Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
t 0 I T U PA
CU FIERUL ROȘU
r
• y, £
' λ?
DE ACELAȘ AUTOR:
FRANCMASONERIA
Crima - Spionaj - Anarhie. „Universul" 1936, București (epuizată)
IN PREPARAȚIE:
3. TERORISMUL INTERNAȚIONAL
W ·* Μ I
florin B E C E S C U
CU FIERUL ROȘU
DOCUMENTARE ANTI - COMUNISTĂ
Μ Ο Τ Τ Ο:
Acei ce ne vor înlocui vrcod/it/t.
trcbue λ Λ cld/leaecd pe ruine. în li
niștea /le moarte a cimitirelor.
Lciba flraunth in
TR0T7K1
(Pravda, l3.VII.lf2l)
3iy^^
CU 70 ILUSTRAȚII ÎN TEXT
Șl 48 PLANȘE
B.C.U. București
C200510463
FLORIN BECESCU
22 Iunie 1942.
9
I
CARACTERUL JUDAIC
AL COMUNISMULUI
Internaționalismul presupune și
cere o renunțare la stabilitate, la
la țară, la patrie. Fiindcă ji
danul nu cunoaște o patrie in înțe
lesul nostru, ființa sa ii cere inter
naționalismul și reacționează duș
mănos împotriva celor ce propagă
naționalismul".
F. Roderich Stolfheim
x
Scurtă caracterizare a
,.materialismului istoric"
MA"X1SX^= ..PROTOCOALELOR
•LEPHL0R SIONULU1”
Teoria lansată fiind ;
pen,ru a putea r, qtSÎa’X*»*'·* prea abstractă
14 ’ “a n,da,r« crede necesar a o
explica,.practic pentru uzul agitatorilor internaționali, astfel
ca în Congresul înțelepților Sionului ce are loc la Basel în
1897 se elaborează „Protocoalele’’ cari studiind în amănunt
fenomenele sociale de toate categoriile, dau indicațiuni foarte
precise în vederea scopului final: Dominația lui Israel.
„Protocoalele înțelepților Sionului” au fost tipărite pen
tru prima oară în limba rusă la 1902 de către Sergiu Nilus,
iar mai târziu în anul 1906 în limba engleză, exemplarul res
pectiv aflându-se în posesiunea Britisch-Museum-uLui din
Londra. Ulterior au fost traduse și comentate în numeroase
limbi, devenind din ce în ce mai cunoscute cercetătorilor.
Din examinarea celor 24 de capitole ale acestei lucrări
se poate constata cât de amănunțit a fost pregătită revoluțio
na rea întregei lumi în scopul întronărei supremației judaice.
Circumscriindu-ne numai la acest obiectiv (se mai gă
sesc aci și indicațiuni în legătură cu politica diferitelor state,
situația economică, presa, etc.,) vom vedea că diferitele ma
nifestări comuniste au imperativul lor bine precizat în „Pro
tocoale”.
Vom studia pe rând:
In legătură cu origina marxismului. Capitolul XIV par. 4,
afirmă:
„înțelepții noștri, creșcuți pentru a conduce pe creștini,
nor alcătui discursuri, planuri, memorii, studii, articole, care
ne vor da înrâurire asupra acestor oameni și ne vor îngădui
să-i îndreptăm către ideile și cunoștințele pe care vom voi să
și le însușească”.
In ceiace privește anonimatul preconizat, dar în cele din
urmă demascat, cap. XIII, par. 5, spune:
— „Când domnia noastră va fi sosit, oratorii noștri vor
vorbi poporului despre marile probleme cari au frământat
omenirea pentru a o aduce însfârșit la regimul nostru mân
tuitor. Cine va meri bănui atunci că toate aceste probleme au
fost NĂSCOCITE de către noi, după un plan politic pe care
nimeni nu l-a ghicit în cursul lungilor veacuri .
In legătură cu concursul dat de francmasonerie judeo-
comunismului, pentru fomentarea revoluțiilor, cap. XV. par.
5 precizează: . ....
„Așteptând venirea noastră la putere, vom înființa și
vom înmulți societățile francmasonice în toate țările din hune.
15
. , , IIC(>ia ce ne sunt, sau ne pot fi buni
“Ά aceste sodeMt' /—uf futuror
""ÎJ S'ShSli. din Rusia, cap. XV, par.
4-
,b RelCrit°r ,a aCeiilȘ PVOblemri GaP- UI, par. 13, anunță:
„Când vom fi dat naștere (cu ajutorul tuturor mijloace
lor ascuns? de care dispunem prin aurul care e în întregime
în mâinile noastre) unei crize economice generale
„Atunci vom arunca în stradă gloatele întregi de munci
tori. în aceiași zi, în toate țările Europei”.
Aceste gloate vor vărsa cu sete sângele acelora pe cari
în simplicitatea neștiinței lor îi pizmuesc încă din copilărie
și ale căror bunuri Ic vor putea atunci jefui".
Gândindu-se și Ia o probabilă reacțiunc creștină pe care
noi avem fericirea să o trăim, Cap. V, par. 5 constată trufaș.
— dar de data aceasta suferind desmințiri — că:
„0 întovărășire între toți creștinii din lume nc-ar putea
subjuga pentru câtva timp, dar suntem scutiți de această pri
mejdie prin rădăcinile adânci de neînțelegere pe care nu le
mai poate nimeni smulge din inima lor".
Nici alianțele dcmocrato-sos ietice de astăzi nu au fost
neglijate de Înțelepții Sionului încă dtla 1897 întrucât Cap.
Ill, par. 19 prevede:
Astăzi suntem ut oi paternici ca putere internațională
căci dacă suntem atacați ud fan stat suntem apărați de cele
lalte".
Această documentare credem că este suficientă spre a
dovedi premeditarea judaică pentru răsturnarea societății
creștine și îngenunchierea ei definitivă lui Israel, ullizând
pentru atingerea acestui scop, orice mijloc.
Un argument în plus pentru a dovedi sistematica acțiune
judaică eșalonată în timp și evoluând organizatoric ni-1 da
următorul fapt.
Dacă în 1848 a apărut „Capitalul” care lansa formula
hegemoniei uni vei sale, la 1860 se intiințează „Alianța Israe
lis Universală” — organism care conduce efectiv acțiunea
jidovească — și cu care ocazie, fundatorii acestei noui orga
nizații, — înaltele grade francmasonice — C.remieux și Mon
tefiore, afirmă categoric:
,,O nouă împărțire mesianică, un nou Ierusalim, trebue
să se ridice în locul ccior trei cetăți a Împăraților, a Papilor
și a Patriarhilor". (L'Eclair, 1860, Paris). .
Deci „regulamentul” elaborat peste 37 ani (la loJ/)
de înțelepții Sionului se bazează pe principiile doctrinare a e
19
lui Karl Marx și pe ordinul Alianței Israelite Universale’’
aci menționat.
Dar nu este numai atât. După cum vom vedea mai târ
ziu toți executanții acestei acțiuni revoluționare internațio
nale sunt în posturile de conducere și răspundere exclusiv
jidani, și în mare majoritate în locurile mai puțin impor
tante.
Acesta este adevărul.
De concepție talmudică, cu organizare judeo-masonică,.
comunismul marxist, scăldând în lacrimi și sânge întreaga
omenire, pășește satanic Ia sfărâmarea Crucii.
„Cei ce au urechi de auzit să audă”.
20
II
I
25
Să împingă la ezitări, â! imediat ce va fi nevoie, sume
considerabile vor fi claie, de persoane smpaUzand cu
ir iscarea pentru eliberarea poporului rus. In legătură cu .
'creasta, '.numele lui lacob Schiff a fost pronunțat in mai·
multe rânduri”. V
Numărul 1 din 23 Septembrie 1919 al ziarului „A Mos-
cou" editat la Rostov (Don), dă deslușiri de un ordin excep
țional. atât prin importanța lor, cât și prin isvorul de unde
vt nt.au, asupra rolului lui lacob Schitf.
„In revoluția din 1917, aceste date reprezintă, după de
clarațiile susmunitului ziar, „un document oficial" emanând
dela înaltul comisar al guvernului francez din Washington.
Autenticitatea acestui document nu poate fi pusă la îndoia
lă, ținând seama că este luat din arhivele uneia dintre cele
mai mari instituțiuni guvernamentale a Republicei Fran
ceze”.
„Acelaș document (paragrafele I—VIII) a fost citat în
1920 dintr un supliment al ziarului „La viciile France” editat
la Paris și intitulat „Les Protocoles (vezi pag. 90 și 91 unde
se spunea despre el: ,:,Toate guvernele Antantei au avut cu
noșlință despre „Memoriu" compus după datele Serviciului
• ctret american și transmis la timp înaltului Comisar al
rranței și tuturor colegilor săi".
Arm,,tei’liiroÎ"
„BOLȘEVISM și JUDAISM”
. ”(Notă stabilită de serviciilo c- - ,
de înaltul comisar al R^Jramer,cane’ lrans-
Vmtej. »epublicei Franceze în Statele
oOumnezeu v’a dai
expansiune; ș, cei.1(^ ’ a’ P°-P°rul său ales, puterea de
nea noastră a fost f„rt. "'Ulor 'i' se P«fe că este slăbiciu-
minației universale ?* ne’a (,us Pe pragul do-
baze”. ‘ * anc Puțin (|e construit pe aceste
27
,lt evreu Ascbberg dels Lye Bankon dm Stockholm, după
cum si de Jiotovsiy, un evreu a cărui fată a luat m căsătorie
pc Trolzky. Astfel au fost stabilite rela|iumle dintre multi-
milionarii evrei și evreii proletaii .
Λ’ο:,,Ε11 K"dmi-(.ohen,
kXVÎ SCriil Orii 10r’ “ Allred
au semnalat acest acord între cei doi
nismul 1Uda,Smului: caPilalul evreesc internațional și comit-
32
2. Fazele revoluției
Sc ari istoric al organizațiilor revoluționare în Rusia
$* acum după ce am văzut cine sunt patronii oculți ai
' ates’ei acțiuni de distrugere a lumii civilizate, urmea
ză sa prezentam și elementele cari au condus-o și organi
zat-o.
Jnca din 1883. sub influența ideilor marxiste se consti-
tue în Elveția „Partidul Negru”, de către P. Axelrod, Leon
Deutsch, Vera Zasulici, Plehanov și francmasonul V. Igna-
nov, care își schimbă succesiv numele în „Partidul eliberării
muncii”, apoi în 1888 „Uniunea social-democrată rusă” pen
tru ca în cele din urmă — după înființarea la 1887 în Rusia
a ,,Bunel”-uliii jidovesc (Uniunea generală a muncitorilor
jidani) — având de acum priză serioasă pentru activitate
subversivă, să se constitue după un congres ținut la Minsk
în 13 Martie 1898, Partidul Muncitoresc Social-Democrat
Rus”.
„Bund"-ul uniunea generală a lucrătorilor j dani,
a fost fondat în 1897.
Era o asociație politică și economică a proletariatului
jidovesc, la Început opus oricărei distincții nafonaliste,
apoi treptat impregnat de sentimente naționale evre-
ești”.
(A. D. Rappapori — Pioneers of the russiaii
revolution — pag. 250).
Rolul important pe care l-a avut in revoluția rusă
această organizație, ne-o confirmă printre alții tot Rappo
port, care scrie la pag. 252 a aceleiași lucrări:
— „Numărul Bnudiștilor arestați și condamnați s’a ri
dicat la 1.000 între 1897 și. 1900; la 2180 între 1901 și 1900.
iar din Martie 1900 până in Noembrie 1904 dintre 384
prizonieri politici aflaji in închisoarea din Alexandrovska
53,9 la sulă erau evrei și 04,3 Ia sută evreice .
Ministrul Plehve afirma că 80 la sulă din revoluționarii
din Rusia erau evrei.
Printre rezultatele acestei constatări oficiale una ne pri
vește direct și anume: autoritățile rusești au luat măsuri
pentru a împinge la granițele imperiului pe acești jidan
turbulenți și indezirabili, datorită cărui fapt au năpădit
in Basarabia liftele cari au terorizat toi timpul această pro
vincie românească l
33
J
Activitatea acestui partid grefat pe cadrele Bund-ului,
provoacă între 1900 și 1903 greve șl turburări in centrele
parî'ei1 cu acMs^se’creiază în 1899, Uniunea Socialiș
tilor Hev'julioiuin, condusă de Caterina Brechovskaia su-
renumită „mama revoluției”, organizație care se manifesta
prin atentate teroriste împotriva conducătorilor statului.
Astfel * i
La 28 Februarie 1901, ministrul Instrucției Bogoliepou
este asasinat de S. R. Karpovici.
La 1.) Aprilie 1902, ministrul de interne Sipiaguin este
asasinat de S. R. Balmacev.
La 15 Iulie 1901, ministrul de interne Plchue, este asa
sinat cu bombe de S. R. Sasonov.
Intre timp în partidul social-democrat se produce o sci- ,
ziun< in congresul al II-lea ce a avut loc la Londra (Iulie
1903), creindu-se două fracțiuni: bolșevicii, conduși de Vla
dimir Ulianov-Lenin (tată rus, mamă jidancă, născută
Blank) cari sunt partizanii mijloacelor violente în aplicarea
principiilor marxiste, și menșevicii conduși de Plehanov și
Martov, cari sunt pentru o evoluție lentă.
Sfârșitul anului 1904 aduce în Rusia o formulă mai
liberală, creiată de guvernul Swiatopolsk-Mirski (25 Decem
brie 1914), care nu se valorifică, fiind slab susținută.
pacH/iewBatro
Πο προπτβΗΐΗ pscăA-Lspsaz-re w
liAn^ nviA EE3DJIATH0
< Mjpia *317
CCfltPWAMIL
FĂRĂ COMENTARII
Pentru a conduce destinele poporului rus se constitue
în ziua de 8 Noembrie 1917, Consiliul Comisarilor Poporu
lui în compunerea căruia intrau:
Oulianof zis Lenin ru.s după tată
jidan după mamă născută Blank.
Leiba Braunstein zis Trotzki . jidan
Nachamkess „ Steklov jidan
Martov . j dan
Zederbauin
Zinoviev jidan
AppfeLbaum jidan
Drapkin „ Gousiev
„ Kamenev j dan
Rozenfeld jidan
Ghimmer „ Soukhanev
„ I.aqesky jidan
Krachman
Silberstein „ Bogdanov . jidan
Goldman Gorev . ■ jidan
Radoinislsky „ Uritzki . . jidan
„ Volodarski jidan
Kohen
Sverdlof . . - - j dan
Katz „ Kamkov jidan
Furstenberg „ Ganetzky . j.dan
Gurevici „ Dan . . ■ j-klan
Goldberg „ Meshkovski jidan
Helphant „ Parvus . jidan
Goldenbach ,, Riasanov . jidan
Zimbar „ Martinov . j dan
Cernomordick ,, Chernomorsk jidan
Levin „ Piatnitzki . j dan
Rein „ Abramovici jidan
Bleichman „ Soiltzev jidan
Fonstein » Z vestici jidan
Sobelsohn „ Radek . . jidan
Finkelstein ,, Litvinov . jidan
Briliant >, Sokolnicov jidan
Rosenblum ,, Madakovsky j dan
Loevenschein „ Lapinsky . jidan
Natansohn „ Bobrov . j dan
Axelrod » Ortodox jidan
Garfeld >, Garin . . jidan
Schulze „ Glasunov . jidan
Limson Lebedieva. jidoavcă
Joffe ....
jidan
Hofman >< Kamensky jidan
Ginxbourg
„ Naout . jidan
Kraehmalnik
.> Zagorski . jidan
Goldman
Gorev jidan
Feldman
„ Ccrnov . j dan
Fundaminsky
Maiiuilsky .. Bounakov j dan
Lurie jidan
Krasin . » I.arin jidan
Fa ceri η rus
Gukovsky rus
Buharin rus
Rakowski rus
Gheidze bulgar
Karahan georgian
Lunaciar.sk i armean
Peters rus
Oierjinskj leton
Rykov polonez
rus
42
Milivtin
Sliapnikoy ..................................
Antonov
Krylenko . . . ........................
Dibenko ...........................................
Naquin ...........................................
Opokov .... ...........................................
Teodorovici
Avilov ........................................... „
Jidani
lor
Alte nat.
Ruși
instituția
3. Asasinarea Țarului și a
în+regei
■familii imperiale
RECOMPENSE
4. Războiul civil
| fă la Moscova „Uniunea pentru
clarat °cXr- trei partide de-
dreapta, Social-Democrații n Social-Revolutionarii de
constituantă disolvată X k , ?C.W.CI» membri din adunarea
52
Fig· 9 Amiralul Kolceag și Generalul Janin la Omsk.
<71
<M
c .....1 acestei Uniuni fiind lup'» U răsturnarea
■ u bolșevic se constituiau la Samara p la Omsk
dmiă* guverne provizorii cari încep fiecare în regmmle res-
PeCtipen°ta "coordonarea acțiunii celor două guverne, au
toc trei conferințe: primele la 30 lulte și 3 Septembrie la
Celiabinsk ar la 4 Octombrie 1918, ultima, la Ufa care are
ca rezultat formarea la 6 Octombrie 1918 a unu. guvern
provizoriu central condus de Astrov, general Boldtrev, Avxen-
tiev etc,, care ia reședința la Ufa de unde se muta curând la
Omsk.
Ln acest guvern provizoriu Amiralul Kolceag este nu
mit ministru de războiu apoi guvernator suprem având mi
siunea să conducă operațiunile militare pe toate fronturile
împotriva armatei roșii.
Intre timp se duceau de către generalii albi acțiuni izo
late și anume:
In Sud încă dela începutul lui Ianuarie 1918, hatmanul
Kaledin care a restabilit în parte situația, stabilit la Novo-
cercask colaborează cu generalii Kornilov, Alexiev și De
nikin împotriva bolșevicilor operând în regiunea Cauca-
zului de Nord. Armata este însă puțin numeroasă și ne
disciplinată. Kaledin moare.
Grupul generalilor este nevoit să se retragă la Rostov de
unde continuă lupta.
La 13 Aprilie Kornilov este omorât în cursul unei lupte,
enikin ia comanda supremă și după defecțiunea pro-
1 US,a -L *|®zac** generalului Krasnov cari pleacă pentru a
up a in craina, se îndreaptă spre Ecaterinodar ocupând
inheaga regiune a Kubanului
Intre timp trupele roșii ocupă Samara.
unei limte «n*. 'ir generalul Alexiev moare în cursul
la Rostov mm·1 ? 'ămas sinW se retrage în Decembrie
^ aâni " 7 'a binele lui Kolceag în vederea
. temeinică a annatei" sale" ° ÎWtfpe Și ”regătirea
Lă
64
I- Turburări bolșevice la Petrograd reprimate de armată. (17 Iulie 1917).
n — Camera din casa Ipatiev în care a fost asasinat Țarul și Familia Imperială. (18 Iulie 1918).
I. Revolta marinarilor dela Kronstadt împotriva regimului sovietic. (24.11.—17.III. 1921).
IV. — Prima mare foamete în Rusia Sovietică. (1921 1922).
Cifrele sunt evidente. Poporul rus - guvernat de bolșe.
■ . Jarri organizație socială a fost complect nimicită -
^pmnS de altfel - moare de-foame ,1 este decimat de
molimă.
Insurecția se ivește pretutindeni și m cele din urma însăși
revolta marinarilor bolșevici dela Cronstadt (28.11.1921) care
este nevoie să fie sângeros reprimată ea amenințând direct re
âul dă serios de gândit bolșevicilor cari vor pune capăt
acestui comunism „anarhic” înlocuindu-1 cu faimoasa, nouă
politică economică, N.E.P.
Această tardivă constatare costă însă după cele mai
obiective date circa 15.000.000 de morți datorită foametei și
molimei pe care le-a provocat satanica formulă a comunis
mului, — anarhic, prima mare realizare bolșevică.
b) FOAMETEA
66
si animalele cele mai spurcate alcatuesc o alimentai e de
seamă pentru fericii» care și-o pot procura.
Cazuri de antropofagie sunt numele
Părinții îsi omoară copii cari mor literalmente de foame
pentru a le curma suferințele îngrozitoae ce e povoacă sto-
inacurile balonate de coaja de copac, ierburile și rădăcinile
"s Oameni cari mor de foame pe stradă în văzul tuturor al-
cătuesc un spectacol care nu mai impresionează aproape pe
nimeni. Se înregistrează numeroase cazuri de sinucideri între
copii.
Se caută cu disperare păduchele exantematic pentru a
provoca moartea tifică considerată salvatoare față de suferin
țele îndurate.
pe mori,
totală de spitale onirpnt** tnortne $ cu fețe emaciate, lipso
etc. P ’ PrOCent enorm dc tuberculoză, sifilis și tifos,
Pentru a ne face η dahx · ,
mete redăm o parte din im ΓθθΛ l)loPorțiile acestei W
inerican de ajutof^ute de „Comitetul A-
la 1.280.000 copii și 1.030.000 adu^·'^^ Că * dat ajutoa, e
< UUiți ț
68
„American Relief Administration’’ a ajutorat deaseme-
nea: 7.300.000 copii și 11.500.000. adulți.
In acelaș scop putem aminti ca numai între lanuarie-
lulie 1922 sau adus în regiunile înfometate de către comi
siile de ajutorare 697.000 tone de alimente cari „nu erau su
ficiente” (Dr. Nansen).
SIBERIA
UCRAINA
TOTAL BOLNAVI
TOTAL M O R Ț I
Anii Tifos Febră Holeră
■■—-------------
1918- 1921
2.994.000 89.049 244.344
b) Social revoluționarii.
CONTRA REVOLUȚIA IN RUSIA
U.R.S.S EUROPĂ 1917-1941 U.R.S.S. ASIA
LEGENDA
-oevtxTt >aaanesti
• MVMJE Mu»KlîOniSTi
A ΑΤΓΜΤΑΤΕ
ffi
. -''ΜΆΗΙΖΜΗ MC*abM*9TE
»(Ου<·< «UKIATC
la Moscova și nu-
74
te
La 6 Iulie: se produce o grevă Ia căile ferate cu centrai la
Alexandrovsk. „ lc,luul ,a
La 10 Iulie: răscoalele țărănești și muncitorești de la Tam-
Ijov, Rybinsk, Rostov și Murom, dau de gândit condu
cătorilor bolșevici.
La nei±itee răscoak țărănești aproape ge-
78
' Preprimarea a durat circa o lună S’au d-.t
front de 20 km dealungul frontierei Estone. Au curs valuri
de sânge și la sfârșitul luptelor dealungul liniilor ferate erau
mormane de cadavre.
Departamentul a fost veritabil pustiit de locuitori.
In anul următor 1927 mișcarea contra revoluționară
care între timp s’a organizat din ce în ce mai bine înregis
trează acțiuni demne de luat în seamă; prin curajul și
promptitudinea lor, cu atât mai mult cu cât executările în
masă, torturile și deportările întrec orice închipuire.
Organizațiile de patrioți marchează în special acest an
printr’o serie de circa 92 atentate comise numai în Rusia
Europeană împotriva conducătorilor bolșevici. Dintre acestea
este de reținut atentatul săvârșit asupra jidanului Voikov —
unuia din asasinii familiei imperiale, de către Boris Koverda
la Varșovia.
In acel aș timp în Siberia sunt asasinați de către patrioți
circa 50 fruntași bolșevici.
Paralel cu această activitate se înregistrează revolte și
turburăi la Kiev, Harkov, Volhinia, Taratch, Samarkand,
Turkestan în toată Rusia Albă în Terek, în Kuban.
O serie de explozii au loc la arsenalul din Moscova, la o
fabrică de avioane, numeroase poduri sar în aer, o bombă
exploadând chiar în palatul Comisarilor Poporului la Petro
grad.
Recrudescența mișcări contra revoluționare se datorește
în parte activității unei organizații monarhiste denumita
„Frații Adevărului“ care ia ființă în acest an.
In cadrul acestei activități apare și un ziar clandestin
„Deșteptarea“ la Petrograd. . . v , . .
Organizația conslitue grupă de patrioți raspandi ® P® '
treg teritoriul Rusiei cari execută atentate cogra^“g^Jor
bolșevici, deraieri de trenuri cari transpor a rup
etC’ In cursul aceluiaș an se înregistrează și tulburări mun
citorești la Moscova, Petrograd ^,Γθη^'η^ conducă
Față de vigoarea acțiunii ' «nart'i regimului
torii judeo-bolșevici, serios îngrijorați
dispun măsuri represive maxime.
79
Detașamente militare cekisle sunt trimise pretutmdeni
«, ordinul ea în regiunile unde se bănuește numai ea «.stă
acțiune revoluționară să se procedeze la exterminare, sau de-
purtarea a tot ce este bărbat valid.
Datorită acestui fapt teroarea ajunge al apogeu.
Execuări, distrugeri de sate întregi, deportări în masă
sunt la ordinea zilei.
Rezultatul se concretizează în cifrele următoare:
Intre 1913—1927 după datele cele inai modeste se înre
gistrează printre victimele Ceke-i:
65.000 foști polițiști.
75.000 foști ofițeri albi.
120.000 foști funcționari.
360.000 soldați.
892.000 muncitori.
cca. 6.000.000 țărani.
Această acțiune de exterminare în masă, înfrânează oa
recum acțiunea contra revoluționară fără a o stinge astfel că
și în anii următori se înregistrează diferite acțiuni din care
redăm pe cele mai de seamă:
In 1927 însăși organizațiile bolșevice din Petrograd sunt
infiltrate de contrarevoluționari.
La Tașkent este executat contele Heiden, fost ofițer alb,
conducătorul unui grup contra revoluționar.
Dintre asasinatele executate în cursul anului cităm pe
cel dela Cernigov unde este asasinat corespondentul ziarului
„Pravda”.
In Republica la tară au loc numeroase turburări țără
nești.
La Pelrograd se descoperă un complot militar al opo
ziției.
La Moscova și în mai multe centre industriale, opoziția
răspândește manifeste antistaliniste.
In regiunea Donului și la Kuban se încearcă o mișcare
de independență. Această încercare eset înăbușită de către
armata roșie prmtr o represiune sângeroasă
La luzowa și Minsk sunt răscoale țărănești.
sp rxJn^ra-term°.S-VlDn^rop!troW) Și Berdiansc țăranii
se răscoala în mai multe rânduri ’
80
La 1 ula an loc turburai muncitorești
In regiunea Donului și la Petrograd se înregistrează gra
ve și revolte muncitorești. b a
6
In Ucraina au loc mai multe tulburări atât țărănești cât
Și ‘ ^^Moscova^HPeUograd se descoperă organizat» anti-
82
Comuniștii din Georgia fiiind acuzafi de politică senara
lista, sunt arestați în masă. 1 separa-
In perioada livrării cerealelor, țăranii revolta,, omoară
•comuniștii însărcinați cu aceasta.
Acțiunea de desființare a culacilor continuă.
La Magnitogorsk din cauza condițiunilor de viață ne
omenești lucrătorii se revoltă, devastează locuințele ingineri
lor străini, omoară trei dintre aceștia; când sosesc detașa
mente de GPU pentru potolirea revoltei au loc ciocniri sân-
geioase, 500 dintre lucrători sunt condamnați la moarte și
executați pe loc.
La Kuban cazacii contra revoluționari încearcă o răcoală
înarmată; 150.000 de oameni înarmați iau parte la această
acțiune. Ciocnirile cele mai sângeroase au avut loc în gara
Tihorețcaia. Armata roșie întrebuințează tancuri și gaze to
xice contra rebelilor. După represiune 59 dintre conducătorii
revoltei sunt executați iar 18.000 de cazaci sunt deportați în
regiunile aarctice. -
Guvernul cere ca 25 dintre ofițerii aflați în serviciu la
Moscova să fie. „scoși din circulație” dovedindu-se că au re-
lațiuni cu contra revoluționarii.
Se descoperă numeroase comploturi împotriva lui Stalin.
Studențimea se manifestă deasemeni ceiace determină
„reducerea” ei prin executări și deportări.
in 1933 cu ocazia livrării cerealelor, între țărani și co
muniști au loc ciocniri sângeroase pe tot cuprinsul țării.
In Rusia Albă se descoperă un mare complot cu rami
ficații în /toate județele și cu centre la Minsk și Mazar.
In Rusia centrală, la Ivanovo-Voznesensk, se produc mai
multe cazuri de sabotaj și o acțiune de contra-revoluție. In
total sunt 400 lucrători arestați și 150 împuțeați ,
La Nerehta, Kostroma, Suev se înregistrează deasemeni
acțiuni contra revoluționare și de sabotaj. ctanife”
In ™ unei
— revoUe în
au fost deportate în Siberia
•cutăriîn Siberia de est ia naștere
L__
In Urali-Orenburg,
SK cazaciicuprinde 7 judele. Răscuiafii
Kirghiz» se i-------.
83
distrug podul peste Baical. Răscoala este înăbușită cu mare-
86
La Ostrov urmează o serie de arestări și executări pentru
contrarevoluție. 111111
La Armavir pentru sabotaj numeroase exeulări.
La Krasnoarmeisc au fost executați 11 contra.revolu-
nan..
La Petrograd au fost executați pentru aceiași vină”
numeroși studenți. ,
La I iflis se piegătește o noua revoltă armată. Repri
mare sângeroasă.
In Armenia, la Stefanobad, in urma actelor de terorism
au fost executate 11 persoane.
La Staraia-Russa au fost executate 8 persoane pentru
sabotaj.
In 1938 la Osetia, se descoperă un nou grup de contra
revoluționari; 11 dintre ei sunt executați.
La Krasnoarmeisc, cu ocazia răspândirii unor manifeste
troțchiste, 65 ofițeri au fost arestați.
In armată și în diplomație se înregistraeză numeroase
cazuri de „trădare” și sabotaj.
La Moscova are loc un complot împotriva lui Stalin.
Unnează alte comploturi împotriva lui Stalin, Molotov.
Jejov și Kaganovici.
La Kirovobad au fost condamnate la moarte pentru
contra revoluție 100 persoane.
15 demnitari sunt implicați într’un caz de „trădare .
La Cogri, Stalin a fost obiectul unul atentat cu bombe.
La Moscova se răsvrătește un regiment. Urmează 350
arestări.
In Ucraina izbucnește o revoluție. Bluher și ceilalți 4.1
generali din Extreinul-Orient acuzați de organizarea aceste,
revoluții, sunt arestați. ... . .
La Moscova pentru sabotaj. 18 inginer, sunt condamnați
,ninrsîberia. la Jmrca. se descoprt ținui nuclee contra-
reV0ÎÎ M^ova se «ie manifeste anti-staniliste.
Harcov au
la Irckutsc — 4. la Baku - 2, la I așkem
87
Ζ» * tAntiu caturi de sabotai fi complicitate cu acfi.
țnregiunea
LOM exputnere SC P°d‘n
fericirealor”·
lat total, fiind nevoiti^s/ot regimului, bolșevic care i-a în.șe·
-..... <* â ·
88
III
„C E K A"
INSTRUMENT DE TEROARE
AL BOLȘEVISMULUI JUDAIC
Da 'răU^sn‘i ?°9tri trebuc să dis-
sa urme".
facem pășune pentru vite"..
FeJix Djerjinski
Șeful Cekei-1920.
Jidanii la lucru
ingurul mijloc de a se impune al regimului bolșevic %
S fost teroarea.
„Fără teroare nu ar fi fost posibilă biruința revoluției",
a exclamat de altfel Lenin.
>>Nu am negat niciodată teroarea; nici nu o putem
nega", declară acelaș. pentru ca mai târziu Stalin sa facă ca
tegorica afirmație: „Noi suntem toți cekiști”.
De aceea organizarea teroarei a constituit una din ac
țiunile fundamentale ale conducătorilor judeo-bolșevici.
Dar nu numai atât:
Conducătorii revoluției au căutat să găsească o jusificare
doctrinară teroarei pe care au considerat-δ ca funcție poli
tică esențială a bolșevismului. Cu ocazia împlinirii a 10 ani
dela înființarea Ceke-ί, au fost organizate mari serbări, în ca
dru cărora conducătorii bolșevici, în frunte cu Stalin, au ținut
Să declare că teroarea este „sabia proletarului ’ și că fără
ea revoluția ar fi fost compromisă, pentru că nu s ar fi putut
creia un nou tip uman: bolșevicul.
Ori, această acțiune nu at fi fost posibilă daca nu erau:
exterminați toți dușmanii revoluției și ai proletariatului. Mi
siune îndeplinită cu prisosință de Ceka, care a capatat astfet
și denumirea de .,avantgardă a revoluției .
Pentru a se vedea prestigiul de care se bucura teroarea,
este interesant de amintit că N. Buckarin, în realitate Roț-
stein, doctrinar al partidului, a demonstrat ca aceasta insti-
91
• , ronli/nt cel mai mare miracol din toate
tuție A.^r^-mbând chiar 'caracterul poporului rus. înlocu-
(Xînlocui blândetei caracteristice, câteva din calitățile
specifice ale bolșevismului
răspund clar o serie de conducători bolșevici.
urme". “ lase
pagina64'"’sptme-rarea ”Sur la roule -le I’insurrection”, la
Fig. 17. — Asasinarea ostatecilor la Viborg.
„Se vorbește de valurile de sânge pe care le va provoca
săsboiul civil”.'
itAceastă frază nu produce și nu va putea produce decât
râsul tuturor lucrătorilor conștieniț
Jurnalul roșu”, ce apărea la Petrograd, face următorul
apel la 30 August 1918:
— Pregătiți-vă pentru teroare contra burghezilor ce au
mai rămas in viață. Tovarăși, marinari, soldați, distrugeți ce
a mai rămas din gărzile albe și burghezie. Moarte burgheziei,
acesta este cuvântul nostru de ordine”.
Mai târziu, în 1934, un înalt funcționar sovietic, Kri-
lenko, primul procuror general al U. R. S. S„ care ar fi tre
buit deci să aibă mentalitate de magistrat, dacă nu ar fi și
bolșevic, afirma:
— „Clasele inamice nu sunt încă în întregime înfrânte’’. \
— „Conducătorii lor n’aii fost toți împușcați sau distruși
fizicește”.
— „Ne mai rămâne de împlinit această datorie
Pentru a confirma aceste puncte de vedere și a vedea
cum sunt și aplicate, este suficient să cităm un extras din in
strucțiunile date de Latziss, un doctrinar al teroarei, organe
lor Ceke-i:
„Noi nu ducem răsboi împotriva indivizilor izolați
AO/ ΕΧΊ ERMFNAM BURGHEZIA in întregime, ea fiind o
clasă... ’
„Nu căutaiț în cursul unei instrucțiuni documentare sau
probe doveditoare că arestatul ar fi acționat prin fapte sau
vorbe împotriva Sovietelor”.
..Pruna întrebare pe care trebue să i-o puneți este
iceasta: care este origina, educația, instrucția sau profesia?
asunrnC^tef elemente cari trebue să decidă
asupra soartei arestațdor .
dAmPnwriePTri!’.cil’ii ?iavSnd în vedere lozinca
VATt^-i, IMPUȘI I o mie DE neVINO-
de DieriinskîVni ^u "n s,n9f,r eretic” (din instrucțiunile dale
petrccutjn raiul boișvic. · d° ,nch,Pult ce S a
De altfel, vom examina amănunțit.
94
SC UR 1 ISTORIC AL MACABREI ORGANIZAȚII
Încă în cursul lunci Martie P1/’ se pun bazele unui OI
^ganism de teroare politică, după indicațiile lui Moise Urytzky,
care funcționează rudimentar în Gorokhovaia 2, la Petro-
.grad.
Lu 20 Decembrie 1917, după lovitura de Stat bolșevică,
se mstitue oficial „CEKA” (Ceresvischnaia Kommissia) —
(Comisia extraordinara pentru combaterea contra revoluției
și sabotajului, ,condusă de ocnașul polonez Felix Djerjinski.
Intre timp, la 29 August 1918, fostul conducător Moise
Uritzky fusese ucis de studentul social revoluționar Leonid
Kanenghiser. x
La 15 Noembrie 1923, după prima perioadă de masacre,
instrumentul de teroare își schimbă titulatura din Ceka în G.
P. V. — ,,Gosudarstvenoe Politiceskoe Upravlenie” (Admi
nistrația politică a Statului)), fără ca aceasta să producă vre-o
modificare de principii sau metode.
Rostul acestei schimbări constă numai în perfecționarea
și amplificarea aparatului de teroare, care dacă pân acum a
activat numai în Rusia, va începe, din anul 1926. să se mani
feste și în streinătate cu împătritul scop: de a-și extinde raza
asasinatelor și în streinătate, urmărind în special pe emigranții
albi; de a organiza spionajul pretutindeni; de a pregăti, in
unire cu Kominternul, revoluția mondială și de a supraveghia
și pedepsi pe agenții bolșevici din țară și străinătate.
Pentru aceste noui misiuni, instrumentul de teroare po
litică G. P. U. are următoarea formă de organizare, fiind îm
părțit în 12 mari secțiuni și anume:
ii K.R.O. (K.P.O.) Kontro Revoluționai Otdel (Secția
Contrarevoluționară în interiorul Rusiei), având ca ini-
°ld"
95
nilor) indnimează activitatea Gugobez-ului din străină,
tale. Este una din cele mai principale secțiuni.
1 Culege in formațiuni politice și economice dm fiecare
Stat Lucrează exclusiv pentru Koinintcrn. In fiecare țară
in mod legal, semilegal, sau ilegal, se culeg date din toate
domeniile de activitate. Materialul cules este ti iun s la Cen
tru, pentru transmiterea la secția respectiva a Kominter
nului țării. respective.
2. Captează documentele de care are nevoe guvernul
U.R.S.S. sau Koinintern.
3. Descoperă organizațiile diin străinătate, cari au agen
turi în U.R.S.S. sau Komintern.
3. Descoperă organizațiile din străinătate cari au agen
turi In U.R.S.S. sau trimit curieri.
4. Activează pentru descompunerea emigrației rusești.
a) Folosindu-se de spionaj;
b) Prin provocări;
c) Compromite legăturile dintre organizațiile și agentu
rile lor din interiorii! U.R.S.S.;
5. Supraveghiază instituțiile sovietice și supușii sovietici
in străinătate.
III. C.O. (Y.O.) — Ciastnâi Otdel (Secția Privată), .are
ca misiuni:
1. Apărarea secretelor U.R.S.S. contra spionajului străin.
2. Dobândirea cifrurilor secrete și descifrarea documen
telor cari sosesc din partea agențiilor din străinătate.
3. Crcearea codurilor și cifrurilor pentru instituțiile so
vietice.
4. Supravegherea închisorilor și lagărelor de concen
trare.
IV. E.K.O. (K.O.) — Economiceski Otdel (Secția Econo
mică).
1. Luptă eu toate cazurile de pungășii, sabotaj, furturi,,
etc,, în interiorul U.R.S.S.
2. Descoperă cauzele nereușitei sau neexcutării planuri
lor economice.
„^P-eghiazâ activitatea economică străină »n
96
—s
vil. V O. (ΒΌ.) - Vostocinâi Otdel (Secția Orientală)
se ocupa numai de țările orientale.
VIII. JO. (ΚΌ.) - Jelesnodorojnâi Otdel (Secția C. F.).
Supraveghiază căile de comunicații pe uscat și pc apă
în interiorul U.R.S.S. ’ pc pa
IX. P.O. (T.O.) = Pogranicinâi Otdel (Secția Frontiere
lor).
1. Supraveghiază unitățile de frontieră.
2. Luptă cu contrabanda și organizează trecerea fraudu
loasă a granițelor.
3. Face legătura între toate sectoarele de pază ale fron
tierei din U.R.S.S.
X. A.O.O. (A.O.O.) — Administivnâi i Organizational Ot
del (Secția Administrativă și Organizare).
1. Selecționează și instrucție personalul G-P.U.-ului.
2. Are gestiunea financiară.
Secțiile următoare: (0.0.) — 0.0.— și (0.0.) —S.O.—
sunt cele mai importante pentru viața armatei roșii și a
G.P.U.-ului însăși.
XI. 0.0. (0.0.) — Osobâi Otdel (Secția Specială),
Supraveghiază armata roșie și flota sovietică.
Ea cuprinde:
P.U.R. = Politiceskoje Upravlenie R.K.K.A. (Armata Ro
șie — Raboce Kristianskaia Komunisticiscaia Armia), se
ocupă cu Îndrumarea politică și starea de spirit a armatei
roșii.·
XII. S.O. (0.0.) — Secretnâi Otdel (Secția Secretă).
Supraveghiază activitatea G.P.U.-ului.
Aici se recrutează cei mai buni, siguri și instruiți agenți.
Pentru scopuri technice, G»P.U.-ul posedă:
1. Corpul curierilor.
2. Tipografii (pasporte false, documente false, etc.).
3. Fotografii și laboratorii chimice.
4. Secția administrativă și aprovizionare proprie.
5. Cooperative.
6. Cluburi (cercuri). <
7. Organizații‘sportive.
G.P.U.-uj are 77 organizații locale după numărul ținu
turilor și rcpublicelor autonome din U.R.S.S.
Aceste organizații locale reprezintă în mic organizația
în marc. , , ... , rDIi
Intre G.P.U. și Komintern există legătură strânsă. G. .U.
are în străinătate agenți secreți și semi oficiali. Agînți
semi oficiali sunt rezidenți aleși printre cei ma. bum a-
genți ai secției I. N, O. (U.H.O.).
β Aceștia sunt numiți de o oomișiune ^pec.ală compusa
din:
1. Șeful C.O. (S.O.) (XIO·
7 97
2. Reprezentant T.K.V.KJ’. TOWM» “ Centralnâi
Komitet Vserosiskai Konum^tkeskoi Partra (Comitetul
Central al Partidului Comunist din Rusia).
3. Reprezentantul instituției din străinătate lângă care
va fi numit candidatul în calitate de rezident.
Imediat după numirea rezidentului, el este țletașat pe
lângă Polpretstovo (reprezentanța diplomatică); Torg.
pretstvo (reprezentanța comercială), sau pe lângă consulat,
in calitate de funcționar superior, având însă în realitate
puteri de £ele mai multe ori nelimitate.
atașatului de
M Știrilor bolșevice în tăi ι κ u!°nia Ericb Kohrer’ as?'
>o'?ev. e m țările baltice. „In piața publică din
100
ΙΟΙ
oameni timp de ««
secțiaDde:2kiȘ1ti’dintWMWr, unde se introduceau cuie ,ub
/λ'η Germania:
Cre5 e"mU°al “„“J d°â, mai târziu locfiitor de
tu justiție. Destituit >^b.aîru afacerile externe, apoi ρθη'
atunci dispărut i M \ncePutul lunei Iunie 1937. l)e
isparut. („Mornmgpost” din 10 Ianuarie 1937).
112
Jureneff, ambasador a Berlin, rechema și arestat. După re-
laturile lui Bormin, refugiat, fost ministru plenipoten
țiar, sovietic, Jureneff ar fi fost împușcat in Iunie 1937
Nepommjaștici, directorul reprezentanței comerciale la Ber
lin, rechemat și dispărut. (24 Ianuarie 1937).
Din Spania:
Rosenberg, ambasador la Madrid, rechemat și arestat, apoi
împușcat la 20 Februarie 1937. („Morningpost" din 10
Iunie 1937).
Antonow-Owsejenko, consul general la Barcelona, a fost re
chemat și împușcat la 21 Iunie 1937.
Kogan, consul general la Taragona, s’a sinucis fiind somat
de agenții G. P. U.-ului să se înapoieze la Moscova „într’o
misiune specială".
Atașatul Militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din Estonia:
Ustinou), ambasador în Estonia, a murit în împrejurări mis
terioase de „apoplexie” cardiacă, la 11. XI. 1937.
Petrowskij, fost ambasador, a fost executat la 27 Ianuarie
1938.
Stark, ambasador, executat la 27 Ianuarie 1938.
Gukowskij, reprezentant comercial în Reval, rechemat și îm
pușcat la Moscova.
Din Letonia:
Brodowskii, ambasador, a fost rechemat și executat la 30 Fe-
* bruarie 1938 („Observer” din 12 Decembrie 1938).
Pochwalisnkij, secretar de legație, rechemat și ispaiu a
Ianuarie
<
1937.
Din Lituania:
Podolskij, ambasador, rechemat și executat la 10 Decembrie
KrnpX, ambasador, rechemat și executat în Februarie
τ· 12
1938. („Observer" din nriP 1938).
< π Decembrie
ΤΛαλαπίI .idO <
113
Din Finlanda:
Iwanout, atașat militar, arestat și dispărut la 20 Februarie
1937)
Assmus, ambasador, rechemat și arestat la 23 Februarie
1937 a fost executat. („Observer — 12 Decembrie
1937). ’
Briskin, reprezentant comercial, a fost rechemat și executat,
la 8 Ianuarie 1938.
Din Franța:
Generalul Semenou, atașatul militar, este rechemat și împuș
cat, în Decembrie 1937.
Din Statele Unite:
Traianovski, ambasador, este rechemat și împușcat, în Sep
tembrie 1933.
Din Italia:
Lewin, prim secretar al Ambasadei din Roma, a murit subit
în împrejurări cu totul misterioase, la 10 Decembrie
1930 (probabil asasinat de agenții G. P. U.).
ambasador, rechcmaf Și executat în Ianuarie 1933
(Rulj).
Atașatul militar este rechemat și executat în Decembrie 1937.
Din Belgia:
Ă?U6,l,938ambaSad°r’ rechemat Și dispărut, la 24 Ianuarie
Din Ungaria: I
-după părerea presfi
Din Grecia: *
la Moscova^h^OQ ? în împrejurări misterioase
Atașatul miL ^ „c^^?037.
1937 chemat și împușcat, în Decembrie
14
Din Turcia:
Karskij, ambasador, rechemat și dispărut la 2. II. 1937
Karachan, ambasador (înainte în China) împușcat la 20
Decembrie 1937. (Pravda).
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din China:
Bogomolow, ambasador, rechemat, și dispărut, la 17 De
cembrie 1936. Ministrul refugiat rus Barmin spune
ar fi fost împușcat.
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din Japonia:
Rink, atașatul militar, rechemat și împușcat, la 25 Septem
brie 1937.
Din Bulgaria:
Răscolnikou), ambasador, fiind rechemat la Moscova în A-
prilie 1938, se refugiază în Franța, unde în August
1939 este otrăvit.
■
Din Iran:
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
Din Irak:
Atașatul militar este rechemat și împușcat, în Decembrie
1937.
I *
4. Diplomat· rechemați, cari nu sau înapoiat
în U. R. S.S. și cari sunt continuu urmăriți
de Θ· P. U.
BESSEDOVSHl, consilier de legație la Pans, s a sustras G.
P. U.-ului în Decembrie 1929.
115
S. DIMITMEVSKI, consilier de legajie la Paris, amenințat
de G. P. U.. refuză a se înapoia în U. R. S. S. la 6 Apri-
: lie 1930.
AGABEKOW, însărcinat cu misiuni însemnate în străinăta
te, în special la Ambasadele din Turcia și Grecia, a ve
nit în 1930 la Paris, declarând că nu vrea să se înapo
ieze în U. R. S. 8.
KUJJAROW, consilier de legație în Afganistan, a plecat
spre Persia, la 4 Iulie 1930, refuzând să se înapoieze la
Moscova.
ZAFERMANN, directorul secției de import al reprezentan
ței comerciale la Paris, rechemat telegrafic la Moscova
la 15 Augmt 1937, refuză să se înapoieze.
KLAJWIN, prim secretar la Ambasada Rusă din Reval, re
fuză să se înapoieze la 21 Octombrie 1937.
BARMIN, ministru plenipotențiar la Atena, s’a refugiat la
ans. Ja 12 Decembrie 1937. Era foarte bine informat
despre furnizarea de arme rusești pentru Spania.
l'r reJ)re^en.tantu* suprem al armatei sovietice,
npmr a a . au1S cumpărarea materialului de răsboi
I^en ru armata bolșevică. Refuză, la 15 Decembrie 1937.
la New-YorkZe * M°8COVa' în Noembrie 1941.
Bucure,ti, urmărit de
SOBOLEW vice- * Boma la 17 Februarie 1938.
•a Stockholm, fuge TnTq?n\°1Șebic€’ ala!?at de marir!â
Bruxelles, unde la 18 l'!,3®j!! H?™Î’ure· iar apoi 1°
atentat asupra lui e ,ruarie 1938, s’a încercat un
11$
Fiț. 22. Bestialitate Judeo-cornunistă.
5. Teroarea în cifre:
Rezultatele sălbăticiei ludeo-bolșevlce, cari pentru a tran
sforma rusul în „bolșevic" a utilizat procedeele pe cari le-am
trecut în revistă, se pot cristaliia în câteva cifre fl anume:
INTRE 1918 Șl 1939, TEROAREA ROȘIE A COMIS 12.500.000
ASASINATE:
I. Familia Imperială.
2. 128 episcopI
26.777 preofl
7.824 profesori șl Institutori
8.920 medici
65.000 pollfiștl
75.490 ofițeri
120.000 funcționari
360.000 soldați
75.490 intelectuali
892.000 muncitori.
6. Moartea lentă
S "vtart nuTreus1tSlMtUi,â OTeanizată așa cum am
~ foce iub XXI’ 5*Valurile de aânge și să su-
continuă a poporului obijduit 2^7*' reaci'“nea lentă d.ar
Trebuiau găsite deci ii .,ιι,ΓΑ'^' regimului bolșevic.
Inventivitatea
procedeu indicat scopului urmărit** * descoPerit Un noU
Au apărut deci lagărele ·
de milioane de oameni au reu«u ^?e.Penale. cari robind zeci
au reușn să înfrângă · rin moarte lentă
118 i
rezistenta poporului, sibndu-1 totodată să-și dea ullima plcS
tura de vlaga șt sânge pentru scopurile revoluției mondiale
lucrând sub iunenin|area revolverului la creia'ea infernal
mașini de războiu Armata Roșie.
„GULAG”.
Nr. Nr.
Anii Categoria socială
lagărelor robilor
80
Prin foqmele
16000 000-
(1921*22) și (1932-33}
Prin mizerie.
6.000 000- Fiziologică
60
157.000.000
50
148 000.000
147.027 715
142.000.000
3οααοο
LEGENDĂ
50
Populația
existentă
in U.R.S.S.
20 Populația care
ar fi trebuit
sâ existe in
U.R.S.S.
10
’00 OOO.oqq
1923 1926 1940
. , 1920 -MARXISTA’
v despopularea rusiei sub stăpânirea iude
25. Cuibișev 37. Ceardui
26. Celiabinsk 38. Taskent
27. Magnitogorsk 39. Ust-Kut
28. Kustana 40. Bodaibe
29. Baical-Amur-Mahistrali 41. lacutzk
30. Kungul 42. Workut-Petsch-Ucht
31. Magadan 43. Kolema Kamchatka
32. Komsomolsk 44. Mariinsk
33. Dudinca-Ohorco (Enisei) 45. Insula Vaigaci
34. Nord Caucaz 46. Karelia (granița finjand
35. Astrahan 47. Capul Celiuskin
36. Karaganda 48. Volga-Kama
indicate pe harta alăturată.
Cunoscând procedeele aplicate de organele G. P. U. de
obiceiu, ne putem da seama care este tratamentul acestor ne
fericiți; dealtfel având în vedere scopul, nici nu poate fi altul,
dat fiind ca aceasta se petrece în împărăția bolșevică.
121
IV
Partidul bolșevic
m văzut care este primul și cel mai de seamă mijloc de
A a se impune și menține al regimului bolșevic, teroarea.
Un alt mijloc în vederea aceluiaș scop, îl înfățișează un
organism de constrângere: „Partidul bolșevic”.
însăși din expunerile bolșevice reese că atât îA ascensiu
nea politică propriu zisă cât și în politica economică și soci
ală partidul reprezintă autoritatea supremă.
El este în realitate deținătorul puterii, el conduce mașina
guvernamentală, el este suveranul, Sovietele —reprezentan
țele proletariatului — nefiind decât simple instrumente.
Dictatura mult cântată a proletariatului se reduce la sub
ordonarea totală a sovietelor proletare unui nucleu de poten
tați — care vom vedea de cine este condus și format — și
cari urmăresc scopuri bine determinate, servindu-se numai,
de proletariat.
In concluzie se poate afirma că bolșevismul nu este alt
ceva decât DICTATURA PARTIDULUI BOLȘEVIC EXER
CITATĂ IN NUMELE PROLETARIATULUI.
Din cele ce vor urma va reeși de altfel precis, aceasta.
SCURT ISTORIC AL EVOLUȚIEI PARTIDULUI
BOLȘEVIC.
In primele momente revoluționare (1917) - Mldfl
bolșevic creat la 1903 — (vezi pag. 72) număra 50*000
τη Martie 191S numărul partizanilor se urcă la
me mb i. i<wo 612 000 ajungând In Martie
312.000 apoi succesiv în l^u. UJU
125
1922 la cifra de 733.000, In nccste dfre socolindu-sc mom-
brii cAt și candidași.
In acest an, datorită constantelor mișcări opoziționiste
produce o eșire In masă, astfel că lot In 1922 la |una
Aprilie Partidul bolșevic are numai 532.000 ( fașă de 733.000
cu o lună în urmă).
Descreșterea se accenluiază găsind în 1923, 386.000
membri și în 1924 numai 362.000.
La această dată Lenin constată cu îngrijorare această
evaziune a membrilor partidului și face constatarea că din
cei rămași numai 22% sunt muncitori, motiv pentru care
face disperate apeluri de a se da o coloratură1 proletari
partidului.
După moartea lui Lenin (21.1.1924) nouii conducători
Întăresc cadrele partidului în special cu Coreligionari. Ast
fel că găsim succesiv următoarele cifre:
In 1925 692 000 membri
1927 , , , , , 887.000
1930 1.261.000
1934 1.872.000 „ iarîn
1941 — Februarie — după datele Conferinței a XVII-a «
P. C. Rus ce a avut loc la Moscova — 2 515.481 membri și
1.361.405 candidați.
L Partidul jidanilor
In toate fa/oU
(Revoluția, Asasinară ?? !eam laminat până în prezf11
continuu factorul cornul ? ω\ΤβΓο^α) am văzut apăra"1
._ a regimului bolșevic: jidanul.
126
Fig. 23. Guvernanții statului bolșevic, preamăriți de presa coreligionară.
Vom constata că nici aici nu lipsește.
Dovada o face în primul rând Lemn care afirmă:
Eared fer,mm „n procent deosebit de mare ~ printre
conducătorii mișcării reuoliilionare. Chiar și acum, sa o spu.
nem în paranteză, Eoreii «n meniul de a avea un procentaj
nmarcabil superior de reprezentanți m curentul internațio-
nalist decât alte națiuni . . „
Intr’adevăr examinând cifrele din perioada respectiva
(1919 1924) găsim următoarea situație a jidanilor:
1. în proporție cu populația totală a URSS ~ 1,77%
2. în partidul comunist (1922) 5,2%
3. în Comitetul Central al Partidului = 25,7 %
4; în Politbirou (1922) = 36,8%
5. în Politbirou (1924) = 42,9%
Evoluția în timp a partidului a atras după sine creșterea
numărului jidanilor în acest organism de constrângere, înfă
țișând pentru perioada 1925—1938 o mare ma joritate uneori
chiar unanimitate judaică atât în compunerea proprie a parti
dului cât și în administrație, în armată și în toate instituțiile
bolșevice.
Vom prezenta pentru elucidare lista jidanilor mai de
seamă ce conduc o serie de principale instituțiuni bolșevice:
130
locurilor de exil Λ* pr"HtpalA " Erelor de concentrare și
Conducător: M. D. Berman.
Locțiitor: S. G. Firin.
Carelia Sovietică; L. J. Kogan.
Regiunea de Nord: Finkelstein.
Regiunea Sverdlovsk: Pogrebinski
Siberia de Vest: Sabo.
Kasakstan: L. B. Solin.
Insulele Solovetki (Lagărul „Sten"): Serpuchovski.
Izolatorul politic in Verchne-Uralsk: Mesner.
Conducătorii ținuturilor și regiunilor din comisariatul de
interne:
Regiunea West: Blat.
finului Azov-Marea Neagră: I'riedberg.
Stalingrad: Rappaport.
Orenbrug: Raiski.
Gorki: Abram Polsk.
Kaukasul de Nord: Faivilovici.
Sverdlovsk: Schkijar (jidan?)
Baskiria: Selikmann.
Siberia-Est: Troțki.
Ukraina, Locțiitorul Comisarului de Interne: Katz-
nelsohn.
Conducerea lucrărilor canalului Marea Albă-Marca de
Est 1931-32.
Jagoda, M. D. Berman, L. Jo. Kigan, S. G. birin, .Ia. D.
Rappaport, N. A. Aronsohn, Frenkel, Sa. Lavidsohn. K\as-
nițki, Gr. Davidsohn Afanasiev, Abraham Isacsohn, Roitei -
berg, Brodski, Ginsburg, Berensohn, Dorfmann, Kagner, An-
gert.
Conducerea lucrărilor canalului Moscoua-Volga:
M. D. Hermann, L. Jo. Kogan, L. I. Berensohn, B. M.
Kagner, P. P. Kutler, V. S. Margolin LI. PWr A_
ser, S. Ja. Schuk, E. D. Rubincik, F1^ f’
V. I. Papikovski, A. B. Vengerovski, I. G. Schifli „er, < -
131
„ . . V M churgel R. 0. Arno, M. S. Mușikanski, 8. A.
vaUnl s P EVn S N Likover. A. A. Verzeiser, V. M. Per.
to G S Ja. M. Brainin I. M. Teteibaum, N. L.
Gaiperovici, E. M. Genkin, I. G. Ginsburg
Conducători de sectoare, ingineri, șefi politici, etc.
135
doff A. P. Kogan, N. S. Angarski. S. Ja. Rosenthal, Ja. M
Gendin, A. B. Gurevici, J. B. Rabinkoff (.jidan), A. G. Worn
M Ju Taiz. Gh. M. Sabelyschinski, Ja. M. Bant, S. I. Fjodo
rowa M. A. Kattel, S. N. Kelmanson, P. I. Kuschner, S. P.
Lewin S A. Messing, Μ. I. Schkljar, G. Ja. Woitowici, A. I.
Belakowski, Je. Ja. Bjelitzki, A. I Diwowici, I. I. Gerzenberg,
S. B. Gurewici, D. A. Rosoff.
b) Reprezentante comerciale:
Italia: B. S. Bjelenki
Je. J. Jefimoff
Anglia: A. W. Oserski
N. W. Mosina
Polonia: A. M. Tamarin
Norvegia: T. M. Lowensohn
Suedia: L. L. Nepomn jaschtschi
Finlanda: M. A. Briskin
L. W. Slepjan.
Grecia; L. S. Lewski
Lituania· •la. A. Pikinann
Iran: M. L. Scheslak
P. Ja. Sadowski
A. A. Matison
Mongolia A. I. Birkenhof
Germania. L. K. Friedrichsohn
S. A. Smolenski
N. S. Ljubarski
Han (a- L. M. Niuller
Ia. L. Adamski
A. Je. Fradkin
Cehoslovacia: Ja. M. Gendin
Turcia. A. (.). Kukain.
c) ( n'nerțul interior:
stamm, M. Ja WiSvlel*·1’ v A‘ Loevensohn, G. N. Aeron-
(jidan) D. Ja Schvarm ' Gobermann, Μ. I. vycbne
N. Lewi,in VV v J A· Selenski, Μ. M. Majoroff-
^nde1· L- A. Bassein, J. Je. Beljawsk'-
136
o ! hB®J'dl’SClle''1skl.· S- B· Besdescliski, G. L. Bogalin, J S
Bonshoff, M. L. Brailowski, Ja. A. Breido, L. A. Bykoff. G.
L. Chalameiser, L. M. Ghintschuk, W. A. Davidsohn I I
Elerdoff, M. S. Epstein. I. G. Ganelin, M. A. Genjewski I A
Gift's, D. M Goldman.', I. G. Gordon, S. I. Guchmann. A. L.
Gumitski, N. G. Gurevici, L. N. Kogan, A. M. Kaganovici, I.
S. Kamenski, B. Je. Kaplan, P. M. Kiwowici. L. I. Kreinin,
B. L. L. Kritschnewski, I. M*. Lewi. S. Je. Lokschin, G.
M. Moscharowskaja, G. Ja. Neumann, S. I. Pipko, B. S. Ro-
senhaus, Ja, I. Rowinski, S. A. Russakoff. Μ. I. Salinski. N.
G. Schinkarewski, S. J. Schlipermann, I. VV. Schostak, I. M.
Schwarzmann, W. A. Simontschik, Je. M. Smorgonski, G.
A. Hussmann; I. A. Toltschinscki. L. A. Weschner. A. G.
Wischnitzer
d) Finanțe:
R. Ja. Lewin. S. L. Kruglikoff, S. M. Tamarkin, O. I.
Kagan, Μ. B. Grischin, A. B. Bermann, I, M. Nikolin, L. A.
Jusfin, A. A. Oserjanski (jidan), S. L. Rubin. E. Ja. Lok-
schin, I. S. Rabinovici, S. W. Schschnowskaja. M. Ja. A-
bramsohn, R. S. Akopjan, Ja. A. Gailit, B. N. Jakoblewa, M.
D. Karstschunski, K. M. Katz, Je, Γ. Kurfist, Je. M. Maiski-
Simtnelfarb, Je. Ja. Malachowski, A. J. Zimbler, A. D.
Fainstein, S. L. Goldberg, A. A. Kogan, D, I. Maschoff. M.
G. Tarski, R. Ja. Lewin, E. W. Luganowski.
VII. PRESA:
a) Agenția „Pass".
Chawinson lacob Seminovici, șef al.age"J,«*lJ*ss;
Monin Dimitri Davidovici, șeful reuac|.e, pentru info-
ma,iiOvXntaef lefiniovici, șeful redacției informațiilor
Pen‘X"raham Isaeoviei. șeful reducției pentru știri
interne:
137
Mazor lacob Borisovici, subșef al redacției pentru in-
formații externe; .
Sukalski Abraham Lvovici, director al secției legaturi
lor și edițiilor; . . . ,. , ,
Konstantinov ski Grigori levseievici, dnectoiul lespon-
sabil al redacției ediției pentru străinătate;
Musltblit Fiodor Heinricovici, redactor șef;
Antelovici Lrael Meskovici, șeful filialei din Leningrad
al agenției Tassî
Lipkin Moses Josefovici, redactor-șef;
Ciauski Moses Moșelovici, șeful agenției telegrafice al
Rusiei Albe;
Sparțeva Aron lacovlevici, director de secție;
Sapira Aron Scorlevici, director de secție;
Sugal Mark lacovlevici, director de secție;
Ceornaia Tilia Milialovna, traducătoare;
Moghilevshaia Ana Moiseievna, stenografă, s. a. m d.
b) „Izvestia".
M. Serebrianski, reporter; S. Dicovvski, corespondent al
Isvestiei pe frontul finlandez; W. Lewin, corespondent pe a-
celaș front; M. Genkin, colaborator; S. Slalopolski, colabo-
rator: I. Gabrilovici, colaborator; O. Gottlieb, colaborator;
• i lerferb. corespondent; P. Maiski, coespondent la - Le
ningrad; 1. Dubinski, corespondent la Sverdlovsk; P. Delia-
vs 1, corespondent în Basarabia; 1. Exler, Vcorespondent în
. abngorsk; A. Landau, colaborator; A. Roskin, critic tea
tral m Moscova; V. Poltoraski, corespondent la Kaunas; 1!
Vornici’ ah?r?'<)r; M· G"r’ core-sPondent la Leningrad; E
eoX? “laborator; E. Satel. colaborator; I. lusovski,
Toon enUb " /l^lacb colaborator; 1. las, colaborator; L.
Llaboratr ό ΓΓ; k colaborator; y. Sveter,
rator· rator' I V (9 al3oralor; L Bocserman, colabo
rator, rator, I. Gik, colaborator; I. Altman, colaborator.
c) ,.Pravda".
Kabi^'L^LJ'^^ eotespondent; N.
d) „Bolșevitskaia Peceati”
(Presa Bolșevică)
' - -
140
(pseudonim),
Sger, Isaaksolm,
J. Sadou] Helfand,Sidkowski
Ni.vir, Jcruci innviri Uru -
X filmul.
s^stein< ’ '. Arns,a,nm, .la, N. Bloch. S. M· U'
G Katznolsohn M Kaufin·^ (,‘ GJnb.er«> S lutkewioi. G
Miisikant R vs,,. ,1 *nann> G. Kosinzcw, A. Minkin.
' Ml,s,kanl· G· Rappaport, G. Rachal, M. R‘>
142
I
“?ίβ η « 1SCl‘,a,;ira·. ‘V, Ρ· Scl,,,eide'·..... .. w. Schnoide
roll, I>. Schostalovici, B. Schreiber, A. l- Slerenl.e™ I r
Tager, II. Taube, L. S. Ann,berg, ele„ La I.^L
Xl MUZICA.
David Oislrach Lisa (iilela, Bunja Goldstein MisCha
Hcb engiUz Jakob Sak R°sa Tainarkina. Emil Gilek, â-
kob l· her, atjana Goldfarb, Schalita Rochlina. loses Mei
ster, Numa Lalinski, Gitta Allasmann, Lena Brunberg. Ar
nold Kaplan, Lena Kogan, GrinGja Kemlin, Mirra Purer.
Nusja Pelich, Zilja.Reichstein. Dima Aassin. Untemberg'
Komponistein Lalik Hermann, Mejerowici, Samuel Odno-
possoff, Jakob Sak, Rosa Tainarkina, A. Goldcnweisei, K.
G. Mostras, A. I. Jampolski, L. M. Zeitlin, W. N. Schatzkaja,
Samuel Feinberg. J. Ί’. Gnessina, W. Ja. Jorisch, A M. Pa-
sowski, J. Μ. Lepilzki, L. O. Chasin, Abram Luffer,
Stoljarski, etc. circa 60 jidani.
XII. TEATRU
circa 110 jidani, .și așa mai departe.
2. Organizarea.
Partidul se compune din 5 grupe având însemnătate di
ferita. Conf. (8 26 din 8tatut).
a) Pentru U.R.S.S.
Congresul partidului (odată la 3 ani) cu comitetul cen
tral al partidului (cel puțin odată la 4 luni), conferința
partidului (odată pe an).
b) Pentru regiuni, ținuturi și republicile Uniunei.
Conferințe pe regiuni și ținuturi, congrese ale partide
lor comuniste din republicile Uniunei (odată la 18 Juni)
cu comitete regionale și ținutale precum și comitete cen
trale ale partidelor din republici, adică posturi adminis
trative din comitetul central al întregului partid.
c) Pentru cercuri.
Conferințe cercuale (odată la 18 luni) cu comitete cer
cuale.
d) Pentru orașe și raioane.
Conferințeț orășenești și raionale (odată pe an) cu co
mitete orășenești și raionale.
e) Pentru întreprinderi, sate, colhozuri, stațiuni de trac
toare și mașini, unități ale Armatei Roșii, Marinei de Răz
boia și autorități:
Conferințele celulelor și „birourior” (Politbirou) pen
tru lucrările curente. Secretarii pentru întreprinderile și
posturile oficiale mai importante sunt numiți de Comitetul
Central al partidului.
3. Conducerea partidului.
Comitetele Centrale ale republicelor în frunte cu Comi
tetul Central al partidului, 6 comitete de ținut, 104 comitete
regionale, 30 comitete cercuale, (11 cercuri naționale și 1»
cercuri administrative); 212 comitete orășenești, 33b comi
tete de raioane orășenești, 3479 comitete de raioane ru e și
tt 3060 organizații, .primare” (celule) alcătuesc aparatuia
conducerii. .
Congresul este organul suprem al Ρα^!^"'comitetul
voacă odată în 3 ani, alege organele par
145
10
Central (71 membrii și 68 candidați) și GomLsia Centrală de
Revizuire Comitetul Central desemnează biroul politic (9
membrii 2 candidați), biroul de organizare (9 membrii), se
cretariatul (4 secretari) și Comisia pentru Controlul Parti
dului.
„Pentru lucrările practice de executare a hotărârilor
partidului” există în Comitetul Central următoarele admi
nistrații și secțiuni: .
1. Ad-tia pentru cadre.
2. A-ia pentru propagandă și organizație.
3. Ad-ția pentru organizare și instruire.
4. Ad-ția pentru agricultură.
4. Ad-ția pentru chestiuni școlare.
Alte subdiviziuni ale Comitetului Central sunt:
Secția Militară (ad-ția politică a Armatei Rotșii, Kom-
somol-ul Armatei Roșii (§ 67).
Secția Marinei de răzhoiu (ad-ția politică a Marinei
Roșii, § 67).
Secția transporturi (ad-ția politica a transporturilor (§
67).
Centrala Politotdel (pentru misiuni speciale §§ 40 și 67).
Sovietul suprem de răzhoiu (11 membri, „Isvcstia 15-3-
1939).
Comitetul Central Komsomol (§63).
Bresle și asociații ale U. R. S. S. (§§ 36, 70 și 71).
hi comitetele de ținut, regiuni și cercuri precum și în
comitetele centrale ale partidelor din republici există ur
mătoarele secțiuni:
1. Pentru cadre
-· propagandă și agitație
3- .. organizare șiinstrucție
4- agricultură
â. Secție militară.
l-a Comitetele orășenești și raioanele lipsește secțiunea
5. Secretarii partidului.
Secretarii partidului sunt purtătorii puterii. Corpul secre
tarilor de partid este format din:
1. Cei 4 membrii ai secretariatului Comitetului Central
al partidului cu Stalin în frunte ca secretar general.
2. 4-5 secretari de ținuturi sau regiuni, desemnați de co
mitetul central. Sunt în total 605 secretari.
3. Câte 4 secretari de cercuri (total 120).
4. Câte 3 secretari (total 12.081) orășenești și raionali.
5. 113.600 secretari ai birourilor.
In total circa 125.870 secretari de partid.
Pentru a învederea importantul rol al acestei funcțiuni
este suficient de amintit că decretele importante ale guvernu
lui trebue să fie contrasemnate și de Secretarul general al
partidului.
6. Politodel-urile.
Conform par. 57 din Statut se creiază COMISARI PO
LITICI pe lângă diferitele ministere și insțituțiuni ale Statu
lui, în special pe lângă Armată, Marină și Transporturi, cu
rolul de a combate curentele opoziționiste în instituțiile res
pective.
7. Comisiunea pentru Controlul Partidului.
Aceasta trebue să asigure structura partidului și
minația acestuia asupra Statuiai. vrepturi e ei - - (Martie
derabil sporite de Congresul XVIII-lea la p<
1939). r .
Comisia pentru Controlul Partidului este^"^âtul Cen-
siei Centrale de Control. Ea este desemnată de
bal al Partidului. Comisiunea lucrează strân.
b>l pentru interne (N.K.V.D.).
147
D ână în 1922, la congresul al Xl-lea al partidului se poale
I ‘ spune că exista oarecare omogenitate de vederi.
începând însă din 1923 se formează diferite grupuri
opoziționiste, schițându-se împotriva grupului Zinoviev, Ka
menev, Stalin, diverse nemulțumiri pe chestiune de principii.
Astfel în afară de acțiunea lui Trotzki în toamna anului
1923 se înregistrează acțiunea a 46 revoluționari conduși de
Piatakov Serebriakov și Drobnis cari protestează în scris îm
potriva „procedeelor intolerabile utilizate de partid”, cerând
insistent terminarea sistemului „numirilor” care să fie în
locuit cu alegeri. Aceste manifestări având și repercusiuni în
popor se înregistrează unele turburări pe cari bolșevicii le so
cotesc destul de grave, aprobând între altele dintre cele cerute
de opoziție: alegerile.
După moartea lui Lenin (21.1.1924) opoziția ia forme
precise constituindu-se două grupări distincte:
a) Opoziția de stânga condusă de Leiba Trotzki, Radek,
Zinoviev, Kamenev, Piatakov, Smionov, Serebriakov, Mura-
loy și Evdochimov, cari acuzau pe Stalin de întârzierea indus
trializării, de atitudine prea blândă față de țărani, de nesocb-
irea elementului muncitoresc și de întârzierea pregătirii re
voluției mondiale.
b) Opoziția de dreapta condusă de Buharin, Rykov și
lomski, avand aceleași deziderate pe un ton mai moderat,
linp aJio rmU te ^âlări în sânul paritdului, Stalin ob-
rea din Control a Comitetului Central, exclude;
apoi treniii ' 1 k^pâi de stânga, format din 75 fruntași
apoi treptat și a celui de dreapta
Dar aceasta nu rezolvă aproape nimic.
14?
ni,Hi ruși: ti rului Vitovt Putna, Dimitrie Schmidt, Pria-
macov. .. .
Acest proces se leagă de o conspirație contra guvernu
lui sovietic descoperită în sânul organizației comuniste.
Toți împușca|i Ia diferite date ulterioare.
1937 19 ianuarie. Procesul , ,grupului trolkișlilor”..
Acuzaji de organizarea unui centru subversiv-tcrorist la
Moscova încă din anul 1933:
Piatakov, Buharin, Karl Radek, Sokolnikov, Serebria
kov, Muratov, LiuUil, Bognslavski, Morulin, Seslalov, Tre-
filov, Sur, Brase, Puscin, Arnold, Hatalciac, Stroilov,.
Buharev, Râkov, Kniazev, Uglanov, Drobin, Norkin, Turac
j £ncă peste o sută de acuzați printre cari Sergie Sedov,
Zâck, dintre cari cei subliniați au fost executați.
Radek a fost grațiat și s’a întors la Moscova- (20.Il.
1938) ?
Restul acuzaților au fost judecați și executați, ulterior
Ia date diferite.
1937. 11 Iunie. Procesul lui Tuhacevschi, Yakir, Kirki,
F.ideman, Feldman, Priamakov, Puina, UboreVici.
Toți au fost executați.
1938. Martie 2. Procesul lui Buharin, Kăkov, Jagoda, Ra-
kovski, R-zeiihol’, Ivanov, Krestinsclr, Cernov, Grinka,
Zelinschi,, Ikramov, Kodiaev, Karaganovici, Zubariov,
Bulano, Levin Pletnev, Maximov, Frincikov, Kazccov, Be-
sonov și alții, acuzați de terorism, trădare, etc. dintre
cari 18 sunt condamnați la moarte.
1938. Procesul militar. Generalii: legorov, Bielov, Smidt,
Kovalenco. Toți executați.
1938. Procesele diplomatice. Jurenev, Dovtian, Bogomo-
ov, Ovseienko, Jakovlev, se sfârșesc toate cu executări.
1938. G Noc.mbrie. Procesul mareșalului Bliieher. Executat.
150
CE ESTE STATUL SOVIETIC
..In lupta dusă pentru revoluție,
minciuna, trădarea și înșelăciunea
sunt arme îngăduite față de bur
ghezie. capitaliști și guvernele lor".
Le·!·
Teza: ..politica de Stat"
153
pentru ca mai târzii lot cupă date sovietice să găsim
succesiv următoarele cifre.
131 545 045 locuitori în 1920 (după datele Comitetului
Central Statistic al U.R.S.S. - recensământul din 1921).
133.300 000 locuitori, în 1923 (bul. No. 21-22/932 al
Reprezentantului Comercial Sovietic din Berlin).
147.027.915 în Decembrie 1926, după indicații oficiale
sovietice.
169.519.127 după ultimul recensământ valabil pentru
17.1.1940 după cum afirmă „Pravda” din 29 Aprilie 1940.
r TvVi fK k f I
ρ'ε· 25.
proPagandă „Been, · .
°jnik" cu explicația: „Hristos la bordel".
158
Puținele biserici păsate drept credincioșilor nu puteau fi
frecventate decât daca se plătea taxa de intrare, iar preoți
avea de achitat un impozit pentru dreptul de a dficia slujba
a) REGIM SPECIAL PENTRU CULTUL MOZAIC
in timp cc în întreaga Rusie calapetesmele bisericilor
cădeau una după alta, sinagogile continuau să se bucure de
libertatea de cult, ba încă mai mult.
In anul 1922 Noembrie — în timp ce numai la Mos
cova au fost dărâmate 43 biserici, în aceiași localitate se ri
dica o sinagogă care, după relațiile ziarului ,,Pravda", putea
să cuprindă două mii de persoane.
O altă sinagogă a fost construită în 1927, în timp ce bi
sericile creștine dispăreau una după alta, dărâmate sau tran
sformate în varieteuri, grajduri, fabrici, etc.
O dovadă categorică asupra libertății desăvârșite de care
s’a bucurat tot timpul în U. R. S. S. cultul mozaic, constă în
apelul adresat de Rabinul din Minsk, la 25 Februarie 1930,
coreligionarilor săi și în care confirmă acest lucru.
b) BISERICA VIE
Pentru atingerea scopurilor lor, iudeo bolșevicii, ^ub
pretextul de a transforma cât mai repede elementele „in i
conștiente" în „conștiente", au proclamat în primul rând
separațiunea bisericii de Stat, întemeind în 1921 o noua ni-
serică numită „vie" — jivism — anulând astfel- autoritatea
și influența patriarhului , r - 1
Cap al nouei biserici a fost instalat un preot tara
scrupule, Antonin, care „uns" mitropolit * J1^11 ,d™
Kremlin, procedează — ajutai de profesorii ie
la materializarea religiei creștine.
Se introduc astfel o serie de reforme și anume
Crezul este modificat·
1. .) U panelul 1 » —l a «eu. Iu-
c) ATEISMUL OFICIALIZAT.
160
Lt * « MV,
ΚΡΟΚΟAH/1
lOTEATPbl G Ei Hi I
AEOPT
161
11
Organizația având concursul necondiționat al Statului,
activează larg cu deviza: ,
Pentru a distruge în U- R- (lc Dumnc:ent
rămășiță a Evului Mediu și instrument de sclavie pentru
clasele muncitoare”, nu trebue sa combatem religia cu arinc
datând din epoca veche: trebuesc combate ^ascunzișurile
religiei" cu arme pur ideologice: ȘCOALA, 1 RLSA I RO-
PAGANDA".
In cadrul acestui program, „Besbojnic -ui organizează
învățământul anti-religios, începând cu copiii de 7 ani; cre-
iază 17 facultăți și 35 universități pentru „studii anti-religi-
oase” și lansează pentru formarea tineretului următorul de
calog, care prevede intre altele și colaborarea cu G. Ρ.'Γ.-ιιΙ,
pentru distrugerea sentimentului religios
DECALOG ATEIST AL TINERIMII
1. Gândește-te necontenit că toți preoții sunt inamici
Statului și ai bolșevismului.
2. încearcă fără preget să convertești pe tot vecinii
tăi,
3. Caută necontenit să îndepărtezi pe camarazii tăi de
a intra In biserică.
4. Fii cu ochii îndreptați peste tot, ca să nu producă
vreun act de spionaj sau sabotaj din partea vreunui preot.
5. Ai grije să se răspândească cât mai mult în masele
Poporului literatura ateistă.
\jl 6. Fiecare comsomol bun, numai atunci este un bun
/(■‘teu, când știe să tragă cu arma și pricepe disciplina
'Militară.
"· Fii energc cu lumea înconjurătoare, mai ales când
,i<e,Lstă lume se găsește sub influența propagandei reli
gioase.
I S. Dacă, observi că există cercuri dominante de « al'
os era «eligioasă, denunță imediat G.P.U.-ului.
9. Fiu uc ateu trebue să fie și un bun cekist.
w. contnbue din răsputeri prin donați de bani făcute
, ' or internaționale ateiste, mai ales acelora, cari Și
Apa du„ivare artivcaz. ma. (te|)artc
‘ rici cniu nu Cî,i ateu’ nu poți să fii un bun bolșevic Ș'
C1 CC,atcan credincios statului sovietic.
163
turnee de propagandă în trenuri și caravane, tema acestei
acțiuni de presă și propagandă 1 imc .
_ Religia și Dumnezeu alcatuesc otrava care adoarme
voința și conștiința. Le declarăm răsboi crâncen .
totodată se organizează cluburi, muzee și expoziții an-
ti-relieioa.se și se constitue o organizație populară ateistă
care numără în 1928, 250.000 membri; în 1930, 600.000
membri, ajungând în 1938 la 7 milioane de membri.
164
de 1917 - după cum âmâ: „Hleb Nebesnâl" - Pâint>
re<"că - Nr. 4, Ϊ937, Harbin iManciuria, fl „Trcoven
Vestitorul Bisericesc — No. 25, 1937, $of/o V fn,c —
yctacia romaneasca
ΖΊ t
'*'*tM»c0ti>WU4r,so0
«
43,
.As.sx*.-
■**(.»·
.
λ- XX·" p
«
**»<»>>
·-»<·,< "Τ'
βΛ LK A.fi!J
Irâ anti-religioasâ este nari..,.
comuniste. Lupla contra „ ^ran,a « Propagandei
nuuusm”. 8 ei 05,6 >upta pentru co-
Acelaș articol conține însă <·; .
cari arată cât de legată este de sufle tuf
mântuitoare, chiar în regimul bolșevic. Cităm "stfe ”
..Dar e departe ca toți muncitorii să -nțeleagă că reli
gia este daunctoare. Mulfi cred încă in exislenfa lui Dum
nezeu; și astazi maj sunt încă pu|ini slujitori ai cultului
cari și-au ales drept meserie susținerea și propovădui re t
înșelătoriei religioase", terminând cu amenințările de
rigoare.
„Ne putem noi împăca cu aceasta? Nu, nu ne putem
împăca", iar ceiace urmează acestei constatări, cunoaș
tem din datele anterioare.
Oportunism.
173
cu aceasta apare in „Prada” 1927 ața numitul „proecl Sm<■-
dovici" care precizează:
...Tofi comuniștii trebue să-și satisfacă oricând instinc-
iele sexuale, fiindcă morala este o noțiune pur burgheză”.
Fata și femeia comunistă, lucrătoare, ucenică, sau
elevă, trebue Să se supună dorinței omului care și-a arun
cat ochii asupra ei, altminteri mi este demnă să poarte
numele de comunistă”.
„Nouii născuți trebue să fie luați dela mamele lor
după naștere, pentru a fi trimiși în azile, ele.”.
Femeia astfel ruptă din sânul familiei, cu copiii vaga-
Ixmzi și înstrăinați, este nevoită la rându-i să muncească, de
venind un alt resort al uriașei mașini iudeo-bolșevice, și după
cum arată datele sovietice din 1935 și 1936, 40% din brațele
de muncă în industria sovietică sunt feminine și anume:
— 23,5% în industria metalurgică;
— 21,5% în industria minieră;
— 19.6% în industria carboniferă, etc.
c) COPII VAGABONZI
Cu toată propaganda desfășurată pentru limitarea nata
lității, din pricina dezorganizării familiei, numărul copiilor
abandonați și lăsați fără nici o supraveghere creștea mereu,
în mod simțitor. >
Astfel în 1922 se înregistrau 3 milioane și jumătate de
■copii pieritori de foame. In 1923, în Ucraina, 830.000 copii
vagabondau prin piețele publice, stațiuni de cale ferată, străzi
și grădini publice. Cazurile de sinucidere a mamelor cari nu-și
puteau hrăni copiii și din lipsă de aziluri nici n aveau unde
să-i plaseze, erau foarte frecvente.
Iată ce spune în privința aceasta, în 1925, „Gazeta mun
citorească” din Moscova: „Sute de copii, fete -r băeți, între 5-y
„' (,n'· ucoperiți cu sdrențe și flămânzi, s’au găsit adăpostib
l^C(i:(inele pentru topirea asfaltului, în țevi de canalizare, iu
luzi de gunoaie, și grămezi de bălegar
agabondajul acestor nenorociți copii abandonați 11
încetat incă·. în 1926, 4.0(l() copii au fost transportați nunta!
<lela Petrograd in diferite provincii si plusați pe i-ι săteni
pentru a nu li lăsați pradă mizeriei.
174
cerșește spre a nu
Fig. 30. — Copilul revoluției
Groaznica situație în care se găseau copiii în paradisul
semit, dădu naștere la un fenomen din cele mai triste ce se
pot produce în lume: sinuciderea infantilă, destul de frec-
ventă chiar și la copiii de 8 ani; numărul sinuciderilor spo.
rește mai ales în orașele mari și regiunile bântuite de foa-
mete. Toate aceste fapte au fost recunoscute de Comisarul
poporului pentru higiena încă din 1923, când le-a consent
nat într'un raport adresat societății medicale, arătând că
.,mor circa 3 milioane de copii pe an .
Cât privește cazurile de antropofagie , acestea nu mai
impresionau pe nimeni.
La Kiev, într'o singură noapte au fost arestați 350 copii
între 8—16 ani, dintre cari 42% erau tuberculoși, iar 76 %
atinși de boli venerice.
Cât despre instituțiile pentru protecția copiilor, acestea
există doar pe hârtie. Azilurile sunt puține la număr și nu
pot adăposti decât un număr limitat de copii. Suma alocată
de Stat pentru întreținerea micilor pensionari este atât de
mică (18 copeici de cap pe săptămână), încât nici pentru pâi
ne nu ajunge.
In organizațiile sovietice copiii erau copleșiți de muncă.
In afară de 3—4 ore de muncă „științifică”, ei mai sunt siliți
să activeze în diferite cercuri, concursuri, serbări, etc., toate
<u caracter politic, în așa fel încât copiii de 11 ani au 11 ore
de lucru, cei de 12 ani 12 ore, unii ajung să dispună numai
< e 3 ore de somn. După unele statistici, 9% din copii dorm
pe jos, iar 70 la sută câte trei într'un pat.
.... 5 precizaf că în aceste instituții de ocrotire copii sunt
jurământ ca vor lupta pentru biruința prole-
CRIMINALII
Rezultatele acestui sistem bolșevic de a crește copii· se
concretizează
de crinii u în
’·’ a{ara ^e cele văzute, prin creiarea de bande
Flămânzi J* crirninal*> ^i bântuie pe tot cuprinsul țăr»
volutiei * c^moștenlții iudeo-bolșevismului, copiii re
5 u a ; ”· Tlcl pen,ru Mi umple stomacurile b§na»
obicei 3 6 "rburi,e * soaiele cu cari se hrănesc de
176
In legătură cu aceasta se pot cita cazuri petrecute la
Odessa, în 1927, unde bande.de copii criminali smulgeau pe
stradă copii de lângă părinții lor și amenințau că nu le dau
drumul decât în schimbul banilor mulți, în caz contrariu
amenințând că îi vor mușca, anunțând totodată că ei s u n t
s if H i l r c i-
11
,, ,,,,ι ι„ ι>« «'«Μ inrtiiinlrnt ■'<»■<><><> <rime eom/w de
7 7-'..
COM dintre ear! >M% aparlliiean pdlurel muncitoare ft Mm.
... mire I* " finire ace,tin au fa
.i erimaudi a, wir«M de «pl md. iiir J'raoda , nr. 1. ........
1926 ttlirmtn
I ;i peinignid s un inreyinti’ul in ultimii ani IH,000 copil
CHhUlNAIJ, intre 8 10 nul”; iar pentru a pune capăt cri-
mlnalilălli infantile auifont aresta(i în cursul acestui an 60,000
la Ufa; 55.000 hi Orenburg: 18.000 la Celiiibinsk ii 50,000
hi Simhirsk",
Ace le drastice mfluuri nu rezolva in a nimic. I'lagelul
se întinde, astfel ea in anul urjnftlor, 1927, Pravda" înregls-
treaza o declarație u vihluvei lui Lenin, Krapskaia, care ulii'
ιηΛ: „în total suni 7 niilioniie <l<* bcsprizorny (copii fftrft
ocroti re).
3. „Cultura" bolșevică
O SCOP âe a ridiculiza vechiul regim pentru mo-
lui si a luPlat suficient împotriva analfabetismu-
ciniile marf t Π,ι a ?utea *njecta pe această cale, prin-
o «unuanie ’ <?”du<ritorii bolșevici au anunțat sgomotos
o campanie împotriva inculturii
ignorantei’^Ir/c 1 "" institut denumit „likbes” (lichidarea
baterea anallih^f d^ 57.000 de asociații pentru com-
da o deosebită !"a se anunță pompos că se va
cât Rifca Aofetha n * y nVățămâ^lului Primar, aceasta întru-
S0|ie de Comiâr al poporala·
fel că putem să n nt?lltatea copiilor este ca de ceară ast-
P m Sa 0 f°rm^ așa cum vrem".
180
1,1 “nl nua,e ,se "nun u c& și învățământul superior va
fi amplificat creindu-se sute de „universități” cari în rLî;
tale sunt simple cursuri pentru adul|ii neștiutori de carie »
majoritate muncitori (rabfak”). . Ilae carte, în
Totul este însă numai foc de pae și falsificare grosolană
după cum vom vedea.
a) ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR SECUNDAR.
Situația din Rusia în 1915. se prezenta astfel:
Existau 116.234 școli primare cu 8.039.867 elevi; 797
gimnazii clasice, 217 școli comerciale; și 1793 licee de
fete, cifre cart simt departe de a fi cele necesare pentru
o populație de 152 milioane, reprezentând totuși un pro
cent oarecare.
Corpul profesoral
Totodată se constată că după exterminarea clasei inte
lectuale operată cu atâta cruzime din momentul venirii la
putere a bolșevicilor, numărul învățătorilor și institutorilor
este redus cu totul. Găsim astfel după date sovietice în 1923:
1 institutor pentru 180 de elevi. Pentru a remedia această lip
să și pentru a infiltra în învățământ elemente marxsite se
complectează numărul profesorilor nu cu elemente pregătite
în această direcție ci cu simpli membrii de partid cari dacă
■sunt m realitate aproape analfabeți au în schimb calitatea de
..bun comunist”. După această „reîmprospătare” a corpului
îifinfnonra în.1929 din 270.000 institutori, numai
60.000 avand studiile secundare necesare restul de 110 009
fund numai „buni comuniști”.
asemenea C0 ’P prof< snral. j1
cari scu7pnSai#1
Vili I 4 U6“,
v
P resa sovietică care găsește totodată și oare-
„Pravda” din -S /tt -AZz cnns„M.
,liu T^to,e:oti ‘ntruiti, din elemente cari abia
i i easca, și ncavând la îndemână nici labo-
182
rut oare, nici aparate, nici hărți, nici manuale? Industria sca
lară este înapoiată, este pe un plan inferior încă”
Acelaș corp profesoral are însă în sarcina sa și redacta
rea manualelor didactice necesare astfel că in raport ca cui
tura și pregătirea respectivă a autorilor apar în cărțile de
școală o serie de greșeli grosolane pe care le constată aceiași
presă oficială sovietică.
Astfel:
„Isvestia" din 25.V. 1936 constată:
— „Un manual de geografic publ'cat de Institutul Geo
grafe al Academiei de Științe, conține 500 de greșeli și
erori grosolane. (Cartea a fost tipărită în 200.000 exem-
v · plare).
b) STUDENȚII
Studențimea a avut mult de suferit sub regimul culturii
bolșevice. . J ,· .rIIge în general pă-
Cunoscând scopul urmărit de,a tal jusificat îm-
îura intelectuală — care dealtfel s a gtura studențea-
Potriva bolșevismului - ținând seama că pătura
scă era crescută în generația anterioara deci alcatuia un ele-
ment pe care concepțiile marxiste nu se puteau grefa decât
cu mare greutate, ne vom da seama că prigoana deslănțuită
împotriva studențimii a fost serioasa.
De altfel pentru a preciza atitudinea conducătorilor bol
șevici față de intelectuali este suficient să amintim declarația
făcută de Apfelbaiim Zinoviev, la Congresul inginerilor care a
avut loc la Petrograd în 1925:
— „Nu vom acorda nici o concesiune politică intelectua
lilor.
Cât privește drepturile lor le vor primi atunci când își
vor vedea urechile fără oglinda
După atari criterii se pășește la organizarea învățămân
tului secundar stabilindu-se 3 categorii de studenți; studenții
propriu ziși; studenții muncitori și studenții „Universității
Sverdlov”.
Dintre aceste trei categorii prima este continuu oprimată
din toate punctele de vedere întrucât se constată că studenții
sunt refractari ideilor marxiste.
In primul rând se procedează la trierea studenților după
criteriul „convinșj sau neconvinși de comunism”, rezultatele
fiind următoarele: -
In 1922 sunt excluși pentru „ignoranță politică” dițpă
cum constată iarăși , Pravda’' Nr. 131 din 1922, 42.000
de studenți șt anume: Din Institutul Veterinar Don 40%;
dela Simferopol 40%; din Siberia 21%; dela Minsk 30%
și dela Academia Petrovsk 50%.
In 1924 se procedează la o nouă excludere a 47.000 stu
denți pentru aceleași motive. Totodată numai la Moscova
șunt arestați, de G.P.U. 1400 de studenți pentru activitate
împotriva regimului. In ceiace privește pe cei râmași încă
a studii sunt-supuși unui regim de teroare fizică și <m°'
n a?a încât numai în 1924 se înregistrează
sinucideri printre studenții din Moscova.
^btinuă și 4n 1925 sunt din nou excluși
covn ' n S din Petr°gcad și 47% din cei din Mos-
186
In realitate, după cum am spus mai .
crărilor sovietice nu au decât carâctw politic.|or,tatea lu-
De altfel, cultura fiind și ea dirijată după'planul general
judeo-comunist gas.m „Protocoalele·· cunoscute acum
noua, o precizare toarte utilă în Cap. IX, par. 8 care afirmă:
„Pentru a nu nimici înainte de vreme așezămintele
creștinilor, noi ne-am atins de ele cu o mână prevăzătoare,
am luat în mână rezorturile mecanismelor lor. Ne-am atins
de jurisdicțiune, de alegeri, de presă, de libertatea indivi
duală și mai ales de învățământ și educația care sunt rează-
mul vieții libere.
Am înșelat năucit și conrupt tineretul creștin printr'o
educație bazată pe învățăminte și teorii pe care noi le știm că
sunt false și care sunt răspândite de noi”.
Iată deci demascată și această inițiativă talmudică. De
altfel dacă trecem în revistă lucrările editate de Soviete nu
vom găsi altceva decât: „EXPLICAREA MUNCII PRIN CA-
PITAL“; „INSOLVABILITATEA CREDINȚEI RELIGIOA
SE DIN PUNCT DE VEDERE AL ȘTIINȚEI"; „CAPITA
LUL"; „ISTORIA PARTIDULUI COMUNIST”; „REVOLU
ȚIA DIN OCTOMBRIE"; „RĂZBOIUL IMPERIALIST ȘI
CAUZELE LUI"; „MANIFESTUL COMUNIST”; „DECE
LUPTĂM ÎMPOTRIVA RELIGIEI"; etc. etc. cu alte cuvinte
numai teme politice, economice, tendențioase, anti-religioase
cari se răspândesc până și copiilor începând dela 7 ani.
In timp ce manualele de școală lipsesc cu desăvârșire
căci iată ce scrie printre altele „Novoie Vremia Nr. m
1923·
— ,.pentru a învăța scrierea și citirea, institutorii rurali
sunt obligați uneori să deseneze
vara în praf", apar în schimb cantități enori”c„ te|or sj jm.
tendință cari mi urmăresc decât înveninarea
pregnarea lor cu principii marxiste. « .
Cifrele sovietice deci, f°Isifieă--ievărui ș. deEsfădâ
In aceiași ordine de idei trebue sa ammtun §
pre propaganda sovietică. oKPlin7ând realitatea care nu
Utilizând același mijloc, a , prezintă curio-
ar fi decât descurajantă în cel ma’ fotoLrafii diverse in
șilor, reviste pretențios ilustiate, '
fanând scene de raiu, populație veselă și chiar luxos imbră-
cată, interioare gospodărești, etc.
Pentru un cercetător atent aceasta prezentare a ,,fericirii
roșii'* are însă următoarea caracteristica.
Studiind diverse imagini se va putea constata că ace
leași figuri de țărani, de muncitori și de copii, bine făcute și
pretențios îmbrăcate, cu figuri vesele și mulțumite apar pre
tutindeni sub diferite aspecte. ' > ·
Deci „FERICIREA ROȘIE" in loc de a fi înregistrata după
realitate este ÎNFĂȚIȘATĂ NUMAI DE O TRUPj DE ACTORI
BINE DOTATĂ, lucrând in serviciu comandant cu o regisare Im
punătoare, alcătuind o mască pentru acoperirea adevărului care
este crud fi brutal. ‘
4. Proprietatea în U. R. S.
|n perioada din timpuț răsboiujui mpn^l^ țăranul rus era
preocupat în afară de ideia de pace, și,de aceia de a de
veni proprietar de pământ.. . /' f ’
Această tendință de proprietate, în purte justificată de
amei, a tos demagogic speculată de conducătorii bolșevici;
can socotind ca le este utilă pentru luarea puterii o platfor-
πιΚηθ * IC · oo^vtituită din 125 milioane țărani, au satișfă-
I! perioadă revoluționară,—comunismul anarhic
fesfp e l )erlalt‘ țărănimii să-și ia pământurile pe care le do-
: <r „f’”;,?r?/°rmuIei lansată a-d'lloc de Lenin; "lura,‘
Hiace υ a fost furat".
înainte de revoluție, repartizarea pământurilor în Busia
era următoarea:
DrindnenillinftCo,’0anei> a mănăstirilor și bisericilor cu-
mint Γ Îb9 milioane hectare, adică 30% d',w I»> Pa'
prietari)Cr ,lVabll; doiheniiIe particulare (3 milioane pro-
pământul "a^"doau 109 milioanț hectare, adică 26%-. 111
cultivabil; domeniile comunelor țărănești (n"'
180
Fig. 33. — Jefuirea produsului muncii țăranului în „Raiul bolșevic**.
„ loo roilloane țărani ">Ui°»»° hee.
rul) - 35% din pământul cilltivabil.
tare, adică statistică din 1905, reese că din proprietatea
După o ■ 60% erau proprietăți cu mai mult de 1000
particulară:
100-100 hectare; 15% constau din
hectare; 25% aveau
terme eu mei pMin.de 100 lăture.
FxLstau deasemenea 700 -- — mari latifundiari cari, fiecare,
aveau circa 32.500 hectare. După felul cum erau împro-
"prietăriți țăranii numai aceste latifundii puteau creia
600.000 mici agricultori.
a) COLECTIVIZAREA
Dar conducătorii bolșevici vegheau și dupâ perfectarea
planului sus-amintit, după creiarea forțelor respective necesare
reacfiunii care era de așteptat, timp în care s'au consolidat
și politicește prin teroare și constrângere, întreprind o uriașe
operă de transformare agrară, obligând țăranul să părăsească
exploatarea sa individuală și să adopte cultura colectivă a
pământurilor devenite din nou proprietatea Statului, creind așa
numita colectivizare.
192
!n G. I · U. afirmă semn și «udate: ^mtuful eale cet „„„■
mijloc de lupta contra dușmanilor de clasă", iar mai târziu
„Pravda“ scrie la 11 Decembrie 1932: „TREBUESC IMPUS
CÂȚI, IMPUȘCAȚI, IMPUȘCAȚI".
REGIMUL COLHOZURILOR
5. Robot-ul proletar
I n țara care se zidise pentru biruința proletariatului —
I după cum afirmau conducătorii bolșevici — principalul
element care le-a servit drept trambulină politică, a devenit în
schimb un robot nenorocit care își duce viața chinuită dela
o zi la alta în permanență cu grija pâinii și vieții nesigure.
Muncitorul rus, care muncind mai mult decât oricare al
tul de pe glob, câștigă in schimb mult mai puțin, trăește în
legănările deșarte ale unui mit bolșevic; ziua și noaptea acasă
și în uzină, prin radio, prin conferințe, prin presă și prin în
demnuri directe i se spune continuu că „el nu muncește pen
tru capitalism", ci dimpotrivă pentru stat, care „atunci când
va fi într’o formă consolidată il va ferici“. Dar până atunci
muncitorul rus trebue să rabde, să primească un salariu de
mizerie, să locuiască în bordee insalubre, să lucreze suplimen
tar — fără plată — pentru Stat ca și pentru realizarea revo
luției proletare mondiale și să se supună orbește tuturor m
gerințelor, viața fiindu-i altminteri amenințata.
a) SALARIILE.
Alimentația.
Un ou 1 rublă
Unt 20 ruble kgr.
Pâinea 4,50 7 ruble kgr.
Carnea de porc 9-12 ruble kgr.
Carnea de vacă 6 24 ruble kgr.
b) VIAȚA MUNCITORILOR IN U. R. s. s
6. Economia Sovietica
n prim țel a fost atins. ,,
U ludeo marxismul a reușit să fâcă Jabua
•chile așezări sociale: religia, familia, cultura, pi »
creind în „societatea mașină’ un nou tip < < »>°
"“tui nenorocit deshun^t^s^^
continuu îi se „cere acum sa munce
fru triumful revoluției mondiale. spunând:
Lenin sa exprimat dealtfel
..Statul Sovietic piu» electrificarea
clevitr socialismul", formulă pe * 'H ’ ,HI
207
tentații bolșevismului exploatând și jertfind clasele munci
toare ale Rusiei pentru pregătirea „Armatei Roșii menită
să desăvârșească aceasta revoluție mondiala
Căci acesta este adevărul. Perfecționarea mult cantata
a industriei sovietice are numai acest scop, înarmarea. In
dustria sovietică a neglijat total nevoile cele mai modeste
ale celor 170 milioane de oameni, aservind totul numai in
dustriei de războiu.
Prin procedeele sălbatece pe care le-am trecut in revistă,
SACRIFICÂND O ÎNTREAGĂ GENERAM, CONDAMNÂND-O LA
UN ASCETISM OBLIGATORIU, JERTFIND MILIOANE DE VIEȚI,
FOAMETEI, MUNCILOR SILNICE Șl ISTOVITOARE, conducătorii
bolșevici au reușit să asigure o stare înfloritoare industriei grele,
industriei de răiboiu
b) SABOTAJUL
7. Armata roșie
Λ nnuta roșie este instrumentul politicei de războia a U.
R. s. S., pentru triumful cauzei comunismului inter
național'' a declarat Vorpșil(i) în 1928, definind întocmai
rostul satanicei creații.
Iar pentru pregătirea acestui instrument de distrugere
al creștinătății și al civilizației au sacrificat dealtfel condu
cătorii judeo-comuniști o întreagă generație:
Reducând cu mult sub normal puterea de consumație a
țăranilor și muncitorilor,
Jefuind recoltele (76—88%' prin „colectivizare’’;
Martirizând muncitorii, forțați să lucreze cu salarii de
mizerie și ore suplimentare gratuite;
Exportând produsele alimentare strict necesare popu
lației, chiar în perioadele de cruntă foamete!
Speculând cumpărarea obligatorie dela oficinele Statu
lui a obiectelor și uneltelor necesare, supunând milioane de
oameni la munci silnice și creind o unealtă oarbă imbecil*1
și terorizată, bolșevicul, care să-i îngroașe rândurile.
însuși Mareșalul Roșu, Voioșilor, recunoaște în pade
/ cele afirmate mai sus, precizând în 1930:
,-Creiarea ,.fabricilor de cereale'' și serviciul nostru i01,
țat impus muncitorilor au de scop asigurarea stocurilor nf
k ceS(lre ([es'dnate armatelor noastre roșii cari vor servi 1/1
campania noastră împotriva Europei”,
Pompând dintr’un imens rezervoriu uman și utilii*’11
o co osală cantitate de material a cărei pregătire a detern
nat smulgerea pâinei de toate zilele de la gura nenorociți*
212
LL1.W ”inStrWentl" "o a fost
„POLITRUCUL”.
223
INTERNAȚIONALA COMUNISTĂ
: ··
/ο Λη executant, de vreme ce
vor continua revoluția".
Lenin
Te-a „politica de Stat"
2. Tactica Kom’nFernuluî
^JjjMigația piezinta la rându-i două faze:
lor- Χλ stația, care constă în utilizarea tuturor mijloace'
membrnr^’ conferințe, a cciații etc., urmărind des
elor nr1 ♦ Șl dlstru9erea instituțiilor, ideilor și personali^
triva reliJi^11 fln ca.lea comunismului. Se li ptă a tfel W0'
" rel,gle1’ Emiliei, culturii, tradiții, simțului națiuni
230
legilor, căutând a le înlocui cu gândirea liberă, defetism bol
șevism cultural, etc.
Importanță deosebită se dă aplicării acestor formule în
special în politica și armata statelor respective.
2. Propaganda, ca mijloc de reclamă pentru activitatea
comunistă, căutând a înlocui realitățile anti-comuniste cu
iluzia comunistă.
Se face propagandă despre conducători, felul de viață
și realizarea ideologiei comuniste în Uniunea Sovietică.
Propaganda atinge doleanțele tuturor, le trezește spe
ranțele și le promite că toate aceste lucruri se vor îndeplini
cu prisosință în viitoarea împărăție a Sovietelor.
Totul este promis, indiferent ce se cere. Toți nemulțu
miți! și desmoșteniții sunt încorporați în frontul roșu.
Libertate în loc de sclavie, belșug în loc de criză, înflo
rire economică în loc de șomaj, fericirea familiei în loc de
neglijarea ei, cultură în locul barbariei, locuințe luxoase în
locul celor modeste, pacifism în loc de politică războinică,
promite propaganda ,,Raiului Comunist7'.
TEROAREA, ca sistem nu se referă numai la persoane,
ci și asupra instituțiilor. Se recomandă „acțiunea partizană",
jaful, spargerea băncilor, incendiile, grevele, atentatele îm
potriva mijloacelor de comunicații, sabotajul, dinamitarea
și în special înarmarea partizanilor siguri în vederea lovitu
rilor de Stat, cari se organizează după „Technica insurec
ției”, manual care stabilește în amănunte planuri strategice,
tactice, organizare de servicii de informații, etc. și asupra
căruia nu este cazul să insistăm aici.
3. Antifascismul
Constatându-se că activitatea comunistă este A
tă în cele mai multe state, s’a preciza ? °. ,ecteze cu altă
rca opiniei publice respective, căreia sa i ■ j
4. Organizarea Komin+ernuluî
Conducerea.
Kominternul ?j sesiunile sale au fost constituite pe baza
„centralismul democratic” (§ 5).
„Organul Suprem al I. C” este congresul Mondial § 8
care reprezintă toate partidele comuniste legale «legal
și organizațiile auxiliare. » - comisiu-
Congresul alege comitetul executiv al I. C. ș> Corni
nea Internațională de Control. presidential care
Comitelui Executiv alege Conrfml^eștden^
conduce toate treburile tn in c ," , . a jns(ilui birouri
„le comitetului. ^“Xe“7ecrelarlatul politie oare este
permanente (s și «* »
organul său executiv. organul conducător al
C. E. (Comitelui Executa) ’’ ®·η L c. și exercită
I. C.” și dă ordine tuturor sect c j c (Co
con trolul asupra activității sale .
233
niis:a Internaționala de Control) supraveghiază atât exe.
cutarea hotărârilor și ordinelor I. C. de către secțiunile
legale și ilegale ale I. C., cât și pe membrii secțiunii (§
28). Comitetele centrale ale tuturor partidelor și organi-
zațiilor înglobate în I. C. sunt obligate a prezenta C. E.
I. C. procesele verbale de ședințe și rapoarte de activitate
(§ 29). Aceasta este obligator și pentru organizațiile în
globate ca „simpatizante” (§ 29). Secțiun'le I. C. sunt o-
bligate a contribui cu cotizații fixe, stabil te de Comitetul
Executiv al I. C. (§ 85).
Comanda supremă a Kominternului o are Consiliul Pre-
șidențial care conduce și supraveghiază I. C. și secțiunile
r i cir ajutorul Secretariatului și a C. I. C.
a) AUXILIARELE KOMINTERNULUI
I. C. întreține, în afară de secțiunile sale (partidele co
muniste) și unele organizațiuni auxiliare. Cele mai impor-
(hniî organizații de acest gen, puse în slujba revoluției mon-
s .a O/ mării așa numitelor „fronturi populare” sau
iron tun unitare’, sunt:
1. Internaționala Tineretului Comunist — K. / M·
2. 1 rof intern.
3. 'nternaționaia Luptătorilor de Front Boșii.
4.
5. n emoționala Sportivă Roșie.
6. Ιη^Τ ΐα1η I hrănească Roșie.
Internaționala Feminină Roșie.
234
7. Internaționala Copiilor Roșii.
8. Internaționala Roșie a învățătorilor.
9. Ajutorul Internațional Roșu (MOPR).
10. Ajutorul Muncitoresc Intern (Meșrabpom).
11. Mișcarea Pacifistă anti-răsboinică.
12. Liga Internațională contra Imperialismului.
13. Liga Internațională contra Răsboiului și Fascismului.
14. Mișcarea anti-răsboinică a învățătorilor.
15. Liga Internațională Feminină contra Răsboiului
Fascismului.
16. Comitetul de ajutorarea victimelor fascismului ger
man.
17. Liber-cugetătorii Proletari Internaționali (Interna
ționala Ateistă).
18. Societatea Prietenilor Uniunii Sovetice.
19. Liga Internațională a Scriitorilor și Artiștilor Revo
luționar’.
20. Liga pentru Cultura Muncitorilor; Mișcarea Tea
trală do stânga.
21. Societatea pentru Promovarea Legăturilor Culturale
cu U. R. S. S.
Liga Progresului; Liga Mondială pentru Reforma so
cială.
23. Liga contra Asupririi Coloniale.
24. Uniunea Internațională a Marinarilor.
25. Comitetul pentru Cercetarea Muncii.
26. Mișcarea Națională a Șomerilor.
27. Mișcarea Studențească Revoluționară.
28. Asociații de Cooperative de luptă cu caracter țără
nesc.
29. Mișcările Naționale ale Minoritarilor și oițele.
P. C. al U. S. (IP are o reprezentanță permanenta i
b) STRUCTURA COMUNĂ A KOMINTERNULUI,
PARTIDUL BOLȘEVIC și U. R. &·
236
(Soția sa, jidanca Șemciucitla (Karp), p0|ina Semi„.
nova, deține un post important în industria alimentară)
KAGAN0V1CI, jidan, membru în Politbiroul si Orchi-
ro'Lul Cons. Ex. al P. C. al U. S. (B);
Vice-președinte al Cons. Com. Poporului din U.BSS
Comisarul Poporului pentrif Comunicații.
Membru în Consiliul Economic al U. R. S. S.
(Unul din frații săi, Mihai, membru în Comitetul Cen-
taral al P. C. al U. S. (B’. altul luli, vice-comisar al Poporu
lui pentru comerțul exterior, sora sa, Maria, președinta cor
porației lucrătorilor din industria textilă).
M ICO JAN, armean, membru în Politbiroul Com. Cen
trai al P. C. al U. S. (B).
Comisar al Poporului pentru Comerțul Exterior.
Vice-Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului din
U. R. S. S.
SEMILIACICA (evreică), membră în Comitelui Central
al P. C. al U. S. (B).
Vice președintă a Cons. Comisarilor Poporului din U. R.
S. S.
Președinta comisiei pentru controlul sovietelor.
LOSOVSKI', jidan, membru în Comitetul Central al P. C.
al U. S. (B).
Vice-comisar al Poporului pentru externe.
Membru în Com. Executiv al I. C.
Conducător și co-întemeetor al Internationa ei
tiste Roșii.
VOROȘILOV, rus, membru în Ρθ“™·djn y.
Vice președinte al Cons. Comisari
Președintele comitetului pentru apărarea țării dm Con
sililujl Comisarilor Poporului. , ι,,ι
MECHLILSî jidan, comisar al poporului pentru controlul
Statului.
237
Vice președinte al Consiliului Comisarilor Poporului (Tn
U. R. S. S.
Membru în Comitetul Central al P. C. al U. S. (B).
Membru în Orgbiroul P. C. al U. S. (B).
JDANOV, rus. membru în Politbiroul P. C. al U. S. (B).
Membru în secretariatul și Orgbiroul P. C. al U. S. (B).
Membru în Cons. Preș al Sovietului Suprem din U. R.
S. S.
Președintele Sovietului Suprem din R. S. F. S. R.
Președintele Comisiunii Permanente pentru Chestiuni
Externe în Consiliul U. R. S. S.
Membru Comisiei Externe a Kominternului.
KUNSINEN, finlandez, membru în Consiliul Preș, al
Com. Ex. din Komintem.
• Membru în Secretariatul Komintern.
Vice președinte al Cons. Preș, al Sovietului Suprem din
U. R. S. S.
Președintele Sovietului Suprem din Carelia.
a) UNGARIA
Qonfonn directivelor Moscovei, jidanul Bela Kuhn pw-
voacă la 21 Pebruarie 1919, o revoltă comunistă la Bu
dapesta.
nuă pwitru moment, turburările comuniste conți
22 Martie amploare la 15 Martie, pentru ca la
se proclame în’ guvernului unguar, Karoly, cedând, s
/ui Bela Kuhn n^ar^a republică sovietică sub președ'nll
238
'.'"‘w;, - 7~Tr —Γ
Tuturor!
'Aducem ta cunoștința tuturor muncitorilor din întreaga Noi îndreptăm g Laiul nostru către lucratorii ți țarond eehl
lume că partidul socialdemocrat ți partidul comunist din lîngnria «i i români.
■'au unit fntr’un partid socialist și au înfăptuit, în numele mun- torturați jugul apăsătorilor «Miri, cari v'au împins
eitorimei, soldâțimei ți țârân mei unite, ți fură a se ii vărsat o In război împotriva fraților voștri, numai pentru ca
picătură de sânge, — dictatura proletariatului. sa-si poate Întări al puterea ei numai pentru ca ea-d
Puterea de stat va ft exercitată provizoriu de către Sfatul poate umple ei buzunarele.
comisarilor poporului, pinii ta clipa când congresul Sfaturilor Noi îndreptăm glasul nostru către proletarii intrige:; iucn.
-țăranilor, muncitorilor ți aoldaților vor hotărî definitiv constituția către frații lucrători francezi, englezi, italieni țf germani »> !«.· «.etern
republicei sfaturilor. / ca cu toate puterile .4 se scoale împotriva capitaliștilor, cari voi
întregul proletariat maghiar se alft’ur.. dirj — sub steagul sl înăbușe' re zoluția proletarilor unguri priu cătușele înfometării.
dictaturei proletariatului — revoluției social·-moudinlp și va duce
‘ Noi punem revoluția proletarilor unguri »ub scutul socia»·..-
ΐ 'JP'* Împotriva imperialismului la un loc cu republica sovietelor muluî iritcrnațional și declarăm sus ,i 'are ci sunr.m ferm *!<■ <■
.1- fiiturilor) ruse ți cu toți proletarii luțnei, cari nu recunoscut cu
nu «xixtă nlta calx de u tafiirțge forțele imperialismului interna· să apărăm drepturile câștigate prin revoluție, păr, 1 ia Uit.r-.o
'( ‘,oraJ· precum «i de a înfăptui socialismul, decât călea procedeului picătură de «ăng-. In acela, timp, tot atât de dioiși ca e> m bo:â-
revo.uțtonar al sold&țituei, țărăirin· > «i muncitorimci. rărea de-a lupta împotriva or.cărui dușman al republice; u'nc-ire
DouS sunt puterile, uni: au dat naștere revoluției proletare anoastre Sfaturilor, aducem la cunoștința tu'uror exprimarea vo 1 .
de-a încheia numai o astfel de pac»*, care va g iran s
maghiare: toUiș e hotărârea .liv-t.'.tatitar, a proletariatului țără-
e»L ,i a soldaților den uu ium purtn'-jtigul' capitalului; mr a Condițiile de viata ale clasei muncitoare ungare, precum tz> v <t-
ua < itup na ișmul I- iiic-iib-i. rare .î" Vrut și Vo.ș'e sil fure-Un-' borarea frățenscL cu țpate popoarele din lume și ta primul r-.ud
Cariei ost, posibilitățile de viața; prin ciuntirea teritoriului, țu vecinii noștri. ,
Brand ți a materiilor prime. 'La ujtiruatul Ent. atei, care cerule Proletari din toata lumea uniți vâ t
lln ,,tA · VugAiei. ta guîarcle oligarhiei român- , po- frăiasca revoluția socială moadial» 1
-porul mngtaur arA<|.un» p.iii ta! M,( dictaturci ț-ro. -tariatutai. - frtlascâ Internaționala revoluțîonarS a lucratorilor. vo!J.v.>
- «Meritorii burghez.- -'chil ,tav.... - români vor strivească lor și țăranilor !
pnn .orța armelor r-v-luța mun.'.t. reosef. ungară Noi tadrep- In auox*l« ramlssrltor pnporalnl
tXa. glssul noitru cilre-solduțU Cef,u doVaci și roiului:. at r«»ablle«l ui«· · ttfatarUur
»O,
.
’«·*·*«—. rtrtlciâil.we Sl Îndreptat! arme·»
·"· ,mpotriea apăsători'ar woHil ! »! nu till calai»
lealilor oosîrl solda*! ț, lucratori unguri !
BELA KUN
«.Omlaar al pe»«rulșl la aura.
**ί ___ ...
Fig. 39. — Manifestul lui Aron Cohen - Bela Kuhn - către țăranii români.
Kohen (Bela Kuhn), cekist, având la activul său 170.000
niorți în Crimeia în timpul războiului civil.
Tibor Szamuely, dezertor.
Boris Griinblal.
S. Ozeriovici
Gurzi Klein.
Otto Klein.
întocmite 4. tonici
Fig. 44. — Fișele „negre"
c) FRANȚA
partidul comunist francez (P. C. F.) a fost înființat în
anul 1920.
La congresul Partidului Socialist Francez, ținut în acel
an la Fours, unele grupări ale partidului au hotărît să se ală
ture la Koinintern.
P. G. l·. avea la început puțini membri, în 1937 a de
venit 0 organizație puternică având 300.000 membri.
rganul suprem al P. C. F. este Congresul Național care
••sie complect subordonat Komintemului. Congresul național
a eoe omitetul Central, iar acesta, biroul politic și biroul de
organizare. 1
. Comitetului Central lucrează în 13 comisiuni:
împărțita in 24 regiuni comuniste.
1. Comisia Corporațiilor. Face propagandă între conpo·
• ații, întărește „aripa stângă” din vechea C. G. T. (C°”
federation Generale du Travail) și formează fracțiuni in
250
toate corporațiile cari să sd afilieze In C r -r „
ration Gănăral du Travail Unitaire). " ' ' ' ^°âc.
2. Corn, Fcmenină.
3. Corn. Cooperativelor.
+. Corn. Chiriașilor.
5. Coin. pentru organizarea internă a partidului
<i. Coin. pentru chestiuni comunale.
7. Coin. păturilor de mijloc.
8. Com. participanților la războiu.
9. Com. țăranilor.
10. Com., lucrătorilor străini din Franța.
11. Corn, pen'ru informații politice
12. Com.
" colonială.
13. Com. pentru agitație și propagandă.
P. C. F. a fost reorganizat după 1924.
In general P. C. F. a urmat două tactici pentru a se aco
moda la două perioada diferite:
1. Vela înființare până în 1925 s’a urmat „Apelul pentru
revoluția Mondială**.
2. Vela 1925—1940 partidul a fost reorganizat pe bază
de celule, după care între 1930—1935, astfel organizat a ur
mărit două obiective principale:
1. Promovarea unei atmosfere în favoarea comunismu
lui.
2. Creiarea Frontului Unitar și consolidarea lui după
principii comuniste-
In vederea acestui scop, s’au creiat organizații auxiliare:
..Prietenii U. R. S. S-"; >,Ununea Liber cugetătorilor’' șt
Uniunea contra Războiului Imperialist”, cu Concursul
scriitorilor Henri Barhusse. Andre Me, Ramam Rolland
• și Andră Malraux; tgrpxări „<iââr,/e și e
o „Facultate crJireligioasâ’' care edita revista „La Lutte .
etc.
In general în 1935 — Partidul comunii ! Francez era lor-
mat din următoarele organizajiuni:
1. Uniunea Tineretului Comunist.
2. C. G. T. U.
3. Liga Femeilor Comuniste. International.
4. Secțiunea Ajutorului Muncito esc Intern, ț
5. JSecțiunea
, Ajutorului
„ Roșu n
6. Prietenii U. R· S. S.
251
7 Asociațiile Sportive Muncitorești.
8. Uniunea Țăranilor Proletari.
9 Secțiunea Muncitorilor de Poituii Iniei naționali.
10. Uniunea Republicanilor Luplaloii de Pioni (A. R,
A. C.).
11 Uniunea Guturală a Muncitor ilor < u ur matoarele
organizații:
— A. E. A. R. — Asociația Artiștilor șiScriitorilor revo
luționari.
_ F. T. O. F. — Teatrul Proletar din Franța.
_ A. P. O. — Fotografi amatori, Proletari.
_ R. P. U. O. — Asociația Proletarilor Radiofoniști.
— Amicii Naturei.
— Asociația pentru muzică populară.
12. Asociația Artistelor Proletare.
13. U. F. E. — Uniunea Studențească Proletară.
14. F. E. O. — Esperanlistă Proletară.
15. U. P. M. — Universitatea Populară Marxistă.
16. Secțiunea Internaționalei învățătorilor.
17. Uniunea Cooperativelor de Consuni.
18. „La BelleviUoise” Societate de Consum Comunistă.
19. Comitetul Mondial pentru Lupta contra Războiului
și Fascismului.
20. Comitetul Internațional de Ajutor pentru Viclimile
Fascismului Hitlerist.
21. Comitetul pentru Eliberarea lui Thălmann.
22. Liga Internațională contra antisemitismului.
23. Liga anti-imperialistă.
24. Liga contra imperialismului și oprimării în colonii.
25. Liga anti-fascislă italiană (în Franța).
26. Secțiunea Internaționalei Negrilor Proletari.
27. Comitetul pentru menținerea „Umanității”.
28. M. O. L, Organizație pentru Proletari Imigrați.
29. Centrala „Palronaților“ Polonezi în Franța.
30. Centrala „Patronaților“ Români in Franța.
qo Uniunea Muncitorilor și Țăranilor .Iugoslavi.
32 Comitetul Ungar „1 Septembrie”.
33. Asociația Culturală a Proletarilor Evrei.
" ezer(i , Organizație iudeo-comunistă.
252
35. Uniunea Proletarilor Ku,i ,j Ucrilinjeni
36. Asociația Lmigranților Basarabeni
37. Asociația Comitetelor de Șomaj
38. Societatea pentru rel-chile culturale intre franța si
d) SPANIA
I1U-NM! ........................ -
Pelite
iBibliotheque
Lenine
M. KAUNINE
Ft-HSAND GRFNM.U
SA DOCTRINE A LA
RUSSIE
REPONSE DU SOCIALISMS
A
niu'i ••tiniom. ····»
ANDRE GIDE
POUR LA ΡΑΙΧ
DE (.'EXPERIENCE
DE rildGAUTE
BOLCHEVIK
OUILODES MASQI
DE PROVOCATEI
je J"
pubUcaV
. . . rnarei judeo-bolșevice și ucigașul său.
- Horst Wesel, victima a teroare, judeo
XVI. - Alt. victime .ie ternarei comuniste în Oerm.ni..
XVII. - Di„ materialul exploziv utiliza, de «omuuiati iu Oeemaui, (1»1.-1M3>
XX- Grupul terorist dela Tatar Lunar. 15.IX.1924
1931 când Regele Allans al XIII este detronai francmasone
na luând puterea prin cabinetul condus de Alcala Zamora
jidan de origine.
Revoluția francmasonică își urmează cursei. începe pri
goana împotriva bisericii, împotriva slujitorilor altarului,
împotriva naționaliștilor, asasinatele se țin lanț, bilanțul
fiind către sfârșitul anului de 300 morți, 2125 răniți, m-
registrandu-se 3800 greve, sute de biserici, fiind distruse
și profanate.
O slabă încercare de redresare făcută de generalul San
jurjo la Sevila la 10 August 1932 nu are nici un rezultat.
O Spanie anarhizată este moștenirea pe care o lasă
francmasoneria acțiunii revoluționare comuniste care o
urmează pas cu pas.
I
— „In încăerările sângeroase de mai multe zile proletarii
spanioli au demonstrat că ei au ținut cont și de experiențele
comunei din Paris cum și de recentele lupte ale muncitorilor
europeni în special a celor din λ iena”.
Revolta a isbucnit la 14 Octombrie la Oviedo. centru
industrial al provinciei Asturia și a durat pânc la 15 Octonv
brie.
Fig. 46. Victimă a teroarei roșii în Spania — ochii arși cu fierul roșu.
H. NEUMAN
WRONSKI (jidan)
I. ARTODEL (jidan)
BELA KUHN (jidan)
ANTONOV OVSEJENKO
MOISE ROSENBERG
LEO IACOBSON HAIKIV (jidan)
ILYA EHRENBURG (jidan) j
KOLZOV GIUZBURG FRIDLANDER (jidan)
I. MIRAATVILES
STILLE RMA N (jidan)
PRIMAKOV (jidan)
POTZIS
GOREL ROZE S KO B LEVS KI
ARALINK
TUPOLYEV
VLADIMIR BISITZKI (jidan)
SAMUEL FRATKIN (jidan)
ȘAPIRO (jidan)
in afară de un număr de circa 300 „instructori teroriști’ ■
Conducător al armatei internaționale care urma să lupte
pe frontul Spaniol este '„generalul Kleber” în realitate un
jidan unguresc Lazar Fekete (Schwartz).
Totodată pentru asigurarea înarmării necesare Komin
ternului deleagă altă serie de jidani: Adler, Lourie, Fuchs,
Zibrdivki, Merkas și Wal.
262
263
Războiul civil.
In timp ce se fac aceste pregătiri efermescența continuă,
t eroarea, grevele, insurecțiile se succed.
In noaptea de 13 Iulie 1936 fruntașul nationalist Calm
Soldo este asasinat de o banda comunista condusă de către
un oarecare Moreno.
Asasinatul impresionează puternic opinii apublică spa
niolă, provocând o reacțiune care se cristalizează prin înăl
țarea stidardului — salvator de patrie — al generalului
Franco.
La 18 Iulie 1936 trupele generalului Franco din Maroc
debarcă la Cadix înaintând victorios împotriva roșiilor, ocu
pând la 28 Iulie Burgos, unde se instalează guvernul naționa
list format din grupările: Carlisti, Falangiști și „Renașterea
Spaniolă” al cărui șef fusese, Calvo Sotelo.
Bandele comuniste continuând a activa în întreaga Spa
nie, incendiază, distrug, omoară în timp ce guvernul organi
zează ,,armata internațională” pe care o opune forțelor na
ționaliste conduse de Franco. Nu vom insista prea mult asu
pra fazelor revoluției comuniste transformată în războiu ci
vil, ci vom aminti în ordine cronologică câteva fapte mari de
seamă, astfel:
La 26 Septembrie 1936, cadeții generalului Moscardo,
asediați de roții în Alcazar sunt despresura^ de stindar
dele victorioase ale „falangei” spaniole.
La 7 Noembrie 1936: trupele lui Franco încep asediul
Madridului, guvernul Largo" Cabalcro refugiindu-se la Va
lencia.
Malaga este cucerită de naționaliști la 7 Februarie 1937.
La 5 Maiu 1937 se produce o insurecție anaihistâ Ia
Barcelona producându-se o sciziune a forjilor roșii·
La 15 Maiu 1937 Largo Cabalero demisionează bi»
înlocuit de Negrin,
Bilbao este cucerit de naționaliști la 19 Iunie 1937.
La 28 Octombrie 1937, guvernul roșu fuge dcla Vale"
cia la Barcelona.
Urmează încă un an de lupte grele, Moscova trimiț(tn({
continuu tancuri, avioane, mupițiuni și oameni, membri ai
partidelor comuniste din lumea întreagă, fapte asupra cărora
u mai insistam iiind destul de cunoscute.
ln cele din urmă, grație patriotismului poporului sp<-
264
niol și energiei fină seamă a generalului Franco, comunis
mul este înfrânt definitiv în Martie 1939.
Spania a devenit în acest timp o ruina. Hoardele roții au
ucis numai din POPULAȚIA CIVILĂ 170.000 DE OAMENI CIRCA
IS-000 DE PREOȚI AU AVUT ACEIAȘ SOARTĂ. Furia iudeo-mar■
xistă a distrus aproape TOATE MĂNĂSTIRILE Șl BISERICILE, A
PROFANAT ALTARE, A ARS ICOANE, A PÂNGĂRIT SF. MOAȘTE,
A RĂSCOLIT PANĂ Șl MORMINTELE. INSTITUȚIILE STATULUI.
UZINELE, BĂNCILE AU AVUT ACEIAȘ SOARTĂ. ACTIVITATEA
ECONOMICĂ A FOST COMPLECT PARALIZATĂ.
270
f) KOMINTERNUL IN LUME
283
..Uniunea Sovietică este prepa
rată și armata roșie iși va face da
toria, după cum și partidele comu
niste din fiecare țară trebue să și-o
facă pe a lor. organizând formațiuni
revoluționare și intensificând pro
paganda in armate, marine și uzine,
spre a provoca la momentul potri
vit, o paralizare a tuturor centrelor
vitale ale acestor țări spre a fi ast
fel deschise căile victoriei ale ar
matei roșii".
Rofstein—Bucharin
• Congresul al VI-lea—1928
Documentul „Xani
Cu prilejul
aparut la Moscova: ,,Χοηι , puoiicațe
287
revoluției din Octombrie — 7 Noembrie 1927 — Moscova. Ti.
pografia K. V. Η. M. 3. N. 1473”. Pr.ntre colaboratori sunl:
Nuhem Catz (Dobțogeanu Gherea) A. Nicolau. Lunceanu și
Bădulescu. . . n . ,
Iată în legătură cu activitatea lui Bujor cum descrie fap
tele A. Nicolau:
- ..Comitelui de acțiune scoase gazeta „Lupta", iar in
luna Iulie organiză și susținu cu ajutorul Sovietului din
Odesa o grevă de două săptămâni a celor 300 muncitori
români ai șantierului Fernic evacuat din Galați. In parcul
orașului Odesa în lunile Iulie și August au avut loc 3
meetinguri grandioase de protest contra teroarci din Ro
mânia".
— „Programul politic al „comitetului” de acțiune și al
,luptei' era:
1. Creerea în România a unei organizații ilegale.
2. Propagandă iVvoluționară ilegală printre soldații, ță
ranii și muncitorii din România în vederea luptei armate
pentru doborârea regimului.
3. Strângerea într’o orgamizație de luptă a muncitori
lor, „țăranilor și soldaților români aflători în Rusia' care
alcătue.te ceeace s'a numit Ratalionul revoluționar dela
Odessa.
LUPTA
AnONAMEMTUL
ff ti Kts J’ >i.
*·*·<** Μ ΑΑΝΚιΙΚ·®
„.IJflTâ" ■■ «AmmvtW*
M**°**'*-M BUr*v4 f
huu,· <r» <■" irf»·., 9
<»OAN SOCULDEMOCfiAT 9t»
J*"r' J“i· « Μ ΛΟΡί/<f/
Cwwiw)
Up 1» —<r <-,» '. d, pmc».
o tH
tu.-ron jwniA λ pmpunrrcA Ρ» M
» t h»pV> M» :rt^i Deli ! «JkctV·* nou mrp vmUBwW
- e ufl Atare <k «r-raraLitze munldi
I ' <·.«:< r-A, »·' m »z J·. p*« Dr »ς< u 6km <Mk
tr·* »'>»< »le
► Vo Rr..<!h-1 ruM « :<ea4 pette «ttn^ek n m drtUMu· de·»
I drryt.4 >··???'*’„.r ?e ;jn lr mdea noi c» «le trade, <»k poporal
λ» w»»n mi»? chei»» nixtotuta >* · pocit. fkwteU-n â » HlvUir m. M »pmm wi d ur· « P»
peni wm Mâ ·· » mbu. fa rtti» <umpmI « lacWtd
,r Jț-bftAtrtandoAjde Ram Α»ύ x h uqf ion. dfh rnitoal sora» terii, OU-i aduc* pacea mult aateptete.
289
19
rate, posturilor de jandarmi și autorităților în general cu
scopul de a demoraliza populația și a face să scadă presti
giul autorităților române în ochii populației din Basarabia.
3. Organizarea de nuclee cu caracter revoluționar, având
drept misiune recrutarea de aderenți și pregătirea atentate
lor și revoltelor de proporții mai mari.
Executarea acestui plan o vom veci ea desfășurându-se
în timp între 1918-1925.
290
R. (Uniunea făranilor Revoluționari) creată de Soviete la
Hotin, Clișcauți (irozmți, Malinți, Rllcșin. vSnoăuti Chel-
inenti, Lipcani, Bnceni, Secureni, etc. cari durează 10 zile «
sunt sever reprimate de armată. *
Față de insuccesul acestei prime lovituri centrele revo
luționare din Harkov și Kiev, hotărăsc a întreprinde în prea
labil o mai ampla acțiune de pregătire în care sens inundă
Basarabia cu manifeste, fonduri și arme pentru partizani.
XXII. - „Krasnaia Basarabia·· -ar- conus,I dwptnril. noas.r- istoric, asupra Basarabiei.
răspândite de judeo-bolșevici în România.
XXIII. — Manifeste incendiare
!8!Mni'ss
20
d) SCURT ISTORIC
308
t,f. îmbucurător In,a faptul -« r.patat.l, l„c,rc6r, b
alura «·««♦ ·♦· da aaa,tl ,train! <f. «, rl ' '
fată da raihtanța ara,fină ,I naflanali a .uflofulul romance
Iar dlnfra amharll plitlfl al MokouuI carl aa urnit ,i Im'
part. FĂRĂ Ă «W?I DCCĂT IN MICĂ MĂSURĂ-,!ru.nl „âr.M
itI România, enumâram câțiva mal do teamă:
c) ORGANIZAREA.
a) O. M. S. (Serviciul de graniță).
b) Biroul juridic;
c) Organul de presă ilegală: „Descătușarea”;
d) formațiuni camuflate ca: Liga Contra brutalităților,
comitete pentru șomeri, comitetul „pro Spania” etc.
312
4. Frontul plusărilor.
s. Asociația pățim protect «a»i ,i copi|ulul.
6. Tineretul social democrat.
7. Frontul studenesc democrat.
8. Blocul avocaților democrați
ii Așoeia|i. independenți . scriitorilor ,i .rti5til„r.
10. Frontul solidar unitar.
11. Comitetele pentru apărarea desimi,ilor politici.
12. Cormteiele pentru apărarea antifasciștilor
13. Liga internațională contra rasismului și antisemi
tismului.
14. Asociația Prietenii Ocrotirii.
15. Soc. „Culturală Româno-Sovietică”.
16. „Acțiunea Evreească”, etc.
e) PRESA COMUNISTĂ
1926
In cursul anului are loc, organizat clandestin, Congresul
Sindicatelor Revoluționare (S. U.)
Se constată cu această ocazie că S. R are 200 organizații
cu 12.000 membri, pe când Sindicatele reformiste socialiste
au 45.000 membri.
Succesiv în cursul anului la:
4 Februarie: Se descoperă la București o organizație de
agitație și propagandă formată din jidani basarabeni.
10 Martie: La Iași începe judecarea, la consiliul de răz
boi u, a unui grup de comuniști, din Basarabia, acuza
spionaj. Aprige: Sunt aresta|i |a Brăila, mai
comuniști care organizau greve la șantier ra
22 Aprilie: La Tighina se semnaeaza ■a taptttafregrt
niceri și doi curieri bolșevici. Unul eș e ucis,
făceau parte dintr’o organizație de spionaj. ,. ian(je5.
24 Maiu: La București se descoperă d» 'f·» »
tină, care tipărea manifeste și broșuri comuniste,
dusă de evreul Fischer.
315
30 Iulie: Se descoperă la Bacău un grup de 4 comuniști
care răspândeau maniieste.
23 Octombrie: La Tighina se descoperă un complot co.
munist, care se îndeletnicea cuspionajul. Se fac 6 arestări.
24 Octombrie: Se descoperă la Tg.-Mureș un nucleu co
munist.
1927
1928
1929
1930
320
XXV presă comunistă, oficioasă.
PENTRU ce lupt*
P""T,°UL«°MUwț
L domini.
CUM m fVLQirUH
Wynrtmnn mu huța
—----- CONTRA
UNIUNII SOVlf na
pfVI.[Tr¥>l£tpT)f17£
icwilc si ajutor
* ecmttuc
«c mfyftni PENTRU
SPANIA!
4r6
dentesc.
«MNiliHBNI TI
NWrWHUfllKi
Aearklji
octali
ABECEDARUL
COMUNIST
SPRE ““
STÂNGA
țlon'â1''8'
risp:
râ aoc^·8-
Hm-’*** ------
EXEMPLARUL 2 LEI "imnil
VIATA UNIVERSITARA ~
muw^myniiu | MU1 n <M«iI STUXm.lM ΒΗΜβΠΤΙ I . “ -------------------- -
comun»?"'
presa s
3 Martie: Prahova, km 47 + oun .. ,
10 Martie- Inși Cnnf τ .θ’ car^U1^ dinamită;
10 Martie, lași, Cant, futora și Calata, focuri revolver·
ecrJtă " eȘU "!llC-C,,nS,iln'a»· k». « Wta ’eu
1932
1933
1934
1935
328
I:. acela, timp, activitatea clandestină continuă
Astfel:
.7 Januarie: Printr’o nouă ordonanță a Corp. II Armată
sunt dizolvate alte organizații muncitorești.
14 Ianuarie: Ca urmare a procesului rebeliunii comuni
știlor dela închisoarea militară din Cluj, se pronunță mai
multe condamnări. -
17 Ianuarie: O demonstrație comunistă se produce pe
străzile Chișinăului.
28 Ianuarie: La Iași, este descoperită o nouă organizație
comunistă care lucra prin București, cu comuniștii din Ger
mania.
9 Februarie: Sunt condamnați de Consiliul de Războiu
din Capitală comuniștii care au agitat pe muncitorii dela „U-
zinele Malaxa”.
22 Aprilie: In Capitală se operează numeroase arestări
de comuniști.
2 Iunie: Consiliul de Războiu al Corpului II Armată pro
nunță o serie de condamnări de comuniști.
2 Iunie: La Cernăuți este descoperită o nouă organizație
comunistă ce-și avea sediul la Cantina Studenților evrei.
22 Iulie: La Galați, sunt condamnați mai mulți comu
niști.
31 Iulie: La București este arestat comitetul central al
U. 7. C. format în majoritate din evrei.
21 Iulie: Se descoperă comitetul U. I. C. din Iași.
24 Noembrie: Din comitetul U. T. C. arestat în Iulie sunt
14 condamnați între 2—5 ani.
18 Decembrie: La Chișinău se descoperă o organizație a
Școlarului Roșu, camuflată sub firma „Liga Elevilor Săraci .
Atentatele pe C. F. R. cari se înregistrează în acest an
sunt următoarele:
13 Ianuarie: Tipala (Lăpu,na), tunel, obstacol, ..
1 August: Bârlad, Dep. niuni|ii, încerca
19 Aprilie: București-Nord, \ ag. cl.π '
8 Octombrie: Sibiui, Dep. Muniții, o încearcă un
28 Septembrie: Conțești. vagon colectiv, se
furt de muniții.
329
4 Noembrie: Mihai Corvin, km. 146 + 600, obstacol.
1936
In Ianuarie. Se constitue „Blocul Avocgților Dcmocrați”
organizație comunistă camuflata.
330
I
1937
Dill Γ T I II III
DULL I INUL
Comitetului de acțiune Impotrira raiboiulai
cmr
LUNI
Doctrina
bâtei
uu
E€@UILQ
—Μ» * h ânj — iii ■ ι>ηί< . *■* M ·*»■ UniMtkl
XXXI.— Presă comunistă, camuflată.
XXXII. — Manifestație a jidanilor comuniști din Basarabia. 1940.
La 25 Iulie: începe la lași judecarea unei organizații
comuniste dela Hotin compusă numai din jidani.
In Iulie: Partidul Comunist, desfășoară o vie propagan
dă printre muncitori cu ajutorul cercurilor de studii „Ștefan
Gheorghiu” și „Cercului de Studii” condus de Bezza, având
ca temă: reducerea activității ilegale a P. C. R.-ului și dezvol
tarea activită(ii camuflate sub forma preocupărilor de ordin
ideologic, cultural sau științific.
La 16 August: Surit arestați la Budachi-Cordon 37 comu
niști toți jidani, vinovați de acțiune subversivă.
In August: 30 comuniști din România participă la cursu
rile „Casei Sindicalelor” din Paris, pentru inițierea în orga
nizarea activității ilegale comuniste.
La 19 Octombrie: Făcându-se o descindere la librăria
„Ig. Hertz” se descoperă un depozit de literatură ilegală.
La 25 Octombrie: Se crciază pe lângă „Mejrabpom” ia-
jutorul internațional muncitoresc) o secție pentru România.
In Noembrie: P. C. R. face propagandă printre comuniști
și simpalizanții acestora de a sprijini candidaturile național-
țărănișlilor, la fel printre minoritari, speculând revendicările
acestora.
13 Decembrie: „Uniunea Democratică ia hotărîrea ca
membrii ei să participe la întrunirile Partidului Radical fa
rănist.
In Decembrie: Agitații comuniste provocate în sânul sin
dicatului lucrătorilor tipografi din t imișoara și Reșița.
— Se intensifică legăturile P. C. R.-ului cu comuniștii din
Cehoslovacia, prin intermediul maghiarilor.
— La Cernăuți se descoperă o organizație U. 1 C. for
mată numai din jidani în special din organizația „Hașomer
Hațair”.
In cursul anului P. C. Ii organizează o serie de greve
din^>6 cari cele mai importante sunt la:
Abatorul din București.
Uzina electricii din Cluj.
Uz'nele „Ferdinand" Titan. Nadrag Calan
Uzinele „Astra" din Arad.
Lucrătorii cioitorj din Cernăuți.
(nereușită).
Funcționarii Particulari din București
337 .
Atentate pe c. f. r. se înregistrează deasemeni la:
14. VII: Zloți (Tighina Basarabeasca, km. 487 + 400, obs.
tacol;
25.VII: Tiraspol, Locomotivă, cartuș dinamită;
27. VII: Buzia>ș-Bucova, km. 929 + 26. scos butoane pod;
15. VIII: Carol I (Medgidia-Babadag), demontat linii;
21.VIII: Folești-Băleni, Surparea terasamentului;
8.IX: Dănnănești-Domești, km. 18 + 315, obstacol;
22.IX: Hărăstres (Câmpia Turzii), tren minist. distrusă
frâna cu aer;
24.IX: Independența-Serbești (Tecuci-Galați), obstacol;
l.X: Mizil (Buzău-București), km 96, grenade:
28. X: Giurgiu, str. Echinox, obuz pe șine.
1938
338
In acelaș scop P. C. R. indică următoarele noui teme de
luptă:
— Pătnu/nderea membrilor P. C. R.-ului fa» breslele mun
citorești, pen'ru a susține revendicările comuniste.
— Propagandă printre muncitorii dela „Universitatea
Muncitorească" pentru a-i atrage in mișcarea comunistă,
— Propaganda printre muncitori .șj technicionii din in
stituțiile technice militare și din acelea care în timp de
război sunt susceptibile de a fi transformate in instituții
auxiliare armatei.
— Creiarea în massele muncitorești și în opinia pu
blică românească, a unui curent ostil unuj răsboiu anti-
sovietic, demonstrându-se, oă în această situație Româ
nia, ar fi folosită, ca bază de operațiuni.
— Propaganda comunistă dis mulată sub masca:
a) campaniei in favoarea Cehoslovaciei și
b) campaniei pentru combaterea fascismului italian și
național-social'smului german.
— Propagandă intensă în rândurile minoritarilor, criti-
cându-se măsurile luate de guvern și îndemnându-i să^-și
susțină revendicările.
— Organizarea în acest sens a minorității ruse din Ba
sarabia.
— Propaganda identică în rândul populației rurale din
Bucovina.
— Difuzarea în rândul muncitorilor și simpatizanților
comuniști, a numeroase broșuri de propagandă.
— Sforțări pentru înființarea unui organ de presă le
gal, pentru popularizarea ideologiei marxiste.
— Reuniuni ale membrilor și simpatizărilor P. C. R.-u
lui sub forma ceaiurilor literare.
In acelaș timp P. C. R.-uI dispune o mai puternică acți
une grevistă ceiace se concretizează în greve serioase ce au
avut loc în cursul anului la următoarele întreprindeți.
Fabrica metalurgică „Goldenberg ;
Fabrica de bumbac „Odinoton & Comp. ,
Fabrica „Bragadiru”;
Fabrica „Lyons’s’’;
Fabrica „.luster";
Fabrica „Wexler” și
Fabrica ,,vitan’’, toate din București.
In cursul anului în luna Aprilie sun t-o .ului,
autorități toate organizațile jidovești ufi ta «-
339
Totodată sunt interzise ziarele Reporter, „Dacia”,
„Comentat” și „Lumea Românească', foi în care se infiltrau
tendințe comunizante.
1940
aoivAuulm
BOLȘEVIC Iii
Tiplu
LUCRU
1941
a) IN PREAJMA EVACUĂRII
350
propuneau funcționarilor ce .se pregăteau să vină în tară
sa ramană sub ocupația sovietică, unde vor obține servicii
mult mai bine retribuite.
In oralele unde se aflau familiile ofițerilor, s’au răs
pândit svonuri, că ofițerii români și trupa s’au predat So
vietelor, pentru a deruta familiile menționate și a le de
termina să rămână in teritoriile cedate U.R.S.S.
Dacă aceste fapte dovedesc temeinic legătura constantă
dintre bolșevici și elementul jidovesc din Basarabia și Buco
vina în special, cele petrecute în timpul ocupării acestor pro
vincii alcătuesc mărturii de necontestat.
Sălbăticia specifică și ura împotriva a tot ce este roman
și creștin a iudelor comuniste din Basarabia și Bucovina, al-
cătuește un tablou al groazei.
352
1. COMITETE REVOLUȚIONARE
In Basarabia:
La Chișhiău, condus de: Steinberg, avocat, președintele
comitetului; Gheiimam membru.
La Soroca; Ghinsberg Leizer, gardian public, preșe
dintele comitetului revoluționar.
La Bălți: Weissbuch președintele comitetului revo
luționar.
LaUngheni: Schutn Roitman.
La Cetatea Albă: Grassmann Miron; Steinberg Pincus și
Ghelberg Moritz.
La Leoua: Bruchis IHe, loina Grigoruc; MihaiUevici Be
niamin; Boruh higher; Biner lugher.
La Reni: Dr. Braunstein.
La Chilia Nouă: Dr. Rabinovici, etc., etc.
2. ACTE DE TEROARE
La Cernăuți, tinerii jidani între 15—-16 ani, constituiți in
bande, la care s au asociat și deținuții eliberați din mc ușori,
au săvârșit numeroase acte de terorism, obiectiv u pnncipa
al acțiunei lor fiind ofițeri și soldați români.
S’a încercat astfel dezarmarea a numeroși os ași.
353
23
Deasemenea, ostași cari se aflau în gara locala pentru ■>
trece în țară, erau invitați ca să rămână în teritoriul cedai
să primească trupele sovietice și să defileze împreună cu
acestea.
3. ASASINATE
La Cernăuți, capii autorităților, și preoții au că2ut vieți
furiei sângeroase ale bandelor evreești.
357
Printre cei uciși se menționează șeful gării locale, direc-
torul „Penitenciarului” numitul Racoci, care a fost asasinat de
deținuții evrei conduși de Feldhamer, secretarul Parchetului
un grefier al Tribunalului Cernăuți, foarte mulți ofițeri de
poliție și gardiani publici.
Dintre slujbașii bisericii, preoții bisericii catolice și alți
numeroși slujbași ai altarului au plătit cu viața lor îndărăt
nicia lor întru creștinism.
4. DEVASTĂRI
La Cernăuți, numeroase locașuri sfinte și în special bise
rica ,,Sfântul Nicolae“ au fost devastate de bandele evreești
comuniste, prădându-le și batjocorindu-le odoarele sfinte.
La Chișinău, monumentele de artă ale orașului și în spe
cial statuete reprezentative ale românismului, au fost distru
se cu o ură demnă de sălbăticia barbarilor.
Astfel, în primul rând au fost distruse statuia lui Ștefan
cel Mare și a Regelui întregitor, Ferdinand I.
Bandele evreo-comuniste în setea lor de distrugere nu
s’au mărginit însă numai la monumentele de artă.
Au căzut pradă furiei lor și locuițele foștilor demnitari
români sau ale militarilor.
La Bălți, bisericile creștine au fost deteriorate, iar sfm
tele icoane batjocorite. ,
In locul crucilor de pe turle, evreii au arborat di ap6 u
roșu.
360
Fig. 65. — Aspectul Cernăuțiului după incendiile provocate de judeo-comumș
361
Edificiile publice și casele particulare ale locuitorilor ro,
mâni au fost devastate și prădate.
La Cetatea Albă, localurile autorităților publice și biseri.
cile creștine au fost distruse și prădate de tot avutul lor.
5. DEMONSTRAȚII
362
Grupuri numeroase de evrei parcurgeau străzile orașului
strigândj „Jos Armata Română”; „Trăiască Stalin și Armata
Sovietică , manii estandu-și în felul acesta bucuria lor pentru
regimul sovietic.
In întâmpinarea trupelor sovietice destinate a ocupa o-
rașul Soroca, au eșit numeroși evrei și comuniști, în frunte
cu Petre Sfecla și institutorii Onac Alexandru și Cuțubal
Ioan, purtând drapelul cu „secera și ciocanul” și manifestau
du și simpatia pentru ocuparea Basarabiei de către Soviete.
6. încercări de sovie+izare în
Basarabia și Bucovina
De îndată ce s'a terminat ocuparea silnică a Basarabiei
și Bucobinei de Nord, de către hoardele armatei bolșevice,
comisarii sovietici, recrutați în special dintre jidanii din a-
ceste provincii, sau aduși din interiorul Rusiei, au începu',
acțiunea de sovietizare a basarabenilor și bucovinenilor. Și,
după cum au fost sovietizate toate popoarele Rusiei cu ace
leași metode s’a lucrat și în aceste provincii românești. In
această privință primele instituții care au fost supuse sovie-
tizării au fost, cum era și firesc, pentru metodele bolșevice,
biserica, școala și proprietatea.
In ceiace privește biserica, comisarii bolșevici au decis
închiderea tuturor locașurilor de închinare din cele două
provincii, sau transformarea lor. Astfel, biserica Facultății de
I eologie din Chișinău a fost transformată în doi mitor pen
tru soldați, iar biserica Metropolitană a devenit sala de ans.
^easement, aproape toate locașurile de cult au fost devali
zate de obiectele prețioase, icoane de aur și argint, can e a
365
bre, etc., și apoi au fost confiscate și transformate altor sco
puri, după cum s au văzut în exemplele de mai sus. In acela
timp, învățământul religios a fost interzis cu totul. Dar reziv
tența basarabenilor și bucovinenilor a fost mare.
Ei preferausa să moară decât să nu> li se mai permită să
se închine și să se roage la Dumnezeul creștin la care, neam
de neamul lor s au închinat și rugat. In fața acestei puternice
rezistențe religioase, sovieticii, pentru a evita răscoalele s’au
văzut nevoiți să permită totuși, în unele orașe și comune, li
bertatea cultului, dar cu o condiție. Cei care-și permit
de a se închina, trebue să plătească un impozit. Un impozit
care, totdeauna, a depășit veniturile creștinului sau ale eno
riașilor unei biserici. Astfel, este interesant de precizat, că
pentru continuarea serviciului religios, bucovinenii, de exem
plu, pățeau pentru catedrala dela Cernăuți un impozit de
70.000 ruble, pentru biserica Sfânta Paraschiva, din acela?
oraș, au plătit un impozit de 35.000 ruble anual, iar pentru
biserica dela Chișinău, 45.000 ruble anual.
Deasemeni, și pentru preotul care oficia slujba reli
gioasă, enoriașii trebuiau să plătească un impozit de 1.500
lunar. Prin aceste impozite excepționale se urmărea distru
gerea credinței, prin închiderea bisericilor, întrucât aceste
taxe depășind posibilitățile de plată ale enoriașilor, nu pu
teau fi suportate mereu.
In sfârșit, sovieticii constatând că totuși cu toate sacri
ficiile, românii plătesc aceste impozite draconice, au introdus
un impozit pentru fiecare sărbătoare. Astfel, pentru a per
mite slujba de înviere, chiar bisericile cele mai mici erau su
puse unor taxe speciale. (Credincioșii din comuna Berhone-
tul din Bucovina de Nord, au trebuit să plătească, pentru a
li se permite slujba înbierii, 800 ruble).
Dar pentru a vedea cât de adânc este sădită credința
creștină în sufletu Iromânilor’ basarabeni și bucovineni este,
deasemeni, semnificativ de amintit că în foarte multe pM’
din aceste provincii atât de greu încercate, credincioșii, de co
mun acord cu preoții, luau obiectele de cult și le îngropau,
pentru a evita distrugerea sau devalizarea lor de către b°
șevici.
366
â-
367
Dar concomitent cu acțiunea de distrugere a credini -
din sufletul basarabean și bucovinean, bolșevicii au introdu
noui metode și în școală. Învățământul primar a fost tron*
format după modelul sovietic, în 10 clase, iar pentru ca t f
copiii să poată primi o „educație" sovietică, au fost aduși în
aceste două provincii învățători din alte părți ale Rusiei și au
fost numiți ca educatori și profesori foarte inulți jidani <|e
prin părțile locului.
In Basarabia:
Chișinău}:
— Moldova Soțialistă,
— Sovetskaia Moldavia,
— Komsomolistu Moldovei,
— Basarabia Sovietică,
— Bassarabskaia Pravda
— Scânteni Leninist,
— Oktiabri.
368
Fig. 68. — Hoardele sovietice au distrus Orheiul.
369
J4
Soroca:
— Drapelul roșu,
— Krasnaia Znamia,
Bălți:
— Pământul sovietic,
— Zvobodnaia Zemlia.
Cuhni:
—«Stalinskaia Pobeda,
— Radianske Jilea (Hotin’.
In Bucovina de Bord:
Cernăuți:
— Radianska Bukovina,
— Adevărul bolșevic,
— Konsomoleț Bucovina.
— Vilna Bukovina.
Storojineț:
— Stalinskii Sleah.
Herța:
— Steagul Roșu.
7. Crimele N. K. V. D-ului
A m văzut metodele prin care sovieticii, cu concursul ji-
danilor din Basarabia și Bucovina, au început să bol-
șevizeze populația română din cele două provincii.
Evident, această criminală acțiune de sălbăticire și
desrădăcinare a sufletului și a vieții românești, nu putea ră
mâne fără ecou în sufletul atât de chinuit și de sbuciumat al
basarabenilor și bucovinenilor.
Deaceia, LA REZISTENȚA ÎNDÂRJITA PE CARE AU OPUS-O
DISTRUGERII BISERICII, ȘCOALEI Șl PROPRIETĂȚII, TREBUE SA
ADĂOGĂM, REZISTENȚA POLITICĂ Șl DECI NAȚIONALĂ A RO
MÂNILOR NOȘTRI, ÎNVĂȚAȚI FIIND SĂ CONSIDERE PĂMÂNTUL
BASARABEAN Șl BUCOVINEAN CA PE UN BUN AL LOR Șl
SA APARȚINÂND NEAMULUI. In fața acestei atitudini ferm *«'
fionaliste, instrumentele de teroare ale lui Stalin au proce o
după metode experimentate și in ale pârfi prin deportări in mas
y sk prin exerciții sumare ordonate de agenții N. K. V. D.-ului-
370
In ceiace privește deportările, acestea sunt evaluate la
circa 160.000 români. Numai dela Chișimău au fost deportați
16.000 suflete. Criteriul după care se făcea această epurație,
era foarte sumar. Era deajuns ca un jidan să afirme de unii
români că sunt anti comuniști, pentru ca imediat să fie ridi
cați dimpreună cu familiile lor și transportați în îndepărtata
Siberie sau în Orali. Iar trenurile care transportau pe acești
nenorociți ai soartei, purtau, batjocoitor, sau dement, inscrip
ția: ,,Cetățenii Republicei Moldooenești merg să se infiltreze
printre celelalte popoare slobode ale U. R. S. S.”.
Acolo departe, în minele din Orali sau în închisorile din
Siberia și-au găsit moartea dramatică și românească atâtea
zeci de mii de fii ai acestui pământ, care desigur, în clipa ul
timei ispășiri a vieții; pentru că ispășire a fost pentru ei viața,
se rugau pentru neamul și țara care gemea la uriașe depărtări
de ei.
Dar nu numai atât: N. K. V. D.-ul proceda și la execuții
sumare. Până acum au fost descoperite zeci de cadavre de
români la Chișinău, Ia Cetatea Albă și la Baimaclia (Cahul)
și desigur nimeni nu-și poate imagina că numai în aceste
centre agenții teroarei și ai morții au săvârșit crime ordinare.
Pretutindeni, în Basarabia și Bucovina, au căzut pentru cre
dința lor în învierea neamului, mulți, foarte mulți, români.
Timpul va desgropa și alte groape comune în care zac, arun
cate sălbatic și necreștinește, rămășițele pământești ale atâ
tor români, martirizați pentru tăria lor de a fi români.
8. Distrugerile
P liberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, prin efor
*“ tul și sacrificiul armatelor româno-gennane, puse sub
comanda de căpetenie a Mareșalului Antonescu, a în
semnat nu numai salvarea elementului românesc din aceste
provincii, dar, în mică măsură, a civilizației românești reali
zată în aceste frumoase și românești provincii. Bine înțeles
însă ca din civilizația românească din Basarabia și Bucovina
de Nord s’a putut salva foarte puțin din cauza furiei distru
gătoare a hoardelor staliniene.
Orașe incendiate, comune întregi rase de pe suprafața
pământului, pe urmele bolșevicilor nu a rămas decât jalea
prăpădul. Intrarea victorioasa a trupelor roniâno-cjermane
s fi făcut pe străzi transformate în mormane de ruine··· C11
șinaul românesc avea un aspect apocaliptic. Pretutindeni Pe
unde armatele roșii se retră.seseră în debandadă, nu mai o*
măsese decât clădirile fumegânde și moartea. Pretutin<<nj
moartea. Nici pe vremea năvălirii hunilor istoria nu a avu
de însemnat atâta satanică și bestială poftă de distrugere
aceia pe care au avut-o bolșevicii. Noi nu avem încă perspe
372
373
tiva istoricii pentru a ne da seama, adică pentru a putea i
deca limpede importanțele dezastrului creiat de bolșevici
cele două provincii românești. Dar dacă am avut atâta de su
ferit, cel puțin am putut.mântui un neam în grea suferii
și am putut stăpâni din nou un pământ care era așa de intim
legat de trecutul nostru voevodal.
9. Martiriul Transnistrienilor
Γ\ ar, eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord nu a
însemnat un istoric și sărbătoresc moment numai pen
tru noi cei din interiorul granițelor ci, dimpotrivă, re
cucerirea acestor provincii a însemnat și eliberarea Transi-
striei de bolșevici, acolo unde trăiaui moldovenii noștri dintre
Nistru și Bug.
Cercetări istorice și științifice, a căror valoare nu poate
fi pusă la îndoială, ne arată că această provincie este popu
lata, în cea mai mare parte, de elementul românesc care sin
gur a creiat civilizația orașelor și a satelor transnistriene.
Dar pentru a învedera conștiința românească a fraților
noștri de dincolo de Nistru, este interesant să amintim că în
momentul deslănțuirii revoluției ruse, în Octombrie 1917, în
cadrul congresului basarabenilor, organizat la Chișinău, pen
tru a se hotărî alipirea Basarbaiei la România, a participat și
o delegație, în frunte cu Toma Jalbă, care a spus că ,,mai■ bine
s ar muta albia Nistrului dincolo de Bug”, adică până laînar-
ginele răsăritene ale pământului românesc, decât ei „trans-
nistrienii să mai trăiască despărțiți de ceilalți români ".
376
XLI. - Alte victime ale N.K.V.D.-ului. Chișinău, 1941.
XLII. — Sălbăticie judeo.comuniet$. îngropat de viu. Basarabia 1941.
----- ---
RĂZBOIUL ROMÂNIEI
ÎMPOTRIVA BOLȘEVISMULUI
,,Lumea trebue adusă in fierbere
revoluționară, cu orice preț și cu
orice mijloace".
Congresul al II-lea, 1920
b) GERMANIA
383
țional-socialist se prezintă sub o formă precisă întrucât im
pune practica principiului epurării rasei germane.
Având ca relgie de stat național-socialismul, tincturat în
antisemitism, național-socialismul se înscrie in istorÎîTpoHtică
a lumei prin realizarea unei politici indicate atât în ordinea
internă, prin curățirea terenului de elementele eterogene, cât
și în ordinea externă, prin impunerea apei noui ordine care
se bazează pe lupta deschisă împotriva bolșevismului.
c) PORTUGALIA
Spre deosebire de aceste două regimuri totalitare despre
care s’a scris o foarte variată literatură, dictatura lui Oliveira
Salazar este o dictatură a tăcerei și despre ea nu s’a scris mai
nimic.
Profesorul dela Universitatea din Conibra, a fost che
mat, la 26 Aprilie 1928, de generalul Carmona, șeful guver
nului portughez să facă ordine în finanțele statului, complect
compromise.
Oliveira Salazar a acceptat numai după ce i s au dat toa
te asigurările că va fi ascultat și cienu se va amesteca nimeni
în politică pe care o va aplica.
In doi ani a-restabilit ordinea financiară și economică a
țării, a finanțat construcții de clădiri și de rețele de drumuri,
de școli, de spitale, a plătit toate datoriile statului, într un
cuvânt a știut prin miracolul credinței în vitalitatea națiunei
sale (să nu se uite că Salazar este adept al cugetării lui Char
les Maurras), să o recheme la o nouă viață, disciplinând-o și
organizând-o.
Dar aceasta a fost posibil numai prin naționalism, pnn
distrugerea tuturor ocultelor iudeo-marxiste, în frunte cu
masoneria, cari fomentau în permanență anahia amenințăm
însăși existența sfatului.
d) SPANIA
C pania Generalului Frapco este țara care a trăit în modul
cel mai complect experiența bolșevică (a se vedea la ca
pitolul respectiv) dar mulțumită spiritului sănătos și de aceia
384
tionalist al armatei sale, a putut fi salvata (lela pieire. Spa-
• se află azi în lumea statelor naționaliste ce vor forma pâr-
- rezistență ale Europei naționaliste de mâine, pe care
® rrpia războiul de azi și în care comunitatea popoarelor
ii va fi o realitate politică, spirituala, socială și economică.
Dar pentru a avea complect tabloul luptei naționalismu
lui european vom vorbi și de organizațiile naționaliste din
statele în care desideratele naționaliste nii s’au realizat încă
în formă de guvernământ pentru a ne da și mai bine seama
de gravitatea primejdiei iudeo-comuniste.
. f) FRANȚA
g) ANGLIA
Dar naționalismele au apărut în această sbuciumata
epocă, dintre cele două războaie, chiar și în lumea conserva
toare a englezilor, prin partidul fascist al lui Sir Oswald Ws-
ley, „Britisch Union of Fascists”, sau în lumea ponderațiil<’:
nordici, danezii sau olandezii, precum și în multe alte state,
de cari pentru economia lucrării nu ne putem ocupa aici.
Această extrem de sumară prezentare a diverselor ma
nifestări ale naționalismului european, a avut de scop numai
evidențierea luptei împotriva bolșevismului și pentru conso
lidarea politică a națiunilor europene, pe care a dus-o atâtea
popoare.
Și cu aceasta am ajuns la miezul problemei noastre în
discuție, și anume am ajuns la România care, după cum am
văzut la capitolul respectiv, a dus totdeauna lupta împotriva
bolșevismului, fie prin autoritatea Statului, fie prin diversele
manifestări ale naționalismului românesc.
lată dar de ce participarea României la războiul împotriva
bolșevismului corespunde sentimentul general al fâril, precum șl
misiunii pe care o avem de îndeplinit în această parte a lumii
unde ne-a așezat Dumnezeu și Istoria.
3. RĂZBOIUL SFÂNT
OO Iunie 1941 înseamnă pentru istoria politică și mili-
tară a României un moment crucial pentru că par
ticiparea noastră la războiul împotriva bolșevismului,, care,
prin adeziunea quasi-unanimității popoarelor europene a luat
caracterul unei adevărate cruciade, — a deschis noui și vaste
perspective pentru viața și istoria viitoare a neamului nostru.
Ca în nici un alt război, lupta României împotriva lumii sla
ve, — ce la Răsărit, trăește drama desumanizării prin practi
cile cekiste ale bolșevismului, formă patologică și rusificată
a marxismului, — are semnificații ce depășesc obiective ime
diate militare încadrându-se pe lina unor determnante ale vii
torului.
Intr'adevâr prin războiul dela Răsărit nu numai că ne-am
desroblt milioane de români și ne-am recucerit pământuri stră
bune, dar în acelaș timp, am creeat condifii de securitate pentru
toate popoarele din spațiul sud-estic și am contribuit la opera
<*e apărare a civilizației și culturii europene grav amenlnfate de
Pericolul mereu crescând, al unei formidabile invazii a armatelor
roșii asupra întregului continent european.
387
a) TEMEIURILE POLITICE Șl MILITARE
ALE LUPTEI NOASTRE
388
pe alte granițe românești pe care a trebuit să le
sufere România din pricina agresiunii souietice.
Toate actele de neutralitate, neagresiune și recu
noaștere de drepturi făcute României de U.R.S.S.
între 1929 și 1940, nu apar astfel decât ca mijloace
de disimulare a unor scopuri de expansiune și de
uzurpare împotriva «României, U.R.S.S. folosind cel
dintâi prilej a unor situații internaționale, com
plexe și grele, pentru a deslănțui nu numai ac
țiunea sa de invazie, dar a creia României grave
condiții din care avea de ales între prăbușirea to
tală și anarhizarea sud-estului european și între ac
ceptarea vremelnică a unei stări de uzurpațiune.
După ce agresiunea U.R.S.S. și-a atins primele o-
biective, provocațiunile guvernului sovietic n’au
încetat, mărturisind astfel voința sa de a-și conti
nua politica de expansiune și cotropire.
Amintim:
1. Ocupația brutală a patru ostroave pe Dunăre
în toamna anului 1940.
2. Incidentele zilnice de frontieră și încercarea
continuă de a schimba prin forță linia de frontieră.
3. Tendința de a controla întreg traficul Dunării
maritime.
4. încercarea de a pătrunde prin forță cu vase
fluviale în apele românești în Ianuarie 1941.
5. Incursiuni neîncetate ale aviației rusești, care
în lunile Aprilie-Iunie însemnau 2-7 survoluri zil-
rice, cu toate protestele României, ,dovedind astfel
pregătirea unor acțiuni militare împotriva Româ
niei.
6. Concentrarea masivă de forțe colosale militare
la frontiera de nord și sud-est a României, cu dis
pozitive operative și permanente incidente provo
cate de unități de recunoaștere.
Forțele militare sovietice concentrate pe fron
tiera română însumau 30 divizii de infanterie, 8
divizii de cavalerie și 14 brigăzi motorizate.
7. încercările Comisarului Molotov de a mina se
curitatea României și mărturisirea scopurilor ruse
de expansiune făcute deschis și prin acte evidente
față de oameni de Stat străini.
8. In acest timp Basarabia și Bucovina erau su
puse unui regim de distrugere organizată, zeci de
mii de oameni suprimați sau îrchiși, sute de mii de
români trimiși în Siberia; astfel că populația unoi
centre ca Chișinău, a fost consirerabil redusa.
389
In fața acestei situații grave și sub presiunea ce
lei mai evidente primejdii a numeroaselor divizii
concentrate la frontieră, România a pornit la 22
Iunie 1941, o acțiune militară pentru a-și apăra
ființa națională în contra agresiunei care amenința
să continue și a-și redobândi drepturile uzurpate
Guvernul Rc^al român este ferm convins că ac
țiunea sa militară era singura cale prin care putea
să-șiasigure salvarea împotriva vizibilei amenin
ță r rusești, noua agresiune Sovietică fiind iminentă
așa cum cele mai obiective și categorice constatări
de mai târziu au putut să confirme.
Pentru a-și apăra ființa națională, pentru a-și
redobândi drepturile și a apăra ordinea și civi
lizația sudestului, România nu avea nici o altă
cale decât de a lupta alături de Marea Putere
care s’a angajat în această luptă istorică de apă
rare civilizației europene și de stăvilire a inva
ziei ce se pregătea împotriva României și Fin
landei, întâi, împotriva întreg ei Eurpo·, apoi.
Astfel angajată. România respectă legile de
onoare ale războiului.
La 22 Iunie, Marea Britărie nu era aliata U. R.
S. S. Totuși la 30 Noembrie 1941, Marea Britanic
consideră că România ar întreprinde acte de agre
siune împotriva Rusiei, aliata Mar ei Britanii.
România n’a întreprins și nu întreprinde acte de
agresiune.
Acțiunea militară a României a fost o acțiune de
legitimă apărare in fața agresiunei ruse începută
in 1940 și ale cărei etape urmau să continue; iar
operațiunile militare pentru curățarea frontierei,
pentru suprimarea centrului militar sovietic Odesa,
care, dela 45 Km. de Limanul Nistrului, constituia
un focar de veșnică amenințare , după cum Cri-
meea constituia centrul aviației de veșnică pri
mejduire a teritoriului șj petrolului românesc, ace
ste operați sunt acte mlitare naturale ale unui front
născut din agresiunea rusă și pe care, în interesul
conservării sale, România trebuia să le săvâr
șească pentru a-și asigura o zonă de liniște.
Guvernul român își face datoria de a reaminti
guvernului Majestății Sale;
1. Că prin convenția din 28 Octombrie 1920, e
la Paris, Marea Britanic a declarat „granițele fixa 1
prin prezentul tratat, ca și suveranitatea Romani'
390
asupra teritoriilor care sunt prevăzute în t Fin sul
nu vor putea fi puse în discuție...”
2. O seamă de instrumente internaționale între
1920—1939 comportau obligația de respect solidar
al frontierelor.
3. Declarația Marei Britanii de garanție din 13
Aprilie 1939, prevedea: „Ln cazul unei agresiuni
care amenința precis independența României” etc.
etc. Guvernul Majestății Sale Britanice se obliga
să-i dea tot sprijinul.
Cu toate acestea, când la data de 26 Iunie 1940,
U.R.S.S. a făcut publică voința sa de agresiune,
executată în zilele următoare, guvernul Majestății
Sale Britanice nu a făcut nici un act de apărare și
de respectare \a garanției date României.
Guvernul Regal Român amintind guvernului Ma
iestății Sale Britanice cumplitele suferințe și ame
nințări, uzurpări și ocupații pe care le-au suferit
românii, începând cu veacul al XVIII-Iea dela ve
cinii lor dela Răsărit, și poziția sănătoasă antico
munistă pe care a avut-o România în ultimele două
decenii, apărând încă dela 1919 Sud-Estul de pri
mejdia dezordine! sociale și a invaziei, guvernul
>-omân își face datoria de a aminti guvernului Ma
jestății Sale Britanice că această atitudine a găsit în
trecut perfecta înțelegere a Marei Britanii.
Mărturia acestei înțelegeri se găsește în nume
roase declarații făcute de oamenii de stat englezi
între anii 1919 și 1939, prin cari se semnala peri
colul agitației comuniste împotriva securității so
ciale și politice a Europei.
Guvernul Regal Român are conștiința că ceiace
a îndeplinit România până azi, era singurul mij
loc pentru a-șj conserva ființa națională, pentru a
apăra Sud-Estul și a contribui la păstrarea marilor
instituții ale civilizației Europe.
ROMÂNIA A FOST VICTIMA UNEI AGRE
SIUNI CU GRAVE CONSECINȚE IN 1940 ȘI
TRĂIA SUB AMENINȚAREA CONTINUĂRII FA
ZELOR URMĂTOARE ALE AGRESIUNII; EA NU
PUTEA FACE IN 1941 DECÂT CEIACE A FĂ
CUT. DAR ACEASTA NU GONSTITUE DECÂT O
LEGITIMĂ APĂRARE ȘI O JERTFĂ PENTRU CI
VILIZAȚIE”. '
Aceasta este realitatea și se va înțelege cu ușurință că răs-
b°iul nostru împotriva U. R. S. S. a fost, în primul rând, un
391
răsboi de apărare a vieții noastre și de salvare dela pieire .
milioanelor de români basarabeni și bucovineni.
Spuneam că, în al doilea rând, prin acest răsboi noi ro-
mânii am creiat o zonă de securitate pentru toate popoarele
din spațiul Sud-Estic. Și în adevăr, în jocul expansionismu
lui sovietic, ale cărui caracteristice sunt aidoma cu acelea ale
țarismului, — deoarece și Cremlinul sovietizat urmărea ace
lași lucru: dominarea Europei, — România era o piesă care
trebuia distrusă pentru ca tăvălugul sovietic să poată aluneca
în toată peninsula balcanică. Iar această ideie era alimentată
și dinamizată și de convingerea că popoarele balcanice, bul
garii și sârbii în primul rând, prin originea lor comună cu
lumea rusă, vor susține chiar această politică a Rusiei So
vietice.
Se aștepta numai momentul politic și militar prielnic în
care să înceapă invazia trupelor roșii în toate țările din Sud
Est.
In felul acesta Rusia ar fi reușit să controleze în între
gime și Dunărea românească, dimpreună cu gurile acestui
fluviu, atât de important pentru navigația fluvială europeană.
Acest fapt l-a semnalat dealtfel chiar Molotov, comisarul
pentru Afacerile Streine al U. R. S. S., în consiliul Sovietului
Suprem, convocat pentru a se comunica încorporarea Basa
rabiei și a Bucovinei, cu care ocazie a precizat că frontierele
Rusiei s au întins până la Dunăre cel mai mare fluviu euro
pean după Volga.
Ceva mai mult: în cadrul declarațiilor prn care a anun
țat deslănțuirea cruciadei împotriva bolșevismului, Fiihrerul
a ținut să precizeze că Molotov l-a întrebat, cu ocazia vizitei
pe care i-a făcut-o la Berlin, dacă Germania înțelege să res
pecte întocmai garantarea frontierelor României.
Apoi să nu uităm acțiunea de agitație pe care agenții
Moscovei o întreprinseseră nu numai la noi, dar și în Bulga
ria, pentru a nu mai vorbi de fosta .Iugoslavie care, dine cauza
influenței exercitată de Kremlin, — a denunțat aderarea lo
Pactul Tripartit la care participa în condiții optime, pentru
a se arunca în aventura din care am văzut ce a rezultat.
Deci, este în afară de discuție că Rusia Sovietică urmărea
ocuparea tuturor țărilor din Sud-Est, pentru ca în felul aces a
392
să poată exercita presiuni asupra Germaniei și pentru ca, în
acest timp, să mai facă un pas uriaș spre inima Europei, ceia
ce înseamnă că prin dârzenia noastră, ca și prin politica noa
stră clara și fermă, am evitat consumarea unei mari drame is
torice a unei importante regiuni a Europei.
b) MISIUNEA EUROPEANĂ A ROMÂNIEI
394
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
ISVOARE
FRANȚA
0. PETROVSKI — La Russie sous les Juifs. Ed. Baudiniire—Paris, 1931.
HENRY PEYRET — Bilan du Communisme. Cahiers economiques et so
ciaux— Paris, 1937.
MGR· JOUIN — Sources de I’Impirialisme Juif. V. Revue Internationale
des Societes Secretes — Paris, 1925.
MAURICE LAPORTE — Histoire de 1’Olchrana. Payot—Paris, 1935.
MAURICE LAPORTE — Les Mysteres du Kremlin. La Renaissance Mo
derne — Paris. 1930.
ESSAD BEY — Histoire du Gu6p6ou. Payot—Paris, 1934.
TATIANA TCHERNAVINA — Echappes du Gu6p£ou. Payot—Paris, 1934.
S. P. MELGOUNOV — La terreur rouge. Payot—Paris, 1927.
N. SOKOLOFF — Enquete judiciare sur l'assasinat de la Familie impe
riale russe. Payot—Paris, 1929.
YVON — L’U. R. S. S. telle qu elle est. Gallimard—Paris, 1938.
A. GILIGA — Au pays du grand Mensonge. Gallimard — Paris, 1938.
SIR WALTER CITRINE — A la rechere de la verite en Russie. Ed.
Berger-Levrault—Paris, 1937.
SALLUSTE — Les origines secretes du bolchevisme. Ed. Jules Tallan-
dier—Paris, 1929.
SERGE DE CHESSIN — Au pays de la Demence Rouge. Pion—Paris, 1919.
JOSEPH DOUILLET — Moscou sans voiles. Ed. „Spes"—Paris, 1934.
HENRY BERAUD — Ce que j’ai vu â Moscou. Les Editions de France-
Paris, 1925.
LEON DE PONCINS - Refuse par la presse. Ed. Alexis Redier—Paris, 1931.
LEON DE PONCINS — Les forces secretes de la Revolution. Ed. Bos-
sard—Paris, 1929.
EMMANUEL MALYNSKI et LEON DE PONCINS — La Guerre oculte.
Ed. Gabriel Beauchesne—Paris, 1936.
EON DE PONCINS — Le plan communiste d’insurrection armee. Les
Libertes francaises—Paris, 1939.
ON DE PONCINS — La mysterieuse Internationale juive. Ed. Gabriel
Beauchesne—Paris, 1936.
ON DE PONCINS — Histoire secrete de la revolution espagnole. Ed,
Gabriel Beauchesne—Paris, 1938.
397
CHARLES SAROLEA — Ce que j’ai vu en’.Russie Sovietique. Hachette-
Paris, 1925.
COLONEL REZANOV — La Troisieme Internationale Communiste. Ed
Bossard—Paris, 1922.
COLONEL A. REZANOV — La travail secret des agents bolch6vistes
Ed. Bossard—Paris, 1926.
A. NETCHVOLODOW — L’Empereur Nicolas II et les Juifs. Ed. Etienne
Chiron—Paris, 1924.
KLEBER LEQAY — Un mineur francais che les Russes. Ed. Pierre Tis-
ne—Paris, 1937.
GEORGE BATAULT — Le probleme Juif. Pion—Paris, 1921.
GEORGE BATAULT — Israel contre les Nations. Ed. Gabriel Beau-
chesne—Paris, 1939.
VEUGERES — Francais! tous debout pour la contre-revolution. Ed. J.
Santo—Paris, nedatat.
GUSTAVE GAUTHEROT — Le Bolchevisme aux colonies. Ed. Alexis
Redier—Paris, 1930.
G. X. — Face au front populaire: Nr. 1, Nr. 2, Nr. 3; Ed. des Oeuvres
Latines—Paris, 1936.
GEORGES VIREBEAU — Les Juifs et leurs crimes. Ed. Hnnri Coston—
Paris, 1938.
J. SANTO — Le Communisme. Paris—1936.
J. SANTO — Les souilleurs de croix. Paris—1936.
JACQUES DORIOT — Le „Front de la Liberte" face au communisme.
Plantation—Paris. 1937.
HENRI GUILBEAUX — La fin des Soviets. Soc. Franc, d’editions litte-
raires et techniques—Paris, 1937.
O. POUSINO — Mon enfance en U. R. S. S. Paris—1939.
PAUL LOMBARD — Le Front Populaire. Ed. de France—Paris, 1936.
WERNER SOMBART — Les Juifs et la vie economique. Payot—Paris, 1923.
WERNER SOMBART — Le Bourgeois. Payot—Paris, 1926.
ROGER LAMBELIN — „Les Protocoles des Sages de Sion“. traducere
din limba rusă. Paris, 1921.
HENRI COMTE DE PARIS — Le Proletariat. Les oeuvres francaises —
Paris, 1937.
ANDRE GIDE — Retour de l’U. R. S. S. Gallimard—Paris, 1936.
G-RAL SPIRIDO WITCH— Histoire du terrorisme russe. Payot-Paris, 1930.
HENRI DE WEINDEL — „Histoire de Soviets". Ed. Jacques Makowsky—
Paris. 1922.
GERMANIA
398
WERNES HAAS — Europa wii. leben. Batschari Verlag—Berlin. 1936.
ANTI-KOMINTERN — Das Rotbuch iiber Spanien. Nibelungen Verlag, 1937.
ANTI-KOMINTERN; NIELS-N6RK — Das Bringt die Rote Armee. Nie-
belungen Verlag—Berlin, 1936,
Dr. H. GREIFE — Zwangsarbeit in der Sowjetunion. Nibelungen Ver
lag—Berlin, 1936.
Dr. GOEBELS — Le communiame demasque —1935.
TH. ADAMHEIT — Rote Armee. Nibelungen Verlag—Berlin, 1935.
WALDEMAR GURIAN — Le Bolchevisme—(trad. Jean Coster.) Ed. Beau-
chesne—Paris, 1933.
ANTI-KOMINTERN — Dece luptăm împotriva bolșevicilor?, trad. M. Stin
ghie și I- Constantinescu—București, 1942.
KAJETAN KLUG — Cea mai mare sclavie din istoria lumii. Cugetarea—
București, 1942.
MARIA REESE — Abrechnung mit Moskau. Nibelungen Verlag—Berlin, 1938.
KURT KRUPINSKI — Die Komintern seit Kriegsausbruch. Die Biicherei
des Ostraumes.
K. X. — Die wirtschaftlichen Mbglichkeiten der Sowjetunion. Die Biicherei
des Ostraumes.
GEORG REITENBACH — ,,UdSSR“. Die Biicherei des Ostraumes.
M. AGTHE und G. v. POEHL — Das Judentum das wahre Gesicht der
Sowjets. Die Biicherei des Ostraumes.
KEISERLINCK — So liebt der russische arbeiter.
Dr. ALFRED NORMANN — Bolschewistische Weltmachtpolitik. Gotthelf
Verlag—Bern, 1935.
Dr. R. KOMMOSS — Juden hinter Stalin. Nibelungen Verlag — Berlin —
Leipzig, 1938.
ANGLIA
G. PITT RIVERS — The world signifitace of the Russian Revolution.
Londra, 1920.
A. D. RAPPAPORT — Pioneer. of the Russian Revolution. Stanley Paul—
Londra, 1918.
ST UNITE
H. FORD — The International Jew—1920.
ROMANIA
Z. I. HUSARESCU — Mișcarea subversivă in Basarabia. Imprimeria Sta
tului—Chișinău, 1925.
I. NEGOESCU — Rusia Sovietică. Tipografia Eparhială — Chișinău, 1930.
ION INCULEȚ — S. S. S. R. Universul—București. 1932.
ELIE BUFNEA — In Rusia Sovietelor. Tip. Române Unite, 1931.
OH. TATARASCU — Bessarabie et Moscou. Cultura Națională — Bucu
rești, 1926.
399
VICTOR GH. DIMITRIU — Baroul Român Creștin. Tip. Gobi <£ Fii. —
București 1937.
MANOLE CHILIANU — Moldova de peste Nistru. Patria—București. 1932.
C. GH. CONSTANTINESCU — Românii Transnistrieni. Viața Literară—1941.
ION GANEA — Războiul civil spaniol—1937.
V. DUDU — Biserica ortodoxă din Rusia sovietică. Tip. Cărților Biseri
cești—București, 1938.
E. P. SMOCHINA — Moldova Nouă (anul VI). Tip. Bucovina — Bucu
rești, 1941.
ȘTEFAN IONESCU — vela Petru cel Mare la Stalin. Cugetarea"
București, 1941.
FRANZ SCHUTTACK — Comunismul. Tiparul Românesc—București, 1941.
C. I. CATUNEANU — Cuvinte adevărate.—1925.
A. C. CUZA — Despre poporație.—Ed. II—1929.
A. C. CUZA — Meseriașul român. 1893.
ARISTIDE N. BASILESCU — Economie rurală bolșevică în Ukraina de
Sud-Vest.—București, 1942.
400
TABELUL PLANȘELOR
401
XXX. — Presa „antifascistă" răspândită în România.
XXXI. Presă comunistă, camuflată.
—
XXXII. Manifestație a jidanilor comuniști din Basarabia. 1940.
—
XXXIII. Alt aspect al mârșeviei jidanilor din Basarabia. 1940.
—
XXXIV. Presă bolșevică apărută în Basarabia.
—
XXXV. Capela Reg. „7 Vânători" din Cernăuți, transformată în club
—
Sovietic. (1940).
XXXVI. — Biserică din Odesa transformată în^club al partidului bol
șevic. (1938).
XXXVII. — Catedrala'din Cernăuți devastată de hoardele staliniene/1941.
XXXVIII. — „Soborul" din Chișinău incendiat de judeo-bolșevici. 1941.
XXXIX — Ce a mai rămas din Chișinăul incendiat și dinamitat de hoar
dele judeo-bolșevice. 1941.
XL. — Din victimele N. K. V. D.-ului în Basarabia — Cetatea
Albă. 1941.
XLI. — Alte victime ale N. K. V. D.-ului. Chișinău. 1941.
XLII. — Sălbăticie judeo-comunistă. îngropat de viu. Basarabia, 1941.
XLIII. — Alt aspect al teroarei N. K. V. D.-ului. Basarabia, 1941.
XLIV. — Patrioți români din Basarabia asasinați de călăii N. K. V.
D.-ului. 1941.
XLV. — Alte victime ale N. K. V.' D.-ului în Basarabia. 1941.
XLVI. — Sălbăticie judeo-comunistă în Bucovina. 1941.
XLVII. — Victime ale călăilor,N. K. V. D.-ului în Bucovina. 1941.
XLVIII. — Publicații anticomuniste din’lumea întreagă.
CUPRINSUL:
P--
Cuvânt înainte................................................................................. 7
Jidanii la lucru:
1. Activitatea ',,Ceka”-i în Rusia.
2. Din asasinatele G. P. U.-uIui în străinătate. ...
3. G. P. U.-ul asasinează diplomați și funcționari sovietici „ne
convinși de comunism". .
4. Diplomați rechemați, cari nu s’au înapoiat in U. . · · ?>
cari sunt continuu urmăriți de G 'P U.
5. Teroarea în cifre.
6. Moartea lentă.
403
IV. Minoritate judaicâ fi activa care domină o majoritate
pasiva .....................................................
Partidul bolșevic:
1. Partidul jidanilor.
2. „Estera" Rusiei bolșevice.
z. Organizarea partidului bolșevic.
4. Opoziția.
5. „Epurația".
404
2. Tactica Kominternului.
3. Antifascismul.
4. Organizarea Kominternului:
a) Auxiliarele Kominternului;
b) Structura comună a Kominternului și Partidului bolae
vic al U. R. S. S.
5. Acțiunea incendiară a Kominternului:
a) Ungaria;
b) Germania;
c) Franța;
d) Spania;
e) China;
f) Kominternul in lume, cronologic dela 1918—1942.
405 -
2. Cum a reacționat naționalismul european împotriva bolșe
vismului :
a) Italia;
b) Germania;
c) Portugalia;
d) Spania;
e) Belgia;
i) Franța;
g) Anglia.
3. Războiul Sfânt:
a) Temeiurile politice și militare ale luptei noastre;
b) Misiunea europeană a României.
Tabelul planșelor
406
\ Tipografia Societatea Naționali
de Edituri >i Arte Grafice
„DACIA TRAI A NA··
Bucurați), Strada Slrindar 5-7-1
înmatriculat! lub Nr. 156'912
la Rag. Ol. Corn. București
Λ
K