Carte Deportare Schipor PDF

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România
Argumente arhivistice ruse

Sibiu / Hermannstadt 2019
Finanţat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul
Secretariatului General al Guvernului României prin intermediul
Forumului Democrat al Germanilor din România și al Forumului
Democrat al Germanilor din Sibiu.
Se distribuie gratuit
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SCHIPOR, ILIE
Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din
România : argumente arhivistice ruse / dr. Ilie Schipor. -
Sibiu : Editura Honterus, 2019
ISBN 978-606-008-043-5
94
© 2019
Editura Honterus Sibiu
ISBN 978-606-008-043-5
Tipar: Tipografia Honterus, Sibiu
www.honterus-verlag.ro
Argument
Timp de 10 ani (august 2009 - august 2019, deceniu în care am fost minis-
tru-consilier la Ambasada României la Moscova) am avut șansa, dacă nu chiar
privilegiul, să studiez în câteva dintre cele mai importante instituții arhivisti-
ce ruse: Arhiva de Stat a Federației Ruse (GARF – Государственный архив
Российской Федерации/ГА РФ), Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA –
Российский Государственный Военный Архив/РГВА), Arhiva de Stat
Istorico-Militară Rusă (RGVIA – Российский государственный военно-
исторический архив/РГВИА), Arhiva de Stat Economică Rusă (RGAE –
Российский государственный архив экономики/РГАЭ), Arhiva Rusă de
Stat pentru Istoria Social-Politică (RGASPI – Российский государственный
архив социально-политической истории/РГАСПИ), Arhiva Centrală
a Serviciului de Securitate a Rusiei (ȚA FSB – Центральный архив ФСБ
России/ЦА ФСБ), Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federației Ruse
(ȚA MO – Центральный архив Министерства обороны Российской
Федерации/ЦА МО РФ), etc.
În aceste arhive am reușit să identific zeci de mii de documente (cele mai
multe necunoscute specialiștilor și publicului din țară) referitoare la: cei pes-
te 200 000 de militari români ajunși în prizonieratul sovietic (1941-1956),
victime române ale represiunii staliniste (1937-1938), prizonieri români (ar-
deleni din Armata austro-ungară) în Rusia țaristă și sovietică (1914-1924),
emigrația politică românească în Uniunea Sovietică (1919-1948), militari și
civili români arestați, judecați și condamnați de către tribunalele militare și
speciale sovietice (1940-1956), voluntari români în Războiul civil din Spania
(1937-1938), agentura sovietică creată în diviziile de voluntari români și – nu
în ultimul rând – deportarea etnicilor germani din România în URSS (1945-
1956).
Parte din documentele de interes pentru istoria recentă a României des-
coperite în aceste arhive au fost valorificate în lucrarea Prizonieri de război
români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Ofi-
cial, București, 2013, colectiv de editare: Laurențiu Constantiniu, Ilie Schipor,
Vitalie Varatic, Vladimir Ivanovici Korotaev și Vladimir Nikolaevici Kuze-
lenkov (accesibilă în https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/pri-
zonierii_romani_urss_1941-1956.pdf).
Studiul dedicat calvarului celor peste 70 000 de cetățeni civili din România
(covârșitoarea lor majoritate fiind de origine etnică germană) duși cu forța,
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi după încheierea acestuia, în
lagărele şi batalioanele de muncă ale NKVD/MVD pentru a fi folosiți la „re-
construcția URSS”, este fundamentat pe argumente arhivistice ruse/sovietice,
5
care întregesc fondul documentar al lucrărilor, studiilor, memorialisticii și

cercetărilor științifice publicate până în prezent în țară.
M-am străduit ca în puținele pagini ale acestei lucrări să ofer cât mai multe
informații posibile privind: contextul istoric și geo-politic al epocii; antece-
dentele deportărilor și represiunilor sovietice pe criterii etnice din perioada
interbelică; pregătirea, încă din 1943-1944, a deportării civililor germani de
la începutul lui 1945; organizarea, conducerea și efectuarea propriu-zisă – de
către Statul Major al Grupului operativ al NKVD URSS dislocat la Bucu-
rești – a deportării etnicilor germani din România și alte 4 state vecine; atitu-
dinea autorităților române față de deportarea în URSS a propriilor cetățeni;
demersuri oficiale, instituționale, de grup și personale pentru exceptarea de
la deportare a unor etnici germani; semnalarea abuzurilor săvârșite de către
autoritățile sovietice pe timpul ridicării și trimiterii la muncă forțată a depor-
taților români; regimul de viață și muncă, starea de sănătate și mortalitatea
înregistrată în rândurile internaților și condamnaților civili români ajunși în
URSS; deportații români judecați, condamnați, evadați şi decedați; repatrie-
rea supraviețuitorilor regimului de deportare și exploatare în batalioanele de
muncă și lagărele „de educare prin muncă” sovietice.
Pentru specialiștii care vor aprofunda problematica deportării etnicilor
germani din Europa anului 1945, semnalez faptul că – în timp ce argumen-
tele arhivistice privind contextul politico-militar al acestei pagini negre de
istorie pot fi identificate cu precădere în GARF, RGASPI și ȚA MO – detaliile
concrete și dramatice ale acestei operațiuni sovietice pot fi documentate doar
în GARF, unde sunt păstrate fondurile constituite de către două structuri ale
NKVD/MVD implicate direct în internarea, arestarea și exploatarea forța-
tă de către fosta URSS a peste 200 000 de civili europeni: Direcția generală
pentru problemele prizonierilor de război și ale persoanelor civile internate
din cadrul NKVD-MVD URSS (GUPVI – Главного управления по делам
военнопленных и интернированных НКВД- МВД СССР) care totalizea-
ză 6 205 de dosare constituite în perioada 1939– 1961, respectiv Statul Major
al Grupului operativ al NKVD URSS pentru efectuarea operației de inter-
nare a populației germane din România, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia
și Bulgaria (Штаб оперативной группы НКВД СССР по проведению
операции по интернированию немецкого населения из Румынии,
Венгрии, Чехословакии, Югославии и Болгарии г. Бухарест) cu 41 de
dosare redactate sau înregistrate, la București, în 1944-1945.
Am inclus, în anexele lucrării: câteva documente (redate integral sau sec-
vențial) pe care le cred utile pentru înțelegerea aprofundată a detaliilor și
dimensiunilor (inclusiv morale, structurale și statistice) deportării etnicilor
germani din România; lista completă a batalioanelor de muncă ce au func-
ționat pe teritoriul URSS în anii 1944-1949 și cea a locurilor în care au fost
înhumați deportații decedați pe timpul deținerii lor în batalioanele de muncă
6
sovietice; șapte liste nominale, cu datele individuale de identificare, a 488 de

deportați români înhumați în 7 dintre cimitirele care au funcționat pe lângă
batalioanele de muncă din Siberia-Rusia și sudul Ucrainei.
Toponimele, omonimele, titlurile cărților, studiilor și articolelor precum și
denumirile entităților ruse au fost traduse în limba română și sunt dublate
de varianta originară a acestora, convins fiind că – în epoca internetului –
această soluție oferă posibilitatea identificării lor facile pe site-urile și hărțile
rusești.
Numele de familie, prenumele și patronimul deportaților români, denumi-
rile localităților și regiunilor/raioanelor/județelor de origine ale acestora au
fost transliterate din rusă în română. Am corectat – acolo unde a fost posi-
bil – greșelile de ortografie ale celor (nefamiliarizați cu spațiul românesc) care
au redactat documentele în rusă sau – atunci când această operațiune nu a
fost posibilă – le-am marcat cu ??? sau (?).
Recunoștința mea pentru elaborarea și publicarea acestui studiu se în-
dreaptă către: ES domnul Vasile Soare, ambasadorul extraordinar și plenipo-
tențiar al României în Federația Rusă, care m-a încurajat și m-a impulsionat
în valorificarea instituțională (pe site-ul https://moscova.mae.ro/node/931) a
unor prime informații (hărți, fișe tehnice descriptive și situații statistice des-
pre cimitirele de război multinaționale; lista nominală cu datele de identifi-
care a 10 724 români decedați în captivitatea sovietică în 1941-1956) despre
prizonierii de război și internații civili români decedați pe teritoriul actual
al Rusiei; doamna Hannelore Baier, specialist în istoria (adeseori dramati-
că) comunității germane din România, pentru sugestiile oferite pe parcursul
editării cărții de față; domnului dr. Paul-Jürgen Porr și conducerii Forumului
Democrat al Germanilor din România pentru decizia de a susține editarea
acestei lucrări în contextul comemorării a 75 de ani de la deportarea în URSS
a etnicilor germani din România; Tipografiei Honterus din Sibiu, care a reușit
să editeze într-un timp foarte scurt și în condiții grafice deosebite această
lucrare pe care o dedic memoriei tuturor celor care au îndurat calvarul de-
portărilor și arestărilor din 1945-1956.
1 decembrie 2019 dr. Ilie Schipor
7
Listă abrevieri
a a lui (pentru patronim)
B.C.Dr. batalion de construcții drumuri
BM/RB batalion de muncă
Fr. front
Ge german/germană (neamț/nemțoaică)
GOKO Comitetul de Stat al Apărării (URSS)
GUGB Direcția Generală a Securității Statului (URSS)
GUPVI Direcţia Generală pentru Prizonieri și Internați (URSS)
Hu ungur/ungară (maghiar/maghiară)
ITL lagăr de educare prin muncă (URSS)
Lag./L. lagăr
MGB Ministerul Securității Statului al URSS
MVD Ministerul Afacerilor Interne al URSS
NKGB Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului al URSS.
NKVD Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne al URSS
Ob. Sp. obiectiv special
OGPU Direcția Politică Unificată a Statului (URSS)
Pl polonez/poloneză
Ro român/româncă
RO România
RSFSR Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă
RSSArm Republica Socialistă Sovietică Armenia
RSSAzer Republica Socialistă Sovietică Azerbaidjan/Azeră
RSSB Republica Socialistă Sovietică Belarus/Belarusă
RSSGruz Republica Socialistă Sovietică Gruzia/Georgia
RSSKaz Republica Socialistă Sovietică Kazahstan/Kazahă
RSSTurk Republica Socialistă Sovietică Turkmenistan/Turkmenă
RSSU Republica Socialistă Sovietică Ucraineană/Ucraina
RSSUzb Republica Socialistă Sovietică Uzbekistan/Uzbekă
Sax. sas / săsoaică
SevLag Lagărul ITL „Uralii de Nord”
SMERŞ Direcția Generală de Contraspionaj („Moarte spionilor”)
Sp. Sp. spital special
st. stație de cale ferată
8
Timp de aproape jumătate de secol, dosarul însângerat şi voluminos al de-

portărilor sovietice din anii 1920 -1950 a fost întredeschis – din considerente
politice şi numai atunci când înalte rațiuni de partid şi de stat o impuneau –
doar pentru a încrimina teroarea pe care Stalin, stăpânul absolut al popoa-
relor sovietice, a exercitat-o asupra propriilor concetățeni timp de peste un
sfert de secol.
La mijlocul anilor 1990, au apărut primele studii, susţinute de documente
provenite din fondurile speciale ale arhivelor unionale şi republicane sovieti-
ce, care au abordat – la început timid şi prudent, apoi într-o manieră tot mai
sistematică – problematica deportaţilor, strămutaţilor, internaţilor, arestaţilor
şi condamnaţilor pe considerente etnice, sociale şi politice din fosta URSS.
Context istoric și geo-politic
Conform unora dintre cele mai documentate lucrări care tratează acest ca-
pitol dramatic al istoriei contemporane1, între 1920 şi 1953 autorităţile de
la Moscova au organizat 52 de campanii de deportare, structurate pe 127 de
operaţiuni distincte, prin care între 6,0 şi 6,4 milioane de cetăţeni sovietici au
fost deportaţi şi internaţi în lagăre de educare prin muncă (ITL), batalioane
de muncă (RB), respectiv secţii/sectoare ale acestora (ORB), colonii şi aşezări
speciale ale OGPU/GUGB (Direcţia Politică a Statului Unificat/Direcţia Ge-
nerală a Securităţii Statului), NKVD/MVD (Comisariatul Poporului/Minis-
terul Afacerilor Interne) şi NKGB/MGB (Comisariatul Poporului/Ministerul
Securităţii Statului) din URSS.
În acest context s-a adus în discuţie şi subiectul tabu al calvarului interna-
ţilor civili străini duși cu forţa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
şi după încheierea acestuia, în lagărele şi batalioanele de muncă ale NKVD
pentru a fi folosiţi la „reconstrucţia URSS”.
O primă referire la perspectiva utilizării de către URSS a forţei de muncă
străină se regăseşte într-o notă a lui Maksim Maksimovici Litvinov (adjunct
al ministrului afacerilor externe al URSS între 1941-1946) intitulată „Trata-
mentul aplicat Germaniei şi celorlalte ţări inamice din Europa”, datată 9 oc-
1
Pavel Polian, Împotriva voinței lor... Istoria și geografia migrărilor forțate în
URSS, Moscova, 2001 (Павел Полян, Не по своей воле…История и география
принудительных миграций в СССР, О.Г.И. – Мемориал, Москва 2001); De-
portările staliniste. 1928-1953, Coordonatori: N. P. Pobol, P. M. Polian, Colec-
ţia: Rusia secolului XX, Documente, Moscova 2005 (Сталинские депортации.
1928-1953, Составители Н. П. Поболь, П. М. Полян, Серия: Россия ХХ век.
Документы, Москва 2005).
9
tombrie 1943, care pare a fi redactată în contextul pregătirii materialelor pen-

tru Conferința de la Teheran (28 noiembrie-1 decembrie 1943).
Însă principalul teoretician al politicii externe sovietice pentru epoca post-
belică şi – în particular – asupra chestiunii reparațiilor de război a fost Ivan
Maiski2, ambasadorul URSS la Londra. Reîntors la Moscova la începutul lui
noiembrie 1943, acestuia i s-a cerut să formeze o comisie care să studieze pro-
blema reparaţiilor de război. Componenţa, atribuţiile şi graficul de lucru ale
comisiei au fost aprobate pe 10 noiembrie 1943, iar pe 11 ianuarie 1944 Maiski
i-a prezentat lui Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru afacerile ex-
terne, un prim raport intitulat „Privind fundamentele întemeierii lumii viitoa-
re”, document în care se prevedea – pe lângă alte procedee de control şi inco-
modare a evoluţiei statelor europene inamice – şi „extragerea anuală, din forţa
de muncă a statului german, a câtorva milioane de oameni, ceea ce inevitabil
va slăbi evoluția economiei și va diminua potențialul său militar”.
Apoi, sub îndrumarea nemijlocită a lui Maiski, Comisia a lucrat încă aproa-
pe jumătate de an la definitivarea Programului de reconstrucție a URSS, și –
la 27 iulie 1944 – i-a fost înaintat lui Stalin documentul întitulat „Reparații.
Nota nr. 1”.
Comisia a calculat că valoarea totală a reparațiilor de război la care trebuia
să fie supusă Germania se ridica la cca. 70-75 miliarde de dolari, din care mai
bine de jumătate putea fi acoperită prin „muncă forțată germană”, respectiv
utilizarea în reconstrucția URSS a cca. 5 milioane de lucrători, a căror muncă
(neretribuită – n.n.) era estimată – pentru o durată calculată la 10 ani – la
35-40 miliarde dolari.
Pe 9 octombrie 1944, în contextul vizitei lui Winston Churchill și Anthony
Eden la Moscova, Viaceslav Molotov a redactat o notă de lucru intitulată „Po-
ziția Statelor Unite şi Angliei în chestiunea reparațiilor (de război – n.n.) şi
contraargumentele noastre posibile”, în care se evalua că „plata reparațiilor sub
forma utilizării muncii germane ar putea fi acceptată, deși în această ches-
tiune pot apărea şi polemici importante”(se avea în vedere faptul că, în mai
1944, Departamentul de Stat al SUA ar fi acceptat utilizarea mâinii de lucru
germane doar pe o durată de max. 3-4 ani – n.n.). Intuind opoziția partene-
rilor occidentali ai Moscovei față de această soluție tipic sovietică, Molotov
şi Maiski intenționau să contracareze poziția englezilor şi americanilor cu
argumentul că „deportarea în masă a forței de muncă germane în URSS va
contribui la diminuarea pericolului șomajului în Germania”3.
2
Ivan Mihailovici Maiski (1884-1975), diplomat, istoric şi publicist sovietic, mem-
bru al Academiei de Științe a URSS (din 30 noiembrie 1946), ambasador al URSS
în Finlanda (1929-1932) şi Marea Britanie (1932-1943), adjunct (1943-1946) al lui
Viaceslav M. Molotov (comisar al poporului/ministru al afacerile externe), cali-
tate în care a lucrat pentru pregătirea conferințelor de la Yalta, Potsdam și Paris.
3
Arhiva Politică Externă a Federației Ruse (AVP RF), Fond 06, Opis 6/16, dosar
10
Înainte de începerea Conferinței de la Yalta (4-11 februarie 1945), a fost

redactat un nou document, intitulat „Formule de reparații din partea Ger-
maniei”, în care se prevedea că statele cărora Germania le-a provocat pagube
economice sunt îndreptățite la despăgubiri, inclusiv prin utilizarea – după în-
cheierea războiului – a forței de muncă germană, a cărei cantitate și calificare
urmau să se stabilească ulterior. În ceea ce privește URSS, documentul pre-
vedea că „media anuală a lucrătorilor germani de diferite calificări, inclusiv
personal tehnic cu înaltă calificare, obligați la reconstrucția Uniunii Sovietice
se va situa la nivelul a 5 milioane de persoane pe o perioadă de 10 ani după
încheierea războiului”4.
Deși nu a fost inclusă pe ordinea de zi a întâlnirilor oficiale la cel mai înalt
nivel, ideea obligării Germaniei la asigurarea forței de muncă pentru recon-
strucţia URSS nu a lipsit nici pe timpul Conferinţei de la Postdam (17 iu-
lie-2 august 1945).
Mai întâi, pe 21 iulie, când se discuta chestiunea evacuării nemților din
teritoriile germane care urmau să fie cedate Poloniei, Stalin a adus voalat în
discuție tema utilizării forței de muncă străină: „Aș dori să atrag atenția dom-
nului Churchill asupra faptului că însăși nemții și-au folosit insuficient propria
forță de muncă. Cele mai multe întreprinderi pe care le-am găsit pe timpul
înaintării noastre (pe timpul ofensivei Armatei Roșii spre centrul Germani-
ei – n.n.) au fost realizate cu lucrători străini – italieni, bulgari, francezi, ruși,
ucraineni şi alții. Toți aceștia erau muncitori care au fost ridicați de către ger-
mani cu forța din țările lor. Când trupele sovietice au ajuns în aceste locuri,
acești muncitori străini s-au considerat liberi și au plecat la casele lor. Unde
sunt muncitorii germani? Ei au fost, în cea mai mare parte, mobilizați în arma-
ta germană şi fie au fost uciși în timpul războiului, fie au fost luați prizonieri.
S-a ajuns la situația că marea industrie germană funcționa cu un număr redus
de muncitori germani și un număr mare de lucrători străini.”5
Apoi, peste 4 zile, pe 25 iulie 1945, în timpul celei de-a noua întâlniri a șefi-
lor de stat prezenți la Conferința de la Potsdam, între Stalin și Churchill ar fi
avut loc următorul dialog:
„Churchill – La noi în Regatul Unit, iarna viitoare va fi una dintre cele mai
friguroase, deoarece nu vom avea suficient cărbune.
Stalin – Cum așa? Anglia a exportat mereu cărbune...
Churchill – Din cauză că minerii nu au fost încă demobilizați, avem o însem-
nată penurie de forță de muncă.
165, f. 1-11; Apud URSS şi chestiunea germană. 22 iunie 1941-8 mai 1945, Mosco-
va, 1966, p. 555-559.
4
Ibidem, f. 601-605.
5
Uniunea Sovietică la Conferințele internaționale din anii Marelui Război Patriotic,
1941-1945, vol. VI, Moscova, Editura Politică, 1984, p. 116; Apud Pavel Polian –
Împotriva voinței lor... (Павел Полян, Не по своей воле).
11
Stalin – Dar aveți suficienți prizonieri. La noi, prizonierii străini lucrează la

extracția de cărbune, iar fără ei și nouă ne-ar fi foarte greu. Noi ne-am refăcut/
activat zonele noastre carbonifere cu ajutorul prizonierilor. Voi aveți 400 000 de
prizonieri germani în Norvegia, ei nu au fost încă dezarmați și nu se știe ce se
așteaptă de la aceștia. Aici (în soluția utilizării prizonierilor – n.n.) aveți voi
forța de muncă necesară.”6
Cu toate acestea, tema reparațiilor de război prin utilizarea forței de muncă
germană nu a fost abordată oficial la Conferința de la Potsdam, iar delegația
sovietică a preferat să nu o aducă în discuție (convinsă fiind de opoziție cu
care acest subiect ar fi fost tratat – la fel ca şi la Yalta – de către americani şi
englezi), mai ales că, încă din ianuarie 1945, URSS începuse deportarea ce-
tățenilor civili europeni fără a avea acceptul (decât tacit, ca urmare a punerii
partenerilor în fața faptului împlinit) al SUA şi Marii Britanii.
Deși motivele deportării etnicilor germani din România sunt multiple –
acestea ținând atât de contextul geopolitic creat ca urmare a ofensivei Ar-
matei Roșii, din primăvara-vara anului 1944, spre centrul Europei, cât şi de
practica experimentată de către regimul sovietic, timp de peste două decenii,
în dislocarea forțată a milioane de cetățeni proprii – analiștii ruși ai fenome-
nului justifică calvarul la care au fost supuși peste 70 000 de cetățeni români
prin aplicarea prevederilor stipulate în Convenția de armistițiu, semnată la
Moscova, pe 12 septembrie 1944.
Este evident că această explicație este acceptabilă doar în cazul interpretării
excesive a prevederilor art. 2 [Guvernul și Înaltul Comandament al României
se obligă să ia măsurile pentru dezarmarea și internarea forțelor armate ale
Germaniei și Ungariei, aflate pe teritoriul României, ca și pentru internarea
cetățeniilor celor două State menționate, care își au reședința acolo] și 14 [Gu-
vernul și Înaltul Comandament al României se obligă să colaboreze cu Înaltul
Comandament Aliat (Sovietic), la arestarea și judecarea persoanelor acuzate de
crime de război] din Convenție, mai ales că – în același context – au fost de-
portați și cetățeni ai altor state europene, care nu semnaseră vreun document
asemănător cu Națiunile Unite (Uniunea Sovietică).
Pe 31 octombrie 1944, generalul-locotenent Vladislav Petrovici Vinogra-
dov, locțiitorul șefului Comisiei Aliate de Control din România, a transmis
generalului Sănătescu, primul-ministru al României, Nota nr. 757 prin care –
invocându-se prevederile Art. 2 din Acordul de armistițiu – solicita ca „toți
6
Uniunea Sovietică la Conferințele internaționale din anii Marelui Război Patriotic,
1941-1945, vol. VI, Moscova, Editura Politică, 1984, p. 184.
7
Arhivele Statului, București, Fond Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinet
militar Sănătescu-Rădescu, dosar nr. 1898 (1944/45), f. 14; document publicat în
Deportarea etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică, 1945, Culege-
re de documente de arhivă întocmită de Hannelore Baier, Forumul Democrat al
Germanilor din România, 1994, p. 33-34.
12
supușii germani şi ungari să fie internați în lagăre speciale cel mai târziu la 5
noiembrie 1944”, iar „Nu mai târziu de 10 noiembrie a. c. să se prezinte Co-
misiei Aliate de Control, în limba rusă, următoarele date complete:
a. Tabele cu supușii germani și unguri ce au locuit în Capitală, orașele și
județele din întreaga Românie până la data de 23 August 1944, cu specifi-
carea cine din ei este internat și în ce lagăr, precum și cu cine este internat,
totodată și datele informative în cifre în această privință, separat după na-
ționalități și sex (bărbați, femei, copii).
b. După aceleași norme, tabele şi date informative în cifre asupra supuşilor
români de origine etnică germană şi maghiară, cu specificarea la fiecare,
când a sosit în România şi când a dobândit cetățenia română (anul şi luna).”
În răspunsul la această solicitare, președintele Comisiei Române pentru Apli-
carea Armistițiului l-a asigurat pe generalul sovietic Vinogradov asupra fap-
tului că autoritățile române au dat dispozițiile necesare îndeplinirii măsurilor
privind internarea supușilor (cetățeniilor şi nu etnicilor – n.n.) germani şi
ungari, respectiv pentru realizarea evidenței acestora (pct. a din Notă – n.n.),
semnalând totodată faptul că „În ceea ce privește tabelele de sub litera d
(luarea în evidență nominală şi statistică a etnicilor germani şi unguri, care
erau cetățeni ai României – n.n.), Ministerul Afacerilor Interne roagă să i
se dea preciziuni, deoarece s-ar părea că cereți tabele cu date informative în
cifre asupra tuturor supușilor români de origine etnică germană sau ungară,
ceea ce ar însemna că trebuie să vi se trimită date referitoare la aproximativ
1 500 000 de persoane, ceea ce este absolut imposibil, afară de cazul că s-ar
face o lucrare într-un termen foarte lung.”8
Pregătirea deportărilor
În vederea organizării, supravegherii şi desfășurării evidenței etnicilor ger-

mani din teritoriile aflate sub autoritatea trupelor sovietice, Lavrentie Beria,
comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, a emis Ordinul NKVD
nr. 001411 din 24 noiembrie 19449 prin care a dispus constituirea – în cadrul
trupelor care acționau în estul Europei – a trei grupuri operative, cel instituit
la nivelul Frontului 2 ucrainean (ale cărui trupe au acţionat şi se aflau încă
pe teritoriul României – n.n.) fiind format din: comisarul de securitate V. I.
8
Arhiva Serviciului Român de Informații, Fond Documentar, dosar nr. 3.194, f.
110-111; document publicat în Deportarea etnicilor germani din România în Uni-
unea Sovietică, 1945, Culegere de documente de arhivă întocmită de Hannelore
Baier, Forumul Democrat al Germanilor din România, 1994, p. 34-35.
9
Arhiva de Stat Militară Rusă (RGVA), Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 186-188; Apud
Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică, Documente, 1941-1956, Editura
Monitorul Oficial, București, 2013, p. 429-430.
13
Smirnov – șeful Direcției Generale de Contraspionaj „SMERŞ” (structurile

„Смерш”/Moarte spionilor) din cadrul NKVD URSS, locotenent-colonelul
V. M. Ptiţîn – șef de birou în cadrul trupelor de pază a căilor ferate din cadrul
NKVD URSS şi locotenent-colonelul Serghienko – șef de birou în Direcția
Generală a Trupelor NKVD pentru Paza Serviciilor (pct. 1).
Aceste grupuri operative aveau misiunea să stabilească concret („la fața
locului”) numărul de localități și așezări (din adâncimea dispozitivului so-
vietic) populate cu etnici germani, să întocmească o evidență orientativă a
etnicilor germani şi să evalueze structura acestora pe categorii de vârstă,
între care trebuiau evidențiați distinct bărbații şi femeile între 16 şi 50 de
ani (pct. 2).
Totodată, trebuiau stabilite cele mai adecvate puncte de adunare şi preluare
a etnicilor germani, astfel încât acestea să fie „în apropierea stațiilor de cale
ferată” (pct. 3).
Ca măsuri organizatorice, ordinul prevedea că: se permite utilizarea numă-
rului necesar de lucrători SMERŞ și de ofițeri ai Direcției Generale a Trupelor
NKVD pentru Paza Serviciilor; termenul pentru finalizarea operațiunii (des-
fășurate „cu respectarea regulilor privind conspirativitatea”) era de 10 zile;
rezultatele evidenței prealabile a etnicilor germani din teritoriile controlate
de către trupele sovietice se comunicau prin cifru.
Datele care urmau să fie raportate centralei NKVD trebuiau să evidențieze:
numărul şi denumirea localităților inventariate/recenzate; numărul lagărelor
cu etnici germani internați; capacitatea şi amplasarea acestora; numărul total
al etnicilor germani luați în evidență; numărul etnicilor germani cu vârste
cuprinse între 16 şi 50 de ani, separat pentru bărbați şi femei.
Prin același ordin, generalul-colonel Arkadii Nikolaevici Apollonov –
adjunct al comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS şi genera-
lul-locotenent Ivan Markovici Gorbatiuk – şeful Direcţiei Generale NKVD
pentru paza adâncimii dispozitivului trupelor Armatei Roşii erau desemnați
să conducă întreaga operațiune de luare în evidență a etnicilor germani, scop
în care aceștia urmau să se deplaseze „la fața locului” pentru a coordona
nemijlocit grupele operative ale NKVD şi a acționa împreună cu consiliile
militare ale fronturilor 2, 3 şi 4 ucrainene „în vederea executării în timp a
acestor misiuni”. (Anexa nr. 1)
În aceeași zi, Lavrentie Beria i-a înaintat lui I. V. Stalin, președintele Comi-
tetului de Stat al Apărării (GOKO), Raportul nr. 1.262/b din 24 noiembrie
194410, prin care l-a informat pe șeful său nemijlocit despre măsurile pe care
le-a ordonat pentru realizarea – în termen de 10 zile – a evidenței germanilor
din teritoriile aflate sub autoritatea trupelor sovietice, precizând că „rezulta-
tele (acestei operațiuni – n.n.) vă vor fi aduse la cunoștință”.
Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse (GARF), Fond 9.401, Opis 2, dosar 67, f. 386.
10
14
Pe 5 decembrie 1944, generalii Apollonov şi Gorbatiuk i-au raportat lui

L. Beria faptul că au fost constituite 106 grupe operative în care erau înca-
drați 816 militari sovietici (200 ofițeri ai Armatei Roșii, respectiv 616 agenți
NKVD și din trupele de contraspionaj SMERŞ) și că – până la acea dată – „au
fost înregistrați, pe toate fronturile, 187 042 oameni (dintre aceștia aproape
1/3 aveau vârsta cuprinsă între 16 şi 50 de ani – n.n.) de naționalitate germa-
nă, astfel: pe teritoriul României – 83 815; pe teritoriul Ungariei – 43 312; pe
teritoriul Iugoslaviei – 52 697; pe teritoriul Cehoslovaciei – 2 375 şi pe terito-
riul Bulgariei – 953 oameni”11.
În următoarele 10 zile, operațiunea a continuat în ritm alert, astfel încât pe
15 decembrie Beria a fost în măsură să înainteze – lui Stalin și Molotov – un
raport concluziv12 referitor la încheierea operațiunii de inventariere a etnici-
lor germani din statele est-europene.
Din document rezultă că, până la mijlocul lui decembrie 1944, în cele cinci
state est-europene au fost identificați și înregistrați 551 049 etnici germani
(240 436 bărbați şi 310 613 femei), cei mai mulți dintre aceștia (421 846, din
care 70 476 bărbați apți de muncă, cu vârsta cuprinsă între 17 şi 45 ani) fiind
cetățeni ai României. Ceilalți 129 203 etnici germani au fost înregistrați în Iu-
goslavia (73 572), Ungaria (50 292), Cehoslovacia (4 250) şi Bulgaria (1 089).
Documentul mai preciza că doar o mică parte din cei 551 049 etnici ger-
mani înregistrați în urma acestei vaste operațiuni erau cetățeni ai Germaniei
(reichsdoice/«рейхсдойче» – supuşi ai Reichului): 16 804 în Iugoslavia (in-
ternaţi deja în 22 de lagăre interne) şi 7 890 în România (internați în 15 de
lagăre).
În aceste condiții, o zi mai târziu, prin Hotărârea Comitetului de Stat al
Apărării (GOKO) nr. 7.161ss din 16 decembrie 194413 s-a dispus:
1. „Să se mobilizeze şi să se interneze, în vederea trimiterii la muncă în
URSS, toţi etnicii germani, bărbați cu vârsta între 17 şi 45 de ani şi femeile
cu vârsta între 18 şi 30 de ani, din teritoriile României, Iugoslaviei, Bul-
gariei şi Cehoslovaciei eliberate de către Armata Roșie. Să se precizeze că
mobilizările se aplică nemților cu cetățenie germană şi ungară, ca și nem-
ților cetățeni ai României, Iugoslaviei, Bulgariei şi Cehoslovaciei.
2. Să se încredințeze NKVD URSS (tov. BERIA) conducerea operațiunii de
mobilizare. Se însărcinează NKVD cu organizarea centrelor de adunare,
preluarea mobilizaţilor, constituirea şi expedierea eșaloanelor (garnituri-
lor de tren – n.n.), precum şi cu paza acestora pe timpul deplasării.
11
RGVA, Fond 1p, Opis 13а, dosar 5, f. 226-227.
12
GARF, Fond 9401, Opis 2, dosar 68, f. 144-147.
13
GARF, Fond 9 401, Opis 2, dosar 68, f. 153-156. Publicat în lb. germană de Günter
Klein, Im Lichte sowjetischer Quellen. Die Deportation Deutscher aus Rumänien
zur Zwangsarbeit in die UdSSR 1945, în: Südostdeutsche Vierteljahresblätter, an 47,
nr. 2/1998, München, p. 155-156.
15
3. Să se însărcineze tovarășii MALINOVSKI şi VINOGRADOV – pentru

România, iar tovarăşii TOLBUHIN şi BIRIUZOV – pentru Bulgaria şi
Iugoslavia privind:
a. definitivarea, prin organele guvernamentale competente din aceste
ţări, a operaţiunilor de mobilizare şi internare a nemţilor prevăzute
la pct. 1;
b. punerea în practică, împreună cu reprezentanţii NKVD URSS – tova-
răşii APOLLONOV şi GORBATIUK – şi în concordanţă cu autori-
tăţile militare şi civile locale, a măsurilor care se impun pentru ga-
rantarea prezenţei mobilizaţilor germani în punctele de adunare[...].
4. Să se permită ca mobilizații germani să aibă asupra lor haine groase, ru-
fărie de schimb, lenjerie de pat, veselă proprie şi alimente cu o greutate
totală maximă de 200 kg. de persoană.”
Următoarele 6 din totalul celor 10 puncte ale documentului – semnat de că-
tre I. V. Stalin, preşedintele GOKO, transmis apoi integral lui V. M. Molotov
(vicepreşedinte al GOKO), L. P. Beria (NKVD), N. A. Voznesenski (membru
al GOKO), N. A. Bulganin (membru al GOKO) şi I. E. Ceadaev (Consiliul
Comisarilor Poporului), respectiv lui R. I. Malinovski şi V. P. Vinogradov
(Frontul 2 ucrainean), F. I. Tolbuhin şi S. S. Biriuzov (Frontul 3 ucrainean),
I. E. Petrov (Frontul 4 ucrainean), A. I. Vîşinski (Consiliul Comisarilor Po-
porului), A. V. Hruev (şeful Direcţiei Generale pentru Servicii/„Spatele”/ a
Armatei Roşii), I. V. Kovaliov (comisarul poporului pentru Căile de Comu-
nicaţii), F. I. Golikov (şeful Direcţiei Generale Cadre a Armatei Roşii), I. F.
Tevosian (comisarul poporului pentru Siderurgie), V. V. Vahruşev (comisa-
rul poporului pentru Industria Carboniferă) şi G. A. Miterev (comisarul po-
porului pentru Sănătate), în părţile ce priveau structurile militare sau civile
pe care aceştia le conduceau – reglementau: asigurarea traficului feroviar şi
rutier pentru transportul deportaților, respectiv hrănirea acestora pe timpul
deplasării (pct. 5); preluarea deportaţilor şi utilizarea acestora la „refacerea
industriei carbonifere din bazinul Donbas şi metalurgia grea/siderurgia din
Sud”; constituirea „în locurile de muncă, a batalioanelor de muncă, formate
din câte 1 000 de oameni fiecare”; încadrarea, fiecărui batalion, cu 12 ofiţeri
din cadrul structurilor Armatei Roşii (pct. 6); asigurarea condiţiilor de mun-
că şi trai în locurile de deţinere şi folosire la muncă a internaţilor germani
(pct. 7); stabilirea normelor de muncă pentru deportaţii ajunşi în URSS şi a
prevederilor de plan aferente trimestrului I/1945 pentru cele două ministe-
re care urmau să beneficieze de contingentele de internaţi germani (pct. 8);
organizarea asistenţei medico-sanitare (pct. 9); stabilirea graficului „mobi-
lizării şi internării germanilor: deportarea – începând din ultima parte a lui
decembrie 1944 până la sfârşitul lui ianuarie 1945 şi terminarea expedierii
internaţilor la locurile de muncă – 15 februarie 1945” (pct. 10).
16
Pe 17 decembrie 1944, Comitetul de Stat al apărării a transmis – sub sem-

nătura lui I. V. Stalin – fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene, mari unități operative
sovietice aflate în ofensivă spre centrul Europei, Ordinul nr. 1.630/III privind
aplicarea Hotărârii emise de către GOKO în ziua anterioară. (Anexa nr. 2)
Peste o zi, Lavrentie Beria a transmis generalului-colonel Arkadi Nikolae-
vici Apollonov şi generalului-locotenent Ivan Markovici Gorbatiuk Ordinul
operativ nr. 522 din 18 decembrie 194414 prin care erau stabilite măsurile
concrete ce urmau a fi executate de către cele două structuri în vederea pre-
gătirii şi desfăşurării operaţiunii de internare şi trimitere la muncă forţată în
URSS a etnicilor germani din Estul Europei.
Pe lângă reproducerea unor prevederi ale Hotărârii GOKO nr. 7.161ss, prin
acest ordin se reglementau: organizarea centrelor de adunare a persoanelor
supuse deportării (pct. 3); punerea la dispoziția celor doi generali a 8 000 de
lucrători din trupele NKVD şi 300 lucrători operativi, specializaţi în eviden-
ţa, escorta şi paza civililor, care urmau să fie sprijiniţi de către trupele de
grăniceri din apropierea zonelor de mobilizare a etnicilor germani (pct. 4);
eşalonarea în timp a operaţiunii – mobilizarea şi internarea deportaţilor în
perioada decembrie 1944-ianuarie 1945, respectiv trimiterea pe calea ferată
şi ajungerea acestora în locurile de deţinere din URSS până la 15 februarie
1945 (pct. 5) etc. (Anexa nr. 3)
Concomitent, Direcţia Siguranţă şi Ordine Publică din Inspectoratul Ge-
neral al Jandarmeriei Române a înaintat Ministerului român al Afacerilor
Interne un document înregistrat la nr. 50.229/17 decembrie 1944, intitulat
Dosar cu propunerile în legătură cu operațiunile ce urmează a fi executate pe
teritoriul Banatului şi în judeţele Arad şi Hunedoara, pentru înlăturarea spio-
najului şi menţinerea ordinii publice în spatele Armatei de Operaţii.
Exemplarul nr. 1 al acestui document operativ – clasificat Secret, semnat de
către generalul Constantin Anton, inspectorul general al jandarmeriei (1944-
1949), şi locotenent-colonelul S. Teodorescu, directorul Siguranţei şi Ordinii
Publice – a ajuns la Comisia sovietică de Control din Bucureşti şi este păstrat
la Moscova, în Arhivele Militare de Stat Ruse (RGVA)15.
Conform propunerilor înscrise în document, în zona de vest a României
urmau să fie adoptate măsuri care vizau în principal populaţia de origine
etnică germană. Astfel, în localitățile urbane „se vor aresta toţi bărbaţii între
16-55 ani, de origine etnică germană, indiferent dacă au făcut parte din vreo
organizaţie a Grupului Etnic German din România”. Dintre femei, urmau să
fie arestate „numai acelea care au condus organizaţii hitleriste, au fost înrolate
în formaţiunile militare germane de orice natură ori au prestat servicii unită-
ţilor armatei şi organelor de poliţie germană”16.
14
RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 193-194.
15
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 41-60.
16
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 43.
17
În localităţile rurale se intenţiona arestarea bărbaţilor şi femeilor cu vârsta

cuprinsă între 16 şi 55 de ani care: au făcut parte din conducerea Grupului Et-
nic German, s-au înrolat în unităţile militare germane, inclusiv în organizaţia
Todt şi s-au întors în ţară, au prestat servicii în folosul organele organelor
militare sau politice germane, au depus jurământ de credinţă statului german
ori lui Adolf Hitler, s-au dovedit ostili statului român ori s-au comportat ca
cetăţeni privilegiaţi17.
Documentul mai prevedea ca, pe lângă măsura reţinerii unei importante
părţi a etnicilor germani, să se adopte şi alte măsuri de constrângere a lor,
între care:
a. „Întreaga populaţie de origine etnică germană se fixează la teren;
b. Circulaţia dintr-o localitate într-alta se interzice complet, rămânând li-
beră numai circulaţia în vatra comunei, în vederea executării muncilor
agricole;
c. Cetăţenii români de origine etnică germană neinternaţi, comercianţi, ma-
nufacturieri etc. sunt liberi a continua comerţul prezent în teritoriul co-
munei.”18
De asemenea, se lua în calcul măsura ca „Orice oficiu de comerţ condus de
germani până în prezent şi lichidat din cauza internării patronilor, nu va fi
executat pe viitor decât de cetăţeni de origine etnică română”, respectiv aceea
de a se ridica „de la toţi cetăţenii români de origine etnică germană, toate
aparatele de radio şi aparatele telefonice existente asupra lor”19.
Conform analizei situaţiei din zona în care urmau să se aplice măsurile pro-
puse, în cele 5 judeţe avute în vedere locuiau 148 843 de etnici germani, dintre
care aproape 1 80020 au făcut parte din conducerea Grupului Etnic German:
Conducători ai Grupului Etnic German

Nr. crt.
Au depus
Judeţul
bărbaţi femei copii total jurământul
1 Arad 131 14 1 146 592
2 Caraş 64 2 0 66 723
3 Hunedoara 55 0 0 55 177
4 Severin 120 17 0 137 92
5 Timiş Torontal 921 452 0 1 373 130
TOTAL 1 291 485 1 1 777 1 714
Bărbații recenzați aparțineau următoarelor categorii de vârste: 16-30 ani =

6 253; 30-40 ani = 8 598; 40-50 ani = 12 028; peste 50 ani = 19 33321.
17
18
19
20
21
18
Totodată, Marele Stat Major al Armatei Roşii a transmis comandanţilor

fronturilor 2, 3 şi 4 ucrainene Ordinul nr. 20.283 din 20 decembrie 194422
prin care s-a dispus „acordarea sprijinului deplin reprezentanților NKVD
al URSS, generalului-colonel A. N. Apollonov, generalului-locotenent I. M.
Gorbatiuk şi generalului-maior M. I. Sladkevici pentru mobilizarea etnici-
lor germani, pentru organizarea centrelor de adunare, hrănirea şi transportul
persoanelor mobilizate, oferind – în caz de necesitate – unităţi militare şi
asigurând transportul auto”.
La 10 zile de la emiterea Hotărârii GOKO nr. 7.161ss din 16 decembrie
1944, cei trei generali NKVD însărcinaţi cu conducerea deportării etnicilor
germani din Europa de Est (Apollonov, Gorbatiuk şi Sladkevici) au înaintat
un Raport detaliat23, adresat lui Lavrentie Beria, prin care erau prezentate
„principalele acţiuni de pregătire a operaţiunii privind internarea şi trans-
portul etnicilor germani în URSS”: constituirea a 10 sectoare operative (din-
tre care 6 pe teritoriul României); înfiinţarea la Bucureşti a unui stat-major
(pentru coordonarea operaţiunii ce urma să aibă loc în cele 5 state europene)
organizat pe 7 structuri specializate (operativ; transporturi pe calea ferată;
transporturi auto; intendență; pază şi escortă; comunicații; amenajarea lagă-
relor în punctele de transbordare a trenurilor de pe ecartamentul european
îngust pe cel lat, specific rețelei feroviare sovietice).
Întrucât în România se aflau „75% din numărul total al etnicilor germani
care fac obiectul arestării”, raportul preciza că aici „vor fi utilizate Brigada
23 infanterie NKVD (constituită din 4 batalioane speciale), 1 500 de soldaţi
şi 150 de ofiţeri detaşaţi, prin dispoziția tovarășului Malinovski, din Corpul
133 infanterie”. De asemenea, 180 din cei 300 de lucrători operativi trimişi la
dispoziţia structurii NKVD de la Bucureşti au fost repartizați la sectoarele
operative constituite în România, iar 120 acționau pe comunicațiile feroviare
şi în stațiile CFR prin care urmau să se deplaseze convoaiele cu deportați.
Algoritmul desfăşurării operaţiunii, detaliat în cazul României, prevedea
că: „reprezentantul desemnat al postului de jandarmi îi anunţă pe etnicii ger-
mani care fac obiectul mobilizării pentru munci, în baza listelor deja întoc-
mite, comunicându-le celor vizaţi lista cu obiectele obligatorii ce urmează a fi
luate de către fiecare persoană mobilizată.
Etnicii germani internaţi din fiecare localitate rurală, escortaţi de jandarmii
şi soldaţii români, sub controlul lucrătorilor operativi sovietici, sunt aduşi la
centrele de adunare, unde sunt preluaţi sub pază de către trupele sovietice.
În localităţile în care numărul etnicilor germani care fac obiectul internării
este foarte mare, aceştia sunt convocaţi la primărie pentru a li se comunica
ordinul general de mobilizare, după care sunt lăsaţi să plece acasă pentru a-şi
face bagajele, iar apoi se prezintă la centrele de adunare procedându-se în
22
RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 192.
23
19
modul arătat mai sus. În prealabil, până a se anunţa mobilizarea, fiecare loca-
litate va fi încercuită de către jandarmi şi unităţi ale armatei. Până la plecarea
persoanelor internate, se va interzice deplasarea locuitorilor dintr-o localitate
în alta. Cordoanele din jurul satelor vor fi mixte, alcătuite din români şi mili-
tari sovietici. În punctele de adunare se verifică prezenţa etnicilor germani, pe
baza listelor anterior întocmite, în vederea stabilirii capacităţii lor de muncă.
Cei inapţi de muncă vor fi trimişi la domiciliile lor.
În calitate de şefi ai centrelor de adunare sunt desemnaţi lucrători operativi
sau ofiţeri NKVD. Aceştia îi vor repartiza pe etnicii germani rămaşi/păstraţi
la centrele de adunare în grupuri de îmbarcare, vor redacta (în două exempla-
re) liste nominale pentru fiecare tren şi îi vor transporta cu camioanele, sub
escorta trupelor sovietice, la staţiile de îmbarcare, unde şeful trupelor de es-
cortă îi va prelua şi îmbarca în tren. Un exemplar al listei nominale va rămâne
la şeful eşalonului/convoiului, iar cel de-al doilea exemplar, cu semnătura de
confirmare a primirii, va fi restituit şefului centrului de adunare”.
Erau stabilite măsuri concrete pentru situaţiile de sustrageri de la deporta-
re: „Şeful grupului operativ va alcătui o listă cu toţi etnicii germani care nu
s-au prezentat la apel, care va fi transmisă şefului postului local de jandarmi.”
De asemenea, se preconiza că pentru „a asigura transportul trupelor şi
al contingentului special (etnicilor germani deportaţi – n.n.) sunt necesare
15 000 curse auto, ce pot fi efectuate cu 750 camioane, care să efectueze câte
4 curse pe zi”. Ca urmare, mijloacele de transport auto trebuiau asigurate de
către: a) unităţile militare sovietice – 200 camioane; b) Frontul 2 ucrainean
şi Frontul 3 ucrainean – 100 camioane; instituţiile locale românești, pe baza
deciziei Guvernului României – 400 camioane.
Pentru transportul etnicilor germani din punctele de adunare până în loca-
lităţile sovietice în care aceștia urmau să fie deportați, s-a calculat un necesar
de 5 677 vagoane (din care 4 145 pentru România, 1 092 pentru Iugoslavia,
420 pentru Ungaria şi 20 pentru Bulgaria), constituite în 103 garnituri de
tren. După ce tranzitau România, cele peste 100 de convoaie cu deportaţi –
care trebuiau să ajungă în estul Ucrainei, zona centrală şi în sud-vestul Ru-
siei – părăseau ţara noastră prin staţiile Socola-Iaşi (24 garnituri cu 1 258
vagoane), Adjudul Nou (27 garnituri cu 1 496 vagoane), Focşani (11 garnituri
cu 671 vagoane) şi Galaţi (41 garnituri cu 2 252 vagoane) (Anexa nr. 4).
Sub presiunea structurii operative a NKVD constituită la Bucureşti în vede-
rea impulsionării şi coordonării operațiunii de deportare a etnicilor germani,
autoritățile române au dat dispoziții (Ordinul nr. 32.137/31 decembrie 1944
al subsecretarului de stat al Poliţiei, Ordinul nr. 32.475 S/3 ianuarie 1945 al
directorului general al Poliţiei, Ordinul telegrafic nr. 32.974/8 ianuarie 1945
al directorului Poliţiei de Siguranţă, ordinele telefonice nr. 33.224/10 ianuarie
1945 şi nr. 34.883-S/24 ianuarie 1945 ale Direcţiei Generale de Poliţie etc.)
către structurile teritoriale ale administraţiei publice şi poliţiei prin care s-a
20
organizat „mobilizarea germanilor” la termenele stabilite de către delegatul

Comisiei Aliate de Control: între 10 şi 20 ianuarie 1945.
Se preciza că urmau să fie „mobilizaţi pentru muncă toţi locuitorii germani
apți de muncă, indiferent de cetățenia lor, bărbaţi între 17 şi 45 ani, femei între
18 şi 30 ani. Femeile care alăptează copii până la un an nu vor fi mobilizate”.
Erau exceptaţi de la mobilizare româncele măritate cu germani, germanele
măritate cu români, călugării, călugărițele precum şi muncitorii germani din
fabrici exceptaţi prin decizia unei comisii formate dintr-un ofiţer sovietic, un
reprezentant al Poliţiei sau a Jandarmeriei şi un delegat al respectivei fabrici.
De asemenea „nu se vor ridica specialiştii care nu se pot înlocui”.
Deşi, prin Ordinul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri nr. 3.271 din 17 ia-
nuarie 1945, au fost exceptaţi de la internare şi deportare „ofiţerii, subofiţerii,
maiştri şi trupa de rezervă de origine etnică germană, aflaţi concentraţi la
unităţile de pe front sau din interior”, delegaţii sovietici au impus ridicarea
acestora şi a familiilor lor, situaţie semnalată Preşedinţiei Consiliului de Mi-
niştri, în mai multe rânduri, de către Marele Stat Major român, între care prin
rapoartele nr. 989.314 din 21 ianuarie și nr. 924.047 din 23 ianuarie 1945.
La Moscova, prin Hotărârea Comitetului de Stat al Apărării (GOKO)
nr. 7.252ss din 29 decembrie 194424 s-a dispus (în completarea Hotărârii
GOKO nr. 7.161ss din 16 decembrie 1944), în legătură cu „folosirea la muncă
a internaţilor germani”, ca aceştia să fie puşi la dispoziţia a trei comisariate ale
poporului, pentru a fi utilizaţi în exploatări miniere şi unităţi industriale din
17 entităţi administrative (republici unionale şi autonome, respectiv regiuni)
sovietice.
În Anexa nr. 2 a Hotărârii GOKO nr. 7.252 din 29 decembrie 1944 erau
detaliate (în 13 puncte) măsurile cu caracter organizatoric şi logistic privind:
folosirea deportaţilor (în lucrări de reconstrucţie şi construcţii, în minele de
extracţie a cărbunelui şi minereurilor, la înfiinţarea de secţii noi productive
sau în întreprinderile auxiliare ale celor trei ministere/comisariate ale popo-
rului); organizarea batalioanelor de muncă pe 3-4 companii; asigurarea pazei
deportaţilor de către echipe de supraveghetori asigurate de către beneficiarii
„muncii forţate a internaţilor germani”; calcularea normelor de muncă de
către secţiile de organizare-aprovizionare din ministerele de resort; achitarea
lunară, pentru fiecare internat civil, a unei plăţi (sumă calculată funcţie de
îndeplinirea individuală a normelor de producţie, din care se deduceau toate
cheltuielile de hrănire, cazare, echipare, transport, uzura uneltelor şi echi-
pamentelor de lucru, precum cotele-părţi pentru pază şi personalul militar
de conducere a batalionului) din care se reţinea 10 % pentru fondul centrali-
zat al internaţilor (îmbolnăviri, pierderea temporară a capacităţii de muncă,
cheltuieli pentru munca culturală etc.); reglementarea disciplinei şi ordinii
24
Arhiva de Stat Rusă pentru Istorie Social-Politică (RGASPI), Fond 644, Opis 1,
dosar 48, f. 6-9.
21
interioare din locurile de deţinere conform principiilor aplicabile în cazul

prizonierilor de război; pedepsirea tentativelor de evadare prin trimiterea au-
torilor acestora în lagărele NKVD cu regim special din Nordul sovietic, iar a
celorlalte încălcări ale legii civile şi disciplinei muncii conform prevederilor
Codului Penal25.
Deportarea etnicilor germani
Pe 30 decembrie 1944, comisarul securităţii de stat de rangul II Serghei Niki-

forovici Kruglov, adjunct al comisarului poporului pentru Afacerile Interne,
a transmis organelor teritoriale ale NKVD o directivă26 prin care informa
că „În lunile ianuarie şi februarie 1945, din Iugoslavia, România, Bulgaria
şi părţi din teritoriile Cehoslovaciei şi Ungariei, vor fi aduşi în republicile şi
regiunile dumneavoastră mobilizaţi şi internaţi germani care vor fi utilizaţi,
în calitate de forţă de muncă, la întreprinderile şi minele comisariatelor po-
porului pentru Industria Carboniferă şi Siderurgie”.
Apoi, „în scopul prevenirii şi opririi/curmării actelor vrăjmaşe de sabo-
taj, diversiune şi a altor asemenea acţiuni, care ar viza întreruperea muncii
întreprinderilor, de asemenea pentru prevenirea evadărilor” se dispuneau –
pe lângă adoptarea măsurilor de organizare adecvată a locurilor de deţinere
şi muncă a deportaţilor germani – următoarele: „începerea recrutării şi in-
struirii agenţilor din rândurile candidaturii deja pregătite” (pct. 2); o atenţie
deosebită se va acorda „direcţionării şi controlului muncii agenturii proprii,
dirijate spre descoperirea în rândurile internaţilor a agenţilor şi rezidenţilor
spionajului german, precum şi a cârtiţelor (agenţilor acoperiţi – n.n.) fasciste”
(pct. 4); „interogarea migăloasă a vinovaţilor, în funcţie de gradul de gravitate
a infracţiunilor săvârşite de către aceştia” şi „înaintarea dosarelor de cercetare
a lor către organele procuraturii şi tribunalelor militare” (pct. 5); obţinerea,
prin colaborarea cu organele locale ale NKVD, de informaţii despre „orice
constatare a unor legături a internaţilor cu muncitorii şi personalul tehni-
co-administrativ” din locurile de muncă comune ale acestora (pct.6); infor-
marea operativă (prin telegrame cifrate) a Direcţiei Generale pentru Prizoni-
eri şi Internaţi (GUPVI) din NKVD URSS despre descoperirea unor „cazuri
de acte de vrăjmăşie, sabotaj şi diversiune săvârşite de către internaţi”; orga-
nizarea „muncii operativ-informative în rândurile internaţilor prin constitui-
rea de grupuri operative speciale, în care vor fi incluşi lucrători experimentaţi
şi translatori calificaţi, de genul celor care încadrează aparatul central NKVD
şi direcţiile regionale ale acestuia, respectiv secţiile şi birourile operative din
lagărele NKVD pentru prizonieri” (pct. 7) etc.
RGASPI, Fond 644, Opis 1, dosar 48, f. 10-13.

25
Deportările staliniste, 1923-1953, pag. 594-596.

26
22
În prima zi a anului 1945, generalul-colonel A. N. Apollonov a transmis

şefilor secţiilor operative ale NKVD din România Ordinul referitor la moda-
lităţile de colaborare a trupelor sovietice cu structurile Jandarmeriei şi a altor
instituţii ale statului român pe timpul internării etnicilor germani27, operaţi-
une care urma să se desfăşoare efectiv în perioada 10-20 ianuarie 1945. Prin
acest ordin s-au stabilit: elaborarea de planuri comune pentru fiecare judeţ
şi localitate; desemnarea – ca şefi ai grupurilor operative judeţene, respectiv
şefi ai sectoarelor orăşeneşti şi comunale – a celor „mai pregătiţi ofiţeri şi
lucrători operativi NKVD, care au mai participat la operaţiuni de acest gen”
(deportări şi internări de civili în interiorul URSS – n.n.); trierea internaţilor
(„bărbaţi născuţi între 1899 şi 1927, femei născute între 1914 şi 1926”) în ve-
derea „stabilirii caracterului autentic al capacităţii lor de muncă”; organizarea
operaţiunii de internare conform algoritmului supus aprobării lui Lavrentie
Beria pe 26 decembrie 1944; redactarea, până la 5 ianuarie, a listelor finale cu
evidenţa nominală a contingentului de deportaţi şi, până la 10 ianuarie 1945,
a planului desfăşurării operaţiunii; raportarea zilnică, la orele 18.00, a activi-
tăţilor desfăşurate în ultimele 24 de ore. (Anexa nr. 5)
Pe 5 ianuarie 1945, generalul-locotenent Vinogradov a transmis genera-
lului de corp de armată Nicolae Rădescu, prim-ministrul României, Nota
nr. 03128, prin care – în baza Deciziei Comandamentului suprem (sovietic –
n.n.) – a solicitat:
„În perioada 10-20 ianuarie 1945, să efectuaţi mobilizarea pentru munci a
etnicilor germani apţi de muncă, indiferent de cetăţenia lor, conform urmă-
toarelor categorii de vârstă: bărbaţi – de la 17 la 45 de ani; femei – de la 18 la
30 de ani. Femeile cu copiii de până la un an nu fac obiectul mobilizării.
Cetăţenii mobilizaţi vor fi folosiţi la munci conform deciziilor Comanda-
mentului militar. Persoanele mobilizate sunt obligate să deţină asupra lor:
haine călduroase, încălţăminte, lenjerie de corp şi de pat, veselă personală,
obiecte pentru igiena personală şi alimente pentru 15 zile. Greutatea totală
a bagajelor nu trebuie să depăşească 200 kg. Lista obiectelor (permise a fi
luate de către persoanele mobilizate – n.n.) vă va fi transmisă dumneavoastră
personal. Etnicii germani mobilizaţi vor avea dreptul la corespondenţă, vor
putea să primească şi să transmită colete poştale.
Rog ca dispoziţiile dumneavoastră privind mobilizarea să prevadă sanc-
ţiuni dure la adresa celor vinovaţi şi a familiilor lor, pentru eschivare de la
mobilizare şi ascunderea persoanelor supuse mobilizării.
Rog să întocmiţi şi să transmiteţi Comisiei Aliate de Control sau reprezentan-
tului său local liste speciale cu persoanele care fac obiectul mobilizării, conform
categoriilor de vârstă, dar care, în opinia Guvernului român sau a autorităţilor
locale române, merită să fie scutite de la mobilizare.” (Anexa nr. 6)
27
28
23
Peste două zile, pe 7 ianuarie 1945, colonelul Efremov, şeful Grupului ope-
rativ din cadrul NKVD URSS, conchidea – în Raportul operativ nr. 2, refe-
ritor la mobilizarea şi internarea etnicilor germani29 – faptul că, în România
„Sectoarele operative au încheiat furnizarea datelor cu privire la contingentul
special din mediul urban. În oraşele din 6 provincii ale României au fost lu-
ate în evidenţă 67 341 persoane, din care: 46 418 în regiunea Timiş; 10 151 în
regiunea Mureş; 8 352 în regiunea Bucegi-Olt; 504 în regiunea Dunărea de
Jos-Mare; 1 036 în regiunea Prut şi 808 în Regiunea Someş.
În Sectorul operativ nr. 2 (Mureş) au fost luate în evidenţă 27 425 persoane,
dintre care 12 729 bărbaţi şi 14 696 femei, care urmează să fie internate (creş-
terea cifrei de aproape trei ori era rezultatul luării în evidenţă a întregii popu-
laţii, din mediul urban şi rural, de naţionalitate germană– n.n.). În Sectorul
operativ nr. 6 (Someş) au fost luate în evidenţă 1 120 persoane care urmează
să fie internate”. (Anexa nr. 7)
În încercarea de a reglementa în mod unitar operaţiunea de identificare şi
înregistrare a cetăţenilor români care trebuiau predaţi autorităţilor sovietice
pentru a fi trimişi la muncă forţată în URSS, Ministerul Afacerilor Interne
al României a transmis – Extra-urgent, Strict confidenţial şi Personal, tuturor
inspectorilor de poliţie şi comandanţilor legiunilor de jandarmi, la începu-
tul lunii ianuarie 1945 – documentul30 intitulat Instrucţiuni pentru internarea
unor categorii de cetăţeni români de origine etnică germană. (Anexa nr. 11)
Pentru fiecare lot de cetăţeni deportaţi din România în ianuarie-februarie
1945 se redacta un document de predare-primire a acestora intitulat „Listă/
tabel (список) cu civilii de naționalitate germană din judeţul ...... internaţi în
Uniunea Sovietică”. Acesta avea următoarele rubrici: numărul curent, numele
prenumele şi patronimul, sexul, anul naşterii, naţionalitatea, cetăţenia, profe-
sia/ocupaţia şi adresa.
În cazul etnicilor germani ridicaţi din Judeţul Hunedoara, au fost redactate
două asemenea documente. Primul (un caiet de format A4, tip studenţesc, cu
26 file)31 a fost constituit pentru cetăţenii români etnici germani din Judeţul
Hunedoara deportaţi în URSS din punctul de adunare Petroşani. În acest ta-
bel sunt trecute datele de identificare a 715 bărbaţi şi 253 de femei predaţi şe-
fului convoiului sovietic, locotenentul Barannikov, de către o comisie formată
din: comandantul Legiunii de Jandarmi Hunedoara, câte un reprezentant din
partea Comisariatului Petroşani şi Poliţiei Deva (ale căror semnături nu sunt
însoţite de precizarea gradelor şi numelor acestora – n.n.).
29
30
Documentul original, redactat în limba română, se păstrează în RGVA şi a fost
publicat în lucrarea „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documen-
te, 1941-1956”, Bucureşti, Editura Monitorul Oficial, 2013, pag. 505-509.
31
RGVA, Fondul 433P, Opis 1, dosar 67 (cu 26 de file).
24
Cel de-al doilea are forma unui registru de evidenţă (caiet format A5, cu
liniatura prezentată mai sus)32, împărţit în două părţi. În primele 28 de file
sunt înregistrate numele a 572 de deportaţi (primul: AIGLER Francisc, ul-
timul: KUHEL Gizela). Aceştia au fost predaţi şefului eşalonului sovietic de
către: comisarul Vlădescu de la Poliţia oraşului Deva, un locotenent (a cărui
semnătură este indescifrabilă) din partea Legiunii de Jandarmi Hunedoara şi
locotenentul-major Liudvigov, comandantul punctului de adunare (сборник
пункт) Deva. În calitate de primitor a semnat locotenentul sovietic Kliu-
cinkov, comandantul convoiului din care deportaţii făceau parte. Cea de-a
doua parte a documentului (filele 29-36) este subintitulată „Internaţi din Ju-
deţul Hunedoara proveniţi din Armata Română duşi în Uniunea Sovietică”
şi în aceasta sunt nominalizaţi 127 de etnici germani care proveneau dintre
militarii români de origine germană demobilizaţi de pe front sau încorporaţi
în unităţile din Judeţul Hunedoara.
Militarii români deportaţi în acest convoi proveneau din: Divizia 2; regi-
mentele 3 (probabil, de transmisiuni – n.n.), grăniceri şi teritorial (nenomi-
nalizate – n.n.) şi 89 infanterie; batalioanele 2, 7, 10, 15 şi 16 vânători de
munte şi 3 pionieri; Divizionul 3 artilerie din Brad; Baza de aprovizionare
şi malutanţă din Deva; o unitate neprecizată din Vulcan. Militarii români
deportaţi din Judeţul Hunedoara au fost predaţi pe semnătură de către ace-
laşi locotenent Liudvigov, comandant al punctului de adunare Deva, şi au
fost preluaţi de către locotenentul sovietic Busîghin, adjunctul şefului Grupei
Operative a NKVD din Judeţul Hunedoara.
Ca urmare a hotărârii imperative, comunicată autorităților de la București
de către Comisia Aliată (Sovietică) de Control în România, privind deporta-
rea militarilor români de etnie germană, generalul de corp de armată Con-
stantin Sănătescu, şeful Marelui Stat-Major român a transmis – prin Secţia I,
Biroul 3 Mobilizare al Armatei – Telegrama Nr. 76.689 din 24 ianuarie 194533
prin care făcea cunoscute următoarele:
1. [....] „în scopul de a fi utilizaţi în detaşamente de lucru, toate comanda-

mentele, unităţile şi formaţiunile Armatei, aflate în interior vor preda
delegaţilor sovietici autorizaţi, în fiecare judeţ, pe toţi ofiţerii de rezervă,
subofiţerii de rezervă şi trupa de origine etnică germană, care se află în
prezent concentraţi, şi mai tineri de 45 ani inclusiv. De asemenea se va
preda şi trupa de origine etnică germană, aflată sub arme. Se exceptează
de la această măsură ofiţerii şi subofiţerii activi, împreună cu familiile lor,
precum şi toţi ofiţerii, subofiţerii şi trupa activă şi de rezervă aflaţi la Ma-
rile Unităţi de pe front.
32
RGVA, Fondul 433P, Opis 1, dosar 66 (cu 36 de file).
33
RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 220.
25
2. Pentru a nu se da naştere la suspiciuni, cu începere de la primirea pre-

zentului ordin, nici un ofiţer, subofiţer sau trupă care trebuiesc predaţi
delegatilor sovietici, conform prescripţiunilor de la punctul 1 de mai sus,
nu vor mai fi trimişi la Marile Unităţi de pe front.
3. Oamenii vor fi predaţi îmbrăcaţi în haine civile [....].
4. Raportaţi numeric (ofiţerii, subofiţerii pe grade, iar trupa pe contingente)
de cei predaţi delegaţilor sovietici”. (Anexa nr. 9)
Atitudinea autorităţilor române faţă de deportarea etnicilor

germani
Pe 9 ianuarie 1945, generalul Rădescu, şeful Guvernului României, i-a trans-

mis generalului Vinogradov copia scrisorii nr. 62/1945 a „reprezentantului
Comisiei Aliate de Control din Balş (căpitanul Kaniaev – n.n.) către coman-
dantul Statului Major al Corpului 4 Teritorial Balş prin care ofiţerul sovietic
cerea:
• arestarea şi predarea ostaşilor de origine etnică germană indiferent de ce-
tăţenie;
• confiscarea bunurilor ce aparţin acestora şi predarea lor Comisiei Aliate
de Control din oraşul Balş”34.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul de Corp de Armată adju-
tant Nicolae Rădescu făcea cunoscut – prin adresa nr. 3.230 din 15 ianuarie
1945 – generalului-colonel Vinogradov, şeful Comisiei (sovietice) de Control
în România, faptul că „cu ocazia ridicării de la domiciliu a cetăţenilor de
origine germană, s-au efectuat şi arestări de surori de caritate, maici şi preoţi”
şi solicita „a da dispoziţii ca această categorie de cetăţeni să fie exceptată”35.
Generalul Nicolae Rădescu i-a transmis locţiitorului preşedintelui Comisi-
ei Aliate de Control din România o scrisoare (nr. 4.476 din 15 ianuarie 1945)
în care îi reamintea de Nota din 13 ianuarie 1945 prin care acesta – în cali-
tatea sa de şef al Guvernului şi ministru al afacerilor interne – îşi exprima-
se „rezervele Guvernului Român privitoare la dispoziţia Comandamentului
Sovietic de a mobiliza pentru lucru, spre a fi trimişi în Rusia, pe cetăţenii
români de origine etnică germană”36. Apoi, generalului Vinogradov i se sem-
nala faptul că din diferite locuri „au fost ridicaţi şi tineri români care nu au
nici o ascendenţă germană în familiile lor”, și îi citează pe:
34
35
36
Arhiva AMAE, Fond 71-1939, E9, vol. 164, f. 43-44.
26
• Domnişoara Veturia DOROŞ, de 18 ani, elevă în clasa a VIII-a de liceu;

• Sabin DOROŞ, student în anul II la Facultatea de Litere şi Filozofie, de
20 ani, ambii din Turnu Severin.
Acest nou demers al generalului Rădescu se încheie pe un ton ferm, care
nu putea fi deloc pe placul atotstăpânitoarelor autorităţi sovietice prezente la
Bucureşti:
„Comunicându-vă cele de mai sus, am onoarea a protesta, în numele Guver-
nului Român, împotriva aplicării măsurilor luate de Înaltul Comandament
sovietic împotriva unor cetăţeni români de indiscutabilă origine etnică româ-
nă şi a vă ruga să binevoiţi a dispune de urgenţă ca tinerii români sus-arătaţi,
plecaţi cu trenul din Turnu Severin în ziua de 12 ianuarie a.c., precum şi toţi
acei aflaţi în aceeaşi situaţiune, să fie imediat înapoiaţi la căminele lor şi ca
asemenea cazuri să nu se mai repete.”37
Prin scrisoarea nr. 3.349 din 19 ianuarie 1945 (ce purta specificaţiile CON-
FIDENŢIAL şi SECRET), şeful guvernului român i-a semnalat generalului
Vinogradov că „în ziua de 16 ianuarie 1945, în gara Câmpia Turzii, ostaşii so-
vietici din garda trenului nr. 3.556, încărcat cu persoane ridicate din Ungaria,
au ridicat cu forţa 8 ostaşi români care se aflau pe peronul gării. Aceştia au
fost transportaţi mai departe, neputându-se interveni din cauza ameninţării
cu armele din partea ostaşilor sovietici.”38
În aceeaşi zi, şeful Comisiei Aliate de Control este încunoştinţat de către
generalul Rădescu (prin scrisoarea nr. 3.347/19 ianuarie 1945) asupra fap-
tului că „Delegaţii români şi sovietici au constatat în gara Braşov, în ziua de
15 ianuarie 1945, în trenul nr. 2528 în care se aflau etnici germani mobilizaţi
pentru lucru existenţa a 70 bărbaţi şi 30 femei de origine română (subliniat de
către autorul textului – n.n.), ridicaţi din Ardealul de Nord”39.
Pe 29 ianuarie, Comisia Aliată de Control era sesizată – prin documentul
nr. 15.037 – că „Suntem informaţi prin organele noastre poliţieneşti că în gara
Nicolina (Iaşi) se găsesc, în trenuri ce transportă persoane de origine etnică
germană mobilizate pentru lucru, mulţi cetăţeni de origine etnică română”40.
Guvernului României a făcut, în cursul lunii ianuarie 1945, mai multe de-
mersuri oficiale către Comisia Aliată de Control pentru exceptarea de la de-
portare a unor etnici germani, multe din acestea fiind argumentate prin efec-
tele negative şi imediate ale plecării acestor cetăţeni, specialişti recunoscuţi,
din întreprinderile private sau de stat.
Astfel, pe 12 ianuarie 1945, generalul Nicolae Rădescu trimitea „tabelele re-
făcute, pentru persoanele cetăţeni români de origine etnică germană, pentru
37
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 7, f. 6; Arhiva AMAE, Fond 71-1939, E), vol. 265,
f. 334.
38
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f.169.
39
40
27
care cerem exceptarea de la ridicarea mobilizării pentru lucru din următoa-

rele motive:
1. Specialişti notorii strict necesari continuării vieţii economice a Statului;
2. Persoanele care sunt în România de mai multe generaţii şi care au legături
de sânge cu familii româneşti.”
În scrisoare se mai preciza că „toate aceste persoane nu au făcut sub nici o
formă politică nazistă sau fascistă”41. Acest nou demers guvernamental avea
anexate două liste intitulate Tabel de persoane propuse a fi exceptate de la ri-
dicare din Înalta dorinţă a M. S. Regelui42 (cu 7 nume) şi Tabel de persoane
propuse a fi exceptate de la ridicare43 (182 de nume redactate la maşina de scris
şi 2 nume completate ulterior cu cerneală).
În primul tabel sunt enumeraţi: Lauhger Wilhelm (aflat în serviciul Cur-
ţii Regale), cu cei 2 copii ai săi; Florenau Gustav, angajat la Fabrica „Falk”;
Schopp/Şopp Kondrat, lacheu la domeniile Săvârşin; Schnell/Şnell Fr., fo-
chist; Rott Margarita, funcţionară la Domeniile Regale; Iaurning Karl, inginer
şi Brekner Anna Luiza.
În ce-a de-a doua listă sunt trecuţi, printre alţii: comisarul-şef Rădulescu
Albert, comisarul Hierl Constantin, comisarul adjunct Andrei Gheorghe,
profesorul universitar Henri H. Stahl, preoţii catolici Matia Pojar şi Ioan Bal-
thauser, agentul Constantin Fisher, soţiile locotenent-colonelului I. Dumi-
trescu şi maiorului Stamate Sergiu (ambii din Statul Major al S. II Alba Iulia),
inginerul specialist în instalaţii curenţi slabi Ernest Ullrich, studentul Victor
Schally, inginerul Hans Gross de la Fabrica Vulcan, mai mulţi funcţionari ai
Ministerului de Interne, Casei de Repuneri, Direcţiei Vămilor şi Băncii Na-
ţionale etc.
Într-o altă Listă specială cu slujitorii Casei Prinţesei Elisabeta sunt enume-
raţi: Iulia Brekner, de 48 ani, născută în Târgu Jiu; maiorul în rezervă Albert
Fişer (de 52 ani, şeful Fermei Copăceni) şi soţia sa Silvia Fişer (de 46 ani);
Alexandru Albreht, de 44 ani, şofer la Ferma Copăceni; Elisabeta Tater, de 21
ani, născută la Târnava Mare44.
Cu adresa nr. 3.229 din 15 ianuarie 1945, preşedintele Consiliului de Mi-
niştri a înaintat Comisiei Aliate de Control o cerere a Fabricii de piele „KA-
RES” din Mediaş prin care se solicita ca „un număr de 195 de lucrători din cei
340 ce sunt de origine etnică germană, cetăţeni români, să fie exceptaţi de la
ridicare”. Cererea era motivată prin trei argumente:
1. „Fabrica KARES are comenzi de aproape un miliard lei pentru Armata
sovietică.
41
42
43
44
28
2. Fabrica KARES are comenzi de 2 miliarde lei pentru Armata României.

3. Comenzi de cca. 200 milioane lei pentru Ministerul Economiei
Naţionale”45.
Pe lângă aceste argumente, se mai preciza „faptul că atât proprietarii, cât şi
personalul de conducere tehnic şi muncitoresc de origine etnică germană este
absolut necesar pentru îndeplinirea comenzilor atât de importante pentru
front, precum şi cele cuprinse în cadrul aplicării Convenţiei de Armistiţiu şi
pentru faptul ca să poată da randamentul impus, cred că este necesară satisfa-
cerea cererii Fabricii KARES”46.
O intervenţie asemănătoare a fost făcută, pe data de 18 ianuarie 1945, când
şeful Guvernului României a transmis adresa nr. 4.519 prin care se înainta
„tabelul cu lucrătorii Uzinelor Reşiţa, în număr de 1.773, care urmează a fi
exceptaţi de la ridicare, fiind absolut necesari funcţionării Uzinelor”. Cererea
se încheia cu precizarea „Este absolută nevoie să fie exceptaţi, altfel fabrica (în
fapt, Uzinele – n.n.) urmând să-şi înceteze lucrul”47.
A doua zi, pe 19 ianuarie 1945, generalul Rădescu a trimis Comisiei Aliate
de Control „tabelul special, cuprinzând un număr de 172 lucrători de la Fa-
brica Astra, cu rugămintea să binevoiţi a fi exceptaţi de la ridicare”48. În cele
patru liste sunt nominalizaţi etnici germani din Direcţia Generală (inclusiv
Heine Henrich, directorul economic al concernului) şi uzinele din Braşov (87
de oameni), Arad (80), Orăştie (3)49.
Deşi persoanele cuprinse în aceste liste (ori altele asemenea, elaborate de
către unele ministere sau instituţii ale administraţiei centrale) au fost scoa-
se – prin dispoziţii ale generalului Vinogradov – din tabelele nominale ale
eşaloanelor cu deportaţi, unii dintre aceşti etnici germani au fost ridicaţi de
la domiciliu ori locul de muncă, motiv pentru care iniţiatorii demersurilor
de exceptare informau cu promptitudine Consiliul de Miniştri al României.
Generalul Victor Dombrovski, primarul general al Capitalei, semnala Ca-
binetului generalului Rădescu faptul că 7 persoane care au primit aprobarea
pentru exceptare de la deportare „se află în tren, plecaţi din Bucureşti:
1. Alfred Gukner, în vârstă de 46 ani (trecut în lista 3-a a Ministerului de
Interne);
2. Claudia Gukner, 30 de ani, a lăsat acasă un copil mic invalid;
3. Maria Wild, în vârstă de 19 ani, pe lista a 3-a a Ministerului de Interne;
45
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 50, iar scrisoarea fabricii şi cele două liste
nominale sunt la pag. 51-59.
46
47
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 113, iar tabelele (în două exemplare) la pag.
115-117.
48
49
29
4. Natalia Hening, 26 ani, aprobată pe lista a 1-a a Ministerului de Interne;

5. Gilda Müler, pe lista a 3-a a Ministerului de Interne;
6. Niculae Kust, 19 ani, fiul unei funcţionare de la Municipiu, pe lista Minis-
terului de Interne;
7. Marcel Mayer, 42 de ani, subdirector la CAM, Ministerului de Interne”.
Totodată, primarul general al capitalei, îl informa pe generalul Rădescu că
alte 5 persoane (dintre cele pentru care s-au făcut demersuri pentru a fi salva-
te de la deportare) „nu au fost ridicate:
1. Ionel Gagel, în vârstă de 24 ani;
2. Dan Gagel, în vârstă de 20 ani;
3. Mircea Gagel, în vârstă de 18 ani;
4. Renata Opler, în vârstă de 19 ani;
5. Fernanda Opler, în vârstă de 22 ani.”50
Pe 19 ianuarie 1945, printr-o scrisoare confidenţială şi personală (înre-
gistrată la Preşedinţia Consiliului de Miniştri sub nr. 3.343 din 19 ianuarie
1945), şeful guvernului român îl ruga pe generalul Vinogradov să binevoiască
„a da dispoziţie să fie eliberaţi cetăţenii români ridicaţi şi transportaţi pentru
lucru, alăturaţi mai jos:
1. „Paul Graf de 30 ani, industriaş specialist, morar din oraşul Turnu Se-
verin, Piaţa Radu Negru, ridicat în ziua de 11 ianuarie 1945 de la moara
Întreprinderile Moştenitorii Iacob Graf din comuna Bistriţa-Mehedinţi.
Străbunicul lor a fost cetăţean român din anul 1874, întreprinderea da-
tând din 1859. Paul Graf este şi ofiţer de rezervă în Armata României,
întreprinderile pe care le conduce, aprovizionează cu făină şi pâine atât
oraşul Turnu Severin, cât şi toate unităţile ruse în trecere.
2. Otto Spilca, fiul căpitanului activ SPILCA din Divizionul 4 Tunuri Munte,
în etate de 17 ani, elev de liceu, domiciliat în strada Grausser, nr. 43, Sibiu.
Tatăl tânărului Spilca luptă pe front contra trupelor germane.
3. Roza Mangesius, fiica locotenent-colonelului Mangesius, de 21 ani, domi-
ciliat în Sibiu, strada Frantz Göbel, nr. 16, ridicată în ziua de 15 ianuarie
1945 şi transportată în ziua de 18 ianuarie 1945.”51
Unul dintre primele demersuri ale generalului Rădescu prin care cerea ex-
ceptarea de la deportare a unor grupuri socioprofesionale sau etnice com-
pacte a fost făcut pe 21 ianuarie 194552, când şeful guvernului român a trimis
Comisiei Aliate de Control patru liste cu peste 1000 de persoane, astfel:
50
51
52
30
• Tabelul special cuprinzând 67 de persoane, austrieci din Lagărul Ciurel,

ce au fost triaţi din punct de vedere politic de Comisie, şi totuşi ridicaţi
pentru muncă;
• Tabelul de 169 persoane din Lagărul Târgu Jiu, găsite că nu au avut vreo
activitate politică şi care deci urmează a fi exceptaţi de la ridicare;
• Tabelul special, cuprinzând un număr de 228 persoane călugări şi călugă-
riţe, pentru care a intervenit Nunţiatura Apostolică din România;
• Tabelul special, cuprinzând 609 persoane, membre ale Societăţii Surorilor
Sociale şi pentru care a intervenit Nunţiatura Apostolică din România.
Tabelul cu cei 228 de monahi53 cuprindea liste cu nume ale unor slujitori
ai Bisericii Catolice pe care Nunțiatura Apostolică le-a transmis Guvernului
României în vederea adoptării măsurilor necesare exceptării de la deportare
în URSS.
Aceştia proveneau din: Institutul Monahal „Sfânta Ursula” Sibiu (17), or-
dinele monahal-diaconeşti din Bucureşti, Braşov şi Constanţa (16), ordinele
monahale Franciscan şi „Notre Dame” (9), personalul monahal din Timişoa-
ra (132), monahi internaţi în Lagărul Târgu Jiu (11) şi personalul monahal
aflat în alte situaţii decât cele enumerate mai înainte (33).
În lista cu cele 609 membre ale Societăţii Surorilor Caritabile54 erau nomi-
nalizate: 31 de membre ale conducerii societăţii; 58 de surori din Ordinul
„Surorile Sfintei Francisca”; 29 de surori benedictine; 14 surori din Ordinul
„Sfânta Vincenţia” din Comloşu Mare şi Teremia Mare; 477 de măicuţe ale
Ordinului „Notre Dame” din Timişoara, Periam, Lipova, Oraviţa, Deta, Or-
ţişoara, Lugoj, Aradul Nou, Sânnicolau Mare, Variaş, Glogoveţ, Sânmartin,
Beșenova Nouă (fosta Neubeschenowa, respectiv Ujbesenyö, actualmente
Dudeştii Noi, Judeţul Timiş – n.n.), Jimbolia, Arad şi Lipova-Teresianum.
Peste două zile, generalul N. Rădescu a înaintat Comisiei Aliate de Control,
în dubla lui calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al
afacerilor interne, scrisoarea nr. 4.588 din 23 ianuarie 1945 care era însoţită
de „un tabel cuprinzând un număr de 500 persoane, lucrători specialişti de
la diferite întreprinderi din ţară, cari sunt absolut indispensabili funcţionării
întreprinderilor şi cari urmează a fi exceptaţi de la ridicare. În caz contrar,
întreprinderile vor suferi, iar unele din ele au chiar comenzi pentru Armata
sovietică”55.
În liste erau nominalizaţi angajaţi de la: Uzinele „E. Wolf ” din Bucureşti
(23), Ţesătoria de covoare „Persia” (6), Fabrica de produse chimice „Veline”
Sibiu (13), Fabrica „Amilon” Sibiu (12), Fabrica „Melţer” Sibiu (9), Fabrica
de maşini „Benker şi Jekeli” Sibiu (19), Fabrica „Artalit” Sibiu (3), Fabrica
53
54
55
31
„Franţ Noiţil” Sibiu (1), Fabrica „Trei brazi” Sibiu (13), Uzina metalurgică
„Iosef Kluş” Sibiu (5), Fabrica „Metaga” Sibiu (7), Întreprinderea „I. B. Mis-
selbacher” Sibiu (9), Fabrica de drojdie „Vita” Sibiu (4), Fabrica „Fritz Hann”
Sibiu (3), Fabrica „Graţioasa” Sibiu (17), Fabrica Română de Creioane Sibiu
(8), Fabrica „Binder” Sibiu (6), Fabrica „Fraţii Fabricius” Sibiu (10), Fabrica
„Fenix” Sibiu (3), Fabrica de bere „Thomas” Sibiu (6), Fabrica „I. Schuster”
Sibiu (7), Fabrica „R. Schuster” Sibiu (11), Staţia electrică Sibiu (26), Fa-
brica de spirtoase Bragadiru (6), Tăbăcăria „S. Zaharias” Sibiu (14), Fabri-
ca de biscuiţi „I. Uhl” Sibiu (12), Fabrica de pielărie „Talna” Bucureşti (12),
Întreprinderea „Podsudek” Bucureşti (5), Întreprinderea „Steaua Română”
Bucureşti (5), Întreprinderea „Olimpia” Bucureşti (1), Agenţia Comercială
a Comunicaţiilor Rutiere (1), Întreprinderea „Falk” (1), Societatea Electrică
„Seta” Sibiu (42), Societatea de tractoare „Doice-Disel” Bucureşti (7), Soci-
etatea Petrolieră „Astra Română” Sibiu (2), Sindicatul metalurgic „Toplen”
(8), Fabrica de creioane „Faber-Kastel ” Sibiu (3), Staţia electrică „Seta ” Sibiu
(1), Uzina metalurgică „Heass” Sibiu (3), Societatea „Carpatica” (2), Fabrica
de maşini „Riger ” Sibiu (145), Tipografia „Luceafărul” (1), Vopsitoria „Karl
Miulşteffen” (6), Societatea „Oţelul Beler” Bucureşti (1), Întreprinderea de
construcţii „Sinumak” Bucureşti (1)56.
Constantin Vişoianu a făcut – în calitatea sa de şef al diplomaţiei române –
mai multe demersuri pentru respectarea statutului special pe care îl aveau
unii etnici germani încadraţi la diferite reprezentanţe străine din Bucureşti.
Prin scrisoarea nr. 39.186/PR/RG/1 din 15 ianuarie 1945 (care a fost înregis-
trată a doua zi, sub nr. 1130, la secretariatul Comisiei), ministrul român al
afacerilor străine referindu-se la „convorbirea avută cu Dvs. în ziua de vineri,
12 ianuarie a.c.” transmitea generalului Vinogradov „aici-alăturat lista perso-
nalului românesc de origine etnică germană în serviciul diferitelor Legaţiuni
Străine din Bucureşti şi care nu au depăşit vârsta de 45 ani pentru bărbaţi şi
30 ani pentru femei. Dintre aceştia, Eric Schuster în serviciu la Nunţiatura
Apostolică şi Mihai Funtsch din serviciul Legaţiei Suediei au fost ridicaţi în
ziua de 11 ianuarie 1945 şi duşi la Mogoşoaia. Am onoarea a Vă ruga să bi-
nevoiţi a dispune ca acest personal de serviciu de la Legaţiunile Străine să fie
scutit de îndatorirea muncii obligatorii”57. În anexa scrisorii, pe lângă cei doi
cetăţeni români evocaţi în text, mai sunt nominalizaţi: 11 de la Legaţia Elve-
ţiei şi câte unul de la legaţiile Finlandei şi Turciei58.
56
57
58
32
Cereri pentru exceptarea de la deportare a unor etnici germani
În sprijinul salvării unora dintre etnicii germani ridicaţi au făcut demersuri

patronii sau colegii lor de muncă, care s-au adresat autorităţilor române sau
sovietice în speranţa că solicitările făcute vor contribui la anularea deciziilor
de deportare. Conducerea firmei „Industria textilă Arădeana” (care „produ-
cea stofe pentru Armatele Sovietică şi Română”) a semnalat că „în prima zi de
aplicare a dispoziţiilor (privind deportarea etnicilor germani – n.n.) au lipsit
20 de filatori, 215 ţesători, 105 maiştri specialişti şi 7 funcţionari” şi – pentru
a se putea continua producţia, destinată preponderent nevoilor trupelor ro-
mâne şi sovietice – a cerut dispensarea de la măsura deportării a 94 de anga-
jaţi, nominalizaţi în tabelele anexate demersului făcut59.
Sindicatul Funcționarilor din Asigurări a transmis, în data de 24 ianuarie
1945, generalului Vinogradov o scrisoare în care se declara „pe a noastră răs-
pundere că FRIEDRICH GELLNER, în vârstă de 46 ani, din strada General
Haralamb 25, membru al comitetului nostru, vechi sindicalist, vechi condu-
cător al sindicatului nostru, ridicat azi dimineaţă ca fiind cetăţean român de
origine germană, a luptat totdeauna pentru cauza muncitorească, a fost tot-
deauna antifascist, antihitlerist, a activat în timpul dictaturii împotriva regi-
mului, cu toate riscurile ce-l apăsau. Este căsătorit cu o româncă, lucrătoare
la Fabrica Adesgo, actualmente trimisă în propagandă muncitorească în ţară”.
Scrisoarea mai preciza că „ne luăm răspunderea pentru întreaga lui activitate
trecută şi viitoare şi rugăm călduros să fie eliberat”60.
Patronul atelierului „Foto Royal” Nicolae Buzduga, din Bucureşti, Bulevar-
dul Elisabeta, nr. 16, a intervenit pe 19 ianuarie 1945 la comisia sovietică
pentru „punerea în libertate a tânărului SCHWARTZ Eugen, din Bucureşti,
Strada General Magheru, nr. 12 (Circa de Poliţie 36), cunoscându-se că aces-
ta a fost ridicat în noaptea de 10 spre 11 ianuarie a.c. şi trimis într-un loc mie
necunoscut”.
Pentru a convinge asupra netemeiniciei măsurii luate, petiţionarul îşi argu-
menta cererea astfel:
1. „Numitul SCHWARTZ Eugen este de naţionalitate român, lucru care se
dovedeşte cu extractul de naştere nr. 69/1915, eliberat de comuna Dobro-
eşti, judeţul Bihor, precum şi cu certificatul de naţionalitate nr. 104 emis
de Primăria comunei Câmpeni, judeţul Cluj-Turda din 9 mai 1942.
2. A satisfăcut stagiul militar în Armata Română, ordinul de chemare nr. 327
din 17 ianuarie 1941 de către Regimentul 1 transmisiuni Bucureşti şi lă-
sare la vatră.
3. Nu a făcut parte din nici o organizaţie etnică germană pronazistă.
59
60
33
4. Originea etnică este slovacă, după cum se dovedeşte cu certificatul de naş-

tere şi botez al părintelui său Iuliu Iosif Schwartz, din care rezultă că este
născut în oraşul Kremenitz (Slovacia).”
După invocarea tuturor documentelor ataşate cererii în fotocopii, care do-
vedeau că „originea supusului român este slovacă”, fostul profesor al „celui
ajuns astăzi un artist în fotografie” ţinea să mai adauge şi faptul că acest fapt
poate fi dovedit şi cu „un portret al Mareşalului Stalin (subliniat în text – n.n.)
executat de el după o fotografie de ziar”61.
O altă mărturie, făcută pentru a se clarifica etnia unui cetăţean român reţinut
sub motivul că ar fi fost de origine etnică germană, a fost depusă – sub forma
unei Declaraţii pe proprie răspundere – de către funcţionarii Istrate Gheorghe
de 41 ani din Bucureşti, strada Filipescu, nr. 21 şi Văduva Ghiţă, de 58 ani,
din Bucureşti, strada Calafat, nr. 8. Aceştia au declarat că „cunoaştem bine pe
domnul JOSEF HORSAK, funcţionar la Societatea Danubiana, cu domiciliul
actual în Bucureşti, strada Caimatei, nr. 5, şi ştim bine că este născut în comuna
Gura-Humorului, judeţul Câmpulung-Bucovina, că este fiul defunctului Caş-
par Horsak din Cehoslovacia, că atât el cât şi fiica sa minoră Ingeborg Horsak
în vârstă de 19 ani sunt cetăţeni români de origine etnică cehă”62.
Demersuri ale familiilor deportaţilor
Deosebit de emoţionante sunt scrisorile trimise Comisiei Aliate de Control

de către familiile celor deportaţi. Pentru a nu diminua cu nimic dramatismul
care răzbate dintr-un asemenea demers, redau integral o asemenea scrisoare:
„Domnule general
Subsemnata Eugenia Rauer, născută Tâmpeanu, în vârstă de 60 ani, do-
miciliată în oraşul Câmpina-Prahova, cu mare durere în suflet vă aduc la
cunoştinţă următoarele:
Organele poliţieneşti din oraşul Câmpina au ridicat în ziua de 11 ianuarie
1945 pe cei doi copii ai mei: Silviu în vârstă de 27 ani şi Ileana în vârstă de
18 ani, elevă în clasa a VI-a la liceul de fete din Câmpina.
Eu sunt de origine etnică română, iar tata lor, de câteva generaţii ce-
tăţean român – a fost invalid de război, în campania din 1916-1918,
împotriva nemţilor şi este decedat.
Cu toate că amândoi copii îmi sunt deopotrivă de dragi, vă rog Domnule
General să interveniţi pentru a mi se elibera cel puţin copila Ileana în
care îmi pun speranţa sprijinului bătrâneţilor mele.
Primiţi, vă rog Domnule General, asigurarea stimei mele”63.
61
62
63
34
Scrisoarea a fost înregistrată la cabinetul generalului Vinogradov cu nr. 2048

din 30 ianuarie 1945, care a dispus generalului Sladkevici să se întreprindă
măsuri pentru identificarea celor doi tineri. A doua zi, acesta din urmă i-a
raportat în scris şefului misiunii sovietice că „eşalonul în care au fost îmbar-
caţi copii familiei Rauer a intrat în URSS pe data de 20 ianuarie 1945”64. Cum
competenţele (adeseori discreţionare) ale generalului Vinogradov se opreau
la frontiera de est a României, este foarte posibil ca cei doi tineri să fi ajuns,
împreună cu alte zeci de mii de concetăţeni, într-unul din cele peste 400 de
batalioane de muncă care au funcţionat pe teritoriul URSS.
O altă mamă, Eufrosina Müler, născută Ionescu, din Turnu Măgurele, stra-
da Gheorghe Pallady nr. 6, semnala ministrului de interne (care a trimis scri-
soarea generalului Vinogradov – n.n.) faptul că:
„În ziua de 13 ianuarie 1945 a fost ridicat de la domiciliul părintesc
fiul meu Gheorghe Müler, profesor de matematică, titular la Liceul Te-
oretic din Turnu Măgurele. A fost ridicat de Poliţia Tr. Măgurele cu o
maşină rusească şi astăzi se găseşte internat la Băneasa.[...] Cu lacrimi
în ochi, o mamă distrusă, reclam că este singurul sprijin al meu, declar
că n-a făcut parte din nici o organizaţie politică, fiind un temperament
foarte liniştit şi care nu s-a ocupat decât de ştiinţă. Noi suntem trecuţi
de 60 ani. Vă rugăm din suflet să-i fie verificate actele şi eliberat”65.
Pentru a-şi susţine cele prezentate, îngrijorata mamă a anexat 9 documen-
te între care, pe lângă actele doveditoare referitoare la cetăţenie, şi Brevetul
nr. 1.383 din 25 noiembrie 1923, prin care sergentului Müler Carol (tatăl celui
ridicat de către sovietici – n.n.) din Batalionul 2 administrativ, Contingentul
1900, i-a fost conferită „Crucea comemorativă a Războiului 1916-1918” fără
barete; un extras din ziarul Universul de joi, 18 ianuarie 1945, în care era
subliniat conţinutul unui articol care prezenta proiectul de lege promovat de
către Ministerul Justiţiei potrivit căruia erau recunoscuţi cetăţeni români „cei
care şi-au satisfăcut serviciul militar în România şi cei care au fost mobilizaţi
în Armata României în unul din războaiele României”, etc.66
Ladislaus Becke din Bucureşti, strada Carol nr. 8, a trimis o scrisoare Co-
mandamentului sovietic prin care cerea generalului Vinogradov „să binevoiţi
a dispune eliberarea unei autorizaţiuni de eliberare a copiilor mei: Alice Becke
în vârstă de 20 ani, născută la 29 februarie 1924, şi Gabriel Becke, în vârstă de
17 ani, născut la 14 septembrie 1927. Susnumiţii sunt trecuţi pe tabloul nr. 3,
la nr. 58 şi 59 ale Ministerului Afacerilor Interne, care a fost admis şi de onor
Comisia Sovietică”67.
64
65
66
67
35
O altă cerere a fost trimisă, pe cale ierarhică, de către locotenentul Popescu

Nicolae prin care se aducea la cunoştinţa autorităţilor sovietice de la Bucu-
reşti faptul că „În ziua de 11 ianuarie crt., a fost ridicată soţia mea Ana Helvez
de către poliţia română şi îmbarcată în trenul care a plecat din gara Mogoşoaia
la ora 22.10”. Ofiţerul român, încrezător în principiul respectării reglementă-
rilor chiar dramatice şi abuzive ce guvernau o mare parte a Europei în acele
vremuri, credea că „s-a făcut o eroare întrucât soţia mea nu făcea parte din
categoria celor care urmau a fi mobilizaţi pentru lucru în URSS. Părinţii ei
nu sunt germani şi nu au fost înscrişi în grupul etnic german”. Pentru a fi mai
convingător, acesta precizează că „Mama (soacra sa – n.n.) este româncă de
origine etnică română, iar tatăl (socrul său – n.n.) cetăţean român care în anul
1916 a luptat contra Germanilor fiind decorat pentru faptele sale militare. Ori-
ginea etnică germană a tatălui său se datorează faptului că strămoşii erau din
cantonul german elveţian. Soţia mea este botezată în rit ortodox fiind născută
în Bucureşti”68. Pe scrisoarea, redactată la maşina de scris şi tradusă în limba
rusă, s-a adnotat cu cerneală Vagonul nr. 4 şi Pe tabel la nr. 16669.
La acest demers personal (promovat, se pare, către generalul Vinogradov
de către Ministerul Afacerilor Interne) s-a ataşat o Adeverință (semnată de
către directorul Cabinetului ministrului de interne) în care se precizează
că „Doamna Ana Helvez din Bucureşti, strada Dorobanţi, nr. 85, în etate de
19 ani, soţia Domnului Locotenent Nicu Popescu, de religie ortodoxă, a cărui
(corect cărei – n.n.) mamă este de origine etnică română, se află trecută pe
Tabelul nr. 1, sub nr. 166, tablou aprobat de Comandamentul Sovietic pentru a
fi exceptată de la mobilizarea pentru lucru”70.
Sergentul t.r. Machat Egon din Divizia 11 infanterie a raportat pe cale ierar-
hică faptul că soţia sa (Edith – născută Fronius – Machat, în vârstă de 24 de
ani, săsoaică, cetăţeancă a României) a fost ridicată de către autorităţile sovie-
tice şi expediată din oraşul Sighişoara, pe data de 16 ianuarie 1945, cu trenul
cu indicativul nr. 47.666. Militarul român, care a „luptat pe front şi era deco-
rat cu Bărbăţie şi Credinţă, clasa a II-a cu spade” semnala că „în conformitate
cu Circulara MAI nr. 34.011/17 ianuarie 1945, soţiile ostaşilor ce se află sub
arme sunt scutite de muncă de război în URSS” şi raporta că soţia sa era bol-
navă şi aveau împreună un copil mic de 21 de luni, născut cu buză de iepure71.
Doi fraţi – locotenentul în rezervă Luţ Ernest din Regimentul 2 Vâlcea şi
Luţ Iacob, proprietar de moară din Călăraşi, strada Viitorului, nr. 145 – s-au
adresat în scris, în data de 16 ianuarie 1945, Comisiei sovietice cerând „mă-
suri, prin ordine telegrafice sau telefonice pentru eliberarea, trimiterea la va-
tră a fiicelor noastre” Gabriela şi Margareta Luţ, care „au fost ridicate de la
68
69
70
71
36
domiciliul din Călăraşi şi trimise în lagărul de internare din Slobozia şi acolo

îmbarcate în trenul nr. 47.644, vagonul nr. 2.875”.
Dincolo de dramaticele trăiri ale celor doi părinţi, din scrisoare reiese şi
strădania acestora de a-şi susţine cauza, chiar dacă argumentele folosite nu
aveau suficientă consistenţă. Astfel, ofiţerul în rezervă amintea că „fiica mea,
în calitate de animatoare de dans şi toate sporturile, a dat tot concursul răni-
ţilor din Armata Roşie, internaţi în spitalele din Braşov şi Timiş [....] subsem-
natul am mulţi prieteni ofiţeri ruşi care oricând pot garanta pentru noi [....]
prin participarea mea pe frontul rus în războiul 1914-1918 în mod indirect am
contribuit şi eu la dărâmarea dominaţiei Ţarului, până la Revoluţia Rusiei, din
anul 1917, când s-a înfiinţat Uniunea Sovietică”.
Celălalt frate semnala şi el că „în cursul războiului mondial trecut, am fost
prizonier din octombrie 1914 până în 1918 în Siberia-Irkuţk şi la revoluţia pen-
tru înfiinţarea Sovietelor am luat parte şi eu la luptele date de către formaţiu-
nile roşii contra burjuazimei (sublin. n.), iar în anul 1918 am fost eliberat şi
trimis acasă în Transilvania alipită României”72.
Presaţi de timp şi alarmaţi de graba cu care militarii sovietici le ridicau
membri ai familiilor lor, pe care-i expediau dincolo de frontiera estică a ţării,
unii dintre părinţi au apelat la cel mai rapid mijloc de comunicare din epocă:
telegraful.
O astfel de TELEGRAMĂ FULGER (redactată cu majuscule – n.n.) a fost
expediată, pe 25 ianuarie 1945, la orele 18.30 din Sibiu:
„FIICA MEA SCHUMAN ELLA DIN SIBIU ÎN VÂRSTĂ DE TREI-
ZECI ŞI DOI ANI CONFORM EXTRASULUI DE NAŞTERE ŞI LE-
GITIMAŢIA (legitimaţiei – n.n.) CARE ÎL (le – n.n.) PREZINTĂ
PERSONAL ESTE RIDICATĂ ÎN MOD ILEGAL ŞI TRANSPOR-
TATĂ LA 15 IANUARIE ÎNSPRE SOCOLA. STOP. ROG A DIS-
PUNE ELIBERAREA EI CA FIIND TRECUTĂ DE TREIZECI ANI
ŞI BOLNAVĂ DE NERVI DECI IMPROPRIE PENTRU MUNCĂ.
STOP. SCHUMAN SIBIU STR. BAUSNER – 37 STOP.”73
Marcela Hoffmann, domiciliată în Bucureşti, str. Căpitan Mircea Vasilescu,
nr. 11, cetăţeancă română de etnie evreiască, a intervenit la „Onor Coman-
damentului URSS pentru aplicarea Armistiţiului (scris „Administriţiului”) în
România” pentru soluţionarea situaţiei soţului ei, Hoffmann Alfred, cetăţean
austriac în vârstă de 45 de ani.
Conform acesteia „Soţul meu se află în ţară de 25 ani, lucrează în Bucureşti,
în care interval nu a făcut nici un fel de politică contrară intereselor tării, nu
a fost înscris în nici un partid sau organizaţie politică germană, lucru care se
constată din viza Siguranţei Române.
72
73
37
Vă rog respectuos să binevoiţi a dispune eliberarea soţului meu, întrucât este

unicul sprijinitor a trei femei: subsemnata, sora mea şi o mamă bătrână de 80
ani, pentru care s-a sacrificat în tot timpul cât a durat prigoana contra evreilor,
suferind din cauza mea că eram evreică, atât la serviciu la Banca de Credit
Românească, unde a fost funcţionar timp de 22 de ani, cât şi la Legaţiunea ger-
mană, ameninţându-l cu trimiterea în lagăr în Germania dacă nu divorţează
de mine, lucru care nu l-a făcut.”74
Drama deportării era la fel de acut receptată şi în cazul despărţirii copiilor
de părinţi sau a trimiterii la muncă forţată doar a unuia dintre soţi. Unii din-
tre cei care-şi vedeau rudele apropiate smulse din familie şi urcate în trenurile
sovietice au solicitat să împărtăşească soarta soţului sau copiilor decât să ră-
mână îndureraţi şi despărţiţi de cei dragi.
Frambach Anna din Timişoara, strada Câmpina, nr. 22 a solicitat în scris,
pe data de 16 ianuarie 1945, chestorului Poliţiei Timişoara să-i permită să
plece „împreună cu soţul meu Frambach Iosif şi cu cele două fete ale mele re-
ţinute de comandamentul rusesc, deoarece n-are nici un rost să stau singură
acasă şi vreau să plec mai bine cu familia mea”75.
Comisarul Dascălu, de la Comisariatul II al Poliţiei Municipiului Timişoa-
ra a scris şi întărit prin semnătură următoarea rezoluţie (consemnată direct
în partea stângă-sus a scrisorii): 16 I 945. Se aprobă cele solicitate ne fiind
forţată de nimeni.
Ca urmare, cei patru membri ai familiei se regăsesc înscrişi pe una din cele
60 de Liste de vagon ale Eşalonului nr. 47.652, cu care au fost deportaţi în
URSS 1 641 de etnici germani (824 de bărbaţi şi 817 femei) din Timişoara76:
Nr. crt.
Anul
Numele şi prenumele Sexul Cetăţenia Profesia
naşterii
3 Frambach Anna femeie 1904 română casnică
10 Frambach Ekaterina femeie 1927 română muncitoare
11 Frambach Tereza femeie 1926 română muncitoare
13 Frambach Iosif bărbat 1900 română muncitor
Alţi doi timişoreni, etnici maghiari căsătoriţi cu nemţoaice, au solicitat în

aceeaşi zi să fie îmbarcaţi alături de soţiile lor în garnitura de vagoane ce con-
stituia Eşalonul nr. 47.652.
Varga Alexandru (născut în 1912)77 şi Csiszmadia Robert (născut în 1913)78,
ambii domiciliaţi în strada Liniştii, nr. 2, au cerut să plece împreună cu so-
74
75
76
77
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 45, f. 42 şi 43.
78
38
ţiile lor Varga Otilia (născută Telkov, în 1915), respectiv Csiszmadia Maria
(născută Petri). Cum ambele cereri au fost aprobate de către acelaşi comisar
de poliţie Dascălu, cei doi cetăţeni români, care nu erau supuşi deportării
(întrucât nu erau etnici germani, ci maghiari), au fost înscrişi (în locul altor
persoane, ale căror nume au fost şterse) în tabelele de vagon care constituiau
documentele prin care îşi puneau soarta lor în mâinile delegaţilor sovietici
şi – prin intermediul lor – la dispoziţia sistemului discreţionar al URSS.
O săptămână mai târziu, pe 23 ianuarie 1945, timişoreanul Manheim
Sigismund – născut în 1922 şi domiciliat în Strada Renaşterii nr. 22 – solicita
aprobarea să fie „transportat la muncă în Rusia” şi preciza că „Eu mă duc be-
nevol din voia mea şi nu sunt silit de nimenea. Scopul plecării şi hotărârea mea
este fiindcă soţia mea Manheim Malvina este înscrisă în eşalonul de plecare”79.
De această dată, comisarul Dascălu a pus o altă rezoluţie: „Onorata Comi-
siune va decide în consecinţă, avându-se în vedere că solicitantul doreşte să
plece la muncă în Rusia Sovietică singur şi nesilit de nimeni.”
Adeseori, rudele sau apropiaţii celor ridicaţi în vederea deportării anexau
la demersurile făcute acte şi dovezi medicale cu care încercau să dovedească
faptul că cei în cauză erau bolnavi sau aveau afecţiuni grave, care nu le per-
miteau să fie folosiţi la muncă. Dintr-o asemenea Radiografie pulmonară a
domnişoarei Kiraly Ilonka80, datată 1 august 1944, rezulta că „câmpul inferior
drept este voalat. Voalarea se confundă cu contururile diafragmatice la bază,
iar sus este delimitată de o linie curbă spre peretele toracal lateral. Hilul re-
spectiv este mult mărit. Concluzie: pleurezie dreaptă”.
Cereri ale reprezentanţelor diplomatice străine acreditate la

Bucureşti
Reprezentantul Misiunii Militare Britanice în Comisia Aliată de Control, vi-

ceamiralul de aviaţie Donald Faskern Stevenson a transmis, în ziua de 12
ianuarie 1945, generalului Vinogradov cel puţin două Note prin care semnala
ridicarea de către autorităţile sovietice a unor slujbaşi ai bisericii catolice din
România. În una din acestea se cerea „să fie eliberate cele trei măicuţe de la
Institutul Sfânta Maria din Brăila, Strada Radu Câmpineanu (tel. 1.500), care
au fost reţinute ieri de către Poliţia din Brăila şi sunt ţinute închise:
• Wilkenbauer Gertruda, născută în 30.06.1895, nemţoaică:
• Schumann Leonarda, născută în 04.04.1913, nemţoaică;
• Helmuth Adelindis, născută în 27.05.1913, nemţoaică”81.
79
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 31, f.40.
80
81
39
Cea de-a doua intervenţie era făcută pentru eliberarea cetăţeanului român de
etnie germană Erik Schuster, care a fost luat cu forţa de către doi soldaţi sovietici,
însoţiţi de un poliţist român, şi dus la Postul de Poliţie din strada Ştirbey Vodă.
Cel pentru care se intervenea era „sacristan în cadrul Nunciaturii Papale”82.
În aceeaşi zi, şeful Misiunii Militare Britanice a transmis (cu nr. 422/12 ia-
nuarie 1945) generalului Vinogradov Lista preliminară cu civilii născuţi în
Germania, Austria şi Ungaria care au cetăţenie britanică şi Lista cu cetăţenii
români de etnie germană, ungară şi austriacă, în cele două documente fiind
nominalizate 22 de persoane pentru care se cerea exceptarea de la iminenta
deportare.
În prima listă83 erau nominalizaţi:
1. Ost Agnesa din Galaţi, născută în 1886, cetăţeancă britanică după soţ;
2. Blaket Marta Luiza din Bucureşti, născută în 11.08.1888, cetăţeancă bri-
tanică după soţ;
3. Engelbrehten Maria Anna Amalia din Braşov, născută în 18.01.1858, cetă-
ţeancă britanică prin naturalizare;
4. Tester Charlotta din Bucureşti, născută în 14.01.1905, cetăţeancă britanică
după soţ;
5. Munden Margarita din Bucureşti, născută în 10.03.1923, cetăţeancă bri-
tanică după soţ;
6. Grant Elizabeta din Ploieşti, născută în 27.01.1871, cetăţeancă britanică
după soţ;
7. Tester Maria din Bucureşti, născută în 21.10.1922, fiică a unui cetăţean
britanic;
8. Genke Frank, născut pe 27.10.1884 în Austria, naturalizat în Canada, do-
miciliat în Bucureşti, cetăţean britanic;
9. Genke Roza, născută pe 19.09.1890 în Austria, cetăţeancă britanică (după
soţ);
10. Planner Florensia, născută pe 18.01.1899 în Ungaria, domiciliată în Bă-
neasa, cetăţeancă britanică;
11. Fillips Georgi, născut pe 29.06.1869 la Viena, domiciliat în Băneasa, ce-
tăţean britanic;
12. Ternent Elizabeta, născută pe 21.10.1883, domiciliată în Bucureşti, cetă-
ţeancă britanică (după soţ);
13. Ost Karl Georg, născut pe 22.05.1870, domiciliat în Galaţi, cetăţean en-
glez naturalizat.
82
83
40
Cea de-a doua listă cuprindea alţi 9 cetăţeni, de diferite etnii, născuţi în An-
glia şi domiciliaţi în România84:
1. Dahler Erika Kamilla, născută pe 19.12.1906, domiciliată la Sibiu, căsăto-
rită cu un cetăţean român;
2. Miller Ethel, născută pe 10.03.1876 în Anglia, domiciliată în Timişoara,
cetăţeancă britanică;
3. Deszo Magdalena, născută pe 04.12.1916 la Londra, domiciliată în Cluj,
soţie a unui cetăţean ungar;
4. Ditrichstein Francisc, născut în 04.12.1912 în Anglia, domiciliat în Bucu-
reşti, căsătorit cu o evreică austriacă;
5. Soltz Maria Ines, născută în 1906 în Anglia, domiciliată în Bucureşti, soţia
unui etnic german;
6.-9. Familia Meitert (Karl, Frida, Teofil şi Ştefan), formată din etnici elveţi-
eni, domiciliaţi în Bucureşti, care deţine proprietăţi engleze.
Generalul de brigadă Schuyler85, şeful Reprezentanţei Militare a SUA în
Comisia de Control asupra României, a cerut – prin două scrisori, datate
15 ianuarie 194586 – „exceptarea de la mobilizare a unor cetăţeni de origine
germană, a căror muncă este esențialmente necesară, întrucât aceştia sunt
angajaţi ai unor firme industriale americane din România”. În prima scrisoare
erau enumeraţi 19 specialişti, funcţionari sau muncitori de la Vacuum Oil Co,
Ingersold Rand Co, Româno-Americană şi International Harister Corp, iar al
doilea demers erau nominalizate Ida Falke Schuller (domiciliată în Bucureşti,
str. Carol Davila, nr. 3) şi Johanna Emilia Guiran (din Bucureşti, str. Pandele
Ţăruşanu, nr. 5).
Peste alte trei zile, generalul Schuyler a solicitat să fie exceptaţi de la depor-
tare 5 lucrători, etnici germani, care lucrau la Fabrica de telefoane şi radio din
Calea Rahovei, nr. 66-6887.
Legaţia Franţei la Bucureşti a intervenit, pe 12, 13 şi 17 ianuarie 1945, mai
întâi pentru Rainer Biemel (născut în 1910 la Braşov, dar care a locuit mai
mulţi ani în Franţa, unde a predat la Toulouse şi a fost – până în 1940 – func-
ţionar la Ministerul Informaţiilor) şi fiica acestuia (Ana Maria, născută pe
24 iunie 1936 la Saint-Ouen, cetăţeancă franceză) şi apoi pentru Ştefan Hintz
84
85
Cortland Van Renosselaer Schuyler (1900-1993) – general de brigadă, reprezen-
tantul SUA (noiembrie 1944-sfârșitul anului 1946) în Comisia Aliată de Control
din România. Reîntors, în 1947, la Washington, a fost numit şef al Grupului de
planificare politică, structură care a avut un rol decisiv în crearea NATO. A co-
laborat direct cu generalul de armată Dwight D. Eisenhower, făcând parte din
Comandamentul Suprem al Trupelor NATO din Europa.
86
87
41
(şeful Staţiunii de remontă al Jokey-Club, care „este cetăţean român, de origi-

ne etnică franceză şi nu germană”, iar cu toate acestea „a fost arestat pe 12 ia-
nuarie de la domiciliul său din str. Ispăşoiu, nr. 10 şi dus la Secţia 22 Poliţie
din Bucureşti, după care el a fost urcat într-un tren pentru a fi dus la muncă
în URSS”), respectiv Weber Alfred (născut pe 12 ianuarie 1902, la Galaţi, care
„figurează ca francez”)88.
Viceconsulul Italiei la Timişoara a semnalat, pe 25 ianuarie 1945, că cetă-
ţeanul Smaniotto Ernesto, etnic italian, fiul lui Bartalomeo şi Teresa, născut
în Reşiţa pe 31 ianuarie 1905, a fost „ridicat de către trupele sovietice, fiind
confundat cu un german”, motiv pentru care a solicitat eliberarea acestuia89.
Adeseori, demersurile făcute de către reprezentanţele diplomatice străine
la Bucureşti nu se finalizau – asemenea multor intervenţii ale guvernului,
ministerelor, unor instituţii sau persoane fizice române – cu recuperarea şi
eliberarea cetăţenilor pentru care se cerea scutirea de la deportare.
Colonelul Moss, şeful Secretariatului Misiunii Militare Britanice în Comi-
sia Aliată de control îi scria, în 22 ianuarie 1945, generalului Vinogradov:
„Urmare la scrisoarea mea nr. 11.542/17 ianuarie 1945, prin care vă supu-
neam analizei o listă cu ecleziaști din Banat, trebuie să vă semnalez că trei
dintre aceştia, preoţi din Judeţul Severin, din păcate au fost urcați în vagoane
la Caransebeș în data de 17 ianuarie a.c. astfel:
1. DESHO Fidelis, vicar la Steierdorf, născut în 5 mai 1917;
2. HEINRICH Geza, vicar la Rusca Montană, născut în 28 septembrie 1917:
3. SCHWARTZ Iosif, curator la Rusca Montană, născut în 28 iulie 1900”90.
Cereri ale organizaţiilor etnice din România
Comitetul Central al Uniunii Evreilor Români (cu sediul în Bucureşti, Calea

Călăraşilor, nr. 27) a solicitat generalului Vinogradov – cu adresa nr. 95/13
ianuarie 194591 – să fie eliberaţi 11 etnici evrei reţinuţi de către organele
NKVD, iar Uniunea Armenilor din România (care funcţiona pe baza „au-
torizaţiei nr. 2.124 din 25 ianuarie 1919 a Onor Ministerului de Interne”) a
cerut, prin adresa nr. 2.781 din 15 ianuarie 194592, să fie exceptată de la de-
portare Hermina Minasian, soţie de evreu, domiciliată în Piteşti, str. Brân-
coveanu, nr. 31.
88
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 30-33 şi 90.
89
90
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 366
91
92
42
Wilhelm Filderman, preşedintele Uniunii Evreilor din România93 a sem-

nalat – prin scrisoarea nr. 133 din 18 ianuarie 194594 – generalului Vinogra-
dov încălcarea prevederilor Ordinului Ministerului de Interne nr. 32.475 din
3 ianuarie 1945, conform căruia femeile de origine etnică germană căsătorite
cu cetăţeni români (inclusiv etnici evrei) erau exceptate de la mobilizare. De
asemenea, liderul evreilor din România şi-a exprimat părerea că „toţi copii
minori sau majori născuţi din căsătorii mixte ar trebui exceptaţi (de la mă-
sura internării şi deportării – n.n.) deoarece ar fi greu de înţeles ca o mamă
germană căsătorită cu un cetăţean român sau un tată german căsătorit cu
o cetăţeană română să rămână pe loc, iar descendenţii lor să fie ridicaţi (în
vederea deportării – n.n.)”.
Colonia Cehoslovacă (cu sediul în Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 1) a
solicitat, cu adresele 1 431 din 13 ianuarie şi nr. 1.432 din 17 ianuarie 194595,
scutirea de la deportare a lui Otto Matuştik şi Ivan Kokeş.
Comunitatea Saşilor şi Şvabilor (cu sediul în Bucureşti, str. Luterană, nr. 19,
et. II, ap. V şi tel. 4-28-68) a solicitat şefului Misiunii Militare Sovietice o
întrevedere în care să se discute „trimiterea saşilor şi şvabilor în URSS, ...
ducerea războiului şi propuneri curente de o importanţă covârşitoare”. Prin
rezoluţia pusă pe scrisoarea din 11 ianuarie 1945, generalul Vinogradov a
dispus ca delegaţia comunităţii să fie primită de către „tov. Sladkevici96 pe
data de 17 ianuarie 1945”97.
Semnalarea abuzurilor
O primă semnalare a structurilor de jandarmi referitoare la încălcarea regu-

lilor stabilite pentru deportarea în URSS a etnicilor germani din România a
fost făcută, prin scrisoarea nr. 52.211 din 17 ianuarie 1945, de către locote-
nent-colonelul S. Teodorescu, directorul Siguranţei şi Ordinii Publice, care-l
informa pe colonelul Alexiev, din cadrul Comisiei Aliate de Control, că „în
ziua de 14 ianuarie 1945, domnul maior Racikov, delegat al Comisiei Aliate
de Control pentru ridicarea germanilor din Judeţul Roman, a cerut Legiunii
de Jandarmi să predea pe toţi germanii etnici – bărbaţi până la 50 de ani şi
femei până la 35 de ani, contrar dispoziţiilor date de Dumneavoastră. Ofiţerul
93
W. Filderman (1882-1963), jurist şi om politic român de etnie evreiască, fost
preşedinte al: Uniunii Evreilor din România (1923-1948), Uniunii Comunităţi-
lor Evreieşti din România (1929-1941 şi 1944-24 octombrie 1945) şi Consiliului
Central al Evreilor din România (1936-1941 şi 17 septembrie-24 octombrie 1945).
94
95
96
Moisei Iosifovici Sladkevici – general-locotenent, adjunct al şefului Direcţiei Ge-
nerale a Trupelor NKVD al URSS.
97
43
sovietic a somat pe comandantul Legiunii să predea un număr de 12 persoane

din categoria arătată mai sus, precizând că în caz contrar va lua măsuri”. Cu
un ton uşor insinuant, ofiţerul român sugera destinatarului „să binevoiţi a
face demersurile necesare pentru ca dl. maior Racikov să fie încunoştinţat de
categoriile de germani ce trebuie ridicaţi”.
Peste alte şase zile, inspectorul general al Jandarmeriei, generalul Anton,
şi directorul Siguranţei şi Ordinii Publice, locotenent-colonelul S. Teodo-
rescu, au transmis colonelului Alexiev o scrisoare (înregistrată la nr. 52.604
din 23 ianuarie 1945, care purta menţiunile F. URGENT şi SECRET) prin
care se semnala că „delegaţii sovietici repartizaţi la centrele de adunare din
Judeţul Târnava Mare ridică cu forţa cetăţeni români de origine etnică ger-
mană în afara vârstelor stabilite prin instrucţiunile dumneavoastră. Cu toate
intervenţiunile organelor noastre, o parte dintre germani au şi fost îmbarcaţi
în trenuri, în gara Rupea”. Demersul se încheia cu solicitarea a se „interveni
pentru respectarea dispoziţiilor date” 98.
Urmare a nenumăratelor semnalări de încălcări ale reglementărilor privind
categoriile de persoane ce se exceptau de la deportare, în data de 29 ianuarie
1945 a fost transmisă o telefonogramă – semnată de către colonelul Efremov
şi adresată colonelului Jitkov (la Râmnicu Sărat), locotenentului-major Ego-
rov (la Adjudul Nou) şi colonelului Popkov (la Socola-Iaşi) – cu următorul
conţinut:
„Toţi civilii contingentului special (спецконтингент – termen prin care
erau denumiţi, în acest context, deportaţii – n.n.) care au fost îmbarcaţi în
trenuri sau sunt concentraţi în lagăre separate şi fac parte din categoriile pre-
oţi, monahi, călugăriţe, bolnavi cronici (inclusiv cei cu afecţiuni venerice),
femei gravide cu sarcini mai mari de patru luni şi inapţi pentru muncile fizice
SE ELIBEREAZĂ (scris cu majuscule în textul documentului original – n.n.).
Bolnavii se predau spitalelor. Îndeplinirea acestei dispoziţii se raportează
prin comunicarea numelui şi prenumelui slujitorilor cultelor religioase (ce-
lor eliberaţi – n.n.), iar în celelalte categorii se vor indica doar cifrele (celor
eliberaţi – n.n.) defalcate pe bărbaţi şi femei. Pe mai departe, dacă pe timpul
transportului vor fi descoperiţi bolnavi, aceştia – după ce li se va certifica
medical îmbolnăvirea – vor fi extraşi din trenuri şi, fără a se aştepta nici o
altă dispoziţie suplimentară, vor fi predaţi organelor de poliţie, de unde vor fi
direcţionaţi la Bucureşti”99.
Listele nominale sau persoanele individuale care erau aprobate pentru ex-
ceptare de la deportare se comunicau comenduirilor sovietice de pe traseele
de deplasare a eşaloanele cu cetăţeni români transportaţi la muncă forţată în
URSS în vederea coborârii acestora din trenurile care se îndreptau către fron-
tiera de est a României. Astfel s-a procedat, în data de 14 ianuarie 1945, când
98
99
44
generalul-locotenent Moisei Iosifovici Sladkevici, adjunct al comandantului

trupelor NKVD, a transmis o telegramă cifrată adresată colonelului Popkov
(la Socola-Iaşi) şi locotenentului-major Egorov (la Adjudul Nou), cărora le
ordona „să identifice şi să elibereze din eşaloanele nr. 47638, 47639 şi 47641
un număr de 18 cetăţeni germani transportaţi spre URSS”100.
Tensiunea generată ca urmare a abuzurilor săvârşite de către trupele sovie-
tice poate fi constatată şi în tonul neprotocolar utilizat, de către autorităţile
române, în corespondenţa adresată reprezentanţilor NKVD de la Bucureşti:
„Vă rugăm să binevoiţi a aprecia procedeul dăunător aplicat (în cazul răpirii
de către sovietici, în gara Câmpia Turzii, a 8 militari români – n.n.) şi a da
dispoziţii ca ostaşii români să fie puşi în libertate”101 sau „Întrucât trierea lor
(a celor 100 de români ridicaţi abuziv din Ardealul de Nord – n.n.) nu s-a pu-
tut face în gara Braşov, vă rugăm a da de urgenţă dispoziţiuni organelor din
subordine pentru a se pune în libertate cetăţenii de origine etnică română ri-
dicaţi din eroare şi aflaţi în curs de deplasare cu trenul nr. 2.528”102, respectiv
„Vă rugăm să binevoiţi a aprecia măsurile dictate de reprezentantul Comisiei
Aliate de Control şi de a da ordin organelor din subordinea Dumneavoastră
să nu depăşească ordinele superioare”103.
În scrisoarea transmisă Comisiei Aliate de Control (şi în care nu este invo-
cat generalul Vinogradov, drept titular al postului de şef al acesteia), genera-
lul Rădescu (care semnează în dubla lui calitate de preşedinte al Consiliului
de Miniştri şi ministru al Afacerilor Interne) sugerează destinatarului: „Vă
rugăm să binevoiţi a dispune să se anunţe telegrafic sau telefonic organele
Dumneavoastră de Poliţie de a lua contact cu dl. general Nicolaescu, co-
mandantul Corpului IV Teritorial din Iaşi, pentru a cerceta şi elibera aceste
persoane (etnici români urcaţi abuziv în trenurile, ajunse în gara Nicolina –
n.n.), care nu intră în prevederile măsurilor luate pentru aplicarea dispoziţiu-
nilor privitoare la mobilizarea pentru lucru”104. Tonul neprotocolar al acestui
demers este completat de faptul că, din scrisoare, lipseşte obişnuita formulă
de politeţe cu care se încheia – de regulă – orice demers de acest fel.
În schimb, viceamiralul D. F. Stevenson, şeful Misiunii Militare Britanice în
Comisia Aliată de Control a României, îşi începea scrisorile către generalul
Vinogradov în variantele traduse în limba rusă cu Дорогой Генерал, iar pe
cele în engleză cu Dear general105.
100
101
102
103
104
105
RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 491, 492.
45
Pe 3 februarie 1945, colonelul Pavel Rodionovici Efremov a întocmit o ana-

liză sintetică106 a demersurilor făcute până pe data de 2 februarie de către
autorităţile române, reprezentanţele diplomatice acreditate la Bucureşti și
familiile aparţinătoare către generalul Vinogradov pentru exceptarea de la
deportare a unor cetăţeni români, din care rezultă faptul că doar pentru 4,4%
dintre aceştia s-au dat dispoziţii pentru extragerea lor din eşaloanele consti-
tuite în lagăre ori diferitele puncte de adunare a etnicilor germani şi mai puţin
de 2,7% din totalul solicitărilor s-au finalizat cu eliberarea celor deja reţinuţi:
Persoane pentru care s-a solicitat

exceptarea de la deportare: S-au dat
Entităţi care au făcut dispoziții Au fost
demersuri pentru eliberați
specialiști intelectuali alții total eliberare
Misiunea Militară
1 1 117 129 24 2
a SUA
Misiunea Militară
britanică în 29 32 75 136 50 11
România
Uniunea Evreilor din

4 1 6 11 - -
România
Uniunea Armenilor
- - 1 1 - -
din România
Reprezentanţa
- 1 16 17 17 -
Franţei
Guvernul şi diferite
Ministere ale 171 52 4 743 4 966 139 129
României
TOTAL 215 87 4 958 5 260 230 142
Destinul internaților civili români în URSS
Listele nominale cu etnicii germani deportaţi din România sunt păstrate la

Arhiva Militară de Stat Ruse şi au fost grupate în 40 de dosare, redactate, de re-
gulă, pe eșaloanele (garniturile de tren) constituite între 15 şi 30 ianuarie 1945.
Pentru pregătirea din timp a operaţiunii de preluare, îmbarcare şi trans-
port pe calea ferată a deportaţilor, şefilor sectoarelor operative ale NKVD

106
46
li se comunicau (de regulă, cu 7-10 zile înainte de începerea îmbarcării pri-

mului eşalon) staţia de cale ferată şi numărul de vagoane pus la dispoziţie
în fiecare zi. Astfel, colonelului Kojevnikov i-a fost transmisă Telefonograma
nr. 6.145/1 din 6 ianuarie 1945107, semnată de către generalul Sladkevici, prin
care şeful Sectorului operativ al NKVD de la Sibiu era înştiinţat despre Planul
îmbarcării pe eşaloane a contingentului special:
• eşalonul 47.640, la Făgăraş, îmbarcarea pe 13 ianuarie;
• eşalonul 47.644, la Făgăraş, cu 17 vagoane, îmbarcarea pe 14 ianuarie;
• eşalonul 47.645, la Avrig, îmbarcarea pe 14 ianuarie;
• eşalonul 47.647, la Sibiu, îmbarcarea pe 15 ianuarie;
• eşalonul 47.648, la Cisnădie, îmbarcarea pe 15 ianuarie;
• eşalonul 47.662, la Mediaş, îmbarcarea pe 18 ianuarie;
• eşalonul 47.666, la Sighişoara, îmbarcarea pe 19 ianuarie;
• eşalonul 47.667 cu 20 vagoane la Tălmaciu, 12 vagoane la Cisnădie şi 15
vagoane la Apoldu de Sus, îmbarcarea pe 20 ianuarie;
• eşalonul 47.676, la Sighişoara, îmbarcarea pe 21 ianuarie;
• eşalonul 47.677, la Mediaş, cu 29 vagoane, îmbarcarea pe 21 ianuarie şi la
Copșa-Târnava, cu 30 vagoane, îmbarcarea pe 19 ianuarie;
• eşalonul 47.678, la Rupea, cu 49 vagoane, îmbarcarea pe 22 ianuarie;
• eşalonul 47.681, la Mediaș, îmbarcarea pe 22 ianuarie;
• eşalonul 47.686, la Dumbrăveni, cu 50 vagoane, îmbarcarea pe 23 ianuarie;
• eşalonul 47.688, la Agnita, îmbarcarea pe 24 ianuarie;
• eşalonul 47.689, la Blaj, îmbarcarea pe 24 ianuarie;
• eşalonul 47.691, la Şeica Mare, cu 40 vagoane şi la Blaj, cu 11 vagoane,
îmbarcarea pe 25 ianuarie;
• eşalonul 47.694, la Sibiu, cu 38 vagoane şi la Şelimbăr, cu 22 vagoane, îm-
barcarea pe 25 ianuarie
• eşalonul 47.695, la Târgșoru, îmbarcarea pe 25 ianuarie;
• eşalonul 47.699, la Apoldu de Sus, îmbarcarea pe 27 ianuarie;
• eşalonul 47.700, la Avrig, îmbarcarea pe 27 ianuarie;
• eşalonul 47.701, la Alba Iulia, îmbarcarea pe 24 ianuarie şi la Sebeş-Alba,
cu 30 vagoane, îmbarcarea pe 27 ianuarie.
107
RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 82.
47
După această primă comunicare, şefilor sectoarelor şi grupurilor operative

teritoriale ale NKVD li se transmiteau, din oficiu sau la cerere, succesiv şi
ierarhic, alte precizări (privind numărul vagoanelor din fiecare garnitură, su-
plimentarea vagoanelor funcţie de numărul internaţilor concentraţi în punc-
tele de adunare-filtrare, denumirile corecte ale staţiilor de îmbarcare etc.) ne-
cesare organizării riguroase a operaţiunii de preluare şi expediere în URSS a
deportaţilor români.
Astfel de comunicări au fost făcute începând cu data de 8 ianuarie 1945,
când comisarul de securitate Samîghin a raportat generalului-maior de in-
tendenţă Vorobev că pentru „transportul în Uniunea Sovietică, pe ecarta-
ment feroviar vest-european, a eşaloanelor cu SK (СК/спецконтингент –
contingent special, denumire utilizată în argoul şi comunicările NKVD prin
care erau desemnaţi, în acest caz, deportaţii străini în URSS – n.n.) vor fi puse
la dispoziţie 5 204 vagoane, constituite în 91 garnituri de tren, astfel:
• în staţia Socola – 40 de garnituri, cu 2 318 vagoane;
• în staţia Râmnicu Sărat – 22 de garnituri, cu 1 237 vagoane;
• în staţia Adjudul Nou – 20 de garnituri, cu 1 126 vagoane;
• în staţia Galaţi – 9 de garnituri, cu 523 vagoane”108.
Din momentul ajungerii garniturilor de tren în staţiile româneşti de îmbar-
care şi până la începerea deplasării acestora către localităţile sovietice de des-
tinaţie, treceau, de regulă, între 3 şi 7 zile, timp în care mii de oameni – tineri
şi vârstnici, femei şi bărbaţi – aşteptau în vagoane neîncălzite, în plină iarnă,
pentru a-şi începe calvarul deportării, din care mulţi nu s-au mai întors.
Astfel, eşalonul nr. 47.654 a ajuns la Arad pe 17 ianuarie, de unde a plecat
spre URSS pe 24 ianuarie cu 1 709 etnici germani (683 de bărbaţi şi 1 026 femei)
originari din Sânicolau, Sânmartin, Sântana, Comlăuş, Şimand, iar eşalonul
nr. 47.674 a ajuns la Timişoara pe 21 ianuarie, de unde a plecat pe 24 ianuarie
cu 1 659 de civili (746 bărbaţi şi 913 femei) din Periam, Lovrin, Bumaruş/Bul-
găruş, Sânpetru, Variaş, Biled şi Satu Mare. În acest ultim caz, pe lista nominală
cu cetăţenii români predaţi lucrătorilor NKVD care aveau să-i însoţească în
URSS s-a consemnat faptul că „germanii trecuţi pe acest tabel sunt de origi-
ne germană”, constatare întărită de ştampila „Comisariatul Sânnicolau Mare –
MAI” şi semnătura indescifrabilă a unui şef de secţie din acest comisariat109.
Pe listele (tabelele) de vagon cu etnicii germani ridicaţi din Periam şi de-
portaţi în URSS cu Eşalonul nr. 47.664 s-a consemnat – de către reprezen-
tantul Secţiei Periam din cadrul Companiei de Jandarmi Torontal – faptul că
„Oamenii prevăzuţi în prezentul tabel sunt de origină etnică germană şi intră
în prevederile Ordinului 51.093/945”110.
108
109
RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 30 şi 31, f. 36.
110
RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 36, f. 15, 18, 22.
48
Listele pentru eşaloanele care au plecat din Reşiţa erau confirmate fie de şeful
poliţiei judeţene (care folosea ştampila Comisariatului de Poliţie Reşiţa din ca-
drul Direcţiunii Generale de Poliţie din cadrul Ministerului de Interne), fie de
şefii locali ai structurilor Ministerului de Interne (cum ar fi plutonierul Con-
stantin Stoica, şeful Secţiei jandarmi rurali Bocşa)111. Pentru alte comune din
judeţ, aceste confirmări erau făcute de către şefii posturilor locale de poliţie.
O parte din listele pe care au fost trecuţi deportaţii din Timiş au fost re-
dactate pe partiturile corale ale melodiei „Fetiţa din Banat” de I. Velceanu:
Eşalonul nr. 47.651112 cu 1 924 de deportaţi (895 bărbaţi şi 1 029 femei) a fost
constituit, între 19 şi 21 ianuarie 1945, la Timişoara. În cele 64 de vagoane cu
care erau transportaţi în URSS deportaţi din România au fost îmbarcaţi etnici
germani din Timişoara, Becicherecu Mic, Beşenova, Cărpiniş, Cerneteaz,
Comloşu Mare, Dumbrăviţa, Freidorf, Giarmata, Gorgova, Grabaţ, Jimbolia,
Sânandrei şi Teremia Mică.
Eşalonul nr. 47.652113 cu 1 641 de deportaţi (824 bărbaţi şi 817 femei) a fost
constituit la Timişoara în data de 16 ianuarie 1945. În cele 60 de vagoane cu
care erau transportaţi în URSS deportaţi din România au fost îmbarcaţi etnici
germani din Timişoara, Becicherecu Mic, Beşenova, Cerneteaz, Dumbrăviţa,
Freidorf, Giarmata, Sânandrei. Operaţiunea de predare-primire a deportaţi-
lor între cei doi delegaţi sovietici (reprezentantul centrului local de adunare şi
şeful de eşalon) s-a făcut în prezenţa numitului Nemeş, şeful Secţiei 1 Poliţie.
constituit la Timişoara în data de 20 ianuarie 1945. În cele 60 de vagoane cu care
erau transportaţi în URSS deportaţi din România au fost îmbarcaţi etnici ger-
mani din Timişoara, Becicherecu Mic, Biled, Cerneteaz, Dumbrăviţa, Fraidorf,
Giarmata, Igriş, Lovrin, Periam, Pesac, Sânandrei, Sânpetru Mare, Şandra, Ui-
var, Variaş, Operaţiunea de predare-primire a deportaţilor între cei doi delegaţi
sovietici s-a făcut tot în prezenţa numitului Nemeş, şeful Secţiei 1 Poliţie.
constituit la Timişoara în zilele de 20 şi 21 ianuarie 1945. În vagoane au fost
îmbarcaţi etnici germani din Timişoara, Freidorf, Giarmata şi Recaş.
Pe timpul transportului în URSS, pentru etnicilor germani deportaţi s-a
stabilit o normă zilnică de hrană compusă din: 600 gr. pâine de secară, 10 gr.
făină de grâu (categoria a II-a), 70 gr. griş, 10 gr. macaroane, 30 gr. carne,
50 gr. peşte, 10 gr. slănină sau grăsimi combinate, 10 gr. ulei, 10 gr. pastă
tomate, 17 gr. zahăr, 2 gr. ceai, 10 gr. sare, 0,1 gr. foi de dafin, 0,1 gr. piper,
111
RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 37.
112
113
114
115
49
0,7 gr. oţet, 400 gr. cartofi şi 200 gr. legume116. Hrănirea urma să se facă prin
grija unităţilor militare de subzistenţă sovietice de pe itinerarele de deplasare
a trenurilor sau, în unele staţii, prin grija Comisariatului Poporului pentru
Comerţ. (Anexa nr. 8)
În situaţia celui de-al doilea caz, şefii convoaielor erau „avertizaţi printr-un
ordin, din 11 ianuarie 1945, a lui V. V. Cernîşev, adjunctul comisarului popo-
rului pentru afacerile interne al URSS cu privire la respectarea normelor de
hrană prevăzute şi să se evite depăşirea acestora”117.
Pe data de 10 ianuarie 1945, șefii sectoarelor operative pentru deportarea etni-
cilor germani din România erau coloneii sovietici Kojevnikov (Sibiu, cod „PIS-
TOLET”/Пистолет), Korotkov (Timişoara, cod MITRALIERĂ/Пулемёт),
Alekseev (Bucureşti, cod TUN/Пушка) şi Grigorev (Cluj, cod „MASCĂ de
GAZE”/Противогаз), respectiv maiorul Grincenko (Botoşani, cod „VER-
GEA” (tija de curățare și lubrifiere a armelor de foc -n.n./Протирка)118.
Grupele pentru asigurarea transportului „contingentului special” erau con-
duse de: coloneii Jitkov (Râmnicu Sărat), Popkov (Socola) şi Davîdov (Arad);
locotenent-colonelul Lukianov (Buzău); maiorii Dubinin (Braşov) şi Şcer-
binin (Mărăşeşti); căpitanul Moiseev (Ploieşti); locotenenţii-majori Egorov
(Adjudul Nou) şi Uvarov (Galaţi)119.
Până la 31 ianuarie 1945, au fost tranferați în interiorul URSS 105 930 de
persoane civile de etnie germană din sud-estul Europei, dintre care 68 001
erau cetățeni români (Anexa nr. 10). Grupul operativ al NKVD și NKGB,
constituit din ofițeri și agenții aduși din URSS, implicat în transportul et-
nicilor germani din Europa de Sud-Est, internați și trimiși la muncă forțată
în URSS, totaliza 100 de persoane, repartizate în 13 puncte de pe teritoriul
României. (Anexa 12)
Printr-un raport comun, semnat de către cei 3 generali NKVD care au co-
ordonat deportările (Apollonov, Gorbatiuk şi Sladkevici), L. P. Beria a fost
informat pe 3 februarie 1945 că „În desfăşurarea operaţiunii au fost angrenaţi
664 ofiţeri şi lucrători operativi ai NKVD şi NKGB, 10 443 ofiţeri, gradaţi şi
soldaţi din cadrul trupelor speciale ale NKVD şi 1 030 ofiţeri, gradaţi şi sol-
daţi ai Armatei Roşii”. (Anexa nr. 13)
Altfel spus, la operaţiunea încheiată pe 2 februarie 1945 au luat parte
12 137 militari sovietici (câte 10 la fiecare sută de deportaţi). De asemenea, au
fost utilizate 317 camioane din cadrul Regimentului 40 auto, 90 camioane de
la unităţile auto ale fronturilor 2 şi 3 ucrainean şi 212 camioane ale trupelor
NKVD participante la operaţiune120.
116
RGVA, Fond. 1P, Opis 13a, dosar 5, f.201.
117
118
119
120
50
Până pe data de 22 februarie 1945, la orele 24.00, deportaţii proveniţi din

cele 5 state europene vizate de Hotărârea GOKO nr. 7.161ss din 16 decembrie
1944 au fost îmbarcați în 74 de eşaloane (cu 112 480 oameni), dintre care 59
(cu 90 992 oameni)121 au intrat deja pe teritoriul URSS:
Ţara de Eşaloane Deportaţi Eşaloane aflate în diferite

provenienţă constituite îmbarcaţi faze de constituire
6 eşaloane se deplasau
România 42 69 332
spre frontiera URSS
5 eşaloane erau îmbarcate
Ungaria 22 31 923
(4 se deplasau)
Iugoslavia 9 10 935
Cehoslovacia 1 215
Bulgaria - 75
Total 74 112 480
Eşaloanele cu deportaţii din România au fost dirijate spre câteva zeci de

staţii de cale ferată din RSFS Rusă şi RSS Ucraineană a căror enumerare o
consider utilă pentru identificarea locurilor în care au ajuns, la mijlocul ier-
nii 1944/1945, etnicii germani duşi cu forţa pentru a lucra la reconstrucţia
URSS: Almaznaia, Antraţit, Baglei, Bairak, Belaia Kalitva, Berezit, Boksovaia,
Cernikov, Certomlîk, Cervonaia, Ciasov-Iar, Cistiakovo, Ciumakovo, Dne-
propetrovsk, Elenovka, Enakievo, Gorlovka, Groznîi, Hamjenkovo, Harkov,
Harţinsk, Iasinovataia, Inguleţ, Inza, Kornevatka, Kramatorsk, Krasnoar-
meisk, Krindacevka, Kubandîk, Kungur (Perm), Kuteinikovo, Lisiciansk,
Magdalinovka, Marganeţ, Mihailo-Leontevskaia, Mocialinski, Mudrenaia,
Muşketovo, Nikitovka, Novomoskovskaia, Orlovskaia, Ovraghi, Paşkovo,
Pravda, Postnikovo, Rotovka, Rovenki, Rudcenkovo, Semeikovo, Şmakovo,
Stalino, Ufalenskaia (sudul Ucrainei), Valianovka, Vîia (Sverdlovsk), Vecernîi
Kut, Verevig (Sverdlovsk), Zaporoje122.
Principalele batalioane de muncă în care au fost deţinuţi românii deportaţi
în URSS:
• În RSS Ucraineană: Regiunile Doneţk ( BM 1001, 1006, 1007 şi 1056 –
Makeevka; 1002, 1008 şi 1014 – Enakievo; 1003 şi 1048 – Konstantinovka;
1009 – Gorlovka; 1000, 1010, 1021, 1045 şi 1047 – Doneţk; 1011 – st.
Kuteinikovo; 1015 şi 1072 – Kramatorsk; 1004, 1113 şi 1020 – Ciasov Iar;
1016 – Novotroiţkoe; 1023 – Petrovka; 1027 – mina nr. 12/13; 1030 – Go-
rlovka; 1034 – Katîk; 1037 – st. Cistiakovo; 1038 – st. Voscresenskaia;
1039 – st. Dronovo; 1040 – Bulavinskoe; 1049 – st. Nikitovka; 1046 – st.
Hanjenkovo, iar din martie 1946 – Gorlovka; 1050 – Cistiakovo; 1054 –
mina Kapitalnaia); Dnepropetrovsk (BM 1416 şi 1422); Zaporoje (1501,
121
122
RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 246-247.
51
1502 şi 1505); Harkov (1551, 1555 şi 1556); Lugansk (BM 1205, 1235 şi
1241 – st. Almazaia; 1242 – st. Lisiciansk; 1201 – st. Antraţit; 1206 – or.
Comuna din Paris; 1207 – mina Delta II; 1208 – mina Nikanor; 1224 –
staţia Irmino; 1209 – or. Enghels; 1210 – mina nr. 1 bis; 1216 şi 1243 – Ver-
hne; 1211 – Toşkova; 1220 – Valianovka; 1222 – Golubovka; 1214 – Kiro-
voroje; 1420 – Gorianovo; 1406 – Inguleţ) şi Harkov (BM 1551, 1553, 554,
1555 şi 1556 Harkov; Detaşamentele 3 şi 4 construcţii drumuri).
• În RSFS Rusă: Regiunile Rostov (BM 1603 şi 1604 – Şahtî; 1605 – st. Belaia
Kalitva; Detaşamentul 3 construcţii drumuri – Rostov pe Don); Sverdlo-
vsk (BM 1801 şi 1803 Berezovski; 1103 – st. Zadanne; 1099 – st. Harmţo-
vskaia; 1100 – Kosulino; 1105 – st. Monetnaia; 1195 – st. Aksariha; 1802 –
Nijneturinsk) şi Celiabinsk (BM 1651 – Verhnii Ufalei şi 1652 – Plast)
• În RSS Kazahstan – BM 1094 – Aktiubinsk.
Conform unei Informării operative privind prezenţa internaţilor şi mobili-
zaţilor străini aflaţi la 1 martie 1945 în BM (batalioanele de muncă – n.n.)
ale NKVD (semnată pe 31 martie 1945 de către maiorul Makov, şeful Secţi-
ei 2 din cadrul GUPVI), „prin punerea în executare a Hotărârii Comitetului
de Stat a Apărării (GOKO) nr. 7.161ss din 16 decembrie 1944, în ianuarie –
martie 1945 în URSS au fost aduşi, din ţările balcanice, 111 831 de deportaţi
civili (61 375 bărbaţi şi 50 456 femei), astfel: 67 332 din România, 31 920 din
Ungaria şi 12 579 din Iugoslavia”, iar „ca urmare a aplicării Hotărârii GOKO
nr. 7.467ss din 3 februarie 1945, în februarie – aprilie 1945 au fost aduşi, din
Silezia Superioară şi Prusia Occidentală, 77 741 mobilizaţi (77 059 bărbaţi şi
682 femei)”123.
În total, în primele 4 luni din 1945 au fost aduşi 189 572 de internaţi civili,
care au fost incluşi în BM pentru reconstrucţia URSS.
Alţi 18 667 civili deţinuţi în lagărele NKVD, alături de prizonieri, au fost
incluşi în BM în urma operaţiunii de filtrare executată conform Ordinului
NKVD nr. 00315/1945 şi, ca urmare, numărul total al internaţilor civili eu-
ropeni deportaţi în URSS a ajuns la 208 239 oameni, mai mult de 1/3 dintre
aceștia fiind cetățeni ai României.
Pe 5 noiembrie 1945, generalul-maior Semen Ivanovici Şemen, adjunctul
şefului GUPVI din cadrul NKVD, i-a înaintat generalului-colonel Ilia Ilici
Kruglov, adjunctul ministrului afacerilor interne al URSS un raport detaliat124
privind starea mobilizaţilor şi arestaţilor deportaţi în URSS în cursul anului
1945. Conform acestui document, la 1 noiembrie 1945, în URSS se mai aflau
158 461 de internaţi şi mobilizaţi întrucât în lunile anterioare au fost repa-
triaţi 29 119 oameni (din care 9 861 polonezi) şi alţi 19 258 deportaţi au fost
123
RGVA, Fond 1P, Opis 14e, dosar 39, f. 19-21.
124
52
eliberaţi125 întrucât erau inutilizabili la muncă (нетрудноспособный – inca-

pabil de muncă). Circa 6 000 de internaţi erau în curs de eliberare şi repatri-
ere, iar cei deţinuţi erau concentraţi pe republici unionale astfel: 28 207 în
RSFS Rusă, 127 072 în RSS Ucraineană şi 5 963 în RSS Belorusă. La începutul
lui aprilie 1945, în URSS erau deținuți 54 502 cetățeni civili români, din care
53 946 internați (deportați în ianuarie 1945) și 566 arestați după august 1944.
(Anexa nr. 14)
Rata îmbolnăvirilor a fost de 7,7 % în august şi 7,0 % în septembrie 1945,
iar mortalitatea în ultimele 6 luni a evoluat astfel: aprilie – 1,6 %; mai – 1,8 %;
iunie – 1,4 %; iulie – 1,8 %; august – 1,9 %; septembrie – 1,3 %.
Fondul de muncă126 (трудовой фонд – gradul de utilizare a internaților la
muncă, rezultat din raportarea la totalul existent a numărului de oameni care
au lucrat efectiv în fiecare zi calendaristică – n.n.) a fost de 89,9 % în august şi
89,0 % în septembrie 1945, iar productivitatea muncii a crescut de la 87,8 %
în iunie, la 93,7 % în iulie, respectiv 94,8 % în august 1945127.
În urma unui control efectuat, în februarie 1946, în Lagărul NKVD nr. 196
Focşani (prin care au fost repatriaţi o parte din prizonierii de război şi inter-
naţi civili europeni deţinuţi în URSS) colonelul Melnik, adjunctul Secţiei 1
din Direcţia prizonieri de război şi civili internaţi, constata că „Persoanele
civile internate, sosite (ca urmare a repatrierii – n.n.) la 24 decembrie 1945,
de la Zaporoje, cu trenul nr. 97.214 erau într-o stare foarte gravă. Pe timpul
deplasării, vagoanele nu au fost încălzite, toţi erau plini de păduchi, iar 128
persoane (din cele 695 ajunse la Focşani – n.n.) au fost internate în spital, din
care: 12 cu degerături, 43 bolnave de distrofie gr. III, 11 bolnave de distrofie
etc. Printre aceste persoane se afla şi un bolnav în stare gravă, dezbrăcat com-
plet, care a fost adus într-un sac. În primele două zile, au decedat 15 persoane
[...]. Bineînţeles că starea în care a sosit acest contingent a creat o impresie
defavorabilă în rândurile celor prezenţi”128.
Până la 1 decembrie 1946, din cei 66 318 cetăţeni români deportaţi în URSS
în ianuarie-februarie 1945, au fost eliberaţi şi repatriaţi 17 862, iar 3 795 au
decedat. Structura etnică a celor 44 661 cetăţeni civili români deţinuţi încă în
batalioanele de muncă sovietice era – conform unei Informări întocmită la
Secţia 2 din Direcţia Generală pentru Prizonieri şi Internaţi (GUPVI)129 – ur-
mătoarea: 40 963 nemţi, 1 842 români, 1 480 unguri, 187 cehoslovaci, 63 polo-
nezi, 56 austrieci, 30 evrei şi 40 de altă naţionalitate. (Anexa nr. 15)
Până la 1 martie 1947, peste jumătate (mai precis 115 098) dintre civilii aduşi
la muncă forțată în URSS au fost scoși din evidențele NKVD – 69 263 repa-
125
RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 65.
126
127
128
129
53
triați, 34 626 decedaţi şi 11 209 alte cauze (evadați, eliberați cu condiția stabi-
lirii definitive în URSS, racolați ca agenți, trimiși la alte ministere şi structuri
militare sovietice etc.) – şi în BM ale NKVD mai erau deţinuţi 93 141 civili
străini (49 770 bărbaţi şi 43 371 femei), dintre care peste 45 % erau cetățeni ai
României. (Anexa nr. 16)
În total, la 1 martie 1947, în URSS mai erau deţinuţi 41 183 cetăţeni ai
României (37 979 etnici germani, 1 743 unguri, 1 335 români, 59 austrieci,
26 cehoslovaci, 15 evrei, 8 ucraineni, 7 polonezi, 7 ruşi, câte un leton, sârb,
francez şi bulgar), ponderea românilor (peste 44%) fiind cea mai mare din
totalul celor 93 141 civili europeni aflaţi încă, după doi ani de la deportare,
în BM sovietice. Chiar Germania, care a fost ţinta deportărilor din ultimele
luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, avea la 1 martie 1947 un număr
mai mic de cetăţeni civili (27 005) deţinuţi în captivitatea sovietică (26 624 et-
nici germani, 314 polonezi, 18 austrieci, 16 evrei, 10 ucraineni, 8 ruşi, 5 cehi,
5 ungari, doi lituanieni, câte un român, belorus şi rom), iar Ungaria mai avea
18 938 cetăţeni (14 364 etnici maghiari, 4 477 germani, 50 evrei, 38 români,
4 cehoslovaci, doi romi, câte un rus, sârb şi basarabean) în BM sovietice.
Peste alte 5 luni, la 1 august 1947, în URSS erau deținuți 32 040 de civili
români internați și 47 186 prizonieri de război români. (Anexa nr. 17)
Conform Informării privind totalul internaților civili repatriaţi până la 1 no-
iembrie 1948130, după aproape 4 ani de la deportările din 1945, au fost eliberaţi
şi trimişi în ţările aparţinătoare 158 896 internaţi civili din care 126 688 „in-
ternaţi-mobilizaţi” (deportaţii din ianuarie –februarie 1945) şi 32 208 Gru-
pa „B” (arestaţii din februarie-aprilie 1945). Altfel spus, până la 1 noiembrie
1948 au fost repatriaţi 76,30 % din cei 208 239 civili europeni duşi cu forţa în
URSS în anul 1945.
Puţin peste 40 000 dintre repatriaţi (39 506 „internaţi-mobilizaţi” şi
570 arestaţi incluşi în Grupa „B”) erau cetăţeni ai României, însă ei reprezen-
tau doar 57 % din cei peste 70 000 de civili români deportați ori arestați şi duși
la muncă forţată în URSS.
Faptului că ponderea cetăţenilor români trimişi în ţară (57%) era mult mai
mică decât cea înregistrată pe ansamblul repatrierii (76,30 %) este susţinut şi
de Informarea privind internaţii – mobilizaţii civili grupa „G” şi internaţii civili
arestaţi grupa „B” – situaţia la data de 15 iulie 1950131, document înregistrat la
GUPVI MVD sub Nr. 5.633 din 11 august 1950.
La 20 decembrie 1949, situația deportaților (europeni şi japonezi) era, con-
form unei Note-raport132 semnate de către generalul-locotenent Petrov, şeful
GUPVI, următoarea:
130
131
GARF, Fond 1P, Opis 24e, dosar 3, f. 2-3.
132
RGVA, Fond 1P, Opis 01е, dosar 81, f. 20-21.
54
Grupa G Grupa B japo- polo- Total, din care

Situaţii
(mobilizați) (arestați) nezi nezi general Gr. G şi B
Total deportați 205 520 66 152 5 554 7 448 284 674 271 672
Repatriați în
164 521 36 943 3968 6 942 212 374 201 464
1945-1949
Decedați şi
40 737 25 719 119 506 67 081 66 456
alte pierderi*
Deținuți
la data de 271 3 481 1 467 — 5219 3 752
01.01.1950
*
Prin „alte pierderi” se înțeleg aici: uciși pe timpul tentativelor de evadare,
înecați sau sinucigași (9 persoane, toate din grupa „G”).
O succintă analiză a informațiilor conținute în documentul de mai sus relevă
faptul că – în cazul celor 271 672 civili europeni duși în URSS în 1945-1946
(111 831 în conformitate cu Hotărârea GOKO nr. 7.252ss din 29 XII 1944,
alți 155 262133 în conformitate cu Hotărârea GOKO nr. 7.467ss din 3 II 1945
şi 4 579 în conformitate cu Hotărârea GOKO nr. 2.728ss din 23 XII 1946) –
ponderea deportaților europeni (internați şi arestați) decedați până la 1 ianu-
arie 1950 ar fi fost (pentru întregul interval de deținere a acestora, 1945-1950)
de 24,46% (66 456 morți dintr-un total de 271 672 civili deportați în URSS).
În același timp, conform acelorași documente, în cazul cetățenilor români
(etnici germani şi de alte naționalități, inclusiv români, deportați ori arestați)
mortalitatea ar fi fost de 7,4-7,9 % din totalul civililor români duși la muncă
forțată în URSS (5 132 decedați până la 1 aprilie 1947134 şi nu mai mult de
5 500 morți până la începutul lui 1950 din cei cca. 70 000 români deportați –
66 806 internați şi 621 arestați în 1945, la care trebuie adăugați alți aproape
patru mii de români ridicați din propriile case și duși forțat în fosta URSS135),
133
Procesul de aducere în URSS a civililor arestaţi grupa „B” a continuat şi după
aprilie 1945 (când erau înregistraţi 77 741 „mobilizați”), ajungându-se în cele
din urmă la 155 262 de civili europeni (inclusiv români) aduși forțat în URSS cu
acest statut.
134
Nota Strict secretă, din 27 mai 1947, a general-locotenentului T.F. Filippov, șe-
ful Direcției pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile
internate, privind efectivele de prizonieri de război români şi de persoane civile
internate (cetățeni ai României) în URSS la 1 aprilie 1947 – RGVA, Fond 1p,
Opis 12 e, dosar 21, f. 88-91.
135
Am folosit, adeseori și justificat, cifra de (aprox. sau peste) 70 000 de români
deportați întrucât în afară de cei 66 806 internați și 621 arestați cetățeni ai Ro-
55
ceea ce ar presupune ca numărul civililor români repatriați să se apropie

sau chiar să depășească cifra de 64 500 – 65 000 mii de cetățeni români în-
torși din URSS până la începutul anilor 50 ai secolului trecut (70 000 depor-
tați–5 132/5 500 decedați = 64 868/64 500 supraviețuitori ai deportării).
Totuși, documentele sintetizatoare (note-raport, situații statistice, sinteze
operative etc.) și cele detaliate (procesele verbale, însoțite de listele nominale,
de predare a repatriaților civili preluați de către autoritățile române) redactate
în epocă de către structurile specializate ale NKVD/MVD dovedesc faptul
că autoritățile civile sovietice au repatriat, până în ianuarie 1950, puțin peste
61 000 dintre cetățenii români deportați.
Un astfel de document, referitor la ritmurile şi dimensiunile repatrierilor în
ţările aparținătoare a deportaților civili din anii 1945-1949, este şi Nota-ra-
port, semnată de generalul Petrov, redactată pe 17 ianuarie 1951136:
Repatrieri Eliberați şi repatriați, pe ani:

Țara
1945 1946 1947 1948 1949 TOTAL
Germania 32 867 10 526 11 051 11 802 11 446 77 692
România 9 064 10 639 9 126 11 439 20 804 61 072
Ungaria 3 991 4 860 12 082 3 999 4 169 29 101
Polonia 15 490 6 032 4 974 767 740 28 003
Iugoslavia 1 001 1 857 2 506 1 062 2 608 9 034
Japonia — 740 2 210 347 1 715 5 012
Cehoslovacia 876 666 372 248 216 2 378
Austria 13 42 69 27 48 219
Bulgaria și altele 161 472 182 112 — 927
TOTAL 63 463 35 834 45 572 29 803 41 745 213 418
Altfel spus, un calcul – elementar, logic, nespeculativ şi fundamentat pe do-

cumente identificate în arhivele ruse – conduce la ideea că numărul real al
deportaților civili români decedați în batalioanele de muncă şi spitalele speci-
ale sovietice depășește cifra de 8 900 de morți români pe timpul deportării lor
în fosta Uniune Sovietică (cca. 70 000 cetățeni români deportați – 61 072 re-
patriați = aprox. 8 000 decedați).
mâniei care se regăsesc frecvent în documentele prezentate în fosta URSS au mai
fost duși forțat cel puțin alți 3-4 00 de români (etnici germani și nu numai). Pe
lângă alți peste 200 de români arestați în 1945-1947 (identificați nominal în ar-
hivele ruse), în NV Transilvaniei au funcționat trei grupuri operative sovietice şi
tot atâtea puncte de adunare (nr. 7.000 la Sanislău, nr. 8.000 la Carei şi nr. 7.020
la Satu Mare) prin intermediul cărora au fost deportați (cu statutul de internați)
cca. 4 000 de oameni, luați în evidențe în 1945 ca fiind deportați din Ungaria
(RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 23-25).
136
RGVA, Fond 1P, Opis 01е, dosar 81, f. 24.
56
Și informațiile cuprinse în Nota-raport a generalului Petrov din 20 decem-

brie 1949 (document prezentat mai sus – n.n.) întăresc supoziția că rata me-
die a mortalității în cazul civililor cetățeni români duși la muncă forțată în
URSS a fost mult mai mare decât 7-8 %.
Dacă în cazul Grupei G (mobilizați) rata deceselor a fost de 19,82%
(40 737 morți la 205 520 deportați), mortalitatea cetățenilor civili străini deți-
nuți forțat în URSS ca arestați (Grupa B) s-a ridicat la 38.88 % (25 719 decese
la un total de 66 152 deportați).
Cum cetățenii români deportați la începutul anului 1945 în fosta URSS au
avut același regim de captivitate şi aceleaşi condiţii de viață, muncă și sănătate
ca întregul contingent de 205 520 mobilizaţi (Grupa G) europeni, este logic
de presupus că și mortalitatea în cazul lor a fost – asemeni colegilor lor de
calvar – de 19,82-20,0 %, ceea conduce la supoziția logică că în URSS au de-
cedat, în 1945-1950, cel puțin 14-15 000 de cetățeni civili ai României.
Dincolo de argumentația prezentată mai sus, fundamentată mai ales pe
cuantificarea informațiilor de ordin statistic identificate în arhivele ruse, exis-
tă multe alte dovezi imbatabile că, în realitate, pe timpul deportării în fosta
URSS a etnicilor germani (și a civililor de alte naționalități) din România, au
decedat peste 15 000 de cetăţeni români.
Demonstrarea acestui adevăr necesită o amănunțită detaliere şi argumenta-
re, fapt ce ar presupune prezentarea câtorva zeci de documente relevante pen-
tru explicarea fenomenului înregistrării și raportării – pe cale ierarhică, până
la structurile centrale ale NKVD/MVD – deceselor în locurile de deținere a
civililor străini deportați ca mobilizați şi arestaţi în fosta Uniune Sovietică.
Semnalez doar că – mai ales în primii doi ani după deportările de la înce-
putul lui 1945 (mai precis până la constituirea ţărilor de democrație populară,
între care şi Republica Populară Română, proclamată astfel la 30 decembrie
1947) cele două categorii de deportați (mobilizaţii şi arestaţii) europeni erau
generic considerați nemți, nu atât în sens etnic-național, cât mai ales ca apar-
ținând Germaniei nazist-hitleriste.
Ca urmare, şi în cazul deceselor, aceștia nu erau înregistrați după cetățenia
lor, ci doar ca nemți, fapt care a făcut ca peste 2/3 din cetățenii români dece-
dați pe timpul deportării să rămână – în documentele primare de evidență
(cele redactate la nivelul batalioanelor de muncă şi spitalelor speciale) şi în
rapoartele transmise ierarhic până la nivelul NKVD/MVD – înregistrați ca
neamț/nemțoaică, în înțelesul de german/germancă, adică aparținând Ger-
maniei.
Cel puțin două cauze au contribuit decisiv la decesele în masă înregistrate
în rândurile civililor români deportați în 1945: pe de o parte, aceștia – făcând
parte din primele eșaloane de deportați – au fost transportați între mijlocul
lunii ianuarie-începutul lui februarie 1945 cu vagoane inadecvate (fără încăl-
zire şi minimele utilități) şi au ajuns la destinații în locuri complet neamena-
57
jate, iar pe de altă parte, pentru a se realiza cifrele stabilite prin planurile pre-
stabilite, au fost deportați (contrar prevederilor Hotărârii GOKO nr. 7161ss
din 16 decembrie 1944) adolescenți (băieți sub 17 ani și fete sub 18 ani), re-
spectiv femei de peste 30 de ani şi bărbați de peste 45 ani.
Spre exemplu, Stadler Eliza a Iohan, cunoscută şi sub numele de Kecek Eli-
zabeta, nemțoaică născută la Rădăuți, în 1934, a ajuns în URSS în anul 1945
(când avea doar 13 ani !) – într-un „eșalon de copii”, cum se precizează în do-
cumentele de urmărire penală şi condamnare – fiind deportată împreună cu
familia. Mai mult, ea a fost condamnată în 9 ianuarie 1953, de către Tribuna-
lul Poporului din orașul Ahtîrka, Regiunea Sumî, Ucraina, pentru delapidare
la 3 ani de lagăr ITL, pedeapsă pe care urma să o execute până la 18 august
1955. Părinții săi, Iohan şi Anna, locuiau în Rădăuți, Str. Vânătorului137.
Pentru a răsplăti devotamentul dovedit de către trupele NKVD în organi-
zarea şi finalizarea deportării cetățenilor europeni desfășurată la începutul
anului 1945, Lavrentie Beria i-a înaintat lui Stalin Raportul nr. Nr. 172/b/22
februarie 1945 prin care a propus decorarea a 353 dintre „cei mai deosebiţi/
excepţionali lucrători operativi ai NKVD-NKGB şi luptători din trupele
NKVD care au executat această operațiune”:
„Către Comitetul de Stat al Apărării, Tovarășului Stalin I. V.
Pentru executarea Hotărârii GOKO138, în perioada 25 decembrie
1944-31 ianuarie 1945, pe teritoriile eliberate de sub ocupația tru-
pelor inamice ale Ungariei, Cehoslovaciei, României, Bulgariei şi
Iugoslaviei, NKVD al URSS a desfăşurat operaţia de mobilizare şi
internate a civililor de naționalitate germană.
În total, în timpul operaţiei au fost mobilizaţi, internaţi şi trimiși la
muncă în URSS 112 480 de oameni, din care 61 375 bărbați şi 51 105
femei.
La operaţie au luat parte 10 433 de luptători şi ofiţeri din trupele
NKVD şi 664 de lucrători operativi din cadrul NKVD-NKGB.
În concordanţă cu instrucţiunile Dumneavoastră, vă prezint alătu-
ratul proiect de Decret al Prezidiumlui Sovietului Suprem al URSS
privind decorarea cu ordine şi medalii ale URSS a celor mai deose-
biţi/excepţionali lucrători operativi ai NKVD-NKGB şi luptători din
trupele NKVD care au executat această operaţie.
Vă rog să decideţi,
Comisar al poporului pentru afacerile interne al URSS
[L. Beria]”139
Cei propuşi au fost nominalizaţi pentru a fi decoraţi cu trei ordine şi două
medalii sovietice, astfel:
137
RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 9, f. 123.
138
Se face referire la Hotărârea GOKO nr. 1.171ss din 16 decembrie 1944.
139
GARF, Fond 9401, Opis 2, dosar 93, f. 26
58
Paginile din dosarul

Numărul
Nr. crt. Denumirea ordinelor şi medaliilor 93 (GARF, Fond
decoraţilor
9401, Opis 2)
1. Ordinul „Drapelul Roşu” 11 27

2. Ordinul „Războiul Patriotic” gradul I 27 28
3. Ordinul „Războiul Patriotic” gradul II 47 29-31
4. Ordinul „Steaua Roşie” 99 31-36
5. Medalia „ Pentru bravură” 94 36-40
6. Medalia „Pentru merite în luptă” 75 40-44
TOTAL decoraţi 353 27-44
Notă: Documentul este semnat, la fila 44 din dosar (fila 19 din document) de
către A. F. Gorkin, președintele Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS.
Din cei 11 generali și ofițeri recompensați cu cea mai înaltă distincție –
Ordinul „Drapelul Roşu” – 9 (generalii Apollonov, Gorbatiuk şi Sladkevici;
comisarii de securitate Samîghin şi Smirnov; coloneii Alekseev, Efremov,
Korotkov şi Kojevnikov) au răspuns nemijlocit de pregătirea şi desfăşurarea
operaţiunii de deportare a etnicilor germani din România140.
Repatrierea deportaţilor
În perioada 1945-1949 au fost eliberaţi şi repatriaţi 213 418 cetăţeni civili

deportaţi sau arestaţi de către trupele sovietice, structurile SMERŞ sau ale
NKVD din mai multe state europene şi asiatice141:
În cazul României, ritmurile repatrierii civililor în primii ani postbelici au
fost mult mai mici decât cele înregistrate în cazurile Germaniei şi Ungariei,
astfel încât peste 1/3 dintre deportați au fost eliberații abia în ultimul an al
perioadei 1945-1949:
Din care în:

Ritmurile repatrierii Total
Germania România Ungaria
1945 29,74 % 42,30 % 14,84 % 13,71 %
1946 16,79 % 13,55 % 17,42 % 16,70 %
În
1947 21,35 % 14,22 % 14,94 % 41,52 %
anii:
1948 13,96 % 15,19 % 18,73 % 13,74 %
1949 19,56 % 14,74 % 34,07 % 14,33 %
Primii civili români repatriați proveneau – în cvasitotalitatea cazurilor – din-

tre deportații grav bolnavi sau invalizi, vârstnici şi minori ajunşi odată cu fa-
140
GARF, Fond 9401, Opis 2, dosar 93, f. 27.
141
RGVA, Fond 1P, Opis 01e, dosar 81, f.24.
59
miliile lor în URSS. Astfel, 159 dintre cei 1 102 „cetăţenii (civili – n.n.) români
repatriaţi în România şi predaţi, la Bucureşti, conform Procesului-verbal din
29 mai 1945”142 erau copii şi minori.
De asemenea între repatriații din URSS predați autorităților române (în ca-
drul eșalonului de 1 671 persoane) la București, pe 5 noiembrie 1945143, erau
sute de bărbați și femei în vârstă (civili născuți în ultimele decenii ale sec. al
XIX-lea) și 82 de minori, însoțiți de câte unul din părinți ori o rudă apropiată.
Weber Gustav a Franţ (născut în 1908) şi soţia sa Elena (născută în acelaşi
an) au fost predați împreună cu cei patru copii ai lor: Anton (născut în 1940),
Karl (n. 1942), Iosefina (n. 1943) şi Olga (n. 1945).
Soţii Siflenik Dumitru (n. 1913) şi Victoria (n. 1918) au fost repatriaţi, cu
acelaşi eșalon, împreună cu copii lor Ekaterina (n. 1940), Iohan (n. 1942)
şi Irina (n. 1944), iar Hauer Matilda (n. 1915) era însoțită de două minore
(care erau probabil verişoare): Hauer Lucia (n. 1934) şi Hauer Maria (n.
1940).
O mamă, Schmatz Veronica a Condrat (n. 1914), a fost repatriată împreună
cu cei doi copii (Nikolaus, născut în 1942, şi Hanelore, născută în 1945), iar
un tată (Tişle Ştefan, născut în 1911) a fost predat la Bucureşti cu cei trei copii
ai săi: Bronislav (n. 1932), Ioan/Iohan (n. 1934) şi Hilda (n. 1942).
Treşe Alaria a Lavrentie şi Treşe Alban (născuţi în 1919) au fost repatri-
aţi cu patru minori ai familiei – Johan (n. 1933), Mathias (n. 1936), Otilia
(n. 1939) şi Margarita (n. 1942) – , iar Şteier Ekaterina (n. 1912) cu doi bă-
ieţi (Rudolf, n. 1931, şi Gherman, n. 1941) şi trei fete (Elena, n. 1929; Olga,
n. 1943 şi Erika, n. 1945)144.
Documentele păstrate în arhivele NKVD şi MVD relevă fără tăgadă faptul
că pe lângă prizonierii de război capturaţi din rândurile Armatei României în
anii 1941-1944, etnicii germani deportaţi din România în ianuarie-februarie
1945, respectiv civilii şi militarii români arestaţi de către structurile „SMERŞ”
şi NKVD după 23 august 1944, Armata Roşie a capturat în mod abuziv şi a
deţinut în lagărele sovietice mii de cetăţeni civili români care nu aveau cali-
tatea de combatanţi.
După luni sau ani de detenţie abuzivă, o parte dintre aceştia (greu de evalu-
at câți, deoarece ei nu erau evidenţiaţi în documentele standardizate ale lagă-
relor) au fost repatriaţi, de regulă această operaţiune având loc concomitent
cu trimiterea în ţară (începând cu toamna anului 1945) a prizonierilor grav
bolnavi sau invalizi.
Astfel, 120 dintre cei 1 068 de români eliberaţi şi trimişi în ţară (în septem-
brie 1945, din Lagărul NKVD nr. 126 din Sevastopol) erau civili necomba-
tanţi, cvasitotalitatea acestora provenind din judeţele de nord-vest şi est ale
142
RGVA, Fond 450, Opis 42, dosar 7, f. 178-182
143
RGVA, Fond 450, Opis 42, dosar 12, f. 127-131.
144
RGVA, Fond 450, Opis 42, dosar 12, f. 110-139.
60
României, zone în care au acționat trupele sovietice în primăvara-vara anului

1944145.
O altă listă146 cu 1 938 de „prizonieri, cetăţeni români, plecaţi din punctul
de primire nr. 7 din oraşul Sevastopol în data de 26 septembrie 1945, cu nava
maritimă/vaporul Transilvania şi luaţi în primire pentru a fi predaţi autorită-
ţilor române” cuprinde 46 de civili147, necombatanţi ridicaţi din ţară (cu cel
puţin un an în urmă) de către trupele sovietice şi introduşi abuziv în diferite
lagăre şi batalioane de muncă din URSS.
Numele de familie ale acestora (Anicu, Balaci, Balmoş, Bud, Badea/Budea,
But, Buză, Costea, Cozma, Creţu, Damian, David, Doboncea, Dudaş, Fagu-
re, Filimon, Frunză, Lascu, Mareş, Măgheruşan, Mocanu, Paul, Pop, Stancu,
Ungur etc.) indică faptul că ei nu erau etnici germani deportaţi în ianua-
rie-februarie 1945, ci români neaoşi.
Pe lîngă deportaţii de la începutul anului 1945, sunt alte sute de civili ro-
mâni ajunși contextual în lagărele NKVD sau batalioanele de muncă sovieti-
ce, situaţie ilustrată mai jos prin câteva exemple tipologice.
ROSNER Isiu a Lazăr, evreu, născut în 1905 la Vinniţa, domiciliat în Ră-
dăuți, a fost ridicat în 1941 de către trupele germane şi trimis într-un lagăr
de concentrare din Ucraina. În 1944, când Armata Roșie a eliberat acel la-
găr, a fost introdus într-un lagăr sovietic, unde a făcut numeroase demersuri
pentru a fi repatriat. La 25 iulie 1946, Ambasada României la Moscova i-a
eliberat Actul de garanție nr. 2.711 (prin care se preciza că aceasta „nu se
opune înapoierii în România a susnumitului, iar din momentul repatrierii
va fi considerat cetățean român”) și un Certificat de călătorie („valabil numai
pentru una singură şi directă călătorie în România”) prin care Ambasada Re-
gală a României ruga „autoritățile civile şi militare să binevoiască a lăsa liberă
trecerea d-lui Rosner Isiu a Lazăr, care se înapoiază din Uniunea Sovietică în
România, la Rădăuţi. Punctul de trecere pe unde intră în România: Ungheni.
Semnalmentele titularului: statura – mijlocie; părul – cărunt (la 41 de ani! –
n.n.); faţa-prelungită”148.
Ambasada României la Moscova a eliberat multe alte documente asemă-
nătoare, între care şi pentru Făclieru Idel a David, născut în 1920 la Bur-
dujeni-Suceava, care „s-a refugiat, pe teritoriul URSS, din cauza persecuți-
ilor fasciste” şi „se afla (era deţinut cu statut de internat civil străin – n.n.)
în Lagărul nr. 186 Odessa, de unde va fi repatriat”149 (conform comunicării,
din 16 august 1946, a colonelului Gavrilov de la Secția repatrieri a NKVD/
MAI-URSS) în România.
145
RGVA, Fond 415P,Opis 7, dosar 19, f. 76-109.
146
147
RGVA, Fond 415P, Opis 7, dosar 19, f. 35 (faţă şi verso).
148
149
61
Doi fraţi, etnici români – Iacob Vasile, născut în 1921 la Trenton-New Jer-
sey şi Iacob Aurel, născut în 1922 în Ciumești-Satu Mare – au fost ridicaţi
de către autorităţile sovietice din localitatea natală Ciumești unde locuiau
împreună cu părinții și „au fost duși, din greșeală, în 1945, la muncă obliga-
torie/forțată (на обязательные работы) într-un lagăr din Uniunea Sovieti-
că”, conform adeverințelor nr. 4985 şi 4886 din 09.12.1946, eliberate de către
N. Gane, consulul general al României la Moscova150.
Cei doi erau deținuți, pe 9 decembrie 1946, în Lagărul nr. 186 Odessa, de
unde urmau să fie repatriați în România”.
Şimon Paulina, evreică, cetățeancă română, născută în 1922 la Oradea Mare,
a fost dusă în 1944, de către trupele germane, în Lagărul de la Auschwitz, de
unde a fost mutată într-un lagăr din Germania ce a fost eliberat ulterior de
către trupele sovietice. Dusă în URSS, a fost internată într-un „lagăr de filtra-
re” al NKVD. Deși încă din ultimele luni ale lui 1945, Ambasada României
la Moscova a întreprins primele demersuri pentru repatrierea ei (urmare a
cărora a şi obținut Adeverința de repatriere nr. 07/15.01.1946), în decembrie
1946 aceasta era deținută în Lagărul nr. 186 din Odessa, de unde urma să fie
trimisă în România151.
Neubauer Elizabeta a Ernest, nemțoaică, cetățeancă română, născută în
1925 la Brezoi, Județul Vâlcea, localitate în care locuia împreună cu părinții.
În 1942 a plecat, pentru o perioadă, la Brandenburg în Germania, de unde
„nu a avut ocazia să se întoarcă în România”. În 1946 „autoritățile sovietice
din Brandenburg au trimis-o – ca urmare a unei greșeli din adeverința de
repatriere în România (s-a consemnat că orașul Câmpulung s-ar afla în RSS
Moldovenească) – în URSS”. În urma demersurilor Ambasadei României la
Moscova, colonelul Gavrilov de la Secția repatrieri a NKVD/MAI-URSS a in-
format Consulatul României – prin adresa nr. 53 din 16 decembrie 1946 – că
cetățeanca căutată „este în Lagărul nr. 186 din Odessa, de unde va fi trimisă
în România”152.
Conform unei Note-raport153 a generalului-locotenent T.F. Filippov, şeful
Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile
internate, privind efectivele de prizonieri de război români şi de persoane ci-
vile internate (cu cetățenie română), din totalul celor 66 806 cetățeni români
deportați în ianuarie 1945 în URSS, până la 1 aprilie 1947 au fost scoși din
evidențe 29 131 persoane, din care:
a. 23 948 eliberate şi repatriate;
b. 5 183 decedate.
150
151
152
153
62
La 1 aprilie 1947 erau deținuți în URSS, ca internați, 37 675 cetățeni ai Româ-

niei (17 034 bărbați şi 20 641 femei) structurați pe sexe şi etnii/naționalități,
astfel:
Din care: Din care:
Naționalitatea
Naționalitatea
sau etnia
sau etnia
Total
Total
bărbați
bărbați
femei
femei
Germani 34 271 14 592 19 697 Moldoveni 8 7 1
Maghiari 1 741 1 145 596 Bulgari 4 3 1
Români 1 388 1 062 326 Ucraineni 76 62 14
Polonezi 2 2 2 Sași 9 8 1
Cehoslovaci 34 26 8 Evrei 45 40 5
Austrieci 57 51 6 Sârbi 3 3 0
Ruși 29 25 4 Romi 4 4 0
Francezi 1 1 0 Croați 1 1 0
Letoni 1 1 0 Turci 1 1 0
Până la 1 decembrie 1946, din cei 621 de cetățenii români arestați (grupa
„B”), 83 au fost repatriați, 12 au decedat şi 526 mai erau deţinuţi în URSS.
Structura etnică a civililor români internați ca urmare a arestării era urmă-
toarea: 23 nemţi, 165 români, 69 unguri, 29 cehoslovaci, 105 evrei, 81 ucrai-
neni, 31 ruşi şi 23 alte naţionalităţi154.
La 1 noiembrie 1950, în URSS mai erau deținuți 12 304 cetăţeni ai României,
Ungariei, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, state intrate deja în „lagărul socialist”.
Aproape 1 000 dintre aceștia erau români (din care 181 cetăţeni proveneau
dintre civilii deportați în ianuarie-februarie 1945) şi erau deținuți în 12 regi-
uni ale URSS155.
Peste 90 % dintre cetățenii români nerepatriați după peste 5 ani de la în-
cheierea celui de-al Doilea Război Mondial erau prizonierii de război şi in-
ternați civili condamnaţi de către tribunalele militare şi civile sovietice şi erau
deținuți – la data de 1 noiembrie 1950 – în închisori, lagăre și spitale speciale
sovietice156.
Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al URSS nr. 4.287/1.804 ss*157 din
17 octombrie 1950 şi Ordinul strict secret nr. 00643 al generalului-colonel
S. Kruglov, ministrul afacerilor interne al URSS, s-a dispus:
154
155
156
*ss – strict secretă
63
1. „Să fie opriți în URSS [...] 543 de prizonieri de război şi persoane civile
internate, cetățeni ai României [...] până la executarea pedepsei stabilite
de completurile de judecată [...].
4. Să fie eliberaţi din lagărele MVD şi din spitalele speciale [...] 13 prizonieri
de război şi persoane civile internate, cetățeni români, ale căror familii
locuiesc în URSS şi să fie trimişi la locurile unde locuiesc familiile lor.
5. Să fie eliberaţi din lagărele MVD şi din spitalele speciale şi să fie repatriaţi
[...] 5 192 de prizonieri de război şi persoane civile internate, cetățeni ro-
mâni, din care:
a. [...] 1 629 de prizonieri de război şi persoane civile internate, cetăţeni
români, împotriva cărora nu există materiale compromițătoare;
b. [...] 3 139 de prizonieri de război, cetățeni români – foşti lucrători în
organele de spionaj şi contraspionaj ale jandarmeriei, ale poliției,
în trupele SS, în alte organe de represiune [...] în măsura în care nu
există materiale privind crimele lor de război împotriva URSS;
c. [...] 424 de prizonieri de război şi persoane civile internate, cetățeni
români, judecați pentru încălcarea regimului de lagăr, mici furturi
din proprietatea socialistă, furturi din avutul personal al cetățeni-
lor, refuz de a munci și infracțiuni de drept comun, şi ale căror pe-
depse au fost stabilite de tribunal, dar care sunt preschimbate cu
expulzarea lor de pe teritoriul Uniunii Sovietice.
6. Repatrierea prizonierilor de război şi a persoanelor civile internate, cetă-
țeni maghiari şi români, enumerați la punctul 5 al prezentului decret, să se
facă prin intermediul Lagărului nr. 304 al organelor de repatriere, din ora-
șul Sighet (România), în perioada 15 noiembrie-25 decembrie 1950”158.
Ca urmare, la 1 ianuarie 1953, în lagărele MVD, erau deținute în total 21 174
de persoane străine, din care: 17 544 prizonieri de război condamnați şi 1 290
necondamnați, respectiv 1 650 persoane civile internate condamnate şi 690
necondamnate. (Anexa nr. 18)
Un an mai târziu, în lagărele MVD erau deținuți 20 200 de prizonieri de răz-
boi şi de persoane civile internate, condamnați şi necondamnați, dintre care:
a. 593 de prizonieri români (590 condamnaţi şi 3 necondamnaţi);
b. 12 persoane civile române internate (toate condamnate).
La peste un deceniu de la încheierea războiului, o comisie interministerială
sovietică, coordonată de către trei membri importanți ai Comitetului Central
al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (CC al PCUS), a înaintat – la
4 iulie 1955 – Prezidiumului CC al PCUS un Raport159 privind oportunitatea
eliberării şi repatrierii tuturor cetățenilor străini condamnați pentru crime de
GARF, Fond 9.401, Opis 1, dosar 1.014, f. 216-222.

158
GARF, Fond 9.401, Opis 2, dosar 465, f. 153-155.

159
64
război. Constatând faptul că „este oportună eliberarea şi repatrierea tuturor

cetățenilor străini care se află în URSS şi care sunt condamnați pentru crime-
le comise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, comisia a propus:
1. „Repatrierea tuturor cetățenilor din ţările de democraţie populară con-
damnați şi care se află în URSS, precum şi a celor din Finlanda: o mare
parte (1 064 de persoane) să fie exonerată de executarea, în continua-
re, a pedepsei, iar o altă parte (696 de persoane), a căror eliberare este
considerată inoportună, având în vedere caracterul crimelor săvârșite pe
teritoriul URSS, să fie predată guvernelor acestor țări, dar ca persoane
criminale”.
Din totalul celor 2 041 străini deținuți încă în URSS în 1955 (1 760 din cele
7 „țări de democrație populară” plus Finlanda şi 291 din 12 „state capitalis-
te”), România avea cel mai mare număr de cetățeni deținuți – 612 (adică o
treime din totalul nerepatriaților), dintre care 375 făceau „obiectul eliberării
şi al repatrierii”, iar 237 făceau „obiectul predării în calitate de criminali”.
Peste două luni de la aprobarea Raportului CC al PCUS din 4 iulie 1955,
prin Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie
1955 s-a hotărât eliberarea din lagăre și închisori a străinilor deținuți și repa-
trierea acestora.
În baza acestei decizii, Secția 1 specială din Ministerul Afacerilor Interne a
URSS a transmis colonelului R. S. Bulanov, șeful Secției Închisori din MAI,
adresa nr. 40/5-34.888/29 septembrie 1955 însoțită de un dosar (cu 198 de
file) în care erau două liste detaliate şi distincte cu cei 601 cetățeni români ce
urmau să fie trimiși în România astfel: 237 în calitate de criminali de război
şi 364 ca eliberați şi repatriați.
Fiecare listă era semnată, pe ultima pagină a tabelului, de către: V. Boldu-
rev, consilier de stat pentru justiție clasa I, adjunct al procurorului general al
URSS; general maior de justiție G. Danilov, adjunct al ministrului justiției al
URSS; generalul-locotenent P. Ivaşutin, vicepreședinte al Comitetului Securi-
tății Statului de pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS și colonelul A. Sirotin,
șeful Secției 1 speciale din Ministerul Afacerilor Interne a URSS160.
Condamnaţi, evadaţi şi decedaţi
Prezentarea câtorva exemple cu cetăţeni civili români condamnaţi de către

tribunalele speciale şi militare sovietice poate oferi o primă imagine a ca-
zuisticii şi contextului în care aceștia au fost acuzaţi şi judecaţi pe timpul
deportării în URSS:
BAK Magdalena a Nicolae, etnică germană, cetăţeancă română, născută în
anul 1919, condamnată de către un tribunal sovietic la o dată şi pe un termen
160
RGVA, Fond 1P, Opis 6t, dosar 23, f. 1-199.
65
neidentificate în arhivele ruse. Pe data de 30 august 1950 a ajuns, din Lagărul

Vostok Ural în Lagărul nr. 362 din Stalingrad. Avându-se în vedere starea de
sănătate a acesteia, în aceeaşi zi a fost trimisă în Spitalul special nr. 5.771161.
BERMAN Aloizia, născută în 1923, la Beşenova (actualmente Dudeștii
Noi), Județul Timiș, fiica lui Nicolas, nemțoaică, cetățeancă a României. A
fost condamnată la 25 de ani de lagăr de educare prin muncă (ITL), conform
art. 54-9 din Codul Penal al RSS Ucraineană. La 29 iulie 1952 a fost mutată
(ca urmare a aplicării Ordinului MVD al URSS nr. 00522/16.07.52) din locul
de deținere – Secția 2 a Direcției MVD a Regiunii Novgorod – în Lagărul
MVD nr. 144 Kadievka, de unde a fost transferată, pe 17 iunie 1953, în Lagă-
rul Dubravlag, în care se constituiau eșaloanele pentru repatrierea condam-
naților graţiaţi prin Decretul din 27 martie 1953162.
BERTEL (BERGHEL) Mihai Mihai, contabil de etnie germană, născut în
1920 la Râşnov – Braşov. Condamnat, în data de 18 decembrie 1946, de către
Consiliul Suprem al Ministerului Securităţii de Stat (MGB) al URSS – în baza
art. 58-2 şi 58-11 al Codului Penal al RSSF Ruse – la 10 de ani ITL. Pe timpul
executării pedepsei, a mai fost condamnat încă o dată, la un an închisoare163.
DEPNER Karl Samuil, născut în 1923 la Sebiş – Sibiu, etnic german,
şofer-mecanic, deportat în URSS în ianuarie 1945. Pe data de 8 februarie
1947 a evadat din secţia minei 5/6 a Lagărului nr. 1028 în care era deținut, cu
scopul de „a jefui bunuri din locuinţele oraşului Simenko”. Conform actului
de acuzare, a reuşit să fure de la localnici „îmbrăcăminte, furaje, galoşi, şepci,
căciuli, termometre, brichete şi 800 de grame de pâine, pe care a încercat să le
ascundă, dar a fost prins”. A fost condamnat, în data de 15 martie 1947 – de
către Secţia 3 a Tribunalului Poporului din Raionul Krasnoarmeisk a Regiunii
Stalingrad, conform art. 174, pct. II, din Codul Penal al RSS Ucraineană – la
10 ani ITL. Graţiat ca urmare a aplicării prevederilor Decretului Prezidiului
Sovietului Suprem al URSS de amnistiere din 27 martie 1953164.
DEPNER Wilhelm Wilhelm, etnic german, născut în 1916 în Judeţul Bra-
şov. A fost arestat în 22 august 1946 şi condamnat, în data de 18 decembrie
1946, de către Completul Deliberativ Special al Ministerului Securităţii de
Stat (MGB) al URSS – în baza art. 58-2 şi 58-11 din Codul Penal al RSFS
Ruse – la 10 ani ITL165.
EBINGER Iohan Gheorghe, etnic german, cetăţean român, era încă deţi-
nut – atât pe data de 19 iunie, cât și pe 18 iulie 1953 – în Lagărul Dubravlag.
Din acest motiv, comandantul lagărului semnala conducerii Direcției Închi-
sori faptul că – deşi acesta încheiase încă din ianuarie de executat pedeapsa
161
RGVA, Fond 1P, Opis 07e, dosar 1035, f. 193 şi 195.
162
RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 3, f. 81 şi Opis 07 e, dosar 1057, f.5.
163
RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, nr. crt. 23.
164
RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 110, f. 22 şi Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, nr. crt. 65.
165
RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, Lista 2, nr. crt. 105.
66
primită – nu se regăsea pe listele aprobate cu cetățenii români ce urmau să

fie repatriați 166.
ELING Peter Adam (alias STĂNESCU Petre Adam), născut în 1926 la
Igriş – Sânnicolau, Judeţul Arad. Pe data de 23 iulie 1955, colonelul Kova-
lenko, şeful miliţiei Regiunii Stalino – RSS Ucraineană, a solicitat (cu adresa
nr. 3-II/1.226) şefului Direcţiei Închisori din MAI al URSS să i se comunice
„de unde, când şi în ce calitate/cu ce statut a sosit acesta în URSS”. În urma
cercetărilor efectuate de către structurile de evidenţă ale Ministerului Aface-
rilor Interne, s-au identificat următoarele informaţii: cel căutat a fost internat
(deportat) din România pe 14 ianuarie 1945, a ajuns într-un batalion sovietic
de muncă pe 5 februarie 1947, iar în data de 22 iulie acelaşi an a evadat.
Conform uzanţelor epocii, evadaţii erau condamnaţi (din documentele de
arhivă studiate nu rezultă explicit când a fost judecat şi ce pedeapsă a primit),
iar fostul internat român (având dosarul nr. B – 5.090) a fost identificat, pe
5 ianuarie 1956, de către lucrătorii Secţiei vize şi străini a Regiunii Stalino167.
FALK Helmut Eugen, etnic german, student la Institutul de Arhitectură
din Bucureşti, născut în 1928 la Zalău. Ar fi fost membru al „Hitler-Jugend”
(Tineretul Hitlerist – n.n.) şi ar fi fost racolat de către serviciile americane
pentru a spiona trupele sovietice prezente în România.
În noiembrie 1947 s-a deplasat în oraşul Salzburg – Austria, unde a fost in-
struit de către agenţii americani pentru a desfăşura acţiuni informative şi de
spionaj împotriva URSS. În timpul călătoriei în Austria, a folosit documente
şi legitimaţii false. La întoarcere în România, s-au descoperit asupra sa 2 600
minilingouri austriece şi 170 de dolari SUA. A fost condamnat, în data de 20
iulie 1948 – de către Tribunalul Militar al Unităţii Speciale nr. 18.909, în baza
art. 58-6, pct. 1 al Codului Penal al RSFS Ruse – la 25 de ani ITL168.
LAJOS Margarita a Vilmos, născută în 1922, la Șiria, Județul Arad, ungu-
roaică, cetățeancă a României. A fost condamnată la 25 de ani de lagăr de
educare prin muncă (ITL), conform art. 54-9 din Codul Penal al RSS Ucrai-
neană. La 29 iulie 1952 a fost mutată (ca urmare a aplicării Ordinului MVD
al URSS nr. 00522/16.07.52) din locul de deținere – Secția 2 a Direcției MVD
a Regiunii Novgorod – în Lagărul MVD nr. 144 Kadievka169.
LANG Otmar Iacob, născut în 1903 la Sibiu, etnic german deportat în
URSS. A fost condamnat, în data de 11 noiembrie 1949 – de către Tribunalul
Militar al Trupelor Ministerului Afacerilor Interne (MVD) din Regiunea Vo-
roşilovgrad, în baza art. 54-11 din Codul Penal al RSS Ucraineană – la 25 de
ani ITL. Din hotărârea de condamnare rezultă că inculpatul „era deţinut, în
anul 1945, în Batalionul de muncă nr. 1.208 din Regiunea Voroşilovgrad. A
166
RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 4, f. 37 şi 319.
167
RGVA, Fond 1P, Opis 9т, dosar 6, f. 6-8.
168
RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, nr. crt. 212.
169
RGVA, Fond 1P, Opis 07e, dosar 1057, f.7.
67
obţinut date cu caracter secret, pe care intenţiona să le predea – după trecerea

graniţei de stat a URSS – în mâinile unui guvern reacţionar.
De asemenea, a clevetit împotriva URSS”170.
RAB Franţ Francisc, etnic german, născut în anul 1928 la Arad şi stabilit cu
domiciliul în Timişoara. Acesta a fost dus în URSS, în anul 1945 ca internat
civil şi a fost condamnat, mai întâi, pe 8 septembrie 1947 – de către Tribuna-
lul Militar al Regiunii Stalino şi conform art. 205, pct. 12a din Codul Penal
al RSS Ucraineană – la 3 ani de închisoare. Cea de-a doua condamnare, de 7
ani, a fost pronunţată în data de 27 noiembrie 1948 de către Tribunalul Spe-
cial al lagărului ITL în care era deţinut. În data de 20 iulie 1953 era deţinut
în Lagărul ITL Dubravlag al Ministerului Afacerilor Interne (MVD) al URSS
Comandantul lagărului a raportat şefilor ierarhici că deţinutul şi-a exprimat
dorinţa de a rămâne, după graţiere şi eliberare, în URSS. În data de 15 august
1953, o comisie constituită la nivelul MAI al URSS, condusă de către colo-
nelul Kazakov – şeful Secţiei 3 din Direcţia Generală 1 – a hotărât să nu i se
accepte solicitarea, întrucât acesta nu avea rude care să trăiască pe teritoriul
Uniunii Sovietice, iar fratele şi sora sa aveau domiciliul în Timişoara171.
SCHMIDT/ŞMIDT Mihail Mihail, născut în anul 1914 la Sântana – Arad,
deportat în URSS în ianuarie 1945. Condamnat, în data de 26 februarie 1949,
conform art. 193, pct. V din Codul Penal al RSSF Ruse la 10 ani închisoare
şi grațiat ca urmare a aplicării prevederilor Decretului Prezidiului Sovietului
Suprem al URSS de amnistiere din 27 martie 1953. La 11 iunie 1953 era încă
în Lagărul ITL nr. 7 Dubravlag, făcând parte din lotul de 29 de condamnați
recent amnistiați, dar nerepatriați întrucât erau bolnavi netransportabili172.
SCHMISCH/ŞMIŞ Ecaterina a Hans, născută în 1927 la Pilet (probabil Bi-
led – n.n.) – Timiş, etnică germană, deportată în URSS şi condamnată – în
data de 8 ianuarie 1948, de către Tribunalul Militar al Trupelor Ministerului
de Interne (MVD) al Regiunii Stalino şi conform art. 54-9 din Codul Penal a
RSS Ucraineană – la 25 de ani ITL. Instanţa şi-a motivat hotărârea prin faptul
că „în decembrie 1947, inculpata – fiind internată în lagăr şi lucrând într-o
mină – a dat un topor unei prietene pentru ca aceasta să îl folosească în sco-
pul unei acțiuni diversioniste. Cu acest topor a fost tăiat un cablu electric care
a dus la defectarea/arderea a trei transformatoare din reţeaua de forţă a mi-
nei”. În iunie 1953 era deţinută în Lagărul ITL Ozernîi, de unde a fost transfe-
rată în Lagărului Recinoi. Pe data de 4 iulie 1953 era internată, alături de alţi 5
deţinuţi, în spitalul Secţiei nr. 1 cu diagnosticul pneumonie bilaterală173.
SCHNAIDER/ŞNAIDER Lorenţ Iohan, născut în 1927 la Aphental (?) –
Severin, Banat, etnic german deportat în URSS la începutul anului 1945. Pe
170
RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 27, nr. crt. 141, f. 34.
171
RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 4, f. 184 şi Opis 4т, dosar 4, f. 10-11.
172
173
RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 102, nr. crt. 1067, f. 257 şi dosar 5, f. 163.
68
2 septembrie 1947 a evadat din batalionul de muncă în care era deținut, a

mers în orașul apropiat, unde – sub amenințarea unui topor – ar fi furat bani
şi bunuri pe care le-a ascuns şi apoi s-a întors de bunăvoie în locul de de-
ținere. Condamnat în data de 29 octombrie 1947, la 20 de ani închisoare,
conform Decretului din 4 iunie 1947 şi grațiat ca urmare a aplicării preve-
derilor Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS de amnistiere din
27 martie 1953174.
SEIF/ZEIF Mihail Mihail, născut în 1927 în România, etnic german, civil
deportat în URSS. A fost condamnat, în data de 15 decembrie 1947 – de către
Tribunalul Militar al Trupelor Ministerului Afacerilor Interne (MVD) din
Regiunea Celiabinsk şi în baza Decretului din 4 iunie 1947 – la 10 ani ITL.
Instanţa şi-a motivat hotărârea prin faptul că inculpatul „lucrând împreună
cu alţi colegi la Uzina din oraşul Kinel, a falsificat taloanele (cartelele) pentru
cumpărarea pâinii şi – ca urmare a acestei infracţiuni – a reuşit să sustragă 49
de kilograme de pâine”. În iunie 1953 era deținut în Lagărul Norilag175.
SIFERT Nicolai Nicolai, născut la Lugoj în 1913, cetățean român de et-
nie germană. Până la deportarea în URSS (ianuarie 1945), locuia în Lugoj,
str. Vasile Alecsandri, nr. 23. A fost condamnat la 29 august 1947, de către
Tribunalul Militar al Regiunii Voroşilovgrad, la 8 ani de închisoare, conform
art. 138-a din Codul Penal al RSS Ucraineană. A fost acuzat că „fiind deţinut
într-un lagăr de internaţi civili l-a ucis, folosind uneltele de muncă, pe briga-
dierul unei secţii din cadrul acestuia”. Mama, soţia şi fiica acestuia locuiau în
Lugoj, strada Mareşal Malinovski (noua denumire a străzii Vasile Alecsan-
dri – n.n.), nr. 23. A fost predat autorităților române, la Ungheni, în data de
15 august 1955, orele 12.00176.
STADLER Eliza a Ioan, cunoscută şi sub numele de KECEK Elizabeta,
nemțoaică născută la Rădăuţi, judeţul Suceava, în 1934. A ajuns în URSS în
anul 1945 – într-un „eșalon de copii”, cum se precizează în documentele de
urmărire penală şi condamnare – fiind deportată împreună cu familia. A fost
condamnată – în 9 ianuarie 1953, de către Tribunalul Poporului din oraşul
Ahtîrka, Regiunea Sumî (actualmente în Ucraina), pentru delapidare – la
3 ani ITL, pedeapsă pe care urma să o execute până la 18 august 1955. Părinţii
săi (Iohan şi Anna) locuiau în Rădăuţi, Str. Vânătorului177.
TZAICH/TSAICH/ŢAIH Elizabeta fiica lui Andrias, etnică germană, cetă-
ţeancă română, condamnată în data de 7 septembrie 1948, de către Tribuna-
lul Militar al Ministerului Afacerilor Interne al Regiunii Stalino (denumire
avută de oraşul ucrainean Doneţk în perioada 1924-1961), la 25 de ani ITL
conform art. 54-9 din Codul Penal a RSS Ucraineană. Instanţa şi-a motivat ho-
174
175
176
177
69
tărârea prin faptul că inculpata „fiind internată în lagăr şi lucrând într-o mină,
a efectuat în 1948 o acţiune de sabotaj, a cărui rezultat a fost oprirea lucrului
pe o durată de două ore”. În iunie 1953 era deţinută în Lagărul ITL Ozernîi178.
WITING Horst Otto, etnic german, cetăţean român, născut în 1923, con-
damnat în data de 18 decembrie 1946, de către Completul Deliberativ Special
al Ministerului Afacerilor Interne al URSS, la 10 ani ITL, conform art. 58-2
şi 58-11 din Codul Penal a RSFS Ruse. Instanţa şi-a motivat hotărârea prin
faptul că inculpatul „era membru al unei organizaţii militare fasciste”, calitate
în legătură cu care „nu s-au stabilit activităţi concrete, practice”. În iunie 1953
era deţinut în Lagărul ITL Recinoi179.
BINDER Iohan Matias, etnic german, născut în 1901 la Petrești – Alba, de-
portat pe 15 ianuarie 1945, condamnat – pe 20 ianuarie 1948 – la 10 ani ITL.
Pe data de 10 martie 1952 era deținut, alături de alți 792 de civili europeni con-
damnați de către tribunalele sovietice, în Lagărul special nr. 476 Sverdlovsk180.
La fel ca și prizonierii străini deținuți în captivitatea sovietică, unii dintre de-
portaţii ajunşi în URSS au evadat, deşi doar în foarte puţine cazuri aceste tenta-
tive se finalizau cu ajungerea acestor temerari în locurile natale:
BIG/BUG Emerik Iştvan, născut în 1908 în România, evadat pe 15 decem-
brie 1945 în zona oraşului Stalino, reţinut pe 4 ianuarie 1946 de către o struc-
tură NKVD din Bender (Tighina), predat pe 16 ianuarie Secţiei regionale a
NKVD181.
SITER Otto Adolf, născut în 1924, etnic german, cetăţean român, evadat
pe 5 martie 1946 din Lagărul NKVD nr. 198 Chişinău, prins peste o zi şi
predat – pe 7 martie 1946 – Regimentului 237 convoaie NKVD, pentru a fi
predat unei instanţe militare în vederea condamnării182.
GĂINUŞĂ Maria a Dumitru, născută în 1925, româncă, a evadat pe 26 fe-
bruarie 1947 din BM 1025 Cistiakov, dar a fost prinsă în aprilie 1947 şi a fost
internată în Lagărul nr. 198 din Chişinău183.
DRÂMBĂ-ARNĂUT Maria a Damian, născută în 1921, româncă, a evadat
pe 1 martie 1947 dintr-un BM din Krivoirog, dar a fost prinsă în aprilie 1947
şi a fost internată în Lagărul nr. 198 din Chişinău184.
ONOFREI Clara a Constantin, născută în 1925, româncă, a evadat pe 12 fe-
bruarie 1947 dintr-un BM din oraşul Stalino, dar a fost prinsă în aprilie 1947
şi a fost internată în Lagărul nr. 198 din Chişinău185.
178
179
180
181
182
183
184
185
70
HINTERMAIER Mihail Hugo, născut în 1923, etnic german, cetăţean ro-

mân, a evadat pe 23 ianuarie 1947 dintr-un BM din oraşul Voroşilovgrad, dar
a fost prins în aprilie 1947 şi a fost internat în Lagărul nr. 198 din Chişină.186
În situaţia centralizatoare, întocmită în luna august 1946 la Secţia evidenţă
a GUPVI sunt 3 cetăţeni români care au evadat din batalioanele de muncă
în care erau deținuți, dar au fost reţinuţi de către organele MVD din zonă187:
1. GROSS Georg Georg, născut în 1905, originar din Lupeni, Judeţul Hu-
nedoara, etnic german, evadat la 28 mai 1946, din batalionul disciplinar
(штрафной батальон).
2. DOTERMAN Franţ Anton, născut în 1908, etnic german, evadat din Ba-
talionul de muncă nr. 1431 în data de 10 mai 1946.
3. SCHMIDT Georg Mihail, născut în 1910, etnic german, evadat din Bata-
lionul de muncă nr. 1411 în data de 15 mai 1946.
În vederea aprobării repatrierii, pentru fiecare internat civil deținut în URSS
se redacta o adeverință, în care erau consemnate lapidar câteva date referitoa-
re comportamentul lor pe timpul deportării în URSS, astfel:
ADEVERINŢĂ188
referitoare la internatul GROSSER Karol Iohan, deţinut în
Batalionul de muncă nr. 1039 din Regiunea Stalingrad
GROSSER Karol Iohan, născut în 1924 în satul Lupeni, judeţul Hunedoa-
ra /România/, de naționalitate germană şi cetățenie română, internat pe
16 I 1945.
Internatul GROSSER a fost adus, pe 9 II 1945, în Batalionul pentru inter-
nați nr. 1039, mina nr. 10 din Regiunea Stalingrad şi lucrează ca dulgher
în mină.
În timpul deținerii în Batalionul pentru internați şi la locul de muncă din
mină, internatul GROSSER a demonstrat atitudine pozitivă, bună-cre-
dință şi bună-purtare faţă de dispoziţiile de muncă primite, a respectat
regulile de disciplină stabilite şi reglementările din mină şi batalion.
Nu sunt materiale compromiţătoare despre internatul GROSSER.
Adjunctul șefului Secției operative a

Serviciului pentru prizonieri și internați din cadrul
Direcţiei MVD a Regiunii Stalingrad
Maior/STEPANOV/
27 iunie 1946
186
187
188
71
Alte adeverințe erau ceva mai detaliate şi erau redactate ca anexe la listele cu
propuneri pentru repatrierea deportaților, documente care se înaintau ierar-
hic structurilor centrale ale NKVD/MVD al URSS:
Nr. 0/25 din 15 iunie 1946
ADEVERINŢĂ189
referitoare la internata BRADLER Frida,
din Batalionul de muncă (RB) nr. 1801
din Regiunea Sverdlovsk
BRADLER Frida a Rudolf, născută în 1919 la Reşiţa, judeţul Ca-

raş-Severin, de naționalitate germană şi cetățenie română, de pro-
fesie casnică, fără de partid, absolventă a 4 clase; până la internare
a locuit în Reşiţa, strada Muzicescu nr. 17 /România/; în ianuarie
1945 a fost internată şi trimisă în URSS şi până în prezent a fost
deținută în Batalionul de muncă nr. 1801 din Regiunea Sverdlovsk.
În 1930 a absolvit şcoala primară (în text este folosită expresia
народная школа – şcoala populară – n.n.). După terminarea şcolii,
a fost casnică în oraşul Reşiţa. Pe 16 ianuarie 1945 a fost internată
şi în tot acest timp s-a aflat în Batalionul de muncă nr. 1801 din
Regiunea Sverdlovsk.
În timpul cât s-a aflat în Batalionul de muncă nr. 1801, a demonstrat
atitudine pozitivă faţă de îndeplinirea ordinelor conducerii.
Pe timpul deținerii ei în batalionul special (спец-бат. – n.n.), nu a
fost sancţionată disciplinar.
Nu sunt obiecțiuni privind repatrierea acesteia în țară.
Comandantul Batalionului de muncă nr. 1801

Căpitan de gardă /UMNÎH/
Ofiţerul operativ al Batalionului de muncă nr. 1801

Sublocotenent /KRASNOGOROV/
Lunar, la Secţia evidenţă din cadrul GUPVI MVD URSS erau realizate sin-
teze referitoare la internații civili străini „pentru care există materiale com-
promițătoare”, documente în care – în august 1946 – se regăsesc şi 4 cetățeni
români190:
1. „KLIPŞ Gustav Ferdinand, născut în 1919, originar din oraşul Reşiţa, et-
nic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1652, la muncă se com-
portă necinstit /cu rea credinţă/, nu-şi îndeplineşte norma, a refuzat să
189
190
72
iasă la muncă, a simulat (boala sau alte stări asemănătoare pentru a nu ieşi
la muncă – n.n.) şi a încercat să evadeze.
2. PEŢKAH Ferdinand Ferdinand, născut în 1925, originar din oraşul
Reşiţa, etnic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1652, la muncă
se comportă rău, şeful minei a renunţat la acesta (munca prestată de acest
internat – n.n.); lucrând în cadrul comandamentului batalionului s-a sus-
tras de la muncă şi a încercat să evadeze.
3. DEVALD Ludwig Leopold, născut în 1918, originar din oraşul Reşiţa, et-
nic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1802, la muncă se com-
portă cu rea credinţă, instigând la lupta împotriva Uniunii Sovietice; a
ascuns faptul că a trecut (probabil a făcut parte dintr-o subunitate a Jan-
darmeriei română – n.n.) prin oraşele Odessa, Anapa, Kerci, Herson şi
altele; nu este exclusă şi varianta nesincerităţii lui privind participarea la
brutalităţi şi jafuri (în zonele invocate mai sus – n.n.).
4. KELL Iosif Iosif, născut în 1909, originar din oraşul Saimlos (Саимлос) –
America, etnic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1652, la muncă
se comportă necinstit /cu rea credinţă/. Din 1933 până în 1940 a făcut par-
te din jandarmerie, fapt pe care l-a ascuns în documentele oficiale (probabil,
se face referire la autobiografiile, declaraţiile, caracterizările şi alte aseme-
nea documente pe care prizonierii de război, deportaţii, internaţii, arestaţii,
condamnaţii străini le dădeau/completau în mod repetat după ajungerea în
lagărele şi batalioanele de muncă din URSS – n.n.)”.
Identificarea civililor români decedaţi pe timpul detenţiei – ca deportaţi,
arestaţi, condamnaţi sau strămutaţi – în URSS poate fi făcută doar în arhivele
ruse, singurele depozitare ale informaţiilor privind sfârşitul tragic al acestei
categorii de victime ale războiului încheiat în urmă cu aproape 75 de ani.
Cercetarea acestei teme – ce interesează nu doar istoriografia română, ci şi
urmaşii celor neîntorşi din lagărele şi batalioanele de muncă sovietice – con-
stituie unul dintre cele mai complexe, dificile şi laborioase operaţiuni de stu-
diu în arhivele moscovite.
Aceasta deoarece, mai întâi de toate, în documentele pentru evidența de-
ceselor civililor deportați în prima perioadă nu este consemnată (mai ales în
primii doi ani calendaristici) cetățenia decedaților, aceștia fiind înregistrați
doar cu nume şi prenume (uneori şi patronimul), anul nașterii, etnia/naţio-
nalitatea şi data decesului. Ca urmare, atât în listele nominale (păstrate în do-
sarele batalioanelor de muncă, spitalelor speciale ori lagărelor de prizonieri),
cât şi în rapoartele sau situațiile statistice (trimise, de regulă lunar, la GUPVI
NKVD/MVD al URSS), civilii decedații pe timpul deportării în URSS apar ca
fiind nemți (în sensul de etnici germani – n.n.).
Sunt însă şi situații în care înregistrarea decedaților a fost făcută prin con-
semnarea cetățeniei și etniei/naționalității acestora. (Anexele nr. 20 și 21)
73
Astfel, am identificat zeci de cazuri în care etnicii germani cetățeni ai Ro-

mâniei, reprezentau între 30 şi 90 % din totalul decedaților, situație ilustrată
de următoarele exemple:
Batalioane de muncă și am- Decedați Înregistrarea deceselor:

plasarea cimitirelor deportați-
lor/regiunea-țara total români primul ultimul
BM 1001 Makeevka/
103 100 23.01.45 16.06.49
Donețk-Ucraina
BM 1037 Cistiakovo/
55 49 febr. 1945 ????
Donețk-Ucraina
BM 1038 Cistiakovo, Mina

90 30 apr. 1945 1947
nr.27/Donețk-Ucraina
BM 1046 Buros – Makeevka/

65 60 20.02.45 03.06.46
Donețk-Ucraina
BM 1046 Zemlianki – Stalino/

91 48 13.12.46 03.11.48
Donețk-Ucraina
BM 1162 Kramatorsk/
34 18 24.02.45 01.11.47
Donețk-Ucraina
BM 1206 Parijnaia Kommuna/

175 71 02.02.45 30.09.47
Lugansk-Ucraina
BM 1208 Mina Nikanor/

270 147 14.04.45 23.07.47
Lugansk-Ucraina
BM 1209 Mina Engels (cim. 1)/

150 102 20.02.45 24.06.47
Lugansk-Ucraina
BM 1209 Mina Engels (cim. 2)/

17 12 05.07.47 08.08.48
Lugansk-Ucraina
BM 1210 Krasnodon, Mina 1

129 88 21.02.45 28.04.48
bis/Lugansk-Ucraina
BM 1220 Mina nr. 9 Lenin/

159 159 10.03.45 26.11.49
Lugansk-Ucraina
BM 1221 Volodarsk/
67 65 17.03.45 18.08.47
Lugansk-Ucraina
BM 1801 Pervomaisk, Berezov-

118 57 04.04.45 13.05.56
ka/Sverdlovsk-Rusia
BM 1802 Juravlik/
56 55 11.03.45 28.06.48
Sverdlovsk-Rusia
74
Conform Ordinului MVD al URSS nr. 00643/21 octombrie 1950, privind re-

patrierea prizonierilor de război şi a persoanelor civile internate din Ungaria
şi România, pe 31 octombrie 1950, au fost transferați din Lagărul MVD nr. 27
Krasnogorsk, Regiunea Moscova, în Lagărul nr. 158 MVD din Odessa, 46 de
civili (27 necondamnați şi 19 condamnați), dintre care 42 (26 necondamnați
şi 16 condamnați) erau cetățeni ai României.
O treime dintre cei 26 de români necondamnați erau copii191 născuți pe
timpul internării mamelor lor în batalioanele de muncă sovietice:
An naştere Mama minorului
Naţionali-
Numele, prenumele,
tatea
Nr.
patronimul minorului Numele, prenumele, Naţiona- An

patronimul litatea naştere
Kolruss Wilhelm a
1. 1949 Ge. Kolruss Anna a Petru Ge. 1924
Wilhelm
Murtski Herbert a
2. 1949 Ge. Murtski Wilma a Iohan Ge. 1921
Herbert
3. Ţimmer Peter a Peter 1949 Ge. Ţimmer Anghela Adolf Ge. 1912
Schmidt Alexandru a Schmidt Aurelia a

4. 1949 Ge. Ge. 1922
Alexandru Iohan
5. Schmidt Franţ a Franţ 1949 Ge. Schmidt Maria a Georg Ge. 1919
6. Spielberg Valter a Max 1946 evreu Spielberg Zuzi a Efroim evreică 1908
7. Spielberg Kurt a Max 1948 evreu Spielberg Zuzi a Efroim evreică 1908
8. Erzozi Iohan a Iohan 1949 Ge. Erzozi Irena a Georg Ge. 1922
Esterl Ingrid a Esterl Ekaterina a

9. 1949 Ge. Ge. 1921
Iacob Georg
191
75
Identificarea tuturor civililor români (dintre care circa 85-90% erau etnici
germani, deportați în urmă cu 75 de ani în URSS) deținuți ca mobilizați sau
arestați (în batalioanele de muncă, spitalele speciale, lagărele şi închisorile
sovietice), condamnați de către tribunalele militare sau civile sovietice, repa-
triați ori decedați (pe timpul deplasării sau în locurile de internare, în tentati-
vele de evadare sau pe durata repatrierii etc.) constituie un demers de durată,
rezolvat doar parțial până în prezent, căruia îi voi dedica un capitol distinct
în ceea ce sper că va fi preconizata monografie „Calvarul internaților civili
români în fosta URSS”, lucrare fundamentată în exclusivitate pe documente
din arhivele ruse.
76
Anexe
A. Text
Anexa nr. 1
Ordinul lui L.P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al
URSS, privind întocmirea unei evidențe a populației de etnie germană din
teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 ucrainean
Strict secret
24 noiembrie 1944
Moscova
1. Pentru întocmirea evidenței persoanelor de etnie germană, din teritoriile
eliberate de trupele fronturilor 2, 3 şi 4 ucrainene, vor fi delegate grupuri
operative în următoarea componență:
Pentru Frontul 2 Ucrainean: tov. comisar de securitate Smirnov V.I., şe-
ful Direcţiei generale de contraspionaj „SMERŞ” din cadrul NKVD al URSS;
locotenent-colonelul Ptiţîn V.M., șef birou în Direcția trupelor pentru paza
căilor ferate, din cadrul NKVD al URSS; locotenent-colonelul Serghienko,
șef birou în Direcția generală a trupelor pentru paza serviciilor, din cadrul
NKVD al URSS.
Pentru Frontul 3 Ucrainean: tov. comisar de securitate tov. Zapevalin,
adjunctul șefului Direcției regionale Moscova a NKVD; colonelul Efremov,
șef de secție în Direcția generală a trupelor pentru paza serviciilor, din cadrul
NKVD al URSS; locotenent-colonelul Paşenko, șef birou în Direcția generală
a trupelor de grăniceri.
Pentru Frontul 4 Ucrainean: colonelul de securitate Korotkov, șef de sec-
ție în Direcția 1 a NKGB al URSS; colonelul Kojevnikov, adjunctul șefului
Direcției regionale Moscova a NKGB; locotenent-colonelul Beliakov, șef bi-
rou în Direcția generală a trupelor NKVD.
2. Grupele operative vor stabili, la fața locului și pe toată adâncimea frontu-
rilor, numărul de localități și de colonii populate cu etnici germani și vor în-
tocmi simultan o evidență orientativă a populației de etnie germană, inclusiv
o evaluare separată, pe categorii de vârstă, a bărbaților și a femeilor cu vârste
între 16 și 50 de ani.
Pe durata întocmirii evidenței la faţa locului se va permite utilizarea numă-
rului necesar de angajați ai Serviciului de contraspionaj „SMERŞ” și de ofițeri
ai Direcției trupelor pentru paza serviciilor.
3. La fața locului, se vor stabili cele mai potrivite puncte de adunare și de
preluare a etnicilor germani, ținându-se cont de apropierea acestora de stați-
ile de cale ferată.
77
a. Întreaga activitate privind întocmirea evidenței prealabile a persoa-

nelor de etnie germană se va desfășura în termen de 10 zile, cu res-
pectarea principiilor referitoare la conspirativitate.
b. Rezultatele evidenței prealabile a etnicilor germani vor fi transmise,
prin cifru, conform următoarei scheme:
1) numărul și denumirile localităților și ale coloniilor populate cu etnici
germani;
2) numărul lagărelor cu etnici germani internați, capacitatea și amplasarea
acestora;
3) numărul total al populației de etnie germană, luate în evidență și prezen-
te în spatele frontului;
4) numărul etnicilor germani cu vârstă între 16 și 50 de ani, separat, bărbați
și femei, pe categorii de vârstă.
Conducerea activității va fi încredințată tovarășilor Apollonov şi Gorba-
tiuk, care se vor deplasa la fața locului împreună cu grupele operative.
Tovarășii Apollonov și Gorbatiuk vor lua legătura cu consiliile militare ale
fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene în vederea executării la timp a acestor misiuni.
Comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS,

L. Beria
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 184-185. Apud: Prizonieri de război români
în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013,
pag. 429-430.
78
Anexa nr. 2
Ordinul lui I.V. Stalin, președintele Comitetului de Stat al Apărării, trans-
mis comandanților fronturilor 2, 3 şi 4 ucrainean, privind punerea în apli-
care a Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944, a Comitetului de Stat
al Apărării, referitoare la internarea și trimiterea la muncă, în URSS, a et-
nicilor germani din Europa de Sud-Est
Strict secret
Nr. 1.630/III
17 decembrie 1944, ora 18.45
Se comunică punctele 1, 2, 3, 4 şi 5 ale Hotărârii nr. 7.161, din 16 decembrie

1944, a Comitetului de Stat al Apărării.
1) Toți etnicii germani, bărbații cu vârste între 17 și 45 de ani, femeile între
18 și 30 de ani, prezenți pe teritoriile României, Iugoslaviei, Ungariei, Bulga-
riei și Cehoslovaciei, eliberate de Armata Roșie, vor fi mobilizați, internați și
trimiși la muncă în URSS, cu precizarea că urmează a fi mobilizați etnicii ger-
mani cu cetățenie germană sau maghiară, precum și etnicii germani, cetățeni
ai României, Iugoslaviei, Bulgariei și Cehoslovaciei.
2) Conducerea operațiunii de mobilizare se va încredința NKVD al URSS
(tovarășului Beria). NKVD al URSS va avea sarcina de a organiza centrele de
adunare, preluarea persoanelor mobilizate, formarea eșaloanelor și expedie-
rea trenurilor, precum şi asigurarea pazei acestora pe timpul deplasării.
Persoanele mobilizate vor fi trimise în URSS pe măsura prezentării lor la
punctele de adunare.
3) Tovarășii Malinovski şi Vinogradov, în România și tovarășii Tolbuhin şi
Biriuzov, în Bulgaria și Iugoslavia, vor fi obligați:
a) să definitiveze, cu ajutorul instituțiilor guvernamentale din aceste țări, mo-
bilizarea și internarea etnicilor germani, conform prevederilor de la punctul 1;
b) să asigure, de comun acord cu tovarășii Apollonov și Gorbatiuk, repre-
zentanți ai NKVD al URSS, și cu concursul autorităților militare și civile loca-
le, punerea în practică a măsurilor care se impun pentru garantarea prezenței
etnicilor germani mobilizați la punctele de adunare.
Tovarășii Malinovski și Tolbuhin, în Ungaria, și tov. Petrov, în Cehoslova-
cia, vor fi obligați să comunice, prin intermediul șefilor comenduirilor, dis-
pozițiile Comandamentului frontului, privind mobilizarea etnicilor germani,
conform prevederilor de la punctul 1 al prezentului ordin şi să asigure, de
comun acord cu tovarășii Apollonov și Gorbatiuk, reprezentanți ai NKVD al
URSS, adoptarea măsurilor ce se impun pentru a garanta prezența etnicilor
germani mobilizați la punctele de adunare.
79
4) Etnicii germani mobilizați vor avea voie să-și ia haine groase, rufărie de
rezervă, lenjerie de pat, veselă proprie și produse alimentare, cu o greutate de
până la 200 kg/persoană.
5) Tov. Hruliov, șeful Serviciului intendență al Armatei Roșii, și tov. Ko-
valiov, șeful Direcției generale a mijloacelor de comunicații ale armatei, vor
pune la dispoziție trenurile și camioanele pentru transportul etnicilor ger-
mani mobilizați, precum și pentru transportul produselor alimentare pentru
drum.
Președintele Comitetului de Stat al Apărării,

I. Stalin
A transmis general-maior Pavlov

A primit colonel Efremov
pag. 453-454.
80
Anexa nr. 3
Ordinul lui L.P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al
URSS, către generalul-colonel A. N. Apollonov şi generalul-locotenent I.M.
Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete, pe timpul operațiunii de inter-
nare și de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de
Sud-Est
Nr. 522
18 decembrie 1944
În vederea punerii în practică a Hotărârii nr. 7.161ss a Comitetului de Stat

al Apărării, ordon: tov. Apollonov, Gorbatiuk şi Sladkevici vor executa urmă-
toarele:
1) Toți etnicii germani apți de muncă, bărbații cu vârste între 17 și 45 de
ani și femeile cu vârste între 18 și 30 de ani, aflați pe teritoriile României,
Bulgariei, Ungariei şi Cehoslovaciei, eliberate de către Armata Roșie, vor fi
mobilizați, internați și trimiși în URSS. Vor face obiectul mobilizării etnicii
germani de cetățenie germană sau ungară, precum și etnicii germani, cetățeni
ai României, Bulgariei, Iugoslaviei și Cehoslovaciei.
2) Persoanele mobilizate vor fi obligate să aibă haine groase, rufărie de re-
zervă, lenjerie de pat, li se va permite să-și ia obiecte de uz personal și produ-
se alimentare cu o greutate totală de până la 200 kg/persoană. În legătură cu
faptul că etnicii germani mobilizați vor merge la muncă în industria carboni-
feră și cea siderurgică, la centrele de adunare și în lagăre să fie selectate numai
persoane sănătoase și apte de muncă.
3) Pe baza evidenței prealabile a etnicilor germani care fac obiectul mobi-
lizării, veţi dispune organizarea imediată a centrelor de adunare, în vederea
preluării persoanelor mobilizate, a organizării pazei la centrele de adunare și
a hrănirii persoanelor mobilizate.
4) Pentru acțiunile de mobilizare a etnicilor germani veți folosi ofițeri an-
trenați în realizarea evidenței etnicilor germani, trupele de escortă, trupele
NKVD pentru paza serviciilor și trupele de grăniceri, prezente în apropierea
zonelor de mobilizare a etnicilor germani. Veți avea la dispoziție, suplimen-
tar, 8.000 de persoane din trupele NKVD și 300 de lucrători operativi.
5) Mobilizarea și internarea etnicilor germani se va efectua în perioada de-
cembrie - ianuarie 1945, urmând ca persoanele internate să ajungă la locurile
de destinație până la 15 februarie 1945. Persoanele mobilizate vor fi trimi-
se cu trenul, pe măsura selectării lor la centrele de adunare, în primul rând
persoanele internate prezente în lagărele din România și Iugoslavia. Fiecare
tren va avea listele nominale ale persoanelor mobilizate. Pe timpul deplasării,
trenurile vor fi păzite de trupele NKVD.
81
6) Până la 22 decembrie veți prezenta cererea cu privire la numărul de va-

goane necesar, cu precizarea unde și când să sosească vagoanele, iar până la
25 decembrie veți prezenta planul tuturor acțiunilor și ordinea desfășurării
lor.
7) De comun acord cu tovarășii Malinovski și Vinogradov, în România, și
tovarășii Tolbuhin și Biriuzov, în Bulgaria și, respectiv, Iugoslavia, veți defini-
tiva, cu ajutorul instituțiilor de la nivel local, mobilizarea și internarea etni-
cilor germani, conform prevederilor de la punctul 1, și veți asigura punerea
în practică, de către autoritățile militare și civile, a tuturor măsurilor care să
garanteze prezența etnicilor germani mobilizați la punctele de adunare.
Prin intermediul tov. Malinovski, Tolbuhin și Petrov, comandanți de fron-
turi, veți anunța Consiliile Militare ale fronturilor cu privire la mobilizarea
etnicilor germani din teritoriile eliberate ale Ungariei şi Cehoslovaciei, con-
form prevederilor de la punctul 1, și de comun acord cu tov. Malinovski,
Tolbuhin și Petrov veți asigura luarea tuturor măsurilor care să garanteze
prezența la punctele de adunare a etnicilor germani mobilizați în Ungaria și
Cehoslovacia.
L. Beria
pag. 455-456.
82
Anexa nr. 4
Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent I.M.
Gorbatiuk şi generalului-locotenent M.I. Sladkevici, înaintat lui L.P. Beria,
comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, privind finalizarea
pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de internare și de trimitere la
muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est
Original
26 decembrie 1944
Raportăm planul principalelor acțiuni de pregătire a operațiunii privind
internarea și transportul etnicilor germani în URSS.
1) Probleme de organizare
Pentru desfășurarea acțiunilor de pregătire şi de preluare a contingentului, în
zonă au fost organizate 10 sectoare operative, din care pe teritoriul României
(inclusiv Transilvania) – 6, în Ungaria – 2, în Iugoslavia – 2. Fiecare sector
este condus de un șef provenit din rândurile responsabililor efectivului ope-
rativ al NKVD și al NKGB. În Cehoslovacia, desfășurarea operațiunii a fost
încredințată generalului-maior Fadeev, șeful trupelor NKVD pentru paza
serviciilor Frontului 4 Ucrainean. În Bulgaria, ca urmare a numărului redus
de etnici germani, internarea lor a fost încredințată tovarășului Kiriuşin.
Pentru fiecare şef de sector a fost desemnat câte un adjunct pentru pro-
bleme de comandă și unul pentru probleme de transport auto și feroviar din
rândul responsabililor efectivului operativ al Direcţiei generale pentru pro-
bleme de transport a NKGB şi dintre cei mai experimentați ofițeri ai trupelor
NKVD.
Sectoarele operative corespund, din punct de vedere teritorial, cu provinci-
ile (ţinuturile) şi sunt alcătuite din raioane ale grupurilor operative, conform
judeţelor existente şi în funcţie de numărul persoanelor care urmează să fie
preluate.
La Bucureşti, a fost înfiinţat Statul-major, alcătuit din următoarele grupuri:
a) operativ, b) transport pe căi ferate, c) transport auto, d) serviciul de in-
tendenţă, e) serviciul de escortă, f) comunicaţii, g) amenajarea lagărelor în
punctele de transbordare a trenurilor de pe ecartament îngust pe cel lat.
Toate grupurile enumerate sunt conduse de responsabili din cadrul servici-
ilor [de securitate] şi din unități ale armatei.
2) Repartizarea efectivului operativ şi al trupelor
Se intenţionează utilizarea tuturor trupelor NKVD care sosesc în România,
unde se află circa 75 % din numărul total al etnicilor germani, care fac obiec-
tul arestării. Tot în România, vor fi utilizate Brigada 23 infanterie NKVD
(4 batalioane speciale), 1 500 de soldaţi şi 150 de ofiţeri ai Corpului 133 in-
fanterie, delegaţi din dispoziţia tovarăşului Malinovski.
83
Pentru a asigura desfăşurarea operaţiunii, în Ungaria vor fi utilizate cinci

batalioane ale regimentelor de grăniceri din cadrul trupelor NKVD pentru
paza serviciilor Frontului 2 Ucrainean, precum şi 700 de soldaţi şi 150 de
ofiţeri, desemnaţi de comandamentul frontului. În plus, a fost alocat un regi-
ment din cadrul unei divizii românești, prezente în acest sector al frontului.
În Iugoslavia, desfăşurarea acţiunii este asigurată de patru batalioane ale
trupelor NKVD pentru paza serviciilor Frontului 3 Ucrainean.
În Cehoslovacia, unde numărul etnicilor germani care fac obiectul arestării
este de 993 de persoane, operaţiunea se va desfăşura cu concursul unităţilor
din cadrul trupelor NKVD pentru paza serviciilor Frontului 4 Ucrainean.
Cei 300 de lucrători operativi, trimişi la dispoziţia noastră, au fost distri-
buiţi în felul următor: 180 de oameni se află la dispoziţia şefilor de sectoare
operative de pe teritoriul României, iar 120 de oameni din cadrul serviciilor
de transport ale NKGB sunt utilizaţi în vederea organizării transporturilor pe
cale ferată în staţiile cele mai importante, în staţiile de îmbarcare şi în staţiile
de transbordare pe ecartament lat.
Trupele de escortă sunt repartizate pe sectoare, conform numărului de tre-
nuri destinate să plece din fiecare sector, fiind prevăzuţi câte 30 de soldaţi
pentru fiecare garnitură de tren.
Unităţile trupelor de grăniceri din regiunile Moldova şi a litoralului Mării
Negre sunt folosite pentru asigurarea pazei celor patru lagăre, organizate în
staţiile de transbordare a trenurilor de pe linia cu ecartament îngust pe linia
cu ecartament lat.
În toate sectoarele sunt create rezerve de trupe dotate cu mijloace de trans-
port auto.
3) Termenul de desfăşurare al operaţiunii
Preconizăm desfăşurarea operaţiunii în următoarele termene:
a) Etnicii germani, internaţi în lagărele din Iugoslavia, vor fi transportaţi în
perioada 27-28 decembrie a.c.
b) În Iugoslavia şi Ungaria, în limitele Frontului 3 Ucrainean, de la 28 de-
cembrie 1944 până la 5 ianuarie 1945.
c) În Ungaria, în limitele Frontului 2 Ucrainean, de la 1 până la 10 ianuarie
1945.
d) În România şi Transilvania, de la 10 ianuarie până la 1 februarie 1945.
e) În Cehoslovacia, de la 27 decembrie 1944 până la 1 ianuarie 1945.
Etnicii germani internaţi vor fi convocaţi la centrele de adunare, transpor-
taţi la staţiile de îmbarcare, îmbarcaţi în trenuri şi trimişi la destinaţii în ter-
menele indicate.
4) Succesiunea desfăşurării operaţiunii
a) În România: reprezentantul desemnat al postului de jandarmi îi anunţă
pe etnicii germani care fac obiectul mobilizării pentru munci, pe baza listelor
84
stabilite, comunicându-le, totodată, lista de obiecte obligatorii pentru fiecare

persoană mobilizată.
Etnicii germani internaţi din fiecare localitate rurală, escortaţi de jandarmii
şi soldaţii români, sub controlul lucrătorilor operativi sovietici, sunt aduşi la
centrele de adunare, unde sunt preluaţi sub pază de către trupele sovietice.
În localităţile în care numărul etnicilor germani care fac obiectul internării
este foarte mare, aceştia sunt convocaţi la primărie pentru anunţul general
de mobilizare, după care sunt lăsaţi să plece acasă pentru a-şi face bagajele,
iar apoi sosesc la punctele de adunare în modul arătat mai sus. În prealabil,
până la anunţarea mobilizării, fiecare localitate este încercuită de jandarmi
şi de unităţi ale armatei. Până la plecarea persoanelor internate, se interzice
deplasarea locuitorilor dintr-o localitate în alta.
Cordoanele din jurul satelor sunt mixte, alcătuite din români şi din soldaţi
sovietici.
La punctele de adunare se verifică prezenţa etnicilor germani, conform lis-
tei, în vederea stabilirii capacităţii lor de muncă. Toţi cei inapţi de muncă vor
fi selectaţi şi trimişi la domiciliu.
În calitate de şefi ai centrelor de adunare sunt desemnaţi lucrătorii opera-
tivi sau ofiţerii NKVD. Aceştia îi vor repartiza pe etnicii germani rămaşi la
centrele de adunare în grupurile de îmbarcare, vor întocmi liste nominale
(în două exemplare) pentru fiecare tren şi, sub escorta trupelor sovietice, îi
vor transporta cu camioanele la staţiile de îmbarcare, unde şeful grupului
de escortă (de la trupele de escortă) îi va prelua şi îi va îmbarca în tren. Un
exemplar al listei nominale va rămâne la şeful trenului, iar cel de-al doilea va
fi restituit şefului centrului de adunare cu semnătura de primire.
Şeful grupului operativ va alcătui o listă cu toţi etnicii germani care nu s-au
prezentat la apel pentru a fi transmisă şefului postului local de jandarmi spre
a fi căutaţi, arestaţi şi deferiţi tribunalului militar român. Şeful grupului ope-
rativ va controla personal soluţionarea de către autorităţile române a tuturor
problemelor legate de internarea etnicilor germani.
b) Anunţarea mobilizării în Ungaria, Iugoslavia, Transilvania, Cehoslova-
cia şi Bulgaria se va face de către şefii comenduirilor sovietice. În rest, succe-
siunea desfăşurării operaţiunii va fi similară celei stabilite în România.
5) Organizarea transportului auto
Trupele care sosesc se deplasează de la staţiile de debarcare la locurile de
dislocare cu mijloace de transport auto.
Deplasarea contingentului special până la centrele de adunare se efectuea-
ză cu mijloace de transport local, mobilizate prin intermediul autorităţilor
locale.
Deplasarea contingentului special, de la centrele de adunare până la staţiile
de îmbarcare, se efectuează cu mijloace de transport auto ale unităţilor mili-
85
tare, oferite de guvernul român şi consiliile militare ale Frontului 2 Ucrainean
şi ale Frontului 3 Ucrainean.
Pentru a asigura transportul trupelor şi al contingentului special sunt ne-
cesare 15 000 de curse auto sau 750 de camioane, care să efectueze câte patru
curse zilnic.
Mijloacele de transport auto sunt oferite de:
a) unităţile militare sovietice – 200 camioane;
b) Frontul 2 Ucrainean şi Frontul 3 Ucrainean – 100 camioane;
c) instituţiile locale româneşti, conform deciziei guvernului român –
400 camioane.
6) Organizarea transportului pe calea ferată
Pentru transportul contingentului special sunt necesare 103 garnituri de
tren cu un număr total de 5 677 de vagoane, din care:
a) pe calea ferată din Ungaria – 420 vagoane;
b) pe calea ferată din România – 4 145 vagoane;
c) pe calea ferată din Iugoslavia – 1 092 vagoane;
d) pe calea ferată din Bulgaria – 20 vagoane. Pentru transbordarea con-
tingentului special din vagoane cu ecartament vest-european în vagoane cu
ecartament lat sunt necesare 103 garnituri de tren, din care:
a) la staţia Socola – 24 garnituri de tren (1 258 vagoane);
b) la staţia Adjudul Nou – 27 garnituri de tren (1 496 vagoane);
c) la staţia Focşani – 11 garnituri de tren (671 vagoane);
d) la staţia Galaţi – 41 garnituri de tren (2 252 vagoane).
Un plan detaliat cu indicarea termenului şi a locului îmbarcării a fost trans-
mis tov. Cernîşev prin radio.
Adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS,
general-colonel Apollonov,
Şeful Direcţiei generale pentru paza serviciilor armatei,
general-locotenent Gorbatiuk
Adjunctul şefului Direcţiei generale a trupelor NKVD al URSS,
general-locotenent Sladkevici
Adnotare pe document: „Transmis la Moscova la 27 decembrie 1944, ora 1,10.

A transmis general-locotenent Sladkevici. A recepționat: Rezouhova.”
Consemnare: exemplarul 2 al textului raportului a fost distrus/12 ianuarie 1945/
Colonel (ss) indescifrabil
Maior (ss) indescifrabil
pag. 458-461.
86
Anexa nr. 5
Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov, adjunctul comisaru-
lui poporului pentru afacerile interne şi şef al Direcţiei generale a trupelor
NKVD al URSS, către şefii sectoarelor operative, cu privire la modalităţile
de colaborare dintre trupele sovietice şi jandarmii români, pe timpul des-
făşurării operaţiunii de internare a etnicilor germani
1 ianuarie 1945
Vă transmit, în copie, spre informare, dispoziţiile verbale ale comandan-
tului Corpului de Jandarmi din România către posturile locale de jandarmi,
privind internarea etnicilor germani.
În completare la dispozițiile anterioare privind desfăşurarea operaţiunii de
internare a etnicilor germani, dispun:
1) Internarea etnicilor germani de pe teritoriul României să se desfăşoare
de la 10 până la 20 ianuarie 1945.
2) Pentru desfăşurarea operaţiunii, veţi întreprinde următoarele acţiuni de
bază:
a. Veţi lua legătura, la faţa locului, cu reprezentanţii Jandarmeriei şi, în
calitate de reprezentanţi ai Comisiei Aliate de Control, veţi elabo-
ra un plan comun de desfăşurare a operaţiunii de internare. Veţi
desemna şefii grupurilor operative judeţene şi şefii de sectoare co-
munale, din rândul lucrătorilor operativi şi al ofiţerilor, aflaţi la dis-
poziţia dumneavoastră. Este de preferat ca, în aceste posturi să fie
numiţi cei mai pregătiţi ofiţeri şi lucrători operativi, care, în trecut,
au participat la operaţiuni de acest gen.
b. Şefii de sectoare, şefii grupurilor operative judeţene şi şefii de sec-
toare comunale vor elabora planuri care să cuprindă următoarele
evaluări:
• numărul de persoane care urmează să fie ridicate din fiecare lo-
calitate, conform listelor întocmite din timp;
• efectivele Poliţiei şi ale Jandarmeriei române, antrenate în ope-
raţiunea de ridicare [a etnicilor germani], pentru fiecare locali-
tate, sector şi judeţ;
• efectivele operative şi trupele [sovietice] desemnate pentru rea-
lizarea controlului [militarilor români];
• organizarea centrelor de adunare;
• mijloacele pentru transportul persoanelor internate până la cen-
trele de adunare;
• timpul necesar pentru deplasarea persoanelor internate din sate
până la centrele de adunare;
87
• schema legăturilor de transmisiuni;

• escortarea persoanelor internate până la centrele de adunare;
• asigurarea pazei la centrele de adunare;
• măsuri de prevenire a unor excese (planul de apărare, forţele de
rezervă mobile etc.);
• ordinea de îmbarcare în trenuri.
3) De comun acord cu organele Jandarmeriei, Poliţiei şi ale prefecturilor,
veţi stabili următoarea succesiune privind desfăşurarea operaţiunii:
a. Reprezentantul desemnat al postului de jandarmi îi anunţă, conform
listelor stabilite, pe etnicii germani, care fac obiectul internării,
despre mobilizarea lor la muncă şi le comunică, totodată, lista de
obiecte pe care fiecare persoană mobilizată este obligată să le deţină
asupra lor.
b. Etnicii germani internaţi din fiecare localitate rurală, escortaţi de jan-
darmii şi soldaţii români, sub controlul lucrătorilor operativi sovie-
tici, sunt aduşi la centrele de adunare, unde sunt preluaţi sub pază
de către trupele sovietice.
c. În localităţile în care numărul etnicilor germani pasibili de internare
este foarte mare, aceştia sunt convocaţi la primărie pentru anunţul
general de mobilizare, după care sunt lăsaţi să plece acasă pentru
a-şi face bagajele, iar apoi sosesc la punctele de adunare în modul
arătat mai sus. În prealabil, până la anunţarea mobilizării, fiecare
localitate este încercuită de jandarmi şi unităţi ale armatei. Până la
plecarea persoanelor internate, se interzice deplasarea locuitorilor
dintr-o localitate în alta.
d. Cordoanele din jurul satelor sunt mixte, alcătuite din români şi sol-
daţi sovietici. În cazul insuficienţei trupelor NKVD, pichetele de
pază pot fi alcătuite din militari români, dar sub controlul lucrăto-
rilor operativi sau ofiţerilor NKVD.
e. La punctele de adunare se verifică prezenţa etnicilor germani, con-
form listei, în vederea stabilirii caracterului autentic al capacităţii
lor de muncă. Toţi cei inapţi de muncă vor fi selectaţi şi trimişi
la domiciliu. Vor fi internaţi bărbaţii născuţi în anii 1899-1927 şi
femeile născute în anii 1914-1926.
f. Şefi ai centrelor de adunare sunt desemnaţi lucrătorii operativi sau
ofiţerii NKVD. Aceştia îi vor repartiza pe etnicii germani, rămaşi
la centrele de adunare, în grupuri pentru îmbarcare, vor întocmi
liste nominale (în două exemplare) pentru fiecare tren şi, sub es-
corta trupelor sovietice, îi vor transporta cu camioanele la staţiile
de îmbarcare, îi vor îmbarca în tren şi îi vor preda şefului echipei de
88
escortă (de la trupele de escortă ale NKVD). Un exemplar al listei

nominale va rămâne la şeful trenului, iar cel de-al doilea va fi resti-
tuit şefului centrului de adunare, pe bază de semnătură.
g. În oraşe, operaţiunea se va desfăşura prin ridicarea simultană, con-
form adreselor (nr. caselor sau apartamentelor) stabilite anterior.
Fiecare persoană ridicată va avea asupra sa haine, lenjerie de pat şi
produse alimentare, conform Listei nr. 1, anexată. Toate produsele
şi obiectele personale vor fi aşezate în valize sau saci, comode pen-
tru transportare, cu o greutate totală de până la 200 kg.
h. Prin intermediul primăriilor şi cu sprijinul posturilor de jandarmi,
veţi asigura livrarea produselor alimentare pentru centrele de adu-
nare în perioada deţinerii persoanelor internate. La centrele de
adunare, veţi asigura prezenţa, în permanenţă, a apei fierte şi cel
puţin o masă caldă pe zi.
4) Şefii sectoarelor operative şi şefii grupurilor operative judeţene răspund
personal de mobilizarea şi de ridicarea la timpul stabilit a etnicilor germani
care fac obiectul internării.
Veţi controla strict soluţionarea, de către autorităţile române, a tuturor pro-
blemelor legate de internarea etnicilor germani.
5) Până la 5 ianuarie 1945, veţi prezenta, pe liste, datele finale ale evidenţei
contingentului [de etnici germani]. Până la 10 ianuarie 1945, veţi prezenta
planul desfăşurării operaţiunii.
În fiecare zi, la orele 18,00, veţi raporta cu privire la activitatea desfăşurată
în ultimile 24 de ore.
Adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS,

general-colonel (ss) Apollonov
pag. 462-464.
89
Anexa nr. 6
Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov, adjunctul preşedintelui Co-
misiei Aliate de Control din România, adresată generalului de corp de ar-
mată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită implica-
rea guvernului român în pregătirea şi executarea operaţiunii de internare
şi trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani
5 ianuarie 1945
Nr. 031
În baza deciziei Comandamentului Suprem, vă solicit:

În perioada 10-20 ianuarie 1945, să efectuaţi mobilizarea la munci a etnici-
lor germani apţi de muncă, indiferent de cetăţenia lor, conform următoarelor
categorii de vârstă: bărbaţi – de la 17 la 45 de ani; femei – de la 18 la 30 de ani.
Femeile cu copii de până la 1 an nu fac obiectul mobilizării.
Cetăţenii mobilizaţi vor fi folosiţi la munci, conform deciziilor Comanda-
mentului militar. Persoanele mobilizate sunt obligate să deţină asupra lor:
haine călduroase, încălţăminte, lenjerie de corp şi de pat, veselă personală,
obiecte pentru igiena personală şi alimente pentru 15 zile. Greutatea totală a
bagajelor nu trebuie să depăşească 200 kg.
Lista obiectelor v-a fost transmisă dumneavoastră, personal.
Etnicii germani mobilizaţi vor avea drept de corespondenţă, să primească
şi să trimită colete poştale.
Rog ca dispoziţiile dumneavoastră privind mobilizarea să prevadă sanc-
ţiuni dure la adresa celor vinovaţi şi a familiilor lor, pentru eschivare de la
mobilizare şi ascunderea persoanelor supuse mobilizării.
Rog să alcătuiţi şi să transmiteţi Comisiei Aliate de Control sau reprezen-
tantului său la faţa locului liste speciale cu persoanele care fac obiectul mobi-
lizării, conform categoriilor de vârstă, dar care, în opinia guvernului român
sau a autorităţilor locale româneşti, merită să fie eliberate de la mobilizare.
Adjunctul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din România,
general-locotenent (ss) V.P. Vinogradov
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 308. Apud: Prizonieri de război români în Uni-
unea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 468-
509. Nota a fost publicată în limba română din traducerea în limba engleză a notei, aflată la
National Archives Washington, Fond 740.00119 Control (Rumania)/1-1345, atașată Notei pe
care Burton Y. Berry, reprezentantul politic al SUA la București i-a trimis-o Secretarului de Stat
pentru Afaceri Externe a SUA, în: Hannelore Baier (Ed.), Deportarea etnicilor germani din Ro-
mânia în Uniunea Sovietică 1945, Sibiu 1994, p. 40 și în limba germană în Georg Weber, Renate
Weber-Schlenther, Armin Nassehi, Oliver Sill, Georg Kneer, Die Deportation von Siebenbürger
Sachsen in die Sowjetunion 1945-1949, ed. Böhlau Köln-Weimar-Wien 1995, vol. III, p. 94.
90
Anexa nr. 7
Raportul operativ nr. 2 al colonelului Efremov, şeful Grupului operativ
din cadrul NKVD al URSS, cu privire la desfăşurarea operaţiunii de in-
ternare a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi
Cehoslovacia
Strict secret
7 ianuarie 1945,
ora 24,00
I) Mobilizarea şi internarea etnicilor germani
România. Sectoarele operative au încheiat furnizarea datelor cu privire la
contingentul special, domiciliat în mediul urban. În oraşele din 6 provincii
ale României au fost luate în evidenţă 67 341 de persoane, din care: regiunea
Timiş – 46 418 pers.; regiunea Mureş – 10 151 pers.; regiunea Bucegi-Olt –
8 352 pers.; regiunea Dunărea de Jos - Mare – 504 pers.; regiunea Prut –
1 036 pers.; regiunea Someş – 880 pers.
În Sectorul operativ nr. 2 (Mureş), au fost luate în evidenţă 27 425 pers., din
care 12 729 bărbaţi şi 14 696 femei, care urmează să fie internate.
În Sectorul operativ nr. 6 (Someş) au fost luate în evidenţă 1 120 de persoa-
ne care urmează să fie internate.
Cehoslovacia. La 5 ianuarie 1945, ora 24.00, au fost luate în evidenţă
285 pers., care urmează să fie internate, din care 63 bărbaţi şi 222 femei. Au
fost trimise la staţia Voloveţ, pentru îmbarcare, 211 pers., din care 44 bărbaţi
şi 167 femei.
Au fost eliberate pe caz de boală 35 persoane. Au refuzat să se prezinte la
centrele de adunare 39 pers. Dintre acestea, 3 persoane au fost deferite justiţiei.
Iugoslavia. Trenul nr. 47.610, format din 49 de vagoane, cu 1 036 de pers.,
din care 219 bărbaţi şi 817 femei, a plecat la 7 ianuarie 1945, ora 13.00, din
staţia Pancevo cu destinaţia Almaznaia.
Până în prezent, au plecat spre punctele de destinaţie zece trenuri, cu
12 605 pers. mobilizate şi internate, din care 4 646 bărbaţi şi 7 959 femei. [...]
II) Gararea trenurilor
La 7 ianuarie 1945, ora 6,00, trupele NKVD staţionau în: Trenul nr. 22.808 –
un batalion din regimentul mixt al unităţilor de escortă, staţia Paşcani; Trenul
nr. 22.809 – Regimentul mixt, staţia Teleajen; Trenul nr. 22.810 – Regimentul
40 Infanterie, staţia Buzău (pentru transbordare); Trenul nr. 22.815 – Regi-
mentul 10 Infanterie Moto, staţia Coşlariu; Trenul nr. 22.816 – Regimentul
10 Infanterie Moto, staţia Ploieşti; Trenul nr. 52.004 – Detaşamentul Mixt
Grăniceri, staţia Vaslui.
În prezent, trenurile care transportă contingentul special [etnici germani]
din Iugoslavia se află: Trenul nr. 47.606 – Tecuci; Trenul nr. 47.707 – Un-
91
gheni (a plecat în URSS la ora 3,30); Trenul nr. 47.608 – Dragomeşti; Tre-
nul nr. 47.611 – Apaţa; Trenul nr. 47.613 – Dumbrăveni; Trenul nr. 47.616 –
Bacău; Trenul nr. 47.617 – Râmnicu Sărat (pentru transbordare); Trenul
nr. 47.618 – Copşa Mică; Trenul nr. 47.623 – pe c.f. din Iugoslavia.
Şeful Grupului operativ,

colonel (ss) Efremov RGVA,
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 99. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea
Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 473-474.
92
Anexa nr. 8
Telegrama lui V.V. Cernîşev, adjunctul comisarului poporului pentru afa-
cerile interne al URSS, către general-colonelul A.N. Apollonov, adjunctul
comisarului poporului pentru afacerile interne şi şef al Direcţiei generale a
trupelor NKVD al URSS, privind norma zilnică de hrană prevăzută pentru
etnicii germani internaţi şi trimişi la muncă în URSS
11 ianuarie 1945
ora 2,45
În completare la [Comunicarea] nr. 1/235, vă transmitem, în anexă, lista

staţiilor de cale ferată în care sunt organizate centre de hrănire pentru etnicii
germani internaţi şi trimişi în URSS.
Norma zilnică de hrană pentru 1 persoană: pâine de secară – 600 gr.; făină
de grâu (categoria 2) – 10 gr.; griş – 70 gr.; macaroane – 10 gr.; carne – 30 gr.;
peşte – 50 gr.; slănină sau grăsimi combinate – 10 gr.; ulei – 10 gr.; pastă de
tomate – 10 gr.; zahăr – 17 gr.; ceai – 2 gr.; sare – 10 gr.; foi de dafin – 0,1 gr.;
piper – 0,1 gr.; oţet – 0,7 gr.; cartofi – 400 gr.; legume – 200 gr.
Prin ordinul nr. 150-160, din 10 ianuarie 1945, şeful Serviciilor Armatei
Roşii a dispus organizarea hrănirii pasagerilor din trenurile în tranzit la uni-
tăţile de subzistenţă, a căror listă se anexează1.
Având în vedere că în mai multe staţii hrănirea a fost organizată şi de către
Comisariatul Poporului pentru Comerţ, prin Dispoziţia nr. 14/100, din 7 ia-
nuarie 1945, rog ca şefii de trenuri să fie avertizaţi cu privire la respectarea
normelor de hrană prevăzute şi să evite depăşirea acestora.
În toate staţiile de pe traseul de deplasare al trenurilor vor fi desemnaţi
reprezentanţi ai NKVD pentru sprijinirea organizării hrănirii pasagerilor şi a
aprovizionării trenurilor.
Adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne,

Cernîşev
A transmis: locotenent-colonel Trenev

A recepţionat: maior Kariakin
Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 457.
1
Nu se anexează în acest volum.
93
Anexa nr. 9
Telegrama generalului de corp de armată Constantin Sănătescu, șeful Ma-
relui Stat-major român, către Comisia Aliată de Control, privind acceptul
părții române de a preda părţii sovietice unele categorii de militari, de etnie
germană, din Armata României, pentru a fi internate şi trimise la muncă
în URSS
Nr. 76689
24 ianuarie 1945
Marele Stat-major
Secţia I Biroul 3 Mobilizare al Armatei
Se fac cunoscute următoarele:
1) Conform Hotărârii Comisiei Sovietice de Control în România şi în sco-
pul de a fi utilizaţi în detaşamente de lucru, toate comandamentele, unităţile
şi formaţiunile Armatei, aflate în interior vor preda delegaţilor sovietici au-
torizaţi, în fiecare judeţ, pe toţi ofiţerii de rezervă, subofiţerii de rezervă şi
trupa de origine etnică germană, care se află în prezent concentraţi şi sunt
mai tineri de 45 ani inclusiv.
De asemenea se va preda şi trupa de origine etnică germană, aflată sub
arme.
Se exceptează de la această măsură ofiţerii şi subofiţerii activi, împreună
cu familiile lor, precum şi toţi ofiţerii, subofiţerii şi trupa activă şi de rezervă
aflaţi la marile unităţi de pe front.
2) Pentru a nu se da naştere la suspiciuni, cu începere de la primirea pre-
zentului ordin, nici un ofiţer, subofiţer sau trupă care trebuiesc predaţi dele-
gaților sovietici, conform prescripţiunilor de la punctul 1 de mai sus, nu vor
mai fi trimişi la marile unităţi de pe front.
3) Oamenii vor fi predaţi îmbrăcaţi în haine civile. În cazul când oame-
nii nu au haine civile, ei vor fi predaţi îmbrăcaţi cu efecte militare, întrucât
Comisia Sovietică de Control în România s-a angajat să înapoieze unităţilor
echipamentul militar dat acestor oameni.
Pentru aceasta, delegaţii sovietici vor trimite, cu mijloacele lor, pe ostaşii de
origine etnică germană, la domiciliile respective pentru a-şi lua haine civile.
4) Raportaţi numeric (ofiţerii, subofiţerii pe grade, iar trupa pe contingen-
te) de cei predaţi delegaţilor sovietici.
Şeful Marelui Stat-major,

general de corp de armată adjutant C. Sănătescu
94
Anexa nr. 10
Nota informativă a colonelului Efremov, şeful Grupului operativ din ca-
drul NKVD al URSS, privind numărul persoanelor civile de etnie germa-
nă, din Europa de Sud-Est, trimise la muncă în Uniunea Sovietică, până la
31 ianuarie 1945
Strict secret
31 ianuarie 1945
Au fost trimiși (oameni)

Au rămas în
De unde au Nr. de Din care:
Nr. crt. centrele de
plecat trenurile trenuri Total
bărbați femei adunare
1 România 21 68 001 35 381 32 620 -
2 Cehoslovacia 1 215 49 166 -
3 Iugoslavia 9 10 935 3 692 7 242 -
4 Bulgaria - 75 55 20 -
5 Ungaria - - - - -
Frontul 2
6 11 15 867 11 346 4 521 3 449
ucrainean
Frontul 3
7 8 10 837 6 036 4 801 1 300
ucrainean
8 Total Ungaria 19 26 704 17 482 9 222 4 720
Total trimiși 70 105 930 56 659 49 271 6 259/465
Şeful Grupului operativ,

colonel (ss) Efremov
95
Anexa nr. 11
Instrucţiunile Ministerului Afacerilor Interne al României, către inspecto-
rii şi comandanţii legiunilor de jandarmi, privind implicarea autorităţilor
române în operaţiunea de internare şi trimitere la muncă, în URSS, a unor
categorii de cetăţeni români de etnie germană
[ianuarie 1945]
Extra-urgent
Strict confidenţial
Personal
Comunicat Inspectori şi Comandanţi de legiuni
Pentru păstrarea secretului, acest ordin va fi cunoscut şi executat, în ceea ce
priveşte operaţiunile pregătitoare, numai de inspectorii şi comandanţii legiu-
nilor de jandarmi. În acest scop, toate lucrările de care va fi nevoie în vederea
executării ordinului vor fi cerute de la organele subalterne, fără a li se spune
motivele.
În momentul când se va da ordin de executare, şi numai atunci, jandarmii
vor fi puşi în cunoştinţă de cauză.
INSTRUCŢIUNI
pentru internarea unor categorii de cetăţeni români de origine etnică
germană
Urmare la Ordinul telefonic nr. 50 671 din 22 decembrie 1944 către inspec-
toratele de jandarmi, referitor la situaţia germanilor etnici pe vârste şi profe-
siuni;
Conform dispoziţiunilor Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, transmise
prin Ministerul Afacerilor Interne, cu Ordinul nr. 32 137, din 31 decembrie
19441, urmează a fi internaţi, atunci când se va da ordinul special, următoare-
le categorii de cetăţeni români de origine etnică germană:
1) toţi bărbaţii, indiferent de profesiune, în vârstă de la 17-45 ani;
2) toate femeile, indiferent de profesiune, în vârstă de la 18-30 ani, şi numai
acelea fără copii sau cu copii mai mari de 1-1,5 ani.
Pentru executarea acestei operaţiuni, comandantul de legiune va întocmi
personal următoarele lucrări pregătitoare:
A) Tabele nominale, pe sexe şi comune, de toţi bărbaţii şi femeile de origine
etnică germană, care urmează a fi internaţi în lagăr, cu menţiunea:
1
Ordinul nr. 32.137 din 31 decembrie 1944 vezi: Hannelore Baier (Ed.), Deportarea
etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică 1945, Sibiu 1994, pag. 37-38.
96
• numele şi prenumele;

• data naşterii (anul, luna, ziua);
• domiciliul;
• profesia.
Tatăl cu copii de sex masculin internabili va fi înscris pe tabel la un loc cu
aceştia, la fel şi femeile.
Se atrage atenţiunea asupra exactităţii întocmirii tabelelor, care trebuesc să
cuprindă în mod obligatoriu toate persoanele din categoriile specificate mai
sus şi care se află cu domiciliul pe teritoriul rural.
B) Planul de deţinere şi colectarea internaţilor spre centrele de adunare.
Se întocmeşte personal de comandantul legiunei de jandarmi, în raport cu
numărul celor ce vor fi internaţi şi de dispunerea lor pe teritoriu, ţinând sea-
ma de următoarele norme.
Deţinerea în vederea internării se efectuiaza de posturile de jandarmi, aju-
tate de mijloacele suplimentare ce se pun la dispoziţie de către Inspectoratul
General al Jandarmeriei.
Toţi cei deţinuţi de posturile de jandarmi se strâng pe comuni şi se cazează
într-un local corespunzător şi sigur, până la terminarea arestărilor din comu-
na respectivă.
Deţinuţii se adună apoi pe grupuri de localităţi, într-o comună centrală,
fixată de comandantul legiunei şi sub paza organizată a jandarmilor, destinaţi
în acest scop.
a) Odată terminată operaţiunea arestării şi strângerii pe grupuri de locali-
tăţi, internaţii se transportă la centrele de adunare, stabilite tot de comandan-
tul legiunei în raport de numărul şi dispunerea internaţilor de pe teritoriul
urban, cunoscând că şi aceştia se strâng la aceleaşi centre.
Acolo unde numărul este mare, se înfiinţează 2 sau 3 centre de adunare pe
judeţ, un centru putând primi circa 3-4 000 arestaţi după mărimea comunei
destinate ca centru de adunare.
Dacă numărul internaţilor este mic, se poate fixa un singur centru de adu-
nare, pe judeţ.
b) Toate centrele de adunare se plasează în imediata apropiere a căilor fera-
te, de preferinţă în comunele cu populaţie minoritară.
Localităţile stabilite ca centre de adunare şi în care se află populaţie minori-
tară, se evacuiază în întregime provizoriu, pentru a face loc internaţilor.
Acolo unde nu sunt localităţi cu populaţie minoritară se evacuiază numai
o parte din comunele fixate ca centre de adunare, iar dacă este posibil, inter-
naţii se cazează în şcoli, cazărmi sau localuri corespunzătoare chiar particu-
lare dacă sunt libere.
97
Se atrage atenţiunea că evacuarea comunelor sau părţilor din comune de

către populaţia băştinaşă, are de scop împiedicarea evadării şi uşurarea pazei
şi controlului internaţilor.
c) Cazarea internaţilor în centrele de adunare se face cât mai strâns posibil,
câte 5-10 persoane în fiecare cameră, aceasta pentru ca, pe de o parte, să nu
se ocupe prea multe localităţi sau locuinţe, iar pe de altă parte, să se uşureze
paza.
d) Paza deţinuţilor la centrele de adunare se face cu jandarmii luaţi din
efectivele formaţiunilor în subordine, la care se adaogă mijloacele suplimen-
tare ce se pun la dispoziţie de Inspectoratul General al Jandarmeriei, după
planul pe care comandantul de legiune îl întocmeşte, în raport cu numărul
internaţilor, situaţia topografică a comunei şi mijloacele de pază de care dis-
pune.
Centrul de adunare constitue propriu-zis un lagăr şi, ca urmare, regimul
internaţilor, este de lagăr.
Paza interioară şi exterioară se organizează de către comandantul de legi-
une prin posturi de santinelă şi patrulă, iar controlul acestora prin ronduri.
e) Transportul internaţilor de la domiciliu la locurile de strângere pe gru-
puri de comune şi de aci la centrele de adunare se face în coloanele organizate
de comandantul legiunii, sub paza jandarmilor şi sub comandă. Comandan-
tul convoiului se numeşte de comandantul legiunei.
Pentru transport, internaţii folosesc în mod obligatoriu căruţe şi cai propri-
etate, iar la neajungere, se rechiziţionează aceste mijloace, de la conaţionalii
din comună sau împrejurimi, eventualele plăţi suportându-se de internaţi.
Itinerariile de marş spre centrele de adunare se stabilesc de comandantul
legiunei în aşa fel ca să garanteze siguranţa transportului. În acest scop, se
evită drumurile nesigure, acoperirile sau trecerea prin comunele cu populaţie
deasă minoritară.
Pe timpul transportului, în afară de escorta coloanei se organizează patru-
lări de zonă în lungul itinerariului, pentru a se împiedica eventualele atacuri
sau evadări.
Escortele ce însoţesc internaţii, se calculează un jandarm la 10 internaţi.
Pentru a nu se descoperi teritoriul prea mult timp, escortele se înapoiază la
posturi sub comandă, imediat ce au predat internaţii la centrele de adunare.
f) Hrănirea internaţilor cade în sarcina lor. În acest scop, fiecare internat
aduce cu sine alimente pentru cel puţin 15 zile.
Dacă după acest timp internaţii nu sunt transportaţi în lagărul definitiv, hră-
nirea lor se face prin îngrijirea primăriilor din localităţile de unde au fost ri-
dicaţi, fie din proprietatea internaţilor, fie prin rechiziţii de la conaţionalii lor.
Primăriile fac pachete nominale pentru fiecare internat tot pentru 15 zile şi
le expediază prin posturile de jandarmi la centrele de adunare, cu mijloace de
transport, puse la dispoziţie de primari.
98
Comandantul legiunei va avea grijă ca hrana internaţilor să sosească la timp.

g) Internaţii iau în mod obligatoriu asupra lor obiecte de îmbrăcăminte şi
întreţinere arătate în nota anexă, a căror greutate nu poate fi mai mare de
200 kg, inclusiv alimente.
C) Executarea dispoziţiunilor de mai sus se începe la ordinul special ce se
va da de către Inspectoratul General al Jandarmeriei.
D) Prescripţiuni
1) Pe baza instrucţiunilor de mai sus, comandantul legiunei de jandarmi
are de executat:
a) tabele nominale pe sexe şi comuni de cei internabili;
b) planul de deţinerea internaţilor, pe posturi;
c) planul de colectarea internaţilor, pe grupuri de localităţi;
d) planul de transport la centrele de adunare;
e) planul de pază a itinerariilor şi coloanelor, pe timpul transportului;
f ) planul de pază interioară şi exterioară a centrelor de adunare;
g) planul de cazare şi hrănire.
2) În vederea executării operaţiunei, care trebue să se producă simultan, pe
întreg teritoriul, comandantul legiunei va întocmi din vreme ordine speciale
pentru fiecare post de jandarmi ce trebue să efectueze operaţiunea, după nor-
mele arătate şi în deplină concordanţă cu planul general de acţiune pe întreg
judeţul.
Ordinele vor fi date în detaliu, astfel încât să poată fi îndeplinite fără a mai
fi nevoie de completări atunci când se va trece la executare, care nu fac altceva
decât să îngreuieze operaţiunea.
3) Pentru comunele unde populaţia germană este numeroasă şi deci este
posibilă sau se prevede o rezistenţă din partea celor care urmează a fi ridicaţi,
se va studia din timp un plan de acţiune pentru reuşita aducerii la îndeplinire
a misiunei, afectându-se din vreme efectivele necesare şi dându-se consemne
precise executanţilor, în cazul când se întâmpină rezistenţă.
Dacă jandarmii sunt atacaţi cu focuri de armă se va răspunde prin foc.
În vederea celor de mai sus, efectivele necesare vor fi plasate în punctele
sensibile, înainte de începerea executării.
4) Spre a se împiedica sustragerea de la internare, în momentul trecerii la
executare, toată populaţia va fi fixată la teren, interzicându-se deplasările.
Pe căile de comunicaţie şi în jurul localităţilor se vor organiza patrulări
pentru prinderea celor care ar încerca să fugă.
5) Se va ţine un permanent contact cu poliţia de reşedinţă pentru coordo-
narea operaţiunei şi simultaneitatea executării.
Convoaiele internaţilor de pe teritoriul urban se iau în primire de către jan-
darmi şi se transportă la centrele de adunare, sub paza lor, cu mijloacele puse
la dispoziţie de poliţiile respective.
Organizarea convoaielor cade în sarcina poliţiilor.
99
6) Predarea celor de pe teritoriul urban de către organele de poliţie către or-

ganele Jandarmeriei se face prin încheiere de proces-verbal şi cu certificarea
ambelor organe pe tabelele nominale.
Un exemplar din aceste tabele nominale se va înainta prin curier Inspec-
toratului General al Jandarmeriei pentru a fi predat Ministerului Afacerilor
Interne.
7) Planul cu organizarea operaţiunei (numărul celor internabili pe sexe,
modul de arestare, colectare, transport, itinerarii, cazare şi hrănire), însoţit de
schiţele respective, va fi verificat şi aprobat de inspectorii de jandarmi.
Copie după acest plan se va înainta Inspectoratului General al Jandarmeriei
până la data de 10 Ianuarie 1945.
8) Dacă cu ocazia internărilor sunt necesare cheltueli, ele vor fi suportate
de Inspectoratele şi Legiunile de jandarmi din fondurile existente asupra lor,
urmând ca sumele cheltuite să fie rambursate de Ministerul Afacerilor In-
terne pe bază de acte justificatoare, înaintate Direcţiunei Administrative a
Inspectoratului General al Jandarmeriei.
9) Inspectoratul General al Jandarmeriei va fi ţinut la curent cu mersul ope-
raţiunei, raportându-se la timp de către inspectorate numărul celor arestaţi
şi incidentele ivite.
E) Se atrage din nou atenţiunea asupra păstrării secretului acestei ope-
raţiuni, în faza ei de pregătire.
Inventar de haine şi obiecte de gospodărie necesare pentru fiecare

Pentru bărbaţi: 1) Palton de iarnă – 1 buc. ( sau scurtă îmblănită); 2)
Pardesiu – 1 buc.; 3) Pălărie (căciulă) – 1 buc. (de vară şi de iarnă); 4) Cos-
tume (haină şi pantalon) – 2 perechi; 5) Rufărie – 3 perechi (se poate şi mai
mult); 6) Cizme sau ghete – 2 perechi; 7) Ciorapi sau obiele – 6 perechi; 8)
Mănuşi – 2 perechi; 9) Prosoape – 4 buc; 10) Batiste – 12 buc.
Pentru femei: 1) Palton de iarnă – 1 buc.; 2) Pardesiu – 1 buc.; 3) Pălărie –
1 buc. (basmale sau berete); 4) Costume (rochii) – 2 perechi; 5) Rufărie –
4 buc. (seturi); 6) Ciorapi – 6 perechi; 7) Cizme-pantofi – 2, 3 perechi; 8)
Mănuşi – 2 perechi; 9) Prosoape – 4 buc.; 10) Batiste – 12 buc.
Lenjerie: 1) Plapumă (pătură) – 1 buc.; 2) Cearceafuri – 4, 5 buc.; 3) Dosuri
de perne – 1 buc.; 4) Feţe de perne – 3 buc.; 5) Perne – 1 buc.; 6) Saltele –
1 buc. (sau dos de saltea).
Obiecte menaj şi bucătărie: 1) Tacâmuri – 1 complet (lingură, cuţit, furcu-
liţă); 2) Farfurii – 3 buc.; 3) Pahare sau căni – 2 buc.; 4) Ceainic – 1 buc. 5)
Linguriţe de ceai – 1 buc.; 6) Castroane – 2 buc.; 7) Tigăi – 2 buc.; 8) Primus
sau maşină de gaz – 1 buc.;
9) Un topor – 1 buc. (câte 1 la 4, 5 oameni).
100
Alimente (obligatoriu): 1) Pâine sau pesmeţi; 2) Slănină sau carne afumată;

3) Cârnaţi; 4) Brânză; 5) Unt; 6) Zahăr, miere, dulceaţă; 7) Sare; 8) Crupe di-
ferite: fasole, mazăre; 9) Ceapă, usturoi; 10) Cartofi şi alte alimente.
NOTĂ: Greutatea totală a tuturor obiectelor şi produselor (alimente) nu va
depăşi 200 kg de persoană.
pag. 505-509.
101
Anexa nr. 12
Raportul comisarului de securitate Samîghin înaintat generalului-colonel
A. N. Apollonov, adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne
al URSS, cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de Sud-Est,
internați şi trimiși la muncă în Uniunea Sovietică
3 februarie 1945
Strict secret
1) Repartizarea efectivului operativ
Cele 100 de persoane ale efectivului operativ al NKVD şi al NKGB, sosite din
URSS şi angrenate în activitatea Grupului de transport al Statului-major ope-
rativ al NKVD şi în asigurarea desfăşurării acţiunilor operative de internare
şi transport al etnicilor germani, au fost repartizate pe sectoare operative,
puncte de îmbarcare şi de transbordare [pe ecartament sovietic] a trenurilor,
conform următorului tabel:
Nr. crt. Denumirea punctelor Nr. de persoane
1 Statul major operativ 13
2 Sectorul Timișoara 21
3 Sectorul Sibiu 31
4 Sectorul Cluj 7
5 Sectorul Arad-Cegled 1
6 Punctul de transbordare Socola 4
7 Punctul de transbordare Adjudul Nou 3
8 Punctul de transbordare Râmnicu Sărat 3
9 Punctul de transbordare Galați 2
10 Gara București 6
11 Gara Ploiești 3
12 Gara Mărășești 4
13 Gara Buzău 2
2) Activitatea desfăşurată
În total, au fost îmbarcate 112.480 de persoane şi expediate cu 74 de trenuri,
ecartament vest-european, după cum urmează:
a) din România, 42 trenuri – 69.332 pers.;
b) din Bulgaria, 2 trenuri – 75 pers.;
c) din Cehoslovacia, 1 tren – 215 pers.;
d) din Iugoslavia, 9 trenuri – 10.936 pers.;
e) din Ungaria, 22 trenuri – 31.923 pers.
Dintre trenurile expediate, 4 au fost oprite, pasagerii au fost debarcaţi şi
deţinuţi în lagăre (puncte de transbordare) pentru completarea trenurilor în
tranzit care mai aveau locuri disponibile.
102
Până la 2 februarie 1945, ora 24,00, au fost expediate, către URSS, 90.992 de
persoane, în 59 de trenuri.
Şase trenuri – nr. 47.658, nr. 47.674, nr. 47.656, nr. 47 619, nr. 47.669 şi
nr. 47.716 – se află pe drum, pe teritoriul României, iar pasagerii a trei din-
tre ele au fost transbordaţi din vagoane cu ecartament vest-european în cele
sovietice şi se află în apropierea punctului de predare de pe teritoriul URSS.
Pe teritoriul Ungariei (Frontul 2 ucrainean şi Frontul 3 ucrainean) se află
5 trenuri – nr. 47.612, nr. 47.637, nr. 47.644, nr. 47.660 şi nr. 47.676.
Trenurile aflate pe drum care vor fi transbordate pe ecartament sovietic:
nr. 47.637, nr. 47.660 şi nr. 47.669, la Râmnicu Sărat, iar nr. 47.619, nr. 47.716,
nr. 47.612, nr. 47.644 şi nr. 47.676, la Socola.
Grupurile operative de la punctele de transbordare Râmnicu Sărat şi Socola
vor rămâne pe loc până la plecarea tuturor trenurilor către URSS.
Comisar de securitate
(ss) Samîghin
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 88-89. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-
nea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 512-513.
103
Anexa nr. 13
Raportul semnat de către generalul-colonel A. N. Apollonov, genera-
lul-locotenent I. M. Gorbatiuk şi generalul-locotenent M. I. Sladkevici îna-
intat lui L. P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS,
privind finalizarea operaţiunii de internare şi trimitere la muncă în Uniu-
nea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugosla-
via şi Cehoslovacia
3 februarie 1945
Transmis prin unde radio de înaltă frecvență

Privind executarea Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944, a Comitetu-
lui de Stat al Apărării, şi a Ordinului nr. 522, din 18 decembrie 1944, raportăm:
1) În total, au fost internați etnici germani astfel:
• în Ungaria, în zona Frontului 2 Ucrainean – 20 614 persoane,
din care 14 371 bărbaţi şi 6 243 femei; în zona Frontului 3 Ucrai-
nean – 12 356 persoane, din care 7 068 bărbaţi şi 5 291 femei;
în total, în Ungaria au fost internate 32 973 persoane, din care
21 439 bărbaţi şi 11 534 femei;
• în Iugoslavia – 10 935 persoane, din care 3 692 bărbaţi şi
7 243 femei;
• în Bulgaria – 281 persoane, din care 183 bărbaţi şi 98 femei;
• în Cehoslovacia – 250 persoane, din care 52 bărbaţi şi 198 femei;
• în România – 80 103 persoane, din care 41 250 bărbaţi şi
38 853 femei.
În total, în ţările enumerate, au fost internați 124 542 etnici germani, din care
66 616 bărbaţi şi 57 926 femei.
2) Din numărul total de persoane internate, la centrele de adunare au fost
eliberate, din diverse motive (bolnavi, incapacitate de muncă, femei gravide,
aparținători la alte etnii, slujitori ai cultelor etc.) 12 190 persoane, din care
5 446 bărbaţi şi 6 744 femei.
3) Până la 2 februarie 1945, au fost trimise în URSS 74 de trenuri cu etnici
germani, în total 112 480 persoane, din care 61 375 bărbaţi şi 51 105 femei,
inclusiv:
• din Ungaria, în zona Frontului 2 Ucrainean – 19 564 persoane,
din care 13 921 bărbaţi şi 5 643 femei; în zona Frontului 3 Ucrai-
nean – 12 356 persoane, din care 7 068 bărbaţi şi 5 291 femei;
în total, din Ungaria au fost trimise 31 923 persoane, din care
20 989 bărbaţi şi 10 934 femei;
• din Iugoslavia – 10 935 persoane, din care 3 692 bărbaţi şi
7 243 femei;
104
• din Bulgaria – 75 persoane, din care 55 bărbaţi şi 20 femei;

• din Cehoslovacia – 215 persoane, din care 49 bărbaţi şi
166 femei;
• din România – 69 332 persoane, din care 36 590 bărbaţi şi
32 742 femei.
3) Operaţiunea s-a desfăşurat cu participarea efectivului operativ al NKVD
şi al NKGB, a trupelor speciale ale NKVD şi a unităţilor Armatei Roşii.
La efectuarea operaţiunii au fost antrenaţi 664 ofiţeri şi lucrători operativi
ai NKVD şi ai NKGB, 10 443 ofiţeri, sergenţi şi soldaţi din cadrul trupelor
speciale ale NKVD şi 1 030 ofiţeri, sergenţi şi soldaţi ai Armatei Roşii.
Transportul persoanelor internate, de la centrele de adunare până la staţi-
ile de îmbarcare, s-a efectuat cu mijloace de transport auto. În acest scop,
au fost utilizate 317 camioane, asigurate de Regimentul 40 auto din rezerva
Comandamentului Suprem, 90 de camioane de la unităţile auto ale Frontului
2 Ucrainean şi Frontului 3 Ucrainean şi 212 camioane ale trupelor NKVD
participante la operaţiune.
4) Pentru a asigura un trafic fluent al trenurilor cu persoane internate, la
punctele de transbordare a acestora, din vagoane cu ecartament vest-euro-
pean în cele cu ecartament sovietic, în România, au fost organizate 4 lagăre,
cu o capacitate medie de 5 000 persoane fiecare (la staţiile Râmnicu Sărat,
Adjudul Nou, Socola şi Galaţi).
În aceste lagăre, au fost create depozite pentru provizii, pentru aprovizio-
narea trenurilor cu persoane internate, pe timpul deplasării acestora până la
punctele de destinaţie. Tot acolo se efectua controlul sanitar al persoanelor
internate, înainte de trimiterea lor în Uniunea Sovietică.
Paza trenurilor cu persoane internate a fost asigurată de către trupele de es-
cortă, ale căror unităţi au fost concentrate la staţiile de îmbarcare. Fiecare tren
a fost însoţit de lucrători medicali, având în dotare rezerve de medicamente.
5) Pe timpul desfăşurării operaţiunii, în ţările enumerate mai sus, nu au
avut loc evenimente care ar face obiectul atenţiei.
Trupele şi efectivul operativ participante la operaţiune nu au înregistrat
pierderi.
Operaţiunea s-a încheiat la 2 februarie a.c. Trupele au început îmbarcarea
în trenuri pentru a se deplasa în punctele de dislocare permanentă.
Efectivul operativ revine la locul de muncă.
Apollonov
Gorbatiuk
Sladkevici
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 94-97. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-
105
Anexa nr. 14
Raportul informativ al maiorului P.K. Makov, şeful Secţiei a 2-a din cadrul
Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civi-
le internate, din cadrul MVD al URSS, privind numărul cetăţenilor români
internaţi şi arestaţi, deţinuţi în lagăre şi batalioane de muncă
Strict secret, 10 aprilie 1945
Total cetăţeni români internaţi şi arestaţi – 54 502 pers., din care: persoane
civile internate – 53 946 pers.; persoane arestate – 556 pers.
Cetăţenii români internaţi şi arestaţi sunt deţinuţi în următoarele regiuni
şi republici:
Republica, regiunea Total Civili internați Civili arestați
RSFSR Rusă
Regiunea Molotov 1 480 1 480 -
Regiunea Moscova 9 - 9
Regiunea Rostov 1 355 1 355 -
Regiunea Sverdlovsk 2 149 1 977 272
Regiunea Tula 1 - 1
Regiunea Ulianov 15 15 -
Regiunea Celiabinsk 1 773 1 719 54
Regiunea Cikalovo 1 479 1 479 -
RSSA Osetia de Nord 2 - 2
RSS Ucraineană
Regiunea Voroșilovgrad 7 509 7 509 -
Regiunea Dnepropetrovsk 11 187 11 053 134
Regiunea Zaporoje 668 668 -
Regiunea Kirovograd 2 2 -
Regiunea Poltava 3 3 -
Regiunea Stalin 26 791 26 707 84
Regiunea Harkov 13 13 -
RSS Belorusă
Regiunea Bobruisk 5 5 -
RSS Georgia
58 58 -
TOTAL 54 502 53 946 556
Şeful Secţiei a 2-a a Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război

şi ale persoanelor civile internate,
maior Makov
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 39-40. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-
106
Anexa nr. 15
Nota generalului-locotenent M. S. Krivenko, şeful Direcţiei pentru proble-
mele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate, privind nu-
mărul cetăţenilor români internaţi în lagărele MVD al URSS
9 ianuarie 1947
Notă privind numărul cetăţenilor români internaţi

1. Total transportaţi (deportați – n.n.) în URSS – 66 318 pers.
2. Scăzuţi din evidenţe (în perioada ianuarie 1945-1 decembrie 1946) –
21 657 pers., din care:
• eliberaţi şi repatriaţi – 17 862 pers.;
• decedaţi – 3 795 pers.
3. Deţinuţi, la 1 decembrie 1946 – 44 661 pers.
[Cetăţenii români internaţi] au următoarele naţionalităţi sau etnii: germa-
nă – 40 963 pers.; română – 1 842 pers.; maghiară – 1 480 pers.; cehoslova-
că – 187 pers.; poloneză – 63 pers.; evreiască – 30 pers.; austriacă – 56 pers.;
altele – 40 pers.
Şeful Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi

ale persoanelor civile internate, din cadrul MVD al URSS,
general-locotenent Krivenko
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 80. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea
107
Anexa nr. 16
Nota generalului-locotenent I. A. Petrov, şef a. i. al Direcţiei pentru pro-
blemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate, privind
efectivele de prizonieri de război români şi de persoane civile internate
aflate în URSS la 1 februarie 1947
Strict secret
7 martie 1947
I. Prizonieri de război
1. Total prizonieri de război români capturaţi – 183 523 pers.
2. Scăzute din evidenţa prizonierilor de război – 146 198 pers., din care:
a. încadrate în formaţiunile naţionale – 20 374 pers. (20 345 pers. în
unităţile române şi 29 pers. în unităţile cehoslovace);
b. predate Marelui Stat-major român – 4 pers;
c. eliberate şi repatriate în baza deciziilor guvernului [sovietic] – 74 231
pers.;
d. transferate în lagărele de triere ale Direcţiei generale a lagărelor, ca
cetăţeni sovietici – 350 pers.;
e. scoase din evidenţele privind prizonierii de război şi incluse în evi-
denţele privind persoanele civile internate – 890 pers.;
f. transferate în şcolile de partizani – 25 pers.;
g. decedate – 50 246 pers.;
h. condamnate de tribunale militare – 2 pers.;
i. eliberate şi transferate la domiciliu, ca cetăţeni sovietici – 76 pers.
3. Prezente la 1 februarie 1947 – 37 325 pers., din care:
a. în lagăre – 36 382 pers.;
b. în spitale – 893 pers.;
c. în batalioanele speciale de muncă ale Ministerului Forţelor Armate –
50 pers. [...]
II. Persoane civile internate
1. Total cetăţeni civili români internaţi – 67 049 pers.
2. Total scăzute din evidenţe – 24 355 pers., din care: a) eliberate şi repatri-
ate – 20 007 pers.; b) decedate – 4 348 pers.
3. Deţinute la 1 februarie 1947 – 42 694 pers.
[Cetăţenii civili români internaţi] au următoarele naţionalităţi și etnii:
108
Din care:
Naționalitatea/etnia Total internați
bărbați femei
Germană 38 744 17 034 21 710
Ungară 1 695 1 110 585
Română 1 848 65 483
Iugoslavă 1 1 -
Poloneză 30 28 2
Cehoslovacă 45 41 4
Austriacă 59 52 7
Rusă 32 26 6
Letonă 1 1 -
Ucraineană 89 72 17
Evreiască 124 84 40
Sârbă 2 2 -
Turcă 1 1 -
Italiană 2 2 -
Moldovenească 9 9 -
Țigănească 5 5 -
Croată 1 1 -
Bulgară 6 6 -
Total 42 694 19 840 22 854
109
4. Cetăţenii civili români internaţi în URSS sunt concentraţi în:

Din care:
Republica, regiunea Total internați
bărbați femei
Regiunea Velikie Luki 20 2 18
Regiunea Kemerovo 44 32 12
Regiunea Kurgan 1 1 -
Regiunea Molotov 1 205 561 644
Regiunea Moscova 35 34 1
Regiunea Murmansk 3 3 -
Regiunea Rostov 1 104 495 609
Regiunea Sverdlovsk 1 624 1 040 584
Regiunea Ulianov 12 6 6
Regiunea Celiabinsk 1 437 1 265 172
Regiunea Cikalovo 1 401 853 584
RSSA Komi 2 2 -
RSSA Ciuvașia 1 - 1
RSSA Bașkiria 45 45 -
RSSA Osetia de Nord 2 2 -
RSS Ucraineană 35 674 15 418 20 256
RSS Bielorusă 3 3 -
RSS Georgia 45 43 2
RSS Kazahstan 36 35 1
Total 42 694 19 840 22 854
Şef a. i. al Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale

persoanelor civile internate, din cadrul MVD al URSS,
general-locotenent Petrov
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 82-87. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-
110
Anexa nr. 17
Nota Secţiei a 2-a din Direcţia pentru problemele prizonierilor de război şi ale
persoanelor civile internate privind efectivele de prizonieri de război români
şi persoanele civile internate (cetăţeni români) în URSS, la 1 august 1947
Strict secret
9 septembrie 1947
Total prizonieri de război români şi cetăţeni români internaţi deţinuţi –
79 226 pers., din care:
I. Prizonieri de război – 47 186 pers., din care, în lagăre – 45 507 pers.; în
spitale – 1 601 pers.; în batalioanele speciale de muncă ale Ministerului For-
ţelor Armate – 78 pers.
Potrivit gradelor militare: generali – 3 pers.; ofiţeri superiori – 166 pers.;
ofiţeri inferiori – 1 553 pers.; soldaţi şi subofiţeri – 45 464 pers.
Potrivit naţionalităţii și etniei: români – 34 831 pers.; maghiari – 7 906
pers.; germani – 3 294 pers.; evrei – 685 pers.; moldoveni – 141 pers.; ţigani –
105 pers.; ucraineni – 70 pers.; ruşi – 56 pers.; austrieci – 41 pers.; cehoslo-
vaci – 21 pers.; polonezi – 9 pers.; iugoslavi – 8 pers.; turci – 6 pers.; armeni –
5 pers.; greci – 3 pers.; bulgari – 2 pers.; tătari – 2 pers.; italieni – 1 pers. [.....]
II. Persoane civile internate – 32 040 pers.
Potrivit naţionalităţii sau etniei: germani – 28 919 pers.; maghiari – 1 621
pers.; români – 1 377 pers.; austrieci – 31 pers.; evrei – 26 pers.; cehoslovaci –
22 pers.; ucraineni – 11 pers.; saxoni – 9 pers.; ruşi – 8 pers.; moldoveni –
6 pers.; sârbi – 3 pers.; polonezi – 1 pers.; francezi – 1 pers.; letoni – 1 pers.;
turci – 1 pers.; ţigani – 1 pers.; croaţi – 1 pers.; bulgari – 1 pers.
Cetăţenii români internaţi în URSS sunt deținuți în: regiunea Kemero-
vo – 2 pers.; regiunea Molotov – 1 194 pers.; regiunea Moscova – 17 pers.;
regiunea Rostov – 681 pers.; regiunea Sverdlovsk – 1 343 pers.; regiunea Uli-
anov – 4 pers.; regiunea Celiabinsk – 956 pers.; regiunea Cikalov – 1 338 pers.;
RSSA Başkiria – 56 pers.; RSSA Komi – 5 pers.; regiunea Voroşilovgrad –
4 324 pers.; regiunea Dnepropetrovsk – 5 910 pers.; regiunea Stalin – 15 662
pers.; regiunea Zaporoje – 459 pers.; regiunea Harkov – 10 pers.; regiunea
Minsk – 3 pers.; RSS Georgia – 76 pers.
Şeful Secţiei a 2-a a Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război

şi ale persoanelor civile internate,
maior (ss) Makov Şeful Secţiei a 2-a, căpitan (ss) Rogacev
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 99-104 Apud: Prizonieri de război români în Uni-
unea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 669-671.
111
Anexa nr. 18
Notă informativă a colonelului N. I. Romanov, şeful Secţiei 1 din cadrul
Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile
internate, privind evoluţia numărului prizonierilor de război şi al civililor in-
ternați, deţinuţi în lagărele şi penitenciarele MVD al URSS la 1 ianuarie 1953
Strict secret
21 ianuarie 1953
I. La 1 ianuarie 1952, în lagărele MVD, erau deţinute în total 21 174 de
persoane, din care:
a) prizonieri de război condamnaţi – 17 544 pers.;
b) prizonieri de război necondamnaţi – 1 290 pers.;
c) persoane civile internate condamnate – 1 650;
d) persoane civile internate necondamnate – 690
II. Pe parcursul anului 1952, efectivul contingentului deţinut în lagărele
MVD a scăzut cu doar 974 persoane, din care:
1. Au fost repatriate 796 de persoane, dintre acestea:
a. cetăţeni ai Germaniei, în baza Hotărârii nr. 1.616-576 ss, din 2 aprilie
1952, a Consiliului de Miniştri al URSS – 660 pers.;
b. cetăţeni ai Poloniei – 24 pers.;
c. cetăţeni ai Ungariei – 9 pers.;
d. cetăţeni ai României – 7 pers.;
Repatrierea cetăţenilor Poloniei, Ungariei şi ai României s-a desfăşurat în
baza Hotărârii nr. 3.460-1.375 ss, din 23 iunie 1952, a Consiliului de Miniştri
al URSS.
e. cetăţeni ai Cehoslovaciei, în baza Scrisorii nr. 2.433/4 din 14 iulie 1952,
a Ministerului Afacerilor Externe al URSS – 26 pers.;
f. cetăţeni ai Austriei, în baza Hotărârii nr. 5.117-1.980 ss, din 6 decembrie
1952, a Consiliului de Miniştri al URSS – 27 pers.;
g. cetățeni ai Danemarcei – 31 pers.;
h. cetăţeni ai Franţei – 6 pers.;
i. cetăţeni ai Olandei – 3 pers.;
j. cetăţeni ai Chinei – 3 pers.;
Repatrierea cetăţenilor Danemarcei, Franţei, Olandei şi ai Chinei s-a desfăşu-
rat în baza deciziilor instanţelor judiciare [sovietice].
2. Au decedat 156 pers.
3. Predată autorităţilor cehoslovace, ca criminal de război – 1 pers.
4. Eliberate şi trimise la locul de domiciliu al rudelor din URSS – 7 pers.
5. Condamnate şi trimise în exil – 9 pers.
112
6. Trimise în lagărele Direcţiei generale a lagărelor şi scoase din evidenţele
privind prizonierii de război – 5 pers.
III. La 1 ianuarie 1953, în lagărele MVD erau deţinuţi 20.200 de prizonieri
de război şi de persoane civile internate, condamnaţi şi necondamnaţi.
Date generale conform cetăţeniei:
Prizonieri de război Persoane civile Total
necondamnați
necondamnați
necondamnați
condamnați
condamnați
condamnați
Cetățenia
Nr. crt.
Total
Total
Total
1 germană 14 114 657 14 771 916 44 960 15 030 701 15 731
2 iugoslavă 91 120 211 11 12 23 102 132 234
3 olandeză 36 - 36 4 - 4 40 - 40
4 poloneză 27 1 28 95 1 96 122 2 124
5 cehoslovacă 58 14 72 3 = 3 61 14 75
6 austriacă 803 11 814 6 - 6 809 11 820
7 spaniolă 63 241 304 3 31 34 66 272 338
8 română 590 3 593 12 - 12 602 3 605
9 maghiară 492 5 497 14 - 14 506 5 511
10 franceză 1 - 1 - - - 1 - 1
11 greacă 1 - 1 2 3 5 3 3 6
12 bulgară - - - 1 - 1 1 - 1
13 finlandeză 2 5 7 - 7 7 2 12 14
14 elvețiană 2 - 2 - - - 2 - 2
15 luxemburgheză 1 - 1 - - - 1 - 1
16 daneză 7 - 7 1 - 1 8 - 8
17 belgiană 13 - 13 2 - 2 15 - 15
18 italiană 26 - 26 1 - 1 27 - 27
19 norvegiană - 5 5 - - - - 5 5
20 japoneză 1 052 13 1 065 407 4 411 1 459 17 1 476
21 chineză 3 - 3 86 8 94 89 8 97
22 coreeană 1 - 1 31 3 34 32 3 35
23 mongolă 1 - 1 5 - 5 6 - 6
24 apatrizi 2 - 2 22 1 23 24 1 25
25 URSS - - - 2 1 3 2 1 3
TOTAL 17 386 1 075 18 461 1 624 115 1 739 19 010 1 190 20 200
Notă: La 2 ianuarie 1953, în conformitate cu Hotărârea nr. 1.616-576 ss din 2

aprilie 1952 a Consiliului de Miniştri al URSS, au fost repatriaţi 37 de cetăţeni
germani, din care, 19 prizonieri de război şi 18 persoane civile internate, care
nu au fost incluşi în această notă informativă.
113
Şeful Secţiei 1 a Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi

ale persoanelor civile internate,
colonel Romanov
Precizare: Pe prima pagină a documentului se regăseşte următoarea adno-

tare: „În lagărele Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale per-
soanelor civile internate sunt deţinuţi 18 561 prizonieri de război şi persoane
civile; ceilalţi 449 sunt deţinuţi în lagărele şi penitenciarele Direcţiei generale a
lagărelor.”
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 1 t, dosar 5, f. 3-5. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea
Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 806-807.
114
Anexa nr. 19
Batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei URSS în care au fost inter-
nați etnicii germani deportați (inclusiv din România) în 1945-1955
Perioada funcționării
Nr. crt.
Denumire, Dislocare: localitatea, locația/

Republica
număr regiunea de la: până la:
1 ??? (f.n.) RSSGruz Suhumi /Сухуми/ Abhazia 01.09.45 ??.??.??

Oktiabrskii /Октябрьский/
2 B.C.Dr. 1 RSFSR 25.01.47 ??.??.??
Bașkiria
st. Tuimazî /Туймазы/
3 B.C.Dr. 1 RSFSR 25.01.47 ??.??.??
Bașkiria
4 B.C.Dr. 1 RSFSR st. Urussu /Уруссу/ Bașkiria 25.01.47 ??.??.??
5 B.C.Dr. 2 RSSGruz Aciadarî /Ачадары/ 25.01.47 ??.??.??
6 B.C.Dr. 2 RSSGruz Inghiri /Ингири/ 25.01.47 ??.??.??
7 B.C.Dr. 2 RSSGruz Psirțha /Псирцха/ Abhazia 25.01.47 ??.??.??
Rostov pe Don /
8 B.C.Dr. 3 RSFSR 25.01.47 ??.??.??
Ростов-на-Дону/
Novocerkassk /Новочер-
9 B.C.Dr. 3 RSFSR 25.01.47 ??.??.??
касск/ Rostov
10 B.C.Dr. 4 RSSU Harkov /Харьков/ 25.01.47 ??.??.??
11 B.C.Dr. 4 RSSU Izium /Изюм/ Harkov 25.01.47 ??.??.??
12 B.C.Dr. 4 RSSU Ciuguev /Чугуев,/ Harkov 25.01.47 ??.??.??
13 BM 56 RSFSR Moscova /Москва/ 01.07.48 ??.??.??
RSSA Tătară /Татарская
14 BM 106 RSFSR 01.06.47 ??.??.??
АССР/
Sectorul construcții militare
15 BM 127 RSFSR 01.07.48 ??.??.??
127, Каliningrad
16 BM 209 RSSAzer Sarm /Сарм/ 01.07.47 ??.??.??
Cerniahovsk /Черняховск/
17 BM 264 RSFSR 28.03.47 ??.??.??
Каliningrad
18 BM 268 RSFSR 28.03.47 ??.??.??
Каliningrad
st. Domodedovo /
19 BM 305 RSFSR 01.05.45 30.08.48
Домодедово/ Moscova
st. Domodedovo /
20 BM 306 RSFSR 21.06.45 29.04.48
st. Domodedovo /
21 BM 307 RSFSR 18.06.45 19.10.47
Solnecinogorsk /Солнечно-
22 BM 308 RSFSR 22.06.45 19.07.47
горск/ Moscova
Solnecinogorsk /Солнечно-
23 BM 309 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
горск/ Moscova
st. Hlebnikovo /Хлебниково/
24 BM 310 RSFSR 21.06.45 02.03.50
Moscova
115
25 BM 311 RSFSR st. Ilino /Ильино/ Gorki 22.06.45 20.04.48

26 BM 312 RSFSR Kineșma /Кинешма/ Ivanovo 21.06.45 02.06.47
27 BM 312 RSFSR Tula /Тула/ 01.06.47 ??.??.??
28 BM 313 RSFSR Bolșevo /Болшево/ Moscova 01.09.45 30.08.48
31 BM 316 RSFSR Petrovsk /Петровск/ Iaroslavl 25.06.45 21.01.48
32 BM 317 RSFSR st. Ilino /Ильино/ Gorki 24.06.45 27.03.47
Izmailovo /Измайлово/
33 BM 318 RSFSR 26.06.45 29.12.47
Moscova
34 BM 319 RSFSR Liuberțî /Люберцы/ Moscova 20.06.45 20.04.48
35 BM 320 RSFSR st. Butovo /Бутово/ Moscova 22.06.45 01.01.48
st. Polotnianîi /Полотняный
36 BM 321 RSFSR 29.06.45 05.09.46
Завод/ Kaluga
37 BM 322 RSFSR Kalinin /Калинин 17.06.45 28.09.46
st. Edrovo /Едрово/
40 BM 325 RSFSR 25.06.45 20.04.48
Leningrad
Babușkin /Бабушкин/
41 BM 325 RSFSR 1945 1946
Moscova
42 BM 326 RSFSR Kostroma /Кострома/ 16.06.45 15.10.46
st. Krasnîi Bor /Красный
43 BM 327 RSFSR 22.06.45 16.06.47
Бор/ Smolensk
44 BM 328 RSFSR 25.06.45 20.04.48
Бор/ Smolensk
45 BM 329 RSFSR 01.07.45 25.05.47
Бор/ Smolensk
46 BM 330 RSFSR Smolensk /Смоленск 27.06.45 31.03.47
st. Vialka /Вялка/
47 BM 331 RSFSR 01.07.45 23.12.49
Moscova
48 BM 331 RSSU Verbka /Вербка/ Volîno 1946 1948
st. Kubinka-Nara /Кубинка-
49 BM 332 RSFSR 24.06.45 08.06.49
Нара/ Moscova
st. Golițîno /Голицыно/
50 BM 333 RSFSR 17.06.45 01.06.47
Moscova
st. Cikalovskaia /Чкаловская/
51 BM 334 RSFSR 19.06.45 12.04.48
Moscova
52 BM 335 RSSB Brest /Брест Febr. 45 02.04.48
53 BM 336 RSFSR Liublino /Люблино/ Moscova 20.06.45 31.07.48
54 BM 337 RSFSR Liublino /Люблино/ Moscova 15.06.45 06.04.48
55 BM 338 RSSB Brest /Брест Febr. 45 05.05.48
56 BM 339 RSFSR st. Sasovo /Сасово/ Riazani 08.07.45 20.04.48
57 BM 340 RSFSR Tula /Тула 28.06.45 06.12.47
58 BM 341 RSFSR Aleksin /Алексин/ Tula 25.06.45 31.07.48
116
59 BM 342 RSFSR st. Sasovo /Сасово/ Riazani 01.07.45 09.08.46

60 BM 343 RSFSR Kineșma /Кинешма/ Gorki 19.06.45 10.01.48
61 BM 344 RSFSR st. Iangara /Янгара/ Gorki 30.07.45 20.08.46
st. Șemaniha /Шеманиха/
62 BM 345 RSFSR 22.06.45 11.09.46
Gorki
63 BM 346 RSSB Brest /Брест 25.06.45 21.06.48
st. Vostriakovo /Востряково/
67 BM 349 RSFSR 01.07.48 1950
Moscova
Serpuhov /Серпухов/ Mos-
73 BM 354 RSFSR 01.07.47 ??.??.??
cova
77 BM 359 RSFSR Orenburg /Оренбург ??.??.?? ??.??.??
st. Koltubanka /Колтубанка/
78 BM 360 RSFSR 09.06.45 ??.??.??
Cikalov
Davlekanovo /Давлеканово/
79 BM 361 RSFSR 09.06.45 ??.??.??
Bașkiria
80 BM 362 RSFSR 20.08.45 15.01.48
Kaliningrad
81 BM 363 RSFSR st. Segheja /Сегежа/ Karelia 01.09.45 ??.??.??
Petrozavodsk /Петрозаводск/
82 BM 364 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Karelia
83 BM 365 RSFSR 22.06.45 20.12.47
Kaliningrad
84 BM 366 RSFSR 22.06.45 05.07.48
Kaliningrad
85 BM 367 RSFSR Murmansk / Мурманск 01.09.45 ??.??.??
Murmansk-Petsamo/
86 BM 368 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Мурманск-Петсамо/
Golovino /Головино/ RSSA
87 BM 369 RSFSR 16.08.45 20.01.48
Mari El
Alatîr /Алатырь/ RSSA
88 BM 369 RSFSR 25.12.45 06.05.47
Ciuvașia
Alatîr /Алатырь/ RSSA
89 BM 369а RSFSR 28.03.47 ??.??.??
Ciuvașia
90 BM 370 RSFSR 24.06.45 05.12.47
Kaliningrad
117
91 BM 371 RSSB Vitebsk / Витебск febr. 45 30.04.48

92 BM 372 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 20.06.45 17.04.48
93 BM 373 RSFSR Districtul Militar Volga 18.06.45 ??.??.??
94 BM 374 RSFSR 16.07.45 20.01.48
Kaliningrad
95 BM 375 RSFSR Kuibîșev /Куйбышев/ 20.07.45 08.01.48
96 BM 376 RSFSR Penza /Пенза/ 18.06.45 28.12.47
97 BM 377 RSFSR Penza /Пенза/ 12.07.45 30.12.47
Uste-Șora /Устье-Шора/,
98 BM 377 RSFSR 1945 1945
RSSA Mari El
99 BM 378 RSFSR Saratov /Саратов/ 16.06.45 15.12.47
101 BM 380 RSFSR 16.06.45 27.01.48
Kaliningrad
102 BM 381 RSSB Brest /Брест/ 17.06.45 14.08.47
104 BM 383 RSSB Brest /Брест/ Febr. 45 31.07.48
Novocerkassk /
105 BM 384 RSFSR 12.06.45 24.02.48
Новочеркасск/ Rotov
Novocerkassk /
106 BM 385 RSFSR 23.06.45 29.08.49
107 BM 386 RSSB Brest /Брест/ Febr. 45 02.03.50
Novocerkassk /
108 BM 387 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
111 BM 389 RSFSR Șcelkovo /Щелково/ Moscova 25.11.48 25.11.49
114 BM 392 RSSU Luțk-Lvov /Луцк-Львов/ 17.06.45 12.02.48
115 BM 393 RSSU Iavorov /Яворов/ Lvov 16.06.45 08.03.48
Drogobîci-Rovno /
116 BM 394 RSSU 01.07.45 29.01.48
Дрогобыч-Ровно/ Lvov
117 BM 395 RSSU Zolocev /Золочев/ Lvov 01.07.45 13.01.48
118 BM 396 RSSKaz. st. Ul /Уль/ Magistrala Siberia 01.09.45 ??.??.??
Semipalatinsk /
119 BM 397 RSSKaz. 30.07.45 ??.??.??
Семипалатинск/
120 BM 398 RSSKaz. Kzîl-Orda /Кзыл-Орда/ 01.09.45 ??.??.??
Cantonul № 54, Magistrala
121 BM 400 RSSUzb. 01.09.45 ??.??.??
Tașkent
st. Sergheli /Сергели/ Magis-
122 BM 401 RSSUzb. 01.09.45 ??.??.??
trala Tașkent
st. Azad-Baș /Азад-Баш/
123 BM 402 RSSUzb. 01.09.45 ??.??.??
Magistrala Tașkent
124 BM 403 RSSTurk Marî /Мары/ 01.09.45 ??.??.??
118
125 BM 404 RSSU Harkov /Харьков/ 16.06.45 10.03.48

st. Zaliutino /Залютино/
126 BM 405 RSSU 05.06.45 14.08.47
Harkov
127 BM 406 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 22.06.45 16.02.48
st. Lukovskaia /Луковская/
128 BM 406 RSFSR 1946 1947
Osetia Nord
129 BM 407 RSSU Harkov /Харьков/ 01.09.45 ??.??.??
131 BM 409 RSSU Makuvka /Макувка/ Volînia 1946 1947
st. Sas-Tobe /Сас-Тобе/Ma-
132 BM 409 RSSKaz. 27.06.45 21.06.48
gistrala Siberia
Șiriaevka /Ширяевка/ Mos-
133 BM 409 RSFSR 1945 1947
cova
st. Sviatogorskaia /
134 BM 410 RSSU 29.06.45 15.03.48
Святогорская/ Donețk
Saburovo /Сабурово/ Mos-
135 BM 410 RSFSR 1946 1949
cova
Kovel, Orjev /Ковель, Оржев
136 BM 411 RSSU 06.07.45 02.02.48
/ Volînia
st. Kotlubani /Котлубань/
138 BM 412 RSFSR iul. 46 aug. 47
Volgograd
st. Șterovka /Штеровка/
140 BM 414 RSSU 24.06.45 17.07.47
Voroșilovgrad
Dnepropetrovsk /Днепропе-
141 BM 415 RSSU 24.06.45 26.12.48
тровск/
142 BM 416 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 01.09.45 ??.??.??
Polugrudovo /Полугрудово/
144 BM 418 RSFSR 01.09.45 31.12.50
Novosibirsk
145 BM 419 RSFSR Novosibirsk /Новосибирск/ 13.07.45 15.01.51
Matveevka /Матвеевка/
146 BM 420 RSFSR 04.07.45 30.07.46
Novosibirsk
Erestnaia /Ерестная/ Novo-
147 BM 422 RSFSR 26.06.45 31.08.46
sibirsk
148 BM 423 RSFSR Nesterî /Нестеры/ Kemerovo 01.09.45 ??.??.??
st. Cebarkul /Чебаркуль/
149 BM 426 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Celiabinsk
150 BM 427 RSFSR st. Ergaci /Ергач/ Perm 01.09.45 25.10.48
Artemovski /Артемовский/
151 BM 428 RSFSR 1945 03.12.48
Sverdlovsk
st. Kladovka /Кладовка/
152 BM 430 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Sverdlovsk
st. Sarkuz /Саркуз/ RSSA
153 BM 431 RSFSR 13.06.45 09.07.47
Udmurtia
119
st. Cebarkul /Чебаркуль/

154 BM 432 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Celiabinsk
Cantonul Berșed /Бершед/
155 BM 433 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Perm
156 BM 437 RSFSR st. Uktus /Уктус/ Sverdlovsk 08.06.45 15.05.48
Suhoi Log /Сухой Лог/
157 BM 435 RSFSR 1947 1948
Sverdlovsk
st. Sarkuz /Саркуз/
158 BM 438 RSFSR 26.06.45 10.01.48
RSSA Udmurtia
Kamîșlov /Камышлов/
159 BM 439 RSFSR 01.09.45 23.10.48
Sverdlovsk
st. Sarkuz /Саркуз/
160 BM 440 RSFSR 09.07.45 05.10.48
RSSA Udmurtia
161 BM 441 RSSU Kiev /Киев/ 17.07.45 30.12.48
162 BM 442 RSSU Kiev /Киев/ 01.09.45 ??.??.??
166 BM 445 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 1946 1947
Kizner /Кизнер/
167 BM 445 RSFSR 01.09.46 14.10.47
RSSA Udmurtia
168 BM 446 RSSU Jitomir /Житомир/ 01.09.45 ??.??.??
173 BM 451 RSSU st. Teterev /Тетерев/ Jitomir 15.06.45 30.12.48
174 BM 452 RSFSR Eleț /Елец/ Orel 30.07.45 04.12.47
175 BM 453 RSFSR Tambov /Тамбов/ 13.07.45 25.06.47
176 BM 454 RSFSR Tambov /Тамбов/ 01.09.45 ??.??.??
177 BM 455 RSFSR Voronej /Воронеж/ 15.06.45 11.05.48
Novîi Donbass /Новый Дон-
178 BM 455 RSSU 1945 1947
басс/ Donețk
179 BM 456 RSFSR Pocep /Почеп/ Orel 18.06.45 08.o6.49
st. Kolontaevka /
180 BM 457 RSFSR 01.01.45 17.12.47
Колонтаевка/ Kursk
181 BM 458 RSFSR Voronej /Воронеж/ 01.09.45 ??.??.??
183 BM 460 RSFSR Tambov /Тамбов/ 01.09.45 ??.??.??
Beregomet /Берегомет/
184 BM 461 RSSU 19.06.45 22.10.47
Cernăuți
185 BM 462 RSSU Odessa /Одесса/ 15.06.45 25.12.47
Sambor-Hîrov /
186 BM 463 RSSU 14.06.45 20.03.48
Самбор-Хыров/ Lvov
187 BM 463 RSFSR Rekințî /Рекинцы/ Moscova 21.01.46 1947
120

190 BM 466 RSSU Kotovsk /Котовск/ Odessa 22.07.45 20.04.48
192 BM 467 RSFSR Irga /Ирга/ Gorki 1947 ??.??.??
195 BM 470 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 01.09.45 ??.??.??
Districtul Militar Minsk /
196 BM 471 RSSB 01.09.45 ??.??.??
Минский ВО/
197 BM 472 RSSB Brest /Брест/ febr. 45 14.01.48
Evpatoria /Евпатория/
201 BM 475 RSFSR 20.01.47 04.09.47
Crimeea
Districtul Militar Minsk /
202 BM 476 RSSB 01.09.45 ??.??.??
Минский ВО/
204 BM 478 RSFSR Leningrad /Ленинград/ 01.09.45 01.07.47
208 BM 482 RSFSR 15.07.45 08.06.49
Kaliningrad
209 BM 483 RSSEst. Tallin /Таллин/ 01.09.45 01.07.47
210 BM 484 RSFSR 27.06.45 28.07.48
Kaliningrad
211 BM 485 RSFSR 07.07.45 27.10.47
Kaliningrad
st. Vostiakovo /Востряково/
212 BM 485 RSFSR 1946 1947
Moscova
213 BM 486 RSFSR Luga /Луга/ Leningrad 01.09.45 01.07.47
Vodogon /Водогон/
214 BM 486 RSFSR 1945 1947
Novgorod
215 BM 487 RSFSR Pskov /Псков/ 14.07.45 15.10.47
216 BM 488 RSFSR 23.06.45 06.07.50
Kaliningrad
217 BM 488 RSFSR Podolsk /Подольск/ Moscova 01.09.45 01.07.47
218 BM 489 RSFSR Pușkin /Пушкин/ Leningrad 01.09.45 01.07.47
219 BM 490 RSFSR 01.09.45 01.07.48
Kaliningrad
Varlamova Guba /Варламова
220 BM 490 RSFSR 18.09.47 1948
Губа/ Murmansk
221 BM 491 RSFSR 18.07.45 24.01.49
Kaliningrad
121
222 BM 492 RSFSR 19.07.45 27.05.47
Kaliningrad
223 BM 493 RSFSR 01.09.45 01.07.47
Kaliningrad
224 BM 494 RSSGruz Mțheta /Мцxета/ 01.09.45 ??.??.??
225 BM 495 RSSAzer Kirovabad /Кировабад/ 01.09.45 ??.??.??
Beslan /Беслан/
226 BM 496 RSFSR 12.06.45 02.03.50
RSSA Osetia de Nord
227 BM 497 RSSAzer Ahmedlî /Ахмедлы/ 01.09.45 ??.??.??
228 BM 498 RSSAzer Samuh /Самух/ 12.06.45 31.01.48
Djalabeti /Джалабети/
229 BM 499 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Osetia de Nord
Maiakovski /Маяковский/
230 BM 500 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Osetia de Nord
231 BM 501 RSSGruz Maharadze /Махарадзе/ 01.09.45 ??.??.??
Kaurskaia /Каурская/
232 BM 502 RSFSR 01.09.45 ??.??.??
Osetia de Nord
Mozdok /Моздок/
233 BM 503 RSFSR 12.06.45 05.09.48
Osetia de Nord
234 BM 504 RSSArm Kafan /Кафан/ 01.09.45 ??.??.??
235 BM 505 RSSGruz Gori /Гори/ aug. 45 01.06.47
236 BM 506 RSSGruz Gori /Гори/ 01.09.45 ??.??.??
239 BM 509 RSSGruz Gori /Гори/ apr. 45 01.06.47
240 BM 1000 RSSU Stalino /Сталино/ febr. 45 19.11.49
241 BM 1001 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 23.01.45 26.12.49
242 BM 1002 RSSU Enakievo /Енакиево/ Stalin 27.01.45 26.12.49
Konstantinovka /
243 BM 1003 RSSU 02.02.45 25.03.49
Константиновка/ Stalin
244 BM 1004 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Stalin 17.01.45 19.11.49
245 BM 1005 RSSU Elenovka /Еленовка/ Stalin 01.06.45 01.03.47
248 BM 1008 RSSU Enakievo /Енакиево/ Stalin aug. 45 02.11.49
249 BM 1009 RSSU Gorlovka /Горловка/ Stalin 21.01.45 17.12.49
250 BM 1010 RSSU Vetka-Donețk /Ветка/ Stalin febr. 45 04.06.49
st. Kuteinikovo /
251 BM 1011 RSSU 18.01.45 04.06.48
Кутейниково/ Stalin
254 BM 1014 RSSU Enakievo /Енакиево/ Stalin 26.01.45 12.12.49
Kramatorsk /Краматорск/
255 BM 1015 RSSU 02.02.45 18.05.48
Stalin
Novotroițkoe/Новотроиц-
256 BM 1016 RSSU 21.02.45 25.02.48
кое/ Stalin
122
Debalțevo /Дебальцево/
257 BM 1017 RSSU 01.06.45 17.04.47
Stalin
258 BM 1018 RSSU Slaviansk /Славянск/ Stalin 01.06.45 17.04.47
Stalino /Сталино-Донецк/
261 BM 1021 RSSU 06.02.45 19.11.49
Stalin
263 BM 1023 RSSU Petrovka /Петровка/ Stalin febr. 45 12.12.49
st. Hanjenkovo /
264 BM 1024 RSSU 14.04.45 26.12.49
Ханженково/ Stalin
Novîi Donbass /Новый
265 BM 1025 RSSU 01.06.45 01.03.47
Донбасс/ Stalin
266 BM 1026 RSSU Severnoe /Северное/ Stalin 01.06.45 26.12.49
Krupskoi /Крупской/
267 BM 1027 RSSU 01.06.45 02.11.49
Mina12/13/ Stalin
N.-Ekonomiceskoe /Ново-
268 BM 1028 RSSU 01.06.45 13.10.49
Экономическое/ Stalin
N.-Ekonomiceskoe /Ново-
269 BM 1029 RSSU 01.06.45 01.03.47
Экономическое/ Stalin
271 BM 1031 RSSU Dzerjinsk /Дзержинск/ Stalin 01.06.45 11.02.49
Evdokievka /Евдокиевка/
272 BM 1032 RSSU 01.06.45 23.04.47
Stalin
273 BM 1033 RSSU Ciulkovka /Чулковка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??
274 BM 1034 RSSU Katîk /Катык/ Stalin 10.02.45 26.12.49
275 BM 1035 RSSU Katîk /Катык/ Stalin 01.06.45 19.04.49
276 BM 1036 RSSU Katîk /Катык/ Stalin 01.06.45 ??.??.??
st. Cistiakovo /Чистяково/
277 BM 1037 RSSU 30.01.45 02.11.49
Stalin
st. Voskreesenskaia /
278 BM 1038 RSSU 30.01.45 25.02.48
Воскресенская/ Stalin
279 BM 1039 RSSU st. Dronovo /Дроново/ Stalin 30.01.45 06.12.47
Bulavinskoe /Булавинское/
280 BM 1040 RSSU ian. 45 26.12.49
Stalin
Budennovka /Буденновка/
281 BM 1041 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Stalin
282 BM 1042 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??
st. Hanjenkovo /
284 BM 1044 RSSU 01.06.45 01.02.46
285 BM 1045 RSSU Stalino /Сталино-Донецк/ 14.04.45 17.12.49
st. Hanjenkovo /
286 BM 1046 RSSU 12.02.45 17.12.47
287 BM 1047 RSSU Stalino /Сталино-Донецк/ 22.01.45 17.12.49
123
Konstantinovka /Константи-
288 BM 1048 RSSU 24.01.45 12.12.49
новка/ Stalin
289 BM 1049 RSSU Nikitovka /Никитовка/ Stalin 25.01.45 14.08.47
Cistiakovo /Чистяково/
290 BM 1050 RSSU 12.02.45 12.12.49
Stalin
Iunokommunarovsk /Юно-
291 BM 1051 RSSU 01.06.45 23.04.47
коммунаровск/ Stalin
Dobropole /Доброполье/
293 BM 1053 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Stalin
Mina Kapitalnaia /Капиталь-
294 BM 1054 RSSU 30.01.45 01.07.49
ная/ Stalin
st. Ciumakovo /Чумаково/
295 BM 1055 RSSU 01.06.45 19.08.48
Stalin
Kurahovka /Кураховка/
297 BM 1057 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Stalin
298 BM 1058 RSSU Mina nr. 11/21/ Stalin 01.06.45 ??.??.??
Cistiakovo /Чистяково/
299 BM 1059 RSSU 01.06.45 19.04.49
Stalin
300 BM 1060 RSSU Șcelkovka /Щелковка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??
301 BM 1061 RSSU Mospino /Моспино/ Stalin 01.06.45 25.02.48
303 BM 1063 RSSU Colonia Minei № 5 / Stalin 01.06.45 ??.??.??
304 BM 1064 RSSU Gladovka /Гладкова/ Stalin 17.03.45 19.08.48
Stalino /Сталино/ Donețk/
305 BM 1065 RSSU 01.06.45 19.11.49
Stalin
306 BM 1066 RSSU Șevcenko /Шевченко/ Stalin 01.06.45 ??.??.??
308 BM 1068 RSSU Șcelkovka /Щелковка/ Stalin 01.06.45 01.02.46
st. Mandrîkino/Мандрыки-
309 BM 1069 RSSU 01.06.45 25.02.48
но/ Stalin
Ekaterinovka /Екатериновка/
311 BM 1070 RSSU 01.06.45 17.12.49
Stalin
313 BM 1072 RSSU 10.04.45 25.02.48
Stalin
st. Șmakovo /Шмаково/
314 BM 1073 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk
315 BM 1074 RSSU Smolianka /Смолянка/ Stalin 01.06.45 11.02.49
st. Kalacevskaia /
318 BM 1078 RSSU 01.02.46 17.04.47
Калачевская/ Poltava
124
Korkino /Коркино/
319 BM 1079 RSFSR 01.07.45 26.12.49
Celiabinsk
320 BM 1080 RSFSR Kopeisk /Копейск/ Celiabinsk 10.07.45 07.09.48
Kamîșinka /Камышинка /
321 BM 1081 RSFSR 30.06.45 26.12.49
Celiabinsk
Potanino /Потанино/
322 BM 1083 RSFSR 30.06.45 26.12.49
Celiabinsk
323 BM 1084 RSFSR Inzer /Инзер/ Bașkiria 05.09.45 15.10.49
324 BM 1085 RSFSR Șadrinsk /Шадринск/ Kurgan 01.02.46 10.03.48
Sadon /Садон/
325 BM 1087 RSFSR 19.08.45 26.12.49
RSSA Osetia de Nord
326 BM 1087 RSSU Zaporoje /Запорожье/ 02.06.47 1949
327 BM 1088 RSSGruz Tbilisi /Тбилиси/ 01.12.45 01.02.46
Petropavlovka /Петропав-
328 BM 1089 RSSGruz 01.12.45 13.02.48
ловка/ Abhazia
Kimpersai /Кимперсай/
329 BM 1090 RSFSR 01.02.46 ??.??.??
Orenburg
330 BM 1092 RSFSR Kizel /Кизел/ Perm 01.03.47 14.08.47
Belomorsk /Беломорск/
331 BM 1093 RSFSR 01.02.46 29.01.49
Karelia
332 BM 1093 RSFSR Borovsk /Боровск/ Perm 1947 1949
333 BM 1094 RSSKaz. Aktiubinsk /Актюбинск/ 01.02.45 15.01.48
st. Aksariha /Аксариха/
334 BM 1095 RSFSR sept. 45 01.02.46
Sverdlovsk
Velsk-Kuloi /Вельск-Кулой/
335 BM 1096 RSFSR 05.09.45 01.02.46
Arhanghelsk
Kniaj-Pogost /Княж-Погост/
336 BM 1097 RSFSR 08.09.45 01.07.46
RSSA Komi
Ust-Vîm /Усть-Вымь/
337 BM 1098 RSFSR 08.09.45 20.05.47
RSSA Komi
st. Hramțovskaia /
338 BM 1099 RSFSR 01.03.47 14.03.49
Храмцовская/ Sverdlovsk
Kosulino /Косулино/
339 BM 1100 RSFSR 01.02.46 15.11.49
Sverdlovsk
Ceboksarî /Чебоксары/
340 BM 1101 RSFSR 18.12.45 01.03.47
RSSA Ciuvașia
Kanaș /Канаш/
341 BM 1102 RSFSR sept. 45 27.02.47
RSSA Ciuvașia
st. Zadanie /Задание/
342 BM 1103 RSFSR 01.02.46 16.10.48
Sverdlovsk
343 BM 1104 RSFSR Topki /Топки/ Kemerovo 01.02.46 15.10.49
Leninsk-Kuznețkii /Ле-
344 BM 1104/3 RSFSR нинск-Кузнецкий/ 1948 1949
Kemerovo
st. Ișanovo /Ишаново/
345 BM 1104/1 RSFSR 1946 1948
Kemerovo
125
346 BM 1104/4 RSFSR Iurga /Юрга/ Kemerovo 1946 1946

st. Monetnaia /Монетная/
347 BM 1105 RSFSR 01.02.46 24.08.48
Sverdlovsk
Kandalakșa /Кандалакша/
348 BM 1106 RSFSR 15.09.45 26.08.47
Murmansk
st. Șaturskii /Шатурский/
349 BM 1107 RSFSR 01.02.45 ??.??.??
Moscova
st. Butovo /Бутово-Пустоши/
350 BM 1108 RSFSR nov. 45 01.02.46
Moscova
351 BM 1109 RSFSR st. Makleț /Маклец/ Tula 01.03.47 03.01.50
Ceboksarî /Чебоксары,
352 BM 1115 RSFSR 18.12.45 15.10.49
RSSA Ciuvașia
st. Antrațit /Антрацит/
353 BM 1201 RSSU ian. 45 06.12.49
Voroșilovgrad
354 BM 1202 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Voroșilovgrad
355 BM 1203 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Voroșilovgrad
Kadievka /Кадиевка/
356 BM 1204 RSSU 01.06.45 03.11.47
Voroșilovgrad
st. Almaznaia /Алмазная/
357 BM 1205 RSSU ian. 45 26.12.49
Voroșilovgrad
Parijnaia Kommuna /Париж.
358 BM 1206 RSSU 25.01.45 03.11.47
Коммуна/ Voroșilovgrad
sat Mina Delta-2 /Делта-2/
359 BM 1207 RSSU 01.01.45 24.11.48
Voroșilovgrad
sat Mina Nikanor /Никанор/
360 BM 1208 RSSU 28.02.45 15.10.49
Voroșilovgrad
Enghels /Энгельса/
361 BM 1209 RSSU ian. 45 03.11.47
Voroșilovgrad
sat Mina 1 bis /бис/
362 BM 1210 RSSU 01.06.45 20.04.49
Voroșilovgrad
Toșkovka /Тошковка/
363 BM 1211 RSSU ian. 45 16.11.49
Voroșilovgrad
st. Lobovskie Kopi /
364 BM 1212 RSSU Лобовские Копи/ 01.06.45 ??.??.??
Voroșilovgrad
Krivoiroje /Криворожье/
365 BM 1213 RSSU 01.06.45 01.02.46
Voroșilovgrad
Krivoiroje /Криворожье/
366 BM 1214 RSSU 18.02.45 05.01.50
Voroșilovgrad
Verhnee /Верхнее/
367 BM 1216 RSSU 29.01.45 02.11.49
Voroșilovgrad
st. Lisiciansk /Лисичанск/
368 BM 1217 RSSU 01.06.45 03.11.47
Voroșilovgrad
126
Krasnîi Luci /Красный Луч,

369 BM 1218 RSSU 01.06.45 21.05.47
Mina 6/ Voroșilovgrad
370 BM 1219 RSSU 01.06.45 03.11.47
st. Valianovka /Вальяновка/
371 BM 1220 RSSU apr. 45 12.12.49
Voroșilovgrad
st. Izotovo /Изотово/
372 BM 1221 RSSU 01.06.45 01.03.47
Voroșilovgrad
Golubovka /Голубовка/
373 BM 1222 RSSU 20.02.45 03.11.47
Voroșilovgrad
st. Brazol /Бразоль/
374 BM 1223 RSSU mart. 45 26.12.49
Voroșilovgrad
st. Irmino /Ирмино/
375 BM 1224 RSSU mart. 45 ian. 49
Voroșilovgrad
376 BM 1225 RSSU 01.06.45 27.02.47
Voroșilovgrad
st. Svetlanovo /Светланово/
377 BM 1226 RSSU 01.06.45 23.04.47
Voroșilovgrad
sat Mina nr. 7/8,
378 BM 1227 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Voroșilovgrad
379 BM 1228 RSSU 01.06.45 01.02.46
sat Mina Almaznaia /Алмаз-
380 BM 1235 RSSU 01.06.45 01.02.46
ная/ Voroșilovgrad
Kommunarsk /Коммунарск/
381 BM 1236 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Voroșilovgrad
sat Mina Kipuciaia /Кипучая/
382 BM 1240 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Voroșilovgrad
383 BM 1241 RSSU mart. 45 12.12.49
Voroșilovgrad
Parijnaia Kommuna /Париж.
384 BM 1242 RSSU 01.06.45 01.02.46
Коммуна/ Voroșilovgrad
Verhnee /Верхнее/
385 BM 1243 RSSU mart. 45 24.01.48
Voroșilovgrad
st. Pereezdnaia /Переездная/
386 BM 1244 RSSU 01.02.46 ??.??.??
Voroșilovgrad
st. Lisiciansk /Лисичанск/
387 BM 1246 RSSU 01.02.46 ??.??.??
Voroșilovgrad
388 BM 1250 RSSGruz Borjomi /Боржоми/ 20.04.46 20.07.48
Krivoirog /Кривой Рог/
389 BM 1401 RSSU 01.06.45 20.10.49
Dnepropetrovsk
390 BM 1402 RSSU 01.06.45 21.05.47
Dnepropetrovsk
st. Vecernii Kut /Вечерний
391 BM 1403 RSSU 02.02.45 20.09.48
Кут/ Dnepropetrovsk
Krasnîi Gorniak /Красный
392 BM 1404 RSSU 01.06.45 26.12.49
Горняк/ Dnepropetrovsk
127
st. Rokovataia /Роковатая/

393 BM 1405 RSSU 01.06.45 17.04.47
Dnepropetrovsk
st. Inguleț /Ингулец/
394 BM 1406 RSSU 10.02.45 21.05.47
Dnepropetrovsk
st. Mudrenaia /Мудреная/
395 BM 1407 RSSU 01.06.45 12.12.49
Dnepropetrovsk
Hristoforova /Христофоро-
396 BM 1408 RSSU 01.06.45 01.02.46
ва/ Dnepropetrovsk
Jeltaia Reka /Желтая Река/
397 BM 1409 RSSU 01.06.45 17.04.47
Dnepropetrovsk
Jeltaia Reka /Желтая Река/
398 BM 1410 RSSU 01.06.45 20.10.49
Dnepropetrovsk
st. Mudrenaia /Мудреная/
399 BM 1411 RSSU 01.06.45 20.09.48
Dnepropetrovsk
st. Ternî /Терны/
400 BM 1412 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk
Krivoi Rog /Кривой Рог/
401 BM 1413 RSSU 01.06.45 20.10.49
Dnepropetrovsk
st. Marganeț /Марганец/
402 BM 1414 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk
Dneprodzerjinsk /Днепрод-
403 BM 1415 RSSU 01.06.45 18.05.48
зержинск/ Dnepropetrovsk
Dnepropetrovsk /
404 BM 1416 RSSU 30.01.45 20.10.49
Днепропетровск/
405 BM 1417 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk
Novomoskovsk /Новомо-
406 BM 1418 RSSU 01.06.45 ??.??.??
сковск/ Dnepropetrovsk
407 BM 1419 RSSU 01.06.45 01.02.46
Dnepropetrovsk
st. Goriainovo /Горяиново/
408 BM 1420 RSSU 31.01.45 20.09.48
Dnepropetrovsk
st. Baglei /Баглей/
409 BM 1421 RSSU 01.06.45 01.02.46
Dnepropetrovsk
Dnepropetrovsk /
410 BM 1422 RSSU 02.02.45 17.04.47
st. Goriainovo /Горяиново/
411 BM 1423 RSSU 01.06.45 26.12.49
Dnepropetrovsk
Dnepropetrovsk /
412 BM 1424 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk /
413 BM 1425 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk /
414 BM 1426 RSSU 01.06.45 01.01.48
Dnepropetrovsk /
415 BM 1427 RSSU 01.06.45 01.03.47
128
Dnepropetrovsk /
416 BM 1428 RSSU 01.06.45 20.10.49
st. Gorianinovo /
417 BM 1429 RSSU 01.06.45 17.04.47
Горяиново/ Dnepropetrovsk
st. Vecernii Kut /Вечерний
418 BM 1430 RSSU 01.06.45 01.02.46
Кут/ Dnepropetrovsk
419 BM 1431 RSSU 01.06.45 29.07.48
Dnepropetrovsk
Dnepropetrovsk /
420 BM 1432 RSSU 01.06.45 ??.??.??
421 BM 1433 RSSU 01.06.45 01.07.47
Dnepropetrovsk
Dnepropetrovsk /
422 BM 1434 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Dnepropetrovsk
423 BM 1435 RSSU 01.03.47 06.12.47
424 BM 1501 RSSU Zaporoje /Запорожье/ 08.02.45 01.03.47
425 BM 1502 RSSU Zaporoje /Запорожье/ apr. 45 01.01.48
426 BM 1505 RSSU Zaporoje /Запорожье/ 01.06.45 ??.??.??
427 BM 1551 RSSU Harkov /Харьков/ aug. 45 26.12.49
Kapustianovka /
428 BM 1552 RSSU 01.06.45 ??.??.??
Капустяновка/ Harkov
429 BM 1553а RSFSR Krasnoiarsk /Красноярск/ 01.01.48 01.07.49
434 BM 1557 RSSU Budî /Буды/ Harkov 01.06.45 ??.??.??
Novoșahtinsk /
435 BM 1601 RSFSR 01.04.45 01.10.47
Новошахтинск/ Rostov
436 BM 1602 RSFSR Șahtî /Шахты/ Rostov 25.01.45 26.12.49
437 BM 1603 RSSU Șahtî /Шахты/ Rostov 25.01.45 01.10.47
438 BM 1604 RSSU Șahtî /Шахты/ Rostov 25.01.45 01.0148
st. Belaia Kalitva /
439 BM 1605 RSFSR 10.02.45 26.12.49
Белая Калитва/ Rostov
Verhnii Ufalei /Верхний
440 BM 1651 RSFSR 04.03.45 01.01.48
Уфалей/ Celiabinsk
441 BM 1652 RSFSR Plast /Пласт/ Celiabinsk 20.02.45 01.07.49
Oktiabrskii /Октябрьский/
442 BM 1701 RSFSR 01.03.47 26.12.49
Bașkiria
Groznîi /Грозный/
443 BM 1701 RSFSR 07.02.45 01.02.46
Ceceno-Ingușetia
444 BM 1702 RSFSR 07.02.45 26.12.49
Ceceno-Ingușetia
445 BM 1751 RSFSR Kungur /Кунгур/ Perm 20.02.45 26.12.49
129
446 BM 1752 RSFSR Overiata /Оверята/ Perm 24.02.45 26.12.49

Berezovskii /Березовский/
447 BM 1801 RSFSR mart. 45 03.01.50
Sverdlovsk
Is /Ис/ Nijne-Tura /
448 BM 1802 RSFSR 22.02.45 24.08.48
Нижне-Тура/ Sverdlovsk
Berezovskii /Березовский/
449 BM 1803 RSFSR 21.02.45 01.06.45
Sverdlovsk
450 BM 1852 RSSGruz st. Ureki /Уреки/ 11.01.45 13.02.48
451 BM 1852 RSFSR st. Urussu /Уруссу/ Bașkiria 05.03.45 01.06.45
452 BM 1853 RSSGruz st. Supsa /Супса/ 16.02.46 13.02.48
Kubandîk /Кувандык/
453 BM 1901 RSFSR 06.03.45 01.02.46
Orenburg
st. Nikel /Никель/ Orsk /
454 BM 1902 RSFSR 10.03.45 05.01.50
Orenburg
455 BM 1951 RSSU st. Viska /Виска/ Kirovograd 18.03.45 11.03.47
456 BM 1961 RSSB Baranovici /Барановичи/ apr. 45 dec. 45
457 BM 1962 RSSB Baranovici /Барановичи/ apr. 45 01.06.48
458 BM 1971 RSSB Gomel /Гомель/ apr. 45 01.03.47
459 BM 1972 RSSB Gomel /Гомель/ apr. 45 oct. 45
460 BM 1981 RSSB Mozîr /Мозырь/ Gomel apr. 45 dec. 45
461 BM 1991 RSSB Brest /Брест/ mai 45 oct. 45
462 BM 2001 RSSU Odessa /Одесса/ 01.06.45 ??.??.??
463 BM 2002 RSSU st. Iinka /Ильинка/ Odessa 01.06.45 ??.??.??
464 BM 2003 RSSU Odessa /Одесса/ 01.06.45 ??.??.??
Elzas /Эльзас/ Șerbenka /
465 BM 2004 RSSU 17.04.45 01.02.46
Щербенка/ Odessa
Volgograd /Волгоград/
466 BM 2021 RSFSR 01.06.45 12.04.47
st. Elșanka /Ельшанка/
467 BM 2030 RSSTurk Nebit-Dag /Небит-Даг/ 21.05.45 1945
st. Smolevici /
468 BM 2031 RSSB apr. 45 oct. 45
Смолевичи/ Minsk
st. Plissa /Плисса/ Kr. Znamia
469 BM 2032 RSSB apr. 45 01.03.47
/ Кр. Знамя/
470 BM 2033 RSSB st. Rudensk /Руденск/ Minsk apr. 45 iun. 47
471 BM 2034 RSSB st. Ratomka /Ратомка/ Minsk apr. 45 ian. 46
Minsk-Kr. Urocișce /
472 BM 2035 RSSB apr. 45 12.01.50
Кр. Урочище/
473 BM 2036 RSSB Minsk /Минск/ apr. 45 sept. 45
474 BM 2041 RSSB st. Iasen /Ясень/ Bobruisk apr. 45 01.06.45
475 BM 2042 RSSB Sluțk /Слуцк/ Minsk apr. 45 01.06.45
476 BM 2043 RSSB st. Broja /Брожа/ Moghilev apr. 45 iulie 46
477 BM 2051 RSSB Moghilev /Могилев/ 05.04.45 nov. 45
Dviri /Двири/ Borjomi /
478 BM 2061 RSSGruz 09.06.45 17.12.49
Боржоми/
Cibishevi /Чибисхеви/
479 BM 2062 RSSGruz 09.06.45 ??.??.??
Borjomi
130
Poltava-Zgurovka /
480 BM 2071 RSSU 01.06.45 01.02.46
Полтава-Згуровка/ Kiev
Jmerinka /Жмеринка/
481 BM 2081 RSSU 15.01.45 16.05.46
Vinnița
482 BM 2091 RSFSR Inza /Инза/ Ulianov 07.04.45 sept. 47
st. Staraia Otrada /Старая
483 BM 2102 RSFSR 1945 1948
Отрада/ Volgograd
484 BM 2149 RSSU Sambor /Самбор/ Lvov 1945 1947
485 BM 3641 RSSU Gaisin /Гайсин/ Vinnița 20.07.45 08.11.46
Exploatarea st. Fosforitnaia /
486 RSFSR 25.01.47 ??.??.??
forestieră Фосфоритная/ Kirov
Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 1e, d. 96; Fond 1p, Opis 3g, 4g, 9g, 10g și 13g.
131
Anexa nr. 20
Locurile de înhumare a internaților civili (deportați și arestați) decedați în
batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (1945-1955)
Din care
Locul dislocării
cimitirului
Total civili
Etnici germani
înhumați
(identificați
Cetățeni ai
României
Număr BM
nominal)
Republica,
(total)
regiunea
Nr. crt.
1 498 RSSAzer Hanlar /Ханлар/ 11 5

2 2035 RSSB Minsk /Минск/ Moghilev 564 564
Baranovici/Баранович /
3 1962 RSSB 411 411
Brest
4 472 RSSB Borisov /Борисов/ Minsk 2 52
Zelenovka/ Зеленовка/
5 477 RSSB 1 1
Minsk
Ozerișce /Озерище/
6 2032 RSSB 218 217
Minsk
Smolevici /Смолевич/
7 2032 RSSB 148 148
Minsk
Ratomka /Ратомка/
8 2034 RSSB 235 234
Minsk
9 2033 RSSB Dukora /Дукора/ Minsk 178 178
Cernițkii /Черницкий/
10 2031 RSSB 312 312
Minsk
11 1971 RSSB st. Iput /Ипуть/ Moghilev 209 201
12 1250 RSSGruz Garga /Гагра/ 8 3
13 2061 RSSGruz Dviri /Двири/ Borjomi 942 942
14 2062 RSSGruz Kvabishebi /Квабисхеви/ 778 -
15 1094 RSSKaz Aktiubinsk /Актюбинск/ 109 109
Medvejegorsk /
16 1093 Karelia 30 29
Медвежьегорск/
17 UPVI RSSLet Elgava /Елгава/ 6 6
18 1104 RSFSR Kemerovo /Кемерово/ 83 80
19 1553а RSFSR Krasnoiarsk /Красноярск/ 11 11
st. Kuloi /Кулой/ Arhan-
20 1096 RSFSR 5 4
ghelsk
Oktiabr /Октябрь/
21 1701 RSFSR 10 10
Bașkiria
Oktiabr /Октябрь/
22 1701 RSFSR 7 6
Bașkiria
st. Elșanka /Ельшанка/
23 2021 RSFSR 425 423 2
Volgograd
Leninsk-Kuznețkii /
24 1104 RSFSR 14 11
Деннинск Кузнецкий/
st. Ișanovo /Ишаново/
25 1104 RSFSR 40 35
Kemerovo
132
26 1104 RSFSR Iurga/Юрга/ Kemerovo 1 1

27 332 RSFSR Nara /Нара/ Moscova 1 1
Pustoși /Пустоши/
28 1108 RSFSR 27 27
Moscova
Saburovo /Сабурово/
29 410 RSFSR 2 2
Moscova
Direcția prizonieri și
30 UPVI RSFSR 8 6
internați Moscova
Kandalakșa /Кандалакша/
31 1106 RSFSR 99 99
Murmansk
Kubandîk /Кувандык/
32 1901 RSFSR 35 28 3
Orenburg
Mednogorsk /
33 1901 RSFSR 16 13 2
Медногорск/ Orenburg
34 1602 RSFSR Orsk /Орск/ Orenburg 86 86
Kimpersai /Кимперсай/
35 1090 RSFSR 604 604
Оренбург
Rakitianka /Ракитянка/
36 1902 RSFSR 30 25 3
Orenburg
Krasnokamck /
37 1752 RSFSR 5 5
Краснокамск/ Perm
Krasnokamck /
38 1752 RSFSR 61 61
Краснокамск/ Perm
39 1751 RSFSR Kungur /Кунгур/ Perm 78 69
40 1093 RSFSR Borovsk /Боровск/ Perm 13 13
Novoșahtinsk /
41 1601 RSFSR 39 1
Новошахтинск/ Rostov
42 1602 RSFSR Șahtî /Шахты/ Rostov 119 -
43 1603 RSFSR Șahtî /Шахты/ Rostov 141 -
Boguraevka /Богураевка/
44 1605 RSFSR 165 137 4
Mina 19, Rostov
Kosulino /Косулино/
45 1100 RSFSR 25 25
Sverdlovsk
Kamîșevo /Камышево/
46 1100 RSFSR 19 19 1
Sverdlovsk
Izolit /Изоплит/
47 1103 RSFSR 18 18
Sverdlovsk
sat Lenin /Ленина/
48 1801 RSFSR 132 111
Sverdlovsk
Losinîi /Лосиный/
49 1105 RSFSR 23 23
Sverdlovsk
sat Pervomaiskii /
50 1105 RSFSR Первомайский/ 24 24
Sverdlovsk
sat Pervomaiskii /
51 1801 RSFSR Первомайский/ 116 84 57
Sverdlovsk
sat Juravlik /Журавлик/
52 1802 RSFSR 56 55 56
Sverdlovsk
Berezovka /Березовка/
53 SevLag RSFSR 83 75
Sverdlovsk
133
Ctupino /Ступино/
54 SevLag RSFSR 209 189
Sverdlovsk
Alekseevka /Алексеевка/
55 SevLag RSFSR 7 6
Sverdlovsk
56 SevLag RSFSR Sosva /Сосьва/ Sverdlovsk 51 51
Galon /Галон/
57 1087 RSFSR 34 20
RSSA Osetia de Nord
58 2091 RSFSR Inza /Инза/ Ulianov 274 265 2
Verhnii Ufalei /Верхний
59 1651 RSFSR 145 132 7
Уфалей/ Celiabinsk
Kopeisk /Копейск/
60 1079 RSFSR 24 24 6
Celiabinsk
Kamîșinka /Камышинка/
61 1081 RSFSR 166 166
Celiabinsk
Potanino /Потанино/
62 1083 RSFSR 259 259
Celiabinsk
Kopeisk /Копейск/ Mina
63 1080 RSFSR 72 71
201, Celiabinsk
64 1652 RSFSR Plast /Пласт/ Celiabinsk 91 84 1
65 1701 RSFSR 120 119
RSSA Ceceno-Ingușetia
66 1102 RSFSR Kanaș /Канаш/ Ciuvașia 394 386
Ceboksarî /Чебоксары/
67 1115 RSFSR 156 152
Ciuvașia
cătun Krupskoi /
68 1416 RSSU Крупской/ 30 30
Dnepropetrovsk
cătun Krupskoi /
69 1423 RSSU Крупской/ 29 27
Dnepropetrovsk
Șecenko /Шевченко/
70 1416 RSSU 124 118
Dnepropetrovsk
Dnepropetrovsk, cimitirul
71 1420 RSSU 183 148
Șliahov /Шляхов/
72 1047 RSSU Donețk /Донецк/ 43 37
77 1010 RSSU Donețk /Донецк/ 121 121 121
Zaporoje /Запорожье/,
82 1087 RSSU 324 226
Raion Lenin
Zaporoje /Запорожье/,
83 1502 RSSU 374 307
cătunul nr. 6
84 1401 RSSU 78 51
Dnepropetrovsk
134

85 1410 RSSU 31 31
Dnepropetrovsk
Poltava /Полтава/,
86 2071 RSSU 431 423
cimitirul orășenesc
87 1544 RSSU Harkov /Харьков/ 230 230
89 1557 RSSU Budî /Буды/ Харьков/ 216 211
94 3641 RSSU Gaisin /Гайсин/ Vinnița 28 27
Jmerinka /Жмеринка/
95 2081 RSSU 216 216
Vinnița
Kazatin /Казатин,
96 2081 RSSU 45 45
Винница
Dneprodzerjinsk /
97 1415 RSSU 400 390 10
Днепродзержинск/
98 1411 RSSU 267 260
Dnepropetrovsk
99 1407 RSSU 77 77
Dnepropetrovsk
100 1401 RSSU 76 71 6
Dnepropetrovsk
101 1404 RSSU 89 85
Dnepropetrovsk
102 1413 RSSU 237 232
Dnepropetrovsk
103 1410 RSSU 184 180 1
Dnepropetrovsk
104 1410 RSSU 59 57
Dnepropetrovsk
105 1404 RSSU 89 82
Dnepropetrovsk
106 1034 RSSU Sovhozul Mikoian, Donețk 18 11
107 1034 RSSU Sovhozul Mikoian, Donețk 117 63
Enakievo /Енакиево/
108 1040 RSSU 15 12
Donețk
109 1040 RSSU 41 11
Donețk
st. Mospino /Моспино/
110 1047 RSSU 25 20 5
Donețk
st. Hanjenkovo /
111 1024 RSSU 14 14
Ханженково/ Donețk
112 1035 RSSU Mina № 35 bis, Donețk 101 81
Verhnaia Krînka /Верхняя
113 1024 RSSU 90 82
Крынка/ Donețk
114 1035 RSSU Mina № 20 bis, Donețk 45 19 37
Gorlovka /Горловка/
115 1030 RSSU 237 131
Donețk
135
Gorlovka /Горловка/
116 1049 RSSU 136 331
Donețk
Debalțevo /Дебальцево/
117 1017 RSSU 105 -
Donețk
Dzerjinsk /Дзержинск/
118 1031 RSSU 261 221
Donețk
119 1008 RSSU 224 220
Donețk
120 1014 RSSU 285 279 47
Donețk
121 1040 RSSU 25 14
Donețk
122 1040 RSSU 96 44
Donețk
123 1040 RSSU 52 10
Donețk
124 1050 RSSU 20 20
Donețk
Konstantinovka /
125 1003 RSSU 67 67
Константиновка/ Donețk
Konstantinovka /
126 1048 RSSU 91 28
Константиновка/ Donețk
127 1015 RSSU 34 14 17
Donețk
128 1072 RSSU 333 -
Donețk
Makeevka /Макеевка/
129 1012 RSSU 28 26
Donețk
130 1012 RSSU 3 3
Donețk
131 1071 RSSU 42 31
Donețk
132 1075 RSSU 101 91
Donețk
133 1027 RSSU 117 111
Donețk
134 1001 RSSU 103 103 100
Donețk
135 1056 RSSU 207 191 26
Donețk
136 1046 RSSU 91 81 19
Donețk
137 1046 RSSU 65 45 34
Donețk
138 1061 RSSU 126 125 5
Donețk
139 1006 RSSU 22 22
Donețk
140 1006 RSSU 9 9
Donețk
st. Mospino /Моспино/
141 1061 RSSU 100 68 10
Donețk
Novaia Gorlovka /Новая
142 1009 RSSU 34 22 10
Горловка/ Donețk
136
Novoekonomiceskoe /
143 1024 RSSU 296 175 20
Новоэкономическое/
Slaviansk /Славянск/
144 1018 RSSU 12 10 2
Donețk
Snejnoe /Снежное/
145 1059 RSSU 150 124
Donețk
Ciasov Iar /Часов Яр/
146 1004 RSSU 152 151
Donețk
Ciasov Iar /Часов Яр/
147 1013 RSSU 98 94 93
Donețk
Șahtersk /Шахтерск/
148 1034 RSSU 35 6
Donețk
Șahtersk /Шахтерск/
149 1034 RSSU 17 13
Donețk
Cikalovskii /Чкаловский/
150 1011 RSSU 42 42
Donețk
st. Mușketovo /
151 1000 RSSU 67 54 2
Мушкетово/ Donețk
st. Mușketovo /
152 1010 RSSU 43 - 43
153 1010 RSSU Vetka /Ветка/ 121 121 121
st. Hanjenkovo /
154 1024 RSSU 241 231 27
st. Hanjenkovo /
155 1024 RSSU 226 219 16
st. Hanjenkovo /
156 1047 RSSU 40 39 3
Kapitalnîi /Капитальный/
157 1054 RSSU 93 93
Donețk
Kapitalnîi /Капитальный/
158 1055 RSSU 132 117 23
Donețk
Ciulkovka /Чулковка/
159 1054 RSSU 75 75 42
Donețk
st. Mușketovo /
160 1045 RSSU 27 21
Novotroițkoe /
161 1016 RSSU 102 91
Новотроицкое/ Donețk
Nelepobka /Нелеповка/
162 1071 RSSU 123 115
Donețk
Iunokommunarovsk /
163 1051 RSSU 54 15
Юнокоммунаровск/
Pervomaiskii /
164 1028 RSSU 78 57
Первомайский/ Donețk
Trudovoi /Трудовой/
165 1069 RSSU 104 79
Donețk
166 1025 RSSU 499 155 1
Донбасс/ Donețk
167 1028 RSSU 282 236
Донбасс/ Donețk
168 1025 RSSU Mina № 27, Donețk 135 51 2
169 1026 RSSU Mina № 32, Donețk 350 34
170 1026 RSSU Mina № 32, Donețk 136 46
137
171 1059 RSSU Mina № 8 бис, Donețk 132 55

172 1038 RSSU Mina № 27, Donețk 90 24
173 1037 RSSU Mina № 9-10, Donețk 55 24
174 1037 RSSU Mina № 9-43, Donețk 30 10
Krasnaia Zorka /Красная
175 1039 RSSU 67 50 58
Зорька/ Donețk
Al-Orelovskii /Ал-
176 1035 RSSU 8 2
Ореловский/ Donețk
cătunul 1 Mai /1 Мая/
177 1035 RSSU 12 10
Donețk
Al-Orelovskii /Ал-
178 1035 RSSU 105 38
Ореловский/ Donețk
Al-Otrog /Ал-Отрог/
179 1034 RSSU 14 10
Donețk
180 1034 RSSU 25 15
Donețk
181 1034 RSSU 26 14
Donețk
Dneproges /Днепрогэс/
182 1505 RSSU 222 188
Zaporoje
183 2071 RSSU Zgurovka /Згуровка/ Kiev 9 9
Alcevsk /Алчевск/
184 1236 RSSU 500 481
Lugansk
185 1207 RSSU 311 108 147
Lugansk
186 1208 RSSU 270 240
Lugansk
187 1208 RSSU 106 87
Lugansk
Irmino /Ирмино/
188 1205 RSSU 339 208
Lugansk
189 1224 RSSU 260 256
Lugansk
190 1224 RSSU 375 363
Lugansk
191 1224 RSSU 52 51
Lugansk
192 1204 RSSU 242 118
Lugansk
193 1214 RSSU 471 208
Lugansk
194 1214 RSSU 15 14
Lugansk
195 1222 RSSU 264 62
Lugansk
196 1231 RSSU 236 214
Lugansk
197 1225 RSSU 288 268
Lugansk
Krasnodon /Краснодон/
198 1210 RSSU 154 121 18
Lugansk
138
Krasnîi Luci /
199 1219 RSSU 166 -
Красный Луч/ Lugansk
Lisiciansk /Лисичанск/
200 1217 RSSU 387 76
Lugansk
Lisiciansk /Лисичанск/
201 1243 RSSU 253 253
Lugansk
Popasnaia /Попасная/
202 1211 RSSU 155 147 4
Lugansk
203 1211 RSSU 117 94 1
Lugansk
204 1226 RSSU 28 28
Lugansk
Almaznaia /Алмазная/
205 1235 RSSU 485 2 24
Lugansk
Almaznaia /Алмазная/
206 1241 RSSU 273 267
Lugansk
207 1227 RSSU Mina № 7-7 bis, Lugansk 34 31
Hrustalnoe /
208 1218 RSSU 105 -
Хрустальное/ Lugansk
209 1206 RSSU Mina № 5 bis, Lugansk 175 158 71
Mina Engels/Энгельса/
210 1209 RSSU 150 10 103
Lugansk
Proletarsk/Пролетарск/
211 1216 RSSU 479 458
Lugansk
Lobovka /Лобовка/
212 1212 RSSU 7 7
Lugansk
Volodarsk /Володарск/
213 1221 RSSU 67 67
Lugansk
Mina № 9 Lenin /Ленина/
214 1220 RSSU 159 159
Lugansk
Mina Voroșilov /
215 1223 RSSU 90 - 3
Ворошилов/ Lugansk
216 1552 RSSU Izium /Изюм/ Harkov 3 3
Kotliarî /Котляры/
217 1556 RSSU 284 280
Harkov
Sursa: Locuri de deținere a prizonierilor Wehrmacht-ului pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice

(1941-1956). Gid /Места содержания военнопленных вермахта на территории бывшего
Советского Союза (1941-1956). Путеводитель/ Moscova, Dresda, Bonn, Kassel – 2008,
pag. 302-390.
Precizări:
1. Lista nu cuprinde și locurile de înhumare a internaților civili (deportați și
arestați) decedați în lagărele NKVD, spitalele și obiectivele speciale sovie-
tice (situații în curs de documentare arhivistică).
2. Operațiunea de identificarea nominală a internaților civili (deportați și
arestați) cetățeni ai României, decedați în batalioanele de muncă de pe
teritoriul fostei Uniuni Sovietice, este în curs de documentare arhivistică.
139
Anexa nr. 21
Liste nominale cu cetățenii civili români (deportați și arestați) decedați în:
a) Batalionul de muncă nr. 1001 din Makeevka, Regiunea Donețk-Ucraina

(înhumați în cimitirul situat în apropierea cătunului „Drumul lui Ilici”)
Dată deces
Naţ./etnie
Cetăţenie
Nr. crt.
Numele,
naşt.
sex
An
prenumele, patronimul
1 AIBEN Peter Peter 1898 B Ge RO 12.06.46

2 AIPERT Elisabeta a Martin 1920 F Ge RO 23.08.47
3 BEKKERT Agneta a Simion 1924 F Ge RO 05.01.46
4 BIBER Peter Iosif 1904 B Ge RO 21.03.47
5 BINDER Martin Martin 1907 B Ge RO 18.03.47
6 BINDER Roza a Johan 1923 F Ge RO 01.07.46
7 BLESS Johan Johan 1911 B Ge RO 15.07.47
8 BONN Karl Carol 1903 B Ge RO 02.08.45
9 BUHGOLȚER Hans Mihail 1904 B Ge RO 28.08.45
10 DOLLA Roza a Hans 1928 F Ge RO 26.06.45
11 DRUTLER Andreas Johan 1907 B Ge RO 28.11.45
12 ELVING Anna a Johan 1926 F Ge RO 12.07.46
13 FILIP/PHILIP Johan Johan 1906 B Ge RO 14.01.47
14 FIȘ Stefan Georg 1899 B Ge RO 09.08.47
15 FOLKES G/H. Walter 1926 B Ge RO 02.07.45
16 FORAN Arpad Mihail 1906 B Ge RO 18.03.47
17 FROMBAH Johan Georg 1901 B Ge RO 24.03.47
18 GELTȚ/HELTZ Marta a Johan 1922 F Ge RO 11.06.48
19 GEȚ/HEȚ Franț 1901 B Ge RO 20.04.45
20 GITȘ Peter 1899 B Ge RO 23.03.45
21 GOTȘLING Maria a Georg 1924 F Ge RO 12.10.47
22 GREIZER Johan Johan 1904 B Ge RO 10.03.47
23 GRILL Iosif Iohan 1902 B Hu RO 24.03.47
24 GROSS Andrei Andrei 1898 B Ge RO 25.12.47
25 GROSS Ernest Peter 1904 B Ge RO 21.09.45
26 GROSS Kristian Johan 1904 B Ge RO 28.10.45
27 GROSS Marta a Johan 1913 F Ge RO 03.10.45
GUBBES/HUBBES
28 1907 B Ge RO 20.07.47
Georg Johan
29 HAGEȘ Hida/Gida a Iohan 1928 F Ge RO 23.01.45
30 HAIDEL/GAIDEL Mihail 1906 B Ge RO 05.06.45
31 HAIS/GAIS Anna a Nicolai 1926 F Ge RO 23.09.45
140
32 HEDWIG Georg Georg 1929 B Ge RO 05.06.46

33 HERBERT Katerina a An/ton/ 1925 F Ge RO 16.06.48
HERNADI/GERNADI
34 1901 B Hu RO 30.12.46
Odon Iuliu
35 HUBBES Ekaterina a K/arol 1919 F Ge RO 28.09.45
36 HUBERT Mathias Iosif 1904 B Ge RO 15.10.45
37 IMRIH Anna a Georg 1917 F Ge RO 13.06.46
38 KAUFMES H/G Annaliza 1925 F Ge RO 16.12.45
39 KERES Andreas Andrei 1902 B Ge RO 25.03.47
40 KERȚBEK Luiza a Georg 1914 F Ge RO 02.09.45
41 KLEIN Frederick Johan 1902 B Ge RO 21.11.45
42 KLEIS Roza 1921 F Ge RO 06.07.45
43 KLING Iosif Tomas 1911 B Ge RO 22.06.46
44 KLOSS Georg Georg 1908 B Ge RO 05.08.47
45 KOPON Amalia a Georg 1924 F Ge RO 14.06.46
46 KOPON Fritz 1899 B Ge RO 29.03.45
47 KRATOFIL Wilhelm 1917 B Ge RO 20.05.45
48 KUCER Rudolf Eduard 1898 B Ge RO 25.03.47
49 KUMES Hilda a Martin 1926 F Ge RO 06.11.45
50 LAI Heinrich Mihail 1902 B Ge RO 16.10.45
51 LIS/LISH Friedrich Samoil 1909 B Ge RO 26.10.46
52 LURȚ Georg Johan 1903 B Ge RO 15.07.47
53 MAIGUT Maria a Iosif 1926 F Hu RO 20.12.46
54 MARȚEL Johan Andrei 1904 B Ge RO 07.07.45
55 MEȘEL Heinrich 1901 B Ge RO 02.10.45
56 MEȚGER Suzanne a Nicolai 1914 F Ge RO 18.07.46
57 MISKES/K Otto 1906 B Ge RO 12.05.45
58 MISS Heinrich 1909 B Ge RO 04.05.45
59 MISS Samuel Samuel 1906 B Ge RO 16.04.46
60 MOICI Nikolai Mihail 1917 B Ge RO 21.12.46
61 MÜLLER Heinrich 1905 B Ge RO 09.11.45
62 MÜSTER Friedrich Johan 1907 B Ge RO 16.11.45
63 PAUL Iosif Iosif 1903 B Ge RO 19.09.45
64 PETTER Magdalena a Johan 1922 F Ge RO 10.10.45
65 PFAF Edit 1926 F Ge RO 29.03.45
66 PIALOTA Adolf Iosif 1903 B Hu RO 10.07.47
67 POPP Mihail 1901 B Ge RO 13.11.45
68 PROMER Anna Johan 1925 F Ge RO 20.12.46
69 PROMER Johan Johan 1928 B Ge RO 22.11.47
70 RAIS Josefina a Iosif 1921 F Ge RO 04.08.46
71 REHTER David Johan 1905 B Ge RO 11.02.47
72 REMERS Roza a Kurmes 1914 F Ge RO 02.12.46
141
73 RIHTER Rosina a Mihail 1918 F Ge RO 19.07.47

74 ROTH Johan Johan 1913 B Ge RO 05.03.46
75 SAIF Hans Johan 1927 B Ge RO 23.08.45
76 SCHIBINGER Johan Peter 1902 B Ge RO 18.12.46
77 SCHOPOL Mihail Mihail 1914 B Ge RO 06.03.47
78 SCHROM Rosina a Samoil 1926 F Ge RO 23.10.47
SCHTOER/ȘTOER
79 1904 B Ge RO 20.03.46
Alexander Franz
80 SCHUN Valter Johan 1902 B Ge RO 20.12.46
SCHUȘTER/ȘUSTER
81 1902 B Ge RO 03.10.45
Johan Johan
82 SCHVARȚ Eva a Nicolas 1925 F Ge RO 09.09.45
83 SEVASTIAN Peter Fritz 1897 B Ge RO 29.10.45
84 ȘNABEL Roza a Johan 1922 F Ge RO 17.08.47
ȘTAIBAS/SCHTAIBAS
85 1904 B Ge RO 12.11.46
Iosif Iosif
86 ȘTAM/P Johan Johan 1897 B Ge RO 16.08.45
ȘTAMPP/SCHAMPP
87 1902 B Ge RO 01.03.47
Mihail Georg
88 ȘTEFAN Martin Johan 1900 B Ge RO 15.03.47
89 ȘTRAITFERT Friedrich 1908 B Ge RO 09.02.47
90 ȘTRAK Rudolf Samuil 1901 B Ge RO 18.03.47
91 ȘUTER/SCHUȘTER Iohan 1898 B Ge RO 04.03.45
ȘVAB/SCHVAB
92 1903 B Ge RO 10.02.47
Andreas Andreas
93 ȘVAB/SCHVAB Hans Peter 1928 B Ge RO 17.08.45
94 TARTLER Emma a Peter 1926 F Ge RO 14.07.47
TOGLAITER/GOGLAITER
95 1906 B Ge RO 01.03.47
Franz Mihail
96 TOTH/TUT Heinrich Ștefan 1904 B Ge RO 08.02.47
ȚAHARIS/ZAHARIS
97 1905 B Ge RO 08.11.45
Matei Matei
98 ȚINTZ Georg Georg 1910 B Ge RO 08.03.47
99 UITZ Mihail Mihail 1907 B Ge RO 19.09.45
100 WEBER Peter Franz 1902 B Ge RO 22.03.47
Sursă: GARF, Fond 1p, Opis 05e, dosar 1088, f. 10-18.
Precizări:
1. În acest cimitir au fost înhumați 103 internați civili străini, dintre care:
100 cetățeni români, câte un ungur, un german și un iugoslav.
2. Prima înhumare: 23 ianuarie 1945 și ultima: 16 iunie 1948.
3. Cimitirul era amplasat la 300 m NE de orășelul muncitoresc (colonia mi-
nieră) și 85 m NV de cătunul Drumul lui Ilici.
142
b) Batalionul de muncă nr. 1002 din Enakievo, Regiunea Donețk-Ucraina

Numele, prenumele, Naţ./
Nr. crt. An naşt. sex Cetăţenie Dată deces
patronimul etnie
BARTMUS
1 1926 B Ge RO 10.11.45
Maria a Mihai
2 BINDER Artur 1902 B Ge RO 30.05.47
3 BINDER Kurt 1907 B Ge RO 03.10.45
4 DAVID/T Iosif Georg 1906 B Ge RO 24.02.48
5 DENEȘ Karl Adam 1916 B Ge RO 20.11.45
6 DERNER Georg Johan 1900 B Ge RO 30.01.47
7 EBERT Heinrich Heinrich 1926 B Ge RO 09.04.46
8 FRANK Amalia a Andrei 1921 F Ge RO 30.01.46
FUST/FUKS
9 1911 F Ge RO 02.11.45
Reghina a Johan
GAIS/TAIS
10 1902 B Ge RO 01.10.47
Mihail Simion
11 GOSPER Peter Adam 1909 B Ge RO 18.03.47
12 HAIM Hans Hans 1905 B Ge RO 01.02.47
13 HOUMAN Hans Larion 1927 B Ge RO 16.08.48
14 KAICEA Margareta a Karl 1920 F Ge RO 07.12.45
15 KASTE Gerda a Ernest 1925 F Ge RO 19.01.46
16 KESTNER Iosif a Iosif 1904 B Ge RO 19.04.46
17 KINDEL Ștefan Franț 1903 B Ge RO 09.03.47
18 KLEIN/CI Peter Iosif 1905 B Ge RO 21.03.47
19 KRIST Johan Johan 1897 B Ge RO 25.01.47
20 LUCI Franz Friedrich 1899 B Ge RO 15.05.46
21 LUCI Gustav Johan 1927 B Ge RO 20.11.45
22 MAING Georg Georg 1914 B Ge RO 04.02.46
23 MIULER Nicolai Nicolai 1901 B Ge RO 30.11.45
24 MÜLLER Iacob Nicolai 1903 B Ge RO 21.02.47
25 PAUL Gilda a Iohan 1925 F Ge RO 27.10.45
PULS/PAULS
26 1921 F Ge RO 22.10.45
Elfrida a Robert
27 REMEȘER Marina a Gustav 1918 F Ge RO 18.12.45
28 REȘ Agneta a Mihail 1916 F Ge RO 24.11.45
29 SCHNAIDER Hans Peter 1927 B Ge RO 14.03.47
30 SCHNAIDER Johan Mihail 1909 B Ge RO 03.11.45
SCHOTER/ȘOTER
31 1920 F Ge RO 12.05.46
Johanna a Johan
32 SCHUH Johan Iohan 1907 B Ge RO 03.12.45
33 ȘOR/SCHER Peter Paul 1905 B Ge RO 22.03.47
ȘUHTESIUS/
34 SCHUHTESIUS 1904 B Ge RO 01.09.47
Otto Josef
143
35 VENȚEL Gilda 1928 F Ge RO 09.12.47

36 WILHELM Friedrich 1920 B Ge RO 10.02.47
Sursă: GARF, Fond 1p, Opis 05e, dosar 1089, f. 8-9.
Precizări:
1. În acest cimitir au fost înhumați 45 internați civili străini, dintre care:
36 cetățeni români, 8 unguri și un german.
2. Prima înhumare: 08.07.1945 și ultima: 25.11.1948.
144
c) Batalionul de muncă nr. 1206 din Regiunea Voroşilov-Ucraina, mina

nr. 05 bis
Anul
Nr. crt. Numele şi prenumele Naţ. Etnie Sexul Data deces
naşterii
1 ANK Peter 1908 Ro. Ge. M. 17.05.45
2 BARF Mihail 1899 Ro. Ge. M. 23.10.45
3 BARJEŞ Mihail 1907 Ro. Ge. M. 05.06.45
4 BOLF Ida 1922 Ro. Ge. F. 06.11.45
5 BRENDERFER Franţ 1900 Ro. Ge. M. 17.05.45
6 BRENDORFER Otto 1926 Ro. Ge. M. 11.06.45
7 BRUKNER Georg 1898 Ro. Ge. M. 28.05.45
8 DIK Anna Georg 1926 Ro. Ge. F. 17.09.46
9 DIK Roza 1921 Ro. Ge. F. 12.11.45
10 GERMANŞTETER Ervin 1926 Ro. Ge. M. 06.06.45
11 GLADICI Anna 1926 Ro. Ge. F. 18.09.45
12 GON Hanna 1923 Ro. Ge. F. 10.10.45
13 GRADICI Matei 1904 Ro. Ge. M. 19.09.45
14 GRED Eliza 1925 Ro. Ge. F. 31.10.45
15 GROSS Andrias Iohan 1901 Ro. Ge. M. 04.06.47
16 GROSS Marta 1919 Ro. Sax.. F. 28.04.45
17 GROZ Emma 1922 Ro. Ge. F. 31.10.45
18 GUBES Iohan 1902 Ro. Ge. M. 12.06.45
19 GUT Tomas 1905 Ro. Ge. M. 30.08.45
20 HENRIH Andreas 1900 Ro. Sax.. M. 19.04.45
21 IACOB Iohan Iohan 1900 Ro. Ge. M. 12.12.46
22 IUNEŞ Georg Iohan 1904 Ro. Ge. M. 12.12.46
23 KENIGES Kurt Fridrix 1927 Ro. Ge. M. 17.04.46
24 KLOS Anna Mihail 1920 Ro. Ge. F. 05.03.46
25 KLOS Ervin Georg 1902 Ro. Ge. M. 02.02.47
26 KLOS Hans Iohan 1926 Ro. Ge. M. 30.09.47
27 KLOS Iohan 1900 Ro. Ge. M. 02.02.45
28 KLOS Kristian Georg 1908 Ro. Ge. M. 03.11.46
29 KLOS Mihail 1901 Ro. Ge. M. 17.08.46
30 KOLF Georg Georg 1902 Ro. Ge. M. 09.02.47
31 KOMARES Magda 1923 Ro. Ge. F. 07.11.45
32 KRISTEL Alfred 1902 Ro. Ge. M. 03.12.45
33 KRISTER Helmut Alfred 1926 Ro. Ge. M. 31.11.46
34 KUERES Iohan 1899 Ro. Ge. M. 11.12.45
35 LORENŢ Iohan 1903 Ro. Ge. M. 18.08.45
36 MAIRER Andreas 1899 Ro. Ge. M. 09.01.45
37 MARTIN Otto 1926 Ro. Ge. M. 15.10.45
38 MERKER Kurt Mihail 1910 Ro. Ge. M. 20.01.47
145
39 MIHEL Marta 1921 Ro. Ge. F. 15.08.45

40 MIROŞ Iosif 1901 Ro. Ge. M. 17.10.45
41 MISKES Ervin 1928 Ro. Ge. M. 24.08.45
42 MISKES Georg Iohan 1902 Ro. Ge. M. 04.10.45
43 MIULER Hans 1903 Ro. Ge. M. 25.03.45
44 MORES Katerina Iohan 1916 Ro. Ge. F. 08.03.47
45 NODŞTAIN Mihail Georg 1914 Ro. Ge. M. 19.09.46
46 PLAER Herta Andreas 1926 Ro. Ge. F. 10.01.47
47 POLKNER Friţ 1901 Ro. Ge. M. 18.05.45
48 POR Katerina Georg 1922 Ro. Ge. F. 20.10.46
49 REBEKA Franţ 1926 Ro. Ge. M. 28.04.45
50 ROT Martin Georg 1900 Ro. Ge. M. 15.01.47
51 ROTT Georg 1900 Ro. Ge. M. 25.06.45
52 ROZENBAUER Andreas 1908 Ro. Sax.. M. 24.04.45
53 ŞAIN Gans 1904 Ro. Ge. M. 08.12.45
54 ŞTAIN Gherman 1926 Ro. Sax.. M. 05.04.45
ŞTAINERT
55 1905 Ro. Ge. M. 14.08.47
Gerdgard Alfred
56 ŞTERNE Andreas 1900 Ro. Ge. M. 07.05.45
57 ŞTOF Peter 1926 Ro. Ge. M. 30.06.45
58 TAIGLER Ida Simon 1923 Ro. Ge. F. 28.09.46
59 TILINGER Maria 1925 Ro. Hu. F. 13.08.46
60 TIS Roza Marta 1925 Ro. Ge. F. 06.07.45
61 ŢAHER Frida 1915 Ro. Ge. F. 08.11.45
62 ŢAIDES Eduard Iohan 1902 Ro. Ge. M. 24.09.46
63 ŢEL Georg 1903 Ro. Ge. M. 19.08.45
64 ŢELL Ida Iohan 1922 Ro. Ge. F. 05.02.46
65 ŢEPEL Georgi Georg 1904 Ro. Ge. M. 06.10.46
66 ŢINS Klara 1921 Ro. Ge. F. 08.11.45
67 ŢMIDT Mihail 1906 Ro. Ge. M. 01.12.45
68 VEDERŢ Iohan 1902 Ro. Ge. M. 21.09.45
69 VOLF Meta Ganţ 1925 Ro. Ge. F. 14.12.46
70 ZADLERS German 1910 Ro. Ge. M. 26.06.45
71 ZEBEŞER Tomas Tomas 1900 Ro. Ge. M. 13.02.47
Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 934, f. 1-8.
146
d) Batalionul de muncă nr. 1207 din Regiunea Voroşilov-Ucraina, mina

„Delta-2”
Anul
Nr. crt. Numele şi prenumele Naţ. Etnia Sexul Data deces
naşterii
1 ALBERT Franţ 1905 Ro. Ge. M. 10.01.47
2 ALTEL Micloş Ian 1897 Ro. Ge. M. 06.05.45
3 BRUS Mihail Mihail 1909 Ro. Ge. M. 03.03.48
4 CARTOFEL Petre 1905 Ro. Ro. M. 27.07.45
5 CHIŞ Carla Anton 1923 Ro. Ro. F. 10.07.45
6 DOLD Gilda Peter 1916 Ro. Ge. F. 10.07.48
7 DUR Anton 1926 Ro. Ge. M. 02.06.45
8 FIŞER Katerina 1927 Ro. Ge. F. 05.09.45
9 FIŞER Kondrad Kondrad 1906 Ro. Ge. M. 26.03.46
10 FRIŢ Valter 1906 Ro. Ge. M. 08.05.45
11 GES Iozef 1907 Ro. Ge. M. 15.06.47
12 HARTMAN Anna 1922 Ro. Ge. F. 10.10.46
13 HAT Ştefan 1913 Ro. Ge. M. 18.09.45
14 IACOB Ioan Emanoil 1900 Ro. Ro. M. 21.04.48
15 IELENŢ Anton 1906 Ro. Ge. M. 13.12.47
16 IELER Iosif Iohan 1928 Ro. Ge. M. 12.04.45
17 IUNG Ian Iacob 1913 Ro. Hu. M. 07.09.46
18 KAUFERT Hermina 1922 Ro. Ge. F. 21.02.48
19 KIUNSLER Mihai 1901 Ro. Ge. M. 28.07.45
20 LINSTER Mikloţ 1904 Ro. Ge. M. 18.08.45
21 LOER Iosif Iosif 1905 Ro. Ge. M. 24.06.45
22 MAER Anton Adolf 1911 Ro. Ge. M. 13.06.45
23 MALORNU Franţ Franţ 1901 Ro. Pol. M. 03.06.45
24 MERGEL Nicolai 1921 Ro. Ge. M. 27.08.45
25 PADKOVSKI Carol 1910 Ro. Hu. M. 11.09.47
26 PUICĂ Imre 1898 Ro. Ro. M. 21.04.45
27 RAINHART Iohan 1900 Ro. Ge. M. 12.07.45
28 ŞIFER Iozef Iozef 1904 Ro. Ge. M. 25.05.45
29 SIK Iohan Iohan 1902 Ro. Ge. M. 04.08.45
30 ŞILLER Nicolae Iozef 1904 Ro. Ge. M. 27.07.45
31 ŞNEDER Antal 1898 Ro. Ge. M. 13.08.45
32 ŞPRINŢAR Valentin 1906 Ro. Ro. M. 06.10.45
33 ŞRAIBER Egan 1903 Ro. Ge. M. 28.12.46
34 ŢEN Iohan 1898 Ro. Ge. M. 28.11.46
35 ŢEN Martin 1909 Ro. Ge. M. 15.03.48
36 VAGNER Mihai Mihai 1910 Ro. Ge. M. 19.06.45
37 VEIBER Martin 1898 Ro. Ge. M. 08.10.45
38 VEŞKO Peter 1903 Ro. Ge. M. 09.10.47
147
39 VÎBER Maria 1910 Ro. Ge. F. 02.05.45

40 VIDEJ Iosif 1897 Ro. Ge. M. 07.12.45
41 ZINGER Andrei 1903 Ro. Ge. M. 20.08.46
Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 935, f.1-11.
148
e) Batalionul de muncă nr. 1208 din Regiunea Voroşilov-Ucraina,

mina „Nikanor”
Nr. crt.
Anul Data
Numele şi prenumele Cetăț. Etnia Sexul
naşterii deces
1 ABRAHAM Cristian 1904 Ro. Ge. M. 14.04.45

2 ABRAHAM Cristian Andrei 1900 Ro. Ge. M. 08.02.47
3 ADAMS Iohan 1904 Ro. Ge. M. 22.04.45
4 AEŞT Peter 1901 Ro. Ge. M. 07.11.46
5 AITEL Adolf Adolf 1911 Ro. Ge. M. 04.03.47
6 ALISS Georg Iohan 1903 Ro. Ge. M. 27.10.46
7 ALISS Iohan Iohan 1903 Ro. Ge. M. 31.01.47
8 BACI Iohan Iohan 1902 Ro. Ge. M. 26.07.46
9 BACI Iohan Kristian 1903 Ro. Ge. M. 16.04.47
10 BAER Georg Mihail 1903 Ro. Ge. M. 01.0846
11 BAERTEŞ Valter Iacob 1928 Ro. Ge. M. 04.12.46
12 BARZA Iohan Nicolaus 1905 Ro. Ge. M. 27.11.46
13 BEER Iştvan Ludvig 1901 Ro. Hu. M. 26.06.47
14 BEILEN Anton Anton 1907 Ro. Ge. M. 08.02.47
15 BEJDIK Iohan Martin 1906 Ro. Ge. M. 15.02.47
16 BEKKER Vili Iohan 1925 Ro. Ge. M. 13.02.47
17 BETTES Katia Iohan 1922 Ro. Ge. F. 16.02.47
18 BISMER Sofia Fridrich 1918 Ro. Ge. F. 29.02.46
19 BLIAZÎ Peter Mihail 1904 Ro. Ge. M. 09.02.47
20 BOER Helmuth Iohan 1927 Ro. Ge. M. 14.03.47
21 BOLTRES Iohan Iohan 1899 Ro. Ge. M. 26.01.47
22 BRENDOFER Roza Kristian 1920 Ro. Ge. F. 24.03.47
23 BRENDORFE Peter Iohan 1905 Ro. Ge. M. 03.04.45
24 BRENDORFER Katia Cristian 1923 Ro. Ge. F. 01.03.46
25 BUN Roza Peter 1924 Ro. Ge. F. 06.05.47
26 BURIAN Andrei Georg 1900 Ro. Ge. M. 04.02.47
27 DINERS Andrias Iohan 1903 Ro. Ge. M. 10.02.47
28 DINERS Mihail Mihail 1905 Ro. Ge. M. 23.08.45
29 DIUK Andrias Andias 1906 Ro. Ge. M. 27.11.45
30 DIUK Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 12.08.45
31 DOMBAHER Franţ Georg 1920 Ro. Ge. M. 08.0247
32 DONAT Iohan Iohan 1904 Ro. Ge. M. 23.11.45
33 EL Iohan Peter 1904 Ro. Ge. M. 23.11.46
34 ELZENFENK Iohan Peter 1900 Ro. Ge. M. 05.08.45
35 FARŞ Franţ Iohan 1900 Ro. Ge. M. 17.02.47
36 FIDDES Iohan Kristian 1904 Ro. Ge. M. 24.02.45
149
37 FRENCI Emanuel Emanuel 1904 Ro. Ro. M. 11.01.47

38 FURK Tomas Tomas 1901 Ro. Ge. M. 02.09.45
39 GALTER Georg Georg 1906 Ro. Ge. M. 28.02.47
40 GATEŞ Andrias Andrias 1901 Ro. Ge. M. 20.04.46
41 GERMAN Iohan Andrias 1923 Ro. Ge. M. 30.12.45
42 GLECI Rudolf Andrias 1901 Ro. Ge. M. 09.06.45
43 GOUBER Gans Martin 1910 Ro. Ge. M. 29.01.47
44 GREIZER Anna Andrias 1923 Ro. Ge. F.. 23.09.45
45 GREIZINGER Antal Pavel 1907 Ro. Ge. M. 12.08.45
46 GREMPOLS Andrias Andrias 1997 Ro. Ge. M. 11.02.47
47 GRIF Antal Matias 1915 Ro. Ge. M. 08.10.47
48 GROSS Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 26.09.46
49 GROSS Mihail Iohan 1911 Ro. Ge. M. 01.03.47
50 GUES Iohan Mihail 1904 Ro. Ge. M. 19.12.46
51 GUT Mihail Iohan 1906 Ro. Ge. M. 05.02.46
52 HAIŢ Friţ Vilhelm 1904 Ro. Ge. M. 09.02.47
53 HIL Andreas Iohan 1906 Ro. Ge. M. 07.10.45
54 IŞTOK Iohan Tomas 1905 Ro. Ge. M. 26.03.47
55 IŞTOK Iohan Tomas 1905 Ro. Ge. M. 26.03.47
56 IUNEŞ Georg Georg 1907 Ro. Ge. M. 02.02.47
57 IUNEŞ Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 07.04.47
58 IUNEŞ Georg Iohan 1899 Ro. Ge. M. 11.02.47
59 IUNEŞ Iohan Iohan 1899 Ro. Ge. M. 23.07.47
60 KAIZER Iohan Iohan 1900 Ro. Ge. M. 30.01.47
61 KAŞPER Peter Iohan 1899 Ro. Ge. M. 03.04.45
62 KAŞT Iohan Iohan 1900 Ro. Ge. M. 03.03.45
63 KAUFMES Mihail Mihail 1905 Ro. Ge. M. 11.01.47
64 KAUL Anne Georg 1920 Ro. Ge. F. 30.01.46
65 KLAINPETER Iohan Iohan 1907 Ro. Ge. M. 01.02.47
66 KLOK Kristina Peter 1920 Ro. Ge. F.. 23.04.46
67 KLOOS Ana Mihail 1920 Ro. Ge. F.. 12.02.47
68 KLOOS Georg Georg 1902 Ro. Ge. M. 10.02.47
69 KLOSS Otto Georg 1905 Ro. Ge. M. 17.04.47
70 KOLB Otto Iacob 1907 Ro. Ge. M. 10.02.46
71 KOPAJIR Rudolf Iohan 1912 Ro. Ge. M. 20.01.47
72 LEKSKES Katerina Georg 1925 Ro. Ge. F. 16.04.48
73 LUK Emma Franţ 1925 Ro. Ge. F.. 09.08.48
74 LUKAS Peter Peter 1906 Ro. Ge. M. 27.01.47
75 MARKUS Franţ Peter 1900 Ro. Ge. M. 09.10.45
76 MARŢEL Fridrih Peter 1927 Ro. Ge. M. 08.10.45
77 MARŢEL Villi Mihail 1903 Ro. Ge. M. 23.08.45
78 MENEGES Hugo Tomas 1903 Ro. Ge. M. 08.07.46
150
79 MIIS Iohan Mihail 1904 Ro. Ge. M. 30.01.47

80 MORES Cristian Cristian 1906 Ro. Ge. M. 09.04.45
81 MORES Iohan Iohan 1905 Ro. Ge. M. 06.08.48
82 MUERT Hans Mihail 1926 Ro. Ge. M. 03.03.47
83 MULLER Mihail Mihail 1910 Ro. Ge. M. 07.09.47
84 OLEŞ Peter Peter 1903 Ro. Ge. M. 22.04.45
85 OLEŞ Samuil Iohan 1901 Ro. Ge. M. 14.02.46
86 ORŢIŞEK Maks Franţ 1907 Ro. Ge. M. 18.12.46
87 PALEN Mihail Cristea 1902 Ro. Ge. M. 12.09.45
88 PEHIAR Oscar Martin 1899 Ro. Ge. M. 11.06.46
89 PERBES Agneta Georg 1918 Ro. Ge. F. 01.03.48
90 PERBIS Andras Andras 1906 Ro. Ge. M. 14.04.47
91 PILANER Irina Iohan 1924 Ro. Ge. F. 03.08.45
92 POR Iohan Iohan 1904 Ro. Ge. M. 14.01.47
93 PRAIT Arnold Peter 1927 Ro. Ge. M. 17.02.47
94 PRAIŢ Georg Georg 1900 Ro. Ge. M. 02.02.45
95 PRISTER Iohan Georg 1903 Ro. Ge. M. 06.04.47
96 RAINERT Andrei Andras 1903 Ro. Ge. M. 26.04.47
97 RIZEA Paul Anton 190505 Ro. Ro.. M. 06.12.46
98 ROT Martin Iohan 1909 Ro. Ge. M. 23.02.47
99 ROZENAUER Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 18.11.46
100 ROZENAUER Mihail Mihail 1909 Ro. Ge. M. 28.01.47
101 SABO Artur Iohan 1906 Ro. Ge. M. 25.01.47
102 SAHARIAS Gans Martin 1927 Ro. Ge. M. 12.02.46
103 ŞAL Mihail Georg 1901 Ro. Ge. M. 08.12.46
104 SENTIVANI Georg 1909 Ro. Hu. M. 26.01.48
105 ŞMIŢ Betgolt Peter 1906 Ro. Ge. M. 17.07.45
106 ŞMIT Iohan Iohan 1904 Ro. Ge. M. 27.01.47
107 ŞMIŢ Iohan Samuil 1905 Ro. Ge. M. 11.03.46
108 ŞMIŢ Iohan Semen 1903 Ro. Ge. M. 25.12.46
109 ŞMIŢ Otilia Simion 1920 Ro. Ge. F. 03.02.47
110 ŞMIŢ Villi Andreas 1927 Ro. Ge. M. 18.12.46
111 ŞNAIDER Marta Georg 1916 Ro. Ge. F.. 20.08.48
112 ŞOCI Maria Gustav 1914 Ro. Ge. F.. 17.11.46
113 ŞOMODI Ferenţ 1927 Ro. Hu. M. 24.08.47
114 ŞTAINES Iohan Iohan 1906 Ro. Ge. M. 05.10.45
115 ŞTEINER Peter Peter 1900 Ro. Ge. M. 11.01.47
116 ŞTEL Peter Georg 1904 Ro. Ge. M. 08.02.47
117 ŞTERIS Iohan Iohan 1905 Ro. Ge. M. 15.01.47
118 ŞTOF Peter Georg 1899 Ro. Ge. M. 18.11.46
119 ŞTOLŢ Andrei Andrei 1900 Ro. Ge. M. 28.12.46
120 ŞTRIITFERT Iohan Peter 1905 Ro. Ge. M. 09.08.47
151
121 ŞUFERT Andreas Andreas 1992 Ro. Ge. M. 29.06.45

122 ŞUL Kristian Kristian 1906 Ro. Ge. M. 04.03.47
123 ŞULER Georg Georg 1906 Ro. Ge. M. 07.12.46
124 ŞULER Georg Iohan 1927 Ro. Ge. M. 11.05.45
125 ŞULER Simion Peter 1901 Ro. Ge. M. 09.01.47
126 ŞUSTER Georg Georg 1902 Ro. Ge. M. 09.01.47
127 ŞUSTER Georg Georg 1906 Ro. Ge. M. 08.02.47
128 ŞUSTER Martin Iohan 1903 Ro. Ge. M. 08.11.45
129 ŞUSTER Peter Peter 1903 Ro. Ge. M. 04.12.46
130 ŢAIDES Mihail Mihail 1901 Ro. Ge. M. 08.02.47
131 TARTALER Richard Samuil 1927 Ro. Ge. M. 15.08.46
132 TAUBER Iohan Iohan 1910 Ro. Ge. M. 13.02.47
133 ŢELBAER Iosif 1912 Ro. Ge. M. 18.04.45
134 ŢERBES Katerina Georg 1924 Ro. Ge. F. 21.12.46
135 TETIŞ Iohan Peter 1908 Ro. Ge. M. 04.03.47
136 TIS Peter Iohan 1901 Ro. Ge. M. 11.02.47
137 TOBI Georg Iohan 1903 Ro. Ge. M. 02.04.47
138 TOBI Mihail Mihail 1906 Ro. Ge. M. 13.03.47
139 TOBIAS Iohan Iohan 1906 Ro. Ge. M. 10.02.47
140 TONCI Andreas Georg 1926 Ro. Ge. M. 23.05.46
141 TONCI Luiza Andrias 1918 Ro. Ge. F.. 17.08.48
142 TONCIŞ Andrias Andrias 1903 Ro. Ge. M. 05.02.47
143 TRUECI Andreas Martin 1901 Ro. Ge. M. 28.01.46
144 VAGNER Georg Iohan 1904 Ro. Ge. M. 30.04.45
145 VAGNER Peter Peter 1905 Ro. Ge. M. 28.09.46
146 VENŢEL Anna Iohan 1921 Ro. Ge. F. 14.09.45
147 ZAILER Georg Georg 1903 Ro. Ge. M. 14.12.46
Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 936, f. 7-11 şi 21-22.
152
f) Batalionul de muncă nr. 1801 din Berezovka, Regiunea Sverdlovsk-Rusia
Domiciliul/
Nr. crt.
Anul și Data
Numele şi prenumele Locul și data Etnie Cetăț. Sex
locul nașterii deces
deportării
AISENMAER Clojna-Alba, Clojna-Alba,

1 Ge RO B 20.11.45
Alexander Iulius 13.01.45 1910
2 ALBERT Karol Karol Reșița, 16.01.45 Reșița, 1910 Hu RO B 18.12.45
BEKKER Proșelet (?),
3 Reșița, 17.01.45 Ge RO B 11.06.45
Franz Richard 1900
BEZNOVSKI
4 Reșița, 16.01.45 Reșița, 1899 Ge RO B 17.07.45
Eduard Iacob
5 BILAI Andreas Arnold 1910, Ge RO B 08.07.45
Topleț-Severin,
6 BROSS Simion Simion Sibiu, 1902 Ge RO B 08.01.46
30.09.45
BUDING Timișoara,
7 Tokatik-TM, 1902 Ge RO F 20.08.45
Roza a Eduard 13.01.45
8 BUHALA Iohan Franț Reșița, 16.01.45 Reșița, 1906 Ge RO B 19.09.45
9 BUKO Anton Franț Reșița, 16.01.45 Secul-Reșița, 1924 Ge RO B 08.05.46
Durnus (?),
10 DERR Ștefan Egan Durnus (?), 1900 Ge RO B 10.05.46
16.01.45
FETTIH Eleonora
11 Reșița, 16.01.45 Reșița, 1925 Ge RO F 04.10.45
a Richard
12 GARANT Iosif Ernest Reșița, 16.01.45 Oravița, 1909 Ge RO B 29.07.45
GERSMAER
13 Sibiu, 16.01.45 Dostfeld-Ge Ge RO B 19.07.45
Wilhelm Wilhelm
Ștaerdorf-Caraș,
14 HANZEL Franț Carol Reșița, 16.01.45 Ge RO B 11.04.46
1901
HAUPTMANN
15 Reșița, 16.01.45 Mers-Ge, 1908 Ge RO B 16.11.45
Eduard Emil
Garina-Severin,
16 HAUZNER Iosif Iosif Reșița, 16.01.45 Ge RO B 01.07.45
1912
Domak/Domaș- Ștaerdorf-Caraș,
17 HAVEL Iosif Iosif Ge RO B 09.08.45
nea, 16.01.45 1921
Iarsek, Sculea,
18 HENIG Hanț Nicolaus Ge RO B 11.06.45
17.01.45 1928
Iarsek-RO, Matiașdorf,
19 HOMM Johan Johan Ge RO B 04.06.45
17.01.45 1904
20 HUBERT Albert Iosif Reșița, 16.01.45 Reșița, 1906 Ge RO B 21.03.46
HUFNAGEL
21 Petrești, 13.01.45 Petrești, 1905 Ge RO B 11.05.46
Reinhold Peter
KISLINGER
22 Reșița, 16.01.45 Oravița, 1912 Ge RO B 10.03.46
Robert Ștefan
153
KLADDOȘ
Iosif Andrei
KLAPS/KLIPȘ
24 Oravița, 14.01.45 Oravița, 1900 Ge RO B 01.08.45
Karol Iosif
KLIUMPFNER
25 Reșița, 18.01.45 Reșița, 1906 slovac RO B 21.03.46
Karl German
KLUMIFNER
Franț Herman
27 KOLICI Anton Carol Reșița, 16.01.45 Reșița, 1901 Ge RO B 07.08.45
28 KOLLER Johan Iosif Reșița, 16.01.45 Tirol-Caraș Ge RO B 01.10.45
KONNTER Hermannstadt,
29 Reșița, 16.01.45 Ge RO B 15.04.45
Gunter Friedrich 1918
KRAKOVSKI
30 Reșița, 16.01.45 Reșița, 1902 Pl RO B 07.01.46
Iosif Iohan
KUMHER
Friedric Wilhelm
Ungra-Târnava, Ungra-Târnava,
32 LANG Johan Mihail Ge RO B 12.12.45
14.01.45 1902
1912,
33 LENHART Emil Iosif Reșița, 16.01.45 Ge RO B 04.04.45
Reșița
Franțdorf,
34 LOIDL Geza Geza Reșița, 16.01.45 Ge RO B 14.04.45
1928
35 MAIER Anton Arnold Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 Ro RO B 11.05.46
MAISENBERGER
36 Reșița, 16.01.45 1912 Ge RO B 14.09.45
Karol
MATUȘKO
Arpad Ștefan
MULLER
Aladar Rudolf
39 MURANI Mihai 16.01.45 Iacoș-Arad, 1903 Ge RO B 16.04.46
PELGER Târnava Mare, Târnava Mare,
40 Ge RO B 05.03.46
Friedrich Mihail 14.01.45 1904
PETCEK
41 Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 ceh RO B 30.01.46
Leopold Franț
PFAF/FAF Valț-Târnava,
42 Mediaș, 16.01.45 Ge RO B 29.09.45
Samuil Iohan 1903
POTOTȘNIK Ștatdorf-Caraș,
43 Reșița, 16.01.45 Ge RO B 17.08.45
Adolf Ștefan
44 RENER Etta A Franț Bocșa, 16.01.45 Reșița, 1920 Ge RO F 07.07.45
SCHMIDTBERGER Docikaciko (?),
45 Reșița, 16.01.45 Ge RO B 22.07.45
Rudolf Maks Caraș, 1902
SCHRAIBER Franțdorf-Caraș,
46 Reșița, 16.01.45 Ge RO B 30.07.45
Iosif Willhelm 1913
47 ȘTENKO Franț Franț Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 ceh RO B 17.01.46
154
Câlnic-Sebeș,
48 TÎȘLER Hans Mihail Sibiu, 1913 Ge RO B 11.08.45
13.01.45
TUMA
49 Reșița, 16.01.45 Anina, 1905 Ge RO B 08.09.45
Adalbert Anton
50 ȚAPPEL Georg Georg Reșița, 16.01.45 Reșița, 1903 Ge RO B 15.10.45
ȚART/ȚARG
51 Reșița, 16.01.45 Salonta, 1912 Ge RO B 17.04.46
Iosif Iohan
Hermana-Caraș, Hermana-Caraș,
52 VATAV Alexander Ge RO B 05.04.46
16.01.45 1928
VERLAIN
Franț Engerbert
54 VILCEK Hugo Johan Reșița, 16.01.45 Reșița, 1903 Ge RO B 12.02.46
VINȚEND Franțdorf-Caraș,
55 Reșița, 16.01.45 Ge RO B 15.07.45
Valentin Mihail 1899
Secur-Caraș,
56 WAGNER Franț Franț Secur-Caraș, 1924 Ge RO B 07.04.46
16.01.45
ZAHARIAS Brendorf,
57 Brendorf, 1923 Ge RO F 12.09.45
Roza a Martin 21.01.45
Sursă: RGVA, Fond 1/P, Op. 05e, dosar 1936, f. 7-11.
155
g) Batalionul de muncă nr. 1802 din Juravlik, Regiunea Sverdlovsk-Rusia

Nr. crt.
Numele şi Domiciliul/Locul Anul și Data

Cetăț. Etnie Sex
prenumele și data deportării locul nașterii deces
ALTMAN
1 Brebul Nou Brebul Nou, 1901 Ge RO B 20.02.46
Anton Mihail
BECIKE
2 Tirol-Caraș Tirol-Caraș, 1927 Ge RO B 17.08.47
Ludwig Paul
BELGRAȘ
3 Bocșa Morițfeld Ge RO B 12.06.48
Martin Franț
BUROȘ
4 Reșița Caraș, 1905 Ge RO B 18.04.46
Karl Andrias
CERNOKLAVIK Ocna de Fier,
5 Ocna de Fier Ge RO B 23.09.45
Adam Iosif 1914
DENGEL Aradul Nou,
6 Aradul Nou Ge RO B 10.10.47
Franț Konrad 1903
DENGEL Franț
7 ???? 1903 Ge RO B 10.10.47
Konrad
DVORSKI
8 Oravița Oravița, 1923 Ge RO F 24.10.45
Maria a Franț
9 ERZOZI Iosif Iohan ???? 1945 Ge RO B 04.06.45
10 FIȘER Georg Georg Gărâna-Severin Gărâna, 1910 Ge RO B 11.06.45
11 FUKS Anton Karl Reșița Mehadia, 1901 Ge RO B 03.03.46

FUNK
12 ???? 1947 Ge RO F 22.09.47
Matilda a Georg
GOFMAN
13 Bradul Nou Bradul Nou, 1923 Ge RO F 03.02.48
Varvara a Wolfam
GRUBER
14 Reșița Reșița, 1902 Ge RO B 02.03.46
Iosif Leopold
HAIMERL
15 Sadova-Severin Sadova, 1914 Ge RO F 13.06.45
Veronica a Anton
HAUPTMAN Lucinacica (?),
16 Reșița Ge RO B 21.08.47
Anton Rudolf 1908
HAUPTMAN
17 Locinau (?) Locinau (?), 1913 Ge RO B 21.10.45
Rudolf Adam
HRABEK
18 Reșița Budapesta, 1914 Ge RO B 16.05.46
Francisc Francisc
Voisverg-Severin,
19 KARBAN Iosif Karl Voisverg-Severin Ge RO B 04.08.45
1903
KEOSTNER
20 ???? 1901 Ge RO B 04.08.45
Franț Georg
KESTNER
21 ???? 1945 Ge RO B 08.09.45
Karl Iosif Georg
156
KESTNER
22 Gărâna-Severin Gărâna-Severin, Ge RO B 10.08.45
Martin Andrei
23 KIȘ Iohan Iohan Reșița Reșița, 1925 Ge RO B 20.09.47
KLIUMPFNER
Ștefan German
KRONOVETER Dagnat-Caraș,
25 Dagnat-Caraș Ge RO B 28.06.48
Iohan Iosif 1927
KUNȚ
Francisca a Iohan
27 LIGL Iosif Iosif ???? 1945 Ge RO B 11.03.45
LIPSTER
28 ???? 1947 Ge RO F 29.03.48
Lidia a Martin
LIUNG
29 Bocșa Montană Lugoj, 1900 Ge RO B 05.09.48
Ștefan Ludwig
30 MONGRESS Karl ???? 1912 Ge RO B 11.03.45
MOVAȚ
31 Tirol-Caraș Tirol-Caraș, 1906 Ge RO B 16.09.47
Franț Anton
MUSER Dognecea-Seve-
32 Dognecea-Severin Ge RO B 20.07.45
Ștefan Eduard rin, 1890
PANCIUK
33 Reșița Beșenova, 1903 Ge RO B 06.01.46
Adam Georg
34 PEȘKA Franț Iohan Reșița Reșița, 1903 Ge RO B 01.01.48
PEȘKA
35 Vaidental Vaidental, 1909 Ge RO B 29.09.45
Kristof Kristof
36 PILAȘ Iosif Iohan Reșița, 16.01.45 Reșița, 1915 Ge RO B 20.04.45
PISTOVICI Ocna de Fier,
37 Ocna de Fier Ge RO B 30.06.45
Anton Iacob 1900
38 PRIBAL I. Ludwig Bocșa Bocșa, 1905 Ge RO B 29.12.45
RIHER Gărâna- Seve-
39 Gărâna-Severin Ge RO B 30.07.45
Iohan Kașkar rin,1910
40 ROIT Iosif Iosif ???? 1901 Ge RO B 01.04.46
RUDLOV
41 ???? 1909 Ge RO B 23.05.45
Victor Wolf
42 SAVU Johan Iosif Sânnicolul Mic Șag-Arad Ge RO B 08.03.46
SCHMIDT
Anton Anton
SCHMIDT
44 Dognecea Dognecea, 1907 Ge RO B 31.05.45
Emil Iosif
SCHUMER
45 ???? 1945 Ge RO B 18.08.45
Genrih Georg
46 SER Ludwig Peter Timiș Timiș, 1907 Ge RO B 05.10.45
SUTTER
47 Gărâna-Severin Gărâna, 1902 Ge RO B 12.06.45
Anton Anton
TREMER
48 ???? 1925 Ge RO F 09.09.45
Anna a Martin
157
TREMER
49 ???? 1901 Ge RO B 23.07.45
Iohan Iohan
TREML
50 Vandenthal Vandenthal, 1926 Ge RO B 13.05.46
Varvara a Iosif
TREMLE
51 ???? 1899 Ge RO B 13.09.45
Fridrich Albert
52 ȚIMMER Karl Peter Reșița, 16.01.45 Reșița, 1919 Ge RO B 05.04.45
VAINFUNTNER Gărâna-Severin,
53 Gărâna-Severin Ge RO B 10.07.45
Iohan Friz 1911
VAIS Curmei/
54 Curmei/Garmei Ge RO B 10.08.45
Alexander Adam Garmei, 1899
VIDINKART
Johan Johan
56 WAIS Ekaterina ???? 1918 Ge RO F 18.03.45
Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 1937, f. 7-9.
Notă: La nr. crt. 9, 12, 21, 27 și 28 sunt consemnați minori (născuți în 1945-

1947), etnici germani, decedați în batalioanele de muncă sovietice în care
erau deținute tinerele mame deportate.
158
Anexa nr. 22
Metodologia obținerii de informații/documente arhivistice despre cetăţeni
români deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta URSS
Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA este instituția deținătoare a documen-
telor referitoare la deportările și arestările făcute – începând cu anul 1944,
pe teritoriul României – de către autoritățile sovietice) a stabilit – prin regle-
mentări instituționale, care au fost aduse şi la cunoştinţa Ambasadei Româ-
niei la Moscova – că, pentru a se solicita documente arhivistice referitoare
la cetăţenii români deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în
fosta URSS, se impune ca cererea oficială care îi este adresată de către repre-
zentanța diplomatică să conţină obligatoriu următoarele date:
1. Despre persoana care solicită informaţii referitoare la cetăţenii deportaţi,
internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta URSS începând cu anul
1944:
• numele şi prenumele solicitantului;
• adresa de domiciliu;
• adresă E-mail;
• numărul de telefon (fix, mobil) şi, eventual, fax;
• gradul de rudenie cu persoana căutată;
• motivul pentru care solicită informaţii ori documente arhivistice.
2. Despre persoana căutată:
• numele şi prenumele persoanei căutate, respectiv (pentru femei) nu-
mele avut înainte de căsătorie;
• numele şi prenumele tatălui şi mamei persoanei căutate;
• data şi locul naşterii persoanei căutate;
• domiciliul stabil avut în momentul deportării, arestării ori internării;
• data (sau cel puţin luna şi anul), respectiv localitatea în care a avut
loc reţinerea în vederea deportării, arestării ori internării persoanei
căutate;
• în ce lagăr sau batalion de muncă a fost internată ori deportată la
început persoana căutată şi – pe cât posibil – prin ce alte locuri de
deţinere a trecut aceasta (cu precizarea anului în care s-a produs
fiecare nou transfer);
• orice alte informaţii care se presupune că ar putea fi utile pentru faci-
litarea identificării în arhive a persoanei căutate, avându-se în vede-
re faptul că prin cele aproape 1.000 de lagăre şi batalioane de muncă
care au funcţionat pe teritoriul fostei URSS au trecut peste 15 mi-
lioane de prizonieri de război, internaţi civili, arestaţi, deportaţi şi
strămutaţi străini sau din rândurile propriilor cetăţeni sovietici.
Notă: Un model orientativ de cerere de căutare este prezentat în anexă.
159
Model orientativ cerere de căutare
Domnului ambasador al României la Moscova
(Adresă: 119590, Moscova, Mosfilmovskaia uliţa nr. 64, Federația Rusă;

Telefon: +7 499 143 0424; +7 499 143 0430 Fax: +7 499 143 0449; E-mail:
moscova@mae.ro)
Subsemnatul/a………………………..., domiciliat/ă în ………….…….., str.

………………….., nr. …….; județul........................; tel./fax nr. ………………;
mobil nr. …………; E-mail……………, CNP............................; C.I. seria.....,
nr. .................., eliberat de către........................la data de...................., vă rog să
dispuneţi demersurile necesare obţinerii unor informaţii privitoare la buni-
cul /străbunicul, unchiul/ meu ………………………………., deportat în
anul 1945 în fosta URSS.
Precizez că aceste date îmi sunt necesare pentru ……………………………;
Date cunoscute despre bunicul /străbunicul, unchiul/ meu:

• numele şi prenumele ………………………………………………………..;
• numele şi prenumele tatălui şi mamei ………………………………..…….;
• data şi locul naşterii……………………………………………….………..;
• domiciliul stabil avut în momentul deportării………………………………;
• data (sau cel puţin luna şi anul), respectiv localitatea în care a avut loc re-
ţinerea în vederea deportării……………………………………………….;
• în ce lagăr sau batalion de muncă a fost deportat la început …………….. şi
cel/cele în care a fost deţinut ulterior………………………………………..;
• alte informaţii (înscrisuri, documente etc.) deţinute de către urmaşi, inclusiv
referitoare la alte persoane (rude, cunoscuţi etc.) deportaţi în acelaşi timp (cu
acelaşi eşalon)…………………………………….…………………………;
Documente anexate (în fotocopie):
Data:........................................................................................................................
Semnătura solicitantului
160
B. Documente și ilustraţii
1. Ordinul lui L.P. Beria privind întocmirea unei evidențe a populației de etnie
germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 Ucrainean
(24 noiembrie 1944 – Anexa 1)
161
162
163
2. Ordinul lui I.V. Stalin, președintele Comitetului de Stat al Apărării, transmis

comandanților fronturilor 2, 3 şi 4 Ucrainean, privind punerea în aplicare a
Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944, a Comitetului de Stat al Apărării,
referitoare la internarea și trimiterea la muncă, în URSS, a etnicilor germani
din Europa de Sud-Est (Anexa 2)
164
165
3. Ordinul lui L.P. Beria către generalul-colonel A.N. Apollonov şi generalul-lo-
cotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete, pe timpul operațiunii
de internare și de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa
de Sud-Est (18 decembrie 1944 – Anexa 3)
166
167
4. Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent I.M.

Gorbatiuk şi generalului-locotenent M.I. Sladkevici, înaintat lui L.P. Beria pri-
vind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de internare și de
trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est
(26 decembrie 1944 – Anexa 4)
168
169
170
171
172
173
5. Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov către şefii sectoarelor

operative, cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice şi jan-
darmii români, pe timpul desfăşurării operaţiunii de internare a etnicilor ger-
mani (1 ianuarie 1945 - Anexa 5)
174
175
176
6. Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov adresată generalului de corp de

armată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită implicarea
guvernului român în pregătirea şi executarea operaţiunii de internare şi trimi-
tere la muncă, în URSS, a etnicilor germani (5 ianuarie 1945 – Anexa 6)
177
7. Nota informativă a colonelului Efremov privind numărul persoanelor civile

de etnie germană, din Europa de Sud-Est, trimise la muncă în Uniunea Sovie-
tică, până la 31 ianuarie 1945 (31 ianuarie 1945 – Anexa 10)
178
8. Raportul comisarului de securitate Samîghin înaintat generalului-colonel

A.N. Apollonov cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de Sud-
Est, internați şi trimiși la muncă în Uniunea Sovietică (3 februarie 1945 – Ane-
xa 12)
179
180
9. Raportul semnat de către generalul-colonel A.N. Apollonov, generalul-loco-

tenent I.M. Gorbatiuk şi generalul-locotenent M.I. Sladkevici înaintat lui L.P.
Beria privind finalizarea operaţiunii de internare şi trimitere la muncă în Uni-
unea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia
şi Cehoslovacia (3 februarie 1945 – Anexa 13)
181
182
183
184
10. Tabel cu cetățenii români, deținuți în Lagărul ITL din Krasnoiarsk, elibe-
rați din locul de detenție înainte de termen – conform prevederilor Decretului
Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 – în vederea
repatrierii în România (14 septembrie 1955)
185
11. Ordinul șefului Secției închisori din MVD al URSS privind eliberarea, din
locurile de detenție, a 5 cetățeni români, condamnați de către instanțele milita-
re sovietice și eliberați conform prevederilor Decretului Prezidiumului Sovietu-
lui Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 (19 septembrie 1955)
186
12. Planul secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda
/ Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost
deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România
187
13. Schița cimitirului Secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea
Karaganda / Kazahstan (cu indicarea parcelei – nr. 38 – în care au fost înhu-
mați civilii deportați decedați)
188
deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România
189
deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România.
190
16. Schema de organizare a Grupului operativ al NKVD pentru coordonarea

operațiunii de deportare a etnicilor germani din România și alte state europe-
ne.
191
17. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino-Moscova.
192
17. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino-Moscova.
193
Monumentul comemorativ românesc de la Krasnogorsk,

Regiunea Moscova
Monumentul a fost realizat, de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor,
în noiembrie 2008 și este amplasat în Parcela 2 a Cimitirului multinațional
al prizonierilor de război străini decedați în Lagărul NKVD nr. 27, din ca-
drul Cimitirului civil Peniaghino (fost sat, încorporat – în 1985 – în micro-
raionul nr. 8 Mitin din Moscova), Orașul Krasnogorsk, Regiunea Moscova
(Кладбище лагеря 27, участок 2, Пенягинское кладбище, г. Красногорск
Московской области).
Coordonatele GPS: 55.819616N; 37.354175E
În acest cimitir sunt înhumați 274 cetățeni străini (proveniți din 14 etnii),
între care și 8 cetățeni ai României: 7 prizonieri de război și un civil (Schnai-
der/Șnaider Emil Cornel, născut în 1920, deportat în ianuarie 1945 și decedat
la 20.08.1945 în Lagărul NKVD nr. 27 din orașul Krasnogorsk).
194
Cuprins
Argument .......... ................................................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Abrevieri ............................................................ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România. Argumente arhi-

vistice ruse............................................................................................................. 9
Anexe ............................................................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
A. Text ................................................................................................................. 77
1. Ordinul lui L.P. Beria privind întocmirea unei evidențe a populației de

etnie germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-
nean (24.11.1944) ........................................................................................ 77
2. Ordinul lui I.V. Stalin transmis comandanților fronturilor 2, 3 şi 4 ucrai-

nean, privind punerea în aplicare a Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie
1944 referitoare la internarea și trimiterea la muncă în URSS a etnicilor
germani din Europa de Sud-Est (17.12.1944)............................................ 79
3. Ordinul lui L.P. Beria către generalul-colonel A.N. Apollonov şi genera-
lul-locotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete pe timpul
operațiunii de internare și de trimitere la muncă în URSS a etnicilor ger-
mani din Europa de Sud-Est (18.12.1944)................................................. 81
4. Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent

I.M. Gorbatiuk şi generalului-locotenent M.I. Sladkevici, înaintat lui L.P.
Beria privind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de in-
ternare și de trimitere la muncă în URSS a etnicilor germani din Europa
de Sud-Est (26.12.1944)................................................................................ 83
5. Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov către şefii secţiilor

operative cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice
şi jandarmii români pe timpul desfăşurării operaţiunii de internare a etni-
cilor germani (1.1.1945)................................................................................ 87
6. Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov adresată generalului de corp

de armată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită im-
plicarea guvernului român în pregătirea şi executarea operaţiunii de inter-
nare şi trimitere la muncă în URSS a etnicilor germani (5.1.1945)....... 90
195
7. Raportul operativ nr. 2 al colonelului Efremov, şeful Grupului operativ

din cadrul NKVD al URSS, cu privire la desfăşurarea operaţiunii de in-
ternare a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi
Cehoslovacia (7.1.1945)................................................................................ 91
8. Telegrama lui V.V. Cernîşev, adjunctul comisarului poporului pentru afa-

cerile interne al URSS, către general-colonelul A.N. Apollonov privind
norma zilnică de hrană prevăzută pentru etnicii germani internaţi şi tri-
mişi la muncă în URSS (11.1.1945) ........................................................... 93
9. Telegrama generalului de corp de armată Constantin Sănătescu, șeful Ma-

relui Stat Major român, către Comisia Aliată de Control, privind acceptul
părții române de a preda părţii sovietice unele categorii de militari, de
etnie germană din Armata României pentru a fi internate şi trimise la
muncă în URSS (24.1.1945)........................................................................ 94
10. Nota informativă a colonelului Efremov privind numărul persoanelor ci-

vile de etnie germană din Europa de Sud-Est trimise la muncă în Uniunea
Sovietică, până la 31 ianuarie 1945 (31.1.1945) ........................................ 95
11. Instrucţiunile Ministerului Afacerilor Interne al României către inspecto-

rii şi comandanţii legiunilor de jandarmi privind implicarea autorităţilor
române în operaţiunea de internare şi trimitere la muncă în URSS a unor
categorii de cetăţeni români de etnie germană (ianuarie 1945).............. 96

A.N. Apollonov cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de
Sud-Est, internați şi trimiși la muncă în Uniunea Sovietică (3.2.1945) . 102
13. Raportul semnat de către generalul-colonel A.N. Apollonov, generalul-lo-

cotenent I.M. Gorbatiuk şi generalul-locotenent M.I. Sladkevici înaintat
lui L.P. Beria privind finalizarea operaţiunii de internare şi trimitere la
muncă în Uniunea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria,
Bulgaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia (3.2.1945) ..................................... 104
14. Raportul informativ al maiorului P.K. Makov privind numărul cetăţeni-

lor români internaţi şi arestaţi, deţinuţi în lagăre şi batalioane de muncă
(10.4.1945)................................................................................................... 106
15. Nota generalului-locotenent M.S. Krivenko privind numărul cetăţenilor

români internaţi în lagărele MVD al URSS (9.1.1947).......................... 107
196
16. Nota generalului-locotenent I.A. Petrov privind efectivele de prizonieri de

război români şi de persoane civile internate aflate în URSS la 1 februarie
1947 (7.3.1947) ........................................................................................... 108
17. Nota Secţiei a 2-a din Direcţia pentru problemele prizonierilor de război
şi ale persoanelor civile internate privind efectivele de prizonieri de război
români şi persoanele civile internate (cetăţeni români) în URSS, la 1 au-
gust 1947 (9.9.1947) .................................................................................. 111
18. Notă informativă a colonelului N.I. Romanov privind evoluţia numărului

prizonierilor de război şi al civililor internați, deţinuţi în lagărele şi peni-
tenciarele MVD al URSS la 1 ianuarie 1953 (21.1.1953) ..................... 112
19. B atalioanele de muncă de pe teritoriul fostei URSS în care au fost

internați etnicii germani deportați (inclusiv din România) în 1945-
1955 ................................................................................................. 115
20. Locurile de înhumare a internaților civili (deportați și arestați) decedați

în batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (1945-
1955) .................................................................................................. 132
21. Liste nominale cu cetățenii civili români (deportați și arestați) decedați

în: ................................................................................................................ 140
a) Batalionul de muncă nr. 1001 din Makeevka,
Regiunea Donețk-Ucraina..................................................................... 140
b) Batalionul de muncă nr. 1002 din Enakievo,
Regiunea Donețk-Ucraina ...................................................................... 143
c) Batalionul de muncă nr. 1206 din Regiunea Voroşilov-Ucraina,
mina nr. 05 bis........................................................................................ 145
d) Batalionul de muncă nr. 1207 din Regiunea Voroşilov-Ucraina,
mina „Delta-2”......................................................................................... 147
e) Batalionul de muncă nr. 1208 din Regiunea Voroşilov-Ucraina,
mina „Nikanor”..................................................................................... 149
f) Batalionul de muncă nr. 1801 din Berezovka,
Regiunea Sverdlovsk-Rusia................................................................... 153
g) Batalionul de muncă nr. 1802 din Juravlik,
Regiunea Sverdlovsk-Rusia................................................................... 156
22. Metodologia obținerii de informații/documente arhivistice despre cetă-
ţeni români deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta
URSS ............................................................................................................ 159
197
B. Documente și ilustrații . .............................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
1. Ordinul lui L.P. Beria privind întocmirea unei evidențe a populației de

etnie germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-
nean (24 noiembrie 1944 – Anexa 1) ...................................................... 161
2. Ordinul lui I.V. Stalin transmis comandanților fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-

nean privind punerea în aplicare a Hotărârii nr. 7 161ss din 16 decembrie
1944 referitoare la internarea și trimiterea la muncă în URSS a etnicilor
germani din Europa de Sud-Est (17 decembrie 1944 - Anexa 2) ........ 164
3. Ordinul lui L.P. Beria către generalul-colonel A.N. Apollonov şi genera-
lul-locotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete, pe timpul
operațiunii de internare și de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor ger-
mani din Europa de Sud-Est (18 decembrie 1944 – Anexa 3).............. 166
4. Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent

I.M. Gorbatiuk şi generalului-locotenent M.I. Sladkevici înaintat lui L.P.
Beria privind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de in-
ternare și de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa
de Sud-Es (26 decembrie 1944 – Anexa 4).............................................. 168
5. Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov către şefii sectoarelor

operative, cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice
şi jandarmii români, pe timpul desfăşurării operaţiunii de internare a et-
nicilor germani (1 ianuarie 1945 - Anexa 5)........................................... 174
6. Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov adresată generalului de corp

de armată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită
implicarea guvernului român în pregătirea şi executarea operaţiunii de
internare şi trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani (5 ianuarie
1945 – Anexa 6).......................................................................................... 177
7. Nota informativă a colonelului Efremov privind numărul persoanelor

civile de etnie germană, din Europa de Sud-Est, trimise la muncă în
Uniunea Sovietică, până la 31 ianuarie 1945 (3 februarie 1945 – Anexa
10) .............................................................................................................. 178

A.N. Apollonov cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de
Sud-Est, internați şi trimiși la muncă în Uniunea Sovietică (3 februarie
1945 – Anexa 12)........................................................................................ 179
198
9. Raportul semnat de către generalul-colonel A.N. Apollonov, genera-

lul-locotenent I.M. Gorbatiuk şi generalul-locotenent M.I. Sladkevici înaintat
lui L.P. Beria privind finalizarea operaţiunii de internare şi trimitere la muncă
în Uniunea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iu-
goslavia şi Cehoslovacia (3 februarie 1945 – Anexa 13).................................... 181
10. Tabel cu cetățenii români, deținuți în Lagărul ITL din Krasnoiarsk, eli-
berați din locul de detenție înainte de termen – conform prevederilor
Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie
1953 – în vederea repatrierii în România (14 septembrie 1955).......... 185
11. Ordinul șefului Secției închisori din MVD al URSS privind eliberarea, din
locurile de detenție, a 5 cetățeni români, condamnați de către instanțele
militare sovietice și eliberați conform prevederilor Decretului Prezidiu-
mului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 (19 septembrie
1955)............................................................................................................. 186
12. Planul secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karagan-
da/Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au
fost deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din Româ-
nia .............................................................................................................. 187
13. Schița cimitirului Secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiu-

nea Karaganda / Kazahstan (cu indicarea parcelei – nr. 38, colorată albas-
tru – în care au fost înhumați civilii deportați decedați)....................... 188
14. Planul secției 5 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda/
Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost
deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România...... 189
15. Planul secției 4 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda/
Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost de-
ținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România............. 190
16. Schema de organizare a Grupului operativ al NKVD pentru coordonarea

operațiunii de deportare a etnicilor germani din România și alte state eu-
ropene.......................................................................................................... 191
17. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino - Moscova.............. 192
18. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino - Moscova............... 193
19. Monumentul comemorativ românesc de la Krasnogorsk, Regiunea Mos-

cova ............................................................................................................. 194
199

Carte Deportare Schipor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Deportare Schipor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România

Argumente arhivistice ruse

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

care întregesc fondul documentar al lucrărilor, studiilor, memorialisticii și

sovietice; șapte liste nominale, cu datele individuale de identificare, a 488 de

1 decembrie 2019 dr. Ilie Schipor

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România

Timp de aproape jumătate de secol, dosarul însângerat şi voluminos al de-

Context istoric și geo-politic

tombrie 1943, care pare a fi redactată în contextul pregătirii materialelor pen-

Înainte de începerea Conferinței de la Yalta (4-11 februarie 1945), a fost

Stalin – Dar aveți suficienți prizonieri. La noi, prizonierii străini lucrează la

În vederea organizării, supravegherii şi desfășurării evidenței etnicilor ger-

Smirnov – șeful Direcției Generale de Contraspionaj „SMERŞ” (structurile

Pe 5 decembrie 1944, generalii Apollonov şi Gorbatiuk i-au raportat lui

3. Să se însărcineze tovarășii MALINOVSKI şi VINOGRADOV – pentru

Pe 17 decembrie 1944, Comitetul de Stat al apărării a transmis – sub sem-

În localităţile rurale se intenţiona arestarea bărbaţilor şi femeilor cu vârsta

Conducători ai Grupului Etnic German

Bărbații recenzați aparțineau următoarelor categorii de vârste: 16-30 ani =

Totodată, Marele Stat Major al Armatei Roşii a transmis comandanţilor

organizat „mobilizarea germanilor” la termenele stabilite de către delegatul

interioare din locurile de deţinere conform principiilor aplicabile în cazul

Deportarea etnicilor germani

Pe 30 decembrie 1944, comisarul securităţii de stat de rangul II Serghei Niki-

RGASPI, Fond 644, Opis 1, dosar 48, f. 10-13.

Deportările staliniste, 1923-1953, pag. 594-596.

În prima zi a anului 1945, generalul-colonel A. N. Apollonov a transmis

1. [....] „în scopul de a ﬁ utilizaţi în detaşamente de lucru, toate comanda-

2. Pentru a nu se da naştere la suspiciuni, cu începere de la primirea pre-

Atitudinea autorităţilor române faţă de deportarea etnicilor

Pe 9 ianuarie 1945, generalul Rădescu, şeful Guvernului României, i-a trans-

• Domnişoara Veturia DOROŞ, de 18 ani, elevă în clasa a VIII-a de liceu;

care cerem exceptarea de la ridicarea mobilizării pentru lucru din următoa-

2. Fabrica KARES are comenzi de 2 miliarde lei pentru Armata României.

4. Natalia Hening, 26 ani, aprobată pe lista a 1-a a Ministerului de Interne;

• Tabelul special cuprinzând 67 de persoane, austrieci din Lagărul Ciurel,

Cereri pentru exceptarea de la deportare a unor etnici germani

În sprijinul salvării unora dintre etnicii germani ridicaţi au făcut demersuri

4. Originea etnică este slovacă, după cum se dovedeşte cu certificatul de naş-

Demersuri ale familiilor deportaţilor

Deosebit de emoţionante sunt scrisorile trimise Comisiei Aliate de Control

Scrisoarea a fost înregistrată la cabinetul generalului Vinogradov cu nr. 2048

O altă cerere a fost trimisă, pe cale ierarhică, de către locotenentul Popescu

domiciliul din Călăraşi şi trimise în lagărul de internare din Slobozia şi acolo

Vă rog respectuos să binevoiţi a dispune eliberarea soţului meu, întrucât este

Alţi doi timişoreni, etnici maghiari căsătoriţi cu nemţoaice, au solicitat în

Cereri ale reprezentanţelor diplomatice străine acreditate la

Reprezentantul Misiunii Militare Britanice în Comisia Aliată de Control, vi-

(şeful Staţiunii de remontă al Jokey-Club, care „este cetăţean român, de origi-

Cereri ale organizaţiilor etnice din România

Comitetul Central al Uniunii Evreilor Români (cu sediul în Bucureşti, Calea

Wilhelm Filderman, preşedintele Uniunii Evreilor din România93 a sem-

O primă semnalare a structurilor de jandarmi referitoare la încălcarea regu-

sovietic a somat pe comandantul Legiunii să predea un număr de 12 persoane

generalul-locotenent Moisei Iosifovici Sladkevici, adjunct al comandantului

Pe 3 februarie 1945, colonelul Pavel Rodionovici Efremov a întocmit o ana-

Persoane pentru care s-a solicitat

Uniunea Evreilor din

TOTAL 215 87 4 958 5 260 230 142

Destinul internaților civili români în URSS

Listele nominale cu etnicii germani deportaţi din România sunt păstrate la

RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 657.

1 decembrie 2019 dr. Ilie Schipor