Din Lupta Antifascistă Pentru Independența Și Suveranitatea României PDF

www.dacoromanica.
ro
Din lupta
antifascisti
pentru
independenta
si suveranitatea
Rornaniei
www.dacoromanica.ro
Autori :
Acad. P. CONSTANTINESCU-11
VASILE G. IONESCU
GHEORGHE I. IONITA
VIRGIL SMARCEA
ION M. OPREA
CONSTANTIN NICOLAE
MARIA COVACI
OLIMPIU MATICHESCU
AUREL PETRI
Coordonator de editie:
GHEORGHE MATEI
BUCUREgI 1971
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE STODII ISTORICE SI SOCIAL-
POLITICE DE PE LINGA C.C. AL P. C. R.
Din lupta
antifascistä
pentru
independenta
si suveranitatea
Romaniei
CULEGERE DE STUDII
EDITURA MILITARA
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
in filele istoriei patriei noastre sint inscrise cu litere de

aur multe pagini care infat4eaza luptele glorioase duse se-
cole de-a rindul de poporul roman pentru libertate, unitate,
independenta ;i suveranitate nationala, pentru progres social.
Preluind ci ridicind pe o treapta superioara cele mai
bune traditii ale acestor lupte, Partidul Comunist Roman
s-a situat inca de la crearea sa in fruntea actiunilor revo-
lutionare i democratice ale rnaselor, a ciftigat increderea
;i dragostea acestora prin inflacaratul sau patriotism, prin
abnegatia ji devotamentul neabatut fata de cauza clasei
muncitoare, a intregrdui popor.
in anii grei ai ilegalitatii, infruntind teroarea dezlantuita
impotriva sa de organele represive burghezo-mofierefii, lup-
tind cu atitea obstacole ce i-au stat in cale, Partidul Co-
munist a organizat i condus lupta clasei muncitoare, a va-
ra'nimii, a intelectualitatii progresiste ci a altor categorii
sociale, pentru apararea intereselor i aspiratiilor lor vitale.
in cadrul bogatei fi rodmcei activitati desfa,curate pe
acest tarim se inscriu eforturile i succesele obtinute, ince-
pind cu cel de-al patrulea deceniu al veacului nostru, in
lupta pentru pace, pentru independenta Fi suveranitatea
Romaniei, impotriva pericolului fascist. Este meritul istoric
al Partidului Comunist de a fi reufit sa antreneze fi sa di-
namizeze in aceasta lupta cele mai diferite forte politice in-
teresate in propafirea democratica a Romciniei, in apararea
independentei fi suveranitatii tarii fi sa le duca la victoria
pe care a reprezentat-o insurectia antifascista din august 1944
inceput al revolutiei populare in tara noastra.
Lucrarea de fara reprezinta o editie nourz, revazuta fi

completata, a celei aparute, sub acelafi titlu, cu doi ani in
www.dacoromanica.ro V
urma. Studiilor anterioare, imbunatatite pe baza unor noi
date f i concluzii, ii s-a adaugat unul privind contributia or-
ganizatiei ApIrarea Patriotia la rezistenta antifascista, ceea
ce vine sa extinda si s aprofundeze cercetarea si elucidarea
problemelor abordate. Elaborarea prezentei editii a fost de-
terminata pe linga criteriile de ordin stiintific antintite si de
interesul cu care editia prima a fost intimpinata de catre pu-
blicul cititor.
Realizat de catre cercetatori ai lnstitutului de studii is-
torice ,si social-politice de pe linga C.C. al P.C.R. si de unii
colaboratori externi ai sai, volumul isi propune sa nfatiseze
probleme fi momente importante ale luptei duse de poporul
roman, in fruntecii clasa muncitoare i partidul ei marxist-
leninist, pentru neatirnarea fi salvarea fiintei sale nationale,
impotriva primejdiei fasciste, hitleriste. Din lectura volumului
se vor putea intelege resorturile adinci fi semnificatia istorica
a actului de la 23 August 1944, rezultat al luptei patriotice
a maselor populare fi al ralierii pe o plat formci comuna a
celor mai diferite forte politice ale natiunii romane, incepind
de la comunisti i continuind cu membrii celorlalte particle
fi grupari politice muncitoresti, democratice, antifasciste.
Pentru mentinerea statu-quo-ului teritorial, pentru salv-
gardarea statului national roman s-au pronuntat f i principa-
lele cercuri ale claselor dominante ; inconsementele fi com-
promisurile acestora cu agresorii fasc4ti fi agenturile kr in-
terne fi mai ales politica kr lantipopulara, antidemocratica
nu puteau s'a nu afecteze in grelele imprejurari ale perioa-
dei respective capacitatea de lupta fi de rezistenta a po-
porului nostru.
Fara a-si propune sa epuizeze vasta problematica a unei
perioade extrem de framintate a istoriei nationale, autorii
s-au straduit sa creeze cititorului posibilitatea elucidarii cel
putin a unora dintre aspectele majore ale temei, care se irn-
pun in prezent in sectorul de cercetare istorica, prin ineditul
fi semnificatia kr. In acest fel, autorii au intentionat sa
aduca, prin paginile culegerii de fata, o modesta contributie la
VI www.dacoromanica.ro
dezvoltarea cercetarii istorice din tara noastra asupra unor
probleme apartinind perioadei premergatoare marilor victorii
dobindite de poporul roman dupiz' 23 August 1944. Volumul
are ayzdar menirea de a stabili o punte de legatura intre tra-
ditiile de lupta patriotica, democratica fi antifascista din pe-
rioada antebelica fi opera de edificare a Romaniei socialiste,
inclependente, suverane fi prospere.
Lucrarea de fata apare in preajma evenimentului pe care-1

reprezinta aniversarea semicentenarului constituirii Parti-
dului Comunist Roman. Prilej de evocare a drunzului eroic
fi glorios de lupte si succese ale partidului nostru, aceasta ani-
versare indeamna la studierea fi reliefarea rolului sau istoric
in organizarea i insufletirea m4crii antifasciste, pentru in-
dependenta suveranitatea Romaniei. lntelegind in intreaga
sa gravitate pericolul reprezentat de fascism, de hitlerism, co-
mun4tii i s-au impotrivit cu consecventa fi curaj neinfricat.
Lupta desfaprata de Partidul Comunist Roman, in fruntea
clasei muncitoare, a fortelor progresiste fi patriotice, sub stea-
gra democratiei i independentei tarii, atitudinea lucida a
unor grupari politice ale claselor conducatoare au stavilit pen-
tru nfl timp ascensiunea spre putere a organizatillor fasciste
;i aservirea Romaniei imperialismului germano-fascist. Inten-
sificarea agresivitatii Reichului hitlerist, in situatia interna-
tionala complexa ce se crease, a facut insa ca evenimentele
din tara noastra, ca §i din alte tari, s ia un curs negativ, in
viata politica prevalind, in cde din urma, cercurile cele mai
reactionare care s-au orientat spre cirdafia cu fascismul ger-
man. Parasit de toate puterile Europei, Mat de fapt la dis-
cretia Germaniei fasciste, poporul roman a devenit victima
dictatului de la Viena din luna august 1940, prin care o parte
a teritoriului national nordul Transilvaniei a fost pre-
data Ungariei horthyste. A inceput astfel cea mai ifitunecata
www.dacoromanica.ro VII
perioada din istoria contemporana a Romaniei, perioada clic
taturii militaro-fasciste antonesciene care, 'impotriva voinrei
poporului, a antrenat rara in razboi alaturi de Germania na-
zista,
Situindu-se in fruntea luptei pentru scuturarea jugului
fascist, pentru eliberarea patriei, Partidul Comunist Roman
a de finit obiectivele rezistenrei, a organizat lupta maselor
populare pentru atingerea lor, a militat pentru coalizarea
celor mai largi force politice ale rarii.
In studiile inglobate in volum sint abordate multiple si
diferite laturi i aspecte ale problemelor menrionate. Ele con-
verg spre a sublinia ca, sub impulsul activitarii fi luptei Parti-
dului Comunist Roman, mivarea antifascista, antibitlerista
s-a dezvoltat, a capatat dimensiuni tot mai largi fi a sporit
in intensitate, cuprinzind in rindurile ei muncitori, rarani,
intelectuali, oameni din cele mai variate categorii sociale fi
din rindurile narionalitarilor conlocuitoare, ostafi i cadre su-
perioare din armata, personalitari politice i cultural-fiiinri-
lice de diverse orientari, pe tori cei interesari in dezrobirea
Ora Lupta desfrgurata de Partidul Comunist Roman in
fruntea tuturor forrelor democratice fi patriotice, impotriva
fascismului, pentru independenra i suveranitatea Romaniei,
va ramine intotdeauna o pildaz vie a dragostei §i ata,Famentu-
lui sau pentru cauza poporului nostru.
Straduindu-se sa puna in evidenra cele de mai sus, prin
i studiile elaborate, autorii resimt un
cercetarile intreprinse
sentiment de legitima satisfacrie, in speranra de a fi fost in
masura sa aduca un prinos de recunofiinra i cinstire
Partidului Comunist Roman, cu prilejul marii sale sarbritori.
INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE $1 SOCIAL'
POLITICE DE PE LINGA C.C. AL P.C.R
VIII www.dacoromanica.ro
Activitatea desf4urati in Rominia
pentru fiurirea Frontului Unic Muncitoresc
ca bazI a unui larg front
patriotic antifascist (1933 - 1936)
Accentuarea antagonismelor de clasa si radicalizarea con-

tinua' a pozitiei maselor muncitoare ca o consecinta a feno-
menelor de ordin econormco-social, precum i agravarea
situatiei pe plan international ca urmare a instaurarii dic-
taturii hitleriste in Germania au determinat in anii
1933-1936 puternice framintari tn viata politica a Ro-
rnaniei. In mod cleosebit, trecerea Germaniei la actiuni gre-
sive, care ilustrau telurile cotropitoare ale hitlerismului,
demonstra existenta unor mari pericole pentru poporul
roman. Situatia nou creata impunea tuturor fortelor poE-
tice democratice din Romania adt obligativiratea luptei irn-
potriva ofensivei hitlerismului, cit si a sustinatorilor acestuia
din interior, pentru apararea libertatii i independentei na-
tionale. Aceasta sarcina a dominat ri ntreaga viata politica
a Komaniei, determinind partidele i gruparile politice sa-si
fixeze atitudinea in rezolvarea ei.
In fata gravei primejdii care arneninta Romania, clasa
munatoare s-a aflat in avangarda luptei pentru apararea
fiintet nationale. Imprejurarile specifice perioadei irnpuneau,
mai mult ca orkind, realizarea unitatii de actiune a clasei
muncitoare. Frontul Unic Muncitoresc putea i trebuia sa
reprezinte baza gruparii tuturor fortelor care intelegeau sg
se opuna fascismului i pericolului agresiunii hitleriste. Con-
ditiile existence in acei ani erau favorabile unirii rindurilor
clasei munciroare si atragerii alaturi de ea a tuturor paturilor
muncitoare neproletare, a tuturor fortelor progrestste si pa-
triotice, in vederea fauririi unui front national de lupta im-
potriva fascismului i razboiului.
In actiunile de lupta ale clasei muncitoare desfasurate
pina in anul 1933 s-a realizat in multe rinduri unitatea dc
actiune initiata, condusa si urrnarita cu perseverenta de
www.dacoromanica.ro
partidul comunistilor, sprijinita de multi dintre
social-clemocrati, de numeroase elemente progresiste convinse
de imperativul unitatii de sdlasa". Cu atit mai mult, (in
anii de dupa 1933 faurirea frontului unit a insemnat dorinta
fierbinte a clasei muncitoare din Romkiia care simtea direct
atit cinrautatirea conclitiilor de viata, dt, mai ales, intensi-
ficarea activitatii organizatiilor fasciste din interior, agra-
varea primejdiei agresiunii hitleriste.
Singurul drum pe tare trebuiau sa-1 urmeze organizatiile
politice ale clasei muncitoare era acela care ducea la un--
tatea de actiune a proletariatului. Aceasta idee avea o larga
circulatie in rindurile muncitorilor, organizmi sau nu, fimd
izvorita din insesi conditiile politice ale perioadei respective,
din experienta acumulata in luptele desfavrate de ei in
anii precedenti. Masurile represive auate de guvern dupa
luiptele din februarie 1933 n-au putut impiedica proleta-
riatul din România s gindeasca asupra modului cum au
lost organizate, cum s-au desfasurat i ce rinvataminte se
puteau trage din numeroasele actiuni de clasa care au avut
loc tn intreaga Tara' in anii 1929-1933.
Analizarea acestei perioade, cu succesele i lipsurile ei, lua-
rea tin considerare a masurilor promovate de guvern ta :
starea de asediu, cenzura, legea pentru apararea ordinei ide
stat", guvernarea prin decrete-ilegi etc., care tindoau la in-
gustarea libertatilor demotratice, la frinarea miscarii revo-
kitionare, duteau la conduzia ca era itriperios necesar sa se
realizeze unitatea de actiune a clasei muncitoare, care sal
constituie forta in jurul careia sa. se grupeze toate organi-
zmule democratke si progresiste mteresate in lupta impo-
triva fascismului.
Experienta pozitiva, ncununat ide eroicele lupte ale
ceferistilor i petrolistilor, demonstra posibilitatea gsirii
formelor organizatorice propice realizarii unitatii de actiune,
iar situatia economica si politica din anii 1933-1936 situa
pe primul plan revendicari pe baza carora se putea fauri
Frontul Unic Muncitoresc.
Ateste stari ide fapt explica evolutia favorabila
care, in pofida unor mari greutati, i croia drum in an-
Congresul al IX-lea al Partidului Comunist RomSn, Bucuregi,
Editura poLtic5, 1965, p. 492.
2 www.dacoromanica.ro
samblul miscarii muncitoresti din Romania. In acelasi timp,
o serie de factori negativi, printre care 6n primul rind ra-
minerea 1ider1or sociaPdemocrati de dreapta pe linia poli-
ticii reformist-scizioniste, au impiedicat realizarea Frontului
Unic Muncitoresc pe plan national.
Tit-11nd seama de experienta acumu1at i folosind mij-
loacele de care dispunea, Partidul Comunist Roman s-a
aflat, n continuare, in fruntea luptei pentru realizarea uni-
tatii de actiune a clasei muncitoare. Prin intermediul pu-
blicaiilor legate aparute sub indrumarea Partidului Comu-
nist Roman, muncitorii din 1ntreprinderi erau chemati sa
activeze pentru constitruirea frontului unic pe plan tlocal, de-
oarece numai de realizarea acestuia depindea atit obtinerea
rcvendicarilor economice i politice imediate, cit i crearea
conditiilor favorabile apararii independentei çnii. Frontul
unic scria Pile Pintilie nu este numai o parola comu-
nitsta, ci o paroll.a intregri clase muncitoare care sirnte pri-
mejdia fascismulut si a razboitilui, a cresterii mizeriei si a
tuturor atacurflor te statul i patronii le Indreapta asupra
ci [...]. De realizarea frontului unic depinde 1n mare masura
chtigarea drepturilor i revendicarilor clasei muncitoare, an-
fringerea fascismului i Indepartarea pericolului de rIzboi" 2
Pentru aceste motive, Partidul Comunist Roman a mi-
litat ca Partidul Social-Democrat i Partidul Socialist Uni-
tar sa contribuie efectiv la realizarea unitatii de actiune trn-
potriva fascasmului, pentru ca frontului reacttunii sa' i se
opuna frontuil unic al tuturor exploatatilor i asupritilor" 3.
MIsurile represive adoptate de organele regimulut bur-
gihezo-mcqieresc dupa luptele din februarie 1933 care
Sna'sprind ofensiva impotriva oamenilor muncii au limitat
unele din drepturile democratice ale maselor argi , in-
staurarea regimului hitlerist, de idictatura, in Germania, cres-
terea influentei cercurilor celor mai reactionare in nume-
roase fari din Europa, toate acestea au contribuit la crearea
unei atmosfere care incuraja activitatea organizatiilor fas-
ciste din Romania. Se irnpunea In aceasta situatie, mai mult
2 Ecoul (Iasi) din 2 septembrie 1934.
3 Arhiva Institutului de studii istorice i social-politice de pe ling
C.C. al P.C.R., cota A. XVII-59 (in continuare, sursa este citati Arhiva
I.S.I.S.P.).
www.dacoromanica.ro 3
ca oricind, unirea tuturor fortelor capabile s stavileasca
ofensiva fortelor reactionare.
La 3 aprilie 1933, Comitetul Central al Partidului Co-
munist Roman s-a adresat organelor locale ale Partidului
Social-Democrat si ale Partidului Socialist Independent,
aratind ca desfasurarea evenimentelor social-politice impu-
nea ca o sarcina ce nu suferea nici o arninare, faurirea uni-
tatii de actiune a clasei muncitoare. Partidul Comunist Ro-
man propunea constituirea, fara indrziere, a frontului unic
bazat pe Ilupta :
1. Contra oricaror represalii i pedepse fata de eroicii
muncitori de la C.F.R. «Grivita», pentru eliberarea imediata
a tuturor muncitorilor concediati de pe urma grevei [...].
2. Contra starii de asediu, contra dizolvarii organiza-
tiilor muncitoresti si contra teroarei de masa, pentru drep-
tul muncitorilor de greva, de organizare, de intrunire, de
presa, pentru eliberarea imediata a tuturor condamnatilor
politici [.. 4.
Revendicarile de ordin politic propuse de Partidul Co-
munist Roman constituiau o baza serioasa pentru negocierea
unui acord de front unic, ceea ce ar fi insemnat o contri-
butie Insernnata la intarirea capacitatii de rezisten i lupta
a fortelor democratice in fata atacurilor fascismului. La spo-
rirea posibilitatilor realizarii acordului contribuia i faptul
ea' Partidul Comunist Roman renuntase In buna masura la
aprecierile i etichetarile folosite pina atunci fata de Parti-
dul Social-Democrat. Erau triticati numai unii lideri social-
democrati pentru atitudinea lor reformista, cu specificarea
expresa a Partidului Comunist Roman care nu credea ca
aceasta a fost i pilatforma tuturor organizatiilor Partidului
Social-Democrat". Apelul cuprindea i angajamentul Parti-
dului Comunist de a se abtine pe timpul luptei co-
mune de la orice atacuri indreptate Impotriva social-
democratiei.
Dar, cerintei objective de realizare a frontului unic im-
potrLva pericolului fascist, pentru apararea dreprourilor de-
mocratice, nu i s-au creat conditii organizatorice favorabile.
4 Arhiva I.S.I.S.P., cota A. XVII-59. (In propunerea C.C. al P.C.R

mai erau inserise si alte revendicari printre care : marirea salariilor,
incetarea concedierilor, ajutorarea somerilor de catre stat etc.)
4
www.dacoromanica.ro
Pentru clasa muncitoare era deosebit de important ca, o
data cu afirmarea lozincii de urntate, sa se ia i masurile
necesare constituirii cadrului organizat in care ea s'a se
realizeze. Acestea au fost Impiedioate insa de pozitia refor-
mista a unora din liderii Partidului Social-Democrat care
au impus Congresului al XV-lea al partiduhii s adopte si
pentru viitor linia ostila unitatii de actiune a dasei mun-
citoare 5. Sarcina acestora a fost usurata si de faptul ca.
Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, desi in-
cercase sa adopte o pozitie mai constructiva, adresase, totusi,
propunerea de unitate numai organizatiilor locale ale Parti..
dului Social-Democrat si ale Partidului Socialist Unita:,
sugerinclu-le s ia hotariri peste capul forurilor conduca-
toare. In felul acesta, cerintei obiective de infaptuire a fron-
tului unic nu i s-au creat conditiile organizatorice de
infaptuire.
Cu toate ca prima Incercare facuta de Partidul Comunist
Roman in anul 1933 n-a dat rezultatele asteptate pe plan
organizatoric, ea a avut un rol insemnat in dezvoltarea
procesului de faurire a unitatii de actiune a clasei munci-
ware din Romania. Elocvent in acest sens este faptul c5
la scurt timp dupa ce propunerile omunistilor fusesera di-
fuzate, organcle politienesti semnalau ecoul pe care 1-au avut
revendicarile ce se refereau la apararea libertatilor demo-
cratice 6, revendicari pentru care era interesata vital sa lupte
intreaga clasa muncitore i, alaturi de ea, alte categorii
sociale.
Desi majoritatea liderilor Partidului Social-Democrat nu
manifesta dorinta pentru actiunea unitara a proletariatului,
multe din organizatiile locale aveau alta convingere. Astfel,
cadrele de conducere ale sectiunii din Galati a Partidului
Social-Democrat apelau la unirea muncitorilor de toate
nuantele politice, pentru crearea frontului unic muncitoresc
f...] Cil scopul de impotrivire contra fascismului" 7. Aceasta
idee era prezent i in organizatiile Partidului Socialist
Unitar. Astfel, la una din adunarile sectiunii din Bucuresti,
in timp ce Gh. Cristescu demonstra c unirea acestor trei
5 Arhiva C.C. al RC.R., fondul 28, dosarul nr. 4422, filele 53-53.
6 Ibidem, fondul 28, dosarul nr. 4413, fila 314.
7 Ibidem, fila 315.
fractiuni comunistii, socia1itii unitari i social-derno-
cratii intr-un front unic e singura salvare a muncitori-
lor, auditorii au scandat jos gardastii, jos fascismul, jos
rlzboiul" 8.
Pe acest fond, M. Gh. Bujor, de curind eliberat din in-
chisoarea Doftana i neineadrat efectiv In rindurile vre-
unuia din partidele muncitoresti, facea in noiembrie 1933
un apel de a se crea frontul unic electoral. [...] In fata
coalizkii de interese a feluritelor pkuri suprapuse scria
el muncitorirnea nu va Insemna rrurnc in ,lupta electorala
ce se va cleschide, clacl se va prezenta 'divizat i luptin4
Impotriva ei Insi prin fractiunile Inclusm kite.
Este o chestiune de interes de clasa' si de onoare ca ea
ssa intre in lupta care incepe, cit mai puternic i rnai
uniea" 9.
Apelul lui M. Gh. Bujor ckre Partidul Comunist Ro-
man, Partidul Social-Democrat si Partidul Socialist Unitar
se referea la problema de principiu o, fara' sa' contina pro-
puneri de ordin practic. Acestea rmau s fie stabilite prin
tratative Intre delegatii celor trei partide muncitoresti. Desi
alegerile parlamentare prezentau un interes Ideosebit pentru
lupta clasei muncitoare i des:1 problema frontului unic, a
forlosirii orickui mijloc pentru realizarea unui acord in
acest sens era acutg, deleggii c&lor trei partide nu s-au putut
8 Thidem, fondul 28, dosarutl nr. 4435, fila 19.

9 Proletarul din 19 noiembrie 1933.
10 [.] Daci colaborarea i cantelul intre clase este neinglduita
scria el o colaborare si un cartel inflauntrul dlasei munckoare
este penmis si, in momente supreme, obligator. Sacial-democratii, care
au faout cartele electorale cu particle burgheze nu ar putea astazi re-
fuza un asemenea cartel cu un partid frate, cu un partici muncitoresc.
Comunistii care ar invoca o intransigenta ultra-extremista nu ar
trebui sa uite niciodarta exemplul comunistilor rusi, care in perioade
revolutionare grele si decisive (1917-4918) au colaborat cu partidele
socialiste si moderate (chiar st cu Kerenschi) in combaterea contra-
revolutiei (Kornilov) g in infaptuirea revolutiei din Octombrie [...].
Acest fapt unic proletar nu ar desfiinta nimic din fizionomia pro-
prie a fiecareia din partile componente. File ar continua sa existe ca
arare. Insä pentru tot timpul luptei electorate comune, printr-un acord
sincer, criticele i atacurile reciproce ar tnebui s inceteze cu desavir-
sire, pentru ca toate energiile puse la un loc, el fie intrebuintate in
cucerirea maselor si combaterea acerba a adversarilor de alasi." (Pro-
letaral din 19 noiembrie 1933).
intruni pentru a discuta. Partidul Social-Democrat, conti-
nuind linia adoptata la Congresul din luna mai 1933, a
respins colaborarea pe plan electoral adt cu Partidul Co-
munist Roman, cit si cu Partidul Socialist Unitar. Partidul
Socialist Unitar a dezlantuit prin presa o campanie impotriva
unora din conducatorii Partidului Social-Demacrat, ceea ce
a contribuit la accentuarea asperitatilor intre aceste doua
organizatii. Singur Partklul Comunist Roman si-a afirmat
pozitia favorabila fata de frontul unic in campania elec-
torala, socotindu4 ca un act mil si important. Ulterior,
insa, in fala dificultalilor de .realizare a acestui obiectiv,
Partidul Comunist Roman a propus ca fiecare partid mun-
citorest, in mod independent, s foloseasca intrunirile din
preajma ailegerilor ca mijloc de mabilizare a maselor in
tupta pentru revendicari economice, iar In ziva cle 18 tie-
cembrie, sa faca in toata Tara greva demonstrativa generall
de o zi i demonstratie de strada pentru a impune claselor
stapinitoare satisfacerea acestor revendicari" 11 Desigur ca,
in conditiile cind clasa muncitoare era divizata din punct
de -vedere organizatork, cind organizatiile politice ale pro-
letariatului nu ajunsesera la un acord de actiune in comun
F dnd principalele centre industriale se aflau sub regimul
starii de asediu, o asemenea propunere nu avea sorti de
izbinda.
La 29 decembrie 1933, I. G. Duca a fost asasinat de
legionari. Manifestarea terorista a organizatiei fasciste si
rnasurile de ingustare a libertaplor democratice promovate
de guvernul prezidat de Gh. Tatarascu au constituit un
nou semnal de alarma pentru fat-tele progresiste i patriotice
din Romania. Comitetul executiv al Partidului Social-De-
mocrat declara atunci c daca s-a putut ajunge pIn Ia asa-
sinarea primului ministru, raspunderea o poarta taate par-
tidele de guvernamint i toate guvernele, pentru c toate au
tolerat miscarile fasciste, ba le-au incurajat in mod fatis" 12
Activitatea organizatiilor fasciste din interior, ameninta-
rea care o reprezenta Germania hitlerista, cresterea luptei
proletariatului dintr-o serie de 0'6 europene impotriva fas-
11 Arhiva I.S.I.S.P., cota Ab-XVIII-6.

Lumea noud din 7 ianuatie 1934.
7
www.dacoromanica.ro
cismului i razboiului, toate acestea au facut ca atit clasa
muncitoare din tara noastra, cit i alte categorii sociale, sa-si
manifeste atitudinea hotarita antifascista, dorinta de a corn-
bate pericolul care plana asupra Romaniei. Vointa lor de
lupta s-a facut sirnit i prin intensificarea campaniei de
solidaritate cu proletariatul german, pentru eliberarea lui
E. Thalmann si a altor antifascisti, prin puternice acviuni
de solidaritate cu proletariatul austriac, care, in februarie
1934, s-a ridicat impotriva fascismului 13.
Evenimentele care au avut loc in Franta incepind de la
6 februarie 1934, cind clasa muncitoare unita a dat o vigu-
roasa replica fascismului, au confirmat pozirtia justa a Parti-
dului Comunist Roman care arata ca in noile conditii
politice se impunea in mod obiectiv unitatea de actiune a
clasei muncitoare ca baza a gruparii tuturor fortelor anti-
fasciste, antihitleriste. Proletariatul francez, comunistii, so-
cial-democratii, muncitorii neorganizati au facut in strada
frontul unic de lupta", afirrnindu-si hotarirea de lupta con-
tra fascismului", scria ziarul Scinteia. Aceste imprejurari
au contribuit, de asemenea, ca ideea de unitate sa aiba ade-
ziunea nu numai a membrilor Partidului Social-Democrat,
dar ca aceasta sa fie din ce in ce mai dlar inteleasa si de
unii dintre liderii acestui partid. Asa se face ca, in luna
martie 1934, C. Titel-Petrescu ajungea sa declare: [...]Mun-
citorimea este sfisiata de dezidente care in loc sa lupte tin-
potriva dusmanului cornun se zdrobesc intre ele. Din aceste
diviziuni i fararnitare a forTelor muncitoare au tras gu-
vernantii din toate %arile, suprematia lor reactionara [...].
Muncitorirnea sa persiste in aceasta idee funesta, a divi-
ziunii, atunci cind uniratea ei este rnai necesara ca oricind ?
E tirnpul reculegerilor. Destula dezbinare !
13 Beneficiind de posibilitatea de a activa legal, Partclul Social-

Democrat din Romania a prezentat primului minissru un mernoriu, in
care, cneferindu-se la situatia din Europa, arata printre altele :
[...] Hinlerizarea Austriei sau fascizarea ei, inevlrabille, fie una, fie
alta, clupà inkingerea democratiei, va provoca cu siguranti izbucnirea
unui conflict arrnat [...]. Credem ca se impune ca Romania si inter-
vinà ea insasi i sa determine si un demers colectiv al Micii Antante
pentru mentmerea regimului democrat in Austria, singurud care poate
asigura independenta Austriei i, prin aceasta, insasi pacea Europei"
(Lumea nouli din 7 ianuarie 1934).
8
www.dacoromanica.ro
Unitatea aceasta sa fie tinta cea mai apropiat i gindul
cel mai sincer" 14.
Asupra pericoluui pe care-1 prezenta fascismul pentru
muncitori, atfigea atentia si Comitetul sectiunii din Bucu-
resti a Uniunii Tineretului Socialist : Voi [muncitorii] yeti
fi primii care yeti suferi loviturile fascismului. Sub regimul
fascist yeti fi lipsiti de cele mai elementare drepturi de apa-
rare a intereselor voastre" 15 La rindul lor, Partidul Social-
Democrat si Confederatia Generala a Muncii, in rnanifestul
de 1 Mai 1934, enumerind masurile care duceau la restrin-
gerea libertatilor democratice in Romania si avertizind asu-
pra tendintelor organizatiilor fasciste din interior, au ajuns
la concluzia adecvata ca, la fel ca i in alte tari din Eu-
ropa, clasa muncitoare se afla in lupta pentru apararea
libertatilor democratice, contra dktaturii fasciste", i ca ea,
constienta de datorie, trebuie sii stringa rindurile" 16
Pe o pozitie asemanatoare s-a situat i Partidul Socialist
Unitar. Adresindu-se celor ce muncesc tot cu prilejul
zilei de 1 Mai el arata ca dictatura fascista, ultima
rezerva de dorninatie a burgheziei si-a intins stapinirea peste
jurnsatate din Europa". Partidul indemna pe membrii sai sal
lupte contra fascismului si aventurilor dictatoriale, contra
razboiului imperialist" 17
Aceste atitudini exprirnau, de fapt, starea de spirit a
rnaselor largi muncitoare din România, ostile fascismului,
gata s apere CU toata hotarrirea independenta i integritatea
i5rii. Unitatea de actiune a carei utilitate era recunoscuta
in declaratiile celor trei partide muncitoresti, capata noi
dimensiuni.
Daca pina in vara anului 1934 nu se infaptuisera pe
plan central rnasuri organizatorice legate de realizarea fron-
tului unic, nurneroase manifestari cu caracter local de-
monstrau c mascle largi muncitoare intelegeau eficacitatea
unitatii de actiune in lupta impotriva fascismului. In acti-
vitatea de zi cu zi, in actiuni ca acea intreprinsa in apa-
rarea conducatorilor luptelor din februarie 1933 adusi la
14 Lumea nouii din 18 martie 1934.

15 Ibidem, din 1 aprilie 1934.
16 Ibidem, din 22 aprilie 1934.
Proletarul din 1 mai 1934.
9
www.dacoromanica.ro
Troces, se realiza In fapt, pe plan local 9i cu caracter tern-
porar, inchegarea Frontuluti Unic Muncitoresc. Exprimind
itarea de spirit dominanta in rindurile proletariatului, zia-
rul Ecoul scria : ,Masele cer front unic [...]. Momentul po-
litic cere mai mult ca oricind o lupta unita a muncitorimii
impotriva fascismului [...]" 18.
In aceste imprejurari, Partidul Comunist Roman a facut,
'in luna iulie 1934, o noua propunere, de asta data condu-
cerilor Partidelar Social-Democrat si Socialist Unitar, pen-
tru constituirea frontului unic de lupta impotriva fascismu-
lui i rboiului, formulind revendicari ce interesau nu nu-
.mai clasa muncitoare, ci i intregul popor muncitor 19 Uni-
tatea de hipta pentru realizarea acestor obtective ar fi
constituit una din premisele favorabile ca in jurull clasei
muncitoare sa .se unealsa tst alte categora sociale nemultu-
-mite de masurtle luate de guvern pentru ingradirea liberta-
-tilor democratice, ingrijorate de Incurajaride pe care le
primeau in intertor gruparile fasciste i profasciste, alar-
mate de spiritul revizionist i agresiv pe care-4 manifesta
.Germania hitlerista. Prin scopurile .ce se urmareau, accepta-
rea tratativelor in urma propuneriflor facute de comunisti
Incheierea acordului de front unic intre cele trei partide
muncitoresti avea o nsemnatate politica exceptionala.
Atitudinea adoptata atit de Partidul Social-Democrat
.citsi de Partidul Socialist Unitar nu era Insa de natura sa
sansfaca interesele i nazuintele clasei muncitoare i nici sa
consolideze pozitia ei In lupta pentru apararea libertatilor
democratice, Impotriva pericolului fascist. In principiu, am-
bele particle au recunoscut insemnatatea i necesitatea uni-
tatii de acitune a clasei muncitoare. Era, desigur, un pas
care corespundea vaintei proletariatului roman. In acelast
timp, prin conditionarile i rezervele i nvocate (uncle co-
18 Ecoul (Iasi) din 5 august 1954.

19 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XVIII-63. (Partidul Comunist Roman
a propus ca obiective : [...] ,iLupta contra starii de asediu, contra
Iegii de aparare a stavullui, contra legii deplinelor puteri [...] pentru
libertatea de organizare, presa, Intrunire pentru paporul muncitor [...].
Noi am propus lupta pentru eliberarea [...] tuturor devinutillor poli-
tici din Romania [...] pentru smulgerea din ghearele bestiilor fasciste
a lui Thalmann [...] si a celonlalti antifasci.sti care zac n temnicele
Germaniei, Austriei etc.")
10
www.dacoromanica.ro
mune, altele diferite de la partid la partid), a Lost respins'i
propunerea f5.cut5. de Partiduil Comunist Roman, de reali-
zare practicI a unitsatii de actiune a proletariatului.
La 2 august 1934, Comitetul Central al Partidului So-
cialist Unitar a declarat 6, conform cu linia sa tacticsi, e
gata II va milita ca i pOsi acum pentru incheierea unui
front unic de actiune, contra fascismului i ra'zboiului si
pentru apa'rarea liberfaltilor publice si a intereselor munci-
torimii, cu mate organizatiille legale, de classa% muncitoresti,
intemeiate pe lupta intransigenea de masa' 2°. Prin condi-
rionarea incheierii avordului de front unit cu organizatiile
legale", propunerea Partidului Comunist Roman era, de
fap t, respinsa".
La rindul su, Comitetull Executiv al Partidului Social-
Democrat a respins la 12 august 1934 propunerea Partidu-
lui Comunist Roman, cati a aduce alt argument dedt asa-
zisa nesinceritate a comunistilor" i fIra' ssi fad propuneri
proprii pentru imbuna't4irea relaiilor intre cele doua'
partide 21.
In afara acestor motiva'ri diferite oarecum la celle
dou'l organizatii atit Partidul Socialist Unitar dt si
Partidul Sacial-Democrat puneau problema nfptuirii uni-
fatii depline politice a misca'rii muncitoresti, fiecare subin-
telegInd prin aceasta promovarea liniei de orientare si con-
solidarea propriilor poziii 22.
20Proletarul din 5 august 1934.

21 Lumea noud din 12 august 1934.
22 In hotirfrea adoprati de C.C. al P.S.U. la 2 august 1934 se
spunea : [...] Comitetul Central al parvidului ncetru, avind in ve-
dere totodati, necesitatea imperioasi, ca, tn aceste vremuri luptele s:i
se desflsoare sub o singuri incaclrare i ou directive permanent ome-
gene, avind in vedere de asemenea lipsa de identitate in skuatii a
organizatiilor muncitoresti (identitate care gr1beste aiurea incheierea
drontului unic) reinnoieste indemnul, pe care-4 face de ani de zile,
pentru reconstruirea unitàii totale, care dui este in general impera-
tivi in Romania in conditii speciale de hapt i existenç in care
se afli misearile muncitoresti este o necesitate vita1 pentru pro-
letariat i o posibilitate incliscutabila pentru afirmarea hortaritoare a
socialismului.
Unitatea organizatoric i programatia, trebuie s'a fie porunca
momentului actual, unitatea prin care pot avea o 1arg5 desf5surare si a
singurI reusiti atIt actiumile contra razboiului 5i fascismadui, pentru
aplrarea tuturor intereselor muncitorimii de la orase si sate cit si lupta
0 asemenea atitudine, care ignora deosebirile funda-
-mentale de conceptie 5i maic . dintre comunisti 4i diversele
grupari i variante ale sociaWemocratismului nu numai ca
era nerealista la epoca data, dar contribuia la adincirea si
perpetuarea sciziunii.
Militind cu hotarire pentru frichegarea unitatii de ac-
tiune a clasei muncitoare, Partidul Comunist Roman vedea
in aceasta o premis i un factor important al realizarii In
pergpectiva a unet efective i trainice unitati politice, ideo-
logice st organizatorice a miscarti muncitoresti, avind la
baza printipule revolutionare ale socialismului
Ceea ce se remarca insa in aceasta perioada grea din
istoria Romarnet este faptul c muncitorimea, manifestin-
du-si aspiratia spre uniratea de actiune si folosind expe-
mina antlor precedenti, lupta pentru readizarea frontului
unic pe plan local in intreprinderi.
Astfel, la atelierele C.F.R. Grivita" ,din Bucuresti se
-constituise Comitetul de front unic, care, dupa cum sem-
nalau autoritatile politienesti, desfasura o activitate sus-
tinuta 23.
La Ploiesti si n regiunea industriala de pe Valea Pra-
hovei, organizatia locala a Partidullui Comunist Roman,
militind pentru realizarea unitatii proletare, lamurea cu
rabdare masele d prin organizarea si conducerea luptelor
in front unic pentru cucerirea revendicarilor de zi cu zi,
ne indreptam spre un nou februarie victorios" 24. Munca
perseverenta dus a. de comunistii din intreprinderi, de ga-
zetele Petrolistul a-opt i Scinteia Prahovei organe ale
Comitetului Regional Prahova al P.C.R. dadea rezul-
tate. Muncitorii social-democrati si socialitii unitari re-
pentru cuoerirea puterii depline pcntru socialism". (Proletarul din

5 august 1934.)
In articolul intitulat Ear frontu/ unic, semnat de Lothaz Mc11-
ceanu, acesra, pledInd pentru revingerea propunerii fIcute de P.C.R.,
pe lingä unele obiectii §i critici cu privire la limbajul folosit de co-
munigi n relati;le cu socia1itii i apreciind ca ,45 ani de lupti fra-
tricida nu pot fi lichidati intr-o singura zi", afirma categoric Frontul
unic nu este idealul nostru. Noi vrem unitate deplina". (Lumea noma
din 12 august 1934.)
23 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 5, dosarul nr. 951, fila 127.
marcau organele sigurantei fata de marea propaganda
de a se forma frontul unic cu comunistii se manifesta ca
acest fapt sa se intimple cit rnai curind, chiar si in contra
vointei conducatorilor lor" 25.
In Bucuresti, sindicatele muncitorilor constructori, me-
talurgisti, brutari, toate afiliate Confederatiei Generale a
s-au aliat propunerilor de front unic. La Cluj, mun-
citorii comunisti i cei social-democrati, sub sernnul unitatii
de actiune, au pregatit irnpreuna comemorarea lui Jean
Jaures. La Tirgu Mures, in semn de solidaritate cu ciz-
rnarii grevisti din localitate, s-a organizat o greva de sim-
patie la care au participat tori muncitorii din oras co-
rnunisti, socialisti, fara de partid. Mai mult, Congresul
regional al organizatillor din Transilvania ale Partidului
Social-Democrat (care a avut loc la 8 si 9 septembrie 1934),
in rezolutia adoptata rnentiona : [...] Gasim de absolut ne-
cesar ca partidul social-democrat roman sa iasa din izolarea
ce i-a caracterizat atitudinea din ultimii ani si sa ia iniia-
tiva realizarii unui bloc de lupta al fortelor democratice
din Tara. In consecinta, congresul regional din Transilvania
propune convocarea neintirziata a sedintei plenare a Comi-
tetului Central 21 partidului care, la rindul sau, cumpanind
toate posibilitile, s ia contact si s stabileasca normele
de conlucrare efectiva cu acele partide i grupari democra-
tice, care ca si noi inteleg s lupte i s aduca jertfe
pentru izbinda cauzei democratiel i progresului" 26
Toate aceste fapte demonstrau nu numai cà proletariatul
dorea unitatea de actiune, dar c existau conditii reale pen-
tru infaptuirea ei. Era datoria partidelor muncitoresti sa
depuna toate eforturile pentru definirea obiectivelor si de-
terminarea cadrului organizatoric ce ar fi asigurat realiza-
rea frontului unic pe plan national.
Pe acest fond, Comitetul Central al Partidului Comunist
Roman s-a adresat in luna septembrie 1934 muncitorilor din
organizatiile social-democrate, socialiste si din sindicate, ara-
tind ca este gata s accepte incheierea frontului unic pen-
tru realizarea oricareia din tintele de lupta ale proletaria-
25 Ibidem, fila 74.

26 Lurnea nota din 16 septembrie 1934.
www.dacoromanica.ro 1 3.
tului, pentru lupta in interesul oridrei revendic5.ri oricit
de partiale ar fi [..]" 27
Concomitent, Liga Muncii, Ajutorul Rosu i Comitetul
National Antifascist au propus conducerii Partidului Social-
Democrat tratative pentru incheierea unui front unic de
lupt5. La 2 octombrie 1934, Comitetul Exectiv al Partidului
Social-Democrat, luind In discutie propunerea, a apreciat el
existi posibilitatea, pentru viitor, de apropiere intre frac-.
tiunile muncitoresti. Desi afirma d obiectivele de luptl pro-
puse erau realizabile, c ele aveau in vedere ap5:rarea de-
mocratiei, a libereaftlor ceatenesti si a nevoilor imediate
ale clasei muncitoare, totusi, Comitetul Executiv pretexta ca
tratativele cu aceste organizatii slut lipsite de seriozitate
si nu pot duce la vreun rezultat atita vreme tit de la aceste
tratative lipseste partidul politic care le inspir'a [...]. Parti-
dul Social-Democrat intelege s'a dud tratativele numai
direct de la partid ila partid, cu conducerea responsabilI
[...] dad Partidul Comunist din Romania intelege s5 se
punI pe temeiul 1egaIiitii i al democratiei [1. 28.
Tinind seama de insIsi aprecierile ficute de Comitetul
Executiv cu rivire la posibilitatea unitii, respingerea de
catre Partidul Social-Democrat a propunerii de acpune co-
munI apare complet nejustificata, insemnind tri fapt lipsa
dorintei de a folosi mijloacele reale care s'a dud la flurirea
frontului comun de lupei al proletariatului. In acelasi timp,
22 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XVIII-63. (Prin continutul ei, Fropu-

nerea faouta de Comitetua Central ad Partidu lui Comunist Roman nu
a rispuns ln totalitate cerintelor obiective ale mornentului respeotiv,
constituind in aware privinve un lnapoi fata de realizIrile de
pima atunci. In prim& rind, adresLYagu-se direct membrilar particlelor
socialiste, canduceride P.S.U. i PS.D. nu au fost obligate si ia ati-
tudine fala de apehil la unitate. Apoi C.C. al Pica. a folosit din
nou apelativ-ul social-fascisti" pe care nu-I utilizase in propunerile
din 3 aprilie 1933. in plus, s-a cerut membrilar Particlului Socialist
Unitar si ai Partidullui Social-Democrat sä tread. la reailizarea fnontu-
lui unic paste capul organelor lor conduckoare, ceea ce aducea lide-
rilor reformisti suficiente argumente multe Intemeiate pentru
Lderii refonmisti de a prornova In continuare linia lor care se opunea
infaptuirii frantului unic. De asernenea, C.C. ail P.C.R., preconizind
crearea fraraului unite numai la nivedul intne,prinderilor, sub forma
comiretelor ale:se de muncittori, mentinea Intr-un cadru ingust posibi-
li4le de aqiune in acest sens.)
28 Lumea noua din 7 ootomhrie 1934.
si cererea ca Partidul Comunist Roman sa se puna' pe te
meirul legalitkii" era complet inadecvata. Pe de o parte
Partidul Comunist Roman nu se alb. pe temeiul legali-
tkii", nu din proprie initiativa, sau pentru oa n-ar fi dorit
sa'activeze legal. Deci, nu de Partidul Comunist depindea .
satisfacerea acestei dorinte. Pe de alta parte, daca cererea,
de legalitate" se referea la faptul ca Parndul Comunist sa
Tenunle la principiile sale revolutionare, desigur c asa ceva
nu era de conceput. Si intr-un caz st in cealailt, aceasta
condilie nu d'nsemna altceva dedt o piedica in calea unitkii
de .actiune.
In momentul cind rsaspunsul devenea public, incepeaut
lucrarifle Congresului organizatiilor din Muntenia si Mol-
dova ale Partidului Social-Democrat. Relatind despre des-
fasurarea dezbaterilor, gazeta Lumea nouci mentiona : Tre--
buie sa mai constatam unitatea de vederi care s-a dovedit
en ceea ce priveste mult dezbkuta problema a frontului
unic. Congresul a fast de acord intocmai cu Comitetul Exe-
cutiv al partidului, adica. : vrem sa trataim frontul unic
direct cu partidul comunist" 29
In cuvIntul kr, delegatii dr. I. Iancu, dr. Ilie Horod-
niceanu, C. Spirlea, C. Titel-Petrescu, B. Solomon, D. Pop-
29 Lumea nou4 din .14 octombrie 1934. (In zit= deschiderii Con-
gresului, Lumea nouil a publicat un artical in care era expusl pozitia
conducerii P.S.D. in problerna frontuffui unic, banuindu-se c n unul
acestei obestiuni se largi pe baza parerilor
vor desfaisura dezbateri
organizatiilor locaile. Incopind prin a explica ideea ca frontul unic
knseamni, in fond, colaborarea Imre fractiunile muncitoresti pe baza
unor parole cornune, pe timp hmitat si cu scop dinainte detenminat"
Asa cum se procedase m Franca, Spama, Italia, se continua : Se cere
numai ca anumite apropieri si facà posibila calaborarea si ca atmo-
sfera insveninata de indelungate lupte fratricide si fie justificata cu
sinceritate i curaj. Cu alte cuvinre : nici macar fronttil unk nu este
cu putinta adta vreme cit fractiunile muncitoresti sint plasate pe
platforme taotke diametral opuse i cit de o parte sau de alta persista
tendinta deschisa sau nemarturisita de a submina organizatiile parte-
nerd, continUind cu patimà lupta fratricida [...]. Scopul care trebuie
urmarit e unitatea. Calaborarea poem grabi i inlesm unificarea. Dar
toomai Mudd unificarea este mule inlesniti de o apropiere sufleteasea
si riinicpia1, nici colaborarea froraului unic nu se poate realiza deck
das . se produce totodarta o apropiere pe tarimal conceptiilor tactice,
care sa permita gasirea unei baze comune de lupta" (Lumea noua din
7 octombrie 1934).
www.dacoromanica.ro 15.
au sustinut ideea de a nu se respinge propunerile de discutii
cu cornunistii, de a se crea atmosfera favorabila incheierii
frontului unic, absdlut necesar pentru lupta clasei munci-
toare, act care trebuie s anticipeze viitoarea unificare de-
plind. S-a cerut sa se faca un apel catre celelalte partide
muncitoresti pentru incetarea luptei fratricide, jar Cornitetul
Executiv s inregistreze dorinta Congresului de a incepe
tratativele cu Partidul Cornunist n vederea incheierii acor-
dullui de front unic 33.
Pe baza discutiklor la aceasta problema, in rezolutia
adoptata se spunea : [...] In vederea consolidarii fortelor
proletare, congresul la act cu satisfactie de acceptarea prin-
opiali a propunern de front comun de catre Executiva. In
vederea pregatirii lui, Congresul crede ca in prealabil si in-
ceteze campaniile calornmoase intre fractiunile muncitoresti
si indrumeaza sectiunile s inceteze orke polemica invrajbi-
toare cu acestea ca o dovada a vointei noastre ferme de
unitate a proletariatului" 31.
Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, luind
in considerare dorinta exprimata de Partidul Social-Demo-
crat p.rin declaratia din 2 octombrie 1934 de a se purta
disc* intre reprezentantii part'delor, s-a adresat la 7 oc-
tombrie 1934 Comitetului Executiv al Partidului Social-De-
mocrat cu prdpunerea de a se cadea de acord cu privire la
o intilnire a delegatilor celor doua organizatii politice. Cu
acest prrlej a reamintit obiectivele de lupta pe temeiul ca-
rora aprecia ca se poate realiza Frontul Unic Muncitoresc 32.
Totodata Comitetul Central al Partidului Comunist Ro-
man declara ca este gata s intre imediat in tratative cu
3° Lumea noua din 14 octombrie 1934.

31 Ib ident.
32 C.C. al P.C.R. propunea : organizarea luptei de masa', pe
toata tam, pentru urmatoarele cerinte : Contra scaderii salariilor st
contra scu.mpetei, pentru mirirea salariidor i slptamina de munca de
40 ore ;
Pentru darea unui ajutor de iarna tuturor someridor [...].
Pentru ajutorarea imediat pe seama statului, mosierilor si chiabu-
rilor, a taranimii infometate [...].
Contra concedierii muncitorilor i functionarilor neromani.
Contra concedierii functionarilor publici inferiori.
Contra regimului de nimicire fizica a detinutilor
Pentru solidarizarea i sustinerea revolutiei Spaniole".
conducerea Partidului Social-Democrat lara a pune con-
ditii preventive i este gata s discute orice contrapunere
a P.S.D., numai dad la baza acestei propuneri va sta apa-
rarea activI, fie chiar a celor rnai elementare i modeste
interese ale clasei muncitoare si ale taranimii exploatate din
Romania" 33.
In cursul lunii octombrie, delegatiile Partidului Cornu-
nist Roman si ale Partidului Social-Democrat s-au intilnit
pentru discutii. Cu acest prilej, delegatia Partidului Social-
Democrat a acceptat, in principiu, propunerile acute de
Partidul Comunist Roman, declarind ca este convinsa de
utilitatea tratativelor. Cdle douit delegatii au incheiat tin
protocol in care au consemnat rezultatele la care au ajuns,
hotarind s supuna aprobarii organelor lor centrale intele-
gerea intervenit134.
Dar Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat,
luind cunostinta de continutul protocolului, a dezavuat ac-
tivitatea delegatiei. In urma sedintei plenare din 31 octorn-
brie 1934 a dat un comunicat in incheierea caruia se afirma
cI deoarece Partidul Comunist nu a dat dovad c vrea in
mod sincer frontul unic, Partidul Social-Democrat sisteazi
orke discutie si se vede nevoit s dud si de acum inainte
singur, cu propriile sale forte, lupta pentru apararea inte-
reelor claselor muncitoare din Romania" 35.
.34 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XVIII-20, inv. 703.

In protocolul incheiat se spunea : Pantidul Social-Democrat
pune chestiunea pactului de neagresiune i cere incetarea imediata a
oarnpaniilor agresive inere pantide 4i intre organizatiile cu aceeasi
orientare ideologica cu de, mentinindu-se bineinteles, dreptul la o cri-
tica obiectiva si urbana. Delegatia P.C.R. este de acord asupra acestei
formule numai pe timpul actiunii comune, pe care o cans:dera de e
necesitate imediata si cit ambele organizatii vor activa in sonsul acor-
dului iac.heiat.
Se ia in discutie programul revendicarilor, constatindu-se un accod
princpial asupra punctelor cuprinse in propunerea C.C. al P.C.R.,
urmind ca diforentele de pareri in ce priveste redactarea i eventualole
completari sa fie discutate ulterior [...].
In privinta metodelor practice de lupta posibile si eficace ale
actiami generale de front unic, ele urmeaza a fi concretizase in cursul
tratativelor" (Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XVIII-45).
35 Lumea nouil din 11 noiembrie 1934.
Justifidrile cu care se incerca argumentarea acestei po-
zitii (d Partidul Comunist refuz s incheie un pact de
neagresiune i ca' dedaratia de a lucra pe farimud legalitkii
nu s-a facut in termeni precisi) nu tineau seama de rezul-
tatul discutiilor purtate de delegaviile celor doua' particle,
dnd se realizase de fapt un prim pas pe calea unitkii de
actiune.
In timp ce intre Partidul Social-Democrat si Partidul
Comunist Roman se duceau aceste tratative, Comitetul Na-
tional Antifascist din Romania (reprezentat de Petre Con-
stantinescu-Iasi, Mihail Roller, Scarlat Calimachi, Constan-
tin Tiulescu) i Partidul Socialist Unitar (reprezentat prin
Constantin Popovici, Stefan Voitec, Ilie Dwmitru), con-
§tiente de perkolul fastismdlui i ra'zboiului, au incheiat la
17 octombrie 1934 un front unic de lupta'. Intelegerea intre
aceste dousi organizatii a avut i asentimentul Ligii Muncii..
Pentru inclrumarea actiunilor de front unic s-a constituit un
Comitet Central de coordonare format din dte cinci repre-
zentanti ai Comitetului National Antifascist, Comitetului
Central al Partidului Socialist Unitar i Comitetului Central
al Ligii Muncii36, Dupl constituirea sa, Comitetul Central
de coordonare a frontului unic a primit adeziuni din partea.
a numerosi muncitori, oameni de tiin i culturi, precurn
si din partea unor sindicate unitare i independente.
Acordul cu privire la frontul unic de lupt 5. s-a incheiat:
pe baza urmkoruhii program de revendidri :
lnzpotriva : searii de asediu, regimului de distrugere fi-
zic i morara a detinutilor politici antilfascisti, coboririi
nivelului de trai al maselor muncitoare, legii apkkii sta-
tului (Mirzescu, Mironescu, Tharescu), legii pretinsei pro-
tectii a muncii nationale, legilor de militarizare i fascizare
a tineretului, prestatiilor in natura' si a tuturor muncilor sil-
nice, executkilor silite a populatiei nevoiase de ila sate si"
orase, ba'tOor i umilintelor politienesti i jandarmeresti irk
tntreprinderi si la sate, Garzii de fier si a cuzistilor, impo-
triva ra'zboiului antisovietic i interimperialist.
Pentru : dreptul de intrunire, organizare i pres1 a ma-
selor muncitoare, egiberarea ceferistilor de la Grivita si a.
36 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 22, dosarul nr. 4135, fila 95.
tuturor antifascistilor din taxi, eliberarea lui ThHlmann f...1
si a tuturor antifascistilor din Germania, Austria, Italia si
telelalte tri, reciarea drepturilor politice condamnatilor
clasei muncitoare eliberati din inchisoare, apararea Uniunii
Republkilor Scyvietice" 37.
Ca mijlaace de actinne pentru 'inflptuirea revendicIri-
lor propuse, se aveau in vedere : prateste in mas5., cam-
panii prin presI, intruniri, sustinerea grevelor, greve de-
monstrative si demonstratii de stracia" 39.
Salutind realizarea frontului unit antifascist i antirsaz-
boinic intre Partidul Socialist Unitar, Comitetul National
Antifascist i Liga Muncii, ziarul Proletarul sublinia : Am
pa'sit la realizarea acestui front unit cu dorinta i hotrirea
unei colaborlri cinstite cu organizatiile intovaAite, pentru
a putea spori puterea de rezistentl contra fascismului i raz-
boiului, din ce in ce mai ameninfaltoare, si a preglti mobi-
lizarea maselor largi contra acestei primejdii" 39.
Programul de revendiari inscris ,in acordul de front
unic, cu un pronurrtat caracter de luptI impotriva primej-
diei fascismului, a intrunit adeziunea unor largi categorii
sociale, prat= si a unor organizatii politice. Aceasta a per-
mis Comitetului Central de coordonare s organizeze o serie
de manifesthi in cadrul frontullui unit de lupel. Una din
tele mai importante actiuni de acest gen a fast intrunirea
convocatI in sala Mama din Buturesti, la 23 octam-
brie 1934. Interzisi de autoriati, intrunirea s-a transfor-
mat intr-o puternicl manifestatie de strad5., in timpul cl-
reia participantii au scandat lozinci pentru frontul unit,
impotriva pericolului fascist.
Intruniri asemsana'taare au avut loc si in orasele Boto-
sani, ampina, Craiova, Galaçi, Tg. Mures, TurIcea.
" Ilyidem, fila 95.

38 Ibidem, fLia 46. (In procesul verbal care a consemnat intele-
gerea de front unk antifascitst, se specifica faptul cã Partidul Socialist
Unitar si Comitetul National Antifascist adituri de organizatiile ade-
rente de front unic vor panticipa la organizarea acestor campanii prim :
mobilizarea tuturor membrilor si acti-vului la mate actitmile in curs,
prin pumerea la dispozitie a .presei arganizatiilor respective .1a mate
campaniile in curs, prin participarea ania la pregitirea m organ-
mpresei
zarea intnanirilor, grevelor, demonstratiilor etc., prin apararea victi-

melor antifasciste".)
38 Proletarul din 4 noiembrie 1934.
Actiunile initiate de Comitetul Central de coordonare
al frontului unic i atitudinea potrivnica unitatii mani-
festate de conducerea Partidului Social-Democrat au provo-
cat o vie reactie in rindul cfasei muncitoare i, in primul
rind, in organizatiile social-democrate. Muncitorii, mernbrii
de rind ai Partidului Social-Democrat, au exercitat o con-
tinua presiune asupra liderilor reformisti pentru a-i deter-
mina sa-si schimbe pozitia. Sectiunea din Ploiesti a acestui
partid si uncle sindicate afiliate la Confederatia Genera la
a Muncii au hotarit ca trecind peste capul C.C. al P.S.D.
si C.G.M. sa se adreseze tuturor organizatiilor muncitoresti
din circumscriptia Ploiesti a Cameret de munca, precum si
muncitorilor neorganizati pentru formarea unei line co-
mune" 40 la aproptatele alegeri pentru forul conducator al
acestei
Intelegeri de acest gen intre organizatiile locale ale Parti-
dului Comunist Roman, Partidului Social-Democrat i Parti-
dului Socialist Unitar au mai avut loc si in orasele Bacau,
Brasov, Bucuresti, Cluj, Craiova, Galati, Iai, Piatra Neamt,
Tg. Mures, Tr. Severin.
Sindicatele din Tg. Mures au Lcut propunerea scrisa
comisiilor locale din toate centrele judetene, chemindu-le
la realizarea frontului unic impotriva fascisrnului si r3zboiu-
lui, primind unele adeziuni in primul rind a sindicatelor
din Valea Jiului 41 Dorinta de a se realiza frontul unic se
manifesta intens si in rindul muncitorilor social-democrati
din Resita 42.
Curentul tot mai favorabil unitatii de actiune s-a ras-
f Tint pozitiv i asupra lucrarilor Congresului Confederatiei
Generale a Muncii, care a avut loc in octombrie 1934. In
pofida incercarilor unor lideri reformisti de a abate atentia
participantilor de la problema frontului unic, multi din de-
legati au ridicat glasul in favoarea realizarii unitatii de ac-
tiune a clasei muncitoare. Pe adresa congresului au sosit
numeroase motiuni ca aceea a Sindicatului artelor grafice
din Iasi prin care se cerea conducerilor Partidului Social-
Democrat si Confederatiei Generale a Muncii sa inteleaga
40 Ecoul (Ia4i) din 11 myiembrie 1934.

41 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, iiw. 8, dosand nr. 135, fila 5.
nevoia de lupta in care se gaseste clasa muncitoare si ascul-
tind de cerintele maselor sà infaptuiasca frantul unic al in-
tregii muncitorimi in fata pericolului fascist care ameninta
clasa muncitoare" 43.
Afirmarea din ce in ce mai puternica a clasei munci-
toare in viata politica a tarii, intarirea legaturilor Partidu-
lui Comunist Roman cu masele, realizarile obtinute pe linia
unitatii de actiune a clasei muncitoare si a mobilizarii ma-
selor la lupta impotriva fascismului au provocat teama in
rindurile cercurilor reactionare ". La 25 noiembrie 1934 s-a
hotarit, printr-o ordonanta a Corpului 2 armata, dizolvarea
tmui mare numar de organizatii muncitoresti i democratice,
printre care Comitetul Central de coordonare a frontului
unic, Liga Muncii, Comitetul National Antifascist, precum
si toate sindicatele muncitoresti neafiliate la Confederatia
Generala a Muncii 45.
Aceasta masura represiva a lovit in actiunea inceputa
si care se desfaisura cu succes, de largire a frontului unic
de lupta antifascist. In acelasi timp, prin manifestarile bru-
tale menite s restringa drepturile i libertatile democratice,
s-a facut inca un pas pe linia slbirii capacitatii de rezis-
tenta antifascista si antihitlerista a intregului popor roman.
Incalcarea libertatilor democratice, concretizata in ma-
sura luata de autoritatile militare, a stirnit indignarea si pro-
testul opiniei publice, a cercurilor politice romanesti. In
declaratia publicata, Comitetul Central al Partidului Socia-
list Unitar arata : In timp ce organizatiilor fasciste le
acorda libertatea s activeze nestingherit, guvernul dizolva
un numar de organizatii muncitoresti si antifasciste [...]. Cit
priveste dizolvarea frontului unic ce se incheiase partial [...]
aceasta dovedeste temerea indiscutabila pe care o are bur-
43 Ecoul (Iasi) din 28 octombrie 1934.

44 Intr-un raport al organalor politienesti se arata c Rini la
25 noiembrie 1934 Comitetul de coordonare a tinut siptimlnal se-
dime .1a care s-a botanic ca activitatea frontului unic sä fe extInsi si
asupra organizatiilor ceferiste, in care scop profesorul Perre Constan-
tinescu [...] incepuse s participe la intrunirile ceferistilor si s propun5
chestiunea frontului unic" [...1 (Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 5,
dosarul nr. 951, fila 126).
ghezia de reconstituirea unitasti fortelor muncitoresti [...].
Libertatea de manifestare pentru mate organizatiile munci-
toresti ; asigurarea dreptului \de asociere, libertatea presei ;
libera manifestare a tuturor ideilor in cadrul legilor exis-
tente, iata deziderate pentru care fiecare muncitor si ce-
atean trebuia s lupte" 46. In phis, o delegatie a Partidului
Socialist Unitar s-a prezentat la Ministerul de Interne pen-
tru a protesta impotriva suprimarii libertatii de activitate
a clasei muncitoare" 47.
La rindul sau, Partidul Social-Democrat luind atitudine
fmpotriva actului samavolnic prin care organizatiile demo-
cratice antifasoste au kst dizolvate, arata ca asemenea po-
zitie ar fi trebuit sa se adopte fata de organizatiile de
dreapta, cum ar fi Liga cuzista, partidul lui Gaga si al-
tele" 48.
Cu toate succesele obtinute pe Linda realizarii unitatii de
actiune a clasei muncitoare, evenimentele petrecute la sfir-
situl anului 1934 scoteau in eviden i faptul c cercurile
guvernante doreau s mpiedice orke impotrivire a maselor
fata de masurile antidemocratice. De asemenea, ele aratau
ca in sinul gruparilor cellar mai reaciionare ale burgheziei,
si care influentau in mare masura politica oficiala, se con-
turau planuri pentru instaurarea unui regim de dictatura.
Sesizind aceasta tendinta, Partidul Socialist Unitar atragea
atentia c sistematic se lucreaza pentru o dictatura totali-
tail care sa sfarme i resturile libertatilor si care sa sub-
ordoneze viata poporului intereselor unor grupuri de capi-
talise 49. Faptul c cercurile guvernante reusisera, cu des-
tula usurinta, interzicerea activitatii i dizolvarea a nume-
roase organizatii democratice, demonstra c acestea n-au avut
o trainica legatura cu masele ale caror interese fundamen-
tale le reprezentau, c atit structura organizatorica, cit si
munca deslasurata de ele pina atunci pe linia realizarii uni-
tatii de lupta impotriva reactiunii i fascismului nu fusesera
cele mai eficiente.
46 Proletarul din 2 decembrie 1934.

47 Tempo din 21 decerntirie 1934.
48 Lumea noua din 2 dacembrie 1934.
46 Proletaria din 15 februarie 1935.
Situatia creata era de natura sa dea de gindit conduca-
torilor miscarii muncitaresti si sa-i faca a cauta mijloacele
pentru remedierea acesteia, dal- la sfiqitul anului 1934 nu
se inregistrasera Imbunatatiri in relatiile dintre cele trei par-
ticle muncitoresti.
Astfel, desi Partidul Social-Democrat a protestat con-
tra actelor samavolnice initiate de guvern impotriva mase-
lor muncitoare, recunoscind, in acelasi timp, primejdia care
venea atilt din partea Germaniei hitleriste cit si din partea
fascismului din interior, unii lideri au continuat sa Os-
treze ostilitate fata de ideea unitatii de actiune a dasei
muncitoare, chiar si atunci cind Internationala Socialista a
lasat la libera apreciere a fiecarui partid afiliat oportuni-
tatea colaborarii cu celelalte particle muncitoresti. Afirmin-
du-se pozitia oficiala a conddcerii Partidului Social-Demo-
crat, in articolul Hotarirea Internationalei, publicat in
gazeta Lumea noua; se preciza : Libertatea de actiune pe
care Internationala o acorda partidelor afiliate nu are pen-
tru noi nici o valoare practica [...]. Frontdl unic, imposibil
'in orke caz atita vreme oit comunistii nuli schimba in
mod radical tacrica, devine o simpla himera in momentul
in care organizatiile comuniste nu se mai pot organiza liber
§i legal [ ...]" 50
In aoelasi timp, Liga Muncii a declarat public ca Partidul
Socialist Unitar a rupt acordul de front unic 51, fapt negat
de acesta din urma.
Insaprirea relatiilor dintre organizatiile politice muncis
toresti a coincis in timp cu intrarea in vigoare a legii pentru
utilizarea personaluqui românesc In Intreprinderi, lege ale.
carei prevederi constituiau, de fapt, o incercare de a dezbina
oamenii muncii 52 Clasa muncitoare, partidele muncitoresti
5° Lumea noua' din 2 decembrie 1934.

52 Tempo din 20 decembrie 1934.
52 Promulgati la 16 iulie 1934, legea statornicea ca Intreprinderile
econornice, industriale, comenciale, sk trtilizeze personal romknesc in
proparvie de 800/o din fiecare caregorie de personal g 50% din mem-
briii consilinilui de administratit. Exceptiile prevlzure de lege au ficut
ca ea sk nu fie aplicati niciodatk. integral (Encidlopedia României,
vol. I, p. 596).
au ripostat in unanirartate fata de acea lege, ostila si &au-
natoare proletariatului 53.
Tinhid seama de politica cercurilor celor mai reactionare
ale claselor exploatatoare si de ura crescinda a maselor largi
impotriva fascismului i hitlerisrnului, Partidul Comunist
Roman considera ca pe primul plan trebuia situata sarcina
respingerii ofensivei capitalului si a irnpiedicarii oricaror
incercari de a introna in Romania dictatura fascista.
Conditiile existente in Romania impuneau realizarea unui
larg front popular antifascist, aceasta fiind i propunerea
Partidului Cornunist Roman cuprins tn rezolutia adoptata
(12 Comitetul Central la sfirsitul lunii februarie 1935. Acest
front popular antifascist preciza rezolutia trebuie sal se
deosebeasca de miscarea antilascista care a fost organizata in
ultimii ani intr-un sir de orase ale tarii [...] atit prin amploa-
rea si concretizarea telurilor sale dot i prin metodele de
actiune. Fromul popular antifascist trebuie s tinda a imbra-
tisa, in afara de muncirori, toate paturile micii burghezii mun-
citoare de la orase, meseriasii, intelectualii, micii negustori
si mai ales populatia muncitoare de la sate De toti nemul-
Partidull Comunist RomAn, condamnInd atitudinea guvernului,

aprecia c prin atitarea patimilor soviniste sub pretextul apartrii
muncii nationale" se pregatea drurnul spre dictatura fascista (Docx-
mente din istoria P.C.R. 1934-1937, E.S.P.L.P., 1957, p. 213).
Comitetul exccutiv al Partiduilui Social-Democrat 6 cal al Con-
federatiei Generale a Muncii, Intnunite n edinta comuna, au declarat
ca ,,se ridica hotarit Imporriva mentalitatii fascisto-sov'miste si tin
sa protesteze In mod deosebit contna faptului c sub pretextul
ocrotirii muncii nationale Insasi politica de guvern incepe sa pa-
seasca pe aceste cal [...]. Partidiul Social-Democrat si Confederatia
Generala a Muncii cheami Intreaga muncitorime la lupta pentru ade-
varata protectie a muncii nationale 6 avertizeaza pe muncitori sa nu
se lase aderneniti de formele mincincese care nu au alit scop decit
sa-i dezbine i sa-i robeasca si mai mult exploatarii capitaliste" (Lumea
nouii din 10 februarie 1935).
In numele Partidutlui Socialist Unitar, Zaharia Tainase scria ca
muncitorii nu se vor sfisia intre ei pe chestia minoritarilor, a nume-
relor valahious CDC. si a altar asemenea diversiuni spre mui marele
cistig si bucuria patronarului si a politicienilor fascisti [...1. Muncitorii
romAni i neromâni nu cunosc alt dusman i alta «minoritate. care li
Inabusa 41. le ia plinea de la gural dealt minoritatea exRloatatorilor ca-
pitafisti. $i impotriva acestei minoritäti vor lupta din rasputeri "
(Proletarul din 1 aprilie 1935).
lcumitii de situatia de asta'zi, pe toti cei loviti de crizI si de
nasurile guvernului [...]" 54.
Frontul popular antifascist putea fi realizat pe baza unui
cuprinzkor program de revendicki, atit de ordin economic
in care erau interesate toate categoriile sociale munci-
mare , dt i rle ordin politic 55. In fata cresterii primejdiei
instaurkii dictaturii fasciste si a amenintkii pericolului hide-
rist, masele trebuiau s capete convingerea ca' numai de ele,
de luptalor constienta depindea inaturarea acestei primejdii.
Siruna din cile pentru bararea drumului fascismului o consti-
tuia tocmai lupta comuna pentru apararea prin toate mijloa-
cele, fie si numai a acelor drepturt i liberfati democratice
limitate care existau atunci n Romania. De asemenea, lupta
impotriva fascismului trebuia mpletit cu cea impotriva pe-
ncolului de ilzboi, sub lozinca fascismul Inseamna' rizboi".
Conditia principala pentru crearea si consolidarea Frontu-
lui Popular Antifascist o constituia flurirea unitkii de acti-
une a clasei muncitoare.
Frontul Unic Muncitoresc find considerat, pe burfa drep-
tate. baza Frontului Popular Antifascist, Comitetul Central
al Partidului Comunist Roman a indicat n situatia data
ca aceasta sa: se inflptuiaseamai intii la nivelul organiza-
tiilor din intreprinderi 56 si apoi la nivelul partidelor respec-
54 Documente din istoria P.C.R., 1934-1937, E.S.P.L.P., Bucuresti,
1957, p. 215.
55 In acest scop, in rezalutia C.C. al P.C.R. se preciza ca masele
trebuiau mobilizate la actifuni ampotriva starii de asediu, contra inter-
zicerii organizatiilor revolutionare, contra terorii din partea guvernului,
pentru dizolvarea bandelor fascisto-cuziste, pentru dezarmarea reala a
Garzii de fier [...], pentru apararea libertatu ctwintthlui, presei, de in-
trunire, de organizare, alegeri libere democratice pentru parlament si
organele administrative [...], contra regimului trzigkor din inchisori si
pentru eliberarea tuturor antifascistilor inchisi" (Documente din istoria
P.C.R., 1934-1937, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957, p. 215-216).
56 In rezolutie se cerea tuturor organizatiilor P.C.R. si se adreseze
nemijlocit catre toate organizatiile de jos ale Partidului Sociafl-Dernoorat
cal propunerea de a se constitui, impreuna cu toate celelalte organizatii
muncitoresti, frontal unic pe baza unui program ooncret care sa cu-
prinda citeva revendicari econarnice i politice din cele mai arzatoare,
itiolusiv revendicari care intereseaza in chip deosebit pe muncitorii din
localiratea respectiva. Deosebita importan ta. are apropierea in intreprinderi
a muncitorilor comunisti i muncitorilor social-democrati i crearea rn-
preuna cu dinsii de organe de front unic in intreperinderi" (Documente
din istoria P.C.R., 1934-1937, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957, p. 219-220).
tive. Daca se are in vedere pozivia fava de Frontul Unic
Muncitoresc a unora 'din liderii social-democraci, indicavia Co-
mitetului Central al Partidului Comunist Roman cu privire
la modul de realizare a unitatii de acTiune, era In buna ma.sura
justificata. Presiunea de jos exercitata de masele muncitoare,
de organizaviile locale, putea determina conducerea Partidului
Social-Democrat sa adopte o pozitie politic corespunzatoare
intereselor vitale ale proletariatului.
Temindu-se Insa de ofensiva cercurilor guvernante reac-
tionare i voind sa se ifereasc de mice ar fi putut servi ca
pretext pentru a impiedica activitatea legala a Partidului So-
cial-Democrat, majoritatea conducerii acestui partid.continua
sal se opuna unei inIelegeri de front unic cu comurustii, ceea
ce impieta gram asupra crearii Frontului Unic Muncitoresc,
ca baza a unui larg front antifascist. Astfel, cu prilejul zilei
de 1 Mai 1935, in gazeta Lumea nouii se afirma ca : nici
macar pentru co4aborari trecatoare i marginite la citeva
parole imediate limprejurarile nu sint coapte la noi, si nu
slut coapte Inca niclieri in lume [...]. Faptul nu trebuie sa.
ne mire. lntre socialismul democratic i comunism [] staruie
Inca' atitea deosebiri adinci de conceptii si tactical, inch gasirea
unei linii politice comune este o Incercare de la inceput sortita
sa nu izbuteascr 57.
Trebuie mentionat insa d i n aceste Imprejurari existau
multe posibi1iti ca prin realizarea unitavii de aqiune a cla-
sei muncitoare sa se ajunga la Infaptuirea unui larg front anti-
fascist. Lozincile imediate de lupta propagate atIt de condu-
cerea Partidului Social-Democrat, cit si de cea a Partidului
Socialist Unitar, coincideau, in esenta, cu cele ale Partidului
Comunist Roman. Mobilizarea maselor muncitoare pentru
transpunerea In viafa a Indemnurilor la lupta ar fi constituit
premise deosebit de favorabile pentru Infaiptuirea unei reale
57 Lumea noua din 28 aprilie 1935. Afirmatiile cuprinse in articol

nu corespundeau intru totul realitãçii. Expericnta micru mundtoresti in-
ternationale demonstra c existau i conditii i posibilitatea intelegerii,
cu toat.e deosebirile tie conceptii. Astfel in Franra, Partidul Camanist si
Partidul Socialist au semnat la 27 iulte 1934 un acond de front unic,
cuprinzind reverbdidri aproximativ asetnN.nätoare cu cele care interesau
masele muncitoare din Romania. (La signature du Pacte d'unit6 d'ac-
tion de Juillet .1934 in Cahiers de l'Institut Maurice Thorez, nr. 1, apri-
lie 1966, p. 46-48.)
unitati de actiune pe plan national. Astfel, tin manifestul de
1 Mai 1935, semnat dc Partidul Social-Democrat 6 Confede-
ratia Genera la' a Muncii se sublinia e : In inclestarea isto-
rica' intre reactiunea fascist i socialismul mintuitor, dasa
munciroare din Romania este si ea la datorie" 58, militind im-
potriva fascismului, pentru democratie, pentru libertki publice
care sa' asigure maselor muncitoare posibilita'ti de organizare
6 mandestare.
Cu acelasi prilej, dr. L. Ghelerter, presedintele Partidului
Socialist Unitar arka : cu toate ca' manifestele tuturor parti-
delor muncitoresti si ale Internationalelor apasa' consecvent
[...] asupra acestor parole de antifascism si pace, noi ne in-
crarsknicim a crede ca' este una mai cuprinzkoare decit toate,
mai popular i dorita' de masele muncitoare [...] pentru ca'
le cuprinde pe amindoua' [...] parola cea rnai de intlietate a
acestui intii Mai : UNITATEA" 59.
Tinind seama de evolutia situatiei politice din Romania
si mai ales de starea de spirit a maselor muncitoare, Consiliul
general al Partidului Social-Democrat, convocat la 2 iunie
1935 pentru a hotkI asupra tacticii viitoare, aprecia c obiec-
tivul principal si imediat al partidului trebuia consrituie
lupta impotriva curentelor reactionare i fasciste, pentru In-
lkurarea sekii de asediu si a cenzurii, pentru intronarea in
viata publica' a unei reale democratii N.
58 Argumentindu-se nocesitatea luptei pentm aceste obiective, is
manifest se arara : Si in tam noastra fascismul ti ridica din ce in ce
mai seine; captd [...]. Acestui fascism sovinist, care chide s nlocuiasca
lupta de (laza cu hipta de rasa', cilasa muncitoane Ii opuine credinta ei
drearpta c natiunea este ea, cea plecata sub robia capaaklui, n uzine,
pe ogoare [...]. De acest 1 Mai ti relininoieste 1eg1mintu1 de a lupta,
cu toata puterea, contra sovinismullui care vrea sa dezbine poporul
municitor [...], contra razboiullui criminal si distrugator a1 civiliziatiei
omenesti,pentru paoea intre popoare, pentru dezarmarea generala".
(Lumea nouri din 21 aprilie 1935.)
so Proletarul din 1 mai 1935.
613 In motiunea adoptata, atra,ginclu-se atentia asupra pozitiei anti-
muncitoresti a guvemului, in contrast cu bunavointa aratati fata de
organizatide fasciste, se .ulsilinia : [...] Aceasta campanie sovinista fascistä
care incepe sä ia proportii ingrajoratoare, este in mod deschis tolerati
incurajata de guvermrd ;ITU chemat dimpotriva sa pazeasca con-
stitutia si legile. In timp ce miscarile democratice i socialiste sint
supuse celei mai severe supravegheri politienesti, in timp ce militantii sint
prigoniti, arestati i adesea condamnati la pedepse grele in timp ce
cenzura se aplica cu strasnicie publicatiilor de stinga, propaganda micà-
Realizarea unor asemenea sarcini, care, in esenta, nu se
deosebeau de cele preconizate de Partidul Comunist Roman,
impunea infaptuirea unei largi coalitii de lupta, capabila sa
cuprinda masele. Dar, contrar oricarei ratiuni politice, unii
din conduckorii social-dernocrati au inceput o activa campa-
nie impotriva Frontului Popular Antifascist. Intr-o serie de
articole publicate in gazeta partiddlui s-a incercat acredita-
rea ideii d Frontul Popular Antifascist nu se poate constitui
decit din organizatii politice i sindicale cu activitate legala 61,
deci prin exduderea Partidului Comunist. De asemenea, s-a
propagat conceptia ca la baza acestui front sa stea revendicari
economico-sociale care depaseau cadrul orinduirii capitaliste,
ceea ce exdudea, de la inceput, participarea a o serie de ca-
tegorn sociale i ofganizatii politice ce intelegeau sa se opuna
fascismului, dar nu erau de loc interesate s militeze pentru
socialism 62.
Aceasta campanie a avut rezonanta in Comitetul Executiv
al Partidului Social-Democrat, care, in sedinta din 4 septem-
brie 1935, discutind problemele cu privire la activitatea Fron-
tului Popular Antifascist 1-a calificat drept o camuflare a
partidului comunist dupa modelul faimoaselor ligi contra te-
rorii antifasciste" 63, botarind ca Partidul Social-Democrat
sa nu participe la formarea acestei organizatii.
Intelegind s faca totul pentru mobilizarea maselor la
lupta impotriva pericolului fascist, Comitetul Central al
Partidului Comunist Roman a adresat la 1 noiernbrie 1935 o
scrisoare Comitetului Executiv al Partidului Social-Democrat,
propunindu-i, Inca o data, activitate comuni in vederea reali-
zarii Frontului Popular Antifascist, in care organizatiile,
formatiunile, partidele, asociatiile profesionale, cooperative,
culturale, tineresti etc., ale maselor trebuie s colaboreze cu
toate pe picior de egalitate, fiecare aducind aportul sau de
rilor de dreapta este cu desIvirsire liberà. Chiar excesele cele mai re-
voltatoare §i calarile de legi cele mai vldite se deselsoail nestingherite
lii vizul autoritItilor atit de zeloase atunci and este vorba de reprimarea
adevIratelor miäri popudare" (Lumea nouii din 9 iunie 1935).
61 Lumea nouli din 25 august 1935.
62 Ibidem.
63 Lumea nou4 din 8 septembrie 1935.
fora la intarirea frontului comun, al luptei comune [ ]' 64.
In acest scop, Partidul Comunist propunea o serie de reven-
dicari, care-si gaseau corespondent.si in documentele oficiale
ale Partidulm Social-Democrat, astgurind ca este gata sa se
inteleaga asupra oricarui punct care ar contribui la mobil--
zarea maselor n lupta antifascista.
Atragind atentia asupra insemnatalii acordului intre cele
doua particle muncitoresti pentru realizarea Frontului Popular
Antifascist, Cornitetul Central al Partidului Comunist Roman
declara : Proletariatul este raspunzator de soarta poporulut
sau, in fruntea caruia istoria 21 cheama. Lupta pentru im-
piedicarea pregatirilor fasciste fi a triumfului fascismului,
pentru salvarea propriei clase, pentru mintuirea intregului
popor e sarcina cea mai arzatoare a muncitorimii.
Noi am lost fi sintem gata de a lupta cu toate puterile
pentru apararea i largirea la maximum a democrafiei bur-
gheze impotriva fascismului, de a apara ori cuceri cel mai
mic, cel mai umil drept democratic al maselor, de a nu ceda
nici o palma de teren democratic fata de ofensiva fascista.
de a cuceri brazda cu brazda, ogorul nou, largit al libertatilnr
democratice rapite 1
Noi, comunigii, sintem gata sa aNreim cu arma in mina
independema Rom4niei daca tara noastra ar fi silit s duca
un razboi national de aparare contra irnperialismului fas-
cist" 65.
Pozitia clara, persaverent promovata de Partidul Comu-
nist Roman a intarit atiit curentul tot mai favorabil unitii
de actiune a clasei mundtoare, concretizat in realizarea unor
intelegeri i actiuni comune pe plan local ale comunistilor,
socialisn lorum tari si a unor organizatti locale ale Partidului
Social-Democrat, cit si ideea unirii tuturor fortelor democra-
nce intr-un front larg antifascist. Sint semnificative in acest
sens acordurile de colaborare Impotriva fascismului incheiate
la 24 septembrie 1935 intre Frontul Plugarilor i Uniunea
Oamenilor Muncii Maghiari, iar la 26 noiembrie 1935 intre
Blocul pentru apararea libertAilor dernocratice i Partidul
Socialist (C. Popovici). Dorinta acestor patru organizatii de
" Documente din istoria P.C.R., 1934-1937. E.S.P.L.P., Bucurgti,

1957, p. 312-313.
65 tbi,dem, p. 31i1.
a face totul pentru apararea libertavilor democratice i mo-
bilizarea maselor la lupta iMpotriva fascismului a fost in-
eununata de acordul de front comun din 6 decembrie 1935,
semnat la Tebea (Hunedoara). Incheierea acestor acorduri s-a
bucurat de aprobarea unui mare numar de muncitori, tarani,
intelectuali, care vedeau in inrelegerile amintite noi ai pe
calea crearii Frontului Popular Antifascist.
Aceste imprejurari au facut ea in scrisoarea pe care Cami-
tetul Central al Partidului Comunist Roman a adresat-o, in
luna ianuarie 1936 Comitetului ExecutiV al Partidului Social-
Democrat si in care se reliefa intensificarea acTiunilor de uni-
tate muncitoreasca, sa se apreciezeprogresul realizat prin
cleclaraville principiale ale conducerii social-democrate, pen-
tru frontul unic i frontul popular antifascist i gasirea de
ambele parTi ale limbajdlui comun in atmosfera de intele-
gere" 66
Faptul c existau premise objective pentru realizarea uni-
tatii de acTiune muncitoresti si pe aceasta baza inche-
garea Frontului Popular Antifascist, a fost confirmat si la
alegerile parlamentare partiale care au avut loc In luna febru-
arie 1936 in judelele Mehedinti i Hunedoara. Coalitia forte-
bor democratice realizatacu acest prilej a asigurat vic-
toria candidaTilor proprn s i infringerea celor fascisti.
Pe aceasta baza si inind seama de ansamblul situaciei in-
terne si internacionale, Plenara a V-a largita a Comitetului
Central al Partidului Comunist Roman din luna iulie 1936
a dat noi indicacii, de mare insemnatate, pentru realizarea
unitapi de actiune a claseti muncitoare ca temelie a Frontului
Popular Antifascist. Avertizind asupra pericolului fas-
cist7revizionist care ameninta intevitatea teritoriala a Tarii
si fiinTa nationala a poporului roman, plenara a apreciat cl :
Romania poste deveni numai object de reimparvire noua,
imperialista, a Europei, iar nu un subiect". Relevind c tri-
umful hitlerismillui ar duce la dezmembrarea Romaniei in
folosul farilor vecine fasciste si la Inrobirea poporului ro-
man, la acapararea tuturor bogaviilor %aril de catre imperiali-
smul german", plenara a trasat ca sarcina de baza a parti-
dului mobilizarea forvelor sociale pentru a se organiza rezis-
tenia fala de un atac posibil din partea fascismului german
66 Scinteia din 7 februarie 1936.
asupra Romaniei": Exprimind Inca o data patriotismul fier-
binte al comunistilor, plenara declara ca. ei -vor considera
necesara apararea ftecarei palme de parnint a %aril", vor
intra In primele rindurt ale luptatorilor pentru respingerea
agresiunii fasciste" 67.
*
Masurile represive antimuncitoresti, antipopulare adoptate

de cercurile guvernante au constituit mari greutati in reali-
zarea frontului de lupta impotriva fascismului, a hitlerismului.
Persecutiile si arestarile unor fii devotati ai poporului, inter-
zicerea activitatii multor organizatii muncitoresti si demo-
cratice, regimul starii de asediu in regiunile industriale au
insemnat tot atitea obstacole In calea unirii fortelor munci-
toresti, democratice si patriotice.
La nerealizarea Frontului Unic Muncitoresc in anii 1933
1936, ca baza a unui larg front antifascist, au contribuit fara
indoiala si untie pozitii si manifestari negative din cadrul
miscarii noastre mu.ncitoresti din epoca respectiva. Condi-tile
obiective din Romania, vointa ferma a proletariatului, precum
si experienta miscarii muncitoresti internationale au facut insa
ca, dimpreuna cu Partidul Comunist Roman, Partidul Socialist
Unitar si Partidul Social-Democrat sa vada din ce in ce mai
limpede necesitatea unitatii de actiune a clasei muncitoare.
Pentru realizarea acestui imperativ, partidele muncitoresti din
Romania au fatut pasi pe linia apropierii, renuntinid in huna
masura la actiunile care duceau la Inasprirea relatiilor reci-
proce 68 Polemica fintre partidele muncitoresti a fost in acesti
ani uneori de o mai slaba intensitate, multe eforturi fiind
indreptate spre netezirea asperitatilor. Noi ne cunoastem dus-
67 Documente din istoria P.C.R., 1934-1937, E.S.P.L.P., Bucuresti,

1957, p. 416 ; 439 ; 440.
68 In ourvintarea rostita la 1 Mai 1933, Stefan Voitec spunea : In
acest 1 Mai proletariatul, toti socialistii, trebuie sa Lica legamint ca vor
lupta pen= unificarea mi.scarilor muncitoresti, singura salvare a prole-
tariatului". Gh. Cristescu arks ca : In alternativa fascism sau socialism,
salvarea proletariatudui este in imediata si emstina sa unitate de ciask".
far In numele Panticlului Socialist, N. Moseauteanu sublinia : Parotla
esentiara este unitatea desavirsita". (Unificarea socialista din 15 mai 1933.)
manul se scria In organul de presa al Partidului Socialist
i mciodata nu-1 vom cauta in mijlocul proletariatului cin-
stit, chiar claca nu admitem exagerarile" 69.
Se clarificasera sit unele puncte de vedere in legatura cu
modul cum putea fi realizata unitatea de actiune i, in per-.
specnva, unitatea deplina, organica a miscarii muncitoresti,
punote sustinute cu consecventa de Partidul Comunist Roman
si admise in principiu si de unii conducatori ai Partidului
Sooialist Unitar 7°.
Desi s-a pornit de la premise juste, de la fapte reale, nu
s-a ajuns si la o convergenta in concluzii, materializate in
activitatea desfasurata de diversele organizatii politice mun-
citoresti.
Cu toate presiunile fkute de membrii de rind, o parte a
liderilor Partidului Social-Democrat a desfurat o actrvitate
prin care a evitat orke intelegere cu Partidul Comunist
Roman sau alte organizaTii ale clasei muncitoare. Concluita
acestor lideri decurgea din pozitia lor reformista si de colabo-
rare de clasa, din dorinta de a mentine activitatea legall a
partidului in scopul asigurarii de locuri in parlament sau alte
avantaje. In acei ani scria mai 'drziu C. Titel-Petrescu
in Partidul Social-Democrat ajunsese s domine tendinta
reformista si colaborationista cu orice pret" 71.
La aceasta s-a adaugat i faptul d Partidul Social-De-
mocrat a aplicat, fara discernamintul impus de conditiile con-
crete din Tara, atit indicatille Internationalei Socialiste cit
experienta unora dintre partidele socialiste din alte tari.
69 Unificarea socialista din 23 iulie 1933.

"1 acest sens, in articolul intittlat Unitate ? Cum ?, semnat de
$tefan Voitec, se aräta : Unitatea pentpu ca si fie in slujba intereselor
proletariamlui, nu se poate realiza prin inghitirea unui partid rnunci-
toresc de catre altul, i cu artik mai pucin pe platforma sflrimatil si
comptomisi a reformismului.
Ea trebuie sa. fie urmarea urnii proces firesc i necesat de clarificare
precizare, cu inraturarea confuziilor, iluziilor si a tuturor deviatiilor
verificate ca dezastruoase.
Unitatea nu poate fi numai o sitsl. adunate de force ; ea tre-
buie reficutá pentru 1upt, intr-un cadru nou, pe temeiud vechilor si
neinfrintelor prmneLpu marxiste, dar cu o strategie nouii corespunzitoare
momentului actual" (Proletarul din 1 mai 1934).
n C. Titel-Petresou, Socialismul in Romiinict, Bucuresti, BibIlioteca
socialista, p. 433-434.
Astfel, desi condiriile i experienta miscarii muncitoresti din
Romania demonstrau necesitatea i posibilitatea realizarii
Frontului Unic Muncitoresc, Partidul Social-Democrat, co-
piind pozitia din prima parte a anului 1934 a Partidului
Socialist din [Franca (SFI0)72, s-a pronuntat si a militat
numai pentru un pact de neagresiune" cu Partidul Comunist
Roman 73. Desigur c aceasta atitudine nu a folosit unitatii
miscarii muncitoresti i nici social-democratiei nsi, deoarece
increderea maselor muncitoare n capacitatea politica a
Partidului Social-Democrat a scazut.
In activitatea sa, Partidul Socialist Unirar a adus o
contributie la progresele pe calea infaptuirii unitatii de acti-
une a clasei munatoare, ffind unul din componentii acordului
de front unic realizat in luna octombrie 1934. Totodata, insa,
conducerea acesrui partid punea pe prim plan, ca un obiectiv
imediat, problema realizarii unitatii proletariatului in cadrul
unui singur partid politic 74.
Tinind seama de faptul ca in miscarea muncitoreasca din
Romania ca i pe plan international se infruntau de
multi ani curentul revolutionar marxist-leninist 4i cel re-
72 Trebuie notart faptul ca, In timp ce Partichil Socialist din Franca

a evoluat totwi Pina la acordul de from popular cu Partidul Comunist
si Partiduil Radical, ceea ce a asigurat victoria acestui front in alegerile
parlamentare din 1936, P.S.D. din Romania n-a depasit limitele preco-
nizarii unui ,,pact de neagresiume" cu P.C.R.
73 Lumea nouä din 12 =rust 1934.
74 Proletand din 1 mai 1934. Este posibil ca cancepcia cu privire
la realizarea unitacii miscarii muncitoresti in cadrul unui partid unic
iar acesta sa. fie Partidul Socialist Uniitar sa fi fost intarita
de o anumita desfasurare a evenimentelor politke. Ca urrnare a repu-
dierii politicii reformiste promovata de unii lideri ai P.S.D., un in-
semnat numar de rnembri au partsit acest partid roredrid in rindul P.S.U.,
coca ce a crest parerea cu privire la posibilitatea dezagregarii social-
democraciei. La aceasta s-au adaugat concluziile trase dintr-o necores-
punzatoare analiza a realitacii din ansamblul micrii muncitoresti din
Romania. Astfel, intr-un editorial al gazetei Proletarul se spunea : [...]
Pentru a nu deziluziona masele, frontul unic trebuie sa fie o afirmare
de for;a. 5i aceasta foga, pe planul realitacilor din Romania unde
Partidul Comunist este oum este, iar social,democracia este Ulla de o
conducere neo-socialista pe panta tuturor abdicarilor i legaturilor cu
burghezia aceasta forca nu paate fi realizatii decit prin unitatea
totala. Cine ti dt seama de realitate, de imperativele ei, are datoria
sà accioneze pentru unitatea totala muncitareasca, pe care o reclami
momentul istork actual" [...] (Proletarul din 19 august 4934).
formist, ca existau divergente fundamentale in chestiuni de
continut si, ca atare, se impunea o perioada de timp necesara
pentru clarificarea clasei muncitoare, aceasta pozitie era
nerealista si neconstructiva la epoca respectiva si a ingreunat
procesul de faurire a Frontului Unic Muncitoresc.
In acelasi timp, in rindurile Partidului Comunist Roman,
care a facut eforturi mari si continue pe linia intaririi le-
gaturilor sale cu masele directie in care a inregistrat in-
semnate succese in anii 1933-1936 , persistau Inca reminis-
cente ale sectarismului, corelate cu uncle orientari si practici
negative care mai dainuiau in miscarea comunista internatio-
nala. Aceasta s-a repercutat intr-o anumita masura in rnunca
descasurata de Partidul Comunist Roman in organizatiile de
masa. Astfel, unii militanti comunisti continuau sa considere
sindicatele numai ca arena de 1upta politica si ideologica cu
liderii reformisti din miscarea muncitoreasca75. La acestea
s-a adaugat faptul ca Partidul Comunist, aflindu-se in ile-
galitate, fiind supus terorii, intirnpinind greutati enorme in
calea eforturilor legarii sale striase cu masele muncitoare, n-a
putut sa desfasoare Intreaga activitate de care era capabil
pe linia fauririi unitatii de actiune a proletariatului.
Pe un plan mai general, folosirea in relatiile dintre parti-
dele muncitoresti a polemicii bazate pe invective si atacuri
violente doi nu in aceeasi masura ca in perioadcle prece-
dente a daunat in continuare cauzei unitatii de 1upt a. a
clasei muncitoare, intretinind o atmosfera improprie dezbaterii
eficiente si solutionarii acutelor chestiuni ridicate de viata.
Cu toate greutatile intimpinate, activitatea desfasurata in
acoti ani pentru unitatea de actiune a clasei muncitoare a
contribuit intr-o mare masura la croterea si consolidarea spi-
ritului de rezistenta antifascista si antihitlerista a poporului
roman, a constituit premisa succeselor din anii urmatori, suc-
cese care vor duce la faurirea Frontului Unic Muncitorese
fin luna aprilie 1944.
75 Documente din Istoria Partidului Comunist Roman, 1929-1933,

E.S.P.L.P., Bucurqti 1956, p 642.
www.dacoromanica.ro
Actiuni de masa desfa§urate in Romfinia
in anii 1933-1940 pentru apararea independentei
suveranitatii patriei, impotriva fascismului
Cel de-al patrulea deceniu al secolului nostru, jalonat de

marea criza economica din anii 1929-1933 si de inceputul
celui de-al doilea razboi mondial, a constituit pentruintreaga
ornenire o perioada de profunde frarnintari sociale i politice
care reflectau, pe de o parte, ascutirea contradictiilor funda-
mentale ale capitalismului, instabilitatea lumii burgheze, iar
pe de alta parte, viguroasa ridicare la lupta a fortelor demo-
cratice i progresiste.
Transformata in centrul celor mai reactionare forte ale
imperialismului, prin instalarea lui Hitler la putere in tuna
ianuarie 1934, Germania nazista a devenit principala primej-
dic pentru securitatea i pacea generala, pentru libertatea po-
poarelor. Ocupind functia de cancelar, Hitler a imprimat
un nou curs politic/1i externe a Germaniei orientind-o,
potrivit sloganului sau Weltrnacht Oder Nie-dergang" (Do-
minatia lumii sau prabusirea"), in directia revizuirii prin
forra a tratatelor de la Versailles si a statu-quo-ului postbelic.
Astfel, in plin centrul Europei a aparut un primejclios focar
de razboi. Cel de-al III-lea Reich hitlerist a devenit in acelasi
timp forta de soc la care s-au raliat in scurta vreme celelalte
state revizioniste, revansarde.
Noua situatie ridica probleme deosebite in fata Romaniei.
Datorita pozgiei strategice, a resurselor ei economice, Tara
noastra a devenit de 4a inceput unul dintre obiectivele expan-
ciuni Germaniei thitleriste. Totodata, din aceleasi considerente,
Germania hiticrista a sprijinit toate tendintele revizioniste ale
statelor acolite ei, tendinte care puneau in evidenta primejdie
fruntariile nationale ale Romaniei.
In asemenea imprejurari, activitatea Partidului Comunist
Roman, a celorlalte forte democratice i patriotice in vederea
asigurarii independernei i suveranitalii Tarii a crescut con-
siderabil. Apararea fiintei nationale a poporului roman, ame-
nintata de Germania hitlerista, de cresterea agresivitatii Tari-
lor care gravitau in jurul Germaniei, precum si de agenturile
hitleriste din Tara, a constituit o problema majora care se afla
in centrul activitatii fortelor antifasciste. Lor Ii s-au conturat
cu claritate realele dimensiuni ale sumbrei perspective care
se deschidea in fata Europei o data cu instaurarea in Germa-
nia a dietaturii hitleriste teroriste, o data cu cresterea agresi-
vitçii organizatiilor fasciste din diferite tari.
In Tara noastra, Garda de Fier devenita coloana a V-a
a hitlerismului si celelalte grupari si organizatii fasciste,
teroriste, au folosit instalarea la putere a lui Hitler in Germa-
nia in scopul intensificarii propagandei lor desantate si au
militat fatis pentru alaturarea Romaniei la Germania hide-
rista, pina la subordonarea Tarii intereselor irnperialismului
hitlerist. De altfel, Corneliu Zelea Codreanu, capetenia Garzii
de Fier, nu o singura data' in anii la care ne referim si chiar
in imprejurari hotaritoare pentru soarta Tarii a afirmat pu-
blic ca : in 48 de ore de la biruinta miscarii legionare Ro-
mania va avea o alianta cu Roma si Berlinul"
Se ridica astfel in fata Partidului Comunist Roman
ca cea mai hotarita si consecventa forta a luptei antifasciste
precum si a celorlalte forte politice patriotice imperativul
dezvaluirii marilor primejdii reprezentate de fascism, necesita-
tea punerii in garda a maselor largi fata de pericolul fascist.
In aceste imprejurari, Partidul Comunist Roman, exprimind
interesele vitale ale maselor largi, militeaza activ pentru unirea
tuturor fortelor democratice si patriotice ale poporului, pen-
tru apararea independentei si suveranitatii
Obiectivele luptei pentru apararea independentei i su-
veramtatii nationale a Romaniei, impotriva fascismului, a
hitlerismului au antrenat la lupta clasa muncitoare, tarani-
mea, intelectuahtatea, in genere paturile mijlocii ale societatii,
indusiv elemente i cercuri ale claselor stapinitoare, nelinistite
de perspectivele sumbre ale atentarii la integritatea i fiinta
statului roman de catre fortele intunecate fasciste. Desi sta-
pinite de contradictii si inconsecvente, cercuri politice bur-
gheze influente, cu toata ostilitatea pe care o manifestau in
general fata de mase, s-au incadrat si ele intr-o forma' sau
1 0 aseznenea deolaravie a aplrut in edivia speoialk din 30 noiembrie

1937 a oficiosului kgionar Buna vestire.
alta in acciunea de aparare a statului national unitar, a
integritacii teritoriale a carii. Asa se face c n aceasta perioada
ntflnim manifestinkiu-se, alaturi de forcele populare, o serie
de reprezentanci ai cercurilor burgheze, care in alte impre-
jurari se vadisera reticenci sau de-a dreptul ostili clasei mun-
citoare i maselor in general.
Eforturile depuse n anii 1933-1940 de catre Partidul
Comunist Roman pentru flurirea unei coalicii a forcelor patri-
otice, antifasciste, pentru pace s-au soldat cu rezultate insem-
nate, parciale, care Lin totalitatea lor au dovedit posibilitItile
largi de realizare a unui puternic front nacional antihitlerist
in Tara noastra. Ficind bilancul succeselor repurtate de for-
tele democratice, patriotice, antifasciste in acei ani, tovarasul
Nicolae Ceausescu, secretar general al Comitetului Central
al Partidului Comunist Roman, sublina : Erckica luipta dusa.
in acei ani de Partidul Comunist in fruntea clasei muncitoare
si a unor largi force progresiste sub steagul democraciei si in-
dependencei ;aril, atitudinea lucida a unor gruOri politice ale
claselor conducatoare au stavilit pentru un timp ascensiunea
spre putere a organizaciilor fasciste i inrobirea Orli Germa-
niei naziste" 2.
Inca in primele momente, care au urmat venirii lui Hitler
la putere, au aparut in mod evident semnele incurajarii si
intensificari propagandei revizionist-revansarde cintind la sta-
bilirea noului echilibru european pe searna modificarii rora-
tatelor de pace incheiate in urma primului razboi mondial.
Din luna martie 1933, primul ministru englez Mac Donald,
dind curs planurilor cercurilor imperialiste engleze de a-1i
mencine coloniile si de a folosi intr-un razboi contra Uniunii
Sovietice potencialul german care renastea, si-a insusit proiec-
tul dictatorului fascist italian Mussolini In vederea incheierii
unui acord intre Anglia, Franca, Italia si Germania de revi-
zuire a tratatelor in cadrul Societatii Naciunilor 3. Un aseme-
nea acord menit sa incurajeze politica revansarda a Germaniei
hitleriste pobitic expusa Rcis la 7 aprilie 1933 de minis-
trul de externe german Konstantin von Neurath, care declara
2 Nicolae Ceau.leslcu, Romitnia pc drumul des'avirfirii constructici

socialiste, rapoarte, cuvinairi, articole, ittlie 1965 septembrie 1966.
Eclitura pcxliticã. BuoureKi, 1968, p. 371.
3 Dimineata din 28 manic 1433.
ci : [...] Obiectivul nostru principal ramine revizuirea fron-
tierelor rasaritene" 4 a stirnit o vie neliniste n tarile din
estul si sud-estul Europei, printre care si Romania, precum si
in toate acele tan pentru care lupta in vederea mentinerii
statu-quo-ului european constittna principalu ratiune de a
fi. El reprezenta o Incalcare grosolana a Cartei Societatii
Natiunilor, in prevederile careia isi pusesera speranta asigu-
rani integritatii tentoriale toate statele amenintate. In tata
perkolului de a fi lasate prada vechilor opresori, potrivit
intereselor marilor puteri imperialiste, reactia acestor state
nu s-a lasat asteptata ; la initiativa guvernului roman, Con-
siliul Permanent al Midi Intelegeri, intrunit la Geneva la
25 martie 1933, a protestat energic, in numele guvernelor
respective, cerind renuntarea la incheierea unui asemenea
acord. In hotarirea adoptata i inaintata Societatii Natiunilor
se arata c :.[...] o politica revizionista, provodnd in mod
necesar reacpuni energice, nu este de natura a linisti spiritele
nanunilor si a intan sentimentul de incredere [...]. De aceea,
statele Micii Intelegeri considera ca esential sa. concentreze
sfortarile lor comune numui in vederea acelor lucrari care
pot asigura pacea i securitatea lumii" 5.
Larga miscare protestatara inregistrata in intreaga lutne
fata de incheierea acestui tratat si mai ales eforturile Frantei
pentru pastrarea blocului antirevizionist si a pactului Socie-
tarth Natiunilor au determinat renuntarea la articolul 2 al
pactului in pan-u, care prevedea revizuirea tratatelor. S-a
mentinut insa articolul 3 care recunostea Germaniei egalitate
in drepturi cu celelalte state la Inarmare 6 Semnat n aceasta
forma la 7 iunie 1933, pactul a fost apreciat de presa na-
zista ca fiind succesul d-lor Mussolini §i Hitler" 7.
Referindu-se la politica marilor puteri occidentale, inau-
gurata prin pactul ,de la Roma care constituia preludiul
Miinchenului Nicolae Titulescu a calificat-o drept corn-
4 Documents on German Foreign policy 1918-1945 Series C,

vol. I. document nr. 142.
5 Arhiva Ministerolui Afacergor Externe, fondul Mica Intelegere,
dosanua nr. 28, Rapartua nr. 583/C din 2.3 martie 1933 al ministrului
Rominiei la Praga. (in continuare sum este citati asvfel Arhiva
M.A.E.).
6 Dimineata din 25 martie 1933.
Doetz din 10 iunie 1933.
plot la adresa pacii i un pericol pentru independenta tarilor
mici, declarindu-se adversar deschis al acestei politici" 8.
In cele din urma, datorita pozitiei Micii Intelegeri, a pro-
testului opiniei publice democratice mondiale si a contradictii-
lor dintre cele patru puteri semnatare, pactul nu a Lost ratifi-
cat. El a constituit insa in fond o incurajare pentru statele
revizioniste, pentru cresterea revansismului fascist german.
Fa.151 de toate acestea, in Romania miscarea antifascista,
antirevizionista a rImas mereu treaza, s-a intensificat treptat.
In rindurile fortelor luptatoare pentru apararea fruntariilor
tarii, tot mai serios puse in pericol prin planurile statelor
fasciste, revizioniste, s-au incadrat muncitori, farani, intelec-
tuali, inclusiv o categorie larga de oameni politici burghezi.
Presa vremii a informat pe larg publicul cititor despre mani-
festarile vii de aparare a frontierelor tarii care aveau loc in
diferite centre ale Ta'rii si care exprimau unanim credinta ca
orice incercare de revizuire, mai ales in ceea ce priveste
granitele Romaniei, va pune poporul romanesc in stare de
energica apIrare" 9.
In numarul sau din 29 mai 1933, ziarul Dimineata a pu-
blicat interventiile mai multor personalitati politice pe tema
luptei impotriva planurilor revansarde ale Germaniei hide-
riste 5i ale statelor satelite e;10.
Puternice simaminte patriotice au fost exprimate la 29
mai 1933 de masele populare din Romania in cadrul mitingu-
rilor antirevizioniste organizate la Bucuresti, Ploiesti, Iasi,
Gonstanta, Sighet, Brasov, Oradea etc. 11. 0 deosebita impre-
sie a facut in cadrul mitingului de la Bucuresti, desfasurat la
Arenele Romane, scrisoarea aclresata de Nicolae Iorga, in care
se atraigea atentia ca' existau in Europa forte care voesc
intoarcerea unui trecut de spasare nationala.
Li trebuie hotare pentru a caror inlaturare au murit
douazeci de milioane de oameni [...].
s Documents on German Foreign policy 1918-1945 Series C,

vol. I, document nr. 328.
9 Dimineata din 7 mai 1933.
10 Strins unni inanntru si min' in mini cu aliatii nostri din afara%
afirma I. G. Duca, vom apIra irnpotriva oricui pimintul care e al
nostru i .pe care, dupI atitea veacuri de suferinte 1-am recistigat prin
singe si vnejie".
11 Diminecila din 30 mai 1933
Proiectele de schimbare vor intilni la granitele puse in
discupe un front de baionete i o nezdruncinata hotarire".
Despre un nou razboi pe care-I pregateau fortele agresive,
marele istoric arata ea acesta ,ar cere o jertfa de mai mult
de douazeci de milioane de oameni, caci mijloacele de distru-
gere sint infinit mult mai multe si mai puternice" 12
Oind n luna august 1933 in intreaga Tara au avut loc ma-
nifestari de cinstire a memorabilelor lupte de la Marasti,
Marasesti i Oituz duse ou eraism nepieritor de armata ro-
mana in timpul primului razboi mondial, pretutindeni s-a
sublintat c daca frontierele patriei vor fi use in pericol,
daca se va incerca o tulburare a pach, daca se va incerca o
noua agresiune nedreapta ca i cea din 1914 , atunci
Romania este gata sa-si indeplineasca datoria de a apara
pacea, de a apara dreptatea, de a apara tratatele" 13
Intr-un asemenea cadru a avut loc in toamna anului 1933
instalarea guvernului liberal I. G. Duca. Programul sau de
guvernare stabilea, intre altele, .61 scopul guvernului nou
instaurat este connuarea
n politica externe unnata de la
razboi i pina azi pentru consolidarea pacii i mentinerea
tratatelor existente. Credincioasa aliantelor sale si in cola-
borare strinsa cu Liga Natiunilor, Romania va cauta sa
intretina raporturi pnetenesti cu toate statele, asociindu-se
intotdeauna tuturor initiativelor ce vor avea de scop stator-
nicirea raporturilor de intelegere intre popoare i de concordie
internationala" 14.
Fortele democratice i patriotice din Romania, sprijinind
o asemenea orientare generala, nu incetau s dezvalute.pre-
judiciile mari. aduse unitatii moral-yolince i capacitatti de
rezistenta naponala annfascista, antthitlerista a poporulut ro-
min de catre politica antipopulara dusa de cercunle guver-
nante reactionare. In fruntea tuturor fortelor democratice,
comunistli au militat cu abnegatie pentru intretinerea starti
de spirit antifasciste a maselor. Organizaciile de masa de-
mocratice, create sau aflate sub influenta Partidului Comu-
nist Roman, s-au incadrat activ in acest front. Comitetul
Nacional Antifascist, de pilda, in apelul sau constitutiv, sem-
nat de Petre Constantinescu-Iasi, Iorgu Iordan, I.Mironescu,
12 rbidem.
13 Dimineara din 7 august 1933.
Universul din 3 octombrie 1933.
C. Motas, Radu Cernatescu, Ilie Cristea, Barbu Lazareanu,
Cicerone Theodorescu, Sandu Eliad i aiçii, dupa ce se angaja
sa. stringa in jurul actiunii antifasciste pe toti acei care lu-
creaza cu bratul sau cu mintea la orase si sate", singura cale
de a stavili in Romania triumful unui curent care poarta
in el germenul de distrugere a tot ce este izvor de munca si
gindire", se angaja sa actioneze viguros pe planul luptei pen-
tru asigurarea pcii, indopendentei si suveranitatii tarri, im-
potriva planurilor revansarde i revizioniste din exterior 18.
Frontului antirevizionist i s-a alaturat cu toata hotarirea
corpul didactic universitar. Denuntind primejdia ce ameninta
patria noastra intregita prin jertfa atitor sute de mil de fii
ai ei morti pe toate cimpurile de batalie", decanul Facultatii
de drept din Bucuresti, adresindu-se rectorului Universitatii
din Bucuresti, in luna noiembrie 1933, cerea convocarea Ma-
relui Colegiu al Universitatii pentru a se lwa initiativa" unei
protestari energke si unanime a intregului popor roman in
contra oricarei nazuinte de revizuire a granitelor patriei
noastre" 16.
Un prilej deosebit pentru afirmarea vointei poporului
roman de aparare a integritatii tarii, a independentei i su-
veranitatii sale nationale 1-a constituit aniversarea la 1 de-
cembrie 1933 a implinirii a 15 ani de la desavirsirea formarii
statului national unitar roman. Salut aniversarea a 15 ani
a unirii noastre nationale cu aceeasi stare sufleteasca cu care
Intimpini fenomenele constante ale naturii ca, de pilda, veni-
rea primaverii" 17 declara Nicolae Titulescu. Iar dr. N. Lupu
spunea : unirea tea mare a insemnat implinirea unui act de
dreptate istorica nu numai prin focul evenimentelor, ci 5i prin
vointa maselor" 18.
0 form a. prin care masele si-au exprimat ostilitatea fata
de planurile revansard-revizioniste ale Germaniei hitleriste si
ale acolitilor sai a constituit-o organizarea, la finele lunii de-
cembrie 1933, a unor demonstrapi in lap reprezentantelor
18 Buletinul de acciune impotriva fascismului, anul I, nr. 1 din

23 octombrie 1933.
18 Dimineata din 29 noiembrie 1933.
, 17 Ibidem, din 2 decembrie 1933.
18 Ibidem.
diplomatice ale Germaniei hitleriste si Italiei fasciste atit in
Bucuresti, cit si la Cluj si Brasov 19.
In conditiile unei puternice activizari a fortelor nationale
care militau pentru integritatea si fiinTa patriei a avut loc
constituirea, la 15 decembrie 1933, a Ligii antirevizioniste ro-
Thane 20, grupare politka' care, de-a lungul anilor in care a ac-
tivat (1933-1940) si-a adus contributia la lupta impotriva
uneltirilor fascisto-revizioniste din exterior. In alckuirea Co-
mitetului s'au central au intrat, Inca de la inceput, bine cunos-
cute personalitati ale vietii poltice, tiintifice i cultural-ar-
-tistice ale Orli.
Anul 1934 incepea sub auspiciile deslastnirii unor ample
actiuni antirevizioniste, pentru pace, tmpletite cu cele duse
impotriva manifesearilor huliganice i teroriste ale Garzii
de Fier si a altor grupIri fasciste care, 6n imprejurIrile
.cunoscute de la finele anului 1933, curmaseri firul vietii
primului ministru al farii I. G. Duca 21.
Un prilej deosebit in care in intreaga Tara' s-au afirmat
sentimentele patriotice ale maselor 1-a constituit aniversarea
a 75 de ani de la Unirea Principatelor Rornâne. Tfaim in
-timpuri cind aceasfa lucrare, sa'virsita acum saptezeci si cinci
de ani i desa'virsita' dupa' marele ra.zboi e in primejdie, re-
leva Mihail Sadoveanu. In hotarele statului i unirii noastre
ameninta elemente anarhice, preciza el apoi, referindu-se la
actiunea destructiva' a grupa'rilor fasciste. Datori sintem ssa
apel'am la tot ce mai constituie rezerva' in conduckorii p0-
19 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 25, dosarul nr. 4193, tilde 2,

3, 10-112, 15--119, 28.
29 Statute le sale au fost inregistrate sub nr. 3455211933 la Tribu-
nalul Ilfov.
21 In ceea ce priveste politica extern, dedara primul ministru
noului guvern liberal insraurat, Gh. Tätkriscu, corespondenrului zia-
maul L'Intransigent, e inutil s. v5." spunem cL rImutem oredinciosi
politicii urinate de toate guvernele romlne de la ra'zboi incoaoe
al clrei scop a fost intordeauna asigurarea pcii i mencinerea trata-
telor existente. Este o politica' de prietenie fafa de toate popoarele
si de strinsk colaborare cu Societatea Naciunilor si cu aliacii nostri".
Ca linie directoare a noii guvernIri, afata el,coopera-rea noasträ cu
Franca este in spiritul tradiciei românesti, pentru c tim cã toate
bforcar:le ei ca si ale noastre nu tind decit oã asigure pacea, asa de ne-
cesar.1 tuturor popoarelor" (Adevarul din 6 ianuarie 1934).
42
www.dacoromanica.ro
litici 4i intelectuali ai %aril, sa aprecieze primejdia. E ceasul
unei uniri supreme" 22.
Noi actiuni antifasciste, cu puternice semnificatii inter-
nationaliste, au avut lac in Romania in cursul lunii februa-
rie 1934 in legatura cu imprejurarile tragice pentru soarta
democratiei din Austria, produse ca urrnare a declansarii
ofensivei fasciste spre putere. Evenimentele din aceasta tarsi,
sublima un ziar al vremii, shit de natura a interesa nu
numai prin repercusiunile lor asupra regimului intern al
republicii austriece, ci mai ales prin gravele probleme externe
pe care le pun pe tanet in mod acut" 23 Memoriul facut la
15 februarie 1934 de o delegatie a Partidului Social-Demo-
crat in frunte cu Lothar Radaceanu preciza : se impune
ca Romania sa intervina ea insasi i sa determine si un de-
mers colectiv al Micii Antante pentru mentinerea regimului
democrat in Austria, singurul care poate asigura indepen-
denta Austriei si prin aceasta insasi pacea Europei" 24.
Asemenea actiuni aveau loc in conditiile in care diplo-
matia romaneasca, condusa de Nicolae Titulescu, facea efor-
turi pentru statornicirea in Balcani si in Europa a unui cli-
mat de securitate si buna intelegere. Cum se stie, la incepu-
tul anului 1934 a avut loc la Atena semnarea pactului Bal-
canic. In cadrul dineului, oferit cu acel prilej de guvernul
grec, au luat cuvintul ; Maximos (Grecia), B. Jeftici ( Ju-
gosl avia), Tevfic Rusdi Bey (Turcia) i Nicolae Titulescu.
Ministrul de Externe al Romaniei a spus cu aceasta ocazie :
Noi sintem dornici de pace. Dar stim Ca pacea reala hi
are izvorul in incredere i increderea hi are izvorul sau in
stabilitate. Prima stabilitate pe care un stat o cauta, nu in
interesul sau egoist, ci Lin interesul sau general, este stabil:-
tatea frontierelor sale".
Aratind apoi cum unele state se dedau la tot soiul de
ameninfiri impotriva frontierelor altor state, vorbitorul
conchidea : Din moment ce frontierele pot fi amenintate
in tirnp de pace, este legitim ca ele sa poata fi garantate,
fara sa se poata vorbi de preparative de razboi". 25
22 Dinfineara din 25 ianuarie 1934 (articolul : Unire ,q pace).

23 Lumea nouâ din 25 fehruarie 1934.
24 lIbidem.
25 Dimineata din 12 februarie 1934.
Noi si noi acTiuni pentru pace s-au desfAsurat in perioada
urrna'toare in Romania. La 4 aprilie 1934, in cadrul sedin-
-tei Adungrii deputatilor, tispunzind la interpearile ce-i fu-
sesera' adresate, ministrul de externe al Romaniei fixa de
fapt cadrul realist al politicii externe al farii, angaja for-
Tele politice in lupta pentru apàrarea integritAu ei ter--
toriale 26 Stra'ingtatea, afirma el, nu cunoaste puterea pe
care o d. romanilor credinTa ca' ei nu si-au spus Inca' cu-
vintul in evoluTia internaTionaa.
Revizuirea nu este pentru Romania numai arnputarea
mosiei snimosesti.
Revizuirea este amputarea atribuTiunilor istorice ale nea-
mului nostru, tocmai in clipa in care el si-a desIvirstt uni-
tatea.
Din nedrept4i1e istorice suferite de posporul nostru, unii
care au fost feriti de ele voiesc s deduca privilegii pentru
Tara lor.
Noi nu revendica'm ranguri aristocratice in viaTa inter-
nationara ; in schimb nu vom renunta niciodatg la egalitatea
cu ceilali, asa de greu cistigat'a.
Si celor care ne vorbesc azi de intoarcere la trecut pe
calea revizuirii, le ra'spundem : trecutul a Lost al vostru,
prezentul nu este al nimsanui, iar viitorul nu vi-1 cra'm, 6:6
este cel mai scump bun din cite avem" 27
ManifesCarile revizioniste de orice naturg ar Li ele, de-
clara Nicolae Titulescu, dou 5. zile mai tirziu, sint la fel de
inacceptabile si daunsatoare" 28.
In intimpinarea unor asemenea declaratii veneau, salu-
tindu-le cu tot entuziasmul lor, masele largi populare, di-
ferite particle si grupIri democratice i patriotice 29
28 Discursurile celor doi potliticieni, impreunI cu rIspunsul ce a

fost formulat in cadrul aceleiasi sedinte de Nicolae Titulescu au fost
publicate in bros-ura Ronania i revizuirea tratatelor, apInutI in Edi-
tura Monitotrului oficiad i imprimeriitlor stattukti, Buouresti, 1934.
27 Románia fi revizuirea tratatelor, Editura Monitorului oficial
§i imprimeriilor sratului, Bucuresti, 1934, p. 77.
28 Dimineata din 6 apnilie 1934.
28 Entuzia.smatl cu care de pretutiodeni s-a rispuns apeklui Ligii
antirevizioniste, citirn intr-un ziaz ad wemii, trebuie sà inspire fa.cto-
rilor nostri rispunzItora o grije si mai mare pentru ca, k ceasul pe-
ricolului, pregitirea noa.stri militar sa fie la iniltimea nsufJeçirii po-
0 notia treapta: in intensificarea miscarii antifasciste at
fost parcursa de Romania in vara anului 1934 in impreju-
raffle legate de evenimentele ce aveau loc in Austria. Cum,
se stie, pregatind viitorul Anschluss", guvernul nazist a
inspirat i prijinit organizarea puciului din luna iulie 1934
al national-socialistilor austrieci, cind a fost asasinat can-
celarul Austriei, Do 'fuss, care se opunea ocupkii /aril sale
de ckre Germania hitlerista.
Raspunzind chemkilor Partidului Comunist Roman si
ale altor forte democratice, masele au luat parte in acele-
zile in Bucuresti, Cluj si Brasov la o serie de demonstratii
de protest in fata reprezentantelor diplomatice ale Germa-
niei hitleriste, Italiei fasciste, Japoniei militariste i Aus-
triei 3°. In toate ocaziile s-a protestat energic impotriva aten-
tatelor fascismului la pacea Europei si a lumii intregi.
Asemenea actiuni au continuat in tot restul anului 1934,
ele impletind organic in desfkurarea lor revolta fata' de
actiunile tradatoare ale gruparilor fasciste din interior cu
lupta impotriva atentatelor ce aveau loc pe plan interna-
tional la adresa pcii. Viguroase luari de pozitie in aceasta
directie au avut loc in cadrul plenarei Comitetului de lupta
impotriva fascismului si razboiului, desfasurata la Bucuresti
in septernbrie 1934 31
Presa antifascista a vremii a informat opinia publica
despre evenimentele ce se desfasurau pe plan international'
si care puneau in pericol fruntariile noastre nationale si ale
altor ;sari. Ziarul Neamul romanesc din 1 septembrie 1934,
de pilda, primea cu vie satisfaictie opiniile profesorului en-
glez Seton Watson de la Universitatea londoneza care, in-
tr-una din lucrkile sale, remarca in mod deosebit faptul
ra revizuirea [granitelor] nu o cere poporul maghiar,
bucuros sa-si vad de nevoile sale, ci acea mina de magnati
porului". Liga antizevizionista romana, preciza acelasi ziar intr-un alt

numar, va face datoria Pink' la capat. Ea se sprijini pe instinctul
de conservare al neamu1iu i pe constiinta fortei pe care =est neam
o reprezinta" (Universul din 34 rnai 1934 si 20 innie 1934).
30 Arhisva C.C. al P.C.R., fondul 25, dosand nr. 4478, fila 21,
dosarul nr. 4180, fila 24 ; fondul 3, dosanill i. WO. ftla 287.
Credingi din 23 septembrie 1934.
45
www.dacoromanica.ro
si politicieni care ofteall dup a. regimul oligarhic de alta
data" 32.
In ultima parte a anului 1934 noi evenimente aveau sl
intunece orizontul pacii europene. Asasinarea, la 9 octom-
brie 1934, la Mani lia, a ministrului de externe al Frantei
Louis Barthou, si a regelui Jugoslaviei, Alexandru, a proclus
o ad'inca indignare in opinia publica romineasca, pentru care
nu era nici un secret ca acest trist episod se inscria in sirul
acelorasi provocari de natura revansarda ale cercurilor fas-
ciste 5i reactionare atentatoare la pacea Europei si a lumii
intregi.
Ingrijorarea cercurilor politice democratice i patriotice
din Romania fata de evolutia vietii internationale avea sa
creasca si mai m-ult o data cu inceputul anului 1935, cind
noi i noi pasi s-au facut pe calea incurajarii rnanifestarilor
revawrd-revizioniste ale Germaniei hitleriste si ale acoli-
tilor si. Astfel, in luna februarie 1935, cercurile guvernante
franceze, de acord cu cele engleze, au reinnoit recunoasterea
din anul 1933 a dreptului de egalizare" a potentialului mi-
litar al Germaniei cu celelalte puteri, incalcind astfel Inca
o data clauzele militare impuse Germaniei prin tratatul de
pace de la Versailles. Opinia publica din Romania a luat
pozitie hotarita impotriva acestor periculoase manifestari.
In asemenea imprejurari, in calitate de presedinte al Micii
Intelegeri si Intelegerii Balcanice, Nicolae Titulescu a facut
o calatorie in luna martie 1935 la Londra 5i Paris pentru
a protesta impotriva politicii puterilor occidentale care in-
curajau Germania in actiunile de reinviere a Wehrmachtu-
lui. Ziarul francez Le Journal din 28 martie 1935, in arti-
colul intitulat Titulescu va face ca glasul Micii lntelegeri
sa fie ascultat la Londra fi Paris, scria Mica Intelegere nu
va admite niciodata ca, sub pretextul egalitii, sa se corn-
promita securitatea natiunilor direct vizate de actiunea re-
vizionista".
$i de aceasta data pozitia lui Nicolae Titulescu era larg
impartasita de opinia democratica, antifascista a maselor
populare din Romania. 0 larga carnpanie de presa ostila
agitatiilor revizionismului international venea s riposteze
actiunilor periculoase ale Germaniei hitleriste si ale sateli-
32 Neamal romanesc din 1 septembrie 11934.
46
www.dacoromanica.ro
tilor si. Un ecou larg 1-a inregistrat editarea lucrrii
Inarmarea clandestina a revizionismului maghiar, a pu-
blicistului clujean Eugen Toth. Romania preciza auto-
rul santinela psacii in sud-estul Europei, trebuie s lupte-
din rasputeri contra germenilor razboiului pe care-i raspin-
deste himera revizionista. Deci, se impune ca Romania sa
se pun n fruntea propagandei antirevizioniste internatio-
nale" 33.
Incurajarea de eatre puterile occidentale a pretentiilor
mereu in crestere ale Germaniei hitleriste au produs de fie-
care data' o adinca ingrijorare in opinia publica din Roma-
nia. Acordul naval anglo-german din 18 iunie 1935 ye-
riga a politicii de incurajare a agresiunii spre rasarit , a
produs o putermea impresie asupra tarilor amenintate de
Germania nazista. Nicolae Titulescu mesager al senti-
mentelor de pace, antifasciste ale poporului roman si-a
exprimat si de asta data neincrederea fata de politica An-
gliei pentru faptul el : Germania a dpatat acurn un pu-
ternic aliat in Marea Britanie, care pina asthi era soco-
tita de Mica Intelegere ca un sprijin hotaritor al ei in po-
litica pe care o duce pentru mentinerea hotarelor actuale" 3 4.
Ingrijorarea statelor amenintate de primejdia agresiunii
fasciste, printre care si Romania, avea s sporeasca si mai
mult prin atacul Italiei fasciste, la 3 octombrie 1935, asu-
pra Abisiniei, ceea ce a infautatit serios situatia internatio-
nala. Devenea limpede apropierea unui nou macel mondial,
faptul c marile puteri occidentale ti abandonau angajamen-
tele fata de popoarele mici, lasindu-le prada agresorilor.
Noi i puternice manifestatii de protest au avut loc in Bucu-
resti si in alte centre ale Orli in fata reprezentantelor di-
plomatice ale Germaniei hitleriste si Italiei fasciste35. Mis-
carea de masa in favoarea poporului etiopian, cazut victim
agresiunii fasciste italiene, a inregistrat in acel timp o in-
tensirate deosebita, imbrIcind variate forme.
Partidul Comunist Roman, subliniind in acele zile el
aventura mussaliniana a incurajat i dezlantuit puterile-
33 Eugen Tod', lnarmarea clandesting a revizionismului maghiar,

Tlpografia i leatoria ,Vaareti", 1935, p 108.
34 Daily Telegraph din 2 iunie 1935.
www.dacoromanica.ro 47-
militarismului fascist in lumea intreaga", sesiza gravul pe-:
ricol ce ameninta omenirea i cerea adoptarea unor masuri
concrete, capabile sa puna capat extindern unei asemenea
primejdii. ,,Vai de lituanieni, vai de cahi, vai de romani
daca nu vor sti sa. se asigure din vreme contra fascismului
cotropitor", preciza Partid.ul Comunist Roman in tr-un do-
cument elaborat la 1 noiembrie 1935. Noi, comuniftii, sub-
linia Partidul Comunist Roman, sintem gata sa aparam cu
arma in mina independenta Romniei daca sara noastra ar
i silita sa duca un razboi national de aparare contra impe-
rialistnalui fascist" 36
Atent la evolutia evenimentelor internationale, la creste-
rea treptata a pericoluclui fascist si de razboi, Partidul Co-
munist Roman adresa maselor in acele momenta documen-
tul in ti tulat : Sarcinile Partidului Comunist din Romiinia
fata de pericolul unui nou razboi imperialist". Prin acest
document Partidul Comunist stabilea sarcinile pentru atra-
gerea inrregului popor muncitor la lupta larg a. i efectiva,
la lupra revolutionara contra acestor planuri imperialiste" 37.
In spiritul unor asemenea objective majore, Partidul Co-
munist Roman a orientat in con tinuare actiunea fortelor de-
mocratice, antifasciste din Romania. Se inmultesc in acest
sans actiunile duse in front unic de clasa muncitoare, Isar-
nime i alte paturi i categorii sociale, actiuni ce imbinau
organic raven (ha:rile economice cu cele politice, democra-
tice, an tifasciste, pentru pace. In lantul acestor actiuni de
masa', oamenii muncii romani au actionat de nenumarate
o rt impreuna cu cei maghiari, germani i de alte nationali-
tiat, contribuind astfel la cimentarea friatei intre poporul
roman si nationalitatile conlocuitoare. Semnificative in
aceasta directie au fast actiunile ce au con dus la semn area
acordului de la Bacia (24 septembrie 1935) intre Frontul
Plugarilor si Madasz si mai ales a celui de la Tebea din
6 decembrie 1935, primul simbure de Front Popular Anti-
fascist in Romania. In viltoarea acestor actiuni s-a desfasu-
rat la Deva, la 3 noiembrie 1935, o mare adunare populara
36 Documente din istoria Partidului Comunist dsn Ronania,

1934-1937, E.S.P.L.P., Bucure.,qi, 1957, p. 3i11.
37 Arhiva C.C. al P.C.R., fondsul 1, irw. nr. 8, dosalul nr. 127,
fiddle 1-9.
la care au participat mii de muncitori i tarani romani, ma-
ghiari si de alte nationalitaf. In mijlocul tulburarilor create
de fortele fasciste i diversioniste, sublinia un ziar al vre-
mii, remardnd semnificatia actiunii, adunarea aceasta a 0--
ranilor romani i unguri apare ca un punct luminos, dind
pilda .de intelegere frateasca intre neamuri drept raspuns
neburnei sovirnste i aratind smgura solutie pentru masele
populare din Romania : stringerea kr intr-un Front popu-
lar antifascist" 38.
In apararea integritatii teritoriale a României, amenin-
Tata de uneltirile rewansarde ale Germaniei hitleriste, s-au
ridkat cu hotarire comunistii i ceilalti antifascisti romani
ernigrati in Franca si in alte ri. Astfel, in articolul Com-
plicii revizioniftilor, sub semnatura comunistului Valter Ro-
man, publicat in Gazeta románeasca' din 17 decembrie 1?35,
ce aparea la Paris, erau combatute $i respinse cererile de
revizmre a frontierelor tarii noastre considedndu-se [...]
chibzuita deci politica d-lui Titulescu", care pune secu-
ritatea tarii la adapostul unei Societati a Natiunilor pentru
intarirea careia se indlnesc eforturile tuturor statelor dor-
nice de pace.
Ne bucuram c glasuri atit de autorizate ca cele ale
d-lor Grigore Filipescu si Nicolae Iorga s-au ridicat pentru
a sprijini aceasta politicr 39, conchidea semnatarul acestor
rinduri.
In anul 1936 primejdia pentru pace a crescut si mai mult
cn urmare a incordarii situatiei internationale de pe urma
introducern trupelor germane in zona Renana (7 martie),
mterventiei fasciste germano-italiene in Spania, con.stituirii
blocului militar agresiv Axa Berlin-Roma" (25 octombrie),
semnarii pactului militar antkomintern intre Germania si
Japonia (25 noiembrie). Toate aceste acte, contrare spiritului
pacii si securitatii colective a popoarelor, au fost puternic
infierate de opinia publica din Romania.
Inca in primele zile ale anului 1936 Partidul Comunist
Roman, intr-unul din documentele sale 40, semnat de Boric
38 Crainicul Maramarepilui din 16 noiembrie 1935.
38 Gazeta Romiineascä (Paris), anul I, nr. 2 din 17 decembrie 1935.
40 Bros-ura : D-niei sale d-lui Ion Mihalache, presedintele P.N.T.
fi delegafiei permanente a P.N.T., Editura P.C.R., 1936 (Arhiva I.S.I.S.P.,
cota Ab-XX-5, inv. nr. 952).
5tefanov si Maria Ciobanu, a demascat amplu i argumen-
tat marile primejdii ce planau asupra poporului roman. In-
dependenta poporului roman, se arata in acest document,
este amenintata de statele din blocul fascist central european,
zis bloc revizionist, format sub hegemonia imperialismulus
german care se inarmeaza in graba nemarvazuta pentru co-
tropirea in primul rind a orientului european. In caz de
victorie, blocul fascist va sterge tara noastra .de pe harta
Europei, va distruge bazele insesi ale existentet nationale a
unui popor care a luptat 700 de ani pentru fimta, unitatea
6 libertatea sa". Documentul avertiza apoi : Natiunea e
in pericol. Orice ezitare mareste pericolul i reprezinta o ras-
pundere de care istoria va tine seama, pedepsind amarnic
pe cei care au tremurat in fata pericolului, lasind drumul
liber dusmanilor poporului in loc sa-si gIseasca barbateste
locul in linia de bataie a frontului". 0 energica infierare se
Ikea fin document gruparilor fasciste, in frunte cu Garda de
Fier, care aationau pentru cucerirea Romaniei de banda hit-
leristo-horthyst si desmembrarea Romaniei". Aceste grupari,
antinationale i antipopulare, preciza documentul, facjocul
hitleristilor care incearc s ascunda planurile lor imperialiste
sub masca revizuirii nedreptatilor din tratate".
In incheierea documentului se clatlea expresie unei near-
murite increderi in capacitatea de lupt a. i justetea cauzei
paporului nostru : Poporul roman Ii va mobiliza toate sla-
vitele sale traditii de lupta pentru independeni i libertate
si, in frunte cu proletariatul sau, va sari la arme pentru a
respinge pe cotropitorii imperialisti de sub semnul crucii in-
cirligate hitleriste si al coroanei habsburgice horthyste si a-si
apara existenta. Forpele poporului vor Jovi fr mi1 pe
acei care s-au facut uneltele dusmanilor naviunii".
Cu rnulta vigoare continua a fi demascata primejdia hit-
lerista si in coloanele presei democrate a vremii. Articolul
Dementa teutoWi, de pilda, aparut in ziarul Drumul nostru.
ii stigmatiza pe Hitler ca pe unul din campionii revizuirii
tratatelar, omul care a dedarat c oGermania nu se poate
reface decit printr-un nou razboi» si care Ii inarmeaza
tara, calcind in picioare tratatul de la Versailles [...] si care,
formind o noua constelatie politica si militara cu Italia si
Ungaria, va dezlantui razboiul apropiat care are ca obiec-
tiv schimbarea granitelor actuale i, deci, mutilarea si a
Romaniei [.. " 41.
M imprejura'rile legate de pregatirea alegerilor parlamen-
rare partiale din judetele Mehedinti i Hunedoara, de la
18 februarie 1936, cind in intreaga ar i mai ales in cele
doua' judete au avut loc o serie de energice actiuni de masa
democratice, antifasciste, antihitleriste, obiectivele luptei
pentru infringerea ofensivei fasciste in aceste alegeri s-au
impletit armonios cu cele ale luptei pentru apararea frun-
tariilor ta'rii, gray amenintate. In zecile de intruniri in ca-
drul ckora au luat cuvintul cunoscute personalitki ale
vremii dr. Petru Groza, Petre Corrstantinescu-Iasi, Ilie
Pintilie, Athanase Joja, C. Popo-vici, Petre Andrei, Nicolae
Cristea, Scarlat Callimachi, Mihail Macavei, Nicolae Lupu,
Mihai Ghelmegeanu i altii s-au lansat vibrante apeluri
la vigilenta. La conferinta tka'neasca de la Turnu Severin,
din 8 februarie 1936, la care au participat delegki ai miilor
de tkani din comunele oltene, unul dintre vorbitori saluta
faptulc marea majoritate a satenilor au inteles dorinta
pe care o au de a lupta uniti cu muncitorrii de la orase
pentru a stkrili puhoiul navalnic al fascismului si a asigura
copiilor nostri o Romanie Iibera' din punct de vedere natio-
nal si social" 42.
Senth-nente aserna'ria'toare erau exprimate si de alte pa'-
turi i categorii sociale. In numele corpului didactic, pro-
testa'm impotriva afirmatiilor Ducelui [Mussolini] si declaram
ca' vorn fi la posturile noastre impreuda cu copiii nostri" 43,
subliniau reprezentantii corpului didactic in coloanele unui
ziar al vremii.
Intr-o atmosferl entuziastl de lupfa impotriva celor care
in interior si in afara Orli nesocoteau dreptul poporului ro-
man la existentI iber, s-a desfasurat la 13 martie 1936 pe
str'azile Capita lei o importanta demonstratie antifascista,
antihitlerista% Demonstrantii s-au indreptat spre reprezentan-
tele diplomatice ale Gerrnaniei hitleriste si Italiei fasciste,
unde au continuat s manifesteze impotriva incerckilor de
41 Drumul nostru din 18 ianuarie 1436.

42 Blocul din 26 februarie 1436.
43 Dimineata din 15 februarie 1936.
51
www.dacoromanica.ro
amestec din exterior in treburile noasue 44. In acest tirnp per-
secutiile i teroarea indreptate de cercunle guvernante impo-
triva comunistilor si a altor forte democratice siprogresiste
erau de natur s submineze coeziunea moral-politica. si ca-
pacitatea de rezisterr a poporului roman in fata pertcolului
din exterior.
Masele s-au dovedit extrem de active in apararea orga-
nizatiilor lor democratice, care luptau pentru apararea de-
tnocratiei, pentru independenta si neatirnarea Romaniei.
Cind, in luna mai 1936, autoritatile au procedat la dizol-
varea Blocului Democratic si a altor organizatii, masele
au protestat vehement, cerind restabilirea existentei aces-
tora, punind-o in legatura cu necesitatea existentei acelor
forte capabile s mobilizeze masele la acpuni deschise pen-
tru pastrarea fiinei nationale a ;aril. Subseninatii munci-
tori ceferisti din Iais, se spune intr-un protest al acestora,
kind cunostinta de sigilarea [sediului] Blocului pentru apa-
raroa libertatilor democratice, fiind constienti ca aceasta
organizatie lupta contra fascismului si pentru i nteresele
celor mu1i, protestam cu energie contra acestui act sama-
volnic care are loc tocmai acum cind fortele fasciste se con-
centreaza, amenintind integntatea tarii noastre" 45.
Profundul atasarnent al maselor fata de cauza apararii cu
orice pre; a fruntariilor amenintate avea sa fie dovedit in-
tr-un chip inahator in cursul demonstratiilor antifasciste de
la 31 mai 1936, din Capitala si din alte centre ale tarii.
Masele numai in Capitala peste 100.000 de partici-
panti au demonstrat cu vigoare contra pericolului pe
care-I prezinta extrema dreapta care pactizeaza cu cel ce
urmaresc revizuirea granitelor" 46. Luind cuvintul in cadrul
mitingului organizat in acea zi la Vaslui, prafesorul Petre
Andrei, dupa ce a subliniat ca la Granitele tarii se arata
spectrul unui nou razboi, Germania urmareste Anschlussul,
iar Austria vrea s refaca vechiul Imperiu Austro-Ungar",
a luat pozitie fata de organizatiile fasciste care striga
«Traiasca Hitler» si «Traiasca Germania»." Noi, a conti-
nuat vorbitorul, strigam «Traiasca Tara Romaneasca care-i
" Arbiva CC. al P.C.R., fondul 6, dosarul nr. 9084, fila 139.
15 Ibidem, fond 8, dosanul nr. 1786, fila 179.
46 Dimineafa din 5 iunie 1936.
a noastra.. Acest strigat al nostru nu-i insa platit de ni-
meni, ci-i izvorit din sufletul nostru cinsta si cu durere de
nearn" 47.
La Bucuresti, in cadrul mitingului ce a avut loc la Are-
nele Romane, dupa incheierea demonstraliei din Piga Ro-
mana, se exprima cu vigoare vointa sutelor de mii de par-
ticipanti la mar,:festatiile din 31 mai 1936 de a apara
hotarele si neatirnarea tarii.
In spiritul lui 31 mai 1936 au continuat sa se desfa-
ware in intreaga Tara intruniri, demonstratii, manifestatii
etc. La 31 iunie 1936, la Petroseni, in cadrul unei reuniuni
a minerilor, desfasurata din iniliativa si cu participarea co-
munistilor din intreaga Vale a Jiului, se exprima hotarirea
ca fa ta. de primejdia de ciuntire a fruntariilor nalionale,
comurnistii, Intr-un eventual razboi pornit de revizionisti,
isi ofera serviciile lor statului" 48.
0 semnificatie deosebita au avut-o actiunile tineretului
democrat din Capita la, care, infringind provocarile bande-
lor fasciste, a depus o coroana pe Mormintul eroului necu-
noscut, manifestind acolo contra fascismului, pentru pace.
Juram cu totii ca unul, declarau ei, ca vom lupta cu arma
in mina pentru libertatea si inclepertdenta poporului roman,
dar ca nu vom putea tolera sa firn subjugati de o dictatura
fascista care sa ne arunce intr-un razboi de agresiune con-
tra altor popoare" 48.
Importante actiuni au avut loc si la sate. In comuna
Crasna (Salaj), de pilda, taranii au sarbatorit printr-o adu-
nare populara dezvelirea in comuna lor a unui monument
inchinat lui Nicolae Titulescu. Pe placa de marmora a mo-
numentului se aflau inscrise unnatoarele cuvinte, extrase
dintr-una din cuvintarile eminentului diplomat roman :
Hotarele actuale ale Romaniei sint rezultatul evolutiei de
veacuri a unei idei de dreptate. La orice Incercare de a se re-
veni asupra lor, in numele intregului neam romanesc, eu
raspund : NU ! NU ! Niciodata !" 50
47 Dimineata din 2 iunie 1936.

4 8 Arhisra C.C. al P.C.R., fondul 6, dosand nr. 3844, hlele 29-32
49 Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 199, &la 44.
5° Dimineata din 2 iulie 1936.
Urmarind sa se asigure, prin variate mijloace, contra pe-
ricolului revizionist fascist, la 14 iulie 1936 guvernul roman
a reinnoit mandatul dat lui Titulescu pentru incheierea unui
pact de asistema mutuala cu U.R.S.S. Rezolutia adoptati
de Consiliul de Ministri reflecta coordonatele politicii in-
terne si externe a claselor dominante, precum i masurile
necesare unei opere de destindere cu Sovietele". Sintem
inarnicii comunismului intern al carui partizan nu este
nici unul din membrii guvernului i hotariti sa ne con-
ducem destinele rii dupa directivele proprii" se arata
in rezolutie. In acelasi timp, se mentiona c [...] pe tari-
mul polititii externe sintem pentru o intelegere cu U.R.S.S.,
aliatul aliatilor nostri : Franta, Cehoslovacia i Turcia, in-
telegere care singura poate da acestor aliante valoarea lor
efectiva, noi neputind fi in acelasi timp si aliatul Framei
si inamicul Rusiei, aliatul ei" 51 Aceasta formulare cuprin-
dea de fapt conceptia lui Titulescu : [...] eu nu am urma-
rit niciodata substituirea unei ostilitati unei alte ostilitaci,
ci suprapunerea unei prietenii peste o aka' prietenie" 52
Ca urmare a actiunilor intreprinse s-a ajuns pina la
elaborarea unui project de tratat romano-sovietic care urma
sa reglementeze, pe baza respectarii reciproce a independen-
tei i suveranitatii, asistenta mutuall si ajutorul reciproc
intre cele doua state in cazul agresiunii impotriva unuia
dintre ele" ".
In conclitiile Inteirii actiunilor indreptate impotriva
Pactului Societatii Natiunilor i indeosebi impotriva acelor
prevederi ale pactului care se opuneau revizuirilor terito-
riale, pentru a-si apara interesele nationale si a contribui la
mentinerea pacii generale, Romania, alaturi de celelalte state
membre ale Micii Imelegeri si ale Intelegerii Balcanice, s-a
rulescu ,
siftuat printre cei mai activi militanti impotriva revizuirii
pactului Societatii Naunilor. Azi declara Nicolae Ti-
cind se vorbeste de reforma Societatii Natiuni-
lor, eu spun : bagati de seama, se voieste a se usura proce-
dura revizuirii" 54. Ceea ce tl determina pe diplomatul ro-
51 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 3, dosarul nr. 355.

52 Arhiva M.A.E., fondul dosarul nr. 130.
53 Nicolae Ceawescu, op. cit., p. 369.
54 Universul din 18 hilie 1936.
man sa combata cu atita ;indirjire tentativele de revizuire
a Pactului Sacietatii Natiunilor era constiinta perkolului pe
care 1-ar fi declansat aceasta revizuire, faptul ca reforma
pactului ar fi atras dupa sine repudierea intregului sistem
al tratatelor de la Versailles 55.
In imprejurarile in care mai mult ca oricind filftie
steagul mortii in numele tarilor doritoare de razboi ale
Italiei fasciste, Germaniei hitleriste si Ungariei hortiste
in miimile tradatorilor care vor s ne rapeasca ceea ce a
fast chtigat cu pretul de singe a sure de mii de muncitori
si tarani" 56, preocupati de destinele %aril, comunistii au pre-
conizat iniaptuirea unor masuri concrete in scopul intririi
capacitatii de aparare a Romaniei impotriva agresorilor fas-
cisti. Astfel, in cadrul lucrarilor plenarei largite a Comite-
tuhii Central al Partidului Comunist Roman din luna iulie
1936 au fost indicate caile de organizare a rezistentei po-
porului roman impotriva unui atac din partea fascismului
german, prin masuri de ordin politk, economic, social si
militar, pentru intarirea capaciatii de aparare a tarii si a
armatei romane" 57. $i cu acest subliniat ?Ilea o
data ceea ce Partidul Comunist Roman afirmase in apelul
sau din 1 noiembrie 1935 si anume ca, in cazul in care
Germania hitlerista va ataca Romania : comunigii vor con-
sidera necesara apararea fiecarei palme de pamint a rarii
noastre", vor intra in primele rinduri ale luptatorilor pentru
respingerea agresiunii fasciste 58
lmplinirea a doua decenii de la memorabilele lupte pur-
tate la MarIsti, Marasesti i Oituz a fost amplu marcata prin
variate marrifestani i presa. In articolul 16 august 1916
16 august 1936, aparut in Cuvintul liber se arata Va
binemerita de la poporul roman orkine va da o lovitura for-
55 Journal de Geneve din 28 iunie 1936.

56 Din salutul adresat Congresului Uniunii generale a Sindicatelor
ceferiste de la Brasov (26-2.8 it1ie 1936) de eatre un grup de main-
citoare. Cum se stie, acest congres s-a incheiat prin adoptarea unei re-
zolutii in care : Congresul constatI c pericolul de rizboi este destul
de apropiat datorit'a uneltirilor blooului statelor fascisto-revizionliste
prin aceasta indepeadenta nationalI si libertatea noastrI ca popor este
amenintatl". (Cuvintul liber din 28 august 1936).
57 Arhiva I.S.I.S.P, cota Ab -XX-3, inv. nr. 956.
58 Ibidem.
55
www.dacoromanica.ro
telor hideriste, demascind si dezarmind pe agentii interna-
tionalei fascisto-hitleriste, care intreprind opera de distrugere
a apararii /aril prin diversiunea crucii incirlipte, menite sa
distraga atentia opiniei publice de la adevaratul pericol :
agresiunea hitlerista.
16 august trebuie sa fie ziva afirmarii de catre intregul
popor roman, strins unit in jurul ostasilor paeii, a vointei sale
de lupta pentru :
independenta,
democratizarea apararii nationale,
paralizarea si alungarea agentilor hitleristi dintre grani-
tele tarii" 5°.
In activitatea sa, Partidul Comunist Roman a privit cu
multa simpatie oricare actiune menita sa duca la mobilizarea
energiilor maselor populare din Romania pentru apararea
fruntariilor Orli. De larga apreciere s-a bucurat in rindurile
comunistilor activitatea desfasurata de Nicolae Titulescu. Re-
vista Lupta de den.' a, organul teoretic al Partidului Comunist
Roman, de pilda, dupa ce sublinia ca ,Partidul Comunist va
fi in fruntea celor ce vor apara cu armele in miini indepen-
denta ;aril fata de un eventual atac al imperialismului", pre-
ciza : Credem ca nu este cetatean din Romania de azi, care
se gindeste la binele poporului roman, care sa nu fie de acord
cu d-1. Titulescu cind el declara : <Arn considerat ca o po-
runca interna romaneasca, ca unul din cele mai bune mij-
loace de a pastra unitatea noastra nationall este pacea»" 60.
Un prilej deosebit de vorire a activitatii antirevizioniste,
pentru pace, 1-a constituit in toamna anului 1936 carnpania
de pregatire a participarii unei delegatii din Romania la
Congresul universal pentru pace de la Bruxelles (3-5 sep-
tembrie 1936). Delegatilor romani la acest Congres, desem-
nati in cadrul unor mari adunari de masa, li s-a dat mandat
pentru a declara la tribuna inaltului for ca sint pentru
inviolabilitatea tratatelor si ca orke violare Inseamna ra' z-
boi" 61. Fiecare din aceste adunari s-a incheiat cu adoptarea
59 Cuvintul liber din 8 august 1936.

60 Lupta de clasa, nr. 1, 1936.
51 ALrhiva C.C. ad P.C.R., fondul 25, dosarul nr. 4162, fila 95.
unei motiuni prin care participantii se declarau gata sa apere
tara impotriva oricarei agresiuni" 62
Dupi Congresul de la Bruxelles la care delegatii tarii
noastre au participat activ in intreaga tall au avut
loc noi intruniri i alte actiuni de masa in cadrul carora,
salutindu-se crearea Reuniunii universale pentru pace in
cadrul Congresului, s-a procedat la alegerea unor largi co-
mitete de lupta pentru pace. Aceste intruniri au fost tot-
odata folosite pentru dezbaterea larga a sarcinilor luptei
antirevizioniste. In cadrul intrunirii desfasurate la Satu Mare
participantii si-au ridicat protestul impotriva uneltirilor re-
vizionist-revansarde. 63
In motiunea adoptata cu acest prilej se arata : Neamul
romanesc i va apara drepturile i frontierele cu cea din
urrna incordare a fortelor lui i cu toate jertfele ce se vor
cere, rezemindu-se cu neclintita incredere i loialitate pe ali-
antele sale si pe aliatii lui firesti alaturi de care a luptat
a invins marii aliaI, statele Micii Intelegeri si ale Inte-
legerii Balcanice.
Neamul romanesc doreste sa cultive raporturi de
buna prietenie cu toti vecinii lui, sa adinceasca aceste prie-
tenii" [] 64.
In cadrul unei alte intrunini desfisnrate n acele zile, la
care au participat aproximativ 50 000 de oameni, adrestn-
du-se celor prezenti, Mihail Ghelmegeanu a spus : Voim
pace cu respectul hotarelor noastre, voim pace cu respectul
independentei noastre economice. Voim pace in egalitate de
drepturi cu toate celelalte popoare ale lumii" 65.
Consecvent politicii sale profund patriotice, Partidul
Comunist Roman a urmarit indeaproape planurile revizio-
niste ale statelor fasciste si a luat atitudine politica impo-
triva lor. Cind, la 1 noiembrie 1936, la Milano, Mussolini a
facut o declaratie provocatoare, cu privire la revizuirea grani-
telor tarilor dunarene, Comitetul Central al Partidului Comu-
nist Roman a lansat un manifest in care i exprima inca o
62 Ibidem, fandull 8, closarul nr. 8787, fila 759 i Zorile din 8 sep-
tembrie 1936.
63 Dimineata din 6 octoanbrie 1936.
64 Midem.
65 Dimineata din 27 octornbrie 1936.
data hotarirea de a lupta contra oricarei revizuiri a tratate-
lor de pace. Totodata, Partidul Comunist considera orice
actiune care ,duce la intarirea rela4ii1or dintre statele Micii
Antante, Intelegerii Balcanice ciu Franta, U.R.S.S., la inta-
rirea Ligii Natiunilor si a legaturilor cu toate tarile pacifice,
ca acte pozitive in lupta pentru impiedicarea razboiului pe
care-1 pregateste imperialismul fascist" ".
Opinia publica din intreaga tail a fost cuprinsa, dupa
discursul rostit la Milano, de o puternica stare de spirit
au avut
antifascista, antirevizionista. Pretutindeni in Tar a.
loc intruniri si demonstratii antirevizioniste. Comitetul ro-
man pentru pace a dat publicitatii un apel in care erau che-
mate toate organizatiile antirevizioniste, fie ca sint sau nu
grupate in Liga antirevizionista, pentru ca, cu forte unite,
si duram opera de consolidare a pacii §i sa respingem orice
incercare razipoinica, revizionista" 67
0 importanta intrunire antirevizionist a. a avut loc in
zilele acelea la Cluj. Luind cuvintul, Sofia Mates spunea :
Sa nu stie oare d. Mussolini ca in trecutul cu dureri al
Ardealului, in ceasurile cele mai grele, sora noastra Italia,
cunoscindu-ne suferinta §i dreptatea, a fost de atitea ori
alaturi de noi pentru a ne incuraja si a ne lua apararea ?
A§a de pilda, in vremurile de urgie ale memorandumului de
la sliqitul veacului trecut, dud intreg Ardealul era straba-
tut de un lung suspin de jale, un protest al comitetului na-
tional al femeilor romane implent cu fulgere de revolta
impotriva prigonitorilor a sdrnit indignarea intregului par-
lament italian, care a votat o motiune de osincla." impo-
triva asupritorilor, iscalita de 277 de deputati. In continuare,
th cadrul mitingului de la Cluj a luat cuvintul studentul
Tiberiu Marcu, care arata ,Noi, generatia nascuta in bu-
buitul tunurilor ce anuntau revarsarea zorilor neamului si
crescuta' in cultul marilor figuri din trecut, v asiguram
ca vom fi gata la datorie.
Trebuie sa se stie d drepturile noastre, bazate pe ideea
de dreptate, sint imprescriptibile, nebazindu-se pe buna-
" Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XX-22, inv. nr. 947 (Manifestul Parti-
dului Comunist din Romania si discursul lui Mussolini tinut la Milano
pe ziva de 1 noiembrie).
Dimineata din 7 noiembrie 1936.
voinva nim5nui i trIgindu-si forta morall din dorinta de
unire a neamului nostru, repetat manifestat5 de-a lungul
istoriei prin acel plebisdt de toate zilele, cum se exprim5
doctrinarii dreptului international public, fiindd a spus bine
dr. loan Rapu, Existenta unui neam nu se discutrz, ea se
a f irma"
Noi muncitorii romani a spus in cuvintul su Gh. CrI-
ciun nu facem mult5 vorb5rie i politic. Noi stim una
5i bun5, p5mintu1 acestei firi a Lost ap5rat i muncit de
bra-vele p5rinlilor nostri" care destul au suferit de pe urma
asupritorilor. E al nostru i ti vom apIra cu pretul sin-
gelui nostru. Noi, muncitorii romani, care ne-am avelit bra-
vele cu munca, stim s purt5m i arma. Iar dac5 cineva
vrea s ne calce hotarele àrii Ii spunem cu hot5rire s5. In-
cerce dac5 are curajul" 68
0 interesant5 desasurarea a avut reuniunea sociefatilor
patriotice, culturale si a conduc5tori1or diferitelor instituti-
uni publice din Cluj, la 9 noiembrie 1936 68
Semnificatii deosebite apItau in acele momente grele
pentru poporul roman cuvintele pline de sens rostite de
Nicolae Iorga cu prilejul Cleschiderii anului universitar
1936-1937 : Ast5.zi spunea el , ;ara se elseste intr-o
situafe din ce in ce mai critic5 din punct de vedere al eve-
nimentelor internationale. Primejdia anumitor cuvinte ve-
nite de acolo de unde nu ne asteptam, lImuresc situalia
noastr5. 0 leg5turi intre Berlin si Roma, cu o clientelI in o
serie de alte locuri amenint5 unitatea noastrl. Sprijin nu
putem astepta de nic5ieri. Fiecare are grij 5. de el. Noi nu ne
putem sprijini decit pe voi, tineretul de astki.
Nu trebuie s avem ur5 impotriva nimkui. Tns5 trebuie
ne pNzim de aceia care ne atatI.
68 Dimineara din 17 noiembrie 1936.

69 Din trecutul espru, rnuiltinilenar al neamului nostru se aratä
fn comunkatul adoptat tin c5. soura popoarelor atfirn5 de virtutile
bor. In ele le este scris destinnl. Dar prep= i pnietenia i 4=1%4
altora. Am pastrat i pastrAm recunostinfl marHor popoafre cari ne-au
sprijinit ifa nfapruirea unitii ria0ona1e, rpnin jertfele notastre de
veacuri, prin aingerarea eroici a ntarelui traMbOl i prin adrnitterea pnin-
cipiului de nationaditate si autodeterminare a popoarelor ca ternei
nezguduit n opera de organizare a statelor europene. (Dimineap din
15 noiembrie 1936).
In fata unor asemenea situatii nu trebuie bdecit ca toate
fortele morale din Romania sa se uneasca" 70
Citeva zile mai tirziu, la Calugareni, cu prilejul comemo-
rarii lui Mihai Viteazul, alte cuvinte pline de semnificatii
avea sa. rosteasca marele istoric roman.: si, incheind, acci
care vorbeau, cum am spus, ca istorict sau critici militari
de Mihai Viteazul nu s-au gindit la un lucru, c votn
avea nevoie de sufletul lui. Astazi de sufletul lui avem
nevoie. Opunem dusmanilor neimpacati i prietenilor firesti
tallati] in ceas de ratkire, tin numai toati puterea noastra
rnorala, dar si tot ceea ce ne poate da umbra lui Mihai
Viteazul" 71.
In cursul aceliasi zile, cavalerii ordinului Mihai Vitea-
zul" dadeau pub1icitçii un emotionant legamint, prin care
se angajau sa lupte cu precul vietii pentru apararea patriei
amenintate 72.
In cuvinte pline de un nobil patriotism, dr. Petru Groza
exprima in acele zile in presa vremii riposta sutelor de
mn. de tarant orgaruzatt si a unet grupart politice de cea
mat autentica factura. populara, Frontul Plugarilor. Noi
spunea el sintem in tabara celor care vor mentinerea
granitelor. Actiunea pacifista din Romania este o iesire pc
teren pentru securrtatea colectiv i intangibilitatea tratate-
for, dinamic i cu caracter de lupta populara impotriva
celor din afara si a aliatilor lor constienti i inconstienti din
Tara" 73.
Angajamente solemne pentru apararea hotarelor ame-
nintate rostea in acele zile i tineretul studios. O Romaine
mutilata, iata ce vrea fascismul international [...]. E ceasul
unirii" se spunea intr-un manifest elaborat in aceste zile
de Frontul Studentesc Democrat 74.
" Dimineata din 7 moiembrie 1936.

o Ibidem, din 10 noiembrie 1936.
72 In momentuil chid un mare dregator A unui neam mare din
lame, ne arata c dup a a parere hotarele Ora noastre sint ;iubredr
in drept menvionau ei asiguram poporul roman, patria noastra
ea pentru trainicia arcestor hotare, Cavalerii Ordinului Mihai Viteazuil
dint la clispozitie gata pentnu a fi pu4i pietre de hotar cu crucea la
capatti". (Dimineata chin 10 noiembrie 1956).
73 Adeviiral din 11 noiembrie 1936.
74 Dimineap din 7 noiembrie 1936.
La Bucuresti, in cadrul unei Intruniri studentesti desfl-
surate la 22 noiembrie 1936, unul dintre participanti, stu-
dentul Popescu Cornel de la Facultatea de litere, arka
rominii sint adeva*ii autohtoni ai Transilvannei", docu-
mentind aceast5 afirmatie In mod istoric. El incheia decla-
rind cI nu exist5 nici un drept s5 se cear 5. revizuirea trata-
telor existente" 75.
In cadrul unei alte intruniri, protestind contra atentatu-
lui ce se incerca fat5 de granitele patriei noastre, femeile
universitare romane se declarau gata ni lupte pida la
una pentru a p5zi nestirbite granitele romane obtinute prin
drepturi imprescriptibile" ".
In acest timp, Madoszul a initiat i organizat in dife-
rite centre ale t5rii actiuni de infierare a discursului de la
Milano. Mussolini In discursul s5u de la Milano se arka
in apelul lansat de conducerea Madoszului a vorbit despre
Ungaria ca de .marea muti1at5., care vrea s i se fac5
dreptate, dind un exemplu de prietenie italo-maghiar5. Pri-
eterna aceasta, anuntatl cu adta Alva', are scopul s infil-
treze in masele maghiare i pe mai departe n5clejdea desart5
ca aceste mase s vad5. in Mussolini sr Hitler mult asteptatul
Messia, ca in momentul oportun, cind Roma si Berlinul vor
suna alarma, si sar i s5-si verse singele, ca figuri in-
constiente, in jocul intereselor imperialiste germane si itali-
ene". Poporul maghiar, se ar5.ta in continuare, trebuie sl fie
constient c intr-o eventualI aventurI r5zboinic5, poate
pierde insi fiinta sa".
Data' reactiunea fascist5, pentru planurile sale rizboi-
nice vrea distrugerea frontierelor actuate, nimicirea stkilor
de pace, degeaba incearc5 cu noi. Sintem ferm convinsi
declara Madoszul c poporul din Ungaria, masele mun-
citoresti, tarinesti i intelectualitatea nu vor lua arma din
ordinul lui Mussolini sau Hitler pentru c nici ele nu vor
r5zboi". In ce ne priveste, vrem s5. pIstrIm pacea noastri
comung, s lkgim drepturile noastre, vrem s luptIm alI-
turi de fratii nostri romani ta politica externi a Romaniei
75 Arrhiva C.0 al P.0 R., fondul 25, dosarul nr. 4201, Erick 278
2&0.
76 Dimineam din 20 noleanbrie 1936.
sa' se indrepte spre statele mari, democratice care respecti
independenta natiunilor mki" 77
Clocotul produs in toate straturile societa'tii romanesti de
discursul rostit de Mussolini la Milano a continuat Inc
mult timp dupa' aceea. Insusi anul 1937 incepea sub semnul
continurii stairii de spirit a maselor ostile discursului rostit
de Mussolini. In ultirnul timp apreciau organele Sigu-
rantei hunedorene la 14 ianuarie 1937 o serie de eveni-
mente de natur politid i sociati au contribuit la rascolirea
sufletului populatiei din regiunea carbonifera' a Vaii Jiului.
La aceasta acontribuit discursul lui Mussolini rostit la Milano
recenta vizifa a lui Horthy in Italia" 78 tiri asemlna-
toare soseau la autorifatile centrale si din Oradea. Aici, la
11 februarie 1937, in cadrul unei mari intruniri antirevizio-
niste, pentru pace, organizata' de fortele democratice, anti-
fasciste, cei care au luat curvintul au infierat cu hofarire
ultimele evenimente menite a activiza planurile revizioniste-
revansarde. Ladislau Banyai, vorbind in numele Madoszu-
lui, a avertizat pe cei prezenti asupra necesitatii intensifi-
&aril vigilentei in lupta impotriva revizionismului incurajat
de Germania hitlerisfa si Italia fascisa, chemind oamenii
muncii de nationalitate magbiara' si se integreze organic in
lupta poporului roman pentru plstrarea nestirbita' a frunta-
riilor rii 79.
La intensificarea in Romania a campaniei antirevizio-
niste, pentru pace, o contributie a avut editarea i difuzarea
in tiraj de mas'a a lucfarii Nicolae lorga, fost prefedinte al
Consiliului de Miniltrii, eitre E. S. Benito Mussolini, ?eful
guvernului italian, elaboratI de marele istoric roman. Lu-
crarea constituia un amplu rechizitoriu licut incuraja'rii de
eitre Mussolini a cercurilor revizioniste maghiare, consti-
tuia in acelasi timp un apel la realism, la bunul sims al
Ostra'rii neatinse a adev a'rurilor i storice, intreaga argumen-
tatie fiind cridita' pe o ampla' analiza' a forma'rii poporului
roman, pe documentarea stiintifica' a drepturilor acestui
popor. Curintele care au fost pronuntate [la Milano]
scria Nicolae lorga lui Mussolini iimin in paginile is-
77 Dimineata dia 5 decembrie 4936

" Arbinna C.C. al P.C.R., forbdul 77, dosang nr. 7368, fila 4.
" Ibidem, fondul 27, dosarul nr. 4298, fila 324
www.dacoromanica.ro
62
toriei, asteptind altele de nepIrtinire si de mingliere, care
nu e posibil s'a nu vie" 80
In perioada urmsatoare, fatl de gravele pericole ce pla.
nau asupra Romaniei, deosehae eforturi s-au intreprins pen-
tru Fargirea i intairirea relatiilor traditionale de prietenie
cu o serie de ta'ri, au avut loc o seam de intrevederi intre
demnitarii farilor componente ale Micii Intelegeri si Trite-
kgerii Balcanice, toate menite a consolida aceste organisme.
Oficiosul social-democratiei romane i exprima la 28 mar-
tie 1937 satisfactia pentru aceste contacte diplomatice, sa-
lutfind orice actiune care duce la integrarea Romaniei in
marea coalitie a pkii", la strIngerea relatiilor farii noas-
tre, pe de o parte, in sinul Micii Intelegeri, iar, pe de alta
parte, pentru solidaritatea aoestui organism regional cu statele
democrate i pacifiste : Franta, Anglia, Rusia, statele nor-
dice etc. 81. Mentinerea României in aliantele ei firesti
consemna mai departe ziarul este deci o chestiune de
viafa pentru poporul nostru. De aceste aliante depinde nsi
pastrarea unirii /Ire 82
Un interes deosebit se manifesta in Tara rioastra' pentru
apropierea de statul sovietic deoarece, cum sublinia un ziar
al vremii, atit Romania cit i U.R.S.S., vecine care n-au
nimic de impa'rtit, au tot interesul s tralasca' in cele mai
bune raporturi de vecinkate" 83.
Politica externì pe care trebuie s-o urmeze Romania
aprecia Stefan Voicu in articolul Aliantele noastre fireti
cin interesul integrifatii sale teritoriale amenintate de pute-
rile revizioniste i n interesul independentei sale nationale
amenintate de agresivitatea imperialismului german" se con-
crenzeazi in necesitatea incadrarii Romaniei n sistemul de
organizare a pkii reprezentat prin alianta cu Franca, Mica
/ntelegere, Intelegerea Balcanicl, U.R.S.S. i consolidarea
acestut sistem prin aplicarea principiului securitAii colective
si asistenta reciproca' contra orica'rei agresiuni nemotivate" 84.
Aceasta este calea pe care Romania poate evita gravele pe-
13° Nkolae lorga, lost preFedinte 4 Consiliului de Minigri, aftre
E. S. Benito Mussolini, ;qui guvernului italian, Rucuresti, 1937.
"
rs
Lumea nouli din 28 martie 11937
Ibidem.
83 Adevand din 2 iunie 1937
84 Reporter din 1 august (1937.
ricole ce planeaza asupra ei incheia autorul amintitului
articol.
In spiritul unor asemenea comandamente majore, acciu-
nea forcelor democratice s-a intensificat in cara noastra la
finele anului 1937. Un ecou deosebit in opinia publica din
intreaga Tara' 1-a avut Intilnirea de la Tirgu Mures din
octombrie 1937" 85. Aceasta manifestare s-a inscris in sirul
lung de actiuni democratice organizate de Partidul Comunist
Roman. Ea a constituit un moment de inrolare a unor noi
force in rindurile luptatorilor progresisti, antifascisti, anga-
jati pe frontul acciunii deschise impotriva reactiunii sovine si
politicii revizionist-revansarde. Indlnirea de La Tg. Mures a
contribuit la intarirea unitatii fracesti de lupta a poporului
roman si a nacionalitacii maghiare din Romania. Cei care
au luat cuvintul acolo intre care Josza Bela, Kovacs-
Katona Jenb, Balogh Edgar, Banyai Lalislau. Csogot Lajos,
Jancse Elemer, Jordaki Lajos, Kacso Sandor, Kovacs Gorgy,
Meliusz Jozsef, Nagy Istvan, Szemer Ferenc, Vince Ion si
al-0i au angajat efectiv, prin problemele ridicate, nationali-
tatea maghiara din Romania in lupta grea, dar victorioasa
in cele din urma, impotriva manifestarilor revizioniste ale
Germaniei fasciste 4 ale satelicilor sai 86.
Apropierea sfirsitului guvernarii liberale i cu aceasta a
convocarii corpului electoral in vederea unor noi alegeri a
constituit fondul pe care s-a intensificat acciunea forcelor
aparatoare ale integritatii teritoriale a Orli in faca provo-
carilor revizioniste, revansarde din exterior. Vii atacuri au
fost lansate n presa vremii in acele momente impotriva
Garzii de Fier si a celorlalte grupari fasciste fata de poli-
tica lor de tradare a intereselor nacionale. Referindu-se, de
pilda, la telegrama de omagiu" trimisa in acele zile de Cor-
neliu Zelea Codreanu lui Mussolini si Hitler, la osanalele pe
care presa fascista din Tara le ridica lui Mussolini cel care
cu citva timp in urma ceruse o curajoasa revizuire a clau-
zelor suparatoare ale tratatelor de pace" si care incuraja ten-
dincele revizioniste impotriva Romaniei organul de presa
85 Detadii privitoare la aceastà aqiune vevi in Contemporanul din

6 octombrie 1937 L. Banyai, Pentru convietuirea frateascii cu poporul
romAn i T. Bugnaziu, Spiritul antifascist al intilnini).
80 Contemporamd dm 6 octombrie 1937.
al Partidului Social-Democrat arka d : aceasta atitudine
nu mai este romanism", mult trimbiTat cum se stie de legio-
nari. Ea nu are dealt un singur nume : tradarea românis-
mului" 87.
Impotriva acelorasi factori distructivi, reprezentaTi de
grupari fasciste, ti ridica glasul Vasile Maciu intr-unul din
articolele sale. El infiera faptu c stau de vreo doui sapta-
mini afise verzi semnate de Centrul studemesc Bucuresti 88 si
fagaduind violente (de ce nu de-a dreptul asasinat ?) impo-
triva d-lui N. Titulescu, care a servit Tara cu mult mai mult
decit ar fi putut-o face in mii de ani neispravitii din toate
centrele studentesti de azi i toate carnasile verzi, albastre
ori brune la un loc" 99.
Este important de subliniat c actiunea fortelor demo-
cratice, in alegerile parlamentare din luna decembrie 1937,
s-a desawrat cu intensitate in spiritul lozincii ce milita pen-
tru Propasirea ;aril i conservarea cu orice preT a Integri-
tkii noastre nationale" Adeziunea de primire in rindurile
Uniunii Democratice, organizatie de masa legala creata in
acele imprejurki de due Partidul Comunist Roman pentru
a-1 reprezenta pe ci legale in alegeri, prevedea, intre altele,
obligatia membrilor organizapei de a lupta .pentru ridicarea
vieii poporului roman pentru a-1 intarifinceste i sufleteste
si a-I face sa renste agresiunilor revizioniste" 91. Aceeasi orga-
nizatie atragea serios atenTia natiunii romane asupra primej-
diei reprezentate de existenTa organizatiilor fasciste care duc
la invrajbirea i impartirea poporului in tabere dusmane,
macinind astfel unitatea sufleteasca a Tani in fata dusmani-
lor revinorusti care pregkesc dezordinea in interiorul nii
noastre pentru a o cotropi apoi din afara cum au cotropit
si alte Tari" 82.
Dezmeticeste-te iübite neam al meu si fereste-te de ispi-
ntorn care te duc la pieire" 93 - avertiza in acele momente
Nicolae Iorga intr-unul din articolele sale.
87 Lumea noua din 7 noiembrie 1937.

99 Organ:T-4e fascist5. srudenveascá.
8q Girdul vremii din 115 noiembrie 1937.
9° Reporter din 28 noiemlarie 1937.
91 Arhiva C.C. al P.C.R., tfandul 6, dosratrtil IV. 1201, fila 95.
92 Ibidem, dosarul nr. 1202, fila 10.
" Universul din 11 decembrie 1937.
Un moment deosebit in lupta antirevizlonista, pentru
pace 1-a constituit marea intruntre democratica i antifascista
de la 12 decembrie 1937, desfasurata in sala Marna din Ca-
pitala. In manifestul de convocare a adunarii se exprirna
dorinta de a participa la ea mase largi care lupta pentru
independenta noastra nationala azi amenimata dinlauntrul
si din afara granitelor de tarile revizioniste si de sprijinitorii
bastinasi ai revizionismului asezati pe axa Berlin-Roma" ".
DatoritI atentiei cu care a fost pregatita aceasta intrunlre
ca i demonstratia de strada care i-a urmat, s-au inscris in
rindul marilor actiuni antifasciste i antirevizioniste ale anu-
lui, marcind o data mai mult profundele sentimente patrio-
tke ale maselor, dorinta lor de a contribui efectiv la apara-
rea prin orice mijloc a integritatii ;aril.
Semnificatia unor asemenea succese crestea in conditiile
in care, chiar in acele zile, capetenia legionarilor nu mai con-
tenea cu declaratii de fidelitate fata de Germania hitlerista,
cu angajamentul ducerii Orli alaturi de Axa Roma-Berlin in
numar 48 de ore de la eventuala preluare a puteril de catre
Garda de Fier. Cine nu stie ca Roma si Berlinul se afla in
fruntea revizionistilor de hotare, in fruntea celor ce vor sa
rupa tratatele de pace care asigura existenta Romaniei"
[...] ? 95 se consemna in ziarul democratic Reporter. Mo-
mentul e gray. Pericolul e iminent se sublinia in continuare
in acelasi ziar. 5i astazi persista in urechile tuturor roma-
nilor strigatul amenintator al d-lui Mussolini [...] rostit la
Milano la 1 noiembrie 1936. oAlianta cu Roma i Berlinul»
tn care ne-am pomeni inglobati in «48 ore dupa biruinta
legionara» ar insemna subjugarea economica si politica a
României de catre <ca1iaii>> nostri, desrnembrarea Orli, a Ro-
mâniei ca stat national amenintat de expansiunea militarista
razboinica a Romei i Berlinului este conditionata de stabi-
lirea i intarirea unui sistem de aliante cu statele la fel de
amenintate de puterile razboinice i revizioniste".
0 fi dl. Codreanu ocontra marilor democratii ale Occi-
dentului, contra Micii Intelegeri, contra Intelegerii Balcanice»
si n-o fi ayind d-lui «nici un atasament pentru Societatea
94 Arhiva C.C. al PC.R., fonclul 6, dosarui nr. 1201, filele 35-36-

% Reporter din 5 decembrie 1937.
Natiunilor., in care nu crecle, dar existenta României ca stat
national unitar independent este conditionael de strinsa ali-
enta tocmai cu aceste mari democratii i cu aceste intelegeri.
Alianta dumisale cu Roma si Berlinul este o aliantI contra
României.
Dar pini la 048 de ore dup'S [...] mai sint cel putin
48 ore Inainte !
Tot ce-i democrat si tot ce-i intr-aclev'ir national, adic .
parrldele i organizatiile democratice i muncitoresti ca
masele populare cele mai largi de la orase si sate, pot foarte
usor trnpiedica pentru vecie, prin unirea i actiunea lor, acel
nenorocit vdupa.. Si ne gindim nu numai la acest adupa'»
al d-lui Codreanu, ci la al tuturor acelora ce uneltesc pla-
nuri de acelasi calibru" 96.
Miscarea antirevizionist'i, pentru pace a continuat la in-
ceputul anului 1938 sub semnul prega'ririi unor multiple ac-
tiuni ocazionate de s'irMtorirea zilei de 24 ianuarie. Intr-un
manifest elaborat de Uniunea Democratic i Comitetele ce-
ta'tenestl, masele erau chemate la o mare intrunire in sala
Toma Nicolae, din comuna suburbadi Lupeasca, in cadrul
dreia, omagiindu-se ziva de 24 ianuarie 1859, sI se trimitI
un energic protest celor ce uneltesc din afar i dinla'utrul
granitelor tmpotriva independentei noastre. Ra'spunsul nota
manifestul va fi PE AIGI NU SE TRECE". In ultima sa
parte, manifestul sublinia : Cetateni ! in ziva de 24 ianua-
rie, oind marele domnitor Alexandru Ioan Cuza a flurit
Unirea Principatelor s ne unim i noi cu totii i s cerem
grup'arilor care vor sa" apere libertatea si neatirnarea rii
s'al se uneasd intr-un front unitar"
Intrunirea desasurat'l in ziva de 24 ianuarie 1938 a
constiruit un prilej deosebit de manifestare a starii de spi-
rit antifasciste, antirevizioniste a maselor ".
Attt in preajma zilei de 24 ianuarie, cit si in aceastI zi,
presa a publicat multe articole de omagiere a unirli inflp-
mite in anul 1859, articole de mobilizare a maselor la lupta
pentru aplrarea democratiei i independentei Orli. Ion Po-
" Reporter din 5 decembrie 1937 (anicolul : D. Corneliu Codreane

48 ore dupa semnat de Stefan Voicu).
" Atchiva CC. al P.C.R., tfon.dral 6, closa.ru1 nr. c1202, Ride 70, 72.
ge Ibidem, fikle 69-78.
67
www.dacoromanica.ro
pescu-Puturi semna in ziarul Reporter articolul Front con-
tra G`cirzii de Fier in care sublinia necesitatea luptei contra
partidului «Totul pentru tara», pentru scoaterea lui din viata
politica". Numai pe acest drum arata autorul se
poate merge, pentru apararea cu succes a regimului demo-
cratic, a libertatii publice si a independentei noastre polltice
si nationale" 99
In numeroase alte articole, publicate in presa ilegall 4i
legala sau pe foi volante, se sublinia necesitatea ca muncitorii
sa se situeze in primele rinduri ale luptei pentru apararea
hotarelor Carl Ne cheama la lupta singele lui Doja, Horia
si Tudor Vladimirescu glasuia vribrantul manifest ela-
borat de Comitetul Central al Partidului Comunist RomAn
in luna ianualie 1938. Ne cheama la lupta dragostea de Tara,
pe care nu vrem s-o vedem sfiiat i cotropita, dragostea
de acest popor, pe care nu-1 vrem ingenunchiat i robit".
Condamnind razboiul de jaf si cotropire, clasa noastra mun-
citoare Ii exprirna atasamentul cu lupta pentru apairarea
armata a patriel deoarece rezistenta inarmati a poporului
In caz de agresiune e 1egitimsa qi ea [muncitorimea romanai
va merge in primele rinduri ale bataltei" o.
Asemenea idei erau exprimate tot mai viguros in vil-
toarea nenumaratelor intruniri si manifestatii organizate in
Capitala si in alte centre ale tarii de catre fortele demo-
cratice. In fata primejdiei razboiului revizionist se arata
in manifestul difuzat in cadrul unei astfel de intruniri orga-
nizata la inceputul lunii februarie 1938 in sala Nicolau din
Bucuresti vom striga hotarirea noastra de a ne apara
independenta Tani noastre i pacea lumii prin alianta cu
marile democratii. Acei care vor s rupem aliantele noastre
ne duc in prapastia pierzaniei" 101.
Etapa deschisa in istoria României o data' cu instalarea

dictaturii regale, la 10 februarie 1938, s-a caracterizat prin-
" Reporter din 23 ianuarie 1938.

1" Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 95, dosarul rtr. 5283, fila 216 (Anti-
cOlui Muncitorimea trebuie s apere azi hotarele grii, de Ion Putureainu).
1" Ibidem, fondul 6, dosarul nr. 1201, fila 122.
68
www.dacoromanica.ro
tr-o accentuare a complexitatii i intrepatrunderii fenomene-
lor vietii politice interne si internationale. Ea a coincis cu
slrul de evenimente ce au dus la declansarea celui de-al doi-
lea razboi mondial, act ce a avut consecinte imediate si in-
departate, de o semnificatie istorica deosebita pentru desti-
nele a numeroase popoare.
Sub regimul dictaturii regale, pazitille politice hotarltoare
au revenit grupurilor monopoliste industriale i bancare le-
gate de comenzile starului, al caror exponent principal era
insusi Carol al II-lea. Aceste grupuri, concentrate in jurul
Bancii de Credit Roman, dominau industria metalurgica prin
societatile Malaxa, Resita, Astra, Cugir etc., industria zaha-
rului prin cartelul Lujani, detintnd totodata pozitii impor-
tante in industria textila, chimica, petrolier i altele.
Imprejurarile de ordin intern si mai ales extern au exer-
chat itriurire asupra evolutiei dictaturii regale.
In aceasta perioada s-au petrecut grave evenimente in
viata internationala, caracterizata prin extinderea actelor de
agresiune ale German lei hitleriste i aliaçilor ei i printr-o
politica' de concesii fafa de acestia a puterilor occidentale.
Toate acestea au dus la anexarea Austriei, infringerea gu-
vernului republican si instaurarea dictaturii franchiste in Spa-
nia, dezmembrarea i cotropirea Cehoslovaciei, ocuparea
.Albaniei, largirea agresiunii Japoniei impotriva Chinei. La
1 septembrie 1939, prin atacul Germaniei naziste asupra
Po Ionia, a inceput cel de-al doilea razboi mondial, care avea
sa se soldeze cu grele pierderi i suferinte, pentru multe po-
poare, inclusiv pentru poporul german.
In contextul acestei situaii, cind era necesara mai mult
ca oricind actiunea unitara a maselor largi ale poporului
roman, dictatura carlist a promovat o politica contrara
intereselor si dezideratelor nationale. Desi n-a existat o po-
zltie unitara, cercuri influente din guvernele dictaturii regale,
din anturajul lui Carol al II-lea, au mers pe linia accentuarii
caracterului reactionar al regimului si a unor compromisuri
fall de Germania nazista.
In rivalitate de interese i ca atare potrivnice dictatur-ii
personale a lui Carol al II-lea, principalele cercuri ale bur-
gheziei i moierimii, reprezentate de I. Maniu si D. &I-
tianu, s-au limitat la o atitudine protestatara, neintreprinzind
actiunieficace de masa' in vederea preindmpin5rii i rIstur-
narii clictaturii monarhice.
Partidul Comunist Roman a apreciat dictatura regali ca
un regim profund antipopular, expresie a cercurilor reactio-
nare ale marelui capital si ale mosierimii, in frunte cu Carol
al II-lea. Totodat5, Partidul Comunist atiigea atentia Ca
ar fi o mare greea1 s confundlin regimul actual, reac-
ponar si antipopular cu fascismul i Frontul Renasterii Na-
Tionale,102 cu o unealt5 direct5 a acestuia", sublinlind Ca
dusmanul principal este si eamine Garda de fier. Impotriva
b5rzii de fier acestei agenturi teroriste de spionaj hitle-
rist trebuie n primul rind Indreptat focul principal" 103.
Asemenea aprecieri si-au gasit expresia intr-o serie de docu-
mente ale partidului, in hot5riri i rezolutii ale ConferinTeIor
regionale si ale Plenarei a VI-a a Comitetului Central al
Partidului Comunist Roman.
Atent la evoluTia evenimentelor interne, nesc5pind in
acelasi timp din vedere nici un moment cresterea nrimei-
diei de agresiune asupra T5.rii noastre din partea fascismului
razboinic, Partidul Comunist Roman, celelalte forte politice
democratice, patriotice au actionat consecvent, in tot de-
cursul anilor de dictatura regaI5,pe linia ap5r 5rii a
Tiei, a integrlfapi teritoriale a farii, a independentei si suve-
ranit4i sale naponale, sprijinind totodat5 lupta antifascist5,
pentru pace a altor ri i popoare.
Ocuparea Austriei de atre Germania hitleristl, in luna
manic 1938, la scurt timp dup5 instalarea dictaturii regale,
a stirnit indignarea si revolta maselor din Tara noastr5.Un
puternic ecou a arvut in opinia puiblic romaneasc5 manifes-
tul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din
luna aprilie 1938, in care se mentiona : DupI cotropirea
Austriei de catre armatele lui Hitler, independenta rii noas-
102 Organism politic, lomat in luna decambrie 1938, creunind o serie

de personai1itçi, un numir dimitat de anernbri rai unor pastide burgheze
functionari de stat, obligati a se inscrie in acesta. Ulterior. In luna
iunie 1940, 'In incercarea dc a-si asigura o bazi de masa', dictatura regall
a transformat F.R.N. in Partidul Natiunii ca unic partid legal.
103 Scinteia din 24 ianuarie 1939.
tre este gray ameninTatN, impreun N. cu existenTa firilor mici
vecine" 104.
Cresterea primejdiei de indkare a teritoriului Orli de
caltre fortele fascist-revansarde a preocupat viu, in prima-
vara anului 1938, insIsi cercurile conducatoare. La 19 apri-
lie 1938, Consiliul Superior al Armatei aprecia cu ingrijo-
rare :. In situatia politica' actualN, mai ales dupa' alipirea
Austriei de cNtre Germania, pericolul Iminent este la vest",
unde fascismul ameninfitor revizionist ne-ar putea pune
in situatia de a duce un rNzboi in condiTiuni foarte grele,
ara' un ajutor eficace din partea Cehoslovaciei, care ar pu-
tea fi MN:bush:1 de Germania si chiar lira' sprijin iugo-
slay" 105.
s5. fim cu luare aminte la ce miscI acolo, la hotarul
nostru apusean" 106 avertiza Nicolae Iorga in acele mo-
mente. El isi alNtura glasul tuturor celor care, in acel timp,
gata sl apere Tara impotriva Germaniei hitleriste si a aliaTi-
lor sNi, aveau convingerea necesit4ii unei rezisteme la ho-
tar, cu arma in minN, cu nit mai mult cu cit mobilizarea
armatei si avansarea unor unitITi la graniTa de apus se fIcea
pe fondul unei hotNriri populare.
Mobilizate si organizate de Partidul Comunist, de organi-
zatiile de masN, in cadrul intrunirilor prilejuite de sNrbalto-
rirea zilei (le 1 Mai 1938 107, masele muncitoresti si-au expri-
mat din nou cu vigoare hofirdrea de a apNra independenta
§i integritatea teritoriaIN a Romaniei.
Nicolae lorga a ficut in aceastl perioaciN, ca si dupN
aceea, ample analize in care sublinia gravele primejdii care
planau asupra Tarii noastre. In numeroase lucrairi el s-a ocu-
pat de rolul militarismului german In istoria Europei, de
104 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XXII-5, inv. nr. 990.

105 Arhiva M.F.A.MStbil., mapa an 51, lila 757.
106 Timpul din 19 aprilie 1938.
107 In nota telefonicI nr. 11980, din 1 mai 1938, a Inspectoratului
regional de poilille Cluj, se arka ci la ilntrunirea publicI din acest oras,
organizati de catre sindicatele afiliate la C.G.M., cei 600 de participançi
au aplaudat cu entuziasm qi indelung mai ales acele parvi ale cuvintirilor
care cheman la lupti Iropotriva revizionisrnullui, contra Germaniei si
Italiei si a Girzii de fier". (Arhiva CC. al P.C.R., fondul 5, dosarul
nr. 1153, filele 397-398).
71
www.dacoromanica.ro
pericolul reprezentat de acesta pentru diferitele ri i, inde-
osebi, pentru Romania 108.
Campania de propaganda revizionista dmlansata in Eu-
ropa, prezenta emisarilor expansiunii germane spre sud-estul
Europe', asaltarea de catre hitleristi a publicisticii, eforturile
sustinute cu aur, pentru a atrage oameni pohtici si intelec-
tuali la sprijinirea politicii fasciste i revansarde, patronata
de Germania nazista, 1-au determinat pe marele istoric ro-
man sa sustina cu ardoare necesitatea unei actiuni pe plan
international de respingere si demascare a substratului aces-
tei campanii. Semnificatii deosebite se desprind din continu-
tul articolului Noua «Poartii eatre Orient» a Austriei. Aus-
tria se arata in acest articol este tin popas pe o linie
de inaintare pregatita cu cea mai mare gnija [...] ; Austria
este un punct de plecare.
Este, asa cum a spus omul care cugeta pentru seful sta-
tului german 109, «poarta dtre Rasarit>," lio.
Dupa ce prezenta trecutul istoric al aspiratiilor militaris-
tilor germani pentru dominatia Europel si a lumii, Iorga
avertiza : tmi fac datoria cunoscatorului de trecut i inte-
legatorului psihologiilor nationale pentru a spune inca o
data' : «Fereste-te, popor al meu, caci mari primejdii ti se
pregatesc»" 111
Tot mai activa in apararea pacii europene perklitata, a
Orilor amenintate de hitleristi se dovedea clasa muncitoare
din Romania. In cadrul sedintei sindicatului fier-metal din
Bucuresti, de pilda, tinut a. in primele zile ale lunii iulie 1938,
muncitorii si-au aratat prietenia fata de muncitorimea ceho-
slovaca si fata de fratescu popor al Cehoslovaciei amenintat
sa fie robit de fascismul german" 112. Articolul aparut in
1°8 .1.S de pe viremea dui Bismarck exista, n tovirlsie ou Austria

in forma monathiei austro-lungare, avintud cltreRIsIrit cuprins in formula
oelebri odinioarà i pe urm a. prea mult uitatI de Drang web Osten.
Ot priveste tendintele manifestate in trecut si prezeritate in politica hit-
lerista de ocupatie a Romaniei, aceasta se fkea tri n-mele dreptului
natifunii germane de a stlpini 1)&1'1 la gurile Duna.rili" (Timpul din 23 mai
1938).
109 Este vorba de Goring.
110 Timpul din 23 mai 1938.
111 ibidern.
112 Scinteia din 8 iulie 1938.
72
www.dacoromanica.ro
ziarul Scinteia cu acest prilej preciza : Muncitorimea nu
poate sta cu bratele incrucisate la vazul uneltirilor hitleris-
mului contra pacii. Azi e amenintata Cehoslovacia, miine cea
amenintata va fi Romania, poimiine sutele de mii de mun-
citori i ;Irani romani vox- fi dusi la mIcel de dragul lui
Hitler, Mussolini si Carol. Metalurgistii au dovedit ca pri-
cep cit de strins este legata soarta Romaniei si a pacii de
soarta Cehoslovaciei, vecina i aliata noastra" 113.
Simtaminte asemanatoare erau oglindite in coloanele dife-
ritelor publicatii democratice 114
Cu vii manifestatii de simpatie a fost salutata in Roma-
nia Conferinta de la Paris a Reuniunii universale pentru
pace" (R.U.P.) din 23-24 iulie 1938. Cu acest prilej, An-
ghel Navrlie, conducavorul Frontului pentru pace al fosti-
lor combatanti i victime de razboi", a trimis presedintilor
R.U.P.-ului, Robert Cecil si Pierre Cot, un mesaj in care,
saludnd conferinta, sublinia cà fostii luptatori romani din
primul razboi mondial, din care 800 000 li dorm somnul
vesnic in cimpiile Marasestilor, Marastilor, Oituzului si in
multe alte locuri au dreptul i dorinta de a pune in garda
poporul kr contra avitatorilor internationali ai razboiului,
contra ferocitatii agresorilor, contra masacrarii copiilor, a fe-
meilor i batrinilor, contra bombardarii oraselor deschise,
pentru distrugerea trecutului i viitorului natiunilor pas-
nice" 115.
111 ibidem.
114 ,La hotarde Gehoslovaciei se aduna norii negri ai razboinlui"
preciza ziarul 5tiri din 1 iulie 1938. Subliniindu-se cà lupta pentru
apararea Cehoslovaciei este steins legati de lupta Romaniei pentru in-
dependenta sa amenintata de Hithr", un articol se exprima parerea ca :
Poporul roman trebuie s'a porneasca la aqiuni i lupta dirza pentru
a constninge guvermill roman si-si dovedeasca solidaricatea zu republica
cehoslovack".
0 interesantä analiza a acestor probleme era (1=5. de Ladislau
Banyai in revista Korunk nr. 7/11938, sub titlul .Mittel-Europa" germana
fi coalitia din bazinul duniirean. El Infiera puternic propaganda revan-
prdi i revizionista a Germaniei hitleriste si a sateliçilor sal clusà sub
deviza : Numai un spatiu suficient de mare poate sä asigrure pe pamint
independenca unui popor", devizä ce nu era de altfel extnasi din altà
parte decit din Mein Kampf (capitolul : Orientare rasariteanii sau pr-
rilsitriteand).
115 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 25, dosarul 111% 4162, talele
230-2M.
71.
www.dacoromanica.ro
Un ecou deosebit au avut in Romania lucrarile Congre-
.sului antifascist al tineretului de la New-York, deschis la
1 august 1938, la care a participat i o delegatie din Tara
noastra, compusa. din George Macovescu, Ion Drinceanu,
Virgil Veniamin allii" 116 Zlarul Fapta, fintr-un articol in-
dtulat Pacea, independenta nationala, integritatea teritoriala'
garantate de tineret ti informa cititorii despre dezbaterile
acestui congres i despre ihotaririle adoptate, care, dupa opi-
nia ziarului, vor constitui pentru tineretul /aril noastre un
-minunat mijloc de a stringe rindurile pentru apararea
a integrifatii i independentei Romaniei". Numai in acest fel,
.continua ziarul Romania va deveni mai puternica si va pu-
tea finfrunta cu seninatate talazurile amenintatoare ce se
-aprople" 117
Acorclul de la München din luna septembrie 1938, care
-a dus la ciuntirea teritoriului cehoslovac si a deschis drum
larg imperialismului fascist german spre sud-estul Europei, a
fost condamnat fin Romania de intreaga opinie publia pro-
gresista si patriotica. In ceea ce priveste pozitia cercurilor
guvernante, acestea s-au situat pe obisnuita kr linie de res-
pectare a statu-quo-ului si de opunere fati de agresori. Po-
zitia Romaniei a fost primita cu recunostinta de opinia pu-
blica si de oficialha'tile cehoslovace. Praga spune lumii
intregi : Nu vom uita niciodata dovezile de cinste si de cre-
<lima ale poporului roman" comunica postul de radio
Praga n Mesagiul oficial de gratitUdine pentru natiunea
rom'ana" din partea natiunii cehoslovace. Cercurile oficiale
cehoslovace, fimpreuna' cu intreaga pres i opinia publica.
sublinia acelasi post de radio la 3 noiembrie 1938 au
luat act cu cele mai adinci sentimente de recunostinta de
atitudinea guvernului [...]. n aceste clipe grele politica Ro-
manlei a dovedit calitçi cu adevarat cavaleresti. Numai la
nevoie se cunosc prietenii adevairgi i poporul ceh, Impreuna
cu cel slovac, au avut In nenorocirea kr in'inglierea de a
putea constata lealitatea clesavirsita. a Romaniei". Acelasi
post de radio ii ncheia comentariul astfel cehoslovacii
116 Ibidern, dosarul nr. 4195, fila 348.

1" Fapta din 2 octombrie 1938.
74
www.dacoromanica.ro
nu vor uita niciodatI dovezile de cinste ,si credinta' pe care
i le-au dat poporul roman" 118.
Dupa acordul de la München situatia Orli noastre s-a
agravat i mal mult. Romania dup5. MUnchen scria in
nuiniei
a lui Iorga
-
acele zile grele Scinteia in arricolul Nori grei deasupra Ro-
e mai mult ca oricind dupa' fericita expresie
o tara. p1nditc, [...] de salbatica fiar, irnIA-
taita' de singele jertfelor sfisiate care este fascismul german.
Faç de aceasta' situatie, In articol se arita ca' muncitorlmea
romana' Lsi avangarda ei cornunista' sea ins ide veghe, neclin-
rid in dragostea ei de tali si in curajul ei de luptal [...].
Partidul nostru nu va cruta nici a sfortare, nici a jertfa'
pentru a stringe laolalea muncitorimea si a porni in fruntea
er la unirea tuturor fortelor dornice sa' apere pacea i Inde-
pendenta Romaniei" 119
Aceeasi hotkire o devrindem si din manifestul elaborat
si difuzat in mase de Comitetul Central al Partidului Co-
munist Roman in luna noiembrie 1938. De la un capat la
altul al t'arii ne pindeste a mare primejdie se arati in
manifest. Ghiarele hltlerismului cotropitor, dup'a ce au sfi-
siat Cehoslovacia, se pregkesc ssi se infig'i in trupul Roma-
niei. Fiskile de prada' care stlpinesc asta'zi Germania, in-
curajate ide vinzarea rusinoasa' de la Munchen, rotesc tot mai
indriznet deasupra pamintului rii noastre, bopt in grine
si petrol. Odata' sta'pini pe bogkiile Romaniei, calki poporu-
lui german vor s'a fad din teritorlul nostru o baza' de ple-
care la atac impotriva Uniunii Sovietice".
Spiritul in care Partidul Comunist Roman Ii orienta po-
utica sa in acele momente a insufletit masele largi. Uniunea
democratid, adresindu-se maselor, denunta la rindul sa'u
coalitia revizlonista' fascista' atit de nefasei a Ga'rzii de fier"
si infiera atentatele i pe atentatorii odiosi ai acestei mis-
ctri", Incheind cu dorinta sincera' a pa'strkii independentei
çrii noastre" 120
Importante concluzii se desprindeau In acele rnomente din
articolul publicat de Zaharla Stancu, sub titlul Tinerilor,
gIndii române p.c. I. Trebuie, ca romani glkuia arti-
118 Timpul din 4 noiembrie 1938.

119 Scinteia din 25 noiembrie 1938.
120 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 6, dosa.rul nr. 1199, fila 110
colul sa ne intreblm mereu dad biruintele gn politica
europeana inregistrate de statele totalitare nu lovesc cu ceva
interesele natiunii noastre. Si, dad, da, s tragem concluzia
fireasca. Nu este fapta de roman s te bucuri d o putere
straina a obtinut un succes care asupra noastra se rasfringe
cu pagube. Nu este fapta de roman sali strigi fericirea ca
un dictator a reusit, prin presiuni, prin amenintari cu raz-
boiul, sa sfarme securitatea colectiva, sa tread peste toate
acele tratate i conventiuni internationale care ne asigurau
integritatea teritoriala.
Tinerilor, gIndiçi Tomaneste !"1".
La 1 decembrie 1938, dnd s-a saribatorit implinirea a
dou a. decenii de la Unirea Transilvaniei cu Romania, po-
porul roman ai-a. manifestat inca odata hotarirea sa de ne-
clintit de a apara independenta si integritatea rii. Ziarul
Lurnea noted, reproducind una din motiunile adoptate in ca-
drul unei intruniri muncitoresti desfasurate in acea zi, con-
semna : Adunarea de azi, in deplin acord cu intreaga mun-
citorhne din tad, este fern' hotarita a apara unitatea
integritatea statului roman cu toate mijloacele". In straduin-
tele ei de a asigura viata i progresul ,farii in granitele ei
de azi continua motiunea muncitorimea este gata a
.aduce intreaga ei contributie 'de mun'c i jervfa" 122.
Sfirsitul anului 1938 a gash intreaga opinie publid de-
mocratid romaneasca angajat cia lupta impotriva primej-
chef fasciste externe si a celei interne, reprezentata de Garda
de Fier. Comunistii, toti militantii antifascisti au primit cu
satisfactie masurile luate de guvernul A. Calinescu impotriva
Garzii de Fier. Intr-un memoriu adresat lui A. Calinescu, la
mijlocul lunii decembrie 1938, reprezentanti ai Uniuriii demo-
cratice i Madoszului aratau printre altele, ca [...] lichlda-
rea bandei de asasini i spioni in frunte cu Corneliu Co-
dreanu o consideram ca o masura curajoasa de salvare a
independentei tarii" 123, sugerindu-i primului ministru i alte
masuri in vederea ichIdrii totale a Garzii de Fier. Con-
stienti de indatoririle noastre de cetateni i romani se
121 Lumea románeascd din 11 naiembrie 1938.

122 Lumea noua din 4 decembrie 1938
123 Arhiva C.C. al P.C.R., fanciful 6, dosarul mr. 1159, filele
117-118-
arata in memoriu am combatut intotdeauna cu energie
uneltirile straine, neineaduite, introduse n Tara noastra prin.
mijlocirea Garzii de fier.
De ani de zile am denuntat opiniei publice românesti
rolul de tradare de tali al Garzii de fier, rolul ei de spionaj .
si agentura a statelor revizioniste i agresoare.
In aceste conditii, am fost adinc ingrijorati, dnd, dupa-
dezmembrarea Cehoslovaciei, am vazut renascind sub im-
pulsul i conducerea acelorasi state revizioniste, activitatea
terorist i destelmatoare de tarsi a Garzli de fier.
Ne dam seama c lantul de atentate tocmai in regiunile-
care sint obiectul poftelor de prada ale statelor agresoare-
aveau rolul s creeze tn ara' o stare prielnid numai intere-
selor revizioniste" 129.
Ind In primele zile ale lunii ianuarie 1939, Partidul Co-
munist Roman a adoptat o serie de rnasuri in vederea Inten-
sificarii activitatii antifasciste, pentru pace. In cadrul unor
sedinte conspirative, la care au participat activisti de seama
ai Parddului Comunist, s-au discutat pe larg cile prin care-
sa se aduca la cunostinta maselor pericolul in care se ga-
seste independenta farii noastre din cauza agresivitatii din
ce n ce mai accentuata a fascismului extern si intern" 125.
S-a hotarit cu aceste prilejuri sa se foloceasca din plin, in
scopul propus, sarbatorirea zilei de 24 ianuarie a drei sem-
nificatie va fi larg dezbatuta in coloanele ziarelor simpati-
zante" 126
Pe aceasta linie, ziarul Scinteia a publicat articolul 24 ia-
nuarie 1859-1939 in care, dup a. ce se arata importanta uniriiL
savirsite cu 80 de anl in urrna, se sublinia Astazi, cind
independenta nationala a poporului roman si unitatea Ro-
maniei sint din nou primejduite, amintirea luptelor duse
pentru unire trebuie s indemne la o lupta dIrz i hota'rita
contra dusmanilor din afai si a agentilor kr dinauntru" 127
Problema a fost amplu discutata si in cuprinsul altor arti-
124 Ibidein, fonrhil 6, dosarud nr. 1199, filele 117"-1 1 8.

125 Ibidem, fondul 1, dosanud nr. 219, fila 303.
125 Ibide.m.
127 Scinteia din 8 februarie 1939.
77'
www.dacoromanica.ro
cole. Sub semnatura lui Leonte Rautu, in organul central de
presa al Partldului Comunist Roman a aparut articolul inti-
tulat Asaltul lui Hitler impotriva Romániei. Independeata
Romaniei amenintata de Germania hitlerista se arata in
acest articol nu poate fi salvata decit cu sprijinul a trei
forte. Acestea ent : masele populare din Romania, statul so-
vietic socialist, fortele democratice din Franta, Anglia si alte
tari. De aceea, lupta Impotriva politicii de compromis si de
dare inapoi In fata presiunii hitleriste, lupta pentru sdrpirea
agenturilor hitleriste : Garda de fier si organizatiile de sasi
hitleriste si pentru rasturnarea guyernului de dictatura regala,
lupta pentru instaurarea unui guvern care sa se sprijine pe
cele trei forte, pe care le-am numit, este una cu lupta pentru
salvarea independentei nationale a Romaniei" 128.
Cu toata atentia necesara, Partidul Comunist Roman a
lamurit In acele zile tineretul asupra evolutiei vietii politice
internationale, asupra gravelor pericole ce planau asupra
tarli noastre. Brosura Ce trebuie ad Itie fiecare student ?, edi-
tata de Partidul Comunist Roman si difuzata fin rindurile
studentilor In primele zile ale anului 1939, demasca cu vi-
goare actiunile Intreprinse de hitlerism pentru a crea atmo-
sfera necesara Impartirii Rominiei si vasalitatii ei fata de
Germania" 129.
In Imprejurarile Internationale sumbre ale anului 1939,
cind primejdia hitlerista crestea iminent i pentru tara noas-
tra, organizatiile regionale i locale ale Partidului Comunist
Roman au acordat o atentie deosebita activitatii de mobili-
zare a membrilcyr de partid, a tuturor muncitorillar si pa-
triatilor la lupta cu arma in mina contra cotropitorilor
fascisti. Ele au analizat situatia complexa a tarii, caracteri-
zata prin existenta unui gray pericol de atac hitlerist. In
materialele lor de propaganda, unele comitete de partid, ca,
de pilda, Comitetul teritorial al Partidului Comunist Roman
pentru Ardeal si Banat, combatind compromisul facut de
clictatura regala prin incheierea acordului economic cu Ger-
128 Ibidem, din 24 iranuanie 1939.

129 Arhiva I.S.I.S.P., cora Ab-XXIII-6, inv. nr. 1952.
mania 13°, arata totodata necesitatea apararii [...] neatirnarii,
si a hotarelor tarii contra oridrui atac". De asemenea, se-
mita necesitatea ca tati cetatenii rii, (lira exceptie, munci-
tori i tarani, romani i magluari sau de alte nationalitati.
sa-si fad datoria in armata romana," s lupte ,,cot la cot
en contra pericolului hitlerist". Comitetul teritorial facea
apoi acest vibrant apel Comunisti ! Frati muncitori ! Pu-
neti-va en fruntea apararii, dati pilda de disciplina, con-
t1inç i jertfa" 131
In brosura Sei nu capitularn I S ne impotrivim , publi--
cata la Oradea in martie 1939, in 10 000 de exemplare, sem-
nata' de Alexandru Sencovici, se spunea entre altele : Pro-
blema la ordinea zilei este urmatoarea Sa capitulam sau sa.
ne impotrivim fascismului cotropitor ?
Convingerile noastre de muncitori cinstiti, patriotismul
nostru nu pot da decit un singur raspuns : s ne impotriviim
si xl ne alaturam fortelor rezistentei. S ntarim aceste forte
in credinta i tenacitatea lor, dar sa ne rididm impotriva
lor in momentul dnd n actiunile lor ar apare spiritul sau
tendinta capitularii [...]. Granitele actuale, independenta Ro-
mâniei sent gray periclitate de puterile axei. Noi spunem des--
this a libertatea, bunastarea, dezvoltarea nationala, econo-
mid si culturala a natiunii [nationalitatii] maghiare din Ar-
deal sint de asemenea penclitate fri urma aspiratiilor de-
130 In conaitiTle apIidrii politice miinclieneze asupra tarilor din sud-

estitil eutopean, clad Romania era lasata mereu mad nntlt in sfera de
interese a Gentnaniei bideriste, gaTernul roman a incheiat, la 23 martie-
1939, rtratatul economic romano-german.
PcTorul roman, .clasa muncitoare, n frunte cu P.C.R. au primit noul
tratat cu ostilitate, considerin1u-1 un prim pas pe calea tnrobirii
Rominiei de came Genmania nazista. Totodata, cercuri si personalitati
politice si economice inRuente ca tninistrul Economiei Nationale, Mitita
Constantinescu, gavernatorul Bancii Nationale, C. Baicoianu, precum si
asa-zigi liberal baulni", legati prin interese de cercurile de afaceri
anglo-franceze, s-au impotrivit intr-o anumita rnasura, brutalei empansium
economice germane. Germania hitlerista a folosit din plin posibL1it1iIe noi
oferite de ralatiile economice care se statorniceau in virtutea tratatubii
din martie 1939, pentru au extinde influenpa politica in interiorul
Romaniei si a-i submina si mai muilt capacitatea de rezistenta. (In le-
gaturi cu acest eveniment intervenit in viata politica a Romaniei, vezi
artieodul lui $rtefan Voicu 0 conlucrare sui generis* aparut in Contem-
porarrul din 111 februarie 1966).
www.dacoromanica.ro 79'
cotropire ale «axei.. Sintem de aceea In mod categoric im-
potriva revizionismului [...]. Intelegem s5. tragem toate con-
secintele acestei atitudini si sintem gata de a lupta cu anna
in mina', dac va fi nevoie, disciplinat, curajos si organizat,
.
impotriva aspiratiilor de cotropire ale «axei* si satelitilor et.

Vom apka daca" va fi nevole cu pretul vietii noastre fron-
tierele actuale ale Romaniei si vom demasca cu toati puterea
si capacitatea noastra" pe agenth interni al axei st-i vom corn-
bate" [...].
and trupele hideriste, care cotropisera' Cehoslovacia,
ajunseserl la granitele Romaniei, masele largi populare au ra's-
puns cu insufletire patriotid decretkii mobtlizkii partiale
de ckre guvernul prezidat de Armand Calinescu, masurilor
lui de a opune rezistenta armata' impotriva unei eventuale
agresiuni asupra firii noastre. In aceste zile, Partidul Comu-
nist a dat cuvint de &dine membrilor si simpatizantilor sal
6'. se prezinte la unitkile militare si sa' lupte pentru intki:
rea fortei politice si morale a armatel, contra Germaniel
hitleriste si a statelor revizioniste" 132, subliniind a ra'zboiul
poporului roman pentru apkarea independentei si granitelor
ta'rii, contra agresiunii faschte este un rIzboi drept" 133. Tot-
odat5, Partidul Comunist a adresat intregului popor, prin
manifestul chn 17 martie 1939, un viguros apel la luptsi pen-
tru apararea patne" : Trupele de asalt ale lui Hitler au
invadat Cehoslovacia si se Osesc la granita fkii noastre.
Partidul Comunist din Romania cla' alarma! Sa fie pregkit
la luptI intregul popor .roman [...] pentru apkarea tkii,
impotriva cotropitorilor fascisti ! Hitler vrea sa ne ra'peasa
griul, petrolul si teritoriul. El vrea sa' ne arunce in ser-
ble [...]. Ridicati-vI la lupta' de a impiedica orke capitu-
lare [...]. Partidul Comunist din Romania declara' : qcomu-
nista vor lupta cu arma In mina' in primele rindurix," 134
Asemenea cheinki au avut un viu ecou, marcat, printre
altele, si prin parnciparea maselor 1a feluritele actiuni orga-.
nizate in acele zile pe hnia apkkii fruntariilor nationale s'
a infierkii atacului hitlerist asupra Cehoslovaclei. In cadrul
unor sedinte de bresli, ca aceea a muncitorilor metalurgisti
132 Lupta de clasa 11r. 6A1939.

133 Ibidenn.
134 Arhiva IS.I.S.P., cota A-XXIII-1, inv. nr. 1030.
din Bucuresti, care a avut loc in ziva de 19 manic 1939,
vorlyitorii, printre care si militantul comunist Constantin
David, au aratat c muncitorii sint gata sa se duca la gra-
nita in Sighet pentru ca s rupa capul lui Hitler acolo, la
granila tarii romanesti", c ei saluta masurile luate de gu-
vern daca in adevar statul este decis s apere granitele" 135
Masele largl, inclusiv nenum5rate personalitati stiintifice,
artistice i politice, s-au incadrat hotarit in aceasta lupta 136
Chemari speciale la lupta comuna cu poporul roman a
lansat Partidul Comunist Roman nationalitatilor conlocui-
toare. Intr-un manifest adresat nationalitatii maghiare, Co-
mitetul teritorial pentru Ardeal si Banat al Partidului Co-
munist Roman arata : Cu acest popor romanesc merlta si
trebnie .61 va luptati cot la cot in contra pericolului hitlerist,
caci regimul lui Hitler e cimitirul comun al Romaniei si Un-
gariei. Nu va. incredeti in revizionismul razboinic, ci aveti
incredere in lupta comuna si in intelegerea acestor doua po-
poare, menite sa-si croiasca un viitor mai fericit in bazinul
dunarean" 137.
Munca politic i organizatorica desfIsurata de Partidul
Comunist Roman, de alte organizatii democratke pentru
mobilizarea intregului popor in apararea granitelor amenin-
tate s-a soldat cu Tezultate. Insesi organele sigurantei, intr-un
raport intocmit la ju.mitatea lunii martie 1939, sesizind acest
curent al starii de spirit al maselor, notau d in cercurile
de stinga din Capitala se comenteaza pe larg situatia care
s-a creat. Comentarlile se refera in general la compatimirea
situatiti din Cehoslovacia si la crearea unui sentiment de
revolta fata de tendinta expansionista a hitlerismului ger-
135 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 5, dosarul nr. 822, filele

116-138.
136 N. Iorga, in articolul Pentru hotarele i independenfa noastrii
sublinia nocesitatea adoptarii unei politici realiste, imporriva spiritului
de expansiune care azi framintal nenarocita Europa".
Se yid hatare atacate, spincuite, distruse, inghitite. $i regimul
4cprotectii1or* si cocirpatiilar* a reaparut in legaturile dintre state.
Romania nu rrebuie si se asocieze acestor mutiiri, sustinea autorul
articoltdui, ci, dimpotriva sa-si mentina hotarele nationale cu orke
chip". (Nemnal romulnesc din 18 martie 1939).
man". Organele sigurantei mai constatau i faptul ca se
remarca cresterea simpatiilor pentru Uniunea Sovietica" 138
Chemarile inflacarate ale Partidului Comunist Roman
pentru apararea patriei au continuat sa aiba un statornic
ecou in rindurile muncitorilor i maselor largi care si-au ex-
primat hotadrea de a apara fruntariile Romaniei. In primele
rinduri ale muncitorilor s-au aflat comunistli, care, imediat,
cu cea mai mare disciplina, au indeplinit ordinea [ordinul]
de mdbilizare" 139, se mentiona in raportul prezentat la se-
dinta Comitetului teritorial al Partidului Comunist din Ar-
deal si Banat tinuta In luna aprilie 1939. Ei au dus cu suc-
ces in rindul soldalilor se arata in acelasi raport
linia partidului in ce priveste organizarea rezistenri, pen-
tru apararea independentei Romanie.
Consecvent intereselor fundamentale ale poporului ro-
man, Partidul Comunist a aratat ca. in condiciile in care
hitlerismul se serveste de agentia sa din -tam noastra, legio-
narii i organizatiile germane ale lui Fabricius" 141) pozi%ia
capitulanta a dictaturii regale in problemele economice stlr-
bea serios independenta, facilitind cucerirea tarii noastre la
fel cum s-a intimplat cu Austria si Cehoslovacia. 141
Dupa cotropirea Cehoslovaciei, Reich-ul hitlerist si-a In-
dreptat tentaculele spre Polonia, intensifkind totodata pre-
siunile asupra arilor din sud-estul Europei, declarate parte
integranta a .,spatiului vital" german. La rindul ei, Italia
fascista a atacat i cotropit Albania, nutrind totodata spe-
ranta sa transforme Balcanii intr-un fief propriu. Ea tintea
intr-o prima etapa sa cotropeasca Jugoslavia, iar mai tirziu
Grecia.
Faptul ca lichidarea Cehoslovaciei in luna martie 1939
si anexarea Memelului in aceeasi 1un, cotropirea Albaniei
in luna aprilie 1939 au ramas, ca in trecut, nepedepsite, i-a
incurajat pe agresori, fkindu-i sa nadajduiasca c puterile
occidentale vor ramine i pe mai departe paslve.
138 Ihidem, fondul 1, dosarul nr. 227, fila 149.

139 Ibidezn, fondul 1, inv. nx. 8, dosarul nr. 166, filele 47-22.
110 are vorba de Fritz Fabricius, conducltorul organizaviei naziste
.Volksgerneinsrhaft" a populatiei germane din România.
141 Arhiva C.C. al P.CR., fondul 95, dosarul nr. 45650, Lila 2
(Manifest editat de Comitetul regional de pattid Prahova In cinstea
zilei de 1 Mai 1939).
82
www.dacoromanica.ro
In asemenea imprejurki, ingrijorarea maselor largi dm
Romania a continuat s creasa. Constienti de prirnejdia
care amenurta Romania, comunisui au stabilit in acea per--
oada' contacte cu o serie de particle si grupIri politice demo-
cratice care manifestau luciditate in fata amenintIrii care
planeazI asupra 'Orli noastre din partea statelor totali
tare" 142.
Starea de spirit patrioticl, antihideristI a maselor a cu-.
noscut o puternicl manifestare in dmpul marilor demonstratil
antifasciste de la 1 mai 1939 din Bucuresti, Cluj, Iasi, Timi-
soara, Bach, Alba Julia, Oradea si din alte localitki ale
Orli. DesfIsurate sub lozincile : SI apIrIm granitele nii
impotriva agresorului hitlerist !", SI apIrIm independenta
nationall a României !", aceste 1ntruniri i demonstratii au
subliniat influenta politica' a Parndului Comunist, capaci-
tatea sa de a mobiliza masele. Remarcind semnificatia aces-
tor demonstratii, Conferinta mondialI pentru apirarea pkii
si democratiei, tinutI la Paris intre 13 si 14 mai 1939, arka
ci ele erau o dovad c poporul romAn se raliaza' la mis-
carea antifascist i c vointa sa este de a lupta, in mod real,
impotriva agresorului i fascismului" 143
Seria acestor demonstratii a continuat i clupI 1 mai
1939, multe (Entre ele imbrkind un pronuntat caracter anr--
revizionist. Asa a Lost, de pilc1I, marea demonstratie antire-
vizionist5 organizatl la Cluj, la 10 mai 1939. Cu acest prilej,
Madoszul a mobilizat pe membrii si sa' particlpe sub lozinca
Aparind granita, apIrlm Plminturile noastre !" 144
La 16 mai 1939, cind s-a desfasurat o consfkuire a unor
reprezentanti a o serie de organizatii politice (P.N.L., P.N.T.,
P.S.D., rvaidisti etc.) Particlul Comunist Roman a trimh
acesteia o scrisoare In care arka, intre altele : In fata pri-
mejdiilor din afarI si a atacului pe care statele agresoare,
sub conducerea Germaniei hitleriste, 11 pregkesc 'impotrtva
gramtelor Orli si a Independentei ei, credem ci se cere o uni-
tarI actiune a tuturor partidelor hotkite sI apere aceastl
independenti, incliferent de ideologia dreia fiecare grupare
143 Pour l'integriti et rindependence de la Roumanie. La mi.nace de
l'Alemagne Hitlerienne. La Roumanie dans le front de la paix. Paris
1939.
144 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosansl nr. 168, filele 7-42.
hi parte ra'mine credincioasV. La baza unirii se propunea
o platforma" de revendicari care continea, intre altele :
1. Apsararea hotarelor Romaniei i a independentei ei.
2. tncadrarea Romanlei in sistemul de alianTe intervenite
intre Franta, Anglia qi Uniunea Sovieticl, cu respingerea ori-
ca'rui compromis fatl de Germania hitlerista% precum i a
pactului germano-roman incheiat" 145.
Cu multi' vigoare, pub1icitii cornun4ti, democrati, anti-
fascbti au strecurat in oricare ziar le-a fost cu putintsa spi-
ritul patriotic de 1upt5. antifascistI, pentru pace 146.
Vibrante chem5Iri la lupa pentru apIrarea fruntariiior
romane§.ti amenintate au facut in ziarele din alte fari membri
ai emigratiei antifasciste romaneti 147. Aceasta avea loc in
145 Ibidem, fondul 1, dosartil nr. 160, filele 62-63.

146 Sentimentale poporului roman au fost intotdeauna pacifiste
scria intr-un articol aparut In zi3arrul Azi Zaharia Stancu. El nu a rivnit
si nu rivneste la pamfinttd nimlnui. Permanent, chiar in cale mai grele
conditii poporul roman a sperat Ca parea va putea fi mentinuta spre
binele intregii omeniri. Poate at fl momentul ca acest adevar spunea
ci a fie rostii mai raspicat nu pentru a slabi veghea la hotare,
rnt pentru a domoli ritmul In care se lucreaza pentru apararea nationalá,
ci pentru a cobori intre oameni increclarea in pace. Amenintarea raz-
baiului nu este un fapt care sa indemne la actiune in nici un mit domeniu
in afara de acela al apararii patriei.
Domeniile de activitate ale unui stat sint ins'a diverse si lincezirea
in unele din ale ar putea avea uranari nefericite" (Azi din 4 iunie 1939).
147 Subliniind intentille guvernului prezidat de A. Calinescu de a se
opunc unai agnesiuni din partea statelor fasciste, intr-un articol publicat
in ziarul francez Se soir, maiorul din brigazile internationade din Spania,
Valter Roman, comunist roman, soria : [...] Importanta Romaniei in
frontal pacii este de prim ordin. Ramine ca aceasta importanta sa nu
fie dirninuati prin nici o abandonare. Este neaparat necesar nu numai
oa Franca i Marea Rritanie sL ofere garantie Romaniei dar sa o i ajute
sa reziste Ia presiunea qi la infiltrarea hirlerista Inca din timp de
pace' (Se soir din 7 iunie 1939). De asemenea, in cadrul unei reuniuni
desfasurate in luna innie 1939 la Paris, un grup de °eaten) romani de
nationalitate maghiara din Transilvania au adoptat o motrune in care,
dupa oe constatau ca o grea amenintare apasa asupra Transilvaniei,
asupra integritatii teritoriale i independentei Romaniei", se declarau
,,credinciosi spiritului de colaborare si de ajutor mutual al ronthlilor
si ungurilor din Transilvania, care s-a manifestat de atitea ori in
decursul istoriei". In continuare seamatarii arataru ca : Se declara gata
sa ajute politica de rezistenta, sit contribuie cu mate mijloacele la inta-
rcirea intraustgentei guvernului façit de tome pretentine de dezrnambrare
si de a apara prima la ultima lor suflare Franca i Romania impotriva
oricarei agresiuni straine. (Arhiva I.S.I.S.P., fondul 23, dosarul nr. 924).
conditille in oare fill Tara efortul de lupta cunostea contri-
buTia larga a fortelor politice, incepind de la comunisti pina
la unele personalitati marcante aflate la drmuirea %aril. La
9 iunie 1939, de la tribuna Adunarii deputatilor, ministrul
de externe al României declara : Nu luam nimic din ce nu
e al nostru, dar intarim si aparam cu indirjlre tot ce ne
apartine. Am sprijinit aceasta lozinca pe solemna instiintare
data' in numele guvernului de primul ministru si de ministrul
de externe ca sintem hotariti sa aparam cu armele hotarele si
neatirnarea tarii" 148.
In urma crizei cehoslovace, guvernul roman stabilise efec-
tuarea unor concentrari. Apoi, desi criza trecuse, guvernul a
hotarit sa cheme sub arme no! contingente. In vara anului
1939 au fost executate in Transilvania manevre dupa pla-
nurile de operatii ale Marelui Stat-Major, care vizau o even-
tuala agresiune hitlerista-hortista. Fortificatille si sistemele
de aparare de la granita de nord-vest si vest au fost intarite,
construirea unor objective militare in aceleasi zone a fost
accelerat.
Hotarirea guvernului prezidat de Armand Calinescu de
a opune rezistenta armata in cazul unei agresiuni hitleriste a
gasit aprobarea maselor populare din Tara noastra.
In acele zile grele, Partidul Comunist a chemat poporul
la lupta hotarita pentru apararea granitelor si a indepen-
dentei nationale : Uniti-va cu totii intr-un singur front pu-
ternic contra lui Hitler si aliatilor sai revizionisti" 149 - se
sublinia intr-un manifest. Raspunzind unor astfel de chemari,
comurnstii au participat activ la concentrari, insuflecind prin
exemplul isi patrlotismul lor intregul popor roman.
Masele populare au raspuns cu hotarire si abnegatie la
concentrarile efectuate in anul 1939. Oamenii se arata
in raportul unei unitaci militare au raspuns la chemare,
prezentindu-se imediat in grupuri si in ordine. Starea de spi-
rit a acestora este buna. Se observa o pornire contra germa-
mlor si a lui Hitler" 150 Pretura plasii Skele facea cunoscut
ca populgia [...] ,se manifesta ca. va raspunde oricarui atac,
148 Monitorul Ofkial, partea a III-a, Dezbaterile pariamentare nr. 2

14 iunie 1939, p 9-42.
149 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XXIII-9, inv. nr. 1030.
150 Arhiva M.F.A.M.ST.M., dosarul nr. 299/61, fila 220.
85
www.dacoromanica.ro
mai mult ca orkincl, pentru aplrarea gliei straMosesti. ToTi
românii care fac parte din elementul armatei s-au prezentat
la postul de jandarmi si au cerut informatii dac i ei trebuie
sa' plece la uniati, End gata in orke moment" '51.
Patriotismul i hotlrirea de lupta' a maselor impotriva
primejdiei hitleriste i-au Inspirat lui Nicolae Iorga o suitä de
articole de mare rezonanfa, inchinate inaltelor califiti moral-
politice ale poporului nostru si care roflectau, in acelasi timp,
pozitia inaintata a savantului. In articolul lnrachicinarea
neamului, ap5rut la inceputul lunii aprllie 1939, el scria :
De ce au alergat intr-un asufel de avint, si din ultima co-
liba, aceste dteva sute de mii de oameni ? De ce dorinta
kr cea mai alduroasi este sa' clea piept cu dusmanul care
li-ar sta inainte ? De ce la un popor asa de pasnic furia
aceasta ra'zboinia de care se cutremura' ? Ai nostri nu sint
chinuiti de patima ingenuncherii altora : un puternic instinct
de drept, care e al tuturora H sta"pineste. Teorii ca aceea a
«spatiului vital0, care d'S dreptul orica'rui a face orice, jude-
cind dupa' un interes pe care §i-1 poate inventa, nu se predau
la scoala primara. obligatorie. Ambitie, glorie, nu sint in
vechiul lor vocabulariu. Ramine atunci pm2ntd, iubitul, sa-
crul kr pa'mint, mosia lor, cu care li se confundi sufletul
insusi. In timp de pace pentru dinsul lau parul, n timp de
ra'zboi trag cu pusca pentru dinsul" 152
Un vi-.: erou au avut in Rorrania lucrarile Conferintei
Internationale pentru pace si democratie, desfasurati la Pa-
ris in zilele de 13-14 iunie 1939, 4 la care Tara noastra'
a fost reprezentati printr-o delegatie 153. Gruouri de munci-
tori, intelectuali, studenti precum i personalitsati marcante
ale vietii polltice cultural-stiintifice i artistice din România
au adresat conferintei mesaje de salut in care subliniau, tot-
odata", angajamentul solemn de apsarare, pinsa la sacrificiu.
a pa'mintului strabun 154
151 Arhiva C.C. all P.C.R., fondul 16, dosarul nr. 2921, fila 9.
152 Neamul Rorna'nesc din 6 aprilie 1939.
287-089 .
154 .1,1edicii din Romania se arata intr-unul din mesaje convinsi
cle imperatiTuil inta,ngibi1itçii hotarelor ;aril asa cum au fost ele
trase de Siri4ele varsat al eroiaor noytri i de pastrarea no.Ftirbita a
independeniea i libertatii noastre nationale, exprima adeziamea corn-
86
www.dacoromanica.ro
Activitatea delegatiei romane la conferintI, ca 9i mani-
fesarile ce au avut loc n arsi cu prilejul acestei reuniuni
internationale au produs un viu interes la Paris. Romania
nota ziarul Semnalul din 13 iunie 1939 a fost obiertul
unor calduroase manifeseari de simpatie. Congresul a oma-
giat vointa hota'ria a poporulun roman de a aiira cu ultima
energie aaturi si n deplina fr5tietate cu popoarele [natio-
nalitAile] conlocuitoare independenta si integritatea terito-
riala a Romaniei."
Dupa" congres, Fr. Jourdain, in numele sgu si al altar com-
patrioti, intre care Romain Rolland, Paul Langevin, Andre
Malraux, si-au exprimat adeziunea cu miscarea antifascistl.
antirevizionistI, pentru pace din Romania", ca i slmpatia
pentru poporul roman dornic sXi apere independenta".
Vom continua spunea el s servim cu devota-
ment cauza 1ibertii Rominiei" 155
Abordind linia politk urmatI de Partidul Comunist si
de fortele democratice in perioada anterioara% plenara a
VI-a argia a Comitetului Central al Partidului Comunist
Roman din luna iulie 1939 a subliniat d Primejdia dez-
membra'rii i ocup'arii Romaniei de dtre Germania fascistl
statele revizioniste a crescut enorm In urma ocup'arii Ceho-
slovaciei, Albaniei, Memelului" [...]. Plenara ara'ta necesita-
tea ducerii unei politioi de securitate colectiv n a1ian cu
statele democratice In frunte cu marea tarI socialisti
U.R.S.S., o politic de transformare a Intelegerli Bakanice
intr-un bloc de apirare impotriva agresorilor" 156.
In septembrie acelasi an, Partidul Comunist Roman atea-
gea din nou atentia asupra pericolului fascist ce ameninta
Pleta la orioe actiune celi propune s glseascl mijloace eficace pentru

a se imporrivi agresionilor, ori de uncle ax veni ale, care ar incerca sl
ne aduci cea mai mica stirbire.De aceea, salutim cu entuziasm conferinva
de la Paris, convocati de Comitetul pentru pace" [...] In aceste
momente se spune intr-un wit mesaj tr.unis conferintei de cetIvenii car-
tienului Obor din Bucuresti msi, cetltenii romani, decilarlm vointa
noastri hotieltI de a aplra o datI cu hotarele i independenra tkrii
noastre nsi cauza pacii in hum". (Ibidem, fond 1, dosarul nr. 227,
fillele 163-1173, 406).
155 Arhiva CC. al PC.R., fondul 25, dosarul nr. 4162, film. 779.
356 Scinteia din 26 iulie 1939.
87
www.dacoromanica.ro
Tara, cerind masuri pentru apararea i mentinerea integri-
taTii granitelor Tarii noastre" 157 .
and, la 21 septembrie 1939, Armand alinescu, primul
ministru al Romaniei, a platit cuviata atitudinea sa avi§I
antihitlerista, fiind asasinat de legionari, opinia publica pa-
triotica din Romania a fost cuprinsa de o indignare pro-
funda. Intr-un memoriu adresat rezidentului regal din Tinu-
tul Olt, muncitorii i meseriasii din acest Tinut, organizaTi in
bresle, au cerut sa se ia cele mai drastice masuri contra
bandelor gardiste" Memoriul se incheia cu cuvintele : Vrem
sa se stie c sintem gata s ne jertfim pina la unul pentru
apararea independentei si ibertàii noastre nationale" 158.
Evenimentele petrecute la finele anului 1939 si inceputul
anului 1940 au marit pericolul incalcarii hotarelor Roma-
niei de catre imperialismul hitlerist si de catre acoirtii aces-
tuia. In asemenea imprejurari, anul 1940 a inceput sub sem-
nul sporirii eforturilor fortelor patriotice din Romania pentru
apararea patriei in faTa tot mai intenselor amenintari hit-
leristo-hortiste din exterior. In condiTiile acestut avint pa-
triotic al maselor, cind fascismul german atacase deja si sub-
jugase numeroase Tari din Europa, Corninternul dadea Par-
tidului Comunist Roman indicatia eronata potrivit dreia, in
loc de a se chema la intensificarea acestetlupte, se aduceau
critici comunistilor romani pentru activitatea desfasurata
impotriva agresiunii Germaniei hitleriste i pentru pozipa de
aparare a independentei nationale a patriei. Contrar realt-
taTilor evidente, in Directivele Cominternului se spunea :
Germania si Italia nu doresc in etapa actuala ca Tarile bal-
camce sa fie atrase in razboi. Ele vor s dezvolte productia
necesara lor clecereale, petrol sidiferite materii prime. Nu-
mai incendiatorii r azboiului i mperialistii englezi i fran-
cezi in etapa actuala doresc, caut s impiedice dezvol-
tarea productiei din aceste fari i comertul lor cu Germania.
Numai ei cauta prin toate forTele s deschicia in Balcani un
front impotriva Italiei, pentru ca dupa aceea s poatà sa
atace Germania din flanc". Punind in mod arbitrar Germa-
nia fascista alaturi de Uniunea Sovietica, Directivele Comin-
ternului aratau, n continuare, ca in fata poporului roman,
157 Arhiva CC. all P.C..R., fandtil 1, closarua :Jr. 225, fila 28.
158 thiciern, forbdul 18, dosaruil nr. 900.
88
www.dacoromanica.ro
in fata clasei muncitoare si a partidului el statea sarcina de
a nu admite ,,,transformarea României intr-un cap de pod
al Angliei si Frantei pentru un razhoi impotriva Germaniei
si impotriva U.R.S.S." cerind ca lozinca apararii granitelor",
sub care partidul reusise sa stringa largi forte patriotice, sa
fie demascata ca o continuare a politicii de apropiere de An-
glia si Franta si a razboiului impotriva Germaniei si a
U.R.S.S.".
Aceste directive, care veneau in contradictie cu linia po-
litica a partidului, cu necesitatile luptei impotriva fascismului
si a agresiunii hitleriste, au provocat o adinca confuzie si
dezorientare in partid, au frinat pentru un timp activitatea
sa, au creat pericolul indepartarii de partid a unor largi Ca-
tegorn sociale, a numeroase grupari polince. Ele au avut re-
percusiurn grave asupra intregn activitati desfasurate in
Romania pentru unirea poporului impotriva fascismului si
agresiunii Germaniei" 159
Efectul acestor Directive a Lost cu atit mai de nedorit
cu cit in acele momente grele pentru. Tara', comunistii, socia-
listii, membri at gruparilor democrance Frontul Plugari-
lor, Madoszul si altele ca si ai celorlahe particle si orga-
nizani nefasciste si annfasciste manifestau tot mai mult
interes pentru lupta comuna, adesea in vihoarea unor mari
actiuni democratice, antifasciste, actionind holalta pe o
platforma comuna.
Anul 1940 a adus cu sine noi evenimente care aveau sa
influenteze profund situatia tarii. In contextul imprejurarilor
de ordin intern si international, mai ales dupa infringerea
Frantei, dictatura regala a cedat tot mai mult in fata presiu-
mlor Germaniei hitleriste. La 4 iulie 1940 s-a format un
guvern prezidat de Ion Gigurtu, in care reprezentantii gru-
parilor prohitleriste detineau pozini importante. Politica ex-
terna a tarii a luat un curs rapid spre Axa".
Noul guvern a intensificat masurile represive impotriva
fortelor democratice, treaind la internarea masiva in lagare
a comunistilor si a altor antifascisti. Aceasta a slabit capaci-
tatea de rezistenta a poporului roman, intr-un moment din
cele mai grave pentru independenta si integritatea tarii.
159 Nicolae Cear4eseu, Op. cit., p. 374.
La 15 iulie 1940 Hitler i-a cerut presant lui Carol al
II-lea sa se incadreze In linia politica a eichului, sa' con-
simei la revizuiri teritoriale, amenintind ca, in caz contrar,
ofirsitul va fi mai virziu Gau mai devreme, poate chiar in-
tr-un termen foarte scurt, nimicirea Rom'aniei" 16°.
Frminitrile adinci pe care le provocau in cercurile poli-
tice interne si in general in opinia publica romaneasca aten-
tatul hitleristilor i hortistilor la integritatea i suveranitatea
Romaniei, tergiversarea tratativelor de la Turnu Severin, in-
cepute sub imperiul constringerii, au determinat puterile
Axei sa recurga la metoda dictatulul direct, care si asigure
prevenirea oricaror roulbura'ri in sud-estul Europei i posibili-
tatea stapinirii resurselor petrolifere si cerealiere romanesti,
de care aveau nevoie acuta pentru continuarea fazboiului.
In ziva de 29 august 1940 a avut loc la Viena intilnirea
dintre Ribbentrop, Ciano, Czaky i reprezentantii Romaniei,
M. Manoilescu si V. Pop. Cei doi ministri de externe ai pu-
terilor Axei fasciste au cerut reprezentantilor guvernului ro-
man, intr-o forma' ultimativa, s primeasea fr nici o re-
zerva' dictatul germano-italian. Continutul notei ultimative
germano-italiene a fost comunicat la Bucuresti, unde a fost
dezbatut in Consiliul de coroana, in noaptea de 29 spre
30 august 1940.
In acest moment greu pentrudestinele 'Orli sale, poporul
roman s-a gasit singur, fara nici un sprijin din afara, pa-
rasit de toate puterile Europei. La 30 august 1940 guvernul
dictaturii regale a acceptat Dictatul de la Viena l puterilor
Axei, prin care s-a rYpit Romaniei i s-a predat Ungariei hor-
tiste partea de nord a Transilvaniei, cu un teritoriu de
43.492 km2 si cu o populatie de 2.667.007 locuitori, dintre
care majoritatea erau romani. Prin dictatul de la Viena pu-
terile Axei au savirsit una din cele mai nelegiuite transfe-
rari de suveranitate teritoriala pe care le-a inregistrat vreo-
data evolulia relatillor teritoriale internalionale" 161.
160 Documentsion German Foreign Policy 1918-1945, Series D,

val. X, documern nr. 171 (Scrisoarea liii Adolf Hitler cItre Carol al
II-lea 15 htlie 1940).
161 George Sofronie, Les entécidents diplomatiques de l'acte de
Vienne, Biblioteoa Rerurn Transilvaniae, XI. (Central de stadii i cer-
cetari privitoare la Transilvania), 1945, p. 46.
Reactia intregului popor, ale drui sentimente nationale
au fost prin acest act adinc r5nite, a fost prompea si extrem
de hotsiritl. Chiar in ziva de 30 august 1940, dnd s-a anun-
tat verdictul de la Viena, intreaga populgie a firii si-a ma-
nifestat minia profuna impotriva celor care pusesefi la cale
s5.-virsisefa acest act adios. Indignarea populgiei era la
culrne" 162 noteazi istoricul englez Hugh Seaton Watson
in legIturl cu starea de spirit caracteristid in acele zile.
In ziva de 30 august, locuitorii orasului Cluj au iesit cu
miile in strada*, demonstrind impotriva nedreptului dictat.
Zeci de mil de români din capitala Ardealului nota un
ziar al vremii au lesit sub cerul liber instelat, pentru a-si
striga profunda lor revoltá invotriva judedtii care tinde
sh-idud in robie. Pe marile bulevarde ale Clujului, in Piga
Unirii, n fga Prima'riei [...] multimea a dat glas viforos
hofirtrii de a rezista cu pretul vietii." 163
Comunlstii i reprezentanti ai Madoszului, Frontului Plu-
garilor, ai altor gruOri democratice au luat cuvintul la mi-
tingurile din Piga Unirii si din alte locuri ale orasului, che-
mind masele isa. se uneasd intr-un front de luptI comun pen-
tru anularea dictatului de la Viena. Multimea a demonstrat
sub lozincile Jos Dictatul de la Vlena !", Nici un petec de
psimint !", Vrem guvern de front popular !" etc. Demon-
strgia de la Cluj a durat timp de trei zile. Trei zile i trei
nopti strada era un adev'arat loc de intruniri populare" 164,
se sublinia intr-un articol al ziarului Scinteia.
Puternice demonstratii si intrunirl de protest au avut loc,
de asemenea, la Bucuresti, Timisoara, Iasi, Brasov, Sibiu,
Sebes, Arad, Turda, Baia Mare, Constanta etc.165, masele
162 Hugh Seaton Watson, Eastern Europe Between the Wars,

1918-1941, Archon Books, 1962, p. 216.
163 Universul din 3 septembrie 1940.
1" Scinteia din 17 septenibrie 1940.
163 In ultimii ani in revistele de specialitate au apIrut o serie de
studii, artkole i comunkIri privitoare la extrem de cuprinzitoarea
miscare popularl de protest impotriva dktatukii de la Viena. Sint demne
de mentionat contribufille a.duse pe =est atiim de Traian Bimescu in
artkalul intitulat Dictatul de la Viena incalcarea brutala a indepen-
dentei ;i suveranita;ii Ronainiei. (Analele Institutului de studii istorice
social,politice de pe Ungl CC. al P.C.R. nr. 1/1968, p. 69-84. In
continuate sursa va fi citatà : Anakle
91
www.dacoromanica.ro
exprimindu-si compasiunea lor pentru fratii rupci din trupul
neamului" si hotarirea in orice moment a pleca la dezro-
birea lor" 166.
Arbitrajul de la Viena, care a impus cedarea unei parti
din Ardeal, a produs in sufletul tuturor [...] o fireasca du-
rere" 167 mentiona raportul informativ i contrainformativ
pe luna septembrie 1940 a Corpului 5 armata.
Prin coloanele presei democratice a vremii s-a infierat
Dictatul de la Viena si s-a manifestat hotarirea intregului
popor de a lupta pentru anularea acestuia 168
Partidul Comunist Roman s-a dovedit si in acele mo-
mente grele foga politica consecvent revoluvionara si pa-
triotica ce s-a situat in fruntea intregii campanii de condam-
nare a odiosului dictat de la Viena. In documentul Punctul
166 Universul din 6 septembrie 1940.

167 Arhiva M.F.A.M.St.M., dosartil nr. 220/65, livretud nr. 7,
filele 38-39.
168 N-aveti teama fratii mei scria la 4 septembrie 1940 Emil
Isac intr-un artical intitulat Ardealul, n-aveti teama capii care rideti
asa curn v-au invatat stramosii vostri, n-aveti teami fecioarelor, care
filn parul vastru puntati i azi cea mai fermecatoare Mare : busuiocul,
n-aveti teama bunici dulci i mosnegi sugubeti, care in plinea straitei
voastre aveti dospit si azi credinta din trecutul trecuturilor neinvinse :
neamul nostru n-a murit niciodata si nu se vor rasturna de spaima tur-
lele, caci noi Ardelenii Antem romani, am fost i raminem români, caci
ne-au niscut parintii nostri ca pe buzelle noastre sa nu inghete niciodati
cantecul, oricite furtuni cu grindina ne-ar rasturna ziplazurile inflorite
[...] noi nu putem fi dealt ceea ce sintem : romani". Si autorul artico-
lului mai subdinia : .Andealud ti iubeste mama si nu vrea o aka vitregi,
caci nu vrem s Sim decit copiii mamei noasvre i parintii straini nu ne
vor indulci niciodata". (Universul din 4 septembrie 1940).
0 aka gazet a. a vremii Azi a publicat sub semnatura lui
Zabaria Stancu un articol intitulat, de asemenea, Ardealul. Evocind me-
morabilele evenimente din 1918 cind Ardeadul s-a alipit la patria
mama' pentru totdeauna", autond arata ca, diva suferinte milenare
prin jertfa a opt sute de mii de soldati cazuti pentru Parrie. s-a ajuns
la intregire". In tot docursul existentei neamului romanesc n-am rivnit
paminturi straine continua articolul. Voevozii nostri, din trecut si
stramosii nostri s-asu luptat nuanai pentru mentinerea libertatii neamului
romanesc, niciodata pentru a intra in stapinirea paminturilar altor nea-
mun"..In incheiere, autorul, in cuvinte .?atrunse de puternice rezonante
patriotice, noteaza : Andeadul este romanesc i trebuie sà ramina ro-
manesc".
Pentru apararea Andeadului [...] nici o jertfa noua, oricit ar fi ea
de uriasa, nu mi se pare zadarnica" (Azi din 1 septembrie 1940).
nostru de vedere 169, elaborat fa scurt timp dupa anuntarea
arbitrajului de la Viena, Partidul Comunist i exprima
adinca ingrijorare in legatura cu tot ceea ce sfirsitul celui
de al IV-lea deceniu al veaculul nostru a adus pentru inde-
pendenta, suveranitatea i integritatea teritoriala a României.
Punctul nostru de vedere exprima in acelasi timp hotarirea
comunistilor romani, mesageri ai celor mai nobile sentimente
ale poporului, de a nu precupeti nid un efort in lupta pen-
tru inlaturarea urmarilor dictatului de la Viena si ale celor-
lalte actiuni ce prejudiciasera interesele majore ale patriei.
In imprejurarile istorice complexe de la finele anului
1940 Romania a fost aruncata practic n bratele hitlerlgtilor.
Pe primul plan al vietii politice romanesti au Lost aduse
cercurile fasciste i progermane. Instaurarea dictaturii mili-
tare fasciste la 6 septembrie 1940, intrarea trupelor hitleriste
in Romania si ocuparea centrelor sale vitale, aruncarea tarii
in razboiul hitlerist au avut urmari dintre cele mai grele
pentru poporul roman 17°.
Cu 6 septembrie 1940 s-a deschis in istoria poporului
roman fila cea mai intunecata ; cu teritoriul sfirtecat si in-
vadata de trupele hitleriste, Romania avea sa fie dried% scurt
thnp dupa aceea, in razboiul hitlerist.
Dupa aproape patru ani de dictatura fascista, de rezis-
tentI neinfricata, poporul roman avea sa-si spuna raspicat
cuvintul. Pina a se ajunge acolo, la victoria insurectiei na-
tionale antifasciste din august 1944, iar apoi la instaurarea
puterii populare, drumul parcurs a fost presarat cu nenu-
rnIrate jertfe, cu privatiuni si silnicii de tot felul, fiecare
dintre ele i toate la un loc adaugind noi pagini de zbucium
gi glorie nepieritoare in cartea de aur a istoriei eroice a po-
porului roman.
169 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XXIV-1.

170 Sint graitoare in acest seas refilectiile istoricului englez Hugh
Seaton Watson asupra evenimentelor petrecuve in Romlnia 1 finele anu-
lui 1940. Dup'i instaurarea dictaturii militare fasciste remarca el in
amintita lucrare o hula' mai tirziu, trupele puterii care le-a mutilat
tara mIrsatiruiau pe aoeeasi stradI [Ca lea Victoriei], iar opt ltmi mai
tirziu soldatii români mureau pentru a inlesni anthitiiLle clusmannlui tirii
lor" (Hugh Seaton Watson, op. zit., p. 402).
Pozitia unor personalitati stiintifice i culturale
din Romania 1'41 de problemele razboiului,
fascismului i independentei nationale
Din reteaua complexI a fortelor i curentelor politice re-

actionare n5scute pe terenul contradlctillor social-economice
ale lumii capitaliste in perioada interbelic5, fascismul s-a de-
tasat i s-a impus in viata politic5 a diferitelor t5ri ca una
din cele mai violente, mai brutale si mai agresive forme de
guvernare ale burghezlei imperialiste. Nici una dintre aceste
forte retrograde, pe care le-au generat contradictiile secolu-
lui al XX-lea, nu s-a ridicat cu atita inversunare impotriva
ideologiei claselor revolutionare i n-a incercat in chip mai
s51batic s innuse libertatea de gindire, s r5peasc5 indepen-
denta national5 a statelor i s urme firul dezvoltIrii pas-
nice a popoarelor ca fortele fascismului.
Dar tocmal pentru c punea sub semnul intrebsarii imen-
sele valori spirituale si morale pe care omenirea le rucerise
de-a lungul atitor secole de munc5 si de gindire creatoare,
tocmai pentru c lovea necrut5tor rin tot ceea ce popoarele
aveau mai bun si mai nobil, tocmai pentru c viza insusi
viitorul acestor popoare, fascismul a provocat ura netinp5-
catai a fortelor progresului, care pe diferite ai 5i prin variate
rnijloace au initiat si au organizat o aprig5 rezistent5.
In Romania, ca i in alte ri europene, ideea rezistentei
antifasciste a g5sit ecouri r5suntoare in toate straturile so-
ciale. Nucleul cel mai hot5rit, mai tenace si mai consecvent
al fortelor antifasciste, recrutate din s'inul poporului roman,
1-au format fins5 detasamentele Inaintate ale muncitorimii or-
ganizate i conduse de comunisti. Faptul d i interesele celor-
lalte categorii sociale, cu exteptia virfurilor reactionare ale
mosierimii i oligarhiei financiare, se g5seau, fireste in m5-
sur5 diferentiat5, sub semnul amenint5r1i fasciste, a constituit
unul din factorii care au impus necesitatea ridicrii luptei
anufasciste la nivelul unei miscari nationale" 1
Pentru infaptuirea unui asemenea obiectiv, comunlstii au
luptat ani de-a rindul. In cursul acestei lupte ei s-au adresat
nu o data corrducerii celorlalte partide muncitoresti, elemen-
telor democratice i n general tuturor fortelor patriotice cu
stare de spirit antifascista, chemindu-le sa-si uneasc a. efortu-
rile si s coopereze, th cadrul unui larg front popular, menit
sa' ridice un zagaz puternic n calea fascismului, s apere
libertatile democratice ale poporului i s asigure indepen-
denta nationala a Orli noastre.
Asadar, lupta antifascist n România a pornit atit din
considerente sociale, politice i umanitare, cit si din conside-
rente nationale.
Preponderenta unora sau altora dintre aceste considerente
era determinata mai ales de apartenenta sociala i politic a. a
elementelor incadrate in miscarea antifascista. Astfel, daca
mobilul actiunilor antifasciste ale muncitorilor, taranilor si
ale paturilor mljlocii orasenesti rezida in toate aceste consi-
derente, in schimb motivele care indemnau intelectualitatea
burgheza la lupta impotriva fascismului erau mai ales de
ordin patriotic, national i umanitar.
Indiferent ins a. de cauzele care i-au determinat s adere
la miscarea antifascista, reprezentantii de frunte al intelec-
tualitAii românesti au dus ani de-a rindul pe umerii kr o
insemnata parte a greutAilor acestei miscari. In dorinta kr
de a sluji fara preget idealul pcii i al independentei natio-
nale, de a contribui in mod activ la lupta pentru apararea
llbertatii de gindire si de creatie, de a participa la salvgar-
darea tezaurului culturii nationale si la stavilirea atacului fas-
cist impotriva democratiei, numeroase personalifati ale sti-
inlei i culturii romlnesti au infruntat pline de curaj aspri-
mea legilor, au rezistat cu stoicism atacurilor permanente ale
presei reactionare si nu o data cele mal active elemente ale
intelectualitatii au suportat cinstit i demn odioase inscenari
judiciare sau, mai mult, au cazut sub gloan-tele asasinilor
p olitici.
1 T. Georgeseu, Intelectuali antifascilti n publkistica romulneasca,

Editura giin/ificl, 1967, p. 3
Lupta pe care oamenii de tiin i cultura cu idei ina-
intate au dus-o timp de peste un deceniu impotriva fascis-
mului a pomit i s-a dezvoltat In conclitiile miscarii anti-
fasciste condusa de Partidul Comunist, insa formal ea nu
s-a incadrat Intotdeauna, sub raport organizatoric, in aceasta
miscare. Punctele de contact intre manifestarile intelectua-
lilor antifascisti, care in marea lor majoritate proveneau din
diferite partide burgheze, i ntre miscarea antifascista a cla-
sei muncitoare iniçiat dc comunisti se stabileau nu numai pe
plan teoretic, sub forma similitdinii unor teze i idei pro-
pagate in masa larga a populatiei, ci si in domeniul activi-
tatri practice, sub forma legaturilor i coopearii unora dintre
cei mai de seama intelectuali comunisti ca : Lucretiu Parria-
canu, Alexandru Sahia, Petre Constantinescu-Iasi etc., cu
reprezentantii de seama ai intelectualitatii burgheze, demo-
crate. Acestia din urma, fara a se rasa intimidati de atacul
presei reactionare i flra a se llsa indusi in eroare de pro-
paganda nefasta a politicienilor burghezi, care incercau sa
nege prina si existenta miscarii muncitoresti revohrtionare in
Romania, urmareau cu atentie rolul activ al comunistilor in
opera de combatere a fascismului i apreciau caracterul ener-
gic al pozitiei lor antifasciste. Ei vedeau !impede cum, in
mod consecyent, comunistii propagau pe cale scris i orala
idealuri umanitariste i afirmau raspicat hotarirea lor nedin-
vita' de a lupta impotriva celor mai retrograde forte ale
societatii.
Afirmind un asemenea crez, Lucretiu Patrascanu, militant
de frunte al Partidului Comunist Roman si personalitate
marcanta a vietii culturale romanesti, sublirda ca cei ce vor
sa impiedice triurnful fascismului si s asigure libertatea ma-
rilor multimi sint comunistii. Ei vor s apere astazi, In ceasul
marilor primejdii razboinice, pacea gray amenintata de hit-
lerism" 2.
Necesitatea infaptuirii unor asemenea deziderate era, de-
sigur, in acea perioada, un adevIrat con-iandament moral si
patriotic al intelectualitatii progresiste din Romania. Acestui
scop i-au inchinat eforturi indelungate reprezentantii pro-
eminenti ai stiintei i culturii noastre ca Dr. C. I. Parhon.
2 Cxv2ntx1 liber din 26 septembrie 1936.
Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Nicolae Titulescu, Vic-
tor Eftimiu, Eugen Jebeleanu i multi altii.
Prestigiul de care se bucurau acesti slujitori ai stiintei
culturii nu numai in ar dar i peste hotare .miprima pozi-
tiei i actiunii lor antifasciste un plus de automate i atragea
in rindul aparatorilor democrati noi si noi militanti. De alt-
fel, ideea concentrarii unui numar cit mai mare de intelectuali
sub steagul democratiei a calauzit in permanenta lupta mili-
tantilor antifascisti. In legatura cu aceasta, Eugen Jebeleanu
scria : democratia trebuie s capteze toate elernentele care
au un cit de mic .punct de contact cu structura i aspiratiile
ei"3. Caut'ind s dezvolte aceasta idee alauzitoare, Eugen Je-
beleanu releva necesitatea de a se folosi si incuraja cit mai
niult adeziunile chiar incomplete ale unor personalitati sti-
intifice i culturale romanesti la miscarea antifascista.
Format din militanti care nutreau diferite convingeri po-
litice si ocupau cele mai diverse pozitii n viata sociala
culturala a tarii, grupul inteiectualilor antifascisti nu era
omogen nici sub raportul consecventei i combativitatii, nici
sub raportul nivelului de intelegere i interpretare a mani-
festarilor ifascismului intern si international.
Independent insa de faptul daca au luptat sau nu in pri-
mele rinduri, daca au infruntat sau nu primele lovituri, care
sint i cele mai grele, daca au demascat ori nu integral esenta
sociala a faseismului, fruntasii intelectualitatii antifasciste
din Romania au adus tin aport inestimabil la miscareasocial-
politica de ap arare a democratiei, progresului, pacii si suve-
ramtatii nationale. Arma principala de care s-au servit per-
sonalitatile de seama ale vietii noastre stiintifice si culturale
impotriva celor mai retrograde forte social-politice ale vremii
a fost indeosebi cuvintul scris. Pe aceasta cale intelectualii
progresisti au desfasurat o viguroasa actiune demascatoare a
propagandei fasciste, cercetind, analizind si explicind mase-
lor populare, intr-un autentic spirit stiintific, atit originile
continutul ideologic al doctrinei fascasmului, cit si rolul
su nefast in viata societatii omenesti.
Actiunea de combatere a fascismului s-a desfasurat siste-
matic, documentat i tenace. In prima etapa a desfasurarii
acestei actiuni o serie de intelectuali au definit in chip rigu-
3 Ibidem, din 4 ianuarie 1936.
www.dacoromanica.ro
97
ros stiintific esenta social-politica a fenomenului fascist, reu-
sind sa contracareze in buna masura efectul nociv al agitatiei
pe care o faceau ziarele extremei drepte in jurul asa-zisului
caracter anticapitalist al fascismului.
Definirea acestui fenomen se impunea cu stringenta si se
cerea propagata .indeosebi in rindul acelor straturi sociale
mai putin pregmae politiceste, pentru a descifra sensul ade-
varat al formulelor i lozincilor fascismului, care [...] ina-
inte de preluarea puterii dupa cum scria Athanase Joja
se da drept o miscare anticapitalista a claselor mijlocii i a
declasatilor, iar dupa inscaunare se cla drept o sinteza de
capitalism si socialism, o miscare deasupra claselor care sint
subordonate natiunii in cadrul statului totalitar" 4. Aceasta
falsa teorie a fascismului ameninta s capete o larga arie de
raspindire i sa-si potenteze efectele sale dizolvante prin afir-
marea j exaltarea spritului potrivmc democratiei burgheze.
Pe calea unor speculatii teoretice, ideologii fascismului in-
cercau s mbrace intr-o haina revolutionara lupta lor im-
potriva dernocratiei burgheze i asrfel s induca in eroare
masele populare nemultumite, pentru a le atrage pe fagasul
periculos al miscarii fasciste. Pe aceasta cale i prin aceste
mijloace ideile fascisinului ti croiau drum spre anumite
straturi sociale.
Patrunderea efemera a ideologiei fasciste in rindul diferi-
telor categorii sociale nu s-a datorat nurnai propagarii insis-
tente aacestei frazeologii pseudorevolutionare, ci i faptului
cal liderii partidelor fasciste au fost prezentati, mai ales tine-
retului, drept eroi nationali, cind in realitate ei nu erau decit
un grup de diversionisti i dernagogi politici invaluiti de presa
venala a timpultn in aureola unui prestigiu fals. Cind tine-
rend autohton scria Miron Radu Paraschivescu se rasa
inse1at de un om ca Zelea Codreanu, noi stim c aceasta inse-
lare se datoreste prestigiului pe care oficialitatea burgheziei
romanesti 1-a acordat acestor impostori." 5
Dezvaluind continutul inselator al acestei pozitii fals re-
volutionare, Lucretiu Patrascanu atragea in mod energic aten-
tia opimei publice asupra faprului cà asemenea mistificari
ale fascismului nu aveau docit valoarea unui simplu joc diver-
4 Ibidem, dim 4 ianuarie 1936.

5 Thidern, din 27 iunie 1936.
sionist.El sulalinia, totodata, c teoreticienii fascismului
voiau s isugeren maselor populare ideea a nu capitalismul,
nu regimul economic actual poartl vina si raspunderea mi-
zeriei adinti care a cuprins masele [...]. Democratia si isisti-
saçile democratice sint raspunzatoare." 6
Inconsistenta teoretic i caracterul ipocrit al acestor afir-
matii de-vin limpezi oricui daca aratam c intre natura de
clasa a dictaturii fasciste si aceea a democratiel iburgheze
exista, esentialmente, identitate.
Cu franchete, energie si curaj unele personalitati de frunte
ale vigil culturale romanesti au fixat in pagmile publicatillor
democratice sau in conferintele rostite cu dtferite prilejuri
atit esenta de clasa a fascismului, cit si caracteristicile lui
social-politice.
Ocupindu-se de radacinile social-economice ale fascismu-
lui, Athanase Joja arata : Istoria trecerii regimului politic
de la democratie la fascism sau la tendinta de fascism este
istoria trecerii regimului economic de la capitalismul indus-
trial la capitalismul monopolist" 7.
In alte studii si articole consacrate aceleiasi teme se aduc
elemente noi care yin s5 intregeasca tabloul caracteristicilor
social-economice ale fascismului.
Astfel, Lucretiu Patrascanu defineste fascismul ca o rnis-
care in interesul exclusiv al paturilor posedante si in primul
rind in interesul celor mai reactionare, soviniste i imperia-
liste elemente ale capitalului financiar" [...] 8. El precizeazi
ca neputinta burgheziei de a-si mentine dictatura de clasa
prin vechile metode parlamentare constituie adevaratul izvor
al instaurarii dictaturii fasciste, care nu mai apare in ba
maselor in haina democratiei, ci apare brutala, singeroasa si
rzboinic n toata mirtsavia" g.
Ln modul cel mai violent a manifestat asemenea caracte-
ristici dictatura hitlerista inscaunata in Germania la sfirsitul
lunii ianuarie 1933. InsIsi venirea la putere a partiduhii na-
zist, care-si trimbitase multa vrerne doctrina sa terorista,
antiuman i antinationala, a zguduit cele mai curate si mai
6 Era Noua din mart'e 1936.

7 Cuvintul liber din 4 ianuarie 1936.
8 Era Nola din martie 1936.
1 Ibidem.
99
www.dacoromanica.ro
cinstite constiinte din lumea intreaga: Fruntasii intelectuali-
tkii romAnesti au dat o inalta expresie datoriei lor civice si
morale, cautind prin diverse mijloace s contribuie la lupta
generala impotriva hitlerismului si fascismului. Dupa acapa-
rarea puterii de ckre partidul nazist in Germania, profesorul
Petre Constantinescu-Iasi dezvaluia cu vigoare sensul social-
politic al acestei dictaturi, aratind : Venirea lui Hitler la
putere a insemnat preluarea conducerii directe a statului de
oamenii capitalului monopolist, care s-au servit de demago-
gia national-socialista pentru imblinzirea marilor nemultumiri
din sinul muncitorimii germane". 10 0 data cu demascarea
cercurilor social-economice, care prin reprezentantii lor poli-
tici constituiti in partidul nazist exercitau conducerea dicta-
toriala a statului german, intelectualii democrati au analizat
pe larg si au propagat cu deosebita insistenfa in opinia pu-
blica romlneasca modificarile survenite in viata politica a
Gerrnaniei dupa instaurarea hitlerismului. Dintre principalele
modificari pe care le suferise regimul politic al statului ger-
man prin caderea sa in miinile nazistilor,profesorul Andrei
Otetea mentiona : inlocuirea imediata a republicii federative
parlamentare icu imperiul totalitar, golirea parilamentului ger-
man (Reichstagul) de orke autoritate, dizolvarea dietelor
provinciale, suspendarea autonomiei administrative a statelor
locale, desfiintarea partidelor politice si a sindicatelor mun-
citoresti, suprimarea libertkilor individuale i concentrarea
integrala a puterii politice in miinile sefului ide stat care
exercita i conducerea partidului invingator 11 Aceasta orien-
tare a regimului politic din Germania pe fagasul repudierii
democratiei burgheze i iinloouirii ei cu metodele unei dicta-
turi totalitare, brutale, antiumane i antinationale, care in
esenta erau identice cu metodele fascismului italian, 1-a de-
terminat pe savantul C. I. Parhon sa constate cal : Fascismtrl,
national-socialismtil 6 toate .doctrinele» conexe constituie
realmente pericole sociale i pericole de razboi." 12
Primejdia pe care o reprezenta fascismul se materializa
treptat si sub forma unui cortegiu de masuri adoptate si apli-
cate cu o violenta rar ntflnit impotriva ituturor celor care
Clopotul din 6 iulie 1934.

11 Viata Romiineascit din iulie-august 1935.
12 Viam Studenteascii din 15 decembrie 1934.
nu gincleau ca fiihrerul 4i ducele sau nu impartaseau ere-
dinta i convingerile lor.
Taisul acestor masuri teroriste s-a indreptat mai intii im-
potriva comunistilor si a celorlalte elemente democratice,
continuind apoi s atinga pe oricine schita un gest de protest
sau afirma o idee care venea in contradictie cu arerile sau
pozitia dictatorilor fascisti. In Germania hitlerista, in Italia
fascista ca i in celelalte tari unde s-au inscaunat regimuri
politice totalitare, adversarii declarati sau numai prezumtivi
ai dictatorilor erau tratati cu aceeasi necrutatoare violenta,
indiferent daca faceau sau nu parte din rindurile organizatiei
fasciste guvernamentale.
Para lel cu terorizarea maselor, Hitler s-a ridicat si im-
potriva propriilor sâi partizani, macelarindu-i In ziva de
30 iunie 1934 la Miinchen si in alte localitãi, pentru c nu
se dovedisera fideli pozitiei i orientarii sale personale. Im-
presia profund a. i ingrijoratoare tlegitima pe care le produ-
ceau masurile teroriste ale hitleristilor s-au tradus prin
variate forme de actiune antifascista, forme pe care intelec-
tualitatea progresista din Romania ile-a concretizat in pro-
teste de o virulenta arzatoare. Ca o expresie a acestor
proteste, Alexandru Sahia se intreba ingrijorator si indignat :
Cit in sfirsit, aceasta nebunie, va mai dura peste capul
Germaniei ? Milioanele de cetateni, atit de umiliti vor mai
tolera jocul dement al citorva impostori de rind ? 13
In pofida manifestarilor antifasciste ale maselor populare
din Germania, vrijinite de proletariatul intregii lumi, liderii
partidului nazist, pe care Alexandru Sahia Ii caracteriza ca
cele mai perfecte genii ale raului" 14, n-au incetat s afirme
Ca regimul p@litic instaurat de ei se bucura de sprijinul
poporului.
Sesizind aceasta grosolana mistificare a realitatii, Felix
Aderca o dadea In vileag, in termeni vehementi, in fata opi-
niei publice romanesti. In acest sens, el scria : Nimeni nu
intelegea de ce partizanii lui Hitler si ceva rnai tirziu el
insusi se preschimbasera in calai de vreme ce racneau ca do-
bindisera adeziunea intregului popor german" 15
13 Cuvintul liber din 18 noierabrie 1933.

14 Ibidem.
15 Ibidem, din 8 decembrie 1934.
Pentru a-si crea o baza de masa, partidele fasciste, indi-
ferent daca li inscaunasera dictatura sau se gaseau In drum
spre putere, nu foloseau numai calea terorii, comuna tuturor
miscarilor politice de extrema' dreapta, ci operau cu abilitate
asupra vietii spirituale a maselor, inceroind sa le moculeze
in constiinta idei i teorii mistice, rasiste, antiumane, sa le
insufle incredere oarba in aceste idei si sa le transforme in
instrumente politice ale fascismului.
Asemenea teorii i idei au fost arn de-a rindul propagate
si in rindurile poporului roman, insa efectul lor vatrnator
n-a luat proportii ingrijoratoare ca in alte %Ti, n-a cuprins
masele largi populare, ci s-a facut resimtit doar in anumite
straturi sociale care fie ca nu se putusera folosi de binefacerile
culturii moderne, fie ca erau interesate n prijinirea fascis-
rnului. De altfel, tnsi firea poporului roman a fast in ge-
neral refractara unor astfel de idei mistice, ca cele anuntite
mai sus. Relevind aceasta indinatie a poporului nostru,
C. I. Parhon scria : Exista la poporul roman un bun simt
viguros, tin sanatos instinct de conservare i destul scepticism
pentru a face fa-ç a. tuturar imprejurarilor si a nu cadea vic-
tima misticismului" 16.
In actiunea de combatere a ideilor mistice, pe care le pro-
pagau cu insistenfl teoreticienii Garza de Fier, frimtash viepi
culturale romanesti nu s-au marginit don s releve poterrtele
spintuale de care ichspunea poporuil nostru pentru a nu se
lisa prinsn mrejele misticismului. Ei au analizat in presa
si In lucrari de specialitate originea misticismului, formele
lui de manifestare, factorii care-i facilitau penetratia in con-
stiinta oamenilor i mijloacele prin care se putea preveni
sau combate acest curent de idei antistiintifice. Ocupindu-se
de tentativele de infiltrare a misticismului in viata spirituala
a poporului roman, Al. Philipide considera ca Fenomenele
de exaltare individuala sau sociala au fost intotdeauna pro-
vacate la noi de o influen ta. literara sau ideologica. Jar
aceasta itifhienta a avut aproape imotdeauna tin izvor
strain" 17 Dupa adinci analize asupra curentelor de gindire
ideologica si literara, Al. Philipide conchidea c penetratia
16 Dada N Osia din 23 ianuarie 11938.

17 Adevarul literar fi artistic din 31 ianuarie 1937.
mistica antiromaneasca nu are 'la baza vreo nevoie spirituals
ca atare, ea nu poate sa slujeasca la o regenerare mo-
rala" 18. Indiferent insa de masura in care era de origine
autohtona sau straina, misticismul a glsit un mediu prielnic
in rindul anumitor categorii sociale de la noi. C. I. Parhon
explica patrunderea intr-o oarecare masura a ideilor mistice
in rindul popudatiei printr-o serie de factori, intre care lipsa
de cultura a maselor, precum i prezenca unui factor de na-
tura afectiva concretizat in sentimentul de revolt i nemul-
cumire a oamenilor cinstici impotriva politicianismului nefast,
sau, mai precis, impotriva unei false politici, care are in
vedere nu mteresele generale ci pe acelea ale celor ce o prac-
tica" 1°. Pentru a preveni sau combate misticismul, C. I. Par-
hon proconiza o larga opera' de raspindire a stiincei in ma-
sale populare, el fiind condus de ideea d misticismtil este
intunericul, stiinca este lumina" 20 El repudia orice tendinca
de propagare a teoriilor care tindemnau masele populare sa
creada orbeste in fapte nedovedite pe cale stiincifica sau in
plasmuirile grosolane ale unor speculacii filozofice. E nece-
sar scria C. I. Parhon a privi toate fenomenele din
natura cu un spirit critic, a stabili corelatii strinse intre feno-
mene $i a nu admite ca fapt sigur dedit ceea ce e de-
monstrat" 21.
In acelasi spirit si cu aceeasi fermitate intelectualii pro-
gresisti din Romania s-au ridicat i impotriva altar pseudo-
teorii ale fascistilor, dar indeosebi impotiliva rasismului,
dovedind pe baza unor certe concluzii stiincifice caracterul
sau retrograd i scopul sau human. Pucine au fost ideile pe
care le concinea teoria rasismului i pe care ifruntasii viecii
culturale romanesti si nu le fi combatut, sub o forma sau
alta, in scrierile bor.
In articolele i studiile sale ,despre geneza si scopul rasis-
rnului, Athanase Joja scotea in relief adevarul semnificativ
CS aceasta pretinsa teorie a rasei pure, desi de origine fran-
ceza, totusi n-a gasit nici un ecou in mediul social-politic din
Franca. Daca ihsa in cara de origine teoria rasismului nu si-a
Is Ibidern.
10 Dacia Nouci din 23 ianuarie 1938.
20 lb:dem.
21 thidem.
103
www.dacoromanica.ro
gasit o mai ampla aplicare practica, n chimb ea a fost
adoptata i propagata cu mult zel de militarisrnul prusac
deoarece, dupa cum scrie Athanase Joja, asemenea teorie
prin exaltarea nestiintifica i dementa a omudui de tip supe-
rior, arian si germanic, favoriza tendintele agresive ale tina-
rului i pofticiosului imperialism german" 22
Asadar, pentru scopurile expansioniste ale statului ger-
man, care tindea s instaureze dominatia rasei germanice asu-
pra intregii lumi, teoria rasismului devenea un instrument
deosebit de folositor. De Adel, aria de raspindire a teoriei
rasismului intr-o Tara defineste nu numai orientarea politica
a statului respectiv, ci i atitudinea sociala a sltijitorilor sai.
Mihail Ralea considera simptomatica pentru mentalitatea
unor teoreticieni insasi intrebuintarea euvinrului rasa". El
afirma un adevar pe deplin verificat de istorie cind scria :
Rareori un popor n acces de reactiune nu va face apel la
aceasta notiune ca sa-si justifice tendintele. i daca vreti,
mciodata o societate in care circula notiunea de rasa nu e
o societate democratica" 23.
Faptul c n unele fari cu regim fascist, ca, de pada,
Italia, rasismul nu se manifesta in forme violente si drama-
tice ca in Germania hitlerista, n-a infirmat aceste invata-
minte pretioase ale istoriei. Contrar parerii unor admiratori
ai fascismului italian, potrivit carora in Italia fascista nu s-ar
fi inregdstrat manifestari cu caracter rasial si ca, deci, ideolo-
gia acestei variante a regimului fascist n-ar implica chipurile
ideea Tasismului, Iorgu Jordan gasea explicatia acestui feno-
men in insasi realitatile sociale italiene i anume fin faptul ca
evreii din Italia reprezentau o minoritate aproape inexistenta.
Invocind in sprijmul concluziei sale numeroase fapte isto-
rice si date statistice demografice, Iorgu Iordan preciza ca.
lipsa maNifesarilor antisemite in Italia n-a fost decit un
simplu accident, sau, cum scria el, fascistii italieni nu sint
antisemiti fiindca n-au nevoie sa fie" 24 Mai mult, insasi
istoria hitlerismului ofera exemple care demonstreaz c i
eapeteniile naziste cunoscute prin antisemitismul lor feroce
deveneau conciliante fata de evreii posesori ai unor mari ca-

23 Stinga din 26 februarie 1933.
24 Ecoul din 1 indie 1934
104
www.dacoromanica.ro
pitaluri sau fala de evreii antimarxisti. Astfel, chiar in Ger-
mania nazista, constata Iorgu Iordan, un evreu antimarxist
este nu numai suportat ci chiar incurajat" 25. De aid, desigur,
nu se poate conchide c toleranta rasrala ar fi o trasatura a
fascismului din anumite ri. Dimpotriva, idealogia fascis-
mului oriunde si oritind, scria Iorgu Iordan, contine i ideea
antisemita, adia intoleranta fata de oamenii care au alta
origine etnica si alta' religie. Nici nu se poate altfel ; o into-
leranta aduce pe celelalte nu numai pentru c spiritul omului
intolerant este seapinit de ura contra a tot ce nu se potri-
veste cu ideile lui, ci si din cauza d ignaranta i reaua cre-
dinfa au pus de mult anumite manifestari de ordin economic
pe searna originii etnice a citorva mari capitalisti din zilele
noastre" 26.
Intoleranta fascismului i, mai mult, a hitlerismului fafa
de asa-zisele rase inferioare s-a impletit sub forme variate
cu repudierea violenta a oricarei opinii contrare liniei de
conduita' a capeteniilor fasciste, ducind, fin consecinfa, la
distrugerea operelor progresiste ale trecutului si la reprimarea
nocrutatoare a tuturor manifesfarilor culturale cu caracter
democratic. In aceste conditii, apararea culturii progresiste
impotriva spiritului distructiv al ideologiei fascismului de-
vernse un adev'arat comandament social, moral si umanitar
al fruntasilor stiinfei mondiale. Infruntind o serie de priva-
fiuni i inteiidicçii, ginditorii inaintati ai stiintei i culturii
romanesti si-au facut o datorie de onoare din adeziunea lor
la lupta pentru apararea cuceririlor valoroase ale geniului
uman. Frecvent slujitor al acestui ideal, rnarele scriitor Mi-
hail Sadoveanu arka, intr-un moment cind atacurile fascis-
mului ameninfau tot mai neinduplecat cultura progresista :
Cred a este necesar tot4 ca noi scriitorii sa' ne mani-
festIm in iMprejurari deosebite ca acestea f...]. Desi nu sint
am politic in infelesul obisnuit al cuvintului, in infelesul po-
liticii ca profesie continua el sint foarte interesat de
tot ceea ce se produce si se pregateste cu deosebire atunci
cind e vorba de interesele patriei si de mostenirea pe care tre-
buie s-o lasam generafillor care vor veni"27. Preocuparea
Ibidem.
26 Ibidem.
Cuvintul liber din 7 septembrie 1935.
105
www.dacoromanica.ro
Intelectualitatii progresiste romanesti de a transmite genera-
-tiilor viitoare, nealterat, rodul gindirii sale inaintate si de a
lupta pentru apararea tezaurului culturii ationale izvora
din credinta nestramutati a acestei intelectualitati in victoria
fortelor democrate asupra fascismului si se manifesta viguros
in cele mai diverse ocazii. Fruntasii de seama ai stiintei si
culturii din tam noastra si-au afirmat nu o data convingerea
in posibilitatea valorilor culturale autentke de a strabate
intacte epocile de cumpana. Cultura va trai declara ge-
nialul compozitor roman George Enescu. Prea e mare patri-
moniul ce 1-au acumulat atitea secole de truda si de credinta
penult a face dintr-odata tabula rasa din tot ce am strins si
am asimilat. Impasuri a mai avut omenirea. Si le-a razbit
pe toate, cu o vlialitate eroica. Nu-i va lipsi curajul nici de
data aceasta. Tirebuie s credem i vom invinge" 28 Afirma-
rea acestei convingeri, intr-o perioada drid fascismul se ga-
sea in plina ascensiune, avea o adinca sernnificatie pentru
.atitudinea social-politica a intelectualilor democrati, intrucit
ea 'clefineste linia lor de conduita morala si-i situeaza pe o
pozitie net potrivnica fortelor retrograde.
Cimpul de observatie si de actiune al intelectualitlfii
progresiste din Romania cuprindea insa in egala masura si
manifeseari hotIrite impotriva oricarei tentative a fascismului
de a limita sau suprima libertatea de creatie 6 de gindire a
oamenilor cu vederi democratice. Aproape c n-au limas
acte comise de autoritatile fasciste impotriva libert4ii de
creatie pe care fruntash intelectualitatii romanesti sa nu le
fi condamnat cu vehemenç i sa nu le fi .denuntat curajos
opiniei pufblice mondiale. Ecoul reprimarii savantilor, scriito-
rilor i artistilor gerrnani a indignat i ingrijorat profund
intelectualitatea progresista de la noi. Ce este astazi Ger-
mania ? scria paetua Eugen Jebeleanu. 0 Tara pusa sub
celcliele unei armate a urii. 0 Tara vaduvita de tot ce a avut
man inalt ca spiritualitate. 0 Tara' care a gonit pe un Ein-
stein, pe un Max Reinhardt, pe un Bruno Walter, pe un
Thomas si un Heinrich Mann" 29.
Prin constringerea savantilor i artistilor de a parasi pa-
tria, prin distrugerea tezaurului cultural progresist i nabu-
. Ibidem, din 17 rnartie 1934.

Ibidem.
106
www.dacoromanica.ro
sirea oricarei manifestki libere a gindirii creatoare, hitleris-
mul pregkea sistematic acel trist climat spiritual in care
dupa cum spunea Athanase Joja poate germina tero-
rismul politic 6 i ndob i to ci rea poporului" 30
Ignorind protestele omemni progresiste, incalldnd cele
mai elernentare norme ale justitiei i sfidind cerintele opiniei
publke mondiale, hitleristii continual' metodic i feroce opera
de inAbusire a kleii de libertate. In fata acestei ofensive im-
potriva libertkii, George Enescu declara indignat : .Nu re-
cunosc in Germania de azi nimic din maretia celor ce au
sfintit geniul omenesc in secolul /recut. Aceasta nu inseamna
ca' poporul german s-a schimbat nu, ci a intrat cu ochii
in lumina unui soare fals care i-a luat vederea" 31.
Aceeasi atrnosfera grea i sufacantA care punea stiinta si
cdltura progresistl sub semnucl agoniei a invaluit si apasat
lar a. erutare i organele de presi democrate pe care autori-
tkile fasciste le-au impins In fata alternativei : sa. se ralieze
pozitiei ciktatorului sau sa' dispara definitiv. Caracterizate
prin violen i cinism sau pkrunse de spirit machiavelic,
metodele pe care le foloseau hitleristii fall de presa demo-
crat i slujitorii ei urnareau acelasi scop : sa' asigure pre-
lucrarea opmiei publice In strict2A concordanfA cu ideologia
fascista'.
Ltr-unul din articolele sale consacrate modului cum
Goebels (-luta s disciplineze" presa, Andrei Otetea observa
ca' desi in Germania hitlerista nu s-a introdus formal cenzura,
totusi o serie de mijloace afbile, .imbinate cu presiuni brutale,
impiedicau ziarLtii sA se angajeze intr-o lupta' de opinii
liberA, fr riscul de a-si pierde postul. Mai mult, ziaristii
erau recrutati potri-vit prevederilor iegii relativ la nasterea
arianA si nu puteau sa-si exercite profesiunea decit dupa: ce
erau inscrisi Th registrele serviciului civil.
Ei arka mai departe Andrei Otetea sint obligati
sa' publice (Dot ce li se ordona' 6 sA nu scrie o aluzie la con-
flictul cu biserica. Puterea pe care o are guvernul de a sus-
penda sau de a interzice pentru totdeauna o gazeta, de a
arunca In inchisoare pe oricine pentru o abatere, confera.
3° Blocul din 16 februarie 1936.

ii Gazeta din 1 ianuarie 1938.
statului un control absolut asupra presei" 32 Dupa cum in
Germania presa trebuia sa" reflecte aspkatiile i interesele
Führerului, tot asa in Italia fascista ea trebuia sa se con-
formeze intereselor i dorinTei Ducelui. Cu privire la dreptul
formal, dar iluzoriu, pe care 11 avea oricine (in Italia de a
edita o revista sau un ziar, Eugen Jebeleanu observa cu iro-
nk di acest drept este garantat cu neinsemnata obligatie
de [...] a nu scrie in paginile ei decit ceea ce dicteaza biroul
de presa fascist" 33.
Ingrijorarea pe care o producea eventualitatea statorni-
cirii unui asemenea tlirnat in mediul cultural romlnesc a pus
stIpinire inca din momentul afirrnarii Garzii de Fier pe nume-
rosi intelectuali progresisti din Tara noastra. Ei au atras de
repetate ori atenTia opiniei publice asupra faptului di o gu-
vernare a virfurilor reactiunii oligarhice i mosieresti nu va
putea s aduca poporului romin dectit un regim polkic in
care spiritul progresist al tiinTei i culturii va fi inabusit,
libertaTile maselor populare vor fi complet suprirnate, iar
cauza indepenclentei si suveraniekii nationale va fi abando-
nata. Pornind de la aceste considerente, Miron Radu Paras-
chivescu a condamnat cu asprirne asa-zisele teorii care pro-
pagau necesitatea instaurarii fascisrnului pentru a suprnna
definitiv libertaTile poporului sub motivul ca masele popu-
lare n-ar sti chipurile sa se foloseasca de libertaTile si drep-
turile lor firesti. Dezvaluirea fara menajament a mistificari-
lor puse in circulaTie de propaganda fascista urmarea sa des-
trame Tesatura unor teorii obscurantiste pe care ideologii
Garzii de Fier ca Nicolae Row, Dragos Protopopescu, Nichi-
for Crainic si altii se cazneau sa le ofere cititorilor drept
rezultate autentice ale stiintei moderne.
In acest sans, este semnificativa critica nimicitoare im-
potriva earth lui Nichifor Crainic Puncte cardinale in haos,
careia Miron Radu Parasehivescu i-a consacrat un articol,
demascind inconsistenta Incercarillor autorukii ei de a pre-
zenta rationahsmul ca antiuman, materialismul ca avind un
caracter mecanicist si fatalist si de a inlocui adevarurile sti-
intifice si valorile culturale autentice printr-o suita de non-
valori teologice, obscurantiste, mistice sau spiritualiste. Este
32 Viata Romaneasc din iulie-august 1935.

33 Cuvintul fiber din 25 ianuarie 1936.
o carte trista conchide criticul prin mentalitatea ce o
domma, prin neadevarurile sfruntate pe care le debiteaza si
prin confuzia pe care e menita sa o stirneasca in rindurile re-
duse ale cititor:lor" 34.
Ideile i teoriile retrograde, dizolvante, erau infatisate
opirnei pubhce drept expresii ale nationalismului literar pe
care ideologii Garzii de Fier, imitind manierele scriitorilor
hitleriti, incercau sa-1 impinga spre culmile decadentismului
si astfel sa-si ascunda dup a. cum spunea Al. Philipide
mediocritatea spiritual i lipsa de talent".
Prin actul inversunat pe care il dezlantuise impotriva ti-
inçei i culturii progresiste fasthsmul, instaurat la putere in
uncle tari sau tinzind s acapareze puterea in altele, urmarea
sO creeze un climat spiritual si cultural propice razboaielor
de jaf si de cotropire. Spectrul acestei calamitati sociale care,
inainte de toate ameninta integritatea teritoriala si suverani-
tatea nationala a statelor mici i mari, a determinat intelec-
tuahtatea progresista de pretutindeni sa-si sporeasca eforturile
de lupta impotriva raiboiului i fascismului.
Angajati in aceasta lupta plina de riscuri i primejdii,
cei mai multi intelecniali de frunte ai Orli noastre au de-
monstrat cu exemple graitoare legatura indisolubila dintre
fascism si razboi, au prevenit poporul roman asupra conse-
cintelor grave pe care avea sa le aduca dezlantuirea unei noi
conflagratii mondiale si au adresat maselorpopulare ape-
luri .vibrante fri spiritul necesitatii de a se ridica unite im-
potrrva pregatirilor de razboi. Ca' fascistii scria Iorgu
lordan sint dusmanii pacii, nu se incumeta nimeni sa
tagaduiasca. Toata politica lor externa vorbeste in acest
sens [...]. Sa nu se creada a atmosfera razboinica pe care
o intretin fascistii de pretutindeni se datoreste faptului ca
tarile respective au iesit invinse in 1918 [...].
Prin urmare nu tratatele de pace trebuie trase la rispun-
dere pentru agitatiile razboinice ale fascistilor, ci acestia in-
sasi cu reactionarismul i ura lor contra democratiei, adica.
a tolerantei si a libertatii" 33.
Cind Germania hitlerista si Italia fascista pregateau pe
cai mascate ori fatise armatele lor pentru cotropirea unor
34 Ibi,dem, din 16 mai 1936.

35 Ecoul din 7 iulie 1934.
teritorii straine, ca preiludiu al clezlantuirii celui de:al doilea
razboi mondial, o tserie de intclectuali prestigioti din Roma-
nia au denuntat vaguros aceste pregatiri. Mare le istoric Ni-
colae Iorga vedea in aceste actiuni revansarde semnele rein-
toarcerii zilelor grele pe care Tara noastra le traise cu ani in
urrna si, descifrind sensul desfaisurarii evenimentelor viitoare,
observa atent cum vremea se tulbura si iarasi razbolul bate
la usa" 36. Pentru el, ca de altfel pentru multi observatari ai
vietii internationale, pacea in Europa nu putea sa fie asigu-
rata decit prin stingerea principalului focar de razboi pe
care-1 reprezentau actiunile revansarde ale Germaniei hide-
riste. Germanii care ne-au stat pe cap cu pate apasarile si
umilintele pe care nu le putern uita niciodata scria
N. Iorga au facut cunoscut tuturor ci si-au alcatuit ar-
mata la loc si ca nu le mai pasa de indatoririle cuprinse in
tratatul de dupa razboi. Miine poate ei vor cere tot ce au
pierdut, toate parninturile de mult cistigate, care au trecut
la invingatorii bor. $i vor cauta sa le idle cu armele, de care
se vede ca au destale" 37.
Cu deosebita atentie intelectualii democrati din tara noas-
tra nrmareau si dadeau in vileag manevrele diplornatice sau
pregatirile militare ale statelor fascistc, amplificind astfel
efectele propagandei antirazboinice si antifascistc pe care o
desfasura cu maxima intensitate Partidul Comunist Roman.
In articolele sale consacrate razboiului si fascismului, Lu-
cretiu Patrascanu constata ca aliantele militare si tratatele
secrete pe care le incheiau guvernele german si italian cu
diferite alte state revizioniste nu erau altceva dedit etape ale
procesului de inchegare a blocului razboinic, indreptat spre
acapararea de teritorii straine si distrugerea Uniunii Sovie-
tice 38.
Lucretiu Patrascanu a analizat pe baze riguros stiintifice
legatura cauzala d:mre razboi si orinduirea capitalista pe
care fascistii cautau sa o mentina prim cele mai brutale si
mai violente mijloace de actiune. Astfel, dupa cc sublinia ca
o data cu inscaunarea hitlerismului la putere potentialul pe-
ricolului de razboi in Europa s-a ridicat la un grad necu-
36 Neamul romanesc din 1 octombrie 1935.

r Ibidem, din 1 aprilie 1935.
38 Manifest din 30 noiembrie 1935.
noscut in perioada postbelica, 0 preciza : Dictatura nazista
pregateste fibril razboiul, pentru c razboiul este nu numai
mijlocul cuceririlor imperialiste, dar i singurtil drum pe care
ar putea fi canalizate violentele nemulcumiri populare in-
dreptate atit impotriva regimului dictatorial din Germania
cit si contra sistemului capitalist insusi. In faca prabusirii
tuturor iluziilor legate de naccional-socialism, in faca dezas-
trului economic intern, hitleristii cred ca. razboiutl este sin-
gura posibilitate pentru inlaturarea primejdiei unor rasturnki
sociale iminente" 39.
Demascarea ii condamnarea mobilelor social-economice
ale pregkirilor de razboi revin ca un leit-motiv si in activi-
tatea propagandistica a altor intekcmali antHascisti romani
care dezvaluiau cu fermitate i curaj gravele urmari ce pu-
tea sa le aiba un conflict militar asupra maselor populare-
din carile beligerante. Asa, de pilda, Felix Aderca lansa un
avertisment, scriind ca. Hitler urmarea sa preschitnbe po-
pond german intr-o unitate strict militara" 4° si sa-1 duel
din nou tn transeele razboiului de la care dupa cum
afirma Alexaudru Sabia masele populare in afara de mo-
lime, foamete sau moarte nu pot avea nimic" 41
ObserAnd c cercurile politice reaccionare de pretutindeni
cautau s acrediteze ideea neputincei Germaniei de a porni
razboi din cauza situaciei sale defavorabile in cadrul rapor-
tului de force care exista atunci pe plan european, unii inte-
lectuali au inceput o adevarata campanie de presa impotriva,
acestet teorri" pe cit de hnistitoare pe atit de insalatoare.
Intr-un articol intitulat semnificativ Cuvinte de pace
fapte r'azboinice, N. D. Cocea arka raspicat : Prin meto-
dele noi intrebuincate Germania poate face razboiul [...].
Raspunsul care trebuia dat Germaniei hitleriste consta in per-
manenita unitate a blocului statelor pacifice i stirpirea tu-
turor sucursalelor hitleriste i reprezentancilor lor straini si
nacionali" 42.
In ciuda acestui deziderat general, marile state capita-
liste, desi se apropiasera de U.R.S.S. cu scopul de a organiza
39 Ibidern, din 10 iulie 1935.

4° Cuvintul liber din 13 octombrie 1934.
41 thidern.
42 Reporter din 4 iulie 1937.
sistemul securitatii colective, totusi nu actionau hotarite pen-
tru a bara definitiv calea agresiunii fasctste.
Atiltudinea concilianta a guvernelor englez i francez fata
de anumite acte agresive ale statelor fasciste a fost nu o data
relevata si stigmatizata de catre intelectualii democrati din
Romania. Ei urmareau cu atentie i analizau cu discernamint
evolutia pe care o inregistra pozitia acestor guverne fata de
fiecare eveniment international. De la venirea lui Hitler la
conducerea Germaniei scria Alexandru Sahighian ma-
rile puteri au avut fata de hitlerism o atitudine daca nu
binevoitoare, dar cel putin ingaiduitoare cum se parea ca
are Anglia cu ocazia reocuparii Renaniei, CU toata poza raz-
boinica a lui Hitler" 43.
In jurul unor asemenea momente se creau situatii tul:
buri, provocate fie de pozitia echivoca a unor conducatora
de state capitaliste, fie de amestecul nehotarit al unar gu-
verne in diferite combinatii diplomatice, fie, in sfirsit, de
manevrele inselatoare ale fortelor agresive care uneoni cautau
sa-tsi prez-inte actele razboinice intr-o coloratura pasnica. Sus-
tinatorii deghizati ai fascismtrlui, veculind incertitudinea
creata de asemenea imprejurari, incercau s explice in mod
straniu succesele Germaniei si Italiei prin atitudmea ostill a
oomunistilor fata de regimul politic instaurat de Hitler 4i
Mussolini. Ridicindu-se impotriva acestor speculaiti propa-
gandistice desantate, Lucretiu Patrascanu se intreba : Oare
sa fie asa ? Pentru c strigau comunistii prea rare in Europa,
hitlerismul cladit pe bluff si dezastre interne economice si
sociale inregistreaza «succesele» mai sus pomenite ? Sau pen-
tru Ca dimpotriva guvernele democrate ale Europei incepind
chiar cu al Frantei se lasa intimidate de ratoelile Berlinului
hitlerist, duc o politica de capitulare in fata oricarui gest de
indrasneala al Fiihrerului si raspund provocatiunilor hitleriste
cu interminabile discutii care marcheaza tot atitea semne de
slabiciune ?" 44.
Astfel, intelectuali progresisti infierau nu numai actiunile
prm care cercurile reactionare din Marea Britanie, Franta pi
Statele Unite ale Americii cautau sa zadarniceasca eforturile
consacrate incercarii de a Inabusi pregatirea psihologica a
43 Atlas din 30 martie 1936.

44 Cuvintul liber din 26 septembrie 1936.
razboiului, ci denuntau in egala msur si pasivitatea si,
mai precis, conciliatortsmul factordor de raspundere ai aces-
tor tari fata de organizarea i savirsirea atacurilor armate
ale Germaniei hitleriste i Ita liei fasciste.
Cu prilejul izbucnirii conflictului diplomatic italo-abisi-
nian din Tara anului 1935, conflict care curind avea sa
degenereze intr-un razboi de cotropire a Etiopiei de catre
Italia fascista, o serie de intelectuali democrati romani au
ridicat glasul de protest impotriva cotropitorilor. Inca din
faza incipienta a conflictului, Nicolae Titulescu a fkut de-
mersuri hotarite pentru a orienta eforturile Angliei i Frantei
impotriva pornirilor agresive ale Italiei fasciste. Cu privire
la pozitia razboinica a lui Mussolini fava' de Etiopia, Nko-
lae Titulescu arata unui fruntas al politicii engleze c eful
fascistilor italieni trebuie sa fie nebun daca In acest moment
se leaga de Abisinia furnizind astfel Germaniei un prilej
adecvat pentru a st/rni tulburari in Austria [...]45. Interpre-
find cu fidelitate comandamentele ide baza ale politicii ex-
terne românesti, Nicolae Titulescu a iluat cu fermitate
caldura apararea poporului etiopian si a condamnat cu as-
prime actul agresiv al Italiei fasciste. El a cerut in sedintele
Ligjj Natiunilor in care se dezbatea problema conflictului
italo-etiopian sa se aplice sanctiuni drastice Italiei fasciste,
convins d astfel se va putea salva independenta i suverani-
tatea nationala a Etiopiei.
Sanctionarca pc cale economica a Italiei fasciste avea
pentru Nicolae Titulescu semnificatia unei masuri care oglm-
dea tendinta generala a statelor antirevizioniste de a preveni
izbucnirea unui nou razboi mondial. El a iintretinut aceasta
idee in circuitul diplomatic aratind ca nu trebuie privit
ceea ce s-a facut la Geneva prin prisma conflictului italo-
etiopian ci prin prisma unui conflict ce ar putea s izbuc-
neasca miine In Europa" 46. Parerea ca scinteia razboiului
aprinsa intr-o regiune a glabului se putea usor transforrna
intr-un incendiu general, ti crea drum tot mai larg in con-
ceptia intelectualilor progresisti din Romania. Iminenta unei
metamorfoze a razboaielor locale a fost pe larg dezvsaluita in
45 Documente asupra politicii externe a Germaniei, vol. IV (1 apri-

lie 1935-4 martie 1936), Londra, 1962, p. 46.
46 Dimineam din 7 noiembrie 1935.
cursul propagandei antifasciste i antiraziboinice a comunisti-
lor romani. Aceasta era una din rathmile cYpiniei afirmate
adesea de Lucretiu Patrascanu impotriva oricarui act de agre-
siune. Cu prilejul izbucnirii conflictului italo-etiopian, Lu-
cretiu Patrascanu scria : In zilele in care omenirea la
21 de ani de la marele razboi ii "'tinge Inca mortii ta-
maduieste ranile neinchise, Italia fascista da semnalul unui
nou incendiu. Pornit in Africa, el se poate intinde cu repe-
ziciune in Europa, cad dictaturile fasciste deschise sau mas-
cate au transformat de mult continentul nostru fintr-o imensa
pulberarie, careia fi va ajunge o scinteie pentru ca sa se
aprind i s cuprinda intreg pantintul" ".
Aceasta pozitie, desi pe de-a-ntregul justificata din punct
de vedere politic, moral si umanitar, nu era tottisi integral
impartasita de toti intelectualii cu vederi inaintate din Tara
noastra. Legaturile traditionale care se statornicisera de-a
lungul veacurilor intre popoarele roman si italian, afinitatile
de limba, iculrur i origine etniCa Intre aceste popoare ca si
alte considerente de natur po1ivic, economka sau afectiva
pusesera pina-ntr-atit stapimre pe sentimentele unor intelec-
tuali democrati romani Sala de Italia, Indit i mpiedicau sa
mai aprecieze obiectiv si lucid actul agresiv al fascismului
italian impotriva Etiopiei. Nicolae Iorga, de pild, cu toata
aversiunea lui impotriva hitlerismului, cu toata hotarirea lui
de a propaga necesitatea luptei pentru zadarnicirea actelor
agresive care ar fi atins integritatea teritoria1 i suverani-
tatea nationala a Romaniei, nu gasea totusi nimerit sa con-
damne sau sa dezaprobe agresiunea Italiei impotriva Edo-
piei. 48.
Suginut de unele forte politice, condamnat de altele, raiz-
boiul italo-etiopian s-a 'incheiat la inceputul anului 1936
prin cotropirea totala a Etiopiei. Aprinsa pe continentul afri-
can, flacara razboiului s-a intins i asupra Europei prin de-
olansarea rebeliunii franchistilor impotriva Republicii Spa-
47 Manifest din 28 iunie 1935.

48 N. lorga considera chiar necesar s pledeze in favoarea acestei
agresiruni, scniind Intr-tunul din artioalele sale publicate chiar in mo-
mentul dezilantuirii conflictului : A §i inceput rlzboiul, deli el se poarti
numai foarte departe paste tari si mIri, uncle dorim ca el sI se opreasci
neatingind locuri ca ale noastre uncle e adta ispravI adunatà cu veacu-
rile" [...] (Neamul Romeinesc din 1 octombrie 1935).
niole. Din insusi momentul izbucnirii ei, rebeliunea generalu-
lui Franco a devenit obiectul dezaprobarii i condanmarii
intelectualilor democrati din Romania. Ei au dezvaluit cu
diferite prilejuri nu numai caracterul agresiv, nedrept al ac-
tiunii franchistilor, dar i sprijinul pe care-1 acordau rebelilor
armatele Germaniei hitleriste si Italiei fasciste. Razboiul din
Spania, scria N. D. Cocea, este un .razboi de invazde ger-
mano-italiana, constituind expresia noilor metode de razboi
ale Germaniei hitleriste" ". Din cirdasia hitleristilor germani
cu fascistii italieni i rebelii spanioli pe terenul razboiului se
intrevedea limpede c fortele dictatoriale incepusera sa-si
puna in aplicare planurile lor agresive care vizau indepen-
denta nationala i integritatea teritoriala a tuturor statelor
din Europa, dar indeosebi a statelor mici.
Fascismul i hitlerismul observa Zaharia Stancu
vor parca sà arate c regimurile dictatoriale nu pot dainui
dealt prin singe si pentru singe" 5°. Constatarea acestei reali-
tati sumbre a [lost ulterior confirmata cu prisosinta de lunga
succesiune a invaziilor germano-italiene. Pe cind Inca nu-si
incheiasera interventia in Spania, capeteniile hitleriste si fas-
ciste savirsesc noi acte agresive distrugind prin forta armelor
si cu complicitatea reactiunii anglo-franceze fiinta nationala
a Austriei i Cehoslovaciei. Stergerea acestor doua state de
pe harta Europei i pregatirile pentru invadarea Poloniei nu
mai lasau nici o indoiala asupra faptului csa.' pericolul expan-
siunii fascismului se lndreapta cu repeziciuhe spre Tara noas-
tr i, mai departe, spre Uniunea Sovietica. Referindu-se la
acest pericod care pindea Romania, Nicolae Iorga scria cu
privire la semnificatia politico-strategka a incorporarii Aus-
triei in granitele celui de al III-lea Reich : Austria nu este
un hotar, cum nici nu poate admite doctrina nazista care
leaga drepturile statului german in orice Tara' de prezenta
acolo a unei populatii germanice numeroasa, sau foarte putin
numeroasa, intinzind astfel o linie de culoare neagra pina
peste Romania la tarmul Euxinului i pe deasupra Euxinului
pina in regiunea Caucazului" 51.
4' Reporter din 4 iulie 1937.

,
5° Lumea romdneasca din 3 octombrie 1937.

5' Timpul din 23 mai 1938.
Asadar alaturindu-se fortelor care luptau pentru curtna-
rea agresiunii fasciste, intdectualii cu vederi inaintate actio-
nau sub irnpulsul con-vingerH c apararea pacii generale
reprezenta conditia sine-qua-non a mentinerii suveranitItii
nationale i integrita.tii teritoriale a tarii noastre. Ei au urrna-
nit cu deosebita atentie sirul atentatelor pe care le savirsea
fascismul impotriva independentei nationale a popoarelor 6
au demascat orice agresiune menit s aduca fie si indirect
vreo atingere interesdor nationale romanesti. Scrierile lor
abunda Th fapte 5i analize condudente asupra orientarii anti-
nationale a fascisrnului care, pentru crea o baza de
masa, exploata in mod perfid simfamintele nationale sana-
tease ale popoarelor.
Scopul fascismului scria Athanase Joja este esen-
tialmente antinational. El duce la ultimele consecinte crezul
oricarei oligarhii, abandonarea totala a interesului national
fata de interesele clasei restrinse a dominantilor" 52 Ca parte
componenta a fascismului international, miscarea legionara
din Romania cultiva deschis ori mascat aceleasi idei anti-
nationale.
Desi ci*peteniule Garzii de Fier incercau sa nege legIturile
lor cu hitlerismul, totusi nu o data ele si-au aratat fidelita-
tea fata de patronii lor din Germania si Italia. Seful Garzii
de Fier a facut chiar declaratii publice cà atunci cind va veni
la putere va crea Romaniei In 48 de ore o alianta cu Ber-
linul si Roma.
0 serie de intelectuali prestigiosi, comentind aceste de-
claratii, au aratat c prin orientarea sa, Corneliu Zelea Co-
dreanu se autodefineste ca principal agent al Berlinului in
Romania si, in consecinta, pretentiile lui de a vorbi in nu-
mele intereselor nationale românesti nu erau decit manevre
destinate s insele opinia publica, ski cistige n mod frau-
dulos increderea i apoi sa-si croiasca drum spre putere.
Denuntind aceste manevre, Miron Radu Paraschivescu
arata raspicat : DI. Corneliu Codreanu nu se prezinta, nu
este, nu poate fi reprezentantul adevarat al romanismului 51
al vointei acestei %sari" 53. In conceptia intelectualilor demo-
crati din Romania, lagarul extremei drepte, care avea in
53 Reporter din 5 decembrie 1937.
fruntea lui Garda de Fier, era, dupa cum afirma Lucretiu
Patrascanu, lagarul tradarii intereselor nationale" 54.
Pentru a impiedica realizarea acestei tradari, intelectualii
inaintati s-au alaturat acelor forte politice interne care cau-
tau sa cimenteze mereu mai mult legaturile Romamei cu ta-
rile antirevizioniste i antifasciste. Exprimind aceasta pozitie
a intelectualilor Sala' de cursul politicii externe romanesti,
Petre Constantinescu-Iasi preciza intr-o formula pe cit de
sumara pe atit de completa : Politica externa a Romaniei
nu poate fi cleat una singura, acea dusa pina acum alaturi
de Franca si Mica Antanta, de Anglia si Rusia Sovietica,
alaturi de statele ce asigura pacea, integritatea teritoriala 5i
independenta nationala a poporului roman" 55.
In scopulmentmerii Romaniei pe aceasta linie de orien-
tare impartaista de majoritatea fortelor politice interne, prin-
tre care rolul de frunte 11 avea Partidul Comunist Roman, se
impunea organizarea unei lupte hotarite impotriva grupa-
rilor i parridelor fasciste interne.
Cu toate limitele si unele erori pe care le-au comis, din-
tre care una a fost considerarea guvernului Gh. Tatarascu
in rindull fortelor fasciste 56, intelectualii inaintati din tara
noastra au sustinut ferm i cu curaj lupta irnpotriva fascis-
rnului intern. Cei mai multi dintre ei au propagat prin viu
grai i prin scris ideea inchegarii frontului unit proletar si
pe baza lui organizarea Frontului Popular Antifascist preco-
nizat de Partidul Comunist Roman, deoarece erau convinsi
ca victoria acestor formatiuni politice asupra fascismului in-
tern constituia chezasia apararii pcii, independentei natio-
nale i integritatii teritoriale a tarii noastre.
54 Manifest din 30 naiembrie 1935.

Cuvintul Liber din 8 februarie 1936.
56 Ibidem, din 2 mai 1936.
www.dacoromanica.ro
Din activitatea Partidului Comunist Roman
pentru atragerea armatei romane la lupta
de restabilire a independentei i suveranitatii
patriei (1940-1944)
Un eveniment de insemnatate epocala pentru poporul

roman, pentru independenta si suveranitatea lui deplina, 1-a
constitua insurectia armata antifascista din august 1944.
Pentru reusita acesteia o mare importanca a avut-o tre-
cerea armatei romane, in totalitatea ei, de partea fortelor
politice antihitleriste, inrolindu-se Para ezitare sub steagul no-
bilei cauze a eliberarii patriei de sub jugul fascist.
Se intelege ca acest eveniment nu s-a petrecut datorita
unui moment de conjuctura, ci a fost determinat de cauze
profunde si multiple. Una dintre acestea a constituit-o starea
de spirit antihitlerista ce se crease in armata, determinata,
la rffidul ei, de o serie de conditii, situatii si fapte ce s-au
acumulat in timpul dictatunii fasciste pe fondul unor ante-
cedente ce merita sa fie luate in seama.
Sentimentul de ura fata de politica de dominavie a im-
perialismului german avea radacmi a&nci fri constiinta po-
porului roman si in traditiile de lupta a armatei romane.
Incercarile Germaniei de infeudare politica si economica a
Romaniei in perioada premergatoare primului razboi mon-
dial, invazia i ocupatia germana din anii 1916-1918, 'Data-
liile si singele varsat de ostaisii romni impotriva armatei
Kaiserului pentru a o alunga de pe pamintul romanesc, con-
stituiau pnmele pietre de fundament ale acestui sentiment.
Este de ajuns sa aratam M aceasta privinta, ca in anul 1940
din cei peste 3550 de ofiteri supenori i Fnerali activi ai
armatei romane 3158 luasera pane la bataliile din primul
razboi mondial duse Impotriva ocupantilor germani1.
Intre cele douà razboaie mondiale, educatia in armata a
avut o serie de laturi negative ca : spirit monarhist, misti-
Arhiva Muzeudui Militar Central, Anuarul armatei române pe 1940.
cism, nationalism etc. Existau ns i aspecte pozitive care
contribuiau la cultivarea unor traditii de lupta eroice ale
poporului roman. Imre altele, este vorba de popularizarea
faptelor de vitejie saNirsite de ostenii romani in decursul
veacurilor, n mari btli si lupte cum au fost cele de la
Posada, Rovine, Vaslui i Calugareni, de la Grivita, Plevna
si Smirdan. Cazarmi i unitati purtau nume legate de astfel
de batalii sau de domnitori i comandami de osti vestiti ca
Mircea cel Batrin, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul i altii ;
in aceste unitati nu lipseau momentele de evocare a faptelor
lor eroice.
Un accent deosebit se punea pe glorificarea eroismului
de care au dat dovada ostasii romani in lupta contra impe-
rialistilor germani ocupanti in primul razboi mondial. Ma-
rile batalii de la Marasesti, Marasti i Oituz reprezentau
simbolul acesmi eroism. Semnificativ din acest punct de ve-
dere este si numarul mare de lucrari tiparite pe tema luptei
contra militaristilor germani. Presa militara si civil publica
deseori materiale referitoare la luptele duse de armata ro-
mana pentru alungarea din Tara' a ocupantilor imperialiti
german'. Vremelmc au aparut ziare sau reviste consacrate
exclusiv acestei tematici.
Sarbatari declarate nationale ca 24 ianuarie Ziva
unirii tarilor romane", Ziva eroilor", .6 August Batalia
de la Marasesti", 1 Decembrie ziva unirii Transilvaniei
cu Romania" constituiau prilejuri de reamintiri despre mI-
rete acte de patriotism din trecutul de lupta al poporului
nostru in care, dupa cum se vede, se evocau i faptele de
vitej:e savirsite In luptele duse 6mpotriva militaristilor ger-
mani.
Ocuparea Cehoslovaciei, dezlantuirea celui de al doilea
razboi mondial, cotropirea Poloniei si prabusirea vremelnica
a Frantei, iar ulterior ocuparea Jugoslaviei si Greciei, au pro-
vocat mihnire in rindul armatei romane i antipatie fa0." de
Germania nazista, intruoit aceste tari fusesera in relatii de
prietenie cu Romania, iar cei mai multi ofiteri romani se
manifestau ca filo-franco-englezi. Reichul german si-a ca-
patat o ura de mas tn rindurile poporului roman si a armatei
sale prin impunerea Dictatului de la Viena din 30 august
1940, cind o parte din teritoriul romanesc a fost ocupat de
119
www.dacoromanica.ro
Ungaria hortista. Dictatul de la Viena a provocat m val
de minie si proteste in toata taxa, armata i masele populare
exprimindu-si in marl demonstratii condamnarea vehementa
a InfalYtuitorilor lui i cerinta de a rezista cu arma in mina.
Ura i revolta poporului roman fata de Germania na-
zista erau astfel semnalate de serviciile diplomatice germane
din Romania : In ziva de 2 septembrie a.c. consemna o
nota a serviciilor de informatii romane Legatia Reichului
a transmis telefonk Cornandamentului Suprem al armatei
germane, sectia atasatilor militari, urmatoarea comunicare
rezumativa :
1. Ieri au avut loc in toata tam mari demonstratii anti-
germane, in special la Brasov, Cluj, Oradea, Sighisoara,
Bucuresti.
2. Mare indirjire in armata contra Germaniei []" 2
Intr-un chip asemanator raporta sectia N.S.D.P.3 din Ro-
mania aratind ca in rindurile armatei romane s-a creat un
curent puternic pentru xpararea cu orice pre; a fruntariilor
taxii 4i cal armatele din vest, de sub comanda generalului
Cornicioiu, nu vor sa paraseasca pozitiile i cer insistent sa
lupte" 4.
Un ziarist german, reprezentant al agentiei ofidoase ger-
mane D.N.B. din Romania, referindu-se la atitudinea po-
porului roman fata de Germania in urma Dictatului de la
Viena, a declarat fata de intimii sai c intreaga opera in
curs de realizare in Romania de catre propaganda germana
s-a naruit" 5.
Pierderea partii de nord a Transilvaniei a fost pentru ar-
mata romana, pentru intreg poporul roman, un permanent
imbold de averiune, fall de nazisti, o chemare neincetata
la intoarcerea armelor pentru eliberarea patriei. In acelasi
timp, derularea situatiei politice i militare internationale
Intre anii 1939-1940 a contribuit la regruparea fortelor po-
litice interne, elementele cele mai reactionare, fasciste 4i pro-
2 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 103, dosarul nr. 8502, fila 22

(Noei din 3 septembrie 1940, 'in legatura' cu arbitrajul de la Viena).
3 Segia Parridului National Socialist German din Rominia.
4 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 103, dosarui mr. 8502, Lila 27.
5 Ibidem.
120
www.dacoromanica.ro
hitleriste Inaintind tot mai rault pe scena politica in vederea
acapararii puterii de stat. Sub presiunea acestora i cu spri-
jinul direct al Germaniei naziste a fost instaurata dictatura
militara-fascisia. Ea insa a avut numerosi dusmani nu numai
in nindurile maselor in frunte cu Partidul Comunist, ci 1i in
cele ale unor grupari ale claselor exploatatoare.
Pe parcurs, printr-o serie de acte de politica' interni si
externa, prin consecintele imechate si de perspectiva ale aces-
tora, precum i prin destasurarea evenimentelor internatio-
nale, in defavoarea sa in anii ce au urmat, dictatura fascista
si-a creat si mai multi dusmani, ajungindu-se astfel treptat,
dar nu fara sinuozitati, ca adversitatea i ura fata de ea sa
creasca i sa se faca simtite sub diferite forme. Manifestarile
diferitelor compartimente ale opiniei publice de relativa ac-
ceptare a politicii antonesciene, de respingere a ei, de con-
damnare, de sperante momentane in uncle masuri, de de-
ceptii i proteste, manifestari petrecute in anumite momente
nu pot sa. schimbe insa caracteristica dominanta a acestei
adversitati. Diversitatea de pareri, atitudini i opinii nu a
lipsit, dar ea a suferit mereu schimbari i contopiri in defa-
voarea clictaturii i Germaniei fasciste.
0 situatie asemanatoare a evistat i In armata. Desigur,
in rindurile otirii existau ofiteri i generali partizani ai
conceptiilor i pdliticii duse de Ion Antonescu. Pe de alta
parte, se stie c ofiterii erau aproape tn totalitatea kr exe-
curami nesovaitori ai ordinelor i dispozitiilor, indiferent
daca le conveneau sau nu, indiferent daca acestea corespun-
deau conceptiilor lor sau nu. Desi acest factor a avut un rol
determinant in indeplinirea de catre armata a unor acte de
politica intern i externa ale dicraturii, el nu a putut insa
sa' zagazuiasca complet opiniile i manifestarile potrivnice ale
militarilor fafa de astfel de acte si de diferite evenimente.
Au existat ofiteri i generali care de la Inceput nu s-au
impatat cu dictatura fascista. In 'acelasi timp, din diferite mo-
tive, Ion Antonescu era advensar al multor generali cu vechi
stagiu de servkiu. Ca urmare, lila' din primele zile ale regi-
mului dictatorial au fost scosi din rindurile armatei 11 generali
care in majoritatea kr au avut funciii de raspundere militare
121
www.dacoromanica.ro
si de stat 6. Alti generali i ofiveri au fost arestati sau Ii s-a
fixat domiciliu fortat. Desigur, acestia i prietenii kr erau
sau au devenit potriyniti regimului. Pe de alta parte, uncle
masuri ca desconcentrarile masive 7 ce s-au facut si perspectiva
reorganizarii ostirii au dat satisfactie multor ofiteri i indeosebi
contingentelor de desconcentrati i faimiliilor Ilor De ase-
menea, propaganda intensa desfasurata de regirn cu privire
la masuri de dreptate i echitate", de asanare moralr, de
imbunataitire a vietii" i redresare a fare, a fa:cut pe multi
sa creada si sal spere tn realizarea acestora. Dar practica 5i
acrele de guvernamint toe au urmat, contrare celor propagate
si intereselor rii, au inlaturat aceste sperante.
Venirea trupelor germane in Romania, cu consinnt'amIntul
guvernului, a nemultumit profunici niajoritatea poporului si
armatei române. Marea parte a populaiiei rveclea (in prezenla
unit4ilor hitleriste forta de asigurare a dominatiei Germa-
niei asupra Romaniei. Formal, Romania nu a rfost ocupata ;
ea a continuat sa-si meriting fiinta de stat, s aib adminis-
tratie proprie i reprezentantele sale diplomatice in diferite
tari ale lumii. In realitate insa', independenta i suveranita-
tea ei erau gray mutilate. Prin flegatia sa din Bucuresti,
prm cornandamentele si fortele sale militare, instruotorii mi-
litari gerrnani i specialistii introdusi ulterior in toate de-
partamentele, prmtr-o vasta retea de spionaj, prin organiza-
tine paramilitare ale Grupului emit german, prin Garda de
Fier, agentura a hitlerismului, i prin guvernul roman pe
care capetenirile naziste de la Berlin II considerau ca pe un
subordonat al kr, Germania i irnpunea controlul sau asu-
pra vietii politice si economice a Romaniei, impletind mew-
dele de ocupatie cu cele de formala independenta a statului
roman.
Dominatia germana, ri ciuda formelor sale mascate, a
constituit pentru poporul roman o situatie cu care nu putea
6 Generalii : Tenesou Florea, Illasievki Constantin, Arge.seanu Gheor-

ghe, Mihail Gheorghe, Ilcus Ioan, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Bar-
buneanu Petre, Liteanu Gheorghe, Dombrovisohi Victor, Ata.nasesou Con-
stantin. Peste doua zile presa anunta ,,demisia generalului Paul
Teodorescu.
7 /n luna septembrie 1940 au fost desconcentrati 300/o din rezervistii
aflati sub arme.
sa se impace. Dorinta lui fierbinte de a trai liber si indepen-
dent 1-a determinat s faca totul pentru a scapa de aceasta
dominatie. De aceea, vazind n prezenta trupelor germane
pe teritoriul romanesc forte militare de ocupatie, populatia
tarii, in majoritatea ei, le-a privit cu ostilitate. Ca urrnare,
multi cetatem ai tarii refuzau cartiruirea trupelor germane
si uneort aprovizionarea lor, protestau impotriva actelor de
brutalitate ale hitleristilor. Intre numerosi locuitori i militari
romani, pc de o parte, si intre ostasii 6 ofiterii germani,
pe de alta parte, se produceau incidente violente.
Deseori sintezele informative centrale cuprindeau sesi-
zari i constatari de felul cellar ce urmeaza :
Populatia romana nu priveste in general cu ochi buni
prezenta trupelor germane, de aceea se da nastere la diferite
incidente cu militarii german? .8
Din surse numeroase se arat c subofiterii i ostasii
nostri sint nemultumiti de modul cum sint cazati, imbracati
si retribuiti soldatii germani. Aceasta stare creeaza o situatie
favorabila pent ru propaganda comunista". 9
Un alt document arata cauze mai adinci pentru care ma-
joritatea ofiterilor i subofiterilor din armata romana erau
potrivnici prezentei trupelor germane in Romania.
Ofiterii i subofiterii :
[...} Nu vad cu ochi buni prezenta trupelor germane in
Tara, carora le atribuie scumpirea vietii i lipsa de o mare
parte din articolele de prima necesitate de pe piata.
Nu vad cu ochi buni faptele sic brutalitate ale trupelor
germane care atac i distrug popoarele mici care cauti sa-si
pastreze libertatea, nevoid altceva.
Nu vad cu ochi buni poporul german 19 i pentru faptul
ca din cauza lui si sub patronajul i aprobarea lui ni s-au
duntit granitele". 11
&area de spirit din armata romana a alarmat in mod
deosebit guvernul i Ministerul Apararii Nationale. Ca ur-
Arhiva M.F.A.M.St.M., dosarul nr. 725/1, fila 9 (Concluzii
asupra starii de spirit an armat 5. n aegIturi cu prezenta trupelor ger-
mane in România (10 octombrie-31 decembrie 1940).
9 Ibidem, fila 8.
10 Autorul raportului a folosit nociunea dc poporul german n sen-
sul de stand german".
11 Arhiva M.F.A.M.St.M., dosarul nr. 305/144, fila 70.
123
www.dacoromanica.ro
mare, s-au dat o serie de ordine in unitati pentru ca sol-
datu si ofite ni s marufeste o autudine pnetenoasa fata
de germani. Astfel, intr-unul din aceste ordine se cerea supra-
vegherea starii de spirit a trupelor, iar corpului ofiteresc sa
nu mai afiseze sentimente germanofobe sau de ostentativa
indiferenta" 12
Dar cu toate masurile luate in acest sens, atitudinea de
advensitate fati de hitleristi a crescut adt de mult, incit
la .28 aprilie 1941, Ministerul Apararii Na tionale a Lost e
volt sà dea un ordm de amenintare categorica pentru ofi-
In el se spunea.: Ofiterii care de acum inainte se
'çeri.
vor manifesta sub once forma in contra camarazilor din
armata gerrnana vor fi considerati ca facind politica si vor
fi indepartati" 13
In luna urmaroare, insa, Ion Antonescu este sesizat de
un raport facut de Inspectoratul general administrativ ca, cu
prilejul invertiilor, a ,constatat un curent de ostilitate va-
dita a intelectualilor din sate si orase, ca si a ofiterilor To-
mâni, impotriva armatei si a ofiterilor germani" 14 Pe raport
Ion Antonescu a pus o rezolutie in termeni aspni, neputind
sa" ascunda aspectul ingriljorator al starii de lucruri exis-
tente 15.
Regimul dictatorial-legionar a introdus o prigoana crunta
impou-iva comunistilor asupra carora se concentrasera politta
1egionar i toate organele de urmarire i reprimare ale sta-
tului. Concomitent teroarea a fost extias i asupra maselor,
precum si a adversarilor politici ai regimului legionar din rin-
12 Ibidem, dosarul nr. 306/55, fila 120 (Ordinul M.St.M.,

nr. 200253/1941).
13 Ibidem, dosarul nr. i1005/50, ifila 13 (Ordinul circularr al M.A.N.)
14 Arbirvele Statului Tulcea, pachet 2841941, alosarul nr. 232
(Copia &pi xaportul nr. 46 din 45 mai 1941 al Inspectoratului general
administrativ).
15 Ticklosii. CIncl Romlnia a fi din nou pedepsitk, vor fi cei
dindi care vor striga d vinovat sint eu [...]. Inconstientii i anizerabilii.
Si di se spunk tin fatä i public kim partea mea la tod. Domnul Mihai
Antonescu va citi raportul ziadstilor i rezolutia anea [...I. In acelasi
tirnp se vor aviza misurile ce trebuiesc Iluate pentru ca alemernicii si
nemernicele inconstiintei s inceteze actiunea lor de sabotare" .[...]. f(Arhi-
vele Statului Tuicea, pachet 28.41941, dosarul mr. 232 M.A.I., cabi-
net, nr. 2469 (Circulara citre prefecti din 18 rnai 1941).
durile burgheziei. Incercari de terorizare i acte de razbunare
s-au sivirsit i asupra unor militari.
In toamna anului 1940 au fost arestati 67 de demnitari
si functionari superiori din timpul regimului lui Carol al
II-lea, pe care legionarii i-au mcelarit fintr-o noapte in
inchisoarea de la Jilava. Printre cei asasinati se afla si un
numar de generali i ofiteri n frunte cu fostul prim mi-
nistru, generalul Gheorghe Argeseanu.
Cu sadismul care-i caracteriza, legionarii au ucis ulterior
pe istoricul cu renume mondial Nicolae Iorga (fost prim mi-
nistru) i pe economistul Virgil Madgearu (fruntas al P.N.T.,
fost ministru). Crime le, arestarile, jafurile i amavolniciile
savirsite de legionari erau dirijate si incurajate de gestapo-ul
german. Ele au stirrut un val de ur i indignare din partea
maselor i arrnatei impotriva Garzii de Fier st a sprijinito-
rilor ei. In acelasi timp, incercarile legionarilor de a trirnite
emisari pe linga fiecare unitate militara pentru a organiza
partidul lor in armata si a o subordona nemijlocit, precum
ai perchezitionarea domiciliar, urmarirea i molestarea unor
ofiteri, au primit o riposta indirjita din partea cadrelor de
comanda ale ostirii.
Garzii de Fier
principall a Germaniei ,
In legatura cu aceasta situatie din armata, potrivnica
considerata pe drept cuvint ca agentura
intr-un raport al Comitetului
Central al Partidului Comunist Roman se spunea : Impus-
carea de catre gardisti a tuturor fruntasilor dictaturii regale
arestati, printre care multi generali, a ascutit lupta intre
armat i garda. Antonescu, sub presiunile grzii, destituia
nu numai pe ofiterii superiori i partizani ai lui Carol, ci si
pe oncare onter care ti afirma nemultunurea fata de trupele
germane de ocupatie. Garda incepe s aresteze ofiteri, si-1
umileasca si sl-i impuste ; au avut loc ciocniri intre ofiteri
6 gardisti. Aceste nemultumiri ale armatei fata de garda
armata de ocupatie I-au fkut pe Antonescu sa se teama de
pierderea si a acelor pozitii ce i le pastreaza" 16.
Excesele legionarilor si situatia de ingrijorare i teama pe
care acestia o creasera In Tara, au nemultumit i pe Ion Anto-
nescu i o parte a membrilor guvernului, mai ales ca. incepu-
sera sa observe ca gardistii tind la cucerirea monopolului
puterii in stat. In urma a numeroase sesizari, reclamatii
proteste venite de la populatie si din rindurile armatei, pre-
cum si din partea unor lideri ai partidelor burgheze care
ajunsesera sa le fie amenintata de legionari mitt siguranta
persoanei cit si a averilor, Ion Antonescu a trecut la uncle
masuri de contracarare a ananhiei i tendintelor Garzii de
Fier. Atitudinea potrivnica a armatei fata de legionari a facut
ca aceasta s reprime cu hotarire rebeliunea lor din 21-23
ianuarie 1941 si sa sustina pe Ion Antonescu.
Infringerea rebeliunii, rebeliune fin timpul careia legio-
narii au savirsit numeroase i odioase crime si jafuri, precum
6 masurile ulterioare luate impotriva Garzii de Fier au dat
satisfactie in rindurile militarilor si al opiniei publice in
general. Aceasta atmosfera a Lost insa. momentana. Actele de
guvernare pe care le-a infaptuit dictatura militará 'in noua
sa forma, in interesul Germaniei nazism, au reactivat sen-
timentele potrivnice ei.
Regimul 'dietatorial i dominatia nazista au fast subrai-
nate tot mai mult de popor in timpul razboidui antisovietic.
Pe parcursul lui s-au creat i acumulat conditii pentru ca
armata român s treac de partea fortelor olitice anti-
hitleriste i s lupte pentru eliberarea Tarii de sub jugul fas-
cist, pentru asigurarea independentei i uveranitatii patriei.
Inaspnirea dominatiei germane, stioancerea avutiilor tarii
de catre nazisti, comportarea aroganta, plin a. de dispret si
de cruzime a militarilor germani fata de cei romani, ames-
tecul direct al generalilor i ofiterilor germani in comanda
unitatilor i marilor unitati romlne i folosirea acestora ca
forte de sacrificare, crearea coalitiei antihitleriste pe plan
international, continuarea odiostilui razboi antisovietic, in-
fringerile grele suferite pe front din partea armatei sovie-
tice, conditiile aspre pe care ostasii le ntimpinau zilnic pe
cimpul de lupta, pierderi de zeci i sute de mii de oameni,
starea grea eoonomica a populatiei, perspectiva ducerii tarii
spre un dezastru national toate acestea, adaugate pe mor-
tarul proaspat al antecedentelor, au facut s creasca zidul
urii impotriva hitleristilor i dictaturii fasciste si au deter-
minat in popor si in armata constiinta necesitatii iesirii din
situatia creata, sfarimarea grabnica a catuselor ce trilantuiau
libertatea i independenta -Orin
Concomitent cu aparitia i dezvoltarea acestor cauze
obiectirve i pe fundalul dor, o contributiie deosebit de impor-
tanta la crearea unei atari sari de spirit antihitleriste a adus-o
Partidul Comunist Roman. De la inceput el a desfasurat
o a munca de propagand i agita-
ne, pentru organizarea i desfavrarea rezistentei antifasoiste
in rindul maselor populare si al armatei, pentru clarificarea
politica a acesvora asupra sensului adevarat al evenimente-
lor interne si externe i aducerea feluritelor opinii i pareri
despre ele spre o singura rezultanta aceea a rasturnarii
dictaturn si a eliberani patriei.
Partidul Comunist Roman a demascat dictatura militara
fascista, politica de agresiune a Germaniei naziste, scopul
intrarii trupelor germane ,in Romania, pregatirile militare
ce se faceau i intenvile guvennului fascist de impingere a
României n razboiul hitlerist. In acelasi timp, Partidul
Comunist a organizat diferite actiuni contra regimului si a
prezentei trupelor germane in Romania.
Dezlantuirea razboiului antisovietic de catre Germania
5i celelalte state din blocul fascist a pus noi i serioase pro-
blerne in fata Partidului Comunist Roman. Era necesar ca el
ski elaboreze o noua tactica, noi metode si forme de lupta,
un program de actiune pentru scoaterea tarii din acest razboi
ai ehberarea Romaniei de sub jugul fascist.
Inca din primele zile ale agresiunii antisovietice, Parti-
dul Comunist Roman a luat atitudine hotarita impotriva
acesteia. Ulterior, in circulara sa din 8 iulie 1941 si inde-
osebi in Platforma program din 6 septembrie 1941 isi stabi-
leste tactica de lupta, punind in fata poporului i armatei
obiectivele de baza ale luptei pentru eliberarea patriei de
sub jugul fascist. In esenta, aceste obiective erau : astur-
narea regimului de dictatura fascista, formarea unui guvern
al independentei nationale campus din reprezentanti ai tutu-
ror fortelor patriotice, iesirea Romaniei din razboiul anti-
sovietic si alaturarea ei la coalitia Natiunilor Unite, alun-
garea trupelor hitleriste si eliberarea partn de nord a
Transilvaniei de sub ocupatia hortysta, recucerirea liber-
tatilor cetatenesti si democratice. Aceste objective erau izvo-
rite din realiatile vietii romanesti, corespundeau cerintelor
celor mai stringente ale poporului si, pe masura evolutiei
evenimentelor interne si internationale, ele se dovedeau tot
127
www.dacoromanica.ro
mai actuale si mai viabile. Obiectivele de mai sus denota
ca in tactica partidului pe primul plan treceau acum dezi-
deratele de ordin national, interesole nationale ale poporu-
lui. Aceasta nu inseamn Ins c partidul renunta la pro-
gramul i scopul final al luptei sale.
Chezasia realizarii acestor obiective, comunistii o ye-
deau n faurirea unitatii de actiune a clasei muncitoare
a unui Front Utnic National Antihitlerist, la care sa parti-
cipe toate partidele, gruparile i cercuride politice antihitle-
riste, care sa ia masurile practice de transpunerea kr in
viata.
Popularizate de comunisti pe 'diverse cai i cu orke risc,
obiectivele enuntate au inlesnit in mare masuri crearea unor
aliante de catre Partidul Comunist Roman i, n acelasi timp,
atragerea armatei de partea luptei popordui. Ele au stat la
baza activitatii partiddlui pe tot timpul dictaturii fasciste.
In obdectivole respective, mdlitarii care erau lovii direct si
crunt de ororile cruzimea i consecintele razboiului, i gaseau
raspuns la framintarile ce-i stapineau i calea cea mai sigura
de salvare a %aril i armatei de la un dezastru total.
Concomitent cu lupta pentru organizarea Lsi desfaswarea
rezistenri maselor populare, lupta ce s-a caracterizat prin
crearea unei atmosfere de nemultumiri i proteste, prin greve
conflicte de munca, prin sabotaje n industrie, agricultura,
transporturi i comunicatii, precum i prin uncle actiuni de
partizani, Partidul Comunist s-a ocupat cu staruinta si de
rezistenta antihitlerista tn armata.
In activitatea Partidului Comunist Roman de atragere
a armatei da lupta de restabilire a independentei i suverani-
tatii tarii, se disting doua directii principale : una de clarifi-
care a maselor de ostasi i ofiteri de a fi pregatiti pentru
acest mare act, iar alta de legatura directa sau prin inter-
mediul unor aliante politice cu cadre de conducere ale ar-
matei care sa actioneze 6n spiritul realizarii dezideratelor
nationale ale tarii.
Munca de clarificare politica iin armata, pe baza plat-.
formei de lupta a partidului, era dusa de comunistii i sim-
patizantii kr aflati in unitki, prin contactul celor din afara
cu militari si mai ales prin diduzarea clandestina in cazarmi
si in cantonamente a presei i publicatiilor de partid. Este
de retinut faptul ca. in timpul clictaturii fascism Partidul
Comunist a fast singurul care, in ciuda terorii indreptate
impotniva lui, a dispus in mod organizat de o presi ilegall
combativ5, clarificatoare i mobilizatoare, pusa' in slujba
luptei antifasciste si a elibersirii rii. Intre anii 1941-1944,
Partidul Comunist Roman a editat circa 20 de ziare, uncle
din de avind o existentl aproape neintrerupea 17. Zonal,
acestea cuprindeau cea mai mare parte a farii, apa'rind in
trei centre principale : Bucuresti, Timisoara si Iasi. In acelasi
timp, au fost editate o serie de brosuri i numeroase mani-
feste, majoritatea lor fiind difuzate si in unifati. 0 statistid
incompleta' ne arata ci in timpul di'ctaturii fasciste au fost
difuzate intr-un mare numIr de exemplare peste 80 de titluri
de manifeste si brosuri in circa 120 de unititi sau garni-
zoane militare.
Deseori, organele de informatii antonesciene erau nevoitc
sa. semnaleze asemenea cazuri :
Propaganda comunist 5. se desfoar iu aceeasi inten-
sitate [...]. Se alIturI un manifest adresat soldatilor romini"
(notele contrainformative din 19 si 25 septembrie 1941, ale
Oamandamentului Fortelor de aplrare InterioarI a Teri-
toriului) 18.
Policia orasului TlirgaViste ne-a nformat d in ziva de
29.08 organele .C.F.R. din gara Tirtu, facind curitenie in
vagoanele ce veniseia cu rIniti de pe (front la Tirgoviste, s-a
gastt in vagoane, sub o band, un pachet cu 17 manifeste
comuniste" (sinteza contrainformativa: a garnizoa.nei Tirgo-
viste pe septernbrie 1941) 18
La spktalul de rkiti din Ploiesti, instalat in localul liceu-
lui comercial, au venit nis-te domni cu pachete pentru a le
imp'arti rini%ilor. Profitind de o ocazie and nu era nimeni
din personalul spitalului in saloane, au timpa'lit brosuri co-
muniste, &pa' care au plecat" 20.
S-au tipsirit diferite manifeste [...] in care se indeinna
poportd la acte dc salbotaj, in industrii i transporturi iar
77Titu Georgeseu ; Mincea Ioanid, Presa P.C.R. si a organizatidor

_sale de masa 1921-1944, Editura tiin;ifica., 1963, p. 362-363.
18 Arhiva M.F.A.M.St.M., dosarul nr. 21911954, filele 674, 717.
Ibidem, dosarul nr. 248154, filele 284-285.
20 Ibidem, fila 275.
pe soldath la dezertare" (sinteza informativa a Armatei 3 din
20 iunie 1942)21 .
La Iasi cercurile comuniste au luate contact Intre ele.
Au fost raspindite manifeste prin care romlnii erau sfatuiti
sa nu mai lupte" (raportul contrainiformativ pe octombrie-
noiembrie 1943 al Diviziei 14 infanterie) 22.
In ultimul timp conducerea miscarii comurniste din Tara'
a dat dispozitiuni tuturor organizatiilor ca tori membrii
simpatizantii miscarii sa stringa arme i munituni" (ordinul
i
MSt51. nr. 478724/1944) 23.
In activitatea de propaganda si agitatie in rindurile oti-
rn, Partidul Comunist Roman sr-a concentrat atenpa asu-
pra dtorva probleme de cIpetenie, in funcIie de scopurile
urrnkite, in principal, ca armata s devina luptkoare pentru
eliberarea t'arii de sub jugul fascist.
Una din aceste probleme a constat in demascarea propa-
gander regirnului de dictaturi militara si a fascistilor ger-
mani, contribuinchi-se astfel la lamurirea soldatilor i ofiteri-
lor asupra adevaratelor scopuri ale razboiului hitlerist. Inca
de la inceputurile acestuia, Partidul Comunist Roman subli-
nia Laptul d imperialistii germani nu s-au mukumit ca au
cotropit aproape toate popoarele Europei si le-au prefacut
in sclavii fascismului german. Ei vor s subjuge mate popoa-
rele lumii {...]. Ei au crezut c aruncind miseleste i pe
neasteptate imensa lor masinarie de razboi impotriva Uniunii
Sovietice vor reusi sà cotropeasc i marele popor sovietic
si cu imensele bogkii ale Uniunii Soveitice, vor purea sa con-
tinuie planul lor de cotropire si de jaf a tuturor popoare-
lor din lume" [...] 24.
Concomitent cu combaterea propagandei fasciste, Parti:
dul Comunist Roman populariza pe larg trainicia regimului
socialist sovietic, posibilitile uriase ale fortei U.R.S.S., rezis-
tenia si apoi victoriile armatei roii, precum i succesele pe
care le obtineau celelalte tari din coalivia antihitlerista pe
diferitele tearre de operatii.
-1 Ibidem, dosarul nr. 297/103, fila 484.

22 Ilyiklem, dosarul nr. 300/56, fila 85.
Ibidem, dosarul nr. 333/56, fila 88.
-4 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XXX-10 (Circulara din 8 iulie 1941 a
C.C. al P.C.R.).
Partidul Comunist Rom An s-a adresat necontenit poporu-
hri si armatei cu chemarea de a pune capk razboiului si
a se alkura luptei Natiunilor Unite.
Conditii de ordin obiectiv (care faceau totodata ca pro-
paganda comumsttlor sa aiba tot mai mult ecou) au deter-
=flat ca opozitia fata de raZboiul antisovietic sa capete
treptat un caracter de masa, atit in Tarsi nit si pe front.
Inca din vara anului 1941 numerosi militari, printre care
si unii generali si ofiteri superiori, s-au pronuntat impotriva
continuarit razbotului. Asa au Lost igeneralii N. Ciuperca,
comandantul Armatei 4 romAne, Al. Orasanu, comandantul
Diviziei 8 infanterie, iar ulterior generalul Iosif Iacobici,
seful Marelui Stat-Major, si altii care, fie ca si-au dat demi-
sia din armata, fie ca au fost scosi din cadrele ei de catre
Ion Antonescu.
Un aspect vadit al opozitiei cresdnde fata de razboi
la care comunistii si-au adus aportul kr 1-a constituit
refuzul de a se prezenta la mobilizare a celor chemati sub
anne sau de a merge in primele linii de lupta. Unitatile mili-
tare semnalau zilnk asemenea cazuri catre forurile lor supe-
rioare. Erau situatii dnd sustragerile de la plecarea pe front
se petreceau tri grup 6 chiar pe subunit.ti.
Intr-un raport al Serviciului pretoral al Armatei 3 ro-
mane se arata ca tn luna aprilie 1944 in Galati au Lost reti-
nuti in port patru ofiteri, 9 subofiteri si 204 soldati care erau
fugiti de pe front 25, iar Batalionul 2 jandarmi si Compa-
nia 73 politie, tot in sectorul Armatei 3 romAne au strins
intre 28 martie 15 aprilie 1944 775 de ostasi asa-zisi
rataciti de unitkile din care fIceau parte 26 Un caz si mai
pregnant s-a petrecut cu trei luni mai inainte (in luna decem-
brie 1943) cu un detasament de 172 de ostasi permisionari
din Batalionul 6 vinkori care urmau sa se reintoarca pe
front. Ei erau adunati in gara Beius pentru imbarcare. ,La
plecare din gara nici un soldat nu s-a suit in tren, toti au
fugit motivind ca ei au stat 17 luni pe front si nu inteleg
sa se mai duca" 27.
25 Arhiva M.F.A. M.St.M., dosarul nr. 2160, fila Iii. 8.

26 Ibidem, fula 1121.
27 Ibidem, dosarul n.r. 333/56, flick 9-410.
Printre multiplele cauze care provocau o astfel de stare
de spirit era si aceea pe care rapoartele informative, din
mai multe regiuni ale tarii, o semnalau i anume : rindul
soldatilor care se aflau n Corabia pentru imbarcare con-
semna un astfel de raport se afirtna ca ei nu stiu unde
se duc, exprimindu-se ca mai bine se vor preda prizonieri
decit s moara degeaba, aceasta pe motiv ca razboiul este dus
si suportat numai de saraci. De la cei saraci s-au luat vitele
pentru rechizitii, raminind amilii1e fara sprijin spre a-si
putea efectua muncile agricole.
Boierii ramin acasa, vazindu-si de interese, iar saracii din
nou vor ajunge slug'i la ei. Moralul trupei este foarte
scazut" 28.
0 vizibila tendinta de sustragere ide la trimiterea pe front
exista si in tindurile ofiterilor activi i de rezerva. Privitor
la ofiterii de rezerva, intr-un ordin general al Marelui Stat
Major, din luna februarie 1943, se facea urmatoarea consta-
tare : ,,Atit M.A.N. cit i M.St.M. constata ca foarte muhi
ofiteri de rezerva sau aflati n rezerva ca provenhi din acti-
vitate, prin atitudinea lor cit i prin activitatea ce o des-
fasoara, nu corespund serviciului i gradului ce au, dind
dovada de inertie j incapacitate profesionall. Sint foarte
muhi care se comparta astfel cu vadita intentie n scopul de
a se sustrage de la concentrare" 29
Momente cind ostasii români i-au manifestat dorinta de
a pure capat razboiului au fast numeroase, uneori aceasta
stare de lucruri cuprinzInd unitati si mari unitati in intre-
gime. Asa a fost situatia dupa batalia de la Odesa, dupa
idtingerile de pe Don si de la Stalingrad, in luptele din
Crimeea, precum i cu alte prilejuri. In luna octombrie 1942,
intr-un raport de inspectie, la Corpul ide cavalerie roman
se arata c ceea ce este de retinut i merita a se releva, este
faptul c, chiar uncle comandamente, in speta Corpul de
cavalerie, unde am luat contactul cu domnul sef de stat ma-
jor [...] in ziva de 6.10.1942, sub ordinele caruia se &Fla'
atit Div. 3 munte, cit si Div. 19 infantierie, are aceeasi con-
28 Ibidem, dosarul nr. 298/57, filele 99-100.

" Lbi,dem, dosarul nr. (1036/58, dida 29.
132
www.dacoromanica.ro
vingere, mergindu-se pina acolo, de a se afirma ca divizine
de mfantenie nu vor sa mai lupte" [...]3°.
Peste un an, la 3 noiembrie 1943, fenomenul este sem-
nalat in cadrul altor mari uniati insa mult mai concludent :
Din convorbirile cu ostasii se arata intr-un document
se desprinde impresia c trupa nu mai vrea sa lupte i, sub
impresia evenimentelor si a propagandei, nu intelege sau mi
vrea sa inteleaga rostul razboiului. Se spune ca nu avem pen-
tru ce lupta pe pamint strain" 31. Si mai categoric era rezul-
tatul unei anchete acute de Marele Stat Major la unitatile
de pe front, in luna iulie 1944, in urma careia se afirma ca
multi comandanti de unitati s-au exprimat csal nu mai pot
conta pe unitatile kr 32.
0 dovada dintre cele mai caracteristice cu privire la opo-
zitia maselor si a armatei romane fall de contsmuarea raz-
boiului antisovietic o constituie insa statistica referitoare la
cei judecati intre 22 iunie 1941 iunie 1944, pentru neexe-
cutare de ordine, neprezentare la incorporare si la mobilizare,
plecare de pe front si altele. Cifra celor in cauza se ridica.
la peste 108 000 de oameni, dintre care circa 86 000 erau
persoane judecate i condamnate numai pentru dezertare si
neprezentare la incorporare, concentrare sau mobilizare.
Aceste cifre echivalau cu efectivul a circa 10 divizii33.
Semnificativ este faptul ca. Partidul Comunist Roman,
prin propaganda sain rindurile ostasilor i ofiterilor, nu mi-
lita atit pentru o simpla sustragere a kr de la continuarea
razboiului antisovietic, cit pentru una activa, in sensul ca
Doti cei in cauz s devina luptatori cu anna in mina impo-
triva ocupantilor germani, s devina luptatori pentru elibe-
rarea patriei. Mai mult, el considera ca optima si posibila
fin anumite conditii solutia trecerii integrale si in mod orga-
nizat a armatei romane la lupta contra fascismului. De aceea,
ideea intoarcerii armelor de catre ostasi i ofiteri impotriva
hitleristikr si a luptei pentru eliberarea partii de nord a
a° Ibidem, dosarul nr. 334/59, fila 136.

31 &Were, dosarul nr. 303/242, filele 272-273 ; vezi i Romania
in riizboissi antihitlerist, Editura milkara, Buralireti, 1966, p. 5.
32 Ibidem, dosarul nr. 73211, cap. VI, fila 14 (Starea de spirit in
armata, sinteza).
33 Romania in razboird antihitlerist, Editura militar, Bucuresti,
1966, p. 29.
Transilvaniei, idee susTinuta de cultivarea multilaterala in
rindurile militarilor a urii impotrtva fascismului, a fost un
permanent indemn al Partidului Comunist catre armata ro-
mana pe tot timpul razboiului antisovietic.
Aproape nu exista document, ziar, brosura sau manifest
prin care partidul sa nu fi indemnat armata la intoarcerea
armelor impotriva Germaniei.
In acest spirit, in luna august 1941, ziarul Presa libera',
organ al Comitetului regional P.C.R. Banat, adresindu-se
ostasilor, sublinia :
SoldaTi romani ! [...] ParlsiTi cu armamentul complet
si in grupuri cit mai mari rindurile armatei [...]. Adaposti-
Ti-va in paduri, in porumbiste, in munti i atacaTt pe fascisti,
hartuindu-i pe unde gsii. BarbaTi i flicai din spatele fron-
tului, români din toate colTurile %aril cotropite de nemti !
StringeTi rindurile, formatt-va militareste in trupe de parti-
zani, inarmati-va, punt-1i .mina pe topor, pe coasa, pe orke
aveci la indernina i pormti la lupta impotriva bestiilor fas-
ciste. In duhul luptei drepte a lui Horia i Closca, a lui Avram
Iancu si Tudor Vladimirescu, care au luptat pentru liberta-
tea naTionala, a vitejilor [de la] Marasti, Marasesti i Oituz,
care au slim sa inveTe minte pe hoardele ucigase ale nemtilor.
La arme, fraTi romani !
Moartea fascismului german inseamna viaTa poporului
roman" 34.
Armata romana sublinia un alt ziar al partidului
la 1 ianuarie 1942 trebuie s indrepte armele contra hoar-
delor lui Hitler. S dea afara din Tara pe nemti, raspunzind
astfel la adevarata ei chenlare, apanind Tara si nevoile si
neamul" 35.
Incepind din anul 1943, Partidul Comunist Roman se
adreseazi in acest chip si comandanTilor de marl unitati
generalilor armatei :
Generali, Ofileri, Soldati ! Nu dati ascultare ordinelor
tralatorului Antonescu! Sint ordinele calaului nostru Hitler !
RefuzaTi plecarea pe front ! IntoarceTi-va cu totii in Tara pen-
rru a o apara alaturi de toTi patriotii de pustiirea hoardelor
hitleriste ! ConstiruiTi in toate unitatile comitete i grupuri
34 Presa liberti din august i1941.

35 Romilnia libera (Banat) din ianuarie 1942, dasarul nr. 682.
secrete de soldati i ofiteri patrioti. Pregkiti-v a. de lupta cea
mare de eliberare" 36
Ofiteri si soldati romani ! se spunea intr-un alt apel
al partidului Nu mai muriti pentru Hitler ! Luptati ala-
turi de armatele ruse:sti i aliate pentru : zdrobirea definitivI
a hitleristilor ; eliberarea faxii de nemti 5i slugile lor ; eli-
berarea Ardealului de Nord si pentru pace [...] Apkati
poporul de urgia nemteasca'" 37.
Pina la organizarea i pregkirea insurectiei, Partidul Co-
munist Roman, propaga ca forme ale luptei in armati consti-
tutrea ostasilor in grupe de partizani, treceri de partea arma-
ter sovience st a partrzanilor sovietici in rindul clrora sai
lupte oontra hitleritilor, forrnarea de grupe de patrioti in
umtki, echipe de sabotaj etc.
In sprijinul ideilor popularizate de partid in armatl pen-
tru ,intoarcerea armelor impotriva hitleristilor veneau condi-
tiile noi, favorabile ce se creaseral pe parcursul razboiului,
ducind treptat, treptat pe multi olf4eri i soldati la concluzia
aoestui deznodarnint.
.1n anii razboiului, relatiile dintre ostasii romani si ger-
mani, dintre comandamentele de toate treptele s-au infautatit
continuu, manifestindu-se din cind in cind cu ralbufniri. vio-
lente. Comportarea insuportabila a hitleristilor fatal de armata
romana la Don si Stalingrad, in Crimeea i in alte zone
caracterizatl prin uciderea unor ofiteri i ostasi romini, prin
loviri, bruscki, aruncki din trenuri, amestec direct in co-
manda unitkilor romane, sacrificarea ostasilor romani pen-
tru asigurarea retragerii trupelor germane si alte multe ne-
Iegiuiri a determinat pe majoritatea comandamentelor
romane sa' ia atitudine protestatara' deschisl impatriva aces-
tora i uneori s treaca' la contrama'suri. Numerost generali
si ofiteri superiori romani printre care generalii : $teflea Ilie,
Tatkanu Nicolae, Stavrescu Gh., N. D'asellescu, C. Vasiliu-
Rascanu, Carol Schmith, coloneii Tautu Teodor, Comisel
Pantelimon i multi altii au semnalat cu rninie comportarea
incalificabila a comandamentelor si trupelor germane fall
de cele romane, au ridicat proteste, unii dintre ei cerindu-si
36 Arhiva C.C. al P.C.R., dosarul nr. 682, mapa 114/1943, p. 60-65

(Manifestul C.C. al P.C.R. din 7 noiembrie 1943).
o7 Romania libera din 16 iunie 1944.
mutarea in alte functii. 0 parte din comandamentele romane
au clutat cu abilitate sa-si protejeze trupele si, sub diferite
pretexte, sa le aduca treptat in tara, sustragindu-le de la
lupte.
0 stare de spirit potrivnica Gerrnaniei naziste exista chiar
in rindul unor cadre din Marcie Stat-Major al armatei ro-
mane. Ca urmare, s-a reusit sa se retina' ,in taxa un numar
mare de ostasi, sa se obtina tin secret o amanuntita clocumen-
tare asupra efectivelor, tariei i dislocarii unitatilor i for-
matiunilor germane din interiorul Romaniei. Mare le Star-
Major a efectuat, sub o forma mascata, recunoasteri de lupta
pe frontiera cu Ungaria i pe cea impusa prim dictatul de la
Viena, pentru a nu fi surprins de imprejurari neprevaZute.
Re 1.g-file incordate intre ostasii romani i cei germani au
dus deseori la incidente i ciocniri armate. Asemenea cazuri
s-au petrecut adt pe front, in spatele lui, cit si in interiorul
Orii. In anul 1943, generalul german Gerstemberg, comunica
Sngrijorat Marelui Stat-Major roman ca intre ostasii romani
si cei germani de la apararea antiaeriana s-au produs dese
ciocniri armate Incidentele rnentionate in anexa arata
el denota ca intre 15 septembrie 10 octombrie 1943.
intr-un tirnp relativ scurt, s-au Intimplat diferite incaierari
cu soldatii din aeronautica germana care in parte au avut
un sftrsit mortal" 38
Ca un rezultat al urii fata de itleristi, al comportarii
neoorespunzatoare a unor ofiteri romani fata de subordonati,
precum si a altar cauze, numerosi ostasi romani au itrecut de
partea armatei sovietice si a partizanilor sovietici, Inrolin-
du-se in detasamentele acestora i luptind contra Germaniei.
Partizani romani au luptat in detasamentele sovietice din
Crimeea, din orasul Odesa si din alte localitati si regiuni ale
U.RSS. In mod spontan in perioadele de infringere i de
retrageri, au luat nastere grupuri razlete de ostasi romani
inarmati care, in unele situatii, au actionat impotriva hitle-
ristilor sau a politiei de front care ti urmareau.
Tot mai des comandamentele militare romine sesizau ca
In unitati ti face loc ideea intoarcerii armelor impotriva
.38 Arhiva M.St.M.M.F.A., sectia 7 B 3, dosarul Incidente ger-

mane" nr. 457/503, vol.111/1943-44, fila 525.
136
www.dacoromanica.ro
hitleristilor, ideea luptei pentru eliberarea partii de nord a
Transilvaniei. Intr-o nota informativa a unei mari unitati
in care se raporta ca unele trupe romane refuza si mai lupte
se sublinia : .Aceasta atitudine a Div. 19 inf. s-ar datora
ca si la Div. 3 munte, faptului ca aceste M.U. sint compuse
din ardeleni care nu vor sà lupte dedt in Ardeal i pentru
eliberarea nordului Anclealuhii nu pentru alte scopuri"39.
Aceleasi aspecte le remarca i comandantul Diviziei 13 in-
fanterie cind vorbea despre ostasii din subordinele sale..
Trupa [...] nu prea ar mai lua lupta spre rasarit" [...]4°.
In luna aprilie 1944, Regimentul 3 dorobanti consemna si
el intr-o sinteza contrainformativa : Contingentele tinere
indeosebi foarte influentalaile, nu au deloc incredere in
sortii de izbinda contra inamicului de la rasarit. Am stir-
prins ostasi in ostrovul uncle a stationat convoiul care
manifestau dorinta de a se incheia pace cu rusii si a intoarce
armele contra germanilor, pentru a-i scoate din tara" [...] 41.
Ideea intoarcerii armelor, propagata de Partidul Comu-
nist Roman, a fost difuzata tot mai intens in rindurile osta-
silor romani dupi 4 aprilie 1944, cind conducerea partidului
a capatat o noul compunere i s-a trecut la activitatea de
organizare a insurectiei eveniment care a materializat
aceasta idee in toata plinatatea ei.
Activitatea Partidului Comunist Roman de clarificare a
maselor i armatei, de mentinere i dezvoltare a stariide spi-
rit antihideriste nu putea duce insa la rasturnarea dictaturii
fasciste si la eliberarea patriei lara organizarea practica a.
acestor actiuni.
Conducerea partidului s-a ocupat de crearea de grupe de
patrioti inarmati, formatiuni de lupta patriotice. In prima-
vara anului 1944 a luat fiinta un comandament central al for-
matiunilor de lupta patriotice, s-au organizat comandamente-
la regionalele de partid, s-au format grupe de patrioti inar-
mati in vederea insurectiei. In uncle unitati militare din Capi-
tala si din alte localitati ale farii activau grupuri de militari
antifascisti organizate de partid. Un astfel de grup exista
in Regimentul transmisiuni-aero din Bucuresti, avind initial
39Ibidem, dosarul nr. 483/op. fila 4

40 grbkie,,,, dosarul nr. 220/71, fila 892.
41 Revista Arhivelor, anul II, nr. 1, 1959, p. 30.
un nurna'r de 15 membri. Grupul a fost constituit de maistrii
Popa Tanase i Greta§ Alexandru, care aveau leggturi cu
Partidul Comunist Roman.
Membrii grupului tineau sedinte in secret, descivrau acti-
vitate pound In masa soldatilor, difuzau stirile de la postu-
rile de radio ale Puteralor atiate, efectuau sabotaje. In ve-
derea insurectiei ei au procurat pentru partid armament si
munitie. Astfel, prin Popa Tanase j Alexandru Gretas, care
aveau o astfel de misiune, s-au trimis partidului circa 50 de
pistoale i numeroase cartuse. Unii militari au difuzat mani-
feste i ziare ale Partidului Comunist Roman in unitate, pe
strbzi, precum si in rindurile soldatilor de pe front cu pri-
lejul unor misiuni efectuate la unifatile operative.
In anul 1944 Regimentul de transmisiuni-aero a fost frac-
tionat i dispersat in douI localitati la mari (climate una de
alta (comunele Ferdinand jud. Ilfov ti Vistea Fa'Oras).
Un atelier auto mobil a fost mutat la Micoi-Prahova. Cu
acest prilej a luat fiinfa' cite un grup de patriopi in fiecare
fractiune. Maistrul Popa Tinase, ajutat de Pachef Gheorghe,
ra'spundea de grupul din comuna Ferdinand, maistrul Alexan-
dru Gretas de cel din Vistea, iar plutonierul tehnit Dumi-
trescu de cel din Ba
Grupurile si-au continuat activitatea pe aceeasi linie. In
scull timp numlrul membrilor lor a crescut simlitor. Asa,
de exemphi, cel de la Vistea nurrara 30 de soldati, subofi-
teri i ofiteri. In vara anuilui 1944 acest grup a primit misiu-
nea din partea partidului sI fie in misura", ca in caz de
nevoie, ImpreunI cu Intreaga unitate SaU cu p.arti din ea, s'al
actioneze potrivit dispontiunilor ce le va primi. hi acest
sens s-a Intocmit un plan de actiune si s-au facut pregsati-
rile necesare.
In timpul insurectiei, cele trei grupuri au insufletit pe
ostasi in hipte, membrii kr fiind totodatl exemple In focul
actiunilor duse 42.
Potrivit in dicaiibor organizatiei Partidului Comunist Ro-
man din Craiova, un alt grup de patrioti a fost organizat
si condus de comunistul Manole Bodnras la Flotila 3 born-
bardament din cadrele ca'reia ficea parte. Militarii grupului
42 Arhiva C.C., al P.C.R., fon.du1 1, dosarul nr. 8004, rnapele 185,

188/1944.
138
www.dacoromanica.ro
au desfasurat activitate politica in unitate, au raspindit mani-
feste, au savtirsit sabotaje la avioanele germane. Incepind
din luna aprilie 1944, grupul a primit sarcini deosebit de im-
portante. Conducatorul lui, impreuna ou alti militari ca
Mihail Dugaesescu, Mihai Muscalu si Victor Tudosiu, au con-
tribuit la asigurarea succesului evadarii din lagarul de la
Tg. Jiu a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si a altor activisti de
partid.
Au Lost procurate pentru partid grenade, pistoale si alt
armament mit de la unitatile din garnizoana Craiova cit si
din alte localitki. Grupul era pregkit pentru a fi in masura
sa aotioneze la ordin, prin surprindere, asupra comandamen-
tului si unitkii de aviatie germane din localitate cu care
flotila romana colabora. Manole Bodnaras a organizat o
grupa de militari patrioti si in garnizoana Braila°.
In anul 1944, citiva comunisti si utecisti aflati in Regi-
mentul 3 pionieri au polarizat in jurul kr un numar de elevi
de scoala militara si soldati cu care duceau activitate. In
zilele insurectiei, comunistii si antifascistii de aid au luat
ini-tiativa si au mobilizat pe comandanti pentru a actiona
impotriva unitatii germane de pe aerodromul de la Maldatieni.
Atacind aerodromul, printr-o actiune indrazneata si plina
de siretenie, militaril unci submnitki din acest regiment,
printre care comunistul sublocotenent Siperco Alexandru care
a somat pc hitleristi sa' se predea, au facut prizonieri peste
500 de soldati si ofiteri germani 44.
Militari comunisti si antifascisti au mai existat in Divi-
zia 9 infanterie, in Regimentul 20 infanterie din Turnu Magu-
rele, in uncle unitati din Turnu-Severin, Timisoara etc. El au
indeplinit diferite misiuni incredintate de partid.
Bata lia principala si cea mai eficace pentru lupta armata
impotriva Germaniei naziste a dat-o Partidul Comunist in
directia organizarii ei de sus, cu sprijin de jos, din mase.
Asa cum s-a amintit, Inca de la inceputul razboiului anti-
sovietic, Partidul Comunist Roman a preconizat solutia fau-
ririi unui Front National Antihitlerist pentru salvarea %aril.
43 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 9, dosarul nr. 194, filele 1-34.

" Ibidem.
/n documentele sale de baz'a din anii 1941 i 1942 aceasta.
problemi a fost precizat'a ou toati claritatea.
.Partidul Comunist din Romania se mita in plat-
forma program din 6 septembrie 1941 propune lupta co-
muna a tururor partidelor, grupardor, persoanelor politice
si tuturor patriotilor romani, pentru realizarea Frontului
Unic National al poporului roman contra ocupantilor hide-
risti si a slugilor br tradatoare de Tara, pentru cucerirea
cerintelor din PLATFORMA, care sint cerintele cele mai
arzgtoare i comune ale poporului roman. Partidul Comu-
nist din Romania e gata ssa colaboreze cu toate partidele,
grupgrile, pemanele politice i cu toti patriotii romani, pen-
tru realizarea orica'rei revendiari din Platforma, punind ca
singur oiteriu al colabofarii atitudinea fatI de ocupantii
hitleristi, de slugile kr rldatoare de çar i de razboiul cri-
minal contra Uniunii Sovietice [...]. Comunistii, in interesul
Frontului link National, pentru zdrobirea fascismului cotro-
pitor, pentru cucerirea drepturilor i libertàii1or democratice
ceeatenesti, a independentei poporului roman, renunta la
orice lozincI sau actiune, care ar putea sa"-i DESPARTA de
ceklalte partide i gruplri politice, care sint pentru dezro-
birea nationala a poporului roman. Ins'a ei nu renunt5 la pro-
gramul lor, la propagarea programului lor si a lozincilor
finale" °.
De ce considera Partidul Comunist Roman imperios ne-
cesar crearea unui astfel de front unic al fortelor patriotice ?
Pentru ea in conditiile Romaniei aceasta era calea cea mai
jusei de izolare a dictaturii militare, de ridicare a maselor,
a majorititii claselor i pIturilor sociale la lupta pentru res-
tabilirea independentei nationale, pentru c numai asa mis-
carea de rezistenta putea fi unita pe scarI nationall, ca"
numai in felul acesta actiunea de atragere a armatei ca un
tot de partea luptei antihitleriste c'apIta maximum de sanse
reusita'.
Comunistii au flcut propunerea tie creare a Frontului
link National Antihitlerist pornind de la niste realitIti care
constituiau certitudini ale posibilifaiii infaptuirii lui. Ei cu-
nosteau ea in mase si in armata exista o stare de spirit anti-
45 Arhiva I.S.I.S.P., cora Ab-XXV-2.
hitlerista cu tendinte de crestere continua, ca lideri ai parti-
delor.si gruplrilor politice burgheze, care spriiinisera in
anunute momente chctatura militara fascista, incepeau sa se
opuna TOT mai deschis fata de =he din masurile nefaste
ale Tegimului antonescian. Astfel, unii din acestia, care initial
fusesera de atord cu razboiul clus alaturi de Germania hide-
rista, se imrpotriveau continuarii lui, facind in acest sens
repetate demersuri i proteste pe linga Ion Antonescu. De
asemenea, parndul cunostea ca o parte insemnata a burghe-
zie romane nutrea sentimente filo-franco-anglo-americane ca_
aceasta credea in victoria finala n razboi a puterilor occiden-
tale si era potrivnica Germaniei naziste atit pentru actiunea
et de cuuntire a tentonului romanesc i pentru dominatia
politica si militara asupra Romaniei, eft si pentru eforturile
de acaparare integrala a economiei romanesti flcute de ca-
lve monopohirile germane si de harazire a unei situatii de
colonic ta'rii n eventualitatea unei victorii a Reichuhii.
Toate aceste puncte de pornire i pozicçi, crearea coali-
tiei antihitleriste pe plan mondial si apoi victoriile acesteia
si indeosebi ale Uniunii Sovietice, dadeau Partidului Comu-
nist Roman siguranta ca va putea realiza Frontul Unic Na-
tional. Pe de alta parte, obiectivele de lupta propuse de el
pentru a sta la baza fauririi i apoi a desfasurarii activitatii
acestui front interesau pe toti cei care, indiferent de scopurile
kr personale sau de clasa, doreau ref acerea independentei si
suveranitatii Romaniei.
Prin natura ei de clasa burghezia i reprezentantii ei po-
litici erau desigur anticomunisti i urau sooialismul ; insa
pentru realizarea dezideratelor nationale ale tarii care consta-
ruiau imperativele perioadei respective, Partidul Comunist
Roman, considera necesara o astfel de alianta, chiar daca
aceste forte, dupa nimitirea fascismului, se vor opune hota-
rit progresului social.
Timp de mai bine de doi ani i jumatate, Partidul Co-
munist Roman, printr-o serie de scrisori, precum si prin im-
puterniciti ai sai, a intervenit deseori si la ditferite nweluri
pe linga coniducerile Partidelor Social-Democrat, National-
Taranesc, National-Liberal i altele pentru incheierea Fron-
tului National Antihitlerist. Liderii acestor partide insa, invo-
cind ditferite motive, au refuzat sa colaboreze cu Partidul
Comunist.
www.dacoromanica.ro
141
Un prim succes obtine Partidul Gomunist Rom In in di-
rectia fauririi unei coalitii antifasciste in luna iunie 1943
cind realizeaza Frontul Patriotic Antihitierist. In acelasi an,
la sfirsitul hii august inceputul lui septembrie, se ia lega-
tura cu consilierii apropiati ai regelui. Legatura s-a efectuat
prin Lucretiu Patrascanu, var primar cu colonelul Octavian
Ulea, pe atunci maestru de ceremonii al curtii regale, care
a facilitat acest contact.
Imre rege si apropiatii sai pe de o parte, si Ion Ante-
nescu pe de alta parte, existau puternice divergente adt pen-
tru faptul c isi dadeau seama c acesta din urmi duce tara
spre o catastrofa naçiona1 i cu ea o clata si existenta monar-
hiei, cit i pentru motivul Ca Antonescu stirbise din prero-
gativele regale si nu tinea seama de parerile monarhului si
ale sfetnicilor sai. La acea data, in jun& regelui se constitui-
sera, intr-o forma incipienta, doua grupuri de oameni de
incredere unul politic i altul militar care erau preocu-
pate de gasirea unor solutii le scoatere a tarii din situatia
in care se gasea. Grupul militar era format initial din gene-
ralii C. Sanatescu, Gh. Mihail, C. Niculescu i coloneii D. Da-
mIceanu si R. Rusescu. Ulterior i s-au aliturat generalii
C. Vasiliu-Rascanu, Aklea Aurel, Anton Constantin, colonelul
Emilian Ionescu si alai.
Intr-o prima perioacla, contactele reprezentarrtului Parti-
dului Comunist cu palatul au constat din schimburi de pareri,
sondari i precizari de pozitii reciproce asupra a o serie de
probleme.
Dupa 4 aprilie 1944, Partidul Comunist Rom In, intlrin-
du-si unitatea i capacitatea de lupta, intensificat activi-
tatea pentru rasturnarea dictaturii fasciste i eliberarea pa-
triei. Spre sfirsitul lunii aprilie 1944, in intelegere cu Partidul
Social-Democrat faureste unitatea 1e actiume a clasei mun-
citoare, a carei expresie a Lost Frontul Unic Muncitoresc.
In aceeasi lun i in urmatoarea se ajunge la o intelegere 'de
principii cu liderii Partidului Social-Democrat, Partidului Na-
tional-Taranesc si ai Partidului National Liberal de a se forma
un front unic de lupta, constituindu-se in acest scop organis-
mele pentru efectuarea preparativelor necesare. In luna mai
Partidul Comunist realizeaza o intelegere cu gruparea lui
Gh. Tatarascu.
www.dacoromanica.ro
142
Concomitent, Partidul Comunist Roman intensificl le-
gaturile iou cercurile palatului. El considera necesara legatura
cu palatul indeosebi pentru faptul c monarhul era capul oti-
ru i lui, toti cei aflati sub arme, ti depuneau juramtnt de cre-
dinta. Acest arribut era considerat ca una din garantiile
ferme c armata va sprijini actiunea de rasturnare a dicta-
turii fasciste si va intoarce armele impotriva Germaniei,
pentru eliberarea patriei, in cazul rind monarhia devenea an-
gajata, pe baza unui plan concret, la efectuarea kr.
Pe de aka parte, intelecrerea cu cercurile palatului, dic-
tata de tinteresele nationale ale rii, nlesnea atragerea bide-
rilor principalelor partide burgheze la formarea Frontului
National Antihitlerist.
In luna aprilie si mai 1944 Partidul Cornunist Roman
discuta cu cercurile palatului trei ipoteze de rasturnare a re-
gimului fascist si ritoarcerea armelor trnpotriva Germaniei,
fixindu-se asupra Icelei care se referea la actiunea din Bucu-
resti. Nu mult dupa aceasta, din partea cercurilor palatului
s-a emis insa ideea trecerii la acest act printr-o treapta in-
termediara, adica prin numirea cu asentimentul Germaniei a
unui guvern prezidat 'de Gigurtu, care, presupuneau autorii
ei, va farilita la momentul oportun iesirea Romaniei din
razboi i alaturarea ei de partea coalitiei antihitleriste.
Partidul Comunist s-a opus unei atari solutii. Intr-o se-
dinta conspirativa re a avut loc n noaptea de 13 spre 14
iunie 1944, la rare au participat reprezentanti ai Partidului
Comunist Roman (Emil Bodnaras si Lucretiu Patrascanu) si
ai palatului (civili i militari) a fost 'combat-ma cu tarie va-
rianta Gigurtu tnctt, dupa unele dezbateri, toti cei de fata.
si-au insusit punctul de vedere al Partidului Comunist Ro-
man. In lumina lui s-au flout pregatirile ce au urmat pentru
organizarea i infaptuirea insurectiei din august 1944.
In luna iunie 1944 a luat fiinta Blocul National Demo-
crat, format din Partidul Comunist Roman, Partidul Social-
Democrat, Partidul National-Tarinesc i Partidul National
Liberal, la temelia caruia au stat in esenta obiectivele mis-
carii de irezistenfa propuse de Partidul Comunist Roman. In
declaratia comuna de constituire a acestui bloc se prevedeau
ca teluri de lupta: inlaturarea dictaturii fasciste si inloouirea
ei cu un regim constitutional, democratic, iesirea Romlniei
din Axa, eliberarea 'Orli de sub ocupatia german ti alatu-
www.dacoromanica.ro
143
rarea ei la coalitia antihitlerista, restabilirea independenTei
suveranitartii nationale, incheierea armistiviului cu Naviu-
nsile Unite. Cu aceasta s-a incheiat cu succes stradania Par-
tidului Cornunist Roman de faurire a Frontului National
Antihilledst, realizindu-se astfel o larga coalitie de forte :
organizatiile i partidele din Fmntul Patriotic Antihitlerist
ii gruparea Tatarascu cu care Particlul Comunist Roman
continua sa menvina legaturi, Blocul National Democrat, re-
gele i consilierii hvi apropiavi. Impreuna cu aceste forte,
Partidul Comunist Roman a pregatit isi infaptuit insurectia
nationala antifascista, el fiind factorul cel mai dinamic si
mai hotarit al intregii actiuni.
Realizarea a,cestei coalivii a avut o mare important:I pen-
tru intoarcerea armelor de cavre armata romana impotriva
ocupantilor hitleristi i pentru independenta patriel. Tati
reprezentanvii coaiçiei aveau influertvl asupra militarilor :
regele prin prerogativele sale de care s-a amintit, partidele
organizavtile politice prin cunoscuvii, membrii si aderenvii
Icor din armata. Astfel, Partidul Comunist dispunea de un
numar de membri ai sari n uniati, tinii dintre ei ofiveri
activi sau de rezerva'. In jurul acestora, in diferite tiniti
erau create, asa cum s-a aratat mai sus, grupuri de osrasi
antifascisti care 'indeplineau diverse misiuni potrivit indru-
marii date de comumsti.
Printre ofiterii comunisti se numara i locotenentul-co-
lonel Victor Precup, care, la indicaviile partidului, a creat
un cerc larg tie reacii cu if otvii ,camarazi de arme. Activistil
de partid au stabilit lega'turi cu ofiveri din diferite unitati
comandamente sau aflati in rezerva. Asa au fost colo-
nelul Octav Ulea (de la palatul regal), locotenentul-colonel
de jandarmi Dumitru Motora (care si-a adtrs contributia la
salvarea vievii unor comunisti detinuti tn lagare), locotenen-
tulcolonel Tenvea Constantin (care a contribuit la transpor-
tarea de armament pentru formaviile patriotice, iar la ma-
.sina sa de scris au fost multiplicate manifeste de partid),
locotenentul-colonel in rezerva Petre Petrescu (care avea re-
latii n Tindul cercurilor militare), c'apitanul Nicolae Vlad
(care a inarmat tin grup ide muncitori n timpul luptelor in-
surectionale cle la Turnu Severin) i multi alvii. Numerosi
intelectuali, oameni de tiin i cultura', membrii ai parti-
dului sau care stabilisera; legaturi cu tcomunistii erau ofiteri
www.dacoromanica.ro
144
de Tezervl mobilizati sau neconcentrabili, la rindul kr avind
cunocuç i prieteni militari asupra cSrora influentau in mod
pozitiv pe linia ieirii farii din rIzboi si a trecerii ei de par-
tea Napunilor Unite.
Partiddl Comunist Roman a conlucrat pentru pregStirea
si inaprouirea insurectiei (in afari de oamenii politici din
cadrul coalitiei) cu un grup de generali i ofiteri superiori,
ca generalii C. SInStesou, C. Vasiliu-R4canu, colonel D. Da"-
mIceanu i altii, cu fiecare in parte sau In sedintele comune
conspirative mixte (cu oamenh politki i militari) care
aveau loc.
La rindul lor, generalii i ofiterii menOonati aveau le-
gIturi cu o serie de alti militari care, rar4i bn cunostintl sau
nu, a se pregSteste o acviune conspirativS, si-au dat con-
cursul sub diferite forme la indeplimrea unor misiuni. Ast-
fel, generalul de corp de armatS C. SSnStescu, prin functia
sa de sef al Casei militare regale, prin gradul, vechimea
relatiile cc avea in ostire, a adus o insemnatS contributie la
atragerea unor ofiteri i generali, indeasebi a unor coman-
danta de mari unitSiti, de partea actiunii de iesire a Roma-
niei din rSzboi si de intoarcere a armelor timpotriva Ger-
maniei naziste 46.
Strinse legSturi cu militarii au avut i fruntasi ai Fron-
tului Plugarilor. Presedintele ssau, dr. Petru Groza, era in
contact icy o seams de generali i ofiteri superiori, unii din-
tre ei comandanti de mari uniati pe front i in spatele fron-
tului. In repetate rinduri, el a discutat cu acestia asupra nix-
surilor ce puteau fi intreprinse pentru sabotarea planurilor co-
mandamentelor germane (pe unii comandanti dc cercuri de 're-
crutare din Transilvania si Banat i-a indemnat isS TeducS cit
mai mult numSrul de recruti destinati frontului antisovietic).
48 Generalul C. San5.tescu a avut leeituri cu generalul Mihail Ra-

covità, comandantul Armatei 4 pin6. la 1 august 1944, cu generalul Llie
Stefilea, seful M.St2v1. du.p5. anul 1942, cu generalul Iosif Teodorescu,
comandantull Comandamentului militar al Capita lei, cu generalii V. Dom-
bravzohi, Ilie Cretulescu, N. TatIranu, C. Niculescu, St. Bardan, Marin
Mangfu, Costin Ionascu si altii. De asemenea, avea kgIturi In cadrul
M.St.M. i Ministerului de Rizboi cu coloneii G. Zamfirescu, V. $e-
lescu, cu colonelul Aurel Balaban etc. (Arhiva I.S.I.S.P., fondul 3, dosarul
(tr. .192 val. III, p 1434 0. Romiinia in rilzboiul antihitlerist, Editura
militark Bucuresti, 1966, p. 44).
www.dacoromanica.ro
145
Intelecruali, membri ai Frontului Plugarilar, care erau mobili-
zati, incurajau spiritul antihitlerist al ostasilor 47. De aseme-
nea, legaturi cu o serie de militari aveau i Gheorghe Tatarascu,
Mihail Ralea, Titel Petrescu, unii fiteri de rezerva factnd
parte din partildele kr.
Numerosi ofiteri de rezerva aflati concentrati (din rin-
durile intelectualit4i) erau membri ai Partidelor National-
Taranesc i National Liberal. Liderii acestor partide aveau,
de asemenea, multi cunoscuri, simpatizanti n aderenti in
rindurile ofiterilor i generalilor acrivi si tde rezerva.
Asadar, coalitia de forte, palitice i rnilitare, creata de
Partidul Comunist Roman, constituia un element dintre cele
mai importante pentru atragerea armatei la lupta de elibe-
rare a patriei, de restabilire a independentei i uveranitatii
nationale. Coalitia a Lost cu atit mai necesara cu cit Ion
Antonescu, in calitate de conducator al statului i ca mi-
litar, avea in subordine armata, iar existenta comandamen-
telor militare germane pe front, 'disciplina militarà, sever--
tatea ordinelor i legilor militare, precum i tearna de sane-
tiuni constituiau Inca piedici serioase In calea trecerii otirii
la kipta tie partea Natiunilor Unite.
In perioada premergatoare insurectiei, Partidul Comunist
Roman, prin organizapile locale, prin comunistii aflati in
armat i Indeosebi prin presa ilegal i manifeste, a in-
tensificat propaganda In rindul maselor i mihtarilor, insis-
tInd in mod deosebit asupra necesitatii i posibiitii intoar-
cerii armelor irnpotriva hitleristilar, a ap5rarii intreprinde-
rilor industriale spre a nu fi distruse sau evacuate de tru-
pele germane, asupra apararii gospodariilor taranesti, cul-
turilor si recoltelor pentru a nu fi praidate de ocupanti. Era
pregatirea spirituada din preajma asaltului hotaritor. Aceste
bunuri trebulau s serveasd Th viitorul apropiat la asigu-
rarea material a. a razboiului antihitlerist, al carui Inceput
urma sa-I marcheze insurectia.
Otta grija a depus Partidul Comunist pentru atragerea
armatei la actiunea ce se pregatea o dovedeste i faptul ca,
conceperea i redactarea documentelor de baza care aveau
issa anunte poporul, armata romana, precum i Intreaga ome-
47 Romania in razboisa antihitlerist, Editura miitara, Bucure§ti,

1966, p. 44.
146
www.dacoromanica.ro
nire despre marea coviturI in pozitia Romaniei in cadrul
celui de-al doilea rathoi mondial si le-a asumat el. Este
vorba, in primul rind, de proiectul proclamatiei regale, care
a fost intocmit de simputernicitul Partidului Comunist, dis-
cutat cu reprezentanti ai palatului i definitivat tin doui
sedinte conspirative ale participantilor la pregkirea insu-
rectiei 48.
Pe Hnga' faptul ca' anunta rii i stralin'ata'cii inla:turarea
dictaturii fasciste, iesirea RomAniei din rkboiul antisovietic
4i ataturarea la coalitia antihitleristl, proclamatia, prin con-
tinutul ei, era totodat'a un act de rIzboi Impotriva Germa-
niei naziste, un ordin ckre intreaga armatl romina pentru
intoancerea armelor impotriva hitleristilor, a tuturor celor
care ar incerca sa' se opuna hoearirii luate.
Poporul nostru se spunea tn proclamatie intelege
sl fie smgur s*in pe soarta sa. Orkine s-ar cimpotrivi ho-
taririi noastre libere luate si care nu atinge drepturile ni-
manui este un dusman al neamului nostru. Ordon armatei
si chiar poporului sal lupte prin orke mijloace i cu orke sa-
crificii impotriva lui Cel care nu va da ascultare gu-
vernului se opune vointei poporuhd si este un tradator
de Tara' [...]. Ataturi de armatele aliate si cu ajutorul lor,
rnobilizind toate fortele riaçiunii, vom trece hotarele impuse
prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera p.amintul
Transilvaniei noastre de sub ocupatia stralina" 49.
Vestea despre dezlantuirea nsurectiei armate antifasciste
a produs un puternic entuziasm in rindul poporului si ar-
matei.
Cind aceasta s-a anuntat consemna ziarul Románia
liberii din 24 august 1944 stfazile au Capatat dintr-o
data un aspect pe care noptile de intuneric ale orasului nu
I-au cunoscut niciodafa. 0 insufletire extraordinari domnea
pretutindeni [...]. Pina: noaptea tirziu au rIsunat in Capitata
strig'atele care salutau actul de eliberare a poporului". La
46 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 104, dosarul nr. 9153, fila 32 §i

Romiinia libera din 23 august 1945, articolul Cum s-a pregatit actul
de la 23 August. (P.C.R. a intocmit totodata" decretele pentru eliberarea
din inzhisori i lagire a tuturor comunLitiilor i hzptkorilor antifasciqti
decrete care au fost difuzare prin radio in noaptea de 23 august
1944 §i publicate a doua zi In pres1).
46 Románia libersi din 24 august 1944.
www.dacoromanica.ro
147
rindul u, ziarul Timpul releva. [...] Pretutindeni o ve-
selie nespusa. Soldatii i ofiperii se imbratiseaza pe strazi,
sarudndu-se i plingind de bucurie" [] ".
Incercarile capeteniilor Legatiei germane din Bucuresti
de a execuva ordinul lui Hitler dat n noaptea de 23 spre 24
august '1944, care prevedea arestarea guvernului roman nou
instaurat ii nlocuirea lui u un altul prezidat de un ge-
neral filo-german", au suferit un esec total inca de la in-
ceput. La 24 august generalul german [e vorba despre Han-
sen, seful Misiunii Germane din Romania] se spunea in
Jurnalul de razboi al comandamentului suprem al armatei
germane de acord cu ministrul plenipotentiar a raportat
ca este vorba ide o lovitura de stat bine pregatita, in trite-
legere cu armata i ou intreaga opozitie. Poporul i trupele
fiind informate prin radio i exprima acordul". $i, in con-
tinuare, in documentul drat se arata cà rnpotriva noii con-
duceri din Romania nu se poate gasi nici un general pen-
tru formarea unui contra guvern" 51. tikru dat gres de aseme-
nea incercarile generalului german Hans Friessner (roman-
dantul Grupului de armate Ucraina 'de sud") de a de-
termina pe comandantii armatelor 3 si 4 romane de pe front,
generalii Petre Dumitrestu i Ilie Steflea, s ramina cu tru-
pele lor alaturi de germani 52 Armata romana, 'in unire cu
intregul popor, intorcind armele impotriva Germaniei na-
ziste, luptind pentru eliberarea patriei, pentru independenta
si suveranitatea farii, contribuia in mod hotarit la victoria
deplin a. a unuia dintre cele mai importante evenimente din
istoria conternporana a Romaniei insurectia antifascista
din august 1944.
5° Timpul din 25 august 1944.

51 Kriegstagebuch des Obercomandes der Wehrmacht 1940-1945
(Jurnalul de rizboi al Comandarnentului Suprem al armatei germane
19040-11945) vol. IV, partea I, Bernard Graefe Verlag filr Webrwesen,
Frankfurt am Mein, 1961, p. £408.
52 Hans Friessner, Verratene Schachten, Holsten Verlag, Hamburg,.
1956.
www.dacoromanica.ro
Aspecte din activitatea antifascistä, antihitleristà a
organizatiei Uniunea Patriotilor (1942-1944)
In sirul marilor actiuni politice desfasurate de poporul

nostru de-a lungul anilor si care au dus la unirea fortelor
pavriotice ale tarii intr-un singur suvoi pentru realizarea
unor objective fundamentale nationale se inscriu la loc de
seamS actiunile desfisurate in anii 1940-1944.
/n imprejudrile tragice pentru destinele Romaniei din
toamna anului 1940, cind la cirma I5.rii se instaurase regi-
mul militaro-gardist, lupta maselor populare pentru indepen-
dentl si suveranitate se 1 mpletea stthns cu lupta impotriva
dictaturii militare fasciste, dictaturá sprijinitS pe baionetele
trupelor hitlerisve pkrunse in tali.
In fruntea acestei largi miscki patriotice, antifasciste s-a
situat Parvidul Comunist Roman, care, prin documentele
sale fundamentale elaborate dupS 30 august 1940 pinS la
22 iunie 1941, cind Romania a lost impinsI in rSzboiul
antisovietic, si-a fixat ca objective majore lupta pentru eli-
berarea p'alii de nord a Transilvaniei, anularea .dictatului
de la Viena, organizarea luptei poporului impotriva dicta-
turii militare fasciste si a Germaniei naziste.
Din adind ilegalitave, dar legat prin !TIE si mii de fire
cu poporul, Partidul Comunist Roman a reusit ca prin cele
mai multiple mijloace de luptl si di de legkuri sS organi-
zeze si sa. influenteze i'n anii dictaturii militaro-fasciste mis-
carea de rezistenti a maselor, sS realizeze coalitia de forte
antibitleriste pe scars nationall. PSstrind si dezvoltind con-
tactele, statornicite in anii anteriori cu cercuri politice inte-
lectuale cu orientare patriotid antilascistS, in anii 1940-1944,
Partidul Comunist Roman a reusit sa mentin5 aceste con-
tacte si le-a ridicat pin S. la treapta unei coalitii antihitleriste,
absolut necesad in lupta contra dictaturii militare fasciste,
a razboiului si a Germaniei hitleriste, pentru independenta
gi suveranitatea adj.
Partidul Comunist a clemascat dktatura militara fascista,
politica sa antipopulara' pe plan intern, a demascat carac-
terul antinational al aderkii guvernului militar-fascist la
pactul tripartit, transformarea tarii intr-un vasal al imperia-
lismului german, ofensiva acestuia pentru acapararea eco-
nomiei romanesti. Partidul Comunist Roman sublinia nc
in aceasta perioada (1940-1941) necesitatea organizairii lup-
tei maselor largi impotriva prefacerii Romaniei intr-o anexa
a imperialismului german, pentru independenta n4ionala
a poporului roman" 1. Exprimind interesele vitale ale intre-
gului popor roman, pornind de la aprecierea justa d in
acea etapa istorica sarcina primordiara consta in organiza-
rea luptei pentru independerrta nationala' si eliberarea de
sub jugul hitletht, pentru salvigardarea fiinei nationale a
Romaine', Partichd Comunist a chemat la unire toate for-
tele patriotice, antihitleriste, iddiferent de apartenenta de
dasa, de conceptille ideologice i politice.
Evolutia evenimentelor pe plan international, precurn
situatia Romaniei in conditiile opresiunii creseinde a re-
gimului fascist, sprijinit pe baionetele hitleriste si ale impin-
gerii tsarii in rlzborul antisovietic au determinat o aseutire
a contradictiilor social-economice i politice in Tara. Con-
tradictia prmeipala de a drei rezolvare depiddeau nsei
existenta de sine staiatoare a natiunii romane xr posibiliticile
dezvolfarii luptei fortelor ei avansate pentru progres social
devine in aceasta perioacil contradictia dintre poporul ro-
man, pe de o parte, si dictavura militara fascist i impe-
rialismul german hitlerist, pe de alta pane.
Partidul Comunist Roman a condamnat cu tarie intr-o
seama de doeumente agresiunea hitlenista antisovietka si a
demascat in fata maselor adevaratele ei scopuri, stabilind
misiunea i sarcinile clasei muncitoare, ale detasamentelor
ei de avangarda in lupta antlitlerisa a poporului roman.
La inceputul lunii septembrie 1941, Partidul Comunist
si-a elaborat tactica sa de lupta in Platforma program in-
titulata: Lupta poporului roman pentru libertate i indepen-
1 Arhiva I.S.I.S.P., cota Ab-XXV-4 inv. nr. 1123 (Hofirirea plenarei

CC. al P.C.R. din 15 ianuarie 1941).
150
www.dacoromanica.ro
den0 nationaki, document fundamental care a stat la baza
intregii activitati a Partidului Comunist in anii 1941-1944.
Prevederile platformei corespundeau cerintelor istorice,
oglindeau interesele %aril, revendicarile cele mai stringente
ale maselor. Ele constituiau baza politica pentru unirea tu-
turor fortelor patriotice antihitleriste din Romania intr-un
front runic national de lupta al poporului. Punind pe prim
plan al activitatii sale acele objective si forme de lupta care
serveau La unirea tuturor fortelor patriotice, Partidul Comu-
ist Roman nu renunta la scopul sau politic final, ci i pa's-
tra programul, independenta politid, organizatorica si ideo-
logica. Pornind in sa. de la faptul c interesele majore ale
poporului in etapa istorica respectiva impuneau pe prim-
plan sarcinile luptei de eliberare nationala, fatuirea unei
largi aliante antifasciste, Partidul Comunist a inclus in
platforma sa dr lupta objective care sa asigure polarizarea
in junil lor a uturor fortelor poultice si a altor eventuali
aliati vremelnici, interesati dintr-un motiv sau altul in inla-
turarea dominatiei hitleriste.
Obiectivele inscrise in documentele sale fundamentale le
putea realiza numai ca urmare a radicalizarii maselor, a
sporirii spiritului lor de combativitate. Se impunea ca o
necesitate actjvizarea tuturor fortelor patriotice antifasciste
in miscarea de rezistenta. In fata Partidului Comunist
Roman statea sarcina de a desfasura o larga munca. politic
de lamurire asupra situatiei interne si externe a tarii, se im-
punea demascarea politicii antipopulare a regimului fascist.
Pina in vara anului 1942 consecintele nefaste ale poli-
ticii interne si externe pe care a promovat-o djctatura mili-
rara-dascista, ale raiboiului hitlerist, precum si ale domina-
tiei naziste In Romania s-au resimtit din pfin asupra in-
tregului popor sub cele mai diferite aspecte.
Starea de spirit a maselor era puternic antifascista, ma-
nifestIndu-se sub cele mai variate forme si pe cele mai di-
ferite cai. In jurul lozincilor Partidului Comunist, a actiu-
nilor organizate de comunisti gravitau paturi i categorii
sociale din ce in ce mai largi.
Lupta pentru trealizarea unui Front Unic National al
poporului roman devenea a cerinta vitala pentru salvarea
tarii de la catastrofa.
151
www.dacoromanica.ro
In aceste .imprejurari a luat fiinta organizatia de masa
Uniunea Patriotilor. Aceasta a fost creata ca o necesitate
strin5enta din initiativa i cu sprijinul Partidului Comunist
Roman in vara anului 1942. De la inceput, datorita obiec-
tirvelor sale de lupta, care se contrapuneau celor ale dicta-
turii antonesciene i hiifleritilor, Uniunea Patriotilor a fost
nevoita sa-si desfasoare activitatea in mod ilegal. In con-
ditille deosebit de grele ale teroarei fasciste, ale razboiului si
prezentei trupelor hitleriste n arsi, patriotii incadrati in
aceasta organizatie de masa' antifascista, comunisti, fara de
partid, sau apartinind celor mai diferite particle, grupari cu
orientari politrce nefasciste, au intreprins o larga actiune de
unire a tuturor fortelor patriotke intr-un front :unic na-
tional de lupta thnpotriva fascismukii, a razboiului hitlerist,
pentru eliberarea patriei.
Th manifestul sau de constituire, Uniunea Patriotilor spu-
nea : Revolta care clocoteste in inimile noastre ale tuturor
trebuie sà ne thiclemne a stringe rindurile i a ne uni Ifortele
in vederea unei actiuni hotarite de eliberare si de salvare
a patriei" 2
In documentul sau fundamental Ce vrea Uniunea Pa-
triorilor document programatic, se arka c Uniunea
Patriotilor nu este si nu vrea sa fie un partid politic, ci
este gruparea patriotilor sinceri i gata de actiune i lupta
chiar cu pretul vietii lor contra dusmanului. Ea slujeste 5i
reprezinta numai interesele nationale ale intregului popor,
fr deosebire de convingerile politice, tie situatia sociala
5i materiala, de conceptia filozofica a membrilor si, iar
dusmanul ei de moarte este imperialismul cotropitor german,
care se prezenta sub forma ltu cea mai salbatica si mai
barbara hitlerismul". Fixindu-si scopul pentru care urma
ski desfasoare activitatea, Uniunea Patriotilor preciza in
documentul mai sus citat d : Scopul nostru principal si
imediat este unirea tuturor fortelor natiunii romlne intr-un
singur front patriotic de lupta pentru eliberarea patriei de
sub jugul hitlerist". Acest scop nu putea fi atins decit in
baza unui program de aqiune. De la inceput, Uniunea Pa-
triotilor 5i-a expus programul de lupta incluzind In el acele
2 Romiinia liberci din 28 ianuarie 1943.
152
www.dacoromanica.ro
objective care erau accesibile celor mai largi forte sociale pa-
triotice interesate in lupta contra hitlerismului, pentru rea-
lizarea dezideratelor fundamentale ale poponrlui roman din
acea etapa istorica. In documenrul sau programatic figurau,
printre altele, cenntele in baza carora se putea desfasura
lupta comuna aratindu-se ci : Uniunea Patriotilor intinde
mina pentru salvarea patriei tuturor organizatiilor si per-
sonalitatilor patriot-ice si le propune ca program comun de
actiune :
Lupta contra teroarei singeroase hitleriste, eliberarea
tuturor patriotilor din inchisori si lagare de concentrare.
Sabotarea productiei de razboi, a mobilizarii agricole
si a evacuarilor facute in interesul mobilizarii totale nemtesti.
Inrolarea in detasamente de patrioti si intoarcerea
armelor impotriva ooupantilor germani si a tradatorilor
de Tara'.
Refuzul de a mai pleca pe frontul rusesc si reintoar-
cerea resturilor armatei in Tara%
Apararea Ardealului si clarimarea dictatului de la
Viena.
Pace romaneasca separata si imediata cu America,
Anglia si Uniunea Savietelor.
Redobindirea ibertatii, onoarei, culturii si indepen-
dentei Romlniei" 3.
Prin inscrierea in programul sau a acestor objective,
Uniunea Patriotilor a aderat de la inceput la linia gene-
rala politka' a Partidului Comunist Roman exprimata in
Platforma din 6 septembrie 1941.
Includerea in programul sau de lupta a cerintelor mai
sus aratate, cerinte vitale cu caracter profund patriotic,
popularizarea lor in cele mai diverse straturi ale societatii
romanesti, si indeosebi al micii burghezii si al inteleotuali-
tatii, a determinat intr-un timp relativ scurt transformarea
organizatiei antifasciste Uniunea Patriotilor intr-o organi-
zatie cunoscuta In cercuri largi. In jurul programului sau
s-au grupat o seama de patrioti. Ea a constituit o forta
politica de nadejde a Partidului Comunist Roman in misca-
rea de rezistenta national a. contra hitlerismului.
3 Romania libera din 15 apdlie 1943.
Bazele Uniunii Patriotilor au fost puse de un grup re-
strins de intelectuah comunisti i fira de partid. El au In-
ceput munca 1de recrutare de aderenvi in baza programului
aratat. In scurt timp, in rindurile organizatiei s-au inrolat
tot mai multi patrioti de cele mai diferite orientari politice,
inclusiv membri ai partidelor burgheze nefasciste. In aceste
imprejurari, Uniunea Patriovilor tsi-a fixat si structura or-
ganizatorica si poIitic, fapt ce i-a conferit un caracter bine
conturat. Ea a avut organe centrale si locale 4. In diferite
iudete au activat In aceasta etapa organizatiile locale jude-
tene ale Uniunii Patriotilor. Tetnelia organizatorica o con-
stituia grupa de patrioti de la orase 4i sate, din fabrici si
anstitutii, din cartiere. Din conducerea Uniunii Patriotilor
au facut parte, in perioada de care ne ocupam, militanti de
frunte ai miscarii revolutionare, fruntasi ai culturii 9i tiintel
rominesti printre care : C. Agiu, P. Constantinescu-Iasi,
Mihai Levente, Mihail Magheru, dr. D. Bagdazar, Iorgu Ior-
dan, Stanciu Stolan, Simion Stoilov, $tefan Vencov, Gh.
Vladescu-Raco a sa 5.
In vederea cuprinderii unor cercuri crit mai largi in rin-
durile Uniunii Patriotilor a fost editat organul de presa
Romania libea Organizarea aparitiei ziarului Romania
liber21 a fost zadarnicita in toamna anului 1942 prin desco-
perirea de catre Siguranta a unei tipografii si a oamenilor
ce trebulan sa imprime ziarul. N-a fast insa decit o scurta
aminare, deoarece primul numar a vazut totusi lumina tipa:
rului la 28 ianuarie 1943, fiind difuzat in conditiile unei
terori aspre.
Ziarul Romania libefa a devenit unul din instrumentele
cele mai eficace ale actiunii patriovilor n difuzarea ideilor,
lozincilor si stirilor celor mai importante asupra desfasu-
rarii evenimentelor militare i politice ale epooli. Prin .mter-
mediul Romaniei libere membrii Uniunii Patriotilor i op:
nia publica aflau despre hotaririle ce le luau conducatorn
coaliiei antihitleriste, marile puteri aliate, erau informao
despre operatiile militare ce se desfasurau sau se pregateau
in vederea eliberarii popoarelor de sub tirania hitlerista. Tot
prin intermediul acestui ziar masele populare erau informate
Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 79, Lida 1.

5 Ibidem, fondul 1, mapa 196.
siluau cunostinta de activitatea diverselor organizatii si
pensonalitati politice pentru faurirea Frontului Patriotic, a
Frontului Urac Muncrtoresc, a actiunilor de coordonare a
miscarii de rezistenta din tara.
De asemenea, un rol important tl ocupa in munca de
propaganda ce a desfasurat-o Uniunea Patriotilor nurnarul
mare de manifeste adresate color mai diferite categorii so-
dale, cane ostasi i ofiteri etc.
In anul 1943 organizatia Uniunii Patriotilor icunoaste
o dezvoltare substarrtiala, atit sub aspect organizatoric cit
si ca influenta politico-ideologita tin cercuri largi Acest
fapt a creat premisele si baza in vederea sporirii numarului
de grupe de patrioti in orase si sate. In aceste Imprejurasi
se intareste munca organelor locale judetene ale Umunii Pa-
triotilor. Sub indrumarea si cu sprijinul direct al Comite-
tului Central al Partidului Comunist Roman s-au luat o
serie de masuri pe linie organizatorica. Astfel, au fost pro-
movate in functri de secretari la judetenele Uniunii Patrio-
tilor cadre cu experienta In munca politica si conspirativa7.
Aceasta masura a avut rezultate din ce in ce mai favorabile.
In scurt timp, potrivit rapoartelor, intocmite de comunistii
ce se aflau in conducerea acestei organizatii, trimise Secre-
tariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Roman,
numarul grupelor i membrilor uniunii a sporit. In Moldova
erau 33 de grupe satesti, in care In majoritate erau Incadrati
invala'torii. La Piatra Neamt, de exemplu, exista un numar
insemnat de grupe de patrioti ifoarte active S. Actionau un
numar de 7 grupe de patrioti in plasa Potelu, 6 In plasa
Budesti, 10 in plasa Oltenita, 38 in plasa Vidra etc.°.
In anul 1943 In Bucuresti Uniunea Patriotilor a reusit
sl statorniceasca legaturi cu un numar important de oameni
de stiinva, cultura, cadre universitare, oameni cu diferite
orientari politice. La Facultatea de stiinte s-a constituit o
6 Buletin, editat u ocazia zilei de 23 august 1945, nr. 5, 1945,

p. 14-16.
7 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 42, fila 1 (Scrisoare
ca'tre secretarul general al CC. al P.C.R. din 28 iunie 1943).
8 Ibidem, fondul 96, dosarul nr. 683, fila nr. 8587 (Proces-verbal in-
tocmit la sedinta Secretariatului C.C. al P.C.R., in luna octombrie 1943).
9 tbdem, fondul I, dosarul nr. 7, filele 1-8 (Proces-verbal al
sedintei Secretariatului C.C. al P.C.R. din 15 august 1943).
grupa de patrioti in care erau incadrati profesorii : S. Stoi-
lov, C. Motas, N. Dinulescu, T. Gheorghiu, F. Mezincescu,
C. Papovici, M. Necuke i altii.
La Facultatea de litere ti desfasura activitatea grupa
formata din profesorii : Gh. Vladescu-Racoasa, E. Hero-
veanu, M. Florian, At Rosetti, M. Ralea, B. Munteanu,
C. Nadejde etc.
La Facultatea de medicina o grupa puternica de patrioti
se alcatuise in anul 1943 si activa pe mai multe directii. In
cadrul acesteia, printre altii, activau profesorii : C. I. Par-
hon, E. Mezincescu, I. Hortolomei, A. Kreindler etc.
Legaturile organizatiei Uniunea Patriotilor erau extinse
si la centrele universitare din Iasi, Cluj, Sibiu. Cu patriotii
de la Iasi, Uniunea Patriatilor statornicise legaturi prin
M. Neculce si George Ivascu. Aici s-a format o grupa de
patrioti fin care activau profesorii : Iorgu Iordan, R. Cer-
natescu, D. Badarau, A. Otetea, M. Birsan, C. Balmus,
St. Nicolau si altii io..
Animati de sentimente patriotice i urind de moarte hi-
tlerismul, o seama de inteleotuali din Cluj ce se aflau eva-
cuati la Sibiu au raspuns cu entuziasm chemarilor Uniunii
Patriotilor de a participa la crearea unui front unic natio-
nal de lupta al poporului roman, care sa duca la eliberarea
patriei de sub jugul fascist si la readucerea partii de nord
a Transilvaniei In hotarele tarii. Printre cei ce au alcatuit
grupa de patrioti Th rindul universitarilor din Cluj-Sibiu se
numarau profesorii : D. D. Rosca, C. Daicoviciu, E. Petro-
vici, T. Morariu, Th. Bugnariu, Z. Bugnariu, D. Prodan,
C. Rosca etc.
In raspindire.a ideaor si lozincilor organizatiei Uniunea
Patriotilor si-au adus aportul si membrii grupei de patriot'
de la Universitatea din Timisoara, tn conducerea careia ac-
tiva profesorul A. Novae.
Alaturi de cadrele universitare din Bucuresti si din res-
tul Tara, care s-au incadrat activ in grupele de patrioti, un
rol itnsemnat n stringe.rea legaturilor cu cercuri insemnate
ale intelectualilor I-au avut grupele de patrioti din rindurile
profesorilor secundari din Capitala cit si din provincie.
Btaetim, editat au ocazia znei de 23 august 1945, nr. 5, 1945,
p. 24-25.
Astfel, n Bucuresti activa o grupa de patrioti a profesorilor
secundari, din care faceau parte profesorii : M. Cruceanu,
M. Dragomirescu, T. Ionescu, Al. Graur, Lenormanda Be-
nary, Anca Magheru etc. In provincie au reusit sa se creeze
grupe de patriot' concluse de prof. I. Lungu la Craiova, iar
la Pitesti si Cimpuelung Muscel de profesorii I. Patraulea si
I. Carafonin.
Cadre didactice din invatarnintuI elementar s-au Inca-
drat si ele in aceasta miscare patriotica. Un numar insemnat
de invatatori din Bucuresti au facut parte din grupele pa-
triotice constituite in anii 1943-1944. Printre ei figurau
inspectorii scolari Gh. Siniion, Ghita Dumitru, I. V. Ionescu
si cinvatatorii M. Sulica, E. Raducu, sotii Cociuban, Elena
Livezeanu, Ecaterina Talaz i altii.
In provincie functionau grupe de patrioti din rindul
invatatoriIor in orasele : Constanta, Brila, Rimnicu Vilcea,
Craiova, Tirgoviste, Tg. Jiu i Galati 12 §i in alte parti.
Munca de propaganda desfasurata de organizatia Uniu-
nea Patriotilor, contactele stabilite de membrii sai in stra-
turi sociale diferite au determinat inrolarea activa .in mis-
carea antifascista si a altor intellectual Asa, spre exemplu,
un numar insemnat de intelectuali ce lucrau in domeniul
chimiei, In spitale sau in laboratoare au avut o contributie
insemnata prin participarea directi la procurarea de ma-
teriale necesare amunilor de sabotaj sau prin masurile de
sprijinire si atragere in miscare a altor personairtati. In
rindurile celor care au sprijinit actiunile de sabotaj prin
procurarea de materiale se numarau dr. S. Oeriu, R. Cer-
natescu, S. Benary, dr. R. Angolescu si dr. Zugravescu. In
anii 1941-1943 la Institutul Cantacuzino s-au grupat o serie
de tineri, i ca simpatizanti profesorii M. Ciuca si D. Io-
nescu-Mihailesti. De asemenea, cadrele medico-sanitare din
spitale si-au adus apornil lor, incadriindu-se in grupe de
patrioti, luptInd pentru eliberarea itarii de sub jugul fascist.
Membri ai Uniunii Patriotilor au Lost i cei doi medici de la
inchisoarea Valcaresti, dr. D. Arnautescu si chirurgul spita-
lului Inchisorii dr. Tomorung.
11 Thkkm, p. 26.
12 thidem
www.dacoromanica.ro
157
In lupta pentru eliberarea Romaniii de sub jugul fascist,
pentru independenta i suveranitatea patriei si-au adus apor-
tul i avocatii. Ei au participat la dupta aparind pe antifas-
cistii driti in fata tribunalelor. Grupa de patrioti a avoca-
tilor era constituita din M. Nicolau, V. Dimitriu, R. Paul,
P. Pandrea, A. Bunaciu, I. Nitulescu, I. Raiciu, S. Tanasescu.
In rindul scriitorilor democrati, spicuim doar citeva
nume ale celor care au activat n ilegalitate in cadrul Uniunii
Patriotice : M. Beniuc, N. D. Gocea, S. Pana, G. Dumi-
trescu, E. Dorian etc. Iar in rindul derului amintim pe
preotii Gala Galaction, I. Marina, Al. Ionescu si I. Moi-
sescu.
Arhitectiicare erau inca', in majoritatea lor, pe ban:
cilescolii de arhitectura, au lucrat in grupe de patriot',
au creat o atmosfera favorabila, au raspindit principille
democratiei in acest sector. Printre acestia se numIrau
E. Iosif, sotii Badescu, M. Patrascu, sotii Gusti, Ioana Gri-
gorescu etc. De asemenea, un insernnat numar de ingineri
s-au alaturat luptei Uniunii Patriatilor pentru doborirea
fascismului, intre altii profesorii : I. Profiri, Gh. Nicolau,
N. Stefan, V. Nicolau, I. Praporgescu, D. Pop si S. Solomon.
$i in rindul functionarilor s-au semnalat tot mai evidente
orientari spre actiunea in cadrul Uniunii Patriotilor si in-
deosebi in rindul celor de la Ministerul Educatiei Nationale
si al Institutuhri National al Cooperatiei.
In vederea coordonarii muncii grupelor de patrioti pe
tara, in anul 1943 si indeosebi in arrul 1944 se cerea sta-
tornicirea unor legaturi permanente Intre organele centrale
cu grupele de patrioti adt pe linie de propaganda dt i pe
linie organizatorica. In vederea obtinerii unei eficiente spo-
rite in munca de propaganda se impunea crearea unei grupe
stabile de patrioti care sa se ocupe cu continutul i editadva
ziarului Romania libera. Cu sprijinul Partidului Cornunist
RomAn, Uniunea Patriotilor reuseste s grupeze in jurul
ziarului Romania liber o pleiada insemnata de ziaristi co-
munisti i antifascisti, cum au fost : G. Macovescu, G. Ivascu,
I. Zaharia, M. Balanescu, Gh. Dinu, S. Brucan si altii.
Prin munca lor tenace, ziarul Romania liberei si-a in-
deplinit din plin rolul ide mobilizator i organizator al ma-
selor in lupta antifascista.
www.dacoromanica.ro
158
Para lel cru aceasta masura s-au intreprins actiuni pentru
desiasurarea unei vieti interne regulate a organelor centrale.
S-a statornicit practica tinerii ou regularitate a sedintelor de
lucru ale biroului Comitetului Central al Uniunii Patriotilor
in care se analizau si se dezbateau probleme operative 5i
de perspectiva.
In realizarea acestui stil de munca, cu toate conditiile
deosebit de grele ale conspiratiei, organele Uniunii Patrioti-
lor au primit un sprijin deosebit din partea Parvidului Co-
munist Roman. In sedinte ale Secretariatului Comitetului
Central al Partidului Comunist Roman a fost analizata acti-
vitatea pe care o desfasurau comunistii cu munci de ras-
pundere in cadrul acestei organizatii. Stabilindu-se c intre
Partial Comunist Roman si Uniunea Patriotilor exista un
acord de colaborare, Uniunea Patriotilor era apreciata de
catre Partidul Comunist ca o organizatie de masa. patriotica
care lupta fara rezerva contra lui Hitler si Antonescu" 13.
Tinind seama de succesele pe linie organizatorica obti-
nute de Uniunea Patriotilor, Partidul Comunist Roman in-
dica membrilor saa cc lucrau in conducerea acestei organizatii
sa actioneze mai intens n vederea realizarii Frontului Unic
National, a extinderii ariei de actiune. In luna august 1943
se indica membrilor Uniunii Patriotice s actioneze intens
pe linia propagandei i sa fie folosite elementele cele mai
hotarite in constituirea de grupe Lie partizani care sa actio-
neze pentru sabotarea si subminarea rnasinii de razboi. Ca
forma organizatorica se indka crearea de grupe de patrioti
pe cartier, in care sa fie cuprinsi i muncitori ". Partidul
Comunist considera organizatia Uniunii Patriotilor, Inca de
la infiintarea sa, ca un factor insemnat care sa. aduca un
aport de baza la largirea contactelor cu o serie de grupari
politice democratice i burgheze, in vederea realizarii Fron-
tului Unic National al poporului roman pentru eliberarea
patriei.
Pornind de la aceste considerente, in anii 1942-1944
membri marcanti din conducerea Uniunii Patriotilor, co-
munisti i necornunisti, au inchegat contacte cu o serie de
personalitati politite in vederea atragerii acestora la lupta
13 Arbiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 75, fila 6.

14 abidern.
159
www.dacoromanica.ro
pentru realizarea Frontului Unic National al poporului
roman.
Prin cele mai ingenioase metade membrii Uniunii Patric-
ice reuseau sa duca la diferite personalitati ziarul Romiinia
libera, s stabileasca sedinte de lucru cu reprezentantii Par-
tidukii Social-Democrat i ai Partidului National-Taranesc,
ai Partidullui National Liberal. Punind in fata acestora pro-
blem& majore ce framintau opinia romaneasca, caracterul
patriotic al acestor cerinte, patriotii au reusit s stabileasca
contacte mai frecvente, se purtau disc* de clarificare si
de apropiere intre fortele nefasciste. In scurt timp s-a reusit
ca elemente de stinga din cadrul Partidului Social-Democrat,
cum au fost St. Voitec, Th. Iordachescu, I. Bratfaleanu,
I. Pas, T. Zaharia etc., sa actioneze in cadrul partidului lor
pentru o colaborare mai rodnica cu Uniunea Patriotior.
Prin intermediul acestor personalitati se usura contactul cu
conducatori i ai altor partide, inclusiv ai Partidu'hii Natio-
nal-Taranesc i ai Partidului National Liberal 15.
De asemenea, de la inceput organizatia Uniunea Patrio-
tilor a stabilit strinse contacte cu Frontul Plugarilor, cu
Madoszul, cu organizatiile U.T.C. i Apararea Patriotica in
vederea unor activitati comune pe linia Frontului Unic
National.
In conditiile cresterii rezistentei antifasciste in tara. si
ale infringerilor suferite pe frontui de rasarit de catre tru-
pele invadatoare a luat nastere i s-a dezvoltat criza gu-
vernului de dictatura militara fascista. In aceste imprejurari
in fata organizatillor patriotke se pun sarcini deosebite.
Partidul Comunist continua cu perseverenta politica sa de
unire a fortelor patriotice antihitleriste. Acestei actiuni te-
nace i se alatura cu toata hotadirea Uniunea Patriotilor.
In vara anului 1943, Partidul Comunist Roman face o
noua propunere de colaborare catre fortele nefasciste In ve-
derea salvarii tarii. In noile imprejurari istorice, Partidul
Comunist Roman considera ca era absolut necesara realizarea
Frontului Unic National Antihitlerist al poporului roman.
Insusi mornentul istoric cerea cu hotarire i lara putinta de
15 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 96, dosarul nr. 683, filele 478-480.
aminare unirea tuturor fortelor patriotice in vederea obti-
nem succesului asupra fascismului.
Pentru realizarea Frontului Unic National Antihitlerist
al poporului roman, Partidul Comunist Roman indica crea-
rea unui Gomitet national de lupfa pentru eliberarea Orli,
organ executiv l frontului, subliniindu-se c acesta are sar-
cina s mobilizeze i s uneasc 5. fortele nationale ale 0.rii flea
deosebire de partid, religie, in frontul unic patriotic antihitle-
rist al poporului" 16.
Uniunea Patriotilor, prin intermediud lui Petre Constan-
vinescu-Iasi, conduc5.torUl acestei organizatii, a purtat nu-
meroase tratative cu Partidul Social-Democrat in vederea
unor actiuni comune de lupfl antifascista". In scrierile sale
memorialistice Petre Constantinescu-Iasi aratI d pe repre-
zentantii P.S.D. ii ntrunea in casa dr. Ghelerter, in prezenta
acestuia si a lui $t. Voitec, I. Jumanca, N. Deleanu, Ion Pm,
Zaharia T5Inase i alti foarte putini". De asemenea, cu
gruparea lui M. Ralea, Petre Constantinescu-Iasi a dus
tratative in vederea crerii Frontului Patriotic Antihitlerist.
Cele mai multe intrevederi cu Ralea au avut loc in locuin-
16 Documente din istoria P.C.R. 1918-1944, Editura politici,

1953, p. 371-372.
Pdarforrna P.C.R. din tuna iunie 1943 prevedea, intre altele : Sal-
varea arrnatei prin oprirea trimiterii de noi trupe i reintoarcerea tru-
pelor de pe fronrul de rasarit. Cistigarea ofiterilor i soldatilor de par-
tea Frontului patriotic al poporului, constituirea de grupe de patrioti
partizani.
Oprirea imediata a livrarii de petrol si cereale, alimente si ma-
teriale de razboi pentru Germania si rtzboiul dui Hitler. Subminarea
masinii de fizboi nemtesti pun sabotarea i distrugerea productiei
si a transporturilor de razboi.
Iesirea imediata din razboiul lui Hitler, ruperea aliantei cu blo-
cul fascist si lncheierea pacii separate cu Uniunea Sovietici i cu toate
(Idle democratice.
Rasturnarea guvernului i regimului hitlerist al tradatorului An-
tonesou. Constituirea unui guvern cu adevarat national din reprezentantii
tuturor partidelor i organivatiidor patriotke. Redobindirea libertatii
omenirei i independentii OHL Aderarea României libere i indepen-
dente la blocul antihitlerist al Natiunilor Unite [-.]. Rasturnarea clic-
tatului de la Viena si eliberarea poporului din nordul Ardealului de
sub jugul hitlerist al lui Horthy.
Asigurarea existentei poporului muncitor de la orase si sate cu
fnunci j hrana.".
tele lui Gr. Geamanu, Octav Livezeanu, Stanciu Staian 17.
Th vederea bunei desfasurari a actiunilor pentru crearea
Frontului Patriotic Antihitlerist, pentru atragerea de noi
forte la aceasta coalitie se tdneau de catre ireprezentantul
Particlului Comunist Roman sedinte comune cu social-de-
mocratii ; cu M. Ralea pentru gruparea sa, cu dr. D. Bagda-
var si C. Dinulescu pentru Uniunea Patriotilor si Gh. Micle
pentru Frontul Plugarilor in miracle lui Groza sedinte
de constituire i conducere a Frontului antihitlerist" 18.
Concomitent cu tratativele si discutiile purtate de re-
prezentarrti ai Particlului Comunist Roman si ai celorlalte
particle, organizatii si grupari nefasoiste, in presa democra-
tic i patriotka a fost descasurata o sustinuta campanie in
vederea coalizarii tuturor fortelor nationale antiflasoisve, an-
tihitleriste. In acest sans, ziarul Romiinia liber a publicat
o serie intreaga de articole, care au contribuit la clarificarea
diverselor pozivii i orientari si la cresterea curentului de
opime in favoarea inchegarii unui front care sa includa
toate fortele national-patriotice 19
1.7 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, mapa 36.

18 Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 340, lila 88.
18 In articolul intitulat Numai lupta unita a forolor patriotice
ne va putea salva de la pielrea sigura ; momentul oportun sau S fin-
tul apeapra", ziarul Romilnia libera dezvaluia ca liderii P.N.T.
P.N.L. tergiversau :Inca realizarea Frontului Unic National, refuzind
sii intre fin Comitetul National organ executiv al Frontului Unic
National al poporului roman. Se arka aci ea I. Maniu socoteste ca
nu e oportuni actiunea contra nerntillor, actinnea de cloborire a dicta-
turii antonestilor, de retragere a trupelor, de subminare a masinii de
crazboi germane si pentru forrnarea unui guvern cu adevarat national".
In continuane in articol se mentioneaza : Poporul roman, dupi azeastä
teorie [a dui I. Maniu] trebuie s5. astepte ea armatele aliate sa fie la
granitele ;aril, ca orasefle i satele sa fie distruse n folosul lui Hider,
carastrofa sa fie comp1et5."
In acelasi timp ziarul publica luari de pozitie ale unor membri
ai acestor particle, ale unor personalitki policice, culturale i eclesias-
uce care erau in contact cu P.N.T. i P.N.L. si care se pronuntau pen-
tru realizarea unei coalitii pe scara nationala n vederea luptei comune
pentru salvarea tarii. Astfel, in anti 1943 este pubdicata o Scrisoare
descthisa d-lui Iuliu Maniu", adresat'a de un membru al P.N.T., in care
se spune : Noi &intern imbrinciti mai departe de catre banda tradi-
torulu: Antonescu pe drumul pieirii noastre nationale. Si, in vreme ce
mark* lumea constienta se cutremura la gindul ca ne vom pravali, Dvs,
Dornnule Presedinte, va incapatinati, din nenorocire pentru ;Ira, in
Fall de propunerile Partidului Comunist Roman din vara
anului 1943 referitor la constituirea comitetului national de
lupta ca organ de conducere a Frontului Unic National, Co-
mitetulpe Tara al Uniunii Patriatilor a reactionat prompt
si pozitiv.
In august 1943 a fost convocat Comitetul pe Tara al
Uniunii Patriotilor pentru a discuta i hotari asupra propu-
nerii Partildului Comunist Roman de a forma tin comitet na-
tional de lupti pentru eliberarea tarii. In urma tratativelor
duse cu delegatia Partidului Comunist Roman, Comitetul pe
tara al Uniunii Patriot-nor a dat pubdicitatii o declaratie in
care spunea Uniunea Patriotilor tia cunostinta cu satisfac-
tie de initiativa Partidului Comunist Roman de a forma un
Comitet National de lupta pentru eliberarea tarn, constimit
din delegatii ruturor organizatinor patriotice. Considera crea-
rea Comitetuflui National ca tin act istoric si decisiv pentru
realizarea unitAii de aupta a intregii suflari romanesti n ve-
derea salvarii patriei". in continuare, in declaratie se spunea
ca Uniunea Patriotilor accept n ntregime platforma pro:
pusa de P.C.R. i lupta comuna pentru realizarea comitetului
national si a Frontului Patriotic Antihitlerist i hotariste
colaborarea cu P.C.R. i oricare alt partid ori grupare pentru
atingerea acestor scopuri"
Uniunea Patriotilor a fost printre primele organizatii de
rnasa democratice care au aderat la Frontul Patriotic Anti-
hitleriSt.
Stainiind aportill Cleosebit pe care a-a adus Uniunea Pa-
triotilor in actiunea tie realizare a Frontuqui Patriotic Anti-
a redacta mereu memorii. Trebuie ins s intelegeti ca' a trecut de rnult

vremea memoriilor. Cine simte cu ;ara i vibreaza de patriotism a avut
ra'gaz sa. se dezmeticeascii. Azi a face memorii si a r5mine pasiv inseamn'a
incapacitate vadifi, inseamn5, complicitate cu clãu1 Antonescu, deci cu
Hitler."
Iar inaltut prelat Nicoffae Blilan, mitropolk al Ardealului, apro-
piat al lui I. Maniu, releva 'Imre akele :
In nici un caz nu se poate reaunoaste acea teorie in care s-a
coclificat egoistnul i orgoifiuil rasist, teorie dupI care unele neamuri ar
avea privilegina la o existentI xnai largä In baza unei pretinse supe-
riorrtAi numerice san de calitate". Aceasel luare de atitucline a fost
publicari de ziarul Ronulnia libera in ianuarie 1944, sub titlul Glasul
Mitropolitului &Van.
Romcinia libera din 8 august 1943.
www.dacoromanica.ro
163
hitlerist, Partidul Comunist remarca inca in anul 1943 ca
fa fa. de sovaielile altor partide i grupaTi Uniunea Patriotilor
este singura organizatie politica Ide masa' cansecvent patrio-
tica care si-a pus ca sarcina unirea tuturor fortelor nationale
in Frontul Unic patriotic al popondui" 21
Partidul Gomunist, prin mijlocirea reprezentantilor sai
Petre Constantinescu-Iasi, Mihail Magheru i adçii, precum
si a dr. Petru Groza, a fkut In anii 1943 repetate propuneri
si a dus tratative cu de'legati ai Partiduflui National-Taranesc
gi ai Partidului National Liberal in vederea aderarii acestora
la Frontul Unic National. Aceste propuneri insa s-au izbit
atunci de taraganarea i opozitia liderilor partidelar bur-
gheze. Propunerile Partidului Comunist Roman au avut
totusi ecou i influenta in cercuri largi ale membrilor acestor
p arti de.
Propunerii Partidului Gomunist Roman din vara anului
1943 i s-au raliat Partidul Social-Democrat 22, Frontul Plu-
garilor, Uniunea Patriotilor, Partidul Socialist Taranesc, Ma-
doszul. Astfel, in anul 1943 s-a constituit Frontul Patriotic
Antihitlerist.
Crearea Frontului Patriotic Antihitlerist a fost un ma-
ment de seama, o treapta insemnata in procesul ide unire a
fortelor antihideriste in cadrul Frontului Unic National in
lupta pentru realizarea dezideratelor paporului roman. Prin
realizarea Frontutui Patriotic Antihitlerist s-au deschis noi
perspective si posibilitati in stringerea fortelor patriotice in-
tr-un singur suvoi. In urma cre'arii Frontului Patriotic Anti-
hitlerist, a coordonarii i coroborkii muncii partenerilor ra-
liati in acest front, pe baza unei platforme ample, de ckre
21 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 1, dosartil nr. 340, fila 22.

22 Ibidern, fondul 96, dosarul nr. 683, fila 478 ; fondul 1, mapa
nr. 196.
In cursul lunii sopternbrie 1943, Imre P.C.R. i P.S.D. se realizea.zi
un acord de principiu Zn vederea participarii Partidului Social-Democrat
la constituirea Comitetului national si a Frontului Patriotic Antihitlerist.
Desi conducerea P.S.D. a revenit ulterior asupra celor stabilite, conti-
nuarea discutiilor in tuna ootombrie i afinmarea hotarlrii P.S.D. de a
desfas-ura actiuni panalele cu cele Intreprinse de P.C.R. consticuiau pasi
Snainte, o baza pentru noi realizari pe linia colaborarii. (Scrisoarea din
30 octornbrie 1943 intitulata Dragi tovarafi, referitoare la discutiile pur-
tate Litre delegatii P.C.R. i P.S.D. (Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1,
dosarul nr. 340, filele 57-59).
www.dacoromanica.ro
164
un organ central cornun, activitatea Uniunii Patriotilor este
in plina ascensiune.
In rindul maselor populare a fost larg difuzata platforma
pe baza careia s-a constituit Frontul Patriotic Antihitlerist,
atit prin ziarul Romania 1ibera, cit i prin munca de la om
la om pe care o desfasurau patriotii. De asemenea, Doclaratia
Cornitetulin pe tarsi al Uniunii Patriotilor a fost raspindita
in rindul Tnembrilor i aderentilor sai. In declaratie se spunea
Comitetul Central al Uniunii Patriotilor obliga pe toti
aderentii Uniunii Patriotice s sprijine oriunde s-ar afla ini-
ciatrva Partidului Comunist Roman pentru formarea Comi-
tetului National i sa-si rinzeceasca eforturile de unire intr-un
front comun al tuturor gruparilor si partidelor antihnleriste
si pentru lupta impotriva masinii de razboi a lui Hitler 23.
23 Declaratia sus-amintiti, publicata in ziarul Romania libera din

8 august ;1943, avea urmatorul continut : Comitetul pe tara al Uniunii
Patriotillor (U.P.), tnrrunit pentru a discuta i hotari asupra propunent
Partidului Comunist din Romania (P.C.R.) de a forma un comitet na-
tional de lupta penn-u eliberarea tarii si In urma tratativelor duse cu
delegatia P.C.R. declara urmkoarele :
1. U.P. a dus si duce de la Infiintarea ei o lupta pentru unifi-
carea tuturor gruparilor si organizatiilor antihitleriste intr-un front co-
mun de lupta, acesta fiind i unul din principalele scopuri ale U.P.
2. U.P. ia canostinta cu satisfactie de initiativa P.C.R. de a forma
un Comitet national de lupti pentru eliberarea tärii, constituit din
delegatii tuturor organizatiiilor patriotice. Considera crearea Comitetului
national ca un act istoric i decisiv pentru realizarea unititii de lupta
a Intregii suflari romanesti In vederea salvarii patriei.
3. Aecepta In Intregime platforma propusi de P.C.R. i lupta co-
muna pentru realizarea Comitetului national si a Fronnului antihiderin
6i hotaraste colaborarea cu P.C.R. i oricare alt partid ori grupare pen-
tru atingerea acestor scopuri.
4. Ia act de obligatia P.C.R. de a sprijini actiunea dusa de U.P.
In vederea unei deelaratii publice din partea tuturor organizatillor ri
pensonalitatilor patriotice, de condamnare a rizboiului dus alaturi de
hitleristi si de solidarizare cu lupta Natiunilor Unite Impotriva hitleris-
mullui, declaratie care si fie si o chemare la luptä a poporului pentru
pace si libertate.
5. Face apel la toate organizatiile politice si patriotice i la mem-
bru acestora de a trece peace deosebirile care slat de ordin secundar
iata. de catastrofa nationali iminenta si de a accepta propunerea P.C.R.
ca singura solutie salvatoare si a porni imediat la o actiune coordonati
a tluturor fortelor nationale.
.6. Olyligä pe toti aclerentii U.P. sa sprijine oriunde s-ar afla ini-
ttativa P.C.R.. penn-u formarea Comitetului national si inzeceasca
165
www.dacoromanica.ro
In fata organizatiei Uniunea Patriotilor statea sarcina parti-
ciparii active la crearea comitetelor patriotice antihitleriste
constituite din reprezentantii tuturor partidelor i organiza-
tiilor nefasciste n uzine i cartiere, la orase 1 i sate24.
In baza acestor indicaii, omitetele locale judetene ale
Uniunii Patriotilor intensifica contactul cu cercuri largi de
patrioti. Sporeste consitlerabil numarul grupelor de patrioti.
In toamna anului 1943 si n primavara lui 1944 ceea ce a
caracterizat munca Uniunii Patriotilor a fost faptul ca ea si-a
extins relaçiile cu cercuri de meseriasi, precum 4i cu muncitori
din diferitele intreprinderi, a creat grupe de patrioti in rin-
durile acestora si a initiat o seama de actiuni care au dus
la lovirea masinii de razboi fasciste.
Uniunea Patriotilor a desfasurat o munca sustinuta in
rindurile tineretului, ale armatei. Referitor la activitatea in
rindurile armatei se 'indica ca acesteia trebuie s i se dea cea
mai mare atentie Fara care nu putem face nimic" 25 ; organi-
zatia raspindeste un insemnat numar de manifeste i fluturasi,
prin care se cerea Vrem pace", Vrem imediat iesirea din
S5.211)0r, Jos guvernul Antonescu", Afara cu nemtii". Prin
ziarul Romania libera erau larg popularizate viotoriile ob-
tinute pe frontul de rasarit i pe cell de apus tie coalitia
antihitlerista. Evenimentele petrecute in Italia in vara anului
1943, care au dus la iniaturarea dictaturii fasciste mussoliniene,
au fost amplu populanizate in rindul poporului roman de
catre Uniunea Patriotilor.
Un domeniu caruia Uniunea Patriotilor i-a acordat in
continuare o imporranta deosebita a fost acela al stringerii
contactelor cu Particlual National-Taranesc i Partidul Natio-
nal Liberal, in vederea determinarii sefilor acestor particle sa
se ralieze luptei organizate a fortelor patriotice.
Prin intermediul unor membri ai Uniunii Patriotilor, care
in acelasi timp erau membri ai acestor particle, s-au stator-
nicit contacte mai strinse. Uniunea Patriotilor n aceasta pe-
rioada actiona in vederea realizarii de acorduri separate cu
eforttnile de unire inftr-un front coal= al tuturor grutparilor i parti-

dolor antlittleriste i pentru Inpta invotriva ma4init de rizboi a lui
Hitler. Comitetul Central al Uniunii Patriotilor"
24 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XXVII-17.
25 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 89, Lila 1.
166
www.dacoromanica.ro
aceste grupari politke pe baza obiectivugui Lupta comuna
contra lui Hitler". Membrii acestei organizatii luptau pentru
atragerea cadrelor cinstite ale acestor particle de partea
noastra cu voia sau fr voia lui I. Maniu [..] 26. Umunea
Patriotilor trebuia s ducal de asemenea maniera munca
inch s reuseasca s creeze grupe de opozitie in cadrul
Partidului National-Taranesc. Indicatia data prevedea ca
grupa de opozitie sl nu fie rupta de partid, dar munca lor
sa fie facuta in asa fel inch sa-i puna pe I. Maniu si
C. I. C. Bratianu in fata unei situatii de a nu putea sa mai
refuze colaborarea cu fortele interesate in crearea Frontului
Unic National 27.
Ceea ce i-a apropiat pe menibrii Uniunii Patriotilor de
insemnate paturi sociale si le-a determinat pe acestea din
urrn s articipe la actiuni a fost programul i scopul pe
care-I avea i I urmarea aceasta orgamzatie.
Transformarea Uniunii Patriotilor intr-o organizatie cu
larga imfiuen i polarizarea in jurul sau a cercuri diferite
sub aspect social si politic au impus preciziuni in tactica, in
programul sau tie actiune, cit si in formele ide manifestare.
In fata Uniunii Patriotilor se ridicau de catre simpatizanti
si cei cu care venea in contact probleme mari de ordin poli-
tic sau social, momentane si de perspectiva.
Calauzindu-se neabatut de documentele fundamentale ale
Partidului Comunist Roman si de indkatiile acestuia, Uniu-
nea Patriotilor a reusit s puna In mod just problemele ce se
ridicau j astfel sa atraga la miscarea de rezistenta in mod
activ cercuri insemnate ale poporului.
Clarificarea principiala a raporturilor dintre Uniunea Pa-
triotilor si Partidul Comunist sau alte partide a dovedit ca
Uniunea Patriotilor era o organizatie ce se bucura de auto-
nomie organizatorica.
Fixind sarcinile comunistilor care lutrau in cadrul Uniu-
nii Patriotilor, cit i raporturile cu aceasta organizatie,
Tinind seama de caracterul larg si eterogen al acestei orga-
nizatii, la sedinta Secretariatului Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Roman din luna septembrie 1943 se spunea :
noi nu punem conditii Uniunii Patriotilor ca pot intra in
26 Arhiva C.C. G.1 P.C.R., fondul 1. dosarul. nr. 76, filele 1-8.
V rbidem.
Uniunea Patriotilor nurnai acei care sint pentru o politica' de
prietenie i colaborare cu Uniunea Sovietid. Noi, spunem
ca' intrq orkine se angajeazi contra lui Hider si Antonescu.
Insa' datoria noastr i. este sa arkam prin agita tie 5i convmgere
ca' nu pot fi contra lui Hitler si Antonescu si in acelasi timp
dusmani a U.R.S.S." 28. Pornind de la aceste principii, con-
ducerea Partidului Comunist a statornicit reladile sale de co-
laborare cu Uniunea Patriod lor. Intr-o scrisoare a Secreta-
rului General al Comitetului Central al Partidului Cornunist
Roman Stefan Foris --.. din 26 august 1943 se spune cu
privire la aceasta urmkoarele : organizada iticleteanS. a
Uniunii Patriotilor sa' fie condusa' ca orke organizatie de
masa' de conducerea sa proprie, iar partidul are sarcina ssa
fie conduckor politic, sa' aibà rolul de control asupra muncn
conspirative [...]. Comunisii care prirnesc directive de la
partid prezinfa aceste directive sub forma de propuneri si
nu hota'riri". In continuare, in document se spune : comu-
nistii nu trebuie sa' se amestece in treburile interne ale
Uniunii Patriodlor, este vorba de o colaborare i coordonare
a muncii [...]" 29.
In acela.si timp, Parvidul Comunist Roman a ajutat pe
membrii Uniunii Patriotilor in clarificarea pozitiei lor fata'
de alte particle. Referitor aa sarcinile Uniunii Patriodlor in
reladile cu Partidul National-Tka'nesc, n sedinta Secretaria-
tului Comitetului Central al Partidului Comunist Roman
din 29-30 august 1943 se spunea : Fafi de national-01i-
nisti noi trebuie sa' duta'm s organifam o opozitie puternici
dm cei care accept 5. platforma noastra' cu un caracter con-
seevent patriotic si o colaborare strIns cu aceastl opo-
zitie" 30
In activitatea de 'la sate, in cercurile national-tkIniste
din mediul rural, Uniunea Patriotilor, prin igrupele sale de
patrioti, a popularizat un program definitoriu in problema
agrara', program care corespundea intru totul cu situada con-
cret istorid a tkii. Uniunea Patriotilor acdona pentru Con-
fiscarea pa'tninturilor tuturor mosierilor tra'clkori de tarsi in
favoarea tkanilor [...] al doilea pas dupa' doborirea regi-

2° Ibklem, foniduil 1, dosarul nr. 79, fila 1.
3° Ibidem, dosarui nr. 81, fidele 1-4.
rnului traidator ide ara'i formarea unui guvern national din
reprezentantii tuturor partidelor realizarea unei reforme
agrare democratice" 3'.
Concomitent cu activitatea politica-ideologica, Uniunea
Patriotilor a desfasurat o intens a. munca organizatorica, de
atragere in forme corespunzatoare a fortelor patriotice ce
polarizau in jurul sau. Rezultatele activitatii erau tot mai
ervidente. Comitetele patriotice din Intreprinderi, institutii
cartiere au mobilizat masele la aqium pentru satisfacerea
unor revendicari economice, la sabotarea masinii de razboi
germane. In manifestele rIspindite, cit si in discutiile ce Se
purtau, un loc central 11 ocupau problemele majore cum erau
acele ale actiunilor pentru mobilizarea masolor la lupta in
vederea eliberarii partii de nord a Transilvaniei 32, a eliberarii
tarii de sub jugul hitlerist, scoaterea ei din raiboiul i alianta
lui Hitler, pentru ralierea Romaniei la coalitia antihitlerista.
Incercind sa stavileasca influenta i prestigiul Uniunii
Patriotilor in rindul intelectualilor, al cercurilor largi de pa-
trioti, organele de represiune antonesciene au arestat in luna
decembrie 1943 n-iajoritatea conducerii acestei organizatii,
i-au inscenat la inceputul anului 1944 un proces in care au
fost judecati 50 de patrioti. Pe linga cei 22 de membri ai
Urriunii Patriotilor au Lost irnplicati in acest proces i repre-
zentanti ai altor organizatii ide masa patriotice, participanti
la Frontul Patriotic Antihitterist. Printre cei judecati la in-
ceputul anului 1944 in acest proces se numarau : Dr. Petru
Groza, Mircea Biji, Paul Georgescu, Mihail Magheru, Anca
Magheru, Manea Mkescu, Ion Petre, Gh. Vladescu-Racoasa,
Paul si Etty Wexler. Referitor la procesul conducatorilor Uniu-
nii Patriotior, In ziarul Romania liber din 23 ianuarie 1944 a
lost publicat articolul intitulat Un moment decisiv in care
se arata : In dteva zile Ia Curtea Martiala a Comanda-
mentului Militar al Capitalei [...] va fi judecat grupul de pa-
trioti in frunte cu prof. Vladescu-Racoasa, avocatul Mihail
Magheru, muncitorul Petre Ion de la Gaz i Electricitate,
fostul ministru Petru Groza i inspectorul scolar Simion, ares-
tali si anchetati la sigurama &pa cunosoutul sistern hitlerist,
din ordinul guvernului tradatorilor de neam, din ordinul
31 illACIA2211, fonclul 1, riosarul nr. 81, filele 1-4.
32 Ibidem, fonctul 96, dosarul nr. 684, cora IV, fila 181.
gestapoului". Aritindu-se cauzele pentru care patriotii urmau
si fie judecati, in articol se spunea : ,Ei Sint invinuiti de
(ocrimas de a fi In conducerea organizatiei oUniunea Pa-
triotidor* i ar fi luptat ca atare impotriva razboiului hi-
Tlerist, pentru ruperea cirdasiei cu Hitler si izgonirea nemtilor
din Tara', pentru libertatea i independenta rii, pentru uni-
rea tuturor fortelor patriotice tn acest scop [...]. Toti sint
invinuiti de a fi vrut sa' salveze poporul, sa' salveze Tara, si
salveze, bruma de armafa, ce ne-a mai r5.rnas, de la
pieire [...]" 33.
Sentinta In procesul patriatilor a fost pronuntata. In tuna
februarie 1944, soldindu-se u zeci de ani de munea silnica
temnita grea pentru patriati.
in acest proces s-au infruntat fortele patriotice cu fas-
cismul. Din boa patriotii si-au sustinut parerile i convin-
gerile, mobilul pentru care luptau eliberarea
In jurul conducsatorilor Uniunii Patriotilor si a membrilor
altor organizatii antifasciste implicati in acest proces s-a
desfAurat o larga campanie, pe linia Frontului Patriotic
Antihitlerist, de sprijinire i aparare.34 Chern'arilor pe
aoeasta linie le-au raspuns cercuri largi, fie sub forma parti-
.ciparii ca martori la proces, fie in colectivul de avocati, care
au aParat pe patriota.
S-au perindat in fat-a completului de judecafa zeci de
martori care, in cuvrintul kr, au afatat csa cei implicati erau
apara'tori ai intereselor poporului roman. In pledoariile lor
avocatii, din cele mai diferite gruplri i partide politice ne-
fasciste, au sustinut netemeinicia invinuirilor aduse patrioti-
kr, subliniind caracterul profund patriotic al activitAii lor,
activitate pusa in stujba intereselor poporului roman 35.
In zeci i zeci de proteste colective sau individuate se
cerea elliberarea patriotilor arestati tsi judecati 36.
Subliniind amploarea pe care a tuat-o procesul conduca-
torilor Uniunii Patriotilor, in articolul Procesul treitiarii lui
1. Antonescu se spunea : Zeoi de martori s-au perindat, fosti
4ninistr3, profesori universitari, oameni simpli. Toti au facut
33 Romania libera din 28 ianuarie 1944.

34 Ibident, di.n 28 ....anuarie [1944.
33 Arhiva C.C. al P.C..12.., fondul 1, dosarul nr. 286, fila 65.
'e Ibidern, fondul 35, dosarul nr. 31.
mIrturie pentru personalitatea curat5'., pentru patriotismull
cald al fruntasilor patriati. Solidarivatea manifestata pretu-
tindeni pentru patrioi, valul de proteste in sinul maselor
impotriva inscenarii i terorii hitleriste a Inta'rit i adinciv
lupta Frontului Patriotic Antihitlerist. Lupta kr, procesu1 .
kr a fost recunoscut ca simbol al rezistentei nationale. Ati-
tudinea kr demn i curajoasa' ca o razI de lumina' n bezna
traidarii [...]. Momentul Sn care s-a judecat procesul e un
moment istoric i decisiv" 37.
Cu toate m'asurile ide reprimare luate de regimui militaro-
fascist impotriva Uniunii Patricrtilor, in anul 1944 munca
pe care o desfasurau pe toate farimurile inembrii acestei or-
ganizatii a avut rezultate tot mai favorabile. Ele s-au fa'cur
simtite, in primul rind, In starea de spirit puternic antihit-
ierista, antifascista care cuprinsese cercuri largi ale patriotilor
romani.
Un curent de opinie cuprinsese toate categoriile ide inte-
lectuali : oameni de stiinta, scriitori, artisti, profesori, Sava-
tatori, avocati, precum i clerul de diferite confesiuni.
Un rol insemnat si de data aceasta 1-a jucat ziamul
Romiinia libera, precum i actiunile curajoase intreprinse de-
patrioti.
In luna aprilie 1944, la initiativa Partidului Comunist
Roman, un num'ar de 66 de oameni de stiinta, In majorita-
tea kr membri ai Uniunii Patriotice, membri ai Academiei
Romane, profesori universitari i aiçi intelectuali din Bucu-
resti, Iasi i Cluj au adresat qui Ion Antonescu un memoriu
comun prin care protestau Impotriva guvernuhii dictatorial,_
cerind iesirea Romaniei din razboiul hitlerist. In clipa In
care un cumplit dezastru ameninta fiinta neamului nos=
scriau semnatarii memoriului noi membri ai Academiei
Romane i profesori ai universitAilor din Bucuresti, Iasi si
Cluj martori ai exodului popuIatiei i ai devastarii satelor
$i oraselor romanesti transformate in cimpuri de bItaie
am hatarit sa va' adresim apelul de fata [...]. Interesele vitale
ale statului si poporului nostru cer imediata incetare a ra'zboiu-
lui oricare ar fi greutatile acestui pas. Sacrificiile pe care-
37 Romcinia libera din 23 martie 1944.
1714
www.dacoromanica.ro
Romania ar trebui sa le faca vor fi incomparabil mai mici si
mai putin dureroase decit continuarea razboiului" 38.
Atragerea profesarilor universitari la actiunea de sem-
nare a memoriului protestatar din luna apriie 1944 s-a facut
mai cu seama. prin organizatia Uniunea Patriotilor, prin
inembrii acesteia. In mod deosebit au contribuit la indepli-
nirea acestei sancini profesorii universitari Simion Stoilov si
Mihail Neculce, sub indrurnarea profesorului universitar
Petre Constantinescu-Iasi.
Printre cei care au semnat rnemoriul de protest se nu-
marau : dr. D. Bagdazar, prof. C. Balmus, prof. Radu Cer-
natescu, prof. M. Ciornaescu, prof. C. Daicoviciu, dr. N. Lupu,
prof. Gh. Nicolau, prof. A. Otetea, dr. C. I. Parhon, prof.
I. Profiri, prof. M. Ralea, prof. Al. Rosetti, prof. S. Stoilov,
prof. S. Titeica, prof. $tefan Vencov, neurologul Ionescu Sisesti,
prof. Reiner. $i-au dat, de asemenea, acordul pentru acest
memoriu-protest profesonii P. Vrinceanu, Grigore Popa,
Gr. Moisil, dr. Marin Enachescu etc. 39 In timp ce membrii
Uniunii Patriotilor desfasurau aceste actiuni, pe urmele lor
crau sbirii sigurantei. La Sibiu, pe cind i ducea la indepli-
nire misiunea, a fost arestat Mihai Neculce, la care s-a gasit
memoriul-protest cu semnatunile.
Semnaturile puse pe acest memoriu reflectau prapastia
care se crease intre guvernul de dictatura militara fascista
Intregul popor. Prin acest protest, de fapt, Uniunea Patrio-
-tilor ti exprima Inca' o data pozitia asupra necesitatii unor
masuri urgente care sa asigure salvarea patriei.
Paralel ou elaborarea memoriului-protest al profesorilor
universitari au mai fost elaborate Inca.' dou a. memorii-protest,
unul al profesorilor secundari i altul al invItatorilor. Pen-
tru stringerea de semnaturi de la profesorii secundari au fost
tmputerniciti profesorii M. Cruceanu si I. Berciu, iar In rin-
dul invatatorilor a dus memoriul-protest M. Su1ica.40
Memoriile protestatare ale profesorilor secundari si in-
vaiatorilor erau, de asemenea, adresate lui Ion Antonescu.
$i in acestea se cerea scoaterea imediata a Romaniei din
razboiul hitlerist i incheierea pacii cu coalitia Natiunilor
38 Romania libera din 6 septembrie 1944.

39 Arhiva C.C. al PdC.R., rfoncluil 1, xnapa196.
o
Unite. Actiunea de stringere de semnaturi pe memoriile pro-
testatare mar sus aratate a avut un ecou larg in toate stratu-
rie sociale ale societatii romanesti.
Concomitent cu aceasta actiune, organele locale ale Uni-
unii Patriotilor i intensifica activitatea in rindul muncito-
rilor i taranilor. In Banat, la sifirsitul lunii martie si la
inceputul lunii aprilie 1944, a fost raspindit de comitetul
banatean al .Uniunii Patriotilor manifestul intitulat Ronani
kin4eni iubttori de pace in care se cerea trecerea la organi-
zarea de grupe de patriod, a grupelor de partizani inarmati
pentru lupta contra trupelor hitleriste si a masinii de raziboi
naziste 41.
Lucratorii de la caile ferate erau chemati la.actiuni care
duca la impiedicarea jefuirii de catre hitlerisu a patrimo-
niului feroviar. In chemare se spunea : Sa distrugem mate-
rialul rulant pe care nemdi vor skl scoata din tara. Sa nu
transportam bogatiile tarii in Germania si.trupe pe frontul
de rasant. S sabotam, s paralizam once trafic pentru
nernti" 42
Tot in luna aprilie, intr-un alt manifest, raspindit In
urma bombardamentului aerian asupra Capita lei din 4 apri-
lie 1944, Uniunea PatriotiloT arata : Singurul mijloc de a
salva viata celor ce au mai ramas, este, sa. cerem pace alia-
tilor care ne-au promis ca. nu se vor amesteca in treburile
interne. Guvernul tradarii nu vrea sa ne salveze pentru ci
nu cere pacea. Toti, noi, cei multi putem obliga guvernul sà
inceteze razboiu [...]" 43.
Actiunea de editare si difuzare a manifestelor de catre
Uniunea Patriatilor se intensifica mult in vara anului 1944
si.se.impleteste cu activitatea pentru crearea grupelor de pa-
mon §i a comitetelor patriotice.
Ca forfa componenta a Frontului Patriotic Antihitlerist
in aceasta etapa istorica (vara anului 1944), Uniunea Pa-
triotilor activeaza pentru largirea influentei in mase si strin-
gerea n jurul acestei organizatii a noi cercun de patnotr.
Prin aceasta ea se inscrie in planul general de actiune ela-
borat de Partidul Comunist Roman in vederea doboririi dic-
41 Ily1)dem, aosarul nr. 3035, fila 6.

42 Romania liberci din 13 octombrie 1943.
43 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 35, dosarul nr. 4, fila nr. 1.
7taturii militaro-fasciste, al pregItirii insurecTiei naTionale
antifasciste.
In orase si sate, in fabrici i instituTii, in cartiere, se
,creeaza grupele de patrioti, comitete patriotice. Sub aceasta
forma' organizatorid. erau antrenate chi lupta antihitlerista,
pentru eliberarea rii, cele mai largi paturi sooiale.
Deosebit de activ au actionat pe aceasta linie organiza-
Tiile fudeTene ale Uniunii PatrioTilor din Bucuresti, Brasov,
Banat si din Moldova.
In Bucuresti au fost oonstituite comitete patriotice, or-
gane ale Uniunii PatrioTilor, la Uzinele N. Malaxa, la Uzi-
nele Lemaitre, la C.F.iR., la S.E.T., la S.T.B., la Mociornila
etc. Comitetele patriotice de la intreprinderile bucurestene
creasera in sinul muncitorilor grupe de patrioTi. Pentru mo-
bilizarea grupelor de patrioti la acTium au fost editate
craspindite manifeste cu revendicari specifice fiecarei intre-
prinderi. Pe linga cerintele imediate ale maselor, cerinte de
-ordin economic-social, manifestele cuprindeau sarcini politice
de importanta majora. De pilda, in manifestul Comitetului
Patriotic al lucratorilor de la cane ferate se spunea :
Rliboiul de jaf i cotropire a lui Hitler i ntonescu a
Impins Tara la dezastru.
Sute de mii de romani au cazut si continua sa cads Ijertfa
azboiului tilharesc a lui Hitler si Antonescu" Demas-
cind politica dictaturii militare fasciste i urmarile nefaste
ale acestei politioi pentru poporul roman, 'in continuarea
manifestului se spunea : Datorita continuarii fara rost a
acestui razboi pierdut, orasele i satele noastre sint supuse
,celor mai crincene bombardamente aeriene. Mii de C.F.R.-isti
fraTi de ai nostri au cazut jertfe acestor bombardamente.
Pentru ce aceasta fraTi ?
Pentru ca. Hitler si Antonescu prin prelungirea razhoiului
vor sa amine ziva judecaTii.
Antonescu din porunca liii Hitler a pus noi biruri pe
.capul poporului roman" f...]. Tinind seama de situatia de-
osebit de grea a muncitorilor de la cl'ile ferate manifestul
sublinia :
Noi C.F.R.-istii sintem cei mai greu loviTi ; casele noas-
tre distruse, hainele arse, salariul de foame, viata vesnic in
pericol, traind In nesiguranta zilei de miine i peste toate
acestea guvernul ne ia salariul pe o luna pentru menTinerea
mai departe a rlzboiului tilhlresc a lui Hitler si Antonescu.
Ajunge, frati !
Trebuie s iesim imediat in fata directiei si s cerem :

Marirea salariului fin raport cu scumpetea i introdu-
cerea indexului lunar.
Ajutorarea imediata a sinistratilor.
Aprovizionarea C.F.R.-istilor cu alimente .si lemne.
Nici o ora suplimentara pentru timpul pierdut cu
alarma.
Nici un ban din salariul nostru pentru sustinerea mai
departe a razboiului tilharesc al lui Hitler si Antonescu.
Frati [...]
Salvarea noastra din aceasta nenorocire st n organizarea
grupelor de patrioTi antihitleristi pentru :
Iesirea imdiat din razboi i ncheierea pa:6i cu Natiu-
nile Unite.
Rasturnarea guvernului Antonescu i formarea unui gu-
vern din reprezentantii tuturor grupurilor antihitleriste" [...].
In Incheiere, manifestul glasuia : Frali C.F.R.-isti,
Nici un tren spre front cu nemti, arme i alimente.
Traiasca unitatea patriotica.
Traiasca Frontul Unic al clasei muncitoare.
Jos razboiul hitlerist.
Mara cu nerntii din Tara.
Comitetul patriotic C.F.R.-ist" 94.
Pe aceeasi ainie se inscrie i manifestul editat i raspIndit
de comitetul patriotic de la S.E.T. Nevoile stringente ale
muncitorilor, starea lor de spirit profund antihitlerista erau
reflectate n cerintele Inscrise In manifestul editat.
Patrioti de la S.E.T. glasuia manifestul. S ne ridi-
cam aa lupta pentru : Ziva de lucru de 8 ore ; Sporirea sala-
riilor In raport cu scumpetea ; Demilitarizarea Intreprinde-
rilor ; Un protest impotriva pedepselor i amenzilor ; Acor-
darea unui Imprumut egal cu leafa pe 3 luni asa cum au pri-
mit si functionarii de la stat" [...]. In vederea cuceririi si
pastrarii revendicarilor Inscrise In manifest lucratorii cereau
o serie de revendicari politice, printre care : Asigurarea
dreptului de libera organizare sindicala si politic ; Libertatea
44 Arhiva I.S.I.S.P., cota K-XXVIII-10.
175
www.dacoromanica.ro
de gindire, a scrisului si a cuvintului ; Autonomie si reorga-
nizarea asigurarilor sociale sub controlul muncitoresc ; Elibe-
rarea tuturor celor inchisi si internati pentru lupta patriotica
antihitleristr [...].
De asemenea, erau inscrise revendicari de ordin politic
general, cum erau : Imediata iesire din razboi ! Pace cu Uniu-
nea Sovietica, Anglia si America ! Izgonirea jafuitorilor nernti
din Tara ! Doborirea guvernului tradator de itara, al lui An-
tonescu. Jrrstaurarea unui guvern al frontului unic national
al poporului roman format din reprezentantii tuturor grupa-
rilor dernocratice patriotice antihitleriste 45.
In chip asemanator au actionat si alte comitete patriotice
din Capitala si din alte parti ale tarii.
La Brasov, la intreprinderea Metrom, comitetul patriotic
a lansat un manifest intitulat Frati muncitori, functionari,
rne,steri, ingineri din uzina Metrom, barbati i femei, fLicrii
,si fete, in care se spunea : Toti oamenii einstiti trebuie sa.
intre in Frontul Patriotic Antihitlerist, trebuie sa se organi-
zeze in ateliere si birouri, 'in grupe patriotice si in comitete
patriotice [...]. Salariati de la Metrom, la un loc sintem o
for0 peste care nu se poate trece, sa pasim neintirziat la
organizarea tuturor in ateliere, birouri, indiferent de parerile
politice din trecut, dnd din nou vom ifi liberi, vom avea
vreme sa ne revedem credintele si simpatiile, afara de tra-
clatorii, de miseii care-si curvin meritata rasplatr.
In vara anului 1944, cind Partidul Comunist Roman
se orienta spre rasturnarea prin Lona a dictaturii militare
fasciste, element hotaritor in intreg cursul buptei de eliberare
a patriei de sub jugul fascist, Uniunea Patriotilor, pe cele
mai diferite cai, participa si ea la aceasta vasta munca po-
litica si organizatorica.
In jurul comitetelor patriotice, al grupelor de patrioti se
stringeau tot mai multi cetateni. Aqiunile lor sint tot mai
evidente. Sporea numarul grupelor de patrioti inarmati ce
se pregateau in vederea luptei cu arma in mina. In fabrici si
in uzine grupele de sabotaj, akatuite din cei mai hotariti
patrioti, de asemenea, cresc numeric. Din cadrul grupelor de
patrioti unii membri ai acestora s-au inrolat in grupe de
45 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 35, dosarul lir. 14, fila 1.
176
www.dacoromanica.ro
partizani 46 In acelasi timp, Uniunea Patriotilor din con-
ducerea careia, alaturi de cadrele ce au activat in Comitetul
Central al acestei organizatii ind de la infiintare, a facut
parte incepind din vara anului 1944 si C. Agiu a conti-
nuat activitatea pe linia lrgirii contactelor cu alte grupari
politice In vederea realizarii Frontului Unic National al po-
porului roman.
Munca consecvent antifascista, patriotica pe care a des-
fasurat-o Uniunea Patriotilor In anii grei ai dictaturii mili-
tare fasciste i ai dominatiei hitleriste a fost Incununat a. cu
succes de participarea activa la luptele pentru victoria insu-
rectiei antifasciste din august 1944.
La 23 august 1944, in momentul declansairii insurectiei,
Uniunea Patriotilor, prin membrii sai, s-a angajat hotarit in
lupta. Alaturi de Partidul Comunist Roman si de celelalte
forte antihitleriste, ea a actionat pentru realizarea objective-
lor fundamentgle ce se puneau in fata poporului roman in
acel moment.
La 24 august 1944, in ziarul Romania libeth, ce a aparut
legal, sint publicate documentele directoare ale Partidului
Comunist Roman si ale Uniunii Patriotilor.
46 Ziarul Romania libera facea cunoscuta opiniei publice crearea in

a doua jurnatate a anului 1943 a Frantului Patriotic Antihitlerist in
baza platformei propuse de P.C.R. In Chemarea Frontului Patriotic,
pubdicata in coloanele ziarului la 28 ianuarie 4944, chemare adresati
tuturar patriotilor, se spunea : A sosk ultima clipa clad mai putem
rupe cirdasia cu Germania hitlerista [...1. Datoria voastra este sa va
alaturati marelui Front Patriotic si alaturi de ceilalti conducatori pa-
trioti s aduceti poporul la lupta sa mareata pentru salvarea fin?.
In anul 1944, in paginile ziarului Romania libera erau reflectate
tot mai des suocesele obtinute de fortele patriotice in actiunne de
readizare a coalitiei nationale capabile s fiptuiasca practic dezide-
ratedc paporuilui roman. Au fast publicate articole in care era salutata
si subliniata importanta realizarii Frontului Unic Muncitoresc element
hotiritor in desfasurarea miscarii de rezistenta a poporului roman spre
forme superioare insurectia nationala. Au fort publicate rnanifestele
comitetelor de F.U.M. si ale comitetelor patriotice ce s-au constituit in
Capitala i n restul ;aril, prin care masele erau chamate la organizare
st la actuuni menke s duel la salvarea
In coloanele ziarului Romania libera din august 1944 a aparut
deolaratia de constituke a Blocului National Democrat, prin care se
cansfintea acordul realizat 1.ntre P.C.R., P.S.D., P.N.T. si P.N.L. in
vederea luptei camune pentru realizarea obiectivelor majore ale mo-
mentului istoric dat.
177
www.dacoromanica.ro
In noile conditii, ale victorieiinsurectiei antifasciste, sar-
cinile Uniunii Patriotilor s-au schimbat in functie de situatia
nou creata. Ea devine organizatie ide masa lega1 i ti spo-
reste deosebit dc mult rindurile.
In chemarea adresata cetItenilor rii, publicatI in luna
septembrie 1944, Uniunea Patrioti preciza : In urma ac-
tului istoric de la 23 august 1944, tam a intrat pe un fagas
nou. Uniunea Patriotilor care a avut un rol important in
aceasta schimbare v chearna alaturi de ea pentru desavirsi-
rea operei incepute la 23 august.
Uniunea Patriotilor este o organizatie de luptI a maselor
populare deschisa tuturor categoriilor sociale i tuturor celor
care vor sa contribuie la eliberarea completa a tarii de ra-
m4ite1e hitleriste si la instawarea drepturilor ceatenesti.
Ea nu este partid politic, ci o miscare largi de concen-
trare a tuturor fortelor active antihitleriste si de creare a
unui front patriotic national. Aliatii nostri sint toate orga-
nizatkle i partidele politice care au ca scop lupta contra
hitlerismului. Contra acestui dusman s-a creat grupul pa-
triotic antihitlerist din care fac parte, pe linga Uniunea
Patriotilor : Frentul Unic Muncitoresc, alcatuit din partidele
comunist si social-democrat ; Partidul Socialist Taranesc
Frontul Plugarilor din Ardeal.
In drumul realizarii frontului patriotic national s-a creat
gi blocul democratic national, alcatuit din partidele national-
taranesc, national liberal, comunist si social-democrat pe care
se sprijina guvernul actual" Li.
Fixindu-si scopul pentru care lupta, in chemarea sa, Co-
mitetul Central al Uniunii Patriotilor aratsa : Interneindu-se
pe masele largi ale poporului, Uniunea Patriotica nu se ga-
seste ecit in slujba acestor interese legitime si vitale, ser-
vind mai ales momentul de fall, cind trebuiesc duse pina la
capat toate actiunile incepute.
In primul rind : continuarea luptei alaturi de armata so-
vietica pentru dezrobirea Ardealului de Nord de sub jugul
grofilor unguri hitleriti, nimicirea totala a Garzii de Fier, im-
preuda cu tome formatiile camuflate ale Gestapoului hitlerist.
Curatirea aparatului de stat si a tuturor institutiilor pu-
blice i particulare de elementele naziste i pronaziste, asi-
gurarea libertatilor i deplina libertate de organizare pro-
fesionall.
178
www.dacoromanica.ro
Lupta pentru realizarea in fapt i apararea libertatii de
organizare politica si profesionala" [ ...} 47.
Dupa 23 august 1944 Uniunea Patriotilor a participat la
toate actiunile intreprinse de fortele democratice, n frunte
cu Partidul Comunist Roman, pentru democratie, indepen-
clent.à nationala. i progres
Participarea activa a organizatiei Uniunea Patriotilor Ia
miscarea de rezistenta antifascista, antihitlerista a poporului
Toman a contribuit la largirea i nta'rirea continua a acestei
miscari.
In anii 1942-1944 in rindul Uniunii Patriotilor, pe haza
programului acestei organizatii, o insemnata parte a intelec-
tualitatii romane, precum i alte categorii sociale s-au afirmat
cu vigoare ca luptatori activi pentru libertatea patriei, pen-
tru apararea intereselor poporului roman. Prin scopurile ce
si-a propus, prin activitatea desfasurata Sri anii rezistentei
antifasoiste, Uniunea Patriotilor se inscrie printre principalele
organizatii patriotice care, sub conducerea Partidului Comu-
nist Roman, si-au adus aportul la victoria poporului roman
asupra fascisrnului, a hitlerismului, pentru eliberarea patriei.
47 Romania libera din 17 septembrie 1944.

www.dacoromanica.ro
Rolul Apararii Patriotice
In rezistenta antifascistä (1940 1944)
Evenimentele politice internationale care au caracterizat

perioada anilor 1938-1940, agresiunea tot mai fatisa a sta-
telor fasciste, in primul rind a Germaniei hitleriste ; Mfln-
chenul, ocuparea Cehoslovaciei, dezlantuirea celui de-al doilea
razboi mondial ca urmare a invadarii Poloniei de catre na
zisti, toate acestea consituie factori care au avut o influenta
deosebit de neganva asupra situatiei pe plan extern a tarii
noastre.
Inrautatirea situatki economice, scaderea nivelului de trai
al maselor populare, politica reactionara de restringere a
libertatilor cetatenesti si persecutare a miscarii muncitoresti
si democratice, acceptarea dictatului fascist de la Viena, au
dus pe plan intern la completul faliment al regimului de
dictatura regala.
Repudiat de mase, nereusind sa-si cistige nici creditul ne-
cesar in fata Germaniei hitleriste, regele Carol al II-lea este
nevoit s paraseasca scena politica a tarii. Cu sprijinul diplo-
matic al Germaniei hitleriste, puterea politica este acaparata
de generalul Ion Antonescu, reprezentant al cercurilor reac-
tionare progermane ale burgheziei i mosierimii românesti,
in colaborare cu Garda de Fier, organizatie fascista terorista
si agentura a Germaniei naziste in România. Guvernul in-
staurat la 6 septembrie 1940 avea, n esenta sa, un caracter
de dictatura militaro-fascista.
A urmat aservirea economica si politica a tarii din ce in
ce mai mare fala de interesele Germaniei naziste. 0 concre-
tizare a acestui nefast proces si-a gasit reflectarea in vara
anului 1941 in impingerea Rorraniei in razboiul dezlarquit
de hitleristi impotriva Uniunii Sovietice, act cu consecinte
dintre cele mai grave asupra ansamblului vietii social-eco-
nomice si politice.
Lipsit ide o baza.de masa, noul regim politic a cautat tO
se mentina in excluswitate pran masuri de coercitiune impo-
triva miscarn dernocratice annfasciste, in primul rind impo-
triva micàrii muncitoresti, a Partidului Comunist.
Cu toate greutatile determinate de munca in conditiile
unei aspre ilegalitaiti, a terorii crunte exercitate, Partidul
Comunist are marele merit istoric de a se fi situat, in toati
aceasta perioada, in fruntea luptei democratice i patriotice
a poporului roman, impotriva masinii de razboi hitleriste si
a dictaturii antonesciene. Sub conducerea sa nemijlocita s-au
desfasurat actiunile antifasciste concretizate in greve, acte
protestatare, sabotaje, munca propagandistica de lamurire a
maselor muncitoresti asupra consecintelor nefaste ale regi-
mului antonescian, asupra necesitatii inlaturarii lui si a alun-
Orin din Tara a cotropitorilor hitleristi.
Orientindu-se just in noile conditii istorice, bazindu-se
pe asentimentul maselor langi populare, ale taror interese
fundamentale le reprezenta, Partidul Comunist Roman a reu-
sit in luna iunie 1943 sa infaptuiasca Frontul Patriotic
Antihitlerist, s realizeze unitatea de actiune a olasei munci-
toare in luna aprilie 1944, sa foloseasca contradictiile existente
in sinul diverselor grupari politice burgheze ostile dictaturii
antonesciene i s inchege pe aceasta baza Blocul National
Democrat, in luna iunie acelasi an. Toarte aceste premise au
permis Partidului Comunist Roman s organizeze i sa con-
duca insurectia antifascista din august 194-4, moment de o
deosebit a. semnificatie in istoria poporului roman.
La capatul acestor consideratii de ordin general se
impune precizarea c activitatea Partidului Comunist Ro-
man, eforturile de organizare i conducere a miscarii de re-
zistenta antifascista s-au sprijinit pe organizatiile de masa
de sub conducerea sa, care au activat in anii 1940-1944.
Printre acestea, un rol important I-a avut Apararea Patrio-
tica, organizatie de lupta impotriva terorii, pentru ajutora-
rea materiala, apararea morala i juridica a detinutilor poll-
tici comunisti i antifastisti1.
1 Olimpiu Matichescu, Ajutorul Rofu, in Organiza0i de masa legale

fi ilegale create, conduse sau influentate de P.C.R. 1921-1944, vol. I,
EdituTa politid, Bucureri, 1970, p. 125-242 (Apirarea Patriotica con-
181
www.dacoromanica.ro
Dezvoltarea insenmata pc care activitatea de ajutorare
aparare a detinutilor polirki antifascisti i familiile kr a
tai
cunoscut-o in aceasta perloada, atentie pe care Partidul Co-
munist a acordat-o Apararii Patriotice nu sint intimplatoare.
Ele tsi glsesc justificarea Th re1açii1e istorice concrete, in fap-
tul ca aceasea activitate era in mod obiectiv impusa', ceruta
de activizarea fara precedent a masurilor de teroare pe care
aparatul represiv de stat le-a adoptat impotriva misearii
muncitoresti, antifasciste.
Intr-adeva'r, in ceea ce priveste legislatia antimuncito-
reasca reactional-a', ma'surile de constringere i reprimare a
acTiunilor revoluTionare care lezau intr-un fel sau altul inte-
resele regimului existent, dictatura antonesciana a insemnat
un odios reviriment.
MIsuri deosebit de dure au fost luate impotriva membrilor
Partidului Comunist. Prin ordine, adoptate succesiv in
anii 1941-1943, mii de lupeatori comunisti i antifasoisti au
fost internati in laOre de concentrare, uncle au fost supusi
unui regim de munca si 1e viafa distruga'tor. Au fost arestaTi,
totodata', tori indezirabilii politki pentru regimul de dicta-
tura militara, indiferent de partidul din care faceau pane
sau de apartenenta sociall. In sfrirsit, elernentul poate cel
mai revelator pentru starea de fapt i metodele teroriste, de
constringere prin care dictarura antonesciana' intelegea sa
guverneze, lb constituie instituirea peclepsei cu moartea i ju-
decarea delictelor politice" de catre tribunalele de rIzboi.
Ma'suri teroriste deosebit de grave prin conseciniele lor
au fost luate, de asemenea, impotriva maselor muncitoresti
din nordul Transilvaniei de administratia hortysea. Sute de
mii de loouitori au Lost expulzali, terorizarTi, maltratati si
jefuiTi fr scrupule de clue trupele de ocupalie i fascistii
maghiari. Zeci de mii de persoane români, evrei si de alte
nationalitali, au fost internate in laga're de concentrare si
tabere de muna. Aproximativ 20.000 de romani au fost tri-
misi la munca tot-Tata' in Germania, peste 135.000 de evrei
tinua n fain activitatea AjutoruRui Rosu care, in node conditii istorke,

bi in conforankate cu llrgirea caidrudui sau organizatoric si de actiune
;i-a schirnbat denumirea).
182
www.dacoromanica.ro
au cunoscut calvarul lagarelor hitleriste de exterminare in
masa de unde putim s-au mai rentors 2.
Pentru a ne face o imagine mai clara asupra sarcinilor,
problemelor deosebit de complexe pe care Partidul Comu-
nist le-.a pus in fata organizatiei sale de lupta impotriva
teroarei, precazam ca numai in perioada anilor 1940-4944
au fost internati in lagare 5.463 de comunisti si militanti
antifascisti3, 10.566 de persoane au fost anchetate si jude-
rate pentru activitate politica' contrarie regimului de dicta-
tura militara 4. Impotriva acestora s-au pronuntat sentinte
din care 313 au fost condamnati la moarte, 277 la munca
silnica pe viata, iar 5.185 au fost intemnitati pe diverse ter-
mene, totalizind 22.173 ani de inchisoare5. Dintre condam-
natii la moarte au fost executate 72 de persoane 8. Alti 22
au fost asasinati de organele aparatului represiv de stat, sub
diverse pretexte (fuga de sub excorta etc.), Fara' a fi jude-
cati si condamnati in mod oficial 7.
Teroarea si formele sale de manifestare au Lost analizate
sau cel putin mentionate in lucrarile de specialitate privmd
situatia anilor 1940-1944. S-a scris insa foarte putin clespre
eforturile mari pe care comunistii, cercurile largi .ale opimei
publice democratice si antifasciste le-au rintreprms, pentru
ajutorarea multilaterall si salvarea vietu luptatorilor
antifascisti. Aceast a. activitate s-a desfasurat sub conducerea
Partidului Comunist Roman, prin intermediul organizatiei
de masa Apararea Patriotica.
Structura organizatiei de aparare a militantilor comunisti
si antifascisti, asa cum a existat ea pina in vara anului 1940 8,
a suferit transformari esentiale in perioada istorica ce a ur-
mat. Acestea au fost determinate atit de evenimentele poli-
2 Ladislau lnnyai, Din lupta unita a oamenilor muncii romAni fi

de alte ngionalitapi sub conducerea P.C.R. (1933-1944), (Studii, revisti
de istorie, 19 (1966), nr. 3, p. 491-492).
3 Datele nu se referà ia partea de nord a Transilvaniei si nici la
tagIrele de munci pentru popudatia de nationallitate evreiasci.
4 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 15, dosarul nr. 440, vol. I, filele 1-3.
5 Ibidem.
6 ibidern.
7 Ibidem.
8 Olimpiu Matiche5au, op. cit., p. 183-211.
tice la care ne-am referit, cit si de unele greseli savirsite de
Partidul Comunist Roman in anul 1940 pe linia muncii de
cadre. Evolutia pozitiva pe care lupta impotriva teroarei, pen-
tru ajutorarea materiala, apararea moral g. i juridica a mili-
tantilor comunisti i antifascisti a cunoscut-o dupa Corderinta
Ajutorului Rosu din luna martie 1940,9 a fost intrerupta
datorita arestarilor succesive efectuate de regimul de dictatura
a n tonesc i an a.
0 parte insemnata dintre organizatiile Apararii Patriotice
din Transilvania, avind o bogata experienta i un numar
mare de membri, a ramas n teritoriul cedat Ungariei hor-
tyste.
Reztilta deci ca' sub imperiul mai multor factori care au
produs de altfel greutati serioase intregii miscari muncitoresti
din Tara noastra, determinind o reevaluare in cadrul concep-
iilor strategico-tactice ale Partidului Comunist lupta pen-
tru apararea si ajutorarea prigonitilor politici era din multe
puncte de vedere dezorgamzata. Consecintele erau deosebit
de grave, intrucit tocmai in aceasta perioada activitatea or-
ganizatiei de aparare era mai necesara ca oricind, avind in
vedere numarul mare de victime ale teroarei, in continua
crestere in anii urmatori.
Pornind de 'la aprecierea acestei situatii, a necesitatilor
stringente pe care apararea i jutorarea detinutilor politici
si familiile lor le reclamau, paralel cu masurile organizato-
rice menite sa aseze activitatea sa pe baze noi in primul
rind in domeniul intaririi convirativitatii Partidul Co-
munist Roman a depus eforturi pentru refacerea organiza-
tiilor de ajutorare la nivelul intregii %aril°. Conform indica-
Tiilor Partidului Comunist Roman, Comitetul Central al
Apararii Patriotice a fost xefacut, organizatiile sale locale
fiind completate cu elemente de incredere, comunisti si anti-
fascisti necunoscuti de autoritatile politienesti 11
9 Ibiclam.
10 Arhiva C.C. ad P.C11., fondul 1, dosarul nr. 7953, Mole 95-97.
(Sorisoare din inchisoarea Caransebes, semnatg. de X", citre condu-
cerea PJC.R.).
11 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 272, filele 38-39,
147-148. (Comentariu al organelor de siguranfa din Bucuresti, din luna
iunie 1941, pe marginea acestor hota'riri).
Se impune insa precizarea ca, spre deosebire de Ajutorul
Row, structura organizatorica a Apararii Patriotice a fost
mai instabila, suferind dese rnodificari si fluctuatii de cadre,
determinate de necontenitele arestari de activisti din aparatul
central sau al organizatiilor locale. Documentele organizatiei
indica faptul ca. in perioada dictaturii antonesciene, in di-
verse intervale de timp in care s-au gasit in libertate, din
cadrul Comitetului Central al Apararii Patriotice au facut
parte : Alexandru Mihai, Bigu Vasile, Bunaciu Avram, Ili-
escu Maria, Maurer I. Gh., Pavel $tefan, Sirbu Victoria, Toma
Ana, Tudorache Manole i alii 12.
Greutatile deosebite determinate de conditille de conspi-
rativitate extrem de severe in care organizatia a fost nevoita
sa activeze in aceasta perioada, numeroasele arestari si con-
damnari de membri ai Apararii Patriotice, au produs modi-
ficari si ide alta natura. Astfel, cu toate eforturile intreprinse
de Partidul Comunist, de Comitetul Central al Apararii Pa-
triotice, inceprinid cu toamna anului 1940 si in anii urmatori
nu s-a reusit sa se refaca integral vechea structura organi-
zatorica : comitetele teritoriale, regionale, judetene etc., asa
curn existasera ele in trecut n activitatea Ajutorului Rosu.
Cu exceptia Comitetului Regional din Banat al Apararii
Patriotice, care a reusit sa. se organizeze dupa arestarile din
anul 1940, in restul rii, pina in anul 1943, unitatea orga-
nizatorica superioara a fost organizatia locala a .Apararii
Patriotice. La rindul sau, organizatia locala mentinea lega-
turi nemijlocite i conducea activitatea organizatiilor in sub-
ordine : grupele de aparare, patronajele populare, comitetele
de rude.
Organizatia locala din Bucuresti, care prin natura impre-
jurlrilor a avut legaturi directe i permanente cu Comitetul
Central al Apararii Patriotice, cit si o pondere deosebita in
cadrul activitaiii de aparare i ajutorare a victimelor terorii,
a reusit sa-si mentina vechea structura, avind in subordine
. Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1012, filele 274-278, do-
sanul nr. 960, filele 9-11, 12-15, 26-31, 51-56 ; fondul IV, dosa-
rul nr. 1260, filele 1-2 ; fondul 18, dosarul nr. 895, Hale 3-8 ;
fondul 13, dosarul nr. 1086. fila 6.
185
www.dacoromanica.ro
cele 4 raionale" sau comitete de sector ale Apararii, consti-
tuite conform impaztirii administrative a Capita lei 0
Unitatea organizatorica de baza a Ap5.farii Patriotice o
constituiau grupele de apkare, sau patriotice, cum erau de-
numite in mod curent ", comitetele de patronaj i comite-
tele de rude°. Deosebirile dintre ele se refereau mai rnuk la
gradul de conspirativitate in care i desfasurau activitatea.
Astfel, in timp ce grupele de aparare derivind din vechile
comitete de aparare a antifasastilor i completate prin infi-
intarea altora noi cu prilejul cornbaterii masurilor teroriste
din timpul guvernarii legionaro-antonesciene erau formate
din activisti ai organizatiei care munceau in stricta conspi-
rativitate, comitetele de rude si cele de patronaj constituiau
forme organizatorice largi ale Apararii Patriotice. Legate
nemijlocit de mase, ele cuprindeau organizatoric un numar
mult mai mare de membri.
In condiciile in care dezorganizarea legkurilor conspira-
tive, ca urmare a numeroaselor arestari de membri, au preju-
diciat activitatea organizatiei in diverse perioade, compo-
nenta larga' si mai ales mijloacele prin care patronajele
populare i comitetele de rude ii desfasurau activitatea, mai
pupil susceptibile unor msuri represive°, au constituit unul
din mijloacele prin care ajutorarea luptatorilor antifascisti
nu a putut fi practic intrerupta, desi autoritkile au facut
eforturi evidente in acest sens. Se crea astfel pentru Apka-
rea Patriotica posibilitatea mentinerii unor legkuri perma-
nente cu rudele militantilor antifascisti si, prin intermediul
acestora, cu cei internni in lagsare sau intemnitati in diverse
inchisori.
13 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 15, fillele 413-431.

(Darea de seama a C.C. a Apararii Patriotice, din luna august 1943,
comentata de organele Directiei Generale a Poliviei i Siguranvei).
14 A uu se confunda u formatiunitle de lupta patriotice, care a J'uar
iiinçà cu prilejul pregatirii insurectiei armate din august 1944.
Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 96, dosarul nr. 684, vol. IV,
Male 245-251. (Darea de seami a C.C. al Aparar:i Patriotice, din
luna iulie 1943) si Arhiva I.S.I.S.P., fondul 4 0, dosarul nr. 1012, filele
274-278, dosarul nr. 960, filele 26-31, 41-47 ; fondul 18, dosarul
nr. 895, filele 3-8.
Artunci cind activitatea dor era descoperita, membrii comitetelor
de rude apelau la drepturile pe care le aveau prin lege de a mentine
legaturi si a ajuta pe cei apropiati.
Trebuie subliniat mns c arolt activitatea patronajelor
populare, care puteau s difere sub aspectul cuprinderii orga-
nizatorice, 17 cit si aceea a coinitetelor de rude s-a desfasurat
in linii generale in conclitii de ilegalitate, datorita mIsurilor
luate de aparatul represiv de stat. Apararea Patriotica a adop-
t-tt in aceasta directie hotariri concrete privind raporturile
dintre membrii grupelor de aparare, patronajele populare si
comitetele de rude, cit si in ceea ce priveste mentinerea regu-
lilor de conspirativitate 18
Activitatea Apararii Patriotice s-a desfasurat sub condu-
cerea permanenta a Partidului Comunist. Pe linga faptul ca
insusi Comitetul Central cit i comitetele organizatiilor locale
si de baza erau formate in mare parte din membri ai Par-
tidului Comunist Roman, partidul coordona activiuttea Aga-
rarii prin instructorii si reprezentantii sai care se ocupau
nemijlocit de aceasta problema. Numeroase documente evi-
dentiaza faptul ca. in mod periodic activitatea organizatiei
era analizata de Partidul Comunist Roman, delegatii sal par-
ticipind la sedintele Comitetului Central al Apararii Patrio-
tice 19.
Avind in vedere specificul programului ski de activi-
lupta impotriva terorii sub toate aspectele sale s i
tate 2°,
17 Au existat patronaje create in jurte unui singur detinut i purr,:

naje mai marl care activau in sprijinul intregului colectiv de decmup
politici dintr-o inchisoare sau lagar de concentrare.
18 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 96, dosarul nr. 684, vol. IV,
filele 245-251.
Raport al C.C. al P.C.R. din anul 1940 (Arhiva C.C. al P.C.R.,
fondul 1, dosarul nr. 168, filele 1-39 ; fondul 96, dosarul nr. 684,
vol. IV, filele 245-251, 275-278, dosarul nr. 683, filele 130-146 ;
proces-verbal al sedintei C.C. al P.C.R., din 10 iulie 1943).
20 Nu a existat un document programatic al Apararii Patriotice
in aceasta perioada. Programul sit' de actiune poate fi desprins, Insa,
din activitatea concreta si din diverse documente apartinind organi-
zatiei sau Partidului Comunist. Citam, in acest sens, un d ..ument editat
in lu.na septembrie 1944.
Apararea patriotic:it care continua lupta organizatiilor ce au m--
ittat pentru ajutorarea detinutilor politici, ai-a inscris pe stndardul slu
de lupta de 4a finceputul razboiului criminal al lui Hitler si Antonescu
lozinca aministiei generale, poultice, anilitare i agrare. Apararea patrio-
tica, luptirld sa devinä organizatie largã de masa. cu caracter natio-
nal, si-a elaborat linia sa politica corespunzatoare situat"ei politice
1R7
www.dacoromanica.ro
pentru ajutorarea materiala, apararea morala 4i juridica a
militantilor revolutionari, Partidul Comunist a pus in fata
Apararii Patriotice sarcina, de maxima' importanta politica
pentru acea perioada istorica, sa contribuie la eforturile Par-
tidului Comunist Roman in direciia atragerii tuturor forte-
lor politica antifasciste din tarsi intr-un larg (front patriotic
antihitlerist, capabil s Nature de la conducerea tarii regi-
mul de dictatura antonesciana, sa scoata Romania din razboiul
antisovietic i s intoarca armele impotriva cotropitorilor na-
zisti. Mijlocul principal prin care organizatia putea contribui
la realizarea acestui Tel strategic fundamental 11 constituia
formarea unei largi unitati de actiune impotriva terorii, pen-
tru salvarea vietii celor intemuitati, indiferent de clasa sau
conceptia politica pe care acestia o aveau, tinind cont doar
de atitudinea lor pro sau contra regimului de dictatura si a
continuarii participarii la razboiul hitlerist.
Apararea i ajutorarea multilaterala a victimelor terorii,
incliferent de cllasa sociala si apartenenla la partid, avea pe
linga aspectul ssau umanitar i o importanO. politica directa%
constituind un mijloc insemnat pentru organizatie, si implicit
pentru Partidul Comunist, de a-si crea legaturi i contacte
cu diverse personalitaci politice burgheze nemultumite din
generale. Am pornit la formarea Erontului National impotriva teroarel

bestiale hinleriste, pe baza platformei urnatoare :
1. Organizarea solidaritatii poporului cu victimele teroarci hide-
riste ;
2. Ajutorarca materiala i morall a tuturor victimelor tesoarei
hialeriste. Imbunàtirea regimului de infometare i exterminare lenta
din lagare si inchisori.
3. Apararea vietii i salvarea patriotilor antihitleristi, scnlo5c si
internati.
4. Impouiva arestarilor i schingimirilor patriotilor. Acordarea asis-
tentei juridice tuturor color implicati in prooese, care cad in prevede-
rile leglor hinleriste de teroare.
5. Impotriva executillor i condarnaa'rilor la moarte a patriotilor.
6. Desfiintarea tuturor lagarelor de internare de pe intreg cuprin-
sal tarii.
7. Pentru amnistie generala, poIidc, aniIitar i agrara.
S. Pedepsirea tuturor criminallor de razboi, instigatoriisi execu-
torii actelor de bestialitate i teroare". (Mitingul pentru primirea sar-
batoreasca a luptatorilor antifascisti eliberati din lagare fi inchisori,
Edirura Apararii Patriotice, Buouresti, 1944, p. 10).
188
www.dacoromanica.ro
diferite motive de regimul antonescian, in scopul ralierii lor
la obiectivele de lupta ale Partidului Comunist Roman.
In virtutea acestor considerente de ordin organizatoric
si statutar, a aphcarn lor in practica muncii concrete, tre-
buie apreciata intreaga activitate de lupta impotriva terorii,
pentru a.jutorarea aterial i salvarea vietii internatilor si
detinuitlor politici din lagare i inchisori, desfasurata in
aceasta perioada istorka grea de Apararea Patriotica, dt si
extinderea sa insemnata in principalele centre ale tarii, ade-
ziunea i oonsensul unanim de care apelurile membrilor sai
s-au bucurat in fata maselor muncitoresti, a opiniei publice
dernocrate.
Intr-adevar, desi in acesti ani Apararea Patriotica n-a
avut comparativ cu perioadele precedente o structura
organizatorica perfecta, cu legaturi stabile intre organizatii
si in pofida necontenitelor arestari, lupta impotriva terorii,
pentru ajutorarea prigonitilor politici, a cunoscut un sens
ascendent cu precadere tn centrele economke si in raza loca-
litatilor in care existau inchisori sau lagare de internati po-
litici. Apararea Patriotica a reusit sa-si creeze o baza orga-
nizatorica printre muncitoril din fabrici i intreprinderi, in
cartiere, s atraga la actiunle sale intelectuali progresisti,
paturi sociale largi cu vederi democratice si antifasciste. Con-
stantin Pirvulescu, secretar provizoriu al Comitetului Central
al Partiduilui Comunist Roman dupa 4 aprilie 1944, aprecia
intr-un mernoriu c Apararea Patriotica devenise in preajma
insurectiei armate organizatia de masa a Partidului Comunist
Roman cu cca mai larga cuprindere organizatorica, inglo-
bind in rindurile sale zeci de mii de membri" 21
Organizatiile din Bucuresti ale Apararii Patriotice aveau,
de pilda, membri, cotizanti 4i legaturi strinse cu muncitorii
din numeroase intreprinderi. Astfel, in Sectorul Verde existau
grupe de aparare, patronaje i legaturi cu muncitorii cefe-
risti, in Sectorul Albastru la Monitorul Oficial, la fabrica
21 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 2, dosarul nr. 447, fila 7 (Cifra poate fi

acceptata n sensul numarului de cotizanti ai Apararii Patriotice. Trebuie
avut rtn vedere faptul c dei nu avem 0:late statistice exacte
numarul de activisti ai organiz4ei era cu mult mai mic).
A.P.A.C.A., cu rnuncitorii brutari de la fabrica Gagel i cu
chelnerii. In Sectorul Negru functionau organizatii la Le-
maitre, Abator si in cartiere, precum si printre muncitorii
cizmari. In afara activistilor propriu-zisi, existau i numerosi
cotizawti ".
Avind legaturi directe cu Comitetul Central al Apararii
Patriotice, orgahizatia locala din Bucuresti a adus o insem-
nata contributie la lupta irnpotriva terorii, pentru ajutorarea
apararea detinutilor politici, a familiilor bor. In perioada
la care ne referim, Comitetul local al Apararii Patriotice
din Capita la a avut urmatorii secretari : N. Golberger
(1940-1941), Elena Pavel (1941), Petre Ganea (1942-1943),
Maria Iliescu (1943-1944). Printre activistii de baza ai or-
ganizatiei amintim pe Agiu Constantin, Alexandru Marta,
Constantinescu-Iasi Maria, Constantinescu Sulamita, David
Margareta, Georgescu (Samoila) Elena, Navodaru Petre, Oeriu
Elena, Pirvulescu Suzana, Podoleanu Olga, Saracu Dumitru,
Sencovici Elisabeta, Sandru Orita, Triboianu (Popescu Puturi)
Maria, Turcu Ion, Turcu Irina si multi altii 23.
Pentru reorganizarea activitatii Apararii Patriotice in alte
centre din tara, care din cauza greutatilor amintite nu au
putut avea legaturi permanente si directe cu Comitetul Cen-
tral al Apararii Patriotice, un rol insemnat l-au avut masu-
rile Partidului Comunist Roman conform carora fiecare orga-
nizatie a Apararii Patriotice a fost pusa sub conducerea unei
22 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 96, dosarud nr. 684, vol. IV, filede
228-229, 245-251 ; fondul 1, dosarul nr. 7979, filele 135-141, dosa-
rul nr. 15, filele 413-431, dosarul nr. 393, filele 32, 33. (In conformitate
cu raportul amintit al C.C. al ApkIrii Patriotice i Raportul organelor
de Siguranti din Bucuresti din 29 aprilie 1944).
23 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 96, dosarul nr. 684 vol. IV,
filele 228-12.29, 245-251 ; fondul 1, dosarul nr. 7962, filele 3-16,
dosarud nr. 15, fiddle 413-431, dosarud nr. 273, fiddle 476-477 ; fon-
dui 4, dosarul nr. 708, lila 176, dosarud nr. 716, fila 453 si Arhiva
I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 960, filele 12-15, 26-31, 41-47, 51-56,
dosarul nr. 10112, fileile 274-278 ; fon.dul 18, dosarul nr. 895, filele
5-8 i Luptatori pentru pace, socialism i fericirea poporului, Editura
tinerenului, Bucuresti, 1955, p. 228. (Documente ale organizatiei, care
redau numele conspirative folosite de persoanele citate, relafiri memaria-
listice ale fostilor activisti i uncle note ale organelor de politic i si-
wiranfa).
organizatii a Partidului Comunist, Orli la reconstituirea
organizatiilor regionale i judetene ale Apararii Patriotice 24.
Ca si in cazul Ajtrtorului Rosu, activitatea Apararii Pa-
triotice, incepind de la Comitetud Central si pina la orga-
nizatiile sale locale, s-a desfasurat pe Tesoarte : tehnic, finan-
ciar, juridic, agitatie i propaganda' 26 Aceasta delirnitare a
sarcinilor o gasim si in practica grupelor de aparare sau a
comitetelor de patronaj, atunci cind acestea aveau o cuprin-
dere organizatorica mai 1ar0, cum a fost de pilda situatia
organizatiilor Apararii Patriotice din Banat 26
In conditiile grele ale muncii ilegale, un rol insernnat i-a
revenit resortului financiar, in a carui competenta intrau
problemele esentiale ale Apararii Patriotice : procurarea mij-
loacelor materiale necesare ajutorarii militantilor revoluio-
nan i distribuirea lor in lagaire i inchisori.
Necesitatea ajutorarii materiale a militantilor comunisti
si antifascisti din lagare i inchisori a constituit una din pre-
ocuparile permanente ale Apararii Patriotice in perioada dic-
taturii militare antonesciene si a razboiului hitlerist.
Spre deosebire de anii dinaintea razboiudui hitlerist, orga-
nizatia a fost nevoit s faca fata unor cerinte cu mudt mai
mari, bazindu-se In exdusivitate pe posibilitatile interne pro-
prii de procurare a mijloacelor financiare pe care obiectivele
activitatii sale le redamau. Din punct de vedere al procu-
rarii acestor mijloace materiale nu s-au produs deosebiri prea
mari fata de trecut. Pe line cotizatiile membrilor si, Apara-
rea Patriotica a continuat s foloseasca sistemul listelor de
subscriptie care erau lansate in mod conspirativ in fabrici,
intreprinderi, birouri, in cartiere cu prilejull unor sarbatori,
reuniuni familial; excursii sa valorifice obiectele con-
fectionate de detinutii i internatii politici in lagare i inchi-
sori, s colectioneze ajutoare in natura : alimente, imbraca-
minte, incaltaminte, medicamente de la membri i simpatizanti.
24 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 47, dosarul nr. 4743, filele 64,
68, 82, 88. (Comentariu al organelor de Siguranta din Bucuresti pe
marginea acestor masuri).
26 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1012, filele 274-278 ;
fondul 18, dosarul nr. 895, filele 3-8.
26 Ibidem, fondul 40, dosarul nr. 960, filele 32-40. (Dare de seama
despre activitatea Apararii Patriotice din Banat din luna decembrie 1942).
Se organizau in acest scop echipe de colectare, formate din
2-4 membri a4i patromajelor populare sau ai cornitetelor de
rude. Acestea vizitau periodic pe rnembrii i simpatizantii
Partidului Comunist, alte persoane cu vederi dernocratice,
antifasciste care nu pregetau ski aduca contributia pentru
ajutorarea i apararea victirnelor terorii fasciste din dagare
inchisori 27.
Un rol insemnat pentru procurarea fondurilor de ajuto-
rare 1-au avut th aceasta perioada comisiile financiare ale
Apararii Patriotice, create la nivelul Cornitetului Central
si al organizatiilor locale din Tara 28 Membrii cornisiilor
ifinanciare si-au creat in acest scop legaturi .cu diversi inte:
lectuah - medici, avocati, profesori, juristi -,
precum si
cu unii comencianti sau mici industriasi cu vederi antifas-
ciste, care au acceptat s contribuie periodic cu diverse sume
de bani pentru ajutorarea materiala a militantilor antifas-
cisti din llagare i nchisori 29
0 situatie exacta a fondurilor foksite de organizatie, iii
ansamblul sau, in acesti ani, a provernentei lor, nu poate fi
27 Arhiva C.C. ail P.C.R., fondul 1, dosarul 7976, filele 139-148,
dosanul nr. 7937, filele 101-406, dosarul nr. 373, fila 283, dosarul
nr. 7947, fib. 20, dosarul tnr. 243, Mole 606-608, dosarul nr. 274,
filele 36-38, dosarul nr. 274, filele 141, 372, dosarul nr. 273, fila 195,
dosarul nr. 393, filele 115, 32, 33, 49 ; fondul 96, dosarld nr. 682, filele
427-542, dosaruil nr. 686, fillele 263-267, 268-269, dosarul nr. 684,
lila 244, dosarul nr. 684, vol. IV, filele 210-217, dosanul nr. 683,
filele 154-469 ; fondul 47, dosanul nr. 4743, filele 64, 68, 82, 88, dosa-
rul nr. 4738, fila 246 ; fondul 4, dosarul nr. 716, filele 461, 462, dosarul
nr. 715, fileie 235, 237 ; fondu1 8, dosarul nr. 1710, fib. 60 si Arhiva
I.S.I.S.P., fondul 16, dosarul nr. 290, filele 7-57, 58-88, 89-90, 335-352,
364-367 ; fondul 40, dosarul nr. 960, filele 1-77, dosarul nr. 1051,
filele 1-3, 30-311, 1110, 127-128, 446-447, 153-162, 259, dosarui
nr. 1012, fidele 48-53, 54-64, 65, 75, 189-193, 230-243, 274-278 ;
fondul 2, dosarul nr. 30 fila 63. (Colectele, donatide in bani sau naturl,
vinzirile la lioitatie i ailte forme de procurare a ajutoarelor materiale
pentru cei intemnitati i familiile lor sint redate in numeroase docu-
mente able Ap1rrii Patriotice de la nivel central si pina la organizatille
de jos, in relatIri, rechizitorii la procese, rapoarte si note ale organelor
represive).
28 Arhiva C.C. al P.C.R., fonclul 1, dosarul nr. 15, filele 413-431 ;
filele 427-452 (Raport financiar al C.C. al A.P.) si Arhiva I.S.I.S.P.,
fda 259.
29 Ibidem.
urmarita in mod sisternatic, avind in N edere limitele la care
ne ob1ig, .in acest sens, documentele consultate. Dintr-o se-
rie de clan de seama i rapoarte ale Apararii Patriotice ne
putem insa face o imagine destul de concludenta privind in
special evolutia mijloacelor materiale la nivelul Comitetului
Central al .Aipararii Patriotice in anii 1943-1944. Rezulta,
de pilda, dintr-un raport de casa al Comitetului Central pe
luna aprilie 1943, la capitolul venituri, suma de 1.833.758
ki". TinThd seama de faptul c un raport similar facut
pe trei luni aprilie, mai si iunie 1943 indica suma
generala de 3.629.214 lei 31 i ca in general in perioada
urmatoare activitatea organizatiei in aceasta directie nu a
scazut ci, dimpotriva, s-a amplificat, putem deduce ca in
linii generale numai Comitetul Central al Apararii Patriotice
dispunea de un venit care in orke caz depa.sea lunar valoa-
rea de 1.250.000 lei.
Mai bine poate fi urmarita evolutia financiara ascendenta
cit si a ajutoarelor in natura colectate de organizatia din
Bucuresti a Apararii Patriotice. In conformitate cu statisticile
intocmite de resortul financiar al comitetului local pe pe-
rioada anilor 1942-1943, rezulta urmatoarea situatie : 32.
Valoarea veniturilor in numerar

Valoarea
Luna i anul Din vinzfiri colectelor TOTAL
de obiecte in naturà
Din cotizatii Din colecte confectio-
nate in in-
chisori
1 2 3 4 5 6
1942 113.451 12.008 27.735 153.194

ian. 1943 92.113 80.620 20.686 193.419
1942 104.157 22.000 8.050 134.207

feb.
1943 114.287 94.840 23.124 232.251
3° Ibidem, fondul 96, dosarul nr. 686, filele 263-267.

.32Ibidem.
Tabelul a fost intocmit dup l. darile de seamI statistice originate
ale comitenului local din Bucuresti al Aliarlrii Patriotice (Arhiva C.C.
al P.C.R., fondul 1, dosarul n.r. 7947, filele 1, 2-6.
1 2 3 4 5 6
1942 104.207 - -_ 11.370 115.577
mart.
1943 133.008 -- 30.819 163.827
1942 85.449
-
- 10.457 95.906
apr.
1943 150.247 _ 28.163 178.410
1942 91.941 - - 10.400 102.341
mai
1943 127.281
87.560
46.000
- -- 27.763 201.044
90.388
1942 2.828
M 1943
1942
111.653
88.092
11.000 -- 5.505
9.790
128.158
97.882
--
iul.
1943 104.850 _ 18.075 122.925
aug.
1942
1943
122.454
129.442
- _
5.893
30.860
128.347
160.292
1942 91.505 225.300 5.000 321.805
sep.
1943 104.175 28.300 11.140 143.615
out.
1942
1943
80.191
138.921
19.748
50.600
- 9.256
17.165
109.195
206.686
1942 96.940 30.355 144.270
nov.
1943 123.000 50.000 - 16.975
9.960 182.960
--
1942 92.518 92.500 10.681 195.699
dec.
1943 156.313 50.000 17.676 223.989
1942 1.158.465 367.903 34.008 128.435 1.688.811

TOTAL
1943 1.485.290 411.360 - 240.926 2.137.576
Se desprinde deci ca, la rindufl sau, Comitetul local al

Apararii Patriotice din Bucuresti inscrisese la capitolul veni-
turi pentru ajutorarea militantilor comunisti i antifascisti
din lagare i nchisori suma de 3.826.387 lei in perioada ani-
tor 1942-1943. Date le statistice enumerate evidentiala ca
veniturile organizatiei erau in continua crestere. Media lu-
nara a fondurilor procurate de Comitetul local din Bucuresti
a crescut treptat de la 140.000 lei cit era in anul 1942 la
180.000 lin anull urmator. Aceasta evolutie pozitiva, reflec-
tind atit stradaniile activistilor Apararii Patriotice cit si
intelegerea politic, patriotica cu care masele muncitoare, in
general opmia publica democratica, au raspuns la actiunile
sale este si mai evidenta in anul 1944 : 357.190 lei in luna
ianuarie, 352.528 lei in luna februarie, 376.620 lei in luna
manic, 452.218 lei in luna aprilie si 477.088 lei in luna
mai 33.
Evolutia activitatii Comitetului Central al Apararii Pa-
triotice i a Comitetului local din Bucuresti sub raport finan-
cdar constituie doar un exemplu, pe care 1-am folosit avind
in vedere datele statistice centralizate care ne-au parvenit
documentar. Intr-un sens asemanator trebuie apreciate i efor-
turile depuse de numeroase alte organizatii locale ale AO-
rarii Patriotice din diverse localitAi. Rezulta, de pilda, din
darile de seama periodice ale Comitetului Regional al Parti-
dului Comunist Roman din Banat, la capitolul rezervat ana-
lizei activitatii Apararii Patriotice, c mijloacele financiare
ale organizatiei au avut, de asemenea, o evolutie lunara pozi-
tiva : 12.000 lei in luna decembrie 1940, 45.000 lei in luna
aprilie 1941, 100.000-180.000 lei in luna decembrie 1942,
215.000 lei in anul 1943 34. Sint indicate in rapoartele amin-
tite sumele concrete obtinute din cotizatii i donatii de orga-
nizatiile din Arad, Resita i Lugoj ale Apararii Patriotice35.
Preocuparea pentru gasirea mijloacelor materiale necesare
ajutorarii multilaterale a luptatorilor comunisti i antifas-
cisti Intemnitati sau detinuti in lagare i inchisort, a famih-
ilor kr este prezenta in numeroase alte documente ale orgaru-
zatiilor locale ale Apararii Patriotice, in rechizitorii la proce-
sele intentate activistilor sai, in rapoarte ale directiundor
diverselor inchisori si lagare de concentrare, in referate ale
organelor de politie si siguranta.
Pentru a ne face o imagine mai clara asupra importan-
tei pe care sumele amintite o reprezentau, comparativ cu
nevoile detinutilor i internatilor politict i valoarea reala
" Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 7983 filele 4-5.
(Conform unei statistici originale a organizatiei locale dm Buouresti a
Apárarii Patriotice, pe lunile ianuarie-anai 1944).
34 Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 7937, filele 101-106, fondul 11,
dosarul nr. 3148, filele 130-132 i Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul
nr. 960,filele 32-40. (Valoarea coletelor in natula nu este indicata).
130-132.
a monedei romAnesti din acesti ani, arnintim c alocatia ofi-
ciala pe care autoritatile o puneau la dispozitia intretinerii
unui internat politic in lagarul de la Tg. Jiu varia in cursul
anului 1943 intre 42 si 52 lei pe zi 36.
In afara de colectele in natura, care de regula luau dru-
mul diverselor lagare si inchisori Inca de la nivelul organi-
zatiilor de baza, Comitetul Central si comitetele locale
trimiteau in mod sistematic ajutoare in bani, alimente, im-
bracaminte, medicamente pe adresa diverselor colective de
internati i intemnitati politici comunisti i antifascisti. Evo-
lutia actiunilor de asistenta materiala desfasurata in sprijinul
colectivelor de militanti comunisti i antifascisti din lagare 6
inchissori a urmat, in linii generale, insaisi sensul evolutiv
organizatoric al Apararii Patriotice.
0 prima mare actiune de ajutorare materiala a militami-
lor revoluTionari intemnimi s-a desasurat la inceputul pe-
rioadei de care ne ocupa'm in jurul colectivului delinutilor
politici din inchisoarea Doftana In luna noiembrie 1940.
In noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, in urma cutremuru-
lui care a avut loc, zidurile sinistrei inchisori au cedat,
prIbusindu-se peste cei aproape 300 ,cle decinuti 37. Sub ruine
ai-a ga'sit moartea Ilie Pintilie, rnembru al Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Roman, Gheorghe Palos, Ianos
Herbac, Vasile Pop, Andre Prot si altii 38 Numerosi deti-
nuti au Lost raniti.
Pralmisirea Doftanei, in conditiile amintite, a reprezentat
un semnal de alarma nu numai pentru Partidul Comunist
ai organizatia sa de ajutor i aparare, dar i pentru opinia
publica progresista in general. Actiunile intreprinse de Apa-
rarea Patriotica in scopul ajutorarii materiale a colectivului
rnilitantilor revolutionari de la Doftana au cunoscut, ca ur-
mare, un succes deplin la nivelul intregii tari
38 Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 7976, filele 139-148. (Informare

a biroului celulei P.C.R. din lagarul Tg. Jiu din anul 1943).
37 Ibidem, fondul 1, dosartil nr. 170, filole 29M. (Dintr-un ra-
port intoomit in luna septembrie 4940 de unul d'ntre detinutii poli-
tici eliberati, rezulta c organizalia acorda la acea data de/intgilor
de la Doftana un ajutor lunar de 20-23.000 lei, aproximativ 600 kg
produse alimentare, Unbrac5minte, medicamenrte etc.).
38 N. Cioroiu, Doftana Citadelit a luptei revolutionare din Ro-
mania, in Analele I.S.I.S.P., XI (1965), nr. 6, p. 131.
Cantitatile insemnate de alimente, iMbracaminte i medi-
camente trimise pe adresa militantilor de la Doftana, grija
si compasiunea tovaraseasca cu care au fost inconjurate si
ajutate familiile lor, evidentiaza, pe Hnga preocuparile si
succesele organizatiilor Apararii Patriotice din intreaga Tara
indeosebi din Moldova, Bucuresti, Banat, Valea Praho-
vei, Brasov etc.3° stima i pretuirea pe care detinutii poll-
tioi comunisti i antifascisti, obiectivele activitatii lor revo-
lutionare se bucurau in fata maselor muncitoresti, ostilitatea
quasiunanima faf6 de fascism si reprezentantii sal din
Romania.
Un aport insemnat la reusita acestei actiuni 1-au adus
organizathle Apararii Patriotice din Cimpina i Ploiesti, care
au relish s stabileasca legaturi cu colectivul detinutilor
politici cazati dupa cutremur in cladirile liceului de blieti
din Cimpina. Au fost aduse haine, pturi, alimente 40 Ranitii
au fast gazduiti in cladirea asigurarilor sociale din localitate,
unde ii s-a acordat ingrijirea medicala 41 Cei mai gray raniti
au fost transportati la spitalul Schuler din Ploiesti, unde s-au
bucurat de acelasi sprijin i solicitudine pina la transferarea
intregului grup la diverse penitenciare Vacaresti, Caran-
sebes etc. 42.
Raspunzind indicaçiibor Partidului Comunist Roman,
Apararea Patriotica s-a ingrijit de inmormintarea luptatori-
lor comunisti care si-au gasit moartea sub zidurile inchi-
sorii. Inmormintarea lui Hie Pintilie, organizata de Apara-
rea Patriotica in Bucuresti, a capatat un caracter politic
impresionant. In urma sicriului, inconjurat de coroane de
flori rosii, au pasit pe strazile capitalei sute de muncitori
lndoliaçi aducind prinosul lor de recunostinta curajosului
si devotatului militant al clasei muncitoare, al Partidului
Comunist 43. Personalitatea lui Ilie Pintilie, rolul sau in ca-
" Arhiva C.C. ad P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 168, filele 1-39.
(Dare de seam'a. a C.C. al P.C.R. pe perioada iulie 1940 martie
1941) si Apararea Patriotica contra terorii fasciste, Timisoara, 1945,
p. 141 si Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1051, filele 78-79,
216-228, 274-278, 336-340 ; fondul 15, dosaru1 nr. 1086, file-
le 1-5.
40 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 15, dosarul nr. 1086, filele 1-5, 78-79.
41 Ibidem.
42 Thidem, filele 216-220, 336-340.
43 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul str. 168, filele 1-39.
197
www.dacoromanica.ro
drull luptei revolutionare a proletariatului roman tnpotriva
exploatarii i mpilrii capitaliste, pentru drepturi economilce
si libertati democratice au fost subliniate in discursurile oca-
zionate de eveniment 44.
Dupa ce in toamna anului 1940 au fost evacuate lagarele
de concentrare de la Miercurea Ciuc i Caracal 45, in jurul
carora Apararea Patriotica a desfasurat, de asemenea, activi-
tate de sprijinire rnateriala a militantilor comunisti si anti-
fascisti internati, organizatiile Apararii Patriotice din intreaga
tarsi si-au indreptat actiunile de ajutorare rnateriali spre
lagarul de la Tg. Jiu si inchisorile din Caransebes, Lugoj,
Aiud, Margineni, Tg. Ocna, Vacaresti, Jilava, Moinesti, Mis-
lea, care aveau numarul cel mai mare de detinuti i internati
politici 46.
Documentele citate evidentiaza eforturile deosebite &acute
de organizatiile locale ale Apararii Patriotice din Bucuresti,
Timisoara, Lugoj, Resita, Arad, Brasov, Sibiu, Iasi, Galati,
Bacau, P1oiesti, Craiova si din numeroase alte centre, care, in
ciuda unor greutati enorme, au reusit sa trimita periodic
cantitati insemnate de alimente, tmbracaminte, diverse sume
de bani pentru intretinerea materiala a militantilor comu-
nisti i antifascisti din lagare 4i trichisori 47.
Din darile de seama facute cu prilejul sedintelor Comi-
tetului Central al Partidului Comunist Roman rezulta, de
asemenea, preocuparea permanenta a Comitetului Central al
Apararii Patriotice pentru ajutorarea neintrerupta a colec-
" Ibidem.
45 Dupä cedarea pIrtii de nord a Transilvaniei, internatii politici
din daglrud de da Miercurea Ciuc au fost transferati Ia. Caracal, iar
de aici in lagarul din Tg. Jiu.
46 Arhiva C.C. al P.C.R. fondul 4, dosarul nr. 700, fila 302, dosarul
nr. 716, filele 472, 475, 478, 483-485, 496-497 ; fondul 1, dosarul
nr. 15, filele 413-431 ; dosarul nr. 393, filele 19, 49, 150, dosarul
nr. 389, fila 19 ; fondul 96, dosarul nr. 684, volumul IV, filele 210-217.
(Documente ale Apa'r'arii Patriotice, rechizitoriile la procesele intentate
unor membri ai Ap5r5rii Patriotice judecate la Curtile Martiale din diverse
cu relatiri ile activistilor A.P. din Bucuresti, Brasov, Banat,
Moldova, Galati, Valea Prahovei si alt1e, cu rapoartele directiunilor
diverselor inchisori i laeare) i Analele I.S.I.S.P., fondul 16, dosarul nr.290,
fiddle 5-6, 7-58, 58-88, dosarud nr. 291, fidele 514-508 - dosarul
este nusnerotat invers - ; fondul 2, dosarul nr. 30, fila 37, fandul
IV, filele 14, 15, 18, 40.
Ibidem.
tivelor detinutilor i internatilor politici. La Ji lava hrana
se trimite saptaminal" precliza, in acest sens, darea de
seama facuta in cadral sedintei Comitetului Central al Apa-
rarii Patriotice din 12 iulie 1943 indidnd, in acelasi
Limp, sume intre 60.000 si 95.000 de lei trimise drept ajutor
pentru colectivele de la Tg. Jiu, Caransebes etc.°.
Rapoartele organelor de politic si siguranta din diferite
centre : Bucuresti, Arad, Timisoara, Iai, Botosani etc. re-
marcau, la rindul lor, amploarea crescincla a activitatii intre-
prinsa de Apararea Patriotica 49. Numerosi comunisti aflati
in penitenciare primesc regulat diferite sume de bani"
se arata intr-un raport al Directiei inchisorilor, din anul
1943 50 Comunistii Inchisi in penitenciarul Caransebes si
cei internati in Iagarul de la Tg. Jiu nota un raport si-
milar din primavara aceluiasi an primesc ajutoare ca din
partea rudelor lor, insa, in realitate, banii sint trimisi din
Bucuresti din colecte"51. Constatari asemanatoare fIcea Di-
rectia inchisorii din Arad in iunie 1943 52 Rezulta, din ace-
leasi relatari, ca in perioada 1 ianuarie 8 mai 1943
Apararea Patriotica a trimis colectivului de internati din
Tg. Jiu suma de 157.811 lei53, in afara de insemnate can-
titali de alimente, efecte vestimentare, incaltaminte etc.
Transmiterea ajutoarelor materiale, provenite de la dife-
rite organizatii ale Apararii Patriotice, catre victimele terorii
fawiste din lagare i inchisorci, se facea de regula prin rudele
detinutilor i internatilor politici.
Pentru a da acestei activitati un cadru organizat, au fost
create comitetele de rude ale Apararii Patriotice. Pe linga
participarea mernbrilor lor la actiunile de colectare a aju-
toarelor materiale, comitetele de rude, organizate pe inchisori
4i lagare, aveau ca sarcina principala transmiterea ajutoare-
lor la destinatie, avind in vedere ca in calitate de rude dis-
48 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 96, dosarul nr. 684, volumul IV,
filele 210-217.
43 Ibidem, fondul 4, dosarul nr. 716, filele 472, 473.
5° Ibidem, fila 477.
51 Ibidem, filele 474, 475.
52 Ibidem, fidele 478-479, 481.
53 Ibidem, filele 483-485, 496-497.
puneau. de posibilitki mai mari de a mentine legkuri cu
demutri, de a le trimite alimente, bani, imbrkaminte etc.
In conditikle in care activitatea Apararii Patriotice se
desfasura in cea rnai stricta conspirativitate, mentinerea unor
legaturi permanente cu rudele luptatorilor revolutionari, or-
garuzarea acestor legaturi au constituit preocupari permanente
ale Apararii Patriotice. La nivelul Comitetului Central al
Apararii Patriotice functiona resortul inchisori", intilnit
in documentele organizatki sub denumirea de resortul rude",
tocmai datorita legaturilor nernijlocite existente intre comite-
tele de rude si necesitatea crearii de legaturi conspirative cu
diversele colective de militanti revolmionari din lagare
inchisori. Ajunse la destinatie, ajutoarele materiale erau pre-
luate in mod organizat si folosite pentru nevoile intregului
colectiv, in conformitate cu normele de organizare a mili-
tantilor comumsti si anufascisti din lagare i inchisori.
Faptul c ajutoarele materiale tnimise necontenit in lagare
si inchisori de rudele celor internati sau intemnitavi prove-
neau din partea Apararii Patriotice a fost sesizat In repetate
rinduri tn rapoartele periodice trimise superiorilor de catre
organele de politic si siguranta. Ca urmare, (Inca din luna
iulie 1941, administratia lagarului de la Tg. Jiu insista pe
linga Ministerul de Interne sa nu mai permita trimiterea
de colete catre internati, deoarece se arata in expunerea
de motive 99% din aceste colete sint trimise de Ajutorul
Rosu 54 pe adresa comunistilor internati, comin cantitati
foarte mari de alimente si medicamente i constituie tin mij-
loc de propaganda a ideilor comuniste" 55.
Organele represive intocmeau liste cuprinzind sute de
ume de detinuvi i internati politiici pe adresele carora soseau
coletele. Un asemenea tabel, intocmit de adrninistratia laga-
rului de la Tg. Jiu in luna iulie 1943, cuprindea 133 de
internati politici pe adresele carora sosisera in repetate rin-
duri ajutoare materiale destinate intregului colectiv. Erau ci-
tavi In acest sens : I. Popescu-Puturi, N. Cioroiu, T. Rudenco,
N. Guina, Al. Iliescu, V. Amzoiu, N. Popescu-Doreanu,
54 In unele dooumente Apirarea Patriotici apare sub vechea sa

tioulatufa de Ajutorul Rosu.
55 Arhiva C.C. al P.C..11., fondal 55, dosarul lir 5836, fila 26.
Popa Emil, Gh. Vidrascu, I. Cristea, I. Didenco, N. Corn-
nacu i multi altii 56.
Analizind activitatea Apararii Patriotice in dorneniul aju-
torni materiale a internatilor i detinutilor politici comu-
nisti si antifascisti, in procesul verbal al sedintei Comitetu-
lui Central al Apararii Patriotice din luna iulie 1943 se
aprecia ca imbucurator Laptul c5. a fost inteles de activisti
criteriu pentru munca Apararii este interesul
pentru ceiincliii i asta se manifest 5. prin ma'rirea conside-
rabia a ajutorului dat" 57. Din anexa acua la acest docu-
ment, rezultI ea la acea data Comitetul Central al Apararii
Patriotice avea leg'aturi directe cu majoritatea detinutilor
politici din Tara, c exista o situatie statistic 5. privind gru-
parea lor pe inchisori 4i lagare de concentrare, in fine, c'a se
acorda un ajutor permanent si substantial in functie de nece-
sit'ati 59. Erau enumerate, in termeni conspirativi, inchisorile
din Caransebes (Universitatea"), din Lugoj (Liceul"), laga-
nil de la Tg. Jiu (Facultatea"), inchisoarea Nraearesti (Pen-
sion"), inchisoarea de femei Mislea (Profesionalul"), inchi-
soarea Jilava (Comertul"), cea din Aiud i altele 59. Se in-
dica, de asemenea, num'arul de detinuti si internati politici,
situatia lor sub raportul conditiilor de trai, al terorii, cuan-
tumul ajutoarelor trimise, necesit'atile de viitor 60.
Eforturile Comitetului Central al Apararii Patriotice pen-
tru centralizarea nevoilor materiale ale colectivelor de inter-
nati i detinuti politici din lagare i inchisori la nivelul
tntregii t'ari i distribuirea ajutoarelor in mod planificat, in
functie de cele mai stringente necesifati, au fost sustinute,
prin natura imprejuririlor, intr-o m5.sura" mai mare de orga-
nizatia local'a din Bucuresti. Din datele statistice ale Comae-
tului local rezula ca' organizatia a trimis in laglre si inchi-
sori ajutoare materiale apreciabile. Pentru anul 1942 statistica
indica, de pila, urmItoarele date in kg sau buca'ti 61 :
58 Ibidem, fondul 4, dosarul nr. 716, filele 484-483, 486-488,
489-490.
Se Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 15, fila 42.3.
a9 Ibidem, fondul 96, dosarul nr. 684, vol. IV, filele 228-229 ;
59 Ibidem
69 ibidem.
81 Conform dooumentului original (Arhiva C.C. al P.C.R., fon-
dul 1, dosarul nr. 7947, fila 1).
201
www.dacoromanica.ro
S e pbtrei - 0 iTem - N irei D rr
lulls August TOTAL
Ianuarie Februarie Martie Apri lie Mai Iunie
43,75 54,50 46,80 43,50 50,10 25,15 705,72 kg.

SI Arlin& 105,57 79,20 78 76,45 54,20 39,50
14,35 20,50 18,15 19,00 20,30 16 00 321,40
Cirnati
uncl-Sa1am
67,00
-
39,70
2,70
36
- -
37,00 28,60
15,00
4,80
19,00
24,50 16,75 - 18,00 9,30 3,90 109,15
6,00 1,50 1,50 1,50 1,00 2,25 113,05
ZahAr 27,00 40,50 9 9,50 7,50 5,50
Zahlr din cartof - - - - - 2,00 13,00 22,00 7,50 7,75 4,10 1,00 57,35
16,15 9,30 6,40 13,00 9,00 2 55 83,65

Miere stup
Unt
3,50
3,50
3,50
8,80
3
9
3,15
8,50
8,45
1,00
5,65
2,00
- 1,75 3,25 3,15 1,40 0,50 42,55
21,15 30,00 10,38 12,05 10,60 1,50 241,74
Brinza. 21,90 27,26 25 30,00 27,05 24,85
14,05 24,00 20,00 14,00 3,50 12,00 240,00
Magiun 17,75 23,70 30 30,15 30,85 20,00
125 90 83 114 60 40 2275 buc.
Larnii
OuA
362
-
501
102
350
100
325
-
177
200
48
55
- 26 60 65 47 30 685
Conserve 12 8 - 18 8 3
1
27,50
32,00
8
44,00
1
77,50
6
54,00
2
30,50
67
537,05 kg
Piine 75,50 51,80 50 33,50 36,20 24,55
2 0,50 3,00 4,50 8,50 51,90
2,50 ,.
Ulei-unturA
-
8,95 8,20 5 4,50 2,75 1,50
1,50 - 21,00
-
1
Halva
-
4,00
- - -
6 6,50 1,00
- -
1,00
- _ 10,00 17,00 3,00 30,00
Gri
- - - - - _ _ - 10,75 7,00 6,80 29,55
Carne-peste
PrAjituri -
5,00
17,00 8,65 - 15,00 - 9,50 - 11,00 61,15
Fructe - - - - - - 10,00 2 1,00

-
37,00 38,10 30,00
-
22,75
-
158,85
Pui - - - - - - _
-
4 8 12 buc.
CeapA 16 50 - - _ - - 13,25
22,45 7,50
14,00
9,00
30,00
14,50
25,50
16,00
36,50
12,50
135,75 kg.
75,00
SApun 10,00 28,00 25 7,00 10,30 26,50
TigAri 2880 1300 800 775 745 - 560
17
300
17
845
8
175
13
75
11
250
11
8680 buc.
178
Nr. colete 19 19 20 16 15 13
trimise
339,00 401,00 184,00 265,00 239,00 217,00 4180,30 kg
Greutatea 558,00 471,00 545 362,50 340,80 258,00
cotetelor
_202
Rezulta' CA organizatia localA a AparArii Patriotice din
Bucuresti a trimis, in cursul anului 1942, in lagke i nchi-
sori peste patru tone de alimente. Se adauga la acestea
53.950 lei in numerar i insemnate cantitki de rufe, incAl-
fAminte j alte obiecte vestimentare indicate numeric intr-un
tabel conex 62. 0 evidenç similar prezintA Comitetul local
din Bucuresti pentru anul 1943 si pentru primele luni ale
anului urmkor. In anul 1943 numArul colectelor trimise mili-
tantilor revolutionari din lagke i nchisori a crescut la
253 63, ajutoarele de bani s-au dublat, au sporit proportional
cantitAtile de alimente, medkamente, efectele de imbrAcA-
minte 64. Darile de searnA ale organizatiei, pe perioada ianu-
arie mai 1944, aduc elemente noi n aceasta directie, in-
dicind concret i unitkile destinatare : lagkul de la Tg. Jiu,
inchisorile Caransebes, Lugoj, Tg. Ocna, Arad, ValcAresti,
detinutii in curs de judecata' la Curtea MaritalA din Bucu-
resti 65.
Date statistice asema'nkoare privind ajutoarele materiale
trimise mi1itanilor revolutionari de celelalte organizatii ale
Apararii Patriotice din tali nu avem, cu unele exceptii in
ceea ce priveste activitatea Cornitetului regional din Banat al
Apararii Patriotice. Evaluind ins5. cifrele Comitetului local
din Bucuresti, ne putem face o imagine aproximativa' despre
efortul pe care Comitetul Central al organizatiei 1-a adus la
ajutorarea materiara a internatilor i detinutilor politici. In-
tr-adevÀr, daca organizatia din Capitala' acorda un ajutor
anual in alimente de peste 4 tone (aproximativ 350 kg pe
hula), in conditiile in care veniturile sale financiare lunare
se cifrau, in anii 1942-1943, la 140.000-180.000 lei si dacA
tinem cont Ca media lunara' a mijloacelor financiare la nivelul
Comitetului Central al Apararii Patriotice in aceeasi perioada
era de 1.250.000 lei, ar rezulta o contributie a Comitetului
62 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, do-small nr. 7947, fila 1.

63 Ibidem, fondul 1, closarul nr. 7947, filele 2-6.
64 Ibidem,
65 Ibidem, dosarul nr. 7983, filele 4-5.
Central de aproxirnativ 7 ori mai mare : 2.450 kg de ali-
mente lunar 66, facind deci abstractie de ajutoarele in bani
si efecte.
Eforturi comparabile cu cele ale Comitetului local din
Bucuresti au facut, pentru ajutorarea materiala a luptatorilor
comunisti i antifascisti, numeroase alte organizatii ale Apa-
rarii din diverse regiuni - Valea Prahovei, Banat, Transil-
vania, Moldova, Constanta, Oltenia si altele 67.
Pe linga ajutoarele materiale primite in perrnanenta in
lagarul de la Tg. jiu, in inchisorile Caransebes, Tg. Ocna,
penitenciarul de femei Mislea, ale carora nevoi au necesitat
efortul de sprijinire din partea comitetelor Apararii Patrio-
rite din intreaga tara, organizatiile locale si-au evidentiat
activitatea si in jurul rnilitantilor comunisti i antifascisti
detinuti sau internati in raza localitatilor respective. Astfel,
organizatiile din Iasi, Bacau, Botosani, Galati si-au concen-
trat atentia in directia sprijinirii colectivelor de militanti
revolutionari din inchisorile Tg. Ocna, Tecuci (inchisoare de
femei), Galati, Roman, Onesti, Bacau 68 Activistii Apararii
Patriotice din Oltenia au contribuit in mod substantial la
aprovizionarea cu alimente a mihtantilor internati in laga-
66 PrecizIon cal in cazul de fail caIculul este estimativ, bazindu-3e

pe supozitii si comparalii intTucit, in afar5. de venituride in band, alte
date statistice din partea Comitetului Central al Apararii Patriotice nu
s-au pastrat documentar.
67 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1051, filele 12-14, 52-53,
93-95, 112-117, 202, 211-213, 241-243, 257, 318-321, 336-340 ;
fonciud 40, dosarui nr. 960, filele 8, 16-26, 61-67 ; fondul 2, dosarul
nr. 30, fida 63 ; fondul 40, dosaTud nr. 1012, filele 1-10, 48-53,
54--64, 65--75, 87-99, 1C0-105,108,112-113,116,144--148,149--152,
157, 158, 175--182, 189--193, 196--199, 203--212, 213--229, 230--243,
244-264 ; fondul 40, dosarul nr. 960, filele 32-40 ; fondul 16, dosa-
rul nr. 290, filele 5-57, 133-154, 335-352, 368, 423, 424 si Apararea
Patrioticii contra teroarei fasciste, Timiloara, 1945, p. 141-142 si Arhiva
Comitetului regional P.C.R. Oltenia, fondul Comitetului Regional
P.C.R., dosarede nr. 48, 68, 72, 81, 109, 111, 121, 282 §i Arhiva C.C.
al P.C.R., fonduil 1, dosarul nr. 393, fiilele 15, 67, 68, dosarul nr. 243,
fickle 606-608, dosarul nr. 328, fila 496 ; fondul 4, dosarul nr. 708,
filele 182-.187 ; fondud 47, dosarud nr. 4738, fila 246, fon.dul 8, do-
sarul nr. 1994, Ella 121 ; fondul 96, dosarul nr. 682, Flele 409-426.
(Note i rapoarte ale organelor de politie si sigurant:).
68 Ibidem.
rele de la Caracal, Tg. Jiu, T. Severin 69, iar colectivele
Apararii din Buzau si de pe Valea Prahovei au trimis necon-
tenit colete in lagarele de la Calarasi si Slatina". De ace-
easi solicitudine s-au bucurat colectivele de%intgilor politici
si antifascisti intemnitali la Alba Iulia i Aiud din partea
organizaiiillor Apararii Patriotice din Transilvania 71
Punind in practica indicatiile Partidului Comunist Ro-
ran, comitetele locale ale Apararii Patriotice au creat lega-
turi directe cu luptatorii antifascisti judecavi la CurTile Mar-
tiale din centrele respective, preocupindu-se, printre altele, de
nevoile lor materiale : hrana, imbracaminte, ajutor in bani.
Rezulta, de pilda, ca in luna decembrie 1942 Comitetul re-
gional al Apararii Patriotice din Banat avea legaturi cu
cei aproximativ 400-500 de deTinuti antifascisti din inchi-
soarea militara din Timisoara, contribuind in diverse chipuri
la informarea si ajutorarea lor 72
Pe linga ajutoarele substamiale trimise in permanerica
colectivelor din inchisorile Caransebe i Lugoj 73, organiza-
;iile din Banat, in primul rind din Timisoara, Arad, Lugoj
si Resica au adus o contributie dintre cele mai insemnate in
cadrul eforturilor pe care Particlud Comunist i Apararea
Patriotica le-au intreprins pentru salvarea vigil antifascis-
tilor din lagarul de la Vapniarca, intr-o perioada oind viata
acestora era gray arneninTata 74.
Ca urmare a hranei mizerabile si unilaterale, numerosi
intern4 s-au imbolnavit de T.B.C., tifos exanteinatic, alte
boli molipsitoare. In luna ianuarie 1943 s-au constatat primele
cazuri de paralizie a membrelor inferioare, numarul balnavi-
lor ajungind in scurta vreme la 400 75.
Ibidem.
7° Ibidem.
71 Ibidem.
72 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 96, dosarul nr. 692, filele
86-138. (Copie dup'a raportul Comitetului regional P.C.R. Banat din
iuna decembrie 1942).
73 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 960, filele 32-40. (Dare
de seami a comitetului regional al Apirlrii Patriotice din Banat, pe
perioada anilor 1940-1942, privind cantitatea de alimente trimisa.
lunar in inchisorile din Caransebe4, Lugoj, Miglea).
74 Apararea Patriotica contra teroarei fasciste, Timiqoara, 1945,
p. 53-54.
76 Ibidem.
Salvarea viatii internatilor politici de la Vapniarca a ridi-
cat in fata Apararn Patrionce probleme deosebit de complexe,
avind in vedere .nurnarul mare de internati, nevoile lor, de
asemenea, deosebit de mari si mai ales izolarea in care se
gaseau la o distanta apreciabila de centrele economice si mun-
citoresti din Tara, centre care constituiau, in genere, baza
activitatu desfasurata de organizatte. Apararea Patriotica a
reusit sa depaseasca insa aceste greutati. In scurta vreme s-au
creatiegaturi cu orgaruzatia de partid din lagar, ceea ce a
permis aprecierea situatiei si nevoilor celor internati. Ca ur-
mare, in intreaga tara organizatiile Apararii Patriotice au
inceput o larga campanie de colectare de fonduri si alte
ajutoare. S-au stens cu acest prilej 1.400.000 lei 76 - suma.
cu care s-a reusit sa se faca fata primelor nevoi de alimente
si mai ales paturi si imbracaminte, avind in vedere ca multi
din cei arestati ajunsesera in lagar aproape goi, in conditii
climaterice deosebit de aspre. Mii de kilograme de alimente
si imbracaminte au fost trimise, de asemenea, din Timisoara,
Arad, Galati, Bacau, Buhusi, Brasov si alte centre impreuna.
cu insemnate ajutoare in bani românesti si max-6 germane77.
Apararea Patriotica a desfasurat, totodata, o sustinutl
campanie politica in jurull situatiei create internatilor poll-
tici din Vapniarca, campanie care a dat rezultate concrete.
Autoritatile antonesciene au fost nevoite sa tina cont de nu-
meroasele memorii si proteste pe care zilmc le primeau. Ca
urmare, regimul si alimentatia internatilor din lagar s-au
ameliorat 78.
Trebuie subliniat efortul pe care 1-a amt in acest sens
organizatia de partid din 1agar. In pofida condrtulor deosebit
de grele in care comunistii de aici au fost nevoiti sa acti-
veze, ei n-au putut fi izolati, gasmdu-se neconterut in cen-
76 Arhiva CC. al P.C.R., fandul 1, dosarul nr. 7962, Mole 3-16 ;
fondul 96, dosarul nr. 686, filele 128-144. (Scrisoarea C.C. al P.C.R.
din luna octonibrie 1943, atre detinutii politici din VIcIre.sti, Caran-
sebes si Mislea).
77 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 960, filele 32-40, dosarul
nr. 1012, filele 1-10, 65-75, 83-86, dosarul nr. 1051, filele 241-243 ;
fondul 15, dosarul nr. 961, filele 1-4 si Apararea Patriot:cc: contra
teroarei fasciste, Titni,coara, 1945, p. 53-54 si Arhiva CC. al P.C.R.,
78 Apirarea Patriotica contra teroarei fasciste, Tirniwara 1945,
p. 53-54.
207
www.dacoromanica.ro
trul nevoilor internatilor politici, organizind activitatea
intregului colectiv si mentinind legaturi permanente cu Par-
tidul Comunist Roman si cu comitetele Apararii Patriotice
din afara. Sub amenintarea reala a vieri.i lor, tovarasii
nostri de la Vapmarca nu au cazut n pamica si nu s-au izo-
lat", se arata in acest ,sens in scrisoarea Comitetului Central
al Partidului Comunist Roman trimisa in luna octombrie 1943
collectivelor de detinuti politici din inchisorile Caransebes,
Vacaresti i MiSlea 78.
Ajutorarea materiala a millitantilor antifasciSti din nor-
dul Transilvaniei a constituit principala preocupare a colec-
tivelor de aparare existente pe raza acestui teritoriu. In ciuda
greutkilor deosebit de mari, determinate de teroarea exce-
siva instituita de autoritkile fasciste maghiare de ocupatie,
a ruperii legaturirlor traichtionale, organizatorice existente cu
Comitetul Central al Apararii Patriotice si restul organiza-
tiilor locale din Transilvania, activitatea de colectare de fon-
dun i ajutoare in natura a continuat fara intrerupere".
Mile de arestati i internati politici din lagarele de triere de
la Someseni i Ackari si din inchisoarea din Cluj, au pri-
mit in permanenta colete de alimente, imbracaminte, medi-
camente, ajutoare n bani 81
Activitatea de ajutorare materiala, intreprinsa de organi-
zatiile de aparare, a insolit pe duptatorti patrioti i antifas-
cisti din nordul Transilvaniei in diverse alte inohisori : To-
lonchaz, Vaci Fegyhez, Maria Nostra (inchisoare de femei)
sau n lagarele de concentrare : Kistarcsa, Nagy Kanizsa
(lagar de femei), Garany, infiintate ipe teritoriull Ungariei tde
clue regimul fascist al lui Horthy 82
Din ansamblul actiunilor de ajutorare intreprinde de
Apkarea Patriotic n favoarea detinutilor si internatilor poli-
tici revolutionari, a familiiilor kr, se desprinde i preocupa-
rea pentru organizarea unei asistente medicale eficiente, ne-
cesara atit detinutilor si internatilor politici revolutionari
79 Arhiva CC. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 7%2, fila 14.

" Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1015, filele 110, 127-128,
146-147, 153-162, 237-238.
81 Ibidem.
82 Ibidern.
farniliilor br Lit i luptatorilor comunisti si antifascisti aflati
in libertate, dar care activau In conditii de stricta conspi-
rativitate. Sarcinile organizatiei In aceasta directie au fost
facilitate de leglturile pe care a reusit s i le creeze cu nu-
merosi medic' i farmacisti din diverse centre ale farii. Re-
zulta din documentele de arhiva ca in majoritatea cazuri-
kr organizatiile locale ale Aparanii Patriotice din Bucuresti,
Bacau, Brasov, Sibiu, Cluj, Tg. Mures, Timisoara,
Ploiesti, Galati au avut colective de medici care au acordat
asistenta auptatorilor ilegaliti, familiilor detinutaor si in-
ternatilor politici din lagare si inchisori. Comunistii au
izbutit s recruteze in aceasta organizatie [...] medici, far-
macisti, mari comercianti, iar organizatia li-a asumat pe
linga scopurile cunoscute ale Ajutorului Row si asistenta
medicala intr-o masuramai mare adt a comunistilor din in-
chisori i lagare, ct i a familiilor acestora" se arata
intr-o lucrare ediitat de siguranta in anul 1942 83
Comitetul Central al Apararii Patriotice s-a preocupat
cu precadere de organizarea asistentei medicale a detinuti-
lor i internatilor politici din lagare i Inchisori in sensul
aprovizionarii lor permanente cu medicamentele ide care
aveau nevoie. Organizatia a trecut peste greutatile pricinuite
de caderea depozitului sau de medicamente in anul 1942 84,
reusindca prin legturile pe care le avea sa procure noi
cantiti
at de esantioane 85, care in mod regulat luau drumul
diverselor lagare i inehisoni, odata cu alte ajutoare mate-
riale transmise prin intermediuil rudelor.
0 knsemnata cota parte din fondurile colectate de or-
ganizatiile Apararii Patriotice erau destinate procurarii de
medicamente, in functie de necesitatile pe care militantii co-
rnunisti i antifascisti intetnnitati i internati le anuntau 88.
83 Sava Dumitrescu, Activitatea de razboi a organizatiei comuniste

clandestine din Romania. Noile metode de lupta ale mivarii conpuruste,
Editura Socec, Bucuresti (1942), p. 95-96.
84 Ibidem.
o5 Mostre de medicarnente trimise farmacistilor si medicilor din
partea diverselor firme producatoare din strainatate.
86 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 18, dosarul nr. 895, fila 38 ; fondul 40,
dosanul nr. 960, filele 1-2, 32-40, 51-56, dosarul nr. 1012, f:Aele
132, 134, 254, 264, 274, 278 si Apararea patriotica contra teroaret fas-
ciste, Timisoara, 1945, p. 142 si Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosar
209
www.dacoromanica.ro
In majoritatea sesizarilor pe care administraiiile de la-
gare i nchisori le faceau Directiei Generale a politki si
sigurantei referitor la legaturile detinutilor sau internatilor
politici cu famnle lor i asupra provenienfei ajutoarelor
materiale cu care famaiile veneau, sint amintite cantitafi
insemnate de mechcamente. In ziva de 18 iunie a.c., sotia
sa 1-a vizitat i i-a adus i un mare pachet care, in afara de
lucruri de imbracaminte mai confine i un destul de bogat
material farmaceutic foarte divers, de la sare amara la pre-
parate straine de calcium, injectii etc., multe din ele esan-
tioane din care se trimit medicilor, clar de asemenea destul
de multe care provin din farmacii consemna In aceasta
ordine dc idei, n luna iunie 1941, un raport al administra-
fiei lagarului de la Tg. Jiu catre Directia Genera la a poli-
tiei i sigurantei, comentind vizita facuta lui I. Gh. Maurer
de sotia sa. Acest material intrace cu mult nevoile de me-
dicamente necesare unui am, oricit de bogata tfarmacie ar
dori sa-si faca pentru uzul sau personal", conchidea rapor-
rul, subliniind posibilitatea ca medicamentele respective sa
vina de la Ajutorul Rose 87, avind in vedere interdictia
impusa de autoritari de a mai fi trimise prin pasta cum
se procedase pina la acea data. pe numele diversilor in-
ternali, printre care Emil Socor 88
Gerind efectuarea unei anchete privind provenienta me-
dicamentelor respective, oficialitafile se Iloveau nsa' de un
prim impediment : internatul politic I. Gh. Maurer avea un
irate medic 89, cfapt care ptrtea orici,qd sa ifie invocat in
sprijinul unei justificari de legalitate. Desigur c azi nu mai
este cazul sa demonstram c medicamentele respective erau
destinate nevoilor cintregului colectiv de internati comunisti
nr. 170, Merle 29-31 ; fondul 55, dosarul nr. 5812, dila 170, dosarul
nr. 5836, fila 26 ; fandul 96, dosarul 684, volumul IV, fikle 210-217;
fondul 4, dosarul nr. 708, fila 106. (Documentele organizatiei citate in
cazul ajutoarelar materiale contin referiri concrete privind cantitatile
de medicamente trimise in laglre i inchisori. Statisticele Comitetului
local Bucuresti redau in aceasta directie i surnele lunare pe care orga-
nizatia e cheltuia in scopul procurarii de rmedicamente. Date asemana-
ware gasian in därile de seama amintite ale C.C. al A.P.).
87 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 55, dosarul nr. 5812, fila 170-
88 Ibidern.
88 Ibidern.
antifascisti din lagar i ca, de fapt, autoritatile sesizaseii
bine provernenta bor; am recurs insa la acest exemplu pen-
tru a sublilua .mai bine ca, in pofida oricaror greufati, apro-
vizionarea mi1itaniibor revolutionari cu medicamente a fost o
realitate permanenta in preocuparile i activitatea comunisti-
lor, a patriotilor care activau pe linia organizatiilor Apararii.
Se impune insa precizarea c un aport insemnat in aceasta
directie a-au adus insasi detunrcii i internatii din lagare si
inchisori, care in rnajoritatea cazurilor au folosit
existente, constituindu-si servicii medicale proprii, din
care faceau parte medici tnchii sau internati, alte persoane
care aveau cunostinte de specialitate. Asemenea servicii me-
dicale ale detinuplor au functionat in inchisorile din Dof-
tana, Caransebes, Tg. Jiu. In raportull din luna septem-
brie 1940, privind situatia colectivului de detinuti politici
din Doftana, se preciza, de pilda, c existau la acea data
34-40 de bolnavi mai gray carora li se acorda un regim
special st permanent de alimentatie suplimentara" i, in limita
asistenta medicala 90
Autodisciplina i organizarea colectiveaor de militanti
comunisti i antifascisti din lagare i nchisori, la care s-au
adaugat eforturile permanente de ajutorare din afara
dintre care cele de natura medicala au avut un rol insern-
nat au constituit factorii esentiali care au permis salva-
rea vietii minor de auptkori patrioti in oiuda terorii, subali-
mentapei, liipsei oricaror norme de agiena, a vexatiunilor de
tot felul la care acestia au Lost supusi in permanenta.
Apreciind insemnatatea activitatii desfasurate de colec-
tivele de medici ale Apararii Patriotice, in luna iunie 1944
conducerea Partidului Comunist a propus Comitetului Cen-
tral aq Apararii Patriotice s adopte masuri in vederea 15e-
girii si Intaririi organizatorice a acestei activitati, avind in
vedere pe Linea necesitatile tot mai mari pe care nevoile
de asistenta medieala a militantilor revolutionari, a fami-
liilor lor le cereau i pregatirile pe care Partidul Comunist
Roman le facea pentru organizarea insurectiei antifasciste, pro-
blemele sanitare pe care lupta armata le ridica. Primele masuri
auate de Apararea Patriotica in aceasta' directie au fost de
9° IMdem, fondul 1, itnv. 8, dosarul nr. 170, filele 29-31.
natura organizatorica : colectivele de medici de pe linga
comitetele locale s-au legat mai steins de nevoile Apararii,
transformindu-se In resoarte medicale cu activitate perma-
nenta 9'. Aceste resoarte au contribuit, ulterior, la pregati-
rea unor echipe sanitare (medici, surori etc.) i la consti-
tuirea rezervelor de medicamente si pansamente in vederea
sprijinirii forrnatiunilor de lupta patriotica 92.
Pe linga internarea in dagar a mii de luptatori comunisti
gi antifascisti, un mijioc folosit de catre autoritati impotriva
activitatilor revolutionare, in aceasta perioada istoric.', 1-a
constituit deschiderea in intreaga tara, a unui numar irn-
presionant dc procese. Au fost arestati, anchetati i judecati
pentru activitate revolutionara antifascista peste 10 000
de persoane civile, pronuntindu-se sute de condamnari la
moarte i munci silnic pe viata. Alti 5 000 de militanti re-
volutionari patrioti au Lost condamnapi la ani numerosi de
temnita grea 93. S-au judecat mii de cazuri de dezertari di
nesupuneri la incorporare.
Organizarea apararii juridice in procesele intentate lup-
tatorilor comunisti i antifascisti i salvarea vietii acestora
a constituit, in imprejurarile anilor respectivi, o problen-15.
grea, deosebit de complexa.
Rezolvarea concreta a problemelor necesitate de apararea
juridica a militantilor comunisti i antifasoisti a fost incre-
dintata de Partidul Comunist Roman Apararii Patriotice
tinind seama de traditiile existente i avind in vedere spe-
cificul sau ca organizatie de masa, de lupta impotriva te-
rorii, pentru apararea militantilor revolutionari, a fami-
1iilor lor. Transformaride calitative care se cereau infaptuite
in Idomeniul activitatii juridice au ridicat in fata organizatiei
doua cerinte fundamentale : gasirea unor mijloace financiare
adecvate cu mult mai mari decit in trecut pentru or-
ganizarea apararii juridice sub aspectul sau material si re-
zolvarea problemelor de continut al apararii propriu-zise
privind organizarea desfasurarii proceselor, in sensul efor-
91 Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 393, filele 40-41, 59, 67.

turilor biroului juridic al organizatiei, pentru salvarea celor
implicati mn procese.
Ambele aspecte ale problemei au comportat modificari,
comparativ cu..felul, cu normele care au caracterizat orga-
=area apararn juniclice in trecut ide comitetele Ajutorului
Ro su. Numarul i ncomparabil mai mare de procese ale mili-
tantilor comunisti si antifascisti, judecate in intreaga Tara,
a cerut, indeosebi, eforturi materiale cu mult mai mari din
partea organizatiei, pentru rezolvarea diverselor probleme
legate de aparare : onorarii ale avocatllor care acceptau sa
compara In procesele politice, cheltuieli de judecata si In
multe cazuri chiar interventii cu bani pe linga diverse fo-
ruri ale aparatului represiv de stat atunci cind era ne-
cesar, de pilda, de a salva viata unui detinut politic con-
damnat fla moarte, cerindu-se comutarea pedepsei, accepta-
rea recunsului etc.
In asemenea imprejurari, pe linga sumele provenite din
ansamblul mijloacelor mateniale pe care organizatiile Apararii
Patriotice le obtineau din cotizatii, donatii etc., Apararea
Patriotica a initiat periodic campanii de colectare de bani.
Acestea erau organizate in preajma si in timpul desfasurarii
unor mari procese ale luptatorilor comunisti i antifasoisti
cu larg ecou in rindul maselor muncitoare a opiniei publice
progresiste i democratice.
Aspectul financiar al organizarii apararii juridice. 11 ga-
sim precizat in majoritatea documentelor provenind din par-
tea Comitetului Central al Apararii Patriotice, cit si a or-
ganizatiilor sale locale 94. ateva exemple sint concludente
in acest sens : cll prilejul judecarii unui proces al comunis-
tilor din Buzau, in luna decembrie 1940, organizatia locala
a Apararii Patriotice din localitate a facut apel la solidari-
tatea opiniei publice, reusind s colecteze suma de 136.700 lei
cu care s-a facut fata onorariilor aparatorilor in proces 95.
Cheltuielile pentru organizarea asistentei juridice au insu-.
mat, in cazul organizatiei locale din Bucuresti a Apararn
" 0 imagine de ansamblu asupra acestei probleme ne putem forma

consultind documentele &tate tn cazul capitalulni ajurtorarii materiale.
°I Arhiva C.C. al P.C.R. fondul I, dosarul nr. 243, filele 606-608.
(Raport al organelor de siguranta din Buzau, din 30 decembrie 1940).
213
www.dacoromanica.ro
Patriotice, suma de 585.000 lei in perioada ianuarie 1942 -
martie 1942". Pentru comutarea pedepsei cu moartea a co-
munistilor Vaida Adalbert, Veres Ecaterina i Deak Etelca,
organizatia Apararii Patriotice din Brasov a contribuit,
pentru fiecare caz in parte, cu suma de 60.000 lei
intermediul aoovatilor Suciu Aron, Radu Olteanu si Ve-
prin -
leanu Arthur din localitate97. Comitetul Regional din Ba-
nat al Apararii Patriotice a inantat procesul intentat celor
40 de tineri activisti ai organizatiei regionale si locale U.T.C.
- arestati n toamna anului 1940 si numeroase alte procese
in care au fost implicaçi comunisti i antifascisti din Arad,
Lugoj, Resita in anii urmatori 98 Cu banii colectati de comu-
nistii care aotivau pe linia ApIrarii Patriotice din Bacau,
avocatul Cristian Iulius a putut cistiga pe presedintele tri-
bunalului din Ploiesti, in tuna februarie 1944, in vederea
acceptarii recursului pentru grupul activistilor din Bacau si
alte localitati din Moldova, condamnati la moarte de Curtea
Martiala din Galati 99.
Numeroase alte exemple pot fi date in acest sens privind
contributia financiara la organizarea apararii juriclace a
militançilor comunisti i anttfascisti arestati la Iasi, Galati,
Constanta, Brasov, In centrele mai insemnate din teritoriul
cedat Ungariei horthyste ioo.
Stradaniile depuse de Apararea PatrioticI pentru organi-
zarea asistentei juridice, necesara luptatorilor antifascisti
" Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 7947, filch 1, 2,

3-6, dosarull nr. 7983, filele 4-5. (Contributia financiara a comiterului
locwl la organizarea aplearil juridice in procese a evoluat in falul urrn51-
tor, In perioada la care ne referim : .195.000 1n amid 1942, 284.000 in
anul 1943 si respactiv 195.000 in lunile ianuarie-martie ale anului 1944).
87 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1051, filele 211-213 si
Arhiva Comitetului Regional P.C.R. - Brasov, Colegiul de partid, dosa-
rul nr. 175, filele 1-62.
98 Apararea Patriotia contra teroarei fasciste, Timisoara, 1945,
p. 144-142 si Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 4, dosarul air. 725, fila 4
(Rechizitoriu ln procesul grupului de comunisti din Timisoara, judecar
in iluna iunie 1944).
" Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1012, filele 65-75,
203-212, 230-243.
100 Arhiva C.C. al PC.R., fondul 1, dosaral nr. 393, filale 37, 39, 91
P Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1051, filele 110, 127-128,
146-1417, 153-162, 175-182, 237-238, 266, dosarul nr. 1012, filele
244-264.
arestati, au fost sesizate in numeroase cazuri de organele
de politie i siguranta din diverse Iocalitati. Comitetul
Central al Apa'rarii Patriotice a hota'rit s organizeze actiuni
speciale pentru stringerea de fonduri necesare sustinerii pro-
ceselor elementelor comuniste, aflate in curs de judecata. In
acest mod se vor realiza fonduri aparte, in afara de cele afec-
tate ajutorarii comunistilor din inchisori si lagare sau familiilor
acestora lipsite de mijloace" 1°1, comenta in acest fel Directia
Genera la a politiei hotaririle i instructiunile trimise de
Comitetul Central al Ap'ararii Patriotice organizatiilor sale
locale. La Constanta s-a constatat intr-adevar organizarea
activului biroului juridic si in special a intensifidrii colec-
telor de bani, in vederea sustinerii proceselor elementelor
comuniste" 102. Din activitatea depusa' de elementele co-
muniste se deduce ca s-a colectat o surna importanta de
bani pentru salvarea de la moarte a celor in cauza" 103,
constatau la rindui lor organele de politie din Constanta si
Bucuresti.
Insotite de activitatea de mobilizare si lamurire a ma-
selor, de popularizare a auptei revolutionare deslasurate de
patriotii antifascisti judecati in procesele respective, actiunile
organizate de Apararea Patriotica in aceasta directie au avut
ecou In rindurile celor mai diferite paturi sociale ale po-
porului roman. Muncitorii, meseriasii, intelectualii, gospodi-
nele, comerciantii cu vederi antifasciste n-au pregetat sa-si
aduca contributia materiala pentru salvarea vietii celor care,
sub diverse forme, s-au ridicat impotriva dictatunii anto-
nesciene, a masinii de razboi hitleriste, implicati intr-o serie
de mari procese cum au fost, de pilda : procesul grupului
de comunisti i utecisti din Bucuresti din luna octombrie 1940 ;
procesul celor 19 organizatori si participanti la demonstratia
muncitoreasd. din Piga Obor din Capitala (3 noiem-
brie 1940) ; procesul Regionalei P.C.R. Dun'area de jos"
jUdecat la Ploiesti in luna februarie 1941 in care au fost
implicati 21 de activisti ai Partidului Comunist, intre care
Miron Constantinescu 104 . Conform sentintei nr. 144, din
101 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul nr. 393, fitlele 37-39.
102 Ibidern filele 91.
103 Ibklem.
.1" Ibidem, fondul 1, dosarul nr. 272, fila 191 ; fondul 55, dosarul
10 februarie 1941, dafa de Curtea MartialI a Corpului 3
armata, condamnatii din acest proces au fost intemnitati
Ulterior la inchisoarea Caransebes 105.
A urmat apoi, imediat dupsa dezrairtuirea agresiunii ar-
mate impotriva Umunii Sovietice, procesull utecistului Fili-
mon Sirbu si a grupului de tineri antifascisti din Constanta,
care trecusera la organizarea unor actiuni de sabotaj irnpo-
triva masinii de rkboi nazlste 106.
Alte doua mari procese au fost judecate n luna noiem-
brie 1941. Astfel, conform sentintei data de Curtea Mar-
tiala din Bucuresti, la 7 noiembrie, au fost condamnati la
moarte si executati dr. A. Kornhauser, Ada Marinescu, sotii
Li li si Francisc Paneth i Elisabeta Naghi 107 Zece zile mai
erziu, acelasi tribunal judeca procesul altui grup de comu-
nisti 'din Bucuresti, acuzati ca au difuzat materiale propa-
gandistice eclitate de Partidul Comunist Roman. In urma
sentintei dats la 18 noiembrie 1941, s-au pronuntat opt con-
damnari, dintre care sapte la mund silnic pe viata 108.
Teroarea i nscenkile judiciare au continuat Fifa in-
trerupere in anii urmatori. In hula ianuarie 1942 au avut
ioc procesele activistilor din aparatul tehnic al organizatiel
Partidului Comunist Roman din Bucuresti si al celor 27 de
comunisti i antifascisti din Sectorul III Albastru 109 . La
scurt timp a urmat procesul comunistilor de la Atelierele
tipografice i Imprimeriile de stat. Sentinta a rfost pronun-
Tata in ziva de 28 martie 1942 de Curtea Marcia FS din Ca-
pitala. Au fost condamnati la moarte ii asasinati comunistii
Pompiliu Stefu i Moha'nescu Nicolae, pentru ,,delictul" de
raspindire de manifeste comuniste printre lucratorii tipo-
grafi. Alti cinci muncitori au fost condamnati la temnita
grea i alte pedepse.
nr. 9513, fila 206 i Eroi si martini, Editura Aparlrii Patriotice, Bucu-
re§ei, 1945
105 Ibidem.
106 Ibidem.
107 Ibidem.
108 Ibidem.
1°9 Arhiva M.A.I., dosarul nr. 17493/1943, filele 26-31 (Darea de
seam's' a.supra activita(ii desfliFurate de organele corpului detectivilor ins
cursul anului 1942, Referat al Direcçiei Generale a Poliviei nr. 117493 din
luna ianuarie 1943).
Concomitent, la Brasov erau judecati si condamnati un
grup numeros de lucratori feroviari si de la fabrica de
avioane I.A.R. din localitate 110 .
La 6 august 1942, Curtea Martiala din Ploiesti 1-a con-
damnat la moarte pe comunistul Petre Gheorghe, secreta-
rul Comitetului judevean P.C.R. lIfov
In cea de-a doua jumatate a anului 1942 a avut loc pro-
cesul. comumstilor si uteoistilor de la Atelierele C.F.R.-
Grivita. Conform sentintei pronuntata in ziva de 21 sep-
tembrie de Curtea Martiala din Bucuresti, au fost condam-
nati la cite 15 ani rnunc siinic Incratorii ceferisti Ene
Constantin, Fulgescu Virgi i Anton Marcu Ernilian. In
aceeasi zi a fost condamnat la moarte Suciu Ion, de pro-
fesie sofer, la domiciliul caruia s-au gasit materiale editate
de Partidul Comunist Roman ill.
Pe aceeasi linie, a masurilor teroriste i represive, a avut
loc procesul celor 1 5 comunisti din Capitala, intre care
Constanta Craciun ksi Ion Vinte, din noiernbrie 1942 ; pro-
cesul organizaviei locale a P.C.R. si U.T.C. din Resita
32 comunisti judecat la Timisoara in lunile noiembrie
decembrie 1942 ; procesul activistHor Comitetului Judetean
Ilfov al U.T.C., judecat in luna decembrie acelasi an "2.
In sfirsit, numeroase alte inscenari judiciare au avut loc in
anii 1943-1944, cum a fost, de pada, procesul comunisti-
lor i antifascisti,lor de la Atelierele S.T.B. Bucuresti, din
iarna anului 1943 ; procesul unui grup de studenti de la Fa-
cultatea de medicinal din Capitala, la care s-au gasit mani-
feste cu caracter patriotic, din luna mai acelasi an ; pro-
cesul antifascistilor din Sectortil II Negru si de la Uzinele
Malaxa (august 1943) ; procesul de la Constanta in care
au fost implicati 27 de activisti ai organizatioi regionale de
partid din Dobrogea ; procesul judecat la Sibiu in luna no-
iembrie 1943 (38 de comunisti j antifascisti) ; cel din luna
mai 1944 judecat la Curtea Martiala din Ploiesti 16 ac-
110 Ibidem.
111 Lbidern.
112 Arhiva M.A.I., dosarul nr. 17493/1943, filele 26-31 i Arhiva
C.C. ail P.C.R fondul I, dosarul 272, fila 191, dosarul nr. 274, filele
28-36, dosarul nr. 275, fileie 241, 244, 245, 247, dosarul nr. 15, filele
413-431, dosarul nr. 393, fiaele 64-66.
tivti ai Comitetului Regional P.C.R. Valea Prahovei si
numeroase alte procese de militanti patrioti comunisti si an-
tifascisti judecate da Curti le Martiale din Iasi, Galati, Ti-
misoara, Constanta etc.113.
Ca si in anii precedenti in cadrul activitatii Ajuto-
rului Rosu problem& apararii luptatorilor cornunisti 6
antifascisti, sub aspectul kr juridic, au stat in competenta
si preocuparea biroului juridic al Apararii Patriotice, format
din avocati comunisti sau simpatizanti ai Partidului Comu-
nist Roman. In perioada anilor 1940-1944, din biroul ju-
ridk al Apararii Patriotice au facut parte : Ion Gheorghe
Maurer, Avram Bunaciu, Athanase Jojra, Stelian Nitulescu,
Serban Leibovici, A. Zaharescu i altii 1".
Avind in vedere insemnatatea deosebita a activita'tii
desagurate de biroul juridic, reprezentanti ai i au facut
parte in permanenta din Comitetul Central al Apararii Pa-
triotice 115. Activitate intensa a depus in cadrul acestui re-
sort militantul Partidului Comunist, Ion Gheorghe Maurer.
Prezenta sa, in calitate de coordonator al biroului juridic si
membru in Comitetul Central al Apararii Patriotice, o ga-
sim in numeroase procese judecate in anul 1940 si in prima
jumatate a anului urmator la Bucuresti, Constanta, Brasov,
Galsti, Bacau1". La inceputul unii iunie 1941 organele apa-
10 Ibidern.
Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 960, filele 51-56 ; fon-
114
dul 18, dosarul nr. 895, filele 3-8 ; fondul 45, dosarul nr. 108, fila 6
si Arliva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarui nr. 273, filele 476-477,
dosarul nr. 393, filelle 64, 65, 66 (Biroul juridic al M.O.P.R.-ului, tabel
informativ al organelor de siguranfa din Bucure4ti, din hma ianua-
rie 1942).
116 Trebuie retinut faptul c Biroul juridic nu a avut n errna-
nen0. in perioada analizatl aceeasi compozivie, avind in vedere de-
sele areseari sau internIri ri aglrele de concentrare. In mod firesc,
toti rnilitanfki comuni.qti §i antifascisti la care ne-am referit in cazul
activitAii Ap5r5rii Patriotice, luat a. in ansamblul s'au, la nivelul Comi-
tetului Central sau al organizaTiilor locale, au constivuit cadrele de
conducere ale organizatiei in perioadele de timp in care s-au gisit in
libertate efectivl.
116 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 40, dosarul nr. 1012, filele 1-10,
76--82, 189-193, dosarul nr. 1051, fila 134.
218
www.dacoromanica.ro
ratului represiv au dispus internarea sa in lagarul de la
Tg. Jiu 1 iv.
Greutatile pricinuite de condipiile de adinca conspirati-
vitate in care s-a desfasurat munca organizatiei, de nume-
roasele arestari de activrsti, nu au permis comitetelor locale
ale .Apararn Patriotice sa-si creeze birouri juridice proprii,
simalare sub raport organizatoric cu biroul juridic care furic-
Itiona e lIng Comitetul Central, desi preocupari in aceasta
directie au existat din partea tuturor organizatiilor Apararii
Patriotice.
In mod concret coordonarea aparariii de catre membrii
biroului juridic se realiza, In linii generale, in felul urmator :
Comitetul Central all Aparanii Patriotice primea sesizarile
privind arestarile de militanti comunisti i antifascisti din
diverse localitati prin intermediul legaturilor sale cu or-
ganizatiile locale sau direct din partea Comitetului Central
al Partidului Comunist Roman i Ile transmitea biroului
juridic Impreuna cu alte date complimentare : numarul celor
arestati, motivele invocate de autoritati, importanta politica
a procesului etc. La rindul sau, biroul juridic hotara ma-
surile ce trebuiau adoptate in continuare pe linia organi-
/aril apararii juridice propriu-zise prin intermediul delega-
tului pe care Ii trimitea in localitatea respectiva. Acesta lua
legatura cu conducerea organizatiei locale a Apararii Patrio-
lice sau a Partidului Comunist, cu care prilej se analizau
problemele de detaliu, inclusiv fixarea unor aparatori din
rindul avocatilor din centrul respectiv, care acceptau sa
apere In procesele politice cu onoitarlu sau gratuit, in vir-
tutea unor legaturi mai vechi cu rniscarea muncitoreasca .sau
a ideilor lor potrivnice fascismului, dictaturii antonesciene
si razboiului hitlerist.
Citeva exemple desprinse din constatarile organelor Di-
rectiei Generale a politiei sint concludente in acest sens.
Acviunea de ajutorare (resortul M.O.P.R.) "8 a comunisti-
(Referat al Directiei Generale a Poliviei, din 29 iunie 1941, privind
internarea n lagir a lui I. Gh. Maurer).
118 Organelor represive le veneau paste &nn s foloseasci in mod
curent, in raporturile i informirile lor, titulatura Kie Apdrarea Pa-
trioticii. De aceea, dupi cum am mai amintir, vor folosi pentru clefi-
lor deferiti justitiei se face prin angajarea de avocati buni,
ca aparatori. Partidul Comunist reusind astfel s sustraga
pedepsei i s puna din nou in circulatie elemente care pri-
mejduiesc exiistenta ordinei de stat" 119, in sensul in care o
irnelegeau autoritatile. Avocatii incadrati biroului juridic,
pendinte ,de C.C. al P.C.R. [de fapt de C.C. al A.P.] cu
sediul clandestin tn Bucuresti au aparat procesul comunistilor
care a avut loc la 26 mai la Curtea Marcia Ploiesti-Va-
leni, cunoscut sub denumirea de procesul Regionalei Comu-
niste Prahova, descoperita la finele lunii manic 1944. In-
culpatii au fost aparati de avocatii : Zaharescu din Bucu-
resti, Ion Chip.' din Ploiesti si Gh. Andreevici". Aceasta
actiune a fost sprijinita si de alti avocati din Ploiesti care
au cautat s creeze s:ttotii favorabile nvinuiilor coinu-
n4ti" 120 Activitatea btiroului juridic a fost constatata cu
ocazia judecarii procesului membrilor comunisti de sub con-
ducerea avocatului Victor Dusa, cind rnembrii biroului ju-
ridic au organizat apararea i conduita inculpatilor in
timpul procesului. Inainte de judecarea procesului s-a sem-
nalat sosirea la Constanta a avocatului Zaharescu Aur din
Bucuresti, care a organizat apararea inculpatilor prin anga-
jarea unor avocati din localitate" 121 .
Desigur, interventia biroului juridic in organizarea apa-
rarii nu trebuie intoleasa in mod global, ca participare la
absolut toate procesele de rnilitanti comunisti si antifascisti
judecati in aceasta perioada. Necesitatile ridicate de o serie
de procese de mai mica amploare au putut fi rezolvate di-
rect, la nivelul organizattiilor locale ale apararii, cu con-
cursul colectivelor :de avocati patnioti i progresisti din res-
pectivdle localitati. Biroul juridic si comitetole locale ale
Apararili au avut legaturi si au colaborat cu o serie de avo-
nirea activitatii organizatiei si alte denumiri mai vechi, indeosebi cea

de Ajutorul Rom avind in vedere ca Apararea Patriotica a derivat de
fapt din aceasta organizatie. M.O.P.R." reprezint iniialelc denumirii
pe care Ajutorul Roti International o avea in limba rusa : oMejduna-
rodnoe ONcestvo Pomofci Revolutionerov (Organizatia internationala
pentru ajutararea revolutionarilor).
1" Arhiva I.S.I.S.P., fototeca cliseu nr. 6619 (Raport din anul 1944).
120 Arhiva C.C. al PC.R., ifondul 1, dosarul nr. 393, fidele 64,
65, 66. (Raport, din 7 iulie 1944).
121 Ibklem, fila 91 (Raport din 28 iulie 1944).
220
www.dacoromanica.ro
cati antifascisti ca : lonel Teodoreanu, V. V. Stanciu, Petre
Pandrea din Bucuresti, Popovici Boris lav, Burger Ernest,
Adrian Blidariu din Timisoara, Radu Olteanu, Ar. Veleanu
din Brasov, Dionisie Ionescu, Cristian Iulius din Bacau si
numerosi altii din Iasi, Galati, Constanta, Craiova etc. care,
pe linie juridica, au contribuit la apararea a numerosi lupta-
tori comunisti i antifascisti a caror viata era arnenintata 122.
Colectivele de avocati patrioti folosite de organizatiile
locale ale Apararii Patriotice si legaturile create au capatat
in cursul actiunilor de aparare a rnilitantilor antifascisti un
caracter tot mai stabil i organizat. Pornind de la aceasta
constatare, n luna iunie 1944 Comitetul Central al Partidu-
lui Comunist Roman a pus in faia Apararii Patriotice nece-
sitatea 1rgirii atributillor biroului juridic, extinderea activi-
tatii de aparare asupra militarilor care dezertasera 1de pe
frontul antisovietic 123. Trebuie precizat c i pina la acea
data organizatia avusese preocupari n legatura cu apararea
juridica in procesele politice ale militarilor care refuzasera
sa mai lupte alaturi de trupele Germaniei naziste in razboiul
antisovietic. Sedinta Comitetului Central al Apararii Pa-
triotice din luna septembrie 1943 a apreciat insa critic re-
zultatele acestei activitati, subliniind necesitatea 1rgirii ei
in viitor 124. In acest scop, organizatia locala a AparariiPa-
triotice din Bucuresti a primit chiar o lista de avocati cu
care familiile celor inculpati 6n astfel de procese puteau lua
legatura pentru organizarea apararii juridice 125.
Complexitatea deosebita a sarcinii, avind in vedere nu-
marul mare al cazurillor de dezertare sau nesupunere la in-
122 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 15, dosarul nr. 1086, fila 6 ; fondul 40,
dosarul Inn 960, filele 32-40, 61,77, dosanil nr. 1012, filele 65-73,
244-265, dosarul nr. 1051, filele 202, 211-213, 225-227 ; Arhiva
Gomitotului Regional PE.R. Brasov, Colegiul de Partid, dosarul
nr. 175, filele 1-612 i Arhiva CC. al PC.R., fondul 1, dosarul
nr. 393, filele 64, 65, 66, 67, 68, 91 ; fondul 7, dosarul nr. 1573,
fila 180 ; fondul 4, dosarul nr. 725, fila 4.
123 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 7, dosarul nr. 1573, fila 64
(Comentarii ale organelor de siguranvI din Bucurelti privind aceasta ho-
tarire din 20 iunie 1944).
124 11, dean, fondul 1, dosanul nr. 15, filele 4113-411.
125 Ibidem.
corporari 126, a impus Comitetului Central al Apararii Pa-
triotice sa adopte o serie de masuri organizatorice ca : trans-
formarea colectivelor de avocati in birouri juridice pendinte
organizatoric de organizatiile .Aipararii Patriotice, ridicarea
eficientei biroului juridic al Comitetului Central si a celor
locale printr-o mai rapdà depistare a cazurilor de arestari
intentari de procese cu caracter politic, o mai strinsa lega-
tura Intre Comitetul Central al Apararii Patriotice i activi-
tatea biroului sau juridic 127.
Toate acestea reprezinta doar citeva exemple rivnd ac-
tiuni concrete, forme si mijloace folosite de organizatie in
vederea apararii din punct de vedere juridic a luptatorilor
patrioti antifascisti. Contributia Apararii Patriotice, impor-
tanta acestei laturi a activitatii sale trebuie intelese i apre-
ciate d'nsa Intr-un sens cu mult mai larg, tinind cont ca, in
conformitate cu cercetarile efectuate pina in prezent, in peri-
oada dictaturii antonesciene i razboiului hitlerist, in Roma-
nia au fost arestati, anchetati i judecati pentru activitate
antifascista un numar aproximativ de 10.566 persoane 128,
facind abstractie de procesele militarilor cc refuzau sa mai
lupte pe frontul antisovietic, care, dupa cum s-a vazut, au
stat i ele In preocupIrile organizatiei.
Lupta revolutionara i patriotica desfasurata de Partidul
Comunist Roman In perioada de dupa 6 septembrie 1940 a
fost subordonata unei obiectiv strategic fundamental : dobo-
rirea dictaturii militare antonesciene, iesirea Romaniei din
razboiul antisovietic i Intoarcerea armelor impotriva Ger-
maniei thitleriste, redobindirea, pe aceasta cale, a independen-
tei i suveranitatii nationale.
Organizarea i conducerea maselor la infaptuirea obiecti-
velor politice ale Partidului Comunist Roman au constituit,
126 Nurnai in cea de a doua jumitate a lunii iulie 1944 Tribunalul

teritorial al Conpului 4 armatà din Iasi a dat peste 300 de sentime la
moarte impotriva soldatilor i ofiterilor care si-au pgrIsit unidtile
(Gh. Ungureanu, D. Sandru §i I. Saizu, Contributii la cunoasterea sarii
de spirit a maselor populare din Moldova in anii dictaturii militare-
fasciste, tin Studii articole de istorie, 1(1967), p. 203).
127 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 1, dosarul ma. 393, Male 42, 43,
45-46, 67, 68, 91 ; fondul 7, dosand nr..1573, inele 159, 164, 165, 180.
128 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 15, dosarul nr. 440, rdele 1-3.
in conditiile istorice de atunci, o problema grea, deosebit de
complex& La inflptuirea ei, Partidul Comunist Roman a
mobilizat intreg efectivul sau revolutionar, in rindurile ca-
ruia fun rol Einsemnat I-au avut organizatiile de masa de sub
conducerea sa : Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea
Patriotilor si Apararea Patriotic&
Aportul pe care Apararea Patriotica I-a adus la inflp-
tuirea obiectivului strategic final al Partidului Comumst
Roman doborirea dictaturii antonesciene si iesirea Roma-
niei din razboild hitlerist a fost insemnat si, In functie de
natura specifica a activitatii sale, poate fi apreciat din mai
multe puncte de vedere.
In primul rind trebuie avut in vedere aspectul ajutorarii
materiale, apararii morale si juridice a militantilor comunisti
si antifascisti arestati si judecati de tribunalele militare, in-
ternati sou h`ntemnitati in lagare si inohisori. Eforturile de-
puse de Apararea Patriotica in aceasta directie au avut efecte
pozitive. Cu concursul larg al maselor muncitoresti, opiniei
publice democratice, care au raspuns la apelurile sale,
organizatia a adus o contributie efectiva la salvarea vietii
luptatorilor revolutionari si patrioti din lagare si inchisori.
Succesele obtinute in acest sens sint evidente si justifica,
printre altele, importanta activitatii desfasurate de Aipararea
Patriotica in aceasta perioada istorica.
In al doilea rind, ajutorarea material& apararea morall
si juridica a luptatorilor revolutionari nu au constituit objec-
tive singulare in programul de actiune al Apararii Patriotice.
Strins legate de de stau sarcinile puse de Partidul Comunist
in fop organizatiei de a crea legaturi cu internatii si deti-
nutii politici din lagare si inchisori, de a-i informa si apro-
viziona multilateral cu literatura revolutionara, de partid.
Transpunind in fapt aceste cerinte de o mare insemnatate,
Apararea Patriotica a contribuit la infaptuirea uneia dintre
marile realizari obtinute de Partidul Comunist Roman in pe-
rioada dictaturii antonesciene mentinerea unor legaturi per-.
manente intre miscarea de rezistenta antifascista din afara si
miile de luptatori revolutionari si patrioti din lagare. si In:
chisori. In pofida temnitelor, a retelelor de tsirma ghimpata
militantii antifascisti inchisi si internati nu au putut fi tzo-
loci. Contactele si informarea multilaterala au permis comu-
nistilor din lagare si inchisori sa fie in permanenta in mij-
locul activitatii revolutionare a Partidului Comunist Roman,
si ia parte activa la pregatirea i infaptuirea obiectivelor
sale politice, ceea ce a ccestituit una din premisele funda-
mentale care au facillitat mdbilizarea entregului efectiv (de
luptatori ai Partidului Comunist in actiunile care au dus la
doborirea dictaturii militare si alungarea din taxi a cotropi-
torilor nazisti.
Largind cadrul de ajutorare materiala, moral i juridica
asupra tuturor rnilitarrtilor patrioti i antifascisti, indiferent
de clasa social i apartenenta !la partid, luptend pentru for-
marea unitkii de actiune empdtrilva teroriL Ia scara nationala,
Apararea Patriotica a sprijinit direct preocuparile si efortu-
ale permanente ale Parddului Comunist Roman tin directia
realizarii frontului National Antihitlerist, a contribuit la
mobilizarea i antrenarea maselor lagi democrate i .antifas-
ciste la actiunile (de lupta impotriva dictaturii antonesciene
si a ra2boiudui hiderist.
Trebuie subliniat, en Idireca legatura cu aceasta contri-
butie, c actiunile de ajutorare materiala, de aparare morala
4i juridica entreprinse de organizatie au avut efecte pozitive
nu numai asupra militaraor revolutionari din lagare si in-
chrisori, ci i asupra familiilor acestora, care au Lost en per-
rnanenta ajutate. Ele s-au repercutat, in acelasi timp, asupra
moralului luptatorilor din afara, care au putut constata In
mod concret à actiunile bor sint sustinute de masele ilargi ale
poporului roman, prin sprijinul multilateral pe care acestea
au inteles sa-1 acorde la nevoie, raspunzind chemarilor Apa-
rarii Patriotice i sustinind actiunile sale menite s impiedice
asasinarea luptkorilor patrioti antifascisti.
Intre organizatiile de masa' conduse ide Partidul Comunist
.Roman en aceasta perioada, Apararea Patriotica a avut, da-
torita profilului activitatii sale, una din cele mai largi baze
organizatorice. In afara de miile de membri i cotizanti per-
manenti, organizatia a antrenat la actiunile sale zeci i sute
de mii de oameni de pe intreg cuprinsul rii. Donind aju-
toare materiale sau participind la numeroase actiuni protes-
tatoare de aparare a vieth detinutilor si internatilor politici
din lagare i enchisori, masele populare ti exprirnau protestul
si dezaprobarea lor fata de politica patrivnica intereselor na-
tionale promovata de regimull dictaturii antonesciene, se legau
nomijlocit de actiunile ide rezistenta organizate i conduse de
224
www.dacoromanica.ro
Partidul Comunist Roman. Verbal sau prin intermediul ma-
mfestelor, apelurilor si circularelor, al organelor sale de
presa, Apararea Pamotica a desfasurat in acesti ani e intensa
munca propagandistica de lamurire si demascare a dictaturii
antonesclene si razbolului hitlerist, a dus in mijlocul maselor
cuvintul Partidultu Comumst, chemanle sale mobilizatoare
la lupta pentru prevenirea catastrofei nmionale spre care era
impms poporul roman, pentru alungarea ocupantilor hitleristi
si redobinduea independentei si suveranitatii nationale. In
acest fed, alaturi de celelalte organizavii, Apararea Patriotica
a contribuit la forrnarea unei opinii de masa potrivnica dic-
taturii militare si participarn Romaniel la razbolul antisovie-
tic, sprijinind activitatea Partidului ComuniSt Roman de
mobilizare si conducere .a tuturor fortelor sociale, patriotice
si progresiste ale natiumi in lupta pentru infaptuirea insu-
rectiei armate si Intoarcerea arrnelor impotriva Germarnei
naziste.
www.dacoromanica.ro
Insurectia din august 1944 paginä glorioasä
a luptei poporului roman
pentru independenta nationala
Istoria cunoaste momente cruciale, de cotitura pentru des-

tinele popoarelor, care se intiparesc in constimta si in tra-
ditiile lor de lupta, transmivindu-se nepieratoare din generatie
in generatie.
Un asemenea moment il constituie in viata poporului
roman insurectia din august 1944.
Evenimentele istorice din august 1944 i au radacinille
in lupta grea i ndelunga impotrrva.pericolului fascist, pen-
tru apararea independentei si integratatii teritoriale a .0:Hi,
dusa ki perioada premergatoare razboiului.
Datorita resurselor naturale i pozitiei sale strategice in
sud-estul Europei, Romania constituia un obiectiv important
in planurile expansioniste ale Germaniei naziste. In situatia
internationala din preajma si din primii ani ai celui de al
doilea razboi mondial, indeosebi in urma suoceselor miilitare
ale armatelor hitleriste pe continent, cind Romania se gasea
in conditii externe deosebit de grele, cercurile ipolitice con-
ducatoare romanesti au cedat pas cu pas presiunilor germane.
In luna august 1940, Romaniei i-a fast impus dictatul de la
Viena min care partea de nord a Transilvaniei a fost rapita
pred.ata Ungariei hortiste. In acel moment greu pentru
destinele firii sale, poporul roman s-a gasit singur, fara nici
un sprijin din afara, parasit de toate puterile Europei 1
Nevoit s accepte conditiile nedrepte ale dictatului de la
Viena, Romania a fost lasata la discretia Germaniei naziste,
a fast aruncata de fapt in bratele fortelor hitleriste. In urma
presiunilor brutale, a ameninfarilor cu invazia i instituirea
unui protectorat german, precum si a politicii de tradare
1 Nicolae Ceauescu, Rom4nia pe drurnul desavtrfirii constructiei so-
cialiste, Editura politic5., 1968, vol. 1, p. 374.
nationala duse de cercurile polivice cele mai reactionare, fas-
ciste si prohitleriste romanesti, in ffrunte ou Garda de Fier
agentura hitleristilor in Romania , a fost instaurata,
in luna septembrie 1940, dictatura militara fascista ; gene-
ralul Ion Antonescu devine conducator al statului, cu puteri
dictatoriale. Au inceput sa patrunda in vari trupe germane,
Romania fiind apoi irita in razboiul hitlerist, antisovietic.
Perioada dictaturii militare fasciste si a razboiului dus
alaturi de Germania nazista a constituit cea mai neagra
pagina din istoria contemporana a Romaniei. Tara a fost im-
pinzita cu inchisori si lagare de concentrare. Legislatia an-
tonesciana a interzis activitatea poilitica, a militarizat indus-
tria, a instituit pedeapsa cu moartea, internarea fara judecata
in laglre a tuturor celor care se ridicau Impotriva ordinii"
fasciste.
Economia tarii era jefuita de hitleristi. Razboiul indolia
zeci de mii de familii si adincea sarkia si mizeria.
Teroarea fascista era puternic agravata de actiunile sa-
mavolnice ale trupelor germane, care aveau de fapt misiunea
unor trupe de ocupatie, de serviciile Gestapoului, diversele
organe de spionaj germane etc. Baionetele trupelor hitleriste
constituiau principalul reazem al guvernului antonescian. Asa
cum declara M. Killinger, ministrul Germaniei la Bucuresti,
la dispozitia lui Ion Antonescu stateau, din ordinul lui Hitler,
toate fortele germane din Romania, de la generalul Hansen
[eful Misiunn militare germane din Romania] pina aa sim-
plul ostas german" 2
Insetat de libertate si independenta, mindru de traditiile
sale nationale, poporul roman s-a ridicat la lupta hotarita
impotriva ciuntirii teritoriului national, a dictaturii militare
fasciste, a razboiului antisovietic. Raspunzind vointei si sen-
timentelor poporului, manifestinclu-se ca cel mai consecvent
qi activ aparkor al intereselor patriei, Partidul Comunist
Roman a unit in jurul sau cele mai largi forte democratice
si patriotice, organizind rezistenta antifascista si lupta ma-
selor impotriva inrobirii tarii imperialismukii nazist, pentru
eliberarea patriei de sub jugul fascist.
An de an miscarea de rezistenta s-a dezvoltat, cuprinzind
paturi sociale din cele mai diferite ale populatiei ; crescind
2 Arhiva M.A.E., fonclul 71/1920--11944, Germania, vol. 82.
in amploare, ea a culminat cu insurectia Idin august 1944,
cind s-a transformat intr-o lupta antifascist a. de masa cu arma
in mina. Miscarea de rezistenta a imbracatiforme active de
lupta ca : greve, demonstratii, sabotaje, acituni armate, care
s-au impletit in mod organic cu forme si procedee ale re-
zistentei pasive. In acest sens, sub diferite pretexte, munci-
torii intirziau sau absentau ,de la lucru, taranii se sustrageau
de la obligatiile fata de stat, intelectualii si alte categorii
sociale intretineau o permanenta stare de spirit ostila Ger-
maniei naziste i razboiului dus alaturi de aceasta. Sute de
mii de patrioti, de luptatori antifascisti anonimi, contribuiau
prin atitudinea si actiunile lor mai mult sau rnai putin atise
la subrezirea regimului fascist, la izolarea dictaturii militare
fasciste, la pregatirea clirnatului general pentru eroica ridi-
care la lupta a intregului popor.
Foga sociala cea mai organizata si combativa a luptei
antifasciste a fost clasa muncitoare, care a polarizat n jurul
ei celelalte forte patriotice, atragind !la o lupta din ce in ce
mai activa faranimea, intelectualitatea, elementele patriotice
din armata. Animata de dragoste de tara, de libertate si pro-
gres, muncitorirnea, in ciuda prezentei trupelor hitleriste in
taxa, a teroarei dezlantuite de dictatura militara si de Ges-
tapo, a organizat manifestatii cum a fost cea de la 3 no-
iembrie 1940 din cartierul Obor din Bucuresti, unde mii de
oameni au clemonstrat scandind lozincile : Jos fascismul !",
Jos teroarea !", Vrem pline, nu razboi I", Vrem inde-
pendenta nationala !", Afara cu armata de ocupatie ger-
mana !". Prin numeroase actiuni greviste, ca, de pilda, greva
minerilor din bazinul carbonifer al Vaii Jiului care a durat
trei saptamini (15 aprilie-5 mai 1941), muncitorii loveau in
capacitatea de lupta a masinii de razboi naziste. In perioada
urmatoare inceperii agresiunii hitleriste impotriva Uniunii
Sovietice, actiunile de sabotare a industrioi de razboi si a
transporturilor militare s-au inmultit i au imbracat forme
tot mai.diferite si mai ascutite. Muncitorii incetineau in mod
sistematic ritmul de productie, intirziau constient executarea
lucrarilor, deteriorau masini i instalatii, produceau piese cu
defecte. Tot mai frecvente erau astiunile de sabotaj in trans-
porturi, provocind deraierea trenurilor militare, cazurile de
incendiere i distrugere a unor obiective nulitare. In prima-
vara anului 1941 a fost incendiat depozitul de mine antitanc
228
www.dacoromanica.ro
de la Mogosoaia, in anul 1942 arsenalul militar de la Tirgo-
viite.3.si.depozitele de la Buzau (totalizind 66 de depozite de
munitis.si unul de benzina, al aviatiei germane)4. In anul 1943
a fost incendiat un depozit de munitii al uzinelor Mirsa de
linga Sibiu, fhnd distruse peste 70 000 proiectile de artilerie.
Treptat actele de sabotaj, indeosebi in industria de razboi 6
in transpurturile militare, au capatat un caracter organizat 4i
sistematic, fapt semnalat dc insesi organele de reprimare ale
aparatului de stat. In ultimul limp incendiile de la depo-
zitele miclitare i stabilimentele milfitarizate au luat proportii
care nu mai pot fi puse in seama inttmprii. Aceste incendii
au fail indoiala alta cauza, care in majoritatea cazurilor
trebuie cautata in actele de sabotaj organizate [ ]" 5.
In focul lufptei antifasciste, in actiunile de sabotaj, greve,
conflicte de munca, demonstraiti s-au intarit spiritul combativ,
rolul clasei muncitoare in lupta pentru eliberarea patriei de
sub jugul fascist, a sporit capacitatea organizatorica si de
conducere a comunistiIor in mobilizarea i insufletirea ma-
selor la actiuni tot mai energice impotriva dictaturii militare
fasciste si a ocupantilor hitleristi.
Alaturi de muncitorirne si-au manifestat fatis irnpotrivi-
rea fata de regimul fasdst si de razhoiul hitlerist masele largi
ale firanimii. In numeroase localitati satenii au ascuns ce-
realele i vitele pentru a nu fi rechizitionate, nu s-au supus
concentrarilor si mobi1izrii in annata, s-au sustras de la
plata impozitelor, au sabotat imprumuturile pentru inzestra-
rea armatei etc.
Miscarea de rezistenta a cuprins, .de asemenea, si alte
paturi i categorii sociale (functionari, pensionari, studenti,
mici meseriasi etc.). Numerosi oameni de stiinta si cultura,
de diferite convingeri politice, au participat la actiuni de
protest impotriva regimului fascist, au activat in cadrul unor
3 Achiva C.C. al P.C.R., fondul 1, unitatea de pastrare 338, Mi-

nisterul Apararii Nationale, Cabinet Biroul JI, Rapartud nr. 725, din
12 iunie 1942, fila 45.
4 Directia generali a arhivelor statului, fondul PreKdintia Consi-
liului de ivlinigri, pachetul 128, dosarul nr. 1065 (Buletin de informatii
din 2 idlie 1942 al Cabinetului militar).
5 Arhiva dosarul nr. 300/50, fila 136 (Orcrnul
circular nr. 74631 din 10 noiemblie 1943 al Corpului 4 armata).
229
www.dacoromanica.ro
organizatii ilegale sau legale ou caracter antifascist, o parte
dintre acestia fiind arestati i nternati in inchisori i lagare.
Reflectind nemultumirea i revolta maselor largi populare,
in rindurile armatei romane se accentua starea de spirit anti-
hitlerista. Numerosi soldati refuzau s plece pe front sau
ajunsi in zona de operatii treceau de partea arrnatei sovietice.
Deveneau tot mai frecvente cazurile ciind subunitati i uni-
tati militare se impotriveau cu armele samavolniciilor trupe-
lor hitleriste. In prima parte a nului 1944, dorinta ostasilor
ca Tara s iasa din razboiul hiderist era atit de accentuata,
incit majoritatea comandantilor declarau dupa cum re-
zulta dintr-o ancheta efectuata de CMarele Stat-Major cã
nu se putea coma pe unitatile lor 6. Totodata, cadre de co-
manda din armata, generali i ofiteri patrioti i manifestau
deschis impotrivirea fata. de hideristi si cle dictatura anto-
nesciana.
Cresterea rezistentei i luptei populare a ascutit la maxi-
mum criza regimului fascist, multipilioind totodata disensiu-
nile din rindul claselor staipinitaare i activizind noi forte
antihitleriste. Reprezentanti ai partidelor i gruparilor poli-
tice iburgheze, cercurile palatului, comercianti, industriasi si
finanoiari ii manifestau aclversitatea fata de ocupatia ger-
mana, protestau impotriva jefuirii tarii de catre hitleristi.
Inii reprezentantii Germaniei In Romania constatau ca la
Banca Nationala si in rindul cercurilor industriale si bai?-
care ale hurgheziei se dezvolta o puternica rezistenta anti-
germana. Este graitoare in aceasta privinta comunicarea fa-
cuta in luna octombrie 1943 de reprezentantul economic al
Germaniei in Romania, Clodius, guvernului de la Berlin :
Incercarile mele repetate, de a indemna guvernul roman
sa-si schimbe atitudinea, n-au dus la nici tin rezultat [...].
Guvernatorul Bancii Nationale a ramas pe pozitia sa de res-
pingere si a declarat, solidar cu ntreaga conducere a Bancii
ca el va trebui s demisioneze daca s-ar rezolva chiar numai
in parte cerenile germane" 7.
In primavara anului 1944, miscarea de rezistenta din
Romania a intrat in etapa hotaritoare. Masele largi populare
6 Ibidem, dosartrl nr. 732/1, cap. VI, fila 14 (Starea de spirit in
armatI, sintez5.).
7 Deutsches Zentralarchiv Potsdam Auswartiges Amt. Handels-poli-
tische abt. (1936-1945), Handaktea Cladius Bd. 68736, Seite, 344.
erau in plina efervescenta. Starea lor de spirit era puternic
influentata de desfasurarea operatiilor militare pe fronturi,
de intensificarea luptei de eliberare nationala a popoarelor
subjugate. Victoriile armatelor sovietice in bataliile de la
Stalingrad, de la Kursk-Orel, din dreapta Niprului si din
Crimeea, succesele obtinute de fortele celorlalti aliati in
Africa, Itadia si Pacific, precum si dezvoltarea mdscarii de
eliberare nationala in Franta, Jugoslavia, Ceboslovacia, Po-
Ionia, Albania, Grecia etc. au impulsionat lupta fortelor anti-
fasciste din intreaga lume, au insufletit si poporul roman in
hipta de eliberare de sub jugul fascist.
Cresterea puternica a miscanii de rezistenta, evolutia si-

tuatiei politice si milatare creau conditii favorabile pentru
urnrea tuturor fortelor antihitleriste, indiferent de interesele
de clasa, de conceptiile politice sau ideologice, de motivele
care le determinau sa. actioneze pentru inlaturarea dictaturii
militate si alungarea hitleristilor din taxi.
Este meritul istoric al Partiduqui Comunist Roman de a
fi ridicat tot mai sus steagul luptei pentru eliberarea patriei,
pentru recucerirea independentei si suveranitatii nationale.
Dragostea netarmurita de patrie, nazuinta fierbinte de a o
vedea libera si prospera au tinsufletit puterea de lupta si de
sacrificiu a comumstilor, care actionau cu elan si consecventa
pentru mobilizarea maselor la lupta imrpotriva asupririi, ex-
ploatarii si teroarei fasciste. Ridicind pe o noua treapta tra-
ditiile luptei pentru independenta faurite si dezvoltate in
perioada anterioara, comunistii s-au ridicat cu hotarire im-
potriva dictaturii rnilitare fasciste, prevenind poporul roman
de perkolul pierderii independentei tarii si ocuparii .ei de
catre armatele germane. Animati de un fierbinte patriotism,
comunistii au infierat intrarea trupelor hitleriste in tara,
considerind-o ca un act de incalcare grosolana a independen-
tei si suveranitatii tanii. Ei au demascat caracterud antinatio-
nal al aderarii guvernului militar fascist la pactul tripartit,
transformarea Romaniei intr-o feuda. a Reichului.nazist.
In perioada anterioara agresiunii antisovietice, condu-
cerea Partidului Comunist Roman a elaborat o serie de do-
cumente, printre care mentionam : Rezolutiile C. C. al
P.C.R. din lunile decembrie 1940 si ianuarie 1941, De la re-
gimul legionar la dktatura militar?i, precum si unele circu-
lare si scrisori catre organele regionale si locale. Pe lingi
unele aprecieri eronate, neconforme cu realitatea, cu sivuatia
politico-economici din Romania, care ii aveau radicinile si
in Directive le Cominternului din anul 1940, adresate Parti-
dului Comunist Roman, aceste klocurnente cuprind indicatii
corespunzatoare privind activitatea si sarcinile comunistilor
in coridiiiile dictaturii rnilitare fasciste si ale prezentei tru-
pelor hitleriste in tari. Ideea lor centrali era lupta Impo-
triva prefacerii Romaniei intr-o anexi a imperialisrnului ger-
man, pentru independenta nationala a poporului roman",
P.C.R. declarind ca este gata s colaboreze cu alte forte, in-
diferent de conceptiiie lor pdlitice, ideologice, de clasi si ca
"pune singura conditie oricarei colaboriri, ativudinea fafa de
independenta nationala a poporului roman 8 Aceste dezide-
rate au fost dezvoltate i fundamentate multilateral tn circu-
lara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din
8 iulie 1941, indeosebi, in Platforrna-program din 6 septem-
brie 1941.
Consecvent principiilor internationalismului proletar,
Partidul Comunist Roman a militat neobosit pentru prietenia
cu Uniunea Sovietici, primul stat al muncitorilor si Oranilor,
pentru apirarea socialnsmului victorios, pentru intarirea for-
telor revolutionare i antifasciste din lumea intreagi. Sesi-
zind pregatirile agresive antisoviotice ale Germaniei hhleriste
si acolitilor ei, comunistii romani au condamnat cu tarie
aceste pregitiri, avertizind masele asupra pericolului iminent
al declansirii atacului armat contra Uniunii Sovietke si al
finpingerii Orii in rizboiul hivlerist antisovietic. DThd expre-
sie sentimentelor opiniei pubEce romanesti, aspiratiilor uriasei
majorititi a natiunii, Partidul Comunist s-a ridicat cu hoti-
rire impotriva rizboiulun hitlerist de jaf si cotropire. Aceasti
atitudine fermi si consecventi a fost exprimati in manifestul
publicat imediat dupa declansarea atacului armat asupra sta-
tului sovietic, in care se mentiona : noi toti nu am vrut si nu
vrem acest rizboi tilhiresc impotriva marelui popor sovietic.
Nu marele popor sovietic este dusmanul nostru [...] dusmanul
8 Arhiva I.S.I.S.P., cota Ab-XXV-4, inv. nr. 1123 (Hotarlrea ple-

narei C.C. al P.C.R. din 15 ianuarie 1941).
nostru este fascismul german si lacheii lui din Tara, in frunte
cu generalul Antonescu" 9.
Declansarea agresiunii hitleriste antisovietice si impingerea
Romaniei in acest razboi ,au incatusat si mai mult tam
Reichului nazist, adincind infeudarea ei pe toate planurile
vieii politice, economice si militare. In aceste condiii, ala-
turi de caracterul national, rezistenta antifascista a capatat
un puternic continut international. Saroina de raspundere
istorica a Partidului Comunist Roman fata de poporul ro-
man se arata in circulara Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Roman din 8 iulie 1941 consta in orga-
nizarea luptei in Romania, alaturi de marele popor sovietk
si celelalte popoare cotropite, pentru zdrobirea fascismului
singeros german, a slugilor lui din toate tarile, pentru alun-
garea ocupantilor germani din Romania, pentru doborirea
bandei de tradatori de la cirma tarii, in frunte cu generalul
Antonescu, pentru eliberarea tarii de sub jugul singeros ger-
man, pentru victoria Uniunii Sovietice, pentru Romania li-
bera i independenta" 10.
Tactica de 4upta a partidului pe intreaga perioada a raz-
boiului a fost elaborata indeosebi in Platforma-prograin din
6 septembrie 1941. Telul nobil al luptei pentru recucerirea
independentei nationale a constituit obiectivul central, reven-
dicarea fundamentala a acestei planforme intitulati semnifi-
cativ : Lupta poporului roman pentru libertate si indepen-
denta nationala". Cerintole acestui deziderat strabat ca un
fir rosu tactica Partidului Comunist Roman, obiectivele sale
de lupta, care in esenta prevedeau : rasturnarea dictaturii
militare fasciste, iesirea din razboiul antisovietic si alaturarea
tarii la coalitia antifascista, alungarea din Tara a hitleristilor,
reoucerirea libertatii si independentei nationale, formarea unui
guvern cu participarea reprezentantilor tuturor fortelor pa-
triotice, eliberarea partii ide nord a Transilvaniei si altele.
Aceste objective reflectau pregnant dezideratele nationale ale
poporului roman in lupta sa de eliberare de sub jugul fas-
cist, stabileau telurile vitale, sarcinile omune ale tuturor for-
telor patriotice antihitleriste ale tarii, fixau misiunea clasei
9 Ibidem, cola A-XXV-22.

" Ibidem, cota A-XXV-10, inv. 1580, Circulara C.C. al P.C.R. din
8 iulie 1941.
muncitoare si a detasamentelor ei de avangard n upta anti-
fascista. Ele constituiau baza politica pentru unirea tuturor
fortelor patriotice, antihitleniste. Garantia realizarii acestor
objective, comunistii o vedeau in faurirea unitatii de actiune
a clasei muncitoare si a unuj Front Unic National al po-
porului roman.
Calauzindu-se de interesele fundamentale ale poporului,
receptiv la cerintele momentului istoric, increzator In viitorul
de aur al tarii, cum spunea poetul, Partidul Comunist Ro-
man a pus in centrul activitatii sale sarcinile auptei pentru
eliberarea nationala, fr s renunte insa la scopul sau final,
pastrIndu-si independenta politica', ideologica i organizato-
rica. In intreaga perioada tistorica el a militat permanent, cu
hotarire i consecventa pentru faurirea Frontului Unic Na-
tional al poporului roman care sa includa toate partidele,
gruparile i oamenii politici care, dintr-un motiv sau altul,
erau interesati in Einlaturarea dominatiei hitleriste. Criteriul
fundamental al acestei colaborari largi patriotice era adop-
tarea unei atitudini potrivnice fata de ocupantii
de slugile lor tradatoare de Tar a. si de razbaiul criminal con-
tra Uniunii Sovietice" 11.
In documentele sale programatice, Partidul Comunist a
dat o Ina lta apreciere luptei antifasciste considerind-o punc-
nil culminant al luptei de veacuri a poporului roman pentru
libertate i independenta nationala. El sublinia aegatura indi-
solubila dintre obiectivele luptei antifasciste i trecutul istoric
al poporului roman, aratind necesitatea cultivarii traditiilor
de lupta pentru dezrobirea poporului roman impotriva
imperialismului german din veacurile 17, 18, 19 si din timpul
razboiului din 1916-1918" 12, impotriva cotropitorilor straini,
pentru libertate si independenta nationala.
Concomitent cu elaborarea unei liniii tactice juste, zvo-
rita din realitatile interne si Imprejurarile externe in care se
afla Romania in acel timp, Partidul Comunist a desfasurat
o sustinuta munca de propaganda si activitate organizatorica
in rindul maselor largi populare. In intreaga aceasta penioada
de crunta opresiune fascista, Partidul Comunist si-a mentinut
11 Ibidem, cota Ab-11, inv. nr. 989 (Platforma-program a C.C. al

P.C.R. din 6 septembr:e 1941).
12 Ibidem.
structura organizatoric, caditi pe temelia organizatiilor de
baza" Pin'a la organele superioare de conducere. &rills legat
de detasamentele de bala ale muncitorimii, Partidul Comu-
nist si-a plstrat si dezvoltat leOturile cu majoritatea centre-
kr industriale si indeosebi cu marile iIntreprinderi din Bucu-
resti si din restul t'arii. MIsurile represive ale guvernantilor
antonescieni si ale organelor bitleriste, desele arestlri si con-
damnari da moarte sau la ani grei de temnita' nu au dus la
lichidarea organizatiilor Partidului Comunist. Din rezervorul
nesecat de energie revolutionara' a muncitorimii, de fiecare
data' s-au 0:sit forte capabile sa' refac 5. organizatille lovite
de reprimarea fascist, sa"-si continue cu succes activitatea in
sinul maselor largi populare.
In popularizarea traditiilor de lupta', in cultivarea senti-
mentelor patriotice si internationaliste de eliberare a patriei
de sub jugull fascist, .un rol deosebit de important 1-au avut
activitatea Partidului Comunist, a organizatiilor sale, propa-
ganda de partici. In acest sens, o contributie insemnat'a a
adus presa ilegalI a partidului, publicatiile ilegale centrale,
ale comitetelor regionale ale Partidului Comunist Roman $i
ale organizatiilor de mas, ca Scinteia, Dunarea rofie, Mol-
dova rofie, Presa libera' §i România libera din Banat, Inde-
osebi ziarul Regal antifascist central Romania libera, care
a aplrut incepind din 28 ianuarie 1943. Concomitent au fost
difuzate numeroase manifeste, apeluri, brosuri, buletine infor-
mative, elaborate si tipa'rite de conducerea Partidului Comu-
nist Roman la care se adiugau cele editate $i iispindite de
comitetele de partid regionale si judetene.
Publicatiile ilegale, numeroasele manifeste, apeluri, bro-
suri si alte materiale de propagaricl'a au dus cuvintul inflI-
carat al Partidului Comunist in mijlocul maselor, contribuind
la clarificarea kr, la mobilizarea si Inregimentarea kr in
frontul luptei antifasciste.
Insufletiti de dragoste de patrie, comunistii au mobilizat
la luptl mii de militanti revolutionari si patrioti, rnuncitori,
Orani, intelectuali, militari, indiferent de nationalitate, de
apartenentsa de clas5: sau de convingeri religioase, animati de
sentimente patriotice, antihitleriste. Infruntind pericolele, anii
grei de inchisoare si gloantele plutoanelor de executie, comu-
nistii au organizat si condus greve, conflicte de munca', au
deslisurat actiuni i'mpotriva masinii de rIzboi fasciste, dind
pilde nepieritoare de eroism, de patriotism si de internatio-
nalism proletar. Cu cuvintole pe buze : Traiasca Romania
libera si independenta" au cazut fulgerati de gloante eroi ai
poporului ca Filimon Sirbu, Nicolae Mohanescu, Pampiliu
Stefu, Petre Gheorghe, dr. Adalbert Kornhauzer, Francisc
Lili Paneth, Ada Marinescu, Bernat Andrei, Lazar Griim-
berg 5i multi altii. Nioi torturile, nici celulele inchisorilor,
nici sirma ghimpata a lagarelor cle concentrare, nici gloan-
tele ucigase n-au putut infringe vainta de lupta a comunisti-
lor si a celorldhi militanti antifascisti si patrioti, nu i:au
putut abate de la lupta lor eroica impotriva fascismului si a
lizboiuhti hitlerist, pentru Romania libera, independenta si
demo cra ti ca.
In mentinerea mereu treaza a constiincei patriotice, orga-
nizatule de masa ilegale ale Partidului Comumst Uri:Linea
Tineretului Comunist i Apararea Patriotica au adus un
mare aport. Prin manifeste, apeluri si chemari, ele au dus
cuvintul partidului in mijlocul maselor, contribuind la edu-
carea lor in spiritul inaltelor traditii ale apa'rsarii intereselor
si nazuintelor poporudui roman. In acest sens, o activitate
rodnica au desfasurat in rindurile taranimii Frontul Plugari-
lor si Partidul Socialist-Taranesc, iar in sinul intelectualitatii
Uniunea Patriotilor, organizatie infiintata in 1942 cu spriji-
nul Partidului Comunist Roman.
Partidul Comunist a militat consecvent Th vedcrea for-
mrii unui front national antihitlerist din care sa faca parte
toate partidele, gruparile si personalitatile politice care se
opuneau Germaniei naziste si razboiului hitlerist. In acest
scop au fost facute numeraase dernersuri pe dinga conducerile
Partidelor Social-Democrat, National-Taranesc (I. Maniu),
National-Liberal (C. I. C. Bratianu), precurn tsi ale altor gru-
pan politice. Un pr.:2m rad al acestor cforturi a fost infiin-
tarea, in toamna anului 1943, a Frontului Patriotic Antihitle-
rist, format din Partidul Comunist Roman, Partidul Social-
Democrat, Frantul Plugarilor, Uniunea Patriotilor, Madosz-ul
si Partidul Socialist-Taranesc.
In conditiile adincirii crizei regimului militaro-fascist, ale
infringenlor zdrobitoare ale armatelor coalitiei hitleriste ai
cresterii miscani de rezistenta a poporului roman impotriva
ocupantilor hitleristi, platforma de lupta a Partidului Co-
mumst Roman, elaborata in lunile iulieseptembrie 1941, a
236
www.dacoromanica.ro
fost dezvoltata in luna ianuarie 1942 5i in toamna anului
1943, concretizata In primavara si in vara anului 1944 in
planurile si masurile adoptate pentru rasturnarea guvernului
antonescian si alungarea din tara a armatelor hitleriste pe
calea insurectiei.
Indreptarea cursului strategiei si tacticii fortelor anti-
hitleriste, polarizate de Partidul Comunist Roman, spre ras-
turnarea prin ford a regimului militaro-fascist, luarea unor
astfel de masuri politice si militare care sa asigure succesul
deplin al actiundi cereau, mai ales in condiviile prezentei in
vara a organelor de reprimare hitleriste, clarviziune si fermi-
tate politica, devotament neIarmurit fata de patrie si putere
de sacrificiu. Partidul comunistilor, activistii sai de baza,
aflati in lagare si inchisori, precum si cei din afira au ana-
lizat situatia politica si militara interna si internalionala, au
dezbatut principalele probleme ale momentului istoric, elabo-
rind, pas cu pas, masurile necesare pentru pregatirea multi-
laterala a insurectiei. In toamna anului 1943 au inceput pre-
gatirile pentru organizarea aparatului militar al partidului
cu ramilicaTii in intreaga Tara'.
Planul de actiune conceput de Partidul Comunist Roman
in vederea doboririi dictaturii militare fasciste, scoaterii
Romaniei din razboiul hitlerist si alaturarii ei la coa14ia anti-
hitterisfa includea un ansamblu de masuri politice 5i militare,
dintre care cele mai importante erau : intrirea unitatii Parti-
dului Comunist si a capacitatii sale combative, infaptuirea
unitaTii de actiune a clasei muncitoare, realizarea colaborarii
cu toate partidele, grupanile si personalitaTile politice care
se pronuntau pentru iesirea varii din razboiul hitlerist, crea-
rea unor forte inarmate proprii ale clasei muncitoare si atra-
gerea armatei de partea forcelor patriotice antihitleriste.
Traducerea in viata a acestor masuri s-a facut treptat,
incepind din toamna anului 1943, la ele aducindu-si contri-
bucia intregul partid, organizatiile sale, activistii sai de baza
din afara, din inchisori si lagare, in rindul carora un rol
important 1-a avut Gheorghe Gheorghiu-Dej. 0 conditie
primordiala pentru realizarea sarcinflor nationale care stateau
in fata intregului popor o constituia intarirea partidului.
In perioada septembrie 1940-4 aprilie 1944, Comitetul Cen-
tral al Partidului Comunist Roman a condus si orientat in-
treaga munca a partidului, a organizatiilor regionale si 'locale.
In anii dt a fost secretar general al Comitetului Central al
Partidului Comunist Roman, Stefan Foris, pe linga unele
merite imontestabile in activitatea sa, a savirsit greseli si a
avut lipsuri grave datorita metodelor nepartinice in munca
si trasaturilor sale negative de caracter, care au dus la frac-
tionarea i dezorganizarea unor organizatii de partid, la in-
calcarea unor reguli ale conspirativitatii. In aceasta situatie,
inlaturarea la 4 aprilie 1944 a lui Foris si a elementelor gru-
pate In jurul dui a fost o actiune imperios necesara. Aceasta
masura energica a redat partidului vigoarea i capacitatea
de lupta necesare mobi1izrii cu succes a tuturor fortelor in
frontul antihitlerist, organizarea i conducerea ferm a. a luptei
de ehberare a poporului.
Conducerea operativa, desemnata de activul de baza si
formata din Constantin Pirvulescu, Emil Bodnaras, Iosif
Ranghet, s-a adresat imediat, printr-o comunicare, tuturor or-
ganizatiilor de partid, cerindu-le sa-si continue ou devota-
ment si spirit de sacrificiu activitatea in vederea indrumarii
intregii munci de partid pe linia luptei celei mai hotarite
impotriva cotropitorilor hitleristi si a sluelor tor din Tara,
a sprijinirii active a victorioasei armate sovietice, a Intaririi
unitatii de vointa si de actiune a partidului, a respectarii cu
strictete a regublor de conspiratie i vigilenta. In lumina
acestei hotarira au Lost luate masuri importante in scopul
tnaririi politice i organizatorice a partidului, intreaga acti-
vitate a partidului desfasurinclu-se pe principiile muncii in
conditii de razboi. A fost activizata munca de creare si pre-
gatire a formathlor de lupta patriotice. Pe baza indicatiilor
primite de la activul de baza al partidului s-a acordat o grija
deosebit ntarFii politico-organizatorice a organizatiilor de
partid din intreprinderile industriale importante ; a fost in-
tensificata munca de propaganda si agitatie In mijlocul ma-
selor largi populare. Noile sarcini ale luptei de rezistenta,
rolul cresdnd al particludui in cadrul acestei ilupte necesitau
existenta a numeroase cadre de activisti capabili, talentati
organizatori i conducatori ai maselor munatoare. Totodata,
condithle de ilegalitate impuneau formarea unei echipe de
rezerva. Lipsa de cadre era agravata de faptul c o mare
parte din activul de partid era detinut In inchisori i lagare,
ca partidul pierduse multe cadre in urma actiumlor organelor
de reprimare antonesciene i hitleriste. Pentru a face fail
_238 www.dacoromanica.ro
noilor sarcini age muncii de partid au fost selectionate si
promovate in munca numeroase cadre muncitoresti revolu-
tionare, profund devotate, disciplinate si pltrunse de necesi-
tatea ntririi vagilentei i securitatii partidului.
Activitatea politics i organizatorid desfasuratl pentru
consoladarea partidului a avut drept rezultat inearirea uni-
atnsale de vointl si de actiune, sporirea capacitAii sale de
mobilizare a clasei muncitoare, a tuturor fortelor antifasciste
patriotice..Prin existent-a unui partid unit, tinarmat cu o
orientare politica clarl s-a asigurat principala conditie su-
biectiva' pentru succesul luptei fortelor interne Impotriva fas-
cismulan.
0 importanfa deosebitl pentru triumful luptei de elibe-
rare a patriei a avut-o realizarea, lin luna aprilie 1944, a
Frontului Unic Muncitoresc, pe baza unei platforme anti-
fasciste care exprima linia luptei pentru realizarea unui front
unic national annhitlerist. In manifestul publicat la 1 Mai
1944 se sublinia : Muncitorimea organizata', unita, de la
comunisti pina la social-.democrati, cheama' intreaga clasa:
muncitoare, pe top muncitorii organizati i neorganizati, in-
treg poporul roman,..toate clasele si pa'turile sociale, toate
partidele si organizatule, indiferent de culoarea politicsa, cre-
dinfa religioas a. si apartenenta sociall, la lupta' hot'arita
pentru :
Pace imediafa.
Wasturnarea guvernului Antonescu. Formarea unui guvern
national din reprezentantii tuturor fortelor antihitleriste.
Izgonirea armatelor hitleriste din Tara, sabotarea si clis-
trugerea masinii de fazboi germane.
Sprijinirea armatei rosii eliberatoare.
Alianfa cu Uniunea Sovietelor, Anglia si Statele Unite.
Pentru o Romanic libera, democratic i indepen-
denta: !" [...] 13.
Realizarea Frontului Unic Muncitoresc a fost rodul luptei
indelungate descasurate de Partidul Comunist pentru fu-
rirea unitii muncitoresti, rezultatul cresterii prestigiului. si
influentei Partidului Comunist asupra clasei rnundtoare, in-
clusiv asupra muncitorilor social-democrati, atitudmii ferme
23 Arhiva I.S.I.S.P., cota LXXVIII-1, inv. nr. 1182.
239
www.dacoromanica.ro
dar elastice a comunistilor fata de conducerea Partidului
Social-Democrat, care a usurat atragerea unor .fruntasi ai
acestui partid, adepti ai colaborarii cu comunistii, izolind si
neutraliziind totodata pe cei care continuau sa se opuna aces-
tei colaborari.
Crearea Frontului Unic Muncitoresc a marcat un moment
hotaritor in realizarea unitatii de vointa si de actiune a °la-
sei muncitoare, in inchegarea unui front larg de actiune anti-
hitlerista. Platforma antifascista si antiimperialista, elaborata
de Partidul Comunist, a stat la baza crearii Frontului Unic
Muncitoresc, exprirnind totodata programul luptei pentru
realizarea unui front unic national antihitlerist.
Orientindu-se spre rasturnarea regimului de dictatura
militara fascista prin forta, pe calea insurectiei, Partidul Co-
munist Roman a trecut la crearea unui aparat militar pro-
priu, a carui osatura o constituiau formatiunile de lupta pa-
triotice. Pe baza experientei militare obtinuta de comunisti
a fost organizat, intr-un timp scurt, comandatnentul central
al acestor formatiuni, precum si organe regionale in Oltenia,
Dobrogea, Moldova, Banat si Tara Birsei ; secretarii comi-
tetelor regionale de partid au Ifost numiti sefi ai comanda-
mentelor regionale ; au fost constituite formatiuni de lupta in
uncle intreprinderi din Capital i provincie. .In acelasi timp
au inceput s actioneze tin uncle zone ale tarii grupe de par-
tizani, acestea dind (lovituri masinE dc razboi fasciste. Tot-
odata, au fost infiintate grupe de patrioti in unele unitati
militare.
Stegar al luptei hotarite pentru eliberarea patriei de sub
jugul fascist, Partidul Comunist Roman a militat neobosit
pentru crearea unui larg sistem de aliante, care sa cuprinda
toate fortele, partidele, gruparile si oamenii politici, indife-
rent de apartenenta de clasa, de partid care din diferite
motive aveau o atitudine potrivnica Germaniei naztste si
dictaturn antonesciene. Pentru realizarea Frontului Unic Na-
tional, Partidul Comunist a adoptat o tactica adecvata iz-
vorita din evolutia situatiei interne si internationale a tarii,
a raportului de forte, folosind contradictiile dintre diferitele
grupari §i persoane politice ale claselor dorninante. In acest
scop, Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a
stabilit inca din anul 1941 contacte cu liderii Partidului Na-
tional-Taranesc 5i Partidului National Liberal, cu gruparea
240
www.dacoromanica.ro
lui Tatarescu, ducind tratative pe baza obiectivelor din Plat-
forma-program din 6 septembrie 1941, care au continuat si
s-au dezvoltat n ciuda obstrucciilor acestora concreti-
zindu-se prin crearea Blocului National Democrat.
Condiicle grele interne si externe ale Rornaniei in }prima
parte a anului 1944 au inasprit si mai mult contradicciile
dintre dictatorul Ion Antonescu i cercurile palatului regal.
Dupa ce regele i apropiacii si, mpreuna cu liderii Parti-
delor.Nacional Liberal si Nacional-Taranesc, au cautat unele
solucii ineficiente de iesire din siruacia in care se gaseau,
pasesc in cele din ,urrna la stabilirea legaturilor cu Partidul
Comunist.
Catre sfirsitul lunii august inceputul lunii septembrie
1943 s-au stabilit contacte (Imre reprezentantul Partiddlui
Comunist Roman, Lucreciu Patrascanu, si cercurile palatu-
lui, contacte realizate din insarcinarea partidului. Au avut
loc mai multe intilniri la care, pe linga sfetnicii politici
ai regelui, a participat i generalul C. Sanatescu, seful Casei
rnilitare a palatului i maresal al palatului. Din primavara
anului 1944, aceste contacte au capatat un caracter orientat
si mai concret pe linia pregatirii acciunii de rasturnare a dic-
taturii militare-fasciste, de alungare a trupelor hitleriste din
Tara, de atragere a armatei, n intregul ei, la aceasta acciune.
In noaptea de 13 spre 14 iunie 1944 a avut loc o sedinca
conspirativa la care au participat. reprezentancii Partidului
Comunist (Emil Bodnara i hicreciu Patrascanu), ai armatei
si ai palatului (general C. Sanatescu, viitorul presedinte
al guvernului format la 23 august 1944 , general in rezerva
Gh. Mihail de la 23 august wf al Marelui stat major ,
colonel D. Damaceanu, I. M. Stircea,*M. Ioaniciu, Gr. Nicu-
lescu-Buzesti ministru de Externe in guvernul format la
23 august. Cu acest prilej a fost acceptat de catre top parti-
cipancii punctul de vedere al Partidului Comunist Roman
privind rasturnarea prin forca a dictaturii militaro:fasciste
$i intoarcerea imediata a armelor contra Germaniei hale-
riste, punct de vedere care a stat la baza tuturor masurilor
in vederea insurecciei.
Pentru a imprima pregatirilor militare un curs concret
si coordonat a fost constituit un comitet militar format din
generalul in rezerva Gheorghe Mihail, generalul Vasiliu-Ras-
canu comandantul Corpului 5 teritorial din bazinul pe-
trolitfer din Valea Prahovei, judecele Dimbovita si Buzau ,
colonelul D. Dimaceanu, sef de stat-major al Comandamen-
tului militar al Capitalei ; in problemele organizatorice miii-
tare un rol aotiv 1-a avut generalul C. Sanatescu. Acestia au
desfasurat o activitate rodrud In perioada care a urmat pita
la 23 august, partidpind la o serie de intruniri impreuna cu
reprezentancii Blocului National Democrat si ai palatului,
uncle s-au discutat prthleme privind pregatirea insurectiei,
stabilirea momentului declansarii ei, legatura cu aiiaii, struc-
tura noului guvern, pregatirea primelor dooumente oficiale
ale regelui i noului guvern i altele.
Ansamblul situaciei politice i militare din momentul dat
a &cut totodata ca principalele partide burgheze, Partidul
Nacional-Taranesc (Maniu) i Partidul Nacional Liberal (Bra-
tianu) s evolueze spre o convergenta cu partidele mun-
citoresti, in vederea crearii unui larg front national antihitle-
rist, dupa ce vreme indelungata ei respinsesera propunerile
repetate ale Partidului Comunist. Astfel, la 20 iunie 1944,
intre Partidul Comunist Roman, Partidul Social-Democrat,
Partidul National-Taeanesc si Partidul National Liberal s-a
ajuns 1a un acord pentru orearea Blocului National Demo-
crat. Platforma antilfascista, general democratica, pusa la
baza actiunii celor patru particle constituite in Blocul Na-
tional Democrat prevedea :
1. Incheierea fara intirziere, in baza ofertei &cute de
Aliati, a unui armistitiu cu Natiunile Unite (Uniunea So-
vietica, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii), cau-
end a obline conditiunile posibile cele mai bune pentru
interesele
2. Iesirea Romaniei din Axa, eliberarea farii de ocupacia
germana, alaturarea ei de Natiunile Unite si restabilirea inde-
pendentei si suveranitacii nationade.
3. In acest scop : inlaturarea actualului regim de dicta-
tura si inlocuirea lui cu un regim constitutional, democra-
tic, pe baza acordarii drepturilor i libertatilor civice, tutu-
ror cetatenilor %aril.
4. Mentinerea unei ordine democratice i realizarea pacii
conform cu interesele statului i poporului roman".
Declaratia adoptata mentiona a acordul realizat obliga
partidele contractante la organizarea i ducerea in comun,
fara nici o intirziere, a actiunii pentru realizarea punctelor
de. mai sus stabilite" i ca formatiunile politice care aka-
nuesc Blocul National Democrat i pastreaza intreaga inde-
pendenta ideologica si politica acordul intervenit neprivind
decit punctele mai sus fixate" 14.
Imputerniciti din partea Partidului Comunist Roman
pentru ducerea tratativelor cu liderii partidelor National-Tara-
nese si National Liberal in vederea incheierii Blocului Natio-
nal Democrat au fost Lucretiu Patrascanu, Constantin Agiu
si Petre Constantinescu-Iasi, iar din partea Partidului Social-
Democrat Titel Petrescu, Stefan Voitec i altii. n edin-
tele conspirative ce au avut kc in acest scop, Petre Con-
stantinescu-Iasi, n numele Partiidului Comunist, a propus
ca din Blocul National Democrat sa faca parte si gruparile
politice din Frontul Patriotic Antaiitlerist, dar conducatorii
celor doua partide (National-Taranesc si National Liberal)
nu au acceptat aceasta propunere. Pastrindu-si insa indepen-
denta actiumlor lor, comunistii au continuat sa colaboreze
cu toate fortele politice capabile sa-si aduca, intr-o masura
mai mica' sau mai mare, contributia la opera de eliberare
a tarii.
Crearea unei largi coalitii antifasciste, de la comunisti
pina la cercurile palatului, a constituit un factor de insem-
natate primordiala pentru asigurarea succesului in lupta
pentru doborirea dictaturii militare fasciste i alaturarea
Romaniei la coalitia antihitlerista. Caracterul si semnificatia
aliantelor politice realizate nu au scIpat organelor informative
naziste, care, la 5 august 1944, relatau intr-un raport : evo-
lutia politicii interne din ultimele saptamini arata clar o
trecere a tuturor opozitiilor spre stinga, cu preluarea con-
ducerii acestei opozitii de catre partidul comunist" 15
0 atentie deosebita a acordat Partidul Comunist prega-.
tirii politice i militare a actiunii de rasturnare a .regimului
fascist, atragerea armatei de partea cauzei insurectiei, elabo-
rarii planului actiunii de arestare a guvernului antonescian,
de ocupare a institutiilor de stat din Capitala, de atacare
si lichidare a obiectivelor hitleriste etc. Aceasta pregatire avea
o importanta deosebita, date fiind masurile luate de Anto-
14 Romania liberd din 10 august 1944.

15 Direcvia generali a arhivelor statului, fondul Documente ger-
mane, rola nr. 883/5631, p. 433-434.
nescu in vederea mobilizarii totale pentru continuarea raz-
boiului, dar mai ales datorita prezentei in Tali a unui mare
numar de trupe hitleriste. In vara anului 1944, efectivul
total al trupelor germane aflate la aripa sudica a frontudui
sovieto-german se ridica la 677.000 de oameni, dintre care
460.000 in zona frontului, 157.000 in zona etapelor, iar
aproape 60.000 in zona interioara 16 La aceasta din urma
cifra mai trebuie adaugate formatiunile inarmate paramili-
tare ale Grupului etnic german, mentinute ca completari pen-
tru unitatile S.S. Rezult di fortele insurectionale aveau de
infruntat un inamic numeros si bine inarmat, care ocupase
puncte strategice cheie din Capitala si din tara, pIn n zona
operativa a frontului.
1n aceste condiii, o importanta hotaritoare pentru vic-
toria luptei de eliberare nationala a poporului roman o avea
atragerea armatei de partea fortelor patriotice. La aceasta
activaate si-au adus aportul, intr-un fel sau altul, Partidul
Comunist i Partidul Socialist, partidele, organizatiile si per-
sonalitatile poditice aderente h Frontul Patriotic Antihitlerist
si care aveau degaturi cu numerosi generali si ofiteri supe-
r,iori activi i de rezerva. Mai ales in acest seas a fost utila
si .necesara participarea Ja actiune a regelui, care delinea
printre alte prerogative si pe cea de sef suprem al ostirii.
In urma unei analize multilaterale a raportului de forte,
Partidul Comunist a ajuns la concluzia ca lovitura princi-
pala trebuia data' in Bucuresti, concomitent cu o alta actiune
la Ploiesti si in Valea Prahovei. Pe baza acestei conceptii,
reprezentanti ai Partidului Comunist si ai armatei au elaborat
un plan de operatii indeosebi pentru Capitala, care pornea de
la masuri cu caracter strategic-operativ, pina la cede tactice,
de amanunt. In cadrul pregatirilor acute in Bucuresti au fost
precizate obiectivele hitleriste si cele antonesciene care tre-
buiau sa fie blocate i atacate. Au fost stabilite fortele ne-
cesare pentru cucerirea diferitelor objective. Pe aceasta baza
s-a intocmit un ordin de operatii pentru unitatile militare
care urmau s participe la insurectie 17.
16 Arhiva M.F.A.-M.St.M., Situatia trupelor germane din România

la 23 august 1944, dosarul nr. 732/7, filele 19-20.
17 Arhiva C.C. al P.C.R., dosanul nr 54/1958, vol. II, fila 51.
Concomitent cu pregatirile din Capita la s-au desfasurat
si cele din Vaka Prahavei. Si aici a fost intocmit un plan
de operapi si s-au luat masuri pentru traducerea lui in viaca.
Totadata. s-au analizat modalificile de inlaturare a cape-
termlor fasciste, ajungindu-se la concluzia ca cea mai buna
solucie era arestarea lor la palatul regal de catre formaciu-
nile de lupta patriotica sau, intr-un caz neprevazut, de o
echipa formata din oficeri si subaficeri din garda palatului.
Intreaga evolupe a situaciei interne si internationale din
vara anului 1944, adincirea crizai regimului de dictatura
militar fascista, cresterea pericolului transformarii teritoriu-
lui Oril in teatrul unui razbai pustiitor impuneau accele-
rarea pregatirii politice i mtlitare a insurectiei, folosirea cu
mult discernamint i in..mod operativ a tuturor imprejurari-
lor favorabile declansarn §i desfasurarii cu succes a asaltului
hotaritor. Momentul istoric cerea tuturor forcelor politice,
parudelor si conducatorilor lor organizaci in aceasta actiune
sa fie animate de nazuintele nacionale ale luptei de eliberare
a patriei de sub jugul fascist si nu de interese inguste. In
ciuda acestui deziderat, precum si a prevederilor platformei
Blocului Nacional Democrat, liderii partidelor istorice, tribu-
tari intereselor lor meschine ide clasa, tergiversau luarea unor
masuri i adoptarea unor solucii eficiente propuse de Parti-
dul Comunist, continuind s pastreze contactele cu guvernul
antanescian. In faca acestei pozicii obstruccioniste, care putea
impinge cara intr-o situacie catastrafala fr ieire, Partidul
Comunist a dat un vehement avertisment liderilor partide-
lor istorice, intensificind totodata pregatirea militara a insu-
recciei sub directa i nemijdocita sa conducere.
In cadrul consfatuirilor secrete din ajunul zilei de 23 august
1944 dintre reprezenitancii Partidului Comunist si ai cercuri-
lor palatului, au fost elaborate si dofiniiivate declaracia viito-
rului guvern, proclamacia regelui catre cara, precum si primele
decrete.
0 importanca deosebita pentru victoria luptei de elibe-
rare dusa de poporul roman au avut stralucitele izbinzi obp-
nute de armata sovietica, de popoarele Uniunii Sovieuce, care
a dus greul razboiului antihitlerist, dind contribucia hota-
ritoare la eliberarea popoarelor de sub jugul fascist.
Evenimentele de pe fronturi din vara anului 1944 au
creat imprejurari favorabile pentru declansarea insurecciei.
245
www.dacoromanica.ro
Pe frontul de est armatele sovietice continuau cu succes pu-
ternice actiuni ofensive, dind forcelor hitleriste noi si nimici-
toare lovituri. Pe frontul de vest, trupele anglo-americano-
franceze, bucurindu-se de sprijinul fortelor rezistentei frau-
ceze, alungaseri namicul de pe o mare parte a teritoriului
Frantei si inaintau cu succes spre Paris. Se ficeau progrese
pe frontul din Italia. 0 mare amploare luase niscarea de
rezisten0 din Europa.
In declansarea insurectiei un rol important au avut con-
ditiile militare favorabile create prin ofensiva armatelor so-
vietice tnceputI la 20 august pe frontul de la IasiChisidau.
Ind din primele dou'S zile ale ofensivei, .trupele sovietice au
rupt aplrarea inamici pe directiile loviturilor prmcipale, au
eliberat orasul Iasi si alte localieati, continuind operatiile cu
scopul de a incercui principalele forte hitleriste angajate
in lupta".
In Intreaga Iara efervescenta maselor atinsese punctul
culminant. Guvernul fascist era izolat, aparatul de stat in-
trase in derutl ; mIsurile politice si militare de preg5.tire a
insurectiei fuseseri in ansamblu inaptuite. Erau coapte toate
conditiile necesare trecerii la asaltul hofirttor.
Insurectia antifascisa a fost deziktuitsi la 23 august 1944,
prin arestarea guvernului antonescian.
La 22 august 1944, Ion Antonescu, care se intorsese de
pe front, a convocat o sedint'a a Consiliului de Ministri in
cadrul clreia a hotIrit continuarea luptei aaturi de Germa-
nia. A doua zi, el s-a prezentat la palat pentru a expune
situatia si hota'rlrea luatsa. Era deci un moment prielnic pen-
tru arestarea ilui si a guvernului. Potrivit planului de rsistur-
nare prin forfa a guvernului antonescian elaborat de Partidul
Comunist si acceptat de cercurile palatului, in ziva de
23 august, la ora 17, In timpul audientei, Ion Antonescu si
Mihai Antonescu au fost arestati din ordinul regelui de o
echip'a de militari din garda palatului. Sitib pretextul convo-
drii unui Consiliu de coroana, tn aceeasi searl au fost invitati
si arestati la palat si alti mernbri ai guvernului. In jurul
orei 21 a sosit la palat Emil Bodnaras cu o formatiune de
luptl patrioticsa si a preluat paza guvernului, pe care spre
miezul noptii 1-a transportat intr-o cask' conspirativ'a a Parti-
246
www.dacoromanica.ro
dului Comunist Roman, in care a fost tinut sub stare de
arest in cel mai strict secret.
Imechat.dupI arestarea guvernului, unitkile militare din
Bucuresti si formatiunile de lupti patriotice au purces la
ocuparea principalelor institutii de stat, a centralelor telefo-
nice st telegrafice, statiilor si posturilor de radio, au barat
intrIrale in oral si intersectiile principale si au trecut la in-
cercuirea obrectivelor militare germane. Concomitent, s-a
format un nou guvern, in rnajoritate din militari si telmicieni,
sub presechntia generalului de corp de armatI Constantin
Sankescu. Din acest guvern faceau parte, ca ministri Fara
portofollu, cite un reprezentant al partidelor ce alckuiau
Blocul National Democrat, Partidul Comunist detinind si
interimatul Ministerului Justitiei. Noul guvern si-a propus ca
program indeplinirea sarcinilor asumate de Blocul National
Democrat.
La ora 22, toate posturile de radio romane difuzau pro-
damatia iregelui, prin care se anunta doborirea dictaturii mi-
ditare fascist; iesirea Romaniei din ra'zboiul antisovietk si
araturarea ei la coalitia antihitlerista% trecerea la eliberarea
partii de nord a Transilvaniei. La miezul noptii, regele a
plecat din Capitara in comuna Dobrita, o localitate de munte
din judetul Gorj, uncle a stat pina la jurn'atatea lunii sep-
tembrie.
Vestea declansarii insurectiei a produs o mare insufletire
in rindurile intregului popor 'roman, care si-a manifestat cu
ardoare vointa de a-si elibera patria de sub jugul fascist.
Chiar in acea noapte, in Bucuresti au avut iloc ciocniri armate
Imre subunitki romane si germane ; hitleristri izolati si.din
diferite cantonamente au Lost arestati si Rcuti prizonieri de
due ostasii romani si formatiunile de lupta' patriotice. La
Ploiesti si in alte ilocalitki din Valea Prahovei au Lost alun-
gate garzile germane de la rafinarii, paza lor preluind-o
ostasi comani si muncitori tnarmati. In nordul Moldovei,
in zona Maiini Valea Seaca', Regimentul 3 grkliceri si un
batalion din Regimentul 6 graniceri, comandate de colonelul
Nistor Teadorescu, au atacat prin surprindere Divizia 3 mun-
te germana', producindu-i grave pierderi In oamem v mate-
riale si dezorganizindu-i intregul dispozitiv de apaa.are.
Armata romana', in totalitatea ei, a Intors armele irn-
potriva Germaniei naziste. Noul sef al Marelui stat major
247
www.dacoromanica.ro
roman, generalul Mihail Gheorghe, care a primit si imputer-
mcirea de comandant suprem al armatei, a dat in jurul orei 23
o directiva operativa catre toate marile unitati romane prin
care le trasa misiuni de lupta impotriva trupelor germane.
.Situa tia in care se afla Romania ampuneau trei mari e
ratauni ce trebuiau duse concomitent si cu toata rapiditatea :
o actitme de distrugere a tuturor rezistentelor hitleriste din
zona interioara a tIrii ; o alta de aparare pe frontierele de
sud si de vest si in Podisul Transilvaniei, necesitind crearea
unui front de peste 1400 km, cu scopul de a zadarnici orice
incercare de patrundere a inarnicului spre interiorul tarii ;
a treaa actiune consta in desprinderea din dispozitivul german
a trupelor romane de pe frontul din Moldova si regruiparea
kr in vederea luptelor pentru elilberarea partii de nord a
Transilvaniei.
Dragostea de patrie a ostasilor romani si eroismul kr,
capacitatea comandantilor de toate gradele, sprijinul larg
acordat armatei de intregul popor, precum si conditiile .ex-
terne favorabile in care a inceput insurectia au determanat
ca toate aceste trei operatiuni sa fie tealizate cu deplin
succ es.
In zorii zilei de 24 august 1944, ora 4, in timp ce ma-
rale unitati Tomane de pe frontul din Moldova se desprin-
deau din dispozitivul german, retragindu-se spre zonele fixate
conform ordinului noii conduceri a Marelui stat major, iar
Fronturile sovietice 2 si 3 ucrainene desfasurau cu vigoare
crescinda ofensiva, actionind convergent pentru Incercuarea
trupelor germane in raionul IasiChisinau, fortele mihtare
romane din zona interioara au trecut la atacul general im-
potriva hitleristilor.
In Bucuresti, unde existau circa 8.000 de ostasi si ofiteri
germani 18, bine dotati cu armament si cu indelungata expe-
rienta de razboi, unitatile tomâne de sub comanda generalu-
lui Iosif Teodorescu, sprijinite de formatiuni patriotice si de
populatie, au dus lupte grele pentru cucerirea Comandamen-
tului german al armatei aerului, a Misiunii militare germane
pentru armata de uscat, in cartierul Rahova, situat in partea
18 Arhiva M.F.A.-M.St.M., dosarul nr. 421/1, filele 61-62, dosa-

ru.1 nr. 242/2, Ella 456.
suclica a Capitaki,la intrarea in oras dinspre nord, pe soseaua
nationala Bucuresti-Ploiesti si in alte puncte. Conform pla-
nului insurectional dinainte ritocmit, luptele au 'imbracat aici
doul aspecte principale : in interiorul orasului fortele insu-
rectionale romane s-au aflat permanent in atac, zdrobind
rezistentele dusmane ale diferitelor objective si curatind car-
tierele de cuiburile de foc inamice izolate, iar la intrairile in
oras auactionat in aparare, tzadarnicind orke incercare a dus-
manului de a patrunde din exterior. Pina in dimineata de
26 august 1944, Bucurestiul era complet eliberat prin lupta
eroica a fortelor militare si formatiunilor patriotice romane.
In aceeasi zi, fortele principale ale celor doua fronturi sovie-
tice care la 25 august incercuisera circa 18 divizii ger-
mane in zona IasiChisinau desfasurau actiuni pentru
zdrobirea acestora, iar fortele secundare ajunsesera la sud
de orasul Adjud si la nord de Dunarea rnaritima, la o dis-
tanta de peste 220 de km de Bucuresti 19.
Concomitent cu luptele din interiorul Bucurestiului, tru-
pele romane au actionat in imprejurimile orasului, ducind
grele i singeroase dupte indeosebi in zona comunelor Ba-
neasa, 0topeni i Tunari, unde se aflau masate unitati
formaituni dusmane care numarau circa 6.000 de oamem. In
dimineata zilei de 28 august 1944 si aceste forte germane
au fost complet lichidate sau capturate. 0 coloana inamica,
de sub comanda generalului hitlerist Gerstemberg (cel care,
din ordinul lui Hitler, in noaptea de 23 spre 24 august 1944
prirnise misiunea s inabuse tIn singe insurectia i sa puna
la conducerea taxii un guvern in frunte cu un general filo-
german), reusind sa se retraga spre Ploiesti, a fost capturata,
in aceeasi zi, in frunte cu comandantul coloanei, de unitatt
romane venite din Moldova.
In luptele din interiorul i imprejurimile Capitalei, for-
tele insurectionale au provocat inamicului grele pierderi ta
morti i raniti si au fault prizonieri 6.998 de militari .ger-
mani, printre care 7 generali, 536 ofiteri si 1.282 subofiteri.
Fortele rornane au pierdut aproximativ 1.400 de oameni2O,
" lnainte din 27 august 1944 (Comunicatul Biroului de Informatii

sovietic asupra actiunilar .din 26 august 1944).
20 Arhiva M.F.A.-M.St.M., viosarul nr. 242/1, fila 449, dosand
nr. 4571621, filele 162-163, 324.
249
www.dacoromanica.ro
Prin infringerea suferia la Bucuresti, hitleristii nu numai
ca au pierdut un centru industrial, politic si strategic impor-
tant, clar au fost lipsiti de toate comandamentele kr din
zona interioara a Romaniei, precum si de capeteniile acestora
care aveau misiunea expresa de a restabili cu orice prey situa-
tia din România in folosul Reichului. Suceesul fortelor pa-
triotice române la Bucuresti a stirnit un puternic entuziasm
in toata taxa.
Insurectia nu s-a limitat insa la Bucuresti. Ea a avut o
arie larga, cuprinzind aproape concomitent Muntenia, Olte-
nia, Dabrogea, Banatul, precum si sudul Transilvaniei si al
Crisanei.
Cu deosebita vigoare s-au dus lupte de clue unitatile
rnilitare române la Ploiesti si in intreaga Vale a Prahovei.
Intrucit aceasta regiune constituia atunci cel mai mare bazin
petrolifer al Romaniei si era un centru industrial si de comu-
nicatii de prim ordin, prin care se facea cea mai buni lega-
tura cu tinuturie romlnesti de peste Carpati, comandamentul
german pnimise dispozitia sa-1 mentina cu dirzenie si sa: creeze
aici, in cooperare cu fortele germane din zona Bucurestiului,
un front de lupta organizat. Petro 1111 românesc constituia
pentru armatele hitleriste o problema primordiala pentru
ducerea razbaiului. lntr-o situatie extrema' insa instalatiile
petrolifere urmau sa" fie aruncate in aer, spre a nu fi utilizace
de adversari.
In Valea Prahovei existan trupe germane aproape din
toate categoriile de arme, bine pregatite si inarmate, cu un
efectiv de aproximativ 25.000 de oameni. Cam la aceeasi
cifra se ridicau si fortele militare Iromine din zonI, apar-
tinind Corpului 5 teritorial, de sub comanda generalului
C. Vasiliu-Rascanu, care avea misiunea de a pregati si con-
duce operatiile militare insurectionale din regiunea respectiva.
Inca din noaptea de 23 spre 24 august 1944, prima grija
a Drupelor române si a muncitorilor a fost preluarea si asi-
gurarea cu orice prey a pazei intreprinderilor industriale si a
mstalatiilor petroliere de tot felul din regiune, impotriva in-
cerckii hitleristilor de a le cuceri sau distruge. Aceasta actiune
a fartelor romirie a reusit, de asemenea, cu deplin succes.
Timp de 8 zile, trupele romane, sprijinite de formatiuni
patriotice si de populatie, au luptat vitejeste, izolind si
zdrobind treptat inversunatele rezistente dusmane. Lupte
grele s-au desfasurat la Moreni, Cimpina, in jurul orasului
Ploiesti, la Tirgsor, Paulesti si in alte zone si
Pina la 31 august a fost eliberata intreaga Vale a Prahovei,
precum i judetul Dimbovita, important si el din punctul de
vedere al bogItiilor petroliere.
Forte le romane au provocat inamicului pierderi care s-au
ridicat la circa 9.000 prizonieri i moni dintre care 147
ofiteri 4i 1.131 subofiteri. Au fost capturate 1.300 autocami-
oane, numeroase trenuri cu armament si munitie, 260 de
tununi si alte materiale de rIzboi. Trupele romane au avut
In aceste lupte 800 de morti i ranivi 21.
Acciuni impartante s-au dus si in alte localitati si zone
din partea sudica, sud-estic i sud-vestid a tarii. Ele s-au
soklat, de asemenea, cu infringerea dusmanului i cu luarea
a numerosi prizonieri. Astfel, au ifost flcuti prizonieri in
zona oraselor Calarasi 5425 hitleristi, Alexandria si Ro-
siorii de Vecle 1.100, la Urziceni 1.000, Slobozia si
imprejurimi 750, Turnu Magurele 900, Oltenita
peste 600, Fetesti aproape 400 etc. 22 Pe intreaga linie
de 1.075 km a hotarului i teritoniului romanesc scaldat de
apele fluviului Dunarea, Ifortele române terestre, navale
aeriene, intr-o strinsa cooperare, au zadarnicit incercarile
comandamentelor germane de a-si retrage pe aceasta artera
o parte a trupelor, a unor rezerve ide petrol si de alte m5s-
furi jefuite din Romania. Porturile dunarene Sulina, Tulcea,
Hirsova, Cernavoda, Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Zim-
nicea, Corabia, Calaf at, Turnu Severin i altele au fost tot
nimpul mentinute de armata romana, iar in unele dintre aces-
tea s-au dus inversunate lupte. Pe tot acest parcurs, navele
germane au fost permanent hartuite, capturate sau scufun-
date de monitoarele si vedetele romanesti, de artileristi, avia-
tori i infanteristi.
Succese importante au obtinut ostasii romani in regiunea
maritima a tarii Dobrogea. Pina la 26 august, orasele
Constanta, Mamaia, Eforie si Mangalia, de pe titoralul Marii
Negre, au fost complet eliberate, o pane a fortelor marl-
21 Arlima 31,Fdle.r33.Ss3/1., Klosartil nr. 457/621, fib. 263;
22 ThideM, dosarnle nr. 240/1, ifila 49, 4571621, fiIa. t162, 297/1/,
lila 173, 214.42, filele 4-10 ;i Athiva a52., fon,dul 9, closaru1 nr. 489,
filele 1-4.
time germane fiind nevoite sa se retrag5 pe mare spre Bul-
garia. Prin actiunile de pe litoral si din intreaga regiune a
Dobrogei au fost luati prizonieri de catre trupele fluviatle
si maritime romarre si indeosebi de ostasii Diviztei 9 infan-
terie de sub comanda generalului Costin Ionascu, peste 10.000
de militari germani.
Cu aceeasi dragoste de patrie si spirit de jertfa au luptat
ostasii romani in regiunile Orli de la nord si vest de Car-
patii Meridionali si Occidentali. Mentinind in stapinirea lor
toate trecatorile din acesti munti, unitatile romane au zdro-
bit, concomitant, atilt fortele dusmane aflate in aceasta parte
a Romaniei, cit i incercarile convergente de patrundere din
nordul Transilvaniei, din Ungaria i Iugoslavia, a unor uni-
tali germane si ungare. Lupte grele, incurnmate de succes,
s-au dus n zona oraselor Brasov, Arad, Orsova, Moldova
Veche i altele.
$i-au indeplinit misiunea incredintata in noaptea de
23 august 1944 si trupele de pe frontul din Moldova. Retra-
gindu-se conform ordinului primit din partea Marelui Stat-
Major roman, ele au demontat armamentul greu din majori-
tatea cazematelor din zona fortificata, pantru a nu putea fi
utilizate i ocupate de trupele germane. Trupele romane
s-au concentrat i reorganizat in zona dintre Ploiesti-Bucu-
resti si Tirgoviste, de unde au trecut Carpatii Meridionali,
intrind in lupta contra trupelor germano-maghiare din Podi-
sul Transilvaniei.
Insurectia a iesit pe deplin victorioasa. In cele opt zile
de lupta, fortele romane au eliberat partea centrals& de sud-
est si sud-vest a tarii, au luat prizonieri 56.455 de militari
germani, dintre care 14 generali i 1421 ofitari. Au fost nimi-
citi In lupte peste 5000 de hitleristi. Armata romana a cap-
turat o mare cantitate de armament si tehnica de lupta.
Printre acestea se numara 222 de avioane capturate la sol de
catre trupele terestre si cele ale aviatiei, precum i alte 60 de
avioane doborite in lupte aeriene sau de catre artileria anti-
aeriana romana, reprezentind laolalta peste o treime din
numarul avioanelor de care dispunea Grupul de armate ger-
man Ucraina de sud", ce actiona in Romania. De asemenea,
prin actiunile coordonate ale marinei tnilitare, aviatiei si
trupelor terestre, au fost capturate 438 de nave fluviale si
maritime ale inamicului, 60 fiind scufundate sau autoscufun-
date 23.
In timpul insurectiei, .ostasii si ofiterii romani au dat
dovada de mitiadva, ingemoznate in actiuni i un inalt spirit
de jertia, izvonit din dragostea lor fierbinte WI de patrie.
Din rindurile lor au cazut la clatorie peste 8500 de soldati
si ofitert zomâni (morti i raniti).
Insurectia din august 1944 a fast rodul luptei intregului
papor. Cei peste 465000 de ostasi Domani participanti la
acttunile impotriva fascistilor germani au fost masiv si multi-
lateral sprajiniti de populatia
Un Insemnat aport au adus formatiunile patriotice. Ele
au participat la actiuni de importanta deosebita, au ocupat
si asiguxat securitatea unor institutii centrale de stat, au facut
paza diferitelor Intreprinderi, depozite, coloane si lagke de
prizomeri, au mobilizat masele la lupta impotriva cotropi-
torilor. In Bucuresti, muncitorii inarmati au luat parte efec-
tiva la dezarmarea hitleristilor de la Hotelul Ambasador,
Legatia germana, Fabrica Gage], Palatul Cotroceni, cartierul
Rahova si de la alte obiective.
Cu acelasi patriotism au sprijinit In lupea pe ostasii ro-
mani muncitorii i alti locuitori din orasele P1oeti, Moreni,
Brasov, Slobozia, Turnu Severin, Sighisoara, Arad etc., taranii
din comtmele Bod, Teliu, Cerneti si din multe alte localitki.
Continuindu-si ofensiva, armata sovietica, cu principalele
forte ale Fronturilor 2 i 3 ucrainene, a zdrobit sau captu-
rat, la 29 august, cele 18 divizii germane incercuite pe fron-
tul de la Iasi-Chisinau, iar cu celelalte mari unitki a ajuns,.
in aceeasi zi, pe caile de acces spre Bucuresn.
In zilele de 30 si 31 august, primele unitki .sovietice au
fost primite in Capitala Romaniei cu aclamani de ckre
populatie, n frunte cu reprezentanti ai guvernului i ai orga-
nizatiilor politice democratice. Primiri calduroase s-au facut
trupelor sovietice si in celelalte localitki si regium eliberate
de catre armata romana, pe tot parcursul marsului lor spre
granitele Romaniei cu Bulgaria, Iugoslavia i Ungaria.
23 Arhiva dosarele nr. 457/621, Ma. 367, 456/23,.

fikle 52-54, 650/4, filla 1, 654/7, dila 3.
Prin esenta obiectivelor sale, prin larga coalitie de forte
politice participante la organizarea ei i indeosebi prin parti-
ciparea unanima a maselor la inaptuirea sa, insurectia din
august 1944 a avut un caracter national antifascist. Nazuinta
cea mai fierbinte a poporului roman de a-si lua soarta in
propriile sale ndini, cle a-si recuceri independenta i suverani-
tatea nationala a insufletit in lupta masele largi populare,
muncitori, tarani, nelectuali, meseriasi, functionari, comer-
industriasi etc. Astfel, dragostea de patrie, &Huta de
a o vedea 1iber i prosperl a fost forta motrice fundamen-
tala a luptei de eliberare de sub jugul fascist. Consecvent
platformei sale de lupta, Partidul Comunist Roman a fost
mobilizatorul si insufletitorul poporului pentru eliberarea
patriei. Partidul Comunist a unit intr-un singur suvoi, ridi-
cind la arme zeci i sute de mii de oarneni pe care, in ciuda
deosebirilor de clasa, politice sau religioase, ii uneau pro-
funde sentimente patriotice. Partidul Comunist din Roma-
nia, partid al clasei muncitoare glasuia declaratia Corni-
tetului Central al Partidului Comunist Roman publicata in
dimineata de 24 august reprezinta interesele intregii colec-
tivitati romanesti, deopotriva ale muncitorimii
ale intelectualitatii si ale tuturor paturilor orasenesti, ate in-
tregului popor roman, in lupta sa penn-u eliberare nationala,
in lu,pta sa pentru cistigarea drepturilor cetatenesti si demo-
cratice [...]. n ciocnirea inevitabila cu fortele hitleriste,
Partidul Comunist din Romania cheama muncitorimea, taxa-
nimea, intelectualii i pe toti cetatenii Rominiei la lupta."
fr erutare, cu toate arrnele, impotriva dusmanului de moarte
al poporului roman, pentru asigurarea viitorului sau" 2 4.
Pregatirea i desfasurarea victorioasa a insurectiei armate
dm august 1944 constituie o puternica imarturie a justetei
liniei politice a Partidului Comunist, a strategiei i tacticii
sale, a capacitatii organizatorice si a rolului sau conducator.
lntr-un moment de rasgunderi cruciale pentru destinele ;arid,
in ciuda opresiunii fasciste si a sovaielilor conclucatorilor
partidelor istonice, Partidul Comunist Roman si-a indeplinit
cu cinste misiunea de a organiza i conduce lupta intregu-
lui popor pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist.
24 Ronania liberd din 24 august .194-4.
In zilele neuitatului august 1944, Partidul Comunist Ro-
man, celelahe forte antihitleriste au desfasurat o intensa' acti-
vitate de cultivare a dragostei 'de patrie, a maretului ideal
al Tecuceririi i consolidardi independentei i suveranitatii
nationale. Manifestele si apolurile partidului erau chemari
avintate la lupta eroica' pe via i pe moarte impotriva ocu-
pantilor hitleristi si a sprijinitorilor kr din tall. Popor
roman ! Arrnata rornana ! La hipea hotIrita pentru salvarea
si eliberarea patriei !" rasunau chema'rile partidului in
acele zile eroice. Fiecare roman e un soldat ; Fiecare roman
lupta acolo unde se afla, impotriva nemtilor si a tra-
datorilor !". Muncitori ! Uniti tn Frontul unic muncitoresc,
puneti-va' in fruntea Juptei de eliberare a poporului roman !
[...]. Thani ! Aderati si sprijiniti lupta contra nemtilor si
a tra'clatorilor din slujba lor ! [...]. Ceta'teni partrioti ! Cola-
borati cu armata i cu unitAile patriotice la zdrobirea rezis-
tentelor nemtilor. nroIaçi-v tn detasamentele patriotice !
Sprijiniti guvernul patriotic national si lupta poporului ro-
man contra nemtilor" 25
Constiinta idealului eliberrii patriei de sub jugul fascist
a insuflat fortele patriotice antifasciste, le-a 'inarmat cu clar-
viziunea necesar nàptuirii unui asemenea act istoric. Pre-
gatirea, organizarea i dezlantuirea insurectiei s-au facut ri
stricta' conspirativitate, fapt care a surprins guvernul fascist
Gi comandamentele germane care, intrate in derufi, ca si
apeteniile hideriste de la Berlin, nu au fost in msurl sa
riposteze dedt dupa' un timp relativ indelungat. A Lost ales
cu mult discernamint momentul dezl5.ntuirii insurectiei inin-
tin-se seama, in primul rind, de conditiile interne care se
maturizasera si folosindu-se cu pricepere ImprejurIrile ex-
terne favorabile. Desi comandamentul sovietic nu a avut
cunostinta' despre prega'tirea insurectiei si din aceasta' cauz5.
nu a existat o coordonare a actiunilor deselprate, ofensiva
sovietica' pe frontul de la Iasi-Chisinan i insurectia armata'
s-au influentat reciproc. Comandamentul hitlerist a suferit o
infringere catastrofala' in Romknia.
Actul de la 23 august si evenirnentele care i-au urmat
au avut o insemna'tate hotlritoare pentru destinele poporului
25 Ibidem, din 26 august 1944.
roman. A lost doborita dictatura rnilitara fascista, Romania
s-a alaturat coalitiei antihitleriste si a pornit razboiul impo-
triva Germaniei hitleriste. Prin lupta sa eroica, plina de sacri-
ficiu, poporul roman a zdrobit s' a alungat fortele hitleriste,
eliberind majoritatea teritoriului sau national. Victoria insu-
rectiei a dat posibilitate armatei romane ca impreuna cu
armata sovietica care a purtat pe umerii ei greul rizboiu-
hid antifascist sa lupte eroic pentru eliberarea intregului
teritoriu al tarii, iar apoi pentru eliberarea Ungariei si Ceho-
slovaciei, pina la infringerea deplina a Germaniei hitleriste.
Timp de 9 luni, trupele romane au luptat neintrerupt,
patrunzind in dispozitivul inamicului paste 1 000 km, au for-
tat 17 masive muntoase, 12 cursuri de apa, au eliberat 3 831
localitati dintre care 53 de orase importante. Ele au pricinuit
inamiculuti pierderi in oameni de aproape 118 000 prizonieri
si paste 1,8 000 de morti gasiti pe teren, scotind astfel din
lupta paste 14 divizii hitleriste i hortiste. Angajindu-se cu
toate fortele sale militare i economice in razboiul antifascist,
poporul roman a adus o importanta contributie materiala si
de singe la infringerea Germaniei naziste.
Cucerita prin lupta dirza a poporului roman, prin sin-
gale varsat de vitejn ostasi roman' si sovietici, a caror piid
va fi mereu vie in amintirea generatiilor, eliberarea patriei,
asigurarea adevaratei sale independente nationale a marcat
inceputul unei noi epoci in istoria Romaniei contemporane.
A fost deschisa calea unor adinci prafaceri politica, sociale,
economice i culturale. In perioada imediat urmatoare, ma-
sele populare au obtinut drepturi si libertati cum nu au cu-
noscut niciodata pina atunci.
Prin consecintele imeckiate si de perspectiva asupra situa-
-tiei politica interne si externe a Romaniei, prin repercusiu-
nile asupra desfasurarii ulterioare a razboiului in sud-estul
si centrul Europei, insurectia din august 1944 a reprezentat
un eveniment deosebit de important.
Potentialul militar al irontului german s-a micsorat cu
paste 500 000 de ostasi romani, iar eel economic a fost lipsit
de resursele petroliere j alimentare rominesti. Totodata,
forta coalitiei antihitleriste, pe un sector important al fron-
tultd, a crescut cu intregul potential militar si economic al
Romaniei.
fortele insurectionale au salvat de la distrugerile planuite
de hitleristi caile ferate romane, podurile, tunelurile, portu-
rile maritime si fluviale, instalapile petroliere din bazinul
Vali Prahovei si din judetul Dimbovata, intreprinderile in-
dustriale i alve objective care au servit in totalitatea lor pen-
tru ducerea cu succes a razhoiului impotriva Germaniei na-
ziste. Au fost zadarnicite planurile dictatorului Ion Antonescu
si ale comandamentului german de a rezista pe Carpatii
Orientali i pe zona fortificata dintre cotul Carpatilor si
Dunarea maritima, pe intregul lant carpatic si n cele din
urma pe Muntii Apuseni. S-a evitat transformarea Romaniei
intr-un teatru de rizboi pustiitar, numeroase vieti de ostasi
romani i sovietici au fost salvate de la moarte, sate si orase
romanesti de la distrugere i ruina.
Prin zdrabirea trupelor hitleriste din zona interioara,
prin menvinerea unui important cap de pod strategic de circa
50 000 km patrati, la nord si vest de Carpatii MeridionaLi
si Occjdentali, au fost mentinute deschise trecatorile din acesti
rnunP, precum i directia strategical a Vaii Dunarii, lhind
libera trecerea armatei sovietice spre Balcani, spre Belgrad
si Budapesta. Romania a adus o importanta contributie la
prabusirea sistemului de aparare german din Balcani, la
scurtarea razboiului in ansamblul sau.
Insuretia i parniciparea in continuare a armatei romane,
alaturi de armata sovietica la razboiul antihitlerist, constituie
forma principala a miscarii de rezistenta din Romania, a
luptei poparukui roman Impotriva Germaniei naziste.
Personalitati politice, presa i radioul din tarile coalitiei
antihitleriste si din majorrtatea celor neutre au remarcat in-
semnatatea pohtic i mihtar, interna si internationala a
actutui de la 23 August 1944.
In aceasta privinta, cotidianul francez Le Figaro din 25
august 1944 relata : Este prematur s evaluam toate conse-
cinvele pe care le poate avea rasturnarea de situatie produsa
de Romania. In orice caz, este un eveniment de mare impor-
tanya, care a dat ulna din cele mai sensibile lovinLrl celui
de-al III-lea Reich". In acelasi sens, intr-un comentariu al
agentiei Reuter, din 24 august 1944, transmis de postul de
radio Londra, se spunea : Drumul spre Bulgaria, Iugoslavia
de est si Ungaria este deschis. De asemenea, Dunarea este
nu mai putin deschisa armatei roii, iar cimpia Bulgariei si
Budapesta sint direct amenintate" ". La rindul sau, ziarul
american New York Times, din 25 august 1944, sublinia ca
istoria va consemna actul de la 23 august ca unul din cele
mai hotaritoare evenirnente ale intregului razboi".
Importanta ieirii Romaniei din Axa scria ziarul
sovietic Pravda din 28 august 1944 depawste cadrul
Romaniei. Ea are o importanta covirsitoare nu numai pentru
aceasta vara, ci pentru intreg Balcanul, deoarece prin aceasta
se prabuseste intregul sistem de domina0e german din slid-
estul Europei [...]. Ar fi greu sa se subestimeze importanla
acestei lovituri date intregului sistem de dominatie german
din Peninsula Balcanica".
Insurectia din august 1944 a constituit o puternica ex-
presie a voinTei poporului roman de a-§i determina singur
soarta.
Inceput de era noua in istoria Romannei, 23 August 1944
este cea mai mare sarbatoare a poporului roman, victorie
memorabi1 n lupta pentru libertate 5i independenta, indemn
permanent pentru fiii sai de a-si inalca patria pe culmi tot
mai inalte ale progresului $i
26 Arhiva M.A.E., fondul Ministerului de Propaganda', Directia

radioascuatare, filele 3-4.
www.dacoromanica.ro
INDICI
www.dacoromanica.ro
INDICE DE PERSOANE
A Beniuc, M. - 158
Berciu, I. - 172
Aderca, Felix
Agiu, C. - 154,
- 101,177, 111
190, 243
Bernal, Andrei - 236
Biji, Mircea -169
Aldea, Aurel - 142 Bismarck - 72
Alexandrescu, Marta
Alexandru Mihai - 185
- 190 Bigu, Vasile - 185
Birsan, M. - 156
Atnzoiu, V - 200 Blidariu, Adrian - 221
Andreevici, Gh. - 220 Bodnara,s, Emil - 143, 238, 241,
Angelescu, R. dr. - 157 246
Anton, Constantin - 142 Bodnara,s, Manole - 138, 139
Anton, Marcu Emilian - 217 Bologh, Edgdr - 64
Antonescu, Ion - 121, 124, 125, Braydleanu, I. - 160
126, 131, 134, 141, 142, 146, Brdtianu, C.I.C. - 167
159, 162, 163, 166, 168, 170, Brillianu, Constantin (Dlnu) - 70
171, 172, 174, 180, 187, 227, Brucan, Si lviu - 158
232, 233, 239, 241, 243, 246 Bruno, Walter - 106
Antonescu, Mihai - 124, 246.
Argefeanu, Gheorghe - 122, 125
Bugnariu, T. - 156
Bugnariu, Z. - 156
Arndutescu, D. dr. - 157 Bujor, M. Gh. - 6
Avram, Iancu - 134 Bunaciu, Avram - 158, 185, 218
Bunescu, Traian - 91
Burger, Ernest - 221
Bagdasar, D. - 154, 162, 172

Balmuf, C. - 156, 172
Bdnyai, Ladislau - 62, 64, 73 Calimachi, Scarlat - 18,51
Bardan, St. - 145 Carafoni, I. - 157
Barthou, Louis - 46 Carol al II-lea - 69, 70, 73, 90,
Bdardu, D. - 156 125
Bddescu - 158 Cellinescu, Armand - 76, 80, 84,
Bdicoianu, C. - 79 85, 88
Bala, Nicolae - 163 Ceaupscu, Nicolae - 37
Beildnescu, M. - 158 Cecil, Robert - 73
Bdrbulescu, Petre - 122 Cerndtescu, Radu - 41, 156, 157,
Benary, Lenornanda 157 172
Bengliu, Ion - 122 Chifu, Ion - 220
261
www.dacoromanica.ro
Ciano - 90 -
Ciobanu, Maria 50 Dolfuss - - 68 - 122,
Doja, Gh.
45
-
Ciorndescu, M.
Cioroiu, Nicolae
172
200
Dombrovschi, Victor
Donald, Mac - 37
145
Ciucd, M. --157 Dorian, E. - 158

Ciupercd, N. 131 Dragomirescu, M. - 157
Clodius
-
Closca
-134230 Drinceanu, Ion - 74
Duca, I. G. - 7, 40, 42
Cocea, D. N. - 111, 115, 158 Dugdesescu, Mihail 139
Cociuban 157 Dumarescu - 138
Codreanu Zelea, Corneliu
67, 76, 98, 116
- 36, 64, Dumitrescu, S. - 158
Durnitrescu, Petre - 148
Comisel, Pantelimon 135 Dusa, Victor - 220
Comnacu, N. - -
Constantin, David
201
81
Constantinescu-Iasi, Maria 190
Constantinescu, Miron --
215
Eftimiu, Victor-4197
Constantinescu, Mitild
Constantinescu-lasi, Petre
79
18, 40 Eliad, Sandu
Einstein - 106
-
Endchescu, Marin - 172
51, 96, 100, 117, 154, 161, 172,
Ene, Constantin - 217
243
Cornicioiu, Grigore- -
Constantinescu, Subamita
122
190
Enescu, George - 106, 107
Cot, Pierre - 73
Crainic, Nichifor 108
Crdciun, Constanta - 217
Crdciun, Gh. - 59 - 82
---
Fabricius, F.
Crefulescu, Hie 145 Filipescu, Grigore 49
Cristea, Ilie 41, 201 Florian, M. 156
- - -168,148237
Cristescu, Gh. 5
Cristian, Iulius
Cruceanu, Mihail
--
214, 221
157, 172
Faris, .tefan
Franco 115
Friessner, Hans
Csogor Lajos 64
Cuza, loan Alexandru
Czaky 90
- 67 Fulgescu, Virgil 217
Galaclion, Gala
Ganea, Petre
Geamdnu, Gr.
---158
190
162
Daicoviciu, C. 156, 172 Georgescu (Samoild), Elena - 190
- - Georgescu, Paul - 169
David, Margareta 190
Ddscdlescu, N. 135 Gerstemberg, Alfred - 136, 249
Dcimdceanu, D. 142, 145, 241 Ghelerter, L. - 27, 161
Deak, Etelca - 214 Ghelmegeanu, Mihai - 51
Deleanu, N. - 161 Gheorghiu-Dej, Gheorghe - 139,
Didenco, I. - 201 143, 237
Dimitriu, V. - 158
Dinu, Gh. - 158
Ghiorghiu, T.
Greif& Dumitru
- 156
157
Dinulescu, C. - 162
Dinulescu, N. - 156 Goebels - 107-
Gigurtu, Ion 89
262
www.dacoromanica.ro
Goga, 0. - 21 Iordcichescu, Teodor - 160
Goldberger, Nicolae - 190 lorga, Nicolae - 39, 40, 49, 59.
Goring - 72 62, 65, 71, 72, 75, 86, 110, 114,
Graur, Alexandru -
157
Gretas, Alexandru - 138
115, 125
Iorgu, Jordan - 104, 105, 154, 156
Grigorescu, Ioan - 158 losif, E. - 158
Groza, Petru - 51, 60, 145, 162, Ivascu, George - 156, 158
169
Gritniberg, Lazar - 236
Guind, N. - 200
Gusti, D. - 158
Jancsd Elentér - 64
Jauris, Jean - 13
Jebeleanu, Eugen - 97, 106, 108
Jeftici, B. - 43
Hansen, Erik - 148, 227 Joja, Athanase - 51, 98, 99, 103,
Herbac, Ianos - 196 104, 107, 116, 218
Heroveanu, E. - 156 Jordaki, Lajos - 64
Hitler, Adolf - 35, 36, 37, 38,
Jozsa, Bela - 64
50, 52, 61, 64, 70, 73, 80, 81, Jourdain, Fr. - 87
85, 90, 100, 101, 111, 112, 134,
Jurnanca, Iosif - 161
135, 148, 159, 161, 163, 165,
166, 168, 170, 174, 175, 187,
227, 249
Horia - 68, 134 Kacso Sdndor - 64
Horodniceanu, Ilie dr. - 15 Killinger, M. - 227
Horthy, Mildos - 62, 161, 208 Kornilov - 6
Hortolomei, I. - 156 .Kornhauzer, Adalbert - 216, 236
Hugh Seaton Watson - 91 Kovdcs, Gorgy - 64
Kovdcs-Katona Jeno - 64
Kreindler, A. - 156
Iacobici, losif - 131

Iancu, I. - 15
Ilasievici, Constantin - 122 Langemn, Paul 87 -
Ldzdreanu, Barbu - 41
Ilcus, Ion - 122
Ilie, Dumitru - 18 Leibovici, Serban - 218
Iliescu, Alexandru - Levente, Mihai - 154
Iliescu, Maria -
200
185, 190 Liteanu, Gheorghe 122-
Ion, Petre - 169
Ionescu, Alexandru - 158
Livezeanu, Elena - 157
Livezeanu, Octav - 162
Ionascu, Costin - 145, 252 Lungu, I. - 157
lonescu, Dionisie - 221 Lupu, N. - 41, 51, 172
lonescu, Emilian - 142
lonescu, V. I. - 157
Ionescu-Mihdilesti, D. - 157
Ioaniliu, M. - 241
lonescu-Sisesti - 172 Macavei, Mihail - 51, 57
lonescu, T. - 157 Macovescu, George - 74, 158
Maciu, Vasile - 65 Nicolau, Gh. - 158, 172
Madgearu, Virgil - 125 Nicolau, M. - 158
Magheru, Anca - 157, 169 Nicolau, St. - 156
Magheru, Mihai - 169 Nicolau, V. - 158
Malraux, André - 87 Niculescu-Buzesti, Gr. - 241
Manafu, Marin - 145 Niculescu, C. - 142, 145
Meinescu, Manea - 169 Nifulescu, I. - 158
Maniu. I. - 70, 162, 163, 167 Nifulescu, Stelian - 218
Manu, Thomas - 106 Novac, A. - 156
Mann, Heinrich - 106
Manotlescu, M. - 90 0
Marcu, Tiberiu - 58
Marinescu, Ada - 216, 236 Oeriu, E. -
Marina, I. - 158 157, 190
Maurer, lon Gheorghe - 185, 210, Olteanu, Radu - 214, 221
218 Ordseanu, Al. - 131
Mates, Sofia - 58 Ofetea, Andrei - 100, 107, 156,
Maximos - 43 172
Meliusz, Jozef - 64
Mezincescu, E. - 156
Micle, Gh. 162
.Mihail, Gheorghe - 122, 142, 241,
248 Pachef, Gheorghe - 138
Mihai Viteazul - 60, 119 Palos, Gheorghe - 196
Mircea cel Barbi - 119 Pand, S. - 158
Mironescu, I. - 18, 40 Pandrea, Petre - 158, 221
Mfrzescu - 18 Paneth, Li li - 216, 236
Mohdnescu, Nicolae - 216, 236 Paneth, Francisc - 216, 236
Moisescu, I. - 158
Moisil, Gr. - 172
Paraschivescu, Radu Miron
108, 116
- 98,
.Morariu, T. - 156 Parhon, I. C. - 96, 100, 102, 103,
Motets, C. - 156
41, 156, 172
Motora, Durnitru - 144
Munteanu, B. - 156
Pas, Ion - 160, 161
Patraulea, I. - 157
Muscalu, Mihai - 139 Pdtrdscanu, Lucrefiu - 96, 98, 99,
Mussolini, Benito - 37, 38, 51, 110, 112, 114, 142, 143, 241, 243
57, 58, 61, 62, 64, 66, 73, 112, Pdtrascu, M. - 158
113 Paul, R. - 158
Pavel, Stefan - 185, 190
Petre, Andrei - 51, 52
Petre, Gheorghe - 217, 236
Petrescu, Cezar - 97
Naghi, Elisabeta - 216 Petrescu, Petre - 144, 146
Nagy Istvdn - 64 Petrescu-Titel, C. - 8, 15, 32, 243
Nadejde, C. - 156 Petrovici, E. - 156
Navin lie, Anghel - 73 Philipide, Al. - 102, 109
Ndvodaru, Petre - 190 Pintilie, Ilie - 3, 51, 196, 197
Neculce, M. - 156, 172 Pirvulescu, Constantin - 189, 190,
Neurath von Konstantin - 37 238
Nicolae, Cristea - 51 Podoleanu, Olga - 190
Nicolae, Toma - 67 POMPliu, Stefan - 216
264
www.dacoromanica.ro
--
Pop, D. 15, 158 Schuler - 197
Pop, V. 90
Popa, Emil -
201
Popa, Grigore - 172
Sencovici, Alexandru
Sencovics, Elisabeta
Simion, Gh. - 157
-- -9190
Popa, Tdnase - 138 Sirbu, Filimon 236

Popescu, Cornel - 61 Sirbu, Victoria 185
Popescu-Doreanu, N. - 200 Socor, Emil -- 210
Popescu-Pufuri, Ion 68, 200 Solomon, B. 15
Popovici, Boris lav - 221 Solomon, S. - 158
Popovici, Constantin - 18, 51, 156 Spir lea, C.- 15
Praporgescu I. - 158 Simian, Stoian - 154. 162
Prat, Andrei - 196 Stanciu, V. V. - 220
Precum, Victor - 144 Stavrescu, Gh. - 135
Prodan, D. 156 Stircea, M. I. 241
Profiri, I. - 158, 172 Stoilov, Simion - 154, 156, 172
Protopopescu, Dragos - 108 Suciu, Aron - 214
Suciu, Ion - 217
Su lied, M. - 157, 172
R Szirner, Ferenc - 64
Raiciu, I. - -
158
Ralea, Mihail 104, 146, 156,
161, 162, 172
Ranghef, Iosif - 238 .altighian, Alexandru -
Rafiu, Ion -
112
--
59 .andru, Orita 190
Rcidciceanu, Lothar 43 &lescu, V. 145
Reiducu, E.
Rd'utu, Leonte
157
- 78
$iperco, Alexandru
.tefan cel Mare - - 139
Reinhardt, Max -
119
106 .5.tefan, N. - 158
Reiner 172 $tefan, Yoicu - 79
Ribbentrop - 90 Stefanov, Boris -
Rolland, Romain - 87
50
teflea, Ilie - 135, 145, 148
Roller, Mihail - 18 .tefu, Pompiliu - 236
Roman, Vatter 49, 84
Rusescu, R. - 142
Rosetti, Alexandru - 156, 172
Rosca, C. - 156 T
Rosca, D. D. - 156
Rosu, Nicolae -
- --
108 Talaz, Ecaterina 157
Rudenco, T. 200 Tandsescu, S. 158
Tdtdranu, Nicolae 135, 145
Tdtdrdscu, Gheorghe - 7, 18, 117,
142, 144, 146
Tdutu, Tudor -
S
135
-96,42,101,
97, 105 Tenescu, Florea - 122
Teodorescu, Cicerone -
Sadoveanu, Mihail
Sahia, Alexandru - 111
Stindlescu, C. - 142, 145, 241, 242 Teodorescu, lonel 220
41
Teodorescu, losif - 145

Teodorescu, Nisior - 247
247
Sdracu, Durnitru - 190
Schmith, Carol - 135 Tevfic Rusdi Bey 43
265
www.dacoromanica.ro
Thalmann, E. - 8, 19 Veleanu, Arthur - 214, 221
Titulescu, Nicolae 38, 41, 43, Vencov, .tefan - 154, 172
44, 46, 47, 49, 53, 54, 56, 65, Veniamin, Virgil 74
97, 113 Vere,s, Ecaterina - 214
Tomei, Ana - 185 Vidrascu, Gh. 201
Tomoruny - 157 Vinle, Ion - 64, 217
Toth, Eugen - 47 Vlad, Nicolae 144
Triboianu (Popescu-Puluri), Ma- Vladimirescu, Tudor - 68, 134
ria - 190 Vladescu-Rdcoasa,Gheorghe - 154,
Tudorache, Manole 185 156, 169
Tudosiu, Victor 139 Voitec, .tefan 18, 63, 160, 161,
Turcu, Ion - 190 243
Turcu, Irina - 190 Vrinceanu, P. 172
Tentea, Constantin 144

Titeica, S. - 172 Wexler, Etty - 169
Tiulescu, Constantin - 18 Wexler, Paul - 169
Ulea, Octavian - 142, 144

Zaharescu, A. - 218, 220
Zaharia, I. - 158
Zaharia, Stancu - 75, 84, 92, 115
Vaida, Adalbert - 214 Zaharia, T. -
Vasiliu-Rdscanu, Constantin
135, 142, 145, 241, 250
- Zamfirescu, S
Zugrdvescu - 157
160
145
INDICE DE ORGANIZATII
A 176, 177, 178, 224, 236, 243,

244
A pdrarea Patrioticd - VI, 160, Frontul Plugarilor -29, 48, 60,
89, 91, 145, 146, 160, 162, 164,
181, 182, 183, 184, 185, 186, 187,
189, 190, 191, 192, 193, 195, 178, 236
196, 197, 198, 199, 200, 201, Frontul Renasterii Nationale - 70
204, 206, 207, 208, 209, 211, Frontul Studentesc Democrat 60
212, 213 ,214, 215, 218, 219, Frontul Unic Muncitoresc - 140,
220, 221, 222, 223, 224, 225, 236 141, 142, 151, 159, 160, 162,
Ajutorul Rosu - 14, 184, 185, 191, 167, 177, 178, 239, 240
200, 209, 210, 213, 218, 220
Garda de Fier 18, 36, 42, 50,

64, 66, 68, 70, 71, 75, 76, 77, 78,
Blocul Democratic - 52 102, 108, 109, 116, 117, 122,
Blocul National Democrat - 143, 125, 126, 178, 180, 227
144, 177, 181, 241, 242, 243, Grupul etnic german din Roma-
245, 247 nia - 122, 244
Blorul pentru apdrarea IMMO-
/Bo, democratice - 29
Internationala Socialistd - 32
intelegerea Balcanied - 54, 57,
58, 63
Comitetele Cetdtenesti - 67
Comitetul national antifascist
18, 19, 21, 40
-14,
Confederatia Generald a Muncii - 42,

9, 13, 20, 21, 27 Liga antirevizionista romand
58
Liga Muncii - 14, 18, 19, 21, 23
Liga Natiunilor - 58, 113
Frontul Patriotic A ntihitlerist -

117, 128, 139, 140, 141, 142,
144, 145, 155, 161, 162, 163, Mica Intelegere - 54, 57, 58, 63
164, 165, 169, 170, 171, 173, 66
267
www.dacoromanica.ro
N 28, 29, 31, 32, 33, 43, 65, 83,
141, 142, 143. 160, 161, 164,
Natiunile Unite (coalitia) - 127, 177, 236, 239
131, 144, 145, 146 Partidul Socialist ( Popovici) -
29, 32
Partidul Socialist din Franta - 33
Partidul Socialist Independent -
P 4, 9
Partidul Socialist Tardnesc - 164,
Partidul Comunist Roman - V. 178, 236
VII, VIII, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10,
11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 20,
-
Partidul Socialist Unitar 3, 4,
5, 6, 7, 10, 11, 18, 19, 20, 21,
21, 24, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 22, 23, 27, 31, 32, 33
32, 33, 34, 35, 37, 40, 47, 48,
49, 55, 56, 57, 64, 65, 68, 70,
75, 77, 78, 80, 81, 82, 83, 85, R
8", 92, 93, 96. 110, 117, 118,
121, 125, 127, 128, 129, 130, Reuniunea Universald pentru pace
131, 133, 134, 135, 137, 138, - 57
139, 140, 141, 142, 143, 144,
145, 146, 147, 149, 150, 151,
152, 153, 155, 158, 159, 160,
161, 162, 163, 164, 165, 167,
s
168, 171, 176, 177, 179, 180,
182, 185, 187, 188, 189, 190, Societatea Naliunilor - 54, 66
191, 192, 196, 197, 198, 206,
208, 211, 212, 215, 216, 217,
218, 219, 220, 221, 222, 223, ix
224, 225, 227, 231, 232, 233,
234, 235, 236, 237, 239, 240, Uniunea Democraticei - 65, 67, 76
241, 242, 243, 244, 245, 246, Uniunea Oamenilor muncii ma-
247, 254, 255 ghiaridin Romdnia MADOSZ
Partidul National Liberal - 83, - 29, 48, 61, 62, 76, 83, 89,
141, 149, 143, 146, 236, 240, 91, 160, 164, 236
241, 242, 243 Uniunea Patriotilor - 152, 153,
Partidul National Toranesc 83, 154, 155, 156, 157, 158, 159,
125, 141, 142, 143, 146, 160, 160, 161, 162, 163, 164, 165,
162, 166, 167, 177, 236, 240, 166, 167, 168, 169, 170, 172,
241, 242, 243 173, 174, 175, 176, 177, 178,
Partidul Natiunzi -70
Partidul Social-Democrat 3, 4,
179, 236
Uniunea Tineretului Comunist -
5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16, 160, 214, 217, 223, 236
17, 18, 20, 21, 22, 23, 26, 27, Uniunea Tinerehilui Socialist - 9
www.dacoromanica.ro
INDICE DE DENUMIRI GEOGRAFICE
A Braila - 139, 157, 251

Bruxelles 56, 57
Abisinia - 47 Bucuresti - 5, 9, 12, 19, 20, 39,
Actlfari - 208 41, 45, 47, 53, 61, 68, 72, 81,
Adjud - 249 83, 90, 91, 120, 122, 129, 137,
Africa- 114, 231
Aiud - 198, 201, 206
143, 155, 156, 157, 171, 174,
185, 190, 193, 195, 197, 198,
Alba Julia - 83, 206 199, 201, 204, 205, 209, 210,
Albania - 69, 82, 87, 231 213, 216, 217, 218, 220, 221,
Alexandria - 251 227, 228, 235, 244, 247, 248,
Anglia -
37, 47, 63, 78, 84, 89,
112, 113, 117, 153, 176, 239,
249, 250, 252, 253
Budapesta - 257
242 Budesti - 155'
Arad - 91, 195, 198, 199, 204, Buhusi - 207
206, 207, 214, 252, 253 Bulgaria - 253, 257
Atena - 43 Buzau - 206, 213, 229, 241
-
Austria 19, 43, 45, 52, 69, 70
71, 72, 82, 113, 115
Calafat - 251
Caracal - 206
Bacau - 20, 83, 198, 205, 207, Caransebes - 197, 198, 199, 201,
209, 214, 218, 221 204, 205, 206, 208, 211, 216
Baia Mare - 91 Caucaz - 115
Banat - 145, 174, 185, 191, 197, Caldrasi - 206, 251
198, 205, 206, 214, 235, 240, 250 Cdlugarent 60, 119
Bacia 48 Cehoslovacia - 54, 69, 71, 72, 73,
Bdicoi - 138 75, 77, 80, 81, 82, 115, 119,
Baneasa - 249 180, 231, 256
Belgrad - 257 Cernavodd - 251
Berlin- 36, 49, 59, 61 66, 67, Cernefi - 253
116 , 122, 230, 255 China - 69
Bod - 253
Botosani - 19, 199, 205
Chisindu - 246, 248, 249, 253, 255
Cimpina - 19, 197, 251
Brasov - 39, 42, 45, 55, 91, 120, Cimpulung Muscel - 157
176, 197, 198, 207, 209, 214, Cluj - 13, 20, 42, 45, 58, 59, 71,
217, 218, 221, 252, 253 83, 91, 120, 171, 208, 209
Constanfa - 39, 91, 157, 205, 214, 106, 107, 108, 109, 110, 111,
215, 217, 218, 220, 221, 251 112, 113, 115, 116, 118, 119,
Corabia - 132, 251 120, 121, 122, 125, 126, 127,
Craiova - 19, 20, 138, 157, 198, 134, 136, 139, 141, 143, 145,
221 148, 150, 161, 173, 177, 180,
Crasna - 53 182, 225, 226, 227, 228, 230
Crimeea - 132, 135, 136, 231 232, 236, 240, 246, 247, 256,
Cripna - 250 257
Giurgiu - 251
Gorj - 247
D Grecia - 43, 82, 119, 231
Deva - 48 H
Dimbovita - 241, 251, 257
Dobrila - 247 Hirpva - 251
Dobrogea - 217, 240, 250, 251, 252 Hunedoara - 30, 51
E 1
Eforie - 251 Ics,si - 20, 39, 52, 83, 91, 129, 130,
Europa - VII, 3, 9, 35, 36, 38, 198, 199, 205, 209, 218, 221,
39, 43, 45, 47, 50, 72, 74, 82, 88, 246, 248, 249, 253, 255
90, 110, 113, 114, 115, 130, Ilfov - 138, 217
226, 246, 257 Italia - 19, 37, 45, 47, 50, 51,
Etiopia - 113, 114 55, 62, 71, 88, 101, 104, 109,
112, 113, 114, 116, 231, 246,
F
Iugoslavia -43,
252, 253, 257
46, 119, 231,
Fikeircq - 138
Fetesti - 251 J
Franks - 7, 37, 38, 54, 58, 63,
78, 84, 89, 103, 112, 113, 117, Japonia - 45, 49, 69
119, 231, 246 Jilava - 125, 198
G K
Galati - 5, 19, 20, 131, 157, 198, Kursk - 231

205, 207, 209, 214, 218, 221
Geneva - 38, 113
Germania - VII, VIII, 1, 3, 7, L
10, 18, 23, 35, 36, 37, 38, 41,
46, 47, 49, 50, 51, 52, 55, 62, Londra - 46, 257
64, 66, 69, 70, 71, 73, 78, 79, Lugoj - 195, 198, 201, 204, 206,
80, 83, 84, 87, 99, 100, 101, 104, 214
Polon:a - 69, 82, 119, 231
Posada - 119
Mamaia - 251 Praga -
74
Mangalia - 251
Marsilia - 46
Màldcljenj - 139
Mcirdse,sti - 40, 119, 134 Resita 20, 195, 198, 214
Mdrd,sti - 40, 55, 119, 134 Rimnicu Vilcea - 157
Mdrgineni - 198
Mehedinti - 30, 51
Roma - 36, 38, 49, 59, 61, 66,
67, 116
Milano 57, 58, 61, 62, 66
Miercurea Ciuc -
Mogo,soaia - 229
198
Roman - 205
Rorndnia - V, VII, VIII, 1, 2, 3,
4, 8, 9, 12, 17, 18, 25, 27, 29, 30,
Moine,sti - 198 31, 33, 35, 36, 38, 39, 40, 41,
Moldova - 155, 174, 205, 214, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50,
240, 247, 248, 249, 252 51, 52, 53, 54, 55, 56, 60, 73,
Moreni 251, 253 74, 75, 76, 77, 78, 80, 81, 82,
Muntenia - 250 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90,
München - 38, 74, 75, 101, 180 91, 94, 95, 96, 97, 101, 103,
106, 110, 112, 113, 114, 115,
116, 117, 118, 119, 120, 122,
123, 124, 127, 136, 140, 141,
143, 145, 147, 148, 149, 150,
New York - 74 151, 169, 222, 223, 225, 226,
227, 230, 231, 232, 233, 234,
235, 236, 239, 241, 242, 247,
0 248, 250, 251, 252, 253, 254,
255, 256, 257, 258
Odesa - 132, 136 Rosiorii de Vede - 251
Oituz - 40, 55, 119, 134 Rovine - 119
Oltenia 205, 240, 250
Oltenita - 155, 251
Onegi - 205
Oradea - 39, 62, 83, 120 Satu Mare - 57
Orel - 231 Sdcele - 85
Or,sova - 252 Sibiu 91, 156, 172, 198, 206,
Otopeni - 249 209, 217, 229
Sighet - 39, 81
Sighisoara - 120, 253
Slobozia - 251, 253
Smfrdan - 119
Paris - 46, 49, 83, 84, 86, 87, 246 Spania - 49, 69, 115
Pdule,sti 251 Stalingrad - 132, 135, 231
Petrofani 53 State le Unite ale Americii - 112,
Piatra Neamt - 20, 155 239, 242
Pite,sti - 157 Sulina - 251
Plevna 119
Ploiesti - 12, 20, 39, 129, 197,
198, 209, 214, 215, 217, 220,
244, 249, 250, 251, 252, 253 Somefeni - 208
T U
Tecuci - 205 Ungaria - VII, 50, 55, 61, 81,
Telzu - 253 90, 120, 136, 208, 214, 226,
Timipara - 83, 91. 129, 139, 198, 252, 256, 257
199, 206, 207, 209, 218, 221 Uniunea Republicilor Socialiste So-
Tztu - 129 vietice - 19, 37, 54, 58, 63,
Tirgovi,ste - 129, 157, 229, 252 75, 82, 84, 87, 88, 89, 110, 111,
Tirgwor - 251 115, 117, 130, 136, 140, 141,
Tg. Jiu - 139, 157, 199, 200, 201, 153, 161, 168, 176, 180, 216,
205, 206, 210, 211, 219 228, 232, 233, 234, 239, 242, 245
Tg. Murq - 13, 19, 20, 64, 209 Ursiceni - 251
Tg. Ocna - 198, 204, 205
Transilvania - VII, 13, 61, 75, v
84, 90, 119, 120, 127, 134, 137,
145, 147, 149, 168, 182, 184, Valea Jiului - 20, 53, 62, 228
205, 206, 208, 226, 233, 247, Valea Prahovei - 12, 197, 205,
248, 250, 252 206, 218, 241, 244, 245, 247,
Tulcea - 19, 251 250, 251, 257
Turcia - 43, 54 Vapniarca - 206, 207, 208
Turda - 91 Vaslui - 52
Turnu Milgurele - 139, 251 Versailles - 35, 46, 50, 55
Turnu Severin - 20, 51, 90, 139, Vidra - 155
144, 206, 251, 253 Viena - VII, 90, 91, 92, 93, 119,
120, 136, 147, 149, 153, 161
V4tea - 138
I z
Tebea - 30, 48 Zimnicea - 251
www.dacoromanica.ro
SUMAR
Cuvint inainte . V
Activitatea desfasurati in Romania pentru faurirea Frontului Unic

Muncitoresc ca baza a unui larg front patriotic antifascist
(1933-1936).
Vasile G. lonescu 1
Actiuni de masa desfasurate in Romania in anii 1933-1940 pentru

apararea independentei si suveranititii patriei, impotriva fascismului.
Gheorghe I. Ionifa fi Virgi/ Smircea . . . . 35
Pozitia unor personalitati stiintifice si culturale din Romania fall

de problemele razboiului, fascismului si independentei nationale.
Ion M. Oprea 94
Din activitatea Partidului Comunist Roman pentru atragerea ar-

matei romane la lupta de restabilire a independentei si suveranitatii
patriei (1940-1944).
Constantin Nicolae 118
Aspecte din activitatea antifascista, antihitlerista a organizatiei

Uniunea Patriotilor (1942-1944).
Maria Covaci 149
Rolul Apararii Patriotice in rezistenta antifascista (1940-1944)

Olimpiu Matichescu . . . . . . . . . 180
Insurectia din august 1944 pagina glorioasa a luptei poporului

roman pentru independenta nationalâ.
Acad. Petre Constantinescu-la,si fi Aurel Petri . . 226
lndici 259
Co fl E P )k AHHE
17 peducAoeue . V
itearenbuoclb, pa3BepHyTaH B PyMb1HHH AAR CoaaaHHH EAHHOr0
pa6otiero Oporra KBK ocHona o6Loupnoro anrinkauracrcaoro
naTpno-rntiecKoro cpponra (1933-1936 rr.).
Bacu.ze Honeocy 1
Maccoame aeficrana, pa3nepnyrble B PyMb!HHH B I933--1940 rr

Ana 3BW.HTM ne3aancnmorm H cyaepefurrera poAH.Hbl, nporna
dpaum3Ma.
reop2e H. HOHUlp, Bapcbscuit CAotpna . . 35
FIoan.una HOHOTOpbIX naytnibuc H Ky.u.Typnblx aearenect PyMbIHHH
no noaoay Sof Mb], 43auna3Ma H HaHHOHBAbHoll He3aBHCHM0CTH.
Hon M. OnpR 94
143 aurrenbnoern PKfI Ana nplumetielma pymbicaort apMan B
6opb6y 3a aoccTanopoenne HC3aBHCHMOCTH H cyaepenirrera pa-
JUHHbI (1940--1944 rr.).
KoHcraHrun Hunanae . . 118
K aonpocy ainli4oann1creaoil ii annirwmepoacaoil aeaTeabnocrn

cprairn3aunn CC103 IlarpnoTo3 (1942-1944 rr.).
Mapun 1(oean .. 194
Po.lb opraini3aO1414 Ore 'reel-sem-Ian 3auu1ra B BHTHitlaWHCTCHOM

conpornailen.nn (1940-1944 rr.).
Onumnuy MarunecKy 18 a
Boopy>mennoe Boccranne (a arycr 1944 r.) c.naanaa c-rpannia

6opb6bl pymbnicaoro napoaa 3a namiona.ribnyto HeaBBHCHMOCTb.
AKaA. 17. Koncranrunectcy-guib, A. Ilerpu . 226-
Yica3ame.zu 259
274
www.dacoromanica.ro
CONTENTS
Preface V
The Activity Carried Out in Romania for the Creation of the

United Workers' Front as the Basis of a Wide Anti-Fascist Patriotic
Front (1933-1936).
Vasile G. lonescu . 1
Mass Actions in Romania Between 1933 and 1944 in Defence of

the Country's Independence and Sovereignty, and Against Fascism.
Gheorghe I. Ionita and Virgil Smircea . . . . 35
The Position of Leading Romanian Scientists and Cultural Perso-

nalities in Connection with the Problems of War, Fascism and
Nat ional Independence.
Ion M. Oprea . . 94
Aspects of the Work Done by the R.C.P. to Draw the Romanian

Army into the Struggle for the Reestablishment of the Country's
Independence and Sovereignty (1940-1944).
Constantin Nicolae . . . 118
Data on the Anti-Fascist and Anti-Hitlerite Activity of the Union

of Patriots (1942-1944).
Maria Covaci . 149
The Role of the Organisation. The Patriotic Defence in the Oppo-

sition Against Fascism (1940-1944).
Olimpiu Matichescu . . 180
The Insurrection of August 1944, a Glorious Chapter in the Fight

Waged by the Romanian People for National Independence.
Acad. Petre Constantinescu-lafi, Aurel Petri . 226
Indices 259
SOMMA IRE
Avant-propos V
L'activite deployee en Roumanie pour la realisation du Front Unique
Ouvnier en tant que fondement d'un large front patriotique anti-
f asciste (1933-1936).
Vasile G. lonescu . 1
Actions de masses qui ont eu lieu en Roumanie entre 1933 et 1940

pour la defense de rindependance et de la souverainete de la pa-
trie, contre le fascisme.
Gheorghe I. Ionirci et Virgil Smircea 35
La position adoptee par des personnalites scientifiques et culturelles
de Roumanie i regard des problemes de la guerre, du fascisme et
de rindependance nationale.
Ion M. Oprea 94
L'activite du P.C.R., en vue de fake entrer l'armee roumaine dans
la lune pour le retablissement de l'independance et de la souve-
rainete de la patrie (1940-1944).
Quelques aspectes de ractivite anti-fasciste, anti-hitleriene de l'or-

ganisation de l'Union des patriotes (1942-1944).
Maria Covaci . . . . 149
Le r6le de l'organisation La defence Patriotique dans la resistence
contre le fascisme (1940-1944).
Olimpiu Matichescu 180
L'insurection d'Aout 1944 page glorieuse de la lune du peuple
roumain pour rindependance nationale.
Acad. Petre Constantinescu-Iasi et Aurel Petri . . 226
Indices 259
INHALT
Vorwort . V
Die in Rumanian entfaltete Tatigkeit zur Schaffung der Arbeiter-

einheitsfront als Grundlage einer breiten, patriotischen, antifaschisti-
schen Front.
Vasile G. lonescu 1
Massenaktionen in Rumanien 1933-1940 zum Schutz der Unab-

tangigkeit und Souveranitat des Vaterlandes, gegen den Faschismus
Gheorghe lonita, Virgil Smircea . . . . 35
Die Stellungnahme einiger namhafter Wissenschafftler und Kultur-

schaffenden Rumaniens zu den Problemen des Krieges, des Faschis-
mus und der nationalen Unabhangigkeit.
Ion M. Oprea 94
Aus der Tatigkeit der R.K.P. zur Heranziehung der rumanischen

Arrnee zum Kampf fiir die Wiederherstellung der Unabhbgig-
keit und Souveranitat des Vaterlandes (1940-1944).
. . . . .......
Aspekts der antifaschistischen, antihitleristischen Tatigkeit der Or-
ganisation des Bundes der Patrioten (1942-1944).
Maria Cov.wi
Die Rolle der Organisation. Die patriotische Abwehr im anti-
149
faschistischen Wiederstandskampf (1940-1944).

Olimpiu Matichescu 180
Der Aufstand im August 1944 ein Ruhmesblatt in der Geschichte

des Kampfes des rumanischen Volkes fiir die nationale Unabhän-
gigkeit.
Acad. Petre Constantinescu-14i, Aurel Petri . . 226
Indexes . 259
277
www.dacoromanica.ro
Redactor : Locot..col. GHEORGHE STOEAN
Coperta : V. BORO$
Bun de tipar 01.03.7971. Apdrut 1971. Hirtie tip I A
de 63 g m2. Format 540X840/16. Coll tipar 18 B312
Tiparul executat sub comanda
nr. 1095 la
intreprinderea poligrafica
13 Decembrie l918,
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 ;
Bucuroti,
Republica Socialistä Romania.
www.dacoromanica.ro
Activitatea desfasurata in Romania pentru
faurirea Frontului Unic Muncitoresc ca baza
a unui larg front patriotic antifascist (1933
1936).
Actiuni de mast desfasurate in Romania in

anil 1933 1940 pentru apararea indepen-
dent& si suveranitatii patriei, impotriva
fascismului.
Pozitia unor personalitati stiintifice i cultu-
rale din Romania fata de problemele razbo-
iului, fascismului si independentei nationale.
Din activitatea Partidului Comunist Roman
pentru atragerea armatei romane la lupta
de restabilire a independentei si suverani-
tatii patriei (1940 1944).
Aspecte din activitatea antifascista, anti-
hitleristi a organizatiei Uniunea Patriotilor
(1942 1944).
Rolul Apararii Patriotice in rezistenta anti-

fascista (1940 1944).
Insurectia din august 1944 pagina glo-

- rioasa a luptei poporului roman pentru
independenta nationalä.
Editura mi !Kari
Lel 8,75
www.dacoromanica.ro
111116mmusimalaw

Din Lupta Antifascistă Pentru Independența Și Suveranitatea României PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Din Lupta Antifascistă Pentru Independența Și Suveranitatea României PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

in filele istoriei patriei noastre sint inscrise cu litere de

Lucrarea de fara reprezinta o editie nourz, revazuta fi

Lucrarea de fata apare in preajma evenimentului pe care-1

Accentuarea antagonismelor de clasa si radicalizarea con-

4 Arhiva I.S.I.S.P., cota A. XVII-59. (In propunerea C.C. al P.C.R

8 Thidem, fondul 28, dosarutl nr. 4435, fila 19.

11 Arhiva I.S.I.S.P., cota Ab-XVIII-6.

13 Beneficiind de posibilitatea de a activa legal, Partclul Social-

14 Lumea nouii din 18 martie 1934.

18 Ecoul (Iasi) din 5 august 1954.

20Proletarul din 5 august 1934.

pentru cuoerirea puterii depline pcntru socialism". (Proletarul din

25 Ibidem, fila 74.

22 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XVIII-63. (Prin continutul ei, Fropu-

3° Lumea noua din 14 octombrie 1934.

.34 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XVIII-20, inv. 703.

" Ilyidem, fila 95.

zarea intnanirilor, grevelor, demonstratiilor etc., prin apararea victi-

40 Ecoul (Ia4i) din 11 myiembrie 1934.

43 Ecoul (Iasi) din 28 octombrie 1934.

46 Proletarul din 2 decembrie 1934.

5° Lumea noua' din 2 decembrie 1934.

Partidull Comunist RomAn, condamnInd atitudinea guvernului,

57 Lumea noua din 28 aprilie 1935. Afirmatiile cuprinse in articol

" Documente din istoria P.C.R., 1934-1937. E.S.P.L.P., Bucurgti,

Masurile represive antimuncitoresti, antipopulare adoptate

67 Documente din istoria P.C.R., 1934-1937, E.S.P.L.P., Bucuresti,

69 Unificarea socialista din 23 iulie 1933.

72 Trebuie notart faptul ca, In timp ce Partichil Socialist din Franca

75 Documente din Istoria Partidului Comunist Roman, 1929-1933,

Cel de-al patrulea deceniu al secolului nostru, jalonat de

1 0 aseznenea deolaravie a aplrut in edivia speoialk din 30 noiembrie

2 Nicolae Ceau.leslcu, Romitnia pc drumul des'avirfirii constructici

4 Documents on German Foreign policy 1918-1945 Series C,

s Documents on German Foreign policy 1918-1945 Series C,

18 Buletinul de acciune impotriva fascismului, anul I, nr. 1 din

19 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 25, dosarul nr. 4193, tilde 2,

22 Dinfineara din 25 ianuarie 1934 (articolul : Unire ,q pace).

28 Discursurile celor doi potliticieni, impreunI cu rIspunsul ce a

porului". Liga antizevizionista romana, preciza acelasi ziar intr-un alt

33 Eugen Tod', lnarmarea clandesting a revizionismului maghiar,

36 Documente din istoria Partidului Comunist dsn Ronania,

41 Drumul nostru din 18 ianuarie 1436.

47 Dimineata din 2 iunie 1936.

51 Arhiva I.S.I.S.P., fondul 3, dosarul nr. 355.

55 Journal de Geneve din 28 iunie 1936.

59 Cuvintul liber din 8 august 1936.

68 Dimineara din 17 noiembrie 1936.

" Dimineata din 7 moiembrie 1936.

77 Dimineata dia 5 decembrie 4936

85 Detadii privitoare la aceastà aqiune vevi in Contemporanul din

87 Lumea noua din 7 noiembrie 1937.

94 Arhiva C.C. al PC.R., fonclul 6, dosarui nr. 1201, filele 35-36-

" Reporter din 5 decembrie 1937 (anicolul : D. Corneliu Codreane

Etapa deschisa in istoria României o data' cu instalarea

" Reporter din 23 ianuarie 1938.

102 Organism politic, lomat in luna decambrie 1938, creunind o serie

104 Arhiva I.S.I.S.P., cota A-XXII-5, inv. nr. 990.

1°8 .1.S de pe viremea dui Bismarck exista, n tovirlsie ou Austria

116 Ibidern, dosarul nr. 4195, fila 348.

118 Timpul din 4 noiembrie 1938.

121 Lumea románeascd din 11 naiembrie 1938.