ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMiNE.

RASCOALA DIN 1821

DOCUMENTE 'INTERNE
Vol.; Ill

EtITtJ(. ACAIi L Pi LI P1NPUI.,

www.dacoromanica.ro
 RASCOALA DIN 1821
DOCUMENTE INTERNE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMiNIEI

ICASCOALA DIN 1821

III

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICH POPULARE ROMiNE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

RASCOALA DIN 1821

DOCUMENTE INTERNE

vol. III

Cu indice si glosar pentru vol. I, II si III

COMITETUL DE REDACTIE:
ACADEMICIAN ANDREI OTETEA - REDACTOR RESPONSABLL,
NICHITA ADINILOAIE, NESTOR CAMARIANO,
SAYA IANCOVICI, IOAN NEAqU, ALEXANDRU VIANU

EDITUR A ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

1960

www.dacoromanica.ro
 7 de c e m brie 1821. Marturie despre Inrolarea la Inceputul rascoalei a
trei locuitori din Tomsani In ostirea lui Tudor Vladimirescu.
16 de c e mbrie 1821. Date cu privire la unele fapte ale polcovnicului
Solomon In vremea räscoalei.
24 decembrie [1821]. Vogoride respinge atacurile Impotriva politicii
sale si sfatuieste pe boieri sä se Intoarca In tara.
D umbr ay en i, 24 dec e mbrie 1821. Paharnicul N. Bucur catre
biv vel vistierul Alecu Bals, despre purtarea turcilor si despre incendiile din Iasi.
26 d ec embrie 1821. Caimacamii Tarii Rominesti arata ea luarea zahe-
relilor si pricinuirea stricaciunilor la mosiile Uluiti, Afumati si Zimnicea se motiveaza
prin faptul cd aceste mosii skit proprietatea lui Al. Ipsilanti.
30 de cembrie 1821. Anafora in pricina inanastirii Hurez cu locuitorii
din Baia de Fier care s-au alaturat lui CrIrbea a apostatul i s'i prin 4 silnica revoluties au
luat vitele manastirii si au izgonit pe ungureni de pe muntele acestei manastiri.
[D ecembri e 1821 ?]. Fostul mitropolit Ignatie serie boierilor emigrati
ca cei ce s-au reIntors In Tara RomIneasca vor fi considerati tradatori si a masurile luate
In acest rastimp slut ilegale.
[9? decem brie 1821]. Firman catre Silistra valesi, sa apere raialele
de abuzurile trupelor turcesti aflate In Tara RomIneasca.
[1821]. Boierii refugiati la Brasov si Sibiu scriu celor ramasi In Bucuresti
ca sint solidan i cu masurile ce le vor lua pentru binele comun, iar la hotarIri mai grele sa
fie consultati In taina.
20 de cembr ie /1 ia nu arie 1822. Ahmet pasa cere caimacamului
Vogoride sa nu dea voie boierilor refugiati sa ridice veniturile de la mosii.
Sibi u, 2 ia nu arie 1822. Hagi Ianus se dezvinoviteste fata de loan
Samurca.5, caimacamul Craiovei, ca ar fi fost amestecat In rascoala si se considera per-
secutat pe nedrept.

lil o t ei. Regestele in /imba rusa pentru toate cele trei volume de documente
interne se dau la sfirsitul acestui volum (p. 447)

5
www.dacoromanica.ro
 - 9 i a nu ar i e 1822. - Jaiba lui Neacsu Dined, birnic din satul Fdgetel
(Olt), cdtre Ahmet pasa, sd fie adus la judecata divanului postelnicelul Ionild Bumbes,
care cauta prin cazne i batdi sa-i stoarcd suma de bani luatd de pandurii lui Tudor In
timpul rdscoalei.
- [S i b i u,] 9 i a nu arie 1822. - Minriaky comunicd mitropolitului Venia-
min numirea sa tn postul de consul general al Rusiei tn drile rom1ne si-i face cunoscut
tarul este nemultumit de manifestdrile boierimii moldovene aflate in pribegie.
- 20 ianuarie 1822. - loan Pioarul, invinuit de atacuri sdv1rsite In timpul
rascoalei, se justifica cu ordinele cäpitanului Magheru i cld informatii despre Papa Vla-
dimirescu.
Crai o v a, 24 ianuarie 1822. - Dimitrie Bibescu comunicd lui Hagi
lanu cà turcii au ridicat cerealele de pe toate mosiile din Mehedinti, Dolj i Romanati.
- 29 ianuarie 1822. - Stefanache Vogoride este intdrit In functia de
caimacam al Moldovei.
-Cernäut i, 29 ianuarie 1822. - Boierii moldoveni refugiati In Buco-
vina aratä lui A. Pini cd ei au cerut de la Poartd drepturile prevdzute In tratate i roagä
sä fie Indrumati cum sa procedeze In viitor.
- [I a nu ar ie 1822]. - Boierii i negustorii din Oltenia cer Portii o cirmuire
independentd fatd de cea din Bucuresti. Ei pretind cd razvratirea lui Tudor a fost dirijatä
din Bucuresti spre Oltenia.
- [I an u arie 18221. - Boierii din Jai cer lui Stefanache Vogoride ca
delegile turciler In Moldova sd conteneascd.
20.- Bucure.ti,6 f ebruarie 1822.- Trandafir Bira este Instiintat ea'
s-au dat dispozitii ca pagubele pricinuite in timpul rascoalei &A fie inventariate, iar zahe-
relele luate pentru nevoile trupelor turcesti sd fie pldtite.
- 6 f ebruarie 1822. - Boierii rnoldoveni aflati in pribegie refuzd sd so
1ntoarcd In tara i cer Inaltei Porti Inldturarea lui Vogoride.
- 11 f ebruarie 1822. - Judecata departamentului cremenalion In pricina
biv vel logofiltului Dumitrache Brdiloiu, a cdrui casä a fost incendiata' in decursul unei
lupte Intre panduri i turci.
23.- Cer n Au t i, 12/ 24 f ebruarie 1822. Actul de Infralire al boierilor
moldoveni de clasa a doua.
- 20 f ebruar i e 182-2s. Locuitorii satului Joresti (HIrldu) mdrturisesc
prin jurdmInt cd eteristii au e calcat casa spatarului Vasile Brdescu.
- 25 f ebruarie 1822. - Cldcasii de pe mosiile Mdcesul Slrbesc i Romlnesc
(Dolj) ale banului Gr. Br1ncoveanu consimt sd pldteascd cfstigul vinului i rachiului,
banii zilei &loll, ai lemnelor i ai pluguluis, la care nu s-au supus In vremea edscoalei.
- I a s i, 23 f ebruarie [1822]. - Scrisoare cdtre un spdtar despre Infiin-
tarea unei societdti revolutionare a la care a aderat un numdr de 37 boieri moldoveni.
-8 mar tie 1822. - Mitropolitul, episcopii, boierii i alti locuitori din Tara
Romtneascd cer Portii tndepärtarea grecilor din functlile bisericesti i miindstiresti.

6
www.dacoromanica.ro
 - Sibi u, 20 m a r tie /1 a prilie 1822. - Scrisoarea lui A. Pini catre
Al. Vilara cu privire la o lucrare a acestuia din urma, facutgi pentru binele patriei.
-[Sibi u, 22 m ar tie / 3 a prili e 1822]. - Tabel de banii intrati in
perioada iulie 1821 - februarie 1822 in vistieria Tarii Romlnesti din 12 judete si de sumele
cheltuite de la 1 iunie 1821 si pina' la sfirsitul anului 1822.
- Mar tie 1822. - Divanul Tarii Romlnesti adevereste ca Th. Ghica
fault Cu constiinciozitate slujba dupa venirea ostirilor turcesti In tara.
- IC hisin à u,] 12 ap r i li e 1822. - Vornicul Negel care mitropolitul
Veniamin, despre agitatia i intrigile boierilor refugiati In Basarabia si Bucovina, in lega-
turgi co delegatia chematä de turci la Constantinopol i cu miscarea unor boieri numiti
4 cärbunari o.
- [C h i i n u,1 15 a p r ilie 1822. - Vornicul Negel despre alegerea dom-
nului i despre speculatiile emigratilor asupra probabilitatii razboiului intre Rusia si Turcia.
- 29 a pr i li e 1822. - A. Pini reproseaza boierilor ca s-au imprastiat si slut
impartiti in partide.
- 8 m a i 1822. - Logoratul Patru se plinge biv vel clucerului N. Glogoveanu
de greutatile ce i le fac Varanii de pe mosie, care slut cu fumuri asupra stapinului o.
- 24 m a i 1822. - Divanul Moldovei ordona catagrafierea i luarea In chezäsie
a tuturor strainilor.
- Br a o v, 31 m a i 1822. - Memoriul unor boieri munteni refugiati la
Brasov, prin care roaga pe tarul Rusiei sa le acorde un imprumut de 500 000 ruble.
- Br as o v, 1 iu nie 1822. - Boierii emigrati aratgi ca delegatia de boieri
din Tara Rornineasca, care se and la Constantinopol, nu este libera s'a prezinte doleantele
reale ale tarii i cà once aranjament In aceasta chestiune trebuie sà se faca de comun acord
cu guvernul rus.
- 29 iu nie 1822. - Divanul Tarii Rominesti certifica .buna purtare a lui
Hasan bei si a trupelor sale.
- [C onstan tinopo 1,] 29 iu nie 1822.- Nota Portii catre ambasadorii
straini, pentru a numi la Bucuresti si Iai numai cite un consul si cite un dragoman,
care sa nu mai fie insä dintre greci.
-5 iunie 1822. - Mihalache Manu i Grigorie Romanit roaga agentia
austriaca sa instiinteze unde se cuvine despre niste hoti arnauti ce au iesit din tinutul
Sibiului o §i fac jafuri In Tara Romineasca.
- [C ons tan tin op o 1,] 7 iulie 1822.- Barbu Vacarescu i Mihaita
Filipescu slat numiti caimacami ai domnului Tarii RomMesti, Grigorie Ghica.
- 12 iulie 1822. - Indatoririle lui Arif aga, numit besleaga peste 40 de
neferi In tinutul Botosani.
- 20 iulie 1822. - Masuri pentru despagubirea locuitorilor Moldovei, jefuiti
de ieniceri.
44.- Cons tan tin o p o 1, 20 iulie 1822.- Poarta interzice turcilor, cu
exceptia capanliilor prevazuti cu tescherele i fermane *, intrarea In Tara Romineasca.

7
www.dacoromanica.ro
 - [B u cur es t id 22 iulie 1822. - Caimacamul Tarii Romlnesti, Barbu
Vdcarescu, scrie mitropolitului si boierilor refugiati la Brasov sa se Intoarca In tara.
- 25 iulie 1822. - Vistierul din Mehedinti, Nicolae Boboc, fost cdpitan
de panduri, roaga pe Costache Samurcas sd dispung ca toti cei care au participat In 1821,
Impreuna cu el, la jefuirea lui Manolache Hiotu, sd fie obligati a contribui la despagubirea
acestuia.
- 28 iulie 1822. - Ciorna unei scrisori cu versiunea firmanului privitor
Ja alegerea domnului, la Infiintarea ostirii parnintene si la situatia grecilor din Tara Romt-
neasca.
- [20-29 iu I ie 18221. - Firmanul sultanului Mahmud catre Grigorie Ghica VV.
pentru Inlaturarea clerului grec din tara.
- I uli e 1822. - Perilipsis de suma Incarcaturilor si cheltuielilor de la venirea
ostilor turcesti In Moldova s'i pind la numirea domnului, In iulie 1822.
- [I nee p u tu I 1 un ii 1822]. - Boierii moldoveni arata valiului de Silistra
greutatile ce IntImpind In cautare de bani pentru Intretinerea trupelor turcesti si-i cer
un Imprurnut de 200 000 lei pentru noul domn.
- Br as o v, 14 august 1822. - Memoriul mitropolitului, episcopilor si
boierilor din Tara Romlneasca catre tar, lmpotriva numirii domnului Grigorie Ghica si
Impotriva abuzurilor facute de malta Poarta.
- 17 a u gu s t 1822. - Marele vistier Petrache Sturza porunceste isprav-
niciei HIrldului sd cerceteze pe cei suspecti, deoarece s-au Mmultit fdcatorii de rele o,
si-i aminteste ca besleaga nu are dreptul sd se amestece In treburile á titrgului si tinutului ..
- Sibi u, 19 au gus t 1822. - Hagi Lanus comunica arhimandritului Antim
Jitianul stiri despre situatia din Oltenia, unde caimacamul cIrmuieste In Intelegere cu
turcii si totodata se plinge Impotriva boierilor care II acuza ca ar fi fost eterist.
- 24 august 1822. - Locuitorii de pe mosiile Daluleni, Ciuncu si Broasca
(Romanati) ale banului Gr. BrIncoveanu se piing ca slut pusi sa plateasca In bani zilele
de clacA, neprestate In anal 1821.
- 24 au gus t 1822. - Caimacamii Moldovei apeleazd la boieri sa lmprumute
vistieria, pentru acoperirea cheltuielilor de Intretinere a trupelor turcesti.
- 25 a ugu s t 1822. - Date privitoare la nesupunerea tiganilor manOstirii
Nucetul In 1821 si 1822.
- [S ilis tr a,] 25 a u gu s t 1822. - loan Sandu Sturza vv. porunceste
caimacamilor sa achite datoria de 542 624 lei, pentru ca trupele turcesti sa poata fi retrase
din Moldova.
- Cern au t i, 25 a u gus t 1822. - Memoriul unor boieri moldoveni emi-
grati, prin care cer tarului sa intervina la Poarta pentru: a iertarea birului pe cItiva ani o,
anularea boieriilor fdcute In vremea domnului Sutu, Ingradirea puterii domnesti si liber-
tatea comertului.
- [A ugus t 1822]. - Scrisoare In legatura cu probabila confiscare a averii
boierilor fugitio din Moldova si cu Inalcarea vechilor drepturi ale tdrii, prin numirea
unui basbesleaga aläturi de domn.

8
www.dacoromanica.ro
 - [A u gust 1822]. - Boierii moldoveni refugiati arata tarului Rusiei situatia
tarii i cer sprijin i ocrotire.
- 29 a u gu s t 1822. - Matei Pàiu i tovarasii sài aratä cum au fost inrolati
In ostirea lui Ipsilanti.
-1 se p tembrie 1822. - Partenie, egumenul manastirii Berca, intervine
pentru eliberarea lui Dobre, fiul lui Radu poslusnicul egumenului, arestat pentru cà a s-ar
fi scris la volintiri s.
- S ep tembrie 1822. - Z. Petre roaga pe domnitor sa-i dea # o chiver-
nisealä s, deoarece a patimit din cauza *apostatilor i, iar in trecut a fost neglijat din
cauza s celor streini de aceasta patrie s.
- I a s i, 1/13 o c t o m brie 1822. - Porunca domnului Moldovei de a se
arenda prin licitatie publica moiile manastirilor inchinate, moii1e domnesti i grecesti,
precum i viile si bunurile de la orase ale grecilor i manastirilor grecesti.
- 10 o c to mbrie 1822. - Hotarire domneasca privind despagubirea aren-
dasului ocnelor de sare din Tara Romineasca in 1821 din veniturile mosiilor fostului doma
Al. Sutu.
-Odes a, 10 oc to mbrie 1822. - Al. Sturza scrie lui Mihai/ Sturza
despre o jalba care trebuie iscalita de toti boierii si apoi trimisa la Viena ministrilor de
externe ai Rusiei i Austriei.
- 14 o c tombrie 1822. - Banul Dimitrachi Iamandi cere sa fie cercetati
locuitorii din Epureni (Fälciu), care I-au atacat « chid s-au ivit volintirii in tara s.
- 14 o c to mbrie 1822. - Carte de iertare pentru Duta « harambasa de
tilhari s i pentru cei nouà oameni ai sai care prada de doi ani in jud. Gorj.
- 17 o c to mbr ie 1822. - Masurile luate pentru supunerea locuitorilor de
pe mosiile manastiresti i boieresti, care din vremea räscoalei nu-si indeplinesc indatoririle
catre stäpini.
70.- Palanca, 20 oc to m b r ie 1822.- Serdarul Gheorghe Lascaris serie
lui Mihail Rizo ca. Poarta va numi In tärile romine *domni musulmani *, nu domni pämin-
teni, cá donanii nou-numiti n-au autoritate i cá inventarele de pagubele pricinuite in
Moldova se trimit lui Pini la Sibiu.
- 28 o ct o m brie 1822. - Muhafizul Silistrei se declara impotriva orga-
nizarii unei trupe de paminteni pentru paza Moldovei.
- [D u p a 28 o c t ombrie 1822]. - Expunere asupra internplarilor din
Moldova din anul 1821, indeosebi asupra color de la manastirile Secul, Slatina i Neamtul.
- 8 no iem brie 1822. - Grigorie Ghica cere divanului sa stabileasca pro-
cedura de cercetare a jalbelor arendasilor care au suferit din cauza rascoalei.
74.- Bu cur es t i, 10 n oiembrie 1822.- Atanasie Xenocratis sfatuieste
pe Hagi Ianus sà nu se intoarca in tara.
75. - 20 n oiembrie 1822. - Anaforaua divanului Tarii Rominesti pentru
repararea scolilor därapanate i pentru functionarea ion.
76.- [C r a io v a,] 26 n o i e m brie 1822. - C. Teoharis relateaza. ca I. Samur-
cas a prins pe niste emisari ai rasculatilor greci, iar un eterist a divulgat un complot orga-
nizat impotriva lui Cavanozoglu.

9
www.dacoromanica.ro
 - 2 decembrie 1822. Muhafizul Silistrei aminteste domnului Moldovei
de Indatorirea de a scoate pe strdini din tara.
- 3 decembrie 1822. - Date despre unele afaceri bdnesti ale lui Tudor
Vladimirescu si ale fratelui sdu Papa, pe care le-a avut cu Manolache Gugiu.
- 4 decembrie 1822. Locuitorii din satul Malovdt (Mehedinti) lucre-
dinteazd prin zapis cä nu mai au arme.
SO. 5 decembrie 1822. - Anafora cu privire la restituirea làzilor ascunse
In timpul rdscoalei In mänästirea Antim din Bucuresti.
- 5 decembrie 1822. - Locuitorii din Balta adeveresc ca In satul Ion
nu se gäsesc arme, Ca' n-a fost nimeni amestecat In rdscoald i cd dacd se va ivi vreun strdin
prin satul lor, il vor preda imediat.
- 6 decembrie 1822. - Locuitorii din Bala de Jos aratd prin zapis
In satul lor nu slut arme nici strbi, greci i alti strdini fdrd cdpdtli.
- 6 decembrie 1822. - Divanul Tärii RomInesti propune ca scutelnicii,
poslusnicii i moiile mandstiresti sd fie impusi la o contributie speciald pentru plata dato-
riilor
- 9 decembrie 1822. - Locuitorii satului Bobaita aratd pe pandurii
care au participat la rdscoald i dau chezdsie pentru ei.
- 10 decembrie 1822. - Locuitorii din Izvoru Bàrdii (Mehedinti) lucre-
dinteazd prin zapis a nu mai slut arme In salmi lor.
- 10 decembrie 1822. - Locuitorii satului Vela Incredinteazd cä nu
mai slut arme in sat i dau cheziisie pentru doi oameni bänuiti cá detin arme.
- 16 decembrie 1822. - Anaforaua logofetiei strdinilor in procesul dintre
Petru Frincovici, arendasul mosiei SillAtrucu (Arges), si sdtenii de pe acea mosie pentru
clacd i dijmd datoratä din anul räscoalei.
SS. - 26 decembrie 1822. - Grigorie Ghica aprobä sd se aleagd alt mitropolit
in boul lui Dionisie Lupu.
- 27 decembrie 1822. - Cerere care malta Poartd, pentru reducerea
cobligatiilor datorate de Tara Romlneascd in urma o trecutelor cumplite intimpldri *.
- 28 de cembrie 1822. - Locuitorii din Ddbuleni (Romanati) se piing
impotriva arendasului Nicolae Cazan care-i terorizeazd cu ajutorul turcilor pentru datoriile
lor din 1820-1821.
- 28 decembrie 1822. - Poruncd domneasca pentru Indepartarea egu-
menilor greci i alegerea de egumeni pdminteni la toate mändstirile Tärii Rominesti.
- [1822]. - Firman pentru numirea in slujbd a pdmIntenilor i scoaterea strdinilor.
- [1822]. - Locuitorii din Iasi cer despägubiri din partea mandstirilor grecesti
pentru pagubele suferite In timpul rdscoalei, pretinzind Intre altele sä li se flea in stapi-
nire moiile acestor mdn'astiri din jurul orasulul.
- [D ecembrie 18221. - Memoriu despre cauzele care au provocat In Tara
Romlneascd rdzboiul sdracilor impotriva bogatilor i despre mdsurile ce trebuie luate
pentru organizarea tdrii.

10
www.dacoromanica.ro
 -2 ianuarie 1823. - Marea logofetie a Tara de Sus räspunde ispravnicilor
de Mehedinti In pricina pretentiilor lui Raducan Nicolau fatd de mostenitorii lui Tudor
Vladimirescu, ca nu se ia nici o mäsurd Odd' la porunca Portii.
- 4 ianuarie 1823. - Zapis de luarea armelor din sat de cdtre zabitul
besleaga.
- 6 ianuarie 1823. - Pandurii din satul Brädesti, participanti la räscoalà,
Incredinteaa prin zapis isprävnicatul cä au predat armele i eà pe viitor nu se vor mai
ridica impotriva
- 9 ianuarie 1823. - Tudor Vladimirescu a obligat in 1821 pe loan ROdu-
toiu cu pandurii lui sO restituie niste obiecte luate prin jaf.
- 17 ianuarie 1823. - Divanul Tärii Rominesti cere ca tOranii sä fie
opriti de a mai taia pOdurile boieresti i mAnästiresti i sI fie obligati sd-si indeplineasc4
lndatoririle fatä de stäpinii de mosii.
- 24 ianuarie 1823. - Evaluarea pagubelor pricinuite pädurilor boie-
resti i manAstiresti de cätre Ward fn vremea räscoalei.
- 31 ianuarie 1823. - Ruminii din plasa Galesestilor (Vlasca) au fortat
In 1821 pe zapcii sd le dea inapoi banii luati pentru dajdie.
- 7 f ebruarie 1823, - Arzmagzarul clerului i boierilor Tdrii RomInesti
cAtre Poartd prin care nu recunosc datoriile fostului domn Al. Sutu ca fiind datorii ale tarii.
- Sibiu, 12/24 februarie 1823. - Minciaky comunicA lui Mihail
Sturza cA nu se amestecA In problema Intoarcerii boierilor i cà arul Alexandru I este
ostil oricgirei reforme a institutiilor de stat.
- 15 februarie 1823. - Cartea isprOvnicatului de Mehedinti din care
se vede cA in 1821. Tudor Vladimirescu a dispus s4 fie restituite niste obiecte Insusite de
panduri.
-Sibi u, 17 februarie 1823. - Hagi Ianus cere lui Dimitrache BrAi-
loiu sd intervinà pe lingd boieri pentru a i se restitui suma imprumutatd In timpul rascoalei
si a i se läsa scutelnicii i poslusnicii ca rasplatd a serviciilor pe care /e-a adus patriei.
- 25 februarie 1823. - Sentinta departamentului de opt in pricina
dintre slugerul Dumitrache Vdleanu i arendasii mosiei sale Välenii (Olt), pentru pagubele
pricinuite in vremea rascoalei.
- 24 mar tie 1323. - Constantin, fiul medelnicerului Matei Greceanu,
reclama pe loan Borticeanu si pe alti rumini * cd 1-au o cdlcat * In vremea rdscoalei.
- 26 mar tie 1823. - Muhafizul Silistrei cere domnului sà ia mäsuri de
precautie la ridicarea lui Al. Vilara.
- 30 m ar tie 1823. - LOudat Frumusan reclama pe loan Magheru pentru
cá o 1-a alcat * cu oamenii säi in 1821.
- [M arti el 1823. - Anaforaua divanului Moldovei prin care se aratà necesi-
tatea stabilirii unei dhri speciale asupra Ora pentru achitarea datoriilor pricinuite de
ocupatia turceasca.
-2 aprilie 1823. - Hagi Dumitru Andioniu, epistatul mosiei DrägAnesti
(Vilcea), reclam4 pe locuitorii satului cd 1-ar fi jefuit In vremea rdscoalei.

11
www.dacoromanica.ro
 - 14 aprilie 1823. - Locuitorii satelor Dobresti, Llcusteni, alciuldtesti,
Vräbeti (Dolj) dau chezdsie pentru sapte sAteni acuzati cd detin arme din vremea rdscoalei.
- 17 m a i 1823. - Paharnicul Gavriil Istrati reclaind pe Gheorghe Canta-
cuzino pentru pagubele ce i s-au pricinuit de cätre eteristi in anul 1821.
- M a i 1823. - Vasile Strimbeanu a In judecatd pe cdpitanii de panduri
Trandafir Boboloacd din Rogova, Detco din Bobaita, Draghiceanu si Ionita Hirgot din
Baia de Aramd si DrAghiceanu Sirbu, pentru cd 1-au t cälcat in vremea rdscoalei.
- 21 iunie 1823. - Cercetarea unei reclamatii pentru furt sdvirsit in vremea
rtiscoalei.
- I a s i, 23 iunie 1823. - Anaforaua boierilor divaniti din Moldova care
loan Sandu Sturza pentru izgonirea arndutilor si sirbilor, care au incercat o noug räzvrd-
tire co armele, si instituirea unei cenzuri a scrisorilor pentru strdinätate.
- 2 iulie 1823. - Date despre impartirea averii rdmase de pe urma lui
Dumitru Girbea, cdpetenie de panduri in 1821.
- 29 iulie 1823. - Thlbile tdranilor din Corbi (Muscel) impotriva impild-
rilor arendasului mosiei in vremea rdscoalei.
-Iulie 1823. - Mosnenii din Dobridoru (Mehedinti) sint reclamati cd
4 au tras 0 codrul lor de mosie * pe cldcasii lui Ionità Motdteanu, in vremea rdscoalei.
- Iulie 1823. - Judecarea pricinei lui Ionitil Motdteanu cdruia i-au fost
luate lucruri in 1821 s'i i s-au restituit in urma poruncii lui Tudor Vladimirescu.
- 14 august 1823. - Hrisov pentru restituirea sumelor Imprumutate de
boieri vistieriei Moldovei in vremea ocupatiei turcesti.
- August 1823. - Divanul Moldovei cere domnului sd nu se mai acorde
grecilor o slujbele tdrii », scutelnici, breslasi sau alte privilegii.
- 13 septembrie 1823. - Anaforaua divanului Tgirii Rominesti cdtre
domn, pentru implinirea rilmdsitelor de ddri din anul 1821.
- 15 sep tem brie 1823. - Anaforaua in pricina dintre vamesii oborului
Bucuresti si mdcelarii loan Secul si Pascul, pentru vama vitelor Mate in vremea rdscoalei.
- 20 septembrie 4823. - Satele Frdtesti Mosteni si Frdtesti Birnici
(Gorj) lam in chezdsie pe doi fosti panduri din 1821.
- 5 octombrie 1823. - Iacov Nenadovici adevereste cd, intrucit niste
chitante s'i polite ale lui Tudor Vladimirescu, care s-au aflat la el, i-au fost luate la Peters-
burg, el rdmine indatorat fratilor Macedonschi cu jumätate din suma cuprinsd in
aceste hirtii.
- 23 noiembrie 1823. - Jalba tdranilor din Bdclesti (Dimbovita) impo-
triva arendasului Gheorghe Diamandoglu care li asupreste pentru dijma datoratd din 1821.
- [17 noiembrie 18231. - Cläcasii din Baia de Fier (Gorj) si-au luat
In 1821 inapoi vitele pe care mdrastirea le sechestrase pentru neplata a havaetului ..
- 27 noiembrie 1823. - Invoiald intre sAtenii din Copdceni si mdnds-
Urea Cornetul pentru implinirea zilelor de clacd din anul rdscoalei.
- 10 decembrie 1823. - Stavri Titopoleos reclamd suma de 21 500
talen imprumutatd ispravnicilor de Gorj In martie 1821 pentru combaterea rdscoalei.

12
www.dacoromanica.ro
 - Decembrie 1823. - Anafora in pricina dintre mandstirea Vacdresti
chiriasii hanului Constantin Vodd pentru china prAvAliilor pe anul 1821.
- [1823]. - Gheorghe Baldovin, fost sames al judetului Muscel, cere sd i se
restituie suma pe care a avansat-o vistieriei in timpul rdscoalei.
- [1823]. - Const. I. Papazoglu cere despdgubiii pentru pagubele suferite
in 1821, cInd a fost arendas al ocnelor de sare din Moldova.
- [1823]. - Jaiba Va'ranilor din satul Tomsani (Wm) impotriva a trei arendasi
greci cdrora turcii le-au luat noud cattri, iar ei cer locuitorilor 12 000 talen i despiigubire.
- I a s i, 20 f ebruarie 1824. - Anaforaua divanului Moldovei catre
domn pentru anularea dobinzilor din anii 1821 si 1822 la sumele imprumutate inainte
de rdscoald, iar debitorii sd fie pdsuiti pe lined zece ani.
- 20 m a r tie 1824. - Cldcasii din satul Fiscdlia (Olt) slut constrinsi s/i
cedeze bisericii Cretulescu moara construitd de ei n fn vremea zaverei... in silnicie
stirea * bisericii, stdpina
- ar tie 1824]. - *Uri din vremea rdscoalei despre rdzbunarea unor
mosneni panduri din Albeni (Gorj) asupra fostului zapciu, care i-a jefuit.
- 22 august 1824. - Date despre Stoian Inge arnautul din Iasi, care in
1821 a recrutat volintiri pentru rdscoald si a pierit in lupta de la Sculeni.
- 10 septembrie 1824. - In vremea rdscoalei, rdsculatii au spart ocna
si au eliberat pe detinuti.
- 22 decembrie 1824. - Averea rdmasd de pe urma lui Tudor Vladi-
mirescu.
141.-[30 decembrie 1824]. - Averea rdmasa de pe urma lui Papa Vladi-
mirescu, fratele lui Tudor.
142.-30 august 1825. - Divanul Tarii Rominesti aratd cum a decurs in 1821
devastarea mosiei Fulga (Saac), proprietatea domnului, de cdtre locuitorii de acolo si
din alte sate.
- 20 decembrie 1825. - Anaforaua divanului Moldovei Cu privire la
opozitia fatd de domn in care se arata i mdsurile ce au fost luate pentru lichidarea
apostasiei *.
- 18/30 iunie 1826. - Grigorie Ghica vv. cere lui Fleischhackl extrddarea
lui Toma BrAtianu care a indemnat pe Simion Mehedinteanu sd inceapd rdzvrtitirea.
- 21 iuni e/3 iulie 1826. - Scrisoarea lui Grigorie Ghica vv. catre Gentz,
despre rdzvrAtirea lui Simion Mehedinteanul, Ghità Cutui si a altor fosti tovardsi ai lui
Tudor Vladimirescu.
- 24 iulie 1826. - Dimitrie Macedonschi cere de la guvernatorul Basarabiei
sd intervind spre a i se pldti banii cu care a imprumutat pe lordache Olimpiotul In 1821.
- 2 decembrie 1827. - Jana& impotriva tdranilor de pe mosia Cacaleti
(Vlasca) care au sddit In 1821 vii Cu silnicie * pe aceastd mosie, iar acum nu se supun
la c/acd.
- IC hisind u,] 3 m a i 1828. - Fratii Macedonschi aratd cd au fost victime
unelte ale boierilor complici la rdscoala lui Tudor Vladimirescu i cer sd fie desptigubiti.

13
www.dacoromanica.ro
 31 m a i 1829. Propunere In problema asezdrii la dajdie a celor luati
de turci In 1821 si Intorsi acuma In tara.
8 iulie 1829. HotArlre privind conditiile de platá a datoriilor con-
tractate de boierii moldoveni In 1821, clnd averile lor au fost struncinate 0.
151. Bu cure. t i, 2 aprilie 1830. M. Minciaky cere lui Grigorie Ghica,
Grigorie BrIncoveanu i Barbu Väcdrescu declaratii In scris In legdturd cu afirmatiile
strbului Iacov Nenadovici ca ei ar fi sprijinit räscoala lui Tudor Vladimirescu.
[18] m a i 1831. Actiunea intentatd de strbul Iacov Nenadovici pentru
a i se restitui banii imprumutati lui Tudor Vladimirescu In numele boierilor.
29 august 1831. RdsplAtirea « slujbelor vechi 0 ale polcovnicului
Solomon i desphgubirea ce i se acordd pentru pagubele suferite In 1821 din cauza räscoalei.
154. B ucur t i, 20 noiembrie 1831. Al. Filipescu-Vulpe arath
Imprejurdrile In care a fost numit In 1821 vistier al tdrii i cere despägubire pentru niste
bani cheltuiti In acest an.
11 ianuarie 1832. Actiunea intentatd de Petre Iovanovici lmpotriva
snenilor din Soreni (Romanati), care i-au atacat mosia si casele In 1821.
19 august 1832. Iordache, bui lui Dumitru Croitoru, participant
la rdscoala din 1821, luat prizonier de care turci In lupta de la m-rea Cozia i apoi turcit,
se Intoarce in tara.
22 ianuarie 1834. Zamfir, fost judet al orasului Pitesti, cere sd i
se restituie banii cheltuiti cu Intretinerea pandurilor trimisi, la rugdmintea ordsenilor.
de Tudor Vladimirescu pentru pazd.
Bucur e t i, 23 octombrie 1834. Porucicul Dimitrie Macedonschi
aratd domnului, meritele sale din trecut i cere sd fie ridicat In rang si sd i se dea 41 o slujbd
politiceascd to.
28 august 1837. Dimitrie Macedonschi cere din nou sd fie Impdnitntenit.
28 mar tie 1831 20 f ebruarie 1840. Catagrafie de averea
imobild rämasd de la Tudor Vladimirescu.

www.dacoromanica.ro
 1

7 decembrie 1821

Mdrturie despre inrolarea la inceputul rdscoalei a trei locuitori

din Tomsani in ostirea lui Tudor Vladimirescu.

Cu multa plecáciune inchinMdu-ml, &Ara cinstitä mina dumitale.

Cu multá plecáciune am primit cinstita porunca dumitale gi toate cele ce
mi sl poruncegte am in.-tales.
Urmátori slut einstitei porunci a aráta dreptul adevár, cind au plecat
citegitrei apostatii din satul nostru, Tomgani anume ránasie i Tudori Dumitru
dupl slugerul Tudor, gi luind gi un cal de la un boierinag &A neam din satul
Mäldäregti, in care, viind gi cu o poruncá apostaticeascl gi Cu totu vieleaná
ca sá facá cinci sute de panduri din satele plaiului nostru, gi umblind prin satul
nostru din casá in casä, care din läcuitori sä va cátáni sii sá einsteascä, iar
care nu va voi, sä li sä dea foc casálor gi la tot ce va avea sl &A dea jaf
casálor lor.
i cu a lor vicleang amágire multi din prostime s-au ingálat. Nu le-au
ajuns in judetul nostru ca sa jáfuiaseá, ci s-au dus de au robit gi. coconita dim-
preuni gi coconagii dumitale, impreunä gi cireada de vaei a dumitale gi tot ce
au gásit la casa du.mitale. Aflindu-má gi eu in satul Tomganii cu gáderea, mide
sa aflá gi numitii apostati, in care arfit dreptul adávár, pentru care intilnindu-mii
gi. chiar prin grai voi aráta drept toate faptele lor sá socoteasca buná intelepciunea
dumitale.
Cind au plecat dar in ticáloasa de Wee, ce au mai rimas, eu la ale lor
netremnice fapte nu poci da nici un ráspuns. Dar eind mi sii va porunci
de cátre cinstitul divan ca sá viu, intru toate slut supus.
Insá: Tudor i Dumitru gi Tinasie.

15

www.dacoromanica.ro
 De aceasta, nu lipsii a ingtiinta, i Cu multá pleciciune stilt al dumitale
mai mic i prea plecati slugi
Gheorghe ot Tomgani, boierinag
eu popa Ilie, duhovnic, adeverez
eu popa Dinu adeverez
eu popa Dinu adeverez
eu diacohu loan adeverez
eu Nicole Sivirat [?] adeverez
eu Dumitru Modruzi adeverez
eu Gheorghe Gudi adeverez
eu Dräghici Modruzi adeverez
Sud Vilcea
Aceasti scrisoare a numitului Gheorghe boierinagu dá neam, fiind
numitul, aratà cá intocmai aga este de jafurile ce i s-au ficut de acei apostati
la casa dumnealui ciminarului Costin, pentru care am adeverit-o i noi, neputind
scum si vie si arate cu grai, ci-i di inscris, fati inaintea noasträ.
1821, dechemvrie 7
Medelnicerul [?] Zamfir Bfilteanu
eu Ion adeverez
eu Radu sin Ion Marica adeverez
eu Nitu sin Nicolae Pleagu adeverez
eu Nicolae sin Dumitru Birja adeverez
eu Nicolae Màninoi adeverez
eu Costandin pircilabu cu tot satul mieu adeverez.
Arh. St. Buc., Condica curtii de apel Craiova, sectia II, 904, f. 20 v 21.

2
16 decembrie 1821
Date Cu privire la unele fapte ale polcovnicului Solomon in vremea

De la departamentul creminalion
Gheorghe Bidilan pircilabu i Andrei brat Preda armigilu i Radu cu.m-
natu-siu ot Ricari sud Mehedinti au jiluit cinstitei ciimicimii pentni polco-
vnicu Ianache ot Mologegti gi Ghiti Gloabä ot Ghioroiu sud Vilcea. Arätind
jäluitorii, atit prin jaiba ce au dat, cit i prin grai, inaintea noastri la judecati
CA in päresimile trecute, un cal al lui Dumitru pircilabul de ciitre
pandurii lui Solomon apostatu, au venit numitu pircilab Cu un Barbu Sultan
aici in Craiova de vi-au luat calu de la acei panduri, prin ajutoru lui Solomon.
Cind atunci, aflindu-si la inchisoarea pugcArii Preda armilgälu de mai sus numit,
pentru fapte tilhàreti, Solomon slobozindu-1 de la inchisoare, i-au silit pi ei

16

www.dacoromanica.ro
fir' de voie de 1-au luat in chiza0e, cu cuvint ca oricind 11 va cere, sä' il dea
In mini. Si peste doai saptämini, ducindu-si Solomon cu pandurii sii la Motru,
au trimis doi panduri i luindu-1 impreuni cu Preda s-au dus de 1-au ficut
teslim in mina lui Solomon 0 au scipat din chezigie 1. lar de sint acum trei
viind numitu polcovnic i cu Gloabä' in satul lor, i-au apucat cu
mare strinsoare a da pi Preda, zicindu-le ci stilt cheza0 pà dinsul Si ei ari-
tindu-le ca 1-au dat lui Solomon inch' de asti primävara s-au curitit de chezà-
ia numitii n-au vrut a le lua in sami intru nimic aritärile lor. Ci, mai
intii dindu-le jaf casälor, le-au luat lucrurile ce si arati prin deosibiti foaie.
Apoi legindu-i atit pä ei cite trei, cit i pa' un Dinul brat Preda armityálu, i-au
luat ph' cite patru legati, silindu-i ca ori de mide vor ti sà dea pá Preda. Si
pink' a nu pleca cu ei din sat, intimplindu-si de au venit un loan sin Dinu
virul Predii, ce fusasi la ocnii cumpirasi sare, au aritat citre polcovnicul
Ianache ci Preda si afli insurat la satu Sirineasa, sud Vilcea. Si numitul polco-
vnic n-au vrut ca sä.' ia pà acel viz. al Predii ca aducii a da ph' Preda in
minä , ci au plecat cu ei legati. Si d.ucindu-i pini in satul Ohaba pá Amirada,
acolo rugindu-si de numiti au slobozit ph' Radu i ph' Dinu fratele Predei.
Si aducind Radu adeverinti satului de chizigie pentru ei ci nu vor dosi,
i-au lisat din legfiturfi.
Si luindu-i, i-au d.us pink' la satul Miciuca din sud. Vilcea, uncle acolo rimiind
polcovnicul Ianache, au oprit la dinsul prt Radu cumnatu Predii, iar pá Gheorghe
pireilabu i Andrei brat Preda i-au dat in mina unui Preda Miroci poterar,
cu carde plecind ei a merge in satul Sirineasa casä prinzi pi Preda, s-au dus
ping la satul Birbiriceni. Si in marginea satului, vari fiind, le-au ie§sit inainte
un Marin ot.. . 2 carde de loe incepind a bate filth ph' potera0, Gheorghe
pircilabu särind a-1 scoate, acel Marin au tfibirit 0 pi el cu ciomagul, bätindu-1
foarte riu pini l-au doborit jos. I-au tiiat i punga de la brill in care au avut
talen 52 in doai mahmudiele bani domne0i i i-au luat cu pungi Cu tot.
[Urmeazi expunerea aminuntitä asupra intimplärilor cu cei arit4ti pe
nume i pricina pentru despigubire, mentionindu-se cä jeluitorii au dat chez4ia
pentru Preda numai pentru eh' au fost siliti de polcovnicul Solomon.]
[Iscilesc:] Petre Stänescu vistier, Dumitrache Poenaru, loan
Renghea, Theodor Podbiniceanu, Gheorghe Fotescu.
1821, dechemvrie 16
Arh. St. Buc., Condica carpi de apel Craiova, sectia II, 904, f. 35-36.
intimplarea are loe in ziva de 24 februarie 1821, cind posta di cai pentru s oamenii slu-
gerului Solomon de la Ghioroiu cu hot* (E. Virtosu, 1821. Date i fapte aoi, Bucuresti, 1932, p. 29).
Aceastit' pricini a mai fost cercetatii si la 24 februarie 1822.Din depozitiile acute la
proces reiese eá Preda armiiselu a fost in vremea riscoalei harambasa unei cete de « tilhari D.
S-a aflat apoi la Drägtisani impreuni cu polcovnicul Solomon si s-a retras pinä la Dealul Muierii
(Arh. St. Buc., Condica cantil de apel Craiova, sectia II, 904, f. 36-37v).
2 Loc alb.

2 c. 70 17

www.dacoromanica.ro
tz appnaaap [-mu]
apyoioA agu!dsai aninanto vayloduil ilapnod ains ?s` isaistapilp,
ad yapq s p as paivoinj 113 .pivi
dri3X3V [i8
j, Soxwby3RTSkimo3A3iLr,13 5on3)19))ouplo com-tx.00cla

2dll mo1p(2 modarit; nod)ox3 nóxid)y3R7 'Ski Foo? /%3R loplkd2)ox9k TA 02LX)
Itell,,moldx molAT4sdi-Duc? &col `m-91/%9Xcl)? 5ky9 x2o Stt/2y9 )01123
`5)o.o(0 Irrio/Todu JOA `cos)(;/.1.4%)oanho iA(999r,iiaDor kMdxi nor] 59dx. Alti A-1n
Ski .)oi11odth 5ty, vox 50.2.A9dloyoda.c. sgo/%2ox? Ili *2/%3123 'Ski moXd29 5roopaq1t
IDT)," Anicbr) 4(101 2o,d)T) /%3D1c2o2LoiDcon/T 513 5noyö A? 771 13C3 01 XI) 0 -
X T]..X) Al!..1 513

A3tOlL AO 5(41 53A019171 50y3i, 39,4 170)C 39C9A10X31R 170X Si Tri? loD9 A300)(Tyyf
TX13 X7in? 139(pdld Tal:/01L01.0111a, 7.? C101 (1011410TIT Alti AIC/A3.43 `noi. 119 T1Tx
o112.3 5olin99d2L 'pox 50130/FIR93 513 Atti A1ocoli.y3d Ski 5kxi.voldrr2l. 5(939T11:001TX
1TX 5C931:4):101 1XX XTT) A/DC) COX?1CT 001 TA C963d1021/:1 5(101/0X9 45T?1A302T Akvp).311

moiXn1.93 Ammptrhoyx? AG.z. /%1,,xmo)DochL non/pi Awidkicop vox noXnplk oo1.9dzad nor)
eL? :.033RT 110X IDC93 Ski X 5)01)0177d '57)33,0Md 7013T1 A91 1t1A3k A9 /%9T19flyX)01)0X cbj,
zDa3d91)=9 wadkoR /%? 51o1.9oloi. 51o..1.1p1D3lood)D1aq `51ochrx pox pn3d91(4.3LT noi
A?? A3R
A(fli 11013>71d 513 Tivri4d3L 5101TX1y3R '1.0C9.0te101.0(613 1)07t 501(?1. 1l.21(,1

109t11 1)0X )0102L9 13313d1L TA U.,11.r( 1VX TA (bX? IT.1.(/,.pd 5C9AC,96710.0 U.1 Il021(:1 0 tiA3i(10

1)0X Us:11 tiA3TIOA110() IkX111y01.1.. y?j, 50 501ATD(060T119(9A1 5.:101 10.0ML (LIA3d)f 5)0T1 513
91 TA 61 U..0(pe Atf.1 A7013R39 TA 9y91n2 it 52s `modiopog )opnyrricq? /%91. la? Ta.
Chi C900 d A0'110 noi. 1TX 61 TXCOR3 iX)X 000L )9D9d1 TAR )o2o/3
ra.nrj, tlorlmboaL. 70-1-A?oXrc322. pox rI.A?0X3x din ki 5293.02d= (10.2.
g )9/%3193 noi `LcRIA. xrri2? `zorOdi..onq nolcodu 3xcogn In op..? 5(9393X902/1:1,12
xd3c6D9da? 000.0ST L VID9ci 513 d3xDdaD,91 Tin= 5rdivroa5ki
nol
pox katTd1.3op tf. )93do3clii. 5a.3. 5)9/%3/93
T1R ncoiTTIGAX )opaXo2d32/.2 '(;)1? rst m3^3.1-93 nw- °1-rç2? r
5.2a nr../.02dx3ILToinoi T.X.Tx 119
k137-D°2'1? 000*Ggi
no9d1 T1R TA (613 U.DTRO ALZ.Z. 3911.mi 5e) 1
k03X0321. 70991 }FIR Ar.p. Atf.X11L(9.00dIL

(101 cA1011A302X) 1X9t 3193R d AO 501/ oi92? 9 dpwrd3D 5TD)ou. Tr% tittqdirmó vox To.
Z120X !fad i lod:ood1)1 i no Xpoog TDIOIL
(4.246? '5X)T1 501AJODT1R0(b3 5C9Titf.D12L? 5901.
5001T101L3R pOX 5gr%3 noritpirmq noue,)do&T noi 102171 kDnoxi `nolidi 9 39 9:0C3
dx 5)F9r31 tti. 5 3,0 d 5)0 5031 1XW13 So1L9d1 7pn tioDidri,grioduriox vox ?C)1101lT
A300X.2,0 A/T(1 3A01)1)01002/3R A109130DC9Aik. VOX 513 ALLO Ak3Lc,od9a 59y(49H
fl01 30ykl3T1 ChL 50 Atf.l. 3A0117)10011.32 5(L1 510d0RXON A91 AR A0a9d1 itoo2d13X3.1.371
pox laq nodNo30 10ycj tl:(11 007..D9d 513 At/s.1. AW.01310019 02/T lisIdnoxnog -003132
3A011)01 tA.I. 5 5)9X)oya pi v. v.9)o *)02,1oliff.ydoclu 119? 31:93d1d31R 92. 1)or1/2c3T a,
idn 1)7X 01 92110d &Old AC91 AC911)1(101L3R 513 Atfl 079(10931(19X7d ix tt92c3x3anp
31D9 d AO ,010X 0\0319d-1. kOXT132/3 513 Atfl Allb.1441LT 5k1 5kx ll 9 -5)13.c3
`noc331.93v foxrogn 1.1. )91%3123 no_i. 1.1.9 rt)1? Tchou 5141 5703A3193 Stti ¡)197(
)choiL. (101

RI
www.dacoromanica.ro
 501A0Xd X/0721/9 Ltd ooxc,tosovoll 5130k1ootov3odat. 1d32z. 001 119 3d367aq ldf)A.:ori
9aLT 14-,19TAd3)j, .1 Tdmx,3 Td/Tri 5o0d1ox13 Fx A91 HTDor...mpult )D1A31X,13 Ski 3d93.
Af 1011 31(1319R A0100101 A091 id
i1lOIvrio3d)o1r71 t!. oo3n31-,t3 nol TA Ar/...ri -dizq
513 ntfl AloyrioiDodnoT 001 91 (1%0 )2711(f 170X
119 7:0130, 00219 A3Ø 513 IDT1,1

3Dcon0x? 5962/ 5(101(9 )01(9 i

)D13dX39 5k1 53A9191TI '001 /1/43 (13 110X (4)1 -90d71093
109031( lon Donp `59xux3Dodu 11901x loyyou 10A3T19yrtod p =Oda:m) I A(91

A(01X1d1702L d X A(02,9 TX11C01d11L )/A)!?11L

A011di A321.13 513,119 modifyroaAkI A3010113 119 0,-)13 709r9d9)0T1t1( 5(101(9 5901
513d31Xdf 1,70X 5002/9)(911/3 170X tf. 791.131Ç13 001 771(1(3.0)1T1 A30ox9301R .20,0 pox A3.0(9(!-)9T
.599,0 0, 5o113? nonTrimd pox AldaL. Tn qtrtqdirriaLT iTx 20,6T gA3r1,3d.i.D3a? -kyaq
kot.i.docbod 1)ox Amx.ixdnoi pox Tchou Acryx2wricod Acori)A113 id= Ski Ta.3-ri
noyln `51o1rinoodo.L. 5(9D2, pox 5viDno `norl 5p AG..i nuirt3i.,A?6,o12 Ami Amxu-rdvadlo
-m-9.1.)rk-o11Ox1e T1 1 )D1(1)010 )Vel))2ddl,./LR A1019 ttR1 Itt 103,\3193 Ski I33 AQ.113D(7dIdx)1?
oono!pop 5ladT,o.ty, IdXf `3Rnoi OlL AcoxyA(IncoidLwat. Acoigionodd) 5cox7ox 1XX
A(91,n9o1cdno1R7d 70110X noa. 0011 g(10111(01/0d111-T1 A9T) 50 (pi? Aril!) 630 1rrho1D10AT
pox Ti A(01 mov0,9 5colno 7oRnocicb -110.1.ATID30)07tolnp sla
otnoi, 53(301(3)771 pDX 10
531A9dr2.t. cb3Drld `53J.noXc4 lodrni pox loyx).A.37-1 ray, Sop 9 501(20(1)3X.k3 (101
E(.)70X70(300T1 510T1 00.1.),21(101/3R Tizoolol pox opi 70.no71p33ioaq )?1N7 01001 5f. -)odroL
co?c3J, A91 nooRn?, nk)Tbodnorl pox 53o,. A3T1no0y3 513 91 A0A3ripxoda.c.
519,0zm n3dl0y3 2.xnodiDAT 53n91 Scol,TXD? 92LT 5(93y93.t. 9 5oixia.9ykrh 39 -70d
3)(9 d TD)D31 ttgAcb? `5)or1 3,032..Dplq7 513da. 5Tau-.11/.? 5conódncLo Soda
530.11;ox no31,D3dnoxnoa 1)0X 5)4(22)Dd3i 170X 59da '371 5(910T19 pox 59dat. A91 Xr()Da
TDML 1.1.2n7c4 '5TTI A02:12 13),odldwa.3-r1 A91 Alte(tA4)(;1 9 A9T)91d ArdTb21(101R 701410 5(9190 :
5Z.L A3R 1311.3d1/ 70A a.mon3), 9aLTiii i A9x.nomod 7p1 101)(1(9071 FX -0913
)DIXTI(f.R iA(/).L kftd) A(01A9 `nc9.3.A9Xchp 5(-9190 5e-yr19 no2L7daz. Ay-I)? noliaL7 `5oinódva
AoD9,cb? p 531A39Cbt1.1001R 531A0XdV M9(10d1(311012 (I.A? 'La. TA tio.olgoari?
(f.d7oyld3aL A(21 A(019)2 A(01.r140913 Td701/ A(91 `ncoiR1 513 n9 Doin0xD3c3cp `Aou9a. pox
531n)orWl.olit? 513 )p1 X)10 pox 53.1..moDtf.molaox 513 Aki MOifl )n3c3.3-ra.t. TA -Tho,(1,632L
lipc9ATd loln9:k0ci3L np-n-To pox n3n3o, n03goltri Tn 19(09)p1Dn03 Ti Txu-TIDoaLn
1)ox 57pi 5r3Dn07i nma. o
pox 'mop nmIlTxrdwaL 13A)pdTbovole 91 121(riodnotknour1 Ski .11(.191(tUkt 59 001
:1331(019X) » TN Doz.n(-9q.A. Ti )olx.yori pox Ti )2110TH!.R0913 A(91 d3TRI,.9 AO
A? (LW) A(91A9 'A(01A9Xdf If.R131/3 5(0719 d1d1.7012A3 A1900 Si3 AkA3 /AI TA
-oarri?
k14491R lp(01901/)? A(91 A(01(;177 A(01;f7V/20.013 59c3o.f. 5(;101,9)0 X A),9 F Alocoptpik)
)13..lorilltRoD13 pox wa,n92oclu ncolvo TA Aux9Ociaznaq 513 ATroovoicki A(01210 4/001193
170X 5(9190 JOA 19(99)F19(10 170X JOA 19(9A)A71101(02/)? 11DX )71 7pX11101.001LC21 1)2X Ti -clop
wax-rIlf.R Amirpo
A(0.190I 5(0190 'A(01A9X3 3(1)1(3V0 170X p..1(.09and3aL ri no avid) 'kdoiiJe,oxcb,9
5otarir,Ionix anxwou...oldXx pox A(0x1o5x3vp `ncolloritcnodd) oriolTodat SlompdoL
7'03/%3123 Ski TA corhodl pox TA (9i4nixxdxuz, 513 91 TA 3y3of.j., 1371X)X (VfXdf, 5tL2.
d1.0121? 0 5k(!) 313 /41 70R1(111021 7p1R A(f.11 (:))21/
0 1L0Aq 111.3 kAo31. T1)0.1.10dX .70131(1970d

510130.10,1/a, A3R AA3 (90 :0A3A2OX A0d9(1) AOMIRAlX TAy, 5p `5coxl27ochp 9 5p Aut.911ox
*Z
61

www.dacoromanica.ro
TO Mau, acg 410IXe-cs ct.xArYO tò volice 1-65 lx-yi.ou Oro-6 xat ç Aci[3-11
86EccY ToU 7rpcli-roq 6tXXcoy súyeyEcc -ry)g, "Av 86 gX0watv,
Tcka'rpE4JeV
ecaacpi, clpxoy-req YrccTpTou 4Lîretpot. xoct 61),Ào-ce f3tarnocpsúcscorreq Xoyo0s-setí-
o-ccy-cs Siq Ptavccplav, eicauvecTE) ilóyog iyeo yet p.s-rappueplaco xat vac xocTcarreEXto
-rag xst-raxplIast.g. 'Eye.) ply xoc-rec qDucaxby Xóyoy Ine-rcer. yec óxourcdcpcop.cu ciTC0-
x).Etcrnxi.L5 xcci Te) 7asTa7roy Lè -r& Toupxpterrspa. `Opaar 4eúysyíoc. csa.4
cruvapiprce nocTpt& p.s-rec Toi5 úneppaoi5v-roç akin) xcei+cocxcitcy). H súycyta.
TYK iywiSpccrev Ix -mil cr6yeyyug xca Toil yrpouszoik xdaXta-cct, Surri. ecl.t.pi-
pecXXs-re sig TS& o-oorrylVTO: (Loo; 11oXXoòç &XXouç X6youg alf,vatita kyncpipco
stç cbtocretcro3 xedis Seatow, elq xeacq.c.ov 54cog 8Sv gpxovrca, 7rEpp.iyo..)
á'cilecrov ayMxptcriv
'Acrycgoliou 8gLecyto xcnvoil o-ef30LaTOZ; TraTpòq eipxovrog Xoyook-rou
xat IECUTO5I.LOCL -recq siixercq 'roo. Irpocrxuy4wcocra cipxov-ciccrn xoxóyc 17Xou-
XePET4*
TjçeirrevEccq Trig cLç dc8acpk xcci 8oiacK
Boy o

24 decembrie [1821]
ImbrAtiginel frAtegte pe domnia voastrA, vä salut cu cinste.
Acum citeva zile am primit scrisoarea dvs. frAteascA, dar nu am av-ut
timp sA vá rAspund. Acum, dupA ce s-au intors boierii deputati, avind cu pri-
sosintA tiri, mA grAbese s'A vá rAspund, exprimindu-mi sincerele mele ginduni
fatA de dvs.
Precum v-am ineunogtiintat i mai inainte, boierul Balg, la sosirea sa la
dupà ce a fAcut in parte cunoscut tuturor scopul misiunii sale, in sfirgit
a venit gi mi-a fAcut i mie cunoscut tot ce aflasem din altA parte. Am asigurat
In schimb pe domnia sa cA i eu sint bucuros si bine dispus pentru imbunAtA-
tirea stArii patriei gi a cirmuirii i slut departe de a nutri ginduri de domnie,
socotind ca o mare fericire scAparea mea personalà i linigtita mea retragere
cu voia i dorinta prea puternicii impArAtii, dupA cataclismul obgtesc.
I-am spus despre cele cuvenite in astfel de timpuri prea nesigure i 1-am
oprit sA se grAbeaseä cu lucruri delicate, care poate nu vor reugi. In sfirgit
i-am aratat ce trebuie sà spunA gi cum s'A vorbeasci, potrivit cu politica care
se subintelege, dar nu se vede. In sfirgit induplecindu-se paga, efendiul nostru,
de a-i da voie s'A plece la Silistra, am netezit mai departe drumul lui i i-am
dat gi 7000 grogi pentru cheltuialA.
Acestea stunt cele fAcute i spuse de mine in folosul soliei lui. lar domnia sa,
indatA ce s-a intors acuml, a rAspindit mai hail zvonul ea' eu am ffigAduit
gi am oferit 150 000 grogi serascherului paga de Silistra çi s-a rAsturnat solia

3- T. Ba4 a aosit la Ia§i in zina de 21 decembrie, venind de la Siliatra (Hurrnuzaki,

XX, p. 699-703).

20
www.dacoromanica.ro
domniei sale. La aceasta am räspuns gi eu cà, dacä prin bani am biruit eu,
domnia sa putea si promità 155 000 grogi ca sä ducä la bun sfirgit misiunea
sa, dupà cum a fägaduit ca sä ja domnia. Al doilea, cum putea serascher pap
si rästoarne gi sä anuleze documentele lui Salih paga, efendiul nostru, care a
dat un om al säu, bag ceaug, ca sä insoteascl oficial pe deputati? Al treilea,
cum este cu putintä ca serascher pap de Silistra sä se compromità gi sä rästoarne
di la sine o deputatiune cunoscuta in toatà Europa? Inältimea sa a intrebuiatat
pentru deputatia Moldovei ,chipul pe care 1-a intrebuintat gi pentru deputatia
Tärii Rominegti, trimisi din Bucuregti pe timpul lui Tudor Vladimirescu, cu
aceleagi problexne, adicä a transmis arzmahzarul gi raportul deputatilor
la Constantinopol gi a räspuns apoi, dupà cum a fost poruncit in räspunsul
Inaltei Porti.
Al doilea, domnia sa a rispindit zvonul cá eu, fijad incunogtiinIat dinainte
de catre domnia voasträ gi de catre boierul spätar Balguca despre faptul ca aducea
mahzar de la Cernfinti, am luat la timp mäsuri gi 1-am ingelat. Dvs. gthi daci
trimis copie de pe un astfel de arzmahzar. De ce domnia sa si nu arunce
gregeala asupra limbutiei sale gi asupra faptului cà, indatà ce a venit la Iagi,
a fäcut cunoscute tuturor secretele misiunii sale, pe cind eu 1-am sfätuit sä fie
Cu bägare de seami, fiindci sint multi acei care doresc sä rästoarne planurile
patriotice ale velitilor boieri.
Al treilea, a spus cA a aflat la Silistra cä eu am ponegrit pe toti arhiereii
gi episcopii, dar domnia sa a lämurit totul cum e mai bine gi i-a dezvinovitit
pe top. Preaosfintitul episcop al Romanului, i inainte de a se intoarce gi dupi
ce 8-a intors, a luat tiinlä gi din documentele turcegti gi din cele grecegti despre
rivna mea zeloasä, poate cu jertfirea mea, pentru apärarea drepturilor arhi-
eregti. Cind dvs. yeti vedea aceste documente, yeti cunoagte adevärul. De la
inceput gi 'Ana' acum multi dintre patrioti gindesc rau i se dedau la intrigi
impotriva preasfintitului mitropolit; numai cà eu, cu ajutorul lui dumnezeu,
mä opun, gi aga incercirile ahora rimht zadarnice. Pentru acest lucru sint
martori gi boierii mid gi mari aflati la Iagi. Dar, dupà mintea murahazului
nostru deputat sint gi urmärile. De aceea sä trec peste gloriosul murahaz gi
si venim la chestiune. Dupä instructiunile primite de curind de la Constan-
tinopol, prea inihatul serascher paga, efendiul nostru, a trimis in acelagi timp
trei porunci catre caimacamii din Bucuregti gi Craiova gi ciare mine, de
asemenea gi citre Salih paga, efendiul nostru, prin care transmite malta porunci,
ce cuprinde urnAtoarele: « Precum nu trebuie sä se faci zapt de catre 'miriul
impärätesc mogiile gi veniturile boierilor fugiti, tot aga se cuvine acum,
timp zigii boieri petrec pe pämint sträin, sä fie oprit de a primi ei aceste veni-
turi, pe locul unde se aflä ; dar, intorcindu-se acasä gi locuind in patria lor,
sà-gi primeasci produsele gi fári piedieä sä stapineasca gospodäriile gi mogiile lor».
iarigi mai jos buiurdiul ingtimii sale cuprinde cuvint Cu cuvint: sä
nu se facfi zapt mogiile gi veniturile boierilor care astizi slut fugii. Fiindci

21
www.dacoromanica.ro
 insa trajese pe pamint strain, sa fie oprita trimiterea veniturilor lor atre ei
si daca vor cere veniturile si produsele lor, sa se intoarca la vechiul lor &Amin
si asa sa stapineasa si sa se bucure si de mosiile si de veniturile lor».
Asa stind lucrurile, frate si prea iubite prietene, boierule vistier, fiind
indemnat de ginduri crestinesti si fratesti, ma grabesc mai intii sa Ira scriu
dvs. si sä va indemn sä binevoiti a face inceputul intoarcerii in patrie ca sa
nu se intarite mai mult puternica imparatie. Intr-adevar, nu inteleg sa fie
vreo teama sau primejdie. Cite unul, pe rind, unul dupa altul, invocind numele
sfintului dumnezeu, domnia voasträ &A aveti gloria ca v-ati intors inaintea
celorlalti. Daeä nu vor veni, frate, boieri patrioti priceputi, care au fost si alta
data vistieri sau logofeti in vistierie, eu singur sint in neputinta sa fac reforme
si sa sting abuzurile. Eu, in chip firesc, trebuie sa mä ocup numai si cel mai
mult cu cele turcesti. Poftiti dvs. sä ajutati patria, impreuna cu caimacamul,
care o iubeste mult.
Dvs. m-ati cunoscut indeaproape foarte bine. Dece VA indoiti de simtamin-
tele mele? Pot sa invoc multe alte motive pentru a inlatura once fria., dar
nu se pot serie. Astept imediat räspunsul dvs.
Sarut dreapta tatalui nostru cinstitului boier logofät si cer binecuvin-
tarile sale. Salutari si boieroaicei cucoana Pulherita.
Al domniei voastre ca un frate si rob
Vogoridis
Acad. R.P.R., ms. grec. 738, f. 29-30v. Text grec.

4
Dumbraveni, 24 decembrie 1821
Paharnicul N. Bucur ditre biv ve! vistierul Alecu BaLs, despre
purtarea turcilor si despre incendiile din Iasi.
Cucoane,
[Paharnicul Bucur, dupä ce instiinteaza pe stapinul sail, Alecu Bals, la
Cernauti, despre mai multe intimplari de la mosia sa Dumbraveni si despre
niste case ale lui din Iasi, se plinge a e suparat din cauza unui Ali-aga, a pentru
ingrozarile ce-mi face in .toate zilele».]

In Es stii d-ta pre bine focurile si pradaciunile ce au urmat in trecutele

zile. Care toate aceste curg numai a toate agalele enicerilor slut pre nemul-
tumiti de dumv. pentru a nu treceti aice si o zic curat a pe dinsii nu-i va
pierde imparatul daa vor arde casale d-voasträ, una cite una, fiindca sinteti
. haini. Aceasta insufletire au ei de la cine le lua asupra dumv. s"1 crede d-ta
ea ei de mult s-ar fi tras in gios, precum multe agale s-au dus fara sa-i mai
stie pasa, dar iubitorii nostrii de patrie, cei mai multi spre inplinire räului

22
www.dacoromanica.ro
interes Ii inpiedica cu feliurimile de idei ce le dau pentru sädere dv. in tAri
streine.
Eu, cucoane, socotesc cel mai de folos pas a d-tale dai acestii agale
ce! putin 1000 lei, ca unul ce stiu plecärile lui. Poti sá socotesti pe acest om
intr-un feliu pAgubitor d-tale, intr-alt feliu, insà, dupà aceste intimplari,
rätoriu casAi d-tale Ora acum. Din douà räle, care cu mare durere le privesc,
alege cel mai suferitor, i hotärind rah' rog in grabA sä-mi poroncesti in ce chip
sA urmez.
La Silistra au venit räiz-efendi i iasti sä treacä. la Bucuresti, nu stim
pentru ce sfirsit. Párintele Roman triimite d-tale inchinäciune. Mi sa pare
ca intr-aceste zile sä" va provivasi. Milne sau poimini, de-1 voi pute inpaca pe
Ali, ma pornesc la Es si acolo astept cinstit raspunsul d-tale, fiind
al d-tale plecati slugä
Neculai B[ucur] paharnic

Dechemvrie 24, 1821. Dumbrävenii

[P. S.] Nici o -miscare de pornire enicerii n-au.
Nu stiu in ce sfirsit vom veni cu grozäviile de pe aice.
[Adresa:] intru cinstitä mina dumisale cuconu Aleen Bals biv vel vistier,
cu multà plecaciune.
La Cernauti
Muzeul de istorie a Partidului, Fondul Saint-Georges, nenumerotat. Orig. rom.

5
26 decembrie 1821
Caimacamii Teirii Rominesti aratil at' luarea zaherelilor
pricinuirea striceiciunilor la mosiile Uluiçi, Afumati si Zimnicea
este motivatei prin faptul cii aceste mosii sint proprietatea lui
Al. Ipsilanti.
Catre cinstita c. c. aghentii.
Cu chiste s-au primit nota ce ni s-au trimis supt numAru opt, scrisä de
la 22 ale urnigoarei luni.
Asemenea s-au vfizut i algturata jaiba a lui loan Nicolopolu suditul
rusesc, ce au dat-o cAtre cinstita cantelarie ghenäralà consulat moscalesc ce
sa aflà acum in Sibil si au trimis-o aici la aghentie, prin care protestariseste
a sa cerere de pagubile ce au cercat de la venirea ostirilor impAratesti aici in
tarl la mosia Uluitii cu citeva sate i la mosia Afumatii i Tämnicea, cu luare
de hrApire de bani, zaherele, vite, vinuri, rachiuri, veresele i alte multe lucruri
märunte, arzindu-s5 si casele de la Uluiti. Si cum cA, citeva zaherele

23

www.dacoromanica.ro
la mogia Uluiii i Afumatii, obläduirea noasträ nu numai cfi le-au oprit,
au poruncit ispravnicilor &A le gi rädice. i cAtre aceasta i s-au vestit jäluito-
rului ea au inceput a sä täia i pfidurile de la Uluiti i Afumati, facindu-le
toate acestea, dupä protest5luirea jalbii jäluitorului, cunoscute la otcirmuire
de a WA embodisi cele scApate zaherele, sA le vinza ca un stApin ce este.
Cum gi oprirea tàierii pädiuilor cu chiste rAspundem c. c. aghentii
luminatia sa Hagi Ahmet paga, serascherul ogtirilor imp5rAtegti, ne-au dat
räspuns prin aceasta ca, dupa fermanu impAratesc ce au venit 1, aceste mogii
fiind ale apostatului Ipsilant, de aceea dup5 puterea i porunca fermanului
s-au urmat luarea zaherelilor i stric5ciunea ce s-au fäcut la aceste mogii 2.
1821 dechemvrie 26
Grigore Ghica, Barbu Vacgrescu, Constandin Negri
Arh. St. Buc., Condica logofetiei Tririi de Sus 1076, f. 280 v 281.

6
30 decembrie 1821
Anafora in pricina mcInästirii Hurez cu locuitorii din Baia
de Fier care s-au aliiturat lui Girbea « apostatul» fi prin « silniccl
revolutie» au luat vitele niänästirii si au izgonit pe ungureni de pe
muntele acestei mandstiri.
De la divanul Valahiei cei Mici
Popa Chiriac i Dumitrache Paiaschivescul i Dinu Diaconescul de la Baia
de Fier, sud Gorj, vechili.si celorlatti lacuitori din Baia gi din celelalte mahalale
de acolo, dupä jaiba ce au dat pentru cuviosul arhimandrit Ghermanis, egumenu
sfintei m-ri Hurezul din sud Vilcea, aducindu-se vechil din parte-i pArintele
Hrisant, iconomul numitei m-ri, vkaful de divan pe arnindouä parçile i-au
infkli§at inaintea noastrà la divan, arAtind prin jaiba lor ea' ei au avut agäzä-
mint In scris, fficut cu m-rea de multi ani, pentru rindul cläcii, intarit gi de
domn.

incil de la 8 iulie caimacamul primise ordin de la Poartit sit' fie inventariate toate
moiile lui L Caragea, M. Sulu 0 Al. Ipsilanti i inventarul sii se trimitil la Poartri (Hurmuzaki,
XX, p. 66). La 10 noiembrie s-a dat, o anafora prin care se propuneau mrisuri privitoare la
averile mirritoare i nemi§citoare ale domnilor fugiti (Arh. St. Buc., Condica logofetiei
Tárii de Sus 1076, f. 240 v-241).
2 Pentru acela0 motiv turcii au confiscat i alte averi. Mo0a apte Oameni din Mol:
dova a serdarului Dimitrii Botez a fost jefuith de turci pentru motivul cá tovarri§ul acestuia
la stripinirea ei a fost grecul Anastasie Ciolac i mosia a fost socotitil greceasci (Arh. St. Ia0,
doc. VIII/11).
Potrivit cu aceste procedee, dornnul Moldovei face mai tirziu demersuri sà i se dea
*averide eteristului Cantacuzino 0 a Sutului 0 a lui Costache Sutul, atit din Moldova cit
din Tara Romineascii (Acad. R.P.R., doc. CXXXIII/129).

24
www.dacoromanica.ro
 Caruia nevoind igumenu de acum a-i urma coprinderea, deosebit ea le-au
/uat in anul trecut 42 000 oca var cu silnicie i tl. 200 si alta suma de oca var
iarasi, care pe acela 1-au dat plata numai cu ti. 7 pi mie oamenilor m-rii
ei 1-au vindut in loc m-rii cite ti. 14, precum i doi munti dintr-acea mosie
ce le minca ei iarba mai nainte cu vitele lor avea invoiala de platea havaetul
la unul ti. 200 si la altul ti. 350 pe an. Si, acum le cere a da pe unul ti. 800 si
pe altul ti. 500. Dar i-au apucat In anul trecut cu strasnici mumbasiri i cu
mare zor ca sa plateasca de fiescare cask' cite ti. 12 pentru 12 zile de claca pe
an, si ti. 7 pentru o zi de aräturil i un car de lemne, i ei, neavind toti banii
sa-i dea in naht, le-au luat 200 boj j vaci i 100 oi i capre i ti. 900. Care vite,
ducindu-le la mänästire, asta primavara ii s-ar fi dat dintr-insele inapoi una
suta saizeci boi ì vaci, iar celelalte se aflä tot la m-re. Si acum s-au pomenit
cu un boierina i cu patru slujitori, viind in satul lor iarasi mumbasiri, i-au
apucat sit dea acei boi i vaci inapoi la m-re, cerere facind a ranainea in liniste
de aceastá suparare i sa li se urmeze raspunderea dreptfitilor catre m-re,
dui:a asezamintul ce-1 au in scris. Care asezamint aratindu-1 la divan, se vazu
scris din leat 1794, mart, de am 27, iscalit intr-insul Spiridon, iconomul Hure-
zului i loan biv 3 logf. martor, adiverit si de dumnealor veiiii boieri, intarit
si de raposatul intru fericire Alexandru Moruz vvd., pe carele il &A la mina
jaluitorilor, cu coprindere ca sá lipsaseä de la mijloc glicevurile i judecatile
ce avea m-rea cu ei pentru dijma i pentru zilele de claca de pe aceastä
mosie Baja.

[Se mai arata i o alta invoire din 13 dec. 1808 privitoare la iarba de pe
muntele Piscul boieriului», pentru care sa dea oamenii 350 ti. si un om « pas-
cari», « iar, neavind a da banii la soroc i omul, sâ rämîie aceastä invoire fära,
tenkei». Jeluitorii arata cá egumenul nu voieste a se mai tine de aceasta invoire,
ci le cere pret mai mare pentru suhatul vitelor. Acestor afirmatii ale jäluito-
rilor le rfispunde, punct cu punct,yechilul cautind sà dovedeaseä nete-
meinicia tuturor capetelor de invinuire, aratind, printre altele ca:]
asta primavara [1821], in vremea apostasiei, s-au ridicat iaräsi ei
[locuitorii] si au mers cu Girbea apostatul, impreuna cu panduri, de le-au
luat cu silnicie si zurbalic [vitele] de la mänastire. Care nici la aceasta nu
tagaduira, iar bani zise ca n-au luat nici o para de la dinsii in mina sa ci Inca
deosebita zeciuiala au dat de la mfinastire; i de-i va fi luat mumbasirul,
nu stie. Acum, dind egumenu jaiba iarài pentru dinsul, cerind a-i plati drepta-
tile manastirii din anii ce se arata mai sus, de vreme cä i-au luat vitele inapoi
prin silnicä revulutie, fäcindu-se de sinesi judeeätori i implinitori, s-au facut
porunca catre dtunnealor boierii ispravnici ca apuce sa-i implineaseä dupä
pravilä, dar urmare nu s-au facut.
Care jalbi, arätindu-le pe amindonä, se vazura cu porunci intocmai;
mai aratind vechilul i aceasta ca un munte dintr-acei doi, avindu-1 manastirea

www.dacoromanica.ro
dat la nigte utligureni suditi Cu arena', pe an cite ti. 800, in anul acesta s-au
sculat jäluitorii gi au mers cu silnicie, aflindu-se in comfuziia apostastei de
au izgonit pe acei ungureni gi au mincat ei iarba cu vitele lor. 5i aceia au apucat
pe egumen inauntru la urmä d le-au plätit acei ti. 800 ai anului acestuia,
cerind a se indatora jäluitorii präteascfi.
La care netrebnicä faptà insugi ei märturisira cä i-au mincat iarba, iar
pentru cea In scris invoire, ce aratà jàluitorii acum i cer a fi temeinica, priimi
insugi vechilul gi se multumi ca sä-g urmeze räspunderea clàcii i a altor
adeturi la mänästire, intocmai prectun sä cuprinde intr-aceastä invoire fär'
de osebire.

[Divanul, cercetind pricina, respinge Virile jeluitorilor, dupä ce examinase

fiecare cap de acuzatie, la care räspunsese in mod documentat vechilul egume-
nului m-rii Hurez. La punctul 5 se revine asupra silnioiei lor din vremea
räscoalei:]
Pentru vite: boi, vaci, oi i capre, ce zic csá li s-au luat in anul trecut de
catre orinduitul divanului i 1-au dat la mänästire, nici la aceasta nu au cuvint,
caci ca unii ce au fost datori, dupä cuviintä s-au silit din porunca a pläti dreptul
mänästirii intru toate dupà pravilfi, iar ei räu s-au indräznit la urnid de au
mers astä primävarà in vremea apostasiei la mänästire cu silnicie gi-au
luat acele vite inapoi, cind lipsea stäpinirea ;Aril. 5i cu toate cä de sä i arätarä
jäluitorii la divan cu agezämintul in scris de la mänästire pentru rindul eläcii
alte adeturi ale mogiei, care agezämint de vreme cä ei 1-au tinut täinuit,
hränind alte viclene mijloace in cugetele lor, cu care socotea a lua mogia
mänästirii intru a lor stäpinire i väzind c'ä nu au statut mijloc tocmai
acum 1-au dat de fa-0, dupfi dreptate se cuvenea ca acel agezamint
nu se tie in samä. Ci, dupil jaiba ce gi mai in trecutele zile au dat egumenul
pentru dînii, cerind a se indatora sä pläteascä dreptätile mänästirii,
fi silit cu stragnici mumbagiri räspunzä la mänästire datoria lor pe
anii trecuti, dupä cum s-au intocmit pravila pämintului, cit gi de acum
inainte, intocmai dupä agezamintul ce s-au intocmit pentru toti cläcagii de
obgte... 2

1821 decembre 30.

Arh. St. Buc., M-rea Hurez, XIX/128. Orig. rom.

1 Un alt caz de izgonire a ungurenilor din muntele arendat 4 cind s-a ridicat apostasia s,
la Cirlegi (Gorj) (Arh. St. Buc., Condica domneasdi 104, p. 540).
2 Judecata in pricina vitelor luate de locuitori in timpul riiscoalei a continuat pinii in
anul 1835; intr-o jalbii din anul 1834 mfiniistirea arilta: i acei oameni riii puind la cale
pit tot satul, s-au unit cu un gospodar Girbea, ce au fost comandir peste toatil linia munte-
lui* (Vezi acelasi pachet, doc. 129, 143, 151, 152, 166).

'26
www.dacoromanica.ro
°Pqm°3Nii
inodomtu apindi ayas Joiyapq Maig!wa pa laa 93 7113-s
wz, anal pasvalqwog Joa, if galap!snoa 1JopppJ ?g pa aninspui
awn' 112 saan dulyspi nqs .ataan

fitx3V 5°1d 17;81

nod, ntupdat noiiyolcodattri

poyfil.3-r1 pox poxy-ndG 5137pdaat m. xodj Tilox eopdk 170x A70.0.070100.0
Poni3 `Ionro2pp 170X 7012 TA 5701 311L9931971L 731/3d1L TA 31.41 5701()0 57019)0701 513 nv..
zimod)on3v, pox AGennx(too knów k davri? 0Do o ad) 1?..xxy 001 nomnttyya, noy9.3.1)
Giqrboncip 9up sz `rloyaz. 3.okrlyólq 7211 1,1.D1p1(11X 5901 500A3710314 500y9ID 001
`nonf.tyclop AC01 MOAX)X7d6V, 170X 1101. 7,097011. 5ki nol.amply pox Te Us92d3x n)orri
&log& 51c3mX Triki3vpdru A30.00(311.7-19 513 Ta. anyyoaxiuiiq A(91703.0, 11972 II.X7071

9701371 000A9X7OZ vox .5cndmix IL A704 70C/3T1L1. )DXDTIT

IttmD30X loc17-ru.;
1)ox 51o6oX 513 5rtioi `5fitoxDodd D9 loixTirbpd.A. `noey. rooppypod3d? -iio i
5TC/12. 5737,01:331 A(.91 A('OXITC/LI 513 70,306T7R .1/.(33T1 314(370x Fx 513D nompo 170X 539
iloa.ncoau-tylwa9 not9.3 loc30X2 5k1 5oiki93.vodomp MO1 ACOA.701197dX 170X 001 001707(12
confonzw 119 9 5oauoy34) 3MA.9 59)091371 511.130010y 110X 719 A(10X3 AO1L072.0 TA
71:70391R.A01.0di3X 170X Spdvadf 513 t,G1 roo3Xxya olnoI 73d0Tni. TA Li..(91 eGyll
xdp9 770111.0191 513 5721910 5701 09R 5/03A0T131(11. daD9 fq2 A(10X,3 57oln?orpo 1TX
113 (bD9 All0X319 13x? `loxdnoi 7701113 70TIOATd7011. 710/113 )o),.d Stu. 5)oid pox nol. -9you.

0071 VOX 73313C111 sikdono 5m r_trooval. 3191 nompi Artodoarritt Tr% evwc9X,3
Ta.rpo 45odnx AJ03.9 loy9 31.3D(f.y30 TA 311449 co/3 170X 70A 313ripx 57)9n
51oxG0naD &GIii nGxmorie)09 `ni.okxioiR 531Anodirop 5T1 570770)0011 110X 5.3inontox
51o3Xchoit? z5Tin noy91 A7T113X02.K15x) 513 `nridsql 5m v. ryy39 Ltdri
6D9 13nrri Tpovou. 1pa. 5.2 pox ,p1R moxkonaD 5Lti 5)9DD(Dd `13Xc3pun
)onorLlapclai. Isaqdu TeL nuac9XTda, 5(9=9 noX3d1.3 303ox 52Tiplc13.3.cran llowp -OAT

70711/.7/ 170X 57.07470(3731L 5t1.1 5)or333 5k4onnD

31.3Tpv writocll nor' 59daz. n9.1, nolaoa.mdmmou All..L3youochl,vri 3131113 A01
5901 5907197011.9T cflOTI 170X 510. 1.693T1 50X(1.14 71.972 3190 501=71(10 73)(30 7319371

'514130010y 3190 5k11)(011.0(31kT1 5oor1990 .50nrimoloy1R 30 ioxdnoi 1132 A(10X3,

TA3A1OX 7771(O170X7R 1.0(91\71fX St",107191d3.1(93A 513 `n:opCzyg 17DX vaD9 53.1noXdx?

'A77)&43 A(10y30 kokd(-030 5(p IVIOROdIL 511.1, 50R1(31.701L cA(01 50)2/9 iypokyp
'770A13 170X 7X9 5(2 531A0XChp, .70XTya

oFquia33a1 [4IzeI
aiuos!ns u Trqulsoj i.11odoiwu apgai
apiuN i apa!oia alduj are Joll3a.12 ad Tuosn 0 ad 'aiuta ap lnzanau
it6 up vs al #apan arnqail S Tiapan aiuolvuvtuasu vi uojouax ui -aonta,
aprp Inuatim upzu2uune plou 114.03012 vsndruoa u!p gg 3 asun. u 2Tuzv.ipul,

¿Z
www.dacoromanica.ro
sä atace flotele unite ale sultanului, ale africanilor gi ale pagei Egiptului
sfi cistige o victorie ffirà egal in fata ochilor multor spectatori, fiindeä
a avut loe intre Zante i Morea. Ziva de ieri a fost o zi de pagte gi de bucurie
pentru greci, fiindca toate scrisorile care au venit au confirmat faptele lor
strilucite in diferite pàrti. Bucuran-vii gi voi acolo. Sä se mihneasca ton
acei care stilt dugmani ai omenirii, ai cregtinilor i ai dreptätii.
Aflu cà Filip s-a fAcut mare logoffit i cfi au intenna sä hirotoniseasca
arhierei in Tara Romineasea. Acest lucru poate sii se facii. Dar tot ce se face
In cele douä principate, cit timp nu au domni, i cit timp sint acolo turci, este
ilegal, gilt fapte ale silniciei gi ale fäzboiului i trebuie sà le consideran
ca atare. Numai atunci aceste lucruri pot avea tärie cind và yen intoarce cu
totii i yen face tratate noi cu cirmuirea otomana anulind pe cele vechi
fäcind ca aceste provincii si fie independente fa-VA de Poartà, ca i alte
Dar cità vreme rAmine orinduirea veche i rärain valabik garannile Rusiei
date prin tratate, hicrurile trebuie sä rAminä aga cum au fost. Once inovane
este fáradelege i cAlcare a sfintului tratat.
ArAtati scrisoarea mea prea sfintitului mitropolit, transmiten-i särutarile
mele i sá rAminä linigtit, fiindca nici Filip nu va rämine logora't, nici mitro-
politul care va fi numit ilegal. Turcii nu au nici un drept sa introducA reforme
In Tara RomineascA; iar ton boierii care s-au intors vor fi considerati trädatori
ai patriei lor, cum gi sînt intr-adevar, gi nu boieri ai Tfirii Rominegti.
Acad. R.P.R., ma. grec. 720, f. 137 v-138 v. Text grec.

8
[9? decembrie 1821]
Firman ciftre Silistra valesi, sá apere a raialele» de altuzurile
trupelor turcesti aflate fa Tara Romineascd.
[9 Aexet.i.ßptot; 1821]
eledcaawroq 4)137) sot') Tocp6v-t-o; 41[1(6v óptcri.coi5, yvcocrròv gas-o.) (sot 6-rt, xaciTot
gX01,ereq 7CX/pocpopEccv ylvorrat am?) plpou; coo xcaie cppovs-l; xat inttcastoc
el; -rò vec crup.43-7) TG &vow-cloy 'ef.) ,9-eXirret [La; elq "C6V 7c-ccoxbv peccyteicv ll-CCq Ccrcò
plpou; -rclv Pacat2uxc7.)v tLag a-rpo:s-eu[dts-cov, Tc7.)v assaivs-cov el; Tip knotpzíccv sij;
BX,xxlat;, XaTec elxpccv etycc0611Tot xoti ei!)altÀ0txvío:v p.m; ató: Tv ciTCCOacCTO
1-114 Cud) Toò; ecnoarecTotG, otTtve; -hcpecvtaccv iceiv xoti ate( -hauziccv xo:1
emiTCCCUaLV MiTOT5 TO3 peccytá tictq, 7rXilv atót vet ocl'4.07) bryneta xai 7rpoaoril
coy eig Tò vet 1.0) ylv-n rcocpcquxpo-repot dcatxlcc et; otúToò; so6; peccytecaeq xeci.
irci¡peLa eiq Tercq -retiv cipx6v-rcov ¡./Aaaf.ac; ót7T6 -rtvoq TE)v aTpaTeut.tó:vav, cpoi
la-rdcki) wpoXaß6v-ccag trepog ópLati.6g iaç p.axaoLatxov u.oup.PacrEplv, xecl-cot
Ovrctopivou 811TO err. yt.vol.tkv-tiq sirl; ivepyek..; xaTec Vi)v útiPYikip 11.a.4 XVILV,

28
www.dacoromanica.ro
13Xdru.t rd3ioDiYid311. vp(nDlf.. vox 51.ornoulon:p 513 Mfavo ntrs.i ivr2XchouT 91Dp nitnisxT
rpaz.9 noi4 22LT noc337.11 `mna.909m nteoz. Qi.Tr] oi oi. nodlTri iz 17OrtIR7p
00=0 ?MD d &WU 513 iA0.1020 roóllxed 0317p 59oi, `57cula,Do2Lf vox po (Ka vo2XdxacT
(A.

5r2X7oya vox 51o2nrRlo3Lw uonp ldroox nipayisnod `57ni irl10ArL3 53X TA LI.A3.4.. 70.0771L
51inodcb mnyrilaqvox 513 4.1 NUM/Do/.ç1 110x 7012 ellYky9d) AC91270 alp 0 3T) d 5(10
ACO.L
tuoivrismdmiR noyttrb9noi706= 52011 ',UT( 'GO T12 10A 001(7A7011? MD 523 nIfi
nEt.vpdai. A3D)0.34:»piox ncol 2mx Te Uoti.ydzop 5conTrloacT EPP:31.701R tf AM. C319
-fi31.70

Smi 513 5T.3..2)0 orn5oi 5r3Xdru? 5Tdaz. tiovnthoi2 Açoi

no))2d(onj nóanoy 9.1) vox 'Slop 119 9 0 0 1 10/,.. ATM° 51A. 5kxnewrd 52ori
5oInd3i.u. 5on37-19x.old93 57911r3d 9.2.. ze iikxi o2ifootTio cbi cbd32 c-yrIón
pDx ILi tbuylmod 5xrd 613.0t,tynod 513yn 7;40110X 13,( 30)2X da X090 (Olt VOX A1013,0711113

513 0.1 TA Atf.T1 A31(30. X70 0 VOX 13.011. rAT/MX lorikx2Rp 523 A010:0 A01. nrIA.)73d vox
Ap 511 A.(01 19 AC91(01.170d 3,(30., 73140'11(01 A 70 77)1311 Lq 1XX TA tf.X1Rf U.D )0X MAT AM1
'ACOV,00.703C3 5coD7-rif 9 5olnoloz. 10A Ira.393RIML 050d1&1Drp
TInx)oj tccloiodk? &MD LtR. FX 513 A01. 513 2LAT A.0 A101A7R 701. Atf.)172Xd VOX

523 691 Xnorl nk)2cblo noa. nona

11300 molf,t70 emnmpaq monTrioroat. 109 A(919(0A1 T.nox nolnitbrlp, AlD3A9.0
pnt Cb d 99(1.1%0 '(10.0 51310.6. 13931(31X? ix),DyyrchoavóC9 5 7p.3. 1/. d 91110190 ASTI 20 9131L
A3T1 50 513 01. 9d 5rn 13TRLD AO
ti.cblodA.a, TR Ta. nódxiat 2d3u kDi ski, Sknti.y3D y9ourri3d `y9EJT n? 1319
LEZT 61 (10)ddri3x3V [TEST
Lz-i-c;ty If. 72137i 51.077 f01. noidcb a nOlt(10 1.11qd (1.1. 9T -713)(3v
ncIdd 'Kg
6] aiiquaaaap [NH
pupupdNasuoau Nounaod e Nalsuou os oaej anosouno 'No 0op MOAB
oNium§ nu) uolaud El as 2E02Nimau Bfu 16 plums naluod u nu os UICTUIRUT,
pUMILIVS 9113'0011 OIVICUI EA03 o!unp.oadoaasuou uTp unred ionairiéo
piupA
`R§oaNiNcitu5 ospulaa u. RaNlepuptoad Il§ounuou -Egad uoauta valscou oluaNunq
`ox!masoutu naluad u o uciNos op 4e29odu alga DE snaisrp Inaol i naluod
uo.rg62Trq R034(191[)0 aolsoou oprea B 'aussou aup naluod BO Ns OSE0.13 ulums
uo.ru2Nq op Numos op u nu as aauj uoo futu v3IM oluado.rpau aoasoou op!ua
oartaNaNA aopiknu aoHaapq urp unruci u!nunoan oxi.uTp Oopléo
asoj
NsTurui. Tutu oatgrux, _Nap ouniod B Nalsuou no tin xOucpunta ournue i 0op
TumpfNpNu o U-S 2U10111 B2JBUNdnp raugou `Ni.upn No also o Tutu arum oilqull
o.quippo uj Nasuaon oToup.oaci op ulna B asoj UT, apuz Ionuuxop aup rapum
N.msNiu op Tartu or4Nacloapou oo nu-s lnapj aoasaau omua op amp
Oulsodu 0 No opqrau .gouptoad Baul N39uoupuoll noppng 2US puoptp naasou
osoaNaNduil ova ovreoj sopumcpaa Ns as al:eau Naroz ufF2 uiums main&
uoauaNdu uoa2zNil uaolsoou op 912V3 TOO 111!tuF2 op ini.pul laptop 113 `nalsou

naluod uo op Ns N2unfe urp nou Tri yams zoi oluTuurp 0 Ns os Nasuo2tm1oad

pop roaopo§ aop.TRAo uoaaseou alsoos v,nop Houlutoad naluad uzed ioj

63
www.dacoromanica.ro
 Deci, cunoscind tu din nou &A este impotriva sfintei legi §i a dorintei
noastre impArAte§ti sA fie nedreptAtitA raiaua aflatA sub umbra aripei noastre
impArAte§ti, vei fi cu toatA bAgarea de seamä §i iti vei da toatA silinta pentru
a nu avea loc vreo nedreptate in aceastA raja. i dacA vreunul dintre osta§i
ar indrAzni sA supere §i. 6à nedreptAteascA pe cineva dintre raiale, indatä acesta
s'A fie pedepsit Cu asprime.
Acelea§i lucruri au fost scrise deja §i gerhagiului din Moldova 1 §i muha-
fizului de la Vidin.
Deci, cunoscind toate acestea vei face intocmai cele portuacite dupA fireasca
ta cumintenie gi intelepciune increzindu-te semnului nostru dint.
S-a scris acest [firman] pe la mijlocul lunii rebeul evvel, in anal 1237
[9? decembrie 1821.]
AceastA traducere 2 a firmanului a ajuns la Bucureni la 14 decembrie 1821.
Acad. R.P.R., ms. grec 720, f. 82 v -- 83 §i me. rom. 323, f. 329. Text grec; Arh.
St. Buc., Acte de familie, fondul Papazoglu, A. N., CLXXII/16.

[1821]

Boierii refugiati la Brasov si Sibiu scriu celor r cintasi in Bucuresti

di sint solidan i cu masurile ce le vor lua pentru binele comun, iar
la hotariri mai grele sei fie consultati in taincl.

incredintindu-ne de atr unii din noi atit pentru unirea ce prin scris
.

ati alcAtuit sfintia voastrA §i dumneavoastrA spre Muele patriei gi al ob9tei

locuitorilor sAi cit §i pentru temeiurile cu cari ati chibzuit sA statorniciti aceastA
unire i xnijloacele ce ati hotArit s'A aplicati in once vreme de trebuintA, prin
care nu numai s'A depArtati toati hula ce s-ar putea povesti de catre necu-
noscAtorii acestei uniri, §i. inci sA VA faceti pricinuitori gi neamului de lauda
.si patriei de multe folosuri, am socotit cA nici cum nu se cuvine sA petrecem
sub tAcere o asemenea l'AudatA §i de bine voitoare faptA, fArA de a nu märturisi
vi din parte-ne multumita ce i se cuvine, cum 9i insotirea glasului nostru
dupA chipul de mai jos la cite aritAri yeti pune in lucrare asupra temeiurilor
cu care v-ati unit §i. v-ati legat.
PArinti arhierei §i. dumneavoastrA boierilor ! TicAloasa patria noastrA
pätime§te in toate chipurile de sint ani nepomeniti: se rApe§te, se jefuiwe,
ceardi nenumArate nepAstuiri §i. nedreptiti. Sfintele lAca§uri s-au vindut färä
sfialA pentru in parte folosuri a chiar stApinitorilor. Privileghiatii, incepind

1 Publicat de N. Iorga, Acte fi fragm., II, p. 607-609. Text franc.

2 in Ifinba greacii.

30
www.dacoromanica.ro
de la caftanlii i ping la cea din urmii treaptä, s-au caleat sub picioarele oblä-
duirii, s-au necinstit i s-au napastuit invederat, impotriva legilor ce li s-au
alatuit. Supusii locuitori dajnici au fost jertfa nedreptätii i izvor de o rea
folosire a veri cäruia ce s-au depfirtat de mustrarea cugetului omenirii. si toate
acestea le-am pätimit din pricina jugului vointei la care ne-au impilat oblä-
duitorii dupä vremi. Cäci, vinzAtorii aflindu-se acestei cresting-tali au slujit
Cu al säu singe sprijinitorilor lor celor neligiuiti; au slujit, zicem, pAginatatii
si au zdrobit puterea legäturilor catre cei puternici i ai nostri voitori de
bine arätindu-se cu viclenie, iar caträ cei neputihciosi puind in lucrare sila
impilarea.
Pinä la o vreme, precuxn este cunoscut la toti de obste, a petrecut fiat-
loasa tarä sub acest fel de nenorociri. lar de cind s-au ivit intr-insa i acest
fel de nepomenitä i färä de pildä intimplare, au gäsit prileju chiar stä-
pinirea fortei sd o impileze adueä tot felul de bintuire si a sävil.sit prin
sai nu putine räpiri, jefuiri, nelegiuiri, näpAstuiri, färl osebire,
cele dupà urmä ucidere i chiar perdere de viatä a multor crestini nevinovati,
buni compatrioti ai nostri. Din care acestea se dä a intelege fiestecäruia cä
In vremea obläduitorilor aceasta a fost vointa stäpinirii, adicä protivnicii
caderilor omenirii, protivnica obiceiurilor i legilor plmintului i izgonitoare
chiar sfintelor legäturi de la care spinzuri fericirea acestei pravoslavnice täri.
Dar oare dupfi aceste toate dovezi ce avem pentru neomenoasa cugetare a
acestei stäpiniri ce soarta nenorocità ne asteaptä si mai virtos cind malta
stäpinire va voi pule in lucrare impilarea jugului ce de atitia ani s-au
dovedit cä hräneste asuprä-ne nu va cere in ajutor i chiar glasul boierilor
ce o slujesc atit din apropiere citsi de aici din depärtare ? i oare acesti boieri
afrus Id de cätre voitorii räului i ne mai judecind jertfa obstei säläs-
luitorilor TArei, nu vor da in scris si nu vor cere si prin rugäciune toate acele
rele cite privesc spre däräpanarea noastrà i spre zminteala bunätätilor Ord?
Iar atunci nu vom petrece oare si mai räu decit ceea ce am fost ?
Milostivul dumnezeu, dupii a noasträ norocire, ne-au in.vrednicit sä avem
legiuit sprijinitor pre prea puternica impäräteaseä curte a Rusiei care, cind
ar cunoaste cu intregime nenorocirile noastre, atit cele trecute cit i cele ce
acum se urzesc impotriva binelui ce ne voieste, negresit nu ne-ar lasa
intru mihnire i intru °bid:A ; mai vfitos cä cunoastem dupà auziri cit
bine ne voieste si cii eta iubire de omenire sá sileste sä hotärasca a noasträ'
soared.
Acest reazäm avind dar sfintia voastra i dumneavoasträ, de vreme ce
v-ati unit acum prin statornicie, v'ä rugäm nu incetati de a pune in lucrare
bunele socotinte ce ati fä'cut in once vreme i pentru once vor cere trebuintele;
cunoasteti din parte-ne ci glasul nostru va fi urmä'tor glasului i arätärilor
ce yeti face sfintia voasträ i dumneavoastri. Urmärile noastre vor fi urmä'toare
povatuirilor ce ne yeti da si alt nimic nu vom cugeta decir cazuta supunere

31
www.dacoromanica.ro
la oblAduirea ce ni se va orindui prin primirea si buna vointä a prea puternicei
protectii ce avem, rivna i dorire pentru binele patriei i intru a sa ferire
despre once bintuire i netrebnicie, depärtare de once rea folosire in partea
cuiva prin care cimoastem cà in multe rii-iduri au cercat ticäloii locuitori
compatrioti ai nostri multe feluri de näpAstuiri i nedreptäti i cea fa'fii de
fltärie i prin curätenie de inima alAturare a noastra la a sfintiei voastre
a dumneavoasträ bunä i liludatä unire.
Atit numai vä rugAm cA, in once vreme yeti cunoaste vreo clädire de
vreun bine al tärei sau yeti chibzui sfintia voastra i dumneavoasträ sá faceti
vreo asemenea unire, sä binevoiti a instiinta si pe cari din noi vil yeti bide-
letnici intr-acea vreme i yeti cunoaste mai destoinici de a sfintiei v.oastre si
a dumneavoastra desavirsità incredintare. Pentru cä VA' este cunoscut cä la
asemenea bun'ätäti in intimprári ale patriei, dupi misura fiintei noastre, sintem
noi deopotriv'ä doritori binelui i partasi bucuriei ce ni se envine, cunoscind
intr-adevär i marturisind färä fätärie folosul obstei, folosul i bine al fies-
tecäruia in parte. Asisderea vä rugam ca oricind si din parte-ne vom cunoaste
cä este trebuintä de a se face vreo chibzuire intre sfintia voasträ i dum-
neavoastrà sau vreo miscare ierrätoare cugetärilor ce aveti i avem
noi, sä fim slobozi prin tainä a vä da pärerile noastre i sfintia voastrii
dumneavoastrà ciutindu-le i chibzuindu-le, de le yeti gäsi asemAnate vremilor
statornicite asupra temeiurilor cu care sinteti legati, sá ne primiti, s'ä ne
indreptati i sä le faceti cunoscute unde se va cuveni; sau, de vor spinzura
de la sfintia voastiä si a dumneavoasträ sävfrsire sä le puneti i in lucrare.
Pentru cii nu este de mirare a odräsli si din asemenea pfireri multe bunätäti
ale tärei, pläcute sprijinitorilor nostri, de vreme ce multi din noi am slujit Ord
dupä vremi in multe rinduri si in feluii de trepte i poate cä cunoastem uneori
cele ce a sfintiei voastre si a dumneavoastrà iscusinta incä ping acum nu
le-a pätruns.
Acestea Ant cele ce simtim i incfi mai cu adaos intr-aceasti mare si nepo-
menità intimplare a patriei noastre, dupä care incredinfindu-ne precum s-a
zis de a sfintiei voastre si a dumneavoasträ statornicitä unire, am hotArit sii
vi le facem cunoscut si sii ne aläturAm glasul la cele ce yeti chibzui i yeti
urma. Dar ca sii vfi incredintäm si mai bine de a noastra rivna si hotarire,
vfi rugäm sä primiti acest in serie al nostru mArturisit prin cite iscfilituri
vedeti la vale si intärit prin strasnic juriimint ce facem, pe numele a tot
puternicului dumnezeu, ea intocmai vom fi urmatori, precu.m i c'ä veri care
din noi sä va dovedi cu cea mai mick viclenie sau dezghinare de aceastä
statomicitä hotärire, sii aibä rfisplätitori chiar pe acest puternic du.mnezeu 9i.
sä fie cunoscut ca un vrednic de hula neamului sin si izgonit de toate ajuto-
rinple patriei sale.

C. D. Aricescu, Acte justificative. . , p. 180-183.

32
www.dacoromanica.ro
 10
20 decembrie/1 ianuarie 1822
Ahmet pasa cere caimacamului Yogoride sii nu dea voie boierilor
refugiati th ridice veniturile de la mosii.
Buiurultiu eitrà caimicamu.
Pamintenii boieri mari din intimplärile urmati s-au fizletit in ári streine
pisti hotar i mo§iile ion sä afli in pimintul Moldaviei. Vor fi oprite toate
veniturile fill a pute stringe 0 a lua la din0i nimic, precum i zaharò si
nu poati." a lua ei nimic, precum í hainii domni a vremii acareturile i obici-
nuitele lor venituri i acelea iar, pe rinduiala celorälalti, un an, precum va
fi veniturile lor, le yeti face cunoscut, adeci de dud s-au iscat vrajba aceasta,
pe rinduiala qi obiceiul ce s-au luat §i ce s-au cheltuit de cltri dumneata
dintr-aceli venituri, precum 0 mai denainte, cari trebuie si fie ins'imnat in
caidurile vistieriei. Caci ceri trebuinta a si cerceta toati izvoadile vistieriei
§i a altor departamenturi pentru toati luaturile i daturile a si triimeti aice
§i de aicea la Tarigrad.
A7a dar, asupra acestor cercefäri fiind rinduit stävirea sa tefterdar-efendi,
precum prin scrisoare sa v-au ficut cunoscut, vei §i fi urmätoriu intocma
pi cuprindirea mai sus, ca pentru toate mo0ile a domnilor i a boierilor ce
skit astäzi depiirtati a si tine veniturile lor i lor a nu li sä slobozi nimick
ca cerind ei veniturile, fispunsul sa le fie a si intoarci la urma lor.
Pe cuprinderea aceasta intocmai sà fii urmAtoriu, fàfi a gre0 intru
Luna rabolahki 7.
Ahmet pava
[Pe invelitoare, adresaq intru chiar cinstitä mina dumisale vel vornic
al ob§fii sá sa dea.
[Pe verso invelitoarei scrie :] « Buiurdiul citrä Vogoride».
Acad. R.P.R., doc. CXXXIII/124. Trad rom. cont., cu pecete in cearil ro§ie.

11
Sibiu, 2 ianuarie 1822
Hagi Ianus se dezvinovaleste ,fatei de loan Samurcas, caimacamul
Craiovei, cd ar fi fost amestecat in riiscoalii i se considerii per-
secutat pe nedrept.
Ectuciv, st 2 lavouapEou 1822

146; Tòv xceitamercti.lv 'Ioxivwfp ou px& a v

Kpc0:6f3a.
Koci. ileTec Tip Tanavlp ou npooxúvirst,v, pccvep6vca T-7) eLyevt,* Tlq efrL
7cpò &So iwipccç gXccf3oc 4cvv ecvarctaTov daynv duce, Tok aúTiLcre 6pxop.ivouq,

3 c. 70
33
www.dacoromanica.ro
119 513 91 12.121.0 '007i 513 91 91(j (10TI 170X 513 5çoi. 9nr 5nolvpd 'nor! 73Xcl -oixx731T1

'i.
LFriodR TILT 5olvogriA3vod 5kLilod1LTrig noi `ool.oraL 5oiGs.voxILR ATT.) onT -pa
mil
TA 5901 npo,l.ku nno 513 9, Tg lzni3 nori Tn oi nctoriTx .13/T)
5no2L.
cnnod, i 13AporlILD 217p 0 `md So ? (q?voxnova ACTM3CJCh 10Alit.? A1019
70Adnq9 ZDROXIA. 101070701 onfraLyyop TA AnoptportoyoxT 3 5? 91 113n.cs) ri no ATDT TA
lrril3 or. irod o 5If.a.rdix pox TA (01113 5072.170107d2L 170X 50X0137-1 5k1 '5701970.1.902/72 T/2.
1010319 ITO 11(90(j)0X A3e 772. COATI/0X o?..ka &no-11(k vox ITTI2.3 5(r..013o.a,t3 pox linu, 59
noi.5T-idk.00d ej)9 noytt 3J no Fx 513 30Tx chrx A9 ii-ATx1R3.3o X nrisono vrilox.3 (101
313Yd3R (10 A91. A03191 iu. Xo'a 11A7031. (bd770X d901700X A9 'Aonhox
0 r,t310 91no A01 110X 5(9A7OX 170X T.L1OX .371 d 5o 02.40,1, A3e 91. kol.LAC))60oiAflOy3.0.
10 532.A0X(339 1099 A(10);11.00d1L ALti. A191dX 1,70X A190e9100.7.02 5,a A(.1.1901 Atf.1. -4:1770?
ALtX7A eastetiOde701.70X 531LoyodXsopo1i.vdolop `A70.0(1470y0937I3 1701319106 10 7,7170X
d 05
70)00X9.01T1 A0100d321.9 701X11(1(63/107i 513 /41 7011/.2.9y149 A91 1079201L 14.1A36 57)71
:),D3x.rd AOXIeVx 170A1.3 7/01.M990X70913 '10100101 1197e 101970
10 9119

(10A9001) vox 5101XXX 110A37190A1X1JChOlL 113e nr9(1101L3 Tin copioq 93d nno 513 91. 11.11L9

5707i 307FX 51A.LOX 53110)001XL/70 10110X 91 noR 59 `5737.1 11.91e 513 30/0X vrikmx 5 9 11.d ki
5701.07019011.70 70120 A7003ed31/7i? 170X 9.1
X7T10A9 002. (101111L99 007-1

5901. OA.31X70e1e? 500dFle09171 YJA 3 moil 77013/9700 170X

i
11013A1706 (.;(. 70d(pi.
10 702.9.070.L &ClOd70,(09371 vox no« 00910240X oi Ok013dXf 59e13AGD `A(01
Tr, At/.1 nol, now2.cD9 nori 0, 5930 5.to 59o1 id:An nwpox1Rki noi
A77c300(17 'kdo
Taxx 52e1 5x3Rchox `Aonepo oleo II, TA cult13 Tiv Attu, 102.k.3.917-iv., 001 110191+13X0219
'nor' vox TIR cboT T_LOLJ-9 007.1 101A3.A.r,i3 33d311, kci (50 sx?
Li.ploi.3?
5

5noojodo 5nouTd0eup pox k0kdocbodu.v.L.13,0.6. )02.43,,aa kokomyycLo

1X9 n01191/ 5lopc,to0y3chooi.5i.Ti `5197-1(4. 'mop 7,27e A709(10d7021tii OdpIZX nlyri
1)(2 A0A97i 719 13Y3.6' 7393K02.11.10.0 X? rd 0 no 5 `5t.i.X(111 7F(10,0 13(34. 13149771 170X 5901
5702.9e0d31 A3000 5(0A133.1101 (9yVX7067021 JOA Ltelot2101( 7p2. 713170d1.0. '007) Atop. -9219

'0071 AG.1 AlDOLA9d670170X 110X A101Tik)ki 170X 7r, ?C32.90d21 ti. (10910L?

re
00x1-

Alp.
OL1 5
eoxier
krix33, (tor) clu 59
Attt.1(0d7Ole
A9a.
iisoont pox ti..1d?
901L9 00T/ .`1701319.{. 110X
30 `no
r `5)ori nriTx 5Tino A01 tLe090X00d
U.997021 701TI (L197010.1 50Xlep
I.C.7i0C3e102.10X 170X 13Y3.a 73X? A9097T) Tdro.t. nold 07)(3.6' 001 =Tip os-LL.? e

poX .51,tioorto 0, x olloicfmaiod 5 neyritf. 5r,t3ylinod clo? no `azqytocbou connD 13d 7i

J. n9 r; et, xk A9 001 (331 n9 9 TiDld 1.3.TX .rinoX x no 5 5901 570.1.101902flp 170X iX9 Ari no
91., Old '5(10.1 IMO? 110X &ff./AG-1970 'coAf. A921.10,(10&?Ti1 A91 noXo.3.371T 5U.DTo.t. rioxrx -(3
A. 5)0? 7017071.01dtii.xrdvX AC01 ACOeti.,X1670A(107) 110X
7FJe A0A971 AmX3)X3C31707.. OAT cpc3 -

'Amu Tn noTI lon3n3.1. Trri katioolcn oglochou 5o pox okovochozt.5 qpioderaxx TA Al.tri
91 U.0X3e722.70X 5L(.1701A3.1.03A7011 7e1e
Atf.(0 001 5(93X1910E) 57071 170X Tle At(.1 At/I.(0

5k pox TiR nb,.(9) non nonxr- (Li5 Tn inon ti.A3k Inv 9 91 nox12-n, 00 13AT vox
37i 10093.0.07C)32L ?)0 ?OIL 53Dno0y3d 53171(1. 170 17010219 570.0 170A13 `170/90MA. 170X A0.09

lolsyl"XT1 5xyri ti.DTXrilk 37.1 AtpCM3.A.(,I3 k5 01.01313 Alp( pox Tle (told oonc)Xo/u;
`Trorlop 0,x i9 5tLX(37,2,21.70 1107107,07101l9 110X 170T123 1X1p(3791. non rtorbo ti..opxd 'AMR
qp.r.3x311, TA X112 D(pinged) AG-2. T.LOL196010 `0071 1/A 51IOU.2Lny xi 7431.700)(LÀ. 007i
vox 5e,kol onT 5nouo,ld nor/

f0
www.dacoromanica.ro
 Sibiu, 2 ianuarie 1822
Cätre caimacamul de acolo, loan Samurcag
Craiova.
Inchinindu-mä' plecat, vä fac cunoscut cä acum douji zile am primit o
gtire neagteptatä: de la cei care au venit de acolo cu privire la casa, averea
gi oamenii mei. Are loe o persecutie nemaipomenità in urma poruncii date
de pagä, adicä pe oamenii mei sä-i duca la Vidin, iar a'verea mea s-o jefuiascii.
Ce inseamnä aceasta, celebi? M-am supärat foarte mult cind am auzit astfel
de lucruri neagteptate pentru casa mea, parca sint un mare hot gi, sä spun,
promotorul gi parta al räscoalei, ceea ce nu consimt sä primesc. Eu am fost
si sint supusä gi credincioasä raja a inaltei impfirätii gi in totdeauna am slujit
impärätia cu credinta. In Tara Romineasca niciodatà nu m-am fAcut vinovat
de nici o abatere, ci am adus servicii indeobgte gi in special. Acest lucru n-au
sä-1 nege boierii care poruncesc judecata §i räsplata. In urma acestei neagteptate
persecutii, nu gtiu ce vorbe murdare au intervenit, se vede ea cei care uräsc
binele au supus... prea inältatului paga gi stäpinului nostru Vidin valesi.
Este nedrept sä se dea ascultare unor oameni ca acegtia, fiindeä acegtia,
inapingi de invidie i de räutate, n-au incetat sä arunce asupra casei noastre
gi asupra neamului nostru fel de fel de vorbe murdare, caci la once actiune
infuriatä a räscoalei, ei amestecau astfel gi numele casei noastre 2. Se vede
cä aga Ii invatà dracul sau sä spun... 3. Se vede ea' gi acu.m acegtia mijlocesc
gi doresc sä-gi implineascä gindurile lor murdare cu distrugerea casei mele.
Dumnezeu sä le dea dreapta lui pedeapsä, potrivit cu sufletele lor. Ce s'A mai
spun ! De cinstea persoanei mele i de nevinovätia mea vä rog sä aveti curio-
zitatea gi sä cercetati oamenii in frica lui du.mnezeu gi vä yeti informa. Apoi
Va' va pfirea räu nu numai de pagubele trecute, ci gi de actuala persecutie
gi nu numai cä mA yeti compRimi din adincul sufletului, ci Ii veti gi
pe haini. Prin turnare, vä rog plecat sA aveti milä de 1A-trine-tea mea, sä
aveti in vedere consideratia mea, dispretul fatà de oricine .gi paguba mea gi
sa interveniti pe temeiul concluziei trase de d-voasträ pe lingà paga gi stäpinul
meu, fäcindu-i cunoscuta calomnia nedreaptà ce mi se face pentru a inceta
aceasta nedreapta persecutare a mea gi yeti avea räsplatä de la dumnezeu,
iar eu pe viatä Va' voi punta recunogtinta. Prea puternicul nostru impärat
trece cu vederea gi iartä cu inaltul gi sfintul sau hatihumaium pe toti räsculatii,
nu numai averea lor, ci gi viata lor. Iar mie, care sint nevinovat de nici
o crin* numai din cauza... 3 ipocritilor gi oamenilor räi, sá fiu persecutat
In mod atit de straniu gi ciudat ? Sä nu ingäduiti, pe viata impäratului nostru,
i In textul grecesc cuvintul: vovecp1XixEot.
2 in septembrie 1821, chehaia bei afirmà cà Hagi Ianu§ a luat in solda sa un numfir
de arnituti fugiti in Transilvania §i cà ii pregate§te in vFderea unor incursiuni in Tara Romí.-
neasca (IIurmuzaki, XX, p. 684).
3 Textul indescifrabil.

3*
35
www.dacoromanica.ro
pe viata d-voastrA qi pe viata copiilor d-voastrA, sA mi se facii o astfel de
nedreptate. Ajung §i. prisosese pagubele suferite, care VA. sint cunoscute. VA
rugAm cit mai cutind s'A ne liniltiti cu cinstita d-voastel scrisoare §i.vom fi
indatorati pe viatAr intrucit de la inceput m'A numesc qi sint ciracul Samur-
caOlor. Celebi, sA aperi nevinovália mea, s'A ai milA de Vátrinetea mea §i. de
oamenii mei 1.
Arh. St. Buc., Condica Hagi lanus 703, f. 71v. Text grec.

12

9 ianuarie 1822
Jaiba lui Neacsu Dincii, birnic din satul Fcigetel (Olt), catre
Ahmed pasa, sil fie adus la judecata divanului postelnicelul Ionifil
Bumbes, care cautei prin cazne si beitiii sii-i stoarcii suma de bani
luatti de pandurii lui Tudor in timpul riiscoalei.
Cfitre m'Aria sa slAvitu pa§a, prea plecatA jalbA.
Printru aceasti Al cloilea jalbA §i. Va multA plingere mai supAr luminat
auzul m'Ara tale pentru un Ionità Bumbe§i. postelnicel §i Sirnion sluga sa
ot satul PAcala din sud Olt c'A fijad fost avut eu cu dinsul judecatá mai
dinainte pentru o mogioarA ce prin judecatA. aici mi-am luat-o in vremea
domnului Caragea, adus fiind cu mumba§ir, mi-am cerut §i. talen i 800, chel-
tuiala ce pinA atunci fAcusem. lar in urmA, prin zapise intarite de logofetia
mare a T'Ara de Sus, ne-am impAcat cu tare legAturA ca, cine s'A va mai scula
in vreo judecatA, sA plAteascA toate cheltuielile ceilalte pArti §i ascultat s'A
nu mai fie. 5i nu s-au tinut de aceastA pace, ci atunci, cit au mers acasA,
ati pus pA §ase popi qi pA o sorA a lui de. au cAutat judecatA cu mine
trei ani.
Si la rAposatul domn Sutul dind eu jAlbi, de i-am ramas de judecatfi
la isprAvnicat, mai pricinuindu-sA §i atunci o sumA de cheltuialà, tal. 300,
osäbit din pagube, §i vázind cA n-au folosit nimic cu aceia, au pus §i. pA
acest Simion, sluga sa, rä'u de suflet cu totu, fijad §tiut ca in once chip s'A-mi
faci pricinA de pagube §i de sArAcii, precum mi-au §i fácut. CAci ciad au fugit
gi acest sat de hotii panduri ai lui Tudor, precum au auzit multi oameni, zioa
m-au strigat de la casa mea sA fugim impreunA amindoi la bAjänii. Dupe
care ara pus qi eu calabalicul pA o iapà ce o aveam ca unul ce nu §tiam
vicle§ugul ion, §i ne-am das pida' la Topana in sud Argq. Acolo s-au intimplat
de s-au rupt o osie de la carul lui §i puindu-mi el calabalicul jos, m-au trimis

1 O altà scrisoare a lui Hagi Ianus in legiltura cu aceleasi chestiuni a fost triznisa unui
ora al siiu la 21 .decembrie 1821 (Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianus, pach. 485,
doc. 65).

36
www.dacoromanica.ro
pä mine inapoi la sat, cAlare, si iau o osie de la un grec vecin cu noi; de
uncle am luat-o am dus-o la dinsul, cfiruia i-am spus cA ne-au toprins ,satul
pandurii cu arnAutii lui Tudor, ce erau veniti pA trei sate, cum am spus la
toti bäjänarii, i toti sä späiminta 'de acea groaza. lar el au pus pugca in
spate gi pistoalile la briu gi au zis cà el o sà meargfi acasi, à niel o temere
n-are de acea oaste. i aga mi-au pus gi calabalicul mieu in cArtrta lui, fácin-
du-mä de m-am intors i eu cu el indärät la sat. Si lfisind ciiruta Cu armele
In cringul ce este aproape de casa luí, au plecat inainte i mi-au zis de am
mers i tu cu el la casa numitului postelnicel unde -era acei panduri de lua
rachiu çi spirt din pivnita sa, ce o spärsese. i neavind ce sä le facA, ne-am
tutors inapoi la cArutA gi am luat noi o berbenitä cu rachiu. ce * gäsisäm
lepildatA in bätätura acelui grec vecin. Si. ,mergind el inainte la eärufA i eu
d.upä &mule au väzut el nigte panduri la circiuma numitului postelnicel
s-au dus acolo gi pä mine m-au läsat in drum s'A gez pink' eind va weni el.
E u 1-am agteptat ca la un ceas gi jumätate i vfizind cA nu mai vine, m-am
dus j eu dupA el gi 1-am gäsit bind rachiu cu í. PA urmá m-au trimis el sk
iau nitäl mälai cu o traistä de la ei de la acel grec vecin, ea sä' le Leh.' de
míncare. Si. m-am dus de am adus i acel tnAlai. Insä atunci dud am venit
cu mälaiu am vä'zut pa toti cu dinsul gäzind la un loe vorbA täinuità. 5i
cit m-au väzut, s-au repezit unul la mine de m-au legat i m-au bAtut cu
patul pucii, legindu-1 i pá el, dar nu gtiu, de amindouà miinile, c'Aci insärase
nu mä läsa sä mä apropii de el. Si ne-au dus in cring tot ,clepärtati unul
de altul. Acolo pA mine iarä'gi m-au mai bätut i numai auzind .cA o sä-1 bath'
gi pa el s-au fä'gAduit c'A are &A le dea bani, numai sA-1 lase. Si tot numitu
au piecat inainte cu ei spre casa lui c pä mine m-au lAsat in urmA cu cel
ce mä tinea legat. Cind am mers j eu acolo cu cel ce m'A linea legat, i-am
gäsit intrati in grAdina casii lui, säpind la un loe, i m-au dezlegat numai
pinä ce mi-au luat traista lor ce o aveam de gold, cu mälai, i apoi m-au
legat mai tare, azvirlind traista la ei. Ce va fi luat de acolo, nu gtiu. Ca
in urmä ne-au lfisat legati in circiuma numitului postelnicel unde ti gäsisAm
gi s-au dus zioa bunk' de la el.
Si acum má näpästuiegte: ori sä-i cunosc eu hotii, sau dau eu gapte
pungi de bani ce zic cA le-ar fi dat acelor panduri, numind eh' i-ar fi avut
luati ci daiti in pästrare de la numitu postelnicel la acest Simion. Pentru
care, dupà altä jalbä ce am dat märii tale, s-au fäcut lumina-LA porunca
märii tale la dumnealor boierii oteirmuitori de au &cut c cinstitA porunca
dumnealor cAtre boierii ispravnici i nicicum nu s-au uitat la aceste porunci,
ci m-au pus la Inchisoare i cazne bAtindu-mä in trei zile, pä zi de cite trei
ori, pima mi-au cAzut carnea du pä pleloare, care sä [poate] vedea fat'A.
negtiind nimic ce spune, de care m'A intreba, mai virtos väzind cä o sä mor
din caznele bätällor la inchisoare, m-au dat pä chezfigie a trei oameni in soroc
de 16 zile pmnä sA va alege de viata mea, ca sculindu-mA sA m'ä duc iar acolo.

37
www.dacoromanica.ro
Care soroc acum .inplinindu-sa i negtiindu-ma nimic vinovat, cunoscindu-sa
invederat viclegug al lor, ca sá-mi hrapeasca biata mogioara.
MA rog marii tale sa-ti faci milà i pomana a s'a rindui de a merge cu
mine mumbagir, om al m'Ara tale, ori de la divan, sau spAtäresc, a-i aduce
aici, s'a-mi faca implinire mai intii de banii ce am cheltuit mai sus gi cei de
acum, talen i 2 in vreme &A au calcat impAciuirea. Al doilea, sa i s'a dea
juramint numitului postelnicel in sfinta mitropolie, cum ca n-au fAcut viclegug
cu acegti ai lui partinitori, fiindca pa acest Simion nu este primit de a primi
juramint, ca un ráu de suflet, ca sà si descopere dreptatea i nevinovatia
mea ; cAci t'ir' de mumba9ir nu poci merge, ca patimesc mai riu decit pinA
acum in puterea bogátii lor ce au zis chiar acolo la ispravnicat fafá cu mine,
s'a dea sà m'a omoare, cà m'A va pláti el la m'Aria ta cu galbeni. Si eu, saracul,
am marturii satul tot cA de cind sint fAcut, nu m-au gasit nimeni macar
cu cel putin lucru de furat. Si Wat este zadarnic a patimi batai i cazne,
pagube i cheltuieli.
Si ce va fi mila marii tale.
Robul mara tale,
Neacgu Dinca birnicul ot Fagetal sud-Olt

Hagi Ahmet paga saraschierul ogtirilor imparategti.

Dumneavoastrá boierilor otcirmuitori ai tarii.
SA cereetati i jaiba aceasta i eind in adevar va fi plingerea j'Aluitorului
cA s-au judecat la ispravnicat i nici o indastulare nu vi-a dobindit, poruncim
sa luati seama plingerii ce au mai fAcut gi s'A s'A odihneasca a nu s'A mai j'Alui.
1822, ghenar 9
.2 logoat

DA' la otcirmuirea Valahii.

S'a da volnicie dumnealui postelnicului Gheorghe sA meargá la sud Olt,
de unde sa radice pa piritul din jaiba, sa-1 ducA impreuna cu jaluitoru la dumnealui
sArdar Costache Serbánescu ispravnicul judetului i dumnealui slugerului
Chiritescu cercetAtor acelui judet, unde aducind gi pa cei mai dinainte
ispravnici, sA cerceteze pricina atit pentru davaoa ce zic ca au intre
cit gi pentru bataie.
Si d'i pliroforia ce yeti lua, dreptul adevar sa-1 aratati prin anafora, supt
iscäliturile dumneavoastra, orinduitilor boieri. De unde, nemultumindu-sa
vreo parte, sA la orinduitul mumbagir pa amindoaa pártile aducá aici, ca
s'a li sa izbraneasca pricina.

Cifra 2 scrisii de alfa mina, ulterior.

2 Douft semnitturi indeseifrabile.

38
www.dacoromanica.ro
 Si orinduitul mu.mbasir sä ja treapad &A la piritul talen i treizeci, cum si
da la cei mai inainte ispravnici, pentru ca au indraznit de au batut pà jaluitor
fära sa fie vinovat.
1822, ghenar 11
Sá dea talen i treizeci treapad.
Grigore Chica
Barbu Vaefirescu
C. Negri
Arh. St. Buc., Grefele instantelor judecätore*ti, A 1\ , MMDCCXIX 41. Orig. rom.
(La dosar se allá anexatii o fi§ie de piele de pe ti-dpile picioarelor jeluitorului).

13
[Sibinj 9 ianuarie 1822
Minciaky comunicei mitropolitului Veniamin numirea set- in
postul de consul general al Rusiei in reírile romine face cunoscut
tarul este nemultumit de .manifesteirile boierimii moldovene aflate
in pribegie.
Carte gheneral consulatului rusasc, Minceachr, ce este rinduit in Valahie
Moldavvie, catra mitropolitu Ora Moldovei, chir Veniamin 1822 ghenar 9.
Marire sa imparatul a tuturor Rosiilor, inaltul meu stäpin, binevoind a
ma' alege pentru gheneral consul in amindoi printipaturile, Moldavviei si a
Valahiei, au facut sit' mi sa dei porunca ca sa ma due la Verona pentru ca
sa priimesc de acolo enstroctiile sale. i acum, din acest oras am sosit in
Hermangtat unde, asamine ea §i cel mai dinainte, ma' aflu vremelnicesti
stätatoriu.
Eu, cunoscind inpartäsirile de crezamint ce au urmat intru gheneral
consulatu i intru preosfintia ta, imi fac o pre placuta indatorire de a te instiinta
de numire si de sosire me. i apuc eu graba acest ocazion pentru ca
vorovesc, preosfintite, de o pricina ci interesarisästi cu tot di-adinsul de
tara voastra i carile au tintuit toate luare aminte a impiiratestii sale
märiri. Sa intelege ca. am a vorovi de a voastra personalica stare si de a
boierilor moldoteni, 6'0 au socotit ea nu ar fi datori a sa intoarce dupä
chemare gubernului ion si care oarecum prin aceastä a ion nemergire au tras
asupra sa o inchipuire razletita de drumu administratiei de acum asazata in
patrie lor. Eu, fail a mai giudeca pricinile ce au facut sa-mi aleaga aceste
razletite inchipuiri si fara a fi numit supt nici un chip de a da vilf hota-
ririlor de mai inainte, nu mai putin ma cunose inputernicit de misearile ce ei
au facut prin voi Cauca cei mai dinainte me si printr-insul catra curte impä-
rateaseä sa dizvalesc necuviintile ce imi par aninate de stare ion, ca cum spre
acest sfirsit ma adresarisäse catrl preosfintia voastra, ce esti chemat prin harac-

39
www.dacoromanica.ro
tirul ce porti, prin bunile fapte i prin intälepciune, spre a lumina si spre a
indrepta pre simpatriotii vostri.
Deci nu voi ascunde, preosfintite, el mfirire sa impäratul au simtit vie
scirbä, luind sama eä inbunätätitile sale cugetäri ci nu au contenit
a da boierilor pribegiti, au rAmas pir'acum fär'de nici un feliu de ispravä. Si
cá In ceasul ci impäratul si pre slävitii aliati lucreazä o stäruialä si o silintä
neperzätoare de un menut de a intoarce iarasi prin a tractatului inplinire buna
rinduialä i linite intru aceste printipaturi, boierii pribegiti poate cä sint plecati
de cugetäri räle si de gresale, cer innoiri si pun inainte pretentii cari, departe
de a stirpi sämintile neorinduielii si a nemultämirii lor cei din nenorocire
sä aflä acum in fiinfä, nu sint decit spre a märi räul i spre a indelunga nerin-
duielile. Aceastä este supäratoare lovire ce au pricinuit inpAratului.
Jalobile care boierii i-au indreptat supt atirnare präpadelnicfi ci acum
curat 0-au dezvälit haractirul. Pentru aceasta incfi mai poftoresc odatä: märire
sa inpäratul au simtit adinci scirbire vazind ea din pricina unor plecäri ca
ae,este sA depärteazä pe toatä zioa mai mult prilejurile bune ci sá infätosazä
pentru statornicire iaräsi la loe a päcii si a linitii in priatipaturi. IzgoneascI
boierii din sfaturile lor intocmirile celi in parte si privirile cele personalicesti,
aläturind cele de pe urmä mäsuri a guvernului turcesc cu nenumäratele riutäti,
a cärora i urmile s-ar fi cuvenit a fi spfilate i, negresit vor cunoaste cà stä-
ruitoarile silinti a inpärätestii sale märiri nu au rämas de tot färil rodire
si ea sä vedi c'ä ocirmuire mai regulatà au prins loc anarhiei si a turburärilor
de care era intoväräsitä indeletnicire ostineascä a patriei lor i cà chiar pe
socotinta c'ä rämfn mult incä de dorit intru aceastä pricinä, nu este incä mai
putin çi incredintare impäratului in sine ed. fapta intregitii indreptäri a Moldavvii
nu va puté fi infiintatä decit cind cei intii läcuitori a ei vor hotäri a lucra
fära pärtinire si Cu bunavointä in vremi ci inchipuire razletitä intru care pri-
begiçii sä aflä eäträ patria lor. Inpärtäsirile inpleticite i slobozite ci
au izvorit pentru dinsii pentru aceastà inchipuire a lor (zic räzletirile lor),
neodihnirile cele tulburate i discoperirile indreptate de giur inpregiur cfitri
amindoi curtile inpärätesti i cäträ Poarta OthomaniceascA, nu pot decir a
desdepta prepusurile ocirmuirei turcesti si a opri din ace mari bunAvointà
calea ce au inbratosat acum de la o vremi incoace. Este adivär c'ä Poarta
mai tine o samä de osteni i vreo citeva agale turci, care sprijinesc pe gos-
podarii noi intru lucrare ocirmuirei. Dar, oare dispozitiile ce viideste fruntasii,
treaptä a läcuitorilor Moldavviei i Valahiei, rLAzuiti pe marginile hotarilor,
nu cumva va fi dat pricinä pia la citva aceste mäsuri neregulate? Atunci
and Poarta va fi scoarg dintru aceste prepusuri, este de nädäjduit di va inputina
sau va faci sä lipseascä cu totul ingrijirile i luärile aminte, de care se socoteste
ea incungiuratà.
pe temeiul nejignitei päziri a tractaturilor, Augur sä infälege politica
inpilrätestii sale märiri ce are in videre. Va fi cu atita mai in grabä pus in

40
www.dacoromanica.ro
puternici lucrare, iar in citA vremi stare lucrurilor de acum va sta si In cita
vremi boierii vor eredi ci nimici nu pot face singuri pentru patria lor, nu
va rimine pentru Inpäratul altä, decit a agiuta cu vointile sale purtfirile
de grija ce ocirmuire de acum va aduce spre indreptare ticilosilor ce au inväluit
pe aceste doi nenorocite provintii.
Menit de citrä curte me spre a inplini aujbile ce nu mi pot lisa la inpir-
täsitorii la binile pimintului vostru, am socotit, preosfiatite, cä nu mi si cuvine
a pisui impirtisire poroncilor ce mi-au fost dat la Verona privitoare la ple-
cfirile intru care, dispre prieina patriei lor, boierii pribegiti sá aflä stiruind
pir'acu.m. Eu am inplinit trebuinta ce-mi legiuia datoria me. Acum dar famine
ca fiistecare sà-§i intrebi cugetul ja partea ce mai potriviti. Lisa ¿acá
boierii undesc hotiririle in mirturisire increziminturilor ce stau supt ochii
lor, daci depirteazi cu intilepciune nalucirile i desärtile nidajduiri, ei vor
fi firesti povituiti citri hotirire ci le aratä cu degetul totodati i intälepciune
adiviratul lor interes. Dar si aibi drept lucru incrediatat ci ei singuri
trebui sà si faci giudecitori stàrii lor de acum i ci sistima inpiritestii sale
màrìri rimine nestrimutatä i depärtati de orici fel de innoire. i tare hotärlin
a nu sprijini nici un folos particularnic cu atingire celui obstesc. inpäratul
nu doreste decit norocire amlUduror printipaturilor, atila de strins legati intru
pizire trataturilor cu Poarta.
marire sa va lovi totdeauna cu nevrointa sa once idei sau ceriri ci va
fi cu inpotrivae la acest temei statornic.
Acest feliu amt cugetirile i gindurile inpäritestii sale miriri ce am fost
poroncit a face cunoscut preosfintiilor voastre i boierilor.
Acad. R.P.R., pach. MLXV (fost ms. rom. 2236), f. 10 y 12. Copie rom. cont.

14
20 ianuarie 1822
loan Pioarul, invinuit de atacuri savirsite in timpul reiscoalei,
se justifica ca ordinele cäpitanului Magiteru ,s i dà informatii despre
Papa Vladimirescu.
[Popa loan, parte acuzatoare in proces, arati, printre altele, ci Ion Pioarul
din Peresti (Gorj) i Dumitru Slinini an jefuit si au vitimat pe ni§te panduri
prinsi pe lingi apa Gilortului. Martorul acuzärii, Apostol Mazilu, dà unele ami-
nunte despre comportarea pandurilor prin satul Ciocadea.
In apirarea sa, piritul I. Pioartil arati ci a fost in slujba cipitanului erban
Magheru, indeplinind diferite Insárcinàni, apoi continaii]

Pentru Badea zapciu, ce-I arati dumnealui clucer Costandin Bateanu

ispravnicu, Wait de eitre Pioaru cu tal. 820 bani domnesti i altele, sà impotrivi

41
www.dacoromanica.ro
numitul Pioaru zicind eh' in rhdicarea lui Theodor la apostasie, dumnealui
cAminaru Iorgu Vächrhscu ce sh afla ispravnic, trimitindu-1 pä el dinpreunä
cu chpitan Ion Mägheru i Anghel i Nicolae Voican slujitorii cApit'Anii de i-au
adus copiii si calabalicul la Bucuresti, cind s-au intors la casa lui, s-au pomenit
cu diaconu Ionith iAka' Prunescu, impreunä cu aIi panduri ai lor. 5i legin-
du-1, i-au loat calu i armele i 1-au Zus la satul Bircei 1, unde au zis eh sh aflA
Badea zapciu 2 PA care negäsindu-1 la Dinu Milcu, unde Ii tia gazda, acei
cipitani au legat i pA numitul Dinu. Si ph' amindoi luindu-i legati, au mers
cu dînii unde au fost zapciu in gazdh. 5i acolo, dezlegindu-i, 1-au pus pä el
de au intrat inainte in cash la zapciu, temindu-sh acei cäpitani ca sä nu dea
Dinch dinhuntru cu pusca in ei. Iar duph ce au intrat cäpitanii inAuntru de au
pus mina pä zapciu, el de loe iesind afarh, au alergat unde stia calul shu läsat
de thpitani. 51 luindu-1 au incAlecat ph dinsul si au dat fuga in intunerec, ducin-
du-sä la casa lui. Ce jaf va fi facut zapciului acei chpitani i panduri, s'A apärii
prin mari tägAduiri ch nu are stiintä. lar in urmh, Badea zapciu prinzind
pA acei jäfuitori, s-au .despAgubit de la dinsii; dar ph el intru nimic nu 1-au
suphrat, nedovedindu-sä sh fi fost tovarosi cu accia.
Pentru ceausul Mihai ce sä arath tot prin instiintarea isprAvnicatului ch
trimitindu-1 sä aduch pä Badea Zapciu pentru cercetäri, 1-au intimpinat Pioarul
cu bäeracul i, bätindu-1, 1-au jäluit, luindu-i tal. 30 si o chebh, care si acum
s-ar fi aflind la dinsul. Räspunsä numitul Pioaru cA pA acel ceausi 1-au väznt
la Badea zapciu in cash' chid s-au chIcat de chtre acei chpitani cu pandurii lor.

[lar el tägAduieste ch 1-ar fi intihitit çi ch 1-a jefuit:]

Pentru jafu ce sh arath de chtre isprAvnicat cA s-au fäcut vistierului Läudat
Frumu§anu tot de cAtre numitu Pioaru cu alti tovarosi ai lui dud au impuscat
si ph un Nitu Oprian ot Pojar si au frint piciorul unui Preda Cräcan ot Frumusäi
slugile vistierului, cu cuvint eh ei ascund ph' vistier i nu-1 dau in mina lor, dind
foc la citeva acareturi din prejurul casii. La aceasta rhspunsh Pioaru ch in
päresimile trecute, Hugh pasti, luindu-sä sapte cai ai chpitanului Ion MAgheru
de chtre niste panduri de Vilcea, au mers MAgheru impreunh cu el si alte
catane la Pa [pa], fratele lui Tudor apostatul, fiind ispravnic in judetul Gorju,
de au arAtat. 5i plecind Papa cu potera i M'Agheru cu el si cu catanele la Orezi,
unde gäsind pA acei panduri, le-au loat caii din minh. 5i intorcindu-sh
au loat Papa de stire cA vistieru Läudat este la Frumusg, s-au dus sh-1 prinzä.
5i neputindu-1 gäsi, au dovedit o groaph cu lucruri de ale casii vistierului la
un rumin ce nu-i stie numele. 5i, luindu-le Mägheru cu Papa, le-au dus
la casa Mhgherului si in urmh le-au loat Papa singur ph toti. Care tot
Papa cu omenii lui au urmat rhuthtile cite s-au intimplat la casa numitului
Corect: Birzei.
2 Despre ridicarea zapciului Badea de ciitre Mihai Prunescu i erban, pentru a fi dus
la Tudor Vladimirescu, vezi i Condica isprAvnicatului Gori 1310, f. 25 y 26.

42
www.dacoromanica.ro
vistier1. lar el, aflindu-sä slujitor al 1115gherului, zis O a nu i-au ingOduit Papa
a s'a amesteca intru nimic.

[Pentru alte Invinuiri aduse lui Pioaru departamentul criminalion constati

cà n-au venit martori care sä dovedeasca vinovOtia 2].
Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 904, f. 15 v 19 v.

Despre Papa Vladimirescu, fratele lui Tudor, se gisesc in documente o serie de informatii.
Astfel, in actele unui proces din 1854 pentru niste stinjeni din mosia Vladimir (Gorj),
partea nemultumita de sentinta data prezintil, printre altele, i « cartea judecatorului Gorjului
din 1820 noiembrie 13, din care sit' dovedeste acei saizaci stinjini ai Cariivfinestilor i sä
_porunceste vistierului Papa Vladimirescu a da in stapinirea lor acei 60 stinjeni i optsprezece
cumpärfiturà... (Arh. St. Craiova, Curtea de apel Craiova, sectia II, doc. CXXXV, sub data).
In iulie 1815 Papa Vladimirescu a fost numit vataf la plaiul Closanilor. (C. D. Aricescu,
Istoria ., p. 24, n. 3).
In martie 1821, cind Papa Vladimirescu urmarea cu pandurii sai pe Laudat Frumuseanu
ca si1-1 prindá, acesta este prevenit printr-o scrisoare càt au venit dumnealui vistier Papa si
prin izcoade au gäsit ce am avut i ne-au dat jaf. Apoi, pa' Hugh' jaf Vazindu-i pornire cu
moarte asupra dumitale, cu totul ne aflarn amortiti... Cugetul lor este pornit Cu once
mijloc sà te pule in mina si sa-ti ja viata. Altai prizeste-te... ca au mare juramint cá, oricind
te vor pune in mina, iti vor pierde via-tit (Arh. St. Craiova, doc. XVI 16. Orig. rom.). Indati
dupii iniibusirea rascoalei, Laudat Frumusanu, impreuna cu fratii Gligorie i Staicu Stivulesti
din Purean i cu logofiltul Costaiche Negreanu, au cenit despiigubiri de la Balasa sotia
lui Papa Vladimirescu, pentru lucrurile jefuite de el in martie 1821. Cu acest prilej Litudat
Frumusanu a prezentat drept dovadii o lista de lucrurile ce le-au luat de la el Papa Vladimirescu,
Dtunitru Girbea i loan Magheru, cu insemnarea lui Papa cá va restitui acele lucruri. (Arh.
St. Craiova, doc. XVI 21. Publicat in Rev. Is. Rom., X, p. 362-363). In noiembrie 1821
Billasa se plinge ca este pe nedrept reclamatä, deoarece ea fiind casätoritä cu Papa numai cu
douti luni inainte de rebelie, nu stie nimic despre faptele lui din rascoalii, mai ales ea s decind
au plecat de aici de au mers la Tirgul. Jiului, cind era mfiria sa Silistra valesi, deacolo por-
nindu-1 la vale, auzind ci s-au dus la Dii, nu stiu mort e sau viu? o (Arh. St. Craiova, doc.
XVI/24. Orig. rom). (Fr. Drexler a instiintat din Craiova, la 31 august 1821, cà Papa a fost
dus la Vidin, iar consulul austriac raporta la 7/19 septembrie cit' el a fost dus la Constan-
tinopol. N. Iorga, Studii f i doc., VIII, p. 148; Hurmuzaki, XX, p. 684).
Intr-o alta jaiba, data la 5 itilie 1824, in legaturk cu niste pretentii ale medelnicerului
Costache Middilrescu pentru niste bald ce i-ar fi imprumutat el lui Papa, Bahasa arata inca
odata ci Papa o la altele nu s-au amestecat, decit au fost si el vro luna de zile cu nume de isprav-
nic pit acea vreme la sud Gorj. i viind slàvit silictar aga la Tirgul Jiului, au mers i numitul
barbatu-meu la silictar, singur, de capu lui, socotind ca nu va pàtimi perdere de viata,
nestiindu-sil vinovat cu nimic, dupii socoteala o In aceeasi jalba Bidasa mentioneaza
averea lui Papa: cureluse de mosie in Vladimir si cinzace rinduleta de vie, si alea fiind
toate pe pätnint stniin,s't o pivnicioarti si o criscioark unde sedeam cu copilasu ce mi-a ramas
(Arh. St. Craiova, doc. XVI 54. Orig. rom. Vezi i instiintarea lui D. Billteanu din februarie
1821, despre numirea lui Papa ca ispravnic al jud. Gorj de ciare Tudor, la Al. Stefulescu,
Incercare. ist. Tg. Jiului, p. 215-216, j tirea ca la 22 iunie Papa se afla cu oaste la
Tirgul Jiului, la N. Iorga, Studii §i doc., VIII, p. 145).
2 Pioaru a fost condamnat la trei ani ocnii in ianuarie 1823, iar la 5 decembrie
acelasi an a fost iertat de osinda (Arh. St. Buc., Judeditoresti vechi, dos. 55, f. 34. Publicat
in Arhivele Olteniei, X (1931), nr. 53, p. 85).

43
www.dacoromanica.ro
 SI

678A0113.19 opunur! zgin

aptpuw nosavEr paiuntuoa 1n7 Ovii- hunt' pa naint nv wanly
appaiaa ap ad mot am4oui nu, Ouwatialir fioa i .gnuvwoli
noprhononzi, gggy

d tf.)170X dIL 0 ALtI(9MIXO lki97Ii1 -5rD

9J, gut? 5rg 5co,noX7da, 1\911;4)93nd= 1071 v71rhpd1 5xrD n0d371tp.o nTdloy &Cm:3FX? -
11 5°Kr-1(101140d 52301kdoebodttyit ntf..1 ntfor).)p nx)23.1.9 `5:op 623t. 1370 0)A1701A.C;1 17J%

TA.? 1dX-5, 32n01

noKa 5conrioaq 2mx loD9 oyril.37-1 Ifp k 5 A91L AO 170X 2/.773701C AO AO 371
L 7,7d 13d) 7072 91 1071(949 (101 7d3X.r) '51u zDn017902u; 91 wrVada.c. coS 90y3odu
9iLlo nrpoox3d1rX 'Oran7p'9mi k nIf.riodp/xx nTd3nood) 52d3t. 91 2/4;1 -33X0
A.9&37.1 `5k1 vox 57dat. 91 111119 5E1.1 170X d2L 0 (10)((>0d XID F»3x22 pox 91
n9IlLyx)(3eop 'ski- 131k) norlyhou 111!.1 xfpnlo noA7013 (*Alp 5(1.1tl1DC9 17()X A19(131A30(1707e
Mol IL M9170TUJOd

dc-ttm `fpirx 513 xy9 lo.o9 3136:9d)t. 313y?0ll. 13X3 noizxle nzp 91 113x3d)oX
t 5kri0dp1zx 450nll pox
n3Dn0on0y0x)? nonóri 513 nl,p, 917111
xa.U.a. 570D 5p) 11013npotb 30o23 `porpiwo32} nlf.yaL. 3x3d) pox dr,tx qp)170)C 0/01L01 0 5
01VOX X7OX A9 91270 770A13 f0Ai0X 513 Sf0y9 `5)7ti 5vdcoX n1D3dpo3 `59n3nrx 21g0
nor!? noi 'Qom 3199 nova `59n11 1191e ginp y9 AVM° 5707I mxyritoTi lo.o9
tolAoxm 513 1.49R3X3TAT `.1 '9V
vox `111oroo7iom 50D9 53d3X10 C3t3 03d X? chl 0 7019
5k1 (101 '709M/ 37i2rx 5nolispdomp 5rtonpile1D3aLf `23x3op ttvr"..U.D? 52droX
7116 0 319 Ci01 `no3n2od1R 311;10 5kl 57017-170X70T/172X 3190 nol cbea.saylp 470,100
319,0 L.0)pi-D?
5d)ols )en 91 inranp A3T1
Ha 5U...tórrill 5r.o viox ()Inca 3xko)pi,D3 9aLfod1Xn1n3 59oa. '5noyyp
11.91R lo 2rx iora oaccodonf 57713 4701D? oi 2xx lon,ox2 2-,ox
modkat? 51323RoaDp Taiox 41
3/ 0 9 )01f1.19 3/9 f",t0 A3XkL4J? 513 91 3X3T1 31d 'd A309 170X
31310.6, 30D23 noroz. `5onyri3Rd3x 513 510-ril; 59oa. o
5no' n:o.ocoR3 5.13Tp2o2qo vmx
ntf.1 (z1k19D0u 90aL9 drLd? A3Xk 513 91 *(101tV121anoI2):).A.Icrri
Ska,Toloja nóancot 5k.ogo 5ttnririk 5Gta. 5w3oloop 170X 0110197= 70D730147 4 -yrrill
5G.1 5G.1 523 )21 rn3r1967odk 'nor! 5g) noy2d) `ski. 13ym. Id? 7310 AX797011, st10/1/1709
f110141021f31 170X A3E1 731(?,6- 030602L3A 11017 `no9yat 1191R 13X.3 5n0y9 `5.130zuoiorió
conri
59111.191Th1 5k1
5my9 513 01 5r,t 5r,toriind9 50rin09d2L
aulpula 11.3S3cHa

[:usaapy] cbja cbnplorrrill pox cbi,IpimerliDGAX 51mIn3irrikrda.c 62dnx

Ar00(91 U.990 %I-DAMN 11 d1? (10 Ma. nrly nor/ Ontfooind32L 5(13 d2d)y3vp 45c9Xnatt3eara,

tT
www.dacoromanica.ro
 Craiova, 24 ianuarie 1822
Chir Hagi, vá salut.
Am primit astazi scrisoarea d-voastra mult dorita mie de la 2 ale lunii
curente i m-am bucurat. Eu gi mai inainte ma informasem de buna d-voastrá
sanatate. Cu ajutorul Iui dumnezeu gi eu slut sanfitos pink' acum.
Am vazut apoi tot ce-mi scrieti, cu mare durere i cu parapon, in legatura
cu ridicarea zaherelei d-voastra, banuind ca acest lucru a provenit din riutatea
vreunei persoane, din ura sau vreo persecutie din invidie fata de persoana gi
casa d-voastra ; i aratind drepturile d-voastra i nevinovatia d-voastra, cereti
de la mine achitarea ce vi se cuvine gi apararea lucrurilor d-voastra.
Domnule Hagi, pentru toate cite imi scrieti ati fi avut dreptate, daca
aceasta purtare ar fi fost din calomnie sau persecutia cuiva gi daca ar fi fost
numai pentru domnia vòastra (precum sinteti informat) ; dar prietene, domnule
Hagi, de aceastä suferinta gi de acest rau noi toti avem parte fax% nici o exceptie,
nici a persoanei mele, nici a vreunei alte persoane, fiindeä de la toate mogiile.
care se afla in Mehedinti, Dolj i Romanati, toata zaheraua care s-a gasit a
fost ridicata din porunea pagei cu oameni trimigi de acolo, fail gtirea divanului,
a caimä'cämiei, sau a lui silihtar aga ; i nici n-a fost posibil sa ne opunem.
In privinta aceasta domnia voastra ati fost mai fericit decit deoarece
ispravniceii i aiçi oameni de ai d-voastra au fost vrednici i destoinici gi au
luat chitante de cantitatea ce a iegit la meherier incit veti fi cigtigat mai mult
pe and noua ne-au dat chitdnte de cantitatea ce a iegit la magazia din Vidin.
Prin urmare acesta fiind purul adevar i convingindu-va domnia voastra
de cele scrise de mine, ca venind de la un prieten al d-voastra, veti indeparta
orice banuiala i dimpotrivä nu VA yeti mai plinge, fiincica toti avem aceleagi
suferinte. i ramin
al domniei voastre cu totul supus poruncilor
Dimitrie Bibescu
[Adresa :] Prea cinstitului i prea folositorului intre negustori domnului
Hagi Ianug Consta Petru, prea doritului meu ca un frate, cu fericire.
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianu§, pach. 278, doc. 1. Orig. grec.

16
29 ianuarie 1822
Stefanache Vogoride este intiírit in functia de caimacam al
Moldovei.
Alesule intre cei intii a neamului mesiei, halè gaimacam al Ora Moldavvei,
tefanache Vogoride.
Seznniitura cu litere chirilice in original.

45
www.dacoromanica.ro
 De opgtie arätind, facem cunoscut ca, macar cit din inceput ai fost rinduit
caimacam la Bucuresti, de ceea parte acelui de mai inainte domnu a Valahiei
Scarlat vvod, din invechimi aflindu-te ispitit i cunoscut intru credincioasa
Avila caul pre inalta inparatii, mai in urma de malta poronci te-ai rinduit
deplin caimficam al Moldovviei 1 pentru acest cuvint nu s-au socotit cá moarte
de apoplexie 2 ce s-au intimplat pomenitului domn va aduce vreo din impotriva
la caimacämia ta gi la celi poruncite tie. Dar, fiincica s-au auzit ea' intre
Egului moarte domnului pomenit au pricinuit ceva i prin saritu. ri de vorbi
aducatoare de slabaciune mai maritului tau, drept aceea facim gtiut ca.
ta s-au intärit i s-au intimiet pre inalta imparateasca poronca. Si moarte
pomenitului domn nu poati ca sa pricinuiasca cit de putina micgurare sau
zaticnire mai maritului tau, pentru ea caimacamia Moldovvii esti spinzuratä
asupra credintii ipochimenului tau gi vei sävirgi gi de acum inainte precum
cere m[ai] maritul ce ai asuprä schivernisalii i, ocirmuind trebuintäle pamin-
tului dupa chipul cuviincios, cu rivna Ç cu puind in lucrare aceeagi
acum cunoscuta vrednicii i fierbinte ce arata al tau can% inpärätescul masloat.
De care ti s-au scris acesta vrednica de cinste carte.
1822, ghenar 29
S-au cetit in spatariia curtii gospod, la 5 cesuri din zi.
Acad. R.P.R., mg. rom. 98, f.6 v. Copie rom. cont. Publicat in Hurmuzaki,
XX, p. 704-705. Text germ.

17
Cerniiuti, 29 ianuarie 1822
Boierii moldoveni refugiafi in Bucovina aratii lui A. Pini
cá ei au cerut de la Poartii drepturile previizute in tratate si roagei
scl fie indrumati cum sit* procedeze in viitor.
'Arce. TCepva.oú-rt., 29 'IxvoucepEou 1822

'EEozdrrat-re ápzov yevepo'Ocq,

EL[LEViaTOLTE xúpLe.
Mi Tò xixeilzov crißaq eúzocpicr-rvrtv T-71q tPuzilg p.cç, Àc;cf3o1.1.ev
-a) Cad) 22 'Iocvovocpíou neporahrov 13[6:v ypcip+tot -c-71q úl.teTkpag iEoxermyroç,
Cacoxpyrt.xòv eig 6croc npoÀcc36v-rcoç btOLVWCSCCII,EV cdrrY). "Arrav-ra -rec rcepLexellevcc
yv6v-re axpt,13k, inkr]pocpop4107H.Lev 6Tc. 1)1 play auvccf.a07aLv eiMxpwoik eúx-71g
xoci paq crty.PouXeúet Tex s60v-rm xoci taiq LTLTCXIFTEL aLet nocps?apw06-roc, xoci
Tao; 145 npocrTecrra vec trrEiXoNlEv gvoc 411).c.7>v vde Ti7.) ki.t.pavicrn acnrEp

Vogoride a fost numit caimacam al Moldovei prin firm mull marelui vizir din 24
august 1821 (Acad. R.P.R., mg. rom. 323, f. 64).
2 In text: apoplo§ti.

www.dacoromanica.ro
13X,3 510rp3)Jkodr2L Skir,m foucpdonzvcbSki Stovidoixd321.711 57013A311(;l3 513 Alti A101011.9
40A071 /6141.071L3 1701A0 7) 53pve? St.u. 5(.93dF2Lt;1 5Lt1ç1101 no.1..9dmo2o7fSki -yolk

-5)o3d7o2
a, 0 17)1C9X3 9x '31d 371 Atti JO tooledrxnknip.tomiLeo.o? SrD 3/0R 5107) A1013V0
)pn 5p `n3T1(od10X1nno7lox 5131-1/.; O 531.noXDpi. pox 10n3719odco3L1ovoi. `loit.codonp 57p1
57mXntl., 510322 '52071 T1R 1pA.
11,21 119 70037123 ATdxrri 510111 57opox12 5co3o9311yr.t1.o 7in 701

:oixerikmx 51011 52d2L. (41 nkxworkgoo, nxudón pox mi.D.ropri IF12

`Dlori 91 Ifinlaorilchp
n020u.9 1101.31910(1 119 An 91 A3223 XO k1.9 5 5k1 110X T1R 01(101 57D71 107412/0-1./OX 13
113 zadóll n32 o1/on9211. loA 51011 dial? 0.993d7Od Si.7J tf.lk '5139 3190 513'4 f2rb10X23
tv:).9d2 )pn 57e1 `n3ericori3ox n3n39 S10d3a.od2t Sco3owpoi.xxin.o Ski. 5o211301.00d2l '5)(13,0154
5.14 13X3 59o11D3R 5rpd31 Tisrl Szi.d9H pox 513 Snoi. 5no302L9 kAmyywd:om.
.23do-)X poN eqr) no4. `n9.110nn2 5T lomnr-ioaLcodom,p non. 31/.3 AC939V.E(. tV91 -10d1
`mo.i./p1 coXoit.9 d COD A3T1 or(
SlTrik T2 ST 531n0X3 Konóri 523 AGI
513 101(110101
n0i10192.cod9mol1d) nkXdf)nori 5i
510232/..y3 5k(o)Ski pox noa. (23 110A13 5k1 50,93(33031.9

`51071 pox 53i.no9nx132oioi 01 IL ScomiloriAaod `31032,3312 ST pox (1.2(A. çoiw -70d)If.

`n3r1koo3n `n311kep,oX3 Arriko.opLy32.)? 17)X A3T109Ti 1o1ltn9yl(10 51on3 51o3d9 -olp2

`5c0lt;tdx9 n32 n3.6.031.3aiox)1.nD 513 mo3rhox ntveu 59dic Aka. `m01d911 /pyloó
101.011011 Sp 01 dbOTI /2) Id 51071 A371019,3 d 5031k Sypi 510XoaL3 AC91 m013o110d1 moi 101371
dlL 5021110190 'FR MOdDDI 3.01110X AC91Ch1d 11(01400R 019160X23 (it A3TI 10 311 )pa.
vvriónodu :on13x3 mom nknóri `n37boD303podic l?,.270yk2 /41 nt;.A.loxyrif.f 51311
9i9317? i9x1IO)'1dA'1Or A9).(1 120X 1 C10 TA 01.00R 519kX1012 513 n91 'now?), 5C? -?9
A3010X (:)?d) 531.A0 70TI.X.13R7)(3101/ Akl 11/3 Ski 51/101L3 5(11 5L0.701011.9 (L01 n03L91 op.3..)ox
6zgy 5013 myn1),o12 no1 7?A. Donl..3 lodr2xow '5349713/4 531nod3d) 7or1A.1327pd7o1L.
91 no11)od1 noi nolxi)1d7onalom 513 91 gy 3X A01101006 . 1/0"X 513 n91 no-8 nod»od4dric
no.tr,00f101 `nopoxrcbax Tow; 5coikd k 11D0d3L ziosocod o130312 119 pox 5Lf.in3097o
5o1u91n3 daiLDT pL3 23.-rboXoN (10147?2,31 7en rloni3 pox 532770sioX3xn0iDox `10132.914
111:11rtos. noncrri 011.72 1p.1, 7099 n3dxapi.3odaL onrylcb Sound 7)399C9d 1/0X
`kok/d3n312 110X 3101L3220 yy1,9310 k0D3dr1xd1? A3TIVDtt.1u.)a, ,9)7)t `91o7-19
531nonpod 3-11 e4i.. noky3.g, Ski 6:viol:nod 5(orbo2(kr1 53.1.noxylodlart1p
IL 5o211)p1xod

Sc? loivodonw lon3T1Dia,loriardiaimaiox 9i.op 5)?)Lkvi. &col. n(-2.voldlomoo ScoXr\aoii.

pox 5codócbri2 119 371ovopelo 1XLIX 531.nn01k rn2,3x3 rpaL9 k 5117,oiDoda X/19.0(9d
1e1 1 AC9.1101706 11.391/.19(,19? 50yvv 31. 119 od kMod (Iwo noi (pop? nn02c3yd
n9.1. nórimmociop ncol 9in? 5r,toi. `510.3.T.Kbomo(D Slori `3D)o.y[43 Alop 591x? noirstoi. o

10mo-rime°, n32 moDnmaq ATATICIA.3 531(10 A91 A02191 57/71 Tn. 5r-ri nnoa.k -131.3

,31..1(91d1D 513 )21 viR,1 T.12 7,p,1/4

,TricoD93mleux 5319ck,,a A91Liox 17)X (31L d13X0 0 A AX9.117)
1)0X 5IM)d(L3k 119 k1.9)0 n32 13y31 U.00linocboup (1339 kl 5 50-)39307).L2OXAILO (101
`n040diL ,Neop 5/orlq. 1310# 13.oti..A.oyomx12 opi2 nki.. 10L0 Slori
UnpfiX532 vrikydódii. (101 7son A3T)(9/101.(X101/70 5k1 kX1012 5(039
11311/0117pX3
A13X3k 45 119070X 17/X 10 7i)1311 ThptIOTI:1.70X 0 k2k, ioxrity5 91O1 '10 nno)lnlociop
moldx2xow nvv. llon13 '5o07py 4n3T1noonkf 01noi. nonóri 1323 9 57oxno1inóx
5o21.111,00dit. 7en Slori (til-kRoovx 7p, 57)11 7)2/ d 'Ud klLreg Ak1 mojoIlLX3ItY? 5)or1
pox len 1/013111.1173X

1.f

www.dacoromanica.ro
 H,
10C4137-19 Ski..9Xo? 13931lyti.sa myri. 5227itit VOX 51011 13131( 219 A321.3d1L3 51374
TA ,A311(99(1.1k) A(.1 4X1y0DAOX -A1031.40070X 313XL 30;ox 9.2.9x)

n32 :n3rivrbpx3 poyon 170 12o711xo2 nkyu`nloniAq n32 'earbopkx3cbc) 911.907°x n3 -:oppra
ioldlod drip 5myrtoDn9x no19cEop ttecpxkp3 tpnho `u:n,crid Trie 7J99 Alo `koka.c9d3 3Incb3aLf
Tr%
57ori Uoldxouf H, 10d?1,371("al 5(4.19X0 101/DX IllOPC(119f12 A014. knriDndx7or1371
57011

vox 5(93 5Unnpa '3191 319 ol3n3A.3 LI. 54.1 5(1.1910101 5U.M0d) 001 00A1OX -51.mocb9lop
3() iodr2yow nnoyj.dX `57o3301ourinD 110X-,5(0.3.1409110A09 5701d0AACJTIf. A3T12092,0063,
5C2 )p.1. noiloA13131L 00A72d90 TA Atf.Ti A3T1C0X3 22-po .5),o3.1(cod) 5(9n1d3rIk9lom n3r1o2qd
513 nk.L modiion 51orl L500A9Cb 5907111(021d021. 572.1021LdT 510131.070A0p1TX 70d1(1406
vox A0131(31 A07i.01A726T A3TiO93lelOX lOA A31-1(0DX)X 170X nv, no.A.3)(9 &non 5)ori
Tn1d3214.1.(9dat. T1 93n. COd TdC;22. 9rJ2L 324321 At-0d3TItt. nly;ou. lorl.pkdar13 513
19),O1d A:0110X,3 A01 A011(019 A0X1A1(019 A01X1d0101A1 A01 A(L.1.11(11-122Cb A70.0C9107.03 52.3d33
vox 5an3ilorhloodat. 513 11270(1°2LN vox 5rtova 513 nomoriTd 570w mo)(13.Lo3 -odat.
nkkz3,3:, nktxrop)od 92Lf n9i A(1..d3X.070d3.0 Ski 522(31911(1X 119 AT. An A3TIMik.d9 A00X3
TA i19C00.01Ch0X916A0X xçtor `57ori Lt2W 32 ATCh0d1D3dX3.03 T1 7,22.2071ti.R0913 57071
A301(144. 5229 j, 50Xd00 513 At,!..1 ATChtp TA 570T1 1L931021(.00d2L vox 55or1 5(9ctopdA.A.313)prion9
`532knFoX 119 n32 5kripooripox 5rri G.03XD3u9 000.0gy vw9d.A. 533
-earlonpokd?
nói kdpanod3D Ski 57odisrpox lo170X znkri Ti2 Gty332 `n1Dm3y9o2 pox -T12 eVOIC,101
TA 10A,20
U.
FIR Aff.1 A1011A309X1 oj.rto.3.4po
n9.1. AOT19dR A002.11. 311 2010)22L-0 TelTlilit. 30

532kd3Dravirtori 001 'tcd3X.0)Dd39 k077-D3211. 00009 muaódA. Tnox znkr1 61 513

1Dru )09702Lvox VOX 000.0e V190d.k. T140X kr 5201 `51ocl.ri1oo1l Ta. A001[A.
pox lodaLoy.3o..trpo n32 'n=1311,3 lch,oldoX ATR '&3M3TIR Ichpoldx .5(9331(31 xviv
5xrti nno.,1k `5)o-r1k 5non33x3 90=9 1onrikd31,D9 n(9332-rc31 A3rinoyom pox .n3riokcpc11
5o,(3j, AC9adop1L po10),OX0.L9 5nou9d1 5no3dnr) 5(92x. nnoD3foocbp nki too3d7o2yoN
pox nnoIlDrcboatp 7pn Anochp 119.0002120a AC01 AC9X102.)0X TA 01
n(9d9n(to nnopcndkyat
7pn i
'701n3:03X.00ltc; 570X SpA311001(0d3 A0072/7pX0VOX -1dX
nflOSAFt((92/. modpL,

A0A1011.0 pox n0xion93 ow- noaapipodu zynoDn9x 311.3d21,3 li

A3rierrh,ox tf.T113
earkgoldxoaq 119 (0,2 Ist 51Didx9iclo noi no3d)oilio7i 57or1 5kxmoild32.t. `5(93Dkx1o12

n3rioy3.6. 131d3 531/001112 5C? 019131, x3 nt9n9lodu Ski5321o11)o1d 57o1o2,7odx -570331(tord

ryop TITO 120a,non3k 1212 7pn ff.() naricoyvxbD 513 41
AreLft9 A0119160 901 (toi..7p.a.(90)olp
`rtoXd7pnor1 001 Tr%
A31-1(q13R AZ130131193 513 041 AOTIIT19A 'AX)19003 5131111., 5(93 22d1
A31IOX13 TTILCX97)21 119 70D9 02.,,,cmyt.3 &on len nnonrcb TID3dx, (F)2. (bnóri idka.cos) -odu
`1Li..)p2.D 001 Tr% narimpka.k) nonóri 0A13X3 0021.9 92 k0r.pt.d3n3 yup r.3...ri1od_t Ski i
5rippcod pox on13x3 cpaL9 52ori 3r.rwre)Iq3 '310n 1)0X 7ockpa. 11,3 AO3N(21 57021 131d0d)
ATIO 3190 102,70TIC0d 53A07I3A. A3R 'n2o1V13T13

90=9 n3r1o)3d(9n1 pox 9 dki.-kaL n(Tyrik 9 5G.J..)p-Dod3t.

A02L101( 122A2.3 0A13X3

57orl 1313y 1r) nki nolkorlyrlose nkn(96 119 xrto 317o210 31 `30o2,31-po 513rik n3rIon3yx
n9a. re.4X2x, 511.1 5UX1X011 5)271 5(T)3970)012A01) 513 Atfl Alf.X1AnTy2L993 001 W.0206010?
52a om3x3 9°21.9 5rri 5k2.9Xo3Ç.13(1)7?c)1 Ski u9 9 9owno7i 5kn>p,11 -n9x

65loynop v-rx &ff.], nkitio_tpodat 002/9 'A3X13 A3D(TY33Ard.)3 513 59oz. n3 io3dlodloppra
5)01&oXd3p 5T1 d321-00 3X13 5)9,(.40072X noa. no3d31.vinn1 AC9X3 f1/4.170.1.90d2L Trx
A72132) 001 TA 1i.d9RA021.01dOX ,1371 `n(9y39 513 0100.1 10037i0A1dX011T 119 513 -10.0970a

Sf
www.dacoromanica.ro
AmArd np 170 9 591139 5U.12youodItcri `5)ori 1)0A13 9 ApiXd29 5/L130oloy Soxpopdokkdd
`5)odr,tolz 9 Ac9Xd39 Ski...70919y 5ominvIDACOM `5/opyloaqx 19.2..codaio d3dk. 531A0 1)0X
10THL.01113 tf. 'MOT]
110X 59d2L ooqn)ox conp 59019Z A3290 kA331.13 1n 'no/ 532.noXp
kyiL AL(.1101,93d A10321 ILT) 9 5991 5(10222 5901910 TAN) 5)01A0Xd &y
A9moy A31113 Scod32,Po122 52d21. 'nova 1st X A10 19 5D. (101 nowanoXdp 50171k19(11)
Ait.10 130 (4)1 \114
H, lod31 lpyriod71nD Ski Al3 170 001 TA 602 tf. A371(09 531A:01LT, 51ollori3Alo 5r.
A? 13dpi pox )pn d 0 tLD COX A3TI(90 513 A(f..1 070.4.f X1r,t19 001 nonp190d2L FX 1(331L

m(0A?Ti ocridico
32.1o2..TX91 noXdp (LyTd3A31 91 g
TA 0/) d AO it tf. 313719 )Dd X0 5C(.10 31(31 AO 513
570TIti. `51o2..19713A)p ninoi 519A3x `5)o2Dxamocb Sr)ol ?d) 13d Aka/9y 171X 5901110101L
XJOR A(09d H. PO.650 MI))01L1,9
CHLy1LT 0 (±) 0 4.0.d 119 01001 TI AO AO cA311(10101L

531AXM)(pleLDOCl2L A A00
AII.X0ft) g )0X AJO1Rd VOX A7097011.
(1.092,X) A19 T M1701193A 170X
Si3
A:01AX1101(11.093 (101 dll 00.170190 (101 X Xi/071191d 0n kyai. '501107'1TC) TA1L 0 A3TI 101.9)0
71 AO AO 170X ),o1V/103/70 A3110 30)px MTIknódcb 371 9101 510194, pox Sky?, Ski 31371I; 5)od
r-L9201= (039
H, 5(/..2-9Xo? 5U../ 3D(4.)?nrID marl AoriLl. pox 13d93n.. r...orvpx 119 92.992.. 3A1L 0 A3TI

1:0)( 709)01L t!..Xnrt, nodlo2yoN koIpidlq 92.D? Atf.1 fool3n31193 no/ .no)Cchpnori ny ,cboat
Acne po2.43nc9cbx? `canol fario)22.cy? iLiff)23yoolop All.17)1( 0 S,iAZ1d 51071 Td) 13d
Att(.1 X 0 Al Attt A/D1D111.1(311.10 vox Ç. 5L(..19Xo? 51.ta. Ibt9d2..lomp
Tek A2Ticoy232..D mn3 oolnoXd3c2 nmik 23x2 Si3 2T-1.9morld3x op12 (.1.103.4.11onT

62..rpo 5m Uodi 'S 5c9y9dlcbrivAT A1,2 oo037.17pAn2(1.. 53inco2.32L. oo03719Xdll. F12 len
n3ric9olori A91 oodkonlaw 5z2dfir..1c9s) 57o7i cp.op 641 y10)( A.TX0 010 el9 5)0.0 Arf.X(Ifil 513
Ski
A(f,1 A1010119 )2 31(5 A(pd 0 A3TI 59o_tnq 11 ALÇ'y T170X An2X0-1.902 037.19xD1d93)o A? Et/
io232.00dx 5(1.1 `5722d/Dnoy, 532.A?0kArt2 opn nyrimplf.dc9X 532.noolq pox TA 93 (9d A3TI
0 tf.X1 'OITA AT )09.0ra '5D1d10d 100(1101AH, 93110y LI. X101R k 519 0219 132.9yd 30),ox yrikA2x
`5:orl pox )oliolyyri A7019 A3110).093,010 53.2Artolk) 01009701L 'Mid 931V, 91 01(132 371 d 90
10 AT LI 619)01 j, (10 Xd 0 1 010X 3TI (9A1d 5 5)771 11(10y1OXT1371 VOX 5137-4 A3rioI9c 11,9 An
1 d A0319 TA `A37-1(9D9310oD pox AnoX 5r..929d2./.
X?, A3TIO AMA/20'0071 NM/ Apt (1. 7011 'MOTH!.
vox IdX?ri Ac9/ `A(9nTriok3y lo.22 Anod51,3 oollro no2xli..yApoX vriv A92/..my 992/.9
()MAW 533 AcryrItf. opn U.S)Ipb..) 910091021 lld A001(3.0. 13010TI 119 T 03719Xd d11 99 A91

nóxiDDc9c3 101(nopetp000d3n3A. VOX 3d) d 0 A3TI Apt ACT AO A(91 crop A(011.cpd `5Tri
A(91111L9i
ri vox (02. A Amlyolp
di-o1(19 M01(91 5)7(1 A300 5(1) tk1(11(3d A 901 (1013111LT d1701L
110X A311(01,0)d ff. 01LTI d A37100 TA A3T1(0.093V0.0
no_wpIDOC)11. 5)or1 AL!.1 A3V oduriox

`eariodrkri A10 91 AflOOTTI 10 l000rk-990, vox 91 Anortopd.l. 513 ?AVM ATV A37101(3.6,
A/Oy 139TO AlyT1L 513 T2. (1011011071(",13A IL C/ 0 (1017011) A1010p 92/.f r.rpo A3110131( 9=9
13A110A.d3 X 0 0
ChLTI '3A91)1)713TI 3101 5/%2 510TI 393 tf.1.3A.d LtD 90)&31193 513 Atf.1 1.001X(11.0(12
vox TA Wrirx 92.tf T.2. 31(0110X d 11D31,001 TA U.)(1319 AR )0 A(01 513 992
(/.19X)1,A te,..

n2Dn3y 5k1 A(91.011L TA 31LT Td 91L)? (923 1TX TA 5)071 U.3113 5m `5x2A.t/.2907ox pox
513-ritt. TA CLVL d A3T1(0.0 T1 O Ski, 21 '5X)19 (101 (10710Xd pox 5(/./ `5k6od.3...912/.?
5)or1 1td9d) A.3, )orlrbpdA. Ski 5p `5f/.d?ldnox d32./.9 5?2..no))pdr12 91 91 A.31-1(9Dm2
523 5Fdi3X nol TA. 91 U.113d1.011/3 1t1970 0y31k 9 A(01AT1L TA. U.y13A.,k70d)03L (4)1 d91.0

* OL
6fr
www.dacoromanica.ro
111, av-ri el-rcY/ Tact; xa0o8y)ytac, TaISTaq eiç Kvnv6f3c -rcTI Ckpxovv, XoyoOk-rn
yo pima!) Drolf)pa. xat Tc7) ótpxov-rc XoyoOkvn Miro'cXaa, f Trpòç -róv gcycov InTrpo-
noXET/v iv TY) Baaaapaßta eúpLo-xoplvow xat ,96Xop.ev XercPet. nap' ixetvcov Tag
t86a; 4)1).e74 4.4 xoLvoi5 aucrri)RaToç flpxov-re;.
"0-ray ötio.)ç 05-re ¶C) gv, oú-re tò e6-repov xat TpíTov V ivat. eiíxoÀov, Terre
aya(ilóç xat iltav eptXoç eúl..tev1/4 va YTrDL p xoupckplv nXilpoyoptav 6-ct.
gAO pvSiv avat xopcpot.te-raTr.6ve Ccv noupscXx)xapLaq., (at.6v.
xat ot 6tvepo.mot -ri5g dcy-yewrioc elç I'LecaL g7cETOLL vec -cò civayyeíXouv) Xat T6TE
rcX7)popopoútLevot óte xccra 'Tag neptcr-dccretç sky net.pac6p.e0ce, askXXovev gva
etç cpf.X7)v 44.1.tv kEoxernrci
Mi xotv4)v powlro, xoLvec Setxpua napaxaXoi5p.ev vec [Lk avv8pcimg VEVIC
7Z6VOU, i0XWTCXTE, Xat pircç aup.13ouXeúcrt)ç xat 8LacpuX&E.r)q, al.67L et[LeOcc
etç Tag 41!)pag T; CacaTcLataq xal 6Spa Ty) Wpa rca-rptç içmet, Tò 1-aoç
gLo8axp&ro.K.
Mi óXov TÒ oißaq gxop.ev -rip) TLIJAv Vec E4l,E00C TÇ útte-rkpaq io76nyroq
TansLvoi >cat E67reteiCYTOLTOL 3oi5Xot

Cendiuti, 29 ianuarie 1822 /

Excelentä, consul general,
prea binevoitorule domn !
Cu respectul cuvenit i cu multumire sufleteaseä, noi am primit malt
dorita nouà scrisoare din 22 ianuarie a excelentei voastre, drept raspuns la tot
ce v-am comunicat mai inainte.
Luind cunostinta intocmai de cele cuprinse, am aflat cá ne sfatuiti cele
cuvenite Cu intelegerea unui suflet sincer i ne mustrati pentru cele neglijate
de noi i in sfirsit ne porunciti sa trimitem pe unul dintre noi, caruia
aratati instructiunile ce le aveti de la bunfivointa imperiall iubitoare de
oameni, singura pe care se bazeazi sperantele existentei acestei Moldove
vrednice de plins.
Excelentä, ingaduiti-ne, cu mima dvs. prea sinititoare sa vä comunicara
noi, cei suferinzi i chinuiti, parerile noastre sufletesti, ca sa vä dati seamä
cá nicidecum nu meritfim sá fim stigmatizati pentru actiunile noastre fata de
Poarta Otomana si mai ales pentru arzmahzarul nostru pe care, se pare, exce-
lenta voastra nu l-ati Vazut si de aceea ne condamnati, spunind cá Poarta nu
putea sá ne aprobe cererile i cà nici noi nu aveam dreptul sà le facem, färä
ca in prealabil puterea protectoare sà consimtä, deoarece ea are legaturi sfinte
Cu Poarta si care legaturi nu pot suferi vreo schimbare.
Da, era cu putinta ca noi, oameni necunoscatori ai interpretiirii tratatelor, sa
cfidem in asemenea greseli. Dar, ca unii ce am avut nadejdile vieiisi ale bunei
star indreptate numai catre monarhul iubitor de oameni, fapt de care noi am

/ Data serisil de altil

50
www.dacoromanica.ro
dat dovada intr-adevar totdeauna ca i acum, dad ne-am ruinat, am pierit,
am ramas in deznadejde i ne aflam mereu pe meleaguri sträine, vrednici de
plins, noi nu ne-am dat consimtamintul pentru vreo alta jalba catre Poarta,
decit numai in mahzarul nostru am aritat deslugit epocile tratatelor cu puterea
protectoare date prin cele patru hatigerifuri, deelarindu-ne multumiti cu pri-
vilegiile cuprinse acolo. Doar o singura cerere am adäugat, adica sa scapam
de jugul fanariot i cirmuirea tarii sa se dea pamintenilor ca In vechime, aducind
drept pildä hotarirea din anul 1529, epoca de supunere a tarii, adica domnii
sä fie moldoveni, precum i tratatul de la Kainargi, capitolul 16, paragraful
8 al aceluiagi capitol, unde in chip deslugit Rusia protectoare dispunea ca atit
domnul sa fie pamintean, ca pe timpul lui Mehmed al IV-lea, eft i capuche-
haielele sa fie paminteni. Mica noi am cerut un singur lucru din toate cite le-a
propus Rusia cea iubitoare de oameni, care nu s-a infaptuit i nici nu s-a mai
tratat vreodata despre aceasta. Am cerut aceasta potrivit vointei Rusiei pro-
tectoare, ca unii ce sintem raniti peste masura de fanarioti, in fel 0. chip, avind
toata siguranta ca nu gregim cu nimic daca cerem ceea ce Rusia protectoare
a orinduit prin tratate. De altfel, la aceasta ne-a silit glasul intregului popor
care vi-a dat seama ea ruinarea sa este pricinuita de fanarioti. Inafara de aceasta,
otomanii nu au incetat sà jefuiasca Tara noastra, dei ei cer ca noi sa ne intoar-
cem acasa, primejduindu-ne astfel viata. Noi deci am gash in aceasta un pretext
potrivit si nu se va lua vreo hotarire farä consimtamintul puterii protectoare,
care ne va scuza de intirzierea pentru care otomanii ne fac haini, am propus
sa scapam de acea cirmuire, deoarece i caimacamii de acum distrug Moldova
ca nigte lupi turbati.
Nu gtim daca aceasta este o gregeala ; consulul puterii protectoare trebuia
insä 85 ne indrumeze, sà" ne consoleze, sá vada deznadejdea noasträ i sa fie
intelegator.
Excelenta voasträ ne mustrati i spuneti ca ar fi trebuit ca noi sà cerem
lndrumare de la consulat. Aveti dreptate, dar oare nu am facut noi acest
lucru ? Toate incercarile s-au {lent, dar n-am avut nici un folos, caci
domnul consul, care se afla in Basarabia dupa plecarea sa din Iagi, a evitat
sa dea raspuns la vreuna dintre intrebarile noastre. Din nenorocire pentru
noi, excelenta voasträ erati atunci departe, la Viena, cind s-a luat hotarirea
cea de obgte. Moldovenii au nevoie de simpatie, de intelegere i conso-
lare ; am ,ajuns ca pasarile cerului sa nu avem nici Quiburi. Vedem ca in
patria noastra zilnic au loc omoruri, incendii, jafuri, asupriri, späimin-
tari i ruina desavirgitä, incit sintem pe punctul de a pierde gi putina
noastra minte.
Cele de mai inainte le Acum cinci zile au fost iaräi incendii la Iagi.
A.0 taiat pe nenorocitul stolnic Mauriciu, cap de familie. Au ucis preoti i negus-
tori la Birlad gi la Roman. Ne-au trimis poruncä imparateasca de la seraschierul
Silistrei cá dacä nu iegim, mogiile noastre vor fi confiscate ; veniturile noastre

4*
51
www.dacoromanica.ro
au fost deja sechestrate. A venit un turc la hotar si ne Cheme i ne numegte
In scris haini pentru ca nu iegim.
Caimacamul atostru a fägaduit seraschierului Silistrei 150 000 grogi lunar ca
sa-1 serveasca gi in schimbul acestor bani deschida calea spre domnie.
Mumbagirii seraschierului cer acegti bani eu sàbiile trace. A fagaduit lui Salih
paga din Iagi 60 000 grogi lunar, gi ienicerilor 30 000 grogi lunar gi acegtia
cer. Bani nu au mai ramas, fin nu a ea' mas, orz de loc ; acestea le cer de la
noi, care, fiind lipsiti de iraturi, vindem ca sá ne hränim. In sfirgit se gindesc
la mii de mijloace prin care sa nimiceascä Moldova. Hotaräse sä ja päpugoiul
locuitorilor, sä-1 vinda peste hotar ca sa' pläteasea cele fägaduite.
VA intrebam pe dvs. ca un bun cregtin i binevoitor consul al protectorului
impfirat ce trebuia sä' facem altceva decit sa raspundem ci yom iei cu totii
ca nigte raiale credincioase din stramogi ai puternicii impärätii, atunci and
va veni raspunsul la mahzarul nostru privitor la cirmuirea paminteana
Toate acestea le facem pentru a nu gregi fata de porunea prea bunului
monarh ca sa aratam supunere fall de stapinirea legiuitä. Pink acum noi ne
liudam ea' toate cite le facem trebuie sa fie pe placul singurului mintuitor
protector al nostru, adica sä cerem ceea ce nu s-a infaptuit din tratatele Rusiei,
fiindca aceasta ne-a distrus °data, i ne amenintä mai mult acum cind nu au
mai rämas niel domnii greci.
Daeä este ceva ce noi nu cunoagtem i pärintele nostru, protectorul, ne
spune cu glasul lui asemanator cu glasul lui dumnezeu: nu gtiti ce cereti, noi
pleci'm grumazul nostru sub hotárirea lui milostiva.
lar privitor la ceea ce ne scrie excelenta voastri cA consulul domnul Pizani,
dupä porunea ce avea, a destainuit boierilor aflati in Basarabia instructiunile
ce le avea de la minister, neavind porunca nici invoke sa intretinä corespon-
dentä cu altii, la aceasta räspundem ca in Basarabia se aflä sfintul nostru
mitropolit, se all boierul logofatul Grigoragcu Sturza, boierul logofatul Con-
stantin Balg, batrini de frunte gi de vazä dintre noi i nimanui dintre acegtia
dumnealui nu a spus ceva. tim prea bine acest lucru chiar de la acegti compa-
trioti cirmuitori. Daeä deci, a spus in mod particular la altcineva, obgtea
clasei boieregti intr-adevär nu gtie.
Sfintul sfat al dvs. este sä ne pärisim cu totii de anirnozitati, sa avem
incredere in bunätatea protectorului i sA agteptäm faptele bune mintuitoare.
Excelentá, consul general ! Faptul ea excelenta voasträ socotiti cA noi
avem animozitati, adica inchipuiri degarte, ne pricinuiegte mihnire i ne stir-
negte giroaie de lacrimi. Toata lumea a aflat ci noi nu facem altceva deeit
sa atintim mintea, sufletul, mima i toata simtirea noasträ spre semnele i spre
milostivirea protectorului lumii cregtine. Numai pe el Il dorim i respingem
once alt cuget chiar cu jartfirea intregii noastre situatii.
Excelenta voasträ ati convietuit cu noi i titi foarte bine cA noi numai
aceasta dorim i ca once suflet de moldovean a atirnat de bunavointa suvera-

52
www.dacoromanica.ro
nului. Dacä acest lucru este declarat de altii, speram ca. excelenta voasträ yeti
inlatura 0 yeti rasturna aceastä invinuire care ne aduce deznadejduire
obsteasca.
SA -trimitem un boier dintre noi acolo la Sibiu pent,ru ca sä-i comunicati
instructiunile? Färä indoialä, daeä am fi putut noi am fi venit zburind sA aflam
seinteia mintuirii noastre de la sufletul dvs. bun, caruia noi ne dedicam. Din
nefericire insa, ne gasim in stapinirile Austriei, deoarece nu am putut sa inciipem
cu tatii i sa gasim locuinte in Basarabia. Aici deci, cirmuirea supravegheaza
once m4care a noasträ, 0 mai ales and facem vreo mi§care pentru a oh-tine
palapoarte.
De partea cealaltä, turcii din Tali ne cheama mereu, iar noi spunem cA n-avem
mijloe sA pornim din loc. Mai stilt unii tradatori i turcii afla orice miscare a
noastra, chiar 0 ce vorbim, pentru a gasi motive de a ne spune haini. Prin
urmare, indata ce unul dintre noi se va ridica sa ceara papport, vor afla ca
venim la consulul general rusesc i in felul acesta primejduim pe oamenii no§tri,
casele noastre 0 pe bietii compatrioti ai nowi.
Deci, ca vechil al parintelui nostru pämintese 0 al protectorului nostru,
va intrebäm: putem noi sa facem vreo mi§care ? Nu vom fi compromi0 dacä
vor afla otomanii acest lu.cru i vor serie la Constantinopol ? Nu vom gre0
iara0 fata de semnele protectorului? Dacä din ceea ce spunem rezulta com-
promitere, atunci sA aveti bunfivointa a ne face bine in aceasta nenorocire
sa faceti una dintre cele de mai jos, adica: sau sa trimiteti pe unul dintre
credincio0i care sint in serviciul dvs. sa treacä in partea aceasta 0 à ne dea
indrumarile i noi sà platim cheltuielile de drum pentru dus i intors ; sau
sA ne aduca o serisoare a dvs. ca curier, pe care citind-o s-o dam in miinile
lui sA v-o inapoieze, sau- in sfir§it sa porunciti domnului Pizani sa comunice
aceste indrumäri la ChiOnau boierului logofat Grigora§Cu Sturza, sau chiar
boierului logofat Balq, sau sfintului mitropolit, aflat in Basarabia ; i noi vom
primi §tirile de la ei, fiind din aceea0 clasa boiereasca.
Daca insa nici intiiul, nici al doilea i nici al treilea nu este upr de fficut,
atunci ca un bun §i binevoitor al nostru prieten sA ne in§tiintati printr-un
eurier daca este o compromitere sa vina cineva dintre noi, daca se va face cunos-
cut (caci oamenii agentiei din Ia0 urmeaza sa anunte acest lucru) i atunci,
fiind informati cA In astfel de imprejurari nu vom fi suparati, vom trimite
pe unul dintre noi la excelenta voastra, iubita nouä.
Cu glas olwesc, cu lacrami de o4te, vi rugam sá ne ajutati, excelenta,
sa ne sfatuiti i sa ne aparati, caci sintem in praguI deznadejdii i dintr-o
In alta patria noastra i0 da sfir0tu1 in chip vrednic de plins.
Cu tot respectul avem onoarea sA fim ai excelentei voastre umili i prea
supu0 servitori.
Acad. It:P.R., pacb. MXLI (fost ms. rom. 2811), f. 316-317. Orig. grec.
Publicat de C. Erbiceanu, Ist. mitr. Mold., p. 202-206.

53
www.dacoromanica.ro
 RI

°!"nuuI] [gut
piapg- 1st um) ropialio iaa pliocr o ailnwila
pionniau
pluap plvf ap um) pgainantr
VO3 i pupa& pa vaimiazpi ?ni iopni
isof n,n).175in) um) *among- aids -npalo
5°16)2(1"WL1 {ZZ8

57311 o 'ioxioixoc) `loAsTity)/(.:. `53Eopano2L `530.13FIA.oar11 Tro,n31.T11A.Tdai. 513

topdxnAl coolboya Alorrirbox ATdocb eqe A311k0o3A)ocb119 Taxx 01 5o9d-X (pus) A3II0X9
59da/.. 91 Arekriv-)1 `1a,3(d3e 311F71 cloliATA? 31(y11 loA771smono11ó 271 5noi `5nop.ATA7
rar 513 30)px Aódpox 591r,00 9 5oaL9a. A04 5oAr11mA9 170X A3T1J.701011.9 50 513 T1 -o11.
TM& MX1X1970d 1..07?X 70d 513 T-1, Tioacó A3n3y9oe9 211 Aky9 Atf.a. Arytinoodu 10X dx
AMd7OX 5m0rx pox 5m9 ALti tf..0 371 d AO
.110M
513 57099 M1MX 590(3170X 5rodwi3r1 3s3loy9
9a. ixynori 919)o noi `5commod 10 1omoiTx)(.9 Ski 5)odxnk 5T3)Cloya krid77170X AO
513 MI 5TAndxamp oat. .57o3z1x
707170X:33D 170X 513 5Ta..

5137-1H 31o1ATat 170130X 9 A3T) 10 513 nip. (93,'N. .4.d M170/ 170X 513 91 1A3d 3217 d
Al ix
(31Ipad5ua.1) COX 51d it. 10 3 Mel AMMOM1407CM A371 513 Z1170936 170X 3 5i 70791R7067)X 170X

513 5)oyy39 OIL 570X117y 5739A)031.9

a X7072 MO311C,10 31031 9aLT 709 `AlfitonoiR 9 50101L9 le? 0 d 013 ri 1 A9 270C3 A.

0n no313yd3R A2v A311oX13 IAATX13Ej 31031, 211 1 A 513 iliqdnoxnoa AumodeTAno

(1,L

Ama.. woRILdTiloacrl 52.1.21{ 9 le 0 51.f.111.X1 70A(293 3 91 3.4,d3d `573.1-1 vox Ta.. Tanoy Txmomox
ipdp 707
'57071 170X M1. A3A1(31.93 513 xnoa CIO 11...o7d pox A311)oX2,3 A7D1XCID
91f.V, A70A3 d170X A9 170X A30mR9 lo 513 11so9dcloxfma '532kdlo1koaL11 53a..Aoy7.0,
TA 5)ori AnoX9 lxtLyx3113./. 'Ana, 531A3007A3 371 A91 7i717)X 'AILIA30C,170Aod,xx 170X 531AoAX33R
A91 Ao119d2 St.t.boaLchp p0X 5(10Rd?X el70177Xd39 TA Anompla.loy? 91 11nocbnon noi
nolkx `5)ori vox TA AnodmXodat. loavo Tr! AV mditiff `5TA.9,o Aff.a. toodv.,n3R
9 yylo 50 1)ox 5912)o OiL tiC, d?11
AZ 513 d3111.} 970 An 57O1A0 1A70kintp A39 TA A3710719)1.
01/(;1 d13X 101 AC11 X(370 MO1A9 (101 a noxao 1193dCIO 170X MA 57011 ATIf113 (;) AC109 vi
laqdnox noi nani Td3Ard)
olnoi 9a, AO3L011 dî1k 11.1 lod9114 `5Ta.AoAnc,00 A3DT0do9 Si2 A9710TEJ 91mAT
ocb d Ao (1 IkX1OIR 5(f. 57071
X1R301 A9 noi 7131170,(39 )01.70X 5701A0 3A7i7OX3 11poino11no11
513 5T1 513DI/A2.0 nol no1.o3dnoxnoa vox 57Y11ff. 1X9 A971 AO AR 57011 11`A3n3RA9cbxel2
21 TA Affs..11 `A3onodo3c11t!. TyyT 3))ollox3 pox 591r,00 5mat, TA 5xni iJU.DcpA11n(.3
T037.19 TA e3ricoX7d1 5.13 MO flO 71.03d FT MA 170X 0 A31-koo(nd TA x cori Ti A3 1da-To
9 1)6R 57011 110X MA COD93RA3(37107R A37/ A91 A91(1703 5)ori pox TA CODC;)/.170)(3A371

M1Tli-4101( ACO1 loax,ry. AT2 57)11 X? 0 1AMy d A201 )(31.X7p1 131XMX 1MX 7090 707170936 AZ717079
513 11n7dnoxnoa 931.72 A91 I 01LOA 5)o11 Ta. 'aDno,iXdo 5C1,7070X 074 39/L090y pox 513
1.3.To3cb (ma, .noc3No30
no:Loc31 Ao.modat. Aloc 513 5cpa..111)7c1noxnog
A10A3

5noaccpd0AT fil011.9 X3 A3720 cog9 5ódaL Alzyr,tcl) (101 (102L91 9317p X70X OILO 5901 .4-2d0AT
5noaL. 271 vrita..00daL 119 5noi 1701/Lo)r3dX 13x9 pox Ai2z.914ox ¶2 A91. -93C)

AockoR iAoA97-in3cboda.AnD idi 5)o.a.yoodyv-, vox AT.o1)(c339 TA Ano)pAcu) vox 5nora

fg
www.dacoromanica.ro
 500A9 5001LC2C)00,0 )01R 10/1 U.1)C,O)Lk9 9T1 5901 532FILILK) 513 91
1c)9 170X Ichnou 93np

opdxnAl `toofhoya 53n11.2,o 5)orl moDorai9133 9 5cloy 57011 79x 51011 A)0(11/0191701i

531n0n7d)lo 5)ori 513 Atf.111331(9 `AID70197,01/DX 5(93 003/9 mo1)Xl9d),3 101 T0L11(11Md -'9C11.9
V1X711931 vox (41
noiArrbOA9R rio_tf_tovo_oodx 5o)310Drd 57oli 5r-ti mo1)cni.9,0.3 9).op
Ti9

nma. noneopda.a. )/1133X 791t i A019 (pus) nod371ff.D 7o03719x.D1d93 10k3rimm1n13

770X 1041191113 513 AL1.1p1UP(1013T) /1/77X0190R n0911 1)ox non971 53190(9ditty 513 0121°
ixkvochó 020? 91 i1noXr1)31 M01 A0M1,01193d0OX0.0a 411(0RkCh01/11.01LTI A3110X9 A193AW
VOX el3T10,171/pX 30/pX MOdTritf. 53R/pd02 001n(f.yll loinw IO -km-Loomox
5(.93N0D2od .51ori
IonpiDlo A0y9 90219 70.1 loyttfki ,olto7id3d) rpa9 nooyk. ArtoTaDodu 573 30rx
nou9i. Ti.DIdcoX3 Tel (107001R io x)o711.7ox530.71f loa.rpo A9R /10011.73y 30)9X A/D1:33T).
MI0N1(919 5n0aapdotop Tr% 5xr1 Ml01L &911970d10 101101-1190Z 110X r1lodnyX31 -rdocbrig
ITN 9y971 901L9 91 A919170dX 1171(d3R /pd701L 0030 `n3oDl1od) n31)ld9g3 (.9g3
`d;.ir.tx 170X 311 trjw; Are, A31)1d9IRDod1L3 >Fig Tr% nrol itoow.:DaxxIonf 5ovo Si1
573 51, 5rX1R? 57011 '513970011,9 1019X/ 70130d)FT )01C)71LX31 VOX )1d0Cbf1R 9170TH,p3IX
elrIOATIrt VOX 97) '99?T1 rp31.9 n3g ,1321.d3.L. TiR TA coxvi3 An014,3 pox TA A5.1011)od oy9
0q3x3 01 9n1Andu
7o7boya Do1a1D7AnD 1&y9 93Dp f,11L310X3R
3.1.z.vprita.boyasana &mil; `2oln3o90
0J'701Xtp(11.VOX `113cIgnox 9 5930 D1c3TX3 ló1 31411 911 91 9d3 (101 0011(0 pox
Ti.rpo Irnr
rp1L9 vo1nolorron9 `X)Fyd)Hcbom 7;1 3g >puny 10X39R 170Ap A3913X9
noa.yoi, 170X ira.9)7i0n9 xrpanoat.N X)pyd)H,
'rya, >F2.270 oz.nrioriolg 92.qo 9i 111X7X A9,37)ox gplarya Atco.t. Tr) ALt.19/0' Atf.1
mód0647g (-pat.? 513 91 1p1310)1 Xr(d)1.1, 013)71:)(01R 31010?11. 591Dlokexa .5tp..kx101
1.¡.g133,La, 9anoy 9199 91 10C))03.1 XfXd)II, 39911X0? TIAOX `59odnox 5c93 f101
nochmx SkI `5)o3D)o1Do2a? ry.$311 19/t 1A,3101X7019fd912 5;10.3..92/T ,5n0Aru.D3dnoxa0a
10.1970 70121 710x Sop, ntf.1 Aodarllf-D AnoFrilxoR 70A Ar109(,00C)0177X )11031 A07111104
7/3X (101 noytkrki n3good(f. n3g Anozpy /p/1 5X0-) ArlOyX0/19 510/1470/L 51ou9da. vox ri
pom1orkdn3th7odod)Trig tfg21i.3 Tzoox roo73.q eLlo7x0gn3famdsrig3 9 5o1o19nx1mdx
ACOTItf. 5931(1970d e1kC3170A 513 nff..19)o n(f.i n)pdxgAT Nr7boya i11MX /p1 rfl0dd)11,9 009

md'ilLX31 vox 3T1 9.t 11,9vogf vox 1.1-3g)oy3a. 1109 570T) 539(9.191(19 22.Lf 5901 5791101903172
170X 5)ori 53D7oXrpkdop 513 701 1,01173199 5v7i pOX 513 101 d(f..1.9)0,k.C)9 5X)11 VOX 513 n3 nol9x
rn39)ox 513 91 Ii.rXrd pox FIG..idr,toun `noi, 191,9 nvinovoxrchou 5f/1x:91(11,0.5mi
9'
vox 9aLf i9 n91 nrodriikomx wxklupx.o no)1 nc0mpu.D3dnoxrt0g vox n.odzylpop
Ktf1 0 rupdlx1 VT?5 AIDIL.2.2,70 5U.1)9311037i 513 91 13j3 O1 TA 57ori 9049
5k.o3dcobolR noy9,1R 9aLf Alfa. AXn1T111/9 001 (107193d007,00a VOX 7pfl
5911 U.97dOIR
Alc1(7)00190071 5r,10.0X7071 'AL".1kX1012
noloaL9 Ltoog rWou lx)pDxrtod )pg
170X 5:011 U.aLvo0ld33./.
r
h0101L9 3x3olk 13A7c3)0.3
evoramdx `113yd3g 513
vox 47w/bolo? 5791.
513D93100gx? 5)ori 3T1 5nolóvomp Swill. pox veL fic,i3gDou. 5r,koi 5noimpiT vox 92op
A7013093 A9R9 'Sri-no/910x? eaon7i0z...woyftChr7R vox 9212p A0A13X? X 1,7D gar Sr-ti nero
moa. mo1Dfd31olf `ncopadnoD rielt.9 o17x 5rpd.nox rooDtk0óg33 1c1311. noyrbokn

5)9mogkowlioX)oya 51dga r.
1691 Tdx.r1hoc3rat. 51970d10601L 1f1L0131X3C))01L 170X 91np

5rttoi, 57oinnorio.nox 513 ntf.i toedru molboya traL9 1101311rIon9 TC/10}1 `XloycbH,
pDx nTrinovoxxxlzukñnoioaL991lolg TA tictoldox3

www.dacoromanica.ro
 `TTC007.61.LEOMvdcTCX-tipWvot.tev atTcaftoç 1-6 s6.71416v t.tccq xoc-cec v ávocXoytocv
67.coò OeXev ykveL [LeTocV) -76.1v 17 xecalX/xtow 6, TL kyxpL07) xcct nkan CÇ TÒ vepTcx6
Tv 5 xoct xccOaK . 0eXev kyxptvet. -r6 xpccrcaòv serDITL vá ralp(Lawilev iiXoc Tec
xpél I.Locç v To74 tax-nxok xatpo74 TWV, 04Xop..ev Tec Met. etç ,r6v p106v-roc 8LoL-
xl-rílv [Lccç &Cc va. -re( a-c-avy) ek Tóv (1cp0ovov xcict rcXouaLorrápoxov ocpcarzocvé,
xoct kx-róç Toú-rou 67-coax6p.e0a kv s-ok xacpotç Tun) vá ye-rcaTtpiKo.)1.tev -r6
Z:axt.p xat Tcp6f3ccra, 6acc 110eXav avocXoy7)0eZek TC&VTE Xce.31X1)xLoc Kocea '1-1cOax,
xo)ptç vá xeclicollev -r6 nocpccp.txpóv xou-o-oi5p.
Ilocpaxcaoi51.ev ata Tok oixTer.pp.ok vá &TCOC)09(061.LEV xt.I.L6-ci
aou, -ccSpcc órcoò e6p6071ç vá etaca aco-rl)p 1.A.ccç, Trpoa-remlç p.ccç xoct 67repacr7na-r-4
[Locç &TO) TeaocXoti'-rt TO5 BouxoupeaTtou, xoc0611 &XXi64 ilv..rropc"iiv-raç vá 6no-
Op) 6 1-67coç i.ocç, etç iE-7)ç gzet. vá xa0r6 6Xou, Ovcop.ev cç cp6-cepov etç
T.6v Bouxoupecrrtou, ck-rocUa xoct ávo.)1J.ccXEcc gxsr. vá rcepcaasúa.n xat
6 Tórcoç 6X6xXlpoç gzet vá xa.073 xoct Tocxecrc. 8èv á [Lek vá

[Ianuarie 1822]
Noi, locuitorii, egumenii, preotii, boierii, negustorii din Oltenia, niciodata
nu ne-am arätat, dupa datoria pe care o avem, fata de inaltul devlet, nici
potrivinci, nici uniti cu potrivnicii, ci in toate timpurile aceasta tarl a fost
unitä i supusa cetatilor impärätesti vecine, eärora le slujea cu toata rivna
gi cu multa bucurie, precum i pinä astazi. La toate schimbärile care in decursul
veacurilor au avut loe in acest pamint imparatesc, locuitorii Olteniei si-au
gasit scäpare la serhaturi i in orasele de dincolo.
Noi ne-am indeletnicit totdeauna cu agricultura si am dus viatä de agri-
cultori, fara sà ne amestecam vreodatä in turburari, in intimplari i alte treburi
politice.
Odinioarä noi am fost condusi de un cirmuitor care era numit din porunca
devletului. Nu ajungeam niciodata la neintelegere cu divanul boierilor din
Bucure§ti. Acest cirmuitor stringea impozitul nostru i celelalte avaeturi
obi§nuite ale noastre, le trimitea la Bucure§ti, §i. noi aveam
De la un timp incoace ins5, boierii din Bucure§ti voind sa ne aibà pentru
brana lor, s-au unit cu domnii din diferite epoci i, apucind calea jafului si a
cistigului, au inceput sä micsoreze influenta cirmuitorului nostru i sà inainteze
ei, intr-o zi unul, a doua zi celalalt i acest lucru, crescind din zi in zi, am ajuns
s5 fim subordonati boierilor din Bucure§ti i s5 ne despoaie pe fatä cu puterea
domnului.
Acest neajuns crescind din zi in zi, a ajuns de nesuferit. Cirmuitorul noStru,
interesindu-se numai de scaparea lui, se conforma dorintelor celor din Bucuresti
si pe noi nu numai ea' nu ne apära pentru ea' nu putea, dar cauta si el sa ne
despoaie. Eram sa alergam la Bucuresti pentru ca sä reusim sà sustinem
cite o cerere a noastra, sa ne aparilm i sà micsoräm nedreptatile ce le faceau.
Ei nu usurau marile noastre greutati si cite turburari fäceau la Bucuresti din

56
www.dacoromanica.ro
Tara noastra le incepeau, precum s-a intimplat cu turburarea lui Tudor.
Cu bagare de seama au luat mai intii la Bucuregti pe oamenii pe care ti aveam
aici pentru paza tärii de raufgcatori sub cuvint ca este nevoie de ei acolo gi
pe urmg au trimis aici pe Tudor, insotit de treizeci de arnguti, 0 au inceput
sä stringä i alti oameni strgini i sg rgscoale in silnicie i raialele din Oltenia.
Ei ne-au jefuit pe toti i ne-au ars [casele], lasindu-ne intr-o stare ticaloasa
ping cind au sosit ogtile impargtegti, care cu puterea prea puternicului nostru
impgrat ne-au scgpat din mill-die tiranilor Si cu toate cg astazi ne aflgm jefuiti
cazuti in cea mai mare nenorocire, dar scgpind in aceastä vreme numai de
protectia boierilor bucuregteni, avem tihna i binecuvintgm zilnic pe imparatul
nostru.
Dar ei fiind eau ngraviti, cu toate cg inaltele firmane sosite poruncesc
pentru fiecare Tara in parte sa fie cirmuita de caimacami, ei ne trimit zilnic
oameni care ne cer avaeturi, dgri i diferite contributii. Cu toate cá puternicul
devlet, luminat de dumnezeu, a numit aci cirmuitor i Cu 'Malt firman a °fin-
duit ca sa nu se amestece altcineva in treburile noastre, ei fac diferite tekpiri
kirimi folosesc mijloace neingaduite pentru a patrunde gi a tune toatg
acea parte dinainte.
Prea milostive al nostru stapin ! Tara Romineasca se compune toatg din
gaptesprezece judete. Puterea diving, dumnezeu, a despärtit cele cinci judete,
prin apa Oltului. Acestea se numesc Kara Iflah [Oltenia], iar celelalte doug-
sprezece sint peste Olt gi se numesc Buiuk Iflah [Tara Romineascg]. Toate
acestea erau cirmuite de domnii Tarii Rominegti din vechime, dar cu deosebirea
ea in Kara Iflah era numit totdeauna un cirmuitor aparte.
Fiindcg deci, acest Kara Iflah a incercat in curgerea tinapului, ping in
vremea räscoalei, mari i nesuferite nenorociri de la cei din Bucur. egti, care incearca
0 ping astazi sä izbuteascg acelagi lucru contrar inaltei porunci, gi ne supärg'
In diferite feluri i prin diferite nascociri, i fiindca din bungvointä
prea puternicul nostru imparat te-a numit nazir in aceastg Oltenie i cu bate-
leptele tale tekpiri Ç cu clreptatea i vitejia ta ne-ai scäpat de räzvratiti i ne-ai
dat linigtea cuvenitä in casele i in praväliile noastre, intr-un cuvint, ai dat
fiecaruia odihna i slujba lui, aga ruggm sg ie scapi gi de acest vierme zilnic
al celor de la Bucuregti. Ja asuprg-ti cererea noastra, vrednicg de plins, ca sg
mijlocegti la inaltul devlet pentru a ne despärti cu totul de amestecul Bucu-
regtiului i sg numeascg un cirmuitor osebit, independent, pe care 1-ar socoti bun
puternicul devlet, cgruia sg i se dea binecuvintare 2i voie sà ne ocroteascg
sg rgspräteasca slujbele noastre in chip corespunzgtor i sg pedepseasca pe
nesupugii care se abat din calea dreaptg, fiind pgstrate gi de el gi de noi toate
suretele vrednice de cinstire care in curgerea vremilor au fost date privitor

Cuvinte turce§ti.
2 In text: pagri.

57
www.dacoromanica.ro
la orinduirea Tarii Romine0i i Moldovei, flea sa se fach nici cea mai mica
calcare sau abatere 0_ de catre noi, locuitorii Olteniei, care se nume§te Kara
Iflah, pentru care =gam sä fie de sine statatoare.
Fägaduim sa plitim anual darea rtoastra, dupa proportia ce se va face
la cele 17 judete. Ceea ce se va incuviinta kg va fi partea celor 5 judete i precum
va incuviiirta puternicul devlet, sa platim toate datoriile noastre la termenele
lor regulate, le vom da amintitului nostru cirmuitor pentru a le trimite la
imbel§ugatul i bogatul tezaur 1.
In afara de aceasta, ne indatofam sa trimitem la timp provizia 2, zahereaua
oile, cite ar cadea proportional la cele 5 judete ale Olteniei, fara cea mai
mica' abatere.
Ne rugarn, pentru numele lui dumnezev, sa scapam prin grija ta, acum,
cind s-a intimplat sA fii mintuitorul nostru, ocrotitorul nostru i aparatorul
nostru fall de protectia Bucure0iului, caci altfel, neputind Tara suporta, in
viitor va pieri cu totul, daca vom ramine ca i inainte sub jugul Bucureoiului 3.
Neorinduiala i turburarea va spori, i Tara intreaga va pieri 0 nu ne va mai
famine putere 4.
Acad. R.P.R., ms. rom. 4404, f. 306-307 v. Orig. grec.

In text: zaraphane.
2 In text: egenesi.
3 Dintr-o scrisoare din 1 noiembrie 1822 a lui Dimitrie Polizache catre Hagi Pop, reiese
boieri olteni nu au aderat la aceasta cerere: s Bibescu a ramas anul acesta in Buell-
resti la divanul de aici, deoarece domnul 1-a gent mare logofat de Tara de Jos, halea, pentru
a potoli cererile craiovenilor care au umblat sii separe toate interesele judetelor de dincolo
[de Olt]. Maria sa a riispuns impariitiei cá cunoaste o singuril' Tara Romineascil, o .singurit
cirmuire si altele... (Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianus, pach. 469, doc. 79.
Orig. grec.).
Cererea boierilor olteni este redatà pe larg in raportul consular austriac din 31 octombrie/
12 noiembrie 1822. Se mentioneazii ci un boier oltean a avertizat sii nu fie trimis caimacam
la Craiova M. Racovitii, deoarece, in acest caz, vor izbucni turburiiri grave. In raportul din 4/16
noiembrie 1822 se arata cä Bibescu a fost numit mare logoat, iar M. Racovitii a fost numit
!Tatar la divanul din Bucuresti, si se precizeaza cá o prin aceasta au fost inlaturate douii recla-
matii ale craiovenilor s (Hurmuzaki, XX, p. 776-777).
4 Intr-o alta jaiba boierii din Oltenia ariitau cum a izbucnit riiscoala lui Tudor Vladi-
mirescu si cereau de la sultan administratie separata pentru Oltenia (Acad. R.P.R., doc. LXXVI/
167, publicata de E. Virtosu, Despre Tudor Vladimirescu, p. 89-95). Inca din 23 iunie se rela-
teaza cA boierii craioveni ar prefera sA vina in Tara trupe austriace in local celor turcesti si de
aceea s'int priviti cu dispret de ceilalti (Hurmuzaki, XX, p. 652). lar jaiba de mai sus a fost
data' in urma masurii luate ca de acum inainte caimacamul din Craiova sa prezinte toate soco-
terne catre vistieria din Bucuresti (Hurmuzaki, XX, p. 704).
La 30 iunie 1827 boierii din Oltenia aratii, de data aceasta marelui ban, ca ei sint lipsiti
de multe privilcgii pe care le-au avut in trecut, iar proasta stare in care se mai giisesc inca,
o atribuie printre altele i rascoalei din 1821 (Arh. St. Buc., Mitropolia Bucuresti, pach. 333
netrebnice; Muzeul de istorie a Partidului, copie neinventariatä).

58
www.dacoromanica.ro
 19

[lanuarie 1822]

Boierii din Iasi cer lui t efa nache Vogoride ca turcilor

In Moldova sit conteneascci.

Copiia anaforalii boierilor din Iasi &ark' caimacamul.

Si 'Mtn' celi dintti i 'Mtn' cel de pe urmi inalte i vrednici de inchiniciune
firmanuri vedem a ti si intiri cáimàcämiia ärii acestiia, dar si prin viu glas
pre inaltul Salih pap., stiptnul nostru, in trecutili ztli imbricindu-te cu blank'
pentru vrednicie i sadacatlicul slujbilor ce ai arätat, ni-au dat poronci a-ti
da ascultare i supunere, dindu-ne a tntilegi cà caimacam bei insämniazi
stiptnitor i ocrotitor. Rivna cu cari slujim, sirguinta ce facem tntru toati
si a nu lipsi nimica socotini a fi mirturiski de toti, dar noi cu ce mai otrivitoari
a sufletului amäriciuni, cu ce mai mari duren i a inimei spre rásplätini rivnii
multimiria indeletnicirei noastre, vedem pe unul din fratii nostri, vechi
patriot, ucis i sotiia sa viduvi cu sad copii, pe alt boieriu bitut la falangä,
nevinovatii i mult credinciosii li'cuitori, cari fàrà contenire i crutäri aduc
celi trebuincioasi spre indestularia nebiruitilor osteni a pre puternicii impi-
ritii, zficind morti pe drumuri, fimeile ion batgiocorite si moarte, castle lor
pill:late, mica lor averi ràpità, incit nici cipitti au rimas pe la castle lor, nici
invelituri. La cari altul vom alerga ca facem aciastä licrämätoari i vrednici
de toati jalia aritari, daci nu la acel ce i s-au incredintat tara aciasta ? Pentru
aceia dar, mari i mici, bkrtni çi tineri boieri, cerim de la slivita caimiicamie
ocrotiria acestiia nenorocite täri pentru cá videm a si' numi cheleriul mult
induritorului pre milostivului devlet. Cerim eminlic i tncredintaria vietli
noastre, &id nu o avem, i cu mari frici i batae de inimi umblim intru slujbi
fiestecari intru datoriele sale. Cerem a si pune la cale ca sà conteniasci
ardirile care mai In toati noptile sà intimpli i ne aduc la mari ingrijtre
Cerim la cei de pe tiring a si pune 'Mtn' lucran i toate acele ce si cuprind
in izvorul milostivirili vrednicului de toati inchinficiunia hatiserif, intru cari
cu mari indurari, strasnic porunceste a si päzi credincioasile raeli si a si feri
de ceia mai mica ripire sau calcan, ca nu cumva inai pe urmä tntrebati fiind,
si nu ne Invinovitasci cA am ticut, pentru cá vedem räul a si láçi atita, incit
nu mai putem lupta, i deznidijduire ne temim a nu ne aduce la staria aceia
undi la cel mai aproape sarhat sA ciutim scipare i mintuire vietti noastre
si a fameliilor noastre.
Acad. R.P.R., doc. CXXIII/53. Copie rom. cont.

59
www.dacoromanica.ro
 20
Bucurelti, 6 februarie 1822
Trandafir Bira este instiinfat Cd s-au dat dispozigi ca pagubele
pricinuite in timpul reiscoalei sei fie inventariate, iar zaherelele luate
pentru nevoile trupelor turcegi set fie pleitite.
-
Bouxoupka-rt, 6 CoePpouccgou 1822
flpóg T6v Tcp.c&rocTov x6pcov Tpcocv-reccpuXXov Mrc4ccv.
'Anoxptvo¡Lac eig Tcpiav aou ecn6 22 To5 ecnepaaplvou, dcn6 Tip 6notocv
1...caeaw Tip 6yetav aou ixdcp.
Ace: Tip npoarayip 6no6 gp.aeov, aot Xiyca 6Tc ca-q0e6ec, =re( Tip 6nota.v
SccopEcrOlo-av avOpconoc an6 TV &cot:claw (43&v.) acec vec 6nlyouv eiç Tdc XCC87)-
X11XL0C vert X0C-rccypeciPouv Tecq oç órco6 tycvocv dud: To6ç ecnoaTáTag xat ecn6
To6g To6pxoug, óccpoi5 ip.kxccv elq Maxi.av. TOUTO s6 elm xpeía vec yp4o:
Toi5 'ArcoaTókr) vet gX137] ts6 aLer, vec TCMpoccm-ho-n Teq Clt.LCocg, cicXX'etvac xpeía vec
ypeolow (&v v Toi3 gypatFeq), vet napao-T*91 -recç-Z711.1.LCCq sig Tóv 8ccopcagvov
elg al'iT6 T6 xocarpt-hxtOpconov, 8cec vec xdcp.y) xaTaypackv, xat cd:Tóg 6 t8coç
MArL TeK xa-raypátFec, T6v 6noZov vet &pco-rhail etg T6 icrnpafilvcx&Tov,
dud) ixei: D'élec 68)7pleii. 'OO LVaxepé8eg indcpelaav cinaccEtv Tc7)v
tcrnpocßvíxwv, 8cec xpeEocv PaacXcx6Sv aTpareup.dcTcov, a6Tot nX1pcf:vovTat &TR:
Tip fica-ccepíav, 6a01. inecp0-t)aav xcoptg ec7t68eccv, 86 TcX1pd.wov-rac.
dcec Da'épc'irr-vcc 67co6 1.Lot xect.tecq, p.i 8e6Tepov cot abr. TaiiTcc
p.6 8cec pkyouXecv
'Acr-rca(StLevoq eCaEXCpUteLq ti6V63

Bucuresti, 6 februarie 1822

Catre prea cinstitul domn Trandafir Bira.
Ra'spund cinstitei tale din 22 ale lunei trecute, din care afilad despre
sänätatea ta, m-am bucurat.
Privitor la porunca ce am aflat, îi spun ca este adevärata. Potrivit acestei
porunci au fost numiti oameni de la divan ca sa mearga la judete sà faca cata-
grafie de pagubele pricinuite de apostati §i de turci, dupa ce au intrat in Tara
Romineasca. Pentru aceasta nu este nevoie sä-i scriu lui Apostol sa vinà aici
ca sä arate pagubele, ci este nevoie sa-i scrii (daca nu i-ai scris) sä arate pagubele
catre omul trimis sit faca catagrafie la acest jade;, gi el le va serie in catagrafie_
Pentru acest lucru el sa intrebe t7.i la ispravnicie i de acolo va fi indrumat.
Zaherelele luate cu chitanta ispravnicilor pentru nevoile o§tirilor impara-
te§ti se platesc de vistierie, iar cite au fost luate fara chitanta, nu se plates°.
Pentru cealalta intrebare, pe care mi-o pui, Içi voi raspunde la a doua mea
scrisoare.
Acestea pentru ca tu sa fii in regula.
imbratisindu-te fratqte, rämin.
Acad. R.P.R., ms. grec. 7, f. 18 v. Text grec.

60
www.dacoromanica.ro
 21

6 februarie 1822
Boierii moldoveni aflafi in pribegie refuzii sit' se intoarcci in lard
fi cer inaltei Porti inleiturarea lui Vogoride.
Extrait d'une lettre des frontières de la Bucowine du 6 Février 1822.
Quand aux désastres survenues en Moldavie et Valachie, je suis bien
persuadé que l'homme le plus dur serait ému jusqu'aux larmes, s'il était témoin
oculaire des scènes tragiques qui s'y succèdent sans cesse, des outrages qu'en-
dure l'humanité souffrante de la part des Ottomans, et du désespoir des mal-
heureux et innocents émigrés qui, en proie a la misère, se trouvent ici depuis
plus d'une année &A..
Les seigneurs Moldaves, dispersés en Bueowine et en Transylvanie, offrent
un spectacle des plus tragiques. Les maux qu'ils endurent si innocemment
jusqu'a ce moment ont tous été provoq-ués par le jeune grec Phanariote Michel
Souzzo, institué Prince de Moldavie par la Porte. Ayant voulu introduire en
Moldavie l'insurrection de la Grace, il causa la ruine de ce peuple pacifique,
qui jamais ne s'immisça dans aucune révolte et témoigna sans cesse la soumis-
sion la plus entière envers la Porte Ott[omane].
Le dernier évènement méme, source de tous leurs malheurs, n'altéra
aucunement leur fidalité imperturbable envers S. H. leur souverain légitime.
Ayant refusé de s'unir avec le Prince Insurgé et ayant rejetté la proposition
qu'il leur fit de prendre les armes contre leur Puissance Suzeraine, iI enploya
même la force de concert avec les autres insurgés. Ces derniers commencèrent
par enlever des armes, des chevaux, des vivres, et finirent par ravager entière-
ment le pays ; ils attentèrent a la vie des principaux seigneurs, s'emparèrent
du Gouvernement, dont ils expulsarent les indigènes et_ émirent même des
lettres circulaires, afin que leurs biens soient confisqués.
Les Moldaves ayant enfin envoyé des députés au Séraskier d'Ibraila,
avec une supplique adressée a S. H. contenant l'assurance de la continuité
de leur soumission, les Insurgés s'en irritèrent d'aufant plus, et ayant arrêté
les envoyés sus-mentionnés, ils les emprisonnèrent dans le monastère des
Trois-Saints, et voulurent méme leur faire subir la peine capitale, ce dont
ils donnarent un exemple dans la personne d'un isprawnik moldave, qu'ils
décapitèrent. Ce fut avec une grande peine et au péril de leur vie, que les députés
échappèrent, et se réfugièrent sur les frontierès des Puissances riveraines,
oa ils languissent encore dans leur misère. En un mot, les Moldaves sont devenus
victimes de leur inébranlable fidélité ; des maux inouis les accablent et leur
malheureuse patrie n'existe, pour ainsi dire, plus.
Aussitôt après l'arrivée de l'armée ottomane, qui avait l'ordre d'expulser
les insurgés de la Moldavie, et de respecter les sujets paisibles et leurs propriétés,

61
www.dacoromanica.ro
les Iannissaires et leur chef le Kihaiabey du Séraskier d'Ibraila, qui étaient
entrés avec l'intention de ruiner ce malheureux pays, pillèrent les églises, les
profanèrent, dépouillant les maisons des Seigneurs, les magazins, boutiques
et dépôts, qui se trouvaient tant dans la Capitale que dans toute l'étendue
du pays, et en incendièrent méme plusieurs. Les bestiaux et les denrées des
malheureux Moldaves, n'échappèrent pas a leur rapacité. Ils en transportèrent
une partie à Ibraila et l'autre aux frontières, oa ils les vendaient à vil prix ;
p. e. un boeuf 1 #, une vache # et le mouton 1 fi. C'étaient, pour la plus
part, des Juifs qui profitaient de cette calamité, achetant les dépouilles
de ce pays.
Les barbares Ottomans exerçaient en outre des violences inouïs; ils arra-
chaient les femmes des bras de leurs maris, les filles et les garçons du toit paternel,
et les religieuses des convents pour assouvir leurs passions infames; ils les ven-
daient entre eux et les forçaient méme it changer de réligion. Les hôpitaux
étaient remplis d'enfants de l'un et d'autre sexe, dont plusieurs même périrent,
victimes de leur brutalité ; ils tuaient quiconque osait se récrier sur leurs
violences ; il n'y a pas en un -mot de sorte d'atrocité qu'ils n'aient commise
Les malheurs de la Moldavie ne s'arrétarent pas aux scènes tragiques
dont Parmée ottomane offrait journellement le douloureux spectacle, contre
l'ordre absolu de la S. P.; mais elle 6e vit derechef sous le joug d'un grec Pha-
nariote; l'hatman Etienne Vogoridi, naguère simple serviteur, et depuis attaché
la cour du Prince Callimachy se présenta en qualité de Caimacam de la part
de la S.P. d'après ses instructions, il devait vaguer au Gouvernement du pays
de concert avec les Seigneurs Moldaves; mais il s'arrogea exclusivement ce
droit et s'empara impunément des rênes du Gouvernement de la Moldavie
qui semble condamnée a gémir à jamais sous le joug de fer des Grecs du Phanar.
Aussitôt après son arrivée, il s'entoura de Grecs dont la plupart ont pris prart
Pinsurrection, commença à pourvoir aux moyens de s'enrichir et de se faire
installer Prince de Moldavie et aggrava de concert avec ses compatriotes et
le chef de Parmée ottomane les plaies de tette Province, qu'ils conduiront
a, sa ruine totale.
Ne songeant qu'à s'enrichir, le Caimacam a fait vendre ix son profit le
peu de foin destiné pour Parmée, et lui a fourni celui qu'il a fait arracher des
étables au malheureux campagnards, et bien que les vivres dont abondait
la Moldavie ayant été épuisés de manière et d'autre, il fait cependant fournir
du peu qui s'y trouve encore dix fois plus que ne l'exige l'entretien de Parmée
et vend publiquement aux habitants de /a ville ce superflu en pain, viande,
foin, etc. C'est de cette coupable manière que lui et ses complices s'enriehissent.
Le foin manquant déja on enlève de vive force au laboureur le peu qui
lui reste encore, et le blé devenant de jour en jour plus rare, on s'empare
du mais, unique nourriture des dernières classes, le Caiimacam-sans aucun égard
pour l'état du pays se l'approprie, encore de concert avec ses complices, et

www.dacoromanica.ro
te vend aux fabriques d'eau de vie et it l'étranger ; c'est pourquoi cette dernière
ressource manquera aussi bient6t. Les bestiaux périssent faute de nourriture,
la famine se fait déjà sentir, et le Calmacam se sert des sommes immenses
qu'il s'est appropriées par ses concussions, pour se faire nommer Prince de
Moldavie. C'est à cet effet qu'en dernier lieu il assigna 150.000 piastres par
mois au Seraskier de Silistra, 60.000 p[iastres] au Pacha de Jassy et 30 000
au corps des Jannissaires, somme it lever sur les malheureux habitants qui
sont dans la détresse.
Il vend en outre, au mépris des privilages du pays, les principales dignités
du pays à des gens de basse extraction et 6. des étrangers, et préside A. une ligne
de carbonaris, qu'on dit avoir décidé la perte des principaux seigneurs, mais
qui peut avoir quelque autre dessein, plus criminel encore.
Le Caimacam et les autres concussionnaires ses complices sont ennemis
déclarés des boyards expatriés. Il ne cesse de les inviter A rentrer dans leur
patrie, ayant en vue de les forcer alors à acquiescer A la proposition de la
som.me à donner chaque mois au séraskier de Silistra et autres, et de les
rendre responsables du manque total de vivres, provoqué par lui. Les Seigneurs
Moldaves répondent A son invitation en disant qu'ils manquent de préparatifs
et de moyens pour entreprendre le voyage, et que leur arrivée est absolument
inutile, l'état déplorable du pays ne comportant pas de remade ; qu'ils ne vien-
draient d'ailleurs pas, ne serait-ce que [par] crainte de subir le sort du stolnik
Mavriky, gentilhomme moldave, pare d'une nombreuse famine qui fut décapité,
d'un autre que le commandant ture d'une vale frontière de la Bukowine fit
battre à mort et de plusieurs encore qui périrent innocemment.
Bien qu'expatriés, cependant les malheureux Moldaves sont encore en
butte aux intrigues du Caimacam, qui de concert avec ses iniques complices
est parvenu A arracher à la Porte un ordre expédié au Séraskier de Silistra,
qui le fit connattre, par laquel il est ordonné que les revenues des émigrés soient
séquestrés, et de confisquer méme leurs biens s'ils tardaient encore à rentrer
dans leur patrie. Oh ! qu'il est déplorable l'état des Moldaves: les insurgés
séquestrèrent leurs biens pour ètre demeurés fidèles A la S. P., et maintenant
la S. P. par l'entremise du Caimacam, fait séquestrer leurs revenus et les menace
d'une confiscation prochaine, s'ils tardent à rentrer dans leur patrie pour y
risquer leur vie sous le Gouvemement perfide d'un grec et de ses complices,
et pour are témoins de l'embrasement de leurs maisons et des nouveaux et
fréquents impeits dont ils surchargent le pays.
En dernier lieu le Caimacam, pour s'approprier la derniare obole, et ayant
pour but de dépouiller et appauvrir totalement les malheureux Moldaves exigea
une contribution considérable de toutes les classes d'habitants, l'état ecclé-
siastique non excepté, et leur assigna sur les salines du pays une certaine quantité
de sel à retirer à proportion au printemps en indemnisation de la susdite contri-
bution !

63
www.dacoromanica.ro
 Les meurtres, les pillages, les incendies se succèdent sans cesse ; on exige
sans payement les approvisionnements requis pour l'entretien de l'armée ;
en un mot l'état de la Moldavie est des plus déplorables.
Le pacha de Jassy ayant dernièrement invité les boyards A rentrer dans
leurs foyers, ils répondirent qu'il leur est impossible de se rendre A son invi-
tation et d'aller vivre sous le gouvernement du Caimacam, sous lequel leur
vie serait sans cesse menacé, et que d'ailleurs leur &ésence est fort inutile,
en égard A l'état actuel de la Moldavie.
Les Moldaves ne méritent guère moins de louanges pour la tills humble
supplique adressée A la S. P. dont rejaillit évidement leur innocence et leur
fidélité, dont ils ne se sont pas écartés durant l'espace de trois siècles, et bien
qu'ils soient devenus les esclaves d'esclaves, le gouvernement de leur pays
ayant abusivement été confié A des Grecs, dont ils ont eu beaucoup A se plaindre,
ils ont cependant souffert patiemment, et leur fidélité n'a point été ébranlée.
M'étant procuré avec peine une copie de la sus dite suplique, je vous l'expédirai
au plutôt afin de la faire imprimer. Le sens en est le suivant:
« Les fidèles sujets de S. H. déposent leurs très humbles plaintes aux pieds
de son august trône, en réitérant l'assurance de leur soumission et de leur
fidélité, dont ils ne se sont pas écartés, n'ayant jamais adopté des idées étran-
Ores A leur devoir, et n'ayant pas pris les armes contre leur souverain légitime,
mais s'étant toujours paisiblement occupés de l'agriculture, et ayant témoigné
en toute occasion leur soumission et leur obéissance envers les ordres de S. H.
Depuis que les Grecs Phanariotes qui amenaient a leur suite un nombre consi-
dérable de leurs compatriotes ont été installés Princes de Moldavie, ils dis-
posaient A leur gré des privilèges du pays, rendaient la justice et les emplois ;
s'appropriaient imitunément toutes les caisses publiques sans aucun égard quel-
conque pour leur destination, installaient des Grecs ispravniks dans tous les
districts, leur accordaient les principales dignités du pays au détriment des
indigènes, s'appropriaient des biens immeubles qu'ils ,vendaient ou donnaient
A leurs parents s'emparaient des provisions et des bestiaux des habitants, les
faisaient transporter aux magazins impériaux de Constantinople d'oil ils rece-
vaient le payement relatif qu'ils retiraient, le bois de construction était de
méme transporté A leur profit A Constantinople ; ils vendaient les cbarges de
commandants des gardes des frontières, et surchargeaient le pays de plusieurs
charges onéreuses. Tout cela causa la ruine de plusieurs familles nobles indigènes,
qui s'expatrièrent et dont les Grecs achetaient les biens avec l'argent qu'ils
avaient gagné par leux concussions. La Moldavie et la Valachie étaient déjà
A deux doigts de leur perte lorsque le dernier Prince grec, arborant l'étendard
de la révolte, et ayant les gardes des frontières A sa disposition, vu que leurs
chefs, les isprawniks, et les principaux dignitaires de la Moldavie étaient des
Grecs, il vint A bout de ses desseins criminels. Les privilèges accordés A ces
Provinces l'an 1529 par le Sultan Soliman, lorsque les Moldaves se mirent

64
www.dacoromanica.ro
sous la protection de la Porte, sous le règne du Prince Bogdan, leur promettant
un Prince et des Kapikichaias de leur nation, et le traité de Kainardgy renoti-
vellant cette promesse, nous supplions très humblement la S. P. de daigner
nous accorder nos priviRsges, si même Elle a eft des raisons majeurs qui la
portèrent a donner aux ancétres des Moldaves des Princes grecs, leur des-
cendants ayant été assez punis par le règne tyrannique des Phanariotes, qui
ont témoigné en dernier lieu leurs intentions criminelles ».
La vigilance du Caimacam a empéché que cette supplique, dont je ne vous
ai tracé qu'un abrégé fort succint, ne parvienne à sa destination. Il fit entendre
au Séraskier que les suppliants sont tous expatriés et ont pris part A l'insur-
rection, que leur supplique même sent la rébellion, c'est pourquoi les boyards
porteurs de la sus dite supplique furent empêchés de se rendre it Constantinople
et furent obligés de s'arréter à Silistra, d'où ils retournèrent à Jassy at des
persécutions les attenddient. Oh ! quelle injustice criante cette supplique, la
voix unanime de tous les Moldaves, tant de ceux qui sont expatriés, que de
ceux qui gémissent en 1VIoldavie, sous le joug du Caimacam ! Une preuve évidente
de leur fidélité n'a pu parvenir à sa destination, et le Caimacam jouissant des
sommes immenses gull a tirées des dépouilles de ce malheureux peuple, est
parvenu à empêcher les députés de Moldavie d'aller déposer leurs plaintes aux
pieds du trône de S. H., dont la bienveillance les aurait délivrés des Grecs.
Maintenant, les malheureux Moldaves promènent leur désespoir chez
l'étranger et gémissent sur le sort de leur malheureuse patrie !
Acad. R.P.R., pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 26-28. Orig. franc. in
acelasi pach., f. '25-26, un extras in franc., dintr-o altii scrisoare cu continut similar,
datat 1 martie. 0 copie identica, Acad. R.P.R., ms. 5, f. 19-24.

22
11 februarie 1822
Judecata departamentului cremenalion in pricina biv vel logo-
filtului Dumitrache Brcliloiu, a ceirui casei a fost incendiatii in decursul
unei lupte intre panduri .,si turci.
De la departamentul cremenalion.
Dumnealui biv vel logeät Dumitrache Bräiloiu, prin anafora au fäcut
arätare cinstitei caimacä'mii cum cä la mo§ia dumnealui Corzul din sud Mehedinti,
avind casä mari de zid, acoperitä cu §indrilà i cu dulapuri §i u§i de nuc i geamuri
la toate ferestrile, un Zota i Simion i Matei Sirbul i Oprea Grecul i Matei Brägarul
i Särban logofetel, ciipitanti, §i Gheorghe- Dascalu, ceau9u, dupä ce au venit
o§tirea prea puternicii impärätii intr-aceste cinci judetä, inchizindu-sä intr-acele
casil ale dtunnealui §asà" turci §i un arnäut, numitii de mai sus apostati impreunä
cu ceilalti s-au apucat de bfitaie cu din§ii. i neputind intr-alt chip sä4 scoatä

5 c. 70
65
www.dacoromanica.ro
de acolo, au dat foc casilor de i-au scos. Care casi nu se poate face acum cu
taleri 10 000, osibit de rachiu i vin i alte lucruri, ca de talen i 2 000, ce au
avut in pivnita acelor casi i s-au präpädit tot atunci, cerind a i si face des-
pägubire de la numitii cipitani si de la ceilalti panduri ai lor, ce-i vor aräta
ei cà s-au intimplat la arderea
In dosul ciriia anaforale (Musa buiurdizma cinstitei egimacamii atre
acest departament sA cercetim si si aritim in scris cinstitului divan prin
anafora, cu dumnealui vtori armas.
Dupi care, zapciu cel orinduit au adus la judecati pA Matei Brigarul cipitan.
i Sirban logofetel i Gheorghe Dascalu, trei din 'Milli ce si arati mai sus, carii
s-au aflat aici adusi de mai nainte in pricina lui Istrail ovreiul de aici, fati.
fiind çi d-/ui Riiosanu, vechil din partea dumnealui logoatului

S-au intrebat numiçii sä arate in ce chip s-au intimplat aPrinderea acelor

cask% Si mai intii Matei Brigarul, cipitan, ficu aritare ea' acea mosie Corzul,
fiind data' de mai nainte cu arendi lui Anastasie Mihaloglu 1, apostatul, dupi ce
au venit ostirea prea puternicii împäräii in lark aftilidu-sä numitul Anastasie
la Tizmana si luind de stire ci au venit 6 turci cu un Dumitru arniutu, ce
fusasà mai nainte slugä la dinsul si au apucat pA isprävnicel i alte slugi ce le
avea lisate de pazi acolo ca sA le dea toate lucrurile lui, au trimis inainte
pi Zotea cu citiva arnauti beichcri. PA care väzindu-i acei turci s-au inchis
in casä si au inceput a sä bate unii cu altii. Pe urmi zice cA 1-au trinais
pi el cu o sumi de panduri spre ajutorul Zotii. Si dud au ajuns el acolo,
i-au gisit bitindu-sä cu turcii. Si iaräi zice ci au fost dat Zotea foc i casilor.
Si a doaä zi dimineata, vizindu-si turcii coprinsi de foc, s-au predat 2. La
care ardere a casälor arati ci au fost i Sir/Jan cu Vasile,
Al cloaca ariti Serban logofetelul cA, aflindu-sä impreuni cu cipitan Simion
ot Podu Grosului la satul Bricleasa, acolo au venit un trimis de la Zotea,
scriindu-le ca si meargi spre ajutorul lui, fiindci si teme si nu vie si alti turci
impresoare. Si de loe sculindu-si, au mers acolo. Si dud au ajuns ei au
gisit casäle arsi. Si. strejuind intr-o nuapte, a doai zi dimineata s-au predat
turcii.
lar Gheorghe Dascalu arati el, cum au sosit Zotea Cu arniuti acolo,
au inceput sA strige la toti pandurii citi sA afla in sat ca sä vie cu arme intru

1 Anastasie Mihaloglu, inainte de ritscoalit, era om de afaceri; avea legfituri la Constan-

tinopol 9i Cu neg-ustorul Hagi Iann9. intr-o scrisoare ciltre acesta, din octombrie 1818, A.
Mihaloglu mentioneazä 9i pe Zotu. in aprilie 1820 el cere lui Hagi Ianu sà.i trimitä ni9te
bani prin Nicolae Zoican (Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianu9, pach. 390, doc. 5.9; pach.
525, doc. 53 9*1 54). Avea in arendii 9.1 mo9ia Brdäcita (Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului
Mehedinti 1314, f. 29).
2 Alte date in legiiturg cu aceastà luptil, se galsesc in rnemoriul lui Dumitrache Pro-
topopescu.

66
www.dacoromanica.ro
ajutorul lui pentru prinderea turcilor. Si luind gi el armele impreuna §.1 Cu alti
panduri, au mers acolo, unde zice ea au gäisit ph' Brägaru cu S'A'rban. Si. dind
cu totii ocol calla, au inceput a s'A bate cu turcii. Iar Zotea au pus pä arnAutii
luí de au legat un somoiag de fin intr-o prälinfi gi aprinzindu-o, s-au aläturat
insugi Zotea cu un GM-0 Boiangiu, ce acum se allá la Calafat, fiind mai indraz-
neti, in dosul casalor, despre umblätoare, gi au dat foc. Si dupà aprinderea
casälor, au venit gi cäpitan Simion cu pandurii lui gi strejuind cu totii pink'
a deaä zi dimineata, au iegit turcii din casà.
Aratä gi Vasile logofetelul cfi el nu s-au intimplat cu ceilalti la aprinderea
casalor. Ci a doaä zi auzind aceasta, au venit gi el. Si and au ajuns
acolo, au gäsit casäle arsä gi ph' turci predati. Si au zis cà insugi Zotea au
dat foc casälor impreung Cu un Nicola Viziteu ot Jiiana gi cu acel Ghiti
Boiangiu.
Iar pentru cai i armele gi hainele turcilor, toti intr-o gläsuire aratä el,
fäcindu.-sä mezat acolo, s-au impArtägit gi ei. Nu tägaduirä i pentru casfile
dumnealui logefaului, a au fost intocmai precum arati dumnealui. lar vinuri
i rachiuri gi alte lucruri, tägaduirii cu toti, cä n-au väzut. Cum gi pentru arderea
casAlor sA apArA c'ä nu ar fi vinovaiti ei, ci Anastasie Mihaloglu, carde au trimis
pä' Zotea §i pä cäpitan Simion ca s'A coprinz6 pä turci; precum gi Zotea,
n-au vrut sä tie pa turci inchigi mai multà vreme, ci de loc cum au mers,
bätindu-sä numai ca doaä-trei ceasuri cu turcii, au dat foc casii, arätind cá
la arderea casälor duMnealui logofaului au fost tot acei cäpitani i panduri,
ce i-au arä'tat cu foaie cä' au fost gi la prinderea lui Sisinica ovreiul. 5i deosabit
de aceia aratä &A au fost gi Pavel arnAutu, capitan ot Greeegti i Ion Nitoiu
ot Corz i Dinu logofetel ot Botogägti i Mihai ot Piesäciaoa gi Oprea Green,
cä'pitan.
Deci, fäcind judecata chibzuire pentru despä gubirea cererii dumnealui
logorAtului, peste putintä fiind a sä implini paguba numai de la capitanii
i pandurii ce sá aflä acum in tarä, neavind stare a implini atita pagubä,
gäsim cu cale ca din cit sä va hotari de cä'tre cinstitul divan a i sA face
despAgubire, a treia parte s'l sä' implineasa cu analoghie de la cäpitanii i pandurii
ce sä dovedesc c'ä au fost impreunä cu Zotea la arderea casglor gi sä aflä
acum la casäle lor, ca unii ce gi ei au fost pärtagi faptelor §i jafurilor impreunä
cu Zotea gi Cu Simion. Iar dea'A parti cu cuviintä este a sä implini de la
Mihaloglu i de la Zotea gi de la Simion, pentru &A din pricina ion s-au intimplat
aceasti pagubl dumnealui logofä'tului. Si fiindca numiçii lipsä'sc acum din tarä,
urmeazä'. a fi rähdätoriu dumnealui logoatul pinä dud va iegi vreunul dintr-ingii
fatä. Si atunci sä apuce pA acela implineascä ca unii ce grit gtiuti cá slut
oameni chivernisiti. Sau de va dovedi dumnealui logofälul niscariva rämasuri
gi avuturi de ale numitilor, s'A i s'A implineasa dintr-acelea. Iar Nicola Viziteu.
ot Juana gi Ghiçà Boiangiu ot Calafat, pá care Ii aratà c'A au dat foe
la casä, cu cuviintä' este a sä osindi la pedeapsä dupä pravilä. Si. gäsim cu
5*
67
www.dacoromanica.ro
cale ca, aducindu-si cu mumbasir, sä sà dea in cercetarea judecitii. Si cind
nu vor putea tägädui pira ce o fac ceilalti asupra lor, atunci Ii sä va hotiri
pedeapsa.
Pärerea noastri intr-acestasi chip este, iar hofärirea rimine a si face
de &Are cinstitul divan.
1822 fevruar 11
Petre Stäncescu vistier, Dumitrache, Poenaru, Ioan Renghea, Theodor
Podbiniceanu.
De la divanul Craiovei.
Cu aceasti anafora a judecritii d.epartamentului cremenalion, zapciu cel
orinduit infitisind inaintea noasträ la divan pi armasu lonitá Riiosanu, vechilu
dumnealui biv ve! logofät Dumitrache BrAiloiu, cu Matei Brägaru cipitan i
Serban logofetel i Vasile logofetel i Gheorghe Dascalu, -piritii, dupä ce s-au
cetit coprinderea acestii anaforale, s-au intrebat numitii ce au a mai rispunde
inpotrivA. 5i alt nimic nu au mai pricinuit, decit tot acelea ce si la numita judecatä
au arätat, incredintind insusi ei cä dumnealui logofätul nu poate acum face
casile dupä cum au fost cu talen i 10 000. lar pentru vin i rachiu i alte lueruri,
sa apirä ea nu ar fi vizut.
Drept aceea, mäcar cA ei pricinuiesc pentru vin i rachiu i alte lucrari ci
nu ar fi vizut, dar fiindci dumnealui logofitul au ficut incredintare divanului
cum ci au avut cu adevirat aceste lucruri, care fac peste talen i 2 000, gäsim
cu cale ca din talen i 12 000, paguba ce si dovedeste cä are dumnealui logoffitul
cu arderea casilor i vin i rachiu i alte lucruri ce s-au präpidit atunci, sA pläteascä
acum ptritii a treia parte, talen i 4000. Din care talen i 1300 sä sA räspunzä
de acesti cApitani, msA talen 200 Ghiti Bäclesanu, i talen i 100 Iota brat
Simion, i talen i 100 Dinu logorät ot Botosisti, i talen i 100 Vasile logofetel,
talen i 100 Matei Brigaru, i talen i 250 Oprea Grecu, i talen i 200 Pavel
arniutu, i talen i 100 loan i talen i 100 Ghitii Boiangiu i talen 50
Nicola Viziteu, iar talen i 2700 sä sti implineasci de la ceilaIi panduri ai lor,
ce i-au aritat insusi ei prin foaie ci au fost la arderea casAlor. Cu urmare
intocmai dupà osäbitá hotärire a divanului, ce s-au dat in pricina ce au avut
Istrail ovreiu, iarài cu pîrîTii pentru omorire i jaful lui Simion ovreiu, ce
au savirsit dupä venirea othii impärätesti de catre Zotea i Simion impreunä
cu piritii i pandurii lor tot in vremea aceia,
Dar pentru doui pfirti, talen i 8 000, dintr-aceastä pagubi, bine si pi drep-
tate fiind urmati aceasti anafora a judecätii, asemenea gàsim i noi cu
cale si hotärim ca dumnealui logofätul BrAiloiru ori sä fie ingkluitori OA va
iesi vreunu din numitii ce au fost atunci mai mari ai apostatilor fati, ca
fäspunzi acei talen i 8000, sau de va dovedi niscariva rimasuri i avuturi de
ale ion si sii despiigubeasch dintr-acelea.

68
www.dacoromanica.ro
 lar Ghitä Boiangiu i Nicola Viziteu sa sà aduca in cercetarea judeatii.
si dovedindu-sA vinovati, sa sà arate divanului cu anafora, ca sfi li sà orin-
duiascä pedeapsà. Pentru care poruncim dumitale, vtori arma, sà faci urmare
intocmai 1.
1822, fevruar 20
Costandin Briiloiu, Joan Gänescu, Gheorghe Bengescu, Nicolae BrAiloiu.
Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 905, f. 15 v 16 v.

ANEXA
la doeumentut nr. 22
[Listä de numele persoanelor care au comis atacuri pe timpul räscoalei:]
" Buge ot Podu Grosului, cumnat cu Simion,
" Trua al Barbului ot Bfiltati,
" Gheorghe DascAlu ot Corz,
" Dumitru Rogu ot Botogegti.
4: acegti patru au fost Cu Tudor, de bunk' voia lor, la Bucuregti. i dupà ce
au prins pe ovrei i i-au luat tot, I-au inpugcat Dumitru
" Capitan Oprea al Grecii ot Secu,
" Stanciu brat ego,
" Mihal[e] bareitariu arnaut, ce sà." aflä lingA sarescheriu
" Sluger Opri al Grecii cäpitan.
4: acegtea au fost eind au prins pe Obeanu, i sluga egpitanului Oprea l-au omorit.
" Stancul capitan ot Izvoarà,
" Nastasie, ce-i zic i Tirsie, arnäut, ot Podu Grosului,
" Ivan Budriga ot Podu Grosului.
au fost cu Simion. Cite trei Ii au nevestele la Izvoarä.
" Ghitä Boiangiu arnäut ot Bäläcita, ce sA aflä acum la Calgat, au fost cu
Anastasie,
" Yuca baraitariu ot Pätule, au fost cu Tudor, acum sä aflä in Rugava.
" Ciipitan Enaiche de la Cfilug5rei, dus la Tudor, de buna voia lui, acum
aflä la Rugava,
" Dumitrache cApitan sin protopopul Matei ot Vladaia, care gi mai nainte au fost
dovedit in fapt de hotie, au fost iar la Tudor, acum sä aflii la Rugava.
" Dinu tal] Badi Burtii ot Bicle, mazil,
" Mihali, arnäut, sin Gherghina ot Inova,
" Gheorghe sin Barbu meter ot
" Dumitru [al] Vräjitoarii ot Orevita.
acegtea au luat pe postelnicul Ion Curalea de acasfi gi I-au dus in pädure
sä-1 taie,luind arme, haine i bani, gi au seapat cu fuga din miinile lor.
" Zotea,
" Simion c5pitan
" Matei Bragari cäpitan
" Gheorghe Dascalu, ceaug, mi-au ars casale,
Informatiile din acest document se completcaza cu cele cuprinse in lista de persoane
care urmeazä in anexä.

69
www.dacoromanica.ro
" 'd.rban logofät
" Oprea al Grecii brat cäpitan Stanciu ot Slcu,
" Vasile Mindruleanu ot Timna, becheriu,
" Mihali, arnautu, sin Gherghina ot Inova.
8: aces-tea au fost cind mi-au ars casäle. Foc au pus Zotu pe de o parte si
Vasile Mindruleanu pe alta parte, Matei Bragheriu, pe altä parte.
" Buse ot Podu Grosului,
" Gheorghe, ceausu, sin Barbu mesteru acestia au fost la
" Budrigä ot Podu Grosului capitan arsul casäi.
" Dinu [al] Badi Burtii -

" Dumitrasco Värdariu ot Albulesti,

" Ion al Ghimisoai ot Bälacita,
" Pätru Tipu ot Corzi,
" Radu ficioru lui Tufan ot 1
4: acestea, inpreunä cu altii, au scos fiarale, täind cosorob i usi, feresti.
" CApitan Matei Surcel de la Glod ot Strehaia, au prins pe cäpitan Dincä Filip
si au plecat cu el dupà sluger Tudor pe care 1-au ajunsi la Bodäesti,
unde au vAzut pe gospodar Ionitä Ciubetu si pe Gagiu 2, cä s-au tutors
de la Amärlsti si au spart ascunzätoarea de la Bodäesti si au luat tot.
Acel Gagiu au tras si sabia sfi taie, zicind ea este spion.
CApitan Truscä sin cApitan Barbul ot Albulesti,
Cäpitan Ionità brat ego ot tam,
Nica Coltan cäpitan ot Bältati.
3: acestea, de voia lor, stringind panduri, au mers la sluger Tudor, pinä a
nu merge la Motru, si au prins intii pe Dincä Filip, di la cari au seäpat.
Cäpitan Iancul Enescu ot Cotoruia intiiasi datä au mers la Tudor.
Pätru, arnäutu, au fost lingä Iancul, ping' cind au fugit din Tismana si
atunci au venit de s-au inchinat 3.

Acad. R.P.R., doc. XXXIX/78. Orig. rom.

23
Cernituti, 12 24 februarie 1822
Actul de infräfire al boierilor moldoveni de clasa a doua
CernAuti, 12/24 februarie 1822
Verbriiderungs-Akte der Bojaren. zweyter Klasse in der Moldau.
Wenn eine Einigkeit welche die Menschen unter einander bilden wollen,
Bestand haben soll, so ist wahrhafte Liebe und Eintracht ohne Arglist unum-
Loc alb.
2 in text sters: e scotind hainele a.
3 Sfirsitul documentului lipseste.
intr-o altá e Foaie pentru lucrurile ce m-au jefuit Garde cu pandurii lui... s sint menti-
onati ca ffiptasi: Marco, Mataiche si Ceausul Trandafir. Printre obiectele luate de acestia
s% eisesc si arme (Fondul Glogoveanu, doc. 604).

70
www.dacoromanica.ro
gänglich nöthig. Denn divss ist nicht allein der Wille der Gesetzhaber, sondern
auch unsers Herrn Jesu Christi, er befiehlt ausdriicklich liebt euch einander".
Ilbrigens lehrt uns auch die Erfahrung, da8 die Einigkeit nicht nur den
Starken starker macht, sondern auch den Schwachen beseelt und ihm Kraft
verleiht, so wie im Gegentheil die Uneinigkeit Schwäche, Verfall und Unter-
gang hervorbringt. Da also die Eintracht in allen Standen des Menschen unent-
behrlich ist, so ist sie es umsomehr in einem Lande, wo die Gesetze fremd
sind, die Gerechtigkeit erstickt wird, die Placherey regiert, die Fahigkeit ohne
Werth ist, alles veraussert wird, die Unschuld unter der G-ewaltthatigkeit seufzt
und endlich, wo der Bedracker allein fiir fahig gehalten wird, in einem solchen
Lande kann nur Einigkeit uns schiitzen. Diesemnach ist es nothwonlig,
eine Gesellschaft zu stiften, damit wir uns immer und in jedem Falle gegen
die Pfeile des Neides und der Bosheit vertheidigen und einer den andern
unterstiitzen könne. In dieser Schrift verbinden wir sowohl unsern Willen,
als auch unsere gegenseitigen Kräfte, durch einen unauflöslichen Bund, in
nachstehenden Artikeln enthalten.
Daf3 wir mit all' unsern Kraften und Willen sowohl dem tarkischen
Kaiser, als auch dem Fiirsten, der das Land regieren wird, stets Unterwiirfig-
keit leisten.
Den ersten angesehensten Bojaren des Landes wollen wir Gehorsam
zeigen und ihnen die gebiihrende Ehre anthun.
Wenn einer von jenen Bojaren oder ein anderer, wer er auch immer
sey, aus Interesse oder aus Bosheit einen aus unserem Bunde stiirzen wollte,
so miissen wir ihm alle beystehen, um des tlbelgeginnten Zweck zu vereiteln.
Da13 wir uns zu jeder Zeit und Gelegenheit bestreben, wenn wir irgend
einen bemerken sollten, welcher sich von den Pflichten der Menschlichkeit
.entfernt, um uns zu schaden, ihn zu verfolgen und alles anzuwenden, was
die Zeit und Umstande erlauben werden.
Wenn einer von unserm Bunde durch Verlaumdung in Ungnade des
Fiirsten oder der Regierung fallen sollte, alles aufzubieten, um ihn zu retten.
Um allen Widerwartigkeiten auszuweichen, miissen wir von dem regie-
renden Fiirsten solche Gesetze verlangen, welehe unser Verlangen, welche
unser Ansehen, Ehre, Gerechtigkeit und Belohnung unserer Mahe sichern.
Wenn wir irgend eine Bewegung machen wollen, uns zu versammeln,
um den Beschluf3 von uns allen zu folgen und nicht den eines einzigen Gliedes
von uns.
Jeder von uns, welcher mit irgend einem Ante zu seinem Vortheile
bekleidet seyn will, mul3 sich nicht nur vom Bunde nicht trennen, sondern
auch treu darin verbleiben und alle die Verbiindeten mit allen Kräften, die ihm
sein Amt -gestattet, unterstatzen.
Wenn die Verfolgung wider uns kein Aufhören haben sollte und wir
unserem Feinde nicht mehr widerstehen könnten, so miissen wir unter uns

71
www.dacoromanica.ro
eineni Rath halten und die fähigsten Köpfe von uns pi:alien, um sie zum tiirki-
schen Kaiser zu deputiren und von da aus die G-erechtigkeit zu erhalten ohne
jedoch Geld oder Miihe zu sparen.
Zufolge des Gesagten verbinden wir uns vor Gott unseren Bund zu
behaupten; sollte aber einer aus unserer Mitte sich entfernen wollen, um durch
Verriitherey unsern Bund zu stiirzen, auf den möge der Himmel seinen Zorn,
auf ihn und sein gauzes Wesen ausschiitten seine Seele möge mit der des Judas
in eine Reihe kommen und wie Rauch von der Erde, möge er und sein Hab
und Gut wie Wachs am Feuer sich auflösen ! !
Folgen die Unterschriften
(dieselben fehlen)

Actul de infrii cire a boierilor de clasa a doua din Moldova

Cerniluti, 12/24 februarie 1822
Ori de cite ori oamenii doresc sA facá o unire intre ei, este neapAratA
nevoie de iubire adevAratA si de o intelegere din care s'A lipseascA viclenia.
Iar aceasta nu este numai legea firi_i, ci si voia domnului nostru ¡sus Hristos
care porunceste: iubiti-vA unii pe altii". Dar si faptele ne invapi nu numai
cà unirea Il intAreste pe cel tare, dar si pe cel slab Il insufleteste i Ii d'A
putere, iar dimpotrivA dezbinarea aduce slAbiciune, scApAtare i pieire.
Devreme insä ce concordia este neapArat trebuitoare in toate stArile
omenirii, cu atit mai mult va fi trebuincioasii intr-o Tara unde legile sint
sträine, uncle dreptatea este asupritä, unde domneste netrebnicia, uncle vrednicia
nu este pretuitA, unde totul este vindut, unde nevinovAtia geme sub silnicie
unde numai asupritorul este privit ca fiind om destoinic; intr-o asemenea
Tara numai unirea ne poate ocroti.
Ca atare este nevoie sA alcAtuim o tovAräsie pentru ca intotdeauna
In toate imprejurArile sA ne putem apAra de sägetile pizmei si ale fAutAifii
pentru ca sà ne putem sprijini unii pe altii.
In scrisoarea de fatä nc legAm totodatA voinTa cit si puterile intrunite
la o infrAtire de nedesfAcut ce se oglindeste in articolele urmAtoare:
CA vom pune toate eforturile noastre i toatA vointa noastrà in joc
ca intotdeauna sä arätäm supunere eat impäratului turcesc cit i domnului
care va cirmui Tara.
Boierilor ;Aril celor mai mari i cu vazA le vom da ascultare si le vom
purta cinstea cuvenitä.
Dacfi unul sau altul dintre acesti boieri, oricare ar fi el, ar voi ca,
pentru folosul säu sau din rAutate, s'A prAvAleascA pe unul dintre cei infrAtiti
cu noi, apoi trebuic sl ne punem pentru el, spre a zAdArnici scopul cel rAu.
CA in toatA vremea si in toatA imprejurarea, atunci cind vom vedea
cA vreunul se indepArteazA de la indatoririle de omenie pentru a ne aduce

72
www.dacoromanica.ro
vreo pfigubire, ne vom strAdui s'A-1 urmArim si sä facem tot ce vremurile
imprejurArile ne vor ingAdui.
Dacà unul dintre cei îràii cu noi ar cAdea de pe urma defäimArii
sub urgia domnitorului. sau a cirmuirii, vom face tot ce ne stA in putero spre
a-1 scápa.
Pentru a fi feriti de toate necazurile, trebuie sà cerem de la domnitor
astfel de legi care s'A ne asigure nevoile, sä ne statorniceascii cinstea, onoarea,
dreptatea i risplata pentru munca noastrA.
Daca' vrem s'A facem o miscare oarecare, ne vom aduna spre a urma
hotArirea tuturor, lar nu acea a unui m'Adular dintre noi.
Fiecare dintre noi, care ar primi vreo slujbfi in folosul silu, nu numai
cá nu se va despárti de frAIie, ci va rAmine printre noi cu credintii, si va
sprijini pe toti infrátiTii cu toate puterile pe care i le dA slujba sa.
Dacá se va vedea c'à prigoana impotriva noastrA nu mai are sfirsit
nu ne mai putem impotrivi dusmanului nostru, apoi va trebui s'A /inem sfat
si s'A alegem cele mai bune capote dintre noi ca sA trimitem o solie impára-
tului turcesc çi s'A ciipiitilm de acolo dreptatea, fArA insA a eruta bani sau ostenealá.
Ca urmare a celor spuse ne legAm in fa-;a lui dumnezeu s'A intärim frAtia
noastrA. lar daca unid dintre noi ar voi sA se indepärteze din mij/ocul nostru
Si s'A doboare prin trAdare frAtia noastrá, apoi minia cerului s'A fie deasupra lui
si sA se descarce asupra-i si asupra intregii lui fApturi; sufletul lui s'A fie deopo-
trivA cu acel al Iudei, iar avutul çi bunul lui s'A se topeascA ca ceara la foc 1
UrmeazA semnAturile
(acestea lipsesc)
Hurmuzaki, XX, p. 706-707. Text germ.

24
20 februarie 1822
Locuitorii satului Joregi (Hirlciu) nuIrturisesc prin jurcintint
cd eteristii au « ciacat» casa spiitarului Vasile Brclescu.
MArturia
Noi läcuitorii satuhu Jorestii de la tinut HirlAului pre sfintAnia giurAmin-
tului ce am sAvirsit arAtAm cA in trecutul an 1821, la 16 a lunii lui iunii, gioi
pe la 4 ceasuri de zi, au venir serdar Vasile tufeccibasa cu mula oaste de
eteristi in satul Todirenii ce iaste alAture cu noi, si din acei eteristi au
venit çi in satul nostru 4 caäri, care, dupá ce au scApat pe dumnealui spatar
Vas& BrAescu den mil' 1A, inbrAcindu-sA in haine proaste de au fugit, apoi
au ramas ei in casa'.
2 In spiritul acestui angajament boierii modoveni de clasa a doua prezintil in septem-
brie 1822 o anafora catre domn, cerind inititurarea din scaun a mitropolitului Veniamin Costache
pentru cá s-a aliiturat eteristilor in 1821 (Hurmuzaki, XX, p. 755-756. Text. germ.).

73
www.dacoromanica.ro
 Si dupä ce au mincat si au bäut, au calcat casa dumealui spataru, pridindu-1
luindu-i din casi toati lucrurile pînà si asternuturile i cinci cai. 5i ciutind
pin toati incuieturile, au gisit si un scrin plin de hirtii, fel de fel, tot legfituri.
asa, dupi ce 1-au scipat den mini' i dupi ce 1-au ciutat pen celi mai
multe casi pen sat si nu 1-au gisit, neputindu-i faci mai mult räu, càci acum
luasä tot ce au fost mai bun si incircasi sacsanale pe cal, beti fiind de multi
bäuturi ce au biut, au scos toati härtiile acele ce era in legaturi si zicind
multe cuvinte de hula' au stitut si unile le-au loat, iar altile le-au rupt bucatfile.
In citi vremi au sizut, au incarcat armele tot cu de acele härtii i au
impuscat. 5i dupi ducire eteristilor acelor ce au prädat casa, venind stäpinul
nostru, dumnealui spatar, acasä, in fiinta si a noasträ si a altor feti, dupi multe
tinguiri ce face pentru cite lucruri i s-au luat, apoi si tinguie mai tare, zicind
cà i s-au luat i i s-au rupt hirtiile ce ave de multe trebuinti de mosii 1,
de neamuri si de socoteli de bani, care toati aceste sint stiute si altor sate
megiesite.
Aa fiind stiinta noastri, mirturisim i incredintim ca unii ce nu stim
carte prin punire degitilor nurnilor noastre. Iar care am stiut carte, am
iscilit numile noastre.
1822 fevruarie 20
eu ierei Simon ot satul Iurestii
eu preot Gheorghi, m-am intimplat fati
eu vornic Dumitru am vizut i mirturisisc
eu Ion Bidalut mirturisisc
CU Dumitru Axinti
CU Gheorgbi Pävälianu, eu Gheorghi Ababii,
eu Gheorghi a lui Iftimi, eu Ghiorghi Palaghiescu (Birsan)
eu Grigori Aioanii, eu Vasili Acatrinii, eu Miron
CU Gheorghi Niamtu, eu Toni-0 Mihalce, eu Ionel,
eu Gavril Cumpitä, eu Gheorghi Popiscanu,
Cu Costachi Pivälioanu, eu Nita' Iftime,
eu Costantin Turcanu, eu Lupu Spinachi, eu Vasili (Tiru)

1 Alte cazuri de distrugere a actelor.

Cu prilejul asedierii boierilor la Benesti, rilsculatii au rupt hotilmicia pentru: Benesti,
Manicesti, Bucium, Comiinesti-Sirbi i Vasklati (Arh. St. Craiova, epitropia bisericii sf. lije,
foaie volantii, neinventariat5).
Actele pentru mosiile Caraula ..si Virtopu (Mehedinti) ale cluceresei Iliaca Bridloaia au
fost distruse cu sipetul in care au fost depuse (Arh. St. Buc., Condica isprAvnicatului Mehe-
dinti 1314, f. 16. v 17 v).
Marin Butculescu biv ve! serdar, Vázind eh multi boieri si-au rApus sineturile mosidor...
intru acest peristasis al apostasii arnautilor ce ne-au izgonit Bra' dà vestire... o cere
si i se inregistreze dour' condici de actele ce au sciipat nerftpuse d (Acad. R.P.R..
doc. DCXXX 298 si 299).

74
www.dacoromanica.ro
 eu Costandin Mihalce, eu Ionitä Rustanca, eu Ilie Avram,
eu Petre lui lije, eu Vasii dascalu ot CrAciuneni,
eu Ion dascalu ot Craciuneni, eu Vasili vatavu ot Cräciuneni, eu Ionità
Cojocariu ot Craciuneni, eu Andrei Niamtu ot CrAciuneni, eu Simion Gospodariu
ot Craciuneni.
Si noi fiind megiesi cu dumnealui spatar Vasili BrAescv, mai ales unii ne-am
intimplat &IA la dumnealui i in zioa cind au venit eteristii la casa dumisale,
avem bunk' stiintä pentru stricare si luare hirtiilor si pentru prädarea casäi.
Si am iscAlit: 1822 fevruar 20.
Stefan Talpä paharnic,
Canano hatman, Enäcachi..., Neculai Romano paharnic, Cost. Mortun
särdar.
De la isprävnicie Hirlaului.
intru fiinta mea, insusi la starea locului, mai sus iscAlitii aid märturiea
aceasa, sà incredintazA si cu a mea iscaliturä.
1822 fevruarie 24 1 loan Täutul cäminariu
Acad. R.P.R., doc. CCLX 98. Orig. rom.

ANEXA
la documentul nr. 24

Catrà slävita ciiimäcämie, de la isprävnicia tinutului Hir15.u.

Dupä poronca slävitei cäimacAmii mergind eu, ispravnicul Vasili räutul
caminan, la satul Jorestii 2, unde iaste asäzare dumisali spatar Vasili Bräescul3,
am fäcut cercetare de läcuitorii satului aceluia, de s-au padat cu adevärat
casa dumisali spatar.
toti intr-un glas au arätat C cu adevfirat s-au prädat de eäträ eteristi.
Pe cari §i giurämintului supuindu-i in fiinta me, au dat si marturie in
seris. Pe lingà aceasta instiintare, alatureaza i aceia.
1822 fevruarie 25
Vastle räutul caminani
Acad. R.P.R., doc. CCLX/99, Orig. rom. 0 copie, fruit numele ispravnicului, tot
acolo, doc. CCCXV/40. Tot acolo i o rnárturie a unor boieri prin care se atesta treapta
de boierie a spatarului Vasile Bräiescu.

Aceastii cercetare s-a facut in urma poruncii din 15 februarie a cainificiimiei

(Acad. R.P.R., doc. CCCXV 40; CCLX 97).
2 In text: Ioresti.
3 Intr-o scrisoare din 23 februarie se vorbeste de hatmanul Briescu care s-a dus la Ilirhiu
in ziva de 20 februarie (tocmai dud se fäcea cercetarea la Joresti). Autorul scrisorii arAta printre
altele: s ca boieri nu avem casá, fiind toate stricate si arse a (Acad. R.P.R., pach. MXLI
(fost. ma. rom. 2811), f. 169).

75
www.dacoromanica.ro
 25

25 februarie 1822
Cletcapii de pe mo.,siile Mdcesul Sirbesc si Rominesc (Do1j) ale
banului Gr. Brincoveanu « consimt» set' plciteascei « ciftigul vinutui
si rachiului, banii zilelor cleicii, ai lemnelor ai plugului», la care
nu s-au supus in vremea retscoalei.
Adica' noi cesti mai jos iscaliti cläcasi dupa mosiile dumnealui biv ve!
ban Grigorie Brincoveanu, Macesul Sirbesc i Rominesc din sud Dolj, incredin-
àm acest zapis al nostru pá dumnealui biv ve! medelnicer Dumitrache,
epistatul mosiilor dumnealui banului dintr-aceste cinci judete, precum
stie ca noi cu pricina räzvratirii ce s-au facut in vara trecuta in Tara' i cuhpsirea
epistatului de acolo, ne-am pus de insine de am vindut vin i rachiu, care cum
am putut, fArà s-avem voie data de la cinevasi 1.
Pentru care dind dumnealui medelnicer jaiba la cinstita caimacamie,
s-au i facut porunca de ne7au adus cu mumbasir la Craiova. Si dupa alta
jaiba' ce am dat si noi cinstitei caimacamii pentru pricina eläcii i celelalte
dupa pravila, orinduiti fiind la judecata departamentului de patru, dupil scumpil
cercetare ce s-au facut si la zisele noastre doul jalbi si la ale dumnealui medel-
nicerului, am si facut anafora ca sa' platim atit cistigu vinului i al rachiului,
cit i banii zilelor clàcii, ai lemnelor çi ai plugului, facindu-sa o sumä peste
tot, precum anume s-arata in dosul acestui zapis la fiescare din noi.
Deci, dupa hotarirea judecatii ce s-au dat i dupa anaforaoa ce s-au facut,
ne-am cunoscut chiar noi gresala ce am facut si am cazut cu mare rugaciune
la dumnealui medelnicer ca sa ne inpacam, insfi cu aceasta legiaura:
intii, ca de sa va mai dovedi yin i rachiu peste acesta ce am vindut
pin'acum, care s-arata la fiescare suma vedrelor in analogon, i alt vin i rachiu
täinuit i nearatat i vindut ori de noi sau de altii, tot noi sa fini datori
platim i pentru acela, de vadra de vin talen i unul, cItig, i de vadra rachiu,
talen i sase.

Alte cazuri similare:

Locuitorii din Greaca (Vlasca) * cum au väzut... cii vin apostatii in lark', indati por-
nindu-se la semetie, impotriva pravilelor piimintului au vindut vin pe mosie ping la trecutul
iulie. 15 [1821] s (Arh. St. Buc., Condica domneascii 101, f. 114; Condica depart. de opt
895, f. 178).
La mosia Drägänesti din acelasi judet a baronului Ch. Sachelarie, locuitorii au dat foc
namestiilor si au ciirat vinul (Arh. St. Buc., Condica depart. de sapte 878, sub dati).
Locuitorii de pe mosia Radovanu a biv vel comisului loan Chica, mitrturisesc in 1824
ea' 1-au piig-ubit pe stfipin cu 4 39 buti cu vin ce le-am avut noi, cum i rodul viei ce
este pe aceastii mosie, care 1-ana luat tot noi din leat 1821, i pe alti trei ani rodul viei care
sa cerca de dumnealui de la noi* (Arh. St. Buc., Condica logofetiei pirii de Sus 1074,
f. 171). La Riitezu (Mehedinti) au fost sparte pivnitele lui N. Glogoveanu ( Acad. R.P.R.,
doc. DCXVIII/209, 364).

76

www.dacoromanica.ro
 Al doilea: fiindci banii ce s-aratA in dosul acestui zapis nu i-am avut ca
sA-i rAspundem aci in Craiova, am rugat pi dumnealui sá ne dea o catana acii
cAimáchmii, Cu cheltuiala i zeciuiala noastrii, ca sA meargA cu noi in fata
locului si in soroc de zece zile s'A inplinim toti acesti bani i sA-i dam in mina
catanii, ca sl-i aducA la dumnealui medelnicer. Iar and inpotriva ne vom
arAta cu cel mai mic lucru, pricinuind ori pentru banii clAcii i celelalte, sau
ca.' nu e socoteala vinului si a rachiului facutA bine, si sa va intoarce catana
faral nici o isprava, atmici in puterea acestui zapis, ce I-am dat de bunA voia
noastrA, volnic si fie dumnealui a face arAtare ori slAvitului silihtar, sau
cinstitei cAimacimii spre a ni sA trimite cinci turci mumbasiri. i dupA ce
vom implini banii prin sila lor s'A dam i geremea de fiestecare turc cite taleni
una sutA.
Drept aceea, ca sA sA pAzeasca aceasta legAturri intoemai, am rugat pa
dumnealor boierii judecAtori ai departamentului de patru de au intArit acest
zapis ca s'A-s aibA puterea in once vreme si la orice judecata.
1822 fevruar 25
Tal. pan
Eu popa Pateo ot MAcesii Sirbesti, am rAmas bun dator 92 8
eu Dinul Botea . . . ot tam, ipac, s-au plAtit 481 301
eu Diaconu Ion... ot tam, ipac 49 20
eu Stan Cretul ot tam, ipac 57
eu Stoinea Minea... ot tam, ipac 381 341
eu Ivancea... ot tam, ipac 57
eu Neagul Butca circiumar... ipac 102
eu Preda Bercean ot Maces Sirbesc, ipac bun dator 33
eu Barbu Boti... ot tam, ipac 33
eu Ion Bosun... ot tam, ipac 33
eu Nedelea VAduv ot tam, ipac, plAtit 331
eu Stoian sin Ilie... ot tam, ipac 42 20
eu Stan. Saresnitä ot tam, ipac , 43
eu Oprea brat Nedelea ot tam, ipac 40
eu MArin Cojocaru cu Oprea Chiosea ot MAcesu Rominese,
ipac 15
eu Naidin sin Radu Doljan... ot tam, ipac 42
eu MitricA CAldarusA... ot tam, ipac 62
eu Patru Bogdan FAget... ot tam, ipac 73 16
eu Florea Albu i cu LazAr ... ot tam, ipac 41 16
eu Dinul GloantA ... ot tam, ipac 45 35
982, 19
De la departamentul de patru.
Cu acest zapis viind inaintea noastrA la judecatii cei mai sus iscAliti
tori säteni, de fatA cu dumnealui medelnicer Dimitrache, epistatul mosiilor
dumnealui banului Brincoveanul dintr-aceste cinci judete, i rAspunzind numitii
1 in text, aceste cifre sint incercuite.

77
www.dacoromanica.ro
sAteni c*A de bunk' voic, nesiliti de nimeni, au fAcut invoirea ce s'A coprinde
intru acest zapis, pentru aceea, dup'A rugaciunea ce au f'Acut judecatii, s-au
adeverit si de afire noi, ca sA-si aibfi urmarea intocmai.
1822 fevruar 25
Theodorache vistier

Muz, de ist. Buc., Fondul A§ezilm. Brincovene§ti, doc. 30593. Orig. rom.

26
Iasi, 23 februarie [1822]
Scrisoare nitre un speitar despre infiintarea unei societäti «revolu-
tionare» la care a aderat un numcir de 37 boieri moldoveni.
Iubite frate, arhon spatar.
[Autorul scrisorii bänuieste pe BrAescu cá a provocat incendiile din. Iasi.
Relateazi de asemenea despre demersurile fAcute pentru a scApa de incendiu
casele vistiernicului Sändulache, i cá ienicerii s-au mai imblinzit. Apoi continui:]

Au venit ieri si un capitilar chihae de la saraschieriu, cu strasnic'A poroncà.

Au adunat boierii toti, au cetit ferman foarte tare ca sä nu cumva sA si supere
vreun boieriu, negutitoriu raie, i ea or da sam'A cu capitele; iar urmare ce are
sä sfi pazascA, sa fie ingaduialà ping va veni de la Poarfá. Acel ferman au
poroncit s'A s'A fac'A moldovenesc i s'A ni s'A deje; dacà Il voi lua,l-oi trimite.
Frate, rgutfitit suflet are ! Mare jficas iaste i räu intrigant i rale vApsele
face boierilor moldoveni; dar 11 vad a au ridicat nasul. De vreo citeva zile,
tare s-au unit Cu Romanul 2 Ce alc5tuiesc ei impreun'A cu visternicul, nu stiu.
Atita väd c5. poste 2-3 zile, pe la patru ceasuri de noapte, merge Romanul
la casa logofAtului Marcutei, unde mai in toate noptile acolo mine caimacamul,
s'Ade insusi 031 la opt ceasuri de noapte. N-am mai putut suferi si am trimes
pe banu T'Autu sl spuie vlAdicAi, ce iaste aceastà tainäi mare ce are cu C..
De iaste pentru binele Moldovei adunarea i tainele sale atita de des si inde-
lungate, trebuie s'A le stiu si eu, fiindeA mä aflu bAtrin si patriot. lar de iaste
spre vreun rAu ca s'A facA Moldovei, s'A se depfirteze. Mi-au trimis fAspuns
a lui interesuri iaste. Eu vad fricg, cä acest om ca s'A-si acopere gresala ce au
fAcut cu S'Acu, poate au inchipuit unirea sa cu C.. . i urzäsc. o nou6 lucrare,
mficar cA dupà pornirea ce-1 vAd asupra dezbrAcatului i vorba ce r'Asunk
scopusul lui iaste a trece in asta parte. Dup*A a me socotealA, i dupg urmari,
samäng a fi un riiu vas, Romanu, plin de epivule i supt ipocrisis vrea sä-si
Semnaturit
2 Este vorba de episcopul de Roman.

78

www.dacoromanica.ro
dei altà icoanä. Ades corespondentii vä'd cä are Cu belsug. Apoi giudeefi ca
'Anti nu s-au potrivit, nu s-au incuscrit.
Serie-mi, mä rog, i dunmeata stiintäle, vestile, nädejdile ce aveti, färä pic
de sfialä ; cfici eu Ant atita de päzit incit cárile dumitale dupl ce le citesc,
apoi in sobä. Acum m-am phroforisit de carvunarismos ce sä alatuiesc, unde
sint multi: Andronache Donici, Racovità, Virnav, Stamatin, Vasile Miclescu
spätar, Gheorghie Cuza postelnic sau vornic, Lascarache, Petrache Sturza,
tefan Cerchez, Iancu Cananau si alti in numär de 37 pin:A acum, afarä de
Briesti care nu s-au pus intr-aceastä unire, i ei strigfi, fäcnesc. Nici Bel-
diman 2 nu estp. Eu am dat ce mai mare laudà simpatriotilor pentru Petrache
Sturza, cä iaste om vrednic i linitit. M-am gresit, m-am inselat, altfel de icoanä
are, vremea va face cunoscut tuturor 3.
MIMI al dumitale ca un frate, slugä.
Theodor Bals[
[1822] fevruar 23, joi, din Esi
[Urmeazà, in post scriptum, intrebfiti i presupuneri in legäturä cu un
plic din cauza cäruia «poate sä mi se primejduiascä viata
Acad. R.P.R., pach. MXLI (fost mg. rom. 2811), f. 169-170. Orig. rom. Publicat
de C. Erbiceanu, Ist. Mar. Mold., p. 209 210.

27
8 martie 1822
Mitropolitul, episcopii, boierii ci aiçi locuitori din Tara Romi-
neasca cer Portii indepeirtarea grecilor din functiile bisericeoi i ma-
neistiresti.
La prea stralucitul prag al prea puternicii imp ärätii.
Noi credincioasele i prea supusele raele, mitropolitul çàrii, episcopii, igu-
menii, boierii i toti läcuitorii de obste, parte bisericeascä i mireneascA ai acestui
cheler inpärätesc.

Spiitarul Vasile Briiescu (vezi doc. 24) i Gheorghe Bräescu, intii agil apoi hatman. in
septembrie-octombrie ingrijeste de stringerea finului pentru trupele de ocupatie turcesti (Acad.
R.P.R., doc. MXLI/167, MXXXV/5-6).
2 Vornicul A/exandru Beldiman.
3 Ciirv-unarii* au intocmit un proiect de Constitutie in 75 puncte Cererile cele mai
insemniitoare ce sà fac din partea obstiei Moldaviei in intocmire cu cele cuprinse prin obsteasca
jaiba sa, triinis ciltre prea inaltul Devlet i in temeiul sfintului i inalt impiriitesc firman, ce
s-au slohozit la... ca sit fie obsteste sfintite aceste cereri, spre a sluji pämirdestii ocirmuiri de
temeiu, pinä ce se va putea infiinta pravila %Arid intr-o desiivirsitá alciituire* (A. D. Xenopol,
Primul proiect de constitutie a Moldovei din 1822. Anal. Acad. Rom., Mem. sect, ist., ser.
II, vol. XX; vezi i Hurmuzaki, XX, p. 753-754; 809 810, 849-851).

79
www.dacoromanica.ro
 Cu adinci inchiniciune pini la pilmint facem aritare ei, din bogati milo-
stivirea i pirinteasca iubire, ce dintru-nceput au avut gi are inpäriteasca mirire
pentru odihna gi ripaosul ticailoasei raeli ai acegtii àri, intelegind cu destule
dovezi in fapti cite riutiti au pfitimit Tara de la neamul grecilor, din ceasul
ce s-au incuibat in pimintul nostru bun, cunoscut 1; la pripildania ce au ficut
greci, carii prin viclenile lor mijloace i filarnicile
lingugiri au fost intrat nu numai pe la toate mànàstirile ;Aril, adici gi cele dom-
negti si la ceale 2 aliturate la ceale de jos, ci i la scaunele arhieresti ale episco-
piilor si ale mitropolii, prin groaznice diri de bani la domnii greci gi la minigtrii
lor. Pink' eind in cea dupi' urmi, le-au adus in disivirgiti pripädenie i inrobire
de datorii i ca nigte streini i nedoritori de lucrurile neamului nostru au instrei-
nat gi din acareturile lor, ce au fost inchinate de mogii i strimogii nogtri, spre
tinerea acestor sfinte case, cu legituri ca in veci si fie nestrimutate de la mini-
stiri 3, ciutindu-gi numai interesul lor gi a neamului lor.
De aceea ni s-au i hirizit glut i vrednic de inchiniciune ferman inpAri-
tesc, cu hotirire i porunci stragnici citrä domnul nostru, ca de la toate dre-
gitorfile bisericegti sä s'A lipseasci eilugArii greci a nu mai fi nici de cum, gi in
locul lor sä sà agize numai cilugirii piminteni.
Care acest nizam Lau gi pus domnul nostru in lucrare, intocmai dupi inpi-
riteasca porunci, izgonind 4 igumenii greci de la toate ministirile i agäzind
càlugàri numai dintre piminteni.
Pentru care aceasti mare facire de bine, ce au aritat prea milostiva
härizindu-ne acest priveleghiu vechi ce l-au avut aceasti ticiloasi tara,
chelerul impiritesc, nu sintem vrednici sà multimim dupi cuviinVi prea puter-
nicii inpAritii, i ridicind miini de rugiciuni citri atotputernicul dumnezeu, 11
rugim cu fierbinteali ca sá umbreasci totdeauna supt dumnezeiasca mila sa
premirirea impäritii tale, tiindu-o in veci biruitoare asupra vrijmagilor i nestri-
mutati cu toate fericirile pe deplin, ca si putem i noi a fi ocrotiti supt ari-
pile miririi sale.
Dar fiindci ne temem ca nu cumva, dupi vremi, acegti cilugiri greci,
fiind ràu näräviti, sà mijloceasci cu ale lor viclene megteguguri i sá umble
ca sà strimute bunavointi i hotirirea impiritestii tale miriri, ca a ne strica
preinnoirea acestui vechi priveleghiu al nostru, cu lacrimi ne rugim ca si
si milostiveasa prea puternica impäritie î si binevoiasca a ne milui i cu
sfint hatirrif cuprinzitor i hotäritor ca in veci de acum inainte toate dregi-
toriile bisericegti &A fie neclätite de cilugirii rumini päminteni, dupi vechea
orinduiali ce au avut aceasti Tara, M.A. a fi priimit vreun calugar grec la cea
In text, cuvintele *imp-arfiteasca milostivire o, *terse cu cemealii.
In text, cuvintele *slobode **1 la cele inchinate o, *terse cu cernealii.
3 In text, cuvintele Iar mai virtos cà la unile din miniistiri s-au gäsit i zapise o, *terse
Cu cerneali.
3 In text, cuvintele 4 arhiereii sint *terse.

80
www.dacoromanica.ro
mai micá treaptà de dregdtorie a tiirii noastre, adica: nici la scaunul
mitro [poliei], nici la episcopii, nici la vreuna din mäniistiri din cele domnesti 2
ale tarii, nici de la cele 3 aläturate la mänästirile ceale de jos, cleat numai ceale
de jos 4 unde sä aftä ceale aici inchinate; si sa aibä. lua 5 ceea ce au legat
ctitorii, dupii starea i puterea mänästirilor de aici, iar nu ceva mai mult.
$i asa fiind in toatà vremea viitoare la toate aceste dregätorii numai càlu-
gári nädäjduim cu vreme a-si veni inkfästirile la intregimea stfirii
lor de mai nainte si a sä izbävi de greutate datorii lor, supt care le-au adus
nedoritorii calugari greci.
Si pe lingä aceasta adfiogiim fierbintea noastra rugaciune catrfi prea puter-
nica impärätie, i cerem ca intru acela stint hatiserif sá sä preinnoiascfi cu hota-
fire aceastä orinduialä, ce au fost mai din nainte, adea: ori mitropolitul, sau
vreunul din episcopi, sau vreunul din egumenii de la oricare manistire, va muri,
sa sä clironomiseasca unul ca acela numai de scaunul sau mänästirea unde
s-au aflat, fled a 84 amesteca dom-nul cel dupl vremi sau rudele acelui mort cit
de putin la avutul lui.
Arh. St. Buc., Mitropolia Buc., doc CDXV/234 (netrebnice).

28

Sibiu, 20 martie /1 aprilie 1822

Scrisoarea lui A. Pini ccitre Al. Vilara Cu privire la o lucrare
a acestuia din urmcl, fiicutii: pentru binele patriei.
Hermannstadt, le 20 mars/1 avril 1822
Monsieur,
J'ai reeu la lettre en date du 11/23 mars que Vous m'avez fait l'honneur
de m'adresser, ainsi que la pike qui y était annexée.
Je l'ai parcouru avec d'autant plus.de plaisir que j'y ai trouvé des apper-
eus sur diverses dispositions aussi sages que judicieuses qui, si les circonstances
permettaient de les mettre en pratique, ne manqueraient pas de produire des
résultats salutaires.
L'esprit qui a présidé à ce travail, j'ose Vous l'assurer Monsieur, sera tou-
jours une preuve honorable des sentimens qui Vous animent pour le bien de
Votre patrie.

In text sterse cuvintele « mare sau micrt ».

2 In text sters cuvintul s slobode s.
3 in text sters cuvintul inchinate s.
4 In text sters cuvintul mánästirile s.
5 in text sters cuvintul numai s.

6 -. 70 81
www.dacoromanica.ro
 Je me fais un plaisir particulier de Vous en rendre le témoignage et j'ai
l'honneur d'être avec une considération distinguée, Monsieur, Votre très humble
et tras obéissant serviteur.
A. Pini
[Adresa :] A Monsieur, Monsieur Alexandre de Vellara aga de Valachie
Cronsta dt.
Acad. R.P.R., Fondul Al. Villara, pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 268 si
269. Orig. franc.

29

[Sibiu, 22 'Bartle /3 aprilie 1822]

Tabel de banii intrafi in perioada iulie 1821februarie 1822 in
vistieria Tarli Rominesti din 12 judefe fi de sumele cheltuite de la
1 junio 1821 i kind la sfir,situl anului 1822.

Summarische lilbersicht der vom Monat July 1821 bis Ende Februar 1822 in die
Vistiairie der Wallachey von 12 Districten eingegangenen Gelder.

Piaster Aspern. Ludur.

276 818 9 076 als zweymonatliche Abgabe fiir die Monate Juny
und July zu 30 Piaster 60 Aspern die Ludura,
nämlich 18 Piaster 60 Asper als Contribution
und 12 Piaster fiir die Besoldungen in Gemässheit
der alten Verfassung.
265 456 90 8 703 D-o d-o fiir die Monate August und September
auf die obenangefiihrte Weise.
270 977 30 8 884 D-o d-o fiir die Monate October und November
wie oben.
270 977 30 8 884 R-o d-o fiir Dezember und Jänner wie oben.
125 311 30 8 703 als 6 monatliche Postabgaben pro mens August,
September, Oktober, November, Dezember 1821
und Jänner 1822 zu 17 Piaster 60 Asp. von
1 Ludura.
68 772 39 Viermonatliche Abgabe der Mazilobreslaschen pro
mens. May, Juny, July, August.
70 825 39 D-o d-o der d-o mens. September, Oktomder,
November, Dezember 1821.
41 372 D-o der Fremden pro mens. May, Juny, July und
August von 1514 Familien laut gestellter Rech-
nung von Seiten derer Ispravniks der Fremden.
42 694 D-o d-o der D-o pro mens. September, Oktomber,
November, Dezember 1821 von 5 096 Familien
laut gestellter Rechnung von D-o b-o.

82
www.dacoromanica.ro
 Piaster. Asp ern. Ludur.

700 Trimester des Vizirkislasi pro mens. July, August,

September.
700 D-o d-o mens. Oktomber, November, Dezember 1821.
50 000 Veraufsbetrag des Dischmarits,
95 500 D-o des Ojarits,
91 200 D-o des Vinaritsch,
74 500 D-o der Mauthen pro mens. September, Oktomber,
November, Dezember 1821.
152 675 als eingegangenes Geld der Salzgruben auf die 2
Monate Januar und. Februar 1. J. zu 76367,60
monatlich gerechnet, aus der totalen Summe
des Verkaufs dieser Gruben fiir 916,050 Piaster
jährlichen Pachtschillings.
115 000 D-o d-o der verpachteten Mauthen auf die zwey
Monathe : Ianuar und Februar 1. J. per 57,500
4monat1ich, aus der totalen Summe der jährlichen
Verpachtung fiir 690,000 Piaster. Gelder die man
fiir driickende Nothfälle und andere ausserordent-
liche Abgaben als Hillfssteuer von 15 532 Lu-
duren der Sokotelniks zu 10 Piaster und 10 986
Luduren der Posluschniks zu 5 Piaster zusam-
mengebracht und ,cler Vistiarie iibergeben hat ;
nämlich:
210 270 Hilfssteuer der Sokotelniks und Posluschniks gege-
ben im Monat July von denen Poste/nitschels
Niamurs, Mazils, Sokotelniks, Postuschniks und
andern Breslen laut Rechnung.
464 548 60 Zweyte Hilfssteuer der Sokotelniks und Poslusch-
niks, gegeben im September.
53 542 90 Die Einkiinfte der Schulen von St. Georg und
St. Demeter 1821 sowie auch einiger Klöster
laut der diessfälligen Rechnung.
57 650 Hilfssteuer der Metropolie melirerer Bischöfe und
Klöster.
53 800 Contribution der fiirstlichen Zigeuner vom 1-ten
July bis Ende Dezember 1821.
87 675 Fiir das vom Land bezogene, denen Poststatio-
nen der 12 Districte gegebene und von den
Verwaltern der Postkasse bezablte Heu, d.i.
5 285 Wägen pro 15 Piaster und 300 Wägen
per 23.
41 000 Verkaufsbetrag der Vornitschie fiir das Jahr 1822,
welcher zwar der Armenkasse gehört, allein
driickender Nothfälle wegen in die Vistiarie
genommen worden ist.
1 645 60 Aus dem Fokschaner Districte.
6*
83
www.dacoromanica.ro
 Piaster. Asp. Ludur.

6 652 15 Was der Ispravnik der Fremden von denen Pos-

luschniks des russischen Consulats aus den 12
Districten als Semester des St. Demeters 1821
laut Rechnung zusammengebracht hat.
11 840 75 Gefunden beym Herrn Vornik Michael Mano fiir'
399 5/8 Kla Fruchts, so er aus dem Buzoer
Distriete genommen und denen Brodbäckern zu
30 Piaster die Kila Frucht verkauft hatte.
600 Gefunden beym Stolnik Perdikari, Ispravnik im
Vlaschkaer Districte, als erpresst von denen
Luduren der Monate Juny und July, welche
dann von ihm riickgenommen und der Vistiarie
iibergeben worden sind.
488 Gefunden als erpresst beym Sludschar Constantin
Paraskevesko, vormaligen Samesch im Fokscha-
ner Districte.
2 836 63 Gefunden beym Stolnik Ianko Fotino, Ispravnik
im Oltser Districte als erpresst von 93 Luduren
fiir die Monate Juny und July.
333 60 Aus dem Districte Muschtschelo gefunden als er-
presst bey einigen Zaptschis.
8 000 Die Treketoare der Schweine auf die 3 Monate:
Oktober, November, und Dezember des ver-
flossenen Jahres aus den 12 Districten laut dem
Contracte.
13 425 D-o d-o auf die 2 Monate: Jänner und Februar 1.,
J. zu 6 712: 60 fiir jedes Monat aus dem totalen
Verkaufsbetrag von 80,550 Piaster.
3 054 796 81 Summe.

Sumrnarisehe Ubersiebt der seit dem 1-ten Juny 1821 bis Ende Pinner 1822
gemaehten Unkosten.

Piaster. Asp. Ludur.

1 026 276 Tains der Soldaten.

635 856 Löhnung der Truppen.
7 000 Salaire des Tefderdar-Effendi.
4 000 Semester der Kosacken fiir den Verflossenen
St. Georg.
216 002 Besoldung des Beschliagas und ihrer Nefers.
1 889 685
1 982 Unkosten der Truppen des vormaligen Ibrail
Pascha während seines Aufenthaltes in Fockschan.

84
www.dacoromanica.ro
 Piaster. Asp. Ludur.

57 278 - - Geschenke, welche denen von Seiten der Pascha's

45 037
112 691
-
l....--
^1
71-
gekommenen Tiirken gegeben worden sind.
Andere Unkosten..
Unkosten des mit seinen Truppen in Fokschan sich
aufhaltenden Siliktaraga.
2 123 775
137 587 Reparaturgeld derer Truppenquartiere.
14 771 - Denen die bey den Magazins dienen.
7 813 - Reiseunkosten derer gehenden und kommenden
Tiirken.
111 085 Fuhrlohn der bey den Magazinen gebrauchten
Ochsenwägen.
367 616 - Denen Posterwaltern.
Landesunkosten.
293 005
101 895
-- - -1-
Salaire des Ispravniks, Sameschs und Zaptschis.
Salaire der grossen und kleinen Bojaren und der
66 249
55 917
- -- Capukehajas.
Die Tains an einige Arme.
Andere niithige Unkosten.
21 517 Wegunkosten derer Individuen die in Landesangele-
genheit hinausgeschickt wordén.
13 466
10 0/8 - - Almosen an denen Armen.
- Andere Unkosten, so in einer besondern Rech-
562 067 - nung zu sehen gild.

2 762.649 Truppenunkosten
562 067 Landesunkosten
Summa: 3 324 717

Privire sumar asupra banilor intrati in visteria Tarii Romineeti din

12 judete, ineepind din luna iulie 1821 'Ana la sfireitul lui februarie 1822.

Piatitri Aspri Liude 1

276 818 - 9 076 ea dare pe douA luni, anume iunie 1.i itilie, cite
30 piastri 60 aspri de fiecare liude, adirii 18
piastri 60 aspri ca contributie si 12 piastri pentru
leafA potrivit vechilor dispozipi.
265 459 90 8 703 la fel pentru lunile august si septembrie, in felul
stabilit mai sus.
270 977 30 8 884 la fel pentru lunile octombrie si noembrie, ea mai
sus.

85

www.dacoromanica.ro
 Piastri Aspri Liude

270 977 30 8 884 la fel pe decembrie si ianuarie, ca mai sus.

152 311 30 8 703 pentru poste, dari lunare pe cele case luni: august,
septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 1821
si ianuarie 1822, cite 17 piastri 60 aspri de fiecare
liude.
68 772 39 dare pe patru luni a breslasilor mazili, socotitä
pe lunile mai, iunie, iulie, august.
70 825 39 la fel pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie,
decembrie 1821.
41 372 la fel a suditilor pe lunile mai, iunie, iulie si august,
pentru 1514 familii, dupà socoteala ispravnicilor
suditilor.
42 694 la fel pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie
decembrie 1821, pentru 5096 familii, dupä soco-
teala aceforasi.
700 trime,strul pentru eisla vizirului pe lunile iulie,
august, septembrie.
700
50 000
95 500
-- la fel pe lunile octombrie, noiembrie, decembrie 1821
din vinzarea dijmaritului,
din vinzarea oieritului,
91 200 din vinzarea vingriciului,
74 5011 din vinzarea vAmilor,
pe lunile septembrie, octombrie, noembrie, decem-
brie 1821.
152 675 bani intrati de /a ocnele de sare pe cele dou5 luni
ianuarie si februarie a anului trecut, socotiti la
57 500 lunar, din totalul vinzärii acestor ocne pe
916 050 piastri arena' anual:1.
115 000 la- fel de la vämile arendate pe cele doug luni
ianuarie si februarie ale anului trecut, din totalul
arenzii anuale de 690 000- piastri, bani ce s-au
adunat si s-au inaintat vistieriei pentru cazuri
grele si alte däri neobisnuite ca bir de ajutorare
de la 15 532 liude a scutelniciIor a cite 10 piastri
gi de la 10 986 liude ale poslusnicilor a cite 5
210 270 - - piastri, anume :
ajutor a scutelnicilor si poslugmeilor dat in iulie
de acei postelnicei, neamuri, mazili, scutelnici,
464 548 60- poslusnici si altii potrivit socotelii.
a doua ajutorare data de scutelnici si poslusnici
in septembrie.
53 542 90 veniturile scolilor de la sf. Gheorghe la sf. Dumitru
1821, precum gi a unor mAnästiri potrivit socotelii.
57 650 ajutorare data de mitropolie, de mai multi epistopi
si de mänästiri.
53 800 partea tiganilor domnesti de la 1 iulie pinh la
sfirsitul lui decembrie 1821.
86
www.dacoromanica.ro
 Piastri Aspri Liude

87 675 pentru finul luat din -tara, dat statiilor de posta

ale celor 12 judge si plätit de administratia
casei postelor, adecii 5 285 care a 15 piastri
300 care a 28.
41 000 vinzarea vorniciei pe anul 1822, care se cuvine de
fapt casei milelor, insa de pe urma trebuinte/or
a fost luatä de vistierie.
1 645 60 de la juagul Focsani.
6 652 15 ceea ce a adunat ispravnicia suditilor de Ia acei
poslusnici ai consulatului Rusiei in cele 12 judge
pentru semestrul sf. Dumitru 1821 potrivit
socotelii.
11 840 75 gasiti la dumnealui vornicul Mihai Manu pentru
3995/8 chile bucate, pe care le-a ridicat din
judetul Buzau si le-a vindut brutarilor cu 30
piastri chila de bucate.
600 gäsiti la stolnicul Perdicari, ispravnic al judetului
Vlasca, ca luati cu sila de la liude in lunile iunie
iulie, care i-au fost luati inapoi i dati vistieriei.
488 gasiti ca luati cu sila de slugerul Constantin Paras-
chivescu, fostul sames in judetul Focsani.
2 836 63 gasiti la stolnicul Iancu Fotino, ispravnie al jude-
Tului Olt, ca fiind luati samavolnic de la 93 liude
pe lunile iunie i iulie.
333 60 din judgul Muscel gasiti ca luati samavolnic de
unii zapeii.
8 000 trecatoarea rimatorilor pe cele trei luni octombrie,
noiembrie i decembrie anul trecut in cele 12
judge potrivit zdelcii.
13 425 la fel cele doua luni ianuarie i februarie anul
curent a 6712,60 pe fiecare luna din suma toata
a zdelcii de 80 550 piastri.
3 054 796 81 Total
Privire sumara &supra cheltuielilor facute, ineepind de la 1 jume 1821
pina la sfirsitul anului 1822.

Piastri Aspri Liude

1 026 276 tainul soldatilor.

635 856 soldele trupei.
7 000 salariul lui tefderdar-efendi.
4 000 semestrul cazacilor pentru cf. Gheorghe trecut.
216 002 lefurile besliagalelor si ale neferilor lor.
1 889 685

87
www.dacoromanica.ro
 Piastri Aspri Liude

1 982 costul trupelor fostului Ibrail pap in vremea gederii

sale la Focgani.
57 278 daruri acute turcilor veniti din partea pagalelor.
45 037 alte cheltuieli.
112 691 cheltoieli ale lui Slietar aga cu gederea trupelor
sale la Focgani.
2 123 775
137 587 bani pentru meremetisirea cartirurilor trupelor.
14 771 acelora ce sluj ese la magazii.
7 813 cheltuieli de cAlAtorie pentru turcii ce vin gi se duc.
111 085 Cheltuieli de transport fAcut cu carde cu boi la
ma gazii.
367 616 acelor vAtafi de pogtA.
Cheltuieli pentru tarä
293 005 lefurile ispravnicilor, samegilor i zapciilor.
101 895 lefurile boierilor celor mari si celor mici gi ale
capuchehaelor.
66 249 tainuri la unii sAraci.
55 917 alte cheltueli de trebuinIA.
21 517 cheltueli de drum acelora ce au fost trimigi peste
botare pentru nevoile
13 466 potneni la sAraci.
10 018 alte cheituieli, aga cum pot fi vAzute intr-o soco-
tealA anume
562 067
2 762 649 cheltuieli militare
562 067 cheltuieli pentru
Total: 3 324 717 2
Hormuzaki, XX, p. 709-712. Text germ.

30
Martie 1822
Divanul Tdrii Rominefti adeverefte al Th. Ghica fi-a fcicut cu
constiinciozitate slujba dupc1 venirea oftiriler turcefti In farii.
-OT BasiaxcKaro Ilpainrrenbursa
no npH6brrim B Ba=CHI! Bcemoryamil Baia< H o H36aBJICHHH OT HeHpHR-
Tens' RoTopme npHlunnui He mart° pa3opentiiii ACHTWIRM cero 3emne, rocnoram
1 Un extras din socotelile vistieriei Tiirii Rominesti pentru intretinerea trupelor turcesti
In perioada septembrie 1822 septembrie 1823, la N. Iorga, Acte i fragm., p. 676.
2 Aduntirile din acest tabel nu sint exacte.

88
www.dacoromanica.ro
c..Tiyacep Teogop Fnxa namiatien 6bin ncnpaninixom B 51.n0mexaro ubinyra,
HOTOpblfi HaX0,a14POCb H B ,g0IDICHOCTIr xamaxeran B xpenocTn Cemegpn, yxa3an
,POBORLHO ycewnibm nbicnyrn B Texiemie spemenn CHOPBHO noiicica B BaJlaXHH
H MORpaBHH HaX0piUlOCIa pacnonontena. Tax pasno H Ewe pacnonmemie 3eMJ114
oT Hero xacanncr, rIpnrom on we F. Finca yxaaan nemankui ycep.ankm BbICPyrH
H genam na Hero nomoncena. Mengky Tem ne man° Bbic.nyrn yxasan H gynati-
cRomy cepacxepy MexmeT nama Ciinncrpn Banecn.
0 gem P,HBaH C nognncom =4.11eHOB ygocTonepner mapT 1822 roga noguncam
Fpnropnil Finca, Bap6y Baxapecxy, Mnxanaimil Malty,
Komi-annul Herpn, CicapnaT Maxailnecxy.
De la ciimicimia Valahiei.
Dupi venirea in Valahia a prea puternicelor ostiri i OA la mintuirea de
dugmanul care a pricinuit nu putinä diräpinare locuitorilor acesteitiri, dumnea-
lui slugerul Theodor Ghica a fost asezat ispravnic in. judetul Ialomitei; carele a
fost si in slujba capuchehaielii in cetatea Semedriei; a aritat indeajunsi slujbi
osirdnici in curgerea vremii cit au stat agezate ostirile lu Valahia si Moldavia,
la fel i toati starea din tax% de care rispundea. Pe deasupra, el, d-lui Ghica,
a aritat nu putini slujbä osirdnici pentru treburile date in seama lui.
Printre acestea, nu putini slujb5 a ficut i seraschierului Dunirii, Mehmet
pasa Silistra valesi.
Despre care divanul adevereste cu isciliturile midularelor lui.
Martie, anul 1822.
Grigore Ghica, Barbu Vficirescu,
Mihalache Manu, Constantin Negri,
Scarlat Mihiiiescu.
Acad. R.P.R., pach. DCCCXXX (fost ms. rom. 1088), f. 126. Trad. cont. dupii
orig. rus.

31

[Chisiniu,] 12 aprilie 1822

Vornicul Nagel ciísre mitropolitul Veniamin, despre agitafia
intrigik boierilor refugiaii in Basarabia si Bucovina, in legaturd cu
delegatia chematà de turci la Constantinopol cu miscarea unor boieri
num4i ceirbunario.
Preosfintite pArinte, sArut cu pleciciune dreapta preosfintiei tale.
Am fost la buoy cu vornicul Mihilachi Sturm. I-am spus ci sintem tri-
misi din partea preosfintiei tale si a boierilor din Bucovina ca si-i aritim cartea
ce scriu boierii, cind s-au pornit de la Silistra la Tarigrad, i ci ne rugim cu
toati obgtia ca si ne sfituiasci ce si facem ? SA' le scriem lor la Tarigrad, ca

89
www.dacoromanica.ro
once le vor pune inainte sh nu hothraseä, ce sä cei vade ca sá serie la Mol-
dova sä ja instructie i povätuire ce sh' facä. Dar ne temem sh nu cadh cartea
sau poate ei insugi sá ne compromitarisasc5 ca unii ce nici stilt alegi, niei
trimegi de noi, fiind gi din cei de stare al doile. Si ne-au rhspuns ch bine giudechm
gi nu ne sfätuiegte nici exelentia sa sá punem pe hirtie, ce sh agteptam sá vedem
ce räspunsuri vom priimi de la dinsii i vremea ce ne invatI i ne arath,
atunce om socoti ce trebuie a face gi a scrie, precum i lor a räspunde.
mäcar chi nu pre vre, dar duph multe rughminte au priimit sh triimath copia de
pe cartea acea de la boierii mergi la Tarigrad, impreunh cu raportul säu, la locul
cuviincios, i aga au poftit pe vornicul Mihalache sä o fach acea carte din cuvint
in cuvint frantuzegte.
Vornicul Conache au priimit carte de la Viena de la un Iancul, rus basa-
rabean, ce este dus pentru boala sa acolo, in care-i serie ca noiruh eh pacea s-au
sfirgit, ch. Basarabia este tot rusasch i noi tutcegti, insä duph cererea i multh-
mirea noasträ ; eh la mai vom merge in Moldova negregit. Mi-au arätat i mie
cartea. Asämine au triimis chili de la Viena de la altii i spätarul Alecu Sturza,
scriindu-i ch pacea-intre rugi i turci s-au sfir0t, gi de sunt aceste cärçi Cu vre-o
gtiintä in Cernhuti trebuie sä aibä mai multh idee din chrtile venite.
Mi-au spus un ipochimen ch 0 de la Peterburgu ar fi vhzut o carte scriind
unui polcovnic, un frate al shu, ca pacea s-ar fi sfirgit intre rusi i turci. Aicea
toti incredintazä aceasth pace, dar formal inch' nimich nu am vh'tut.
Patru zile grit astAzi de cind priimind Conache acea carte, s-au fäcut mare
consult la visternicul Roznovanu, sara, la-care au fost i vornicul Iordache Catar-
giu, gi a doua zi indath s-au pornit la carantina Sculeni vornicul Conache (numai
ce sosise de la carantina Leovei) i aga Petrache Negre. Unii zic ch. ar fi mers
ca sä tragh in taraful visternicului Roznovanu pe cei de peste Prut. Altii zic
cA s-ar fi dus ca sh serie celor mergi la Tarigrad, imputernicindu-i cu obgteasca
carte, ca' ce vor cere, sh fie ascultati i crezuti. Unii au mers a zice ca sä ceie pe
Roznovanu de domn. CA stilt -trimigi de Roznovanu, aceasta i eu am intäles-o
gi am gi intrebat pe Conache, pentru ce le este mergerea ? Si mi-au rhspuns
numai ca sä afle- de peste Prut cele ce sä zic de pace, de sint adevärate. In
taraful cu visternicul Roznovanu am aflat cA slut acegtia: vornicul Constandin
Catargiu, vornicul Miclescu, vornicul Calimah, vornicul Dimache, postelnicul
Palade, vornicul Grigorie Ghicä, vornicul Tordache Bal§, iar frate-säu Tode-
ragcu dimpotrivh, vornicul Conache, aga Petrache Negre, vornicul Plaghinos,
gi din cei mai tineri gi mai mici pe cine va fi mai putut ingela 1 lar pentru /nine

intr-o altá scrisoare, trimisá la 8 aprilie, vornicul Negel, informindu-I pe mitropolitul

Veniamin despre au§milniile dintre boieri, ii relata si dtspre cererile o eiocoilor uniti Cu vistier-
nicul Roznovanu : Comisul Costache Jora, viind de la Sculeni unde au zabovit citeva zile,
mi-au spus ca carvonarismosul ciocoilor i legaturile lor asupra boierilor ar fi Or' la cel mai
sus grad, si ca vioternicul Roznovanul ar fi in unire Cu ciocoii, í ca spatarul Draghiciu, care
din simbata lui Lazar sfi afta la Sculeni, a doua zi s-ar fi intilnit Cu Braeseul i altii de acolo,

90 www.dacoromanica.ro
zice ea de va träi, ma va pune bine. MA tem numai, aicea cit vor fi, de vreo
dolofnie. In Moldova ne vom cauta socotelile, mäcar cä casnicul säu au spus
atre unii de a nostri ea de nu va fi räzboi, el in Moldova nu va merge.
Logorätul Grigoras mi-au arAtat o carte a vlaclicfii de Roman trimasa prin
visternicul Räznovanul, in care-i scrie multime de tärämonii i dragoste. Si
intrebindu-ml pe mine ce va sä zicä aceastä carte, i-am räspuns cä ori sii nevoeste
a te trage in prietesugul säu si a visternicului Roznovanu, ori cä cu aceasta
voeste a da tuturor sä inte1eag6 ca au steins prietesug Cu preosfintia sa si cu
visternicul Räznovanu, spre a puni vreo dihonie i rAcealä. Mi-au mai spus
Petrache Negre o curiozita foarte mare ea' cu ochii säi ar fi cetit o carte de la
vornicul Toader Bals catre Raznovanu, in care-i serie aceste: cii arzul boierilor
Cu care au fost trimis la Silistra nu au fost chip a sä trimete la Tarigrad, ce s-au
trimes altul, fäcut de cei de la Iesi, in care ar fi fost silit de au iscalit i insusi.
Apoi daeä aceasta va fi adevärat cä au iscalit, credintä la nici unul nu trebue
sä mai aibä cinevasi.
Mi-au spus tot Negre cii ar fi väzut la Raznovanu si copia acelui arz, care
de cerirea lipsirei grecilor din domnia Moldovei ar fi asämine ca i acel triimes
de la Cernauti. Decir, adaogä zice, cerind ca rinduirea comitetului ocirmuirei
sà.' fie aceia pe care toti, mici i mari, ii vor alege, i cä tot acelasi glas sii alba
si un sulgcr cItsi un logotät mare, si cä si la comitet si la toate celelalte i piela
sätrar de vor fi alesi de glasurile obstesti sä sii rinduiasck si putere i drept
la toate sä fie deopotrivä cit a unui logofät mare atita si a unui sätrar, cleat a
gIasurilor celor mai multe sä sii urmeze hotárire la once sá vede, precum este
aicea in Basarabie.

si ar fi siizind cite 5 ciasuri la sopte. Aceste le stii, pe lingà care í sii pare di i arz ar fi
fácut nu de mult ciocoii de acolo cu cine or mai fi in unire asupra boierilor celor dintii,
si ar fi trimes i ponturi de ceririle lor. Aceste mi le-au ineredintat om prin
prietin.
Am vorovit cu logoatul Grigoras asupra celor poroncite, cii intorcindu-sil cei dusi de la
Silistra, de vom fi chiemati, ce trebuie sit facem? i dupri multá voroava asa s-au socotit:
ca daca vor aduce r6spunsu de inplinirea cererii hoierilor de izbiivire domniei grecesti, i Auteuil
chemati spre a lua ocirmuire, sii sil serie arz la Tarigrad, ariitiitor de carbonarismosu riiilor,
pir' la ce- grad au fázvrätit duhurile oamenilor; incit ftirii sprijinire impririiteasel nu putem
nicidecit sii ne intoarcem. i sfi sii rinduiascii vr-o 500 turci toti cu chizasii de la sarhaturi
pentru paza trirei despre ni, i as5mine 86 sä Lea stiut si la protectorul. Preosfintie ta i aceste,
prin cine vei socoti, le vei face cunoscut visternicului Sandulache ea sä mai socotiascii
dumnealor.

Deosàbit, sit voroveste aicea cii vr-o 20 mai bine de boieri sa gritesc in zilele aceste
margä in Moldova, carii fiind cei mai multi din titraful visternicului Roznovanu, sii prepune
zic cii Roznovanu 1-ar fi trimitind ca sii sii alcAtuiascii Cu cei de acolo spre favorul sau.
Pk' acum Insii, nu s-au dus nici unul. De cei ce sit vor duce, voi implini datoria mea de a
instiinta * (Acad. R.P.R., pach. MXLI (fost ms. rom. 2811), f. 56-57. Publicat de
G. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 220-221).

91
www.dacoromanica.ro
 Giudeci ce pirgopie va s'A urmeze, cind aicea in Basarabie, mide slut
pravili i ilia mai mult decit pravilele, baghionetile, i iarigi in cite rinduri
au vrut s'à si i omoare.
Adu-0 acum aminte, pArintele meu, de cele ce cu cinci luni inainte am scris
preosfintiei tale, ca cum le-agi fi prorocit.
Noi, de nu s'A vor trimete doi minigtri de la amindoul impAritiile la fata
locului, in Egi, ca si ne pue la cale 0 s'A ne aloituiasci toate cele dintre noi,
chip de a merge in Moldova de riul cArbunarilor nu avem. Dar afari de boieri,
va fi vai i amar gi de toatA obgtie cu aga risvrätite i infocate duhuri. lar fiind
aga, minigtrii de la doui impArAtii vrind nevrind fiegtecare sä vor supune hoti-
rirei lor, i nici pasuii carbunaricegti nu vor indrizni a face nimic. Preosfintie
ta, prin cine vei socoti, aceste toate le vei face cunoscute visternicului SAndulache
spre tiln1á, iar pitacul acesta indatA ma' rog sá s'A ardi.
Al preosfintiei tale iubit fiiu sufletesc i plecati slugi
Negel vornic
1822 Aprilie 12
Acad. R.P.R., doc. MXLI (fost ms. rom. 2811), f. 61-64. Orig. rom. Puhlicat de
C. Erbiceam, 1st. Min.. Mold., p. 223-225.

32
[Chiginfm,] 15 aprilie 1822
Vornicul Negel despre alegerea domnului si despre speculafiile
emigrafilor asupra probabilitäii raboiului intre Rusia f i Turcia.
Preosfintite pirinte, sirut cu pleciciune blagoslovitoarea preosfintiei tale.
Am primit cu toati pleci.ciunea din 9 pirinteasca scrisoare a preosfintiei
tale, impreuni i celelante trimise hirtii in doui plicuri i cetind copia arzului
stlirei al doilea cu logofitul Grigorag, nu-1 gisim a fi räu i fira cale. Numai
pe domnu moldovan ce zic si s'A aleagi de &ark' toatä obgtia, nu rai dumeresc
ei unu/ emu va si se aleagi fix% vfirsare de singe? Pot zice, intre pinainteni,
daci nu cumva deputatii acum la Tarigrad dintre dingii nu vor arita pe vreunul
de domn i si vor intoarce i cu domn gata, micar cá poate turcii vor socoti
aceasta si facii intrebare i plmintului aicea pe cine aleg de domn. Poate
pe Rosia si intrebe. Si de vreme cá i de la Tara Romineascii s-au chemat
totodati, este cunoscut ci cein ce sá va [face] pentru un pimint, si va face
pentru celalant. Poate ci de la Pini va veni ceva luminare gi. in chemarea
acestor boieri la Tarigrad.
Am vizut i ideile ce sint acolo din gazeturi i alte cirti, cá rizboiul va
urma neapirat. Ce va fi de acuna, nu pot ti peristasurile ce pot nagte i aduce,
cici o intimplare poate schimba tot 0 toate, dar pie in ceasul acesta eel mai
mic slum de rizboi nu vid. Vin i la aceasti dezlegare sä-mi faci acei ce hoti-
rise cil neapirat va urma rizboi, adici Rosia in sag i impotriva vointii aliatilor

92
www.dacoromanica.ro
va face rizboi Cu Turcie sau nu? Cred cA-mi va rispunde pentru multe cuvinte
cii nu. Apoi interesul Evropii este de a sA deschide acest rAzboi, sau nu?
Socotesc &A pentru multe cuvinte iarA§i imi va raspunde cA nu.
Cum dar a sA fie acest rizboi, degi toate alte urmäri a turcilor ne dau a
gindi rAzboi. Nu m'A pricep, fiind mai mari gi mai temeinice pricinile de sus
aratate, ce ar putea opri rAzboiul, dupa cum si prin fapta' vedem pie in ceasul
acesta linigte, fail nici o migcare de rAzboi.
DumnezAu ca un atotputernic s'A iconomisascii gi sa le aducA toate intru
toate cele spre folosul pravoslavnicei sale turme, nepArAsindu-ne pie in sfirgit
gi pe noi pAcatogii desnadAjduiti.
Deosabit am fost scris preosfintii tale ca' vornicul Catargiu, viind acum de
al doilea aicea, sa nevoegte a uni pe logofAtul Grigora§ cu visternicul Razno-
vanu, de care flicindu-mA ca nu am nici o gtiintA, am fost numai cu perierghii
-sa yid ce s'A va urma. Dar astazi chemindu-ma logotatul Grigorag, mi-au spus
insugi aceasta, zicindu-mi ca sa ingtiinfaz ca dumnialui dintr-aceasta nimica
nu prepune alta, decit ca' sa nevoesc cu acest fel de chipuri s'A bage dihonii.
CA dacA gi acolo prin once mina' sA va simti o asAmine migcare catra cinevagi,
sa nu sa ingäle vreunul, pe care dupA poronca le gi insämnez.
Vornicul Conache, aga Negre gi spatarulDrAghiciu, nici pie in ceasul acesta
inca de la carantina nu s-au mai intors. Ce vor fi lucrind gi alcatuind acolo, nu
pot §ti.
Al preosfintiei tale iubit fiiu sufletesc §i supusá slugA
Negel vornic
1822, April 15
[In colt:]
Aicea spun vegti de acolo ea ogti nemtegti au ocuparisit Moldova.
Acolo cred cA or fi spuind di wile rusAgti au trecut DunArea. Aicea gtiu
ca ne ametAsc multimea minciunilor. Nu ma' indoiesc el gi acolo vor fi
urmind asAminea.
[In alta parte:]
Triimite ma rog cartea aceasta la spatarul Bucgfinescu ca sa mai con-
teniascA Cu cArtile particularnice, ca m-am spetit.
Acad. R.P.R., doc. MXLI (fost ms. rom. 2811), f. 65-66. Orig. rom. Publicat de
C. Erbiceanu, Ist. Mur. Mold., p- 228-229.

33
29 aprilie 1822
A. Pini repro.,seazii boierilor di s-au imprästiat i stilt impárliti
in partide.
29 'Arrpaíou 1822
Xek X0a.. Tocxu8p6p.o; Cacò IleTpotnr6Xecoq xcd, 1.Loi gyeps ypdy.t.t.a.1-7)q ocko-
xpocropLx* ocia*, iv clí il Airroxpocroptx-h 7 OU 111zycaet6-r-tr, ip.cpoctveL 80,y(JATOC

93
www.dacoromanica.ro
Xoci.v-cpec Tq ocú-roxpccTopt.x* Too xcci rcourpLxil¡q TOO xr)Setzovíaq Iro gzer. npfSq
6Xouq Tok 6[LoOplIcrxoug roo, Toúq intò -rò 606.y.ccvLx6 xperc-rog. `H eLyevEoc o-ccç
gnpercev v TOLOC6TC4K 8eLvai:q TrepLaTeccreat. daes árccpxtcylvoL xod. [J1 cpoc-rpf.ccq,
&XX'grcpzne vec aLaTpf,f3e-rE órcou xc'xyW, &Cc vac CFFICq xot.voXoy(7) xcci v$: dig 13cg6)
úrcr6tkv -re( 6croc iatercop.ocr, 7rcep& Ti7)q octiVi¡q [Lou nept 41u.e6v
'.A24ccv8poç
29 aprilie 1822
Ieri a venit curierul din Petersburg §i mi-a adus o scrisoare a curtii imperiale,
In care majestatea sa dä dovezi strälucite privitoare la ocrotirea sa imperialà
§i pärinteascA, pe care o are pentru toti de aceea§i credintä Cu el aflati sub
stäpinirea otomanä'.
Domniile voastre nu trebuia in astfel de imprejuräri grele sä locuiti. departe
§i sä fiçi impärtiti In partide, ci trebuia sfi va' aflati unde ma' aflu §i eu, ca sá
vä comunic §i sA vä pun in vedere tot ce aflu de la curtea mea pentru dvs.
Alexandru Pini
Acad. R.P.R., ms. rom. 322, f. 147. Orig. grec.

34
8 mai 1822
Logofiitul PcItru se plinge biv vel clucerului N. Glogoveanu de
greutatile ce i le fac teiranii de pe mosie, care gm « cu fuman i asupra
stcipinului».
Cu multà plecäciune inchinindu-mä, särut cinstitä mina dumitale, cinstite
cocoane.
Cinstità scrisoarea ce mi s-au trimis prin dumnealui logofát Stanciu, cu
multa' pleeficiune am priimit §i toate cele ce mi sA porunce§te am inteles.
Pentru arätura orzului §i a griului de primävarä, am sämänat §i sä vede
frumos, dar am sämänat putin din pricinä ea nu am avut säminte.
Aräturà de porumb am facut indestul, am §i isprävit cu sämänatu §i la
räsärit sà aratà frumo§i. Cei timpurii In säptämina viitoare, cu ajutoriul lui
dumnez'au, incep sa prä§esc, dar ma' tem ca' nu voi putea ca sA isprilvesc cu
prä§itu fiind vremile tot inpotrivä §i oamenii sint Cu fumuri.
Hotii de säteni care grit pricina au läsat numai pe vieri §i bire§i, §.1 aceea
au lasat numai pe cei bätrini. Ear ficiorii lor, care le dirt de ajutori, nu i-au
läsat. 5i a§a cu mare näcaz muncesc sfi tin trebile mo§ii. Viile le-am lucrat la
vreme §i s'l arata rodu. Dar prune putine si cite sint, au inceput sä" pice. In anu
trecut nu s-au fäcut prune nici in prunii boierelti, nici la oameni. Si din cominä
putin rachiu, cà s-au otetit comina din... 2 cä nu s-au fäcut la vreme, fiind
Scrisoarea este adresafá lui C. Samurcas, la Brasov. 0 traducere in limba fraticezil,
in Hurrnuzaki, XVI, p. 1044.
2 Doc. rupt.

94
www.dacoromanica.ro
cazanu ascuns, avind &lea, ca sa va 1 cele di la Glogova. $i pe cit s-au adunat
din anii trecuti cu leatu [1]820 i leatu [1]821, viind dumnealui logorat Stanciu,
au loat in scris suma vedrelor supt iscalitura mea, dupa cinstita porunca dumitale,
care insämnare sa va trimite dumitale. $i acel rachiu sà aflä inpartit pi la oameni
din einstita porunca dumitale, fiind vremile inpariva, §i cu numire inprumuta.
Pentru padurile cele oprite care s-au stricat de oameni, am loat inscris
dupä cum am avut cinstita porunca dumitale, dar cu MCA destula, fiind vremile
tot inpotriva §i ru.minii fac laudä, avind furauri.
Pentru ferestäu am pus i l-au pornit ; taie la seinduri fiind §i frate-mcu
lingfi oameni nelipsit. Dar bine ar fi ca sà trimita o einstita porunca asupra
fratini-meu ca sá aibä grije a sa face lucru bun §i sa indemneza pe oameni.
Pentru scoaterea banilor de rama§itä §i din porumbu cel impartit prin
sate, ma silesc cit poci i citi bani adun Ii triimit la Craiova la dumnealui
coconu Ghita, dar cu destula grije §i &lea, fiind ostirile tot pe noi §i belele multe
pe oameni. Numai cu blindete, ce poci face, ca sa nu sa intimple vreo pricinuire
spre paguba.
Pentru vitele care sint poruncite a le vinde, cele batrine §i de soi räu, am
facut foaie §i am trimis-o la dum.nealui coconu Ghifa. $i dumnialui me-au
poruncit ca sa le due pi la bilci, sà vind dintr-insale ; §i pin-acum nimic nu s-au
vindut, cà prea putin pret dau neguititorii §i nici nu intreaba nimini trecindu-le
vremea vinzärii. $i le-am scos la munte in papne pe toate vitele i sint frumoasa
§i sanatoase.
Cinstite cocoane, eu ma aflu cu multi jale si inima ra. Dupa cum am mai
instiintat dumitale ca me-au naurit sutiia i am ramas Cu copii mici §i vremile
slut tot impotrivä. Sarcina mo§ii esta grea. Acum mi s-au mai improspatat
§i aka' jale, ca me-au murit §i o copila. $i sint foarte cu inima ra §i alta nu am
ce sä fac decit dau slava cerescului inparat §i ma rog cu lacrami ferbinti ca
sa am cinstita mila dumitale §i credit la cele ce nu voi putea a le savir§i dupa
poruneä, pina ne va scoate milostivul dumnezau la lumin[a] ca sà mä vaz
u§urat cu socoteala, cá slut foarte ingreunat, nefiind socotit de atiti ani, dupä
cum esta §tiut dumitale.
Pentru altele ce mai sint, nu poci ca sa mai fac dumitale polologhiie decit
am ofticat väzind rumini cu fumuri asupra stapinului.
Mi s-au potrivit aceasta cu moartea care arät dumitale.
$i Cu multi pleckiune sint prea plecat slugä
Patru
1822 mai 8
[Adresa ;] In prea cinstitä i stapineasca mina dumnealui coconului Nico-
laite Glogoveanu biv vel clucer, Cu cinstita §i Cu multi plecaciune.
Fondul Glogoveanu, doc. 292/1822. Orig. rom.

1 Doc. rupt.

9J
www.dacoromanica.ro
 35
24 mai 1822
Divanul Moldovei ordond catagrafierea luarea in chezii,sie
a tuturor strdinilor.
De la divanul Moldavii catre cinstita ispravnicie a tinutului Bacau.
Asupra sigurantii gi a intemeierii linitii obgtegti, datorie avind a sa ingriji
otcirmuirea päminteasca, neaparata trebuinta fiind a sa lua masurile tre-
buincioase i cu cele mai alese i nimerite mijloace a sa alcatui pentru totdeauna
gi a sit' intari in fiinita stavila cea de oprire a nu mai odrasli in pamintul nostru
vitele cele otravitoare i arzatoare ale apostasii, ale carona radacinii s-au zdrobit
gi 8-au secat de catra purtfitoarele de biruinta ogti ale prea putemicii noastre
inparatii, intre altele dar care dupa trebuinta s'er vor alcitui, grabim a scrie
dumneavoastra, dregatorilor de la tinuturi, precum i dumnitali, stolnic Secara,
ce intru aceasta ca pre un patriot te insarcinez la tinutul acela inpreuna Cu
dregatorii ca pa toti streinii de orice fel de nape ce sa vor fi aflind prin tirguri
prin sate in coprinsul acestui tinut SA sA cerceteze intr-acest chip.
De unde gi din ce loe stilt gi ce dovezi au pentru haractirul i purtarile
lor ; i cei ce vor arata cA sint suditi supugi altor inparatii, sa-gi arate atestaturile
pagporturile ce vor avea gi prin levrafetul starostilor de suditi cercetindu.-si
acele hirtii cá sint adevarate ale lor, §i nu streini, gi de sa cunosc cu adevä rat
sa ja in scris numele, porecla i locul din care sa afla i dupa aceasta
sA sa cerceteze ce negutatorie fac i ce hrana au in pamintul acesta. 5i de le
coprinde pagporturile pentru Moldova gi ce vadele vi-au pus acolo pentm
intoarcere. 5i de au vreo tovilragie de negutatorie cu vreun pamintean, sä arate
care anume i ce fel de negutatorie, i daca unii dintr-aceia sA vor fi aflind
slujind la pamintean, toate acestea sA sa dea in scris pentru fiegcarele. Si jude-
cind dumneavoastra dovezi/e, raspunsurile çi chipul petrecerii fiegaruia, pentru
aceia, la carii yeti afla cit de putin lucru nebinecuvintat, sa le cereti, prin
marifetul starostilor, chezägie in serie de la lacuitorii paminteni, oameni cu
statornicie intru coprindere ca vor fi raspunzatori in toata vremea pentru
once din impotriva sA va ivi asupra acelui om.
Pentru acei din streini, ce vor raspunde ea ant raiele inparategti, ori
negutatori cu a lor negutatorie, sau calfe pe la negutätori, ori slugi pe la oricine
cercetindu-sa de unde sint, cind au venit gi tot chipul petrecerii lot aici, 81
sa ja de la toti chezagie din läcuitorii paminteni ea vor raspunde pentru dingii
In toata vremea pentru once din impotriva sa va ivi asupra lor.
Pe psalti, gramätici sau vechili i comisioneri ai negutatorilor dà peste
hotar, cercetindu-i pa toti farä alegere, sA sa ja de la fiegcarele chezigie de la
lacuitorii päminteni sa sa treaca in tabla cercetarii.
Pentru streinii ce sfi vor afla aici lacuind Ara nici un capätii, acestora
fäcind cu strabatare cercetare pentru chipul petrecerii lor, de vor fi toemiti

96
www.dacoromanica.ro
la stipini Cu anul, si sä ja chezisie sau de la stäpinul lui, sau de la altii
de vor fi piminteni cei ce Id vor cunoaste, iar de nu vor fi tocmiti, ci lipiti, si
si cerceteze acei ce-i tin, pentru ce sfirsit in pi lingi din.sii oameni färd nici
un cipä'tii; si pentru toti acestia, precum sä vor afla, sä si treaci in tabla
cercetärii si sä sä ia-n chezäsie de licuitori piminteni.
Tuturor acestora, precum si aratä ficindu-sä cercetare pi acei ce nu-si
vor da seama Cu cuvint si dovezi binecuvintate si nu vor avea chezasi räspun-
zfitori pentru dinsii sau ci si vor afla din acei räzvrititori ce au ridicat arme
si sä ridice indati si si si pule supt pazi, instiintind aici pe larg si trimitind
tacrirul lor, pizindu-vii a nu vi putea insila nici o indreptare vicleani si pliz-
mufti. Si asa de obste tuturor streinilor ficind cercetare si luindu-sä chezisie,
si si faci doao table de aceste cercetäri si una proprindu-si la tinut, cea de al
doilea isciliti de dumneavoasträ, impreuni cu chezä§iile, in scris supt no 1.. .,
s'A sä trimitä la divan.
1822 mai 24
Meletie episcopul Husului, Aleco Beldiman dvornic,
Petrache Sturzea vel vistier, Costandin Rac[o]v[iti]
dvornic, Gheorghe Briescul hatman.
Acad. R.P.R., mg. rom. 322, f. 146. Copie rom. cont. Publicat de C. Erbiceanu,
Ist. Mar. Mold., p. 393-394.

ANEXA 1
la documentul nr. 35
[1822]
Cheziisie ci trebui scl dea fii.,stecare sad in raja 2.
Cutarile (grec sau altà ce de natie, din ce loc esti, cu marturie cutare), cinul
lui dui:4 carte gospod cutare sau altà dovada a vistieriei, venit in Moldova de
(atita) ani, dui:4 mirturia (cutäruia, din leat atita), cäsätorit sau holtei. Si de
va fi cisitorit in Moldova, de ce natie este fimeia lui, numile ei (cutare), fiica
(cutäruia). Ari averi nemiscitoari de zästri, sau a sa (cutare lucru), are tovi-
risie cu cutare dupi contractul din leat atita, sau n-are. Licuieste in oras sau
In satul (cutare), ce negutfitorie sau treapti au avut. Purtirile sali pini astizi
au fost dupi märturiia in scris, oameni päminteni vrednici de credinti intru
asa fe!.
N-au avut nici un amestic cu eteristii dupi marturiia (cutare), iar pentru
urmare[a] lui ce[a] viitoare s'ä va indatori chezasul a fi rispunzator ori pentru
ce faptä impotriva bunii orindueli si a supunerii catri stäpinire, räniiind dator
In -Sot ciasul oricind sä va ceri pe numitul sä ail:4 a-1 infi'tosa la stäpinire.
Acad. R.P.R., doc. CCCXLIX/268. Ciornii.

'Loe alb.
2 Sublinierea, in doc.

7 -c. 70
97
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 2
la documental nr. 35
Cfirti di la caimacamii pe la toate tinuturile, ea intru cercetare streinilor
s-au rinduit comitet.
C5imacami[a]
Fiindeä pre inaltul nostru stapin, maria sa voda, prin luminatä carte marii
sale poroncegte ca toti streinii ce se vor afla in cuprinsul tarii mi de ce natii
ori de ce breaslä gi stare ar fi, cum i supt orici fel de protecsii, cercetindu-se
faca catag-rafie de numele gi porecla lor gi de la ce locuri sint gi cita vreme
este de ciad au venit in Moldova i cu ce trebuinta stau aici i cu ce megtegug
sa hränesc. i acie cari vor da chisagii de paminteni cà sä vor purta
cinstit i vor sta nelipsiti la locurile unde sa afla, pina la sosire marii sale, acia
sa fie slobozi, iar cari nu vor da asamine chizagi[e] i sá vor prepune de oameni
sa se puie supt pazä, pina la venire mar-a sali.
Pentru aceasta s-au orinduit inadins comitet spre opgteasca cercetare pre
cinstiti dumnealui Andronachi Donici biv vel vornic, dumnealui Dracachi
Roset biv vel vornic, dumnealui Läsearachi Sturza hatman i s-au orinduit gi pe
la toati tinuturile boieri ispititi intru vrednicii, carii cu durere gi. rivna de patrio-
tizmos se vor sirgui spre cercetare opgtiascä a tuturor streinilor, urmind intocmai
dupa enstructiile ci s-au dat in scris catra cinstitul comitet dupa carp au sa, sà
triimatä caträ toti de opgtii boierilor rinduiti de pe la tinuturi.
Drept aceia gi la tinut acela a socotindu-se de cuviinfá, ca impreunä
ca dregatorii tinutului, sfi fili rinduiti dumv. spre cercetare ca unii ce sinteti
cunoscuti de vrednici i rivnitori binelui opgtesc, veti imbratoga cu toata
sirguinta slujba aceasta, necrutind ostenelile i sirguindu-va ca, cu un ceas
mai inainte, sa dati sfirgit cercetarii far5 a ramine macar un strein ca sa nu
intre supt cercetare i yeti ave liar inainte marii sali lui voda i rasplatire
ostinelitor dupa toata cuviinta. Si pentru rinduiala i inlesrtire cercet5rii,
cum gi pentru tot agiutoriul cuviincios, yeti lua dumv. enstructiile de la
comitetul rinduit, cu care aveti a v5 corespundaris5 pin' dup5 sfargire
cercetarii.
1822 iuli 20 2
AA. St. Iaqi, ms. rom. 10, f. 89 v-90. Orig. rom.

36
Bravov, 31 mai 1822
Memoriul unor boieri munteni refugiati la Brasov, prin care
roagei pe rand Rusiei sä le acorde un imprumut de 500 000 ruble.
'Ev Drecpavourr6XEL, Ty) 31 Modou TO5 c.ccoxf3'
Kpát-c-taTc Bacrasi5 !
A£XGCTOq TCÉÉ.LITTOq 118)1 rcepfauccuar fLip ciperrou, aEac va eacocX7otyy.cv Tiiív
T-7); ávapxEccg aeLycliv xoci 1-v cpatvaTtalioi5 crrpccrEco-

Loc alb.
2 Alte dispozitii pentru cercetarea stridnilor 0 a celor bánui
ea au facut cauzà comunA
co eteri0ii se dau /a 16 octombrie 1822 (Hormuzaki, XX, p. 770-771).

98
www.dacoromanica.ro
'AC91. t3Tik9970X.A.7)4 TA A311co.A.9cbDodu 513 cp. Aoyrtiow) 5t4.1 A? ioleoodyftswody -31z
.5m3y9oLnotuodo
5coyo ?R 2L33L 010 5319 513 9K01 d AT d1L 0 A701910113 5Gto- 5kxidoaxdotoo.vo 5(1.1
L. Atf.

5olte.o..913vo.A.3w 120X d200A3 fuld ear19 20 oapó 513nodiox &9d170X x AM. -y3112o2L7

AC9X111071 `Acr3pin13 9o3L9 9 AT

io3X)ox1 3200.42Witti..02 5 51i.1 X A9 0 50X
X1A.31.59 G.,1 5
3911-X90k VA 51071
AT XT '1LSX,9A10 A3TITA13T131/9 701371 301319 01k19 5 X 1/0 (9X 5d )?I'l
9k01 A3T1C0 Atfi Aff.yodrATI 5r.cTai ST1 '5x/30=9413e Irio9 01.91diglo 1 galo mopi
31R 0 X1R At!. ILLrRolco? Ti1012 '14AG A.STIV1(3011, `13A131113/M 31.011VdM a (1.3X19V 121.371
y
noÇt i513 dar. 52 T1 X 11.3d 520T1 cb12 0 MD COD 1TX A.31177)(30G. Vad 13X0 -10)(93,137)
5C10d 5k3LC919 Atf.T11119 ,OZX A. t?. 101397123 110X 5(0011-XT G.X1c317)IL 3k1210 019 )..c)
'pox 511,Aoddo Anoy34 oi13.op.choanp 20kpi id no Ski 3D(i'J
5(.1.1 Xna.DaR 500

odix 5 `520'1 91.LT At.p.. 1=39319 5oy9 9 X TifiAC,0313191d0 5 50120 ki 5 5)03)(20v pox 9doL
A3T19)3131 50 59701( 31 11d 13 &ff.]. (1.14-09 A101(3 (101
Aa (21 69?7-1 A(01 AMILTRO1AV3L 31139 d AMITTI 1)X 'AC934)17V(3 -LtopTx1TAkt
A3r1 `AvrimsooaL9 9 0.3
io3X)oxa 5kriTx7yripox 51071 3X13 131(131.002LT VD:1,
3d) d A.CO1AVTI
dlL 0.141031?C310 ilk T &37-lowlyriTxrAloat..? 513 5)01 5)031.D3 5137-1H, A3r10y33cloc0
TA anp o A3T1(0),.r,td) olnoi 3102/13V, IL d A13130 C9 A3T1 noifio.nox1R 5 `5(toL9y kil -1)&4
3T1 10 AX) A13.LA9.0 CO ASTI 513 5T1 M91 X11.0110.0 AC0 7011 513.0VdTd 3.LIf.11 TA A11 A3T10 3A(19 Id 10
g

513 .1 Alf c9AT19/011.7? AID to3loy9 AóriploodoT

X po kR 0017p193X9/.00R 00=91
t10.L

'510T1 A3T19X3R 10 9 V17.1cS xdIOU 5T1T1 5G.X11C131DVA(12 `5CO314X1012 XT2? A3T110 TA -A31L9
&0
Allg09lp 119 Itt 191313 d 0 tf. ACOTIrf. 513 9J, 1)03L tbd (to cl))0R3 50 0.2..)0103020x02D? 0.2:nu9f 5
1dX?1-1 5k1 5CO31:1701M0120X0ILT 5CC1 A. 0 notri 5p93.ollovio1R pox 5ki '5oonlom,13 Amyy,
lo
io3X)oya `lonoorknoo, 2 531.A002.1.d
A? A)07)02 520T1 ACL19701 -o:Dp
44.0C1) 31TX AMDC0T1If.d 5)?3, 5r3DIA..txolel `5207i tooDmiv7i9.A.3.2.xx (;10 5 x2.0 500 '52n!
Tioivtorl 57)71 toopkiplaxx Aolvrid3 Amo, At-9.19%ot, pooD37-191% To..9)9 Iloo..Tozrac? pox
53RILDTRA3chp Am-tit; AooDkoD3Ro1L713 93L7 noo.. Td11.013 1.0Cq 170X TA 2LT 0 (OVID A1.0
MT(.; T1 X? AC01 AC01V.A. 1A9aodaz.7lo pox 000,7orlipdX
Tj, prriónodu 5T'4 `Amsok0DT1d3drai. polpórikg looDTx nA..33Dp meal 0 k AVD TOTH
1/DX VI
'VIcllf..1.07)11011 11L?
6A911 (41. 62107_0 1MX Cht 0139?0 1101 TA 5)o-r1 11)(9.oTt
A? (pR A37.1(09 513 At?..1 11191.0(X.99d1L 'AC012T

loA3-rlódlywonon 3101A7011. 6319 A3T190 10 AC91 ACOD3TI AA2,1R VO3TIVACT? TA -(37021?

A3T1COD?X 513 p. iDJiodt A(9Titf. At,t. 0.01par A3Tik TA CO= tpy A3T1C0.0 311

031391T1 Iglu. A V.09 X? AC01 &)i,/.x 5k,loo2tchp pox

earlkotfArt,2? TA COD2d &ST] Ski
(ma. `noripldalaciLo TA A37-1(9DmR 70.09 A3TIoX2,3 lo7i1i9you 9chi 5 Attou9app A(9/. OIL .0 0 -
'AC9141 Sto FL? 5loiTo..ocIRT pox 51ol4docbT 5.1ox91., `A3111/.9D33ATR? pox ?pi 1ons7ITAn2
mmo.no,g90 tty2Lx d A.311C91:9 5T1 5101AC0CbTICLO AC21 `11(013A2 TA 203/ CODC2RJOd xi.11.3T1
TALI:1113x 57ori rommi.. 513 Affo, ATdwauld A1011r-rikdXolocb AlT)1 *A(01913A1OR Tr(V,
eLoyyri 1701101.916011. WHIG. 1 d 3710 31pd d 'AO 1191R ,19011 VD9 X3 0 A37-1 Awsol,to(pyo-Atq?
LtR,f4.
vox VI TX11)3.1.901L2 AC011(;. ATR 1=13 T1X3R
5101 61.0(10)13A7OR 5(2 &0c313x7,9
7021 Td

52a tap, 3.1..D.1pdm n3yisora i 513 Atf.1 -A3/

opolu,913.10o131v SILL Acpnoy A1CA97.1

TIk.191VA A(01 d21( AC9t1cb AC01.7,7riknodcb 5tt.1. 513 Ta. oolaorlIpoopo k 5 57opood0moylcb I
'ski, Sulk 13)(m, °OUT 13.01.LVA70 t!.1 A AV131(lard '5(41 01. TIN( A371I10 TA 2L d 0 (19c)19 A3T1
+L
66
www.dacoromanica.ro
xoct vex ixXcnccpirrcou.sv ,9.eptLik 6nws C.1(4..n xetpcc porMiw xcct ecvTaipTTopac,
xacTccvsiJoucroc siq Tó vec x0p7y)1071 aecvecov nevTocxoatow xcXcecaow pouf3XEm
xcepTtvow, 8L'a ZiXouaiv Ivexecptcca0-7) Tec incoaTcenxec xaTec -cir) noo-16T1Tcc
*iv Ileac X&Per. stg gxccaTog 82ow 6p.oXoTrav pl StopCm, stç xecyye-
Xacpíccv Tor) cci)ToxpccTopcxotirç xovcrouXecTou.Airryi rcoa6T-% ZiXec tacq 7ozpi4t,
Tec [Liam oi ewov vet npocpeecao)p.ev ciç Tecq ircetyotiaccq olvecyxag p.ocç, c'c)aec xoci
vet 13 0-)10.hocoliev Tok v Ty) c7c8XL6T1Tt. Iced ckvexe4 scccraT/xotlivoug 6t.c01o:Tptouq
xcci aiXou.ev c(pr. vTO61-(11 litlek (16 clvcaPoxilv eig VI semi (lag, kxd.voc
cpc'cp.00tov dg rvkcrxcrcTryi ecrcanccriccv Tow.
CMXop.cv ci)yvoy.ovit atec roxvT6g, Kp&TGISTS vAVCCE I aLec T.)Iv EúEnECYLSCV T714
To:Lniv. M szVal LiV Te xoci Tc7w Tkxvcav .hu.c7w inrip çeòsocttLov tag T14ç xovret
nerooToc gtop.v.)7p.ovc6Tou (3acractocç Ti cc6ToxpocTopm55ç Me-yoacc6T7)Tog .eiXouatv
405j Rixpc ,5p6voo ro15rcavToauvecp.ou xca 8-6Xoucrc Ttvec ileat-roct npòç
ixrcVwcoacv ill), &row xpccrTccoczik e6xel-ca. &rap T-7)g 6Tuxíocç TESv 6p.o0p41-
ax(w TY)q.
Mivop.sv è f3ccelíTocTov crigag,KpiCTLUTE &coact') 1
T"* ockoxpocTopcx.71ç cock-71g Meyoacc6T1Toq
TecTrecverraTot ma. 1!)7coxXcv6aTcerot. aonot.
Brapv, 31 mai 1822
Prea puternice impgrate!
Cincisprezece luni au trecut de dud, ea sä scfipam de flagelul anarhiei
de furia fanatismului o9tirii turce§ti, am fost constrinli a eäuta un azil in Bra§ov.
Rini de incredere in puternica protectie a m. voastre, reasigurati din eind
In cind prin comunicarea oficialä ce consulul general al m. v. din Tara Romineaseä
a binevoit a ne face, am suferit cu resemnare i fa'rà a ne alarma de intirziere,
toate nevoile legate de o lunga' sedere in strfiinAtate. Vom persevera §i In viitor,
sire, cu acelai zel qi fidelitate, in implinirea datoriilor noastre, weptind,
In tiicerea respectului, momentul in care buna vointà i solicitudinea cu totul
patern5 a m.v. vor indeplini opera regenerArii nenorocitei noastre patrii, de la
care un popor intreg de crestini, apäsat de atita timp, asteaptà mintuirea sa.
In mijlocul lipsurilor de tot felul ce am fost nevoiti a ne impune, caimacamul
Valahiei ne-a trimis copie dupà firmanul ce ne invitA a reintra in cAminurile
noastre ; am fost siliti a refu.za, cu cuvinte temeinice, neputind consimti a aproba
cálcárile tratatelor celor mai solemne, nici a coopera la spolierea si la ruina
co.mpletà a unei täri atit de nenorocità deja, primin.d functiuni din partea unui
guvern uzurpator. Am fácut sä inteleagg ea' inturnarea noastrà devenea
pina la restabilirea guvernului §,i a ordinii legale.
Cu toate acestea, turcii, intäritaIi de intirzierea noastrii, au devastat
proprietatile noastre, au jefuit casele noastre ; posesiile noastre au devenit prada
celui dintii ce a pus mina pe ele; arendasii i intendentii nostri au fost impie-
decati in Ertringerea banilor i trimiterea lor; privilegiile noastre furl nesocoite,

100
www.dacoromanica.ro
casele publice jefuite, mänästirile despoiate ; i toate acestea cu scopul de a ne
sili ca sa ne inturnäin in tara.
din toate partile, lipsiti de mijloacele de a satisface primele trebuinte
ale existentei, a trebuit sá ne desfacem de toate obiectele ce am putut scapa
de jaf çi te prada, cu juma-tate pretul lor; sa dam toate obiectele de oarecare
pret spre refuirea sumelor irnprumutate cu dobinzi foarte grele ; i neputind
nici astfel a face imprumuturi, sa paräsim acele obiecte la lacomia creditorilor
nostri. Viitorul ni se prezintä sub aspectul cel mai infiorator ; totul este sleit ;
chiar mosiile nu mai sint primite in ipotecä.
La voi, sire, numai la voi, la simtimintele märinimoase i generoase, la
simtamintul de umanitate, ale caria acte vor face nemuritoare domnia m.v.,
alergam azi. O rugfim dar cu lacrimi a ne veni in ajutor, acordindu-ne un
imprumut drept valoarea de cinci sute mii ruble asignate, ipotecate asupra pro -
prietatilor noastre nemiscatoare, dupfi sumele ce fiecare va priimi, dind obliga-
tiuni la termen In cancelaria consulatului m. v. Acea suma, nu numai ne va
pune in stare a intimpina neapäratele trebuinte, ci a ajuta si pe acei din
compatriotii nostrii pe cari mizeria-i consuma; cu modul acesta noi vom putea
afla o usurare la suferintele noastre, i ei un remediu la desperarea lor.
Vom fi recunoscatori, sire, pentru acestä binefacere. Binecuvintarile noastre
si ale copiilor nostri, pentru fericirea domniei in veci memorabile a m.v., se
vor urca pina la picioarele tronului celui atotputernic, rugind cerul pentru impli-
nirea dorintelor ce faceti pentru fericirea coreligionarilor sfii.
Cu cel mai profund i umilit respect, sire, ai maiestatii v. imperiale, prea
plecati i umiliti servi I.
C. D. Aricescu, 4cte justificative. .., p. 184.-185. Acad. R.P.R., Fon lul Al. Vilara,
pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 289-290 y, text grec.

37
Braufov, 1 iunie 1822
Boierii emigrali aratcl cd delega tia de boieri din Tara Romineasca,
care se afki la Constantinopol, nu este liberii scl prezinte doleantele
reale ale gira si cd erice aranjament in aceastcl chestiune trebuie sil* se faca'
de coman acord cu guvernul rus.
ETecpav ourc6Xtg, Tlj 'IouvEou 1822
'E [oxdyroc-ce].
'Ev (T) rcpò TOCYOLTWV XPÓWAV ociaOccv6lieecc npayt.tounxil; el4 Tòv ¿pi-
OVTOC 1-71q 7COCTpia0q (1.M.; anoTaeciTta 1-7ig lazupoTávrIg rpocrcacsía.g -c-71g xpcc-

I Exist i 0 altá cerere, nedatatii, a mitropolitului si a boierilor aflati la Brasov, adresatil

autoritätilor austriace pentru un imprumut de bani (Acad. R.P.R., mg. grec. 720, f. 132v-133).

101

www.dacoromanica.ro
5701101 `5203DD(9d yiR 5703931.0 pox 5kmini m91 7?-1.7)X .5n0(hrx 011.19(10 (1(79 11(13391pd

9?da mdfx vox Ak'iA Qoi no9Ro0d9 5noA91, 5ki `5xpoov 170X
moxctom-up
5I.u. no9Ro0d9 5r33xib.d.G, 570T1 7)3pk1xx? kosopd3D9 VOX 7,)1 7p1(1310.3. 7012011(2110X1R
(17(32L? d izx 7?).. 7,)dx17-1 lorliónodu `ArDIA.0(;dka.? cny9R90 5 ro3ThpAnR lOA /1
07101R Cei.01( (09 A3T1 01(X1311 i.5(011(;)6 7,0X.k.3 (l010 Tra092,73 kl 5 (101(17»33/7? (0tafc13 Ti 0
Situ») 59daz. AIL19ra. A.i ALL),D193d3923 Avzirdx `A733XdrAo11 TRc,to,yylo
57Dri 17A 01172

(e.11.(019 A371(99 91 119 n3A 5(41 5xmoardx 5oR3/...po Ski 9c3aL X d f1(9A9 kR 51d12031
570T1 (31(30. 2L10 0
(1.97)1.0)0170X 'LLA33x? Aod3.r1 i13A)pd7-lry Xd 59 Doda
nodpox `A971 5m0rx (13R '113TiOyyrd16t0 7,PC(19 X(119(1R 050 (101V01.0 5142. 5c,,rndlpa.r.x; 51tz.
H .1.)031 53d `5r71 31101(pX0 31 9d AomódX kRIA. I.Oopyyti.anp Ski 31.11) 0 (-10101( (10S1
(e.1( 50)39 5k.l. A? Lta.rpo `Smao(i.mo1R 1.1.91R Ar3Xna.93,1rx (101 (10X1XY/ ¶3noAA.
notrion
tl3d A01071L111170 U.1 U.1970101 13D9oriR Atp., AoXrrid93.u-at reurlDodu. tf.,yyv, l;Lepo
507117196 5k/40(301e `rDnod)9thout; 59)070x `11013A1Zdi dal 9 &MIX ti. 1 A9 IFIR
el7)11(11.11),0 Ski AoXn719A3 '11931.0M) 30)23 AOA379iR Alti. moccrdlirlD `Arrooricoop Alti
9du nodirx KrimonymiR vox hi, (4).k9y A30D.R 5ki `5IA.moynd)odu oi.,:q7?dR?
5X/d17)X93 (101 7p11 11013-1.2L3X.0 7,01R Are.1 1213 6)1901 MA.131(3T1 5(/.1. 5coA9T101/3 TR lrx noa.
LED),orhoi.3odu AolRrl.D 9A no 01e 71.01A70.kd00 19)0110X tp 501.7)11 ,9)0X (19 1:0131213K0
Si 17013V10 ou9da. n H TR (03.6, Xid 5107i ILX) AX13R09 13 x170 5D...1. 5(93C3?1,1L9 11(91 1,7odaz.

mo1771-1 1170rx Ao.o9 17)131,9y 119 D0113X1012 te.9 133T1 AO If. a )9X7xy 92.L7? Attrix)xr712rx
vox vox 170X
57/a,AoX4 59oArupldX 13XR k7i9x)p kaxpolol 519kX1Ole I11U.XD9da.t.oi
/1(9.1.. .11.31( 3710 'AMA 1101R T12 A(01. A(9),./0113.1.? A(01 d (0A?T1 Doi.no9d01.70X 91 -31(31X3
/19X11D 11(91 &03.0117117021.70 AoDói 17)A2.3 f13TifilO).oyo7i? 1,7:YX te.itl/011f Aoill.c3d 119 -1213
1101311V. T170X )01(1)031 (909 1.00 X1 5(9 170X 1-1.9 (T)
5(9)(1(077) kA3110.1.11011313 3.L.00 17)113d
5910011. Soirrio,rmaR pox d 50)X12.4137.14t 17DX 51iO31 vox -5(r)A13ccodoA7? vox
5mx1.3.413x.okd.g, ATri gA311o)-9y ?iioi ivpo57) 5I.A.2. vox A? 6)dirx 5kArl.d13 529Xnpt;
nolD33dkp 5kJidi. Ac2i Acoxlmo7ko09 mo17?-tin3).iodID lra,Ao));Adrdmi. mlny922.x)
vox d3093y3 r rrhoR 51./.1 `5r3DIA.yxx? 110.1-noyy3i.Dris) 10 53(.311101L (09(pRX3 5T.3.,

5radara.L. (l(01 5r19300011 170X (fXRIAILX3 MD 19 7??.. lit? 6/901 fd

31 ACO.L
'IL9dX vox
5c9A97.1o2LT xr,to Ao1.3y9 po1nod330(briR xi 7pxlin3.)u)kdo crarrlit.9R d3anio9rx idX39
5ki 3R iioTU.33RrdraL Au)nodni.dr71 -5o)A7oxl 11 5coxinyo e pox 5c9A3aLcodomp 1J-91R
A(polmx12 IL 5 vox Ski olkit,lorp 5 13toviD k oropq 931(9d 5 110X 21,
StfArcbocl
g/01X1R70 1.1.17? 5U.1 (1.1101R (e.d 5(039 A(91 01 11(0)(11L 110X 3T) 11(9X1d A(97110? 13)21C(01L13/.? 11.010X

37i 503Ald te.

77110X C(..A.C) 519 A(91(p0 110X A01201031(31 119 1.1..AT 001 /1
00'719 13Xdrau; 91 /pi:4X
Al.okyritod 5ocbn 0191X/mol A
5oaidxp G. 51.okx.3olg X 101191d TR M1(01

A(9X1A A(0X3T1 31n1 ,d 513 91 Aoy9 001 01 nolc,tol 5015071(f.lig-Lo 170X

A?Ti k
X37? 0 70.0 (131)0 5,03dxml DoLnocbdOTITICID tia i13D9or1R Aco:-A9ollodx vox 72A
1).117;eat. kiAiDn3d9,1.7)1u-Lorx TIT 50111.19 11(91
ricoolo 531Ao)3dcoAl 1017or1tf.noddo 5(.1..1
A? lb. 5r-rilf.,07ox ioiXdral? norlyrion
`579Dcto? noi9olo1 (101R3X.0 3.LT 1..0 )31193y 1L d 0 3D R1 113110 ,12.10
5kXd 170X 6,1 513 -A(9)1
f111/17)19 OIL90 Attcy01.9031.7? Am/ AcoLAcpCdf 001 a X(10 0 '001193d 531100.023/310319 7,n371
nolsyy 119 )099 I; 701)1306kyrIR r3Dno3 3y30(4., k9(13XDX1R1109 v3331 5I,u, 51tArloaLT
57odloì1 5r3XdraLTkiSici,9751 101R 10A 701 l'qldtki,Dow.9 vox Tri r7.110,3 noi nownLoa,

gOT
www.dacoromanica.ro
k1970170X 1.10T1 50 021.13 A3T10)11)70 k. A37.10170111113 5oy?. M01/0031 ym,00 10 13410d)
93.op 57o3dn.1.4107i k 5(031)TXX7OCYV21 MO, m9n37ited13 m9ln9Xd/p ntf.v.r. 1ZX -yTdicbrilp
53-LAOy 1131)13 121 Ak1 X1313 AVD)39k1)3d 3101 m1033y31 m010n.4 no, 501707t4d31. -3317?
37170.0tpl.C919 A 91 IpTi970d3311109 570T1 VOX A37.170913.4. A0/107-1 loxuxaoodu 513 91 Tn -1Td3d
A31"1030O) Taari -matool kgH n.31-lonTomori ódo.r. mom, mod3r1(.. 119 lo
513 1.1mo,1)ncon
nlyou.non 53.1n?06k.vo12 531noXdp, AvDkot;ticod? VOX A)39k0X9y312A01) 7399,1R -no.A..Teue
1)01 513 Ak, AXYPCX)1(a 51101 51)3990C3X)31 'A1D3D1pa4yid33,/ 4133.cmyy1 03# nminod
A0A3T19313 119 10A3T10)7)19kdd1031 30 `531n?9kd A3R A11)00y3G 139kAQXbX3 5,9.4.90,vp
13D3 `A(.71 If-ri13 9 )97 19(20XX)113/1/43 viox knoçj Ski 9ll Id 57o Ç,
xIX

1)9 701Dcoptf.dkirdzat pox od)odkyaL, &10(00itd 119 1xI111093 10M0691-19 5C? di So A91
5i. Somar(70X7013T) ',text tiz.e132q) 5(0ra 7.00093A0eA1X)31e 5(0110d3d VOX Aki.
NS) 0 11 it9

A70321 Ar01 (14(0) A37-100,()3XX)6X)11 nk. T.1(419Xo? 5k. LtjoTn 5(94)3XA.3 141 -kA7?

AMIXIOX 0310A9f331 1/3X qin3dx.x..?9.NO ?cl) U.d 5(01R1 6)12)0,1C3 6)1901 50d31 41

AkX1d03.73dX01910 702117?1,00d31. MOTik 701)009AX13,R031V 5c? nor1103 no.

non.L.9. (3=770M xim x? 5k,
5701d13um10it. 5k1 91. A. 13XDTA1 119 5ry910rx
513)2.57exillyoar. no, .001:13101 5017Ylik19)0173X 51(113X1))1W11) k 20190R0TIC0A1 -0A071
3T1 d 5ff. 1d32.t. M9X1A31 a9X111.01 TI d 6.01.9 no iloi.add; AT? eq2 -Ado,3)00.
Ltolyin noyóchou. no. 501701iT9 (201 31 nodt,txx pox noxlinoXd/p `noitroo.rx ioyyou
nowori 1.9 non3-1-191)o?o. 5k, 5L,(..19r1o. not.oldx 45(93D/p1sm33z 5c7 -90.c33n31
&war] nod31.1(po carriti. 13,3 ,x),..23d(03.6. xI\te.. tildT3L9
5coin 1./..7-113 io3d knrioXd3odu 5x91.po 5k. 5k1Dconl Skx.,idd) no. noxlmoric009
noricolostsne
dll 59 510.190. loo3ri9nciddr0n? 5com ns-ricooc;xixd3d &kJ. 733,k_1.0X03 5k,
110 1313 139390319 vox notizx.00du 5c,o3Dk130n31R 5onu. moi molyti)..TdaL kRooloaL.9
31031 pox nT. V 9 5on3719Dk0oR k 59r1somold9 nol noxilkmole 5o.aarilkiDnD
kl '501XX/1(a nOA9TI13X(370 LUX; ntf., mild no. TA A19(9937/701R k719xT 70/X)7i931.70d1.0
513 103/01 A01)0 ZriOld10/11(0 VOX MR
A01(30. U.0.01.020601110 )p12 1td3d)1313
xI,5(opod3d xlin `Tm3R d3aqi 9d2 k nconk11 13d0)021.9
3LX/X32 5kX(114onE. 9
`5oit9, 90 49T no 1/91R rwntbSci3 170A13 ILA1), 1)3X k Tdlochcirird701L
A01)DAfilRIO
Xs)A

51.0(0101ar A(0/ AC9X11.01dk1X10d1OX nompo no. noximmi(o99 `5non7A 1.912mxTyyT

9 9cht nodTiox ko. Taiox norrx32 no.1.9y 513(3141-04 50719d, Ski. 5)31.0nodzu AC911:170
ll011 AO)ixrd031)3(31.9 1X)A13 A0.1.7)(14 TA tkonyT7R ,a.rx pAOyy A0119d. kTi13 A0A0ri

311 ntp, ky3,n? mDkdrpX7onT 5I.11R lon.37-191,1xxvo2np 10 10X1011X 001 -111170092M

nox 5nodTd now; wno)TrilxoR 170X nol lzd?rIkD9 9daz. myrlyTed)9 mo. nom,temx
5ka. 5iYA01 mTne `5kto 431:K9C31X1 5cod?9n3x? 5k. 5knvin000zz. 5co3D?rop e1/4(01 4 -.syq?
5EtnTrio)Txxid) 5k1.2T 1L d dl.U. 5con?T110 rig 5ka. 5(o3Dkrio12 ,07ox 3i-olanDvion9 ryyp
0

d o 06.0 3.upd )0c) 10d31.93d)OTIC,13 /39371 170X rdloyTeop 51101 AID3D701.01d331. noy31A. -.1c3x..L7
loco° noysi,dvaz. (1.01 Ipyx nod vox 5ky9,dza.c. 5k, SkxunoXdp 5)313dOX U.D),031 i010A31T1a0
VX ti.X7A3.1. `501AOXbO1I9 A37i1)3,VCV, 10110d3d 110 k k1Td11. M91 (13 -00A11AVISMO))1
1303/ AC9A3T1OX131d93 AM1A0XCila 51DX/15/C331 1731D3 len AllX0A13T1101R kri9xT )X31D
X1170T)931. 513 91 `noatós. 6.4.9y 61X11L01 5 5X7dnocld) (4. 5(039k1170X13A10 50C)31 A0dIZX
5knrinoonoac9 59m1 Syqn `51.A.Xxxboa. Om? myTic lolvd?Ei Arlo? 119 me? o.noxo3d93

COT

www.dacoromanica.ro
xat sòyevía -cow, &vo j rcpooxpoúozvot g6À0o)crcv 1)81 11E0'111165v
-rocírry) TY) rcOtet. rjç TpavcruXPavíaq, 67coo inrorc-ccúcrcoat. raiov rv xEv-
Suvov rçcoijç Tow, 3OeXov &oioAoyoc b T-7Iq 18Iaq rccipaç Tc7w npoata-cpe-
cfcv-cow óaoc xca kv auv6 4)sc ixrceip.c0a 1-v-rana xoct tacog xat TcXef.o.),
dram-coo. rcpó Evòq xp6vou TcepErcou s7) xca acpccyc7w xat 8LapEccy'Olv xcd f343)1-
.

)Aaeo.w, Cacoil xxvi. 8cocso6poog nepcarciaecç auV6f3laccv 67c'64n.v -r(7av Esítov, xat
-ceeç 67coEaç o lovov 86 lio..7copoikre apvle6crw, &AA& xccOeog votd, op.e ijOaov
etyca xat ctç xarácr-cacnv, cúpcox6p..evoc iv acpor3to,c, vác -raq TrempectlAocrt 6Xcc
xcepax-ruccr-covi Xpe))/OCTCC -roupxcx* 6o.6-c-tyroq.
Toten-ac npo3X4OCVTEq X0d. iTri. TY) 7T0Cp060-El. 7cepco--ccfcaeL Tijg ILETOCItocX,(SaEcog
sEpvklvow &px6v-row, 8ccuOliwoo.6 nepLypacpip Tao cppov1-
1.1.ckwv npbq ocirri5ç goz6-rryra, xoct xccelptovroc 157-4 -r55ç eòsCa.l.LoVEGC; TO1-5
-rIntou lx7cX7¡poi5v-re4, xpiog ilyoútleeoc vac bravccXo'cf3o3p.sv int Toú-ry txecríocv
Rocq, ¿Sa-ce yvalcsogiacv kyxoci.pcog rcpòq aL-coxpa-copcxip xoct kyxoa-
ixoq tceacv anooconclOcía.%TÇ8cap.ap-cuplIch-co4
'Ev -coacú-rcp inro0eXy6t.c.6oc -c7) yXuxet.o,c Dad& -c-71g xca iTc'oeyrc7) irctregmq
,raiv crw xxrcaoyov acptio.E0oc, Xap.percvoilcv 'rip Tcp.ip, inropott.V6V.E00C -cijq
iE0x6T1T6;
sònstOkaTa-rot 8oi5Aoc

Brarv, 1 iunie 1822

Ex[celental
Pe and, cu multi ani in urn* simteam intr-adevar la orizontul patriei
noastre rezultatul prea puternicii ocrotiri a putemicii Rusii, cfici datorita ei
numai ei au fost respectate temeiurile intocmite In diferite timpuri si
tratatele in favoarea i pentru ajutorul neamului ortodox al Tara Rominesti,
precum i biserica religiei noastre ortodoxe a fost respectata i drepturile locului
au fost incuviintate i privilegiile partiale au fost pastrate, nu putem sa nu
marturisim in gura mare sentimentul cordial al nemarginitei noastre recuno-
stinte cfitre aceastà prea pioasa puternica monarhie i nici sá trecem sub täcere
faptul cá, farà puternica ei egida, de mult patria noastra ar fi devenit ceea ce
este astazi, cind a survenit aceasta situatie, de care nu ne indoim ea este
vremelnica, dar nenorocita pentru existenta ei.
Patria noastra, excelenta, de mult a scapat de vointa absoluta a cirmuirii
ei legale, fiindca, spre fericirea neamului rominese, a gasit rival aici pe protec-
toarea noasträ care ne apara. Dar cirmuirea legala, nutrind de mult, precum
se vede, din cauza rivalitätii, un scop launtric, a gäsit pretext turburarea intim-
plata care deja de mult s-a risipit si sub cuvint de aparare, vorba sä fie, a folosit
prilejul si se gindeste in mod deosebit la grija ei, adica la faptul de a pregati o
epoca de un sistem non de organizare, dui:4 chipul ei de a gindi si a voi.
Teoria noastra se dovedeste din faptele care gilt. Se zice ea' Tara Romineasca
este cirmuitä astäzi de caimacam si de boieri crestini. Dar aceastä cirmuire este

104
www.dacoromanica.ro
aparenta, deoarece din poruncile zisilor se executä poruncile [turcilor]. Para
indoialä i fara putinta de tagada totul se porunceste dupä punctul de vedere
turcesc i poruncindu-se dupa punctul de vedere turcesc, este lipsita -tara de
once drept din punct de vedere religios, politic si omenesc. Zicem din punct
de vedere religios, fiindca din cauza ramin' erii fära rost in Tara de pace si
a trupelor turcesti, sint calcate datinele absolute si libere ale bisericii, pastorii
sint stingheri0 sa dea sfaturile lor parintesti i sä indeplineasca sfintele lor inda-
toriri ; in acest sens, i prin urmare, nu putin se strica dogmele religioase, precu.m
pildele de pina acum marturisesc indeajuns.
Politiceste i omeneste Tara Romineasca este lipsita de dreptate fiindca
in loe de dreptate i echitate sträluceste neomenoasa i vadita nedreptate, in loe
de pästrarea datinelor locale si particulare, ele sint zilnic desfiintate si in sfirsit
In loe de lege stà sabia minuita dupa plac, sau cel putin pedeapsa fara judecata,
iar cirmuirea dregatorilor crestini, cuprinsil in acest sistem general, este fara
vrea obligata &A se supuna bunului plac al stapinitorilor i sa actioneze dupa
cum dicteaza cruzimea lor.
tiind ca acestea sint pärerile stäpinirii legale din Tara noasträ, am preväzut
de la inceput rezultatul trimiterii boierilor din Bucuresti la Constantinopol 1
Am banuit pe drept cuvint tot ce va delibera zisa stapinire despre viitoarea
soar-0 a acestei provincii i despre sustinerea datinelor sistemului local si ea
In sfirsit se va vedea ea tot ce va fi hotarit sau poruncit provine fie din martu-
riia sau din rugamintea zii1or boieri. Dar fiind la indoiala ilia.' de pe atunci,
din cauza cà de loe nu curiosteani cum stau lucrurile, noi am trecut sub ticere
concluzia noastra si am fost numai eu bagare de sama, ca sà ne incredintam
dupä aceea.
Acum citeva zile am aflat eä boierii amintiti au fost intrebati si au discutat
la Constantinopol despre toate cite privesc Tara Romineasca in imprejurärile
de acum 2 Dar, fiindcä socotim ea este de la sine inteles ca prezentindu-se zisii
Delegatia boierilor din Tara Romineascii, care a plecat spre Constantinopol inch' de la
22 martie, a fost alcfituitil din: banii Grigore Ghica i Barbu Vficarescu, clucerii MihAità
Filipescu si Filip Lens, vornicul Nicolae Golescu i cgiminarul Iancu Cocoräseu (vezi Jurnalul
mergerii boierilor deputa0 in Tarigrad s, Acad. R.P.R., mss. rom.: 23, f. 200; 55, f. 171; 336,
f. 91; 566, f. 130; 1753, f. 30-33. Publicat de E. Virtosu, 1821. Date..., p. 146-155. Unele
date si la N. Iorga, Izv. cont., p. 132 si in Hurmuzaki, XX, p. 711). La 23 martie a plecat spre
Constantinopol i delegatia boierilor moldoveni, alatuitii din: marele logofät Ioniä Sturza,
banul loan Táutu, vornicii Gh. Cuza i Iordachi Räscanu, aga I. Greceanu, hatmanul Const.
Cerchez (Hurmuzaki, XX, p. 712). (Jurnalul moldovenilor, sub titlul: o Mergire boierilor
dipotati la Tarigrad s, la Acad. R.P.R., mg. rom. 110, f. 75-82. Publicat de M. Draghici, Istoria
Moldovei, II, p. 133 si urm.). Boierii moldoveni duceau cu ei i arzmagzarul din partea o a tot
noroduls prin care se cerea ca in fruntea Ilirii sá fie ales un sfat alcgituit din boieri (N. Iorga,
Izv. cont., p. 139-148).
Vezi Cererile boierilor celor dusi in Tarigrad. 1822, mai *, intocmite in 26 puncte, prin
care se prevede domnie páinînteanà, izgonirea strAinilor i modul de organizare a -Vail (Acad.
R.P.R., mg. rom. 322, f. 150; mg. rom. 3256cronica Dirzeanu, f. 98. v 100 V.; ms. rom.
4075, f. 49. Publicate de: E. Virtosu, 1821. Date..., p. 155-158; N. Iorga, Izv. cont....,
p. 134-136 i incomplet de C. D. Aricescu, Acte justificative..., p. 214-216).

105
www.dacoromanica.ro
boieri nu vor vorbi potrivit cu situatia lor de [delegati] acolo, ci toate le vor
spune dupa placul Portii, cum li se va porunci, sau cum vor observa gi vor
afla ea este in sogläsuire Cu scopul chemarii lor (fiindeä altfel desigur isi primej-
duiesc propria lor vial): rugam pe excelenta voastra sá tip din timp prevaza-
toare §i clack' socotiti i dvs. sá raportati in mod special despre aceasta curtii
impäratesti, protectoarea noastra, arätind cá un obicei al tArii este, precum
stiti din marea dvs. experienta, ca la toate intocmiri/e politice ale unui sistem
local, o conferinfa sau o hotarire luata unilateral privind interesele locale gene-
rale nu dureaza, daca nu se organizeaza de intregul corp, atit al clerului cit §i
al clasei boieresti, cu atit mai mutt cu cit ceea ce va iesi in aceasta imprejurare
criticä, fiind fäcut astäzi la Constantinopol, nu poate fi socotit sau nu poate sfi
existe decit ca ceva care provine in mod silit din cauza cunoscutei orori a despo-
tismului otoman.
Pe linga aceasta indraznim mai ales sa asigurfim pe excelenta voastra
chiar daca admitem o aranjare oarecare vremelnicä a lucrurilor, orieare ar fi
organismul sistemului de cirmuire al Tarii Rominesti, in viitor, este de ajuns ea
el sä alba drept temei ramin.erea mai departe de trupe in Tara, oricit de putine
la mimar s-ar hotari sä fie, ca sá pricinuiasca desigur aceleasi nenorociri, de care
de acum cincisprezece luni le sufera nenorocita Tara, nu numai fiindea in mod
firesc e imposibil EA' se faca cea mai mica schimbare a caracteristicilor acestui
neam turcesc, dar si fiindea groaza raspindita de mult cu drept cuvint datorita
prezentei acestor trupe, nu este cu putinta sa se risipeasca in alt chip decit numai
cu plecarea lor completa. In felul acesta locuitorii vor scapa de simtitoarea
apasare pe care o incearcä si de primejduirea propriei lor vieti, ce le stä in fata
ochilor zi de zi, si se vor bucura in mod liber de dorita lor ugurare. Acest lucru
sa fie asigurat dinainte de catre cirmuire prin alte mijloace, oricare ar fi ele,
mai potrivite sau mai lesnicioase, analoage imprejurarilor, care vor fi aprobate
de tot clerul si de intreaga clasa boiereasca In deplinä intelegere gi de comun
acord. Dar sintem siguri ca prima propunere a boierilor aflati la Constantinopol
va fi ca trupele sä mai ramina in Tara pentru paza locala sau pentru a inabusi
vremelnic o noul presupusä turburare.
Noi sintem siguri ea daca si domniile lor nu ar fi fost ingelati sau impie-
dicati sa vina cu noi in acest oras al Transilvaniei, unde sä nu fie nici o banuialfi
de primejdie a vietii lor, ei ar fi marturisit din propria experienta a celor petre-
cute, tot ce aratfim gi noi pe scurt aici, poate si mai mult, caci ei aproape de
un an gut martori oculari a macelurilor, jafurilor si pingaririlor, care s-au
savirsit in diferite imprejurari sub ochii Ion, si pe care nu numai ea nu le pot
nega, dar precum credem ar fi fost in stare fiind in siguranta sa le descrie in
toate culorile caracteristice ale cruzimii turcesti.
Prevazind acestea in imprejurarea de acum a chemarii zigilor boieri, descriem
excelentei voastre tot ce credem ca e bine si, indeplinind datoria noastra pentru
fericirea tärii, repetam rugamintea noastra ca acestea ea se faca la timp cunos-

106
www.dacoromanica.ro
cute curtii imparätesti §i s'a se stie &A tot la tirnp nu am trecut sub t'Acere pro-
testul nostru.
izare timp, nutrind speranta dulce a obtinerii celor trecute in lista, avem
onoarea a semna prea supuOi servitori ai excelentei voastre.
Acad. R.P.R., Fondul Al. Villara, pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 272-273 v.
Orig. grec. Ciornii cu multe stersilturi i indreptiíri.

38
29 innie 1822
Divan,u1 Tdrii Ron-di-cesa certifica' buna purtare a lui Hasan
bei fi a trupelor sale.
De la otcirmuirea Valahiei, chelerul prea puternicii impfirätii.
Fiindcá la apostasia ce d5 streini s-au fäcut aici in pämintul tärii noastre,
care este §tiutä, prea puternicul i xnilostivul nostru impärat au ingrijit de au
trimis o§tiri i au izgonit pe apostati i ne-au scApat din milnile lor, intre cari
ostiri fiind aici i slävirea sa lu.minatul Rasan bei, fratele luminátiei sale liad
pa§ii, muhafizul Giurgiului, nazir peste ostirile de la Giurgiu, i in cita vreme
au fost in tarä i aici in politia Bucurestilor s-au purtat cu bunä orinduiala
spre ocrotirea tárii, nu numai slävirea sa, ci i agalele i ascherliii ce i-au avut,
nefácind nimänui nici o supärare i pagubä.
De aceea i noi nu lipsim a adeveri printr-aceastá carte multumita ce
avem cátre slävirea sa pentru aceastä facere de bine ce am cunoscut in faptá
la izbävirea noasträ de catre apostati. 2
1822, iunie 29.
Troados vechilul mitropoliei, Mihalache Manu vel logofiit
pecete pecete
Costachi Negrea, Scarlat Gräd4teanu1 vel vornic
pecete pecete
Romanitis[?] Alexandru Cretulescu biv vel agá
pecete pecete
Cost. Cretulescu [?1, Petrache Gor. pah.
pecete pecete
Alexandru Fálcoianu stolnic Petrache Arion
pecete pecete
loan Stolnic Ráducanu serdar
pecete pecete
Arh. St. Buc., Condica domneasdi 98, p. 350.
Hasan bei a plecat din Viril Cu trupele sale la 4 iulie 1822.
Hasan bei a obtinut certificki asemäniaoare pentru sine si pentru oamenii síi i din
partea consulatelor striline din Bucuresti (Hurmuzaki, XX, p. 731).
In septembrie 1823 boierii, multumind Portii pentru grija arátatá árii, laudii din non pe
Hasan bei (Arh. St. Buc., Condica domneascii 98, p. 419).

107
www.dacoromanica.ro
 39
[Constantinopo1,] 29 iunie 1822
Nota Porfii ultra ambasadorii straini, pentru a numi la Bucu-
resti si Iasi numai cite un consul si cite un dragoman, care sei nu mai
fie insei dintre greci.
Acest dupg obicei tacrir dat din parte Inaltului devlet la anul 1237, la
9 a lunii seval, cgtrA solul austriacesc ce BA aflg lingg malta Poartg, asemine
s-au dat cite o copie solilor Angliei si a Galiei si rinduitului intru slujbile Prusiei,
pentru ca s'A se treacg in condica ce este pentru consulaturile ce se aflg in Moldova
Valahiia.
Intru alcgtuire ce pentru consuli, fiindcg este alcgtuit ca s'a' se rinduiascg
din partea prietenilor inpArfitii la locurile mele cele de mostenire a Moldaviei
si a Valahiei, cu impArgtesc berat numai cite un consul cu al s'Au dragoman,
fAcAndu-sg de trebuintg spre a lficui numai acesta in orasurile cathedrii
printipatului, adicg in Bucuresti i in Iasi, si cAutind pricinile orinduirii sali,
sg nu sg afle intru alte miscgri si lucrgri afarg de slujba si de epistasiia sa, precum
asemine sg nu sg rinduiascg consuli din raialele Inaltului devlet. Ci, consulul
care sg va orindui din partea ori a cgriia prietenesti inpgrAtii, sg fie din supusii
aceiasi curti si din natiia aceia. Fiinda s-au incredintat Inalta Poartg cu ade-
vgrat cg de la o vreme consulii ci sg aflg in eparhiile aceste trimgt din parte
lor, impotriva vechilor asgzeminturi, la fiestecare tinut cite un vechil, i acesta
impotriva alcgtuirilor si a bunei rinduiale a pAmintului, inselind cu oarescare
chipuri pe lAcuitori i raiale, indrizneste la lucruri nepliicute i necuviincioasg,
precum de a scrie suditi.
5i iargsi unii din consuli si dragomanii lor, nefiind din supusii aceiasi natii
stApiniri, cgriia grit supusi, i pentru cá sg orinduiesc cu un chip si din greci,
din care pricing s-au intimplat in memlechet atite stiute pAgubitoare lucruri,
ca de acum sg nu poatg a sg urma asemene intimp/Ari ci sint socotite in
pricinile cele vgdite a nenorocirilor si necazurilor, intru care au cgzut acum
memlechetul, drept aceia, trebuinta au cerut sg se puie intru lucrare chipurile
cele lucrgtoare dupg stare dintii i dupg vechea buna rinduialg. Pentru care,
de vreme ci este indestul spre a sg afla cite un consul cu un dragoman al
sgu in orasile Bucurestii si Iasii, fAr' a fi din natia grecilor ci este strein neam
cu consulii, si de a sg trimite din parte consulilor vechili si la alte tinuturi,
fiind lucru cu totul impotrivg cgtre alatuirile devletului i impotriva bunei
rinduiale a locului. 5i, mai ales cg, osebit cg este stiut dintru cite intimplAri
s-au vgzut cá acest fel de lucrmi grit acele care au stgtut izvodire si pricing
de a argta din nou acu.m in sfirsit la aceste doug pAminturi atite neincuviintgri
rgutAti care cu osteneale s-au putut a s'A ridica desgvh.sit. Pentru cg este
vederat i cunoscut cg asemene intimplAri impotriva vechelor alcgtuiri a devle-
tului i inpotrivitoare bunelor rinduiale a locului ce &A pgzesc, nu va fi cu putintg
vreodineoarg de a fi prielnic si cg cel ce sg aflg in slujbile prietenelor curti

108

www.dacoromanica.ro
ce sint inpriiatenite Cu malta Poartà datoriia este a slujbii si a orinduirii lor,
ca sà opreasci i sà depärteze aceste lucruri, au ficut cunoseuti stare lucrului
s-au dat 'intru çtiint,ä deobstie de eitri Inaltu/ devlet, prin tacriruri, dupi
obicei, citri soli i citrã cei rinduiti lingi malta Poarti cu slujbe din parte
priiatenelor curti si cu aritare cum ei este cersut de citre malta Poarti pentru
ca cel de bun neam al nostru priiaten, conte de Lutov, deplin inputernicitul
sol internuntiu a pre iubitei inaltului devlet preiatene inpiritii a Austriei, sä
nu sloboadi nici sà priimasci spre a sä rindui si pe la alte tinuturi Cu nume de
vechili, afari de acel rinduit de citri curte Austriei, unul numai, consul.
pe temeiul acela, ca consulii i dragomanii lor si se faeä din insusi supusii
aceiasi curti si din aceiasi natie, lar nu si se rinduiasel consuli i dragomani
din neamul grecilor, fiind raiale a Inaltei Porti. i spre a si face sirguintä cu
luare aminte ca sà sá intireasei i sA sä adevereasei legittuile cele statornice
ci sA pitrec intre priiatenile curti a dragostii si a armoniei cei cu curätenie.
S-au scris acest tacrir dupi obicei i s-au dat la mai sus numitul preia-
tenul nostru Yfr.
Acad. R.P.R., doc. CXXXI/190. Trad. rom. cont.

40
5 iulie 1822
Mihafache Manu i Grigorie Romanit magi agenfia austriacci
st instiinteze « unde se cuvine» despre « niste hoti arncluti ce au
iesit din tinutul Sibiului» i fac jafuri in Tara Romineascit.
Citre cinstita c[hesaro] c[rAiascii] aghentie.
Din aliturata noti ce au trimis dumnealui caimacamul Craiovei, va lua
indestulä pliroforie cinstita c. c. aghentie, de hatiile i alte fapte rele ce au
inceput a face in pàrçile locului niste hati arniati ce au iesit din -tinutul Sibiului.
Pentru care si noi cu drept poftim pe cinstita chesaro-criiasei aghentie, si
binevoiasci a face aceasta cunoscut unde se cuvine, eä de acolo WA se dea stra-
snice porunci pe la toate satele austriacesti a se curma acest rAu, nemaifiind
volnici a iesi in Tara Valahiei. Càcì unii ca acestia nu numai cä fac multe feluri
de riutiti, ci IncA slut ì indäritnici cu totul celor ce voiesc a iesi din Tara
nem-teaseä in pimintul lor 1
1822, iulie 5
Mihalache Manu, Grigorie Romanitis
Arh. St. Buc., Condica domneascii 98, p. 352. Orig. rom. Publicat de V. A. Urechia,
1st. Rom., XIII, p. 164.
In poruncile triraise viitafilor de plai, se aratil cá guvernamintul Transilvaniei a luat,
la 7 septembrie 1822, mäsuri pentru intfirirea pazei i dupii cum atestil agentia austriaa t locu-
rile de acolo in staturile chesaro-czttesti gut cu totul curfitite de acest fel de tilhari s (Arh. St. Buc..
Condica domneascii 96, p. 343-344. Publicat de V. A. Urechia, ht. Rom., XIII, p. 348-349),

109
www.dacoromanica.ro
 41

[Constantinopoq 7 iulie 1822

Barbu Vaal' rescu si Mihiiiiii Filipescu situ numiti caimacami
ai domnului Tärii Rominesti, Grigore Ghica.
rálmficirea prea inaltului ferman ce au venit pentru domnia märiei sale
prea inältatului nostru domn Grigorie Dimitriu Ghica voevod. 1822, iulie 7.
Lauda a neamului mesiei, cei ce vä aflati in memlechetul Valahiei boieri
ai divanului, sporeaseä-se supunerea voastra. Ajungind aceastä impfiräteascä
si inaltä poruncä, stiut fie vouä, cä izgonindu-se acuna cu mijlocul cel cuviincios
cele de mai nainte pricinuite apostasii si räscoale in doug ale noastre de bastinä
impärätegti locuri Valahii si Moldavii, cu ajutorul lui dumnezeu s-au desertat
si s-au curaTit aceste doufi provintii de scirnavele stirvuri ale apostatilor, ca
sä se intoarcl linistirea si repaosul la nevinovatele raele. Sosit-au rindul, ca
sä se orinduiasca si sa se puie domn. Dar fiindci cei din ceat'a grecilor mai
nainte domni, deosebit cä au fost cei batik indemnfitori si stäpini ai revoluTiei
si inch' indräzneti de nelegiuiri si de viclenii, in urmä au indräznit de au
fácut o multime de zulumuri, si cu dosirea lor alocurea au arätat cu adevärat
necredinta lor, dar boierii päminteni, slugile mele totdeauna privea a fäminea
In puntu raghitiului si al supunerei; din care unii in trecutele zile viind la
impärätescul nostru pämint, incä mai mult au arätat cea netägAduità credintä
gi a nevinoväTirii lor.
De aceea numai gi numai spre cresterea odihnei gi a statorniciei läcuito-
rilor siírmani raele, fost-au impäräleasca noastrà voinIä a se orindui si a se
alege domn dintr-acesti pAminteni, dupà cum gi mai nainte au fost. Si astfel
acuna s-au däruit cu indestulare si s-au orinduit din bogatele mili impärätesti
domn al memlechetului Valahiei, Grigorie Ghica 3- (al eäruia sfirsit sä fie
ca bine), intarirea celar mai intii din neamul mesiei, ca unul ce este din cei
cu ipolipsis in oras boieri päminteni.
Deci fiindeä numitul domn, dupà cum urmeazä, plecind de aici este sii
vie la Silistra spre a-vi pune in orinduialà ecpaiaua sa, si pinä ce va ajunge
la locul säu ca sä se puie in bunä orinduialà si otcirmuire numita Tara si
ca sä se ocroteascä särmana raia si cu multe chipuri sä-si aräte faptele nein-
vinovktirei si a sadacatului, s-au orinduit si s-au agezat caimacami domnesti
" sul in Tarigrad, intärirea neamului
din cei ce stilt boieri pämin' teni veniti cu din

1 Firmanul de numire ca domn a lui Grigorie Ghica, Cu continut similar documentului

de mai sus, emis la 1 seval 1237, adicii 1 iulie 1822 (Arh. St. Buc., Condica domneascii 98,
p. 391-392).
Acad. R.P.R., ms. rom. 261, f. 5; pach, DCCCIV (fost ms, rom. 1062), f. 278-281,
Publicat de V. A. Urechia, Ist. Rom., XIII, p. 320. Vezi §i rapoartele consulare austriace din
9/21 §i 11/26 iulie, Hurmuzaki, XX, p. 735-737).

110
www.dacoromanica.ro
mesiei, banul Barbu Vacarescu si aga Mihaitä Filipescu (a caror supunere
sporeasca-se) sí pina ce va sosi numiii caimacami i in Bucure§ti, deopotriVA
sä và sirguiti spre cautarea si indreptarea celor trebuincioase slujbe si masla-
haturi ale memlechetului. Aceasta chiar prin tacrir s-au cerut de catre numitul
domn, ca sa se serie malta imparäteasca porunca catre voi. De aceea §i s-au
fácut impäratesc firman al meu, ca s'A lucrati si s'A vä purtati dupa cum s-au
zis §i intr-adins s-au seria §i s-au tramis aceasta imparateasca inalta porunca.
Deci pina va sosi acilea cei din partea domnului orindukti caimacami, sa va
s'A va sirguiti unire, spre a cauta si a indrepta cu credintä cele
de trebuintä slujbe dupä obiceiul ce este si sä savirsiti cea mai trebuincioasa
slujba a ocrotirei saracilor si a neputincioaselor raele §i sA puneti in huna
orinduiala maslahaturile memlechetului, sirguindu-va pentru odihna si repaosul
saracilor si ocrotirea lor de nedreptäti i jafuri. Pentru aceasta s-au scris acest
imparatese si inalt ferman, prin care poruncim, ca cum va ajunge s'A và purtati
dupa. cuna vi s-au zis, si sa lucrati dupa netagaduitele semne ale supunerei
acestui in scris impfiratesc inalt firman ce cere dupá datorie supunere, si Cu
totul sä va departati de cele impotriva. Asa sa intelegeti, si la sfintele noastre
semne sà fiti supusi.
S-au scris la sfirsitul lunii seval in anul 1237.2
Arh. St. Buc., Condica domneascil 98, p. 353-355. Orig. grec. si trad rom. cont.
Publicat de V. A. Urechia, Ist. Rorn., XIII, p. 320-321.

42
12 iulie 1822
indatoririle lui Arif aga, numit besleaga peste 40 de neferi in
finutul Botosani.
Caimacämpal
Prin alegerea dunaisale basbe§leaga, se rinduieste besleaga la tinutul
Botosani pe dumnealui Arif aga, care va avea cu sine patruzeci neferi, a cfirora
leafa li va fi cite dou'azeci lei pe luna de om; a cáruia datorie si Llamare
ce are a pazi, sint aceste:
1. Rinduitul besleaga va ave neferi lingá sine, va §ede in tirg lungA d.um-
nealor dregatorii la locul dumisale osabit, i in ceasul ce dumnealor dregatorii
Destituirea caimacamului C. Negri a fost adusil la cunostintii prin buiurultiul seraschie-
rului de Silistra, primit la Bucuresti in 6 iulie 1822. (Ilurmuzaki, XX, p. 730).
2 In ziva de 7 iulie, cincl primesc aceastil ponina impreuna cu firmanul de numire a noului
domn, boierii trimit prin pasa de Silistra un arzmagzar de multumire si o scrisoare ciitre domn,
pita care-1 pun la cwrent cu mäsurile luate imediat dupii primirea firmanului (Arh. St. Buc.,
Condica domneasefi 98, p. 356-357. Toate aceste acte publicate de V. A. Urechia, 1st. Rom.,
XIII, p. 321-323 si de N. Iorga, Izo, cont., p. 163-169).

111
www.dacoromanica.ro
ill. va arita niscaiva supiriri ce [se] vor pricinui licuitorilor despre ascherlii
trecitori, BA saie indati c sà margi si-i apere ; çi s'A pule la cale odihna
ci nesupfirare licuitorilor, silindu-se a scoate ci ceea ce se va ripi de citre
ascherlii de la licuitori.
Daci se vor ivi niscaiva tilhari, ficitmi de riut'Ati. 1, dumnealui begleaga
si-i prindà, si-i dei la dumnealor dregitorii gi dumnealor dregitorii, dupi
porunca ce au a-i trimite aice.
SA fie cu mare privighere gi ingrijire despre tilhari, eterigti, ca nu
cumva ivindu-se sA faci supirare llicuitorilor. i pentru asimine pricini, indati
cu dumnealor dregitori sA ripadi ingtiintare aici.
intru toate aceste datoriile dumisale se va sirgui a' le implini, fiind toate
aceste pentru nesupirare credincioaselor raiele a prea puternicii gi hrinitoarei
noastre imp'Aritii
Petrachi Sturza, vel vistier2
1822, iulie 12 3
Acad. R.P.R., pach. MLXXIIIa (fost me. rom. 1200), f. 21. Orig. rom.

43
20 iulie 1822
Metsuri pentru despctubirea locuitorilor Moldovei, jefuili de
ieniceri.
Carp di la ciimicimie pe la toate tinuturile, pentru ziloagele ieniceri.
Ciim'Acimia
4

Dupfi jalobile licuitorilor pentru ziloagile ieniceri, ce au fost pe la satele

lor, dupi ce in sili g-au luat lefi de pi la licuitori, apoi au pricinuit i alte
cheltuieli c pàgubini, precum gi la ridicare lor de prin sate au urmat agimine
cari toate aceste fiimd trebuintä a si gti, dupi poronca ci este inadins,
La inceputul lunii iunie a apinut un grup mare de hoti * lar in a doua jum'fitate a
lunii iulie apar e briganzi s in jurul Foc§anilor (Hurmuzalci, X, p. 165, 172-173).
2 0 data' cu numirea lui loan Sandu Sturza ca domn al Moldovei, la 9 iulie, au fost numiti
caimacami vornicul Teodor Bah i vistierul Petrache Sturza (Firmanul de namire- Acad.
R.P.R., doc. CXXIII/49; CCCLX/60. Copii rom. cont. in mss. rom. 55, f. 225; 98, f. 31-32;
pach. MXLI (fost me. rom. 2811), f. 344-348. Hurmuzaki, XX, p. 732-734).
3 0 altà porunca identicii este datil la 23 august acela0 an pentru orinduirea lui Osman aga
deliba§ ca be§leagii la linutul Fàlciului. Acel act mai are in plus trei rinduri, scrise in limbs turcii,
care inseamnl: in anul 1237 [=-- 1822] s-au lust banii de la 37 de sate pe seams be91iagalicului
9i nu le-a riimas nici o datorie de bani. Osman bei. 27 muharem [12] 37 x [= 23 august 18221.
TJrmeazá pecetea turceascii, cu inscriptia: Abdi Osman, 1237 (ace1a9i pachet, f. 270).
4 Loe alb.

112
www.dacoromanica.ro
sä scrii dumilorvoastre ca cu gräbiri sa rinduiti oameni vrednici i cinstiti,
sä umble prin satele Tinutului acelue, ca sa' faeá cercetare cu am5nuntul si
catagrafie arätátoare de toate pAgubirile ce au fácut lácuitorilor prin sate,
arfitind i numik lor si din ce [záloage] au fost, i ping in zece zile sä se
triimatä la visterie, ca sà se urmeze aceia ce va fi poronca.
1822, iulie 20
Teodor Bals vornic.
Petrachi Sturza ve! vist.
Arh. St. Iasi, ms. rom. 10, f. 89. Orig. rom.

44
Constantinopol, 20 iulie 1822
Poarta interzice turcilor, cu excepfia capanliilor prevetzuti cu
« tescherele i fermane», intrarea in Tara Romineasa.
Traducerea impárätescului ferman atre mária sa.
Alesule intre domni din neamul crestinesc Grigorie Ghica voevod, domnule
al Valahiei, sfirsitele bune.
Ajungind acest al mieu impárátesc inalt ferman, cunoscut sali fie cá,
cu toate cä in felurite vremi s-au dat strasnice porunci neamurilor de la impa-
rätestile mele sarhaturi de a nu da voie sá intre in provintia Valahiei nici un
locuitori din sarhaturile de prin prejur si din iamaci cu cuget de a supära raialele,
afari din capanliii ce sint orinduiti cu tescherele, fiindca provintia Valahiei se
socoteste o cámará a imparAtiei mele, i in sfirsit locuitorii acei 1 raiele este tre-
buintá a fi paziti de once supirare ; dar, fiindel din pricina intimplatei räzvri-
tiri in acest curs de vreme, unii intrind in zisa provinIie supt pretext ostäsesc,
au intreprins supàräri ciltre säracele raiele prin feluri de näpästuiri, este trebuinrá
a se popri pe viitor intrarea unora ca acestia i afará din adeviirati neguratori
capanlii cu fermanuri nimeni din cei ordineri sä nu indrfizneasca a trece in Vala-
hia. i ca sà sè facii in acord cuvenita silintá, s-au dat la feluri de locuri felurite
porunci, precum prin tacrirul täu te-ai rugat ; i, pentru aceastá a ta rugaciune
s-au cercetat condicile i s-au vilzut cá afarä din negurátorii capanlii cu ferma-
nuri i tescherele, pentru cá este poprit de a intra in ambele locuri fiesce turc,
s-au dat acum in parte osebite imparätesti porunci cátre.totivezirii, mirmiranii,
ce se aflä pe la margin& Dunarii.
De aceea si tu, avind luare aminte la acest important lucru, ea te silesti
ca, afará din capanlii cu fermanuri i tescherele, sä nu indrázneasci nimeni

In text: iei.

8 c. 70 113

www.dacoromanica.ro
a filtra in provintia Valahiei; pentru care ti s-au trimis aceasta a mea inalta
imparateasca porunca.
Drept aceea, ca sä te sile§ti §i tu mai mult spre a se executa aceasta a mea
inalta imparä'teasea vointa, intradins s-au dat aceasta a mea inalta impara-
teasca porunca.
Indata dar ce va ajunge, dupa datoria ce ai a-i aräta toata supunerea §i
ascultarea, si te grabe§ti a executa fära strämutare cele printr-insa dispozate,
departindu-te §i fiinduli frica de a urma impotriva. .A.§a sà tii §i sä fii supus
la imparAtescul meu semn.
Anul 1237, al nostru 1822, zilcade 1-iu, In pgzitul de dumnezeu, Costandi-
nopol.
Pentru traducere intocmai,
Seful sectiei grece§ti, C. Tirnoveanu.
Arh. St. Buc., Documente diplornatice, 11/129. Orig. turc., cu trad. grec. i rom.

4,5

[Bueurestid 22 iulie 1822

Caimacamul Tarii Rominesti, Barba liciccirescu, scrie mitro-
politului Si boierilor refugiati la Brctsov scl se intoarcil In rara'.
Cu fiiasca plecaciune inchinindu-ma, sarut cinstita prea blagoslovitoare
dreapta prea sfintiei tale parinte mitropolit al Prii Rumine§ti, §i prea sfintele
parinte arhiepiscop al sfintei episcopii Buzàu, §i [cu] multa dragoste mä'nchin
dumneavoastra fratilor boieri ai patriei noastre, carii inca pina acum va veti
fi aflind in coprinsul Bralovului.
Priimind cinstita §i frateascii scrisoare de la 13 ale urmatorului 1, räspunsul
ce s-au trimis al bunei vestiri dupa tilmacirea prea inaltului ferman pentru
obladuirea tarii noastre 2, care s-au incredintat marii sale Grigorie Ghica vv.,
§i m-am bucurat pentru buna dumneavoastra rivnä a purcederii de acolo si a
venirii aici. Vestesc i eu ca cu ajutorul lui dumnezeu, ieri la 21 am sosit aici
In Bucure§ti, impreunä §i cu ceilalti frati boieri caimacami. De aceea sá bine-
voiti a veni i dumneavoasträ sa inbratiqem cu totii trebile tarii, spre o huna'
obläduire dupa prea inaltele imparate§ti pormici §i dupa bunavointa §i porunca

Mitropolitul Dionisie, scrisese din Brapv caimacamului confirmind primirea instiintärii

despre numirea domnului, promitind cli el tiä boierii se vor intoarce indatii in patrie (Acad.
R.P.R., pach. DCCCV, fost ms. rom. 1063 f. 426. Publicat in Bis. ort. rom., XVII, p. 27).
2 La 10 iulie s-a trimis 6 a doua carte catre boierii din Bra§ov qi copia firmanului * (Arh.
St. Buc., Condica domneascit 98, P. 359; publicat de V. A. Urechia, Ist. Rom., XIII, p. 324).
Prima scrisoare a lui Gr. Ghica cätre boierii din Brapv a fost trimisä la 1 iulie (Acad. R.P.R.,
pach. DCCCV, f. 427. Publicata in Bis. ort. rom., XVII, p. 25-26).

114

www.dacoromanica.ro
märii sale lui voda. indestul fiindu-mi greutatea [cu] care am luptat in cursul
vremii, de cind am vcnit, dupä cum cu incredintare poate fi cunoscut §i. dumnv.
a9tept bunä venire, ca sà ne vedem sanato§i.
1822, iulie 22.
Sint al prea sfintiilor voastre fiu sufletesc §i al dumv. ca un frate i slugä
Barbu Vacfirescu
Acad. R.P.R., pach. DCCCV (fost me. rom. 1063), f. 425 v. Copie rom. contemp.
Pubheat in Bis. ort. rom., XVII (1893-1894), p. 27-28. 0 a1t scrisoare a aceluiasi,
cu un continut aproape identic, trimisri la 28 infle se alit' la Acad. R.P.R., pach.
DCCCXIII (fost. ms. rom. 1071), f. 201 201 v.

46
25 iulie 1822
Vistierul din Mehedinti, Nicolae Boboc, fost ccipitan de panduri,
roagii pe Costache Samurcas sá dispunii ca toti cei care au participat
in 1821, impreunei cu el, la jefuirea lui Manolache Hiotu, sei fie obli-
gati a contribui la despagubirea acestuia.
Prea cinstite dumneata biv vel cämä'rali.
Jäluiesc dumitale ea dupä judecata ce am avut la departamentul creme-
nalion cu un Manolache Hiotu pentru o suma de jafuri ce s-au jäfuit dupä
venirea otirior imparate§ti aici, care jaf s-au sävirOt de un Mitroi cäpitan cu
alti cäpitani i panduri din inscrisa porunca mea §i a unui Iancu Enescu ce sa
aflä inauntru, fiind inqine mai mari cäpitani peste panduri, in cele dupa urmä
m-am invoit cu Hiotu de i-am dat zapis ca sä-i plafesc acel jaf, cu talen i 3685
In soroc de trei luni i eu sä apuc pä cei mai jos arä'tati, carii mai mult s-au impär-
tä9it dintr-acest jaf i sint in osinda.
De aceea ma rog dumitale, fiind cu pacat numai eu dintre atitia in§i sa fiu
in placä, sä fie cinstita porunca dumitale cu a sä orindui un logofat de la cinstitul
divan impreunä cu doi vrednici mumbaOri, sä apuce pa fie§care a pläti sau a
da ceea ce au luat dintr-acest jaf.
Apoi,- cum va fi mila dumitale.
Polcovnic Vasile Ghelmegeanu, Iovan Grecu capitan ot Salätruc i Nicola
Coltan cäpitan. ot Baltati, loan brat Mateitä apitan ot Plopi, Vasile Crapatu 2
ot Rogova i Preda Stuparu, Nästasie ot Orevitä, Matei Luca ceau§ul, Saya
Säpun capitanul, Dinu Bocä'nel ceau§ul i Trandafir ot Orevita, Stoian Tinul
ot Danceu, Fota Däneäu cumpäna§u.
Manolache Hiotu din Timna in a ciirui cash' pandurii lui Tudor au asediat pe Dumi-
trache Protopopescu si pe Dinu Bildea la inceputul riiscoalei (C. D. Aricescu, Actc justificative...,
p. 35).
2 Vasile Criipatu a fost apitan de panduri. La 22 martie 1821 merge in misiune de la
Craiova la Broscari (E. Virtobu, 1821. Date. . ., p. 49).

8
11.5
www.dacoromanica.ro
 Au luat 60 vedre rachiu Gheorghe geambasu ot Cremina í altii care
vor mai arata acestia.
Al dumitale prea plecat
Nicola Boboc vistier i din sud Mehedinti.
[Rezolutie
Costache Samurcas biv vel dimaras, caimacam acestor cinci judete.
Dumneavoastra boieri judecatori ai departamentului creminalion, unde
au fost pricina orinduita in cercetare, poruncim sa cercetati i jaiba aceasta
si la cererea ce face jaluitoriul sa ne aratati prin anafora.
1822, iunie 25
Pecetea caimacamului biv vel sluger.
De la depertamentul cremenalion,
Pricina ce arata jaluitorul este intr-acestasi chip ca Manolache Hiotu
au ¡atilt cinstitei caimficamii pentru acest Nicola Boboc vistier, aratind cum
crt In urma venirii ostirilor imparätesti, inca dupa ce insusi el i-au scos tescherea
de iertaciune, au zis prin taina acelui Mitroi ce 1-au avut capitan supt comanda
sa i chiar de lingil dinsul hrapindu-11-au bätut foarte rau si 1-au jafuit luindu-i
tal. 500 bani gata i o pereiche pistoale cu argint i un haimalau de argint i un
ceasomic i un cal cu tacimul lui i o cerga i o epangea i o iapii i o vaca i 50 °ea
lima i 4 piei de cal si 600 vedre rachiu de prune, care toate acestea, dupfi pre,
tuirea Hiotului, fac tal. 3685. In dosul carii jalbi s-au dat porunca cinstitei
caimacamii supt pecetea si a slavirii sale silictar aga cu mumbasir orinduit,
coprinzatoare ca in vreme ce acel jaf s-au savirsit dupa' venirea ostirilor, sa
apuce pa jaluitorul acesta i pa Mitroi ca ori sä faca implinire sau, pricinuind,
aduca in judecata acestui depertament.
Urmare facindu-sa cinstitei porunci, i-au i adus aici in cercetarea judecatii,
fata cu Mihalache fiul si vechilul numitului Hiot, unde pricinuind numitul
Boboc cá jaful Hiotuhui nu s-au savirsit din porunca sa, au aratat Mitroi,
improtiva, un ravasi din trecutul leat 1821 iunie 28, cu 44 de zile in urma
venirii ostirilor, iscalit de jaluitor si de Iancu Enescu ce au fost otcirmuitori
mai mari ai aceloralanti capitani i panduri, scris de cfitre dinsul, cu coprindere
ea pa de o parte sa ja toate vitele i alte acareturi ale Hiotului, in scris pecet-
luindu-le rachiul, sá le trimita foaie curata i pa de alta parte, sa-1 jafuiasca
pink' in camasa. Pa care ravas incredintindu-1 Mitroi i, cu martori de adevärat,
Nichita jaluitorul, Boboc in cea din urma nu 1-au pu.tut tagadui, zicind Mitroi
cá dupä acest riivas au fäcut i urmare. FArà numai au pricinuit en nu au luat
el de la numitu Hiot toti acei tal. 506 si celelalte lucruri, ci numai talen i trei
sute optzaci bani gata i pistoalele i haimalau i ceasornicul. Din care bani
Nicolae Boboc, polcovnic de panduri in mai 1812 (E. Virtosu, Ma-rturii noi..., p. 17).
In iunie 1816, comis in jud. Mehedinti, chid prinde o ceatii de hoti (V. A. Urechia, Ise. Rom.,
X A, p. 636). In martie 1821 se afla la Craiova, de unde trimite scrisori lui Tudor Vladimirescu
la Bucuresti (E. Virtosu, 1821. Date..., p. 49).

116
www.dacoromanica.ro
lucran i iarägi zice cä au de, jäluitoriului Boboc tal. 250 i pistoalele i Iancului
Enescu tal. 120 gi haimalfiu, cum gi ceasornicul i 1-ar fi luat Vasile Ghelmegeanu,
dupà ce s-au prädat, rämiind la el numai din bani tal. 110. lar calu cu tacimul
i cerga i epfingeaua i vaca i lina i pieile de cal gi iapa s-au luat de ceilalti panduri
ai sái, precu.m gi din rachiu au bäut gi au luat pandurii lui citva atunci, eind
1-au pecetluit. Dar cel mai mult s-au luat pit urmä de cei aratati prin
cripitanii cu pandurii lor, cit gi de alp Päcuitori din partea locului, de 1-au bäut
gi 1-au vindut prin circiumi.
Dupà care, vrind judecati a face arätare prin anaforaoa eäträ cinstitul divan,
am väzut cA jäluitorul Boboc s-au invoit Cu vechilu Hiotului intre dingii dindu-sà
datori prin zapis cAträ Hiotu ca insugi el sa plateascä toti acei tal. 3685, in soroc
de trei luni gi el pinä atunci sä-gi caute cu cei ce II va gti impartägiti dintr-acest jaf.
De care nu lipsiräm a aräta cinstitei cäimäcfimii curgerea pricinii. i de
va fi primitä cererea ce o face jäluitoru i sä va gäsi cu cale, sä va arindui
mumbagir in fata locului ca sä facA scumpä cercetare, i pä care din cäpitanii
i pandurii i läcuitori va dovedi cA s-au impArtggit dintr-acest jaf, sä-i apuce
ca ori sà dea inapoi lucrurile ce va fi luat de la casa Hiotului, sau, neavindu-le,
sä le pläteascä cu bani, precum s-au legat i jäluitorul prin zapisul ce au dat
la mina pligubagului Hiot.
1822 iulie 27 1 Petre Stäncescu vistier
Dumitrache Poenaru
Theodor Podbäniceanu
[Urmeaza rezolutia caimacamului sä se cerceteze i plingerea jeluitorului
asupra tovarägilor sAi la jaf.]
Arh. St. Buc., Condica curtii de apel Craiova, sectia II, 904, f. 38v 39.

47
28 iulie 1822
Ciorna unei scrisori cu versiunea firman ului privitor la alegerea
domnului, la infiintarea ostirii pa-mintene si la situatia grecilor din
Tara Romineascä.
Cinstitul 2
Caimäcamii Valahiei au venit in trecutà simbätä 3 la Bucuregti
indatä, in putere stragnicului ferman ce avea, au luat frinele ocir-
Pricina dintre N. Boboc *i M. Hiotu se judecii §i la inceputul anului 1823, la isprirovnicatul
de Mehedinti, unde N. Boboc aratà cum a fost chemat in mai multe rinduri de Tudor Vladimi-
rescu sa intre in slujba norodului a. El s-ar fi eschivat, dar in cele din wink nu s-a mai putut
t izbãvi ro ci s-a altroturat räsculatilor, fiind numit stajuitor al judetului Mehedinti. Sustinind
cä el nu 1-a jefuit pe M. Hiotu, ci Mitroi, Boboc aduce martor pe Mihai sin Gheorghica din
Hinova, fost pandur in 1821 (Arh. St. Buc., Condica ispravnicatului Mehedinti 1314, f. 22-22v,
32v). Inca un act in aceastä pricink dat in septembrie 1823 (Fondul Glogoveanu, doe. 501/1823).
2 Titlul e neterminat.
3 Trecuta simbroltà = 21 iulie.

117
www.dacoromanica.ro
muirii 1, 'nett prietinii othomani au contenit de a si mai amesteca la cele
politicesti.
insimnez articulile cele stiute 2.
Domnii sá stipineasci in viaçà,. daci vor implini datoriile lor si nu si
vor abate la catahrisuri.
Murind domnul, si adune boierii divan si alegind sau pe unul den
beizadeli, sau din boieri, triimatá la Tarigrad cu anafora, spre a si intiri
alegire lor.
Beizadelile si fie la protipentada, adeci intre cei mai intii boieri a
divanului.
36 000 oi a mumbaelii sä sá triimatii pe tiesticare an la Tarigrad, ask.-
minea i obicinuitul sursat.
12 000 ()stem' piminteni sä tie tara sá sà ocirmuiasci de cited' spätari,
carile cu viata sa, este rispunzator pentru
Indati ce voevodul va ajunge la Sälistra, toatä oaste sä trage din
Bucuresti i in locul lor vini Gabanazoglu cu 2000 oameni, din caria 700 gut
spre paza tärii, iar cielanti sà sá inpirtasei pe la tinuturi. Acestia au si rämii
pink chid sá vor alatui cei de loc osteni i atunce indati sà duc.
Boierii de acum si nu mai aibi trecuti scutelnici, dar nici poslusnici
acei ce nu au mosii.
Minästirile grecesti sä nu si mai ocirmuiasci de citri igumeni, ci de
caträ ctitorii lor, carii au sä triimatá embatieul la cele din jos ministiri, si
de samii mitropolitul la visterii, iar visterie are slobozinii sá intrebuintizi
ceea ce au prisos la trebuintile tärii.
Grecii de acum inainte sä nu mai figurarisasca.
Pentru care s-au i scos si din cele mai mici slujbe sau dregitorii.
Alaltiieri au vinit càri domnesti cuprinzitoari cä la 25 a lunii purcede
niapärat domnul, firi a mai astepta giinieii cai numai i numai ca sfi nu
faci corban báiramul. Cei mai dinainte caimacami sà allá slobozi, iar
cel de la Craiova, in fieri la Vidin. Ierarhii încá n-au vinit, iar din boieri
au vinit mu1i, precum: vornicul Racoviti, Matachi, Tipan, Bilicean, Nestor
çi tatfil Filipescului, stiutul Mihälachi Pastiescul surgunitul, capichihaia la
Ibraila.
28 iulie 1822
Acad. R.PJL, doc. CCLIX/188.

Caimacamii au vestit imediat ce au sosit in tarfi, noi/e miisuri de administratie a tärii;

printr-o carte trimisii la Craiova, ei artitau printre altele i inliiturarea streinilor din slujbe
(Arh. St. Buc., Condica domneascil 96, p. 302-305. Publicat de V. A. Urechia, Ist. Rom.,
XIII, p. 328-329).
2 Autorul ciornei enumera' citeva puncte, uncle din ele figurind 0 in s Cererile hoierilor,
prezentate la Tarigrad (Vezi nota 1 la doc. 37, vol. III).

118
www.dacoromanica.ro
 48
[20-29 iulie 1822]
Firmanul sultanului Mahmud ciitre Grigorie Chica vv. pentru
inleiturarea clerului grec din far&
Ficind si soseasci mesajul nostru cätre domnul Grigorie Ghica vodä,
domn al Tärii Rominesti, pildà printre aleii neamului lui mesia ale cäruia
zile si se sfirseascä cu bine, sä fie cunoscut la primirea acestui semn
impäritesc.
Fiind inliturate tulburirile i neorinduielile din Tara Romineasci si din
Moldova, socotite ea parte a impiirätiei mele, drept o favoare
teasel i miluire regeasci ti-am dat tie demnitatea de domn al Tirii
Rominesti.
In scopul de a intiri rinduiala in tari s't a asigura linistea i pacea locui-
torilor árii i a raielelor, d-ta i boierii care au venit cu d-ta la Istambul
ati inffitisat la pragul impärätiei mele o adresä in forma de mahzar, in
limba greacä, din a cäreia traducere am aflat de rugimintea voastri
anume:
Avind in vedere ci in timpul fostilor domni fanarioti un grup de preoti
greci au luat cu silä bisericile ärii [voastre] pentru ei si au pricinuit felurite
räutäti, cerut indepirtarea si izgonirea acestor preoti, iar in cazul aminärii
uneia din clink destinate bisericilor din alte regiuni ale impiatiei mele din
partea bisericilor din Tara Romineasei, ati cenit ca peirtru ineasarea lor
patriarhul grec si nu trimiti de aici vreun preot, ci sä se adreseze printr-o
cerere Porçii, iar Poarta, din partea ei, sä instiinteze pe capuchehaiaua tärii
In aceastä privintä i ca chestiunea pomenitei slujbe si fie rezolvati In acest
fel ati mai cenit pentru a nimici ràdäcinile tulburärilor desfiintarea scoalelor
grecesti, care eran infiintate de citre domnii fanarioti pentru a pregfiti
tulburfiri.
Dorinta mea impiriteasci nefiind alta decit intirirea bunei rinduieli
si a pficii in Tara', asigurarea linistei si a multumirii raialelor särace si a locui-
torilor, si pe de alta parte cererea voastri fiind potriviti trebuintelor, am dat
inalta mea porunci in aceastä privintá.
Totodatà printr-o porunci a vizirului s-a fäcut cunoscut patriarhului
grec si nu mai trimiti preoti in pàrile voastre, iar la nevoie sä se adreseze
Portii spre a fi chemat prin capuchehaiaua tärii la Istanbul.
Potrivit hatihumaiumului meu s-a intoemit porunca impariteasci de fati.
Dupä ce vei lua cunostiinti de ea, trebuie si pui toate siinçele tale pentru
a te purta intocmai si a implini tot ce cere credinta ta.
Arh. St. Buc., Documente turce§ti, 303. Orig. turc.; fotocopie la Fotografii de docu-
mente s, pach. 4, doc. 11.

119
www.dacoromanica.ro
 49
Iulie 1822
Perilipsis de suma inciirceiturilor i cheltuielilor de la venirea
o.stilor turcesti in Moldova si pina' la numirea domnului, in iulie 1822.
Perilipsis
Lei Bani

4 124 486 33 Toate cheltuielile ogtinegti socotite pina' la sfirgitu lui

iuni 1822.
2 998 265 48 se scade veniturile socotite parla una iuli 1822
1 126 220 105 nu agiung spre istovire cheltuielilor parla sfirgitu luí
iuni, caträ cari suma' se mai diltureaza
155 903 ce la cäutare sämii ogtinegti s-au hotarit a da inapoi,
ce s-au incärcat la iraturi, insä :
118 384 ramagiturile implinite din d'Afile domnului
Sutu, irtsà:
98 158 din cifert al 4-le pe mart, april gi mai 1821
20 226 din gogtina anului 1821
118 384
37 519 acei imprumutati de caimacamul Vogoride de
la ispravnicii tinuturilor.
155 903
1 282 123 105 alcatuiegte toata neagiungere a cheltuielilor ogtinegti
pira la una iulie 1822, cind au imbräcat m'Aria sa
\Toda' caftanul domniei.
Acad. R.P.R., pach. MLXXIIIa (fost me. rom. 1200), f. 14 V.

ANEXA 1
Ja doeumentul nr. 49
1822

Adunarea sumilor iraturilor sämii ottine,ti de la intrarea ostilor impfiritetti

in Moldova si pina la ridicarea lor.
Lei Bani

98 158 din ramagiturile cifertului al patrule: mart, april

mai 1821
20 226 ramagita din slujba gogtinii anului 1821
247 171 banii cheltuialilor ogtinegti ce s-au SCO8 asupra lacui-
torilor tarii i asupra treptelor in lunile iuli, avgust
septemvre 1821

120
www.dacoromanica.ro
 Lei Bani

114 208 slujba desätinii anului 1821

hacul surugiilor implinit in iuli, avgust i septemvre
50 212 1821.
529 975
128 487 räsurili cifertului intii: octomvre, noiemvre si dechem-
vrie 1821 i dajdia mazilo-ruptasilor, negutätorii si
jidovii hrisovoliti
165 542 räsurile cifertului al doili: ghenar, fevruar, si mart 1822
14 569 de la dughenili i crismile tirgurilor asamine
125 903 78 räsurili cifertului: april, mai si iunii 1822
3 817 räsurili jidovilor hrisovolili, asämine.
968 293 78
218 512 banii imprumutfirii de la tagma bisäriceascä si de la
bresle care s-au luat in lunile: ghenar, fevruar
mart si li s-au plätit cu sare de la ocnä, cite 5 lei suta
50 000 ajutoriul ce s-au fäcut de la jidovii din cuprinsul t ärii,
care s-au implinit in lunile octomvrie, noiemvrie si
dechemvrie 1821
11 218 de la armeni asámine
43 919 banii imprumutärii ce luat de la breasla jidovilor
din cuprinsul tärii, pe care nu li s-au dat sare, ca
crestinilor
1 851 de la crismile de prin sati, agiutoriu la lefile beslegilor
200 000 rämäsita venitului mosiilor mänästiresti i grecesti din
anul 1821.
138 796 60 din commie tärii pinä la sfirsitul lui dechemvrie 1821
132 523 slujba vfidräritului din anul 1821
131 054 din vamä pink' la sfirsitul lui iunii 1822
273 513 din vinzarea ocnelor pe 6 luni din anul 1822 Ora la
sfirsitul lui iunie
4 300 90 dajdia tiganilor gospod, asämine
111 100 slujba gostinei anului 1822
49 109 60 plata pe zahereaoa ce s-au teslimarisit la Ibräila
54 329 60 bani ce s-au implinit de la slugi, oameni fárà bir, aju-
toriu la cheltuialile ostinesti in lunile april, mart si
iunie
369 888 banii neajunsului cheltuialilor ostinesti ce s-au implinit
In lunili iuli, avgust i septemvre de la läcuitorii
de la mazilo ruptasi, bez räsurile ce inträ in soco-
telile de la 1 iulie
1 019 652 60 alti bani ce s-au mai luat, precum de la boli de negot,
moiile mfinästiresti i alte condeie
324 019 bani imprumutärii luati atit de eätrà dumnealui caima-
cam Vogoridi, cit si mai in lima* din suma inchipuitä
de la tagma boieriascä

121
www.dacoromanica.ro
 Lei Bani

169 702 ce s-au implinit din tara pentru hacul surugiilor i chel-
tuiala menzilurilor pe 8 luni, de la zi 1 ghenar pinit
la sfirsitul lui avgust 1821
4 271 781 48 fac suma iraturilor sämii ce s-au inchipuit de la intrarea
ostilor i pida' la ràdicarea lor
Atad. R.P.R., pach. MLXXIIIa (fost ms. rom. 1200), f. 12. Orig. min.

ANEXA 2
la doeumentul nr. 49
[Octomhrie] 1822
Perilipsis a silmei vistieriei pentru renituri o cheltuieli de la intrare_a
ostilor ;upan-acta in %ar i pina la sfiritul lui iunie 1822.

Lei Bani
Adunarea incarcfiturilor
98 158 din rämtisiturile cifertului al 4-lea mart, april si mai 1821
20 226 ramäsita din slujba gostinei anului 1821.
247 171 banii cheltuielii ostinesti ce s-au scos asupra lAcuitorilor
Värii i asupra treptilor in lunile iulie, afgust i sep-
temvrie 1821.
115 708 desätina anului 1821.
50 212 banii, hanul surugiilor ce s-au implinit in lunile lidie,
afgust i septemvrie 1821.
531 475
128 487 räsurile cifertului tutti octomvrie i dechemvrie 1821 si
dajdia tutti a mazilo-ruptasilor, ruptile vistieriei
neguVatorii
165 542 rasurile cifertului al doile ghenar, fevruar si mart 1822
Cu sporiul la zfici patru.
14 569 de la dughenile i cricimile tirgurilor impliniti in lunile
ghenar, fevruar si mart 1822.
125 903 78 rasurile cifertului april, mai si iunie 1822, scizindu-sà.
sporiul la zäci patru.
rgsurile jidovilor hrisovuliti in lunile april, mai si
3 816 iunie 1822.
969 792 78
218 512 banii imprumutärei de la tagma bisäriceascfi si de la
bresli cari s-au lu'oat in mulle ghenar, fevruar
mart si li s-au platit cu sane de la ocnä, cite cinci
lei suta.

122
www.dacoromanica.ro
 Lei Bani

50 000 cotrobuntii de la jidovi din eupiinsul 1.firit eari s-au

implinit in lunile oetomvrie, noiemvrie dechemvrie
1821.
11 218 de la armeni, asämine.
43 919 banii impru.mutarei ce s-au luoat de la jidovi din euprinsul
tärii.
1 851 ce s-au implinit de pe la cricimile de prin sati, agiu-
toriu la lefile beglegilor.
200 000 ramagita venitului mogiilor grecegti i mänastiregti din
anul trecut 1821.
138 796 60 din ocnile tärii pirà la sfirgitul lunei lui dechemvrie
1821.
132 523 slujba vfidraritului anului 1821.
131 054 din vam5
1 pina la sfirgitul lui iunie
273 513 din oenä
2 171 179 18
4 300 90 dajdia tiganilor gospod, Orla sfirsitul lui iunie 1822.
49 109 60 plata pe zabiriaoa ce s-au teslimarisit la Ibr5ila.
54 329 60 ce s-au implinit de la slugi i bejinari fära bir.
111 100 slujba gogtinei anului 1822.
664 400 alti bani ce s-au mai luoat.
53 019 bani ce s-au luoat cu imprumutare de ciara' dunanealui
proin caimacam Stefanache.
169 702 bani ce s-au implinit pentru hanul surugiilor dupä
dregltorilor cari s-au seos la luna lui mart.
3 277 139 108
490 000 din 540 000 lei neagiunsUl cheltuelilor ce s-au scos in
tara in iuli, afgust i septemvrie i rasurile cifertului
al 4-1e.
400 000 ce si socotesc a cuprinde inprumutarea de pe la boieri
4 167 139 108
Adunarea sciiderilor
190 401 44 cheltuieli de eltra ispravnicii tinuturilor in tainaturile
ostinesti.
108 133 93 dati de efiträ ispravnici in huzmeturile ascherliilor.
192 335 109 lefile beglegilor i a neferilor de pe la tinuturi pie la sfir-
gitul lui iunii 1822, precum gi a dumisale basbegliagil
Orla sfirgitul lui afgust 1822.
149 144 ce s-au luoat de eltrà m'Aria sa proin sarascheriu Iosuf
paga i e cfitra slävirea sa chihaia bei ì agalile märiei
sale ce au venit cu
159 826 lefile ispravnicilor i vamegilor de pe la tinuturi i cheltuiala
cantelerilor de la intrare a ogtilor pira' la sfirgitul
lui iunie 1822.

123

www.dacoromanica.ro
 Lei Ban i

26 770 lefile neferilor ce s-au intrebuintat pe la Tinuturi in

sAvirsire de poronci.
13 268 100 lefile buckarilor taingiilor i alti oameni intrebuintati
In slujbi pe la tinuturi.
15 678 ramAsíturí a hanului surugillor piela sfirsitul luiiunie 1821.
243 188 hanul surugiilor i cheltuiala tinerei menzilurilor pe 12
luni, de la zi intii iuli 1821 pilla sfirsitu lui iunie 1822.
1 098 746 106
8 003 cheltuiti in madiaoa cherestelilor pogoriti la Galati
trimisà la tarsanaoa impärätiasca.
1 195 034 cheltuiti prin dumnealui proin caimacam Stefanache
Vogoride de la intrare ostilor i pilla sfirsitu lui iunie
1822 bezi 723 513 lei ce s-au dat iaräi prin dumnealui
In plata pe 6 luni a lefilor siimenilor inpArätesti car&
s-au trecut intru acea socotialà.
51 187 huzmeturi prin visterie.
106 773 90 alti cheltueli i trebuinti ostinesti.
392 876 cheltuiala magaziei tainaturilor i zahiriaoa ce s-au eum-
pirat pira la radicarea ostilor.
11 613 meremet i imbräcAminte conacilor ostinesti.
2 257 bani riipiti de pe d'ara de cAtre osteni.
5100 dati in räscumpärare de robi de la urdie.
11 495 ce s-au cheltuit de catea meimendar la urdiia de la
Slatina i Sacul.
56 681 ísprävnicia curtii, adicä cheltuele de la pasa Capsì piela
sfirsitul lui iuli 1822.
4 867 armasiia.
16 654 dobinzi de bani (latí de cAtrA vistierie.
11 723 107 ram4ituri ce nu s-au putut implini.
2 973 011 63
1 400 018 lefile siimenilor impArfitesti rinduiti spre paza
supt ocirmuirea slävirei sale Chiuciuc Ahmet aga pe
12 pol luni, de la 10 septemvrie 1821 piela 25 sep-
temvrie 1822 cite 141 171 lei pe lunfi.
126 965 lefile boierilor divanului, a vistieriei si a zapciilor pe
9 luni, de la ti intii octomvrie 1821, piela sfirsitul
lui iunie 1822. . . insä:
lei 1 475 pe 15 zile din iunie
2 830 pe luna luí iulle
2 830 pe luna lui afgust
2 830 pe luna lui septemvrie
117 000 pe 9 luni de la zi intal oetomvrie pie la
sfirsitul lui iunie
126 965

124
www.dacoromanica.ro
 Lei Bani

91 495 izvodul de cheltuieli ce au mai dat la Silistra dumnealui

caimacam Stefanache Vogoride.
4 591 489 63
226 800 In lunile iuli, avgust i septemvrie. . .

39 000 lefile beslegilor

34 000 lefile ispravnicilor
4 800 lefile samesilor
64 000 hanul surugiilor, cheltuielile menzilurilor
85 000 cheltueli, huzmeturi, tainaturi i alti trebuinti
ostinesti ce s-au fa'cut pirla rädicarea ostilor
226 800 intr-acesti trii luni.
4 818 289 63
Lei Bani perilipsis
4 818 289 63 suma scaderilor
4 167 139 108 suma incAraturei
651 149 75 nu agiung
Acad. R.P.R., doc. CXXXIII/145. Orig. rom.

ANEXA 3
la documentul nr. 49
[13 iulie 1822]
Sama magazalii din Iaipi pentru zahirelile ci s-au dat in tainaturile
toltenetti de la 15 jume 1821 pin' la 13 iulie 1822
Grin Popusoi
oci MIMI chile

485 551 4 339 pe 67 zile, di la 15 iunie chid au intrat °stile in Iesi

pinla 21 avgust 1821.
1 427 228 15 236 pe 143 zile de la 21 avgust pinä la 10 ghenarie 1822 cu
teschereaua slAvirii sale Hogechian Nazäp efendi.
1 777 854 13 405 pe 184 ziJe de la 10 ghenarie pinla 13 iulie, cu tesche-
reaea slfivirii sale Seit efendi.
3 690 633 32 980 in tainaturile urdiei prin slävitii nuzuli ci au luat omul
89 slävirii sale Hogechian efendi si nu au dat teschere.
229 slävirii sale Iusuf chehaea bei pe 7 zili din avgust,
teschere nu au dat.
941 ci au luat Iusuf efendi omul slavirii sale Hogechian efendi
pe 16 zili in tainaturile säimenilor.
22 500 761 Dumnealui basbesli-agasi i neferii pinla 15 iulie
53 430 896 la conacul du.misale proin caimacam (Vogoride) i taina-
turile a unora din paminteni ci au fost in slujba.

125
www.dacoromanica.ro
 Griu Popttlo i
chile

37 450 spre agiutoriul celor lipsiTi i saraci, flea chip de pe-

trecire.
74 983 882 ci au ars in magaza la intimplare focului
3 878 996 36 778
Iznasa zaherele
Oi Vaci

16 634 488 Pe 67 zili de la 15 iuni 1821 pinla 21 avgust

22 563 1 160 Pe 143 zili de la 21 avgust pin'la 10 ghenar 1822, ca
teschereaoa slavirii sale Hogechian efendi
33 649 1 881 pe 184 zili de la 10 ghenarie pin'la 13 iulie slfivire sa
Seid efendi, pentru care au dat teschere pe 332 804
oca carne, scoTind 21 628 oca a dumnealui bagbegli-
agasi i alte tainaturi de pi loe, socotind oaia cite 8
°ea' gi vaca cite 40 oca'.
72 846 3 529
Bedeluri ienicerilor in bani
Lei

165 000 pe 11 luni de la 1 saptembrie pin'la sfirgitul lui iulie cite 15 000
lei pe luna
12 500 ci au luat la rädicare ienicerilor rnai mult piste bedeluri
20 000 slavirii sale Nazap efendi
Alti bani ci s-au mai dat
20 000 slavirii sale Nazap efendi in madeaoa topciilor
105 500 s-au dat pe 12 luni la cei intii ocirmuitori ogtenegti i agali pentru
zahere basa bitirdisita
1 500 pentru bou tainaturilor
4 000 tij slavirii sale cheltuiala magazalii.
Aplacuri
17 500 slavirii sale Hogeehian Nazap efendi pe 7 luni cite 2500 lei
9 000 slàvirii sale Seit efendi pe 12 luni cate 1750 lei
320 000 in cheltuiala mfiriei sale Osman paga.
Fin, paie i lemne
165 000 tain harabasa fin iar cara de Tara 41 250
18 800 tain barabasii paie iar carä de Tara 9 400
19 297 cari lemne.
303 097
Arh. St. Ia0, doc. CCLXII 5. Orig. rom.

126
www.dacoromanica.ro
 50

[inceputul lunii august 1822]

Boierii moldoveni aratcl valiului de Silistra greuteifile ce in. rim-
ping in cautare de bani pentru intrefinerea trupelor turcesti fi-i cer
un imprumut de 200 000 lei pentru noul domn.

Ne sfiim a mai cuteza sá supirim auzul inältimii tale, adaogind povestire

arätind helhvalul tärii Moldavvei ce vrednicä de toatä jäle i milostivire
'Mtn' atita, in cite nu sintem vrednici sä gisim nici banii cei neapirati
trebuinciosi intru cheltuielile ostilor ale inpirätestii märiri, care grit acele
ce ne-au mintuit din mina apostatilor si din mina mortii, cu eh mai virtos
sä gäsisc si o sumä de bani ce ne cere mania sa vodä la Tarigrad spre -intim-
pinare cheltuielilor domniei 1, Pentru aceea fiinda tati negutätorii tirgurilor
sint inpristieti si tot alisverisul incä iaste instilpit dupi atite zile de and au
sosit aice devlet tfitarul, cercind in tot feliul, chip nu am gisit sà putem inplini
trebuinta ce cu sfatul de obstie sfituindu-ne i stiind ci märiia sa vocli iaste
ciracul iniltimii tale i iaste cuprins de inaeturile pre strilucirei tale, am
socotit a alerga si a ne ruga cu umiinià, sä binevoiesti a da la Tarigrad polita
inàltimii tale de 200 000 lei, ca primasci miria sa vodi in neapirate
cheltuilile sale, precum pentru aceasta serie inältimii tale si slävirea sa Hagi
Emin.
Si dupfi sosirea märii sale la Silistra neapärat sä va pune la cale plata
banilor. Nidäjduim Ca* regeaua obstii nu o vei treci cu videre inältimea ta,
ce cu milostivire spre sinatul märii sale lui vodä vei binevoi a face aceasti
faceri de bine care deplin i vederat si si cunoasci ceraclicul inältimii tale
vom rimine i noi in toate zilele vietii noastre datori a ruga pre milostivul
dumnezeu pentru sinitate si pre strälucitului, viiatä, inältimei tale si pentru
ca sä sà adaogi si mai mult asupra inatimii tale cu necontenire inaeturile
nazarul pre sfintului si pre puternicului si mult milostivului impärat.

Acad. R.P.R., ms. rom. 98, f. 13 v. Copie cont.

1 Noul domn, lonitá Sandu Sturza. a fost numit prin firman la 9 iulie 1822 (Acad. R.P.R.,
ms. rom.498, f. 12. Trad. rom. cont., copie. 0 copie la Muz, ist. a Partidului, neinventariatfi,
alta la Acad. R.P.R., doc. CXXIII 49, laolaltil cu scrisoarea din 2 iulie a domnului dare caima-
cami o cu traducerea buiurultiului din 8 iulie pentru destituirea lui t. Vogoride din postul
de caimacam. Circulara noilor caimacatni prin care vestesc nutnirea domnului, la Arh. St. Iaai,
xn. rom. 10, f. 83 v 84).

127

www.dacoromanica.ro
 IS
,Aokun I vans gnI
inyotuaw ptinrnocroinw Jondoas!da Joniapq u?p v.soi
vsvau allp3 vayioduzj n.quinu pipzuwop 27.10ayo v37y0 75 -odtuj
Day; Joninznqv amapf ap vjvu1 *p.7.1DOcr
`51Xow,t000631a nolor,t"rqTj12.1 zr,sI
3120191W170dX bOq I

ion3r197x1x)&mirm 9c32L 59ns prot 5co3o7it; k2,(4. non9dX TA AsTionpri 5?3

zdon9D 5(.1.1 I, `519Axidynsmwd u9 no A371O)Cp 91 Aóyn.op '51071 1701.703# Ar91 M9A13e
:0C3ZIL AVDVIL 10212Ly3 Awnondxfjrchou ktxp
VOX A0d37..9 (41. thXCII9CIR n3C1110IL

5rTi 173X 101%3Ti32XOUg S 57olckoaL1zyr1 'pox `513113y# A3Th0f9T131C331L 317019M1X)dX

rnw (f.TI13 141 A1013)(31 C1121.7MT IVI mos. nolpfloodu T12 Tn Arrimocomdsd pox 1d3ax.

5f41. 5G.D9ovori 510d7o-ri ,5737.1

0. 51s A109no-r1311; 5ks. 5lopCl0ya 5971oldo1R 2os. nos& no:ANT:, no3dokkdd
7oxlxj 5olnoldp 50no0X91fl,to 170X flOTILI.D11L3 &Cp.. 2OLIQX AIDU.A,91. vox `Aórierd -con
5on3tod 5(;) vrri 511329 5co3sx,o132oup ?up 5nodsr1 5.1 5k1L, 51014911 mos.
moApino.lttodu mos-Toittydodu n0_1, nold3a4mAni Si 5kridolvdxo19y 5(42.2r
'501142,973y 3ze3d2L,4 r.trx 21 12tt 5vri T.SAf.d0AltdX/11 e17OX olaf 5XTI '31:42M,A3
311.3d1La. 5rri `asAtspold)3X93 3170191)31loclx ,olot 119
tf. tpo.(ti,
,12 nosz,a)
10Id911 oi,Nrcb3 119 irm 1oc9oo313x70n10 T1 xmoXdp 5)3r) `vrriónodu -ts..1.6317ox
rinse 5(93.oTdochou5iTi2 mos. mo.novou AC9xl,conaD '510T1 ray,
5r-ri 39U.u.r,ty? 014101.
Ari 11912 10.0(107t9C9M1 T1 7,:rimricpmx/2 5Xrd fl.TR
3.0(i.00. Te 11146)p A(F.,
(101 nos& noinso9x) 513 91 Son?1 d3uf9ox 3X31312 91 ',vent oi.,Qol pox 1191
loy9 701. 10A3TI9N006 5)271 NIDC101Zd3d 119 If. 1./..ytkr4, wi491j 1os.393yn0d
TA 114)361Dms.rx
9i 707H,C1.0:01.70X nOL nou91 Asoóladf nsooldcon,irnT pox q0codnxliq APYritf.912q
IV9XkOWID lari kI
Sozaf.I.Dodat, Sco3r-b?An2 5t.f.1 5bacloaxdxo1c,a) 5k1 -913ODA-3W
501t1-1 VOX (9190 10A U.d?Cb Ip1rrilf.Xnlian2 57071 513 A91 no1xiXo3 &971ord `nos. A?
ci) 9 50it.9a. 5VJ11bD tlC91 mon132 noi 50YpOWIR 32L 3113713113 ad)py 170X AM3dOdUtd1031
VOX n971.016(10XMAlp
ion3T19173yxpod11 ?du mos. mo23riolod nos. noxidosoco&T 5k1 non94 As-rInorlyol
T& AsTic000rdcbxs `5os,90 If2.131L3 T1311 nlfs. molDri3yR mo2Ltripx7oripx noi sn no
`nos..409)3 11371Z003 119 tçyk4u.., xis439ll 13y3.6, 13)(331901/0 A91 Atts.A?097o not
,71 ;on? novp13T1 el9X1.07ricrnf tl0Xdf131 5() Vpdlg IL:In/kV:4 VOX nrAs non?), -9cho2L
A010T1 5'1199 14103110X 5k9101LT13 1171X AOTIOJOd 170X 031.9 ki 1\1039Z7IOA2 4101 701xnysnarri
173Als
5ons-tioldcoi2oodu 513 91
taR 513 1\70]X)Oyaki
TA 509 501=1(29
n(?..1 (003D702,9131?

`m2xdnod, molsyu nos. 092 novroca /13 CI) n0.1, nouloy vox Ç. nos, 59ns nonóri noxd9oi
lownodzu on39.3 lf.n:oxl TA tql000du Ati.x3dcb 513 5noy9 5C,t01 3913X3 *5(10X]011)X
eaT10113ya 52da.c. `51os.9os. 31)3191)3=d% 'O9 119 9 5T.o.riz. Ski 5rdsprol
23x1;ooS,3 513 A91 A01/.91 Atf..1 r*..1Cp7 0.0dChaq 5C? 1VX A3 62. 11)07)(1.1,0701R AM?, AMAII:33:-.01
'Af960t31.070.1)0X vox 5condX1nD nnicomponvri 5covlzyu 119 pox 9 5o121 51i.s.&399r
1310369 7,?& irsadscb3A)2 i513 f r29aL
nos. non3rad23 109101/ FX )pn U.A)pdrizx

8g1
www.dacoromanica.ro
 folTo 5)pl. vox 5m 513 5xxmoi 513D2Ø01L9 5)on37iodbotop .5131).49 _TAna
17013,l. x? 'AC91901 3i,r1.9poirdx '10A 119 fst A0.091 701701XC,13 519C9A3XX3 noa. no2.c9a.
92Lr AC91 C101. AC9X1Xd 19 AC917071(131.70d 13y3A3 k9y10d 513 IL A1.5,70d 119 1; led31 )93xDkcLg
51011 91)ox Attwpo.M993d.03d2L 5910y tvisanoy?.c, 13d3loaL9 5i
5)011 513dd9 pox -0t.d3d
513Dmy pox 119 91 rrilkippiox n01 noaL9.3., 13,m 13Drilxoe '5139139101R d19702..rit 0 570d)
AC91 A3091)0Xd70 31070X (9dAC91A3.0 AC91)771(91:0X1R *C101

O., 5(/,..XCI1DCIR 50120 5010y 17013311/70170X 110X 701371 641 A190310. non -roorlpox
`ankri 5m pox caTri 3RC101 701g orb 0 dA(91011.0 (/.111021.70 AC93.0 OX 1d)Old C10 FX 3X70) A(T)3d
1A)021. 59 5(1003 701R 31 Alf./ (170130.710d= AC91 `AC9110).7071 (p119 da 0 CO1R39 091d A709
k
513 Alf.1 A:01)Nya 59d X d Al9k AC91 (101 AC9X1Xd 19 AC917271031.10d pox 1012 A1f.1 513 7,01
Ard C101 5m3drm-tov mp1119xx)131-1 no-)12)o n3t99 5)=13v-,to Skricodkyu `59n3R90
31.C.

5co3o1-19 pox &moon unkdçarvos le1R f*..), 91212/3 d (90 A19 (4. A19117trA70 Ski 5kxii.n30rpo
`5k1d9ox Scoix,t1opg) n3n39 5)=13v:to (Lyn cod 1-1 '5 170x 50)01 ,1R (.(.11701L7? AC939 X d AC97,11X)71k

'AMTIMOR 113 AOXVOTi Acoloolodood) IFIR n91. Ao2L9.3, 5(1) noym i.nokyloq?
n3rionlo9kriAl 59da n
119 )0A 3,1312 A70.04(f.A.d 513 Al2.4170.1.9M9M Aly0ILC,10 170pl -701
513101 cbmaLoa. 111orlle.a.molvx 513 5101 543=9 10037-191oXo1D 119 319 Skin79r,no
pox lo loamy 531403c:193 3.013X3 '531,10k:112 531n9n 53inox),? 32L3d31,3 lOA '1DÇOD(OA
pox. (H1331.3 1101910 po .nort 5.13)p1oiR A OlLTRIL d Al0900 )0A 19(9X3 Aki A9 0 T1 AO
nr,ID1
&col, (13nlo Ski 5Cuic,on,l. noxu,D)otottxxx?noi (pot nod pox 5ky9 Ski 5kranoXdlo
5)033doX
(13AW Ski 5C939r1170ACI.0 Ski d2i. 0 (131)019 5(1.990 5C937170ACT )01R 01(101 topnoP10d3d

12.9 (sr. lttykrtlia 101d911 rigtolnódo.t. )pa.)ox nnoxoR01 3xcn9 6)2. thn?ordo )pa, lolx»ck)on)i)

`lolorrldlch )e1R )ipn 31(30. k9nnyoxn31R 0 5coa,r,) k 51D3y3ix3 ncoa. moir,toloa, ACrqA
AC93)?1701e
)l.3V A19(10 119 el 70
rooDkoci)Ify? l0X 10yy),9 )oc1137-1 idXp1 Ski 5x9R1 50)3chpau.,1 -wit?
xannoyinc. 5norv3x? 53nur 5()y3In3 53iflocoismd))p 513 1'41 empolval pox nx,c1nX1)1
toop)olpoda.e. Ski 5kxido1lodxolvo Ski 5olka.913)0vA271 pox A?71.ondx)or131-1 10 Ski
50R1d1)02L AC91 r.2 'mow-Iraq 31.)oa.ópoilodx Ion3p ` 9anp noi 1pn 1.0,9)-9),foodx/onox
Tx)ox noa9 olnonlk? 513 wo.pboyaAll.i
1)31.39j Aoyk2 3 AC999 A3ïtlO7l0i 70/1 070A70 A3T1C9d A13.31701 5(9 IL d 9 AC91 -Ord
non9d.e,noimouti Ski 5kxidoa.)odxoirpo Ski 5o1k1913yrk3T1 119 1,!.ykria,Lt 1.1 9 70.1.4

70.0C10213yd 119 t%2 170110A92 A livçd numoeoomp 513 AllodaL 1 ?XD 771
'ski rqR 3xcr)Rp?
513 1 A9 01R TIDId AO AC91 nco1n79rp0 7óchou. 7ó1g TrL ti..orrionomo? So190 /on9 noD3r11-19
59duAoodi Ifyloomó Al9C9d A(91 X9 AC911.0 5k.).. 70A 57071 lirhóx )0A coptpdp A3T1 A9n.o3:201
57071 170)C )0A A3 513 /41 Te3d1a= ,5Trd TA &3-rimpr,Doii. coop C101 7pA X l.C170d -72

A3T1C9 T-1.10X AC91 X101707, AC939(pd 1ZX let%

1-1(99A. d9 5(/..1 00731 5706
noi rtoxy 3R1noi no norlinn)od)f 51.o71
ox
3i)orfqdluta, anolópolvdx )ot,L79 A37190RAlynxodai. 10 513 5f,l01 5x)R9a noi
nonódt, 5I,t1 X01210 0.270d 51und 1.U. 5 5o1k1913x)o13r1 )pe% A371(9.07IOi )0A -3x)oxlaq
n3rIco0D 5moddndx)oR 1vx 513 nkix,no .norisqy3a,o2Lfxievism,D3d3v.Aki 5l,t1 5kylo1.311
57013X1311L3 170X 570C3C1X91 5od d 0 !!.. 00130 AC971(f. 31 pox noi -31D1c1X
5,D1Doda '00D
n0719m01L cc-two( 1D9 ,3).p.ty?A3 &kJ- too3dkpcop `nol kr113 9aLf [(4.1.] )olk.3,9
5ka. 5krido1rdxo1rpo C109 .501(z.191300.k3T1 `,109(i.X9V.la X 31701.9170.1.70d 'X9) 513 91

-6 OL,
601
www.dacoromanica.ro
vec xoc-racr-rpkthl; 7-mama oi3a ocv veccv Tpocuplocv xat et; -rò cruarirrn;
tra crrepeaa; Paecri Tip eúaccLi/ovíccv -rij; Soo--rux613; noyrptao; 1.,Lcc;, eScrre
taxupeig npocrrocata; (sou vac Suv7)061[Lev vet eúpcop.ev ILOCV veocv f.S7capELvXCC 8Lep-
x6i.LevoL eirruxeT.; pa;, vet k Eup.voi51.Lev áxorroaccelía-rwq T diepòv 6V 0(L 'rç ocú-L- o -
xpwropxç (soy I.Le-yeaearrirro;.
'Ea p..6 [Li -a) PocOírra-rov crißacq, xpaTaL6Torre 664, 1-* ccútoxpoc-ropLx*
ccirr* I.LeycaeL6T7yroç
TcaceLv6-roLToL xoLl úrcoxXLvicr-rceroL SoilAoL

Brasov, 14 august 1822

Prea puternice suveran
Fiind nevoiti de mai bine de un an gi jumatate sä räminem la granitele
Transilvaniei, unde avem refugiul nostru, spectatori ai nenorocirilor, care
peste once agteptare apasä incä i astfizi nenorocita noasträ patrie, gi supugi
la suferinte i mihniri, nu agteptäm, prea puternice auveran, decit deplina
desragurare a evenimentelor ca sä ne incredintim çi despre viitoarea noasträ
soarti.
Numirea in Tara Romineasca a noului domn, Grigorie Ghica, boier pä'min-
tean gi insemnat prin nagterea i rangul säu, fiind socotitä ca un semn ci
malta Poartä igi insugegte problemele puse mai nainte de ministerul majestä'tii
voastre imperiale, trebuia sá ne consoleze intru citva, dar dimpotrivä ne-a
mihnit. Trebuia 81 ne multumeascii, prea puternice suveran, fiindcä prin
aceasta malta Poartä parea cä vrea sä fie redate vechile noastre privilegii,
desfiintate prin nesocotirea vechilor noastre tratate. Dar ne-a mihnit, pe de
o parte fiindci, cunoscind drepturile noastre, nu a vrut sfi lase poporului
alegerea noului domn cum se ticea in vechime, iar pe de alti parte fiindcä
toate aparentele ne incredinteazi cà malta Poartä' vrea sä' nimiceascä regimul
tfirii, recunoscut din vechime i aprobat prin tratate ofíciale cu puterea
protectoare a majestitii voastre iraperiale, i aga sA înpingà nenorocirile noastre
ping la ultima treaptä', pe eind tara din cauza suferintelor ei se agtepta pe
drept cuvint sA aibä i mingiiere i ugurare.
Plingindu-ne la treptele tronului m. v. imperiale, indriznim si ne exprimam
In felul acesta, deoarece dupà venirea caimacamilor noului domn am aflat
cA inalta Poartä va trimite pe domn impreuni cu un inalt demnitar turc,
cu rangul de divan efendisi, i cu un altul asemänätor, care, dupfi rang
este capugibagi, iar dupi denumire este begliagä' gi este orinduit cu comanda
unui corp de mai mult de 2000 turci in Tara Romineasci, cu toate cä' prezenta
unui singur turc este in stare sit provoace in viitor groazi tuturor locuitorilor
de acolo.
Mai vedem pe lingä aceasta, prea puternice suveran, cä paya Silistrei
exercitä In lark' aceeagi influenti ca gi in timpul ultimelor distrugeri, i in

130
www.dacoromanica.ro
acelasi timp aflam din alta parte ea insusi domnul trebuie sa raporteze la
Constantinopol prin zisul pasa i sa primeasca prin el poruncile i instructiunile
referitoare la treburile tärii. Rezultii din aceasta, prea puternice suveran,
evacuarea atit de dorita a trupelor turcesti din Tara nu se va pune in aplicare,
ca atit sfinta noastra religie cit i poporul care crede in ea vor suferi aceleasi
insulte si pingariri, iar regimul ;aril va suferi zguduire, nimicirea drepturilor
sale consacrate din vechime.
Acest nenorocit opor este asuprit dupfi venirea caimacamilor la fel ca
si pinä atunci cu däunatoare cereri de fin i zaherele de tot felul, atit pentru
aprovizionarea magaziilor, care s-au orinduit in Tara Romineascä pentru nevoile
ostilor turcesti, cit i pentru a fi transportate peste Dunare fära a da cuiva
vreo platá; de asemenea cu cererea unui mare mimar de salahori pentru repa-
rarea sau recladirea curtii domnesti, tot asa fara nici o platä, si in sfirsit
cu cereri de contributii bänesti, mult mai daunfitoare pentru Tara cu totul
secatuita.
Aflä'm pe lingä aceasta ea' s-au facut la Constantinopol noi orinduieli
privitor la regimul ärü, pentru care ne &dim cà atit domnul eft
boieri aflati acolo, vrind-nevrind, au trebuit sà cedeze ; i fiinda aceste noi
orinduieli nu puteau avea puterea lor legal färä parerea clerului bisericesc
a intregii clase boieresti i fara consimtamintul puterii protectoare, de aceea
se afirmä ea malta Poartä, fäcind dupa plac, a dat domnului firmanele
necesare pentru ca in felul acesta sa fie usurata indeplinirea acestor noi
porunci.
Se spune cá s-au luat i alte masuri ce ameninti chiar existenta acelora
care, fiind cu totul devotati generoasei i puternicii protectii a majestatii
voastre imperiale i fiind departe de patria lor, nu au incetat, prea puternice
suveran, de a striga in gura mare impotriva relelor ce se fac in Tara Romi-
neasca.
Se face cunoscut din tot ce indraznim sa raportim in mod plecat la
treptele tronului majestatii voastre imperiale ca malta Poarta, vazind ea' nu
poate sa puna pe fatä in aplicare planurile ei, a purees la numirea domnilor,
numai pentru atinge in felul acesta scopurile ei, sa ne faca sit parasim
refugiul nostru, sä ne intoarcem in patria noasträ, sá incetam a mai striga
contra abuzurilor i sá devenim, flea' sä vrem, unelte ale distrugerii poporului
si ale propriei noastre nimiciri.
Ingaduiti-ne, prea puternice suveran, ca ingenunchind la picioarele tronului
majestatii voastre imperiale sà indraznim a cere cu lacrimi in ochi i in aceasta
imprejurate malta voastra mila i puternica voastra protectie atit in ajutorul
nostru cit si al pop orului crestin, care nu nädajduieste mintuirea sa decit
numai de la bunatatea majestätii voastre imperiale. Binevoiti, prea puternice
suveran, sA inlaturati noua furtuna care ne ameninta si sa fäuriti pe temeiuri
puternice fericirea nenorocitei noastre patrii, incit prin puternica voasträ

9* 131
www.dacoromanica.ro
oislorao vs uralnd !Invj o vnou viuols!xo pusaoilad opz `allasJa.! s mpn
luloausau piluus atursu Hi.v,lsafuta ansuon. .aiuFradur!
tualuss na Tura auspe `230d50i uard aaprralnd uuianns in uivisofutu
ansu0A omaadurs
gar!' annul i uaid asndns .I2rqs
'13B31/ `11'111 InPu°,1 'W `82vIITA. .113ud 11A3XD334:1 2s0.1) 'sux `(SSII j -SLZ
gig A 12u.z0D ri! spur( `sauaa na alfritu pnlvs.i00 lanlaaJoa waggnd nE aiaanpun CUOI
'a `noso3FV aPif '9aY°31hisilf 'd

vxamv
pnuananaop .311 is
1J
`n9doncooda noluno,Cnv
[3.3..xurpha, yTd3r,31 myrtoDnóx j

earinodkircboll 119 pox T13T1 nói wrividol Ski 5)011A3VIX VOX 101371 nip, 513
li..o93noxcioa `ncogkrhpx)oripox opt:Ix-47i CLOI )Fe 10119(9.0C»021 eq U.i 1R3db101l.
&col.
57o11 riltd96T) pox 101D1vriki3R)odolop );)A13R 1101.317d10130d1L U.119x7p pox no-qn -ka.pri2
m9.3..17ikX `n01R1011) 01 nod13X Don23 119 riodn,o 513r1f. l0y9 A3 13n71 pox Scoaldir?
el3ovx3rop 531Aoodl.modX101i0X 50)0l;t1(k)(1Cb 70110X Ski Sz3XIVp lona119o1032.n02q
Sev3nyox. idXfri pox 5k1rpo 5rIelSki. 5z11 `5ILco nryri3Rr,to moiv,opcf).olo 'A311oX3
531noaqui pox 119 nod31D9 110139319rnnvol1ox 1107t 9 5(?..Xaispn2 '5910X 31022.1372
MTP(3102L9 513 1099 9clat 59/%3 5coaorrIff kg(f, non9dX 5ora11óri.an9r1vx 133192.op .T12
n3rboDtf.rlyo..9 TA oxn3r1rodJ...00dai. x non. Tri 01 A39C9D3 n91(311.1.3x3 51011
59132.E. Aki nIttX1d0170dX0I910
riompo `101(1.1013100A.371 A01 A01a9dOtTyle3) 0.1.7»,Dodat., `51011
531nocbpdkid3aL ri., 7099 A3710XD(pAl.A. 110X A37/0A1001:07i 1VX 531A09313X1OZX 5Prfid30A3
10A A31(36 UDIA.X0R93 k [kX1C30117dX0].1f,170 n01210 [5k191300]A3T1 513 21 TA -1(1031.10
),71( fj. /41. flti.110193Xn194 10V311011. 51011 X? M91 MOATril3X12/3 ea9N132 1701< 0100 F
iLt911)20Cb 5k1 5kA911 5kA3T11)C9fa32L? OCJIL
elkA?TiOA3711(331L A101A0111493 5)311 /pC/1321.
51019101D 110X 5kX1d1)021. 5101/10T13(LX Q01. nOX1dOIX7MT 5nonpdx .noa.
n3rinovox3ocholl A20 "4.1 5k1c;oo malta.9Xo? TA 3430I+ Atid/py Akm,Loc9vox
TA 91 311Lty331D 53gkipq `norlódgraxa rprto3dk1Do2Lr; 91rpo pox Tri 5T1 921-1?
5n0C337i Ski. 5îOA '51397p1ard711 1191R 4T1.03 10A3T/D131L31L 119 5(/..0121.3 13X9)A11
pOx 51k19X03 5k1 5T1 510D9 513213nyOU 5:03Xn.L9n2 3910T11X0R3 VOX 13)F11X02 (;.
5lttelOILIA:1(1 51C31/021 51071 110X 5010319 50AnRA1X Doii31(131.1.771L3 pox A30n31n.f,to1 ,1R 5noy9
13A?A. 170X 5(913d1W? ,1R 570TIG. 5r,t03, A3010X,390 `5/o1A.ToroykDodaz. 5c2 '13R9 513 AGA97-1
ntf.a. nkaip1.031(9domovd) mois)10190c11L 5t,ti 5k)vidoamdxoirpo (1014;07 .501k19131(1013T1
A3T)onfdrbov A1st1 Afttedla, IttA 2003719A1Z60112 5k1 591k.1,9X0? 514.1
10(1131001 loxnoR

`m:Asia ti lsn2ne zggi

`viuoioaxa insuoa iu.raua2
tavAJasqo O 2,21 v,dnp uaJsrumu utptunrop Isa vdrip aisuan !0aanangu
u `aolltuuautrqua alaudap op u Eloou! u! rFlud valsuou opiporouou allqui..rodnsu
viv,,j 'Imapaaaad as 00a1v2aid o ooda ap Fpoiouau!ou pjj lsaap u2suaou ni
mtl3 'V IM

OET

www.dacoromanica.ro
dupa ce noi toti in genere si cu deosebire acei care totdeauna am strigat cu
dragoste de adevar impotriva nedreptatii, fiind amenintati in multe feluri,
pina i pentru viata noasträ neavind nici o sigurantä, vazind ea i nenorocitul
popor este asuprit, caci este supus necontenit la toate cite de un an si jumatate
le plateste cu sacrificii, de aceea am indraznit sa recurgem din nou cu alatu-
rata noastra suplica la majestatea sa imperiala, filantropul nostru protector,
descriind tot ce stim si ce aflain i implorind in mod calduros sà binevoiasca
majestatea sa imperialä a scapa nenorocita noasträ patrie de iminentele neno-
rociri si a hotari asupra fericirii noastre asteptata numai de la protectia
cunoscuta i purtätoare de grijä parinteasca a inaltimii sale imperiale.
Rugam deci pe excelenta voastra sá aveti bunatatea s-o trimiteti cu un
curier special, sustinind-o i cu recomandarile necesare din partea dvs., fiindca
sintem incredintati cä i excelenta voastra cunoasteti de asemenea toate feluritele
nenorociri pe care le-a incercat si le incearca nenorocita noastrà patrie, precum
primejdia care amenintä si de acum inainte pe toti in genere si cu deosebire
pe noi care totdeauna am fost atasati, asa cum trebuia, numai protectiei
majestatii sale imperiale prea iubitoare de oameni.
Avem onoarea a semna ai excelentei voastre supusi servitori.
Acad. R.P.R., Fondul Al. Villara, pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 274.
Concept in limba greacii.

ANEXA 2
la documentul nr. 51
Cei care au semnat suplica adresata tarului, precum i scrisoarea catre
domnul Pini, cu rugamintea de a o expedia.
Mitropolitul Dionisie aga Nicolae Filipescu
al Rimnicului Galaction Mihail Chica
al Buzaului Gherasim Gheorghe Florescu
al Argesului Ilarion Costantin Cornescu
vornicul Grigore Baleanu Alexandru Yilara
Costache Samurcas Costache Cantacuzino
Gheorghe Slätineanu Manolache Florescu
Gheorghe Filipescu comisul Alecu Chica
Teodor Vacarescu caminarul Dimitrie Chica
Alexandru Chica loan Cocoräscu
Nicolae Vacärescu Alexandru Filipescu
logofätul Costantin Golescu Constantin Chica
loan Vacarescu loan Golescu
Costache Rasti loan Chica
Dimitrie Hrisosculeu loan Pilipescu
Manolache Bäleanu Pan Babeanu
loan Falcoianu paharnicul loan Ralet
hatmanul Nicolache Mavros Nicolae Baläceanu
vornicul Manolache Cornescu slugerul Grigore Obedeanu
Nicolache Chica
Mai jos: Mihalache Cornescu.

133
www.dacoromanica.ro
 Cei care au semnat la Bra§ov
&aft prea sfintitul mitropolit boier hatmanul Nicolae Mavros
boier vornicul Gregorie Baleanu » vornicul Nicolae Ghica
C. Samurca§ » aga Nicolae Filipescu
Gheorghe Filipescu aga Costache Corneseu
boier logofatul Alecu Filipescu » A. Vilara
boier vornicul Nicolae VAcärescu » Manolache Florescu
boier logorátul Dimitrie Hrisoscoleu cäminarul Alecu Filipescu
Manolache Bäleanu Iancu Filipescu
boier vornicul Mihalache Cornescu Costache Vlädoianu
18
Cei din Sibiu
Episcopul Rimnicului
boier vornicul Alecu Ghica
postelnicul Arghiripol
clucerul Vladoianu
Dincä Otetele§anu
Acad. R.P.R., pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 279 qi 281. Text grec.

52
17 august 1822
Marele vistier Petrache Sturza porunce.,ste ispreívniciei Hiriciului
sá cerceteze pe cei suspeqi, deoarece s-au inmulfit « fciceitorii de rele»,
aminte.,ste cei befleaga nu are dreptul sit' se amestece in treburile
« tirgului ci rinutului».
De la vistierie
Cätra cinstita isprävnicie a Hirläului.
Fiindci in toate pärtile au inceput a se ivi fäcAtori de rele, tilhari, §i spre
dizrädacinarea lor cere trebuinta punerii la cale, pentru care se scrie dumnea-
voasträ ca, in ceasul ce yeti priimi carte aceasta, sä rinduiti oameni inadin§i ca
sá facä o patrunzätoare cercetare in tot cuprinsul tinutului aceluia, spre aflarea
§i discoperirea acelor in fapte de furti§ag. i asupra cäruia va fi un asaminea
pripon §i nu se va gäsi niminea ca sá deie chezä§ie pentru din§ii, pe unii ca
aceia luati §i sä-i dati pe mina be§leagfii de acolo, facindu-le mai intäiu
dumneavoastrfi tacririu arätätoriu anume ca sä-i triimatà aicea cu in§tiintarea
dumv. §i cu tacririu ce veti face. Asäminea §i daci se vor ivi niscaiva tilhari
undeva prin tinutul acela, once fel de oameni, indatä sä aratati be§liagai
locul unde se vor ivi, ca sä' margä sä-i prindä i sä-i triimatä aicea, iaräsi cu
tacrir §i in§tiintarea dumv.
Fäcind dumv. arä'tare dumisale be§leagäi §i aceasta ea de acum inainte
poronca märii sale pasii este ca sä nu se amestece cit de putin la trebuintele
N-am dat i textul grec intrucit gut numai semnaturi.

134
www.dacoromanica.ro
tirgului gi a tinutului, precum pîr acum s-au urmat din partea beglegilor.
Si daci nu va voi sä inteleagi hotàrîrii acegtia, dumneavoastri indati si
aice, spre a se face punerea la cale. Si de priimirea cartii acegtia gi punere
in lucrare sfi triimiteti rispuns la vistierie.
Trebuinta begliaggi este numai asupra tilharilor de once neamuri vor fi.
1822, avgust 17 1
Petrachi Sturza vel vistier.
[Urmeazi:] Aducitoriului acegtia si se dea una suti cincizeci lei
huzmet.
Acad. R.P.R., pach. MLX.X1Ilb (fost ms. rom. 1201), f. 226v. Orig. rom.

53

Sibiu, 19 august 1822

Hagi Ianuc comunicei arhimandritului Antim Jitianul

despre situalia din Oltenia, unde caimacamul cirmuieste in infelegere
Cu turcii i totodatc1 se plinge impotriva boierilor care a acuzei cá ar
fi fost eterist.

Et+orivt., -r-lj 19 Aúyo6crroo 1822

llpòq rlyt.ov ápx4.1.a.v8pETip 'AvOLI.Lov bincivov

TpaaTt
MeTác xocpig Reycfalq iX&Pocilev TÒ Cud) 27 Toil TcccpsX06vTo4 'IouMou oef3ccoT6v
120L4 p&ILIACC TYK, durò Tò (inotov rv n6a7 xapáv isoxwetaattev sLac rv coO/Tip
114,4 úysíocv rrIg )(ea Tò co'yr6cre ociaLov XOCTEu6aL6v T-rlq siv igi.nopoi5flev vec a-cig
-Op eptypectkoti.:v, 8ocgovreg .E6v &rev Ovis) 67roi.) crag 41Xeueipcoacv xat
i8oxy.e(o-sTe (1,XXo xccvbcc iveoTtov xoci xaxòv Tijg co.7)g crag, eiq Dace pipl

In aceeasi zi se da o porunca asemlinatoare i cätre starostia de Putna, iar in ziva urma-

toare ciitre ispravnicia tinutului Cirligiitura (Acad. R.P.R., pach. MLXXIIIb (fost ms. rom.
1201), f. 16 si 185).
Mäsuri similare dictate de aceleasi motive se iau i in Tara Romineascit. in august 1822
se cere Agentiei austriace din Bucuresti sa faca demersurile cuvenite in legiitura Cu aparitia
in plaiul Cimpinei a unor facatori de rele s care tree din Transilvania, indeosebi de la Slicele
(Arh. St. Buc., Condica domneasca 98, p. 374-375, 377-379). Printre cei care tree dincoace
skit i fosti participanti la riscoalä, panduri çi arniiuti, cu arme. Pentru prinderea lor se dau
porunci la 5 iulie (aceeasi condicii, p. 352), la 4 aug-ust si 28 septembrie (Arh. St. Buc., Condica
domneasca 96, p. 319-320 si 362). La 30 septembrie se dispune aducerea la Bueuresti a doi
fosti rebeli care au trecut din Transilvania si au fost prinsi (Aceeasi condica, p. 363). Thiele
porunci similare se dan i in martie 1823 (Condica domneascii 105, p. 112-113, 119-120).

135
www.dacoromanica.ro
 Rtvi nr,t n3 9 VD pox Av321 Am/
Aki,c,00 Aka. .Atf.C9 TR] Tlg 5Ti a
5m11k fi103L9 5)0.0
11709L(.0901(04 sr. Ato (119 912)0 91 mi nozgod Ao TI A9 AO A7)31 0 plU.1919 '5)09 0)3X 119 1.¡C

vox 57,311t.f. )303T123 73 0 52.30VIL0I .5(1.1 T1 7399 2? n37h3py111xo Imp loattillpiRx3mp

Fx OflfOdk1d32fb 1X0 10(L011 ILT9 59oz. `57o1ap1Do2a? Try? vox acp 9 Ta. mo? tani Tx,
'101.v11t,131vd zw 91 TA o oox7,9
531AoXd ka. 5
3cb
obod (215Iod 57ori Li.x? ad $110
m13T.1 d 5)0193 17)X MID C9 71 5)319atT 'AC0110190 pox 5zrri IL? d o An k ALL).311A709
AC91.

OCI) 0 `117,3d ÇL0L9 1,01Q)0 99] [ A034 A9110M1R 173X AIf.1 A35)14 5)311 ("r)
Arf TA AnoDFLon.o,
j,9 AU) 1.311 &Goo oopoox vox i3O&906 (0113E9 59d3L 570111f. 311 91 X 92A0 11( A3R roTrIFAciR
TA 57/DD Ti 33.c kid .A311(1)(11),3d A7310 I.I.DcpR 9 501,o 5230 pox vox o mriloirooo
'Amino 3191
i3.1.3ym, 139r11 iiialool.rx co 5 R2.3 o A311 pox A91 &pox° 9=9 313X,3 T1R TA 31C1.01(7,
513 Ti mu vox covox 5 313.0.G, 13117,)x 91 119 3199 31913d T1 110AT 7)110X 0 45)09
300311C,10110d3d 170X 51c3roX 57o11 91 331. d 323rtopd Tly 01(101. 37itf.9 d AO 010 dA3T1209)
ke,Ara A91 nx d AtcsoXIN (,10).1 &kid TA 5IoD L'unpdrl? XVJA331 V199 lonyririox
A

3)0,31 d a.5k IT, iDno 5xid vox o non 311(.0k110 ?T.! v.rpo 31D TA fad) 3139 'mu Trl 9 I
TA FX 51373 93 )00311(2)(91d 513 A311 &k ny3c1r)Xon3J-D pox nriyoxs)nR 3rioXa. ora
5non9dX 90219 93 X91(3 )003719 no31ol3n
C9R3 VOX 010X 10037Itf. COX 516 41.0141313X1313 A3A1OX 59
30 X CO3r3 1/013(13d) 53071 J9 9O
13:91. 922.72 Alofboyg ATR Anolo.o TA kylt, AnoDcpd 3111a1
no oatT 133.qx 9 xi) 93.Lo 5 AC91 Alf A3TOO 'odj 311 A91 ? 710Xd 9 A (101 p% no noirqop
no3doMi.dd "dox3xj nolo31.9 A37ild32L A3710 id32L. kyv...oi 417i31213 no Ti ilipd 3

Anoyn 13Eppy iod31nOox `1lO37)14",13 X 1):1 3013 TA Alp. anp o ToyA311C99 101R '53X1
TA 1i.c9c3oin1tt oi-Dmx,3 m U.Oda.symq 5cod9cbp 513 T1 )71R1 g(10 pox 5T1 51397001Ki
o n TA 5T (93,g, ci DOE e k `iopCnD 119 pox mi. lod m 5x) TA (1.10 31711/. 0 23C) TA 5)pi,

5cn o 13)(7 371 91 TA T1 901 XC3 X1 JO ID m1707.193.1.4Ad qR A109 ?lop Aki

AT mX3

oolAnkcarrioboya novim O.LflOi 1oy9 30 3,9

53.3,AoXc3 vi.Dpopri pox 371 d lox) Acrn,

AmIn31r11loodu Id? kmox pox 92L) no1 Xci riAo 5 mu footo4r1R 5ttchp)Iroxx )oya
5onroR vox 7pa.coyx c3 514 ea,oD3y3.1.3.1.0 5o Iv 57)4 o TR yyp 10 (-pia; `rooxl.d.d?
5Ti 51ormAn Ami 5Ti. n101)(415539 coR 51 Aka. a
c;mlaod food krbpxvitoox 5 93 12013x333d
9 '5O)Wn0i1 T.iaox 91 91M (101 13X101A(19 71 5rjoi j, 5noxchp dr,tx COIA70
01X1A .noi.ax.o3dfat3 vox 591To 533 31 kl0C3 C21 A73E1 5CO3(3117)11 A3R A.(1C4 A3 di/2 13X3 513
51N-To 5v.. 311 '51397,3191d 9 50103L9 5(1)073X 1071 .4.9 (3 A3C1)10 pox 91 9d1 T
kazrono d
n3snori3xoR? 5)orrIG.) 5m719 1X9 53D9i 53vpirri 5ri...ncoi.Da 5t.u..91D9 (101 )031 d Alp
319 o oD An 91 ej*A3Dn319cloo1R? otod. vox id31L LI 5 A1031 0 591k1919 5X9 119 1.3.4o0)6.
o1910 n Icy, 9 T1 kdî1 X)ox 57o3 5tî a
yx o tqR coX3 3 TA 51oD f3) AV3 C,)C3 C99 Imi.agy-,,
)1

'Jioino
5019y 119 513 Q'9 diDOA071 Anox3t, o 13D3d 5)01),o_tDuc3 TA O1 Ano)F.J.nx 170X
5r,to1 5notvrino)4 5r,toa. .Anoyfijoaf a 3R Acp. la? xi) ao A9 51ori 31movod `7ono pox
i,c,no A9 3oi /1/476 1o1 Anoyn A91 119 no.1.3x.orl;t3 coR? 30 el? 93 A31-19myld o
loylcb 57o.o AnxDo Ano 5m07ox pox 3o nori pox oo o id= noth Anovcb
IXIOC313X .5)09 09 AO
707-114.1.911)1R Loi9 i CIO Ión 7)Ti5 616p:31. vox v.
TA i LL noi dnx kdl/prIkv 91.7.13x y 'no I no 'pia; no 5)o.o ziXd3 pox 91 d A9
`5,ori pox Ta. Ardrboy o A31-1 ,l3D no d T1R 9ori .%)20 A37-1 TJ, 3aL k5 d k5 57or1

519319 ka, '5 310i fil39173 13 'FIR Ta. cop ' pox ricaoi,
1.73X t.;.. AA)0(9I 55.990 [

90T
www.dacoromanica.ro
 Sibiu, 19 august 1822
Catre sfintia sa arhimandritul Antim Jitianul
Triest
Cu mare bucurie am primit onorata d-voastra scrisoare din 27 ale trecutei
luni iulie si nu Ira putem descrie bucuria ce am simtit pentru mult dorita
de noi sänätate a d-voasträ i pentru sosirea d-voastra cu bine acolo. Slavá
aducem lui dumnezeu cà v-a eliberat i cà n-ati avut de incercat i alte supäräri,
cum in alte parti unii au avut i viata in pericol. Cit despre pagubele pe care
le-ati suferit, sa nu VA plingeti cuviosia voastra, deoarece i noi sintem in
aceeasi situatie. Este greu de povestit si de descris tot ce am suferit, nu numai
din partea apostatilor, ci si din partea ostirilor turcesti. Chiar i bunii nostri
prieteni boierii din Craiova ne-au declarat eteristi si au spus ea am complotat
cu apostatii i ne-au pricinuit mare paguba, incit de le-ar. fi fost cu putinta
ar fi sacrificat i viata noastra. Asa de mare räutate i invidie au aratat fatä
de noi, incit mi-e imposibil sa vi le descriu in scrisoare. Chid cu ajutorul sfin-
tului dumnezeu ne vom intilni cu bine, atunci le veti afla cu de-amanuntul.
Am vazut ea aveti de end sa veniti in partile acestea. Ati face bine. Ca nu aveti
bani de cheltuiala sintem siguri i ark' sa ne scrieti acest lucru, de aceea astäzi
am dat ordin la Viena domnului Mihai Curtis sa va trimita cinci sute de galbeni
impärätesti i sa aranjati cu acestia sa ajungeti aci, fiindca i noi ne aflam
in mare strimtoare i intr-o situatie grea. Sintem de doi ani aici i stäni fara sa
facem vreo afacere comerciala. In genere debitorii nostri din Tara Romineasca
nu vor sa ne plateasca nici un ban. Ce urmaresc, nu stim. Acum, cu venirea
noului domn Grigorie Ghica, pe care il asteptam pe la sfirsitul lui septembrie,
lucrurile se vor linisti, i sa dea dumnezeu sa ne bucurana de liniste 61 de curind,
ca sà putem fiecare sá ne intoarcem flea frica la casele noastre si sa ne ocupam
In liniste de afacerile noastre, caci acum, daca cineva se duce acolo, nu poate
sa se ocupe asa cum vrea de afacerile lui, fiindea armatele turcesti n-au plecat
incä din Tara Romineascä si Moldova. Cu toate acestea, toti boierii, ba chiar
citiva dintre negustori, s-au intors. Au ramas aici dintre boieri clucerul
Vladoianu i clucerul Otetelesanu Dinicu, iar ceilalti care au plecat si-au lasat
aici sotiile. Caimacam la Craiova este Nitulescu. El, pe cit este posibil, guver-
neaza cu turcii. Domnul Ioanichie se afla si el la Craiova. El n-a plecat de loe
de acolo in aceste imprejurari. Dupa cite mi-a scris i sfinta mänästire a avut
de suferit pagube, dar nu asa de mari, caci fiind de fata cuviosia sa, a apärat-o.
I-am scris si de cuviosia voastra ca ati sosit acolo. Cit despre Tara Romineasca
nu mai am alt ceva sà va fac cunoscut. Se zvoneste cà vor fi orinduiti epistati
la toate mänästirile ca sä le supravegheze i vor scoate pe egumeni. Se spune
cä vor sä scoata si pe episcopul nostru Galaction, fiindeä se afla aici. Prietenii
care se anal aici va saluta, iar fratii mei si cei din jurul meu vä särutà mina
Cit timp yeti sta acolo sä ne scrieti i scrisorile sa le dati domnului Dimitrie

137
www.dacoromanica.ro
Semtelos, prin care vA vine si prezenta noastrà scrisoare, si le prixnim in mod
sigur, ca sA' aflAm de sänAtatea d-voasträ sclunpà noui. Cind veniti incoace?
Cu acestea...
[Hagi Ianus]
Arh. St. Buc., Condica Hagi hum} 703, f. 87. Text grec.

54
24 august 1822
Locuitorii de pe mosiile Dclbuleni, Ciuncu i Broasca (Romanafi)
ale banului Gr. Brincoveanu se piing eA sint puì s1 pleiteascii in bani
zilele de clacii, neprestate in anul 1821.
Prea cinstite dumneata biv yel dvornic. Fierbinte jäluim milii i bunAtAtii
dumitale cit i cinstitului divan, sA avem dreptate.
CA noi sedem pà mosiia dumnealui banului Brincovanu la plasa Batii
de Sus, sud Romänati: DAbuleni, Ciuncu i Bro[a]sca, i noi claci n-am pomenit
sfi ohm. lar dud le-au luat Hagi Enusi in arendA, de Ant acum citiva ani,
ne-au pus paru zile de clack'. 5i mai trecind citeva vreme, ne-au mai suit doo,
si s-au fäcut sasä. lar de anu incoa vedem cä ne-au suit doosprezece i ne cere
acum pà doi am doozäci i patru de zile ; i ni le pretuieste in bani ipitropu mosii
du.mnealui banului Brincovanu de zi cite un leu. 5i ni sA mai cere plugu cu
opt boi i ni-1 pretuieste tot in bani, sä dam de casA cite taleri 3. 5i noi facem
patru oameni un plug, cA sintem oameni scApAtati, care ne vine zio de plug
talen i 12. 5i ne mai cere de toatA casa cite tal. 3 pe cam de lemne.
De aceea ne rugAm cu genunchi plecati didem inaintea dumitale, prea
cinstite boierule, ca sà fim i noi deopotrivA cu marginea Dtmärii i sA däm
noi clack' cu_m dau i aceia, iar nu mai mult. CA din pricina aceasta ne-au
fugit inch' i citiva oameni, de care le purtäm noi acurn greutatea lor. lar de
nu vom fi scAzu.ti i noi ceva ce mai sus ne plingem i neläsindu-ne dupä cum
dä clacA i marginea DunArii, atunci sA avem voia dumneavoasträ a ne muta
si pe altA mosie, cA noi ticAlosii nu avem sA' ne purtfim dajdia.domnestii vis-
terii, dar 65 mai däm noi acum dAri necuviincioase i nesuferite dumitale !
5i cum te va lumina duhul sfint asupra sàräcu noastre.
Prea plecatii dumitale,
noi satu DAbuleni i Ciuncu i Broasca din sud Romanati.

De la cAimAcAmia Graiovii.
Cinstit dumneata biv vel medelnicer Dumitrache, epistatule al mosiilor
dumnealui banului Brincoveanu, vei vedea jaiba aceafta i, cIt pentru adetu-
rile mosii din anul trecut, ce sfi cer jAluitorilor a le räspunde acum, poruncim

138
www.dacoromanica.ro
sä-i chipzuiesti dumneata cele cuviincioase spre odihna lor i sä-i iconomisesti
de a nu WA' face strigäri ffira cuviintä, ci amindodä pfirtile sit' ramie in multu-
mire. lar dreptätile mosii du pa anul urmator sunt datori a le raspunde toate,
cu urmare intocmai dupfi pravila pamintului.
1822 august 24
Biv vel medelnicer
Muz, de ist. Buc., doc. 30 402. Orig. rom., cu pecetea càimäcämiei in tus, cu o copie
modernii

55
24 august 1822
Caimacamii Moldovei apeleazil la bojen sá imprumute vistieria,
pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere a trupelor turcesti.
Cainaacami
Cinstiti frati dumneavoastra boieri simpatrioti.
Maica noasträ pre iubita patrie, aceea ce 'Ana acum ne-au agiutat si au
inlesnit petrecere noastra, au agiuns ea singura in trebuinfl de a sa agiuta
de la noi, pentru cä' greutate ci i-au vinit din intimplari o au impilat cu povoara
piste putin-tä.
Suma banilor ci este indatorit pamintul a plati lefile ostenilor imparatesti
ci s-au aflat spre paza -Orii neputindu-sa cu alt chip intimpina, cu opsteascä
socotintä' s-au hotarit ca tagma boiereasca de la ce intäi treaptä ping la ce de
pe lima, cu toate cä' desävirsit este cfizuta din simtitoarili pagubi ce intr.
aceastä' vreme au avut In feliurimi de chipuri, dar pe linga zaherelile i finul
ce au dat de pe mosii in trebuinta osteneasea, sa imprumuteazä' si in bani
citi putin fiistecare, spre a si urni plata lefilor i alte cheltuieli ostenesti, ca,
precum mai inainte, sä arate i acum rivna ace sufleteasca catra celi neaparate
patrioticesti datorii, cäci din vrointa sfintei pronii i milostivire pre puterni-
cului nostru imparat däruindu-ni-sa de iznoavä preveleghiile i pronomide
pamintului i domn patriot si in scaunul tärii, videm luminat sfirsitul durerilor
si a greutä'tilor ce au urmat.
pentru cite au socotit ca sa dei fiistecare boieriu la aceastä' imprumu-
tare, dupa stare si inlesnire ce poate ave, s-au fficut sineturile noastre de impru-
mutari, in cuprind.eri ce sä sä plateasca banii dupa ce pamintul sä va usura
de greutäti i îi va cistiga räsuflare, ca dind banii sa-si iei sinetul, i pentru
ca sà astepti plata, dar mai mult ca sä aiba si dovadä ea s-au supus umerili
la radicare opstestii trebuinte. lath' dar cu aceastä insemnare de noi iscalita
s-au rinduit inadins cu sineturili pe dumnealui paharnicul Costandin Sion,
care s-au insärcinat cu priimire banilor de la dumv. ciçi sinteti cuprinsi prin
Insämnare.

139
www.dacoromanica.ro
 Intalegind dar gi simtind, fratilor simpatrioti, incit este de neurnita tre-
buinta i in ce strimtoare ne aflära gi 'Melt trebui sa imbratogam cu totii greul
opgtesc, ca sa vá siliti de a räspunde banii indata la dumnealui ca sa-i aduch
aice, nu putem face, ci märturisim: intr-aceastä-vreme yeti intimpena eu adi-
varat greutate, dar iaragi cu incredintare zicem ea tot acela ce va ave duiere
de patrie lui, rivna i multamire sufleteasel il va inlesni gi va calca piste toate
greutatile. De strimtorire siii adaogim dumv. ea sa sa raspunza banii indata,
crezind ca urnire i prelungire nu incapi.
1822, avgust 24
T. Balg, Petre Sturza vornic
Acad. R.P.R., ms. rom. 4445, f. 8. Orig. rom.

56
25 august 1822
Date privitoare la nesupunerea figanilor mänástirii Nucetul in
1821 ,si 1822.
Prea cinstiti boieri caimacami, prea plecata jaiba.
Noi 21 de robi ai sfintei manastiri Nucetu din sud Dimbovita, afara din
sotiile i copiii nogtri, carile toti de la mic pina la mare cu herbinti lacrami
jäluim milostivirii dumneavohstra pentru Sofronie egumenul mängstirii, ea
dupä ce s-au unit din vreme cu apostatii iar pa' noi ne-au jäfuit cu ducerea
sa la Bragov, cu socotealä ea poate nu sa va mai intoarce ca ca à ne fie
iar stäpin, acum dupa ce s-au intors, in loe ea &A sa impace cu noi, iar el
pà loe au inceput a ne cázni, ne pune cite o villa, ne globegte cu bani, la
unii ne-au luoat vitele, la ne tine nevestele in hiare i toatä rivna ca
sa ne jäfuiaseä cu totul. i Simtim ea' duph jäfuirea noastra va fugi, unde, nu
gtim. De aceea unii din noi scapind alergaram cu aceastä jalba dind de gtire,
cerem, trimetindu-sa om al divanului, sa-1 apuce ca mai intii jafurile sa ni
le implineasa gi al doilea cu milostivire sa ni sa orinduiasca epitrop pina
la vreme and iar mila dumneavoasträ va chipzui de cuiviincioasä 2 stapinirea
noastra, si ce va fi //ilia dumneavoastra.
Robii sfintei manästiri Nucetu din sud Dimbovita.
25 august 1822
I Leg din 1818 robii miinfistirii se piing de ermita exploatare la care sint supusi, ariaind
printre altele: chid vreun rob cade intru vreo invinovätire, il bagii cu miinile in butuce,
Il pune de face cite cinci sute mfitänii i ii bate de moarte (Arh. St. Buc., M-rea Nucet.
doc. XXI 45). Peste un an insä ei slut nevoiti sá lucreze o säptäminä la mänästire si una la ei,
« o &hid va fi la strins de fin vreo grfibire, sau la dres de moarii, sà. sàrim cu (Arh.
St. Buc., M-rea Nucet, doc. XXIII 22).
In ianuarie 1823, luind in chezäsie pe Antofie care a fost fugit, robii mánàstirii Nucetul
aratil: s cind am filcut apostasie noi tiganii toti, Cu piri, cu zmficinäri, Cu jälbi asupra
nostru, s-au luat i acest Antofie intru apostasia noastrii* (Acelasi fond, doc. XXII/58).
2 In text: cuvintoasà.

140
www.dacoromanica.ro
 [Cu rezolutia din aceeasi zi a caimacamilor pentru cercetare, precum
a ispravnicatului de Dimbovita, ca sa \cerceteze condicarul Ioniça Popescu,
care apoi constatä' urmätoarele :]
Dupa acest alaturat pitac, cu care ma orinduieste cinstitul ispravnicat,
ca sa merg si sa cercetez diaforaoa ce are robii sfintei manastiri Nucetul cu
sfintia sa parintele arhimandrit, chir Sofronie, egumenul numitei mänfistiri,
urmator fiind, am mers in fata locului, unde aflindu-se amindooa prigonitorile
pärti fall am intrat in cercetarea coprinderii din jaiba i intrebind pá numitii
robi la fiescare cuvint ce jeluieste, sä dea raspuns:
da au fost parintele egumen unit cu apostatii, si ce jafuri le-au
facut cu ducerea sfintii sale in Brasov ? I Si dupä ce s-au intors dà i-au caznit,
puindu-le cite o 'villa i i-au globit cu bani, dà le-au luat i vitele,
nevestele in hiare, i ca dupa ce-i va jafui cu totul au simtit ca o sa fuga,
unde, nu stie ?
Cu un cuvint, insusi numiçii robi raspunsera cà nici Cu apostatii n-au
fost pärintele egumen, nici vreun jaf le-au fäcut, cum si dupa ce s-au intors
din Brasov, nu i-au caznit, nici i-au globit cu bani, nici nevestele nu le-au
tinut in hiara, decit unui Stefan sin Neagoie tigan i-au inchis vitele i nevasta
au adus-o sa o puie in hiare. Impotriva, faspunse sfintia sa parintele egumen
ca acel Stefan fiind darvar, au lasat caru cu boi in curte, ducindu-se la trebile
lui, zabovind ca la dooa säpfamini i trimitind cla doofi trei ori pa vätaful
da tigani a-I aduce la slujba sa, au dosit. Si temindu-se a nu fugi ca totul,
i-au adus vitele i pà nevasta lui la manastire i dupa ce au luat sfintia sa
stire cà s-au dus la Bucuresti sa dea jalbá, i-au dat nevasta i vitele pä chezasie.
La care nici tnsui Stefan tiganul nu tagadui, cum si ceilalti robi toti zisera
asa este precum zice pärintele. Asemenea i pentru cite in jalba lor coprinde piri

Egumenul mfingstirii Nucet a plecat la Brasov in luna aprilie. in legicturà ca aceasta,

intr-un ms. grec. se gäseste urmiltoarea insemnare:
6 500 grosi. Cheltuielde lunare din decembrie 1820 pin& in aprilie 1821, cind am plecat de la
mAniístire la Brasov pentru... [stersiituri in text] luni, impreunti cu cheltuielile pentru
vie, ceara de albine, undelemn, zaknr, cafea, precum i toste cele cheltuite in timpul
apostasiei, cind minfistirea a fost plinà, timp de &Ilk' luni, martie i aprilie, de familiile
boierilor i negustorilor. Toate acestea dupà toate presupunerile ar putea sA fie si mai
multe, dar fiindcii registrul acelui an s-a pierdut, le tree astfel.
8 500. Pentru toate cele luate in naturà de apostatii lui Iordache i Farmache, care, intrind
in manästire, au spart dulapul i le-au luat in mod banditesc, in prezenta multor cinstiti
bojen i negustori, care in acea vreme se aflau acolo; acestia pot fi intrebati, cu frica
lui dumnezeu i cu constiintà curatii, nu vor ascunde adev5rul.
375. La fuga mea din mäniistire i-am pus in zidul manástinii, intr-un loc ascuns, ca sá nu-i
am cu mine pe drum si sà. nu mi-i ja i pe acestia, pe care, la intoarcerea mea nu i-am
gilsit; cine i-a luat nu se stie o (Arh. St. Buc., ms. 298, f. 679. Text grec). Mai departe,
o insemnare din 5 iunie 1823 a eg-umenului Sofronie: 12 875 grosi, ce au fost furati de
apostati impreunii cu embaticul pe anul 1821 o (Acelasi ms., f. 681).

141
www.dacoromanica.ro
asupra sfintii sale pärintelui egumen, toate le anerisiri cu un cuvint ci riu au
jiluit, nefiind nici una adeviirati, tägiduind gi jaiba aceasta &A nu este a lor.
Decit, afari din coprinderea jilbii, provalisirä ci are si ja de la sfintia
sa numai inciltimintea lor di opinci gi cite o zeghe i mertic di milai.
impotrivi räspunse pirintele ci pentru opinci i zeghi s-au mai judecat
cu acegti robi gi altidati gi. s-au hotirit prin anaforaoa sfintei mitropolii in
ce chip are a urma, pentru care zise ci are gi anafora. lar merticul di milai
I-au dat Vida' in leat 1821 dechemvrie 13, gi de atu.nci pinä la leat 1822, avgust
25, nu le-au dat, findci au jifuit mänistirea in vremea rizvritirii. Care jafuri
le ariti sfintia sa acestea, insi:
Trei sute chile di porumb, spärgind un pfitul, 1-au luat nemisurat,
care nici ei nu tigiduirä.
I-au luat din ministire 220 bolovani de sare, care si ad.uni in mini
di oci doozeci gi dooi d'A mii, la care iar nu tigidui, decit ziseri &A au luat
gi rumin' ii dintr-acea sare, pi care rumini s'A-i dea ei di fati.
Toate hiarile de la doosprezece ferestre ale bisericii gi. ale caselor,
care ziseri tiganii di le-au luat rumin. ii chid blitea porumbul ministirii un
postelnicel Gheorghe Dude, iar hiarele clopotelor le-au luat tiganii, netigiduind,
din care au mai dat Dumitru sin Ivan tigan. lar celelalte hiare de la dooi
clopote gi tacimu de la coltul clopotului celui mare le tigiduiegte.
Una suti optzeci di farfurii i castroane di marmuri nu s-au gisit
unde au fost puse, diutindu-le gi in molozu zidului ande cizuse din arsura
focului, nu s-au gisit nici hirburi gi le cere de la tigani, cici alti oameni
streini nu le-au luat.
Ii mai apuci gi di agternuturile caselor i di plapomi gi saltele, la care
rispunserä Tiganii ci le-au luat arvatii di au ficut saci de griunte, iar lina
au ficut-o piedeci de cai.
Mai cere de la tigani butile ce au fost in curtea ministirii i in pivniti
gi zise tiganii CA Mutile au ars. Cfiutindu-se in pivniti, nu si vizu nici un
cirbune, cum gi in pivnita cea boltiti ande n-au rizbit foc gi-dinafari in curtea
ministirii n-au ars nimic, gisindu-se numai nook' bull Iar celelalte, invederat
lucru este ci tot tiganii le-au luat, neputind alti oameni streini a intra in
ministire di frica tiganilor, precum gi. chiar isprivnicelul ministirii scrie
sfiatii sale pirintelui egum.en di urmirile tiganilor. Care scrisori si vizu cu
leat 1821 septembrie 28, coprinzitoare ci stringind doozici banite di nuci
gi umpli'nd miriria de mere, iar nigte buti cu prune le-au pus la isprivnicel,
temindu-se ca si nu le piarzi din prietenii sfintului Gheorgb.e 1 Ci turcii au
trecut ca un pirjol gi au ars o zi, dool, minfistirea gi s-au potolit, dar tiganii
In tot ceasul nelipsit ale sfintului Gheorghe le la gi 1e risipegte. Alti scrisoare
cu leat 1821 octomvrie 12, coprinzitoare ci nucile gi merele le-au luatu tiganii,

1 Pandurii lui Tudor care aveau pe steag chipul sf. Gheorghe.

142
www.dacoromanica.ro
gi nu poate sa-i dovedeasca da pa mina domnului Alexe, cum gi altai
scriso. are tot a ispravnicelului catre sfintia sa pärintele egumenu, jaluindu-se
ca nu mai poate trage valurile cu Tiganii. Din care coprinderi ale scrisorilor
da' mai sus, ce face ispravnicelul catre sfintia sa parintele egumen, gi din urmarile
lor ce in fiinta 85 vitzu in fata locului cà stilt naräviti rau i hap, 'mil, &A
jaiba lor singuri o anerisegte &A tot, al doilea, sá pune in jaiba ca sint numai
doozeci j unu da robi gi la cercetarea ce le facu in fata locului, tot dupä
arfitarea lor, sa gasi treizeci çi doi dà robi gazatori in satul manastirii, afara
din alti ga[za]tori aiurea ; al treilea, cá dintre-atitea robi ce are mänastirea,
nici unul nu sa afla in lucru la prefacerea manastirii, tragindu-se toti, gi cei
ce au fost orinduiti la meseria lor, gi parintele egumen li intimpina toate
trebile maitastirii cu plata la oameni streini.
6. Deosebit mai arata parintele cá avind una suta' gi gase rimitori ai
manastirii dati in paza unui Vigan tigan, iar ceilalti tigani au luat pà Vigan
de la rimatori gi 1-au pus sa calce pamint d'A' olane, ramiind rimatorii in seama
lor, a-i pazi cu saptamina Care, neurmind datoria cu paza rimatorilor, au
innapustit, rapuindu-se mai top, ramiind numai cincizeci rimatori, umblind
gi acegtia fära pazitor precum s'A vazu gi da okra mine Poate sa sA rapuie
ci acegtia din pricing ca toçi tiganii nu dau supunere parintelui egumen la
trebile manastirii. Si vizitiu da-i mina caii pune pa' logorátul manastirii, iar
din tigani nu dau supunere nici unul, hainindu-se, fiind tiganii cu stare bunä.
5i da cercetarea ce am facut arat cinstitului isprävnicit printr-aceasta.
1822 septemvrie 20 1
loan Popescu condicar
[In continuare, o scrisoare a ispravnicatului de,Dimbovita catre caimacami,
ca sa se continue cercetarile incepute de condicarul isprfivnicatului gi de nu
se vor lamuri lucrurile, sA vina la judecati la Bucuregtil
Arh. St. Buc., M-rea Nucetul, doc. XXI/46. Orig. rom.

ANEXA
Ja documentul nr. 56
Noi, cei mai jos numiti robi ai sfintei mänastiri Nucetu, dam acest zapis
de incredintare prea cuviogiei sale arhimandrit chir Sofronie, igumen c stapinul
nostru, precum &A se gtie ca am luoat in chezagia noastra pe ceilalp robi
din mina orinduitului bumbagir gospod gi ne leggin ca de acum inainte nu
La 21 oetombrie 1822 egamenul m-rii Nucet, Sofronie, eere printr-o jalbä catre domnie
ca tiganii sr( despagubeasca manastirea i sa fie pedepsitii dupii pravilä spre pilda lor i altora
(Arh. St. Buc., M-rea Hurezu, doc. XXIV/55).
Prin anaforaua din 27 octombrie 1822 se da cistig de cauza egumenului, robii tigani fiind
condamnati si despagubeasca manfistirea a i apoi pe acei tigani fazvrätitori... sa-i pedepseascii
Cu falangfi, fir' de a-i mai aduce aici de a Ji se face si osinda inchiderii in puscarie, caci de asta
data' li iertam o (Arh. St. Buc., Condica domneascii 99, f. 201-202; M-rea Nucetul, doc. XXI/47.
Copie cont.).

143
www.dacoromanica.ro
numai ea vor fi aseultatori §.1 saritori la trebile sfintei mank'stiri, ci Inca' sa
vor paräsi de a nu mai elefeti §i a face phi, cum §i ca nici vor dosi a sa
impra§tiia aitirea, ci vor sta in locurile Ion ascultatori la datoriile ion.
Iar intimplindu-se ori a nu fi ascultätori sau sa doseaseä, datori sä fim
noi cheza§ii lor ea pe cei neascultätori prinzindu-i sa-i aducem la stäpin, ca
sa-§i ja cazuta pedeapsa, iar pe cei fugan i cu a noastra cheltuiala gasindu-i
sa-i aducem la urma lor.
ca sa fie aceasta legatura temeinica, adevärata §i de noi netagaduita
la vreo judecatä, am rugat §i pe dumnealui orinduitu bumba§ir de 1-au adeverit
spre marturie cu a sa iscalitura, caci §i noi, asemenea cheza§i läcuitori, am
dat pentru in§ine cu asemenea isealitura. Iar noi unii inOne ne-am isalit,
iar pa alIii, ne§tiind carte, scriitorul.
1822, noiembrie 28.
Eu Vladu sin Neagoe, adeverez §i in chiza§iia mea:
pa' Barbu sin Ion dirvaru
adicä doi
» Dumitru sin Neagu [?)
Eu Dumitru vätaf §i in cheza§ia mea:
» Zamfir Brat I adica dei.
i pa Gligore
Eu Cirstea ispravnicel §i in cheza§iia mea:
pa Tanase ot Titu [?] adica doi.
i pa Tudoraiche
Eu Dinu Croitoru §i in eheza§ia mea:
pa Antohie
adicä dei
i pa Ion Cosac
i pa Neac§u.
Eu Dumitru sin Lixandru §i in cheza§ia mea:
pa Ene lautaru
i pa Stefan dirvaru adica doi
Eu Lixandru sin Radu si in cheza§iia mea:
pa Ion, brat ego,
i pa Lixandru Zmeu
adia doi
Eu Cirstea sin Stroe §i in cheza§iia mea:
pa Stefan, brat ego adica dei
i pa Ion Brat
Eu Cirstea sin Marin §i in cheza§iia mea :
pä Gheorghe Cioroaga
adica doi.
i pa unchia§u Lixandru
Eu Ion sin Marin si in cheza§iia mea:
pa Neculai lautarul
adica doi.
i pa Vasile Ursu
Eu Dan Tiganul §i in chezä§iia mea:
pä Neac§u
adica doi.
i pa Mihai bueatarul

144
www.dacoromanica.ro
 Si afarä dintr-ace§tiia noi toti chezäii luIm pe Dumitru sin Chiru i Lic-
sandru, fii-su.
Vladu cheza i pentru toti raspunzätor
De la orinduitu mumba§ir:
Insui robii ce au luat in chezäqie pe ceilalti, viind i arätindu-mi cA acest
zapis ce-1 dan prea cuvio§iei sale pärintelui arhim. chir Sofronie, stäpinul lor,
cinstit iegumen sfintei m-rii Nucetu, il cunosc a fi pentru a lor de acum
inainte bun'á legAturà i urmare. 5i ca aibi cele in dosu coprinzItoare
adeverirea, dupà rugálciunea lor m-am iscalit ì eu.
1822, noembrie 28
Constandin
2

Arh. St. Buc., M-rea Nucet, doc. XXII/55. Orig. rom.

57
[Silistra,] 25 august 1822
loan Sandu Sturza vv. porunceste caimacamilor s achite datoria
de 542 620 leí, pentru ca trupele turce,sti sä poatet fi retrase din Moldova.

Noi loan Sandu Sturza vvd., cu mila lui dumnezau domn tärii Moldavvii.
Cinstiti credincio§i boierii domnii meli, dumnealui Theodor Bal§ biv vel
vornic, dumnealui Petrachi Sturza vel vistier, caimacami Moldovvii, sänätati!
Din doai mehtupuri ale dumneavoasträ ce ati scris cäträ pre inaltatul
Silistra valesi, stäpinul nostru, am infäles ea din 542 620 lei ce au rämas datorie
asupra T5rii sA pläteasca in lefile ostenilor, ati pus la cali inpliniri a 401 649 lei,
din cari 182 349 lei ati i raspuns la dumnealui Chiuciuc Ahmet, iar cielanti
fäggduiti eä in 5, 6 zile, sä vor inplini i sA vor räspunde, nepominind nimic
pentru cusurul de 140 981 lei ce mai trebuie pina la implinirea de 542 620 lei
ce cuprindi datoria toatá pinä la sfir§itul lunii ace§tii, la ce cali ati pus. Deci,
fiindcà banii ace§tia trebui a s'A pläti toti pinä a nu sä sfir§i luna aceasti,
caci pin'ä cind toatä suma ara-tata nu sa va pläti, o§tile de acolo nu sä pot
ràdica i nu.mai o zi de vor pä§i in luna viitoare, cu hotärire sAqtiti cAqi pe luna
aceea toat'ä rämins i datoari tara a pläti leafä.
Toti robii igani, apartinind mAnAstirii, au dat totodatri egumenului obsteascii miirturie
legAturti 0, recunoscindu-si vinovAtia. Pentru despAgubirea mánástirii trebuiau sá plAteascA
1 800 talen i esi pentru acesti bani, gäsind negutatori, ne-am vindut dobitoacele ce au fost bune
de zalhana i abia am luat ti. 1 140, i ea ti. 100, ce ne-am tinut in seams pentru merticu de
fac t1. 1240 pe care riispunzindu-i, mai räminem tl. 560 datori, pentru care am dat
osebit zapis » (Arh. St. Buc., M-rea Nucet, doc. XXII/56; zapisul de 560 fi. tot acolo, M-rea
Banu, doc. XLIII/119).
2 Douà semniituri indescifrabile.

10-c. 70
145
www.dacoromanica.ro
 Pentru aceea dar, dumneavoastri, prin toate chipurile vA sirguiti pin&
a nu 85 siivir8i luna aceasta, ea' istoviti plata a toti banii i sä' luati sinetul
dumnealui Chiuciuc Mehmet i i pink' in patru, cinci zile, sá mi-I proftaxiti,
ca s5 85 poat5 scoate porunca de fädicare o8tilor de acolo.
Boieri, nu vA pae gaga' ! Numaidecit a8tept Ohl in 5, 6 zile sinetul dumnealui
Chiuciuc Ahmet de primire deplin- a 542620 lei, prin orice chip yeti 8ti, pentru
ca sá s5 poat5 ràdica greutatea deasupra
1822 avgust 25 2.
Acad. R.P.R., doc. CCCXI/40. Copie cont.

58
Cerniiuti, 25 august 1822
Memorial unor boieri moldoveni emigrati, prin care cer farului
sá intervinti la Poartei pentru: « iertarea birului pe citiva ani», anu-
larea boieriilor ficute in vremea domnului Sulu, ingreidirea puterii
domne.,sti si libertatea comerfului.

Inpfirate !
Dac5 jalnica priveli8te care Moldavvie infito8az5 acum iaste dipartatà
din ochii inpäräte8tii voastre mirire, dar durere ci o pricinuie8ti nu poate fi
neapropiat5 de mima voastri, asupra cArie toti nenorocitii au des5vir8it5
inpironire.
Noi ne-am sfii cutezind a räpi din menuntele acele nepretuite cu ar5tare
nu numai pierzArii tuturor dreptfitilor patriei noastre, dar gi pozitiei sale cea
dizn5dAjduite, ell 8-a tuturor mijlocirilor vindecarii ranelor sale celor inc5
insingerate, dac5 nenorocirile supt care geme acest pAmint, dacii inalta ocrotire
cu care avgusti procatohi a inparäte8tii voastre märiri au cuprins-o i pe care
inpirateasca voastra märire au binevoit a int5ri prim acturile facerii de bine
nu ne-ar indatori a alerga la marele monarh carile prin parintesca sa bung-
tate järtve8ti nepretuitele sale zile spre fericire noroadelor incredintate de
c5tra pronia obläduirii sau i ocrotirii sale. De la'inpar5teasca voastr5 marine
ce incungiuorat5 de proslävirili cucerirri]i lumii a8teptäm t6m5duire ranelor
noastre i mingliare in deznad5jduire.
Moldavvie, intru care toate s5 unesc acum ca cu lucrare stingirii sali sa
BA amestice prin singe i 85 sá ins5mnezi cu pecete mortii, n-au fost lipità atr5.

1 La sfirsitul lunii octombrie, A. Raimondi raporta din Iasi despre plata a 300 000 piastri
ciitre pap de Silistra (Hurmuzaki, X, p. 180).
2 In aceeasi zi loan Sandu Sturza vv. face apel catre boieri sii se lase de intrigi i sit lucreze
in unire a spre fo/osul patriei (Acad. R.P.R., doc. CXXIII/50).
8 Subliniat in text.

146
www.dacoromanica.ro
impäratie othomaniceasefi cleat cu o birnicfi supunere gi nu ca o Tara cigtigatä
cu arme.
Tratatui incheiat la anul 1529 de citrä domnul Bogdan cu sultan
Suleiman I-iu intaresti slobozänie legii noastre cea svinte, opregti cu totul
pe oricari musulman de a sä casnici in Tara noastrà, intemeiazä slobozOnie
noasträ gi pe aceia a negutitorii noastre, ne inputernicegti a alegi printipii
nogtri gi a ne ocirmui fàrà nici o periorisire, dupä ceale inscrise î obicinuite
pravili a noastre, fermanuri ci s-au slobozit de la urmagii pomenitului sultan.
Am cigtigat In sfirsit a lor sfinfänie de la 'Malta protec-tie, a cfirie mare bunä-
vointä ne chiema la o inaltä nädejde pe care tara aceasta pute 84 o doreascil,
dar in loe de a vide inflorind fericire obgtii supt o aga norocitä paväzà, läcui-
torii înpilai fiind cu feliuri de catahrisis suspinä supt o ocirmuire nedreapta.
Lucrare pOmintului era in cadere, negatätorie sta in nemigcare din pricina
inpiedecfirilor mari ci sä puni inainte, noastra era ingrozitä de citrä
lueratorii a unii catastrofi aga grozave.
Furtuna nenorocirilor s-au ivit î inpreunä cu dinsa dArimare tuturor
dreptätilor a cirora neclintitä pOzire era pentru noi siguripsitä prin cele de
mai inainte däruiri a puterii stOpinitoare I prin svinfänie trataturilor pe care
i-a mai fost incheiat cu putere umbritoare.
Läcagurile cele svinte sint spurcate, lficuitorii insäreinaiti cu clOri nedrepte
supugi supt sabie anarhiei, unii dintr-ingii au fost de a inbrätogä lege
turceasc5, alçîi präpOdindu-0 fimeile I copii pe care sälbätacia i-au rfipit din
bratäle lor, s-au sfirgit intru deznädäjduire. Tcyti gut pecetluiti cu pecete tieä-
logii, afarä de aceia carie s-au intovarOgit cu prOdatorii pentru a-vi insugi prOzile
nevinovätii cei prigonite gi a sä adOpa cu lacrimile vaduvilor gi copiilor saraci.
In sfirgit, la 29 iulie, zioa de ninorocire a Egului au adus diznOciAjduirei
virfu. Mai mult decit 4 000 casi i magazele s-au topit in foc, afarfi de alte
trii mii zidiri pe care cele de mai inainte arden i le-au fost topit.
acele vechi monumenturi a legii noastre gi a istorii, sint arsi î prädate gi multi
lacuitori ingropati in cenugä, nu sä vád decit nigti ziduri risipite, nu sa vOd
decir nigte alcatori gi nigti inpilati.
Dupà intimpläri aga ingrozitoare care au clätit pinA î temeliile sotiatatii.
a noastre, si nidäjduie cä va urma linigtire; läcuitorii zadfirnicindu-sii de
aceastä näclejde Ant izbräniti de cele mai de urmä averi a ion prin dari foarte
mari, prin biruri &nice î prin ceriri nedrepte. Numire domnului au dat loe
la o insOrcinare de bani foarte gre. Were ogtilor in Tara sä pare a inputernici
pe paga de Silistra a cere o sutä patruzici gi una mii lei pe lunä, la care sint
supugi a da gi insugi bejOnarii, care &A väd lipsiti de chipurile hranii
acestui trup di oaste care s-au agOzat in tara, mestecindu-sii in trebile
ocirmuirii, urmeazä feliuri de catahrisis. Administratia au agiuns in sfirgit
a fi o mijlocire singurà a pricläciunii, p'ägubirile acegtii nenorocite provinitii
sä pot prefálui ea la doi sute milioane ruble.

10* 147
www.dacoromanica.ro
 Iatä o inscurtä arAtare a rillilor care ne cuprind, iata fata cea adivAratà
a nenorocirilor Moldavviei. Aceastà Tarä, fiind rácuità de caträ cei umbriti
cei de o lege cu indurAtoriu monarh, crede cà poate sä alerge la bungtate
cea pärinteaseg a sa, indräznind a chiema luare sa aminte asupra ponturilor
urrnätoare:
1-iu. Iertare birului pe citiva ani este ceruta cu rugäminte de cäträ
läcuitori, care dupà un lant de nenorociri sint lipsiti de vitele î piine lor
adu§i la ce de pe urma stare a säräcii. Pe de altà parte insu§i aceastä ticäloáiie
Ii sloboade de vreme ci nu sint in stare a präti nici un feli de dare.
2-1e. Ingenunchere tärii au struncinat stare celor particularnici, afarä
de citeva persoane care s-au agiutat de anarhie pentru multämi rácomie
Ion 9i a inpila norodul. Mo§ina§ii î capitali§tii dezbrácati de avere lor o vad
In miinile vinatorilor patridis ; malahirisindu-sä intru nelegiuire î ei stilt
supu§i in primejdie la toate urmärile a unii stari nenorocite. Ne§te dreptäti
svinte a moOn5qii intovärä'Ote cu nevinovätia lor ii fac a nädäjdui o dizpä-
gubire potrività cu pagubile ci- au cercat.
3-1e. Acest pohoi a prädäciunfi au tras çl pe acei care supt stäpinire dom-
nului Sulu au fost rädicati din stare lor ce midi prin caftane pe care el le da
la mezat I prin slujbile pe care le incredinta läcomiei l nedestoiniciei. Numärul
acestora s-au innaultit supt ocärmuire caimacamului Vogoridi, carie
ni§te drepturi care nu-i erau iertate nicidecum datorii sale, au rädicat
la cele intii trepte pe ni§te oameni necinstiti l acesti din nemicä rädicati, care
In toate intimplirile nu aveau de a pierde nimieä, dupä ce au atitat mäsurile
cele mai jacasä i inpotrivitoare interesului ob§tesc, voiesc a si inputernici
In fiinta Ion pentru a puni temeiuri unei sistime stricatoare, spre inpilare ob§tie;
spre därimare averilor §i a filing insä§i acelora care, intru o indelungatä
curgire de ani, au avut din neam in neam incredintare ocirmuirii qi au fost
vrednici de dragoste norodului.
Prohorisäri acestor rädicati din nimica sá poate prifaci in nefiintà din
insu§i inceputul ei, de vreme ci doranul Suitul nu ave putere de a vinde caftarui
slujbi, acele care dupl vechiul nostru a§ázämin' t trebuia sá fii spre räsplä-
tire vredniciei i a slujbilor fäcute in patrie, iar cit pentru acicate pe care eái-
mgcamul Vogoridi i-au rfidicat sint neinfiintati dupä amesteeare. caimaca-
mului acea piste datorie lui. Tulburärile care curg dintr-accaAa amestecare
de boierii,nepotrività cu impregiurárile, sä väd a fi foarte nepriiricioasa. Pent
a infiinta lini§te ob§teasca, sä" faci cerire ca asämine boienii fäcute de la vrea_
numiri domnului Sulu pink' acum sä rämîie stricate. Färä acest feliu de mäsuri,
tulburfirile i neunirile lor stricä pe nenorocita tarä i läcuitorii cei
vor fi siliçi aid läsa patrie.
4-1e. DacA nu ne este iertat de a dobindi o mai bunä soartà, noi nädäj-
duirn mäcar ca nu vom fi päräsiti intru sàvärgire unii sistimi de ocirmuire,
care n-ar fi potrività cu rinduiala cea fireascä a a§AzAminturilor politice§ti

148
www.dacoromanica.ro
 interesurilor obstesti. Yalta ce silnicä a domnului in giudecätoriile
si. a creminalului in asäzare birurilor 10 a altor havaleli a statului au fost
totdeauna pentru inpilare lacuitorilor. Aceasta ar fi cu atita mai mult nepriin-
cioasi in inpregiurimile de acum, dupfi ce säräcia î ticälosiia tärii esti väzutà.
N-ar fi cu dreptate î de trebuintä ca dreptätile puterii domnului sa fie perio-
risite prin niste asäzaminturi statornice, pentru ca driturile personalicesti
acele a mosinäsii tuturor stärilor de lacuitori &A nu fie supusä la niste vràj-
mä'sii particularnice si la nedreptate? Aceastä cerire a noasträ am pute-o
cistiga, dacA prin o vointä fäVätoare de bine ne s-ar därui alcatuiri ocirmuirii
potrività cu pravilile î obiceiurile noastre i dacä dupà veche rinduialä paza
domnului si a tärii va fi incredintata la o militii alcatuità numai di rnoldoveni,
cäci färä.' aceasta linitfre obsteascA nu poate fi nädAjduitä.
5-1e. Lucrare fericirii obstesti sä.' intemeiaz1 pe slobozenie negutAtorii;
aceasta este inchizäsluire cea mai mingAitoare a fericirii. Insä aceastä slobo-
zänie ne era oprità impotriva tuturor legiuirilor mai sus pomenite, prin care
ea ne era datä. Aceasta era pricina din care s'ä înmuli nevoile noastre, avere
mosinesilor sä micsura din zi in zi î Ificuitorii vine in lipsä î säräcii. Ar fi dar
Cu totul de folos pentru Moldavvie dacA i s-ar slobozi iesire peste hotar a tot
feliu de piine, de vite, de chereste t in sfirsit de toate producturile sale. In
aceasta sä face plecatà rugAminte ca áchela GA'latii sä fie deschisä la toti sträinii
care ar veni acolo sit' negotätoreaseä, supt once feliu de bandierà. Färä aceastä
slobozänie, nadejde insusi a bunii petreciri este fädicatä de la norodul moldo-
vinesc.
6-1e. In stare ce ticAloasä intru care sä aflä Moldavvie care este stricata
prin neunirile cele de pe dinläuntru din pricina unor vicleni lucrari a celor fädi-
cati din nimicA, care este in neorinduialä in toate pärtile, î lipsiti de toate
averile sale cei mai multi particularnici vor voi poate läsa patrie pentru
a cAuta aiure un anzilos si o pitrecire linistità, care nu o va ave in patrie sa.
Dack' in asämine intimpläri acesti particularnici ar fi neapArat siili de a faci
cunoscu.t scoposul lor, sau de a-si insträina mosiile sale, ce desgvfirsità stingire
a lor ar urma, neputind gäsi comparfitori intru o ;ark' unde cei mai multi most-
nasi au agiuns la o stare nevoità de a-si vinde mouile pentru a pläti creditorilor
si a pute trAi. Cu indräznealà sä faci cerire intru aceasta, ca sä sà hotärasa
o prothezmie de zäci ani, pentru ca intru aceastä vreme sà poata fiisticare,
färä m-ultä pägubire, a sä.' disface.
Un norod a cärue vinovatie este de obstii cunoscutà I carile sä' norocesti
cu prea puternica umbrire a märirii voastre, cere, inparate, cu laerimi intru
aceste minunturi de critieä si plink' de primejdii a voasträ sufleteasca milosti-
vire I supune la a voasträ' inaltà hotärire cu indräznearä a sali puneri inainte
prin plecata jaloba aceasta.
Hotarit find de a-si afla fericire intru inalta voasträ bunävointä, ea-I
nädäjduiesti a vide o noi epohi, a mintuirii sale t a stä'rii cei bune prin mina

149
www.dacoromanica.ro
 ",vo!tualnd tino p.6aInnaloo elinos xon -apuoiou ainimins nao Fur vouipe
tr,und op ennas VA !.j inuttnp too inIA, 13 iouxituOinta ansuou OCT amo °I nuzo
u§vi iopindaursns .0uiou no 0.tEa 12I0A u in slnol IR§alviRclurl
rg6ao!zo1nI3 ailsnon pr.rptu aid Onoald FolOni old TOndns é !Oopull3a.io
-pia/town'
gggi 2sn2An '9g !invuzaD
E3V "Wd.'11 .3°P .6S/VIDDD alld°D 111°3

6S

isn2nV] [au
ainospas u? p.inip2a7 no onqnqoid aanasifuoa n ??Jaan Jonla?og
?f?Oni u?po vaoppyir ?g vaivaipau?, Joinaan ?Jmclaip op) ??.1,0 uud
va.quinu ?nun pgungsaq-stnq yruppi ap -umop
5°2-Driol9V] [Zz8I
nt-?glow Ióimx nolcodu Tcboal. noa. noi.(i.a.00kf noxroir, los-.)10paiik
no1r[13n)?
1d3u 593.1.19Xo3Di Ski 3xx Tchon.k2Ik oi nonndod no3dolitdd grx3xj ch,oX3 nit
70191Ari 2t3 U.1 ioly3A.4 Ski 5ki17193cbX70.1ili 10T) 5tl....1.203 5X)33,1.(.1 FX Ski Sk197439
1011 '5keoy3M3 Sf 1207-102p21.0)? .n);)132i 5conioci uo.non92 U.9x)31rrinD
AlfxiXnrt) A3.33(11 (107i 2p2R ??A coX9L Ski SzIonodru '5141 229(10)3d(TMA. 91 12THI.03320AC1.0
SILL 5IL.3112A.22 p2X 5(239T190Cbf ft0T1 59C32/ 'A41.2)2 &If 093d93d1L 5t? 20T1LX922X RO1
5(10A0, 530kylp Ski SOR3d2.4211 222tUdIf2-0 *A2230(17/22C)WILtuiik SC9190
120X ACARd7,2X1?

A31:41X9nri. tf. 102on9cht. n3

U.1.- )03Tifl9OdX2OTI 51t/
209 SOA3TIOXCId.1.)21.10X 0:017 -tycylooiL3Ictlo
nort mnx1gtt 110x AMU:31(021 ATN132 (9A31200? 5?d2L Atfatp0 52p1 Snolffpol2123 5))23iLy3
vox cok-,Lvati `5Lanrimop 5Tgloa3ai. 119 cochota nocirovp 50.2.A07.9TILTInD 122x -2720ChL
nonrinod i i o3lzdai.93 59d11 52°1 51oxyp ID/oritfXraDn2 (1.0713nod2t 110X

Ç. Ski 501393.1.A? ,)013d3xon2 Xk91-10xc3odu. A(91, AC9x22..2you 12221 -m9X701X10

471 A19(102.12011/2 Atfl, (101 59d.t)ou vox nor13 AlfriDnodzaL 229 IfTi A? 51201 510T]p:1f:3X 172)I.
27p 510\0. 512019,221 1D3.07,J191d33L nonoclxiimp la. 533 p. Ç0It Ski 5o23d.amat
winod9cb7inD nSki no.1.3chanT noma, 5)o3d Atoorivripoonloul 5o)D1 vd.nox7pcbou
533 nip. -n3dimat. vjj 32 )i)xxylno A.32 1Dno2L3d2.12Lv (9493y20120X13 A9X/onorl
n9.1. /oc)?Imaz.'nor) 511.09 13chorip 5ic.ort 5kyy39 `5T3doliccbou v-37.1 Ski 5,33n3A.93 noi
32 my3ofk. 130y9 513 1A]lOX 5C0.03Af 5I12.4220 5L(.2.9X0? 1202,31(322? 13X? nou9 pox 1.

Txmloritta.x 5I!..1.2X1 22.2410(3?CbriftD 11g10.1.122109 I If fai1fl(10(31021 '5(1.1 1191e )9 (10.2. 39:132t?

120x ft0A9TI 59120TIIfIX 5(1.1. 3190 91 (Init.!. Ski 5co3ixpoo1rlx3 502 AILOIf(3011)0C3ky2L?

..noi..3)3doitood2L Tina nod21pd36 503)43d n3y30(4. 13 TA. U.9n31snar713 141 321 ld

noiritoi /o231.nodcb extrx3M3 5onii,2o 9 501.26..soaL3AT dtp,x)xboX

Vox r
rionl? Scomox Sonaric,toLoxorló pox 511D9 113)(9 AO1L9d p2X AlD3C)3720dll
thA1Ob104)
o12 i Slodi3 -5ri.ao,o4
I:In 11.14.1.4)36393

5o.tmodcbx?nv, ILATtioMi.00du 5101 5110.1.(pldao GALT( x3 Stu -3xl.rto

51,cArrinX Ac2.t Aco.2.9xited3drin.o'5()2mi:1p Ta. rizrrikrdu. `ivInnoloyylo 53232Ly?O -122170TI

091
www.dacoromanica.ro
`1r1.4no o 5omenix .13eopr101L9 Son..q.Da, n3rIodry9 510910 A/Rolm:11 Altonattyxpodu
Tch10u. 001 '50311093A0713)4 51199 13d2d1.101 113923 523 'A10d1.9211X 50.1A(101131/1011.3
119 ton Ikokydrop k 5, v.
7olel m9Pritlt `51etaboxp10at9 loadopu. m Tx1i1O1Do1L9 mwrit?.
taek9 m9149>MX.A.3 IDno)(9.6, konzlike vox rarioxn korn3xxouf
(1.2110R0xy10
Ski Stubodanolail vox 51!..i. 5kX9.2.37hinD m91 m9x11(91d.m10u, `nenTrkoDoxie 21Qx L'Oc333X
AC01901 A371q3(3)9 '30A13R 5(1? 13,4y 3,1, qe 11p33 113 131 A10R13312 VOX 50R3d1)31/
VOX ACOIA0Xd103LO A3TI0Ookd319 53inocki?d1Dnaq kiçolo1 oX, earl Al0d31-j.nw -(91d33/
t43/ food3m-9d3dly# vox noi, noileoo.g, ropa, 9e naric90d1D121.9 513 meld1,:ou 101W1012
ntLivrioa.ird 93L9 m9x1d31m9 `Ambochoz. =39 Ski 5/o3ynodox1ox non 'mni.n9oboodu.
nortmd.49ciaz. `11.19)o 523 MR2d11011 Ak9TIOX31.40X 921.9 nox1oric909 nolvd.3.-9 vox
AttA3Tk107001R 001 A? 1931(1Z iod `kd9xsnoti3DtfX1A)Drimoci 519kX301R -13/3
.01LO
5COTIff.93113111tA)? 01(101 523 5O01 A? (1.990(1311910d 513901L 453019A-101R Atk 273 -ttcb9
53e3d37-1 '1.0(tod?d»Drup 310X 5m 5(9xliAorWodu. 1oIrtAx33e oinoi X3 m9i m9qTinol.d3A?
513 meldimaL 91ALLA3T110.0l/IXTA)? nómoon 7orko1ome Ski 5kma.col 5c93iotpx1o1e ,173X
A701393d311/? 'AGA9T1 loamx roonotpvó 9e .non23 Luvriltdottanp 513 5m 5139413.G nol -VMS)
biCIOA37/01(131.9021 1A9113.),4 .512rri `A.902L11 tferldLe no3Dno3dkv.L. Qoxtvixoat. MOO,
'CIOAVTI 51199 17)A13 591kXd/p VOX Ski 5t/MAX/71(000 5t4.97101C301R 530d0Odd) VOX 51/1.
'0023/0.3,A? )0101L9 .nolnoD9 )pi 5.x10nori.ona1oup 5kapoloa. :503Dtpaole '7o33xottde
701noXchp2u; 1)314'113X9319 513 52p.. 57o3,Ldnoleiod 3)ox nt+a, 113313n3TiDnR Ski 52o3moodni
0011 /?.. 519t/dIp13012 M91 ACOXIIL01 'ACO2110A0d3L m2 91 nolcodu 1)oni3 Cf. 5113n3d9A.o2np

5ILL ttma. m9morimoo, Çifk.3 io3dzeyow 59d11 g(1030 ?-1.43)439 VOX -1d31L

311&001L '3c1:1'13V?? 5V 2071 11.1)C21371Lt.0 507/VIdX1123 1d331. AC9.LO01. A0'10E121/1 5tt.12)D

'Al4i?)(1) m1(19101/.311 119 Sc) 9d33 AOldlf.l.orai 014101 '(9.0tpcItuio1R AC913/9dX01/2 523
5/o.uopat. 119 ,cboa.L. 5k1..c,no krimn). vox &(.9toox 0.191o1 513 59os. SzlmlclamurIns) m91-11;
5m Sy,.nlf.yaodricLo ntvii 1i4avo1xx19 5noix,ioi 513 n91. &Gomm 5I/1. 15)32310)297?
1061 Tittc Scoop 5m3c103y9 aDrstyxxamx -59011;17) xa, Ski 5mc:1913riff.. Sons:Tip 131319X0C33/.
Lty3R AL-031)V191c3331 AI031 `AC00(1111? AT? A.STICOrt?c319131.? A3710123Cb 1130.0?&31
Ski10A10,1.(39 5xlmooda1 vox max719.0, 5Lti 45.193A37iMIR o. A01.91d23X A(131.AVIL -y369

n3rims:39x 5c9D1 vox ntf.a. Ski 5oelnpixodu odmvp Ax3c3 523 391 gox 5.4-r1G. 62 =Drop)9
üi çiiolDnoup Acoycpnox 17o12npod) Q.oLoxxrie 51,ti `57o3D/o1Dod2t. 1!.713e33 skarlorpmtenix
1)30023d31,0 .5oeld.mou 913,1, !n.0111.1031 Ha 5ftwouriy0u Sitimou
VOX ACOLA9XCI103/O 213X

wriTird nóxii.b.xxlod7ou. mcb9dlio 59dar. Intp..upo 91 A91k31701.1? 5k.12)3 l.

5ka,r,00 5Lta.9Xo9 UDI.5.11ceowox 5znit; 5(92/9 lf.71 A3310)09310.3.LVA09 11-1(2)0

dIficop m2.3. mod31c9d31 tuor1k &mum noni3 lolmoiDodat. 51adp m9a.

mo397?1.01d3IL pox unCri 2flO1 )?113)1 )314'1302L A3711/0X?AtL9' 513 41T0 pox Lte. narikon9
W.mbp 3em C9231x1d31r7i? 0.1 `1101)a ATD13C1))0d1109 Td)OIL ACOI ALO21/0.1.9 VOX
A19.0231031.901/3? i.s9d2L A020)1:3011r(lCb 771XVI VOX ALLIVID0d1L 523 A10AAra
no3dnx .kAlll tu9V 013A?..A.? /031 5//1. 3eVOA? 5CO32C1)V 9.01 (101C3A)? (10X?ylir,
VOX (1.01. [nox3ndohj no3dolkdd ,chou m2 Ltetk noolori; 119 x)5k19 5Li..19X99 13n3dx19
earimnon3le ntp.mbp i59du AnD9dLlom rkW (12rucrridizat. cbyt.f.) 1/97103/361.0c331
A39)32R3X.0? 52,37-1H, 53a.AmIv3e 5(9247.1 A371(09O0dX90d3L 523 VI Td32 511.1
5(03.091900)3X /COX 52d1 i A3T1701:4-1110.4 1dX971 3R(101. 3190

191
www.dacoromanica.ro
 AOldtp1,016DX(,13 10A
A3T/t0y131903Lp 513 41 Atf.)001(319220 Atf.y27) AlCh2X 001 oidpnodllaq 5
writ.; noyr,Lof 513 nxiamodx.nq `5tra. 3.1Kodl93cboillp 1OX I (2O92L 5ka. -11,rup
5covilt,cy nen. ,o)Dx 5)o7) 5)33.010...00du szd?.9 .5(.03Tirm2 kui n 5y.)..2z
wrno)3dmsa. 5coildx,lmof noivod vxuiyou `rizorikpdat. -1170100
ZDnox.oTA. 110X i)0900A1)00A/p r.dx9rIol3yxid32a13 `IIpicolf run 53x.borupu3iioU.D3rior%
xrn;),
voxVonnormg ijc35u, 52d2r oi, `norld.kkom 512 5kiAolefr...0
,arr; 5/L1TO '5U-033031X? 70920 knritx.docbodtxxazaa 1.3-9 5coy9grto 13y3.e. -kriodarriox
`korridxa ,rop 1331(01.2J0 5rrhodku4up Sc)d33Xolg? ALt_trioca. (rpm ÇOi13.01fatlXrdVIL
51o_upldIVILTICID 5011006LnpvoxiDc9rf)rdlOILCUVID .17013.01f..1001902DO?
`36x3vn?o7iV.DX1E13 mrio)3n(9.1op civ.v)t Soeldiloat 5orarlónglorup vidopar mrm.rtip
dvm-; 'Skip 5fachp &col mo3d03y2 moa.9x(x.d3d7)nD 5c9rwo7)Wod2x. A3.01d9L
Xfi3?13TIC31 .5kI0X0? M1L(01903/V, 5t:?d2L nkdlftd)oulho Ski Sxrployoimold3u VOX 5c,101.

5nonTrIno.lkodu o5now.9x 5gxliiyo3L 5x9d)oRxoN IRt-ox vox win),o3/. 59d i

A1.0(0031.0 AMI AMMOX ANIX)TIM00X1R 106Vddl.L.3 OLCI 007-13 fooDk0713? 11L? 5101A0T134
001 A? iO360X701i ttl 13(j..y noin3orpo kbp,Throom 50A3TICitodlzodu vox A30B3lAr,101
gA3 (9931(31ARD 513 AI/cI A10117A21A;13 Ski 5ky3d) `SoR3dnoal. COXIOXrdru 5MA01/13.L3 Atf.i

itlf-p) 5 r-tit19)(q3 70A2 SU/7103k Ski Sktaf.d23 UDY.1.90.0 5?3 /101. -9.okyriDoaq
nonTri 5p A11(01L90AlIAVIDAMM cA0d1:qC)31 03T1 20
Son3T19nidxour1op 1d32L AMI AMMOX
AC9110T1133ChL 5(01(7i/131i 093X3IMID ki.513 nwk.ldviox mircou ncrnDkdXviaox vox
Sp mDmod9nlo nsoi `ncoin9d3dyrirt.o Itirvon9D Sovilipodaz.tu `ioptoRtp Sonidxrxp
`nlmokypkj..nmiacr,txmoonT fXr,to 5on3719Xdai37.1 non.t.9d1 `n9iyox.o Sova5o 511
Lti 11.1:xp0x3d)ou `liXem? animanp nki 3n9urrri pox AM)10321 52,3R03/1 4520ni 3 AT
'001C)071 AMDtLd0913d1021 513.0tpdX70.1-10X vox lodpx 52,sgr33xi2q 71g `rupttnolg rum
5.23d),:pdaq 3g 513 01 fA9A1OX 01R ILID3A09 A91400? 513 Sr,t01 vox510..1-n°93nO7i34 -rnox
5r.Lnorlar rwprry la nXL1.nriova virTIA032. 1Drto3 nti.d)dori
conmi S.192)o , .
5on7rik1clk3 , 57or3pant;L 5x)lonodat. moping Fig no3d
un2T,V1
pumw rem alupul, op ui pnIgnx i.odou naory §pg aidsop rittapaxa .v.nspon.
ranau op 9 plaproA oroOrro 'Ram rau-ru le.manq olauoj 2lluu rolsaAg1
ardsop eard udrunas arra alulvt[vs u *snp B3 th u raxxxstrp apur 43.1'0(3k:ran u larva
vxduarp o -lnavs roka vn. xiaind mdplati uirrliop roux vasualauns op u ,um umonq
op uivazarcl "snp pupsouna multavituls 0.31II op airoguip t 2uotanonap
naluad "rap ad alto vn asoloaos o'03 oFpupu u 'lluroli.uu rnfidsTurvnapu p
pialud vsuornpiva aroll2rqux tuluad ou u§Nr u panoupi upord u uSuiqopu
p oJupqvx `ea lxuo2xid op alulodar xxxaoiouau apaora 'oppRod pu-vs und
-sAp ollpfapvu opal oupT avuoximolux nnuod g ouriqo o `oium§n pullj suptuoa
va tau pooion vs um 'In ova; oigo paps i§ 3Ig3 1uI 90arop apurq
ad v2ini alp riporouou u-s 1.u2ovpu rolulnaiS 'll.rxualux, vixuanord urp
aznua aampd .aauffittiuj apui!id .133 uirrazazd rnpi 0 u 6vain n.nuad ea
i

utrolsoau xivnifardrug 939F/3 9.1112p311 BS nu Os OIC111111.111 BA33 -vitoptBALUodtu

.roptux osoralux op `pIrlud urp uznua pqrx0 olaiasmur u uroun op r os aa.ruoluf,
oluod 9 un durp. lrmnodau u .oxriud au' opa ozullpuu; pu-nu lIturad suis
091-
www.dacoromanica.ro
singur pe tatal meu, care este lipsit de once alta mingiiere. A veni cu dinsul
la Hotin, clack' excelenta voastra ati sosi acolo, unde gi interesele pentru avere
cer prezenta dvs., fiinddi din averea dvs. de acolo, care este gi singura, precum
am gtiinta, nu primiti niel jumiitate din arena*. Desigur ar fi fost mai cu folos
sá incredintati mogia in grija varului Ioan Sturza, al &Anti caracter negtirbit
este cunoscut in de obgte gi care are mijloc i bunavointä sa va multumeasca
sa se arate demn de dragostea dvs.
Nespusa este mihnirea care s-a abatut asupra compatriotilor din cauza
situatiei neclare a intimplarilor. Lucrurile se schimba, sperantele se zadar-
nicesc, primejdia cregte. De curind am primit iaragi o scrisoare rugatoare
de la domn, care se afla 'hick' la Silistra, amenintind cà clack' se va amina intoar-
cerea noftsträ in patrie, toate mogiile noastre ale celor aflati de mult in strai-
natate vor fi confiscate, iar noi nu ne vom putea intoarce gi nu ne vom
tägi de drepturile stramogegti, vom fi impovarati de nenorociri gi mai grele,
precum spune. Ce va mai ramble dupä ce vom fi lipsiti gi de patrie gi de avere ?
Neintorcindu-ne, vom avea un viitor trist, mai trist decit moartea. lar daca
ne vom intoarce in patria sfigiatä de turburari launtrice din cauza räutatii
celor inaintati acum in ranguri, precum v-am mai scris, in patria ocupata de
ostirea otomana i cirmuita de serascherul din Silistra, precu_m a facut cunoscut
insagi cirmuirea otomana acest lucru ambasadorilor din Constantinopol printr-o
nota mentionata in ziare gi cum arata in fiinçä acest lucru cind se aplica in
patrie, care a dobindit dreptul vechi al cirmuirii pamintene numai in chip
formalnic, caci de fapt ea atirna de dorintele lui bag bog, adicä imputernicitul
politic otoman trimis impreuna cu domnul, care este gi capetenia garnizoanei
turcegti orinduite ca gi a celei pamintene, care vor fi urmarile acestui fel de
cirmuire? Credinta, viata, averea, sint supuse intrigii, dizgratiei i tiraniei.
Uncle este mentinerea privilegiilor pamiz' itene, dintre care primul este inter-
zicerea gederii turcilor in Moldova ? In numele lui dumnezeu, cinstite i prea
dorite vat., sa-mi impartagiti sincer gindul dvs. nepärtinitor despre acestea
sfi fiçi convins ca." voi pastra acest lucru ca o taina sfinta, tainuind tuturora
cà aceasta este parerea dvs. O voi impartagi compatriotilor nogtri ca un sfat.
Nu-i parasiti in labirintul pierzaniei, pentru ca nu cumva furtuna sa-i scufunde
In chip jalnic. Starea noastra pricinuita de imprejurari alarmante ne face sa
fim nehotariti. Daca ne intoarcem va trebui sa devenim organe ale tiraniei
victime ale dizgratiei. i ceda ce este mai ran decit toate, sa atragem i nepi-
sarea puterii protectoare pentru treburile noastre; chiar in absenta consulilor
se vede o intrerupere a protectiei, iar daca nu ne intoarcem sintem amenintati
sa ne pierdem i aver6 gi patria. Ce-i de facut? Patria mult incercatä
indreapta privirea rugatoare Care dvs., copilul ei iubit, pentru ca excelenta
voastra sä ne indrumati sä nu pierim impreuna Cu ea.
Steaua celor mai sfinte sperante ale noastre de la inceputul imprejurärilor
pina astazi, este protectia [tarului]. Pentru toate am apelat la ea. i acum

153
www.dacoromanica.ro
am infätigat o plingere, a carei copie o alätur, scrisä de cätre päminteni
trimisä filantropului suveran 0 protector, la Viena, prin domnul Pini.
Aceasta s-a fäcut inainte de a sosi aici nepotul Alecu i vornicul Grigorie,
de la care am aflat eel= cá excelenta voasträ incuviinteazä sá adresä'm o
plingere congresului, pe care, fiind indemnat de zelul patriotic, ati i fäcut-o
In ciornk Noi, temindu-ne ca nu cumva sä ne lovim de sfintele noastre datorii
fatfi de puterea protectoare, nu am indräznit pinfi acum nici mä'car scrisoare
de multumire sà trimitem curtii austriace pentru azilul acordat nouä' in imperiul
ei. Am indepä'rtat i bänuiala c'ä am fi ocrotiti de cAtre vreo altä putere. Acum
excelenta voastrk cunoscind cu mult mai bine decit noi chestiunile politice,
dupà ce yeti citi i yeti pune pe tapet plingerea aläturatà, clack' credeti ea' este
-necesar sä fie adresatà i congresului una, ciorna celei intocmite
de dvs., fiind sigur cA nu -yeti fi de loe compromis. O voi transcrie cu propria
mea mink voi indemna pe compatrioti sä o semneze 0 va fi trimisä sigur.
Cinstite al meu vär, precum gtie excelenta voastrk incä de la inceputul
intimplärilor nenorooite eu mä lupt pentru patrie, färl nici o rezerv. ä. Pentru
a nu parea läudäros, eu tree sub acere ostenelile mele de mai nainte.
Codicele Moldovei i toate documentele privitoare la intärirea drepturilor
obgtegti au fost infätigate de mine pe timpul domniei celui intru fericitä adormire
domnul Calimah. Avind de end sA lucrez 0 de aci inainte pentru bungstarea
scumpei noastre patrii, rog stä'ruitor pe excelenta voasträ ca, dupii ce se va
incheia pacea, sä' mä' recomandati ambasadorului care va fi trimis la Constan-
tinopol, pentru ca, intretinind ca el corespondenta despre chestiunile obgtegti,
sA hicrez ca rivnä pentru desfiintarea abuzurilor i pentru restaurarea privi-
legiilor, impreunä cu bun'Avointa [puterii] protectoare, dezvfiluind sincer
adevarul, färl sä intrebuintez mijloace prefacute, .cum a fäcut-o altul in trecut,
care a ingelat consulatul, sugerind idei false, din care cauzä s-au strecurat
de abuzuri ca surse de cigtig pentru cirmuire, foarte vätämä'toare
Pentru aceasta s-a unit Cu cei ce domneau i asupreau poporul. Dad' nu se
intimpla aya, lucrurile ar fi avut altà inratigare.
Rfimin iarägi depinzind de dvs. pentru toati viata.
Acad. R.P.R., Fondul M. Sturza, ms. rom. 5762, f. 274 v 275 v. Text grec.,

60
[August 1822]
Boierii moldoveni refugiali aratii farului Rusiei situalia
si cer sprijin i ocrotire.
Sire,
Les calamités de notre lamentable patrie sont poussées au delit des
bornes de la patience humaine. Les habitan[t]s dispersés, leurs champs aban-
Sters: pays.

154
www.dacoromanica.ro
donnés, les vines incendiées offrent l'aspect le plus sombre et prolongent dans
le deuil un peuple innocent et pacifique. En butte à l'avidité, à la barbarie
d'une soldatesque effrénée nous devenons tous les jours les victimes d'un nouveau
désastre. Un rayon d'espérance avait relui, tnais les 1 auteurs de notre &so-
lation ne nous ont prouvé que trop par des faits recen[t]s 2 leurs intentions
astucieuses et inhumaines ? Ils ont essayé de nous attirer dans nos foyers
par l'apparence de 4 l'évacuation 5. Ils renvoyèrent quelques janissaires 6, plus
de trois mille sont revenus au bout de quelques jours pour reprendre la terreur
et la mort, profaner la sainteté de nos églises er réduire la Moldavie en un
affreux désert. Ces janissaires, ainsi que plus de cinq mille tulimènes s'y livrent
maintenant à tous les excés de la brutalité. La nomination d'un Hospodar
qui nous a sommé de revenir sans délai, 7 en nous menaçant en cas de retard
d'encourir la disgrace du gouvernement ottoman, paraissait étre 8 un nouveau
piège tendu pour 9 notre mine 10 Enfin le 29 Juillet v. st., jour désastreux, et
dont la description offrira des pages sanglantes dans l'histoire 11, les barbares
conjurèrent notre perte. La ville de Jassy et les temples saere's de notre culte
divin devenus la proie des flammes, n'offrent que des ruines ensanglantés, les
cadavres de la plupart des habitans immolés jonchent 12 ce thatre de 13 deuil.
On ne saurait distinguer l'emplacement méme de la 14 ville 15 si quelques
mens épars et isolés, tristes restes de son désastre, n'attestaient encore qu'elle
exista en ce lieu 16 La mesure de l'adversité est comblée, nous ne 17 pouvons 18
encore nous attendre 19 qu'à voir transporter 29 les habitants de la campagne
au delh du Danube, afin que le pays situé entre cette rivière et le Pruth
devienne un désert

ters : intentions astucieuses, apoi: astucies invincibles (?).

2Q
yters : quelles etaient.
ters: essayèrent.
4 §ters: d'une.
§ters: trompeuse.
§ters: au bout de quelques jours.
7 ters : rentrer au plutat 80118 peine.
§ters étant.
9 ters : h.
" Sters: perte.
§ters: de notre patrie, jour comparable aux v8pres siciliennes et it la S-te Barthélemi...
§ters: remplacement de la vine.
is §ters: en.
ter: capitale.
" Sters: remplacement même de cette capitale serait difficil à déterminer.
18 §ters: une ville.
17 ters : à quoi.
18 §ters: nous.
19 ters : si ce n'est qu'.
20 §ters: au..

155
www.dacoromanica.ro
 Nous n'avons pas osé 1 presente[r] a Votre M[ajesté] le tableau détaillé
de ce désastre, pour ne pas révolter Son cceur généreux par une description
répugnante ! Nous rayons cependant communiqué i Mr. le Consul général
Pinis, qui, dans toutes ces occurences facheuses, nous a temoigné la part qu'il
prend 2 A nos souffrances.
Témoins oculaires de notre ruine, errants sur les frontières de notre patrie,
que nous ne pouvons malheureusement secourir, nous sommes réduits a la
dernière extrémité. Il ne nous resterait it opter q-u'entre la mort et le désespoir,
si nous ne jouissions de la 3 protection bien faisante de Votre Majesté, et
si nous ne pouvions placer notre religion, notre existence sous la puissante
égide de Sa 4 bonté paternelle.
Nous invoquons, Sire, la générosité et les bienfaits dont Votre Majesté
a déjà daigné nous accorder des marques. Nous nous prosternons 5 au pied. 6
du trône Impériale, qui est l'unique asile que la Providence nous désigne. Et
animés des plus douces espérances, nous sommes constamment et serons pour
la vie,
Sire, de Votre M[ajesté] les très humbles et très fidales Moldaves
Benjamin, Metr. de Mol[davie]
[Pe verso, numele urmatorilor boieri.:]
Const. Balsa, Logt. Constantin Balsa, Hatman
G-eorge Cantacuzène, Logt. Alexandr Mavrocordato, Postelique
Grégoir[e] Sturdza, Logt. Alexandre Ghica, Hatman
Démètre Sturdza, Logt. Cherban Nedzel, Vornik
Sandoul Sturdza, Vist. Alexandre Cantacuzène, Vornik
Raducano Rosseti, Hatman Gheorghe Ghika, Vornik
Alexandre Balsa, Vistiar. George Bucsanesco, Spatar.
Acad. R.P.R., ms. rom. 5762, f. 128-129. Ciornii in limba francezti.

61
29 august 1822
Matei Pails fi tovareisii siii aratcl cum au fost inrolati in o.,stirea
lui Ipsilanti.
De la departamentul criminalion.
[Matei Pains, Gheorghe sin Dumitru Ticleanu din satul Tunsii (Gorj),
Ion Bobina, Ilie varul sau, Mihai si fratele sau Ion, feciorul lui Vlädutu Gatita
1 ters: lui.
2 *ters: prenait.
3 ters : puissante.
4 ters : votre.
6 ters : réfugions.
6 ters : [au]x [pied]s.

156
www.dacoromanica.ro
din Aninoasa (Gorj), impreunä cu Incá doi insi din Cretesti (Gorj) s-au dus
la lucru peste Olt,in judetele Buzau i Secuieni,unde au lucrat in cursul anilor
1819-1821. In continuare se aratä:]
1821, iunie, in postul sfintilor apostoli, dud atunci ei cite 6 intilnindu-se
in d.ealul viilor Lipiei cu Ion Trantea i cu Stefan Negroiu si Ion Drägoianu,
carii nu s-au prins, fácindu-se ceatä de 9, au plecat la tirgu Mizilului din
sud Saac ca sa scoata bani, ce zicea Ion Trantea ca are la o Uta vaduva,
dupä lucru. Si mergind pinä la satul Sarata, i-au intimpinat in drum niste
apostati, care d.ucindu-i la tirgul Mizilului, unde se afla un Bimbasu Hotul,
mai marele Ion, ce erea supt comanda Iui Ipsilant, le-au Ilia numele, porecla
si satele in scris i i-au asazat intre apostati eu cuvint cä le va da fiescaruia
leafä pa' luna cite tl. 30, sä ja arme si cai, dupä mide vor gfisi; i piedad
cu dinsii, au mers, pinä la Vàlenii de Munte. De unde intorcindu-se JElotu
cu 6 sute apostati, ca sà mearga la Focsani, intre carii fiind i ei, au venit
In dreptul satului Lipia. Acolo ei, cite noao, au fugit dintre apostati i mergind
In dealul viilor Lipiei, s-au intilnit cu un Moisi ot satu Pältineni, card& avind
de mai nainte cunostinta cu Ion Trantea, unu le-au spus cä stie
pä numitul vistier ascuns in padure, cu cort i arç bani muiçi, zieindu-le sa
meargä impreunfi cu dinsul, cäci mai are si aiçi oameni gata in partea locului,
sä calce pa numitul vistier. Al cäruia sfat primindu-1 ei i unindu-se intr-un
cuget, au intrat cu Moisi in padure, säzind 'Ana' s-au departat acel Hotta
cu apostatii lui. Apoi noaptea iesind in sat la un Ion Vinatorul i la un Dinu
Briceag i la un Latcu chelar, ce-i stia de mai nainte cu arme, si prin silnicie
au luat de la dinsii 3 pusti i 2 pistoale i [de] la un Lefter Poza [?] o sabie.
S-au dus i la un Gheorghe capitanu tot de acolo, cartzia spuindu-i Moisi i
Ion Trantea i Stefan cugetul ce 1-au avut pornit spre tilhàrie, le-au dat
acela 2 pusci si 2 pistoale i praf si plumb, zicindu-le ca din jaful ce-1 vor face
Il vor face sä-1 impartaseasca i pä dinsul.
[Sint descrise apoi amanuntit, atacurile pe care acesti piriti le-au savirsit
In satele: Lipia, Pältineni, Fintinele, Poieni, Tufele Mari, Särata, Ghiperesti,
Predesti i altele 1.]
Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 905, f. 6 V lo.

1 Alte informatii despre felul cum au operat cetele de « holi », adicá haiduci, in vremea
räscoalei.
Un Pencea arnilutul i Gbiti tovarAsul acestuia a umbla pe vremea apostasii
sii ceati1 de 25 pe la Tämburesti s in jud. Doli. Ei sint adàpostii i trecuti peste Jiu de Vasile
Arambasa care dupil aceea insusi organizeazil o ceatti a sa de haiduci (Arh. St. Buc., Condica
depart. criminalion Craiova 905, f. 31-32).
O ceatii de « tilhari » a ciilcat in 1821 pe clucereasa Stanca Socoteanca si pe stolnicul loan
Lahovari din Vileea, calabalicurile si o ladii cu acte (Arh. St. Buc., Condica domneasca
101, f. 194-195).
La fel a fost atacat Costandin Viisoreanu in mai 1821, la Cimpul Rifkinestilor, cind
mergea cu calabalicurile spre schela de la Ciineni. Un martor ocular aratil cá s-au pomenit

157
www.dacoromanica.ro
 62
1 septembrie 1822
Partenie, egumenul »ulna' stirii Berea, intervine pentru eliberarea
lui Dobre, fiul lui Radu poslu,snicul egumenului, arestat pentru ccl
« s-ar fi scris la volintiri».
Sud Buziu, plaiul Pirscovului.
Eu, parintele Partenie, stripinul sfintei mänästiri Bercii, finda veni Radu
poslu§nicul meu i ra'cu arAtare pentru Dobre cä s-ar fi scris la volintiri,
cu patru arnfiuti viind drept la Viisoreanu, pe care intrebindu-1 mide merge si el spuindu-i
merge la Sibiu, nu vrea arnAutii sit-1 lase. Apoi indatit 1-au dezbrilcat si dupit ce i-au luat tot
ce au av-ut, adicii: scrisori, bani çi haine, ilisindu-1 numai in cámaä, i-au luat i calul, fiind
Cu saua pit dinsul, i rdste diisagi... O straitä de piir nouit... arnitutii nu numai eft n-au vrut
sA i-o dea, ci incit repezindu-sii la dinsul Cu iataganul çi unul descidecind i fitind
geamantanul cu hainele ce era jos... au plecat cite patru arnáulii trecind Oltul dincolo...
(Arh-. St. Buc., Condica domneascit 104, f. 338-339 y, ; Condica veliti/or boieri 1122, p. 256-258).
Lazfir al Jenii din Pistestii (Gorj) intrit in ceatit de a tilhari » la 1821 numai pentru motivul
cit a fost pe nedrept bAnuit de tilhAriile ahora si continuit sA tilhiireascii in ceatii pinA in anul
1823, chid poterile lui Cocos, Busteanu i cApitan Magheru sparg ceata (Arh. St. Buc., Condica
depart. criminalion Craiova 905, f. 110 v, 116 v,).
O ceatit de haiduci condusii de Tiinase umbla in vremea riiscoalei prin muntii din jurul
schitului Lainici Mud alituziti de Maxim citlugärul. AceastA ceatii luptii apoi Cu cetele turcesti
care vor sit o prindA (Arh. St. Buc., Episcopia Rimnic, doc. CV/41, 42).
Anghel al lui Ioan Bimbiricea din Pitulati (Mehedinti) a alcAtuit in 1821 ceatii de hoti
cu arme s, impreunii cu altii din Plostina i Bobaita si au sitvirsit tilhärii la Colibasi, Vircio-
nova si in alte sate (Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 905, f. 240 v, 241v,).
Dumitru Corcodel din Plopi (Olt) a haiducit cu ceata sa in anii 1820 s't 1821, apoi a fost
prins i dus la chehaia bei, mide a reusit sit se dezvinovitteascitul (Aceeasi condicA, foi nenn-
merotate, sub datii).
Pe Gheorghe Cirjaliu, care a luat parte la räscoalit, il gäsim haiducind in continuare prin
judetul Vilcea, in anal 1823 (Acad. R.P.R., doc. CLXX.X/173. Orig. rom.).
Multi dintre tilharii care au actionat in vremea rAscoalei, pe cont propriu, au fost prinsi
si trimisi la inchisoare.
In aprilie 1821, Tudor Vladimirescu a trimis la puscArie pe Nicolae Belivacit, Florea fiul
lui Soare si pe altii sub invinuire cA au jefuit pe sAtenii din Bolovani i pe Dincit Velcea din
Ogriizeni (Vlasca). Despre N. Belivacii se noteazA cA s l-au luat cApitan Iordache, omul lui
Farmache * (Arhivele Olteniei, X (1931), nr. 53, p. 84).
Ciiminarul Saya a trimis si el la pusarie pe Alexandru, paraclisierul de la sf. Saya, pentru
cA ar fi fäcut sfat cu altii sit ja lucruri ditn 1A'zile ce sint intr-acea mitniistire *; la fel a trimis
si pe Mincu sirbul (originar din Razgrad) pe care apoi 1-a lust Hagi Prodan simpreunii cu
alti vinovati ca sit lucreze la mitropolie. L-au poprit acolo, scriindu-sii la dumnealui* (Arhivele
Olteniei, X (1931), nr. 53, p. 85).
O ceatit de 6 tilhari, condusA de Stan fiul lui Nicolae Dilogaru, au sAvirsit in vremea
apostasiei cálcárile i jafurile locuitorilor din judetul Buzilului *. Acestia gut prinsi i judecati
abia in anul 1824 (Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 905, f. 119).
Unii dintre tilhari s-au asociat cu turcii dupii venirea acestora. In august 1822, patru
turci impreunit cu Mihai hotul din Rimnic au cidcat satul Voineasa i s cu pricinit de urmitri
sAvirsite in vremea apostasiei, au luat Cu jAfuire de la sat banii ce sA aratA in tacrir ; au luat
o citiva oameni... de i-au due la ispriivnicat... s (Aril. St. Buc., Condica domneascit 96, f. 329).

158

www.dacoromanica.ro
neascultind ph' taich-siu, fiind minte copilireasci, i acu spuse ei ar fi 9Azindu
la opreali la dumnealor boierii ispravnici, ci mi rog ca si i si dea drumu,
fiindci gut oameni 9fizitori di neamul lor la satul Bercii.
1822 siptemvrie 1
Pirintele Partenie adeverez,
eu Stefan pircilabu cu tot satul adeverez,
i eu popa Nitu adeverez.
Acad. R.P.R., mg. rom. 4187, f. 11.

63
Septembrie 1822
Z. Petre roagct pe domnitor sci-i dea « o chivernisealii », deoarece
a piitimit din cauza « apostafilor», icir in trecut a fost neglijat din
cauza « celor streini de aceasta patrie».
Copie du pre jaiba ce am fäcut dun:mealui cocon Z. Petre, 1822 septemvrie.
Prea inältate 9i prea milostive doamne !
Dupi dumnezeu, ochii tuturor la mila inatimii tale nidajduind, intre
carii 9i prea micA sluga Inälçimui tale, ca un cizut in patru rinduri in miinile
apostatilor çi tirinit de din9ii i ¡guilt pini la cima9i cum iaste de ob9te
9tiut, mai intii 9i eu cu lacrimi multumesc cerescului impirat, cä dupi mare
mila sa, au intors cele de ointe lacrämi intru deolnte bucurie, sfinta pronia
sa iconomisind a minglia 9i aceasti prea ticälocitä patrie cu iniltarea
tale dintre cei släviçi ai patriei, in strimo9escul domnesc scauu al iniatimii
tale, spre a §terge /acrima de la toatii fata.
$i acune, prea inaltate doamne, prea mica sluga inältimii tale, ca un adevirat
fiiu al patriei, ì eu cu genunche aplecate 9i cu fierbinti lacrimi nizuiesc 9i
caut la mila inälTimii tale, rugindu-mi ca ¡titre alçii nenorociiti i prea
fii ai patriei, 9i eu prea micA sluga inältimii tale si fiu mingilet cu un caftan
cu o chiverniseali de care in vremile trecute nu m-am invrednicit niciodatä,
de cind am ie9it din pintecele maicii mele pururea rämiind impreuni cu
fü ai patriei la spatele celor streini de aceasti patrie. Ci 9i putina clironomie
ce mi-au rimas de la pirinti, o parte iaste stricatä alcatä de primejdia
vremii 9i o parte zilojiti de mare nevoie pentru hrana vieçii mele, care primej-
die n-am pätiniit pink' acum in viata mea. A9a, fierbinte caz 9i mi rog a nu
trece cu vederea 9i nenorociti starea prea micii slugii infil-timii tale. Si ce va
fi mila märii tale.
Al inaltimii tale "prea plecat çi prea mic slugi,
Z. P.
Acad. R.P.R., me. grec. f. 4. Copie rom. cont.

1j9
www.dacoromanica.ro
 64
Iaqi, 1/13 octombrie 1822
Porunca domnului Moldovei de a se arenda prin licitafie publicei
mosiile meiniistirilor inchinate, mo,siile domnesti si greceti, precum
si viile si bunurile de la orase ale grecilor si meineistirilor grece,sti..
Getreuer Bojar unsers Fiirstentums, Sie Petraky Stourza Gross-vister.
Die Einkiinfte der Giitter, welche auswärtigen Klöstern gehören, so wie
auch jene der fiirstlichen und griechischen Giitter mit Ausnahme der Giitter
des Herrn Postelnik Costaki Negri und des Herrn Hetman Stephanaki Wogo-
ride, sollen im Wege öffentlicher Licitation auf drey Jahre, das ist vom St.
Georg kiinftigen Jahres 1823 bis St. Georg 1826, mit denselben Bedingungen
verpachtet werden, mit welchen solche auch in diesem Jahre hintangegeben
waren, jedoch mit dem Unterschiede, dass der Pachtschilling fiir das erste
Pachtjahr schon itzt bey Schliessung des Contracts ganz vorhinein bezahlt
werden miisse, damit die Vistierie in den Stand gesetzt werden mögte, die ihr
aufliegenden Lasten zu bestreuten. Auf die nachfolgenden zwei Pachtjahre
aber soll der Pachtschilling in zwei Raten, nemlich die Halfte am St. Georgi
und St. Demeter jeden Jahres nach Brauch bezahlt werden.
Sie werden daher in der Licitations-Ankiindigung bestimmen, ob und
je nachdem sich vortheihafte Kauflustige finden diirften, diese Giitter Districts-
weise od.er auf einmal verpachtet werden sollen, nur wird es ihnen zur Pflicht
gemacht, die Nutzen des bedriickten Aerars vor Augen zu haben.
Nach 4 oder 5 mahligen Ausrufungen werden sie uns berichten, wie hoch
der Anbot gestiegen ist, um Unsere Entscheidung gehen lassen und die Ver-
pachtung bestättigen zu können.
In die Reihen der zu verpachteten Gegenstände, gehören aoch die Wein-
garten und. die Reditäten der Griechen und der griechischen Klöster in den
Städten, nur werden die Pächter gehalten, in das Innere der Klöster sich auf
keinen Fall zu mischen. Die Unterhaltungs kösten der heiligen Klöster werden
bestimmt und von dem Pachtgelde bestritten werden.
Ia9i, 1/13 octombrie 1822
Cinstite boier al principatului nostru, dumneata Petrachi Sturza mare
vistier.
Veniturile mo§iilor stapinite de manästiri din :afara tarii, precum §i.
acele ale mo§iilor domne§iti §i. grece§ti, afara de mo§iile dumnealui postelnicul
Costachi Negri §i. a dumnealui hatmanul tefanachi Vogoride, vor fi arendate
pe cale de sultan mezat pe timp de trei ani, anume de la sf. Gheorghe a
anului viitor 1823 plat la sf. Gheorghe 1826, in acelea§i conditii in care au
fost date in arendi in anul curent, cu deosebirea insa di suma pe cel dintii
an de arend'ä va fi platita intreaga acum la semnarea zapisului, in a§a fel,

160

www.dacoromanica.ro
ca vistieria sä fie in masurfi a face fata sarcinilor ce-i revin. Cu privire la
ceilalti doi ani ai arendärii insa, suma va fi impartitä dupil datina in doua rate,
anume jumatate la sf. Gheorghe i jumätate la sf. Dumitru al fieeärui an.
Yeti hotari apoi in ingtiinIarea de mezat, daca gi chid se vor gasi mugterii
care sa ne poata mulTumi, daca aceste mogii urmeaza a fi date in arenda pe
judete sau impreuna, dar li se va pune in fat'a' indatorirea de a avea in vedere
folosul i nevoile cámarii domnegti.
Dupa 4 sau 5 strigäri, ne veTi asupra pretului la care a ajuns
mezatul pentru a ne rasa sA hotarim, i ca sa putem intari arendarea.
Printre bunurile ce urmeaza a fi date cu arenda gut i viile i proprietalile
de la orage ale grecilor i ale manastirilor grecegti. Lisa arendagii nu vor avea
a se amesteca in nici o privinfä in treburile launtrice ale manastirilor. Chel-
tuielile de intretinere ale sfintelor manastiri vor fi hotfirite i se vor lua din
cigtigul arenzii.
Hurmuzaki, XX, p. 760-761. Text germ.

65
10 octombrie 1822
Hotiirire domneascii privind despdgubi rea arendasului ocn,elor
de sare din Tara Romineascif in 1821 din veniturile mosiilor fostului
domn Al. Sulu.
Io Grigorie Dimitriu vvd. i gospodar zemli vlahscoie.
Cinstite gi credincios boierule al domniei mele dumneata biv vel dvornice
Mihalache Mane, epistatule al logofetiei Tarii de Sus.
Fiindca du.mnealui biv vel postelnicul Filip 1 cu tovarägii dumisale au fost
cumparat huzmetul ocnelor in It. 1819, pe trei ani, de la ghenar 1 al acestui
lt. phi' la ghenar 1 cu lt. 1821, de la rapos'atul domn Alexandru voda Sutul
raspunzind domniei sale banii pe doi ani, au platit gi un cigtiu din al treilea
an, tlr. gaizeci i patru de mii o suta gaizeci igase, dupa tagvilu ce are de la
luminatul raposat domn, carele (precum este gtiut) dindu-g obgtescul sfirgit la
ghenar 18 din lt. 1821 gi dupä aceea intimplindu-se numaidecit in Tara' trecuta
razvratire, i intr-aceasta pricina rämiind huzmetul ocnelor batalisit gi necautat
pink' la zi 1 a lunii lui avgust din It. 1821, iar de atunci dindu-se de otcirmuirea
tarii a se cauta in credintä de catre mai sus numita tovaragie, gi in urma cautin.
du-se i socoteala huzmetului pentru venitul ce au luat i cheltuiala ce au facut
tovaragia pink' la inceputul lui avgust cu It. 1821, cum gi socoteala de atunci
inainte pinä la sfirgitul lui dechemvre tot cu lt. 1821, de venit i cheltuiala.
dupg acea sototeala facindu-se de catre cei de atunci boieri otcirmuitori
Filip Len.

11c. 70
161
www.dacoromanica.ro
arätare in scris de la cinci ale trecutului mart dintr-acest an, supt iscMiturile
dumnealor cAtre prea inaltul devlet, unde din prea malta impäräteascä poruncà
eäutindu-se i asternindu-se de citre prea malta Poartà socoteala acestui
huzmet, de la zi 1 a lui genar cu lt. 1821 si pink' la sfirsitul lui dechemvre tot
al acelui It., hare alte condeie de bani ce s-au hotärit a se pläti acestii tovärfisii,
s-au hotärit a le pläti si casa mai sus pomenitului fäposat domn Alexandra
vodä Sutul tlr. cincizeci i gase de mii cinci sute nouäzeci si opt, din t1r. gaizeci
patru de mii o sutä gaizeci i ase, ce au fost priimit de aceastä toväräsie,
sfertul pe o lunä din al treilea an, pentru cä dintr-aceastä sumä, dupä socoteala
de cistiul ghenar s-au läsat pe seama casii numitului räposat domn tlr. sapte
mii cinci sute gaizeci si opt, ce i s-au analoghisit pe 18 zile, adicä de la zi 1 a
lui ghenar cu lt. 1821 'Ana la 18 ale acegtii /uni, chid au räposat Pentru care
acea mai sus arätatà sumä de tlr. cincizeci i sase de mii cinci sute nouazeci
si opt, datoria r'äposatului domn, fiindca prin impärätesc ferman ce ni s-au
dat se porunceste cu hotärire ca sà imiilineascä din veniturile mosiilor domniei
sale ce le are aici in pämintul
De aceea poruncim du.mitale sä se facii porunca domniei mele catre isprav-
nicii judetului, unde se vor fi aflind acele moii, ca s'ä se dea mink de
ajutor oamenilor ce se vor orindui din partea mai sus numitei toväräsii spre
a stringe venitul acelor mosii (de fa-0 ins'ä i prin stiinta si a epistatului casei
numitului räposat domn, cum si pmin. gtirea isprävnicatului (ping- dud îi vor
implini toti banii sumii de mai sus arätate de tlr. cincizeci i ase de mil cinci
sute nouilzeci si opt, si atunci vor rämine slobode despre aceastä datorie.
Tolco pisah gospodstvo mi.
1822 octombre 10
Pecete gospod Vel logorát
Arh. St. Buc., Condica domneasca 96, p. 368 369.

66
Odesa, 10 octombrie 1822
Al. Sturza scrie lui Mihail Sturza despre o jallni care trebuie
isceilitä de tog, boierii si apoi tximisei la Viena ministrilor de externe
ai Rusiei si Austriei.
'087;aaW, 10 'Ox-a4pEou 1822
411XTccTi [Lot. ic'caeXpe.
'AvTi 7roXXE6v Xerywv Xumw6v ma, avcopeXE6v, 7TepocXetco Ty) eúyevEcf T.r)g
Tò o-xiacov Tç ávoccpopaç npòç Tò xp&Toq Too. "Ag incoypccp¡¡xodcrTaX71. c'ecrcraiiig
Te xoct v TriZEL. 01Lotcog xcd CoTEypcupov ocú-n)q, aúVTOI.LOV int.crroXip Tcpdg
Tòv 7cpc7)Tov ill,v1aTpov TÇ AúcsTpEccg. 01 fioccrack aucrxivrovTat. aup.cpipovvi
1.Laq ip.ovof4, 1,36-adaccv xot.ran X0d, Ter( ypoccp6v.evoc npóg Tòv xpaTaLerrocTov npo-

162

www.dacoromanica.ro
crTerrtIv toc4. TO-co nap' xp'r As y= xEvriticc &Pock xal kv
i'vrt.[Lov. 05-ce '0004tavt.x-h 1-16p-ra. -av ileco-n iwrcopet atx(xEwq vac Retkcpeij
verfilloc T-71q tivcapopaq TCCL-rlq Elai xocl ix neipocç 6Dawg cppov9i5v oi kpxovre
xat cpo3oi5v-rcu, c'crcoxpf.voi/ca 6rt. Tr&V k&0, xat cp6Pog etvou. Treprr6g, tdataTac
&Cc .rok Ima-rpicpowrag. 'Ev pie?. xcel 6Xecrcrov, Ccç er.7-coitLev xcrree Tfav Atomera,
xetpovoc brcareaouvivcav v copo5v vcZ 7-ca0coilev, CEXX' Ccg cpco1;11.1.ev
&TcacE gOvoq. 'Ex ai -r7K &Wag xat atom* xecpròç()Lack, taXÀov k evvreíce,
1E6v-rcocrtg )(mi. -rec rcávra IcxXeij xeci. (larixptrroc.
Aiv ypecqx.) rcpòq T 6V aeßccaT6v tioi.9.etov, oú-nvoi Kul» xecrocangouaL,
xoc061-L ae-v irwrpgrceL 6pocak tLou vec ypeccpw noXX6c.
Krreu06vollou. maw L.v.r6vo)ç xod kyypapcog rcpòq "Ivtop Tcepi T.* yvcao-Tilg
incoNcrewq, !live) cpDolg .or.
e6yevtocç 1.1g ceog CcasIcpbq xccl aonog
'AXgotvapoq EToSpccç
P.S. OLirovecpxco. &LLCM pkyouv by Aexiti.fipLov iç Bthvocv, xca &et' rc&XLv
aiv DiXouv eacpax-rhaet."Aq (3=4 II dcvmpop& ek ratxov rcpòç -r6v x6livyrce NeacreX-
p68e, p.1 o-tívTop.ov int.cproXip npòç -aro LEox6-rryr6 'roo, xcd dorrtypacpov ólioEcoq
clveccpopag, e'laysEv 'roo. vAvOpcorco inírr¡aeq rcpercet. vec xoplayj rcXExov
Réxpt Btivv-% xrx1 i7caveX06v-rcav tLovecpxv, .ròv kyxeLpf,ay)
()coo-am-71 rcpecrpetá (14 Corò Opog apx6v-mv, xocl peo'cvet. dcacpc0S4 6rcou

Odesa, 10 octombrie 1822

Prea iubite al meu vär
In loe de multe vorbe triste i nefolositoare, vä alAtur ciorna suplicei cAtre
inAlTimea sa, pentru a fi iscälitä i trimisä sigur 9i. repede. De asemenea 9i copia
ei, Cu o scurtA scrisoare, pentru a fi trimisi primului ministru al Austriei. Regii
delibereazii laolaltA despre interesele noastre. Sà vad'A deci i cele scrise cAtre
prea puternicul nostru protector,. Eu socot cà acest lucru este un gest nev'AtA-
mAtor gi in acela9i timp, cinstit. Nici Poarta OtomanA', daci va afla acest lucru,
nu ar avea dreptate dacfi ne-ar repro§a pentru sensul acestei suplici. Iar dacA
din experientà boierii gindesc altfel gi se tem, rAspund cA totul s-a pierdut.
Teama este de prisos, mai ales pentru cei care nu se intorc. Sä zicem ca Ajax:
« s'A pierim in glorie». Nu putem pätimi mai fan decit cele ce ne amenint4' acum;
dar sA ne arAtAnk oclatA ca naliune. Din fricA 9i. t'Acere nu iese nici un rod, ci
mai degrabi pagubii, instrAinare, nimicire i. totul fArA glorie §i ffirA lacrAmi,
Nu scriu respectabilului meu unchi, a cArui dreaptA o särut,
nu-mi permite vederea sA scriu Mult.
MA adresez din nou in mod energic i in scris lui Inzov pentru cunoscuta
afacere, §i. rAmin al scumpei mie domniei voastre ca free 9i duet
Alexandru Sturza
P.S. Monarhii se intoref in luna decembrie la Viena i acolo iarA9i nu vor
fAmine inactivi. Suplica s'A fie trimisA intr-un plic cfitre contele Nesselrode cu

11*
163
www.dacoromanica.ro
o scurtl scrisoare dare excelenta sa, de asemenea §i o copie a suplicei spre
9tiinta lui. Un anume om trebuie sl duel plicul pinà la Viena gi in cazul cä
monarhii nu se vor fi intors pina atunci, sà-1 dea la ambasada rusil ca din
partea boierilor, §i. va ajunge in mod sigur unde trebuie.
Acad. R.P.R., Fondul M. Sturza, ms. rom. 5762, f. 279. Orig. grec.

67
14 octombrie 1822
Banul Dimitrachi lamandi cere sei fie cercetafi locuitorii din
Epureni (Radii), care l-au atacat « and s-au ivit volintirii in farcb>.
Prea inältate doamne !
Nu au fost indestul cä intimplare räzvrätirii m-au adus in mare saracii
cu cheltuieli greli prin locuri streini ca si-mi adäpostesc viata mea q.i a familii,
dar stingere §i. ce mai de iztov dezbfäcare de averile mele, mi-au fäcut-o lficui-
torii den satul meu Epureni de la tinutul Fälciu.
tutti, cind s-au ivit volintiri in Tara', mi-am adäpostit o samä din avere
mea, intr-o hrubA täinuitä ce am avut-o la casa mea. Si ei, dupi ce m-am
depfirtat de casä, unindu-sa cu toti, sau inpreunä cu volintiri, sau supt nume
de volintiri, au luat tot, avind spre dovadä gäsite la din§ii lucruri dintru aceli.
Al doile, färä sa fie volintiri, ce numai singuri läcuitorii acestui sat, au mers
la i'asä gropi de gnu ce avem in cimp, tainuit, §i I-au luat tot invingindu-sa
cari de care s'encarce mai mult. Si tot cu acest chip mi-au iamaladisit §i. trei
co§gre de päpuri intru care era o somà simtitoare de chili.
Toate aceste am dovezi cA atenii mi-au luat. Apoi pe lingl aceste gi alte
multe prädäciuni mi-au field pe ling.l cask', incit §i morile ce le am pe mo0e
le-au dezbräcat de feed' qi de lemn.
Pentru care mä rog inältimei tale BA mi sä de o poronca clträ dumnealui
clucer Constantin Negurà §i logorát Ion Cirste, sá cercetezi in frica lui dumnezäu
§i cu scumpätate toati prädäciunile ce mi s-au fäcut. Si cite cu bune dovezi
sä vor dovedi asupra oricui, sà fie poronciti boieri dregätori de tinutul Fälciu
a face 0 plinire dreptului meu. lar pentru infrinare qi pedeapsa acelor ce sä
vor dovedi incepatorii ace§tii prädäciuni, o las asupra dreptii inältimii tali
hofäri[ril.
Al infiltimii tali pre plecatà slug',
Dimitrachi [Ia]mandi ban
[Rezolutia 4 Sä sä scrii carte carä dumnealui dregätorul tinutului sä
cerceteze
Sturza TA-tar
1822 octombrie 14

164
www.dacoromanica.ro
 Io Ioan Sandul Sturza voievod, cu mila lui dumnezeu domn al Iärii
Moldaviei.
Cinstiti i credincio0 boierii domnii mele, dumneavoastrà ispravnici de
tinutul FMciului, sfingtate
Pre larg yeti infAlege din jalobä arätare i cerere ce face dumnealui banul
Dimitrachi Iamandi
Drept aceea, sà scrip dumneavoastrà sá faceti cercetare foarte Cu amäruntul
pentru toate prädäciunile ce aratà ea i s-ar fi pricinuit de cAtrà piriti. i in
ce chip yeti des1u0 pentru toate intru adivgr, pre larg sä trimetiti in0iintare
aträ divan. Dupà care yeti ave al doile poroncä in ce chip sä urmati 1.
1822, octomvrie 16
Procitoh vel logoat
Muzeul de istorie a Partidului, Fondul Saint-Georges. Orig. rom., Cu unni de pecete
timbratá domneasce.

68
14 octombrie 1822
Carte de iertare pentru Durei « harambasa de Wiwi» Si pentru
cei nomi oameni ai scii care pradeí de doi ani in jud. Gorj.
Io Grigore Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zemli Vlahscoe
Fiindc6 cinstit i credincios boierul domniei mele, dumnealui biv vel clucer
Cos[tanidin Bräiloiu, ispravnic ot sud Gorj, ne-au facut ar5tare ca' un Dutà
harambaa de tilhari, ce de doi ani se incunjurà printr-acel judeit dinpreunä
Cu ceata lui 0 face präzi i cazne läcuitorilor, acum, in cuno0inta,

Alte cazuri de atacuri sävirOte de locuitori in vremea räscoalei

Locuitorii din Driiginqti au luat bucate cj lucruri de pe mo§ie (Arh. St. Buc., Condica
domneasci 102, p. 301, 302). Cricagii de la Urziceni au jefuit bucatele adunate de arendati
(Arh. St. Buc., Condica depart. de opt 895, f. 164-165 v). Ni§te locuitori din jud. Vilcea au
sfivir§it jafuri in 1821; ei se aflau incii la temnità in anul 1823 deoarece nu se giíseau chezali
(Arh. St. Buc., Condica domneasa 102, p. 40).
Locuitorii din plaiul Sliinic, jud. Buziu, au jefuit pe n4te evrei, piigubindu-i de 11 727
talen i (Arh. St. Buc., Condica depart. de opt 895, f. 82-83; Condica domneascii 96, f. 293;
105, p. 163-164).
Pandelis treti postelnic a fost jefuit inch au rimas vrednic de jale a fi ajutat * *i de
aceea este trimis in 1822 la miinitstirea Mitrgineni ca si fie intretinut acolo (Arh. St. Buc.,
Condica domneascil 101, f. 6 v.).
In 1822 s-au dat numeroase ciirti de blestem pentru aflarea vinovatilor de prädiiciunile
devastärile silvir§ite in 1821. Se noteazii in legiiturii cu aceste cirti, a jafurile §i pfigu-
birile au urmat in toate tinuturile de unii cj altii s (Arh. St. lagi, Condica mitrop. Moldovei
rir. 123).

165

www.dacoromanica.ro
cere mila slomniei mele cu a fi iertat de aceste netrebnice fapte ale lui i slobod
de a merge la casa sa, s'A se apuce de munca pamintului, ne-am milostivit domnia
mea asuprä-i i dupa rugäciunea ce ne-au fäcut i dumnealui mai sus numitul
boier i priimind aceasta rugaciune il iertäxn de toate cele pinä acum urmate de
dinsul fapte tilhäresti i cazne.
Si iata printr-aceasta domneasca a noasträ carte îi däm voie i slobozenie
s'A niearga in pace la casa lui, indeletnicindu-se la munca pamintului.
lar cind impotriva si de acum inainte se va mai dovedi intru asemenea
netrebnice fapte tilhäresti, milá de la domnia mea nu va mai avea, Cl cu moarte
se va pedepsi.
I saam receh gospodstva mi.
Pecete gospod. 14 octombrie 1822
Asemenea carte de iertficiune s-au facut i pentru 9 oameni ai säi.
Arh. St. Buc., Condica domneascii 96, P. 370.

69
17 octombrie 1822
Mcisurile luate pentru supunerea locuitorilor de pe mosiile mana-
tiresti i boieresti, care din vremea reiscoalei nu-si indeplinesc inda-
toririle c iitre
Prea inältate doamne,
Facem arätare marii tale ca läcuitorii tarii de obste, ce sint sezatori pe
moiile manästiresti i boieresti si ale altor paminteni, din trecuta razvratire
foarte mult s-au näravit si se indärätnicesc a face daca pämintului cea obicinuitä
i alte dreptäti ale stäpinilor mosiilor, care sint canonisite i orinduite in pravila
pfimintului i condicile divanului 2. Care, pentru aceasta nesupunere a lor nu
se poate odihni nici auzul märii tale cu jälbi, nici stapinii mosiilor nu pot a-si
lua dreptul ce li se cuvine.
De aceea ne rugam sa poruncesti m'Aria ta cu milostivire ca s'a se faca
porunci domnesti de la cinst. vistierie catre toTi ispravnicii judetelor, care sä
se citeascii din sat in sat intru auzul tuturor läcuitorilor, spre a se supune si a
fi urmätori la toate cele drepte i orinduite de pravila pamintului catre stapinii
mosiilor pe care lacuiesc, ca cu acd nizam i intocmirea pravilii sä se pazeascä
divanul märii tale sa aiba odihnä de jalbile ce se dau pe toate zilele pentru
aceasta pricinä. Si care nu se vor supune la cele ce sint indatorati dupä pravila
sä-i supuie dumnealor ispravnicii i fär' de voia lor. Asemenca sa mai indatoreze

In text sint sterse cu cemealii cuvintele adicá omoruri s.

2 Kreuchely, consulul Prusiei, in raportul din 15 februarie 1823 se referä de asemenea
la neascultareat'aranilor de pe mosii, arkind cá atiVitorii la ceste nesupuneri au fost pedep-
siti cu biltaie la tfilpi pe Podul Tirgului de Mara (Hurmuzaki, X, P. 210 212).

166
www.dacoromanica.ro
dumnealor ispravnicii gi pe scutelnici i poslugnici räspunde dreptul lor
catre stäpini; iar sä nu unible Cu feluri de pricinuiri i zäticniri la cele ce slut
dupä agezämintul ce au. i hotarirea cea desävirgits rämine a se face
de catre inältimea ta
1822, octomvrie 17
Costandin Cretulescu, Barbu Väcärescu, Dumitragcu Racovità, Istrate
Crettdescu, Mihalache Manu, Nicolae Golescu, Fotache Stirbei, Nestor, Scarlat
Mihai Filipescu, stefan Belu.
IRezolutieq
Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospod. zemli Vlahscoie
Primitä fiind domnii mele aceastä anaforä a dumnealor boierilor velitj
ca o dreaptä j cu cale, poruncim dumitale biv vel bane, epistatule al visti-
eriei, sä se faeä domnegtik noastre porunci cAtre ispravnicii judetelor, ca sä
publicariseaseä atre toti läcuitorij, spre a le fi gtiut cä" sint datori a räspunde
stäpinii mogiilor dreptele adeturi dupà pravila pä'mintului, precum i scutel-
nici i poslugnici de a-vi räspunde dreptul posluganiei la stäpinii lor, dupl agezà-
tul ce vor fi avind. Cu aceastä osebire insä ea' i stäpinii mogiilor i a scu-
telnicilor gi a poslugnicilor, ori insugi sau prin ispravnici cerinduli dreptul,
sl nu impileze deodatä pe läcuitori la implinirea drepturilor lor, ci rinduri-rinduri
cu oaregcare pä'suialà, ca nici läcuitorii sä cerce greotate, nici stäpinii sä fie
pägubagi de dreptul lor.
Pecetea gosp. 1822, octomvrie 20
Arh. St. Buc., Condica domueasci 99, f. 187 v.

ANEXA
la documental nr. 69

Io Grigore Dimitriu Ghica vvd. i gospodar

Dumneavoasträ ispravnicilor ot sud. ...1 sänälate
Dumnealor boierii veliçi prin anafora au fäcut domnii mele arätare cum
eá locuitori ce grit glzkori pfi mogii mänästiregti i boieregti i ale altor pämin-
teni din trecuta räzvatire ar fi inceput a &A indärfitnici la raspunderea
i a celorlalte drepati ale stäpinilor mo§iilor care dui canonisite in pravila pämin-
tului i in condica divanului. Asemenea i pentru scutelnici i poslugnici, ca
gäsesc pricinuiri de zäticnire la raspunderea posluganii catre stäpinii lor,
dupä agäzämint[ul] ce au. Ca nici stä'pinii mogiilor i a scutelnieilor i ai poslug-
nicilor sä fie lipsiti dá dreptul lor, nici läcuitorii sa umble cheltuindu-sä gi pier-
zindu-si vremea in zadar dind jälbi cu pricinuiri degarte, au fficut dumnealor
cerere prin mai sus arätata anafora, spre a sä indatora tap deobgte la räspunderea
celor drepte catre sfäpinii mogiilor, precum i scutelnici çi poslugnici la räspun-
derea poslu§niciilor.

Loe alb.

167
www.dacoromanica.ro
 Care a dumnealor cerere fiind dreapta gi cu cale, poruncim d.umneavoastrii
sfi publicarisiti ciitre toti lAcuitorii, din sat In sat, spre a le fi gtiut cá sint
datori a rispunde la stäpinii mogiilor, dreptele adeturi dupii pravila pAmintului,
precum asemenea Ant datori i scutelnici i poslugnici a räspunde dreptul poslug-
anii la stäpinii lor, dupi ageziimint[ul] ce vor fi avind. Cu aceastri osebire
ca gi stipinii mogiilor i ai scutelnicilor gi ai poslugnicilor, ori mnsui, sau prin
dumneavoastrii, cerinduli dreptul, sä nu-i inpileze deodati la inplinirea dreptu-
rilor lor, ci rinduri-rinduri, gi cu oaregcare pasuiala, ca nici läcuitorii sä. cerce
greutate, nici stapinii 5'1 fie pägubagi de dreptul lor. i de primireit acegtii
porunci, sA trimiteti domnii mele räspuns. i fili sfinatogi !
1822 octomvrie 23
Arh. St. Buc., Condica domneasci.105, p. 4-5.

70
Palanca, 20 octombrie 1822
Serdarul Gheorghe Lascaris scrie lui Mihail Rizo col Poarta va
numi in pirile romine « domni musulmani», nu domni pciminteni,
cd domnii nou-numiti n-au autorit ate .,si cei inventarele de pagubele
pricinuite in Moldova se trimit lui Pini la Sibiu.
'Ex Ilcac'eyxccg, -rf) 20 'Oxrcoftgoo 1822
(DEXe [Lou &yarc-tyri xúpce P Mcxoci)X.
'E[Let.ve Tò 7cap6v [Lou go4 a.kLepov, 'OxTcol43ptou 10, xoc0' v111.Lipocv gXocf3ov
xoct c7c7có 25 ZercTe[LPpi.ou Isepcn6071t6v- [Lot Tpdp.[Loc crag xcd e/8ov 5acc xat
[Lot ypoicpe-ce rcept T(.7)v ypoc[L[Lec-co.w (S7coi.) [Lot icrretXoc-ce, napanovolS[LevoL 6tc. 8iv
crag obtexptelv e606g. 'AXX' eivac yvoicr-r6v accç 6-ct òxociòv iv-coci50a rcoivro-re siv
eúpio-xe-rat. Kod Tórcoceoc xc' iyia [Li -a) rcap6v noXiaoyov dacoxpvitx6v [Lou, xccOk
xat Tc[Lc6T1g aocg, npoolLivov-cag ypoc[1.[LaToxo[1.caT4p. "00ev necpecCea0e,
8c6Tt. 1.11V TCVEL5[10C 7cp6Oul.Lov, [LoaccrTa xat 7cpcOulL6-raTov, ai dca0eveavinl.
Eç -rò LEijg 6[Lo4 0-iXco axoXou0-hcrec 6p8cvíocy crag, sa vet a-riXvcd 'vac ypoic[L[Lorrec
LO0[Liaov Cure. -rò ZL7'aL E18(3a 'Ap[Livou etg Boccrapxit, xat [LeEveTe ilcruxoc.
'Ayamyri xúpce PC !
fl&Xwg[Lecve Tel nocpòv xoct Oss[LeEvec clx61/1 vex scoLgerac elg crxpívt6v
[Lou, idcv xat Siv icyriXvaTe aúT6Oev Tóv ypa[LILocToxo[Lccrrilv Fecf)pycov Tacxa [Li
cbrò 14 xat 15 'OxTo.y.(3pf.ou (18eXcpc.x6v oi. ypec[LILa crag, iEo X-ripocpopieetg
ri)q eúxracOT&TYK V.OL ecyoc0.71g crag úyeíag, ixecp-r[v Oct) ti)ux:jj xcd. xapata, Baw
irco[Livo4 xat 6cra &XXoc t/.0i ypeccpeTe, icp otg xat Caroxpívo[Locc 5-cL rò TiLv al'Aiev.stc7)v
xecp&Xacov eivaL_cpo'cvTaap.a, xoct óvecpov, xoci axtec, XCC1 POUTTEiTS 6peEtv acq.
AkoL, dc8eXcpi, Siv etym. oc60iv-rocc xa0oXcxot xoct iv Tcoian rcX-r[peEouattyrirt.,
xocOk ot Tcpò ocircag xa-reic xoccpòv ocú0iv-rocc, dcXX' EN= 1.L6v0v xoct Xiyov-roct. XOCT'
¡ray may oc60iwrat., xat ye( ecnoxoc[LEcrouv Tòv t`Yrc' odyroòg rcoXynxeiv -re a[La xat
xu8a7.ov Xoceiv 5v. &Nat Tc7) 6vs-t ociAiivTac, xcct Scdc vet aaylveúaouv iv TairrcT.) Tok

168
www.dacoromanica.ro
puycf:.8ccg met T7)8e x&xeZas St.ccaxopmaiiivoug rpccwok xal Toúç iaLoug ocirreav
7rompcdrrag, licycaoyq ma, timpok apxovTocç, xcci. vac Toúç xoupocvEaouv
O.uacccari) p coy.
"00v &Cc vec 70a)popop7)0-7)-re nepi -co&rou xocV.rrepac 6s1 Ta 7Cpcfcyli.cc-r o6Tcoç
gxouv, of. 8g Àóyot. [Lou xca oi =pi TcciITCC. autosepccaRoL 1..cou etvocc rco?aac 7rX-11atov
carleetccg, )(act ii4)Te (17CCCT(.74LOCL, VATE 4JE158011,M1, 8LaPciasTe Teq rcepl T41V OL-7p
XCCI f3-7)v xcci. y-7)v Toi5 7cccpeX06v-rog Mccp-cEou, 1.822 trouç, cç -c6 rccadercov crouX-
-ro'cvou yeyovukcg cbcocpcfcamq rcapt 6X-11G T51"4 gOvocriK -coi5 Moxi.p.e0 auve8pcdcaecoq,
xcci OiXETE laic" ixeZ órca) éporcirw 6 134Lpy ceaç rircó gpouç TO5 aouX-c&vou,
Ilpgrcec vac itact.crreu0c74cev xocOaog xca vi5v EÇ -coòç cbrEasoug Tcpo-
86Tocç rpotocok xcd. gç Tok &pxovrce; 67terrecr7p 8cof.xlat.v ¶Cov 86o incep-
xtc7.w -r* Mo7t8o3AccxEccq xoci. vac -coòç acWcro.y..ev -cac To&p.cc TE6v TCOCCF&MV j".
Ilpòç 6v 6Xor. oi 7C0CpcupeObTeg xoci. crove8pLecov,reg (346p18eg, rcocac'eSeg, oiaeldc3eg
xod ot acpplyoi. Tar yevt.-ccipcov CuTexptElvsccv aul.f.cpcf)vcog rò 6xt." scat Too
eIvocc 8uvcc-r6v".
'I3o6 ?wt.7c6v cbcocpocoget. 6 aou)acivog vet& iccoT6ç ro Ovt.xo5 cruveaptou
TOU Tò rcept 0C6ONTWV )(Ca irepi. acco.x4)aeog ,s6'.no 860 17C0Cpxtrov TO&TCOV xecpcacumv.
'Aç t80.y..ev si xo vicpeE.7]g xocTac bc6cpciaLv Tcc6T-slv Coc6xptacv Toi5 (346p7)
clic6 gpoug crouX-cecvou rcpóg Tacq dA& rç Ei.)(367c7Ig yvcoaTonoc/Oetaccv ek
-roòç 7cpka3eLg 'A.-yyXf.ocç xcci McrspEccç =Tit TV 3-7)v Mocprtou 1822, sac T01.i pet
kcpgv87). 'Exet II6pTcc 8t.xoccoXoyouvivn xac-cac -cijç Nacratccç dcnoxpiveToct arrwat:
`Slç rcpbç Ti ixXoThv Tv 41yel.c6vaw 4) `Ttirriki) 116p-ccc agv acyvest 6Tc rcepL-
ixeTca ek VI; ITUVO1IXOK licaLaTOC eig Tetç eig Tò Bouxoopécrnov brocupcaetaag.
"00ev tilyceTò clpvel:Tca, tare 7)-E.Ff vac xecirn xceplccv ve-rce(3oXi)v cç Tóv -cp67cov
T5)ç 81.01.x4)crecog -cc73v 86o -h yet/owl...Sy. 'E7ceL34) 61.Lcog Pwaatoc 7cccpir31 Tcpo-
cpocvek Tecç iv Bouxoupecracp auv04)xocç ca'yr-7); I.LETci Toupxmoi5 xpec-coug,
gxec T0i5 Xot7coi5 xccvgvcc ac.xocto.y.cc vac auccevrY) -Hp ix-riXecrtv -co6Tou TOU &pOpou"
-r6 vat 11.-)r) 8E84 Pc4craícc slAccsil -Ow ocagvvtiv Zoi5-cov xcd s-oòç rcept oc5T6v
cdfroi5 xaxoccpuyórrocq Intxpec-estocv rç Pcoaatccg). "00ev eT4;7)X4)
116p-cm gxouacc 8Lac ,c7); cruvOlpclç ocirr7K rckhrt) &Xeu0eptccv vec 101E11 kelióvoc
6v -mac xpívec &ELov oc5T-71g -c.7); e6votoc4, dorocpccatet. 6-cc ek LET.); 8iv OiXec crcetXec
rpcax6v, inet84)oLliyep..6veg ypcaxot 6t1)(406vTeg ek ock6v TÒV pp:0116\4 rcp6 grv6q
ccE6Svoq av'ri. vac astEcoacv gocu-coòç eúyvd4Lovccç xcct Tccaroúç 1, ccs060-tysccv a7c6

TO Y6v Osoayuyiayarov Maxi.to6rnv, y6v -r6pavvov rç EXX&Sog xat etly&arK 6Tr'

mLY6v &v0pons6rlyoç ! llç 8è.vatax6veyott 6 &a4* xcd lymptivol.tog, &XX' bcpcovet TOLOLÚTOC4
eC7COT61./.00; XiEetç 1 OE m6Givrat rpatxot, Xiyet, chest v& asEcoatv imuYOÚq e6yvel.tova4 MCI
7rLaTok, ii.tta06071aav &7s6 ,r4)v PcoacrEav xat ovv-hprrav &IsoaYmatag. 'AXX& 7COZOL a60ivyat
ypototol 87gLoyipovysç .6)-g 'EXX&Soç ix To5 ixxX-lataGTGX013 ye &p.m xoti noXyrtxor) r&yisayoç
icp&vvr&v noye npoS6you xcd &yvd.y.ovzç; Miprog etalv ixetvot 6aot 7spoX436vreg Y6v xEvauvov
gitpuyov TC164 6vuxaç yrijç -rupavvtx:64 Tot) ilaxceEpa4 xat ot 6notot, puyilv atmacoeiv-req,

169
www.dacoromanica.ro
Alf./ cod foslps) pox A10o(4.A.dCf.nrus .5101D'w-D°3Lf ^300. CPO..IIt>. 11 10.149 13X?-4 13r(x?
10o9713/t; nophooDnori 0A10X A(01 tV9X10170X nc21210 A)/ 09E1 'AC91Xc3101L3" 5(0219

limo& 411)34 `U.s.vs 91 'n0zost.9 A39(9d?(00(3)? 513 5c,tos. 5792..n0Xd39 6co1Ç10 nou. ora
-mo1Xd102t.3
513313ya '31112170170 (102L ima,393a.0lop 9 59sL0sto 170X 11. 5191006921r (101 1(.19011XXik
570T1 513 9s, 1d31/. 51011630210 !no110v0d)3x FM 3411 2,3d02L71lf. 0A Ltrifx `5c9r(v? 413.213
on13 51.p10obsw? (f.xin31 noi. nomno? n03d3nn.0 caoi 170X 519(13d9170119 Virlf noa. -mdox
'001A (101 tom9n31D13rri? (fR7oxkR tomsz. A.I A1(LXOI 5Lti `52o3X7oxdoRyow
1X9 AO/l9Ti 513 5(:l01. `55i0X110dd 7010(10 -3190 170X 513 59o/ 5201noXdp 59o1 Sno3scoi9
32-pu1 10o37onctR .717n A371(09(,1319111. 0/113X? (;1021? A3T10970d321.71(19 170X 50)1X70C/21T1? 91
-rariostroj 10 TR lovox lomódoRxow 57011 512 .1701AC993(313A2 5(10AC3(;106 sorodcbox
'Saw-10113k 5onzo5. 170X '7701A093d13A2 .1)0X lon.unT 53a4L9 IssidLoorilox 120x nnolt.1.02)17otop

lodosvpDvos.
3da3H `nprioy 724mod30 3X) o Scori9 pssc (fLpris.pori 119 1xaeL309w pox
rosadli.losLos I1Ot9.3 Io 51s2ni `53vpitiskys;32Lrl 902L9 1013T1 AC01 AC011..71013(\ ACQ149970

t1.0D3&010 A709 10 loIrpo TR eLlyfic IFL1.3 pox '53RILa0saitta.1osz1ox ow? lonririndx3xo2L9

5e),3 7ockps c193/.9 loririfoopx ski .51O31&30TD 31 590sL0x.o `nno7.; 513R20 .3Rlo spiv
01(101 31t1.0X70X(16 70X Ty ;lox TiL 311./.0cosx3 31kA413 cqR 513 morosRyow 119
ga, 70TI1dX 513 AV. 97.11)01( 510.0 313o1f.dyy, 59du nóduox df.1 mi13xcLoR `0.nrin3Rd3srd
5(1.1 9.0 V& 141. 31LTI3 932d ACIO -101(10 /wpm, 5ns coA.3y

1d3ll TR twos, A(0,Lcolf 110X moxlicoonox ;10219 ri 31131031013 119 1701A0R1R 513
AV, A01701CpX03 y70d3A31 AkA/11 513 1/92LTill D9 4 iormoRyomi mo.otto9oyo4
57op1k) `n0lDspx3 51d(oX toD3dpoT noxiodA. 22LIp (1013/.01A3 5709 A3T10911 A103dX91L9
59eLT
'mop 59dsi. p, 5ovs iodod)p 91 70711.7pd21. 01(101 tr?,(.? 70100X 70100X ATR 7093d9311-1 70A 21
(0A1(3X NV? 3190 co(3021T1 `coppxocboanpcispi.L 170X Top 59dst.Irn23 91, eL9m0x morn;
`50y369 TIR 70A kl.71 A37-1(993T1 513 i. 5y31n)o2i. `ionrricorrik 5T3 noDós. 9r0.6. ispyrhoq
vox i(?),.? 7opX72.D7pamx nor] vox If A.0) Atf. 2 70*T1 ,070X -19 n0i.L9d1 313(ITC3A. 170X

AOC:323 noVIDp 5ka. 51t.co AC91 1MX 5141 5)7)90016321 513 A1f.1 AO0R00d0 ra)psxod vox !oo)C7orvp A..Tac
5992.97o 5nosc,kos.A0inoy `1)311011170 (f.21329 5r,tol 113Eno9d)9daq It. Eponnemdru. nos 7p7gTaw

1L97,22,doX 92/17 92. A0607? PT1.1X) 5001 tf. )7.09f,ly 001. 1MX 5;los 137,crr1on9 5702.9godsz. pox `5nol..932tf 9
5olc1up VoX `501.7oisq.l.tuDon Sarrittc. n-Trictolmd? nisç1J2 A0.1711.0?A.CL1003#toi. gA11.10071X7DIV ;(,(7p 10
1011)1a pox S3no7irpn..t.93 CIOU A1913 177)1 molous zdp nt¡.dlorbolnf nodry; FIR STa. 57?1[021 171x -CpAIC,l3

570/W1i A1f.1.50chl A4)CIAA70dCLI. 001 A771311:93A02 511100201100U 513993y(102)9 AC91 5r,koj, 3nrscb37 72)Cps.
5on9cbmr7-1 nos. pox 5ttcnkuf md770:7771
'en 5C9? '500)(91 14 3970190W pox `5no.7.-992. 5r7q707? i7ox
5992.972L 57osn9 TiR Ión (pi ACIOA70Cb 513 XL37191. 711.0701 10191219 VOX 531\071(OAAT (LOU ni913 59d2z.

101391. =Amp Szlkom 31. 172x 5721d7or0At loss= pox 3n017(0.93

t.

dm tss9o11hoix 5(921 :5733d9

5001 5C10.09Cpd 15.133(33Ejod::
3doang. 119 lo 1099COd
17))1 &92x77odj 5c;701.vos ts.992..
5E.9 .nnodlogl 1,4 570D nno9Iftti
tuona noxdnoi, n* A .nno.o4cbf

Ohr
www.dacoromanica.ro
Zoxy.gotkev- v TASxmv f.Locç xrxi. 7EXiov 6.rc On. 'My s6 [Li aucrx6Xeue npòç
nocp6v4 yivvoc s-7K ficcpcccrxeull-rag bretai) etvou zk -rk cIpeg wç,"h1.11-copoiïcsoc
taco; vac ecniX0o) Eig Iy.rcEvc, 60sv ilivec vac o-TeíXay.ev aEXX.ov --kacopei:
vat gMin cis x6p XpijaToq. 'Ev Aerycp, law xoci xòp Xv-c-og
ecrcaen, ,04Xo[Lev a-retXeL ecUov TLVdt. vktrcopavac
Ilept Tisv 6100COV TCOMTEXWV 7ZOCTpE80q i/ocq rcpanaTcov, xod av &XXcav
Ocx6p) &col') 1.2.c)/ ypcfccpere, eúxotiocc vac Xect3ouv ceicriccv Taoug gx13carw,
LX7CECOILEV XCEt ??xx-racpai51.tev xcci. circacv-rexoctvwev
. 6 1

e0 ótioyev-h4 crag, ecaeXcpòç met. qaoq

P. Aecaxocp-% Esp8egniq

Palanca, 20 octombrie 1822

Iubitul meu prieten, dpmnule Rizo Mihail !
A rfimas prezenta mea scrisoare 'Ana* astäzi 10 octombrie, in 'care zi am
primit §i. dorita scrisoarea dvs. din 25 septembrie §i. ìm vAzut tot ce-mi scrieti
§i aici, despre scrisorile pe care mi trimis, plingindu-vá ca nu v-am
rispuns imediat. Dar §tiIi at' aici Au avem totdeauna ocazie. Am pOtit-o i eu
cu prezentul meu räspuns lung, ca §i dvs. a§teptind curier. Deci nu vá supfirati,
cAci spiritul este zelos, chiar foarte zelos, iar truput foarte slab. In viitor insä
voi arma ordinul dvs. sä trimit scrisorile mele prin mijlocirea lui Saya Armeanul
din Sipij [cf. Gheorghe ?] la Tg. Mure§, §i
Iubite domnule Rizo !
Iari§i a ramas prezenta scrisoare §i. ar fi rimas Incà sO doarmO in scrinul
meu, clack' nu trimiteati de acolo pe curierul Gheorgbe Teaci cu frfiteasca dvs.
scrisoare, din 14 §i 15 octombrie, din care eu aflind de prea dorita mie buna d.vs.
sinatate, m-am bucurat din tot sufletul §i din toatO mima vizind pe urnil §i
toate celelalte ce-mi scrieti. La acestea riispund ca capitolul domniilor este
inchipuire, vis §i umbra ; puneti-vil pofta [in cui].
Ei, frate, nu sint domni in totul §i cu depline puteri, cum au fost domnii
dinaintea br, in diferite timpuri, ci slut i se numesc domni numai din inchi-
puire, pentru ca sà adoarml poporul profan §i de jos de sub sapinirea lor,
ant intr-adevär domni §i pentru ca sä ademeneasci in acela§i timp pe grecii
fugan i §i imprO§tiati in toate pärtile i pe proprii lor patrioti, boierii mari §i
mici, §i tiraseA la krtfelnic.
Ca sä vá informati deci despre aceasta §i mai bine, cA Epa stau lucrurile §i
cà vorbele mele §i presupunerile mele despre acest lucru Opt foarte aproape de
adevAr §i ci nici nu rnä fine', nici nu mint, citiTi hotäririle luate la curtea sul-
tanului la 1, 2 §i 3 ale trecutei luni manic a anului 1822, de citre intreaga adu-
nare national a lui Mohamed, §i veçi vedea cfi acolo uncle intrebind vezirul,
ca din partea sultanului, spune: « trebuie sá incredinicim ca i kind acum necre-
dinciosilor si trcideitorilor greci si boierilor suprema cirmuire a celor cloud provincii

171
www.dacoromanica.ro
Moldova- si Tara Romineascd si cinstim cu tuiurile pasalelor? toti cei
de fall intruniti: viziri, pacale, ulemale §i §efii ienicerilor au rAspuns intr-un
glas a nu» §i acest lucru nu este Cu putinfei».
IatA deci ce hotArA§te sultanul impreunA cu tot sfatul &Au national, In ce
prive§te capitolul domnilor §i al cirmuirii celor doul provincii.
SA vedem qi rAspunsul vizirului, din partea sultanului, care a urmat
dupii aceastA hotArire atre cuttile Europei, comunicat ambasadorilor Angliei
§i Austriei in ziva de 3 martie 1822, prin reis-efendi. Acolo Poarta, justificindu-se
fatA de Rusia, rAspunde astfel: « In ce priveste alegerea domnilor, Inalta Poartd
stie ce se cuprinde in tratate, mai ales in cele semnate la Bucuresti. Deci nici nu
tägeiduieste acest lucru, nici nu cauta sá aducii vreo modificare in modul de cir-
muire a acestor cloud provincii. Minded insä Rusia a cidlcat in mod vädit tratatele
ei din Bucuresti Cu statul turcesc, nu mai are in viitor nici un drept sd pretindä
indeplinirea acestui articol», (adicA, pentru cA Rusia nu dA pe domnul Sulu ci
pe cei din jurul lui, impreunA cu el in statul rusesc).
Deci, avind malta Poartä prin acest tratat deplinä libertate sei aleagä domn
pe cine va socoti vrednic de aceastä favoare, hotdräste ca in viitor sä nu trimitd
grec, fiindcà domnii greci, ridicati la acest rang de un veac, in loc sá se arate recu-
nosciitori si credinciosi2 au fost plätiti de Rusia si au organizat rdzvrätiri. Deci, Inalta
Poartä va alege domn musulman, sau vreunul dintre locuitorii acestor cloud pro-
vincii, cum va crede cif este bine, ceea ce a si comunicat boierilor celor douä: provincii».
Vezi, dragul meu, unde tinde scopul §i hotArirea lui Mahmud al nostru,
In ce prive§te capitolul domniei9 Nici nu poate face altfel, cAci este hotfirirea
Sublinieri in textul grecesc.
a Aceastil notti i versurile ce urmeaza apartin autorului scrisorii.
! prea uritul de dumnezeu Mahmud, tiranul Greciei i a intregii omeniri, stäpinitil
de el ! Cum nu-i este rusine necredinciosului i nelegiuitului sá rosteaseli astfel de cuvinte aspre
Domnii greci, spune, in loc art se arate recunosciitori i credinciosi, au fost platiti de Rusia
si au organizat riizvrätiri s. Dar care domni greci i pirgari ai Greciei, atit din tagma bisericeasch
&it si din cea mireneasca s-au arritat vreodata trádátori i nerecunosciitori? Nu cumva skit
acei care, prevazind primejdia, au scapat din ghiarele palosului tiranic si care, scapind cu fuga,
au gfisit azil pentru viata i averea lor in Rusia ortodoxa' si in alfa parte? Dacii pe acestia,
deci, ii acuzfi, fiindcli nu i-a ajuns palosul lui tiranic pentru ca turbarea lui sä se sature de singele
lor nevinovat, i li numeste triidatori i necredinciosi, necredinciosul i uritul de dumnezeu,
noi il intrebam pe uritul de dumnezeu, Mahmud, dar unde sint cei eredinciosi ì recunoscatori?
Ce risplata au primit ei oare pentru feluritele, credineioasele i recunoscatoarele lor servicii
catre asuprirea lui tiranicrt? I-a lasat oare palosul lui uciga i nemilos sá tráiascä 'Anil la srirsit,
sau i-a jertfit si pe acestia, fiind nevinovati i credinciosi, pentru ca &A nu se arate dupa aceea
necredinciosi i nerecunoseiltori? Unde sint i atitia domni credinciosi i recunosatori atit
ai Tärii Rominesti cit i ai Moldovei?
Domnule Mahmud, cum poruncesti?
Ce ameninli pe rusi?
Sii tll ci rusii
impreuna cu multimea grecilor
Vá vor jupui, và vor frige
Nu vor lasa nici un turc.

172
www.dacoromanica.ro
de obste a sfatului national si in acelasi timp dictarea coranului, adica' de a nu
mai incredinta cirmuirea Moldovei i prii Rominesti nu numai grecilor, dar
nici macar boierilor paminteni. Aladar, putem crede ceea ce presupunem si
vedem efectiv. Iar bunii nostri moldoveni sä viseze cuptoare pline cu piini,
precum i viseazä, i fiind trezi dorm si sint, bieçii, nepäsatori.
Sa tii deci, respectabile (dar sa-1 tii in taina), ea' domni i loctiitori sint
bas-besliagalele, care au fost numiti impreuna cu asa ziii domni. Tot ei d'A si
eapugibasi, dar sint ascunsi pina' acum sub valul domniei Ce intentii au, nu stie
nimeni. De aceea päziti-va bine si sa nu va pacaliti sä veniti in Moldova,
eaci pficatul va ath.na de gitul dvs. Lasati deocamdati treaba incurcata, pina
o vor descurca altii. Atit vá spun.

In ce priveste plingerile i catastihurile, despre care nia instiatati ca' se

dau excelentei sale generalului Pini la Sibiu pentru toate pagubele pe care fiecare
le-a avut in Moldova, indiferent daca este grec sau pämintean, và raminem inda-
torati. Dar cu ce scop se face acest lucru eu nu am putut intelege prea bine si
nici nu pot sil hotäräsc. Sà dea dumnezeu s'a fie spre folosul nostru comun pentru
ca si nu raminem cu totul pfigubiti. Totusi voi pregati i eu catastihurile mele
precum si plingerea, asa cm m imi scrieti, sa incercam norocul nostru si ce va iesi.
Daca' nu ma' impiedeca nasterea Paraschivitei mele, care acum este in
momentul facerii, puteam sä plec in persoana la Sibiu. Deci, ramine
pe altcineva, sau poate sfi vinà domnul Hristu. Intr-un cuvint, daca i domnul
Hristu nu va putea pleca, vom trimite pe altcineva.
In ce priveste celelalte chestiuni politice ale patriei noastre i celelalte
despre care hui scrieti, doresc sà aiba pina la urma un sfirsit bun, precum nadaj-
duim i rivnim i asteptam.

Conationalul dvs., fratele i prietenul

G[heorghe] Lascaris serdar
Acad. R.P.R., me. grec. 918, f. 36 y 40. Orig. grec.

71
28 octombrie 1822
Muhafizut Silistrei se declara impotriva organizara unei trupe
de pa minteni pentru paza Moldovei.
Catre prietenul meu credincios, magnificul bei, cel plin de slava, de demni-
tate si de intelepciune.
Cu toate ca capuchehaiaua voastra de aici ne-a instiintat prin viu grai de
scrisoarea voastra prin care i-ati facut cunoscut cä in clipa de fata recrutati 4 710

Alte date in legaturii cu afacerile personale i cu problema Greciei, in scrisoarea aceluiasi

din 29 noiembrie 1822 (Acad. R.P.R., me. grec. 918, f. 46-50 y).

173
www.dacoromanica.ro
de ogteni inarmati pentru a-i intrebuinta in tinuturile Moldovei gi in alte pArti
totugi nu s-a inteles scopul acestei recrutfiri. Se pare ch' aga o cere paza
In clipa de fatA in Tara RomineascA se g5sesc 2 000 beglii, iar in Moldova
1 000. Atunci dud intr-o ;ark' fiinteazä douà feluri de ogteni armati, avind
indatoriri asenAngtoare, este sigur &A se prilejuiesc neajunsuri intre et, tinind
seama de firea ostägeasca, pe care toti au incercat-o.
Afarà de aceasta, numärul de acum al begliilor a fost orinduit chiar dupà
cererea ce op facut-o la Istambul. Se vede insA &A in starea de acum, pentru paza
tärii este nevoie de un numar mai mare de ostagi.
Dacä este aga, atunci nu mai e nevoie a recruta un alt soi de ostagi, ci tre-
buie s'a" fie alcAtuitä o trupà de beglii dintre musulmanii luati, intr-un
numAr indesturätor i pugi sub ascultarea bagbegliagai, apoi, prin mijlocirea
acestuia gi a voastrà sa fie trimigi la locurile unde este trebuinfä de ei. Nfidaj-
duiesc c'a" v*A yeti adresa nouà in aceastà privintà, ca i noi sA cerem incuvi-
itarea Inaltei Porti.
Nädäjduiesc de asemeni a de acum inainte, in chestiunile de acest fel
altele asemAnkoare nu ne yeti ingtiinta pe ocolite i färà amiinunte, ci in
chip ciar, scriindu-ne de-a dreptul nouà 1
1238 rebiu/ aher 7.
Mehmed Selim
Arh. St. Buc., Documente turcesti, nr. 77/V111. Orig. turc.

72
[Dupii 28 octombrie 1822]
Expunere asupra intimplarilor din Moldova din anul 1821,
indeosebi asupra celor de la meiniistirile Secul, Slatina .,si Neanol.
Intre acestea, in vremea staritiei pärintelui liare, s-au stirnit i revolutia
cea mult vestità din anul 1821 a grecilor ca turcii, in cari nu au crutat turcii
nici pre insugi prea sintitul Grigore al cincilea, patriarh Tarigradultti.

lark' turcii, dupg uciderea patriarhului gi a altor arhierei i boieri grecesti,

au trimis multime de oaste in Moldova gi Valahia. 5i auzind de aceasta domnul
Tfirii Moldaviei, au fugit impreuna cu mitropolitul, Cu consulul 2 si cu
O altii adresii ca cea de mai sus se repetii la 16 decembrie 1822 (Arh. St. Buc., Doc,
turcesti, nr. 106/XII). Incà douii adrese, in chestiunea belii1or, una pentru Tara Romineasca,
alta pentru Moldova, in vederea reducerii numärului lor, cu data de 5 mai 1824 (Arh. St. Buc.,
Doc. turcesti, nr. 832 si 108/XII). Problema reducerii,numi-trului besliilor, in urma comporatrii
lor necorespunzktoare, se pusese incA prin adresa din spetembrie 1823 (Arh. St. Buc., Doc.
turcesti, nr. 297).
2 in text: contul.

174
www.dacoromanica.ro
boieri peste Prut Iara noroadele, vfizind ca fug cei mai mari, au inceput a
fugi si ei cu totii.5i era o turburare nepovestitä. Lisa mare s-au aratat mila
lui dumnezeu i intru aceasta primejdie, caci s-au milostivit pravoslavnicul
imparat al Rosiei asupra norodului crestinesc §i i-au primit cu dragoste pre
toti citi au nazuit supt scutul säu i inch' le-au orinduit i leara, ping ce s-au
mai alinat turburarile prin tara Moldaviei. tusk' capitalia Iasi, rämasa mai de
tot pustie, pentru ca putinii crestini, cari mai ramaserä, i aceia foarte mult
räu patimea. Cad pre cite fete si baieti i muieri tullere au gäsit turcii, rar care
au scapat de spurcaciuni. Si bisericile i manastirile au pradat si au ars, si pre
oameni i-au muncit ca sä spuie averile cele ingropate.
Deci atuncea multime de norod, nestiind ce vor mai face, au fugit la m-rea
Secului spre a se adaposti. i umplura toata m-rea de tot felul de calabalicuri;
inca si din sinta m-re Neamtul au carat mai toate odoarele i hrisoavele i argin-
tariile manastirii si le-au ascuns in niste taine de ale acelei manastiri, Cu soco-
tealä ca acolo vor scäpa de ori si ce primejdie, fiind locul mai täinuit i inca
avind i zaloage turci voinici. Caci toate manästirile acelea dintre munti,
vremea aceea avea zäloage turci, rinduiti de la pasa, carde sedea in Iai, pentru
ca sä nu le facivreun rau turcii i altitilhari, cari umbla i prada. tusk' au poroncit
pärintele staretul Ilarie la trei parinti cinstiti, anume Neonil ieromonah,
carde in iarna au fost i stare-t, i Filip duhovnicul i shimonahul Sevastian
camarasul, de au luat sinta icoana -cea mare facatoare de minuni a prea curatei
maicii lui dumnezeu si o au dus-o in padure intr-un deal aproape de muntele
ce se numeste Rusul, carde nu departe sta de mänfistire, in sus, spre apus,
acolo facind loc in pamint o au ascuns, impreunä cu alte odoarä si documente,
In anul 1821, iunie in 3 zile, unde au petrecut täinuitä de catre toti, numai de
cei trei ce o au ascuns stiindu-se. Insa, tot intru aceastä vreme, însäi prea curata
stapina s-au aratat in vedenie unui cuvios parinte din sobor si i-au zis: « voi mä
ascundeti, dar eu tot nu vA voi parasi». Dupa aceasta, netrecind multä vreme,
iatä ca au venit la m-rea Secului multime de volintiri, de unde abia au scapat
Cu viata turcii ce erau zaloage, iar volintirii au mers si au dat foc Tirgului
Neamtului, ucigind acolo multime de turci. Si de acolo au mers iaräsi in m-rea-
Secului, de unde apoi s-au dus si se incurca tot prin munti. hará turcil, cari au
scapat din Tirgul Neamtului, au mers la Iasi si au dat de stire pasai pentru cele
ce facea volintirii. Si de acolo, rinduindu-se vreo sase mii de turci, au pornit
prin munti, i aflind cä sint volintiri la m-rea Slatina, au mers si au incungiurat
m-rea i sparg-ind zidiul printr-un loe ce era mai slab, au intrat inlauntru,
du-se cu volintirii. Iara volintirii, citi au putut incapea, s-au inchis In sobor-
niceasca bisericä a manastirii si se bate cu turcii prin ferestre. i väzind turcii
cá nu-i pot scoate din bisericä, au dat foc i in douä ceasuri au ars toata m-rea
1 A. Pizani, consulul Rusiei, a plecat in ziva de 28 martie, iar M. Sulu a plecat in ziva
urmitoare.

175
www.dacoromanica.ro
Slatina, de unde, citi turci i volintiri au mai rAmas cu viarA, au fugit, rämiind
mfinfistirea desAviryit pustie 1.
Apoi, °data numai iatä cä intru al 3-lea ceas al noprii s-au trezit m-rea
Secului cu volintirii la poartä, cari se çi silia sä intre inlauntru. Tara' parintele
Venedict egumenul au zis catre cel mai mare al volintirilor: « eu cunosc C Cu
venirea yi yederea voastrà aice, -viriri m-rea in primejdie». Dar el s-a lAudat
nimine nimic va pätimi. i aya, neavind ce le face egumenul, i-au lasat de au
intrat inläuntrul fiind la numfir vre-o 500. i mai era yi pärinrii soborului
mai multi de 100. Asemine mai era yi aIi mireni vreo suti, cArora mulrime de
mincare le trebuia i pentru dmnii i pentru cai. Deci s-au rinduit vreo ciriva
volintiri ca sa se duck' sä capete mincare de unde vor putè aflà. 'ark' plrintele
starerul liare, auzind de aceasta, foarte cumplit s-au supArat i au trimis din
partea sa vreo cîiva cinstiripgrinri de au zis volintirilor sä iasà." din m-rea Secului,
ca s'a" nu pAtimeasc6 manastirea pierzare, dar ei nu au voit. i aya, temindu-se
parintele starerul ca sä nu se primejduiascA amindouà mfinfistirile, au fost silit
de au inytiinrat pre paya din Iayi pentru dinyii yi °data' cerind yi o sumil de turci
spre paza Neannului. Iarà paya, primind aceastä inytiinrare, indatä au
adunat pre tori turcii de prin rara Moldovei i i-au trimis la m-rea Secului ca
batä pe volintiri; yi au orinduit çi spre pazà." Neamrului o seaml de turci.
De care lucru inytiinrindu-se pàrintele Venedict, egumenul Secul, au
fugit din m-re cu cîi p5rinri au putut, fa'rà ytirea volintirilor i, trecind prin
Bucovina in Basarabia, s-au ayezat la moyiile mAnAstirii.
Deci apropiindu-se turcii, s-au bfitut in multe locuri foarte cumplit cu volin-
tirii i multi au pierit din amindoul pArrile. Apoi väzind volintirii &A nu pot
sa stea inpotriva turcilor, s-au inchis cu torii in m-re, virtud intäuntrul i vreo
300 de cai i fin i altele, ce eri de nevoie 2.
lark' turcii, mîniindu-se mai rau, au dat foc m-rei yi in vreme de 2 ceasuri
au ars toatà. Dar lucru de jale ce se afla atunci in m-rea Secului, cine-1 poate
povesti ! Pentru cfi in vremea focului, acei cari rAmaserà in m-re: caugäri,
posluynici, calugarire yi mireni cu soiile lor, tori in toate pärrile ca cei turbari
alerga i se grAmade unii peste alçii, ca sà nu sä arzà, i numai prin beciuri
scapa. Ayijderea i caii alerga prin m-re in toate parrile, necbezind i cäutind
loe unde sà scape de foc, cäci cfide tAciuni preste dinyii vi-i arde. i aya s-au
necäjit patimind nevoie de foame yi de sete 13 zile, caci le arsese toate, insa se
bAte neincetat cu turcii. Deci, vazind turcii cà volhitinii nu mai ispravia iarba

1 Aceastii lush' a avut loe in ziva de 13 iulie 1821 (Hurmuzaki, XX, p. 667).
Cu prilejul luptelor, tiganii mkulstirii Slatina i-au jefuit averea, precum i niste Rizi cu
lucruri adiipostite in miinilstire de unii boieri, printre care si postelnicul Gheorghe Vimav.
Totodatii tiganii au reclamat pe arhimandrit la turci pentru niste bani ce i-a luat de la ei. Tiganii
considerati vinovati gut urmiiriti in anul 1826 (Acad. R.P.R., doc. LXXI/91, 92, 93).
2 Primele operatii ale turcilor la manifistirea Secul au avut loc in jurul datei de 19 august
(Hurmuzaki, XX, p. 681).

176
www.dacoromanica.ro
 cea de impurat, nu se dumeria ce si faci ca si-i scoatä de acolo. 5i aga au ficut
un megtegug, prin ispravnicul din tirgul Pietrei, i acela i-au amägit de i-au
dat toti armele la turci gi au deschis portile Lisa unii dintre dinii, cari
avea doui rinduri de arme, au ascuns un rind de intimplare, care li-au gi prins
foarte bine pre urnifi. Deci, luindu-le turcii armele, au poruncit paga ca sà serie
' pe fiegtecarele de ce neam este gi 41in ce loc gi cu ce megtegug. Apoi, dupi ce
i-au scris pe toti, au poruncit ca sa intre Cu totii in ograda m-rii, iar volin-
tirii Indatà s-au priceput cá dux ingelati gi au inceput a plinge, väzind cá stilt
dugi ca nigte oi spre junghiere. 5i netrecind multi vreme, au intrat turcii
Cu totii inläuntru intr-armati i cu minecile suflecate, gata spre a tile oameni
&fa' de arme. 5i nàvàlind ca nigte lupi asupra volintirilor au inceput a-i hicui;
iarà cei cari-'i aruncaseri armele, au trecut prin mijlocul lor, täindu-i ca pre
nigte curechi. Si din vreo 20 de acei cu arme numai 2 au pierit ; iari cei färä de
arme, toti intru aceiagi zi, impreuni Cu Cîçi calugiri i poslugnici i mireni cu
femeile lor, care era acolo, fix% numai starita din m-rea Varaticul Cu vreo citeva
cfilugarite au scipat, fiindci mai nainte Cu vreo citeva zile au fost ficut o scri-
sorica cfitre ispravnicul gi o au aruncat peste zid, iari turcii gisindu-o o au dat
ispravnicului de o au cetit. 5i se ruga ea intru acea hirtie ca sä le scape din mina
turcilor, chid vor intra -ei in m-re. 5i s-au figaduit paga ci le va scipa. Deci
atuncea and se tiia volintirii au orinduit paga vreo 20 de turci voinici i intrind
aceia in m-re le-au luat prin mijlocul lor i de-abia le-au scipat. $i numai atitia
au scipat ! Iara ceilaiçi nici unul din citi era in m-re.
Apoi, dupi tiierea volintirilor, au cäutat turcii averea ce era ascunsi prin
m-re, i eitä o au gisit, o au luat i s-au dus 1, unii la Iasi, ducind cu dingii la
paga vreo 20 de volintiri alei, iara unii au venit la m-rea Neamtului. tnsá, slavä
si fie in veci milostivului dumnezeu, &A mare norocire au fost de au scapat
intru acea cumplitä vreme odoarele amindurora mfinästirilor, micar dei nu
toate. Pentru ci, luind turcii alte odoara' de aliture, numai o lespede si fi luat
le gisea gi pre acestea. Dar, prin economia lui dumnezeu, li s-au luat mintea
gi au scipat nejefuite, pripädindu-se numai acele ce au ars de foc in pirgul
cel mare, unde au pierit i volintiri multi.
Iari pirintele staretul liare, dupi ce s-au dus turcii din Secul, au trimis
intru o sail pre pirintele ieromonahul Neonil, ucenicul sill, de carele am zis
mai sus, impreunä cu monahii Nil, Nifon i Cu alti pirinti voinici gi au scos toate
odoarele minästirii din m-rea Secul, de unde 'era ascunsi. Lisa cu mare fried' au
umblat ei, una despre turci, iar alta despre grozävia a atitor trupuri moarte de

1 Cu prilejul luptei de la miinAstirea Secul cuceritii la 12 sept. au fost jefuite atit lucrurile
minifistirii &it 9.1 o Baulk* din cele adiipostite acolo de diferiti boieri, dupg cum se constatil din
scrisorile celor interesati, datate in 1821 (Acad. R.P.R., doc: XXVII/5-8, 54-56; CMII (fost
mg. rom. 1234), f. 22), dar mai ales din cercetiirile efectuate in anii 1822, 1823 §i 1825, chid vor-
nicul Dracachi Roset i altii reclamii lucrurile adipostite la aceastii manfistire; printre obiectele
reclamate se giisesc §i arme engleze§ti (Acad. R.P.R., doc. XXVII/9, 52-53, 57, 71).

12-c. 70
177
www.dacoromanica.ro
oameni gi de cai, ce era prin poartä i prin tot locul; i incá fiindeä" era -tare intu-
nerec, intru acea noapte i ploua mfiruntel. 5i aga au scäpat odoarele amindorora
mängstirilor, pentru care minune cu lacrämi foarte mult au multumit prea curatei
maicei lui dumnezeu pirintele staretul liare.
Apoi dupi vreo citeva zile, au trimis staretul la Iagi scrisoare la paga,
poftuindu-1 ca sä dea voie ispravnicilor sA curete m-rea Secului de trupurile cele'
moarte gi de hoiturile cailor. Si dindu-le voie, au venit ispravnicii cu noroadele
de prin sate gi au curätit mänfistirea. Si fäcind nigte ganturi aproape de mänäs-
tire, au aruncat acolo toate trupurile, intre care numai de turci era vreo 6000,
afarà de a volintirilor gi de a altora.
Iar din m-rea Neamtului au fost fugit cAlugArii incà de pe cind venia turcii
asupra volintirilor i trecurà in Basarabia 1 Pentru care foarte tare era supgrat
pärintele staretul Ilarie, cAci rämäsese cu putini pärinti gi nu avea cu cine intim-
pina greutatile mänästirii; iara mai ales ea' nu putea sfitura mima cea nesä-
tioasil a turcilor cu bani. Si incä mai era, dupre cum am zis, i in mfinästire
multime de zäloage, cfirora pre toatà ziva le plfitea pärintele staritul multime
de bani. insä cu toate acestea, prin ajutoriul prea curatei maicei lui dumnezeu,
au suferit toatä greutatea i cu bärbätie au intimpinat toate grelele
intrucit i singuri turcii se mira de intelepciunea bärbätia lui, pentrucä,
dupre cum am zis, fugise i mitropolitul Veniamin i boierii mai toti din Tara
Moldaviei.
Deci, iegind turcii din tara Moldaviei i cu ajutorul lui dumnezeu mai lini-
gtindu-se norodul gi puindu-se domn bine credinciosul loan gandul Sturza voie-
vod, au venir i pärintii cei ce era fugiti preste Prut cu totii la mänästire.
Si apoi, dupä aceia, in anul 1822, octomvrie 28 zile, au trimis pfirintele sta-
retul Ilarie iarägi pre pärintele ieromonahul Neonil, ucenicul säu, impreunä
cu ceilalti doi pfirinti, Filip i Sevastian, ca sä scoatA i sä aducä sinta icoanä
cea fäcfitoare de minuni a prea curatei maicei lui damnezeu din pädure, de unde
o ascunsese tot ei. Si aga, mergind noaptea, o au scos gi o 'au adus pinä in mar-
ginea pädurii, din sus de m-re, gi acolo au stätut 0115 s-au luminat de ziuä'.
Iarä in läuntrul sobornicegtii biserici s-au räcut privigheri de toatä noaptea,
la care au slujit insugi pärintele staretul, cu toti ieromonahii i ierodiaconii;
aseminea gi a doua zi, la dumnezeiasca liturghie. Deci, din vremea chid s-au
inceput sinta liturghie indatä s-au inegrit i s-au schinabat, intunecindu-se cu
totul fata sintei i fäcfitoarei de minuni icoane a prea curatei maiciilui du.mnezeu,
intrucit nici decum nu se cunogte i foarte s-au ingrozit, infricogindu-se
cei mai sus zigi gi au ramas ca nigte morti de spaimfi i plinge gi se tinguia, soco-
tind cfi poate acolo in pfimint unde au fost ascunsä s-au v Atämat i s-au stricat
gi nu se pricepea ce sä facä.

Citeva cuvinte indescifrabile. De la mfiniístirea Neamtul au fugit 200 cfilugiíri §i au trecut

la rniinAstirile de peste Prut (Hurrneszaki XX, p. 685 686).

178
www.dacoromanica.ro
 Intre toate acestea, dupfi ce sau mai linistit turburärile ce am zis, indata
pärintele staretul Ilarie au pus toath sihirça ca sä ispräveasa zidirile ce le-au
fost inceput. i au isprävit casa trapezii, fäcind i beciuri dedesupt. Au mai
inaltat clopotnita, dupre cum este si pina' astäzi, fácind alature tot deasupra
portii i biserica intru care se präznuieste buna vestire a prea sintei stapinii
noastre näschIoare de dumnezeu i pururea fecioarei Maria.
ca in scurt sä zic, au implinit imprejur inläuntrul chilii cu douà
rinduri, dupre forma celor ce sint fäcute dinainte, in anul 1809, de prea
sintitul mitropolit Vaniamin. Apoi s-au apucat si de m-rea Secului ca sä o inno-
iaseä, hothrind s'A faca' chilii de piaträ, iarh nu de lemn, dupre cum se Acuse
intiiu, si tot dupre planul celor din m-rea Neamtului, cu douà rindmi 1.

Acad. R.P.R., mg. rom. 5694, f. 47 v 52 v, 53 v. Copie rom.

73
8 noiembrie 1822
Grigorie Ghica cere divanului set' stabileascci procedura de cerce-
tare a jalbelor arendasilor care au suferit din cauza räscoalei.

Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zemli Vlahscoie

Iubitorule de dumnezeu, sfintia -ta episcoape Buzan, vechilule al arhi-
phstorestii privigheri a sfintei mitropolii, i dumneavoastri cinstitilor i credin-
ciosi veliçior boieri ai divanului domnii mele, halea i mazili. Fiindeä au inceput
a veni la cantalaria domnescului nostru divan jabi din partea arfindasilor,
celor ce s-au intimplat a avea cumphrate arenzi de la stapinii mosiilor ph vremea
trecutei rhsvrätiri, i unii din ei au dat toti banii, alioli, parte dintr-insii, si in
stäpinirea mosiilor unii au apucat de au intrat dar n-au sthpinit, ori pina' la
sfirsitul anului, sau pina la sfirsitul sorocului care va fi fost pa mai multi ani;
iaräsi dind ori toti banii sau parte dintr-insii, n-au intrat in stäpinirea
nicidecum; i altii au chutat arenzile in toath diastima sorocului, prici-
nuind fusa ch. au fost vremea rhsvrätirii, cer despägubire de la stäpinii
De aceea dar, poruncim domnia mea ca, adunindu-vä cu totii aici la dom-
neasca noasträ curte, sä chibzuiti duph dreptate ce urmare sä cuvine a sh face
asupra acestui fel de prigonire, precum asemenea sä chibzuiti i pentru citi
din arendasi vor fi primit impreung cu arenda i lucruri mischtoare de ale
Cu leghturii ca la implinirea sorocului s'A' le dea la stApinu mosii iar i in

O descriere _similarii a intimplárilor de la minästirea Secul a filcut i ieromonahul Ghe-

rontie in scrisoarea sa din 22 noiembrie 1821 (Acad. R.P.R., pach. MXLI (fost mg. rom. 2811),
f. 159-160. Publicat de C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 175-176).

12 *
179
www.dacoromanica.ro
fiinta ce le-au primit i in trecuta rAzvrAtire, sl vor fi prApAdit, ce urmare
sA cuvine a s'A face, adicA asupra cui priveste acea pagubA, i sA arAtali domnii
mele prin obsteascfi anafora. Tolico pisah gosposdvo mi I.
1822 noiemvrie 82
Pecetea gospod.
Ve! logofAt

Arh. St. Buc., Condica domneasca 105, p. 24-25.

74

Bucuresti, 10 noiembrie 1822

Atanasie Xenocratis sfeituiefte pe Hagi 1 anus sci nu se intoarcii
In far&
BouxoogaTL, TY) 10 Nocußptou 1822
Tv iVTLI.L6T7)TdC "Clq To:rceLvik npoaxvvc7).

'Ex TiLv cipx6v,rwv xpocyttoplvcov AOovs6o XoyoOk-cott, Mny.,7cicsxoq >tact

Tetvlg, oi-aveq aiv gXetcliotv vat Espácsouv Tá'6 cot UN) 4)117copc7) vat I.) TcepLypettko.
"Ecpepov xcti Tóv Ilopavtetvov atalpoUcti.tov xca -róv gxouv cpactxcopivov eig Tòv
tucacq -rozccrecp.7). Tó oct-ccov rcaov ciyvoCi. nept iv11.116T1T6; in-carp:my
7coXXci, iycl)6 ivccv-rf,otg aiv gXeLtPot xoti. 81v Xeírco) xoti xlpú-rco) Ilact (inopei:

Procesele arendasilor pentru pagubele suferite din cauza rilscoalei tint numeroase. Ele
pot fi nrmarite cu incepere din ianuarie 1822 piná in anul 1831 si mai tirziu.
Astfel, in ianuarie 1822, locuitorii din Ciocanesti au fost obligati s'a plateascil arendasului
stäpinului de mosie lucrurile Mate in vremea apostasiei (Arh. St. Buc., Condica logofetiei
Tara de Sus 1076, f. 289 v 290 v).
Locuitorii din Saliltrucul i Dobrotinetul (Olt) au pfigubit pe arendas, nevrind sá presteze
claca. (Arh. St. Buc., Condica logofetiei strainilor 1045, p. 116; 231-234). Arendasii mosiilor
Vadu Lat (Vlasca), Poiana Dimbovita) i Ivanusa (Ialomita) au fost fugiti la Brasov,
iar in ace1 timp s-au facut altii stfipini pe mosiile respective i au luat veniturile (Arh. St Buc.,
Condica depart. de sapte 878, sub datele de: 30 ianuarie, 19 si 26 martie 1823). Veniturile
mosiei Bädeni (Muscel) au fost uzurpate de zapcii sub pretextul cA arendasul mosiei ar fi fost
intre apostati* (Am. St. Buc., Condica domneascii 101, f. 86 v).
Locuitorii de pe mosia Riidovanu au stiipinit in 1821 *in silnicies mosia i nici in 1823
nu voiau sa despäg-ubeasca pe arendasul Gh. Carabulea (Arh. St. Buc., Condica logof. Tarii
de Sus 1077, f. 7 v 8).
Alti arendasi, neputindu-si cauta moiile arendate, au ramas datori cu banii imprumutati
pentru plata arenzil (Arh. St. Buc., Condica domneascil 125, p. 462; Acad. R.P.R., doc.
CCLXIV/16).
2 Boierii din Divan riispund la 11 noiembrie cu propunerea ca asemenea jrilbi ale aren-
dasilor set fie cercetate mai intii la departamentele de opt si de sapte (Arh. St. Buc., Condica
velitilor boieri ai Tárii Rom. 1122, p. 106-107, paginatia veche).

180
www.dacoromanica.ro
vck crroxacre.h 6 X. 11.7TCC[1:7Cciq, T6Cr0V 6l.twq vet iilt) crocXe6crn &TO) T611 T6TCOV
T7)q, p.41-re 6 tatoq, 11,41-re Daoq -nvacq cm.toorrtxòç ix Trr'jg cpogiatag -r1g. 'Ag rrpoaiEn
xcaik vdc cinoc-r/0"jj 65-re ix 1-65 nXiov ircurnfitou TEXou -clq, &XX& vac
67roò e6pÉcrxeToct, xoci 7cept.cra6Tepov aiv iwircop65 va ixravO6I. 'Apxs-rdc
gym ce6-rck órcoli -r¡j Xiyco 814c Xc'rcf3y) i7ce1,84)cv -r-hv 61104,5 ix To5 dcipoq,
&Ma ,OttLeXual xcei (3c'cal.p.cc Tcpcfcytocra
..
T.71q ivv,t.terrqr6q ToureLvk utòq xcci, 8onoq
'Aeccvácnog Eevoxpc'er7K

[Adresa..] Ti.;) ivrtp.oTecrcp xupícp xuptcp X. rEavvo6crn K6va-cc);

-rc7.) eag na.-rpE {lot neptrcoOírcp TCpocntuvvrik

Elq ELtactvL

Bucurwi, 10 noiembrie 1822

Mà inchin plecat persoanei d-voastre cinstite.

Dintre boierii craioveni au venit doi logofeti, Bibescu gi Geani 2. Ei nu

s-au jenat sä verse ceea ce nu pot sá va descriu. Ei au adus pe Poroineanu 3
legat in fiare gi 1-au inchis la bag ciohodar. Care este motivul nu gtiu. De persoana
d-voastra cinstità au spus multe. Eu dimpotrivA n-am incetat gi nu incetez
sa sustin tot ce poate gindi mo§ Hagi, numai atit vä spun sA nu vA migcaTi
de la locul d-voastrà, nici d-voasträ nici vre o altà persoanä importantà din fami-
lia d-voasträ. Sà fiii foarte atent ssá nu fiti ingelat niel de cel mai devotat prieten
al d-voastra, ci sä rämineti acolo unde vä gAsiti. Mai mult nu pot sä mA intind.
Este destul tot ce vä' spun ca sä' luaTi mäsurile necesare, fiind.ci nu vit spun
lucruri neintemeiate, ci lucruri temeinice gi sigure.

Al domniei voastre plecat fin gi slugA

Atanasie Xenocratis

[Adresa Prea cinstitului meu domn H. Ianug Consta Petru, pe care-1

iubesc ca pe un tatä, cu inchin5ciuni
La Sibiu

Arh. St. Buc., Corespondenita Hagi Ianu§, pach. 469, doc. 41. Orig. grec.

1 Dimitrie Bibescu care venise de la Sibiu.

2 Geani Oro§an care venise de la Bra§ov.
3 Medelnicerul loan Poroineanu. Intr-o scrisoare din 31 cctombrie, A. Xenocratis aratii
cil I. Poroineanu a fost dus intre timp de la ba§ ciocodar la inchisoarea Snagovului. Din scrisoarea
din 4 noiembrie a lui St. Belu se vede di loan Poroineanu a fost pus in detentiune din cauza
abuzurilor ce le-a comis la Craiova IC pe chid era in slavA o (Arh. $t. Buc., Corespondenta Hagi
Ianu§, pach. 469, doc. 48 i 66).

181
www.dacoromanica.ro
 75
20 noiembrie 1822
Anaforaua divanului Pirii Rominesti pentru repararea scolilor
därcipeinate si pentru fungionarea lor.
Prea inältate doamne,
Dupä luminatä porunca märiei tale ce mi s-au dat prin pitac de la 11 ale
urmAtorului, coprinzätoare cä §coalile tärii din pricina razvratirii ce au fost
au ajuns la deräpänare 0 veniturile lipsite, inältimea ta, dupà rivna ce ai cu
a se lumina neamul rominesc, voie§ti a se aduce iarä0 in bunä stare, ca sä se
cunoascA in faptà rodul invätäturii, ni se porunce0e mai intii a fi efuri tuturor
§coalelor ; al doilea, sä* ne adunäm ea sá vedem ob§teasca anafora de la lt. 1815,
prin care s-au tocmit toate iraturile §coalelor i lefile dascälilor 0 alte cheltuieli
trebuincioase ; sä vedem apoi 0 §coalele cum se aflä 0 ce meremet 0 indreptare
se cuvine acum deocamdata sá facem spre a se orindui dascalii cei trebuincio0,
oameni de la care sa poatä nate roduri vrednice de laudä, ca sa nu rämiie copiii
patriei in ne§tiintä ; sä cercetam 0 veniturile coalelor de cätre cine s-au strins
intr-aceastà vreme a räzvratirii 0 acu.m ce venituri mai sigure pot a se aduna,
cu care sä se poatä tinea intoemirea §coalelor ce vom face.
Urmatori fiind luminatei porunci, ne-am adunat cu totii la un loc, am intrat
In toate cercetärile 0 ale iraturilor 0 ale deräpänärii ce s-au fácut, 0 deocamdata,
pinä sii ne pliroforisirn pentru toate ale iratului mai sigur, nu am putut gäsi
färä numai banii preotilor ai urmAtorului sfert al sfintului Dimitrie, ce merge
pinä la viitorul sfintul Gheorghie, cu leat 1823, april, care, dupä intocmirea ce
este in ob§teasca anafora de la leat 1815, urmeazä a fi de la preotii i diiaconii
tuturor eparhiilor tal. 27 465, pentru care s-au 0 dat porunci a se string° la
sfinta mitropolie, iar celelalte iraturi ale mänästirii Glavaciocului se gäsesc
vindute de igumenul ce au fost &IA* la viitorul sfintul Gheorghie.
Dintr-ace§ti bani dar, ce-i socotim a fi mai siguri, fiindal qcoala cea romi-
neascä ot Sfintul Saya am gäsit-o in oare0care fiinta, fuel 0 cu dascali 0 ucenici
nerisipiti, am chibzuit, de va fi bunävointa märiei tale, ca sä se orinduiascA
ace§ti mai jos arätati dascäli cu lefile ce arätäm, precum au fost 0 mai.inainte.
Si sä se faca 0 meremet la oarelicare stricAciune ce are aceastä. §coala ot Sfintul
Saya. Sä trimitem 0 tal. 8 000 la ocenici ot Bizi 1, apoi dupä ce vom theorisi
socotelile sfintei mitropolii i ale episcopiei Rimnic 0 imputernicindu-se casa
§coalelor cu veniturile ce avea 0 mai inainte, ceca ce vom mai chibzui, vom arfita
nAriei tale prin deosebite anaforale.
1822, noemvrie 20
Gherasim Buzit'u, Constandin BAläceanu,
Iordache Golescu, Mihalache Ghica, Nestor
1 Credem eii este vorba de Piza.

182
www.dacoromanica.ro
 Tal.
8 000 pentru ocenici ot Biza 1, pe un an.
4 000 dascälul Lazar, cel intäiu de la gcoala Sfintului Savii.
600 al doilea dascAl.
600 al treilea dascäl.
1 800 daseältil latin Ladislau.
1 200 dascalul slavon Chiritä ot sfintul Gheorghie vechi.
600 daseälul catihitis, pentru cei ce au sä ia darul preotiei.
2 400 pentru dascäli cintfireti, ce au sä se orinduiascä pe patru
poduri ale Bucuregtilor, adica: podul Mogogoaei, podului
Serban Vodä, podul Calicilor i podul Tirgului de Mari, sä
paradoseasca megtegugul psaltichii sistinii cei nouä, po tal.
600 unul intru an.
1 800 dohtorul §coalelor Panaiotache.
1 800 samegul gcoalei.
22 800
[Rezolutia:] Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospo dar zemli vlahscoie
Iubitorule de dumnezeu, sfintia ta episcope Buzäu, i dumneavoasträ'
cinstitilor i credinciogi boierilor ai domniei mele, efori ai gcoalelor.
Priimitä fiind domniei mele chibzuirea ce ni se arati printr-aceastà anaforä,
o intärim domnia mea i poruncina ca intocmai sä se urmeze.
1822, noiemvrie 22 vel logofilt
Pecetea gospod

Arh. St. Buc., Condica domneascil 99, f. 230 v-231.

76

[Craiova,] 26 noiembrie 1822

C. Teoharis relateaa di I. Samurcq a prins pe ni.,ste emisari ai
rcisculatilor greci, iar un eterist a divulgat un complot organizat
impotriva lui Cavanozoglu.
[Kpcn:3cz,1 26 Noc4piou 1822
e6yevíav nç saerceevik rcpocrxuv6, Tálxcd
"Axpcog /lot ixocxopeol ara wò cpÀí« et0e vec 86crn 6 0e6g v& e/voce
&Tee pass Lx6v.
Atá Tat yp6accc cppovrto) 6 8w-cox*, wJ vcic nponaxecv.co, ilzet.84) 6Xce
Xebrouv xod6Xcc è sóv Tecepacv árcó Tcgcipi, xcci. TÒ Tratecpe EN= cpomec, 15 y p6crtoc
&at &p.ceEecxe xo ()seep., vdc :?;jç g8c7) Tálxce, 1.tot xaxopotEve-rca 6Lr iì bEcplaocv xcci
CitúTá Tex.(.7.),:c, x&XXto vde pl Vic grcoupvccv 8tec gxo.) -cpci43c0a.

Credem cà este vorba de Piza.

183
www.dacoromanica.ro
 O 'Axpetytávv.% Eap.oupxáa%, Tò acc436Xou, gsaysv Tiç npoecXXsç
22 árcoaT6Xok, Xgyouv aTcapivoLTò xduro3 Tcpòç 6Xov Tòv x6allov. Tà ypecp.p.ccTdc
'rcovli5pev 6 'Iol'Accç 'Iaxo:ptc:3v7ç plaoc Ç Tec hc:c8ccc et; gvoc Tevex6v.
Tà xecTo.) 0-ocupicacce, XOccv p.ept.xot. p.rcpocyxcorUiSeg npoxelq xoci. 8clyorivTou
.0-cuítA,CCTOC.

MTC047Tet cppl.x-rk p613°; gmccaev Tok vTouvTo6p.lasq, v ToXp.oi5v

xecTo) Cud) Tóvijt vóc xotraíßouv. '0 KocpcogoyXok rcpoTob- vec xtv-hcrn iso-xi-
rcccaev Irma-row-tow, TOV tro4p..7) vác Tóv noccrTpsiSan, 7rXiiv ilsp6ao3acv
gvocç árcò 'ETcupstocv, xod aTeasv clg rv 116Xlv 15 xtXacaeç Toucpéxcoc, &XXoc
Tócroc cuyc:cpcce 7uaT6X:oc xoci Tóaoc ytocTocyckvLoc arcocOac. '0 npoa6v% ijTOV Boúkrap.%,
6crztç kUlvriasv vót yi.vnC Tóv Tónov TOO yx43g71, xôc o Xotaroi. Siv Tóv gagx0)10-ocv,
80ev gyLvev xoc. oc6Tk 'Ioúaocq.
p.TCOC[174 XOCTI) li011, gZouv ivaporrilv và etiToilv 7ul4 Lç Tvcagouv,
6xt vec einav irck eitteeoc pfaol. Tow, .3) aurys.vek Tow.
Tò Tò ga63 cpoci.veTou 6TI..&& T6 xcadcaouv xat p.eiç p.sTaxeLgowTocc.
of, BouxoupecrTLávot, xoc0c1K xoci. Tok Tupyoucávok xoci Kccpocxcacávok 4111.ei:g
@co; öXo p.ey&Xoc X6ywc. O KapootaXtávol. gacoo-ccv Ccycoyil öXor., 7)-cc.:w-cccç'gvo:ç
cinò cc6Tok vet yf.vn talTpdcpvcxoç x&. gvccç adq..tp.sa.% Tóv xocebtocaTov, C7T6xpLaíç
Tow . TCAt3 oc.7-cT-)18Ixt.oc, 'roxoXocpc:cxux, xoct öxt. öXoc &XV( và p.sTaXXec-
ouv go); t5TOU va. aTclay) T6 V01.1.7Tin Tow.
Kca oi st.xoí p..aq ini"lyccvi.èxipocTcc xoci. i-y6pLaccv xwpig Taip 6Xo
ileyeacc X6yuc.
xoq. 11oXuUcx-% cive-sucT607xev sk öXoc x(x044 T6 ilxoucrev, Hey ypc:ctin
Tov aLopían nou0svcfc, .3cck vec gf3-n] Tó xpcca613wp.o.
Toòç To6pxoug 8iv gaTá01) Tp67coç và gp-yeauo anò Tó cricf.Tc ins1.84) no; 6
x6ap..og, xccOk ypeccpo3 cYcvo3, [Lk cky7coi5v c've gxei" Card) o-Lvoccc lieptx& goacc,
stcr)coMccv öcrilv xcci. Iv 67rG06o-7), ixocTikxav xoci. Tdc yp6accc xoci. C7H.udwo3 T6
p.caóv Tijç o-uvoczOsta-% xocTaaTc:caEck [Lou, óxr. CcXXo, 6 Oek PoOk.
'Apocye 0-Cc ¡Lk ect.c'oa.r] 6 esk vec i.aoi5p.ev 6XE-yov vep6v Tó 43:6XecxL p.ocç,
-71 öXo &al .1pec 0-à eivat. Xecxocvdc p.ocç ; *".AçI86.3" 6Xcycrcxr. vEp6v xcci. circoOdcvo).
Tee TCCa8Lci. I.Lou cpaoiSv Tó zkpc aocç, dcyouvii.avl aou KÉpvcc [;] gyLve Ozópocvq,
xoci. «in-)) Ipxcacv và 4 cpoPegyl st.,1 npoT.xoc.

Tcara 7cpoax6v-lacv, etp.i 8iTÇe6yevi.ccç sonoç aocç

K. Ocoxecp-%
tCraiovaj 26 noiembrie 1822
Và salut cu plecaciune, taici
Mult mi-a parut rail de boala d-voastra. Sà deA dumnezeu sa fie ceva trecator.
De bani niä ocup, nenorocitul ; ce &A fac mai ntîi fiindcä am lipsä de toate,
toate trebuie &A le cumpar cu bani de la tirg, ì tirgul este foc. O dirutil mica
de fin costa 15 gro§i ; sa traie§ti -mica! Imi pare rau el mi-au lasat i aceste
vite. Era mai bine clack' mi le-ar fi luat, ca sa nu am bataie de cap.

184
www.dacoromanica.ro
 Nemernicul de loan Samurcag, ciinele dracului, a nimicit zilele trecute
un numar de 22 emisari ; se spune ea erau trimigi din Grecia catre toata lumea.
Scrisorile lor le-a gasit luda Iscariotul intr-un bidon cu undelemn.
Lucrurile din Grecia merg minunat, alaltaieri au venit cîiva bragagii gi
povestesc lucruri minpnate.
Taica Hagi, o fried' groaznica a apucat pe dudumii, nu indraznesc sà coboare
mai jos de insula. Gavanozoglu, inainte de a porni, a descoperit räscoala, care
era gata sa.-1 curate, dar a fost o tradare din partea unui eterist gi a trimis la
Constantinopol 15 000 pugti, inch' pe atitea perechi pistoale gi iatagane-sabii.
Tradätorul a fost un bulgar, care a cerut sä fie numit in tara sa agent de politie.
Ceilalti n-au admis gi de aceea gi el s-a fäcut luda.
Taica Hagi, celor de aici le este rusine sa spuni ca ne cunosc, gi cu atit
mai putin ca le sintem prieteni sau rude.
Se pare ca au &A desfiinteze divanul de aici gi o sa ne cirmuiasca bucure-
gtenii. De asemenea au sä cirmuiascä gi pe cei de la Tirgu Jiu §i Caracal... 1
noi insa tot cu vorbe mari. Toti caracalenii au dat o jalba, cerind fiecare ca
unul din ei sa se faca ispravnic gi unul same§ ; raspunsul lor a fost: zapciiagi,
ciocoiagi, gi nu toti dintrodata, ci cu schimbul, pina ce se va sparge rinduiala lor.
ai nostri, s-au dus cu coarne gi s-au intors farà urechi 1, dar tot numai
vorbe mari.
Caminarul Polizachi 2, precum s-a auzit, s-a amestecat in toate ; prin
urmare sa-i scrieti sa mà numeasca undeva, ca sà iasà piinea gi vinul.
N-a fost chip sä scot pe turci din casa, fiindca toata lumea, precum scriu
mai sus, ne iubegte... 1 cu mare greutate am incasat ceva bani de cheltuit,
gi daca va &dip, valoarea banilor scazind, pierd nu mai putin de jumatate din
averea mea ; dar domnul sa má ajute.
Oare o &A ne invredniceasca domnul sa vedem putina apa Ingantul nostru,
sau tot asa de uscate vor fi zarzavaturile noastre ? Sä vad puling apa gi apoi
sa mor !
Copiii mei va saruta mina, iubita ta Chirna a crescut foarte mult. i ea
a inceput sa ma ameninte cu zestrea.

Cu acestea và salut gi sint al domniei voastre sluga

C. Teoharis
Arh. St. Buc., CorespondenTa Hagi Ianu§, pach. 469, doc. 76. Orig. grec.

1 Puncte de suspensie in orig.

2 Ciuninarul Dimitrie Polizachi in 1821 Thiea in arendii po§tele impreunti Cu vornicul Filip
Len § §i cu loan Scufa (Arh. St. Buc., Administr. noi, dos. 534/1832 io§u, f. 1); de agemenea
el luase In arendil viimile i ocnele pe acela§i an. Pentru ambele arendfiri el are procese
de despit'gubire in iulie 0 august 1824 (Arb. St. Buc., Condica domneascii 110, p. 290-295;
111, p. 173-178).

185
www.dacoromanica.ro
 77
2 decembrie 1822
Muhafizul Silistrei aminteste domnului Moldovei de indatorirea
de a scoate pe striiini din lard.
Una din indatoririle voastre, prevazuta in malta porunea impärateaseä,
era §i scoaterea din Tara a ghiaurilor bulgari, sirbi, albanezi i greci, impra-
§tiati in vremea zurbalei din urma.
Cu toate acestea insa majoritatea pravalia§ilor din Galati Ant i acum inca
dintre raelele din Filipopol i imprejurimi; iar unii spioni, sub numire de suditi
din lagi, locuiesc [tot] la Galati. Mara de aceasta, la Galati mai locuiegte sub
ocrotirea consulului austriac i brigandul din banda volintirilor comandatä
de Peto, dupa cum reiese din gtirile sigure primite nu de mult.
Din cerintile slujbei voastre face parte gi una din prevederile inaltei portmei
imparategti, adeca de a cerceta acest fel de oameni i a-i impiedica i izgoni
potrivit cuvintului ce l-ati dat.
Astfel ca, daca acegti sucliti slut inserigi ca raele ale imparätiei otomane,
este opritä inscrierea 'or i ca suditi. Tar daca intr-adevä'r shut suditi austriaci,
atunci trebuie cercetat care este prieina ca ei locuiesc acolo fari a avea vreo
afacere ; i daa din cercetärile fäcute se vor invedera cele aflate mai nainte,
va trebui sa faceti cele cuvenite pentru indepartarea lor.
Cit privegte raelele care au dugheni, daca intr-adevar sint din Filipopol
imprejurimi, trebuiau indepartati din Tara, aga cum cere i malta porunca.
Prin urmare, cercetati-i i daca se adeveregte cä stilt dintre raelele din
Rumelia, atunci faceti tot ce trebuie ca si fie indepartati din tail gi sa fie
trimigi in tinuturile lor.
Nädajduiese ca vä' yeti purta totdeauna potrivit inaltelor porunei imparäteqti
[12]38 rebiul-evel 17
Mehmed Selim
Arh. St. Buc., Documente turcesti, 49/VIII. Orig. turc.

78
3 decembrie 1822
Date despre unele afaceri beine.,sti ale lui Tudor Yladimirescu
si ale fratelui sciu Papa, pe care le-au avut cu Manolache Gugiu.
Prea inältate doamne.
[Firinca vaduva se judeca cu Manolache Gugiu, chezagul fostului ei barbat,
Dumitrache, pentru 4 000 talen i din zestrea ei. In afacerea acestor bani, care
1 Numele indescifrabil.

186
www.dacoromanica.ro
dureazä dinainte de 1821, apare Tudor Vladimirescu i fratele säu Pavel, dupä
cum se vede din fragmentele de mai jos :1
Fatä fiind si piritul Gugiul, prin vechil Viento Covlovici, räspunse cä el nici
un ban nu se stie dator jäluitoarei, ci impotrivä, are si la de la dinsa talen 1320,
ce i-au dat bani In minä i tirguieli in präväliia sa. Pe care cerindu-i in multe
rinduri, s-au pomenit ea 1-au tras in judecata i inaintea räzvrätirii i acum,
cerind de la dinsul banii zestrei ce-au präpädit barbatu ei. Cum si pentru exo-
flisis räspunse cä acel Dumitrache, bärbatu-säu, aflindu-se slugii la sluger[ul]
Theod.or, jäluitoarea apururi Il trägea prin judecäti pentru cererile ce facea
de la dinsul ; din care pricinä nu se putea sluji Cu dinsul. $i slugerul Theodor
avind cunostiinitä cu el 1, 1-au rugat sà zicä jäluitoarei priimeascfi lipsa
zestrei ei i sä se despartä de dinsul, cäriia provalisindu-i, s-au i multumit.
Dupà care spuind slugerului Theodor si chemindu-o la prävälia sa, ce va fi
vorbit jäluitoarea cu slugerul Theodor nu stie, cleat au viizut cä slugerul au
pus pe hate-sail de au fäcut un zapis i 1-au dat in mina ei; iar mai multä
stiintä nu are. Si, dupä citeva zile au venit jäluitoarea la prävälia sa, eäutind
pe slugerul Theodor, pe care negásindu-1, 1-au rugat iarisi pe el ca, and va
veni slugerul Theodor, sä-i spue el acel zapis 1-au intärit si de preaosfintiia
sa pärintele mitropolit, dupl cum au invätat-o i cá sa-i dea talen i 50 sä pläteascä
avaetu întàririi. $i in urmfi, intilnindu-se cu slugerul, i-au spus de venirea
cererea jäluitoarei. 5i slugerul 1-au volnicit ca dea pinà la talen i 1000, bani
sau martá, and va avea trebuintfi, si Ii va pläti el. Si spuind jaluitoarei ordiniia
ce avea de la sluger, i-au dat talen i 50 sä-si scoata zapisul, cum si alli taleni
200 iaräsi in mina ei, poruncind i feciorilor din pravalia sa ca, peste cela ce-i
dedese inainte, sg-i mai dea marfä pinfi la talen i 1000. Care rinduri, rinduri,
i-au dat martä de talen i 1320.
$i vfizhid csá slugerul banii nu-i räspunde, si de la jäluitoarea vre-o sigurantie
nu are, si temindu-se ca numita intr-ascuns sä nu priimeascA banii de la bärbatu-
säu i sfi-i dea zapisul si el sä rAmiie pag-ubas de banii ce-i dedese, au zis feciori-
lor din prVäliia sa: and va veni jäluitoarea cu exoflisisul sä-1 popreaseä, ca,
cu acest mijloc, si fie silitä jäluitoarea a-s cere banii ori de la bärbatu-säu,
sau de la slugerul, ca sä-i präteascä i lui banii ce-i era dator, cerind si el a
i se face implinire de acesti talen i 1320 ce i-au dat inainte i in tirguieli. Iar
Tudor Vladimireicu insusi mentioneazti pe Gugiu intr-o insemnare a sa despre datoriile
Elenei Glogoveanu: 2318 [florinti], pentru acestia chezas boieru [Const. Ghica] i amanet
zapisu Gugiu o (E. Virtosu, Mdrturii nvi. ., p. 42).
In luna mai 1820, Tudor Vladimirescu a intocmit o hofarnicie pentru partea lui M. Gugiu
din mosia Baia de Aramii (C. D. Aricescu, Acte justificative. . ., p. 33).
In 1821 M. Gugiu stfitea in Bucuresti la hanul erban unde el o ca om de incredere al
lui Tudor o organizeazi intilnirea din 23 martie intre Tudor Vladimirescu i Udrizky, cu pri-
lejul cäreia Tudor se informeazA despre continutul notei de dezavuare a rilscoalei de &titre tar
(Hurmuzaki, XX, p. 587).

187
www.dacoromanica.ro
nu au poprit zapisul, dupä cuan jaluitoarea prin jaiba sa arata, ca sä-ltrimitä la
barbatu-sau. i nici cä au pus el pe feciorul säu din prfivälie de au scris exoflisisul,
pentru ea n-au avut amestec ; ci slugerul Theodor au pus pe frate-sau de au scris.
Care exoflisis ni-1 arta, de-1 väzum ingine, ca leat 1820, iunie 29, ce-1
da jäluitoarea la mina bärbata-sau, Du.mitru, supt iscalitura jaluitoarei i [a]
slugerului Theodor Vladomirescu manen i a lui Pavel Vladomirescu [al] 2
[lea] vistier scriitor gi manor, ca coprindere, peste altele, cä afarä din banii
ei de zestre, ce au cheltuit cu barbata-sau de i-au räscumparat viiaa, i fiindca
zestrea ei se adunä in sumä de talen t 4363, gi dintr-acegtia Ii mai iarta taleni
1363; iar talen i 3000 gi i-au priimit deplin in miinele ei. i de atunci Inainte
sa nu mai aibä a cere de la dinsul nici banii de zestre, nici lipsa de zestre,
nici alte cheltuieli sau daruri. i fiinda de a sa buna voie gi prin gtirea biseri-
cegtii judecati au priimit de s-au invoit intr-acestagi chip, iar pentru madeaoa
casfitoriei sint slobozi unul de catre altul de atunci inainte. In dosul caruia
exoflisis vazum anafora a pärintilor clirici ai sfintei mitropolii tot dintr-acelag
leat, octomvrie 17, coprinzatoare cá, dupa stäpineascä porunca preaosfintii
sale ce s-au dat in dosul unei deosebite jalbi ce dedese jaluitoarea ca sa ceree-
teze de este adevfirat zapisul de exoflisis, la intrebarea ce i-au filcut, au raspuns
ci fail' de nici o sila 1-au dat.
La care [la märturia scrisa a lui Alexe loan i Matache Dumitru], pentru
marturii, raspunse piritul ca pe vremea chid au facia intrebare numitul martor,
el, dupfi ordinon ce avea de la slugerul Theodor, gtiindu-se cA avea dea
OA la suma ce arata, i-au aratat ca are sa-i dea, pe carii i i-au gi dat. Iar
pentru foaia de zestre, ce zice jaluitoarea ea i-au rupt-o la facerea exoflesisului
tägädui zicind ca nici ea i-a vazut foaia gi nici cA trebuinta au avut &A o vazi
sau sa i-o rupa ; pentru[ca], and se judeca jäluitoarea cu barbata-sau, nu mai
slujea la dinsul, ci la slugerul Theodor.
Pentru care zise ale jaluitoarei, cerindu-se dovadä, nu avu.
Deci cererea jaluitoarei Zanifiri, ce prin jaiba sa face de a-i pläti piritul
Manole Gugiul talen i 3000, ce i-au rämas dator sotul ei prin mai sus numitul
zapis de exoflisis, ca cuvint ea piritul au fost mijlocitor la desfacerea de sotul
ei, puind i insugi pe o calfi a sa de au scris zapisul, i ea numele lui s-au trecut
la anaforaoa pärintilor clirici de platnic gi ca au gi fäcut incepere de plata,
nu fu priimita judecätii: intii, ca zapisul nu se vede scris de vreo can' a piritului,
ci de Pavel [al] 2 [lea] vistier fratele slugerului Theodor, gi iarài, mijlocitor
se vede ca au fost slugerul Theodor, iar nu ptritul; de aceeia se gi vede iscalit
martur in zapis. Din care se dovedegte neadevaratä arätarea jaluitoarei. Dar
de va fi fost mijlocitor pirîtul, cu aceasta numai nu se invinovfitegte intru
nimic, pentru ea mijlocitorul este numai un indemnator, iar priimirea sau
neprimirea stä in mina celor ce se invoiesc.

188
www.dacoromanica.ro
 Din care aceste toate se dovedeste adevärata arätarea piritului, ea adica
cu ordiniia slugerului Theodor au dat acei bani i marrá jäluitoarei. i aceasta
este o norocire a jaluitoarei.
Drept aceea, de la judecati se gaseste cu cale ca piritul Gugiul sä aibä
pace de cererea jaluitoarei, si ea, ce va avea, said caute cu barbati-sau.
Dar nici piritul Gugiul nu are dreptate a cere de la jaluitoarea banii i pretul
marfii ce i-au dat ; pentru ca. insusi märturisi inaintea judecatii cA banii i marfa
i-au dat cu ordiniia i in creditul slugerului Theodor, si dupa tot cuvintul dreptatii
urmeazä sa si-i ceara de la dinsul, i zapisul de exoflisis sä-I dea jäluitoarei.
lar cea desavirsita hotarire rämin.e la inältimea
1822 dechemvrie 3 Nestor vel logorát

[Urmeazä hotärirea domneasca, din 21 februarie 1823, ca sä se plateasai

datoria, mentionindu-se printre altele:]
Dupa ale cirora provlimi i raspunsuri, am intrebat pe jaluitoarca Finca
de s-au insurat barbata-säu in urma exoflisisului si care preot 1-au cununat.
räspunse cA s-au insurat in Mehedinti, dar pe preotul care-1 va fi cununat
zise cA nu-1 stie.

Dupa care aceste urmari nedrepte i viclene ce au metahirisit numitul

Gugiul in pricina aceasta, insusi el ramine dator a pläti jaluitoarei banii ce se
vor dovedi ca are a mai lua din suma zapisului de exoflisis, ca unul ce insusi
el iaräsi vazind numele sau trecut in adeverirea cliricilor i neimpotrivindu-se
atunci, au priimit de a-I cunoaste pa. el de dator, iar nu pe barbata-sau, ori
pe Vladomirescul. i dintr-acea a lui priimire i neimpotrivire se dovedeste
cA Vladomirescul i-au dat ordinie de a pläti jäluitoarei toti banii deplin din
zapis, iar nu numai talen i 1000, precum pricinuieste el acum.
1823 fevruar 21
Pecetea gospod.
Arh. St. Buc., Condica domneasca 104, f. 37-42.

79
4 decembrie 1822
Locuitorii din satul Malov (Mehedinii) incredinfeazei prin
zapis cif atu mai au arme.
Din porunca dumnealor cinstitilor boieri ispravnici1, care sa afla acumintr-
acest jude.t sud Mehadintu, dind porunca dumnealui zapciului al pläsii Ocolului
Potrivit dispozitiilor date in noiembrie 1822, armele se luau §i se depuneau la ispriiv-
nicille d6 judete (Hurmuzaki, XX, p. 786).

189
www.dacoromanica.ro
de Sus, impreunä Cu dumnealui 5árif aga, viind aici la satul nostru Alalovät,
fäcindu-ne cercetare pentru arme, noi aya ne-am incredintat inaintea dumnea-
lor cu acest zapis, c'ä de cind ni s-,au dat poruncfi de la märia sa paya de la
Ada, ca sä sä dea armele, i fäcind noi intr-acestä vreme mare cercetare intru
noi, i oriunde am ytiut sanainfä de armä, le-am adunat yi le-am tremes la
cetate la märia sa paya.
De care yi atunci ne-am incredintat hraintea mfirii sale cu zapis precum
nu sä aflä armä la satul nostru.
Ayijderea i acuma ne incredintAm dupà poruncile ci ni s-au facut yi ne
legäm cu iscäliturile noastre, c'ti de sa vor mai gäsi arme la noi in sat, si ne
pedepsim dupg cum s'ä poruncesc ponturile impärkeyti, säl fie casäle nostre
in jaf i viata nosträ intru pierzare 1.
1822 dechembrie 4
Eu popa Tudor adeverez, eu popa Nicola adeverez, eu Stanco popii adeverez,
eu Vasile Gläzal adeverez, eu loan Coman adeverez, eu Costantin Mänesco
adeverez, eu Dumitrayco Vrädionu adeverez, eu Dumitru Nicu adeverez, eu
loan Surdu, eu Opriyan Lulan adeverez, eu Läpildatu Täräbälä adeverez, eu
loan "Wan adeverez, eu Iordache Tärälbälä adeverez, eu loan Crämpei adeverez,
eu loan sin Ifronea adeverez, eu Dumitru Gican adeverez, Costandin Crovece
adeverez, eu Ion Etältul. paregabu cu tot satul. Si am scris eu Iosef cu zisa
mai sus numiTilor.
Acad. R.P.R., doc. CCCXXXIV 214. Orig. rom.

1 Zapise asemiirditoare au mai dat:

la 4 decembrie, locuitorii din Halinga, cu 10 semnaturi, precizind ca la '6 nu sint panduri
nici arme;
la 4 decembrie locuitorii din Vales Boiereasa, cu 14 semnilturi precizind cà au predat
toate armele;
la 4 decembrie locuitorii din Scripiiu, cu semniiturile urmatorilor patru panduri: Iacov
sin popa, DumitraKo Bäditea, Gheorghe Cenu0i, 0 Ion Pan, precizind cá au dat armele anul
trecut
/a 5 decembrie locuitorii din Crague0i, cu 6 semniituri, precizind cil pandurii care au fost
amestecati in rebelie sint acum oameni de treabii ;
la 5 decembrie locuitorii din Prejneni, cu 13 semniituri, precizind cii pandurii care au
fost amestecati in rebelie sint acum oameni buni;
la 5 decembrie locuitorii din Jiani, cu 7 semniituri, precizind a au dat armele cu un an
in ;
la 9 decembrie locuitorii din Pittulele, cu 8 semnäturi printre care 0 semnAturile a doi
panduri de streini*: Barbu Ticu 0 Nicola Sirbu, precizind cii nu se vor tmai amesteca
face vreo poraire * i cA au dat armele ;
la 19 decembrie locuitorii din Runcurelu, cu 40 semniituri, precizind cil au dat armele
nu sint apostati printre ei.
(Acad. R.P.R., doc. CCCX.XXIV 215 219, 221, 222, 235. Orig. rom. Publicate fragmentar
de N. Iorga, Situatia agrard a Olteniei, p.
195 196, 199 200).

190

www.dacoromanica.ro
 80
5 decembrie 1822
,Anafora cu privire la restituirea lâzilor ascunse in timpul räscoalei
In miineistirea Attain din Bucuresti.
Prea inatate doamne.
Dupfi luminata porunca märiei tale am väzut alfiturata anafora ce face
dumnealui vistierul Grigorie Romani[tis], de la 27 ale lui sept., dud se afla
epistat al spfitfiriei, cum ca multi din läcuitorii politiei Bucuregtilor asupra
razvratirii trecute au nfivfilit cu läzile lor la manästirea Antimul, metohul
sfintei episcopii Argegul. in care mänästire, dupfi venirea ogtilor, impärategti
In pamintul ;Aril, s-au orinduit sa gazfi cazaci zaporojenil. Si pentru ca sa
nu se bintuiasca acele lazi de catre cei cu cugete rele, dumnealui cinstitul bag-
begleaga de atunci au luat toate acele lazi din biserica cea mare gi le-au agezat
in paraclisul de acolo, inchizindu-1 i pecetluindu-1 i iind cheia la dumnealui,
piná cind au fost s'a plece ogtirile de aici, iar atunci prin gtirea dumnealui vel
agá, s-au dat cheia la oamenii manastirii.Si dumnealui, pentru ca sä nu se dea
vreo banuialfi asupra oamenilor mfinfistirii, au pecetluit uga paraclisului.
Si fiinda acum cei cu läzile voiesc ca sá i le ridice, cere dumnealui visti-
erul ca sfi se dea hotarirea mfiriei tale, in ce chip se va gasi cu cale. S-au adus
inaintea noastra i Chesarie iconomul mfinfistirii i intrebindu-1 de stau acele
lázi dupä cum s-au pus gi de gtie fiegcare lada a cui este? Si ne aratfi cä nici
pentru una, nici pentru alta, gtiintfi nu are, pentru ca aducerea läzilor de afarä
au fost cu pripa i ca, dupa ce s-au inchis läzile in paraclis, in multe rinduri au
venit gavazbaga, trimis de dumnealui bag-begleaga, de au umblat prin lfizi,
cautind arme gi haine aniautegti, cum gi läzi au dat la unii din stäpini far'de
a mai intreba pe oamenii manastirii.
[Se propune ca vornicul obgtirilor gi marele agá sá convoace la manastire
pe toll mahalagiii pentru a se identifica lfizile i lucrurile fiecäruia]
1822, dechemvrie 5
Galaction al Rimnicului Costandin
Cretulescul, Istrate Cretulescul vel
Dumitrache Bibescu vel logofät 3.
Arh. St. Buc., Condica domneascii 99, f. 257; Condica velitilor boieri, 1822, p. 145 146.

M-rea Antim nu a serx it ca loc de cazare munai pentru turci, ci i pentru eteri§ti
panduri. La 22 martie la m-rea Antim s-au instalat 40 de cfiliireti eteri§ti, iar intre 16 23
aprilie aceastii mimlistire a fost ocupatii de pandurii lui Tudor. Spre sfir0tul lunii septembrie
1821 au fost aduse in Bucure0i -trupe asiatice turce0i 0 uncle din ele au fost cartiruite
la miinastirile din ora' (Hurntuzaki, XX, p. 582, 615 0 687).
2 Isciditura in grece0e.
3 Lrmeazii rezolutia domneascil in care se oprobil propunerea facutä.

191
www.dacoromanica.ro
 81
5 decembrie 1822
Locuitorii din Balta adeveresc cá in satul lor nu se gäsesc arme,
cii n-a fost nimeni amestecat in rciscoalii si cci dacei se va ivi vreun
strain prin satul lor, U vor preda imediat.
AdeverinIa noasträ la cinstità mina dumnealui biv treti logoffit Vasile
Strimbeanu, ce din luminatä porunca märii sale lui voda si a dumnealor cinstiti
boieri ispravnici, impreunä* ca belii orinduiti, au venit i in satul nostru spre
cercetarea apostaTilor ce au fost mestecati in rebelie si pentru stringerea arme-
lor de la toTi de obste. Pentru care, fäcindu-sä scumpà i strasnicä cercetare
aici in fata satului, noi intru adevfir am arätat dumnealui i beliilor cA la nimini
aici in satu nostru nici o armä nu este.
Nici un om din satu nostru la trecuta rebelie nu a fost amestecat, nici
oamerti straini sau iabangii in satu nostru nu sä aflä, ci, chid sä va ivi vremm,
sä*-1 prindem i sà-1 (Rim stfipinirii dupä poruncile ce ni s-au arätat.
lar cite o puseä ce au fost mai inainte la oameni in satul nostru, la vinätori
dupä foaia ce am dat la dumnealui biv treti logofät, la iesirea prea puternicilor
ostiri in Tarä au poruncit mAria sa Apdulaman pasa de la Ada-Kale de le-am
triimis cu oameni din satul nostru intr-adins in priimirea märii sale, dupfi
märturiile ce avem ; i oricind se va dovedi armä in satul nostru sau vreun om
iesit in tilhärie din satul nostru, atunci noi tot satu sà fim supt sabia impära-
tului si a märii sale lui vodä, ca neste neintelegAtori poruncilor. i spre incredin-
tare am iscälit.
1822 dechemvrie 5
Nutà sin Stroe, Raiamaga Mihai Artitäscu, Nicolae Zoican, Ion Ora-
labu. Popa Costandin cu tot satu Balta incredintäm 1.
Fondul Glogoveanu, doc. 205/1822. Orig. rom.

Zapise asemiiniitoare au mai dat:

La 5 decembrie, locuitorii din Colibasu, 10 semdaturi;
la 5 decembrie, locuitorii din Dfineen, 6 semnaturi;
la 5 decembrie, locuitorii din Patule, 19 semnäturi;
/a 6 deeembrie, locuitorii unui sat nenumit, 13 semnäturi, cu loan pircillabul;
la 15 decembrie, locuitorii din Gogosita, 12 semniituri;
la 16 decembrie, locuitorii din Crivina, 8 semnaturi;
la 19 decembrie, locuitorii din llovita, 9 semniituri;
ark' data, locuitorii din Burila, 6 semnituri.
(Arh. St. Craiova, doc. XVI/33-37; LXXXIX/19-22. Orig. rom.).
La 7 decembrie, un oarecare Dobritescu da' zapis in numele mai multor persoane ca nu
au arme; satul nu este indicat (Arh. St. Craiova, acelasi pach., doc. 21).
Mentioniim ad cà paralel cu actiunea de stringere a armelor s-au luat mnsuri i pentru
acordarea aprobikii de port de arme numai unor oameni e siguri s.
La 1 septembrie 1822, caimacamii Tiled Rominesti dispun ca slujbasii care au dreptul
de a puna arme stt fie e cu chezkii bune si oameni, stiuti i cunoscuti e, deoarece ei ela vreme

192

www.dacoromanica.ro
 82
6 deeembrie 1822
Locuitorii din Bala de Jos aratii prin zapis cá in satul lor nu
gut arme nici sirbi, greci striiini
incredintam Cu acest zapis al nostru la mina einstitilor ispravniei precum
sa sä ytie &A, citindu-ne dumnealor zapciii porunca cinstitilor ispravnici pentru
ca sa dam toate armele cite sa vor afla in satul nostru, atit la noi lacuitorii,
cit yi la once breaslä, asamenea i pentru oamenii straini fär'de nici un capatii,
adeca : sirbi, greci fiede nici un apatii.
Ci fiindca in satul nostru nici o arma nu sa gaseyte, fiindea s-au strins
mai dinainte, nici vreun om strain nu sa gasäyte, dam acest zapis cA, dà sa va
Osi de acum inainte vreo armä sau vreun facator de räle va ieyi din satul
nostru, sA fim supt pedeapsa cea hotaritä de maria sa voda i dä dumialor
boienii ispravnici, i sa nu avem nici un cuvint da indreptare, ea toate ponturile
ni le-au arfitat dumnealor zapciii intru auzul noktru, tuturor.
Si pentru incredintare ne-am iscalit puindu-ne yi degetile în loc da pecete,
ca sa sa ereaza 1.
1822 dechemvrie 6
Popa loan ot Bala de Jos adeverez, popa loan ot tam adeverez, eu Dumi-
tru pircalabu ot tam adeverez, eu Niul Geada ot tam adeverez, eu Stefan
Braga adeverez, eu Gheorghe Ghirghescu adeverez, eu Barbu Barlan adeverez,
eu Costandin 5otea adeverez, eu Samen Prinzita ot tam adeverez, eu loan
Soatea ot tam adeverez, eu Mihai Garga ot tam adeverez, eu Matei Brebu ot
tam adeverez, eu Pirvul Barlan ot tam adeverez, eu loan Sontea ot tam ade-
verez, eu Matei fiu-sau ot tam adeverez, eu loan Pele ot tam adeverez, eu
Gheorghe Paya ot tam adeverez, eu loan Brebu ot tam adeverez, eu Gheorghe
Petco ot tam adeverez, eu Costandin Gheorghescu ot tam adeverez i cu tot
satu Bala da Jos ad.everez.
Fondul Glogoveanu, doc. 623/1822. Orig. rom.
de trebuintri vor sta 5 impotriva odor rai it. O poruncii similarri este clatii si la 10 octombrie
(Arh. St. Buc., Condica domneascii 96, p. 346 s't 369). Alte porunci in aceastrt chestiune sint
date la 29 octombrie, 21 noiembrie si 9 decembrie, acelasi an (Arh. St. Buc., Condica domneasch
105, p. 3, 14-15, 38-39, 53).
Potrivit acestor porunci, s-au dat autorizatii pentru purtare de arme unor persoane
din Corlätel, Miträsesti i Piitule din jud. Mehedinti (Arh. St. Craiova, doc. XVI/30, 32; XXIII 18).
Pentru oamenii s nesiguri * se cer uneori chezrasii speciale. La 15 aprilie 1823, locuitorii
din Jurmfinesti dau chezisie pentru Dumitrasco Cuibac cfi nu 1-au simtit s cu nici o hibli,
ca nici un fell de lucru... din rebelie incoace (Fondul Glogoveanu, doc. 369 si 371/1823).
1 Zapise identice au dat la 7 decembrie i locuitorii din satele Sovarna de Sus, Sovarna
de Jos (Fondul Glogoveanu, doc. 621 s't 624).
Zapise cu un continut similar au dat, intre 7-15 decembrie, i locuitorii din satele:
Flruninda, Boyal, Popesti, Rudari, Nadanova, Burila de Jos, Bahna, igiai, Devisalu
inch' un sat nenumit (Fondul Glogoveanu, doc. 13, 14, 60, 188, 316, 374, 622, 628, 653, 671).

13 c. 70
193

www.dacoromanica.ro
 83
6 decembrie 1822
Divanul Tara Rominesti propune ca scutelnicii, poslusnicii
sd fie impusi la o contributie specialii pentru
plata datoriilor
Prea infiltate doamn.e,
Dupà lumina-CA' porunca märiei tale ce ni s-au dat la anaforaua dumnealui
vel vistier ca sà chibzuim cu ce mijloc se poate pläti tara de sarcina datoriilor
supt care este cäzutä i sä aratäm prin anafora, ne-am adunat cu totii aici, la
domneasca curte in multe rinduri, unde arätindu-ni-se de la vistierie perilip-
sis i väzind ca suma datoriilor este ti. 3 312 384, bani 78, lingä care adäogin-
du-se gi datoria pogtelor i dobinda banilor, poate sä se adune ca la patru milioane,
am rämas märmuriti gi la o nemärginità intristare pentru asemenea sarcinä,
ce nu s-au mai pomenit altädata sä fie Tara atita sumä de bani ¿atoare gi mai
Altos acum, cind se aflä In cea mai proastà stare, vrednicä de jale.
Pentru care, dupä tot felul de chibzuiri ce am fäcut, alte mijloace mai cuvi-
incioase n-am putut gäsi spre plata acestor datorii, fiind cu totul däräpinati
din pricina trecutei räzvrätiri, iar noi, toatà tagma boiereascä, cu toate cä avem
priveleghiu din mila prea milostivului nostru impärat ca scutelnicii i poslug-
nicii nogtri sä nu se supere la nici o dajdie i angarie, ci sa fie de toate acestea
apärati, i cu toate cA am cercat i noi mari pagube gi nenumärate präpädenii
In trecuta räzvrätire, care in multi ani nu le putem indrepta a-vi veni in starea
ce au fost, dar, dui:4 cum gi la alte päsuri ale tärii am jertfit averile noastre
spre ajutorul ei, ca nigte credincioase raiele ale prea puternicei impärätii, carea
doregte a fi totdeauna tara intru intregimea sa, asa i acum priimim sä ajutäm
tara spre ugurarea acegtii greutäti Cu ti. cinci sute de mii de la scutelnicii
poslugnicii nogtri ce-i avem in lucrul i poslugania caselor noastre, räspunzind
fiegtecare scutelnic Po ti. dougzeci i fiegtecare poslugnic Po ti. zece ; i Ii vom
despAgubi noi de aceastà räspundere, bez ai väduvelor särace. Sä se scoatä
gi un ajutor la dijmärit, vinäriciu i oierit pe viitorul an. 1823, cu räspunderea
cea obicinuitil, bez plata ce are a se lua la aceste trei huzmeturi pe seama
oieritul sä se scoatä la aprilie intiiu ot It. 1823, numai intr-acel an gi
apoi sä rämiie a se scoate iarägi la septembre ot leat 1824, fár' de alt adaos,
precum s-au scos gi pin' acum. Iar dijmäritul i vinäriciul dimpreunä cu milele
mfinästiregti sä se scoata la vremea lor. si fiindeä acestea nu Ant de ajuns spre
plata datoriilor, am socotit sä näzuim a cere ajutor gi de la sfintele mänästiri,
cu toate ci nu se cuvenea ssá le supäräm, fiind läcaguri sfinte i inchinäciuni
ale legii noastre, i avind priveleghiu de apfirare, ca i tagma boiereasc5. Dar
nevoia ne silegte sä alergám i la ajutorul maicii noastre, sfintei biserici.
cu cale ca sá se dea i veniturile lor din doi ani, tot in plata
datoriilor, adicfi toate acareturile sfintei mitropolii gi a cite trele episcopille

194

www.dacoromanica.ro
a tuturor mänästirilor i slobode i inchinate (afarä din chinovii i spitaluri,
cum CAldAroganii, Cernica, TiOne§tii, Poiana-MArului, Sfintul 1).ndeleimon
Catea i spitalul lubirii de Oameni, cu douà milnAstiri ce sint inchinate la acest
spital) s'A se vinz'A in arendä pe doi ani, ori toate la un mugteriu de se va gAsi,
sau la mai multi mugterii, dar nAstavnicii i epitropii ce se vor orindui pe la
mAnAstiri s'A nu fie lipsiti ca sil poarte grija de slujbele sfintelor biserici a fi
nelipsite. i din luerurile mAnAstiregti ce se vor l'asa pe seama lor, dindu-li-se
gi trebuincioasa cheltuialä de peste an a bisericilor, i a lor gi a altor poslugnici
i preoti, ce vor fi trebuin.ciogi la mAnästiri.
Banii aeegtia ce zicem a se lua de la scutelnici i poslugnici i din huzmeturi
i din arenda acareturilor mitropoliei i a episcopiilor gi a mAnästirilor sä se
numere la casA de trei boieri, ce este 8A' se orinduiaseA la sfinta mitropolie,
iinpreunA cu venitul mitropoliei, ca de acolo sä se dea plata datoriilor t'Ara.
Cite acareturi mAnAstiregti vor fi date in arendä de cAtre nAstavnici sau
epitropii mAnAstirilor, sA se ja de supt stApinirea acelor arendagi i s'A se dea
In arena.' acum de iznoavA pentru mai sus numita trebuintä i arendagii
aceia s'A fie adfistAtori pinä la implinirea de doi ani, plAtindu-se OEA atunci
dobindA pravilnieä la bani_i ce vor fi avind dati mänästirile pe arenzi; gi de
la doi ani inainte s'A intre in stApinire.
Creditorilor ce vor fi avind sA ja datorii de la mäiaAstiri sA li se plAteascA
dobinda banilor de la casA, iarägi pravilnicA pe acegti doi
Acestea sint plecatele noastre chibzuiri, ce am putut face, gi deosebit ne
rugäni ca sfi binevoiegti, m'Aria ta, a arAta i cAtre prea inaltul devlet proasti
starea i ticAlogia-in care se aflä tara, spre a privi cu ochiul milostivirii asupra
ei gi a o mingiia, oricum Il va nästAvi dumnezeu, cual gi din partea märiei
tale rämine dupA cum, te vei indura.
1822 decembrie 6.
Ot Rimnic Galaction, Cost. Cretulescu, Rada Vfiarescu,
Dimitrie Racovitá, Istrate Cretulescu, Const. Dudescu, Cost.
Filipescu, Nicolae Golescu vornic, Scarlat G-ràdi§teanu, Stefan
Belu logoat, Dimitrie Bibescu, Mihail Ghica, Nestor Costache
Rasti, loan Fälcoianu, Panà Costescu biv vel hatman, (Grigore
Rali, vornic), Alexandru Mihälescu, Aleco Cretuleseu aga,
Dimitrie Ralet hatman.
Arh. St. Bud., Doc. diplomatice, Tara Rom., 93. Orig. rom. Fotografii de doeu
mente, IV/10, Cu o transcriere in litere latine.

O anafnra din partea divanului prin care se ariita necesitatea chibzuirii unui mijloc
de a scApa Tara de datorii fusese inaintatii iba.' la 10 noiembrie 1822 (Arh. St. Buc., Condica
donmeascii 99, f. 178).
Problema datoriilor Titrii este discutatä de-a lungul anilor 1823-1829, precum i in
1834.-1835. Toate doeumentele in aceastil chestiune pornesc de la cele expuse in documentul de

13* 195
www.dacoromanica.ro
 84
9 deeembrie 1822
Locuitorii satului Bobaira aratä pe pandurii care au participat
la rdscoah si dau chezeLgi pentru ei.
Adeca eu popa Gheorghe ot Bobaita i pircälabu Dinu DAdAliu i Iovan
Mihartu i Ion DrAgotoiu i Gheorghe Bädescu i Albu Butoi, incredintAm cu
acest zapis al nostru la einstitä mina dumnealor boierilor ispravnici, precum
sä. sä tie cà viind dumnealor zapciii plàii Ocolul de Sus in satu nostru
facind cercetare pentru pandurii ce au fost mestecati cu apustatii, aflindu-si
In satu nostru unu Ion Trailoiu pandur, unu Radu Cute9 pandur, unu Mihartu
pandur, unu Dumitru volintir pandur, unu P-etco Bädescu pandur,
unu Barbu Deatco pandur, unu Mihai Nitfiscu pandur, unu Dumitru. Cepoieru
pandur i aducindu-i cu toate testerelile 2 ce au de predare el i armele ce
le-au dus la Strfihaia.
De aceea incredintim cu acest zapis la mina stäpinirii precum
c4 sint buni birnici ai no§tri färii nici un feli de pricinä de hotie. lark' dud
Ii vom dovedii noi la unile ca acestea, sà fim datori a-i da in mina stäpinirii,
iar nedindu-i sa fim noi supt pedeapsi i perdere. Si &Am chezAgie, §i. spre
incredintare ne-am iscalit
1822 dechemvrie 9
Eu Toma Filip adeverez, eu LáhAria Raja adeverez,
eu Toma Gurgu adeverez, Ion Volintiru adeverez,
Badea Plo§tinaiu adeverez i cu tot satul nostru
adeverAm.
[Pe verso:] Pentru pandurii ot Bobaita 3.
Acad. R.P.R., doc. CCCXXXIV/223. Orig. rom. Publicat fragmentar de N. Iorga,
Situalia agrard a Olteniei . . ., p. 197.
mai sus si in anaforaua de la 10 octombrie (Arh. St. Buc., Condicile domnesti: 103, p. 17-20,
33-38; 105, p. 141-142,155-156; 107, P. 49-52; 108, P. 1-5, 53-55, 399; 110, p. 613-616;
111, p. 166-469, 197-198, 351-353, 660-661, 684-685; 125, p. 181, 289-297, 300-310,
366-367; Episcopia Arges, doc. LXIX/87; m-rea Banul, doc. XLIII/20; Administr. vechi,
vistieria Tirii Rom., dos. 2384/1824, f. 10 v-11. Acad. R.P.R., mss.: 15, f. 37-38 v; 261, f.
61 v 62; 351, f. 9; doc. CXIV/24; pach. DCCCXX.XVIII (fost. ms. rom. 1096), f. 133-135).
In legiiturrt cu problema datoriilor tiírii existä de aseinenea uncle acte publicate (Arhiva.
Organul Societatii istorico-filologice din Iasi, XX, p. 132-137; N. Iorga, Studii i doc., V,
p. 285; Hurmuzaki, XX, P. 193, 311-313; Uricariul, XXV, p. 464; Mérnoires sur les Convents
rountains, P. 163).
Cuvintul volintir e seria deasupra rindului.
2 Corect: tescherelele.
3 Chezilsie asemAnAtoare dau, la 7 decembrie, i locuitorii satului Sisestii de Sus (Mehedinti)
pentru pandurii: Constandin Dugsin (?), Gheorghe Gastea, Gheorghe GRP* Gheorghe Robi (?),
Nicolcea Cirstea l alti citiva ale 'direr inume slut indesoifrabile (Arh, St. Buc,, Donatiuni,
XVIII/1. Orig. rom.).

196

www.dacoromanica.ro
 85
10 decembrie 1822
Locuitorii din Izvoru Bcirdii (Mehedinfi) incredinfeazii prin
zapis ca nu mai sint arme in satul lor.
Adeci eu popa Mihai ot Izvorul Bordii i päreälabu Pätru i loan Sfetco
i Gheorghe sin Harsova i Nicola Boescu i Dumitru Läzärescu i Toma Sfetco,
Boinia Boescu, Nicola Patgleseu, incredinfam cu zapisul nostru la mina dumnea-
lor boierilor ispravnici, cä venind la noi dumnealor zapciii pläii Ocolului de
Sus si fácindu-ne cercetare din porunca märii sale lui vodä, cercetare pentru
arme, iarä noi ne-am incredintat cu acest zapis al nostru ca de cind ni s-au
dat poruncä ca sit ducem armele la Ostrov, i facind dä mare cercetare lime
noi ì oriunde am stiut sämn de arme, le-am adunat si le-am dus la Ostrov.
De care si atunci ne-am incredintat cu zapis precum nu sä mai aflä arme
aici in satul nostru. Asijdirea i acuma ne incredintäm, dupä cercetärile ce
ni s-au fäcut i ne legärn cu iscaliturile nostre ca de sä va mai gäsi arme
la noi in sat, sä avem a ne pedepsi dupä poruncile inpärätesti i sä fije casäle
nostre in jaf i viata nostra intru perzare. i pentru credintä ne-am iseälit 1.
1822 deehemvrie 10
Eu Nicolaie Cätana am adeverit, eu Pätru Buescu
am adeverit, eu Filip Dane am adeverit.
Acad. R.P.R., doc. CCCXXXIV/225. Orig. rom.

86
10 decembrie 1822
Locuitorii satului Vela incredinteazci ca nu mai sint arme in
sat i dau chezii,sie pentru doi oameni beinuiti th defin arme.
Satul Vila,
Adecä noi care mai jos ne vom iscAli, dat-am incredin.tat zapisul nostru
dumnealor cinstiti bojari ispravnici, precum sà sä stie eh' dupà strajnicA cinstitä
porunca dumnealor ce ne-au venit pentru arme caul rilbelasi, de sä vor afla
In satul nostru, iarä la noi negäsindu-sä de aceli feli de lucru[ri] däm incredintat
zapisul nostru cá de sit vor dovedi arme in satul nostru la vreunu din birnici

1 Zapise asemilniitoare au dat, in zilele de 10-13 decembrie, i satele : Baloteqti, Jido§tita,

Brebinari, Orodelu, Micule§ti, Banovita i Rogova. Semneazil 6-13 oameni din partea
fiecilrui sat, Cu exceptia Brebenarilor, pentru care semneazil 20 de in§i (Acad. R.P.R.,
doc. CCCXXXIV/226-228, 230, 232, 238. Publicate fragmentar sau mentionate de N. Iorga,
op. cit., p. 193-200).

197
www.dacoromanica.ro
sau la catane, vätäsäi, sau la alte breaste, i sà avem noi a ne pedepsi dupfi
cinstità porunca dumnealui cinstitului isprävnicat ca unii neurmAtori cinstitei
porunci. Intäritä cu iscäliturile ca sä [sä.] creazä.
1822 dichembrie 10
Eu Radu sin Vladu adeverez, eu Dragomir adeverez, eu Preda
Tàzluicä adeverez, eu Matei al Näsie adeverez, eu Filip ade-
verez, eu Radu Cretu adeverez, eu Dumitru Catana adeverez,
eu Marin adeverez, eu Stänica adeverez, eu Dinu adiVärez,
eu Märincu Gheorghe adeverez, eu Ion Veleanu adeverez, eu
cápitanu Stefan adeverez.
Iar fiind avind dumnealor zapciii pläii bänuialà la un capitan. Stefan,
cä ar fi avut arme si nu le-au arätat, noi arätäm in frica lui dumnezäu cä
ce arme au avut i s-au si luat mai dinainte dä aträ sArdari chid au venit
in satul nostru. Aseminea pentru un Dumitru, catana cii.mäcamii, ce s-au
gäsit la dinsul numai o pusca pe care i-au i luat dumnealor zapciii, din
porunca, iar alte arme nu sä mai allá la dinsu; pentru care ne leggm cu
acest zapis al nostru atit pintru Dumitru, cit i pentru cäpitanu Stefan, a
dà sä vor mai afla arme la cesti oameni nearätate i tainuite, sà fim noi cei
mai sus iscaliti la spinzuraoarea aceasta.
Acad. R.P.R., doc. CCCX.XXIV/224. Orig. rom. PubHeat fragm. de N. lorga,
Situalia agrard..., p. 197-198.

87
16 deeembrie 1822
Anaforaua logofefiei stretinilor in procesul dintre Petru Frinco-
vici, arendasul mosiei Seildtrucu (Arges) si seitenii de pe acea rnosie
pentru clacei .,si dijmá, datoratei din anal reiscoalei.
Prea [inältate doamne]
Din luminata porunca märii tale, dumnealui vel hatman al divanului,
prin zapciul ceau dà aprozi, au infätisat la judecata acestii logofetii a strei-
nilor pricini, pe Petre Frincovici sudit c. c. [care reclamä] pä läcuitori sà d.ea
dreaptä dijmä i clacà, dupà pravila pAmintului. Si ei nesupuindu-se, dupä
porunca dumnealor boierilor ispravnici ai judetului s-au rinduit mumbasir
slujitor, carde apucind pe acei läcuitori ca sä implineascA banii clAcii, de zi
Po talen i 1, pa cite zile vor fi rämäsite, au si implinit dä la citiva oaresce
bani; iar cei mai multi au dosit i, viind aici, au dat jalbä marii tale. Si
s-au rinduit in cercetarea iaräsi dumnealor boierilor ispravnici, carii. puind
A.ga in text.

198
www.dacoromanica.ro
temei numai la o foaie ce au arältat piritii dä o sumä d'ä bani ce au zis cii
le-au luat jäluitorul cu asuprire, au zis ea' au piritii dreptate.
i fiinda el, adía jäquitorul] le-au luat acei bani havaet pentru jirul
ce 1-au inincat porcii lor in pädurea ce este pe numita mo§ie §i pentru vinul
si rachiul ce 1-au vindut in silnicie acolo, pe mosie, in diastima ce s-au aflat
fugit de acolo.
Fatä fiind §i piritii, ne aratara o jalbä' a lor cAtrà märia ta, buiurdistä'
-tot in cercetarea acestii logofetii a streinilor pricini, prin care zic ea jäluitorul
Petre, afTindu-se arenda§ pe mosia Sälatrueul in anul trecut, cind era vremea
räzvrätitä, in silnicie prin slujitori §i. turc le-au luat talen i 386, 60 Cu felurimi
de numiri si näpastuiri. Arä'tindu-ne §i o foaie, anume d'ä ce bani au luat
fiescä'ruia, care s-au insemnat de judecatä, ca si fie cunoscuta, in care sä
cuprinde eà le-au mai luat §i doi boj, tot in anul trecut, pentru 10 zile dii
clacä intr-acel leat, osebit de zile 12, ce i-au silit a räspunde clael pe acest
urmätor an, plätindu-sä ziva cu cite talen unul, impotriva vechiului obieei
ce au avut, dä fäcea numai cite 6 zile pe an...

Arh. St. Buc., Condica logof. streinilor 1045, p. 166-169.

88
26 decembrie 1822
Grigorie Ghica aprobii sil' se aleagii alt mitropolit in local lui
Dionisie Lupa.
Io Grigore Dumitriu Ghica vvd. i gospodar zemli vlahscoe
Cinstitilor si credinciosi dumneavoasträ velitilor boieri ai divanului
domniei mele.
Am väzut domnia mea arätarea si. cererea ce faceti prin anaforaoa dum-
neavoasträ' eätre noi, ca sä vi sä dea voie de a vä alege alt mitropolit in locul
preaosfintii sale pärintelui mitropolit chir Dionisie.
Dä.' vreme ce preaosfintia sa la trei eärti ce i s-au trimis d'á domnia mea
a-si veni la turmä 3. n-au dat ascultare, pricinuind ca ar fi pAtimind de picere
§i eä §i alti arhierei lipsesc de la eparhiile lor si au oameni orinduiti da cauta
di trebile eparhii, care prieinuiri ale preaosfintii sale le gäsiti cu totul d'Asarte
§.1 far' de nici un temei, pentru ea' nici in vreo patiml de boall (care si-1
1 Cele trei airti, la care se referii Gr. Ghiea, au fost serse la 1 iulie, 29 august si 2 octom-
brie (Acad. R.P.R., pach. DCCCV (fost. ms. rom. 1063), f. 422-424 si 427). La ultima
scrisoare a domnului, cea din 2 octombrie, mitropolitul §.1 boierii au conditionat intoarcerea
lor in tara de dobindirea mijloacelor necesare pentru intimpinarea cheltuielilor (Arh. St. Buc.,
Administrative vechi, Tara Rom., regularea hir'tiilor vechi ale statului, dos. 2421/1822. Text
grec. Publicata de E. Virtosu, 1821. Date . . ., p. 167-172).

199
www.dacoromanica.ro
popreasca a nu putea veni), dui:4 gtiinta ce aveti, aratati ca nu sa afla, nici sa
potrivegte lipsirea sa cu a altor arhierei, caci aceia, degi lipsesc de la eparhiile
lor, dar nu stilt in tail streina, ci tot in Tara stapinirii supt care sa afla, de
mide au duhovniceasca ingrijire pentru norodul eparhii, dupa care aceasta
a dumneavoastra cerere i rugacinne, chibzuindu-ne i domnia mea in tot
chipul, nu putem gasi vreun cuvint destoinic spre a mai adasta venirea preao-
sfintii sale gi a vä rezima mai mult la pricinuire i prelungire, carele osebit
din gtiinta ce aveti dumneavoastra precum i ingine noi sa dovedesc ea Ant
aga. Dar gi chiar inscrisile raspunsuri ale preaosfintii sale ce ne-au trimis
s-au vazut gi de dumneavoastra, asemenea le vädesc pentru cá dupa ce arata
cà patima picioarelor il zaticnegte de a iegi, apoi face cerere de a i sä trimite
bani spre a sa plati di streini pa unde este dator i cu acest mijloc
inlesneascä iegirea din Bragov1, caci acei creditori alta sigurantie zice ca* nu au
decit persoana preaosfintii sale in &it sà aflä acolo. Va &A zica dar ca
preaosfintia sa anerisegte pricina záticnirii, cäci ea este, adica patima picioa-
relor, ci neinprilejirea de a &A plati dupä unde este dator. Care gi aceasta jude-
cindu-va, vericine far' de impärtenire o gasegte a fi o invederatä pricinuire
netemeinica deopotriva cu cele de mai sus zise, in vreme ce gi ingine gtim
si dumneavoastra aveti asemenea gtiinta i tuturor este gtiut ca multi din
cei ce au avut Avila ca sä iasa din Bragov (fiind mai viz..' tos cu mult de mai
proasta stare gi treapta decit a preaosfintii sale) n-au fost popriti de nimenea
pentru datorii, ci au iegit fiegcare gi de aici dupä a sa putere ingrijagte pentru
plata datoriilor sale.
Toate dar acestea dAstoinice cuvinte fiind doveditoare nedoririi preaos-
fintii sale, cu care sä aratä catre a sa duhovniceasca turma, in vreme ce dupa
sfinta evangheliceasca scriptura pastorul cel bun sufletul Ii pune pentru oile
sale; iar preaosfintia sa inpotriva s-au depärtat gi au adiaforisit Cu totul de
turma cuvinfatoarelor oi ale pastorii sale, far' de nici o indoiala, zicem ea' nici
bisericeasca povata, nici politicegtile cuviinte nu ne mai indatoreaza ca sä
primim mai multa vreme la sfinta mitropolie a tarii, obgteasca noasträ muma,
petrecind in vaduvie j norodul in lipsa de pastor, fiind lucru Cu totul inpo-
triva j duhovnicegtilor i politicegtilor datorii.
Drept aceea sà urmati dumneavoastra halea i manzili a face dupa orin-
duiala alegere de alt mitropolit i sà aratati domnii mele prin anafora.
Tolico pisah gosposdvo mi.
1822 dechemvrie 26
Pecetea gospod
Vel logorat
Arh. St. Buc., Condica domneascii 105, p. 66-67.
1 Ø astfel de cerera atre Gr. Ghica vv a fost facutà de mitropolitul Dionisie si de boierii
aflaii la Brasov, la 11 octombrie 1821 (Arh. St. Buc., Administrative vechi, Tara Rom., regu-
larea hirtiilor vechi, dos. 2421/1822. Publicat de E. Virtosu, 1821. Date..., p. 167-172).

200
www.dacoromanica.ro
 89
27 decembrie 1822

Cerere care malta Poartii, pentru reducerea obligatiilor datorate

de Tara Romineascil in urma « trecutelor cumplite
Noi prea plecatii i credinciogii supusi ai prea puternicii împäräçii, -epis-
copii i boierii mari si mici, la prea luminatul si de toate milile izvoritorul
prag al prea inaltului devlet, räzimind plecatele noastre capete, ridicäm glasuri
de multumire care parinteasca milostivire a prea puternicii si de hrana nooa
datatoare imparatii, care printr-a sa numai imparateasca bunavointa, au
risipit norul ticälosiilor ce cazuse asupra acestui impäratesc al s'au cheler.
Domnul dumnezeu sá inmulteasca i sa päzeasca slava si puterea sa in veci.
Indraznim insa a aräta ca mare tinguire catre a sa nemarginita milosti-
vire ca' rancie trecutelor patimi ce s-au pricinuit tuturor supusilor ce lacuiesc
In pämintul acestui imparfitesc cheler, de toatä treapta i starea, stind Una'
nevindecate, pricinuiesc la toti de obste o simtitoare durere i usturime in
felurimi de chipuri, incit ca mare jale poate suferi cinevasi auzind pa' unii
väitindu-sa ea' nu au mijlocu intimpina hrana cea din toate zilile a fami-
Iiilor lor, altii iarasi tinguindu-sa ca nu au cu ce acopen i golatatea copiilor lor,
tragindu-sa de datornici si sap d'a ei dà a-O vinde si ce le-au mai ramas,
caci i acei datornici sint deasemenea lipsä i neavere. Si, intru un cuvint,
toti de obste i fiecare in parte dupa a sa stare, treapta i meserie, au ajuns
la o foarte proasta i ticaloasa stare, atit din pricina trecutelor cumplite
intimpläri, cit si din inchiderea i contenirea alisverisului ce au suferit fiescare
In anii trecuti.
Apoi, pe linga acestea toate, s-au adaogat i lipsa de bucate in care O.
afla acum tara. Iar cea mai verhovnica i pricinuitoare de mare jale i ticalosie,
este datoria cea peste mäsura i neasemanatä in care cu o nemarginita obida,
vedem ca au incaput asta' data tara, a cariia povara cunoscindu-o cà covir-
saste starea i puterea sa, incit mijloc nu este de a o intimpina far' de a i
pricinui o de iznoavä daräpänare i desävirsita ticalosie. Si neavind altä
nfidejde precum i din partea saracilor lacuitori neindraznind a socoti macar
vreun citusi de putin deosebit ajutor, am hotärit a järtfi chiar dintr-ale noastre
priveleghiuri, harazite i intarite din mila prea puternicii imparatii i dintr-ale
vacurilor tArli, adicä ale mitropolii, episcopiilor i manastirilor din toatä tara, spre
oarescare scadere i usurare a acestii datorii, dupa mijlocul ce I-am aratat
prin prea plecata noastrá anafora cara märia sa domnul nostru,rugindu-ne
ca sa o faca cunoscuta care prea inaltul devlet. Dar fiindca. nici ca acest
mijloc de jar-tn.' vedem ea nu este prin putinta de a sä usura Tara de greutatea
acestii datorii, nfizuim Cu lacrami care noianul cel plin de milostivire al prea
puternicii imparatii, Í cu fierbinteala ne rugain sa arunce ochiul cel plin de

201
www.dacoromanica.ro
milostivire asupra acestui impgrätesc al sfiu cheler, i si nu treacg cu vederea
lacramile i suspinurile supusului norod ce sg aflg läcuind i petrecind supt
aripile si umbrirea cea pgrinteascg a impgriitestii sale märiri, ci sg-si rgverse
acum bogata mila sa asupra acestii tari, or in ce chip va binevoi si va chibzui
a sa prea inaltä intelepciune spre mintuirea i scgparea ei dintr-o asa mare
greutate, ca i noi credinciosii supusi dintru adincul inimii, cu totii impreung
glasuri de ruggciuni atre atotputernicul dumnezeu, pentru prea
puternicul si prea dreptul i fgegtorul de bine impArat si stgpinitor al nostra
spre indelungarea vietii impgrätii sale si spre intgrirea intru strgmosescul
sgu prea strglucit scaun, ping in veci.
1822, dechemvrie 27
Galaction episcop Rîmnic, Costandin Cretulescu ve! ban,
Barbu VIcarescu ve! ban, Dumitrache Racovitg vornic, Istrate
Cretulescu vornic, Costandin Filipescu vornic, Scarlat Grg-
disteanu vornic, Grigore Ralea vornic, stefan Belu logofgt,
Mihalache Ghica ve! postelnic, Nestor logofgt, Costache Rasti
logorät, loan Fälcoianu logoat, Scarlat Mihglescu spgtar,
Dimitrie Aalet hatman, Pang Costescu batman, Mateiu Cantaco-
zino aga, Costandin Cantacozino aga, Filip Len s postelnic,
Petrache Gorneanu paharnic, Radu Fgrcgsanu paharnic, Theo-
dorache Closcg paharnic, Dumitrache Druggnescu paharnic,
Costandin Borgnescu stolnic, Petrache Arion stolnic, Enache
Stgnescu stolnic, Grigorie Paladi stolnic, loan Arion stolnic,
Mihaiu Greceanu spgtar, Raducan [ ?] sgrdar Poenaru, Costandin
sfirdar, Eftimie särdar, Grigorie Otopeanu, Tgnase Corbea (?)
sluger, Preda Sguleseu sluger, Alexandru Theodor sluger, Gri-
gorie Märgäritescu pitar.
Arh. St. Buc., Condica domneasca 103, f. 4-5.

90
28 decembrie 1822
Locuitorii din Diibuleni (Romanaii) se piing impotriva arenda-
sului Nicolae Cazan care-i terorizeaza ca ajutorul turcilor pentru
datoriile lor din 1820-1821.
Prea cinstitului, dumneata biv vel logofete,
Cu lacrgmi jäluim dumitale ca sg avem dreptate Cu un Nicolae Cazan,
ca de este acu.m trei ani de cind au tinut mosiia Brincoveanului in arena' si
de atunci tocmai acum ne-am pomenit cu numitu cà ne apnea Cu turc i ne
bate si ne scoate desculti in zgpadg, care nici dà dgjdi domnesti nu am pgtimit

202
www.dacoromanica.ro
ce am patimit da la el. In care din pricina lui ne-au fugit isalsa casa din pri-
cina lui peste Dunäre.
Si chid nu vom avea milà nici de la dumneavoasträ, poate sa se sparga
tot satu acum pà zäpada, cà i noi din legatura am scapat, din legaturä, la
aceasta sfinta zi mare de am venit la dreptate, ca nu ne [e] indestul ca nu
avem implinim toate cererile lui, ci ne cere toate avaeturile indoit, iarä
nu dupa cum am avut noi obicei. Cà noi obiceiul ce! dintii 1-am avut: eked
nu am avut, ci numai doi lei parale cincisprazece, i dà Ora un zlot si aä vatra
parale doozaci. Care s-au sculat dumnealui Hagi Enu§ cu judecata si dä la
inchisoare ne-au facut cite sasa zile de clacä §i cite parale noua da cari da
fin si cite parale doozaci §i cinci di vaträ. 5i acum ne vedem ea numitu Nicolae
Cazan dà doosprazece zile da chat' si de talen i 3 dä caru dà lemne si talen i 3
dà jugu dà boj. 5i la dijma finului, unde s-au pus da dijmuitori zece cara, acum no
gäsim cite douazeci carà i ne cere di car cite doozeci dà parale. Care noi,
vazind atita nedreptate si incarcatura, nu ne-am supus sa dam si ne-au dus
la Caracal pa noo oameni si ne-au inchis in puscärie si am dat cite talen i 4 da
om, treapad si zaciuiala. 5i i-am dat si zapis dà la inchisoare ca sa scapam, sa
yenim la dreptate inaintea cinstitului divan. 5i la dijma porumbului dacä
ne-au pus pa' un om fardele da drugi, el ti cere zace färdele de boabe i soco-
teste ocaoa cu opt parale. 5i noi de ne-ar fi cerut dà atunci dijma, dà loc noi
i-am i dus-o si el nu au vrut sa o primeasca. 5i acum dupä ce s-au facut räzfilic
si ni s-au luat bucatele, cit si dijmurile, s-au luat si s-au dus la Dii, cu porunca
pasäi. 5i da avem unu prin noi cite un copil insurat acum, el Ii cere tot doos-
prezece zile de clacA.
Dà aceasta näzuim la mare mila dumitale ca sä te milostivesti asupra
noastra, cA ne spargem pa zapada, ca degeräm copiii prin zäpadii si ca ne
rapunem dobitoacele din pricina aceasta. 5i ce va fi mila dumitale asupra
saracii noastre.
Prea plecati: eu Preda pircalabu ot satu Däbuleni sud Romanati, eu
Tonea Treanta ot tam, eu Pirvan ot tam, eu Preda ot satu Ciungu.
De la caimacamia Craiovii.
Volnicim pe aceastä catana sA mearga la sud Romanati, de unde rädicind
pa piritul, prin marifetul dunmealor boierilor ispravnici cu alegerea in scris,
sä-1 aduca aici a sä infatisa la divan.
1822 dechemvrie 28 1
Biv vel sardar
Muz, de ist. Buc., doc. 30 403. Orig. rom., Cu peeetea càimcàmiei in tu; Cu o
copie modernii legalizatä.

Tot in decembrie 1822 §i in iiumarie 1823 se fac cercetári pentru tilierea piidurii de la
Dribuleni de ciltre siiteni, care au invocat motivul cá boierul Grig. Brincoveanu nu mai e
stàpîn (Muz. de ist. Buc., doc. 30 404-30 406).

203
www.dacoromanica.ro
 91

28 decembrie 1822
Poruncei domneascei pentru indepiirtarea egumenilor greci si ale-
gerea de egumeni pdminteni la toate meineistirile Tarii Rominesti.
Pitac citre du.mnealor velitii boieri halea i mazili, pentru
lipsirea igumenilor greci du pl la mänästiri si a s'A orindui igumeni
p Aminteni.
Cinstitilor i credinciosi dumneavoastrA velitilor boieri ai divanului domnii
mele, halea
FiindcA pentru igumenii greci &A' la mAnAstirile dä aice din domneasca
noastrA Tara' &intern porunciti prin prea inalt inpArAtesc ferman ca s'A-i lipsim
de la mAnfistiri si in locul lor sä orinduim igumeni dintre pfiminteni, de
aceea poruncim dumneavoastrA ca fAr' d'A zAhavA sä alegeti dintre pAmintenii
ce-i yeti socoti mai cuviosi, cu bun'A petrecere i vrednici d'A a s'A orindui igu-
meni pe la acele infinästiri i metoase, chibzuind insi i orinduiala cu care s-ar
cuveni de a igumeni. i s'A arAtati domnii mele prin anafora, arAtindu-ne si
numele igumenilor ce-i yeti alege pentru fiescare mAnAstire, ca s'A chibzuim
noi haractirul i m'Asura destoinicii fiescgruia. Si sfivirsind alegerea i chib-
zuirea de mai sus arAtatà, sA cereti de la igumenii ce lipsesc ca sA-si parado-
seascA fiescare socotealä curatA d'A tot venitu si cheltuiala mAnAstirii i d'A toate
lucrurile m'AnAstiresti miscAtoare i nemiscAtoare i dà sinele miscAtoare, prin
catastise curate, iseglindu-se fiescare catastih de igumen[ul] ce-1 va da s'A
adevereze, apoi i cu iscäliturile dumneavoastrà.
Tolico pisah gosposdvo mi.
1822 dechemvrie 281
Arh. St. Buc., Condica domneascii 105, p. 64; vezi si P. 71-72.

ANEXA 1
la documentul nr. 91

Primind aceastA a noastrà impArateasci poruncA se face cunoscut

alesule dintre stApinitori neamului lui mesia i intiiul dintre domnitori Grigorie
Ghica (al cAruia sfirsit sA fie fericit) cA, luindu-se cuvenitele m'Asuri spre res-
tabilirea desAvirsitei liniti i asigurAri a nevinovatilor locuitori ai printipatelor
Moldavia si Valahia, prin cea de acum stirpire a nfiscutei revolutii in aceste

La 14 februarie 1823 marea logofetie a Tärii Rominesti intervine pe Iîngá agentia

austriactt ca egumenii stt fie opriti sá ridice lucrurile mtinitstiresti adfipostite in Transilvania
acei egumeni s-au scos din aceastii epistasie a egumeniei de cea pravilnicà stipinire
acest fel de egumeni nu mai au nici o stilpinire i dreptate asupra acestora s (Arh. St.
Buc., Condica donmeascil 98, f. 402).

204
www.dacoromanica.ro
printipate ale noastre de mogtenire, s-a incuviintat alegerea gi orinduirea
domnilor in aceste printipate (precum aceste se urma din vechime) din cei
dintii indigeni boieri. Caci, degi este de prisos a se zice, s-a dovedit senti-
mentul de tradare al predecesorilor domni fanarioti. Deci, depinzind de la a
noasträ imparateaseà incuviintare orinduirea aceasta, incredintam domnia
Tarii Rominegti pe credinta ce te caracterizeaza.
Fiindca cei de pina acum domni fanarioti gi cei luati de ei boieri greci,
sírbi, bulgari, arnluti §i calugari, a urmat mai multe napastuiri impotriva
indigenilor boieri gi raiale gi au luat parte la turburari: i !Inda din acestea
n-a ramas catre dingii nici o incredere, dupfi cererea ce ni s-a fácut atit din
parte-ti, cit gi din partea boierilor veniti impreuna Cu tine in capitala noastrA,
poruncim ca, spre mentinerea cuvenitei linigti a printipatului, cIçi greci, sirbi,
arnauti, bulgari, calugäri gi altii de felurite neamuri, sa se izgoneasca in
Rumelia, gi atit cei din Rumelia impragtiati in vecinatate necunoscute individe,
cit gi cei ce in viitor din felurite vite se vor izgoni in Rumelia, sa nu aiba dreptul
a calca pamintul tarii decit numai dintre acei ce n-au luat parte la turburari
gi sint de o huna conduita. Unii ca acegtia s'A' se infatigeze la secretarul divanului
§i la begli-agasi gi de vor fi aviad sä dea chezagi pamintean pentru persoana
lor, sa se inscrie in cataloage, gi luindu-se o asemenea chezagie de la dingii,
sa ramiie gi sä li se acorde de catre tine voia de gedere. Din acegtia ce vor
raminea sa dreptul nimenea a mai lua rang de boierie, nici sa ocupe vreun
post, iar cei ce vor cere voia a intra in printipat, pentru particulare interese
ale lor, sa fie datori a se infati§a mai intii la autoritatile din partea dreapta,
de unde, dupg cercetarile ce li se vor face, El li se dea dovadä cuprinzatoare
de caracteristica lor gi de pricinile pentru care vin; §i aceasta s'A se faca ciad
li se va ivi vreo piedick care s'A opreasel voia intrarii; gi, dindu-se unii ca
acegtia in mina capuchehaialei se vor inainta din partea sa catre spatar, carde
cercetind §i dovedind ca sint oameni cinstiÇi, sa ramiie in printipat pina cind
vor ispravi trebile lor, §i daca vor da banuiall ea' sint turburatori, färä zabava
sa se izgoneasca.
Prin urmare, dorind mentinerea degavir§itei linigti gi a bunei petreceri
a locuitorilor gi socotind cererea voastra ca o serioasa trebuinta am aratatarä
a noastra imparateasca bunavointa intru aceasta, dind imparategtile noastre
porunci catre toti guvernatorii eparhiilor noastre de linga Dunare spre a
avea cuvenita priveghere ca s'a popreasca intrarea in printipat la nigte
oameni ce n-au nici o treaba acolo. 5i ciad din autografa noastra aceasta
porunca vei afla ca s-a incuviintat cererea voastra, s'A urmezi §i tu intocmai,
precum dicteaza credinta gi devuatia cea catre puterea noastra, supuindu-te
la cele de catre noi printr-acest imparatesc decret poruncite gi pazindu-te de
a urma in contra.
Aceasta cunoscut, supuindu-te sacrului nostru semn.
S-a dat la inceputul lui zilkade 1237, de la Hristos 1822.
Pentru conformitate
Seful sectiei, C. Canelopul
Arh. St. Buc., Documente diplomatice, 111127. Orig. turc., cu trad. grec.
rom. cont.

In text: depindind.

205
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 2
la documental nr. 91
iDecembrie, 1822]
Traducerea impArAtescului ferman cAtre mAria sa.
Alesule intre domni din neamul crestinesc Grigorie Ghica, printe
al Valahiei, fie-ti sfirsitele bune.
Ajungind acest al mien impArAtesc ferman, cunoscut sà-ti fie c5 dupA
incetarea eveniraentelor din Valahia si Moldavia, fiindeä te-ai orinduit domn
al Valahiei, gi pentru linistea i calihna locului si a locuitorilor ai dat si tu
cu tine veniti aici boieri o reclamatie greceascA, prin care ati arAtat
cä in vremile domnilor greci vreo citiva cäluggri greci prin fortA au stApinit
bisericile de acolea si au indrAznit la feluri de miscAri turburAtoare i nere-
gulate. Deci acesti cAlugAri toti gonindu-se sA se duck' intr-altfi parte, iar
sumele hatirite de la bisericile ?valahiei la alte biserici, ce se aflA in pAzita de
dumnezeu provintie a mea, patriarhul grec sA nu trimitA cAlugAri ca sa adune
aceste drepturi, chid va urma vreo zAbavA, ci tacrirul säu sA roage pe malta
PoartA si ea sA porunceascA capuchehaelii i asa sA se ia acele sume. fiindcA
s-au fAcut propunere a se desfiinta incA i coalele ce au crádit domnii greci,
prin care aceasta sä se mpg rAdAcina turburAtoarelor porniri i aceste toate
ant baza cei mai depline linisti i odilme gi a locuitorilor si a locului i merg
conform cu imprejurArile de acum i trebuinta vremii; pentru toate acestea
este impArAtescul mieu consentiment. Si ca sa-si aibA tAria i prin inalt al mieu
ferman, intr-adins s-au scris aceste i s-au trimis acolea.
IndatA, dar, ce va ajunge, dupA ascultarea ì supunerea ce dupA toatà
trebuinta esti dator a-i da, sA pui in lucrare nestrAmutat cele intr-insul porun-
cite, depArtindu-te cu totul i fiindu-ti fricA de a urma inpotrivA. Aceasta sa
stii, i sA fii supus sacrului mieu semn.
Pentru traducere intocmai. 5eful sectiei
grecesti din cantelaria secretarului statului,
C. Tirnoveanu
Arh. St. Buc., Documente diplomatice, II 130. Orig. turc., cu trad. grec. i rom. cont.

92
[1822]
Firman pentru numirea in slujbe a pc1mintenilor ,si scoaterea
strainilor.
Sosind porunca noastrA cAtre voievodul Grig. Ghica, domnul
Rominegti, pildA printre aleii neamului lui mesie, ale cAruia zile sA se sfirseascA
cu bine, sA fie cunoscut la primirea ei semnul impArAtese.
Pentru a potoli tulburArile i neorinduielile intimplate in Tara Romi-
neasefi si in Moldova, socotite ca parte a impArAtiei otomane, i pentru a intAri
linistea ce a fost adus5 locuitorilor nevinovati ai acestor tAri, s-a dat impArA-
teasca poruncA a mea pentru numirea domnilor dintre boierii pAminteni,
domnia Tärii Rominesti fost incredintatA tic.

206
www.dacoromanica.ro
 La pragul nostru impirätesc, s-a primit din partea ta si a boierilor veniti
cu tine impreuni la Istambul o jalbä in chip de mahzar i in limba greacl. Din
traducerea ei am aflat rugimintea voastri, anu.me:
Atit domnii fanarioti, cit i boierii influentati de ei, cit i grupul grecilor
si al insilor din alte natii cumparati de ei in lard, au adus boierilor pAminteni
raelelor -Ora felurite asupriri i apisäri, i fiecare din ei a fost amestecat
In rebelie. Prin urmare, nici unul dintre ei nu prezinti garantie de acum
inainte.
Din aceasti pricinfi ai cerut ca in toate slujbele mici i mari ale tärii si
fie nurniti numai päminteni cinstiti, destoinici, credinciosi i BA nu fie ineuviin-
tatä nu.mirea in vreo slujbä a grecilor i celor de altä origini.
Dorinta mea impäriteasci nefiind altceva cleat a intäri linistea i pacea
locuitorilor tärii si a raelelor slabe, iar rugämintea voasträ fiind cu totul po-
trivitá cerintele vremurilor i cu imprejuririle, s-a dat impiräteasca mea
incuviintare pentru cele cerute i s-a scos firmanul corespunzator impirätesc.
Asadar, dupä ce luati cimostintä de incuviintarea mea impäräteasei
pentru cele cerute, trebuie sà Lii cu bagare de seami çi Cu cuveniti la
indeplinirea celor trebuincioase, dupä cerintele priceperii si ale credintei.
Arh. St. Buc., Documente turcqti, 301. Orig. turc.

93

[1822]
Locuitorii din Iasi cer despagubiri din partea nancistirilor gre-
cesti pentru pagubele de pe urma eteristilor pretinzind intre altele
stlli se dea in steipinire acestor meineistiri din jurul orasului.
Prea inältate doamne,
Strimbätätile ce-am pitimit i pätimim de la monästirile grecesti, dupä
a noastri pärere sint vrednice de tinguire si de cerut räsplätire i inaintea
strasnicului nefitarnie drept giudeatoriu, cum prin aceasti plecati jalobi
In gios arätäm, adici:
1. Intii, ci luminatii domni ce-au ficut si au inzistrat monastirile gre-
cesti cu mosii i alte locuri den °Yaqui acesta al Esului si de pe lingä oras,
n-au cugetat de inmultire norodului ce s-au adaos dupä vremi pînä acum
poati sà sä mai adaogä si de acum iu orasul acesta; si pe de altä parte, din
vechi and s-au afierosit acele mosii i alte locuri, monastirile trige numai o
zeciuiali din rodurile pimintului. Dar dupi vremi, mai ales egumenii ci era
In anii trecuti pe la monfistirile grecesti din Esi si de pi lingi Ei, ace feliuri
de jafuri nesuferite. Cici di vine cineva la acest oras cu cirduri ca de zäci sau
20 miei sà Nina' spre inlesnire Ion i indestulare orasului, Oda' a vinde pap-

207
www.dacoromanica.ro
nindu-si impregiurul oraplui, clack' trece pe mo§ie monastirii Gälä%ii, iel
vichilii eguminilor de la ace monastire inainte eirclului oilor de rape prin silnicii
cite un miel de frunte, supt nume de adiatà pentru pä§unat. Si 'Meg dacá era
vreun cird mai mare, asämine luoa i cite doi mei §i mai multi, asamine urmin-
du-sä qi de cfiträ celelalte monastiri grece§ti. Si dacä macar tot acel cird jlcuit
de sA muta di pi mo§ia GälAtii pi mo§iile sau locurile monastirilor Cetfituia i
Frumoasa i Birnova i Nicorita i Aron-Vodä i Svintul roan Zlataost i Tresfe-
titul sau i alte monastiri grece§ti, pà§unindu-s1 cirdurile de oi Cu mei cam in
treacAt, asAmine jaftni pätime de la toti eguminii numitelor monastiri, inch
dentr-un cird mic sà luoa cite einci, 6 mei i mai mult, i din cele mai mari
cirduri indoit §i intreit. Din care urmate jafuri, multi de cei cu oi sà descolipsa,
de aka' clatA nu mai vine. Si altii nu vine nici ca cum, vAzind §i auzind ce
pAtime alii. Apoi §i adiatArile le luoa cu multe asupriri lficuitorilor orA§Ani §i
ahora, inch nu putem aräta pre largul inscris toati chi am pAtimit
pfitimim.
Al doile, mai pinA in ora § au dat locuri de s-au fäcut vii §i
precum §i ingräditura di pi §fisul Bahluiului, cu care urmgri au strimtat cu
totul ima§ul oraplui, de nici dupfi hrisoave n-au rAmas slobod. Si pentru
ingraditura de pi §Asul Bahluiului domnul Mihaiu Sutul ni-au MAgulit ch. BA
va strica. Si intimplindu-sA eteria, unde a§teptam sà sl strice, ca s'A sä de§-
chidA ima§ul, dimpotrivä videm cA dumnealui perist in toatA vreme intä-
re§te acè ingräditurä.
Al triile, alte netrebnice urmAri ce scandelisi eguminu caträ norod
Cu tutori i alti feliuri de rezälicuri monastirilor §i norodului, nu slut vrednice
a sa aräta pre largul inscris osAbit, cA urmeazä i multe poliloghii.
Al paträle, cheltuielile inräuntrul bisàrícilor totdeauna s-au agiutat §i
sá agiutà cu prinoasAle de la norod §i cu al[t]i daruri ci s-au dat §i sä clau pi la

Al cincile, eguminii ce-au fost in anii trecuti, inbuibindu-sfi in avere

banilor ce adunasä, mai mult ei au intetit norodul cel prost §i strein de patrie
aceastal, agiutindu-i cu bani §i cu altile de au ràdicat arme asupra puterii
inaltului prag a pre puternicului impäratului nostru sultan Mahmut, di au
dus sporiri plätire in tara aceasta neginditA urgii impAräteasci. Si den urmare
acei eterii, am fost prAdati de averi, pAtimind. §i arden di foe §i alti pedeapsä
prin care multi lAcuitori din tarà §i din ora § s-au primejduit §i la viatA, osAbit
di au bägat pe tot norodul supt prepus impirfitesc cä s-ar fi hainit toti.
eätrà toati aceste impotrivii urmäri, noi sintem sîliçi de muhile pfitimiri a
indräzni, cerind voie sá trimitim jaloba noastri la luminata Poarta
sale milostivului nostru sultan, mend milostivire märirii sale sä ni luminezii
Cu malta strAlucire driaptAtii.

Se referA la strAinii s care s-au inrolat in wires lui Ipsilanti.

208
www.dacoromanica.ro
 Sau inältime voastri sá poronciti a sit face obsteasUl adunare la svinta
mitropolii si prin adinci socotinti sä ni sä facil indestulare de driaptati intru
toati pAtimirile i ceririle noastre, adicä:
Intii cerem sä ni plateasca toati monastirile grecesti din Moldova
pagubile ci ni s-au intimplat in vreme eterii, ca unile ce mai mult monastirile
au indentnat ace faptä i rä urmare impotriva pre puternicii inpärätii, ci ne-au
adus asuprà urgiia inpäräteascä i ne-au pricinuit osindä çi säräcii.
Al doile, toati moîile citi slut greco-monastiresti impregiurul orasului
Egli panA in dipä'rtare de patru ceasuri in toati pä'rtile orasului sä fie di veci
a oragului Eii, pentru trebuinta orasanilor si a tuturor de obstii viitori
duatori,insa dimpotriva monastirile sfi nu rämii pägubasi, ce sä sä socoteasoil
ce vinituri poati ave dupa cuviintä fiisticari monastire di pi acesti mosii si
depotriva acelor vinituri, sä i sä cumperi mosii in alti tinuturi din mosiile
ce sfi vind la mezat i in plata banilor spre cumpärare acelor mosii sä de toti
orasanii citi o sumä de bani fiestecare dupä putere sa, socotindu-sii de trii,
patru stä'ri. Si neagiunsul banilor sä-1 de toatä Tara citi vreun leu de tot numile
[dei gospodar, cäci toti lficuitorii din tara aceasta au trebuinti de orasul acesta
al Esului.
Al treile, in ogräzile monastirilor ce grit, pot sede citi un proistos
bätrin i preoti slujitori bisäricilor, cum si alti pärinti cuviosi ce vor veni
ca la nisti metoace. Si la cheltuielile bisäricilor pentru lumini i vin i tarnii
i prescuri i alti citi ceva sA vor inlesni de cfiträ orfigani ca sä nu fie niciodatä
lipsfi de clumnezäiasca svinta slugire pentru pomenire ctitorilor si de °bob
dupi cuprindere scripturii crestineaseä, precum di caträ Iàcuitori i pinä acum
s-au urmat cu agiutoriul celor trebuincioasä bisericilor.
Al paträle, dupä implinire ceririi noastre cu dare mosiilor supt sta.-
pinire orasului cura cerim, apoi prin osäbità jalobä cäträ inaltime voasträ vom
cere cum sä sä alcituiasca epitropii in stä'pinire mosiilor din parte boierescä
negutätoreascfi, ea sä de fiisticärora läcuitori locuri de hranii rägulate dupi
cuviinti i prisosul sä' sä intrebuintä'z'a mä'surat in cuviincioasa folosire orasului.
Dar dacä acesti ceriri nu ni sa vor pute implini aice, apoi iarài rugäni
inältime voastril sA avem voi a trimite jaloba noastrà la malta luminati Poartii
a mfiririi sali pre puternicului imparatului nostru, cerind prea smeritä rugä-
ciuni ca sä fiversä razele milostivirii mArini sale asupra noasträ, cA destul
am piitimit pinä acum gemind inädusiti de strimbätätile ce ni s-au facut de
càträ numitile monastiri, i in sfirsit cura a fi malta milostivire spre pominire
de dreptate.
La a inältimei voastrà milä plecati
toti lacuitorii raele crestini din orasul
si din toati mahalelile acestiii oras.
Acad. R.P.R., doc. XV/ 2. Orig. rom.

14 c. 70
209
www.dacoromanica.ro
 t6
`°I.Ktuaa'a(11 Egg8I
nyotuall -9idsop aiaznv3 911)3 nu loaonoJd vF, pasvatipuoyvJvj
» prpqzpi ionavvs vamoduz3 «JonfvFoq eidsap aninspui 93 atmail
awn! nilvad vaJvzpinho iLW
5°1ddriPt3V] (MI
allciuMAT
H. »336;01 liónoyori Ti.MX 91 7024901(3603L Lt.1371? A0113y921. `k9cpyr1k)9 -walk
n31in0d A A37(22q3 `Smay9 7.0130t1d3.2.99 511A70X1 501.142.9.001L. el0)(4 5)03.9X) MO.1.
50)1X70.11 ix 62Lo3.D stt.krudv monrion3A. A(93.03Tioxm31i 50-).2.3c1w3 170X 1191R

A7037-13R90 A4X1.1.X)71 n3'X:p 91513 9xiitonoie Ski re 57,pi ScvaykleoDaiztvp 5loDA3dixrig

`5»1Amcbvig kArlosivevoicp 5o0719 Ski nog99 non `nmagrikdX Ski su.D900y3odu
,J.20x tqf.X0? 9azio snodri ski 62.9)2 5U.D90Xd7021(10d31. 514.An 5(0314X1012 ,x90
n 170x Ski.. 5LtArr1Dldtp 5CO3)21. AC91. AC01TrikymiL Aroin92odu Ski min) AmArloi3y
woxinmoox 513 i
)010219 lb. 52)R1 70.33.X.d3A0.0 Ski 5(93.01i.X1OIR AmlA9OliV(0D3T1

mod9d) `Amprd ScookAnD A9g tonomptdloyouf o poiklmv. kr113 A3, A9dxrd (5ogd3x
3X1.3 139tplATI.70X ScoxinorikdX let% aDtpai93 kArinodkyu Soirrdsopion. `n0»91 noD9
31.02/9R90 (L3X1.3 nx)d910.0D1c1321. nmyox93 513 i loixrdl.pmonn» 5ki
5kilp310 510390010L 5[1.,X1ITTIkdX 5t031113:0713DX 5kAFIOX.O1df.13 Tiall 91 50yr,
norifyou Tnrg U.Apt. pox md91D3Xn193 Tivx 319191 )Art3= MOi n? 11.19)3 Acoxpizx
n9g n3X23 Akyyw Akxklpop 5(03DlltdkIT12 A(01 Taxx Akxkomo Acomuoi
G1113 Ski
Aenydenwrig Ski Ski pox 7g
5k..1 Skirpo Skxkomo Skp730»ldwigilodu `Sr3Dogrtrop
,ozx Md. 50n3ri9ommg 5cooy9 A? U.ors, /33)&114 TA At?..T1 A31(3(h. 1.40k1(0.X.0)24 1,!..T113
513 eviD1Apox7onpA.i Ski pDx nodaiódu Skxiy9 Sr;Xn2.93 `noi 119Aoyttg 53 n91 o3yai.
fl9TI.070/1 M71 AC9(;) AQ/L SC09T1021?ox 513 nki lipirx nod9x n1orn3y92ip A(9i Amt1A02103.(.
.1..X)X A4X0? 79)&1193 Ski 5T1X)01(a
A(011.62K A0A.d; A0A9T1 513 d3119 1702.401D3M1.0
Ç.

2A3TIO.A.N c33193X0193 Scoxwncb 1i9i

3191 A3y30,4. U.09Ty0aT 5(0A9dX:4.043 Sxi
`51o3Xra93 9o2L9 19003.1.001(IL Axeyd ctoo3Xdru? nor) pox Aki nkxlyc; pox Alti kdX

A/f.xizzal
row, Ipi.rx ATIX(12-D0R A0D9 513 A91 Ski 5(»3»tionoig Artoinm.A.dolg xlin90y3nrat9
'10.110TI).Tdu 513 d3I.L.39
ox nod3i9d2c noXI3 AN A0r1)(txpodu L!..1113 A10131(31.
`Allpi
AID(04X p3X Altg0A1-19103.11 Ski 5kX11107ikdX SC,939Ti470X 'Ski Aoy9,71 A91 93y2z.
n9713))0A Skx.m.)1 pox kin» V3701031(31 A30N(U.D0d2L (f.T113 x? Ski 5kxiond)
Ski 'flop 1191 5k»9oliodx1aL9 Ski '5kA4d13 01.13X.007 TITX &own] VOX A0114
X3X(191,1,tt AM/. 'AM3D7710XT.1371 3.1.0ILM0 5(07)9 t3 kØiD IfAX,X1 Tht 1671(3-LACLO
A099 kt. ki-Td1f. 90 A0A97I rg
5931 Scou9dinyolt. Snorqdri3go0371 5r,toxlmoXkl1
noldowd9 59chi AlDki1363X93 AC01 Amnplol3y Af0X1A101110X 5ki A)31.»Amm
590T1.01d0 00.1.
Sco31(92mtonii p»x 59d2t Alony9cfmlgl Ski 519g1 '5(9314)(191 pox 1191g Scomsoncb rap
ii9A3-110)1dOlAk 9 59x1y9 '501.001(21 A1019 1701A13X9d3L 1X91(01(Dne (101 TA ttOk1021)71371

513 A9X1143T1kdX noymbiiox Ski..1(3-1-Art.0f 5r? Sócht 91 nómox r7U.myyfAt-Lo

Sx1XdmiL9

org
www.dacoromanica.ro
 lip6q ip.7ci8cocrtv Twin% -rijg Lv auvót.Per. LxcppacrOstar)ç xevd)crecoq xat et7C0-
yottv6ascoç roi T6Trou árcò -614 xplilla-rt.xijg WC% TOU, etvaL cr-roxatóRe6oc árco-
xpc-oaa IvSetEt4 6 xa-ree tò TrapeX66v gTog cp)x-ou TrapagoOstç -rt iv Kr.ovarav-
-moo7r6Xer. poaaIx rpea13e4 cruvo7rrix6g Xoyapcaatik, xa0' 6v p..ixOlturnxik
e7ro8eLxvOsTar. 61-1, .11exTró T6v T67COV ireyonei) ,roi5 voplatimsoç 6rcepf3atveL iv
airrrp statcycoy'rp 7 ii.eXtoúvta xcc E Tack) XGCT$ g-roq, cpuXas-cogvlç -rawriji
met -rijç e6-raEtag TWV SICCTcrcEecov, Levi è TrpoaOkay) .rt; xat 6csa 6tX7a kr&x.ro.); xt
kv -rq.) xpuTcTc7) ÀappecvovraL Trap&,r..7)g SLotx/Icrecog xat 7socpcl. Tc7)v Trept cdrhy, 87)Xov6-rt.
-r6 7rp6-rta-rov 6pyavov 5Ç cbroEswLaccog T6".)v xplturvrcov Toi5 Tórcou, ßeflatcog
XavOiivet vet TcpocrOiai) bWa -r6act, xo.)plç vet peTaxetptcr07) o6Seplav 6Trop13oXilv
Àóyou, xoct o6.T.coq GITC0aELXVISETCM. 51% TOCHTLX64 ketv Xoyapaccrn (17CZYURVW01
EXaxEcx Ili 63 fil?doOvca v Tarrcp TE,) 8Laariwa-ri ivvia xpdvwv rçZION7K.
IlpocrOko)v è wet Tat 'tax-rock Xypekv-ra, c7)ç etpl-rac, cruprocroilv-rat TcXeEo.)
v 120 v.LXLouvUov. Kac Lew gx-ro-ce -ceL 7C & ' OeXoNo ixet &XAT)v p.oppip,
Ourc Gene( Per3o:Eo4 . 13eXov Tae6crec gig -r6v TenCOV f5EXpL .rijg 8 XOCi 6VOV T6yevocòv
crow:Wawa 8év 4OAs ox1.1.1.eccreL T.0 7C0Cpcquxpecv SucntoXEav, &XX' . 0eXov bro-
xccracrra67) xat TCOVt01 01 TrXoLaLot -ro t' -r67cou, M 1-c7.)v órcotov -Cijq TcpoaLphrecoq
yvo.)ptCoti,evck 6Xaq -rec4 gnceexEccq 6TI 7Ce0X67VCOUCTIV 0/ alaocupot T:r)g cpt.XoxaXtaq
XOC1 L7C0V0K cx6E-lat,q -rijç xaÀÀLepystag Tao 10v&v.
'Ex TO6T03V auvriyeTat, 6TL ReyEanl OttiT7) suaToxtec -rijg EXaxtag, XkyoRev
TcprAevo átTroyu[Lv6aeol4 vxpTillevrow v rpoipxmat. Cart!)

TLVOC 7Cp0XCCTapTLXa CaTICC, -re( TEEVOVTOC 116V0V elq -r6 vec rrpodcEwar. 0.30V TOU
iv a6T41 TrepLpepooivou voplatraTog TaeLova Tijq etaayoryilç ,r6ív ecMax60ev etaep-
xopivow xplaLeercov xat aka: TuDav èv eivat 6D0a 6aa iv cruvótliet, TrepLypci-
tpowrca xac-rorripco, 871X0V6TI CC-OV (.2:1)X0CVLX6q 7repLopLo-t.L6ç T015 Ltircoptou, 6 1t.v6-
Revog X6ycl.) X0C7CaVnaiq dcvecyxyx, f3-ov ecTroÀ6-ro)q kE0:6X001.11V7)v i 10.ax4
gearo-reta -r6iv Eiveov p.ovaarqpkov, y-ov Ekvl 8LoExT)aLg ReTec -a7.)v Tcept airrhy,
4.1 iv Stxat4ta-rt. ecTroEsvOaa xpTivaTt.xip xat ecrciAowcri.v riç, -ov 11
t&cocpiXeLa a6Tijg eig 6)t -ree pouo-a0DIATLCC xo¡Eat. piTcoq etç 'rec Pcfctia-ra xat elq
-reg 8LeXe6aet.ç 1-61v Tripav -r6ív cruv6pcov, gE ei3v xoAc-roci 4e6xoXta Toi5 xecrol 1.1,6pog
iXeueLpou ip.rcopEou, e-ov 4j UeLLI.nq 1.61v 7rpòç átcpeux-rov xpijaLv Texvrov, vig
67cotocg ArcexeLkaOlcretv rvç a06.volç, ta-rcar) áSOvovrov vet -yr)p-r)OLial.
al.& -re -r6 &atas-ov -rijg 8Lomir1ecog xat aLa recç Trap' all's* Acy..Pavolikvag xx-r'
aim& ToLo&row 8c.opoSoxiag X0d CPT-OV 6 XOCT« TC&VTOc arpa(36g gcopyavLatdog
iv Max(4. Stotaort,x65 auarigLovrog, 6 órcolog è Xag Tecq xaXecç Lyypecyoug
xat Lx cruvOlIxag yeyovutccç 8La-receLq, Oa. VI )(MT& xoccpoòç SLckpopa ZsarrEava-ra
circof3XiTret Etta) elg T6 va Map TroXueL86:K xrLpav dc&xtaç xcet aproeyijg, gE
iov xal ykvoq 6Mxik -re xat -110tx6ígvez itacian siq St.apOo pew &NPRvoi3 vec xaXXLep-
r10.11. 8Lec vet 7rpoáE4 el'ITUXECCV TOZI XaoïS, xat 6 ?ask xa6TillepLv6íg xat TroXo-
-rpórccoç vec cicpavECeTat.
crav &ELa .0-ecoptac plxpc T.* iTcor7lq xa6' v Trap&
'AXXec Tee Tot.ailTa p.6vov
TLEIOTAV VarEaa 8Leppecyl xat earoaTaaEa Lv 'r"t IDaxErf. Tc'opa._ elval, clwicyx1xo

14*
211
www.dacoromanica.ro
52oc39.to.op1cl3u 5Itt.Xo9odu 1191e t.xD:130c911.)ox9 x1x9 5:11:noipvimx Ski 51,33X2oxa
31alp:Au nodavitvoi.srl nya, ntrielod Sik
52oisnuy3up no.t. -2oniox Iti.91, 3nriddr93n3
5991. Snoulpdonlo n9e3X.o 5m9.3-Dounnv 4mDc2n0dcbod3on3y? 3199 pox ktlxyri
7:mx.o9choDne pciourIlf vn 59oxyo2L 513 recOU wiLoxp pox 0190 ,olox 5ncq9
5901 590).91( A1070NC(101011. 1X)
'4513.0)?191632L
19(10.4V 170X 11:4101dt1.1901L9 Si3&1 119 10 531AX091f.A17t Nopzimouv ?le
norfi 13d93 Alfa. 591.milf.dnklu9noiNo3yox93 `ncoi No, n9e 1101(11d93 1X MOO( -3110X

nonrirlivi 91Lv Srpciev vox .57,cazuchp ioxyy A1.0(10A0d(1) 119 513170(bl:00110X

9 501(10101 59X)1( 1:119Ti 7)1(1701 vdzu nc2i. noworic090, pox 5co1L981ciy0u 430c9wr1c1Louv
n0n9YI n2yttmo2L9 513 141 AX)010d1L c101 `nlpbolou9 loy:xv vox ttolfy37:131371 513
noixtoiol. n97Iord 319(2 1101,70119RT vnnlon31mpz.1on13 /AoLtnix vox 519 taro .117019701901L10
lonTric)rIdo, 93.op Ski 5(03910d n0.1. 119 pox .91 SoneR 51,33XxnaSki nani3 loucedonp
vox 119 5c? iounAgnp 1990(3 n1+113996 nottoppo noi 5(19d/A (101170X `notia1dmox7oNo
narioxxxxlainD 513 91 novrAn pox worrimu.Do.du Irrióxv 1.19 52d3L Çi t1.17,01.030tty70
noirattme, ,X90 no14 A393y913/419 pox kt. 31.D37,$)9u9 nos. (101fica91tridT aptfiloylt3x
vox Ion iIII4zaccho xanoXch,o1L9 1(01 'n.crA9ic01soctoxu '119073x no309 -knertbou
noupi n.srioX; 5)onlon `5131-.Kpnk 511A313 noxihneo)4coi noquó, n92 isdouYILf Vrt
thOtalq? 7103(1600631 45(0d 'loch= 59713x91L ncni nt?Xmlaz. 71% nrin?-rlorrion morx-toxic
5oyuon9 51.0(Li-170211? d31 M0X11103 A(017p7/(01VX12 170X d31/9 5033D97131 51.et.1
Xt-4,to

.5w3x1ef 73.isyrypik 6-)x9 0)1991 chi :11.7rrilpiznoie Ski u nono

Slo3do1D1 52o7l
9 5c9Nocbo1Ivooci) n3rI0n9 5.t. 5noe9odu (101 Ci01()(12/. 513 ntA.191oz. `nt,trixf 31002
31)9014\10170X nod3.193ecii. 3411 rkXD9di n9e3Xo Tr% ntfrl od 5 91 nod31.c,t3e
5(0719 90 Kon97-1 n.9e `&3:rictoncocb7in.o ,Nalp r93ri9nclddlo0n9 vn /13+2193 1.1.9 )(01X93(1772
170113e 91 poxxrrbloodu 170XXopodat. 110111d(17 5(0311371.9 11.2131L3 5(01143d 13Xdf1L9
(LTI9X1) 513 41 031X701(a 1071(13M1.11 5171.0d701.402 p0X '570130133170 lip. ,e 1219 (171901 -1010..?
73,171.0 3ra/vidtu.xx)doX 1771A0670).1d31L (2 t .131)9ncLo

10 101110X 1o1d9X19 5zrp6oxaSki. pony 1013n9r1 1X `19.34o1D9olothp 5c? -1)9oyu9

noixa n9xAc9X nolij `531nolre nomixid) 501707193= S0719 A-3R .1M1/190d31D9 11:410Xa

5TX11)(101) 513 #99tLAIIA.4i. At01 17DX 513 nIfi nlpii)odaaonv m.91 pox 41
moray? pox &Ifs.
70.11.3.9dtf.xxo t1.9ì olcioi vonp vox 21 7oTILti.ocya nol nomilkmon norIplmoicloie
5/1.1 `5(oya 93/.9 (2, Ao2oau? wq)oe9ouo? A.i. Lx,.Lo2L nopo
n92cloy lurtoydcgn1
10A 19(01)1&X1Vp 1VX rdtcyxD `1 110.091 f1/419(10014 rOX AM19 AON(301A. 5991 :1914xiev
'oro 110X3(h. Veffidtt.XXO ,170X .m.91.97D =Ala qmottvp A0133cbm1i itiptftMi
11(0dradrrilp &coup eon moutpdonmulo ncrynvdat. cocl)xat. livrItfisnoie aon9dX 77110X
11/49

A7J13X?Aft9 170X 5c9D1 cloyxou mnA. 531no3d 5coyvx nco. A07170dtt..1X10d1OX A01310 119 9odu -d
17713X tit tpk.7010119 11(01 nOynOTI ?up Ski 5ELX1.011(1) A(91. 57onne 7,0C/Z3L x2 Ski 51:93Dtpnlxne
Sclo9dX ncoi. vox nóku. Ion IfYI numnvonvx o coigo `531.nrionodcb nIe noldgynA.9
510719 101970 10 101R1 10X1d(0X 119 KV A19(0.0(f.0131Lp 701Lf A3R 170A13 A9177/1(12 vn
A19(20.031(70X 513 (Ai `nzriXdr013u vie Ski 5rpol.firoa, Sknrrioldole
IfT119
ti.D91991 no.997 11/4071 11(0d?10d(17-171 *A(0X719 rckpd, mosylotpul.0?
*MX Y170910X3 MOC/3101371 A(01 A101)(13R 'LTV' 1701A90d0G1) 1\03X1L 9r1 5r(13317,0 1VX 5701

'5101.1191rd 1131M10t0Ch 6.06.971 Ati.1 A731(307111 1101 (1011,01110t SZL 'MC31311.113 1701901&A.131R

gtg
www.dacoromanica.ro
Si.k srixier iDcodld)ou? fn 110Zw-n(742f diox n3g20 vox 10 110a.o3I31x3
n..?2 ß
`5enolpoolg lonarkpridó ?uf Ski. 5kxtoricia `5101I3n02yu TA, 1D(0017.-0)211 TA 5C,I01
1ig0DII.Xlep 11910 ,070X 3/03/1f.RA010310 A011.0d1 pox Ata 33ØÇ. kokloinoisTi t -1O1

59xv..kx `59r1D1c10ldo1R Scrpopkarl A.r1 ACIOdOILTIti. AlDoNy9.112oy?ioe `513.okdboa.mx

AlD(c)ocoiclx? 5(0119 9110143X A9c1031 Cl01(91R 110A13 (A0110Af,lef 5(;) loxiRp 3R pox
19197, pox loAF1kd3iD9 51;.motctSj. `5103.4431ro10x 31)
191 1101A13X9OLC,I 513 6,9.1.. nwy)?

IDC9D1f.I3 TA 1Do0okx1vp 110X x2ii.rpo 101v)?.3, tiqdX 5/4/ SUATrino.molop -our;

5ta.T1 f4C91 pox 610 ILOC,l3ACIRA1X 91 A0X1101L.D3e. 10AILIDC,10 V0 n? 13DTUL RAC,L00110X12
? A.3frirc.olq Ao
17onia Irrióxf Fox ova A10/1( A0X11D3(3.14(1.0 513 AJOV\ Al?..X10d701 110X `1021.0d701AT
119?1202. 1D33 zdfu loyyou 5103?4..conf mol moxickra 5co3f3.. 'Ioucodonf -Ion?
53a,nnox nri 513 510dTX 'VOX 5/3 ),211 AC91 `fxtinisoolL9 o13xlo lo 5eyrisk 110X
10A719 n0X701A10IL loxon 101(1010110 1,4 31 Atz..1 ntokdX oi no3doi ?ow; -d9,1,3-ri
no_tnoX lfx 510ni 5)ex12moodit. 510)1lro? Moi, iDnolotAdmo pox 1zhi.noV.3)CD
Si.11
Tyyou 5(Ohrik1643? i 5001. 5001D3O-ChL moi nco3d(oX 59du nom, A(9302L0 2017101C1f,t3ML

533-nonftrivo2f nte.xfkrri nr.t.odol3 nefoompodonox 31oupf n91 A92LOXD MOi. pam

la 16.3-Q01w, io.to3odu, Komi. viox noloRfdruodafu 1..QÇLD 1iKt0X101R10 701 )91107193A31
A()1, AC9X1dC9X 513 A01(10101 Aóriord pox A? U.IC,00101 `ilOAOTIO 3199 A3T10)3d(4)111.
5101(10X 119 513 57pyy011. 5iampirricl3aL k0rich3X31,311 ,110X AkxkfAf 51s)ti.x3o12
5nod9c4 5nou9da. Snol LtD0101R 50c311. A'q(1/2q6AT 56./171(1011201CT 59ma. 51930kv?
kopi.D?zx Ao_tviunp lzAia 5(9719 pDx AO110X1R 1)0)( AodrirrifLO (10.1. TA ntocoXp lo
loxichoX Ati.1970101 Att1D134 AlDC91(Ip.00(521 513 5001 `A(91590.LD30d1L 1191R 10-1(..00 -11031T
Atonol. 3101L13f 500.3 5103c1(9X0A3ID 110X 5M1y0X.00IR AC91 `A(91/.101( A)?x -9crt3cbc?
`iotari 5o)3R1 x? AC91 AMIC,10101 AC93.0f1D1d311 5(;) lox1c21DÇ1th pox, .30.3,2» Meal 10
`10X1c1C9X 101170X 531AOKOC,9Ali A01 5701X1RTSki.A071910E1 »ollk001.01C110X23 pox
Sfa. 110.tnoXRoanp 5C9f9T1DT 119 1)01110(0XCI3IR 513 5T.1 5vx.l..),0A) M01
U.1f,tX)201 Iixoyand331. AC931/XD 120x A? 1.1.19)0701 iD1Davod10u. AC91 AC9ITTMA0dCb
n0,1 `5(10AU WDOCK,13dR3OdaL 5i.oloclon 5oxuoy 1)ox cbs. cb.orri noa. nalTo nomaLo1
ollorikazooimx'5 d33/9 pDX I1/406319631. 63XC/k1LCil 5(1092 110X Af U.DL,CID1677X23 5I9,LOVDAT
130101x3 Ski 5(;)37-bpAnR Apopu 9 501I0Ich? AC91 kri Ac9A7-riklpagboX93 irA2.3
5cryprog3d 5o11.3dx,ln.of 'AC913)(2,
AODO 5C9110X1R 17:4t 31(3(4 541.3 Scp3p)pd)osvp woopuSki.
11013d3CI) 513 cqpit.
10 5310931.Xtlf 141 1.0nOyn 13.0tp,A10cbOX(1.0 A70170X1R4i. 5LLi.AIP.C91701R krAT
A701X1Rf

no&Trinol.kodu 14. (101 Drino Mtn AC9d?10dOXD1 `AolyiL9 lo9dcorlii, 513 1)0x AkAOTI 4
i.110131/0),0102,Kt 57o3Dcho.ito?5i. `1071(13AlL d310,0010X '11013d130d1L A01011. 91 Ao9ycox
AlDC9Olt.A1X 99 10 10X10X38110X AlCqA `A101D10IDOILT Aoroori 10A3Tif,IONIX 5mokAn.9 vox
5c? it:m(941,1 A3r1oup 924 nr3xnx3rich So.morilpoolm lechou AoXi3y1 `5019e13101.0
10/13719A)001/70 19 5,C9dv-co7lidc? 10A3710131.37.D- A0)(30, tkODIOXOID 5P,)119 lza.lpdmc3101/.
AC91 AC9c131 AC9IAOHk070X 1101A0A11 1-oA3T9danox-tx- nol noyó, 1)ox 1X2o AoAóri noi
Snod7r1 xa.Divoriv no19o1 `non9rino).kodat AOD931. 120i9:3--Acron3 IiIrdx? 7o?I -oinp
wl.oxaD A2019 ,i4ox 5noyx39 vox 5noyyt3 5nod71c9111.olod Sno2L9d1 loimosnorlicsialadm,
A3y39,(4. ti..0.0n3A-1/71? vox 51)71 1.03.07,4 5ki 5v3d3on3y? pox Ski `Skkoicd)? pm? zond)

CIO

www.dacoromanica.ro
513 Agi Aoucodoq 77oAl3 9 5coc3; vox Ski, 5T7d3en3y? vox Ski `,ScooD9.7oyooLT pox ziolyyri
513 Aoinoloi 50A(0 (10)(91R 7oxT`Aolkildret AOXIC9 110X 9i A0102L9 3.0)0X; noyoR
Il0d319d1L 3X13 AmoynoR
Ski 5oklior71 (10.1 (107191.1.01L93R Sc, !177114.d13
1X1X

1393ACl2A1N A921.101( 5COIXr(lCb7170AT 39T,x 7071(4199.0 A9x7.7.7yo2L vox AoD9 5(opox7R

Ty30W .7717.7i9x.o71? 59d11 TR (:),7,9oi 1393ACIRA1X A7021.ci Mol AC9X10.1.40X Ski 5701X70ya
1393ACIRA1X VOX A9y9=17= qp(0)k 11912 svhf. ta
lowichno7RT 19noya1Ans) ,147X A.1.1.XoT
91 'Aox7Rx.rocb 7opaRT vox I; 1.1)=.4
Xa, AC01901 170131TMLO 119 170X A7v0 701X701(a IdX371 50All 3X13 139TX AoA9T1
A4xlim1tf.c3X moloi.oTaxx ,Icop 513 Alf.197) Alf..1 A19)7190321 5G-3, 50)393XdV1R3i
57019/31.0021/0 pOX Ski 5kondeXT noR9c4 A(2.7 `Acon7oric000, AopTY1 n9dX,L(LoV) 5
1/0X Af?..1 Ar.:-X11(9 170X 41 .4X1011.. pox vox 537.AoXdp
Al.f.x7y9 ATT1 7.7.97R 73A7A.
vox 7o7cILI.J..oveLo71 vox mxp.AoXchp pox 5k.o7p2z. 503727.. `loomodeAR 3iD9 vox 592.97o
Somox Scoy Al0.0(1.09nricazuf 22L,T, 5007) 53R3d3X70 pOX /099 MVO T.LILA1X 70.1.A0XdT2L9
531AVDTTI1XOR ,X90 toii4 Altti A4cbodimoi7ox vox 513 mittAlxp Ak,x'OH, TE' '1913
Ti
ATDTX; 9 59my rrOn S 3)7J39A4 i 70111040VX Ski 5LUiolooz9 pox xidcpi
omorl; 52cliz. ta 1tip3.4.371 Ski ioloRAT AoA9r1 71 i 5oopoRTSkiTonioldki,x7od:oX Ski
0i.1Li9dk(xD vox 71 Attu. IV(310021. 'ArlioloLvoi.7p 511, Scoy9x ITITA.A317oAT All(7221.

01. Ski Xi3tiL57o3DcholAT

5kos-t,o morloy Ski.. 5kAldC91 5CO3.0101.0/0.1.70X Ski.. 5701XTya kt. 4.A971
51.0Med91e 5f./.1 olor9T131d321 9=1,7 i.. 5?tvlSkXçti 'noOiL noi ToR nolo2L9 pox TA
//slimy7z, 9 501L91 7i 4.(9170913 Aconn `AconprItc.dX pono Sioi 191011. A9.7ocoAk
vox TA (1.,L7oyym2tT 9o,c7p A01.7019T1TXT pox AoxiRp A19kX1OIR AC0910d71?'nOi
513 AT171 Atty 'Aflit.X11X701. 5114 1.1.9C2RItiTA 170X AO71OAAR 170X A93d319 A97.191AXadOle
Tyyy, noi9oi kyri SoinoXdpoL9 TT TA
tto?dowiltt Koivaloytoi tiocoodole Ao
,nox Aol3y9 VOX TA `0.0omoldo1R 73)q.,dX Scoi,x93c4 570771 5ILX11X701 5tLX114911.Td1.9
5G.A911.701LCIOX9 A? IlbA?T191d(1? 1771301101Ln°dal)1170T1(1.1.9701R A? 61901 1X90 ACOXd90.1,
'ACOIC01170d19 1197R rto AoA971 ra.. Txupldkixrda C101970 (101. roe? VOX T1
5110A01
9d1L 594 5(039171r?. kek (IOA9dX 701A700.3.401R AmyJoRFT7.1.A.332206D1L. 41. -10110X
Atf.Cb0d1.9 70.1.A01371 51L.1. odo1L MO1 ACOIT1.902LT (5/DrAO.A.31 vox Scoi90 -roocbryqT
SUATTIo) Ski 51/.(9) pox Ski ScoTchpa,L9 Amu
Ski 579Xwyg ACO90.130X
73q.k,
pi1.0C20kmodyrko codp.49.7,MX ododp 5 573olod 2(73, nodTinvox pox nodTicocl3cb71nD
51011.01rookdoig TA, ID(20(4.10youodl soxlv...03cbmo pox TA, 19mdt FX 513 72chz,
nocby, TR ILD30tAnn.o 9 59Ty 1X1X Iwo lo ioxiollpx Ski 57o3boya Trl Amino76.7
A97191AVIAOIR A? cbi liATocbkvon cbA?7-11)1dc2 4.110Ti140701R 3191 TA 74(301k 40(0X1.0.9
92LT A91 A02191 (IAA If.X11C011:9C31.0 SITITAra Timod, TR 1913 70.1 COC3r..CO.L7OX
*A0-10 U.091970Cb021.72 Aodomp 4AoVicobv7R oXd2L Ski 5T3X)oya 9af.T
5)orbo,lynoll i. npargi,. Ski 51konyoo7ox S7oxilorl noi cSondloAnov dourepox
7o7R1 Tx7y7Jord 7o77..3X `19CIOATd7i70)001R O.tTim( /0202L9 TA lf.TI 19(073 AOT(2/. A701329
10 ioxdojloAnchniAT 31471 91L22
SnoDEpt u.
57o3boyg TA ipoiAm9ookylocht. 33.11.7.1
5i..513 SzixL7I Ska.27o 7giuk noifl2,Aux093604, TA /f.7.1 AoyooW (LOLOOdlEITICID -k0d11.

5C011911(10.l. ACO1 ACO1dOX AC01 AIOX11421902L9 ACOA13X? AC01. 'ACOC)9ACID iyyV, 14.R93LT
g.1.? uxiboyd IL.A. 5(1.19)71 5D.1. 5701XdT2L? 1913 70A3T113X VOX T1 101d1 Z131.970X

TI3

www.dacoromanica.ro
tXaç, Toi5 FcpygPou xoct Toi5 Kot rircep io v hcrocv BÀaxtaç, tícrrepov
86 Mc Ttvoç cru4343ocap.oi5 (Lou13oct 3ef3ato4) 6v6ç acúeivTou vet& Tijç 116pTaç &c
¿V T y-jj Too') TriK brocpxtaç eat xetp.evoc xod. 'sac Tptoc xciaTpa -61'; 'Iptpoc-
Dtaç, TO5 ripyiPOU xat 'roo Kou?4, (Ircep noT6 v accv T.74; BXaxtoK, GaTepov
8toic Twoç o-up.(3q3ocap.o5 (Pccdou ßer3octo4) Ev6; oc866v-rou tier& Tq 116p-ra.; 8ce-
xcoptueyrav dc7r6 Thy gEouatav TT.); BXaxtocç xoct &86010-av et; kEt8cacrplvocç &lot-
whcrecç Tijç Toupxtocç by' óvótkorrc. vatpl8cov xat ecyecv18cov, icrxc'cro.); 86 gytvccv
xcct nocacckhxca, xoct of.STcoç doroxaecaTecp.eva xoct p.6 ecpxeTecç cpap..atag Toupxrav
xaTcpx-hOlicrav xat txavik WxupOricrav, npoecyouatv grrEcrlç p.15ptoc 8aoc xaxec gv
rj BXaxtch otov xtrrourotrilaetq 1.,tou)txtcov xat 6Xox)Apcov xcoptcov, kncrrptxecç
gcp68ouq Toupx6.1v, ecUercaXXIIXouç 8LevgEetç Spank-row, eureaec; xat cp63ou; et7C6
pipouç7iv naack80.lv xat Tay gv ocúToT.; xtrrotxolv xat T6 xel:pov xaeuaTipyrocv
8c6Xou 13Xaxtav a7c6 Tecç xaXoTkpocç T7); gpiropcxercç Ogaet.;, eLaTe xcerawroiimv
ot XaxoutTópot aúTi); xctraf3c(3cfc ovTeç ixetcre Tac npotóvTa Too; 436 p.6vov vec p.))v
facpaoilvTaL p.6 ol'.)S6v ceoç gra T6 rAsT.crrov, iE aiTta; t&v rcoÀXZSv aTevoxcdpL6Iv
iccet xotTocxpllaecov órco5 8oxt.p4couou Cad> Tok gxacle Xeyoplvou; npocwoureuTecç
To6pxouq, &XX& xat vac gvoxXclIvTcct, rccauetak Cad) Tecç tatocç Toupxcxecç 8Lotachaecç
Tcr.)v necadcacov, atv gyxpt.07), vec emaXXocx051 h BXaxto: ITO) 8Xcc a6Tdc,
gxoucroc nMov Teacrapaç 81.ocxlyretç et; gvoc xoct Tóv a4T6v 6gov-roc, otov play
Tij; ircapxtaç xal TpeZ4, Tec Tptoc nacraMxcoc, [vex] 6xupo)06crt. Tec ol'ivopcfc
T-qc navTax60ev ¿V =ion ótacpaXetef xat 8cec vec Adcf3T) xat Tò gpar6pL6vyrK Tee;
Ccvayxectaç npo63ouç, eúepyeTcxerraTov ijOeXev etym. 80 min* vec amp.ocTo30c7.)acv
ToLvTe50ev xat aúTec Tee xecaTpa T-hv 7ck(4 co!rrcliv yi¡v etç T6 8X0v c1c7.4ca T-71;
f3Xaxcx-71; grmpaTeía; xat vec gp.rnaTeufklicrw etç play met dv crv 8Lotmlacv,
(tag xat T6 gxrcaXoct SciTpexe, ToúTkaTL xa0' 8v xou.p6v 7rpoa-hXcoo-e h Maxta
úrcocTocy-hv T1; &es cruvelxcliv rcp6; vv 116prav, TocroliTcp 86 p.-cMov órcoò o 6vov
gxTtoOlcrav ccirrec Tec xcfcaTpa civixa0ev nape( Tijç BXaxEccç xat ecetnoTe braccdp.-
0601crav nap' orç, lecyvec xal p.m& gcrxecT/v etplplv axe86v gx viol) &vex-
Ttcrelaocv rcciaLv nap& Trilç BI.axtocç wet pl 7roX6v cicpavi,typ.6v 1.71g.
"Gray 8p.o); TOtITO 6v (ileXe crroceil 8uvaT6v 8cec vec ytvp rep6; TeXetav e68ou-
ILOVECCV T01-5 Tinsou, T6Te vec rrepiopta0Lial. x&v Mimic Tee x6c(sTpa xaTec Tóv gyeE-71ç

Tpórcov, °toy gEo) dcrc6 Tee crúvopa TZtív xaatow Tow, 6=6 SceTo'cxelaccv gxrcaXar.
pl PaaataceL x&Ttoc, vet p. To/tp.ilaooat. vec berocvOLSai. Are =Leaky. Nec 8LotxiiivTat.
(irc6 plxpo6; ,ecco.)//aTcxok cág 7cp6Tepov xoct oúxt 7010V ctrc6 nocadc8eq, 81.6TL o&roi
of. 80'J-repot. pgpouat, 13c1poç xat rcp65 TCecpav xat repòq oc80evTtav plTecç
8cacp6poug xat cruvexik Cmcwriret.; Tow wet xovrangoucn. rcp6ç ToúTotç xat Mk&
Tet t8LOC ACCXLICet XCOpt0C. Nec 8o0c-Sai Tot% árr6 BXecxtaç beer.= ScepxopivoK rcp6ç
xpijaLv Tijç npamocTetecç TON TOLOOTCC Plague ScxaccápaToc, 6crre napaplxpecv
iv6xXygrcv 1-th 8oxcp.cfccromcv eur6 p.gpouç Taív Toúpxow, xat 80 6crocç 'c.o./mac;
úrcoOkaeK xat 8txata Tij; Mvotx(aç flOeXov etvacpepOclaw octxarcoxexccyaeç
f3Xaxcx-714 8comilaeoK, &vim); vec X&f3oa tv avonotlatv Tow nap& Tcllv 8coi-
x-irriáv drscliv sv )idcaTpcov, TO5TO ply 812 vec gpxo8ca0c7.)crt. xect XOCte CALT6V T6v

215
www.dacoromanica.ro
e.oizIcli 01)9 91 n,9110m1 110 MOITdvaL 31)13x3 (cotio.imx Amxdrstoi, 1=3119Xd3odu
mpap? vox `513.*Yhonox noioi
vox pe 7et. 1Dcoon1vaxf,13 loi lo.ori 291 no)doari?.
5.1¡.1 (5103X10xa 9.3 Aolouó 5(917(312q? Ski Svardiver, 'M1131(31)9
AO-§ aOkt3(03.0, 591197010/LOX q701371 5101d911 vox 5x9X)Dya sacó Ski 511.Xolc3
Ski 5m130CD3 5103nno,l3A. 5k49mu) r*
nIAD9 zikDiapoic to-12.1orlIi.dX
L1.0X13Ro2op. 119 A109a0Cblf.y3 921T nki Axqkoya 513 Snod96761 Szxl.lotop Ski 5m1d9u
3/33 513 'fan
3113 513 )0199d.A. VOX 591X3 A(01 api9f0AA.7 aX141L9ACLO -0X31d331.
MVAri 7e& ILdfx k zpboya nk.t. ATIVX1R 0102 9Dt-opitt. Ski pDx v1rano1 wto9dk i
Ski 5co3Dcyr71koaq niDm0int:313X4 513 nki nkmox mos:npx Ski 510chpi. n3n1,9 -loch=
5,odx,r1 SkXoDari Ski SkxiaLoi, Smapli.x,o,R
't\O-A. A0d3093ya, A01d91L7I? 591L 5(1043 5o1n9iodar. Ski 5Z1X101(a 31T1R
513da/ 5a99T1(70.e. 11)X MOT1701011 5ki Szibotii pDx 513 31oit.G.Rnol03/9 5odpi ILDG.y3t,
9 5k1klu92t. U.1)..yo)2L 91 »71.A.Tad24 `nol X? 001 001011.9 TA (40030G.710CJIL 1704 91
A9X11(191Q§ 1A,T11.10X Ill U.1210 5D1A(0<b71ft.0 d32LTOTX A.3)(39W 139TdOkT 1TX 5103L 50V(19.
511.19VC/0.4.7p 03A19 001 T/I 12...24,m3dX 3.471 It 57-DUX/WV TA Li.rifdRAnD 59oi 5fis4,rodolla
SkiIN? 59d3z. 5221 5T1Ecvnaz. Skitodiodx, 'pox Slkuoxx? MOI `ncorhi 5(:) 3X3d131e
3471 10 1V1.070d0.4.T TA 1.0(09T2 0iTX11X13RA? 5o110rtild2t 9911.9 `tonompxkp 61.9y
loX721 floa. 119 1.000Xn 91 129Td1d10110X 5(01X93642 513 `Nno3L90nti4%10i.Dnc0m reel)
ti.D3clema non971 5.1.okx3o1R Si
2.)ox 5013 SzArion31102/ Sr1ii noipTxT 5no43
50.1A9lodal vox tp, no43-119Xd33 wrIA.:odu. 2D,LT 5101 SmyTxo 001 `5ent¡jrnnov Tie
ziou9 AT? lk0ki(9.33 513 KnourskomiAzizAtom TA tkixp2 .A10ldocboattx2L.
Smd-fonaxa, Ttk 11013Xd91e 5ky9 5G..1 5w3xdriod, &WU 'xr7iti.X9 no.koy/p
Idroorl Ski `510rpC10ya 104rimidocb Ti 31oszsli.Rno1o2Ló lorbloodaL `nolatóln?
noiouó
,5zIx
Alp nTR 3)(301A. 110A13 A91x3R 513 Slpi `5131(93/ 513y9uo7imx vox 5ti2,36,9x -dnoi
AoA.9y 5C939C,011LX3 ,Q01 3913X?
`noldoacti? A7013v,9kita,s, U.00310?
513 Akyyp "Ann 'earm-Tdx,DLT 51cle-a Tf Ii.otpdkvc, oro '10T110 14 nkxy1,c2 A11 -Didc:,
r
nknri 39101k.19Doit 1Ml tiro `13Dcbodat k7113 non.stioyo-ni 513 Axpcdnol, &Ifs.
ntocoirt3Ro2L7 i
`5krill 'pox nkinlo myTat 513 91 A03191 Sal 5(039/f.1001L -9Xd3le
A011371 TR 21 Aol1oeopt:31 59dll /199171 A9110X? 513 91 A017014131(31 9D o SILl.&od 4510pcdno1
5Tortx Sp)3,3diorbp 1OX i. raou vox loldroorl Trl mixTxdnol
çL STlxdnol '101Tra2
lorlirdst. Tr% ,D(T)X T1 Tir,00 101/OTICi0170X1R 59d11. AGA. *A:01X/Oya
A0-3 5C9c4903,(a, TA A19C0.093)(2/ 512 5ry9 5l
ST,mcdnca ST.o.oroot.
Ski 5T3Xxqa 7i 31o2LlfRno1ci2L2 TrIATch,L
,Diorodol? nolucanT 'nonn 21 A010319 14t,.

AT? An (131(30. 1720.13 A.91x32 513 5f,t01 59oxIxdnoi Swnri T1R O.A.9X Scoaorplu
noi. 3923X3 no3doire? AT1,1R39JLi. TA U.072e331LT 00XTV(T 51dCQX TA a9Cpday3L
"3102131 n)3100 TR 11.0.0X41d101/OX 91 A01(10101 10T1/70d1L 513 5C,t01 52coaxdnolo 5,mr11)(
vox itokyrou '13)9 3191 TA cLL(Lotpdtcyaz. A06?1i-01df? ,vrbpd ktRvykR -Tx3RoacT
A19(01 Sal SILTILL liDoXR TR I-41 nx13R39 1flO1O1T1 M.101(2L nO.L Tn tool,pdp ,Diox
nkx.A.TAT 513 5nom,to1o1 52oxixdnol '5,3/971,1( If.RT)(11.R &wpm:arm? runkro
m2dc? vt-ariósITDynd)odu, gaDó 5x9dDxoxIox -pox o3A.ToDn IOJ TD-2,2 ,o1,D11(;)1,ox1R
TA AIDX0.4 5407110 lzx T1 raxdnoi TxicloatriT Xl.E. 1010 513 5c,t01 5nox1Xyd

Svq71

9rg
www.dacoromanica.ro
 7ip
5aodLr.IN) zwarili.X9 vox lonorkpi.dodl 5Lti 5a9boxa
Th. -0)AITAT

51odpX mos, mognaaTIT aold/f.s.aodroR `101xi-111Tc)), -TIT/3.4.3lo2t9

22410 101 TAT

loArt 92ip A9.01(3/2 Ski 59d(1013(b 902L9 A3y30,4 11.03d93 513 (41 ATV/X.0 901
5m3IFI1Anov 1¼399 `I10/1¼op931(31g Ts. n
503dr1¼nov 5k9.0Ty10.0pox 1010101 Ski
TA Das.AmIldoxammp 5morló gulp 5Ta. 5Tx1Xaoy§ `Saoporittp po mow; 1011 1Dcra

rAlanidp nos, noaL2/ pax 10d3s.9cbr1T 5p 42222 TA Atfri aTimoyXon? ,dval. 593v-cm
n3Ap `50aaJaqdpa3 dauTorx 5oapodlaTIT TA 9cismaR 11. 91 9199 19X 513 59os. 92L10 5nodpi
51A1 rto 5203xd a
54opioXd3 513 tariboy 'pox ci 1_70X'AldWnr,i0VAqx
TXacleIrri?çj aoloyai. 511.1 5103Xxlya TA mpcoX3 Alf./ A10130 nos. TA 1sKoA31.
110X 10d3st,o(7))3T1 vox 10d3.3.2dxrri viickx tki M910.3..mpilox noliaT9 pax ,09X 1014.1910719
nokyp m1)190101 Amandoial .em3olt2L
nct-tt, TN/ li.A.31 (pant)? tf.x.manos. noiTdnockb noaL.21 513 70.3..1419Dou ,m-032.9.30A:p
A0.09 913y/Nblg n0.14;00 A3x36 13.0(i.1191(.7F 51(3,(9X TA tkdr3)121.1 5ocITEJ 513 59o1 losavx
5nox 5k1 .5Tchns., H. 2g Lts.rpolos, Tdnocko TA Ltia?N(31A0.0 513 Alf./ Nq10y9obodaL nos.
noaLós. 91Lap 5kinpg. (toe:6? `Aoallos..00aLT m21Duy pox Aro)49ox1Ox alp A(91 6,0x3comx 9
ski ,srchn.),. 3n3 9 M21 MO(332L A(91 MIN:19A(1.0 310242910101LO %And) `mostcfx)0AT
vox ,x? c'ol2os. TA Lt.o3d(oAdl 1
cbs..2ao Atf.s. Ski.Apaoaxlf.Dodu 513 91 A9X1y1.010d 5Q110dX
5k1 5kX1A971(900, 11 0 5)714 nwla, 5(1)719 If. 3,d9ll x 5co3DT/D14321. 3x30,4. -odx.kno
molf./ Aoriz(u 21-1 5121 5lop9oxnAn31 `513TITA4 3191 TA 11.17021321T A? 13.07021 -313R90
Sa.(1.1.9d 5941L i.A.I71 91 5704) AX/TI )01R 17)X WA.A99071(911.4.93 rp11.9 131(13(1/9 XX3A9

5k2. 9424 A(919990.1 A(9A9Ca 59Drapa42L 5 39co3ytp1 vox tt0tp.4cl3c.t3 2s. `SoAg,2
52du 2g Attu Akyyp loR Ts. xmaRqykxyla Tx113X.2 vox aodocbm Tatar/4)3rd? losaoridlTsTaR
903/.9 1DnoX42.; q311 nencp Ams,A2ao1ns.13.1. mom
j 140/altdOX 91.00RfLOT A 73A7,1. 51a 5noy9 5c,kos. 5nodgcboaiove 5161
5aacIns.. alloritp.paoaR Aos.sramos. 3s43it. mon9dX ,owx A9 A9(319X 10A37390100X701311

513 5T1 57i119.1 A(1 10A.

tocodroaATaq tti molAolcco31. mos. pox TA moraD(podol AoD2,
mpooAngi. Atf.1 Ayno..t.opa.rx wi t cbi.ço.2 n liaorilfsznole TA aproorolittymoAT
,13T1 5/21TIOA0X10 37) 1X1X4Af 5k.1. 5(9394X101R pax 5k1 5aodans. 21-1 Si/0 5(19R9-120dIL
M9.1 31411. M9A331)(9A.k? m-932.1o71no.o.onod sla Te 21 1CACTI Ski 5(93y921(10A11/00.19ACOM
,OXY)( 590y9 590199 5901 3.192/. 5noApX 5ka. g512190R(1.0f TA if.71 U.00R 310191 X? M91
,./10X 501? TIR 5t1.40AnD MOA311Dld(91R90d2L /mad/ `mo3D9gosop 1120aox 1121(19101
x? &cos, molTriapoR Ski. 5aadans.. 922.9101,3 TA 17)1M9R1R 1X A1019 10 aodádaorisnag SILL

r *Jr( 1Tsaik
5aodap)s.

Ao-4
tocompdttyaL '3102/11 5coA9Tlo1q pox 91

O3O2L 17)X
A9X1y1970131 1d11.71

M91 A(919010.1. A(9391004. 1099

13X9 1.30,92L

A19(96(s1X1IL?
X? M91 A73021 nos. 5ondrnov &cononox Acoo(A. uvre 513 foolboya Taavx jiodalox'5(
5(t)wax pox
ószap
5101X9y1 A301.39 (101 5(93dTArlOV TA A1.12(919311 A30(94199 -929XT
.1011414 11MIOC317)a, klfit70-1 5 5k1 5(93TIVIR 10 T.3.22X A7)13.1.99ACIR 10A37191)(13y102R
1CA
5k1 5U.X11(91170d1D 5ç.1. losuodony pax lo 513 (4xuarrrikyx1.? 91111 A19309219

101\3739).10=9 1/5X .1063719.0k0X13R02L10 A?Ti 101(2d1L nos. 119 ((..71 2Qh3739Xd31R

5(1)y30013190 1721321R TA 19(90(9110X1R 5L(.47190X1RX3IR 5k1 ,170X mos.nao 5G.A,Trio.o141nD

`5T331..orAng Io 10d3193R 17)X 1011(31 (b.t.9y 901 119 A.TR 1.0(10yn 13993131LX)(3R (f.7113

zIg
www.dacoromanica.ro
"Fig TA m104602/I 5201 513 5201910 5nonr-lo.A.TA3 52oxiscol 5no-ri9A "Fig m91 Amour?
Trx m-olvd 1331.3dat lOA polm-99dx pox TA msoc-9j'cq 5no.4.9yreop pox 5Ta. '57o3do-yrhz. Trig
TA 11:4-9Dcpg91 10rU13gTdT1f. 5101 ouloy 51 5.noa.cfridamordnD MO1
AO 70NI
Lt dld G. 5 5uno.".73 m9y9 m9.1 AM111k) 90319 dIt? 0 A3 tf. 0 GC ATD

513 A91 'A01191. 1 9 &OD T1 ódst. 599 5Ç93hIL

AoD9
k.
norsóca 10A37-191a9d23 10xim10rk909
crix-d93110ds4) pc:rx lodotiopg loyyT, "oxdrioi nosr.9 Ao0,0.1g 21o) Ta. 3D 701172Xd
TOX 32/ 361d d A3719 10 513 T1 (9X )31d m-2/ (A3
Ac0lr-13.0 `A10lx-13963 A10Dk1TylA.3y3
mosh.y9acdc-x? pox miaódit. "Dc90k-rhax3 5c-opoxig lloy9 pomp° po l'orritc.) Te -frxo.z.
7oD9

ATEIT1101( AMA9TIO AM1 Ski. Sço3xlhkoau X AMITTIILd

NID(90(0i 91L .1.Atf 11 9 A7034
1012 901 A? MON ALLAVID 13,01100 X1DD 510 IL 5M3d9d 117X YX31D 0 AMA?Ti 513 91 A?

Li..1 *X10 X AO OD AO1Ty 001970 "plg TA Ti 10 C90.070d A3013x3 917paxx A0X2IDTITX

59q no.1.0Tx3 1A97 Tchoot AM1 l(O,l7idD d3/ 0 17092.300LA3 ()19X 001 '119 -1(3.013
53190 513 4a. AoaLói, "¡rig TA (9.09704. ID 5901. 45701TID03172 AID10(3219 103. Md13X 'AMA13X3
T '531mopTaLd '531A7091;.noyk3y 911 21d 0 tf-X '531AT953iA10Dc,oi0x.ta pox T1910 i. Td3
pox'53smopcpyl.cd3d 520yyo2t, 9 od 0 OR 500 A? /11 dC i313XDEC A(O.1 `531Ancoptd10cbT 5N1OX
pox Ion vca
xal-oolos. Tdxvri pox 'TsccodompliT d310 A9R1)1 119 TDX M319Y lv
n iTdTst. 110Xd3 moxd9od 110inno.k31 cbdl.9x nol "19 An 630119dcb?
T1d911 TA 331 d 01 d Li.D1 5901. d13 A?Tik 500 513 T1 TdoA90 AM1 ,9/01C 5T. I3X9 Al? CO A371D 573
57031 AND 0 510ilf. 701311 5k1 5k99003170190d1L 'Swat:An 'mop 5201 3Dkcb pox no0ytmg
A21 ?093X?A1J10AçloV'5(9d 33/ 31d ?Cb A70D(1.06 izx nbst.i nwityT.0 &MI 170X AIODinT611.

91 &IOU (mu?, 'Ao0yIng snoyyou 531.Ax9093noob '5(9y91soo2ttcAT A309Xxamou 4.1.mytt.3)(

53i-moD pox Taxx 5odpi Tyyouixx odi.x 531mo.olpyo2Ldnoz.
Poioo 3g Doplioodscali. 9ILT 5201 5no1dcoX,C3 SILl 5103Xxxa
imp-1G.) 1Dc-o0X13go1pp
TA Ti rf. 11912'Ah1DMOtt11703172 d COpItij3 5 JAIOdflp 1301AO 10 10190101 A7J3 mDc90cooxigvizx
513 mDtt.s.9sv10 m9.2.(-,10101 'Ac93Dcp171ko1vp 13 pox `no-nom nr.f.v.c, TA X0319 MOM3d 1D
TA 1Dr971px 1 tf.1.11d A 41. X ATX3)y AC21 ,170X 5019 AMIA30D1d01RD0d31 Tx3gpg
`mod31-1(f. Lwoykg TA (f.noxvyx 11) mlnoxTicil 3 52)4111; Aces. dX A9 AO 1191R 371 01(101
pox 52dot. 52019,o pol391 /31cnopx (f.A1031. 52dat. `mrdimodd)cop noy9,-ri 119 110A13 -3p
011/013711 '5 pox 10 53gkarri)091XXCIO7I mpnompd-rboyospp 'A0mox3g 01 Ao2o1L9 1TA2.9
most. mmong TA 91 "pc-9X9 eL3px U.1933101 d321 13.0721D1 3L01(oiLodl 17011 91 7071D1319.6.
mDki-old'oX93 di.otbio AMI 3T1 ACOd
-Ao-dl Ski.'pi, 5'ochps. TIAT1c, C912 7047tD1d d 0 1071707100DD TA TX d CO ID Atf...1. -d9
A1D Mol 1D1VX i. 51&3c4 a. d 9 o A
-v 0 o lxrdadLox 53gtt. mol omonx9 io,do
lowodervp
5(4.1 '5(-930(f.x-ion 531A0T.1,43 5Ty39 51"crig1 '51wAlpsnog lef MOMg 1D AOr(11, xnx3a.d3r1
3111.1-1 513 '5701A0Xd 314Ti 513 oxoi. k '5 1191g T1910 TA3719oycoot 5cox1d311 pox
d9.3..colaxy? AT At.p/11. Oda/ A3 WOO AX117ite. 5km3to2. nogópodsc S32.40TAnz
3g 21. (1/40a,nolol 5701(72 513 dlr. PARDO 10ArID1d Ltd 5C2 '170191013 513 4T1 1 At!. toochpi,
TA 21 Ipycou. MD ID I A9 A010X1X?010X AO V 43.. dal. 0COIRD d ArlD1 AU. 4r17.1 2c3o1.9
Xd
A3y30. Liceldx),.3 59)3.01pxiole5kiTdru. glop 5kmox Imoontiqx.avi2 5 DITX -11.ACIDi
'AMMO T.170X 5701 1 X1210570 XATAT5T TOX ,4i.T1VX 3149D? dead AIDVIDTITX AMI 10170X
mox 5ki `5T3Xxya 513 3g lei, nx)d3oL no '5(-93dTAnov cl3sopezx Aoy30W G.0.olottrInD

8Ig
www.dacoromanica.ro
 7p13T1 AC91. 391379 `A(91910dol)? FX z
1101A(9111006 6714;10901 1099 1913 10471913/93-6,
539A1OX oFIR 522.3. 5101nooptdolf vox 5771A001(91L70.13T1 Sit Snoyy39 500X1OL10X),.3 3199
7ótt LLJimnD 103Tk 5krci2tol novpoodu
op ,rifa 110 .00 30 53Rtk1xrd.3-nox turn 'n(-n.)711)0E1 30 ionsrimdcolg loaLcodot.T
ttc,

Ski scomolpaolg XA A19(9.0konoycmo? 59190 dy 1099 lolaL914 kR2.3 uorioXdopaL2

ky(naL (13n Lt091d01R90d1/ AOXkAf91 77T120d 513 A01907X9 50R13
5m3D?choq?
'IDOT0AO 110X op1rpo 7on3739oxolv. 513 Akl.
oodna. )pn iDouxpdkyoL. -idonDoclaL.01
notarlóDkop c5(93solpool. 511D9 loo132,1.21( nonri po 1=124
ooriopd 523 A91. A02191 Ski
A(3L) Mol T12 Amxy9odoDndX (mon7rinod17q? vox Iv `513d2A.ar000L 3X90 Tg pox op.
`oo2d(oX 5cp .3)(3din Locosocpdkyoi vo.t.)2 opg `59ifooaL nu.91.901 9 tuo)pdollp
op)) wayt 7or.M.rdu 523 5nod9(b000R 573,69,41Ln= ply? dod,Fig
AliocioXdr2L2 533
oo3d(oX turn coR ',mix/6# AT? lipa. /WW2
A0A31113X0319 513 Aki
LLOkyr910013T1 513
nt.p.,(Fo ropdollo rodnIti.notooi, vox Ivri Ltio(pdkyot. vox nod3.3.93R `7o-rbpd 1191 d2 xt_t97o
A3pcodL3 '102L7 91 707ifd `AM ACOXR 5(-911,2 5(opinodl.kod1i. opx.1x132&? (too.. L000tod
n309 T.3.. namodókk `noc3319du kri ncoXR `?R ltpcndkyal. op1R op% kri 077913 1907d -1014DX
5139ka SV/3.t. A101Tik Ski 5kX11L01 00R0.00d31 7on3719Xd3iv A10d Mol M9d9ACID
ope opcopcpdkvz. pox nod3i9n =IA Ski 5kavo sknploDkooldoig.00daL 5krILL 91

nokstiax 3d9.3mx3di, 37om Alp? 9 50A37)9Xd31R 91 A0100101. loriloodu. 513 101 Al0d311.
AOLL A(9d9M19 TOO. 7odr)1 AO9Rk.007-110d 1L9
13X TAT) 577d13X 71/X11.7113RA? AC01 A? U.a.
3.ocodkvi? 91 513 n91 nootól ')orbpd opn
U.DTdkyaL, n0n971 91 A? 'xrdlod 91 619y -3da.
5)od9..txx -non3r19Dkocbky noD9 n
AOAA 77-tikodn 4)(30k, .k()X132011.12 Ltok)012.
533 n92.. `nooLói, opn Ittpc,odkyoz. 9 5k:-Loomi. 91 non3119.ok0oidoigpodat twopat. vrbpd
513 A0197779 50K3 `31Dx1on9 OiiOX Ak1 GtAIOX Ak4T109kA3113(113X07712M1.0 oo?n Arcb3dri..
Af9Arinochmbp) 1.14,1171. 137,71.U.l M-01. A0X1999d VOX ACOX)71d19Q70 `A(9112009 5310110
LIOX 7i) AkXkOACLO 1DnompdIA.xx. (L0A971 )71di 7p1 ayo l031kc)(93.6. 6r19

219o 21 `n0D03.1.1 2o:ix 5ooDlnop

(L0901
5:130(Lvoimp pox iorinión loollgtoso pox 13C20 nonçai
(blari 0101311 nol i5osoorillodu
5(922.tyri It? kØdç )o-dA.)odoi.
pox turn kr) `Aco13Rnop d3atf0lox 51od?lod)Thp 59 119 91. A01913y1L [LOME) 173X
(k0X13e31Lf 5914;009ty VOX 91, 92.70 5oo3XdflOI A0A3T19Xd31R 10T1110d1L opIR 5ki Soo3Xloya
533 rooyoodvwsmdi, vox A01.72A771LIN 1,199dky1L 513 91 5ova, ciodósms) -no,oda.91
A0119 52doz. il99111 `911ox3 5(p 5(-opodlor1op Ismompacyu p7X 10 22Lop 5r2Xooya
opo.

Stu., Soopcdnoi, 10A37199031(31R d32zrozx 777.1kd330d2c 3d331. noi-9o1 tiOkko1Z-149X

/9 6...710101 011777( 1L3 5Td3x nonplovigi? 1202 5t(.1 Sood2o.00x3da, A(91. -XOT1
&Mat() 513 noo2modxruonoodi pox n(-9101.311 n(-9(;) 513 noolxdr(oj, 9aLlo 91 nodotv,w
mop i593dr, dxj& 45773X 11912 2047199k0d7kX1d31L7109 37)X Tip 513 tap.

Ak4T109k0k190.003A A77(10101 1731319 IDA A19909110119.0 513 rf...L nkx1n noRoDódu

A91 AMITI4 001 n01L91 TZM (0190 110X 9 591191A101401R M01 minpriood 5(01x/p123
oranoodoIR ri
521(369 5kX111.01 `0029.00d1L 110X 11. 10913003X1XI1I? 5.ak.dXopi-oox
132.93y
oolda. :xnapipoX 71.1)2v 703 o 'n 'ono d o n vox 49, 1 o
d 3 o 'n
10 530.)1707d1A0X 10 10A9T1-01d071R 101L9d0A19 5k1 199d1p(x,5(039kX101R
5k1TO. 5cp3D2103Lop 'turn nor 31A/D nodaD3, C331/9 D.0)6,01312 ?Chi. non93n0ritualf

61g

www.dacoromanica.ro
 `A(0191)0 TA 1.00421( `A);)&91/. .7-1 tv09 11.9 31411 0-as1O 1310)(79ATA3 371 5Ti covx loon
5)33nAGA.31 5Txodloaa11 Awl 'Ac92.)pri,bod2z. two10.2 pox 5krhi Ac9.1 Amporittymit. noLtr,koi
AgnA9aodu vox no29odli. .5oilori.orrion TN (1.X3d1r12 32 9 59Priplmoido12 Ant 5c?
lzyzatx pox 9 51)31. Sixolvo '511onoi.3 11912 '59vox 5okokr93 pox 5oittófooliox93 513
5rtoy9 4 ,13&71 iX
mpocb9 3 5(934o(px1o12Ski. TA `A1.0(09A. A099 `A11.039 -Doavp #(.1,..

k9rino.t. TdILI,D9lo 1(.X0.00d31. VOX 170 1)0A3t1011)01,LT 513d1c/XX)313 513I)p1)D1R )71 TA ((,-Ti
wompotrins, 513C4d7.10170X Tri 141 11)D31ILL 11)X A101X1RT M-01 A(01M90)(3.1.01K1
A0-11 V.000 t/..?)(? 1.013 VA3i91(1(01RDOC3IL X? AC914;101 311 xnanodóDndX Txii.norpo
MDmor.,t),dwaxx 9 '131\31 1X7X 00CI))7 U.09X11354? ,13T1 `51013d1dXf '999 1.0(003Ckg -0d
ZA37/907idt4D 513 5)03907/11.R `5)031d300)21)? 16R)01(tie 513 `7313710X090A `)0131(0X9 53111.X9
pox 513 vco) 7N,rooloi `U.d31-1 c332L39 5mnzat.3 101. '17o3,Aor130% TA 190ogyrr1k)ouf 3r? -,olovpAT
'2o1.07citulD )0A3719v2 ctrx 5o..1.3 5p x..no-tilf.dX 92clo Stu- 5)09)FX 001 (101L91 1VX 513
47191dC01R90d2L AO A019C,IXelfl3 `A?&DOX 110X 0190 314T1 1)0 FX12L01 102090d1L 1)71410011itc.
`5(9X3R7? 34TI )71 101.41)D302. tcdpi loo_tAnox12),o
n0-21 TN tirtl13yx3 /eiR 501AXOL 02D0 A01 A011.9.L If M01. AC91%3 A(0190010 '51.0(.0901e
5tp )01)DX 59oyyolL 5ftoi,.9y 5(mOoydlat..? pox 50A39cl2t. 00R9? 001 A?
noA37iod3cbld32L -50l1orL0yrion it0vidol2 3.3.ou3f ,i)ox (410)(X? r10.1.
Ittpoytt2 nol 31 i)DXOdfl..)(X 5G-7011%0k:bp `5)773dOX 5g) 1)3X 01 DovouxR `/13X3d1712
ATTI314 `5013/01A3 51199 TA 110A13 X? AC91 ow-a.A9Xclod3L (l.01 `51-10A?1 50=4.1(01/003
A19(/..AA?1.Alti)71.40X pox A9riord pox 5oxtocoaxx 513 wD,9 Txu.olcgo.a.x)odza iviArtolizapp
513 MA? ACW10101 `A91-1(pod TA. U.D93A07131(,; 32 cd)? 00(39 '5U.(1) 00-1-0,4 SCOTIO U.21)0d1X3dX)11.
.
elC91.
Aco.1.A9xtzpox TA Ii.ocod3ood) ?Tinoi. 51p03X 513y33011.)? Soda 31 nttu.
tooldóll pox 59dot i iDod pox TA U.o.oco3 nocby, 32 ti.o.Dol.3
Atttl AV13R39 LIDLI.X10.2.MX 513 110101L9 59c137-1 Ski 519Xxqa '13.01,;.x3# r13A39
floi TA '3101)Wi1R 311.021. TA `U.091d11011X3 T1R TA Alf.ri ic.oTA3ooLf 5co9-rioiL3 pox Alti
Apra:A(9aq 001 pox tfooyrrik 01 )0711)7)(VOACID Q01 `001191 5(2 '3X3d.3.3120d3L 101032.0
32 1ZiAoD3 Ti
1/.3c5C `nol loloaL9 Ti
riiorkppox12 noL vox lon3TI.cnoln3 'Iolnod3cbrimo
d3102010X 1XX A(01 1.0(10)(3.G1/101r,110 kel)0(1) 513 Al0d3-1,1701R1 'ill.030X 60)0X 01R90d2L
14091C1 503/1 50T191,1)0Js.d012 (10X111LX1012 5olmilf.19CUD 5oA31-1.oldo-n2loodu.x
59g.oroi aos,D;ox3 `,QOXI.L)DT11(31.),za? 5olovpop 37i A91 A971(pod vox At!...1. ALoky9XD7o9
'5101.210

110-31 )oxo )31R)pd1 At'91 m-93xx1)69 5ki 57o3boxa To% Ai.omoUld:oa.vx 9 '139k.
1191 50149 90(131A9o1 noxuadod:ool2 Ski '5o33.otpx1oi2
(101 norirritoo.kdol2 .00LAos),3

x1.1.3dodo12 pox Ti
xazniff1dnoaL9 pox Tol)ox 5od3T1 pox po 1o3morion9 loDo
32 190)993VIOR A01. A02101 A 31(44v-b1ow9 `11701-1)(3/1)021? 3113 cbxuAyou 3113 7oda..o

`C;)X11(011 TA 1.0C90(0dtk)(2L ?Ti A01)010.71 `A90Drri n3Ap, 001 TA ipc9etqydolop A0?)(31,

513 1
`5riog9ood1L
5nod7.1.1707 A109t41;163A77A 113 010? 00d110X 513 A0d1)0X 1)09130A(qC,IX)
1103X1RT pox po)l.)ooLchp Dosoo 32 10710A9 1)0X 113991)010011 1X)A371/)02.31 11090C/31. AC0A1-1.

Amt9010.1. 'etor,,x7669 5(9.7-9/opc? pox 1V99 noxu Aoysotf, t1.02dri3cfq n3A)) 001 TA -1poda
1.0(1)
nttdrd vox Arixoxion2 513 91,1Dco0o2rdraz. Taarl vox Ao-pco,9 AC0190101
`A9mox To%

ACOAIOX 9A1? k MOR990d1L 513 5cod3..vnol21 AltArtioDkoka.Darp ArDpx pox

ALtArr1ok3y A/f.x12Loz. A109),OX 5G.1 5kuod_moL3 Arn `11(0.3..(plomox )7IR )71 1)01A(9932(/3

www.dacoromanica.ro
n3913x3 513 7099 3.L
d 50 IL 0 TiD1 170X cb
1101X(13 MAX/400p /101 'n03101 31L1,00VX CI 170X

1d311. 5U.1077.1 Ski. 57)970X 113 13D/01X3 13%,(3.6.

D.Oky1710 Sp Attu. cod?Lconr foovizokd
AID30X3 noxilkx1o19
-191 'AO 70m 17)&13 X 503d vox noi.. 5°697-13/4 nroi.n9Xdv?MOi1/0X 17)X C101 Xklt0 CIO

01. 70A 3D d 190)0970 ,ozx wx9 Tu. 7)&3119011701LT 701&OXtf.070X A01 31 nóxioiod kyx d 'AO

51102 Twig noild `5oi.D13D121)? vox 319.3.. non971 ktioDo39 45k.a..3youod.i.k71

`503.toxol3q n7o19 50-noi.DzIDCLxx9 U0X132oo.op '51011.1071N(7)CbD 113'110113k 5fJ. Ski. 50L.A.13XX3
513 &Ole( d3/.07x 1701.131110100 noi.ledlon Tnox noi a t1OXIILOI 170X (10270X1:310 -9701.10X
501107'Np-1, pox 5idcoX )?e ti.DLytiyol 51390 7pn 1.1.903/1.1.L 513 oupdxrrbodint 072 d 0 2 4/1702X0
imp MA..t.. 2.9
M10
lod131Lf k?dX Ipirx d170X 500
1.19 &0.031L3A3 170 1702Xd10113 513
no-.1 TNT tidrIR 513 -nkvox n)onza93 vox 9 5yonaiod31 `5971.olool.dolg Inmyk2
n0A.971 Tr% dliX 10 &O 1701M9 10 5130131 /1/1.3,4i.7p1.10X M9i&Z10 d3o.c MOiçoi. -oDndX
`n(1))a9od 'plea VOX Tel 170141)XD70212 513 10130X9 7099 lionoy3369 opn iDmx.o7pRig vox
io.t9lo 523 5001 X10171X 5(10 Ski. /13 0 57)1d 'AM1 d3190010X 3Z13 13/9k d70&.3 5'q ,d311. 1.001 (10
nnnnoi.vcboot. noilomodzinzai. noi..vouodalcri 5)o71 dnx nownnow 2i. cba.D9o),9y noi
618-r Fox 5m..5;to lon371ra.D107oxolo1 5131331 TA locoloTakyot A311 170X lolep eL9dxr71 ia.
sc? 'nolDio.,13 vox nonri 513 n1+1. Ski.noo)Xdloidnx 51O3Xdooaq 513 Md. n0y39li,.. 1701/1099101.01L0
1001 nuotodr( 5(9719 5v.. Srpoxbonap tf.101L1d31L 5139 01L7? r 5nod coX,1,4MOi rig le&
1.9(9.03y3.1)9 ./71.371 51/.9701L 507393&10 170X lolnoxkorx nol. -.Amu
at:13 t1.1.01/3 5(039 7,.7.1 70(331
nos. ,o)ox kx9 A Alp. (1011771t70 9T) kl(XX3ID= nkm ?RH.KiDko-polop
lti.11 031.0d 51y 110X 17011.0X-011L3 X? &MI no-121 nogóDodu AM1 r70 wc0y3369 Tr. nnolDrd
0.X.0 3y 701 5k1 ti.X1A93 5 (101X3y7712 523 9 i.70y Ski,nxkykvox 5V2Xd701L3 stuslox? d3aLforx
vox id3o.t. nommi 9 591210 5olmi..cpdvin000t 5kir(011.0c3J,kil 5O7 n3X13 laorpgx? nod3i-poll
19101Dttyxx? X1 A0 012 A.d D1/110 Ti n9 ra
170X 1d= M01001 110X /1(91(,02 01 AM1001 513

nkz. molsokyxx? monrio.boq 13,ot. 13/1/41/ rdv...00lv 51D30x3 Tay= noa. m no noc11,1.yx
513 7p&
d1L 012.00 A1907091d 17090 11771L70 &37i00 170 MSG' '1102d Sydo.L. noaxn3c11 mDkdipicriR
Ski ,
`57opx_okd. d 50 0y1(10X5!./.1&011911Lf 57o3Dot.xxx9 110X Chl 50 tr71.01.1406 -oodySki.
02 5Xn 513 01 509A. (101 noxikoyd Solnoy39
&COO

no-kl loy9 n? io3X7oxa ridtp-Dlonorl 13n71,. numovidon loo.coda.loq

9 noa.5kinoolod_tkri no2L.91. 9 pox ,5010-,da pox 53m1 x? &MI 031(103 MOIlLti..,( 'AMI&OXd10
170X 3 /1(01010 1i, 13,4913 NMI 3 &07&371H.Ld1 Ta. kTri Te 1101.AC0X1012 n.?7i you;

5(9719 r
nomrri nemrti0,a3i..D lódloat &MI (0170X kaznonori mold TLIox 530knr,Looi
!O.] & 1771/Mt v. `xnvpd1 ledzac, opn 1101/lonmcgovl. 371 n017010.11 90.cr171
1D(T),(7)1.0 1/0X 513 Ti ()177X (p.1910/1071 701d
9 ACOy 3 M-9.1 ,1.70X 5013 n0e9D0d nma.
nonsrlóDkoldxl? .1 ft0 ,070X 1011)/079 `non9dX Ión Goo!. 1101.11M1Md 10 0091T1 1 A091
`monTrino.4. 5tu, 5.-Alsb.xxx? slampodo1R mrn evo,chi.x vox 7099 -916331
1.0(0903.0 10/1 &ILK-90°R 513 d4i opdloi.t. 51oz. 5lo2códllaq daii
XX? X11.0701.0k1( If.A A70.0)0X 5nochpd.kounn.7 59oTisov1d7olox lod3093y? vox kri
7onrrimykDocht. TH13101 mdklmonorl 77A 11011MX1012 A3T1 177X 711/110 0100 5noqrfrtoA.k
012 /91191d 0 5n ILL U..A.,01(X3 AM1 d1.13/3 AM1L0 101.10X 5v.. 1011012 513 M01 IX VA &Md A(01010
AMY 'AM2d1/..1970&01i 1701..AMACpatylL 5(07)0 170X 1.f270 10
37i Att1i A01701 9D1 'A9 vox 5m3o7ió
noro 1M lnon9Dodlt. nocbp ELX11.7)&72 11)(0007d
,170X 5013 1X)90 170 170:A.7)17712 A01

www.dacoromanica.ro
flMd91(LIX &0y30(4. i13X?1d321 mx1z Ski `5703.okxxx? po ,i1ox -121?Soi
ole `513D(p0d Z.00 1.0(0993.091d311. Tel MDC20k/MdX 513 kinMeti 100.070X 5C019X7.002

pi .kootrin? 5nocbpd .5907i.orldr.koy 10 101V0 10ILOC3111L3 10& 19(0.01d01R 'VOX 513 my2 )21
M1(17:7101. Xrldt,;_twonorl 5101300101( 5(,10.140091T1 S3&112,0 7etl. ra.sord ID 13D n)pd Doolcholoy el
moil 170X 5)07CIRTX (101 (107dkiDIO&OTI S, chaL9 5oioox n3y3(A. o ornd k A(91xs
A.00(q7i09k0X70&("1.0 513 kil;D2. ki. eoop)px M-9190d.k. 139kR13 &MI ilC9319d111L3 TM1

limokokod i/oD9, poX(9.1.1L D331-.)G.:xxx? &3R &01(30. 13X3 &19)31.0X)110X )7& 41.0(90XXUDIOd
7A 2.0(90k7i0A0X10 )01 70X1A0dX WROlq A(71. AMMICOLLVd1.-0 A(91.0kyXX? pOX -.07d321
&19(09(;131) kTIOXf nkonta,l.i1 nmo (.113xplolg to Ski ol2 SenDtpxi noi kxx nod vox noi

nominoXd no.4.9yr_liox le& A19(90(13R0? 513 X703 5/orvoxoricb 7)J.d3 1.0C00X13ROILf

10d31.93(16.00d3L 170X 10d3.LC,O.A.01(Q3 ,170X 520A13X? 5)01. 513.0f191d331.
-no-01 )paik flki !local-1(1D evii:Kod M91 3-1,91L X d m9n9 Ski `5r3Doviof eLpio Sk
`SkipoiR St1.1197170.1.91M19 Jp:37011. r101 'n0111(01LOC)111.71 &(91L9X.011L3 i ta 03dR30XIX
U.9(10 131(911. Xd AcoleL9 pox &031. A30(03 &(*)I'l?T1OIALVD.L.0 MOIA9Xchp 11(0.1101401L3R
,cbp noiD)px? nopckykvox pox 2 'plod 'no op& tL9oid000diL 21 ta iojboya norilD9R 9
Ski ),opi. Srd vi/ox Attovocinx pox no9likdkIR 513 5dj. 5131pi onlo turni.md pox 513
5.pc1 Sno3.omoi `513srp-oo.op ),o loy tag 139)?1,070117X M.01 MOX10110X 1X7X SD:71

51VX12L01. 3JAJ.517oxlfrop 1rL) 01. 1%07'1190R VOX Sil 17099 moo iDnoXchpau; ,ioox
pormoi. dot 9 op `102 io 31914 70111071nODDOOd 1,)74 xi rayD3docri 1d3oL) ncon?

iv3n3). 9 'xrpcni 11912 531,1/49 pox loi.vo Ta../ox 3x cb nIfyx 1oi,3313 icbourinD
ky uomocb S13 5r,toi Sr%ioa.noy °limn 9 d Sno Ski (5d2.. :011 701.19(90kTIO&OX10 1.10X

5013 VOX )71,DX AXtf.01.1(1.0 WA3TI9R1R 513 &11(02.90,111&701.1MC93.1 lei Ski ID Skxneyia.rd
5X1dflOdCb (101 002/91 10 10X11L01. S3R3CbCIOX &COI ncoin9n3v-toR 513 octopiR lod raoLoi
i501:4Titpit.d11031( &(21 &(91.90:1/ )DC 201?TiTildlai 'fi WRO/ Ski 5)016:71191d
70&3TifilODOIL71(1.0 513 Akkjy9 &0199)01&? Vik19901f. d m-o3s)o 19(00.01C101R90d1L pDX
X)1. k3dX &COI MO1dCOX 51,3 31 nk.a. e4.4..oxynD 5ki SkX1&03 SZCklOdd) 513110x 141 ,CbD1L
M0.1.9713 Ak&3TIODk0kiD021.10 MI:7(9cHpyaLx? Ski o xl no o 5/orri 5kirpo pOX o cols) opt% rldfx
5=92. pox oi Tirx oa.noi AroDx A9TIDItOddisdOle noi
0-N io.1JkJ \k fLo =xi tpy d &LOCO tk 5ki.r,00 5(10131d1 S70190R(1.070 01RD0d21
ttOCeld DOX k Z707(X &COL MOdOlaft0X10( d 5g 5r,101 ax 3d Sno &COI ACOX11101901K1 513

d3aLp 1.0(10X101ZX VX ,1oth3di x)(1)x.Teti non Sp T SVC)?Titl. 11.&)? 40)&3T191013

`xx3Ecp2 5c? d 52 Sritompo 471 v..3.11 Skylou Sco3plorijr1.73x,l.n.o loy o 13.1:Ta.x?tti
pox f 5ioleLo Dolnotn Sp vnpikd d 52 12 rp.a. Snodix
noiloa.cpxlikon-rhod/on pox 6i IJA9 &01X7X1R
fX11201,002/C.t
C,l0319 13313d1L JO& i 'iooX
nolecori cm.s/ir,torrik vaox Sod x? 5ki X101.10X 5)9 eon con? &old Td/ooL
(i? '1°plod) 5r)./..910onp 1,1.1 13.olo.Lx? &(01 &courifx C1021.9 IDOOX31)0X 1:71 )000 &MI
.13
Amepikd
MD-10)1. °Do,. vol/pd/o12 m:poofk oyp2 9o.op coX `x9d 312,3 no xd o 3113 -91.4
10111, 3113 109 110X 31031(f.R9V1021.9 5(03/0-1, 101LC0d09? 3.143 10X11.10Tiy3).101L3 312,3
10d311V1R1 Tt (ter] liomotpiyoi 1DCOIAILA30d1L dX171I0d)011 noRoR ri.. `zykoX
513
(4s. Afdiiry 531.no wil.oy39 92L)? TA. `m3d tct, S3Inctoik `31locb Xo `ichpid x d cbpol pox
znecp 'Zi(D0101 502 Scoxu.okdX/o_wox `irlD102,3 ,,,cop oy 10 '101(1010i (101/9 110X J.1.

ZOO

www.dacoromanica.ro
`1Dcoo93nox TA IDcoocpdklot. Ti 59dat Altx.bpAT 'non pox 101111 513 2099 00360X
500T19dR A0X30(k 170A13 707fIX TA Atocosacil3nox 513 loi `xnATX 51c4oX TA 1.007911.7.1X01
5clono `AcolckoLLT 1191R ,ozx xma9 earloldconl. 10110TIL33vodrat loi
TA isocoltri,T 513
TI101o1 )oRoR AlopinTebtf. `5noldcoX.A.T5ço1 mat000articup ellox Sol.; 5rxTocon
copoz. VOX M91970 A071 A(171X70193 AccaTrimoR
Ao-dx 5071.07A701d07R AC91. Ac2a.D0ii. Stu. 510dna. TA kdpy A7Opy31 Al9k301001311
TuT AT1 kÇ `T.LAoX?di, 1191R 5c? 13X3d1 ATR Donp moo ..r113 A 13L norril;. 5ochiod
Sçolrig 5no3c1coXI9 510anoncpdkoz. nIffoon zuttlopoo.L. ncorodl pox 65olp pox Tins)
nocl?cb cum Ar?..XoT 5Tdo.z. A101R1 Al9kdX 170X 5061. TX A1C1 (101 501A9X01 97V 170X A3T101.7X
TA 1.0(0A11 0XX011. o 53Rk1x10di..Aox l_top `59AT Tn tocoEiTy TaLT nryri
lf.Rw)(ILR
A701.091L Itt, lop 10A3
AodtLyx9y9 d AC119 `Sciod7lopirld3oc pox
170X AT 117011k1.0V7R
A0191XTA(901 70X32 arm9dX lon37-1;103dX02m; A 1.0(q701970d 5770321 5110A101L70e 7099 TIono
toToldx.k..7 diox Akxl.TAT 59dat Al9kdX Ski `5(93DLymo1R TriR tinpo)Au. vox TA -12LT
U.01790/19 k T1991L 5(07(717001 51R Ski `5oRT11oRdT 5 IF& Uocodkyanomp TpoximAT
Ticloodloxturop Ski 5co3Dtpcion 101311 Acoi, A071xkyk2mx 170X AC0XX3X9 M01 AX0(39M10
00X701A7011 70A 170A2.3 AT.vrAnR TA ilolAcoloolD vox AG.1 AkID10X3010X 701X70153

`1tyr19dR 513 &Tr! Soi A3r Sno' 5no7i9AR TAT 4523d1 513 Tg 5901 590dX171 TAT 09R
50319709ty, TTX 5061
5130/1 531?c17701-0 Alti ACLIDTX3070X 513 A0.1970X3 AOT19dR 170X G.
519kX3012 TA 5901 U.DG.63X4 513 3ØX A701991L a
A099 A9T107d70 A0X36 1310,0(49
506L U.1 Etn77ismokAaD mn900)331. ctoi,
ao3chrxwoox pox 5Tdat. xich, IcqTriT no)choldoX
57od ox zyTk37ho3d3..59du roox noidroldx A019TX3dg /010, `AO (13AT `5Gericodkyai.
M01) A071011.9 k 70730kTIOdlL 110A13 50X0X53 T72 Aki A7.0kX101R 7191R ,OTX A9 A01L0d1
3X3Ofk 139900/01TX Alti M01901 nr.:..ximryinodi-s) `toonolpiodaz. Talox A91 A919'T 73Xn
739(pdkX3LTAT 1/0X AG.1977 Alti `AILX)7090 p.onomptived32crinD Alti 5p 2.1 /toy? Ski-
`5c93.4TiziR 31p 5)o3A.ooonT (490311 312,3 ((b1xTd1Aox Scoix,c2oDzy, TA 52o1 tipcpdtvot.
5c0IxTi.x3 Twox znkri vox T1 70n37193x `7771-1TA1 513 ATTI 5m Ski 5kx1n3A. oykloo?
5796Td1 5TyoiDoaLT vox 57011C/77019 5061 70X3R 532706031. AG.1 A70d9 TIR AOLOXT01
170X 50d1 0190d/ di i.ctocktop ti. oi 'woj. 513 TR 5c,loi, snotdvxwi
Tone ,pi\T 5101.ttooe ,./xx Soil pox 57oA,3 50Arri.o7dry/R.00dzi. STriov3T `Ac03_triochox
5on3Pric,to.koymnT 5TdaL 7)19odwx 513 T.1. 70daDs-q_t. 5oloxp 170X TA 5101 U.9163X1?
500A71970(13X970170X 170X 5901 `53R?A70XX1)A3T1 10 10101L9 91LT fi0d1XX 513 A0610X TA
1701A0711(20d01R 91LT T1 1d?0./. '70160X 31.1 AffyX01L AkX09061 Ski 57019(103 T1E1 TA
[G.T1] 41T1(19 31.50 5062d 3.1,90 51Dtc.dXTI)ox m.000 TR lolloxbonT Acoi a019011. nor
`ITITIDiaLT 2-ctodno.o `53Rt/.. `53RkcITIod 513c1)vd.A. TactoriTX pox )olo(7,9 Trrifpxm
ITA13 513 mAT-1970160/0X `AcoRlpixTdiA.ox 53m_tao locosolit.y3.0. TA 1901TIDTd
170X )0d319991d31L T1OXT 50d1L AlDkdX A071 A(9170d7072 Tok iDnoX3 Aki *A7013R7/2

A071 A(0190701 5corló, mo.LA9n3J-11d33/. AT.130(f.TIodat. (1019pc? 5(1043 nopoxlIonT TA AG.1

79(99kTIOAOX10 *121 rinTanoR pox TA 170.1.M9AC:XVq1L T6031. (1031 ncolTdrIR 59du 19079,3
53RTchou. 01TiR no.kovo, 513 nt!..i. ixxcoodc? 5Tdu no1D9dA. nly'r2L n91 ntn_vidooD
41513 TNTwo..tD9o.c. 5.2o1 pox,(1.0oR 9.1 A0A3TIDC91A.31X)X701LX3 (41.513 moiXTca norri9nodu
noi, TA Al9C90X3VOAT 10 10X027712 AM/ m 70A3T1091403d93 TIOXT 513 30)X A7019011. 5017.3)
A071 AOLLM19(13111d31/. 22.02 ntf.l ntstx1n31 (Nq1013012 ?71 Ak.1. AkA77/09k097d07R-006L ipd,011.

Ogg

www.dacoromanica.ro
 5co31:4x1o1e >in TA (f.T1 ipropyrilitoe Amyrivx nxi.rik x3 Ski AkeTtioaD
5cryscxv 5kArr1oDkA31 5p-mokyc921.
no-ix 5c9d39rt3ya1 ZA cugookIDa.o 1.11 k.A911 1399A1TACLO 51(1 `5,.93Dkx1ole vox
10D9 madarrbpd) Aolook ko)C13R011T A3A. IMA3T19 59C33L 91 A0d$Ti(l9 (-ma. `n0u9.1. 014'101
A3-ri 5c2 311 AxA310)11y9 AkThI irpriod$Dodaz. I
? AC91271 vA3119A.102 59dal AwkdX
1MX A101TIOA0X10 MOI 'AC9X101.10X 01901 n
vox Iwprior,tycox Atf..L Al.f.1C9A-70?
nonTriod3cbld32t .59=11v17iot, 7oD9 3e TA3119.bq? X? A(91. A(91.90101. Ar9x3dEircb

mo.i..AoXdR A309XXAC(10 513 AOl &02L.91. ri 91 TA nkri ()Awa)t/. Lae. 5.1pkx3o1e 11..o3opodar.
5odr1T/mx Aodlcoopmp 01 5orbpd 3199 len U,D1R011.11? Attt1 Ar5..k0).1.)1913 gMr/1 A01.01X1,01(201
U9ky3d)m Li. 5oeop9d31. 90.1. riouw.. Scorvb.00du 3 57:911T 901 119 lo rdelo1 i
loArri9r3ixrrillod2L 1lOA13 A9R3X.0 101(9 1013R909 170X 29.1.9x, Tilox AkL A1010A9 Atin
Arnxt).0Arw tonoX3 A 1.0(1)9(pdk1(11. nonvi 59ciu. V1C31 101 % 50) 4110.1kC)130d3L. 101R 01901
Sronywn? k 51Dkx1o1 A U.91202111? A309X101(1(10Aki Arf..4.(1).1.../0913 AC91 M0120101
Acoirrilmclar. 513 A91 `Aou.91 319(2 20 nonóri )?n tk0ky3cbcp vox 0.14101 9 '593/91 v.=
voIprop A1D(Q0DlOxA.lOA IO iorlompx 513 91 )ipn iDc9okyoXvon3 vox 513 5T1 .57)1ap.
lOAFX ipro),Dodi.c nki noeo9du. 11{-91V2
Ao-ex 591.xa, `Somorikryrr, `noldriAcif 5917:10 vox `nolmocillox )IA5c9(330n9y3
1D3393yrioe A0yy391lOXAc-ovolari Ar0el3 nc0lA92odar. 511.1 5f)..x1Xxnd
`5k1 3113 10 ,OX)X 1910 'A9X11/71902/.9 3123 lo `53ek.wpIn3df 901L9 1101(30.
9X 101d (TM.A

139(pA(967199 ,13T) Al.912X1 5314.9)(3 vox 519 To-coo nod30933 91 n91)9xli? 'non 5g)
1lOo.))1023 vox noX)oxylo pox TA AliMACpakylL 513 91 A0X916 Ski 5kX11L01 90e990d11
MA.1 AILK0)1TX3R011T 5k1 5k.A.C9J.7q? 513 A91 gA01191 3123 513 'Moo 3123 533 'xiinitfAX
d3aLlo0lox noy3off, 13olpncocl71nD 101371 Ski '5,93.14X101R 170.1A20d17)H, n tr)dp.o)nop
ood)oppp.. 'kw 1 A2 vi-codic O 50) VA31191.10A7p U.A971 111 il1LOIA? 139VX101R 101.70X

2d3u Ac9a.tpi rdocbriR Mn3rismn.4..? i 51.0kX1012 5k1 57)1X117SCH

Ak.TI 70990X3 Alf], modpmlod3tl2z. 5191 Ts%
V49x vox 707"1911196. 901. (901L91 1V13113 -01L3
5mnri 7en dcri tap vox 4i Nwkdx I0J 51d31.93R3 5(Y) 170yZ11.)9 loirkmtuDraxxoavp
`592oDódu raxrxkR 5-zrxr, 523 51p, 5mx9 pox 9i lopdxxx 513 v. .tivrifd
ioDop TRmyx30., 1392701(01LT 101T19A0d1L (101 TA. 19(9X? Td30930 T12T)4(31 90107d1.10X
513 T.1 )010 TX11701901L9 AMI 1TX 51101Z1 51TAT1L1OR 10A3119931(90R T1 7010119 5motp\C1.0
173.3Aom 513 59oyyou 619y 59mi `51,tdunif 1,pn io3dX92L9Imp 513 91 fr1/4 tvri 190)Dtpunas.
3.3...oun90 leopdizx m92. 9-ri toDd?axrni-xrso ntf.thi. pup nri.D9 noy30., 01 13Dtpu0at.
53RD.)1.xrdlnox ncoa. `ncoi-yrhod 1191R 5comp olnorrik k oRoDódat.kxioi
A0-3x 700o n01 '0012.91 AoD9./. 53A00X91.2/2 A099 17JX '10A3 -iyou
52,31%3193
ixx53i.mokebrdlol xamx 5nodócbm2 5nol.9y pox lodocITIR xalot-rnoxiR crmdlrnp
53.1mornd 5c9irpoDm iora1OE092xx 5G.D>paz. 5o1 ioamdm 1DnoX;
TX11L01 101T19A0d3L 204TLOOAA.? ntp,aiT1R vaxx 5nod9dariR 59odirx evii:K9dr,oniq
moixpo pox i>FIR l(LlOOXd `r i.Te iioincryriv% A3 1ILD101L 101d30931(? 1TX Ilk19110d3XT
7011 A19(90k.A.d10110X 5(.97'19 X? A011201 20 flonTri 170 .no.onod)oxy0937i '513.otpdXmlzx
),:ncop 30)pxlmt 591=1 901 TA 700d11 AtV.. nliAdXf1XX
501L9 511.99 A31(39t/.., koX132031.10 U..

no-i-Dx ,up oindxliAp 5m3d),onnov loxdno inaivri/adaz. 1on37.19Xd31R

513 "41 molkoxa. Ión Vidtpirdwn TCbTd).117 AC91 anT1110X3X(101LVX A01 -70Xd3.0

f80
www.dacoromanica.ro
TiCOV, Tec 67coT.o: .9-6Xousc 'rag 800-71 6-re ot etp711.1.6vot XO:TCouxexayactegOeXov
7TX1poport)071 rcept 57coOkaedw Tow xoct OeXov iEccapcata0.-4 nept
yo3yijg -cow.
x-ov. NC( auerclOc7.)o-c Xgocp&ra etç -recç acocßctcrecç -roi5 Aouvcfcf3soK, etç Tc7w
órrotow -roòç v6p.ouç xcct Scoc-recEecç verc ins6xecv-roct arccepociletdyro4 xaci &vet) gat-
pkaeo)g Otoc ot &re btv-rcxpu 8casua61.cevoc etç 13Xocxtocv Toiïpxot met Tccialç &XX-%
cpuX554 61v0pcorcoc.
M6vov etç BouxoupiaTc xcct etç KpccycOccv vac eivocc LineaXi dcycfcaeç
p..epcxec vecpkpccc, eiç -rac xocalkhxta vet Xg0C7L 8c6Xou. Nec 8o0iLac n nap'
ocú.r&iv (inecrÀ1 c'cycfc8ow 157-cò -recç npocr-rocriç TiLV atontirreow v xoc87)X-qxtow
cp6pcoacv odstouchast.q etç 9v xptacv
Tcpòç a6o Tptcc veykpcct TC.0V, ILCYTE ac' ocivr.c7w
Toúpxoug xoct vez noccaeúcrcoacv ecTaxToUv-rocç To6pxouq.
xe-ov. "Ocroc To3pxoc 8cocf3ec-rcu. 7cpòç xoccpòv rcpccyl.taxeurcet, eiSpcax6lievoc
stç -r6v 1.67cov, 2710eXov ecTocx-n'Io-ec xourdc vec xpívMTOCI. elg 'vet xpc-r-hpco: -rijç BÀcczíctg,
vec inc6xecv-rocc Elq Tok v6p.ouç xoct etç -rec gEhtla -cob' -reynou xcct vec Xecflcoacv knotavo4
-nap& -rijç 8cocx-haeo4 -vino ócvdatoyov rcocvilv, etç p.v -recç alío neaecç Bouxoupecrrtou
xcci. KpccycWpocç sLec TiLv ocp43E-row Toúpxow etç Tdc gEco kLOEroc 3cac TiLv únò
-rag rcpocrrocyckç Tcgiv 6mi:cm acomirreow Totípxow vecpepoc-rtow, et pima..

[Decembrie, 1822]
Memoriu
Tara RomineascA, cu toate cA in rAzboiul trecut de gase ani putem spune
di a avu.t pagube materiale, pierzind un mare numAr de vite din pricina transpor.
turilor fAcute fárl orinduialA si in scop de jaf, mai ales din cauza ea* nu avea
nici o rinduiall in cirmuirea ei din pricina necontenitelor neintelegeri care au
avut loc, ea a fost totusi scutità çle scoaterea din tail a banilor pe care o practica
mai ales fosta cirmuire strAinA. Ea a beneficiat nu mai putin i dintr-o anume
categorie de produse vindute (numite ale capanului, de la care chiar cu sprijinul
cirmuirii i prin punerea in miscare a feluritelor mijloace, vinzAtorii nu se
bucuri de obicei decit de un mic cistig) astfel incit ajunsese in privinta banilor
s'A fie fericitA, umplindu-se de o suml asa de mare de bani, incit niciodatA nu
avusese o mai mare inlesnire in valutele ei.
Aflindu-se intr-o situatie bAneascA atit de bunk* dupii sfirsitul rAzboiului,
pentru ca s'A se facA si mai fericia, dupä spiritul de atunci al locuitorilor, ea
nu avea nevoie de altceva decit de pAstrarea drepturilor ei plmintene,
zute in tratat, precum si de scutirea de d'Ari, hotAritA prin acelasi tratat, potrivit
cgruia, fiind cirmuit in deplinA liniste, poporul sä nu se ocupe decit de refacerea
fericirii sale materiale de mai inainte, adicA de inmultirea vitelor sale si prin
urmare s'A se foloseascA cit mai mult de produsele sale agricole, singurul lucru
care alcAtuieste in chipul cel mai strAlucit fericirea Tanji Rominesti. Zicem mai
fenicia, fiindcA in mod firesc atunci s-ar fi bucurat in acelasi timp de ambelc
fericiri, care imbog'Atesc o lark adicA si de cea materialA si de cea brineascA.

15 c. 70 225
www.dacoromanica.ro
 Dar din nenorocire desi lucrurile au fost aduse la starea lor de mai inainte
prin organizarea din nou a cirmuirii, urmarea nu a fost decit o cumplita golire
si despuiere a tarii de starea ei bäneasca, cu toate di starea ei materialä era
imbelsugatii. Aceasta din urma a venit in chip firesc fiindcä, domnind pacea,
transporturile se f`Aceau mai mult sau mai putin in liniste. Dar niciodata starea
materialä nu a putut sa imbunätäteasca si starea ei baneasca, din pricina
ingradirilor mestesugite in multe feluri ale negotului pentru a multumi asa
zisele capane pentru Constantinopol si pentru folosul propriu al cirmuirii si
din pricinä ca, bogatia materialä, dupi cum stim, cind survin greutati pentru
transformarea ei in bogatie baneasca, devine cu totul nefolositoare pentru
valuta obsteasca a unei TAU.
0 dovada indeajuns a acestei goliri si despuieri a tärii de avutul ei banese
arätata pe scurt, credem ea este scurta socoteala data anul trecut, 1820, la
ambasada rusa din Constantinopol, in care se invedereaza in chip matematic
ca moneda scoasä din tarä intrece pe cea introdusä cu 7 000 000, ha chiar
si mai mult, pe an, atunci cind poruncile sint implinite cu rinduialä'. insä,
daca va adauga cineva cite se iau si peste rinduiala si pe ascuns de care cirmuire.
si de catre cei din jurul ei, adica organul de capetenie al insträinärii valutei
tärii, desigur nu greseste daca adaugä inca pe atit, fara a umfla de loc. si astfel
se dovedeste cä, socotind cele luate cu chip de rinduiala Tara Romineascl a
fost despuiata cu 63 000 000 in acest timp de noua ani de pace. Adäugind si
cele luate peste rinduialä, cum s-a spus, se ridica la peste 120 000 000. Dacä
de atunci lucrurile ar fi avut alta infatisare, desigur aceasta suma ar fi circulat
In Tara Vida acum si nu numai valuta obsteasca nu ar fi incercat nici cea mai
mica greutate, ci s-ar fi refäcut si multi din oamenii bogati ai tarii, din bunä-
vointa cärora stim ca purced in toate tarile comorile iubirii de frumos si deci
dezvoltarea culturii natiunilor.
Din acestea reiese ca nenorocirea cea mai mare a Tärii Rominesti, zicem
acea care a pricinuit despuierea ei de bani, nu provine cleat de la unele cauze
premergatoare, care determinä sä creased exportul valutei in circulatie mai
mult decit importul banilor care intrá in tara din alta parte. Aceste cauze nu
dirt altele decit acelea care sint arä'tate pe scurt mai jos. Adicä; 1) restringerea
de la sine a nego-tului, care se face din cauza nevoilor capanului; 2) stapinirea
tota/ä a mänä'stirilor sträine in Tara Romineasca ; 3) cirmuirea sträina Cu cei
din jurul ei, care de drept insträineazä cistigul ei bänesc aflat in circulatie ;
4) cistigul cirmuirii de la toate rusumaturile, mai ales de la vami si de la schele,
din cauza cärora se impiedica in parte negotul slobod; 5) imposibilitatea practi-
cä.rii necesare a meseriilor, pe care, chiar daeä unii din chid in cind au incercat
sä le practice le-a fost cu nepu.tinta sà se meriting din cauza nestatorniciel
cirmuirii si din cauza rusfeturilor luate de la ei si; 6) organizarea cu total sucita
a sistemului eirmuitor din Tara Romineasca, care, cu toate orinduirile bune
serse si facute dupa tratate, cu toate feluritele porunci date in rastimpuri,

226
www.dacoromanica.ro
nu tinde decit sá dea loc in fel gi chip la nedreptati i jafuri, din cauza cärora
natiunea decade gi materialicegte i moralicegte in loe sa se cultive pentru
märirea fericirü poporului; iar poporul zi de zi se präpadegte in toate felurile.
Dar toate acestea erau vrednice de luat in, sama numai ping in epoca in
care, impotriva tuturor agteptarilor, a izbucnit i razvratirea in Tara Ronal-
neasca. Acura este nevoie de o mai mare bagare de seama, fiindca micgorindu-se
starea materiala a Tarii Rominegti poporul a fost impins la o deznadajduire
gi mai mare. Aceasta a dat curaj oamenilor &A fie slobozi eugetatori, aproapc
fara sfialä, incit o mica nemultumire poate impinga pe multi la multe fapte
necuviincioase. In felul acesta s-au schimbat imprejurärile in toate privintele.
Unii spun gi sustin ca acei care au pornit razvratirea nu ar fi avut inlesnire
In incercarea lor daca nu gäseau un popor adinc mihnit de multe nedreptäti
jafuri. Alii socotesc cà acest popor fiind macelarit dupa aceea de catre turci
fiind clespuiat in diferite feluri, nu numai ea s-a intors la supunerea lui dinainte,
dar s-a i &Aft in aga fel, incit este cu neputinta de acum inainte sá porneasca
la o alta razvratire.
Pornind de la aceea ca. i natia Tirii Rominegti este alcatuita din oameni
eä oamenii au In chip firesc simtul greutatii i ugurarii, sintem de aceeagi
parere Cu prima presupunere ;.gi mai adaugam ca la prea adevarata lui mihnire
a contribuit nu putin i fagaduiala data de capetenie ca va jefui gi va hrapi
averile celor mai bogati; fiindea dupa cum gtim indeajuns din mai multe pilde,
ridicarea armelor de catre romini nu poate fi socotita altfel decit razboiul
saracilor impotriva celor socotiti bogati, gi nu o cerere cu arma in mini a dreptu-
rilor nationale gi a incetarii nedreptatii. Mai ales in toata aceasta vreme a
istoriei noastre, pricinuitoare de multe duren, am vfizut cá este invederat
progresul celei dintii presupuneri catre o astfel de ascutinae, incit a doua parere
ajungea sa nu semene nici macar cu un pretext. Cu a doua nu numai ca nu
sintem de acord, dar avem curajul sa spunem cá fara indoialä acest lucru cere
bagare de seama i bung chibzuire, fiindea desigur se mai gasegte in Tara Romi-
neasca duhul räzvratirii gi al nesupunerii. Motivele cunoscute pentru aceasta
se arafa pe scurt aici.
Locuitorii de rind ai Tarii Rominegti Ant fricogi i foarte ca unii
ce duc o viata taräneasca simplä de tot; dar ei nu Ant lipsiti de duhul firesc,
Au ca ceva firesc din nagtere gi din cregterea lor nedreptatea i cruzimea,
fiindea aga este i sistemul de organizare al cirmuirii Tarii Rominegti sub care
au invatat sá fie supugi. Deci, dupa cum gtiu sa nedreptateasca i &A fie cruzi
fatä de alii, tot aga simt i and slut nedrepfatiti de altii sau se poarta
crud cu ei. Este drept ca au indurat jugul ambelor acestor porniri neomenoase
multa vrelne.necontenit i poate ca multi cunoscind bine insugirea lor, spuneau
ca supunerea lor vine mai degraba din frica lor fireasca decit din cunoagterea
datoriei lor. Se poate sa nu gregeasca acei care gindesc aga. Dar, acegti färani
nu gtiau ca daca se vor arata odata nesupugi nu este cu putint,a sa fie iaragi

15* 227
www.dacoromanica.ro
adugi la supunere altfel deck cu cea din urma pedeapsa hotarita, adica prin
mijlocirea celor mai puternice arme. Acum s-au obignuit çi cu aceasta gi au
pierdut teama lor de dinainte. Nu se mai tem de ameninfAri gi de biciuiri, se
tem numai de pedeapsa cu moartea. Ca unii ce cunosc bine nedreptatea, nu
vor suporta s'A fie nedrept'Atiti cu nimic, iar implinitorii din partea cirmuirii
fiind impingi de lacomia lor fireasca se vor stradui nedreptäteasca (fiindca,
oricum s-ar preface organizarea cirmuirii, se vor putea micgora cu mult abuzu-
rile, dar sa fie cu totul dezradacinate nu este acum cu putinta), dar gi acegtia,
ca unii ce Ant nedrepti gi lipsiti de cultura moralii pentru ca sa se supuna bunului
simt, vor cauta &A considere nedrepte chiar datoriile lor obignuite la care slut
supugi c aga se va primejdui sistemul despotic chiar daca el ar fiinta in d.eplina
dreptate.
Mai este inca ceva care poate sa' contribuie mult la o noua turburare gi
razvratire. Sint foarte multi oameni de o clasa superioara taranilor care-locuiesc
la Tara gi la mogiile lor, 'hula sint familiarizati acolo gi cunoscuti peste tot.
Toti acegtia, pentru folosul negotului pe care Il fac ci pentru nevoile lor perso-
nale, obignuiesc s'A aiba legaturi foarte strinse cu fruatagii satelor gi, avind
o mare influentii asupra sufletelor lor, izbutesc totdeauna in scopurile lor.
Acegti fruntagi iaräci, dupa un sistem traditional, ciläuzesc sufletele tfiranilor
in aga mäsura gi in aga burta intelegere, incit gtim bine ca in multe imprejurari
cirmuirea a fost nevoita sä intrebuinteze felurite mijloace ca sa-i desparta,
pentru a iegi adevarul la iveala dar n-a fost cu. putinta. Este insa ci drept
In interesul taranilor ca ei s'A fie legati printr-o astfel de credinta fata de frun-
tagii lor, fiindca acegtia invoca totdeauna supirarile e1 greutatile celorlalti
cu toate cà ei trag foloase mai ales din asemenea imprejurvri, ca unii ce gilt
gi ei din fire nedrepti. Dar taranii, degi cunosc mäsura nedreptatii ion, sint
multumiti gi primesc totul cu placere, fiindca slut inlesniti la nevoile ion.
Datorita unui astfel de complex de legaturi e unui astfel de haos in ceea
ce privegte chipul de intelegere al natiunii, cirmuirea neinarmata care patro-
neaza acel sistem pamMtean care a avut inainte, ar multumi,
potrivit Cu intinderea puterii sale, numarul celor nemultumiti va fi desigur
mare de tot. Oricit de drept s-ar punta in feluritele sale hotariri, acei care iubesc
vedreptatea tot vor calomnia purtarea ei dreapta. Deoarece numai prin mijlocul
celor mai puternice arme se supune duhul razvratirii, pedeapsa este, prectun
s-a spus mai inainte, ceca ce poate impiedica pe rauvoitori sä porneasca la
o nou'A räzvratire. Acegtia de obicei se simt indemnatimai mult de simtamintul
de razbunare, deal de mustrare de constiinta, cind daca s-ar gindi mai bine
ci-ar da seama &A, calcind sfintele datorii, pricinuiesc rau obgtii intregi, nu
numai unei
Deci, deoarece a mai fost o razvratire, cit de ugor este s'A mai izbucneasca
alta, care sa fie pregatita cu mijloace mai temeinice e sa fie insuflata gi de
dorinta de libertate gi de jaf, caci hi firea omului este dragostea de libertate

228
www.dacoromanica.ro
gi de desfatarc gi mai ales la o astfel de natiune cu totul inculta gi nedreapta,
care a pierdut ca totul, precum s-a opus, supunerea pe care o avea mai inainte
fatä de bici gi de despotism.
Deci, once sistem politic oricit de drept ar fi aplicat este categoric pri-
mejduit. Pe linga aceasta este primejduità averea locuitorilor Tarii Rominegti,
este primejduita multora, fiinda pe linga lipsa lor de judecata se mai
adaugii cu osebire razbunarea, nedreptatea i jaful.
Din acestea reiese ca daca Tara Romineascä pink' la un moment dat pierduse
numai starea ei baneasca, in aceasta imprejurare balsa de prelungire a razvra-
tirii gi a navalirii dugmanoase a turcilor, a pierdut in acelagi timp i starea ei
materiala gi pe cea moralá. Starea materialä, fiindca in deobgte i boierii
mfinästirile i boierinagii çi oamenii tuturor claselor, pina i poporul de jos,
au fost despuiati de vite, zaherele gi de toata cealalta avere a lor migditoare,
incercind nu mai mina ruinare tti in averea nemigcatoare. A pierdut i starea
morala pentru cä poporul a pierdut teama prin care îi cunogtea datoria de
supunere.
Acum a rämas, pe Hugh' saracia prea mare, numai cu insugirile nedreptatii,
ale cruzimii i cu o to-tall deznäd.ejde, din care ugor se nagte iaragi duhul
fazvratirii.
Deci, aceasta fiind situatia de acum a Tarii Rominegti, singura ei indreptare
se agtepta de la soarta unui räzboi, prin care sä se si imbogkteascá Tara cu
importul banilor straini, cum este cunoscut tuturor, gi sä scape odata de cirmuirea
sa fall de orinduialà i nedreapta, obtinind alta care sa-i dea o organizare
legiuitä i temeinicä.
Dar asemenea lucru nu este in fiinta i pentru a se putea reface putin
cite putin gi a se organiza, Tara are nevoie, farä indoialä, de a fi ocupatä de, o
ogtire regulata pentru un anume timp (se intelege nu a fi ocupatfi de soldati
turci, fiindca nu numai insugirile acestei natiuni, dar gi pildele celor petrecute
acum un an gi jumatate au dovedit o distrugere gi mai mare de cit acea prici-
nuita de razvrätiti). Si aga, fiind asiguratä viata i fiinta indeobgte a tuturor
locuitorilor Tarii Rominegti, sa se intocmeasca artico/ele de mai jos drept temei
al celei mai bune gi mai cuvenite organizari, sa se modifice mai deslugit i ea
se puna in aplicare. Iar dupa ce se va obignui poporul i toti locuitorii Tara
Rominegti cu aceasta organizare gi In amintita vreme socotita, atunci &A se
ridice din Tara' puterea ogteneasci strainfi. lar articolele sint urinatoarele.
1. Sa se tragä hotarul, care desparte provincia Tarii Rominegti de Bulgaria,
la jumatatea din matca intreaga' a Dunarii, precum cuprind chiar haturile
impärätegti, dupà care sä nu mai Ail voie turcii de decindea sä se aprovizioneze
nici de la ostroavele Tarii Rominegti, nici in ei s'a pescuiasca, fana WI
se inteleaga mai dinainte cu stäpinii mogiilor acelor hotare. Insa pe piimintul
rominesc al acestei provincii se afra gi cele trei cetati: Braila, Giurgiul i Turma
Magurele, care cindva au fost ale Tfirii Rominegti dar, mai pe urmA, printr-o

229
www.dacoromanica.ro
intelegere (desigur nevoitä) a unui domn cu Poarta au fost luate de sub stains.-
nirea Tara Rominesti si au fost date unor cirmuitori deosebiti ai Turciei, sub
munele de naziri sau aiani. In vremea din urma s-au fäcut i pasalicuii
statornicindu-se din nou asa, au fost populate cu multe familii turcesti, au
fost de ajuns intärite i pricinuiesc mii de rele Täri Rominesti, ca: calcari
de mosii si de sate intregi, atacuri banditesti turcesti, certuri necontenite din
pricina fugarilor, amenintari i temen i din panca pasalelor si din partea locui-
torilor cetatilor; i, ce e mai rail, Tara Romineasca a fost lipsita de pozitiile
ei comerciale cele mai bune, incit locuitorii ei, coborind acolo produsele lor,
ajung in cele mai multe cazuri nu numai sa nu aiba nici un cistig din pricina
multor supärari i abuzuri, pe care le indura de la asa zisii negustori turci de
acolo, dar sa fie suparati in multe feluri chiar si de cirmuirile turcesti ale pasa-
lelor. DacA se va incuviinta sà scape Tara Romineasca de toate acestea i sa
nu mai aiba patru cirmuitori la un singur orizont, adica unul al provinciei
trei ai celor trei pasalicuri, sä se intareasel granitele ei din toate partile in
toata siguranta j sa ja si'negotul ei dezvoltarea trebuincioasa, ar fi foarte
binefäcator pentru ea s à se adauge de acum inainte i aceste cetäti cu pamintul
din jurul lor la intregul trup al statului färii Rominesti i sa fie incredintate
uneia i aceleiasi cirmuiri, cum a fost i in timpurile vechi, adica atunci cind
s-a supus Tara Romineasca prin tratate Porçil, cu atit mai mult cu eh nu numai
cà aceste cetäti au fost clädite de la inceput de Tara Romineasca i totdeauna
au fost reparate de ea, dar si dupa cea din urma pace aproape din nou au fost
cladite tot de Tara Romineaseä i cu multa pagubä a ei.
Daca insa acest lucru nu va fi cu putinta sa se faca, spre deplina fericire
a Tara, atunci sa se margineascl macar aceste cetati In felul urmator ca: in
afara granitelor hasurilor, care s-au hotarit din timpurile vechi cu haturi impä-
ratesti, sa nu indrázneasca sa se mai intinda nici macar cu o palm'ä. SA fie
cirmuite de ofiteri inferiori ca inainte si nu de pasale, fiindca acestia din urmii
pricinuiesc greutäti i tärii i domniei cu feluritele i neincetatele lor cereri
asupresc pe lingä aceasta chiar satele rominesti. Sä' se dea celor care trec
din Tara Romineascä intr-acoln pentru desfacerea märfii lor astfel de drepturi
temeinice, incit sfi nu indure nici cel mai mic neajuns din partea turcilor. Pentru
toate chestiunile locale si drepturile Tarii Rominesti, pentru care s-ar indrepta
capuchehaialele catre cirmuirile rominesti, sà primeascä imediat multumirea
lor de catre cirmuitorii acestor cetati, pe de o parte pentru ca sfi fie oprite
In felul acesta, cit e cu putinta, nedreptatile i abuzurile provenite de la locui-
torii turci de acolo, iar pe de altä parte pentru ca sä se inlesneasca mijloacele
comertului Tarii Rominesti, care se face cu osebire prin
2. Sä se supravegheze socoteala intre Poartä si Tara Romineasca din
epoca celui din urma tratat incheiat i 'Ana' astazi si ce suma de bani se va
dovedi cà s-a luat din Tara Romineasca pentru feluritele nevoi ale Portii, fie
In materiale, fie in bani, in afara celor cuprinse in cunoscutul tratat, sä pri-

230
www.dacoromanica.ro
meascä Tara ,Romineasca dreapta ei despagubire. Acesti bani ai despagu.birii sa se
dea casei obstesti a tärii fara ca cirmuirea panfinteani sä ja parte citusi de putin.
Comer slobod pentru toate produsele Tfirii Rominesti, atit pe uscat
cItsi pe mare si pe riurile Tara Rominesti, si la once loe va voi vinzatorul,
acolo sä Andá marfa lui, din care sà se aprovizioneze i capanul impärätesc
cu aceeasi invoialä cu care ar fi cumparat oricare alt cumpärätor; sä nu fie
datoare nici cirmuirea sa ajute pe cumparatori prin indemn catre vinzätori
prin hotärirea preturilor, cum se fäcea, nici cumparätorii sà dea adeverinte
pentru marfa pe care o ridica cà adicä o vor cohort neapärat la Constantinopol,
ci numai sä stie eirmuirea in fiecare an preturile curgatoare ale fiecärui produs
marfä iesita prin schelele Dunärii, despre care, daca' va fi intrebatä de la
Constantinopol, sä dea informatie.
Sä treacä in mod liber prin intreaga Turcie orice vehicul, cal sau catir
al Tarii Rominesti, inearcate cu orice marfà din pämintul tárii, care clack nu
va fi primita in orasele, oräselele i satele Turciei, pentru cuvint de scadere
a comertului de acolo, sa aibii voie sä treaca in alta' tara strainä fArà sa' pia-
-teasel altä vamá sau vreo altä anumita sum'a sub vreo altä numire decir numai
daca marfa este vinduta in Turcia sä dea dijmä asupra pretului la locul de
vinzare, iar daca va fi trecutä, sä dea tranzitul cite jum'ätate la suta la ultima
granita a Turciei. De asemenea si vehiculele din Turcia, eau i catirii cu marfa
turceasca s'a' aiba aceleasi drepturi in Tara Romineasca.
Sä navigheze in mod liber pe toate märile turcesti vase comerciale
ale Tarii Rominesti cu once fel de marra', fie päminteanä, fie strainä, care daeä
nu va fi primitä in porturile turcesti din cauza scäderii comertului de acolo,
sa aiba voie sa treaca in altà parte, fall sa pia-teasel cevasi; iar dacä se va
deseärca aceastä marrä in porturile turcesti si se va vinde acolo, atunci
plateaseg vama hotärita adica dijma pretului. Aceste vase sä -aiba voie sa
ancoreze la nevoie in porturile turcesti adiefi fie pentru o odihnä de citeva
ore, fie pentru a fi ferite de vreme rea i naufragiu. De asemenea sä aiba aceleasi
drepturi i vasele comerciale turcesti In porturile rominesti.
Vehiculele i incarciiturile de pe uscat ale Prii. Rominesti sá fie recur
noscute prin pasapoartele aflate in miinile cfirutasilor, semnate de_ catre cape-
tenia garnizoanei aflatä la schela Dunarii pe unde trec, iar vasele care merg
pe Dunäre si pe mare sä fie recunoscute de asemenea prin pavilioanele rominesti
care sä aibä stema àrii. Ambele sä nu fie suparate de nimeni nicidecum, ceea
ce la fel sa se întîmpl i celor care trec din partea Turciei in Tara Romineasca
si la Dunarea romineasea.
Vasele comerciale ale Tarii Rominesti sä aibä voie SA se faca i mai
mari si mai mici dupa situatia fiecaruia si in mod asemanator ca alte vase
comerciale.
Sa.' se alcatuiasei o gardä nationalä regulata a tärii dintr-un numar
de asemenea atit eit ar cere siguranta ei, ark' sA aducä impovarare locuitorilor

231
www.dacoromanica.ro
 AceastA gardA sä se foloseascA la apArarea tArii de once atac din partea
unor rAzvrAtiti, tilhari i criminali fie di girt din locuitorii tArii, fie din cei
de peste hotare, de once natiune ar fi, 9i cu aceasta sali arate credinta ei fa-tA
le statul impAr'Atesc al Portii Otomane. Daci insA Poarta, datorità anumitor
imprejurAri, ar intra in rAzboi cu puterile vecine, atunci garda sà rAminti pe
loe, In depling neutralitate, fall de 1.1.na pentru respectul i recuno9tinta ce-i
datoreazA din cauza protectiei de atitia ani, multumitä cAreia natiunea a
ci9tigat 9i a obtinut binefaceri, lar cealalta pentru relatiile reciproce
diferitele schimburi comerciale, care exista' intre cele douii natiuni vecine.
SA se acorde scutire de dari indeob9te tuturor birnicilor TArii pentru
un timp de cel putin cinci ani, in care vreme fiind adu9i la caminurile lor,
reja munca cimpului i s'ali refack cit le este cu putinta, starea lor. lar in
acest timp sA se implineascA cu economie nevoile cirmuirii iTara din venitu-
rile celor cinci cunoscute rusumaturi. Iar pentru mina Constantinopolului,
In ace9ti cinci ani de scutire sA nu se dea nimic din cele trei dAri anuale hotArite
prin tratat, fiindcA acesta se obi9nuie9te sA se dea din darile tArii 91 alud bir-
nicii tArii nu plAtesc nimic, atunci nici miria impArAteascA nu are de unde
se primi.
DupA primirea çi incuviintarea acestor temeiuri, acei dintre locuitorii
de peste Duniire, care ar trece in Tara RomineascA in rAstimpuri, precum
cei din Tara RomineascA care ar trece peste DunAre, &A faminA din ambele
parti neurAmriti. Nu se coprind in aceastA porunca' acei care vor trece in chip
silnic, oamenii din rindurile oastei 9i acei care sint amestecati in fapte criminale
se vor dovedi. Primii, prin faptul cA ei netrecind de Mina' voie, inseamnä
ea trebuie sA li se legalizeze trecerea çi in felul acesta li se va da satisfactie
pentru persecutia la care au fost supu9i. Iar cei din a doua çi a treia categorie,
fiindcA ei nu vor fugi cleat numai ca sá scape de legile locale care-i privesc
çi dupi care trebuie sA fie judecati çi sl primeascA potrivit lor pedepsele pentru
a da Oda celorlalti compatrioti ai lor.
SA se facA o cercetare intocmai a tuturor pagubelor, pe care le-au
pricinuit tArii, atit trupele turcesti, care se afla de un an qi jumAtate in tara,
precum çi diferiti turci, care au trecut din serhaturi 9i, colindind satele
judetelor din afarii, au omorit, au jefuit qi au dat foc. Suma care se va socoti
cu dreptate pentru aceste pagube sl fie plAtitA de PoartA. Banii despiigubirii
fiind primiti de ambasadorul rus la Constantinopol çi trimiçi consulatului sAu
din Tara Romineascii, sit fie impiirtiti acolo fiecAruia dupia catastih. Pagubele
pricinuite de soldati &A fie plAtite pentru cà ace9tia intrind in Tara' ca sA sfarime
pe rAzvrAtiti, au sAvir9it multe rele, rApind, jefuind, arzind, omorind, pingarind
cele sfinte 9i rApind pe multi ortodoxi din religia ion, precum 9i multe alte fapte
asemAnAtoare, scirboase 9i neomenoase, pe care este ru9inos çi s'a le mai spunem.
Iar pagubele Acute de turcii serhatlii sia fie de asemenea plAtite, fiindcA Poarta
nu a avnt grijä mArgineasca pe ace9tia in hotarele lor, (WO tratatele sfinte

232
www.dacoromanica.ro
cu puterea protectoare, ci i-a lfisat sä treaci Dunirea in voie. Ei s-au preumblat
dupä plac gi au nimicit totul pe unde au trecut, ucigind pe multi fill sfialä,
jefuind peste tot gi in parte arzind multe clfidiri.
Iar cite pagube se va dovedi ci au fost acute de locuitorii Tarli Romi-
negti, si nu fie cerute, deoarece acegtia desigur se vor ruina dacl vor fi condam-
nati sä plateasci acest fel de despOgubiri, degi aceasta este drept. In schimb
sa fie indatorati sa facä clack' intreità a celor doufisprezece zile hotarite acum,
adica sfi clOcuiascii treizeci i gase de zile pe an. Cu aceasta i lor li se da o
oaregcare pedeapsä spre cumiatire, cu toate ci este nesinititoare, dar gi sti-
pinii mogiilor se bucurà de un drept, pe care este foarte cu dreptate aiba.
In felul acesta se schimbO hotOrirea spre multumirea ambelor pOrti.
12. Toate rusumaturile hotärite ale tirii sa fie indreptate in felul urmator.
Ocnele. Contraccii ocnelor sau oamenii orinduiti de cirmuire, scotind sare
cu cheltuiala lor, sA nu mai dea merticuri nici boierilor, nici ciocanagilor, deoarece
acestea fiind in parte vindute cu un prift mai redus, pricinuiesc paguba veni-
tului tarii. Adunind aceastO sare la anumite locuri, cu.m se obignuiegte in Tara',
s-o vindä in fiecare an la pretul hotärit ce va fi incuviintat de armuire, dupi
o consfatuire de obgte ca de obicei, dupfi nevoile tärii i dupri starea dinlauntru
a locuitorilor Tarii Rominegti. Iar peste Dunäre s-o vIudA, precum se vor
intelege cu cumpäritorii de acolo. SA fie pOstrate totugi regulile vechi pentru
acei care cumpfirri gi apoi And altor locuitori, incit sA nu aibfi loe vreo paguba
pentru venitul
Veintile. Contraccii vämior sau oamenii orinduiti de cirmuire sa urmeze
In felul urmator: pentru toate felurile de martl piminteani, care sint de yin-
zare, totdeauna sA se hotOrasca cuvenita vamä fiecarui fel pe numele lui. Daca
gi acestea gut vindute in lark a se priteasca vama hotäriti la locul
care locuri se socotesc cä sint numai tirgurile (afari de cele scutite prin hrisoave)
gi bilciurile, nu gi satele, cum se fiicea. SA se plAteascA tint' odatà pentru tot-
deauna, adicl cel care cumpirä vite sau alta mar% la diferite bilciuri ce sint
Ja diferite sate ale judetelor din afarä, dacfi le va vinde apoi altuia la acelagi
tirg sau bilciu, acesta a platit °data vama lor, daca are insl mai dinainte adeve-
rinte ale vamegului de unde le-a cumpärat mai inainte, iar de nu va avea si
plAteasci ca sä nu se strecoare abuzuri spre paguba venitului ärii. Iar cind
mArfurile sint trecute peste granitä si se pliiteasca gi a doua vami cu acelagi
pret hotfirit, zisa vamä treditoare. Dacii acela care trece aceastii marfi peste
granitii va avea in mina' adeveriute de la vamegii tarii cti a plait vama locului,
si pläteascA numai o vami, acea care se ja drept trecitoare. Iar pentru toatà
marfa sträina ce se va dovedi &A se vinde in lark vinzritorul sA pläteascri vama
care se va hotärî pentru fiecare fel pe nume, dupä noul tarif hotiirit la o consfä-
tuire de obgte (fiind scogi din aceasta categorie rugi i austriaci, care
dupii tratat pliitesc numai 3%. Si fie controlati insfi clack* sint adevirati
gi nu numai pentru acest interes, i dacO cumva in acelagi timp

233
www.dacoromanica.ro
printre märfurile suditilor s-ar gäsi mat-fa apartinind altora, care nu sint suditi,
ceea ce in ambele cazuri s-a intimplat de mai multe ori i s-a dovedit). De
asemenea i pentru marfa care trece din Turcia prin Tara Romineasca in Tran-
silvania gi Banat sa se pläteascä la punctul de granità tranzitul, cite jumatate
la suta, precum plätesc la fe! 0 cei din Tara Romineasca care trec prin Turcia,
precum s-a spus mai sus despre aceasta. Sä se desfiinteze in acelasi timp
iratul trecatoarei sub numele de caräugie pentru porcii ce trec in Transilvania
pentru vitele mari in Turcia, la granita Dunärii a Olteniei, deoarece, fiind
cuprinse i acestea la tariful intocmit de curind, reiese cà vor fi incorporate
la venitul de obste al vamilor tarii. Astfel i organizarea vämilor se indrepteaza
bine in folosul venitului tarii i abuzul incuibat dispare.
Cele trei huzmeturi: dijmäritul, vinciriciul i oieritul.
Contraccii sau oamenii orinduiti de cirmuire sa ja intreita taxa platii lor,
adica' In loe de un aspru, cum se hotarise din mogi strämogi, sä ja o parà, cu
toate cá nici asa nu raspunde tuturor schimbärilor situatiei, adicá Cu pretul
acestor produse vindute cu urcarea valutei. Organizarea lor insa sä ramina
cum a fost din vechime i sä se ja la aceleasi soroace, frindcä organizarea este
bunk lesnicioasä si este bine inteleasä de toti indeobste. Sa se faca pe cit e
cu putinta spre folosul cirmuirii, cu bägarea de seama ceruta i cu portmci
intocmai, ca sa nu aibä loe abuzuri cu pagubirea i nedreptatirea supusilor.
Toate miele, care gilt hotärite din aceste huzmeturi cu hrisoave
domnesti, sä fie desfäcute cu totul i dupä ce se vor cerceta cu bagare de seamä
acelea care se vor gäsi cä' shut pentru binefaceri obstesti, adicä pentru spitale,
cal, schituri i pentru alte loctiri asemänätoare 0 care sint folosite cum trebuie,
86 fie despä'gubite cu analoage merticuri, date anual in bani din casa Tara gi
la anumite epoci i astfel nici veniturile tärii nu sint pagubite pe nedTept, nici
aceste locuri nu sint nedreptatite.
Sà dispara pentru totdeauna din tarä cirmuirea domnilor straini,
vätämä'toare din multe motive gi in acelagi timp pricinuitoare a exportului
valutei circulatorii i sä se numeasca totdeauna clupa alegerea naiiunii, adicä
a clerului si a clasei boieresti, cum se facea si in vechime, domn pamintean
care sä fie dintre fruntasii naiunii, Cu buna vazä, dupa nastere gi rang, gi cu
toate insugirile ce se cer pentru un asemenea rang de intiietate i sa domneasca
pe viata. Dar daca se va abate din datoriile sale, purtarea lui sa fie dezvaluita
Cu dovezi bune, atit Portii cit i puterii protectoare, i sä fie scos. Iar dupä
ce va fi scos, sä aibä voie sfi locuiasca lu once parte a Tarii Rominesti va voi,
fàrà ca sä se poata vreodata expatria, pentru ca sa nu insträineze in felul acesta
cistigul lui i sa fie pägubitä valuta tarii, cum se facea inainte. lar datoriile
lui, drepturile lui gi interesele cerute, precum i ale slujbasilor &Ai, se vor arata
intr-un memoriu osebit in care se va hotäri o nouà organizare a sistemului
de cirmuire, i leafa hotarita pentru fiecare om cu slujbä, potrivit cu gradul
ocupatia fiecaruia.

234
www.dacoromanica.ro
 SA se desfiinteze cu totul iraturile slujbelor TArii Rominevti, pentru
ea' fiind de acum inainte deosebitä organizarea cirmuirii, vor fi deosebite
dregAtoriile i in parte vi numirile lor. Iar acei care vor sluji tara in once slujbA
fie politica, fie ostävasai, sfi fie platiti cu leafa lunarA, fàrä s'A mai rivneascA
la venituri osebite, din care cauza au apArut vi au crescut din timp in timp
nedreptatile vi jafurile. Iar veniturile legiuite hotarite din vechime ale unor
astfel de slujbe, de asemenea i cite altele se vor descoperi, ce nu pricinuiesc
pagubl i greutati obvtei, s'A fie predate, cu alte asemanatoare venituri obvtevti
cunoscute la o casa care se va infiinita osebit, zisA casa pAminteneascA a epitro-
piei obgtirilor, pentru ca sA se cheltuiasca de acolo pentru infiintare de orave
4i pentru nevoile neapArate ale tArii; precum i pentru aceasta casa pe larg
se va vorbi in memoriul amintit mai sus asupra sistemului de cirmuire.
SA fie o datorie vi a domnului vi a boierilor vi a supuvilor cinstirea
clerului cu toate indatoririle cerute, care sA fie pe viatA neclintit. Numai atunci
sA fie scos un mitropolit sau episcop, and se va dovedi ca a grevit din punct
de vedere bisericesc. SA fie ales altul precum se cere de sistemul pämintean
vechi, fara sA indräzneasca cineva s'A faca cea mai mica mituire, din care
cauza se vtie ca au cAzut eparhiile in diferite timpuri la foarte make datorii.
SA intre in buna rinduiala vi organizarea clerului, adica preotii nu
numai sA fie hirotonisiti dupfi intelesul hrisoavelor privitoare la aceasta, dar
sA fie vi instruiti in vcoli cu ce trebuie sA inve-te i ei pe locuitorii enoriei lor,
precum se fAcuse un inceput de cAtre cel de acum preasfintitul mitropolit al
nostru chir Dionisie in luna august a anului 1819. Devenind preoti, s'A plateasci
ei o mica sumA, cum se obignuievte, dar numai chiriarhiei eparhiei de care
vor tine ; sa primeasca insä ingrijirile trebuincioase din partea locuitorilor
pentru ca sa indeplineasca in toata tihna i cu plAcere sfintele datorii ale slujbei
lor, dupa toate cerintele bisericevti. lar mitropolia i episcopiile s'A fie datoare
sa intretina din propriile lor venituri vcoli de linibA nationala in toate judetelc
fiecArei eparhii, precum i despre aceasta acelagi preasfintit al nostru mitro-
polit fäcuse o organizare bisericeasca osebitA. Dar vi despre acestea i despre
altele de felul acesta privitoare la biserica se va face un memoriu osebit chiar
de care cler, in care s'A fie arAtate intocmai toate teoriile trebuincioase pentru
pastrarea neaparata a credintei, pentru infrumusetarea bisericii i pentru
luminarea ortodoxiei a intregului neam din orizontul rominesc.
Pentru toate mänästirile indeobvte din Tara Romineascii sa fie numiti,
ca epitropi, mitropolitul tarii, care va fi intiiul, i citiva din boierii cu vazA
bunA. Dintre aceste mänästiri, cele strAine s'A fie administrate cu vtirea
epitropi de egumeni trimivi de manastirile de jos, ca de obicei. Acevtia insä
sà nu foloseasca iraturile, ci sA fie platiti cu leafA lunara. Iar din toate veniturile
lor anuale sa fie trimisä anual la manAstirile de jos o sumil incuviintata, sA
fie platite lefile egumenilor, cheltuielile bisericii, reparatiile clAdirilor vi ce
va prisosi s'A fie dat casei bisericevti osebite hot Arita de epitropi, cu socoteli

235
www.dacoromanica.ro
 Iar mänästirile locului, sloboade i neinchinate, si fie si ele administrate
de egumeni numicti dupi alegere de epitropi potrivit poruncilor ctitorilor acestor
ministiri. Si fie plititi msA ci ei cu leafi binará si de asemenea din toate veni-
turile, dupi ce se vor indeplini anual toate cele hotirite de ctitorii lor, pentru
cheltuielile trebuincioase ale bisericii ci reparatiile anuale, tot ce va prisosi
si fie pästrat in aceeasi casi, de asemenea Cu socoteli iscilite. Aceiasi epitropi
sä numeasci la toate aceste mfinästiri logofeti cu leafä, care si tini o sum&
de socoteli ci condicile mänästirii, la care va fi numit fiecare. Din banii strinsi
in aceasti casi, cu stirea epitropilor, si fie ajutate acele biserici sirace care
nu ar avea stare si se mentini, si se economiseasci cheltuielile anuale ale
bisericilor ostisesti ci, daci va mai prisosi, dupi o consfauire de obste a eir-
muirii, a clerului si a clasei boieresti, sä fie cheltuiti pentru faptele iubitoare
de frumos, ce se vor dovedi CA sint cele mai potrivite si cele mai trebuitoare
In acele imprejuräri.
Dupi implinirea celor cinci ani de scutire, facindu-se sfat alatuit
din mitropolit, episcopi, din boierii aflati in orasul de scaun si din boierii depu-
tati trimisi de afari din fiecare judetc oras, si fie hotiritä darea Prii Romi--
nesti pe cap si impärtiti in trei categorii de oameni si la trei pliti pe an, cores-
punzitor Cl situatia locuitorilor ci cu nevoile tärii. Din aceasti dare si din
celelalte care sint venitmi anuale ale tirii, adici cele cinci rusumaturi, si cele
ale breslelor (despre striini nu se vorbeste, pentru ci acestia fiind impusi pe
cap rezulti el se vor cuprinde in numirul celorlalti birnici ai sy, se econo-
miseascii sumele date anual dupfi tratat la Constantinopol, cele pentru garda
ostiseasci a tirii, lefile celor care lucreazi la diferite dregitorii ate tirii, ina-
murile postelor ci cheltuielile obisnuite ale vistieriei, care se ridici anual la
o mica sumi de bani. Si se hotirasci c datoriile satelor pentru stringerea
girzii nationale c pentru indeplinirea chivemisirii acesteea, precum se cere.
In felul acesta sA primeasci Tara si in aceastä privinti o bung organizare.
Dupä implinirea sorocului de scutiri de trei am 1 si se fixeze c claca
locuitorilor pentru stäpînii mosiilor pe care locuiesc si se hränesc, impreuni
Cu vitele lor, la 14 zile in loc de cele 12 obisnuite. Pentru ei este o mare ingä-
duintä fati de intinderea ci bogitia pe care le folosesc la ziselemocil, iar pentru
stäpini un lucru foarte mingiietor ci intr-adevir un drept pe care trebuie si-1
gbh', ca unii ce au mai multi' pagubii din locuirea tiranilor lor decit folos,
in raport cu intinderea cimpiilor pe care le ocupi vitele ziciortärani.
Toti trecitorii care vor trece prin sate, fie turci, fie päminteni, fie
striini si de once categorie oameni ar fi, fie meseriasi, fie particulari, sà nu
indrizneasci sA supuni la cea mai mici cheltuialä satele, fie luind cai de la
sate, fie cerind hrani, fin, orz ci altele aseminkoare, cum se obisnuieste in
mod abuziv. Toti acestia, oriunde ar poposi, sA pliteasei cele trebuincioase

Seria greait trei ani, in loe de cinci ani.

236
www.dacoromanica.ro
lor si mai ales in satele drumurile unde slut hanuri sä poposeasca la hanuri,
indrazneasca sä intre in casele taranilor, fiindca dupa pildele pe care
le cunoastem, astfel de cheltuieli au ruinat pe tarani, care cheltuieli se ridica
In fiecare an adesea mai mult decit darile lor obisnuite.
Organizarea postelortkii sa se prefaci cu totul fata de cum este acum,
deoarece asa cum este acum nu este altceva decit o povara pägubitoare pentru
locuitorii care platesc anual o suma insemnata de bani, i fiind mai ales in
interesul i in favoarea celui care nimereste. De aceea spunem sä fie mai multi
contraccii, in loc de unul, adica ei sä ja fie cite o posta, fie cite un drum intreg,
sau si mai multe, si in rastimp de cel putin zece ani sa fie indatorati sa tinä
cu cheltuielile lor toti caii ce se vor socoti trebuinciosi pentru nevoile cirmuirii,
pentru ca posta sä mearga i sa se intoarca regulat de doua ori pe sfiptämini,
prin care sa fie implinita corespondenta necesara a cirmuirii Cu judetele i cu
schelele de la hotare. SA se poata trimite pretutindeni i In fiecare zi cite trei
cureni la drumuri mari, iar la cele mici cite doi; de asemenea i cite trei stafete
zilnic la fiecare drum. Cirmuirea sá dea la fiecare posta, pentru numärul cailor
ce va stringe, pe linga obisnuita pasune de varä si cite trei care de masura
fin si cite trei mari chile de orz de fiecare cal, fära plata (a caror dobindire este
usoara pentru cirmuire, flindca dupfi felul cum va reusi dobindirea ion osta-
sasca, in acelasi chip va inlocui i aceastä nevoie, cuprinzind-o in poruncile
obstesti, fie printr-o metoda analoaga, fie prin contract); de asemenea sa le
plateasca lunar si asa zisele inamuri pentru trimiterile de corespondenta de
obste si stafete, cite zece parale pe ora pentru fiecare cal si cite un gro s suru-
giului pentru posta, iar curierilor dublu. SA li se dea anual qi un numär hotarit
de &grate, o caruti la patru cai, i sá li se dea i menzilhanele facute, care din
timp in timp sa fie reparate de catre satele din jur, cu multa bagare de seama
a stäpinirii, ca al nu se intimple nici impovarare, nici abuz. Toate cele necesare
ale postelor, ca: epistati, surugii, rotar, gramatici, hamuri çi alte tacimuri,
sa' fie pe socoteala contracciilor, care, daca vor voi sa ;Ma' si mai multi cai
pentru trebuinta cfilatorilor, BA aibä voie. Dar pentru acesti cai peste numar,
aprovizionarea Cu toate cele necesare s-o economiseasca cu cheltuiala proprie
si &A fie platiti de calatori cite doufizeci de parale pentru fiecare cal pe ora,
iar pentru posta cite un gro s surugiului. SA li se dea i privikgiul recunoscut
din vechime in Tara Romineasca de a primi mostenitorii lor caii ce se vor gasi
la fiecare posta (in afara celor care slat peste legiuirea de obste, cu pretul
hotarit de cirmuire, pentru ca sa' nu AA.' vreo paguba din vinzarea facuta de
unul singur).
Sa se infiinteze slobod numai cu consimfamintul cirmuirii, once fel
de fabrici care s-ar dovedi ca se fac in interesul -OHL pe de o parte, pentruca
vor oferi cu un pret mai mic produsele lor pentru intrebuintprea i economia
locuitorilor, iar pe de alta parte pentru ca sä impiedice exportul valutei circu-
latorii din Tara'. lar daca vin in tail si din alta parte märfuri ca cele produse

237
www.dacoromanica.ro
de aceste fabrici, pentru ca nu poate cirmuirea sá adaoge o vama corespu.nzAtoare,
incit s'a opreasca importul lor, sau cel putin sA creasça venitul Tara in chip
potrivit din cauzii cA acei care fac negotul acestor produse sint mai toti
care dupA tratate platesc numai cite 3%, cu.m s-a zis mai sus, pentru aceasta
cirmuirea sá opreasca importul in Tail din alta parte a acestor marfuri, inch
nu numai sA cistige Tara si in aceasta privintA, dar si locuitorii sä fie nevoiti
sA se indeletniceasca cu meseriile i sa le dezvolte.
In afarA de aur, argint, sare i pacura, sit' se lucreze liber pentru scoa-
terea metalelor si a altor produse ale solului rominese, fie de catre chiar stapinii
mosiilor, fie de catre arendasii care s-ar intelege cu ei, comertul fiind slobod
cu acestea, cu.m se obisnuieste si in alte parti. Ei sA plateascii la vistieria
Ora dijma pentru scoatere pe loe, fie in natura, fie in bani, precum se vor intelege
cu cirmuirea. Sint exceptate cele patru produse de mai sus, pentru ca primele
dona revin numai cirmuirii tärii potrivit feluritelor drepturi cunoscute, dar
eirmuirea farii Rominesti neavind prerogativa de a bate moneta ;Aril, inseamna
sa nu aiba nici folosinta lor, iar celelalte doua :Ant stabilite din vechime ca
un venit al tàrii, adica venitul din sarea ocnelor i vama pacurii. Iar acei care
vor dobindi privilegii de a avea puturi slobode de pacura pe propriile lor
lucrate cu propriile lor cheltuieli, ceca ce se di de obicei multora sub forma de
o rasplata oarecare, -SA fie indatorati sa nu vindä niciodata pacura lor la un
pret mai redus decit acela la care o vor vinde contraccii vamilor, fiindca altfel
este pagubit venitul %Aril.
Toti boierii tarii, atit paminteni eft i straini, care s-au impamintenit
si pentru fatal, de motive si felurite drepturi au fost socotiti in rind cu pamin-
tenii, de asemenea i toti ceilalti oameni din toate clasele sociale, care au privi-
legii locale, recunoscute prin incuviintarea lor In diferite timpuri i pentru
vechimea lor, s'A se foloseascA de ele in deplin'a libertate i in intregime.
se desfiinteze insa din acestea nu nu.mai abuzurile ce sk'virsesc, dar si once
mijloc care s-ar dovedi in stare s'a duel la cresterea abuzului.
Turcii negustori de peste Dunäre, trecind. in Tara Romineasca, sa
aibä pasapoarte de la capuchehaialele serhaturilor, cari li se vor da dupA
ce zisii capuchehaiale vor lua stiinta despre afacerile acestora i vor fi siguri
de purtarea lor.
SA se infiinteze lazareturi la treceiile Dunarii, legilor i dispozitiilor
cArora sa se supuna in mod nestirbit i fara exceptie turcii, care tree
de decindea in Tara Romineasca, ca i oamenii din once alta natiune.
Numai la Bucuresti i Craiova &A fie besliagale cu citiva neferi, iar
In judete s'A lipseasca cu totul. SA se dea insa de aceste dou'a besliagale cite
doi-trei neferi sub poruncile cirmuirilor, pentru ca prin ei sa aducA cirmuirile
pe turci, la judecati i sa pedepseascA pe turcii nesupusi.
Toll turcii trecatori sau negustori vremelnici, care aflindu-se in Tarà
se vor arata nesupusi la ceva sa fie judecati la judecktoriile TArii Rominesti,

238
www.dacoromanica.ro
sa fie supuqi legilor gi obiceiurilor ;aril si deci sa primeasca de la cirmuire
pedeapsa cuvenita, in cele doua orase Bucuresti si Craiova, de la zabitii turci,
iar in judetele de afara de la neferii turci, care, cum s-a spus, gut sub poruncile
cirmuirilor de acolo.
Acad. R.P.R., Fondul Al. Villara, pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 297 v-
309 v. Text grec. Trad. rom. publicatii de C. D. Aricescu, Acte justificative. . ., p. 187-205.

95
2 ianuarie 1823
Marea logofefie a Prii de Sus raspunde ispravnicilor de Mehe-
dinfi in pricina pretentillor lui Raducan Nicolau fafii de moftenitorii
lui Tudor Vladimirescu, ea' nu se ja nici o meisurcl pinii la porunca
Portii.
De la logofetia cea mare a Tarii. da Sus, catre dumnealor
boierii ispravnici ot sud Mehedinti.
Scrisoarea dumneavoastra, scrisfi de la trecutul dechemvrie 21, la 31
iaräsi a lui dechemvrie s-au primit de logofetie, inpreuna cu osebita instiintare
a dumneavoastra catre maria sa prea inältatul nostru domn, prin care faceti
aratare ca vi s-au trimis alaturatà. la scrisori de cfitre dumnealui comandiru
ot Rugava, alaturatä, gi jaiba a unui Radfican Nicolau suditu c[hesaro]
c[raiesc] impreuna gi cu copiile zapisilor de datoria ce zice ca va fi avind a luoa
numitu sudit de la Theodor Vladimireseu, cerind inplinire da drept sä ja de
la clironomii numitului Theodor.
i iarasi mai scrieti dumneavoastra ca., dupa gtiinta ce aveti, acel Theodor
clironom nu are, cerind räspuns ca sa gtiiti si dumneavoastra ce sa raspundeti
dumnealui comandirului. Pentru care, stiut fie dumneavoastra ca. indata ce
am primit aceste scrisori impreuna Cu instiintarea dumneavoastra, le-am
facut cunoscut märii sale lui vocla, si maria sa, dupa vederea s'i ascultarea lor,
mi-au poruncit ca sa faca raspuns dumneavoasträ din partea logofetii cu.m
ca asta una data nu sä face nici o urmare din partea marii sale pentru
periusilul lui Theodor, pink' nu sa va da pentru aceasta prea Malta inpfirtaeasca
porunca.
De aceea nu lipsesc a raspunde dimmeavoasträ, trimitindu-sä inapoi
la dumneavoasträ toate acele scrisori si copii da zapise i jaiba 1
1823 ghenar 2
Vel logofat
Arh. St. Buc., Condica domneascii 105, p. 65-66.

1 La 12 noiembrie 1824, agentia austriaci din Bucuresti transmite domnului jalba si

hirtille privind pretentiile lui Riiducan Nicolovici [Nicolaul fa/6 de riiposatul Tudor Vladimirescu,
in suma de 29 397 talen, parale 34, si cere ca aceastil chestiune sii se rezolve prin judecatii
(Colectie particularfi. Facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.).

239
www.dacoromanica.ro
 ANEX
la documental nr. 95
10/25
Verrechnung iiber nachstehende Forderung an den Slujeru Th. Wladi-
miresku in der W alachey zu Orszotva, tvelche ich ihm dargeliehen habe.

An N%
Interessen An Capital
benanntliche Posten
Piaster Para Piaster Para

Laut 86 tIber 2 000 Piaster Kapital samt den lan-

desiiblichen Mercantil Interessen zu 12%
jährlich, seit 5-ten Jänner 814 bis 20-ten
Juni 822 fiir 8 Jahre 7 Monate 2605 ?
Laut 70 Ober 2066 Piaster Kapital samt den lan-
desiiblichen Mercantil Interessen zu 12%
jährlich seit 2-ten Jänner 814 bis 20-en
Juni 822 fiir 8 Jahre 7 Monate 2127 27 2868
Laut C tber 1030 fn. W.W. oder 349-1/2 kaiser
Thaler nach damaligen im Jahre 814 Ged en
Course zu 2 fn. WW der Thaler und nach
jetzigem Geld Course in der Walachey zu
8 Piaste der Thaler macht aus 2746 Piaster
37 Para samt den landesiiblichen Interes-
sen zu 12% jahrlich fur 7 Jahre 9 Monate
machen aus 2582 26 2746 27
Laut E Vber 2500 fn WW. oder 822-1/2 Thaler
nach demaligem im Jahre 814 gemachte
[ ?] Geld Cours zu 2 fn der Thaler und nach
jetzigem Geld Course in der Walachey
zu 8 Piaster der Thaler macht aus 6666
Piaster 27 Para, samt Interessen zu 12%
jahrlich seit 81er 814 bis Merl Juni 822,
7 Jahre 8 Monate macht aus 6133 27 6666 27
Summa 14418 20 14974 14
Die Interessen dazu 14418 20
Summa samt Interessen 19297 34
Radukan Nicolitch
La 22 aprilie 1825 agentia austriacii revine asupra acestei chestiuni, cerind ca domnul
sà insiste la Poartä pentru a primi indicatiile despre care el a spus verbal cä urmeazii
fie date (Colectie particularii. Facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.).
La 27 martie 1828, marele vizir trimite domnuki Tarii Romineoi o adresii in aceea§i
pricinä, mentionu ad cá este vorba de o sumii de 20 000 lei, datorie a lui Tudor fatii de RAducan
Nicolau, 1i cere domnului sà dispunii a se face cercetilri al cgror rezultat urmeazii sà fie adus
la cuno§tinta autoritätilor austriace (Arh. St. Buc., documente turce§ti, nr. 235. Un rezumat
al orig. turc, in dos. 2430, f. 33 v. O traducere germani integralii a actului se af là intr-o
colectie particularà, facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.).

240
www.dacoromanica.ro
 Ubersetzung A
Diese Urkunde zur Uippanschaft stelle ich aus dem Herrn Radukan
Nikolics, dass, wegen 2500 Piaster was er dem Plajo Kliuschenilor aus dem
Mechendinzischen Bezirk in Kameradschaft gegeben hat gehabt, und gleichfalls
habe ich atich so viel Geld noch dazA gesetzt, welche wegen Löhnungen und
anderen Atislagen fiir diese Gegend, oder sogenannte... 1, auf das Jahr 1813,
atisgegeben w-arden. Nün, von Seite der Landes Regierung ein anderer Ver-
walter mit der Entscheidting atif gestellt wtirde, dass tins die Gelder citirch
den angestellten Verwalter Postelniku Ioniza, zuriick bezahlt werden, von
welche Gelder habe ich etwas bekommen, find fiir diese 3500 Piaster iiber
den Verwalter Grecescu ( ?) blieb tins nach der Atifstellung und Anordnung
der Regierting zti bezahlen ; Aber welche gebe ich die gegenwärtige Erldärung
meinem Mitcompagnion Raducan Nicolics, dass ich solche von dem oberer-
wähnten Verwalter Postelniko Ionita Grecescu bekommen werde, da wir diese
Gelder in dieser Verwaltiing richtig als baar haben, meines Willens gemäss
ist gegenwärtiges, And tinterfertige mich. [1]814, den 5ten Jänner
Theodor Wladimiresko, m.p.
Dass dem Originale gleichlatitend Abersetzt ist, bestättigen
Alt Or9ova, am 25" März, 1824
sign. Peter Nedelcovits, m. p. Ortssenator
Iacob Pavlovich m. p. Senator
Die eigenhändigen U/nterschriften der hiesigen Orts Senatoren werden
begläubigt.
Sigh. ut supra B[a]ron Iovich m. p. major
L.S.
Piaster 2066. oder zwey Tatsend sechs And sechzig Piaster habe ich
mittelst Wechselbrief von Herrn Raducan Nicolics erhalten, welche fiir
meine Rechnfing nach [die]sem2 Wechselbrief, dArch H. Opran dem G. C.
Jacob Sokulesko zu Krajova sollen bezahlt werden ; und bey Empfang der
Antwort, dass selbe Gelder in der bestimmten Art richtig ausgefollgt [ ?]
wurden, soll ich solche ehelich And mit Dank dem Herrn Raducan Nicolics
bezahlen, und so habe ich atich tinterfertigt. 1 814, Jiinner 2-ten.
Theodor Wladimiresko m.p.
F. Fidem Connoxis [ ?]
Peter Nedelcovits, Orts Senator
Iacob Pavlovich, Senator
Die Eigenhändige Fertigung der hierortigen Senatoren wqrden. beglaubigt.
Sign. Ait Orschova, am 28 März [1]824.
B[a]ron v. Jovich, m. p.
Major
L. S.
C.
Abschriften
Wien, den ilten Sher 1814... 3 1030 WW. Sieben Tage nach Sicht
zahlen Sie gegen diesen prima Weehselbrief an die Order des G. C. Nicola
Cuvint neinteles.
2 Marginea ruptä. Cuvintul pare a fi diesem *
3 O prescurtare indescifrabilii.

16c. 70 241
www.dacoromanica.ro
 Krestonosich [ ?] die Summe von ein tausend und dreissig Galden WW.,
den Werth im baaren empfangen und stelle es auf Rechnung laut Bericht.
Theodor Wladimiresko m. p.
An Herrn Raducan Nicolaevits in Alt Orschova
Wien, den 29ten 8ber [1]814 1 ... 2500 WW.
Zwölf Tage Sicht zablen Sie gegen diesen prima Wechselbrief an die
Order des Herrn Nicola Krestonosich die Summe von zwey Tafisend
fiinf hundert Gulden WW., den Werth baar empfangen und stelle es atif
Rechnung, latit Bericht.
Theodor Wladiniiresko, m.p.
An Herrn Radukan Nicolaevits, in Alt-Orschova
.. . 2 cum Originalis
Peter Nedelcovits, Orts-. Senator til [nd]
Jacob Pavlovits, Senator
Die Eigenhändige Fertigungen der hiesigen Senatoren werden beglatibigt
Sign. Altorschova, am 25t" März [1]826.
B[a]ron v. Jovich
Major
L.S.

Decont asupra creantei de mai jos clitre slugerul Th. Vladimirescu

In Tara Romineascit la Orsova, pe care eu i le-am imprumutat.
La N% La capital
Denumirea [?j pozitiilor dobinzi
Piargtri Parale Pia§tri Parale

Cf. 86 Pentru 2000 piastri capital impreuna cu do-

binzile comerciale obisnuite in tall de 12%
pe an, de la 5 ianuarie 814 pinä la 20 ilmie
822, pentru 8 ani gi 7 luni 2605
Cf. 70 Pentru 2066 piastri capital impreunil cu do-
binzile comerciale obisnuite in Tarl de 12%
pe an, de la 2 ianuarie 814 pinä la 20 iunie
822, pentru 8 ani 7 luni 2127 27 2868
Cf. C Pentru 1030 fu. WW. sau 349-1/2 taleni
imperiali dupä cursul de atunci, in anul
1814, al banilor de 2 fn. talerul si dupà
ctu.sul de acum al banilor In Tara Romi-
neaseä de 8 piagtri talerul, face 2746 piastri,
37 parale, impreunä cu dobinzile obisnuite
In taril de 12% pe an de la octombrie 814
Vida' la 20 iunie 822, 7 ani 9 luni, face 2582 26 2746 27
1 Aceeasi prescurtare, indescifrabilà, ca mai sus.
2 Cuvint neinteligibil.

242
www.dacoromanica.ro
 La N% La capital
Denumirea [?1 pozitillor dobinzi
Pia§tri I Parale Piaotri Parale

Cf. E Pentru 2500 fn WW sau 822-1/2 taleri la

cursul de atunci practicat in anul 814 de
2 fn. talentl gi la cursul de bani de astazi
In Tara Romineasca de 8 piagtri talerul,
face 6666 piagtri 27 parale, impreunä cu
dobinzi la 12% pe an, de la 8-mbrie 814
piná la 20 iunie 822, 7 ani 8 luni, face .. 6133 27 6666 27
Total 14418 20 14974 14
plus dobinzi 14418 20
Suma impreunä cu dobinzile 19297 34
Raducan Nicolici
Traducere A
Dau acest inscris la mina dumnealui Raducan Nicolici pentru 2500 piagtri
ce i-a avut dati in tovirägie la vätfigia plaiului Cloganilor din sud. Mehedinti.
De asemenea am mai pus gi eu atitia bani, care au fost dati la avaet gi alte
cheltuieli la numitul plai, pe anul 1813. Acum, cirmuirea a orinduit un alt
vataf cu hotarire ca banii sa ni se dea inapoi de vataful acum numit, poste!.
nicul Ioniti; din care bani eu am primit ceva; iar pentru acegti 3500 piagtri
de la vätaful Grecescu au rämas sä ni se implineasca dupä socotealä, potrivit
poruncii data de la cirmuire. Pentru care dau aceasta incrediatare tovarägului
meu Räducan Nicolici, c'ä eu ii voi primi de la numitul vätaf, postelnicul
Ionità Grecescu, pentru c'ä noi avem acegti bani in aceasti Argtagie ca numerar.
Aceastä incredintare este potrivitä cu dorinta mea si iscàlesc
814, 5 ianuarie
Theodor Vladimirescu

CA este tradus conform originalului certifica,

(ss) Petre Nedelcovici m. p. senator local
Jacob Pavlovici m.p. Senator
Orgova Veche, la 25 martie 1824

Semniiturile autografe ale senatorilor localitätii de aici se autentifica'

(ss) ut supra
L.S. Baron Jovici m. p. maior

Pia,stri 2066, sau douà mii gaizeci gi gase piagtri, am primit prin polità
de la dumnealui Rfiducanu Nicolici, care urmeazii a fi plätiti in socoteala
mea de dumnealui Opran lui chir Iacov Socolescu la Craiova ; gi la primirea

16*
243
www.dacoromanica.ro
 raspunsului ca aceasta sumi de bani a fost data in chipul arätat 9i in
Mina regull, eu o voi pia-Li cu cinste 9i cu multumita dumnealui Raducan
Nicolici. Drept care am 9i semnat.
[1]814 ianuarie 2
Theodor Vladimirescu, m. p.
F. Fidem Connoxis [ ?]
Peter Nedeleovici, senator ora9enesc
Iacob Pavlovici, senator
Semnatura autografa a senatorilor din localitatea noastra a fost auten-
tificata.
Or9ova Veche, la 28 martie 1824.
L.S. Sign. Baron v. Jovici m. p.
maior

C
Cépii
Viena, in 14 septembrie, 1814... 1030 fi. curs Viena
5apte zile de la primire veti plati pentru aceasta polita la ordinul dumnealui
Nicola Crestonosici suma de una mie 9i treizeci florini, curs Viena, valoare
primita in bani gata qi o trec la socoteala, dupi in9tiintare
Theodor Vladimirescu m.p.
Domnului Raducan Nicolaevici,
Or9ova Veche.
Viena, 29 octombrie [11814 2500 fl. curs Viena
Douilsprezece zile de la presentare veti pliiti contra acestei polite la ordinul
dumnealui Nicola Crestonosici suma de doua mii einci sute florini, curs
Viena, valoare primita in numerar, 9i o tree in cont conform avizului.
Theodor Vladimirescu, m. p.
Domnului Raducan Nicolaevici... cum originalis
Peter Nedelcovici, senator ora9enese 9i
Iacob Pavlovici, senator.
Semnaturile autografe ale senatorilor ori9ene9ti din localitatea. noastra
se certifiel
L.S. Or9ova Veche, 25 martie 1826
Sign. Baron v. Jovici
maior
Colectie particularri, facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.

96
4 ianuarie 1823
Zapis de luarea armelor din sat, de ccitre zabitul befliaga.
Adeca noi, preatii satului ALInaju 9i cu pircalabu 9i cu ace9ti mai jos
iscaliti sateni, incredinfam cu acest zapis al nostru la cinstitul isprIvnicat

244
www.dacoromanica.ro
cA, dupii cercetarea ce s-au fAcut pentru arme cite s-au gAsit in numitul nostru
sat, s-au luat din cinstitA poruncii de oamenii dumnealui zabit beáliaga.
Si de acum ne legAM noi cu acest zapis el de sA va mai dovedi armA
in satu nostru, sá fim rIspunzAtori cu
Si pentru credintA, am iscAlit
1823, ghenar 4.
Eu popa Dumitru ot AlinAj, adeverez,
eu popa Nicolai ot Almaj, adeverez,
eu popa Gheorghe adeverez,
eu Marin Buhàilà, ipac adeverez,
eu Matei sin SArban, ipac adeverez,
eu Ion Grindeanu, ipac adeverez,
eu Ion pirellabu 9i cu tot satu, adevArAm 1
(Fondul Glogoveanu, doc. 222 b/1823; 223 a/1823; 233 a/1823; 231/1823).

97
6 ianuarie 1823
Pandurii din satul Breidesti, participanii la rcIscoalei, incredin-
teazá prin zapis ispriivnicatul ccl au predat armele Si cei pe viitor
nu se vor mai ridica impotriva
AdecA' noi pandurii ot satu BrAde9ti, care mai jos ne vom iscAli, incredintim
cu acest zapis al nostru la cinstitul isprAvnicat, cä fiind i noi Cu apostasia
trecutii çi armele ne s-au luot de eAtre cinstita caimficAmie.
Dar d'A acum inainte dä sA va mai dovedi armA la casAle nostre, sau dA
vom mai face sau ne vom mai abate la vreun feli d'A netrevnicie sau tilhArie
sau dtu9i d'A putin impotriva stapinirii urmare, atunci nu numai noi, ci 9i
satu care au dat chizi9ie pentru noi, s'A fim rAspunatori Cu viata.
Si pentru credintA am iscAlit.
1823, ghenar 6.
Eu Dinu Cinciu ot BrAde9ti adeverez. Eu diaco[nu] Costandin adeverez.
Eu GhitA RAcAreanu ipac adeverez. Eu PAtra9eu ipac adeverez.
Eu Nicolaie sin DinAveanu ipac Eu Nicolae Turturea, ipac adeverez.
adeverez.
Eu Radu PasAre ipac adeverez. Eu Ion Dobre, ipac adeverez.
Eu popa Pitru adeverez. Eu Preda pircAlabu 9i cu tot satu,
adevArAm.
Zapise identice ca cel de mai sus au mai dat:
la 5 ianuarie 1823, satul Cotofenii din Falk ca iscAliturile a opt locuitori;
la 8 ianuarie satul Tatomiresti, fiirà iscidituri;
la 19 ianuarie satul Sciíesti, ca isciditurile a nouii locuitori;
Ja 20 ianuarie satul Potmelti, cu iscAliturile a sapte locuitori.

245
www.dacoromanica.ro
 Ad.e4 noi preotii satului Brädegti i cu pircalabu i Cu acegti mai jos
iscälii sateni incredinfám Cu acest zapis al nostru la cinstituI ispavnicat
dupl cercetarea ce s-au facut pentru arme cite s-au gAsit in numitul nostru
sat, s-au luot din cinstità poruna de oamenii dumnealui zabit begliaga.
.i de acum ne legam noi cu acest zapis ca de sä va mai dovedi arm'a'
In satu nostru sau la pandurii ce au fost Cu apostäsia, din satu nostru, ce
prin daosàbit zapis detera, atunci sA fim noi raspunzatori cu viata.
pentru credintà ne-am iscälit, luindu-i gi pA chizságie, ea" d'a" acum
inainte nu s'a' vor mai abate la rele urmAri ca mai nainte, sA fim noi in locul lor.
1823, ghenar 6
Eu popa Dumitrache ot Brädegti Eu Dinu ipac adeverez.
adeverez.
Eu popa Badea adeverez. Eu Nicolaie Turturea ipac adeverez.
Eu diiaconu Avram adeverez. Eu Ion Dobre ipac adeverez.
Eu popa Pfitru adeverez. Eu Preda pircAlabu i cu tot satu,
adavaram 1.
Eu PAtru Arutiei ot Bradegti adeverez.
Fondul Glogoveanu, doc. nr. 222 vi 232 a. Orig. rom.
1 in urma constringerii, zapise identice cu cel de mai sus au mai dat:
La 8 ianuarie, pandurii din Mead ; iscälesc : popa Ion, popa Gligore, Mihai Ddigan, Bädfilan,
Pätru Mititelu, Dinu Särariu, Dumitravcu Mititelu, pirdilabul Costandin;
la 9 ianuarie, pandurii din Filiiavi; iscälesc: Dinu sin Cioarii, Ion Sugu, Gheorghe Negru,
Mihai Obeanu, Grigorie circiumar, Stanciu, popa Neagoe, popa Midoiut diaconu Dumitru;
la 10 (?) ianuarie pandurii din Florevti; iscalesc; Ion Cocoroveanu, Stoian, Vasile sin
Rovu, Dumitru sin Ion, Ion sin Gheorghe, Pram brat Dtunitru, Dumitru pircillabu;
la 10 (?) ianuarie pandurii din Tintäreni; Dumitru sin Ristea, Dinu Arpezeanu,
Florea Buculi;
la 11 ianuarie, pandurii din Cirupeteni; isdilesc: Ion panduru, Gheorghe Brilugeanu;
la 12 ianuarie, pandurii din Bränevti; iscitlesc: popa Dumitravcu, popa Ion, Pirvu War-
gineanu, Gheorghe sin Tudosie, Simion Säteanu, Ion Stegärescu, Dinu Bidiu, Ion Avram,
la 13 ianuarie, pandurii din Ilievti; iseälesc; Dräghici Butcea, Gruia, lanài, Dina Rotar,
Ion Coravu, Mihai Irizoiu, Preda Turbureanu, Ion Buniavu, Dumitravcu pirdilabu;
la 13 ianuarie, pandurii din Socolevti; iscrtlesc: loan Cincá, Radu Spinu, Stanciu panduru,
Dumitraveu Amzu, Ghitä al Corni, Gheorghe Curbeanu, loan Zimta, Gheocel;
la 14 ianuarie, pandurii din Ionevti; iscrtlesc: Dumitravcu Beliu, Anghel sin Bava, Ion
Chiloiu, Nicola sin Anghel, Ion Antonie ot Ionevti, Nicola brat ego, Lutä Vivan, Badea Mihfirtescu,
Dumitrache pirdilabu; .Träistari, Mihai Socolescu, loan Coadä, Costandin Mazilu, Stanciu sin
Vladul, Mihai Teeriu, Dumitravcu pircillabu;
la 14 ianuarie, pandurii din Breznita; Iovan Sirbu, Pirva Diiaconu, Matei Ciosin,
Matei Cioarri, Marin Ditogariu, Pirvu Paraschiv, Badea Tobii, Nitrt RAmescu, Saya Costandin,
Costandin sin RäditA, Matei Dunfirintu, Matei Croitoriu, Räducan Gomoiu, Staicu Logorát,
Truvcii Bitzaicit, loan Coajä, Vasile Volboloi, Radu Prttrut, Vladu Apostol, Dinu Ciomoscu,
Dumitravcu sin Apostolu, Nicolae sin Mihai, popa Radu, Matei Dunitrintu, Vladu Apostol,
Rilducan, Matei Croitoriu, pircälabu Dumitravcu;
la 14 ianuarie, pandurii din Sliitinica; iscrileso: loan Granguru, Dumitru Cocovilit, Dumi-
travcu Ceauvu, Gheorghe Pirvuletu, Stancu panduru, Nicola Miharte, Marin panduru, loan

246
www.dacoromanica.ro
 98
9 ianuarie 1823
Tudor Vladimirescu a obligat in 1821 pe loan litidufoiu cu
pandurii lui sei restituie niste obiecte luate prin jaf.
De la isprävnicatul Mehedinti.
Dumnealui biv ceau§ Istratie Calotescu dintr-acest judet, la Inceperea
apostasii calcindu-sa de cAtre un loan Radutoiu capitan cu pandurii lui
ot Steicu, tot dintr-acest judet, i-au jäfuit casa cu lucruri, de talen i 1628.
sin Gheorghe, loan sin Vasile Briiescu, popa Costandin, Marin Stan Trandafir, Predoi Stänica,
Costandin Hagiu, pircrilabu Predoi;
la 14 ianuarie, pandurii din Butoe0i; iscalesc: BAluta Pop escu, Radu sin Diiaconu Piitru,
Dumitru Cernaianu, Stanciu, Mihai Boruga, Mihai sin Dumitru Cojocaru, Trandafir
Iacov Sciuna0, Balutit FAinita, Dinu Creadi, Radu Fainith, Mihai sin Mirea, popa stefan,
Ion Patru;
la 15 ianuarie, pandurii din Gura Motrului; iscalesc: Dumitru Rusu, Mihai ot tam, Sandu
Colta, Neactpi ot tam, Ion Blindu, popa Stanciu ot Gura Motrului, popa Iacov, popa Raicu,
popa Costandin, Pam Neghinä, Rada Colta, Stanciu sin Mihai, Ion Galbinu, Gheorghe
Negru, Dina pireälabu;
la 15 ianuarie,pandurii din Strehaia; iscalesc: Matei Bo*tin, Chivu Iacov, Dumitrwu,
sin Iva§cu, Ion Scauna§u, Costandin Tîni1i, Tudoraiche MiFo, Patru Ram', Gheorghe Belitu,
Matei Malcomeanu, Petco Tîrî1i, Matei Pirvu, Vasile Billtacu, Mfirin Pirvu, Gheorghe Duici,
Stanciu Filip, Pirvu Mircea, Pat= Mircea, Rada Parogea, Gawiir Albu, Ion Mircea, Dinu
dipitanu Tucolo, Ion Gogoaqe, Ion Cretu, Vasile Dulgheru, Mitroi Ciotoiu, popa Pätru,
DumitratIco sin Nistor, Rfiducan Bulerca (?), Stanciu Cotoruianu, Enache sin Pirv-u, Barbu
Velico, Barbu Mircea, Stefan Grecu, Stefan pircalabu;
la 17 ianuarie, pandurii din Bralo§tita; iscalesc; Ghitit Tâtaru, Dina sin Roacol, Gheorghe
Ciunguleac, Mihai BAlea, Andrei sin Mitru, Mihai Zidar, Gheorghe sin Popa, Nicolai sin Popa,
Pfitru sin Neagoe, popa Predn, popa Ion, popa Ion (doi ca acela0 nume), Tanase pircrtlabu;
la 20 ianuarie, pandurii din Cotofeni; isealesc: Neagoe sin Gruia, Spiridon sin Mehedintu,
Marin sin Bildea, popa Costandin, popa Stefan, popa Mihaiu, Preda Olariu, Vladu sin Staico,
Durnitragco sin Barbu, Matei Olaru, Ion sin Vasile, Oprea Dilogaru, Dinu brat popa, Gheorghe
Roman, Radu pircalabu.
De asemenea s-au dat i chezii0i catre be§liaga, pentru ace9ti panduri, din partea altor
locuitori 0 a pircfilabilor tuturor acestor sate, dupa modelul chez4ii de mai sus.
(Fondul Glogoveanu, doc. 216, 217; 218 a, b; 219 a; 221; 223 b; 224 a, b; 225 a, b;
226 a, b; c, d; 227 a, b; 228 a, b; 230 a, b; 232 b, d; 233 b, c; 240 a, b). Zapisele sint
mentionate in ordinea cronologicii a itinerariului parcurs de comisia ispravnicatului.
in Moldova, de asemenea s-a procedat la stringerea armelor duprt cura se aratii in adresa
muhafizului Silistrei ditre domn, din august 1823 (Arh. St. Buc., documente turcwi, 95/XII).
Armele au fost cautate 0 la manästiri. Asemenea perchizitii s-au filcut la biserica Sf. loan
(Arh. St. Buc., Condica domneasci 115, p. 135-137).
Urmarirea participantilor la räscoala se oglinde0e nu numai in actiunea de stringere
a armelor ci i in restrictiile impuse la primirea in slujbe a calor care au luat parte la ras-
coala. in mai 1823 un dregiaor cere intr-o scrisoare a sa, privitoare la numirea capitanilor
in capitiniile judetului, &a fie numiti numai cei s destoinici din pamin' teni i neamestecati in
fázvliitirea trecutä... sá se trimita aici [la Craiova] cu cheza0ile lor in scris, ca sr' se rinduiasca
(Fondul Glogoveanu, doc. 414/1823).

247
www.dacoromanica.ro
 Pentru care arätindu-sä la slugerul Theodor, mai marele apostatilor, au
trimis de 1-au aridicat ph' numitul Ridutoiu si ca unii ce fir' de nici o porunci
au fost ficut acest jaf, nu numai el 1-au bitut de moarte, dar erea ca sii-1
si taie, indatorindu-1 de i-au dat zapis chid va implini toate lucrurile. Care
zapis s-au vazut si de care noi adeverit de numitul Theodor. Si pl urmi
in.multindu-si riutatea apostatilor cu venirea cirjaliilor impäritesti, au rimas
pigubasi. Acum, dupi singur zapisul säu, aducindu-si inaintea noastrii, nu
si-au tigiduit fapta lui, dar pricinuind ch.' atunci la jafurile ceausului Istratie
au fost impreuni cu dinsul si cei mai jos numiti, care dupä aritarea lui cii
au fost tovarisi, trimitindu-sä si la aceia, citiva dintr-insii au fost alergat
cu jalbi la cinstita ciimficimie, si dupi buiurdiu marii caimicimii ce au
adus, infaisindu-si la isprivnicat pärtile, s-au dovedit ci ei, si de au fost
luoati de sire' inpreunä cu dinsul, dar mina pi nici un lucru de ale ceausului
Istrate n-au pus, ci toate acele lucruri s-au ficut zapt de numitul Ioan Ridutoiu
cipitan, carele dupi dreptate rimine dator a le implini ceausului, impreuni
cu cei adevirati tovarisi ai sii, ping la cel mai mic lucru, precum si chiar
cipetenia apostatilor, sluger Theodor, il indatoreazi.
Drept aceea, noi de cercetare partea ce am ficut nu lipsirim a da in
. scris. lar hotirirea ramble a si face de care cinstita ciimficimie, dupfi cum
va gfisi cu cale 1.
1823, ghenar 9 Ispravnicii Nicolae Glogoveanu, Iancu Bengescu-
Nicolae Corastea ot RoOntä, Ion Pasere ot Steicu, Gheorghe Papa
Lapte ot tam, Radu Mädurar, Ion al Sfei, Ghip Tudorescu, Pirvu
Danciu ot Merisi, Ion Buzatu ot tam, Dinu Deatco ot Babgit,a,
Gora ot Plostina, Dumitru Morindä ot Ciuperceni.
Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului Mehedinti 1314, f. 15.

99
17 ianuarie 1823
Divanul Tara Rominesti cere ca teiranii scl fie opriti de a mai
tclia padurile boierwi fi mil neistiresti f i sti fie obligati selli indepli-
neascil indatoririle PO de steipinii de mo#i.
Prea iniltate doamne,
Cu plecata noastri obsteasci anafori aritim mirii tale ci unii din läcui-
tiori, dup fireasca lar räutate, gisind vreme cu prilej in trecuta räzvritire,

1 Hotilrirea definitivii in aceasti pricinii s-a dat abia la 26 iunie 1833 la judecatoria
de Mehedinti (Arh. St. Craiova, Actele conservärii pe 1900, nr. 116, dos. 63S/95. Publicat
in Oltenia, I, p. 128). De mentionat cii Ioan Rfidutoiu era ciipitan de panduri din anul 1806
(Arh. St. Craiova., doc. LXXXIX/5.)

248
www.dacoromanica.ro
-au nàvälit cu obraznicie la päduri, branigti ei dumbriivi minfistireeti ei boiereeti
ce era oprite ei pizite cu pfidurari de le-au taiat i le-au pripidit mai de
tot 1 Gárora neputind stäpinii pidurilor sii le stea inpotrivi, dupi iutimea
vremii de atunci, au rimas zämizlitä in inimile lor tot aceeaei indirjali
obriznicie, de taie ei strici i chiar acu.m in vreme Jinititä pidurile cele
poprite, far' de nici o sfiall, bitind ei gonind pe pidurari, ca cu.m ar fi ei
stipini pe päduri ei ca cum n-ar fi stäpinire in ;era. Precum ei la adeturile
moeiilor ce ant canonisite in pravila pämintului stau cu mare impotrivire
nebigare de seami, nesupuindu-si a le räspunde, avind in capetile lor tot
aceleaei fumuri ce le-au avut in rizvrätire 2. Dintr-a cirora pricing si face
mare nedreptate ei pagubi stipinilor de moeii, rämlind lipsii dà dreptul venit
In folos ce si cuvine si aibi de la moeiile lor.
Pentru care, fiinddi din pronie dumnezeiasci prea milostivul nostru
imparat, a ciruia putere sä o lie dumnezeu In veci, ne-au miluit cu milria
ta, domn pämintean, iubitor de dreptate, cu deplinä tiinti a tuturor obiceiu-
rilor pimintului ce din veichime s-au pfizit çi s-au intirit de toTi
domni, cum ei chiar de citre prea milostivul nostru impärat i cu dragoste
ca in vremea rascoalei locuitorii au taiat pAdurile impotriva vointei stapinilor, aceasta
se constata gi din alte documente.
Locuitorii din 5 sate, aflindu-se in bejenie in 1821, au distrus padurea de pe mogia Mala
a pfiharnicesei Tita Vaciirescu. La tiiierea padurii s-au alliturat i alte patru sate din apropiere
(Arh. St. Buc., Condica inaltului divan 960, f. 44-47).
Locuitorii o tiganii de pe mogia manastirii Nucetul au navalit intr-aceasta razvratire
In padurea rninàstirii (Arh. St. Buc., Condica m-rilor rumelioticegti, m-rea Nucetul, 298,
5. 665-666).
La Zoregti (Buzau) mognenii vecini s s-ar fi obrAznicit cu impotrivire i ar fi intrat da
au taiat multime de haraci i alte lemne s, in februarie 1821 (Acad. R.P.R., doc. CXLIX/201).
Tot in vremea razvratirii, padurea de pe mogia Maximu a episcopiei Buzliului a fost
taiatii de locuitorii satelor dimprejur (Arh. St. Buc., Episcopia Buzau, doc. XXI/31, 32).
Pe mogiile lui N. Glogoveanu, in 1821-1822 oamenii tale padurile * de nu-i mal poate fina
(Acad. R.P.R., doc. CCCXXX/147).
In 1823, cind se face anaforaua de mal sus, se tale in continuare padurile din care s-a
tiiiat 0 in 1821, la Copaceni (plaiul Teleajen), Apele Vii, Mariani, Giorocul (E. Alexiu, Doc.
de pe Valen Teleajenului, p. 150-151; Arh. St. Craiova, doc. LXV/14-18; LXVI/36; mg.
rom. 64). In acelagi tua mal multe sate din judetul Vlagca tale pädurile boieregti (Arh. St. Buc.,
Judeciitoregti vechi, cancelarla velitilor boieri, dos. 1420/1820, f. 1-17).
2 In timpul räscoalei, locuitorii din Tara Romineasca nu s-au supus, printre altele, nici
la plata birului. Un oarecare Costandin relata in aprilie 1821: s Satile ce au ramagitii, au luat
fumuri pentru ràmàiti i nu se supun a plati, batind slujitorii, impotrivindu-se, zicind
nu este bir... s (Acad. R.P.R., doc. CL/59. Orig. rom.).
In privinta nesupunerii gi a spiritului de razvrätire care persista i dupa rAscoalà, mitro-
politul lansase un apel la 6 noiembrie 1822, prin care cerca locuitorilor sa se supunA stapinilor,
iar preotilor sa fie scu luare de samii a nu &A incuiba in pàmîntul acesta vreo neghina a
rifizvratirii sau vreun intaritator al obgtegtii linigtiri. i oricind gi oricum sau veriunde yeti
simti cit de puling biinuialä de nelinigtita petrecere, sà và siliti a-1 dazradacina cu a-1 &Is-
(Acad. R.P.R., ms. rom. 3935, f. 222v-223).

249
www.dacoromanica.ro
pärinteaseg catre toti supugii märii tale, prin neadormitä privighere a nu sä
cälca nici a sä imputina dreptatea nimanui, cu totii de obgte facem märii
tale plecata rugäciune sà nu fie suferità aceastii simtitoare pagubi a noasträ,
ci sfi hinevoiesti a sä face luminate porunci Cu strfignicie cAtre dumnealor
ispravnicii de la toate judetile ea sä cerceteze ca seumpatate pentru toate
pädurile päzite, cite s-au taiat lu vremea räzvrätirii de cätre läcuitori in silnicie ;
pentru lemnele ce sä va fi täiat pentru trebuinfä ostägasca sä nu sä supere,
iar pentru lemnile ce vor fi täiat chiar pentru a lor aligverig, sà faca dumnealor
pretuire dreaptà gi sh' apuce pä acei obraznici läcuitori cu strinsoare ca
däspägubeascä pà stäpinii pädurilor, cum gi pä cei ce vor fi indräznit de
au mai täiat i dupii finis-tire, nu numai sä-i supuie asemenea, ci Incà &A le
Leh' i pedeapsä dupä vina lor, ca sä sä däzrädäcineze i sä le iasä din cap
acele furii ce le dobindise, fiind gtiut märii tale, un stäpin de pädure, ca citä
ostenealä [gi] cheltuiala o pazegte [0] o curätä in vreme indelungati.
lar pentru adeturile mogiilor, cum: clacà, dijmä, gi altele, are sa sà urmeze
dupà osebita poruncä a märii tale ce s-au dat la anaforaoa dumnealor boierilor.
lar hotärirea cea desävh.gitri ramine a sä face de efitre märia ta.
1823, ghenar 17
Constandin Cretulescu, Barbu Väcarescu, Du.mitrache Racovità,
Istratie Cretuleseu, Costandin Bäläceanu, Theodor Inäcfireseu, Costandin
Filipescu, Nicolae Golescu, Ioan 5tirbei, Fotache 5tirbei, Dimitrie
Bibescu, Mihälache Ghica, Nestor, loan Ffilcoianu vel logoffit,
Dumitrache Ralet, vel hatman.
[Rezolutia:] Io Grigorie Dimitriu Ghica vod, i gospodar zemli vlahscoie
Cu cale i euvioas1 fiind rugaciunea ce ne face printr-aceastä obsteascä
anafora dumnealor boieri, primiti este domnii mele i poruncim dumnea-
voasträ veliior logofeti de Tara de Sus i de Jos sä sä facä domnegtile
noastre porunci cätre ispravnicii tuturor judetelor. Cit pentru pàduri, ca astä
una data' sä facà cercetare cu scumpätate, atit pentru cele ce s-au täiat
inaintea venirii noastre, pe vremea trecutii fäzvrätiri, cit çi dupl venirea
noasträ, aicea, de cätre läcuitori in silnicie pentru al lor aligverig. 5i sä trimità
domnii mele ingtiintare pentru fiegcare pä'dure i felurimea lemnilor de ce sate
anume s-au täiat i eità pagubA s-au facut i vor avea al doilea poruncl de
armare. 51 cAtre aceasta sh' dea porunci strajnice cätre zapcii plàior, ca
infrineze i sä-i popreascl cu total de acum inainte de o acest fel de urmare,
f`a'r' dà voie (lath' in scris de la sfäpinii mogiilor nimini sl nu mai indräz.
neascä a mai merge in pAduri sä taie un lemn mAcar, afarä din ceea ce este
dator sfäpinul pädurii de a da clAcagului säu, dupà orinduiala condicii divanului.
Care i aceea, iarägi prin gtirea sfäpinului sá li sá dea, iar cîçi din läcuitori
sà vor afhta neascultätori gi neintelegä'tori poruncii, pà unii ca aceia sä-i
trimità la isprävnicat i ispravnicat[ul] cu ingtiintarea dumnealor trimitä

250
www.dacoromanica.ro
aici la domnia mea, ca pii lingi plata pagubii la care sk vor °Audi, sl li sO'
facä 0 cuviincioasa pedeapsä.
Prec-um. 0 pentru drepturile stOpinilor de mo0i, asemenea si li ea dea
a intelege ca sint datori a fi urmiitori, intocmai dupà coprinderea pravilii
pimintului, cu dOslu0rea ce s-au ficut prin osebita olnteascii anafora ce s-au
intOrit de domnia mea, pentru pretul carului de lemne i a zilii de arituri i
a intocmirii plugurilor 0 pentru giina de crOciun i puiu de glinl de Simpetru.
Si care din ei s'A va arAta impotrivi urmatori, si 9tie cu hotärire cl strapic
sA vor pedepsi ca ni9te nesupu0, far' de a li sà mai primi de acum innainte
nici un cuvint de pricinuire.
Care aceste porunci si orinduiascA ispravnicii de a sil citi prin toate
satele, ca &I nu ramie cuvbat nici nimia din läcuitori di nu le-au fast 0.iut.
1823 ghenar 22
Pecetea goepod. Ve! logoffit

Arh. St. Buc., Coudica domneasci 108, p. 69-71.

100

24 ianuarie 1823
Evaluarea pagubelor pricinuite pcidurilor boiere.,sti f i nandstiresti
de ditre prani in vremea reiscoalei.
Io Grigorie Dumitriu Ghica vod, i gospodar zemli Vlahscoie
DumneavoastrA ispravnicilor ot sud... I sfinAtate !
Vi facem. in 9-tire cO dumnealor velitii boieri prin oboeasel anafora au
fAcut afátare domnii mele el unii din l'Acuitori, dupi fireasca lor rAutate,
gäsind vreme Cu prilej in trecuta rizvrAtire, au n'AvAlit cu obriznicie la pfiduli,
brani9ti 0 dumbrivi mAnistire9ti 0 boiere0i, ce era oprite 0 p'Azite cu pädu-
rari, de le-au tAiat 0 le-au prOpOdit mai de tot. Cirora dupi iutimea vremii
de atunci neputind stOpinii pOdurilor sl le stea impotrivA, au rimas zamislitA
In inimile lor tot aceea0 indrAznealA 0 obrOznicie da taie 0 stria 0 chiar
acum in vreme linktitl pädurile cele poprite, fAr' de nici o sfialä, bAtind 0
gonind pà piidurari, ca cum ar fi ei stfipini, cerind a i sA face indreptare 0
dispságubire. Precum 0 la adeturile mo0ilor ce slut canonisite in pravila
pOmintului stau cu mare impotrivire 0 nebägare de seamA, nesupuindu-s1 a le
rAspunde. Din care pricinA sii pomenesc[?] stäpinii de mo0i [lipsiti] de drept
venir 0 folos, ce si cuvine a avea. Care aceastO netrebnici a lor urmare, fiind
Cu totul impotriva dreptfitii stOpinilor de mo0i, nu poate fi suferità la auzul

1 Loc alb.

2 51
www.dacoromanica.ro
domnii mele, cunoscindu-o mai virtos ea sA pricinuie§te chiar din Inivä amelie
§i neprivegherea cu care VA arAtati spre inplinirea datoriilor dregatorii cu care
sinteti insarcinati. Dintre care datorii, cea mai dintii §i mai delicati este de
a feri §i a ocroti dreptul fie§cAruia (de once treaptA milear ar fi) a nu sa
hrApi de catre altu. lar nevAzind sau railcar §i auzind urmari de hrapire, sA
le suferiti §i sit le treceti cu vederea ca chid ar fi legiuite.
Au doarl socotiti cä datoria unor ispravnici sA incuie numai intru a
inplini banii dAjdiilor? Aceasta numai nu este indestull de a da unui ispravnic
titlu de bun §i vrednic dregator. Ci vrednicia §i iscusinta sa sA cunoa§te dare
toti cei ce lacuiesc sau au inchinare in judetul sau, petrec in lini§te pAzindu-si
dreptatea §i odihna fie§cAruia dupa pravilti §i dupa ale stApinirii porunci. Caci
cind va rAminea ca sfi a§teptati de a VA de§tepta stäpinirea pentru fie§care
datorie a dregkorii ispravnice§ti, atunci puteiti intelege &A este de prisos a VA
afla intr-aceasta dregAtorie,_ numai ca sa aveti numele far de nici o faptA
sau ispravA.
De aceea và poruncim domnia mea ca de acum inainte BA vA cunoa§tetí
datoriile, sä privegheati spre a le implini in vreme §i dupa dreptate §i duprt
poruncile domnii mele, precum §i pentru tAierea pAdurilor ce &A va fi fAcut
de lAcuitorii satelor, atit inaintea venirii noastre pa vremea trecutei rAzvratiri,
cit §i dupA venirea noastrA aici, in silnicie, pentru al lor ali§veri§. Poruncim
dumneavoastra ca astA una data 81 faceti scumpa cercetare pentru fie§care
pAdure i felurimea lemnelor de ce sate anume s-au taiat §i citA paguba s-au
fAcut §i sA in§tiintati domnii mele Cu intreaga pliroforie i veti avea al doilea
porunci de urmare. lar cum indatA sA s'A dea de catre dumneavoastra stra§nice
porunci cAtre zapcii pläior, ca infrineze pe toti locuitorii judetului §i
sa-i popreascA cu totul acest fel de netrebnica urmare. i far' de voie data
in scris de la stApinii mo§iilor, nimini sa nu mai indrazneascii a merge in
pAdure ca sA taie un lemn macar (afara din ceea ce este dator stapinu pfidurii
de a da clitca§ului sau dupA orinduiala condicii divanului) care §i acelea iara§i
prin firea stApinului s'A li sfi dea. lar citi din läcuitori sá vor arata neascul-
tAtori §i neintelegatori poruncii domnii mele, pa unii ca aceia sA-i trimita
zapcii la isprAvnicat §i isprAvnicatul cu in§tiintare sA-i trimiä aici la domnia
mea, ca pe lingia plata pagubii la care sa vor osindi, sA li sA faca §i cuviin-
cioasa pedeapsa. Care acest nizam totodata sa-1 §.1 publicuiti dumneavoastrA
prirt toate satele, luind §i adeverintA de la preoti §i pircAlabii sate/or cA le-au
auzit i le-au inteles. Precum §i pentru drepturile stäpinilor de mo§ii, asemenea
sä li sit dea a intelege cA grit datori a fi urmatori intocmai, dupa coprinderea
pravilii pamintului, cu dislu§irea ce s-au facut de dumnealor veliçii boieri
prin osebita ob§teascA anafora, care s-au intArit de domnia mea, pentru pretul
carului de lemne, i a zili de arAturà i a intocmirii plugurilor, §i pentru gaina
de creciun i puiul de gaina de Sinpetru, far' de a sa arata citu§i de putinA
impotrivire, cA sA vor pedepsi stra§nic.

252
www.dacoromanica.ro
 Pentru care iati vi si trimite osebitä porunca domnii mete coprinatoare
in ce chip aveti sä urmati si de primirea acestii porunci, si ca' ati pus-o in
lucrare si trimiteti domnii mele räspuns.
Si fiti sänitosi
1823 ghenar 24
Arh. St. Buc., Condica domneascii 105, p. 92-93.

101
31 ianuarie 1823
Ruminii din plasa Galesestilor (Vlasca) au fortat in 1821 pe
zapcii sit le dea inapoi banii luaii pentru dajdie.
[Logofetelul Panait di in judecati pe slugerul Burileanu "ce se aflä
acum cu familia in orasul Pitesti", pentru 1135 talen. In depozitiile date se
arati ca:] "... la leat 1821, in vremea apostasiei, aflindu-se amindoi zapcii
In plasa Galesestilor, sud Vlasca, i prinzind ruminii pe numitul sluger, 1-au
apucat ca si le dea banii dajdiei i alte rinduieli inapoi. 5i slugerul neavind
bani, au luat de la jeluitor tal. 335 de i-au dat läcuitorilor, luind
si de la dinsul talen i 800. lar slugerul au räspuns cá el au dat ruminilor intii
de la sine tal. 280 si apoi, apucind läcuitonii i pi jäluitor i-au luat i lui
acei bani, dindu-i singur el licuitorilor. Si trebuinta fiind a fi si acei
itori fati le-au zis si meargi amindoui pirtile la sud Vlasca, sä li se cerceteze
pricina. La care ,au ramas multumiti amindoi".

1823 ghenar 31
Costandin Biliceanul vel logofät
Arh. St. Buc., Condica domneascii 101, f. 223.

102
7 februarie 1823
Arzmagzarul clerului i boierilor Tarii Romine.,sti catre Poctrui
prin care nu recunosc datoriile fostului domn Al. sups ca fiind datorii
ale fitrii.
Arz citre lmpäràie pentru cererile ce si fac a pliti Tara,
datoriile Sutului si a lui Stavrache dragomanul.
Noi, prea plecatii supusi ai prea puternicii impfirfitii, mitropolitul
cpiscopi, egumeni, boieri mari i mici, cipitani, mazili ai acestii äni Valahii.

253
www.dacoromanica.ro
 Printr-acest prea plecat al nostru arzmagzar facem arfitare atre prea
malta Poarti cá intr-aceste zile nu putini intristare ni s-au pricinuit tuturor
de obste, ficindu-i-sä cunoscute de märia sa domnul nostru Grigore Ghica
vvd. cererile ce si fac de prea Inaltul devlet de la aceasti tialoasi Tara,
ca sà räspunzi o foarte mare si peste a ei putinti sumi de bani ce si aduni
in talen 3 053 420, datorie pá chipul domnului Aleco vodi 5utu1 ce au murit
i pà chipul lui Stivrache dragomanul, adecä talen i 2 230 000 banii haraciului
pä trei ani, leat 1234 i 1235 si 1236 i ai bairamului si ai racheabielilor impreuni
cu talen i 20 000 pentru vezir cîlaî pä leat 1236, i talen i 665 000 pentru o
casi a Duzogliilor ce s-au cumpirat de numitul domn Alexandru vodi suTui,
talen i 158 420 pentru lucruri de ale Duzogliilor ce s-au cumpärat de la mezat
de mai sus zisul Stivrache drigomanul. si osibit alti talen i 800 000 pe anul
dintii al domnii mirii sale domnului nostru ce s-ar fi dind pe an in gase
cistiuri, insä: talen i 650 000 ce si dau in sase cistiuri i talen i 90 000 ai bairamului
fitrie ai recheabielii i talen i 20 000 pentru vezir cislasi ce &A arati pentru
ciftlicul lui Mustafa pasa.
Noi insä nu ne diznidijduim, stiind cu incredintare sfinta i bunavointi
i dreptatea i milosirdia prea puternicii impäritii, ce de ani nepomeniti sä
rävarsi asupra acestui impiritesc al sill cheler, spre paza si intemeierea tuturor
privileghiurilor sale, care 13-au întànit prin vrednice de inchiniciune impärätesti
hatiserifuri ale prealiudatilor, preafericitilor i apururea pomenitii riposati
silefi ai impäritestii sale miriri, precu.m prin mai sus zisul impäritesc si
dint hatiserif ot leat 1217, toate acestea ni sä propoviduiesc cu deplini lucre-
dinTare, i cä. oricite prea inalte porunci sä vor trirnite in urmi la aceasti
tari si fie potrivite cu sarturile i privileghiurile i obiceiurile ;Aril. Intru
aceeasi dar coprindere a acelui irnpäritesc i sfint hatiserif bine nfidajduiti
fiind, näzuim la a preaputernicii ûnpäräii iubire de dreptate i dupfi neapirata
datorie ce avem, ca piste credinciosi supusi, indräznim a arita ci suma de
talen i 2 230 000, ce A.' cere pà chipul domnului Aleco vodi Sutul, nu cunoastem
a fi Tara datoare ca si-i mai rispunzi i altä data. In vreme ce domnia sa
i-au luat din Tarä IncA i cu mai mult prisos, precum -BA face dovadi din
socotelile ce sint la vistieria àriì. Dupi care, asemenea socoteli s-au dat
domnii sale, supt iscàliturile noastre prea plecatilor i supusilor boieri. 5i nefiin-
du-i Tara citusi de putin datoare, nici osibitul condei de talen i 665 000, ce si
mai cer, tot pi chipul mai sus nu_mitului domn, pentru casa Duzogliilor, nu
este a Tirii datorie, ci chiar a casii acelui domn, precum asemenea nici condeiul
de talen i 158 420, ce sä cere pi chipul dragomanului Stavrache, nu-1 poate
cunoaste Tara a ei datorie, nefiind ceva datoare, nici catre numitul dragoman,
dar nici pA vremea domnului Calimah. si pä urmä, pînà dud ni s-au orinduit
märia sa domnul nostru, nu sä stie Tara datoare ceva bani citre hazneao prea
puternicii împàräii, pentru ci toate veniturile cite s-au strins din Tail, in
proastä stare si däräpinare in care si afla, dupä ce au hripit-o si au jäfuit-o

254
www.dacoromanica.ro
apostaTii in felurimi de chipuri i s-au izgonit de aici de cätre prea puternicile
impärätesti otiri, s-au dat in trebuintele ostirilor, i inck s-au mai si impru-
mutat Tara, "'nett au ajuns dupä atitea nevoi ce au cercat la o stare vrednicii
de jale si de tinguire, fiind acum insärcinatl cu o nesuferità datorie i nepo-
menità sá fi cercat vreodati (care covirsaste toate mäsurile putinTii sale) precum
pentru a sa proastä i vrednicä de milostivire stare i marea greotate a datoziei
ei, Inca de la 27 ale trecutei luni dechemvrie, cu leat 1238, prin osäbit al nostru
prea plecat arzmahzar s-au arätat pe larg cätre preastralucitul prag al prea
inaltului devlet (rugindu-ne ca i preaputernica impfiräTie sä räverse cätre
dinsa impäräteasca i pvrinteasea mila sa).
Care care si acum tot aceleasi cuvinte de tinguire glasuind, ne rugäm
cu genunchi plecate i cu supunere ca sá binevoiascä a sa imparäteasca milos-
tivire, mai intii, de a räminea Tara apAratil de mai sus aratatele condeie ce
s'ä cer a sä räspunde p leat 1234 i 35 si 36. Al doilea, a sä lua seama con-
deiului de talen i 650 000 ce si mai cer in sase cistiuri pä vremea anului dintii
a domnii märii sale domnului nostru de a nu fi vreo gresalä la numirea
miilor in loe de pungi, cfici in coprinderea mai sus pomenitului impärätesc
hatiserif sä aratä curat, sä dea pà an Tara numai sase sute noulsprezece pungi
de bani si asa s'ä gisesc trecuTi si in condicile vistierii i raspunsi de Tara
In primirea domnului, iar nu talen i sase sute cinzeci de
5i iarfisi printr-a sa bunfivointl s'ä o indrepteze aceastä nepotrivire, ca
sit' nu rämiie Tara impoväratä, aflindu-sä 'Ultra acest fel de proastä stare din
pricina patimilor ce au cercat pà vremea trecutei ajungind la cea
de istov daräpänare (Precum este obstii stiut si bine cunoscut), mai adäogin-
du-se in cele du O.' urmä si osäbitä tialosie lipsa bucatelor, intru care sä aflà
acum din pricina secetii ce au fost in varà i toamna trecutä. Din care nu
numai licuitorii petrec in foamete, ci i vitele in lipsä de notreT, inch' nu puTine
vite urmeazä a peri pinä in viitoarea primävara dupà iuTimea iernii ce au
cäzut intru acest an. Apoi, dupä toate acestea, este si contenirea alisverisului
de negutAtorie. Mila dar a preaputernicii impäräTii, care si prin cel de mai
nainte prea plecat al nostru arzmahzar ce s-au zis mai sus am fäcut rugä-
ciune de a si rävärsa asupra Tärii, este de a sä ocroti Tara de acest fel de cereri,
precum sint condeile ce sä arati mai sus, nestiindu-sii datoare de a le räspunde.
Si sä pläteascä numai banii ce s'ä dau in sasa eistiuri dupà indreptarea ce mai
sus ne rugam a sä face, dupä cum s-au räspuns si mai nainte. I banii baira-
mului, talen i nogzeci de mii, i banii recbebielii, talen i patruzeci de mii pe acest
urmAtor an., a cärora sunaä vedem cä este potrivitä Cu suma acestor numiri,
ce este arätatfi in coprinderea mai sus zisului vrednic de inchinäciune impä-
rätesc hatiserif si cu catastisele vistierii ;Aril.
Aceste sint prea plecatele noastre rugiciuni cfitre prea puternica si prea
milostiva impärätie, care fiindca privesc spre mingierea säracilor läcuitori,
sintem bine incredintati ca vor fi primite i ascultate iar noi vom fi cu toti

25.5
www.dacoromanica.ro
rugàtori impreuna si Cu saraca raiaoa catre milostivul si a tot puternicul
dumnezeu pentru prea puternicul i prea dreptul i facatorul de bine impiirat
stapinitorid al nostru spre indelungarea vieii imparatii sale si spre intarirea
intru stramosescul säu prea stralucitul scaun pink' in veci.
1823 fevruarie 7
Grigore al Ungurovlahii, Gherasim Buzau, Galaction episcopul Rim-
nicului, Theoclit arhimandritu Raduliotu, Iosif arhimandritu Cotroceanu,
Protasie protosinghel Aghioritu, Grigore arhimandritul Vacarestean, Var-
tholomei arhimandritu Mihaliotu, Grigore protosinghel Athionitul, Grigore
arhimandritu Sarindarean, E[f]thimie igumen Castriotul, Romano arhi-
mandritu Zlatareanul, Pahomie protosinghel Stavropoleanul, banul Cos-
tandin Cretulescu, banul Barbul Vacarescu vel vistier, dvornic Dumitrascu
Racovita vel spa-tar, vel dvornic Istrate CreTulescu, ve! logoat Costandin
Bälaceanu, dvornic Mihalache Manid, dvornic Theodorache Vacarescu,
dvornic Costandin Dudescu, dvornic Costandin Filipescu, dvornic Nicolae
Golescu, dvornic Iordache Golescu, dvornic Grigore Ralea, dvornic Scar-
lat Grfidisteanu, logofät stefan Belu, vel logofät Dimitrache Bibescu, ve!
postelnic Mihalache Ghica, logofat Dimitrache Bràioiu, logoat Nestor,
logoat Costache Rasti, logoat Ioan Falcoianu, spatar Scarlat Mihalescu,
hatman stefan Balaceanu, hatman Dumitrache Ralet, hatman. Panä
Costescu, aga Mihai Filipescu, postelnic Ioan Cocorascu, aga Matei Can-
tacuzino, aga Costandin Belu, aga Costandin Bfilacean, postelnic Filip
Lenj, aga Aleco Cretulescu, clucer Grigore Filipescu, caminar Iancu Fili-
pescu, caminar Gheorghe Druganescu, caminar Manolache sin camaras
za visterie, paharnic Radu Farca'sanu, paharnic loan Hafta, paharnic
Dimitrache Druganescu, stolnic Costandin Boranescu, stolnic Grigore
Paladi, stolnic Petrache Arion, stolnic loan Arion, stolnic Dumitrache,
sluger Tfinasie Carabulea, sluger Alexandru, Sarghie capitan za dorobant,
Mirea capitan za lefegii.
Arh. St. Buc., Condica domneasca 103, p. 11-15.

103
Sibiu, 12/24 februarie 1823
Minciahy comunicii lui Mihail Sturza cii nu se amestecel in
problema intoarcerii boierilor Si di farul Alexandru I este ostil ori-
ccirei reforme a institutiilor de stat.
Monsieur,
J'ai eu l'honneur de recevoir les lettres que vous m'avez adresseés en
dates du 1 février et je m'empresse de vous en offrir mes remerciements, ainsi
que de la pièce qui s'y trouvait jointe.
J'ai lu cette dernière avec toute l'attention qu'elle méritait et que je
donnerai toujours à tout ce que pourra m'éclairer sur le véritable &tat des deux
principautés, mais vous vous serez déjà convaincu, Monsieur, par mes deux

256
www.dacoromanica.ro
lettres au Métropolitain de Moldavie qu'il ne m'appartient point de juger les
motifs qui ont porté les principaux boyards à différer leur retour dans leur
patrie. C'est à eux seuls à examiner mfirement leur position et à prendre le
parti le plus sage et le plus conforme à leurs intérêts. Mais je puis aussi en
même temps, vous assurer, Monsieur, que toute proposition d'innovation ou
tout projet de changement dans les anciennes institutions du pays a été tou-
jours hautement réprouvé par l'Empereur, quelqu'en ait été du reste l'origine
et les motifs qui l'aient dicté. Le seul nom de Sa Majesté l'Empereur est le
maintien inviolable et sain des traités, et l'époque n'est sans doute pas tras
eloignée où les principes conservateurs et salutaires qui président à sa politique
triompheront de tous les obstacles.
J'ai appris avec satisfaction par votre lettre que S[on] Eminence le Mé-
tropolitain a crd pouvoir rejoindre ses ouailles qui souffraient, sans doute, de
sa longue absence. Cette détermination de sa part est d'ailleurs d'un augure
favorable pour la tranquillité de la Moldavie.
Veuillez être persuadé, Monsieur, de la considération très distinguée avec
laquell l'honneur d'être Monsieur Votre très humble et très obéissant serviteur
M. Min.ciaky
Hermannstadt, le 12/24 février, 1823
[In josul primei pagini, adresa:] à Mr. Mi[c]hel Stourdza.
Acad. R.P.R., ms. rom. 5762/11 (fondul Mihail Sturdza), f. 23. Orig. franc.

104
15 februarie 1823
Cartea ispreivnicatului de Mehedinti din care se vede cd in 1821
Tudor Vladimirescu a dispus sei fie restituite nige obiecte insufite de
panduri.
De la ispravnicatul Mehediniri
Stoian abagiu i Nira cismaru ot Cerner au tras la judecata inaintea
noastra pa Gherasie iermonafu i Dumitrul i Iancul Blajdesti ot Iablanira
dintr-acest juder, arätind ea la inceperea apostasii, avind niste làzi Cu haine
i altele, au rugat pa epistatu Gheorghe ca sà le dea in pastrare la cineva din
lacuitorii ot Iabrani-0.. Au si trimis acele lazi cu un ceau i dirvari al postii
de le-au dus in pastrare la pirkri. i peste citeva zile s-au pomenit cu un ravas
din partea lor catre epistatu Gheorghe, scriindu-i ca au venit pandurii lui
Simion 1 capitanul ot Podul Grosului si le-au radicat in silnicie. Dupa care
ravas de loe numitul epistat s-au dus la Tin.rareni unde sa afla slugerul Tudor,
capetenia apostarilor 2, de i-au aratat pentru spargerea acelor lazi i fädicarea
1 Simion Mehedinteanul.
2 Tudor Vladimirescu se afla la Tintareni in prima jumittate a lunii februarie 1821.

17c. 70 257
www.dacoromanica.ro
 lucrurilor dintr-insele. 5i dovedind pa' acei pandmi, i-au dat legati in mina
unui Iovancea, Cu vreo citiva arnauti, ca SA' scoate acele lucruri, din care au
fäcut aceste lucruri 0 li s-au tutors inapoi. Dar pentru lipsa ce nu s-au gasit si nu
li s-au dat, ar fi avind banuiala asupra partilor, cerind despagubire de la din0i.
intrebindu-sa si piritii ce au sa raspunza, zisara ca attmci cind le-au
trimis epistatu acele lazi, le-au adus ceausu si dir' Yagul] postei, zioa de fata
0 cu sinet, fara a sit pazi de oamenii ce era adunati la o nunta, care sa intimplasa
la dinsii. Dintre care oameni, facindu-sa panduri la un Simeon capitanul, de
loc s-au po.menit cu un Gheorghe Baclesanu i Gheorghe mesterul ot Bficlerji
si Ionitä al Popii ot Almajäl cu alti tovarosi ai lor, panduri ai numitului Simeon
capitan, tot dintr-acest judet. Au venit la dinsii si stiind uncle are lfizile, le-au
apart si toate lucrurile le-au bagat in saci cu cuyint &A le duel pa cai. 5i nepu-
tindu-le duce pa cai, le-au pus intr-o sanie fara a-i läsa pa clinsii sä sa apropie
la spargerea lazilor sau la radicarea lucrurilor dintr-insale pink' cind au fugit
cu dn' isa/e. 51 instiintind pa epistatu Gheorghe, au mers numitul epistat la
Tintareni de au aratat lui Theodor Vladimirescu. 5i trimitind pa acel Ivancea
cu potere, au luoat pa mai sus numitul Gheorghe Bac1e9anu i Gheorghe mq-
teru 0 Ionita al Popii, care sparsese acele lazi, si de atunci au despagubit pa
jaluitori intorcindu-li-sa mai toate lucrurile inapoi. lar pentru cite nu s-au
fost gasit in fiinta ca sa li sä intoarca dupa hotarirea Vladimirescului, s-au
indatorat Simion, eapitanul lor, de i-au dat zapis ea le va implini. 5i pa acela
scatind 0 2 adeveriate chiar pa ale acelor ce au spart lazile si au luoat lucru-
rile, adeca Gheorghe Biclesanu ot Bacles i Ionita al Popii ot Almajel 0 Gheor-
ghe mesteru ot Bacles, coprinzatoare ca ei au spart acele lazi si au luoat toate
lucrurile jfiluitorilor intr-o sanie, iar piritii intru nimic nu sint amestecati,
dici nu i-au lasat nici sa sä apropie de dinsii.
Deci, de vreme ce jaluitorii au zapis de la acel Simion, capitanul spfirgä-
torilor, de lfizile Cu lucrurile jäluitorilor, pentru lipsa de pagubi, chiar dupa
judecata slujerului Theodor, capetenia apostatilor ; si piritii au acest fel de
,
zapis si adeverinta chiar de la acei spargatori de lazi 0 luatori de lucrurile
jäluitorilor ca nu sint amestecati intru nimic la acele jafuri; de aceea dar jalui-
torii urmeaza a-si cäuta lipsa pagubilor la cel ce le-au dat zapis si de la chiar
cei ce le au radicat lucrurile, fiind §tiuti 0 netagfiduiti, iar piritii. Blajde0i
ramin in pace si nesuparati la aceste. Pentru ca[re] li s-au dat aceasta carte
de judecata la miinil
1823 feyruatte 15
Nicolae G/ogoveanu
Iancu Bengescu
Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului Mehedinti 1314, f. 31 v.-32 v.
I Alte date Cu privire la atacuri stivirsite de panduri si de riisculati.
Stan Motreanu si Plitru Dragotil, amindoi din satul Virtop, impreunft cu Nicola Sirbu
din Bililesti, toti panduri de sub comanda lui I. Solomon, au luat cu forta niste cai de la

258
www.dacoromanica.ro
 105
Sibiu, 17 februarie 1823
Hagi Ianu.,s cere lui Dimitrache Briiiloiu sa intervinci pe lingc1
boieri pentru a i se restitui suma imprumutatei in timpul riiscoalei
si a i se liisa scutelnicii si poslusnicii ca reisplatei a serviciilor pe
care le-a adus patriei.
Itttnt.vt, -r-T) 17 Oe8pourxptou 1823
flpò Tòv ?toy°Okrv Avrtyrpcix-rp MnpcdX67)
Bouxoup6o-TL.
Ilarco:X4x.1 eig tteye0op cb-copíocv el5pEaxolica, T6crov óyX-hyopoc vec
clalat.towhae-re T T0C6 VCCq 7CETPXXCELG31.11V7p cpaEco, xoci eúpítrxotLca 1.1.6xpc
4)ux--4ç rcepflurcoG Tcepi Tarrou, 6rocv iveutLoi5tuct. ixeívlv CaCTLX31V ecycbrqv

logofitul Mihai Furtunfi din Seaca (Mehedinti). Ei sint trasi la judecatä in februarie 1822.
De la acelasi Mihai Furtunii au luat diferite lucruri cilpitanul Dun Borascu i fratele siiu
loan, pandur din satul Sälcuta, impreuna cu alti panduri. Ca sá smulgá destainuirea locului
unde se gases"' lucrurile, numitii panduri au diznit in tot chipul, tilhàrete, arzind in foc
fi o veriga de fier ca sa le arza; si de frica au aratat CA lada se afla la loan Ghercea *
(Arh. St. Buc., Condica curtii de apel, Craiova, sectia II, 904, f. 21 v i 27-28v).
In socotelile pentru activitatea postei pe anal 1821 se consemneazii cá la 29 mai au
fost trimisi din Craiova trei neferi cu 8 cal pina la Seaca sà aduca ph' logofät Mihai Furtunii,
omu medelnicerului Poroineanu ce au sciipat de la tilhari (E. Virtosu, 1821. Date . . ., p. 105).
In 1822, logotitul M. Furtunii este zapciu i in aceasta calitate cerceteaza pe satenii din
Gogosita, pentru armele din riscoalii (Arh. St. Craiova, doc. XVI/35).
Mosia Beloti (Mehedinti) a medelnicerului loan Poroineanu, mentionat mai sus, a fost
devastan de rfisculati in timp ce el se afla plecat la Vidin ca sà aduca turci i sii prinda
pe Tudor Vladimirescu (Bul. Comis. mon. ist. a Rominiei, X, p. 128-129).
Nicodim Rauti din Costeni (Mehedinti), care s-a aflat s intre apostatii panduri*, impreuna
cu Dumitraiche gospodar, mai marele peste pandurii din Tirgu Jiului, 1 cu Gheorghe argintaru,
au luat lucrurile serdarului Dinu Biilteanu (Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului Gorj 1310,
f. 69).
etrarului Dincà Birsescu din jud. Vilcea multe pagube i s-au facut de catre apostati
jefuindu-sa cu totul; si numitul s-au aflat slujind intr-aceastä vreme cu town credinta b.
Drept nsplatil el este numit in august 1821 sames de Vilcea, lar in noiembrie i se dä in
folosintii via lui Istodor Cochint din Butari care in vremea räscoalei unindu-se Cu apostatii,
multe pagube an pricinuit lacuitorilor Ora * (Acad. R.P.R., doc. MCLXIV/89 si 91).
Logofiitul Costandin Savescu a fost atacat in vremea rascoalei de doi panduri s care
unu este du pra la Bala di Jos si alt[ul] din Ciovirnosani, Matei Vilceanu i Dumitrasco Cim-
poieru ot Ciovirnosani s.
Alti panduri, din Hodoreasca, au luat porumbul lui N. Glogoveanu adapostit in padurea
Strimbii ; ei sint trasi la judecata in decembrie 1822 (Acad. R.P.R., doc. CCCXXXIV/220, 236).
La hanul de la Ciineni (Arges) s intr-a earuia pivnitä fiind citeva buti cu vin i rachiu,
au venit un apitan Dumitru Topaneanu cu apostatii lui §i au facut zapt acele rachiuri
(Arh. St. Buc., Condica domneascii 111, p. 82-85). La Cocorasti, de asemenea o parte din
vin s-a baut de panduri (Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianus, pach. 234, doc. 14).
Polcovnicul Ispir a venit impreunii cu multi arnauti la satul Butimanu (Dimbovita),
a prim pe un Aldea, circiumar la o mosie, si 1-a inchis s intr-un cosar i liindu-1 o saptiimhia

17*
259
www.dacoromanica.ro
 67coi, eixoci.A.Ev c'cvalizTaV., Tc7)v811.)o 6cuct.Tf.cov vaq. Koc 7cpòq Tot% 60Xor.g Ixo) tilyt.crTov
napecnovov £14 noUcl npecyp.arec 1101) (57Tol'i Ty) gypatk &iv -11V)07», [JUN cbt6-
xpLatv 'Anopc7i, X6yco, Tcik TegTOV óyXilyopa d:Xlcry.ov710oilv. 'Ev ir) (Iva-
yeTa5 (lag xavkva atrt.ov sèv 0-uvineacv at« v& sqp atooti5an, xat ileat,crra cini)
plpooç cpuVeTTETat. ixelva Tec tam Tac Catcaa kiTpecpov xaci. npco-
T1')Tepa. Kai. 4); XOCTorrpewivoq xal. auxocpavTolfq.cevoq Ccrcò Tok 6f0aot4, i'Pagov
Cud) rv eúy.svtav Tv)q xcfc0e aipxvilv TCCCplyopíocv xat napallueíav. "00ev, pöXa
al!yrà 61,8) Sèv Xeíacco, xaTec xpioç patx6v, xcd TcLpa vdc ipeuvilaco &Cc Tip) Lydav
aaq, xoc cbtoXoúOcoq vec crag cpavepd)aco St.& Tacq ywollivaq ..yllilag, Tag lyndaq
1)1 6Xov &col') xal Iv xaLpi.;): Tag kyvwaTorcobra Tailv xal. Tc4a npeTevTgpo) vet
cip.oXoyAcry) atiTecç j eúyevta T/q, gv0a c'cvAxet, cLg yvcixsTecq TYK. Kcd int TOISTOK
all 4 cpata tiag agETOCL cbc6m, xa0c14 ¿yea cpavTd: oilac, va: 1`)7repacugsTat. xai
Tag iv Kpocyc4o,c inToekcreK flag xat n&VTOTE vat 3: /.4.)vn creßacrrec ypectIttaTá

de zile inchis, de stenahorie si de fricii au dat zapiss de niste bani (Arh. St. Buc., Condica
agiei 1326, f. 3).
Negustorul Z. Halghe se plinge in septembrie 1822 cà s in anul trecut, de patru ori
am dizut in oniinile apostatilor, carli, neavind lacrrimi dà crestiniitate, m-au jefuit
pinä la dim*, arzindu-mii i cu fier ars ca sá le dan banii. i abia scipind din miinile
lor numai cu sufletul, imbriicat in abale albe, am fost ntizuit la Brasov ca sft nu-mi pierz
si viata... * (Acad. R.P.R., ms. gree. 1341, f. 5).
Neeola Grecul inrolat intre ritsculati, apucii la Pitesti pe Costandin al doilea vistier pentru
niste bani datorati incA din 1815 si prin silnicie i-au dat zapis s. Impreunii cu Necola a fost
si un Gheorghe bulucbasa apostat (Arh. St. Buc., Condica domneascil 102, f. 112).
Un popa Vasile, care s-a aflat printre riisculati la 1821, a implinit atunci banii pentru
cele ce au luat locuitorii de la mrtniistirea Rincäciovul i din mosia Gura VAil (Muscel),
adia: lucruri, porumb, yin, rachiu si spirt (Arh. St. Buc., Condica domneascii 102,
p. 130-132).
Stancu Fratostiteanu al doika armas, avirs id in arenclii mosiile Ionesti i Brionesti
(Mehedinti), a fiigit in 1821 si a liisat mosiile in grija fratelui tau. o i dupft ce apostatii 1-au
jefuit luindu-i tot ce au avut, adicfi: vinul, rachiul i bucatele ce le agonisise pe anul intii
cu leat 1820, fficindu-i-se pag-ubil de talen cincisprezece mii, apoi scäpind acel frate numai
cu sufletul, au stfitut ascuns cum au putut... (Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului Mehe-
dinti 1314, f. 10-11).
In vremea riízvrätirii, s-au ciilcat dà räzvatitorii de atunci s logofiltul Ivancea,
du-i-se calabalicurile i niste sineturi (Arh. St. Buc., Condica domneasert 111, p. 566-567).
Mänàstirea Nucetul a ars in 1821 si totodatii riisculatii au luat banii pe care mfinilstirea
Ii avusese strinsi de la moliile ei (Arh. St. Buc., Condica m-rilor rumelioticesti 298, f. 652).
Ispriivnicatul de Vlasca a fost jef-uit de bani in martie 1821 de &litre r5sculati si arvati
(Arh. St. Buc., Condica logofetiei Tikii de Sus 1077, f. 122v-153v).
Atacuri ale riisculatilor s-au comis i in Moldova. Spiridon Girneatii, ciipitan la tirgul
Odobesti a luat de la mfiniistirea sf. Ioan din Focsani cazanele i alte lucruri (Arh. St. Buc.,
M-rea sf. loan din Focsani, doc. VI /149; XXVI/1).
Nicolae Drumba generalizeaza aceastii situatie intr-o scrisoare din aprilie 1821, in felul
urmfitor: apro ape twilit* Tara Romineascii s-a tulburat i s-a imprästiat si a fost despuiatil
mult de riisculati; cei mai multi boieri au fost despuiati i negustorii au suferit destule pagube o
(Acad. R.P.R., doc. DLXXVI1102. Orig. grec.).

260
www.dacoromanica.ro
'Ski re TA '77orinodokttchoar IVT)0X.01(303 513 nip. toplon23 51r.i ntf.j, (91.77( turi9xp
Ale

pox re 7p1 `x9D9d). 7ox?e '53e7,opoX 00210 1)91390e3 01 A07i1.1/9 1A1p33R 513 ll(f.1 -1d31L
A1DVISI Ati..93X3 (101 `nod(peo30 7prk 1tVpd0d1L k 79/%31(p Ski- pox ma. &coca 11(91A9Xdp
1012 A 70 10T1 le111)(09/pdt 510.L&OX; MLX/L10117,0 VOX A22 3at3dar zi, 31.3Dtpdocime7p 1d372.
`nomito.7 719e7ox 30177371(70&3 701.7omploox (/.9031. 109(10i(.132L317DX 7013dX 3Xdkar9 '3191
pox 597c39 5(r.1()7daao72. n3nknpr7ia.a? 7ple Itiatpol,cod (41 .7oe3dalo2t (?,la, 5(9712
5C9Dr1f )971VX3 50(31L9.1. 503dX (1011 5(? ,3/70 5tadr 5109t1.0140d 41279 513
'513.0f1D1d32L st? (1719y VOX (:),U33 5(0 110A13 nOt37tA.133201L10 orp '5noy9 VOX 10 -1d1102/
1101(0 11102 7011 3r1 4M100.1.0160)C93 (931.3yd 70d(,)1 002L0 7i moottc371D9 pox 5991 -0X0.0

5noxyq3.7. pox H.5nonnoy1oo.r. 73d93n.noi.7olek3A.23 lo1.olvox 997r9 5noy9 5001910

5001 17.0(1X))0.102 59dir ntf.diorbp el(01 MI/39931002X nori 7ody 1.L9 1/0A13 7S11d1011)?
1011 5001 ;19(091.f.d31.00 771V 01(101 nIfi, `c970ox7od7o1r 1%72 1VA13 &0110MIR pox 32.3X2 -ochr
'eon3d;no len 3.attnipmcb9719 5991 599inox 57o.anoXdp pox 10A 0110X 31ti.9(?(;)(3 50103
.1.1

0139;.3 51.0(13117/1/OXL(19 (Ed 5991 rat

Mekc1311) JAT nox2 °anal 9 012019104n 5 5(1.1&39p
TA111,3 OdfA.X2L OCb A3Titkd 50 119 A391(3(210,3 1VX A7o3,lovo3n.3.1. 'nor] 574 9 592r1rloar
no71 pox 9 dtp.tric nori A7o.olccbp1l 513 -A7o7X7oyEr 5(93oriodril pax 70A3T17 57p2. 573D2
573D931(noex? 7q73e2 pox 513 7pa. g Ski.7017371,343. 57od(27,loodm pox v.=
59c3971 513 5(p1
57oinoXdF pox 5n9X7pya pox 599a. r9d?a.A313(3ar. 5(:) 5V1A0Xtplp 513 91 A972,711.99 nori
VOX 513 57e1 513.093X(10RX3 (10T1 T1R 51 5X/0W? AXI.19 3139tf.yae /p13T1 (101. 501A0XC319
noxnp.7172rjAr loe 57pi, .3131:4)..970719 on2,3xg, 13X?1,9 573 el7031(1d) 5709 7pel 91
(41
'3137112x nopom9i.TrIAT pox 91 (90(i9 o3anipooig pox qg .12013131.9dX02L10 VOM
5991 53e9d3X7o) tu.991 77:19.3 Loco 53.on3ynoex? norl 313d93n.T, 99319 5(7910
5991 31vd(par? FIR (41 AXdX fl(9.L fl(OX1X1.010d I'l(91),OT1(1311Od19 17ox io7ock9a. 392md0n9
nori 1/OX 101 101X7pAOX nor) '1701M10d31.00 cA3000 5/10 Xrd1031 c9yr VOX 513 01(101 TA re
313Dtployori9 pox Lac2optsA.$3 5)21) 5(2 1,011L01210 A7019 5001 3110.0()XtLD VOX -0(311.lipfl
3.1,3y1pd loonp 13X(1.0p 101R TA (pi 11311(99311 A3T1()1371k) '10 0.00,14 IIOX 71 /Old1p1dOX
0011.0 )07e tap. /013dX A(01 Arr)(;9) /13R AX.OEI.619 JOA .A371(9.01.00X noXc3v, Acmox
1071).:odat pox nicy7;1371 Ald 73ym. 57o71 7.3-ripx 7pn 57:91 ri.910dt 17DX 7p. 7on9 57ori 731.1)(93dX
57919y9719 '57oD (10170 5011(109C331. 513 Akt.2. A.fterioxIkvr. 513 5777111(.. 5991 59tyrroo2L
5nolocb '57on Sc' 5(1.9ocbT 513 5noro 5namd77oxspodu pox 5991 53n7odr1R 91 -599dX
IttorloANAT
[5t.t.o9ontomf,

enms Li apuniqoj Evil

amp purjo2oi Nanawayi tmonvig
94aartona
oin6ow nun uis Damn allaatunpou urna op On vi.rrt L411' op opodaa nagaoA
awalorad aano u 1771.spr0 anuf Tau 0 imp Telsrarul, v,trid inattme Irrrni.ouns
op insuaan puta anpulla alurrun op nalsograp ao u lsoj arlus 0103 vnop asno
ore ailsnou 0 ad ,v2trri alaTEE aani. luredus vopurrj nu urg-tu i.rorupolAul,
op un undsva mp nourd uVIlsvon-p vini.v0ai no amnia Taman' oo tun-A. -suos

I9Z
www.dacoromanica.ro
MA mir, zie, cum &A se uite a9a repede, fiindcä intre noi n-a intervenit nici un
motiv care si desfaci aceasti dragoste, ha chiar din partea mea, ea se pis-
treazi cu acelea9i ginduri, pe care le nutream 91 mai inainte. Fiind perseeutat
9i calomniat de Atli, speram si am de la domnia voasträ mingiiere 9i conso-
lare. Cu toate acestea, din datorie prieteneasci, nu renunt sä intreb c acum
de sänfitatea d-voasträ i apoi sA vA fac cunoscute pagubele pe care le-am
auferit çi Cu toate cá vi le-am facia deja cunoscute, vä rog totu9i 9i acum
le comunicati acolo uncle trebuie, ca fiind cunoscute de d-voastri. Pe ling('
aceasta, daci se pistreazi inch' prietenia noastri, a9a cum niclijduiesc eu,
vA rog sA apirati la Craiova cauza noasträ i totdeauna BA mi invredniciti
cu onoratele d-voastri scrisori ca sà fiu consolat, clack' mi bucur ilia, de favoa-
rea d-voasträ. VA mai amintesc 9i de suma de zece mii gro9i, pe care am
imprumutat-o cinstitului divan, in timpul [riscoalei] lui Tudor, ca sii pro-
puneti c celorlalti boieri ca sä mi-o trimiti, fiindci am nevoie. Nu trebuie
sA neglijati aceasta, deoarece va aduceti aminte foarte bine ce nevoie urgentä
era atunci c nici unui alt patriot nu i-a fost mili sA ajute patria. Eu frisk'
indati mi-am ficut datoria fati de ea, pe care de la inceput am ajutat-o in
multe imprejuriri ci Cu vorba c cu fapta-, cum toti pot si dovedeasci,
patriotii in loc sä-mi aducii multumiri, vid cA acum mi-au luat ei scutelnicii 91
Dornnia voastri 9titi foarte bine ea' pe toti i-am cipitat drept
risplati pentru serviciile mele. Oare nu e pica sA fin lipsit de ei? De aceea
vi rog daci se poate ci aveti bunivoiati SA vA intelegeti ci cu ceilalti boieri
9i poate yeti izbuti si se faci concesia ca si nu fiu lipsit de acegtia. Eu grit
informat cA prea inältatul dornn a cunoscut 91 genealogia mea ; bunicul meu
tatil meu _au fost inmormintati in Tara Romineasci. De asemenea 9i pentru
serviciile aduse de mine in cele cinci judete ale Craiovei, 91 in parte boierilor
9i rominilor, cer de la d-voasträ, care ati avut legäturi Cu casa çi cu afacerile
mele, ca impreuni Cu boierul logofät Bibescu sä le faceti daci binevoiti cuno-
scute. Acest lucru depinde de prietenia d-voasträ ca faceti, cici drep-
tatea 9i adevirul strilucesc 9i nu pot fi ascunse.
Un alt serviciu in legAturA cu zaherelele. Stiti cA toate zaherelele
luat pentru nevoile o9tilor impirAte9ti çi acum oamenii mei qi conacurile mele
suferä lipsuri. VA rog deci sA faceti cunoscut acest lucru eAci ati fost martor
ocular dud au fost ridicate 9i sä propuneti unde trebuie ca sä fiu despig-ubit.
De asemenea nu ne-au lisat sä cosim finul çi avem nevoie de el pentru vite.
Boier logoftt, ne-ati face un mare serviciu 91 o mare pläcere daci ne-ati
mite tot ce ne datorati prin zapisul d-voastri. SA aritati zel la acbitarea dato-
riei fatil de noi, vechi prieteni ai d-voastri, aqa cum ati aritat fati de alti pri-
eteni de pe vremuri 9i le-ati trimis datoria. Riminem
[llagi Ianu9]
Arh. St. Buc., Condica Hagi Tame} 703, f. 98 y 99. Text grec.

262
www.dacoromanica.ro
 106
25 februarie 1823
Sentinfa departamentului de opt in pricina dintre slugerul
Dumitrache Veileanu fi arenda.". ii mosiei sale Välenii (Olt), pentru
pagubele pricinuite in vremea riiscoalei.
Prea inälTate doamne,
Erin zapciul vätaf di pihärnicei au infiligat la judecati inaintea noastri
pi Costandin gi Theodor arendag, cu jaiba ce au dat citre inalTimea ta pentru
dumnealui sluger Dumitrache Vileanu, di la care, di la leat 1820 aprilie 23,
cumpärind venituI mogii dumisale din sud Olt pi trei aui, i-au rispuns gi
toli banii inainte. Stipinirea insi gi-au avut-o numai 10 luni, fiindci la luna lui
mart leat 1821, intimplindu-sä apostasia, au fugit gi ei di acolo, ficindu-si
zapt venitul acegtii mogii di citre zabitul judetului Olt, gi &I piritul Vileanu,
lipsind atunci la Sibiiu, dupi ce n-au iegit indatä in Tari ca &Ali diafendip-
seasci mogia ; apoi dupä ce au venit la trecutul octomvrie, au fäcut venitul
mogii zapt mai nainte di implinirea sorocului arenzii lor. lar mai virtos ci
pi aceasti mogie Välenii, fiind fost gi o moari cu patru roate care s-au ars
aid se stäpinea di un odubaga, cum gi o vie di la care lua vedre 800 pi an
s-au pärä'ginit stricindu-i-se gardu de läcuitori. Cer acum jäluitorii ca si se
indatoreze piritul Viilean, ori a intoarce banii pi acegti doi ani ce n-au sti-
pinit cu dobinda lor, sau di la aprilie inainte 81 stipineasci arenda mogii
Villeni alTi doi ani, dindu-le in fiinfä gi moara ficuti i via in stare. Aritindu-ne
dii vizum gi zapisul arenzii, iscilit di pirit gi scris din leat 1819, dechemvrie
15, cu coprindere eh le-au vindut arenda mogii ph' trei ani, incepind di la leat
1820 aprilie 23, drept talen i 8500, rhspunzind gi banii arenzii pi diplin, iar
la implinirea sorocului, si fie datori jiluitorii ale paradosi piritului toate in stare,
dupi cum le-au luat. FaTii fiind gi piritul sluger, rispunse prin tacrir in scris,
la care gi jiluitorii dinduli impotrivi räspunsurile Ion, si agternurä mai jos,
precum si vede.
Artitiírile piritului Rdspunsul jäluitorilor
La leat 1821, mart, s-au impel- Cu adevirat apostasia au fost
gtiat apostasia in Tara. lar la iunie la leat 1821, mart. lar chi la iunie
gi iulie, dupi ce mai nainte s-au curl- gi iulie al acestui an nici unul din
-Tit Tara, au iegit din vecinitate arendagi n-au indriznit ca si ja
multi din arendagii greci di gi-au si-gi stäpineasca mogiile, gi &A ari-
fleut mogiile zapt, ce le avea luate tarea ce face State Ciolac este nea-
In arendi; pentru care nici ci i-au deväratä. i tocmai la jume al
pirit nimenea, nici ea i-au tiiat. trecutului leat 1822 au iegit din
Dece dar, n-au venit gi numi-Tii Ca vecinitate, nu arendagii, ci chiar
si-§i faci zapt mogia, mai virtos ea stipinii mogidor. i in partea locului
un State Ciolac, gree, i-au spus ca n-au putut sit stäpineasa dupi
au insemnat pi jfiluitori ca si filo- cuviinti mogiile, pinä cind n-au

263
www.dacoromanica.ro
doriseasci pi zabitii judetului cu
talen i 250 si sA-0 fad(' mosia zapt,
In pace fir'dä a sà sfii, cind atunci
sA afla i moara si tot venitul mosii
In fiintà. Osibit di aceea si un Malin
pircilab ot Vàleni s-au dus intr-adins
la dinsii, aflindu-sä la Cimpulung,
di le-au zis ca si vie si stipineasci
mosia, fiind atunci inci dijmurile
pi loc si n-ati vrut. Si cà lisindu-i
mosia in pustiire i in stipinire di
turci, i s-au ficut pagubil aproape
dà talen 30 000.
Moara s-au aflat in fiinti si lu-
crind pini ce au sosit domnia la
Silistra, tocmai atunci i s-au dat foc di
au ars, cind la acea vreme nu putea fi
supt binuialä ci ei aflindu-si stk.-
pinind arenda moii, sà vor primejdui.
264
www.dacoromanica.ro
venir domnie, i cA pentru aceasta
de va face trebuintä, o pot incredinta
cu märturille vecinilor du prin
prejurul acestor mosii, si ci la iunie
al leatului 1821 si ei ar fi vrut
stipineasci aceasti mosie, dar intr-
acea vreme trebuia i piritul si se
arate. 5i fiindcil lipsea la Sibiiu
nimenea din rudele dumnealui nu
era aici, ca sä diafendipseasei drep-
turile mosii si sA ridice mina, bes-
leaga, din stipinirea moii, decit
numai riposatul Ghitä VAlean, fra-
tele piritului, la Pitesti aflindu-si.
La care mergind i aràtîndu.i, i-au
rispuns cà di a merge la Slatina,
nu poate, fàrà dicit au fieut o
scrisoare care pitar Ioniti Gigh.tu
socru piritului. Cu care mergind unul
dintr-insii i dindu-i-o, dupä ce au
citit-o, au rispuns prin grai ci nu
poate stipini mosia sa, a este de
fati cu cit mai Vitus si mijloceasci
pentru moiile boierilor care lipsesc.
5i di va face trebuinti la aceasta,
pot incredinta pi judecati cu vrednice
mirturii, and Intr-acea vreme aceas-
tä mosie Vàleni sA afla in stipinirea
unui besliu, care luase intru efisito-
rie pi o fatä dà crestin si o turcise.
intr-acestasi chip, era vremea
di atunci. Iar pentru ca. zice piritul
cà i s-au intimplat pagubi aproape
dà talen i 30.000, casa dumnealui
s-au ars la leat 1821, &Are sfirsitul
lui april, in groaznica furie a rfiu-
tätilor. 5i nu au ars nu.mai casa
dumnealui, ci ale multora vecini du
prinprejur si ale altor di mai daparte.
Cu toate acestea i in vreme buni
sA si fi ars, ei iarisi nu avea nici o
datorie sa i-o pliteasci, nefiind datil
In stipinirea lor, avind piritul oamenii
dumisale intr-insa.
Precum au mai aritat, iarài zic,
cti ei n-au putut si intre in stäpi-
nirea mosii, fiindu-le frici pentru
pericolul vietii, mai mult pentru
turcu acela ce o ficuse zapt, chid
atunci in stipinirea lui au ars moara.
 Alaturarea Cu aceasta mogie Valeni
are gi un Matei Birca Cu gineri-sau
Costandin mogie inclinata cu acest
sat Valeni, a carora sälägluire este
acolo, carii s-au intimplat la casa
lor chid au venit turcii nicopoeni la
dupä arendagii acegtia. Lor,
nu numai cà nici o paguba nu le-au
facia, ci nici pa la dingii nu s-au
abätut, pliroforisindu-sa din cer-
cetarea ce au fäcut satenilor dä au
radicat gi aceia gi arme i mazdrace
dinpreunä cu piritii arendagi, ea nu
sunt vinovati.
Cere sä arate jaluitorii la jude-
cata räspunsul ce-1 au da' la dum-
nealui, din care sä face dovada
pentru ceea ce acum ei vor sa. dove-
deascä. Are marturii Ia fata locului
pa un Costandin logoat i pa un Stefan
logofilt, care asupra fierberii aposta-
sii, avind prigonire Cu jäluitorii
pentru o slugä, le-au zis curat:
fugiti ciocoilor din Tara, cfici nu
mai aveti ramiind intr-a lor
stäpinire.
Aceste urmäri au atitat invituri
pirlej dugmanilor, dà i-au ars
casele, patulul plin da porumb,curtea,
magazia, moara, via gi once alt au
avut, gi ca cere inplinire da la dingii
dà toate aceste pagube. Da vreme
ce prin zapisul lor s-au insärcinat
ei cu ingrijirea mogii pà trei ani,
carii sa inplinesc acuna la viitorul
stint Gheorghie, nemai avind dum-
nealui nici o datorie a mai priveghea
sau a sa amesteca, fiind ei inda-
torati a le face teslim la inplinirea
sorocului, intocmai dupii cum le-au
dat.
www.dacoromanica.ro
Acegti turci au venit la dingii la
mart 27, carii le-au luat gapte cai
Cu tacimurile lor, gi cu punga cu bani ;
gi aga au plecat, dupa cum aceasta
märturise§te un sat. In mina ion era
ca sä pätimeascä oricine ar fi vrut
ei, cad dupa venirea lor la dingii,
peste trei zile, jafurile i taierile
dà oameni ce pa nedreptate s-au
facut in Rugii da Vede. Este gtiut
negutatori pa nedreptate i-au
taiat intr-acea vreme. $i sa arate
piritul care Ant acele zulumuri ce
zice ca le-au fäcut ei.
Acel raspuns este la scrisoarea
care au trimis-o ei ca nu pot sa
stapineasca mogia cu primej die. Si
la acea vreme, cite le-au scris spre
räspuns, slobod este ca sa le zica
acum. Nu tägaduirä cà s-au
cu acel Costandin gi Stefan, dar
ziserä ca ei nu au avut nici o diafora
ca dingii pentru slugi. Nici ca le
auzea acest fel da cuvinte i nici
ea* este vrednica o asemenea pro-
vlemä c a sa se faca la judecatä.
Nici o pricinä nu au zamislit ei
ca sa-i pricinuiasca vreo rautate.
Vazut este dä la pagubile lor ce li
s-au urmat atit la arenda
cit gi la alte patru mogii ce au mai
avut, care sa aduna peste taleni
35 000 ce Ant §tiute la multi. Si
nedreapta arätare face piritul la
aceasta, in vreme ce ei la mart au
plecat i ca vremea räzvratirii toate
le-au lasat in catastasis, neputind
ca sä diafendipseasca nici cele migca-
toare lucruri ale lor. Toate, dar,
distihiile le-au zamislit intimplarea
vremii dä atunci. Cind insi ar fi
stapinit in pace, dator era ca toate
acelea ce prin zapisul lor le-au pri-
mit in stäpinire, la sorocul prothez-
mii sa le dea pà deplin. Cu adevärat,
sä fi fost pace, nu era indatorat
dumnealui cä sl se amestece la ale
mo0i, pinfi la soroc dà trei ani,
pentru care deodatii au luat banii
arenzii.
265
 Pentru ceea ce zic jiluitorii prin
jalbi cà dumnealui ar fi ficut
venitul mogii zapt mai inainte
soroc, gi aceasta luindu-mi drept la
vii sit muncesc, a sä apira, ritspunse
dumneaki ci la trecutul noemvrie,
leat 1822, viind din Tara nemteasci
aici la Bucuregti, unde viind gi jilu-
itorii la dumnealui, gi luind vorhä
pentru facerea morii, i-au zis gi
ei ca si puie vin i capitalul sà ramie
pä seama dumnealui, iar cigtigul
seama lor. Si ca si nu stea moara,
au pus dumnealui vin, pentru a
ciruia facere le-au spus cà tine
catastih a-i räspunde cheltuiala.
La nimic di ale mogii cite privca
la jäluitori nu s-au amestecat.
Ariti piritul i un deosibit engra-
fon scris dà la 10 ale urmitoarii,
iscalit de medelnicerul Nicolaie Ca-
loian, i coprinzitor ea' in anul tre-
cut, aflindu-si sameg la judetul Te-
leorman, dud scriindu-i piritul ca si-1
siguripaeasca di la casnicile enteresuri
ce avea in sud Olt, fiind cu apropiere
dà Rugii di Vede, gi pliroforisindu-
mogia du.misale, Vileni,
pinegte di zabitul judetului i zabi-
tul judetului Teleorman prieten fiind
Cu medelnicerul Caloian, s-au rugat ca
sä iconomiseasci citre zabitul
la Olt a i si slobozi numita mogie
gi a räminea pi seama piritului,
In vreme ce n-au fost amestecat la
nici o apostasie, ea sii
va sili. $i ci dupi vreo citeva zile
i-au zis cà mogia aceasta este vinduti
de pirit la arendagi greci,
banii. Care arendagi fiindca au ari-
dicat arme, ficind räzboiu Cu turcii,
sa socotesc ca nigte apostati. $i aga
piritul nu sit pigubegte intru nimic,
avind venitul vindut ; i ci acei
arendagi, di nu ar fi fost intru adevir
apostati, urma negregit si vie sä
stipineasci mogia dupii cum au
venit çi alti arendagi, atit intr-acel
judet Olt, cit gi in judetul Teleorman,
gi nu i-au supArat intru nimic.
266
www.dacoromanica.ro
In luna lui noiemvrie, cind au
iegit piritul di la Sibiu, s-au intilnit
cu dumnealui i i-au zis cit prin
jalbi aratä ca sà le dea ori bani
pentru doi ani ce n-au stipinit, sau
sä diorthoseasci moara i sA intre
In stipinirea moii, ori si o dreaga
ei gi la soroc sä le pliteasci ceca ce
vor cheltui pentru dinsa. Le-au ris-
puns ci asemenea pricini au gi
al;iigi cum si va hotiri di judecati
va urma i ei la aceasta. Agadar,
au intrat dumnealui di la noemvrie
In stipinirea mogii.
Slobod este ca sä stringä tot ve-
nitul mogii al acestui an, fiindcit
nu are nici o zitignire.
Cit au scris piritul prietenului du-
misale, samegull ot Rugii di Vede
gi ce räspuns i-au facut begleaga,
ion nu le-au fost gtiut. Dar, pentru
apostasia lor ce acre, sä o dove-
deasci dumnealui. $i cit ar fi jäfuit,
pentru un ban si indatoreazi ca
sil pläteasci o miie. lar cit au fit s-
puns begleaga, putea zici
mai mult. Ca sä-i stipineasci mogia
dumnealui, nu trebuia sá scrie la
prietenii sii, ci trebuia insugi sä
imbrätigeze drepturile mogii, cici
vedea curgerea vremii. $i si fie
gtiut la Bucuregti ca si le- diafen-
dipseasci, dupä cum gi alti boieri
au urmat atunci. La toate acestea
fir' dà cuvint pricinuiri ale piritului,
ce face ca sá dipirteze dreptitile
lor, agteapti jäluitorii hotä'rirea pra-
vililor judecitii, ca sit hotirasci
dreptatea ce au.
 Ne-au arfitat piritul o adeverinta la trecutul fevruarie 15, iscalitä de un
Costandin Banicescu, cu coprindere pentru pricina arendasilor mogii Väleni
din vremea apostasii. $tie ca dupl plecarea piritului, au rädicat baiarac §i sulite
si umbla prin sat aruncind pusci gi pistoale, zicindu-i ea de ce nu incinge si el
sabie gi arme, caci mo§iile ni mai sint boieresti, ci sunt ale lor, aci au incins
arme §i sabie. $i din pricina atestor zulumuri ce le fäcea atit satenilor Vfileni,
eit si prin alte sate du prin prejur, au venit turci nicopoeni chiar pii numele lor
si s-au batut cu ei, din care bätaie au si ränit dol. turci. Si vazind ca.' nu pot
sa-i razbeasca, le-au luat sase cai si au plecat sa vie la dinsul. Intrebind turcii
pa valeni da au aradicat §i ei asemenea arme sau nu, iar satenil aratind dreptul
adevar ea n-au aradicat arme, nu s-au suparat intru nirnic.
Ne mai arätil piritul o adeverintä a sätenilor ot Väleni, tot da la trecutul
fevruarie 15, iscalita da un popa Piltrascu duhovnic i da un popa Marin i Florea
sin Diile [?] i da un Marin sin Iordache i dä' un Ianache i da un Andrei si dä'
alti säteni carii incredinteaza &A cele ce s-au intimplat in satul lor in vremea
apostasii. Ca mai intii au väzut pa arendasii mosii arädicind baiarac cu sulite,
dupii ce au plecat piritul da acolo §i facindu-le multe zulunmri, umbla cu sulite,
dind pugci si pistoale, zicind ca nu mai este mosia piritului. Dupa care mergind
la satul Stoicanesti gi apucind pa sateni ca sa-§i implineascä cu zor gi Cu bätaie
datoriile ce le avea acolo, zicind ea ei s-au scris sfi mearga la batalie, au mers
din l'acuitori si au aratat turcilor turneni. $i sculindu-sa citiva dintr-in§ii au
si venit dupa ei, gasindu-i acolo in satul lor §i batindu-sa cu ei au §i rilnit pa
doi din turci. $i vazind cil nu poate sfi-i razbeasca, le-au luat caii si sulitele
cele infipte in batatura popii, intrebind, si da un logofat Cos[tan]din i da' socru-
sau Bircii ce sä aflä cu §äderea dä' la vale de au arädicat §i ei arme? $i ara-
tindu-le adevarul ca n-au aradicat, nu i-au suparat intru nimic, $i dintr-aceasta
pricina, spaimintindu-sa atit ei cit gi oamenii ce-i avea spre paza curtii, s-au
si radicat din sat. $i cei rai naraviti viind, au pus foc caselor i patulelor si
magaziilor da au ars cu totul. Deosebit mai aräta ca dupä ce au venit in Bucu-
resti, stapinitor, maria sa chehaia paga, toti arendasii au iesit da vi-au cautat
arenzile mosiilor dintr-acel judet, ca si mai nainte, nesuparati da nimeni, iar
numitii nu s-au vazut. $i mergind un Marin pircalab cu griu la Cimpulung,
unde intilnindu-sä eu Costandin, unul din jaluitori, i-au zis ca sa vie sä-si ja
dijmu.rile, iar ei stiind.u-se vinovati, precum mai sus sä arata, le-au fost Mai
ca sa vie. $i vazind turcii CI nu sa aratä cu stapinire, s-au luat venitul d'a turci,
cu cuvint ca este al arendasilor, iar nu al stapinului mosii. $i mai virtos trci
suri da fin au statut pina in vreme ce au venit domnia, si turcii la plecarea lor
le-au vindut. Acestea toate zic ca le aratä cu sufletul lor, in frica lui dumnezeu,
si la once judecatä vor fi chemati, tot asemenea vor räspunde.
Raspunsera jäluitorii, ca ei n-au radicat baiarac, pentru care ti cer cinstea
'or, iar sulita ce au luat-o turcii au fost a unui Theodorache, fratele postelnicului-
Costea, care este cu lficuinta acolo. $i pentru ceea ce zic ca din prieina turcilor

267
www.dacoromanica.ro
s-au spiimintat si au fugit atit satul cit i päzitorii curtii casii piritului, in disirt
le este arfitarea lor, cici cind i s-au ars casele, satul au fost pà loe, nemiscat, si
dupi citeva zile apoi s-au bijinirit. Si cum di acei oameni incredinteze
gtiinta lor, aici, prin jurimint, cercetindu-si i prin alte mai vrednice mirturii.
Deci, judecata privind atit la aritirile ce au ficut jiluitorii arendasi, eit
si la rispunsurile piritului VA'lean, zicem ea' dupi povata pravilii cu list 23, cap 4,
nr. 13, unde zice chiar aE,3a : verce striciciune va cerca lucrul cel inchiriat, tot sau
parte dintr-insul, dà stäpinire, d'A inecficiune, cutremur, venire de ape si
dintr-alte asemenea intimplitoare si neap Arati pricini, chiriasii nu si indatoreazi;
dar si impotrivi: orice pagubi va cerca chiriasii nu s'A indatoreazi stipinul".
Dà aceea dar nu au nici un cuvint dà dreptate jiluitorii arendasi cu a cere
scum ca sà le intoarci inapoi piritul sluger banii arenzii pà acei doi ani, fiindci
au avut luati arenda aceasta trei ani. Numirind i banii toti inainte, trebuia
ingrijirea venitului pentru folosul lor, 'Ana la implinirea sorocului,
cáci piritul nu i-au ziticnit intru nimic. La interesurile mosii nrma ca i ei
fi ficut mijloace dupi cum au ficut si alti arendasi, di si-au luat veniturile
mosiilor din partea locului, mai virtos ci In anul cu leat 1822, aprilie 23, tara
era in linistire i cu stipinire si nu trebuia a se sfii, nici a adiaforisi ca, cind n-ar
fi fost lucrul s'Au, chid atunci au ars, si moara s'A afla in fiinti, atit sirile de
fin, cit i bucatele. lar pentru pagubile care i s-au intimplat i piritului cu arderea
atit a caselor, cit gi a celorlalte lucruri, dupi porunca pravilii urma a fi supus
asemenea i dumnealui la acea osindi. Dar fiind.ci din scrisele martorilor ce au.
AfAtat inaintea noastri si face dovadi cà jàluitorii insusi au fost pricina venirii
turcilor mai nainte dà vreme, ficind i rizboi cu dinsii, de aceea gisim cu cale si fie
luminati porunca mirii tale citre dumnealor boierii ispravnici, ca unul din dum-
nealor sà meargkin fata locului i si faci scumpi cercetare asupra pricinii acestia
prin cane di blestem, sà dovedeasci toati fiinta adevärului, cu.m au curs pricina
intimplärii. Si dupi cum vor dovedi dreptul adevir in frica lui dumnezeu si arate
mfirii tale. Si dà citre miria ta si va da pentru toate cea desfivirsiti hotirire.
1823, fevruarie 25
Rid [u]c [an] Filcoianu paharnic, Gheorghe
Mih[Alescu] sluger, Costandin Petrescu, Fotache
Grigore Andronescu.
Arh. St. Buc., Condica departamentului de opt 894, f. 128-131 y.

107
24 martie 1823
Constantin, fiul medelnicerului Matei Greceanu, reclama pe
loan Boraceanu ci pe aiçi «rumini» ct l-au ceilcat in vremea rascoalei.
Prea Inältate doamne,
Costandin sin medelnicerul Matei Greceanul prin jalbi catre inittimea ta
au ficut plingere cum ci intr-aceasti rizvritire, dupi ce l-au jifuit si I-au

268
www.dacoromanica.ro
despuiat atit apostatii cit si turcii, läsindu-1 numai cu trupul, rAmiind çi dator
pe la unii altii peste tal. 3000; apoi la 21 april din It. 1821, la mosie aflindu-se,
1-au caleat o ceata de tilhari rumirti, 1-au caznit, 1-au arsu, i-au luat tal. 1784
oricite haine au mai gäsit la dinsul fäcute din nou, abia rAmiind cu putin
sufIct. si intr-acei tilhari, cunoscindu-i ea ar fi fost si un loan Boräceanul, stiut
ca se preumbla in partea locului, avind a face mai totdeauna cu un Cirstea ot
Coltul PAdurii, sud Dimbovita, ce este ceaus de slujitori isprävnicatului, pe
care ceaus cu mijlocul polcovnicului de judet strimtorindu-1 ca sa-i dea in mina
pe loan Boräceanul, 1-au i prins i I-au dus la isprävnicat, cu o ciruta, trei
cai i altele ; unde puindu-se la inchisoare 1-au facut scApat din gros, fiind fost
atunci ispravnic dumnealui stolnic Dinu Agiescu, si cum pe acel Hristea ceausul
[1-]ar fi adus i la spAtarie, carde arätind la judecatA, cum ca facind pe Ion Borg-
ceanul teslim la ispravnicat, au si spus cine este davagiul ; dupa [a] caruia
m'ärturie acind spatAria scrisoare cAtre isprAvnicat ca sa trimita aici caruta
caii i sä i se dea lui drept o parte din pagubA, nu au vrut isprävnicatul
sà le dea, cerind cheltuiala si cum cA acum in trecutele zile polcovnicul acelui
judet mai prinzind pe un Albu i Ioniti rachierul, iaräsi stiuti de hoti, la carii
s-au gäsit i multe lucruri de furat, s-au dat i aceia la isprävnicat, fiind
acestia unii dintre tilharil ce 1-au ars, rugindu-se ca sä i se dea de la isprfivnicat
atit caruta cu caii Boraceanului cit i acei doi hoti, pentru h se aduce la spätarie
In cercetare.
Dupä luminatä porunca inAltimii tale ce s-au dat la jaiba numitului
tor, arata judecata ca plingerea lui este adevaratA, insa isprävnicatul la scri-
soarea ce s-au fost trimis, ca sä dea jaluitorului &Anita i call lui Ion Borl-
ceanul drept o parte din paguba sa, cici cu fuga din gros s-au dovedit pe sinesi
di el au fost unul din tilharii ce 1-au ars, au trimis aläturatul raspuns din 22
ale trecutului noemvrie, coprinzAtor el 'Anä atunci jaluitorul nu s-au arätat
la isprAvnicat cu davagilie, cum cä caruta si cai_i sînt ai sAi, i avind dovada
ca sint ai sAi sfi plateascä cheltuiala cailor cu pAscarea lor. De aceea si nu
s-au dat cäruta i cal.
Deci, dupa cercetarea ce au fAcut spAtäria, dovedindu-se ca jaluitorul
cu adevärat s-au ars si s-au jefuit de cAtre tlihari, i pentru cAci acel loan Bora-
ceanul cu fuga lui de la grosul isprävnicatului se dovedeste pe sinesi a fi unu]
din acei tilhari ce 1-au calcat pe jaluitorul, de la judecatä se gaseste cu cale
Cu dreptate ca Cu luminatä porunca inältimii tale si prin mumbasir zapciu
spAtaresc, sA se aduca de la isprAvnicatul Dimbovitii &Anita si caii lui Ion Borg-
ceanul a se da jäluitorului. Asemenea sa se aducA i acei doi hap: Ion rachierul si
Albu, ce 1-ar fi prins acum de curind de cAtre polcovnicul judetului, ca sä se cer-
ceteze aici, dupä orinduialä. Sau, cum se va bine chibzui de cAtre inältimea ta
1823, mart 24.
Mihalache Ghica, Iancu GArdescu sluger, Costandin Calistra setrarul
[Rezolutia :] Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zemli Vlahscoie

269
www.dacoromanica.ro
 Dupi arátarea ce ne face asupra pricinii printr-aceastä anafora a spitiriei,
volnicim pe sluga domniei mele... zapciu spitäresc si meargi la isprivnicatul
din sud Dimbovita, cäruia por.uncim dumneavoastri ispravnicilor numitului
judetsA faceti teslim, atit acea ciruti cu cai, cit 9i pe acei doi hoti, ea 9i eiruta
Cu cal i pe hoti, cu cheza9u1 lor, si le aduci aici la spätäaie.
1823, mart. 31
Pecetea gospod.
Vel logoat
Arh. St. Buc., Condice domneasca 102, p. 309$11.

108
26 martie 1823
Muhafizul Silistrei cere domnului sá la metsuri de precaufie
la ridicarea lui Al. Vilara.
Citre prietenul meu credincios, magnificad bei, cel plin de mfirime, de demni-
tate 9i de intelepciune.
Printr-o 'Malta irade s-a poruncit trimiterea in exil la Zagora-i-Atic (Esehi
Zagora) 2 a lui Alecu Vilara, unul dintre boierii päminteni ai Tärii Rominegti,
care in timpul rebeliei a fost printre banditi. [Acest lucru a fost ficut] deoarece
dorinta impAräteasci este si fie lini9te in tara' 9i deoarece -este trebuinti sä
se puni capit intrigilor in jurul nunaitului boier, iar hatihumaiumul dat in
aceastä privintä a fost trimis pm slivitul Ali aga.
Chad slävirea sa vi va aduce la cuno9tinti aceasta, sä fiçi cu bigare de
seamä pentru cA, dacii numitul aude i fuge, atunci voi yeti fi rispunzatori.
A9adar atirni de intelepciunea voastri si nu dati de binuit niminuia, sä nu
destiinuiti nimänui nimic, si nu suferiti amestecul ahora 9i sä' nu lisati ca
numitul boier sà audi ceva i sA fugi. Deci cherna-ti cu toati bigarea de
seamä 9i sä-1 predati lui Hasan bei, pentru ca firi si se dea loe la vreun
neajuns, si. fie trimis la noi spre a fi dus la Zagora-i-Atic, locul exilului siu.
Si nu precupetiti siinçele voastre pentru aceasta.
Acum si te vid! SA dai dovadi de credintä citre împäräçia otomanä
si sA faci toate cite sint de trebuintii pentru implinirea vointei imparfite9ti.
lata ce cerem noi. 3
Mehmed Selim
[12]38 regeb 13
Arh. St. Buc., Documente turcesti, 269. Orig. turc.
Loc alb.
2 Actualul oras Stara Zagora din Bulgaria.
3 Dupii cum se vede dintr-o alta scrisoare a aceluiasi Mehmed Selim, el multumeste dom-
nului pentru prinderea i trimiterea lui Al. Vilera (Arh. St. Buc., Documente turcesti, 337).
In legiitura ca exilarea lui Al. Vilera, vezi mai multe acte in e Catastih arätiltop in prescur-
tare de coprinderea hîrtiilor turcesti gasite la mitropolie si in hirtiile lui Grigorie Ghica vvd

270
www.dacoromanica.ro
 109
30 martie 1823
Leiud,at Frumu.,san rectum:1 pe loan Magheru pentru ca. 1-a cc celicat»
cu oamenii sái in 1821.
Prea inältate doamne,
Jäluiese marii -tale pentru un cipitan loan Migherul cu oamenii säi din
sud Gorj, cá in leat 1821, aftù nu.mitu cipitan de Amirfizi i casele mele
fiind popor capitänii sale, cu citanele cäpitànii i alti osebiti hoti, oameni ai
sii cu carii sa intovirkise, in loc ca si mi apere de cei rài apostaIi., insu§i cu
ai sal oameni au alergat gi mi-au cfilcat casa, luindu-mi tot ce am avut dupi
mijlocu mieu, aprinzind §i ce am av-ut imprejuru casii, färimindu-mi i casele.
$i nemultumindu-si nu_mai ph' atita mi-au robit §.1 sotia cu multi
vreme la casa lui la popreali; gonindu-mi §i ph' mine a mi pune in mînä si-mi
ridice

(Arh. St Bnc., Administrative noi, depart. din lAuntru, dos. 2430). Acolo se giiseste instiintarea
lui Sinatra valesi dare domn cA s-a hotfirit surghiunirea lui Al. Vilara la Razgrad, pentru motivul
di in vremea räzvrätirii au fost unit cu apostatiis. În urma notei consululni austriac in aceastA
chestiune, antoritAtile turcesti rfispund cA e urmärile lui Al. Vilara aduc neastimpärare i turbu-
rare bunei orinduieli çi odihna locuitorilor * (dos. 2430, f. 37, 38 v, 46).
Prin 1822, Al. Vilara intocmeste un memoriu cu continut antiotoman, care 'fink' a rimas
nepriimit de nimeni s (Acad. R.P.R., ms. 322, f. 168. Copie la f. 287-288; textul memoriului
scris de Al. Vilara, publicat de E. Virtosu, 1821. Date..., p. 212-219.
La acest memoriu se referA A. Pini in scrisoarea sa din 20 martie 7 1 aprilie 1822, in care
serie despre o lucrare a lui Al. Vilara, facutä e pentru binele patriei (Acad. R.P.R., doc.
DCCCXCVIII (fost ms. 1155), f. 268. Orig. franc.).
In martie 1823 are loe un schimb de scrisori intre mitropolitul Dionisie si M. Minciaky,
in legiiturii cu cazul lui Al. Vilara (Acad. R.P.R., pach. DCCCXXII (fost mg. 1080), f. 108).
Autoritätile turcesti reaping insil once interventie in favoarea exilatalui (Arh. St. Buc., docu-
mente turcesti nr. 283, orig. turc.). Totodatii ele mai aresteazä si pe boierii Racovith care se
intorceau din Brasov pentru ca s s-a gAsit la ei o hirtie in liba rorainii s, care hirtie e este una
dintre acelea care se &ideal' in vremea (Acelasi fond, doc. 268, orig. turc.).
Date in legAturA en cazul lui Vilara se gfisesc si in rapoartele consulare austriece, franceze,
prusiene i engleze (Hurmuzaki, X, p. 228-229; XVI, p. 1102-1103, 1136-1137; XX,
p. 815-817). Alte date in corespondenta lui Gr. Ghica vv. cu cavalerul de Gentz, intre noiembrie
1823 si mai 1824, cind se consemneazA intoarcerea lui Al. Vilara in ;ilea (Muzeul rom.-rus,
Copierul dr. A. Arsache 2072, f. 38-42, 45-48, 52, 60-61, 72-78, 94-96; Acad. R.P.R., mg.
rom. 323, f. 151-152).
Dap& un an de la exilare, boierii cer domnului sä intervinii in vederea eliberiirii din surghiun
a lui Al. Vilara (Arh. St. Buc., Condica domneascii 98, p. 389).
Intors in Tara, Al. Vilara cere sii i se pliiteascri niste bani dati in 1821. Cererea lui este
dezbiltutii in 1828, arkindu-se cA e la It. 1821, cind sii iviserii in %girl amesteciiturile du peste Olt,
Al. Vilara, aflindu-se sames al vistieriei, la indemnarea obliiduirii de atunci au fost silit sA impreune
o sumA de bani... si pe li'ngii alte imprumuturi... s-au luat i prin dumnealui ti. 46 000 in
doul zapise deschise... s (Arh. St. Buc., Administrative vechi, Tara Rom., obsteasca adunare,
dos. 7, f. 13).

271
www.dacoromanica.ro
 5i fiindcg sá aflg pfinaintul i cu stare 0 eu mg aflu stins de dinsul Cu jafu-
rile ce mi-au fgcut precum prin osebit tacrir le argt fieqcare pe anume.
De aceea, cu genunchi plecati mg rog mgrii tale sg fie luminatà poruncl
din-a dumnealor boierii ispravnici ai judetului, ca s'A-1 inatirze inaintea dum-
nealor i cu anafora din fata locului sa-1 trimitg la cinstitul divan al Craiovii,
unde, nici de la divan de nu se va da izbränire cu a mi sA implini dreptu mieu
cu anaforaua cinstitului sg fie sorociti a veni 0. la luxninatul divan a mgrii tale.
Si cum dulau dint va lumina ph' mAria ta.
Prea plecat mgrii tale sluga
LAudat Frumupn biv vtori vistier din sud Gorj.
Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zembli Vlahscoie.
Dumneavoasträ ispravnicilor ai judepilui vei vedea jaiba aceasta pentru
care poruncim s4 cercetati i sa intiintati domnii mele.
1823, mart 30
No. 85
Biv vel clucer Vel logofgt
Arh. St. Craiova, doc. XVI/53, Orig. rom. PubHeat in Rev. Ist. Rom., X (1940),
p. 364-365.

110
[Martie] 1823
Anaforaua divanului Moldovei prin care se arata necesitatea
stabilirii unei digri speciale asupra pentru achitarea datoriilor
pricinuite de ocupalia turceascii.
Prea ingleate doamne !
Dupg cuprindirea luminatei idu1ei ingltimei tale din 2 a trecutei luni
fevruarie, am intrat in cgutarea sgmei cheltuelilor wine9ti pentru iraturile
ce au intrat in vistierie din targ din rusumaturi i din alti inchipuiri ce s-au
putut intru ace vreme afla, dupg silnica nevoe i strimtorire a trebuintii ce au
urmat de la intrarea coilor impArgte0i in cuprinsultgrii, pentru neasgmgnata
nengdgjduita intimplare a apostasiei streinilor greci i sirbi, intrind intr-
aciastg incgrcgturg a .sgmei tot ceia ce s-au luoat pentru tinerea o§tilor, in care
este 0 ci0iu1 sfintului Gheorghe a venitului mo0ilor mängstirilor inchinati la alti
locuri 0 a unora din mo0ile grece0i din vinzarea anului acestuia 1823, precum
0 280 000 lei ce s-au putut aduna ping acum in vistierie din 480 000 lei ce s-au
alcgtuit a jgrtvi cu inprumutare tagma boieriascg de la ce intii triaptg ping' la
ce mai de pe urmg, spre a sg intimpina plata lefilcrr a 5 000 neferi supt ocirmuirea
srävirei sale Chiuciuc Ahmet aga ce s-au rinduit aice spre paza àru. Pentru
care inprumutare, atit ace0iia ce s-au luoat í s-au incgrcat in samg, cit i acei
ce rfimin a sg aduna 0 a sg da in neagiungirea aceqtii sgmi, precum mai gios

272
www.dacoromanica.ro
sä va arkta, ne rugäni inältimei tale ca sa intäriti acum driapta gi cu milosti-
vire fkeiduinta ce aft binevoit a ne da, ea' clupä ce sä vor vindeca ranile (Mr-
märei gi a struncinirei pricinuite din intimpläri supt parintiasca i patrioticiasca
ocirmuire a inkltimei tale gi va veni tara in stare, ori din Tara, sau cu altà inchi-
puire, sä sA plktiasck tagmei boieregti, acei din toati stärile mai darmate intru
aciastà jalnick intimplare. Si acei stAri boieregti, zicem, care dupl greutatea
cheltuelilor i scumpetea vremilor de acum, ori in care iconomie ar petrece,
dupl trecire de multi vreme toate sk-i vie in oaregcare indreptare, pentru
de mai inainte, mai toati casAle boieregti sk afla insärcinati cu greli datorii,
platind greli dobinzi gi cursuri de galbini, amanetarisiti avind mogiik i acare-
turik, dovadä fiind in vederea obgtiei cu cinci ani de zili mai inainte mogiile
vinduti i aceli de cu mult numilr scoasä in mezat moii, dugheni gi casä, cari
de prisos sä. striga, neavind cine le cumpära, cu cit mai virtos acum el de la toti
s-au luoat zahirelik i finul in cari era siguripsiti banii ce ave a da orindatorii lor
gi cu cari hräne fiegtecare o nädejde ca sk-i ingustezä sarcina datoriilor. Si piste
aciastä simtitoare pagubä a producturilor i altele asämine a därmAtoarei chel-
tueli de piste hotar gi a pierderei lucrurilor i a gospodäriei fiistecariia cask, care
de izneavk fiigtecare este silit a le cumpgra din nou spre a-vi alcAtui petrecirea
vietil, am vazut i saderile feliurimei cheltuelilor de bani dati spre intimpinarea
celor trebuincioask indestulärei ogtilor inpärktegti tainaturi de tot feliul, huz-
meturi, bacgiguri, ailicuri, hedieli i sumi dati dupä trebuinfk i dupk ceririle
ce s-au fäcut de &Alfa' ogtinegti ocirmuitori, precum i in cumparkoare
de zahireli in intimplare de lipsa magaziilor i banii cheltuiti de aträ dumnealui
caimacamul Vogoride, dupä izvodul iscälit ce au dat in vistierie, cuprinzind
toati acesti scäderi a cheltuelilor, irnpreunä cu 1 470 604 lei a lefilor siimenilor
gi alti 113 178 lei, dobinzi i scaderi de monedi, in cuprindirea fermanului
rAtesc, in teslimarisirea banilor lefilor sumk de 5 066 783 lei 116 bani, 1 din cake
sumä a banilor cheltuiti scAzindu-sä 4 271 781 lei 41 bani, suma iraturilor cu
banii inpru.mutati nu agiung 795 002 lei 68 bani spre istovirea cheltuelilor
aratati in samä.. Am cerut vistieriei dovezi, atit pentru iraturi de nu s-au luoat
mai mult piste ceia ce sä arata prin samä, cit i pentru cheltueli de nu s-au
insarcinat piste cei adivArati cheltuiti. Ni-au raspuns dumnealui vel vistier
ea* pentru banii luoati. din Tara sint sämile dregätorilor i condica tinerei sämilor,
care ni-au arfitat-o de &IA, precum i unile din tabli ce s-au putut luoa de la
dregatorii i samegii ce au fost dupà greutätile i neorinduelile vremei de atunce

Aceastil sumii, precum i sumele care urmeazii skit arittate i intr-o foaie de socoteli
din 1822 intitulatii: Adunarea scliderilor acestii semi ». in aceasta foaie se specificii, printre
altele, cà s-au cheltuit 11 505 lei, 60 bani, ca ostirea turceascii ce a luptat impotriva eteristilor
la Slatina si la Secul; 149 644 lei, 60 bani, s-au luat de Iusuf pasa si chihaia bei; 1 470 604 lei
constituie plata seimenilor lui Chiuciuc Ahmet aga, pinä la 10 august 1822 (Acad. R.P.R., pach.
MLXXIIIa (fost ms. rom. 1200), f. 11). Despre cheltuielile Moldovei pentra ostile turcesti
se gasesc date si in Hurmuzaki, X, p. 148-149.

18c. 70
273
www.dacoromanica.ro
gi nestatorniciia in schimbarea celor in slujbA, dupä silnicile impregiurgri ce au
fost. lar pentru banii luoati din rusumaturi gi alti inchipuiri sint de fatäi pontu-
rile, contracturile c ecstracturile !nett dupit vreme s-au putut alcfitui, cum gi
pentru cheltueli, aceli fácuti prin dregfitori slut cuprinse toati prin sAmile ce
au dat, cari sä aflä trecuti in aceiagi condicii gi care atunce la inchierea sämilor
pe rind, precum s-au incheiat, prin eft au fost la putinta s-au cercetat. Dar pentru
acei cheltuiti aice, din condicile celi mai mari, slut dog: cel intii, a cheltuielilor
fácuti de catri dumnealui caimacamul Vogoride, sä vede pentru acegtiia izvodul
iscfilit de dumnealui 1. Cel al doile, a lefii siimenilor inpärätegti ace socotiall
gtim ea' s-au incheiat la Silistra cu prea lnälatul sarascheriu de cäträ inältimea
ta, in bunä venirea infiltinei tale de la Tarigrad, piste cari este gtiut cä s-au mai
cenit in urmä 70 500 lei pe 15 zile din lumina 2 muharem, inpreunii cu
36 000 lei, scAderea cursului monedei pe suma teslimarisitä mai innainte. Pentru
acei arätati in cumpärätoare de zahireli gi iznasi zahireli, sA aflä sfimile maga-
zionerilor de primire in cari lämuresc citä suma s-au priimit din tarä gi cit s-au
adus in magazie de cumpArat de la armeni, jidovi gi aliii, precum in nevoe
s-au putut gäsi, sami ci alti izvoadi de cheltueli a celor intrebuintati intru ace
vreme in slujbä. Celelanti condei dati prin vistierie in hedieli, huzmeturi, bacgi-
guri ci bairamuri, sint toati cunoscuti cm çi in care vreme s-au dat, dupi ceri-
rile ce au fost c trebuintile ce an urmat, insugi dumnealui vel vistier gi dum-
nealui spatar Dimitrie Codrianu logofät de vistierie arätind cä intru o aga vreme
cind Tara arde in foc de feluri de intimplári ci greutati, nu au putut a le lipsi
mustrarea de cuget de a sä intinde la particularnic interes cu insfircinarea tárii
ce sä afla in pätimire gi. cu carii inpreunä pätimè, moldovenii fiind c patrioti,
pentru un norod ce gi streinii vor umbla . . . . 31-au tinguit gi 1-au ¡Alit. Iar, intr-un
cuvint, au mai adaos du.mnealui vel vistier, fiindcfi intru aciasti epohii de 17
luni, in care s-au aflat octile luTarA, de la cee ce au... .8 pina la cel mai de pe
urmä zapciu ocolag, Cu care s-au tutors gi s-au sävirgit povoara slujbei ogtinegti
gi cu cari s-au lucrat chipul cel formalnic a ocirmuirei cu.... 3 dupi vreme,poate
fi numär piste 400 oameni, toti acegtia au putut face catahrisis i jaftui de insár-
cinarea ärii, lipsind ocirmuirei chipul pátrundirei de cercetare gi macar gi a
dupá ingrijirea gi primejdiia in care sä afla fiegtecare in tot ciasul. De
doai ori intr-aciastä vreme rinduind cercetätori pe la tinuturi cu formalnici
poronci, nu au putut sävirgi lucrul gi au rämas baltfi, greutate fiind pentru un
om mai insämnat de a sä punta de la un loe la altul. i pentru u.nii numai ce s-au
putut intinde piste tot feliul de mäsurA, silnicindu-si din läcomie de a nu
ivi in sinatirea sufletului säu mustrarea de cuget eu de a supune supt trecirea
cu viderea ci vatámarea sufletului gi datoriile patrioticegti, nefiind drept a sit'
1 In Adunarea scilderilor acestii semi s se precizeazii ca, dupä izvoadele lui St. Vogoride,
s-a cheltuit pink' la sfirsitul lunii iunie 1822 suma de 1 286 529 lei.
3 Pentru
3 Doc. deteriorat.

274
www.dacoromanica.ro
asupri Cu to-0i si de inchide dreptatile &A le ramie patriia datoare pentru
slujbile ce au jartvit Cu primejdia vieii i cu ingrijirea in tot minutul i ciasul,
sprijinind, incit au fost la putinta omenirei greutatile ce au urmat, de au intim-
pinat i indestularea ostilor i sàvIrirea poroncilor imparatesti pentru ca sa
incredinteze i intru aciasta intimplare credinta ace stramosasca a tarii acestiia
caul prea stralucitul prag a prea puternicei imparatii, dar si pentru ca sa ocro-
tiasca si sa poata tine intr-una inprästiere pe saracii lacuitori a tarii, fara care
nu sa pute ispravi nimicä çi pute fi totul in pierdire i primej die, sä sa rindu-
iasca acum in vreme linitità boieriu cercetatoriu spre a face tot feliul de cer-
cetiiri ea sa poata dovedi i discoperi jafurile i apucarile ori a cui. Care cerire
fiind driaptil si de cuviinta, famine a sa inchipui si a sa pune in lucrare din poronca
inaltimei tale. Pe linga neagiungirea ce s-au aratat in bilantul din sfirsit a samei,
mai adäogindu-sa dog condei, unul de 118 384 lei ramäsituri implinite din darile
de mai inainte 'Ana la sfirsitul lui iunie 1821 dupa venirea ostilor din cifert
din gostinä, ce s-au gäsit inearcati in iraturile acestii sami, i pentru care s-au
aratat cu jaloba catra inaltimea ta dumnealui banul Gheorghe Hermeziu, cel
mai inainte sames a vistieriei; cá sa afla de atunce insarcinat cu datorii, bani
luoati cu sineturile sale in trebuintile vistieriei, suma piste 150 000 lei, lucre-
dintind cu sami si socoteli. Si pentru cari inältimea ta prin lu.minata tidula
ne poroncesti ca incredintindu-ne intru aciasta cerire a du.misale banului sa
scoata aeesti ramilsituri din samä ca niste bani a acelor socotele. Ca sa nu ramie
omul darma starea si a sarfici, s-au trecut pe linga sama neagiu.ngirei
acesti bani care cind sa vor da, sa vor cerceta mai cu amaruntul in ce chip
cine are a-i luoa. Si un al doile condei de 37 519 lei inprumutati de vistierie
in luna lui mai a anului trecut, chid °stile sA aflä aice, de la ispravnicii ce era
In slujbä, spre inlesnirea cheltuelilor. Cari bani, avindu-i si ei inprumutati de
pe la neguititori, dupfi greutatea vremilor de atunce, Ii cer cu necontenire, supa-
rind pe inaltirnea ta cu jalobi. S-au scos i acestia spre a sa plati ea unii ce slut
inearcati in iraturile samei. Cu adlogirea acestor condeie s-au alcatuit toatä
neagiungirea samei ostinesti de 950 905 lei 68 bani, din care suma cu socoteli
ce ne s-au inatosat, lämurindu-sa eä pina la 506 897 lei, nevoia de atunce
asupra ridicarei ostilor i mai in urma au snit de s-au luat din iraturile visti-
eriei de la zi intii iulie 1822,_cari au sa intre in sama vistieriei a vremei de acum,
de dud inaltimea ta din mila prea puternicului i milostivului nostru inparat
te-i insärcinat cu domnia Tärii i ai prlimit friile obladuirei. Din care pricina va
strimtoriti acum si intimpinati greutate intru savirsirea poroncilor imparatesti
cheltuelile pamintului, platind i greli dobinzi. lar ceelanti au a sa da in plata
datoriilor banilor imprumutati i contracturile tainaturilor de atunce i altor
ce au rämas sa ei pe conace i zahiriaoa ce s-au cumpärat in lipsa magazalei.
Am intrat in sfirsit in socotinta in ce chip sa sk pue la cale plata acestor
datorii, spre a sa exoflisi tot felitil de socoteli a samei ostinesti çi in tot chipul
cereind tot feliul de socotintä i negasind nici o alta inchipuire, s-au socotit ca

18*
275
www.dacoromanica.ro
intru o asa neapirati trebuintä i gre sarcini a datoriilor, in care si afli
vistieriia din cheltuelile ce s-au fficut intru o asa nenädijd.uitä i neasäminatä
intimplare, ce pentru picatile noastri i nestiintile norodului au venit asupra
si mai cei un agiutoriu de cheltueli de la toti de obstie trepti cu
cärti de privileghiuri, mazili, ruptasi, rupti de vistierie, negutitori i fidovi
hrisovuliti si tot feliul de bresli i cilärasi i pantiriisprivnicesti si a cipitiniilor,
precu.m i oa.menii bejinari färä bir i trecuti piste nuniärul slugilor rangului
ce are fiestecare boieriu, asupra cirora trepti i bresli si fie mila iniltimei tale
de a si ridica deasupra for invechitul obicei a inoirei cirtilor si a pecetluiturilor
la domnie nog.. Cu care adesi inoiri ce le s-au facut dupi vreme, mai ales Cu
ace[a] din urmá de la domnul Mihail Sutul ce s-au insircinat cu dare de havaeturi
piste misuri, au dirmat cu adivirat starea lor i spre mingierea i inlesnirea
petrecirei lor pentru pitimirile ce au avut de mai inainte si greutitile ce au sufe-
rit in vremea turburirilor &A le si däruiasci de citri înà1imea ta privileghiu-
rile ce au cistigat acei cu cirti gospod privilegheti de a nu si supira la däri
çi havaleli, de a le si tine in sami la slujbile rusumanui ridiciturile ce au,
precum si cite un om-doi din oamenii streini fàrà bis pentru slujba casii lor,
dupi cuprindirea Asi.mine i mazilii, ruptasii i ruptile vistieriei,
tindu-si dajdiia care gut asizati in catastivul vistieriei, sà pizasci privileghiul
lor cuprins prin hrisovul ce au a nu fi supärati Ja alti diri i angärii. Sá sä
ridice deasupra lor cu totul obicinuiata ce cu mult catahrisis sii urmiazi de la
o sami de vreme de citri dregitorii tinuturilor, intrebuintindu-i in slujbi
tocma ca pe pantiri i aducindu-i cu rindul la isprivnicie fárá nici o osibire de
slujitori, fiinaci au lisat dregitorii in destul numir le pantiri pentru sävir-
sirea poroncilor, a nu-i bate, ce pentru vinovätie a-i trimete cu instiintare spre
a si cerceta de citri dumnealui vel vistier, dupi legea àrii. i acel invechit
privileghiu a lor, pfizindu-se nestrimutat asizarea in dajdiia maziliasci i rupti-
sasci numai drepti ficiorii de mazili i ruptasi, slobozindu-sä dregitorilor de a
rindui de acei cu cirti de privileghiuri cu nume de capitani si polcovnici
precum si din mazili si ruptasi numai in sivirsire de poronci mai insimnati, zapcii
cercetitori de pricini intre läcuitori i teslimarisiri de zahireli, cheresteli inpirä-
testi, precum i in facire si ciritura finului menzilului cu agiutoriu de pantiri, iar
nu in rindul si slujbi datornici a pantirilor, spre pute pizi statorniciia lor.
Asämine i breslile sàii urmezi fiistecare slujba in care si aflà, asizati
cu pecetuluiturile gospod. .ce au de mai inainte, firi a le si mai innoi acum
aceli pecetuluituri. i intru aciastä cuprindire miluindu-sä acesti trepti
bresli, precum vedem ace desilvirsiti plecare a iniltimei tale, si sà indatoriasci
a da un agiutoriu la cheltuelile pimintului spre a si mai usura greutatea deasupra
lficuitorilor care dupfi sarcina datoriilor de acum socotim a si cerc de
la dinsii acest agiutoriu intr-acest chip, cite 100 lei de la cei cu cirti de privile-
ghiuri i cu nume de postelnicei, capitani, polcovnici i porusnici. Spre a si
pute potrivi i starea lor, de a si scide cei mai slabi la 50 lei, si sá faci de

276
www.dacoromanica.ro
trii stäri: cei mai in stare cite 150 lei, cei de mijloc cite 100 lei gi cei mai
slabi, al trille nainä, cite 50 lei, cercethidu-si cu pätrandire stärile lor. De la
mazili, ruptasi i ruptile vistieriei, fiindeä acegtiia au pfitimit gi cu intimplärile
ce au fost pe obstie, dar si cu ridicarea slujbilor ce au fost supugi, s-au ticälogit,
sä sä lasà pe 15 lei de cruce, precum slut agizati in daj die, iar vaduvile,
ruptägitii, in giumatate. Din care celi ce vor fi lipsiti de inlesnirea hranei,
sit' nu sà supere nici ca cum. Cari &Ind acest agiutoriu cu altä dare, afarä de
dajdiie, sä nu mai fie supärati. Breslile curtii, a vistieriei, a hfitmäniei, a agiei
a vorniciei de aprozi, a armfigiei gi a tot locul de slujbA, ce nu stilt supugi in
dare gi havalele pentru slujba lor, precum i pantirii isprävnicegti i cäpitäniilor
de margine ce sint agazati in asAmine rinduialà, sä dei cite 10 lei de nume
In numärul alcätuit, precum pAzäsc rhidul slujbei lor. Jidovii i negutitorii
hrisovuliti ce Sint aggzati cu dare hotArità in vistierie prin hrisoavi sä sá indato-
riascä a da cite 15 lei de nu.me. Bejänarii_ färä bir dati cu hrisoavi i carti pe
la boieri gi alçii, cite 6 lei de nume, din cari acei cu totul slabi i nevolnici,
sA sä lasä. in giumätate, pe 3 lei; iar trecu.pi piste numärul legiuit a slugilor
cite 5 lei. Care de la tap in inchipuirea acegtii socotintä, dupä perilipsis ce ni
s-au infätigat i catagrafiile, condicile i izvoadile vistieriei, fäcindu-sa soco-
tiali de citi bani pot egi de la numgrul stiut de mai innainte vistieriei, s-au
alcAtuit suma de 480 000 lei. Dar findca multi din tot feliul de trepti gi bresli
lipsäsc din feliuri de intimplari gi mai ales din numarul bejänarilor, pentru
di pe cei mai multi intru acesti intimpläri i-au tras satile la bir de nu ne putem
lamuri cità sumä va egi bunä din cità s-au alcätuit din ecstracturile ce s-au
fäcut, de sä va socoti gi de eitri inatimea ta ca intru aciastä sarcinà j tre-
buintä sä sä cei acest agiutoriu de la acegtiia cu chipul arätat, sA 131 scoatä
banii intocmai dupà acesti catagrafii i izvoadi a vistieriei de mai inainte
rinduiasca inpreunä cu dregätorii,lucrAtoriu, gi cite un boieriu, atit pentru
cercetarea stgrei Ion, cit gi a drept numärul ce sa allá acum gi pentru adunarea
banilor färä silnicie pri-ncetul, Cu vreme de trii luni, ea &Ali inlesneascl fiigte-
care om... i pute greutatea sa de a-i rAspunde, dindu-s1 cu tärie poroncile
iniiltimei tale catra dregAtori, boierii rinduiti i samegi, de a da pentru fie...
bresli, precum I pantirii i cielançi, osabiti tabli iscäliti in vistierie, neindräz-
nind de a sfeterisi un om [?J... i macar pentru p... 1 linga acegtia. Pentru
ca sä ne putem apropie de inplinirea suraei neagiungirei çi sa nu mai fämie
loc de socotintä pentru altfeliu de inchipuire a agiu.ngirei cheltuelilor sämei
ogtinegti, ea sä sil poatä pläti gi ecsoflisi datoride ce sint toati la locuri de anevoe,
sA sä cei un a.giutoriu gi de la läcuitorii tárii de obgte birnici gi scutelnici pinä
la suma de 450 000 lei, care cu toati cä dupà starea lor de acum le va ade
cu insäreinare dindu-i gi acegtiia pe thigä legiuitul bir a ciferturilor, dar pentru
ca sá sfi mai inlesniasca greutatea gi si nu simtil deodatä povoara, sä icono-
misasca In asteptare pe acei ce au a luoa, sA sá inplini[ascä]... i de la läcui-
Doc. rupt.

277
www.dacoromanica.ro
toril tarii in vreme de noai luni, de la zi intii fevruarie i pir la sfirvitul lui
octomvrie a anului acestuia, inpärtindu-sfi suma in trii parti i implinind. ,. 1
triminie cite 150 000 lei. Analoghisindu-sa asupra tuturor de obvtie birnici
scutelnici, bez numärul legiuit a breslavilor vi a slugilor casalor
[fie]'vtecaruia fiicindu-sa analoghiia de catra dregatori vi boierii rinduiti la
starea locului, dupa starea lor de acum, cu ce mai driapta cumpanire, de care...
[poliPloghie pe sati triimetind tabli in vistierie, sA sà cerceteza tabule cu
pätrundire, dindu-sa stravnici poronei a inaltimei tale ca nu cumva sfi
je marsuri pe banii acevtiia de catra unii din zapcii fara mustrare de cuget
sau un ban mai mult peste cuprindirea tablei cu nume de ciuboti sau de alt
p[... puin]1 du-sa stavila tuturor chipurilor de jafuri.
Jata prea inatate doamne, cunoscind i infalegind noi sarcina i greutatea
tarii adusa din in[timplarea vremurilor (?)...] 1 la aciasta dare, vi pe scutelnicii
novtri, ca sa nu sa insärcineze birnicii havalegii cu analoghiia lor. Insa facem
vtiut inältimei tale ca [inda]ltorindu-sä intra-ceasta vreme de acum
vi la alti agiutoriuri spre uvurinta birnicilor havalegii, precum caraturi de
fin i zahireli i altile asamine... [sä sa] 1 platiasca de la dinvii aciasta dare.
Este vederat fara nici o indoiala vom pierde cu totulvom strica tocmelile
sa vor lasa de scutelnicie, ne... 1 de a le pune inainte ca sa-i mai putem
tine, i pentru ea sa nu-i pierdem intru aciasta vreme cind ne aflam, injghe-
bind de iznoava gospodariia casai n... 1 nivti bejanari i lipsiti de celi trebuin-
cioasa a petrecirei, ne rugam inaltimei tale ca pentru banii ce sa vor analoghisi
ca sa-i dei la acest agiutoriu[... sá sa] 1 tie in sama drepti banii ce avem a
luoa din vistierie pentru scutelnici cite doi lei de liudi, pe numärul legiuit a
cinuril[o]r la trii ciferturi octomvrie... a [anu]'lui trecut 1822, vi a cifer-
tului acestuia ghenar, fevr[u.ar] vi mart, precum vi a celui viitoriu april,
mai vi iunie, cari socotim cA vor prisosi piste di... 1 va cuprinde ca sfi de...
agiut[oriu ...] 1 vi sä nu sa supere nicicum la aciasta dare scutelnicii i bres-
lavii legiuiti. i pri... 1 aciasta rugaminte i cerire a noastfa, care socotim
este driapta vi pentru oarevcare agiutoriu a nostru, vi pentru ca insuvi pe inal-
timea ta... [desa]lvirvita plecare nu numai de a nu zminti vi a nu ingusta,
dar mai virtos a statornici vi a intari privileghiurile niamului boieresc, haräziti
d[i la] 1 nedevartatile induräri a prea puternicei vi hranitoarei noastre inpäratii,
sA binevoevti inältimea ta a slobozi poronci catrfi dregat[orii...
impreuna cu dregatorii de a osabi analoghiia scutelnicilor, de a birnicilor hava-
legii numai a numarului legiuit, pe cari sa nu sa supere... 1 dare. De care
analoghie ce va cuprinde asupra scutelnicilor, facind osabit tabliti sä o triimati
In vistierie i vistieria sa-i priimasea vi... 1 banilor rinduiti la fievtecare tinut
pentru banii scutelnicilor a trii ciferturi ce avem a luoa, ramiind havalegii
birnici de a da la trustrele... 1 a lor drept analogon, care socotim ca sa va
alcatui nu mai mult decit 290 000 lei asupra lor, precum tabule anume vor
adiveri, vi vom cunoavte c... 1 scutelnicilor de ditra tagma boieriasca.
Doc. rupt.

278
www.dacoromanica.ro
 Intr-acest chip Cu dizradficinarea a tot feliul de catahrisis de sa vor implini
banii ace[ia] [ ?]... 1 si suma fiind putina si vremea implinirei indelungata,
nu vor simti nici treptile cu toti cielanti, niel lacuitorii birnici vreo simtitoari.. .1
darma si povoara unei sarcini ca acestiia si cu inchierea sämei sii ei sfirsit si
inchipuirea neagiungirei.
Sa va face silinta de ...Trap mäsita a 180 000 lei de la boierii ce nu au dat
banii inprumutärei, jartviti de bunavoe cu a tuturor bunk' priimire 'Mtn/ inks-
nirea si int[impinarea lefilor] 1 ostinesti, caci, intrind noi in cercetarea izvo-
dului de banii ce s-au luoat, gasim pe multi din acei ce nu au sigur venit nici
de 1000 lei pe... 1 de 500 lei, si cunoseind nevoia si obstiasca trebuintä, s-au
Alit, au cälcat piste toati greutatile, s-au inlesnit cum au putut si au. ra... 1
ceia ce s-au socotit ca poate sa impru.muteze.
Dimpotrivä vedem pe multi din boieri cu oarescare stare si inlesnire a
petrecire[i]... 1 bogati, pentru el niel unul intru aciasta vreme dupä intimplari,
nu au rämas nedarmat, prelungesc din zi in zi neraspunzind banii, din a caror
[ph'n]1 gindu-sa ca au scopos sa nu-i dei, s'a iveste intii o -asuprire pentru
toti si pe linga asuprire sä mai intalege din partea tuturor CA Cu i... 1 silnica
indatorire au dat acesti bani, lucru ce nicidecum nu s-au inchipuit. Apoi insfirsit
si mai lamurit de au scopos ca sa ramie in s[lujba?]... 1 nicidecu.m aciasta nu
sä poate, pentru ca Tara este destul impovoratä. Decit famine ca infiltixnea
ta sa binevoesti a priimi o sti... 1 primire pentru toti acei ce nu au raspuns
banii inprumutärei si pentru citi din aciia yeti gad ca nu au nicicum inchi-
puire de a-i...[i]1 nältimei tale deplin stiuta starea tuturor, ca un domn patriot
si tuturor stäpin si parinte, incape in mijloc drept cuvint de a &A rädi[ca]...1
au stare; iar pentru cielanti ce vor ave inchipuire, ne rugäm ca sa le sii poron-
ciasca de caträ inältimea ta de a-i räspunde spre a nu ra[mine]... 1 ta parte
de povoara asupra tarii, cu cit mai vinos ca nädäjduim acesti bani cu vreine
a-i §i luoa, precum mai sus prin aces[te (?)... fal]cem rugäminte.
i intr-acest chip pu.tindu-sa inplini acesti condei nu numai di neagiun-
girea deplin sa va inplini, da... 1 prisosi, care prisos sa va da in neagiunsul
ce are vistieriia in anul acesta.
Aciasta prea inältate doamne... 1 socotintä, iar hotarirea ce desivirsit
ramble la inaha intalepciunea infiltimei tale.
1823... 1
Ai innatimei tale ditrfi dumnezau smeri0 rugatori §i plecati slugi !
Cos[tan]d[in] Cat[a]rgi vel logoat, Cos[tan]d[in] Cr[u]p-
[ens]chi vel vornic, Andronachi Donici vornic, Lascarachi Sturza
vel vornic, Vasile Micl[es]c[u] ve! visttier, Costachi Cerchez
hatman, Iancu C[ost]andachiL ?] vel agA...2 vel vornic Iordachi
Paladi[ ?]spatar.

1 Doc. rupt.
s Iscallituri indescifrabile.

279
www.dacoromanica.ro
 [Rezolutia doinneasci:]
Noi loan Sandu Sturdza vvoda cu mila lui dumnezeu domn lira Moldaviei !
Cetindu-si domniei mele aceasti anafora gi pliroforisindu-ne de cuprin-
direa ei, intru toati hotirim:
Intii, ca sama de banii cheltuelilor ogtinegti ce s-au inchiet si si
pecetluiasci cu pecetea domniei mèle. 5i pentru cercetarea ce cere trebuinta
de a si face in tari pentru toati celi ce s-au luoat: bani, zahireli gi iznasi
zahireli cu nume pentru trebuinta ogteniasci gi toati altili ce s-au lucrat de &Alfa'
rinduitii in slujbi, de la intrarea ogtilor 'Ana' ce s-au ridicat,si si aliagi boieri,
oameni vrednici gi Cu gtiinti, gi si si rinduiasci de a si face cea mai pitrun-
zitoare cercetare, ficindu-si pentru toati anume catagrafie care sii sit' potrivasci
cu tablile gi simile ce girt in vistierie gi once alti va mai cere trebuiata spre
a si discoperi tot feliul de catahrisis ce si va dovedi urmat de citri acei
rinduiti in slujbi, gi poroncim dumitale vel vistier de a si gi pune in lucrare.
Al doilea, asupra obgtegtilor socotinti intru alcituirea neagiungirei simei
ogtinegti spre plata tuturor socotelilor gi datoriilor 'Anil la ridicarea ogtilor,
hotirim ca si si urmezi intocma, atit scoatirea banilor agiutoriului cheltuelilor
piraintului pe licuitorii birnici gi scutelnici, intiii vadeli pentru inlesnire cite
pe trii luni fiigtecare sum'A de 150 000 lei la fiigtecare triminie cu ce mai
driapti cumpinire. si osibit de la treptile cu cari de privileghiuri, precum gi
mazili, ruptagi gi rupti de vistierie, negutitori i jidovi hrisovuliti, bresli de
tot feliul, trecuti piste slugi gi bejinari firi bir si si cei un agiutoriu intocma
dupä obgtiasca socotinti cu chipul cel mai drept firi a si urma in cit de putin
catahrisis gi insircinare, rinduindu-si inpreuni cu elregitorii gi inadins cite
un boieriu la fiigtecare, gtiut atit spre cercetarea stirei celor privilegheti gi
driapti anaIoghie, cit gi pentru a nu si luoa de citri nimine in parte dintru
acegti bani pentru pigubirea vistieriei, indatorindu-si pe dregitori gi boierii
rinduiti a da in vistierie tabli gi izvoadi anume arititoari de toti banii ce si
vor luoa ca sivirgindu-si stringirea, si s'A . . 1 socotialä de suma ce s-au adunat din
agiutoriul cheltuelilor ogtinegti, cari precum s'A vor luoa si si gi dei in plata dato-
riilor, protimisindu-si mai intii plata banilor ce s-au luoat din iraturile vistieriei
de la zi intii iuli 1822 spre intimpinarea trebuintilor gi a cheltuelilor ogtinegti.
Iar pentru drept analogon ce va cide asupra legiuitilor scutelnici boieregti
la acest agiutoriu a cheltuelilor, poroncim ca sit' si dei poronci dregitorilor
a nu s[i] supra, dar nici si si' analoghisasci asupra licuitorilor havalegii.
Ce, din toati suma ce- si va scoate asupra birnicilor, sii si scadi analogon a
scutelnicilor la trustrele triminiile gi si si tie in sama boierilor acei cite doi
lei de liudi bani a zigii legiuiri, a-i luoa din vistierie pe.trii ciferturi pir la sfirgitu
lui iuni 1823, precum dumnealor fac cerire gi si six' dei in neagiunsul cheltue-
lilor ogtinegti, scizindu-i vistieriia in sama cu suma banil[o]r pe scut[elni]el[i]

1 Doc. rupt.

280

www.dacoromanica.ro
boierilor a trii ciferturi, ca ni§ti bani plAtiti din vistierie pe acesti trii ciferturi,
precum §i pentru banii ce mai stilt a sä lua din imprumutarea ce au jartvit
tagma boieriascä pink' la sumiri de 180 000 lei ce s-au alcatuit aciasta inprumu-
tare. Portincim dumitale vel vistier ca sil ne inrAtosazi izvod de toatii aciastä
rilmasiti, ca cercetindu-sa de earl domniia me, sit' däm hotfirire de la cari
din boieri sä sä mai scada sau nici ca nume sä sä mai cei, adicii de la acei
cari nu vor ave inlesnire a-i räspunde si pentru ceelanti sä sit' pue la cale a si
räspunde, precum insusi toata tagma boieriasci de bunävoe au järtvit aciastl
imprumutare spre inlesnire intimpingrei cheltuelilor ostinesti, puindu-sä toati
aceste in lucrare de cfitrà dumnealui vel vistier spre a si aduce intru. sävirsire.
Si siivirsindu-sii, va sta anaforaua aciasta pentru toata vremea pazità in vistieriia
domniei mele, care s-au si intiirit cu a noastrà domniaseä isciiliturà si pecete.
1823 Noi loan Sturza voevod
Acad. R.P.R., doc. LXIX/116. Orig. rom., Cu sigiliul aplicat in cearfi rosie sub rezo-
lutia domneascil.

111
2 aprilie 1823
Hagi Dumitru Andoniu, epistatul mo.,siei Dreigeinepti ( Vilcea),
reclama' pe locuitorii satului di 1-ar fi jefuit in vremea rdscoalei.
Prea ináltate doamne,
Dupä luminata porunca inältimii tale, ce mi se dà la aceastä aläturatà
jallA a lui Hagi Dimitrie Andoniu, epistatul mosiei Drägänestii, fäcind cerce-
tare, arat mlriei tale c5 jauitorul, dupl altà jalbfi ce au dat inaltimii tale, ca
de catre läcuitorii satului Dfägänestii in vrem.ea razvriitirii i-au luat toate
bucatile i alte lucruri ale sale, ce le-au avut acolo.
Din care läcuitori, unii fiind la sud Teleorman, s-au dat luminatà porunca
märiei tale, cu mumbasir, aprod hfitmanesc, care dumnealor boierii ispravnici
din douä judete, Vlasca si Teleorman, de la 19 ale trecutului gb.enar, ca sä cer-
ceteze dupà orinduialä. Dupä care imi aratä jaluitorul in§tiintarea ce o fac dum-
nealor boierii ispravnici ot sud Teleorman, de la 4 ale trecutului martie, cätre
dumnealui vel hatman, cu coprindere cA gäsindu-se intr-acel judet lude sapte,
anume: Marin Radulescu [ ?] i Badea Gogoiu i Sandul Unchea§ i Stoica i loan
Ciuleiu poslusnicu i Stan sin Rizea si Rizea tatà-sau si infäti§indu-i inaintea
dumnealor cu jäluitorul, s-au silit ca sii-i desfaeä. Si din pricina el jaluitorul
au arätat catastih de multe lucruri jäfuite, si piritii cä au luat mai putine, n-au
stiltut mijloc a da izbranire, si mai virtos el unii din tovaräsii piritilor se aflä
läcuitori in sud Vlasca, de aceea au dat in mina lui Papa aprodul, ce au fost
orinduit mumbasir, pe cei mai sus lude sapte ca sä-i adueä aici spre a se hotari
despägubirea jäluitorului, cum se va gäsi cu cale. Mai vAzu_m si altà instiintare
ce au ficut cfitre märia sa domnul boierii ispravnici din sud Vlasca tot in pricina

281
www.dacoromanica.ro
aceasta, scrisä de la 21 ale trecutului mart, cu coprindere cà s-au infltisat
si acolo la ispravnic, prin orinduitul mumbasir, oameni ce s-au arätat de jäl-u-
itor, wade la cercetarea ce au fficut dumnealor märturii ce le-au adus jäluietorul
au dovedit cum cfi carä saptesprezece din satu Putineiu i carä unsprézece din
satul Baciul si carä saptesprezece ale lui Vasile arambasa ot Räneasa i cu ceata
lui in douä rinduri au inearcat gru, porumb, fin, paie i vinuri i alte lucruri de
ale jäluitorului ot mosia Drägänestii in trecuta räzvrfitire. Dupl cum, in cele
dupg urmä, nici piritii n-au tägilduit aceastä urmare a lor, cleat au pricinuit
cá au fost siluiti de turci de au incärcat cele mai sus arätate si le-au luat
acei turci.
Pentru care zic dumnealor ispravnicii cä, dupä märturia ce au dat un Gheor-
ghitä Bänescu, ce au fost zapciu intr-acea vreme la acea plasä, s-au pliroforisit
cä carlle de rnai sus au fost ridicate de turci si au indireat bucatile i vinurile
jäluitorului; din care unele le-au bagat in tinutul tgrii turcesti, iar altele le-au
vindut Cu sila prin sate läcuitorilor. i fiind acum vremea primäverii, and este
tot lucrul semänäturilor, mai virtos zictnd piritii cá nici vechil n-au, au rämas ea
dupà sgrbätorile pastilor sä se trimitä ptrtii aici, de va fi luminatä porunca
märiei tale.
Acum jäluitorul zice cum ci told oamenii ce au rácut jalbä i la lucrurik sale
aflindu-se la sud Teleorman, au mers acolo la isprävnicat, cu care judecindu-se,
i-au dat dumnealor boierii ispravnici in mina mumbasirului a-i aduce aici eu
cercetarea dumnealor. i fiind cu dinsii pe la Gäesti, dumnealor boierii isprav-
nici ai Vläscii au adus pe aprod Cu acesti lude sapte inaintea du.mnealor. i nu
numai cä i-au diiafendisit, instiintind lucruri neadevärate aici cätre maria ta,
dar inca s-au pus de au luat din mina aprodului pe acei lude sapte i i-au slobozit,
cerind jäluitorul ca pun mumbasir sä se aducä piritii aici a se judeca cu dinsii.
Dupl care s-au fficut intrebare i aprodului, in ce chip au curs pricina acea,sta,
si tot asemenea au arätat.
Deci, trimitind dumnealor boiarii ispravnici de la sud Teleorman pe
acei lude sapte cu instiintarea dumnealor aici la luminat divanul märiei
tale, prin aprodul ce au fost orinduit murnbasir, nu putea dumnealor boierii
ispravnici de la sud Vlasca nici sa mai judece pricina aceasta, ca una ce era
cercetatä de dumnealor ispravnicii din sud Teleorman din luminatä porunca
märiei tale, nici sä ja din mina aprodului acei lude sapte i sä-i sloboazä.
De aceea gäsesc cu cale sä fie luminatä portmca inaltimii tale cu mumbasir
aprod hätmänesc, sà meargä la sud Vlasca i sä cearä de la dumnealor boierii
ispravnici a-i face teslim pe acei lude sapte cu once mijloc vor gti dumnealor,
la sfirsitul urmätorului april aduel aici a se infatisa Cu jäluitorul la judecatä,
de se vor orindui de märia ta.
Vel logorát
1823, april 2.

Corect: jafuri.

282
www.dacoromanica.ro
 [Rezolutia :] Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zemli Vlahscoie.
Dupi arätarea ce ne face printr-aceastä anafora asupra pricinii dumnealui
vel logorät de Tara de Jos, orinduim pe sluga domniei mele 1 aprod
hätmAnesc, sä mes.rgä la sud Vlasca, unde poruncim dumneavoasträ isprav-
nicilor ai judetului ca dupä sfirsitul urmatorului april sä faceti teslim pe acei
lude gapte in mina orinduitului mumbasir, ca sh-i aducä aici spre a sta fatä
la judecatä cu jäluitorul.
1823, april 7 Ve! logofät
Pecetea gospod
All. St. Buc., Condica dornneascii 102, p. 301-302.

112
14 aprilie 1823
Locuitorii satelor Dobresti, Leicusteni, Càciulátesti, Vrabefi (Dolj)
dau chezeisie pentru fapte saleni acuzati cä defin arme din vremea reiscoalei.
Prea cinstite dumneata biv vel logofete,
Noi patru sate jäluim miiostivirii du.mitale cä, de sint trei zile, ne-am
pomenit cu dumnealui cirsärdar viind la noi, de unde Iulndu-ne sapte oameni,
ce mai jos sä aratä, carora fácindu-le cerero de arme, cu cuvint ca le-au ascuns
din apostasie, dupà ce le-au fäcut indestule cazne cu felurimi de chipuri, i-au
trimis de aici la inchisoare.
Ci fiindcA acestia, si de au fost unii inchinati cu apostatii, dupä cum s-au
amägit si mult norod, dar rail nimänui n-au fäcut, nici niscarva pagubasi nu
sA aratä pá urma lor.
De aceea ineredintäm noi cu chizk'sie data pentru dmnii cA ()Hand sit' va
dovedi la ei arme, ori ci au cugetat spre fapte de tilhärie, sau el niscarva
jafuri sà vor afla la dinsii, sfi fim noi rfispunatori pentru toate.
Fierbinte ne rugam milostivirii dumitale ca sä fie slobozi de la popreall,
in chizäsiia noasträ, vedea fiescare de agonisala vietii. Si cum duhul sfint
te va lumina.
Numele color inchisi:
Stoian sin Pavel ot Dimiian
Iovan sin Pavel ot Dobresti sud Dolj
Dinu sin Mihai ot tam
Velcea sin Nicola ot Caracal sud Romanati
Stancu ot Lficustenii de Sus
Ianache sin Mihai ot tam Dolj
Ionitä sin Preoteasa ot Vrabeti
Prea plecati dumitale,
Gavrilä logoat Dobregti, Mihai mazilu ot tam, Sterie dipitan
ot Läcusteni, popa Dina ot tam, Barbu Babäläu ot Caciulätesti,
Nicola sin Lupan ot Dimiian, Nicola Gancea ot tam, Petco Boiangiu
ot tam, Dinu sin popa Dumitrache ot Vrabeti, popa Dinu ot tam,
Radu mazilu ot tam.
Loe alb in text.

283
www.dacoromanica.ro
 [RezoIutie :] Costandin Cimpineanu biv vel logofAt, caimacam Craiovei.
Dumneavoastr'A, boierilor judecAtori ai departamentului cremenalion,
cercetati dupi orinduiall pe cei bAnuiti, ca sà dovediti fiinta adevArului. SA
luati sama gi jàlbii acegtia cu cererea ce fac i sA ne arätati in scris,färA zAbavA,
cu intreagA pliroforie, prin 2-arma.
1823, april 14
Pecetea ciimäckniei
Biv vel sArdar
De la departamentul cremenalion.
La cercetarea ce am fAcut nu.mitilor bänuii, tagAduind cu totul pira
aceasta ce li s-a urmat, mai ales gi prin groaznice bAtAi., care s-au vAzut gi de
ingine, trebuintA este dar ca s'A sà aducA cei care ii va fi arAtat ciùn ci au acest
feli de arme, a sA pune fafá cu 5i precu.m voxn dovedi fiinta
prin anafora sà facem arAtare. 5i fiinddi unii din bAnuiti sint i foarte
bolnavi din pricina bit'Ailor i jAluitorii ii cer i prin jalbA gi prin grai inaintea
noastri a-i lua intru a lor chezAgie, gAsim cu cale a nu fi la inchisoare pink' BA
va aduce pirigii lor, ci sA dea pá destoinica chezAgie a jAluitorilor, sA gazA cu
totii aici, la gazdA, nelipsind afarA, ping va lua pricina sfirgit.
1823, april 14

Mihai Alboteanu pitar, Dumitrache Poenaru, Costandin Poenaru.

DupA porunca cinstitei cAimAcAmii s-au adus la judecatA inaintea noastrA
biv 2 vistierul Vasile Läcusteanu i RAducan LAcusteanu, zapciu, piritii numi-
tilor din dos, bAnuiti de arme.
FAcindu-sA scumpA cercetare mai intAi lui RAducan LAcusteanu, s-au
apArat prin mari tAgAduiri CA el nici un fel de arAtare n-au fAcut lui cirsArdar
pentru bänuiti. Decit aflindu-sA la satu BrAbetii, mogia numitului vistier,
luind gtire c'à la casa vistierului este venit un nefer cheamA cirsArdar la
siligtea Dimian, s-ar fi dus i insusi sá vazA pricina. CAruia zicindu-i numitul
vistier a merge impreuni la cirsArdar, au i plecat cu neferu. Intrind
amindoi in casa la cirsfirdar, lui fAr' a-i pomeni cevagi, i-au zis cirsArdar de
au iegit afarA. Apoi, ce va fi vorbit vistieru cu cirsArdaru, nu gtie, cA de loc
dupA plecarea lui Vasil; el mai rAmiind, ca un zapciu, au trimis cirsAdar
neferi de au adus mai intii pit Stoian sin Pavel, unul din bAnuiti. Legindu-1,
i-au cerut armele i tegchireaoa. 5i Stoian rAspunzind cA nu are nici o armä,
i-ar fi zis atunci lui cirsArdar: pentruce nu-i arafg hotii? ApArindu-sA cá nu
gtie nici un hot, au scos atunci de i-au arAtat cirsArdar o foaie cu slova mai
sus numitului vistier, in care erea serse numele tuturor bAnuitilor. 5i spuind
iarAgi cum cà acegtia sint hotii, el iarAgi s-au apArat cA nu-i gtie de hoti, nici
arme au. Au trimis dupA aceea cirsärdar gi au adus i ph' ceilani gase bAnuiti,
dindu-i la cazne. pA miinile neferilor. A douà zi i-au poroncit de au fficut un car

284
www.dacoromanica.ro
de sat, puind pä toti. numitii. I-au mai zis cirardar de au fAcut gi o insemnare
dupà foaia aatatului vistier. Si. i-au pornit la Craiova. Mai mula gtiinfá nu are.
S-au intrebat dar vistieru Vasile ce rAspunde. Fár' de tag5duire narturisi
aatarea Riducanului. Zise cA insugi au dat lui eirardar i foaie de nu_mele
neputind in alt chip a a apere. Mai rAspunse a. pe numitii
i-ar fi arkat numai a au fost intre apostati. Au avut atunci gi arme,
iar acum n-au spus a au.
Dula aceasta au venit fatà inaintea noasta i insugi cirardar, Mehmet
aga, poruncit de du.mnealui cinstitul Ali aga, zabitul paznicilor acestor cinci
judete. Facind aatare cA nici insugi este pricina, nici Räducan zapciul, ci
chiar vistierul Vasile, cel care de sinegi au aratat pa' i-au
dat i foaia nu_melor. Zisá cA fiind orinduit de dumnealui begliaga de aici sä
unible cirardar intr-acest judet Dolj pentru faatorii de au, au mers pha
la satul Giorocul. De unde trimitind un nefer la Reahova, in a sa trebuintä,
acest nefer s-au intilnit cu numitul vistier. Si. l-au intrebat de cirardar, unde
sä' aflá, avind sä-i spuie multe trebi. Si. aspunzindu-i neferu.: ce vorbe slut
acestea ? i-au al-A-tat cA tie negte hoti adevarati; au la dingii gi arme, au fost
Cu apostatii; noaptea i acum tillaresc, iar ziva sint oameni buni. Aga
auzind neferu, s-au intors la Gioroc de i-au spus. Au trimis apoi alt nefer la
Vasile vistieru sà-1 cheme la satu Dimianu, unde plecaa de la Gioroc. Si viind
numitu i cu Raducanu, l-au dat afaa din caa pi Rfiducanu, amiind numai
cu Vasile i aiçi doi neferi. Ar fi inceput intii Vasile a spune intocmai zisele
neferului. Au scos de au dat i foaia a zece nume, aatindu-i cA grit hoti gi au
acum gi arme. Si zicindu-i a le face gi mari cazne gi a nu-1 spune pA insugi la
cinevagi cá i-au aatat.
Agadar, ca unul ce umblä" dupà acest fel de oameni, incredintindu-a
numitului vistier, auzind a este späimintat, väzindu-1 parte boiereasa, au
trimis de au adus pA acegti gapte bànurçi (trei nefiind la casele lor). Iar dupà ce
i-au pus la bafái, numai unii ar fi arätat a la munte gtie ingropate
de alt om cinci pistoale i trei pugci din vremea ce fugea cu apostatii. Si alt
nemaispuind, i-au trimis la dumneahli begliaga fácindu-a cunoscut i dum-
nealui Aii aga. S-au dat la cinstita ainaamie. Dete de fatä i netAgaduità
foaia lui 2-vistier.
VAzum numai coprindere de zece nume, intre care slut i numele
Asupra arora de mai sus a aataa cu mari strigAri i jaluitorii i rudele
i sotiile num4ilor batuti, cA Velcea sirbu, unul dintr-acegti latuti
bolnav i fiind mai greu de cumplite latAi au gi murit aici la gazdä, cum gi
cei gase îi agteaptä din ceas sfirgitu lor. Si a numitul vistier Vasile
aceasta pia nu le-au urmat-o de altcevagi, ci numai din multA rAutate
pizna ce are asupra lor, aflindu-si cu siiti1e läcuintii lor aläturate. Oabit
pentru numitii bänuiti pot da incredintare i cheagie i alte sate, gtiu
oameni buni, far' nici un ponos.

285
www.dacoromanica.ro
 Deci, in mijlocul acegtii delicate madea, cea mai intii netrebnicii urmare
a piritului vistier fiind gi pricinA märturisità chiar de insugi. Apoi
ariitarea RAducanului gi a lui cirsArdar, nu putin invinovfitie Ici agonisegte
prin acel cuvint cfi i-au spus pà numiii numai de apostati, in vreme ce gi
aceasta poate fi numai judecata stàpmnirii, iar la insugi privegte infiintati gi
degartä
Dreptatea gi neputind suferi acest fel de pedepse gi omor, am adus de
fatä pfi Rafail ieromonahu, gazda unde gi-au dat sfirgitu numitul Velcea. Si
aratfi cä cu adevärat, marti, sävaraina trecutä, pà la 7 ceasuri din zi, au
ingropindu-s5 01 la biserica sfintului Ion, in mahalaoa Ungurenilor.
Dupi osàbità arAtare ce am facut cinstitei cäimäcämii, s-au trimis gi gearaful
politiei, de au vfizut starea celorlanti bätuti; çi ne-au dat räspuns, supt
litura dumisale, cfi adecl c loan, unul din cizniti, sfi aflä. in chin din al mortii,
iar ceilanti avind groaznice fäni pä trupuri, pot sli sä indrepteze prin cäutare
de dohtor. Zicem iaräci, cu toate ca gi urmarea lui cirsiirdar au fost iarigi
impotrivä, pentru cA in destul erea trimiterea Winuitilor aici, la stApinire,
gi nu trebuia sä le facA cumplite cazne, pinä la moarte. Dar fiindcfi judecata
cunoagte cel mai intii organ al acegtii rAutati pà chiar piritu vistier Vasile,
rämine a sä osindi, sA 'à hofiirascfi de citre cinstita caimacamie. lar R5ducan
Licusteanu, zapciu, sä fie in pace gi nesupArat, ca un drept. CuviincioasA
certare s-ar cuveni i lui cirsArdar pentru depärtarea acestor fapte. Si numitii
cu porunca cinstitei cäimficilmii, s5 fie clutati de dohtor, platind
once cheltuieli sau pagube tuturora insui räul pricinuitor. Si in vreme ce
jauitorii cer ca, insänätogindu-sg numitü bàtuti, sfi fie tot in sama lor, de
oameni buni, si dea chezägie dar dupi orinduialä.
1823, april 29
Mihai Alboteanu pitar, Dumitrache Poenaru,
Mihalache Argetoianu, Dumitrache Poenaru.
Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 905, f. 46 v 47 v.

113
17 mai 1823
Paharnicul Gavriil Istrati reclamil pe Gheorghe Cantacuzino
pentru pagubele ce i s-au pricinuit de catre eteristi in anul 1821.
Pre inaltate doamne,
In vreme nävàlirii apostatilor, incepätoriul lor, acel de pre urmä inturnat
aice, Gheorghi Cantacozino, pornit pentru a räsplati cu rAn credincioasa su-
punire cu care pämintenii nostri s-au insämnat caträ pre malta PoartA, a
1 A§a in text.

286

www.dacoromanica.ro
multora stari le-au fácut jartva prfizii lui. Pentru starea me insa, el si-au intre-
buintat toati mijlocirile cruzimii, ineit la viafá m-ar fi lovit, daca eu nu m-a§
fi aparat cu scaparea in hotarul Austriei.
De obsta insa si insusi inaltimea ta este stiut rapire ci mi-au &cut in
vitele de tot feliul ce am avut, pre care aice in Esi le-au taiet spre hrana impä-
rechetilor lui. Stricare casa mele din Botosani i prada lucrurilor ce avem in
nauntru, in sfirsit, ardirea acé inadins a hirtiilor de socoteli ce avem cu unii
si alii, cu cari in sinul famelii meli au tiparit o nestearsa sarsica si au deschis
mi izvor viu de laerami ce nu sa pot usca decit prin o domneasca milostivire.
Vazind dar in pämin' tul acesta averea jacasului mieu pradatoriu, linga
dinsa, nedispagubit, indraznesc a ma' crede in mare strimbatatire.
Pentru aceea, Cu umilitá rugaminte alerg la milostivirea inaltimii tale.
Al inältimii tale, pre plecata slugä,
Gavriil Istrate paharnic
[Pe verso:] Dreptatile le ai intru aceasta, dar fiindca nu atina de la noi
çi rämine a sa da hotarire de catril prea puternicul nostru imparat, vei fi
duitor, si cind alta asämine dumitale patimitori vor fi pusi la cale, vei fi si
dumneata.
1823, mai 17
Vel logotät
Acad. R.P.R., doc. MCLVI/330. Orig. rom.

114
Mai 1823
Vasile Strimbeanu dei in judecata pe ceipitanii de panduri T ran-
dafir Boboloacti din Rogova, Detco din Bobaita, Dreighiceanu f i
Ionifa Hirgot din Baia de Arantä f i Dr eighiceanu Sirbu, pentru
1-au calcat» in vremea reiscoalei.
De la ispravnicatul Mehedinti.
Dupii jalbile ce au dat mai nainte stapinirii i acum mai pa urma catre
cinstita caimacamie dumnealui treti logofat Vasile Strimbeanu i dintr-acest
judet pentru apostata ce 1-au jafuit, au tras la judecata inaintea noastra
Vasile Strimbeanu a fost in 1814 cäpitan la Baia (Fondul Glogoveanu, doc. 357/1815); in
1818 vi 1819 el este administrator al moviei Glogova (Arh. St. Craiova, doc. XVI/9; LXXXIX/13).
In 1820, fiind zapciu de plasä, a persecutat mult pe locuitorii din Ctitunu i Glogova, incit acevtia
au fugit de pe movie (Arh. St. Craiova, doc. XVI/14). in 1821, imediat dupä inceperea räscoalei.
V. Strimbeanu este trimis in plasa Baia sä combatii räscoala i sà facii agitatie impotriva lui
Tudor (Fondul Glogoveanu, doc. 295 1821). El fuge apoi de acolo in Bucurevti unde este prins
de Tudor. Este pus la cazne i i se iau 3 200 talen i gäsiti asupra lui. Drept despiigubire pentru
acevti bani, V. Strimbeanu obtine, in 1823, o vie a lui Tudor (Arh. St. Buc., Judectitorevti noi,
tribunalul Mehedinti, dos. 15921/1832 rovu, f. 6, 15, 40, 76: E. Virtosu, Meírturii noi.. ., p. 103).

287
www.dacoromanica.ro
Trandafir Boboloaca ot Rogova ci Detco capitan ot Babaita, apostati, i capitani
Draghicean Hargot i 'smith* Hargot varu sau gi Draghicean. Sirbu capitani
de becheri ot Baia de Arama, Cu tovaragii lor tot dintr-acest judet, aratind
ca in vremea apostasii, avind citeva lucruri dintr-ale casii push' in pastrare
la satul Girbovita gi citeva la satul Glogova, mai sus numitii Trandafir i Detco
cu tovarogii lor s-au pus de au calcat la satul Girnita In trei rinduri gi i le-au
luat toate, facindu-i paguba in suma de talen i 1189, 10 parale. Asemenea
numiiii Härgotesti Cu tovarogii lor, calcind la Glogova, i-au luoat tot in suma
de talen i 3212, 30 parale, cerind sä aiba dreptate cu a i sa face despagubire,
caci nu le-au fost nimic datori de 1-au jafuit.
dupa buiurdizma cinstitei caimacOmii, ce au adus ca sä cercetam
sa indreptam, s-au intrebat gi pîrîçii, ce au sa raspunza.
Intii pricinuia zicind ca nu ar fi fost ei la jafurile numitului gi ca' jaluitoriu
ci-ar fi mai luoat din jafurile sale inapoi, iar in urma dupa ce adusa jaluitoriu
de miirtufie pa... 2 chelariul dumnealui medelnicerul Cotofeanu de la sattil
Girnita, la care i-au fost lucrurile in pastrare, impreuna ca alti oameni de au
dat credinta sufleteasca inaintea noastra pentru lucrurile de la Girnita, ea
numitului Trandafir gi Deatco cu tovarogii lor au calcat in trei rindan gi le-au
luoat toate. Asemenea gi pentru cele de la Glogova la pricinuirea capitanilor
Hargotegti, dupa ce adusa jäluitoriu pà Ghita sin Nitu Radutoiu ot... 2 de
arati ca ei ci cu tovarogii lor au luoat acele lucruri, cum gi adeverinta inscris
de la stefan ispravnicelul ot Glogova, care îi ingtiinteaza de adevaratii jäfui-
torii acelor lucran, zicind ca au cunoscur la Ionifi HArgot ni§te pereni ei la
Draghicean ligrgot un cauc ro§u c un sac cu hirtii ale jäluitoriului, rämaserà
toti piritii apostati fär' de cuvint, incepind a sà.' spune care ce au luat.
.4adar, nemaiputind taggdui fapta lor, s-au indatorat a plati fie§care
paguba jäluitoriului dupä cum mai jos sa a§terne socoteala cu multumirea
lor, fiindcä i-au mai scazut jeluitoriu din dreptul ce sa cuvenea a luoa. Dar
pentru cîçi in9i au aratat Härgotwii ca le-au fost tovaro9i e au luoat pArti
din jfifurile ot Glogova de talen... 2 care aducindu-sa de fata, au iegit neames-
tecati la acele jafuri. Dupa tot cuvintul drept, ramin tot phitii Härgotesti
datori a implini acegti bani, ca unii ce girt netagaduiti hoti c capetenii celorlatti.
Mai vinos Draghicean Hargot, cel ce de loe stiindu-sa vinovat, s-au
cacerdisit in tara nemteasca gi ei ce vor avea, îci vor cauta cu tovarogii lor.
Pentru care, spre dovada cercetarii acegtii pricini, s-au dat aceasta carte de
judecata la mina jeluitoriului treti logofat Vasile Strimbeanu
1823, mai
Nicolaie Glogoveanu
Iancu Bengescu
Ionitii Rfrgot, originar din Baia (Arh. St. Craiova, ms. 32). Prin 1811 era viltaf la plaiul
(Arh. St. Buc., Administr. vechi, vistieria Tfirii Rom., dos. 2118/1811, f. 59).
2 Loc

288

www.dacoromanica.ro
 Talen i parale Paguba ot Girnita, ce s-au fäcut de Trandafir i Deatco cu
tovaroqii lor apostati... insa:
[Urmeaza lista obiectelor reclamate i pretul lor, totalizind suma
1 189, 10 de 1 189, 10 din care se scade suma primita de Vasile Strimbeanu,
anume :]
Tal. parale
270 de la Trandafir cu ceata lui
70 de la Deatco
510 45 de la $Arban Cotiga tovar4u1 lor
45 de la Pirvu Dansiului.
80 de la Lungu ipac
510
679, 10 adeca 9asä. sute §aptezaci §i noo i parale 10 ramin iost asupra
numitilor cu tovara§ii lor apostati si caute logoat Vasile
Strimbeanu.
[ Se continua lista obiectelor reclamate al caror pret se ridica
la 3 212, 30 talen, din care se scad sumele ce s-au primit,
dupa ctun urmeaza:]
Talen i parale
3212, 30
610 de la Dräghicean 1-1ä[rgot] i Ionita väru sau i Draghi-
cean Sirbu ot Baia
270 Boia, nevasta lui Gheorghe argintariu, la care au
fost multe lucruri dintr-acestea date in pastrare
de Dumitrache Gospodariu tovara§u lor ce lipsä§te.
80 Costandin Spineanu ot Spineni, ipac.
960
2 252, 30 adeca doo mii doo sute einzaci §i doi, parale treizaci, ramine
iost sa-i implineasa Draghicean 'l'Argot ce i el lipsaste cu
tovara§ii lui, cind va veni.
Arh. St. Buc., Condica isprilynicatului Mehedinti 1314, f. 88 y 90.

115
21 iunie 1823
Cercetarea unei reclamatii pentru furt sdvirsit in vremea rdscoalei.

De la ispravnicatul Gorj
Dumnealui Banica Politimos au tras la judecata inaintea noastra pa
Nita Ciocirlie i 5tefan Goncea ot Urde dintr-acest judet, aratind ca ace§tia,
facindu-sa cäpitani in vremea apostäsii, s-au inchinat cu alii multi i au
19-c. 70
289
www.dacoromanica.ro
mers la un Grigore de la satul GAVAnesti ce-1 gtia de mai nainte cà este
poslugnic al dumnealui gi are lucruri date intru a lui pAstrare ca sà le ascunzii.
negAsindu-1 pà dinsul acask au gäsit numai pà o sorA a lui, Stana fata,
apucindu-se acest Nitä Ciocirlie cu zor cu laude de cazne ca sA-i spuie
In ce loe Ant lucrurile stäpinu-sAu, gi nemaiputind numita sa tie la iscodirile
ce-i fAcea, au spus. Aga, auzind Grigorie fratele numitei de unde era cA s-au
mArturisit lucrurile, au iegit de fatA. i nemaiputind nici numitul tägAdui,
au mers de i-au dat toate lucrurile ce era la dinsul in pfistrare gi le-au impArtit
intre ei. Intrebîndu-s i nu.mitul ce are impotrivA s'A räspunzi, deocamdatä
s-au absátut la pricinuiri cA ei au rost loati de silA de ce era mai mari
numitii din toate lucrurile cite au fost la Grigore au loat numai de la
nigte hamuri ce le tAiaserA nigte curAle; dar in cele din urn* iegind de fatá
Grigorie, cel care au tinut lucrurile la dinsul in pAstrare, i arAtindu-i cA
ei au fost mai mari cApetenii, precum este gtiut, dovedindu-sA 0 din alte
cercetAri ce s-au fAcut mai nainte i cA aceátia dintru-ntii au fost inchinati cu
Tudor apostatul gi mai vh-tos cA prin nu_mitul Nità Ciocirlie s-au fAcut toate
iscodirile surori-sa pinA au mArturisit lucrurik jAluitorului. NemairAmiind
nici un cuvint de pricinuire la cele arAtate de numitul Grigorie, cunoscindu-sA
vinovati, alta n-au mai provalisit, fArA numai zisA Nitä Ciocirlie cA dintr-acest
judet mai are tovarogi precum gi din Mehedinti, care a mers cu ei de au
sfivirgit aceastA faptk cAzind cu rugAciune ca sA-i lasA sA meargA pA la toti
tovarogii lor gi cite lucruri sA vor gasi in fiintA sA le aducA i sA le primeascA.
lar ce vor mai lipsi s'A le plAteascA cu pretu ce prin deosebitä foaie sA aratk
läsate din pret cu mult mai jos din cit fAcea, dindu-i ci zapis. Peste citAva
vreme s-au dus de au dat jalbä cinstitei cAimAcimii, arAtind multe birfeli
ci categorii cu care socotind cA poate igi vor afta vreo indreptare, dar nu
le-au rAmas nici un cuvint. i la dreptAtile ce are jAluitoru a i s'A implini toate
lucrurile cite i s-au luoat dupA prep' ce vor fi fost, iar dupA cum prin zapis
s-au sinfonisit cu pret mai- jos, judecata gäsegte cu cale sfi le implineascA
numitii de mai sus, ca unii ce ei au fost mai mari cApetenii gi vecini cu
numitul Grigorie gtia unii altora iconomie, mai Vh-tos Nita Ciocirlie, ca unul
ce el au fost ispititoriul dentii, pinA au arAtat toate lucrurile. i ei au mere
cu ceilalti care iarAgi ei Ii gtiu la care numitul Grigorie de le-au luoat, jai%
ei ce vor avea unii cu 10 vor auta prin deosebità judecatA. i fiinda
numitii nu s'A multu.mirà a face implinire de aici, sA sorocirá a merge gi la
cinstita cAimAcAmie, de unde, cum sA va gfisi cu cale, sä va face desA-virgitä
hotArire.
1823, iunie 21
Costandin BrAiloi
tefan Gfinescu
Arh. St. Buc., Condica ispravnicatului Gorj 1310, f. 58.

290
www.dacoromanica.ro
 116
!a0, 23 iunie 1823
Anaforaua boierilor divaniti din Moldova ceitre loan Sandu
Sturza pentru izgonirea arneiutilor si sirbilor, care au incercat o
nouei ream-al-ire cu armele, si instituirea unei cenzuri a scrisorilor
pentru streiineitate.
(Vbersetzung) Ia§i, 23 iunie 1823
Die erwiesene freche Unternehnaung der greco-arnauto-Serbo Hetäristen,
welche erst kiirzlich durch die beschlossene Absendung einiger bewaffneten
aus direr Mitte nach der Moldau gewagt worden ist, hat, obwohl es durch
die Sorgfalt des dortigen. Guberniums vereitelt worden, dennoch in der Moldau
eine grosse Unruhe und den Verdacht erregt, dass, da diese Verwegenen nach
dem ersten Misslingen ihrer thörichten und verbrecherischen Absichten, die
Realisirung derselben zum zweyten Male versucht haben, niemand daran
zweifeln kann, dass sie bey der ersten giinstigen Gelegenheit auch zum dritten
Male und noch öfters, diese Versuche wiederholen und trachten wiirden, den
Moldauern aus Rache, weil sie an ihren thörichten Plänen keinen. Antheil
nehmen wollten, alles Mögliche Böse zuzufiigen. Es ist auch wahrscheinlich,
dass dieser zweyte Versuch so wie der Erste, von eben den 5 oder 6 ihrer
Rädelsfiihrer, die allgemein bekannt sind, herriihren, und diese werden nie
aufthören, in so lange derley verderbliche Pläne zu schmieden, so lange sie
in dem Besitze der hierländigen Klostergilter-Einkiinfte sich befinden werden,
denn werui diese von dortaus, wo sie bloss aus Barmherzigkeit gedultet werden,
zu gewissensund schamlosen Handlungen sich entschliessen könnea, so werden
sie gewiss, im Besitze von G-eldsum.men, noch mehr im Stande seyn, ihre
verbrecherischen Zwecke zu realisieren. Auch ist es möglich, dass sie dabey
auch die HiiIfe der hier im Lande unter verschiedenen Protectionen lebenden
Griechen-Arnauten und Serbier rechnen und mit ihnen im Einverständnisse
stehen.
Die Freyler vom Jahr 1823 sind bekanntermassen dieselben, welche im
Jahre 1821 die Fahne des Aufruhrs aufgesteckt haben. Diese sind es, welche
Anhänger werben, nähren, kleiden und besolden, sie sind die Befehlenden
u.nd es unterliegt keinem Zweifel, dass, so wie sie den gegenwärtigen Vberfall
von Bessarabien aus verbreitet haben, sie ebenso einen zweyten aus sonstigen
Gegenden einzuleiten und vorzubereiten, auch alles dasjenige zu thun fähig
Bind, wozu sie ihre Verstocktheit nur bestimmen kann.
Von denselben Werkzeugen muss man. dieselben Wirkungen erwarten und
die Absicht kann nie eine andere seyn, als diess unser Vaterland abermals
in den bedauerungswiirdigen anarchischen Zustand zu versetzen, dessen trau-
rige Folgen noch heute tief gefiihlet werden.
Um also nicht etwa wieder in ein neues, noch grösseres Ungliick, zu gerath-
en, nehmen wir Euer Durchlaucht Landesväterliche Sorgfalt in Anspruch
19*
291
www.dacoromanica.ro
und zeigen pflichtmässig an, dass die obberiihrten erwiesenen Umtriebe der
Griechen, Arnauten und Serbier grosse Besorgnisse und mancherley Verdacht
erregt haben, um allen angewendeten Sicherheitsmassregeln trotz zu bieten,
dann die öffentliche Sicherheit zu gefährden, zum Ziele haben, denn wenn
wir uns gleich .auf die vom bessarabischen Gouverneur Euer Durchlaucht
gegebenen schriftlichen Versicherungen verlassen und die von ih.m ergriffen
seyn sollenden Massregeln, als zweckverbiirgend ansehen sollten, so sind wir,
wenn wir die Vergangenheit uns in's Gedächtnis zuriickrufen, nichts desto
weniger im Stande, die gewiimschte Biirgschaft der öffentlichen Ruhe als
hergestellt anzu.sehen.
Unser grösster Verdacht, fallt diessfalls vorzäglich auf die hier im Lande
unter verschiedenen fremden Protectionen zerstreut lebenden Arnauten und
Serbier. Wir glauben daher, aus Besorgniss um die allgemeine Sicherheit und
Ruhe, auf die Entfernung dieser Menschen, sey es auch nur zeitlich, aus diesem
Lande antragen zu miissen und sollten einige darunter im Sinne der Trak-
tatsstipulationen Handel treiben, so mögen sie sich ihrer Waaren en gros
entledigen und sich zu Gunsten des allgemeinen Wohls wegbegeben. Die
Proffessionisten und die gesehäftslosen Individuen aber, sollen bis zur Befes-
tigung der Ruhe in unserem Vaterlande durch die sie schiitzende Consulate
unter Wache iiber die Gränze geschafft werden und nur diejenigen von ihnen
befugt seyn, sich hierlandes aufzuhalten fär deren gutes Betragen die löblichen
Consulate schriftliche und besiegelte Versicherungen geben wiirden.
Ebenso wäre es rathsam, alle Correspondenz mit dem Auslande und, wenn
es thunlich wäre, gleich von heute an zu untersagen. Die Handels und sonstige
dringend nothwendige Correspondenz aber, einer Zensur, welche Euer Durch-
laucht zu ernennen fiir gut finden wiirden, zu unterziehen. Auch wäre es er-
spriesslich, auf den miindlichen Verkehr der Personen bey den Quarantainen,
durch einen vertrauten und verlässlichen von Euer Durchlaucht zu ernennenden
Commissaire zu wachen.
Iasi, 23 iunie 1823'
Traducere
Nerusinata incercare doveditä a eteristilor greci, ardan-ti §i sirbi, pe care
au indräznit sä o faca' Cu armele citiva dintre ei acum de curind veniti in
Moldova a stirnit in tara, cu toate c5 a fost zädarnicitä de cirmuirea de
aici 2, o mare turburare ; cAci, de vreme ce acqti turburatori, dup.& ce au
dat greq intiia oarà in fapta lor nebuneascA si nelegiuità, au mai incercat totusi
sä o sävirseasci acum, nu poate fi indoialà cl la cel mai apropiat prilej ei

1 Data in document este 23 iunie färii sa se specifice dacii este in st. n. sau in st. v.
2 Potrivit rapoartelor consulare prusiene, complotul eterist a fost descoperit la 18 iunie
(Flurmuzaki, X, p. 233).

292
www.dacoromanica.ro
vor face o a treia incercare i luck' altele mai dese si ea vor cauta sa faca
once rau moldovenilor, din razbunare, fiindca nu au voit sa ja parte la planurile
lor nebunesti. Mai este de crezut ca aceasta de a doua incercare, ca i cea
dintii, a fost stirnita de aceiasi 5 sau 6 complotisti care Ant indeobste cunos-
cuti 1, i acestia nu se vor .satura sä Tese astfel de planuri primejdioase atita
timp cit vor fi in posesia veniturilor bunurilor manastiresti din tall, caci
de vreme ce ei se pot hotari, de acolo de uncle slut rabdati numai din ma,
la fapte nerusinate i nesocotite, cu atit mai mult vor fi in stare sa-si indepli-
neasca scopurile nelegiuite daca au bani multi /a dispozitia lor. i se mai
poate ca ei sa se bizuie intru aceasta si pe ajutorul greco-arnäutilor i sirbilor
sezatori aici in Tara sub felurite protectii i sa fie in initelegere cu acestia.
Dupa eft se stie, facatorii de rele din anul 1823 sint tot acei care in
anul 1821 au inältat steagul rascoalei. Ei sint acei care recruteaza partizani,
le dau hrana, imbräcaminte, simbrie, ei sint conducatorii, si nu se poate tagadui
asa .ctun au pornit ei navälirea aceasta din urma din Basarabia, tot asa
vor sti ca si din alt tinut sá pregateasca i sa conduca razmerita, i ca sint
In stare de orisice fapta, atit de mare le este indirjirea.
Trebuie sà ne asteptam ca tot aceste unclte vor savirsi acelasi lucru, iar
dorinta acestor oameni nu va putea fi niciodata alta cleat sa ne aduca iarasi
Tara in aceeasi stare de anarhie jalnica 2, ale card urmari triste le mai simtim
inca adinc pinä in ziva de azi.
Asadar, pentru ca sa nu cadena intr-o noua nenorocire, inca mai mare,
ne bizuim pe iubirea parinteasca de Tara a mariei tale si aartam credinciosi
ca mai sus pomenitele uneltiri doveditoare ale grecilor, arnautilor i sirbilor,
[care] au stirnit o mare ingrijorare çi oarecare banuiala, au drept scop
impiedice toate masurile de siguranta luate i apoi sä primejduiasca ordinea
publica ; iar daca ne bizuim pe incredinfärile serse date mariei tale de atre
guvernatorul Basarabiei si socotim ca masurile ce ar fi luat ating scopul ce
ni 1-am propus, totusi, daca cugetam la lucrurile trecute, nu sintem in stare
sa privim chezäsia euvenita a linistei obstesti ca ceva statornicit.
Bänuinla noastra cea mare cade acum mai ales asupra arnäutilor i sirbilor
risipiti aici in Tara care stau sub ocrotirea feluritelor protectiuni straine. Socotim
asadar, din grija pentru ordinea i linistea obsteasca, sä propunem izgonirea
acestor oameni din Tara', chiar numai vremelnica 3; iar daca unii dintre ei
Printre ei se afla Vasile tufeccibasa. intregul grup de complotisti, in frunte cu el, a fost
prins in raiaua Hotinului i toti complotistii e au fost dusi la locuri sigure o (Hurmuzaki, XX,
p. 831; X, p. 234).
2 La 27 iulie Kreuchely raporta cà i la Bucuresti existä teama de o riiscoahl (Hurmuzaki,
X, p. 536-538). Presupusii eteristi au fost pusi si la Bucuresti sub urmiirire i unii dintre ei
au fost arestati (Hurmuzaki, X, p. 239; XVI, p. 1108-1109).
3 Inca din martie se dezbAtea in divanul Moldovei problema izgonitii grecilor, sirbilor
bulgarilor din %aril', fapt care a stirnit panici in rindurile acestora (Hurmuzaki, XX,
p. 813-817).

293

www.dacoromanica.ro
se ocupä Cu negoturi in intelesul stipuIatiunilor din tratat, apoi ei sà se des-
Lei de märfurile lor cu toptanul i fa Orfiseascä tara spre binele obstei.
Lisa' profesionistii i indivizii fàrà treburi vor fi d.usi peste granitä sub pazä
de catre consulatele protectoare pink' la statornicirea linitei in patria noasträ,
numai acelora dintre ei le va fi ingaduit sä faminä in tarä pentru care
cinstitele consulate vor da chezäsie scrisä i intaritä Cu pecete privitoare la
buna lor purtare 1.
Tot astfel ar mai fi nimerit ca once corespondentä cu striänätatea sä fie
opritä i daeä se poate chiar de astäzi. lar scrisorile ca privire la treburile
negotului i altele de neapArata trebuintà sä fie supuse unei cenzuri pe care
miria ta vei crede de cuviintä sä o institui. i s-ar mai cuveni sä se privigheze
vorbele dintre oameni la carantine printr-un comisar credincios si de isprava,
pe care 1-ai numi märia ta 2.
Hurmuzaki, XX, p. 827-828. Text gerrn.

117
2 iulie 1823
Date despre impiirfirea averii reimase de pe urma lui Dumitru
Girbea, cdpetenie de panduri in 1821.
De la isprävnicatul Mehedinti.
Stanca, sotia räposatului Dumitrasco sin Dumitru Girbea 3 dintr-acest
judet, prin jaiba ce au dat märii sale prea inältatului nostru domn arata cä,
luind intru asätorie pä Dumitra§co fecioru lui Dumitru Girbea de la GirbovAti,
in diastimä de 6 ani eit au vietuit ca dinsul 0 au ci§tigat i copii ciirora
intimplindu-sfi moarte, au rilmas tot in casa socru-sAu pinä in anul trecut
In vremea räzvrätirii, cind s-au intimplat i bfirbatului ei moarte. Precum
atunci, neavind o altä nädejde, au sezut tot la socru sàu in cask pina
eind au sosit ostile impärätesti in çarà i socru säu fiindcä fugise, amestecat
cu apostatii, dupä ce s-au predat la turci, 1-au trimis mai marile ostirilor
Aceite miisuri nu au fost puse in practici (Hurmuzaki, XX, p. 837).
2 In aceeasi zi logofetia treburilor din afarii a adus la cunostinta agentiei Austriei hotir-
rirea divanului Moldovei de a izgoni din tarà pe toti arnimtii i sirbii care nu vor avea chezfisia
consulatului de care tin (Hurmuzaki, XX, p. 828-829. Text germ.).
intr-un pomelnic din 1811 al lui Dumitru Girbea, dat la schitul Topolnita, se girsese
mentionate urnaiitoarele rude:
Dumitru, Ioana, Dumitra§co, Tudor, Stance (Acad. R.P.R., mi. rom. 2199, f. 31).
Tot in 1811, D. Girbea este apitan de.poterri sub comanda lui Tudor Vladimirescu.
turile lui cu Tudor se constatrl in continuare in anal 1813 (E. Virtosu, Mârturii noi...., p. 17, 30).
In februarie 1820 11 gfisitn pe D. Girbea Maud hottirnicie la Cillinesti, jud. Mehedinti
(Arh. St. Craiova, doc. XXVII/13).

294
www.dacoromanica.ro
la Diiu 1. lar pi dinsa, rädicindu-o turcii si adu.cindu-o in Cerneti, au tinut-o
la popreali mai mult de o luni de zile, luindu-i si tot ce au avut de la
pirintii ei impreuni cu ale socru-siu, incit au scipat numai cu sufletul.
Nefiindu-i indestul ci au robit-o ca o argati in sase ani, ci si afli pfigubase
si de zestrea sa de la pärinti din pricina socru-siu, cerind a fi luminati
porunci citre isprivnicat, ca si si despigubeasci cu cevasi din namestiile
socru-siu, dindu-si si a treia parte, ca uneia ce au avut si copii cu fiu-siu.
In dosul cireia jilbi de la trecutul fevruarie 23, s-au si dat luminati buiur-
dizmi catre acest isprivnicat, poruncitoare sä' cercetim. Si la dreptatea ce
va avea jäluitoarea, sii-si afle cuviincioasa indestulare si si indreptim. lar
neodihnindu-sä vreo parte de aici cu cercetarea in scris, sä-i sorocim si la
cinstit divanul Craiovei.
Pentru care arätindu-sä la isprivnicat si Ghiti Benga cu asemenea cerere
de lipsa zestrii Bilasii, fie-si, sotia Girbii cea de al doilea, si alte pagube, i
Gheorghe Erceanul, precum si alti creditori cu sineturi si fir' de sineturi,
cirora li s-au intimplat pagubi din pricina Girbii ci au fost apostat, s-au
fäcut mai intii comision de toate rimasurile räposatului Dumitru Girbea si
s-au orinduit cu pitac clue dumnealui biv treti logofit /onitä Burileanu i
Sima starostea cu alti doi negutätori ca si cerceteze toate condeiele cele in
fiinti, atit de rämasurile Girbii, cit si de lipsurile de zestre si pagubile cele
ce cauti a sii despig-ubi, si &A faci pretuirea pentru toate, care orhiduiti si
dau inscris prin comision cercetarea i alegerea si pretuirea ce au amt. i
infitisindu-si inaintea noastri toti cei ce cauti despigubire cu comisionul,
am vizut el toatä periusia Girbii este numai in sumi de talen 6202,
iar cererile pfigubasilor fiind mai mare sumi de taleri 10 576, parale 5, am
ficut chibzuire ca mai intii si sä scazi, adici si sä scoati din toati periusia
lipsa zästrurilor si datoriile cele cu sineturile inscrise. Apoi ce va prisosi din
periusie, sä sä. analoghiseasci suma pagubilor celorlalti, ce grit numai cu dovezi
de oameni märturii, firi sineturile Girbii, in scris, ca &A si impartasci de
despigubiri dupi dreptate.
Drept aceea, alegindu-sä si lipsa zestrii a acestii jiluitoare in sumi de
talen i patru sute doaäzici si patru, dupi cum se aratä in comision, pentru
care aducindu-ne de mfirturie pi Drighici Ciobanul s'i Ilinca sotia lui Dumitru
sin lama's ot Ercea, de au aritat cu credinti sufleteasci, ci Cu aceste lucruri
au intrat jäluitoarea in casa birbatu-siu si a socru-siu Dumitru Girbea si
nu si le-au mai luoat inapoi. Ca o lipsi de zestre fiind pecetluiti, intre care
datorii cu sinet, avind sä ja si dumnealui sluger Bärbuceanul Ginescul din
sud Gorj talen i 700 pentru neste fin ce i I-au fost dat mortului Girbea mai
nainte cu tocmealä, si fiind cu sinet scriisoarea Girbei, s-au socotit a li sä
1 La inceputul riiscoalei, D. Girbea era vittaf in plaiul Closani. El se aliituri imediat lui
Tudor Vladimirescu, impreunit cu 100 panduri, si merge cu el la Pades. Este trimis cu 400 panduri
In Gorj stt prinda pe stolnicul Din' Biilteanu (N. Iorga, Izv. cont., p. 234, 236).

295

www.dacoromanica.ro
implini in pret. Care bani impreunindu-sa cu talen i 424, lipsa zestrii Stanchii
jäluitoarii, sä aduna talen i una mie una mita doaozaci i patru datorii intregi
cu talen una mita patrusprezece, parale 22, cu analoghie din talen 235,
paguba lui Gheorghe Erceanu tata' Stancai jäluitoarei pentru neste vie si o
zälogire de cazan ce urmeaza i nu.mitul a s'A despfigubi din ramasurile Girbii,
dupl comision, viind leul Po parale noaosprezece si o lätcae, s'a impreuna
talen una mie doao sute treizeci si opt si parele 22. Drept care bani li s-au
dat insa o vie cu jumätate pivnita din Poiana Hoteascä, de zid, Cu impreju-
rimile ei, pretuita in talen i una mie doo sute si un bou i un stup de la Semeon
Horca ot Girboviti ce le-au luoat de la Girbea si le-au dat unde au vrut sa
li s'A implineascfi pretuitä cu talen i 20 i un streazi de la un ispravnec ce l-au
luoat fiind al Girbii sä-1 pläteasca pretuit cu talen i 15 si o bute de la Sandul
popii ot tam, ce au luat-o, ipac pretuita Cu talen i 5, adunindu-sä in suma
de talen i una mie doo sute patruzeci, mai prisoseste talen unul, parale 18, s'A
intoarca celorlalti creditori, i fiindea cealaltä vie cu pivnitä jumatate este
din vechime a lui Gheorghe Erceanul, dupa cädere i dupa dreptate cu multu-
mirea tuturor s-au insarcinat Dincä Erceanul logofat, fiiu-sau, ea toate dato-
riile ce s'A arata mai sus s'A raspunza atit surorii-sa Stanchii, lipsa zestrii, cit
slugerului Barbucean Ganescu, datoria de talen i 700, precum i tatini-sau
Gheorghe, paguba de talen i 114, incredintindu-i cu zapise pA anume, ea le va
plati in soroace cuviincioase i sa ja insusi intr-a sa stapinire via Girbii, cu
pivnita jumatate i celelalte ce sä coprinde mai sus'.
Pentru cari i s-au dat aceastä carte spre dovada la mina. lar eit el,
numitul Din* nu va fi urmarit cu a implini pägubasilor banii ce sä aratä
mai sus, atunci sä sä sileasca prin judecata i far de voe a plati.
1823, iulie 2
Nicolae Glogoveanu
Ark St. Buc., Condica isprävnicatului Mehedinti 1314, f. 71 v 72 V.

ANEXA
la documentul nr. 117

Perilipsis dupä comision de cele ce s-au dat din ramasurile Girbii, drept
pagubi i datorii, insa cele cu sineturi intregi si cele J'ara sineturi, talen 8 617,
parale 25, analoghisindu-sa pa talere 4 243, parale 20, ce rämin avut bez taleni
1958, parale 20, ce s-au scazut pagubi intregi. Vine leul numai parale 19 si
o lazcaie si mai cevasi, dar parale 19. Zicem:

1 Inca din aprilie 1823, càimàcämia Craiovei daduse dispozitii ca averea lui D. Girbea,
-pentru a nu se pustii, s'el' se dea spre ingrijire celor jefuiti de el (E. Virtosu, Märturii
noi..., p. 84).

296
www.dacoromanica.ro
 talen i parale
700 datoria slujeriului Barbuceanu Ganescu pa fin cu sinet, ce s-au
insarcinat logofat Dincä.
424 lipsa zastrii Stancfii, nora Girbii, dupa arätarea marturiilor ce
au adus
114 22 paguba lui Gheorghe Erceanu din talen i 235, leu po parale
19 insa drept care li s-au dat
1 238 22
talen i parale
1 200 o vie Cu jumatate pivnitä. din Poiana Hoteascä,
de zid, cu imprejurimile ei.
20 un bou gi un stup de la Seman Harca 1 ot Girbovati,
ce s-au luoat de la Girbea gi le-au dat unde au vrut
15 un streaz de la Ispas Enescu ot tam ce 1-au luoat
fiind al Girbii.
5 o bute de la Sandu popii Daii ot tam ce au mat-o
Ispas.
1 240
1 18 mai rämin dator numitii creditori sá dea celorlalti. i cu toate
insarcinindu-se Dined Erceanul, fratele Stancai i fecioru lui
Gheorghe Erceanu,"au dat zapis slujerului Barbuceanu
raspunzä oricum va fi datoria de talen i 700, ecsofilindu-sa
gi cu cei1ali, fiindu-le vechil.

Cartea lui Ghitä Benga

610 20 intregi
1 851 2 au analoghisit din talen i 3 347
2 461 22 drept care i s-au dat, insa
talen i parale
670 casa da zid cu toate
75 5 stinjeni &A mogie din Girbovati
200 1 ipac din Valea Glodului
150 1 via cu pivnita de la lana Arezniceasca
900 60 stinjeni da mogie de la raspopa Costandin ot
Valea Rea
120 10 ipac de la Radu Fijar
150 de la Nita Rima ot Leurda
15 un streaz de la Radu Bätaiosul
2 480
2 461, 22
18 18 sa-i räspunza innapoi celorlalti creditori

Corect: Simeon Hoareá.

297
www.dacoromanica.ro
 Cartea dumnealui clucer Glogoveanu
talen parale
224 intregi pentru vin
623 16 din talen 1 278, parale 30, leu Po parale 19, pentru
porumb
847 16
talen t parale
847 16 drept care i s-au dat insä
talen i parale
800 40 stinjeni dà mosie din hotaru Serpestilor si Meri-
sanca po talen i 20
47 16 si i sà implineasci de la .. 1 preoteasa popii lu Pitru
847 16 ot Girbovfiti, din talen i 70 ai Girbii zfilogirea vii
cu pivnita ei de acolo sau de la cine din creditori
va luoa pentru cusur, si fie datori a raspunde
dumnealui clucerului acesti bani.
Cartea protopopului Ghita Girboviceanu de la Girboviti.
talen parale
711 11 analoghi din talen i 1 459, paguba ce i s-au ales prin
comision si s-au socotit leu po parale 19 drept
care bani i s-au dat in stapinire, insa
talen parale
530 o vie cu pivnita i o putini i o bute si un lin in
Girboviti ce este aliturea cu a protopopului
chiar pà mosia sa imparasita sà o stäpineaseä
neclintit
15 o caldare
7 20 un fesnic mare
20 un techi de ocioaie 1 ce sä arata prin comision asupra
10 40 steanapi de curte j protopopului
587,20 2 una berbenita mare
3 un butoi
587 20
123 31 adeca una suta doazeei i trei, parale ,31, ce rimin cusur sa-i
implineasca de la Nicolaie Corlan ot Samärinesti din talen
200 ce este dator la Girbea, cusur din taleri 950, pentru 90
stinjini mosie care i-au fost cumparat Girbea, precum mai
pa larg si arati in comision. Si numitul Corlan, rispunzind
jiluitoriului acesti bani, este dator sa mai rispunze si talen i 76,
parale 9, pink' la implinirea sumii de talen 200 la alt creditor
cäruia i sa va da sinet de la ispravnicat, apoi sa exsofliseste
de pricina acestor bani.
Loe alb.

298

www.dacoromanica.ro
 Cartea RAdutului Moflea ot GirbovAti.
talen i parale
177 37 din talen i 365 ce au avut sa ja prin comision gi le-au
socotit leu po parale 19, drept care bani i s-au
dat insä:
talen i parale
20 o cäldare mare ce este asupra-i
5 o putinfi la Ioana Gindäcioanea
5 o bute de la Sandu Preotesii
3 un butoi ce este asuprà-i
40 o jignità cu doao guri
101,24 22 24 din talen i 70, zalogirea vii, i pivnita preotesii popii
Pätru ot Girbovkti, bez talen 47, parale 16, ce
s-au orinduit a BA implini dumnealui clucer Glogo-
veanu
6 o bute de la popa Toma ot tam
101 24

76,13 adicA gaptezeci gi 6, parale 13, de care nevrind a

intra in via ot Corcova, va rgmine rabdätori
precum singuri au zis.
Socoteala popii Grigore ot GirbovAti dupà cartea ce i s-au dat, insA
talen i parale
97 20 dreptul din talen i 200 ce í s-au ales prin comision
gi s-au socotit leu Po parale 19, drept care bani
i s-au dat insà:
12 o bute ce este asuprà-i
10 o putinA ipac
12 un streaz de la Gheorghe Brezniceanu
20 un zapis al luí Ioan circiumaru, zitlogirea a doao
bahcele de pruni, cind va rAspunde bani sfi-i
sloboaze bahcelele d5. pruni.
80,8 2 patru stenapí de curte ce sint asuprä-i
1 patru scinduri ipac
5 un streaz di la loan Tänlsoiu
18 18 de la Ghitä Benga ce au trecut mai mult in lucrurile
ce au luat, drept paguba sa, precum sa cuprinde
In madeaua isprävnicatului ce i s-au dat la minä.
80 18

17 2 adica' gaptespreze[ce], parale 2, ar fi sä mai ja preotul popa Grigore,

dar de vreme ce nu voegte a intra in via de la Corcova CUL

acest cusur, rämine a fi pAgubag precum insugi a zis

1823 iulie 24

299
www.dacoromanica.ro
 Socoteala luí loan Brezniceanu i Dumitru MAnularu [ ?] ot... 1
dupä carte de li s-au dat
talen i parale
54 16 dreptul lor din talen 107 ce li s-au ales prin comision,
pentru care insA:
8 un streaz ce este asupra ion
46 16 de la Nicolaie Corlan, din talen i 200 ce au fost.datori
la Girbea, bez talen 123, parale 31, ce s-au finduit
a implini protopopului Girboviceanu §ii bez taleni
29, parale 22, ce mai rAmine Corlan datori a inplini
altui creditor
54 16 adicA cincizeci O patru, parale 16, §i sA implineste
suma dinpotrivA
1828 iulie 23
Socoteala lui Zanfir cojocar dupA cartea ce i s-au dat.
22-36 din talen i 47 ce au avut Zanfir s'A ia drept care...
ing:
talen i parale
6 una masä de la Dumitra§cu Pirvulscu eot GirbovAti
3 doao roate de la GhitA Pirjol
2 2 roate ipac de la loan VinAtoriu
12 20 ce tree de la IonitA Boiengiu ot Cerneti din zapisul
vistierului Barbu Bibescii de talen i 110 ce 1-au
luoat numitul Boiangiu, care sA si-i caute la dinsul.
23 20
24 adicA parale 24 ce trec mai mult s'A le rAspunzA nu.mitul Zanfir
1823 iulie 23
Socoteala lui Chirteia Ple§oianu din Cerneti, dupà ce i s-au dat
talen parale
50 25 din talen i 103, parale 35, ce au avut s'A ia prin comi-
sion drept care l'usa:
talen i parale
20 o cAldare de la Dinu popii loan
5 o cAldare ipac
52, 20 8 o cAldare de la Ioan Ciobanu
4 20 un vAtrai si o pAreche hiarA dA co§, la Ioan V'Acaru
15 o cAldare la Seman Harca
52 20
1, 35 AdicA unu, parale 35, trec mai mult, care le-au §i. rAspuns altor
creditori
1823, iulie 23
1 Loe alb

300
www.dacoromanica.ro
 De la isprävnicatul Mehedintului.
Intre creditorii räposatului apitanului Dumitru Girbea ot Girboväti
dintr-acest judet, fiind i chir Ionitä Boiangiu de aici din Cerneti pagubag
de talen i 200 ce i s-au ales prin comision pentru un cazan mare ce au fost
Wog la Girbea, in talen i 28, care cazan s-au luoat dà turci i pà urmä,
gäsindu-sä i zapisul de cfitre turci s-au apucat de 1-au i plätit cu acegti bani
care bani fiindeä periusia Girbii au fost putinä, iar cererile creditorilor au
fost mari, i s-au socotit leu numai Po parale 19, precum s-au socotit gi a altor
creditori ce au avut sineturile Girbii inscrise, ci numai dovezi dà oameni
mkturii bez lipsurile de zestre i datoriile cele cu sineturi dupà comision cu
ce s-au fäcut acegtii pricini gi vine numai talen i 97 gi parale 20. Pentru care
zapis, fiind un zapis al vistierului Barbu Bibescu ot Aninoasa din sud Gorj
de talen 100, care s-au gäsit in hirtiile Girbii i acum sl afli la Benga, de
datorie sfi i sä scoate de la numitul Ghitä Benga i dindu-i-sä in mina sä i
sä implineasck bani de la numitul vistier Bibescu. Iar pentru cusuru de taleni
12, parale 20, ce trec mai mult dintr-acel zapis peste talen i 27, parale 20,
dreptul jàluitoniului, s-au orinduit a-i da jäluitoriului Zanfir Cojocaru ce gi
el este asemenea pägubag. 5i spre dovadä s-au dat cartea aceasta la mina
jäluitoriului Ionitä Boiangiu 1
1823, iulie 23
Nicolaie Glogoveanu
Iancu Bengescu
Arh. St. Buc., Condica isprAvnicatului Mehedinti 1314, f. 82 V - 8 4 .

118
29 iulie 1823
Jcilbi)e Viranilor din Corbi (Mu,scel) impotriva îrnpildrilor area-
daplui mofiei in vremea rciscoalei.
[Vel logofät face anafora atre domn, privitoare la trei jälbi
ale locuitorilor din Corbi, jud. Mugcel, despre purtarea arendagului
mogiei episcopiei Argeg, stolnicul Ion Socolescu. Ei au agezämint
vechi cu episcopia privitor la clacä i ake obligatii, dar]

« ...in vremea räzvratirii, arendagu, cu silä de ardäuti, le-au luat multi bani
cu numire de clacä i de plug pe doi ani. 5i pluind in multe rinduri la preaos-
fintia sa pgrintele episcopul, i-au scris ca sä le pazeascä agAzämintul
daspägubeascA de banii ce le-au luat gi el nu dä ascultare».
[In jaiba a doua ei spun cä] « nu va sä le primeascä zilele de clacä in
lucru, ci le ja cite un leu i p"une oameni cu plati la lucru; cum gi la cele-
lalte dijmuri nu le pizegte legaura ce au. 5i pentru puiu de gäina, le cere cite
1 intr-un alt act apare printre creditori i pokovuiceasa Uta, sotia riiposatului polcovnic
Ionimä Erceanu din Ercea (Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului Mehedinti 1314, f. 62-63).

301
www.dacoromanica.ro
parale 20. Iar prin al treilea jalbgt, zic cà unii din lgcuitori din a razvrgairii intim-
plare si din alte greutgti fugind in puting vreme din locul lor i numitul arendas
stolnic Socolescu, indatA ce lipseste omul, Ii vinde casa i livedea de pruni
curAtura de finete la altii. si cind sà intoarce fugarul, nu i le mai dg. Din care
pricing merge satul spre scgdere i därgpanare».

[Episcopul e de pgrere sa fie chemati jeluitorii cu arendasul la isprgvnicat

sg se facg cercetgri i dreptate. Dacg nici asa tgranii nu vor fi multumiti,
atunci sg fie chemat Socolescu la divan].
1823, iulie 291
Arh. St. Buc., Condica domneascA 107, p. 28-29.

119

lithe 1823
Mosnenii din Dobridoru (Mehedinfi) sint reclamafi ed « au
tras pit cod,rul lor de mosie» pe cleicasii lui Ioniçá Moliifeanu, in
vremea reiscoalei.

De la isprgvnicatul Mehedintului.
Dumnealui vtori vistier Ionitg Motäteanu dintr-acest judet cu jalba, ce
au dat cgtre cinstita cgiimgcgmie au tras in judecatg la isprgvnicat pà Stoica
Lungu si Dumitru Lungu, manzili dg la satu Dobridoru tot dintr-acest judet,
argtind cà in vremea apostasii, viind panduri la casa sa, i-au luoat tot ce au
avut, lgsindu-1 in jale. Apoi in urmi viind si rgposatul postelnicu loan Sa-
murcas caimacamu, impreung cu siclitori aga2 çi cu aschearliii impgrgtesti,
au sezut sase zile Cu toatg ostirea la mosia sa Motgtei 3, mincindu-i toate bu-
catele ce au avut pentru trebuinta casii çi 1-au läsat çi muritor de foame. Atunci
de loe s-au argtat cu kálbi care stgpinire, cerind a sä despggubi de zahereaoa
ce-i luoase si i s-au dat rgspuns ca sa mai fie inggduitori çi sg va face
indreptare.
Nu i-au fost indestul aceastg pagubg çi stingere, ci mai sus numitul Stoica
Lungu çi Dumitru Lungu, mosneni, gib:Au-8g in satul Dobridoru, s-au unit
cu sätenii Matgtgeni du pg mosia sa çi i-au tras pä codru lor dà mosie numai

Intr-o anafora din 28 august 1822, datil in urma plingerii stolnicului I. Socolescu, se
arfita cA locuitorii nu se supuneau la adeturile mo§iei oi la inceputul ràzvràtirli s-au ridicat
cu zurba s asupra arendaplui (Arh. St. Buc., Condica domneascii 99, f. 152 v 153).
2 Corect: Sliictar aga.
3 Silictar Tahir aga se afla la Motiitei de la 2 pinA la 14 mai 1821 (E. Virtosu, 1821. Date
. .., p. 104, 106).

302
www.dacoromanica.ro
cu bordeile, pentru interesul lor, cu cuvint cà nu-i va supära de zile de claca,
iar päsciunea vitelor lor i arkurile, precum gi conacele vitelor le 'Ant In mosia
sa, mincindu-i suhaturi vechi, fär' de nici o indoire, i sä allá pä'g-ubas atit de
dijma de fin i din bucate, cum si de zilele de eked', ca and nu ar fi mosia sa,
ci a lor, cerind cu foaie a i sä implini talen i 5840, venitul mosii pä anul trecut
cu leat 1822: zilele clàcü, caräle de lemne i plugurile i doao suhaturi cu ta-
leri 2200 nu.mai venitul circiumilor. Cäci pentru acest fel de madea este pravila
pämintului care nu-1 lasä rähdator i päguba dà dreptul sä.u. In dosul ariia
jäibi de la trecutul iunie 4 s-au dat buiurdizma cinstitei caimä'cämii eätre acest
isprivnicat, sà cercetam pricina fata cu amindoao pärtile i sà facem urmare
dupä cuprinderea pravilii. Iar neodihnindu-sä vreo parte, sä.-i sorocim la
cinstitul divan.
Intrebindu-sä i piritii ce au sä räspunzä, pricinuirä, zicind ca prin satul
Motätei fiind drumu cel mare ce trece de la Craiova la Dii si de la Du la Craiova,
In vremea trecutei räzvratiri au venit läcuitori Motätäeni la dmnii cu mare
plingere cä pá toate zilele i noptile li sfi intimplä mari suparari i cheltuieli
de cätre turcii ce umbla pä acel drum cu conace i altele, Incä li s-ar fi intim-
plat si omoruri, zicind sä primeasca a sä muta cu bordeile ph* mosia lor. Si asa
dupà rugäciunea lor i-au i primit fära a le fägädui.cum eft' vor fi iertati de zilele
cläcji 131414 sfi' vor rfidica ascherlii i ianái sà vor muta in silistea ion Moffitäi.
Falk' fiind i toti acei läcuitori Motätäeni, li s-au zis: daeä din pricina turci-
lor s-au strAmutat dupfi mosia jäluitoriului, cuni de nu s-au intors in urmä
dupä ràdicarea turcilor, ci nici pina acum nu s-au tutors la urma lor, de au
pricinuit pagubä
5i intii räspunsärä cA le-ar fi mai usor pà mosia iar in urma s-au
intors zicind cä din pricina neaverii nutretului n-au putut a &A intoarce la urma
lor pä mosia jäluitoriului, neavind nutret sa-si inväleascA bordeile cele pärä-
site, dar spre toamnä, dupä ce îi vor rädica bucatele, sä vor muta la urma
lor. Impotrivä, jäluitoriu zise cä piritii i-au tinut i 11 cu fägäduieli dä
usurare la adeturile mosii pà mosia Ion i nu poate fi rähdätori dà paguba ce
i-au pricinuit, ci in puterea pravilnicestii condici, ce zice cà cel ce va primi
chicasul altuia in mogia sa cu simfonie mai jos cleat cele hotärite in pravil-
niceasca condicfi, sä sfi indatoreze acel stäpin al mosii ce au primit cläcagii
streini, nu numai sä plateascä toatA paguba, ci sà fämie lipsit si de a cere pri-
vileghiu al clä'cii si al celorlalte ce sint hotarite.
Deci isprävnicatu, privind la mai sus dreptätile MoViteanului, gfisim cu
cale ca Lungesti sa plateasci Motiteanului toate condeile ce sä cuprind
mai jos, Cu multà scfidere din dreaptä cerere a vistieriului Motäteanul. 5i
fiindca Lungesti cum si làcuitorli Motfiteni au dat jalbä cinstitei cAi-
mäcamii cà nu dirt multumiti pä hotkirea pravilnicestii condici, cerind a sä
judeca si la cinstitul divan, li s-au pus soroc ca la zece ale viitoriului avgust
sä s'A afle toate pä'rtile la cinstitul divanu Craiovei, unde dupl a ion cerere

303
www.dacoromanica.ro
sA va face si de cAtre cinstitul divan deosAbitA cercetare. Dar.. .1 de cerce-
tarea ce am fAcut ara dat aceastA carte de judecatä la Mina numitului vistier
MotAteanu.
1823, iulie
Nicolae Glogoveanu,
Iancu Bengescu
Cererea MotAteanului
talen parale
2 400 pentru 200 case, daca, cite 12 zile pi an
600 200 earl lemne, cite talen i 3
300 60 pluguri, clacA cite cinci taleni
400 2 suhaturi, cite talen i 200 suhatu
2 200 suma vintilui si rachiu/ui ce putea sA rAmiie
5 900 cistig si folos pA tot -anu.
Suma ce au gäsit judecata cu cale de a i sa plAti.
talen parale
1 200 daca, socotindu-s5 zioa numai cite parale 20, iar numitul, taleri
unu, precum cere MotAteanu
600 200 care cu lemne
300 60 pluguri
400 doao suhaturi, iar vinul i rachiul ce putea s'A se foloseascA cu
aceastà vinzare intr-un an nu i s-au pus intru nimic, rAnilind
'Arita nesupArati si jAluitoriu pAgubasi.
2 500 adicA 2 500 s'A i s'A implineaseA vistierului IonitA MotAteanu de
la piriti.
Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului Mehedinti 1314, f. 81-82.

120
Iulie 1823
Judecarea pricinii lui iortitd MolcIreanu caruia i-au fost luate
lucruri in 1821 . i i s-au restituit in urma poruncii lui Tudor Ila-
dimirescu.
De la isprivnicatul Mehedinti
Dumnealui vtori vistier IonitA Motäteanu dintr-acest judet au arAtat
prin jaiba citre isprivnicat, zicind ei in vremea apostasii lui Theodor VlAdi-
mirescu, pinA a nu BA inmulti rAutatea apostasfi, aflinclu-s6 la mosia sa MoVAtai

1 Indescifrabil.

304
www.dacoromanica.ro
 Cu toatii casa, au venit un Mitrea Sirbul ot Negotini, arendagul mogii Balta
Verde, cu Stancul buliucbaga ot Izvoarä i loan Gruiacul ot Gruia i $tefan
brat Bicä ot Pristol i Gheorghe Láta ot tam ce au murit i loan Gidea ot Flä-
minda i Nicola sin popa loan halibaga ot Cioroboreni i Matei Saitu ot Jiana
cu alti tovarägi ai lor apostati i fAcindu-1 muhasirea 1-au Iinut pinä abea
s-au cacerdisit numai cu trupul, trecind [in] Tara turceaseä ; i casa ramiindu-i
plinä de toate ce au avut din copilärie, i-au dat jaf casii luindu-i tot: cai, arme,
haine i alte smile, intre care fiind i negte haine ale vi[sti]ariului Mihai Goga
postelnicu Iorga. Cum s-au arätat numitii la Theodor räzvrätitoru, li s-au
intors jafurile de la mai sus pîrîçii, numai jäluitoriu Motátianu fiindcä trecuse
in Tara turceasck sä aflá pàguba i stins, cerind sà aibä dreptate cu a i
face despägubire de la mai sus piritii, cäci iei i-au je.fuit casa, aducindu-ne
atit adeverintä din partea a tot satu, cit i pà un Stan Cacaliceanu i Costandin
Rogozi de acolo, carii au arnat cä ei aflindu-sa de fatä in satu Motätei,
au cunoscut pä Mitrea Sirbul i Stancul buliucbaga de mai marii celorlalti ce
sá aratä mai sus, cAci au cälcat casa vistieriului Ionitä Motäteanu i i-au luoat
tot, bind gi lui Stan Cacaliceanu 13 oca vin, fatä fiind i Matei sin Dinu Saitu
ot Jiana. Unul din pirigi nu tägadui arätärile jäluitoriului, cum ea' nu 1-au
jäfuit cei mai sus numiti[i] apostati, tovarägi ai lui, färä numai pricinui zicind
cä el nu ar fi fost mai dinainte inclinat cu dînii, ci aflindu-sä ca este al logo-
fatului Mihai Chemopagea, venisfi cu sotia dumisale in gazdá acolo la vistiariu
Motäteanu jaluitoriu, unde cfilcindu-sfi casa vistieriului de atre tovarägii lui
de mai sus numiti, cind au plecat cu toate jafurile, 1-au luoat i pä el inpreunä
cu ei pinä la Tintereni, &Mare pä un cal al jäluitoriului. $i gtie Cu adevärat
ea au eunoscut la tovarogii säi o sabie a jaluitoriului i o päreiche pistoale cu
argint i ase cai, iar celelalte lucruri, cum le vor fi impartit piritii, el nu gtie.
$i zice gi el cä acolo la Tintareni, viind vistieriu Mihai Goga cu postelnicu
Iorga i arätind lui Theodor räzvratitoru pentru piritii, s-au dat hainele ce le
luoase i numitilor intr-ale vistieriului Motäteanu jàluitoriu, iar jäluitoriu au
rämas pägubagi, fiindcä fugise in Tara turceascfi.
Deci, de vreme ce vistieriu Ionità Motáteanul jäluitoriu are acest fel de
dovezi fir' de nici o indoialä, invederat sá cunoagte cà chiar pîrîlii i-au dat
jaf casii i ca unu ce au fost credincios raialii impärätii, vi-au lfisat casa incär-
cata 0 au dat fuga chiar in Tara turceasci, din care pricin4 i acum sa aflä
pAgubagi. Socotind cele dupà urnaä, caci de [ar fi] alergat i insugi sà sä arate la
Theodor mai marele apostatilor incl de atunci putea sá sä despAgubeascä,
dar numitul au rAbdat pinä acum, aratindu-sä Cu credintà catre cea adevarata
stlpinire.
Dupà tot cuvintul drept gäsind cu cale ca piritii de mai sus sá pläteasci
toatä paguba jäluitoriului ce sà aratä prin deosäbitä foaie, i fiindcä unii din
piriti sà aflä fugiti in Tara turceascä, ELIO in alte pärti, nu au stfitut mijloc
cu a i sä face despägubire, färä numai puind mina pä cele mai jos aratate
20 c, 70
305
www.dacoromanica.ro
vite ale...-1 unul din piriti, s-au orinduit cu pitac cätre starostea de negutatori
si pretuindu-sä dupfi cum sä aratä s-au dat in stäpinirea jàluitoriului cäruia
i s-au dat i aceasti carte de judecatà [la] minä ca oricind îi va prinde
,taute toatà lipsa pagubii de la piriti
1823, iulie

Nicolae Glogoveanu
paguba vistierului Ionifá MotAteanu ce cu multà
talen i parale scfidere s-au pretuit.
600 4 telegari buni
300 doi cai de &Marie cu tacimurile lor
800 o caleaseä
200 o ciirutä de Brasov
300 trei pAreichi pistoale cu argint
3 165 50 o pAreiche pistoale sadei
80 2 pusti sadeit
500 o sabie de argint suflatä cu aur
250 o tätarcA de postav blAnità
20 un säleaf
15 o piireiche cuvururi
50 un ciubuc de antip eu.tacimu lui
3 165 adica 3165, din care sä scade vitele lu Mitrea,
Stefan si loan Gruia apostati, care s-au pretuit
de starostea cu negutätori, insA
talen i parale
150 6 vaci cu viteii lor
555 140 4 boj de giugu I ale lui
80 5 gonitori f Mitrea Sirbu
96 26 rimätori, scroafe cu grAsimi J
24 16 purcei
35 un bou al lui Stefan ot Pristol
30 o vaca cu vitel a lui Iovan ot Gruia
555
2 610 adica doao mii sase sute zece, lipsa pagubii,
caute la piriti.

Arh. St. Buc., Condica isprfivnicatului Mehedinti 1314, f. 78 N - 79 V.

Loe alb.

306
www.dacoromanica.ro
 121
14 august 1823
Hrisov pentru restituirea sumelor imprumutate de boieri vistie-
riei Moldovei in vremea ocupatiei turceoi.
Cu mila lui dumnezeu Io Ioan Sandul Sturza voevod, domn tgrii Moldaviei.
Facim stiri cu acest privileghiu, doveditoriu hrisov al domnii meli, eä
nebuneasca ràdicare ci la anul 1821 au cugetat neamul grecesc asupra legiui-
tului lor monarh, diR nenorociri luind inceputul ei prin Mihail Sutul cu grecii
lui ci sä afla domnind la incredintata astäzi oarmuirii noastrei, iubita patria
Moldova, au tiriit acest pämint al Moldavvii intru o mii de nenorociri, ci isto-
riile a tuturor neamurilor ci lficuiesc supt soare asemAnate pilde nu aduc.
Pentru cä, dupa toati alti färii rod mijlociri, intrebuintati de ciitrA numitul
Mihail apostatul cu cei impreunA cu el uniti greci la aceastà uritgt fapta, apoi
si sill au cercat cu ucidiri, prAzi, inchidiri, ingroziri, a uni auk' degmata
sa cugetare pe credinciosii statornici moldoveni, legaturilor stràmosfisti ci
au avut inaltul devlet. Carii pentru neunire in locul neputincioasiul inpotriviri,
siliti au fost acei mai multi boieri si de toatà stare a pribegi si a nemernici
in strilini, ei ticfilosindu-sä in curgire de doi am trecuti, i acei pentru pricini
binecuvintati rAmasi in Tara', suferind toati nevoile i primejdiile citi neorin-
duiala i nestipinire pot aduci mai crud.
A zugrAvi jalnica i vrednica de pfiraie di lacrämi nistersa poati in vacuri
din ochii moldovenilor stare intru cari nepilduitile aceste intimpläri au adus
pe ticiiloasa Moldova, läsäm la hronicile megiesitilor noroadi. Iar noi, ingra-
dindu-ne aicea .in numai arätarea unii iroicesti bunii fapte ci haractirisisti
un adevArat patriot spre vecinicA pomenire, insämnäm cA mitropolitul, episcopii,
boieril moldoveni i toatà stare bisäriceasca i politiceasca, atit acei izgoniti
din patrie pentru neunire la urita faptä a rfidicfirii grecesti, cit i acei rgmasi
in patrie spre indestulare nebiruitilor osti a preputernicii i hrfinitoarei noastre
impärAtii, cu toitii de obstea i toata stare dupà ci au suferit atit unii cit
allii toate aceli citi asfimine intimplari aduc cu sinesi. Apoi prklati, arsi de foc,
ei, moiile lor, casäle lor i toatä averea lor perdutä fund, acea mai intii a lor
ingrijiri n-au fost altà, decit inbrgtisarea patrii i sprijinire cfizutei ei sfari.
Drept giudecind, cä acesta esti mijlocul acel mai statornic, atit caträ datomica
inplinire a poroncilor hrfinitoari noastre impArätii, cit si a indrept5rii stirilor
lor din clidere, in caribe
Si acolo undi pe lingl pomenitele dizradacinritoari patimi intimplAri o
neasämAnatä cu alte däçi säcità a curgAtoriului an, care au lAsat cimpii goli
di toatà hrana Ificuitorilor ii i a vitilor lor, apropia acea desävärsit dizniidfij-
duke, mitropolitul, episcopii, boierii de toatà starea, partea bisäriceasca
politiceascfi, cu toati cA insusi prädati, arsi i särAcili, n-au uitat insii cite
omenirea i patriotismosul povAtuiesc. Ci spre implinire inpgrfitestilor poronci,
lAsind tara i toati treptile in oaresicari rägaz spre a aduna cele de hrana lor,

20*
307
www.dacoromanica.ro
preosfintia lor i dumnealor boierii de toata stare, zalogindu-si un singur gol
piamint, ci numai acesta din vazutili intimplari le-au ramas, adica mosiile
unde zac eiolanile stramosilor, acesta zicem l-au zalogit si au rädicat bani cu
greli dobinzi din straini si au imprumutat Tara pilduindu-sa intru o asamine
vrednica de toata lauda si pomenire urmari di la mosii i stramosii lor, carii
slujind asamine patrii au facut vrednica cistigarea lor, moiile cu cari nepotii
strAnepotii /or fac o asa vrednica neamului rnoldovenesc i omenirii i cresti-
nätatii bunk' intrebuintare.
Spre aceasta dar domnia mea, inpreunä cu tot sfatul, stind a giudeca
nepretuitul agiutor ci s-au facut ;Arid pin aceasta inprumutare intru o asa
vreme de neaparata datorie, am socotit noa mai hail a arata ca pentre alte
dreptati ci mitropolia, episcopiile si tot neamul boierilor moldoveni au avut
din vechi §i au si astazi pentru stramosastile lor citra patrie insämnati slujbe,
darile i dajdiile au fost radicati Ion cu hrisoavi domnesti si blästamuri sino-
dicesti. Asamine dar si noi pentru acele din aceasta vremi cu calduri inbra-
tosari a patriei a datornicii impliniri, a poroncilor inparatesti si a celor cu
credinta i vrednicie slujbe a lor catra patrie, prin acesta al nostru domnesc
sobornicesc hrisov, intarind vechile intru aceasta dreptati a fi nerusaita
nestramutati in veci, ca o mica rasplatire a marelor slujbe, ci ca nisti adivarati
patrioti au facut. A carora spre implinire n-au crutat nici viaä, nici trucla,
nici ()stench. i intru acea desavarsita a lor stingiri, n-au cugetat la al lor
fiesticini in parte, ci toti la totul au alergat i dupa altile i a imprumuta patria
de bunavoie, zalogind lor in asa vremi, nu s-au sfiit.
Pentru aceasta, cit pentru banii ci au imprumutat fiesticari, hotarim
ca dupa trecirea a doi ani de astazi sà sa scoata toti banii impru.mutati in tari
cu buna cumpAnire rinduri, nînduri, rinduindu-sa s'A sa inplineasca i sa
s'A plateasca fiesticaruia suma ci au inprumutat, intocma dupi peciurile ci
si-au priimit fiesticarile la nu.maratoarea inpreuna si Cu legiuita lor dobinda
fArà nici o impotrivire sau pricinuire. Iar spre pazire i nerasluire acestui
stramosisc privileghiu al apararii neamului boieresc de toata dare si dajdia,
intemeiat pe celi Cu credinta slujbe si de noi prin acest hrisov innoit i intarit
pe temeiul acelor de astazi jartviri i slujbe a mitropolitului, episcopilor
a toata stare boiereasea, sä sa legi si Cu blestam sinodicesc nerasluirea lui in
veci. i spre aceasta urmiaza credinta a insumi domnii mele noi loan Sandul
Sturza vvd. i a pre iubiti fiilor domnii meli, luminatelor beizadeli Nicolae
Sturza vvd., Iorgu Sturza vvd., Alecul Sturza vvd. i Costachi Sturza vvd.,
credinta preasfintitului mitropolit al Moldavvii chino chir Veniaminu i
a iubitorilor de dumnazau chir Glierasim episcop Romanului i chir Meletie
episcop Husului i credinta a cinstiti i credinciosilor boerilor divanului domnii
mele, dumnealor Constantinu. Catargiu vel logoat de Tara de Gios, Costachi
Crupenscbi vel voruic de Tara de Gios, Lasearachi Sturza vel vornic de Tara
de Gios, Vasile Miclescul vel vornic de Tara de Sus, Iordachi Rascanul ve!

308
www.dacoromanica.ro
vornic de Tara de Sus, loan Tautul vel vornic al politiii, Vasile Roset vel vornic
al obstii, loan Grecian vel postelnic, Petrachi Sturza ve! vistier, Gheorghie
Buhus hatman, Costachi Cerchez hatman de margini, Costandin Asian ve-I
vornic de aprozi, Iancul Canano ve! agA, Nicolae Costandachi vel postelnic
epistat spätäriii i Iancul Costandachi biv vel agá epistat comisiii, Dimitrie
Holban ve! ban, Ianachi Crupenschi biv vel caminar epistat armäsäii i credinta
a tuturor boierilor domniei meli a mari i mici, intkindu-sä acest hrisov cu
a noasträ domneascä iseäliturl i peceti, la scaunul domniei mele in orasul
Esii, intru cea dintii domnie noastra la Moldavia in anul al doile.
La let 1823 avgust 14. Io Ioan Sturza voevod
Acad. R.P.R., doc. VII/44. Orig. rom., ca iscalitura i pecetea domneasc5 in chinovar.

122
August 1823
Divanui Moldovei cere domnului set nu se mai acorde grecilor
« slujbele tetra», scutelnici, breslasi sau alte privilegii.
Prea inaltate doamne !
De toati multämiti pinä astazi di ace dupä vremi i Intîmpiliri pkinteaseä,
patrioticeaseä a inältimii tale cumpänire intru ocirnauire Moldaviei, la care
din 'Malt nästav hrinitoare noi pre puterniel impärglii ti-au däruit domn.
Numai la una ne videm indreptati de adivärat parapon, care nestiindu-i prici-
nile ce indeamnä pe inältime ta a läsa in uitari, ca niste adivkati fu i supusi
inältinaii tali, indräznim a te ruga: ori a ni dezväli pricina, ori sä indreptezi
räul ci pi toatä obstie o mälnesti amar.
Neamul grecesc, care de 104 ani, ca niste lipitori sugältoari de singi au
adus n cädere patrie i acele mai multe moldovinesti familii prin chipurile
lor cele de tot feliul asupritoare, la 1821 insusi au dat pricini aderii sale si
indireptarii pronomiiilor stramosästi a moldovenilor, intkite prin atite
atite acturi vrednice de inchinare i luare aminte, inch o socotim de prisos a
le insira, moldoveni eitrà domn moldovanu, simbatriot, stiuti fiin.d si la toatä.
lume. Dupä acesti, urmiaza innoire dreptätilor noastre intru invoire domnii
la inältime ta, ci ei i moldovan si patriot, si unul din aceli intii familii a
Moldovii, dupä invechime neamului. Si ci esti si mai mult, cà inältime ta,
intru pätimire de la neamul grecesc esti din acei dintii patimitori moldoveni.
Pe lingäi acesti apoi porti in sin i vrednicul de inchinäciuni impkratesc hat
(de a cáruie euprindere esti si la noi stiintä), intru care anumi sà: zici pentru
greci eä dei vei afla inältime ta pi vreunii vrednici de a läcui in Moldova, dar
la drepatile moldovinesti nicicum sá nu-i inpartälsästi. Noi insä adiväratile
credincioase i supusä raeli a hränitoarei noastre inpärätii videm cà inpotriva
drepfätilor stramosasti ce si hatirrif de sus indreptindu-le ne statornicesti
grecii ce sä aflä in Moldova (buni sau rài, nu rAspundim) si in memurieturi

309
www.dacoromanica.ro
sint amestecati §i in paelicuri inträ §i scutelnici, bresla§i i slugi au. $i Mel au
dreptäti de scutelnici (o singura i numai una dreptati pfiminteasca ce ni mai
ramäsasa). Ziceam el au, §i. iara§i au, pentru cä dupa ce au scutelnici barbanIii
greci, apoi §i fi meilelor §i greci fiind, au scutelnici, in vreme ce moldovencile,
soIii a moldovenilor, nu au aceasta dreptati, pentru cá nici au slujit patriei
fimei vreodinioara ca sà poata ave aceasta dreptati. Mai au aceasti §i trecuIi.
§i slugi cu asupra de masurä §i eli ca §i grecii, macar ea §i acei ce au
moldovenci fimei, dreptati de scutelnici nu pot ave, ce numai de bresla§i.
Pentru eà dreptate bresla§ilor esti §i din päminteni numai la acei ce au sati
drepti a lor, iar nu §i la acei ce nu au sati sau ar voi a ave in sati streini. Si
avind acest intru adivar catah[r]isis, sà faci de a sa incarca Tara cu havalelile
greotätile scutelnicilor, bresla§ilor §i slugilor grece§ti, tocma intr-o vremi
cind insu§i inaltimee ta nu §tii cum oari ai pute fàrà cusur implini inaltile inpa-
rate§ti poronci, Cu o Tara ra§luita din toati partile §i dupa intimplari cazutii.
Noi ca la un simbatriot domn §i inpreuna patimitoriu intru toati stapin
pärinte ob§tesc alergam, cerind ace fara prelungire indreptare, temindu-ne
ca nu cumva prelungire sa Iasi vreun obicei ce ar aduci multi rah pentru care
nu räspundem. Iar de esti ca din milostivire pornit inaltime ta ii intrebuintázi
In chivirnisäli, le dai scutelnici, bresla§i i slugi, §i-i provivasa§ti, ne rugäm,
iarta o ! din durere, obraznicii de la camara gospod, de-i lisam a fi cite va indura
dunmezeu, iar cu drept4ile paminte§ti faca-sa milá cu pamintenii al carora
hal Il§tii, cad a lor esti §i dreptate. Ne rugam dà indreptare, ne rugam indriaptä,
ne rugam mintui-ne de tot rau ce poate a sit' intimpla Moldovii din aceasta
In tot feliul.
1823 afgust
A.1 inaltimei tale ciitre dumnezau, smeriti rugatori
Veniamin mitropolit Moldaviei
Gherasim episcop Romanului,
pre plecate slugi
Cons[an]din Catargi vel logofat, Vasile Roseti hatman,
Iordachi Catargiu vistiernic, Costachi Cru[pen]schi vel vor-
nic, Lascarachi Sturza ve! vornic, Iorgul Miclescu vornic,
Vasili Mic[l]es[cu] ve! vornic, Iordachi Ralc[an] vel vornic,
Vasile Ros[et] vel vornic, Alexandru [?] vel vornic, loan
Tautul vel vomic, Alecu Donici vornic... 1 vornic, Buhu§
hatman, I. Beldiman postelnic...[ ?] Neculae Ceaur [?] ...1 vel
vistier, Ianacachi Sion... 1 postelnic, Ienache [?] 1 aga,
Costache Cerchez hatman, Constandin Carp agä, Iord.achi Dra-
ghici spatar, N[eculai] Milu spatar, Alexandru [?] Bu1iu.§1
spatar, Canta spatar, Gheorghi Cuza vornic, 1 Dumitru
Costache spatar.
Acad. R.P.R., doc. CXXII/88. Orig. rom.
indescifrabile.

310
www.dacoromanica.ro
 123

13 septembrie 1823
Anaforaua divanului TarLi Romines, ti ccitre domn, pentru impli-
nirea rclm4itelor de deiri din anul 1821.
Prea inältate doamne,
Am väzut anaforaua ce au acut märiei tale dumnealui vel vistier, cum
cä' prin luininat pitacul märiei tale, hick' din leat 1822, noemvrie 27, i s-au
poruncit a se face cercetare, i alegere pentru banii çliminii Iui fevr. i mart
i a lefilor ot leat 1821, cum i pentru banii examinii de primAvarä tot de la
acest leat, ce implinire s-au fficut atunci de dare ispravnicii judetelor ce au
fost pe acea vreme gi ce räspundere s-au fäcut, cu ce sineturi, gi Cu socotealä
incredintatii sa se faca arätare märiei tale. Pentru ca multi bani dintr-acele
däjdii urmeazi s'ä fie asupra celor de atunci ispravnici i samégi i zapcii, care
bani de la unii ca aceia sä se facl ingrijire a se implini gi a se räspunde intru
ajutorul curg'átoarelor cheltuieli ale tärii, gi cum cfi poate sà fie gi rämägiti
pe la satele Ora. Care trebuintä este a fi gtiute çi acele ritmagituri anume la
ce judete, la ce sat, de a se face cä'zuta chibzuire.
Pentru care aratä dumnealui vel vistier cä' s-au trirnis porunci pe la isprav-
nici, cum gi mumbagiri, spre a se face cercetare çi implinire du pe la cei [la] carii
se vor gäsi bani luati, çi el dupä oaregicare alegere ce s-au flcut la vistierie
Oda' acum, se gäsesc bani luati de cfitre zapcii din arätatele dä'jdii. Dar cei
mai multi se apara, ca in silnicie li s-ar fi luat acei bani de cätre arniuti apostati,
gi la unii dintr-ingii au dat adeverinte, iar la alçii n-au dat. Cum gi unii din
samegii judetelor i din zapcii s-au arätat cu jälbi, cum c5 strintorati fiind dupi
poruncile ce era date pe acea vreme, au radicat banii Cu imprumutare çi i-au
trimis la vistierie gi la casa lefilor gi cA deodatä coprinzindu-i räzvritirea au
rämas ramAgituri neimplinite pe la sate, cerind sA li faca despägtzbire. i deosebit
aratä du_mnealui vel vistier el este gi tetramini streinilor i a breslelor ce s-au
urmat pe ghenar, fevruar, mart gi april, tot dintr-acel an, din care se vede
sä sint rämägituri neimplinite. Agijderea este gi diminia lui april gi mai tot
din leat 1821, dimpreun'ä cu banii lefilor ai acei diminii. Care bani ai acei diminii
çi ai lefilor de la cinci judete ot prez Olt s-au implinit de caimacamul Samurcag ;
iar de la 12 judete de dincoace de Olt, nu s-au implinit. $i fiindca aceastä dajdie
este intocmità in dajdiile cele hotärite, iar nu neoterizmas, gi ca un drept
venit al tärii, zice dumnealui vel vistier el se cuvine a da poruncile vistieriei
ca sä se faci implinire; atit pentru banii acegtii diininii, dimpreunä' cu ai lefilor,
tit gi pentru rämägiturile ce vor fi din celelalte däjdii ce se aratä mai sus,
care vor fi neimplinite intru ajutorul cheltuielilor tärii, çi cA sä se facä ose-
bitä socoteala, atit pentru implinirea ce va fi, cit gi pentru pricinile ce se
vor alege.

311
www.dacoromanica.ro
 La care anafora ni se porunceste ca väzind aratarea ce face dumnealui
vel vistier sä ne adunäm Cu totii la un loc si_facind cuviincioasa chibzuire sá
arätäm mariei tale in scris prin anafora.
Urmatori fiind luminatei porunci, ne-am adunat cu totii aci la domneasca
curte, dimpreuna cu dumnealui vel vistier, i facind chibzuire aratam inal-
timii tale ca aceste dajdii fiind canonisite, s-au cuvenit a se implini fiescare
la vremea-i, caci de se implinea, n-ar fi fost tara siità sä se imprumute Cu grea
dobinda spre raspunderea curgatoarelor cheltuieli ale vremii de atunci
intre la atita suma de datorie.
De aceea zicem ea dupa tot cuvintul drept sint datori la'cuitorii sa
neasc banii ce vor fi rämäsita asupra lor din mai sus nu.mita diminie a lui
fevr. si mart, dimpreuna cu banii lefilor ai acei diminii. Asijderea stilt datori
streinii i breslele sä plateasca ramasita ce va fi asupra lor din mai sus zisa
tetraminie. si iarasi mai sint lacuitorii datori sa raspunza i diminia lui april
mai din leat 1821, dimpreunä cu banii lefilor ai acei diminii. Cum si samesii
zapciii de plasi i vatasi de plaiuri ce va fi fost pe acea vreme grit datori sa
raspunza banii ce vor fi ramas asuprä-le din mai sus numitele dajdii. Asijderea
sä se implineasca si banii examiniei de primavarä ot leat 1821 de la veri a cui
asuprá-i vor fi.
Pentru care gäsim cu cale ca din lumii;ata porunca märiei tale sa se orin-
duiasca la fiecare judet cite un cercetätor cu stiintä bunk' de socoteli cu
praxis, dintre logofetii divanului i ai vistieriei, ca prin marifetul dumnealor
ispravnicilor aducindu-se mai intii la isprävnicaturi samesii ce au fost in treaba
samesiei pe acea vreme, sa se indatoreze a da socoteala in scris, supt iscali-
tura-le, cita sumä de bani au fost dator judetul; sä räspunza ce implinire s-au
fácut anume de fiescare dajdie, prin care zapciu s-au implinit banii, unde s-au
dat acei bani i cu ce sineturi, ce ramasituri au ramas neimplinite la fiescare
plasa. Dupa aceea, sä se aduca i zapciii i vatasii de plai ce-i va aratá samesul
ea au fost pe acea vreme, ca i ei sä-si dea seama prin socotealä citi bani au
implinit de la fiescare sat, la cine i-au räspuns si ce riimäsitä mai este si la ce
sat. Care ramasita &A se cereeteze foarte bine, fafa i cu pircalabii ce au fost
pe acea vreme, spre a se dovedi de este adevarata, fara a se face, cea mai mica
napastuire lacuitorilor, i cita se va dovedi adevaratä. &A se si implineasca.
Sal ingrijeasca insà d.umnealor ispravnicri judetelor mai in.tii a lua chezäsii
sigure, atit de la samesi, cit si de la zapcii i de la vätasii de plai ca dovedinsu-se
prin cercetare aratarea lor neadevarata i gasindu-se niscareva bani luati de
dinsii i tainuiti sà aibà chezasii lor a-i räspunde.
asa facindu-se buna lamurire sá i implineascä banii ce vor raminea
asupra vericui, i banii examiniei de primävara ot leat 1821 sä se dea in datorig
ce are &A ja casa postilor de atunci; iar ramasita ot diminia luí fevr. si mart.
i banii lefilor acei diminii i ramasita tetraminiei streinilor si a breslelor ce s-au
urmat pe ghen., fevr., mart si april tot intr-acel an i banii diminiei de april

'312
www.dacoromanica.ro
si mai, dimpreuna cu banii lefilor a acei diminii, toti acesti ban.i trimita la
casa datoriilor ca sa se raspunza in plata acestor datorii.
Iar hotarirea cea desavirsita famine a se face de catre maria
1823, septemvrie 13
Grigorie al Ungrovlahiei, Gherasim-Buzau, Galaction-Rimnic,
Constandin Cretulescu, Barbu Viicarescu, Istoate Cretuleseu, Costandin
Balaceanu, Mihalache Manu, Grigorie Filipescu, Costandin Dudescu,
Costandin Filipescu, Nicolac Golescu, Iordache Golescu, Scarlat
Gradisteanu, loan Stirbeiu, Grigorie Ralea, Stefan Belu, Dumitrache
Bibescu, Mihalache Ghica, Nestor, Scarlat Mihalescu, Stefan Bala-
ceanu, Dumitrache Ralet, Pana Costache, Theodor Vacarescu.
[Rezolutial
Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd i gospodar zembli vlahscoie
Intarim domnia mea chibzuirea ce ni se arata printr-aceasta anafora,
ce cu sfat deobste au facut parintii arhierei i dumnealor velipi bojen i porun-
cim dumitale vel vistier sä se puie in lucrare cu urmare intru toate intocmai.
1823, septembrie 17
Pecetea gospod
Ve! logf.
Arh. St. Buc., Condica domneasa 108, p. 113-114.

ANEXA
la documentul nr. 123
Milostiu bojiu Io Grigore Dimitriu Ghica voevod i gospodar zembli Vlahscoe.
Fiindca prin opsteasca anafora a preasfintiilor sale parintilor arhierei
si a dumnealor cinstitilor i credinciosilor velitilor boieri ai divanului domnii
mele, hale si mazili, ni sa face aratare cà dupa cuviincioasa chibzuire au gäsit
dumnealor cu cale, pentru ramasiturile de la leat 1821, adia din diminia lui
fevruarie §i mart cu lefile ace§tii diminii i din examinia menzelhanelilor de
primävarä i din tetraminiia breslilor de ghenar, fevruar, mart §i april, cum
§i pentru diminia lui aprilie §i mai ale acestui leat ce sa aratä mai sus, a sä
face implinire, ca pentru ni§te däjdii canonisite nefiind vreun chesoterismos
§i banii examinii me[n]zelhanelilor citi vor fi rämä§itä §i sä vor implini sà sä
dea in datoria casii menzililor. Iar pentru banil däjdiilor care sä coprinde in
op§teasca anafora ai famä§iturilor diminii lui fevruar §i mart i ai lefilor acei
diminii §i rämä§ita din tetraminia breslilor i banii diminii ot april §i mai, impreunä
cu ai lefilor, sä sä dea la casa datoriilor tarii ca sà sa raspunza in plata acestor
datorii, a fi intru usurinta %aril.
Jata dar sa orinduieste de la visteria domnii mele biv treti vistier Mihai,
ca sa mearga la sud Dimbovita i prin stiinta i marafetul dumnealor isprav-
nicilor judetului sà sa aduca: mai intii la ispravnicat samesii c vor fi fost in
treaba samesii pa acea vreme, sä sa indatoreze a da socoteala in scris supt
iscaliturile lor, cita suma da bani au 'fost date judetului, sa raspunza dupa
1 Pentru neoterismos = inovatie.

313
www.dacoromanica.ro
ludele ce sl afla la acele diminii, ce implinire s-au filcut anume din fiegtecare
dajdie, prin care zapcii s-au inplinit banii, unde s-au dat acei bani gi. Cu ce
vinituri, ce-rämagituri au mai rämas neimplinite de la fiegcare plasà?
Dupà aceea sä sä aducA gi zapcii i vätagii de plai pa' cei care ti va arAta
samegii cä au fost pä acea vreme, ca gi. ei sä dea seama prin socotealä ctti bani
au implinit de la fiegcare sat, la cine i-au rAspuns gi ce rämägità mai este gi
la ce sate anume? Care rämägituri sä sii cerceteze foarte bine, t'ata gi cu pärcfi-
labii ce au fost pà acea vreme, spre a sä dovedi dä este adivärat, färä a si
face cea mai mica ntipAstuire läcuitorilor. i cita' sä va dovedi adäväratä, si
sä gi implineascil. SA ingrijeascl insi dumnealor ispravnicii gi cu orinduitul
de aici mai tutti a lua cbezägii sigure, attt de la samegi, dit gi de la zapcii, i de
la vatagii de plai, ca dovedindu-i in urmä prin cercetare arfitarea lor neadä-
väratä gi gäsindu-sä niscaiva bani luati de dingii gi. tainuiti, s'A alba chezagul
lar a-i räspunde.
i aga, fäcindu-sä bunl lfimurire, sä sil implineasca banii ce va rämtnea
asupra vericui, ortnduindu-sä ca banii ecsaminii de primävarä ot leat 1821
s'A sä dea in datoria ce are sä ja casa pogtilor de atunci. lar rämägita din diminia
lui fevruar gi mart i banii lefilor acei diminii gi rämägita tetraminii breslelor
ce s-au urmat pä ghenar, fev-ruar, mart gi april, tot intr-acel an, i banii viimill
de aprilie gi mai dimpreudä cu banii lefilor ai acei diminii, tuti sil s'a' räspunzä
la casa datoriilor tärii, coprinzindu-sa in opgteasca anafora gi. aceasta cä la
cinci judete ot prez Olt, toate aceste rämägituri gi däjdii s-au tmplinit de atunci
de caimacamii ce au fost la leat 1821.
Poruncim g't dumneavoastrà ispravnicilor ai judetului, intelegind coprin-
derea acegtii porunci, sä fiti urmätori intocmai cu strguinta datorii ce aveti,
ca facindu-sä bunil lämurire, sä sä fac'ä gi. implinire cu mijloacele cele destoinici
a nu simti läcuitorii greutate.
i adesea sä tngtiintati la domneasca noastrà visterie ca sä luati cuviin-
cioasele povätuiri, ferindu-vä cu totii a nu sti face cel mai putin catahrisis
sau impotrivä urmare, cä yeti raminea la mare invinovfitire gi. cuvint de Indrep-
tare nu yeti putea dobindi. CA aga este porunca domnii mele.
Tolico pisah gosposdvo mi.
1823, septemvrie 21
Io Grigore Dimitriu Ghica voevod milostiu bojieiu gospodar.
Ve! vistier
Acad. R.P.R., doc. XXX/14. Orig. rom., cu monograma si pecetea domneascA in
chinovar.

124
15 septembrie 1823
Anafora in pricina dintre vamefii oborului Bucuresti fi mcicelarii
loan Secul fi Pascul, pentru vama vitelor tdiate in vremea reiscoalei.
Anafora la jaiba vamegilor oborului Bucuregtilor din leat 1821,
pentru vama ce cer de la mäcelarii ce au fost la scaunul tainului
cirnii pentru ogtirea tmparäteaseä, gi li sä dá dreptate mácelarilor,
adicil a rämtnea in pace gi nesupärati.
i Cuvintul s viimii o scris ulterior, deasupra rindului.

314
www.dacoromanica.ro
 Prea inältate doamne.
Dupi lu.minatà porunca infiltimii tale ce mi s-au dat la jaiba vamegilor
oborului Bucuregtilor din leat 1821, pe patru luni, de la septemvrie 1 pinä la
sfirgitul anului, ruin zapciu hAtmAnesc s-au intätigat inaintea mea Fäluitorii
cu Gheorghe neamtul macelaru tovarOg lui Vasile Gros, cei ce au avut scaunul
tainurilor in leat 1821, supt epistasia dumnealui proin sicritar Odrischi, de la
care cerea varnä pá vitele ce au taiat in 19 zile, de la zi intii de septemvrie
pina- la 19 a acei luni, gi cu loan Secul i cu Pascul ce au fost mäcelari tot ai
scaunului cfirnii tainului ogtirilor impärätegti, carel au intrat la tainuri in
urma celorlalti de la septemvrie 19 'Ana la dechemvrie 10, tot a acelui leat
1821, supt epistasia dumnealui vistierului Romanit, cerind gi de la unii i de
la alçii vama pl vitele ce au tfiiat i pentru piei i seu.
Intrind in cercetare, imi arAti vamegii o alegere a dumnealui biv cOminar
Aleco Aslanoolul, cu leat 1821, noemvrie 27, facuta din porunca oteirmuirii
In dosul jrdbii vamegilor, cu coprindere cä dreaptà fiind cererea vamegilor
ce fac de la numitii mäcelari, zice cä riu au umblat sfi sO apere mäcelarii de
a nu p1a-4 vamO, i pä cei mai de frunte Ii arati cfi este Vasile Grosul i Pascul.
Pentru care s-ar fi gi arAtat un loan, trimisul dumnealui vistierului Romanit 2,
zicindu-i cä la sfirgitul acei urmatoarei luni noemvrie, cind stilt a iegi acegti
mficelari din flierea tainaturilor, va da catastih dumnealui cAminarului, ade-
värat, de toate vitele mari i mici ce au tOiat mäcelarii pa fierare zi i vor
plati dreptul vàmii, dupä care au gi rämas vamegii in adestare.
Mai arfitarà va.megii o anafora a agii din anul trecut, leat 1822, mart 20,
fäcutO cOtre slavitul Hagi Ahmet paga, saraschierul ogtirilor impArätegti,
coprinzAtoare ca pentru pagubile ce au fost arAtat vamegii cl au cercat, la
cità i-au stätut putinta li s-au fäcut despAgubire. lar mOcelarii tainurilor carnii
ce s-au arOtat la inrätigare, fiind unii datori pentru vite talete ping la septemvrie
20, insA Vasile Gros gi Gheorghe neamtul, carei s-au apfirat zicind cä ei au
fost nigte simbriagi, slugi ai dumnealui sicritarului Odrischie i ea" nu au a face
cu cererea Namegilor, nici pot avea vreo gtiintO, cAci proin sicritar Udrischiie
au avut alt om orinduit cu condeiu, de au tinut catastih de cumpärOtoare
de taierea vitelor. lar cei ce sint datori de la septemvrie pink' la dechemvrie
10, adicA Pascul i loan Secul, care s-au numit de tovarAgi la a treia parte cu
dumnealui vistierul Romanit, eforul lor, asemenea ca i ceilali s-au apärat.
Ciiminaral Alecu Aslanoglu, la inceputul lui februarie 1822 este desemnat de cfitre pava
de Silistra ca, impreunii cu alti cinci boieri, sá cerceteze socotelile vistieriei pe perioada 15 mai
1821 sfir§itul lui ianuarie 1822. In aprilie 1822 il gilsim al doilea vechil de vistierie (N. Iorga,
Isv. cont., p. 129, 139). Avusese cumpiirate Vämile tärii pe septembrie-decembrie 1821 (Arh.
St. Buc., Condica logofetiei Trail de Sus 1076, f. 123).
2 Vistierul Grigore Romanit. Are acest rang incii din vremea lui Al. Sutu vv. (Arh. St.
Buc., Biserica Curtea veche, doc. I/28--730). In 1821 fuge la Bra§ov (Acad. R.P.R., ma. 322,
f. 211 v), de unde se intoarce la inceputul lui august 1821. In aprilie 1822, vechil al spiittiriei
(N. Tonga, Izo. cont., p. 103, 139).

315
www.dacoromanica.ro
D upe care cerind de la amindonä obrazele acestea sa arata in scris foaie de
suma vitelor ce s-au taiat i arätind foi, nu s-au multumit vamesii pfi acele foi.
Ci facind cerere de la vistierie prin du.mnealui stolnic Petrache ce era
sames 1, s-au dat pliroforie agii de suma ocalelor de carne pe care s-au dat
plata de la vistierie in cursul vremii, ce cer vamesii vama, I cu analoghiei
dupe carne, gaseste vite taiete pe toatä zioa, insa vite mari, 30, si mici
Si macelarii nemultumindu-sa, Ii indatoreaza ca sá incredinteze prin juramint
pentru suma vitelor mari i mid ce vor arata täiete, i pa' aceia sá prateasca.
Iar nevrind ea' plateasca dui:14 analoghia ce au facut agia, care anafora a agii
sá vazu Cu buiurdizma in dos a slavirii sale H[agi] Ahmet pava catre utcir-
muire, ca sä faca deslusirea adevarului spre implinirea dreptului varnii. Dupa
care, la iulie 21, a aceluiasi leat 1822, vazui pitac al otcirmuirii catre starostea
za negatatori, coprinzator ca sa aduca din isnaful macelarilor doi macelari
adiafori si din negutatorii sureccii ce au cumparat vite pa vremea chid numitii
macelari au taiat vite i din negutatorii cupeti unul, doi oameni
cerceteze fata cu amindooa part& ca sá descopere dreptul adevar i &A arate
In scris. Dupa care zisera jaluitorii vamesi ea din pricina macelarilcir n-au
mers la cercetare nu s-au putut face nici o urmare i asa au WA-tut pricina
batalisita. 5i mai intii, intrebind pà Gheorghie neamtul macelaru, sudit, care
au tinut tainul carnii din partea sicritorului Odrischiie 2 de la zi intii de septem-
vrie, leat 1822, pina la 19 zile, tot a aceeasi luni, raspunsera ca el, si de au
fost cu o particica tovaräsi la contractul sicritarului Odrischi, dar in mina lui
n-au fost bani, nici pentru cumparat da vite, nici vreo plata, cit de putin nu
i s-au dat de nimeni. Iar stapinul lor, Odrischi au avut pa un Artdreiu logofat
rinduit, &A le aducea vite i tinea socoteala. Pentru care s-au indatorat ca sa
adueä pa' acel logoat al sicritarului a-si aräta socotelile i a-§ da raspuns la
cererea vamesilor fatä cu mäcelarii. 5i cu aceasta esind dinaintea mea, nu
s-au mai aratat. Iar pentru loan Secul i Pascul, macelarii ce au tinut scaunile
tainurilor de la avgust 19 pinä la dechemvrie 10, in epistasia dumnealui vistie-
rului Romanit, zisera ea dumnealui vistierul au avut rinduit pä 'un grämatic
al dumnealui, loan Popa, si pentru vitele ce au taiat la Beaune, atit de tainuri
i havalele du pa la turci i cele ce au cumparat dela Tirgul de Mara, acela au
tinut socoteala de dat si de luat, i pa ei cind i-au trimis la Tirgul de Afara
sa cumpere, le da bani. $i cind venea cu vitele, da socotea/a; si la toate vitele
acelea de cumparat, vama au platit-o cind au esit la usa oborului, aducind
ravasile vamesilor; i pa cit au slujit, platä nu li s-au dat macar o para.
Am facut intrebare dumnealui biv ve! vistier Romanit prin pitac, i imi
raspunde in scris de la 16 ale trecutului iulie ca pricina aceasta ce au vamesii
oborului tirgului din Bucuresti cu Pascul i loan Secul, macelarii carei s-au

Stolnicul Petrache Arion, samel al vistieriei, in februarie 1822.

2 C. Udritzky, cancelarul agentiei austriace.

316
www.dacoromanica.ro
aflat la scaunul tainului cerind vamil de la ei pà vitele i pieile ce s-au tajar
s-au cheltuit la acel scaun, pa putina vreme cind era dumnealui ingrijitor,
arata ca vama, atit de la vitele cele marl, de vaca, cit si de la oi, s-au platit
pina la una, dupa ponturi. 5i cererea vamesilor poate va fi pentru singerit,
care nu este cu nici o cuviinta a sa plati ca la o slujba imparateasca, and si
vama au luat-o de la aceste vite. 5i acest singerit nu s-au luat de eind s-au
inceput tainaturile pînà s-au ispravit.
Iar pentru vama pieilor, care sä caute vamesii de la cumparator,
spre mai bunk' pliroforie, au trimis dumnealui pa un loan Popa, cel ce au fost
din partea dumnealui orinduit ingrijitor asupra acestii trebi, carele zise impo-
triva vamesilor ca la acea vreme era iutimea razvratirii cu multa primejdie
a vietii sale au slujit. 5i vamesii pa acea vreme razvratita, luind vama Cu pret
scazut, au cistigat i s-au folosit bine. Iar dumnealui vistierul Romanit au
pagubit ca talen i 13 000, ea' nu s-au incarcat pentru cîtig, ci cu paguba dumisale
au odihnit ,ostirile si la vama fiind aniestecati i cei din slujbe, au avut aceste
suparari cu napastuire precu.m si suma ocalelor de tainu care ea afla in visterie,
dupa care va sa inchipuiasca vamesii vite taiete, multe, si sà ceara varnä , nu
sa poate luoa dreaptal dovadä pentru ca acea suma nu s-au dat toata in
ocale de carne, ci multi din turci, in loe de carne cu zorul i cu mina pa pistol
le luoa cite dooasprezece parale pà ocaoa de carne, numindu-o mandà. Si Hagi
Emin ce era asupra tainurilor au luat cite 2 parale de ocaoa de carne, avaet,
Ii s-au dat i vite de turci cu sila, cu pret indoit, iar pa vitele ce au cumparat,
care le arata prin catastih, s-au desfacut cu vamesii. Inca' de atunci s-au zis
lui Ician. Popa sa faca catastih curat, precum îi este stiinta, pe care sa stie ea
are sa-1 incredinteze de adevarat, i dete o foaie cu zioa i felurimea viteliF ce
au taiat ph' fiescare zi, coprinzatoare de vite mari 636 si dà oi 4496, din care
zice cä vite mari 36 si oi 675 au fost turcesti, iar pà vite 600 si pà oi 3821 au
platit vama si au dat ì ravasele de plata vamii la vame§i. Iar vamesii nu sa
multameste pe atitea vite, cerind vamä pe toate vitele cite sa vor socoti ca
sint dupa suma ocalilor de carne ce au dat tain. 5-au intrebat vamesii sa arate
ce singerit este acesta, care sfi vede pomenindu-sa ca ar fi la scaune, in vreme
ce la divan nu este stiut? 5i räspunse ca vamä cu acest fel de numire n-au
cerut, ci numai acei doi lei de vita mare si zece parale de vita mica, vama vinza-
torului care sa indatoreaza cumparatorii sa le sigurifseasca and le va cumpara,
unde nu Ant vamesi fata, Ç vama pieilor au cerut-o.
Deci, fiindca loan Popa, orinduitul ce au fost de dumnealui vistierul
Grigore Romanit, au arfitat la judecata ea* el au tinut toata daraverea a tainu-
rilor ostasesti de carne in vremea epistasii dumnealui vistierului Grigore Romanit,
cu multa paguba a dumnisale iconomisind pa ostasi i cu bani in loc de carne,
iar lui Ioan Secul i Pascului, mäcelari carei au fost ostenitori la taierea vitelor
si la impärtirea tainurilor, nu le-au dat nimic. Incredintind Ioan Popa inaintea
judecatii, cu sufletul sat' i foaia ce au dat, ca este adevaratä, precum i dum-

317
www.dacoromanica.ro
nealui vistierul Romanet prin pitacul dumisale asemenea pliroforie &A, ca 6-au
plätit vama ph' toate vitele ce si s-au cumparat pentru acel tain rau, dar cere
vamesii vama si de la manda unde au dat parale in loc de carne, dupa ocalile
tainurilor cele plätite de -visterie. Cu cit mai virtos, ca acest fel de tainuri,
dupa obicei i dupa dreptate, nu sä cuvenea sä fie supuse la van* fiind de
hrana ostirilor, carei din partea ;aril cu greutate sä economiseste de sa impli-
neste. Si nu sä socoteste aceasta in rind de negutatorie, fiindca orinduiala
ponturilor si a catalogului la negutatorie privesc a luoa vama. Dar vamesii
au si luat vama de la vite si nu sa multumeste p ceia ce au luat, ci cu mijloc
nedrept cauta cu nipastuire sa mai ja alta vamä. $i mäcinind cu nedreptate
pe acesti mäeelari atita vreme prin judecati, carel dovedindu-sa ca au slujit
la vreme de nevoie far de nici o plata, s-au eit de putin folos al lor, gasesc cu
cale ea atit numitul gramatie, eft si loan Secul si Pascul, mäcelarii, sä ramiie
In pace si nesupärati de aceastä pill a vamesilor jäluitori.
lar hotarirea cea desavirsita famine a sfi face de catre innaltimea ta.
1823, septembrie 15
Costandin Bal[A]c[ea]nu vel logofät.
Arh. St. Buc., Condica logofetiei Ttirii de Sus 1077, f. 139-140.

125
20 septembrie 1823
Satele Frtifesti Mosteni si Friiresti Birnici (Gorj) iau in chezeisie
pe doi fosti panduri din 1821.
Adeca noi satul Fratesti Mosteni çi satu Fratesti Birnici dam incredintat
zapisul nostru la prea cinstita mina stäpinirii pentru Dinu Madgalinei i pentru
Barbu Birau, ce slut din satul nostru, ca din venirea lui Tudor rebelionistru,
mai la urma sosind d.um.nealui caminaru Costin da la divanu Bu.curestilor
cu poruna sà stringa panduri, cu cite talen i 15 luna, ca sä stea impotriva
lui Tudor, cind pa aceea vreme, aflin.du-sa ispravnic aici dumnealui caminaru
Iorgu. Vacarescu cu du.mnealui särdaru Dinu Bälteanu. Stiind dumnealui
cfiminaru Co[s]tin pa Dinu Madgalinei mai denainte, fiind fost om al
dumnealui, care trimitind la Dinu pa un Mihai i Badea din Rasova i la Barbu,
facindu-i panduri cu leafa de la divan. $i au slujit douä. luni, 'Anà venind
intr-o vreme pandurii lui Tudor in Tirgu Jiului, i din ajutoru lui dumnezau
biruindu-i oamenii dumnealor boierilor ispravnici de mai sus nu.miti i ai
dumnealui clucerului Costin, atit atunci, cit si a douà ()ark si mai venind
si a treia orfi mai multi, dumnealor boierii au fugit. lar acest Dinu Madgalinii
1 Asa in text. Mai departe acelai Co.tin figureazfi ca clucer.

318

www.dacoromanica.ro
gi acest Barbu Birän, aflindu-sa de streajä de lotri cu capitanul lor, intr-o
moara a dumnealui a medelnicerului Gligorag Bälteanu, neavind in §tire
ca fugiserä dumnea/or boierii cu comandiru lor, clucer Costandin, gi ocolindu-i
intr-acea moara pá acest Dinu Madgalinii gi pe acest Barbu, dupà cum le
era turbavirea ominilor lui Tudor, tilhäregte caznindu-i i despoindu-i, i-au
luat cu dingii de iasti ca o hula de zile, pina venindu-le bine de au fugit
de la alga la munte, amesteeindu-sa cu bejaniile, 'Anal chid au shsit iar, gi
stäpinirea cea adevaratä mai nainte cu cluccr Costin. 5i pa munte scoborind
numitul Dinu Madgalinii cu Barbu Birau gi nazuind in Tirgu Jiului la stapini-
torii cei adevarati ce sosisara cu clucer Costin a sluji de-avalma cu turcii
la cele trebuincioase ale ascherlailor. Dar la infierbintarea aceasta, vazind
numitii multi* grozfivire, de sa täia omen.ii vinovati gi nevinovati, de groaza
multä späimintindu-sa, au fugit in tara nemtascä, facindu-gi numitii läzäretu.
Si gäzind acolo, Dinu cu nevasta i copiii lui i cu Barbu toata iarna, spre
primavarii, dud multa lume sá loasal in catane, oamenii umblind sà ja §i
pe ategtia, au fugit de acolo, lark* dincoaci la casale lor in satul nostru, apuein-
du-sii de tot rostul cimpului, gtiuti de dumnealor boienii vàtaii plaiului ea nigte
oameni ce nu avea nici un fel de prichmire. Iar un cäpitan Nita Damian ce
sä afla pe acea vreme de potere i umbla prin sat Ara de niel un fel de
porunca, viind tgi. in satul nostru, tabilrind la casa lui Dinu Madgalinii, numitu,
negtiind ce pricina, au dosit. Si de frica numitului acelui Ionita Damian
apitanu i de frica de catanie din tara nemteascä, neavind loe de trai nici
In Tara nemteaseä nici dincoace, de toate part& fricfi avind au apucat
intr-acestea.
lar de acu§ nainte ne legam noi, tot satul, printr-acest zapis, ca de vor
mai urma acegti de mai sus numicti, Dinu gi Barbu, citugi de putin lucru
impotrivä urmind, noi cu giturile noastre sä fim pentru dingii raspunzatori.
1823 saptamvrie 20

eu Nicola Märuta ot Frategti Mogteni adeverez

eu Costandin Märutä » » adeverez
eu Nicolae Racovitä » » adeverez
eu Costandin Racovitä » » adeverez
eu Ilie Märuta 0 » adeverez
eu Nun. Onescu » » adeverez
eu Costandin Turcilä » » adeverez
eu Gheorghe Imstrea ot Frate§ti Birnici adeverez
eu Diaconu Pätru » » adeverez
eu Costandin Märuta sin Mire » » adeverez
eu Cräciun Vilceanu » » adeverez
eu Stoicu Simu » » adeverez
eu Mihai pircalabu cu tot satu nostru adeverim.

379
www.dacoromanica.ro
 5i noi satul Välerilor dfim asamine isciaiturA pentru mai sus numitii c'ä
DU vor mai urma citusi de putin lucru impotriVä.
eu Ionitá pircalabu Faciu ot Välari adeverez
eu Udrea Popescu » adeverez
CU Ion Baloiu » adeverez
eu Gligore Bäloiu » adeverez
eu Räducu Fäciu » adeverez
eu popa Drighici » adeverez.

Cei care au mai venit impreunä cu cei iscaliti la isprävnicat de au dat

chizasie impreunä cu ceilanti.
eu Pirvu Voiculescu ot Frfitesti-Mosteni -ehizasi
eu L5piidat Vilceanul ot FrAtesti-Birnici chizasi
eu Mihai BirAu D D chizasi
Ionità Biriu D D chizasi
eu Pirvu rämas D D chezasi
eu Pirvu Vasioiu D D chezasi
eu Tämas Biräu D D chezasi
eu Stan BirAu D D chezasi
eu Ion Biräu » » chezasi
eu popa Gheorghe -» » chezasi

Si am scris eu Nicolae zat Polzisi Nirea [?] ot Tirgul Jiiului, stilt martori
Zapisul dat dumnealui stolnicului Bälteanu.
Plaiul Vilcan-ului
Aceasta adeverin-p, facindu-si de mai sus nimitii, fiind si eu de fafä, am
adeverit-o cu iscälitura.
1823 sAptAmvrie 20
5tefan Bibescu vätaf
lar noi cei mai jos iscäliti, luom in chezAsia nostrà pe Mihai Pintasu ot
Caraula si pii Dumitru Burlan ot Rusii de Vede, ce au fost tovarosi ai nostri,
ci sa vor parasi de toate faptele cele impotrivä. Iar chid vor lipsi de aici, sau
sà" vor mai apuca de citusi putinä faptà, noi sä fim rAspunzAtori in locul lor
impreuna si cu chizasii nostri. 5i nestiind carte, am rugat pä' scriitorii acestii
adeverinte de ne-au iscälit, iar noi ne-am pus degetele in loc de pecete.
1823 säpfämvrie 23
eu Dinu Madgalinei ot FrAtesti-Birnici, chezasi
eu Barbu Birau D D chezasi

Arh. St. Buc., Condica ispriívnicatului Gorj 1310, f. 66-68.

320
www.dacoromanica.ro
 126
5 octombrie 1823
lacov Nenadovici adevereste cei, intrucit niste chitanre si polife
ale lui Tudor Vladimirescu, care s-au aflat la el, i-au fost luate la
Petersburg, el rdmine indatorat frafilor Macedonschi Cu jumeitate
din suma cuprinsei in aceste hirtii.
TbICHT-13 Bocemb COT gsaTnaTE. TpeTbero roga, oxTH6pH naToro gH.H.
YgocToBepwo B TOM T-ITO KBHT3H111,131 CDeogopa BnaggmHpecxy rwcaHHasi or
1816-ro roga, HIOHBH 18-ro sHcna, B Banaxwt, gepernie KnowaHax, Ha cymmy
neaeCJiMb MUCRUp 1 tlepBOHHOB ascTpHAcmix 1I TO.113HACKI4X; H ABy/1151 110JIHOMO-
ILIMMII ,113HHI4MH emy, , BnarwmHp'ecxt, OT Bannaxcxoro npaBHTenbcrsa Ha B3B1-
li pacxorkosamte geHer micamotH; nepBoe OT 15-ro tmcna reHBapH 1821-ro
roa, a BTopoe oT 22-ro mapTa Torosa, roa; ogHoro BrAcTepHricsoro Bexceng
gByx TaHOBHX1, sce RuagHmHpecxositx no ROHM OH, BnagnmHpecxo, BMA
ynoTpe6Hn B pacxog cymmy geHer 3HasainycH B BI11ne cxa3aHHoil HBHT3H1114H.
H 6y,LIT1H CHE KBIITHEEHE H OXII311 Beiccez Ha moe EMH FIBEECaHHBIH, TO noTomy Bce
CFIH Bbnue npornicaHHbnt 6ymarH, xax oHme y mewl H HaxoxismcB, HaBepww mHe
a 6paTbH JIHmHTpHil H IlaBen Matle):10EC1Hrl )_13 61,1 E no OH1IM ynoTpe6bin csoe
cTapaHHe o B3FACKaHHH c xoro 6ygeT cnegoBaTs Tex geHer, TM 6onmue tITO oHme
coBmecrxbie Haim' geHbrH B HBIIT3H1111H 3Hasanwric5L. Katoxe nponHcaHHme nema
6ymarax B3HTLI y mesa B IleTeP6yPre H 113X0EI5ITC5I B MHHHcTeperse HHOCTpaHHE.IX
gen, a ocranacb y Meng ogHa TOJILHO HBETHHEHE, TO cnpartegnHsmm Harwell°,
no cornackno MOeMy H r.r. Masegommx, noacepTBoBam (H noncepTBosaHo)
poccHlicxylo 1-ca3eHxylo n0111)310 1130 Beek' o6wei1 Hameli CyMMH Tpermo TracTb;
TiTosc 3a CHM ene nogapHvbcH, ycrynHTcH H H3pacxogyeTcH, KOHX 11 060135133H
6y,gy Hm r.r. MasegoHammb no11a3am no cnpasegmBocTH 6oscell, a 3aTem
Bbnue ysomssyTmc 110 B3LICH3HE4 ,I(eHer CKOJIWO ocTaHeTcH TalCOBHX, gaIDICeH
6ygy pa3genHm no nonam, To ecrb ogHa nonoBHHa mHe, HeHarkommy, a gpyraH
nonoBHHa no npannesmocTH ,r(Bym 6paTbstm MasegoHomm. Bonce HcE xpaHH
moat CMepTII, TO cHe ,1(0.11HCHbI B TOLIHOCTII 14C110JIHHTI H HeHapyammo MOR HaCJIe,11-
loom. B npoTHBHom sce cnysae, soma OT xamix nao HenpegHHHHAfibrx Heigacr-
MAX czysaes HeB03MOHCHO 6yger B3EICKaT1 geHer 13bILL1e nponbicaHHx, Tema
He HmenH 6b Hpana MagegoHame RH EX HacnegHHRH oT mum HIM or monx Hacneg-
HIIROB HO Ceti 6yMaITI Tpe6oBaTb CBOHX 110110BM-1y sacTH geHer.
B TOM cHoepyxmo nogruicylocbR c npHnosceHHem rep5a moero nesaTb.
BBIBILIHR B Cep6in11 BHyTpemmx gen
nonetmTenem H Hananep AHOB Hella)10B1111
14C110J11114TeJIL. BO.TIM p0,r(14Te..T15I moero appem HeHagorms
Anul una mie opt sute dougzeci i trei, octombrie, ziva a cincea.
Adeverez cum eä chitanta lui Theodor Vladimirescu, scrisl in anul 1816,
iunie 18, in Tara Romineascä, satul C1oani, pentru suma de cincizeci
Subliniat in textul original.

21 C. 70
321
www.dacoromanica.ro
cervoneti austrieci si olandezi, si cele doua inscrisuri date lui Vladimirescu
din partea cirmuirii Tarii Rominesti ca sa ridice si sä cheltuiasca banii, dintre
care una este din 15 ianuarie 1821, iar cealaltä este din 22 martie acelasi an;
o politä de la vistierie i doua polite ale lui Vladimirescu, prin care el,
Vladimirescu, a ridicat si a intrebuintat suma de bani aratata in chitanta
mai sus zisa, i, fiindca aceasta chitantii si o polita stilt scrise pe numele
meu, de aceea toate hirtiile mai sus aratate, care s-au aflat la mine, mi le-au
incredintat cei doi frati Dimitrie si Pavel Macedonschi, pentru ca eu
sträduiesc si cu ele sa cer acei bani de la cine se cuvine, cu atit mai mult
acei bani aratati in chitantil sint ai nostri, comuni.
Cum insa, cele cinci hfrtii aratate mi-au fost luate la Petersburg si se
gasesc la ministerul treburilor dinafara, iar la mine a ramas numai chitanta,
s-a gasit ca este drept ca, cu invoirea mea si a dumnealor Macedonschi, sá se
daruiasca s-a daruit) in folosul vistieriei rusesti a treia parte din toata suma
noastra; iar peste aceasta, ce se va mai därui, ceda sau se va cheltui, sa
fiu indatorat a arfita du.mnealor fratilor Macedonschi dupa dreptatea lui
dumnezeu; iar apoi suma ce va mai famine din banii sus aratati, eu sa fiu
indatorat a o impärti in doua, adica: o jumatate mie, Nenadovici, i cealalta
juraätate sa reving celor doi frati Macedonschi. In caz cá eu voi muri, fereasca'
dumnezeu, atunci aceasta vor trebui sa' indeplineasca intocmai mostenitorii
mei. In caz contrar insfi, cind, din pricina vreunor intimplari nenorocite
neprevazute nu vor putea fi obtinuti banii mai sus aratati, atunci nici Mace-
donschi i nici urmasii lor nu vor avea dreptul sfi ceara jumatatea de bani de
la mine sau de la urmasii mei, cu aceasta hirtie.
Aceasta o subscriu cu mina mea proprie si pun pecetea blazonului meu.
Iacov Nenadovici, fost
epitrop al treburilor din
launtru in Serbia si cavaler.
Implinitor al vointei tatälui meu, Iefrem Nenadovici 1.
Acad. R.P.R., doc. CCONIX/42. Orig. rus., cu pecete in tus negru.

127
23 noiembrie 1823
Jaiba giranilor din Bckle,sti ( Dimbovita) impotriva arendafului
Gheorghe Diamandoglu care ti asupreste pentru dijma datoratei din 1821.
Prea inaltate doamne,
Pe aceasta alaturata alegere a ispravnicatului ot sud Dimbovita nera-
miind odihniti lacuitorii ot satul Badestii, ce sint sezatori pe mosia acelei

1 Efrem Nenadovici era cumá'tru cu Dimitrie Macedonschi. in 1826 el se afla la Hotin

de unde trimite lui D. Macedonschi o scrisoare in limba sirb5 (Muz. de ist, Buc., doc. 5585/1957).

322
www.dacoromanica.ro
mangstiri Nucetul dintr-acel judet, din luminatg porunca mgriei tale dum-
nealui vel hatman al divanului prin zapciu vgtaf de divan a infgtisat la jude-
cati pre patru sgteni ai lor ot cgtunu Boteni, anume Diaconu DrAghici i Mihai
Streinu i Vlad sin Zahariia i Bgilg... cu jaiba ce au dat ingltimii tale pentru
un Gheorghe Diamandoglu, prin care se jäluiesc ca in capte ani de dud se
aflg arendas i-au stins cu multe ale lui rele obiceiuri; cu care avind necurmate
judecati pe la isprgvnicat, nu le-au mai rämas mijloc ca sä poatg imblinzi
sglbaticele lui apucgturi, pentru cà ngravurile lui supuindu-1 a face totdeauna
räzvrätiri pentru lucruri de nimica, ziva si noaptea au fost trasi de cgtre
numitul, ping cind aducindu-i la dgrg'pgnare, de cinci ori le-au spart silistea
ping acum, c dupg jaiba ce au dat mgriei tale in trecutele zile, argtind nedrep-
tele lui urmgri, au fost orinduiti in cercetarea dumnealor boierilor ispravnici,
dar nici o ajutorintá n-au vgzut. Asemenea au facut i arätare ci cfitre cel de
acum orinduit nou egumen ca sg-1 aridice din spinarea lor ci masía &A o dea
In arendg la alti negutätori; si sfintia sa cercetind plingerea lor ci dovedindu-o
de adevgratg, nu au dat-o in arendä numitului mosia ping acum, ci fiindcg
sorocul de capte ani se implineste acum la dechemvrie 6, fac cerere ca sg nu
se mai dea arenda acestii mosii numitului, ci sg se dea cu folosul mgngstirii
la alt om spre a putea lgcui ci ei in casele lar, cgruia sg-i räspunzg adeturile
mosiei intocmai dupg pravilg; sau de se va protimisi a fi tot el arendas, atunci
se dea lor mosia, cg se cuvine a o lua mai mult ei, decit piritul, et sä
räspunzg arenda precum va da si Am intrebat pg jäluitori, fiindcg in
jaiba lor nu sfi coprinde la ce pg anume i-au ngpgstuit sg-i arate prin grai,
care atit prin grai cit e printr-o insemnare in scris, neiscglitfi de nimeni, arätari
&A in anul rgzvratirii, fiind satul fugit, nu s-au sgpat porumbul la vremea lui
çi dintr-aceastg pricing inbgtrinind, incg c apa Dimbovitii innecindu-1, nu
s-au fäcut bun, si piritul fugind la Brasov, au lgsat un isprävnicel al sgu,
carele n-au vrut sg ia niel dijma de porumb i de fin, nici daca, ci tocmai in
postul crgciunului s-au pomenit cu isprgvnicelul cg au venit cu un turc si
s-au apucat de au mgsurat cu prgjina locurile, färg sg sg vazg in ce chip
s-au facut porumbul Apoi, dupg ce au mgsurat locurile, s-au dus la Tirgoviste
cu catastihul, ci tocmai primAvara au venit ci piritul cu catastihul i Cu un
ceaus isprgvnicesc, cu patru slujitori, i apucindu-i dupg acel catastih sg
inplineasca banii dupg dijma de porumb i fin si clacg, au aruncat satara
pentru tot, adecä la unii cite talen i 70, la altii cite talen 60, iar
carii n-au avut nici cite o vacg Po tl. 40, silindu-i cu bgtäi c Cu inchisoare
In gros ca sg-i rgspunzg acesti bani. Dar ei, neavind alt mijloc a-i präti
banii, i-au dat fiescare zapis dupg cererea sa, pentru care bani, dupg zapisele
lor, fiind apucati mai in urmg iargsi prin slujitori ci cu bgtgi i cu inchisori,
s-au speriat satele si s-au spart. Apoi ci dupg ce s-au adus la urma lor de
dumnealor boierii ispravnici, nepgrgsindu-se piritul de urmgrile sale, iargsi
s-au spart satul, e Cu toate eh' s-au stins ci s-au sArAcit cu totul din pricina
21.
323
www.dacoromanica.ro
luí, dar de va mai luoa tot el mogia cu mitäriile i viclegugurile lui, iar vor
fugi cu totii.
Fati fiind gi pirîtul arendag, s-au intrebat de jude cam ce rispunde inpo-
trivi; i zise cä aceasti mogie Bidegtii are pi dinsa trei sate, insi unid si
numegte satul Sirdanu, cel de-al doilea Boteni, çi cel de-al treilea Contegtii,
pà care di and au luat-o in arendi, nu gtie si fi nipistuit pà nici unul din
licuitori la dijmä i la celelalte ale mogiei cu cit de putin, pentru dà vrind
a-vi lua numai dreptul sfiu, atit la misurätoarea pogoanelor di porumb
insugi ei i-au pus si misoare cu prijina dà 18 palme gi un pumn, i din cele-
lalte gi-au luat aijma intocmai dui:4 pravili, färi a si abate intru nedreptate
cat dà putin. Inci pe unii, n-au ficut bucate, le-au mai i hisat
din dreptul silt; precum gi la carele cu lemne nu le-au luat intocmai dupi
pravili, ci pentru trei ani ce au a Oki i sà fficea sA ia Po tl. 9 di fiegcare casi,
iarigi le-au mai iertat la unii 'cite nnul i doi i la alçii cite tl. trei, numai
ca si nu mai aibi gilcevuri cu gi de se gi jäluiesc ei el i-au nipistuit
cu luarea acelor zapise de banii ce i-au rAmas datori din dijma de porumb i
din claci i celelalte, si arate la judecati ce nipistuire le-au ficut i chid se
va dovedi cá i-au nipästuit micar cu un ban, &A le pläteascil indoit, iar cind
se va dovedi di le-au mai läsat din, dreptul sàu, atunci nu numai pliteascii
gi ceca ce le-au iertat, dar inci i toatä cheltuiala. Asemenea i pentru zapise
ariti cA cerindu-le dreptul sa'u §i ei, neavind a4 da, de bunä voie i nesiliti de
nimeni au dat zapisele acestea, insà nuniai-acegti jäluitori cari gut din satul
Botenii, (pentru ci celelalte doui sate gut intru toate multumiti), fiind rfiu
näräviçi ca sä faci Ora neadevirati, atit dupi indemnarea cuviosului egumen
de acum, cit i dupä a doi din jilluitori, anume Mihai Streinul i celälalt anume
care mai nainte au fost cu licuinta la satul Potlogi al dumnealui brv
vel ban Grigorie Brincoveanul i s-au izgonit de acolo tot pentru acest fel de
urmfiri inpotrivitoare, arzindu-le ì casele lor. i piritul vrind ca sà impodo-
biasci mogia mänistirii cu locuitori, i-au priimit i le-au dat locurí de arituri
i livezi de fin, care in loc de multämire s-au pornit acum asuprä-i, indemnind
0 pe ceilalti sä'teni ca sA faci aritatele pire, dupii cum asemeni au mai ficut
gi in trecutii ani, and dupi scumpele cercetäri ce s-au ficut la faita locului
aici s-au dovedit neadevirate i cunoscinduli gregala au dizut cu rugiciune
la dinsul de s-au i impicat, dind i zapis in scris ci se vor parisí de aceste
rele urmari, prätinduli toate adeturile moiei, dupi pravilä, aritindu-ne piritul
spre dovada ziselor lui aceste engrafa, insä:
1818 ghenar 5. Ingtiintare a dumnealor boierilor ispravnici ot sud Dimbo-
vita &titre cinstita hitmfinie, cu .coprinderea ea' au dat pe piritul dupi porunci
a-1 aduce aici si stea in judecatii cu locuitorii; dar aratä cA dupi
a locuitorilor s-au judecat la isprävnicat i asupra pricinii s-au ficut i anafora,
sorocindu-i ca dupä' trei zile si-i afle la Bucuregti. Dar licuitorii fill a agtepta
ca la soroc si vie, dupii ce s-au intors la casele lar, din capetele lor in silnicie

324
www.dacoromanica.ro
au cfilcat casa piritului si o au spart, cu cuvint cä ar fi cautind banita cea mare,
pentru care instiintind piritul la isprävnicat, au si trimis slujitori ca sä-i aduck
dar nu numai CA nu s-an supus a merge, ci incä au batur si pe o slugfi a phi-
tului de moarte, i vrind a pune mina si pe el, d-abia au scäpat cu fuga ; ase-
menea i asupra slujitorilor au seos cutitele ca sä-i injunghe.
1818, fevr. 1. Zapis supt iscAlitura numitilor säteni insä: 11 din satul
Sardanu, i doi din satul Bpteni (din care unul se väzu intre fäluitori) i trei
din satul Contestii, arktind lingä iscAliturile lor cà slut vechili si din partea
celorlalti säteni cu adeverinte in scris, adeverit de scriitor dascalul Chiritä
Slovanul i infärit de cinstita hätmanie, cu coprindere ca pentru pricina de
judecatä ce au curs intre ei s-au judecat la isprävnicat i dupä cercetarea ce
s-au fäcut s-au dovedit cu adevarat 'Arne ion cä intru nimic n-au fost näpäs-
tuiti de atre piritul. Apoi cunoscind însui ei gresala ce au fäcut i ca o sa
se osindeascä a-i pläti atit dreptul numitului, dupi condica divanului, cit
toatfi cheltuiala, au pus mijlocitori pe unile din obraze din cele mari i le-au
iertat gresalile ce au fäcut, dar s-au legat printr-acest zapis in opt ponturi
cum au a-si räspunde datoria lor, care ponturi citindu-se, se väzurä intocmai
dupfi pravila cea legiuità ca sä" dea ; iar oricarile se va impotrivi si nu va fi
urmAtor sä-1 arate piritul la stäpinire si nu numai toatä cheltuiala ce se va- face
sä o räspunzä acela, ci incä sá se si pedepseascä, pentru cá ei slut chezasi unul
pentru altul i toti davagii pentru unul ca acela.
1823 Sept. 14. [in care este vorba cam de aceleasi lucruri, ca in cele douä
zapise de mai sus]
1823, noiembrie 23
Ianache Stänescu, [?] stolnic
Stefi [?], serdar
Mo .1 me.delnicer.
Biv vtorii logofät
Trecut in condica departamentului de sapte
Arh. St. Buc., M-rea Nucetul, doc. XXIII/25. Orig. rom.

128
[17 noiembrie 1823]
Cliica#i din Baia de Fier (Gorj ) #.-au luat in 1821 inapoi vitele
pe care miineistirea le sechestrase pentru neplata « havaetului».
Prea cinstite dumneata biv vel logofät,
Cu zmerenie arät dumitale cà sfinta manästire liurezu din sud Vilcea,
unde mä aflu eu egumen, are un hotar de mosie ce sä cheamä Baia de Fier
din sud Gorj. i läcuitorii de acolo, nesupuindu-si sá rispunzä dreptul havaetul
Indescifrabil.

325
www.dacoromanica.ro
pAmin.tului, dupA pravilA, la leat 1819, &lid jalbA mAnAstirea dare ciustitu
divan de aici, arAtind curgerea pricinii cinstitei eAimAcimie, au orinduit mum-
basir pe un logoat DincA. 5i prin marifetul dumnealor boierilor ispravnici,
au apucat pe numitii locuitori de au implinit havaetul pämintului, dupA pravili.
5i neavind lAcuitorii bani ca s'A räspunzA in naturä, an dat vite pretuite de
insusi ei, adicA vaci, boj i alte vite m'Arunte, care vite luindu-le miinAstirea,
vreme de iarnA fiind, le-au Tinut 'Ana' la martie 20, leat 1820 1 Apoi flicindu-sA
apostasia in Tara', numitii l'Acuitori unindu-sA cu unul Dumitru Girbea, ce era
until din cApetenie la apostati, i viind cu totii la mAngstire, au mers unde
erau vitele. 5i noi din pricina apostatilor eram toti imprAstiati de la mAnAstire.
5i numitii si-au luat fiescarele vitele, ducindu-le pe la casAle lor. La leat 1821 2,
fAcindu-s'A oaresice linitire in tarA i aflindu-sA caimacam rAposatul postelnic
Samurcas, mAnistirea au ficut arAtare de curgerea pricinii prin jalba Ì cu
poruncA s-au adus citiva locuitori din sAtenii vechili si din partea celorlalti
sfiteni cu vechilu mAnAstirii s-au inatisat la divan. 5i atunci in divan au dat
nutniçii sAteni de fatA un asAzAmint din leat 1794, de ani 39, adeverit cu iscä-
liturile dumnealor cinstitilor boieri ot Bucuresti, intArit i cu pecetea
domneascA a räposatului intru fericire domn Alexandru Moruzi vvd. Prin
care asIzAmint sä coprinde in ce chip are a sA una cu rAspunderea havac-
tului pimintului intre lAcuitori cu mAnAstirea. Cinstitul divan puind temei
la acel asAzimint, au dat anafora prin care pe larg sä hotAraste cum are a sl
una de acum inainte.
Numitii l'Acuitori du pA arAtata moje, dupA cum s'A hotäraste prin anafora,
n-a vrut a -da supunere, si alergind la mAria sa pava de la Dii, au dat jalbA
fAcind mare pirA asupra mänästirii i asupra dumnealor boierilor divaniti,
au adus poruncA cAtre silictar i cAtre dumnealui caimacam ca de iznoavA
sA teorisascA pricina impreunA cu silictar si sA indrepteze ca s'A nu mai meargA
lAcuitori sA supere pe mAria sa pasa. Si vAzind asa dumnealor boierii divaniti
vechilu mAnastirii cA numitii, dupA pira neadAvfiratA ce fac, putea ca sA
aducA vreo vAtAmare mAnAstirii, i paravlipsindu-sA oaresice din coprinderea
asAzAmintului, s-au odihnit intorcindu-sA la casAle lor, fiind vremea atu.nci
impotrivA, neputind nimini cAuta dreptul sfiu. 5i de atunci pink' acum
mAnAstirea sA aflA isterisitA de venitul numitei
Cu zmerenie ma rog du.mitale ca sA fie cinstitA poruncA cu a sA trimite
un logoat vrednic al cinstitului divan ca sA meargA la fata [loen] lui i intii sA
supuie pe numiti ca sA urmeze cu rfispunderea du pe sinetul ce s'A aflA la miinile lor.
Iar mai pricinuind nemultu.mire, sA-i supuie cu rAspunderea dupA pravila pAmin-
tului, apoi s'A despAgubeascA mAnästirea si de cheltuiala ce au fAcut cu iernatul
vitelor ion, care si le-au luat inapoi cu silnieie i de alte cheltuieli ce s-an fAcut

Gresalri evidentil; dcorect: 1821.

2 Este vorba de a dona juniatate a anului 1821 sau poate si de anul 1822.

326
www.dacoromanica.ro
din pricina cá numitii nu si-au ara'tat sinetul mai dinainte la judecata. Si fiindca,
cind au mers logofatul Dinca de au fficut implinirea ce arat, cu vite, acum
numitii lacuitori arata ca ar fi raspuns ci bani, si de catre manastire nu s-au
primit, face trebuinta a merge la fata locului numitu logoat, ca sá sa desfaca
Cu lacuitorii ce zic ca au dat si bani ca sa sa deslusasca pricina, a räminea si
lacuitorii odihniti ci manfistirea.
lar eu stilt al dumitale prea plecat c zmerit,
Ionichie egumen Hurezanu
Arh. St. Buc., M-rea Hurezu, doc. XIX/131. Orig. rom.

129
27 noiembrie 1823
invoialet entre satenii din Copeiceni i meincistirea Cornetul
pentru implinirea zilelor de clacci din anul rascoalei.
Adeca noi toti satenii Copaceni, cari mai jos ne vom iscali cu numele,
dam zapisul nostru la mina sfintiei sale parintelui Anastasi, egumenul sfintei
mfinästiri Cornetul, precum sa se stie ca, apucindu-ne de zilele clacii anilor
trecuti, cum si din anul zaverii, ca sá le platim cu bani, c neavind bani ca
sa-i dam, am venit la Ara-L.60e, unde ne-am invoit ca din anul zaverii sa-i facem
numai cite capte zile de claca si care din noi nu vom munci, sä avem a-i plati
ziva Po douazeci parale, pe acel an, iar pe It. 822 si 823, pentru cite zile am mai
ramas ramasita, ne-am rugat ea iaräsi in lucru sà ne prinzà acele zile. 5i acum,
pe iarnä, ori la ce ne va pune sà fim datori a sari si a munci, ori la ce ne va
purunci. lar, care din noi nu ne vom supune a sluji sà ne facene zilele acestor
ani, sá fim datori a-i plati ziva Po ti. unul, dupa pravila. 5i ea sa fie aceastä
invoire a noastra, ce inaintea vitasiei am facut-o, statornick am rugat ei pe
dumnealui vataful plaiului ca sa intareasca acest zapis. Aceasta !
1823, noiemvrie 27
Eu Florea Gusla ot tam adeverez
Eu Martin Cojocar ot tam adeverez
Eu Onea Ungureanul ot tam adeverez
Eu Anghel Ciumac ot tam adeverez
Eu Patru Vier ot tam adeverez
Eu Barbul Hartapetu ot tam adeverez
Eu Toma ot tam adeverez
Eu Nun Petco ot tam adeverez
Eu Florea Hartapetu ot tam adeverez
Eu Ion Lazarescu ot tam adeverez
Eu Ion Lupul ot tam adeverez si cu tot satul.

327
www.dacoromanica.ro
 Plaiu Lovistii
Amindoug par-tile viind inaintea vätäsiei, dupg invoialä ce au ra'cut-o,
fatä fiind amindoug pariile, m-au rugat de am intgrit i am iscglit acest zapis.
1823, noiemvrie 27
Ianache vgtaful
Arh. St. Buc., M-rea Pantelimon, doc. I/11. Orig. rom.

130
10 decembrie 1823
Stavri Titopoleos reclamci suma de 21 500 talen i imprumutatc1
ispravnicilor de Gorj in martie 1821, pentru combaterea ráscoalei.
Prea ingltate doamne.
Du.pg luminatg portmca mgrii tale ce prin pitac ni s-au dat ca sg vedem
algturata jalbg ce au dat cgtre cinstita c.c. aghentie Stavri Titopoleos, suditul
c.c., care cu notg s-a trimis cgtre mgria ta, i sg cercetgm de are Pluitorul
acesta cuvint dg dreptate a cere sä-i plgteascg acesti bani, si de va avea dreptate
sä chibzuim apoi Cu ce mijloc si de unde sg cuvine sA i sg plgteasa i sg argtgm
mgrii tale in scris prin anafora.
Jaiba sa este ea' la inceperea rg'zvrätirii, in leat 1821 ghenar 23, afländu-sg
la sud G-orj pentru negutätoria sa i fiind du.mnealor ispravnici judetului
incungiurati despre toate pgrtile de apostati i neavind mijloc ca sg inles-
neascg impotrivirea catre dinsii, cgci din judet nu putea sg ja nimic, fiind
satele turburate, 1-au rugat dumnealor ispravnicii sg-i inprumute cu o sumg'
de bani si nu numai i sg vor rgspunde pa deplin, ci va fi si cunoscutg facerea
sa de bine care targ. Si cgtre aceasta vgzgnd jaluitorul cg i dumnealor
caimacami scria catre ispravnici poruncindu-le ca negresit cu once mijloc
vor putea sá bati i sg goneascg pä apostati, i-au imprumutat cu tal. 21 500,
bani curati in naht.
Am vgzut i doao anaforale ce am fgcut mgrii tale eu, plecata slugg vel
vistier, asupra acestii pricini, 'Msà una de la trecutul martie 20, coprinzfitoare
cg s-au intrebat dumnealor ispravnici ce au fost atunci, si au argtat cg dupg
porunca ce le-au fost venir de la dumnealor boierii caimacami ai tgrii au strins
o sumg de oameni cu arme, si pentru paza judetului, i pentru ca sg sä impo-
triveascg la scoposul apostatilor ; cu carii s-au i rgzboit in citeva rinduri cu
primejdiie de viatg. 5i fiindcg nu era cu putintg atimci sg inplineascg din judet
nici bani, nici zaherelile i trebuinta urmärind ca sg dea acelor oameni i hrang
altele, au instiintat la dumnealor boierii caimacami, cerind povatuire cum
sg urmeze. 5i au primit rgspuns care s-au vgzut de la leat 1821 ghenar 31,
scriind numai care dumnealui cgminar Iorgu Vgcgrescul, cg s-au vgzut insti-
intarea dumnealui pentru cheltuielile ce argta ca au fgcut in trebuinta oame-

328
www.dacoromanica.ro
nilor ce avea dumnealui spre paza judetului, far' de a supara pe lacuitori. 5i
Ii faspund ea Mina i priimitä 11 este urmarea i C Cu asemenea urmare sä
ingrijasca si de atunci inainte ca &A nu &A pricinxiiasca suparare lacuitorilor.
$1 ceea ce va cheltui, aratind prin socoteala vistieriei, sà vor in sean*
de care au zis dumnealui caminar ea nici dumnealui avli-id bani, nici din judet
putind inplini, au orinduit pe jaluitor ca sa dea toate cite era de trebuinta
la oamenii ce-i avea adunati, adica hrana i altele. 5i inplinindu-le in cita vreme
au statut oamenii strajuind i razboindu-sa, au facut socotealä cu dinsul dindu-i
numai tal. 106, parale 4, pentru cite dedese cu ordinul du.mnealui, iar pentru
tal. 21 500 au dat zapis dimpreuna cu särdar Costandin Balteanu, tovarosul
sau de la leat 1821, martie 4, ca sA curga Cu dobinda, cite tal. 7 si jumatate
la pungä pe luna, ping sa vor plati. Pentru care zice dumnealui vel vistier
Cu drept cuvint cere jaluitorul sà i sà pläteaseä banii dupa coprinderea zapi-
sului, fiindca intr-acea vreme s-au aratat cu slujba cheltuind in trebuinta
OHL La care anafora sa dä. luminat räspunsul marii tale atre dumnealui
vel vistier, ea gaud i maria ta perierghie asupra catastihului acelor cheltuieli,
s-au vazut cà zapisul de tal. 21 500 ce s-au dat de ispravnicii de atunci jälui-
torului este scris la leat 1821 martie 4, iar socoteala cheltuielii este adunata
'Ana la 9 zile ale aceiasi luni, in suma de tal. 21 606 si in diastima de cinci zile,
ce este trecuta de la darea zapisului i ping la inehierea socotelii,fiindca sa vede
cheltuiala faeuta de tal. 9185 parale 20, n-ai putut maria ta intalege de unde
au avut ispravnicii aceasta stiinta, cA numai pina atunci o sa fie trebuintä
de cheltuialä si de atata numai cheltuialä, iar nu mai multa sau mai patina.
De aceea dar, atit pentru acest cuvint, cat i pentru cele ce sint stiute ca sa
urma intr-acea vreme, zici maria ta catrá mine, a fi in banuiala aceastä soco-
teala, i poruncesti dumnealui vel vistier sa indatoreze pA cei ce au dat zapisul
de datorie catre jaluitor ca sá faca deplina dovada asupra pricinii,fära a raminea
catusi de putina bänuialä. Si atunci, aratindu-sa marii tale prin al doilea ana-
fora, vei da cuviincioasa porunca. Ceilaltä anafora ce s-au fäcut dupa accasta
din urma porunca este de la iuni 25, in care scrie cA s-au facut intrebare amin-
durora ispravnicilor si au arätat cA ODA la 4 ale lui mart n-au fost dat jälui-
torul toate lucrurile cite sa vad in catastihu lui. lar atunci inmultindu-sä
apostatii, i ca sa fereasca orasul Tirgu Jiiului de eálcarea ion, chibzuindu-sa
cu totii dupa trebuinta ce au cu.noscut i dupa cererea ce au facut capeteniile
ostasilor ce avea in puterea voii, ce in scris au avut de la ocarmuirea ;Aril,
au poftit iarài pà jaluitor de au pia-tit lefi la tmii din ostasi: griu, porumb,
fin i altele ce sa väd in catastih, si le-au bagat in magazie inauntru in orasul
Tirgul Jiiului, a le avea pentru hrana de sa va intampla inchiza cu muha-
sill. 5i dupa pretul cu care sa tocmise toate acele zaherele, facind socoteala
cu cele ce dedese mai inainte, s-au adunat peste tot suma de tal. 21 606, parale 4,
din care: tal. 106 par. 4 i-au numarat caminar Vacarescu de la sinei, iar pentru
tal. 21 500 la 4 ale lui martie au dat jaluitorul mai sus 'numitul zapis cu care

329
www.dacoromanica.ro
ranilind incredintat de atunci de la 4 0 'Ana la 9 ale lui martie, au bagat in
ora in magazie toate acele zaherele cite sa vad in catastih. 5i de aceea s-au
insemnat i zioa in care s-au teslimatisit fie9care lucru in urma zapisului, adici
pina la 9 ale lui manic, i putea sa &A mai faca i alta cheltuialä. Dar nemai-
putind sta inpotriva apostatilor au fugit i prinzindu-i apostatii, i-au jefuit
i-au chinuit precum este §tiut.
Deci, fiindca dupä raspunsul dumnealor boierilor eaimacami ot leat 1821,
ghenar 31, ce 1-au trimis catre dumnealui caminar Iorgu Vficiirescul la in§tiin-
tarea dumisale pentru cheltuielile ce au aratat ea' au facut in trebuinta oamenilor
ce-i avea spre paza judetului, fär de a supara pá lacuitori, zicindu-i ca bunk'
i-au fost urmarea, i poroncindu-i ca tot cu asemenea urmare sit ingrijasca
0 de atunci inainte ca sá nu pricinuiasca suparare lacuitorilor, i ceca ce va
cheltui, aratindu-i prin socotealii la vistierie, sA vor tinea in seama. Cu drept
cuvint au urmat dumnealui caminar Vacarescul de n-au supärat pA läcuitori,
ci au luat toate cele trebuincioase zaherele pentru trebuinta oamenilor ce au
avut spre strejuire judetului cu bani de la jaluitorul Stavri, in puterea cariia
porunci i-au dat zapis pa suma banilor ce au ficut acele zaherele i lucruri
ce au dat intr-acea vreme. La care ca o d.atorie faeuta in trebuinta tarn, iarasi
tara este datoare ca sa o plateasca. Atita numai, fiinda zapisul ce are jalui-
torul de la ispravnici este scris de la martie 4, iar in foaia de socoteala, sa mai
tree cheltuieli de tal. 9185 ficute pa' alte cinci zile in urma zapisului, dupa cum
s-au vazut 0 de catre maria ta i fiind trebuinta ca sa ne pliroforisim de s-au
adus in magazia de atunci ce era la Tirgul Jiului de zfitre jaluitorul Stavri
acele zaherele 0 de s-au platit toate de dinsul du pe la cei ce s-au luat, gäsim
cu cale sä sA orinduiasca un credincios al marii tale, ca dinpreuna cu durnnealor
ispravnicii jucletului, sA cerceteze cu scumpitate prin carte de blestem, prin
oamenii ce vor fi fost orinduiti la magazine de atunci i prin cei ce arata el prin
catastih ea au cumparat zaherea de la dinqii de grin i de porumb ill de fin, de
au intrat in magaziie toate aceste zaherele, 0 de li s-au platit acelora ce-i aratä
Stavri i sa si faca catastih eurat supt isciliturile dumnealor ispravnicilor
i a orinduitului märii tale. 5i aducindu-si acel eatastih, atunci vom face chib-
zuire de unde sa-i sA plateasca. Iar hotärirea cea desivir0ta rimine a sa face
de catre maria ta.
1823, dechemvrie 10
Grigore al Ungrovlahiei, Galahtion [ot] Ram-
nic, Barbu Vficarescu, Istrate Cretuleseu,
Costandin Balaceanul, Scarlat Gradisteanu,
Ioan 5tirbei, Dimitrache Bibescu.
[Rezolutia :] Io Grigorie Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zemli vlahscoe.
Dupa aratarea ce ne face printr-aceasti anafora parintii arhierei i dum-
nealor velitii boieri, orinduim mearga' la sud G-orj, unde poruncim
1 Loc ab in text.

330
www.dacoromanica.ro
dumneavoastra ispravnicilor ai judetului ca inpreuna Cu acest orinduit
face-ti cercetarea ce intr-aceastà anafora sa coprinde cu urmare intocmai si
dindu-i inscris supt iscaliturile a citestrei, sa ni sfi aduca aici, i atunci vom
da domnia mea cuviincioasa porunca 1
1828, aprilie 27
Pecetea gospod.
Vel logofät
Arh. St. Buc., Condica donmeascii 125, p. 345-348. Copie rom.

131
Decembrie 1823
Anafora in pricina dintre meincistirea
hanului Constantin Voda pentru china priiveiliilor pe anul 1821.
Anaforaua mänästirii Vacarestii cu chiriasii hanului Costandin Voclä.
Preaosfintitul pärintele mitropolit i du.mnealor velitii logofeti prin pitac
au fäcut aratare la agie ea unii din pravaliasii chiriasi ai hanului Costandin
Vocla al sfintei manastiriVacarestii, ale cfirora nume se arata mai jos, nu voiesc
plati datoria chiriei pravälillor si a odä'ilor ce sint a raspunde inca de la
It. 1821, cerind a se implini de la dinsii si a se da la manastire, fiinda i sfinta
manastire are trebuintä sä dea uncle este orinduita. Pentru care aducindu-se
piritii negutatori, facindu-li-se intrebare pentru ce nu-si platesc datoria lor,
raspunsera ca in Irecuta räzvratire unii s-au dus in Brasov,
prin prävaliioamenii lor, iar altii nu s-au miscat nicairi de acolea; iar
cei mai multi ai hantilui s-au dus cu totul in Brasov, lasind präväliile inchise.
$i fiuindca acest han au fost aproape de conacul märiei sale pasii, aflindu-se
grajduri multe intr-acest han, multe din odäile cele seci le-au fäcut conace,
umplind i grajdurile de cai; inca vrind a face conace i odaile i prfivaliile intru
care sedea ei i neaflindu-se igumenul sfintei manastiri aici, ci dus in Brasov,
nefiind niel alt ingrijitor al hanului, n-au avut cine mijloci ca sa se ridice atit
conacele cele ce se fäcuse, cit si cele ce umbla sa le faca, i siii fiind au fäcut
ei feluri de mijloace si au poprit pornirea ce era cu a face si odäile i präväliile
lor conace, cheltuind toti la talen 300, incä i citeva oclai ce mai ramasesera
slobode i inchise, ca sa nu le faca si pe acelea conace, au gasit ei familii sarace
i-au pus sa läcuiasca intr-insele.
5i pentru cä intr-acea vreme nici un fel de alisveris nu au putut face la
negotul lor, inca au trait i strimtorati din pricina conacelor, de aceea au cerut
ca sa fie aparati de aceastä chirie- ping la bunä venirea mariei tale in luminatul
Procesul pentru despAgabirile cerute de Stavri Titopoleos se incheie in anul 1845 prin
hotkirea inaltei Curti de revizie de a i se 'Aoki 21 500 lei, intkitit la 31 martie 1845 de Gh. Dimi-
trie Bibescu vv. (E. Virtosu, Tudor Vladimirescu. Glose. .., p. 167 168).

331
www.dacoromanica.ro
scaun. Iar de atunci incoace, nu se impotrivesc Cu a pläti, fiind dreaptH cererea
ce face. La ale ciror impotriviri, li s-au zis: cum pot zice ci" nu au fost igumenul
aid, in vreme cind dumnealor boierii s-au coborit din Brasov in Tara Romi-
neasa au gisit vechilul de igumen al sfintei mfinistiri Vicirestii pe pirintele
Comineanul? i la once nevoie au avut la han, putea sä arite vechilului de
igumen ca si apandiseasci, cit putea sta mijloc spre a lor odihnä, precum si
pentru priviliile i odiiile, in care au sizut ei intr-acea diastimä si si-au fäcut
si negotul, cu care cuvin' t al dreptitii se impotrivesc a nu pläti, in vreme cind
acestea au fost odäi de läcuintä, iar nu mosie cu arena', de la care si le fi luat
zaherelile in trebuinta ostirilor si sfi-si aibi cuvintul. i iarisi ! cum putea si
cheltuiasci de la dinsii bani pentru ocrotirea hanului si firi stirea igumenului?
i rispunseri ca, cit pentru igumen, de au avut vechil cind igu.menul
au avut läsat vechil aici, precum mai sus se zice, aici, sau nu au avut, ei nu au
stiut. lar pentru ocläile de locuinta lor, adevirat ca nu se nu.märii ca o mosie Cu
arendä, de la care si se fi luat zaherelile in trebuinte ostäsesti, dar indestul le-
an fost si lor necazul si grija ce au avut pentru vre-o intimplare de fitecare.
Aceasta s-au intimplat in citeva rinduri de au pus si ei, destepti si cu ingrijire
aflindu-se, au stins focul.
Deci de vreme ce la unii dintr-acesti chiriasi au fost inceperea anului la
Sf. Gheorghe Cu lt. 1821, iar la altii de la luna lui mai, cu acest leat, chiar dupä
a lor arätare, cind attmci au fost si rizvritirea, si nu s-au dus la igumenul
ministirii sau la vechilul ce 1-au avut aici si facä teslim cheile odäilor si ale
priviliilor, ca si igumenul sä-si fi avut ingrijirea, ca sä nu-si mai ailiä acum
cuvint de cerere de chirii; si, fiindci aceastä cbirie este pentru odii intru care ei
au locuit si s-au odihnit ca si in toatä vremea, pärerea mea este, de se va gisi
cu cale si de citre inatimea ta, numai pe luna lui april, mai, iunie si iulie si
li se faci oaresicare musaadè din ceea ce sint datori a pliti; iar de la avgust
cu leat 1821 si incoace si pliteasci toatä china pe deplin, dupä tocmeala ce
vor fi avut-o cu igumenul sfintei ministiri.
Iar hotärirea rämine a se face de citre iniltimea ta.
1823, dechemvrie
tefan cojocarul, Petre cojocarul, Räducanul Cos-
tandin, Dumitru Cotopol, Räducanu boiangiu,
Gheorghe calpacliu, Pascale cojocaru, polcovnicul
Hrizea cojocarul, Zoita cojocireasa, Costandin
Jupanioti, Enache sirdaru, Rot spiteru, Matei
cojocaru, Teodor Porianzov, Du.mitru Ceamur
cojocar, Mecu cojocaru, Marica becereasa, Costin
polcovnicu, Samfirache Cariagdi, Colea circi-
maru, Diamandi cojocaru, Dumitru Saraci[?],
Mihale calpacliu, Mihail spiteru, Tiviu cel[arul]?
Arh. St. Buc., Condica agiei 1326, f. 81-82. Copie rom.

332

www.dacoromanica.ro
 132

[1823]

Gheorghe Baldovin, fost sames al jud. Muscel, cere sá i se resti-

tuie suma pe care a avansat-o vistieriei in timpul rtiscoalei.
Prea iniltate doamne,
Jäluiesc mirii tale ci in leatu 1821, aflindu-mi sameg la sud Mugcel,
dupi trebuinti m-am imprumutat gi am rispuns o sumi de bani la visterie,
atit in banii semii de fevruarie ci martie i in diminia lefilor, cum gi in examinia
menzilhanelilor cu sineturi 1
Si intimplindu-si &A' si calce isprävnicagul] de apostati, Cu imprumutare
s-au mai luat talen case mii de s-au fispuns peste banii cei rfispungi in trebuinta
visteriei çi datoria judetului. Si unde sá niidijduia ca sá si implineasca banii
din judet, au venit Ipsilante gi au ficut judegul] zapt, orinduind intr-adins
mumbagir pe la piài, gi ce bani sà implinea, Ici lua i si da in trebuintele vremii
de atunci, farà si mai poti pune mina pá vreun ban, ci numai am tinut o soco-
teali de ce bani sa implinesc din judet luind sineturi de la numitu Ipsilant
gi dam zapciilor rivagile mele ca si nu si incurce socoteala judetului, pini
au venit turcii ci am fugit la Bragov, rimiind impovirat cu datoria impru-
mutirii ce am ficut 2.
Inca la unii din creditori plitesc dobindi gi ping astizi. Altii neincetat
m-au purtat prin judeciti, de m-am stins cheltuind de atita vreme ci pinfi acum.
Ma rog mirii tale si fie luminatä porunci citre cine si va cuveni a mi
si theorisi priimirea din judet ci rispunderea 3 gi pentru cîçi bani trec mai
multi rispungi, sà sà räverse mila märii tale a mi despigubi ca sä scap gi
eu de sarcina dobinzilor ce plätese la unii din creditori. Cà va fi cu picat
un sirac ca mine si riminä in povara datorii c Cu banii fäspunsi in visterie
gi datoria judetului. Si ce va fi mila märii tale.
Prea plecat mirii tale slugi
Gheorghe Baldovin biv ve! sluger 4.
Arh. St. Buc., Administrative vechi, vistieria Tärii Rom., dos. 2316/1831, f. 2.
terse cuvintele: e ce si vid la suma mirii tale, asemenea i alte cheltueli heipitoare
di ultra apostati s.
2 terse cuvintele: e 61 i Cu cheltuelile care s-au ficut duptt venirea apostatilor... s.
terse cuvintele: e cum si cheltuelile to.
4 Jeluitorul a intocmit si o situatie amiinuntiti in care arita ci a dat 13 340 taleri
76 bani. Lui Al. Ipsilanti i-a dat 11 039 talen i si 9 bani, primind de la el 23 sineturi; pentru
diferite miírfuri s in trebuinta aceluiasi a dat 1 678 taleri *. A mai dat bani stolnicului Const.
Borinescu, lui Costea arniutul rizvrätitor, bulucbasi Ivanciu i altora.
Prin adresa din 25 ianuarie 1830 Kiseleff cere divanului si cerceteze ,cazul Baidovin
si rispundi vistieria, de ce pini acum nu s-a dat satisfactie cererii sale (Arh. St. Buc.
Administrative vechi, vistieria Tirii Rom., dos. 2316/1831, f. 14).

333
www.dacoromanica.ro
 133
[1823]
Const. I. Papozoglu cere despii gubiri pentru pagubele suferite
in 1821, and a fost arendas al ocnelor de sare din Moldova.
Eclaircissement sur l'affaire des sels apartenant A la Compagnie
du Négociant d'Odessa, le sujet russe Constantin Jean Papazoglou.
Depuis plusieurs années, en négotiant dans la Principauté de la Moldavie,
avec des différents produits et principalement avec du sel, j'étais la caisse
que les finances du pays en ont profité avantageusement; sur quoi, il y a
des authentiques preuves et connaissances ; et, comme de pareilles spéculations
ont été permises par l'autorité Moldave aussi à d'autres sujets étrangers,
comme par exemple: l'entretien des postes A. un certain Jean ScouffA, sujet
russe, et les revenus des douanes A un Panaity Diogenide, d'abord; et moi,
en m'érigeant sur de pareils cas j'ai acheté à bon[ne] foi et formellement
de la Trésorerie du Prince Michel Soutzo, alors administrateur du Pays, pour /
deux ans: 1821 et 1822, les revenus des sels, qui produisent en Moldavie,
surnommés le Oknas ; pour preuve de quoi, se trouve dans mes mains le
contrat conclu alors entre moi et le nommé Prince, signé et scellé par lui
même ; à la méme époque et en méme temps j'ai acheté 30 millions okas
de sels, tirées de ces mines, et déjà ammoncelées, apartenant A l'ancienne Com-
pagnie ; et, aux 10 millions okas de ces sels d'après le contrat conclu entre
nous, nous leurs avons fixé un prix, mais pour le reste, c'est A dire, aux 20
millions okas, séparément un autre; de cette manière, donc, en m'appropiant
d'après le contrat le trafique du sel moldave, depuis le commencement de
l'année 1821, 1-er jour de janvier, pour faire opérer cette spéculation avec
plus d'énergie, j'ai emprunté de considérables sommes pécuniaires de tr.& AL

grands intérêts.
Mais, malheureusement, dans deux mois après, vient d'éclater en Moldavie
la révolution ; et moi, craignant les mauvais suites d'un pareil accident, je
me suis adressé avec une supplique au Consulat russe de la Moldavie, en
réclamant son arrangement, pour qu'il me soit rendu l'argent que j'avais
employé dans cette spéculation, c'est-A-dire celui que j'avais avancé au Prince
de la somme totale, celui que j'avais payé pour l'achat du sel ci-dessus men-

In raportul divanului cätre generalul Kiseleff se spune cA Gheorghe Baldovin a dat banii
pentru implinirea däjdiilor in 1821 In vremea ràzvrätiriis i i se va inapoia suma la prezen-
tarea documentelor doveditoare celor spuse de el.
La 1830 decembrie 14 vistieria aratä efi Gheorghe Baldovin, dupä sineturile prezentate,
are ail ja suma de 13 340 lei, cu care e dator la cei de la care imprumutase in 1821. Riimä-
sila banilor, dAjdiilor din febrnarie, martie, aprilie §i mai, cu aiminiile lefilor i examiniilor din
acea vreme a fost trecutä in leatul 1823 pentru datoriile tárii (Arh. St. Buc., Administrative
vechi, vistieria Tärii Rom., dos. 2316/1831, f. 2, 3, 4, 5, 14).

334

www.dacoromanica.ro
tionné, et celui enfin que j'avais donné pour l'achat de chevaux et des
instruments nécessaires à l'opération.
D'abord, apras un calcul bien exact terminé entre moi et le Prince, ma juste
demande &taut reçue en considération, il in'a fait pourtant sentir l'insuffisance
de sa caisse, pour que je puisse être satisfait dans une pareille époq-ue, comme
celle-là ; en m'obligeant en méme temps de continuer mon opération, et en
m'assurant avec des persuasions bien positives que, si la révolution dans le pays
s'augnientera, à l'occasion de la quelle les moyens de mes spéculations cesse-
ront ; dans un cas pareil toute perte que je pourrais avoir sera adopté au compte
de la trésorerie du pays ; comme le document qui m'a été donné alors par le
gouvernement prouve authentiquement l'arrangement menti oné. Enfin, la révolte
devenant de j our en jour plus signifiante, et les habitans généralernent constemés
se retirant au delà des frontières de la Moldavie, suivant l'exemple du Prince
régnant lui même et des seigneurs ; et les contrées où se minaient les sels, c'est
dire les oknas, étant innondées par les troupes turques, et toutes mes sels
envahis, taut moi, que tous mes employés, abandonnant tout pour nous
sauver la vie, nous nous sommes subtiement retirés en Bessarabie ; et de nouveau,
j'ai presenté au Consul russe, qui se trouvait a/ors it la Carantine de Scouleni
une supplique énonciative de mes dernières aventures ; et dans peu, voyant
déjà l'exportation et la vente de mes propres sels envahis, au dehors des fron-
tières de la Moldavie, j'ai eu recours aussi a S.E.M. le plénipotentiaire de la
Bessarabie, Insoff, et je lui [ai] présenté une requète d'une manière détaillée
selon toutes les circonstances, en le priant d'agir en conséquance pour que ma
juste cause soit défendue.D'après les correspondances, done, qui ont eu lieu entre
son Exc. et le gouvernement rétabli alors en Moldavie (la quelle doit être con-
servée dans sa chancellerie) on verra qu'aucune satisfaction je n'ai pas reçu ;
et principalement, excepté les sels envahis déj à à l'entrée des troupes turquse en
Moldavie par quelques individus, mais, depuis, tout le reste étant confisqué
par le caimakam de la Moldavie, Vogoridi, par son ordre même, a été et vendu,
renversant de cette manière mon contrat, et vendant à une autre compagnie,
comme toute l'opération du sel moldave, c'est-a-dire les oknas, aussi que tout
l'appareil de chevaux et d'instruments q-ui m'appartenaient, avec quoi ils s'en
servent jusque aujourd'hui encore ; et moi, contre tout droit et justice, je
reste entièrement ruiné souffrant une perte de 104 milles ducats de fond, et
les intérêts jusqu'a 1822, quand tous mes comptes ont été éxaminés par les
compagnies de cette spéculation, dont je fus l'organe, excepté ces autres
prétantions qui me convient d'entamer encore ; ensuite de quoi j'ai présenté
une pareille liste, tant a la chancelerie du plénipotentiaire de la Bessarabie,
qu'au Consulat russe.
Enfin, après toutes mes requétes adressées à M.M. le plénipotentier de la
Bessarabie, et le Consul Pizani, pour que je puisse conquérir ma juste cause,
ils n'ont que fait leur représentation au Ministère de Petersbourg.

335
www.dacoromanica.ro
 Mais, maintenant, supposant d'après le départ de son Exc. A Constanti-
nople, et des messieurs les Consuls en Moldavie et Walachie, tous les différends
entre la Russie et la Turquie apaisés, et jugeant A propos le temps pour que
cette affaire soit traitée, j'ai recours avec le plus profond respect it son exc.,
en le suppliant, au nom de notre très puissant Empereur, de prendre en consi-
dération l'injustice inouIe et incomparable qu'on vient de me causer, et d'après
les mesures convenables A de pareilles occasions, d'agir en conséquence, pour
que je puisse être satisfait et dédommagé, tant moi-même, que tous les autres
compagnons et créanciers, qui ont emprunté avec de considérables sommes
notre société.
Exc[ellence] ! Ma cause, d'après ce que j'ai eu l'honneur de vous faire le
détail, vient d'être suffisament éclaircie, pour que vous vous aperceviez qu'elle
n'a rien de commun avec les circonstances de la révolution arrivée en Moldavie:
1-ment, parce que j'ai acheté le dit ci-devant trafique de sels A bonn.e foi et
formellement du Prince régnant en Moldavie, désigné par l'autorité othomane;
2-do, que les revenus de ce sel étant profit personnel de la caisse du Prince
lui-même, naturellement done ils me sont engagés, d'après le document que le
Prince m'en a donné, pour ma sécurité, au mois de mars, A la suite, de la révo-
lution ; et doivent être A ma disposition jusqu'A ce que je serai complètement
dédommagé ; et
3-tio, puisque son Exc. M. le général Insoff, plénipotentier de la Bessa-
rabie, en a averti le gouvernement de la Moldavie, que le trafique du sel et tout
son appareil, légitimement m'apartient, en lui envoyant aussi une copie de mon
contrat conclu avec le Prince, et autres documents, et le gouvernement moldave,
de contraire, francbissant la bonne foi de to.us ces documents, a osé vendre i
une autre Compagnie tout le trafique du sel [ainsi] que tout mon propre appa-
reil pour la spéculation mentionnée, et tons les sels que j'avais achetés de l'an-
cienne Compagnie, et ceux que j'avais déjà minnés A mes frais.
Arh. St. Buc., Fondul Rosetti-Rozndvanu, A. N., CCLVII/30. Orig. franc., Ara &ail
O. semnitturti.

134
[1823]
Jaiba fdranilor din satul Tomsani (Vilcea) impotriva d trei
arendasi greci dirora turcii le-au luat noud catiri, iar ei cer locuito-
rilor 12 000 talen i despdgubire.
Prea inAltate doamne,
Cu lacrfimi ferbin/i jaluim irailIimii tale noi preotii i lAcuitorii, fiindcA ne
aflAm cu sfiderea sub poala muntelui intre niste pietre sfici p A mosia sfintei

336
www.dacoromanica.ro
 mánästiri Caluiu, am avut arenda9 trei greci anume Tinasie i Todor i Du.mitru
cind s-au ficut zavera s-au dus cite trei la sulgeru Tudor si au venit cu
carte ca si faci 500 de panduri i unu umbla cu oastea lui Iamandi i unu era
chelar la Iamandi. Si venind turcii impärätesti au cercetat pe toti apostatii
venind in satul nostru Tumsani dunmealui ispravnicu Bilteanu cu dumnealui
gi... 2 gibasa ale dumnealui silistieru i dovedindu-se cu adevirat &A au fost
intre apostati, le-au loat noui catiri. i acum dupi pira lui ne-am pomenit cu
cinstità poruncä de la dumnealui ciimicamu çi cere intr-acea jalbi ca
plitim noi satu acei 9 catiri cu talen i 12 000 mie. Si luundu-ne cu slujitori
ne-au luat la cinstitu isprävnicat si in fate sezind cu numitii nu si-au aflat nici
o dreptate. Acum, vfizind ci nu foloseste, zice cà ori ne ja cu cä1àraìi sä ne duel
la cinstitul divan al Craiovei i noi ne stingem cu cheltuiala çi riminem muritori
de foame. Din pricina lui noao ni s-au loat buti cu rachiu §i. bucate i finul
le-au dos 4 de le-au mincat ca tovarisii lor i noi am limas numai cu trupurile
si nu ne-a mai tutors nimenea nimic. Cu picat va fi, luminate doamne, luundu-i
turcii acele catire si ne apuce pi noi sá dam talen i 12000 mie, i noi nu sintem
nimic vinovati.
Ferbinte ne rugim inältimii tale sä fie luminatfi porunci
caimacamu Craiovii si ne cerceteze cu numitii i sá ne despi-
gubeasci de cheltuiala si de agonisala cimpului i si te milostivesti a
ni si rädica acesti greci de pi satu nostru, ci nui cu pirile Ior numite
nu mai putem träi. lar neodihnindu-ne vreo parte sA fim sorociti la lumi-
natu divan.
Ai mnàiimii tale robi,
Noi preotii i megiasii ot satu Tumsani sud Vilcea, eu popa Dinu adeverez,
bu popa Enea adeverez, eu Dirti sin Ancutii adeverez, eu Dinu Armasi
adeverez, eu Ion Gavrili adeverez, eu Gheorghe sin diiaconu adeverez,
eu Iiqn Modruzu adeverez, eu Drighici Modruzu adeverez, eu Nicule
Chiviran adeverez, eu Ionite sin Radu..adeverez, eu Niculae sin Pitru
adeverez, eu Ion sin Hera adeverez, eu Dumitru sin Herea adeverez,
eu Dumitru Gudea adeverez, eu Gheorghe Gudea adeverez, eu Gligore
Ripeanu adeverez, eu Gheorghe Murgu adeverez, eu Dina sin Scanca ade-
verez, eu Gligore al Sandii adcverez, eu Ion Tärlea adeverez, eu Gheorgite
Ripeartu adeverez.

Arh. St. Rimnicul-Vilcea, doc. XIII/48. Orig. rom.

Scris deasupra cu
2 Indescifrabil.
3 Corect: silictaru.
4 Corect: dus.

22 c. 70
337
www.dacoromanica.ro
 135
Iasi, 20 februarie 1824
Anaforaua divanului Moldovei ccitre domn pentru anularea
dobinzilor din anii 1821 f i 1822 la sumele imprumutate inainte de
iar debitorii sá fie pa- suiri pe inca' zece ani.
Pre inaltate doamne !
Dupii tinguitoare jaloba, ci ilia din anul trecut au infatosat &are in'altime
ta toti de obste, acei ce sä girt cazuti supt datorii de bani, cu punere inainte
inältiinii tale, prin plecatä rugfiminte, ca cu milostivire sa se facg o socotintä
chibzuitä spre a sä cruta despre cAderea i stingire stirii lor ci-i ingrozeste si a
sà hotAri o legiuitä urmare in plata sineturilor de galbini, ridicindu-li-si
dare de dobinzi pe vreme turburä'rilor, and fiestecine, lepä'dat de tot felul de
negutatorie si de tot felul de alisveris, au cäutat a s'a' depärta de la casa si averea
sa, hotarindu-li-sä cu milostivire si o pfisuire cu vedele in plata datoriilor lor,
pentru ca nu cu silnicie averile färi pret, si se darme stärile fies-
teeáruia, patimind din pricina aceasta un obstesc mofluzlic intru politiceasca
petrecire a vietii lor i rä'miind in stare ticaloase i vrednici de
Care jalobA, priri buiurultiul infiltimii tale din 8 april a anului trecut s'a'
porunceste ca, fiind cuprinsul jalobii cu cerere pentru obstesc folos, prin
obsteascä adunare sä facem cäzuta puliere la cale, instiintind prin anafora
pe infiltime ta.
Intru urmare aciiasi luminate porunci, dupä multä luptä a socotinfälor
noastre cu chibzuire chipului incuviintat spre a sfi pune la cale cerere indato-
ritilor spre crutare cäderii stärii lor i dupii indestulä cugetare a politicestilor
pe dinafarà inbinäri a acestui pámint cu interesurile neamurilor megiesite
prelungindu-si vreme ca sä &Am in scris socotinta noastrfi prin anafora,
au fost multi din indatoriti a näzui cu tinguire &Anil inältime ta, aratind neno-
rocitele lor intimpräri dintru care au agiuns la stare de neputintä de a pute
acum plAti datoriile lor ciiträ creditori, rugindu-sä ca sä fie pusi la cale sä plà-
teaseä Cu vadele creditorilor pentru- ca sä nu vie la de istov stingere. Si inatime
ta, prin cercetare incredintindu-te cä Cu adevärat din nenorocitele intimpläri
ce au pfitimit, au agiuns la stare de a nu pute pläti acum creditorilor 'dupä
datoria omenirii, cu milostivire privind clitrà dînii, ai poruncit de li s-au pus
vadele päsuitoare despre creditori, pentru ca sä nu li sä vindà averile far' de
pre; j sä se därme stare lor. Caci dacfi nu s-ar fi intimplat acele nenorocite peri-
stasuri, ei ar fi urmat a pliti creditorilor i s-ar fi usurat de sarcina datoriei
prin urmarea alisverisului si a negutkoriei. Precum asemine i alti multi din
cei càzuti supt datorii in multe rinduri prin multe jalobe au_ n'azuit eätra inAl-
time ta, facind asemene cerere ca sä fie pusi la cale. Si inältime ta ai adaos a
ne porunci de multe ori prin viu grai ca prin obstesc sfat intru socotinta binelui
obstesc sä' facem cäzuta punere la cale pentru toti de obste acei ce sä aflä supusi

338
www.dacoromanica.ro
supt datorii. Cgrora mai virtos cu asuprg mgsurg li s-au impovorat sarcina dato-
riilor din pricina suirii galbinilor gi din nelegiuitele dobinzi li nepriimite de pra-
vili provizii, adecg rogfeturi. Si acum din nenorocitele peristasuri a tulburgrilor
au agiuns la dezngdgjduire, viizindu-sg pre sine intru desgvirgitg neputintä
de a pute plgti impovorata sarcing a datoriilor lar, decit numai Cu de istov
därmare stgrii lor.
Deci noi, slu.gile märii tale, socotind gi cugetind cele ce _privesc cgtre binele
obgtesc gi cgtrg crutare fiegtecäruia din nenorocitii nogtri patrioti spre mintuire
din ,eädere stgrii lor cei politicegti, privind cgträ obgteasca jalobg ce au dat
impovoratii cu datorii, ne-am periorisit numai intru aceea ci este in putinta
noastrg pentru supugii ocirmuirii, a cgrora pricini razimä in hotgrire puterii
stäpinitoare, gi de cuviintg socotim, asupra cererii ca sg sil hotgrascg legiuire
urmgrii, mai filth in plata sineturilor cuprinzetoare in galbini, pentru cg cu ade-
vgrat din pricina suirii galbinilor este vederatä didere gi stingere stärii lar.
Cgci lgsind celelalte suiri a cursului galbinilor, ci incii de la anul 1792, dud sg
afla cursul galbgnului de 5 pol lei, de atunce ping la anul 1817 s-au suit ping
la 14 lei, iar apoi, acum in urmg, in curgere de 6 ani trecuti, s-au suit ping la
20 lei. Si pentru cg mai toti creditorii au silit pe indatoritii lor a le da sineturi
in galbini, carii din nevoia gi trebuinta ce-au avut de bani, s-au supus indatoririi,
dind zapis in galbini. La care aceastg, clack' sg va ggsi cu cale de cgtre ingltime
ta sg se hotgrascii, ca sg se plgteascg datoriile dupg cursul pretului galbinilor
ci sä politice in vreme imprumutärii, pentru di moneda curggtoare a tärii
noastre, leul, precum au fost mai nainte cursul lui de 40 parale, asemine gi acum
sg politicegte. Precum gi in Austria sint banii conventiei sau sorocovetii; gi in
Galiia francurile in argint gi in alte locuri, talerii iarggi in argint.
Si eu acest cuvint socotim de cuviintä ca imprumutgtorii sä-gi priimascg
pretul cel din läuntru ce au avut galbgnul in vremea imprumutgrii.
Care hotgrire socotim di este dupg tot cuvintul, pentru ea sä razimä pe
temeiul politicegtilor dreptgiti. Cgci tot cigtigul care covirgägte intru imprumutgri
de bani, peste legiuita dobindg gi capitalul imprumutgrii nu este priimit de
pravilg. $i pentru aceasta mai ales socotim ca sit se legiuiascg sä nu sg mai
facg sineturi in galbini 1111' argtare cursului lor gi a sumii capitalului in lei,
a cgrora cel din lguntru pret, fgr' prefacere, au urmat gi. urmeazg 40 de parali.
Mai ales pentru di am vgzut cg din pricina nesgtioaselor interesuri a imprumutä-
torilor multe stgri a multor patrioti s-au därmat. Si hotgrire ce sg va da, fiindcg
este intemeiatg in putere politicegtilor dreptäti, cgci, precum am argtat mai
sus, tot cigtigul care covirgagte piste ceale ce sint legiuite prin pravilä intru
interesurile imprumutärilor de bani nu este priimit, precum sg aratg prin para-
grafurile 1331, 1335, 1340, 1341 gi 1342. Si pentru aceasta sg se dea inadins
obgteascä poruncg, ca intru toate sä se urmeze dupg aceleasi hotgriri a pravililor,
fgr' ce mai micg trecire cu viderea impotriva celor ce vor pggi piste hotgrirea
lor. Ci mai virtos, cu toatä asprimea legiuitg prin paragrafurile 1344, 1345 gi

22*
339
www.dacoromanica.ro
1346, ea aceasta priveste catri binele obstesc care da viata tuturor lucrarilor
a politicestii petreceri intre oameni.
Al doile, clack' sa va socoti cu cale de catra mnàliime ta sa se ridice
dobinda anilor nenorocirii pe. vreme turburfirilor, cind fiestecine, lepidat de
tot felul de negutatorie, silit au fost pkiísi casa si avere sa si a sa departa,
hotfirindu-si de catra inaltime ta ca de la- incepere nenorocitelor intimpliri
de la 22 fevruar 1821, in curgere de doi ani, indatoritii nici o dobinda srt nu pia-
teasci spre a si cruta binele obstesc.
Al trille, pentru !Aspire in vade/e spre a plati indatoritii creditorilor for,
ca sà nu sit' dirme starile fiesteearuia, vinzindu-sa cu silnicie, far' de pret,
averile loi, i la aceasta socotim de cuviinta, ca dupä impregiurärile i starile
indatoritilor, sA fi sa stoboada vadele de sasa ani sau de zece ani, de va cere
trebuinta.
Apoi i pentru acei ce au fost siliti in vremea imprumutarii spre a adaogi
In zapisile ce au dat ereditorilor lor pe linga suma datoriei i nelegiuite provizii,
adeci rusfeturi, cum si dobinzi neprfimite de pravila, iarasi dupa hotarire,
prin paragrafurile mai sus aratate, sä nu sa tie, nici intru o sama.
Intru acest chip socatim cu cale si cu dreptate, iar hotarire ce desivirsita
Ili:nine la 'Malta intelepciune infiltimii tale.
1824 fevruarie 20
A inaltimii tale smerit catri d[umne]zeu. rugatoriu
Veniamin, mitropolit MoIdovei
Plecati slugi:
Costandin Bals, logofat, Costandin Catargi ve! logoffit,
-Andronachi Donici vel logoat, Iordache Micleseu vel vornic,
G-rigore Cant[acu]z[ino] ve! vistier, Costandin Crupenschi
vornic, Lascarachi Sturza vel postelnic, Iordachi Paladi ve!
vornic, Constantin. Canta hatman, tefan Catargiu vel vornic,
Vasili Hurmuz [achi] pahaTnic, Paladi vornic, Ioan Tautulvornic,
tefan Roset vornic,... i Grigorie Codreanu spätar, loan
Duca spatar, Mihalachi Pascal ban, Alex. Mile[?] postelnie,
Neculai Dimachi, Grigoras spatar Alexandru Bals spatar,
Gheorghi Holban, BuhuS spatar, Costache Stavar [?] spatar,
Costa-ndin Burghele spatar, C. Vicol [?] spatar, Chirica
Stamate ban, loan vel postelnic, [?] Enacachi Gherghel
sardar, Teoder Virnav [?] stolnic, loan Movila stolnic, Grigori
Tomita stolnic.
[Pe ultima paginä, sus:] Anafora a se cumpani.
Acad. R.P.R., doc. LXXIII/226. Orig. rom.

SemMituri indescifrabile.

340
www.dacoromanica.ro
 136
20 martie 1824
Clacasii din saw/ FisaiLiu (Olt) gut constrinsi sá cedeze bisericii
Cretulescu moara construitif de ei « in vremea zaverei. . . in silnicie
si Ord stirea» bisericii, stcipina mosiei.
Zapisul nostru celor mai jos isciliti din satul Fiscilia. Fiinda in vremea
zaverii, adecg a rgvlidirii 1 vremii, sez5tori fiind pe mosia Plävicenii din sud Olt,
ce este mosie a bisericii Cretulescului din Bucuresti, in silnicie i fir' de stirea
stipinului mosii ne-am fost apucat de am ficut o naoriscg pe apa Siiului, ce
trece prin mosie, de care aflindu preaosfintia sa nu ne-au ingicluit nici intr-un
chip ca &A o stäpinim, fiind ficutä fir' de stire i fir' de asezämint. Asadar
noi cunoscindu-ne gresala am dfiruit-o de a noasträ bung voie danie bisericii
sfintilor grhangheli ca si o stipineasci in veci dispre noi i dispre copiii nostri.
spre incredintare de bung' danie am iscilit punindu-ne i degetele in
locu de pecete, impreuni i alte obraze märturie.
1824, mart 20.
Eu Stan Mozacu Eu Mihai Negrilä
Eu Ilie Bratu Eu Dan sin stefan
Eu Dumitrascu Eu Stan Durac
Eu Barbu Rratu Eu Stan pircilabu si tot
Eu Stoian satu martori
Eu Ilie sin tefaii i am scris eu popa Florea i martor.
Eu Preda Unchiasu
Eu Gherghe
[Mentiunea :] « Zapisul i dania moriscii de la Fiscilie»
Acad. R.P.R., doc. DXCIV/171. Orig. rom.

137
[Martie 1824]
$tiri din vrfmea riiscoalei despre rcIzbunarea unor mosneni
panduri din Albeni (Gorj ) asupra fostului zapciu, care i-a jefuit.
Prea cinstite dumneata biv vel logofete.
Cu lacräini fierbinti jäluiesc milostivirii dumitale sA avem dreptate cu un
Ghebrghe Covercg i Barbu Jimblariu i Ioan Bgltoi ot Albeni, mosneni sud
Gorj, cg mai dinaintea rebelii, aflindu-sg zapciu la plasa noastrg un vistieriu,
Läudat, in care vreme a zapcealicului säu, prädind pi multi din licuitorii
pläii cu felurimi de pr5zi i gloabe, intre care s-au prgdat si numitii de mai
Corect:

341
www.dacoromanica.ro
sus, pi urmi ficindu-si rizvritire ái aridicindu-si apostati, s-au dat §i aceáti
de mai sus numiti de s-au ficut panduri la cipitanul Nigher din sud G-orj.
Cara, avfild pizmi din pricina gloabelor ce le luoasi, pi numitul vistier, cum
1-au vizut di au trecut in tara nemteasci, s-au pus numitii si au mers la casa
sa i i-au luoat ni§te lucruri, adici vite, rimâtori i altele, drept gloaba ce le
luoase dud erea zapciu. Aáa vizind ái noi, am mers ái am luoat un cal de la
numitul vistier socotind cá si ne despigubim de ceea ce ne globise, care cal
pä urmi ne-am pomenit tot cu mai sus numitii a au venit ái ni 1-au luoat
din mink ducindu-1 la nurnitul Migher. PA urmä viind oátirea impiräteasci,
ne-am pomenit cu un mumbraáir trimis de la numitul vistier. Si dupi ce ci
ne-au luoat taleri 60, treapid cu zàciuialä, apoi ne-au luoat i ne-au dus la
Tirgu Jiului i acolo dindu-ne e minile turcilor, ne-au inchis in puácirie,
vrind din ceas in ceas sA ne taie. Si de mare nevoie ái frici si nu ne pierdem
capetele, ne-au fault de i-am dat zapis pi talen 215, pretu acelui cal, ca si-1
plätim noi. Din care bani, i-am ái dat talen i 140. Si acum au trimis mumbaáir
de la cinstitului isprivnicat i ne-au luoat 8 capete de vaci mari, §i pi cei de
mai sus numiti ce au luoat calu nu II apuci de cal. Si fiindci noi, la infiti§area
ce am avut pentru aceasti pricing inaintea dumnealui clucer Dinchii Arion
Briiloiu, ispravnic ce si afla in anu trecut, cu numitul vistier i cipitan Migheru,
s-au indatorat ái s-au invoit Migheru, &A va da calu, el, numitului vistier, ca
unu ce la el s-au adus ; dupi care infitiáare nu ne-am luoat nici un inscris, fiind
coprinái de mare MCA. Si acum este picat si plitim numai noi calu, ci fierbinte
ne rugim durnitale si fie cinstiti porunci clue numitii de mai sus a pliti ei
calu numitului vistier, i noi sa ne despigubim de ceca ce ni s-au luoat, rimiind
in pace. Sau de nu...
Arh. St. Buc., Condica isprilvnicatului Gorj 1310, f. 84-84 v.

138
22 august 1824
Date despre Stoian Inge arnclutul din Iasi, care in 1821 a recrutat
volintiri pentru rdscoalii i a pierit in lupta de la Sculeni.
[Petrache Bene vornic de poarti arati ci obiectul cercetirii este
casa cumpirati de Sindulachi, dar care in vara luí 1820 fusese cum-
pirati de citre Stoian Inge arniutul].
tnsi nu si átii di au dat in urmi numitul arniut, ori sotia sa, ái acei patru
suti lei rimaái din tocmala vinzirii, sau di nu i-au dat, càci pink' a nu si plini
ace vade [la sfintul Gheorghe 1821, aprilie 23], numitul arniut s-au ficut

'Loe alb.

342
www.dacoromanica.ro
ba§a piste citiva volintiri adunati de dinsul, §i impreunii Cu supu§ii sai volin-
tiri, fall§ au pradat avere numitului Mehmet i au adus-o la casa lui. Si dupä
ce au fäcut meremeturi ci au trebuit la aceasta cask*, apoi numitul arnaut pi
sotia sa au siguripsit-o piste Prut, impreunä cu avuturi a sali ci§tigati qi din
prädaciuni. Si el mai in urmä, rázboindu-sa Cu o§tenii turci la Sculeni, ar fi
perit. Dar numita Catrina vinzatoare locului §i a casii, impreuna cu ginirile
ei Cozma Ieni, au fost Cu a§azäri la Galati §i nu sa §tii di au scäpat Cu viata
din batalia §i ardire ci au fost la Galati, ca decind acest loc cu casa ci esti
pe dinsul s-au dat supt stapinire numitului Mehmet pentru prädäciunile ci
i-au fäcut numitul arnaut, cum adiveriaza carte de la comitet din 1821 octom-
vrie 26 §i o tidula de la devan iarä§i din açel anu noemvrie 2, §i mai ales in
curgiri piste doi ani ci s-au strigat locul cu casa in mezat nu s-au aratat nimine
pina acu.m Cu vreun fel de pricinuiri impotriva mezatului sau a vinzarii.

Si in sfir§it cum am aflat nu lipsäsc a in§tiinta cinstitii marii logofetii.

1824, avgust 22
Petrache Bene vornic di poartä. S-au insamnat §i palma stinjänului 1.
Acad. R.P.R., doc. CXXXV/280. Orig. rom.

139
10 septembrie 1824
In vremea rciscoalei, rdscularii au spart ocna fi au &bent: pe
definuti.
De la depertamentul cremenaleon.
Cu porunca cinstitei caimacamii s-au dat in cercetarea judecatii deperta-
mentului Iordache Firtat de la satu Doza§tii, sud Vilcea, carele s-au trimis
de care dumnealor boierii ispravnici ai acelui judet, cu in§tiintare &are cin-
stita caimacamie §i. tacrir din partea polcovnicului de judet, Gheorghe Bonciu,
ca el impreunä cu 7 tovaro§i ai Radu Fortan ot Popoveni, sud Dolj, i
Dinu tiganu ot satu Mierea i Ion Carabet tigan vätaf ai dumnealui stolnicului
Costandin Zatreanu i Nicolae sardaru i Ion crucen brat ego din sud Gorj i
Vasile ot satu Purcelanii tot din sud Gorj §i Nicola Haita ot Calafat, in leat
1821, tilhare§te au calcat pfi Matei Firtat, tot de la Doza§ti, pe care caznindu-1

Datele' de mai sus sint confirmate i intr-o jalbil a vfiduvei ctipitanului Inge, din
30 noiembrie 1829, care spune, printre altele, cti interneindu-se i rtizvrtitirea volintirilor,
au pierit prin tiliere, la Prut, si sotul meu, apitan Inge s (Acad. R.P.R., doc. C3CXXV/202.
Orig. rom.). Este vorba de cunoscutul haiduc bulgar Stoian Inge, venit in Moldova din 1806.
Datele despre el se completeazti si de alte citeva documente (Acelasi pachet, doc. 215,
237, 267, 268, 270 si 215).

343
www.dacoromanica.ro
 arzindu-1 cu foc pa el, pa nevasta i copiii sài, i-au jàfuit cu bani i alte multe
lucruri. Cum si as-CA iarna tot numitu Iordache, singur au savirsit multe calcari
prazi lacuitorilor din partea locului, pentru. care, fiindca ceilalti 7 tovarosi ai lui
lordache, ce sa arata mai sus, nu s-au prins ca sa fie de fata la cercetare cu dinsul.
Dupa aratarea ce am flout prin anaforaoa care cinstita caimacämie, spre
a sa prinde i aceia sa sà aduca la judecata, s-au i orinduit mumbasirii armasii
cu porunca cinstitei càimàcãmii, i din toti au adus numai pà Radu Fortan ot
Popoveni, iar pa ceilalti 6 nu i-au putut prinde. i acesti 2: Iordache Firtat
Radu Fortan, puindu-sa fata la judecata cu Matei Firtat, jafuitul, mai in-di
Iordache au facut arätare, di el fiind in pedeapsa ocnei pentru vina de fui.,
neparasit in leat 1821, spargindu-sa ocna de catre capeteniile apostatilor, pe
Jîngá alti vinovati ce au fost in ocna, au scapat si el cu Radu Fortan si Cu
ceilanti 6 insi de mai sus numiti, carii sä afla i ei tot in pedeapsa ocnei. S-au
intovarosit cite opt si prin stiinta i indemnarea lui, in dumineca pastifor,
noaptea, spre luni, au calcat pa numitu Matei Firtat.
[Urmeaza o expunere lungä i amanuntita despre faptele sävirsite de
piriti, printre care si spargerea pivnitei « unui Gheorghe Lungu, boierinas de
neam ot Daesti... din care pivnita s-au luat peste talen i 1500».
Se face apoi cercetare i lui Radu Fortan, tovarasul lui Iordache Firtat,
care a declarat :I
Au facut aratare ea si el aflindu-sa in pedeapsa ocnei pentru vina de fur
neparasit i pentru omorirea unui David ot Lacrita, au sazut 9 ani pink in
vremea apostasiei, chid atunci, spargindu-sa ocna, zice ca 1-au povatuit numitu
Iordache sa ,mearga ca &A calce pa Matei Firtat... dupa a caruia povätuire
inselindu-sa i nestiind la ce capatii o sa jasa turburarea apostasii, väzind
el ea intr-acea vreme sa jäfuia om pA om, au mers cu Iordache i cu alti 6 insi.
[Urmeaza amanunte despre comportarea
1824 septembrie 10
[Semneaza:] Costandin Poenaru, Petre Stäncescu, Dumitrache Poenaru.
Arh. St. Buc., Condica depertamentului criminalion Craiova, 905, f. 119 v-121

140
22 decembrie 1824
Averea rifmasa de pe urma lui Tudor Vladimirescu.
insemnare da avutu raposatului slugerului Teodor Vladimirescu
4 000 (grosi) = Via cu pivnita dA zid i casa deasupra si un grajdu
cu sopron iarasi dà zid
cu citva pomet ce are inprejur, in poporul Poiana Hoteasca.
1 Punctele de suspensie sint ale noastre.

344
www.dacoromanica.ro
 300 (grosi) = Morisca' pà apa Plesuva cu o piatra.
Vad di moara Cu citva loc inprejur, pa mosia Severinului este
pierdut.
Casa morii cu pietre vechi care fiind pusa in silnicie i prici-
nuitoare de strica.ciune celor mai vechi mori, dupa jalbile ce
au dat orosanii, s-au hotarit a &A strica.
Circiuma ipac pentru lacuinta morarului.
25 stinjäni da mosie. Acestia grit in pricina i judecatä Cu
unii din mosnenii ot Severin.
500 (grosi) = 4 locuri de casa, slobode, intr-o mahala da ale Cernetului.
1 500 (grosi) = Casa da zid, cu grajdu ipac i loc dà gradina din Cernet.
1824, dechemvrie 22 1 Grigore Mavrodolu 2
N. I. Simache, Cum vedeau boierii rascoala Publicat in Din activitatea
muzeelor noastre, p. 77. Actul se gilswe la Muzeul regional de istorie din Ploie§ti.

ANEXA I
la documentul tar. 140
Catre cinstita logofetie cca mare a Tärii de sus de la ispravnicii Gorjului.
Dupa lu.minata porunca prea inältatului nostru domn ce ni s-au trimis
poruncitoare ca sá facem cercetare de avutul i rudele ce va avea Teodor
Vladimirescu intr-acest judet.
intocmai urmatori fiind, am facut cu denandinsul cercetare i fiindca
VrAdimirescu avuturile si le-au avut In plaiu Closani din sud Mehedinti, aici
s-au gäsit numai ale fratini-sau, vistiernicul Papa, care le aratam mai jos pe
anume fiescare lucru. aril rude s-au gasit acestea, adeca Map., sotia Papii
Cu un copil mic si Dina, vadava, sora lui Teodor, cu 2 copii si o fata, al
careia avut iarasi sa arata mai jos.
Ci dupa luminata porunca marii sale lui voda nu lipsiram a instiinta
cinstita logofetie, rugindu-ne a ne invrednici cu cinstit raspuns.
1824, dechemvrie 30
N. I. Simache, Din activitatea muzeelor noastre, p. 75. Actul se gtise.gte la Muzeul
regional de istorie din Ploie§ti.

ANEXA 2
la documentul nr. 140
Catre cinstita logofetie cea mare de la ispravnicul Mehedintului.
Dupa luminata porunca, embereclisim cinstitei logofetii prea plecata
instiintare catre maria sa vocla, prea inältatul nostru domn, cum si foaie de
tot avutul slugerului Teodor Vladimirescu, de a cärora primire ne rugam
cinstitei logofetii a ni sä trimite raspuns.
1824 dechemvrie 22
Grigore Mavrodolu
N. I. Simache, Din activitatea muzeelor noastre, p. 73. Actul se gilse§te la Muzeul
regional de istorie din Ploie§ti.
0 altà foaie scrisii de acela0, flea* pretuirea in bani (Din activitatea muzeelor noastre, p. 74).
2 Semniiturii cu litere grece§ti.

34S
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 3
la documental nr. 140
Prea inaltate doamne !
Luminata porunca mâril tale poruncitoare ca sa facem catagrafia
de avutul mortului slugerului Teodor Vlädimirescu, cit §i de rudele ce va fi
avind intr-acest judet, cu multi plecaciune primindu-o, am i fficut urmare
intocmai i iata s-a trimis chivernisita foaie de tot avutul sau supt iscaliturile
noastre. Iar rudenii intr-acest judet nu are, fiindca de neamul sau au fost
din judetul Gprjului, unde ne-am inqtiintat ca are çi rudenii.
Pentru care dupä supusa i netagaduita datorie nu lipsiram cu multi
plecare a in§tiinta iar anii mariei tale fie de la domnul dumnezeu multi §i
Ai märiei sale prea plecate slugi
N. I. Simache, Din activitatea rnuzeelor noastre, p. 73. Actul se gAseste la Muzeul
regional de istorie din Ploiesti.

141
[30 decembrie 1824]
Averea riimasd de pe urma lui Papa Vladimirescu, fratele lui
Tudor.
Avuturile vistiernicului Papa, fratele lui Teodor care sa stapine9te de
Ba1a9a, sotia
stinjini mo§ie
120 cumparati de la Staicu Sutul.
90 cumparati de la Matei al Mindrutai.
152 cumpärati de la Ivan Slavu.
10 cumpärati de la Popa Mihai.
60 cumparati de la Mihai Nicoara, infundat in lung i in lat;
vie de 60 rinduri pà mo§ie straina ;
pivnita cu §oprun, in deal la vie ;
casa, in sat, §indrilitä;
un patul, indrilit, in §asa fuse ;
un qoprun ipac.
Avutul Dinii, sorii lui Teodor 9i a Papii.
un pomet cu prune pa mo9ia fratini-gläu Papii i pä a lui Dobromir
Cumpana§.
vacä cu vital i un minzat.
N. I. Simache, Din activitatea muzeelor noastre, p. 76. Actul se gäseste la Muzeul
regional de istorie din Ploiesti.

346
www.dacoromanica.ro
 142
30 august 1825
Divanul Trii Rominefti aratti cum a decurs in 1821 devastarea
mosiei Fulga (Saac), proprietatea domnului, de ciitre locuitorii de
acolo si din alte sate.
Prea inaltate doamne,
Dupa luminatii porunca marii tale ce s-au dat cfitre dumnealor boierii
ispravnici de la sud Saac §i de la sud Ialomita, la anaforaoa noastra ce am
fäcut-o de la 9 ale trecutei luni, iulie in dosul jällui serdarului. Vasilache Voi-
nescul, epistatul casii marii taie, pentru lacuitorii ce s-au indirjit in vremea
trecutei razvratiri de au prapfidit casile i helegteul gi padurea de la mogia
märii tale Fulga din sud Saac, ca sa se cerceteze de dumnealor boienii isprav-
nici ai acestor judete: ce paguba, d'a ce pret, s-au pricinuit la acea mogie gi
de &are cine anume dintr-acei lficuitori, gi.apoi cu ingtiintare ja mumba-
girul ce se va orindui dintr-aceia cite liude doi-trei, carii vor fi mai de frunte
läcuitori, gi sa-i aduca aici a se pedepsi gi a se osindi la plata acelor pagube.
Mergind orindültul mumbagir la fata locului, s-au intors acum cu ingtiin-
tare catre maria ta de la dumnealor boienii ispravnici ai sud Saac, scrisa de
la 18 ale urmatorului august, coprinzatoare ca au orinduit pä pitarul Akc-
sandru Caplescul de au facut cercetare. i prin ingtiintarea sa in foaia ce au
trimis-o, au aratat cA toate pagubile, cu pretul fiegcaruia lucru, s-au dovedit
In suma de ti. 13 332. lar din lacuitorii satului Fulga, nedovedindu-se cei ce
au fost uniti cu ceilaiçi laçuitori ai satelor din sud Ialomita, de au facut
acele pagube, nu au gtiut dunmealor pa cine sä dea in mina mumbagirului
sa-i aduca aici, decit 6 marturi de la Fulga, anume: diacon Dumitru i Dobre
mazilu, i Leul pogonarul i Marin dulgherul i Gheorghe juganarul gi un Marin
Pufulie, ce sint insemnati in foaia pretuirii lucrurilor de dare pitarul Caplescul.
Au aratat ca un popa Ion ot Cioci, climpreuna cu 2 feciori ai lui i cu lacui-
tori de acolo au fost cei dintii la taierea piidurilor precum gi satele du prin
prejur, lush' Cioara, Cruntii, i Andogagtii, i Chelgoaia gi Meteleu, iar capitanul
de la Cioehing, cu popa de acolo, i cu Stan Rogul, nagul lui loan, i cu tot
satul ion i cu un ceau§ Dumitru de slujitori au fost la vinarea helegteului
i taierea nfivodului i stricaciunea caselor.
lar du.mnealor boierii ispravnici de la Igud Ialomia, prin ingtiinitarea
dumnealor, ce au adus-o tot orinduitul mumbagir, zice cum ea Marin dulgherul
i Gheorghe juganarul, l'acuitorii de la Fulga, aratindu-se la acel ispravnicat
ea gtiinta de cele urmate intr-aceea vreme; dupa a canora aratare au adus
de la satu Slujitorii pa' pircalabul ce au fost pa vremea aceea, cu doi din
fruntagi, i pä ceau§ Dumitru de catanile capitanii Grindul Fagaragului, ce
anume s-au cerut de dingii, i pa pircalabu de la Grindul Fäggragului, ce au
fost tot intr-acea vreme cu doi din fruntagi, i pa' pirealabul cu cite doi fruntagi

347
www.dacoromanica.ro
ot Cotorca de Sus §i Cotorca de Jos, d.upä arätarea vistierului Alecu, cc au
fost epistat la mocia Fulga. Si infaticindu-se la ispravnicat cu tatii, au zis mar-
turii ea Cotorcile n-au facut nici o stricaciune, ci s-au slobozit. Iar pentru
celelalte douä`-sate, au arätat ca flàcàii lor ci cu fetele fäcea hori sus in case,
aducind vinuri cu fedeleacile ci täind canaturile ucilor de le fäcea fundaturi la
carale lor, bagind ci vitele prin case, täind ci lemne din padure, cit le-au fost
voia, precum ci un navod l-au stricat. La care toate acestea au tagaduit
pircalabii cu satenii, lepadindu-se cA n-au fost ei. Si cunoscind marturii dintr-
incii, i-au pus ispravnicatul la popreala.
Si mai zicind marturii sa se aducä pircälabii ot Cioara ot satul Ciocile,
cu cite doi iaräci din fruntati, Cu cuvint cA ci aceia au fficut stricaciuni, au
plecat apoi la sud Saac. Si aca au trimis dumnealor la satul Cioara de au
adus pä trei din fruntaci; fiindca pircälabul dintr-acea vreme au murit,_ iar
satul Ciocile, fiind in sud Slam Rimnic, n-au putut face nici o urmare. Si
cu intoarcerea mumbacirului au fäcut teslim in mina lui pá liude 10, insä :
Ionita Gorgan pircalabul i Ion Buzurdan, catana, i Marin Dan i Dumitru,
ceaucul de catane din satul Slujitorii, i pa' Neagul piralabul, i pa Dobre
sin Mihaiu i pa' Raducan Pred.a ot Grindul Fagaracului i pä Mucat Umflaoaie
i pA Dobre Vulpe i pA Dinul Cloccä de la satul Cioara. Ara-and insä ispravni-
catul ca, cind s-au adus oamenii de la satul Cioara, marturii nu s-au aflat
acolo, ca sa stea fatal cu. dincii.
Dupa care, infaticindu-se inaintea noastra numai liude nooa, caci unul
dintr-incii, anume Dobre Vulpe, zisera' cA au fugit de la läzaret, i-au intrebat
pentru care pricina s-au obraznicit sa se facä acest fel de urmari la mocia Fulga ?
Sätenii de la Slujitori i de la Grindul Fägäracului au pricinuit iaraci ca nu s-au
urmat de dincii unile ca acestea i cleat Ionita Gorgan zise cum ca intr-'acea
vreme fiind ci el bäjä'nerit in pärtile locului la alte sate ci pierzind un bou
s-au intilnit cu unul din marturi anime Marin dulgherul, spuindu-i ca läcuitorii
bajänari ce sà aflä la Fulga, au inceput a face stricaciuni, rugindu-I ca sa
vie sä le vorbeasca a sä trage dintr-acele urmari. Si lui MCA. fiindu-i, n-au
putut sä mearga ci §-au cautat treaba sa. intre care acei läcuitori au fost
ci un Radul cel Mare de la Cioci. Lar sätenii de la Cioara au tägaduit cA ei
n-au fost stramutati de la satul lor nicairi c nici ca au mers pe la Fulga,
intr-acea vreme aflindu-se depärtati tocmai la balta, avind ci gavaz al marii
sale pacii de a nu sa strämuta, dupä cum se poate deovedi aceasta la fata locului.
Deci, fiindca case marturi de la satul Fulga au aratat la ispravnicatul de
la sud Ialomita pi lude capte, patru din satul Slujitori ci trei din satul Grindul
Fagaracului, ce sint aratati mai sus, ea ei au fost cu alti bäjänari la satul Fulga,
unde au pricinuit stricaciunea caselor i a helecteului i ruperea navodului ci
faierea padurii, precum ci popa Ion cu doi feciori al lui de la Cioci, i acel
Radu ce! Mare, tot de acolo, iar cu sätenii de la Cioara, nu s-au inaticat
marturi, ca sä vaza de Ii cunosc pà dincii sau nu, de aceea pricinuirea ce o fac

348
www.dacoromanica.ro
cei doi de la satul Slujitorii i de la Grindul Ffigärasului, umblind sa se apere ca
n-au fost ei acolo, ramine desarti si fära nici un temei.
fiindca unii Ificuitori ca acestia, ce se pornesc de sine ca niste vrajmagi
la acest fel de intimpIari de vremi, pricinuind pagube stapiralor de ,mosii,
urmeazil nu numai a se pedepsi cu tirgul si cu ocna, ca niste vrajmasi asupra
patriotilor lor, ci inca sa se indatoreze si la plata acelor pagube, spre pilda
si altor asemenea lor urmatori, 61ci de la stapinii mosiilor niciodata läcuitorii
n-au simtit vreo räutate, ci totdeauna ajutoare le-au facia.
De aceea gasim cu cale, ca, pa de o parte, prin luminata porunca
tale sä se pedepseascil acei lude sapte de la satul Slujitorii si de la Grindul
Ffigarasului, anume: Ioniä Gorgan pircalabul, i Ion Buzurdan catana, i Marin
Dan, i Dumitru ceausul de catane, i Neagul pircalabul, i Dobre sin Mibaiu
Räducanu Preda cu bataie la Tirgul de Afarä, in zioa ce se face tirg, ca
sa fie in vederea obstii, spre a se parasi fiescare la once intimplari de vremi
de acest fel de netrebnice fapte; si pe de alta, sä se orindtdasca mumbasir
ca sa ia de la satul Cioci i pá acel popa Ion cu doi feciori ai sài, i pa acel
Radul ce! Mare de la Cioci sa-i duck' la ispravnicatul judetului Saac, sa-i infa-
tiseze cu marturii de la Fulga; si de se vor dovedi iaräsi vinovati, cu instiin-
;area ispravnicatului aduca aici. Si, dupá cercetarea ce vom face si noi,
cu osebita anafora vom aräta märii tale ce pedeapsa li se cuvine a li se face
acestora. Caci preotii sînt datori sa povatuiasca pa satenii lor a nu se abate
la urmari rele, iar nu &a se faca cu dmnii tovaräsi, si sa-i inviteze spre fapte
netrebnice. Si pentru paguba ce au pricinuit famine la milostivirea marii tale.
lar acei doi lacuitori de la satul Cioara, anume Musat Umflaoaie i Dinul
Closcä, cad Dobre Vulpe au fugit de la lazaret, de vreme ca dumnealor
ispravnici arata ca nu s-au infatisat cu marturi spre a-i vedea de-i cunoaste
sau nu, si ei dau prinsoare ca. se poate dovedi la fata locului cum ci satul
lor nu s-au strärautat in vremea räzvratirii, aflindu-se cu depfirtare tocmai
la balta, unde au avut si gavaz orinduit de la märia sa pasa, spre paza a
nu se strämuta, de aceea sä ramile slobozi far'de a se supära ca sà mearga
inapoi la casele lor.
lar hotarirea cea desävirsitii famine a se face de catre manija ta.
1825, august 30
Constandin BalAceanu vel ban, Teodor Vicarescu ve!
dvornic, Iordache Golescu vel dvornic, Scarlat Gradisteanu
biv dvornic, Dimitrache Bibescu vel dvornic, ve! logofat
[Rezolutia:] Io Grigorie Dimitriu Chica vvd i gospodar zembli vlahscoie.
De vreme ce acesti liude sapte, ce sint arltaIi pe anume intr-aceasta ana-
fora a dumnealor veliçilor boieri, insa patru de la satul Slujitorii si trei de la
satul Grindul Fägarasului, s-au dovedit invinovatiti intr-aceasta fapta, poruncim
In text, « vel logofát » este scris de douft ori.

349
www.dacoromanica.ro
dumitale, epistatule al arma§ii, ca mime vineri sit' se batä in falangl Cu
cite una sutà toiege in vileag, la Tirgul de Afarà, i apoi sá se trimità la osinda
ocnii; iar pe ceilalti doi, de la satul Cioara, anume: Muqat Umflaoaie i Dumitru
Clor'41 fiindca nu s-au intäti§at cu marturi, spre a li se face cercetare, orinduim
pe sluga domniei mele... i zapciu armaqesc, ca luindu-i de aici dueá.
la ispravnicatul din sud Saac, a-i face teslim, i apoi de acolo sà meargá
orinduitul mumbaqir la sud, Slaam-Rimnic, de wade prin ajutorul ispravnicilor
ai judetului ridicind I pe acel popa Ioan, cu doi feciori ai sfii, i pe Radul ce!
Mare de la satul Ciocile, duel in bun'A pazá tot la isprAvnicatul din sud
Saac, unde, aducindu-se i acel Dobre Vulpe de la satul Cioara, ce au fugit de
la llizáret, inrati§eze dumnealor ispravnici cu marturi de la Fulga,
fiind i orinduitul din partea fácind cuviincioasa cercetare, de se vor
dovedi vinovati, ja orinduitul mumba§ir Cu cercetarea ispravnicilor ç1 sii-i
aduca aici, in bung pazà, pA toti cei vinovati. Iar impotrivg, de nu se vor dovedi
invinovAtiti, &A se in§tiinteze domniei mele, a§teptind al doilea porunca de
urmare 2.
1825, septemvrie 3
Pecetea gospod.
Ve! logorát
Ail. Stat. Buc., Condica domneasca 113, p. 134-137.

1 Loc alb.
2 Asemenea atacuri din partea locuitorilor asupra mogiilor i conacelor boieregti s-au
produs in mai multe pärti, atit in Tara Romineasca eft o in Moldova. De multe ori ele au
caracterul unor revolte locale.
Pe la mijlocul lunii iunie 1821, gi dupa aceea, locuitorii din Constantinegti au ars casele
acareturile lui Hagi Ianug, stapinul moiei, i-an insugit calabalicurile gi bautura, au apart
piitulele, luid porumbul, 9.1 au stricat stupii (Arb. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianug,
pach. 410, doc. 4. Orig. grec.).
La Ianugegti, mogia aceluiagi, locuitorii au luat *in vremea räscoalei * 1127 (cale potumh
(Acelagi fond, pach. XLI, doc. 1. Orig. grec.).
Locuitorii din Merigani i alte sate din jud. Teleorinan au devastat in vremea rascoalei
casele slugerului Matei Pilucescu. Ei dau declaratie la 16 februarie 1823, aritind cá, dupii fuga
stapinului mogiei ne mai gindind de ale vremilor, ne-am intoviirligit..., care cu car& gi care
pe jos i, prinzind pe paznicul dumnealui ce-1 lisase spre paza caselor, 1-am legat unii din
noi gi aga am inceput a sparge la pivnitä gi altii a ciira vin si puje prin carä. i altii din
noi am färimat casele, faind ugile i ferestrele, surpind i sobile. i alii vrizind o butel noui
i una veche in curtea dumnealui, le-an färimat cu topoarele, luind fierul de la dinsele
punindu-1 prin card. Altii au luat fiare du pä la ferestre i dup'in case pa unde o au grisit
cu un cuvint, fiegcare precit au putut nu s-au instinjenit intru nimic de a fi urmiitor relelor
sale porniri...
Dintr-un alt document reiese cA mogia Siiceni a aceluiagi a fost päräsita de cliicagi in
vremea rascoalei (Acad. R.P.R., doc. DXCII/151, 152, 195. Orig. rom.).
In mai 1826 sint judecati locuitorii de pe mogia Slobozia (Vlagea) a ciiminarului Barbu
5tirbei, pentru paguba pricinuitä arendagului in 1821, prin nesupunerea lor la adeturile
Dupä cum se aratä in anafora, cind arendagul a fugit in 1821, din cauza razvrittirii s locuitorii

350
www.dacoromanica.ro
 143
20 decembrie 1825
Anaforaua divanului Moldovei cu privire la opozitia falii de
domn in care se aratii f i mcisurile ce au. fost luate pentru lichidarea
urm4rilor «apostasiei».
Prea inàlate doamne,
Toati ob§tie, cu sufleteasca mulfämire in glas, mfirturisà§te cä din ceasul
ce strAlucitile razA a indur5rilor §i a milostivirii pre putemicului nostru impArat,
au luminat asupra pämintului acestuia, cu fädicare otjailor din tarà, alegire din

nu s-au striimutat, ci au arat, au cosit, stringindu-si fiecare rodurile lor, far'de a da la nimeni
nimic. Inca si -alte pagube mari i-an recut, vinzind insusi ei vin 9i rachiu pe acel an *.
Pagubele gilt evaluate la 1352 taleri (Arh. St. Buc., Condice domneascil 116, p. 65-69).
In multe sate, in vremea rascoalei, locuitorii au spart patulele cu porumb ale boierilor.
Asemenea cazuri au avut loc, de pildä, pe mosia Leotesti din Romanati (Arh. St. Buc., Cores-
pondenta Hagi Ianus, pach. XIII, doc. 2. Orig. rom.), precum si pe mosia Coteni acelasi judet,
unde satenii au scos griul din gropi (Acelasi fond si pach., doc. 13). La fel si la Urziceni, clacasii
an jefuit in 1821 s toate bucatele ce avea strinse din alti atti * arendasul postelnicelul.
Totodata arendasul a fost pagubit si de vinul ce i 1-au baut arnautii (Arh. St. Buc., Condica
depart. de opt 895, f. 164-165).
Sub influenta riscoalei, locuitorii din Oinac i altii din raiaua Giurgiului navidesc in toamna
anului 1821 in viile raposatulni ban Constantin Filipescu din jud. Ylasca, tinute pe atunci de
medelnicerul Teodorache. Ei au venit la vii Cu s 44 earl cu cite 4 boi 9.1 cu copii i cu muieri;
unde, deodati spärgind gardurile an intrat in vie. Si culegind prin carii piinft s-au umplut vasele
tocitorile ce au avut, iarasi pa uncle au vrut au iesit i s-au dus *. Aceasti s urmare este intoc-
mai ca apostasie * se spune in documente, adiiogindu-se cá t altii au scapat de zaverii, iar
jäbuitorul piitimeste i acum cu -acesti rumini s. Inca din primavara anului, acesti ronnin' i nu
an vrut Fet audii de obligatia de a face lucru la vie, iar in luna iulie ei au mai fost ca opt
care si au inciircat cheresteaua de la crania i doagele de buti (Arh. St. Buc., Condica depart.
de sapte 878, sub data).
O agitatie destul de puternicii printre locuitori se constata pe mosia Glogova (Mehedinti),
unde acestia se comporta' cu o näravuri rele... mai virtos la aceasta vreme *. Din cauza lor
padurile s-au taiat in toate pfirple 9.1 se tales (Acad. R.P.R., doc. CCCXXX/147. Orig. rom.).
Tot acolo satenii amenintau pe logoffitul mosiei ca-1 vor da la arvati, cii sint ciocoi (Fondul
Glogoveenn, doc. 332/1822).
Cazuri de jefuire a mosiilor i caselor beieresti se intilnesc si in Moldova.
La mosiile Trifestii i Cornii (Roman) ale caminarului Gheorghe Calino, dupii cum reiese
dinti-un perilipsis, locuitorii au luat mari cantitati de diferite produse, dintre care numai piipu-
soiul este evaluat la 26 400 lei (Acad. R.P.R., doc. CCLIV/137. Orig. rom.).
La Tatomiresti, tiganii çi locuitorii au jefuit curtea biv ve! pitarului Cuza (Acad. R.P.R.,
pach. MXX (fost ms. Tom. 2763), f. 236-237).
Locuitorii din- Pascani, Ditmieni i Cuca (Covnrlui), condusi in 1821 de un Grigore Lack-
tusu si de Hagi Panait polcovnicul, au jefuit toate produsele de pe mosia postelnicului Grigorie
Ventura (Acad. R.P.R., doc. CLXVIII/112. Orig. rom.).
0 parte din jafurile savirsite in 1821 pe mosiile Ruginoasa, Cucuteni i Budilata, sint
puse pe seama locuitorilor i a eteristilor, altele pe seama turcilor (Acad. R.P.R., ms. tom.
3278, f. 76).

351
www.dacoromanica.ro
päiminteni, i insArcinare domnii asupra inältimii tale däruiri tuturor prono-
miilor ce dintru in vechimi cu milostivire s-au fost hArAzit pimintului, s-au
ivit aice domne9tile poronci a inatimii tale cltrii boierii caim4cami i ai diva-
nului catrA toti acei insArcinati cu slujba pentru ocrotire läcuitorilor tgrii
dezrädäcinare a tot feliul de asupriri i strimbätäti. lar dupä venire inältimii
tale aice 0 sufre in domnescul scaun, cetindu-sä pre inältile i vrednice de inchi-
niciuni impilfAte0i poronci, a carora cuprindire fiind pline de ruilostivire, s-au
rädicat in inimile norodului celui mult mihnit i intristat, o simtitoare mingliare
bucurie, i s-au vilzut i fetile cele posomorite i scirbite. O ob0eascri vesälie,
multämind atottiitoriului dumnezlu 0 pre puternicului i multmilostiv-ului
impirat, i indat5.0 ati fAcut i incepire a lucra cele spre odihna i folosul
ob0escu, precum paza i sigurantie tärii despre rail apostati ce-au fost
tulburat 1ini0e, 0 au adus pämintul in piitimire.
Adunare familiilor de toata stare, ci s-au fost impr4tiat din intimpläri,
atiAzare divanului, a visterii 0 a tuturor locurilor de slujbà in cuprinsul
stricare därilor acelor iscodite din liicomie grecilor, cumpinire legiuitului bir,
pentru neingreuiareläcuitorilor, atazäminturile pronomiilor 0 a bunelor obiceiuri
a tirii, agiutoriul pimintenilor boieri celor departati i uitaiti, care petrece in
lipsä l tic'Alo0e, punire la cale a casäi cei de agiutor a vfiduvilor 0 a s'Aracilor,
inlesnire i creqtire alijveriu1lui, sigurantie drumetilor dispre fäcAtorii de räu-
tàti indestulare oraqiilor i m'Asurare preturilor acelor pentru hrana noro-
dului. De la suire in scaun a infiltimii tale in ivalà vä videm järtvind in osti-
nale spre lucrare acestora de a le aduci In stivirlire cu cel mai bun temeiu, ca
Referitor la revoltele locale care au avut loe in anul 1821, se aratli intr-o insemnare con-
temporanA ca mosiile boierilor i se priipidese de cine en gindul n-an gindit s (Insemnare pe mineiul
lunii februarie al bisericii Buhus din tinutul Neamt).
Mosiile miniistirilor si ale bisericilor au avut de asemenea de suferit de pe urma revoltei
locuitorilor si a atacurilor siivirsite de ei. M-rea Fistici prezina in 1822 o lungii Usti de incruri
e ce s-au priidat in vreinea ràzvrátirli s (Acad. R.P.R., doc. CXXV/208).
Mosia Jiblea (Arges) a milnAstirii Cozia i motile Macesul si Cima (Dolj) ale mrinfistirii
Arnota au fost jefuite de produsele lor. Arendasului mosiei Cima i-au ingiduit lacuitorii
lua venitul dupi pravilá * (Arh. St. Buc., M-rea Cozia, doc. 1/34 netrebnice ; Arh. St. Craiova,
doc. XLVIII/ 8). Trebuie mentionat cA robii mänástiri Arnota sint tiesupusi fat& de milnlistire
inch' dinainte de riiscoalii. In aprilie 1820 se constatà la o cercetare a lor pentru nesupunere
si pentra jelbi impotriva eg-umenilor mfinfistirii ei toate se intimplii s din riutatea ce se trage
din neam in Ream, la vreo eitiva dintre acesti robi, intre care se giiseste si un neam de le rice
Gerestii, carii intre alte räotáli c singe a unui egumen au viirsat... ei fireste Sint porniti spre
diirApiinarea sfintei (Arh. St. Buc., M-rea Arnota, doc. 1/222, netrebnice).
De la mänästirea Motru s-au hriipit in vremea rázvràtirii * vitae i veniturile de pe trei
motu i ale ei, care i s-au luat de riizvrAtitori i in trebuinta ostasilor imparAtesti (Arh. St. Buc.,
Condica domneasa 104, f. 297-298).
Miiniistirea a &cut cheltuieli cu prilejul luptelor din timpul riiscoalei (Aceeasi condicii,
f. 588-590). In legiiturii en pagubele din 1821 suferite de manästirea Motru au loe procese
de judecatil pinfi in anul 1827 (Arh. St. Buc., Condica ispriivnicatului de Mehedinti 1314,
f. 10-11; condicile domnesti: 111, P. 53; 118, p. 275.-277, 556-557).

352
www.dacoromanica.ro
un domn, pentru fericire supuglior, gi ca un parinte pentru fiii sai. 5i dupä silinta
gi sufleteasca plecare, cu care ai imbratogat inaltime ta, aceasta lucrare a binelui
obgtesc, nadajduim fail indoire, ca sa vor incheia gi sa vor savirgi toate, spre
odihna gi fericire pamintului.
Pricina insa cea mai insamata ce ne-au salit a infatoga din parte tuturor
starilor de obgtii, aceasta pre plecatä anafora ci este de a face cunoscut inal-
timii tale ca, cu o simtitoare mihniciune a sufletilor noastre, intalegim cà unii
din patriuti impleticescu chipuri de zminteli fiind feliuri de fesaturi impotriva
marii tale gi impotriva noastra, scoposul lor fiind de a face impiedecare sa nu
sa poata savirgi gi alcatui nimica pentru binele obgtescu. De care urmari gi sträine
pasuri, nu putina zaticnire sa pricinuiegte gi inaltimii tale gi folosului obgtescu.
Pentru care ne rugam ca sa intre inaltime ta in cercetare eu amaruntul,
de a pute afla care sint acie ce scornescu vorbi putrede gi rasuflate, alcatuite
pe temeiul rautätii gi a pizmuirii, gi a sa lamuri in cit s-au departat acegti oameni
de datoriile lor cele sfinte catre pre malta stapinire, gi catra patrie lor ? Si cu
chipul ce intalepciune märii tale va socoti sa sa aduca in dreapta cunogtintä,
spre a conteni pasurile straine gi inchipuirile de fesaturi, ca sa ramie gi obgtie
In linigte, sfi poti gi inaltime ta a duci in savirgire cele incepute, spre agezamintul
tuturor celor spre folosul obgtescu, precum gi implinire inaltelor imparategti
poronci.
1825, dechemvrie 20
A inatimii tale, catra dumnezäu smeriti rugatori:
Veniamin mitropolit Moldaviei
Gherasim episcop Romanului
Pre plecati gi supugi slugi:
Dimitrie Sturza logofat, Costandin Catargiu ve! logoat,
Dimitrie Racovitä vornic, Alexandru Sturza vel vornic,
Vasile Miclescu ve! vornic, Ianachi Donici vornic, Ianachi
Stuma [?J vornic, Paladi postelnic, Costachi Crupenschi ve!
vornic, Gheorghii Buhugi hatman, loan Roset ve! vornic,
Costandachi 1 vornic, Ca 1 pitar [?] Ianacachi.... 1
postelnic, Alexandru. . .1 vornic, Costandin [ ?] .. . .1 ve! vornic,
Petrache Sturza vorrtic, Costache Cerchez hatman, Ianacachi
vel agä, Dimitru Costachi sp'ätar, Iancul Stavri spatar, loan
Ciosan [ ?] banu Grigore spatar, Dimitrache spatar, loan Ralet
spatar, C. Lipan spatar, State Roset [ ?] post.... 1 spatar,
Räducanu Cazimir spätar, Mihai Cogilniceanu caminar,
Grigorie 1 ban, loan Canta spa-tar.
Acad. R.P.R., doc. CXXII/195. Orig. rom.

1 Semniitari indescifrabile.

23 c. 70
353
www.dacoromanica.ro
 144

18 30 iunie 1826

Grigorie Ghica vv. cere lui Fleischhachl exträdarea lui Toma

&Waru care a indemnat pe Simion Mehedinteanu sei inceapd reiz-
vrätirea.
18/30 iunie 1826
L'entreprise criminelle de quelques brigands dans le district de Mehedintzi,
entreprise qui tendait à troubler de nouveau la tranquillité publique de cette
principauté, est déjà conue à Mr. le chevalier de Hakenau, agent de S.M. I[mpé-
riale] et R[oyale] ap [ostolique], par d'autres communications.
Sortis subitement du territoire autrichien sur lequel ils avaient trouvé
un asyle en 1821, ces brigands s'emparèrent par trahison du vataf de Klosani et
tâchèrent de séduire les pauvres paysans par des promesses et trompeuses et
illusoires. Ils avançaient déjá vers Cemetzi et menaçaient ce bourg, lorsque les
mesures rigoureuses que S.A. le Prince Régnant de Valachie s'empressa de prendre
leur égard, vinrent heureusement 5 conjurer l'orage par la déroute des cou-
pables. Mais, cette entreprise avait trop l'apparance d'être la suite d'une inspi-
ration tramée ailleurs, pour que le gouvernement de cette principauté ne fit
toutes les recherches possibles sur la source et les ramifications qu'elle pourrait
avoir. L'interrogatoire de Siméon1, l'un des chefs tombé entre les mains du
gouvernement a donné un certain serdar Thomas Bratiano 2, qui se trouve
actuellement à Hermannstadt, pour premier moteur visible de cette entreprise.
En conséquence de cela, le soussigné secrétaire intime de S.A. le Prince Régnant
de Valachie, a reçu l'ordre de faire la présente notification á Mr. le Chevalier
de Hakenau et de demander par suite l'extradition de Bratiano avec tons ses
papiers, sur lesqueIs le gouvernement de Transylvanie sera invité à mettre les
sceaux.
Le soussigné fonde sa demande sur les traités, et nomément sur celui de
Belligrad, sur la bonne harmonie qui règne entre la S [ublime] P[orte] Ot[tomane]
et l'Auguste Cour de Vienne et sur l'intérêt particulier que S.M. Im [pénale]
et R[oyale] daigne attention à la conservation du bon ordre dans cette Prin-

Mchedinteanu.
2 Toma Bratianu a contribuit i la räscoala din 1821, dupä cum se mentioneaza in urmfi-
toarea insemnare:
Aflindu-mil in Bucuresti, in leat 1820 au murit si domnul Sutul si-1 Tinu täinuit vreo
doo säptämini pänä au inceput zavera a sit' da pe fata, in leat 1821, ghenar intii: in Tara Romi-
neascfi domnu Tudor ; lar in Grecia, un Riza i Corais. Dar era de propagantii in Tara Romi-
neasc'et: Thoma Brätianul, Golescul Dinicu, Ilarion Argesiu i un Dionisie Lupul. Si au fiicut
multe jafuri boierilor. Apoi tot in leat 1821, iunie 10, au venit turcii in Tara Rumineasck
au fAcut multe omoruri. S-au värsat mult singe de rumin a (Acad. R.P.R., mg. rom. 45'76, f. 2).

351
www.dacoromanica.ro
cipauté. Les papiers de Bratiano et l'interrogatoire auquel il doit en tout cas
etre soumis mettrait sans doute le gouvernement valaque à meme de trouver
et de poursuivre avec plus de facilité le fil de cette intrigue ténébreuse.
Le soussigné
Muzeul Romino-Rus Bucuresti, dos. 2072, P. 184-185 (copierul Dr. Ap. Arsache).
Copie, franc. 0 aka' scrisoare despre aceastä razvr*Eitire scrisii la 6 18 jume, tot acolo
p. 183.

ANEXA 1
la documentul nr. 144
26 juin, 1826
Le soussigné, secrétaire intime 2 de S.A. le Prince Regnant de Valachie,
a l'honneur de notifier à Mr. le chevalier de Haquenau, agent de S. M. Impériale
et Royale dans cette Principaute, que sept de ces brigands, dont plus d'une
fois dejà j'ai eu l'honneur de L'entretenir, voyant leur troupe battue à plusieurs
reprises, leurs compagnons disperses et leur projet criminel déjoué par ceux
que Son Altesse s'est empresse d'envoyer à leur rencontre, se sont de nouveau
refugiés sur le territoire autrichien,une lettre de mr.le Commandant de la Vieille
Orsowa, que le soussigné a l'honneur d'annexer en copie, atteste et le fait et
les noms de ces malfaiteurs. S [on] A[ltesse] n'a pas plutôt reeu cette no-u.velle
qu'Elle a donne au soussigné l'ordre de demander, comme d'usage, par l'entre-
mise de mr. de Haquenau, l'extradition de ces coupables sur les mémes raisons
qui ont motivé la demande consignee dans la note du 18/30 juin, motivant
aussi celle d'aujourd'hui et donnant au soussigné l'espérance bien fondée que
l'Auguste Cour d'Autriche daignera l'accueillir d'autant plus favorablement,
que c'est le seul moyen efficace pour affermir la tranquillité de ce pays en détrui-
sant ainsi, pour toujours, l'illusion de ces malveillants, qui croyant trou.ver sur
le territoire de S[a] M[ajeste] Impériale un asyle contre les poursuites bien
justes des lois qu'ils voudraient renverser, s'abandonnent à leurs projets cri-
minels.
Le soussigne saisit cet occasion pour renouveller à mr. le chevalier de Hague-
nau l'assurance de sa considération très distinguée.
Muzeul Romino-Rus Bucuresti, dos. 2072 (copierul Apostol Arsache), p. 187-188.
Copie franc.

In urma adresei de mai sus a lui Gr. Ghica, Fleischhackl scria la 3 iulie ciitre guver-
nämîntul cerind sáse ja interogatoriu lui Toma Brätianu In fata serdarului Petrache,
judeditor de instructie, trimis de domn la Sibiu.
La 8 iulie baronul von Schustekh, pe baza cererii serdarului Petrache, dispune art fie
repartizat un secretar de Tribunal in vederea luiírii interogatoriului. Cercetarea a fost fiicutä
la directia politiei din Sibiu. La Toma Briitianu au fost gilsite 56 de scrisori, corespondenta
sa din 1824-1826 cu Gh. Arion, Teodosie Vrana, Joan Scufa, Const. Belu, Costache Comescu,
Ioan Vhuloianu i a1ii. Din continutul acestor scrismi, redat In actele de instructie, reies
turile lui T. Brätianu cu miscarea /ui S. Mehedinteanu (Colectie particularä. Facsimile la Insti-
tutul de istorie al Acad. R.P.R.).
2 Dr. Apostol Arsache.

23*
355
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 2
la documentul nr. 144
Jnillet 1826
Le soussigné secrétaire intime de Son Altesse le Prince Régnant de Valachie
se trouve aujourd'hui, dans le cas de demander l'extradition exposée dans
ses notes du. 30 juin et 1 juillet a.c. de quatre individus encore qui, suivant
l'exemple de leurs compagnons, poursuivis par les autorités du pays, se sont
sauvés, en se retirant à Orsowa.
Des nommés Gitza Raêsku, du village Goekowitza 1 et Georges Maku [ ?I,
prêtre du village Kostesti dans le play de Klosany, qui se trouvent aussi a Orsowa,
ceux-ci, quoi qu'ils n'ayent pas porté les armes, n'en sont pas moins coupables
de haute trahison. Ils ont été les missionaires secrets de Siméon et Gitza Kutzoi,
pour inspirer aux paysans la sédition et la révolte. Dans cette qualité ils ne
méritent pas moins que les premiers d'être compris au nombre de ceux que
les traités existants entre la Sublime Porte et la Cour impériale d'Autriche sou-
mettent à l'extradition.
Lorsque ces brigands ont surpris et arrêté le vataf de Klosany, ils ont trouvé
ch.ez lui une somme d'argent provenant de la perception des impAts: une grande
partie de cet argent.
Le soussigné est en outre chargé de dem anderla restitution d'une somme
d'argent, provenant des implits que le vataf de Klosanyavait perVis, que les
brigands s'en sont emparés lorsqu'ils ont saigné et enlevé ce dernier.
Muzeul Romfim-Rus Bucure§ti, dos. 2072 (copierul Apostol Arsache), p. 188-189.
Copie franc.

145
21 ittnie/3 iulie 1826
Scrisoarea lui Grigorie Ghica vv. ceitre Gentz, despre ravrettirea
lui Simion Mehedinfeanul, Ghiçä Cufui i a altor fo.,sti tovarei,si ai lui
Tudor Vladimirescu.
21 juiu/3 juillet 1826
Ma dernière lettre qui porte la date de 6/18 juin vous a informé des alarmes
dans lesquelles je me trouvais alors par rapport A. cette troupe de brigands qui
apparat dans la Petite Valachie avec l'intention criminelle de troubler la tran-
quillité du pays: les anciens compagnons de Theodor Vladimiresko forment la
plus grande partie de cette, troupe. Ils commencèrent leur entreprise dans le
même endroit que leur maitre. Ils choisirent les mêmes moyens et tinrent au
peuple les mêmes propos séduisans pour égarer son esprit. Mais, grace à Dieu,
les moyens que j'ai été A même de leur opposer suffirent pour mettre entre mes
mains, leur chef Siméon, et deux de ses compagnons, pour en tuer quelques uns
et pour disperser les autres 2. Ceux-ci au nombre de treize y compris ceux
Probabil Gornoyita.
La 22 iulie s-au dat carti de multumire unor osta§i din jud. Mehedinti care au luat
parte la campania de prindere a rlizvrätitilor (Acad. R.P.R., ms. rom. 261, f. 191 y).

356
www.dacoromanica.ro
qui peuvent 'are morts à la suite de leurs blessures errent maintenant sur
les montagnes, vers la frontiére du Banat, et, pour peu que les autorités autri-
chiennes veulllent leur fermer l'entrée, il leur sera impossible d'échapper A. la
poursuite vigoureuse qu'on leur fait.
Comme àvec toute l'attention que j'y atache, je ne vois nulle part ni un
mouvement ni une disposition quelconque à les imiter ce que j'ai le plus
craint au commencement, en jugeant les choses d'après les bruits que les
brigands semaient à dessein je crois pouvoir etre siir que pour le moment
la tranquillité du pays ne sera point troublée. Et la maniére un peu cruelle
que mon moral repousse, mais que la politique ordonne, dont je traiterai ceux
qui sont tomb& déjA et qui tomberont entre mes mains, ne contribuera certai-
nemen.t pas A encourager ceux qui voudraient suivre leurs traces dorénavant
on m'accuse et Mr. de Hakenau est du nombre on m'accuse de trop de
bonté envers les malfaiteurs ordinaires, il m'est impossible de l'étre.
Je m'occupe A. présent à trou.ver le fil du complot qui vient d'éclater. L'in-
terrogatoire de Siméon i donne pour moteur visible de cette entreprise un cer-
tain Thoma Bratiano, qui se trouve à Hermannstadt, non pas A la suite des trou-
bles précédants, car il n'y est allé que de bonne volonté et depuis quelque
temps j'ai réclamé cet homme officiellement par une note que je fis adresser
A Mr. de Hakenau, mais ne connaissant encore les intentions de la Cour
Im[périale] sous ce rapport, j'enverrai en attendant quelqu'un 4 Hermannstadt
pour lui faire l'interrogatoire et prendre ses papiers, sur lesquels la police a déjà
mis le sceau. Mr. de Hakenau m'assure que le gouvernement donnera A. mon
envoyé toute l'assistance posible. Je ne manquerai pas de vous faire sincère-
ment connattre les résultats de cet interrogatoire. Je crains beaucoup que d'au-
tres personnes encore ne se trouve[nt] compromises, ce qui m'embarrasserait
beaucoup, car je n'aime pas un des valaques figurants dans des pareils complots.

1 Vezi constatiirile anchetei in anaforaua din 16 august 1826 a boierilor cAtre domn,
precum i hotärirea domneascii pentru condamnarea la moarte a lui Simion Mehedinteanul
Cutui (E. Virtosu, 1821. Date..., p. 222-230).
Executia lor este consemnata in nrmgtoarea insemnare: t Simion Mehedinteanu, ce au
fost eapitan apostatului Tudor, sin Dumitru [in alte acte, tatfil lui Simion e numit Petru],
ispriivnicelu de la satul Roe alb, este vorba 'fink' de satul Podul Grosului] sud Mehedinti...
Din poroncii gospod s-au spinzurat. Ion Cizmaru sin Radu Becheru de la (ward Mehedinti
[desigur Cernet], sud Mehedinti... la ocnii. 2 trimisi la curtea gospod cA impreunii cu atti tova-
rosi ai lor, ce nu s-au prins, i cu dona capete dintre dinsii ce s-au adus aici, au fost iesiti de
la Rusava din tara nemteascii, spre a urma apostasie.
Ghità ce-i zic Cutai sin Ion, de la Brosteni, Mehedinti, ciipitan de panduri din porunca
gospod s-au spinzurat. Gheorghe Driigan sin Petra ot Costesti, Mehedinti; Gheorghe
ot Topolnita, Mehedinti; Gheorghe Tudose ot Cremenea, Mehedinti; Iovan sin Matei ot Ilovita,
Mehedinti. Trimisi la ocnii. 5 dintre tilharii apostati trimisi de dumnealui caimacamul Craiovei
(Arhivele Olteniei, X, 1931, nr. 53, p. 87).
In legliturgt cu ritzvrittirea de sub conducerea lui S. Mehedinteanu i Gh. Cutui, vezi
tiriIe cuprinse in rapoartele consulare prusiene (Hurmuzaki, X, p. 351-352, 362-366, 371-372).

357
www.dacoromanica.ro
 Je réitére ici avec instance l'observation que j'ai eu l'honneur de vous
faire dans ma lettre du 6/18 juin, qu'on doit absolument doigner de la fron-
tière les gens de cette troupe. C'est le seul moyen d'assurer la tranquillité
dans notre pays.
Dans le premier rapport que j'ai soumis à la S[ublime] P[orte], ayant dil
nécessairement dire la Write' que ces brigands sortis du territoire autrichien,
ils craignent que cela ne fit une mauvaise impression pour la 1 je me suia
empressé de faire traduire mot-à-mot ces lettres et de lui envoyer une note que
Mr. de Hakenau m'adressa en réponse à l'invitation que je lui avais faite d'engager
un peu l'attention des autorités de la Transylvanie et du Banat dans [ ?] cette
affaire. Elle 1 d'un bout à. l'autre la bonne volonté que ces autorités
tous empéchèrent de déployer.
Les commissaires turcs arrivèrent à Silistrie jeudi dernier (29 juin). Ils
passeront le Danube aujourd'hui et continueront leur chemin sans relais, en
les faisant entrer en Russie par la quarantaine de Skuléni, où l'on fait les pre-
paratifs pour le-ur réception. On leur fait faire le double du chemin qu'il y aurait
s'ils allaient à Akkerman par Galatz et Tomarova.
Bien de plus remarquable parmi les nouvelles du jour que l'abolition du
système des janissaires, abolition digne de faire éclipscr celle de Strélitzi sous
Pierre le Grand, parce que celui-ci avait déjà une force régulière entre ses mains,
qui lui donnait un point d'appui, et parce que les janissaires étaient plus nom-
breux, plus intimement liés à la nation, à la religion et aux institutions de
l'Empire Ottoman. Mais tout était si bien arrangé, si bien preparé, et lcur meil-
leur succès couronne l'entreprise.
Muzeul Romino-Rus Bucurqti, dos. 2072 (copierul Apostol Arsache), p.185-187.
Copie franc.

146
24 iulie 1826
Dimitrie Macedonschi cere de la guvernatarul Basarabiei sei
intervinei spre a i se pieta banii cu care a imprumutat pe lordache
Olimpiotul, in 1821.
24 iulie 1826
Traducere
Guvernatorului Basarabiei 2
Cererea locuitorului Dimitrie Machedonschi.
In trecutul an 1821, a 1mpru.mutat de la mine, cu politä, fratele meu de
cruce, scrdarul Iordache Olimpiotul, cu dobinda, bani 2500 galbeni austriaci,

1 Cuvint indescifrabil.
2 Gre§it in text: o Guvernatorul orapalui Bucuresti o.

358
www.dacoromanica.ro
 cu indatorirea di la once cerere e obligat sä mi-i dea in aceea0 monetà, eu
dobinda euvenità.
Insä cum acest datornic al meu a rämas atunci in Tara Romineasa, i eu
locuinta lui ping acum nu am putut-o Etna( iar sotia lui, Stana, Cu copiii, venitä
In Basarabia, spunea intotdeauna el ea 10 a§teaptä bärbatul; iar pe Rugg
altele i imprejurki deosebite m-au fäcut sl wept sosirea lui. Insä cum acum
pomenita sotie Stana s-a asatorit aki cu un altul, apoi i trebuie de presupus
eä bärbatul ei i datornicul meu nu mai este de acum in viat,ä, i averea lui
trece in miini straine; care acum se aftä in miinile soçiei lui, Stana, 0 este alci-
tuitä din bani gata, o sumä insemnatà de bani, i restul, avere mi9cätoare.
ca ea si n-o ascundä, dupl care eu voi- fi nevoit sà mä lipsesc de bunul
meu, prea plecat rog pe inältimea voastrà sà numiti un functionar capabil,
carttia porunciti ca, in. prezenta mea, inventariind, sl sechestreze toatä
averea datornicului meu Olimpiotul, aflätoare in miinile sotiei lui Stana, care
acum locue§te in satul Nedobäuti, tinutul Hotinului; i apoi, in puterea poli-
lei, dupà care- alatur in traducere copie, sa i. multumeascä. Iar cà eu, tau-
aclevär, din acea avere urmeazä, dupA polite, sä primesc bani, i cfi, In acea
avere, ea n-are nimic zestre de a ei, intru aceasta am dovezi evidente.
Dupä multumirea mea cu a mea proprietate, averea rämasä &A se porun-
ceascA a se da subt tutelä, pinä la majoratul copiilor räposatului, &id in actu-
alul ei bärbat, fost arnäut la fäposatul, nu este n'Adejdea cà va putea pfistra
averea orfanilor.
Datà la 24 iulie, anul 1826.
Muz. de ist. Buc., doc. 1462/1957. Copie rus., Publicatà de E. Virtosu, Despre Tudor
Vladimirescu, p. 96-97.

ANEXA 1
la documental nr. 146
Konna
lionytietmo...1 owra6pa 1826 rota
110TFITyJIB [?]
C 11p0111eHliq nepHoHattant,Ho noHaHHoro B XOTI4HCK0e Bemixoe Hcripan-
mmecmo Ha Hurcottailinee 14M51, 1826 roja, CeliT516p51, 16 gm.
IlpocHm ymeptuaro B MonnaHHH cepHapa HopHaHHH 14.rmun6Hra >Kelm Cram,
PagoBaHoHa Holm, o gem cnegyeT -romy nymerta.
l-e
Ho 110B0gy qo r. r. XOTHHCHIle .111,1HyTHbIrl npoHypazop 3elitieHICO M oem-
cHoro HenpaHHHT-tecTsa HomHcap EHymerictuni, Hacromnaro cum:16p51, npH6brn
B mar )om H, }came Tomato sewn no cpnwHam moHm Hai:mew:it mHe npFulanne-
HcauntemH CJION(1413 B warn cywryx, B3S1J114 OHLIR AAA xpaHeinut B HonpaHHHItecrne
Ha moHneTHopeHme npeTennyembtx no noHormaro mywa moero, He go mum
1. Doc. deteriorat.

359
www.dacoromanica.ro
Hacamulitxca He}wen OTCTaBHbIM nopyTtlincom AMHTpHeM MatienoHamm 2500
aHapHricHHx gepHoHlios, noTomy BrAcouaihnilm Baniero HmnepaTopcHaro Berm-
liecTsa HmeHem npoTecTyg.
2-e
B A0Ha3aTenbcTlio tITO HecnpaBeHnHHo ManeHoHcHlim no cmepTH mywa Alper°
o6paTanca Ho mHe B npeTeHAyembix gemzax , no Hexce.ne, ecT To tITO OH, Malim-
AOHCH141, ecTim6bx OH mor Hmem OT MeHJI HO cnpaliegeramocTH HeRcenb, TO HasepHo
mor 6b1 oHbiti npencTaHHTB mHe erge c Hatia.na ero H moero TyT 5 neT npe6},maHHH.
Ho HanpoTHH Toro, Kora 51 Tpe6osan OT Hero MaliblikoHcHaro B BO3BpaT ,n0J1liaiblX
no pocnlicHe CO6CTBeHHO pyx-moil 6paTa ero pogHaro Maria MalimnoHcHara
noHoilHomy mylity moemy nopAattino 1000 JleBOB, TO OH MalAbIHOHCKHrl, O BeKCenb
mylice moero 3anpeTeHovemmx HbIlle 2500 Hutiero He roHopaa tITO 6bI 51 emy 3anna-
THJIa, a npocan C 6paTOM CBOHM H3BHHeHH51 TlepeHO MHOIO, B HenocTamax CBOHX
Ha nononHeHHe mHe 1000 JleB H B CReACTBHH 3a Tem.
3-e.
03HatleHHbIrl APAHTpHil MallbIHOHCHHil B OHHO HOTIHOe HpemH, He 3Haio c
HaHHm ymmcnom H HamepeHliem nplit1H51 Ho mHe H ROM, npelicne mHe 061351BHJI
tITO SI106bI HaHoe TO cexpeTHoe IIIICBMO OT noHoilHoro MOeTO mylica HaxonwrcH
B Henax 6bnnuaro B XOTkIlle nankinmeiicTpom Beilimmaria, a IIOTOM Tpe6olian OT
meHH HaHoro micbma nlicaHHoro OT moero mylica Ana cilimeHHH c TO10 6ymarom
goTopaH HaxoTniTcH 51Ho6L1 y nanimmeRcTepa. Ho Horna H emy oTHa3ana tITO
He Helo HI4KaKIIX 6ymar TIOLIIIFICaHHIAX mylicem MOI4M H WO OH moliceT yinepHTcH
no 3HaHOMOCTH c nannwvieticTepom o pyHe moero mylica c TO1 ceRpeTHoii 6ymarH,
TO OH C TM OT meHH ymem.
4-e.
03HatleHHEIVI ,11,111HTpHfl Mai I,LoHcIdHì rIp11tL5i BHOB KO B HOM H CM
Haca cTan mena IlpOCHTb CHMH c.nosamx: KyHolia CTaHa, nolicanocTa, oTHenlif
y ce6e 6oHpcxylo 6ymary HmematylocH y cHoero my)Ha, a 51 no Heg ynoTpe6mo
TaHoe cTapaHHe cHoe, tITO o61,naiou;He B ByHapecTax 6yHprca 3annamr no Heft'
370 nut; H 113 Toro in4c.ua tlaCTb TpeTmo H nonytiy ». LITO, }coma 5i cHa3a_ria emy
He Hmeio HHKaR011 6ymarH c nognHcom Tex 6yHp, H He Hago6Ho mHe HHEaKHX
Helier, TO OH CTaJI Mena yroliapHHaTb o TaHOM ero CO MUM pa3roHope HHHomy He
06135113JIHTb ; a HaH si 6yHytni >KeHlIAHHa He morna Hpa3ymen. Q60pOT0B ero, Maim-
HoHcHoro, xko HacroHalaro HpemeHH, TO HmHe cmeno mory cHa3aTs no Hcem ero
lipOTHBHIAM H33I0)KeHbIM nocTynHam, tITO OH HenpartemHo HanpeTelinyempo
oz. noHoilHoro mylica moero cymmy o6pailiaeTcH ho Mlle no BeHcene manHaHcHoro
,z1HaneHTa HoToparo 51 HHHaH, 3a He3HaHHe ce rpamoTm, HHHorga B nepenlicHax
He ynoTpe62lana 'Tome Ha rpetiecHom.
5-e
,11mHTpHil Magb1,110HCHHA B npomeHHH cHoem ero CHHTeJlbCTBy rpacloy H
KaHanepy BopoHliony OT 26 cl) espanH cero roa, mewny npoqHm Hecnpasexammm.
H3HeTom, HanHcan tiTo HHo6bi, H HbmyinaH cayxH nosclogy 0 TOM, tITO mylic
HaxogHTcH B ACHBblX. A HanpoTHBy Toro, Horra npH npoe3He upe3 XOTI4H
6HaweHHoil namHTH BceaHrycrernnero moHapxa AneHcalinpa HaanoHlitia
licrynnna K ero HmnepaTopcHomy BenliliecrHy c npoineHliem o nocTHruieg moero
mylica cmepTH, TO H yorkocToanacb nonyqlim OT HbicoHomoHapmeil MHJIOCTH Ha II0,11-
geplicaHHe ocTaHunixca npil mHe ma.aoHeTHAro cemericTsa 500 # accHrHanHomm.
6-e
XOTH lice MalibiHoHcHHVI HmeeT OT mylica Moero Ha o3HatieHHym cymmy 3aKOH-
}MIR BeHCeJlb, HO Hai< OCTaBLIIHCb 51 C MaJlaTleTHHMH BOBO, TO II0 13CeM y3aHoHeH-

360
www.dacoromanica.ro
HbIM riparram Hmeinie CO6CTBeHHO npimagneracainee mHe 14 ,tieTram orroprHym HliKTO
He moraceT, H noTomy xax Beam ace npariaaueramigHe mae CJI0>HeHEI 143 npornix
cyrigyxort B Taxosa ogr4H r. r. npoxypaTopom H Horvincapom EHymeacxiim u nocTy-
11J1eHO C OHIAM BO B3HTHII cyHgyxa B HcripaarawiecTrio BOBCe Hecoo6pa3Ho C npeg-
nimaimem Hcnpasinuoniero gariraniocm rpmxgaHcxoro ry6epHaTopa r. OraTcxoro
CoaeTHHIca IIH3aHH, 110TOMy TITO OHLIM r.r. Benem mason npocHTeino B gonre
HOHp0BHTeJ113CTBO, Tora Roma ripaao lipH3HaHo 6ygeT 3a1(01MbIM HOpHAKOM, H
Hora H OTBegaTb He B COCTOHHHH Ham cero 3a1IJIaTI4Tb. Ho Rai< acero TODD Heco6-
no)eHoì si ceiosecrpom o6enieuieHa. Ene caepx 3a6paTbix B HcripaminuecTso
Beige BeneHo mule onlicam npH gaope moem Kai< CHOT, xae6 Tax H gpyrHe no
X0351ACTBy ABHHCI4NiOCTH. He 3Ha10 6yHeT 11H B COCTOHHH14 ace OHO O1'BeTHITI3 mHe
Maabaioriciniii, }um HTO gpyroft, TOT,aa 'coma TaKOBbIti yMbILIIJIeHHbIrl 060pOT
Ma1b10HCHOTO OTICpbITI,CH moraceT Henpaaranimbrm. H Tenepr, >xe OCO6bIMH CBH-
gezenemu nTo OH nocne B3HTHH cyarlyxa C Bealamil B HcnpaaHHIrecTiro upes jAsa
gH5I 11pHX0HHJI HO mHe cep6cxliti Boeaoria Million" cicasam: ga6bi H cHa6l1rna ero
oco6oio 6ymaroro, H no KOTOpOti 61,1 OH, MagbaroHcimil, mor 110113TtIHTb OT 6yxa-
pecronix 6yilp amecTo po3gamm1x Ha isoricxra moHm my>xem ace Te 2500*, Tora
moraceT yHHLITOSHHTb no cygy HacTosunyro RO mHe iipeTeH3Hi0, cefitrac 113BepOT11Tb
mHe OT HcnpaaHnliecraa ace eam. A }cal( npegcraisana upes Manonia cxa3aTi)
MairbaroHcxomy LiTo 6bi CHM H3rOTOBHJI Hyrawyro emy 6yMary, TO pue MI4110111
BOpOTHCH B Hpyroti pa s mire 061,31BHJI Tao Bce 6yHeT rOTOBO. A }talc o6o seem
npencxa3aHHom Mauourem cniainann 143 Kinauxosen capgap KOCTH H Cep6CH141
COBeTHI4K Bemcaa H moryT Tatoice 6b1Tb CBHHeTelIeMH, TO noTomy Bceartry-
cTeihuaro moHapxa ycepgHeinue nporny:
,Lka 6B1 BbicouathuHm Baulero Hm[nepazopcxaro] Beniquecraa] yxasom no-
BeneHo 6b1n0 cHe moe npouleinie npuaraa saaHcam H J:ko paspeuiernira rge cuegyeT
3aKOHIlbIla nopragxom 3aaegeHHaro no BeRcene y>ca Moero ,LtmHTpHem Maubi-
goHcxram pena, HmyinecTiso c gomy moero 6e3 cyga H npaaa c cyHayxom 3a6paToe
H HHO CO6CTBeHHO npHHagne>xauree mHe H3 xoTimmaro HcripaminuecTaa 110BeZeTb
BO3BpaTHTb, npHTom CH5113 ceimecTp HaJ10>KeHHbIrl OHLIM HCIIpaBHHT-leCTBOM
Ha CKOT, x.ue6 a npoTune HO X0351rICTBy HB14>KHMOCTH, o6ecnetuns gOMICeH mire
no pocnHcxe 1000 nett Ha HmyraecTse MagbakoHcxrax, 6yg race OHM oxaracyTcra
HeCOCT0SITCJIbilb1M11, TO anpeg ,/10 paspearemira cero gem HatlanbCTBOM 3anpe-
nab ,EkM14Tpl4I0 MallbIAOHCHOMy 143 ropoga BbIe311 H 3a riarnaleituHm ero
o6opoTom nogo6Ho Hacroranie BO3BeHeHH0M rim Ha mewl 3a myra-ca rvioero no
mongascRomy irexcenb HMeTb CO CTOpOHM HauarabcTaa Hagsop.
llogrinimoe cnpoareHHe mican co cnos npocHTemxii nHcaps IleTp CHH-
AaIlIeBCHIlik. A CTaHa nognHcanach no [HmeHH]1 Grana PagoaaHy noxornamy
cepgapa cii3Hroc2 Hopraiu" OJIHMIIHHHC a He EnumnHoTHe [Rail Hipme roaopHT.
octombrie 1826
Copie dupä cererea data' Intlia oara prin marele ispravnicat de Hotin
eare Majestatea sa, 16 septembrie anul 1826.
Stana, fiica lui Radovan, sotia serdarului Iordache Olimpiotu, cel ce a murit
in Moldova, roagä sl fie mate in consideratie cele ce se arata in punctele de mai jos.
1-iu
Eu protestez in fata prea inaltei voastre Majestati pentru cà dumnealor
Ziencenco, procurator al tinutului Hotin, i Enusevski, comisar al isprävnicatului
Doc. rupt o decolorat.
2 Cuvint grecesc care inseamna: soVe.

361
www.dacoromanica.ro
de judet, au venit in casa mea, in septembrie cm.ent, i punind intr-un
sipet toate lucrurile gäsite prin läzi si care imi apartin, au luat acel sipet spre
pilstrare la isprävnicat ping la plata politelor de 2500 cervonti austrieci catre
porucicul Dimitrie Macedonschi care pretinde acesti bani de la bärbatul meu
rAposat, si care nu ma privesc pe mine.
2-lea
Drept dovadà cá Macedonschi pe nedrept mi s-a adresat dupà moartea
sotului meu pentru banii ce-i pretinde pe baza unei polite, este faptul ca Mace-
donschi, daca ar fi avut vreo polita adeväratä de la mine, atunci ar fi putut
sä-mi arate acea politä incä de acum 5 ani, de cind atit el cit i eu ne afläm
aici. Dimpotriva insä, cind eu i-am cerut lui Macedonschi sä-mi dea cei 1000
de lei 'cc mi-i datoreazd prin zapisul scris de fratele lui, Pavel Macedonschi,
dat räposatului meu so;, Iordache, atunci el, Macedonschi, nu mi-a spus
nimica despre polita räposatului meu so;, despre cei 2500 galbeni ce-i pretinde
acum ca platesc, ci s-a scuzat fatd de mine, impreunä cu fratele säu, ca
nu are de unde sä-mi implineaseä cei 1000 lei.
Iar dupa aceea
3-lea
Numitul Dimitrie Macedonschi, nu stiu cu ce gind i cu ce intentie a venit
intr-o noapte la mine in casa si a declarat in fata mea cum eà o scrisoare secreta'
din partea raposatului meu so; s-ar gäsi in dosarele fostului sef al politiei din
Hotin, Belicovici. Apoi el a cerut de la mine o scrisoare oarecare, scrisa de
sotul meu, pentru a o compara cu acea hfrtie ce s-ar fi aflind la seful de politic.
!risk cind eu i-am räspuns cä nu am nici un fel de hirtii semnate de sotul meu
ca el se poate convinge de scrisul sotului meu de pe acea hirtie secretà prin
cunostirrta ce o are Cu seful de politie, atunci cl a plecat de la mine.
4-lea
Numitul Dimitrie Macedonschi a venit iarasi la mine acasa si in patru
ochi a inceput sa mä roage cu aceste cuvinte: « Cucoanä Stana, vä rog, cautati
la dumneavoasträ hirtia boierilor ce a avut-o sotul dumneavoasträ, iar eu mä
voi stradui in asa fel ca boierii care träiesc In Bucuresti sA plateaseä pe baza
ei 370 lei. lar din aceastä sumä eu voi primi a treia parte ». and eu i-am spus
oä nu am nici o hirtie Cu semnätura acclor bojen i ca. nici nu-mi trebuiesc
nici un fel de bani, atunci el a cäutat sA mä induplece ca eu sä nu spun nimAnui
despre convorbirea care a avut loe intre noi. Eu insä, fiind femeie, nu am putut
intelege ping acum intoraturile lui Macedonschi, pot acum sä dau pe fata
cu tot curajul procedeele lui necurate mai sus arätate i ea suma ce pe nedrept
el o pretinde de la raposatul meu so; o cere de la mine pe baza unei polite
scrise in dialectul moldovenesc, pe care eu, din pricina cä. nu cunosc acest scris,
nu 1-am intrebuintat niciodata in corespondentä, scriind numai in greceste.
5-lea
In cererea sa din 26 februarie a acestui an catre luminAtia sa contele
cavalerul Vorontov, Dimitrie Macedonschi, denaturind lucrurile, a scris
a raspindit zvonuri peste tot a sotul meu se aflä in viaita. Dimpotrivä tusk cind
a trecut prin Hotin prea augustul si de fericità pomenire monarh, Alexandru
Pavlovici, atunci eu m-am infatisat la majestatea sa imperialä cu cerere in lega-
turd cu moartea sotului meu si am fost miluità din malta milä a monarhului
Cu 500 galbeni in asignatii, pentru intretinerea copiilor mei ce au rämas
minori.

362
www.dacoromanica.ro
 6-lea
Cu toate cà Macedonschi are de la sotul meu politä legiuità pentru suma
arAtatA, dar cum eu am rAmas vAduvA Cu copii minori, dupA toate drepturile
legiuite, nu poate nimeni s'A ja averea ce-mi apartine mie i copiilor.
De aceea i chestiunea cu toate lucrurile care-mi apartin si pe care dumnea-
lor procurorul i comisarul Enusevski le-au luat din celelalte l'Azi si le-au pus
In una singurg, ducindu-o la isprAvnicat nu este conformA cu porunca d-lui
sovietnicului de stat Pizani, loctiitor al gubernatorului civil. El a poruncit
acelor domni s'A dea ajutor jeluitorului in chestiunea datoriei, dar numai atunci
cind dreptul lui va fi recunoscut pe baza legii i cind eu nu as fi in stare sA-i
plAtesc acea datorie. Cum insa de toate acestea nu s-a tinut seama eu am fost
nedrepatitA cu sechestrul aplicat, Pe lingA ca lucrurile au fost duse la isprävni-
cat, acura s-a poruncit s'A se facA catastih atit de vite, cereale, cit si de cealaltA
avere miscAtoare din gospodAria mea. Nu stiu dacA Macedonschi sau altcineva
va fi in stare sAi rAspundil de toate acestea, atunci and aceastA ispravA cugetatA
a lui Macedonschi se va descoperi ea este necinstitA.
La doul zile dupa luarca sipetului meu cu lucruri la isprAvnicat a venit
la mine voievodul sirb Milos s'A-mi spunA ca eu sl-i dau o hirtie anumitA cu
care Macedonschi sl poatA obtine de la boierii din Bucuresti toti acei 2 500
galbeni dati de sotul meu pentru oaste. Atunci va retrage de la judecatA pretentia
ce o are acum fall de mine si imediat imi va inipoia toate lucrurile de la isprAv-
nicat. Eu am transmis lui Macedonschi, prin Milo, ca acesta sA-i pregAteascA
hirtia necesarA, iar Milos venind a doua oara la mine mi-a spus cA totul va fi
gata. Cum toate cele mai sus arAtate le-au auzit serdarul Costi i sovietnicul
sirb Velisav din KliscAuti, i acestia pot sA fie martori pentru cele ce mi-a
spus Milos, de aceea eu rog din toatA mima pe prea augustul monarh:
Ca, prin poruncA data* in numele majestAtii voastre celei prea inalte,
aceastA jalbA a mea sA fie inregistrat5 i pink' la hotArirea ce se va lua pe calea
legii in pricina pornitA de Dimitrie Macedonschi privitor la polita sotului meu,
sA se 'porunceascA a mi se inapoia de la isprAvnicatul de Hotin avutul meu
personal ce a fost luat in sipet din casa mea, fArä judecatA i färA drept. De
asemenea sá fie ridicat sechestrul pus de cAtre acel isprAvnicat pe vite, cereale
cealaltA avere miscAtoare din gospodArie i sA mi se asigure prin averea fratilor
Macedonschi cei 1000 lei din zapis. Ia* dacA ei nu vor fi in stare, atunci mai
dinainte, pinA la hotArirea acestei pricini de cAtre eirmuire, sä fie interzisA
iesirea din oras a lui Dimitrie Macedonschi i pentru atitudinea lui in viitor
fall de mine, asemAnAtoare celei de acum, pentru polita in moldoveneste a
sotului mea, sä fie supravegheat de catre cirmuire.
AdevArata cerere a fost scrisA, dupA spusele jeluitoarci, de care pisarul
Petru Snidasevski, iar Stana a semnat asa : Stana Radovan, sotia rAposatului
serdar Iorgachi Olimpiotis, iar nu Elimpiotie cum spune acum.
Muz, de ist. Buc., doc. 12 363 (nr. vechi 3441). Text rus.
ANEXA 2
la documentul nr. 146
Tho6e3Hmil 6paTen, ,L144mHTpHii CTenaHomq,
flocjie nna.ma Banter° OT 23-ro cbesparm, H He nonytran oT Bac Hit KaKoro
nHcbma, Hpome tipea r. Jlaay OT 24 cbe [Hpana] nHcaHHoe, a anecb nonytteHo
9-ro cero mapTa, H6o OH Toro tnicna npmexan B KIHnHHeH.
Este vorba de Milos Saranovici.

363
www.dacoromanica.ro
 Ha o3HageHHoe noc.nermee Baum nacbmo a Bam nacan 1-ro maim H 7-ro co
Bnoncemfem npa nocuenHem ;IRS' coo6panceinm nongepRa cgerama CraHoio npen-
craBneHHbix, AcbaHaca Xam6bi, 6bmmaro y E. Heo6hI ynpaBarenem nmemm;
1160 HO CJI0BalK ero, CROJILICO 51 mor goranancsi, TITO CtleTbI OH 'Ewan no npocb6e
CTaHbI H 110):1 OHb1M11 nommcaa reopraiam O31HM1114,411Ca. OH mHe ToBopHn TITO
OH unnen y Heil H 3211111CHy10 IIH1417, o IcoTOpoi a Bam infcan, TITO 51 ee B1Ige.31
y Heil, B KOTOpOrl FeopraRall cam nacan csoepygifo H COO6paHCaJI B [1()T11e] C Helo
1101111HCb Bexcena 11 nro -oHa TO.TILICO 110 yirpnmerBy 0rRa3biBaer OT rinarenca.
CeronHa nocbmaerca 113 rpancnaHcRoro cyna yRa3 3a N2 348-il Y., Cyrky C
npano>Remfem npn oilom oparimanom np113b6b smilax if npanowemfe To ecrb
BbMHC 113 X. r nomnimf, aC14.11-10BK14 H nacbma; H B peaunounif 6o.ribme Hwiero He
cRa3aHo Rai< TOJIE.K0 TIT06bI Y. Cyn OHMX amen B Emu npif 3aRnioneinuf pememm
H IITO6bI TOT Y. Cyn B norpe6Hom cflygae CIIPaLIMBaJI pa3pememm OT ripaswrenb-
crBa, KaK 6bIJI0 cile OT ormoro romy cyny nocuaHo. Kai< 51 ynce Bam nacan, He
6e3I1OKOrITeCb HH o gem. nycrb Y. Cy 113111 coo6pa3Ho y3aRoHem11Lm, HMI no
csoemy npoinsany pemnT, JIHILIb 6bi He BOJI0t1HJI, a coo6pa3Ho yRa3am npamf-
TeJlbCTBa K011111411 B nocnemHom npemefm; H BbI B3SIBIIIPI K0111110 C ero oripene-
nemfa, npne3>Ratire croa, a nocne ecm Ha 6ora Haneama npoygnm cy,nbes Rai<
TIOMMIBI 0H14 pyRoBoncrBoBarb 3aRoH21ma H Rm.( cynnm. BbI 6onbine mfgero He
npocirre OT Tex cyneri, Rai< Tomao cRoporo oRoHgainfa. A ecnif OHH gem° same
110CbMalOT Ha anemnano HenpaBanbifo, TO ecn ynce caygail 321KOHHbIt1 OTMeHHTb
11p0H3BO3ILHOe 14X 3aRsnogeHne, a 3a npononoaRy- y6bITKI4, H011p0C14Tb 143germatx.
BbI nogariTe B TOT cyn nporecr H Ewe To oTHecHTe Ha clieT BHHOBHbIX.
A no nepexone nena B rpancnaHcRati cyg, Tam mum° 5ygeT. BbI He oropgai-
Tea., tITO r. cyg TenepL C14/11 IIepBbIM ero yRaaom, TI( cna60 rainier y. cyny. Ho
Rorna ;Ten° nocrynar B ero paccmorpemfe, 51 Hagelocs Ha 6ora, tITO 6yner no Bceil
CTpOrOil CIIpaBegJIHBOCTH 3a1COHOB pa3pemeHo.
_Ilomaunme Bce, cant 6ory, 3,npaBbi H imaHmorca Baivi BceH Bcemn.
Bain 6par, noRopHbiii cnyra
MagenoHcionl
rIpif cem nocbmaio HM Ha pacxonbi 15 py6neti accarHamfamn.
12 maim 1827 rom.
r. KainnHes
DragA frätioare, Dimitrie Stepanovici
Dupà scrisoarea duMitale din 23 februarie, eu nu am primit de la dumneata
nici o altà scrisoare, decit pe aceea scrisä din 24 februarie, pe care am primit-o
aici prin domnul Lazu la 9 ale lui martie curgätor, deoarece el la aceastä data'
a sosit la Chiginau.
La amintita scrisoare din urma a dumitale, eu am rifispuns la 1 la
f,371

7 martie, adaogind pe IMO' cea de a doua, spre confruntare, socotelile infali§ate

de Stana, ale lui Atanasie Hamba care a fost administrator al mogiei lui
E. Nedoba. Caci, dupä spusele lui i d.upà cite am putut eu sä-mi dau seama,
socoteala a scris-o el la cererea Stanei gi a semnat in locul lui Iordache Ohm-
piotul. El mi-a spus cà a vazut la ea gi condica de zapise despre care ti-am
scris eu cä am vAzut-o la ea, gi in care Iordache insugi a scris cu mina sa pro-
prie, gi a confruntat impreunä cu ea semnätura de pe chitantä §i [mi-a mai spus]
a ea numai din incàpätinare nu vrea sA plfiteascA.
Astäzi se trimite ucazul nr. 348 de la judecatoria civilä la judecnoria de
tinut, cu cererile in original ale dumitale anexate i cu copiile dupä asignate

364
www.dacoromanica.ro
 scrisori, de la politia orasului Hotin. In rezolutie se spune numai ca judeca-
toria de tinut sa aiba actele in vedere la formularea hotkirii i ci tot ea sa
ceara, daca va fi nevoie, incuviintarea cirmuirii ca hotkirea sa fie trimisa
acestei judecatorii. Dupä cum am mai scris dumitale, de nimic sä nu fii.
tit. Lasa judeckoria de tinut sá ja o hotarire ; fie dupa legiuire, fie dupa bunul
ei plac, numai BA nu amine ci sa termine at mai de grabii, potrivit poruncilor
cirmuirii. lar dumneata fa copie dupa hotkirea data de judeckorie i vino
aici; va da dumnezeu ca judecatorii sä fie invkati cum trebuie sa aplice legile,
si cu.m trebuie sà judece. Daca insa ei, in chip nedrept vor trimite pricina
dumitale la apelatie, atunci va fi cazul deja ca prin lege sä fie anulata hotkirea
lor samavolnica ; iar pentru aminare i pagube sa se ceara despfigubire. Dumneata
sá faci contestatie la judeckoria de Tinut i toate acestea sä se punk' in seama
celor vinovati.
Apoi dupä ce pricina va fi trecuta la judeckoria civilà, totul va fi limpede.
Dumneata nu te necaji cá judeckoria orasului scrie acum atit de potolit, prin
acest ucaz, ckre judeckoria de tinut. Eu am nadejde in dumnezeu cá atunci
cind pricina va veni spre cercetare la judecatoria de tinut, ea va fi hotarita
dupa toata dreptatea. legilor.
Cei din cask' sint, slava domnului, cu totii sanatosi i và trimit inchinaciuni.
Fratele dumitale i supusa sluga
P. Macedonschi
Iti trimit totodata 15 ruble in asignatii pentru cheltuiala.
20 martie 1827', Chisinau
Muz, de ist. Buc., doc. 5886/57. Orig. rus.

ANEXA 3
la doetunentEd nr. 146
Copie dupa incheierea Tribunalului civil regional al Basarabiei,
cuprinsa in hotkirea data in ziva de 24 aprilie 1828 in actiunea poru-
cicului in rezervä Dimitrie Machedonschi, contra serdaresei Olimpi-
dis pentru suma de 2 500 galbeni.
S-a hotärit: din datele pricinii se vede ca jäluitorul Machedonschi îi inte-
meiaza pira pe zapisul din 16 februarie 1821 ce i-a fost dat de catre sotul numitei
Stana, Gheorgachie Olimpidis, scris de mina unui oarecare Tudor Vladimirescu,
care este semnat i ca manor ; i pe doua ravase de asemenea ale lui Gheorgachie
Olimpidis, la fel din anul 1821 iunie 5 si 6, din care in primul ravas, el Olim-
pidis, serie sotiei sale Stana pentru ca &Lisa, indata ce-1 va primi,
teasel lui Machedonschi banii ce el Ii datoreaza, 2 500 galbeni nemtesti cu dobin-
zile cuvenite, i sà ja de la dinsul zapisul ce i-a clat in acelasi an la 16 februarie ;
iar prin cel de al doilea, raspunzind lui Machedonschi, se jura in numele lui
dumnezeu cà banii luati de el de la un oarecare Tudor i-a trimis el acasa la
Stana lui spre pktrare ; in ceea ce priveste faptul ca Machedonschi i-a scris,
ca el Olimpidis 1-a inselat, el Machedonschi, cum il incredinteaza Olimpidis,
sä nu creada zvonurilor mincinoase, deoarece el nu 1-a inselat, ci se socoteste
dator a-i da banii datorati de el, insa ca nu-i are cu sine in numerar.
1 0 altà scrisoare a lui Pavel ciitre Dimitrie, din 3 noiembrie 1826 (ibidem, 5884/57).

365
www.dacoromanica.ro
 Pirita Stana se aparä impotriva acestei cereri prin aceea cá zapisul
cele douá rävase infätisate de jaluitorul Machedonschi nu gut semnate de
sotul ei i ea ele sint false. 5i. dacä dinsul ar fi avut un zapis adevärat, chiar
si in acest caz dinsa nu s-ar fi socotit datoare sa-1 plateascä, deoarece mosia
ce o are este a ei de vreme ce a cäpatat-o de la primul ei so;, haiduc Velko.
Machedonschi tagaduind aceastä declaratie, a infatisat tribunalului urma-
toarele dovezi:
marturia intärita de juramint facutä la politia orasului Hotin, de catre
Iani Olimpidis, nepotul lui Gheorgachie Olimpidi, prin care acesta marturiseste
cà zapisul i cele douä ravase au fost semnate intr-adevär de unchiul sau, Gheor-
gachie Olimpidis ;
märturia voievodului sirb Hagi Prodan, data fail juramint la politia
orasului Hotin, intarita la 27 septembrie 1826, ca dinsul, inch' din timpul sederii
sale in Valahia, stie cá Olimpidis datoreaza moldovanului 2 500 galbeni potrivit
zapisului din 16 februarie 1821;
marturia asesorului colegial stefan Jivkovici data in urma interoga-
toriului ce i s-a luat de procurorul judetului Hotin si de comisarul judecätoriei
obstesti a aceluiasi judet, prin care se chezäsuieste cá zapisul aflat la Mache-
donschi este adevärat i fara niel o indoialä este semnat intr-adevar de insäsi
mina lui Gheorghachie Olimpidis, i cä intreaga avere ce se afla in miinile
Stanei este a lui Olimpidis si este dobindita de dinsul, iar nu de Stana, deoarece
dinsa maritindu-se cu dinsul nu avea nimic, care declaratie Jivkovici a inta-
rit-o prin juramint la judecatoria judetului;
la fel, intaritä prin dare de juramint, marturia lui Mihail Bairactarul
in care aratä cä.' din tinerete se afla neincetat si in toate locurile pe lingä Gheor-
gachie Olimpidis, pinä ce dinsul Olimpidis si-a sfirsit viata in 1821.
de aceea are dinsul cunostiinta sigura cA atunci cind Stana s-a märitat dupa
Gheorgachie Olimpidis, nu avea vreo altä avere decit numai o salbä de galbeni
pe care o purta la git si pe care dinsa a pierdut-o pe timpul cind a fugit de
turci; totodatä Bairactarul a adaogat ca pomenitul Olimpidis impreuna cu
dinsul, in fevruarie 1821, s-a dus la Machedonschi i Vladimirescu, care se
aflau pe atunci la Tinfäreni, lar dupä inapoierea la Craiova indatä s-a imprastiat
zvonul cA Gheorgachie a adus bani, cit anume, el nu stie; iar dupä aceasta,
la 20 mai 1821, din porunca lui Olimpidis, a luat el Bairactarul,sacii plini de
bani gäsiti la Vladimirescu, pe care i-a dat sotiei sale Stanei, care se afla atunci
In tirgul Cimpulung.
Temeiul pentru care judecatoria judeteana supune judecätii i aceste
dovezi infatisate de Machedonschi, se dovedeste neintemeiat, potrivit urmä-
toarelor imprejuräri i legi:
aceastä judecatorie dorind a tägadui märturia lui Iani Olimpidis,
data la politia civila din Hotin sub luare de juramint, se intemeiaza pe aceeasi
marturie, tot a lui Iani, ce ar fi fost facuta in fata acelei judecatorii in urma
cererii Stanei, insä fail dare de juramint, cu.m cA dinsul n-ar fi sustinut la politic
ca. zapisul ar fi semnat de unchiul säu Gheorgachie Olimpidis; dar in legea lui
Armenopol, cartea I, paragraful 6, capitolul 42, s-a legiuit ea acel care martu-
riseste impotriva cuiva, nu mai are dreptul sA marturiseasca a douä oara in
folosul aceluia», i oare s-ar putea crede mai mult o marturie fara dare de
juramint decit o märturie fäcuta sub luare de jurämint, semnatä atunci de mina
proprie a lui Iani Olimpidis, ca ambele ravase ale lui Olimpidis infätisate de
Machedonschrsint intr-adevar semnate de mina unchiului &Au Gheorghe Olimpidis?

366
www.dacoromanica.ro
 In al doilea rind, de oarece pluitorul Machedonschi, potrivit intelesului
legiuit al dovezilor arätate, a dovedit in fata judecätii cä dinsul are drepturi,
iar pirita se inpotrivegte lor; pentru care pricinä dinsa gi este datoare a dovedi
cA zapisul intr-adevär nu este al sotului ei si ea' el nu a imprumutat de la
dinsul, potrivit intelesului legii amintitului Armenopol cartea I, paragraful 2,
capitolul 7, unde s-a legiuit c'ä « acel care aratà un lucru oarecare trebuie gi
sä dovedeascä, iar nu acela care se impotrivegte» iar dinsa, in loe sä
tigeze dovezile, a dat la judeatorie cerere, zicind sà facä cercetare in casa
gi In hír' tiile räposatului Hagi Prodan, printre care ea niidAjduia sä gäseasa
astfel de zapise care ar putea descoperi drepturile ei; gi judecatoria judeteanä,
In loe s-o sileaseä potrivit intelesului legilor sä-gi gäseascä singura dovezile
ce crede cä-i stilt cele mai trebuitoare, a luat asupfäli indatorirea sä le caute
pentru dinsa. Dind urmare cererii Stanei, a cercetat casa amintitului Hagi
Prodan, gi, gasind printre hirs tiile sale un zapis de 40 000 leva, gi semnat de
asemenea de Gheorgachie Olimpidis, 1-a socotit fals ea gi cel al lui Mache-
donschi. Aceastä mäsura a judecätoriei judetene este impotriva legli, nedreaptà,
dä tribunalului banuiala deschisä cà membrii acelei judeatorii au lucrat
cu pärtinire in folosul amintitei Stana, deoarece ar fi fost in drept sá cerceteze
casa sus-amintitului Hagi Prodan numai and ar fi avut dovezi sigure cum el
In acea casa se ascunde oarecare taina privind otcirmuirea ; lar pe temeiul
cererii Stanei, in care dinsa arätat bänuiala cä acolo s-ar fi aflat hirtii in
folosul ei, judecatoria era datoare sä poftescä pe Stana sä gi le capete singurä
sau urma S A le cearà pe cale legiuitä de la mogtenitorii zisului Hagi Prodan,
insä färä a-i sill, pentru el de vointa lor atirna sä le dea sau sä nu le dea,
precum se spune in legea lui Armenopol, cartea I, paragraful 2, capitolul 18:
« tu ceca ce prive§te prigoana intre douà pfirti, a treia numai atunci inratigeazti
gi urmeazä sä facä dovezi, dud acestea nu sint in paguba sa, iar cind se intim-
pia, atunci se impiedicA siluirea». Dar judeatoria judeteanä, precum se vede
din dosar, nici n-a intrebat pe acei mogtenitori, ci deschizind cu sila lada,
a ridicat de acolo tot ce a binevoit, iar dupä aceasta in chip samavolnic a
cAutat prilej sa strice pira luí Machedonschi, precum i zapisul g'äsit de el
In amintita casà
in al treilea. rind, din numärul martorilor pe care se sprijinä Stana gi care
in urma stäruintelor ei au jurat la judeatoria judeteanä, nici unul nu dovedegte
gi nu spune cä' zapisul pe temeiul cäruia Machedonschi cere banii, nu era al
lui Olimpidis si cä acesta nu ar fi imprumutat de la dinsul, ci arata numai
c'ä un oarecare Ianko Popovici ar fi auzit de la Hagi Prodan cA pira lui Mache-
donschi este nedreaptà i cA dinsul, Prodan, s-ar fi läsat de märttuia ce a dat
el insugi, precum gi cä Milo§ Saranovici, fost mijlocitor sau mai de grabl impà-
ciuitorul dintre Stana §i Machedonschi, chemat de acesta pentru a-1 impäca
cu Stana, ar fi vorbit cä Machedonschi i-ar fi spus eä" dacA (lima Ii va da 100
galbeni pentru cheltueli gi o hirtie ea ace§ti bani au fost luati de Olimpidis gi
cheltuiti pentru Eterie, dinsul nu o va turbura. tag din numärul acestor
martori supugi de Stana jurämintului, voievodul sirb Milo§ Saranovici, impreuna
cu un oarecare Constantin Anastasiu, au arätat: primur, Saranovici, cä dinsul
a auzit numai de la Ianko Popovici el Hagi Prodan s-ar fi läsat de nArturia
ce a dat lui Mach edonschi; dar aceasta dovedegte ea ei au intrebat pe insugi
Hagi Prodan, care le-a räspuns cA Ianko Popovici vorbegte nedrept i i-a lucre-
din-tat cu jurAmint in fata icoanei cä Machedonschi are dreptate ; in ce privegte
impAcarea, Milo§ Saranovici a arätat cA, in urma rugämintii sale, Machedonschi

367
www.dacoromanica.ro
i-a spus cà, daca Stana îi va da intr-un loc oficial marturie scrisa cá gtie ca sotul
ei a luat de la dinsul acegti bard gi i-a intrebuintat pentru Eterie, atunci el
nu se va atinge de bunurile ei; deoarece Stana cerea ca o asemenea hfrtie sa
fie scrisa de í'nsugi Machedonschi, iar dinsa o va semna, atunci dinsul i-a spus
lui Saranovici cä nu doregte o astfel de impacare; sa-i dea dinsa lui acum 100
galbeni pentru cheltuelile ce le are deocamdatil cu pira in judecata pentru
dobindirea banilor La fel gi Constantin Anastasiu a aratat: ca el inainte de
vorbirea pentru impacare, a intrebat pe Machedonschi -daca doregte ca el
Anastasiu sa-i fie mijlocitor, insa Machedonschi a raspuns cá Stana se silegte
sä-1 ingele i ea el, Anastasiu, ca un om cinstit de top, sa nu se amestece in
faptele nevrednice ale Stanei
In al patrulea rind, Machedonschi, p'entru a dovedi mai bine ca zapisul
pe temeiul caruia cere acegti bani este adevarat, a infatigat acestui tribunal:
A. douä ravage ale luí Gheorgachie Olimpidis scrise in 1821, dintre care unul a
fost gäsit de el la un oarecare Petre Glavce, iar altul la Enie Baciu, impreuna
Cu marturia data de dingii sub luare de juramint la judecatoria judetului Orhei
la 30 noiembrie 1827, in care dingii marturisesc ca acele ravage sint intr-adevar
ale lui Gheorgachie Olimpidis. Iar de asemenea ea el, Olimpidis a luat de la
dinsul Machedonschi bani i ca semnatura pe acele ravage este desivirgit asema-
natoare cu semnatura de pe zapisul gi de pe cele doua tavage infatigate mai
inainte de Machedonschi; gi B. doufi zapise date lui Pavel Machedonschi de
scriitorul zapisului amintit Tudor Vladimirescu, care de asemenea Para nici
o indoiala sint asemanätoare cu scrierea i semnatura zisului Vladimirescu
de pe zapisul amintit.
Dei judecatoria judeteana, intre alte imprejurari inscrise in hotarirea sa,
care debe nu cauta descoperirea adevarului adevarat in aceasta pricina, gläsu-
iegte cA hirtiile infatigate de Machedonschi stilt false, deoarece semnaturile
de pe ele nu au nici o asemanare .cu cele pe care le-a infatigat pirita Stana ;
fiindca in dosar nu se afla nici o dovada ca rävagele infatigate de Stana Ant
intr-adevar scrise çi semnate de Olimpidis, iar in cele ¡ma-plate de Machedonschi
se afla un numar de dovezi gi marturia lui Iani Olimpidis ca acestea sint semnate
de unchiul sau; la fel se afla marturiile lui Glavce i Enie Baciu, care arata ca
ravagele infatigate de ei slut adevarate gi care desavirgit se aseamanä cu ele,
precum gi zapisele lui Vladimirescu, care de asemenea au aceeagi asemanare cu
scrierea i semnatura de pe zapisul lui Machedonschi; i in sfirgit, gi pe cele mai
sus pomenite dovezi se poate pune, fArá indoiala, mai mult temei pe atare
dovezi decit pe hírs tiile care nu sint dovedite ca. sint serse i semnate de
Olimpidis.
In al cincilea rind, de oarece serdareasa a spus, cu privire la martorii care
arafa ca Ora lui Machedonschi este dreapta, i anume Hagi Prodan i asesorul
colegial $tefan Jivkovici, ca ei sint partinitori, ceea ce a primit i judecatoria
judeteanä, ca ei amindoi sint dugmanii ei, adica Hagi Prodan din pricing &A la
dinsul s-a descoperit de asemenea un zapis de 40 000 leva, iar Jivkovici Ii este
dugman fiindca dinsa nu i-a pia-tit 200 galbeni pe care ti cerca dinsul;
Tribunalul civil regional, dupa cercetarea cu bagare de seama a acestor
imprejurari, a gasit:
flail, ea la marturia lui Hagi Prodan zisa Stana vi-a aratat multumirea,
de oarece dinsa insagi s-a silit prin dovezi deosebite a dovedi ca amintitul Hagi
Prodan a vorbit fatä de uncle obraze cä Ora lui Machedonschi nu este dreapta ;
prin urmare, clack' acest lucru ar fi fost dovedit, dinsa n-ar fi stäruit pentru

368
www.dacoromanica.ro
inläturarea dovezilor, ci ar fi dorit gi mai mult sä se intemeieze numai pe ce
a vorbit dinsul, ceea ce nu era oprit de lege amintitului Hagi Prodan, dei
avea de asemenea un zapis de la Olimpidis, dat fiindck potrivit lui Armenopol,
cartea I, paragraful 6, capitolul 31, s-a legiuit: « Cel care a invinuit pe cineva
intr-o pricinä oarecare, nu este oprit sA dea märturie de asemenea impotriva
lui in alta pricink Dar daca se N or ivi motive speciale, atunci in aceastä impre,
jurare se va opri»;
in al doilea rind, asesorul colegial Jivkovici, juramintul, a arätat
ca Stana, degi 1-a jignit intr-adevär prin faptul ca. nu i-a pia& potrivit
invoielii, 150 galbeni pentru cA dinsul a adus-o cu bine din Cimpulung, lima
aceastä pricina el a dat-o uitärii inca de pe atunci, gi nu mai are fa-0 de
dinsa nici o urk mai ales ea a adeverit prin juramint adevarul mArtu-
riilor sale ; in urma tuturor acestor imprejurari, dreptatea acestei pricini
este doveditä prin atitea dovezi, care incredinteaza desavirgit ea zapisul
intr-adevär este semnat de mina lui Gheorgachie Olimpidis, i ea se intaregte
In acest loe de dinsa cA i marturiile lui Hagi Prodan i asesorului colegial
Jivkovici sint adevärate, i cA amindoua aceste ponturi Ant primite de lege,
de vreme ce in cartea I, paragraful 6, capitolul 8 din Armenopol s-a legiuit:
despre martori trebuie sa afle care dintre ei este cinstit i fära cusururi
care este necinstit i desfrinat, avut sau sarac, ca sa nu cada sub invinuirea
de a trage un folos pentru sine, daca este prieten aceluia pe care ji infatigeaza
ca vechil sau prieten aceluia impotriva caruia el märturisegte, fiindca atunci
nu mai este supus bänuielii i atunci se primesc marturiile lui, iar rinduiala
lor o face judecatorul, adica.: el cerceteaza daca marturisegte fara ura sau
rostegte cu dinadinsul uncle vorbe, sau daca raspunde la intrebare in aga fel
incit A. se poata crede cA raspunsul sau este adevarat; tot el, judecatorul
gtie ce fel de ponturi urmeaza sa fie intrebuintate».
Dat fiind ca. din toate imprejurarile se dovedegte cA zapisul in temeiul
caruia Machedonschi cere cei 2 500 galbeni nemtegti pomeniti, este intr-adevar
dat de Gheorgachie Olimpidis i ca aceasta datorie este dreapta, iar averea,
eta se aflfi acum in stapinirea piritei Stanei, se cuvine zisului creditor, atunci
pe temeiul legilor gasegte ca creditorul Machedonschi urmeaza ja din
aceeagi avere in intregime suma capitalului de 2 500 galbeni, precum i dobin-
zile legiuite de 10% pe an, potrivit rinduielilor in fiintä in aceastä provincie,
socotind din ziva imprumutarii, adica de la 16 februarie 1821 pinä in ziva
plA;ii; intrucit pricinile de zapis nu sint supuse cercetarii judecatoregti, care
odatä cu infatigarea amanuntita, incheierea i hotarirea, dà impricinatilor
multumire, poruncegte judecatoriei obgtegti din Hotin sA pageasca la execu-
tarea pomenita i sa multumeascä pe Machedonschi. Intrucit nici judecatoria
judeteank inainte de incheierea hotäririi sale nu s-a ingrijit sA chesäguiascä
pe jaluitor, potrivit masurilor otcirmuirii gi a indatoririi insagi decurgind din
paragraful 25 al statutului de intocmire, ba chiar i dupa hotarirea sa a slobozit
lucrurile care au fost poprite de otcirmuirea ispravniciei aceluiagi judet in
timpul cind acelagi tribunal a primit apelatia, sa fie multumit din averea ce
se va vedea la fata, iar daca nu va fi destula pentru indestularea deplina
a sumei ce i se cuvine lui Machedonschi i clack' se va dovedi ca. pirita, in
timpul inceperii acestei pricini, a avut o avere mai insemnatk pe care dinsa
In curgerea timpului a instrainat-o sau a ascuns-o cu dinadinsul, atunci sa se
urmareasca suma de la mädularele de pe atunci ale judeatoriei, i, in sfirgit,
&A* fie vestiti prin chemari jaluitorul Machedonschi i pirita Stana, ca in ziva

24 c.70
369
www.dacoromanica.ro
de 15 ale lunei mai viitoare, s'A' se infliti§eze la tribunal pentru a auzi hotkirea,
de pliicere sau neplAcere ; lar pe de altà parte sa se pofteasca judeckoria
obgteasch s'A gdseasa indati i sá popreasca toatà averea mi§cAtoare §i
nemi§eätoare, precum i toate capitalurile biinesti de fatä pe care le posedii
zisa Stana, pentru ca s'a' nu le poatà ascunde pina' la pomenita indestulare.
Loctiitorul presedintelui:
(ss) Consilier civil Stamo,
(ss) Consilier Satovski,
(ss) Consilier Leonard,
(ss) Consilier Kazimir,
(ss) Consilicr Iamandi,
Loctiitor al secretarului
Pentru adeverire:
(ss) Secretarul Iacob Andoniev
IeOt din rcgistru cu nr. 1651.
L. S.
Pentru verificare:
(ss) Seful de birou Nicolau.
Pentru confruntarea falmacirii din moldovenwe cu originalul,
Tälmaciul tribunalului civil al Basarabiei:
(ss) Secretarul gubernial Ivan Goiitki.
Muz, de ist. Buc., doc. 5879 1957. Copie rusa. Trad. rom. publicatfi in Balcania V,
(1942), p. 25-32.

ANEXA 4
la documentul nr. 146
M14.110CTI4BbÜ1 rocygapb Fpa4) MHxann CI4MeHOBI4t1
YBepeH 6y,E1y1114 B cnpaBegnimocTH H BeJIHK0,431111HH BallIeTO CHSITeJlbCTBa,
yTpy»cgalo HH>Recnegyioindi mono noxopHefnuyio npoch6olo. FlogaTerm cero
eCTb cTapunnl 6paT oTcTaHHoro nopytanca Mana MatiegoHcHoro, 6bnmnero c
HamH 3a IyHaem npH ana6e FHapgeticnaro Kopnyca nepeHown4Hom. rlopyTInix
n-ce,11 14 MI4 T p ,Matle,a0HCKHR, OH tlenoHen TleCTHbIr1 H CHOCO6HbIrl cny>m6e;
He HmeeT gpyrux nopoRoB 'Tome 6egHocTH; npH npoe3ge moem upe3 KInuHHes
y3Han $I TITO BeFccenhHoe reio ero B 06JIaCTHOM rpaKgaHcicom cyge 6b1Jio pemeHo
B ero 110J1b3y. SI m'Inca pemeHHe H CIIpaBeaJ114BOCTb ero gena TITO ycmoTpHTL H3H0-
nwre H3 oHaro, B 1-COIIH14 npanaraemaro. XOTH Baffle C1451TenbCTBO OT 9-ro aHrycTa
a N9 19928 (36'W:1MR/1 emy TITO HcnegcTHHe ITHCJIaHHOR HM K Ham 11p03b6b1 ero,
noegnHcaTb H3BOJIHJI14 HcnpaHnmoulemy gonwHocTh Beccapa6cFcaro npoxypopa
HaCTOHTb tITO6b1 nomnHyToe pemeHHe 6bIJI0 HCHOJIFICHO 6e3 MegJICHHOCT14, 0)2(HaK0
,12e3 HbIHe OHO B HcnonHeHme He npHHegeHo. OH He TOJIbK0 TITO He ygoaneTHopeH,
a ga>xe H He o6e3netzeH. Ho HanpoTHH Toro, 3gech ero ente HpHTeCHH1OT, O TIeM 143
npanaraemoil 11p03b6b1 ero nogpo6Hernue ycmoTpen. H3B0JIHTe. He OTKa)KHTeCb
npegnHcaTb, B3bICK3HHe yt114H14Tb C T-IJIeHOB Hapyiumnum no geny cemy 3aKOHbI
H He HcnonHHEaumc npegnHcaHHA HaqamcTsa.
Hopytian ero B Bamy M.FIJIOCTb C HCTHHHEal nouTumem 14 cosepmeHHolo
npegaHHocThio mino xleCTb 6bITb
ManocTHHaro TocygapH Bamero CHHTenbCTBa HOKOpHetiIIIHil cgyra
HHHonaii ,E1enpepagoHnq

370
www.dacoromanica.ro
 Host6pa 3-ro Aim, 1828-ro roja
F. KHIIIHHCB
3cuiema
IlpoTnsy nepeseptueHm Ltena MOFO B o6nacTuom rpancgaHmom cyge ran-
Heimaro, COBCTHHH EmaHrm nogan mHeHHe 15 molls 1828 roa c onpesepxe-
HHem, RoTopoe nAeno ocranocb 6e3 scHsaro geficTsnn, a r-H npegcegaTenb Tax
>se HenognHcan Toro nepesepureHm. H neseseprunTenn To ecTb 3 cosenma B
o61,scHeHHH csoem npasmTenbcr-my CeHaTy Harmcann, LITO CTasa nogana ane-
JIHISHO B y3axordeHHbrit cpox; H Tem CeHaTa o6manynn. 146o OHM Hal-Imam LITO
Sw0613i otkeim perneo 19 mann 1828 roa n anenniHno CTarra nogana 18 HIOHHa.
Ho, Hanponis Toro, penieHne cocTonnocb 24 anpenn, xorga 6brn npencegaTenem
cyga CTaTCHHil COBETIIHR CTaMO, a B matie 6bu1 TIOJIKOBHHH CHMOHOB, ICOTOpb1r1
'oma3anc5I OT 110,41114CaH1,151 nepeBepmeinui gena, qT0 socHacnegosano 15 1110H1151
qaCTH010 pe3arnonmero Tpemn nepesepuarrennmn, panopT KOHX, npasnTenbcTsy-
romemy CeHaTy oT 10 anpenn 1829 roja N2 779, cogepwan B ce6e noncHemirei
o6max, nponncbrsaeT H yxa3 OT 19 asrycTa 1797 roga, y3axolunomit HactieT
mecismaro TpHuranigHesHaro cposa Ha norkagy anennsrin, CtalTa51 TaKOBbIrl CO
Tula nogrincaHnn peuremtn, XOTFI 6b1 H He HBHJIFICb 711)1<yLW4eC51.

Milostive stapine conte Mihail Simenovici.

Fiind inciedintat de dreptatca si márinimia luminatiei voastre, vä ostenesc
Cu prea plecata mea jalba de mai jos. Aduatorul ei este fratele mai mare
al porucicului in rezervä Pavel Macedonsehi, care a fost cu noi peste Dunäre,
ca tilmaci pe lingä comandam-ntul corpului de gardà. lar porucicul Dimitrie
Macedonschi este un om cinstit i capabil pentru slujb5; nu are alte vicii,
In afarg de säräcie. Chad am trecut prin Chisinäu, eu am aflat cá pricina
lui pentru politä de la judecatoria civilä a tinutului a fost hotäritä in folosul
säu. Eu am väzut botiirirea i dreptatea pricinii lui, pe care yeti binevoi a
o vedea din acea botärire, alaturatà aci in copie. Cu toate cà luminätia voasträ
1-ati instiintat Cu adresa nr. 19928 din 9 august cum cä, in urma cererii ce
v-a trimis ati binevoit a porunci loctiitorului procurorului Basarabiei sá caute
ca hotdrirea amintitä sa fie grabnic indeplinitä, totusi pinä acum ea nu a
fost indeplinitä. El nu numai cä nu a fost satisfäcut, dar nici macar nu i
s-a dat asigurare. Dimpotrivd, Il i asupresc aici, ceca ce yeti binevoi a afla
mai amanuntit din jaiba lui aläturatä. Nu neglijati a dispune sä fie trasi
la räspundere acei care in aceastä chestiune au cälcat legile si nu au dus
la indeplinire poruncile stäpinirii.
Recomandindu-I milei voastre cu profund respect si Cu cel mai mare
devotament am onoarea a fi
prea plecatd slugá a luminatiei voastre milostivul meu stäpin,
Nicolai Depreradovici
3 noiembrie anul 1828
Orasul Chisinäu
insemnare.
impotriva hofäririi date in pricina mea intocmitä* la judecätoria civilä'
a Tinutului, sovetnicul Emandi a filcut opozitie la 15 iunie 1828; aceasta a
rämas fiirà efect, iar domnul presedinte de asemeni nu a semnat hotärirea
24*
371
www.dacoromanica.ro
respectiva'. Executorii, adica cei trei sovetnici, au scris in motivarea lor catre
senat ca Stana a inaintat apelatia in termen legal; prin aceasta senatul
a fost inselat, pentru ca ei au scris cá hotarirea in pricina s-ar fi dat la
19 mai 1828, iar Stana ar fi dat apdatia sa la 18 iunie. Dimpotrivä
hotärirea s-a dat la 24 aprilie, cind se afla ca presedinte al judecatoriei sovet-
nicul de stat Stamo, iar in luna mai se afla polcovnicul Simonov, care nu
a vrut sà semneze hotarirea; a urmat la 15 iunie o osebita rezolutie a celor
trei executori al caror raport no. 779 din 10 aprilie 1829 catre senat continea
o inselaciune vadita i ucazul din 19 august 1797 prevede termenul de 30 zile
pentru inaintarea apelatiei, socotind acest termen din ziva semnilrii hotaririi,
chiar daca nu au fost de fatä cei Cu prieina 1.
Muz, de ist. Buc., doc. 12 360 (nr. vechi 3433). Orig. rus.

ANEXA 5
Ja documentul nr. 146
[1101IylleHH0] B c06oTy 19-ro rekmapz... 2
Ynpannemie HoB0pOCCHACHOTO
6eccapa6cKoro reuepan-ry6epnaTopa
Orgenexkle 4
CTOJI 2
16 reunap.. 1829
N2 1047
Ogecca

FocnognHy OTcTanHomy nopytnixy ,IIHmwrpkno MatiegoHcxomy

Wano6si Ha gefiCTBM 06nacTHoro rpamcgancxoro Cyga, onHcaHHbie B npx-
OnaHHOM Bamn RO mHe IWOLLICHHH OT 29-ro gexa6pn, nognmaT pa3cmoTpemno
npanwrensernylornaro CeHaTa, uyga ,E( orni<i-so IIOCTTIHTb BexcenbHoe geno BaLue
CO CTaHOM
Bam 133BCCTHO, xITO FI Hpegnontan F. HcnpaBnynoulemy ,tkonwHocis Beccapa6-
cHaro rpmEgaHcHoro Ty6epHaTopa, npegcTaHkrn) sco m'e BCIO nepenncxy o 3agep-
)KaHHH Bacs B KnumHeHe, Ho npegno>ReHHe me He HcnonneHo.
Bb cnegcmHe BbIIIIe II3II0JReHHBIX 1H4HH H He mory cgenals HHKamoro
pacnopynxemm no ynomnHyTomy npoineHHH Bamemy.
HonopoccidicxHii u Beccapa6cHHil TeHepan-Ty6epHaTop
[Primit] simbAtA, 19 ianuarie... 2
Cirmuirea gabematorului general
al Novorosiei i Basarabiei
Sectia 4
Masa 2
16 ianuarie 1829
no. 1047
Odesa.
Domnului Dimitrie Macedonschi porucic in rezerva
Plingerile impotriva actiunilor judeatoriei Civile a tinutului, arätate
In jaiba ce mi-ati trimis-o la 29 decembrie, se afla spre cercetare la senat
1 insemnarea aceasta a fost scrisä probabil de mina lui D. Macedonschi.
2 Deteriorat.

372
www.dacoromanica.ro
si acolo trebuie sà meargA i pricina dumneavoastrà cu Stana Olimpidis,
pentru
Dumneavoastrà stiti eä eu am propus dumnealui loctiitorului guberna-
torului civil al Basarabiei, ca sä-mi prezinte intreaga corespondentä, cu privire
la retinerea dumneavoastrà la Chisinäu. Aceastä propunere nu a fost indeplinitä.
In urna cauzelor mai sus arätate, eu nu pot acuma sä dan vreo porunca
In legaturà cu cererea mentionatà a dumneavoasträ.
Gubernatorul general al Novorosiei i Basarabiei

Muz, de ist. Buc., doc., 12 358 (nr. vechi 3437). Orig. rus.

147
2 decembrie 1827
Jalbei impotriva tiiranilor de pe mosia Cacalefi (Ylasca) care
au scidit in 1821 vii « cu silnicie» pe aceastcl mosie, iur acum nu
se supun la clacei.
Prea inältate doamne
Prin aceastà jalbä iaräsi arät naärii tale eä dupä jaiba ce am mai dat
märii tale inch' din anu trecut 2, pentru-un Dumitru Glicá i Ivan Berbec
Neagoe Epure tovarosi ai lor dupà rnosiia Cacaletii din sud Vlasca,
ce este a schitului Cobia, metoh spitalului sfinti Pendeileimon 39 carii in silnicie
de sinesi s-au pus de au fäcut vii pe mosia schitului incA din anul räzvlatirii
vinu ce-I fac 11 vind pe la casäle lor fär' de a avea vie sau vreo simfonie
Cu epitropia, urmind lucru cu totu impotriva praviii pàmîutului. Aseminea
alt cräcas in silnicie s-au pus de au fAcut si o moarà facau in helesteu
mosii Cacaleti, cum si toti ceilalti läcuitori clädasi dupä aceastà mosie nu sä

1ndescifrabil.
2 In afara de jaiba din a anu trecut s, pe care o mentioneazil mai sus, jeluitorul mai dinluse
una, in aceea0 pricinit, la 1 august 1827 (Acad. R.P.R., doc. CCCLX.X.III/144).
In aceea0 pricinii mai exisat o adeverintii nesemnatä, din 22 octombrie, cuin a locuitorii
n-au avut dezlegare sá ia viile, preeum 0 un zapis, din 23 noiembrie, al locuitorilor prin care
ei renuntra la once pretentie asupra viilor (Acela0 fond., doc. 145, 146).
In anaforaua din 23 ianuarie 1828, datii in urma altei judeciiti Cu aceia0 locuitori pentru
chat, se aratii cá « toti chica§ii aceoii mo0i sà impotrivesc la rfispunderea pravilnicii chid 0,
Cu un cuvint, de sine0 s-au fäcut stiipini pe tot venitul ariltatei mo0i, aflindu-sii spitalul pagubit
de drepturile adeturi ale pfimintului... Locuitorii in00 declarà ea' a au sildit viile 0 au cliidit
moara, vreme de rilzvriltire fiind 0 de capetele lor aflindu-sà, au fficut aceasta inprotiva bunii
orinduieli armare... s, iar in concluzia anaforalei se precizeazii di s urmarea lor au fost
impotriva nizamului s (Acela0 fond, doc. 148).
Locuitorii semneazil un zapis prin care se obligi s sà facem päriisire de lucratul viei ce
in silnicie le-am siidit s (Acela0 fond, doc. 478 0 479).
3 Corect: Panteleimon.

373
www.dacoromanica.ro
-supun a-§i ráspunde dreptele adeturi ale mosii dupä pravilä, cl cu pricinuiri
desarte pricinuiesc zádárnicii.
Si fiindcä pina acum nu s-au facut nici o urmare, ma rog mara tale sá
fie huninata poruncà catre dumnealor boieri ispravnici, ca atit acele vii, cit
si morisca dupá pravilä s'A s'A ja de la dinsii i s'a' rámina pe seama schitului,
cfici intr-aceastá pricina a viilor s-au táiat i vinzarea vinului de la circiumile
schitului ce are pe aceastfi mosie.
Sá supuie i pe cläcasi la ráspunderea adeturilor mosii dupä pravila pämin-
tului cà va fi cu nedreptate Bä cerce schitu paguba aceasta de la dinsii.
ce va fi mila márii tale.
Al márii tale prea plecat slugá Nicolae Trásnea biv vel clucer, epitropu
spitalului sfinti Pendeleimon 1
[Rezolutia:]
Io Grig[o]r[ie] Dimitriu Ghica vvd. i gospodar zemble vlahscoie.
Dumneavoastrá ispravnicilor ai judetului, veti vedca jaiba aceasta
pentru care poruncim sà cercetati si la dreptatea ce va avea jáluitorul sa-si
afle cuviincioasa indestulare i s'A indreptati. lar neodihnindu-sä vreo parte
de acolo, cu cercetarea dumneavoastra in scris, sorociti la divanu domnii
mele.
1827 dechemvrie 2
Ve! logofát
Biv ve! clucer
Acad. R.P.R., doc. CCCLXXIII 147. Orig. rom., cu pecete timbratil.

148
[Chilinfiu,1 3 mai 1828
Fraiii Macedonscbi aratei di' au fost victime si unelte ale boierilor
complici la reiscoala lui Tudor Vladimirescu si cer set' fie despeigubiti.
BaIlle CHSITeJIBCTBO M14.110CTI4Bbig r0Cygapb !
r. r. BarmaxcKHe BOSIpbI 143,11aBHbIX spemex TauíHO Ilp1414CIO4BaJIFI cpeAcTB
a6pytunTb rnasHoe 2 cbaHapHoToB ynpasnemie Bannaxtm. ileynycHanli OHM 143
B14):IY 14C1114Tb113aTb "Ice carlan Hame TOJIBICO Ra3anuch MM mo6in1mvi. 3aMbICJIbI
I1X ompHaanHcb 14 3a TO FICIII4TaJIFI 0H14 CCIAJIRy, a fielcoTopme nocrpagam4 t'emano
31(143HeIO. Mex-cgy Tem, JI51 AOCTI451<eH1451 cBoeiI gemi, t1r061»i Barmaxkui 6bina
J114,1H0 no g antiHbIM ICONCTOJI1061413bIM 3 I4X ynpaanetmem, ynoTpe6ium XFITpOCTI3

Corect: Panteleimon.
2 Dupii cuvintul * rnamioe urmeazil cuvintele: t npaaneime B Bannaxim cbana-
pnoTon ( cirmuirea fanariotilor in Valahia) care au fost §terse ulterior.
3 Cuvintele: antiliblM RopI4cro.rno6mmim ( hrApAreatii i egoistà) s'ira aditogate
deasupra rindului.

374
www.dacoromanica.ro
Tanyio: nepsoHatianbHo yTnewnum OHM npmcnroio nepHocTr, CB010 rpeqeCHOr1
krrepHH; noTom npmcnrHysim Hexoemy cnygwepy cDeogopy Bnagiimxpecxe, HOTO-
paro OHM 1821-ro roa H36pan0 H 1114CMeHHO ynOnHOMOinInH * C o6e11aHmem BO
ncem CTIOMOLHeCTBOBaTb 14 3a nce OTBeTCTBOBaTb *I, noopyHmTb Hapog nannaxounl. *
14 nogaHHori 11M14 emy HHcTpynnpn4 * 2 gefiCTBOBaTb OHbIM BooppneHHolo pynoio,
Tpe6yn Hapognmx npan 3. H He TOJIbK0 He BMCIIIHBaTb01 B rpetiecnym 3Tepino,
HO ,I1a)Ke 4 Bee cpegcTna y110Tpe6JISITI, tiTo6bi oHa Ha scanom 'nary BcTpetiana
Heygo6cTna ICyMHO>ReHHIO CHJI I1, H npn ygo6Hom cnytme HanacTs H 6bITb eTepFno.
B nomomb emy, BnagHmHpecne, npinipngenHo ynoTpe6HnH H Hac gnyx 6paTben,
,a14MHTpHS1 14 Hanna MatiegoHamx, o6o3Hatni3 Hac 6yHBa.111,H0, Kan y1Ca3bma1oT
nornm B nepenoge npHcem npecTannnembie Ha 6naroycmoTpeHne Bainero CHn-
TenbCTBa. Korga >ne 4:13eogop BnagHmHpecno ye 6mn y6brr, a MM B ABCTp1411,
ynepHan CHX 6onp }can BnagHmHpecnonbi, panHo H mum 6ymarm, gaHHbie
14MH 1IaM 3a I4X nognHcamm, nponann, HOTOpbIX cTapanHcl. OHM nocpegcnsom
ancTpHilacoro 5 Hatianbcnsa HaCHJIbH0 y Hac OTHeC. TOrga H Tpeiseio ripmcnrom
ynepHsia OHM Typnon, ,4TO 6yATO 6bI OHM nonce He 6b1J1I4 143BeCTHM 14 nmemaHm
3aronopax rpetiecnoil 3Teptm H RnagnmHpecna, a g.TIH o6e3netieHHH flopTm
OTomaHcnoil oTgan B 3aKOH CbIH rpHropHn 1-14Ka, HOTOpbIR 143,7:kenan en) BaJIJIaX-
CHHAI allageTeHbHbIM rocnagapem.
1822-ro roga, no pacnopnweHmo 6eccapa6cnaro Hatianbcusa B3f1TbI npH
Hac TOr,TLa Haxogranumeca gonymeHTm 14 oTnpanneHm B MmilicTepcTso HHocTpan-
HbIX gen. Men<gy Tem, 60npH y3HaBL11PI tITO 6yMarI4 Haim 3a I4X nogrnicamx He
nponanH, a onacancs trro6b3 He o6ppnwrnic..E. nx 3HanpegHa5! X14TpOCTb H Hapyure-
HHe TpmcpaTHo BOWPIHX KJIHTB, 3a t1TO TypicH TOTtlaC JIHLUMJIM6 I4X >1043HH, TO OHM,
6onpm, 1823-ro roga, nocpegcTsom CB014X nppinTeneil, a camoro BpaHHOBSIHOBOr0
p0,11CTBeHHHHa, MOJIgaBCHOTO 605Ipa nOpgaH1451 n4K14, CHHI4JIHCb BbIMallyTb y
Hac CB014 6yMarI4, gAnan HM 60.TIbILIHe cymmbi geHer. Ho 6ymarH Te Torga HaX0-
JIHJIHCb B MHHHCTepCTBe. H no HeogHonpaTHmm Haumm npo3b6am Heno3npaulenm
HM B TO npemn, a eige nocnpeineHHo 6bino HM upper() spemem gomoraTbcn.
TeIlepb H3 tmcna OHbIX XOTH H no3npanteHm HM Hex°Topple goKymenTbi 63
HO He yna3anto HM Raxxm o6pa3o1I mwnem MbI 110 014bIM nanytmTb cnoe ygonneT-
nopeHme, Torga Ran 6onpm, ynoTpeannune Hac opyguem, gocTHrHyn cnoeri nenn
14MeTb nnagenue Bannaxcimm HHHH(eCTBOM, o6araTHan ce6n, H HbIHe H36aBneHbI

1 Cuvintele cuprinse intre asteriscuri sint adaogate deasupra rindului, in locul cuvintelor
sterse: « cero Bnagkimupecxa ( pe acest Vladimirescu).
2 Cuvintele dintre asteriscuri sint adaogate deasupra rindului.
3 in text sterse cuvintele: c raimm 1IPSITOM Racrauneut4em (--= cu o astfel de povati1).
4 in text sterse cuvintele: *flpM ygo6Hord cnymae 6b1m arepluo o ( la momentul
potrivit sii combata' Eterna).
5 Dupà envintul o ancrpuricKoro o a urmat cuvintul « npasmenbcrna ( guvernului)
care a fost Itero ulterior.
6 111 text sterse cuvintele Ho olca3amitae 6onpu ynoTpe6bisume Hac opyguem ( dar
1111mi/A boieri folosindu-ne pe noi drept unelte).

375
www.dacoromanica.ro
6)7A371-114 011aCHOCTH Typeincoli, He HaX0,11HT HagO6HbIM H MBICJIHTE> O ygoHnerHopemm
Hac .1114111eHMAX CHOKOrICTB1451, CO6CTBeHHOCTH, HentagHBunix cHoero 3,110p0BbH
CaMOri )1(143HH e111HCTBeHO ,II,J151 FIX 1-10J1133bi 1 npHTepneHanix H Tenepb eme TepnH-
MbISI Tar114K1431 6eACTBHH, goseTkemibix B nnatieHHoe COCTOHHHe, B HoTopoe HeX14-
TIDOCTb, 6e3C0BeCTBO H nopoRH BOBJIeICJIH Hac. Ho H3J1141.11H0e HageaHme Ha
MeCTHOCTb gpyroro He 2 3Haem KaK nocnyncHT HM C 6onpamm BannaxcHoro
KfunKeczEra 06maHyBunix He TOJII,K0 Hac, HO H camaro 6ora.
HoBecTHo »ce B cHere acorn, Remo ggH Baruero cHwrenbcasa peunrm Helga-
cmylo Traci% Hago6Hyro Haureil. To H no cemy ocmemmaemca HcenoxopHeilme
npocwrb MIVIOCTliBar0 HaCTaBJ1e111451 Bailer() CHHTeJli)CTBa.
3-ro maH 1828 roa
3
AcHTenbcTHo Hmeem B Beccapa6cHom o6nacTfrom ropoge KHunnieBe.
Luminatia voastra, milostive domn
Dumnealor boierii valahi inca Cu multä vreme in urmä au cautat in
taina felurite mijloace ca sä inläture din Tara Romineascä pe cirmuitorii
fanarioti de frunte. Ei nu au scapat din vedere nici unul din prilejurile care
li s-au parut potrivite pentru o asemenea incercare. Cugetele lor au fost insa
descoperite si de aceea ei au suferit exilul, iar unii dintre ei si-au pierdut
viata. Cu toate acestea, pentru a-si atinge telul ca Tara Romineascä sä
fie pusä sub cirmuirea lor personalä, hrapareata i egoista, ei s-au dedat la o
viclenie ca aceasta: mai intii au dat juramint de credinta catre Eteria gre-
ceased ; apoi au jurat fata de un sluger Tudor Vladimirescu pe care ei 1-au
ales in 1821 si 1-au imputernicit in scris, ffigaduindu-i ea-1 vor ajuta intru
totul i ca pentru toate vor lua asupra-le rdspunderea, ca sä inarmeze norodul
rominesc i, potrivit indrumarilor ce i le-au dat ei, el sa actioneze cu armele,
cerind drepturi pentru norod. i nu numai sa nu se amestece in Eteria greceascä
ci chiar sa foloseascä toate mijloacele pentru ca Eteria sa intimpine la tot
pasul greutäti intru inmultirea puterilor, i intr-un moment potrivit el sä
atace i sä batä Eteria.
In ajutorarea lui Vladimirescu, [boierii] ne-au folosit cu sila si pe noi
cei doi frati, Dimitrie si Pavel Macedonschi, insarcinindu-ne [cu aceasta]
nemijlocit, cum se dovedeste si din copiile aläturate ad i in traducere, spre
lämurirea luminktiei voastre. Cind insA Tudor Vladimirescu era deja ucis,
iar noi [ne gäseam] in Austria, i-am convins pe acei bojen cà atit hirtiile
lui Vladimirescu cit i hirtiile noastre, pe care ei ni le daduserà cu semnaturile
lor, s-au prapadit. Ei s-au straduit sa ia de la noi hirtiile acelea cu ajutorul
autoritatilor austriace.
In text sterse cuvintele gone,Ekeimme kcpaiinoil HeculacrEat maymecrua ( adusi
la cea din urmil d'arapanare a averii noastre).
2 in text sterse cuvintele 41143r:ecru° pue no cue-re CROJTh IlerK0 Xvisr Bamero
CHATeJlbrrsa b scrise mai jos.
3 Margine ruptii.

376
www.dacoromanica.ro
 Atunci, prin al treilea jurämint, ei au convins pe turci cum cA nicidecum
nu ar fi cunoscut si nu ar fi fost amestecati in complotul Eteriei grecesti
sau al lui Vladimirescu. Iar pentru ca Poarta Otomanä sä fie asiguratä, a.
fost dat ca ostatec fiul lui Grigorie Ghica pe care ea 1-a numit domn in Tara
Romineaseä.
In anul 1822, din porunca autoritätilor basarabene, au fost luate de la
noi documcntele ce le aveam atuncea si au fost trirnise la Ministerul Treburilor
din Afarà. Aflind insd boierii cä hîrtiile noastre cu semnäturile lor nu s-au
prapädit i temindu-se sa." nu iasä la ivearä viclenia lor pägubitoare si tripla
calcare a jurämintelor fatii de dumnezeu, deoarece turcii imediat le-ar fi
curmat viata, atunci ei, boierii, la anul 1823, prin mijlocirea prietenilor lor
chiar a boierului moldovean Iordache Ghica, rudä a lui Brincoveanu, s-au
sträduit sä scoatà de la noi hirtide in schimbul unor mari sume de bani.
Acele hirtii se aflau insä pe atunci la minister. Noi am cerut in mai multe
rinduri hits -tide, dar nu numai eà ele nu ne-au fost restituite atunci, ci ni s-a
interzis sä.' mai stäruim, pinä la momentul mai potrivit.
Acum, dei ne-au fost restituite unele din acele documente, nu ni s-a
arätat totusi pe ce cale putem cu docuxnentele sà obtinem satisfactia cuvenitä.
Atunci cind boierii, care ne-au folosit drept unelte, si-au atins ;dui lor de
a avea cirmuirea asupra principatelor rominesti i s-au imbogAtit, iar acum,
fiind scäpati de pericolul turcesc, ei nu gäsesc de cuviintä nici sä se gindeascä
a ne multumi pe noi cei lipsiti de liniste si de avere, care nu ne-am crutat
sanatatea nici insäsi viata, numai i numai pentru folosul lor, care am suferit
suferim Inca i acum atitea mizerii, fiind adusi la o stare de plins in care
ne-a atras naivitatea, inconstienta i pAcatele. Dar nädejdea prea mare in
cinstea altuia nu stim cum ne va folosi [in pricina] cu boierii din Tara Romi-
neascä, care ne-au inselat nu numai pe noi ci si pe dumnezeu
Este insä in deobste cunoscut cit de usor e pentru luminätia voasträ
sà dezlege o soar-CA asa de nenorocitä cum e a noasträ.
De aceea noi indräznim sä cerem cu plecaciune indreptare din partea
voastre.. 1
3 mai, anul 1828 2
Domiciliul il avem in orasul de resedintä al Basarabiei, Chisinau.

Muz, de igt. Buc., doc. 12 295 (nr. vechi 3359). Ciornit in limba rusä.

Despre fratii Macedonschi se gásesc numeroase informatii documentare de-a lungul

mai multor ani, in afara documentelor care se publica aici.
Astfel in mai 1816, Pavel Macedonschi reclamii de la epistatul minästirii Snagov 2 000 lei
dati cu imprumut la 31 ianuarie 1815, arätind cal din mosia Stupinele (Ialomita) ce i-a dat-o
miituistirea, el nu-9i poate scoate nici mficar dobinda banilor imprumutati (Muz. de ist. Buc.,
doc. 12 265). Pavel Macedonschi a primit suma de mai sus 9.1 dobinda respectivii la 5 aprilie

377
www.dacoromanica.ro
 149
31 mai 1829
Propunere in problema atseziirii la dajdie a color luari de turci
in 1821 si intorsi acuma in (ard.
Cätre excelentia sa, deplin imputernicitul prezident al divanurilor.
De la sävirsitorul divan al Valahiei
Ispravnicul streinilor din Valahia Mare prin raportul säu supt nr. 50
instiinteazä divanului ea multi dintre dajnicii streini, cum si dintre paminteni,
stramutindu-se dupà vremi de aici din Tara' i trecind in pgrtik turcesti, unii
de bunä voie i altii ridicati in silä de turci in It. 1821, s-au intors inapoi
la cea dintiiu lAcuintä a lor, i haslii du prin satele turcesti du pä marginea
malului sting al Dunärii, trägindu-se in cele mai dinnauntru pärti ale acestii

1818. Zapisul de primirea sumei este isalit cu litere grecwi de Gheorgachi (Iordache Olim-
piotul) i Farmachi, ca martori (Acad. R.P.R., doc. XX 37).
Pavel Macedonschi avea relatii cu Papa Vladimirescu, fratele lui Tudor. La 2 aprilie 1820
el i-a scris o scrisoare relativ la chestiunea mutàrii hotarelor despre Austria (C. D. Aricescu,
Istoria revolutiunii, p. 36, n. 6).
Dimitrie Macedonschi are o intelegere cu Hagi Lulu*, prin anul 1820, pentru a obtine
vornicia de Mehedinti (Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Iartw, pach. 66, dos. 7). Dintr-un,
document din 1822 se vede a D. Macedonschi a tait in Bucure§ti in anii dinaintea ascoalei.
El ltacuia intr-un chiosc * pe locul inchiriat de la mänästirea s Izvorul tämäduirii * (la c4meaua
lui Mavrogheni), unde fäcuse i grajd s. In document se aratà a acest Macedonschi e0nd
apostat, dupä venirea otairilor prea puternicei noastre imparätii, ori s-au papfidit, sau s-au
izgonit lipsind din lard' (Arh. St. Buc., Eforia coalelor, Tara Rom., pach. 2, doc. 1).
Dintr-un document din 18 mai 1823 afläm cá amindoi fratii Macedonschi se aflà inchi0
in cetatea Hotinului (Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi lanu§, pach. 277, doc. 51).
In continuare documentele ni-i aratfi pe fratii Macedonschi tráind in Rusia. In august
1826, D. Macedonschi locuia in satul Visterniceni, tinutul Orhei (Muz. de ist. Buc., doc.
5876 1957). P. Macedonschi locuia in 1827 la ChiOnäu (Ibidem, doc. 5886 1957). In Basarabia
D. Macedonschi (porucic in rezervA) avea in stäpinirea sa in 1826 ni§te täränei ce au fost läsate
prin diata stabs-cäpitanului Bilecovici. D. Macedonschi avea dreptul s sà procedeze cu ace0i
oameni dupfi bunul sàu plac, chiar vindal (Muz. de ist. Buc., doc. 12362). In acela0 an
D. Macedonschi intenteaa proces impotriva Stanei sotia lui Iordache Olimpiotul, pentru banii
dati cu imprnmut acestuia din urmit in vremea ascoalei.
In toamna anului 1829 D. Macedonschi vine din Basarabia in Tara Romineasa (pw-
portul ii este eliberat la 1 octombrie 1829. Muz, de ist. Buc., doc. 5887 1957) 0 este numit
tilmaci la divanul judeatoresc. Aici el are proces, in 1830, cu loan Cretescu pentru impfirtirea
averii aposatului Const. Papazoglu, socrul lor (Arh. St. Buc., Judeatore0i vechi, logofetia
Tärii de Sus, dos. 3181 1830, actul 166). In septembrie 1831 D. Macedonschi reclamä de ase-
menea de la räposata An. Velicioaia partea de mwenire a sotiei sale Jolla. La judecarea acestei
pricini, in ianuarie 1832, se aratii a D. Macedonschi a falcut toatà casa zapt 0 a luat lucruri
bani din lada Anastasiei (Arh. St. Buc., Judeatore0i noi, tribunalul Ilfov, sectia I politia,
dos. 4667/1831 ro§u, f. 1).
2 Un fragment din aceastä jalbEl a fost publicat de E. Virtosu (Despre Tudor Hadimi-
rescu, p. 98-99).

378
www.dacoromanica.ro
-tari, unii prin sloboziile streinilor, iar altii prin satele pämintenilor, nu s-au
supärat pinà acum nici unii nici altii, de nici un fel de dare, färä numai
citiva dintr-insii au dat un prea putin ajutor cu caräle lor la cäratul provian-
tului de la Focsani. i fiindcA unii ca acestia ce se intorc sau vin din pärti
streine si se salgsluiesc aici in pämintul tärii, dupà pravaile pämintului cele
mai din vechime au soroc de opt luni a fi apArati de rindul dajdalor, iar
dupl cele mai din urmä hotäriri ale domnilor, numai de sase luni ; care
soroace implinindu-se la acesti veniti acum din pärtile Ora turcesti, cum si
la hasliii märginii malului sting al Dunärii, incA si mai trecind peste opt luni
cere a divanului punere la cale.
Drept aceea, cu ciaste fäcindu-se aceasta cunoscuti exel. voastre, se
roagä plecat divanului a se face dezlegare in ce chip sä urmeze, sä-i aseze
la dajdie spre folosul venitului haznelii sau nu, ca i divanul sá stie ce poruncá
sà dea ispravnicului streinilor.
31 mai 1829 1
Arh. St. Buc., Administrative vechi, divanul savirOtor, dos. 343 1829, f. 2. Orig.
rus, cu trad. rom. cont., ambele cu multe corecturi.

150
8 iulie 1829
Hota ;ire privind condiaile de plata a datoriilor contractate de
boierii moldoveni in 1821, cind averile lor au fost « struncinate».
Ocirmuire deplin inputernieitului prezedent divanurilor cnejiei Moldovei
Valahii.
8 iuli 1829. No. 7537. Bucuresti.
Divanului obstestii adunäri a cnejii Moldavvii.
Din pricina intimplgrilor urmate in cnejie Moldavii si a struncinärii averilor
la anul 1821, s-au fost socotit de catrà divan di a sä ttärui datornicilor o ores-
care usurintä intru plata datoriilor sali fiicuti pie la anul 1821.
Trebuinta unii asämine usurinti s-au fost intemeiat pe pricinile urmätoare:
1-iu: In vreme tulburärilor de la anul 1821 toti boierii cnejii Moldavvii
au fost di a sa ascunde pisti hotar. Atunci capitalistii foarte usor au
putut sà pästrezi pe ling-A sine sineturi, dar datornicii acei ci au räzimat nädiljde
lor in producturile pämintului au läsat averile sali, ingrijindu-sä numai i numai
pintru scäpare vieii sali.
2-le: Dui:a ce tulburare aceea s-au curmat, datornicii au gäsit averile
sali intru o asä de proasta stare, incit eli nu au putut a da mai mult vinituri
indistuli spre plata datoriilor, iar apoi preturile pe producturile pämintesti
Data pe orig. rus.

379
www.dacoromanica.ro
din vremi in vremi s-au micsurat si din acesta s-au micsurat i pretul a
insusi mosiilor.
Aceasta luindu-sa in bagare de sama, mitropolitul i boierii au socotit
de cuviinta a da vadeli intru plata datoriilor î domnul de mai inainte Sturza
la dechemvrie 1827 au arätat intr-aceasta unire sa, dud in urmà dupä aceea
ostirile rosanesti au intrat in proviatiile, multi din boieri au rugat atit di
a sa mntàri daruire aceea ci o au socotit di a &A faci datornicilor, precum
si di a sa insämna niste vadeli hotaritoare spre plata datoriilor cari n-au
putut acum a sà iinfiinta in vreme de räzboi.
Staruire aceasta au fost adusa si la inalta stiinta a imparatestii sali mariri
imparäteasca sa marire, intorcind intru tot milostivnica luare sa aminte
catra cerire boierilor, inalt au binevoit a supune inpregiurare aceasta sä
supuie cereetarii divanului î tot intru o vremi inaltime sa au binevoit a puni
In videre boierilor cit iaste de niaparat a intrebuinta cu tot dinadinsul putere
pravililor impotriva datornicilor celor rai.
Aceasta au silit pe obsteasca adunare a divanului Moldavvii a da socotintä,
la cari 12 cilenuri au socotit sa sa dei datornicilor o vade de sasa luni, cu
aceea insa ca ei ta curgire acestii vremi sa poata gag' chipuri spre a indestula
pi creditorii säi sau cu bani in naht dupal cum s-au imprumutat, sau ca alte
chipuri; cu aceea insa ea' daca datornicii au averi nemiscatoare covirsitoare
datoriilor lor, apoi sà li &A faca socotiala i sa." de ereditorilor in zälog sau
sigur chizas. lar acii datornici, averile carora nu pot fi indestul spri plata
datoriilor, sau cä nu mai pot a in [de]stula si a pläti datoriile de acum, nu
pot fi ingaduiti cu aceasta vade, cäci cu nedreptul ar fi ca datornicii ci nu
au chipuri de a plati, sà sà foloseasca Inca ca avere rämasä la dinsii, care
alcatuiesti un drept a creditorilor lor. Pentru aceea averile acestora sa sä vinda
indata spre indestulare creditorilor pe temeiul pravililor si a obiceiurilor
A.sämine i datoriile celi mici, cari nu pot a jigni avere datornicilor, sä
sä implineasca indestulezi pi creditori.
26 cileni au socotit datoriile sa le impartascä in trii clasuri: 1-iu datoriile
covirsitoare pretului averilor, 2-le datoriile care sint mult mai mici dick
ceea ci fac averi datornicilor si al 3-le datoriile celi mici.
La ce! J-iu clas datoriile sa sá implineasca din averi, nedindu-sa nici
un feliu di vade. La cel de al 2-1e, daca datoriile slut facute dupa intimplarile
anului 1821, aceaste trebui iaräsi a sa inplini, nedindu-sa nici un feliu de vade.
La cel de al 3-1e, de cuviinta ar fi a vinde averile cind pretul lor este micsurat ;
dupä socotinta celenurgor sa cuvine a da datornicilor o vade de 3 sau di
5 ani dupa datoriia î dupä averea datornicului, cu aceea insa ca iai totodatä
sa sigurefsasca prin ocirmuire pe creditori Cu amanet indestulatoriu. i facindu-
sa cu hotarire cunoscut cä daca iai nu vor plati pe fiisticari om cite o a

Pentru: ei.

380
www.dacoromanica.ro
3-le sau cite o a 5-le parte din capital, precum si din dobinda, socotindu-sa
numai pe suma capitalului intru totul, atunci moîile amaneturisite, socotindu-le
Cu ufl pret obicinuit, adicä cite cinci la suta venitul de 20 ani, vor -intra
neapärat in stapinire creditorilor, care sint datori a le primi in stapinire cu
acelasi pret, dacä nu vor ieî mai mult la mezat. Asämine totodatä sa
luiascä î acareturile ci vor fi pi mosii î in sfirsit dacä sa va dovedi
datoriile ci au fost in lei si s-au prefacut in galbini cu feliuri di provizioane,
atunce dobinda pe dinsii trebui sá sá socoteascä in lei, diosäbind î toate
provizioanili ci s-au facut.
Cercetind toate aceaste impregiurari, eu gäsesc ea pentru da a sä da
voi pentru dare &I vadeli datornicilor in pamintul Moldaviei s-au fost inte-
meiat pi insusi cerire boierilor si dar si insusi mäsurile intru li a &A usura
pe datornici au trebuit sà le hotäreasca însui boierii, fiindca î folosul
nefolosul acestor mäsuri sà atinge de insäsi pricinilc lor da datorii.
Pe acest temei dreptate ceri a intäri una din socotintile divanului, care
iaste intäritä si di mai multe glasuri.
In urmare acestor inchipuiri, eu intaresc socotinta a 26 cileni, cu aceca
insä cd spre mai multä lamurire sá insamnezi o vade pentru toti di obstii
datornici a clasului al 3-le, adicä de patru ani, in locul vadelii nehotaritoare
de trii si di einci ani, î cä sigurantie creditorilor trebui sá Sd inchei in avere misca-
toare i nemiscatoare a insusi datornicilor sau a chizasilor lor dupa suma datorii.
pe acest temei supui inainte divanului socotinta aceasta cu lamurire ci am
fäcut eu mai sus, sa sä aduca intru intocma implinire dupa rinduiala ci sà pazasti.
Iar apoi pridlojänie aceasta î insusi socotinta dumilorsali cilenurilor
divanului in oreghinal, ci pe lingä aceasta sä alätureazä, dupä obiceiul pämin-
tului sa sä pästrezi pentru totdeauna in mitropolie, impreuna cu celelante acturi.
Iscàlit
General leitenant Jultuhin
Acad. R.P.R., doc. CCCLX/71-72. Copie rom. cont. Vezi i pach. DCCCXXXVI
(fost ms. rom. 1094), f. 91-92. Trad. rom. cont. din grec.

151
Bucuresti, 2 aprilie 1830
M. Minciaky cere lui Grigorie Ghica, Grigore Brincoveanu si
Barbu Vciceirescu declararii in scris in legiiturd cu afirmariile sirbului
lacov Nenadovici cif ei ar fi sprijinit reiscoala lui Tudor Yladimirescu.
Bucarest, le 2 Avril 1830
A Messieurs le Prince Ghika, le Bano Brancovano et le Bano Vakaresko.
Messieurs,
J'ai rendu compte à Mr le Président plénipotentiaire de la conférence
que nous avons eu ensemble au sujet des papiers concernant le Servien

381
www.dacoromanica.ro
dovich, et des réponses que vous m'aviez données à l'égard du document qui
porte la date du 15 Janvier 1821, et sur lequel figurent vos signatures.
M. le général Kisseleff vous répète, Messieurs, que dans l'enquête de
cette affaire qu'il a commencée lui-même, et que je suis chargé de poursuivre,
vous ne devez voir que son désir de la tirer au clair, et de vous mettre à même
de lui fournir ces éclaircissemens et les preuves propres à fixer son opinion
à cet égard et sur lesquels il puisse fonder ses démarches ultérieurs.
J'ai recu, en conséquence, l'ordre de vous engager, Messieurs, à ouloir
bien m'adresser par écrit toutes les observations que vous aurez à faire sur
les documents en question et sur leur contenu, afin que je puisse les soumettre
à Son Excellence. Vous pouvez, si vous le jugez nécessaire, examiner encore
chez moi les papiers, dont vous avez déjà connaissance.
J'ai l'honneur d'être avec la considération la plus distinguée
Messieurs, Votre très humble et très obéissant serviteur
M. Minciaky
Colectie particularii. Facsimil la Institutul de ist. al Acad. R.P.R.

ANEXA 1
la documentul nr. 151
Traduction d'une lettre de Mr. le Hatman Alexandre Vellarà
à MM. le Prince Ghika, le Bano trancowano et le Bano Wakaresko,
en date du 12 Avril 1830.
J'ai l'honneur de répondre à la demande que vous m'avez faite par votre
lettre du 11 de ce mois, et certifier devant Dieu par rapport à l'écrit que l'on
vient de produire, adressé à Theodore Wladimiresko en date du 15 janvier 1821,
en bas duquel on voit figurer vos signatures et qui offre des lettres et même
des mots entiers, dont l'écriture ressemble beaucoup à la mienne, que je n'ai
jamais écrit une pièce de cette nature, ni sur un ordre ou invitation de votre
part, ni de mon propre chef, ni sur l'instigation d'un autre, que jamais une
pareille idée ne m'est venue dans la tête, que jamais Wladimiresko ne m'en
a parlé, bien que l'occasion se soit présentée plus d'une fois, surtout lorsque
entré à Bukarest avec une foule de Pandours en armes et réuni à tous les alba-
nais, il demanda que tous les Boyars et les négocians, qui se trouvèrent alors
ici, lui remissent un acte d'adhésion à son entreprise, signé de leur main et
confirmé par les sermants les plus sacrés. Et cependant ce fut moi, à qui il
s'adressa le premier pour cet effet, ce fut moi qu'il chargea d'en parler au Métro-
politain et aux Boyars etc. Il ajouta les menaces en cas de refus. Cet acte fut
dressé et on le voit encore écrit entièrement de ma main.

1 Acest document impreunit cu cele anexate, ca exceptia anexei 6, fac parte din aceeasi
colectie particularsa. Facsimile la Institutul de istorie al Acad. R.P.R. Traducerile rominesti
contemporane ale documentului de mai sus si ale documentelor date la anexele 3, 4, 5, 7, 10
sI 11, au fost puse la dispozitia Institutului de E. Virtosu. Anexa 6, in limba rominil, provine
din alta parte.

382
www.dacoromanica.ro
 Or, si Wladimiresko avait effectivement entre ses mains un document
cOmme celui du 15 Jan\ ier 1821 de deux mois antérieur à celui dont je viens
de parler, pouvait-il ne pas en faire mention alors ?
Cette ressemblance apparente dans l'écriture, et le silence qui fut observé
jusqu'ici à l'égard de cette pièce, donnent naturellement à penser qu'elle est
apocryphe, sans aucun fondement et, ce qui me parait très certain, fabriqué
après la mort de Wlad[imiresko].
C'est tout ce que je sais la-dessus, c'est tout ce que je peux assurer dans
toute la netteté de ma conscience.
J'ai l'honneur d'être etc.
(signé) Alexandre W ellarà, Hatman

ANEXA 2
la documentul nr. 151
Traduction de la déposition de Nicolas Kynopsy, confiée A S [on]
[minence] l'évélue de Rimnik, vicaire du Métropolite de Vala-
chic, en date du... 1 et légalisé par cet dernier.
otre Rminence ayant demandé que je donne aussi, par écrit, ce que
j'ai eu l'honneu.r de lui dire verbalement, lorsqu'elle a voulu avoir de moi,
avec toute la confiance que m'inspirait son caractère, quels sont les documens
que j'ai vus 2 entre les mains de feu le sloudjar Théodore Wlad[imiresco], et
quels sont ceux qu'il a donné avec sa signature, ce dont je dois avoir connais-
sanee parfaite, puisque je ne me suis trouvé 'are par suite des circonstances
dans tous les secrets, comme écrivain attaché à sa personne depuis son entrée
Slatina, avec ses rebelles d'au &lb, de l'Aluta, jusqu'au moment où ses ennemis
l'enlevèrent à Golesty et le firent disparaitre, je m'empresse de répondre
cette demande de V[otre] [minence] et voici tout ce que je puis certifier
cet égard devant Dieu, dans toute la pureté de mon Ame, d'autant plus que
je inc trouve gravement malade, et, pour ainsi dire, entre les bras de la mort.
Que je connais très bien les deux pièces, que je viens de voir encore
nouvellement, l'une avec la date du 21 mars 1821, éerite en entier de la main
de Mr le Hetman Alexandre VillarA, en bas de laquelle on voit les 3 signatures
de 4 plusieurs Prélats 5 et des boyars et l'autre en forme d'obligation avec la
date du 14 Mai 6 m.a. qu'il n'y a que sept signatures (en forme d'obligation) 7
Ce sont les mêmes pikes qu'avait feu le Sloudjar Théodore Wlad[imirescol
dans une besace, auprès de lui, jusq'au moment oti il fut enlevé par ses ennemis.
Que par ordre de feu le Sloudjar j'ai tiré plusieures copies de la pike
qui porte la date du 14 Mars g. Il fit distribuer ces copies aux chefs de sa troupe
pour leur inspirer plus de confiance et de courage.
I Loc alb in text.
2 ters : o q-ui se trouvaient
3 *ters: s plusieurs
4 In text: o des ».
5 ters : 4 du clergé ».
6 Data de 14 mai este a.la indicatil in original.
7 Cuvintele din parantez5 iterse in original. cu o linie cu cernealii.
Scris in continuare Theod. Wlad. (pcntru Théodore Wla;limiresco), apoi §ters cu o linie.
9 Data de 14 martie este zwi indicatä in original.

383

www.dacoromanica.ro
 Que tout l'argent que le feu Sloudjar a pris du pays, ce qui n'a pas
été grand' chose, a passé par mes mains, car j'étais chargé de passer tout dans
un livre. Ce livre, que je portais dans ma besace, me fut pris par les capitains
Georgaki et Hadgi Prodan, comme ils ont fait la méme chose a Theodore,
ils ont pris entre autres a ce dernier le peu d'argent qu'il avait auprès de lui
et les pièces en question, qui se trouvaient dans une besace que Wlad[imiresco]
ìe quittait jamais d'auprès de lui. Depuis ce temps je n'ai entendu parler de
ces pièces que lorsque on me les a montrées, avant peu.
Que feu le Sloudjar n'a emprunté de l'argent a personne, si ce n'est
quelques bagatelles a Opreano, a Hadji-Ianoussi et au Serdar 2 (caminar)
capitain Gorgaki, bagatelles 3 qu'il a payées dans la suite... 4 et trois ou
quatre mille piastres de Mr. l'évéque d'Argjès, qu'il n'a pas pu payer et que
ce dernier fit entrer dans le compte de l'Évéché, sous le titre de subsides.
Que si l'on vent avoir les véritables signatures du sloudjar, on peut
en trouver dans la maison Hadji Janoussi et chez le caminar Theochary.
Que des deux obligations, que j'ai vues dernièrement pour la première
fois: celle du 15 Mai 1821, par laquelle feu Theod[ore] donna en hypothèque
la pièce ci-dessus indiquée du 14 Mai, m[ême] a[nnée], avec sept signatures,
bien que l'écriture et la signature ressemblent à celles du cléfunt, je reconnais
qu'il n'en est rien ni de l'une, ,ni de l'autre et il était impossible de faire cette
obligation un jour après qu'il s'eut fait donner par force la pièce avec les sept
signatures, sans que j'en sache quelque chose, d'autant plus que ce fut la préci-
sément le jour de notre départ, durant leque/ le défunt n'a pas eu un moment
de repos, occupé comme il était entièrement à faire manger, charger et partir
les provisions de guerre. Où done est-ce qu'on lui a compté l'argent. Qu'en
a-t-il fait, car lorsque le capitain Georgaky et Hadji Prodanos se sont
emparés de sa personne, malgré les grandes recherches qu'il fait 5 a cet
égard, en examinant jusqu,'à la chemise de Wlad[imiresco], il n'a lui trouvé
que très peu d'argent, et cependant cette affaire arriva le jour de la Saint
Constantin 6 c'est à dire six jours après, de manière qu'on ne peut pas mê me
dire qu'il peut avoir 7 dépensé cet argent dans cet intervalle.
Quant à l'autre obligation, qui est d'un format plus petit, et porte la date
du 3 Mars, moyennant laquelle Théodore donna en hypothèque un autre écrit
daté du 18 Janv[ier], en bas duquel on voit les signatures de trois boyars, écrit
qui m'est tout a fait inconnu, bien que l'écrivain se soit 8 efforcé d'imiter
dans cette obligation l'écriture et la signature du défunt, elles ne sont cepen-
dant pas les siennes. Il y a de quoi s'étonner, cependant, si cette obligation
est véritable et qu'elle existait 9 effectivement, lorsque Théodore vivait encore,
le possesseur ne soit parvenu demander son argent, tandis qu'il voyait Théo-
dore payant ses créanciers, (ou, du moins, qu'il n'ait pas fait vérifier son obli-

terse: s je les ai vu s.
2 ters: s Caminar ».
3 ters: « au moment de son départ s.
4 Dup'n' *la suite * urmeadi un cuvint indescifrabil.
5 ters: qu'il prend s.
6 in parantezil: o le 21 Mai*.
7 ters: 1 s inainte dé avoir, adica: l'avoir dépensé.
ters: c'est*.
9 in text: t existaient*.

384
www.dacoromanica.ro
gation par les boyars qui se trouvaient alors ici ! Comment pouvait-il se taire
et dormir, tandis qu'il avait bien vu que le pays appelait le défunt un rebelle.
que des troupes furent envoyés contre lui et que par conséquent il aurait bien)
pu penser que le... je parle de récrit qui porte les deux signatures de 3 boyars,
n'était pas bon, ce coup pouvait être faux. Les 3 boyars he peuvent d.'ailleurs
représenter le pays (avec les 3 signatures dont il est question plus haut) 2. Je
me répette: je ne connais point récrit avec les 3 signatures dont il est question
plus haut, c'est à présent que je l'ai vu pour la première f ois. Jamais le dé-
funt ne m'en a parlé, bien qu'il n'avait rien de secret pour moi, et que j'avais entre
mes mains tous ses papiers et sa correspondence avec les pachas des environs,
avec Ypsilanti etc. etc.... tout ce que je sais, tout ce que je connais, tout ce
que je peux certifier devant Dieu sur cette affaire.
Légalisation de Monsieur S[on] E [minence] Monseigneur l'éveque de
vicaire qui scul organisa à la tete de tomes... 3 ayant examiné
confidenciellement de les Bukarest le 13 Avril 18301e logothète Nicolas Kynopsy,
il m'a raconté les détails que l'on vient de lire, sur mes demandes, il me les
a donné ensuite par écrit, en foi de quoi j'ai signé.
Jusqu'ici c'est le frbre de Kynopsy qui1 écrit, sous
la dictée et au nom de ce dernier ; ce qui suit est de sa propre main.
Traduction de la déclaration de son Em. l'Evéque de Rimnic,
vicaire du Métropolite de Valachie, en date du 15 Avril 1830 4.
Sur l'invitation qui m'a été faite, j'ai demandé au Serdar Polyehrony
quels étaient les papiers que produisit Hadji 5 Prodanos en 1821 A. feu son
frère, Hadgy Ianoussy, et à lui méme.
Voici ce qu'il m'avoua en prenant pour témoin Dieu et sa conscience:
« En 1821, après la destruction 6 des rehenes en Valachie, ceux qui en échap-
pèrent, se sauverent par ci, par la. Un de ces derniers fut Hadgy Prodanos,
qui accompagné d'un nommé Makedonsky se refugia à Hermannstadt en
Transylvanie. Ils se présentèrent tous les deux dans cette vine à feu Hadgy
Ianoussi son frère, avec deux papiers: en bas de l'un on voyait les signatures
de plusieurs prélats et boyards ; rautre, en bas duquel il n.'y avait que très
peu de signatures appartenant toujours a des prélats et a des boyars était
obligatoire pour le pays de deux cents quarante 7 mille piastres, autant qu'il
peut se rappeler de la somme. Ils offrirent de céder ces deux papiers à feu
son frère Hagy Ianoussy, contre une somme, de la moitié et plus encore, infé-.
rieure à cene dont il est question dans récrit. Feu Hadgy Ianoussy retint
d'abord les deux papiers, demande là-dessus ropinion de son frère, qui est
ce nommé Serdar Polyhrony et trouva plus convenable ensuite de ne point
Rindurile puse in parantezä sint §terse in original ca cernealli cu trei linii verticale,
fraza e neterminatk
2 Cuvintele din paranteze sint §terse cu 5 linii, cu cernealri, ca §i cele de pe pagina
precedentil.
3 Loc alb.
Documentul este scris in continuare pe aceea0 coará cu cel precedent.
a ters : Janoussi
ters: defait s.
7 ters : cinquante s.
a ters : mais il trouve s.

25 c. 70
385
www.dacoromanica.ro
se prêter à cette offre. 11 rendit done les deux papiers à ceux qui les lui avaient
données. Le serdar a appris ensuite que ceux-ci en firent la méme offre a Mr
Hadgi Const. Pop, maison de commerce à Hermannstadt, mais ils en furent
chassés avec dédain et méme avec des injures I.
C'est ainsi que, désesperés enfin, ils partirent pour la Bessarabie. C'est
tout ce que le serdar Polychrony m'avoua en bonne conscience, et que je cer-
tifie par le. présent.
ANEXA 3
la documentul nr. 151
Nous avons reçu l'office que V[otre] E[xcellence] nous fit l'honneur de
nous adresser en date du 2 de ce mois, et si nous avons tardé avec la réponse,
si vous ne recevez qu'aujourd'hui les éclaircissements 2, que vous nous avez
clemandés par ordre de S[on] E[xcellence] M[onsieu]r le Président plénipo-
tentiaire, et qu'il nous importait beaucoup à nous mêmes de vous donner
bientôt rélativement aux papiers produits par le Servien Nenadovich, et nom-
mément a celui qui porte nos signatures, nous vous prions monsieur le C[onsul]
G[énéral] de n'en chercher la cause que dans les devoirs religieux, qui nous
occupaient exclusivement, durant une semaine, surtout, qui seule est dans
notre religion appelée la Sainte 3, c'est ce qui fit que nous n'avons pas pu
recuellir sitôt les témoignages.
La première impression que fit sur nous cet écrit lorsque S[on] E[xcel-
lence] M[onsieu]r le P[résident] P[lénipotantiaire] nous le fit voir pour la
première fois, et en particulier, et séparément a chacun, fut l'étonnement de
voir nos signatures figurer sur un papier que nous n'avoias jamais vu, dont
nous n'avons jamais entendu parler. Cette impression est d'autant plus remar-
quable qu'aucun de nous n'était prévenu et cependant nous nous sommes
trouvés d'accord appelés ensuite chez vous, monsieur le consul général collecti-
vement nous n'avons fait que renouveller les protestations d'une ignorance
complète par rapport à cette affaire. Aussi notre opinion n'a-t-elle pas été
un moment douteuse, nous avons tout bonnement déclaré que l'écrit en question
ne pouvait étre que l'ouvrage d'un imposteur.
Les preuves que nous alléguons à4 notre appui découlent:
de notre conduite en général ;
de l'écrit lui-même ;
des témoignages que nous avons pu recueillir et que V[otre E[xcel-
lence] trouvera ci-joint 5 avec leurs traduction.
Quelques crimes toujours précèdent les grandes crimes ! Qu'on passe
en revue notre conduite avant l'époque en question, et on la trouvera toujours
franche, toujours loyale, toujours fidèle au gouvernement, toujours dévouée
la patrie et il nous est permis de le dire, toujours estimée de l'un et de l'autre,
toujours distinguée, lorsqu'il s'est agi d'occuper un poste de confiance.
[Marginal:]
« Est-ce à ceux qui n'ont rien à gagner et beaucoup à perdre de
désirer les changements».
1 Textul care urmeazi este scris afa, in continuare.
2 Sters: s témoignages
3 *ters : 4 dans notre religion est a.
4 *terse cuvintele: a à l'appui de notre opinion sont s.
5 *terse cuvintele: Attachées it la présente o.

386
www.dacoromanica.ro
 Qu'on examine celle que nous avons observé durant l'époque désastreuse
de l'inssurection et on la trouvera ouvertement opposée à cette entreprise.
Nous fumes les premiers a demander que le gouvernement envoyat des troupes
contre Wladimiresko, nous fumes les premiers a proposer qu'on appelat les
Turcs à notre secours, lorsque nous vimes que les troupes du gouvernement
ne répondaient pas à notre confiance. Proposition qui fut abandonnée, parceque
Mr de Pini, alors Consul Général de Russie dans les Principautés, trouva bon
de nous rendre personnellement respondables des désordres qu'auraient pu
commettre les Turcs entrés dans le pays sur notre demande. On ne peut pas
répondre de la conduite des troupes régulières, encore moins de celle d'une
armée turque. Nous fames les premiers à quitter le pays, lorsque nous ne vimes
plus d'autre salut. À Cronstadt, lieu de notre retraite, nous avons observé
le méme language, la méme conduite. Nous demandons à présent a V. E.:
aurions-nous agi de cette manière, si l'entreprise de Wlad[imiresco] était
notre ouvrage ? Aurions nous osé demander qu'on, fit venir des turcs contre
lui, si nous savions qu'il avait entre les mains de quoi faire tomber sur nous
tout le poids de sa révolte ? Enfin les deux d'entre nous qui sont entrés en
Valachie pendant que les troupes turques y dominaient encore, auraient-ils
osé faire ce pas s'il avait soupçonné seulement l'existence de cet écrit, faux
comme il est, et celui qui se trouvait a la téte du gouvernement, lorsqu'en 1826
deux sujets i de Wlad[imiresco] furent saisis, en voulant 2 reproduire, les
armes en mains, les scènes de 1821? Aurait-il ordonné une enquéte formelle
s'il avait quelque chose A appréhender de leurs révélations ?
Les signatures, bien que ressemblantes au premier coup d'oeuil, offrent
cependant des différances, si on les considère avec plus d'attention. Les traits
de la première sont plus gros, ceux de la seconde plus fine, la troisième plus
façonnée que d'ordinaire: on n'a qu'à les approcher de nos véritables signa-
tures pour s'en convaincre. Mais ce qui vient particulièrement à l'appui de
notre opinion ce sont le style et l'écriture de cette pièce.
L'une et l'autre ne sont qu'une imitation malcousue de celle qui porte
la date du 21 Mars et qui est écrite entièrement de la main de Mr le Hetman
Alexandre Welarà. Ce dernier ayant reçu la permission d'examiner ces deux
pièces, vient de faire sur notre demande des observations a leur égard,
que nous avons l'honneur de communiquer à V[otre] E[xcellence] dans
l'annexe No. 1.
[Marginal :]
Mr. le Hetman convient qu'il a écrit celle du 21 Mars. Il con-
vient que ce fut lui que Wladim[iresco] chargea d'en parler aux
autres et qu'a cette occasion méme, comme dans toutes les autres,
(ce dernier) 3 Wlad[imiresco] ne lui a rien dit de l'existance d'un
autre écrit ; il reconnait cependant les efforts que l'écrivain [ ?]
s'est donné d'immiter son écriture ; dans la pièce (du 4 Janvier) 4
il résulte enfin que cette pièce ne peut être que fausse 5.

In text serie: SlljjétS D.

3 ters : *les armes en main u reprodus imediat mai departe.
3 terse aceste doult cuvinte i scris deasupra: Wlad[imiresco].
4 terse aceste trei cuvinte o inlocuite Cu: *No. 1 u.
5 Urmeazii inch' patru rinduri indescifrabile.

387

www.dacoromanica.ro
 (L'on voit par là que la pièce A notre charge)1
En effet, bien que datée du 15 Janvier, cette pièce est (posterieure) 2
faite après celle du 21 Mars, puisqu'elle n'est qu'une contrefacon de celle-ci
en tout.
Il suffit de réfléchir, tant soit peu sur cette affaire, et les observations
suivantes viendront comme d'elles-mêmes à notre secours. Quelle était la
necesité pour nous de donner imprudemment a Wladimiresko un crédit illi-
mité dans le sens de l'écrit en question et de mettre ainsi notre fortune et
notre honneur à la discrétion d'un homme que
[Marginan A son Excellence Mr. Minciacky C[onsul] G[énéral] etc. etc.
Bucarest, le 16 Avril 1830.3
Nous n'avons jamais vu, que nous n'avons jamais 4 connu, A qui nous
n'avons jamais parlé, tandis que 5 nous avions tous les moyens de lui compter
entre les mains une somme suffisante sans courir les chances d'être [A] jamais
compromis.
Pourquoi cette 6 imprevoyance de nous servir pour dresser un acte de
cette nature d'une main étrangère inconnue, tandis que nous pouvions l'écrire
nous-même ou bien le faire écrire par quelque personne attachée à nous? Ce
sont de ces fautes, Monsieu.r le Consul Général, qui ne demandent pas beaucoup
de discernement pour être évitées.
Il est difficile d'éclaireir par des témoignages une affaire obscurcie déjà
par le temps, surtout lorsque les acteurs ont pour la plupart disparu de la
scène. Cependant, ce que nous avons pu recueillir à cet égard, dépose encore
en faveur de notre innocence.
Nicolas Kynopsy a fait la déposition consignée dans l'annexe No. 2.
était attaché A la personne de Wladimiresko, sécrétaire, jusqu'au moment
oil ce dernier fut surpris et enlevé à Golesti par les capitaines Georgaki et
Hadji Prodan. Il jouissait de la confiance de son chef et sa &position faite
devant l'Evêque, vicaire du Métropolitain, et en des moments critiques
il souffre de la phthisie et 7 en est A la dernière periode ne saurait guère
être suspecte.
résulte de cette &position que Wlad[imiresco] a toujours manqué
d.'argent, qu'il n'en a jamais emprunté A qui que ce soit, quelques bagatelles
exceptées 8, qu'il a payées dans la suite, qu'il n'a jamais fait mention de rem-
prunt de 500 mille piastres, qu'il n'a jamais produit d'autres pièces que celle
' du 21 Mars et 9 14 Mai, lorsque même, pour encourager ses complices il leur

Rindul acesta *ters cu o 1inie.

2 Cuvintul a postérieure * §ters i inlocuit Cu: a est faite après celle du... a.
3 Adresantul, localitatea §i data lipsesc in tradueerea romineasca contemporantt, paginile
de aici inainte cu cele precedente constituind un sing,ur document, tip cum il däm i noi.
4 ters : tpoint O.
5 Aici intervine nota marginara, care deqi nu pare a avea o lee:aura prea strinsä cu ceea
ce urmeazii, o redlim totu§i: suppose que nous ayant voulu entrer dans cette entreprise, ce
dont Dieu nous préserve !
6 *ters articolul: l'imprévoyance 0.
7 ters i cuvintul: ail
ters : 6x6cutées a.
9 ters : celle du a.

388 www.dacoromanica.ro
fit distribuer des copies tirées de la première... [ ?], que cependant c'etait
bien là l'occasion de faire valoir notre prétendue intelligence avec lui, que
ces deux pièces se sont trouvées entre les mains de Wlad[imirescol jusqu'au
dernier moment ; que ceci ne pouvait pas étre, si celle du 14 Mai avait été
hypotéquée à Hadji Prodano un jour après 1, que, par conséquent, ce fait
est plus que douteux, et pour cette raison, et parceque l'obligation qui en
parle, bien qu'au premier abord elle parait écrite et signée de la main de Wlad-
[imiresco], Kynopsy assure 2 qu'il n'en est rien ni de l'un ni de l'autre, mais
que partout celle du 3 Mars, qui donne en hypothéque l'écrit du 15 Janvier
est, selon Kynopsy, évidemment contrefaite. (Nous avons rapporté plus haut
la déposition de Mr. Vellarà, reste encore celle) 3.
Vient ensuite la déposition du Serdar Polychrony, frère et associé de feu
Hadji Yanoussi; elle fut faite encore devant le vicaire du Métropolitain. V[otre]
E[xellence] la trouvera dans l'annexe No. 3 et se trouve consignée dans une
lettre de celui-ci, que selon ce témoin Hagi Prodano s'est présenté en 1821 4,
chez lui et chez son frère A Hermannstadt, avec l'obligation du 14 Mai. Il leur
a offert cette obligation contre une somme de beaucoup inférieure à celle,
dont il est question. Les deux pièces du 21 Mars et du 14 Mai furent toujours
les seules que Hadgi Prodanos produisit alors. L'obligation même du 15 Mai
est inconnue a Polychronos.
Est-ce 5 une énigme que ces deux pièces entre les mains de Hadgi Pro-
danos, pour qui sait par la déposition de Kynopsy que ce fut lui qui s'empara
Gole§ti de tous les papiers formant la soit-disante chancellerie de Vlad-
[imiresco], mais ce qui en aurait été une (énigme) 6 si la pièce du 15 Janvier
n'était pas faussée (apocryphe), c'est le silence qu'observa toujours Vlad[imi-
resco] par rapport A. elle et A l'emprunt, fait sur cette base envers des personnes
mémes pour lesquelles il n'avait rien de caché, comme ce sont Kynopsy, qui
était particulièrement chargé de passer dans un livre la recette et les dépenses
de Vlad[imiresco], les prélats et les boyards qui étaient avec lui à Bellvederre,
près de Bucarest, et l'on pourrait ajouter encore le pacha de Silikrie, auprès
duquel il est alié jusqu'à envoyer une députation pour protester de ses bonnes
intentions et de sa fidélité à la Porte. On trouve la preuve de ce silence en ce
que la Porte n'aurait jamais confié le gouvernement de la Province A. un homme
coupable de trahison.
Comment encore s'est-il fait qu'on n'éleva aucune réclamation (préten-
tion) à cet égard durant la vie de Vlad[imirescob tandis que les autres créan-
ciers se présentèrent et furent payés, ainsi que V[otre] E[xcellence] a pu le
voir par la déposition de Kynopsy. Ces circonstances viennent à l'appui de
ce dernier pour ce qu'il dit de la fausseté de l'obligation du 3 Mars, et donnant
penser que Vladimiresco lui-méme ne savait rien de la pièce du 15 Janvier
et qu'elle ne fut fabriquée qu'après sa mort, ou du moins A. son insu.
Nous croyons avoir assez dit pour fixer l'opinion de S[on] E[xcellence]
le président plénipotentiaire sur cet écrit. 11 est faux, parceque les signatures

1 ters: s le landemain de sa rédaction s.

2 teirs: s est de l'avis s.
3 Rindurile acestea sint pe margine, dupä care urmeazil apoi: oVient ensuite a etc.
4 oà Hermannstadt dar §ters, fiindci se repetii imediat mai departe.
5 ters : o ce fut (une énigme)
6 ters Cu o linie cuvintul o énigme s.

389
www.dacoromanica.ro
ne sont pas les notres ; il est faux parceque l'écriture est évidemment contre-
faite ; il est faux parcequ'il ne se trouve pas une personne parmi les plus affidés
de Vladimiresco qui en ait connaissance.
Nous ne saurions terminer cette réponse sans ajouter la prière à Son E[xcel-
lence] M[onsieur] le P[résident] P[lénipotentiaire] de vouloir bien représenter
où de raison combien l'existence de ce faux document est préjudiciable à notre
honneur, afin que sa fausseté, une fois démontrée, par ce que nous venons
de dire et par les recherches ultérieures, que le gouvernement est mis par la
à méme de faire. [Qulil nous soit remis de l'effet de nous tranqui[lliser] ! Si
à présent nous avons rencontré tant de difficulté à démontrer cette fausseté,
qu'en sera-t-il dans quelque temps ? Encore quelques jours et la déposition
de Kynopsy qui est convainquante, aurait été perdue.
Veuillez bien agréer l'assurance de la haute considération etc.

ANEXA 4
la documentul nr. 151
Bukarest, le 27 Avril 1830 1
M.on Prince,
Le conseiller d'état actuel, 1V1inciaky, vient de me communiquer la réponse
que vous avez cru devoir lui adresser au sujet de la réclamation élevée à votre
charge, ainsi qu'à celle de MM. les banos: Brancovano et Vakaresco, par le
Servien Nenadovitz.
Après avoir pris connaissance des documents exhibés à l'appui de votre
exposé, je dois appeler, mon Prince, votre attention sur les considerations
suivantes:
La prétention de Nenadovitz devant, par la nature méme des documents
qu'il produit en sa faveur, vous intéresser, sous tous les rapports, il est, ce
me semble, indispensablement nécessaire que les arguments destinés à en
attaquer la validité, soient basés sur des faits avérés et constatés par des actes
authentiques.
En examinant les pièces que vous avez transmises à M. de Minciaky, et
les circonstances que vous citez à l'appui de vos assertions, on n'y trouve ni
les preuves nécessaires de votre départ de la Province, aussitôt après l'explo-
sion de 1821, ni l'absence de tous rapports avec Théodore Vladimiresko.
Vous conviendrez, Mon Prince, que quelque justes que puissent étre vos
observations contre les documents qui servent de base à la réclamation Néna-
dovitz, il n'en faut pas moins poser en principe et démontrer évidemment,
combien vous étiez étranger à la coupable entreprise de Vladimiresko. Il ne
me semble pas moins nécessaire que vous appuyiez d'une manière authentique,
tout ce que vous avancez relativement aux objections de M. Pini contre l'inten-
tion que vous -aviez manifestée d'appeler des troupes turques pour le maintien
de l'ordre et de la tranquillité du pays.
Il serait également nécessaire que vous démontrassiez, mon Prince, la
contrefaçon de vos signatures, par leur comparaison avec celles dont se trouve-
raient revétus des actes, tant publics que privés, d'une époque antérieure.
En vous signalant les points qui peuvent exiger de plus amples dévelop-
pements, j'aime à croire, mon Prince, que dans votre propre intérét, vous
2 in facsimil data lipse§te, fiind omisii la fotografiat.

390
www.dacoromanica.ro
voudriez bien me les communiquer, afin que je puisse présenter au Ministère
Impérial une série de preuves irréfragables en faveur de vos assertions.
En vous priant de vouloir bien communiquer le contenu de cet office
[ ?] à MM. les Banos Brancovano et Vakaresko, je saisis cette occasion pour
vous faire agréer l'assurance de la haute considération avec laquelle j'ai l'hon-
neur d'être
Mori Prince, Votre très humble et très obéissant serviteur
P. de Kisseleff
[Adresa 2:] A. Mr le Prince Ghika, etc.

ANEXA 5
la documentul nr. 151
A. S. Ex[cellence] M[onsieur] de Kisseleff
Bukarest, ce 25 Mai [1] 830 v. st.
Je n'ai reçu que le 10 de ce mois la lettre que V. E. me fit l'honneur
de m'adresser en date du 27 Avril, et je n'ai pas manqué de la communiquer
tout de suite à MM. les Banos Brancovano et Wakaresko. C'est de concert
avec ces derniers que je m'empresse de vous donner aujourd'hui, mon général,
les tenseignements ultérieurs que vous demandez relativement à quelques
uns des faits sur lesquels nous nous sommes appuyés 3 dans notre lettre
Mr. de Minciacky contre la validité de la réclamation Nénadowich.
Ces faits sont:
Notre départ de Bukarest, aussitôt aprés l'explosion des troubles en 1821.
L'absence de tout rapport avec Wladimiresko.
Les objections de Mr. Pini contre l'intention de faire venir des troupes
turques pour maintenir l'ordre et la tranquilité dans le pays.
La contrefavon de nos signatures.
Ce-ci 4 devant encore être prouvé par la comparaison de nos signatures
d'une date anterieure à l'époque en question. La lettre ci-jointe du médecin
de la quarantaine d'Ober-Tömös à Mr. le dr. Arsaky, donne une preuve digne
de foi, bien que non officielle, pour ce que concerne le premier point 5. Cepen-
dant, quand même le certificat, que le médecin sus mentionné promet de nous
procurer par la suite, et que, par conséquent, je me réserve de vous faire
passer alors, n'arriverait pas, il nous sera toujours facile d'en obtenir un autre
par des voies officielles, 6 dans le cas que cette lettre ne présenterait pas
vos yeux, mon général, les caractères d'une preuve convainquante 7, (Au reste,
Cuvintele subliniate i semnatura scrise de insusi Kisseleff.
2 In josul primei pagini (1').
3 ters : t dont nous nous sommes servis s.
4 ters : s cette dernière D.
5 5ters: s notre &part de Bucarest ».
6 Aici, in text, e un asterisc care trimite la un pasaj marginal de 7 rinduri, scris insá in
intregime in greceste. cum mai este de altfel un altul si mai jos la locul ce-1 vom indica.
7 Pasajul acesta e scris pe marginea stinga a manuscrisului: parceque notre &part fit
assez de bruit et les autorités du pays d'au dela des Carpathes s'en rappellent certainement
très bien ».

391
www.dacoromanica.ro
 ce fut de Kronstadt que nous nous sommes adressés.à notre auguste protecteur
et à la Stublime] P[orte] Ot[tomane] pour demander un remède i contre les
malheurs, qui déchiraient alors notre patrie et l'on pent juger par la date
que portent ces pièces, de celle qu'il s'agit de prouver aujourd'hui). 2
Mais on peut aussi trouver la preuve de ce que nous avons avancé à cet
égard en ce que l'on ne voit point figurer nos signatures, ni celles de la plus
grande partie des Boyars, qui avaient pris la fuite avec nous, dans l'acte d'adhé-
sion, qui existe encore écrit de la main de Mr. le Hatman Willara. Wladi-
miresko ne nous aurait certainement pas épargné, si nous n'avions pas été
hors de sa portée.
ad, 2:
Ce qui existe seulement laisse des traces après lui, offre des caractères
distinctifs que l'on peut eiter ensuite pour prouver son existence. Or l'absence
de tous rapports avec Wladimiresko étant par sa nature une question purement
négative, il est impossible de les démontrer par des arguments positifs. Le
seul témoignage, auquel nous pouvons recourir pour cet effet, est celui du
public. L'opinion de ce dernier, concernant les relations de Wladimiresko,
est si bien établie, que le premier que vous daignerez interroger la-dessus,
sera, j'en suis silr, mon général, en état de vous donner les renseignements
que vous demandez. D'ailleurs, nos rapports avec Wladimiresko, s'il y en a
eu effectivement, ne peuvent avoir ni commencé par une confiance de cette
nature, ni consister [dans] un seul acte, que tant de circonstances s'accordent
it accuser de faux. Ces rapports doivent avoir eu aussi d'autres marques de
leur existence. Que Nenadovich en produise une 3 et la justice alors saura
bien prendre les mesures en conséquence du poids qu'elle trouvera attaché
cette marque. 4
Aussi5 nous vous prions, mon général, de bien considérer que cette demande
s'adresse a Nenadovich, plutôt qu'a nous. C'est Nenadovich qui doit prouver
l'existence de nos rapports avec Wladimiresko.
ad. 3:
La proposition de faire venir des Turcs pour ramener et maintenir la
tranquillité du pays, fut faite par écrit au Consulat Général, de méme que
la réponse de celui-ci. Notre offre est déposée 6 dans la Chancellerie du
Consultat Général, et le Ministère de Sa Majesté Impériale peut trouver, je
le sais, 7 dans les rapports, qu'il a recu alors du Consul Général, les preuves
ters: pour implorer un secours contre...
2 Pasajul din aceastii parantezA este sters ca 2 linii incrucisate, i inlocuit ca al 2-lea text
grecesc de care amintim mai sus.
3 Urmeazit aceste cuvinte: e qui soit authentique, valable, digne de foie et raffaire alors
changera de faces care insi grit sterse cu o träsriturii de condei i inlocuite ca cuvintele serse
de mai sus.
4 Cuvintele serse de mix' IA se allá pe margine, dupA un serail de trimitere (F), care inseamda
ci trebuie intercalate aici. Restul pe marginea din stinga nu se poate copia, fiind numai pArti
de linii, ffiril legAturA. (Notele din mijlocul paginii par di se referii la aceastA margine).
5 Urmeazii un nou semn de trirnitere (±), care duce la un text grecesc, trei rinduri,
serse iarlisi pe margine (foarte putin inteligibile).
6 terse cuvintele: s doit se trouver
7 terse cuvintele: nous en sommes stirs s.

392
www.dacoromanica.ro
qu'il nous est impossible de donner ajourd'hui, attendu que la réponse du
Consulat géneral, le seul acte que nous aurions pu produire à notre appui, est
resté entre les mains des Kaimakams grecs, qui représentaient à cette époque,
dans le Divan, le Prince Callimacki.1 Mais n'est-ce pas donner déjà ces
preuves que d'indiquer avec assurance l'endroit où elles se trouvent?
ad. 4:
l'on pent trouver ces signatures dans les comptes-rendus de la vistierie
du temps 3 des Princes Caradja et Soutzo, dans ceux des écoles publiques
et de la caisse de charité de la même époque. V[otre] E[xcellence] n'a qu'à
se faire présenter ces actes par les employes respectifs, pour comparer nos
signatures avec celles qui figurent 4en bas du papier produit par Nénadowich,
si après tout ce que nous avons dit dans notre réponse a Mronsieujr de
Minciaky, la fabrication de ce papier, taute contrefaçon dans le texte comxne
dans les signatures, laisse encore de doute sur sa nature. Je ne saurais terminer
cette lettre sans vous assurer, Mon général, de ma reconnaissance pour l'intérêt
que vous portez à cette affaire; car, je ne vois dans votre lettre du 27 Avril
que le désir de mieux faire percer la vérité, que vous voyez bien être de
notre côté.
MM. les banos Brancowano et Wakaresko partagent ces sentimens, aussi
bien que ceux de la haute considération, avec laquelle j'ai l'honneur d'être
[votre très humble serviteur]

ANEXA 6
la documentul nr. 151

Cu cinste am primit ofisul d-voastre de la 12 ale urmAtoarei, cuprinzAtor

dA indreptArile ce ni sA cer la Malik ce ai binevoit d-voastrA sA ne arAti, din
care intr-una figurarisesc iscAliturile noastre.
Maya ce au mijlocit pinA acum la al nostru raspuns este numai din
pricina sf. sAptAmini ce au trecut intru care fiegcare au cAutat sA ingrijeaseA
de cele sufletegti dupA ale cregtinitAtii datorii gi din pricina acestor zile ale
praznicului, intru care sAvirgindu-se obicinuitele teremonii nu ne-au slobozit
vreme dà o asemenea indeletnicire. Anume îrisä rAspunzind, avem cinste sl
poftorim CAtre dumneavoastrA cele ce i prin graiu am arAtat.
CA adicA dintr-acele trei hirtii ce ni s-au arAtat cu feliuri dà iscAlituri,
cea cu data de la 15 Ghenarie, 1821, intre carea s'A figurariEesc
noastre, este cu totul neadevAratà i mincinoasA, nu numai prin cite cuvinte
am arAtat cAtre d-voastrà la intrebArile ce ni s-au fAcut, ci incA çi pentru
cite observatii fAcind la vale, socotim cä dam indAstul prilej stApinirei ca
s'A cerceteze pricina mai cu adincime i sA dovedeascA adevArul.

Cuvinte adrtugate marginal: s et lea circonstances urgentes comme elles étaient, ne nous
laissèrent pas le temps d'enregistrer ces pièces selon Pusage, ou bien de nous faire délivrer des
copies légalisées s.
2 Aici, un semn (±) trimite la o notii marginalrt, in greceste, compusii. din 4 rinduri s't
jum'Atate.
3 ters :e d'une date antérieure à l'époque en question s.
4 ters « que l'on voit ».

393
www.dacoromanica.ro
 1. Este stint in toti Bucurestii ea la 15 ghenarie, Vlädamirescu sa afla
aici cunoscut i pitit in casa raposatului vornic Samurcas, dä unde s-au
imputernicit cu bani si cu arnäuti da ai eterstilor, precum cu legatura lui
Hagi Prodan si a lui Machedonski, sazatori acestiia amindoi in Craiova i inch'
din vremile trecute ciraci a lui Samurcas, dupa care si pornind numaidecit
dupa moartea domnului Sutul, care s-au intimplat la 19 ghenarie,
La 21 ghenarie s-au ivit cu 33 arnauti in judetul Argesul, i dä acolo
trecind inainte Oltul pà munti, ajung-ind Vida' in judetul Gorjului, radicind
ispravnici i cinovnici in fiark inchizindu-i in mänastirea Tismana, propove-
duind feliuri de minciuni si mai virtos invitind pandurii ce slujiserA in razboiul
trecut i prin silnicie sà dedesera in dajdie da catre domnul Caragea i slobo-
zindu-le voia ràpirii i a jefuirii, iatä cá numaidecit s-au imputernicit Cu o
sumA de oameni inarmati.
Asemenea i cei din Craiova intovarasiti ai lui Prodan i Machedonski,
stringind citi arnauti au putut i trimetindu-li-sa i alti de la eteristi
aici iaräsi pa temeiul fagaduintii ràpirii, deodata s-au inmultit tilharii fara nici
o cheltuiala i farà nici o simbrie, cad simbria era jaful i rapirea ce au
urmat in toate partile fara milostivire, incit i ucideri dà oameni insemnati
s-au intimplat.
Acum: aflindu-sa Vladamirescul aici, dà am fi fost i noi intr-o asemenea
cugetare, da ce sa-i dam inscris acest feliu da carte la mina' ca cind ar fi
fost in departare i inca cu atita slobozenie ca sá poata cheltui sau sa arata
ea an cheltuit oricit va voi, incit sa nu ne putem plati cu toata averea noastra
si sA nu-i facem o suma hotarita dà bani sä-i dam in mInA, pentru ca nici
unul n-u eram in lipsa.
Al doilea. DA am fi dat noi numitului asemenea carte la mina, alcatuita
cu o nemarginitä socotinta, cum am fi indraznit sa scrim pa. urma, in curgerea
tilhäriilor sale, atitea carti dà imputaciune, sa armam atitia oameni, sA trimitem
a-i rasipi pa ai sài, i in cele dupa urmä sa gatim i scrisori si boeri a trimite
catre pasii vecinatatii ca sa vie in Tara cu ostasi turci sa goneasca apostatii
si carea numaidecit s-ar fi pus in lucrare da ne-ar fi ingäduit cel dà atunci
genäral consul, domnul Pini, zicindu-ne cA atunci numai am putea face acest
feliu dà pornire cind am luao pa a noastra räspundere, cA nici un turc nu
va face cea mai mica bintuire sau neorinduiala, intrind °data in Tara, cerere
care de la ostiri distiplinate nu poate sa faca cinevas intr-acest feliu
dasavirsire, Cu eft mai virtos &A la ostiri turcesti.
Al treilea. VlädAmirescul pa cita vreme au fost aici in viaà, nimenea nu
cunoaste ca s-au gasit i vreun asemenea sirb, sub numele de Nenadovici care
sa aiba atita bogfitie incit sa-1 imprumute cu lei 500 mii i apoi, da ar si fi
fost, pa ce temei putea sa incredinteze un asemenea imprumutator, care nici
pa noi ne cunoastea, nici iscaliturile noastre, nici au väzut vreo polita in
formele cerute, la carea facindu-ne stire obisnuit sa poata zice ea' are document
temeinic spre a-si cere imprumutarea.
Mai mult. Vlädamirescu, invitind pandurii si arnautimea i hranindu-i
cu luarea de bucate i dà vite dupä unde gasea, fära nici o plata, prin raga-
duinta ràpirii, este vazut i cunoscut in toata Tara Romineasca, cA intr-atita
lipsa dà bani sa afla incit gm prin judete räpea oricîi bani ai visteriei gasea
si aicea ajungind in strimtoare pA boeri ce sa afla aici sa-i dea bani. Inca in
cele du pa una, au cugetat (dar vremea nu I-au ingaduit), sa radice toate
argintariile bisericilor, sa le topeasca i sa le faca bani i toate acestea numai

394
www.dacoromanica.ro
supt socotinta da bogatie, cäci trebuintä de a cheltui nu avea, neadmitind
pandurilor nici capeteniilor arnäutilor vreun -ceas nici pentru hrana nici
pentru leafä.
Cad aminduo acestea sä sävir§ea prin sälneca libare §i prin rapire precum
s-au zis §i precum sä poate märturisi da oricine sa va intreba §i va voi sa
arate adevärul.
Al patrulea. Vlädämirescul, indatä ce au venit aici, prin silnicia armelor
sale, au luat inscris unire §i insotire de la toti boerii §i negutatorii ce sa
afla in Bucure§ti. Spre insufletirea acestora cum li-au aratat §i
noastre dà prea adevarate, ca sä arate catre ob§te ea nu este singur ci are
o legaturä pregatita §i cu noi, carea pä multi ar fi in§alat.
Al cincilea. Tot acest Vladamirescul, in curgerea vremii, ce au fost pa
aici, dä era siguraripsit cu iscàliturile noastre, cum nu au vorbit pentru acesta
catre cineva§ §i mai virtos catre arhiereii i boierii eu care au läcuit aici in
Belvedere, da vreme ce toate celelalte taine ale lui le-au spus?
Al §aselea. Grämäticul Vladämirescului, Neculae Kinopsi, care träie§te
'Ana acum §i este in Bucure§ti §i care avea toatä cantelaria asupra-i, marturi-
se§te cá dà acest inscris cu trei iscälituri nu numai nu cunoaste nimic ci
inca nici pá Vladamirescul nu l-au auzit vorbind vreodata pentru acesta. Acesta
adaogä ca. §i In dresul [?] lui Teudor intemeiat pä acest inscris de la
lq,Ighenarie trebuia sä fie mincinos pentru cá iscalitura sa putea &A o facä fie§te-
cine §i mai virtos a el sa iscälea numai Teodor iar nu §i Vlädamirescul.
Acesta sa-1 aduca inaintea d-voastre sa märturiseascä adevarul.
Al §aptelea. Putem incredinta in cele dupa urxnä ca in tot acest inscris
este plastografie nu numai iscaliturile ci §i chiar slova scriitorului, pentru ea
pa aloeurea §i in cuvinte intregi §i pa alocurea in slove numai, sä aseamäna
cu slova hatmanului Aleco Vilara.
In vreme ce poate sa intrebe hatmanul sà xnärturiseasca da au scris
vreodata un asemenea inscris ori din a noastra povatuire sau mäcar §i intru
a însu§i §tiintä.
Catre aceasta Vladamirescul era in corispondenta cu pava Silistrei, trimitind
§i deputati cätre dinsul ; dä avea un asemenea inscris il trimetea negre§it pentru
indreptare ; apoi, Poarta cum ar fi putut sá orinduiasca domn ehiar pre unul
din trei cei
Acestea toate supuindu-le cuno§tintei d-voastre i conoscind §i vointa
atit a d-sale d. dl. Pini, imputernicit prezident, cit §i a d-voastre, cä dupa
temeiul iubirii dreptätii nu prive§te la alt nimeni (Mat nimic i la dovedirea
adevärului, ne rugam nu numai sä sà cerceteze cum aratäm cu toata scumpä-
tatea, ci §i gasind plastograful sà i sä faca cuvenita pedeapsä, ca dupa aceste,
räportuind mai däparte curgerea pricinii, sa mpg acest feliu dà hirtie minci-
noasa, carea §i judecatorilor poate sä aduca bätaie de cap, §i nooä ponos
impotriva cinstei §i a haracterului nostru, in vreme ce pina in virsta la care
ne afläm, am dat, Cu neincetare, dovezi catre stapinire §i catre patrie dä
a noasträ rivnä §i credintä §i nici odatä nu s-au intimplat nici macar sa cugetäm
la asemenea netrebnice §i dafaimatoare dä cinste fapte care sint lucrari numai
acelor intru toate daznadajduiti, iar nu di oameni carii s-au obisnuit intr-o
petrecere cinstitä §i respectuita da a lor compatrioti.

Corect: numai.

395
www.dacoromanica.ro
 Aceasta din urma ne este cea mai dinadinsul rugaminte i catre dl. daplin
imputernicit prezident, prin mijlocirea d-voastre çi chiar catre d-voasträ,
care ne tii da mai nainte i "ne cunosti toata petrecerea.
Avem cinste sá hm
ai d-voastra
N. I. Simache, Din activitatea muzeelor noastre, p. 78-81. Actul se gilseste la Muzeul
regional de istorie din Ploiesti.

ANEXA 7
la documentul nr. 151
A S[on] E[xcellence] Mr. de Kisseleff,
Bukarest, se 11 juillet 1830.
Pour prouver à votre Excellence mon départ de la Province, ainsi que
celui de mes co-accusés, iramédiatement aprês l'explosion des troubles, en
1821, j'ai eu l'honneur de joindre à ma lettre du 25 Mai, celle que le Médecin
de la quarantaine Autrichienne d'Ober-Tömös avait conté sur ce sujet a Mr.
le Dr. Arsaky. Le médecin en question n'indiquait dans cette lettre le jour
de notre passage par la quarantaine qu'aproximativement et de mémoire ;
mais, tout en exposant les raisons qui l'empêchaient alors de délivrer in
certificat dans les formes, il assurait Mr. Arsaky, qu'il avait déjà fait les
demarches nécessaires pour lui en procurer un pareil plus tard. Il vient d'arriver
ce certificat, et je m'empresse de le transmettre ci-joint à Votre Excellence.
Serait-ce trop pousser la précaution que d'observer, mon général, que les
dates consignées dans ce certificat sont d'après le nouveau Style ? J'ai cru
toutefois devoir me permettre cette observation, parceque je ne sais pas, mon
général, d'après quel calandrier vous comptez le commencement des troubles,
et dans cette accusation de cette nature, c'est toujours quelque chose, q-u'une
différence de douse jours.
Veuillez bien, mon général, agréer dans occasion encore l'assurance de
la haute considération avec laquelle j'ai l'honneur d'être etc. etc.

ANEXA 8
la documentul nr. 151
No. 347
Protocolls-Extract
Laut Kontumaz Amtschein Passanten-Protocoll vom Jahre 1821, sind allhier
auf der Kayserlichen Osterreichischen Granz- Station Tömös, bey dem Ausbruche
der Revolution, in den beyden Fiirstenthiimern Moldau und Wallachey, auf
ihrer Reise nach Cronstadt angekommen : der Gr[oss] Fiirst Bano Grigor
intr-o altá declaratie, nedatatii, boierii dau 15muriri in legiituri cu urmittoarele patru
chestiuni: ziva si luna plearii din Bucuresti i trecerii lor la Brasov; falsificarea semnaturilor
pe actele detinute de I. Nenadovici; legitturile lor cu Tudor Vladimirescu; másurile pe care
le-au luat impotriva räscoalei si cum au tinut leg5tura Cu consulatele striline (Din activitatea
muzeelor noastre, p. 55-58).

396
www.dacoromanica.ro
Brankowan den 17-ten März, der Gr[oss] Boyar Bano Barbu Wakaresko,
den 23-ten März und der Gr[oss] Fiirst Bano Grigor Ghika den 27-ten März 1821.
Dieses wird an mit zu Folge Hoher Siebenbargen General-Militär-Commando
Praesidial-Verordnung vom 4-ten Juny 1830. No. 62 giinstlich bestättigt.
L.S.
Per Kays [erlichen] König [lichen] Kontumaz Arzt ;
Tömös den 11-ten July- 1830
unter [zeichnet] Peter Lavitz m [anu] p [roprio]
Contumaz Director in. p. Dr. Michael Binder m. p.
Contumaz 'Arzt.

No. 347
Extract de proces-verbal
Potrivit proCesului verbal de trecere prin carantinä la anul 1821, au sosit
aici la granita statitmii imperiale austriace Timis, la izbucnirea revolutiei in
cele douà principate, Moldova si Tara Romineaseä, In cälätoria lor spre Brasov:
marele print banul Grigorie Brincoveanu, in ziva de 17 martie ; marele boier
banul Barbu VAcAreseu, la 23 martie ; i marele print, banul Grigorie Ghica,
la 27 martie 1821.
Aceasta se confirmä' ca urmare a inaltei porunci prezidentiale datii de
comandamentul general militar din Transilvania, No. 62 din 4 iunie 1830.
Prin oficiul chesaro-cräiesc al carantinei
Timis, 11 iulie 1830.
Peter Lavitz m. pr.
Directoral carantinei
Dr. Michael Binder, m. pr.
medicul carantinei

ANEXA 9
la documentul nr. 151
Hermannstadt, 4 August 1830
20/30
Hochgeboren Herr
Werthgeschätzter Herr Kollege I
Seine Excellenz der Landes Comandierende H. General Baron von Mohr
haben die Gelegenheit gehabt, mir mittels hoher Präsidial Verordnung vom
4ten Aug. 1. J. sb. Nro 62 die Befugniss zu ertheilen, Ihrem u. dem Wunsche
meiner verehrten. Gönners entsprechen zu diirfen, und so sehliesse ich nun
das amtliche Zeugnis iiber die bestimmten Täge der Ankunft dei Herrn Gregor
Ghika, Gregor Brancovan und Barbu. Vakaresko bei. Nur bedaure ich, dass
es sich länger verzögerte, als es meine Absicht war ; unsere Protokolle verweilten
mehr in Kronstadt, als ich dachte, und so war ich ausser Stande, mein Ver-
sprechen friiher zu erfiillen, freue mich aber herzlich, dass es mir doch gelang,
Ihnen vollkommen willfahren zu könen und ich bin zu jeder Stunde bereit,
alles zu thun, was in meinen wenigen Kräften steht. Zu Ihrer Uberzeugung
schreibe ich Ihnen die Anordnung wortlich der Verordnung

397
www.dacoromanica.ro
Profid. Q. nro 62
Es unterliegt keinem Anstande, dass das dem Dr. Arsaky angesuchte
arztliche Certificat iiber den Tag, an welchem Ban Gregor Ghika, Ban Gregor
Brankovan, u. Ban Barbu Vakaresko im Jahre 1821 bei ihrer Entfernung aus
der Walachei aus Anlass der daselbst ausgebroehenen Revolution in den K.K.
Staaten eingetroffen sind, von Seiten des Tomoser Contumaz Amtes auszu-
fertigen.
Dieses sende ich Ihnen auf Ihre Anfrage dem 29ten Maerz zu erwiedern,
um die Ausfertigung dieses Certificats einzuleiten, u. solches dem Dr. Arsaky
im geeigneten Tage zukommen zu machen.
Hermannstadt am 4-ten Aug. 1830.
Mohr m. pr.
G.D.C.

Nun wuensche ich nur noch, womit die obengenamiten Herrn, meine
hochverehrten Gönner, mit meinem Bemiihen ihnen zu dienen zufrieden sein.
mögen. Empfehlen. Sie mich Ihnen bestens und seien Sie versichert, das ich
stets mit aller Achtung und Freundschaft bin Ihr Aufrichtiger Freund
Dr. Binder
20/30 Cont[umaz] Arzt
Prea nobile domn
Hermannstadt, 4 august 1830
MuIt stimate domnule colega !
Excelenta sa comandantul dc tinut, dl. general baron de Molu., a avut
prilejul sä-mi dea prin 'Malta poruncä prezidialfi din 4 august a.c., autorizatia
sä dau curs cererii dvs. si a onoratului meu protector, si astfel anexez certifi-
catul oficial asupra zilelor precise cind au sosit du.mnealor Grigorie Ghika,
Grigorie Brincoveanu i Barbu Väcärescu. Regret numai cä a intirziat mai
mult decit as fi dorit eu. Procesele noastre verbale au stat la Brasov mai mult
decit am crezut, asa a nu am putut sà mi tin de cuviat mai de vreme.
Totusi mä bucur din toatfi Mima ea' am putut satisface intocmai dorinIa dvs.
Ant gata oricind sA fac tot ce stä in slabele mele puteri. Spre convingerea
dvs. vä redau in copie, cuvint cu cuvint, porunca.
Profid Q. Nr. 62
Nu existä nici o obiectiune sä se emità de cätre oficiul de carantina
Timis certificatul medical cerut de dr. Arsaky privind ziva in care banul
Grigorie Ghika, banul Grigorie Brincoveanu i banul Barbu Väcärescu au
sosit in statele chesaro-craiesti, in anul 1821, dupä plecarea lor din Tara
Romineaseä in urma räscoalei izbucnite acolo.
Prezenta v-o trimit pentru a räspunde la intrebarea dvs. din 29 martie,
pentru a face cele necesare pentru intoemirea acestui certificat si a-1 face sä
parvinä pe calea cea mai potrività domnului dr. Arsaky.
Sibiu, 4 august 1830.
Mohr m.pr.
G.D.C.

398

www.dacoromanica.ro
 ANEXA 10
la documentul nr. 151

2i Son Excellence Monsieur de Kisseleff aide de camp général de

S. M. L'Empereur de toutes les Russies, Lieutenent général de
Ses armées, Président plénipotentiaire des Divans de Moldavie et
de Valachie, chevalier grand-croix de plusieurs ordres, etc. etc. etc.
Monsieur le Général,
Nous venons d'apprendre que le nommé Nenadowitz se trouve 5. Bukarest,
que, loin de se désister des réclamations qu'il prétend avoir contre nous, il
demande la restitution des actes criminels, dont il était porteur, se réservant
de nous attaquer dans des temps plus favorables á ses projets. Nous protestons
contre sa demande et prions Votre Excellence de vouloir bien ordonner que
le sus-dit soit empêché de partir, que les actes, qu'il réclame, restent en dépêt
stir, jusqu'à ce que l'affaire soit examinée, et que cette afaire soit renvoyée,
pour étre jugée avec toute la solemnité et la publicité qu'elle mérite, soit par
devant l'Assemblée Générale, soit par devant tous les divans réunis.
Nous attaquons les actes sus-mentionnés comme entièrement faux, ainsi
que Votre Excellence a eu l'occasion de s'en convaincre Elle même á la suite
de l'enquête, qui a été faite par son ordre, en présence de Mr. de Minciaky,
et des preuves, que nous Lui avons fournies dans notre réponse du 16 Avril
1830 it l'office, que Mr. de Minciaky nous fit parvenir pour cet effet ; ainsi que
dans celles du 25 Mai et 11 Juillet, m[ême] a[nnée], adressées postérieurement
A V[otre] E[xcellence], A. la suite d'une lettre de sa part 1
Nous déclarons de nouveau, sur notre honneur et conscience, n'avoir
jamais eu ni avec le sr. Wladimiresko, ni avec le sr. Nenadowitz 2, ni avec
aucun de leurs adhérents, aucune espèce de relation ni directe, ni indirecte.
Nous demandons justice au nom de l'auguste monarque, sous la protection
duquel nous avons le bonheur de nous trouver, contre un crime qui, en compro-
mettant notre honneur et notre fortune, attaque toute la société dans ses
intérêts et ses garanties les plus chers, et jette la plus affreuse inquiétude
parmis tous les gens du bien.
Nous sommes pleins de confience, Monsieur le Général, qu'un pareil crime
ne restera impuni sous l'administration paternelle de Votre Excellence, et
que notre patrie Vous devra ainsi le nouveau bienfait d'avoir arrêté dans son
principe un mal qui, se propageant par l'impunité, détruirait tous les germes
de prospérité que Votre Excellence y a jetés avec tant de peines.
Nous avons l'honneur d'être avec le plus profond respect,
Monsieur le Général de Votre Excellence
les très humbles et très
obéissants serviteurs
Bukarest, ce 2 Mars 1832

1 $terse cuvintelc: t en date du 25 Mai et 11 Juillet m.a. à une lettre de Votre Excellence o.
2t In text, gresit: Nedanowitz o.

399
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 11
la documentul nr. 151
A Son Excellence Monsieur de Kisseleff !
Aide-de-camp général de S. M. L'Empereur de toutes les Russies,
Lieutenent-Général de ses armées, Président plénipotentiaire des
Divans de Valachie et de Moldavie, chevalier grand-croix de plu-
sieurs ordres, etc. etc. etc.
Monsieur le Président,
Ayant présenté A V [otre] E[xcellence] dans notre pétition en date du d.eux
de ce mois, une respectueuse protestation contre les prétentions crimiuelles du
nommé Nenadovitz et nommément contre la restitution entre ses mains des
actes, sur lesquels il fonde ces réclamations et que nous avons attaqué de faux,
nous avons demandé justice A V[otre] E[xcellence] comme au représentant
de notre auguste Protecteur, et au chef de notre gouvernement ; nous avons,
appuyés sur le droit qu'ont les habitants de la Valachie d'être jugés par leurs
propres lois et leurs juges naturels, quelque soit le réclamant, demandé notre
mise en jugement devant les tribunaux du pays.
Nous attendons cette justice avec toute la confiance que peut nous inspirer
notre conscience et le caractère loyal et noble de V[otre] E[xcellence].
Cependant, comme nous venous d'apprendre que les actes en question
ont été pourtant remis it Nenadovitz, et qu'il n'est pas difficile de prévoir [les]
desseins qui l'animent, nous avons cru [devoir] aussi nous mettre en sitreté.
Nous osons, par conséquent, supplier V[otre] E[xcellence] de vouloir bien
ordonner que tout les actes et papiers, ayant trait A. l'enquête faite par son
ordre sur cette affaire, ou bien des copies légalisées, nous soicnt aussi restituées,
étant tons A notre décharge.
Veuillez, Monsieur le Président, uglier L'expression de notre profond
respect, avec lequel nous avons l'honneur d'être,
Monsieur le Président, de Votre Excellence
les trè3 humbles et très obéissants serviteurs
Grégoire Ghika
Bukarest, ce 11 mars 1832

152
[18] mai 1831
Actiunea intentatei de sirbul lacov Nenadovici pentru a i se
restitui banii imprumutati lui Tudor Vladimirescu in numele boierilor.
Deplin imputernicitul prezident al divanurilor §i otcirmui-
toriul oatilor in priatipaturile Moldavii §i Valahii.
De la cantileria politiceasea'
[18] mai 1831, Ia0
Dumisali vel logoatului printipatului Valahii, vornicului Goleseu.
Ministerstva pricinilor streine au trimes catrA mine spre cercetare, dupl
orinduiala giudecAtoreascA, documenturile nAscutului in Sirbie, racov Nena-

400
www.dacoromanica.ro
dovici, pentru pretentia lui asupra boierilor din Valahia, pentru bani ce au
imprumutat de la dinsul Tudor Vladimirescu, in socoteala lor, in vreme ràzmi-
ritii ce au fost in locurile aceste.
lar acum dumnealui Nenadovici, prin jalob6 ce au dat cätre mine, cere
sä i se facA indestulare, pe temeiul documenturilor ce s-au trimis de la minis-
terstva gi al altor dovezi ce mai are la dinsul.
Trimitind pe Ruga aceasta, precum docu.menturile trimise de la minis-
terstva a dumisale Nenadovici, cu izvod, asemenea i jaloba dumisale, eu v-o
inaintez sá dati pricinii acegtia curs, pe temeiul legiuirilor pämintului.
Deplin imputernicitul prezident al divanurilor
general adjutant
Kisseleff
Arh. St. Buc., Judecatorqti noi, logofetia dreptiitii, dos. 4412 1831 rqu, f.2-19.
Text rus. §i trad. rom. cont.

ANEXA 1

la documentul nr. 152

CAtre deplin imputernicit prezident al divanurilor, de la Iacov Nenadovici
Jalbä
Neavii' id voie de la neamurile mele, agijderea gi de la insugi luminätia sa
domnul tärii nogtrii sirbegti, spre a se judeca pricina mea in Valahia gi a se
hotari de catre cei ce sint supt judecatä gi de catre acolisitii de pricina aceasta,
eu plecat m'a rog de ec[selential voastrà sál mi se dea mie in orighinal cinci docu-
menturi ale mele inapoi, spre a le duce gi eu, dupà ~finta, neamului mieu,
la Sirbia, ca sá má indreptez i inaintea luminatului domn, cá nti mi se af1á
acum banii in naht, ci in hirtii.
Pentru care agtept milostiv6 rezolutia ec[selentii] voastre.
Am iscalit: Iacov Nenadovici
Leat 1832
fevr. in 23,
Oragul Bucuregti.
[Rezolutia :] Deplin imputernicitul al divanurilor 27 febr. 1832 no. 400
atre dumnealui vel logofIt al dreptätii printipatului Valahiei.
De la 18 mai leat 1831 Cu no. 1966 eu ti-am trimes dumitale 5 documen-
turi ale sirbului Nenadovici.
Priimind acuma eu de la numitu alaturata pe lingA aceastä jalbä, spre
a i se intoarce acele documenturi, eu poruncesc dumitale, ca potrivit cu cererea
prin jalbA, sá i se dea inapoi jaluitorului, supt adeverintia sa.
[In textul rusesc :] Deplin imputernicitul prezident al divanurilor
general adjutant
Kisseleff
Arh. St. Buc., JudecAtore§ti noi, logofetia dreptiltii, dos. 4412/1831 rop, f.64-66.
Text, rus. i trad. rom. cont.

26 c. 70
401
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 2
la documentul nr. 152
Cantilaria d. deplinului imputernicit
Mart 4, leat 1832, no. 445
Catre dumnealui vel logofät a dreptátii Tärii Ruminevti
Cantelaria d. deplin imputernicit prezident priimind inapoi de la logofetia
dreptátii felurimi de hirtii, ce-au fost trimise pe lingá prilojania ec[selentiii
sale catre d. vel logofát de la 18 mai, leat 1831, Cu no. 1966, in pricina preten-
tiei al náscutului in Serbia, Iacov Nenadovici, catre boierii Tärii Ruminevti,
vi pe temeiul vointii d[u.misale] deplin imputernicit prezident aratatei in pre-
dlojania de pe urma a ec[selentii] sale catre dumnealui vel logoat al dreptätii
de la 27 trecutei luni fevruarie cu no. 400, dindu-se supt adeverinta d. Nena-
dovici, potrivit cu jalba, cele adevárate 5 documenturi ale lui in pretentia
aceasta, de trebuintä socotesc a da in cunovtintá pentru ca aceasta d. vel logofát,
adaogind cátre aceasta ca pomenitele intoarsele de la logofetie hirtii, neavind
logofetia de ele trebuintá pentru inaintarc, s-au oprit la delile acevtii cantelärii 1.
Au iscälit derectorul cautelarii. Caney
Arh. St. Buc., Judeciltoresti noi, logofetia dreptätii, dos. 4412/1831, rosu, f. 8 9.
Text, rus. cu trad. rom. cont.

ANEXA 3
la documentul nr. 152
Opisul hirtiilor ce tin de pricina demnitarului sirb Iacov Nenadovici:
Otnovenia secreta a sovietnicului activ de stat Minciacki catre generalul
adjutant Kisseleff din 21 aprilie 1830, no. 18.
Otnovenia boierilor Grigorie Ghica, Grigorie Brincoveanu i Barbu
Vacarescu catre sovietnicul activ de stat Minciacki, din 16 aprilie 1830.
Scrisoarea, in grecevte (cu traducere aláturatä), a hatmanului Mexandru
Vilarà catre principele Ghica, banul Brincoveanu [vi] banul Váeärescu, din
13 aprilie 1830.
Declaratia lui Nicolae Chinopsi, in grecevte (cu traducere aláturatä),
din 12 aprilie 1830.
Declara-tia episcopului Neofit al Rimnicului de la 15 aprilie 1830, in
grecevte (cu traducere aláturati), cu privire la relatarile serdarului Polihronie.
Scrisoare catre sovietnicul activ de stat Minciacki, in grecevte (cu
traducere aláturatá) din partea mitropolitului Dionisie, episcopului Ilarion al
Argevului, Mihail Manu i Alexandru Filipescu, din 16 aprilie 1830.
Márturia lui Nicolae Chinopsi din 15 aprilie 1830 in limba greack cu.
traducere 2.

1 Urmeazil, la fila 10, o adresri prin care se cer hirtille lui Nenadovici inapoi la logofetia
drepatii, cu remarca: o care birth fiindcà sint impotriva lui Nenadovici
2 intr-o insemnare in limba greacti sint enumerate declaratiile date in pricina Nenadovici.
Pe lingii màrturiile lui Villana, Chinopsi, Neofit si raportul lui Minciaky, este mentionata
adeverinta de trecere pe la treditoarea Timisului, cind au mers boierii la Brasov (Colegie par-
Facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.).

402
www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea lui Alexandru Nenciulescu cátre sovietnicul Minciacky, din
18 aprilie 1830.
Scrisoarea lui Grigorie Ghica din 25 mai 1830.
Scrisoarea lui Alexandru Nenciulescu din 10 mai 1830, cu traducerea
aláturatk dupá scrisoarea lui Constandin Ghica, caimacam de Craiova, din
22 aprilie, i dupá arátarea polcovnicului Ianache de la aceia§i datá.
Cererea din 5 mai 1831 a lui Iacov Nenadovici, apetenie sirbeascá,
fost ingrijitor al trebilor din läuntru in Serbia, §i cavaler 1
Secretar de colegiu,
S. Cicini
Toate documentele mai sus arätate s-au primit de catre seful de bitirou
A. Axtimov 2.
Arh. St. Buc., Judeciltoresti noi, logofetia dreptätii, dos. 4412/1831 rosu, f.3, 18.
Text rus., cu trad. rom. cont. Copie rom. intr-o colectie particularit. Facsimil la Institutul
de istorie al Acad. R.P.R.

ANEXA 4
la documentul nr. 152
Tt 19 Motvtou [1832]
Tv aeßacrrlp [Lot 8eEcciv TOCTCELvlyrcurce xa-rocarcecColica.

"Av 86 ecceevoi5crce, AcToi5cE vec gXeca zOiç 7-cpóq rcpocrx&olcsív x'

Tccú-refi vec TTI civocpipc..) &Ce y& acopian dad) [Lipouq ociy.r.71; TE xcei -roi5 ccúeiv-roo rxtxoc
avOpon.cov öcrng t'OeXe 7cepacl43eL Cucó -r* 7-coXercxik xacyxeXotpíocç To kEOZWT&TOU
7CX-14oucrtou rcpoiapou öXcc Tec gyypaccpct -ce( avccy6p.evcc elq 7cXcca-roypoccptccv
TO5 Nevc'cpyrr.
"Oacc rcept TOi5 TcXacr-roU iTypeepoo cpipowro únoypoccpilv G6T.7); TE
Y..C41 T015 cc666-rou Fxf.x.oc, 0-6Xo.) ypectPeL eç Te) v Ile-rpourc6XeL tr.ma-ripcov saic vá.
TívTi etTCOC[Tlatq 7cpe4 Tòv ilyeti6voc -r7); Zepf3Eccç Midaocsil &Cc vec f3t,cian ai-rog -ròv
Nevcivol37)-r vót nexpoc86an ecqnúx-rco4 -rò pOiv gyypccpov. TOd5TOC (.1.ÉV irct 'roí
7cccp6vtoç, Vago.) gcoq [Le0ocúpcov vec 1.cc)i csoyzwpicril xocTdccr-cccaLq úyelocq
Was-e vec rcocpplaLocal36 napa -rh cref3cca-1 etiyivío
Etp.ccc Tcarsol6T(x-roq aoi:IXoq
'ATc. 'Apcdcxlq

Despre pretentiile lui Iacov Nenadovici vezi i raportul lui Hiller d'are Metternich,
trimis la 28 aprilie 1832 (Hurmuzaki, XXI, p. 441. Text germ.).
2 La 26 martie 1832 domnul, impreunä Cu un boier, d5 delegatie càminarului Manuil
Serghiade sä ja in primire cele 11 acte aratate in lista de mai sus, retrase de la logofetia drep-
tatii. in ziva urmittoare se dit o declaratie scrisit, nesemnat5, cii s-au primit cele 11 acte s retrase
acum citva timp pe temeiul unei chitante a domnului Artimov * (Colegie particularii, orig.
grec. i franc. Facsimil la Instituml de istorie al Acad. R.P.R.).
Pe copia d'ata' la colectia particularii se giseste scrisä in plus urrmttoarea mentirme:
Au talrmicit si este intocmai. Porucicul Machedon s.

26*
403
www.dacoromanica.ro
 19 martie
Dreapta d-voastra mult respectata mie, o sarut cu smerenie.
Daca nu ma' imbolnaveam, aveam de gind ieri sa viu sà \TA' salut si in
acelasi timp sà va vorbesc ca sa orinduiti din partea d-voastril si a domnitorului
Ghica, un om care avea sà primeasca de la cancelaria politica a excelentei
sale prezidentului plenipotent toate actele referitoare la falsul lui Nenavici 1.
Cit despre actul fals care poarta semnatura d-voastra si a domnitorului
Ghica, am sa scriu guvernului din Petersburg ca sà ceara domnitorului Serbiei,
Milos, sa 'Adige pe Nenanovici sà predea neaparat actul amintit.
Pentru moment, acestea ; sper insa ca pina poimiine sa-mi permitä starea
sanatatii mele, ca sa mä prezint la domnia voastra.
Sint prea plecatä slugi
Ap. Arsachi
Colectie particularä. Facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.

ANEXA 5
la documentul nr. 152
Monsieur le Consul Général !
Le papier, qui porte en bas mon nom et ceux de feu les Banos Brankowano
et Wakaresko, que le Gouvernement de S. M. Imp [éria]le a surpris entre les
mains du Servien Nenadowitz, que nous avons vu d'abord, il y a deux ans,
chez S[on] E[xcellence] Mr le Président plénipotentiaire, ensuite chez Votre
Excellence, que nous avons attaqué de faux (Ms le premier moment, sur lequel
enfin une enquête a eu lieu par l'organe de Votre Excellence, a été remis au
Servien sus-mentionné, malgré deux prote[sts] que nous avons présentés
successivement à S[on] E [xcellence] Mr le Président-plénipotentiaire, pour
empêcher cette restitution, et demander que l'affaire fat portée, dans les formes,
par devant les tribunaux du pays. Tout ce qui nous reste à faire dans ce cas
est, comme vous pouvez bien le juger Vous même, Monsieur le Consul-Général,
de demander aussi de notre côté les originaux ou du moins copies légalisées
des actes qui constatent l'enquête sus-mentionnée, étant tous à notre décharge.
Nous en avons fait dans le temps la demande A. S [on] E [xcellence] Mr le Pré-
sident-plénipotentiaire ; mais je viens d'apprendre que le dossier se trouve
maintenant déposé dans la chancellerie du Consulat-Général avec l'invitation
expresse de satisfaire à notre demande. J'ai l'honneur de m'adresser done
Votre Excellence au nom de tous les accusés, en Vous priant, Monsieur le
Consul-Général, de .vouloir bien remettre les actes en question ou bien leurs
Copies, entre les mains de Mr le docteur Arsaky, qui se trouve chargé de cette
commission.
J'ai l'honneur d'être avec la considération la plus distinguée
Monsieur le Consul-Général
de Votre Excellence
le très humble et très obéissant serviteur
Bukarest ce 22 Juin 1832
Colectie particularà. Orig. franc. Facsimil la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.

Corect: Nenadovici.

404
www.dacoromanica.ro
 153
29 august 1831
Ritsplatirea « slujbelor vechi» ale polcovnicului Solomon, i despei-
gubirea ce i se acordci pentru pagubele suferite in 1821 din cauza
rciscoalei.
Jurnal
Astazi, joi, sept. 10, anul 1831, acest sfat administrativ, in adunare extra-
ordinarä au citit cu luare aminte ofisul inaltei excelentii sale domnul deplin
imputernicit prezident de la 29 august, act no. 89, atingator de cererea d-lui
polcovnicului Ioan Solomon 1
Acest sfat, atit printr-acest ofis, cit si din cele urmate rnai nainte catre
obsteasca 'adunare a divanurilor, cnnoseind cä cererile dumisale polcovnicului
se märginen in douä aratari: una de a fi rasplatit ca lei 52 000, pentru pagu-
bele ce au incercat inca din It. 1821; si alta, de a i se da venitul ostrovului
Simianu i dreptul pescärii din Dunare, de la acest ostrov, pina In malul
sting al acestui rIn, pa o curgere de ani... 2 . Dupa toate deliberatide urmate
In obsteasca adunare a divanurilor, fära de a se incheia vreun jurnal,
acum intre madularii acestui sfat s-au chibzuit i s-au hotarit potrivit cu
cuprinderea mai sus pomenitului ofis al d-lui deplin imputernicit prezident,
ca deocamdata sä i se sloboazä banii despägubirii ce cere, adica lei 52 000
din banii pensiilor, ce grit hotariti pá acest an, de la iulie pinsä la 1 gb.enar
1832, dindu-i-se in douà sume. Care bani zic lei douazeci i sase mii din
banii capitatii, ce se vor implini pe trimestrul de iulie, august si sept.; si
ceilalçi douazeci i ase mii, iaräsi din asemenea bani, ce se vor implini pe
trimestrul de octombrie i noiembrie i dechemvrie. Iar pentru rasplatirea
slujbelor i credintii sale, ea pentru niste slujbe intru adevar marturisite, va
raminea ca domnul, dupa a sa orinduire, dimpreuna cu obicinuita obsteasca
adunare sä chibzuiasca i sa hotarasca mijlocul ce se cuvine a se intrebuinta
atit pentru ca sa se indestuleze pomenitul polcovnic, cit i pentru ca sá slu-
jasca o asemenea dreapta rasplatire de pilda statornica i catre altii ce se
vor arata in trebuintele patriei cu asemenea rivna i credintä, jertfind chiar
a ion fiinta in cele mai primejdioase intimplari, precum intru adevar au jertfit
dumnealui polcovnicul Solomon.
Deei, departamentul vorniciei pricinilor din launtru va ingriji in vreme,
ca primindu-se banii de pensii si de scutelniei intru a sa cantelarie, din priso-
sul ce urmeaza pe urmatorul an si la soroacele mai sus pomenite sa osabeaseä
1 in ofisul lui Kiseleff ciitre Sfatul administrativ se precizeazi cä polcovnicului Solomon
urmeazii a i se ra'splati slujbele cele vechi" si a se despagubi de pagubele ce au suferit in
urmarea turburkilor intimplate in It. 1821..." (Arh. St. Buc., Administrative noi, Tara Born.,
Eforia pensiilor, dos. 2239/1831 rosu, f.1).
2 Loc alb.

405
www.dacoromanica.ro
sume/e aratate mai sus, cite lei 26 000 pe un trimestru i s'a' le dea dumisale
polcovnicului Solomon in data rinduri, peste tot lei cincizeci i dota de mii,
supt luare de adeverintà de la acesta, cu cuprindere cA i-au primit pentru
despagubirea tutulor pagubelor ce au cercat de la It. 1821 si tot cu aceastà
numire treacA i cantelaria vorniciei la socotelile sale
Iordache Golescu Stefan [?] VacArescu
vel spatar Ghica B[arbu] Stirbeiu
Alexandru Vilarà
Arh. St. Buc., Administrative noi, Tara Rom., Eforia pensiilor, dos. 2239 1831
rosu, f.3, 20.

154
Bucureqti, 20 noiembrie 1831 2.
AL Filipescu-Vulpe aratii imprejurii rile in care a fost numit
In 1821 vistier al icirii i cere despcigubiri pentru nige bani
in acest an.
Excelentei sale domnului deplin imputernicitului prezident al divanurilor
Valahii i Moldavii, Kisseleff
Domnule ghener ale!
La leatul 1821, la acea nenorocità epola in care duhul ràzvrAtirei, care
au ticAlosit atitea tari in Evropa, s-au ràvärsat si intr-aceste printipaturi,
La 22 oct. 1831, polcovnicul Solomon comandiru polcului al 3-lea run:linen s serie
marii dvornicii a trebilor din hiuntru, declarindu-se multumit *ph' indestularea * ce i s-a gent
pentru pagubele personalicesti* ale lui suferite in 1821, iar dvornicia, instiintindu-1 cà i se
trimit 52 000 lei, precizeazá cá acesti bani sint o spre indestularea pagubilor ce au cercat in leat
1821 s (Acelasi dos., f.6-9).
Mentionhm citeva dintre numeroasele documente din care se vild slujbele vechi* ale
polcovnicului Solomon, precum i unele date despre el in 1821-1822.
intr-o scrisoare din septembrie 1818, Const. Samurcas comunicä lui Hagi Ianus ell Solomon
a prins 5 hoti si pentru aceasta i s-a acordat rangul de clucer za arie * (Arh. St. Buc., Cores-
pondenta Hagi Ianus, pach. 512, doc. 21. Orig. grec.). La 17 iunie 1821, Solomon depune la
casa Hagi Ianus 2.000 grosi, cu zapis, urmind sá incaseze dobindä (Acelasi fond, pach. 242,
doc. 16. Orig. grec). Pe baza zapisului mentionat el se imprumutil de la Gh. Opran i cu banii
imprumutati se deplaseazä la Timisoara (pach. 288, doc. 40, 51). Ioanichie Jitianul se plinge
intr-o scrisoare din sept. 1821 ea s blestematul Solomon si blestematul Diamandi* au distrus
mänästirea Jitianul, incit s n-a rOmas niei fier la porti s. s Solomon si Diamandi au terminat
2 000 metri de yin si 80 metri de rachius (Acelasi fond, pach..517, doc. 34. Orig. grec). Dintr-o
scrisoare a lui Const. Canetzos din ianuarie 1822 afliim cá polcovnicul Solomon avea scutel-
nici (pach. XXXV, doc. 12 si 13. Orig. grec).
In decembrie 1822, Solomon se allá la Orsova, dupii cum se vede din scrisoarea lui scrisit
de acolo cAtre Hagi I£U111t1 prin care apeleazil la acesta pentru un imprumut de bani, deoarece
este strimtorat i cu familie mare, lar o sá má intorc in largo, imi vor pierde capul (Acelasi
fond, pach. 469, doc. 75. Orig. grec).
2 Data luatO dupO trad. franc.

406
www.dacoromanica.ro
neorinduielile ce se ivisera suma pe cei mai multi din obstestii slujbasi a parasi
slujba lor i a-si cauta scfipare pe pämint strein. Neaflindu-ma atunci in drega-
torie, eram gata a urma pildei lor, cind la 10 martie am fost chemat de care
cei in capitala ramasi ai miei tovarasi, care se adunasera in sfat. Cit'a mirare
m-au coprins chid toti intr-o glasuire imi propusera a ma' insarcina cu drega-
toria de mare vistier, care ramasese sloboda din pricina lepadarii dumnealui
Grigorie Filipescu. Deocamdata nu indraznii a ma insarcina cu o atit de oste-
nitoare i primejdioasa slujba. Dar, induplecindu-ma la necontenitele siluiri
a tovarasilor mei si cunoscind toata necuviinta intr-acele minuturi de ticalosie
obsteasca, de a lasa tara la hrapirile räzvratitorilor, din carii cei mai multi
erau streini, bine incredintati pe de o parte de neputinta de a lucra binele,
iar pe de alta, ea indeletnicirile mele ar fi putut sa micsoreze räul, intelesei
ca ceasul jertfirei sosise; primii a ma supune la tot feliul de primejdii foarte
mari impreuna cu vreo citiva din tovarasii miei, pe care cugetari asemenea
cu ale mele indemnara a face asemenea hotarire, si mà insarcinai cu obosi-
toarea sarcina ce mi sa propunea. Intr-aceeasi zi, actul numirli mele fu alcatuit
iscalit de toate madularele edivanului, care se afla fata, si de dumnealor
Stefan Vogoride i Niculae Negri, caimacamii domnului Calimachi, care chiar
atunci fusese orinduit de malta Poarta a &A sui pe scaunul obladuirii. Printr-
acest act mi sa dete o putere nemarginita.
De prisos este a mai descrie aci primejdiile la care indata m-am vazut
supus. Razvratitorii nu intirziara a lua orasul; cererile ion era covirsitoare;
impotrivire invederata era cu neputinta a se aräta, dar oarecare zaticnire
era suferita i putea cineva sä implineasca numai cererile cele de neaparata
trebuinta, ca sa intimpine rele mai mari, neorinduieli mai apasatoare i poate
chiar desavirsita derapanare a capitalei. Pentru aceste cuvinte, o suma' insem-
nata fusese incredintata pe chid stapinirea avea Inca toatä a sa putere dum-
nealui vornicului Costandin Samurcas. Pentru aceste cuvinte, vreo citeva sume
fura luate cu imprumutare i cunoscute de legiuite. Si cum asemenea mij-
loace &A nu se cunoasca legiuite, chid birul nu se mai putea scoate, i chid
judetele nu se mai supunea la vreun friu sau pravila ?
Cu toate acestea, printr-o impotrivire, care nu este nepilduita in turbu-
rärile politiceti, noi nu am incetat, in mijlocul obstestii rascoliri, de a fi
socotiti ca niste infaisitori ai stäpinirii. Care noi, iar mai virtos catre mine,
se adresarisea toate cererile. Cu toate ea' din toate partile cram incunjurati
supusi ocarilor, strigailor celor mai turbate, infricosarilor i chiar la focul
razvratitorilor. Aveam ins'a oarecare putere. k multe rinduri, infricosarile
mele au infrinat pe turburaori i indraznesc a zice ea prin a mea nepregetare
strasnica statornicie orasul Bucuresti s-au pazit de foc si de jafuire. Martori
am pentru aceasta pe toti lacuitorii carii se afla pe atunci in oras. Dar ca
dobindesc acest fericit sfirsit, trebuia neapaat sä se faca jertfe, i eu nu
puteam sa le intimpin flea numai cu banii miei sau cu imprumutai. Casa

407
www.dacoromanica.ro
statuluil era goalg, sau mai bine, incetase de a mai fi. Citi din noi avea cevà
capitaluri gata, le jertfirg pe temeiul zapiselor mele.
Aceastg stare a lucrurilor tinu 2 ping and anua otomaniceascg sosind
la marginea 3 orasului, räzvrätitorii se depgrtarg. Atunci, fiind de prisos a
mai gedea noi in oras, De-am dus sä ggsim pe cei mai multi din tovargsii
nostri, la pgmintul osindei.
Dupg ce din norocire linistea s-au statornicit de iznoav'ä, fiescare din noi
s-au intors la casa sa. Atunci o comisie fu intocmitg ca sg cerceteze toate
cererile 4 ce izvora din imprumutgri luate, sau din bani dati de cgtre parti-
culari, atit pe dud stgpinirea era 'Meg in putere, cum §i in vremea dreggto-
riei mele. Pe acest temei reclamatiile mostenitorilor domnului sfetnic de stat
actual, Costandin Ghica, si ale domnului Theodor Vrana, ce se aduc la cea
dintii catigorie, furà luate in bagare de seamä, cunoscute de drepte si rgfuite,
precum si cererile dumnealui hatmanului Alexandru Vilara §i loan Filipescu 5,
ce se aduc la cea al doilea catigorie, s-au cunoscut de bune i s-au desfäcut,
pe temeiul iscgliturii mele.
Dupg aceasta, am adresarisit si eu reclamdtiile ce aveam a face cu dovezi
temeinice. Aceste reclamatii s-au trimis iargsi comisiei, care se indeletnicea
la cercetarea dovezilor mele, cind impgrgtestile ostiri intrind in printipat,
stgpinirea au avut a cguta interesuri mai inalte. De atunci aceastg pricing'
au rgmas nelucratg si s-au uitat.
Domnule ghenerale, acum, cg indeletnicirile räzboiului au incetat, indrgz-
nese a face de iznoavg aceeasi cerere si a nadgjdui cg excelentia ta vei binevoi
sg poruncesti ca sg ja în bagare de seamg; cgci daca reclamatiile supusilor
miei au fost ascultate, dacg dumnealor au primit o desgvirsitä despggubire
pentru sume care nu s-au cunoscut de bune, färg numai dupg märturia,puterii
ce ni se didese, tot aceastg märturie ar putea care sg se lepede, cind se trata-
riseste chiar pentru ale mele interesuri? Cind este vorba pentru acela care
mai cu osebire au fost fatg de aproape la toate intimplärile, au suferit cele
mai mari ocgri si primejdii §i a cgruia putere au fost cea mai insenanatg
infricosgtoare pentru turburgtori? Ar fi oare cu dreptate, ca printr-o nedreaptg
osebire, sg se lase asuprg-mi sume ce eu sint dator altor, i ca la toate
primejdiile ce am petrecu.t, sg se mai adaoge si paguba unei simtitoare pgrti
a averii mele? Ar fi in sfirsit Cu dreptate, ca sä nu se cunoascg jertfele ce
In parantezii: visteria.
2 In parantezii: se .prelungi.
3 In parantezI: portile.
4 In paranteet: reclamatiile.
Anaforalele in pricina despagubirilor pentru banii din 1821, cerute de cjiminarul Iancu
Filipescu, fost ispravnic de Ilfov in 1821, 0 de hatmanul Al. Villara care a fost sameg la vis-
tiene cind 4 se ivise in tara amesteciiturile de peste Olt s, fuseseat cercetate in ianuarie i februarie
1828 (Arb. St. Buc., Condica domneasca 120, p. 310-311; 377-380. Pricina lui Al. Villara
0 in dos. 7 al ob§teirtii adunäri, f. 13, text rom. Textul franc. al acestor anaforale publicat de
E. Virtosu, Tudor Vladimirescu, Glose. . ., p. 154-162).

408
www.dacoromanica.ro
am fäcut in acea epohä a vietei mele, in care am dat cele mai mari
dovezi a desäviis .sitei de sine jertfiri, i cind aceastä jertfire au dobindit
cele mai fericite sfirsituri? Socotesc cä pentru aceasta nici o indoiatä nu mai
rfimine, si de aceea ca cea mai adincl buna crediutä indräznesc a alerga la
acea dragoste a dreptätii care se dovedeste prin toate acturile obläduirii exce-
lentil voastre.
Am cinste s.c.l. 1'
Arh. St. Buc., Administrative vechi, Tara Rom., ob§teasca adunare, dos. 7, f. 8-10.
Concept cu multe §tersäturi. Cu o trad. cont. francezit la f. 2-4.

ANEXA 1

la documental nr. 154

Inalt exelentii sale deplin imputernicitului prezident al diva-
nurilor printipaturilor Moldavii i Valahii, domnul gheneral adju-
tant, gheneral leitenant si a feluri de ordine cavaler Pavel Dimi-
trievici Kisseleff.
Sfatul administrativ al printipatului Tärii Rominesti
Raport
Acest sfat au cetit cu toatä" luarea aminte rezolutia inaltei exelentii voastre,
pusä asupra jälbii ce v-au dat dumnealui vornicul Alecu Filipescu, cu cerere
ca, dupà primejdiile ce au cercat in leat 1821, aflindu-se insarcinat cu inda-
torire de mare vistier, sa fie despägubit de banii ce au cheltuit intr-acel an si
carii, dupl toate legiuitele reclamatii ce au fäcut in vreme cuviincioasä,ina
pinä acum nu i s-au dat.
Indatorat dar fiind acest sfat de a lua stiintà pentru urmärile ce-au fäcut
intr-aceastä pricina comisia orinduiti de domnul Ghica asupra cercetärii
unor asemenea despagubiri, i apoi sä-si faca raportul cu toate imprejurärile,
se pune la cunostinta inaltei exelentii voastre cä acea comisie, cii toate cá i
s-au infätisat jaiba numitului boier in vreme cuviincioasä, adicä OA a nu
trece sorocul de trei luni, in care era imputernicitä sä priimeasca acest fel de
reclamatii, dar nu au fäcut nici o urmare, cad indeletnicindu-se si in alte ase-
menea cercetäri i prelungindu-si lucrArile, s-au ivit i deschiderea räzboiului
trecut i atunci au incetat cu totul din insärcinarea ce era pusä* asuprä-i, mai
virtos c5. i banii numiti ai casii rezervii, carii era orinduiti a se da numai pentru
acest fel de despägubiri, s-au impreunat numaidecit la veniturile vistieriei,
atit cei de atunci gäsiti de fatä intr-o putinä sumä, cit i cei ce s-au mai strins
pe urmä din veniturile ce era alcätuite pe seama acestii case. Dar toatà curgerea
pricinii, pentru care cere dumnealui vornicul Filipescu despägubire, este intr-
acest chip.
La acel an 1821, in cele mai mari turburári ce era intr-acest oras si in
toatä tara, trägindu-se cei mai multi boieri in Transilvania, intre carii i cel
FIrii iscAliturti, intocmit de Al. Filipescu-Vulpe.
In mai 1838 contele Nesselrode intervine pe Elva' domnitor sà se rezolve favorabil pre-
tentiile lui Al. Filipescu-Vulpe (Flurmuzaki, Supl. 14, p. 479-480). Probabil in urma acestei
interveniii Al. Filipescu-Vulpe a intocmit jaiba de mai sus.

409
www.dacoromanica.ro
de atunci in lucrare vistier, vornicul Grigore Filipe.scu, ca sä se potoleascä
nalucirile norodului i sa se intimpine trebuintele calcatorilor tArii prin mijlo-
circa ocirmuirii, caci intr-alt chip ar fi urmat o desavir0ta däräpanare in tot
printipatul, caimacamii ce obläduia atunci Tara, adica cei trimi0 de domnu
Calimah, i cei anume din päminteni, orinduki prin ferman, au pohtit pe dum-
nealui vornicul Alecu Filipescu i 1-au insarcinat cu dregätoria vistieriei, dindu-i
fägaduiala Ca va sta aici pe loc pina la o desavir0ta punere la cale spre intim-
pinarea raului de care se infricoa acest ora. Cu acest chip intrind dumnealui
In lucrarea slujbei vistieriei, dindu-se cu totul in miinile apostatilor, dimpreunä
cu mitropolitul 0 un putin numär de boieri ce mai rämäsese aici, fie§-
care dupa un fel de imprejurare in parte-i, i uneltind toate mijloacele ce i-au
fost prin putinta ca sa intimpine relele porniri ale acestora, intru adevär au
stätut pe loe precum au 0 fagäduit, fara a se intimpla cea mai mica primejdie
in tot ora§ul, Villa la sosirea turcilor, i atunci s-au tras 0 dumnealui in Transil-
vania, ramiind acolo dimpreuna cu ceilatti boieri.
lar in toata vremea stäruirii i indeletnicirilor dumnealui aici, dupa tot
firescul cuvint i potrivit cu imprejurarile de atunci, avind trebuinta de bani
0 din Tara neputind sa implineasca deck o foarte putina suma, cad 0 multi
din slujba0 se afla impr4tiati din pricina apos_tatilor i cea mai mare parte
a läcuitorilor ;Aril se afla in nesupunere din invitarile acelor apostati, au intim-
pinat toate cheltuielile prin mijlocire de imprumutari, dind pe de o parte iscä-
lituri ale dumnealui, 0 pe de alta asigurindu-se cu cfitantiile priimitorilor
Cu adeverirea iscaliturilor mitropolitului §i a celorlanti boieri ce mai rämäsesera
aici. Inch din ziva orinduirii dumnealui la indatorkile dregätoriei de vel vistier
pima in ziva sosirii turcilor i s-au insumat cheltuielile in lei 175 238 0 toata
priimirea din Tara au fost numai lei 16 001, care ace§ti din urma, scazindu-se
din suma cheltuielilor, au ramas sä mai priimeascä lei 159 237.
Dupa orinduirea domnului Ghica, peste vreo citäva vreme incepind a
se cäuta asemenea socoteli de datorii ale tärii i intocmindu-se intr-adins
o casa, prin care se plätea acest fel de datorie, au scris i dumnealui vornicul
Aleco Filipescu, cel de atunci vistier, räposatului banului Barbu Vacärescu
pentru ale dumisale socoteli i zapise de imprumutare 0 au luat räspuns in
scris de la 17 iulie 1824, cu coprindere ca, cîi s-au arätat cerind asemenea datorii
din leatul 1821 0.-au dat hirtiile ce au avut socoteli, adicä i zapise de impru-
mutare, s-au theorisit de dumnealor velkii boieri, i pentru cite s-au gäsit
cu cale s-au fäcut i chibzuire de a ion plata. Dupa care 0 alta chibzuire nu
poate sa se mai faca. Iar dumnealui, cind va veni la Bucurectai sa facä stapinirii
cunoscute atit socotelile ce are, eft i zapisele de imprumutare. i atunci sta..
pinirea poate sA le dea in theoria dumnealor velkilor bojen i dupä ce se vor
cäuta de dumnealor 0 se vor gäsi cu cale, atunci va da stapinirea porunca de
unde sa se plateasca banii.
Pe aceasta odihnindu-se d. vornicul Aleco Filipescu, au ramas räbdator
pina la a dumisale sosire in Bucure§ti. i dupa vreo citäva vreme, orinduindu-se
de domnul Ghica cea din urmä comisie pentru cercetarea unor asemenea soco-
teli, ce mai ramasesera nerafuite, au dat i dunmealui jail* infätiOnd i soco-
teala, carea, socotita dimpreuna cu dobinda cuvenita pina atunci la banii
ce au fost cheltuit in leatul 1821, impreuna suma ce cerea dumnealui spre
rafuire in lei 316 762, bani 54, 0 domnul Ghica au priimit cererea dumnealui
vornicului Alecu Filipescu, caci numaidecit au 0 orinduit jaiba dumisale in
cercetarea pomenitei comisii.

410
www.dacoromanica.ro
 Dar aceasfa comisie nu au fäcut nici o urmarc, pentru cuvintele ce s-au
zis. Acum sfatul, luind adevärata stiinta de toate aceste urmate imprejuräri,
au intrat mai cu de-amaruntul in cercetarea drepturilor dumnealui vornicului
Filipescu i gäseste in miinile dumnealui documenturile urmätoare:
Pitacul caimacamilor tarii de la 10 martie leat 1821, prin care se orin-
dueste implinitor datoriei de mare vistier.
Nouasprezece bucati (socotindu-se intr-acestea i doua ce inch' de
atunci s-au dat in vistierie) asignofce de bani, insotitä fiind una si cu zapis
de imprumutare si care cuprind peste tot o cheltuiala de 175 238 lei.
Cartea räposatului banului Vacärescu de la 17 iulie a anului 1824, cu
cuprinderea ce mai sus se arata ; i in sfirsit:
Jaiba dumnealui data catre domnul Ghica pentru aceastä pricinä,
in sorocita vreme de trei luni, in care se primia asemenea jälbi, de la 5 ghenarie
1828 1, poruncitoare catre cilenii pomenitei comisii ca sa cerceteze i sa arate
marii sale, prin anafora, chibzuirea ce vor face.
Dupa aceasta putem zice ca dumnealui vornicul Alecu Filipescu, potrivit
cu imprejurarile vremii de atunci, intru care s-au aflat slujind ;Arid i avind
acest feliu de acturi la mina', s-ar cuveni sa fie despagubit iarasi din casa rezervii,
precum s-au despägubit i alte persoane.
Dar, ca sa urmeze iarasi o temeinicä cfiutare de socoteala, socotim cà s-ar
cuveni din suma cheltuielilor de lei 175 238 sa se scaza nu numai lei 16 001,
ce au priuimit din ramasiturile däjdiilor de atunci, dar inca i alti lei 15 790
pe care, si de are dumnealui asegnofce iscälite si de ceilalti boieri ce au fost
lamas aici impreuna cu dumnealui, dar n-au infatisat i cfitantille priimito-
rilor ; i asa ramiind bani curati de despagubire lei 143 447 pe carii are indoite
documenturi, adicä i asegnofce pentru orinduirea därilor i cfitäntille priimi-
torilor, si pe linga acestia adaogindu-se numai pravilnica dobindä de la It.
1821 pink' acum, cite lei 10 la suta, care va sa zica inca alti lei 143 447 sä inte-
meieze peste tot cererea dumnealui lei 286 894; si acestia, ca sa nu cerce
casa rezervii vreo lipsa in alte osebite cheltuieli ce ar avea, &A se dea in curgere
de cinci ani, adica cite lei 50 000 pe fiescare an, incepind de la lt. 1832, si cei
spre ecsoflisis in anul 1836, sau inmultindu-se veniturile casii rezervii i in
mai scurta vreme.
Apoi, toate aceste imprejurari, supuindu-le sfatul la cunostinta inaltei
ecselentii voastre, se va hotäri dui:4 oricare chip se va gasi cu cuviintä.
Gheorghe Filipescu, vol vistier B. Stirbei
1832, ghenarie 9 eful sectici
no. 219 G-. Grädisteanu
Bucuresti

[Rezolutie:] « Comme cette affaire est antérieure au gouvernement provisoire

qui m'est confié quelques droits que je lui reconnaisse en mon parti-
culier je ne puis que l'ajourner jusqu'a l'installation du hospodar, auquel
je me ferai un devoir de la recommander particulièrement, comme une

1 Cererea din 5 ianuarie 1828 a lui Al. Filipeseu pentru cercetarea socotelilor sale din
1821, la Arh. St. Bue., Administrative noi, obsteasea adunare, Tara Rom., dos. 7, f. 12; publi-
cat& de E. Virtosu, Tudor Vladimirescu. Glose..., p. 160-162, text franc.

411
www.dacoromanica.ro
 réparation que la justice réclame et a. laquelle le chef suprême de l'état
avec l'assemblée g[énérale] ordinaire trouvera certainement le moyen
de satisfaire.
En conséquence mr le vornik Styrbey préparera une communication
au hospodar et la présentera dans le temps à ma signature.
Lt. Gin. Kisseleff.
[Traducerea cont. a continutului rezolutiei:1
Fiindea aceasta pricina este marnainte data' de vremelnica obladuire
ce mi-au fost incredintatà, once drepturi i-as cunoaste, in parte-mi, nu
poci decit s-o amin pinä la insca'unarea domnului, cAtre care imi voi face
ca o datorie de a o recomanda mai cu osebire ca o indestulare (reparatie)
ce dreptatea reclama' (cere) i la care domnul, cu obsteasca obicinuita adu-
nare, va gAsi, fara indoiard mijlocul de indestulare (satisfaire).
Deci, d. vornic tirbei, va pregati o comunicatie la domn i la vreme
va supune-o la a mea isca'liturä
Arh. St. Buc., Administr. vechi, Tara Rom. obgteasca adunare, dos. 7, f. 70-77 v,
81-85. Orig. rom., cu trad. cont. in rusegte. Textul francez publicat de E. Virtosu,
Tudor Vladimirescu, Glose. . ., p. 162-167.

ANEXA 2
la documentul nr. 154
AoyotpLocati.6; ¡Lou -rijç v Mocp-rkp, '.A.7-cpt.Mcp xcd Mat'w TOU 1821
XvPohatag vou, 4.K xa-rorrkpo.).
"EoSoc. yp6cnce nap. yp6ata ira p.

'Ev MapTícp
Th 26 Map-rtou 1821v Ire're-7Xoutrov &&-
pop & Mama goSa 5 410
28 Map-rtou 1821 6(10E64 St' `6.) euyócpt zálloupa
xat g-repa 1. 015
6 425
'Ev 'Arcpatcp
T-1) 15 'Anpaíou 1821v TcE-rCeTXoutrov. 80 000
18 'ArcptMou 1.821 tn. T(.7.) Xplo-rócxy) MnaUcr-
xy, crraXkv-racç Bpacrao[36v 100
'Ph 18 'ArcptMou 1821 to. goSa Xt7rxetvcov 520
Ty] 18 'Anpai.ou 1821 trt a-roXvixcp Mrcopa-
vkamp xat rc/Tc't Ztdtvcp, aTaX6v-ra stg E Xto-c. pav 500
TY) 24 'Anpaíou 1821 'i-rt TcT) 'AX6xo? liaXa8Fh
[..toupracríp-r) eig Mdtaxav 100
TY] 26 'Anpai.ou 1821. g'rt 1-4.) 3opv1xy Aou86crxcp
etç Xoyaptacs4v Tob' Xoucp6 'roo 250
T 6 27 'ArcptMou 1821. &cc. èg-repov Tce-re'rXout-rov
at' arcep xat Dchcp01 61..toXoyta TiLv ivTaï50a súpta-
xoplvwv ripx6v.mv, yeypap.4v71 &id) 25 'Anpt-
Moo 1821 70 000

412
www.dacoromanica.ro
 "IlEoacc yp6aLce 7Tocp. YP6aLCI Tccep.

T't 27 'Anpatou 1821. Lvi. yLaaocx.r-T1 Ti¡g clyev-

Ttocg, aTcativ-n. et; ET,MaTpocv.. 1.00
T.T1 28 'AnptaLou 1821 g-rt. xepecg cicliccf,o3v gym
Ljvoc 5 000
Tij 29 '.A.Tcpilf.ou 1.821 éTL gEoga TuTcoypacptag 1 500
rt" 29 'Arcpaiou 1.821 g-a. xoup4nrç dc-rev-
-rtocç elq raccrE. 272
"ETt. Mc 815o ne-re-rXout-roc napoc8o0b,roc eig
Pm-nog:(my, Tc7B órcoío)v Tee y p6aca Sèv AípOiocv,
8Let Xart xat PouXoncipL Tp6ola 573
St.'gvoc xoaapdcal -c65v xaciti.ccx&p.-Ocov yp6aLa 4501
1 023
"ET!, [Li -rpetq Teaxepiaeg To5 xocl.m.votpl Edcßßoc
XoyapEaali.òv Xoucpi80.w 'Anpatou 5 348
tzi gva Teo-xepiv TO5 aXou-rVpl Oeo8ciSpou
ty.oío.)q 1 800
166 513
'Ev Mat!) OE.

Tuj 6 Moctou 1821 vi gym Tecntepiv Toll; o-Xou-rápl

eso ad.) p ou 2 000
Tyl 12 Matou 1821 (.A g-repov 61.kotcoq 300 2 300
175 238
Tò Satcpopov airri5v eiç Teic 105 238 Xoyapt.oc-
aeiv Tcpòç 1. 'sac % ç dco-up.cpd.wqrov, eig T8C
70000, -rilg 3o0sEcrlç nocpa Tir5V dcpx6v-row 4.to-
Xoytaq, npòç 1.1/2 % xa-cdc rv8tcfc)oht.v

&Tv') 1-7); Moctou 1.821 oç -raou4 'Iavouapíou

1.828 se ini.ipag 2 430 eig Tec . 105, 238 85 226 13
25 'Arr,paf.ou 15v.or.cog 2 436
eiq 70 000 85 260
1.75 238 170 486 13
crui./.7C0a0i5VTOLI, . 345 724 13

rfepcAaj3
pa[loccríTEq Socry.óc-row
'.14ircò
&To?) TeXeoplicivt. ypóaLoc 1 031
Zocxoy 7 500
Botí?vrav 6 000
HOPP" 1. 470
16 001
'Ala) 1-7 .Matou 1821 &LK Tboug 'Iavouceptou
1828 atdcepopov ocirreLv -rcpòç 1 're( ixocTòv 80 170-
por4 2 430 12 9Q0 79
goacc -rc7)v avv.xpu, ócpecX6p.eva TY) 1 (Deßpourx-
pEou 1.828 316 762 54
aup.rcoaowrca 345 724 13

413
www.dacoromanica.ro
 [in limba rominä :]
Copie intocmai dupl o alta asemenea copie ce se vazu scrisa cu mina
chiar a insu0 biv vel hatman Alexandru Vilara
1831 dechembrie 14
Filipescu
Socoteala mea 1 asupra sumelor date §i. primite in lunile
martie, aprilie §i mai 1821, precum se vede mai jos
Cheltuieli Grosi Par. Grosi Par.
In luna martie, adia
La 26 martie 1821 cu un pecetluit pentru dife-
rite cheltuieli mici 5 410
La 28 martie 1821 de asemenea pentru o percebe
de hamuri §i alte cheltuieli 1 015
6 425
In luna aprilie, adica:
La 15 aprilie 1821 Cu un pecetluit 80 000
La 18 aprilie 1821 lui Hristachi Bäzescu 2, trimis
la Braqov 100
La 18 aprilie 1821 cheltuieli pentru lipcani 520
La 18 aprilie 1821 stolnicului Boränescu §i pita-
rului Jianu, care au fost trimi0 la Silistra 500
La 24 aprilie 1821 lui Aleco Palada mumba§ir
la Vla§ca 100
La 26 aprilie 1821 vornicului Dudescu in contul
salariului 250
La 27 aprilie 1821 Cu un alt pecetluit, pentru
care s-a primit un zapis al boierilor aflati
aici, scris la 25 aprilie 1821 70 000
La 27 aprilie 1821 unui iasacci al agentiei, care
a fost trimis la Silistra 100
La 28 aprilie 1821 china carutelor pentru o luna 5 000
La 29 aprilie 1821 cheltuieli la tipografie 1 500
La 29 aprilie 1821 unui curier al agentiei pentru
Ia0 272
Pentru douä pecetluite predate vistieriei, ai
caror bani n-au fost primiti, adica : pentru
hirtie §i ceara roOe gr. 573; pentru un calara
al caimacamilor 450 1 023
Cu trei chitante ale caminarului Saya in
contul salariilor pe aprilie 5 348
Cu o chitanfá a slugerului Teodor /a fel 1 800
166 513
In luna mai, adica
La 6 mai 1821 cu o chitanta a slugerului Teodor 2 000
La 12 mai 1821 cu o 41a chitanta la fe! 300 2 300
175 238
1 Al. Filipescu-Vulpe.
2 Corect: Buzescu.

414
www.dacoromanica.ro
 Cheltuieli Gro§i Par. Gro§i Par.

Dobinda la 105 238 s-a socotit cu 1%,

fiindcà n-a fost stabilità, iar la suma de
70 000, prin zapisul dat de boier, cu 1 1/2%,
potrivit cuprinsului ei, adica de la 1 rnai
1821 pina la sfirsitul lui ianuarie 1828
pentru 2430 zile la 105 238 85 226 13
25 aprilie de asemenea pentru 70 000 85 260
175 238 170 486 13

fac in total .... 345 724 13

Incasäri.
Din ramäsitele dgrilor, adicA
De la Teleorman grosi 1 031
De la Säcuieni 7 500
De la Vileea 6 000
De la Prahova 1 470
16 001
De la 1 mai 1821 la sfirsitul lui ianuarie 1828,
dobinda lor cu 1% pentru 2430 zile 12 960 79
Cheltuielile de mai sus 'Ana la 1 februarie
1828 care urmeazä sä fie plgtite 316 762 54
In total 345 724 13

Arh. St. Buc., Administrative vechi, Tara Rom., dos. 7 din anul 1835, f. 57. Orig. grec.

ANEXA 3
Ja documentul nr. 154
Cinstitei obstesti adunäri
Comisia finantialà
Raport
Pe temeiul ofisului prea inaltatului nostru domn cu nr. 215 insotit Cu
toatä deba pricinii pretentiilor d. vornicului Alexandru Filipescu, i indreptat
càtre aceasta cinst. obsteaseä adunare, intrind comisia In cea mai scumpä
cercetare, s-au adeverit cum cä aceste pretentii ale dlui vornicului se inte-
meiazg numai pe inscrisele slobozirii de bani, ce se vad isalite, cele mai multe,
de faposatul mitropolit Dionisie, de parintele Gherasie fost Buzäu, de pärintele
Argesiul, de fäposatul vornic Iordache Slätineanu, de raposatul vornic Nae
Golescu si de d. vistier Alexandru Nenciulescu, i indreptate intr-acea ràzvrä-
titg vreme cAtre orinduitul de atunci saraf al cinst. vistierii a räspunde banii
coprinsi într$nsele. lar vreo voie sau intärire din partea st5pinirii nu se vede
datfi dumnealui vornicului Filipescu, spre a face imprumutAri de bani pe
seama vistieriei.

41.5

www.dacoromanica.ro
 Asadar, once raspunderi de bani se vor fi urmat din sumele coprinse
intr-acele sloboziri, curat se intelege ca s-au dat chiar din banii nahtului, ce
se afla si se stringea atunci la vistierie, lar nu din niscareva imprumutari
facute cu vreo formalita pe seama vistieriei.
De aceea, acum comisia neavind vreun temei destoinic, precu.m mai sus
s-au zis, nu poate alatura la vreun paragraf din cele de acum ale cinst.
vistierii, i mai ales, ea i chiar excelentia sa fostul d. president, de ar fi
cunoscut cadere la o asemenea indestulare, ceruta de d. vornicul, negresit
urma a-1 alatura in tablele obstestilor socoteli, alcatuite de ex. sa pentru
datoriile i veniturile vistieriei pe tot cursul vremii ce s-au aflat aici ocirmuitor.
Ramine dar ca cinst. obsteasca adunare sa dea cea desävirsita hotarire
precum va gäsi de cuviinta.
Bibescu C. Cantacozino
loan Otetelisanu
Anul 1835, iunie 19, Bucuresti
Supt iscalitii nu ne unim cu coprinderea de mai sus pentru cuvintele
urmatoare:
1-iu. Cad dupa regulile contabilicesti ce era atunci, adica la anal 1821,
inscrierile slobozirii de banii ce se pomeneste mai jos si care supt numirea
de atunci se zicea pecetluituri, era cele mai destoinice documenturi prin care
se incheia toate socotelile tarii fara de a se mai cere i evitantii din partea
priimitorilor sau alte formalitati.
2-lea. Ca de se vad aceste inscrisuri sau pecetluituri iscalite de arhiereii
boierii ce se pomenesc anume, fireste de acestia trebuia sa fie iscalite. Caci
acestia aflindu-se atunci de fata", acestia i inchipuia i stapinirea
3-lea. Ca de vreme ce aceste obraze se vad iscalite in ahturi ce tine la
mina d. dvornicul Filipescu, acestia sint i cei ce avea drept sa dea vistieriei
voie i slobozenie a cheltui si a se imprumuta mai virtos la o asa vreme
primejdioasa, chid toate bintuirile orasului nu se putea intimpina decit numai
cu darea de bani, supt orice numire ar fi voit apostatii sa-i ceara.
4-lea. Ca slobozirea banilor, dupa asemenea documenturi, nici cum nu
se intelege ca. s-au dat din banii nahtului, ce se stringea atunci pentru toate
cuvintele netägaduite in stiinta a toatei obtü, cel intii pentru ca nu stringea
nimic, caci ca proclamatie Vlädimirescului facusera sa inceteze once implinire
de bani de la lacuitori; i cel de al doilea (impotrivitoare dovada celui dintii)
cA ramasiturile de bani pe cursul de atunci s-au implinit pe arma i anume
In Valahia Mica in caimacamia boeriului Samurcas, insotita de stapinirea
turceasca, si in Valahia Mare, dupa inscaunarea raposatului intru fericire
domnului Ghica, precum se poate marturisi aceasta chiar din socotelile vistie-
riei si de insusi cei in lucrare dregatori de atunci.
5-lea. In sfirsit, ea aceasta pricina, din toate hfrtiile ce stau de fatil, se
vede a fi cercetata i sfivirsita supt trecuta vremelniceasca obladuire ne mai
ramiind de chibzuire acum, dupa instalatia domniei, decit numai chibzuirea
mijlocului de unde sa se dea banii hotäriti.
Deci supt iscalitii au aceste temeiuri, socotind de a lor competinta a pasi
numai la gasire a mijlocului de a se da banii ceruti. Si dupa cuviintä
dupa inlesnirea ;aril se unesc cu parerea sfatului administrativ asupra mijlo-
cului despagubirii dumnealui dvornicului.
Iancul Filipescu I. Cimpineanu

416
www.dacoromanica.ro
 Noi Alecsandru Dimitrie Chica vvd. cu mila lui dumnezeu domn
a toata Tara Rumineascä
Cinstitei 'obicinuitei obstesti adunai
Fiindca arAtaile ce au fácut prin jalbä care domnia mea dumnealui
marele logofät Alexandru Filipescu in pricina cererii ce face a unei sume de
bani mai au trebuintä de oarecare cercetare pregätitoare, cinstita obsteasca
adunare va sta cu chibzuirile ei intru aceasta 'Ana' la al doilea arätare.
Alexandru Chica
Anul 1836 .fevr. 29
no. 139
Bucure§ti 2
Arh. St. Buc., Administrative vechi, Tara Rom., obsteasca adunare, dos. 7, f. 93,
94, 110.

ANEXA 4
la doeumentul nr. 154

[La 1843 Al. Filipescu inainteaza o nouà jalbä care Gh. Dim. Bibescu VV.
Jaiba este cercetatfi in sedinta din 11 martie 1843 a obstestii adunäri; in
incheierea dezbaterilor, la 30 martie 1843, cererea vornicului Al. Filipescu
este respinsa cu urmaoarea motivare:]
Cuvintele ce se vàd luate de temei de cdtre sfatul administrativ, ca adecä
asemenea despägubiri s-ar fi fäcut si la altii cu pretenti de asemenea fire,
iarasi nu s-au putut socoti un cuvint pravilnic ca sä se despAgubeascä
dumnealui, cäci d. v[ornicul] A[lexandru] F[ilipescu], cind si-au infaisat
aceste pretentii care räposatul intru fericire domn Gr. Chica i s-au trimis
care comisia orinduità pentru cercetarea i alegerea de asemenea pretentii
la anul 1828, ghenar 5, atunci, dei au mijlocit 4 luni Ora la venirea impaà-
testilor otiri, insä vreun rezultat in favorul dumnealui nu s-au väzut. Si, desi
s-au despägubit multi pentru asemenea pretentii, insä multi s-au. infätisat
la acea comisie si nu s-au despägubit. Allii s-au despägubit pe jumaate
al-0.i mai putin. Aceste pilde dar nu s-ar putea lua de temei ca negresit
se despägubeascA i dumnealui. Cäci pilde slut tot dintr-acea vreme i pentru
platä i pentru neplatä'. 5i de se va primi temeiul pildii despägubirii unora,

In 26 mai 1838, domnul Alexandru Dimitrie Ghica trimite in cercetarea obstestii aduniíri
reclamatille ce face dumnealui vornicul Alexandru Filipescu pentru o sumä de bani ce i se
cuvine din cheltuielile anului 1821 s pentru féfuirea acestii socoteli printr-o pravilnicä despi-
gubire, ce s-au urmat i ditre alti reclamanti din aceiasi vreme si care nu se mai poate prelungi,
fruit niipistuire
In iunie 1838, obsteasca adunare raporteazii ca d. vornic nu poate a avea drept de des-
pagubire dupii inscrisurile ce au inffitisat, did prin acestea se intelege cri zarafu orinduit au
raspuns din banii vistieriei, iar nu di s-au imprurnutat dumnealui, la care nici nu era volnicit
prin acel in scris ordin al acei ocirmuiri de atunci a se imprumuta (Acelasi dos., f. 96, 98).
2 Aci urmeazii citeva cuvinte indescifrabile.

27 - C. 70
417
www.dacoromanica.ro
ea sä se despAgubeascA dumnealui v[ornicul] F[ilipescu], atunci i aceastà
pilda urmeaa a aqtepta pe altii ce ar putea sä se iveasca, cerind despägubire
dupà pilda urmatà.
[In martie 1844, se pune chestiunea depunerii dosarului la Arhivele
Statului].
Arh. St. Buc., Administrative vechi, ob§teasca adunare, Tara Rom., dos. 7/1835,
f. 112-118, 138-140.

155

11 ianuarie 1832
Aciiunea intentatei de Petre Iovanovici impotriva seitenilor din
Soreni (Romanati), care i-au atacat mosict ci casele in 1821.
Cinstit dumnealui prezidentul judeatoriei judetului Romanati.
Cu pleaciune arAt dumitale c'a.' la leat 1821, aflindu-mA cu lacuinta in
judetul Romanatul, in plasa Cimpul, la satul Soreni, tinind cu arena,' trei
douà ale dumnealui banul Brincoveanu, anume Cringuri i Pirácovul,
0 una a rAposatului clucer Läcusteanu, anume Ghizdäveátii de Sus, din nenoro-
cirea mea, dupä ce strinsäsàm toate dijmurile du pa la numitele moáii la numitul
sat Soreni, unde aveam i eu casä pe moáia mea, ce o aveam cumpäratà
statornici de la moáneni, s-au intimplat i rebelia pà acea vreme i prinzîndu-
mà la satul AmArgátii cu bätäi de moarte i m-au dezbräcat de tot,
läsindu-mä numai intr-o cgmaáà, d.upl. cum este átiut tuturor lAcuitorilor
du pin prejur in partea locului.
Aáa väzind eu atuncea c'à nu erea vreme de a träi pà" aici, lAsindu-mi
oameni la casa mea ca sá priveghieze pentru acareturi i alte averi ale meale,
ce le-am lasat in samä, am fugit in tara nemteasca 0 de acolo am mers in
Basarabia, unde am intrat in slujbil impAräteasal 0 am slujit de atuncea
'Ana in anul trecut, leat 1830, luna lui octomvrie.
Iarà lAcuitorii satului Soreni, dupà plecarea mea atunci de acasg, mi-au
dat jaf averilor mele 0 mi-au stricat toate acareturile i sädirile ce le-am
avut la acel sat, facindu-mi atit moáia, cum 0 o vie ce aveam cumpäratà
de la ei, zapt, de o stäpinesc i 'Ana acum.
fiinda mi s-au dat voie de citrä stäpinirea impArateascA din Basarabia
ca sâ viu intr-aceste locuri spre a-mi cauta dreptul mieu, cu soroc hotärit
a mä intoarce iarài inapoi, precum in paáaportul ce mi s-au dat la mina se
coprinde, de aceea má rog dumitale ca sà-mi se faca indestulare cu despä-
gubire de toate acareturile i alte lucruri ce mi-au luat i stricat sätenii ot
Soreni, fácindu-se scumpä cercetare pentru toate, dupd catastihul mieu, spre

418
www.dacoromanica.ro
a se descoperi paguba ce mi-au pricinuit fiegtecare läcuitori gi. dindu-se bota-
rire dupà cum se va gAsi cu cale de atre cinstita judeatorie.
In 11 ghenarie 1832. Plecat slugä
Ruskii cinovnic Petre Iovanovici i
Lucrurile ce caut de la sätenii ot Soreni, care mi s-au prApädit de dingii,
precu.m se ara-CA mai jos:
Venitul partii mele de mogie, care am cumpirat-o de la dingii pe zece
ani, de cind lipsesc, Cu pometurile gi. via dupà dinsa.
Casa ce am avut-o acolo, de lei 2 629, cu tot cuprinsul ei, care s-au
prapadit de dingii.
Lucrurile ce am lasat in casa, de lei 1 556, care se vor arAta prin ose-
bit 'A foaie.
Oi gi capre 32, de lei 146.
Oca' griu ce am läsat in gropi gi gtiut gi. de toti satenii 36 154
Oca' porumb ipac 35 497
Oca mei ipac 2 492
Oca ovas ipac 1 200
OcA flinä ipac 400
75 743
Arh. St. Buc., Judeciitoregti noi, trib. Romanati, dos. 869/1832 roqu, f. 1-7.

ANEXA 1
la documentul nr. 155
Judeatoria judetului Romanati
La pricina de judecatä ce are Petre Ivanovici, ruschii cinovnic, cu 15cui-
torii ot Soreni, dupg jalba cu no. 21, ce au dat la tribunal pentru tl. 4 331
i 75 743 oca zaherea ce le cere de la dingii, se orinduegte un aprod sä marga'
gi luind pe piritii läcuitori sau vechil dintr-ingii, ce-gi vor orindui, cu vechilime
In scris din partea celorlanti, sä-i aduci aicea la tribunal a se infatiga cu jälui-
torii la judecatà, ca sli li se cerceteze pricina gi sä: li se dea izbrAnire.
1832, fevruarie 1
No. 159
Arh. St. Buc., Judeciitorqti noi, trib. Romanati, dos. 869/1832 ro§u, f. 4 v.

ANEXA 2
k documentul nr. 155
Judeciltoria judetului Romanati
Fiindcfi cei mai jos insemnati n-au fost urmatori ca s'A' vie la tribunal
s'A' stea de fatà cu dumnealui cinovnicu Petre rvanovici pentru pricina ce au,
1 Un cuvint indescifrahil.

27* 419
www.dacoromanica.ro
se orinduieste acest aprod si margi i luindu-i si-i aduci, fiindci este rindul
vremea sositi de a se judeca.
1832, februarie 9.
Marin Seranciog ot Soreni
Gherghe i sin ego Stan i Tudorache ot tam.
Dined Neagoe i brat ego Nica.
Oprea sin Dinchi Gheorghe cu tovarisii lor.
Stan Mimi ot Apele Vii.
No. 220
Arh. St. Buc., Judeciítoresti noi, trib. Romanati, dos. 869/1832 rosu, f. 5.

ANEXA 3
la documentul xu.. 155
Cinstitului judeeätoresc divan, secsia sivilà, din Craiova.
Judeckoria judetului Romanati
Dumnealui cinovnicul rusesc Petre Ivanovici, prin jalba &are aceasti
judeatorie, supt no. 21, au ficut aritare pentru làcuitorii satului Soreni,
dintr-acest judet, zicind ci acolo aflindu-se mai nainte vreme sezator pe
stinjenii de mosie ce-i avea cumpárati, in anul cu It. 1821, prinzindu-1 apos-
tatii1 la satul Amäristi, I-au jifuit de toate lucrurile ce s-au intimplat cu
pret, si 1-au bitut de moarte, iar, dupi ce s-au mai indreptat din zicere,
vfizind turburata vreme, si cunoscindu-se pe sine neputincios de a mai stirui
pe lingi imprejmuirile sale, de nevoie ca si nu mai intimpine cele ce s-au
zis, au fost silit ca si lase bate lucrurile casii sale si o sumä mare de oci
producturi in sama oarecarora slugi, ce i s-au intimplat sä aibi atunci, si au
intrat in tara nemtasa. i de acolo, din intimplare, s-au märginit la Basarabia,
uncle au intrat in slujba impäräteasca, de atunci 'Ana in anul 1830 octomvrie,
chid, prin voia ce ar fi luoat de la inalta stiphilire a acelui loe, vremelniceste
viind la satul Soreni, au aflat toate läsatele sale lucruri präpädite, casa spartä,
cheresteaua imprästiati, zaherelele lui ridicate, aritindu-le pe fiestecare anume
in felurimea ce au fost.
si, pentru el toatä aceasti simtitoare pagubi i s-ar fi pricinuit de catre
chiar läcuitorii acelui sat Soreni, dovedeaste prin cercetirik ce au. ficut. Dupi
ce au mers acolo, au cerut, ca prin punerea la cale a acestii judeatorii, si se
aduci pîrîçii, ca si se inratiseze cu dinsii la judecati si la dreptatea ce va
avea sä-si afle indestularea cu despigubire de toate. Dui:4 care cerere a sa,
judecitoria socotind de trebuinti a se cerceta toate condeiele de prigonire mai
intii la fata locului i dupä urmi si intre jàluitoriul in judecati cu pIrîii, au
orinduit cu porunci din 12 ale trecutului ghenar cu no. 18, pe loan Pirvulet
postfelnic] din Caracal, carele aducind la desivirsire insircinarea ce i s-au
incredintat, prin alegere inscris din 3, tot ale lunii aceea, i luind-o in bigare
de seamä, s-au adus piritii mai la urmi, dupi rindul pricinii, spre a se infl-
tisa la judecati; iar ei, mai inainte de aceasta s-au impicat cu
au adus la judecitorie cea de trebuinti incredintare. insusi jäluitoriul, in scris,
supt iscilitura-i, din 20 ale trecutului mai, [arati] ca s-au desfäcut cu dinsii,
1 in original sterse cuvintele 411-au biitut i jefuit ».

420
www.dacoromanica.ro
rAmiind de pricinä din toate condeiele, ce cerea de-asuprä-le ; numai produc-
turile acestea, insä:
31 458 ocä griu
34 697 oca porumb
ce 1-au avut strins de dijniä dupä la mosiile ce au tinut cu arendä', i pentru
care zice Loan prin alegerea de cercetare ce au fäcut la fata locului,
cä s-au ridicat de logf. Florea Milosoiu i 1-au pornit unde au fost poruncit
de dumnealui medelnicerul Scarlat Mainescul, ispravnicul de atunci. Osebit
de o alta suma' de oca' 1600 °yaz i räina, ce zice iaräsi eá s-au ridicat de
särdarul Diamandi Giuvara, cind erea cu cei in adunare pe vremea apostasiei.
Ci, fiindeä asupra pricinii acestia, judeatoria necunoscind de mai multä
trebuintä a intra in cercetarea pricinii acestia, de vreme ce priveste asupra
medelnicerului Scarlat Mainescul, i jäluitoriul urmeazä a merge dupà pirit,
decit ca sä afle daca in adevar s-au ridicat aceste producturi de Florea Milo-
soiu din porunca dumnealui medelnicerului Mdinescul i dacä s-au adus atunci
la magazia din Caracal.
aducindu-se Florea Milosoiu de fatä, in presustvia judeckoriei, carele
In urma intrebarii ce s-au fäcut de catre jiudecatà, au arätat cä toate aceste
producturi s-au incäreat de dinsul in carä adunate din plasa Cimpului, si le-au
pornit In priimirea lui Tenea, magazieriul din Caracal, arätind spre dovadä
la acestea i volnicia care i s-au dat de medelnicerul Mäinescu, cind s-au oriu-
duit, si care luindu-se de la dinsul se al:Atufa' pe lingä aceasta, impreunä cu
räspunsul ce dà Tenea, magazieriul de atunci, la porunca judeatoriei, ce i
s-au trimis In dosul copiei de jalb5 a jäluitoriului, prin care zicea cä nu 1-au
priimit, rämiind ca tot medelnicerul Scarlat Mäinescu sä arate pentru aceasta
zaherea, unde au orinduit atunci de s-au descäreat, si in care socoteall s-au
amestecat, cfici de aici nu s-au putut face aceastä deslusire, de vreme cä
Florea Milosoiu nu cunoaste nici pe eäräusii de atunci, de la care s-ar fi
putut aduna stiinità, unde s-au descarcat aceastà zaherea.
De aceea, pentru cA jäluitoriul au cerut dovada acestii judecitorii pentru
imprejuririle pricinii acestor productu.ri, ce s-au descoperit aici, prin urmare,
cu chipul ce se aratä', nu lipseste printr-aceasta a le face cu chiste cunoscut
cinst, divan, si fämine ca de acolea sä se chibzuiascä cele ce se va gäsi cu
cale asupra acegtii pricini.
No. 1020. 1832, iunie 7.
Arh. St. Buc., Judeatoresti noi, trib. Romanati, dos. 869/1832 ropi, f. 6-7.

156
19 august 1832
Iordache, fiul lui Dumitru Croitoru, participant la räscoala din
1821, luat prizonier de catre turci in lupta de la m-rea CoZia i apoi
turcit, se intoarce in tara.
Cinstita vornicie a printipatului Valahiei
(secsia intii, al 2-lea [masä]).
Otcirmuirea judetului Mehedinti
Plecat supui in cunostinta cinstitei marii vornicii cä directorul carantinii
Cerneti cu otnosänia sa trimite la otcirmuire pe un Iordache sin Dumitru

421

www.dacoromanica.ro
Croitorn, numit [1 de Craiova, carele Inca din vremea rebelii It. 1822, 1
fiind fost inchis in mänastirea Cozii cu sardar Diiamandi neferi, cind
atunci prinzindu-se de turci i-au trecut la paga de la Silistra, gi de acolo
ca pe nigte robi i-au naintat catre Tarigrad prin laaturi. Iar la Edrinea, citi
dintr-ingii au priimit de s-au turcit, din cei mai tineri, s-au iertat i s-au slo-
bozit. Dintre cari fiind gi el unul i scapind cu viata prin schimbarea legii,
s-au facut ostag, ajungind lucru pink' acum cind au mers cu oastea viziru
Sadirzan paga asupra Boznii de s-au batut. Si de acolo, prin mijlocirile ce au
facut, luind pagaport sirbesc, au trecut dincoace printr-aceasta carantina
Cemeti, fácindu-gi deplin termenul curateniei, zicinduli Osman turcitul
cerind a merge la Craiova ca priimeasca iaragi legea pravoslavnica gi a
se boteza de iznoava, nemaiputind suferi sufletul sail a se cunoagte tavalit in
lege pagineasca. Ca nu de a sa bunävointa gi-au schimbat legea lui cea adeva-
rata, ci de frica sabiei gi a grozavelor tiranii ce au cercat, iar credinta i nadej-
dea cea plina de nemurire g-au purtat-o nestramutat. Si cu mare Avila doregte,
de va fi vrednic i priimit sfiintei biserici, a-g dobindi prenoirea botezului
cregtinesc.
Otcirmuirea, dupa datoriia sa, 1-au dat in paza politarului la arest, neavind
vreun cunoscut aici, la Cerneti, iar pe de alta parte nu lipsii cu plecaciune
a face aratare cinstitei mari dvornicii, ca sa mi se trimita dezlegare i porunca
de urmare de punerea la cale.
1832, avgust 19 2
Arh. St. Buc., Administrative noi, cirmuirea jud. Mehedinti, dos. 2035/1831 rosu, f. 124.

1 Gresit 1822, in loe de 1821.

2 EXiStfi i alte acte referitoare la locuitorii dusi in robie in Turcia, la 1821.
Intr-o scrisoare din 27 februarie 1823 ciitre N. Glogoveanu, un cunoscut al lui se plinge
cá i s-a präpiidit fratele in roble la Tarigrad i adaogä: s lar alti robi care sà allá acolo, de care
este gi un Nicolae Prejbeanul, s-au milostivit mária sa vodá, ca ni§te drepti ce au fost, dà an
mijlocit eatri prea puternica impiirätie dà s-au iertat peste o sutii treizeci dà sufletes (Fondul
Glogoveanu, doc. 352/1823. Orig. rom.). Agentul austriac are informatia cá numanil locui-
torilor din Tara Romineascii care au fost luati ca robi i apoi eliberati de la inchisoarea din
Constantinopol este de 200 oameni (Ilurmuzaki, XX, p. 810-811).
Imprejurilrile in care au fost dusi oamenii in robie la Vidin se pot vedea din relatarea
celar intimplate la Plenita (Mehedinti) in vremea urmäririi rilsculatilor de ciitre turci (Arh.
St. Buc., Condica domneascg 110, p. 759-761).
Se constatii i alte cazuri de turcire in Tara Romineascii (Arh. St. Buc., Condica
nicatului Mehedinti 1314, f. 94 V; Condicile domnesti: 101, f. 205-208; 104, f. 10-12 v).
Numarul celor luati in robie a fost Irisá mult mai mare §i unii dintre ei au fost turciti.
Astfel, un Nicu Gagiu, care s-a turcit in 1821 &Li in judecatii pe Piitru Andrei din Cemet
pentru o vie pe care spîrîtul s-au facut stipin s (Arh. St. Buc., Condica ispriftvnicatului Mehe-
dinti 1314, f. 94 v).
Printre cei turciti este mentionat i Iancu (in document gresit spus Costachi) Samurca§,
care s s-a turcit impreuni cu un portarbas... Hristos Vasilias... * (Arh. St. Buc., Corespon-
denta Hagi Ianus, pach. 425, doc. 20. Orig. grec.).

422
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 1
la documentul nr. 156
Ocirmuirea jud. Mehedinti
Anul 1832, luna septembrie 3.
Nr. 4510.
Cinstita ocirmuire a judetului Dolj.
La 19 avgust otnosenia cinstitei carantine Cerneti, supt no. 429, acest
Iord.ache sin Duinitru Croitoru din Craiova, care in vremea rabeliei robit fiind
de turci, impreunk cu altii, cind de frica säbiei s-au i turcit, si de atunci
pinä acum au petrecut in lege pagineascA, si gäsind prileji, cu pasaport
sirbesc, au trecut in printipat prin acea carantinä. Aceastá imprejurare,
raport supt no. 4185, s-ati dat in cunostinta cinstitei mari dvornicii, dupä
care au priimit räspuns, supt no. 6558, ca &A se d.ea in priimirea acei cinstite
otcirmuiri, càriia i s-au poruncit cum are sä urmeze cu dinsul. Pe a ciriia
temei iata se trimite nu.mitul, cu care se face punerea la cale. lar aceastä
otcirmuire se va cinsti cu raspuns de priimire
Arh. St. Buc., Administrative noi, cirmuirea jud. Mehedinti, dos. 2035/1831 rosu,
f. 136.
ANEXA 2
la documentul nr. 156
Leat 1821, iunie 26, viind silihtari aga cu turci de la Bucuresti la Drägä-
sani, i eu aflindu-mä acolo cu ispravnicii in ordie, la iulie 20, märgind cu oastea
la Rimnicu si la Cozia, au prins pä särdaru Iamandi i cu citi arnäuti au avut
cu dinsul i i-au trimis legati la Bucuresti.
5i au fäcut turcii multe jafuri. 5i eu, aflindu-mfi tot in ordie, am gäsit
aceasti carte i la un turc care mergea sa o arzA in foc i, rugindu-mA, am
scos-o de la dinsul cu tl. 5 parale.
5i am scris ca sä sä" stie oricind, spre aducere aminte.
1821, iulie 30.
Ionitä logofku
[AdAogat de altä mina:] S-au cercetat i s-au dovedit cu adevärat.
Muzeul Regional Craiova, ms. 6178. File nenumerotate.
Acte cu privire la intoarcerea celor luati robi in 1821: actul din 27 mai 1832 despre intoar-
cerea lui Radu Simion din jud. Vilcea (Arh. St. Buc., Judeciitoresti noi, tribunalul Vilcea, dos.
2051/1,831, partea a II-a, f. 305-306); actul din 3 septembrie 1832 despre intoarcerea lui Enache
sin logoatu Mihalache din Curtea de Arges (Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din
Iiiuntru, S. I, dos. 517/1832 rosu, f. 1-3); actul din 9 martie 1833 despre intoarcerea lui Piitra
fiul lui Senu din Tunarii Sirbe§ti i Ioana din Desea-Mehedinti (Arh. St. Buc., Administrative
noi, cirmuirea de Mehedinti, dos. 2035/1831 rosu, f. 246 si 399).
Gheorghe Lungti din Bova; i Dumitru Dontu din Bahna se intorc abia in 1834 si sint
Ina-0 pe chezitsie de satele respective (Acelasi dos., f. 415).
In 1833 se intoarce Ioana s fatii a babii Calitii s din Ploesti numiti dupii turcire Ruda,
luatit de Imin aga in 1821 (Arh. St. Buc., Administrative noi, cirmuirea de Teleorman, dos.
114111833, f. 3-4, 13).
Cazuri similare de turcire si de intoarcere din Turcia a celor dusi in robie se giisesc si in
Moldova. Una Catinca, ràpitá in 1821 de Musa bairactar i turcitift sub numele de Hatigea Fatme,
se intoarce la 1832 (Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din Iiiuntru, S. I, dos. 516 rosu, f. 1).
Divanul lumii cu inteleptul * de Dimitrie Cantemir ; manuscris sec. XVIII, copie.

423
www.dacoromanica.ro
 157

22 ianuarie 1834
Zamfir, fose judet al orasului Pitesti, cere sá i se restituie banii
cheltuiti cu intretinerea pandurilor trimisi, la rugdmintea or&senilor,
de Tudor Vladimirescu pentru
Nr. 883
Cinst. mari logofetii a dreptatii, plecata jalba.
In leat 1821, dud au fost razvrätirea apostatilor, ingrijiti fiind orasanii
.pitesteni de jafurile ce se urma, facind intre dinii sfat de opte in ce chip
sà poatä dobindi apararea averilor ce au, au cerut paznic de la duinnealui
slugerul Theodor pe du.mnealui Simeon Podeanul 1, pentru a carora ingrijire
de cele trebuincioase m-au insarcinat pa mine, cel mai jos iscalit, i cu un
Hristodol starostea, dindu-ne zapis la mina supt ale lor iscälituri, ca ne va
plati toata cheltuiala ce s-au urmat cu bani din casa mea. In multe rinduri
cerindu-le, s-au tot impotrivit, nefiindu-le zapisul datoriei fata, pentru ea
au fost la starostea tovarasului meu ; i acela lipsind, tocmai acum gasindu-1,
mi 1-au dat acel zapis, care se afla la mine, cu care cei 2 sä-mi plateasca cei
iseäliti in zapis lei 2187 par. 12, pentru care ma rog cinstitei logofetii sá bine-
voiasca a slobozi porunca catre cinst. judecatorie a judetului Arges ca dui:4
zapisul lor sa-mi plateascà acest dint drept al mieu, fiind destula vreme de
and astept.
1834, ghenar 22.
Prea plecat supus,
Zamfir proin judet al
orasului Pitesti 3.
Ioan Mavrodoulu:
SA se aducä la judecata acesti arätati mai jos:
Theodorachi Simionoiul, Dobricean boiangiul, H[ristea] Niculcea, Ianole,
Theodor Grigoriu.
Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din lfiuntru, sectia S. I, dos. 6127 rop, f. 10.

2 Simeon Mehedinteanul, numit aici Podeanu dupä localitatea Podul Grosului (Mehedinti),
de uncle el era originar.
Mai inainte de a fi la Pite§sti, dipitanul Simeon Mehedinteanul fusese orinduit cu paza
boierilor inchiti de Tudor la Belvedere (N. Iorga, Izv. cont., p. 65, 203).
In loc de e cers.
3 intr-o altä jaibá nedatatà, dare cirmuirea judetului Arge§, acela0 Zamfir aratfi
zapisul pe care i 1-a luat din mina marea vornicie, nu 1-a putut înfàa atita vreme (15 am),
din cauza di el a fost gäsit abea dupä moartea lui Dumitru Cantaragiu intre hîrtiile lui (Arh.
St. Buc., Administrative noi, vornicia din liiuntru, S. I, dos. 6127 rop, f. 18).

424

www.dacoromanica.ro
 ANEXA
la documented Dr. 157
15 februarie 1835 No. 1789
Prea inaltate si milostive doamne,
Dumnealui, prezidentul cinstitei judecatorii de la acest judet Arges, ne-am
pomenit intr-aceste zile ca ne cheama cu aceastä alaturata copie de jail*
scrisa inca de la ghenarie 22 al trecutului lt. 1834 si adeverita chiar de dum-
nealui prezidentul caminar Iancul Mavrodoolu, ark' a avea trecuta in dos
porunca cinstitei logofetii, ce zice ea au dat-o cinstitei mari logofetii a drep-
tätii un Zamfir, proin judet de aici, cerind ca implinim lei 2187, par. 12,
dupa un zapis ce se gaseste asupra-i, dat de citiva [dintre] noi orosanii, din
vremea apostasiei, eind atunci se afla venit alci un capitan Sitnion Podeanul,
apostatul, cu ai sal asemenea tilhari. Care apostat, dupa ce ea ne-au pägubit
cu multe jafuri, atit pe noi, cit si pe dumnealor boierii, aflindu-se strämutati
pe la mosii si pe la schiturile dimprejurul orasului, dupa cum este stiut in toatä
lumea, apoi intru una din zile ne-au strins acest Zamfir cu opt apostati de
ai numitului capitan Simion si ne-au inchis intr-o prävälie a raposatului Gan-
ciul boiangiu, puind trei apostati la o use i trei la altä use; iar doi cu batai
ne-au silit de am dat acest zapis coprinzator ca oricite cheltuieli va face acesti
apostati pentru ale mincarii i pentru ale lor trebuinte, sa se cisluiasca peste
toate breslele haladuitoare intr-acest oras Pitesti i Curtea de Arges, cu soroc
atunci in scurt, Aka la aprilie intr-acel leat.
Luminate doamne, acest Zamfir au fost napristan judet pina la o vreme,
iar de la o vreme incoace i se facea schimbare, orinduindu-se alti judeti i apoi
iaräsi se orinduia numitul judet. i atit pe vremea aceea a apostasiei, cit
dupa apostasie, multime de bani stim ea s-au cisluit in ora i i-au luat numitul,
precum si judetii cei orinduiti in urma, and se schimba numitul, asemenea
Ii cisluia cheltuielile si-i implinea din oras. Apoi cine poate crede ea acei bani
i-au ramas necisluiti pina acum ? Cum ingadui atita vreme, tre-
cuta peste 14 ani, de nu s-au aratat cu vreo reclamatie, cind au fost domniei
In stare si mai virtos cà intr-aceasta diastima de vreme vedem ca au murit
cei mai multi orosani din cei iscäliti In zapis. lar ca poate zice cum ca daca
banii i se va fi implinit, trebuia sá ne fi luat zapisul din miini, socotim
nu se poate ajutora cu aceasta nimic, pentru caci ca un lucru ce 1-au luat cu
aratata silnicie primejdioasä i vazind ca se cisluieste i atita suma de bani
In oras, lipsind din viiata si din orasani, care putea sti si mai bine decit
noi, de unde am putut sti noi tocmai acum, acesti cinci orosani ce am mai
ramas, cä zapisul stà tot in neluoat?
De aceea am alergat la mila marii tale ca de se va gasi cu cale de a se
face acest fel de impliniri silnice din vremea apostasiei, care stiut este inaltimii
tale (ca märia sa raposatul intru fericire domnul Grigorie Ghica au si precurmat
prin luminatfi porunca), ca dupa multimea marimii pagubilor intimplatoare
pe vremea aceea dupa cum si noi putem cere despagubire ca la tal. 100 000
nu se va mai putea mintui in toata vremea. i dupa cum aratam marii tale,
de vei gäsi Cu cale a se indeplini aceasta departata cerere a numitului proin
judet, apoi urmeaza sa se eisluiasca pe toata kaläduirea oräseneasca dintr-
amindoua orasele, iar nu numai pe noi acesti cinci oameni.
Si cum va fi mila mat-a tale.
Plecati: Hr[istea] Niculcea, Dobricean, Theodorache Sim[ionoiu],
Ianole Chiriac, Theodor Grigoriu.

425

www.dacoromanica.ro
[RezoluTie:]
Noi Alecsandru Dimitrie Ghica vvd., cu mila lui dumnezeu domn. a toata
Tara Rumineasca.
Sfatul administrativ s'A ja indeaproape bagare de seama coprinderea acestii
jabi i cercetind sá ne arate 1.
1835, februarie 20.
Seful sectiei C. Petrescu
Arh. St. Buc., Administrative noi, Vornicia din liuntru, sectia I, dos. 6127 ro§u,
f. 1-3. Orig. rom. O copie la f. 9.

158
Bucure§ti, 23 octombrie 1834
Porucicul Dimitrie Macedonschi arata domnului meritele sale
din trecut Si cere sil fie ridicat in rang si sá i se dea « o slujbti
politiceascei »,
Primita 23 octombrie 1834
No. 2108
La d. mare postelnic.
Prea inältate doamne !
In razmirita trecuta di la leat 1806 am intrat in slujba osta§asca cadet.
La leat 1807, fevruarie in 23, pentru vitejiia de supt C-iurgiu m-am cinstit
cu cm de cornet 2. La itlie 5, acelasi an, pentru vitejiia i rfinirea de la satul
Obile§ti m-am cinstit cu cm de parucic. Din pricina ranirii, nemaiputind urma
slujba ostälasca i luind ostavca la leat 1809, martie 23, m-am orinduit tilmaci
la comitetul divanului al printipatului Valahii i alte slujbe ale Tarii, precum
sa va vedea din alaturatul sinet, scris la leat 1812 septemvrie 28, prin care
cinstitul comitet al divanului marturise§te cá eu, dupä ce am slujit cu deose-
bita rivna fara cerere de leafa sau alta cheltuiala, apoi la vreme de mare chindii
am intrebuintat de al mieu fin puduri 3 121 000, care fin, dupa pretul ce platea
cinstita vistieriie m'a costisea galbeni 6 000, 1-am jirtfit in folosul haznalii tarii.
lar de la vremea razveatirii din leat 1821, dupa ce am pierdut toata rama-
Ola starii cucare puteam sprijinibatrineTile, apoi aproape era sa-mi pierz §i viiata.
Dar, flúidcä epoha de atunci privea ob§tescul folos, precu.m s'a dovedeste
ca tara aceasta invederat acum inflore§te i eu neloat fiind a mai sluji, in leat
1829 am intrat In slujba divanului judecatoresc §i. la punerea in lucrare a regu-
lamentului, mutindu-ma la cinstita logofetiie a dreptatii, toata multimea
1 In urma poruncii de mai sus, dati la jaiba oràenilor, Grig. Mateescu, cercetlitor al
jud. Arge§, raporteazi la 5 martie 1835 di in privinta zapisului nu se §tie nimic fiind mula
vreme la mijloc s.
Un alt raport al cirmuixii de Argq, din 28 aprilie 1835, Cu alte propuneri pentru rezol-
vare (Arh. St. Buc., Ariministrative noi, vornicia din läuntru, sectia I, dos. 6127 ro§u f. 4-5, 17).
aIii text: carnet.
a in text: puturi.

426

www.dacoromanica.ro
scrisului ce si lucra pe la toate mesile acestui departament al dreptätii,
gi cele rusegti ce privea la lucrarea 101.1.
Pentru toate de mai sus slujbe i jertfiri ale mele, degi am fost prestavlisit
atit de citre cinstitul divan judecitoresc, cit gi de cinstita logofetie a dreptitii,
marturisind cá toate arätärile mele fiind adevärate, mi si cuvine räsplitire 2,
dar eu nici un fel de räsplitire n-am priimit. Ci, fiindci acum slujba mea s-au
desfiintat 3 cinstitei logofetiei prin räspuns cu no. 11 655 mijlocegte a mi
si face risplitire de iniltimea voasträ, de aceea cu supunere mà rog
voastre sä vä milostivii asupra credinciosului slugà a mä inilta la rang gi
a mi orindui la slujbi politiceasci ce va binechibzui inaltä intelepciunea
tale, dupi bunigtiintä ce este la aceasta.
A1 voastre prea plecat i credincios slugä.
Porucicu D. Machedonschii 4.
1834 octomvrie 23 5
Bucuregti.
[Rezolutia :] Si si ja in cunogtinti jiluitorului ci la sträini nu si pot da
ranguri.
Muz. de ist. Buc., Fondul Macedonschi, doc. 12 322.

159
28 august 1837
Dimitrie Macedonschi cere din nou sit' fie impiimintenit.
Luminate doamne !
Pe temeiul cinstit gi a ostenelilor ce am järtfit in slujbile ce am fost, au
binevoit cinstita marea logofetie de m-au prestavlisit cu No. 11655 gi 14015
In text, adaugat de Macedonschi cuvintul:
2 Actele de recomandare a lui D. Macedonschi pentru slujba de tilmaci: raportul &Litre
Kiseleff din 29 aug-ust 1831; cererea lui D. Macedonschi cfitre logofetia dreptiitii din 11 noiem-
brie 1832; raportul marii logofetii dare pre§edintele divanurilor din 27 decembrie 1832 (Muz.
de ist. Buc., doc. 1459, 1441-1444/1957).
3 La 31 august 1834 marea logofetie anunta pe D. Macedonschi cii a fost desfiintat postal
silu de tilmaci de limba rush' (Muz. de ist. Buc., doc. 1445/1957).)
4 Numai semniitura este autografii.
5 Iirmeazii la 26 noiembrie 1834 raportul divanului cfitre pre§edinfe despre sacrificiile
%cute de D. Macedonschi pentru haznaua logofetiei (Muz. de ist. Buc., doc. 1448/1957). La
11 decembrie Al. Filipescu aratà domnului cá D. Macedonschi, tilmaci la departamentul
nu este de neam pämintean al %Aril, dar este venit aici de vreme indelungatii, disiitorit
Cu fa.tii de pAmintean privilegiat, de gilt aproape de ami 30, cu care au niiscut feciori §i fete *.
in continuare se aratii di D. Macedonschi are avere nem4ciitoare in jud. Saac precum §.1 n4te
präválii§i case la hanul Papazoglu din Bucure§ti. Fiul situ Alexandru, citsiitorit, era la aceastil
datii in slujba militiei piimintene. Se propune tá se acorde lui Dimitrie drepturi depline de
pttmintean (Acelaoi fond, doc. 1449/1957). Pe o scrisoare din ziva urmiitoare dare domn,
aceea9i chestiune, D. Macedonschi adaugii cit' nu a fost retribuit din cauzii &A nu a vrut sä fie
supus rus (Acela§i fond, doc. 1446/1957).

427

www.dacoromanica.ro
ain anul 1834 la mila înàlçimii sale. Aratindu-ma §i ca jàlbi, m-am invrednicit
cu rfispuns cum cifi streinilor, ranguri nu sá dau.1
Inatate doamne ! Sint familist i a§azat intr-aceasta Tara' de ani 30 §i
vechimea au prefilcut totull mieu, fiindca am .venit tinar §i am imbatrinit
slujind àrii. Iar mai virtos indraznind, zic: o care pämint nu este patria omului?
Care legiuire stavile§te pe cel invechit a nu sa numi pamintean, and 2 insu§i
zciditorul1 au slobozit noroadele farä hotara de patrie ? Evropa toateil
To§eaza pe strein dupa cursul de ani 12 imparta§indu-1 pà cel cu bune purtari
din toate ale sale drepturi».
De slut zisele mele adevarate, milostivirea inaltimii sale cuni va radica
dreptul ce dämpreuna cu 1-am dobindit de la cel de sus ? Si nidajduiese
In dreapta prejudecata a bunului nostru domn Alexandru Ghica, al &Arnim
nume imi fagaduie§te §i infiintate rasplätiri.
Al inaltimii voastre prea plecata sluga
porucicu D. Machedonschi
La 28 august 1837 3
s-au dat
Acad. R.P.R., Achizitii noi, neinventariate. Orig. rom. Copie la Muz. de ist. Buc.,
doc. 1450/1957.

ANEXA
la documentul nr. 159
Cinstitului marele ministru al dreptatii Printipatului Valahii
Plecata jalba
D. Secretar al statului doua prestavlenii ale dumneavoasträ, cu nr. 11655
§i 14 015 din anal trecut 1834, au pus la dell fah' nici o lucrare.
Eu, cunoscindu-ma foarte napastuit cu aceasta §i indemnat fiind de slujba,
rivna Cu sirguinta §i jartfire, Cu care m-am araat care acest prinlipat, precum
chiar stäpinirea marturise§te, nu poci inceta plecat a ma ruga ca sá binevo4i
a mijloci insu§i dumneavoastra la prea inaltatul nostru domn pentru pome-
nitele mai sus prestavlenii.
Prea plecata sluga
porucicu D. Machedonschi
Acad. R.P.R., Achizitii noi, neinventariate. Orig. rom. Pe aceea§i foaie cu jaiba de
mai sus dare domn. Copie la Muz. de ist. Buc., doc. 1451/1957.

2 Subliniat in text.
2 Cuvintul cinch adilogat deasupra rindului.
3 scrisoare din 17 iulie 1839 adresatii domnului, D. Macedonschi aratii di a fost
numit serdar, dar 'Teri sà i se dea o slujbil mai potrività (Muz. de ist. Buc., doc. 1452/1957).

428
www.dacoromanica.ro
 160
28 martie 1831 20 februarie 1840
Catagrafie de averea imobilà ritmasci de la Tudor Vladimirescu.
Dupi pitacul cinstitei cAimkämii de la 13 ale trecutei luni fevruar, supt
no. 78, ce am priimit, coprinzAtori cà trebuinta cere a sa sti acareturile sluge-
rului Theodor VlAdimirescu ce le are intr-acest judet, de cine s'a' stäpinesc,
de cind, si ce venituri s-au strins pä fiestecare an si dupà a cui dezlegare, scri-
indu-ni-se sà cercetam cine anume gut aceia ce-i stApinese acareturile, cu ce
putere, ce fel de rudenii grit cu dinsul si de ce spitA 1, urmä tori intocmai fiind,
cercetind, am dovedit rämasurile sale precum mai jos sa arati anume i eu
deslusire, de care si nu lipsiram a raspunde.
(Cost. Vladaianu)
1831 mart 28
pereiche de case aici in orasul Cerneti, de la moartea numitului sluger
rhaiind fArà nici o ingrijire, s-au däräpänat foarte räu 2.
Pivnità de zid cu case deasupra in dealu Curila aproape de Cerneti, pe
mosia Piatra AlbA a sfintei mänastiri Cozia.
vie si pomi, tot intr-acest deal, a cärora roadA s-au luat de clucer Vasile
Strimbeanu de aici din Cerneti, cu cartea cinstitei cäimäcämii ot leat 1823,
april 31 3, dupà care carte &A trirnise copie.
moarA pe apa Plesuva 4, mosia m5nAstirii Govora, päräsità de la moartea
slugerului, zAce stinjeni de mosie in lung si in lat in silistea satului Closani
Numele piirintilor i rudelor lui Tudor Vladimirescu se gfisesc in pomelnicul dat in mai
1813 schitului Cioclovina (Mehedinti) (Acad. R.P.R.,ms. rom. 2111, f. 17), precum si pe un
Penticostar al bisericii din Clopini, däruit de Tudor la 27 februarie 1819. (Muzeul Portile de
fier, Turnu Severin, ms. rom. 41, f. 124 v).
2 inch' din martie 1830 divanul siivirsitor propunea lui Kiseleff sà fie reparatii casa lui
Tudor Vladimirescu din Cernet i 86 fie data ca sediu pentru ispriivnicat. Ispriivnicatul de Mehe-
dinti aratii vistieriei, la 29 martie 1830, starea casei ritmasii de la Tudor 0 dà o listii a averii
luí, asemänätoare celei de mai sus (Arh. St. Buc., Administrative vechi, divanul siivir0tor,
despirtirea I, masa IV, doc. 261/1830, f. 3 0 7).
3 Porunca càiinàcàmiei Craiovii dive ispravnicul de Mehedinti din 3 aprilie 1823 pentru
predarea viei i livezii din Cernet lui Vasile Strimbeanu *nu in desavir0trt stàpinire, ci si le
lucreze i si le ja rodul ca sì nu se prfiphdeascal de tot o, se glise0e in Arh. St. Buc., Judea-
torwi noi, tribunalul Mehedinti, dos. 15 921/1832 ropi, f. 6, 15; Administr. noi, vornicia din
lituntru, dos. 4241/1832 ro§u, f. 20, 42. Publicatii de E. Virtosu, Märturii noi , p. 83-84.
In aceastii poruncii este vorba 0 de averea lui D. Girbea, ca unul ce a fost colaborator de seamil
al lui Tudor.
4 in alte documente se mentioneazä cal aceasti moarti este asezatii pe apa Topolnitci,
ea folosind totodata i apa Ple§uvei (N. Iorga, Scrisori inedite . . ., p. 30-31). In legiiturrt
cu folosirea apei pentru aceasti moarii s-a iscat in 1823-1824 un proces (Arh. St. Buc., Con-
dica velitilor boieri, Tara Rom., 1122, p. 170; Condica domneascfi 107, p. 115-116; publicat
de E. Virtosu, Märturii noi . . ., p. 84-85; Condica domneascii 108, p. 465-466, publicat de
E. Virtosu, Märturii noi . . ., p. 90-93).

429
www.dacoromanica.ro
pe care au avut fAcut case. Care case au ars-o turcii, locul fiind luat in sill
de la un Bonciog moáneanu. Acum au rämas in stäpinirea lui, dupa arltarea
moánenilor Cloáani 1.
O moarà, tot acolo, facuta de sluger 2, in Vadul Moánenilor, cu douä aler-
Otori: una au avut-o Theodor drept cheltuialk 0 alta, moánenii, fiind vadul
lor. Care moark iaräái au ars-o turcii, fAcind mosnenii alta, tot dupà a mope-
nilor arätare.
O circiumA la Nätfimcuii 3, aproape de satul Balta i puTinA mo0e dupà
arätarea clucerului Vasile Strimbeanul. Cercetindu-sA, aratà sätenii i moánenii
ot Balta, Nicolae Zoican i popa Costandin, cà slugerul Tudor fAcuse aceasta
circiumA pe moáia lor prin silnicie, iar nu ea' au avut Tudor moáie acolo, ci
nici ca are livezi la HOMO', tot dupà arkarea lui Vasile Strimbeanul 4.
Arh. St. Turnu-Severin, Judecatoresti noi, dos. 15921/1832 rosu, f. 8-9; publicatä
de E. Virtosu, McIrturii noi ..., p. 98, nota 2.

In adresa mai sus mentionatá, din 29 martie 1830, a ispriivnicatului de Mehedinti

se preciza ca mosia, casa, moara s i once alt va fi mai avut acolo s Tudor, toate au fost
luate de stolnicul Barbu Viisoreanu, pirtas in hotarul Closanilor i ci la acea dad« el le
punea in vinzare (dos. 261/1830, mentionat, f. 3).
2 Intx-o nota de cheltuieli, intocmitii la 27 februarie 1820, Tudor Vladimirescu aratii
« toati cheltuiala morii din Closani, cind am filcut-o intii*. Cheltuiala se ridica la suma de
1982 talen i 24 parale (N. Iorga, Studii §i documente, VII, p. 7-8; E. Virtosu, Mcirturii
noi ..., p. 80-81).
3 Toponimic mentionat in aceasti forma si in Marele dictionar geografic..., I, fasc. II,
p. 223.
4 Urmeazil in pricina caselor din Cemeti si averii lui Tudor porunca din 28 decembrie
1831 a vorniciei mari din linintru: s si si publicariseasci dacä se aflii vreun firesc
pravilnic clironom al mai sus numitului räposat sluger Tudor... si dud si va gfisi clironom
pravilnic, si va da in stiipinirea lui toate aceste acareturi iar dud ... nu se va arita
asemenea clironom, atunci stipinirea va implini cererea obstii pomenitului oras Cemet
(Arh. St. Turnu-Severin, Administrative noi, dos. 2276/1832 rosu, f. 2-5. Publicatiile tri-
mise in judete, acelasi dos., f. 6-18).
In urma circularei marii vornicii din launtru, trimisi la toate judetele i retransmisii
plasilor la 4 ianuarie 1832, loan Vladimirescu, postelnicel din Vilcea, ridica pretentii asupra
mostenirii: Cu plecaciune arät cinstitei ocirmuiri cii räposatul sluger Tudor, fiind necasitorit,
au fost avat cel mai de aproape radii pe fratele situ, vistierul Papa, carele s-au i prapidit
in trecuta rfizveitire. i de nu-i va fi rimas vreun copil pe urma-i, altä rudenie nu mai are,
afara de mine, aflindu-si tata-sin cu tatii-mieu veri al 2-lea (Arh. St. Buc., Administrative
noi, cirmuirea din Vilcea, dos. 1110/1831 rosu, f. 8-9; de asemenea dosarele: 50, 1965/1831
rosu i 4450/1832 rosu).
Din rfispunsul primit de vornicia mare din liiuntru de la oteirmuirea judetelor Doi;
Gorj ... si dovedeste pravilnic mostenitor al pomenitului sluger, un copil al vistierului
Papa Vladimirescu ... care copil nevirstnic find, si EAU sub cresterea unui Dumitrache
Golumbeanul ce tine da' sotie pe muma numitului » (Arh. St. Buc., Judecatoresti noi, logo-
fetia dreptfitii II, dos. 14 034/1832).
Marea vornicie din lfiuntru cere, printr-o circulará adresati tuturor judetelor, si se faci
publicatii pentru prezentarea creditorilor raposatului Tudor Vladimirescu, deoarece D. Golum-

430
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 1
Ja documentul nr. 160

Cinstità ocirmuire a judetului Mehedinti.

Plecatä arätare fac cinst. otcirmuiri cä de Catre dumnealui politmaistär
al oragului Cerneti ficindu-mi-se cunoscuta publicatie ce din poruncä naltei
noastre stäpiniri este data ca, cîi vor avea a lua de la casa rfiposatului sluger
Theodor Vladimirescu, sä se arate cu dovezile lor in soroc de patru luni ca
sä-si priimeasca dreptul; si sfi se dea cuvincioasa sävirsire. Fiindeä prin stà-
pinire s-au arätat clironom un nepot al arätatului räposat, copilul frätine-säu
Papa, eu neindeletnicindu-mä a face vreo miscare din slujba acestii carantini
Cerneti, mide mäi aflu lucrätor director, scosei copie dupä un sinet al mieu
ce-1 am de tlr. trei.mii dona' sute, cu amanet dat de stäpinire o vie cu impreju-
rärile ei pe mosie streinä mänästireascä, cu piafa' de dijnià, care din pricina
räzmiritilor ca o päräsitä mi s-au dat. 5i cheltuind la lucrul ei sumä de bani
a o aduce in stare, ma aflu si din lucru pagubit, neputind aduce rodul cheltuiala,
bez osteneala mea §i a oamenilor miei ci ca unul ce sita siguripsit cu arätatul
amanet de stapinire, dupà pravila Várii urmeaza a priimi eu amanetarul toti
banii ce am a lua, si prisosind peste aceasta vor lua creditorii sau clironomul.
Rog pe cinst. otcirmuire a se adeveri copia ce se aratA, väzindu-se si cea adevä-
ratä spre incredintare i alkurindu-se pe lingA raportul cinst. otcirmuiri sä
se trimitä la Bucuresti, unde sint cerute intru sävirsirea bunei vointi inaltei
noastre stäpiniri. Binevoind cinst. otcirmuire sä' faca cunoscut ca acum fiind
vremea primfiverii, urmeaza a se lucra via cu simtitoare cheltuialä. Si, pinä
nu se incepe lucrul viilor, nädäjdui cA, dupä punerea la cale, a se da puternica
porunca ca sä rämin ori eu stäpin desavirgit acestii vii cu imprejmuirile ei,
sau clironomul care imi va plati arkatii bani ce am sä iau cu bunfi credintä
cu dobinda lor, de sint zece ani trecuti, afarà de alte multe pagube, care
mi-au pricinuit räposatul sluger, ce ca niste nesocotite nu s-au insemnat
intr-aceasta.
invrednicindu-ml räspunsului cinstitei otcirmuiri, cu toatg pleaciunea sha
1832, martie 25.
al cinst. otcirmuiri prea plecata slugä
Clucer za arie Vasile Strimbeanul

Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din läuntru, dos. 4241/1832 rosu,
f. 19; cu o adresfi a citimächmiei Craiovei catre ispriivnicia de Mehedinti. Vezi si dos.
15 921/1832, f. 6, 15. Altä jalbtt a lui V. Strimbeanu in aceeasi chestiune, cátre prese-
dintele judecátoriei de Mehedinti, la 30 iunie 1832, acelasi dos., f. 41.

beanu, tutorele fiului lui Papa Vladimirescu, refuzii mostenirea pinit la stabilirea datoriilor
filmase (Arh. St. Buc., Administrative noi, cirmuirea jud. Prahova, dos. 50/1831 rosu, f. 12;
cu textul circularelor trimise atore subcirmuirile de pläsi i riispunsurile acestora cá nu s-au
gfisit creditori, acelasi dos., f. 2-20). 0 copie a acestui document la vornicia din ltiuntru,
dos. 4241/1832 rosu, f. 2). Tot acolo si rtispunsurile venite de la cirmuirile altor judete.
In aceeasi pricinit vezi i dosarele 3125/1832 rosu cirmuirea jud. Olt; 5595/1832 rosu cirmuirea
jud. Romanati; 3295/1832 rosu cirmuirea jud. Buzitu, cu dos. 4450/1832 rosu al plgsii
Pirscov; 1279/1832 rosu cirtnuirea jud. Arges; 2276/1832 rosu cirmuirea jud. Mehedinti.

431
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 2
la documental nr. 160
Cinstita marea dvornicie a trebilor din nauntru
Ocirmuirea judetului Mehedinti
Dupa publicatia ce s-au facut de al 2-lea in tot coprinsul judetului pe
temeiul poruncii de supt No. 476, martie 11 1, ca cine va fi avind datorie a
lua de la raposatul slugerul Theodor Vladimirescul in soroc de patru luni sfi
se arate la otcirmuire cine slut aceia si ce are sä ja fierare spre stiinta ca
otcirmuirea dui:a ale sale datorii sa instiinteze cinstitei mari vornicii, s-au
aratat la otcirmuire dumnealui biv vel clucer za arie Vasile Strimbeanul cu
acest i.aport din parte-i i cu aceasta copie dupa cea adevarata in original
porunca care raposatul fostul ispravnic al acestui judet, clucer Nicolae Glo-
goveanul, din partea cinstitei caimacamii de la It. 1823, al). r. 3, coprinzatoare
ca 1-au jäfuit in vremea rebeliei cu lei 3 200. Supt a cäruia mina se afta o vie
a pomenitului, de o lucreaza Cu a sa cheltuiala si-i stringe rodul pe seama-i,
cà intr-qlt chip de atita vreme trecuta s-ar fi paraginit cu totul. Eu plecat le
supui in cunostinta cinstitei vornicii, ca chibzuindu-se i avind vreun temei
cererea numitului, mi se va face dezlegare cu povatuire i poruncä de urmare,
sä stie otcirmuirea pe sä-i raspunza.
1832, april 2
Otcirmuitor, Dimitrie Bibescu [?]
Seer. Vi... [?] Alexandru
[Rezolutia:]
Sà stea la delä pina va veni raspunsul de la otcirmuirea judetului
Gorj, ca sä vedem de se face clironom epitropii nevirsnicului [nepot al]
raposatului slugerului Tudor, si atunci se va face urmarea i punerea la
cale si pentru imprejurärile acestui raport.
1832, mai 2
Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din lAuntru, dos. 4241/1832 roBu,
f. 18. in acelaBi dos. f. 3,7-11, 17: rilspunsurile de la cirmuitile altor judete, ariitind cA
nu s-au intAtisat aiçi creditori. Altii copie a acestui act in dos. 2276/1832 rosu, f. 40.

ANEXA 3
la documentul nr. 160
Cinstitei mari dvornicii a trebilor din launtru
Agia politiei
Dupa porunca cinst, mari dvornicii, supt no. 4773, agia facind cuviincioasa
urmare au scris catre toate comisiile väpselilor spre a da in cunostinta hall-

Circulara din 11 martie 1832 a marii vornicii din lAuntru repetii de fapt circulara din
28 decembrie 1831, Cu specificarea ca cieditorii BA se prezinte in termen de 4 luni (Arh. St.
Buc., Administrative noi, vornicia din lAuntru, dos. 4241/1832 rosu, f. 2; Arh. St. Turnu-
Severin, Administrative noi, cirmuirea de Mehedinti, dos. 2276/1832 roBu, f. 19-20).

432
www.dacoromanica.ro
duitorilor ca oricine va avea a lua datorii de la raposatul sluger Tudor Vla-
dimirescu sa se arate Villa in soroc de patru luni aici la agie, dupä care, fiindca
alt nimic nu s-au aratat pink' acum decit dumnealui parucic Pavel Machedonschi,
precum din alaturata pe linga aceasta copie dupa orighinal, jalba a numitului
dupa douä copii de zapise de suma banilor ce are a lua, se va da cinst, mari
dvornicii pe larg indestulare.
De aceea si nu lipseste agia a face cunoscut cinst, mari dvornicii spre
cuviincioasa punere la cale.
1832, april 24.
No. 1348. Vel agá
[Rezolutie:] Cu copie dupa alaturatele hirtii sä se serie otcirmuirii judetului
Gorj a se arata lui Dumitrache Golumbeanu... si sa imi raspunza
In scris de voieste a se insärcina cu mostenirea raposatului slugeru Tudor,
sau nu, ca sa stie i vornicia ce urmare sá facä 2.
April 2 [?]
Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din liluntru, dos, 4241/1832 rosu, f. 21.

ANEXA 4
la docrunentul nr. 160
Catre cinst. agie a politiei Bucurestilor plecata jaiba
De la räposatul sluger Theodorache Vladomirescu avind a lua cu doua
zapise din It. 1820 si 1821 capetele douazeci si una miie noufi sute trei, i fiindca
eu m-am aflat peste granita, la Rusia, si zapisele nu-mi era la indeminä, nu
am putut face cerere.
lar acum aflindu-ma venit aici, auz ci se chiama creditorii numitului
Vladomirescu de catre stäpinirea de aici.
De aceea eu, alaturind pe linga aceasta intocmai copie dupa acele zapise,
plecat rog pe cinstita agie sa faca cuviincioasa punere la cale ca din averea
pomenitului Vladomirescu sa mi se implineasca banii cu dobinda ion.
Plecata sluga
porucic Pavel Machidonschi
intocmai dupa cea in orighinal
Constandin Elefterescu
Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din liluntru, dos. 4241/1832 rosu, f.22.

Cuvinte indescifrabile.
2 Vornicia din linintru trimite porunca la jud. Gorj In ziva de 2 mai, precizind
Pavel Macedonschi pretinde 21 903 talen i pe baza a douil zapise, din 1820 i 1821 (Arh.
St. Buc., Administrative noi, vornicia din lituntru, dos. 4241/1832 rosu, f. 25). La 6 mai,
Dimitriu Golumbeanu si Bälaa, fosta sotie a lui Papa Vladimirescu, declarii in numele nevirst-
nicului loan, cil ei nu accepti sil plAteascil datoriile lui Tudor (Arh. St. l'urnu-Severin, Admi-
nistrative noi, cirmuirea de Mehedinti, dos. 15921/1832 rosu, f. 2).

28-o. 70
433

www.dacoromanica.ro
 ANEXA 5
la documentul nr. 160
[Urmeazi in acelagi dosar copii dupa mai multe acte in pricina mogtenirii
averii lui Tudor, printre care gi copia raspunsului dat de « vapseaua de verde»
prin agia politiei Bucuregtilor, cu aritarea ca:]
« sardarul Polihronie gi Costa Nani, are si ja cu doui zapise
tal. 5953, insa:
Tal. 4953, leat 1821 martie 8 un zapis
19 1000 ipac aprilie 5 altul
5953 1
Comisia au cerut zapisile ca si se vaza gi au dat raspuns ca zapisele sint
ihchise, impreunä cu alte hirtii, in pricina de judecata ce are ca casa Hagi
Ienugegtilor. Pentru aceea sa trimita la cinstita agie a se infatiga insugi vechilul
dumnealor creditorilor.
1832, mai 25.
Hristodor sardar
Intocmai dupa orighinal,
Costandin Elefterescu»
Arh. St. Buc., Administrative noi, vornicia din hiuntru, dos. 4241/1832 rosu,
f. 38-39. Suma de 4953 talen i imprumutati inregistrata in ms. 518, f. 169 de la Arh.
St. Buc.

ANEXA 6
la documentul nr. 160
Primità mai 20, nr. 969.

Dvornicia mare din lfiuntru Tarii Ruminegti.

Tribunalul judetului Mehedinti.
tu urma poruncii dvorniciei ce s-au fost dat catre ocirmuirea judetului
Gorj ca sa se cerceteze de priimegte nevirsnicul nepot al riposatului sluger
Tudor Vladimirescu, ce se allá supt ingrijirea lui Dumitrache Golumbeanu,
sotul de-al doilea al mumii nevirsnicului, ramasa avere in namestii din acel
judet a unchi-sfiu slugerul Tudor si sA plateasca datoria de talen i 21 903, ce
cere parucicul Machedonschi, in puterea zapisului ce are, dvornicia au priimit
raspuns de la acea ocirmuire de la 7 ale urmatoarii Dun* no. 11.39, prin care
trimite i inscrisul raspuns, ce au dat atit vitrigul parinte al nevirsnicului,
eft i maica-sa. Dupä care, scotindu-se copie, se trimite la acel-tribunal

Aceasta suma i datele zapiselor notate i in dos. 15 921/1832 rosu, f. 14, Judeca-
toresti noi, de la Arh. St. Turnu-Severin.
Suma este inregistrata in condicile de socoteli ale lui Hagi Ianus: a Tudor Vladimirescu
sluger, si dea: 1821, martie 8, suma ce i-am numttrat potrivit cu zapisul lui, pentru nevoile
lui i cu dobindä, grosi 4953; aprilie 5, suma data de stefan Pappa dupa ordinul nostru lui
Vasile Ghelmegeanu la Rimnic, grosi 700, cum se vede 9'1 la nr. 321 si suma data de vistierul
Polichroni,-grosi 300, nr. 325; pentru ambele sume s-a dat dovadii dupti ordinul áu, grosi
1000. [Total:I 5953 grosi (Arh. St. Buc., Condica Hagi Ianus 698, f. 378. 0 alta insemnare
pentru aceste sume in condice 699, f. 47).

434
www.dacoromanica.ro
totodatä i se serie ca s'A se faca mezat dind in vinzare toate namestiile raposa-
tului sluger Tudor, spre plata drepturilor datorii ce ar fi avind numitul pe la
unii altii, de vreme ce acel nepot al san de frate se leapädA de dreptul molde-
nirii. Si ori citi bani vor esi la cea din urmA strigare, sA instiinteze, ca s'A se
trimitA poruncA de urmare.
Pentru marele dvornic din lAuntru... 1
Anul 1832, mai 16 Seful secsii, lord. Creteanu
Secsia 3, masa 2
Bucuresti
Arh. St. Buc., Judecatoresti noi, trib. Mehedenti, dos,- 15921/1832, f. 1; Adininis-
trative noi vornicia din läuntru, dos. 4241/1832 rosa, f. 37.

ANEXA 7
la documental nr. 160
No. 1249
Cinstita mare logofetie a dreptAtii
Prezident judecAtorii judetului Mehedinti.
Cinstita mare dvornicie din lAuntru de la 16 a lunii lui mai trecut, supt
no. 1064, serie acestii judecAtorii ca sA dea spre vinzare cu mezat toate name-
stiile rAposatului sluger Tudor, pentru plata datorii de lei 21 903 ce cere paru-
cicul Machedonschi in puterea zapisului ce are. DupA care cinstita porunci,
judeatoria cercetind, au dovedit avut al r5posatului Tudor cele arAtate pre
alAturata foaie ce s-au scos intocmai dupA o condicA a fostului isprAvnicat,
cu leat 1831, mArt 28. Care cercetare s-au fAcut atunci de isprAvnicat din
porunca com[isii ?] cinstitei cAimAcAmii a Craiovii, Cu chipul ce sA vede prin
pomenita foaie, intru care rimasuri, vrind a face mai adincA cercetare, dupA
coprinderea productului, n-am avut de la cine cere neste asemenea documenturi,
ca s'A s'A facA cea desAvirsitä destoinicA dovadA. De aceea si nu lipsim cu pica.-
ciune a face cunoscut cinstitei logofetii, si de punerea la cale ce s'A va face va
avea judeatoria cinstit ráspuns de urmare.
1832, iulie 6.
Arh. St. Turnu-Severin, Judeatoresti noi, dos. 15921/1832 rosu, f. 8.

ANEXA 8
la documental nr. 160
Secsia al 3-lea, masa al 2-lea no. 1369
Cinstita vornicie.
Otcirmuirea judetului Mehedinti.
DupA publicatia ce s-au fAcut de al 2-lea in tot coprinsul judetului,
temeiul poruncii de supt no. 476 mart 11, ca cine va fi avind datorie a lua

1 Cavia' t indescifrabil.

28*
435
www.dacoromanica.ro
la riposatul sluger Theodor Vladimirescu, in soroc de patru luni sá sä arate
la ocirmuire cine sint aceia 0 ce are si ja fiescare, spre tlinà, ca §i otcirmuirea
dupi ale sale datorii sá instiinteze cinstitei mari vornicii, s-au aritat la °tar-
muire dumnealui biv clucer za arie Vasilie Strimbeanu cu acest raport din
partea-i si cu aceasti copie dupi cea adevärati in orighinal porunci care
räposatul fostul ispravnic al acestui judet, clucer Neculae Glogoveanu din
partea cinstitei cäimàcámii di' la leat 1823, oct. 3, coprinzatoare ci 1-au jifuit
In vremea rebelii cu lei 3260, supt a cfiruia mini si aflä o vie a pomenitului,
de o lucreazi cu a sa cheltuiali i stringe rodu pi seami-i, ea intr-alt chip,
de atita vreme trecuti, s-ar fi piriginit cu totu.
Cu pleciiciune le supui in cunostinta cinstitei vornicii, ca chipzuindu-si
si avind vreun temei cererea numitului, mi sä va face dezlegare Cu poviruire
porunci de urmare, sá tie otcirmuirea ce si-i rispunza.
1832 oct. 2.
Arh. St. Turnu-Severin, Judeatoresti noi, dos. 15921/1832 ro§u, f. 40.

ANEXA 9
la doeumentul nr. 160
Catagrafie de cite lucruri clädite i sidiri sá aflä ale riposatului sluger
Theodor Vlidimirescn, atit aici in orasu Cerner, cit si la via ce o are in dealu
Curila, cum mai jos si vid a§ternute.
Casa mare de zid Cu cinci inciperi, invelisul stricat i dedesuptul acestora,
beci, mirimea pämintului imprejur este in lat stinjini 40, 0 lung stinjäni 50.
La capu cel din jos si invecine§te cu mituga Ioana Sirbuleasa si cu Iota Boian-
giu. Despre topolnitä si invecineste cu spitalu ce se afli acum, iar la risärit,
despre ora, este drum aliturea In lungu acestui pämint. Pi care pimir' it este
si o ogradi ficuti de trei negutitora§i oräsani. Dijmi ce au e§it din roadele
facute intr-aceastä ogradä de sasi ani pmnà acum au rispuns-o la arändasu
mosii Cerneru ce au fost dupi vremi.
Culä nalti de zid, înväIiu stricat, cu trei încàperi, dedesuptu lor beci
boltit.
Ipac un grajdi cu odaie de §ezut oameni. Invilit tot cu sindrilä i iarigi
cam färimat, supt care acest inväli§ este si §opru. Mirimea pimintului imprejuru
acestora este stinjini 136 0 patru palme in lat 0 lung stinjeni 76, palme asi.
Pi care acest pämint Ant 0 §asi sute lemne de pomi roditori, bez alti pomi:
meri, peri, cire§i i alte felurimi amestecati printre aritata su_mi a prunilor.
dintr-acestea, in deal este vie: lungu stinjini 139, palme cinci, si latu vii
stinjeni 81, palme doui. Via lucrati trei pirti i o parte pirfisiti; 0 la cel din
deal cap al ace§tii vii, iarigi mai in deal, este prilog sterp cu turá mfirunti,
lungu acelui prilog de 92 stinjini, palme trei, i latu 81, palme doufi. Sá "'lye-
cinegte despre apus cu riposatul polcovnic Strate Silisteanu, despre risärit
cu Matei Dulcheru. Pämintu acestor ciàdiri i sidiri este pi mosia sfintei
mänistiri Cozia si be stipine§te dumnealui clucer Vasile Strimbeanu.
Deosebit mai are in stipinire o casi de birne Inválitá cu §indrili ce au fost
moari a slugerului Theodor, pa care aceasti casi ridicindu-sä, au dus-o de
au ficut-o moari pi sama sa, unde au avut via. lar vadu unde au fost moara
slugerului, clädità fiind mo§ia mahalalii Siverinu, au ramas pi sama movie-

436
www.dacoromanica.ro
nilor. De a carora cercetare si adevär ce am putut descoperi asupra acestor
lucruri ce sä vad mai sus asternute jatA ca supui aceasta catagrafie cinstitei
judeatorii supt a mea isaliturà 1
1837 iunie 5.
. . .2 vfitaf de aprozi.
Arh. St. Turnu-Severin, JudecAtoreati noi, dos. 15921/1832 roau, f. 30. Publicat
de E. Virtosu, Meirturii noi ..., p. 97-98.

ANEXA 10
la documental nr. 160
No. 1199
Cinstit dumisale prezidentul cinstitei judeatorii acestui judet Mehedinti.
Procurorul acestii judeatorii
Fiindca dupà cercetarea urmatil din parte-mi s-an gäsit nepriimit la cinstita
logofetie dreptul legiuit de la sumele mai jos arAtate de la mezaturile sävirsite
In anul 1836 G. Pleaoianu profesorul acoalei naponales din Cerneti, obtine din panca
marei vornicii din Mantra o aprobare de principia pentru dourt locuri din marginea acestui
ora', a i s da ca sá facft pe dinsele ceva infrumusetitri. La care maghistratu, plecat rilspun-
Sind, face cunoscut cA acele locuri amindoult sint ale riiposatului sluger Theodor Vladimirescu
asupra lor greveazi neate aaa grele datorii (Colectia de doc. prof. D. Dicu, Turnu-
Severin, dos.: Cerneti [1841] ai simian, f. 56-57. Orig. rom).
La 2 august 1837, prezidentul judecittoriei Mehedinti serie s dumnealui viltaful de aprozi
al acestui tribunal s fficindu-i cunoscut cà s un loe de cask* de aici din ora' al pomenitului
räposat ce se invecineate cu Ghiçä Trocan, nu este trecut [in catagrafie] s. Ca atare i se trimite
ca sä vesteascik pe numitul vecin i pe alti vecini, de la care cerind dealuairi de lungimea
de lAtimea acelui loe, sA raporteze spre cele de cuviintä.
Totodati el serie i lui Ghitä Trocan BA iasä cu :sineturile ce va fi avind spre a se stabili
intinderea locului invecinat ca al lui, fost al lui Tudor Vladimirescu (Arh. St. Buc., Judcdt-
toreati noi, tribunalul Mehedinti, dos. 15921/1832, f. 31, 35, 37).
Urmeazi porunca judecAtoriei de Mehedinti din 18 noiembrie pentru strigarea la mezat
a averii mai sus arfitate. O adresii deosebitä &titre m-rea Govora, apoi o serie de acte in ches-
tiunea vinzArii viei ai a casei (Acelaai dos., f. 38, 39, 43, 45, 47, 49, 55, 64-71, 75, 81,
82, 85, 91-93, 97, 98. Cf. anuntul pentru vinzarea casei din Cernet al a viei de pe Curila,
publicat in Buletin, gazeta oficialA, nr. 28 din 15 iulie 1837, p. 120).
ianuarie 1838 departamentul drepatii trimite cloak intAriri domneati ca nr. 90 ai 91,
judecfitoriei Mehedinti, in care i se face cunoscut cft Petrache Cladoveanu a cumpArat casa sin-
gerului Tudor Vladimirescu, iar via, serdarul loan GArdäreanu, a't sä li se dea In primire aft
le stäpineascii (Arh. St. Turnu-Severin, JudecAtoreati noi, dos. 15921/1832 roau, f. 97).
Serdarul Vasile Strimbeanu in cererile din februarie, 13 martie ai 27 mai 1838 insistik
sA i se dea banii cu dobinda lor, din suma obtinutii la mezatul viei lui Tudor pe care el a avut-o
amanet.
Prin adresa din 8 iunie a prezidentiei judecätorei de Mehedinti sint invita ti fratii Nani,
ea unii ce sint printre creditorii rilposatului Tudor Vladimirescu, aft se infatiaeze la judecatä,
ca i ceilaiçi creditori (Arh. St. Craiova, Judectitoreati noi, dos. neinventariat, f. 3, 4, 76). In
acelaai dos., f. 8, Otnoaenia prezidentului judetului Mehedinti din 8 a curgiitoarei luni iunie,
aun 1838., de supt nr. 2694. Am priimit, 19 iunie anu 1838, Bucureati. P. Macedonschii
2 Indescifrabil.

437
www.dacoromanica.ro
la aceasta judecatorie, Cu cinste sinteti dumneavoastra nigati ca dupa soco-
teala mai jos asternuta s'A binevoiti a porunci ca sa s'a sloboaza din casa vatasii
acestii judecatorii banii cuveniti cinstitei logofetii spre a s'A inainta cit va fi
ca putinta mai fax.' de zabava.
1838 april. 19.
No. 75
...i Viisoreanul
Lei parale
24 13 de la lei 810 pretul viii postelnicului loan Severineanul.
178 22 de lei, 5951 pretul viii raposatului slugerului Theodor Vladimirescu.
85 22 de lei 2851, pretul casii raposatului Theodor Vladimirescu.
65 de lei 2181, pretul lucrurilor vindute din avutul a 20 tilhari.

Arh. St. Turnu-Severin, Judeciitoresti noi, dos. 15921/1832 rclu, f. 81.

ANEXA U
la documentul nr. 160
Priimitii la 23 august leat 1838, no. 4696.
Cinstitei marii logofetii a dreptfitii.
Cu supunere arat clinstitei] mari logofetii ca la raposatul sluger Tudor
Vlädimirescu am s'A iau cu zapis peste doazeci i trii da mii de lei. i eu, aflin-
du-mä Cu sederea in Rusava, in tinutul curtii c.c., prin jalbile [ce] am dat
catre inaltile parti pentru acesti bani mi s-au räspuns catre einstita stapinire
de aicea ca din avutul ce va avea numitul m'A* voi despagubi.
Acum auzii ea prin chibzuirea inaltei stapiniri de aici i sA vinde toate
lucrurile ale casi numitului, cu mezat.
De aceea, fiindca eu am a lua acesti bani de la casa raposatului, plecat rog
ca din banii ce vor st[r]inge s'A fiu i eu impreuna cu ceilanti creditoriimpart4it.
Prea plecat sluga,
Räducanu Nicolau din Rusava 2
[Seris de alta mina:] Pentru intocmai copie,
A. Cinciulescu
Arh. St. Craiova, Judeatoresti noi, tribunalul Mehedinti, dos. neinventariat, f. 11-12.
Indescifrabil.
2 Cu adresa departamentului dreptätii ditre judecAtoria de Mehedinti s spre cuviincioasa
punere la cale s, precum o cu constatarea acesteia din urmá cá reclamantul are vechil pe
ginerele sfiu, Gheorghe Iordache, care urmeazi sá vira de la Bucuresti a se inati§a.
La 14 octombrie 1838 prezidentia judecfitoriei de Mehedinti inoiinteazfi pe porucicul
Macedonschi a se infiitisa la 15 ianuarie 1839 in instantii cu Vasile Strimbeanu i Cu Riducanu
Nicolau. La fel se trimite adresii §i ciare comisia casei fratilor Nani, pentru a trimite vechil
(Acelasi dos., f. 15).
La 27 iannarie 1839 prezidentul judeciitoriei Ilfov aspunde cii porucicul Macedonschi
nu se allá in judet ci este plecat la Craiova (Acelasi dos., f. 19).
La 31 ianuarie 1839 urmeazi a patra cerere a serdarului Vasile Strimbeanu, in care stfiruie
sá i se dea banii cu dobinda lor din suma .obtinutä la mezatul averii lui Tudor Vladimirescu
(Acelasi dos., f. 17-18).
Adrese pentru cautarea porucicului Macedonsclai la Craiova (Acelayl dos., f. 20-21).
In iulie 1839 sint convocati creditorii spre inflitisare la sfirsitul lunii iulie (Acela§i dos., f. 29).

438
www.dacoromanica.ro
 ANEXA 12
la documentul nr. 160
Primit iulie 8
Cinstitului prezident judeatorii judetului Mehedinti.
La inscris chemare ce mi si face din 8 iunie, anul 1838, cu no. 2694, §i
14 iunie, anul curgator 1839, cu No. 4244, prin aceasta cu cinste rispunz el:
Cinstitei judeciitorii acelui judet Mehedintii este §tiuti pretentia mea
pentru banii ce cu zapis imi este dator riposatu slugerul Theodor ylidimirescu.
Si fiindci eu, atit dupä, indatorirea slujbei mele la cinstitul secretariat al sta-
tului §i comitet carantinelor, precum gi dupi depirtarea locului de aici pink'
la Mehedinti nu pociu insu-mi si vin acolo la judecitoriie la soroc orinduit,
a mi infitip cu ceilalti creditori, nici vechil sä orinduiesc ca si mai intru §i
In alta din non cheltuiali, indestul imi este eft' atita sumi de ani gilt isterisit
de banii miei; mai virtos nefiindu-mi §tiuti de cit pre; are avere datornicul
Vladimirescu §i citi sumä de bani au si ia toti creditorii. Dar ca sä nu si faci
judecitorii impedecare apäi §i in cercetare §i darei hotäririi acestei pricini,
eu aliturez, pe lingi aceasta, copie intocmai dupi zapisul lui Theodor Vladi-
mirescu din anul 1820, pentru lei 1903, §i ficind cunoscut cà celälalt zapis,
tot a lui, din anul 1821, pentru lei 20.000 sä vede el s-au repus, pentru ca nu-I
poci gisi.
Plecat vä rog ca cinstita judecitorie si binevoiasca a intra in cercetare
si in nefiinta mea. Si de hotirirea ce si va da si mi si faci §i. mie cunoscut.
Plecat slugi,
sirdar Pavel Macedonschi
Anul 1839, iunie 26
Bucure§ti.
[Pe verso:] Copie'
Arh. St. Craiova, Judeciitoresti noi [tribunalul Mehedinti], dos. neinventariat, f. 38.

ANEXA 13
la documentul nr. 160
19 august 1839
Numärul anaforalelor 202
Judecitoria judetului Meheclinti.
In leat 1832, mai 16, cinstita mare vornicie din liuntru, prin porunca
de subt no. 1064, au facut cunoscut acestui tribunal ca nevirsnicul nepot al
slugerului Theodor Vlädimirescu s-au lepädat de mo§tenirea unchi-siu, scri-
indu-sä judecatorii ca si cerceteze 0 si dovedeasci averea ce o are intr-acest
judeti slugerul Theodor §i si si vinza cu mezat, spre plata datorii ce are si
rispunzi citri parucicu Machedonschi §ii aliti creditori. Dupi care porimci,
puind tribunalul in lucrare vinzarea namestiilor zisului sluger, intr-aceasta
s-au arätat cu jaiba caträ aceasti jtidecitorie §i dumnealui särdar Vasile Strim-
beanu, ficind cunoscut ca §i dumnealui are si primeasci de la Vlädimirescu
1 Este vorba de copia chitantei lui Tudor Vladimirescu data lui Pavel Macedonschi,
pentru 1 903 lei. Vezi aceastii chitantA publicati dupA autograf, sub data de 26 august 1820.
(Vol. I, doc. 92, p. 182 183).

439
www.dacoromanica.ro
lei 3 200, cu emanet dat de stäpinire o vie cu imprejmuirile iei, cerind a sä
despilgubi mai intii numitul, ca un emanetar.
In urma aces-6i cereri din partea dumnealui särdarului, prin raport cu
no. 1248 dintr-acelag leat 1832 s-au fäcut cunoscut cinstitei mari vornicii,
precum i cinstitei mari logofetii a dreptsátii, subt no. 1249, cerind deslegare
de la amindofi cinstitele depertamenturi, pentru cererea du.mnealui särdarului.
De unde nu s-au primit nici un raspuns pina in leat 1836, martie 23, dud atunci
cinstita mare logofetie a dreptätii, pe linga porunca de subt no. 3673, au trimis
judecAtorii, in copie, [jaiba] cirtstitei comisii a casii fratilor Nani, care s-au
väzut coprinzind cá slugeru Theodor are sä räspunzä, Cu zapis, gi &Alfa' pome-
nita casil lei 5953, pentru care sä scrie tribunalului, prin mai sus numerarisita
poruncä, ca sä sfi cerceteze de iznoavä gi sä sä dovedeasc5 ce acareturi anume
are intr-acest judeti Vlàdimirescul.
In urmarea cäriia cinstite porunci facindu-si cercetare, s-au dovedit
avut Pa'rä de nici o pricinä al slugerului Theodor o casfi de zid päräsità aici
In oragul Cerneti, i o vie cu pivnità, iarägi de zid, cu casä deasupra i un gopron
cu grajdu-i gi o odae tot de zid, in poporul Curila, pe mogiia mänästirii Coziia.
Pentru care acestea, in leat 1837, iulie, prin raportu cu no. 1202 s-au incuziog-
tiintat cinstitei logofetii, de unde s-au primit räspuns subt no. 7231 ca aräta,
tele lucruri sA sA vinzA cu mezat ci banii pretului ce va egi sá stea in judecAtorie,
pinä s'ä vor judeca creditorii slugerului Vlädimirescu intre
Pe temeiul acegtiia, strigindu-sl arätatele lucruri la mezat çi, prin päzirea
tuturor legiuitelor forme, viia cu imprejmuirile iei s-au haraciladisit asupra
dumnealui sardarului loan Girdäreanu, pämintean de aici din oragul Cerneti,
cu preti de lei 5951, iar casele asupra lui chir Petre Cladoveanu, iarägi pämintean
si tot dintr-acest orag Cemeti, cu preti de lei 2851.
Dupä' sävirgirea vinzArii prin mezat a arätatelor inprejmuiri, dumnealui
särdaru Vasile Strimbeanu s-au arätat iarägi Cu jalbä, atit cAtra märiia sa
prea inältatul nostru domn, cit ci &A-tea' aceastfi judecatorie, prin care au cerut
ca banii adunati din lucrurile vindute la mezat ale lui Theodor mai 'hail sä.
tä despägubeascä insugi de toti banii ce are sä-i primeascä cu dobinda lor,
ca un emanetar..
Care jaiba data cätfä mània sa vodä, cu luminata rezolutie indreptatä'
fiind caträ cinstita mare logofetie a drept4ii, pomenitul cinstit departament,
pe lingl porunca de subt no. 1861, din incetatul leat 1838, au triimis-o acestui
tribunal, cu osebite bäg'Ari de seamä, ca sà intre judecAtoriia in cercetarea pri-
cinii, fat'ä Cu toti creditorii Vlädimirescului ctm sä dea hofärire pravilnica asupra
pretentiilor fiescAruia creditor, pe temeiul documenturilor ce vor avea. Dupä'
care, judecata au chemat spre inrätigare pe numitii creditori, adicA pe dumnealui
parucicu Machedonschi, pe dumnealui särdaru Vasile Strimbeanu, tot intr-o
vreme vestindu-se gi cinstita comisie a fratilor Nani ca sA sä trimità un vechil
gi din parte-i.
Intr-aceasta, cinstita mare logofetie a dreptätii au mai trimis judecAtorii,
pe lingd porunca de subt no. 8302, leatu incetat, ci jaiba lui Räducan Nicolau,
negufátor din oragul Rugava, tinutul Bänatului, prin care au aratat cä are
iel cu zapis sä primeascä de la räposatul sluger Tudor lei 23 000. Gäruia
lui asemenea chemare, toti ceilati creditori au venir, iar dum-
nealui parucicu Machedonschi, prin räspunsul dumisale din 26 iunie, leat
curgator, au fficut cunoscut cä, atit dupà indatorirea slujbiii sale la cinstitul
secretariat al statului gi comitetul carantinilor. precum gi dupä depArtarea

440
www.dacoromanica.ro
locului de la Bucuregti i pinA aici la Mehedinti, nu poate insugi s'A vie la sorocul
ce i sA orinduisA de judecata a sà infatiga Cu ceilalçi creditori, nici vechil poate
sa-gi orinduiasca, ca &A mai intre in cheltuialA din non, indestul fiindu-i cA
atita suma de ani este isterisit de banii dumisale, mai virtos nefiindu-i gtiut
de cit preti este averea datornicului VlAdimirescu i cita sum'A de bani au al
ja toti creditorii. Dar ca sa nu sA faca judecatorii inpiedecare Cu a pagi in
cercetarea i darea hotaririi acegtii pricini, au alAturat pe linga acest raspuns
copie intocmai dupii zapisul Vladimirescului pentru lei 1903, facind cunoscut
cA celalalt zapis tot al VlAdimirescului, din anu 1821, pentru lei 20.000, sa vede
s-au rfipus, cA nu-1 poate gasi. Care copie de inscris s-au vAzut Cu zisul leat
1820, avgust 26, coprinzator ca lei 1903 au primit de la dumnealui Pavel Machi-
donschi asupra sa, ca sä-i metahiriseasca in negutAtorie, i dud i sfi vor cere,
atit capetile cit i cigtigul ce va egi, sa aibA a i-i raspunde filed' de alt cuvint.
Cu care acest raspuns i cu pomenita copie de zapis s-au infAtigat la jude-
cati i ceilalti creditori, tusk' din partea cinstitei comisii casii fratilor Nani,
prin vechil Cu adeverinta in scris, iscalita de prea sfintiia sa parintele chir
Neofit, episcopul Rimnicului, dumnealui Costandin Nicolae Nanii, dumnealui
sardaru Vasile Strimbeanu.insugi in persoanA i RAducan Nicolau prin dumnealui
contipist Gheorghe Iordache, indatorindu-sA fiegcare creditor sä dovedeascA suma
datorii ce au sA primeascA fiegcare de la raposatul sluger Theodor. Drept care
dumnealui särdaru Vasile Strimbeanu au infatigat urmfitoarele inscrisuri, insa:
Leat 1823, aprilie 3: carte a desfiintatei caimAcamii a Craiovei, adresatA
&ark' räposatul clucer Nicolae Glogoveanu, ce se afla ispravnic la acest judet,
coprinzAtoare cá i s-au primit ingtiintarea gi au vAzut cele scrisa, ca unii din
apostati, adicti Tudor gi Dumitru Shim', au acareturi: vii i mori. Care vii,
In anii trecuti s-au lucrat Cu salahori de judeti, färä platA i rodul s-au luat
de dumnealor ispravnicii ce au fost, urmare farA de cuviinta. Si fiindea atunci
au fost vremea prim.averii, dud viile urna a sA lucra gi a sa despagubi pAgu-
bagii cei jafuiti, au fost peste putinta, fiind pagubA nesuferita. i pina a sa
da hotarirea marii sale lui voda, care din pägubagi sa ja aceste lucruri, gäsegte
de cuviinta chibzuirea clucerului Glogoveanu, ca viile lui Tudor i moara, de
va avea, sA sa dea lui Vasi/e Strimbeanu biv treti logofat, nu in desAvirgitA
stapinire, ci sà le lucreze i sa le ja rodul, ca sa nu s'A prapädeasca de tot, pentru
care nu are a i s'A cere nici o socotealA, fiindeä insugi Theodor l-au ridicat pe
numitul din Bucuregti gi 1-au dus in Cotriceni, unde Cu cazne i batal I-au gere-
metisit cu talere 3 200, incredintindu-sa pentru aceasta i de la alte obraze.
1834, fevruarie 26: carte a acestui tribunal subt no. 15, coprinzatoare
ca pentru prigonirea ce au fost intre dumnealui sardaru Iordache Politimos,
din Bucuregti, cu du.mnealui clucer za arie Vasile Strimbeanu, aratind atunci
sardarul Politimos, prin jalba ce au dat cAtrà judecAtorie, cà cu zapis din leat
1821 are a lua de la Strimbeanu lei 1 128, cerind a-i face inplinire de arAtatii
bani cu dobinda lor pravilnica, dupa care s-au i infatigat la judecata, dar pina
a nu s'A da hotarirea judecAtii s-au impacat intre dumnealor i s-au desfAcut 2
Leat 1838, avgust 5: scrisoare din partea dumnealui aga Costandin Ralet,
adresata cAtra dumnealui sardaru Vasile Strimbeanu coprinzatoare &A, vazind
scrisoarea du.mnealui, i sa rAspunde ca la anul 1821, dud sA afla dumnealui
ispravnic la acest judeti i cind slugerul Theodor incepusA aspra räzvrAtire,
dupa poruncile stApinirii ce primisä dumnealui sardaru a foat cel dintii
I in realitate Girbea o, dupti E. Virtosu.
2 Dosarul acestui proces se aflii la Arh.St.Buc., Judeckoresti noi, sub cota 4711/1834 rop.

441
www.dacoromanica.ro
orinduit in plasa BAH a acestui judeti, unde sä ivisi mai 'frail acest rasvatitor,
ca sa propoveduiascä lacuitorilor a nu-i da ascultare acelui amigitor i sfi nu
sa uneasca nici unul cu dinsul. La urna s-au obstit cA särdaru au fost prins
de acel Theodor si ca au patimit si pina la moarte in manästirea Cotricenii
si 1-au jäfuit. Zicind dumnealui särdaru i ca graiul in judecatä ca slugerul
Theodor, in pizma, caci au propoveduit lacuitorilor din plasa Baia a nu sa
uni cu dinsul, 1-au gonit i pina pe la Bucuresti. De unde riclicindu-1 i aducindu-1
In Cotriceni, 1-au ciznit de moarte si pe linga acei lei 3 200, pentru care face
dovadä cu cartea aimacimii, asternuta mai sus, s-au mai inprumutat tot
atunci si la sirdaru Politimos de lei 1128, dindu-i tot numitului sluger de/ s-au
scipat viiata din primejdie. Pe care acesti lei 1 128 i-au plitit lui Politimos,
cu doblada lor, in leat 1834, prin canalul acestui tribunal si cA, pentru jaful
ce i-au fäcut Tudor, are de la stapinire emanet viia sa i ca un emanetar cere
sä* sa despagubeasca mai I-iu dumnealui de to-ti banii, cu dobinda lor de la
leat 1821 si pîná acum.
Vechilul cinstitei comisii casii fratilor Nani au infätisat i insusi urnatoarele
inserisuri, :

1821, martie 8: inscris subt iscilitura slugerului Theodor, coprinzätor

ea lei 4 953 au primit de la dumnealui chir Hagi Enusi pentru trebuinta chel-
tuielilor norodului tärii, ce este ridicat spre folosul de obste a toatä tara, care
bani in vreme cuviincioasa sA aiba a-i raspunde, fArá nici un cuvint, i pentru
dobinda, cit vor sta banii, de va binevoi dumnealui, ca un crestin bun, a o häräzi
norodului, bine, iar de nu, sä aibä' a pläti i dobindil pe lunä, talere 51a [magi.
Leat 18201, aprilie 5: inscris subt iscälitura lui Vasile Ghelmegeanu, coprin-
zator ea lei 1000 au primit de la dumnealui chir Hagi Enusi, prin chir Stefan
Papa si prin dumnealui vistieru Polihronie, pentru trebuinta dumnealui sluge-
rului Theodor Vlädimirescu.
Vechilul lui Räducan Nicolau din Rusava au infatisat acestea, insä:
1814, ghenarie 2: inscris subt iscalitura lui Theodor Vlädimirescu, coprin-
zitor ca lei 2 066 au primit de la dumnealui chir Raducan Nicolaovici, politä,
ca raspunza Opran dupi polita dumisale, pentru dinsul, la Craiova, la
chir Iacov Socolescu, i and va primi raspuns ea s-au primit banii, la numitul
soroc iel sA aibä a-i pláti lui chir Raducan cu ciaste i ca multumita.
1814, ghnarie 4: inscris iscàlit iar de sluger Theodor Vladimirescu, coprin. -
zitor ca di aceastä incrediatare dumnealui chir Räclucan Nicolaovici sä
stie ca pentru talere 3500, ce au avut dinsul dati in tovä'rasia vätasii plaiului
Closanilor din sud Mehedinti, i asemenea atitia bani au pus si je!, care s-au
dat avaet i alte cheltuieli pentru acest leat, pe anal 1813. Apoi de catre stk.-
pinirea Tara s-au orinduit alt vataf in loe, cu hotirire ca sa li sa intoarcä lor
banii inapoi de catra polcovnicu Ionita, ce s-au orinduit vätaf in loe, din care
bani au mai primit citiva dintr-acel plai, iar acesti talere 3 500 au ramas asupra
numitului vätaf Grecescu, ca sa li si plä'teasca dupa orinduialä i dupi poruncile
stäpiniri, pentru care dä aceasta incredintare lui chir Räducan, tovarosului
ca sä-i primeasci de la mai sus numitul vätaf Ionitä Grecescu polcovnic.
1814, iulie 14: politä iscalia de numitul sluger, coprinzatoare cA dupa
doäsprezece zile vä'zindu-si plätiti pentru aceasta I-ia politä in ordiniia dum-
nealui chir Nicolae Cristoschi, suma de 2 500 fiorini Viener-Vergu, pretuirea
ei in bani gata, au primit-o i sä vor pune la socoteala, dupi instiintare.
Gre§it, in loe de 1) 21.

442
www.dacoromanica.ro
Care polita s,-au vfizut iscalita si de Raducan Nicolaovici, jaluitoru, si in dos
iscalita de Nicolae Cristonoschi, ca pentru dinsul, la ordiniia lui Fota Pavlovici.
1814, septemvrie 14: polita iscalitä iar de Theodor Vladimirescu si tot
cu forma si iscaliturili politii de mai sus, coprinzatoare ca" dupa 7 zile väzin-
du-sa plátiçi pentru aceasta I-ia poli ta la ordiniia dumnealui Nicola Cristo-
noschi, suma de 1030 fiorini Viener-Vergu, pretuirea iei in bani gata, au pri-
mit-o i sa vor pune la socoteala, dupa instiintare.
Deci, privind judecata toate documentele infatisate de dumnealor pome-
nitii creditori si chibzuind, hotaraste:
Cit pentru propunerile ce face dumnealui sfirdaru Vasile Strimbeanu, cu
inscrisul ce infatiseazi, macar ci in cartea fostii caimficamii, asternuta mai
sus, nu sa vorbeste cu vreo deslusire cá s-au infiintat atunci de sardaru Strim-
beanu niscaiva dovezi pentru prada ce i-au facut slugeru Theodor, dar de vreme
ce printr-aceasta carte sä coprinde ea s-au incredintat caimacamiia si de la
alte obraze cA slugerul Theodor, prin cazne, au pradat pe jaluitor cu lei trei
mii doa sute, aceasta carte a caimicamii luindu-sa drept temei, are drept
dumnealui sardaru Vasile Strimbeanu sA sa despagubeasca de acesti lei 3200
numai din averea Vladimirescului, 'ma cu analoghie dupa suma averii i deopo-
triva cu ceilal creditori, nefiindu-i de nici un ajutor propunerea ce au fácut,
ca adica, ca un emanetar, sa sä despägubeasca mai intil insusi de toti banii
cu dobinda lor, in vreme ce viia n-au avut-o emanet, ci numai ca sa o lucreze
sa-i ja rodul, &A nu sa präpadeasca. lar pentru acei lei 1 128, ce mai zice
ca s-au imprumutat de la sardaru Politimos i i-au dat tot numitului sluger
Theodor, fiindca nici in cartea de inpficaciune, ce au fácut-o in leat 1834, cu
Politimos, nu sá vorbeste nimio de aceasta, dar niel prin jälbile ce au dat
pentru aceasta despägubire nu pomeneste pentru alta datorie, fArà numai
de acei lei 3 200, de aceia pentru acei lei 1 128 nu are nici un drept dumnealui
sardaru a cere din averea slugerului Theodor, fara numai chid va infatisa
pravilnica dovada ca banii ce s-au imprumutat la Politimos, in leat 1821,
i s-au luat tot de numitul Vlädimirescu.
Asemenea i cinstita comisie a casii fratilor Nanii numai pentru banii
coprinsi in zapisul din leat 1821, martie 8, ce s-au vazut iscalit de räposatu
sluger Theodor, adica lei patru mii noa sute cincizeci i trei, are drept
ia din averea pomenitului räposat, tusk' iarài cu analoghie dupa starea averii
potrivit cu ceilalçi creditori. lar pentru lei 1000, coprinsi in inscrisul iscalit
de G-helmegeanu, mäcar ca a lui coprindere este ca i-au primit pe sama lui
Theodor, dar nu &a poate lua acest inscris de nici un temei si de aceia cin-
stita comisie a casii fratilor Nanii cit pentru acesti lei 1000 îi va cauta cu
casa polcovnicului Vasile Ghelmegeanu.
Luindu-sa in bagare de seama i raspunsul dumnealui sardarului Machi-
donschi, pe lingä care au alaturat copie dupa zapisul de lei 1903, fiindca
celalalt zapis de lei 20 000 zice ,ca I-au rapus, numai de acei lei o mie nog
sute trei are drept acum a &A despagubi din averea räposatukti Theodor, lima
dupa ce va infátisa mai intii cel adevarat zapis ; iar pentru lei 20 000, famine
pina dud ori va da de fata zapisul, sau va face pravilnica dovada.
Privindu-sa i toate inscrisurile asternute mai sus, ce au infatisat
vechilu lui Raducan Nicolaovici, Insà numai pentru bani coprinsi in politile
amindoa din leat 1814, adica trei mii cinci sute treizeci fiorini Vienen-Vergu
care, socotindu-sä dupa cursul banilor de aici, face lei 9 526, are drept a-i
lua si dumnealui pomenitul tot din averea räposatului Vladimirescu si tot cu

443
www.dacoromanica.ro
chipul ce sg despägubesc i ceilali creditori , adicg cu analoghie. Iar pentru
acei lei 2 066, primiti de slugeru Cu inscrisul din leat 1814, ghenarie 2, prin
care si vorbecte cg dupg ce va primi incredintare cg i-au rgspuns la Soco-
lescu, in Craiova, atunci sä-i rgspunze jgluitorului, i acea incredintare neavin-
du-o a o infatuca vechilul lui chir Rgducan, rgmine acest inscris netemeinic.
Precum asemenea c pentru acei lei 3500, ce sg zice cä i-au rgspuns pentru
vgtgliia plaiului Clocani pe anu 1813, rgmine a cguta acecti bani de la
casa räposatului polcovnic loan. Grecescu, potrivit cu coprinderea inscrisului
lui Theodor din leat 1814, ghenarie 5, ce s-au acternut mai sus, deaca nu-i
va fi primit de la rgposatul polcovnic Grecescu.
fiindeä, dupg cercetarea fgcutä mai sus, s-au dovedit cg rgposatul slu-
geru Theodor este dator la numitii creditori lei nogsprezece mii cinci sute
optzeci c unul, dupg cum mai sus sk' aratg pre anume, ci pentru CA avutul sgu
ping acum ci care s-au vindut prin mezat este numai de lei opt mii opt sute
doi, adicg lei 5 951 din vhizarea viii ci a inprejmuirilor iei ci lei 2 851 din -yin-
zarea caselor din Cerneti, din care bani mai I-iu scgzhidu-sg taxa mezatului
ci plata gazetii, lei dog sute optzeci c patru, parole trei, au rgmas buni
din vinzarea celor vindute ale lui Tudor, lei opt mii cinci sute optsprezece,
parale treizeci ci capte. Care acecti bani analoghisindu-si potrivit cu suma
fieccgruia creditor, doveditä ci aleasg bung, sg sg despggubeascä fiescare cu
chipul urmgtor, adici:
lei parale
1 392 din lei 3 200, dumnealui sgrdar Vasile Strimbeanu.
827 33 din lei 1 903, dumnealui sgrdaru Machidonschi, insfi
dupg ce va da de fall pe cel adevgrat zapis.
2 154 7 din lei 4 952, cinstita comisie a casi fratilor Nani ici
4 143 17 din lei 9 526, chir Rgducan Nicolau din Rucava.
8 517 17
Aceasta fiind hotgrirea judecgtii2, iar partea nemultumitg pe aceastg
hotgrire va apelarisi cgtrg cinstitul divan sivil din Craiova, in sorocul legiuit
de dog luni de la primirea acectiia.
1839, avgust 19.
Prezedent, Petrache Obedean
Al. Aslanos
Mihalache Ciupagea
Procit
Grefier, C. omonescu
1 Casa fratilor Nani incaseazA aceastii sumá prin logofetia mare a dreptiitii la 15 ianuarie
1840. Cheltuielile acestei case acute ca judecarea procesului la Tribunalul de Mehedinti se ridicii
la suma de 147, 13 grosi (Arh. St. Buc., Condica Hagi Ianus 700, f. 266).
2In arma acestei hotgriri se poarti, incepind chiar din ziva emiterii ei, o intzeagi corespon-
dentil privind problema averii lui Tudor de la Closani (Aih. St. Craiova, Judeatoresti noi,
dos. neinventariat, f. 51-58, 68-69, 74), incheindu-se cu constatarea de la f. 80, cá la 9
decembrie 1839, sectia I, masa I, a divanului civil din Craiova instiinteazit marea logofetie
a dreptätii cA, intrucit nici unul dintre creditorii lui Tudor Vladimirescu care s-au judecat
nu a filcut apel in termen de douii luni impotriva anaforalei cu hotiírire din 19 aug,ust acelasi
an, li s-au plAtit cota parte din banii obtinuti prin vinzarea la mezat a averii riimase de la Tudor.
Se mentioneazi cfi s-a fácut publicatie si in gazete pentru vinzarea acestei averi.

444
www.dacoromanica.ro
 Gheorghe Iordache, priimit copiia la septemvrie 2, prin vätafu de aproz.
Adeverinta la
S'Arda'. Vasile Strimbeanu, idem, septemvrie 6.
Costandin N. Nicolau, din partea casii fratilor Nani, primit copie la
septemvrie 2, prin sec. I-iu de Doljiu.
Särdar Machidonschi, asemenea copie au primit, septemvrie 18.
Arh. St. Craiova, Judecitoresti noi [tribunalul Mehedinti], dos. neinventariat,
f. 51-58. Orig. rom. Copie in Condica de anaforale a judecAtoriei de Mehedinti pe anul
1839, f. 164 v 165 v. Publicat de E. Virtosu, Märturii noi. . ., p. 99-108.

ANEXA 14
la documental nr. 160
No. 250.
Priimit fevruar 8, aun' 1840
Cinst[itului] d. prezidentului judecätorii Mehedinti, plecati jalbä,
Fiindcä in urma infAtiOrii ce am avut la 19 avgust leat urmAtor noi
creditorii casi raposatului slugerului Theodor VIAdimirescu pentru suma bani-
lor ce avem a priimi de la dinsul, am mai dovedit si cele mai jos insämnate
lucruri ce s-au stApinit de cätre numitu sluger, i acum sä väd incutropite
de cätre fiindea paguba noasträ, dupà cum este cunoscut cinstitei
prezideatii, este insämnata, ne rugäm cinstitei prezidentii, ca dupä poruncile
stäpinirii ce sint slobozite intr-aceastä pricina, sä binevoiasca a chibzui de
a sa striga la mezat, spre a noasträ despägubire, cu pravilnica dobinda.
Prea plecati slugi
särdar Vasiliie Strimbeanu,
Gheorghe Iordache, vechil
1 moarä pä mosia Govora, pe apa Plesovi, la Putinei.
1 loe de casa' in Cerneti, peste drum de cinst. ocirmuire.
1 cirsmi cu mosia ei, aproape de satu Balta in plaiu Closani.
1 niste vii i livezi, inträ Malovä i Piu1ai, cu mosie din Colibasi.
1 mosie morii din cimpu Säverinului.
1 moara i mosia de la Closani.
1 moara i mosia de la Tarnita ce sä sfäpineste.
1 loe de casa lingä Brezoica, in Cerneti 1.
Arh. St. Craiova, Judeciltore§ti noi [tribunalul Mehedinti], dos. neinventariat
f. 92, 93.

ANEXA 15
la documental nr. 160
Cinstitei mari logofetii a dreptätii, plecatfi jalbk
Cinstita judecatorie a judetului Mehedinti prin anaforaoa ei in.cheiatä
la 19 avgust anul 1839, de supt No. 202, au hotärit ca intre creditori
1 Cu ordinul din 10 februarie ciltre vfitaful de aprozi ca reclamantii de mai sus ei se
infiitiseze la judecatA cu dovezile ce an.

445
www.dacoromanica.ro
ai raposatului sluger Vladimirescu sa ma despagubesc si eu, dupa analogon,
drept lei 1903, nu lei 824 parale 33.
De aceea, alaturind pe Hugh' aceasta si zapisul cel adevarat al numitului
Vladimirescu din 26 avgust, anul 1820, plecat rog pe cinst. logofetie sä facä
cuviincioasa punere la cale de a mi sa slobozi acesti bani la Bucuresti in priimi-
rea mea. Iar pina and mi sa vor slobozi banii, sä mi sa dea da priimire zapi-
sului adeverinta ark:Aware ca. zapisul iste scris cu un condei si o cemealä
si neci slove drese, rasa, adiogite nici ingrosate.
Plecata sluga
särdar Pavel Macedonschi 1.
Fevruar 20, 1840.
Pentru intocmai copie, Alex[andru] Nenciulescu
Arh. St. Craiova, Judgcatoresti noi [tribunalul Mehedinti], dos. neinventariat, f. 98.

1 La 23 februarie se trimite la departamentul dreptatii cererea de mai sus a lui P. Mace-

donschi, in anexa cu zapisul original al lui Tudor, spre a se achita suma de 1903 lei (Acelasi
dos., f. 96).
La 10 aprilie 1840 departamentul dreptiitii confirma primirea a 827 lei, 33 parale, suma
cuvenitE1 lui Pavel Macedonschi (Acelasi dos., f. 106).
Pe la 1850 a existat inch' o jalbä, ruptii din dosar, referitoare la niste bani de la Tudor.
In legatura cu acea jalba se face o adresii din care reiese ea se varsil 3 lei 35 pantie riimasi
din pretul vindutei stiri a lui Tudor Vladimirescu (Acelasi dos., f. 107).

446
www.dacoromanica.ro
 xt OK YMEHT I 0 BOCCTAHHH 1821 r.
Bayrponnte goxymeHirm

IIEPEIIEHb ,110KYMEHTOB

Tom 1
I. By xap e c T, 27 onTn 6p n 1802 r. rocnonapcxne rpamomf, namfbie Ranfrranam
nannypon B 3H3H 003060KIleHHH VEX OT gel-MR:Hal H nonnomforr HOBHHHOCTH.
25 an ry cTa 1806 r. Tynop Bnannmnpecxy, BaTaci) B Knoulanb, paccnegyeT
;fen° Tpanam ii Pany Opamar, c fix nnompognbimn 6pansuar Monamem H reopre ribipsy,
CEDIHOBLHMH Bacnne H3 Ilanana, OTHOCIITeMHO aaxnara nacm nomemn.
17 anpenn 1808 r. renepan-mailop Mcaen ynocTonepneT, tiTO Tynop Bnann-
mnpecny, nomannyfoufnii TbICHMLIO flaw:upon B tlepnenax, B Tenenne ropa c,nepnuman araim
Typaon B 3To1t MeCTHOCTH.
4. [rip e >RH a,] 20 man 1808 r. Tynop Bnannmnpecxy napyeT gepinfn H3 cena
ilpenfna, nocrpoennoit fua, 30 cancenerf aehum, npunag.nenfauferi ceny Pymannfop.
3 MHBapH 1809 r. KOMaHJY1OIWr UOJIKOM AICOB rpHrOpOBHM ygocTonepneT,
mro Tynop Bnannhufpecicy mom ammo anannocTon Llepneg-Bmpnopona u ycnennio 3mm/-
wan ee oT Bpara.
8 eKa6psI 1809 r. Matiop MaTneen wtocronepneT, xrro Tynop Bna,nnmnpecny,
nomannnp nepsoro 6aTamona nannypon B Mexentunf, c ycepilnem Enanonmuf nopymembre
emy 33A3HHH.
qPHL, 7 4eBpaJIa 1810 r. rlognonuonfnuc Belle ygocronepneT, trro Ty,rfop
Bnammufpecify, nomannyfounfit nepEnzam nonacom ,nannypon B Mexemnuf, neognoxpamo ofta-
3b1BaJI nomornb pycoufm MaCTHM 110MHMO nopymefufmx &my &anal-mil.

16 4) el:4p a an 1810 r. Ygocronepenne, BIDIAaHHOe jInkurrpfno Maaenoncicomy

B TOM, MTO OH C.TlyHCHR B 110J1Ky pymbnfactfx fcaaanon
[1( p a o a,] 18 cbe El pang 1810 r. rlontconnna )1(enTpuin y,ifocTonepneT, =no
Tynop Bnamamnpecxy, xomannyfonnfil nannypamn, OT.THPIHACH B 6C/fa no o6opone meernocTx
T-lepnem.

447
www.dacoromanica.ro
 T-IepHerr, 27 cDespansr 1810 r. rIO.TIKOBHHH LlepHogy6oH ygocrosepHer, tiro
Tygop BnarunmlipecHy HbmorrHHn Totnro Bee nopyHeHHbre emy sagaHHH.
11 mapTa 1810 r. IIITecbaH JIeraroHHH coo6uraer XagHar 5IHyury o npogo-
HonberHeHHom cHa6HceHHH rzaHgypos nog Homartgoii Tygopa BnagnmHpecicy.
13 a np e n sr [1810 r.] rIonHoHHHH TypqHHH.nort nepegaer Tygopy Bnagrimm-
pecHy 6narogapHocrs reHepan-mailopa Hcaena sa xpa6pocrb, npornmeHHyro HM B HoopyweHHom
eroniuroBeHHH nor Bpainure.
23 a rip ens! 1810 r. CnyruHep Tygop BnagnmHpecHy apeHgyer Ha TpH roga
nomeeme rInornTHHa (Mexerannu), nprrHagneHcauree moHarrbrpro TficmaHa.
24 M asi 1810 r. rIconcoHmuc Typxinmurou ygocroHepHer, tiro Tygop Bnaml-
mHpec.Hy, HomaHgHp nepHoro 6aramorra naHrrypos, ycneunro H c ycep,nnem B131110HHH.TI Hce
nopyHeHHbre emy sagankur.
15._tlepHeL, 3 ceHrH6pH 1810 r. Maríop PegpxHos ygoerosepHer, HT° Tygop
BnagrumpecHy, HomaHrrHp nepHoro 6aTarmoHa nangypos, rracrsoHan B 6cno ripH Knagose
BlallIORHHH c xpa6poermo Ece nopytreHHare emy sagaHHH.
Kp a it on a, 20 g exa6pH 1810 r. Hporonon Xagma4 reopre °maw:al:mews' or
IlpOTHMHCHCa H 1103B0JIHeT Ty0py RTMAHMHpeCHy HylIITTB men) nog menraurgy B nerniegax.
1 m apr a 1811 r. Tygop BnagmurpecHy runner rprge PsecHy 143 rOpHOBHIA
(MexernnuT), HT° npouraer emy Hecnpasernnutme o6HHHeHHH, BKHHHHyThre npoTHE Hero,
Tygopa.
[Kp a iron a,] 13 HI0.1151 1811 T. ilOLITOBbIrl OTHy11111HIC H3 OnTeHHH HcarryercH,
tiTO 110/1TanbOHbI norargaror 03010 capH6y H 331111CbIBMOTCH naHgypamH B HOBbIrl 6372.11LOH
Tygopa BnagHmHpecxy.
24 a Eir ycT a 1811 r. KOHCT. ,r(sHtrynecHy npogaer Tygopy BnagHmHpecHy
cam macrb nomecTur Knouram.
24 g exa6p sr 1811 r. Tygop BnamourpecHy npocHr Xarnrur SIHyura nepe-
cam% ero rurchmo Hentwomy HasHamero Kotler. CamypHaury.
[1811 r.] Tygop BnarurmxpecHy HasHaHaerca HaTarbom B Honocra MyHrene
(Mexeginur).
22. Kp airon a, 27 a np enH 1812 r. reHepan-neirreHarrr MapHort cHHgerenberHyer,
'no Tygop BnanHmupecxy, HomaHgHp 1-ro 6aTanboHa naH,gypos, OTHIMIVICH yceprurem B Bb111051-
HeHm4 sagaHHA.
28 a np en sa 1812 r. CHegeHHH o cHyrnHepe Tygope H o 133,gyrcarre HHHonay.
23 M a H 1812 r. Tygop BnagrouipecHy runner HHH. 3orrHaHy o ToproBarx
genax.
26 ma)! 1812 r. ITheraHoHneHHe BegomerHa rpaHrgaHcHoro cyga H geHarra
Kpailosm no geny cnygwepa Tygopa BnarrumnpecHy c rrHymH Toprosgamx.
7 HroHH 1812 r. Hopytum Tygop Bnagrnmlipeary runner HHHonaro 3o0HaHy,
trro6m TOT He noHynan mpg. H TUIOT.
[1812 r.] 3aHeuraHne, coerasneHHoe Tygopom BnagammpecHy, 'coma OH
co6HpancH noexarr. H PoccHro.
28 ceHrH6pH 1812 r. BepxosHbril ,RHHaH M 'comfier Balm= ygoerosepHer
cnyace6Hme sacnym 6parbes Atuturrpror H HaHna MaHegoacrucc H pram:diner, =no OHH pogom
113 MarregoHHH.

448
www.dacoromanica.ro
 29. [Kparroaa,] 20 Himapn 1813 r. Caegenirsi o ropromax CHOHICHHSIX TygOpa
Bnagirmirpecity.
30. [K p air° a,] 12 clma 13. 1813 r. Xamica 51Hyur macHasbmaer Ile,ROBOHEXTBO
noaegermem Tygopa Buarmmipecny.
20 ma pr a 1813 r. Tynop Bnaniimrpecicy npocHT Himonaa 3oincaHa npircnarb
emy geHbrit c Hx eirera, Heo6xonumbie emy gag paapeuremur Heitoroplax gen B Byxapecre.
yx a p eer,] 3 maH 1813 r. Timms rocnogapH o Boameuremm geHeL, co6paH-
max OT naHnypon B 60nburem iconmiecrae, nem Hago6Ho rum ynnaTba Hanoroe.
15 HIOHH 1813 r. Tygopy BnagHmHpecxy npHertoeH =um HanirraHa naHrtypoH
3a oxpaHy yeagos Caaic H npaX0Ba nporim 3.110yMbIIIIIIeHHHHOB.
Ea naTopHH, 22 Hori6pH 1813 r. 111TeclmH Jleraromiq o6euraer TySoPY
Bnagrourpecicy, ITO nocraHer Aux Hero ygocrosepenHe H3 rleTep6ypra.
1 ma p Ta 1814 r. Tygop Bnamusirpecxy ribrabmaer HRH. 3oilnaHa a °pints:1y.
36. [ByxapecT,] 22 mapT a 1814 r. rocnogapb Banaxmr ripintasbuner ocramirs
Ha cnyac6e 701 nannypa, cambix Hepmax H nocroilmax, H3 yeanon Mexertmin, ropic H Biantia,
a Ilpyrxx pacnycntrb no cenam H o6Hoarb lix nnaTHrb gam.
2 H 10 H H 1814 r. Tygop Bnagirmipecny H3Beigaer Himonaa rnorommy, Arm
ener B BeHy, H npocHT ero no3a6orwrbeH e o6 Kamen:lops genbue s.
Beira, 18 HIOHH 1814 r. Tynop Bnamimipecity coo6nracr icnyzepy H. rnoro-
mmy, xrro BeurH, yxpanemnae y Ilona:Hog Enema rnorommy, HefigeHm, H tITO noene Hee ocra-
J11103 6onionle ;roam.
39. Opuro a, 19 1110,1111 1814 r. Panytaii Hirsonay HsHeuraer H. rnorommy,
trro Tynop Bnanirmapecxy co6HpaeTca maexarb 113 Beim.
Beira, 28 along 1814 r. Tynop Bnagminpecny npocHT H. rnoroamly noc.nars
emy nOSepeFIHOCTb OT Hamer° nimana CO CTaTbSIMH H311114X saicoHoH * rum TOTO, 11T061.1 no6srrs
yHpagemibre neum, H unneuraer ero o ToM, xrro H oicTH6pe oHurnaeTcH orupbrrHe HoHrpecca
/Ana 3a10110xleHHH

Opuroisa, 6 aary cr a 1814 r. Pogytair Hmconay nepegaer H. rnorommy

nHcbmo or Tygopa Bnagrourpec.icy.
17 ceHTH6pH 1814 r. )KirrenH cena A/wear'''. (14maboa) o6H3porca pa6orars
Ha 6apurime y miasaura rp. Cyuy 40 nHert H TemeHHe rona.
27/9 A exa6psu 1814 r. rpacp Heccempoge npocirr rpacba Craxenb6epra
swam Tygopy BnaniumipecHy nacnopT pyccHoro nonnaHHoro n paopeuurrb emy npe6bmarb
H ascrpHricinix rocynaperaax.
[BeHa,] 11 nexa6pH 1814 r. Tyrop BnarmmnpecHy runner H. rnorommy
o cnoeil 3agernme H BeHe ii o6 °midi imamate rpHropm KapH6orny.
eHa,] 22 jexa6psi 1814 r. Tygop Bnagiumpecicy rrsHeuraer HHHOHaa
rnorownly o Tom, trro yexan ax Beata TOBBHO c Hopmiunigeil Banameil H clurram norparHncH,
Haxos,Hcb B THpamulecico4 crpane *.
Hem T, 28 geica6pH 1814 r. Tygop BnagHmHpecicy coo6maer H. rnorosinly
riplumma, no Haropram OH ocramin ero nog!. B BeHe.
[Pymaa a,] 14 suliBapsi 1815 r. Tynop BnamimHpecity muner A. 3ormairy,
trro6la TOT 0,110-TIHMJI y PogysaHa [Hkilt Oa ay] 1600 Tanepoa.

29 C. 70
449
www.dacoromanica.ro
 48. [Py tuaria,] 28 14HBPB 1815 r. Tygop linagruvutpecxy coo6maeT H. Moro-
unify, TO He mower umexam B Eyxapecr 143-3a Boccramn a,ganwes », Horopme concrnH gepReg
H rpa6nT mecntocrr.
5 [cliertp arm 1815 r.] IIHcbmo Tygopa Bnagnmpecxy o rpa6ence 6 agamies *
0 TOM, tITO 4 Te HOBCT3H111,I, Horopme Harnero aaHorta 5, nagetorcn, tITO OH HX cnaceT.

[ByxapecT,] 5 ckeupann 1815 r. rocnogapcHue yHaam 06 ocuo6onmeHrnt

crr ynnaTm nogaTert 9 naH,gypou 143 rOpHCCKOPO yea,ga aa oco6me aacnyrHB 6opr6e npoTrm
4aganBren
51. [MexagunA 21 43espann 1815 r. Ty,gop EnagmbutpecHy aanpammaer y
Hmonan 3oriKaHa cuegeHrut o Roponcori IiBernioil gopore B Byxapec-r.
52. 7 ma p Ta 1815 r. Tygop EnagmHpecHy Hmemaer csoero 3113ROM01-0 113
Byxnpecra o Tom, tiro nonymn ero mcsma.
[ByxapecT,] 26 mapra 1815 r. H. CHaHamc npHrnatuaeT Tana OnpaHa
cpolzuo npx6brrh B Byxapecr 110 npmmay rocnogapn.
8 anpeRg 1815 r. Tygop EnagrunxpecHy ygocrosepgeT, TIT° wyrrenr cena
Hnormna (Mexe)umm) 6b131 HammrHo B351T naHgypam Ha Aga-Kane.
[ByxapecT,] 8 anpenn 1815 r. IloBerreume rocnogam o6 ononnemn um-
gypou B yeagax.
LlepHen, 30 anpenn 1815 r. Csegemm o6 onepammx no nogamernno
BOCCTaHHA 6 again:au' 5.
57. [1815 r.] MaHyx 6efi coo6maer [KanogricrpHH], TITO rocnogapb Banamm
Typina 6011TCH, 11TO cep6m yCraHOBHT CB14314 C naHitypamH 143 0.11TeHHH H H0,11:61M3rT BOCCraHHe.

58. 20 klio BR 1815 r. 11<trrenx cena HasepHa 6011/114Cb, t1TO Tygop Enammupecxy
HcnomayeT crpornnytocn Tam Hamemyro nepHour Hai( yHpennembril nyrua 11par/us TypoH.
8 Bronx 1815 r. Anatlaopa no geny o Boameutemm y6brrHou Tygopy Bnam-
*weary, norrecembut ncnegame cmenteHrut ero c Baracba B Knoniamt.
24 al:try cr a 1816 r. Tygop Bnagampecrcy npocvrr Hmonan rnoroamy,
nTo6b1 ToT nogonman c geHenunam pacneTahm, noHa OH C'IM He npllegeT lc Remy.

6 ceuTH6pn 1815 r. Barad) npH moriacTrapcHom nomecrre B CUrremm J:(0130-

ART O cnegermst Xagnut Slaynia, tiro Hpecrrime orHaamsatorcn abuionHyrrb CHOli o6naamoc-rn.
62. ByxapecT, 23 H0146p11 1815 r. rocnogapr Hoax Kapagnm no npocr6e
pyccHoro HoHcynrcrua rapencgaer paccnegouame, nT061.1 goHaaarr rpa6enc, nponasegembril
agantasom B HmeHHH Tygopa Bnammupeacy.
63. [Mexagun ?] 29 geHa6pn 1815 r. Tygop EnarnimpecHy npocur Haynepa
H. Fnorommy ue umenumaTrca 6onee B ,gena, oTHommutecn a apeHge maim Knysyn.
[Eyxap e cr,] 30 gexa 6p n 1815 r. non rocnogapn o6 ocuo6onmeHun 6ynyx-
6aum TeHtm OT HaananericHux nogarek.
Byxa p ecT, 10 it espann 1816 r. rlocraHouneme ;tan minoxiernin scex
nallgypos 113 yews Ebuina, l'opH H Mexemm B cocnoune pynTameil (mocrpamen, ma-
THBIIIIIIK 110)13Tb COPJ13C110 crioemy menaHmo).

$ map Ta 1816 r. Tygop BnagmxpecHy rum= H. 3ormaHy, trro6bi ou 1Cy11143/

CHOT no yHaaarumm ram Onpaua, or HoToporo oit nonrurr geHrrx.

450
www.dacoromanica.ro
 [10 anp en g 1816 r.] aimmicrap Hom jaymirrpy pacmpbmaer saromop mo-
nis rocnogapH H 6osip.
B exa, 28 mas' 1816 r. Boemridi comeT coo6ulacr rnamHoicommsznouiemy Cna-
B0111314, trro Tygop Bnagmmxpecmy gommen o6paTHTbcH H cyg, taTo6bi 3311XHTHTb ce6H crr Hacneg-
Humos, 6pamem Pegaren Ara.
Byxap e cT, 7 molla 1816 r. AHarDopa Hensmoro xasHamesi oTHocsrrenbHo
ocmo6mnrierrim crr icasHamericiaix nogaTeit naH,gypos, HaxogsminxcH Ha cripic6e, H nepeHoga m
cocnomue pynTamett s He cnymaimini naHgypos.
Kpatiosa, 10 gexa6pH 1816 r. Xagnui 51Hym o6einacr 600 so:lamba 33
HasHameHme cmoero nnemminsma Ha AomicHocrs HcnpassrHEa.
[Byxa p e cT,] 2 ceHTH6pH 1818 r. KoHcraHTHH Camypxam coo6niaeT XamicH
5IHymy o Hcenamm rocnogapsi, trro6b1 gomimocis Bamba B Knomami H ;Ambule coxpananacb
6b1 a Tygopom Bnamisimpecxy.

72. KpauioBa, 4 ceHTsI6pa 1818 r. Xammi 51Hym npocHT H. T. Hmionorrynoca

xogaraticrmosam nepeg rIHHH oHosmegeimm Bpsimmo B ql4H mayliepa.
Byxa p e cT, 11 H oH6 p si 1818 r. H. Hmionorrynoc mimeT Xagnm 5IHymy o
HeygoHneTHopirrensHoti gefiTelMHOCTH Ammoca flimonay crapocrm pyccxmx cymiTos Hs
OJITeHNH.
Lao 16 Hosi6pH 1818 r.] Hammmasi samicma o Tsmienom nonomemm Mon-
gammi H npegnomemime perbopsibi.
[1819 r.] aoxnag o cocrosTHHH Banaram, macammistica agmHHHcrpamm,
nonomieHHH xpecTbsm, -cate= gepiimeri, 43HCICaMsHOri CHCTeM131 H rocriogapcmix goxogoH.
76. H cna 3, 10 m ap Ta 1819 r. I. CamenapHe rnsineT cepgapy Honmxpomno o
Henocnymamm H yrposax HuiTeneri MHOTHX ceneimg.
77. H cna 3, 21 a np en,' 1819 r. ACHTens; Hcnasa H 6nmmailmini cen He xoTHT
131.1110JIHITTb CBOHX o6a3amiocrea no oTHomemno x apeHgaTopy nomecria.
[Anpenb 1819 r.] 11Hcamo o HeimmonbcrHe Harrenefi Camina g o ccope
meHigy Tygopom Bna,ummipecxy H 6pamsmH Poro6eTe.
Byxap e cT, 26 maa 1819 r. Tygop Bnagamsmecxy ygocromepsicr, trro nony-
miin OT A. HHHH naTeHT Ha MHH nopymsma pyccmofi apmsm.
15 Hio H M 1819 r. AHaillopa memmoro norocbem crmocirremsHo gena cnygmcepa
Tygopa Bnagmmxpecxy c mecrbio mernamii 6osipamsi 113 Mexegmal, mo36yricgemlor0 ripomm
6paTberi Poro6cre no noHogy rpa6eHieR, ymmiemmix nocnegimmi.
Plena 3, 28 n lo H si 1819 r. Kpecrssme nomecrm Hcnas He nognimmoTcsi
apeii,garopy H armasbimaroTcH OT 6apnimmr.
26 H 10 JIg 1819 r. O nosimme rpymrbi noHcrasaieH H npecnegoBaHim sammium-
ROB cmyTbi.
Hcna a, 27 HIORB 1819 r. ,aHmirrpaxe CamenapHe; gosepeimbul menoisex
Xagmm 31Hyma, coo6umer 6pary noc.nemsero o »cano6ax xpecTbsni nomecrm H licuase.
K OH C T a H Oil O HL, [20-30 oxTH6psi 1819 r.]BbICOKa51 110pTa IlpH103-
shmaeT rocnogapio An. Cyny npmisim mernsi gam npexpaniermsr snoyncape6nemul no omoutemno
H »CHTeJ151M, 0cHo6oncriemibm OT ynnaTm Hanorom, CJIpiCHTeJDIM H HHOCTp3Hilb1M TIOALtaHHEIM,
H cn a 3, 7 H O si 6p si 1819 r. II. Camenapne HsHeigaeT, wro cocraamn sarmcb
no noHoju 6apigammix pa6or, ie BbITIOJIHeHHbIX xpearbsmamil Henasa.

29*
452
www.dacoromanica.ro
 86. By xa p e cr, 22 51 H11 a p H 1820 r. Hoot' HHH0.110fIyHOC runner Xarme11 51Hymy
o aantrrepecosannocn" Tygopa Bnaglisulpec.xy 11 gene noxynxn garnicHoc114 Baraclm B Knouiama
o Heo6xogHnocrx npHmHpeHnH Tygopa c 6parbstn11 Poro6ere.
87. 15 4) eapann 1820 r. reopr111,1 Poo11oBaHy runner OrporaHmay o nonomemm
o6nacrn yrrnarm Hanoro11 B o 3noyncrrpe6nemm 11 ouran c Bo3o6110omeuxem camgerenbcrn
nonmnammam H Ma3HJI3M.
88. Mcna3, 16 cl) e 11 p anH 1820 r. Ceppgp HomaxpoH1111 miner Xagx114 51Hynry
o HenommoneHHH 6apunme H soamynteHlin »emend"' 5 cocerunne c Hcaaaost cen.

14 c.n aa, 18 elie "(pans" 1820 r. >Kure= gepetaem Botcpyr 14cnasa, meaamaname
Henommonemie, 6bUII4 C Wano6amm y xanyxexaHB Hpixonone, HTemps. xorwr mr11 11 Bylcapecr.
Hcna 3, 24 nap Ta 1820 r. IL. CaxenapHe coo&naer o Heno111111onenna »eme-
nd' 6apunme.
[14 c.na 3,] 2 llionsi 1820 r. Ilo npmcagy i'ocno.iap n xarmaxana xpecrwm
Henan nimulymgmor BblEIOJIHHTb no npammam (oaxonam) 6opummible pa6orm.
26 an ry cr a 1820 r. Tygop Bnonnsuipecxy ygocronepaer, trro unarm' 1903
ranepa "pm Toprosm" OT Ha11na MaxegoHcooro.
3 celiT 516pH 1820 r. )1(Hrenta cena Hegesi (.ILeaux) o&rayicrral B 6y1ytaxem
Bmnomurn o&raarenscrEla no orHomemno x nomecrom, xoropme rto (MX nop OHM orxamsmanHcs
BbIII0JMHTb,

5 ce HT 516p 51 1820 r. Tygop Bnarmsulpecxy npocHr rpHropaunco Rsurmly

ycraHomm nay rtn51 pa36opa s cyge pena o nomecrbH Ilypxaps nocne Pow"recraa, noromy Arm
go Tex nop MbI He rowan,' Hmexam 11 Byxapecr cygmbcsi
95. Byxap ecr, 3 H o si 6p H 1820 r. AHacbopa gmaaHa rocnogapm o "11.16ope apes-
maxgpms PlnapHoHa Ha gonmmocrb ermcxona Aprpicema.
20 H o 516p 51 1820 r. Ilacbmo x &amnesty Bemmomy KnyHepy H. Tnorommy
B CBH3H c nonlegenHem 11 nopsirtox nonomeamx czymmeneti R B 03513H c omm3m1e11 6oHp.
[1820 Caygxcep Tygop Bnammapecxy lamer 'Tam) Ha Hersepiax cnym-
EIHKOB, nOromy IITO 4 CH3r5KHJI crpane BO spew' cmyrm *.

6 g ex a6pH 1820 r. 11Hcbmo x &Amnesty Bemmomy xnynepy H. rnorommy

B aural' c nbaxamH, Koropmmia npaHy11cg1or xpecm5m pa6orarb B nomecrbe rnorma gnsx
113-TIOTOB, H FIX 6eTCTBO.

99. 13 g e Ha 6p 51 1820 r. Tygop Bnaggsmpeacy mauler H. 3othauty, Hro&H TOT

Hymn CHOT H 1CO3.
100. Byxap ec T, [H1111 a p L] 1821 r. gorosop, aaxmoneHHbrg memly Tygopom
Bnammuipecxy, klopgaxe OJIHMIIHOTOM H 14oaHH0m Coapmaxe o Baamsmok nomoum go lemma
pesomonHommx ,geticraml.
101. 13 H H 13 a p SI 1821 r. Tygop BnammHpecxy aammaer y Ha11na MaxegoHmoro
20 000 neft.
102.. [Byx a p ecr,] 15 sins a p H 1821 r. Anexcalgp Cyny rocnogapb ycra11a11-
=Baer Hamecrmmecrso rt.n51 paa6opa rpancitaxamx gen.
103. [Byxapecr,] 15 HHElapH 1821 r. Tp. Bpbumonsmy, rp. rmea H Bap6y
Banapecxy o6eutmor nomoHb Tygopy Bnamasmpecxy 11 nplitnememna Hapoga x I:m=11mm.

452
www.dacoromanica.ro
 104. ByxapecT, 16 HHB a p H .1821 r. rpHropHil Bpbancommy, Fpfiroputi rmia
Bap6y B3x3pecmy Ha3HammoT mpiis MamegoHcaoro nomoram Tygopy BnagHmHpecmy
Hapognom BOCCTaHHH.
[Byxap e c TA 18 mHBap ;I 1821 r. Bonpe npocHT Rommel.' npmons ynpan-
Jimmie crpaHoit nocne cmepTH rocnogapH.
[Byxap ecT,] 18 HHBapH 1821 r. HexoTopme 6oHpe ErpegynpemcgmoT Mum,
tyro nocne cmepTH rocnogapn monceT BO3HIIICHyTI. Hex-warn-ma BCIMULLICa *3 OT HOTOpOrl 0H14
geconmgap143Hpy1orc.H.
ByxapecT, 19 HHBapH 1821 r. HHHononynoc coo6inaeT Xamo451Hyiny,
tiTO B cnymae cmepTH rocnogapH nocoseTosan 6m scem coxpaHHTB cnomoricTeHe 14 nopHgox.
Byxap ecT, 19 sins a p H 1821 r. HoTa A. IIHHH, B xoTopoil npH3HaeTcH
Hamecrm4mecTi3o, ympemcgeHHoe An. Cyuy nepeg cmepTmo.
[Byxap e cT,] 22 HHBapH 1821 T. IlpaB14TeSIBCTBO yasepmcgaeT paCX0,11 B
100 rpouxert, npeg,HaaHatieHHmx BBB nyreBBix HagepHnex congaTam, nocnamimm ClIeB14T6 3a apHay-
nosimmun4mHcH B yeagax Apmmeux 14 BBuria.
110. [23 HHBPH 1821 r.] IlepBoe peBonmumoHHoe Boa3Baml4e Tygopa Bnagnmu-
pecicy H HaTTensim BanaxHH, npx3bmarowee 14X BK.T110414T6C51 B 6 co6paHHe, ympemcgeHHoe BAH
6nara H 1101113313I Ewell crpaHm

[23 HRH ap 31 1821 r.] IlocnaHHe, ompaaneHHoe BbICOKOR nopTe Tygopom

BnagnmHpecxy OT Hmetm Hapoga BanaxHH
1-1oBmpHo waHb, 28 HHB a p H 1821 r. Tygop BnagHmHpecmy ocymcgaeT
noBegeHHe Knymepa KoHcraHTHHa Pagem, Hcmpammxa yeaga Mexegmnl, Tpe6yfi OT Hero He
11p0T14BHTBCF1 BOCCTaHl4K).

Byxap ecT, 30 HHBapn 1821 r. ,IF,HBaH crpaHm npmca3mBaeT caygmcepy

Ty,qopy Bnagumnpecmy npexpaTHTb BoccranHe, o6elgasi emy npoinem4e, CflR OH nogmHHHTcH.
30 RHBapst 1821 r. IlocnaHHe n Bceil o6innHm muTreneil 3emnn Banamcmoik*
c npocs6di x TypnHH o nomoum AnH nogaBneHHH Boccramm Tygopa Bnagmapipecmy.
[ByxapecT,] 30 gHBapsI 1821 r. lipamrrenbcmo yrBepnolaeT pacxog B
1 000 rpomeil, npegHa3Hamemnax Ha nyTesme HagepHum /Ana scagmHxoB, nocaammax B KoH-
craHTHHonona c H3BecrHem o amane BoccTaHHH Tygopa Bnagmmnpecmy.
116. Eyxapec T, 30 HHBapH 1821 r. IIpamiTem,cmo rummer mcnpaBmnicam B
ye3gax 3a Onrom He o6RnagmBaTB nogaTsimx naugypos.
117. Byxapecr, 1 cpespang 1821 r. Omer npamirenerr cTpaHm aBerpFulcmomy
areHmTBy 0THOCHTPT11:410 BOCCTaH1111 HatiaToro Tygopom Bna,Enumpecmy.

118. [ByxapecT,] 2 (I) e B pansi 1821 r. HamecTHHmecTso 3aBepHeT ;mail B

1<pailose, trro ripmmino Heo6xogumme mepm ;Ansi nogaBneHHH HoceraHHH.

119. [Byxapecr,] 2 cpeBpana 1821 r. Banaumule 6oHpe OCBeBOMBRIOT rocno-

gapH Mongamm M. Cyny o pacnpocrpaHeHHH BoccTamol, pymoBogmmoro Tygopom, H o mepax,
npegnpHHHTmx npoTHB Hero, H 11pOCHT coBeToB.
120. 2 4) el:1p anH 1821 r. Bap6y B3x3pecmy nmneT gnMHTpmo MaxegoHcmomy,
trro6m OH He orpemancH or BoccTaHHH, H o6enxaeT emy 250 000 nett
121. [ByxapecT,] 2 cbespanH 1821 r. YTBeromgaeTcH pacxog H 50 rpoweil
nogsemamx gag roma, nocnaHHoro K Tygopy Bnagnmnpecxy.

453
www.dacoromanica.ro
 122. [Byxap e cT,] 2 cl) ex pana 1821 r. Ymepacgacrest pacxog Et 100 rpozneft
nogmemxbrx gnsi nocTemAiHnero HaHe, nocnaimoro B Kpailosy.
[By xap e cT,] 3 cl) exp ansi 1821 r. IrTsepHulacrca pacxog B 1500 rponiert
nogsemmAx ,q.rux Ilaxna MaxegoHmoro.
Kp a it cox a, 3 4) expang 1821 r. Xa,H1K4 51xyin ogannamacr y Alumna
KpagoBbi 10 000 rpoineil.
125.-3 cDespana 1821 r. Cymma, BbigaHHax cepgapy ,II,Hamaxg,H AncyHapa PAR
BORCH, nocnammix npoTHB Tygopa.
126. Byxape cr, 3 It e p anH 1821 r. AmEtax npincamasacr Hcripammxam npH-
H51113 Ater's' no oxpalle 6eperox arrra OT noscramlex.
127. ByloRgepe, 3/15 4)expanH 1821 r.CTporaxox, pyccxml nocon B Typium,
amenaeT norocbeTy Anexcaxgpy cDruninecxy-Byime Ha ero npocb6y 6b1rb npegcranneimbim
HoHomy rocnogamo BanaxHH.
4 4) ex pang 1821 r. Tygop Bnagnmupecxy omenaeT gmBatry, gm He CROHCHT
opyncHH, nocxonlicy Boccraime 61,1310 HatiaTo Bapogom, a He HM, H npH3b1BaeT 60311) npHcny-
'nano' x Hapogxbud Tpe6oxam4Hm.
4 cj)e p ann 1821 r. 11Hcbmo H3 narepa Tygopa Bnammuwecxy, xanpaHneH-
Hoe xnynepy Mixon= rnoroxfray onioarremillo pocra %Jena noBcTaxges.
130. [ByxapecT,1 4 (1) ex p an H 1821 r. BoHpe-npaxmenH npiummaioT mew.] no
oxpaxe Byxapecra.
131. 4 cl) expa RH 1821 r. HamecrxHnecrHo npHma3bmaeT HenHxomy Hopmmy Hffico-
maw B3x3pecxy npaxfirb Heo6xognmbie mepbi ;pm nogaxnexHH gBIDgeHlig Tygopa BnagfimH-
pecxy.
132 [Byxap ecT,] 4 cp el:4p ann 1821 r. PacxoHbr, cosepinexHme xamianeAcreom
no cminalo HOCIAIIKH nwinacox B Kpatioxy.
[Byx a p ecT,] 4 cl) ex p anx 1821 r. ,I(Hrsax Banaxim coo6uxacr A. Thum cxoe
peniemie npocurb nomouTH flamer c Ayxan gag nogaxneHHH Boccram431 Tygopa BnagnmHpecxy.
Byxape cT, 5 43ex p anH 1 821 r. A. ranni omenaeT pgsaxy, nTo He moweT
B3ATE, Ha ce6a OTBeTCTBeHHOCTb 3a Bb1308 Typemmx soAcH B crpaxy.

135. [ByxapecT,] 5 ci) ex pansi 1821 r. Yisepw,nacrcn pacxo B 700 rpoinert,

npegxamianembix Ha nyTexbie rragepnum ;JAR scagmaxa, nocnaimoro B Koxcrairrinionona c
ap3marsapom no noHogy BoccraHmn, pyxosogHmoro Tygopom anagumHpecHy.
5 cb ex p an a 1821 r. Hamecninnecrxo npma.sbmacr xamHnapy Casse, cepgapy
Ploap,qaxe OnHmnHory H xanwrally Hoaxy cl3apmaxe co6paTb 600 nenosex gna 331HHTBI Byxa-
pecra OT Tygopa BnagmHpecxy.
Byxap eel., 5 (be p ann 1821 r. Hoax Mocxy npancr Toproxomy gomy
Xannui-nona npAgepmcals B CH6Hy xce caoH cgeTa.
7 cPespana 1821 r. ßHBaH npocHT Tygopa BnagumHpecxy npexpamm
soccramie, paHocnam niogerz no gomam H 1I0,11114HHTLC31 Horlomy rocnogapio CHapnaTy Kanilmaxn.
[By xap e cT,] 7 cl) expanH 1821 r. YTElepxgacrcH onnam npxnacox, Heo6-
xogHmLix appayramm oTpHgam, nocnammim npoTHB Tygopa Bnagamupec.Hy.
140. 7 cl)exp an H 1821 r. likicsmo Hopry B3Eapecxy, HcnpaimHxy B ropHte, Irr06m
OH ocraxanca B BeHgmeurrb c congaTamH xanuraHa Holum:ea Marepy.

454
www.dacoromanica.ro
 141. 7 cl) es p ana 1821 r. nopry 133xspecHy =Her HoaHy Marepy, Hcnpasinnw
B BOJIOCTM XamapanHa ;le Woe nonroroszn. nonsonm H amyinecrso PAR BO3MOHHIOTO 6ercrsa
B PbIMHHH.
142. 7 4 esp aim 1821 r. HcnpasHHH B Bbinxte nopytmer HankrraHy rip! gsope
HHHone oxpawns nepexon nepes OnT y npncraHH B Bygeurn.
[SI c c si,] 7 cl) es pang 1821 r. CsegeHHH o Hamane soccraHHH Tynopa Bna-
nmulpecHy.
[ByxapecT,] 8 Itespans 1821 r. YrsepncsaeTcH pacxog B 25 rpomeiel,
npenHasHanemmix Ha nyresme Hsgepsum Ana mina, nocnaHHoro H Tynopy BnagHmHpecHy.
145. 9 cbespan II 1821 r. ,11,HsaH cHosa npHsbisaer Tynopa BnaglibuipecHy npe-
'Tarim» soccraHme.
146. 10 (be sp a A g 1821 r. AnsaH nepetmcnHeT CHapnagy KanHmant rocno-
nap() mepbr, npHHHTme g.1151 nonasneHHH soccramin.
osa, 10 cbesp ana 1821 r. ,E(HhurrpHri BH6ecHy npocHT HcapasHHHos
B BbI.nqe npHexam eine 300 sooppHemnax naHnypos nporms Tynopa.
10 4) es p ann 1821 r. H. B3HspecHy o HamePeHHH Haxognunixen B PbuytHHHe
6onp 6emaTrs.
[10? cl) esp min 1821 r.) H. B3H3pecHy 3anpaumoaeT csexteHHH o cHnax,
nocnaHmax nporkis Tynopa.
150. Bpamos , 10/22 (1)es pa. nsi 1821 r. HepseHsosanlic npocHT XanHol Horry
He nocsinam Tosapsi B Byxapecr.
11 ci) espang 1821 r. rincbmo Ty,qopa BnaHamxpecHy H. BaxspecHy o
npasax Hapoga ».
11 4) esp ans 1821 r. AnsaH nocbumer senHHoro sopiuma KoHcraHTHHa
CamypHama c 6onsunimn nonHomotmamii B aTrefuno gaff nonasneHHH soccraHHH.
[ByxapecT,] 11 cbespans 1821 r. YrsepHgaercH pacxon s 1 000 rpouterf,
npep;HasHaneHHmx Ha nyressie s3nepnua4 JPÑnowropa ApcaicH.
12 4)espanH 1821 r. Tynop BnagsmHpecHy o6sficHneT PomaHanHomy 3a6iny,
nonemy soccran Hapon.
12 4eBpanB 1821 r. ApsrynnHecHy cooburaeT H. Marepy, trro RopsaHe
[OnsmnnoT] ompaskinca c 300 apHayramH nporss Tynopa BnanumnpecHy n WTO B Byxapecre
HCHbabIBalOT senHHHil cTpax nepe) HHM.
[Byxap e cr,] 12 ci) esp ann 1821 r. Yrsep>H,EpercH cymma, Heo6xonHmasi
xamHHapy Canse Ann 3aHyrna4 npxnacos.
157. ByxapecT, 12 cbespana 1821 r. Yrsepw,HaercH pacxon Et 1 000 rpomeri,
npenHasHageHmax Ha nyTessie HsgepncHH gns nsyx BCaglinHOB, HOCHaHHI.DC B KOHCl2HTHHOTIOnfl
c 6oHpcHFun omerom cy.Tragy.
158. $1H yinenrrb, 12 (I) espanfi 1821 r. Xannui 51Hym orrsegaer npasHrenacrey
Banaxim, trro He mower 0,140MRHTb rrpocHmylo cymmy.
14 4:1 es p an H 1821 T. CyMMa, 0,n0/InCeHHaff ;:msaHom Kpartossz y XasHal
SlnymaAJD1 cHapH}HeHHH BOVICH, nocsinaemsrx nparns Tynopa BnaglimHpecHy.
[ByxapecT,] 14 cbespans 1821 r. HpasHrenbcrso yrsepHmaer pacxon
1 050 rpoineil gaff noHymot npHnacos, nocsinaemsnt B KpartoHy.

455
www.dacoromanica.ro
 [Kp a ft on a,] 14 43 cap ails' 1821 r. AoHymewr, BmgaHnsni HanwraHy Hoary
B3JIT3IIHIly 0 TOM, 11TO OH ocno6oHcgaercH OT nogareil HaH won( H3 Tex, HTO CO CBOHMH JIIOHEMH
noggepHmnaer npanirrenbcrno nparkm BOCCTaHHH.
Byxap ecr, 14 cbe H pang 1821 r. KarimaHamm ytmeHmazor Howrponb Hag
HOEMOVI oxpaHoil Byxapecra.
[15? (berg) sag 1821 r.] Tygop BnammuipecHy rpe6yer OT nopHHHa Kon-
craHrmia CamypHama o6sHcHeHHH no nonogy nponcxogsinwx co6brrnii, nocianan emy °gm-
spemeHHo Hapomme rpe6onaHHe *.
Byxap ecr, 15 cl) en paax 1821 r. OcnegommenbHaH Hora o CO6bITHHX B
BaJI3X.HH, nocnaHHasi pyccmua BOeliHbIM BJIaCTHM B Beccapa6HH.
[Kpailona,] 15 cbeHpansi 1821 r. I4oaHH Ttinangoc 3oner HHHonaH F.no-
roan:Hy npinurrb rtacrHe B pa6orax gsisaxa B Kpatione.
Lao 16 cl)enpanH 1821 r.] 4 Tpe6onaHHH pymbmcHoro Hapoga o, cocranneH-
Hoe Tygopom BnagmmripecHy.
16 43e Bp ansi 1821 r. nopgaKe OJIHMTIHOT ogannumaer y aHmirrpHH MaHe-
goHcHoro 2 500 ancrputIcHm 30J10ThIX.
[Byxap ecr,] 17 cl)enpanH 1821 r. KaRmaHambi crpaHm "mum. HnHcrary
apmmuHH, tuna,' oH npeRparun 3Jloynorpe6HeHHH HcnparsHHHon.
Eyx a p e cr , 18 cl) es p ang 1821 r. rIHHH 3asepHer nopHHHa K. CamypHania,
Hameennwa B Kpaflose, tITO noccraHHe Tygopa BriagumnpecHy He Hmeer nowkepHom Hn ogHoil
enponericHoii gepwanm.
170. ap3rainaHb, 18 cl) epauui 1821 r. Backundi Hasnomfq nocunaer ropro-
Homy Aomy Xagnar boa B CH611y mneerHe orHocHrenaHo HoRcHa, nocammoro nporrnat Tygopa
BnagHmHpecHy.

[Byxap ecr,] 18 cbespang 1821 r. Hpamrrenbcrso yrHepmcgaer pacxog H

100 rpoweil nogsemHbrx ;pm nonHonHHHa HHHonae, nocbmaemoro B KpatioHy.
[B yxapt cr,] 19 (ben pa.usi 1821 I'. 11pannreabcrno yrnepacgaer pacxog H 500
rpomeit, npep;Ha3HatieHHmx Ha nyrenme HagepHnin grui scagHltHa, nocnabmoro B K0HCT3H-
THH0110JIL.

173. Byxapecr, 19 c]) en p anH 1821 r. Xp. liana3orny numer KoHcr. Xa,qHm
Holly o HoccraHHH Tygopa BnaximnpecHy.
[Byxap ecr,] 20 (1) eHp aim 1821 r. Hpamrrenbcrno Hmnaer Homarpaw-
geHile caygmepy Hoany ConomoHy 3a repoiicHHe nocrymar B 6opb6e nporrm Tygopa Bnagn-
mHpecHy.
[Byxapecr,] 20 cl)enpanH 1821 r. Hpamrrenbcrno crpaHm yrnepsH,Haer
1 000 rpoineti wanonaHHH Hpantremy Hoamine ,abrimmy.
[Byxapecr,] 20 cbespanH 1821 r. Hora Haiimaxamon BanamH, HanpaH-
JleHH231HoHcy.nbcrnam, B HOTOpOil TOB0pHTC51, tTTO IIHOCTIMHITbI He moryr HMeTh npn ce6e,opyHata
B ,110J1)EHIA XOBBTb HOT:1610 TO.T16K0 C cboHapHm.H.

20 43 espang 1821 r. Mepm gnsi npeRpaigeHHH rpa6mHeil, ranuiembix

ramonceHnbimm T4HHOBHHICaMH.

21 cbespang 1821 r. Baiipairrap Maxane nonyxraer OT KoHcr. CamypHama

750 Tampon J1H npoHopmneHHH 200 congar no HomaRgoii cepgapa HopgaHe.

456
www.dacoromanica.ro
 179. 23 cb e Bp a n H 1821 r. Bostpe nonecnoymT xamtmapy T. MapTorny, Eanytte-
xae not name Caancipmt, o6 ycnexax noccTamm H mepax, npraurrbrx mut ero nogannelmst.
23 do enp oast 1821 r. Boassamte An. IfIncHnannt K nutTennm Mongamm,
B xoTopom OH oasepacr HX, HTO He H3MOIIHT nopmgcon, oanegeHm:ax B cTpaHe.
fleii6ax, 23 cbenpanH/7 mapTa 1821 r. IIHcbmo, B myropomKanogHcrpHst
coo6ntaeT A. IIHHH, trro gam, He ogo6pHeT noccramte Tygopa Bnarmmlipecny.
ByxapecT, 23 cbenpanH 1821 r. 3anHc.xa o npoitcmecrmistx .13 Banaxml,
nocnaHHast pycouno anacrstm H Beccapa6HH.
KHutHrten, 23 cDenpanst 1821 r. TeHepan H. H. HHocoo HoneutaeTreHepana
H. X. BHrrreHurreinta o }mane noceraHHH Tygopa Bnarmmitpecity H o imicrynnemm Bactuma
KapanHA B Tanage.
184. SICCM, 24 cbenpanH 1821 r. Mpocattn Cygy, mongancxHil rocnonapb, Hone-
utaeT Haim Anexcaxgpa I, 111.0 TeTepHst npncrymtna R gettcrmuno no ocno6mxgemno TpegHH,
H npocHT o Hplacbume pyccxgx BOCK B crpoHy.
185. 24 cia enp aim 1821 r. ,11,HamaggH ,IImynapa nonyHaer or KoHcT. Camypxama
7 731 Tanep ,gnst yrutana HcanonaHHH cormorant, HaxognummcH no ero nomaxgort.
186. [ByxopecT,] 25 c/o en p oast 1821 r. HpanirrenacTso ogo6pHeT noxyrmy opy-
)EalliblX xpemneit )13H BO11CH3 HaxogHtuatxcH B Kpatione.
187. [ByxapecT,] 26 clgenpansi 1821 r. Hpamnenncino yTnepncgoeT pacxog
350 rpomeii, magammix n xattecTne nogsemHbtx xypBepy, nocErmaemomy B KoneraHTHHonona.
188. 27 cl) enpann 1821 r. Ropry Boxopecicy npocHT Flinty Bnagecxy, c6opumna
nogaTert B Bbinge, °Toulon= emy npunacm Him 6opb6m nponno noncrarmen.
By xap ecT, 27 cl) en p oast 1821 r. Kagmaxamm o6patgamTcH ICBentwomy
Hooting rpHropmo Bommy, liTo6hz ox npHHHn mepht no ycnoxoemno HmTenert ByxopecTa H
nocnpenaTcmoHan mi 6ercmy.
[ByxapecT,] 27 cbenpanH 1821 r. IIpantrrenacTso ogo6pHeT pacxog
3 000 rpomeit Ha npitnacia gnst xammtapa Commi.
Byx a p e CT, 27 cp e Bp anH 1821 r. Kamtmap Canna nopynaer Hopgaxe
OmintrrHory, Hoatty cIDapmaxe H Xagnot IIpogaHy nepegam Tygopy Bnagmompecxy, trro6m ox
oamtman Kparmny H coennmuicH 6m c ,II,Hamaxpn ,ancynapa; canal Hce oHn ,HOJOEHM cpotmo
npH6brrb B Byxapecr.
28 cbespanH 1821 r. Tygop Bnamtnutpecxy noxaamnaeT, erro Xammt
gait 6b131 normynnex, trro6La yarn, ero.
[ByxapecT,] 28 43enpana 1821 r. Kailmaxamm Honoro rocnogapH ,CRap-
naTa Kamtmaxx ygocToneptuoT nonyHeHne 2 500 rpomeil H3 1C33111.1.
[Byxap e cT,] 1 mapTa 1821 r. YTHepmgamTcH nyrenme Hogeptunt nop-
Tapa Kapa6eTH, nocnaHHoro x myxadmoy.
[ByxopecT,] 1 map Ta 1821 r. YrneprmatoTcH nyTenme HogepHaut cepgapa
Cranpant, nocnanHoro B KoHcrawrmionona.
[ByxopecT,] 1 mapTa 1821 r. Kammtap Canna nonyHaeT 2 000 rpomert Ha
pacxogm no oxpaHe ropoga Byxapecra.
Byxap ecT, 1 mapTa 1821 r. KoHcT. Kamm coo6maeT Xagnut Hony, nTo
nexcena, no xgroptam Hacryrunt cpox, He moryr 6brm onnageHm no HpinatHe nomietmil.

457
www.dacoromanica.ro
 198. CH6Hy, 2/14 MapTa 1821 T. CTaH 110HOBBIT-1 1114111eT 3eHOBH10 1101Iy n Bebry
o6 ysenHtumaloinemcn tmcne noncraHses H mepax, npesnimnurrbnc Tysopom RnasHnu4pecxy
Ann yxpenneHHA moHacrbipeil 14,bnuppeim, Morpy H THcmaHa.
OTeTennin, 3 mapTa 1821 r. Tygop BnasHmupecRy nocbinaeT 6o1pam,
yxpbnnunmcn B BeHeTLITb, TOHOBIA 1710B1,1 H Helm, Ha3HeHHLIX 3a B0p0BCTBO.
5lcci,i, [3] Map Ta 1821 r. B033BaHHe A.T. 14IICHHaHTH HOITCTIHM BaHaX11113
xoTopom ox sasepue HX, T1TO coxpaHHT flO.IIHBII1 nopnsox so Espemn csoero npoe3sa
no crpaHe.
5 mapTa 1821 r. KoHcr. Camypxam so3spaisacr }mile macrb nonymeHHoti
cymmEs.

5 map Ta 1821 r. Cymma, nocnarrHan Tysopy BnagHmnpecxy Es Gummy oT

Toprosoro soma Xasmot 51Hylna.
5 mapTa 1821. armer KOHCT. Camypxama no nosogy Hcnonbnosamin 20 000
Tanepos, npncnammrx emy Railmaxamahur B Kpatiosy.
P °man, 5 map Ta 1821 r. AnexcaHsp 14ncHnaRTH npocHT gimax Banaxxx
npuroronurb np0sH3H0 H nomeLseHHe HRH ero consaT, HoTopme npoilsr no crpaHe.
205. KHILIUHeB, 5 mapTa 1821 r. TeHepan H. H. 14x30n Haneinaer renepana
H. X. Birrrromureibia o co6brrHnx, 'menu= mecro B Pymbnimaix baRDRecTsax B nasape
espane 1821 r.
206. CH6 H y, 5/17 ma p Ta 1821 r. K. Bnaxy13 coo6nracr Kapagnce s 11143y, Tao
cTpaHy 6b131H 1713113BaHbl Typemme Boricxa Ann nogannenHa BOCCTa11101.
[CnaTHHa,1 8 mapTa 1821 r. Tygop BnasHmHpecxy o6ecnemnsaer 6onpam
143 BeHeuab y6enunse H moHacrEspe Xypen.
8 mapTa 1821 r. lipma3 Tygopa Jnognm Co6paHHH He oacRarb 6onpaule
cembH, Hanpasnmonmecn B monacrbipb K031451.
209. Byxap ecT, 8 map Ta 1821 r. 3arrHcxa o nponcineersHax », caymRsunacH
s Banaxxx, nocnaHHan pyccxxm soeHHEam snacram B Beccapa6HH.
T ynbmHH, 8 mapTa 1821 r. AoHeceHHe nognonxonmuca 14. H. Herren,'
reHepany n. KHCeJIeBY OTHOCHTelIbH0 peB0.111014140HH1,TX CO6bITHI1 B PyMbIHCHHX mancecrbiax.

[ByxapecT,] 10 mapTa 1821 r. Kailmaxambi crpaHbi H36HpaRyr senincum

anHameem smecro TpHropHn crquninecxy &sinner° Rumor° norocbcra AnexcaHspa crqum-
necxy-Bynne.
,I1H(Hop m ax, 10 mapTa 1821 r. CTamaTe M3pr3I5HT coo6igacr Xamm4
KoHcr. Hony o 6ercrse Hamner! H3 Kpailonbi no ripHqHne, 11TO Henpemenno npHsyr B c-rpaHy
Typal e.
11 map T a 1821 r. Tygop BnagHmupecxy npHfca3bmacr 1110,IIHM Co6paHnn He
TPoran. soma BOCBMH 6ompcxnx ceMeÎí,Haxognataxca Ha cnym6e Raposa.
KHumHes, [11] mapTa 1821 r. TeHepan 14saH H. 14.H3on nocbinaeT rem-
pany H. X. BHTITeHUITeRHY ICOH1410 AOHeCeH1151 IIHHH no 110130,1Xy CO6bITHR B PyMb1HCKFIX KHF1-
>necrnax.

ByxapecT, 12 mapTa 1821 r. Horra ascrpfulcxoro areurcTsa, HanpasneRHan

Raiimaxamam omourreabno o6ecnemenFur 3a11:IFITES ascrpHrugarx nossaHHbrx.

458
www.dacoromanica.ro
 216. B yxa p e cr, 13 map Ta 1821 r. Be.amaril xaaHatzeit An. cl3Hrurnecxy-Bynrze
npurcsamsaeT HYLK0111110 rpenaHy, HcnpaHHHxy B Byasy, 111jHEIHTb mepba ,I,IJIH Hompaulemea
6eHcanrurrx nueTeneil.
217. By xap e cT, 13/25 map Ta 1821 r. Kailmaxamm HarteinaroT 6apoHa Kpelixem4,
tITO OTCTYTIalOT B ,I(HcypTpxy.

[By 3335] 15 mapTa 1821 r. OTHaa gepeHHH Moineurrb (Byasy) OT ynnaTm

nonaTeri 6oHpnary, a Tamice OT pa6oT Ho y6opree xne6a.
15 m ap Ta 1821 r. HocnaHHe CRapnaTa An. Karnemaxn, Honoro rocnonapH
Banaxwe, mmTponoarny n 3KHTelIHM, 4ro6br 6epernHcb oHH e 3a6nywileHHH noccraHHH *.
-.--110lIFIHTRH,1 16 mapTa 1821 r. B033Balille Tyrkopa BnanHmxpecxy K
>K14TeJ151111 Byxapecra.

KLImnpm a, 16 m a p Ta 1821 r. ~asen clinnHnecxy npocHT HinconaH rpe-

matry Hanecrwrb ero o npornaHweHHH orpHnon HncrinaHTH.
[By xap e cT,] 17 ma pT a 1821 r. Berra:Km:A xamandi An. clokutnnecacy-Bynne
rnuneT Hcnparanixam B Bysay He 01(33bIBaTI, COIIPOTHBReHHH oTpfinam 14IICHHUHTHy nocxonbxy
crpaHa He HmeeT opywni, /croa,' Hm socnpoTHrarrbcH.
223. Byx a p e CT, 17 m a pTa 1821 r. HoTa HHHH, nocnaHHaH mxTponaTurry Haxa-
HyHe OTT2e3Ha 143 CTP3H]bI.

224. M H 3 H Ji, 18 mapTa 1821 r.BoaaBaHne An. HrickumETR IC Harreasim Byxapecra.

225. 18 mapTa 1821 r. BoHpe crpaHbr npocHT Tex, ti-ro 6emanie B Bpamon, non-
riman» Hcano6y pycommy mimo.
18 mapr a 1821 r. (1314pmax HopThi xexafi-6e}o, npriabanaronwil mycynbmaH
B0381:13THTLICII IC CTain,IM BOHFICTBeHHIAM o6bmasim.

KoHcTaHTHHonon s, 19/31 mapTa 1821 r. 3anmcxa, HaxorneHuraHcH Ha

rpygil e npenaTensr *3 Ka3HeHHOTO Typxamn, B RoTopoil H Tyrkop BHanHmnpecxy H All. MHCH-
JI3HTH Ila3bIBalOTCH npertaTennmH.
19 m a p Ta 1821 r. Honmica HeThipex connaT no6pononbgen i, orpa6m3-
11111X Hecxonbialx nomenwon B gepenHe Benenb (Byasy).
20 m ap T a 1821 r. BoaaHaHHe Tynopa Bnanunuepecxy x ,HirrenHm Byxapecra.
230. [20] map Ta 1821 r. BoaasaHne Ty,qopa Bnagamxpecicy IC HCHTe.TIHM yearkoH,
paa.bHcHmoinee 063133.HHOCTH H IleJIH BOCCTalIKFI.

20 map T a 1821 r. Tynop Bna,qHmHpecxy HanernaeT, irro nce, wenaionme

o&nero 6nara, nO/DICHM TIOXIIIHCaTla nosepne OT Beerl ,IIYIIIH
KapanTHH H Cxynems, 20 mapTa 1821 r. Mannancluee 6oHpe normaba-
naioT Kanonnerprm, tITO 6b11m emHyHtneHm HOICHHYTb crpany no npHtnnie npenaTenbcnaa roerlo-
napH ~alma Cyny, H npennaralor co:DopmHponaTb ICOMITTeT H3 CaMIDIX BlIHSTITHYDHLIX 60HP,
KoTophrti nprzula 614 ynpannemee MongartHeFi.
21 m ap Ta 1821 r. HamecTHHHecrno ocHenomnsieT cepnapa Maprma ByTxy-
necxy, HCUBH11K B Teneopmabre, o mepax, npHHHTmx xr,11H npexpaneHHH rpa6ewett.
21 mapTa 1821 r. Tynop npocHT Benaxoro xasHameH aaxpbrrb Topronme
JlaBKH H nocTosurbie ;popal H .IIO,LITOTOBHTb nomemeHHH, TIOTOMY tITO OH BcTynaeT B ByxapecT.
235. B yxa p e cr, 22 m ap Ta 1821 r. OcnegomxTenaHaH Hora orHocaTenwro nciy-
nneHHH Tyrzopa Bnanimuepecxy B Byxapecr, nocnaHHaH pycauem HnacrHm H Beccapa6HH.

459
www.dacoromanica.ro
 236. 22 map Ta 1821 r. flam6py rinenucosmy coo6utaeT HcnpaBHHHy B Bymy, tiTo
Horrenif gepenHH Bannroun, 6nHanx, a »unarm pyrinc gepesem, no6nmocrH oT Bpakund
roTonfrrca 6excaTE, 113 c-rpaxa nepeg TypHamH.
237. 23 m a p Ta 1821 r. KJUITHB 6o51p, gainian Tygopy BnarkHruipecxy.
238. 23 m a p Ta 1821 r. Krouna Tygopa Bnagnmnpecxy 6oRpam, Amman no npmco,rke
Byxapecr.
239. 23 mapTa 1821 r. CnegeHHH o nogroronHe nomeakemdi H npnxogy HncH-
RaHTH B Byxapecr.
240. B e H a, 23 m a p Ta 1821 r. 3 [HmeH] coo6umer CTany, trro Hypc aonoTa HOBEd-
MICH.
241. 24 mapTa 1821 r. Hpam4Teniscrno npmaahnmeT HcripaBHHHam H Teneop-
maHe Hpegocrankrrb H pacnopsnmeHHe cronBHHHa KoHcr. BopaHecHy Tenerm JAHH nepeno3HH cam
Byxapecr.
[B paw° Et,] 25 map Ta 1821 r. Sope, 6maniume B Bpanion, OMICIABBIOT
ancrpHilcHomy amnepaTopy nonoweHHe B BanaxHH, co3,ganureecsrB peaysn.TaTe noccraHug Tygopa
BHagnmilpecxy, H npocHT y Hero nomoum ;Ing cnacemor crpanm.
Byxap ecT, 25 mapTa 1821 r. MHTp0HORET AHOHHCBA oTnexiaeT pyc-
cHomy HoHcynserny, notiemy OH ,r(o cHx nop He goner' go cHegeHHH ny6HH1CH npowniTHe
naTpHapxa H HoTy Honcyna rlinill.
[ByxapecT,] 26 m a p T a 1821 r. Tygop BnartHmlipecHy npocHT y Benincoro
xaonamen nrogen" H Hpanacon.
B yx a p e cT, 26 map Ta 1821 r. Ka3Hatietic-rno nochumeT HcnpaBHHHam ist Byaay
BoaaHaHHe Tygopa BnagHmnpecHy H npHHaabmaeT Hm nogamHTh noscrawrecHHA yx H
co6pam y Hamner' HegommicH.
Kp a ii o Et a, 26 ma p T a 1821 r. Hecrop Hannomm coo6uxaeT cemeficray XagsHH
Ilona B CH6Hy paanwnibre cnegeHHH HacaTenbno Hocc-raHHsi.
[Bp a um H,] 26 m aim/ 7 anpenH 1821 r. rp. BpbunconaHy H rp. rifica
npocHT cDnernnxaHnH nepecnam rio maaHamemuo lix apamaraap 7ypetucomy npanwrenacrsy
nnchmo x ancTranicxomy H pyccHomy HmnepaTopam.
248. [ByxapecTA 27 mapTa 1821 r. Tygop Bnankumpecxy pexomennyex BeJLH-
Homy Kumagai() AneHcaHgpy cDHAtineacy-Bynne Hpanuero AHAutTpaHe ApyraHecHy gnst Ha-
3HalleHHH HCIIIMBHITKOM B TblprOBHUITO H npocwr, wro6br CTOJIEHHH TyCIVIHy OCTaHCH 6br Ha
aatinmaemom Hm nocry.
27 m apTa 1821 r. Tygop BnagiumpecHy ripocHT Bernmoro HaaHameH Ha3Ha-
turrb menoneHa, HoTophiti oTnparucHcH 61,1 c goRnagom B Typinno.
[27 mapTa 1821 r.] BoHpe coo6uraroT BIACOHOti HopTe, tiTO Tygop Rnarni-
mHpecHy H Hapog HOP,HHJIHCS, liT0613I go6mTh crpaHe npana.
[27 ma pTa 1821 r.] Banaurczate 6oHpe coo6uxaroT pyccHomy gapio, BOC-
cramie Tygopa C.TITA(HT Ha 6.garo Hapoga, H npocHT nomouni pyconix BortcH.
[27 mapTa 1821 r.] BanaurcHHe 6oHpe coo6maioT MeTepmaxy, trro noccraHne
Tygopa npecuegyeT germ noccranonHTi, crapme npHsanerkrx crpam,r, H npocHT ero no,ggepHual
npia TypegHom gnope.
51cc m, 27 m a p Ta 1821 r.KaaHatreilcTso nocKaabfflaeT HenpaBHHHamB Cymane
HPHHCCTH B nocnyinamre BOCCTBBHIHX HU4Tejleri gepenHH Homica.

460
www.dacoromanica.ro
 28 hi apTa 1821 r. Tygop Bnagmuyeacy npoccir Hencinoro Ham-cages,' npego-
CTaBITTb emy 12 000 ranepos Ha H3TK3bI BOACKa.
[ByxapecTO 28 map ra 1821 r. Tyaop BnanHmxpecny npocHT Heamcoro
Ha3Hatiesc 1103360THT6CH 0 cipHcbunce 10 myincaguix nonHog.
28 m ap T a 1821 r. 110,1TOBEel Hansnparenr. npocHT HcrzpaHHHHa H ByHay
HemegneHHo Bmcnars notrronme geHbrH, nocccomay Tows rrpmca3 Tynopa Bnannumupecny.
257.ByxapecT, 28 mapTa 1821 r. Alliztax antetzaer aacrpreicuomy areuTcray, ,
x1TO, HBARSICI, Hpememnam ripemgeHmem, OH He HmeumHaercH B Holum:me gena.

28 mapra 1821 r. )1CHTenn cena CraHemrb 065133r1OTC.11 onnarnrb pacxogsr,

cHHHaimme c npmcogom nacigypos.
CHyneHb, 28 mapra 1821 r. A. IlHaaHn nocmnaer mnrpononprry Mongamm
narpHapncee nponname, nT061:4 OH xiosen ero ilo cnegemm Hurreneti,
260. CHynerch, 28 mapra 1821 r. A. 1-1143aHH no6yHcgaer mom:Komi noHopHrbca
Typigni.
[Byxap ecT,] 29 mapra 1821 r. Tygop BnanHmHpecHy npennaraer hurrpo-
nonirry co3Harh coHeuxaHHe c 6oHpamH Aim cocranneHHH crrserHbrx nocnamafi Hamm jayHariccuix
Rperrocreti.

Byxap ecT, 29 mapTa 1821 r. ,1:1HrsaH BanaxHH npocHT 6apoHa CrporaHosa

nongepHcars npH Typewcom gHope npoch6y He npHcbucarb B erpaHy Typetunce Hortaca.
263. [31e1k6ax, 29] mapra 1821 r. M. Cygy HaseigaercH or gapcHoro HmeHH,
wro POCCHH He BBIC171111T worm Typigni H noAgepHacy rerepHcros, Ho mongaBaHam rrpego-
craiumercH y6eHange B POCCHH.
[51ccbr,] 29 m a p Ta 1821 r. MHxati Cygy H3BeupeT AnBaii, Irro nommer
*HpemeHHo * crpaHy, H coseryer ygpentris HpemeHHoe Hameenufgecrso*, a Tamice nocnarb
HaHaneHHe o noxopHocrn Tyingni.
$1c Clal, 29 m a pi's 1821 r. CnegeHHH o coGbrucmc B Mongamni,npmcnamme
KaTIOAFICTIMIH OT Hm. POCeTTH PO3H0Bally.
30 map Ta 1821 r. HoaH, norocber 113 Honoent Kmburryn, ynocronepaer
nonytieHne B033133111151 Tygopa BnagmuipecHy.
30 Mapa 1821 r. rIpmca3 nonHomcmca Hopnaxe XpHcrocbH naHgypam H
apHayram He womb goma H Hmrgecrna 14oHmgm H reopre Marepy.
[Byxapecr,] 30 mapTa 1821 r. HrymeH KorpotieHcHoro moicacrbipH Bb1,111111
2 300 rpouiefl Ha Hymcgm BOACHH.
[51ccm,] 30 mapra 1821 r. BoApe gmaHa nocne orseHga rocnogapa
M. Cygy npiramnaior Hcex Hurreneil ye3ga Teccrab cnolcormo npogonncarb noneHme pa6orm.
KnigHHes, 50 mapra 1821 r. rellepan H. H. 14H3oH ocnegoNumer reHepana
H. K. BffrrreHurrerffla o B.1114511111H, oHaHmHaemom rerepHeil Ha Hacenemie Es Beccapa6HH.
271. BpaucoH, 30 mapTa 1821 r. Nam. 6oHp, 6encanunni g Bpancon, coo6igmor
pycacomy Ixarno o 110J1OHCeHHH B 133113.134H H rpyrgiocrHx, HCIIMTbIBaeMBIX 6eH(313111HM11 OT BOC-

272. [31 Id apra 1821 r.] Tygop Bnagampecxy ocnegomnaer 6omp, 6ewagunix B
Bpamos, o geninc BOCCTaHHH, H HpOCHT 11X co' wygHHHaTr. c 6051133111H, OCTaBIIIHMI4CH B crpaHe.

461
www.dacoromanica.ro
 [C3p a Ta,] 30 map T a 1821 r. JIam6po IIneuncosHy coo6niaer Henpasiuncam
By33y, /no pa6otnie orimosnElarerresi pa6oram Ha simorpagrnixax 6snnuero nenuxoro sopmuca
Hopnaxe cDmanneacy n Capare.
31 m apT a 1821 r. JIam6po Ilneuixonify H ioroer HoH coo6alasyr nenpas-
HHEaM H By33y, erro HCHTeBH gepeHein, pas6eucanHeb H min ne B cocrouinm ssinoninrus nony-
tieHusze npiniaabi.
275. [Eyxap e cT,] 31 m apT a 1821 r. Tysop Enagumnpee.xy npocuT AHHaH ripe-
gins B KoTpotielis oco6bra Tpx6yHan H3 Tpex cyeìl, trro6bi pas6Hpam nporrynxx nxpamel,
cosepinemme naHnypamm.
276. 31 m a p Ta 1821 r. AnexcaHnp HneHnaHrii npocHT Hamecrawiecrso xonarafi-
crsosaTb nepe n naniamm c ,IfyHau He scrynam c apmneilB crpaHy, noTomy xrro meacny PoccHeri
TypirxeR segyres neperosophi o cnomeinni opymuni rerepxcramx.
277. Empnaxi, 31 map Ta 1821 r. Asa 6oninnra kra Empnana npocar y sennnoro
HOpmma Korraxe KoHaxe coseros, trro nm genaTb, H wasenialoT ero o CO6LITHHX, cnruisinieces
TM, H o noseneHnx Harreneri.
ACCIA, 31 map Ta 1821 r. Mirrpononur Monnasini nonTeepacnaer pycexomy
xoncyny nonytieHme aHacbembi naTpllapxa H asepHeT ero, trro npHmeT Hce Heo6xonum1,Ie
[31 m a p Ta 1821 r.] )1(ano6a monsaiociaix 6oHp, HanpanneHHan BbICOHOil
Holm, orHoewrenblio rpa6euceti H y6brrxos, nputinHeHasix rerepHeramx, x ynanemin rpexos
1f3 CTIMESI.

IIEPEtIEHb AOKYMEHTOB

Tom II
1 anp e nu 1821 r. Minima rpyrrind monsasexxx 6oup, peIIIHHIIIHX COCTaBHTb
nonxTutieexylo nporpammy Ha 6naro o6inecrsa H o6pa3osarb otoini nyrem amarsix B3HOCOB.
1 anp enn 1821 r. Monnascxxii ,a,HBaH npma3bisaer WHOBBHRIIM peanut
Tanag, IIyrHa n Texyg oxa3sisam nomonn, sopHincy Anexo KanHmaxy Et gene Hamopa sa 3apy-
6exximmn ,IXBHHCCHHHNIH H nc OTHpLITHH.

2 a rip ens 1821 r. Tygop Enanxmxpeexy ripaica3bisaeT nponycrirrs cembio

A. Exnapa B Epainos.
E yxap eel', 3 anp ens' 1821 r. Tyop Enanlimxpecxy coo6inaer murpononarry
AlloHnexio, trro ox He oTeTyriur nepe n Typxamu, H no6yKriaeT ero He rimaxiam eaoero mecTa,
o6eniau emy 500 naHnypoist gnu .1113qH0ri oxpaHsi.
3 a np ens 1821 r. Tynop Enauxmapecxy npoexT senxitoro xa3HatieH accxrHo-
BaTb eymmy riJ01 onnami connaT, xoropsim nopygeHa oxpaHa roperia Ponixops Bene.
6. 3 anp ens 1821 r. Kailmaicamm KoHcrairrini Herpx u III. Boropmie ispecHT
nurrp ono nwra ,11,nomicHn oeyours o6paigeinie (ap3mar3ap) Hapona Banaxxx * n Typiani, cocras-
neHHoe H nonnkicaHHoe « no npinlynxrensHomy Hayineinno Tynopa
7. 3 anp ens! 1821 r. HcripasHam yeona By33y, rpHropnil Tam H Hinconail
TpegaHy, coo6uiasyr Henuicomy xasHatielo o Haerpoemni Rua-renal yeona H o 6ercrse ropoxian.

462
www.dacoromanica.ro
 3 anpenn 1821 r. Ikeaencrune cymmEa, amanatanmemme KomaagHpam apHayroa,
Ha Horopbec BoanoweHa walla Byxapecra.
3 anp en sr 1821 r. HOH Parcoarup coo6uraer csegeHmi o rerepacrax Boparncy
Aiwa° Ranumaxy.
Byxapec T, 4 anpena 1821 r. Tygop Bnagrmuipecay Hmentaer Benrmoro
HasHameH o TOM, TITO OH pertain conporHansTrbcH HponcHam cDaHapHorco H nro OH nocmnaeT
Harem MaHegoacHoro sa coaerom Ha corteinaHHe B burrriononmo.
4 aupeflff 1821 r. Komarip;Hp HaHrcypciaix =carrell a ApsrauraHr, IIpega ,L[py-
raHrmy o6pauxaeTcH K cepgamo ,11,HamaHrm c npocr6o0 gocramm gayx naH,gyport, He ripen-
CraBliBILIHXCH B II0J10)KeHHEall HM cpolo.
4 aripenn 1821 r. MormarteranI gaBaH npmcasbuneT aopmricy AneHo ICanTc-
maxy nincHarb mepm K Tony, irro6m xopcnno nportormmicr ceabacoxosinicraeHmne pa6arbi.
13. [4 anpenn 1821 r.] MHTp0110JIHT BeiniamHH H Hpyrmoe 6oscpcimo npocar
noggepncHH H aangrrm y gapH AnencaHgpa I.
14. [A c cm, 4 a np e An 1821 r.] MormaacicHe 6onpe sartepfflor A. IIHsaHH, tiro
)1431Tenli c-rpaam He sameinaHm B nporicuregium BoHaeHrurx; B TO »ce apemsi OHH gpocHT nomoura,
xrro6m socnpermrcraortarb npoxoncgeHmo rpeneacrec Hoacranges nepes Mormaamo.
15. [4 anp ens' 1821 r.] Mormarnsare 6oHpe 6naregapHT aacrpHitcHoro Hmnepa-
ropa 33 Hoggepnacy, oicasaHrtylo Km HocHcbom Paa6om.
5 a np e AR 1821 r. Tygop arrangmHpecxy rpe6yer or himponalurra H Beimicoro
'mirages' caegemdi o npormcormumx B MormaaHH CO6TATHBX H npegnaraer Hanarmrr nepernrcHy
HCCKHM gparurreaBcraom Barmy o6inxx geitcrradt.
5 anpena 1821 r. Tygop Bna,gxmHpectcy npocHT BenaHoro HasHamesc pacno-
prmirrrca o TOM, trro6m Hpygrn B Yp3alleHb 6b1.314 oro6paHm go 6onora *.
5 anpena 1821 r. Tygop BnaglimHpecHy rpe6yer or harrporzonara H BeHaHoro
xasHameg pacnoprminscH o peapyrcHom Ha6ope BO Been yesgax.
19. 5 anpeng 1821 r. Tygop Rwaufixpecxy rpe6yer, trro6m BelIHICHA 'almanac
pacHoparguicH npmcnarb nonommy rummies, HaxormugeccH B nporaragmr, B Byxapecr Hmecre
C He06x0p,Hmbun cHapseneamem.
20. 5 a rE pena 1821 r. Henpararmc B61.31113 Hsneukaer nurreneil cen, axormEnurec
Bonocrr tlepHa ,ge Xoc, o meponprtormix nporma 3JIoynorpe6geHH0 H y6ormaer Hic BC1711HTI,
prmbx ononneHrm Tygopa BnarmmapecHy.
. 21. 5 anp en SI 1821 r. HcnpaHHHic ropnca nprishmaer HanirraHa HoaHHa 1Viarepy,
nro6m gam emy Heo6xogamme yHasaHHH HuregcraHe crporax Hpaccasors rocaorgilia caygwepa,
Homaagymigero aoricicamH.
5 aupe sui 1821 r. rlerpaxe Kaparpica Tpe6yer OT Homarmccpa AHacracrm
ocso6oncgeHHH ,rmyx naagypors, nocnamumc Hm sa noxrromamE nouragbmH.
5 a np e n a 1821 r. Peecrpm xne6Hbec nagHort, onegHemro amgariaemmx 6yxa-
pecrcHam cormaram.
Byxapecr, 5/7 amp enH 1821 r. H. Haugpac coo6rgaer KoHcrarrnmy Xarmur
Horry o nononcearm B Byxapecre.
25. [5 a up ens' 1821 r.] Marsap 6encaaritex B ByHeatuly mom:km:scam( 6oHp,
HcanyrommxcH rypeu,Homy npaarrrearcray Ha re, 'ira M. Cygy oTgan many no rumen, rere-
pHcram, H rpe6yronrax HasHaHearm gpyroro rocHogapH.

463

www.dacoromanica.ro
 6 a np en a 1821 r. Ty,gop BnannmHpecxy rzpocar Bennxoro xa3llatrea nocnam
emy 143 xlepHHall anaTolla Typellxoro fl3bIHa H coxpanam notrrosoe coo6urenHe no gopore B
CHJIHCTpy H Bpairny.
L1 "fro p m a H, 7 a np en a 1821 r. Cramare M3pr3pHT runnel. Xagllur K. Holly
o Typellxxx Ha6erax.
8 anp ena 1821 r. >KETena rop. Thrrenrra o6a3yrowsx cogepllram congar
xanaraaa CHmBoxa [MexegHnu,sma], nocrallnemmix TM Tygopom Bnanumnpectcy gna,,,oxpanbr
ropoga.
By x ap e cr, 9 a np ena 1821 r. T. Kapailanollynoc coo6uraer Xanllur Allyury
o nonoaceHHH B Byxapecre H o nollegemur flaw:wpm; H apHayroll.
[ByxapecT,] 9 anpena 1821 r. Krarramma xamHHapa Cassia na genbrx,
nonyaeHubie HM OT nexort ,T43131 onnama connaT.
[Byx ap e cr,] 9 arip en H 1821 r. YgocrollepaeTca, aro apxllmaxgpar molla-
crmpa Pany BOB3 sbrgan 1000 rpomert Ha aync,gbr congar.
32. Kmmnynyx r, 10 a np east 1821 r. r. B3nllny nocEanaeT lla yrsemllneinte
A. Hllcanaurn trepnorinx namamoR 3amicxx pyccaomy zapo, B xoroporr OH tranaraer llem.
lloccraxlla Tygopa Bnarllourpeacy H npocHT y llapa nongepallax B nene =sou:maul ne3arar-
cumocrx crpaxbr H ycrallollnerula mecruoik llnacrx.
11 a np ens! 1821 r. Tygop Bnananurpecxy onseiracr Bernuromy xa3Haaero, Inv
OH ocnegomnea o llcrynnemm Typox H crpany H npocHT ero pacnoparllubc.a o neperione nace-
neHHH npagyllailollor cen raryTpr. crpallEa.
11 anpensi 1821 r. Tynop Bnarllrhurpeacy xonaTailerllycr nepe g Ben:Hamm
xamatieem o6 ymemanexHir o6polla B cenax Bonocrll Aram6ormura H nonaTeit xtuolleciarx umraa
B cbaxenragaxort.
11 an p ena 1821 r. Tynop Bnagnmpecxy npocar llenulloro xa3Hatrea pacno-
p51,1111TbCF1 0 TOM, Irro614 BOACKO ara6man0 COBOHHHOrl Endear° cllelltero roramero mica.
12 a np ens' 1821 r. 06paurennEdi R name u ,II,Hcyprolly ap3 o Tom, aTo6bi
npricnarur Typeiworo npencraBarena, Horopmfr macnyrunsan 6b1 mano6m NacenexHa.
37. 12 anp ens! 1821 r. MOXPEICHHtif ;puma Bbrpallcacr noxllany 6aay Hoalllly
Minurec.xy 33 To, aTo OH yourpun manna! ye3ga Bacnyfi H 3acramur rur o6pa6amiaam 3emnio.
13 anp ensi [1821 r.] Tygop Bnananurpecxy npocHT Bentucoro }maxima pac-
110pFIAHTbefi 0 Tom, trro6ka ye3rllnae mcnparnunca nocenana 6ollartunix c 6eperoll flyllast marreneit
na ymacrxax naxoTHoll 3emnir H B mec-rax, nparogarax nna nacr6ain.
13 amp ens' 1821 r. Ben:worn ica3aaaeri npeprllicsmacr Haapainnucam By33y
coo6uram o nonomernm B ye3ge.
40. 13/25 anpesisi 1821 r.Coo6rneHlle H3 Koacrawrarronona o6 arronccxax co6ra-
mil 13 Banaxm H o mepax, npegnoncemmix Typirfieg.
14 anp enH [1821 r.] Tygop Bnanumnpecxy npocar HeBHHOTO Ramming
ymetmunrm xa nonownry ganb cena Kpelleurm Bonocrx Ca6apyn je Cyc (Hab4oca3).
[Byxap ecT, 14/26 anp en a 1821 r.] Banaincialli ¡asan crrpHllacr mepbr,
npegnprmarme A. HllornanTn, H Tpe6yer or Hero npexpazgenHa immyclla B03313311Hik.
[14] a np en si 1821 r. MonnaBourit gHllall nocianacr ary HeTpaillr Herpa
cn3rapa I'm:Tana Simallum K 6paHnoricaomy natue, t1r061a goica3aTs emy it xenpuiracrnocm
crparna x 6ymy.

464
www.dacoromanica.ro
 15 anp en 11 1821 r. Hpasmurae 6oHpe =Humor 30 000 ranepos y 6apoila
CamenapHe, trro6m onnamm crpramy Byxapecra.
Byxap ecr, 16 anpensi 1821 r. Ty,qop Bnarrammpecxy nanymaer 80 000 rane-
pos OT xasHamegersa ;puf Hymcg o Hapoimoro co6paHmsx *.
46. 16 anp en"' [1821 r.] Tygop Bnarararapecxy npocar seratmoro masHamea paso-
criara nHcbmeHHwe o6pargeHHH Kyesgam n coo6uram emy, npH6bram JIH mrrap HOHHII3 KHaHy
CTOJILIIHI( KOHCMITHH BopsHecxy.
47. [B yxap e cr,] 18 anpenH 1821 r. PacnoprameHHe o srannare 500 ranepos Ha
pacxogra cronr.m,ray K. BopsHecicy H mrrapy )KHaHy, nocnambum c rpamorahuo K crumerpHii-
cmomy mame.

48. [Byxapecr,] 18 anpena 1821 r. PacnopraxesHe o Bramare 520 ranepos Ha

pacxogm mraucaHam, ompasneHHram B yesgra H cepxarm.
49. 18 anpenH 1821 r. Hopgaxe OJIHMIIHOT npe,grmcmsaer He.npasHmcam B
TeneopmaHe npararm mepm x nolimme naHgypos H apHayros, 33HHmalouppccsx rpa6encom,
nocnam Ha cyg mommrera 113 KmmnynyHra.
[51ccim,] 18 anpeng 1821 r. ,11Hm3x npmcammaer Hcnpamm,mam B Jlopoxoe
npecnegosam sa zumusucom 6yHra H sepxyrb cenbcxoe maceneHHe K brapHomy wygy, nocxammy
rerepHcrm y6pantici. H3 crpammo H me ITIMX001(HTCH 603ITI,CH * Typarjoix moficx. .
19 anp e .115I 1821 r. 1Varrponalurr, enHcxonm H 6oHpe nasHamalor Has=
MaxegoHcmoro csonm genyrarom B Haparmoe Co6paHne.
[T mprosH un. ej 19 anpenx 1821 r. HpoxnamauHR A. Hnomairm K HCHTe-
J'AM Bramara, B moropoR OH Esnaraer CB010 rommy aperara' Ha ilanbrietiluee yarpoficrso crpaHm.
[11-20 anpeng 1821 r.] Boasmamle cHnxcrpralcmoro naun", npHsramaroinero
x3rHarb rereplicros 143 Mangaran" H o6ecneturm ces.
21 anpeng [1821 r.] nos:Rosa-Hm Hopmaxx XpHcroto upocHr npHcnarb emy
Cnarmy con/qm., cornacHo npurcasy Tygopa Bnarrammpecxy.
55. KHIHHHeB, 21 'tupen"' 1821 r. AoxnagHasIsarmcma remepasa H. H. limosa.
co6brnurx B rIplIgyHariCHHX mrauxecrsax.
22 a np ensi 1821 r. Tygop Bnarasaxpecxy npourr senmcoro masHameH nopy-
1114T3 ogHomy H3 mcnpasHmcos Ruanos" nepecenms npHgyHaiicicHe ,gepesm" BO sHymeHHHe
o6nacm crpaHm.
22 anp enx [1821 r.] Tygop Bnagmmxpecxy nepecranaer seraraomy xasHamera
nonymerame or Harpasmraa micbma H gemmx H rpe6yer, wro6bx Ha atoro Hcapasraraa
B03H0HCHJIII OTBeTCTBeHHOCTI, sa sosspar 5 000 ranepos, B351ThIX Tygopom Huahua y Xammu"
51Hyma.

22 anp e JI51 1821 r. ,if,ymmrpy rrap6H Hsmeinacr Mana Bnagratrapecxy o ropa,

xrro OH He rpoHer Hmyraecrma Jlaygara cDpymymaily, 6ygrul ero coceo m H gpyrom.
[Kpatioma,] 22 anpensi 1821 r. tlenosex H. rnorossray coo6raaer emy, trro
H. Conomoa He gaer nangypos gns" 6oHp, tiro caygncep Kocrx npHmrawn x H. Camypxamy
Kanacpare, H HpOCHT ero, trro6m Henocnyumoro EamorpagapH Orarary ampararan,' Eta gonpoc
x B. ressmeromaliy.
22 anp e JI g 1821 r. Kanuraap Cassa nonymaer B xasHamegerse maproscxoe
manomaHHe gnsi gem46aum Mracalum H ry41ex41i6aunt jrixourrpma.

30 C. 70
465
www.dacoromanica.ro
 22 an p en fl 1821 r. Cepuap Hopgagit OJIHMHHOT npe,3nHcbrnaer Teneopman-
CKHM HcnpamniKam oTnpaHHTL B r3eurrx ncex HananbmIxos cemll ye3gHbzx KOHMAX notrr amecre
C HalefouiHmucH B MX pacrlopmmeHHH Hmannzamx, nonzagmu4 H Te.neramx.
23 a np en si 1821 r. Tygop Bnaukumpecxy npourr HenHxoro ica3Hatzezz Hamm-
turrb neTbzpex 6omp, nro6bz orne3TH ap3b1 B BRAKE! n Eparzny.
TbzprosHinTe, 23 anpenH/ 5 maH 1821 r. Anexcanup lincHnaHTH °Timex
pacnopsnxeHHH B CH513H c nHcbmamiz, HaikqezundmH y AoKTopa TeogocHe reoprHage, xoToporo
Tyrzop BnauumHpeacy oTnpaenn B SpaznoTt.
E y xa p e cT, 24 a n p enn 1821 r. Tyuop Bnaummxpecxy np1xa3binaeT HarAchr
Kbimrame nponycnrrb C:KOT norotera K. ronecxy.
65. [24 a Hp ens' 1821 r.] 10cy4z-natua nrarabmaer Hummel Monuarunz HepHyncH
YIX 33HHTHSIM, o6ezgan rroxaparb mum ynacnuncos HoccTaitHH.
25 a n p enH 1821 r. Banauzczniri unnaH 6epeT Haatímbr 70 000 Tanepos Ha
Hywan cTpaHm.
25 a n p enH 1821 r. 143HecTHH o 6ercrHe Hurreneri cen ye3,3a Bax3y H o Hanle-
CTB1114 TypOK.

68. Byx a p ecT, 26 anpejin 1821 r. Ty:top Bnauziruzpecxy Tpe6yeT HomtpazgeHHH

c nonnyTH HmyuzecTsa 6bnnuero rocnogapsz A. Cyny.
69. 26 a np en H 1821 r. MonuaBoadt gHaax nockanaeT meuenzumepa Hinconazz
Matigpfi H gunat CHapnaTa Xepecxy mrcacimy H3 BpaHnbz ;Ins' Toro, 4ro6bz HmecTe c OTLIOM
reAeOHOM OHM aacHHgeTenbcmortann BepHocis path! * Ilopre H ROK23.1J1H, tiTO monuanaHe
6b13nz HenpnnacTxm K 6yHry r.
27 a rip enH 1821 r. Tygop Bnaulimlipecxy Tpe6yeT y senHxoro xa3Hatzea
5 000 Tanepon Ha HpicAbi BoricKa PI 2 000 Tanepos Ha manosame 6epeitTopam.
RHyuzenzTb, 27 anpejisi 1821 r. K. Hynconae coo6znaeT Xag,acH Anyury, %ITO
klopgaxe aTIHMTIHOT HoeHan c Typxamx B IIHTeum H 11TO Poro6eT 6bzn cxHatieH.
72. Op zu o Ha, 27 a np enH 1821 r. IleTpazwc Kynaorny H3HeznaeT Xaguill 51Hylua
nepexoge Typox H KanacpaTe H o norn.rrxe Halm H3 Aga-Kane cxHaTHTL Xt. rbip6H.
28 a n p en g 1821 r. Tygop BaagHauipecHy npocHT Henrixoro Ka3Haneft npH-
cnarb emy rapaHnno OT HmeHH =Ham Ha cymmy, Heo6xogHmyro BAH Ha6opa 4000 ruzarmax
COJI,IlaT.

28 anp enH [1821 r.] Tygop Bnagamxpecxy npocza Henmoro xa3Ha4eH

cocramrzb °nail:a Ha Hezzoropaze coo6znemuz u rpaatonza, 91061.1 Hocnam Inc HcnpaHHHHy
Bbinny.
75. Byxap e CT, 28 a n p enn 1821 r. J1HBaH npeurmcbmaeT yrznanzm 5 000 Tame-
poEs 3a Haem 20 ruler, r cnyHannnux rocnommy cnyuznepy Tygopy Bnaurunn. peaty a.
28 a n p ensz 1821 r. IlpHruzcbmaemoe reopre Jla33py miasma o nonbrricax
xaminapa Camtbz ocHe6ouHis 6oHp, 3azcznotzeHmax H Benseuepe Tygopom Bnagumxpecxy, H o6
oTcyrcTHHH npouosomxTHHH H ByxapecTe.
28 a np en n 1821 r. ropouc.xoe ynpaHnemze Tanana coo6nzaeT crapocre rlymbt
O mepax, RoTopme npumyT B oTHoznezuni nomarenEnunxcH B Rime 60 apHayros H rpenecxxx 6calloEt.
78. CxynFrnbz, 28 a np enH 1821 r. PoceTTH-Po3HoTtaHy npoctrr ry6epHaTopa Bec-
capa6HH npasa Ha y6ezzonue g.T151 ce6H H cHoero CblHa.

466
www.dacoromanica.ro
 [ByxapecT,] 29 anpenx 1821 r. ,11,HHa13 cagacr pacnopameHHe o 'mumsTe
1500 Tanepos Ha rmaaHme npracnamagrm Tygopa BnagnmHpecxy.
[B yx a p ecT,] 29 anpenx 1821 r. npe,gnuicsmaer ynnanrrb 272 Tanepa
IIOCJIMHOMy B FICCbI i.cypbepy ascrpHilcxoro areHrciBa.
81. 30 an p e J151 1821 r. Tygop Bnagmalipecxy npocirr Berm:icon) HaaHamea sbmarb
naex, npmnrrarougulca oc-ranmisim 370 Herbepam, Haxogriummca no Nomaxgoit Xammi rIpogaHa.
82. 30 anpeni 1821 r. Tygop Bnarnompecxy npocHT Hemmoro Ham:m.14ex HbIgHTS
naex, cnegyembdi ocranmisIM 15 congamm, HallfabIM ANA ycHnemm oxparmr Byxapecra.
30 a np en H 1821 r. CTOJU.HHK )1,maHH Opamax npoc.HT Herumoro xaaHamen
nog:meaTh micbmo, t4ro6s1 arnpaburrb ero name H BHAHH.
30 anpena 1821 r. Peecrp xne6Hbax nafAxos Ana 6yxapecroom con,gaT Ha
anpenb.
[Byxape c TA 30 a n p enx 1821 r. Peeerp naiMos Ha anpenb gnx Haxogmt-
unmca B Byxapec-re congaT.
$1H y in e HIT a, 30 anpenx 1821 r. K. Huxonae coo6uxaeT XagmH 31Hymy o
HenommoHemm 6apu1umsnr xpecrbaH H noBegemm mortal, HomaRgyembnc klopgaxe H 1:13apmaxe.
30 anp en 1821 r. MmTpononHT BeHHanum H 6oHpe npHasmalor K cnoxoA-
crEtruo marrenefr yea,ga Aopoxoti, Horopme, noggasumcb JIOACHIDIM cnyxam u, mecirg Tomy Haaag
Hamann nepecenamcH.
30 a np enx 1821 r. 14cnpaHHHK yeaga kinmg enwrap Orypaa npHasmaer Kirre-
neri K HoopymeHHomy BbICTyILTIeHHIO lIpOTHB rerepHcros.
89. A n p en b 1821 r. Tygop Bnagmaripecxy ygocrosepacr, xrro car nonrum 1800
Tanepos OT xaaHameilc-ma.
90. [KoHeg anp ena 1821 r.] IInaH gericrsafi, Hanpaenemma npoTHR naKay-
pos Tygopa Bnagumupectcy 1 reTepHcros.
91. [Anp enb 1821 r.] MongascrcHe 6oxpe goxaasmatur iapio, trro murrenx
Mom:pi:am Henpmmacrimi K Hoccramno, H npocirr noggemmul gnx o6ecneiremm 6e3onacHocTH

[Anp enb 1821 r.] Camem llyTHsr MHxarm Beim goxnagsmacr npasurenb-
crHy o nonomeHHH B xpae H npegnaracr psi g meponpxymei c gensio HoccraHoHneHml nopmma.
[A np e nb 1821 r.] ,Itoxnag nognonRoHmma II. llecrena o CO6BITHBX B
1113H,KyHACKHX icHfoxecraax.

1 maa 1821 r. Tygop BnagnmHpecxy npocHT Henkworo xamaxlea pacnopa-

=Thal 0 TOM, tIT0612I Hcnparmmoi H r0p>Ke H Mexeginme BbIllaaTHJIH ,KeHoicHme cymmsr,
B3HTbIe HM 1330AMBI Ha HyKgsr apmmr y rmla OnpaHa H CDOTbI IIonomvra.
Kp ago H a, 1 max 1821 r. Hecrop Iloncomm coo6macr Toprosomy gomy Xagwri
Ilona cmegemin o npoTHHopetumsm nplixaaammx Haiimaxama H Tygopa Bnammupecxy.
5IccbI, 1 maH 1821 r. CexpeTapb ascrprgIcxoro areurcrsa Kairremlip ygocro-
HepHeT, 11TO CTOJILIIHK 140HHIP Byra 6bIJI asmymgeH aannamm xcanosam,e apHayram reT-
maHcrHa.
il HT emTH, 3 m a H 1821 r. AHacracHe Eycraxme runner B CH6Hy XagmH
SIHymy o cygb6e cHoero wax KoHeraHimm, npHroHopeHHoro x cmepTH Tygopom H aaTem nomx-
HOBHHHOTO.

30*
467
www.dacoromanica.ro
 98. 4 M8 si 1821 r. Tygop Bnagmmpecxy npocHT semmoro xa3Hatieu nocnam emy
narepb npogosonbcTsHe H 10 000 OK COBH.

99. 4 mau 1821 r. Hmxa 40 6ernmx nappypos if oTnpamm bax =mall/worn Ha

meernmeclumme HaTopumbie pa6oTm.
100. Kp ati o Et a, 4 man 1821 r. KoHeraHTKH KaHegoc ITHILIeT Xagum 31.Hymy o
3axsaTe opynam cepgapom ,II,HamaHgH H o Henommosemm aurreneri.
101 . 5 mau [1821 r.] Tygop BnapHmHpecxy npocHT semmoro '<mummy' 3amemrrb
Ha crpoiixe Khumem, tienosexa Camypxama gpyram, 6opee npepaHHum.
6 mau [1821 r.] Tygop BnagnmHpecmy xogaTaficrsyeT nepeg senumun xa3Ha-
4eem o6 ygoaneTsopeipm ppocb6m Xagum IlpopaHa H Anexcampa Ilasnomitla Htmonaemma
oTHocHTenbno 6o.nrap H3 ByxapecTa H HabcDoscRoro ye3ga.
6 mau 1821 r. Tygop Bnagumnpecxy nopTsep=gaeT nonygeHHe 2 000 Tane-
pos OT Ka3Hatieticrsa.

7 m au 1821 r. Mcnpasubm Bpanna4 coo6maeT Typopy BnagumHpecxy, trro

nog smunmem cnyxos o HamecTsm4 Typox B erparry umTemi ero ye3ga pa36emanHcb. OH npo-
cur nHcbmeHHbrx tmcrpyiamti gnu ycnoxoebum ymos.
X y ni b, 7 Mau 1821 r. Xymomil enHcxon ManeTHR rumneT are, trro6ba ToT
nocoseTosan upiTenum He nobmgam ropoga.
Bp autos, 9 Mau 1821 r. Ap3mar3ap 6emasumx B TpaHcHnbsampo sanatu-
CHM 6oup, xoTopme npocuT Typubno pbacTypsTb npoTHs Tygopa H 14ncznaHTH.
o 9 Mau] 1821 r. OcTamumecu B ByxapecTe 6oupe, nog gapnetmem noseraH-
pes, npocuT Merrepm4xa nosmurrb smecre c pycamm pape ua Typippo, 14T06IDI 6b1311i soccra-
HosneHbx npeuame npmmnerbm Banamm.
108. 10 m au [1821 r.] Tygop BnagHmHpecxy npocHT senbmoro Ra3Ha4eu pacno-
pm:Ruben o pepesoge cepgapa limpsy c mecra mcnpaPHHxa &LIMB Ha meco Hcnpasamca
Mexegmme H oHa3HatieHHH nonmosmixa Barium renbmegmany H crontauma ,a)KbirmpTy Ha
030KHOCTI. mcnpasmmos B BbIJIMe.
10 m au 1821 r. Tygop BnagHmHpecxy npocHT semmoro xa3Hatxeu npucnaTb
emy B narepb 3 000 OK COBH.

-- 51HymeinTs, 10 mall 1821 r. ifi. XpHcro,gyny HssemaeT cepgapa Ilonxxpo-

Hbm o6 y6Hilcame H. Kynorny H o Henommoseubm 6apimummx xpecTum.
Tmprosu ar e, 11/23 ma u 1821 r. AnexcaHgp I/IncHnaHTe mune T Hop/lase
0.immnHoTy (?), =no pyxosognmoe Kawr3xy3HHmm gstimekme soricxa Heo6xopHmo H ttTo Tygop
BnaglimHpecxy nocrynaeT 'HenpasHmmo.
12 m a fl 1821 r. Typop BnagHmHpecxy nonygaeT 300 Tanepos OT Ka3Ha4etICTBa.
Byxap e cT, 12 Mag 1821 r. Ka3Ha4eficrso HamagaeT cuygucepa Hmconae
rpemmy Hcnpasmmom yem4a Cnam Pmmmum H nopplaeT emy co6Hpam csesepHa o Tom, ß trro
TIp0HCICOJAHT B MOJI,BaBHII A.

114. Opinos a, 13 mau 1821 r. I1o3UH3axx AHmHTpHy H3se1aeT Xagum 31Hyma

TOM, trro no npmm3y Tygopa nneHmae Typal 6bum ocso6omgeHm.
115. 14 m au 1821 r. Tygop BnaggmHpecxy nocbumeT 10 naHgypos conposouplaTb
go TmprompuTe 6yxapecTomx 6oup, Haxogmunsxcu B 331CJII0MeHHH B BeRbBegepe.

468
www.dacoromanica.ro
 [14 mast 1821 r.] Tygop BnagHmispecity paveinacr Henincomy xanHatielo
Anexcangpy 4:13Hintnecicy-Bymie yexaTE 113 Byxapecra.
Tn or oria, 14 M H 1821 r. limecTHH o nonnuce B. Bitinnopsnly B neptiegax.
ByxapecT, 15 maH 1821 r. Tygop Bnartumnpecxy 6epeT B33111$113I 240 000
Berl OT Hmetut xasHamencrria, trro6bi =Hamm Hcanoname aparam XarnrcH IlpogaHa H
AruourrpHsi Maxegoncicoro.
119. TEAL> r oast= e, 15/27 mast 1821 r. A. 141w.x.naHTH runner Plopriaxe Onism-
insory (?) o TOM., tiro Tygopa Bnagsimitpecxy npegyripegiunt o Heo6xonsimocr1t no6era H HT°
Carom ornpartwrcH B TbIprOBHMTe.
120. 15 mast 1821 r. O conoxemsx (DoitinaH go6porionEgamit.
121. 17 man 1821 r. TI.Hcbma marpononsrry Bennaminty it or Eicex, He noitHHys-
mint nemino Mom:immix i, H xoropant ero npocsa BO3BpaTHTLCH H oniscbinaior emy Hac-rpoenHe
crpaHe.
15 man 1821 r. 143Hec-nut o nonoweHHH B Xhiptiearrx H MinanyHeinTH
(PomaH), re >surreal' nposn3Hnii HenorwHoriemse.
ACCIA, 19 maH 1821 r. Ilpoxnamanini T. KanraxyaHno-,IkenHHy npH ero
noaripantenint B Mongarnno.
124. [KOHCT3EITHH01101112, 21 iaasi 1821 r.] c13Hpmart cynTaHa Hanaincintm 6ost-
pam, cogepwant Tpe6onanite o6 onaaanitH nomonill Typernatm Hortcxam npit now:maim
BOCCT3HHH.

125. flHTeUITH, 22 mast 1821 r. 3oToc1 Peccac coo6inaer XamscH 51Hylny o6

o6craHoince apecra Tygopa Bnarnamispecxy H ero narepe.
Tniprorillurre, 23 M a 51 /4 11101131
11 51 1821 r. A. 14.11CHJI3HTH nncrmeHHo 11311e-
upeT ognoro 113 reTepHcranni RomaHrinport, tiro Tygop Bnagsimitpec.xy saxinotteH H TiopEmy
B TLIprOBHIBTe, H y6extgacr ero BeTy1111T1, C BOrICICOM B 3TOT ropog.
IIHTelIITH, 23 Id a 51/4 MOHR 1821 T. HopgaicH OJIHMHHOT o HaxamHHH
Tygopa BnagismHpecity.
5Iccbi, 23 m aH 1821 r. r. KaHraitynimo y6excgaer cosign He na6HpaTE y
>stiffeners noinageit H nene; B curiae HeTIOBITHOBeHHH BHHOBHHICH norinmar HCIU110,1eHHEO 113
pm:Kos apmint.
129. TIHT emir H , 24 mast/5 H io Ha 1821 r. Hopgaxe Onimuntor, Roams (Dap-
matte, XamitH Ilpogas ii,17. MaxegoHciant HaneigaioT ogHoro 113 pyxorioporeneri TeTepast o Tom,
HT° onH 06141E1131H Tygopa Bnagsimispecicy Hegocrormbim 6bITI» Romawinom H tiro onn rips-
3BaJIII Ha ero mecro Hopinixa r. Baiunly.
ACC121, 25 mast 1821 r. TIpoicnamartHH r. KairraicynitHo-Aensiny x 6oHpam
Erroporo 1f Tielsero panra c Tpe6oranntem o noggepHate Terepint.
E yx ap ecT, 31 maH/12 11 10 HSI 1821 r. YripunscHn coo6inacr 6eHtaraurtm
Bpainon mirrpononirry H 6oHpam ripHrnarneinte Rartmaxama HepHyrEcH Ha pormity.
[Maik, 1821 r.] 06 onion:mum monganciatx 6ossp x C06/31THHM 1821 ropa.
11 H 1821 r.
K on oy [$1 c cm], 1 11101131 TIpoRnamaintst r. KaHranyanno x Harm-
IDIM MOJI):1313HH 06 ero incrynnenint 113 ACC.
134. Epamon, 1 1110113111H 1821 r. FlamsrrHast minima 6osip, 6encarsunix B Bpainos,
nocnaHHast pyccscomy HmnepaTopy.

469
www.dacoromanica.ro
 CTbIHH33 8 HI011 51 1821 r. r. KaFrraxyamm mmy aanpeuraeT }commix-
pam H congaTam HmeunmaThca B ynpartneHne crpaHoti.
3 xl0HH [1821 r.] 11Fr. Boroprtge npocHT marparrenara Bemsamma Kocraxe
1303BpaTHTECH B crpaHy.
5 mot's' 1821 r. KomaagyrourHir Typernoxma Hoilcrcamm 3abxamica Mexmeg
Axmeg Tpe6yer OT ropogoarx snacreil Byxapecra 25 000 mracrpon Ha correpwanne ROACH.
panto s,] 6 01011/1 1821 r. Banamaure &lain npoorr ry6epHaTopa TpaH-
CliabBaH1411 pacnopagrnscsi o soanpamemm Ha pommy xpecTsan, 6e>Harturax Tyga.
7 HIOHM 1821 r. Myxaclam Aacypirmy Hamann Xarar yupexaeT yarrpono-
JIHTa AHOHHCHSI JIyny B TOM, TITO 011 He TIPHHHJI mep TIPOTHB BOCCTHHIITI.

10 HroH a 1821 r. CamgeTenbcrao o nomagonamm rracnuma Hoceramta

H. Pacxpaira.
[Bp a m o 12 HIOHH 1821 r. Bemammre B Bpamos 6oape aanaramr
K. Hero,' npatirmbi, no xoTopmm oral He moryT HepHymca Ha pommy.
142. X op o gHHtz errh, 12 nrox a 1821 r. Bacane Karma. coo6maeT 6earaamemy
. qepHOBLIM Apaxamr POCeTy, HPeCTIsalie B ero IlMeHHH OTHH3LIBMOTCH pa6oTaas, oco6eirao
nocae nprixoga T. KaHTaxyarmo c ero reTepricrahur.
14 1410 H si 1821 r. Kagmaxam K. Hel-pH Boapamaer, npnumna, no KoToparm
6earammre B Bpamos IiIHTP0110/111T H 6013Pe He BO3Bp3114310TC51 Ha POMMY, He060CH01343111,3.
[15? kilo HA 1821 I..] IlahurrHan aarnrcxa Teoprmo KaHrucyarmo, a xaroporr
emy onactaamor 6egcnam, nputameturbie a, Mom:Lamm reTepircramt, a Tpe6yeTca, trro6ta om He
aburyaran 6onmne B0331331IHR.
SIcchI, 18 H lox a 1821 r. Ilaxapmix r. Bpaecxy OT immix Hearali-6en yrosa-
prmaeT 6oap Hemarax yeagon HepHyThca B CBOH 0M H Ha cnyar6y.
[23 1110 H SI 1821 r.] Apamaraap 6pauronamx 6oap, o6pamermbrii K Type/pro/Hy
111331314TeJibCTBY, B xoTopom OHM cpotmo TIPOCHT yaropaTh npireag rocnogapa mepla
,E(JIH TOTO3 HT06bI HM OHM 113 noncramres, 6eHcamffax aa rpamnry, mucorga He mor 1303131Y3THTbCSI
crpaHy.
KpaAos a, 25 HIOHH 1821 r. K. KaHenoc coo6maer Xamiar 51Hymy, Ann
MK/WM C,11310TCH Typxam.
2116H lOHn 1821 r. AHacracrie Maxanoray npocHT Xamfar TIpogarra npacnam
emy nopoxa H narponos H 06sacHaeT emy, HTO mmyTh He aamemaH H gene o aarkepame ero
armnama.
Opmors a, 1 axon a 1821 r. r. OnpaH coo6uraeT K. Xamiur TIony o conpoirra-
eHnn HoccraHumx naHaypon ir o nonyuernm nacnopra Ana 6encanmero B Ascrparo Homma
Conomona.
4 am n SI 1821 r. Bearamuml B Cytmay r. TIanurany coo6uraeT IIIT. Boropmge,
TrTo OH He mower eepHyTbca Ha pommy no 6one3mr H nTo gpyrae 6oape pacceraumcb no riceft
Byrcomme.
C 6 Hy, 8/20 along 1821 r. r. Menerrnrc coo6nraer HOBOCT14 A. Banape,
ocyargaa nonegemre marponomna H Hexoropirx 6oap.
K onturica ynbi 11 "Ilona 1821 r. MHTponomiT Bemanum coo6rnaeT reHe-
parry HH30BY5 HTO OH OTBeTHT Ha 1113Cba IIIT. Boropage, npriabmaminero ero nepHyThca Ha
pormHY, nocne Toro, xax on cronoparca c 6oapamH-6eareHu2mir.

470
www.dacoromanica.ro
 Bpamo s, 12 HIOJIH 1821 r. ilamfrman aanscsa smsrpsposasumx 6onp pyc-
csomy nap° c onscannem rpa6esseii H nacnans, rumeimmx Typsams B Banaxim.
12 }lions 1821 r. Kexas-6e11 oT smells cepacimpa B Bpanne nplisashmaeT
yesgsbiux aran npexpaTirrb anoynoTpe6nenlin no OTHOIlleHHIO X ((I:wpm:am nogassbm
155. nines, 15 limns' 1821 r. rpa6enul acsepnnes B lumina Apasaxa PoceTa
H onycromense am6apos xpecnnsams.
156. ropw, 17 HIO AR 1821 r. MeorAennamep KOHMHTHH, 1123HageHH1a1 Fops-
cnsm camemem, msernaeT Xagnm Anyma o crommosemm Typox c noscrannams B 01060314H.
157. Rpaiíona, 19 H 10 JIH 1821 r. K. Kanenoc rmureT Xagnm Allyn:1y o6 y6basax,
nrumnsesimix BO3MYTHBLIIHMHC5I 6apHAH3Hb1M14 XPeCTLFEHaMH.

158. C 11 6sy, 20 H 10 JI II 1821 r. A. Mum coo6uxaeT mifrpononnTy ZHOHHCHIO,

,ITO OH oTnpassn narno ncano6y 6onanumx B Epamos 6onp.
159. [E pamo s,] 20 H1OJIH 1821 r. A. KcenoxpaTric nnmeT Xagnm Slaymy o TOM,
tITO no cnyxam POCCHSI 061,13B14J1a sormy Typnan.
Xager, 21 xionn 1821 r. 1/13secrsn o npecnegosamm n y6M1cTse nannypos
iinuaTeneil TypRams.
Opmos a, 21 [n 'ORR] 1821 r. r. Onpas coo6uxaeT K. Ilony, =no B Banaxas
rocnogcTspoT Tyrant H 4TO TIOBCTaHHIII OTCTY112.10T B ropsme cenemm.
23 HIOJIM 1821 r. lipaRaa sexas-6en scnpassmcy B Xepne npmnrm mepbt
nonmse reTepncTos 1.1 pacnopngsTBcn o cna6)semn1 Typemmx saws.
0 pill° B a, 24 MOHR 1821 T. O sbrcTynnemm nangypos B BbIptl0p0Be.
Opmos a, 29 H 10 RH 1821 r. lissecTim o npecnegosamm nangypos H Fix
nepexoge B Ascrpmo.
30 11103111 1821 T. FICIIpaBHHKII yeaga Bymy nplisamasaloT saTacpy BOJIOCTH
Cnsmix nomygmb K nosirnosenmo 6aprnmmmx xpecnom B smemm K. Ilepnensny.
PI ions 1821 F. Onscanne crpagamei, KoTopme npeTepnenn norrenn Mongamm
C momenTa scrynnesssi Typemmx saws.
PI 10 JI13 1821 r. 14I40pmansonnoe coo6mense o co6brrssx, nponcxogssumx
lipngynatícimx snmsecTsax 13 mom H mone 1821 r.
1410.1113 1821 r. Plinbopmansomme coo6mease rsapgdicsoro sanirrasa Byp-
nosa o co6biTssx, nponauerunxx B 1104,4ynalicssx KEnnsecTsax B mole ii mone 1821 r.
PI 10 JI b 1821 r. 14mpopmansormoe coo6uxenme santrrana rsappgs Bypgosa
o co6brnmx, nposcmegamx B Ilpngysancsnx skunnerrsax B mae mone 1821 r.
[PI loin>, 1821 r.] CmeT ,gener, npscsoemnax rocnogapem Msxannom CYIW-
0 p mo s a, 2 as rycTa 1821 r. r. M3necxy coo6inaeT Xagnm Anymy cse-
gemm o conpoTnanemm nannyposH o sexoTopmx snemnenonsTimemmx co6mTnax.
Opmos a, 4 as rycTa 1821 r. lionnxponse sasemaeT csoero 6paTa Xagnm
Shiyma o Tom, nTo Typal pa3rpa6kum ero nmymeerso M nTo ascrpinicnne snacTa npmulmaioT
mepbi npoTns 6e>sesnes 113 Banaxxs.
[Hoene 7 as r ycTa 1821 r.] Mexmeg-nama CsancTpa Banecx maxaraex npx-
1111111:4 Kamm 6sm6aum Casal M upsxam3maeT Typemam sosnam uxamrrb sesnsosnmx, a none-
JIRM xepxyracx x O6bitilThlM 3a1151111511H.

471

www.dacoromanica.ro
 10 asry cTa 1821 T. 143BeCTHSI O CTOHICHOBeHHH naHgypon C T3TpHamm3HmeHHH
Ha Anarnopre.
11 as ry cm 1821 r. elpirpman engHHcHomy name o mepax, HoTopme OH gonmert
npegnpnErnis Ann no3Hpargermsr Harrenert OnTemur nogomam, a Tayarce o mepax, cHrraarnmnc c
ynpanneHHem goxogamn cnxnna.
10-19 a B ry cTa 1821 r. cl3HpmaH o npmasTrun mep npoTHEI negHaninnirmr-
posaHmax congaT B Typeuxnx BOACKaX, flPHCJ1HHBTX B EpH.,3THaÌ1CKIIe KHFUKeCTBa.
19 a Bry cTa 1821 r. 3asmneHrin HeHoTopbnc o6BHHnembrx o Tom, tn.° nponc-
xognno Bclrespane, Horga Tygop BnagnmHpecHy npoxorarn c naHgypamH trepe3 =la MypranrE.
H BeHerum.
178. paqHHeI, 20 a 13 ry cTa 1821 r. Omar o mac-rynneHrur H cHopom HpemeHH
pycourx H ascrpnilcHnx BOrICK HpOTHB TYPOK.
179. 22 a Hr y cTa 1821 r. IIpHHa3 o6 ornrcH gomos, COHOKellHbIX HIM nocrpagart-
mix Ho Hpemn 6oeri c apHayramn Camina. klx cnncox H geHenalan croHmocm y6E4THoe.
180. Ogecca, 22 aHrycTa 1821 r. OrporaHobt rum= 14013.11aKe PO3H0BallY
BO3NIOHCHOCTAX ynytnneHan HOTIOHCCHHA B MOJIgaBHH.

23 a ry cTa 1821 r. Ygorrosepeimm o nomHnonaHHH naugypos ynacninHos

BOCCTaHHH.

26 anry cT a / 7 ceirTn6pn 1821 r. XaTHxymarom HomaHpxpam Typegmx

BOACK B MongaHHH o 3aripealemm 3noynoTpe6nerner, cosepumembrx congaTamH.
II1Hen, 29 as r y cTa 1821 r. Hasecnra o geilc-rmix pa36pocaHHbnc rpyrin
reTepHcTos B 11/10.TI,RaBHH H o 6yHTe 11131TaH B X0rICeHTTI,

[KOHCTalITHHOTIOHLO 30 anrycTa 8 cerurn6pn 1821 r. CynTaH

npegnEcranaer MexmeT CenHmy-Haure yHa3aTb Hanaruciarm H mongablanim 6orrpam, tn.° Hx ,rronr
nepHymcsr B crparry H nomoram Hatlmaxamam O Ha3Hanernur rocnogapert.

[30 as r y cT a 1821 r.] Xanixymarom o6 oTripanHe mym6annipa grin paccnego-

Hamm anoynon3e6neHHEI, conepureHmax TypegbarmH congaTamH, If,Evin noccraHoHnemrn nopngHa
B Banaxan.
31 a 3:try c T a 1821 r. )1(ano6a ynonHomomernioro moHacnapn Xype3 Harrma-
Hamy Kpailonbr C Tpe6oHarnrem, trro6ra HpecTbe H3 KbIpIIH,LIHCH (rOPK) BO3BpaTHHII CICHTy
Honorspati HnHorpargnuar, npricHoernmre HMH BO npemn noccramrsx nrco6ra no nprrHa3y Tygopa.
[18/30? al:try c T a 1821 r.] KomaHgyroundi Typernormn HoRcHamn B Mongamin
npocHT H. Paa6a yronopurb mongancHnx 6onp HepHymcn Ha poginty.
188. Ep anion, 31 a H ry cTa 1821 r. Haxognnwecn B Bpaurose samurai:He 6onpe
npocnT noRporarrenbcrna ascrprercHoro nmnepaTopa ,gnsi noccraHoHneturn noprigHa B crparre H
YCTaHOBJI0HHH HOCTOHHHOR mecnroir BSIaCTH.

189. [A BryC T,] 1821 T. CITHCOK 60$1p, Ha3HatIeHHIDIX HcnpaHHHHamn B aHrycre,

n npoganaran germ omyrzors.
190 . [Bp a uroH, as r y cT ? 1821 r.] CHegeurin o pa3HornacHnx cpegn 6onp B Bpa-
mose H o6pa3onanHe rpynnEd, Hpancge6Hoil A. IIHHH.
191. CH 6 Hy, 13 cenTri 6 psi 1821 r. Xa,E0KH HpocHT EurgvnicHoro ItepEllnua-
Hazily npnocraHoHErm pa3rpa6nem4e ero Hmyurecn3a.

472
www.dacoromanica.ro
 192. CH 6H y, 16 ceHTu6pu 1821 r. Maxim Anyin =Her KaHegocy, trro6m Tor
COCMBHJ1 CI1HCOK y6brrwos, noHeceHubtx HM B HMelIMIX BaJIMIMI BMW 11X /303MMICH1151.
CiAmy, 17/29 ceHTu6p5l 1821 r. - K. Xagnal Hon 'To= 6oHp-3mxrpaHrort
npencramnT, emy Hune3eHHbie HM13 gparogeHHocat AIM HanoHceHHH Tamonceimott negarn En3H4y
HX no3HpauteHHH B cipaHy.
Bp anion, 17/29 ceHTH6pH 1821 T. 3agymaHHH11 mairra)n B C13513H C gowy-
meHramn, nonuipomempyloigHmH Hanauwwnx 60Hp.
Knyac, 18 ceHTu6pu 1821 T. ABCTIMIICIale ESSIaCTII COBCTyKYT HMCOMI-
milmca B C11611y onTeHcicHm 6oRpam BepHyrbca Ha pogHHy H sammunor, trro nepenregunte
ABCTPHM 110BCTaHLIM 6y,a1fT MalIeHM C TpaH1411M.
[B y x a p e cr,] 19 ceHTg6psi 1821 r. IIpaHHTenbcrHo nprantmaer
HHH,gy Hamaneinni enHcraros H moHacrstpnac, nowitHyrmx HrymeHamH, o67.erenmmunhutcH
C rerepHcramg.
FlepHoHrt IA, 20? ceHTsI6pg 1821 r.] MongascwHe 6oHpe Iwo= Typgmo-
yganins rpewort H apHayros, pipegars mecrHoe npartneHme, pa3mencenarb nomecrm H cocramm
A CHM( 3aKOHOB Ha MOJI,a0BaHCROM 1131,11Ce.

198. C11611y, 21 c eH TH 6 p H 1821 r. nointxponHe pewomelkwyeT cpegH npo-

tier° cut-pc-ram° X.annal 51Hyula KaHegocy He pa3pemarb o6wrarensim 3emnsTH0w BepHyrsca
»CHM B T.K. OM! ITpOIMMIIOT HenortmoneHae.
199. 25 c 6 p u 1821 r. Pemeaffe npamnenhcrEta o6 ocHo6oncrteHHH OT 'camp-
ACHIAX pa6or B Tejiere geBSITH menoselc, 3a1MICRICHHbIX 110 HOX(03palill10 B ynacnin B noccraHHH.
200. Donemri, 27 ceHTsi6psI 1821 r. YnomHHaHne o KOHBOI4p0BaHHH rere-
pHcros B KOHCMHTHH0110.1163 3MCBatleHMAX B n.neH, H O nosegeHHH Typow.
[C eHT H 6 p I., 1821 r.] 3amencH o pacxogax, HOHCCOHIEMX 6yxapecrualm molla-
crhipem Pagy Boga Ha naew apHayTam H Ha nsmnannnaemme Typnam urrpacbm.
[C e HTH6 p a, 1821 r.] Zept3Hrn-naula H3Heutacr 6oHp Kparloscworo rgmaHa
O Tom, trro OH npraca3an, trro6m HCITTellf1M He npww1H5um 6onsnre Henplunnocreti; Et To we npems'
OH npocwr corral:inn. CIMCOK HarEKOB, HEagaHHbtx Typewarm tiacutm.
[B p a in o HA 1 owru6pu 1821 r. rIamsrmaH 3armcwa mffrpononma gHoHHcHH
cHHogy pyccwori Heinen' 06 yncacax, cosepumenuax TypnamH c nomoulmo HepHynnnucca H crpaHy
6cinp.
[Bap ra,] 3 o r H6 p H 1821 r. T. Bann' miner, tiro nono}neHHe B Mongarant
nnageHHo MTO OH concaneer o cHoem Ho3pauxeHH1I now&
5 oRT fi 6 p 51 1821 r. cl3Hpmail cynTaHa Typewuna womaup,Hpam Mom:Ream cy
Heo6xortHmocrx npnturn. mepai AIM Ho3HpanteHHH 6e>neattert H portHme mecra.
6 o K TH6 p 1821 r. Ilpoewr ap3a ilopTe, cocraHneHHEart 6encartmalmx n Epa-
110B BaJIMIICKPIMII 6051paM11, B woropom 0H11 111/0CHT YMe1111.11HTB ycraHoHneHnme o6H3are.nacma
HHHrty nnamenHoro 3KOH0NIIMeCICOTO COCTOSIHRH crpaHm.
9 o TH6 p 1821 r. )1(Hrenn TrApronworre npocHT nomonta gag pemoHra
'Timm marpononHizbeli neplatH, c 'comport rerepHcrm CHSLYM munteg.
208. 13 oxrsi6psi 1821 r.KpecrwTHe cena Hpogyneurrn (Amm6omiga), 3a6paHume
wywypy3y H3 Homely:H=11.km am6apos, o6H3aina ce Ho3panns.
209. Kpailo B a, 13 o TH6 p H 1821 r. K. KaHeuoc Harteataer Xartnni 51Hyrna o
nononcemam n nomecnal, ynomwHasT meggy npottnm, xrro cagreabluncH He 614.71H o6nonceam Ammo.

473
www.dacoromanica.ro
 20 o Hr H6 p H 1821 r. lipmma Hamlauelicrma Mongamut o6 (=cm npagomons-
cuma! H ceHa B rpeueocax mosacrbipmc raumur CH36YRCHHH BOACKa.
Accm, 22 oHTH6pst 1821 T. 11PHICH3 MORA3BCHOTO AHBalla o c6ope He06-
xop;mmoro Typenmat mol:micas ceHa m PomaHcHom yeage.
30 ORTH 6p H 1821 r. 3armcma o nobutnomammi, mmgaHHasi yuacrmosammemy
B rereplal Ayminpy, chrity Bacane H3 Kmpnoram (BEcria).
[30? oxTsI6pg 1821 r.] 11Hcbmo mongaacHoro 6oHpuHa o xogaTaficrmax_nepeg
aumepHitcHnt nameli B nenmx ycrporicrma crpaHm.
01C T FI6 p b 1821 r. lipoma Mexmegy-are, Horopomy nopygeHa oxpaHa Erra-
pec-ra, norrrHHym pacnynleHHbnc congar.
215. ORTH 6 p b 1821 r. Ilaburnian aanlicHa 6oHp Homaagyminemy pyccitHmm moÙ-
cHamb! Ha curial, eCHH OH BCTYMIT B MOH,RaBH10 H BaH2X1110.

HEPETIEHb AOKYMEHTOB

Tom III
1. 7 g ex a6 p 1821 r. rIpH3HaHHe Tpex nomeammers 113 Tomulam, o mcrynneHHH
Hx m Hauane moccraHHH H plagia mama Tygopa Bnagnutpeocy.
2. 16 geHa6pH 1821 r. ,tkaHH731e OTHOCHTeM3H0 HeKOTOPMX 'Tomamos HO.THCOB-
HaKa COROMOH3 BO mpema BOCCTaHHH.

3. 24 gexa6pH [1821] r. Boropimul ormepraer Hanagm Ha ero nomtraig H comeryer

6oHpam HepHyrbot B crpaHy.
4. ym6pam e HL, 24 g eH a 6 pH 1821 r- IlaxapHHH H. ByHyp runuer K 6bantremy
Benlixorrty HaaHauelo Aneicy Banal o nomegeHHH rypoH H 06 HCCICHX nomapax.
26 gexa6pH 1821 r. KartmaHambl Bananai yHaammaloT, trro aaxmar npogo-
B0llbC113}1S1 H Hamecemte yalep6a nomecrwat Yuyal!, Atoyman H 3Hmintma 06741CH/110TM Tem,
ITTO 3TH nomeermt npintagneatar An. HricHnaHm.
30 g eH a 6 pft 1821 r. AHacbopa o T=6e moHac-rmpH Xype3a c NarrenHmit Barat
je cl3Hep, Haropme npHcoegmaumcb H nomcramw I'mp6H H sa6panit HactuiscrmeHmort pemomo-
aHeR MOHaCTI21pCKHR CKOT H corHann yarypeHom C TOPA 3TOTO MOHaCTIAPH.

[J:i exa6p b 1821 r.?] BbIBHIHri barrpononwr Firmarle! mune 6emcamamm 6ompam,
tiTO Te, Horopme mepHynno. m Bananno, 6ygyr y:arrebol npegarenHmx H tiro mepm, nplairme 3a
3TOT nepHog HpenteHH, HBHSHOTCH HeaSKOHHBIMH.

[9? gexa6pH 1821 r.] crompmaH K Ha= CHnlicrpm o aangrre Harrene4 or 33I0-
ynove6nemill Typemanc BOrICK, HaX0HBLITHXCH B BaHRICHH.
[1821 r.] 6oHamnme H Bpainom H CH6Hy3 rannyr °cm:mi:atol B Byxapecre,
4TO OHH cornac= c mepamm, Horopme 6ygyr npmarrsi gag o6tgero 6nara, a crrHoorrenbao peuze-
badi 6onee BaHCHI,IX cnegyer o6patuarbcH K HHM aa comeramH cexperHo.
20 g el( a 6 p /1 HHHapH 1822 r. Ante llama npocHT Hamecrtunta BoropHAH
He pa-apunan. 6e)HaraaHm 6oHpam B3HblaTb goxogm c nomecnet.

474
www.dacoromanica.ro
 C14614y, 2 HHHapH 1822 r. X3,120KH $111y111 orxa3bmaercH nepeg lloaHom
Camypxamem, .xatimaximom Kpartosm, 4TO 6bLTI aamemax B HoccraHHH, H cmuraer ce6H
HanpacHo Hpecnegyembux.
9 Ha HapH 1822 r. Flpoch6a Hanoronnarenbigma HITHI1114 AHEIHH 143 cena
4:133,4>xe1en (OnT) H Axmery name, tITO6bI 6b1JI cygnm IIHEtallOM 110CTe.T1b1114,1Hti HOH14113 ByM6e111,
HOTOpbS1 bibimoracr y Hero nbrrxamx H no6oHmH geHr.rH, B3f1TbIe naHgypautH Tygopa BnamumH-
pecxy BO HpemH. Twee-I'm-1Hk.

[C14614y,] 9 51HBBP51 1822 T. MHHtlaKH coo6inaer mirrponosnury BeHHammy

o cHoem Ha3HameHHH TellePallbHbIM HOHCyJIOM POCCHH B FlpHgyaaticrulx faismecrsax H goso-
gHT jo ero cHegeHHH, tiro Hapb Hegosonex nosegeHHem 6ewaHmero mongascHoro 6ofipcma.
14. 20 SI H B ap T1 1822 T.-1/100.H 111103p, 0613HHeHHbI11 B X.1111eHHHX, coHepmeHHmx BO
'vents' Hoccramun, onpasgmHaercH nplucammH xamuraHa Marepy H coo6ulaeT criegeHHH o liana
Bnagiumnpecxy.

K pa ii o Ha, 24 HHH a pH 1822 r. AllmurpHri BH6ecxy coo6uxaer Xagnou 51Hymy,

gro TypxH CHAHH 3epHortme x.ne6a co Hcex HomecTHA B MexegHHH, ,TIonwe H Pomaxage.
29 HHB ap 51 1822 r. Oreckallaxe Boroplige yrsepxgeH H gonwHoerkx xagma-
Hama MongaHHH.

tiepHoHligm, 29 HHHapH 1822 r. MongaBouue 6oHpe, 6encasame H Byxo-

BHH3r, yKa3E1131110T A. nkiiim, LITO 0H14 LIPOC14.T111 y Floprm npasa, npegEnigeHHbie B Borosopax, H
upocHT yxaaarb, Kai< cnegyer nocrynam H 6ygyuTem.
[$1HH a p h 1822 r.] BoHpe H TOPTOBILbI113 OITTelIHH 11pOCHT y Floprbi He3aHncH-
moro OT Byxapecra ynpasneHHH. OHH 31451B.115110T3 trro morox Tygopa 6b31 HanpaHnnem Byxa-
pecTom x OnTeHHH.

[5IHHap r* 1822 r.] flcciaue 6oHpe npocHT CrecpaHaxe BoropHge, xrro6b1 upexpa-
THnHcb Typegiuue 6e33axoHnsf B Mongarnm.
20. Byxap e cr , 6 el) ea p ann 1822 r. TpaHgatnup BHpa ysegomnHeTcH, tITO gaHm
pacnopfoxeHHH, IIT0613I y6bITKH, HaxeceHHme HoscraHuamx H Typxamm, 6bIJ1H 6h1 HHHeffrapH-
30BaHbI, a 11p0BH3HT3 B351Tb111 AAA Hp14,11 Typeiguix Hof:lac, 6bin 61,1 ynnageH.
6 4) es p ang 1822 r. BewaHunue mongaricme 6oHpe orxamsmaiorcH Ho3Bpa-
T14Thal B crpally H 11pOCHT y BbICOH0r1 110PTb1 ycrpaHeHHH BoropHge.

11 cl) esp an 51 1822 r. Cyge6Hoe pa36HparenbcrHo genaprameHm xpemeHanHoll

B Aerie 6bonnero Henuxoro norocbeTa Aymurpaxe Bp3Hnoa, gom xoroporo 6mn conoKeH Ho Hpema
CTbIT4H14 naHgyp C TypxamH.

1-lepH os g Ea, 12/24 cl) espanH 1822 r. ART 6parcgoro cogpywecrsa man-
gaectuax 6oHp Broporo xnacca.
20 43 eHpana 1822 r. >I(Hrenx cena )1(opeurrb (Xmpn3y) cEnugerenbcrHylor
Hog HpHcHroil, tITO rerepucrm araxosanx gom cnarapa Bp3ecxy.

25 0:1) e Et pa RA 1822 r. BapigHHHBle xpecraHHe Ha Homecmmx Cep6cxHil H Py-

MbIHCKHA M3Yelf ()loan() 6aHa Fp. Bpbaixossmy u cornamaiorcH * nnarwrb HpH6Eanb OT Ham
H BO,M04, CYMMY HeBH0í 6apumbi, OT /INS H ricnaunou *, Horopylo HC HpHmaHaniu BO Hpemsi
BOCC111111151.

26. SICCbI, 23 (13 e p an H [1822 r.] lifichmo x ogHomy crimpy o6 o6pa3oHaHHH

pesomougoHHoro I o6mecTsa, K Roropomy nploufflynx 37 mongasciaix 6oRp.

475
www.dacoromanica.ro
 27. 8 m a p Ta 1822 r. Mwrporionur, ernacxonm, 6oHpe H pavrHe Human Bananna
17POCHT HOPTy OTCTp3.11HTL ITCHOB OT gepxobarbrx H moHacTmpamx o6H3aHHocrett..
CH6HY, 20 mapTa/1 a np ens' 1822 F. rIxchmo A. IIHHH ic An. &owe
oTHourrensHo pa6orm nocnegHero, cocraHnemort ,ansi 6nara oremecrsa.
[CH6Hy, 22 map Ta/3 a np eng 1822 r.] Benomocrb geHer, nocryrmsumx
B xamy Panama:FT H3 12 yeso B 3a nepHon HKVII, 1821 tespanb 1822 IT., a Tamice H H3pacxo-
AoHaHHme cymmm c 1 Himm 1821 II oHomla 1822 roa.
30. MapT 1822 r. AHHaH Banaxim ygoc-roBepHeT, trro T. Ilaxa no6pocosecrHo
HCIIOJIHTUI CHOH 06H3.311HOCTI4 Houle lIpH6bITH51 Typegicax BOrICK B cTpaHy.

[KHunaHes,] 12 anp ens' 1822 r. BopHHH Herenh Tamer marrponoairry

BeHHammiy O BOJIHeHHAX H HHTpHrax 6oHp, 6e1HELBIHEIX B BeCCapa6HIO H ByKOHHIly, B CHH3H C
AeneragHerf, npH3BaHHoll TypxamH B KoHcraHTHHononb, H C AHHHcen:Hem 6oHp, Ha3mHaemmx
4 xap6oHamomm

[K HH e 33,] 15 a np e n H 1822 r. Bopinix Herein, o6 1136paHHH rocnonapa

H 06 OTBRerfeHHbIX pacopxneamax 3mxrpairros OTH0CHTellbli0 BO3MOHCHOCTI1 BOuíHbi menuty
PoccHeti a TypnHeR.
29 amp e RH 1822 r. A. IIHHH ynpexacr 6oHp, tit° OHM pacceHnHcb H pa3ne-
JUMBO. Ha napTHH.
8 mak 1822 r. Horolocr 1-13Tpy Hcanyerca 6mmnemy Henincomy Knymepy H. 1-no-
rm:only Ha HeuprurrHomm, gocraHnsfemme emy xpeerbmaamm nomecrbH, OTHOCHIMHXCH spanc-
jle6Ho ic 6aphmy a.

24 max 1822 r. ,IkaBaH Mon/Am:um ripmca3bmacr npoH3HecrH nepernam Hcex

HHompaHnes H MATT. 14X IIOA nopytmenbcrso.
36. Bp amoB, 31 mail 1822 r. IIamarrHaH 3armaca myHTeHmulx 6oHp, 6oxammix
B Epainos, H xoTopoil oHH npocarr pyccxoro gaps,' npenocraHarrh HM 3aem H 500 000 py6neil.
37. Bp a ra os, 1 moan 1822 r. Boxasume 6oHpe yxasmealoT, trro neneramm Hanam-
C1034X 6mrp, HaxogsrmaacH B KoHcraurbraonone, He ynonHomomeHa npeAcraborrs peanaHme Hpunbi
crpaum H trro Hancoe cornameme no 3Tomy Honpocy nOJDKHO npinnudaTraca c o6Inero cornacHH
C pyCCRHM npaborrenbcrHom.
29 Hiohm 1822 F. IIHnaH Banaxim ygocrosepHeT xopoinee nosegeHHe XacaH-
6ea H ero Honcx.
[KOHCTaHTHHOHOHbA 29 HIOHH 1822 r. HoTa HopTm arc HHoc-rpaHmam no-
cnam o Ha3HameHHH H 6y,Hylgem H Byxapecre H B Accax TOJIBICO no mummy RoHcyny H no mmomy
AparomaHy, c Tem, mmaxo, trro6m ofni He 6bIJIM rpexamm.

5 HI0101 1822 r. MHxanaxe MaHy H rpHropHri PomamaT npocHT abscrpHricxoe

arebrrcrso H3BeCTHTI3 «icoro cnegyeT o a HexoTopbm Hopax apHarax, BbnneAunax H3 o6nacria
CH6Hy H cosermaionnuc xpanal B Banaarsna.
41. [KOHCT314THHOTION13,] 7 monH 1822 r. Bap6y B3x3pecxy H MHxman
4:13zaHnecxy Ha3HameHm xatimaxamamal rocnoAapH Bananm, TpHropHa rHKH.
12 HIOJIII 1822 r. 06H3aHHocru Apaup-arH, Ha3HameHHoro 6emnsiroft Han 40
HecDepamH H o6nacrx BoToulaHH.
20 1110 H H 2822 T. Mepm Aim BO3M01.00M451 y6bITHOB SHITTeJIHIVL Monnamm,
orpa6neinibnc frausimapamx.

476
www.dacoromanica.ro
 KOHCTaHT 11H 0110 J1b, 20 HIOHH 1822 I% 110pra sanpewaer Typicam, sa
HcxmomeHHem ToprosHes, cHa6neHHEax 4 ygocrosepemrsimm H cbnpmaHamra », ssesscarb B
Banaxmo.
[By xap e cr,] 22 HIOHTI 1822 r. Kailmanam Bona= Bap6y 133nspecny npeA-
naraeT mirrpononHry H 6escasinarnt B Bpamma 6ospam sepHyThcsi B crpaHy.
25 Hionst 1822 r. Kamagen H3 MexenHm", Hunonati Bo6oH, 6bisunail Rama-
Tau naHnypos, npocHT KocraHe CamypHaina pacnopsnirrbcs, wro6m lace yqacrsosasume
1821 rony Bmec-re c EIHM B orpannemsa MaHonane XHoxy, 6buna 6m onsasaHm npaHHTb ymacTHe
BO3MeIlleHHFI emy ynbrracors.
28 H 10 JISI 1822 r. tlepHosmc IIHCBM3 C HapHaHTOM CyHT3FICHOTO ynasa OTEO-
cm-remiro za36paHHa rocnonapH, o6pa3osamm merrHoro BOrICH3 ai nonostemis rpeHos B BanamH.
[20-29 HIORH 1822 r.] <13HpataH cy.TraHa Maxmyna H. rocnonapio rpHropano
n'Ice omocHTeasHo ynaneHHH rpetiecHoro nyxoseHcma 113 crpaHm.
M'onz. 1822 r. Ilepetlein cymm noxoncaa H pacxonos 33 mimo); oT npx6E,rrals
TypegicHx Bona< B Monnasino H O HasuatteHHH rocnonapH B mone 1822 rona.
[Hallan° anona 1822 r.] Monnasame 6osape yHasbmaior ry6epHaropy
CainHcrpbx TpygHocna, scrpemaminHecs npu c6ope geHer nnal conepsnalms Typennaix BOACK,
npourr y Hero ssailmm 200 000 nen njui Hosoro rocnonapa.
51. Bp amos, 14 aH ry ora 1822 r. IlamarmaH samicHa aurrpononwra, enHoconma
6osp BananaH L'apio 'apanas HasHatiem4H rocnonapem rpHropms rLLKH H nporma 3noynorpe-
6nemin, cosepuleamax BmcoHon Ilopron.
17 asr y c Ta 1822 r. BenincHn xasHagen Ilexpaxe Cxypsa npaucasmsaeT Hcnpas-
HHHY Xtapn.sy Hecna Ha6monenne Ha g nonospesaemmmx B soposcme, noTomy HTO yMHOHMTIOCb
tracno anoyaumuneHmanma i, H Hanomamaer, tiro 6etunsara He HmeeT nparla Hmemnsamcs
nena 4 ropona H yema a.
CH6Hy, 19 aery cm 1822 r. Xamnia 5IHym coo6inaer apxHmannpnry AHTHmy
)1CHTHaHy csegeHHs o nononcemul B OnTeHHH, re HanmaHam ynpasnHeT B cornacan c TypHamx,
H B TO »ce Bpema ncanyercs Ha nonp, 06BHHFIKHLIFIX ero B TOM, tITO OH HICO6BI 6bIJI rerepHcrom.
24 asr ycTa 1822 r. )1CHTenH nomecrall ,I(36yneas, Ilym(y H Bpoacma (Pomanag),
npamannewasunix 6aHy rp. Ephnu(oHHHy, manyloTcH Ha To, %no I4H npHHy>nnalor nnaTHTB geHb-
ramE 6apnonly, He orpa6oTaHnylo s 1821 rony.
24 aHr y cT a 1822 r.KanmaHamiza Monnasma o6pauwarcs n 6ospam c npocb6on
Ama> 'nonata' Hame gag noxplaTHS pacxonos no conepnaHmo Typenyanc soncic.
25 asr y cr a 1822 r. ,IlaHHme crrHoorremalo HenontulHemaa gbaraH moHacrbsno
HymeTyn s 1821 H 1822 ronax.
57. [CHnHcrpF151,] 25 a sry cTa 1822 r. rocnonapb IloaH Caway Orypsa upa-
Hasmsaer HanmaHamam ynnaTarb sanomneHHocn. s 542 624 'les', Irro6b" mon<Ho 6kano 6b1 case=
H3 Mongol:Hm TypeTAHHe soficHa.
1.1 epHo s H 1 Ea, 25 a H r ycra 1822 r. llamamos 3amicua Henoropbnc monnas-
CKHX 6oHp-smarpurros, B '<m'opon OHII npocHT napa noxonarancrsosam nepen Ilogron o lapo-
ineHHH H0J2(0.TH 33 FleCHOZ6H0 HM' a, O nmnemm 60FLpCHOTO 3112HH5I YHOCTOeFIHbIX 3THM 3133-
Hment so 'Tema npapAeHHH Cyny, o6 orpaHmaeHarn Bnacru rocnortapH at o cso6o1e Toprosna.
[A sr ycT 1822 r.]-11HcBmo B CBH311 c npennonaraemon HoHilmacHanHeil allaymecrsa
6oHp, 5eHtamninc 113 MOJI,HaBHFI, H B CBFI3H c nonmpaHHem ,npesmIx npas crpaHta HasHageHmem
6am6emnarH HapH,Ily c rocnonapem.

477
www.dacoromanica.ro
 [A BrycT 1822 r.] Bemanume monnaname 6onpe goxnanbinaloT pycmomy
nap° o nonnmennn crpaHm H npocaT noggepaum H noxponHTenbcma.
29 a Br y CT a 1822 r. MarBeì flaioin H ero Tonapninx paccHanbinamT, Rai( OHM
661.11H 3anep6onaHm H BOACK0 lincanaHni.
1 cenTn6p fl 1822 r. Tlaptenxii, Hrymen monacTmpn Bepxa, xonaTailcrayeT
o6 ocno6ownemm 1Lo6pe, chma Pany, nocnyunnixa nrymena, apecTonannoro 3a To, xrro « 6y1iro
nanncancn 13 no6pononbilm ».
C e TR 6 p L 1822 r. 3. heTpe npocHT rocnonapa npenocramTra emy « noxog-
Hym gonnwocrb », noTomy tam OH mnoro npeTepnen 113-3a reTepncron, a Es nponmom 6mn npene-
6peraem 143-33 nam, « trynuthix 3Tomy oTetiecTny
64. $1c c 1/13 OKTH 6 p H 1822 r. llpnna3 rocuonapn Monnanm« apen,nonam
nocpencrnom ny631ntnimx Topron nomecrbn nocningennmx monac-rmpeil, rocnonapcxHe H
rpegectufe nomecrmi, a Tax)xe mmorpagnmu«, roponcHoe nmynxecrno rpexos H rpeqemalx
monacrmperi.
10 oxTH6pH 1822 r. TocnoAapcxoe nocranonneHne omocirremno 1303Me-
Igemut y6brrx0n apeagaTopy CONSILIBIX 11P0MbICJI0B BaNa3CHN B 1821 rony 113 noxo,Ron nomecTini
6mmnero rocnonapn An. Cyny.
0,4 e c ca, 10 OKTH 6 pn 1822 r. An. CTypna inuneT MmaHny CTyp3e o xona-
Taricrne, xoTopoe c.nenyeT nonnHcam ncem 6onpam n 33rem oTnpanarnr. B BeHy minn«crpant
HHOCTpaHHbIX NW' POCCHM H ABCTpHH.
14 o K T 6p SI 1822 r. Ban AHmnTpaxe AmannH npourr Aonpoca »mend"! 'Buy-
pew» (c1)3nmnly), orpa6mnunx ero, iCor,Ila HOHHHJIHCb 1:(06p0BOJIMIBI B cTpane

14 oxTH6pa 1822 r. TpamoTa nomHnonamm rnanapn pa36ofnuncona,

Am:01TH ero TonapHuxert, rpa6Hnunix ye 3,a AWOL( B npononmcenHe neyx neT.
17 oKTH6pR 1822 r. IIpHunTme mepm Ann npHnegeHlin K nosmionenmo
nurreneil monacrmpcxnx H 6onpcxmx nomecrHil, HoTopme co spemenx noccramm ne ncnommoT
CBONX o6s3annocTe11 no OTHOIDeHHIO K X03111111y.
aaamca, 20 oicrnópn 1822 r.CepgapTeoprifil IlacKapmc mum. Mincamay
P1130, tITO IlopTa na3na4HT B IlpH,gynaticxne paunxecTna 4 rocnonaper4 mycyabmax a, a ne mecrHmx
rocnonapert, 4TO nononannamennme rocnonapH He Hmexyr anTopmeTa H 4TO 011HCH y6mTmon,
ElpHNHHeHHbDC B Mongamni, nocmnamTcn 111411H B CH6Hy.
28 OK T 516 pH 1822 T. Myxacinin CHIIHCTpIN BbICK331,1BaeTCH UpOTI413 °pram"-
321k1111 BoRcxa 113 MeCTRbDC NUTTeNeit JVISI OXpaHbI MOJD13131411.

0 CJI e 28 OK TH6 p Si 1822 r.] OTtleTo C06bITHSIX B M031,4313HE B 1821 irony,

rnamfbrm o6pa3om o co6brrnscic, npoHcnteginanc BmoiracTmpnx Cexyna, Cnanterm n Hnhu.ta.
8 H OH 6p SI 1822 T. Tpuropml rI4101 TIpOCHT Amami yeTallOBITTL genorrponnson-
cTno paccmoTpeinut xonaTaficrn apewlaTopon, noTepnemunx 133-33 noccrauln.
74. Byxap e cT, 10 ffon6pn 1822 r. AcbanacHit Kcenoxparnc coneryer Xapcno»
51Hylny ne Bonnpauxamcn B cTpany.
20 HoH6pn 1822 T.Jrlorcnail nsana Banaxxx o peone paaopeinnzax ninon
H O KX neFiTeJlbHOCIII.
[Kp ago a,] 26 HoH6pH 1822- r. K. TeoxapHc coo6uxaeT, trro H. Camypxam
naxnamn Hec.xonmaix nanyrnixon, nocnalumnr noccramummit rpeRahm, H onsu reTepHcr pacapmn
naronop, opraunnonmundi TIpOTHB 141133H030T-TIy.

478
www.dacoromanica.ro
 2 geHa6pH 1822 r. MyxacInt3 CHaticrpka Hanomouraer rocnogapto Mon,rtarmit
06 06.333HHOCTH ygannrs mrocrpaHges H3 CTIMBLI.
3 neHa6pH 1822 r. AaHribre amocHreabHo HeHorophor geHeAcHmx "ren Tygopa
BnagHmHpecHy H ero 6para flam, Haropme oHH Berm c MaHonatte ryg>tcy.
4 g eHa 6p si 1822. r. )1(HrenH cena MaJI0B3g (Mexerwmr) zurcameHno ygocro-
Hepsnor, tiro He Hmetor 6onmue opricHH.
5 ,rte lc a 6 p 51 1822 r. AHacltopa antocirremHo Ho3spo1IreHHH stuttracort, cnpH-
raturbix BO spew! Hoccrawur H moHacrmpe ARNIM B Ercapecre.
5 g eH a 6p sr 1822 r. )1(H.reaR BagTb1 ygocrosepHior, Tiro H Hx geperme He Hme-
crest opywHH, taro micro He 6Lan 3amenrair B HoccraHHH H tiro ecnH HOSIBHTCR. Hatcoft-HH6y1E.
grHog menoBeH H rtx gepesHe, ro OHM Hemewteullo npertagyr ero HnacrHort.
6 geHa6p sr 1822 r. AirrenH Banarzte )Koc nrimmeHHo 3asnanfnar, tiro H Inc
gepesHe He Hmeeren RH opricHH, xx rpeHoH, cep6oH H gpynix trymunc 'Hoge' 6e3 Hposa.
83.-6 g ema 6p H 1822r. ArmaH Batman' npegnaraer, trro6br cHyrenr.HHHH, nocnrn-
HHHH H moHacrwpcxue 30NIgH 61317111 61.1 o6nowenbr CliegliajnabIM HaROTOMpixi rums rocy-
JaaperneHHbrx gOlTrOB.

9 geHa6pH 1822 r. )1(prrenm cena Bo6amra Haler nopylm.remerso aa naH-

;typos, placrHoHarnuHx B BOCC12HHH.
10 Jr e Ha6p H 1822 r. X(Hrenit 143Hopa B313gbI (MexegHHH) nircbmettuo 3ase-
psn0r, irro B HX cene Her 6onmne opptcHH.

10 geHa6pa 1822 r. )f(H.renH cena Berm 3artepsnor, tyro B Hx cene Her 6onmne
opywHH, n alm nopyinnermcnio 3a JrHyx nrogefi, nogo3peHaentrox B xpaHeinta opyHam.
16 ge}ca6p rt 1822 r. Aitacpopa noroci>erema HHocrpaHgeri o nporrecce mew/AY
Ilerpom cDpbancortburem, apeHrtaropont nomecrra CanarpyRy (AproH. ern), H HpecrwrHamit aroro
HomecrbH H3-33 6apntomar H o6poHa, 3ortonweEmbnc B rog HoccraHHH.

26 geHa 6p sz 1822 r. TpHropml Thum yrseptcrraer Hbr6ophr gpyroro hurrpo-

norarra Hower° AHOHHCHR Jlyrry.

27 ge Ha6pH 1822 r. rIpocr.6a BbICOKOil Ilopre o6 ymeHbureHHH o6n3arenbcrEt,

cne,oyemmx c Banaxim B pe3rwraere nponmax rpo3Hbor co6brn,d1 n.
28 geHa6pa 182i r. XCHrenn J:(36ynem. (Pomanag) wanraren Ha apeHgaropa
HHICOnag Ka3aHa, reppopH3Hposainuero 14X c nomoutmo rypoH 3a gonrH co HpemeHH
1821-1822 rr.
28 g e a 6 p H 1822 r. ilpHica3 rocnogapH o6 ycrpaHeHHH rpeirectunc Hrymetion
H O BbI6OpaX MeCTHIAX HrymeHos BO Heex MOHaCTbIpHX BagaXHH.

[1822 r.] cloupmaH o HaaHageHHH Ha capH6y merrHanc HcHTeHe4 H ycyameHHH

HHorrpaHHea.

[1822 r.] )Krire_an Ace rpe6por Ho3menteHHH y6brrHos rpetiemarmn moHacrm-

pull,' 33 HorepH, noHecemnae Ho HpemH HoccraHHH, npffreggyH, DOMHMO gpyroro, Irro6bi Hm 6buix
gaHm Ho EtnageHHe HomerrbH 3THX moHacrbipeil B oxpecrHocrsix ropoga.

[,11 eHa6p a 1822 r.] AoHnagHaH 3anHcHa o npHtnntax, ammonium B BanatcHH

Ho6Hy 6errHHHos warm; 6orarbnt o, a ratone H o mepax, Heo6xogHmmx gag opraHmagini crpaHm.

479 '
www.dacoromanica.ro
 2 HHHapH 1823 r. Benincoe norockeTcrHo Banaxxx orsenaer HcnpaHHHHam
ye3ga MexegHag H npogecce nolTn3aini1t PagyuaHa HHIconay K Hacnejnixxam Tygopa
Bnaganuipecxy, Erro He 6yger runnurro Hincaxlix mep Bnpegbo npHRa3a HopTm.
4 HHBEIPH 1823 r. PacnHcxa o Tom, E1TO opywHe 6bIRO SWIM y wHrenerl cena
6euinnrofi.
97.-6 HHH a p fr 1823 r.Ilabigypm H3 cena Bp3geurrb, ynacrinum Hoccramm, 3aDeprnor
rmcbmeHHo Hcnpanminecrno, Err° cganu opynale H TITO anpegb He noccraHyr npoTHH binacrx.
9 51H Bap H 1823 r.Ty,gop Bnagmmxpecxy 06n3an B 1821 rogy 14oaHa P3gygoio
H ero naHgypon HepHyrs HexoTopme npe,gmerm, npHcHoeHHme rpa6encom.
17 HHB ap 51 1823 r.,1:1HBaH Banaxm npocirr, Erro6b1 xpecrbnHam 6mno sanpe-
meHo py6Hrb 6onpcxxe H moHacTbrpcxne neat H E4r06m Hx o6n3ann abuionlinTb CBOH o6n3aH-
HocrH no oTHonteinno x Bnagenbgam nomec-rHIL
24 HHBapsi 1823 r. OgeHica y6bmcoH, ripHtumebnimx xpecrumamm 6onpcialm
H moHacrmpcxllm necam BO spew' BOCCTaHHH.
31 HHB a pyr 1823 r. Bapunumme xpecTbame Honocra l'anecueurru (Bnaunca)
npHilygpmut B 1821 ropy c6opunixon HaTIOTOB BO3BpaTIITI, geli1,T113 B3SITLIe B cmer nogaTH.
7 43 e H pan a 1823 r. Ap3mar3ap, nocnaHmraii Typin4H gyxosexcrHom 1,1 Hanam-
CHHAIR 6051paMH OTHOCHTeHE.H0 HerIpH3Halllin HMH )10.1I1'OB 6bIBUIeTO rocnogapn An. Cygy Rai(
rocygapcTriemmix ,11011TOB.
CH6Hy, 12/24 cl) en pann 1823 r. MHHElapal coo6maer MHxallny Cryp3e,
WO OH He nmenumaeTc.n B Honpoc O nompamemim 6051p H tITO gapb AnexcaHp;p nporma xaxoit
6b1 To HH 6mno pecbopiam rocygapcmeHHbix ripeacgeHH11.
15 (1) es pa nn 1823 r. Cnynce6Han 3anHcb HcnpasHmtecrsa ye3ga Mexemnul, H3
xoToporr BbiTexaeT, Err° B 1821 r. Ty,gop Bnagmmxpecxy pacnopagmucn HepHyrb Hexoropme
npegmeTbi, HpHcHoeHHme naHgypamm.
C 6 H y, 17 cl) eapann 1823 r. )(annul 51Hyin npocHT ilmmilTpaxe Ep3HnoH
noxogaTaticrsoans nepe g 6onpams O no3HpalgeHHH emy cymmm, B3HTOR B3arIMM BO sperm BOC-
CraFIHH, H 06 OCTaBlIeHHEI emy CHyTen6HHKOB H TIOCJIIIMHHHOB B so3HarpanmeHme 3a ycnyrH,
ona3aHHme HM oTenecmy.
25 cp esp an si 1823 r. PeineHHe genaprameHra Hocbmeplax H npogecce menmy
cnygncepom Aymbrrpaxe B3JIHIly H apeHgaTopom ero nomecTbn BaneHb (amr) orHoczrenbHo
y6bITHOB, UplitIHHeITEIBIX BO spemn noccraHHH.
24 ma p T a 1823 r. KoHcraHTHH, MTH megenbrimmpa MaTnen rpenaHy, goRocHT
Ha HoaHa Sop3maHy Hgpyrilx 6apunnmmx xpecTbsm, tiro min aTaxonanz ero Ho spemn Hoccramin.
26 map Ta 1823 r. Myxa4)113 CHnucrpm npocHT rocnogapn npinum mepm
npegocToponceocm npH apecre An. Blinapm.
26 map Ta 1823 r. JI3ygaT OpymyinaH manyeTal Ha HoaHa Marepy 3a y6barbm,
Haxecamme Hm co CBOHMII nionbmx B 1821 rogy.
[M a p T] 1823 r. AHacPopa JAHBIILla Mongamm, B xoropoti yxa3biaaeTca Ha
Heo6xogam0crs yeTaHOBIIeHHH cnegmanboolt no,gaTH BO 'weft crpaHe jinsi ynnarm ,gonros,
npoH3Begeaublx H3-3a Typerwoit macynagHH.
111 2 a np enH 1823 r. Xagnal ,11,ymbripy AH,goHHy, ynpaHnnionnall nomecTbem
,11433r3Henrm (Bburna), goHocHT Ha >amend(' cena, tITO 6ygTo 6m oHH rpa6Hnn Ho Hpehui Boc-
cramm.

' 480
www.dacoromanica.ro
 14 anileaa _1823 r. AnTenH ces' ,I1o6penns, JI3Hycreab, IC.stynareurrb,
Bp36egh (X[ornE) nopygaToTcn 3a cemepiax Hpecrunr, 06ramemn1x B xpaHeHHH opygoig
HpemeHH HoccraHHH.
17 m a g 1823 r. IlaxapHHH ranpHan HcrpaTH goHoc.HT Ha Teoprnn Kairra-
rcy3Hno 3a y61rnal, Hauecemade emy reTepHcramn H 1821 r.
M a A 1823 r. Sacudí Orpaus6HRy nogaeT B cy,gH Hanwrana nangypon TpaH-
gactompa B060510aHe 113 POTOSI'', Ha ,Lleino 113 Bo6aHu;br, Ha .11113THIlaHy H Ploanny XLIPTOT 113
Baga ie ApaM3 H Ha ,11,p3ragaHy Cmp6y 3a To, 11TO OHEI malcoman ero BO Hpemn BOCCTaHHH.
21 a lo H Si 1823 r. PaccnegoBaHrie »Hano6u a Hpancy, cosepineHH3no BO Hpenur
Soccraang,
51 cc m, 23 ni° H g 1823 r. AHacpopa 6onp, xinesoreTunsaHa Marinara-in, H HoaHy
CarlAy Oryp3a 06 H3THaHHH apHayron H cep6oH, IMITaB11114XCH HOSHATI, HOBIArl BOOpyHteHHb111
mgrenc, a TamHe o6 ynpegoleHrm neHayina nncem, ornparumemmx 3a rpainaly.
2 H 10 JI a 1823 r. ,ErgHinse o pa3gene nmyinecrea, ocramnerocg nocne JVHsHrplig
rhip6n, HarianbHma naH,gypna B 1821 TOXIY.
29 HIOSH 1823 r. )1Cano6Lr HpecmgH Kop6m (Mycnen) Ha npwrecHemn
apeHgagopa nomecmg no Hpemn HoccranHa.
1410 ni, 1823 T. CB060AHMe, Hpecrunie (monmem2) Ha ,ao6pngopa (Mexe-
guinz) o6mnisnoTcg R TOM, xrro BO _Hpemn Hoccramln nepemarnum Ha CBOH 3eMJIH 6apunnnibnc
HpecmgH 1401114111,1 MODSIHIHy.

1/1101112 1823 r. Cyge6Hb1ii pas6op nena PIOH1111BI MOIPIIIIHY, 113 HoToporo

snscrHyer, 4ro,6Eagn Ho3Hpa11eabr Morpgraw no npuHa3y Tyrtopa BnagHmxpeacy HanTbie H 1821
rogy nena.
121.-14 aHrycr a. 1823 T. TpamoTa o BO3Bp5tIjeHHH mame, Mongamm CyMM, B3HTbIX
H3ailmbt 60SpaMH BO BpeMH 'Type111S011 oHxynannti.
A Hr y c T 1823 r. Alma' MonganHa updcHT rocnogapn »le npinnamarb QauLure
rpexcs3 Ha N- rocygapcmseinwo cny)1C6y », He BBOJAHTb HIC B COCJIOBIle CHyTeJlEBHHOS 11 B cocTaH
pemecneamax nexos, a TaroHe He ,gaHaTSiiiHm= ,npaHanermil.
15 ceHrn6p si 1823 r. AHaci)opa gHsaHa Banaxun rocnogapio oTHocirrembao
ynnaTm ocTaTHon HogaTell sa 1821 ron.
15 c e H'T si 6 p g 1823 r. AHao:Dopa no geny mentgy Tamoncenummu-gocmorpum-
HamH 6yxapecrcHoro pminca a msTcHHHamH lloaHom CeHynom H Ilacitynom o Tamomemon nounn4He
3a y6o11 CKOTa BO Hpemn SOCCTaHHH.

20 ce H Ta6pH 11323 r. Cena clip3Terurb Monrrem H cl3p3Teurrb BHpnwi

(ropm) 6epyr no g ITOPYMHTeJlbCTS0 Asyx 6b1B11111X HallAYPOB 1821 roja.
5 o lern 6p »I 1823 T. AKOB HeHagoEnr4 ygocrosepner, MTO TaH HaK HeHoTopide
ionframpuf H Hexcenn Tygpa BnapHmHpecHy, HaxopmEnunecsi y Hero, 6burn B351TbI B IleTep-
.6ypr, OH OCTaeTCH 06513aHHIAM ;pm 6parbam MaKeT(OHCICHM LIONOSHITY cymmbi, yHa3aHHon B 3THIC
6ymarax.
23 -» o Si 6p si 1823 r. )1Cano6a HpecTbsni 113 E3geurrs (ßtam6omina) Ha apea-
'lampa reoping ,1111amaHnorny, npurecHnroinero HX 3a Hanors apeHrkoHamion 3emga, ocramuHecn
cine c 1821 roga.
128. [17- Hon6pg 1823 r.] Bapunumme Hpecrsane H3 Baila j:te ctmep (rOPHC) B3513111
o6parno cHoT, cermecrposamadl y HM moHacmpem 3a Heynnary xariacra o.

C. 70 481
www.dacoromanica.ro
 129. 27 Hon 6 pn 1823 r. CornameHme mencny Hpecrannamm cena K011311e111. H
moHacrmpem KopHeTyn o Bbraarmeama JHeui 6apurimm sa ron HoccraHHH.
10 Jexa6pH 1823 r. °raspa Tirrononeoc safirinneT o cymme B 21 500 rane-
pon, ilaimoti B3afiMbI HerrpaHHHHam 1.01:»Ka B MapTe 1821 roja Ann nonannemur HoccraHHH.
,Ilexa6ps 1823 r. Affacbopa o npogecce menqry monaermpem B3H3peurrb
HaefrunmHamH nocronnoro ,Io3opa I KoHcranTHH Bona* o nnare 3a nomeuxeHme non naHHH sa
1821 ron.
[1823 r.] reoprari Bannomm, 6LIBLI11311 c6opnigH nonareil (cameur) yezna Mycmen,
npocur HepHyrs emy cymmy gener, HoTopylo OH gag aBaHcom Ra3He so Esperan Hoccramur.
[1823 r.] Komer. H. lionaaorny npoc.HT Ho3menleHRH y6brrHoH, noHeceHHbnc
Hm 13 1821 rony, Horno. OH 6bur apeugaTopom COH511113111 npommc-nors MonnaHHH.
[1823 r.] )1Cano6m xpern" gepeHHH TominaHa (Bunma) Ha Tpex apeHnaTopos
rpesoH, Tpe6pourxx y gegregeit 12 000 Tanepos Ho3Harpammemin 3a nessrm mynos, B351T131X y
trifx TypHamH.
51CC12I, 20 ci) e Es pa nn 1824 r. AHacpopa nin3aHa MonnaHHH H rocnonapm o6
aHHVIlip0BaH1111 ceywn,rx npogewros 3a 1821 H 1822 rr. 3a H3nTme O HoecraHHH 113511mm cymbud
npoch6a am orcpottHy nearropam euxe Ha necsrm neT.
20 map T a 1824 r.Bapirnumme xpecrmnie cena CDH111K3JIHS1 (OnT) 11131FlynTellbI
yc-rynETB nepHmr KperlynecHy menmamly, nocrpoeHHyro HmH H HH mareaca. . . BaCHJIBHO H 6e3
Henoma I gepxBH manen:ama nomecn.H.
[Map T 1824 r.] H3HecrHH, orHoenumeen Ho HpemenH HoccraHHH, o mecra
HpecrmnimenHonomeerHmx 3em31esnanenwes-naHrkyp0rs 113 An6eHH (rop>H) 6busanemy 3antray,
o6Hpammemy 101.
138. 22 alirycra 1824 T. )3,aHHme o CTOHHe HHAnce, apHayre 113 ACC, Hampa&
Hep6oHan no6posons1.es JJ1M BOCCTaHHH H norH6 B 6010 non CigneHams.
139. 10 ceHTsI6pn 1824 T. Bo Hpemn HoccraHHA noscTamaa pa3rpommnir TIOphAly
OCB060T1111LH saHnromemmec.

22 jexa6pn 1824 r. Hmynxecrso, ocramueecn noene cmepTH Tynopa Bnanx-

mHpecHy.
[30 ne rc a 6pH 1824 r.} Hmytnecn3o, °eral:n.1mm' nocne cmepTH llana Bnaga-
mupecxy, 6para Tynopa.
30 as rycTa 1825 r. jr1mHam BanaxHH yRa3mHaer, Hax npoHcacorkano pasrpa-
6neHme !lomeen:a cbynara (CaaH), co6crHeiniocrH rocnonapn, MeCTHBIMH H gpyrxx cen narrennmm.
20 g e Ha 6 p n 1825 r. Ana(topa AmBaHa MOHX1aBlill oTHoctrrenbHo omio3knnar
rocno.napio, B Hampa,' yE33mHa1arc11 H npaHnTme mepm nnn JIHRBH,Epoxil Hocnencrmiii BOC-
CTaH1151.
144. 18/30 Hm H 1826 r. rpHropHil THHa rocnonaps npocHT y cLoneilmatax.nn
Harnarb Tomy Bp3THaHy, Rompa' no6yTom C.HmeoHa MexenFrammy Banal% 1411Te/K.
145. 21 H101151 /3 'Hong 1826 r. ITHebmo rocnonapn rpHrornin THIGI K re1111y
6ywre CHmeoHa MexenHmAnmy, rkrum KyHyn n npyrkix &mima ToHapingek Tynopa &lux-
nuipecxy.
146. 24 H10.1111 1826 r. ,ilmmkupHil MaxenoHcxxii npocHT ry6epHaTopa Becca-
pa6HH noxonaraficrHoHan o6 yrinaTe emy exer, Horopme OH nan Haatimm HopnaHe Onlimnaory
1821 rony.

482
www.dacoromanica.ro
 2 pes a6pH 1827 r. Kano6a oa specTbss 143 nomecran Kayanen (Bnainsa),
RoTopme oacagans ssnorpagmass Et 1821 ropy saciumno B 3TOM nomecne, a Tenepb He
HCHORHHIOT 6apionnumor pa6oT.
[K mum H e BA 3 man 1828 r. Bpana Mase,goncsue yRanbramoT, trro &Ian
>sepTsofx H opyp;sem 6onp, coymacnissos B soccrassa Tygopa Bnagsmspecicy, H npocsT
soomeuxesss y6},iTsos.
31 man 1829 r. Hpegnomesse no sonpocy o6 06n0mems nogaTrgo
sonToro Typsams B 1821 r. Hsepsysinerocu TenepbB crpasy.
8 14 io n o 1829 r. Horranosnesse oTnocsTenrao ycnossti nnaTesca oakoos,
saunonenustx monpascssms 6ospams s 1821 roPy, uorPa smyipecTso in 61ano npssepeno
* paccrpoficrso *.
151. By x ap ecT, 2 anp ens 1830 r. M. Mils/lass npocwr y rpnroplan rims,
Tpsropsn Bphnisosusy o Bap6y Bosopecsy nucsmesnme &lames's' B CBH30 c yrsepKgensem
cep6a Asosa Henapossna, trro 6ypTo 6ai 01114 noggepnasans soccrame Typopa Bnappmspecsy.
[18] man 1831 r. Boo6pspense cyge6noro ena cep6om AHOBOM Hesagoss-
nem ¡no soospapenss emy AeHer, gammix mallow Typopy Bnagsmspecsy cox mom 6osp.
29 asrycra 1831 r, Harpaga 3a osasanswe erapme ycnyrs 110HECOBIIHKy
Conomogy 0 somarpospense, passoe emy sa nosecensbre y6E,rnat Et 1821 ropy sa-aa soccrassa.
yxap ecT, 20 non6pn 1831 r. An. (13Rnsnecsy-Bynne coo6ffiaeT o6
o6crosTrenbcrsax, B soTopsix os &on saosanes to 1821 r. rocy,papersessbim sscrsepom,
npocnT somarpascpenss sa cymmy purer, sopacxoposarnipo B TOM ropy.
11 as B ap a 1832 r. Bo36ystpesse cype6noro pena rleTpom Hosasossmem
nparns specTsmi pepenns Cope's, (Pomanag), arasosasunix ero smenne x goma H 1821 ropy.
156. 19 a sr y cT a 1832 r. Hoppase, csni AsmsTplan KposTopy, ynacrssa BOCCIBMIR
1821 roga, B351TbIrl B anew Typxams B cpasensa y monacmpn K031151 H oarem o6paineanbrit B
To1STOMeralICIB0, soospauxaeTca B crpany.
22 1111 B a p Si 1834 r. 3ara4nfp, &musk t >Hype"; * ropoga Ihrreurrs, HpOCHT
soospanxensn emy puler, sapacxogosasmax wa copepscanne naspypos, '1°c:immix Typopom
Bnagamapecsy MTH oxpasm no npocb6e roposcan.
By x a p e cT, 23 osTa6pg 1834 r. Hopynns ,11,storrpsii Maseposcskul coo6-
nlaeT rocnogapio o CBOBX oacnyrax B npoinnom s npocsT nossrmesss H mime H npegocrasneass
emy t nonsrmvecKoR c.nync6si
28 aBrycTa 1837 r. ,11,0msTpail Maseponc.ssii CHOBH npocsr o npnitsTss
noppasersa.
28 map Ta 1831 20 4 espans 1840 rr. OMIC13 Repswasmoro smyipecrsa,
ocranserocn noc-ne Tygopa Bnagsmspecsy.

. 31*

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR*
A apliícuri (arpalicuri?): apanagiu ; venit.
acolisi : a ci§tiga, a dobindi.
acolisit s ci§tigat, dobindit.
acidia : locuitor din Ada-Kale.
adet (-un): obligatiile táranilor fatil de
stkpinul mo§iei.
adiafor indiferent, nepäsinor.
adiaforie : indiferentä, neptisare.
adiaforisi : a neglija.
adiatä : v. diata.
afanisi : a sh'rfici, a ruina.
afierosi : a dona, a inchina.
agá': ofiter turc; comandant ; gef al politiei.
agareni : págîni, musulmani.
agarinesc : turcesc.
agzimagzar : petitie, cererc in scris (colectivil).
alelhisap aconto.
ali§verif (alijverif) : afacere, negot.
amelie : neglijent .
anafora : raport (ciare domn, caimacam).
analoghia : raport, proportie.
analoghisi : a proportiona ; a calcula, a n'Asura
dupi o proportie sau dupii un raport
determinat.
analogon : v. analoghia.
anerisi a anula.
angora: sarcinä impusä, corvoadfi.
anyir! : inainte cu doi ani.
antip : lemn de vi§in.
apandisi : a räspunde, a intimpina.
* Glosarul este intocmit pentru volumele I, II §i III de documente interne.
www.dacoromanica.ro
apodixis : adeverintä, chitantfi.
apostasie : rfizvrtitire, ráscoalii, revolutie.
apostat : rhsculat, räzvrfitit.
apracti : l'Ara rezultat.
aralic : interval, distantà, intrerupere, rägaz.
aramba,ya : v. haramba§a.
arhon : domn, cuvint Cu care te adresai unui
boier.
arma§ : un fel de jandarm; temnicer.
armilfel : subaltern al armaplui.
arrniiie : functia arma§ului; localul unde i§i
exercita arma§ul functia.
arraut : osta§ albanez sau de alfa nationa-
litate, angajat cu leafh; slugh boiereasch.
arvat : v. arnitut.
arz : v. arzmagzar.
arzmagzar : petitie, cerere in scris (colectivii).
arzuhal : cerere, petitie (individuali1).
ascherliu soldat turc.
asidosie : scutire de drtri, imunitate.
asidotos : scutit de &ni.
asignofcd : act prin care banca sau vistieria
elibereazä banii asigurati.
asilum : azil.
ataxi, ataxie : neorinduialii.
avaet: taxä pentru o slujbit' oarecare ; dare cons-
tituind un venit special al domnului i boie-
rilor, provenind din numirea intr-o slujbh,
sau din taxe pe sare, vamä, vite, moqii etc.
485
bairac (baerac, baiarac) : steag.
bairactar : stegar.
bairam : sit'rbretoare inusulmana,. la sfirsitul
lunii ramazan.
bandieri : drapel, pavilion.
basca: titlu de intiietate ce se da in armata
turca' gradelor inferioare pina la maior;
capetenie; mai mare peste.
bas-besliagcl (bas-besleaga) comandantul de
capetenie al besliilor.
bas-besli-agasi : v. bas-besliagA.
bas-bulucbasa: comandantul garzii domnesti.
batalisi : a ruina, a strica.
batalisit : stricat, ruinat.
becher : fllicau; ostas.
bedel: achitarea in bani a unei obligatii sau
prestatii.
bei : pasa cu un tui; domn; guvemator.
beilic : palat in Bucuresti o Iai pentru
gazduirea demnitarilor turci sositi in tara;
ridicarea anuala de oi pentru Poarta.
beizade: fiu de domn.
berat: decret de numire.
besliaga (besleaga) : capitan de beslii.
besli-agasi : v. besliaga.
besliu: jandarm turc sau t'atar, angajat de
doran pentru para tarii fata de jafurile
armatei turcesti s't de once faptá rea,
savirsitii de turci in tara; jandarm turc
repartizat pe la judetele sau tinuturile Viril.
bez : fArá, afara de.
birnbasa :mai mare peste o mie; colonel.
bina (-de) : cladire.
bitirdisit: rechizitionat; cerut.
biv : fost.
blagocestiv : evlavios, cucernic.
blagorodnic : de neam ilustru.
blagovestitor : cel ce face o bunti vestire.
boia: copsea; mahala, cartier.
bosneag : bosniac.
brat: frate.
breaslif : corporatie.
buiurddu (buiurtiiu) : v. buiurcliu.
buiurdisi : a decreta, a intéri prin decret,
a ordona.
buiurdisma : ordin de executare pus pe un act.
buiurdiu : ordin scris.
buiurruldiu (buiurultiu) : v. buiurdiu.
buluc (bulug) : companie de soldati.
bulucbasa : comandantul unui buluc (com-
panie) de soldati.
bata' (-i:); taxi perceputa pe butia de vin.
486
www.dacoromanica.ro
caban: v. capan.
cacerdisi : a fugi, a se refugia, a se dosi, a
se ascunde.
cacerdisire: refugiere, dosire, ascimdere.
caftan: mantie lungä, tivitii cu fire de aun
argint, cu minecile pina la pamint, care
se &idea de sultan domnului la instalarea
lui; halita de onoare, de rang.
caftanlit : purtator de caftan.
caid (-un) : registru.
caimacam : loctiitor; imputernicitul noului
donan cu administrarea t'axil pina la insta-
larca sa.
cclinukcimie : locotenenta, locul unde functio-
neazil caimacamul.
caimea: nota, scrisoare ofician.
calabalic: bagaje, catrafuse; gloatá, lume
multa.
calem: serviciu, slujba, birou, cancelarie.
calemgiu : functionar de birou, in canee.
lañe.
canon: lege, dispozitie.
eanonisit prescris prin lege.
capan: magazie de gnu si furaje.
capanliu furnizor; negustor de grine.
capeta: capital.
capuchehaia (capichehaia) reprezentantul
domnului la Poarta; reprezentant.
carar (a da.. .) : a hotari, a decide.
caralci : trasurri, cupeu.
cartace: proiectile de tun (cu mitralii).
carvunar : carbonar.
carvunarismos (carbonarismos) : c,arbonarism.
casap mil celar.
casapbasa : staroste de macelar.
catagrafie: inventar, registru; inregistrare;
recensamint.
catahris (is) : abuz.
catastasis: situatie.
catastih : condicá, registra, lista.
catedra: capitala.
catordosi : v. catortosi.
catortosi : a reusi.
cavaf : cizmar.
cavasbasa : comandantul garza atasate pe
Ruga' consulatele (misiunile) straine.
cavar: jandarm turc.
cdläro4: caläret; curier.
ceair : V. ciair.
ceaus: curier, stafeta; usier la curtea dora-
neasca.
celebi : domn, boier.
centelle : ucenicie.
diehaia : intendent, insiírcinat cu afaceri.
chehaia-bei : loctiitorul marelui vizir, insärcinat
mai ales cu afacerile interne si militare;
loctiitorul unui pasa', guvernator.
cheler ciimara; grinar.
chihaia : v. chehaia.
chininul miscare.
chinonie : legáturà, societate.
chir : domn.
ciair : cimp de pasunat caii.
cibote v. ciobote.
cifert : sfert.
ciflic (ciftlic) : conac, mosie, proprietate.
citen: membru.
rang; clasa, categorie social&
cinovnic : functionar.
ciobote (a da. . .) : desprigubire in bani;
&menda pentru deplasarea agentului exe-
cutor.
circ-serdar (cirserdar) : capitan de jandarmi.
cirjaliu (-ii) : haiduci, organizati milita-
reste.
ceasuri (a invqa la. . .) : ceaslov.
numar; proceden colectiv de repartitie
percepere a därilor.
cislui : a repartiza i percepe colectiv darile.
cisti (u): rata trimestrialfi.
clironom : mostenitor.
clironomie : mosteruire.
clironomisi : a mosteni.
cneaz print, principe.
cochii vechi licitatie, mezat.
comandir : comandant.
comind : tescovina.
comiter : din comitet.
condei : sumii dintr-o socoteali.
corespondarisi : a purta (intretine) corespon-
dentä.
cornet : stegar, port-drapeL
criminalion (cremenalion) sectie penada din-
tr-o judecatorie.
cubur : un fel de habla boiereascii.
cultivarisi : a aproviziona.
caduca- : corp de (larda; straja; gardit
cumpanie : asociatie de negustori.
cumpanist negustor asociat.
cupe! (cupeli) : cumparator (Degustar).
cusur : rest. riimasitä.
www.dacoromanica.ro
dava : proces, judecatri.
davagealic (davagitic) : invinuire, pira.
davagiu : acuzator.
darvar : lemnar ; cel ce cara lemue, orn. de
corvoada.
decindea dirtcolo.
defterdar (tefierdar) : perceptor.
deld : dosar.
delejaru?
delibafa : comandantul deliilor, al garzii
domuesti.
deliu : cklaret. din garda domneascii
descolipsi : v. discolefsi.
desetincl : zeciuialk din stupi.
devlet g-uvernul, imperiul otoman.
diadoh : urmas, mostenitor.
diafendefsi : a apara.
diafendipsi : v. diafendefsi.
diafendisi : v. diafendefsi.
diafora : diferend, dobinda.
diastimi : interval de timp.
(nata- : testament.
Dii (Dial) Vidin.
dimie : postav asemilnktor cu abaua.
dimigorie : cuvintare, proclamatie.
diminie : bimestru, interval de dona trimes-
tre.
dimirlie : banita.
diorthosi : a corecta, a indrepta.
discolefsi : a se impotrivi, a face greutkti, a
refuza.
discolie : greutate, piedica.
discolipsi : v. discolefsi.
distihie : nenorocire, soarta trista.
divictar : cel ce se ingrijea de cele de scris
pe lingii vizir, pasa, sau domn ro-
min.
dolofonie : ucidere, asasinat.
dosadd : amiiraciune, intristare, mihnire.
doseldi : a mihni, a amad', a mustra, a certa,
a chinni, a ca zni.
dosádit: chinuit, torturat, amiirit.
dova : v. dava.
tovagiu : V. davagiu.
dovlet: v. devlet.
dragoman traducator, interpret.
drägaica : sinziene.
drit drept.
487
 E
ecpaia : suitä. gavatba§a : v. cavasbasa.
Edrine (Edrene, Edirne) : Adrianopol. gearaf : chirurg.
efendi : domn. gebhana (geplana, gefanea) : munitie; car
ego : a(1) lui, a(1) ei. (cheron) de munitie.
elciu : trimis al unei puteri straine ; ambasador. gelep negustor de oi.
elefierie : libertate, eliberare. geremea (girimea) : amendli.
embatic : arenclä pe termen indelungat. geremetisi : a amenda.
empericlisit : anexat, alaturat. gerghir eiimarfi, beci.
engrafon : inscris.
ghelir : venit, cistig; intrari.
Ghiurghiuv : Giurgiu.
epangea : V. ipingea.
gingcl§iturei : gingasie.
eparhie : tara, provincie.
gloabá: amendil.
epistasie : purtare de grijii; conducere. globi : a amenda.
epistat : loctiitor la conducere; purtator de gospod : domnesc.
vechil.
gospodar : dornn.
epivuld : viclesug, uneltire. gospodstvo mi : domnia mea.
esnaf : v. isnaf. go§tinei : dare pe oi.
esterisi : a pierde, a piigubi, a des puia. grelmätic : secretar.
esterisit : pägubit, despuiat. gros : inchisoare, temnitä.
etpai : V. ecpaia. grosdrit : taxii pentru inchisoare.
evghenie : nobletä.
evghenit (evhenist) nobil. II
evghenisit : v. evghenit. hac: simbrie, plata, datorie, rafuiala.
examinie : interval de sase luni ; semestru. hain: tradätor.
exofili : v. exoflisi. haini : a träda.
exofisis : achitare. hainlic : trádare.
exoflisi : a plati, a achita. haliba§a (alaibasa?) : comandantul unui alai(?)
halea : in functie.
halt : tulburare, ceartä, amestecaturii.
harabasci : cartita', car.
haraci tribut, bir, plätit Portii.
facau : moará mica. haraciladisi : a adjudeca prin licitatie.
falanga : instrument de batut la tälpi, bataie haranzba§a : capitan de tilhari.
la talpi. hargiu (-uri) : soldati auxilian.
fandasie : v. fandaxie. hasliu: locuitor dintr-un has (district) turcesc.
fandaxie : fantezie. ha:: autograf din partea sultanului.
ferman : v. firman. hatihumaium : act emis direct de sultan.
fetva : decizie, sentinta a muftiului, indispen- hati§erif: ordin (autograf) al sultanului.
sabilä pentru once dispozitii de ordin havadi§ (-mi) stire, noutate.
religios si juridic. havaet : v. avaet.
filodorisi: a mitui, a corupe. havalea : sarcina impusä, corvoadä.
filotimie : generozitate. hazna : vistierie, tezaur.
hazne-chiatip : logofat de vistierie.
filotimisi : a se ambitiona.
hedie : dare anualä in bani sau in obiecte,
firman: ordin al sultanului; decret al Portii
oferitä ca dar" sultanului.
In numele sultanului. haghie : v. hedie.
fi§ic : sul; cartuse. helhval: situatie, stare.
formalita: formalitate. heghira: era musulmana.
fusta§ : läneier din garda donaneasca. Herman§tat (Hermannstadt) : Sibiu.

488
www.dacoromanica.ro
hospodar : v. gospodar.
hrentui : a zdruncina, a zgudui. jaca.; : jefuitor.
hrisov : act domnesc.
hrisovolit : cu hrisov; privilegiat. kismet : soartii, destin.
huzmet : venitul principal al domniei, provenit kirimi : gen eros.
din dijmfirit, oierit, vinärici, ocne, vami etc.
ldçcaie: jumiítate de para.
/dzilret: carantinii, spital.
iabangiu : stráin, venetic. leat : an.
iamac soldat auxiliar. levrafet : carte; incuviintare (?)
iamaladisi : a prfida, a jefui. libov : iubire, dragoste.
iamatadisit : pradat, jefuit. lipcan curier, stafeti.
iangin: loe, incendia. lis t: foaie.
iasacciu: soldat turc pentru paza consulatelor. liude (liuzi) : unitate fiscala, unitate de impo-
Ibrdila : cuprinzind mai multe ftunilii lie birnici ;
iconomicos : ca economie; aranjat. contribuabil; om.
ideat : invfitat, experinaentat, cunoscator. lude : v. liude.
ifos : mod, chip, fe!.
imdat : ajutor (pentru armata turca). madea : priciná ; chestiune.
inaet: protectie ; sprijin; favoare. magaie : movilà, cantitate mare.
inam : adeverintä pentru transportul gratuit magzar (malizar) : plingere, jaiba', petitie.
cu poeta; cheltuieli pricinuite Viril si mahmudea (mehmudea): moneda turceasca de
trecute in buget ca sume speciale. aur (25 lei cursul din 1821).
iost : rämäsita, rest ; inca*. mahtu'p : v. mehtup.
ipac : de asemenea. maimarbal : arhitectul curtii domnesti; sta-
ipingea : 'Atara de vea; manta cu glugä roste de dulgheri si podan.
pentru ploaie. manaf : soldat turc din Anatolia.
ipochimen (41) : persoanä. manda : amendfi; taxä.
ipolipsis : vaza, consideratie. mansup : dregatorie boiereasca, functie
ipoliptarisit respectat. marafet: intermediu, mijlocire.
iproci : i a§a mai departe. marifet : v. marafet.
irat (-uri) : venit. masala : luminare groask qi lungii din sfori
isnaf breasla, corporatie. unse ca räsinli; torta.
ispaa : despigubire, daune-interese ; evaluare, masalagiu lucrator qi purtätor de masala.
pretuire. matcd registru.
isprdvnicel : sluga boiereascä, vataf de argati. matrapaztic trafic; purtare necinstita.
isterisi V. esterisi. mazdrac : lance.
isterisit : V. esterisit. mazil destituit, scos din functie ; urmas de
istov (de..1): definitiv, cu total, ca destivirsire ; boier mazil; categorie socialá privilegiatti
istovul banilor incheierea socotelilor. supusa la dare.
i.lic: cäciulä boiereasca. miírchitan : negustor de maruntisuri.
islicar : lucrator i vinzator de islice. meemur : comisar, funcionar turc.
iurudisi : a da nd vara. mehemur : v. meemur.
izbrcini : a opri, a feri, a scuti; a judeca o mehmendar : comisar oficial; insotitor.
pricina. mehtup : scrisoare
izbrdnire : sentintä, hotarire. meimendar : v. mehmendar.
iznaf: v. isnaf. memlechet tara.
iznasi-zaherea : provizii de diferite feluri. memuriet : insärcinare, misiune oficiará.
instilpit : nemiscat. menzil : posta.
inteslimarisire : predare. menzilhanea : statie postalk ; posta.

489
www.dacoromanica.ro
meremet : reparatie.
meremetisi : a repara.
mera': misuri de cereale.
metahirisi : a intrebuinta, a folosi.
metoh (metoace, metoa§e) : bisericà, mintistire,
schit inchinat (care se afli in proprietatea)
altei mänàstiri, episcopii etc.; clAdire
pentru gjizduirea ctilugärilor cind veneau
la oras.
mezilhanea : v. menzilhanea.
mihmandar : v. mehmendar.
mirie : tezaurul public (la turci).
mirimiran : pasii cu dona tuiuri; guvernator
al unui district turcesc.
mitare : incercare de a corupe.
mitdrnicie : coruptibilitate.
mizil : v. menzil.
mofluzlic : faliment.
mo/itva voastrd : sfintia voastrii.
mortasipie : zeciuiali la cinfärirea märfurilor;
taxi la vinzarea vitelor.
mucaet : dare critre Poarti din produsele
agricole.
mucarer (mucarel) : firman de intirire
domnului in scaun; birul ce se pliitea cu
aceastä ocazie sultanului.
muhafiz : comandant de cetate turceascii.
muharem (meharem) : numele primei luni a
anului mahomedan.
muhasirea : asediu, impresurare, incercuire,
blocare.
muhasir : v. muhasirea.
muhurdar : pästritorul pecetii sultanului san
a domnului.
mumbaia : cumptirare de grine si oi pentru.
Constantinopol.
mumbasir : agent de politie; aprod al diva-
nului; executor, implinitor.
mumbafirlic : serviciul mumbasirului; impli-
nire, executie; taxi (amendä) pentru
deplasarea mumbasirului.
musadea v. musaadea.
musaadea : autorizatie, permisie.
N
naht in numfirtitoare; pesin.
namestie : clädire, dependinte, acaret.
napristan : meren.
ndstav : indemn, imbold, impuls.
490
www.dacoromanica.ro
ndstavnic conducitor.
/tazar: favoare, milà, gratie.
nazir : comandant de cetate turceascil; in-
spector; supraveghetor.
nefer soldat simplu (in corpul ienicerilor);
soldat ptimintean (din corpul arnautilor).
neoterismos inovatie, reformä inaintata.
nerufäit: stabil, solid; nestrimutat.
nevii pire : neclintire.
nestavnic : V. nästavnic.
nevrd (nevri) : nerv(i).
nezam : V. nizam.
nizam: poruncii, ordin.
novita (-le) : noutate.
o
obrazovanie : organizare, formare; instructie.
ocazion : ocazie, prilej.
odobafii (odula§d) : ciipitan (de ieniceri sau
de arntiuti).
ofis : decret donmesc.
ogeac : corp de seimeni sau de arniuti.
ogeacllu : soldat care face parte dintr-un ogeac.
a ogldsuit : invitat.
ohavnic : inviolabil, mina; durabil.
clac: curier, trirnis calare; posta* rapidä; cal
de... cal de posti; de olac iute,
intins.
ordie : oeste, armati; tabirti.
oridisi : a ttibtiri.
orindator : arendas.
osirgui : a-fi da silinta.
ostavcd : l'Asare la vatra; eliberare; trecere in
retragere.
ostroveni locuitori din Ada-Kale si in general
din insulele
ot : de la, din.
otam : V. ot tam.
otno§clnie : comunicare, comunicat.
ot tam : de acolo.
paelic : v. paielic.
pagri: inimà, suflet.
paia : färti functie.
paielic : boierie.
pan/ir: ostas
paradosi : a informa, a pune in curent; a
invita; a se pune la dispozitia cuiva, a
se preda.
parapon: necaz, suparare, nepläcere.
paraponisi : a se mihni, a se supiira.
paravalisi: a colationa, a confrunta.
paravlipsi : v. paravalisi.
paresimi : postul mare.
paretisis: demisie.
parigorie: iningliere.
parigorisi : a rain' giia.
parucic: V. porucic.
parof : pasaport.
patrida : patrie.
pecetluire: act (en pecete).
pecetluit (-un): act (cu pecete).
peci : bilet, adeverintl.
perierghie: cm-iozitate, dorinta de a sti, de
a cuno.aste multe.
parilipsis : rezumat, sumar, extras.
periorisire : ingra dire.
peripisi: a ingriji, a infäptui.
peristas : v. peristasis.
peristasis : imprejurare, situatie.
periusie: avere, mostenire.
pezodrom: §tafetii.
pirg : turn.
pirgopie : zidire de turn; plan; afacere.
pisah: am scris.
pitac ordin, scrisoare; diploma (de boierie).
pircdlab : primar in satele Tärii Rominesti.
plai : diviziune administrativil la munte, idea-
tick' cu plasa (la es).
pldief : ostas pentru paza plaiului; granicer.
plan' diviziune administrativa la ves.
plirofolie : lamurire, informatie.
plirexusiiutita: imputernicire.
po : cite.
pod : stradii (pavata cu lemn).
poddrit: taxa pentru pod.
podorojnii : foaie de drum.
podvoadcl : transport cu
poftori : a repeta.
pohvala : laudà, marine, glorie; pompa, lux.
poi: jumätate.
pole: regiment.
politicesc : civil.
politie: oras.
pomdzuit: uns.
pont : punct, articol, dispozitie.
popor : sat.
porucic locotenent.
posleduire: confruntare, colationare.
www.dacoromanica.ro
potecaf soldat de pazi a potecilor.
poteraf : arnaut care face parte din poterä.
poterd : ceatil de arnauti pentru urmarirea
hotilor.
pozvoli: a permite.
praviii indreptar, indrumare.
pravilii : lege, norma.
pravilnic : legal, legiuit.
praxis : practica, experientii, rutinä.
prestavlisit mart.
presustvie judecatoriei.
pretorion : preturä.
prez : peste.
pridlojdnie: propunere, ofertii.
prilestire: ademenire, seducere.
prilestit: ademenit.
pripon : funie, odgon.
pristav supraveghetor.
procatoh: predecesor.
procetire: citire din nou.
procetit: a citit din nou.
procit: a citit din non.
procitoh: am citit din nou.
proeresis : bunavointa.
profanar: pretext.
profdaxi : v. proftaxi.
proftaxi : a ajunge, a reusi, a orindui.
prohorisi : a inainta, a face progres.
prohorisire : inaintare, progres.
proerisis: y proeresis.
proin: fost; altä data, odinioara.
proistos : cel mai batrin in rang.
pronomre (pronomion) : privilegiu.
protezmie: interval de timp; termen.
protimisi : a da intiietate.
protimisis: preferinta, precädere.
provalisi : a propune, a sustine.
provizione (plural : provizioane) : v. provizie.
provlimd : proptmere.
provirasi : a inainta.
prosferisi : a oferi, a starui.
publicarisi : a publica.
publicui : a publica.
punt: v. pont.
pufairie: artilerie; inchisoare.
rdbelcif (rebelia.7) : participant la räscoala.
radie (raialic) : supusiere.
raghitin : liniste; supunere.
491
raia : supus crestin Portii; tarfi sau linut
tributar Portii.
raielicesc : ce tine de raja; vasal.
riísurd : rest, riimilsitä ; dare suplimentarä
pentru plata slujbasilor.
razdjîc: a face..., a consimti, a satisface.
rcizmiripl rscoalà, räzboi.
rcizni : a despärti, a imprästia, a risipi.
receh : am zis.
recheabeliu : cel ce stringe darea numitä richia-
bighen.
rechiabighen (recheabighen) : dare aimará tri-
misä sultanului pentru cheltuielile tro-
nului.
regea (regealic) : rugäminte, cerere
regeal : unul dintre cei trei ministri mai impor-
tanti ai
regepesc : al luí Regep.
reis-efendi : ministru de externe al Turciei.
rezalet : dispret, rusine, injosire.
rezalic : v. rezalet.
rizapazar : pret curent de piatä.
roatii : companie.
rufet : breaslä.
tupí: subdiviziune a cotului.
rupt (in. . . ; cu. . .): impus fiscal prin
rupta§ : categorie fiscalä, impusä prin invo-
ialä.
ruptiisie : impunere fiscaIn prin invoiali.
ruptele vistieriei : categorie fiscali, impusä
prin
ruschii : rus.
ruffet : plocon; dar de mituire.
rusumaturi : impozite indirecte (gostinia,
drärit, oierit), constituind venitul domniei.
sadecat : devotament, fidelitate, loialitate.
sadecatifc : v. sadecat.
sadea : curat.
salulidac : tolbit Cu sulite.
saigibafa : mai marele peste saigii.
saigiu (saegiu) : cel ce numilirä oile pentru
dare.
sam insusi, singur.
sarna: cont, socotealk; buget.
sames : slujbas echivalent cu administratorul
financiar de judet ; casier.
saraf: v. zaraf.
sarascher : v. seraschier.
492
www.dacoromanica.ro
satara impozit ilegal; executie
confiscare.
saxana : sarcinft, povarä.
scircifie : v. zarlifie.
scatulcci : ladà, dulap, scrin.
scaun de carne : scaun de micelar, mficelärie.
scciunaf: negustor de vite de tfiiat.
port.
scheici :
seimen : ostas din garda domnului i de la
inchisori.
semt (sempt) : sector, cartier.
seraschier : comandant de cfipetenie al unei
armate sau provincii turcesti; generalisim.
serdar : cäpitanul postelor i ingrijitorul cona-
celor.
serhat : cetate turceascii de la margine.
serhattiu : din serhat.
sfeterisi : a-si insusi ceva pe nedrept ; a
sustrage, a defrauda.
siclet : neliniste.
siguripsi : a asig-ura.
sigurita sigurantii.
silictar : v. silihtar.
silihtar : inalt demnitar turc, purtiitorul
sultanului, a marelui vizir.
Silistra-valesi : guvemator general al Silistrei.
simandicos : de vazä, insemnat.
simbatriot (simpatriot) : compatriot.
sin : fiu,
sinet : act, dovadä, adeverintä, chitantá.
sinfonisi : a pune de acord.
sinfonisit : de comun acord.
sipet : cuffir, ladä.
sistinea : sistem.
sistisi : a recomanda.
sivilizatie : civilizatie.
sin : v. sin.
singerit : vamä (taxá) pe vite in obor.
sluger : boierul insfircinat odinioari cu apro-
vizionarea curtii i armatei cu carne; la
incep. sec. XIX, boier mic, färä functie.
slujitor : soldat, ostas.
sogicisui : a hotäri ceva In unanimitate; a
confrunta, a corobora.
sogliisuire : confruntare, coroborare.
sogleisuit : confruntat, coroborat.
solita societate, grupä.
sovietnic : consilier.
spahiu : ciiläret turc; mosier.
staat obligaiione : obligatiuni de stat.
staroste : mai marele breslei.
starostie (de lima) : isprrivnicat, prefectura.
steanapi, stenopi : trecitoare,
.stenahorie : neliniste, ingrijorare.
stepeseci: treaptil.
strainic drumet,
sud: jude%, tinut.
sudit : supus sträin, sub protectia consulatului
Viril sale.
suhat : loc de päsune pentru ingräsatul vitelor.
suiger : V. sluger.
surecciu : negustor de vite.
surghiun : exil.
surgun (surgunlic) : v. surghiun.
sursat : cumparare obligatorie de produse
pentru Poarta.
surugiu : vizitiu.
sart : conditie, articol dintr-un tratat; toc-
mealä; ordine, rinduialii.
tactos harnasament; suitä.
tac/hui: parodie, imitatie.
tacmin : v. tahmin.
tacrir : interogatoriu; raport nota diploma-
tahmin : apreciere, evaluare.
taht : tron, scaun; resedinta, capitalä.
tain (tainat) : portie,; provizie pentru trupe.
taingiu: cel ce ingrijeste de tainuri; .furier.
tam : acolo.
taraf : partid, grupare.
tarapana : monetaria statului.
tarsana : arsenal de marina.
taval : rostogolire.
taxi! (a face. . . ) : a percepe,
taxildar : perceptor.
techer-mecher : cu zor, çu nepusii masrt; foarte
iute.
teci f : chip, mod; propunere.
tefterdar : controlor financiar ; perceptor.
tekpiri : Alah e mare s.
telal : crainic; strigiitor la licitatii.
teorisi : a aves in vedere; a delibera, a su-
pune deliberärii.
tertip : proceden, proiect; uneltire, strate-
gemi.
terzibasa starostele breslei croitorilor.
tegherea : adeverintrt; foaie de drum, Papa-
port.
teslim (a face. ; a lua.. .) : a preda, e pinte
la dispozitie; a transmite.
teslimarisi : a preda, a transmite.
seslimat : predere.
teslimatisi : v. teslimarisi.
testea : duzinä, numär de dojsprezece.
tetraminie : interval de patru luni.
ticalos.: s'arman, nenorocit.
tij asemenca
ideo : atit.
topciu : tunar, artilerist.
toptangiu : angrosist.
treapild: taxa (amendä) pentru deplasareu
agentului executor.
treti : al treilea.
triminie : interval de trei luni; trimestru.
tropos: chip, feI, mod.
tufeccibasa : comandantul garza domnesti.
tufecciu : lefegiu in garla domneascii; armu-
rier.
tulumbd : pompa de incendiu.
tulumbagThasa : comandantul pompierilor.
tura : monograma sultanului; iscálitura lui.
ugerit taxä de piafa pentru caii de postä.
urdie : v. ordie.
V
vadee: termen.
vadritrit : dare pe vin.
Valahia Mara: Muntenia.
Valahia Micd : Oltenia.
valesi (la sfirfitul unei compoziiii) : guvernator
general.
valiu : guvernator general al unei provincii
turcesti.
vdpsea : mehala, cartier.
vcitilfi: a indeplini functia de viltaf.
vazghitisi : a se plictisi, a-si pierde räbdarea,
a renunta.
vechil :loctiitor, imputernicit; reprezentant,
delega.
vechilime : delegatie, imputernicire.
vel : mere.
veleat : an.
velit: mare.
verhovnic : cipetenie, set

493-

www.dacoromanica.ro
viener-verg : curs vienez. zapcilic : functie de zapciu; executie politie-
MY: vilvi. neasci.
virulricer : perceptorul clijmei din vin. zapciu : cirmuitorul unei pliitri, al unui plai;
vindriciu : dijrai din vin. agent executiv.
vivlioteca : bibliotecii. zapis : act, document, hirtie, adeverinti, chi-
vizirchislasi : c41a vizirului, taxi pentru tantil, inscris.
conacul vizirului. zapt: stäpinire; a face.., a pune stipinire,
vlahscoe : rominesc romineasci. a pune mina pe ceva.
vnuc : nepot. zaraf: casier (al vistieriei).
volnic : liber, scutit de... zdrdfie : casierie.
vornicel : primarul satului (in Moldova). zdticni : a impiedica, a stinjeni, a pune pie-
vtori : al doilea. dici.
zdtdcnire : piedici, stinjenire.
Z zaverd : riscoali (1821).
zavergiu : risculat (rebelist).
za : de. zemble : v. zemle.
zabit: cipetenie militará; functionar; admi- zemle : tard .
nistrator; turcul de pe lingi ispravnicul zet : ginere.
de judet. =sainare : spargere, stárimare, zdrobire, sfi-
zabitlic : administratie. viere.
acibrdnire : interzkere. zorba : v. zurba.
zaherea : provizii; grine; artico/e alimentare. zorbagiu : razvrii titor, rebelist.
za/hana : abator, zulum : silnicie, asuprire.
zaloagel: gaj, amanet. zurba (zurbalic): rfiscoali; bitaie, cearti.

www.dacoromanica.ro
 INDICE
de persoane, locuri si materii din vol. I, II fi 1111.
A AGAPIA, jefuirea ministírii, II, 381.
Ababii Gheorghi, III, 74.
Abagiu Stanciu (Stan), negutiitor, I, 60, 61.
Abdi Osman, III, 112.
Abdula, aga, III, 391.
Abdulaman, pap de la Ada Kalé, III,
192.
Abti, aga, II, 377.
abuzuri, ale boierilor, I, 353; siivir' eite in
tinutul Putnei, II, 124, 125; II, 45.
Aeatrinii Vasili, III, 74.
act, de adeziune a boierilor fatii de mi§carea
Iní T. Vladimirescu, III, 382, 392; de
infrfitire a boierilor de clasa a doua, III,
72.
acte, distruse, prezentate de I. Nena-
dovici, III, 399-400.
ADA KALE (Ada, Ostrov), I, 51, 89, 95,
96, 97, 98, 99, 100, 144, 190; II, 68, 103;
III, 190, 192, 197.
adalii, se rfizvriitesc, I, 89, 91, 104; iau robi,
I, 89.
adeturi de inofii, implinire de, I, 184; locui-
tori nesupu§i la, II, 249-252, 302, 303,
350-351, 373-374.
adeverinie de iert are, date pandurilor, II,
310.
ADJUD (Agiud), II, 96, 125.
ADRIANOPOL, II, 252.
Adunarea norodului, I, 208, 229, 231, 339,
341; II, 21, 77, 78, 118, 148, 165; deputat
In, II, 83; panduri in, II, 167; merge spre
Bucure§ti, I, 231, 372; are familii in
slujbh, I, 362; sositli la marginea Bum-
rwilor, I, 392.
Afis, II, 277.
Aftanasti, hiliarh, II, 113.
AFUMATI, mo0e, III, 23, 24.
Au fost culese cu aldine numele de persoane, cu MAJUSCULE cele de locuri, iar
materiile cu litere cursive.
www.dacoromanica.ro
I1.
agentul austriac, I, 366-367.
agentia chesaro-crcliascel, I, 291.
Age§ti v. HAGIESTI.
Aghioritu, v. Protosie, protosinghel.
Agiescu Dinu, stolnic, ispravnic de Dimbo-
vita, III, 269.
Ahmet, chehaia, comandant de trupe turceeti,
II, 276; III, 33.
Aioanii Grigori, III, 74.
ajutorintä, cite un galben, I, 120.
AKKERMAN, III, 358.
Albanezi, aldituiesc forta armatii a tiirii,
431; idiiturati grecilor räsculati, I,
359; II, 228; aliati cu rasculati,
191; tree in Transilvania, II, 276;
la Bucuresti, III, 382; sal fie sco§i din
tarà, III, 186.
Alba v. Albu.
Albitstroin Nicolae, omul luí T. Vladimírescu,
161.
ALBENI, (jud. (orj), III, 341.
Alboteanu Mihai, pitar, de la departamentul
criminalicesc, III, 284, 286.
Albu (Albil), III, 269.
Alba Florea, claca§, III, 77.
Albu Gaspir, III, 247.
Albul Ion, inchis la ocna Telega, II, 355
ALBULETI (jud. Mehedinti), III, 70.
Aldea, circiumar, III, 259.
Aleco, polcovnic, II, 110.
Aleco Hekim- Oglou, executat de turci, I,
383.
Alecu, clucer, I, 232, 306.
Aleen, cojocar, III, 332.
Alecu, portar, II, 307.
Alecu, serdar, semneazal cartea de adeverire
datii lui T. Vladimirescu, I, 396.
495
Alecu, sluger, semneazii cartea de adeverire
data' lui T. Vladimirescu, I, 396.
Alecu, vistier, epistat la mosia Fa1ga, III,
348.
Alexandra, paraclisier, III, 158.
Alexandra, sluger, III, 256.
Alexandra, sluger, semneazä cartea de adeve-
rire data lui T. 'Vladimirescu,I, 396.
Alexandra, vel vornic, III, 310, 353.
Alexandra I, arul Rusiei, I, 187, 304, 421,
434; II, 29, 54, 160, 330, 331, 400; III,
257, 362; dezavueaza acsiunea lui Ipsilan-
ti, I, 376; plingerea boierilor refugiasi
peste Prut trimisa lui, I, 378; jalba boierilor
refugiasi la Brasov trimisi lui? I, 379;
rugat sa mijloceasca la Poarta pentru
obsinerea vechilor privilegii ale T. Rom.,
II, 159.
Alexe, III, 143.
Alexe, barbier, II, 306.
Ali, aga, II, 138; III, 270.
Ali, aga, III, 22, 23; zabit al poznicilor celor
cinci judese, III, 285.
Ali, pasa, din Ianina, I, 338, 359, 360, 382;
II, 69, 134, 135.
Ahnajanu Const., II, 380.
Ahnajanu Dinca, paharnic, II, 169.
ALMAJU (jud. Mehedinsi), III, 244.
ALMAJAL (jud. Mehedinsi), III, 258.
Aman Dimitrie, serdar, II, 340.
AMARADIA, cäpitanie, III, 271.
AMARADIA, riu, I, 284; III, 17.
AMARADIA DE JOS (Hamaradia de Jos),
plash' in jud. Gorj, I, 244I1, 302.
AIVIARADIA DE SUS (Hamaradia de Sus),
plash' in jud. Gorj, I, 244.
AMA.R.21TI (jud. Dolj), I, 171; II, 298,
300; III, 70; tabära pandurilor lui T. Vla-
dimirescu in, II, 293; arendas bätat
jefuit de locuitorii din, III, 418, 420.
Amarazi v. AMARADIA, capitania.
Ambatzis Minas, II, 341.
Ambatzis Vulcu, II, 341.
Amiras Dímítrie, pahamic, II, 340.
Amxu Dumitrascu, III, 246.
Ana, are in arendä impreunä. cu T. Vladi-
mirescu mosia Catunul, I, 71, 105.
Anastase, II, 40.
Anastasia, I, 188.
Anastasie (Atanasi), arendas, I, 71, 205;
II, 28; datnra bani lui T. Vladimirescu,
I, 70; omul lui T. Vladimirescu, I, 417, 418.
Anastasie, hiliarh, II, 51, 111, 355.
Anastasia Constantin, III, 367, 368.
ANATOLIA (Anadol), II, 177, 178, 268, 277.
Anastasi, egumenul m-ni Cornetul, III, 327.
Ancuta, II, 47.
Andrei, II, 47.
Andrei, armäsalu, III, 16, 17.
Andrei, din Valeni, III, 267.
Andrei, Hui luí Mítru, III, 247.
Andrei, martor pentru iscàlitura lilt T. Vladi-
mirescu, I, 182, 195
496
www.dacoromanica.ro
Andrei Patra, III, 422.
Andreiu, logofät, omul lui Udritzky, III, 316.
Andricu, capitan, II, 40, 111.
Andronescu Alexandra, semneaza cartea de
adeverire data Jai T. Vladimirescu, I, 396.
Andronescu Constantin, semneaza cartea de
adeverire datä lui T. Vladimirescu, /, 396.
Andronescu Grigore, logortit, II, 39, 307;
268.
Andronic, capitan, II, 331.
Androniev Iacob, secretar, IIT, 370.
Androniu Hagi Dimitrie, epistatul mosiei
Dräganesti, III, 281.
Androsästii, participa la devastarea mosiei
Fulga, III, 347.
angarii (ungarale), I, 92, 171; aparare de,
37, 106, 267; puse asupra locuitorilor
din Gira, I, 148.
Anghel, II, 307.
Anghel, din Doeisti, II, 37.
Anghel, fiul lui Basa, III, 246.
Anghel, slujitor al capianiei lui Ion Magheru,
III, 42.
Anghelachi, I, 284.
Anghtlovici A., II, 42.
ANGLIA, III, 108, 172.
Anica, fíica luí Neculache, II, 306.
ANINOASA (jud. Gorj), III, 157, 301.
Anitäscu Raimaga-Mihai, III, 192.
Antim, arhimandrit la m-re Jitianul, III, 137.
ANTIM, mänästire in Bucuresti, III, 191.
Antita, II, 237.
Antofie, Sigan rob, III, 140.
Antohie, sigan rob, III, 144.
Antonie-Ion, III, 246.
APELE VII (jud. Romanasi), páduni täiate
de sätenii din, III, 249.
apostasie, II, 44, 45; IH, 25, 253.
apostati, III, 141, 257, 304-306, 424-425.
Apostol, fratele lui delibasa Mihali, II, 39.
Apostol, omul lui Trandafir Biza, III, 60.
Apostol Vladu, III, 246.
ARAD, II, 276.
Arap Mehmtet, pap, muhafiz al Galasilor,
269.
ARCANI (jud. Gorj), I, 38.
Ardeal v. TRANSILVANIA.
arendafi, participansi la räscoalii, 111, 266-267,
305-306, 337.
Arezniceasca Jana, III, 297,
Arges v. CURTEA DE ARGE.
ARGE, judeatoria judesului, III, 424, 425.
ARGE, jades, I, 73, 95, 132, 206, 227, 338;
II, 47, 220; III, 36, 259, 352, 394.
ARGE, manastire, I, 233, 395.
ARGE, rill, I, 130.
Argetoianu Mihalache, de la Departamentul
criminalicesc, III, 286.
Arghira, II, 307.
Arghiropol Alecu, Nv vel postelnic, II, 340;
IH, 134.
Arghiropol Emanuil (Manolache), biv ve!
logofat, I, 186, 432, 433.
Arghiropol Iordache, caimacam al Craiovei,
/2.
Arghiropulos, agentul Rusiei la Galati, I, 329.
argint, se care scutirea de d'ari pentru, III,
238.
Argintoianu Grigorie, medelnicer, flicut isprav-
nic la Prahova, II, 327.
ARHIPELAG, insulele din Marea Egee, I,
359; III, 135-136.
Arif, aga, rinduit besleaga la tinutal Botosani,
III, 111.
Aran Gh., III, 355.
Arion loan, stolnic, III, 202, 256.
Arion Petrache, biv vel stolnic, locuitorii din
Produlesti i-au luat porumb, II, 370;
semneazi un certificat pentru buna purtare
a trupelor turcesti, III, 107; semneazil
anaforale dare Poartà, III, 202, 256;
sames al vistieriei III, 316.
Armasi Dinu, III, 337.
armata greacd, I, 401; organizare-I, 356;
isi sfinteste steagul, I, 333, 355; efective,
42, 275.
armata principatului, compunere, I, 431.
armata rusti, inainteazgt spre Prut, I, 312;
coboarà la granitii, I, 323; comandatii
de Wittgenstein, I, 422.
armata turcd, in curs de stringere, II, 134-135;
intratà in Tara Romineascil, II, 228;
intratà in Moldova, II, 256; aflail in
Principate, III, 137; cow:lush' de Cara
Feiz, II, 275.
arme, ascunse, II, 359; III, 177, 283-286;
jefuite, III, 70; luate de apostati, III,
157; la panduri, III, 135; ridicate de turci,
260 - 267 ; depuse la ispriivnicii, III,
189; cercetare pentru, III, 259; zapise
date de locuitori si de panduri pentru,
190, 192, 193, 196-198, 245 -247 ;
strinse de la locuitori, III, 247; drept
de a purta, III, 192-193.
Armenopol, legiuirea lui, III, 366, 367, 369.
ARNAUTCHIOI, localitate in apropiere de
Constantinopol, II, 94.
arncluti, I, 260, 273, 279, 322, 331, 341, 353,
35'5, 406, 427; 41, 40, 42, 91, 132, 139,
169, 274, 276, 293, 297; III, 74, 311,
342-343, 394, 406, 423, ai agiei, II, 26;
ai spàtàriei, II, 26; ai lui Diamandi, I,
226, 284; ai lui Ghencea, I, 224; ai cilmi-
narului Saya, I, 393; II, 51, 274, 275,
306, 308, 359; ai lui Ivancea, III, 258;
ai lui An. Mihaloglu, II, 39; TIT, 66-67;
in Bucuresti, I, 271, 366, 375, 392; la
Ctaiova, I, 235, 300; la Galati, I, 354;
cu T. Vladimirescu, I, 215, 330, 331, 343,
353; II, 143, 294, 303; III, 37, 57; impo-
triva riisculatilor, I, 231, 235, 243, 261,
268, 270, 303, 365; ucid pe turci, I, 333;
jefuiesc, I, 231, 333, 355, 409, 441; II,
42, 49, 51, 80, 157-158, 159, 194, 257,
295, 296, 355; III, 109, 135, 158, 259-260,
301, 351; fugiti in Transilvania, III. 35;
32 - c. 70
www.dacoromanica.ro
implicati in complot, III, 292, 293; ad fie
izgoniti, I, 442; II, 195; III, 294.
ARNOTA, jefuirea mosiilor mänästinii, III
352.
ARON VODA., mfinästire in Moldova, III,
208.
Arpezeanu Mutt, III, 246.
Arsache Apostol, doctor, III, 391, 396, 403;
pleacil la Cr'aiova cu C. Samurcas, I, 261;
legaturile lui cu Samurcas, I, 320; cere
extriidarea lui T. Bratianu, III, 356;
secretar intim al domnului Gr. D. Ghica,
III, 355; despre actiunea lui Nenadovici,
III, 404.
Aran Matei, cäpitan de panduri, I, 37.
I, 37.
Arutiei Pfitru, III, 246.
silvh.sesc jafuri, III, 142.
arz, al lui T. Vladimirescu, I, 208-210; al
boierilor T. Rom., I, 214, 409; II, 58,
92, 154, 367; al boierilor moldoveni, II,
252, 382, 401, 407.
arzmagzar, I, 211; al boierilor aflati la 13rasov,
II, 216, 219.
Asan, aga, II, 234.
ascherlii, veniti Cu I. Samurcas, I, 219; jefuiesc,
II, 231; aflati la Motfitei, III, 302 303,
319.
Rezcimintul lui Caragea, I, 278, 280.
ASIA, II, 252, 292.
Aslan Constandin, vel vornic de aprozi, III,
309.
Aslanoglu Aleen (Aslanolu), cáminar, fost
cap uchehaia caimacamilor domnului in
timpul rciscoalei din 1821. A intrat cu
otile turcwi in Bucurefti indeplinind
functia de dragoman. Pinti la inapoierea
marilor boieri de la Brapv a condus trebu-
rile fárii. II, 59; arendas al vimilor pe
sept.-dec. 1821, II, 327; III, 315.
Aslanos Al., judeckor, III, 444.
Astrianos, fratele lui Hag,i Ianus, I, 47, 68.
Atanasi v. Anastasi.
Atanasie, fratele cápitanului Dimitrie de la
Craiova, I, 173.
Athanasie, circ-serdar, ciipitan de arniuti,
II, 26.
Athanasie, cilpitan eterist, a luptat la Galati
si Sculeni, II, 265, 266.
Athionitul v. Grigore, protosinghel.
aur, se cere scutire de thiri pentru, III, 238.
AUSTRIA (Autriche, Statele Austriace), I,
85, 281, 311, 360, 366, 402, 431; II, 32,
85, 133, 138, 177, 178, 205, 245, 271,
284, 285, 319, 320, 324, 326; III, 53,
109, 163, 172, 287, 294, 339, 355, 356,
376.
averi boierwi, jefuite, II, 156.
Avram, diacon, III, 246.
Avram Eie, III, 75.
Avram Ion, III, 246.
Axinti Dumitru, III, 74.
497

Babaca, hatman, eterist, II, 268.
BABAD, /I, 278.
Babaita v. BOBAITA
BABICWCI, I, 180.
Baboiu Neculae, apitan de panduri, I, 38.
BACAU, ispriivnicia tinutului, III, 96.
BACAU, oras, II, 174, 215.
BACAU, tinut, I, 334; II, 44, 96, 117, 118,
175.
Baciu, II, 353.
Baciu Enie, III, 368.
BACIUL, III, 282.
bacfisuri, III, 273.
Badea, preot, III, 246.
Badea, zapeiu, III, 41, 42.
Badea al Pirvei, II, 37.
Bagration Petre Ivanovici, general rus, I, 44.
BAHLUI, ses, III, 208.
BAHNA (jud. Mehedinti), III, 193, 423.
BAIA, plasit in jud. Mehedinti, I, 190; III,
287, 288, 289, 442.
BAIA, mosie in jud. Mehedinti, III, 25.
BAIA DE ARAMA (jud. Mehedinti), I, 245;
III, 187-188.
BAIA DE FIER (jud. Do1j), III, 24, 325,
bairac, ridicat de arendasi aliiturati rftscoalel,
III, 267.
BALA DE JOS (jud. Mebedinti), I, 38;
III, 193, 259.
Balaban Oglu, pasa, comandant al ostilor
turcesti trimise contra eteristilor de la
Botosani, II, 276, 277.
BALCANI, munti, II, 134.
Baldovin Gheorghe, biv vel singer, same, de
Mused, III, 333, 334.
BALDOVINETI (jud. Romanati), II, 206.
BALOTEM (jud. Mehedinti), III, 197.
Alexandru, vistier, III, 23, 152, 154;
la Cernliuti, III, 22; semneazii o jalba
dare tar, III, 156; semneazi anafora
catre domn, III, 340.
Bals Constantin, logofat, iscaleste porunci in
calitate de membru al divanului, I, 429;
II, 21, 29, 62, 75, 92, 99; semneazi me-
morii catre tar, II, 31; III, 156; semneaza
jalbá catre imparatul Austriei, II, 33;
refugiat in Basarabia, III, 52; semneazit
anafora care domn, 340.
Ball Constantin, batman, semneazil jalbil
catre tar, III, 156.
Bids Iordache, hatman, II, 115; stapinul
mosiei Hriscani, H, 205; semneazit jalbà
catre tar, II, 33; partizan al vistierului
Roznovanu, III, 90.
BaIs Teodor (Toderascu), vornic, indeamna
pe locuitorii tin. Tecuci la supunere, I, BAILWI (jud. Do1j), I, 288; III, 258.
429; prins de eteristi la Husi, II, 250; Biljeseu Constantin, ispravnic in W. Vlasca,
pleacii la Constantinopol in delegatie cu
arzmagzar, II, 252; inatiseazil arznhaluri
din partea moldovenilor lui Sailli pala, BAIan loan, III, 190.
II, 350, 351, 382, 401; III, 20; acre despre
498
www.dacoromanica.ro
situatia din Moldova, II, 363; serie despre
infiintarea unei societtiti de carvunari,
79; impotriva vistierului Roznovanu,
/II, 90, 91; numit caimacam al domnului
Moldovei, III, 112; semneaza carte tri-
misii la tinuturi, III, 113; face apel catre
boieri pentru un imprumut, III, 140,
145.
Balsuca, spatar, III, 21.
SALTA (jud. Mehedinti), I, 99; III, 192,
430, 445.
BALTA CORBULUI, I, 93.
BALTA DE SUS, plash' in jud. Romanati
III, 138.
BALTA VERDE, mosie in jud. Mehedinti,
III, 305.
Baba Radu, din satul Vizireni, I, 394.
BANAT, III, 234, 357, 358, 440.
BANATA, mosie, I, 180.
Minify Glieorghe, guvernator al Transilvaniei,
194; II, 185; sfatuieste pe boierii din
Oltenia ski se inapoieze in tara, II, 346.
luati de artfauti, III, 311; folositi
legifitura cu rascoala, III, 328-331, 333,
366, 384, 394; pentru despagubire, III,
287-304, 308; implinire de, III, 428.
BANOVITA (jud. Mehedinti), III, 197.
Barba, cipitan de panduri, I, 38.
Barbu, logoat, pandur iertat, I, 25.
Barbu fiul lui Ion dirvar, rob, III, 144.
BARGA, II, 363.
Bark, capitan eterist, II, 258, 270.
BASARABIA, I, 97, 98, 323, 329, 332, 352,
354, 389; II, 137, 256, 265, 269, 277;
III, 51, 52, 53, 90, 91, 92, 372, 373, 377,
378, 386, 418, 420.
BATOTI (jud. Mehedinti), I, 42.
Bäbäläu Barbu, III, 283.
Babeanu Pana, caminar, I, 237; II, 229;
III, 133.
BABENI, mosie (jud. Rimnic), II, 336.
Bileatea Dumitrasco, pandur, III, 190.
Backs v. BYCLE.
Biclevant' Ghita, cipitan, III, 68.
Blidalan, din Riicari, III, 246.
BlidaIan Gheorghe, pircälab din Racari, III,
16, 17.
Badalut Ion, III, 74.
BADENI, mosie (jud. Muscel), III, 180.
Bidet:mu Gheorghe, IIL 196.
BADEM, mosie a m-rii Nucet din jud. Dim-
bovita, III, 322-324.
BAWL I, 38.
BM v. BALTA CORBULUI.
BAICOL II, 355.
Mina, din Boteni, III, 323, 324.
BAILE HERCULANE, I, 109.
88; cere carte dé la T. Vladimirescu,
II, 149.
BAIa1a, doica, I, 86, 87.
Mast', fostil sotie a lui Papa Vladimirescu,
III, 433.
BAIriceanu Biinicii, semneaza cartea de adeve-
rire daft" lui T. Vladimirescu, I, 396.
Biliiceanu Constantin, aga, membru in divan,
I, 199; semneazä cererea critre impOratul
Austriei, I, 402; semneazii anafora critre
domn, III, 250; semneazä un arzmagzar
dare Poartä, III, 256.
BillAceanu Constantin, vornic, III, 253, 318,
330; membru in divan, I, 199, semneazil
un memoriu clue impOratul Austriei, I,
402; aprobil ideile partidei tinerilor boieri,
II, 330, .332; semneaa6. anaforale dare
domn, III, 182, 313, 330, 349; semneazä
arzmagzar crare Poartil, III, 256.
BAIficeanu Nicolae, paharnic, iscäleste cererea
de infibusire a ritscoalei, I, 238; semneazil
memorii cätre tar, II, 229; III, 133.
Billaceanu stefan, hatman, membru in divan,
L, 199; semneazil cererea &titre impäratul
Austriei, I, 402; semneazii un arzmagzar
&Are Poartii, III, 256; semneazil anafora
ciltre domn, III, 313.
BAliceni, II, 331; III, 118.
BXLACITA (jud. Mehedinti), III, 66, 69-70.
Bileeseu Zamfir, in slujba Adunrtrii, I, 362.
B.X.LCETI (jud. Gorj), II, 318; III, 296,
299.
lea Mihai, III, 247.
&Ream' Grigorie (Grigore). Mare spiitar,
simpatizant al migarii eteriste. A colaborat
cu Alex. Ipsilanti gi a fost solicitat de cdtre
eterigti scl preia contlucerea ostirii pandu-
rilor dupd arestarea lui T. Vladimirescu.
In tuna iunie a plecat la Bragov. I, 187,
404; semneazii o anafora, I, 185; membru
in divan si caimacam, I, 213, 261, 262,
263, 265, 266, 282, 285, 286, 288, 289,
306, 307, 315, 391, 400, 417, 421; iscilleste
cererea de inribusire a riíscoalei, I, 237;
insfircinat cu paza Bucurestiului, 1,-268,
310; serie boierilor fugiti la Brasov, I,
379; semneazii cartea de adeverire dati
lui T. Vladimirescu, I, 396; la Cimpulung,
I, 105; trimite lui Al. Ipsilanti ciorna
nnui memoriu dare tar, II, 56; rugat de
eteristi si ja loen! luí T. Vladimirescu,
II, 185; semneazi memorii ciltre tar, I,
381, 433; II, 223; III, 133, 134,
Bileanu Manolache (Emanoil, Manoil), vel
logofät, I, 237; II, 433; semneazii anafora,
I, 186; iscilleste cererea- de inribusire a
räscoalei, I, 237; semneazi memorii &titre
tar, I, 432; II, 229; III, 133, 134; face
parte din partida tinerilor boieri, II, 332.
BALIGOI, I, 394.
Bàloiu Gligore, III, 320.
Billoin Ion, III, 320.
Miguel Iordachi, spitar, II, 33.
Billtacn Vasile, III, 247.
BXLTATI (jud. Mehedinti), III, 69, 115.
Brilteanu, II, 377.
32*
www.dacoromanica.ro
Bälteanu Dinu (Constantin), serdar, III, 41,
43; ataci ar-rea Tintrireni, I, 284; jefuit
de panduri, III, 259; urmärit de D. Girbea
cu panduri, III, 295; ispravnic de Gorj,
318, 320, 329 337.
Bälteanu Grigorasco (Gligoras), medelnicer,
I, 185; III, 319.
Billteanu Zamfir, III, 16.
Bältut Ion pircälab, III, 190.
BXLTATII DE SUS (jud. Mehedinti), I, 267.
Biltiltianu Ion, cripitan, impotriva rfiscoalei,
I, 267.
Biltoi Joan, mosnean, pandur III, 341.
Brilugeann Gheorghe, pandur, III, 246.
negustor, I, 93, 284.
RXNEASA, I, 373; III, 282.
Brinescu Gheorghiti, zapciu la Drigrmesti,
III, 282.
Minim Joan, II, 174.
Minim Oane, II, 174.
Bänicescu Constantin, III, 267.
BARBARICENI, III, 17.
BXRBXTETI, mosie a spitalului Pantelimon,
435.
Barbuceanu, serdar, II, 377.
&Irian Barbu, III, 193.
Bärlan Pirvul, III, 193.
BA.SÄ. TI, stalk de postä in Moldova, II, 29.
bcistärie (fortrireatii), pentru apirarea Bucu-
restilor, I, 404.
Bititiosul Radu, III, 297.
BATEAN (kid. Vilcea), I, 383-384.
ILIzaica Truscri, III, 246.
BECENI (jud. Buzau), I, 383-384.
becheri, scapil pe Hagi Prodan, I, 313.
Bec.hir, aga, fratele lui Regep, I, 144, 145.
Bechir, basa, muhafiz al Bräilei, II, 364.
Beci v. VIENA.
Bedros, negustor, II, 241.
bejenari, din sate, I, 394-395; aflati in
pOduri, II, 108, 195; la Topana, III, 36.
bejenii, III, 319; sr' li se dea locuri de pristine,
62; aflate la Schelea, II, 241.
Beldiman Alexandru. Vornic, scriitor f i poet.
Autorul e Tragodia sau mai bine
a zice jalnica Mol dovii intimplare, dupet
rd zvralirea grecilor la anul 1821o. A militat
pentru domnpâmîntean. III, 97, 79 ; membru
In divanul Moldovei, II, 99, 379.
Beldiman I., postelnic, III, 310.
BELGRAD (Belligrad), III, 354.
Belicovici, seful politiei din Hotin, III, 362.
Belitu Gheorghe, III, 247.
Belivacii Hristea, II, 293, 301.
Belivacà Nicolae, III, 158.
BELOTI, mosie in jud. Mehedinti, III, 259.
Belu, I, 400; II, 40, 112, 332.
Belu Constantin, agá, III, 256, 355.
Bela stefan, logofát, semneagt cererea citre
impAratn1 Austriei, I, 402; semheazil
anaforale critre domn, III, 167, 195, 313;
semneazil anaforale &titre Poartä, III, 202,
256; despre loan Poroineauu, III, 181.
499
Bellu, vistier, I, 111; II, 330.
Rene Petrache, vornic de poartä, III, 342,
343.
Benedict, propus mitropolit in locul lui
Dionisie, II, 390.
BENESTI (jud. Vilcea), I, 318, 339, 340,
427; II, 28, 161; III, 74; T. Vladimirescu
la, II, 295.
Benga Ghita, socrul lui D. Girbea, III, 295,
296, 299, 301.
Bengesca Gheorghe, membru in divanul
Craiovei, III, 69.
Bengescu Iancu, comis, ispravnic la Slam
Minnie, II, 327; ispravnic de Mehedinti,
III, 248, 258, 288, 301, 304.
BENGESTI, I, 244, 245; II, 39.
Berbec Ivan, III, 373.
BERCA, III, 159.
Berceanu Preda, cláca, III, 77.
Bercovcea, asociatul lui Mula Ali, II, 375.
BERCOVCEA, localitate in Bulgaria, I, 97.
BEREZENI, vanag, carantinä, II, 256, 268.
pentru paza principatelor, IH, 174.
Bet;liu Dumitrascu, III, 246.
Bibeseu Barbu, vtori vistier, I, 362; III, 300,
301.
Bibescu Dumitrache (Dimitrie), caminar, I,
117, 199, 267, 308; II, 340; III, 181,
262, 331, 416, 432; membru in divanul
Craiovei, I, 61; asediat la m-rea Motru
de räsculati, I, 229, 231; vrajmas al
norodului, I, 274, 280; semneaza cererea
cätre imparatul Austriei, I, 402; in cores-
pondenti cu Hagi Ianus, III, 45; numit
mare logofat de Tara de Jos, III, 58;
semneazä un arzmagzar cfitre Poarta,
III, 256; semneaza anaforale catre domn,
III, 191, 195, 250, 313, 330, 349.
Bibescu Stefan, caminar, I, 184, 284; III,
320; in slujba Adunárii, I, 362; refugiat
la Brasov, II, 340; in slujba turcilor, II,
399.
biciga§i, surugii, numärul lor, I, 131.
Bilecovici, stabs_capitan, III, 378.
BILICESTI (tin. Putna), II, 125.
Bimbiricea Anghel, III, 158.
Bimbiricea loan, III, 158.
Binder Michael, medicul carantinei
III, 397.
bir, II, 87, 125, 295, 299, 300; III, 86, 147;
nesupunere la, II, 124-125, 298; III,
249, 407; pentru poslusnici, I, 188; pentru
scutelnici, II, 90; scutire de, I, 38; abu-
zuri la, II, 45; in Moldova, I, 121.
Bira Trandafir, III, 60.
Birau Barbu, pandur al divanului, III, 318,
319, 320.
Birau Dinu, III, 246.
Biriu Ion, III, 320.
Birins Ionita, din Frätesti Birnief6JII, 320.
Birän Mih;ti, III, 320.
Biriu Stan, III, 320.
Biriu Tamas, III, 320.
500
www.dacoromanica.ro
BIRCEI (ud. Gorj), II, 181.
birnici, numärul lor, I, 130; nedeclarati, I,
188; scutiti, III, 232; li se ja dare ea
ajutor, III, 277, 278, 280.
BISTRITA, manastire, I, 317; II, 353.
Bistriteanul Afxentie, egumen, II, 375.
RiveIl6, I, 280.
Biza v. PISA.
BIZANT, II, 240.
BICLES (jud. Mehedinti), III, 69, 258.
Bildea Dinu, prins de T. Vladimirescu la
Tirana, III, 115.
BIRCA (jud. Do1j), I, 284; II, 236, 237, 336,
353, 375-376.
Birca Matei, stapin de mosie, III, 265, 267.
BIRLAD, oras, I, 356, 438, 439; II, 29, 150,
252, 256, 265, 269; III, 51.
BIRLAZAL, nu, II, 107.
B1RNOVA, manästire, I, 435; III, 208.
Birsescu Dina, setrar din Vilcea, jefuit de
apostati, III, 259.
BIRZAI (Birzei) (jud. Gorj), II, 38; III, 42.
Blajdesti Dumitru, III, 257.
Blajdesti Iancul, III, 258.
Blädesti v. Bladesti Dumitru i Iancul.
Blijanu Gheorghe, II, 37.
Blanariu lije, II, 117.
Blindu Ion, III, 247.
BOBAITA (Bobauta jud. Mehedinti), III,
158, 196; III, 248, 288.
Bobina Ion, inrolat in ostirea lui Ipsilanti,
IH, 156.
Boboc Nicolae (zis i Boboloaca sau Bobolacn).
Vistier §i cdpitan al spättiriei. Stdpittul
unei sfori de mofie la Socolefti (Mehedirtil).
S-a aldturat rd seula!ilor la Timan fi a
fost numit strdjuitorul jud. Meheding. I,
38; III, 115, 116, 117.
Bobocea Gheorghe, II, 37.
Boboloaca Trandafir, apostat, III, 288, 289.
Bocanel Dinu, ceaus de panduri, III, 115.
Bocanel Vasile, capitan de panduri, I, 95.
BODAESTI, III, 70.
Bodescu Ion, cäpitan de panduri, I, 39.
BODESTI, II, 175.
Boescu Boinia, III, 197.
Boescu Nicola, III, 197.
Bogdan, domn al Moldovei, III, 65, 147.
Bogdan Faget Finn, crams, III, 77.
Bogdan Iancu, I, 64.
Bohor Martinacu, armean, cena de T. Vladi-
mirescu ca sa-i fie secretar de 1. turcil,
II, 46.
Boia, sotia lui Gheorghe argintariu, III, 289.
Boiagi Costa, II, 376.
Boiangiu Gbita, III, 67, 68; a fost omul lui
Anastasie Mihaloglu, III, 69.
Boiangiu Imulta, III, 300, 301.
Boiangiu Iota, IH, 436.
Boiangiu Petco, III, 283.
boieri, caimacami, I, 195-196; cirmuitori,
I, 197-198; iau masuri de straja, I,
232-233; impnimutä hani pentru tarä
 I, 265; II, 76-77, 95-96; in relatii cu
T Vladimirescu, I, 197, 212-213, 228-
230, 242-243, 247-248, 312-313, 333-
334, 353, 362, 365, 385-387, 395-396,
420; II, 21, 42, 79, 106; III, 376-377;
Solomon nu da panduri pentru, II, 90;
fat& de räscoalii, I, 201, 208, 221-222,
274, 280, 409-412; II, 82-83, 187-189;
iau masuri impotriva riiscoalei, I, 227,
245-246, 249-253, 254, 259-260, 287-
289, 294-295; dau bani pentru munitii,
I, 234-236, 243, 262, 265-266, 306,
310-311; jefuiti, I, 143, 318, 339-341,
383-384; II, 303-304, 357, 369; III,
259-260; se ocupä de administrarea
%Aril, I, 282, 289; II, 19-21, 33, 61-62,
67, 81-82, 114-115, 123, 185, 186, 215,
326-327; fugiti, I, 254-255, 342, 375-
376 ; II, 107-108, 150, 171-173, 227;
III, 33; famasi in Bucuresti, II, 24, 132,
133; aflati la Brasov, I, 430-433; II,
201-203, 208-211, 330-332; III, 30-
32, 100-101; aflati la Sibiu, II, 339-341;
aflati in Bucovina, II, 224; III, 89-92;
critica ti de Gh. Leventis, II, 225-226;
chemati in tara, II, 312-313, 319-320;
au documente compronaitätoare, II, 342
343; se infratesc intre ei, III, 72-73,
78-79; cer supunerea taranilor,
248-251; cer implinirea ramasitelor de
dad, III, 311-314; cer despagubiri, III,
379-381; cer izgonirea striiinilor, I, 271;
relatiile lor cu turcii, I, 236-238, 271,
336-337, 353; II, 58-61, 74-75, 98-
99, 169, 176-178, 197, 360-363, 381-
382, 392-393; III, 59; se adreseaza
Portii Otomane, I, 214, 331, 407-408,
425, 441-442; II, 42-45, 132, 154-157,
218-219, 347-351, 367-369, 401 -407 ;
III, 50-53, 56-58, 61-65, 79-81,
104-107, 253-256; se adreseazii Austriei,
I, 400-402, 413-414, 417; II, 32-33,
157-160, 194-195; se adreseaz5 Rusiei,
I, 332, 355, 378-379, 380-381, 388-390,
412 - 413, 420 -421 ; II, 29-32, 119-120,
191-192, 227-229, 238, 324-326, 386-
388, 397-400; III, 39-41, 130-134,
146-150, 154-156; nu vin In Tara, III,
20-22; intorfi in tail, III, 27-28.
BOISOARA, I, 318.
Bojanu Die, II, 36.
Bojinck Pirvu, ciipitan de panduri, I, 37.
BOLESTI, II, 175.
BOLINTIN, Tudor Vladimirescu soscste la,
I, 372.
BOLOVANI, II, 370; /II, 158.
BOMBESTI, I, 92.
Bonciog, momean, III, 430.
Bonciu Gheorghe, polcovnic de Vilcea, III, 343.
Bondoc Mihai, capitan de panduri, I, 37, 38.
Bondoc Nicolae, apostat, I, 134.
Bongovski, general-maior, comandant de trupe
rusesti la Prut, II, 267.
www.dacoromanica.ro
Boriceanul loan, rumin, III, 269.
Boriinescu Constantin. Stolnic, fost samef al
jud. Mehedinti, trimis de ccitre Tudor Vla-
dimirescu la Silistra, la 19 aprilie 1821,
impreunii cu pitarul Iancu Jianu, pentru
a duce pafei scrisori din partea NHL
II, 22; III, 333; 'alege pentru slujbi
panduri, I, 76; semneaza cartea de adeve-
fire data Jul T. Vladimirescu, I, 396:
orinduit in jud. Vlasca pentru stringerea
finului, I, 399; trimis la Silistra, II, 46,
79; III, 414; semneazii arzmagzaruri ciitre
Poarta, III, 202, 256.
Boräseu Dimitrache, sluger, II, 56; orinduit
cu paza orasului Rusii de Vede, II, 22.
Boriscu Duta, cilpitan, III, 259.
Boriscu Joan, pandur, III, 259.
BOROSTENI (jud. Gorj), I, 38.
Boruga Mihai, III, 247.
BOSNIA, III, 422.
Bosun Ion, clacas, III, 77.
Bostin Matei, III, 247.
Botea Dinul, clitcas, III, 77.
BOTENI, III, 323-325.
BOTESTI, mosie in Moldova, II, 175.
Botez Dimitrie, serdar, stäpin de mole, III, 24
Boti Barbu, clicas, III, 77.
BOTOSANI, tinut, II, 171, 206, 256, 276,
357; III, 111, 287; oras, II, 251, 268,
BOTOSESTI (Botosasti), I, 38; III, 67-69.
BOZIENI, II, 175.
Bozin v. Buzi.
Braga Stefan, III, 193.
BRALÓSTITA (jud. Mehedinti), III, 247.
BRANITA (jud. Mehedinti), I, 48.
BRASOV, I, 91, 257, 272, 311; II, 21, 26,
42, 74, 79484; III, 82, 94, 100, 101, 104,
114, 130, Passim.
Brat Ion, tigan rob, III, 144.
Brat Zamfir, tigan rob, III, 144.
Bratiano Thomas v. Briltianu Toma.
Bratu Barbu, cracas, III, 341.
Bratu lije, chicas, III, 341.
BRABESTI, mosie, III,284.
BRACLEASA, III, 66.
BRÀDESTI (jud. Mehcdinti), III, 245-246.
Briescu Gheorghe, polcovnic, III, 78, 90;
indeamna pe boieri sa se intoarci la
casele lor, II, 215; procurk fin pentru
trupele turcesti; III, 79; semneazk ordin
al divanului Moldovei, III, 97.
Brilescu Vasile, spatar, III, 75, 79; in slujba
turcilor, III, 73.
Brkgarul Matei, cápitan, III, 67, 68, 69, 70;
luptä cu turcii la Corzu, III, 65, 66.
BRAILA (Ibrail), I, 301, 331-332, 334, 338,
354, 356, 393, 425, 442; II, 27, 46, 74-75,
85, 87, 92, 96, 98-99, 119, 133, 134-135,
138; III, 61-62, 88, 118, 183, 229-230,
passim.
Bráioi Costachi, stolnic, II, 340.
Bràioi Dinchii Arion, clueer, ispravnic de
Gorj, III, 342.
501
Bräiloiu Constantin, ispravnic de Mehedinti,
1, 141; membru in divanul Craiovei, III,
69; ispravnic de Gorj, III, 165, 290.
Bräiloiu Cornea, de la divanul Craiovii, I, 61.
BrAiloiu Dumitrache, I, 119, 184; II, 237,
375; III, 66, 68; de la divanul Craiovei,
I, 61; tratative pentru a-si cumpfira un
rang superior, I, 117; semneazä cererea
ciltre imparatul Austriei, I, 402; semneazä
un arzmagzar dare Poartä, II, 256; face
anafore in pricina incendiului pricinuit de
lupta pandurilor cu tnrcii la mosia sa
Corzu, III, 65; relatii cu Hagi Janus,
III, 261-262.
Brálloiu Manes (Ilinca), II, 341; stäpina
mosiilor Caraula i Virtopu, III, 74.
Bráiloiu Nicolae (Nicolaita), I, 189; II, 320;
membru in divanul Craiovii, III, 69.
BRANESTI (jud. Mehedinti), III, 246, 260.
Bratianu Dincá, medelnicer, II, 340.
Brit:bum Toma, se care extradarea lui de la
Sibiu, III, 354; legaturile lui cu miscarea
lui S. Mehedinteanul, III, 355; acuzat
de S. Mehedinteanu, III, 537.
Bratulescu Andrei, II, 36.
Brätuleseu Nicolae, II, 36.
BREAZA II, 49.
BREBINARI (jud. Mehedinti), III, 197.
Breba loan, III, 193.
Brebu Matei, III, 193.
breslafi, III, 310.
breslaqi-mazili, III, 86.
bresle, I, 273, 279; dare din, III, 236; dau
darea ajutorului, III, 276-277, 278,
280; an de dat ramilsitä, III, 312-314.
Brezniceanu Gheorghe, III, 299.
Brezniceann loan, III, 300.
BREZNITA (jud. Mehedinti), UI, 246.
Brezoi Anton, vechil pentru satul Nedeia,
I, 184.
BREZOICA, III, 445.
Briceag Dina, III, 157.
briganzi v. hoti.
Brincoveanu Grigorie. Mare ban f i spiltar,
unul dintre cei mai mari stiípini de mofii
din Tara Romineascd, iniliat in Eterie in
luna octombrie a anului 1820. A fost primal
dintre marii boieri care au fugit din Bucu-
re§ti, la Brapv, la 28 februarie 1821. S-a
inapoiat f rani in anul 1826, I, 111, 117,
134, 138, 145, 153, 154, 155, 156, 171,
173, 176, 180, 183, 207, 219; II, 206;
III, 77, 391, 393, 402; despre mosiile lui,
I, 170; II, 353; III, 76, 138, 202-203,
324, 418; epistat al spätiíriei, I, 144; mem-
bru in divan, I, 206, 207, 213, 216, 223,
224, 225, 236, 239, 243, 247, 260, 261,
262, 263, 265, 266, 282, 285, 286, 288,
289; caimacam, ,I, 195, 282; fkialuieste
ajutor lui T. Vladimirescu pentru rfiscoala,
I, 196; membru In comitetul de regentä,
I, 198, 205; semneazA o adresä dare
capuchehaiaua tärii pe 11110 pasa de
502
www.dacoromanica.ro
Silistra, I, 295, fuge din Bucuresti, I,
338; semneami memoriu catre impAratul
Austriei, I, 402; roaga pe Fleischhackel
sA trimitii un arzmagzar al lui &are Poartä,
408; aprobi ideile partidei tinerilor
boieri, II, 330, 332; cu privire la hirtiile
de la Macedonschi, III, 327; cu privire
la reclamatia lui I. Nenadovici, III, 381,
390; sosirea lui la Timis, III, 397, 398.
Brincoveanu Joita, I, 391, 393.
BRiNCOVENI (jud. Romanati), I, 234; II,
336, 353, 375.
BROASCA, mosie in jud. Romanati, III, 138.
BROSCARI (jud. Mehedinti), IH, 115.
BROSTENI (jud. Mehedinti), I, 390; II, 281;
357.
Buciu Serban, II, 310.
BUCIUM, III, 74.
BUCOVINA, II, 224, 250, 252, 382; III,
61, 63, 89, 176.
Bucsiinescu Gheorghe, spätar, II, 240; III,
93, 156.
Buculi Florea, II, 246.
Bucur Neculai, paharnic, III, 22-23.
BUCURA (jud. Mehedinti), II, 197-198,
309-310.
BUCURETI, I, 54, 56, 65, 68, 71-73,
75, 80, 82-83, 85-86, 88-89; II, 24
28, 39-42, 49, 51, 54, 59, 72, 87, 90;
21, 23, 30, 42, 46, 56-58, 60, 69,
105, 107-108, 111, 114, 116-118, passim.
BUDESTI, schelä, I, 245.
BUDESTI, sat in Moldova, II, 173-175.,
BUDILATA, III, 351.
Budrigi Ivan, capitan, tovaräs cu Simion
Mehedinteanu, III, 69, 70.
Buduhäleanu Stanciu, logofit, omul lui Nic.
Glogoveanu, II, 90.
Buescu Piltru, III, 197.
Buga Simion, II, 36.
'Malik Maria, III, 245.
&thus Alexandra, spit'tar, III, 310, 340.
Buhus Gheorghe, hatman, III, 309, 310, 353.
Buiuk Iflah v. TARA ROMINEASCA.
buiurdiu (buiurtiu), dat pentru incetarea
abuzurilor, II, 230; dat pentru uciderea
cäminarului Saya, II, 285.
Bujoreanu Constantin, semneaza cartea de
adeverire data lui T. Vladirnirescu, I, 396.
Bujoreanu Stefan, semneazä cartea de adeve-
rire datä lui T. Vladimirescu, I, 396.
Bulai Dumitru, II, 206.
Bulerca Raductui, pandur, III, 247.
bulgari, numarul lor, I, 131; din Bucuresti
si din jud. Ilfov, II, 148; vor sä faca
rascoalii, I, 356; turcii ii dezarmeazii,
135; veniti in delegatie la Al. Ipsi-
lanti, II, 268; inarmati peste Dunäre,
II, 268; sä fie scosi din taxi, III, 186.
BULGARIA, I, 65, 334; II, 134; III, 229,
270.
BULZASTI (jud. Dolj), II, 298-299.
Bulzescu, ispravnic de Dolj, II, 377.
BULZU, munti, I, 55.
Bumbasi postelnicul, III, 36.
Bumbu Mihai, II, 37.
Buniasu Ion, III, 246.
Bureau, II, 146.
Burche Costache, medelnicer, fficut ispravnic
la Prahova, II, 327.
Burea Drilghici, III, 246.
Burghelea Constantin, II, 125.
BURILA (jud. Mehedinti), III, 192.
BURILA DE JOS (jud. Mehedinti), III, 193.
Burileanu Ioniç, treti logofet, III, 295;
propus epitrop de T. Vladimirescu, I,
63; zapciu in plasa Galesestilor din
Vlasca, III, 253.
Burileanu Stefanache, I, 165.
Burlan Dumitru, III, 320.
Burtov, capitan de garda, II, 271, 278.
BUSUL (Busur) (jud. Mehedinti), I, 37;
II, 220.
Buse, de la Podul Grosului, III, 70; a fost
cu T. Vladimirescu la Bucuresti, III, 69.
Bustean Dumitru, capitan de panduri, I,
95; II, 220, 221; III, 158.
BUTARI, III, 259.
Butt'. lonità, stolnic, pläteste leafa arnilutilor,
139.
Butculesen Marin, serdar, ispravnic de Teleor-
man, I, 390; II, 56, 80; III, 74.
Butimanu, III, 259.
BOTOESTI (jud. Mehedinti), III, 247.
Butuc, I, 233.
BUTUCII, II, 355.
Bute?' Neagul, clacas, III, 77.
BUYUKDRÉ, I, 124, 228.
Buzatu, II, 284, 285.
Buzau Ion, pandur, III, 248.
BuzAsen Hristachi, III, 414.
BUZAU, episcopie, I, 132; II, 390; III, 114,
133, 179, 183, 249, 256, 313.
BUZAU, judet, I, 73, 132, 368, 370, 374,
384, 394, 404-405, 406, 435; II, 25, 36,
63, 119, 171, 206, 355; III, 87, 157-158.
BUZAU, oras, I, 322, 394; II, 258, 270.
BUZAU, plai, II, 35.
BUZAU, plasii, I, 369.
Buzi (Bozin), tufecci basa, II, 111; insar-
cinat cu paza Bucurestiului, II, 26;
trimis impotriva lui T. Vladimirescu, II, 40.
Buzoianu, II, 330, 332.
Buzdugan Ion, catana, III, 348; condamnat
la octal pentru devastiirile de la Fulga,
349-350.
CACALETI (jud. Vlasca), I, 435; III, 373.
Cacali, II, 142.
Cacaliceanu Stan, III, 305.
caimacami, I, 366-367; iau masuri de paza,
I, 291; vor sa cearii ajutorul turcilor, I,
297; vor paräsi Bucurestiul, I, 312;
www.dacoromanica.ro
trimit imputernicit la T. Vladimiresci,
II, 59.
CALAFAT (jud. Mehedinti), II, 90, 138-139,
166; III, 67, 69, 343.
Caldas Teodorachi v. Bals Teodor.
calemuri, I, 273, 279.
CALICI, pod in Bucuresti, I, 233, 268; III, 183.
Calimah Aleco, vornic, II, 27; III, 90; insru--
cinat Cu privigherea i aflarea miscfirilor
de peste hotar, II, 20; cere informatii
despre situatia de la Focsani, II, 21;
insarcinat Cu supravegherea muncilor agri-
cole, II, 29.
Calimah Iancu (loan), I, 106, 261, 267, 301,
303, 314, 336, 343, 357; II, 24, 42, 68,
134, 157, 179, 196, 216, 267; III, 46,
62, 254, 393, 407, 410; numit domn al
Moldovei, I, 228, 242; instiintat de mäsurile
mate pentru inabusirea rttscoalei, I, 249;
trimite porunca in tara, I, 271; carte
dare mitropolit i locuitori sa se fereascii
de razvrtitire, I, 370-372; a dezvaluit
guvernului turc planul Eteriei, II, 136;
comunica lui t. Vogoride di se trimit
trupe turcesti pentru a blab* rfiscoala,
178; exilat, II, 244, codicele Moldovei,
154.
Calinci Gheorghe, mosiile lui devastate de
locuitori, III, 351.
Calistra Constandin, setrar de la splitaria,
III, 269. .
C.aloian Nicolae, medelnicer, fost sames de
Teleorman, III, 266.
Calotescn Istatie, biv ceaus din Mehedinti,
III, 247, 248.
Canaria'', hatman, III, 75.
Cananau Iancu, carvunar, III, 79, 309.
Canano v. Canaan'.
Candinca, vistiereasca, I, 405.
Canelopol C., seful sectiei de traducen, III, 205.
Canetzos Const., secretarul lui Hagi
II, 335, 336, 353, 406; despre armele luate
de Diamandi, II, 146; acre cii pandurii
se predau turcilor, II, 220-221; despre
pag,ubele princinuite de catre ruminii
nesupusi, II, 237; s-a intilnit cu fratele
lui Hagi Ianus la Orsova, II, 284; despre
situatia de la mosie, II, 376.
CANGOLEST/, mosie, II, 142.
Canta Constantin (Costache), vistier, II, 97;
semneazei jaiba catre tar, II, 31; membru
in divanul Moldovei, II, 62; semneazil
anafora catre domn, III, 340.
Canta Gheorghe, membru in divanul Mo 1
dovei, II, 379.
Canta loan, spatar, semneaza anaforale &litre
domn, III, 310, 353.
Cantacuzino, principesii, I, 332.
Cantacuzino, vornic, membru in divanul
Moldovei, II, 99.
Cantacuzino Alexandra, vornic, semneaza
jalba catre tar, III, 156.
503
Cantacuzino Constantin (Costache), aga, I,
186, 237; III, 416; iscaleste cererea de
initbusire a rascoalei, I, 237; semneazi
memorii dare tar, II, 229; III, 133;
face parte din partida tinerilor boieri,
332; semneaza o anafora dare Poartil,
202.
Cantacuzino Grigore, vel vistier, III, 340.
Cantacuzino loan, comis, ispravnic de Neamt,
II, 117.
Cantacuzino Matei, agá, din partida tinerilor
boieri, II, 332; semneaza anaforale catre
Poartä, III, 202, 256.
Cantacuzino Deleanu Gheorghe. Polcovnic
In retragere din armata rusci, inifiat in
Eterie, l-a insotit pe Alex. Ipsilanti in
Moldova si Tara Romineasecl. In mai 1821
a fost trimis pentru a lua conducerea eteri§ti-
lor aflafi in Moldova. In ajunul luptei de la
Stinca a fugit peste Prut. I, 33; II, 164,
205, 211; insoteste pe Alex. Ipsilanti la Iasi,
354; asista la sfintirea steagurilorl ete-
ristilor, I, 333; proclamatia sa in Moldova,
176; cere ostirilor sit nu ia cai i lucruri
de la sfiteni,II, 184; cere boierilor Moldovei
sá sprijine °stile elinesti, II, 186; declarà'
di se retrage din Iasi; II, 190; interzice
lui Const. Pendedeca si ahora &A se ames-
tece in treburile administratiei tärii, II,
193; fuge peste granitä, II, 265; cerut
de pasa seraschier, II, 268; averea lui
cerutà de domnul Moldovei, III, 24; sem-
neazii o jalba &Are tar, III, 156; acuzat
de pah. Gavriil Istrati pentru pagubele
ce i s-au princinuit de eteristi, III, 286
287.
Cantaragiu Dumitru, III, 424.
Cantemir, secretar la agentia austriacii din
Iasi, II, 139, 266.
Cantemir Dimitrie, III, 423.
capan, produse vindute pentru, III, 225
226, 231.
Capodistria loan, conte, secretar de stat, I,
426; boierii moldoveni Ii scriu despre
trädarea lui M. Suto, I, 388; M. Suto
Ii trimite un memoriu, I, 305; comunick
dezavuarea rascoalei de ciltre tar, I, 296;
trimite Portii propunerile tarului cu privire
la fascoala, I, 438.
Capsi, pap, III, 124.
Capsa Constantin D., despre protestarea poli-
Iiilor.
telor, I, 317.
lui Dracachi Roset de
Caps', Vasile, scrie
refuzul taranilor de a lucra, II, 207;
serie lui Drac. Roset despre jafurile ascher-
siivirsite pe mosia sa, II, 232; despre
actiunile unor grupe räzlete de eteristi,
II, 312.
Carabelea, I, 90, 93.
Carabet Ion, sigan rob, eliberat de apostati
de la ocna, III, 343.
Carabeti, portar, trimis in cele patru serhaturi
la muhafizi, I, 315.
504
www.dacoromanica.ro
Carabulea Gh., arendasul mosiei Rfidovanu,
180.
Carabulea Tánasie, sluger, III, 256.
CARACAL, oras, I, 134, 138, 177, 181; II,
163, 336, 375, 377; III, 185, 203, 283,
420 421 ; incendiat de turci, II, 258,
270, 276.
Cara-Feiz, comandant turc, II, 275; infra'
cu oaste in Oltenia, II, 257, 258; face
jafuri, II, 270.
Caragea loan Gheorghe, domn al Pali Romi-
nesti, I, 97, 101, 106, 115, 131, 144, 145,
187, 272, 273, 278, 279, 336, 338, 353;
II, 136, 240; IIJ, 36, 393, 394; mijloceste
pentru iertarea fratilor Regeb din Ada-
Kale, I, 98; orinduieste cercetarea jafurilor
fficute de adalii in averea lui T. Vladi-
mirescu, I, 104; fuga lui in Italia, I, 201;
raporturile sale secrete cu T. Vladimi-
reseu, I, 330; Poarta dà ordin de inven-
tariere a mosiilor sale, III, 24.
Caragea Petrache, II, 39.
Caragic Bàlaa, slugereascii, I, 340.
Caragic lonitá, I, 340.
Caragic Raluca, I, 340.
Caraianopol Gheorghe, reprezentantul casei
Hagi Ianus la Bucuresti, I, 164; II, 49.
Caramanli, II, 111:
Caramanli Iovan, II, 310.
CARANSEBES, II, 285.
Carapanciu loan, II, 310.
CARAULA, mosie in jud. Mehedinti, III,
74, 320.
Caravia Vasile, baz-bulucbasu, I, 374; despre
actiunea lui de la Galati, I, 304, 331, 337,
354, 401; II, 43; activeaza pe line( Ipsi-
lanti, II, 258, 270; luptii la Dragasani,
275.
carbonar, T. Vladimircscu calificat de, I, 353.
carbonari, ligá de, III, 63; proiectul lor de
constitutie, III, 79,92.
carbonarism, al ciocoilor, III, 90-91.
Cariagdi Samfirache, III, 332.
Cariboglu Grigorie, (Cariboolu), I, 85; II, 226.
Caney, directoral cancelariei lui Kiselev, in
pricina pretentiilor lui L Nenadovici,
402.
Carochie Stan, I, 64.
Carp Constantin, agá, III, 310.
Carp Costin, caminar, II, 125.
CARPATI, munti, I, 342-343; II, 55.
CARPINI (jud. Mehedinti), II, 310.
carte de adeverire, data lui T. Vladimirescu,
I, 395.
casa datoriilor tcirii, din anui 1821, II, 410.
casa menzilurilOr, I, 164, 265; bani ceruti de
la isprävnicatul de Buzau pentru, I, 416;
datoreazà bani, III, 312; fin pentru, III, 87.
Casandra, I, 188.
case, arse si devastate, III, 350; jefuite, III,
287.
Castriotul v. Eftimie, egumen.
Castrisu Antonache, I, 340.
Castrisu Elena, nascutit' Milescu, I, 340.
Cataca Nicolae, semneazi cartea de adeverire
data lui T. Vladimirescu, I, 396.
Catacazi, guvernatorul civil al Basarabiei,
352.
catane, I, 227, 244, 245; III, 311; aflate la
Slatina, II, 86; comandate de loan
Magheru, I, 427; II, 38; III, 42, 271.
Catargiu Constandin, vornic, III, 90, 93, 279,
308, 310, 340, 353.
Catargiu Costin, II, 96.
Catargiu Iordache, vornic, II, 31; III, 90, 310.
Catargiu stefan, vel vornic, III, 340.
catastiful pinii, distribuità ostilor, II, 26, 39.
Catinca (Hatigea Fatme), turcita in 1821, se
intoarce in tarà, III, 423.
Catinca, caminfireasii, priidata de volintiri
in plaiul Pirscov, I, 384.
Catrina, soacra lui Cozma Ieni, III, 343.
Catuniadis, stolnic, I, 164.
Catzofas, omul lui Hagi Ianus, II, 221, 236,
237, 284, 336.
cazaci zaporojeni, III, 191; cazati in Bucuresti,
252.
Cazacu, cäpitan, II, 164.
Cazan Nicolae, arendas al mosiei Dabuleni
din Romanati, III, 202-203.
Cazimir Raducanu, spatar, III, 353.
CACIULATETI (jud. Dolj), III, 283.
cclimciccimie, a Tarii Rominesti, I, 195, 330,
390; a Moldovei, I, 425; a Qraiovei, II, 301.
cilleira§i, supusi la bir, II, 124-125;
la Craiova, III, 337.
CALikRAII IALOMITEL I, 338.
Caldärusii Mitrica, clacas, III, 77.
CÀLDARUANI, miinastire, II, 92; III, 195
CALIMILNETI (jud. Mehedinti), III, 294.
Gain, vätäsalu, trimis ca sit cazneascii pe
säteni pentru banii de bir, II, 298.
Calina, II, 47.
cfiminar, II, 340.
Cfilinoiu loan, II, 37.
CALUGARENI (jud. Mehedinti) I, 116.
CALUIU, manfistire, III, 337.
pitdnii, noi, I, 279; plas ate in tinutul Putnii;
125; platesc darea ajutorului, III,
277.
Cilpitanu Dragut, I, 55.
Ciplescul Mexandru, pitar, cercetare in pricina
devastarii mosiei Fu1ga, III, 347.
Caprarul Ghiorghe, I, 144.
CitRilViINETI, III, 43.
C.NRBUNETI (jud. Gorj), I, 38.
carfi de iertare, date pandurilor, II, 198.
Catana Nicolae, III, 197.
Catana Stan, I, 170, 171.
Cäiîrcä Constandin, I, 417.
CATUN (jud. Mehedinti), I, 190; III, 287.
CATUN, mosie in jud. Mehedinti, I, 71, 105.
Catuneanu loan, semneazä cartea de adeverire
data lui T. Vladimirescu, I, 396.
CATELU, II, 170.
Ceamur Dumitru, cojocar, III, 332.
www.dacoromanica.ro
Ceaur Neculae, III, 310.
CEAURU (jud. Gorj), II, 168.
Ceausu Dumitrescu, III, 246.
Cenusä Gheorghe, pandur, III, 190.
CEOMEGEM (jud. Gorj), II, 36.
CEOV1RNOAN I (Ciovirnosani), I, 211;
III, 259.
CEPARI, I, 318.
Cepoieru Dumitru, pandur, participant la
rfiscoala, III, 196.
Cercel Alexe Vladut, I, 64.
Cerchez Costache (Constantin), cáminar, despre
arderea Focsanilor de catre volintiri, II,
171; delegat al boierilor moldoveni la
pasa Silistrei, II, 350, 407; din delegatia
boierilor moldoveni la Constantinopol,
III, 105; semneazgt anaforale dare domn,
III, 279, 309, 310, 353.
Cerchez stefan, dirvunar, III, 79.
cererile norodului, I, 268, 272-274, 278 ; II, 168.
CERNA DE JOS, plasa, I, 35.
CERNAT, III, 422.
CERNAV1RF (jud. Meh,edinti), I, 71.
Cernaianu Dumitru, III, 247.
Cernateanu Dumitru, II, 90.
CERNAUTI, II, 106, 207, 232, 240, 252,
305, 312, 320, 358, 382; III, 21-23', 50,
72, 90-91, 150.
CERNELE, livezi, II, 146.
CERNETI (Cernet, Cernetzi), I 40, 42-43,
51, 53, 60, 63, 70, 79-80, 89, 96, 98-99,
105, 145, 189, 249, 308; II, 38, 139, 146,
161, 168, 222; III, 301, 357, 429, 431,
436-437, 445; bejenirea locuitorilor din,
I, 249; lupte la, I, 42, 45-46, 51; incen-
dierea orasului, I, 89; turcii in, II, 242;
carantina la, III, 421-423; averea lui
T. Vladimirescu, in, I, 64; III, 440.
CERNETI, sat, III, 257, 295, 300, 345, 354.
CERNICA, manfistire, II, 46, 79; III, 195.
Cernodubov, colonel, adevereste faptele de
arme ale lui T. Vladimirescu, I, 46.
CETAL, insula, II, 269.
estate, II, 269.
CEATUIA, manastire in Moldova, III, 208.
cetele poporului, s-au inmultit, I, 270.
Chelsoaia, participa la devastarea mosiei
Fu1ga, III, 347.
Chemopagea Mihai, logofat, III, 305.
Cheramalim Ioannis, bulug basa, III, 26.
Chercea loan, din Seaca, III, 259.
Chezarie, economul m-rii Antim, III, 191.
CHILIA, brat al Dunarii, III, 269.
Chiloin Ion, din Ionesti, III, 246.
Chinopsi Nicolae, logofat, fost secretar al
lui T. Vladimirescu, III, 385, 388, 389,
390, 395, 402; depozitia lui in chestiunea
Nenadovici, III, 383.
Chiriac, biv vel stolnic, I, 281.
Chiriac, popa de la Baia de Fier (Gorj), III, 24.
Chiriac Ianule, II, 48; III, 425.
Chiriachis, basa, I, 74,
dascal la sf. Gheorghe, III, 183.
505
Chiritescu Ionit, singer, III, 38.
Chirna, fiica lui C. Teoharis, III, 185.
CHISINAU (Kischeneff), I, 304, 330, 352,358,
360, 365, 430; III, 87, 308; III, 53, 364
365, 371, 373, 377-378.
chitantd, a lui D. Macedonschi, III, 439;
a lui T. Vladirnireseu, III, 321.
Chitecean, om al lui T. Vladirnirescu, I, 75.
Chinciue, càpfitenie arnilutilor, II, 26, 40.
Chiuciue Ahmet, aga, III, 145-146, 272;
suma prixa,tà pentru lefile seimenilor
impiirtiteati, III, 124.
Chivtiran Nicule, III, 337.
Ciapan Oglu, paati, soseate la BrAila cu oatire
turceascil, II, 268.
cicighen II, 405.
Cicinis, secretar de colegiu, III, 403.
Cimpoca Ion, pandur, I, 92.
Cimpoieru Dumitrapo, pandur, III, 259.
Linea loan, III, 246.
Cinciu Dinu, pandur, III, 245.
Cioacä Preda, stitean, II, 296, 300.
Cioara, participti la devastaren moaiei Fulga,
III, 347.
CIOARA, III, 348-350.
Cioara Matei, III, 246.
Ciobanul Driighici, III, 295.
Cioc Dumitru, pandur, iertat, II, 309.
CIOCADEA (Ciocadiia) (jud. Gorj), III, 41.
Cioctizan Grigore, propus epitrop de T. Vladi-
mirescu, I, 63.
Gochintl, III, 347.
CIOCI, III, 347-350.
CIOCILE (jud. Slam Minnie), III, 348.
Gocirlie Nitti, din Cilnic, clipitan, III, 289,
290.
CIOCLOVINA, schit in jud. Mehedinti, III,
429.
ciocoi, alungati de stiteni, III, 265.
Ciolac Anastasie, stiipin de moaie confiseatti
de turd, III, 24.
Ciolac Costea, bulug bap, II, 40, 11; paza
Bucureatiului, II, 26.
III, 263.
Ciolae State,
CIOLAN, schit, II, 51.
Ciolanu Bon, II, 300.
CIOLANETI, I, 261.
Ciomigeanu nit logofät, orinduit zapciu,
36.
Ciomoscu Dinu, III, 246.
Gora Sandul, pandur, I, 92.
CIORILE, moaie, II, 353.
Goroaga Gheorglie, rob, III, 144.
CIOROBORENI (jud. Mehedinti), II, 310;
305.
CIOROGIRLA DOMNEASCA, I, 372.
Ciosan loan, han, III, 353.
Gosea Oprea, cilicaa, III, 77.
Ciosin Matei, III, 246.
Ciotoiu Mitroi, III, 247.
CIREUL (jud. Mehedinti), I, 144.
CIMEAUA LUI FILARET, conac pentru
oatirea lui T. Vlarlirnireseu, I, 391.
506
www.dacoromanica.ro
Ciubetu Ionitti, III, 70.
fiul lui Matei, II, 292, 2951- 302.
Ciucii, skean, II, 296, 300.
Ciuleiu loan, posluanic, III, 281.
Ciumac Anghel, citicaa, III, 327.
CIUMAGIU, I, 38.
CIUNCU (Ciungu), III, 138, 203.
Ciunguleac Gheorghe, III, 247.
Ciupagea Mihalache, judeciitor, III, 444.
Ciupelniti Fotache, judeditor, III, 268.
CIUPERCENI (jud. Mehedinti), I, 38; III,
248.
Cizmaru Ion, din Mehedinti, participant la
riiscoala lui S. Mehedinteanu, trimis la
°cat, III, 35'7.
Cizmaru Marin, II, 38.
CIINENI (jud. Argea), III, 259.
CIINENI (jud. Gorj), I, 318; II, 143, 147;
III, 157.
CILNIC (jud. Gorj), III, 289.
CILNIC (jud. Mehedinti), I, 37-38, 63.
CIMPETENI (Ctipinteni) (jud. Mehedinti),
III, 246.
CIMPINA, I, 374.
CIMPINA, plaiu, II, 35, 94; III, 135.
Cimpineanu I., III, 416.
Cimpineni, din partida tinerilor boieri, II,
331.
CIMPUL, plasti in jud. BuziM, I, 426.
CIMPUL, plasfi in jud. Romanati, IH, 418,
421.
CIMPUL FOM/I (jud. Gorj), I. 38.
CIMPUL S'ARACINE5TILOR, III, 157.
CIMPULUNG (jud. Muacel), II, 54, 81, 105,
168, 264, 267, 366, 369; incendierea
oraaului, II, 276.
Cinciulescu A., III, 438.
CINDE5TI (jud. Buziiu), I, 374; II, 25.
circiumd, a lui T. Vladimirescu, III, 345,
430, 445.
circiumar, jefuit de arntiuti, III, 259-260.
cirjalii, au silit pe rumini la clack', I, 176;
trimiai impotriva rtiscoalei, III, 248.
Cirjalin Gheorghe, participant la fascoala,
III, 158.
CIRLIGATURA, tinut, II, 44; III, 135.
CIRLIGE (Cirlegi) (jud. Gorj), II, 317;
III, 26.
CIRLOGANI (jud. Vilcea), II, 28, 380.
CHINA, moaie a m-ni Arnota (Dolj), III, 352.
Chide Ion, logoftit, III, 164.
Chutes, fiul lui Marin, tigan rob, II1, 144.
Cirstea, isprtivnicel, tigan rob, III, 144.
Cirstea, postelnic, I, 384.
Cirstea Nicolcea, pandur, III, 196.
cioshi, poluanici puai la, I, 138.
&red, obligatii de, I, 83, 161, 170, 177, 183,
184; II, 392, 393; III, 25, 138, 140, 199,
203, 236, 323; nesupunere la, I, 138,
172, 180, 181, 183; II, 393; III, 198, 250,
327; fuga din cauza, I, 172-173, 176
177; bani pentru, I, 177, 184; II, 57;
III, 301, 304; intreitft, III, 233.
CLADOVA, I, 51, 96, 98.
Cladoveanu Petrache, cunapärti casa lui T. Vla-
dimirescu, III, 437, 440.
ckicasi, se strfimutii, I, 170; III, 350; nesupusi,
76, 138, 373-374; siidesc vie si fac
moaril, III, 373; jan bucate, III, 351.
CLIMESTI, sat in Moldova, II, 173-174.
CLOSANI (Klosany), plai in jud. Mehedinti,
55-57, 95, 100, 116, 164; II, 35;
III, 43, 243, 288, 345, 354, 356, 430, 442,
445.
CLOSANI, munti, I, 55.
CLOSANI, mosie in jud. Mehedinti, I, 55-56,
63.
CLOSANI, sat, in jud. Mehedinti, I, 38; III,
321, 429-430.
Closcii Dinul, III, 348, 349.
Clofeil Dumitru, III, 350.
Closer* Theodorache, paharnic, III, 202.
CLUJ, II, 346.
Coadi loan, III, 246.
Coajä loan, III, 246.
COBIA, schit, III, 373.
Cochint Istodor, unit cu apostati, III, 259.
Cociu, in slujba Adunftrii, I, 362.
Cocoriscu I., climinar, isciileste cererea de
inilbusire a rfiscoalei, I, 237; semneazil
memorii &are tar, II, 229; III, 133;
face parte din partida tinerilor boieri,
331; din delegatia boierilor din T. Rom.
la Constantinopol, III, 105; semneazil un
arzmagzar ciltre Poartit, III, 256.
COCORASTI (jud. Romanati), II, 102, 237,
284, 336, 352-3514 III, 259.
Cocoroveanu Ion, III, 246.
Cocos, sef de poterii, III, 158.
Cocos Barbu, ftori vistier, in slujba Adunkrii,
I, 362.
Cocos Yarn, pandur, I, 92.
Cocosilä Dumitru, III, 246.
Codreanu G., despre jafurile volintirilor in
jud. Buzrm, I, 384.
Codreanu Grigore, spiltar, III, 340.
Codrianu Dintitrie, spitar, logofilt de vistierie
(Mold.), II, 274.
Cogeamäs Dinul, II, 308.
Cogilniceanu Mihai, ciimínar, III, 353.
Cojoacil Ion, II, 306.
Cojoc VintilA iertat pentru participare la
ritscoalà, II, 198.
Cojocaru Ionitä, III, 75.
Cojocaru Marin, III, 77.
Cojocaru Martin, cliicas, III, 327.
Cojocaru Zamfir, III, 301.
Colaoglu, negustor, sudit, II, 284.
Colea, circiumar, III, 332.
COLENT/NA, mosie, II, 134, 392-393.
COLIBASI, mosie in jud. Mehedinti, II,
158, 192; III, 445.
COLINCAUTI, II, 277.
COLNIC, mosie in jud. Gorj, I, 106.
Colocotroni, cäpitan eterist, II, 258, 270;
luptä impotriva turcilor, II, 275.
www.dacoromanica.ro
Colta Radu, III, 247.
Colia Sandu, III, 247.
Coltan Nicola, cäpitan de panduri, III, 115.
COLTUL PA.DURII (jud. Dimbovita), III,
269.
Coman loan, III, 190.
Comfineanul, pärinte, vechilul egumenului
VAdiresti, III, 332.
COMANESTI-SiRBI, mosie in jud. Gorj,
IH, 74.
comen, se cere stt fie liber, III, 231.
comit;t, I, 198, 204; compunerea sa,_ I, 205,
289; provizoriu, I, 205-206.
Conmino, general, I, 65.
companisti, numarul ion, I, 131.
complot, a lui M. Gross, I, 112, 113; III, 292,
357.
complotisti, prinsi, III, 243.
conac, pentru pauduri, II, 293, 298, 299, 303;
ars, III, 264, 265, 267, 268; devastat,
III, 259, 347 350; jefuit4 III, 269, 271,
281-282, 304-306, 350-352, 418.
Conachi Costachi, Mare vornic, scriitor fi
poet. A fcicut parte din delegatia boierilor
divanului Moldovei ce urna sA meargii la
Braila in luna apriiie 1821, pentru a
cere domn pcimintean. I, 438; II, 76; III,
93; la carantinä Sculeni, III, 90.
condamnare, la moarte i la ocnit, III, 357.
condiarie, slujbA cumpAratil, I, 165.
Connoxis Fidem F., III, 244.
Constandachi Nicolae, vel postelnic, epistat
al spätäriei, III, 309.
Constandin, III, 145.
Constandin, arendasul mosiei Valeni din Olt,
III, 263.
Constandin, cäpitan, II, 89.
Constandin, clucer, comandantul trupelor
clivanului la Tirgul Jiuluí, III, 318, 319.
Constandin, diacon, III, 245.
Constandin, /MI luí Iacov, I, 55.
Constandin, fiul lui popa Stoica, inchis la
ocna Telega, II, 355.
Constandin, fiul lui Rädità din Breznitii,
III, 246.
Constandin, ginerele lui Matei Birca, III, 265
267.
Constandin, logoat, III, 265.
Constandin, popil din Bala', III, 192.
Constantin, ginerele lui Anast. Eustathie,
condamnat la moarte de T. Vladimirescu
apoi iertat, II, 142, 336.
Constantin, medelnicer, numit sames la jud.
Gorj, II, 234.
Constantin, polcovnic, II, 341.
CONSTANTINESTI, mosie, I, 321; I, 284;
IH, 350.
CON STANTINOPOL (Tarigrad, Istambul), I,
97, 122-124, 160, 216, 239, 263, 271,
286, 297, 303; II, 44-45, 67, 76, 94,
106, 132, 134-136, 222, 244-245; III,
21, 33, 43, 53, 63, 65-66, 89-92, 105-106
110, 114, 118-119, 127, passim.
507
Constantin Panaghiotis, II, 341.
consulatele, expuse jafului turcesc, II, 251.
consulatul, Frantei I, 291; al Prusiei, I,
291; al Rusiei, I, 120, 291, 297.
constitulie, intocmita de cfirvunari, III, 79.
contributie, dare ca, III, 85; specialä, III, 194.
CONTATI, sat in Moldova, II, 312.
CONTESTII (jud. Dimbovita), III, 324-
325.
COPXCENI (jud. Gorj), II, 234.
CORKCENI, plaiul Lovistii, III, 327.
COPACENI, plaiul Teleajen, III, 249.
COPOU, II, 190, 265.
Corais [Adamantie], III, 354.
Corastea Nicolae, pandur, III, 248,
Coravn Ion, III, 246.
Corbea Tänase, sluger, III, 202.
CORBI (jud. Muscel), III, 301.
CORBUL, I, 318.
Corcodel Dumitru, haiduc, III, 158.
CORCOVA (jud. Mehedinti), III, 299.
Coreandea Mihai, II, 37.
Corlan Nicolae, III, 298, _300.
CORLXTEL (jud. Mehedinti), III, 193.
CORNATEL (jud. Dimbovita), II, 258, 270.
Cornea Gheorghe, II, 206.
Cornescu Constantin (Costache), aga, I, 186;
iscaleste cererea de inabitsire a rascoalei,
37; insarcinat cu paza podului Tirgu-
lui de .Afttra, I, 268; semneaza memorii
catre tar, II, 229; III, 133, 134, corespon-
dent& cu Toma Briitianu, III, 355.
Cornescu Manolache, vornic, semneazá me-
mania catre tar, III, 133.
Cornescu Mihalache, era vel vornic, I, 186;
semneaza cartea de adeverire data lui
T. Vladimirescu, I, 396; semneazil memorii
&titre tar, II, 229; III, 134.
CORNETUL, maniistire, III, 327.
CORNII, mosie in tinutul Roman, III, 351.
CORNUL LUNCH, II, 312.
CORNUL POJARULUI, sat in Moldova,
174.
corp de oeste, turceasca, II, 252; III, 130;
de tatari, II, 252.
CORZI (Corzul, Corz), (jud. Mehedinti), I,
190; III, 65-70.
Cosac Ion, rob, III, 144.
Costache, II, 376.
Costache, II, 357.
Costache, popa, II, 307.
Costache, postelnic, trimite din Iasi stiri
despre räscoala lui T. Vladimirescu, I,
246.
Costache Constandin, vornic, II, 31, 33.
Costache Dmnitru, spiitar, III, 310, 353.
Costache Pani, III, 313.
Costandachi, vornic, III, 353.
Costandachi Iancu, vel agá, III, 279, 309.
Costandin, pircidab, III, 246.
Costandin, pircalab din satul Tomsani, III, 16.
Costandin popa din Palesul (Vilcea), II, 37.
Costandin: popä din Cotofeni, III, 247.
508
www.dacoromanica.ro
Costandin, popii di; Gura Motrului, III, 247.
Costandin, popii din Märgineni (Vilcea), II, 37.
Costandin, popit din Slatinica, III, 247.
Costandin, raspopa din Valea Rea, III, 297.
Costandin, relatare despre neplata birului,
IIT, 249.
Costandin, siirdar, III, 202.
Costandin, sluger, semneazit cartea de ade-
verire data lui T. Vladimirescu, I, 396.
Costandin, tigan, II, 90.
Costandin, biv viitaf, semneaza cartea de
adeverire data lui T. Vladimirescu, I, 396.
Costandin, al doilea vistier, III, 260.
Costandin, ve! vornic, III, 353.
Costandin Deli, I, 417.
Constandin Raducanul, III, 332.
Costandin Saya, din Breznita, III, 246.
Costas, omul lui Hagi Ianus, II, 234.
Costea, III, 333.
Costea, postelnic, fratele lui Theodorache,
267.
COSTENI (jud. Mehedinti), III, 356-357.
Costescn Pani, hatman, III, 195; din partida
tinerilor boieri, II, 332; semneaza ana-
fora/e dare Poarta, III, 202, 256.
COSTESTI (jud, Mehedinti), III, 356-357.
Costi, II, 377.
Costi, ctiminar, I, 309.
Costi, serdar, III, 363.
Coati (Costin), sluger din judeful Gorj. Ccipitan.
de panduri al spätäriei, prins la Tirgu-
Jiu pe la sfirsitul lunii februarie 1821
de ca-tre D. Girbea, cate l-a adus in tabara
de la Tinplreni impreund cu cei 200 pan-
duri ai MI. A triiclat ostirea rcisculalilor
s-a inchinat la 22 aprilie caimacamului
loan Samurcas venit cu turcii la Calafat,
ajutind la prinderea pandurilor rcisculaii;
I, 262; inchinat turcilor, II, 90.
Costicikov, padporucic, I, 57.
Costiia, nefer al ciiimitcämiei, I, 250.
Costin, caminar, jefuit de apostati, III, 16;
stringe panduri din ordinal divanului,
III, 318.
Costin, caminar din Tomsani, II, 161.
Coatis, ciminar, II, 233; priéten lui Hagi
Ianus, II, 376.
Cotiga Sarban, III, 289.
COTMEANA, maniistire, II, 181.
Cotoiul Marin Gheorghe, cäpitan de panduri,
iertat pentru participare la riiscoalti, II,
310.
Cotopol Dumitru, III, 332.
CQTORCA DE JOS, III, 348.
COTORCA DE SUS, III, 348.
COTORUIA (jud. Mehedinti), III, 70.
Cotoruianu Stanciu, III, 247.
Cotov, secretar rus, I, 166.
Cotroceanu vezi Iosif, arhimandrit.
COTROCENI, mänitstire, I, 309, 372, 392,
403-404, 427, 437; II, 39, 42, 49, 51,
105, 170-171; III, 441-442.
Cotofeanu, medelnicer, III, 288.
COTOFENI (jud. Mehedinti), I, 284; III, 247.
COTOFENII DIN FATA. (jud. Mehedinti),
III, 245.
Covered' Gheorghe, mosnean, pandur, III, 314.
covuaLui, judet, III, 351.
CO ZIA, plaiul, I, 308.
COZIA, miindstire, I, 318, 341; IT, 258,
270, 276; III, 352, 422-423, 429, 436,
440.
CRAIOVA, 52, 54, 58, 62, 68-70, 72
74-77,93-94; II, 38, 42-43, 90-91,
103, 138, 146, 155, 161, 181, 206, 220, 222;
III, 16, 21, 35, 43, 45, 58, 68, 76-77,
95, 109, 115-116, passim.
CRAIOVITA, II, 297, 298, 300.
Crasno Milasevici, senator, I, 65.
Crican Preda, III,, 42.
Criciun, negustor, I, 284.
Criciun, omul lti Hagi Tola, I, 156.
CRACIUNENI, sat in Moldova, III, 75.
CRÀGUE5TI (jud. Mehedinti), III, 190.
CRAGUE5TI LA DyGERATI, mosie, II,
336.
Criliniceanu. Constantin, cipitan de panduri,
I, 38; prins de rfisculati la Timna, I,
229, 231 ; s-a predat ostilor turcesti, II, 221.
Criimpei loan, III, 190.
Crilpatu Vasile, apitan de panduri al spa-
aliiturat rcisculafilor. III, 115.
Criznaru Constandin, boierinas, II, 38.
Creacd Dinn, III, 247.
CREMENEA (jud. Buzitu), I, 394.
CREMINA (jud. Mehedinti), III, 116, 357.
Crestonosici Nicola, -socoteli cu T. Vladimi-
rescu, III, 244.
CRETANA, statie de postä in Moldova, II, 29.
Creteann Ioniçä, logofdt, omul lui T. Vladi-
mirescu, III, 141.
Creteann Iordache, paharnic, II, 59; III, 435.
Cretescu loan, cmunat cu D. Macedonschi,
111378.
CRETE5TI (jad. Gorj), I, 38; III, 157.
CRETETI (jud. Ilfov), II 71.
Cretu Ion, III, 247.
Cretu Iordache, II, 37.
Cretu Radu, III, 198.
Cretul Stan, clitcas, III, 77.
Cretulescu, clucer, I, 148.
Cretulescu Alexandru, biv vel aga, III, 107,
195, 256.
Cretulescu Constantin, biv ve! ban, II, 331;
III, 107; numit caimacam, I, 195; numit
cirmuitor dupd moartea domnului, I, 198;
in comitetul provizoriu, I, 205; membru
In divan, I, 206, 207, 213, 216, 223, 224,
225, 235, 236, 239, 243, 247, 262, 282,
286, 295; semneazd cartea de adeverire
data lui T. Vladimirescu, I, 396; nu aderit
la propunerile partidei tinerilor boieri, I,
332; semneazi anaforale dare domn, III,
167, 191, 195, 250, 313; semneazi arzma-
gzar efitre Poartfi, III, 202, 256.
Cretuleacu Elena, I, 391.
www.dacoromanica.ro
Cretulescu Istrate, biv ve! I, 185;
membru in divan, I, 213,dvornic'
260, 261, 262,
263, 265, 266, 285, 286, 288, 289, 306,
307, 310, 311, 315, 417, 421; caimacam
al Tdrii Rominesti, I, 282; semneazit
jalbit mitre tar, I, 381; semneazil cartea
de adeverire datit lui T. Vladimireseu,
I, 396; aprobit ideile partidei tinerilor
II, 330, 332; semneaztt anaforale
cittre domn, III, 167, ,191, 195, 2112, 250,
boieri"
313, 330; semneazil un arzmagzar dare
Poartit, III, 256.
CRIIVIEEA, I, 75; II, 135, 252.
Cristonosehi Nicolae (Cristoschi Nicolae), III,
442, 443.
CRIANA, II, 281.
CRIVINA (jud. Mehedinti), III, 192.
CRINGUIE5TI, I, 37.
CRINGURI (jud. Homanati), III, 418.
CRINGURILE DE SUS, I, 227.
Croitoru Dinu, rob, III, 144.
Croitoru Iordaehe Dumitru (osman), prizo-
nier i turcit se intoarce in lard, III,
421-423.
Croitoru Matei, III,
Cronstadt v. BRA0V.
Crovece Costandin, III, 190.
CRUCEA DE JOS (jud. Patna), II, 124.
C.runtii, participi la devastarea mosiei Fulga,
III, 347.
Crupenschi, vice-gavernator al Basarabiei, f,
329, 352.
Crupenschi Costandin, III, 279, 308, 310,
340, 353.
Crupenschi Grigori, de la ispravnicatul Doro-
hoiulut II, 116.
Crupenschi Ianachi, biv vel ctuninar, epistat
al armitsäii, III, 309.
CUCA (tin. Covarlui), III, 351.
Cucu Radu, II, 37.
Cucul Nicolaie, sirdar, II, 306.
CUCUTENI, III, 351.
Cuibac Dumitrasco, III, 193.
cula, a lui T. Vladimirescu, III, 436.
Culaoglu Petrachis, II, 103, 244.
CULE, cetate, II, 61.
Culoglu Nicolae, II, 163.
Culoglu Zavalis, II, 101.
Cumpiinas Dobromir, III, 346.
Cumpätä Gavriil, HI, 74.
Curdles Ion, postelnic, III, 69.
Curbeanu Gheorghe, III, 246.
CURILA, deal, III, 429, 436-437, 440.
CURTEA DE ARGE5, II, 47; III, 423, 425.
Curtis Mihai, IH, 137.
Cute, Rada, pandur, participant la räscoEdit,
III, 196.
Cutui Ghiti (Gheorghe). Boiernaf din Brof-
teni (Mehedinii), slujitor de Asa fi cdpitan
de panduri; s-a aliiturat rtiscoalei lui
T. Vladimirescu. in 1826, impreurul ca
Simion Mehedinteanu a initiat o revoltti
a pandurilor din jud. Meheding, dar a
509
 fost prins fi spinzurat. Participit alAturi
de S. Mehedinteanu, III, 356; condamnat
la moarte, III, 357.
Cuza, pitar, III, 351.
Cuza Gheorghe, postelnic, citrvunar, III, 79;
din delegatia boierilor moldoveni la Cons-
tantinopol, III, 105; semneazii anafora
ciare domn, III, 310.
Cuza Iordache, numbasir, II, 377.
DACIA, II, 55, 83, 324, 387.
Daia, mitar, cApitan de pandnri, I, 37.
dajdie, I, 92, 190, 272, 276, 280; bani de,
III, 252, 253; apitrare de, I, 37, 106;
rianisitii de, I, 387, 405; II, 57, 80, 311
314 ; panduri pusi la, I, 72, 107, 108, 145
146, 217; III ,394; la tigani, III, 121, 123.
dajnici, striimutati de turci, III, 378-379.
Damian IonitA (Nitii), cApitan de poterii,
III, 319
Dan, fiul lui Stefan, cliicas, III, 341.
Dan, tigan rob, III, 144.
Dan Marin, III, 348; condamnat la ocnii
pentru devastilrile de la Fulga, III, 349
350.
Danciu Pirvu, pandnri, III, 248.
Dane Filip, III, 197.
Danube v. DUNIFtEA.
dare, I, 148, 161, 168, 441; II, 82, 100, 375,
376; III, 85-86, 120, 138, 147, 236,
254-255; abuzuri la, II; 403-404; in
Turcia, I, 171; incasatil in 1821, III, 415;
a untidui, I, 19; preoteasa I, 273; boieri
pusi la, II, 87; pentru oastea pandurilor,
155; pentru oastea eteristilor, II, 156;
peste cea obisnuitii, II, 398; din gostinA,
275; de la scutiti i privilegiati,
III, 276-279, 280-281; scutire de, I,
267, 273, 279; II, 57, 70; III, 225, 232.
daruri, pentru turci, III, 88.
Dascil, II, 38.
Dascalu Gheorghe, ceaus, III, 65, 66, 68; a
fost cu T. Viadimirescu la Bucuresti, 111,69.
DascAln IonitA, II, 38.
Datco, popti, III, 77.
datoriile Mrii, III 194-196, 201, 379-381.
David, de la Boziceni, II, 175,
David, din LiicritA, III, 344.
DAdAlAu Dinu, pircAlab, III, 196.
DAESTI, III, 344.
DAMIEN' (tin. Covurlui), III, 351.
DANCEU (jud. Mehedinti), III, 115, 192.
Diincinlescu Constantin, din Obirsia, I, 54.
Diincitilescu Dumitrasco, I, 55.
Diinciulescu Maria, C., I, 54, 55.
DAnciulescu Pan C., I, 54, 55.
DAnet Dinul, inchis la ocna Telega, II, 35.
DAogariu Marin, III, 246.
Diogarn Nicolae, III, 158.
Diogarn Oprea, III, 247.
510
www.dacoromanica.ro
DAogaru Stan, III, 158.
DAritganu v. DRA GANU.
DEALUL MUIERII, III, 17.
Deatco Barba, pandur, participant la riiscoala
III, 196.
Deatco Dinu, pandur, III, 248.
DEGERATI, mosie in jud. Romanati, II
336-337, 375.
DEJO! (jud. Vilcea), I, 38; II, 37.
Dejoianu Ion, II, 37.
Dejoiann, Ion, popa, II, 37.
Dejoianu Nica, II, 37.
Depreradovici Nicolae, III, 371.
'Dervits, bei, intrii cu oastea sa in Moldova,
I, 96.
Dervis Mustafa, pap, II, 290, 313, 315, 333;
muhafizul Vidinului, II, 360.
descItina, III, 121, 122; in Moldova, I, 121;
in tinutul Putna, II, 124.
DESEA (jud. Mehedinti), III, 423.
Defslin Anastase, logofia, II, 307.
Desliu Stefan, sAtrar, II, 340.
Detco, cfipitan din BilbAita, III, 288, 289,
DEVISNLU (jud. Mehedinti), III, 193.
devlet, II, 286, 382; III, 79, 127.
Diaconescul Dina, III, 24.
Diaconu Ion, clAcas, III, 77.
Diamadi, cojocar, III, 332.
Diamandi Giuvara (Iamandi), serdar, I, 134,
137, 156, 177; II, 28, 85, 89, 101, 142,
146, 163, 258, 270, 286, 287; III, 337,
406, 423; primeste bani pentru ostire, I,
226, 306, 321; orinduit Cu neferi i panduri
impotriva lui T. Vladimirescu, I, 251;
deplasärile cu oastea sa, I, 284; refuzA
BA se batii cu risculatii, I, 284; cOminarul-
Sava cere ca el sá. se unease& cu T. Vla-
dimirescu la Craiova, I, 311; a sosit la
GiuvAresti ca ridice zahereaua, II,
114; prins de turci, II, 284; ovAz ridicat
de el in timpul apostasiei, III, 421; inchis
la m-rea Cozia, III, 422.
Diamandis Atanasie, II, 341.
Diamandoght Gheorghe, arendasul motsiei WA=
desti, III, 323.
Dien, D., profesor, III, 437.
Dicul, därvar, II, 297, 298, 300;
Dicul, popa, II, 300.
Di v. VIDIN
Diiaconu Pirvu, III, 246.
dijrncl, I, 154, 156, 180, 278; III, 203, 231,
267, 323; in bani, I, 181; nedreaptii, I,
181; nesupunere la, II, 237; III, 198,
250.
dijnuirit, I, 273; III, 86, 234; din porumb, II,
352, 353; scutire de I, 38; ajutor, III,
194.
Dima, cilpitan de panduri, I, 38.
Dimachi Nicolae, vornic, III, 90; membru
In divan, I, 429; semneazii jaiba dare
impAratul Austriei, II, 33; semneazi
anafora ciare domn, III, 340.
Dimciu Cenci', II, 48.
DIMIAN, siliste, III, 284.
DIMIIAN (Damian) (jud. Dolj), III, 283,
285.
Dimitrache, curier, II, 226.
Dimitrache, medelnicer, epistatul mosiilor
banului Brincoveanu din cele cinci judete,
III, 77.
Dimitrache, spatar ; III, 353.
Dimitrachi II, 284.
Dimitraqco, II, 241.
Dimitrica, popa, II, 292, 302.
Dimitrie, I, 433.
Dimitrie, Hagi Ianus ii cere si-i procure ceara,
II, 375.
Dimitrie, capitan de menzil de la Focsani,
76.
Dimitrie, capitan, I, 173; primeste bani pentru
neferii lui Farmache, I, 292-
Dimitrie, mare vornic, I, 432.
Dimitrie, tufeccibasa, II, 91.
Dimitriu loan, divictar, denunta un complot
impotriva lui Caragea, I, 112.
Dimitrin Pitos, omul lui Hagi-lanus. II, 341.
Dimitrin Polizachis, despre prizonierii turci
luati de T. Vladimiresen, II, 167.
Dina, sora lui T. Vladimirescu, III, 345;
averea ei, III, 346.
Dinaveann Nicolaie,. pandur, III, 245.
Dinea, IH, 42.
Dina, logofät, murobasir, III, 326, 327.
Dincii, popa din Licusteni, III, 283.
Dina, popa din Murgasi, II, 296, 300.
Dincii, popa din Varlenii, II, 38.
Dina, sätean, II, 296, 297, 300, 301.
Dina Neacqu, birnic, III, 38.
Dinea Oprea Gheorghe, III, 420.
Dinu, din Bridesti, III, 246.
Dina, din Vila, III, 198.
Dina, fiul lui Cioara, III, 246.
Dina, fiul lui Rotticel, III, 247.
Dina, fiul lui Stanca, III, 337.
Dinu, fiul popii Dumitrache, din Vrabeti,
283.
Dina, fiul popii loan, III, 300.
Dina, fratele popii din Cotofeni, III, 247.
Dina, fratele lui Preda armaselu, III, 17,
Dina, logofatelul de la Botosfisti, III, 67, 68.
Dinn, pinzar,. II, 306.
Dina, pircalab, III, 247.
Dina, popa, II, 307.
Dina, popa din Tumsani, III, 16, 337.
Dina, popa din Vrabeti, III, 283.
Dinn, tigan din Mierea, eliberat de la owl
de apostati, III, 343.
Dinu al Badii Burtii, mazil, III, 69, 70.
Dioghenidis Panait (Diogenide Panaity), aren-
dasul vamilor Moldovei, III, 334.
Dionisie Lupa, mitropolit al Ungrovlahiei, I,
209, 219, 263, 266, 285, 286, 288, 289,
295, 306, 307, 311, 315, 322, 361,
370, 376, 391, 400, 401, 417, 421; II,
24, 77, l'ZO, 194, 226, 238, 308, 390; III,
199-200, 235, 271, 354, 402, 415; caima-
www.dacoromanica.ro
cam, I, 195, 282; in comitetul provizorin
si in comitetul de regenta, I, 205; membra
in divan, I, 187, 207, 213, 216, 224, 225
236, 239, 243, 247, 261, 262; isaleste
cererea de inilbusire a ritscoalei, I, 237;
se cere inlocuirea lui, I, 274, 279; s-a
adapostit in mitropolie cu arnautii lui
Saya, I, 393; semneaza cartea de adeverire
datälui T. Vladimirescu, I, 396; raspunde
consulatului Rusiei de ce n-a publicat
scrisorile de blestem ale patriarhului, I
403; T. Vladimirescu Ii serie si nu se
retraga din Bucuresti, II, 21; semneazi
ordine de plati, II, 79, 80, 96, 105, 109;
se dirt la Belvedere, II, 105; seinneaza
memorii eitre tar, II, 229; III, 133, 134;
serie sinodului Rusiei despre jafurile savir-
site de turci, II, 363; indemnat de fostul
mitropolit Ignatie sa nu se intoarcii in
Tara, II, 389; serie caimacamului ca se
va intoarce in tara, III, 114.
divanul, I, 226, 330, 322; cere ajutor turcilor,
I, 331, 353.
DILBOCA (jud. Mehedinti), I. 63.
DIMBOVITA, judet, I, 73, 95, 132; ir, 57,
327; III, 140-141, 143, 180, 259, 269,
313, 322, 324. -
DIMBOVITA, riu, I, 130, III, 323.
Dirzeann IoniçA, medelnicer, insfircinat
corespondents lui T. Vladmirescu, I, 289;
gazda a ispravnicatului Craiovei, I, 266.
Djuvaropulo v. Djuvara.
Dobre, inchis la oena Telega, III, 355.
Dobre, fiul lui Mihai, III, 348; condamnat
Ja oenii pentru devastarile de la Fulga,
III, 349-350.
Dobre, fiul lui Radu, poslusnic al m-rii Berea,
volintir, III, 158,
Dobre, micelar, inchis la ocna Telega, II, 354.
Dobre, mazil din Pulpa, III, 347.
Dobre, polcovnic, epistatul mosiei Cindesti,
374.
Dobre Ion, din Brfidesti, III, 245, 246.
Dobresti (jud.. Dolj), III, 283.
Dobri, II, 48.
Dobricean, boiangiu, III, 424, 425.
DOBRIDORU (jud. Mehedinti), III, 302.
Dobrinat Petra, I, 68, 74.
DOBROTINETUL (judz Olt), III, 180.
Dobrovici Nicolache, II, 358.
DO COLINA, statie de posta in Moldova, II, 29.
documente, ale lui I. Nenadovici, III, 390,
400-404; -ale lui I. Solomon, 405-406.
Dogarn, II, 47.
HOLJ, judet, I, 165, 183-184, 204, 251;
298, 302, 305, 377; III, 45, 76, 157,
283, 285, 343, 352.
domn pdmintean, boierii cer, II, 55, 325;
234.
Domnando, I, 166; II, 226.
Donici Alecn, III, 310.
Donici Andronache, vornic, II, 115; membru
In divanul Mol4ovei, II, 379; carvunar,
511
 III, 79; in comitetul pentru cercetarea
strainilor, III, 98; semneaza anaforale
cfitre domn, III, 279, 340.
Donici Ianachi, vornic, III, 353.
Dontu Dumitru, rob intors In tara, III, 423.
DORNA, 11, 305.
DOROHOI, oras, II, 268; tinut, II, 81, 114-
15, 243.
Doxachi Costache, polcovnic, II, 308.
Dozascu Radu, preot, II, 37.
DOZASTI (jud. Vilcea), II, 37; III, 343;
Dracea Pram, ceaus de panduri, I, 95.
DRACHNET, II, 305.
Dragomir, din Vila, III, 198.
Dragota Pam, pandur, III, 258.
Dragan Gheorghe, trimis la °ma, III, 357.
Dragan Mihai, III, 246.
DRÄGANU (Daräganu), II, 37.
DRÄGÄNETI, mosie in jud. Vilcea, III,
165, 281-282.
DRÄGANESTI, mosie In jud. Vla§ca, III, 76.
DRAGÄSANI, I, 284; II, 28, 237, 275;
III, 17, 423.
Drighiceanu Sirbu, apitan de becheri, III,
288, 289.
Draghici, preot, III, 320.
Draghici Diaconu, III, 323.
Draghici Iordachi, spatar, III, 90, 93, 310.
Dragoeseu Grigorie, stolnic, II, 340.
DRA-GOESTI (jud. Gorj), I, 47, 92.
Drigoianu Ion, III, 157.
DRAGOTESTI (jud. Mehedinti), I, 37, 38.
Dragotoiu Ion, III, 196.
Dragulineseu, biv paharnic, I, 262.
dregiitorii, I, 279.
Drexler Fr., III, 43; starostele suditilor
austriaci la Craiova, I, 119.
Druganeanu Preda, II, 28.
Drugänescu Dimitrache, paharnic, stilpinul
mofiilor Bolintinu Drcigiine§ti in jud.
Dimbovita. S- a aid turat lui Tudor Vladi-
mirescu la venirea ace stuia in Bucureti
f i i- a fiigiíduit sii stringei din jud. Dimbo-
vita s pincl la o mie oameni vrednici f i
inarmati ». In iunie 1822 a fost ispravnic
al jud. Teleorman. I, 409; III, 202, 256.
Druganeseu Gheorghe, cäminar, facut ispravnic
la Dimbovita, II, 327; III, 256.
Dnimba Nicolae, III, 260.
Duca, capetenie a eteristilor, II, 51, . 155,
275, 355; fugo in Transilvania, II, 258,
270.
Duca Joan, spätar, III, 340.
Duca Matei, II, 358.
DUDAS, I, 42.
Dude Gheorghe, postelnic, III, 142.
Dudescu, vornic, III, 414.
Dudescu Constantin, I, 78; ocirmuitorul
divanului Olteniei, I, 60; semneaza anafo-
rale, I, 186; JI, 393; III, 195, 313; sem-
neaza arzmagzar catre Poarta, III, 256;
membru in divan, I, 199.
Dudescu Safta, stapina mo§iei Agiesti, I, 83.
512
www.dacoromanica.ro
DUDESTI, I, 233.
Dumb' Constandin, pandur, III, 196.
Duica, fiul lui David din Drägotesti, I, 37.
Duica Gheorghe, III, 247.
Dulcheru Matei, III, 436.
Dulea Scarlat, biv val medelnicer, epistatul
mosiilor banului Grigorie Brincoveanu,
I, 183.
Dulgheru Vasile, III, 247.
Dumba Nicolae, pricazcic, I, 166.
DUMBRÄVENI sat in Moldova, III, 22-23.
Du.mitrache, argintar, II, 26.
Dumitrache, capitan, fiul Ini Matei, III, 69.
Dumitrache, gospodar, capetenie a pandu-
rilor din Tirgul Jiu, III, 259, 289.
Dumitrache, medelnicer, epistatul mo§iilor
banului Grig. Brincoveanu, III, 76, 138.
Dumitrache, pircalab, III, 246.
Dumitrache, popa din Bräde§ti, III, 246.
Dumitrache, sluga lui T. Vladimirescu, III,
186, 87, 188.
Dumitrache, stegar, II, 306.
Dumitrache, stolnic, III, 256.
Dumitrasco, fiul lui Barbu din Cotofeni, 111,247.
Dumitrasco, fiul lui Nistor din Strahaia,
247.
Dumitrascu, I, 361.
Dumitrascu, clacas din Fiscalia, III, 341.
Dumitrascu, d¡n Girbovilt, capitan de panduri,
37.
Dumitrascu, fiul lui Apostolu din Breznita,
III, 246.
Dumitrascu, fiul lui Ivascu din Strehaia,
III, 247.
Dumitrascu, pircalab din Breznita, III, 246.
Dumitrascu, pircfilab din Iliesti, III, 246.
Dumitrascu, pircalab din Träistari, III, 246.
Dumitrascu, popa din Brfine§ti, III, 246,
Dumitru, apostat din satul Tumsani, inro-
leaza panduri, III, 15.
Dumitru, arenda§ al satului Tum§ani, se
alaturil lui T. Vladimirescu, III, 337.
Dumitru, arnaut, fost sluga lui An. Miha-
loglu, III, 66.
Dumitru, arniut, fost duet lui Dum.
297, 300.
Dumitru, cantaragiu, II, 48.
Dumitru, capitan de arn'auti, II, 26.
Dumitru, capitan, trimis cu registrele lui
Hagi 'anus, II, 101.
Dumitru, caprar, I, 190.
Dumitru, catana din Vila, III, 198.
Dumitru, ceau§ de slujitori, participa la
devastaren mo§iei Fulga, III, 347, 348;
condamnat la ocna, III, 349-350.
Dumitru, diacon din Eiji*, III, 246.
Dumitru, diacon, III, 347.
Dumitru, din Dejoi, II, 37.
Dunaitru, din Iablanita, III, 257.
Dumitru, fiul lui Antonie, I, 417.
Dumitru, fiul lui Chiragiu, III, 145.
Dumitru, fiul lui Herea din Tum§ani, III
337.
Dumitru, fiai lui Ianäs din Ercea, III, 295.
Dumitru, fiul lui Ion din Floresti, III, 246.
Dumitru, fiul lui Ivan, tigan rob, III, 142.
Dtxmitru, 'fiul lui Lixandru, tigan rob, III,
144.
Dumitru, fiul lui Ristea din Tinfareni, III,
246.
Dumitru, fiul lui Vasile, pandur din Cirlojani,
II, 380.
Dumitru, ispràvnicel, tatal lui S. Mehedin-
teanu, III, 357.
Dumitru, omul s't vechilul lui T. Vladimirescu,
I, 60, 61.
Dumitru, pandur, sluga lui I. Magheru, II, 38.
Dumitru, pircalab, III, 16.
Dumitru, pircetlab din Baia de Jos, III, 193.
Dumitru, Ore./dab din Floresti, III, 246.
Dumitru, polcovnic, cäpitan de panduri, I,
73.
Dumitru, popa din Almaj, III, 245.
Dumitru, säpunarul, II, 161.
Dumitru, slugii, I, 64.
Dumitru, tufeccibasa, II, 40, 111, 112.
Dumitru, sigan rob, III, 144.
Dumitru, volintir din Bobaita, III, 196.
Dtunitru, vornic, III, 74.
Dumitru al Vrajitoarei, III, 69.
Dumitru Matache, III, 188.
DUAREA (Danube), I, 97, 99, 137, 281,
029, 353, 356, 380; II, 42, 55-56, 62,
106, 119, 133-135, 139, 155; III, 89, 93,
113, 131, 138, 155, passirn.
Dunärinta Mates, III, 246.
Disnea, II, 305.
Dunces Costandin, I, 62.
Durac Stan, chicas, III, 341.
fiul Ancutii din Tumsani, III, 337.
Dutä, harambasa, III, 165.
Duzoglii, familia, III, 254.
E EUROPA (Evropa), I, 88, 90, 296-297, 358,
Ecaterina, vitcluya, II, 307,
Edin-Oglu, pasa, soseste la Braila Cu ostire
turcii, II, 268.
EDRINEA, III, 422.
efori, ai asociatiei secrete, II, 136.
Eforia casei datoriilor lärii, I, 290.
Eftimie, egumen III, 256.
Eftimie, särdar, III, 202.
EGIPT, III, 28.
Elefterescu Constandin, I, 183, 193; III, 433,
434.
Elimpiotie v. Olimpiotul Iordache.
Emandi sovetnic, prieina cu politele lui
D. Macedonschi, III, 371.
Empire Ottoman v. IMPERIUL OTOMÁN.
Enache, fiul lui Pirvu din Strehaia, III, 247.
Enache, sardar, III, 332.
Enaiche, capitan de la Calugärei, a fost cu
T. 'Vladimirescu, III, 69.
Enticachi, megies, III, 75.
Enciu, capitan sirb, II, 161.
33-o. 70
www.dacoromanica.ro
Ene, litutar, tigan rob, III, 144.
Ene, pitar, I, 284.
Enea, popa din Tumsani, III, 337.
Enescu Iancu (loan, Iene). Vlitaf de vistierie.
A adunat pentru oftirea lui Tudor circa
o mie de panduri fi a fost insárcinag cu
aprovizionarea oftirii rdsculaçilor. Con-
damnat la spinzuriltoare de care Tudor
la Golefti, a fost salvat de citeva cdpetenii
de panduri. III, 70, 115, 116.
Enescu Ispas, III, 297.
Enus, grec de la satul Stilp, II, 355.
Enusevski, comisar al ispravnicatului de
Hotin, III, 361-362, 363.
EPIR, II, 134-135.
Epure Neagoe, III, 373.
EPURENI (tin. Falciu), III, 164.
ERCEA (jud. Mehedinti), III, 295, 301.
Erceanul Dina, logont, III, 296, 297.
Erceanul Gheorghe, creditorul lui Dim. Girbea,
III, 295, 296, 297.
Erceanu Ionita, polcovnic, III, 301.
Erceanu Uta, sotia polcovnicului Ionita, III,
301.
ERGHEVITA, I, 42.
Ermolov (Ermelov), I, 47.
Erusalim v. IERUSALIM.
eschiale, jefuiesc, II, 61.
Esi v.
Eteria, II, 31, 56, 136; in Moldova, I, 419;
fatil de moldoveni, II, 213, 214; casa
a ei la Sibiu, II, 285.
eterifti, II, 230, 243-244, 390; II, 97, 98,
112, 137, 394; III, 185, in Moldova, I,
425, 440; II, 85, 117, 265, 266, 268, 275,
276; la m-rea Antim, III, 191; jefuesc,
III, 74, 75, 351; executati de turci, II,
257, 269, 357; implicati in complot, III,
292, 293.
EUPATORIA, I, 74-75.
371, 406, 421, 431; II, 54, 69, 83, 117,
137, 192, 292, 326, 386, 390; III, 21,
93, 172, 428.
Eustathie Atanasie, II, 143.
fabricci de testemeluri, functioneaza in Bucu-
resti, I, 130.
fabrici, se propune infiintarea de, III, 237
238.
familii ascunse, sustrase &Aril, numarul lor,
131.
FANAR, II, 404; III, 62.
fattarioti, planurile lor, II, 28.
Farmache loan (Ianachi), capitan, I, 256;
39, 111, 114, 155, 258, 270, 275, 276;
158; semneaza o conventie cu T. Vla-
dimirescu, I, 194; stringe ostire impotriva
lui T. Vladimirescu, I, 240; trimis impo-
triva lui T. Vladimirescu, I, 243; trimis
513
 impotriva rilsculatilor, I, 251; primeste
bani pentru neferii sài, I, 292, 321; chemat
la Bucuresti de caminarul Saya, I, 311;
ridicfi pe T. Vladimirescu, II, 185; executat
la Constantinopol, II, 357; neferii lui au
jefuit m-rea Nucet, III, 141; martor la
un zapis al lui P. Macedonschi, III, 378.
Fitch' Ionita, pircfilab, III, 320.
nein Rfiducu, III, 320.
Fainitii Bahia, III, 247.
Fainitii Radr;., III, 247.
Faniti Trandafir, III, 247.
FALCIU, oras, II, 150, 269.
FALCIU, static de postii, II, 29.
FALCIU, Omit, II, 206, 256; III, 164-165.
Ffilcoianca, I, 79, 81, 87.
Ffilcoianu, I, 391.
Falcoianu Alexandru, III, 107.
Facoianu loan, logofitt, I, 237; seraneazii
cartea de adeverire data lui T. Vladimi-
rescu, I, 396; semneazit suplica catre tar,
III, 133; semneaza anaforale care domn,
III, 195, 250; semneazii arzmagzare care
Poartfi, III, 202, 256.
Ffilcoianu Rfiducan, paharnic, la Departa-
mentul de opt, III, 268.
Ffircasanu Radu, paharnic, III, 202, 256.
FAUREI (Moldova), II, 173.
Feraru, doctor, I, 285.
Fiiar Radu, III, 297.
Fiirescu (Constantin) (= Herescu Constantin),
II, 105.
(jud. Mehedinti), III, 246.
Fillip, I, 204.
Filip, clucer, II, 326, 353.
Filip, duhov-nic, III, 175.
Filip, pfirinte de la m-rea Neamt, III, 178.
Filip, din Vila, III, 198.
Filip Dinek, capitan, III, 70.
Filip Stanciu, IH, 247.
Filip Toma, III, 196.
Filipescu, III, 118.
Filipeseu, hanul, II, 40.
Filipescu Alexandru (Vulpe). Numit mere
vistier, la 10 martie 1821; a colaborat cu
T. Vladimirescu kind in luna mai, cciutind
sci apere drepturile f i privilegiile boierimii
§i sA relind pe rcIsculali de la once aqiune
impotriva clasei dominante. I, 228, 388,
391; II, 27, 79, 95, 104, 147, 402; membru
in divan, I, 129; ales vistier de &are
caimacamii T. Rom., I, 360; porunceste
ispravnicilor de Buzau sit ja mfisuri pentru
intoarcerea locuitorilor risipiti, I, 368,
394; porunceste ispravnicilor de Buzan
sa dea ascultare conducatorilor eteristi
in trecere, I, 374; semneaza memorii care
tar, I, 381; III, 134; semneazit cartea de
adeverire datii lui T. Vladimirescu, I,
396; T. Vladimirescu ii cere fonduri pentru
panduri, II, 22, 23; cere stiri de la isprav-
nicii de Buzau, II, 63; semneazit ordine
de platfi, II, 79, 80, 96; se allá la Belve-
514
www.dacoromanica.ro
dere, II, 106; T. Vladimirescu ii permite
sit plece din Bucuresti, II, 167; raport Cu
privire la despagubirile cerute, III, 409-
411 ; socoteala de sumele date si primite,
III, 414-415; raportul comisiei financiare
asupra cererii lui de despitgubire, III,
415-416; in legitturii cu cererea lui de
despagubire, III, 417-418; propune ea
D.Macedonschi sii fie inpamintenit, 111, 427.
Filipescu Alexandru, caminar, I, 237, 229;
III, 133, 134.
Filipescu Constantin, vomic. I, 199, 306;
III, 351; semneazil anaforale catre domn,
III, 195, 250, 313; semneaza arzmagza-
ruri catre Poarta, III, 202, 256.
Filipescu Costache, II, 332.
Filipescu Dinjitrie, semneaza cartea de adeve-
rire data' lui T. Vladimirescu, I, 396.
Filipescu Gheorghe (Gheorgache, Iordache),
biv vel vornic, I, 185, 186, 187, 213,
237, 261, 262, 263, 266, 282, 285, 286,
288, 289, 306, 307, 311, 315, 361, 414,
433, 435; face anafora in pricina dintre
slugerul T. Vladimirescu ì fratii Rogo-
betii, I, 146; insfircinat Cu paza podului
Mogosoaiei, I, 267; semneazit memorii
care lar, I, 432, II, 229, III, 133, 134;
a aderat la propunerile partidei tinerilor
boieri, I, 332; semneazit raportul &are
Kiselef referitor la cererea de despiigu-
bire a vorn. Alex. Filipescu-Vulpe, I, 411.
Filipescu Grigorie, vel vornic, I, 185, 207,
216, 219, 224, 225, 236, 238, 243, 247,
261, 262, 263, 266, 286, 288, 289, 295,
307, 311, 361, 391, 433; III, 256, 313,
410; nurnit caimacam, I, 195; in
comitetul provizoriu, in comitetul de
regentii, I, 205; membru in divan, I,
213; demisioneazfi din functia de vistier,
I, 360; semneaza apelul cittre tar, I, 432;
nu aderii la propunerile partidei tinerilor
boieri II, 332.
Filipescu loan (Iancu), caminar, I, 237; III,
416; semneazii memorii care tar, II,
229; III, 133, 134; face parte din partida
boierilor tineri, II, 331; semneazfi arzmag-
zar cfitre Poartii, III, 256; fost ispravnic
de Ilfov in 1821, III, 408.
Filipescu Mihail, aga, I, 199; refugiat ca familia
la Cimpina, I, 374; semneazit cererea cfitre
impitratul Austriei, I, 402; face parte din
partida tinerilor boieri, II, 331; face parte
din delegatia boierilor din T. Rom. la
Constantinopol, II, 105; numit caimacam
al domnului Gr. Ghica, III, 111; semneazk
anafora care domn, III, 167; semneazil
arzmagzar care Poarta, IH, 256.
Filipescu Nicolae, aga, I, 186, 237, 379;
semneazi suplici care tar, I, 381; II,
229; III, 133, 134; semneaza cartea de
adeverire datfi lui T. Vladimirescu, I,
396; face parte din partida tinerilor
boieri, II, 332.
 FILIPOPOL, oras in Bulgaria, III, 186.
Firinca (Finca), III, 186, 189.
Firinca (Zarnfira), III, 188.
firman, cfitre boieri, II, 176; dare pasa de
Vidin, II, 288; ciitre comandantii turci,
292; atre vizirii din Moldova, II,
364; trimis la Cernauti, II, 358; pentru
disciplinii, II, 290.
FISCALIA, III, 341.
FINTINELE, sat in Moldova, II, 243.
Firtat Iordaehe, din Dozesti, eliberat de
apostati de la ocnk III, 343, 344.
Firtat Matei, III, 343, 344.
FISTICI, III, 352.
FaMINDA (jud. Mehedinti), III, 193, 305.
Fleischhackl von Hakenau, agentul Austriei
In T. Rom., I, 91, 187, 206, 367, 402; II,
287, 354, 355, 35e, 358; care sà se ja inte-
rogatoriul lui T. Briitianu la Sibiu, III, 355.
Floarea, ibovnica lui T. Vladimireseu, I, 53.
Flores, din Vfileni, III, 267.
Florea, fiul lui Soare, III, 158.
Florescu Gheorghe, I, 237; semneazil memorii
cidre tar, I, 381; II, 229; III, 133; membru
in divan, I, 421.
Floreseu loan, II, 206.
Floresen Manolache, aga, /, 186, 237; semneaza
memorii ciitre tar, II, 229; III, 133, 134.
Floresti, fratii, II, 332.
FLORETI (jud. Mehedinti), III, 246.
Floropol, II, 40, 111.
flotild, la Galati, II, 133.
Fochiano Panaite, serdar, fratele
Saya, II, 39, 77, 111.
F0qANI, oras, I, 334, 342-343, 356, 366,
372; II, 21, 76, 85, 96, 134; III, 88, 112
157, passim; avangarda lui Al. Ipsilanti
In, I, 311; turcii in, II, 106, 125; detasa-
ment eterist in, II, 133; incendierea
orasului, II, 171, 258, 270, 276.
FOLWI, sat in Moldova, II, 107, 357.
Fometescu loan, dipitan de panduri, I, 38.
Fortan Radu, condamnat la ocnil, eliberat
de apostati, III, 343, 344.
Fota, ceaus de slujitori, II, 293, 298, 300.
Fotache, polcovnic, II, 308.
Fotea Costea, II, 206.
Fotescu Gheorghe, III, 17.
Fotino Dionisie, semneaza cartea de adeverire
data lui T Vladimirescu, I, 396.
Fotino Iancu, stolnic, ispravnic in jud. Olt,
87.
Francisc, impiíratul Austriei, II, 153, 160.
FRANTA (Gallia), I, 97; III, 108, 339.
Fratostiteanu Stancu, arendas de mosii, III,
260.
FRXNCETI (jud. Gorj), I, 37.
FRASINET (jud. Romanati), I, 154.
Fritus Ion, efipitan de panduri, I, 38.
FILXTETI BIRNICI (jud. Gorj), 111,318-319.
FRXTEVI'I MOTENI (jud. Gorj), III, 318
319.
Frentescu Stoica, I, 55.
33*
www.dacoromanica.ro
Frervald (Fraivald), inginer, II, 106.
Frincovici Petro, arendasul mosiei SAIátruc,
III, 198-199.
FRUMOASA, carantina, I, 320, 358.
FRUMOASA, m-re in Moldova, III, 208.
Frnmusanu Laudat, vistier, II, 89; III, 42,
43; III, 271-272, 341.
FRUMU*AL III, 42.
Frunte Latit Nicolae, ciipitan de panduri, I,
37, 95; II 220, 221.
fugan, certuri din pricina lor, III, 230.
FULGA, mosie in jud. Saac, III, 347 350.
Fundeanu Preda, ceaus, II, 292, 293, 294,
295, 297, 298, 299, 300, 301, 303.
FUNDU VORNICULUL I, 177.
Furtunil Const., asociatul lui T. Vladimirescu
la negot, I, 59, 63.
Furtuni Mihai, din Seaca, III, 259.
Gabanazoglu v. Gavanozoglu.
Gadgi Sauci, pagii, fost caimacam, I, 382.
Gagiu, III, 70.
Gagiu Nicu, III, 422.
Galaction, episcop de Rimnic, III, 137;
membru in divanul Craiovei, I, 267;
semneaza cererea de inilbusire a raseoalei,
I, 237; semneazit memorii dare tar, II,
229; III, 134; semneazii arzuri ciítre
Poartii, III, 202, 256; semneazii anafo-
rale cätre domn, III, 191, 195, 313, 330.
GALATA, miinilstire in Moldova, I, 333; II,
277; III, 208.
GALATI (Galatz), I, 329, 331-333, 337-338,
355, 365, 401, 425, 441; II, 20-21, 25,
29, 43-44, 106-107, 117-119, 133, 150,
189, 214, 242, 252, 265, 269, 277, 348;
III, 124, 149, 186, 343, 358; riiscoalii la,
I, 301, 304, 354, 383; incendierea orasului,
I, 318.
Galbenu Constandin, dipitan de panduri, I, 37.
Galbinn Ion, III, 247.
GALEET1, plash* jud. Vlasca, III, 253.
Gallia v. FRANTA.
Gancea Nicola, III, 283.
Ganciu, boiangiu, II, 48.
Gane, tiganul, II, 174.
gardd naiionald (ostäseascii), propuneri pent=
infiintarea ei, III, 231-232, 236.
Gastea Gheorghe, pandur, III, 196.
Gavanozogln (Gabanozoglu, Rasan bei Gaya-
nosoglu). Imbrohor sau mirahor. Naziru
oftilor de la Giurgiu, trimis in Tara Romi-
neascd pentru a indbufi rdscoala. Dupd
venirea domnului pdmiratan Grigore D.
Ghica voevod in vara anului 1822 a inde-
plinit funciia de ba§befliagd. III, 118, 185.
Gavas, basa, comandant de trupe turcesti
In Bucuresti, II, 359,
Gavrilk logoilit, III, 283.
Gavrilil Ion, III, 337.
Giieseu Nicola, apitan de panduri, I, 38.
GXIEM (Giesti), II, 88, 92, 149; III, 282.
515
Ginescu Bärbuceanul, sluger, III, 295, 296,
297.
Gäneseu Ion, membru in divanul Craiovei,
69.
Ginescu stefan, ispravnic de Gorj, III, 290.
Girdireanu loan, serdar, cumpira via lui
T. Vladimirescu, III, 437, 440.
Gfirdiíreanu Iomt, capitan de panduri, I, 38.
Gärdescu Iancu, sluger, III, 269.
Gfirga Mihai, III, 193.
Girgulescu 'firlian, II, 37.
Girju Prede, II, 37.
Gärniceanu Dumitru, II, 37.
Gätitä Ion, feciorul lui Vlädutu, in ostirea
lui Ipsilanti, III, 156.
GìititlI Mihai, feciorul lui Vlädutu, in ostirea
lui Ipsilanti, III, 156.
GAX.VANE$TI (jud. Buzau), I, 369, 395.
GAVÄNE*TI (jud. Gorj), III, 290.
Geafer, bimbasi, capetenie de ardauti, II,
26, 40, 111.
Geanä Nitul, III, 193.
Geismar, general, comandantul ostirii ruse
in Oltenia, intre 1828-1829, II, 77.
Gentz (Frederic), cavalerul de, in corespon-
denta cu Gr. D. Ghica, domnul Tiirii
Rominesti, III, 271.
George Marin, mosnean, II, 206.
Gepanoglu (Ciapanoglu), comandant de trupe
turcesti, II, 252.
Gerestii, famine de robi ai Arnota, III
352.
GERMANIA (Ghermanie), I, 123.
getigii, jefuiesc i ucid, II, 163.
Ghelmegeann Vasile. Polcovnic al spaidriei in
judeiul Mehedinii; l-a ajutat pe Tudor
Vladimirescu la inrolarea pandurilor f i a
fost numit ispravnic al judeplui Vilcea,
fiind apoi trimis la Slatina pentru a asigura
apdrarea oragului impotriva turcilor. II.
90, 161, 245; III, 115, 117, 434, 442, 443,
Ghenadie, ierochirica mitropoliei Moldovei,
trimis de divanul Moldovei la muhafizul
Britilei, II, 99.
Ghencea (Ghenciu). Agá, bagbulucbagd de
arnciuti la Bucuregti. A intimpinat pe
Alex. Ipsilanti la Ploiegti. Apoi l-a insofit
pe cciminarul Saya in toate actiuni1e ace-
stuia, gi a fost ucis impreuncl cu el la 7
august 1821, de ccitre turci. II, 155, 285;
scutit de däjdiile vistieriei, I, 106-107;
trimis cu arnäutii säi impotriva lui T. Vla-
dimirescu, I, 224; bani pentru neferii
265, 292, 322; chemat de caminarul
Saya la Bucuresti, I, 311; comandant
al trupelor de pazil din Bucuresti, I,
107; II, 40, 41, 111, 112; ucis de turci,
287.
Gheocel, III, 246.
Gheorgachie v. Olimpiotul Iordache.
Gheorghe, I, 218.
Gheorghe, I, 361, 362.
Gheorghe, argintaru, III, 259.
<516
www.dacoromanica.ro
Gheorghe, boierinas, III, 16.
Gheorghe, bulucbasa, apostat, I/I, 260.
Gheorghe, calpacliu, III, 332.
Gheorghe, capetenie a trupelor de pazii din
Bucuresti, II, 40, 112.
Gheorghe, cäpitanu, III, 157.
Glieorghe, chicas, III, 341.
Gheorghe, fiu/ lui Curea Chelsa, I, 41.
Gheorghe, fiul lui diaconu, III, 337.
Gheorghe, fiul lui Hfirsova, III, 197.
Gheorghe, fiul lui Iordachie, II, 37.
Gheorghe, fiul lui Lascu, II, 37.
Gheorghe, fiul lui Popa, III, 247.
Gheorghe, fiul lui Tudosie, III, 246.
Gheorghe, fiul mesterului Barbu, ceaus de
panduri, III, 69, 70, 258.
Gheorghe, geambasu, III, 116.
Gheorghe, jugfinar, III, 347.
Gheorghe, lugoffit, I, 285.
Gheorghe, logofät, din judetul Buzau, I, 436.
Gheorghe, mosu, I, 39.
Gheorghe, neamtul, miicelar din Bucuresti,
sluga lui Udritzki, III, 315, 316.
Gheorghe, popi din Almaj, III, 245.
Gheorghe, popii din Bobaita, III, 196.
Gheorghe, popa din Frätesti Birnici, III, 320.
Gheorghe, postelnic, III, 38.
Gheorghe, preot din Iuresti, III, 74.
Gheorghe, (2) preoti din Bucuresti, II, 307.
Gheorghe, serdar, II, 39.
Gheorghescu Constandin, III, 193.
Gheorghiade Theodosie, doctor, emisarul lui
T. Vladimirescu, II, 93.
Gherasie, ieromonah, III, 257.
Gherasim, episcop de Buzilu, I, 401; II, 77.
80, 96, 390; III, 415; membru in divan,
I, 213, 417, 421; semneazá cererea de
inäbusire a riiscoalei, I, 237; semneazii
cartea de adeverire (lath' lui T. Vladimi-
rescu, I, 396; semneazi memorii care
tar, II, 229; III, 133; semneazi arz ditre
Poarta, III, 256; semneazä anaforale
atre domn, III, 182, 313.
Gherasim, episcop de Roman, III, 353;
semneazi hrisov domnesc, III, 308; sem-
neazil anafora ciitre domn, III, 310.
Gherghe, din Soreni, III, 420.
Gherghel Enacachi, serdar, semneazii anafora
cfitre domn, III, 340.
Cherie, omul boieriului Samurcas, I, 63.
Ghermanis, arhimandrit, egumenul Hurez
III, 24.
Gherontie, ieromonah, descrie intimplärile de
la m-rea Secul, III, 179.
Ghica, domn al Moldovei, I, 122.
Ghica, ve! spiltar, III, 406.
Ghica, Alexandru, hatman, membru in divanul
Moldovei, I, 429; semneazti memoriu
dive tar, III, 156.
Ghica Alexandru Dimitrie, domn al Tarii
Rominesti in 1834-1842, fost mare vornic
si mare logoat, I, 268; III, 417, 426,
428; membru in divan, I, 186; semneazä
 cererea de inlibuOre a räscoalei, I, 237;
partizan al consului rus Ale Pini, II,
330; semneaa memorii care tar, I, 432,
433; II, 229; III, 133, 134; nu a aderat
la prommerile partidului tinerilor boieri,
332.
Chica Alexandru, comis, semneaza cererea de
inabusire a rilscoalei, I, 237; semneaa
memorii clitre tar; II, 229; III, 133.
Chica Constantin, caminar, III, 187, 403,
408; semneaza cererea de inàbusire
ascoalei, I, 237; semneaza memorii care
tar, II, 229; III, 133.
Chica (Constantin), (capitan), luptä impotriva
turcilor la Sculeni, II, 267.
Chica Dimitrie, caminar, semneaa cererea
de inilbuOre a ritscoalei, I, 237; semneaza
memorii catre tar, II, 229; HI, 133.
Chica Gheorghe, vornic in Moldova, semneazii
memoriu clitre tar, III, 156.
Chica Grigorie Dimitrie. Mare ban. A fugit
din Bucurefti la Brafov, la 6 martie 1821.
in luna noiembrie al aceluiafi an s-a
inapoiat la Bucurefti fi a fost numit splitar.
I, 207, 216, 219, 224, 225, 236, 239, 243,
247, 261, 262, 263, 266, 286, 289, 295,
306, 307, 311, 315, 320; /I, 330, 393;
24, 39, 89, 113, 114, 119, 130, 137,
161, 166, 167, 179, 183, 199-200, 204,
204-205, 206, 206-207, 250, 251, 254,
270, 272, 283, 313, 314, 330, 349, 367
368, 374, 377, 381, 391, 397, 398, 400,
402, 403, 404, 411, 416, 417, 425; numit
caimacam, I, 195; fagaduieste ajutor lui
T. Vladimirescu pentru rascoaki, I, 196;
alege pe D. Macedonschi ca locotenent al
lui T. Vladimirescu, I, 197; numit cirmuitor
dupil moartea domnului, I, 198; numit
in comitetul provizoriu si in comitetul de
regentlt, I, 205; membru in divan, I,
213; senmeaa memoriu atre inaptiratul
Austriei, I, 402; trimite arzmagzar la
Poarta, I, 408; nu a aderat la propune-
rile tinerilor boieri, II, 332; din delegatia
boierilor la Constantinopol, III, 105;
numit domn al Titrii Rominesti in 1822;
III, 110; cere extradarea lui Toma Bra-
tianu, III, 354; cere exträdarea compli-
cilor lui Simion Mehedinteanu, III, 354;
corespondenta cu cavalerul de Gentz,
III, 271; rinduieste comisie pentru cerce-
tarea cererilor de despagubiri,III, 409,410.
Ghica Grigore, vornic in Moldova, III, 152;
membru in divan, II, 75, 99; semneazil
memoriu atre tar, II, 31; semneaa
memoriu &titre impitratul Austriei, II,
33; partizan al vistiernicului Roznovanu,
candidatul la domnia Moldovei, III, 90.
Chica loan, biv vel comis, III, 76.
Ghica loan (Iancu), cäminar, semneazii cererea
de infibusire a ascoalei, I, 237; semneaa
memorii care tar, II, 229; III, 133; din
partida tinerilor boieri, III, 332.
www.dacoromanica.ro
Chica Iordache, biv ve! agá, II, 174; III,
377.
Ghica Matincu, din partida tinerilor boieri,
332.
Ghica Mihai (Mihalache), agá, ban, ve! postel-
nic, I, 268; III, 269; semneazä cererea
de initbuire a räscoalei, I, 237; semneaa
memorii atre tar, II, 229; III, 133;
semneaza arzuri dare Poarta, III, 202,
256; semneaa anaforale atre domn,
182, 195, 250, 313; din partida tine-
rilor boieri, II, 332.
Chica Nicolae, vel vornic, membru in divan,
186; semneazlt cererea de indbusire a
ascoalei, I, 238; semneaa memorii cittre
tar, I, 432, 433; II, 229; III, 133, 134.
Ghica Take, din partida tinerilor boieri, II,
332.
Chica Theodor, sluger, cu slujblt pe linga
ostile turcesti, III, 89.
Ghimpeteana Catinca, I, 340.
Ghimpeteanu Elena, I, 340.
Ghimpejeanu Iancu, I, 340.
Ghimpeteanu Ionita, pitar, I, 340.
Ghimpeteanu Marghioala, I, 340.
Ghimpeteanu Sultana, I, 340.
Ghimpeteanu Uta, I, 340.
Ghioroiu, III, 17.
Ghiperesti, III, 157.
Ghirghescu Gheorghe, III, 193.
Chita, apitan de volintiri, I, 394.
coconu, III, 95.
Chita, haiduc, comite jafuri, III, 157.
Ghita, medelnicer, zapciu de plaa, I, 369.
Ghijti al Cornii, III, 246.
Ghitä Hotul, propus de T. Vladimirescu
fie inchis la omit, I, 274.
Ghiuca, capetenie de arnituti, II, 26.
Ghiurghiuv v. GIURGIU.
GHIZDAVWPII DE SUS (jud. Romanati),
mo§ie, III, 418.
Giani, clucer, I, 180.
Gican Dumitru, III, 190.
Gigirt, stolnic, comandir de panduri, II, 161.
Gigirt Ionita, pitar, III, 264.
GILORT, riu, III, 41.
GIORMAN (jud. Dolj), I, 318, 361, 406;
46.
GIOROCUL (jud. Dolj), III, 249, 285.
Giuran Marin, II, 36.
Giurea, fiul lui Tráilä, I, 55.
Giureseu Constantin, capitan de panduri, I,
38.
GIURGIU (Ghiurghiuv), I, 65, 211, 331,
369, 420; II, 24, 28, 58-59, 138, 148,
195, 197; III, 107, 229, 351, 426.
Giurgiuveanu Anghel, arestat de delibasa
Mihali, II, 39.
GIUVARETI (jud. Romanati), II, 114.
Gidea Ion, apostat, III, 305.
Gila Dumitrn, III, 373.
Gindficioanea Ioana, III, 299.
GINJOI A (Gingiova) (jud. Dolj), II, 316.
517
Girbea Mass, sotia lui Dimitrie Girbea, III,
295.
Girbea Dimitrie (Dumitru, Dumitrache). CA-
pitan de margine, mazil, ajutor al lui
Tudor Vladimirescu la viitcisia plaiului
Closani, jud. Mehedinfi f i coasociat in
negol cu acesta. L-a ajutat pe Tudor la
pregiitirea riiscoalei din 1821 i apoi a
relmas in Oltenia pentru a asigura poza
frontierei spre Ada Kale si pentru a stringe
panduri. A fost prins de turci i dus la
Vidin, in august 1821. III, 294, 296, 297,
326, 429, 441; capitan de potera sub
comanda lui T. Vladimirescu, III, 294;
Cu pandurii la Pades, III, 295; cu pan-
durii la m-rea Hurezu, I, 427; III, 25;
comandir pe toatik Jimia muntelui, III,
26; in legatura cu jefuirea lui Laudat
Frumusanu, II, 89; III, 43; ciocniri cu
turcii, II, 103; III, 294-295; socoteli,
cu diferiti, III, 296-301; averea i dato-
riile lui, III, 295-301.
China Dumitrasco, fiul lui Dimitrie Girbea,
III, 294.
Girbea Stanca, vaduva lui Dumitrasco Girbea,
III, 294, 295, 296, 297.
GiRBOVAT (Girbovita, Girbovfiti, Girbo-
viti), (jud. Mehedinti), I, 37; III, 288,
294, 296-298, 300-301.
Girboviceanu, protopop, III, 300.
Girboviceanu GhitA, III, 298.
GiRLA, sat in Bulgaria, I, 137-138, 148,
153-154.
Girneata Spiridon, capitan la Odobesti, III,
260.
GiRNITA (jud. Mehedinti), III, 288-289.
GLAVACIOC, mänästire, III, 182.
Glavce Petra, III, 368.
Glizal Vasile, III, 190.
Gligore, popii, III, 246.
Gligore, tigan rob, III, 144.
Gligore al Sandii, III, 337.
Gloabii Chita, III, 16, 17.
Gloanta Dinul, clacas, nesupus, III, 77.
GLOD OT STREHAIA, III, 70.
GLOGOVA (jud. Mehedinti), I, 38, 86, 88,
190, 230; II, 90, 168; III, 95, 287-288,
351.
Glogoveanu Elena (Elenco), sotia lui N. Glo-
goveanu, I, 77, 79, 82, 87, 189; III, 187.
Glogoveanu Masinca (Masincuta), fiica lui
N. Glogoveanu, I, 78, 85, 86, 87, 88, 90.
Glogoveanu Nicolae, biv vel clucer, I, 81, 83,
85, 86, 89, 90, 104, 106, 184, 188, 189,
232, 271, 290; II, 90, 91, 380; III, 76,
95, 296, 422, 432, 436, 441.
GODINESTI (jud. Gorj), II, 355.
Goekowitza v. GORNOVITA.
GOESTI (jud. Dolj), II, 294.
Goga Mihai, vistier, III, 305.
Gogan Nicolae, cipitan de panduri, I, 38.
Gogoase Ion, III, 247.
Gogoiu Badea, lude, III, 281.
518
www.dacoromanica.ro
Gogoloiu Gheorghe, iertat pentru participare
la riiscoalií, II, 310.
GOGOSITA (jud. Mehedinti), III, 192, 259.
Golea Mihai, capitan de panduri, I, 38.
Golescu Constantin (Dinicu, cunoscut i sub
numele de Constantin Radovici de la
Golesti). Mare logofiit. Scriitor de seamil
si sprijinitor al f colii rominesti. In martie
1821 a piecnt la Brasov de unde s-a intors
apoi la Bucuresti, unde a colaborat cu
Tudor Vladimirescu pina' la sosirea turcifor,
cind a plecat din nou la Brasov. I, 187;
99; III, 354; membru in divan, I,
186; semneazit cererea de inabusire a
räscoalei, I, 237; semneaza cartea de adeve-
rire data lui T. Vladimirescu, I, 396;
semneaza memorii cätre tar, II, 229;
133; casa lui de la Belvedere, II, 106.
Golescu Ioan, caminar, semneaza cererea de
inabusire a rascoalei, I, 237; semneazii
memorii catre tar, II, 229, 133; din par-
tida tinerilor boieri, II, 332.
Golescu Iordache, vel vornic, I, 187, 301;
III, 406; semneazii anaforale catre domn,
III, 182, 313, 349; semneazik arz catre
Poartfi, III, 256.
Golescu Nicolae, logofat, vornic, II, 77, 96
109, 179, 371, 393; III, 400, 415; membru
In divan, I, 186, 417, 421; semneazik
cartea de adeverire data lui T. Vladimi-
rescu, I, 396; din delegatia boierilor la
Constantinopol, III, 105; semneazik anafo-
rale cfitre domn, III, 167, 195, 250, 313;
semneazä arz catre Poartä, III, 256;
casa luí, II, 359.
Golescu Radu, biv vel ban, rindueste pe
T. Vladimirescu la viitasia plaiului Clo-
sani, I, 100.
GOLETI, II, 181, 220, 275; III, 383, 388-
389.
Golitin, ministrul Cultelor in Rusia, II, 363,
381.
Golitki Ivan, secretar gubernial, III, 370.
Golumbeanu Dumitrache, in legfitura Cu
mostenirea lui T. Vladimirescu, III, 430,
433, 434.
Gomoiu Raducan, III, 246.
Goncea Stefan, capitan, III, 289.
Gora, pandur, III, 248.
GORGAN, mahala din Bucuresti, II, 26.
Gorgan Ioniti, pircalab, condamnat pentru
devastarile de la Fulga, III, 348, 349-
350.
GORGANI, mosie, I, 180; II, 353, 375.
GORGOTA, piidure, I, 395.
GORJ (Gorjiu), judet, I, 63, 72, 76-77, 92,
106-107, 114, 164, 184, 214, 218-219,
244, 254, 294, 308 309; II, 34-35, 38,
138, 168, 206, 233, 317, 355; III, 24, 26,
41-43, 156-158, 165, 271-272, 289,
295, 301, 325, 328, 330-331, 341-346,
394.
Gorneanu Petrache, paharnic, III, 202.
GORNOVITA (Goekowitza) (jud. Mehedinti),
HI, 356.
Gorovei, pandur, I, 95.
Gospodariu Simion, III, 75.
Cosa Ion, pandur, I, 47.
GOSMAN (Gosmani), II, 207, 231, 312.
Govloviei Vitento, III, 187.
GOVORA, Uranastire, III, 427, 437.
GOVORA, mosie, I, 63-64; III, 445.
Grama, vechil, II, 207, 231.
Granguru loan, III, 246.
Grapengichi Constandin, II, 357.
Gradisteanu Grigorie, III, 411; din partida
tinerilor boieri, II, 332.
Guldisteanu Scarlat, vel vornic, vel
I, 186, 213, 404; II, 27, 306; III, 107;
semneaza cartea de adeverire data lui
T. Vladimirescu, I, 396; semneaza me-
moriu catre tar, I, 381; semneaztt arzuri
dare Poarta, III, 202, 256; semneaza
anaforale etitre domn, III, 195, 313,
330, 349.
GREACA, mosie in jud. Vlasca, III, 76.
Greceanu Constandin, fiul medelnicerului
Matei, semneazit cartea de adeverire data
lui T. Vladimireseu, I, 396; jefuit de apo-
stati s't turci, caznit de ruminis, III,
268-269.
Greceanu Hristache, medelnicer, ispravnic de
Teleorman, II, 80.
Greceanu Ioan, boier, I, 405.
Greceanu Matei, medelnicer, semneazit cartea
de adeverire data' lui T.Vladimirescu, 1,396.
Greceanu Mihai, boier, ispravnic de Buzau,
II, 246.
Greceanu Mihai, spatar, III, 202.
Greceanu Nicolae (Neculae, Neculaiu), biv
vel sluger, ispravnic de Buzau, I, 368,
369, 370, 374; II, 25; ispravnic de Rim-
nicul Siirat, II, 165, 166.
Grecescu Ionitti (loan), polcovnic, viitaf al
plaiului Closanilor, I, 98, 99-100, 144,
232; III, 243, 442, 444.
GRECESTI (jud Mehedinti), II, 101, 236
336, 375; III, 67.
greci, II, 119, 266-267; III, 193, 292, 293,
307; dan bani pentru Eterie, I, 334;
politie alcittuitii din, I, 331; se mar-
rá, I, 353; in oastea lui T. Vladi- mea
mirescu, I, 330, 331, 353; ucid pe turci,
333, 354; jefuiesc, I, 333, 441; luptil
la Seuleni, II, 265-266; tree in Transil-
vania, II, 276; sii fie expulzati, I, 442;
186.
GRECIA, I, 187, 295, 305, 332, 358-359,
389, 393, 431; II, 29, 44, 134-137; III,
61, 172-173, 185, 354.
Greceanu loan, agá, vel postelnie, I, 439;
III, 309; delegatul boierilor moldoveni,
350; unul din prezentatorii arzului
boierilor mici i mijlocii la pasa de Silistra,
II, 407; din delegatia boierilor la Constan-
tinopol, III, 105.
www.dacoromanica.ro
Grecu Iovan, ciipitan de panduri, III, 115.
Green Stefan, III, 247.
Grecul Hristea, negutiltor, I, 60, 61.
Grecul Nicola, III, 260.
Grecul Oprea, capitan, atacri pe turci, III,
65; condamnat la despagubiri, III, 67,
68.
Greiere Grigore, II, 161.
Grigoras, logofat, III, 91, 92, 93.
Grigoras, spittar, III, 340.
Grigore, arhimandrit, egumen al m-rii Sarindar,
III, 256.
Grigore, arhimandrit, egumen al m-rii Vacii-
resti, III, 256.
Grigore, armasul, I, 105.
Grigore, bulucbasa, comandantul trupelor de
paza in Bucuresti, H, 41, 111.
Grigore (Grigorie), poslusnic, III, 290.
Grigore (Grigorie), mitropolit al Ungrovlahiei,
III, 256, 313, 330.
Grigore, nepot de boier, I, 436.
Grigore (Grigorie), patriarh al Constantino-
polului, trimite scrisorile de blestem, I,
402; spinzurat de turci, II, 69; III, 174.
Grigore, pop& din Girboviiti, III, 299.
Grigore, protosinghel de la Muntele Athos,
III, 256.
Grigore, spiitar, III, 353.
Grigorie, ban, III, 353.
Grigotie, eirciumar, III, 246.
Grigorie, vornic, I, 429; III, 154.
Grigoriu Theodor, II, 48; III, 424, 425.
Grigorovici Iakov, comandant al regimen-
tului I cazaci din Ural, adevereste faptele
de arme ale lui T. Vladimirescu, I, 42.
Grindeanu Ion, III, 245.
GRINDUL FA.GARASULUI, III, 347-349.
GRIVA, mosie, II, 353.
GROJDIBODU (jud. Romanati), I, 171;
II, 336.
Gros Vasile, macelar din Bucuresti, sluga lui
Udritzky, III, 315.
Gross Mihail, supus austriac, organizator al
unui complot in Bucuresti, I, 112.
GRUTA (jud. Mehedinti), III, 246, 305.
Gruia Ion v. Gruiacul loan.
GruiacW Than (Gruia Ion), apostat, III, 305,
306.
Guda Gheorghe v. Gudea Gheorghe.
Gudea Dtunitru, III, 337.
Gudea Gheorghe (Guda Gheorghe), III, 16,
337.
Gugiu Manolache (Gugiul Manolache), I,
78; III, 186, 189; om de incredere al lui
T. Vladimirescu, III, 187.
Gujba Gheorghe, pandur, III, 196.
Gunaris Ionitit, II, 374.
GURA MOTRULUI (jud. Mehedinti), III,
247.
GURA PLOSTIL loc, II, 293, 295.
GURA VAR (jud. Muscel), III, 260.
Gurgu Toma, III, 196.
Guringoaia Catinca, II, 357.
519
Gusti tefan Constant, II, 358.
GuIä Flores, elkcaq, III, 327.
Haci pa0i v. Ismail Hachi pa0.
hacul surugiilor, taxii, III, 121.
Hadgi Pop v. Hagi Constantin Pop.
Hafts loan, paharnic, III, 256.
Hagi Ahmed Gheghen (Hagi Ahmet, Hagi
heghen, Hagi Mehmet Ahmed). Agá.
Pa§d. Chehaia bei al valiului Silistrei.
Serascherul oftilor turce§ti, trimis in Tara
Romineascil pentru a indbu§i rdscoala.
A condus operqiunile de urmdrire a eteri§-
tilor pind la riul Olt ;i a stat in Faris' pind
la sosirea in Bucure§ti a domnului pdmin-
tean Grigore D. Ghica voevod. II, 194, 211,
285, 286, 343, 392-393; III, 24, 38,
315, 316; intrà in Bucure;ti, II, 258;
muhafizul Valahiei, II, 393.
Hagi Boia, II, 48.
Hagi Constandin, orindator al m-rii Hangu,
III, 118.
Hagi Constantin Pop (Hadgi Pop, Hagi Pop),
mare negustor din Sibiu 0 Viena, I, 241,
257, 287, 310-311, 317, 320, 362, 395;
II, 42, 47, 222, 223, 244, 242, 287, 331,
340; III, 58, 386.
Hagi Emin, III, 127.
Hagi Emin, epistat la tainaturile wilor
turee;ti, III, 317.
Hagi Enu; v. Hagi Ianuq.
Hagi Gheghen v. Hagi Ahmed Gheghen.
Hagi Gheorghe (Hagi protopopu Ghitil),
protopop, I, 52.
Hagi Hristu loan, II, 341.
Hagi Hristu Pancu. Negustor bulgar stabilit
la Zimnicea. Cdpetenia deta§amentului de
bulgari din Zimnicea, care pe timpul
rdscoalei a finut legdtura atit cu Tudor
Vladimirescu, cit f i cu Alexandru Ipsilanti,
in vederea apdriírii acelei impo-
triva unui atac al turcilor. II, 56.
Hagi Iamb} (Hagi Enu;, Hagi Ienu;), mare
negustor din Craiova arenda§ fi mo§ier,
conducdtorul casei de comer; « Hagi
Ianu§ Consta Petra ci fragio, I, 47, 59,
66, 68, 69, 70, 74, 75, 94, 97, 103, 104,
115, 118, 119, 120, 134, 141, 145, 164,
165, 166, 170, 171, 203, 205, 218, 264,
320, 362; II, 40, 49, 102, 103, 114, 138,
139, 143, 146, 147, 161, 166, 167, 180,
221, 234, 236, 237, 240, 244, 282, 285,
334, 336, 341, 353, 374; III, 35, 36, 45,
66, 138, 181, 185, 262, 378, 385, 389,
406; Jegiituri cu T. Vladimirescu, I, 56;
impotriva numirii lui T. Vladimirescu ca
viitaf al plaiului Clopmi, I, 164; impru-
muti eu bani divanul pentru wirea
trimisá impotriva lui T. Vladimirescu, I,
226, 265, 321; propus de T. Vladimirescu
520
www.dacoromanica.ro
pentru izgonirea din tarii, I, 274, 280;
imprumutà bani lui T. Vladimirescu pentru
fascoalfi, I, 321; II, 88; III, 384, 442;
locuitori nesupu0 pe mo;iile lui, II, 237;
locuitorii ard casele i acareturile lui, III,
350; jafuri comise pe o mo;ie a sa, III,
350; procese pentru despiigubiri de la
locuitori, II, 237; III, 203, 262.
Hagi Manea brutar Anastasia, II, 354.
Hagi Mehmed Ahmed v. Hagi Ahmed Gheghen.
Hagi Moscu (Hagi Moshu), vel vistier, I, 111,
233, 265.
Hagi Panait, poleovnic, III, 351.
Hagi Pop v. Hagi Constantin Pop.
Hagi Prodan (Hagi Prodan Gligorievici).
Cdpetenie de arnduli, fost unul din logiitorii
lui Kara Gheorghe in vremea rciscoalei din
anii 1804-1813. S-a aldturat lui Tudor
Vladimirescu cu deta§amentul sàu i l-a
insogt la Bucure§ti, uncle i s-a incrediniat
paza mitropoliei. La Gole§ti, a complotat
cu Dimitrie Macedonschi impotriva lui
Tudor Vladimirescu f i a luat parte la
arestarea lui, I, 311; II, 155, 170, 221,
245; III, 158, 367, 368, 369; legatura
(leginnintul) lui cu T. Vladimireseu, III,
394; trimis impotriva lui T. Vladimirescu,
224; la m-rea Motru, I, 312; arniiutii
neferii comandati de el, I, 224, 321;
109, 112, 169, 276; cu osta;ii shi la
Belvedere 0 Cotroceni, II, 106, 171
relatii cu bulgarii din Bucure;ti, II, 147,
148; contribuie la arestarea lui T. Vladi-
mireseu, II, 183, 185, 275; III, 384, 388;
räpe;te condica de socoteli a lui T. Vladi-
mirescu pitstratii de N. Chinopsi, III,
384; pandurii rilma0 sub comanda lui,
II, 257-258, 270; in proces Cu Stana
Radovan, III, 366; incearcil sà vinda cele
cloud' chitante semnate de T. Vladimi-
rescu, III, 389.
Hagi protopopu Ghità v. Hagi Gheorghe
protopop.
Hagi Teoharis, I, 317.
Hagi Tenea, II, 48.
Hagi Tola, I, 156.
HAGIESTI (Agestii), I, 83-84.
Hagiu, I, 361.
HagM Costandin, III, 247.
haiduci, actioneazä in 1821, III, 157, 158;
fugiti in Austria, III, 355, 357, 358;
actioneazil in jud. Mehedinti, III, 354,
356; haiduc bulgar, III, 343.
Haita Nicola, eliberat din ocnii de apostati,
343.
Halet, efendi, favorit al sultanului, II, 67,
137.
HALiNGA (jud. Mehedinti), I, 189; III,
190, 430.
Hakenau v. Fleischhackl von Hakenau.
Halghe Z., negustor, III, 260.
Hall!, pa0t, II, 364.
Hamaradia v. AMARADIA.
Bamba Atanasie, administrator de mogie,
III, 364.
HANGU, II, 119.
haraci, in Moldova, I, 121; datorat din vremea
lui Al. Sutu vv., III, 254.
Haralambie Constantin, clucer, ispravnic de
Mehedinti, I, 53, 54, 57, 70.
Harca Seman. v. barca Simeon.
hargiuri, dintre bulgarii din tarift, I, 240;
impotriva rasculatilor, I, 251.
Hariton, egumenul Cotroceni, da bani
pentru nevoile ostirilor räsculate, I, 427.
Hariton Nicolai, reghistrator de colegiu, I,
295.
Hartopetu Barbul, cliicas, III, 327.
Hartopetu Florea, clacas, III, 327.
Haquenau v. Fleischhackl von Hakenau.
Basan, bairactar, agi in ostirea twat din
Oltenia, II, 102, 221, 285, 336, 376.
Basan, bei, fratele lui Haci paga muhafizul
de Giurgiu, nazir peste °stile turcegti
venite de la Giurgiu, III, 107; comandant
al ostasilor turci din Tara Romineascä,
dupa numirea domnului Grigore D. Ghica,
III, 270.
hatiferif, din anul 1802, I, 238, 272, 278;
pe anul erei musulmane 1217, III, 254;
din 1818, I, 120; de la sultanul Mahmud
141.
HATEG, II, 169, 223, 234, 241.
havaet, al vitelor i marfurilor, sá se desfiin-
teze, I, 273; locuitori nesupusi lor, III,
325.
HARCETE (tin. Eakin), II, 206.
HÀRGETI, sat in Moldova, II, 174.
Härgot Draghiceanu (Hirgot ot Dritghiceanu).
Boiermag f i negustor din Baia de Aroma,
jud. Mehedinti. Cdpitan de panduri rascu-
lafi, a fost Usat de Tudor cu pana m-rii
Tismana. in 1846, a ajutat pe Nicolae
rimbru la pregiltirea unei rciscoale in
plaiul Clofanilor, jud. Mehedinli. III, 288,
289.
Hargot Ioniçà (Hirgot Ionita), cäpitan, fost
vataf de plai, I, 57f III, 288, 289.
Hargotesti v. Härgot Drighice,anu i Hargot
HART4TI, sat in Moldova, II, 173.
hedieli, III, 273.
helefteu stricat de locuitori, III, 347-350.
HERASTRAU, mahala in Bucuresti, I, 107;
26.
[Herescu Constantin] v. Fiirescu [Constantin].
Herescu Scarlat, diac in Moldova, trimis
delegatie la nauhafizul de Braila, II, 98.
Hermannstadt v. SIBIU.
Hermeziu Gheorghe, ban, fost sames de vistie-
rie, III, 275.
HERTA, II, 230, 243, 268, 276.
Hietzinger, I, 113.
HINOVA (moya) (jud. Mehedinti), I, 42;
69-70, 117.
Motu Manolache, I, 231; III, 115, 116, 117.
www.dacoromanica.ro
Hirgot v. Hirgot Driighiceanu i Hargot
Unit&
HIRLA.U, tinut, III, 73, 75, 134.
Hirgove,anu Ghiçil, capitan, participant la
rilscoala, II, 198, 310.
Hoard' Simeon (Harca Seman, Hoarcii
Simeon, Horca Semeon), III, 296, 297,
'300.
Hodoreasca v. ODOREASCA.
Hogechian Nazip, efendi, III, 125, 126.
HOIS4TI, mogie in Moldova, II, 231-232,
312.
Holban Dimitrie, vel ban, membru in divanul
Moldovei, III, 309.
Hollan Gheorghi, boier, membru in divanul
Moldovei, III, 340.
Hongiuglu, capetenie de arnauti, II, 51.
Horca Semeon -v. barca Simeon.
HOREZ, plaiul, I, 308-309.
HOREZ (Hurezu), minfistire, I, 309, 317,
339, 427; II, 28, 317; III, 24, 26, 42, 325.
HORODNICENI, II, 206-207.
hotar, III, 273.
HOTIN, III, 153, 293, 359, 361-363,
365-366, 369, 378.
hoti (hotomani), ràsculatii numiti, I, 308, 309;
fac jafuri, II, 47; arnauti, III, 109; apii-
ruti in jurul Focsanilor, III, 112; de la
Slade, apiiruti in plaiul Cimpinei, III, 135.
Hotul Bimbasa, capetenie sub comanda lui
Ipsilanti, III, 157.
Hraicul, dulgherul, II, 307.
Hrisant, iconom i vechil al m-rii Hurez,
II, 317.
Hrisoscoleu Dimitrie (Krisoscoleu Dimitrie),
logofat, membru in divan, I, 186; semneazri
cererea de inabusire a rascoalei, I, 237;
semneazii memorii dare tar, I, 432, 433;
II, 229; III, 133, 134.
Hristache, ginerele lui Bajescu, trimis de
cirmuitori s cu la boierii din BrasoN
(18 aprilie 1821), II, 79.
Hristea v. Cristea din Coltul Padurii.
Hristea Nicola, II, 48.
Hristi, II, 175.
Hristodol, starostea, III, 424.
Hristodor, dasal grec, I, 340.
Hristodor, serdar, III, 434; semneazii cartea
de adeverire data lui T. Vladimirescu,
I, 396.
Hristodulos Chiriachis, I, 311.
Hristodulu Sterghios, II, 164.
Hristofi Iordache. Polcovnic, comandir de
panduri rdsculali. A coordonat activitatea
lui I. Magheru fi a altor ccipetenii de pan-
duri. I, 52; II, 86, 341; in relatii cu
T. Vladimirescu, I, 427.
Hristu, omul serdarului Gh. Lascaris, III, 173.
Hronidis Gh., I, 321.
Hronolaglu Gheorghe, I, 265.
Hurezanu v. Ioanichie, egumen.
Hurmuzachi Vasili, paharnic, semneazii ana-
fora ultra domn, III, 340.
521
Hursid, pask, II, 69.
Husein, fost agá, mumbasir al sultanului,
II, 290.
HUI, episcopie, II, 251; III, 97, 308.
HUI, oras, 1,439; II, 150-151, 256, 267,269.
huzmet, III, 273; al ascherliilor, III, 123;
al ocnelor, III, 161-162; propuneri
pentru Inure de, III, 234.
IABLANITA (jud. Mehedinti), I, 53; III, 257.
Iacov, fiul popei, panduri, III, 190.
Incov, popii, III, 247.
lacov, slugii a fratilor D. si P. Macedonschi,
I, 64, 65.
Iacov Chivn, III, 247.
Iacovenco Ignatie (Iakovenko Ignatie). Func-
lionar al consulatului Rusiei din Bucu-
refti. A scris e importantd lucrare despre
Moldova f i Tara Romineascd, cuprinzind
f i mdrturii despre rdscoala condusa de
Tudor Vladimirescu. Pe vremea admini-
stratiei generalului Pavel Kiselev. director
al poftelor din Tara Romineascd. I, 433.
IALOMITA, judet, I, 73, 132; III, 89, 180,
347-348.
Iamandi v. Diamandi.
Iamandi, consilier, III, 370.
Iamandi Dimitrachi, ban, III, 164-165.
Iamandi Gavril, spätar, delegat al divanului
Moldovei de pasa de Braila, II, 74, 75.
lanacachi, postelnic, membru in divanul
Moldovei, III, 353.
lanacachi, vel aga, membru in divanul Mol-
dovei, III, 353.
lanache, capitan, trimis cu hargiuri impotriva
rasculatilor, I, 251.
lanache, epistatul pandurilor jud. Vilcea, I, 76.
lanache, fiul lui Mihai, acuzat ci detine
arme, III, 283.
lanache, piralab, II, 292, 295, 302.
Ianache, polcovnic, III, 403.
lanache, plocovnic din Mologesti, III, 16, 17.
Ianache, siltefinu din Väleni, III, 267.
Ianache, vataful plaiului Lovistii, III, 328.
Ianachi, vistier, ispravnie de Dolj, II, 236, 237.
Ianacu, bulucbasa, capetenie de neferi i trupe
pazi din Bucuresti, I, 321; II, 40, 112
Iantisi, III, 246,
lancu, II, 101, 114.
Iancu, caminar, fiica lui, I. 285.
Iancu, cipitan de potera si de panduri, I, 38.
Iancu, III, 90.
Iancul, rob sigan, razvratit, II, 312.
lane, arendas, I, 106.
Iane, bulucbasii, capetenie de arnauti, II, 26.
laid, II, 146.
Iani, cipetenie trupe pazii din Bucuresti, II,
40, 111.
Iani, circserdar, cipetenie trupe paza din
Bucuresti, II, 40, 111.
522
www.dacoromanica.ro
¡am, vizitiu, II, 353.
IANINA, I, 359; II, 135.
Ianole, III, 424.
IANUSESTI (jud. Romanati), I, 135, 138,
173, 182, 264-265; II, 101, 114,
163, 236-237, 284, 338, 353, 375-376;
III, 350.
lasim, càpitan trupe paza din Bucuresti, II, 40.
balm, capitan trupe paza din Bucuresti, 11,111.
IASI (Iesi, Esii, Esi, Es, Iassy), I, 122-124,
166, 168, 222, 246, 295, 297, 304-305,
320, 332, 334, 342-343, 354-357,
365-366; II, 33, 43-44, 87, 95, v,
108-109, 118-119, 132-133, 136, 139,
165, 174, 176, 184-186, 189; III,
20-23, 46, 51-53, 59, 63-65, 78-79,
91-92, 108, 125, 146-147, 155, passim.
iatagane, gäsite in adapost, III, 185.
baicactar, II, 237.
Ibrail v. BRAILA.
Ibraim, pasik din Silistra, propus cirmuitor
de granita in Moldova, II, 252; coman-
dantul trupelor turcesti din Moldova, II,
382.
lea, cunostintet de a lui Hagi Ianus, II, 285.
Iconomos Vasilie, paharnic, ispravnic de
Dolj, I, 165.
Iconomu Glieorghe, I, 97.
idighe, in Moldova, I, 121.
Ienache, boier, III, 310.
Ieni Cozma, III, 343.
ieniceri, jefuiesc pe tiírani II, 252; III, 62,
112.
al mahalagiilor din Heristrau, I,
ierbcirit,
106-107.
IERUSALIM (Erusalim), I, 442; II, 349, 362.
Iftimi, tigan strein, II, 174.
Iftimie Nita, III, 74.
Ignatie, fost mitropolit al Ungrovlahiei, II,
389; III, 27.
lion, popa, /I, 37.
liordache, ginerile lui Tortolea, II, 37.
Earle, staret al m-rii Neamtu, III, 174, 175,
176, 177, 178, 179,
Ilarion Argesiu v. Darien, episcop al Argesului.
Ilarion. Episcop al Argefului. Sfetnicul luí
Tudor Vladimirescu in timpul rdscoalei.
La 15 mai 1821 a fost trimis de Tudor
Vladimirescu la Laybach, pentru a sus ¡me
un memoriu al divanului ¡dril. S-a inapoiat
in lard in anal 1827 fi a fost apoi repus
in scaunul episcopiei de Argef. I, 185, 186,
187, 213, 401, 417, 421; II, 390; III, 402,
415; semneazik cererea de inikbusire a
rascoalei, I, 237; semneazik cartea de
adeverire data lui T. Vladimirescu, I, 396;
semnat in fals, la Bra§ov, pe un memoriu
catre tar, I, 432, 433; ministruls lui
T. Vladimirescu, II, 105; semneaza me-
morii ciktre lar, II, 229; III, 133.
Deana, tiganca lui yasili Vecleu, II, 175.
Din, iconom, trimis cu scrisori la mitropolitul
Veniamin, II, 171.
Ilk, capetenia albanezilor de la curtea dom-
neasca, II, 40, 111.
Ilie. ceau§ de slujitori, II, 298, 300.
lije, fiul lui stefan, calca, III, 341.
lije, fratele lui loan, &calla!), II, 292, 302.
lije, piralab, II, 38.
popä, III, 16.
Ilk, postelnic, mehmendar, I, 224.
lije, trimisul lui D. Sachelarie,I. 134.
tigan rob, II, 90.
Ilk, var cu loan Bobina, inrolat in o§tirea
lui Ipsilanti, III, 156.
lima, II, 206.
Rine" fiica lui Mihai Tam5§, I, 164.
Hines, sopa lui Dumitru, fiul lui Ianä, III, 295
vaduva, II, 307.
ILOVAT, (jud. Mehedinti), I, 230; III, 193,
423.
ILOVITA (jud. Mehedinti), I, 95, 192, 357.
Imbris, bairactar, gavazul pa§ei, II, 376.
Imin, aga, III, 423.
IMPERIUL OTOMAN (inalta Poartil, Poarta,
Poarta Otomana, Sublima Poartal, Turcia),
I, 65, 84, 120-122, 137, 155, 171, 177,
198, 201, 209-210, 222, 238, 261; II,
24, 28, 30, 42, 44, 54, 60-61, 67, 76, 79,
95, 98, 120, 132, 134-137, 157-160,
165, 178, 181, 189; III, 21, 24, 28, 40-41,
50-51, 61, 63, 65, 78, 93, 106-109,
119, 130-131, 163, 172, 174, passim.
Imstrea Gheorghe, III, 319.
pentru trimitere de corespondenta,
III, 237.
incendii, produse la namestii, III, 76.
indighen, II, 405.
Ing,e Stoian, cfipitan de arnauti, III, 342-343.
Inova v. HINOVA.
Insoff v. Inzov
Inzov Ivan (Insoff), general-locotenent, gu-
vernatorul Basarabiei, I, 304, 330, 334,
352, 358, 365, 366, 430; II, 87, 268; III,
89, 163, 335, 336.
Ioachim, egumenul m-rii Hurez, pira impo-
triva clika§ilor nesupu§i, III, 325-327.
loan v. Jean, logofat.
loan, III, 286.
loan, biv treti logoffit, III, 25.
loan, circiumar, III, 299.
Joan, diacon, III, 16.
loan, fiul lui Dinu, III, 17.
loan, fiul lui Gheorghe, III, 246-247.
loan, fiul lui Ifronea, III, 190.
loan, finl lui Negrea, slujitor, II, 294.
loan, fiul lui Sanda, pircalab, II, 292.
loan, fiul lui Vasile Braescu, III, 247.
loan, fratele lui Mateita, capitan de panduri,
III, 115.
loan (Ion), logoffit, I, 394, 426, 437.
loan, pitar, semneaza cartea de adeverire
data lui T. Vladimirescu, I, 396.
loan, pirealab, III, 192.
loan, popa, III, 41.
www.dacoromanica.ro
loan, popa, arestat §i litchis la ispravnicat,
III, 350.
loan, (2) preoti din Bala de jos, III, 193.
loan, serdar, II, 146.
loan, stolnic, III, 107; semneaza cartea de
adeverire data lui T. Vladimirescu, I, 396.
loan, trimisul vistierului Grigorie Romanit,
III, 315.
loan, vel postelnic, membru in divanul Mol-
dovei, III, 340.
loan Alexe, III, 188.
loan Apostol, II, 279.
loan Gheorghe, II, 341.
loan Theodor, bogasieru II, 48.
Ioana, din Desea, roabit intoarsil in Tara,
III, 423.
loans, rudà Cu Dumitru Girbea, III, 294.
Ioana (Sarifa), turcita in 1821, se intoarce in
Tara, III, 423.
loans, vaduva, II, 307.
Ioankhie, medelnicer, II, 97.
Ioanichie Jitianul, egumenul m-rii Jitiann,
II, 237; III, 137, 406.
Ion, din Doza§ti, II, 37.
Ion, din Tom§ani, III, 16.
Ion, crucer, fratele lui Nicolae serdaru din
Gorj, eliberat din ocnit' de apostati, III,
343.
Ion, da§calu, II/, 75.
Ion, fiul lui Gheorghe, III, 246.
Ion, fiul lui Hera, III, 337.
Ion, fiul lui Marin, sigan rob, III, 144.
Ion, fiul lui Sanda, pircilabu, II, 230.
Ion, fiul lui Vasile, III, 247.
Ion, fiul lui Vlad, beilecciu, sluga lui Enu§
green, inchis la ocna Telega, fiind socotit
spion, II, 355.
Ion, fratele lui Lixandru, fiul lui Radu, tigan
rob, III, 144.
Ion, logofat, fost pircalab, II, 168.
Ion, pandur, III, 246.
Ion, pircalab, din Almaj, III, 245.
Ion, pircalab, din Balta, III, 192.
Ion, pircalab, din Murga§i, II, 294.
Ion, popa din Brane§ti, III, 246.
Ion, popa din Cioci, participi la devastarea
mo§iei Fulga, III, 347, 348.
Ion, popi din Racari, III, 246.
Ion, (2) preoti din Bralooita, III, 247.
Ion, rachierul v. Ionigt, rachier.
Ion, slujitoru, II, 301.
Ion, al Ghimi§oai, III, 70.
Ion ce! Mare, satean, III, 298; volnicit
faca conac pentru-panduri in satul Murga§i,
239; jeluitor la T. Vladimirescu din
partea satenilor din Murga§i, II, 299, 300.
Ion al Sfii, pandur, III, 248.
Iona§cu Iorurt, raze}, II, 205.
IONEASA, sat (in. Suceava), I, 414.
Ionel, III, 74.
mo§ie §i sat (jud. Mehedinti),
260.
523
 II, 175.
diaconu, pandur, III, 42.
Ionitii, fiul lui Preoteasa, III, 283.
Ionitii, fiul lui Radu, III, 337.
fratele rupitanului Trusru, rupitan
de panduri rusculati, III, 70.
postelnicel, arendasul mosiei Urziceni,
III, 351.
Ionitil (Ion), rachier, III, 269.
Ionitri, sluger, II, 307.
Ionitit al Popii, pandur, III, 258.
Iordache scrisoarea lui T. la-
dimirescu catre el, I, 77.
Iordache, rupitan, I, 84.
Iordache, popii., II, 36.
Iordache, rurdar, II, 243.
lordache Gheorghe, vechilul lui Raducanu
Nicolau la procesul cu privire la moste-
nirea lui T. Vladimirescu, III, 438, 441,
445.
Iordaiche, din Märgineni, II, 37.
Iorga, postelnicel, III, 305.
Iorgache, I, 165.
Iorgu, criminar, I, 309.
losef, III, 190.
Iosif, episcop de Arges, I, 185.
Iosif Cotroceanu, arhimandrit, egumenul
Cotroceni, semneazii arz crttre Poartil,
III, 256.
Iosima, rulugriritri, II, 307.
Iosuf, pasit, seraschier, III, 123.
lova, rupetenie de arnituti, executat din
porunca lui T. Vladimirescu pentru jafu-
rile comise la Benesti, II, 161.
Iovan din Gruia v. Grunacul loan din Gruia.
Iovan, fiul lui Matei, din Ilovita, participant
la ruscoala lui Simion Mehedinteanu,
trimis la ocnii, III, 357.
Iovan, fiul lui Pavel, acuzat crt detine arme,
III, 283.
Iovancea (Iovancio), rupitan de la Strejesti,
28.
Iovancea (Ivancea). Cdpetenie de arnii uti. S-a
alciturat de la inceput rif scoalei lui Tudor
Vladimirescu. Dupii arestarea lui Tudor
a avut o ciocnire cu turcii la Slatina
rind ora.gul. S-a retras la miina" stirea Tis-
mana unde a luptat impotriva turcilor.
258.
lovanovici Petre, cinovnic rus, fost arendas,
III, 418-421.
Iovitii Mihartu, pandur, participant la ruscoa-
lit, III, 196.
IPOTETI (jud. Oh), I, 222; II, 161.
Ipsilanti, fili lui, II, 43.
Ipsilanti Alexandru, voevod, fost domn al
Trtrii Rominesti i Moldovei, I, 273.
Ipsilanti Alexandru Constantin. General in
armata rasa' fi adjutant al tarului Alexandru
I. A fäcut part', dintr-o lojci masonicii din
Rusia. Conduccitorul Eteriei. Dupd lupta
de la Drd gäfani a fugit In Transilvania.
I, 333, 352, 355, 366, 368, 374, 383, 406,
524
www.dacoromanica.ro
408; II, 79, 147, 156, 157, 181, 211, 213,
258, 269, 275, 276-277, 290, 310, 315,
354, 355, 369; III, 24, 157; sef suprem
al Eteriei, I, 359; trece in Moldova, I, 305,
332, 342, 354, 355, 401; II, 136, 390;
organizearu wires. Eteriei; I, 311, 333,
343, 356, 425; II, 44, 155, 177, 201, 227,
268, 275, 286, III, 208; trece cu ostirea
Eteriei din Moldova in Tara Romineasru,
I, 334, 358, 365, 393, 394, 398, 401, 422,
438; II, 40, 42, 49, 105, 119, 134, 203,
proclamatii i ordine date de el, I,
295, 320, 323, 330, 370, 376; II, 84, 93,
94, 164, 165, 171, 182; III, 385; tarul
dezavueazrt misiunea lui, I, 376; II, 32;
relatii cu T. Vladimirescu si bimbasa
Saya, I, 393; II, 40, 134; primeste ciorna
memoriului rutre tar intocmitri de Grigore
.Brileartu; II, 56; in legitturri cu ridicarea
lui T. Vladimirescu, II, 182, 258, 270,
relatii cu pandurii, II, 257; luptele
conduse impotriva turcilor, II, 258, 270,
271, 275.
Ipsilanti Constantin Alexandre!, voevod, fost
domn al Tririi Rominesti i Moldovei,
I, 44, 65, 353.
Ipsilanti Gheorghe Constantin, insoteste pe
Alex. C. Ipsilanti in actiunile sale, I,
333, 355.
Ipsilanti Nicolae Constantin, insoteste pe
Alex. C. Ipsilanti in actiunile sale, I,
333, 355.
ipsilantii, oameni de ritzboi, II, 68.
iraturi, intrate in vistierie, destinate pentru
otile turcesti, III, 272, 273, 275; ale
slujbelor, sri fie desfiintate, III, 235.
Iriaoiu Mil*, III, 246.
I SACCEA, I, 333, 354; II, 268 269, 278.
Isache, popa, I, 84.
Isaiev Al., I-iu, general-maior, comandant
al ostirii ruse in Oltenia, intre 1807-1810,
43, 45, 48, 56; atestearu faptele de
arme ale lui T. Vladimirescu, I, 41.
ISLAZ (jud. Romanati), I, 134, 137, 147,
153-154, 161, 170-172, 176, 181 182 ;
336, 375.
Ismail, agri turc, II, 375.
Ismail, agri turc, griseste arme ingropate la
m-rea Radu Vodii, II, 359.
Ismail Hacni, (Had), pasà, muhafizul Giur-
giului, II, 197; III, 107.
lapas, rupitan, I, 245.
Ispir, polcovnic de arnriuti, III, 259.
isprdvnicat, jefuit de rusculati, III, 260.
Istambul v. CONSTANTINOPOL.
Istrail, ovreiul. III, 66, 68.
Istrate Gavriil, paharnic, reclamrt pe Gheorghe
Cantacuzino pentru pagubele sufetite, III,
287.
Istrati, polcovnic, I, 63.
ISVERNA (jud. Mehedinti), I, 98-100.
IALNITA (jud. Dolj), I, 284.
ITALIA, I. 330, 360.
Iurdache, I, 62.
III, 74.
Lisa (Jusuf), agá turc, din Bercovcea, coman-
dantul ostirilor tureesti trimise in Oltenia,
in 1815, I, 97.
Iusuf (Isuf) Bereofceali. Pa§d de Braila,
chehaia bei, numit in aprilie 1821 serascher
al oftilor turcefti inseircinate sit' reprime
rascoala in Moldova f i Tara Romineasca,
ridicat in toamna aceluia0 an la rangul
de vizir. I, 442; II, 85, 95, 242, 265, 267,
268, 269, 277; III, 125, 273.
Iusuf, efendi, omul lui Hogeehian efendi,
III, 125.
Ivancea, eläcas, nesupus, III, 77.
Ivancea, logoffit, III, 260.
Ivancea v. Iovancea.
Ivanciu, buluebasa, III, 333.
rvANE5A, mosie (jud. Ialomita), III, 180.
Izu, pasa, muhafiz de Vara, II, 310.
IZVARNARI, I, 116.
Izverceanu Ghitä, popa, I, 100.
IZVERNA, sat, I, 98-100.
IZVOARA. (Izvoardle) (jud. Mehedinti), III,
69, 305.
IZVORU (jud. Mehedinti), I, 37.
IZVORUL BORDII (Izvorul Birdii) (jud.
Mehedinti), II!. 197.
imputernicire, data lui T. Vladimirescu, III,
376.
malta Poarta v. IMPERIUL OTOMAN.
inscrisuri, ale luí T. Vladimirescu, III, 322.
jafuri, savirsite de arnauti, II, 107, 194; de
robi si de rumini, !II, 142; de panduri,
II, 90; de eteristi, II, 44; paznicii /aril,
I, 390; facute asupra boierilor, II, 42;
savirsite la vii, II!, 76.
jalba, a boierilor, I, 380-381; !II, 65;
163-164; a satului Cretesti, II, 70.
Jalvinskii, maior, I, 329.
Jan, II, 173.
Jean (loan), logotát, semneaza memoriu cave
lar, II, 229.
Jeltuhin (Jultuhin), colonel, sef al regimen-
tului de muschetari din Penza, adevereste
faptele de arme ale lui T. Vladimirescu,
I, 45; general-maior, din intiiul divan al
Tarii Rominesti, I, 66; general-leitenant,
deplin imputernicitul prezedent al divanu-
rilor cnejiei Moldovei i Valahii, III, 381.
Bann Amza, serdar, II, 341.
Jianu Iancu (Ionitii, Loan). Pitar, stapin al
unor pcirli din mofiile Fälcoiu f i Zvorsca
In jud. Romanati. Inainte de ra scoala a
fost capitan de haiduci; s-a alciturat lui
Tudor Vladimirescu §i a fost trimis la
www.dacoromanica.ro
Silistra, la 19 aprilie 1821, unde a fost
refinut pina la mijlocul lunii august. I,
144; semneaza cartea de adeverire data
lui T. Vladimireseu. I, 396; trimis la
Silistra de catre T. Vladimireseu. II, 46,
79; III, 414.
JIBLEA, mosie, III, 352.
JIDOTITA (jud. Mehedinti), I, 42; III, 197.
III, 368,
Jifcovici Stefan, asesor colegial,
369; emigrant sirb, prieten eu tufecci-
basa Buzi (Bozin), II, 40; martor
procesul: Stana Radovan-Macedonschi,
III, 366.
Jiian Gheorghe, boier, de la departamentul
de patru, I, 61.
JIIANA (Jiana, Jiani) (jud. Mehedinti), III,
67, 190, 305.
JIJIA, II, 265-266.
Jimblariu Barbu, mosnean, pandur, III, 341.
JITIANU, mänästire, I, 406; II, 237; III,
137, 406.
JIU, riu, I, 284; II, 139; III, 157, 341.
Joita (nascuta Papazoglu), sotia lui D. Mace-
donschi, !II, 378.
Jora Costache, comis. III, 90.
JORETI, sat in Moldova, III, 73, 75.
Jovici, baron, maior, II!, 243, 244.
judeccitori, I, 273, 279.
JUGMENI, I, 394.
Jultuhin v. Jeltuhin.
Jupanioti Costandin, III, 332.
JUPANEgI (jud. Gorj), II, 38.
juramint, al lui T. Vladimirescu, I, 396.
JURMANEM, III, 193.
Kalusehay, de, din Dorna, II, 305.
Kara Iflah v. OLTENIA.
Kazimir, consilier, III, 370.
Kinopsi Neculae v. Chinopsi Nicolae.
[Kiriko, L.], consul general al Rusiei, inter-
vine in favoarea lui T. Vladimirescu,
privitor la averea sa jefuitii de turcii
adalu-, I, 104.
Kischeneff v. CHIIN/IU.
Kiselev Pavel Dimitrievici, general maior,
presedinte plenipotentiar al divanurilor
din Moldova i Tara Romineaseli, intre
1829-1834, III, 333, 334, 391, 396, 399,
400, 401, 402, 406, 409, 412, 427, 429;
primeste rapoarte din partea locotenent-
colonelului Pestel privitoare la rfiscoala
din 1821, I, 352, 360; ancheteaza recla-
matia lui Nenadovici, III, 382.
KLISCAUTI, III, 363.
Klosanij v. CLOSANI.
Kostesti v. COSTEM.
Kotov Enstatie consilier de curte, drago-
manul consulatului Rusiei la Bucuresti,
I, 402; II, 77.
Krisoscoleu v. Hrisoscoleu
525
Kronstadt v. BRA$OV.
ICreuchely Ludovic, baron de, consulul Pru-
siei la Bucuresti, I, 369; III, 166, 293.
KUCIUC KAINARGI, III, 51, 65.
Kutzoi Gitza v. Cusui
Kynopsy Nicolae v. Chinopsi Nicolae.
Ladislau, dascill de limba latinä la scoala
Sf. Saya, III, 183.
Labir, ispravnic, II, 243.
Lahovari loan, stolnic, ispravnic de Vilcea,
308; II, 380; orinduieste paza impotriva
easculasilor la schela Budesti, I, 246;
jefuit de haiduci in 1821, III, 157.
LAINICI, schit, II, 391; III, 158.
Langenfeld (Langhifelt, Langifert), baron
de, I, 78, 87, 90.
Lapatis Hristodulos, naedelnicer, I, 115.
LARISA, II, 135.
Lascarache, carvunar, III, 79.
Lascaris Gheorghe, serdar III, 171-173.
Lasearis Paraschivisa, sosia lui Gheorghe
Lascaris, III, 173.
Latif, comis, omul lui chehaia bei din Mol-
dova, II, 215.
Lagt Gheorghe, apostat, III, 305.
Lalcu, chelar, III, 157.
LaScu, tovaras Cu T. Vladimirescu intr-un
proces de hotar Cu N. Glogoveanu, I, 106.
Lavitz Peter, director al carantinei Timis, III,
397.
LAYBACH, I, 296, 332, 353, 355, 421, 430;
31, 54.
lazaret, III, 319.
Lazar, crews's, nesupus, III, 77.
Lazar, dascalul intii la scoala Sf. Saya, III, 183.
Lazar al Jenii, III, 158.
Lazu, III, 364.
Lazu Consta tefani, II, 102.
ceruli de T. Vladimirescu pentru
dresul armelor, I, 404.
Laclitusu Grigore, sef räsculasi, III, 351.
Laceanu loan, semneaza cartea de adeverire
data de T. Vladimirescu, I, 396.
LACRITA, III, 344.
Lacuste,anu, fost clucer, mosia lui arendata
de Petre Iovanovici, III, 418.
Lilcusteanu Gheorghe, logoffit, rinduit zapciu
la plasa Bail, I, 190.
LacusteanuRiiducan, zapciu, III, 284, 285, 286.
Licusteanu Vasile, biv al doilea vistier, III,
284, 285, 286.
LACUSTENII DE SUS (jud. Dolj), III, 283.
Laudat v. Frumulanu Laudat, vistier
Liudat, II, 288.
Läutaru Costandin, II, 38.
Lilzarescu Dumitru, III, 197.
Lazar' escu Ion, clacas, III, 327.
lefuri, pentru besliagale i neferi, III, 87,
123, 145-146.
526
www.dacoromanica.ro
Legatovici stefan. Participant la mifcarea
revolutionarcl sîrbd, stabilit dupd 1812 la
Odesa, in corespondengi cu Tudor Illadimi-
rescu. I, 47, 66, 69, 74, 75.
legàturâ (legiimint), a lui T. Vladimirescu,
394; al boierilor moldoveni, II, 19.
lege, despre clacá, I, 177.
Lehliu Gheorghe, semneaza cartea de ade-
verire data lui T. Vladimirescu, I, 396.
Lene (Lenj) Filip, clucer, postelnic, mare
logofilt, II, 50, 78, 79, 80, 91, 105, 109,
118, 148, 165, 343; III, 28, 161, 185; din
delegasia boierilor la Constantinopol, III,
105; semneaza arzuri catre Poartii, III,
202, 256.
Leonard, consilier, II, 125.
Leonte Radu, boier, inisiatorul conjurasiei
din 1839 in Moldova, II, 125.
Leovean, zapciu plasa, II, 236.
Leotesti, mosie in jud. Romanavi, III, 351.
LEOVA, vamii carantina, I, 330, 358; II, 256,
265, 267-269; III, 90.
Leul, pogonar din Fulga, III, 347.
LEURDA (jud. Mehedinsi), III, 297.
LEVADIA, II, 134.
Leventis Gheorghe (Levendi Gheorghe). Secre-
tar al consulatului Rusiei din /asi i apoi
dragoman al celui din Bucure§ti, membru
activ al comitetului de conducere al Eteriei.
Refugiat la 16 martie 1821, la Bra§ov f i
apoi la Sibiu. I, 165, 166, 187; II, 226,
281; intervine pentru numirea lui T.
Vladimirescu ca vätaf de plai, in 1820,
I, 164.
Levidi, II, 279.
Licar' escu Gheorghe, I, 38.
Licarescu Giurca, logoat, I, 39.
Licarescu 'anal, I, 38.
Licarescu Pirvu, I, 38.
Licareseu Vasile, vataf de plai, I, 38, 39.
Licäresti v. Licifreseu.
Licaresti, mosneni, I, 39.
LICHIREM, I, 239.
Licsandru, fiul lui Dumitru fiul lui Chiva,
sigan rob, III, 145.
LIICOIU, mosie in jud. Buzau, II, 246.
LILIETI (jud. Gorj), II, 355.
Linte drban, skean, a atacat porumbarul
boieresc, II, 370.
Lipan C., spiitar, semneazä anafora &titre
domn, III, 353.
LIPIIA (Lipia), sat, III, 157.
Liprandi I. P. Colonel in armata ruscl, autorul
unei istorii cu privire la reiscoala lui Tudor
Y ladimirescu I, 223.
LISABONA, I, 296.
slujitor de scaun, I, 426.
Litä Ianiisi, I, 55.
ale lui T. Vladimirescu, III, 429-430,
436, 445; ruminii au intrat in, II, 146.
Lisandru, fiul lui Radu, sigan rob, III, 144.
Lixandru, unchiasu, sigan rob, III, 144.
Lizgara, II, 265.
LOCRIDA, II, 253.
locuitori, I, 159, 251; II, 312, 392-393;
III, 253; nesupusi, II, 173, 237, 246, 353;
III, 166-167, 198, 233, 250, 302, 323,
416; rasculati, I, 406, 414; III, 25;
atacit conace i mori, II, 143, 237; III,
164, 165, 180, 260, 281-282, 301, 305-306,
347-352, 418; taie pitduri, III,
248-252; III, 351; bejenitriti, I, 251;
II, 116, 150, 194, 195 ;-III, 203; jefuiti, II,
241, 277, 383; III, 117, 265, 301; perse-
cutati, III, 283-287, 343-344; declara
cit nu au arme, III, 190-193, 197-198,
245.
Logofitt Staicu, III, 246.
LONDRA, I, 358.
lotri, panduri pusi la strajit de, III, 311.
LOVITE, plai, III, 328.
Luca, vittaf, zvonere despre sosirea turcilor
la Obiksti, II, 149.
Luc,a Matei, ceau§ de panduri, III, 115.
LUCIU, sat (jud. Buzau), I, 436.
lude, locuitori la sate, I, 190; mitrirea numii-
rului lor, II, 120; unificarea birului lor,
II, 125; pusi la contributie, III, 85-86,
314.
Ludovic XVIII, regele Frantei, I, 97.
Lulan Oprisan, III, 190.
Lunganau Ion, ciipitan de panduri, I, 37.
Lungesti v. Lungu Dumitru i Lung-u Stoica.
Lungu, III, 289.
Lungu Du;mitru, mazil, III, 303.
Logu Gheorghe, boierinas, III, 344.
Lungu Stoica, mazil, III, 302.
Lup, ceaus de panduri, I, 95.
Lupascu Ionitii, stolnic, II, 96.
Lupu, fiul lui Surdu, capitan de panduri, I, 38.
Lupu ion, claca§, III, 327.
Lupu Mihalis, II, 341.
Lupu Pfitru, fiul lui Toma, pandur, I, 92.
Lutov (Liitzow), conte de, sol, internuntiu
al Austriei la Constantinopol, III, 109.
Macarie, ieromonah, II, 331.
Macarov, rotmistru, tilmaci la intiiul Divan
al Tiirii Rominesti, I, 66.
MACEDONIA (Machedonia), I, 65; II, 134
135.
Macedonschi Dimitrie. A participat la nizboiul
ruso-turc 1806-1812, in regimentul romi-
nesc, fiind comandant de escadron. S-a
ocupat ca negotul si arendii.,ia. A fost cola-
boratorul principal al lui Tudor Vladimi-
rescu in toate actiunile Hiscoalei, dar a com-
plotat impotriva lui f i dupii ridicarea lui
Tudor a preluat comanda o§tirii pandurilor,
subordonindu-se Eteriei. Porucic in s Regi-
mentul de cazaci romini», ranit in lupta
de fa Obileri, I, 44; tilmaci la comisia cea
mare, I, 64-65; relatii cu Hagi Ianu§,
www.dacoromanica.ro
378; relatii Cu T. Vladimirescu, III,
394; ales de boidl sit-1 secondeze pe T.
Vladimirescu In conducerea rascoalei, I,
197; III, 376; capetenie a rilscoalei, I,
214, 218, 231,. 223, 401; II, 155; III,
366; imprumutfi cu bani pe Iordache
Olimpiotul, I, 281; soseste la Biineasa,
373; in Bucuresti, II, 106, 169-170;
mijloceste salvarea unor capetenii de pan-
duri condamnati de T. Vladinairescu, II,
183; trädeaza pe T. Vladimirescu, II,
185; refugiat in Transilvania, II, 245;
III, 385; proces cu Stana, viicluva lui
Iordache Olimpiotul pentru banii impru-
mutati, II, 40; III, 358-359, 362-363,
365-370; relatii cu I. Nenadovici, III,
322, 371-372; inchis la Hotin, I, 378;
In tara, cere räsplata pentru serviciile
aduse si sit fie impanaintenit, III, 427-428;
nurait serdar, III, 428.
Macedonschi Pavel. Fratele lui Dimitrie, a
participat la rázboiul ruso-turc 1806-1812
In regimentul rominesc. S-a ocupat cu nego-
tul i arendd qia. A fost numit de ocirmuirea
ca om de legilturii pe lingci Adunarea
norodului f i apoi de Divan pe lingcl oftirea
lui Al. Ipsilanti. Porucic, tilmaci la diva-
nul Craiovei, I, 64-65; imprumuta cu
bani pe T. Vladimirescu I, 182, 195;
relatii cu Papa Vladimirescu, III, 378;
reclama bani de la epistatul
Snagov, III, 377, folosit de ocirmuire
ca om de legittura cu T. Vladimirescu, I,
225, 247, 312, 322, 368; II, 27; III, 376;
numit deputat in Adunarea norodului,
82; relatii cu I. Nenadovici, III, 322,
368; miirturie in pricina cu Stana, vaduva
lui Iordache Olimpiotul, III, 362, 365,
371; pretentii i proces in legittura cu
morenirea lui T. Vladirnirescu, III,
433-434, 438-446.
Macescu G., I, 269.
MADRID, I, 296.
Magdalina, calugärita, II, 307.
Magdalinei Dinu, pandur, III, 318-320.
magzar, II, 42, 178.
Mahmud II, sultan, I, 141, 212, III, 172,
208.
MAIA, III, 249
Mahan bei v. Mavromihalis.
Maku Gheorghe, popit, III, 356.
MALAMUC (jud. Ilfov), II, 355.
Malencu v. Stoicovici Milencu.
MALOVAT (jud. Mehedinti), III, 190, 445.
MAMORNITA, II, 207.
Manciu, croitor, II, 307.
Mandrea Neculai, medelnicer, trimis de boierii
moldoveni la rnuhafizul Britilei, II, 98.
Manea, eitpitan, I, 393-394.
MANICETI, more, II, 74.
Manolache, bacalbasa, II, 308.
Manolache, caminar, ispravnic de Romanall
In 1820.
527
Manolache, caminar, fiul ciimarasului vistie-
riei, III, 256.
Manta Patru, I, 92.
Manu, pop& II 37.
Manu Mihalache, biv vel vornic, membru in
divanul Trail Rominesti, I, 185, 213,
261 263, 266, 268, 282, 285 236,
288-289, 306-307; semneazit jalbe catre
tar, I, 379, 381, semneazit cartea de adeve-
rire data lui T. Vladimirescu, I, 396;
membru al divanului in perioada cind
T. Vladimirescu era in Bucuresti, I, 417,
421; II, 77, 79-80, 96, 105, 109; in cirmu-
irea tarii in timpul ocupatiei turcesti;
306, 326, 347, 354, 359, 370-371;
87, 89, 107, 109; dupii instaurarea
domniei päinintene, III, 161, 167, 256,
313, 402.
Manuc bei, I, 98, 391.
Manzil Matei, capitan de panduri, I, 38.
Manzoli, vice consul austriac la Gala, I,
332-333, 354.
Marco, arnaut, II, 303, III, 70.
Maria, vaduva, II, 307.
Marica, viicluvii, II, 307, III, 332.
Manila, slujnicä, I, 82.
Marin, dulgher, III, 347-348.
Marin, fiul lui Bildea, III, 247.
Marin, fiul lui Iordache, III, 267.
Marin, pandur, IH, 246.
Marin, pircalab, III, 264, 267.
Marin, popa, III, 267.
Marin, din Vila, III, 198.
Marin, III, 17.
Mariuta, II, 308.
Markov, general locotenent in armata rusk
adevereste faptele de arme ale T. Vladi-
mirescu, I, 58.
Martoglu Gheorghe, caminar, capuchehaia a
cirmuitorilor Tarii Rominesti pe linga
pasa de Silistra, I, 294.
Matachi, boier, III, 118.
Mataiche, arnaut, III, 70.
Matei, socrul lui N. Glogoveanu, I, 78, 90.
Matei, cojocar, III, 332.
Mates, fiul lui Sarban, III, 245.
Matei al Mindrutei, III, 346.
Matei al Pattie, III, 198.
Matti, pircalab, II, 57.
Matti, II, 140.
Mateescu Grigore, III, 246.
Matheescu Grigore, II, 48.
Matveev, maior in armata rusk adevereste
faptele de arme ale lui T. Vladintirescu,
I, 43.
Mavrichie (Mavriky), stolnic, III, 51, 63.
Mavrocordat Alexandru, postelnic, III, 156.
Mavrec3rdat Constantin, mic vistier, II, 250.
Mavrodolu Grigore, III, 345.
Mavrodolu Iancu (Ioan), caminar, II, 340;
III, 424-425.
Mavro, efor al asociatiei secrete din Constan-
tinopol, II, 136.
528
www.dacoromanica.ro
mavrofori, I, 42; lupta cu turcii, II, 258, 270.
Mavromihalis (Mainu) bei al Peloponezului,
conducator al ritscoalei din Moreea, II,
135-136.
Mavros, II. 225-226.
Mavru Nicolae (Mavro), vel hatman, I, 186;
semneazii cererea de inniibusire a ritscoalei,
I, 238; semnearit jalbe catre tar, I, 432
433; II, 229-230; III, 133-134; nu
aderit la propunerile partidei tinerilor
boieri, II, 332.
Maxim, calugar, participant la ritscoalfi,
calauza de haiduci, II, 391; III, 168.
Maxim% mosie, III, 249.
mazdrace ridicate de turci, III, 265.
Mazilu Aposta!, III, 41.
Mazilu Constandin, III, 246.
mazili (manzili), numitrul lor, I, 131; dare de
la, I, 167, 276-277, 280; breasla de,
107.
Macelarul lije, II, 146.
Wiceseu Alexie, I, 204.
Macescu Gheorghe, II, 281.
Maceseu, medelnicer, I, 164.
Macescu Roxita, II, 281.
111XCESUL, mosie in jud. Dolj, III, 352.
MACESUL ROMINESC, mosie in jud. Dolj,
76-77.
MACESUL SIRBESC, mosie in jud. Dolj,
III, 76-77.
NIACIN, II, 278.
MACIUCA (jud. Vilcea), II, 37; III, 17.
Mildurar Radu, pandur, III, 248.
Miigeanu, I, 165.
Mageseu, I, 119.
Mägher v. Mghern loan.
MAGHERESTI (jud. Gorj), I, 92.
Maghern Gheorghe. Capital./ de panduri,
comandantul s corpului de panduri-volin-
Uris in revolugia de la 1848. I, 262, 427.
Magheru loan (lonita). Postelnic, steipin pe
piirti din mofiile Birzeiul de pe Gilort
Pojarul (jud. Gorj), in 1821 se afta zapciu
al plci.,ii Hilma-rcizii de Jos, apitan de
panduri in oftirea lui T. Vladimirescu. I,
244-245, 262, 427; II, 38, 89, 288; III,
42-43, 158, 271, 342.
Magureann Ion, cápitan de panduri, I, 38.
Mainesen Scarlat, medelnicer, fost ispravnic,
III, 421.
MAle)meanu Matei, III, 427.
Mad /ream Costachi, medelnicer, sanies al
jud. Gorj, I, 164, 218; III, 43.
MALDARESTI, III, 15.
Mámáligá Gheorghe, participant la rascoala
din 1826, III, 357.
Manailk serdar, II, 306.
impresuratfi de rasculati, I,
250-251; fortificarit de räsculati, I, 317;
105; ocupata de ritsculati, I, 214,
218, 229, 231, 250, 270, 392; familii
boieresti adlipostite la, I, 339-341;
averi boieresti adapostite la, II, 256,
 III, 191; jefuittt ; III, 175-179, 260;
sechestreazA vitele locuitorilor, III,
325,-327; cere zile de clack, III, 327-328;
proces pentru chiria prtivklidor, III,
331-332; are robi nesupugi, III, 140-145;
locuitorii iau vitele de la, III, 25; (IA
zaharea pentru ostiri, II, 252, 358-359;
377-378, 398; ptiriísitä de egumen,
II, 346-347; distrusA, III, 406; indepär-
tares clericilor greci de la, III, 81, 118,
204-206; venituri de la III, 86; mänk-
stiri grecegti, II, 392; III, 207-209;
slobode, III, 236; sträine, III, 235; naogii
stilpinite de, III, 123, 160-161, 166-168,
251-253; pádûni stipinite de, 111,251-253.
Mknesco Constantin, III, 190.
MAnularu Dumitru, III, 300.
MAR4WI (jud. Mehedinti), III, 193.
Mfircutei, logoat, III, 78,
MArgirit lomçi, I, 383.
Miirgitrit Stamate, negustor, 1, 362; II, 47.
MArgtiiitescu Grigore, pitar, III, 202.
Mirgineanu Pirvu; III, 246.
MARGINENI, miinästire, II, 275; III, 165.
MARGINENI (jud. Vilcea), H, 37.
Mkrincu Gheorghe, III, 198.
Mfirinoi Nicolae, III, 16.
MARIANI, III, 249.
Márutá Constandin, III, 319.
Márutá lije, III, 319.
Mkrutk Nicola, III, 319.
MATASARI (jud. Mehedinti), I, 38.
MAtilea Pritru, II, 37.
ME1IADIA, II, 222.
Mehedinteanul Simion. Isprävnicer al mogiei
Podul Grosuluiç capitan de panduri. Ini-
liazd revolta pandurilor din anul 1826 cind
a fost prins fì executat. Instircinat de T.
Vladimirescu cu para boierilor de la Belve-
dere, III, 424; cu paza oragului Pitesti,
47, 167; III, 424-425; luptii la Cozia,
IH, 65; pleack din tartt, III, 66; recla-
matii impotriva lui, IH 68-69, 257-258;
ciipetenie a rkscoalei din 1826,111, 354 356 ;
condamnat la moarte i executat, TII, 357.
MEHEDINTI, judet, I, 37 38, 43, 48,
54-55; II, 35, 47, 90, 138, 168 169;
16, 45, 65, 74, 76, passim.
Mehmet aga, capugibaga, orinduit cu para
Bucuregtiului, II, 382.
Mehmet aga, eirsardar, III, 285.
Mehmed Dervig paga, mare vizir, I, 148-149.
Mehmed IV, sultan, III, 51.
Mehmet, III, 343.
Mehmet Sam. Pa,yd de Silistra, seraschier
al trupelor de ocupatie din Moldova fi
Tara Romineascii, II, 178, 285-290,
306, 312-315, 351; III, 89, 174, 270,
395, 389.
Meitani St. I, 226.
Melencu Motel, pandur, II, 38.
Meletie, episcop de Hui, II, 151, 379; III,
97, 308.
34 C. 70
www.dacoromanica.ro
Meletie, episcop al Romanultu, II, 253.
MELINETI, (jud. Dolj), II, 90.
memorii ale boierilor attre tar, II, 191-192,
227; intocmit de Gr. BAleanu, II, 54-56;
antiotoman, II, 271.
menziluri (menzilhanele); III, 122, 124, 31$.
MERIANCA, III, 298.
MERIANI (jud. Teleorman), III, 350.
Meriganu Petre, II, 169:
Merigtiscu RAducanu, ctipitan de panduri,
I, 37-38.-
Merigescu Ion, I, 106.
MERII (jud. Mehedinti), III, 248.
METELEU (jud. Buzau), I, 436; III, 347.
Metternich, I, 187; H, 157.
Michelson, general in armata rusk, I, 381.
MICLAUANI, sat in Moldova, II, 205.
Miclescu loan, ban II, 61-62.
Micleseu Iorgul, vornic, III, 90, 310, 340.
Miclescu Vasile, vel vistier, vel vornic, III,
279, 308, 310, 353.
Miclescu Vasile, spiltar, ctiminar, III, 79.
MICSINE$T1 (tin. Roman), II, 173.
MICU$A, munte, I, 55.
MICULETI (jud. Mehedinti), III, 197-.
MIEREA (jud. Dolj), III, 343.
Mihai, biv treti vistier, III, 313.
Mihai, buctitar, III, 144.
Mihai, apitan, I, 285, 418.
Mihai, ceaug, III, 42.
Mihai, fiul lui Badea, cApitan de panduri,
I, 38.
Mihai, fiul lui Gheorghica, III, 117.
Mihai, fiul lui D. Cojocaru, III, 247.
Mihai; fird lui Mirea, IH, 247.
Miliai, liul lui Vasile, u; 292-295, 300.
Mihai, din Gura Motrului, III, 247.
Mihai, slugii, I, 384.
Mihai din Rimruic, III, 158.
Mihai, mazil, III, 283.
Mihai, nepotul episcopului Ierapolei, I, 104.
Mihai de la Piesitceava, III, 67.
Mihai, pitar, semneazil cartea de Adeverire
data. lui T. Vladimirescu, I, 396.
Mihai, ,pirrcAlab, III, 319.
Mihai, din Rasova, III, 318.
Mihai, preot, III, 197.
MIHAI VODA, mänästire, II, -51.
Mihail, bairactar, III, 360.
Mihail, gpiter, III, 332.
Mihaiu, preot, III, 247.
Mihalache, logoftit, dipitan de panduri, I, 37,
Mihalache, medehaicer, II, 179.
Mihalache Enache, III, 423.
Mihalce, III, 75.
Mihalce Ionitk, III, 74.
Mihale, bairactar al serdarului Iordache,
292.-
Mihtde, bareitaru, arniut, III, 69.
Mihale, colpacliu, III, 332.
Mihale, II, 287.
Mihali, arnttut, III, 69-70.
Mihali, delibasa, cApetenie de arnkuti la
529
 Bucuresti, I, 292, 311, 321; II, 39, 91,
111-112.
Mihali, iasacciul agentiei austriace, II, 79.
Mihali, logofiit, II, 308.
Mihail, II, 285.
Mihaloglu Anastasie. Mare negustor, arenda;
al mofiei Corzu (Mehedinli), cdpitan, parti-
cipant la rdscoala din 1821; a avut sub
conducerea sa un deta§ament de wire
elineascii fi a luptat la Cleanov §i la Zdvi-
deni impotriva turcilor. Arendas de mosie,
III, 66; negot, II, 114; relatii afaceri
cu T. Vladimirescu, I, 182; cäpitan,
lupte cu turcii, H, 39, 102, 146, 221, 245,
III, 67, 69.
Miharte Nicola, IH, 246.
Mihartu Iovan, III, 196.
ARUM', caprar, I, 190.
Mihäitii, capitan de panduri, I, 427, II, 288.
sluger, camaras al ocnei Telega, II, 355.
Mihillescu Alexandru, III, 195.
Mihilescu Gheorghe, sluger, III, 268.
Mihälescu Scarlat, epistat al logofetiei Tárii
de Sus, spAtar, I, 186; II, 306, 347, 354,
370-371, 393; III, 89, 167, 202, 256,
313.
Mihartesen Badea, III, 246.
MIJLOCU, ocol, in Moldova, II, 107.
Mile Alexandra, postelnic, III, 340.
militie, din bulgari, I, 334; din moldoveni,
ill, 149.
Milosoiu Flores, logofát, HL 421.
Milovanovici, comandant al unui detasament
de eteristi, II, 266-267; 276.
Miltitz, von, II, 357.
Milu Neculai, spAtar, III, 310.
MincA Stan, III, 420.
Minciaky, consul general al Rusiei in Moldova
Tara Romineasen, in legiiturri cu pri-
cina Nenadovici, III, 39, 257, 271, 382,
388-393, 399-403.
Mincu, sirb din Razgrad, III, 158.
mine, inchise, I, 130.
Minea Stoinea, chicas, III, 77.
Mircea Barbu, III, 247.
Mircea Ion, III, 247.
Mircea PAtru, III, 247.
Mircea Pirvu, III, 247.
Mirea, capitan de lefegii, III, 256.
Miron, III, 74.
MISLEA, miiniistire, II, 51.
Mico Dudoraiche, III, 247.
Miscoci Preda, poteras, III, 17.
Mititelu Piltru, III, 246.
Mitrica, I, 103.
Mitroi, cApitan de panduri, III, 115-117.
Mitroi, pircidah, II, 37.
Mitru, delibasa, II, 26, 40, 111.
MIZIL, I, 376; III, 157.
Milcu Dinn, III, 42.
MiNDRETI, sat in Moldova, II, 205.
Mindruleanu Vasile, III, 70.
Mladin Gheorghe, III, 38.
530
www.dacoromanica.ro
Moangl Vasile (Mongescu) tretilogofat, sames
ispravnic al jud. Gorj, numit de T. Vla-
dimirescu efor peste toti ispravnicii din
judetele Olteniei, I, 390; H, 38.
MOCIRLAE, musite, I, 55.
Modruzi Dräghici, III, 16, 337.
Modruzi Dumitru, III, 16.
Modruza Ion, III, 337.
Moflea Rädtitul, III, 299.
MOGWAIA, pod in Bucuresti, I, 111, 233,
267; III, 183.
Mohr, general austriac, IH, 398.
Moinescu Scarlat, II, 375, 377.
MOINETI, II, 276.
Moisi, haiduc, III, 157.
MOISICA, mosie, I, 374.
MOLDOVA (Moldavia, Moldovlahia), I, 120
121, 124, 142, 441-442; II, 19-20,
29-33, 405; III, 21, 24, 29-30, 423,
passim.
MOLDOVA, riu, II, 312.
MOLDOVENI, Hat In jud. Romanati, I,
137, 170.
Moldovlahia v. MOLDOVA.
monedd, scoasil din tara, III, 226.
Moräga Paint, I, 38.
MOREIA, I, 358; 11, 69, 135; III, 28.
mori, distruse de sateni, III, 164; arse, III,
263-268; .construita In silnicie, I, 435;
III, 341; fficutA de un eliicas, III, 373;
a lui T. Vladimirescu, III, 345, 429-430,
436, 441, 445; a lui D. Girbea, III, 441.
Morindil Dumitru, pandur, III, 248.
Mortun Cost, serdar, III, 75.
MORUNGLAVU (jud. Roman), I, 435.
Moruzi Alexandru, domn al Tarii Rominesti,
I, 280; III, 25, 326.
Moruzi D., beizadea, mare dragoman, II, 69,
106.
Moscu loan, vistier, I, 199, 311, 362.
Moshos stefan Ion, I, 241.
Moscu, bulucbasa, capetenie de arnauti, II,
26, 40, 111.
MOM,§TI (jud. Buzau), I, 369.
mosii, devastate, III, 347-350; atacate de
sateni, III, 259-260, 350-352, 418; a
lui T Vladimirescu, III, 429-430, 445;
care au suferit pagube, III, 166-168;
251-253; grecesti, venitul lor, III, 123.
momeni, numärul lor, I, 131; au intrat in
mosie, III, 302-303.
Motreanu Stan, pandur, III, 258.
MOTRU, mánistire, I, 225, 229, 231, 241,
247-252, 270, 312, 317; II, 90, 102,
168; III, 17, 70, 352.
Motriteanu Ionita, vistier, III, 302-306.
MOTXTEI (jud. Mehedinti), III, 302-304.
MOVILA OIL I, 394.
Movilii loan, stolnic, III, 340.
Mozacu Stan, clficas, III, 341.
MOZOLEA, I, 177.
MuicA Gornoviceanu Radu. Logofdt, vechilul lui
T. Vladimirescu la vritäsia plaiului Clofan!
 administrator pe mofiile lui N. Glogo-
veanu. L-a ajutat pe T. Vladimirescu la
stringerea pandurilor din jud. Gorj f i
Me,hedinti. I, 52, 55-56, 75, 88, 164.
Mula Ali, II, 374-375.
Munteanu Stefan, III, 292-293, 298-300.
MUNTELE, plash in jud. Mehedinti, I, 57.
MUNTELE DE SUS, plai in jud. Mehedinti,
57.
Muntenia v. TARA ROMINEASCA,
MURGASUL (jud. Dolj), II, 292-304.
Murgesan Stefan, clucer, II, 340.
Murga Gheorghe, III, 337.
Musa, bairactar, III, 423.
MUSATESTII (jud. Gorj), I, 92.
Muscaln Nicola, II, 293, 297.
MUSCEL, judet, I, 73, 95, 132; II, 160,
327; III, 87, 180, 260, 301, 333.
Mustafa, pava, III, 254.
N al Divanului Moldovei la pass. de Britila,
Naciu, I, 285.
Naidin, fiul lui Radu Drejan, daces, III, 77.
Nani, fratii, negustori, arendasi, I, 69; III,
434 445.
Naum, eripitan eterist, II, 118.
Navitzki, comisar, I, 68.
Navrodski, comandantul carantinei Sculeni,
267.
NXDANOVA (jud. Mehedinti), III, 193.
Ninoveanu Manolache, semneazä cartea de
adeverire datri lui T. Vladimirescu, I, 396.
Närea Polzisi, III, 320.
NA.SIPENI (jud. Vilcea), II, 36.
Nistasie, pandur, III, 115.
Nfistasie, arnáut, III, 69.
NATAMCUII, III, 430.
Nivala Dina, preot, II, 297.
Neacsu, din Gura Motrului, III, 247.
Neacsu, tigani robi, III, 144.
Neagoe Dina, III, 420.
Neagoe, fiul lui Gruia, III, 247.
Neagoe Nica Dincii, III, 420.
Neagoe, preot, III, 246.
Neagu, II, 370.
Neagul, prircrilab, III, 348-350.
Neagul din Hoisásti, II, 312.
NEAMT, minristire, II, 206, 381; III, 175
179.
NEAMT, tinut, II, 114 116-117, 251, 312.
neamuri, numárul lor, I, 131.
NEAPOLE, I, 187, 296, 360, 399.
Necola, cápitan de panduri, I, 38.
Necsuleseu Andrei, II, 36.
Neculai, cripitan, I, 245.
Neculai, fiul lui Anghelache, II, 378.
Neculai, läutaru, III, 144.
Neculescu Elenco, pahrirniceasä, I, 398.
Neculescu Hristodor, I, 398.
NEDEIA (jud. Dolj), I, 183 184; II, 146.
Nedelcescu Nicolae, II, 37.
www.dacoromanica.ro
Nedelcovici Petre, III, 243-244.
Nedoba E., III, 364.
NEDOBAUTI, sat in Basarabia, III, 359.
neferi, I, 256, 262; III, 272; trimisi impotriva
räscoalei, I, 251, 306; comandati de:
C. Samurcas, I, 292; Caravia V. II, 43;
Hagi Pro dan, II, 109; aflati la Craiova,
321-322; persecutá pe participantii
la rriscoará, III, 283-286.
Negel Serban, vornic II, 115, 240; III, 89
93, in Divanul Moldovei, I, 429; semneazrt
memorii critre tar i impriratul Austriei,
31, 33; III, 156.
Neghini, III, 247.
Negoi (Neagu), I, 361-362.
NEGOIU, mosie in jud. Dolj, II, 336.
NEGOTINI, III, 305.
negol, cu seu i rachiu, I, 191; cu vite, I, 190;
practicat de o taturá de Omni, III, 228.
Negrea Ion, slujitor, II, 293.
Negre Petrachi, agri, III, 90-91, 93, delegat
II, 74.
Negreanu Costache, logotát.
Negreanu Gheorghe, ispravnie i comandir
al jud. Rimnic, II, 161.
Negrescu Siírban, cápitan de panduri, I, 38.
Negri Costache mare postelnic, III, 160,
407; caimacam al lui Sc. Callimachi vv.
I, 307, 311-315, 361-369; II, 74, 176--
179, 187, 196, 201-209; in Bucuresti,
dupä infringerea rriscodei, II, 211, 244,
258, 267, 270, 280, 306, 347, 354, 371,
393; III, 24, 39, 89, 107; destituit din fune-
tia de caimacam, III, 111.
Negrilti Mihai, crácas, III, 341.
Negroiu Stefan, haiduc, III, 157.
Negru Gheorghe, III, 246.
Negra Gheorghe din Gura Motrului, III, 247.
NEGULESTI (tin. Tecuci), I, 439.
Neguri Constantin, clucer, III, 164.
negustori, intre fasculati I, 231, 406; jefuit
de rrisculati, III, 260.
NEJIN, I, 166.
Nenadoviei Efrem, fiul lui Iacov, cumrttru cu
D. Macedonschi, III, 322-323.
Nenadovici Iacov, fost epitrop al treburilor
din linintru in Serbia; pricina cu marii
boieri pentru banii imprumutati lui T. Vla-
dimirescu, III, 322, 381-382, 386, 390
404.
Neneitt Marin, pandur, II, 310.
Nenciuleseu Alexandru, vornic, semneazii jaiba
dare lar, I, 381; semneazá cartea de
adeverire data' lui T. Vladimirescu, I,
396; membru al divanului Tárii Romi-
nesti, I, 199; 77-80, 96, 105, 109, 306,
martor in pricina Nenadovici, III, 403,
415 416.
Neofit, episcop al Rimnicului, I, 402; III,
385, 441.
Neonil, ieromonah, III, 175-178.
Nesselrode, K. V., I, 85, III, 163.
531
Nestor, logoffit, I, 402; III, 118, 167, 182,
189, 195, 202, 250, 256, 313.
nesupunere, la clack I, 147-148, 170 171,
177, 435; II, 246, 393; la darea conacu-
lui, I, 369; la monopolul vinzarii bauturi-
lor, I, 137; III, 76; din partea robilor,
III, 140 143; din partea ruminilor, I,
147 148; II, 102, 114, 146; locuitorilor
din Saleia, I, 140; taranilor din tinutul
Putna, II, 124.
Niamtu Andrei, III, 75.
Niamtu Gheorghe, III, 74.
Nica, serdar, semneaza cartea de adeverire
data lui T. Vladimireseu I, 396.
Nichita, III, 116.
Nicoaril Mihai, III, 346.
Nicola, I, 78.
Nicola, arenda§, II, 296, 299.
Nicola, capitan de scaun, I, 245.
Nicola, fiul lui Anghel, III, 246.
Nicola, fiul lui Lupan, III, 283.
Nicola, haliba§a, III, 305.
Nicola, din Ione§ti, III, 246.
Nicola, popá din Maloviit, III, 190.
Nicola, popá din Murgo§i, II, 295-296,
299 300.
Nicola, vizitiu, III, 67-69.
Nicolae, I, 64, II, 281,
Nicolae, ba§a, Is, 166, 204; II, 281.
Nicolae Costantin, II, 102, 114.
Nicolae fiul lui Mihai, III, 246.
Nicolae fiul lui Popa, III, 247.
Nicolae, ginerele lui Polzi§i, II, 241; III, 320.
Nicolae, logofatul mitropoliei farii Romi-
ne§ti, I, 427; II, 51.
Nicolae, poleovnic, I, 285.
Nicolae, serdar, III, 343.
NICOLAEV, I, 74.
Nicolaevici, v. Nicolau Rfiducan.
Nicolai, preot, III, 245.
Nicolaie, logofat, II, 307.
Nicolaie, pandur, III, 245.
Nicolaie, preot, II, 307.
Nicolaidis, II, 49.
Nicolau Dimos, starostele suditilor ru§i la
Craiova, I, 119-120.
Nicolau Raducan, mare negustor §i arenda§
din Or§ova, I, 59, 77, 80, 83, 88; soeoteli
Cu T. Vladimirescu III, 239-244; proces
pentru mo§tenirea lui T. Vladimireseu,
III, 438-444.
Nicolau, §ef birou, III, 370.
Nicola, I, 362.
Nicolescu, II, 226.
Nicolicescu lonità, eapitan de panduri, I, 38.
Nicoliceseu Pan' (Pavel), I, 211, 231.
Nicolopulos loan Gheorghe, mare negustor,
eterist, casier al eforiei din Bucure§ti,
I, 111; III, 23; relatii eu St. Legatovici,
I, 75; Cu Hagi Ianu§, 117, 120, 140, 164
166, 205; cu Die Nicolaidis, II, 49.
NICOPOLE, I, 148, 172; II, 61.
NICORITÀ, manastire in Moldova, III, 208.
532
www.dacoromanica.ro
Niculcea Hristea, III, 424-425.
Niculescu Lambru, pandur, I, 95..
Nifon, monah, III, 177.
Nikonov P., I, 142.
Nil, monah, III, 177.
Ninciaril loan, semneazii cartea de adeverire
datà lui T. Vladimirescu, I, 396.
NISTRU, riu, 312.
Nita, vkluva, II, 307.
Nija, cismar, III, 257.
Nitliscu Mihai, pandur, III, 196.
Nitoi loan, III, 67-68.
Nitu, comandir, I, 140.
Nitu, fiul lui Nicolae Plea§u, III, 16.
Nitu, preot, III, 159.
Nitulescu, caimacam al Craiovei, III, 137.
Notara Panaiotache, II, 357.
NUCET, manastire, III, 140-145, 249,
260, 323.
Nuculae, fiul lui Pätru, III, 337.
Nuta, vilduva, II, 307.
fiul lui Stroe, III, 192.
NOVACI, plai in jud. Gorj, I, 89; II, 35.
NOVRENII, II, 139.
o
°area, pandur, III, 70.
oaste, I, 218, 284, 321; nationalnica, I, 65;
paminteanii, II, 55; regulata, III, 229; a
raseulatilor, I. 365, 388, 406, 408; II, 119,
134, 170, 181, 303; III, 43; comandata
de T. Vladimirescu, I, 317, 353, 391, 397;
II, 88, 100, 275; condusa de Iamandi, III,
337; greceaseit (eterista), I, 322-323,
II, 176; III, 73, 208; ere§tineasea, II,
168; trimisa impotriva rascoalei, I, 222,
265; turceasea, I, 37, 119, 297, 311, 313,
318, 439; II, 22, 26, 118 119, 139, 178,
192, 195, 201, 210, 215, 218 221, 251,
253, 257, 268 269, 306, 344, 360 363,
367; III, 57, 65-66, 87 88, 115, 118,
120, 125, 127, 131, 157, 191, 272-273,
294; ruseasea, II, 305, 386-387; nem-
teascii, II, 305.
()learnt Mihai, III, 246.
Obeanu, III, 69.
Obedeanu Gr., sluger, I, 238; II, 229; III,
133.
Obedean Petrache, pre§edinte la Judecatoria
jud. Mehedinti, III, 444.
Mara Stoica, ispravnicel, II, 371.
OBILESTI, I, 44, 149; III, 426.
OBIRSIA (jud. Mehedinti), I, 38, 54 55, 171.
OBIRSIA, mo§ie in jud. Romanati, II, 336.
OBOGA, mo§ie in jud. Romanati, I, 435.
Obrenovici Milos, III, 404.
Ob§teasea Adunare v. Adunarea norodului.
Ochiia Ion, II, 38.
Ochiia Radu, II, 38.
OCNA MARE (jud. Vilcea), I, 130.
ocne, de sare, I, 130; III, 123; arendate, III,
 86, 185, 121; rusummaL tarii, III, 233;
spartà de rilsculati, III, 344.
OCOLESTI, II, 302.
OCOLUL DE SUS, plash' in jud. Mehedinti,
II, 161; III, 189 190, 196-197.
ODAIA, I, 154.
ODESA, I, 66 69, 356; II, 136, 308; III,
163, 334.
ODOBESTI, II, 125, 357; III, 260.
ODOREASCA (Hodoreasca), sat in jud.
Mehedinti, III, 259.
Odrischie v. Udritzki C.
ogeaclii, trimii impotriva riiscoalei, I, 213,235.
OGRAZENI (jud. Vlasca), III, 158.
ORABA (jud. Gorj), III, 17.
oi, de mumbaia, III, 118.
oierit, dare, I, 273; III, 86; huzmet, III, 234.
OINAC, III, 351.
OLARILOR, mahala in Bucuresti, II, 39.
Olaru Matei, III, 247.
Olariu Preda, III, 247.
OLANESTI, I, 37.
Olimpidis Gheorghachie, v. Olimpiotul Ior-
dache.
Olimpidis Iani, III, 366, 368.
Olimpiotul Iordache. Ca' petenie de anal' uti,
serdar. General al Eteriei in Tara Romi-
neasctl. III, 141, 158, 358-359, 361,
363-368, 378, 384; semneazii acordul cu
T. Vladimirescu, I, 194; trimis de cirmuire
in Oltenia impotriva lui T. Vladimirescu
I, 240, 243, 251, 281; imprumutä bani
de la D. Macedonschi, I, 281; refuza
lupte impotriva ritsculatilor,I, 284; coman-
dant de arniiuti, I, 206, 256, 292, 311, 321;
II, 81, 92, 102, 111, 114; relatii cu Al.
Ipsilanti, II, 155, 171, 258, 270; rididt
pe T. Vladimirescu, II, 181, 183, 185,
275; III, 384, 388; actioneazii impotriva
turcilor, II, 258, 270 276.
OLT, judet, I, 95, 114-115, 338; II, 161,
206, 354; 36, 38, 87, 394, passim.
OLT, fin, I, 130, 132, 170, 415; II, 102, 155,
375; III, 57-58, 314, passim.
OLTENIA (Kara Iflak, Valahia cea Mica),
41, 51, 431; II, 39 40, 399; III, 24,
56 58, 356; riiscoalä in, I, 271, 296,
365, 392, 431; II, 54; trupe turcesti, in,
257-258, 275.
OLTENITA, I, 263, 286, 307, 315.
OLTET, I, 308-309, 417.
OLTET, apä, II, 302.
OLTETELOR, pläsile, I, 308.
Oncea, ispriívnicel, I, 138, 154, 173, 182.
Oneseu nun, III, 319.
Onisan Preda, poslusnic al lui T. Vladimirescu,
I, 189.
Opran Ghitd, mare negustor, stäpin a trei
mosii in jud. Mehedinti, II, 223, 242;
406, 442; relatii de negot cu T. Vladi-
mirescu, I, 80, 83, 94, 109; imprumuti cu
bani pe T. Vladimirescu pentru finantarea
riscoalei, II, 138; III, 243, 384.
www.dacoromanica.ro
Oprea, fratele lui Nedelea, clAcas, III, 77.
Oprea al Grecii, dipitan, III, 69-70.
Oprean Nitti, III, 42.
Oräsanu Geani, stolnic, sfetnic al lui T. Vla-
dimirescu, II, 105, 110.
Oritsanu Stefan, semneazà cartea de adeverire
datft lui T. Vladimirescu, I, 394.
ordie turceasck III, 124; a pandurilor, II,
168, 296.
OREVITA (jud. Mehedinti), III, 69, 115.
Orezi v. HUREZU.
Orfano, eterist, II, 40, 275.
ORHEI, tinut, II, 268, 368.
ORLA, II, 164.
ORODELU (jud. Mehedinti), III, 197.
Orosan Geani, logoffit, III, 181.
ORSOVA (Rusava), I, 59, 75, 113; II, 103,
138, 285; III, 69, 239, 440 passim.
ORSOVA VECHE, 1,109; III, 243-244, 355.
Orz5seu Lepiidat, I, 55.
Orztuscu Popa Vintilii, I, 55.
Orzescu Radu, I, 38.
Orzescu Tràil, I, 38.
Osman aga, delibas, besleagii, III, 112.
Osman pasa, III, 126.
osta§i, pentru paza Bucurestiului, I, 316;
aflati la Craiova, I, 321; indemn ciltre
locuitori ai se inroleze ca, I, 386-387;
ai Adunàrii norodului, I, 437; leafa, II, 104,
118; panduri, II, 143; eteristi, II, 184;
turci, II, 276-277, 311, 383.
Ostroy v. ADA KALÉ,
o§teni, la Galati, II, 207; recrutati in Moldova,
III, 173-174; strinsi impotriva rtiscoalei,
III, 328; greci, II,. 27, 107; piiminteni,
III, 118.
otastinit, stringere de, I, 154; de la vii, II,
352; nedreaptà, I, 181; in bani, I, 154
181.
otcirmuire (otcirmuitori) in Tara Romineascii,
I, 216-217, 239, 259, 294.
Otetelesanu Costandin clucer, ispravnic al
jud. Gorj, II, 340; III, 134, 137; prins de
T. Vladimirescu, I, 218.
OTETELIS, I, 318; II, 39, 295, 299-303.
Otetelisanu Grigore, I, 340.
Otetelisanu loan, III, 416.
Otetelisanu Iordache. Autorul unui memoriu
ca privire la intimpldrile do la Benefti
in timpul ret' scoalei. I, 340.
Otetelisanu Roxandra, II, 340.
Otetelisenii, boierii de la Benesti, Il, 28.
Otopeanu Grigorie, III, 202.
Ott Moritz, von, inginer, oferit serviciile
lui T. Vladimirescu pentrn fortificarea
Bucurestiului, II, 1,06.
Pacitum N., II, 244.
PADEA DRÀNICA, II, 236.
PADES (jud. Mehedinti), I, 38-39; II, 168,
III, 295.
533
Pahomie, protosinghel, III, 256.
pagii, jefuiesc loeuitorii, II, 102, 146, 284,
377; imprästie pe panduri, II, 245.
Palada Aleco, mumbasir, III, 414.
Palade, postelnic, III, 90.
Paladi Grigorie, stolnic, III, 202, 256.
Paladi Iordache, vel vornic, III, 279, 340.
Palaghiescu (Birsan) Ghiorghi, III, 74.
PALANCA, II, 96; III, 171.
PALA, II, 308.
Paleoghenis v. Ipsiland Al.
pamflet, impotriva sporirii diirilor, I, 187.
Pan, fiul lui Curica, I, 55.
Pan Ion, pandur, III, 190.
Panaghiotis D., polcovnic, II, 287, 340, 376.
Panaiot, I, 406.
Panaiotache, medic, III, 183.
Panait, logofeter, zapciu, III, 253.
Panait din Teius, cäpitan de panduri, I, 37.
Panaite, bulucbasa, II, 41, 111.
Panaitescu Ion, I, 227.
Panas loan, II, 103.
Pang, aprod, IH, 281.
PANCIU, II, 125.
Pandac Nicolae, II, 355.
Pandelis, tretipostelnic, III, 165.
panduri, I, 53, 59, 65, 427; II, 22, 23, 303;
III, 16, 17, 3132, passim; breaslä de, I,
107, 216; fäcuti ruptasi, I, 107, 108, 114,
217; scutiti de dajdie, I, 92; asezlimint
pentru, I, 114; plfitesc dare, I, 76-77, 107,
114; alesi pentru slujlik, I, 76-114; bani
impliniti de la, I, 71-72; ai
I, 108; ai spàtáriei, I, 73, 213, 231, 253
III, 318; shijesc la isprlivnicaturi,
I, 108; musoillesti, I, 53; alaturati
adaliilor, I, 51, 91, 95-96, 144; de striiini,
III, 120; in poterii, I, 72-73, 95, 108,
114; III, 135; ceaus de, I, 76; efor de,
I, 308; epistat de, I, 76; stegari de, I,
76; cäpitani de, I, 37, 72-73, 76, 108,
309, 341; ILI, 257-258; comandant de,
I, 31, 43-49, 54, 57, 229; II, 148; deta-
gament de, I, 40, 303; batalion de, I,
46, 48, 53-54; T. Vladimirescu i, I,
47-51, 288, 318, 330, 353; II, 42, 49,
105, 183, 185, 207, 269-270, 274, 293;
III, 15, 36-37, 70, 142, 247-248, 319,
394; ritsculati, I, 231; II, 168; pringi de
riisculati, I, 231; jefuesc, II, 80, 90, 144,
III, 42, 70, 115, 117, 287-290;
III, 342; luptk contra turcilor, II, 221,
245, 257-258, 270; III, 65-67; se pre-
dau turcilor, II, 220; refugiati, II, 281;
iertati, I, 260; II, 310, 380; plätesc despii-
gnbiri, III, 68; predau armele, III, 190,
196, 245-247.
pargiri, slujbasi din, II, 371; merg la Dorohoi,
I, 243; pusi la darea ajutorului, III, 276
277.
Papa Stefan, III, 442-443.
Papá Lapte Gheorghe, pandur, III, 248.
Papadium Stathis, II, 284.
534
www.dacoromanica.ro
Papathev i Scardis, cask de comert din Viena,
I, 264.
Papatheu, unchiul lui Canetzos, II, 284.
Papazoglu Constantin loan, negustor, aren-
das al ocnelor din Moldova, III, 334, 376.
Papazoglu Hr., negustor, I, 287.
Papazoglu, cApitan de arniluti, II, 266.
Papazoglu Andronie, semticaza cartea de
adeverire datii lui T. Vladimirescu I, 396.
Paradi, postelnic, III, 53.
Paraschiv Pirvn, III, 246.
Paraschivescu Constantin, sluger, fost sames,
III, 87.
Paraachivescu Dumitrache, III, 24.
Paraschivescu Nitii, II, 370.
PARIS, I, 98, 350.
Parogea Radu, III, 247.
Paroni, II, 358.
Partalis, II, 236.
Partenie, egumen al mänkstirii Berea. III,
158-159.
Pasilre Ion, pandur, III, 2,48.
Pasire Radu, pandur, III, 245.
Pascal Mihalachi, ban, III, 340.
Pascale, cojocar, III, 332.
Pascul, mficelar, III, 312, 315-318.
Pastiescul Mihklachi, capuchehaia /a Brkila,
III, 118.
Pasa Gheorghe, III, 193.
PASCANI, II, 312.
PASCANI (tin. Covurlui), III, 351.
Pascanu Gheorghe, II, 224.
Patzos, II, 236.
Pavel, arniut, III, 67 68.
Pavel, omul lui Hagi Pop, II, 222.
Pavlovici Alexandru Nicolau (Nicolaevici).
Ciipetenie a bulgarilor din Bucure§ti
Ilfov in timpul rdscoalei din 1821; a coman-
dat un detafament in oastea iut Vladi-
mirescu. II, 41, 111-112, 147-148.
Pavlovici Fota, III, 443.
Pavlovici Iacob, III, 243-244.
Pavlovi,ci Nestor, I, 406; II, 241.
Pavlovici Vasile, II, 89-90.
paznici, jefuiesc, I, 390.
Pazvanoglu, I, 98.
PACALA, III, 36.
peicurii, I, 130; III, 238.
PADESANI, I, 39.
P.ADUCEL, I, 64.
täiate de locuitori, III, 203, 249
252; 347-351.
Manes, clucereasa, II, 161.
Palm Dumitru, III, 190.
PAiu Matei, III, 156.
loctiitor de secretar, III, 370.
PAItineann Dina, vätaf, I, 384; II, 25.
PALTINENI, III, 157.
Párcálabu Mihai, II, 37.
PASTRAVENI, sat in Moldova, II, 175.
Pätsälku Gheorghe, eripitan de panduri, I, 38.
Pfitilescu Nicola, III, 197.
Pktrascu, III, 245.
Paraseu, preot, III, 267.
Pan', arnitut, III, 70.
Pan' Ion, III, 247.
Pam Diaconu, III, 319.
Pan', fiul lui Neagoe, III, 247.
Part', fratele lui Durnitru, III, 246.
Paru, din Gura Motrului, III, 247.
Pan', logofiit, III, 95.
Pà'tru, pireälab, III, 197.
Paru, popä din Brildesti, III, 245-246.
Pam, popii din Girboväti, III, 229, 298.
Pan', popà din Murga, II, 295-296, 299-
300.
popti din Strehaia, III. 247.
Pang Radu, III, 246.
piitule de porumb, arse, III, 265-267; sparte,
III, 350-351; jefuite de panduri, III,
259; luate de locuitori, III, 350-351.
P.A.TULELE (Pà'tule), sat in jud. Mehedinti,
I, 38; III, 69, 190-193.
PAuceseu Matei, III, 350.
Palma, vficluvi, II, 307.
Pilunu, I, 361.
PiiväHann Gheorghe, III, 74.
Costache, III, 74.
PECENI*CA, I, 109.
Pele loan, III, 193.
Peloponez, v. MOREIA.
Pena, vitcluvii, II, 307.
Peneea, arnilut, IIL 157.
Pendedeca Costandin, negustor, capitan
oastea Eteriei, comandant al corpului
elinic din Iasi, II, 192, 265, 268.
Perdicari, stolnic, ispravnic al jud. Vlasca,
III, 67.
PERWI (jud. Do1j), III, 41.
Perietean Costandin, I, 383; II, 246.
perilipsis, cheltuieli cu otile turcesti, 111,120.
PERSIA, I, 359.
Pescarul Badea, I, 417.
PESTA (Pestea), I, 88.
Pestare Nitu II, 37.
Pastel I. P., Locotenent colonel, conducdtorul
organizatiei revolutionare decembriste Uni-
unea de Sud,., I, 329 330, 352-353,
357, 360; II, 137.
PWENARI (Pestinari), sat in jud. Gorj,
II, 241.
Petca, abagiu, stegar, II, 161.
Petco Biideseu, pandur, III, 196.
Peteo Gheorghe, III, 193.
Petco Pain, chtcas, III, 327.
Petcu, fratele lui Saya, 1, 362.
Petcu, I, 362.
Peteci Stan, II, 36.
PETERSBTJRG, I, 74, 84; III, 90, 94,
322, 335, 404.
Petite Valachie v. OLTENIA.
Peto, fost comandant de volintiri, III, 186.
Petrache Gor, paharnic, III, 107.
Petrache, serdar, III, 355.
Petre, bulucbasa, cApetenie de arnauti, II, 26.
Petre, cojocar, III, 322
34*
www.dacoromanica.ro
Petre a lui Die, III, 75.
Petre, logoat, de divan, I, 63.
Petreseu Costandin, III, 268, 426.
Petru, boierul, I, 68.
Petru, cavazu, II, 40, 111.
Petru eel Mare, III, 358.
Petru, tatäl lui Simeon Mehedinteanu, III,
357.
Petra Z., III, 159.
Petri', II, 241.
PIATRA, II, 118, 174, 206, 312; III, 177.
PIATRA, mosie in jud. Mehedinti, III, 429.
piei, varni pentru, III, 317.
PIESACIANA (Prisàceana), sat in jud. Mehe-
dinti, III, 67.
Pini Alexandru, Consul general al Rusiei in
Moldova fi Tara Romineascd, sprijinitor
activ al Eteriei. I, 117, 119-120, 431;
187, 399; III, 92, 394-395; avertizat
de boieri sà previnii tulburiiri, I, 201-202,
331, 337; se impotriveste chemaii trupelor
turcesti in tart'', I, 239; declaratie de deza-
vuare a ràscoalci, I, 283; cere lui T. Vla-
dimirescu sii renunte la ràscoalà, I, 353;
páriseste tara, I, 376, 388, 402-403;
memorii ale boierilor trimise tarului prin
el, I, 379, II, 229, 238, III, 173; impotriva
partidei tinerilor boieri, II, 330-331, III,
94; corespondent"' cu Al. Vilara, III, 82,
271 ; pamflete impotriva lui, I, 187. II, 331.
Pioarul Ion, III, 41-43.
Pirtea Oprea, II, 213.
PISA (Piza, Biza, Bizi), II, 240, 389; I/I,
182-1113.
Pisani Andrei, consul al Rusiei in Moldova;
asigurti populatia cA turcii nu vor intra
in tart'', I, 229, 366; II, 31; III, 363;
I, 357; III, 174-175; pleacà' din tart", I,
389; indeamnti pe moldoveni sit' se supunt"
Portii, I, 419.
PISCUL BOIERULUI, _munte, III, 25.
pistoale, III, 185.
PITEPI (jud. G-orj), III, 158.
PITETI, I, 206, 372; II, 26, 274; III,
253, 424, passim.
PITULATI (jud. Mehedinti), III, 158.
Pitzos Stefan, clucer, I, 140.
PIULAI, III, 445.
jefuità de panduri, III, 259; spartà,
344, 350; a lui T. Vladimirescu, III,
427-440.
Pintasu Mihai, in, 320.
Pirctilabu Ion, II, 37.
Pirjol GI,ià, III, 300.
PiRSCON, plai in jud. Buzriu, 1, 382; III,
158.
Pill*COVUL, mo.:ie in jud. Romanati, III,
418.
Pirvan, III, 203.
Pirvn, cojocar, II, 306.
Pirvu Danciului, III, 288.
Pirvu, Hui lui Stanciu, II, 36.
Pirvu Matei, III, 247.
535
Pirvu Maria, HI, 247.
Pirvu, serdar, ispravnic al jud. Vilcea, II,
142, 160.
Pirvulescu Dumitrascu, LH, 300.
Pirvulet loan, postelnic, III, 420-421.
Pirvuletu Gheorghe, III, 246.
Plaghino Dumitrache, vel vornic, I, 429.
Plaghinos, vornic, III, 90.
PLACEA MARGINEANULUI, II, 354.
Plriscoianu Lambru, I, 394, 435, 437.
PLANICENI-OLT, mosie, II, 206; III, 341.
PLENITA (jud. Mehedinti), III, 422.
Plesoianu Chirteia, III, 300.
Plesoianu G., profesor, III, 437.
Plesoianu loan, II, 305.
PLESOIU (jud. Dolj).
PLESUVA (Plesovi), apfi, III, 345, 429, 445.
PLESUVA, I, 63.
PLOIESTI, I, 398, 401; II, 148, 156, 165,
355; III, 423.
PLOPI (jud. Olt), III, 115, 158.
PLOSTINA (jud. Mehedinti), I, 48-40;
III, 158, 248.
Plostinaiu Badea, III, 196.
Plovgianisi, aga turceascri, II, 221.
Poarta othomanä (Poarta malta Poarta) v.
IMPERIUL OTOMAN.
podan, pkzitori la Olt, I, 309.
Podbriniceanu Theodor, armas, II, 292-293,
302, 304; III, 17, 68, 117.
Pedeanul Simeon v. Mehedinte,anul Simeon.
PODEN!, (jud. Mehedinti), I, 144.
PODUL GROSULUI (jud. Mehedinti), III,
66, 69-70, 257, 357, 424.
PODUL TIRGULUI DE AFARA, in Bucu-
resti, IJI, 166.
podvezi, I, 92; scutire de I, 37, 106.
Poenaru Anica, I, 340.
Poenaru C, vistier, I, 340.
Poenaru Costandin, de la departamentul
criminalicesc, III, 284, 286, 344.
Poenaru Dumitrache, de la departamentul
criminalicesc, II, 301; III, 17, 68, 117,
284, 286, 344.
Poenaru Evghenita, I, 40.
Poenaru Manda, I, 340.
Poenaru Noe, I, 340.
Poenaru Petrache Nicolae, I, 340.
Poenaru Petrache, grämätic in cancelaria lui
T. Vladimirescu, I, 340; II, 94.
Poenaru Räducan serdar, III, 202.
Poenaru Safta, I, 340.
' inamuri pentru, III, 236; organizare, III,
Poenaru Sevastita, I, 340.
Poenaru Toma, I, 340.
pogonari, nu se supun la lucrul viei, I, 435.
Pogorzevschi, I, 246.
POIANA, mosie in jud. Dolj, I, 340.
POIANA HOTEASCA (jud. Mehedinti), I,
63; III, 296-297, 344.
POIANA LUNGULUI (jud. Dimbovita),
180.
POIANA MARULUI, miinristire, III, 195.
POIENI, III, 157.
536
www.dacoromanica.ro
POJAR (jud. Gorj), III, 42.
Polcovnicul Hrizea, cojocar, II!, 322.
polcovnici, pusi la darea ajutorului, III, 277.
Poliearp, polcovnic, I, 416.
Polihronie, Consta Petru, serdar, negustor,
fratele lui Hagi lanas, I, 135, 138, 182;
II, 163, 245-246, 442.
Politimos Brinicri, III, 289.
Politimos Iordache, serdar, a imprumutat
bani lui T. Vladimirescu, III, 441-443.
Polizachi Dimitrie, criminar, arendasul postelor,
vrimilor i ocnelor, I, 54, 204; III, 58.
POLOVRAGI, schit, II, 317.
Popa loan, grAmatic, III, 316-317.
Popa Mihai, III, 346.
Popa Stefan, ckpitan de panduri, I, 95.
Papandopulo, comandantul flotei ruse de pe
Dunrire, II, 268.
POPESTI, III, 193.
Popescu Badea, logofrit, I, 244-245.
Popescu Billutti, III, 247.
Popescu Chiriac, cronicar, II, 148.
Popescu Dumitrasco, ckpitan de panduri, I, 38.
Popescu Ionitri condicar, III, 141-143.
Popescu. Udrea, III, 320.
Popescu Gheorghe, III, 74.
Popiscanu Gheorghe, III, 74.
popor riisculat, I, 343.
PoOov, maior, I, 56.
Popovici Dimitrie Stefan: negustor, I, 287;
II, 241.
Popovici Fota, negustor, I, 62; II, 138.
Popovici Ianko, III, 357.
Popovici Stan, I, 318.
populafie, fugitri in Transilvania, II, 257, 270;
fugitk peste Prut, II, 265.
PORCENI (jud. Gorj), II, 241.
Porianzov Teodor, III,
Poroineanu Ioan, medelnicer, om de incredere
al turcilor, II, 222, 376-377, 399; II!,
181, 259.
poslufnici, I, 119-120, 189, 273, 279; III,
86, 118, 262, 276; numkrul /or, I, 131;
catastif de, I, 188; nizam pentru, I, 188;
bfigati in cislk, I, 138; pusi la bir, I, 188;
pusi la contributie specialfi, III, 194;
intrati la streini, II, 276, nesupusi, III, 167
postelnicei, numitrul lor, I, 131; impusi la
darea ajutorului, III, 277.
po§te,I, 54; arendate; III, 185, 334; dare
pentru, III, 86; datoria lor, III, 194;
237; in drumul Silistrii i Bridlei, III,
46, 92;
potere, potera§i, I, 107-108; III, 258, 319.
POTLOGI, III, 324.
POTMELTI, III, 245.
POPOVENI (jud. Dolj), III, 343-344.
Poza, III, 157.
PRAHOVA, judet, I, 73, 95, 132; II, 36,
354-355; III, 415.
pravilniceasca condica, I, 273.
Preda, armiisel, III, 16-17.
Preda, din Ciungu, III, 203.
Preda, fiul lui Pirvu, I, 417.
Preda, parcälab, III, 245-246.
Preda, pArcidab din Diibuleni, III, 203.
Preda, preot, III, 247.
Preda Räducanu, III, 348-350.
Predescu Piltrascu, I, 39.
Predescu Radu, I, 55.
Predescu THUM', I, 55.
PREDWI, III, 157.
Predoi, pircälab, III, 247.
Prejbeanu GheorghitA, medelnicer, II, 110.
Prejbeanul Nicolae, III, 422.
PREJNA (jud. Mehedinti), I, 41, 63.
PREJNENI (jud. Mehedinti), III, 190.
preot, participant la räscoalfi, III, 260.
preoti, nutniírul lor, I, 131.
pretorion, tribunal special la Cotroceni, I, 437.
Prinzita Rimen, III, 193.
PRISTOL (jud. Mehedinti), III, 305-306.
privilegii, acordate pentru slujlift ostriseasci,
II, 36.
proclamatii, I, 211, 338; date de T. Vladirni-
rescu, I, 207-208, 353, 372, 385, 404
405, 426; II, 108, 257, 264; III, 416;
date de Al. Ipsilanti, I, 320, 343, 356,
376; II, 84, 94; date de Ch. Cantacuzino,
176, 211.
Procopescu, II, 243.
PRODULEFrI (jud. Dimbovita), 11,370 371.
Progosovschi, I, 47.
Protosie, protosinghel, III, 256.
Protopopescu Chiriac, II, 102.
Protopopescu Dumitrache. Autor al unui me-
moriu despre evenimentele din 1821. II,
221 ; III, 66, 115.
proviant, pentru panduri, I, 47; de &drat,
379.
Prunescu Miháicá, pandur, III, 42.
PRUSIA, I, 311; III, 108, 166.
PRUT, nu, I, 301, 312, 439; II, 27, 29,
305; III, 90, 155, 343.
PRUTUL, ocol, II, 107.
publicatie, ciltre judete, II, 178-179.
Pufulie Marin, III, 347.
Pulcherita, III, 22.
Pupizan Costandin, II, 198.
PURCARI (jud. Gorj), I, 184; III, 43.
PURCELANII (jud. Gorj), III, 343.
PurecA Nicolae, I, 38.
pusti, III, 185.
PUTINEIU, III, 282.
PUTNA, starostie, tinut, I, 167; II, 20,
106-107, 123-125; III, 135.
PUTINEI, III, 445.
Raab Iosif, agent al Austriei la Iasi, II, 32,
267, 320.
rachiu, luat de ostasi, III, 406.
RACOVICIOARA (jud. Romanati), I, 137,
170.
www.dacoromanica.ro
BACOT' (jud. Gorj), II, 206, 268-269.
RACOVITA (jud. Romanati), I, 137-138, 170.
Racovitii, boieri, III, 271.
Racovitá, cärvunar, III, 79.
Racovitä Costachi, spiitar, ispravnic de Mehe-
dinti, I, 272.
RacovitA Costandin, vornic in Moldova, III, 97.
Racovitii Costandin, din Fratesti Mosteni
(Tara Rom.), chezas, III, 319.
Racovitii Dumitrache, (Dumitrascu), I, 261
263, 266, 285, 286, 288, 289, 306-307,
311; semneazii acte in divan, I, 61, 186.
199, 213; caimacam, I, 282; vine in
tarà, III, 118; semneazil anaforale, III,
167, 195, 202, 250, 256, 353.
Racovitl loan, II, 27.
Racovitä Mihail, I, 199, 402; III, 58.
Racoviti Nicolae, III, 319.
Radovan Stana, v. Stana.
RADOVANU (Rädovanu), mosie, III, 76.
Radu ce! Mare, ja parte la devastarea mosiei
Fulga, III, 348-350.
Radu, din Racari, III, 16-17,
Radu, fiul lui Barbu, II, 37.
Rada, fiul diaconului Pätru, III, 247.
Rada, fiul lui Ion Manca, III, 16.
Radu, fiul lui Tufan, III, 70.
Radu, fiul lui Vladu din Vela, III, 198.
Radu Tofo, ornul lui Hagi huffs, II, 284.
Radu, lumináraru, II, 307.
Radu, mazil, III, 283.
Radu, pincälab, III, 247.
Radu, popii, III, 246.
Radu, poslusnic, [II, 158.
Raduliotu, v. Teoclit arhimandrit.
RADU VODÀ, mänästire, I, 233, 391; II, 51,
359.
Rafail, ieromonah, III, 286.
Rafiz, paya de Bräila, II, 289.
RAHOVA, II, 138-139.
Raia Zaharia, mentor, III, 196.
Raicu, popil, III, 247.
Raimondi A., III, 146.
Ralea Grigore, vel dvornic, semueazä anafora,
I, 186; III, 313; jallii ciitre lar, I, 381;
semneazil jalbii dare Poartil, III, 256.
Ralea Manolache, II, 355.
Ralet Costandin, agá, III, 441; clucer, ispravnic
de Mehedinti, I, 211, 212, 272; semneazil
jalbA dare Austria, I, 402.
Ralet Dimitrie, hatman, semneazä in divan,
199; semneazii anafora cätre domn,
195, 250, 313; semneazii jaiba care
Poartä, III, 202, 256.
Ralet Gr., I, 400.
Ralet Ioan, paharnic, seffineazii in divan, I,
199; 238, sernneagt memorial ciitre lar,
229, 238; III, 133.
Ralet loan, spiitar, LII, 353.
Ralet Isac, vel vornic, face parte din intiiul
divan o comitet, I, 66; destitue pe T.
Vladimirescu din viltAsia plaiului Closani,
I, 101.
537
Raletii, fac parte din partida tinerilor
II, 331.
Bali Grigorie, semneazti cartea de adeverire
datä lui T. Vladimirescu, I, 396; in divan,
I, 417, 421; III, 195.
Rameseu Nitti, III, 246.
Rasta, II, 332.
Rasti Costache (Costandin), logofilt, setnneaza
anaforale, I, 186, 237, 421; III, 195;
semneazti memorii critre tar, II, 229;
III, 133; semneadi memorii cätre Poarta,
202, 256.
Rasti NicoJae, caminar, II, 340.
Rasti Stefan, vornic, II, 31.
RASTU (jud. Do1j), II, 336.
RAZGRAD (Bulgaria), I, 263, 286, 307,
315; III, 158, 271.
RACARI (jud. Mehedinti), III, 16, 246.
Rricareanu Ghià, pandur, III, 245.
%Ices Pätru, III, 247.
Ridoiu, popri, III, 246.
RADOTEASA, munti, I, 55.
RXDOVANU, mosie, III, 180.
Rriducan, in lazaret, I, 71.
Riducan, din Breznita, III, 246.
Räducanu, boianoiu, III, 332.
Rilducanu de la 'Brasov, I, 75.
Raducanu, hatman, II, 224.
Räducanu, serdar, semneazrt cartea de udeve-
rire care T. Vladimirescu, I, 396; un
certificat, III, 107.
Ridulescu Marin III, 281.
Rädutoiu Ghitit, III, 288.
Rildumiu loan, cdpitan de panduri, III,
247-248.
Itridutoiu Nitu, III, 288.
Wiesen Ghitä, I, 52-53; III, 356.
Wiesen Raducan, I, 52.
Rigep, cäpitan, I, 418,
Rrilu Stanciu, iertat ca participant la räscoalii,
II, 197.
räscoala, I, 106, 107, 213, 329, 337, 353, 358;
II, 54, 67, 154-155, 185, 194, 197-198,
309-310; III, 43, 57, 58, 61, 135, 158,
185, 190, 196, 245-247, 249, 257, 270
271, 337, 354, 376; izbucnitii, I, 214,
432; III, 227, 394; intinderea ei, I, 215,
237, 249, 303; greceascil, II, 30, 119,
132; in Oltenia, I, 365, 380; II, 157;
la Galati, I, 354, 383; mäsuri pentru a o
combate, 1, 219, 271; II, 196-197; din
Grecia, I, 359; II, 135; la Constantinopol,
360; in Serbia, II, 258, 270.
Rriscracea Ion, iertat ca participant la discoalii,
197.
rdsculag, I, 131, 296, 308, 309; II, 24, 68,
177, 201-202, 233, 234, 242, 391; III,
" 74, 259; rumini, II, 191, 210, 237; III, 253.
rd sari, I, 121; III, 121.
RATEZU, mosie in Mehedinti, III, 76.
%lap Nicodim, pandur, III, 259.
rdvafe, III, 365-366, 368.
rdze§i, II, 206.
538
www.dacoromanica.ro
Rizgiitu Dundtrti, vechil al sattilui Nedeia,
I, 184.
rdizmerig, I, 144, 145.
Riiznovanu, v. Roznovanu.
rdzvreitire, I, 37; II, 82, 326; III, 227-229,
249, 304, 356-357.
rdzvrdtitori (adalii), I, 89.
rdwriititi, I, 148.
REAHÓVA, III, 285.
rebeliafi, II, 344.
rebelie. III, 270.
III, 318.
rebelionistru,
RECEA, I, 318.
recensiimint, I. 166-167.
rechiabighie, I, 121; II, 405.
Redrikov, maior, adevereste faptele de arme
ale lui T. Vladimirescu, I, 51.
regeali, I, 164.
Regep (Rigep) aga, I, 56, 71, 100, 144; fratii
Regep din Ada-Kale, I, 97, 98.
Renghea loan, treti logotat la depart. creme-
nalion, II, 301; III, 17, 68.
RENI, port, carantinä, I, 304, 329-330,
358; II, 277.
Ressis Zotos, II, 181.
revendicdri, I, 300.
revolutionari napolitani, I, 360.
revolutionari spanioli, I, 360.
Rica loan, vataf de plai, II, 244.
Rigas (Velestinlis), III, 354, 358.
Rizea, tatal lui Stan, III, 281.
Rizo Mihail, III, 171.
Rizu Iacovache, vel postelnic, I, 195, 205,
207, 216, 219, 224; II, 279.
rinaitori, III, 87.
Riiooanu C., I, 340.
Riioganu Ionitri, I, 340; III, 66, 68.
Riitooanu Manta, nascuti Poenarp, I, 340.
Rima Nitä, III, 297.
Rimnic, judet, v. VILCEA.
RIMNICUL j SARAT] (Slam Rimnic), judet,
I, 132; II, 36, 165, 166, 327, 355; III,
48, 350.
RIMNICUL ISARATJ, oras, I, 389; II,
258, 270.
RIMNICUL IVILCEA1, ora, I, 244-245,
309, 318, 322; II, 90, 146, 164, 169, 258,
270, 275; III, 158, 423, 434.
RIMNICUL (VILCEA), episcopia de, I, 132,
233, 355; III, 133-134, 182, 191, 202,
256, 313, 330.
RINCACIOV, mäniistire, II, 346; III, 260.
Ripeattu Gheorghe, III, 337.
Ripneanu Gligore, III, 337.
Riureni, v. RUSENI.
robi, III, 140-141; 352, 422-423.
Robescu Barbu, harambaigt, I, 143; a prädat
pe T. Vladimirescu, I, 143-144.
Robescu Piltru, II, 37.
Robi Gheorghe, pandur, III, 196.
Rogobete (Rogobeti) frati, in conflict cu T.
Vladimirescu, I, 140-141, 144-146, 164-
165.
Rogobete loan (Iovan), pandur in slujba
turcilor. Ostil lui T. Vladimirescu. in 1821,
a luptat ahlturi de turcii °deli impotriva
otirii pandurilor. Prideaztt pe T. Vladi-
mirescu, I, 143; luat ca sila intre adalii,
144; la judecata cairnlicämiei, I, 145;
sit fie pus la °cud, I, 274; prins de A.
Mihaloglu, II, 102.
ROGOJANI, statie de postal si sat in Moldova,
29, 107.
Rogozi Costandin, III, 305.
ROMAN, episcopia de, I, 418; II, 215, 253;
21, 78, 91, 308, 310, 353.
ROMAN, oras, I, 343; II, 251, 269, 312;
III, 51.
ROMAN, tinutul, I, 334; II, 44, 206, 378;
III, 23, 351.
ROMANATI, judet, I, 165, 226, 251; II, 237,
376; III, 45, 138, 203, 283, 351, 418-420.
Roman Gheorghe, III, 247.
Romanescu Stefan, treti logofät, I, 362.
Romanet (Romanit) Grigorie, vistier, semneaza
anafora, I, 186, 189, 199; vechil al spa-
tiriei, III, 315; are epistasia tainurilor,
eärnii, III, 315, 317-318.
Romanitis Grigorie, vistier, epistat al spätfiriei,
III, 107, 109, 191.
Romano, arhimandrit la mänästirea Zhitari,
III, 256.
Romano Nam!lai, paharnic, III, 75.
Romantov, I, 122.
ROMINIA, I, 380-381.
Roset Dracache, biv ve! vornic, II, 207, 232,
312; semneazfi jalbi cltre lar, II, 31;
semneazii jaibà care impiratul Austriei,
33; in comitet pentru cercetarea striii-
nilor, III, 98; îi reclamil lucrurile, III,
177.
Roset loan, vel vornic, III, 353.
Roset Scarlat, hatman, I, 186; II, 331.
Roset State, postelnic, III, 353.
Roset Stefan, vornic, III, 340.
Roset Vasile, vel vornic al obstii, III, 309,
310.
Rosen' Petrache, II, 358.
Rosetti Rfiducan, hatman, III, 156.
Rosetti Roznovanu (Riznovanu) Iordache,
mare vistier. Eterist. Dup6 dezavuarea
Eteriei de catre iar a -stat la Chisindu f i
a revenit in Moldova in noiembrie 1826.
Consilier de stat, I, 124, 329, 331-332,
333, 352; 426; II, 108, 309; III, 93.
Rosia, v. RUSIA.
Rostra, von, I, 338.
Rosiorii de Vede, v. RUSH DE VEDE.
ROSINTÀ (jud. Mehedinti), III, 248.
Rosu Dumitru, III, 69.
Rosu Stan, ia parte la devastaren mosiei Fulga,
347.
Rot, spiter, III, 332.
Rotar Dinert, III, 246.
ROVINARI (jud. Gorj), L, 37.
Roznovanu, boier, I, 430; II, 265.
www.dacoromanica.ro
Roznovanu, vistier, II, 269; III, 90, 91.
RUCAL (Rucär), II, 355.
RUDARI (jud. Mchedinti), III, 193.
RUGINOASA, III, 351.
RUMELIA, I, 337; II, 177-178; III, 186,
205.
rumini, I, 103, 138, 176; II, 237, 376; III,
94-95, 210, 253; nesupusi, I, 103; II,
102, 146, 236; nu fac ciacà, I, 103, 134,
172; 435; jefuesc, II, 163-164; III,
142, 269.
RUMINIORI, hotar, I, 41.
RUNCURELU (jud. Mehedinti), III, 190.
ruptasi, I, 107-108, 114, 131; II, 126, 379.
ruptoare, I, 108.
Ras Nicolae, ceaus de panduri, I, 95.
Rusänescu Vlad, popà, II, 37.
RUSANESTI (jud. Vilcea), II, 258, 270.
RUSENI (Riureni), II, 258, 270, 275.
RUSIA (Rosie, Russie), I, 74, 82, 104, 122,
201, 237-238, 271, 281, 297, 303, 329,
337, 352-353, 357-360,. 366, 370, 375,
378, 380, 395, 412, 421-422, 434, 438;
II, 32, 43, 68, 132-135, 195, 213, 239
240, 245, 252, 256, 265, 268, 305, 309,
324, 361, 386-387, 390-391; III, 28,
31, 39, 51-52, 92, ,104, 172, 175, 336,
358, 433.
Rusis Zotos, II, 142, 245.
Rustancil Ionitä, III, 247.
Rusu Dumitru, III, 247.
RUSUL, munte in Moldova, III, 175.
rusumaturi, III, 226, 232, 233-234, 236,
272, 274, 276.
Rusu Pare, lucrätor, II, 355.
Rusava, v. ORSOVA.
RUSATU, I, 393-394.
meet, I, 175; III, 226.
RUSH DE VEDE (Rosiorii de Vede), I, 372,
420; II, 22, 56, 102, 148; III, 265-266,
320; incendiat de turd, II, 258, 270.
SAAC (Secueni), judet, I, 73, 95, 291; II, 35
327, 355; III, 157, 347-350.
Sabaneev, general, comandant al corpului VI
al armatei ruse, I, 312.
SABARUL DE SUS, plasä in jud. Ilfov,
II, 70.
Sachelarie Dimitrie (Dimitrache), I, 134, 135,
138, 148, 156, 173, 177, 182, 311.
Sachelarie Gheorghe, barqn, I, 111, 310-311;
H, 77; III, 76.
Sadirzan pasa, III, 422.
Sadler Carol Martin, supus austriac, profesor
de limbil germanil, I, 111-112.
Sailov, II, 146.
SAINOI (Säinoirdui), ciitun, I, 39.
Saitu Matei, III, 305.
Saitzos (Saigiu) Nicolae, I, 111.
539
salar, I, 177; III, 87.
SALCIA (jud. Mehedinti), sat, I, 140.
Salet, paya, II, 349.
Salih aga, jefuíeste judetul Mehedinti, I, 89;
cornandi turci ritzvratiti, I, 91; dfi carti
de iertare pentru pandurí, II, 198.
Salih aga, serdar din Bercofcea; pa$ la
Mdcin. A participat la indbufirea rdscoalei.
Comandantul oftirilor turce$ de ocuparie
din Moldova, kind la 16 februarie 1822,
ciad a murit, II, 266, 310, 349, 351, 382;
III, 21, 52, 59.
SALONIC, I, 359; II, 69.
Samureas, II, 336; III, 36.
Samurcas Constantin (Costache), mare vornic,
trimis de ocirmuirea tàrii in Oltenia sd
negocieze cu Tudor Vladimirescu; nereufind,
la sfir§itul aceleia§i luni s-a inapoiat la
Bucure§ti §i apoi s-a refugiat la Brasov.
I, 63, 94, 224, 282, 284, 312, 391; II,
147 ; I/I, 406-407; intiiul cirmuitor al
divanului Craiovei, I, 52; sprijinitor al
lui T. Vladirairescu, I, 53, 116, 164; III,
394; vechil al aimfictimiei, I, 104; autor
al proiectului de mttrire a ditrilor, I, 187;
trimis sfi infibuse räscoala, I, 259, 261,
262, 269, 271, 284; dà bani cfipeteniilor
de neferi, I, 292, 306; II, 39; trateazi cu
T. Vladimirescu, I, 300, 318, 337, 343;
fuge din Craiova, II, 302; restitute banii
vistierieí, I, 320, 322; semneaztt memoriu
cfitre lar, I, 432, 433; II, 229; III, 133,
134; partizan al lui Pini, II, 330, 332;
la Brasov, I/I, 94; semneazii anaforale,
185, 237, 256, 361.
Samureaq Costache, vel vistier, I, 56; II, 377;
biv vel cgmaras, caimacam al judetelor
de peste Olt, III, 116, 118.
Samurcas loan (Iancu), postelnic; turcit in
1822 sub numele de Mustafa efendi. Numit
caimacam al Craiovei de ccitre Scarlat
Callimachi, a ocupat ora§ul cu ajutorta
turcilor, pe la sfiqitul lunii mai 1821.
Vel spätar, vine de la Vidin, I, 219, 406;
la Calafat, cu oaste turceascii, /I, 30, 93,
103, 138, 166; biv vel postelnic i cairnacam
la Craiova, II, 302, 304, 318, 360; III,
35, 185, 302, 311, 326, 416.
Sandu, fin] popii Daia din Girbovitt, III,
296-297, 299,
Saraci (?) Dumitru, ILI, 332.
Saranovici Milos, voevod sirb, III, 363, 367
368.
sare, III, 334-336, 338.
Saresnitä Stan, cliteas, III, 77.
Sa9 Iordache, vistier, II, 31, 99.
Sas Vasile, hatman, II, 31.
sat, III, 267, 268, 323; spargere de, I, 172-
173, 176; II, 71.
Sattler, v. Sadler Carol Martin.
SATUL NOU (tin. Putna), II, 124.
Saya armean din Sipij, III, 171.
Sara Fochianos (Popovici), cdminar. Bimba$
540
www.dacoromanica.ro
de arncluti, la Bucure§ti. General al Eteriei
In Tara Romineascd. A ;inut legcitura cu
bulgarii fi cu sirbii pentru a-i ridira impo-
triva turcilor. Dupci lupta de la Drdgiif (Ira
s-a unit ca turcii f i a hiiituit resturile
eteriste. A fost ucis in Bucurefti la 7 august,
din ordinul lui Hagi Gheghen aga, chehaia
bei. Face paza Bucurestilor, I, 310-311,
316, 392; II, 77; stringe ostire impotriva
ipi T. Vladimirescu, I, 240; primeste bani
50,91 : III. 414 ; inrelatii cu Al. Ipsilanti,
I, 312; II, 134, 171, 286; are grijii de
boten, II, 106, 209, 274; se allá la Mfir-
gineni, II, 275; la Sinaia, II, 258, 270;
la Radu Vodfi, II, 309; omorit, II, 287;
tiiierea arnautilor lui, II, 308;, casele lui
arse, II, 306.
SACELE, II, 331, 344; III, 135.
SACENI, III, 350.
SACUIENI, judet, I, 130, 132; III, 415.
Stteul, v. SECITL.
Sala Radu, II, 37.
SALAJENI, I, 330, 358.
SitLITRUCU (jud. Mehedinti), I, 38; III,
115, 199.
SALA.TRUCU (jud. Olt), III, 180.
SALCUTA (jud. Dolj), III, 259.
Sälisteanu Strate, fost polcovnic, III, 436.
SAMARINEM (jud. Mehedinti), III, 298.
Säutenfi, popii din Pades, I, 38-39.
Siindulache, vistiernic, III, 78, 91, 92.
Sindulachi, cumparà casa, III, 342.
Stipun Saya, capitan de panduri, III, 115.
Särariu Dina, III, 246.
SARDANU, III, 324, 325.
Sfirghead Ioan, II, 305.
Stirghie, ciipitan de dorobanti, III, 256.
Särindfireartu, v. Grigore arhimandrit.
Sfiteanu Simion, III, 246.
sdteni, II, 174, 212, 277, 294, 298, 317; III,
203, 302-303, 327.
Stiuleseu Preda, sluger, in proces eu T. Vladi-
mirescu, I, 184-185; primeste bani de la
C. Samurai's, I, 322; semneazii cartea de
adeverire data lui T. Vladimirescu, I, 396;
semneazii memoriu cfitre Poona', III, 202.
Siiverin, Säverinu, Stiverinesti, v. SEVERIN.
Stiveseu Costandin, logoftit, atacat de panduri,
259.
&Wesel' Teodor, sluger, 1, 396.
Sfivulescu Gligorie, III, 43.
Sfivulescu Staicu, III, 43.
Sfiriteche Costandin, I, 62.
Scanavi Niculae, biv vel postelnic, caimacam
al Craiovei, I, 76, 94.
Scarlat evreul, I, 153, 154, 156, 170, 173,
181.
SCAEM (jud. Mehedinti), III, 245.
SCAPNU (jud. Mehedinti), III, 190.
SCARIWARA, munti, I, 55.
scdunafi, I, 406.
Scfinnas Iacov, III, 247.
Sctiunasu Ion, III, 247.
SCHELA (jud. Mehedinti), I, 42; II, 222.
schele, III, 226.
SCHELEA (jud. Gorj), II, 241.
Schender agasi, II, 171.
Schinaris, II, 284, 285.
Schustekh, baron von, general, I, 194; II,
185; III, 355.
Schwarzenberg, I, 113.
SCOARTA (jud. Gorj), I, 92.
SCOBILTENI, sat in Moldova, I, 395.
Scouffa Jean, v, Seufa loan.
ScrAdeanu loan, postelnic, are carte de despa-
gubire de la T. Vladimirescu, I, 390.
Scufa loan, I, 54, 416; arendas al postelor
In Tara Romineasca, II, 46; III, 185; in
Moldova, III, 334; in corespondenta cu
Toma Brätianu, III, 355.
SCULENI, carantina, I, 329-330, 352, 358,
360, 390, 419; II, 108, 215, 256, 268,
277, 357 358; III, 90, 335, 358; lupte
la, II, 265-267; III, 343; incendiat de
turci, II, 266.
scutelnici, I, 273, 279; II, 212, 376; III, 86,
118, 262, 277, 278, 280, 406; numär de,
I, 131; pusi la contribigie speciala, III,
194; tratati ca robi, I, 159; nesupusi,
III, 167; sá nu se acorde grecilor, III, 310.
scutiti, I, 131, 166-167.
SEACA (jud. Mehedinti), IIL 157.
SECU (Sacul) (jud. Mehedinti), III, 69-70.
Secueni, v. SAAC.
Secul loan, macelar, III, 315-318.
SECUL, manästire, II, 206, 381; III, 78,
124, 175-179, 273.
Secura, stolnic, III, 96.
sedriae, I, 278.
Sefendache lonicá, medelnicer, I, 340.
Sefendache Nae, fiul lui lonicá 't Uta Sefen-
dache, I, 340.
Sefendache Uta, niiscuti Otetelisanu, I, 340.
Seit efendi, III, 125-126.
Selco (?), II, 336.
Selim Mehmed, muhafizul Silistrei, III, 186.
sultanul, I, 272, 278.
SEMEDRIA, cetate, III, 89.
Semtelos Dimitrie, III, 137-138.
Senu Palm, III, 423.
Seranciog Mzerin, III, 420.
SERBIA (Sirbia), I, 58; II, 69, 103, 358,
270, 281; III, 322, 400-404.
SERES, oras, II, 69.
Serghiade Manuil, caminar, III, 403.
Serghie, II, 40.
SERPEVTI, III, 298.
Sevastian (Sevan) Theodor, (Theodorache),
singer, numit de T. Vladimirescu comandir
al ostirilor din jud. Vilcea, II, 36; numit
ispravnic al jud. Rimnic, II, 161.
Sevastian, shimonah, III, 175, 178.
SEVERIN (Saverinu, Saverinesti), mosie in
jud. Mehedinti, I, 51, 63-64; III, 345,
436.
SEVERIN (Siiverinu), cimp, III, 445.
www.dacoromanica.ro
Severineanu loan, III, 438.
Sfengescu, v. Bengescu.
SFETAGORA, I, 442; II, 349.
Sfetco loan, III, 197.
Sfetco Toma, III, 197.
SF. GHEORGHE, brat al DunArii, II, 269,
276.
SF. GHEORGHE, manastire, I, 287.
SF. IOAN, mAnAstire in Focsani, III, 260.
SF. IOAN ZLATAO ST, manastire in Moldova,
III, 208.
SF. PANTELIMON (Pandelemon), maniistire,
III, 195.
SF. SAVA, mfinastire, III, 158.
SIBERIA, I, 313.
SIBIU (Sibii, Hermannstadt), I, 89, 91, 93,
241, 264, 287, 317, 338, 362, 399, 408;
47, 102-103, 114, 143, 161, 163, 167,
169, 180-181, 221-225, 234, 237-238,
240-244, 276, 282, 285, 324, 330-331,
333, 335, 339, 344-345, 352; III, 23, 31,
53, 81, 137, 158, 173, 181, 257, 261, 263
264, 266, 354-355, 357, 398.
Silihtar aga, II, 221, 377; III, 88.
SILISTRA, I, 420; II, 25, 46, 79, 149, 252,
258, 282, 287; III, 20-23, 65, 89, 110,
118, 125, 127, 153, 264, 274, 358, 414,
422; pasa, muhafiz, seraschier de, I, 239,
294, 337; II, 79, 135, 204, 209, 270, 285,
289, 306, 312, 315, 351, 382, 390, 401,
passim.
sili§te, III, 323.
Sima argintariu, I, 99.
Sima, staroste de negustori, III, 295.
Sizneon, v. Mehedinteanu Simeon.
Simion, fiul lui loan din Olanesti, capitan de
panduri, I, 37.
Simion, ovreiul, III, 68.
Simion Radu, rob la turci, III, 423.
Simian, shwa, III, 36-37.
Simionoiu Theodorache, II, 48; III, 424 425.
Simon, poph, III, 74.
Simonov, polcovnic, III, 372.
Simu Stoicu, III, 318.
SINAE, munte, I, 442; II, 349.
SINAIA, mfinastire, II, 258, 270.
Sinescu Iordache, II, 243.
sineturi, III, 338-340.
Sion, curier, II, 109.
Sion Costandin, paharnic, III, 139.
Sion Ianachi, III, 310.
SIRET, riu, I, 356, 425; II, 87, 107, 133, 312.
SISETII DE SUS (jud. Mehediati), III,
196.
Sisinica, ovreiul, III, 67.
Sivarat (?) Nicolae, dii marturie, III, 16.
sirbi, I, 231, 312, 353, 359, 406; II, 94, 275;
186, 193, 292-294.
Sirbia, v. SERBIA.
Sirbul Matei, dipitan, III, 65.
Sirbu loan, III, 246.
Sirbu Mitru, arendas, III, 305-306.
Sirbu Nicolae, pandur, III, 190, 258.
541
Sirbu Petre, II, 375.
Sirbuleasa Ioana, III, 436.
Skuleni, v. SCULENI.
Slaam Rimnic, v. RYMNICUL [Särat], judet.
SLATINA, ora q in Tara Ramineasa, I, 284,
321; II, 39, 86, 161; III, 124, 383; incen-
diatii de turci, II, 258, 270, 276; lupte
la, II, 258.
SLATINA, miinastire in Moldova, III, 175
176, 264, 273.
SLAVONIA, regiune actualmente in Ingo-
slavia, I, 113.
Slavu Ivan, III, 346.
SLANIC, ocria in jud. Sacueni, I, 130; II,
144.
SLANIC, plai in Buzau, I, 384, 395; II, 246;
III, 165.
SMnini Dumitru, II/, 41.
Shltineanu Dimitrie, II, 331.
Slatineanu Gheorghe, vornic, I, 285; semneaza
In divan I, 421; cererea pentru inàbusirea
riiscoalei, I, 237; sernneazà cartea de
adeverire data lui T. Vladimirescu, I, 396;
semneaza memorii catre lar, II, 229;
III, 133.
Sliitineanu Iordache, mare logofiit al Tarii
Sus, semneaza in divan, I, 165, 185, 213,
417; semneaza ordine de plata banilor,
80, 96, 105, 109; caimacam, I, 282,
292, 361.
Sfiltineanu Iordache, fost vornic, III, 415.
SLATINICA, SLÀTINICU (jud. Mehedinti),
246.
SLATIOARA, III, 336, 353.
SLOBOZIE, moOe in jud. Vlasca, III, 350.
SLOBOZIA (jud. Gorj), II, 233, 241.
glovanul Chirita, dascal, III, 325.
SLUJITORI, III, 347-349.
slujitori, I, 107-108, 131, 308.
SMIRNA, I, 204.
SNAGOV, manästire, I, 107; III, 181, 377.
Snidasevski Petru, pisar, III, 363.
Soare, tatal lui Florea, III, 158.
Societate politici secretcl, I, 358-359.
Socoleanu Ion, stolnic, arendas, III, 301-302.
Socolescu Iacov, I, 70; are socoteli Cu T.
Vladimirescu, III, 243, 442, 444.
Socolescu Mihai, III, 246.
SOCOLETI, sat, III, 246.
Socoreanci Stanca, clucereasa, III, 157.
SOFIA, II, 69.
Sofronie, egumen, in judecatii ca robii, III,
140, 141, 143, 145.
Soleiman, sultan, II, 401; III, 64, 147.
Solomon loan (Iancu, ccipitan de
panduri, stclpin al unor pcirli din mofiile:
Plefoiul de Sus, Pleriul de Jos fi Solo-
monefti (Dolj). Circserdar al Olteniei in anii
1819 fi 1820. Sluger, a fost numit de ciitre
Tudor Vladimirescu comandir al oftirii
mass in Oltenia cu misiunea de a apdra
regiunea impotriva turcilor. In timpul
revolutiei de la 1848, a fost arestat de guver-
542
www.dacoromanica.ro
nut revolufionar provizoriu pentru poi qia
sa contrarevolutionard. A publicat memo-
riile sale in anul 1862. I, 256, 267, 406;
89, 138, 142; III, 405, 406; comanda'
panduri, II, 258, 270; III, 16, 258; nu
di panduri pentru boieri, II, 90; se afla
la Plesoi, II, 146: la Motru, III, 17; la
nvideni, II, 102; primeste rasplatii, I,
288-289; trecut in Austria, II, 222-223.
SORENI (jud. Romanati), sat, III, 418 420.
Sotir bulucbasa, II, 26, 40, 111.
Soutzo Michel, v. Sutu Mihai.
SPANIA, I, 187, 246.
spdarie, I, 273, 279.
Spineanu Constandin, III, 289.
SPINENI (jud. Mehedinti), III, 289.
spioni, I, 309.
Spinachi Lupu, II, 74.
Spiridon, fiul lui Mehedintu din Cotofeni,
247.
Spiridon, iconomul m-rii Amzului, III, 25.
Spiro, cápitan eterist, II, 268.
Spiros, I, 384.
Spiru caminar, I, 165.
spital, I, 233, 247, 284, 391, 435; II, 251,
355; III, 182, 183, 187, 195, 404.
Spina Radu, III, 246.
Stackelberg, conte, ambasadorul Rusiei la
Viena, I, 84, 97.
Staedter, general-maior, vicepresedinte al
divanurilor, II, 276.
Stamate din Vidin, III, 374.
Stamatiu, cfirv-unar, III, 79.
Stamo, consilier, III, 370, 372.
Stan, I, 398.
Stan, fiul lui Rizea, III, 281.
Stan, jupin, I, 361
Stan, logofilt, I, 370.
Stan, pircalab, din Fiscália, III, 341.
Stan, pop6 din Nrísipeni, II, 37.
Stan din Soreni, III, 420.
Stan, vierul, II, 90.
Stana, fiica lui Radovan, soda lui Iordache
Olimpiotul. III, 359, 363, 372; socoteli
Cu fratii Macedonschi, III, 364; in proces
cu D. Macedonschi, II, 40; III, 364; i se
sechestreaza averea, III, 361; da
catre tar, I/I, 361-363.
Stana, sora lui Grigorie din Gávanesti, III, 290.
Stana, vilduva, II, 307.
Stanca, sotia lui Apostol, fratele delibasii
Mihali, II, 39.
Stanca, nearn Cu Simion Mehedinteanu, II; 47.
Stanciu, ceaus de panduri, I, 95.
Stanciu din Butoesti, III, 247.
Stanciu, din Filiali, III, 246.
Stanciu, fratele lui Oprea al Grecii, IIT, 69.
Stanciu, fiul lui Mihai, III, 247.
Stanciu, fiul lui Vlad, III, 240.
Sualciu, fiul lui Voinea, III, 38.
Stanciu, logofiit, II, 168; III, 94-97.
Stanciu, pandur din Socolesti, III, 246.
Stanciu, popil din Gura Motrului, III, 247.
Stanco, fiul popii din Malovät, III, 190.
Stancu bulucbasa din Izvoarti, apostat, III, 305.
Stancu, ciipitan, III, 69.
Stancu, fiul lui Dinu, clticas, II, 206.
Stancu, din Läcustenii de Sus, III, 283.
Stancu, pandur din Slätinicti, III, 246.
Stara Zagora, v. ZAGORA
Statele Austriace, v. AUSTRIA
STATELE UNITE ALE AMERICII, II, 137.
Stathis, medelnicer, II, 142.
Statie, polcovnic, I, 52.
Statovski, consilier, III, 370.
Staviir (?) Costache, spätar, III, 340.
Stavär Iancu, duce arzul boierilor la Silistra,
407.
Stavrache, dragoman, III, 253-254.
Stavrache serdar, merge la Constantinopol,
I, 315.
Stavri, bulucbasa, II, 26, 40, 111.
Stavri Iancu, spitar, III, 353.
Stavropoleanul, vezi Pahomie, protosinghel.
Stavru Gheorghe, II, 40.
Stänescu Enache, stolnic, III, 202, 325.
Stänescu Petre, vistier, III, 17, 68, 117, 344.
STANWI (jud. Vileea), I, 417-418 ; 11,28,36.
Stänicä din Vela, III, 198.
Stänieä Predoi, III, 247.
Stefi, serdar, III, 325.
Stegarescu Ion, III, 246.
STEICU (jud. Mehedinti), HI, 246, 248.
Stepanov, asesor colegial, II, 256.
Stepanovici Dimitrie, v. Macedonschi Dimitrie.
Sterian, negutator din Birlad, II, 150.
Sterie, cApitan din Läcusteni, III, 283.
Sterie, capitan de panduri, in poterii in jud.
Ilfov, I, 95.
STILP, (jud. Buziu), II, 355.
STINCA, II, 193, 265.
Stoian, abagiu din Carnet, III, 257.
Stoian, cläcas din Fiscälia, III, 341.
Stoian, din Floresti, III, 246.
Stoian, fiul lui Ilie, cläcas, III, 77.
Stoian, fiul lui Pavel din Dimian, III, 283-284.
$toian, sirb, tabas de zidari, I, 99.
Stoian al zarafului, agitä pe tar' ani, I, 134.
Stoiana väduva, II, 307.
Stoica de la Micläusani, II, 205.
Stoica Grigore, setrar, I, 245.
Stoics din Teleorman, III, 281.
STOICANETI, I, 318; III, 267.
Stoicovici Milencu (Malencu), I, 68, 69, 75;
se anti la Petersburg, I, 74.
Stourdza Michel, v. Sturza Mihai
Strangford, II, 357.
strcimutare, I, 170; II, 44, 82, 107, 114-115.
streajii, III, 319.
STREHAIA (Stfahaia), mintistire, I, 89, 218,
229, 231, 250.
STREHAIA (Striihaia), sat (jud. Mehedinti),
196, 247.
Stxeinu Mihai, III, 323-324.
strejari, I, 308-309.
www.dacoromanica.ro
STREJETI, (jud. Vilcea), II, 28.
STRIMBA, pädure, III, 259.
Strimbeanu Vasile, biv treti logofttt, III, 192;
ciipitan la Baia si administrator al mosiei
Glogova, III, 287; destituit din functia
de zapciu de plasà, I, 190; agitti impotriva
lui T. Vladimirescu, III, 441-442; fugit
de la Glogova, I, 230 231 ; jefuit de
räsculati, III, 287; prins i dus la Cotro-
ceni, III, 287, 289, 429, 430-432, 436,
438, 441; in proces pentru mostenirea
lui T. Vladimirescu, III, 438-446; martor
pentru iscalitura lui T. Vladimirescu, I.
183, 195.
Stroie, tatäl lui Nutil din Balta, III, 192.
Stroganov, ministru plenipotentiar al Rusiei
la Constantinopol, I, 124, 228, 402, 413.
422, 434, 438, 440; II, 24; trimite hies-
temul patriarhului, I, 418; pleacä din
Constantinopol, II, 281; serie lui Gh.
Roznovanu, II, 309.
Stroia Andrei, Want de ascherlii, II, 231.
STUDINA, (jud. Romanati), II, 336.
Stuparu Preda, pandur, III, 115.
stupi, III, 350.
STUPINELE, mosie in jud. Ialomita, III, 377.
Sturza Aleen (Alexandru), spatar, III, 90,
163, 164, 808, 353.
Sturza Costachi, vornic, II, 33; III, 308.
Sturza Dimitrie (Dimitrachi), logofat, sem-
neazti in divan, I, 331-332, 429; III, 353;
semneazii memoriile cätre tar, II, 31;
III, 106; semneazg mcmoriul cätre impti-
ratul Austriei, II, 33.
Sturza Grigora.y, logofät, fugit peste Prut,
III, 52, 53; semneazä memoriu càtre tar,
31; III, 156; semneazä memoriu
ctitre impetratul Austriei, II, 33.
Shaza Ianachi, vornic, I, 429; III, 353.
Sturza loan, spätar, II, 107; III, 153.
Sturza Ioau (Ionitfi) Sandu. Logofiit. La 28
aprilie 1821 se afta la pircciläbia Galati
fi in luna noiembrie 1821 este mare vistier
al caimacamului Vogoride. La 30 iunie
1822 a fost numit domn al Moldovei. Sem-
neazik in divan, II, 75, 82, 99, 379; face
parte din delegatia boierilor plecati la
Constantinopol, III, 105; numit domn al
Moldovei, III, 112, 127; porunceste caima-
camilor, III, 145; serie boierilor, III, 146;
emite acte ca domn, III, 165, 178, 280-281,
307-309, 380.
Sturza Iorgu, fiul domnului loan Sandu
Sturza, III, 308.
Sturza Lascarachi, hatman, II, 99; III, 98;
vel vornic, III, 279, 308, 310; vel postelnic,
340.
Sturza Mihalachi (Mihail), vornic, semneazi
memoriul catre impäratul Austriei II,
33; se refer& la organizarea Moldovei
II, 382; la generalul Inzov, III, 89, 90;
in corespondentä cu Minciaky, III, 257.
543
Sturza Nicolae, fiul domnului Ioan Sandu
Sturza, III, 308.
Sturza Petrache, vel vistier, dirvunar, III,
79; semneazii in divan, III, 97; numit
caimacam, III, 112; semneazii in cali-
tate de caimacam, III, 113, 135, 140,
145; executii porunci domneyti, III, 160,
309, 353.
Sturza Sandulache (Sandu), vistier, I, 124;
II, 382; semneazii memoriu: clitre tar
II, 31; III, 156, &Are impäratul Austriei,
II, 33.
Sturza, spátar, la isprivnicia Neamtului, 11,117.
Su, paya, II, 268.
Sublima Poartä, v. IMPERIUL OTOMAN
SUCEAVA, tinut, I, 414-415; II, 224, 251.
suditi, I, 159.
Sup; Ion, III, 246.
suhat, I, 184.
Sulcea, v. VILCEA
SULINA, brat al Dungrii, II, 269, 278.
Suleiman paya, II, 268.
Sulità Matei, capitan de panduri, I, 38;
II, 144.
Sultan Barbu, III, 16.
Sultana, piihárniceasa, II, 341.
SURCECUTA, I, 284.
Slued Matei, apitan, III, 70.
Surcilà Gheorghe, pandur, scutit, I, 92.
Surdu Ioan, III, 190.
Surdu Ion, sigan, II, 312.
surugii, I, 53-54, 131; III, 123-124.
Sutos Cbiriachis, caimacam al Craiovei, I, 115.
Sutu, vistier, II, 62.
Sup' Alexandru (Alecu), numit domn al
Tárli Romineyti, I, 120; venirea lui, I.
209; emite acte ca domn, I, 131, 133, 146,
148, 186, 195, 217, 218, 272, 274, 278,
280, 297, 400; II, 106; III, 161, 162, 315,
sä curme abuzurile, I, 159; sprijinä
sura de maj orare a diirilor, I, 187; moartea
lui, I, 198, 201, 205, 246, 297, 300, 303,
330, 352; II, 177; III, 36, 354, 394;
lucrurile lui, II, 98; datoriile lui, III,
253-254.
Sutu Eufrosina, I, 301.
Sutu Grigorie, beizadea, I, 83, 166.
Sutu Mihail, domn al Moldovei, I, 221, 222,
295, 359, 383, 421, 424; II, 133, 136,
213, 250, 290, 315; III, 61, 120, 208,
276, 307, 334, 393; a jefuit tara, I, 389;
II, 42-43, 278, 279; II, 320; i se serie
despre räseoala lui T. Vladimirescu I,
353; relatiile lui cu Eteria, I, 331-332;
333, 354, 356; II, 177; serie tarului, I,
305, 355, 421; relatiile lui cu boierii, I,
357; III, 148; pleacii din tarii, I, 422,
424; II, 33, 132, 404; III, 174, 175, 335;
inlocuit la domnie, II, 106; nu este exträ-
dat, III, 172; averea luí, III, 24.
Sutu Costache, averea lui, III, 24.
Sutul Staicu, vinde pàmînt lui Papa Vladi-
mirescu, III, 346.
544
www.dacoromanica.ro
SAPTE OAMENI, moyie in Moldova, III, 24.
Sarpe Stan, II, 295-296, 299-300.
Siiga Dumitrapu, pandur, I, 92.
Sälariu loan, II, 37.
Siírban, II, 288; III, 42.
Särban, capitan, I, 427.
Särban, logofetel, capitan, III, 65-68, 70.
Särban tatál lui Matei, III, 245.
SCHEI, minfistire, II, 206-207.
SCHEIA, moyie in Moldova, II, 232.
coli, III, 86.
SERBAN VODA., pod in Bucureyti, I, 233;
III, 183.
Serbänescu Costache, serdar, III, 38.
Serif aga, face cercetare pentru arme, 111,190.
SIMIAN (ostrov), I, 42.
Sindroiu Gheorghe, I, 92.
SIRINEASA (jud. Vilcea), III, 47.
Siymanoglu, din Vidin, II, 274, 284.
Soatea loan, III, 193.
Soiminescu C., grefier, III, 444.
Soimaru Dumitru, eläcay, II, 246.
Sontea Ioan, III, 193.
Sontea Matei, III, 193.
Sotea Constantin, III, 193.
OVARNA DE JOS, sat, III, 193.
OVARNA DE SUS, sat, III, 193.
Stefan, capitan din Vela, III, 198.
Stefan, cojocar, III, 332.
Stefan, dirvaru, rob, III, 144.
Stefan, fiul lui Neagoe, dirvar, rob, III, 141.
Stefan, fratele lui Bier% din Pristol, apostat,
III, 305-306.
Stefan, fratele lui Cirstea, rob, III, 144.
Stefan, gridinar, räzvrätit, II, 312.
Stefan, isprävnicel din Glogova, III, 288.
Stefan, logorát, III, 265.
Stefan, pirclilab din Berca, III, 158.
Stefan, pireälab din Strehaia, III, 247.
Stefan, popa din Butoeyti, III, 247.
Stefan, pop& din Cotofeni, III, 247.
Stefan, stolnic, I, 265.
Stefani, in relatii cu T. Vladbmirescu, Ii, 142.
Steffinescu, Costache. Clucer, ispravnic al
judefului Arges. in luna aprilie 1821 se
afta comandir de panduri la Pitesti, impre-
und ca Simion Mehedinpanu. II, 47.
Stefänescu Costache, serdar, ispravnic, I, 96.
Steftweseu Mitroi, I, 184.
localitate in Moldova, II,
268.
Steter, general, I, 65.
Stirbei Catinca, mare vorniceasà, II, 340.
Stirbei Barbu, clminar, III, 350, 406, 411, 412.
Stirbei Fotache (Fotie), semneazá in divan,
I, 421; II, 179; III, 167, 250, 381, 396;
semneazá cartea de adeverire data' lui
T. Vladimírescu, I, 396; semneazil jaiba
ciitre tar, I 381.
Stirbei loan, vornic, semneazii in divan, I,
186, 421; III, 250, 313, 330; semneazii
 cartea de adeverig data lui T. Vladi-
mirescu, I, 396.
Stirbei Iordache, semneaza cartea de adeverire
datà lui T. Vladimirescu, I, 396.
tabiirci, I, 392; II, 293.
Tacu Vasile, polcovnic, II, 175.
Tahir aga, silihtar, II, 360, 383; III, 302.
lain, II, 111, 112; III, 87-88, 125-126.
TALPA, II, 175.
Talpa Stefan, paharnic, III, 75.
TARNI TA, mo§ie in jud. Mehedinti, III, 445.
TATOMIRESTI, III, 245, 351.
taxe, I, 278.
Tama§ Pirvu, III, 320.
TAVIASENI, II, 198.
TXMASESTI (jud. Gorj), II, 168.
TÀMBURESTI (jud. Do1j), III, 157.
Tánase, bulucba§a, II, 26, 40, 111.
Tfinase, capita» de haiduci, II, 391; III, 158.
Tänase, circserdar, II, 40, 111.
Tanase, din Tom§ani, apostat, IH, 15.
Tänase, pirealab din Bralo§tita, III, 247.
Tänase, rob, luat pe chezii§ie, III, 144.
Tänase, arendaq, aläturat fascoalei, III, 337.
Täniisoiu Loan, III, 299.
Tiräbiila Iordache, III, 190.
TA/1MM Läpädatu, III, 190.
Tarlea Ion, III, 337.
Timm Ghitä, III, 247.
Tautu Grigorie, II, 25.
Täutu Loan, boier moldovean, semneazii ana-
forale, III, 78, 309, 310, 340; se afla
la Hui, II, 150; la Dorna, II, 305; la
Constantinopol, III, 105.
Täutu loan, cäminar, III, 75.
Tanta Vasile, caminar, ispravnic, III, 75.
Täzluicä Preda, III, 198.
Teacti Gheorghe, curier, III, 171.
Tecriu Mihai, III, 246.
TECUCI, tinut, I, 334, 356, 428, 439; II,
20-21, 44, 118, 171, 215, 252, 265.
TEIUS, I, 37.
TELEAJEN, plai, II, 35; III, 249.
TELEGA, ocnit de sare, I, 130; II, 353-355.
TELEORMAN, judet, I, 73, 95, 132, 390,
399, 405; II, 22, 56, 80, 92; III, 266,
281-282, 350, 415.
Temelie Gheorghe, II, 292, 302.
Teochary, caminar, III, 384.
Teodor, v. Vladimirescu Theodor.
Teodora, sotia deliba§ii Mihale, II, 39.
Teodorache, medelnicer, arenda§ de vii, III,
351.
Teodosie, ciipitan, II, 21.
Teoharis C., III, 185.
TESALIA, II, 134.
Thenasie, surugiu din Ploe§ti, II, 355.
Theoclit, arhimandrit, II, 256.
Theodor, sluger, v. Vladimirescu Theodor.
www.dacoromanica.ro
Theodor, arenda§, III, 263.
Theodor Alexandra, sluger, III, 202.
Theodorache, fratele postelnicului Costea,
ridica steagul rascoalei, III, 267.
Theodorache, vistier, III, 78.
Theoharis Savulachie, I, 311.
THERAPIA, II, 94.
Thucedide, III, 27.
Tigveanu Grigorie, I, 227.
TIMIS, vama, II, 258-259, 270; III, 397
398.
TIMISOARA, II, 276, 285 ; 111, 406.
TIMISUL DE SUS, carantina, III, 391, 396.
Tincovici Constantin, funcionar al consuls-
tului austriac, II, 256.
Tipaldo (Tibaldo, Tipaldos, Depalt4 loan
(Constantin), medic, caimacam al Craiovei,
I, 184, 267, 272.
Tipan, boier, III, 118.
TISMANA, manastire, I, 48, 89, 99, 214,
218, 271, 294, 317; II, 233, 241, 245;
III, 66, 70, 394.
TISMANA, plasii In jud. Gorj, II, 355.
TISMANA, piriu, I, 63.
Titopoleos Stavri, negustor ; a imprumutat
bani cirmuirii, III, 328-331.
TITU, III, 144.
Tiviu, celar, III, 332.
tithari, III, 134-135, 158, 165.
TIMNA (jud. Mehedinti), I, 229, 231; III, 70.
TINCABESTI, II, 355.
tîrgoveli, I, 308.
TIRGOVISTE, I, 300-301, 395, 408; II,
26, 42, 49, 93, 105, 148, 156, 164, 167,
182, 258, 270, 274, 369; III, 323; bejenirea
locuitorilor din, I, 395; lagärul lui A. Ipsi-
lanti in, II, 119; T. Vladimirescu ucis
in, II, 275.
TIRGUL DE AFARA (in Bucure§ti), I,
233, 268; III, 183, 316, 349 350.
TIRGU-JIU, I, 214, 218, 390; II, 139, 221,
241, 376; III, 43, 185, 319-320, 329
330, 342; pandurii lui Tudor la, III, 259,
318.
TIRGU MURES, III, 171.
TIRGU NEAMTULUI, ars de volintiri, II,
117, 174; III, 175.
TIRGULUI, ocolul, II, 115.
Th..* Costandin, III, 247.
Tirivi Petco, III, 247.
TIRNOVA, II, 253.
Tirnoveanu C., III, 114, 206.
Tinge, III, 69.
Tobi Badea, III, 246.
TODIRENI (tin. Hirläu), III, 73.
Todor, arenda§ la Tom§ani, III, 337.
Toma, clitca§, III, 327.
Toma, popä din Girbovát, III, 299.
TOMAROVA, I, 301; III, 358.
Tomitä Grigorie, stolnic, III, 340.
TOMSANI (jud. Vilcea), II, 161; III, 15 16,
337.
545
TOPANA (jud. Arge9), III, 36.
Topiineanu Dumitru, capitan de panduri,
III, 259.
Topliceanu, boier, II, 259, 270.
TOPOLNITA, apa, I, 64; III, 429, 436.
TOPOLNITA, sat in jud. Mehedinti, III, 357.
TOPOLNITA, schit, III, 294.
TOPOLOG, piriu, I, 130.
Trandafir, ceau9, III, 70.
Trandafir, pandur din Orevita, III, 115.
Trandafir Marin Stan, III, 247.
Trantea loan, III, 157.
TRANSILVANIA (Ardeal, Transylvanie), I,
320, 401; II, 149, 154-155, 194, 202,
228, 257-258, 270, 276, 344, 346, 361,
363; III, 35, 61, 106, 109, 130, 135, 204,
234, 354-355, 358, 385.
:raw, I, 278.
Triiilescu Radu, I, 55.
Trailoiu loan, pandur, III, 196.
TRXISTARI, III, 246.
Triisnea Nicolae, biv vel clucer, epitropul
spitalului sf. Pantelimon, III, 374.
Treanta- Tonea, III, 203.
TREI IERARHI (Treisfetitul), manastire,
III, 61, 208.
Triandafil, sluger, I, 340.
Triandafil Catinca, näscutil Socoteanu, I, 340.
Triandafil Dumitrana, fiica slugerului Trian-
dafil si a Catincái, I, 340.
Tricaliotis Costa, II, 376.
TR/ESTENI, carantina, I, 330, 358.
TRIFESTI, mo9ie in tin. Roman, III, 351.
Troadors, arhiereu, II, 347; III, 107.
Trocan, capitan, I, 245.
Trocan Chili, III, 437.
trupe, impotriva lui Tudor, III, 387; ruse9ti,
II, 240; turce9ti, I, 331, 334, 337, 353;
II, 24, 178, 252, 258, 265-267, 274-277,
397; III, 88, 232.
Tru4cá, cfipitan, fiul capitanului Barbu de
la A1bule9ti, III, 70,
Tru9ca, fiul lui Matei, H, 37.
Trusdi al Barbului, III, 69.
Tudor, din plasa Buzau, I, 369.
Tudor, la conacul din Ianu9e9ti, I, 182.
Tudor, pandur din Tomsani, III, 15.
Tudor, popà din Malovat, IH, 190.
Tudors, vaduva, II, 306.
Tudorache, din Soreni, III, 420.
Tudoraiche, rob, III, 144.
Tudorancea Vasile, I, 384.
Tudoreseu Ghità, pandur, III, 248.
Tudose Gheorghe, participa la rtiscoala lui
Simion Mehedinteanu, III, 357.
Tufeanu Gheorghe, semneaza cartea de adeve-
rim data lui T. Vladimirescu, I, 396.
Tufeanu Iordache, stolnic, I, 409.
TUFELE MARI, III, 157.
TULCEA, II, 278.
TULCIN, I, 303, 352.
Tum9ani, v. TOMSANI.
TUNARII StRBESTI, III, 423.
546
www.dacoromanica.ro
TUNSII (jud. Gorj), III, 156.
tunuri, II, 42, 274, 287.
Turbureanu Preda, III, 246.
turburiiri, I, 317, 338; II, 117.
Turcia, v. IMPERIUL OTOMÁN.
tureii, I, 343, 361, 365-366, 380, 393-394,
406, 420, 425; II, 47, 94, 102, 183, 187,
189, 250-253, 257-258, 287, 305, 345;
III, 51, 53, 65-67, 142, 266-267, 337,
378, 387, 392, 410; adalii, I, 96, 104, 105,
144; regepe9ti, I, 144-145; numar de,
II, 25, 90, 167; la BacaU, II, 96; la Bealla,
I, 356; II, 87, 270; la Bucure9ti, II, 181;
la Olelu, II, 170; la Cemet, II, 168, 222,
242; la Calafat, II, 103; la Focsani, II,
106, 171; la Galati, I, 331; II, 133; la
Obile9ti, II, 149; la Roman, II, 206; la
Ru9ii de Vede, II, 56; la Mislea, II, 51;
la Radu Yoela, II, 359; la Slobozia, II,
333; la Tismana, II, 241; silesc pe rumini
la clack I, 176; uci9i, I, 332-333, 355;
ucid pe locuitori, I, 338; II, 76, 142,
150, 159; fac jafuri, II, 176, 277, 284,
288, 357; III, 62, 158, 175-177, 230,
232-233, 265, 282, 351; luptfi cu arnintii,
II, 308; III, 423; nimiciti de panduri,
II, 258, 270.
Turcià Coatandin, cheza9, III, 319.
Turcinilov, colonel rus, adevere9te faptele de
arme ale lui T. Vladimirescu, I, 48, 50.
Turcitu Matei, capitan de panduri, I, 38.
TURNU MAGURELE, III, 229.
TURNU ROSU, I, 311.
TURTUCAIA, II, 183.
Turturea Nico/ae, III, 245-246.
Tzaranica, II, 285.
Tzervenvodalis Stefan, in corespondenti cu
Const. Hagi Pop, I, 257, 311, 317, 395.
Tzitziras Nicolae A., II, 42.
Tzuchis, serdar, II, 375, 377.
TARA ROMiNDASCA (Tara Valahii, Vala-
chia, Buiuk Iflah, Ungrovlabia, Muntenia),
44, 64, 79, 83, 94, 97, 99, 101, 105,
109, 120, 129-132, 142, 154, 159, 171,
177, 187, 193, 205, 207-208, 210, 214,
222, passim; II, 24, 60-61, 77, 94, 103,
106, 118-120, 134-136, 155, 169, 176-
179, 192, 194-197, 201-206, 210, 213,
218-219, 227-228, passim; III, 21, 24,
28-29, 35, 38-40, 46, 57-58, 61, 64,
82, 85, 88, 92, 100, 104-109, 113-114,
passim; räscoala din, I, 304, 317, 377;
54, 68, 194; III, 260, 354; bejenia
locuitorilor din, I, 395; II, 195; T. Vladi-
mirescu a preluat cirmuirea in, II, 87;
trupele turce9ti intel in, II, 274, 276,
345; III, 89, 130-131, 137, 174, 354.
TARA DE JOS, a Prii Romine§ti, I, 259;
58, 308.
TARA DE SUS a Tärii Rominesti, I, 146,
291; II, 347, 369; III, 36, 239, 308-309.
Tarigrad, v. CONSTANTINOPOL.
/Antra, II, 205-206, 252; III, 166, 304-356.
Tenea, magazier in Caracal, III, 421.
Tercan Päun, II, 37.
Ticleanu Gheorghe, III, 156.
Ticu Dumitru, cApitan de panduri, I, 30, 38,
ligani domnesti, II, 174-175; III, 86, 142,
176; numir de, I, 131; nesupusi, III,
143; riizvriititi, III, 312.
TIGANASI (jnd. Mehedinti), III, 193.
TIGANESTI, mänAstire, III, 195.
Tigireanu IonitA, II, 168.
Tineu Barbu, pandur de sträini, III, 190.
Tinnl Stoian, pandur, III, 115.
Tipu PAtrn, III, 70.
TINTIRENI (jnd. Mehedinti), sat, II, 281;
III, 246, 305, 366.
TINTARENI, mrtnästire; T. Vladimirescu la,
I, 2844 317; III, 257-258.
Tueolo Dino, cApitan, III, 247.
Tugoi Ion, I, 55.
TUGUIATU (jud. Buzäu), I, 436.
Tnreanu Costandin, III, 74.
I.J
Udritzky (Udriski, Udrizky) cancelar al agen-
tiei austriace din Bucuresti, II, 187, 308;
III, 187, 315, 316.
ULMUL (jud. Buziiu), I, 394.
ULUITIL mosie, III, 23-24.
Umflioaie Musat, III, 348-350.
Undies, Sandu, III, 281.
Unchiasu Preda, clicas, III, 341.
UNGARIA, I, 85; II, 32.
UNGROVLAHIA, mitropolia, I, 132; II,
383; III, 256, 313, 330.
Ungrovlahia, v. TARA ROMINEASCA..
Ungureann Onea, chicas, III, 327.
Ungureann Vasile, beilicciu, II, 355.
ungureni, I, 131; III, 26.
UNGURENI, mahala, III, 286.
-unt, dare de, I, 190.
URLATI (jud. Saac), II, 355.
Ursu Vasile, rob, III, 144.
Urniali Para, pandur, II, 310.
URZICENI, II, 34; III, 165, 361.
Uta, vAduvi, III, 157.
V zoriu, I, 205; caimacam, I, 195, 282;
VADU LAT, I, 269; III, 180.
VADUL OLTULUI, de /a Govora, I, 227.
Vae.1 Gheorghe, I, 417.
VafiasAnastasie, fugit la Sibitt, II, 341.
Valachia, v. TARA ROMINEASCA.
Valahschi cazacei polc, I, 65.
VALEA BOIEREASCA and. Mehedinti), III,
190.
www.dacoromanica.ro
VALEA GLODULUI, III, 297.
VALEA PUTULUI, mosie in jud. Buzku,
246.
VALEA REA (jud. Mehedinti), III, 297.
valutzi, III, 226.
yawl, I, 273, 278-279; III, 86, 121, 123,
185, 226, 231, 233-234, 314, 315, 317,
334.
vame.gi, I, 291-292; III, 314-318.
VARNA, II, 269, 310.
Variant Costandin, I, 66.
Vartholomei, arhimandrit, III, 256.
VASALATI, mosie, III, 74.
Vasttliu Gheorghi, medelnicer, II, 107.
Vasi/ache, polcovnic, epistatul postelor,
416.
Vasilea din Bäicoi, II, 355.
Vasile, arambasa, din Bäneasa, III, 282.
Vasile cäpitan, trece prin Stänesti, I, 418,
Vasile, fiul lui loan casapu, pandur, II, 310.
Vasile, fiul lui Rosu din Floresti, III, 246.
Vasile logofetel, III, 66-68.
Vasile, popii, III, 360.
Vasile din Purceleni, eliberat de apostati din
°cal, III, 343.
Vasile tufeccibasa, eterist, II, 268; III, 73,.
293.
Vasili, aflat in Hateg, II, 241.
Vasili, dascälu de la CrAciuneni, III, 75.
Vaaili vitavu. de la Criciuneni, III, 75.
Vasilias Relatos, s-a turcit, III, 42.
Vasiliu Dimitrie, II, 357.
Vasioiu Pirvu, III, 320.
Vasili (Tiru), III, 74.
VASLUI, tinut, II, 256, 377, 379.
VASLUI, oras, II, 62, 269.
VäeAr' u loan, III, 300.
VAcii'reseu Aleco, stolnic, II, 327.
VicArescu Barbu. M are ban. A fugit din
Bucuresti la Brasov, la 6 martie 1821.
In tuna august 1821 s-a inapoiat la Bucu-
refti fi a primit dregiltoria de mare vistier.
Semneazii anaforale, porunci, adeverinte,
rezolutii, hotäriri, I, 66, 185, 207, 213,
216, 224, 225, 236, 239, 243, 247, 261,
262, 263, 266, 285, 286, 288, 289, 295,
306, 307, 311, 315; II, 306, 343, 347,.
353-354, 370, 371; III, 24, 39, 89, 167,
202, 250, 256, 313, 330, 398, 402, 404,
411; Higädueste ajutor lui T. Vladimirescu,.
I, 196; indeamnA pe D. Macedonschi sä
sprijine riscoala, I, 197, 2Z3; numit
cirmuitor, I, 198; in Comitetul provi-
111; sosit la Timis, III, 397; asteaptii
cirmuirea fanariotA, II, 330; nu se aliturl
partidei tinerilor boiezi, II, 332; in dale.-
gatia boierilor la Constantinopol, III,
105; chiamii pe boieri in tar.A, III, 115;
reclamat de L Nenadovici, III, 381, 390,.
391, 393.
VAciireseu Linen, vel logofät, semneaat ana-
fora, I, 186; semneazil cererea de inAbu-
547
 vire a rtiscoalei, I, 237; semneazti memo-
riul catre tar, II, 229; III, 133.
Victirescu Iancu, stolnic, plecat la Ctilda-
ruvani, II, 92.
Viictirescu Iorgu, chi:Dinar, ispravnic de Gorj
244, 245, 254, 309; III, 42, 318, 328,
329, 330; fácut ispravnic de Muscel,
327; actioneazti impotriva rAsculatilor,
I, 294, 308.
Vfictirescu Nicolae, vel vornic, semneazti in
divan, I, 186, 256, 259, 283-284, 425;
actioneazil pentru iniibuvirea rfiscoalei, I,
233, 234, 237, 251; se anti la Craiova,
I, 285, 300; serie despre fuga boierilor
de la Rimnic, I, 255; ataca.
I, 284; semneazii cartea de adeverire dattt
lui T. Vladitnirescu, I, 396; semneazii
memoriul dare tar, I, 381, 432; II, 229;
133, 134.
Viictirescu Radu, semneazi anafora, III,
195.
Väcdrescu Theodor, vornic, semneazti cererea
de inabuvire a rtiscoalei I, 237; semneaza
memoriul dare tar, II, 229; III, 133;
semneaza anaforale, III, 250, 256, 313,
349.
Viicirescu Stefan, III, 406.
Vtiatrescu Tia, pahárniceasa, III, 249.
Vticilrescu Uta, sotia lui Iorgn VActirescu,
I, 245.
Vactirevtean, vezi Grigore arhimandritul.
VIICARESTI, mänästire, III, 331-332.
VADENI, pod peste Siret la satul, II, 87.
vildriiritul, I, 121; III, 121, 123.
Viduv Nedelea, clficav, III, 77.
VALARI (jud. Gorj), III, 320.
Viileanu Dumitrache, sluger, III, 263, 268.
Villeanu Ghittl, III, 264.
VALENI, movie in jud. Olt, III, 263-267.
VALENII DE MUNTE, III, 157.
VARATEC, Varatecul, mtingstirc, II, 381;
III, 177.
Wirdariu Dumitravco, III, 70.
VARLENI (jud. Vilcea), II, 37.
vcittigie, I, 164.
VATEJ, II, 310.
Veis, locotenent colonel, adeverevte faptele
de arme ale lui T. Vladimirescu, I, 44.
'Wiwi Mihail, paharnic, samev de Putna, II,
123.
Ve lcea, fiul lui Nicola din Caracal, III,
283.
Velcea Dincti, III, 158.
Velcea Patincl, semneazà cartea de adeverire
datti lui T. Vladimirescu, I, 396.
Velcea Sirbu, III, 285-286.
Veleanu Ion, III, 198.
Velici Radu, II, 293, 295, 299, 300.
Velicioaia Anastasia, in proces cu D. Mace-
donschi, III, 378.
Vela) Barbu, III, 247.
Velisav, sovietnic sirb, III, 363.
Velivco, I, 63.
548
www.dacoromanica.ro
Velitescu Ion, II, 37.
Velco haiducul, dtpetenie in rascoala sirbit,
III, 366.
Venedict, egumenul Secul, II, 206;
III, 176.
Veniamin Costache. Mitropolit al Moldovei.
A dat ajutoare Eteriei in oameni f i materiale
§i apoi a difuzat cartea de blestem a patri-
arhului din Constantinopol. La inceputul
lunii mai a fugit peste Prut Cu ceilalti
boieri. S-a inapoiat in !aril- in anal 1823
Semneazii in divan, I, 422, 429; II, 21,
29, 62, 75, 82, 99, 114; III, 39, 53, 178,
308, 310, 340, 353; aaturat Eteriei, I,
331-333, 354-355; chiamit pe locuitori
la linivte, I, 395; II, 115, rtispunde patri-
arhului, II, 109; chemat in lark', II, 171,
269, poartii corespondentk II, 109, 115,
226-227, 240; III, 257; fuge peste Prut;
III, 52, 174; semneaztt jalbá cittre tar, II
31, 193; III, 156; semneazfi memoriu
clitre Auqtria, II, 33; acuzat cti a fost
ptirtav la Eterie, III, 73.
Ventura Grigorie, III, 351.
VERDEA (jud. Romanati), I, 170.
VERNESTI, II, 206.
VERONA, III, 39, 41.
Vicol, (?) C., spätar, III, 340.
VIDIN (Dii), I, 99, 210, 271, 297, 338, 406,
420; II, 28, 68, 92-93, 135, 138-139,
221-222, 244, 275, 288-289, 313, 315,
333, 374, 399; III, 30, 35, 43, 45, 118,
203, 259, 295, 303, 326, 422.
VIENA (Beci), I, 77 80, 82, 84, 86 88,
91, 97, 113, 241, 257, 264, 287, 317, 358;
II, 42, 239, 287, 344; III, 51, 90, 137,
154, 163-164, 244, 354.
Vier Pätru, clticav, III, 327.
vieri, II, 236.
VIFORITA, mäntistire, I, 395; II, 450.
vii, II, 102; III, 263, 287, 344, 351, 373, 418,
429, 431-432, 436-438, 440-442, 444-
445.
Viivoreanu, jefuit de arniuti, III, 158; sem-
neazti o somatie, III, 438.
Viivoreanu Barbu. Stolnic. In luna februarie
1821 s-a refugiat la Calafat, care atunci
se afla sub stapinirea turcilor din Vidin
s-a pus in slujba acestora. Rezistti la
mtinàstirea Motru, I, 229, 231; sii fie
izgonit din tara, I, 274, 280; vine cu
turcii la Cernet, II, 168; ptirtav la hotarul
Clovanilor, III, 430.
Viivoreanu Costandin, jefuit de haiduci, III,
157.
VILA (Vela) (jud. Mehedinti), III, 197.
Vilara Alexandru (Alecu), biv vel agti, sem-
neaza in divan, I, 186, 421; II, 226;
hatman, sdmneazit diferite acte, III, 383,
395, 402, 406, 408, 414; samev al vistie-
riei, III, 271, 408; primevte bani de la
C. Samureav, I, 320; iscfilevte cererea de
intibuvire a räscoidei, I, 237; semneazti
 cartea de adeverire datà ini T. Vladimi-
rescu, I, 392, 396; iscilevte
lar, I, 381, II, 229; III, 133, 134; intoc-
mevte memoriu anti otoman, III, 271;
a prädat Tara, I, 281; ivi trimite familia
la Bravov, II, 21; se afld la Bravov, III,
82; in partida tinerilor boieri, II, 332;
este exilat, III, 270-271; dà declaratii
In afacerea 1. Nenadovici, III, 382, 283,
387, 389.
yin, I, 435; III, 351, 406.
vindrici, I, 38, 273; III, 86, 194234.
Vinea (?), protopop, I, 84.
VINTILA. VOLa, miiniistire, I, 369.
Vintilescu Gheorghe, I, 55.
VISTERNICENI, III, 378.
Vivan Lutii, III, 246.
Vivan, tigan, III, 143.
vite, III, 25-26, 317, 352.
VIZIRENI, plai in jud. Gorj, II, 35.
VizIan Matei, capitan de panduri, I, 38..
VILCAN, pasul, III, 241.
VILCANU, plai in jud. Gorj, II, 35; III,
320.
VILCEA (Viacea, Rimnic), I, 37, 72, 76,
107, 114, 130, 206, 219, 245, 254, 283,
308, 385; II, 35, 88, 94, 104, 142, 160,
161, 168, 317, 336, 380; III, 15, 16, 17,
24, 42, 157, 158, 165, 259, 325, 337, 343,
415.
Vilceanu Crliciun, III, 319.
Vilceanu Liplidat, III, 320.
Vilceanu Matei, pandur, III, 259.
Viniltoriu loan, III, 300.
Viniitorul Ion, III, 157.
VINJI (Vinju) (jud. Mehedinti), II, 198.
VIRCIOROVA (jud. Mehedinti), I, 42, 75;
II, 244; III, 158.
Virnav, cärvunar, III, 79.
Virnav Gheorghe, III, 176.
Virnav Petrachi, spiltar, vornic de Botovani,
171.
Virnav Teodor, stolnic, III, 340.
VIRTOPU (jud. Mehedinti), III, 74, 258.
Vlad, fiul lui Neagoe, rob, III, 144.
Vlad, fiul lui Zaharia din Boteni, III, 323.
Vlad, popit din Zfivoeni, II, 37.
Vlad, postelnic, I, 436.
Vlad, rob, III, 145.
VLADIMIR (jud. Gorj), III, 43.
Vladimiresco Theodor v. Vladimirescu Theodor.
Vladimirescu Massa (Billuta), sotia lui Papa
Vladimirescu, III, 43, 345-346.
Vladimirescu Ion, postelnic, III, 430.
Vladimirescu Papa (Pau, Pavel). Fratele lui
Tudor Vladimirescu. Vätaf al plaiului
Muntelui sau Clofanilor (Mehedin0) in
1815 f i apoi al doilea vistier. L-a ajutat
pe Tudor la pregcitirea rdscoalei; la ince-
putul lunii martie a fost numit ispravnic
la Craiova qi apoi ca ispravnic la jud. Gorj.
43, 187, 188, 345, 430, 431; urmk-
revte pe Laudat Frumuvanu, II, 89; III,
www.dacoromanica.ro
42; urmärevte pe ucigavii lui C. Cräznaru ,
II, 38; catagrafia averii sale, III, 346;
in relatii cu P. Macedonschi, III, 378
Vladimirescu Theodor, (Tudor). Nit' scut in
Vladimir, sat de mofneni f i cleicafi din
jud. Gorj, probabil in anul 1780. Ccipetenie
peste intreaga ogste de panduri - volintiri,
In rdzboiu/ ruso-turc din 1806 1812. In
timpul rdzboiului a fost vdtaf al plaiului
Clofani (Mehedinti) din 1806 kind in 1811.
A fost administrator al mofiilor Baia de
Aramii f i Glogova ce apartineau lui Nicolae
Glogoveanu, cu care Tudor a fcicut f i negol
In toväráie. Atunci, a cumpiirat un vad de
moarâpe apa Topolnifii, lingd Cerneli (1808) ,
undeifi avea casele. Apoi a mai cumpdrat pdrfi
din mofia Clofani (1811) vi a luat in arendci,
pe timp de trei ani, mofia Ploftina (1810).
Dupd rdzboi a arendat mofict Cdtunul
a continuat negolul in tovärd Cu: Nicolae
Zoican, Dumitru Girbea, Nicolae Glogo-
veanu, Râducan Nicolau ci altii. La 20
august 1816 a fost numit din nou viitaf al
plaiului Clo§ani, functie pe care a deli-
nut-o pin'd in 1820. La inceputul anului
1821 a pornit rdscoala tinind de la inceputul
ei f i pin(' la moartea sa intreaga conducere
In miinile sale. A fost ucis miplefte de
cdpeteniile eteriste la Tirgovive in 31 mai
1821. I, 51, 53-54, 56, 59, 62-63, 64,
68-71, 74-75, 80, 82, 91, 104, 183, 194,
206, 211, 216, 221, 224, 226, 227, 233,
237-240, 243, 246-247, 249, 252, 254,
259-260, 262, 265, 270, 274, 281 - 283,
288, 294, 297, 300, 301, 303, 308, 311,
317-318, 321, 330 331, 337, 343, 353,
358, 361-362, 365, 383, 385, 390, 401,
404, 408-409, 412 413, 415-416, 418,
420, 427, 431; II, 22, 24, 28, 33-36, 38,
40, 42, 47, 54, 56-58, 63, 67-68, 70,
77-79, 86, 89, 92-95, 97-98, 100,
103-105, 110, 112, 138, 142, 144, 149,
155, 167-168, 177, 183, 185, 201, 203,
221, 228, 258, 270, 274-275, 293-296,
299-302, 317; III, 15, 36-37, 42-43,
115-117, 142, 158, 188, 191, 248,
262, 287, 290, 304-305, 318, 337, 345-
346, 354, 356-357, 384, 387-389, 424,
429; vätaf de plai, I, 40, 57, 100, 116,
164; luptii impotriva turcilor, I, 51;
primevte atestate de merit, I, 40, 42-43,
45-46, 48-49, 51, 57, 142, 143, 395;
scrie lui N. Zoican, I, 59, 62, 70-71,
191; acre lui N. Glogoveanu, I, 79, 101;
scrie lui Radu Muicà, I, 164; lui Gh.
Raescu, I, 53; lui C. Ralet, I, 212, 268,
406; lui Al. FilipescuNulpe, II, 78, 88,
104, 147, 161, 162; confirmil primirea
unor scrisori, I, 93; primevte scrisoare,
I, 59, 83; II, 333-334; Regep aga i, I,
100; are judecatfi, I, 60-61; ivi face
diati, I, 62-63; la Viena, I, '77, 79, 80,
82, 84-88; dà zapis, I, 70, 281; II, 88;
549
 III, 368; scrie zapis, I, 281; III, 365;
se referä la adalii, I, 90, 91, 104, 105,
113, 144, 164; in relatii cu N. Crostonogici,
III, 244; eu Dumitrache, III, 187; cu
C. Furtunä, I, 59; cu D. Girbea, III,
294-295; cu N. Glogoveanu, I, 105-106;
Grigore armagul, I, 105; cu M. Gugin,
III, 187-189; cu Hagi Ianug, I, 56; cu
AI. Ipsilanti, I, 356, 393; II, 134, 165,
171, 257, 269, 275; cu D. Macedonschi,
I, 196, 223; cu Gh. Opran, I, 109; II, 138;
cu Hagi Prodan, I, 313; II, 110, 147,
275; III, 384; cu L Poroineauu, III, 259;
cu Rilducan Aicolau, I, 89; III, 239,
240, 243, 244; cu B. Robescu, I, 143; cu
Rogobete, I, 140, 143, 165; cu I. Soco-
lescu, III, 243; cu Udritzky, III, 187;
cu Lupu Zoican, I, 59; reclamat de Ghità
Rfiescu, I, 52; incepe räscoala, I, 218,
219; comandh panduri, I, 47, 51, 54, 73,
95; proclamatia lui, I, 385, 387, 397,
404, 426, 430; II, 36, 59, 108, 257; III,
416; se aflii la Amäriigti, II, 298, 300;
la Bodäegti, III, 70; la Bolintin, I, 373;
la Bucuregti, I, 93, 261, 388, 391, 392,
410, 411; II, 35, 87, 110, 119; III,
21, 69, 394; la Cotroceni, I, 403; II, 42,
49, 105; la Cotofeni, I, 284; la Craiova,
I, 287; la Golegti, II, 181, 220; la m-rea
Motru, I, 225, 232, 312; la Ocolegti, lf,
302; la Otetelig., I, 318; II, 295, 303; la
Padeg, III, 295; la Pitegti, II, 274; la
Tirgovigte, II, 192; la Tirgu Jiului, I,
214; III, 318; la Tismana, I, 214-215;
la Tintäreni, III, 257-258, 366; relatiile
lui cu divanul, I, 212, 228, 242, 248, 437;
relatiile lui cu boierii, I, 196,' 338, 339,
341, .362t, 434; II, 21, 22, 28, 106, 157,
167, 343; III, 57; 58, 376, 377, 382, 383,
384, .38v, 390, 391, 392, 394, 395, 396,
424; polita lui, I, 83; III, 321, 322;
ia bani de la P. Macedonschi, I, 182, 195;
ia bani de la D. Macedonschi íi Hagi
Prodan, II, 170; de la I. Nenadovici,
IH, 383, 401; de la vistierie, II, 118, 148,
165, 414; cumpari mogie, I, 41, 54; ia
pilmint in arendit, I, 48-49, 106; stäpi-
negte mogie, I, 55, 63; 185; acareturile
lui, I, 63; viile lui, I, 63, casele lui, I,
63-64; are moarli, I, 52, 63; are priivalie,
I, 64; zahereaua lui, I, 66; averea lui,
III, 344-346; moartea lui, II, 227, 258.
Vladu, fiul lui Stoica din Cotofeni, III, 247.
Vladu, tatál lui Radu din Vela, III, 198.
Vlahutil C., fost postelnic, I, 338.
VLAKA, judet. I, 73, 95, 132, 399, 409
435; II, 87, 149; III, 76, 87, 158, 180,
249, 253, 260, 281 283, 351, 414.
VLADAIA (jud. Mehedinti), III, 69.
Vlidägel loan, pandur, II, 310.
VLADENI, moje in Moldova, II, 305.
Vbidescu Nica, biv vel serdar, I, 308.
VLADICENI, II, 173.
550
www.dacoromanica.ro
Vlädionu Dumitreseu, III, 190.
slugii, II, 292, 293, 298, 300.
Vliidoianu, clucer, la Sibiu, III, 134, 137.
Vlidoianu Constantin, III, 429.
Vlildoianu Costache, cäminar, semneazA me-
moriu ciltre tar, III, 134.
Vlildoianu Dumitrache, arma, II, 375.
VIAdoianu Ion, de la divanul Craiovei, I, 61;
In corespondentli cu Toma Britteanu,
III, 355.
VLASIA, munti, I, 55.
Vogoridi ;iefarit ($tefanache), mare hatman,
caimaca& al domnului Tcirii Rominefti,
Scarlat Ccillimach, f i apoi caimacam al
Moldovei, in perioada de ocupatie tur-
ceased. A fost destituit la 8 iulie 1822 .gi
trimis peste Dundre. I, 307, 311, 315; II,
178, 258; III, 125, 273, 274; caimacami,
I, 312, 314, 361, 368-; II, 24, 196, 226-227,
253, 267, 269, 351; III, 33, 45, 46, 59,
120, 335, 407; fost servitor la curtea
lui Callimachi, III, 62; se retrage la Giurgiu,
I, 369; chiamii pe boieri in tarii, II, 193;
III, 22; scrie ispriivniciei de Herta, II, 230;
rivnegte la domnie, III, 52; face intrigä,
III, 70; la bani, III, 121, 123, 124; taina-
turile lui, III, 125; abuzeaza Cu numirile
In rangul boieriei, III, 148; mogiile lui
scutite, III, 160; destituit din postul de
caimacam, III, 127.
Voican Nicolae, slujitor de capitlinie, III, 42
Voiculescu Pirvu, III, 320.
Voineasa, III, 158.
Voinescu Dumitrache, iriohodar, I, 72.
Voinescu Vasilache, epistat al casei lui Orig.
Ghica, III, 347.
VOITWI'L (jud. Gorj), I, 92.
Volboloi Vasile, III, 246.
volintiri, I, 342, 343, 393-395, 436; II, 206;
III, 168, 164, 186, 343; jefuiesc, I,
383-384 ;La Foegani, II, 171 ; la Secu, III,
175- 177
Volintiru Ion, III, 196.
vornicie, vinzare de, III, 87.
Vorontov, conte, III, 362.
Vorvoreanu, II, 138.
VRABETI (jud. Dolj), III, 283.
Vrana Teodosie, III, 355, 408.
Vranas, negustor, I, 111.
VRANCEA, II, 125.
Vuca bairactarul, de la Plitule, III, 69.
Vulpe Dobre, III, 348-350.
Vulturesco Aleco, in slujba Adunäril noro-
dului, I, 362.
Vulturescu C., serdar, II, 28.
VULTURE$TI, II, 28.
Vusul, efendi, II, 320.
Wittgenstein Petr Hristianovici, comandant
al armatei a II-a ruse, I, 303, 323, 329,
365, 422, 430; II, 305, 309; primegte
 copii dupà jelbile boierilor, I, 378, 379;
II, 240.
Wolf, starostele suditilor austrieci din Bacilli,
II, 215.
X Zidar Mihai, III, 247.
Xenocratis Atanasie, II, 240; III, 181.
Xenofon, III, 27.
Y Zmeu Licsandru, rob, III, 144.
Ypsilanti, v. Ipsilanti, II, 32.
ZAGORA - I - ATIC (Eschi Zagora, Stara
Zagora), oras in Bulgaria, III, 270.
zaherea, III, 123.
Zaimin Husain, aga, II, 315-316.
Zamfir, cojocar, III, 300.
Zamfir, fost judet al orasului Pitesti, III,
424-425.
Zamfira, v. FIRINCA, fosta sotie a lui Dumi-
trache, III, 188.
Zamfiracbi, ispravnic la Carnet, I, 70.
ZANTE, III, 28.
zapcii, I, 282; III, 87.
zaporojeni, II, 287, 305.
Zas, in relatii cu Hagi Ianus, I, 68.
zavera, III, 337.
www.dacoromanica.ro
Zfirnescu Ion, II, 37.
Zitreanu Costandin, stolnic, III, 343.
ZAtreanu DincA, medelnicer, I, 340; vAtaf,
377.
ZA.VIDENI (jud. Vilcea), II, 102.
Zit-VOENI (jud. Vilcea), II, 37.
Ziencenco, procuror al tinutului Hotin, III,
361.
Zimen, I, 399.
ZIMNICEA, I, 420; II, 56; III, 23.
ZlAtäreanu, v. Romano, arhimandrit.
Zoican Lupu, I, 59.
Zoican Nicolae, negustor din Balta. A jlicut
negot in asociatie ca Tudor Vladimirescu
§i l-a ajutat la stringerea pandurilor din
judelele Gorj qi iVIeltedinti, la inceputul
rciscoalei. Negustor, I, 59, 62, 88, 89,
92, 93, 109; III, 66, 430; primeste scri-
sori de la T. Vladimirescu, I, 75, 190,
191; datoreazil bani lui T. Vladimirescu,
I, 70-71; martor, I, 164; IH, 192; sA
achite niste bani la Rusava, II, 138.
Zoitä, cojocAreasa, III, 332.
ZORETI Buzilu), III, 249.
Zota (Zotea) (Zotu), luptä cu turcii la Coral,
65-67; a pus foc caselor, III, 69-70;
omoari pe Simion ovreiul, III, 68.
Zata, de la Surcecuta, i s-au luat caii, I, 284.
Zotos, II, 281.
zurba, II, 317, 436.
zurbagiu, I, 246.
zurballc, II, 80.
 Redactor de carte: lonas Sarah
Dog la cules 14.01. 1960. Bun de tipar 29.06. 1960. Tiraj 900 ex.
Hirtie semivelina 65 g. m1. Format 16170 x 100. Coli editoriale:
44,70. Coli de tipar 34,12. A 02055. 1959. Indicele de clasificare pentris
biblioteci mari: 9(498) (001-12). Indicele de clasificare pentru biblioteci
mid; 9(R).
Tiparul executat sub com. nr. 70 la intreprinderea poligraficit nr. 4
Calea Serban Vocla, nr. 133-135, Bucuresti, R.P.R.

www.dacoromanica.ro
 ERATA
Pag.: rindul : In loe de : se va citi : din vine:
7 11 dejos iunie iulie autorului
8 14 de sus inceputul lunii 1822 inceputul lunii august
1822 autorului
12 20 de sus si i s-au restituit si nu i s-au restituit autorului
45 18 dejos meherier mehergher autorului
127 6 dejos 9 iulie 1822 1 itilie 1822 autorului
132 12 de sus 'E[d.nce.se] 'E[oxeYrottrc.1 tipografiei
191 8 dejos 1822 1122 autonilui
288 5 de sus Girbovita Girnita autorului
304 7 dejos i s-au restituit si nu i s-au restituit autonilu
447 4 dejos arlonxy pymbnianix « Banaxmoht Ka3ax-
tca3axoso CKOM nonny Editurii
450 3 de jos ceoemy Bcenanmo AoroBopy Editurii
451 4 de sus saunanTs ce6n OTCT8HB81% CB014 npaBa Editurii
476 2 de sus o65l3akmocTeit gonmarocreft Editurii
476 9 dejos ~La 1110M1 autorului
477 16 de sus H1OJIFI aBrycTa autonilui
481 22 de sus MTO 6bLMR MTO He6b1.7111 autorului
493 23 de sus parodie, imitatie bucatil de stofii de legat
in jurul capului; paro-
die, imitatie autorului
500 25 de sus Blidesti v. Blidesti Blijdesti v. Blajdesti autorului
506 8 dejos cioslä cislii Editurii
518 32 de sus in Bulgaria In jud. Mehedinti autorului
527 1 dejos in 1820. in 1829, I, 165, 176 autorului
Riscoala din 1821, vol. III.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro