiza

conform planurilor, era nevoie de presă. Astfel, imediat după
răpire, atât în Basarabia, cât și în Bucovina, au apărut foarte
multe foi și reviste de propagandă sovietică, toate absolut
toate, fiind redactatf de jidani cari erau mai intimi și mai
credincioși colaboratori ai regimului. Pentru lămurirea și mai
deplină a problemei, dăm o listă de publicațiuni sovietice, de
propagandă, apărute în Basarabia și Bucovina:

In Basarabia:
Chișinău}:
— Moldova Soțialistă,
— Sovetskaia Moldavia,
— Komsomolistu Moldovei,
— Basarabia Sovietică,
— Bassarabskaia Pravda
— Scânteni Leninist,
— Oktiabri.
368
 Fig. 68. — Hoardele sovietice au distrus Orheiul.

369
J4
 Soroca:
— Drapelul roșu,
— Krasnaia Znamia,
Bălți:
— Pământul sovietic,
— Zvobodnaia Zemlia.
Cuhni:
—«Stalinskaia Pobeda,
— Radianske Jilea (Hotin’.
In Bucovina de Bord:
Cernăuți:
— Radianska Bukovina,
— Adevărul bolșevic,
— Konsomoleț Bucovina.
— Vilna Bukovina.
Storojineț:
— Stalinskii Sleah.
Herța:
— Steagul Roșu.

7. Crimele N. K. V. D-ului
A m văzut metodele prin care sovieticii, cu concursul ji-
danilor din Basarabia și Bucovina, au început să bol-
șevizeze populația română din cele două provincii.
Evident, această criminală acțiune de sălbăticire și
desrădăcinare a sufletului și a vieții românești, nu putea ră­
mâne fără ecou în sufletul atât de chinuit și de sbuciumat al
basarabenilor și bucovinenilor.
Deaceia, LA REZISTENȚA ÎNDÂRJITA PE CARE AU OPUS-O
DISTRUGERII BISERICII, ȘCOALEI Șl PROPRIETĂȚII, TREBUE SA
ADĂOGĂM, REZISTENȚA POLITICĂ Șl DECI NAȚIONALĂ A RO­
MÂNILOR NOȘTRI, ÎNVĂȚAȚI FIIND SĂ CONSIDERE PĂMÂNTUL
BASARABEAN Șl BUCOVINEAN CA PE UN BUN AL LOR Șl
SA APARȚINÂND NEAMULUI. In fața acestei atitudini ferm *«'
fionaliste, instrumentele de teroare ale lui Stalin au proce o
după metode experimentate și in ale pârfi prin deportări in mas
y sk prin exerciții sumare ordonate de agenții N. K. V. D.-ului-

370
 In ceiace privește deportările, acestea sunt evaluate la
circa 160.000 români. Numai dela Chișimău au fost deportați
16.000 suflete. Criteriul după care se făcea această epurație,
era foarte sumar. Era deajuns ca un jidan să afirme de unii
români că sunt anti comuniști, pentru ca imediat să fie ridi­
cați dimpreună cu familiile lor și transportați în îndepărtata
Siberie sau în Orali. Iar trenurile care transportau pe acești
nenorociți ai soartei, purtau, batjocoitor, sau dement, inscrip­
ția: ,,Cetățenii Republicei Moldooenești merg să se infiltreze
printre celelalte popoare slobode ale U. R. S. S.”.
Acolo departe, în minele din Orali sau în închisorile din
Siberia și-au găsit moartea dramatică și românească atâtea
zeci de mii de fii ai acestui pământ, care desigur, în clipa ul­
timei ispășiri a vieții; pentru că ispășire a fost pentru ei viața,
se rugau pentru neamul și țara care gemea la uriașe depărtări
de ei.
Dar nu numai atât: N. K. V. D.-ul proceda și la execuții
sumare. Până acum au fost descoperite zeci de cadavre de
români la Chișinău, Ia Cetatea Albă și la Baimaclia (Cahul)
și desigur nimeni nu-și poate imagina că numai în aceste
centre agenții teroarei și ai morții au săvârșit crime ordinare.
Pretutindeni, în Basarabia și Bucovina, au căzut pentru cre­
dința lor în învierea neamului, mulți, foarte mulți, români.
Timpul va desgropa și alte groape comune în care zac, arun ­
cate sălbatic și necreștinește, rămășițele pământești ale atâ­
tor români, martirizați pentru tăria lor de a fi români.

Astfel, la Chișinău, în ziua de 29 August 1941, poliția lo­

cală a descoperit 75 cadavre îngropate în 4 gropi în grădina
Consulatului Italian, din str. Viilor Nr. 125, unde era sediul
N. K. V. D.-ului. Din cercetările întreprinse s a stabilit că a-
ceste cadavre au aparținut unor deținuți politici, executați de
agenții N. K. V. D.-ului prin împușcare în ceafă. Din cele 7.j
cadavre, au fost identificate numai 20.
La Cetatea Albă, în ziua de 14 Aprilie 1942, s a procedai
la deshumarea a 19 cadavre, îngropate în cimitirul ortodox.
Cadavrele, s a putut stabili ulterior, aparțineau unor romani
uciși de sovietici.
371
 La Buimaclia (Cahul), în ziua de 15 Mai 1942, jandar-
mii au descoperit în beciul fostului sediu al N. K. V. D.-muj
15 cadavre. Au putui ti identificate 9 cadavre, toate fiind ale
unor români bine cunoscuți, prin părțile locului, pentru sen­
timentele lor naționaliste, etc., etc.
In afară de aceasta nenumărați Basarabeni și Bucovineni, ti.
neri sau bătrâni, femei și copii au căzut jertfă furiei judeo-boi.
șeuice. Statisticile oficiale dovedesc aceasta cu prisosință.

Aceasta este realitatea. Sovietixarea Basarabiei și Bucovi­

nei urma să se desăvârșească prin distrugerea bisericii, trans­
formarea școalei, prăbușirea proprietății, dispariția familiei co
celulă socială, deportări și execuții în masă pentru CA PESTE
RUINE, CALVARE Șl INTR O ATMOSFERA DE CREPUSCUL FUNE­
RAR SA TRONEZE STEAUA LUI ISRAEL, DACA NU INTERVE-
NEAU, SALVATOARE ARMATELE DESROBITOARE ALE MARE­
ȘALULUI.

8. Distrugerile
P liberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, prin efor
*“ tul și sacrificiul armatelor româno-gennane, puse sub
comanda de căpetenie a Mareșalului Antonescu, a în­
semnat nu numai salvarea elementului românesc din aceste
provincii, dar, în mică măsură, a civilizației românești reali­
zată în aceste frumoase și românești provincii. Bine înțeles
însă ca din civilizația românească din Basarabia și Bucovina
de Nord s’a putut salva foarte puțin din cauza furiei distru­
gătoare a hoardelor staliniene.
Orașe incendiate, comune întregi rase de pe suprafața
pământului, pe urmele bolșevicilor nu a rămas decât jalea
prăpădul. Intrarea victorioasa a trupelor roniâno-cjermane
s fi făcut pe străzi transformate în mormane de ruine··· C11
șinaul românesc avea un aspect apocaliptic. Pretutindeni Pe
unde armatele roșii se retră.seseră în debandadă, nu mai o*
măsese decât clădirile fumegânde și moartea. Pretutin<<nj
moartea. Nici pe vremea năvălirii hunilor istoria nu a avu
de însemnat atâta satanică și bestială poftă de distrugere
aceia pe care au avut-o bolșevicii. Noi nu avem încă perspe
372
373
tiva istoricii pentru a ne da seama, adică pentru a putea i
deca limpede importanțele dezastrului creiat de bolșevici
cele două provincii românești. Dar dacă am avut atâta de su
ferit, cel puțin am putut.mântui un neam în grea suferii
și am putut stăpâni din nou un pământ care era așa de intim
legat de trecutul nostru voevodal.

9. Martiriul Transnistrienilor
Γ\ ar, eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord nu a
însemnat un istoric și sărbătoresc moment numai pen­
tru noi cei din interiorul granițelor ci, dimpotrivă, re­
cucerirea acestor provincii a însemnat și eliberarea Transi-
striei de bolșevici, acolo unde trăiaui moldovenii noștri dintre
Nistru și Bug.
Cercetări istorice și științifice, a căror valoare nu poate
fi pusă la îndoială, ne arată că această provincie este popu­
lata, în cea mai mare parte, de elementul românesc care sin­
gur a creiat civilizația orașelor și a satelor transnistriene.
Dar pentru a învedera conștiința românească a fraților
noștri de dincolo de Nistru, este interesant să amintim că în
momentul deslănțuirii revoluției ruse, în Octombrie 1917, în
cadrul congresului basarabenilor, organizat la Chișinău, pen­
tru a se hotărî alipirea Basarbaiei la România, a participat și
o delegație, în frunte cu Toma Jalbă, care a spus că ,,mai■ bine
s ar muta albia Nistrului dincolo de Bug”, adică până laînar-
ginele răsăritene ale pământului românesc, decât ei „trans-
nistrienii să mai trăiască despărțiți de ceilalți români ".

10. Acțiunea „partizanilor"

|\^ ai este însă ceva: după înfrângerea armatelor roșii au
mai rămas în Basarabia și Bucovina de Nord așa nu·
niiții „partizani**, care nu erau alții decât agenții N. K- *·
-ului, având misiunea de a provoca distrugeri și crime.
374
Fig. 70. — Victime ale sălbăticiei judeo-comuniste, în Basarabia.
 , , „«mântui basarabean și bucovinean a.
Rând pe ranu 1 * te elemente teroriste care trebuiau
fost curățat de ««>«?-, „.imite, nu numai pentru că erau
să acționeze d“P»0,“ului dar și pentru că organele supe.
în slujba N. K- . orqanizatii luaseră ea zălog familiile
rioare ale acestei suns . . ft prol)ocn
acelora rămași 1
anarhice gradul de animalitate al acestora.
Iar pentru a mvem „ . încolțiți in catacombele Ode-
este semnificativ de am a se mânea. Antropofagii
sei se uddeau urni peț stilal civilizației sovietice,
din subteranele 0'1““' m

376
XLI. - Alte victime ale N.K.V.D.-ului. Chișinău, 1941.
XLII. — Sălbăticie judeo.comuniet$. îngropat de viu. Basarabia 1941.
 ----- ---

XLIII. — Alt aspect al teroarei N. K. V. D.-ului. Basarabia 1941.

XLI V. — Patrioți români din Basarabia asasinați de călăii N. K. V. D.-ului. 1941.
XLV. — Alte victime ale N. K. V. D.-ului în Basarabia. 1941.
XLVI. — Sălbăticie judeo-comunistă^în Bucovina. 1941.
XLVII. — Victime ale călăilor N. K. V. O.-ului în Bucovina. 1941.
' J ‘ 7 7" °<""" I · t 0 IN, oTT .

XLVIII. — Publicații anticomuniste din lumea întreagă.

 VIII

RĂZBOIUL ROMÂNIEI
ÎMPOTRIVA BOLȘEVISMULUI
 ,,Lumea trebue adusă in fierbere
revoluționară, cu orice preț și cu
orice mijloace".
Congresul al II-lea, 1920

I. Lupta fascismului și national -

socialismului împotriva tendinfelor
de bolșevizare a Europei
Este un adevăr pe deplin stabilit pentru istoria politică a
veacului nostru că apariția naționalismului totalitar în viața
Europei se datorește unor cauze, printre care primejdia co-
munizărei statelor europene este una dintre cele mai princi­
pale. pentru oricine nu mai este azi un secret că apariția fas­
ciilor de luptă comandate de Benito Mussolini a fost determi­
nată de grava situație în care se afla Italia, imediat după în­
cheierea păcii dela Versailles când începuseră să se manifeste
primele semne ale dezordine! comuniste. Uzini în care se
declarau greve și se semnalau acte de sabotaj, muncitorii dela
căile ferate italiene care renunțau de a mai lucra, mari de­
monstrații muncitorești organizate de agitatori plătiți de Mos­
cova, precum și adâncile nemulțumiri din straturile largi ale
poporului italian, agitate de aceiași stipendiați ai Kcminter-
nului, toate aceste îngrijorătoare situații au determinat reac-
țiunea foștilor combatanți italieni, care adunați sub steagurile
luptătoare și eliberatoare, înălțate de Duce, au înțeles că sin­
gura posibilitate ca Italia să fie salvată este numai instaura­
ta unei noui ordine politice și sociale, bazată pe disciplina
ualiunei și pe autoritatea statului. Iar situația era cu atât mai
gravă cu cât, în acel moment politic, statul democrat italian,
'Ρ’Ίΐ de autoritatea și de legături în masele populare nu putea
stăpâni situația internă. Cu sau fără voe și în Italia statul de-
379
mocrat 6ia instrumenul prin care se putea infiltra comunis
mul care avea de scop deslănțuirea revoluției sociale penlru-
ca la capătul ei să poată ti organizat statul italian după mo-
delul celui rus. Geniul politic a lui Mussolini, dimpreună cu
spiritul de jertfă al foștilor combatanți italieni au putut stă-
oili întinderea comunismului in Italia reușind deci să împle-
dice căderea acestei țări in prăpastia anarhiei și a haosului
bolșevic.

Acelaș fenomen s a produs și în Germania unde ca ur­

mare a războiului mondial fusese creată republica dela Wei­
mar care nu era altceva decât o copie socializată a tipurilor
de stat democrat. In acest stat infiltrația elementului jidovesc
mai cu seamă, s a produs pe o foarte întinsă scară și cu foar­
te mare ușurință deoarece nimeni nu mai putea exercita lin
control efectiv în viața marei națiuni germane și deoarece
între stat și popor era o totală-deosebire întrucât statul era
condus de oameni și cu ajuorul unor idei ce nu aveau nimic
comun cu realitățile sufletului, pământului și gloriosului tre­
cut a poporului german. In mod lent statul german mergea
către o integrală dezorganizare la capătul căreia se afla anar­
hia iudeo-comunistă.

Italia și Germania, prin Duce și Fuehrer au fost primele

popoare care au deschis lupta împotriva bolșevismului și de­
sigur că fără redeșteptarea lor națională astăzi Europa ar fi
fost bolșevizată din lipsa de forță defemsivă împotriva arma­
telor roșii care s ar fi năpustit asupra noastră, a ti furor euro­
penilor. Așa fiind se va înțelege dece există o atât de mare
apropiere spirituală între doctrina fascistă și cea național-
socialistă. iar această afirmație este valabilă în sensul că cele
două revoluții au înscris în programul lor lupta împotriva
comunismului și a Moscovei. Iar prin această luptă atât fas­
cismul cât și național-socialismul nu au vrut numai să sa-
veze poporul italian și cel german de virusul bolșevic ci M
acelaș timp au vrut să evidențieze un nou stil de viață prop?111
vieții și trecutului celor două mari națiuni și care se caracter1
zează prin trăirea autentică a unei vieți pur naționale și ci)11
form cu realităile spirituale și materiale ale lor■ Iac aces
380
nou stil de viață națională nu se putea afirma decât prin ne^
gativarea complectă a tuturor instituțiilor și a tuturor așeză­
rilor legate de democrație prin care, după cum atât de bine
s’a putut constata, s’a infiltrat bolșevismul și toate ideile care
erau potrivnice afirmărei vieții națiunii. De aceia, și în acest
sens, fascismul și național-socialismul trebuesc considerate ca
mișcări revoluționare ce s’au afirmat prin lupta lor împotri­
va tuturor acelor idei și forme de guvernământ care ignorau
sau urmăreau pur și simplu distrugerea națiunii ca organism
biologic și spiritual capabil să regenereze și să dea viață sta­
tului prin o nouă organizare a lui. Lupta împotriva bolșevis­
mului a fost, așa dar, o luptă organică isvorâtă din necesități
de viață pentru cele două mari popoare iar nu din ambiții per­
sonale sau din convingeri doctrinare ale celor doi mari con­
ducători.

2. Cum a reacfionat naționalismul

european împotriva bolșevismului
Dar pentru a vedea grava primejdie prin care a trecut
Europa în epoca dintre cele două războaie mondiale (1914—
1939) din cauza perspectivelor deslănțuirii revoluției mondiale
direcțională de francmasonerie și fomentată de Moscova so-
vietizată, este interesant de amintit că mișcări naționaliste,
de redeșteptare națională, au apărut în mai toate statele eu­
ropene. Și era firesc să fie așa pentrucă regimul democrat,
atotputernic în mai toate statele continentale, — în cea mai
rnare parte masonizat însă — nu mai eră în stare să repre­
zinte o formulă autoritară și de disciplină permițând toto­
dată imixtiunea tuturor factorilor alogeni și tuturor ideilor
,n special a celor ce veneau dela Moscova și care nu urmă­
reau alceva decât lenta dar sigura pregătire a revoluției mon­
diale. Iar această revoluție mondială nu era în fond după
cum am văzut decât forma sub care se ascundea tendința de
dominație mondială a iudaismului. Și este așa pentrucă după
cum francmasoneria constitue lupta ocultă a iudaismului tot
Astfel și bolșevismul constitlle lupta fățișă a iudaismului îm-t
Potriva ordinei existente. Iar instrumentul satanic de reali
381
zare a acestei politici mesianice de dominație a iudaismu­
lui era revoluția socială ce urma să tie deslănțuită pe tot p1()
bul.
Apariția naționalismului ca formă politică și statală nu a
fost în fond decât ÎNCADRAREA INSTINCTULUI DE CONSERVARE
NAȚIONALĂ, AL TUTUROR POPOARELOR, ÎN FORMA PARTIDE■
LOR UNICE CU CARACTER TOTALITAR.

Până la izbucnirea actualului războiu mondial (1 Sep­

tembrie 1939) naționalismul ca forț ăanti-bolșevică, adică
anti iudaică, anti-masonică și anti-democrată, s’a realizat, in­
tegral în Italia, Germania, Portugalia și Spania.
Iată patru regimuri totalitare care aut la baza existenței
lor ideia de națiune, iată patru regimuri „fasciste" cum ar
spune doctrinarii marxiști. Dar câtă deosebire între fascis­
mul italian, național-socialismul german, dictatura din Por­
tugalia lui Oliveira Salazar, sau regimul Generalisimului
Franco.
Fiecare dintre aceste regimuri are o notă specifică, o co­
loratură originală, imprimată astfel de realitățile naționale și
politice dip cari au emanat aceste state. trecute, întâi prin spi­
ritul universal al naționalismului.
Ceiace unește aceste regimuri este în primul rând lupta
lor comună împotriva acelui mare dușman al națiunei: bol­
șevismul. Născute, ca o reacțiune firească, naturală, din in­
stinctul de conservare al națiunilor, aceste regimuri se deo­
sebesc prin practica politică, prim modul cum înțelege, fieca­
re din ele, să rezolve problemele cari se ridică în calea gu­
vernării.
Fascismul, reprezentând, prin excelență spiritul armo­
niei sociale realizată în cadrul statului care este totul în fața
individului ce există numai în măsura în care este util statulu'
și național-socialismul, reprezentând forța morală și fizica a
germanismului îngenunchiat prin tratatele de pace și ame­
nințat prin bolșevizare, nu putea fi decât antisemit și rasist.
Dictatura lui Salazar, reprezentând dictatura bunului
simț care se aplică numai pentru a se păstra neștirbit pres­
tigiul și autoritatea Statului și pentru a înlesni normala Iui
evoluție, și msfârșit Spania lui Franco renăscută prin reyo u
ție și ordine națională, iată ce sunt aceste regimuri otalitare
382
 a) ITALIA

Priii crearea imperiului italian, în urma războiului din

Africa Orientală Mussolini a realizat idealul politic al statului
fascist. Pentru Duce imperiul este forma cea mai înaltă a
ideii de Stat. Iar toată această politică a imperiului a fost
determinată de o necesitate de viață a poporului italian care
hu mai putea respira pe limba aceia de pământ iare este pe­
ninsula italiană.
Dela 28 Octombrie 1922, marșul asupra Romei, și până
azi Italia a reușit să se transforme în imperiu, să aibă cuvânt
hotărâtor în politica lumii și să redeștepte națiunile europe­
ne amenințate cu iudeo-bolșevizarea. Și toate acestea s’au rea­
lizat, într’o perioad relativ scurtă, fle două decenii, numai
prin naționalism.

b) GERMANIA

a 30 Ianuarie 1933 Adolf Hitler este însărcinat de preșe-

dintele Hindenburg cu formarea Cabinetului german.
In scurtă vreme, Cancelarul a reușit să dea un caracter omo­
gen și pur național-socialist regimului său înlăturând pe toți
aceia care, într’o formă sau alta îi erau adversari
La acea dată Germania era măcinată, înăuntru, de co­
muniștii cari erau în număr de circa 4 milioane, iar în afară
nu avea nici un prestigiu. Pe deasupra acestei stări se adăuga
faptul ca Germaia nu avea o armată puternică, criza econo­
mică făcea ravagii, iar șomajul era în permanență și amenin­
țătoare creștere.
In intervalul 1933—1937, Germania a rezolvat toate
Pioblemele externe în interesul Reichului, a organizat arma-
’ a rezolvat, în mare parte, problema șomajului și a creiat
mitatea statului german, amenințată cu separatismul.
Acel „Deutschland uber alles“ constitue, fără îndoială,
^a mai plastică definiție a spiritului național-socialist.
chis AV.and o doctrină scrisă de Adolf Hitler, în 1921, în cate
mu nati°nal-socialismului „Mein Kampf ”, regimul na

383
țional-socialist se prezintă sub o formă precisă întrucât im
pune practica principiului epurării rasei germane.
Având ca relgie de stat național-socialismul, tincturat în
antisemitism, național-socialismul se înscrie in istorÎîTpoHtică
a lumei prin realizarea unei politici indicate atât în ordinea
internă, prin curățirea terenului de elementele eterogene, cât
și în ordinea externă, prin impunerea apei noui ordine care
se bazează pe lupta deschisă împotriva bolșevismului.

c) PORTUGALIA
Spre deosebire de aceste două regimuri totalitare despre
care s’a scris o foarte variată literatură, dictatura lui Oliveira
Salazar este o dictatură a tăcerei și despre ea nu s’a scris mai
nimic.
Profesorul dela Universitatea din Conibra, a fost che­
mat, la 26 Aprilie 1928, de generalul Carmona, șeful guver­
nului portughez să facă ordine în finanțele statului, complect
compromise.
Oliveira Salazar a acceptat numai după ce i s au dat toa­
te asigurările că va fi ascultat și cienu se va amesteca nimeni
în politică pe care o va aplica.
In doi ani a-restabilit ordinea financiară și economică a
țării, a finanțat construcții de clădiri și de rețele de drumuri,
de școli, de spitale, a plătit toate datoriile statului, într un
cuvânt a știut prin miracolul credinței în vitalitatea națiunei
sale (să nu se uite că Salazar este adept al cugetării lui Char­
les Maurras), să o recheme la o nouă viață, disciplinând-o și
organizând-o.
Dar aceasta a fost posibil numai prin naționalism, pnn
distrugerea tuturor ocultelor iudeo-marxiste, în frunte cu
masoneria, cari fomentau în permanență anahia amenințăm
însăși existența sfatului.

d) SPANIA
C pania Generalului Frapco este țara care a trăit în modul
cel mai complect experiența bolșevică (a se vedea la ca
pitolul respectiv) dar mulțumită spiritului sănătos și de aceia
384
 tionalist al armatei sale, a putut fi salvata (lela pieire. Spa-
• se află azi în lumea statelor naționaliste ce vor forma pâr-
- rezistență ale Europei naționaliste de mâine, pe care
® rrpia războiul de azi și în care comunitatea popoarelor
ii va fi o realitate politică, spirituala, socială și economică.
Dar pentru a avea complect tabloul luptei naționalismu­
lui european vom vorbi și de organizațiile naționaliste din
statele în care desideratele naționaliste nii s’au realizat încă
în formă de guvernământ pentru a ne da și mai bine seama
de gravitatea primejdiei iudeo-comuniste.

In 1936, după cunoașterea rezultatului alegerilor gene­

rale din Belgia, — țara tendinței naționaliste, — opinia mon­
dială a fost nedumerită asupra victoriei repurtate, în aceste
aleger de partidul unui tânăr de 30 ani: Leon Degrelle.
Ce este ,,/?ex“-ismul și cine este Leon Degrelle?
Presa străină s’a grăbit să informeze.
Rex-ismul este mișcarea naționalistă a Belgiei care luptă
împotriva comunismului, având un temeiu profund creștin
și-și trage numele dela acea organizație catolică din Belgia:
Cristud-Rex. Iar Leon Degrelle este un tânăr emerit orator,
care, după rătăciri prin Mexic, în epoca în care comunismul
începuse lupta împotriva bisericii, reîntors în țară și-a orga­
nizat o grupare care să se opună valului de bolșevizare care
amenința țara sa. Și a reușit chiar dela prima luptă pe care
a dat-o.
Ce este Rex-ismul ca mișcare naționalistă belgiană? Răs-
punsul este simplu: rexismul vrea întărirea familiei, a biseri-
ce* Și a patriei.
DrnhPU^maniP declarat este comunismul. Având în vedere
cele "^ională din Belgia, cunoscută fiind lupta dintre
θθ nUa na^.un* componente, Flamanzii și Valonii, Leon
Belgiei θ COntr*^ue ’n mare măsură la unificarea națională a
țială de/r i?^erea ^^rită de Leon Degrelle în alegerea par
Zeeland .^^Hes, în care a avut contracandidat pe Van
primul ministru al Belgiei în 1937, nu poate fi con
25
385
siderală ca atare pentru că premierul belgian a fost suhținul
de toate forțele anti-helgiene disparate cari sau unit aculn
temporar, împotriva rexismuhii, pe când Leon Degrelle a
fost votat de naționaliști.

. f) FRANȚA

Ceiace s a petrecut în Franța în ultimii ani premergători

actualului războiu, din punct de vedere social și politic, desi­
gur că este interesant de subliniat. Guvernarea Frontului
Popular care a constituit premiza instaurării regimului comu­
nist, nu a provocat, trebue să recunoaștem, reacțiunea aștep­
tată.
Mișcarea naționalistă franceză a fost în derută. Acțiu­
nea Franceză” a lui GH. MAURRAS și LEON DAUDET, ca și
frontismul, au fost mișcări închise, cu un câmp de acțiune
restrâns. Singurele nădejdi și singurele rezistențe politice de­
altfel, erau partidele popular francez, condus de JAQUES
DORIO! și social francez, condus de Colonelul de la
ROCQUE.
Și unul și celălalt nu și-au definit acțiunea politică, deși
fiecare a scris volume cari se vroiau doctrinare. Nici „La
France avec nous" a lui Jaques Doriot și nici „Service publi-
que", a lui de la Rocque nu pot constitui teorii asupra unei
acțiuni politice de mare amploare.
Și unul și celălalt sunt anti marxiști și afirmă chiar că
iubesc libertățile republicane, dar nu înțeleg sovielizarea
Franței prin Frontul Popular.

g) ANGLIA
Dar naționalismele au apărut în această sbuciumata
epocă, dintre cele două războaie, chiar și în lumea conserva­
toare a englezilor, prin partidul fascist al lui Sir Oswald Ws-
ley, „Britisch Union of Fascists”, sau în lumea ponderațiil<’:
nordici, danezii sau olandezii, precum și în multe alte state,
de cari pentru economia lucrării nu ne putem ocupa aici.
 Această extrem de sumară prezentare a diverselor ma­
nifestări ale naționalismului european, a avut de scop numai
evidențierea luptei împotriva bolșevismului și pentru conso­
lidarea politică a națiunilor europene, pe care a dus-o atâtea
popoare.
Și cu aceasta am ajuns la miezul problemei noastre în
discuție, și anume am ajuns la România care, după cum am
văzut la capitolul respectiv, a dus totdeauna lupta împotriva
bolșevismului, fie prin autoritatea Statului, fie prin diversele
manifestări ale naționalismului românesc.
lată dar de ce participarea României la războiul împotriva
bolșevismului corespunde sentimentul general al fâril, precum șl
misiunii pe care o avem de îndeplinit în această parte a lumii
unde ne-a așezat Dumnezeu și Istoria.

3. RĂZBOIUL SFÂNT
OO Iunie 1941 înseamnă pentru istoria politică și mili-
tară a României un moment crucial pentru că par­
ticiparea noastră la războiul împotriva bolșevismului,, care,
prin adeziunea quasi-unanimității popoarelor europene a luat
caracterul unei adevărate cruciade, — a deschis noui și vaste
perspective pentru viața și istoria viitoare a neamului nostru.
Ca în nici un alt război, lupta României împotriva lumii sla­
ve, — ce la Răsărit, trăește drama desumanizării prin practi­
cile cekiste ale bolșevismului, formă patologică și rusificată
a marxismului, — are semnificații ce depășesc obiective ime­
diate militare încadrându-se pe lina unor determnante ale vii­
torului.
Intr'adevâr prin războiul dela Răsărit nu numai că ne-am
desroblt milioane de români și ne-am recucerit pământuri stră­
bune, dar în acelaș timp, am creeat condifii de securitate pentru
toate popoarele din spațiul sud-estic și am contribuit la opera
<*e apărare a civilizației și culturii europene grav amenlnfate de
Pericolul mereu crescând, al unei formidabile invazii a armatelor
roșii asupra întregului continent european.

387
 a) TEMEIURILE POLITICE Șl MILITARE
ALE LUPTEI NOASTRE

Prin nota ultimativă dela 26 Iunie 1940, România era

invitată de către Consiliul Comisarilor Poporului U. R. S. 8..
să cedeze Basarabia ca fiind o provincie rusească; iar Nordul
Bucovinei, drept despăgubiri pentru „exploatarea” Basara­
biei timp de 20 de ani. In fața forței și pentru a menține pa­
cea în acest sector, am acceptat dramaticile condiții ale ul-
timatum-ului sovietic.
Ceiace a urmat se știe. O devastatoare cotropire a pă­
mântului românesc de dincolo de Prut, unde sute de mii de
români au fost fie uciși, fie aruncați în Siberia, pentru cre­
dința lor în neamul românesc. Iar furia sovietică a armatei și
a GPU-ului a fost alimentată de acea lume interlopă a evrei­
lor pe care timp de 20 de ani i-am hrănit și i-am apărat îti
numele unei idei ospitaliere așa de proprii sufletului româ­
nesc și care ne-a costat atât de scump.
Dar drama românismului din părțile răsăritele ale țării
nu s’a oprit aici. Prin nefixarea liniei de fontieră în mod con­
tinuu toată Moldova trăia sub spectrul unei grave și ireme­
diabile amenințări din partea Rusiei Sovietice.
Iar pentru a vedea în mod concludent dreptatea cauzei
românești de a lupta împotriva bolșevismului până la totala
lui lichidare, vom reproduce textul notei române de răspuns
la ultimatum ul englez trimis la 30 Noembrie 1941 prin care
eram invitați să nu mai luptăm împotriva URSS, pentru că în
tr’o asemenea situație Anglia, aliata U. R. S. S., se vede ne­
voită să ne declare războiu:
„In Iunie 1940 —spune nota guvernului nostru—
Român a a fost victima unei grave agresiuni din
partea U.R.S.S.
Disprețuim! regalele Dreptului Ginților, dantu­
rile istorice și de liberă determinare, ca și obliga­
țiile convenționale formal asumate prin actele tun
9 Februarie 1929 și 3 Iulie 1933, .Guvernul U.R.S.S.
a ocupat Basarabia, Bucovina și regiunea Herța a
Moldovei.
Mai grav decât atât — și acest lucru guvernul
regal român ține să-1 declare fățiș — U.R.S.S. este
principala vinovată a unor schimbări teritoriale -r

388
pe alte granițe românești pe care a trebuit să le
sufere România din pricina agresiunii souietice.
Toate actele de neutralitate, neagresiune și recu­
noaștere de drepturi făcute României de U.R.S.S.
între 1929 și 1940, nu apar astfel decât ca mijloace
de disimulare a unor scopuri de expansiune și de
uzurpare împotriva «României, U.R.S.S. folosind cel
dintâi prilej a unor situații internaționale, com­
plexe și grele, pentru a deslănțui nu numai ac­
țiunea sa de invazie, dar a creia României grave
condiții din care avea de ales între prăbușirea to­
tală și anarhizarea sud-estului european și între ac­
ceptarea vremelnică a unei stări de uzurpațiune.
După ce agresiunea U.R.S.S. și-a atins primele o-
biective, provocațiunile guvernului sovietic n’au
încetat, mărturisind astfel voința sa de a-și conti­
nua politica de expansiune și cotropire.
Amintim:
1. Ocupația brutală a patru ostroave pe Dunăre
în toamna anului 1940.
2. Incidentele zilnice de frontieră și încercarea
continuă de a schimba prin forță linia de frontieră.
3. Tendința de a controla întreg traficul Dunării
maritime.
4. încercarea de a pătrunde prin forță cu vase
fluviale în apele românești în Ianuarie 1941.
5. Incursiuni neîncetate ale aviației rusești, care
în lunile Aprilie-Iunie însemnau 2-7 survoluri zil-
rice, cu toate protestele României, ,dovedind astfel
pregătirea unor acțiuni militare împotriva Româ­
niei.
6. Concentrarea masivă de forțe colosale militare
la frontiera de nord și sud-est a României, cu dis­
pozitive operative și permanente incidente provo­
cate de unități de recunoaștere.
Forțele militare sovietice concentrate pe fron­
tiera română însumau 30 divizii de infanterie, 8
divizii de cavalerie și 14 brigăzi motorizate.
7. încercările Comisarului Molotov de a mina se­
curitatea României și mărturisirea scopurilor ruse
de expansiune făcute deschis și prin acte evidente
față de oameni de Stat străini.
8. In acest timp Basarabia și Bucovina erau su­
puse unui regim de distrugere organizată, zeci de
mii de oameni suprimați sau îrchiși, sute de mii de
români trimiși în Siberia; astfel că populația unoi
centre ca Chișinău, a fost consirerabil redusa.
389
 In fața acestei situații grave și sub presiunea ce­
lei mai evidente primejdii a numeroaselor divizii
concentrate la frontieră, România a pornit la 22
Iunie 1941, o acțiune militară pentru a-și apăra
ființa națională în contra agresiunei care amenința
să continue și a-și redobândi drepturile uzurpate
Guvernul Rc^al român este ferm convins că ac­
țiunea sa militară era singura cale prin care putea
să-șiasigure salvarea împotriva vizibilei amenin­
ță r rusești, noua agresiune Sovietică fiind iminentă
așa cum cele mai obiective și categorice constatări
de mai târziu au putut să confirme.
Pentru a-și apăra ființa națională, pentru a-și
redobândi drepturile și a apăra ordinea și civi­
lizația sudestului, România nu avea nici o altă
cale decât de a lupta alături de Marea Putere
care s’a angajat în această luptă istorică de apă­
rare civilizației europene și de stăvilire a inva­
ziei ce se pregătea împotriva României și Fin­
landei, întâi, împotriva întreg ei Eurpo·, apoi.
Astfel angajată. România respectă legile de
onoare ale războiului.
La 22 Iunie, Marea Britărie nu era aliata U. R.
S. S. Totuși la 30 Noembrie 1941, Marea Britanic
consideră că România ar întreprinde acte de agre­
siune împotriva Rusiei, aliata Mar ei Britanii.
România n’a întreprins și nu întreprinde acte de
agresiune.
Acțiunea militară a României a fost o acțiune de
legitimă apărare in fața agresiunei ruse începută
in 1940 și ale cărei etape urmau să continue; iar
operațiunile militare pentru curățarea frontierei,
pentru suprimarea centrului militar sovietic Odesa,
care, dela 45 Km. de Limanul Nistrului, constituia
un focar de veșnică amenințare , după cum Cri-
meea constituia centrul aviației de veșnică pri­
mejduire a teritoriului șj petrolului românesc, ace­
ste operați sunt acte mlitare naturale ale unui front
născut din agresiunea rusă și pe care, în interesul
conservării sale, România trebuia să le săvâr­
șească pentru a-și asigura o zonă de liniște.
Guvernul român își face datoria de a reaminti
guvernului Majestății Sale;
1. Că prin convenția din 28 Octombrie 1920, e
la Paris, Marea Britanic a declarat „granițele fixa 1
prin prezentul tratat, ca și suveranitatea Romani'

390
 asupra teritoriilor care sunt prevăzute în t Fin sul
nu vor putea fi puse în discuție...”
2. O seamă de instrumente internaționale între
1920—1939 comportau obligația de respect solidar
al frontierelor.
3. Declarația Marei Britanii de garanție din 13
Aprilie 1939, prevedea: „Ln cazul unei agresiuni
care amenința precis independența României” etc.
etc. Guvernul Majestății Sale Britanice se obliga
să-i dea tot sprijinul.
Cu toate acestea, când la data de 26 Iunie 1940,
U.R.S.S. a făcut publică voința sa de agresiune,
executată în zilele următoare, guvernul Majestății
Sale Britanice nu a făcut nici un act de apărare și
de respectare \a garanției date României.
Guvernul Regal Român amintind guvernului Ma­
iestății Sale Britanice cumplitele suferințe și ame­
nințări, uzurpări și ocupații pe care le-au suferit
românii, începând cu veacul al XVIII-Iea dela ve­
cinii lor dela Răsărit, și poziția sănătoasă antico­
munistă pe care a avut-o România în ultimele două
decenii, apărând încă dela 1919 Sud-Estul de pri­
mejdia dezordine! sociale și a invaziei, guvernul
>-omân își face datoria de a aminti guvernului Ma­
jestății Sale Britanice că această atitudine a găsit în
trecut perfecta înțelegere a Marei Britanii.
Mărturia acestei înțelegeri se găsește în nume­
roase declarații făcute de oamenii de stat englezi
între anii 1919 și 1939, prin cari se semnala peri­
colul agitației comuniste împotriva securității so­
ciale și politice a Europei.
Guvernul Regal Român are conștiința că ceiace
a îndeplinit România până azi, era singurul mij­
loc pentru a-șj conserva ființa națională, pentru a
apăra Sud-Estul și a contribui la păstrarea marilor
instituții ale civilizației Europe.
ROMÂNIA A FOST VICTIMA UNEI AGRE­
SIUNI CU GRAVE CONSECINȚE IN 1940 ȘI
TRĂIA SUB AMENINȚAREA CONTINUĂRII FA­
ZELOR URMĂTOARE ALE AGRESIUNII; EA NU
PUTEA FACE IN 1941 DECÂT CEIACE A FĂ­
CUT. DAR ACEASTA NU GONSTITUE DECÂT O
LEGITIMĂ APĂRARE ȘI O JERTFĂ PENTRU CI­
VILIZAȚIE”. '
Aceasta este realitatea și se va înțelege cu ușurință că răs-
b°iul nostru împotriva U. R. S. S. a fost, în primul rând, un

391
răsboi de apărare a vieții noastre și de salvare dela pieire .
milioanelor de români basarabeni și bucovineni.
Spuneam că, în al doilea rând, prin acest răsboi noi ro-
mânii am creiat o zonă de securitate pentru toate popoarele
din spațiul Sud-Estic. Și în adevăr, în jocul expansionismu­
lui sovietic, ale cărui caracteristice sunt aidoma cu acelea ale
țarismului, — deoarece și Cremlinul sovietizat urmărea ace­
lași lucru: dominarea Europei, — România era o piesă care
trebuia distrusă pentru ca tăvălugul sovietic să poată aluneca
în toată peninsula balcanică. Iar această ideie era alimentată
și dinamizată și de convingerea că popoarele balcanice, bul­
garii și sârbii în primul rând, prin originea lor comună cu
lumea rusă, vor susține chiar această politică a Rusiei So­
vietice.
Se aștepta numai momentul politic și militar prielnic în
care să înceapă invazia trupelor roșii în toate țările din Sud
Est.
In felul acesta Rusia ar fi reușit să controleze în între­
gime și Dunărea românească, dimpreună cu gurile acestui
fluviu, atât de important pentru navigația fluvială europeană.
Acest fapt l-a semnalat dealtfel chiar Molotov, comisarul
pentru Afacerile Streine al U. R. S. S., în consiliul Sovietului
Suprem, convocat pentru a se comunica încorporarea Basa­
rabiei și a Bucovinei, cu care ocazie a precizat că frontierele
Rusiei s au întins până la Dunăre cel mai mare fluviu euro­
pean după Volga.
Ceva mai mult: în cadrul declarațiilor prn care a anun­
țat deslănțuirea cruciadei împotriva bolșevismului, Fiihrerul
a ținut să precizeze că Molotov l-a întrebat, cu ocazia vizitei
pe care i-a făcut-o la Berlin, dacă Germania înțelege să res­
pecte întocmai garantarea frontierelor României.
Apoi să nu uităm acțiunea de agitație pe care agenții
Moscovei o întreprinseseră nu numai la noi, dar și în Bulga­
ria, pentru a nu mai vorbi de fosta .Iugoslavie care, dine cauza
influenței exercitată de Kremlin, — a denunțat aderarea lo
Pactul Tripartit la care participa în condiții optime, pentru
a se arunca în aventura din care am văzut ce a rezultat.
Deci, este în afară de discuție că Rusia Sovietică urmărea
ocuparea tuturor țărilor din Sud-Est, pentru ca în felul aces a

392
să poată exercita presiuni asupra Germaniei și pentru ca, în
acest timp, să mai facă un pas uriaș spre inima Europei, ceia
ce înseamnă că prin dârzenia noastră, ca și prin politica noa­
stră clara și fermă, am evitat consumarea unei mari drame is­
torice a unei importante regiuni a Europei.
b) MISIUNEA EUROPEANĂ A ROMÂNIEI

Insfârșit, din aceste preciziuni, rezultă și realitatea că

odată cu asigurarea securității spațiului sud-estic am contri­
buit și la salvarea culturii și civilizației europene care prin
vastitatea și prin profunzimea ei închide tot tezaurul spiri­
tualității umane.
Europa, deși din punct de vedere geografic se prezintă
ca o prelungire a continentului asiatic, totuși, din punct de
vedere spirtiual, însumează toate valorile reale și creatoare
ale umanității. De aceia, Europa nu este o unitate geografică,
ci una spirituală și una rasială, deoarece este populată de o
lume care a civilizat teritorii și din restul globului, pe care
tot europenii le-au descoperit dealungul veacurilor.
Europa, ca atare, se întinde până Ia Urali și tot în sfera
ei de influență se află și Nordul Africei, Marea Mediterană
nefiind o mare despărțitoare, ci una unificatoare și întregi­
toare a spiritului european care domină și continentul african.
lată dar de ce participarea României la răsboiul împotri­
va bolșevismului constitue un act istoric care depășește în im­
portanța toate momentele culminante de pana acum ale istoriei
noastre naționale, dat fiind co acum, pentru prima oara dea­
lungul tuturor veacurilor de sbucium și de luptă ale neamului
românesc, țara noastră devine din obiect, subiect al istoriei
universale. Adică, prin voința noastră și prin sacrificiul unei ge­
nerații, ne Impunem cuvântul în fața istoriei Europei.
Lumea care germinează azi prin cumplita încleștare de
pe fronturile de luptă este o lume nouă la a cărei creație Ro­
mânia este prezentă primtr'un efort disciplinat și masiv. Ală­
turi de puterile Axei, România este unul din ziditorii nouei
lumi a cărei arhitectură a fost definitivată de spiritul națio­
nalismului european, în care și neamul nostru și-a dat o în­
semnată parte de contribuție.
393
 Iar participarea noastră la oboiul nonei lunii este cu
atât mai valoroasă și mai plină <1* semnificații, cu cât s'n fă­
cut prn adeziunea masivă a tuturor romanilor. Și în această
privință stau mărturie cele două plebiscite din cursul anului
1941, care au învederat că politic., de răsboi a României este
politica, singura politică, pe care irebue să o ducă țara noas­
tră pentru a salvgarda marile comandamente naționale și is­
torice ale comunității românești
Primul an de răsboi al României se încheie cu biruințe
de care va avea să țină seama nu numai istoria noastră, dar
chiar și istoria nonei Europe,ceiace ne întărește credința că
suntem în sfârșit pe drumul cel bun și că prin continuarea
acestei politici, adică prin adâncirea tuturor sensurilor ei,
toată suflarea românească este chemată să îndeplinească un
mare destin istoric în această pa > a Europei.

IAR ACELA CARE ÎNTRUPEAZĂ CA NIMENI ALTUL, ÎNTOC­

MAI CA IN VREMURI LEGENDARE, DESTINUL NEAMULUI, ESTE

MAREȘALUL ION ANTONESCU, A CĂRUI ACȚIUNE MILITARĂ Șl

POLITICA DE FIECARE ZI CONSTITUI FAPTĂ DE ISTORIE Șl SE

îngemănează cu însăși vrerea românismului de pre­
tutindeni. MAREȘALUL ION ANTONESCU ESTE INTERPRETUL
MILITAR AL SPIRITULUI NOSTRU vk DREPTATE Șl ZIDITORUL
STATULUI ROMAN ÎNTREGIT.

394
BIBLIOGRAFIE
 BIBLIOGRAFIE
ISVOARE

FRANȚA
0. PETROVSKI — La Russie sous les Juifs. Ed. Baudiniire—Paris, 1931.
HENRY PEYRET — Bilan du Communisme. Cahiers economiques et so­
ciaux— Paris, 1937.
MGR· JOUIN — Sources de I’Impirialisme Juif. V. Revue Internationale
des Societes Secretes — Paris, 1925.
MAURICE LAPORTE — Histoire de 1’Olchrana. Payot—Paris, 1935.
MAURICE LAPORTE — Les Mysteres du Kremlin. La Renaissance Mo­
derne — Paris. 1930.
ESSAD BEY — Histoire du Gu6p6ou. Payot—Paris, 1934.
TATIANA TCHERNAVINA — Echappes du Gu6p£ou. Payot—Paris, 1934.
S. P. MELGOUNOV — La terreur rouge. Payot—Paris, 1927.
N. SOKOLOFF — Enquete judiciare sur l'assasinat de la Familie impe­
riale russe. Payot—Paris, 1929.
YVON — L’U. R. S. S. telle qu elle est. Gallimard—Paris, 1938.
A. GILIGA — Au pays du grand Mensonge. Gallimard — Paris, 1938.
SIR WALTER CITRINE — A la rechere de la verite en Russie. Ed.
Berger-Levrault—Paris, 1937.
SALLUSTE — Les origines secretes du bolchevisme. Ed. Jules Tallan-
dier—Paris, 1929.
SERGE DE CHESSIN — Au pays de la Demence Rouge. Pion—Paris, 1919.
JOSEPH DOUILLET — Moscou sans voiles. Ed. „Spes"—Paris, 1934.
HENRY BERAUD — Ce que j’ai vu â Moscou. Les Editions de France-
Paris, 1925.
LEON DE PONCINS - Refuse par la presse. Ed. Alexis Redier—Paris, 1931.
LEON DE PONCINS — Les forces secretes de la Revolution. Ed. Bos-
sard—Paris, 1929.
EMMANUEL MALYNSKI et LEON DE PONCINS — La Guerre oculte.
Ed. Gabriel Beauchesne—Paris, 1936.
EON DE PONCINS — Le plan communiste d’insurrection armee. Les
Libertes francaises—Paris, 1939.
ON DE PONCINS — La mysterieuse Internationale juive. Ed. Gabriel
Beauchesne—Paris, 1936.
ON DE PONCINS — Histoire secrete de la revolution espagnole. Ed,
Gabriel Beauchesne—Paris, 1938.

397
CHARLES SAROLEA — Ce que j’ai vu en’.Russie Sovietique. Hachette-
Paris, 1925.
COLONEL REZANOV — La Troisieme Internationale Communiste. Ed
Bossard—Paris, 1922.
COLONEL A. REZANOV — La travail secret des agents bolch6vistes
Ed. Bossard—Paris, 1926.
A. NETCHVOLODOW — L’Empereur Nicolas II et les Juifs. Ed. Etienne
Chiron—Paris, 1924.
KLEBER LEQAY — Un mineur francais che les Russes. Ed. Pierre Tis-
ne—Paris, 1937.
GEORGE BATAULT — Le probleme Juif. Pion—Paris, 1921.
GEORGE BATAULT — Israel contre les Nations. Ed. Gabriel Beau-
chesne—Paris, 1939.
VEUGERES — Francais! tous debout pour la contre-revolution. Ed. J.
Santo—Paris, nedatat.
GUSTAVE GAUTHEROT — Le Bolchevisme aux colonies. Ed. Alexis
Redier—Paris, 1930.
G. X. — Face au front populaire: Nr. 1, Nr. 2, Nr. 3; Ed. des Oeuvres
Latines—Paris, 1936.
GEORGES VIREBEAU — Les Juifs et leurs crimes. Ed. Hnnri Coston—
Paris, 1938.
J. SANTO — Le Communisme. Paris—1936.
J. SANTO — Les souilleurs de croix. Paris—1936.
JACQUES DORIOT — Le „Front de la Liberte" face au communisme.
Plantation—Paris. 1937.
HENRI GUILBEAUX — La fin des Soviets. Soc. Franc, d’editions litte-
raires et techniques—Paris, 1937.
O. POUSINO — Mon enfance en U. R. S. S. Paris—1939.
PAUL LOMBARD — Le Front Populaire. Ed. de France—Paris, 1936.
WERNER SOMBART — Les Juifs et la vie economique. Payot—Paris, 1923.
WERNER SOMBART — Le Bourgeois. Payot—Paris, 1926.
ROGER LAMBELIN — „Les Protocoles des Sages de Sion“. traducere
din limba rusă. Paris, 1921.
HENRI COMTE DE PARIS — Le Proletariat. Les oeuvres francaises —
Paris, 1937.
ANDRE GIDE — Retour de l’U. R. S. S. Gallimard—Paris, 1936.
G-RAL SPIRIDO WITCH— Histoire du terrorisme russe. Payot-Paris, 1930.
HENRI DE WEINDEL — „Histoire de Soviets". Ed. Jacques Makowsky—
Paris. 1922.

GERMANIA

ANTI-KOMINTERN Dr. A. EHRT — Der Weltbolschevismus. Nibelun-

..en Verlag, Berlin—Leipzig, 1938.
Dr. A. EHRT — Revolte Armee. Eckart—Berlin, 1933.
FULOP-M1LLER — Geist und Gesicht des Bolschevismus. Amalthea Ve1'
lag. 1926.

398
WERNES HAAS — Europa wii. leben. Batschari Verlag—Berlin. 1936.
ANTI-KOMINTERN — Das Rotbuch iiber Spanien. Nibelungen Verlag, 1937.
ANTI-KOMINTERN; NIELS-N6RK — Das Bringt die Rote Armee. Nie-
belungen Verlag—Berlin, 1936,
Dr. H. GREIFE — Zwangsarbeit in der Sowjetunion. Nibelungen Ver­
lag—Berlin, 1936.
Dr. GOEBELS — Le communiame demasque —1935.
TH. ADAMHEIT — Rote Armee. Nibelungen Verlag—Berlin, 1935.
WALDEMAR GURIAN — Le Bolchevisme—(trad. Jean Coster.) Ed. Beau-
chesne—Paris, 1933.
ANTI-KOMINTERN — Dece luptăm împotriva bolșevicilor?, trad. M. Stin­
ghie și I- Constantinescu—București, 1942.
KAJETAN KLUG — Cea mai mare sclavie din istoria lumii. Cugetarea—
București, 1942.
MARIA REESE — Abrechnung mit Moskau. Nibelungen Verlag—Berlin, 1938.
KURT KRUPINSKI — Die Komintern seit Kriegsausbruch. Die Biicherei
des Ostraumes.
K. X. — Die wirtschaftlichen Mbglichkeiten der Sowjetunion. Die Biicherei
des Ostraumes.
GEORG REITENBACH — ,,UdSSR“. Die Biicherei des Ostraumes.
M. AGTHE und G. v. POEHL — Das Judentum das wahre Gesicht der
Sowjets. Die Biicherei des Ostraumes.
KEISERLINCK — So liebt der russische arbeiter.
Dr. ALFRED NORMANN — Bolschewistische Weltmachtpolitik. Gotthelf
Verlag—Bern, 1935.
Dr. R. KOMMOSS — Juden hinter Stalin. Nibelungen Verlag — Berlin —
Leipzig, 1938.

ANGLIA
G. PITT RIVERS — The world signifitace of the Russian Revolution.
Londra, 1920.
A. D. RAPPAPORT — Pioneer. of the Russian Revolution. Stanley Paul—
Londra, 1918.

ST UNITE
H. FORD — The International Jew—1920.

ROMANIA
Z. I. HUSARESCU — Mișcarea subversivă in Basarabia. Imprimeria Sta­
tului—Chișinău, 1925.
I. NEGOESCU — Rusia Sovietică. Tipografia Eparhială — Chișinău, 1930.
ION INCULEȚ — S. S. S. R. Universul—București. 1932.
ELIE BUFNEA — In Rusia Sovietelor. Tip. Române Unite, 1931.
OH. TATARASCU — Bessarabie et Moscou. Cultura Națională — Bucu­
rești, 1926.

399
VICTOR GH. DIMITRIU — Baroul Român Creștin. Tip. Gobi <£ Fii. —
București 1937.
MANOLE CHILIANU — Moldova de peste Nistru. Patria—București. 1932.
C. GH. CONSTANTINESCU — Românii Transnistrieni. Viața Literară—1941.
ION GANEA — Războiul civil spaniol—1937.
V. DUDU — Biserica ortodoxă din Rusia sovietică. Tip. Cărților Biseri­
cești—București, 1938.
E. P. SMOCHINA — Moldova Nouă (anul VI). Tip. Bucovina — Bucu­
rești, 1941.
ȘTEFAN IONESCU — vela Petru cel Mare la Stalin. Cugetarea"
București, 1941.
FRANZ SCHUTTACK — Comunismul. Tiparul Românesc—București, 1941.
C. I. CATUNEANU — Cuvinte adevărate.—1925.
A. C. CUZA — Despre poporație.—Ed. II—1929.
A. C. CUZA — Meseriașul român. 1893.
ARISTIDE N. BASILESCU — Economie rurală bolșevică în Ukraina de
Sud-Vest.—București, 1942.

FOȘTI DEMNITARI SOVIETICI

ALEXANDRE BARMINE — Vingt ans au Service de l’URSS. Albin Mi­
chel—Paris, 1939.
W. KRIVITSKI — Agent de Stalin. Cooperation—Paris, 1940.
TH. BUTENKO — Enthiillungen iiber Moskau. Nibelungen Verlag—Ber­
lin, 1938.
GREGORIE BESSEDOVSKY — Qui, J’accuse. Ed, Alevie Redier—Paris,
1930.
I
ISVOARE SOVIETICE
Publicații sovietice științifice; economice, diverse, indicate îp text;
Presa sovietică în general;
Presa și publicațiile Kominternului;
Legislația pregătită pentru sovietizarea proinciilor răpite României;
Presa comunistă din Basarabia și Bucovina.
Istoria Partidului Comunist — Agentura Tass.
Publicații oficiale sovietice asupra epurației.
Statistici oficiale sovietice, diverse, indicate în text.

400
 TABELUL PLANȘELOR

i. - - Turburări bolșevice 'la Petrograd reprimate de armată.

(17 Iulie 1917).
II. -- Camera din casa Ipatiev în care a fost asasinat Țarul și
Familia Imperială. (18 Iulie 1918).
III. - - Revolta marinarilor dela Kronstadt împotriva regimului so­
vietic. (24.11.— 17.III.1921).
IV. -- Prima mare foamete în Rusia Sovietică. (1921—1922).
V. -- Contra revoluția în Rusia Sovietică. (1917—1941).
VI. -- înmormântarea victimelor teroarei bolșevice — Războiul
civil — Odesa 1920.
VII. -- Situația lagărelor „morții lente" în U. R. S. S.
VIII. -- Despopularea Rusiei sub stăpânirea judeo-marxistă
IX. -- Scoaterea icoanelor din Biserici de către judeo-bolșevici.
X. -- Procesiune de batjocorire a cultului creștin organizată de
judeo-bolșevici.
XI. -- Batjocorirea „Nuntei dela Caana". Tablou de propagandă
„Besbojnik".
XII. -- Din presa oficială a Kominternului.
XIII. -- Publicații incendiare internaționale ale Kominternului.
XIV. -- Publicații „doctrinare" ale urei de clasă.
XV. -- Horst Wesel, victimă a teroarei judeo-bolșevice și ucigașul său
XVI. -- Alte victime ale teroarei comuniste în Germania (1918—1933).
XVII. -- Din materialul exploziv utilizat de comuniști în Germania
(1918—1933).
XVIII. -- Altar și Sf. Moaște, profanate de judeo-comuniști în Spania.
XIX. -- lisus Christos „țintă" pentru bestiile roșii în Spania.
XX. -- Grupul terorist dela Tatar Bunar. (15.IX.1924).
XXI. -- Schemă reprezentând localizarea acțiunii teroriste bolșevice
în Basarabia. (1917—1925).
XXII. -- „Krasnaia Basarabia" care contestă drepturile noastre iato-
rice asupra Basarabiei.
XXIII. -- Manifeste incendiare răspândite de judeo-bolșevici în România.
XXIV. -- Presă comunistă, ilegală.
XXV. -- Presă comunistă, oficioasă.
XXVI. -- Din broșurile incendiare răspândite de P. C. R. în România.
XXVII. -- Literatură „doctrinară" a urei de clasă, răspândită în România.
XXVIII. -- Presa studenților comuniști.
XXIX. -- Broșuri incendiare camuflate în copertele cărților de știință
sau literatură.

401
 XXX. — Presa „antifascistă" răspândită în România.
XXXI. Presă comunistă, camuflată.
—
XXXII. Manifestație a jidanilor comuniști din Basarabia. 1940.
—
XXXIII. Alt aspect al mârșeviei jidanilor din Basarabia. 1940.
—
XXXIV. Presă bolșevică apărută în Basarabia.
—
XXXV. Capela Reg. „7 Vânători" din Cernăuți, transformată în club
—
Sovietic. (1940).
XXXVI. — Biserică din Odesa transformată în^club al partidului bol­
șevic. (1938).
XXXVII. — Catedrala'din Cernăuți devastată de hoardele staliniene/1941.
XXXVIII. — „Soborul" din Chișinău incendiat de judeo-bolșevici. 1941.
XXXIX — Ce a mai rămas din Chișinăul incendiat și dinamitat de hoar­
dele judeo-bolșevice. 1941.
XL. — Din victimele N. K. V. D.-ului în Basarabia — Cetatea
Albă. 1941.
XLI. — Alte victime ale N. K. V. D.-ului. Chișinău. 1941.
XLII. — Sălbăticie judeo-comunistă. îngropat de viu. Basarabia, 1941.
XLIII. — Alt aspect al teroarei N. K. V. D.-ului. Basarabia, 1941.
XLIV. — Patrioți români din Basarabia asasinați de călăii N. K. V.
D.-ului. 1941.
XLV. — Alte victime ale N. K. V.' D.-ului în Basarabia. 1941.
XLVI. — Sălbăticie judeo-comunistă în Bucovina. 1941.
XLVII. — Victime ale călăilor,N. K. V. D.-ului în Bucovina. 1941.
XLVIII. — Publicații anticomuniste din’lumea întreagă.
 CUPRINSUL:

P--
Cuvânt înainte................................................................................. 7

I. Caracterul judaic al Comunismului..................................... 11

Scurtă caracterizare a materialismului istoric.
Marxismul în lumina „Protocoalelor înțelepților Sionului"

II. Prin revoluția judeo-comunistâ din Octombrie 1917, începe

dominația lui Israel asupra Rusiei................................... 21
1. Revoluția comunistă clin Octombrie 1917 a fost plănuită și
finanțată de oculta'judeo-masonică.
2. Fazele revoluției.
3. Asasinarea Țarului și a întregei familii imperiale.
4. Războiul civil.
5. Primele consecințe ale regimului bolșevic:
a) Comunismul anarhic;
b) Foametea;
c) Molima.
6. Contra-revoluția în Rusia.

III. „Ceka", instrument de teroare politică al bolșevismului

judaic........................................................................................ bî

Jidanii la lucru:
1. Activitatea ',,Ceka”-i în Rusia.
2. Din asasinatele G. P. U.-uIui în străinătate. ...
3. G. P. U.-ul asasinează diplomați și funcționari sovietici „ne­
convinși de comunism". .
4. Diplomați rechemați, cari nu s’au înapoiat in U. . · · ?>
cari sunt continuu urmăriți de G 'P U.
5. Teroarea în cifre.
6. Moartea lentă.

403
IV. Minoritate judaicâ fi activa care domină o majoritate
pasiva .....................................................
Partidul bolșevic:
1. Partidul jidanilor.
2. „Estera" Rusiei bolșevice.
z. Organizarea partidului bolșevic.
4. Opoziția.
5. „Epurația".

V. Ce este statul sovietic................................................................. 151

Dictatura satanică a judaismului:

1. Lupta sălbatică împotriva creștinismului desvălue esența ju-
daică a bolșevismului și influența anarhică a francmasoneriei:
a) Regim special pentru cultul mozaic;
b) Biserica vie;
c) Ateismul oficializat;
d) Distrugerea sfintelor locașuri;
e) Asasinarea patriarhului Tichon;
f) Tragedia clerului.
2. Familia în Rusia Sovietică:
a) „eliberarea femeii";
b) „Morala" bolșevică:
c) copii vagabonzi;
d) Șantajul asupra copiilor revoluției;
3. „Cultura” Bolșevică:
a) învățământul primar și secundar;
b) Studenții;
c) Pervertirea politică a învățămândului:
4. Proprietatea în U. R. S. S.:
a) Colectivizarea;
b) Regimul colhozurilor;
5. „Robot”-ul proletar:
a) Salariile;
b) Viața muncitorilor in U. R. S. S.;
c) Regimul de ocnaș al muncitorilor din U. R. S. S.
d) Munca suplimentară neplătită;
e) Stakhanovismul.
b- Economia Sovietică:
a) Totul pentru înarmare;
b) Sabotajul.
7. Armata Roșie: ,, Politruc”-ul.

VI. Internaționala Comunista......................................................... 225

Kominternul:
1. Scurt istoric al Kominternului.

404
 2. Tactica Kominternului.
3. Antifascismul.
4. Organizarea Kominternului:
a) Auxiliarele Kominternului;
b) Structura comună a Kominternului și Partidului bolae
vic al U. R. S. S.
5. Acțiunea incendiară a Kominternului:
a) Ungaria;
b) Germania;
c) Franța;
d) Spania;
e) China;
f) Kominternul in lume, cronologic dela 1918—1942.

VII. România grav amenințată de bolșevism........................... 285

1. Basarabia terorizată de judeo-bolșevism:

a) Batalionul revoluționar dela Odesa;
b) Acțiunea teroristă in Basarabia : cronologic dela
1918—1925;
c) Revolta dela Tatar-Bunar.
2. Partidul comunist din România :
a) Scurt istoric;
b) Conducerea judaică a P. C. R.;
c) Organizarea;
d) Organizații comuniste camuflate;
c) Presa comunistă.
3. Acțiunea subversivă a P. C. R.:
a) Cronologic dela 1925—1941;
b) Frontul popular;
c) Pregătirea răpirei Basarabiei ți Bucovinei.
4. Acțiunea teroristă a jidanilor din Basarabia și Bucovina de Nord:
a) In preajma evacuărei;
b) Acțiunea desfășurată in timpul cedărei: comitete revo­
luționare, acte de teroare, asasinate, devastări, manifes­
tări sovietofile.
5. Teroarea exercitată asupra repatriaților.
6. încercări de sovietizare în Basarabia și Bucovina.
7. Crimele N. K.JD-ului.
8. Distrugerile.
9. Martiriul Transnistrienilor.
10. Acțiunea partizanilor.

VIII. Războiul României împotriva bolșevismului..................... 377

1. Lupta fascismului și național-socialismului împotriva tendin
țelor de bolșevizare a Europei.

405 -
 2. Cum a reacționat naționalismul european împotriva bolșe­
vismului :
a) Italia;
b) Germania;
c) Portugalia;
d) Spania;
e) Belgia;
i) Franța;
g) Anglia.
3. Războiul Sfânt:
a) Temeiurile politice și militare ale luptei noastre;
b) Misiunea europeană a României.

Bibliografie — Isvoare 395

Tabelul planșelor

406
 \ Tipografia Societatea Naționali
de Edituri >i Arte Grafice
„DACIA TRAI A NA··
Bucurați), Strada Slrindar 5-7-1
înmatriculat! lub Nr. 156'912
la Rag. Ol. Corn. București

lipirii! in ilua da IO IX-I942

Λ
K