ARHONDOLOGIA MOLDOVEI

Importanta publicatiunii de fata sa vede de

La sine. In acest timp, clad e aa de viii interesul de a sti eft de matte despre trecutul nostru,
cartea de fata e bine venita. Ea ne spune matte
aminuntim1 despre clasa boeteasca, asa cum a
vault o, simtit-o i apreciat-o antorul manuseriptu.1uf, paharnieul C. ion. Nu sint 50 de aril', de
duct s-au clesfiintat pronomille de elasa si totusi
foarte piAme stim nof cesti tinerf despre trecutul
dlasel boeresli.

In virtejul

ce a apueat tara

noastra spre reforme, am ajuns a nu ne mai eanoast-3; si aceasta e asa de adevarat, cii eetind.
acest manuscript, vechni numal de 35 de arif,
pare ca cetesti d.e o societate alta de eft cea romIneasca ; asa oe tare s-au schiinbat lacrurile.
V. Alexandri In Viata lui C. Negruzzi", a des
ens clasa boereasea ca manifestare d.e strad.a, ea
raporturi oficiale, ea erarhie sociala ; .Pah. C
ion vorbeste tot de aceastiti clasa, dar ca origina, ca fire. Until sa complecteaza prin altul si
tericiti sintem eg, putem spune astAzI de boeril
.

din Moldova, care li-I obirsia, care li-T firea.

Gratie organizarii Statului Romin din tre cut
-istoria Moldovei de la interneierea sa ping, am nu
e de eit povestirea intrigilor ii actelor de slu,.garnicie, sAvirite d.e boerf in curs de 500 de ant

Cronicaril, boeri de rasa, amintese cu fala

det

ii
bocrI, stilpfl, Ora, povestind si cele mai mici in-trige tesute de boor): contra domnului.
Intreaga istorie o e ping acumii, a Nioldovei, sn .
refera numai la down, la curtea sa si la curtenif
sill, ea si cum intreaga istorie, a until popor s
rezumii intr-uu om, fie acela chiar uns a lui ll-zet.
Alaturea de domn, erat boerii, pepiniera, din care

sa preparat aspirantii la domnie prin intrige,

trAduir

coruptiune.

E unica in felul su istoria acestei (lase, care

n-a lipsit de.asi avea poetii sil, croniearil sra,
adoraioril stii. Si clad te uiti MAI de aproape
din ce elemente era constituita, care at fost taptele

pin care s-a ilustrat, te miri de uncle atita cinste

si vaza!

Puil prin conditiuni sociale, de a da mina cn asupritorii, totcleauna at gravrtat catra strint, i putin
a lipsit de nu s.a turcit, gratie altor cauze, iar
nu put.ntt-i de conservare a neamului 1, clasa.
avuta 10 mentine nationalitatea, ci prostimea, tA-

ranimea. Interesele celor avuti mai de graba sttimpac eu asupritorii de eit eu asupritii. Asa in
Transilvania nobilimea Romintt s-a maghiarizat,
in Bulgaria si Serbia s-a tureit ; iar la noi a osci-lat in toate partile, unii 8-ail Turcit, a1ii s-at.
filcut Po lont, aWi Rusl, dupa tiropurl

impre-

ju

In trawl salt clasa boereasca s-a primenit in .

tru una. Nlica i restrinsa la inceput s-a inmul-

tit mai apoi prin nada domnulut. in a afro mi

ng statea putinta de a inalta sag scobori din
treapta boeriilor pe ori ce boer. Clad cetim lista
boerilor din secl. XV- a ne gasim in plina influentrt slavona ; pare ca, Moldova e un colt dirt,
marea Rusie,

i totusi aceia

aft

fost emit' lui .

tefan eel Mare, de care s-at invrednicit croni,

emit i rapsozii, cum zice Emine8eu. Familiileboeresti. care at fo,t in cele dintait trepte sociale
in suta a XV. a, incep a didea in suta a XVI-a,
cfnd alte nume apar pe arena politicg, Fie-care

ILI

avnt ideile sale si oamenii saT ; ne

convingem de aceata usor inspectind lista bo-

Feeul th.at.

erilo..,2r, asa cum am intocmit o la finele vol. XVIII

din Uricar.
Clasa ()creased era lesne primitoare de elemente non. IndatA ce influentele joliice srt,
schimbaU, in urma unor intimplarf extetioare,
boerh erag eel( intra eat e iT schimban tactica.
Cum incepe a ea' simti influenta greaci In
tarile romine, prin nutnirea direetrt de eatrti,
Poarta, a domnilor Greci, boeriT pentru a-si apa,ta gratiile noilor domni deseltideart familiile lor
la loi renegath i astfel ingrosag clasa lor -cu
urn puternic element strain ; pun aceasta s- a ajuns
ca in secolul al XVI I si jumAtatea intAia a

secolului al XIX-lea clasa boereasei din Moldova era plinA de greet; in secolul al XV-lea
Moldova dadea aspectul unel provinch Slavone,
acura in secolul al XVIII-lea pare ca-T 0
provincie GreceascA, asa de tare s-ag impestritat familnle *).
Paharnicul C. Sion vorbeste despre boerT asa
cum i-a apucat el, eind nu- sl bazag boeria pe
o fapta ilustra, sari pe o traditiune familiara, ci

pe sume enorme de banT, sag pe alte fapte adesa orT necinst:te.

SA schimbase acum lucrurile. DomniT intinsese

dreptul ce-I aveag de a da rangarile pe o scara

mai mare. Erag anumiti telah i samsarT, care
traficart titlurile de nobleta, in schimbul unor

surne ad. se-orT fabuloase. Ajunsese lucrurile la

aceasta ca boeria era o belea. o l'acoste pe tara.,
din care nu profita de cit domnul.
*). NOTA. Facind o socoteala a numelor de lamilie
dupa origina, iata, cam care e raportul. Din 700 de familit,
cite cuprinde manuscriptul de rata, 400 sint romine, mazili

rizesi, 200 sint de origina greaca, de cea mai rea specie 60 do origin bulgara, si 40 de alte neamuri : Airneia,
Jdani, 1a1ien, emp, Arnauji, TatarT, Lipoveni, Lehi,
Frantuji, etc. Fatti cu aceasta socoteala versurile lui Fminescu sint pline de adevar, ci co' ce ne stapinesc pe not
azi sint Greeotel en ruts guNire, Bulgdroi eu ceafe groaset.
ei

IV

Faptele de natura aeeasta slot nenumarate in

manuseriptul de fap.
Autorul, pilIlarnicul Constantin Sion apreciaza pe

boeri ea Romin, ce tine la tara lui, i deplinge ea

un alter Ieremia pe ruinele boerismului, decazut ci
festelit prin nenumrtratif placintari, care isi agonisati pitace de boerie in schimbul unor sume de
bani.

Autorul poarta o ur neimpacata Greeilor,

euvintele cele mai urite le spune la adresa lor,
mai la fie-care rind.

Pe lingti acestea autorul nu vita a ne aminti si de

moralitatea acestel clase. E cunoseut ert coruptiunea moravurilor e mai mare si mai conscienta.
in elasele de sus de cit in cele de jos. Dacl
raporturile sociale dintre tarani, multe nu sint

morale, adesa aceasta apreciare o dam din punctul de vedere al legilor, iar nu a cercului lor de
Tiata. Prin cele ce ne spune autorul manuseriptului de fata sii adauga inch' o nota, la. distrabalarea moraill a a cestei clase privilegiate ;
cetitorul va yeti la fie-care pas cuvintele triviale
prin care sa aratrt aceasta.
Am gresi daca am zice ea de oare ee clasa
boereascit era foarte coruptii ea moravuri sociale,
apoi merita soarta ceat avat-o : clesjiintarea sa ;

dar daca Ia aceasta

aditiugain coruptiunea de

moravuri politice, vorn fi in tot dreptul de a zice

,ca era cu neputinta de a mai trci Ca clasa ; s.
prea invechise ; era putreda acum.
Nu piere o tara, nu piere o clasa sociala numat prin coruptiunea raporturilor conjugate ; peirea vine totdeauna prin coruptiunea politica.
Peirea to prin tine lstraele ! am putea zice si
noi de clasa boereascii.
=.1.11.a

Manuscriptul.

Manu-criptul e un gros volum

in octavo, din hirtie de diferite colon. Sa expli-

CA aceasta prin faptul Ca, autorul culegind notitele

de diferite fawiliT in rastimpurT deosebite a re-

dactat acele notite pe ce hirtie i-a aunt la in&mina ; de aio i nepotrivirea in scriere ; pe
alocurea deasa i mArtinta, pe alocurea rara si mare;

dar tot aceiao mina peste tot. Prin ce imprejurArT, nu stim, de-a trecut acest manuscript in
Sk
posesiunea domnulur D. C. St
care cu deosebit interes 1- a inminat domnului
Th, Codrescu. D-sa ca buchinist recunoscut a
crezut ca, e bine de-a tipAri i iatA, prin ce imprejurArT manuscriptul vede azi lumina tiparuluT.

Uit a spune cA manusci iptul asa cum e azY

i cusut s
datoreste Fb. Ara'inesen
Conon, in a carta minA s afla prin 1887, cum
aratA o notip, pusa la urmA.
Filele nu sint numerotate dar slat, ca la 250,

orinduit

III
Data. Pah, Sion a scris in timp mai bine de
10 anT, de pe la 1844 pinA dupg, 1856 ; nic'airT
n-aminteste de Unire, din contra aminteste de alegerele pentru divanul Ad.hoc.

Ma la pag. 87 vorbind de Meletie

N1itropoli-

tul spune cA, Episcop de Roman era (Iherasim.

NoT tim ca Gherasim a pAstorit pinA, la 1844.

Grosul 1-a scris in 1852 prin Februar. cum singur spune in multe, locurT (pag. 95, 15., 161,
182, 201, 232); unele nume le-att scris dupA
1856 ; asa child vorbeste de Dodun spune oh 1-a
a du s domnul Ia 1856.

Pah C. Sion nefiind in slujbe supt Sturza

ei

Gr. A. Ghica, s-a indeletnicit cu ad unarea de

notite despre familiile boerestI, tocmai in timpul
chid a fAurit j falsul izvod a lui Chau.
*). NOTA. Dupa comunicarea D-lul Gli. Sion poetul,
pah. Constantin Sion a murit inainte de unire, cam pe
la 1858.

VI
In studiul nostril Epilogal izodului lui Cleinc'eu"

(Ur. XVII), am arlitat crt Izvodul s-a faurit intre 1845 si 1856, dupa ce sa aleatuise documentele false Sionesti intre 1838 si 1845. Atit documentele eft si Izvodul lui Cldnriu spun acelasi
lucru ca i manusciiptul de fata. Si naste intrebarea : Izvodul mi Cland sa publiezt in 1856,

si sa zice ea era de en4m1 Oat. Acest Izvod

spunind in Epilog ceea ce spun si d.ocumentele
Sionesti, uumeazrt ca autorul a fost acetasi. Mai

mult incd. Intrebuintarea ce face pah. C. Sion

In manuscriptul de fata de acest Izvod inainte
Inca de a sa publica arata at el si numai el e
autorul vadit al acestui fals isvod.
ii inchipuia istetul plastograf Lie documente cLI
creindu-si pentru neamul lui o genealogie fantastica, i faurind. un sir de documente false. cum
si lungul izvod al lui Cann, nu va veni vremea,
clad si vor afla toate itele i nrzicile lui. Astazi
gratie publicrtrii acestui manuscript putern sti
in mod detinitiv cii C. Sion dus de interesul de
a-st mani neamul, en scopul de a-si viri eopiii sai
in scoala de cadeti din Petersburg, a planuit Inca'
din 1S38, o aerie de falsuri documentale, pe care
pentru a le da aer de veritate le-a posliduit prin
judecatoride rte atunci.

poi s-a pus si a seris

fzvodul lui Clinan, opera indrizneata, dar bicis

nica ca executare; dupd 10 ant de muncrt a ga sit ne laudgrosul de Boldur de 1-a tiparit pd
cheltuiala sa, sigur in sehimbul unet grase plati.
Asaki a luat lucrul de bun ; si am putea banui
o intelegere rusinoasa. Iar Gh. Saulescul, primal
filolog romin, in entu.:iazmul lui 1-a luat ea
marfa bund tocmai pentru ca. era primul filolog.
C. Sion, care taureste Izvodul lui Clanati e eel
dinWil, care sa folosere de dinsul ii eitgaza ca
text istoric, ertutind a dovedi un fals prin alt
fals. Legenda dar a unei republici la Birlad, a
Uflel intrunirt a mosnenilor la Iasi dupa retragerea

legiunilor eraii idei, ce incoltise in capul lui 0

vII.
Sion Inca de pe la 183'3, mai ales in urma pt.

Hronicului lui D. Cantemir In 1836.

C. Sion era singurul ennoseator pe vremea sa
de toate numele de boeri, proba manuscriptul
de fat, dar el nu cunostea de cit Arhondologia
Moldovel din secolul XVIII si XIX ; ici pe colea ciiteva nume de boeri mai veeln, despre care
inert nu spune maT nimie. Aceasta ne explica colosala gn-salit comis de a pune pe boerit, cari ii
intilnim numai de la secolul al XVII-lea, in coace
figurind pe vremea lui Bogdan si Ajar pe la 274
dupa Cristos. Nict nu putea face altfel Inert nu
sa publiease pana la 1656 mai nimie din vechire
documente a secolului al XV si XVI. Afara de
Arhiva Roneaui i Magazinul istoric pentru
Dacia" nu gasim alta publiLatiune istorica. Incepuse a aparea LTricariul inca din 1652, dar do cumentele din el eraa mai mult politice si din
secolul al XVIIlea. In lipsa acestora s- a multamit cu citeva notite, ce va fi eapatat prin documentele partiale cetite de el si lipsit de (int ce
spirit critic, a turnat en grarnada de la dinsul

blicAriT

pentru a umplea intreg izvodul lui Clanau en

.nume noua de boeri.

Sa naste o intrebare : Era cu putinta ea tocmaf
pe acea vreme srl fie plastograti de documente,
and. onnostintele istorice eraa slabe, i cum zic
unit, niei interesul asa mare? Faptele ne spun ca. da.
Practica serisului cu sloviT veche era generala pa-

na la P.fitt ; azi e 0 specialitate ; stapini pe instrumentul de scris, lesne pntea un indraznet ca.
C. Sion sa faureasea aete false, filra a fi impedicat de lipsa de cunostinti istoriee, de oare ce
interesul era foarte mare Si nu era numai antorul nustru in aceasta categorie. Cine ceteste actele vechi e deprins en faptul de a vedea ea sa
prezentatt Ia judecriti acte false in adins faeute
,pentru a dovedi ceva, ce nu era drept. Nu a-

rare oil la judecata sa proba falsitatea acelor

,.doeumente

esati ca rasufiate, strapungindu-le

-VIII

la mijloe ca semn ct sint rAle. Cite insa dim

aseminea acte false nu erau luate ea adevurate
si sa ehstigati dupa ele mosii intregi, s desmosteneat razrisT de razAsiile lor ! latA on exemplu

pe care singur pall. C. Sion il povesteste, fila 306 ;

Romascu gasind pe niste plastoyraft, numitl Chitiga si rotachi CapAtina, a facut teluri de doeumente, tft-au ltit rAasiile in mai multe mosii
la tinutul Tutovei, apoi nemultamindu.sa en atita

au poinit proces eu manAstirea Frumoasa, Sf.

loan Guru, de aur, Galata si CetAtuia ca Ele ia
mosiile, ce de sute de anl le ati de la etitorillor.
Chiar pe supt manAstire cerea en riite documente de el fAcute sa ia mai jumAtate Iasul de

la Curte la vale pAnti. in 8ocola j 'Ana la cerdacul lui Ferent, peste 3000 de case. Aceasta

s-au dovedit plastozrafie, s-ati prins pe plasto .rali,

s-ati inch's la temnitti i s-ati teimes la groapa Ocnel
pe mosul sil stoln. Eni, pe Chitiga I i pe LApAtinA.
Iar Gh. Romascu a settpat, a umblat tugar vre-o doT
ani i venind ostile Ruslisti la 1828 s-au schimbat
oarmuirea si el au rAmas farri, pedeapsa. Cu-

toate acestea el insa cu documente de a lui Capritina si a lui Chitiga s-au jaluit, a luat wulime de pamint si mai ales pe la 1836 avind si
tin frate Iordaki si mai vrednic de cit el si fiind holteiti s-au incuscrit cu Mihai VodA, luind o
fata a until ban seirlat Plitos, eiocotti de a domnuluI; 1-att Meat stirdAr i sames Tutovel, prim

care a capMat iarT agiutor, si a astigat toate

procesele ba 'Inca si mil" de samavolnicii a sit-virsit i toate ati rAmas bune si in folosul lor".
Pah. C. ision nu uith' a spune toate peripetiile
acestul fapt. Era dar o direi adineA, si maven a

sA teme autorul nostru ea va fi prins si el. El

cauta a proba nobleta neamulul sttit stabilind 43geneaologie mareata, prin care sA inrudea cii
toate familiile mail din taxa.. Aici era mai gret,
(le prins si numai azT abia putem spune ceva.

IX_

Icr
Familia Sion. Am avut ocazrunea a mai scrie
asupra acestel familii o monografie, publicata in
ziarul Rominul din 1867 (Maiti-Iunie). Revenim
asupra celor zise acolo spre a complecta si in.
drepta unele date. In 1867 nii sa cunostea manuscriptul de fatg ; tot insit ceea ce ne spune el,
stiam din alt izvor, pe care 1-am numit notita
Sioneasa Ea consuna in totul cu manuscriptul
de fata ceea ce arata ca intre membrh famtliei
Sion umbla ca bung genealogia fantastieg nascocita de C. Sion, frtt a sti toti de existenta acestuT manuscript. Poetul Gh. Sion in uvPnir`i
Contemporane voeste a arata crt traditiunea familief Sion e legata de legenda unul loc de la Co-

sasti; lucru neadevarat, de oare ce legenda ne-o spu-

ne o serie de documente faurite intre l838-18-I5,.

gi dacti sa spune vre-o legendrt de Cosgsti, sigur ca ea va Ii fost ntiscocita, tot de C. Sion,
mosul d-lui Gh. Sion poetul.
Familia Sion e orig:narrt din satul I osasti, judetul Vasluiului, in vechime al Tutovei, unde gasim ca rrtzesT veal' pe bgtrinul Ionacn Coeiseul,
singurul aratat pe cale documentalg de toate spitele

razesesti.

Ionascu

Costiscul

forma ba-

totT

Sionesth arg..

trinul de prtmint dupa care

raztisii in Costisti si prin imprejurimi. Dar eine

era 1onascu CoOseul ? Sigur un razgs ea toti razaaii, fara titlu; om simplu, care tinea la razasia.

lui, fara alta .pretentiune de om mare sag familieilustra. Urmash' acestuia, traitors in secolul al
XIX, in ambitiunea de a fi scoboritori din neam
mare, nu s-at multamit cu Ionasca Cosascul ca
stramos, ci a nascocit aceastrt legendg c. pe vre-

mea luf Stefan eel Mare, Demir fiul hanului de

la Crhn, supg.rindu-sa pe tatgl salt din cauza u
neT validele din harem, a lugit in Moldova ii
intrind in oaste la 1462 s-a purtat voiniceste, a.
atras atentiunea hiT Vodg, 1-att facut 'portar de-

X
Suceava, apoi spatar si In urma vornic Wit de

numele Dragos, si 1-a

insurat cu Dahina, fata mT Oana visternicul, care
jos, 1-a botezat

era cumnat cu Stefan Voda. Din acest Drago$,

s-a nscut unul Dumitraro parcalab Hotinulut,
care a tinut in citsatorie pe Dumitra fata lui
Petrea Clanttu spMariul. Dumitrascu a naseut pe
lonarn Coeiscul.

Iata. dar o genealogie destul de bine injghebath. Razasul dm Cositstt avea ca mos pe Petrea
Chinau i strmos pe Stefan cel Mare, pe lnga
ca, sit scobora in linie dreapta din harml de la
Lrim.

Si cind ne gindim pentru ce motive s-a nitscocit aceasta genealogie, ne prinde mirarea ! Anume pentru a ctipata dreptul de a-st trimete
copiil la Petersburg in scoala de cadett, uncle
nu intrail de cit fijI de boert.
Dar srt vedem intru cit e aproape de adevar
aceasta injghebare genealogica.

enirea in Moldova a unui Demir de

(originil) tatar e o purti fantasmagorie.

corenie

Modal

cum motiveazil fuga e demna de roman, nu de

istorie. Dar pah. J. Sion spune cTt el a venit in
146'2 si c s-a infatisat la hatmanul ,5'endrea. In
lista boerilor (v. liricar XVIII ad linem) cetim

ct ,5endrea apare ea portar de Suceava abia In

6987 (1479) Sept. 2 1 si tine portaria de Suceava
prdIrt in 6989 Iuli 8, cnd moare. Acest Sendrea
era cumnat lui Stefan Voda. icY vorba dar ea
in 1462 srt fi fost portar de Suceava Sendrea.
Fugarul de Demir intra in oaste ; sti poarta

voinice$te, $i ne spune C. Sion ert perind hatmanul intr-o luptrt cu Muntenit, l'emir att luat
in pripa comanda si a invins ; pentru aceastit
faptil Stefan Voda 1-a facut capitan de jo talon ;
apot In rizboiul cu Lesii iar s-a purtat voiniceste
si atuneT oblicindu-1 (aflandu-1) Stefan Voda cine-1
1-a botezat si 1-a pus numele de Dragob facin

XI
du-1 portar mare de Euceava, apoT spatar si in
fine vornic.
Cite euvinte atP ea neadevrtruri.

Sendrea moar?, in 0989 (1481) in lupta de la

Rimnic ; iar ritzboiul cu Lesii a fost in 7005 (1497);

ar urma dar ct duprt 7005 sa petre cut scena cu

botezul lui Demir in Dragos, dupa care apoT a
tost ridicat la boerie Nu stia paharnicul Sion
ca jan putea fi cineva inUii portar mare de SuapoT sprttar ; spatarul era mai mic ea
ceava
i

portarul.

Apo):

ne arata,

doeumentele

pe un

Draqos spatar in 6992 (14,4) i vornic mare intre

6995-6999 (148 1491), decT en mult inainte

de 1497, adeert de rrtzboiul de la codrii CozmiDar ce-I priveafl datele pe plrizmuitorul

nostru ! S-a inselat si asupra familieT lui Dragos.
Pe cit sit tie acest Dragos era din familia Boa,
si nu cred crt tocmai aceasta familie de Bou sa,

, nuluy.

fie tAtilrascsa.

0 data plrizmuita intreaga actiune nu ne mint

dacrt si mai inainte vom gasi tot gre;.alit. Auto rul sdrea din lac in put. Acest Dragov Bou spune crt a luat in crtsrttorie pe Dahina fata vinti
Oana, visternicul, cumnat lui Vod.t. Intre visternicii lui Stefan eel Mare, nu grtsim pe nicT
unul Oand, ei pe acestia Stanimir 1457-1459,
luga 1459-1479 ; Kiracola 1480-1487 ; Boidur
1487-1491 ; Isac 1491-1513. 5i apol acest Oand
nu putea fi om de rind, dact era cumnat lui

Voda. Dar s-a inselat autorul. Not stim cit 5endrea era cumnat cu Stefan cel Mare si pnin
o gresalrt de, condeit C. Sion a pus pe acest Oami, care apare prin documente ca vornic de Suceava prin 1406, decT cc mult mai inainte. Oala
Alt Oanei Ii gaisim ea parcalab de
era Ioan.
Belgrad in 1480 si 1481 *).
.

'

*).

NOTA. Alaturea de Cosasti e Valea Oanei. Proautorul plecind de aicl a tnighebat tout& aceasta,

.istorie, pentru a explica denumirea topografics de la coo$y

XII
Urrneaza din cele spuse ea toata aceast lega-tura de fapte e neadevarata, cact oamemi pus1
ea autori nu sint doveditI prin documente, tar
actiunea e romantica.
Ma: departe. i s spune ea tiul lui Drag.-1 a
fost unul Durnitrqeo parcalab Hotinului si ginere liii Petrea LIrtaati spatariul, pe a earuf fata Du
Acest fapt 1-a
m tra, o tinea in ertsatorie.
trecut si in izvodul luT danau. uncle zice :
apuerd Dragos vornic care hiind tritarescu Soltan
nu'l plou priceape cear hi, si htinl en mine neamostnie de pe Pittiso Dumitrqco ginere-meli".

In lista parcalabilor nu grisim pe aceast vreme pe vre-un Ilumitrascu parcalab de Hotin. asa-.
ea si aceasta a doua generatiune anterioara hit
Ionasco Cosescul e pura nascocire, careia pen--

tru a-T da aerul de veritate a trecut o in toate

documentele false. (V. Uricar XVII doc. Sionest1 )72-390).
Treeind la a treia generatiune vedem ea pane
pe lonavo Cosescul crt ia in casatorie pe C ,trind
fata lui Iosif Veverita postelnic. Documentele
false ne spun din contra ca a hint in casatorie
pe Catrina fata vel log. &Van Boq. Legatura de
inrudire cu familia lui Veveritrt post. e intentionat fileutrt,

awl in istorisirea

origineT

familiey.

Sturza arata ci supt Lapusneanul, ornorit find.

Veveritii, pe doamna lui

a dat-o Voda dupa,

Sturza, ce era simplu curtean de a lui Veveritrt:

Din a cel Sturza s a tras domnii Ion Sandu
Sturza i Mihai Sturza (1821-1849) ; era dar o-mindrie pentru pabarnicul C. Sion de a spune
eti unul din strrtmosii sAi a tinut pe fata lui Veverita postelnicul, care venea fata vitrigrt Jui
Sturza, stranaoul domnilor de mai apoi.
Grandornania familiei nu sri, opretti aiei. Ionasco...

paharnicul a avut ca trate pe Avraam visternicub din care sa trag domnii Cantimiresti. Alta
inrudire mare faptuitrt intr-o noapte de meditatie
printr-o azvirlitura de condelti. Nicrtirea In,
.

genealogia C antemir. stilor nu gasim arnintit de

vre-un Avraani i apol lid intro boerii Wit nix

gasim pe Avraam visternicul.
Fiul lui Ionasco pah. Rashoian stolnie zice ca
-ar fi tinut in casatorie pa Maria fata lui Moisi
Moghila ; iar

nepotrivire en cele ce spune in

doc. false. unde zice eri a tinut in casatorie pe

Maria domnita lui Petru Nroda Mircea. Iar inrudire cu familiile marl, fie familia Movileasca
.sati a lui Mircea Ceobanul !

ARA inrudire a fost cu familia Dabija, anume

e Andreica pah. a tinut in crisatorie pe Irina
soya lui Istrati Dabija !
In definitiv intreaga genealog:e e impestritatA cu

inrudiri de tamiliT marT. Cred ca C. Sion a pro

cedat astfel : aviud supt oaf genealogia razailor facuta in 1801 a implut acea spitA cu toate aceste fantazrnagoriT, Wind pe bieii urmasi aT lui
Ionaseo Cosascul ca umblati in stArostie dupa

fete de neam mare, pe cind ei sAraciT abla 1st

vedeati de pacatele i nevoile lor. Asa. patasc
stramosii cand neputilor le-ad intrat nebuneala
la cap !
Singurul stramo despre care

stim date si-

gure a fost Toader Sion, care a naseut pe lotdada Sion bas ceaus, tan] pah. C. Sion.
lordaki Sion (1738-1812) a tinut in cAsMorie
pe Ecaterina fata lui Toader Danu. 8-a insurat
in 1787, cum arata izvodul de zi_stre, i o serisoare de la cuninatul sad Enaki spat. din 1824
August 22, prin care adevereste ct Toader Danu
a dat zestre fetei sale Catrina 3 OM din Nadisa, BosotenT i S:troWT.
Iordaki Sion a avut 6 ficiorT : Antohi spatar,
lenges pah., Neculai ban, CoRtachi pah. Costantin

pah., autorul,

Toader sardarul. Cel mai mare

-era Antohi, nAscut la anul dupa cAsAtorie. in 1787,

Decenavrie, dupa cum singur ne spune intr-o no.

tita pe o carte : La 1806 Lai 19, avind 18 ani,

XIV
;4i, 8 luni de la nagerea moll ea ajutorvl mi Dun
nezeii am pus briciul pe barbei", ett
Antonius natus
Sionis vocatus.
Dacii acum intre fie-care copil am pune 2 an'',
ar veni crt C. Sion pabarnicul, al 2 lea copil cu
acelao nume la pririnti, s-a nitscut pe la 1795.
(Jopiif lut Iordaki Sion s att asatorit precum
tirmeazii :

a). Antohi Sion a luat pe Mitrioara fata pitarulut D. Cozoni din Tirgu Ocna, in 1811. Prin
actastit ciisittorie Antohi Sion venea cumnat cu vor

nicul Vasile Alexandri, tattil liti V. Alexandri Pc

etul, de oare-ce vornicul V. Alexandri tinea in at..
siltorie pe Elencu, alth" fatil, a lui Cozoni. Amintim cii,

vornicul V. Alexandri sit chema V _Mihail 5i ea

a luat nurnele de Alexandr;, dupit stripinul sati

(v. pag. 7).

b). Ionilft Sion pah. a tinut pe Friisina Schina
una din domnisoarele de onoare a lui M. Sutu.
El s-a insurat in 1820. Din el sit trage domnul
Gh. t ion poetul, care a si scris in Suveniri ConOmporane, toate peripetiile faminel sale.
c). Neculai Sion h.n s a insurat cu. Meirioara

fata lui Gh. Sarban de la Macsineni, Covurlui,,

un descendinte din Movilestt

d). Costachi Sion pah. a tinut pe Casandra

fata stoln. Gu. Mitrea.

e). Cwtantin Sion puh, autorul manuscriptului
de fatg, s-a insurat cu Efrosina, lata banuluT

Toma Stamatin, alt descendinte din Movilesa.

Cum vedem, din singur lordachi Sion, fami,ia
s-a ramificat asa de tare crt membrit familie
Sion azi dupii, a generatiunI sit ridica la o sumit respectabillt.

Pah. C. Sion a plecat prin inductiune. Prin,

faptul di el si fratele sAn, tineati fete ritzlete din
familia Movilestilor, apoi a cautat a inrudi i pestrAmosii lor cu MovilestiT, si cum am vitzut cu._

XV

alte fmiliT domnitoare, crezind ca. scuza prin

acestea decaderea familiilor veeln bo eresti.

In studiul nostru asupra familiel Sionest (v.

Romiinul 1b87). ne- am ocupat special de Antohi

Sion. Acum cauttim a stringe cite-va date de

C. Sion pah. autorul acestui manuscript ; asa cum
el ni leau dat razlet in cartea sa.
Pah. C. Sion povesteste despre hoeri, el find
centrul in jurul crtruia sa invirt too.. Parerea
ce-si da de oament. atirnrt de la raportul ce 1-ati
avut el' en dinsul ; care 1-ati piscat ceva- ceva in
via-ta, IT pisca si el prin condeik i amarciunea
lui e asa de mare pe aloeurea el nu truta nimic, fie iudi, fie prietin, fie dornn sall fata
boereasca.

Nscut pe la 1795 el sit a fault studiile in Iasi,

luat de tinrir i crescut in casa lui Th. Paladi.
Cunoastea bine limha greack proba ciui1e si ma-

nuscriptele din Arhiva Sioneasek La 1821, pe

vremea Eteristilor el ramlne in Iasi, si ducindu-sa la Braila eu opt Tura scapatl de el din
mina Volintirilor Grea, aIi Pasa II rindueste
sit pue ispravnid pe la Onuturi, eind i pune
pe Ion Andro ispravnic la Roman (pag. 2 , pe
Gb. Goian ispravnic la Falciti (pag. 66), pe N.
Manta si C. Drosu ispravniel la Cirligatura (pag.

92). In 1822 e scriitor in visterie Ia o masa, en

D. Codreanu, cu Th. Carp serdariul i cu Manoil
Gavril spatar (pag. 105). La 124 e rinduit sti
urnble cu potira prin taxa de jos impreunh, en
Plesnila (pag. 274).

La 1828 il vedem pe la satul Lisca Tot in

acel an lntrind Eusit in tairt C. Sion e trimis.
in greaua slujbei(!) de ceau sll &tea eirduri de
vite in spre Balcani. La 1829 e randuit de Joltubin staroste de Putna, dar e scos indatrt si ra. mine ca same si ingrijitor spitalulul ostrtssc,
care avea vreo 1500 bolnavi, mai ales din calm&
ciumei, care bAntuea pe atunel Ora. In 183l e
dus pe sus cu fratele saA in Bueuresti, din canzA,

XVI
ea faceatt parte dintre boeriT nemulOmiti. In

Memoride GrafuluT Kisselef, (Tom. I pag 365, S.

Petersburg 188z). iata ee cetim : Deja mai ina131 1 in Moldova sa vedea o ne-

inle S April

multemire contra administratiei Rusesti in aplica-

-rea boerilor la intrigi. Din ac-ste cauze Jeltuhin

era dator alunge din principate pe Mitropolitul tarii i pe infiuentul coer Roznovanu. Cind
-s-a facia cunoscut mai mult sag mai putin proTunerile comisiuneT, care elabora revlementul organic, aceste propozitiuni a provocat nemultemirT generale printre boeriT de clasele de mai

jos, a caror numar sporise prin ultimul decret

-domnesc.

La inceputul lui lanuar 1631 s- a list gasit in

IaT cateva exemplare de proclamatiunT revoluOonare. Banuele cazura asupra boeruluT de clasa

a lI-a Spatarul Sion; din birtiile gasite la dinsul

s-a descoperit

corespundenta, din care sit

vede o mare neliniste a boerilor de clasa a 2-a

s-a 3-a, din eauza privilegiilor to-Teri-lute prin noul

reglement, cum i proectul de a sg convoca cite

2 deputatiunT din fie care judet spre a iscali

suplica colectiva, cal e sit consimta plingerile lo cuitorilor elasei, care sa, vedea nedreptatita prin
oare care dispozitiuni ale i'eglementuluT organic."

Iata ce scria Kisselef lui Butenev asupra firei

boerilor din Moldova: de 2 saptaminT ma lupt
cu bdrboi;.ii de Moldoveni, eel mai neastimpara I

si mai intrigantT din toti barbosii. Boerii au devenit proprh lor judecatorT. Taranil n-ati pe nimene ; Rusia dar trebue sa intervina. BoeriT,
care compun adunarea, sint in mare parte onmenT stricati, apargtorii vechilor abuzurt Valabh
sunt mai linistiti. Boeril aunt obra:, icT, dar fris
cosT !!". (Memoriul domnulni A
dru Papa-dopul Calimah, cetit la Acade cm,.

.Tendinta reglementulth organic de a da ad-

ministrarea Moldovel pe mina a citor-va familit

XVII
toeresti a ridicat nemultamirT in toate rindurile
boerilor midi. Tata ce ne spune notita Sioneasca :
RuOT prirl reglementul organic rldicase nemulp,mirl generale, de oare ce protegaiati numal
citeva famdir. St formeaza o partida nationala,
din care facea parte si Antohi Sion ; urzise o
conspiratiune ; dar sectia a 4-a Rusaseit prinde

de veste ; mica pe neasteptate casa lui Antohi

Sion, in timp de noapte. El in graba azvirli corespundenta supt oghialul nevesteT sale ; totusT
parte e prins ; e ridicat pe sus i trimis la Bu-

cureti intr-o hutch cu un ofiter rus i en doT

jandarmI. Inainte de a i s lua interogatorul fu
pus de Chisselef sii-ct faca lista neamuluT sag ;
de oare ce tot atunci s ridicase cu forta la BotosanT llie Gheryhel, la Cosest Toader Sion, la
Birlad C. Sion si Nicolae Sion, la FocanT Constantin

Sion pall. autorul. Antohi Sion vazind ea e greu ai

de teama sa nu faca vre-un i-Au familiei, incepu a
insira 1ntre neamurile leT pe totT, de la rrizriul
eel maT de jos pink* la boeriul protipendada. VAzind aceasta Chisselef n-avu ce face, opri an-

cheta, si elibera pe Sion dupa ce statu 2 hull in

BucurestT."

Aceste date coraborate arunca o lumina a-

supra anilor, in care s-a preparat reglementul

organic.

Nu numal boeriT de clasa a II-a i a III-a sa

evoltase, dar chiar si tri,raniT incepuse a s misca. Aa in tinutul RomanuluT WaniT sa rUscoala,
si in contra lor, la 12 April 1831, sit duce generalul Begidow, ornoara 18, raneste 42 de oamenT,
ai

nuinaT asa s-aii imprastiat ceT 9-10 miT de

taranT. (Anal. AcademieT IX, II, 95).

Scopul acestor nemultamiri in rindurile boerilor de clasa a II-a ni-I arata Chisselef intr-o
epistola a sa ctr Butenew. In 1831 Mart 21
Butenew scria luT Chisselef, ca s-a primit de cafrit Poarta 3 hirtiT conb a guvernuluT sat" Kisse-

lef raspunde la 22 April acelas an, cit acele carp-

XVIII
shit de la oamenii, cari doresc s sa bucure de

abuzurile guvernelor trecute, de la Caftantii1 din

clasele de jos, care voeah sit faca parte si el din
adunarea titriI, sit o faeit electivil; contra obiceiurilor fniT, cilci ei n-ail nimic din ceea ce sl
cere sit fie reprezentanti."
Aceasta fiind starea spiritelor, cum si pozitiunea Sionestilor fatii cu guvernul provizor (1828 -

1834) ne explicam fraza lin' C. Sion : Dar vai,

cunostinta patriottlor, Dumnezeii sa le ritsplitteascrt, a fost ra. (pa. 362)-`.

Supt Mihal Vodil Sturza, el a stat de o parte,

ne zice ca nu voea s fie boer ideas ! i ca o
fala spune eh toti fratil Sionesty n-ah voit sa

cumpere slujbele de la telalil 1111 Voda.!!

In acest timp indelungat de neactivitate poli-

tica, C. Sion a gasit timpul de a se deda la ocupatiuni literare. .Asa ii scrie pentru a lul

trebuinta Menehmele sail fratii de gemene, piesa

tradusa, la 1803 in romanest': de biltrinul Millo,
bunicul lui Mateiu Millo (vezi Arhiva soc. st. si
lit. Ia0' an. III) ; aceasta in 1838. Tot atunci
scrie Elisabeta, sail familia surgunita in Siberia.
Tot pe acea vreme incepe a croi la documente
false, a sit gindi la plazmuirea Izvodului lul
Clanau si a-st aduna notite despre boerif Moldovil.

Sit arata nemultamit de domnia lul Gr. Alex.

Ghica, din motive ram nault de cit puerile.
Dupa comunicarea dim Gh. Sion, poetul, pah.

C. Sion a murit Inainte de unire, despre care

n-aminteste nimic.

Din cele spuse despre autor ca om sa vede

rangnl familiei sale si cit de nepotrivita era pretentiunea de a descinde din oameuI asa de sua
pentru a cadea maI apoi asa de jos.
Judecind pe autor dupit operile luT ni sa aratii
ca o persoana foarte curioasa. : un om rah de
gura, un pidosnic, cum zice Creangit, sail un clufut,

cum zic Muntenii. Stilul tradeazit omul, Clad ee-

testi cartea de fatii, etI nevi:a a te opri in multe

XIX
locurI, a sari unele cuvinte, neputind fi cetite de
eit in 2 ocht. Ajunge la trivial, qi-tt face impresiunea unuI batrin Idra rezerve la guru. Cetitoril
singuri vor aprecia cartea, iar cit pentru aceia a
earor fami1i slut ocarite i spuse supt adevrata
lor fatrt, litsgm pe sama lor a verifica sail protesta.
Orteare ar fi defectele de stil, libertatea de
expresiuni, un lucru ramine in piceoare : Mannscriptul de fata e epopeea comica, a unet clase

spre sfirsitul et. Autorul da si el lovitura de gratie acelet clase putrede, care supt pompa orientall si de strada, ist ascundea toate slabaciunile
qi

pilcatosenfile

eT.

Recunosc ca manuscriptul pacatueote prin multe

gresele de fond in ceea ce priveste origina unor

familit boerestT. Era grett Paharniculul C. Sion
sg, stie despre toate familiile de boerl timpul de
eind dateazg. AzY si inca tot n-am putea spune
multe, de si s-a publicat ceva. Acolo insa unde
autorul vorbeste de timpul rail, de oamenit pe
care I-a apucat, notitele lul sint interesante. Ceteasca cineva despre Sutu, despre Negruzzi i va
vedea modul cum stie s povesteasca.

77.
Pentru a incheia aceasta introducere, dator
sint ell. cel intliti a complecta i indrepta cele ce
le spune autorul despre familia Ghibanescu ; Paharnicul C. Sion crede ea neamul Ghibaneseu e

din last de foe, si crt e o porecla data unul pasear din Tatarasl, care aducea in tirg spre vinzare
ghibuni, un fel de peqte lat care pe alocurea sa
maT nume0e costr4.
Mal apol Mihai Voda Sturza in dArnicia lut de
a da titlurI de boerit pe banl 1-a flout comis.
Familia G hi banescu e original% din tinutul Facialut, i anume in satul Delenit, uncle din cele maT

vechi timpuri gasim vechiul batrin a luf Ohiban,

care mergea de la valea Moisi AO la polana Zyurii.

XX
SA ne oprim putin asupra numelut Numele de
azi Ghibdnescu e o formatiune nouA, caci gasim
douit sufixe : eseu ca sufix patronimic, asa de rAs-

pindit azi in familiile burgheze. Forma mal yecite era Ghiban, cum si az1 o poartA razasii din
*chiopeni si Deleni, care sint multi la numAr.
Ghiban cuprinde in sine sufixul slavon an, care
s-a alipit dap sec!. al XIV-a, de oare ee o sama
de cuvinte straine veal au schimbat pe an in
in ea Rine, jupin, pe cind altele de la suta a
XIVa in coaee watt maT schimbat pe an, ea : fiartan, Pa;wn, Ghiban. A &test sufix an s-a
extins, apoI la o suma do cuvinte latine, de for-.
matiune nona ; asa din lung avem lungan, ca din
gala,

Dinga, Dinyani.
Radacina primiIivI. e dar Ghib. Care sri-i fie
intalesul ? Ghib ar sta In legatura cu Gheb (gibbus)
prin o slabire de vocalii din cauza ecentultn.
care s-a scoborit pc sufix ; Ghiban ar veni dar

din Gheban, cum lungan din lung. E greti de admis accasta, maT ales citi dacA ar fi o pore ela
romineascii, apol ar fi mai genera' A. pe cind din
contra e foarte restrinsit.
Din gheb avem ghebos ca porecla, iar nu gheban.

Trebue sit vedem dar in Ghib un radical slay a) ;

si in adevar radicalul slay rIli6 (rz.R) euprinde
in sine ideea de ntirare, n,ldriio (rhisuz). De
la acest radical derivii ghibuese, yhibaeM, prin
oi.

NOTA. Muntenii au familia 1311)411e:0;u, care ar da ra-

dicalul Bib ; apm zic bibanoala, la cea ce not zicem buzdegeeneola, batae. Radicalul Bib in loc de Ghib na e primitiv, cacti ar urma ca Moldovenit Lau schimbat in Ghib,
dup caracterul general al gramlut de a schimba n g on
ce h urmat de i. Dar aici s-a intimplat din contra, ca si
ia cuvintul Morila in Ric de Moyhila, forma veehe i norecta, ; carturaril Moldoveni s-au fora de a eerie Mojild
crezind ci r e moldovenism, ca in jk in loc do vie. Forma dar Biboneacn rata de Ghiboneveu, e ea j pihid fa-ta de
chibrit, loop falti do door.

XXI
In nAmolul de nume
slave, care formeazd aproape toatA patronimica
secolulut al XV, XVI si XVII, e natural ca un
razes mosnean in valea Zguri sit fi avut nume
slavon, fru% alt intales in gura rominulut de cit
cA numeste o familie. Pe alocurea s-a dat numele de Ghiban la un peste (costr4), care trebue
notat cA nu sa eunoaste prin pArtile node nu-

diferentiare de intAles

mele de Gliiban, e dat familiel. A zice ea paharnicul

Sion cA numele e o porecla nouA ar insemna cA

nu sA mat gasete inainte de Mihai Voda nict

un Gbiban.
Numele de familie si eapiitit dupit meseria ce

aT, de ex : Nscariul, Cojocarul, i nu dupA o specie

de peste, care vinzi:"bhibani, lucru imposibil de admis. No1 Rominit zicem Bacalu, Croitoru, Hiscariu,

luindu ne duph meserie, iar nu dupit o parte din

acea meserie.
Trecind la familie, gAsim cit cea mai veche

dovadA documentalA e din 7200 ( 1692) MaT 24, cind

ni sA aminteste de un Ion Ghiban, care a for-

mat vechtul bAtrin din mosiea, ce sit intindea

pe cele cloud vilf a A oisht si a Zgurit din mosia Delent. Act st Ioan Ghihan mat stim cA tinea dupA linia femeninA la bAtrinul Urai, fata
ki Tatul Pletun de la 1520 si nepoatA lift Stan

Plotum de la 1440, de la care azi sA trage satul Ploeunestri pe Sarata. (VeT .Istoria "mei 'posit" in Arh. soc. . i lit. an. I). De la acestt
vecht proprietart vine numele hlizoi Ghtibenii, care
in

1824 era proprietatea monahulut Veniamin

Gliiban, sezAtor in Iao.

Urmasit acestut Ion (ibiban a fost Apostol Ghi-

ban traitor pe la 1720, care a nhscut pe Macarie

Ghiban, trAit pe la 1761. Pe la 1777 trAia C.
Ghiban ponies'''. des in procesul incins intre ur-

masit batriunlui Ursa

Nu pot preciza in mod exact legatura intre
bunicul mieti lrimia Arhip t hiban at Ultibanit
din suta a XVIII ; eu vreme aceastA familie s-a

XXII
ramificat, si s-a mutat in ehiopen't de unde era
de loe bunicul mica.
multi din membril tamilief Obiban au trecut
la cillugiirie, lueru nu rar de viizut in trecut,
cind fawiliT boeresti ea liahag au treeut la ealogiirie.

Cind toci acei despre care vorbeste C. Sion

vor intregi datele despre familiile lor, vom sti

ceva nii complect despre boeriile din Moldova.

Ch.

Ia I8.92 Iu lie 6.

Ghibdnescu.

ARHONDOLOGIA MOLDOVEI

A
Neam vechig ,pest& 200
drept
Moldovan,
a fost i vorniel
ani,
mari si visternicl, iar acum abia se mai
ABAZA.

(UnOSC intre n obi 11 .

ASIAN. Moldovan de loc de la Spitrieti din tinutul Putnei, eadicat !a boerie

de vio 100 ani, de la capitanu Gheorghe
Asian fiiul unei Catrina AsFanoae, ce au
fost str6nepoafa dinteo fat a Logofiitului Dimitrascu Ciaur. Fan la anul 1822
cand s'd.0 suit pe scannul domniei Moldovei vornienl Joan Sturza earl s'au nu-

mit loan Sturza voevod, n'au fost din

neamul acesta la ranguri mai nalte de
cat On la c'aminar; au agiuns Constantin
Asian, carele fiind cumnat de sor5, Dom-

nului l'au fitcut vornic de aprozi, si pe

liii AI cel mai mare, Aieco, batman de

Prut pae, si eel al doile Costache aga' pae.

ARBURE. Drept Moldovan neam

mare $i foarte veclii, prea vestit i cunoseut In Vtr6, si Ia strgini incit de vitejiile sale in iiizboaele ce an purtat
Moldovenii en toti megiesii lor. Par mai
s'au stins. Mai stint in Rosica la Petersburg in slujba osteniase'ci din familia aceasta, iar in Moldova nime n'au remas
din linie lArbateasc5,, de cat postelniceasa
Anica Scobihorn fata medetnicerului
Gheorghe Arbure.
ANDREI. Feciorii unui medelnicer

Ion Andrei din targul. Romann, ee era

scriitor la Ispr`avniciea de acolo, si in
vremea Enicerilor in anvil 821 dnpii izgonirea volintirilor Greci din artt,, times find en de Sali pa$a Seraschiernl
ostilor en 1000 turci ea sa a$ez ispravnici la Onuturile de sus, $i eke un aga
ture en eate o sam6 do ostao la fie$te
care Omit. La Roman ne Osind alt om
mai en $tiin, am randnit Ispravnic pe
logoffitul loan Andrei, pe carile apoi
dupti randuire, domniea, ran fiicut satni$
.si mai in urm'a l'au $i boerit Ioan vodti
dandn-i rangul de medelnicer.
ANGONESCU. Acestia Eunt 2 frat,i

Iordachi Canal stolnic i Costache paharnic, feciorul lui Anton Angonache rachier din Focsani; cel mai mare avea oi
dughenh, vindea ahthrlacuri i ptitea bir,
inthi cu negutitoril hrisovoliO, in namhrul chrora era si tathl bor, in urmh duph
introducerea regulamentulin desfiintndue ahziirite vechi, an lnat patenth de

negnOtor starea a 3-a. Cel mai mic,

Costache, la 1829 cand eu mh anam la
Foesani Staroste, randnit de gheneralul
Jultuhi cu sila, pentru e atunce find cea
n ai nenorocith epohh pentru Moldova, i

mai ales pentru Focsani, unde e anal

ostilor ru,esti, si cele mai
mutte osti grhmhdite acolo, trecerea a
toate ostile pe acolo, i pe langh aceasta
si o grozavh ciumh care pustiise tot 0rnsul, fugeau toti boeril i cei mari, pentru cari mai nainte era piltratri sthrostiea Putnei. i ci i mici ch era misei;
murindu-mi de ciumh, feciorul din cash
mi-au adus bas-buinbas a thrgului pe
acesta, i slujindu-ma vr'o dou lnni, ne-

staburile

fiindu-mi de multhmire, hind obraznic l'am

dephrtat, dan l'arn randuit la ocolu Vran-

cii zapciu asupra gostinarilor ce strftngeati gostina oilor. In urinh, duph cu-

rAtirea ciumei i dup6 rridicarea ostilor

r'anduindu-se boeri mari Starosti pe dl.

LocrofAtul Aleco Ba1 i Vornicul Tanen

Jurge, pe mine m'ail scos din

sluj136,

pentru e`a". murise i Jultuhin ; aturici acest Costache av6nd inestf-sugul d a indatori, s'au lipit pe 1ting6 boerit
Starosti, i indatorindu-i cu slujba luf, a

mijlocit la latm'iinie de l'an rftnduit bas

bulubas de Focsani. Dar fau purtanduse, si eu fiind sames, de si era favoritul
Starostilor, i-am dat o bun`a certare
si de rusine au lasat si slujba si au

fugit de acolo. S'au dus cu meseria lw

la Bucuresti, an intrebuintat'o multA

vremc. De awl() luand recomendatit de

la boerif Ghicuiesti ctr boeriT Gliiculestf din Moldova, au mers la Tasi. Meseria lw find pMeuth tuturor boerilor
mari, a bietei nenorocite Moldove, au c5,--

pritat dragoste si antret la toti, si mai

inrai britranii, Logoffitul Costa che Sturza
ji LogofAtul Iorgu Gnica fiind si ministru,
ultrun ti de servitiile ce-I

le fAcea, an mijlocit la Domnul Mihail

Sturza, si Pau fcut stolnie, si liii ttirziu
l'au rildicat la paharnic, i pe fratele srm
Iordache

fricut stolnio. Prin acest

chip s'au iiidicat la boerie. 'fatal lor de

neam a fost Greco-B*ar.

ASACM. Acestia sunt doi frati, amandoi Postelnici mari, de neam Armem

din Podoliea. Tatal lor Arman botezat

s'au preotit in Rosia. Mitropolitul Gavril

Rusu ce in rasboiul Ruso-Tureesc ae

la anii 806 pa'n la 812 au fost exarh
in Moldova, dupa demisionarea mitropo-

litului Veniamin Costache, lau adus pe

preotul Lazar la Iasi, Pau facut protopop de mitropolie, si &TA incheerea
pAcei, ducandu-se mitropolitul this inapoi, el au remas in Iasi, i find omul
invatat bine in limba Rusasca, Moldoveniasc i Arnmneasca Yau primit si
mitropolitul Veniamin tot protopop, si
murindu-i femeea Pan cttlugarit i Pau
fault i arhimandrit numinda-1 Leon.
Pe amandoi feciorii lui, Gheorghi si Petrachi iau invatat bine; cu agiutoriol
mitropolitului Fart trimes si lit scoala (16
la Odesa, de acolo ei s'au dus la Viena
an invatiat Nemteste, Greceste, Raseste
si Frantuzeste ba si Latineste. Cel rnai
mare s'au insurat cu o nerntoaica ce
era spalatorita la domnita Marghioala
Calimah, mama liii Mihai voda Sturza

cu care au si fo5t facut pe feciorul ce

il are Asachi, Rosu ea i Mihai oda.
Cel mai inic au luat pe o fata a unni
paliarnic Toader Tinth, vatavul Potlogesei de la Tarnanca. Dupa suirea dom-

Sturza la domnie, acestia

find potriviti cu Dommil la nelegiuiri
i-au tras lilne,a sine, i-au avnt uneltele
nului Mihai

sale in tot fc,-liul de nelegiuiri, i-au imbogatit, si i-au radicat la rangurile Postelniciei cei marl.
AYEBESCI:. Moldoveni, raza's de la
Prival din tinutul Tecuciului. Paliarnicul

Gavril Averescu fecior de preot de a cob), in domniea, lui Alexandru voda,

Calimah au intrat In curte, s'au lipit
pe langa psaltul curi, an invatat canthrile bisericesti. Si avcind glas ban an
pracut Donmului. La mazalie s'au dus
en Dommil in Tarigrad si an venit de
acr)lo en domniea lui Scarlat vocla Calimah, au slujit in carte edeclin, apoi
camaras al 2-lea, pe urma s'au insurat
en Catinca fata capitanului Mihaluca de
la Ocna,, ran facut paharnic i ispravthc l Dorohoici.
ALEXANDRI. Douii neamuri. Cel
adeva'rat este Grec moldovenit, an

remas in Basarabia, din care inai cit

noscut este satrariul Iordache ; iar acei din Moldova, de si t.unt mari si
bogati, dar nu sunt nici adevarat Ale-,
xandri nici Moldoveni. An fost un Mihalachi Botezatu, jidov din thrgul boilor din Iasi, frate cu Cerbu Ochincarin,
care au trait pan pe vremea Domniel lul
loan voda Sturza; acel Mihalache Botezatut an fost stolnic la sf. Spiridon, s'au
insurat i an luat o sora, a satrartilui
Alexandri, si au facut mai multe fete,

si nn fecior pe Vasile Mihail care au

lost sluga in cash' la Logofatul Iorgu
Ghica; in urma ciind Ghica au fost ispravni c la Bacu, pe Ia 814 l'au facut
logofat, i atunce s'au si insurat cu Elenca fata pitarulni Dimitrache Cozoni de

la Ocna, i i-au luat porecla de Alexandri de pe masa. La 818 fchndu-se

stapiMul seu Ghica vornic de aprozi, ran
randuit sames de vornicie, si an mkjlo-

cit la domnul Calimah de l'au boerit

facandn-1 medeluicer. La 821 in vremea enicerilor find lipsa de, scriitori in
visterie, i eu find cu el cuscru, l'am

chemat la Iasi, au intrat in visterie.

Atnnce dupa, imparateasca poronca in-

Andu-se moiile manastirilor grecesti si

ale tuturor grecilor in socoteala visteriei,
pe Yasile Alexandri l'au randuit same
veniturilor acelora, i an inut samesiea
Van la 827, cand s'au dat mosile iarsi
inapoi Grecilor. Din samesiea aceea, si
din tovarilsiile ce avea cu cei mai multi
posesori, an facut mare stare, si-au eumparaf mosiea Mircestii de la postelnicul

Andrei Milu, si-au facut ease mari in

Iasi, s'au facut i patar, i apoi si same de visterie, pe care au tinufo
pan pe la 840. Pentru averea cea multa
Pau tras aproape Mihai voda Sturza, II
avea deputat la obsteasca adnuare,
candidat la domnescul divan. L'au iacut postelnic mai in urma $i vornic Mare

pe tiii sei cel mai mare Vasile spatar,

si cel mic Iancu ofiter si domnesc a-

ghiotant, si-au cumparat mosiea Foltestii de la logofatut Lupu Bals, Patrascanil din ,tinutul Baca5 si Moinestii
din tinutul
AVRAAM. Moldoveni drepti rezesi
boerinasi de la Grozasti, din podgoriea
Odobesti tinutul Putnei, au fost din
vechiu zapcii de ocol, precum sunt acuma privighitorii. Until din ei in doni-

niea lui Scar fat odd Caliunah amine

Neculai Avram &a fdcut pitar, iar in
domniea lui Joan vodd, Costache Avram
chminar, i Stavri fratele seu paharnic, si
Gavril Avram serdar. Tata acestui Ga-

vril au fost Manolache careie de mult

au murit. S'au indimplat, de am vdzut
cateva iscdlituri a lui Manolache acesta
in niste hotarnice si alto hdrtii .de cercetare, si de curiozita insthunez cum se
iscAlea.

Manolache Avram sin loan Avram

biv vornic de Arrance si hale bas buluc-

bas de Focsani, fecior de dregdtor

si

insuo dregdtor."
ARDELEANU. Roman venit din
Ardeal din care un Gheorghe find multd

vreme scriitor la isprAvniciea de Iasi,

an agiuns si same la tinutul acela, si
in domniea lui iMiliai vodd Sturza, s'au
boerit fdcandul paharnie. Dar ca om
cuminte iu s'au rusinat de si s'au boerit de porecla pArintasc-a, pe care ca
adevhirat Roman, n'an agaduit'o ca 66
ii zi6d: Grigoriu, Steldniu sau Apostoleanu.

ALEVEA. Roman din tara Romapeas* de la satul Slobozia, boeriti de

10

neam, sau precum la noi se zice de cei

cu neamuri; tat1, atrariul Enache Alevra insurtindu-se eu o fat din Moldova de rgiths de la Gugesti tinutul
Putnei, s'au asezat acolo i u avut fecior pe Enacbe ; ins5, barhnul Alevra
find cumnat si prta Ia mosie cu postelnicelul Vasilache Toll6 ce s'au poreclit
Danu, i postelnicul Asanachi Danu finl
lui TobA, find destept i celalalt prost,

ian cumpArat partea lui, si feciorul mi

Alevra, ce'i var primare cu marele postelnic Asanachi, au remas %fa' pAmant

si sarac, in cht mulea vreme au slojit

ca vgitav, i pe yarn siu, ba Inca si pe
nepotul situ spatariu tefan DAscAlescu,
si

pe la 847 abie s'au boerit cu rangul

de satrariu.
ADAMACHE. Familie noula' izvoditA

de Aga liristodor i spatarul Iancu feciorii lui Adamache Man, negutitor grec

din Iasi, avea dugheanA in nlita mare

peste drum de hanul turcesc, tinea marfa
turceascil, era birnic cu negutitorii
116,

sovoliti a orasului, fruntas intre negutitori. Femeea lui era Moldovancgi, ft

de rgizgis din tinutul Vasluiului, amiindoi
feeiorii erau ca.1f in dughiana, umblau

ii
cu boccelele cu marfa pe la casele boeresti, am cumparat si en marfa de la
ei in mai multi ani, prectun citarele, cut-

nit de Tarigrad, fesuri, eibote rosii si

galbene i papuci cu mestil. In domniea lui Joan vod Sturza cilnd au inceput a se tavali boeriile, an facut pe
Hristodor comis, i n'au mai viindut In
dugheana, iar apoi Mihal voda Sturza
care au bajocorit si au file& de riis
boeriile si nobleta irii, pe Hristodor
Ian facut aga Inca, si ellen Iii divanul
apelativ unde i pe mine in'au judecat,
ba si pe multi din magnati. i pe lancu
lau facut spatar i pe Vasile eel mai
mic frate a lor, Pau facut comis.
ARGIlIROPULU. Dora neainurI,
greci nu vechi in tara. Aeei de la TITtova stint feciorii unui panlcicti rusaie
Ioan Arghiropulu, nascuti en o Micleasea, si au avut mosiea Sucevenii, care
apoi an vAndufo logolatului Costache
Conache pentru datorie. ITn Arghiropulu

mai din non s'au pripasit iii tara stringandu'l logof. Cost. Cantacuzino Pascanu

en o fatii, a sa i fachndul ginere, ca

nu'si putea gasi gineri Moldoveni, din

patru fete ce an avut numai

pe

cea

12

mai mare o (Mese dupa Moldovan, logofatul Aleco Bals, dar fiind o ra, au
lepadat'o, i pe celelalte trei fete le-au

dat tot dupa greci.

ANDRIES.

Moldoveni, vechi raza'si

rAdicati la boerie de vr'o suta ,ani, dar

in Moldova s'au stns acest neam in

spatarul Vasile Andries de la Putna,
ce era rinere banului Toma Stamatin
si cumnat en mine ; nu stiu dacal in
Basarabia vor mai 11 ramas, ca era si
acolo Andries5sti.

ADAM. Moldovan de la Foesani,

noua familie izvoditii, din Adam cmitorul, ee era de casa medelnicesei Marica Stamatinoaea sora banului Toma.
Acel Adam mnrind rau remas dui baetf
Vasile

i Enache, dar find prea grad

i'au luat medelniceasa Marica in casa

i'au erescut, i'au invatat carte, si i'au
dat pe amAndoi la raposatul visternie
Iordache Roset Roznovanu, fiind paharnic i ispravnie la Neamt. Meth nind
destepti i norocip au inaintat, rau scos

boerul Roznovanu ciraci, i'au facut sa-

mesi pe la tinuturi, i'au boerit, i'au

insurat. Cel mai mare au fost elucer pi
au murit fara urmasi, iar cel mai mie

13

paharnic i murind nu de mult i'au ramas trei feciori i o fata.. Cel mai mare

fecior a paharnicului Enache este spatariul Alecu Adam.

ALEXA. Alai multe neamuri, poreclindu-se unit dupii nurnele tatilor ti
altii de pe a bunilor, fiind totj rAdietiturf

proaspete din vremea galantonului de

boerii domnul Mihai Sturza ; acei din
Iasi siugerul Neculai i paharnicul almitrache sunt feciorii polcovnie. Alexa
Vatranul, ce sede in ul4a podului vechiu.

Ia Tutova uniT sunt feciorif luI

Gavril Alexa b15nar, Ard'Arit de Mihai
ved5,, uniT sunt a lui Costantin Alexa ce
era arnam la hatmanui Costache Cerchez;
Cei d,..1

toti ins6 sunt strAini Greet si Bulgari.

AVRAMESCU. Noua familie inceputh chiar din tat51 serdar Iancu Avrameseu ce'i era numele Avram. Acel Avram fiind mult6 vreme cApitan de

mai la Barlad, s'au fost insurat cn o

fata de rAz5s de la Ciortesti si in domniea lui Scarlat voda Calimah s'au flcut atrar.
ARHIP.,
ou rdicatur6 de a domnulut Mihai vod Sturza ; moldoveni
Bunt. Mai inainte emu slugi pe la bo-

14

eri ciiiitani pe la postil i scriitori pe

la ispfavnicii. Imi aduc aminte crt un
Gheorghe Arhip an fost mulat vreme
shwa in cask la unchin men spat-arint
Enache Danu, apoi 11 fa'cuse chnitan de
posed la Roman, si mai iii tirmrt vritav
la BrAtulesti.
ALEXXNDRESCU. Mai nmlte neamurY poreclite din non de pe numele
phrintilor. Spatarul Alex'andresen ce acum este sames de visterie, este fecior

unui Alecu cvartalnicul din Iasi. Costache Alexandrescu ce'l acum candidat lit
Fracin si Aleco samesul de la Tecuci,
sunt feciorii cluceriului Alexandru Popa
din Bacilli. i asemenea si attii ce srt
mai poreclesc, asa sunt noi fiidicati la
boerie.
ARAVU.

Moldovan eadicat la boerie de vr'o suti de ani, dar prea puinj sunt din nearwd acesta.
MAW. Moldovan, de la tinutul Nnului vechig rizi riidicat laboerie din

vremea domnului Sturza.

ALBINETU. Moldovan, din maha-

lana Tatara, fecior de preot

din

starea de gios a birnicilor. Cu intiintarea Acaderniei in Iasi an invbtat stiinte

15

mai inalte *i unul din ei lanai an c*i t

profesor; Frate-sau Tudurache s'au lipit
pe Mega. bezede Neculai Sutu, logofk a
casai pe MAIO care au ghsit protectie
Si -yam( lor Aleco, *i domnul Mihai

Sturza i'au riitheat la boerie, iar Hagi

Grigorie Ghica i'au facut boeri mari.
APOSTOL. Porecliti duph numele
phrintilor, find din pro*ti radicati la
boorie de domnul M. Sturza, iar acel
de I a Tutova este grec, fin! unni bawl
Apostoli, *i acel de la Panciu din tinutul Putnei este grec bacal. Manole
Apostul lacut serdar de domnul Mihai
ATANASIU. Radicati do domnul
M. Sturza din pro*ti, negntitori birnicf

a thrii, Bulgarl. Acel de la Foc*ani

este mester abager.
ANASTASIU.

Multi se poreclese pa

numele phrint;lor, toti radicati de domnu!

Sturza, afarh de chminarul Aleco
dc la Baerm carile de pe !nasa, woa*a

Nastasiea de la Pacnrari din Iasi, sh

poreele*te Anastasia iar porecla dreapta
11 este Ghebe. Moldovan, an fost slugh

in cash la logolatul C. Bal* Ciunta de

unde au e*it eirac, 'Pau facut stolnic in
vremea lui Joan vodh Sturza *i s'au

16

insurat la &taut cu o fatil a serdarului Iordache Ciute.

ALCAZI. Vedii mazili Mo1d6veni
de la tinutul Neamtului. In vremea lui
loan vodri, Sturza, s'au rildicat la boerie
tin aiminar Gheorghe Alcazi de la Gosmani, dar n'au avut feciori i'an rAmas
nunmi o fatrt.
ALHAZ. Greci, izvorit neamul a-

cesta din Alhazu bacal basa din Iasi,

ce avea cash' i dugheanii in sffinta
Vineri. Feciorul acelni bacal DumitriVi
find singur la piirinti i instArit au

kat femee pe o fath Elencu a unui

boer oTec balm Armagolu ce avea trei

fete, din care pe una o luase vornicul

Gheorghe Cuza c4cliiopu de la Bilrzasti,
si pe cea mai mica Marghioala un Filip

Diaconul din satul Hocenif tinutul Filciu, care find s1ug in cash la vornicul Cuza s'au indrAgit cu ea, au futrat'o
si au fugit la pArintii Ini in Hoceni.

Din acest Dumitri0 Alhazu sunt AlhaziI acei mai insemnati din Iasi. Mai
stmt i a1if, dar tot greci.
ANTIPA. Grec venit en domnul
Scarlat Calimah, un Manole Antipa SO-

nul pe care l'au Limit paharnic.

17

ANGIIELICHL

Gree, *Pau luat po-

reel de pe mestesugul mumei lor care

era vutcarit5, si faicea votcal buna de
pe la casele boeresti cu care

se lipise mai mutt de casele boerilor

Vasc'anesti, si vntearita aceea av6-ni
doi feciori, pe bann Grigorie si banu

Tanen, s'an poreclit singuri ei Angbelichi,

si t.luiind la boeril Pascanesti Pau scos

ciraci. Grip.orie an fost saine la tinuturi
sd iudechtor, laneu logofat in divan, *i
s'an boerit la domnu Joan Sturza. cel
min mare pallarnic si cel mai mic stol-

nic si ban, si nebunind an murit.

Tar

Grigore, la Domnul iNaai s'au l'acut ban

*i an murit si el. Ian remas insa feciori si fete.
ADAMIDE. Un Tancul en meserie
ilecrutitor, awaste _).receilse:r1 Pixel; pripa.sit- de Domnul 1i1iai Sturza si radicat la boerie cu rangul de cAminar.
ANGIIEL.
loldovan neontitor din
Iasi, boerit de loan VOd Sturza, paLarnicol loan Angbel de la Focsani care
.

an fost multa vrenie logofA,t. la .st-Arostiea Putnei, dAr n murit fruii urina*i.
ANGIIELUTA.

Mai mul0.

dal::

nu

sz:71 t mi neaal porecliti de pe numele

2.

18

parintilor lor, until la

Vaslui, facut

spatar de Mimi voda pentru cal bogat,

tatal salt Oran birnic din satul Muntenii de gios. Anglieluta. paslarul au fost
multa vreme crasmar la tata meu de la
809 pan la 812, la ratosul Balmarilor,
de la gura Aluntenilor, uncle au gasit
o comoara i apoi si'au cumparat dugheana in Vasluiti,
sal iind
muIt vreme in posesie Balmarit, lloara
Grecilor i Negrestii, s'au instarit foarte,
i

flit

in cat pe langa ca s'au boerit, si'au facut casa en dona randuri in Vasluill,
apoi au cumparat si de veci mosiea
Babnarit, de la netrebnicul Iorgu flint
logofatului Neculai Stratulat. Insa un
are acest Angheluta urmasi. Mai stint
aIi Angbeluta la Tutova, toti mn radicati din prosti, dar Aloldoveni.
ARGHIR. Poreclit pe numele tatane-sau, din prosti radicat la boerie,
tot de donmul Mihai Sturza, iar dreapta
porecla'i este Robu.
ANDONIU. Mai multi se poreclese

far a fi neamuri, unit fiind Greci, altit

Sarbi i Bulgari, si pe la mai multe
tinuturi lacuitori. Este si la Vasluiti un
serdsr lancu Andoniu, nepot de sora

19

spatarului Anghelutfi, feciorul. lui Ivanciu

ciobotar, ee au fost i scutelnic al meg

in vremea domnului Joan Voda'.
ARONEANU. Acestia sunt doi frO
Aleco i Tudosh, feciori de preot slujitor la mAnstirea Aron voa, de la care

si'au kat porecla.

APOSTOLEANU. Acestia sunt doi
frati, Moldoveni, flu lui Apostolu Stan

bogasier din Focsani, pe care domnul

llihai Sturza l'au fiient boer singer.

Meth au inatat la Academie. Vasile

cel mai mare, au Intrat in s1ujb5, la vorniciea biserie6;c6, iar eel mai mic Ghit,
este trimes de oei'ulnuire la MliNersitatile din Germania, de unde viind, Hagi

Gbica vodi Pau facut den la Criminal

boer spatar.
ANUSOLU. Negutitor arman si de
natre sr_ de credint:6, boerit de domnul Maid Sturza.
ARMAGOLU. Grec. Hristodor Ar-

magolu veniiid in Moldova in domniea

liii Searle Calimah, s'au insurat cu fata

unui singer Dumitru Lefteriu bulgar,

iar femeea aceluea Moldovanck Cozmu-

leascii de la tinntul Tutovei, de pe femee avc1 r'aziisie la narhshsti, pe Tn-

20

tova, at: mai ctim*at, au mai luat cu

ginclee?t

de pe la rAzAsi, an latit mo-

siea bui. S'au facut cgminar, la Mihai

vodri Stnrz

si an murit 1iis2itd pe ur-

tin5, un fecior.
101 dovan, r`az'ii4 -vechiu
AGARICI.
mazil de la Rilciu, s'au r5,dicat la

boerie I vremea Domnului Joan Sturza,

n eGstache AgArici.
AMBELICOPULU. Grec. La anul
1828. ( .n3(1 an venit in tar`a ostile
ssti ifind e't .deputat randuit impreunri

c i ay Aleco Bals Lnngu. la glavuoi

evartr de la Ibthila, atunce pru-Calabii
le Gnlati care era unchiu nipj postelnicul
loan 'lora si aga. Aleco Roset, an priun grec Andonache Ambelicopulu
b i ran rocmit tramaciti de cetea IicIrti
ile rus4ti ; insnrat, femee avea frumoasg.,
irni Facea i mie, dar era foartc srtrac,
di Ia Rui nu i se trecea pilicintele care
it era m, seriea. 1ai Iii itiin inurluindu-se en fel neea Jul i vornicul Tudurache Glicca Hagimis cc sau poreclit Ghica.
an mijlocit la Mimi vodri Struza i l'au
ti5cut bcer, Caminar, i s'au statornicit
in C71,1a-V, au fiTicut

si stare.

21

BAi. Moldovan drept, veche familie boereascrt, figureaza' intre nobilii Mol-

dovei Inca dinaintea domniei ltil Dra-

go Vod5, pe eilnd tara Pra

preenm v`ad intenn manusoript a lni
Petrea Matti, spatarni mui Stefan Vod6

eel Mare, talm(it de el in Vaslui din

latineste, cum l'a gasit scris de Huru
caqelarol eel mare al kit Drago;i, c.
un Balo a fost la o4teasca Adunare,
ce s'ati th",cut in Iasi cand Ii venit
Drago din Ardeal, de afi sfatuit de
l'aU primit cut toti buerii, voinicii de
oaste, i mosnonit ce aU fost venit en
el aiee, si le-afi dat si mosii pentru lo-

cuina lor. Iar apoi mai sits s'ail rjdieat de pe vremea domniei ml Efstrate
Vocra Dahja.
BOLDUR.

Veclii11

moldovan, dom -

nul Dragos all fost ginere unui Bol-

dur ce all fost giude mare de Mrlad ,

In vremea Republicei. Pe vremea bit
8tefal Cel Mare un Boldur all fost vornic mare 5i iroil vestit. In urmA, pen-

22

tru o gresal a Boldurestilor find potae pe toti, Un

roma impaYatease
spatar Costache Boldur a alergat la
Mitropolit, a cerut protectie, Reda ea
sill scape Yai Matt prtut, si din prattul Costache s'ag poreelit pana astazi
toti Costachesti. Pe vremea dornaului
Dim:trie Cantemir viind Petru cel Mare
Enpiiratul llusilor en osti aicea, vornicul Lupu Costache, Dumnezet ertel si
pomeneascal ea bun patriot, neplcandu'i giugul russe, nu s'au unit cn domnul, ei striingAnd toate proviziile cerute
de tara de gios pentru llusi, le-au transportat la mosiile sale, nu le-ail trimis

la armia rusasck din care ail venit in

mare lipsk si a si corespundat cu vizirul turcesc i en banul trakese, de au

venit en ostile mai grabnie, si far de

veste ineungiuthod pe Rusi la movila
liabAei laugh Prot in dreptul Husului,
le-au dat bun frecus, l en mare rusine seryand Petru Wail dus cu el si
donmul Cantemir si multi boeri, intre
care si un Sion, din neamul met) s'aii
dus, i pentru necredinta Lupului Costache catia Rosin, all poroncit Petri]
.

de a se blastama in veci in toate bi-

23

sericile Rosiel neamul Costfichesc: Dar

asa precum Lupul Costachi ea moldo-

van saracul, a fost dator a pazi eredinta patriel lul, Dumnezeil se vede c
n'a5 ascultat blastamul rusasc, i ail fa-

cut precum sfantul duh prin gura id

David ail zis : ca eI vor blastama i tu
vel Magoslovi, ca. cu adevkat se vede
blagoslovit, pentru ca las ca neamul acesta ca altele mari vechi, n'ati
amt. Dar Inca din el ail raskit luminatorul bisericel Moldovel, vestitul si
prea sfintitul Mitropolit Veniamin, care
afi pastorit aproape de jumatate de veac
pe Molciovenl, i prin ale sale mijlocirI
catra Rosia, intrebuintate in anul 1822
child era pribegit in Basarabia din tulburarile faeute In ail de turbaciunea
greceasck Wait ridicat b15stamu1 deasupra

neamuku Costhchesc legiuit tie Alarele

Petru la 1711.
BOGDAN. Moldovan drept, i veche
familie boereasca, radicat la boerie din
vrernea 1u1 Alexandru Voda Lapusneanu,

de atunce pana acu afl fost tot marl.

Pe unui din neamul acesta pe vornicul
M anol ache Bogdan, domnul Constantin
Moruz rad taiet ea sa isbhndeasca moar

24

-tea cunmatului sfiti Grigorie Vod5, Ghica,

carele arargind pre Sultanul an dat
nemtilor Bucovina ; si Bogdan acesta
cu a1i boer ai protestat la Poarai
darea Bucovinei, i descoperind pe Ghi-

ea &at viclenit pe Poarfa, dnp. care

ail triples de ail -Met capul Ghichi
ati randuit domn pe Mornz, iar Bucovina air r'amas Onrt asaizi nerntascrt
si Ghica frrrcq cap.

BELDIMAN. Molchvan drept, taran

riz de la Hociun, din tinutul Ruciulul cu meseria rotar, ridicat la bee-

rie de vre o SO de anT. Inthiu rotartd

Gheorghe Beldiman s'ati fttcut hoerini stol-

nic, mal in urmii si Ban. Apoi fecior lui Alexandru, marele autor al moldovenilor, care ati f`acut einste natiei
sale, si frate-sail Dumitrache, s'att rdicat pAnsa la vornicia mare in vremea
Domnului Ion Sturza, i flu tor earh'si
vornici facuti de Mihai 1Tod5, insh slut
prea departe de pArintii lor.
BALDOVICI. Proaspeti in Aloldova,

de loc de satul Baldovinestii din tinutul lbrilei, din tara Romitheasek; Georghith Baldovici ati fost slugh la nn
Hatman Gherache, ginere Domnului to-

25

ruz cu care viind in -Moldova s'ail insurat cu o sor`a a until ispravnic de

aprOzi Stefanache Cerchez din Iasi, ail
ramas aiee, aii Vnut mosie ill posesie,
Iii vremea Domnulni Schrlat Calimach,
find visternic Sandulache Sturza cnmnatul lui Gherache, Pad randuit Sames
la Roman. In urma in vremea Ienicerilor pentru ci tia turceste, Caimacamcii Vogori de, iqtai PalTi randuit isprav-

nic la Suceava, mai in urma ispravnic

de Curte. i in donmia liii Joan Voda
ran facut ispravnic de Curte. apol ispravnte la Roman, uncle murindu-i femeia s'an insurat al doilea cu vaduva
Caminarului Jordache Barbovsehi, Crate] e episeopului de Roman Gherasim si
rad facut spatar, apoi domnul Mihail
Sturza l'ad facut iarasi ispravnic de Ro-

man. Mal in urma ispravnic de Curte

si Postelnicel mare ; pe feciorii sal pe
Spiridaehe Aga, pe ,c,4tefanache Comis si

pe Grigorie paharnic.
BOIAN. Moldovan, mazill de la inu tul Sucevei, Iordache este fecior ml
Mihai Bolan, mazil din Folticeni, aii
fost ciubuceiti la logofatul Todiras Bals,
in urma logofht al easel. In donmia Ira

26

loan Voda
facut Serdar, iar la Mihai Voda agrt, i prezident la giudeca
toria de Iasi, acorn cilen in Divanul de
Apel, Fag randuit Domnul Grigorie
Ghica.

BOGZA. Moldovan, mazil fa*, de

la Bogzesti din tinutul Nearnt, s'ati ridicat la boeria slugeri, Neculai Bogza
crinerele medelnicerului Caraiman de la
tinutul Dorohoi si feciorul vatavului
Moise Bogza.
BOSIE. Aloldovan, de la tinutul Dotr,

rohoi, ridicat la boerie de vr'o 70 ani.

Armasul Neculai fiind dus in Tarigrad
cu mi domn grec s'att insurat acolo, de
unde viind cu copii midi, in vremea
domnului Scarlat Calimach, s'ail asezat
la mosia lui Siretelul, din tinutul Suce-

vei. La 1822 lactIndu-se domn Ioan

Sturza, Liii trimes la Tarigrad bascapichihae, si feciorii lui crescuti acolo si
invatati, viind inapoi nu stia moldoveneste, i pana acu vorbesc r moldoveneste. Alai este la Tecue comisul

Toader Bosie, dar nu este Bosie ci Fkire.

Asemene si in tinutul Flciului sa porecleste un sluger Ioan Bosie, i acela

27

nu-i Bosie, an fost arnut la logofiaul

Todiras Bals.
BOTEANU. Strabunul acestor Botertl

este venit in Moldova din tara Romanea scA, s'afi insurat aice, si nfl nepot ace-

luia ati luat o greac6 pe TarsitaVardalah,

din care s'an nascut posteluicelul si poicovnicekd Neculai Boteanu, until au In-

at pe Vochita fata 1ti lurasco, si an

nAscrit pe medelnicerul S;arban si medelnicerul Gheorghe ilk)teann.
BOTEZ. Moldoveni, dota nearnuri,
amandon5, vechi de la tinutul Sucevel.
Din vremea domnulard Than Sturza Wan
ridicat phna, la spA,tar, iar la Mihai Vocla
postelnic.

BOTEZATU. Din jidov botezat, s'afi

ridicat la boerie Serdaru Constantin Bo tezatu i avut trei feciori : Spataml
Rklucanu Botezatu, Caminarul The care
strut 'mho bAtrini, i postelnicul Costache Burghelea, ce Van infiet spatarul
Constantin Burolielea fratele man esa,

ne avind copil.
BORS, . Moldovem, de la Ballita din
tinutul Sucevel, rhzsi, mazili si boeramao ; iar in timpul domniel lui Mibat Sturza s'ati fticut boert mai marl.

gs

171DA.R.Ve. Moldovan, inaziL rz4,

de la B`ad6r5i din tinutul Iesii, find de

easa logolatului Constantin Bals, ian
; iar un Ianc
find
fricut
logoat al casei Logofkului Alecu Bals
.domnia hT Mihai Vodrt, slujind in
visterie s'ati frtcut Chminar.
BALAEF;+. Moldovan de la Bogzesti,
tinutul Neamtjuini, feciori boeresti a mo-

siei Trifestii; un bAlet din aceia slujind

in casrt Ii Logofiitul Todiras Bals si
intrebnintindu'l in slujbi, s'au fiicut Caminar iar la Grigorie vodrt Ghica Spatar.
-BUDISTEAN U.

Romiin de peste Olt

venit de vr'o- 40 de ani in Moldova.

Gheorghitsa Budisteanu an fost in multe
rncTuri epistat de poste, an fost si ispravnic la Herta si la Dorohoitt ; in
vremea lui loan vod s'au frteut cruninar.
01131111.

foldoveni, mazili rrtzasi- din

ti11utn1 Teenci. S'au eadicat la boerie in

vremea Domnulni Calimah, un satrariti

Bibiri din Iasi ce era eumnat CU ctminariul Dimitraehe Florea, care are un
feeior .Mihalache in Basarabiea si lor-

dache Bibire s'au facut tot atuncea pitar, si la Ioan vo paharnic. Un fecior
a acelnia Neculai, la Mihai 8turza, s'au

20.

facut spatar, pentru ca era tatrnaciii

rusese 1a divanul
BRANZA. Moldovan, razas ,de la

Chetris din tinutul Chrligsaturei, au fost

slugi pe la boeri, scriitori pe la Jsprvnicil ; i domnul loan Sturza pe Stefan

Brnz Fan facut serdar, iar 1iliai voda
Pe lin Ioan i un frate a i i'au facut
BOSUIOC.

Razrtsi de la tinutul Ba-

cr, din vechi an fost boeri dar cazuse

pan la baeah. Ioan voda Sturza i'au radicat la boerii fAchnd pe Neculal paharnic si PC Grigorie serdar.
BALTA. Moldoveni, Oran, de la
Delem din tinutul Harlan, fecior boeresc,

mai in urma vatav acolo, i instarindue prin P.jutorul si a staphnialui mosiei

Logofatul Iorgu Ghica, s'au radicat la
boerie in vremea Domnului Joan Sturza.

BUZDUGAN. Roman din tam romhneasca, de vfo 80 ant venit -in Moldova, an fost tot bo:sri dar nenoroeiV.
BURADA.

Moldovan, razsa",s. prost,

de la Odobesti din tinutul Pntn. Tudurache Burada thud slug in eagi, i

ecIntret la biserica serdarnlui Costache
Robescn. din Focsanii funteni,. dupa ye-

30

nirea lui Ioan voda Sturza Domn find

prie ten cu Robescu, an tritnes mai Joan
voda pesches dourt, poloboace yin bun,
cu Burada, i Domuul spre nmItarnire
Par] facut singer si el nu s'a mai dus
inapoi ; au saznt prin Iai, au fost
vatav in ograda la fratele meu spatarul
Antobi Sion, de uncle s'au ,si insurat cut
o sorsa a ferneei dascalului grecesc Chi-

riac si s'au faeut advocat, i cu acea

meserie se hrgneste pang, astazi, radi6111(11'1 Mibai voda Sturn pan la spatar.
BUZILA. Moldovan yechig, nearn de
boeri.
BALICA.

Moldovan, vechiii nearn

de boer mare, din care au fost si vestitul

batman Balica, acel ce-au zidit si-au
inzestrat mgnastirea Frumoasa, dar din
liniea barbateasca n'au mai remas. Acei
ce se poreclesc acum sunt de pe .bunica
lor curgkori din neamul acesta.
BRAN. Moldovan, razes de Draguseni din tinutui Putnei. S'al rgdicat la
.

boerie in domniea hn Alexandru voda

Moruzi, slugerul Bran, a caria fecicai in
domniea mui Ioan voda Sturza, Grigorie

cel mai mare, s'au facut caminar,

Dumitrache comis, iar in domniea lui

31

Mihal Sturza eomisul Dumitaache fiind

deputat la adunarea olateasca ales in
toate periodurile, director de visterie
ci eandidat la donmescul divan, l'au rzl-

dicat vornic mare, i pe Aleco spatar

si ellen in divanul apelativ, i Tancu,
cel mai mic, fiind in militie au agiuns
pan la maior, i au murit.
BMOTA. Moldovan drept, radicat
la boerie. Taranul Toader Bawta de o
data batman faciindu'l Alexandru voda
Lamr2eanu.
BRAESCU.

Moldoveni, mai multe

neamuri. Cei de la tinutul Harlan din

care se trage hatmanul Gheorghe liraescu, aga Vasile, i comisul Constantin
sunt de mai mult de 80 de am radicati
intro boerina0, carii la 821 prin mijlocirea enicerilor intovar4indu-se Gheor-

ghe Braescu en ei in pradarea manai a bisericilor din Iasi, s'au facut

yel aga, in urma i batman i pe fratii
liii asemenea Tau radicat la boerie. Tar
acei de la tinutul Bacau comisulPetraspatarul Toader flu paharnicului
Joan Briieseu, aceia sunt mazili raz4i
de la tinutul Tutovei. i teal lor cum
si fratii h,t Panaite i bum Vasile festirei

OLI

elori. de preot de la Calimnesti tinatul

Tutovei, find slugf la uninarui Gheorghe Bogdan si ducndu-se sfapcanul lor
Iu Franta de Linde n'au iria venit, an
remas ei pe la mosiile hal Bogdan, vA,taji, si instarindu-se s'au fiicut toti boeri. Sunt multi mazill privilegheti ine5,
si birnici la tinutul Tutovei.
BOTAN. Moldovan din Basarabia,
boerinas ; unul din ei ffind ofit,r rus'ese,
s'au esaluo;arit la m'An'astirea Neamtu en
nume Calinie, au agiuns econom mare

a mharistirei, au pthdat bine din veni-

turile iuistirei, i'au insthTit pe fratesal" eareli . s'au ridica la boerie pin
la spatar, in vren. ea Domnulni Mihai
Sturza.
BAIZZU.

Moldoveni.

mazili.

veal

ri'lz5si le la tinutul Bomanulni. radicat

Ia boerie ii vremea Domnului Alexandru
Moruz, insg, linmal mini, ce'i mat multi
si astAzi sunt mazili basi birniet.
BOBEICA. Moldovan," mazil de la
tinutul Botosilni, thdicat hi boerie de
Domnul loan Sturza.
BALABAN. Moldovan. maziL raztis
din tinutul Tutovei, i 'Llicati la boerie

de Domnul loan voda Stru:za.

33

BIGU.

loldovan,

Oran

de

fazA,s

neam de la Movili0 din tinutul Putnei;

iar acel riidicat a boerie find slug l
logoratul Aleco Mavrocordat si vatav
la Storesti, s'ati boerit in domniea 1rd
Mihai vodil Sturza.
BALAN. Moldovan, ra."za's de la SAn-

dresti tinutul Tutovei, de unde un Ioan

aSzilndu-se la Vuteani tinutul FAlciuluY,
s'a rAdicat hi. boerie de Joan vodti.
Sturza.
BUTER.

Green. au rust dascal la

lArl6u, an inviltat si pe frate-meu banu

Neculai Sion, greceste. Pe daseigul Moscn

Butter Joan vodA. Sturza han filcut ban.

BELCIUG. Moldovan din Todiresti
tinutul HftrIu, mosi ea logoftitulni COstache Sturza. ffidicat la hoerie dt. Domnul Scarlat Calimalt prin mulo e irea visternicului Sandulache Sturza.
BURCI II.

Moldoveni, douA ileamuri;

eel adevgrat Burchi de la tinutul Homann sunt rdicatf la bol Tie de vr'o 70
iar celalalt neam bele legat de
Burchi, este drept Zrnu, Oran, ck la

ani ;

P'atr'ascani tinutul Bach'u, an fost siugit

la visternicul, Iordache Roznovann si in
vremea Domnului Scarlat Calitnah s'au
3

34

faeut caminar, la Joan vodA, spatar,

iar la Mihai Sturza vornicul Ilie Zrnau
sau Burchi.
BUZNEA.

Moldovan, de la tinutul
Dorohoiii, radicat la boerie mai mult de
80 ani.
BURDUJA. Moldovan, mazil razas
de la tinutul Yasluifi. Unul din acest neam

find sluga la logofatul Costache Conache, an mijlocit in vremea Domnului

Mihni Sturza de l'au fiicut caminar.
BEIMIAN. Acestia stint doi ; unul
Dumitrache

i altul loan care an fbst

diacon In Basarabia ; in vremea lui

Than voda Sturcla au venit amill,doi in
Moldova, au fost vataji pe la mosii ;
dupii introducerea regulamentului s'au
fAcut advoca
i s'au si boerit de Mimi vodA Sturcla.
BON TAS. Moldoveni, doua neamuri.

Acei de la tinntul Sucevei si din Bucovina sunt drepti Bontasesti, si mai

de malt radicati intro boerinasi. Jar aco' de la Putna stint napaste BontAAtilor, find drepti Nica, coborhori din
Diaconu loan Nica, si radicati la boe-

rie de loan vodA Stu*, insa numai

cAminariul Scarlat BontAs din Focsani.

35

Tar ceilalti will s'au boerit de Miliai voda,

i unii stint neboerici.
BAIARDT. Italian au venit In Mol-

dova cu ingineriea in vremea Domnulny

Scarlat Calimah Iosif Baiardi. Domnul

Anai Sturza l'au boerit i pe ci fi pe

toti fciorii un, find botezati in credinta
noastra.
BODESCU.

de la
tinutul Mein, radicat la boerie de domnul Alihat Stur4a.
BOTESCU.

Moldovan, rac;16

oldovan.

Din acest

neam an esit vestitul singer arban Botescu, logofat de taint!, a divanului, r-

dicat Ia boerie d Domnul Mihai Sutu

batriinu la 1793. I-au remas numal no
fecior, Costache, bun scriitor i el ca
tat6 sau, Jar neuorocit.
BOTESCU. Moldovan, iara0 din nou
poreclit. Aa Grigore Botescu a caruia

parinti nu sunt stinti, ca Pan g.alsit lepadat pe o piatra la casa Logoftulin

Toader Bai Frederic ba boer, t4i Pau
crescut, l'au Im at., l'au dat in militie,
si Mihai

voda *urcla, pentru ci Bals

Pau facut clironom pe F1mi4iJ, Pau

tient aghiotant domnesc i maior, ran
insurat cu o greaci. In urma Domnnl

36

Grigorie (Mica l'au -tinut tot a Aiotant,

l'au facut si colonel si acum i Ispravnic la Vas loin.
BURLAN. Moldovan, taran din satul Ajndu vechiti de la Patna, au fost
Gheorghe Buda n negutitor in Focsani,

si Mihai vod`a ran facut serdar. Tatal

acesinia s'au numit Vhr !an Ratoi.
BONDRE. Ainntean din tara romilneasck venit in -Moldova; Dimitrache
Bondre In domniea ml Alexandra Mo-

ruz s'au insurat, au luat o fata a eaminarului Neculai Cuza, soya en spatarul

Cuza. La Domnul Calimah s'au boerit

facandu'l stolnic, iar Than voda Sturza
ran facut spatar.
BAGHICI. Moldovan, raclas de la
Rusani din tinntn1 Tutovef ; an inceput
a se porecli Baghiei de NIA) 15 ani.
Acesta'i Neculai fliul spataruhti Costan-

tin Matfeil ce an fost

logofat
a mitropolitului Venia min, feciorul until
vecl1iu

preot Mateiti din Roman. Iar fiiul sau

Neculai ;,'au poreclit Baghici, s'au lacut

si aga la Domnul Mihal Sturcla. Dar

si-au vOndut si mosiea ce's1 facuse la
Rusenl.
BUTUCEA.

Moldovan

rAdicatue

37

noug, Grigorie Butucea au fost logoft

la Isprgvniciea Mehl, acolo s'au insurat

cu o fata a slugerului Pavgl Tulbure,

ce era vgtav de Falciu a vornicului arban Negel. In vremea Domnuloi Joan.
Sturcla s'au facut sarne Ia Falciu, l'au
facut si stolnic. Tar Mimi voda Sturcla,
l'au fault Agg.
BENCOVICI. $:hrb, pe la 1810. Avand tata meu in posesie mosiea Bahnarii din tinutul Vasluiu au venit acolo
un Constantin Bincovid go1 ca vai de
el, s'au tocmit slugg, la Anglielutg, ce
era crasmar 1t ratosul de Ja guraMuntenilor, uncle au slujit cati-va ani, si maI
Iii urma s'au fgcut tovara cii Anghe-

s"au insurat cu o fata a until

Ionii Buzdugan, dasctd bisaricei din
inca,

sci

Balmari, si mai apoi cut Angheluta s'au

mutat in Vasluiti in vremea revolutiei

grecesti la 1821, s'au proclamat sada si
ofiter rusese si in tovgrasie cu Augbeluta au luat in posesie de la Logofeteasa
Algritqa G-bica, mosiea Vasluiului si an

tinut'o pgn pe la 1829, chid lipindu-se

pe langa gheneralul Mircoviei vita-prezident, ran intrebuintat in feluri de cercetttri ea cinovnic rusgsc, pan la 1834

38

And s'an riinduit Domn Ali hal Sturza,

la 1837 fiind Logocatul Aleco
Ghica ministru din Muntru l'au rtmduit
politmaistru la Galati, si l'au i boerit
si pe

cu rangul de serdar. Avea

cii fecior

Enache, l'au dat in militie, si s'au fAcut

lter. Femeea dintili s'an sparOurat iii

esitcarea caselor Ira din Vas lni, de cindA

cA, el era ingurluit eu AO, fernee. De

veo trei am s'au insurat al doilea eu
Catinca, fata comisoaei .Zoita flurnniziichioae fiica agAi Toader Carp, ce fusese
mAritafa en nn polcovnic rusAsc Otenberg

si rruniisese viiduvrt cu chti va copii si

CU mosiea ei DrAgestii de la tinutul
Vasluiului, ce o are ziistre de la piirinti.
BORCILA.
loldovan, ri-145s de la

tinutul Eii, mazil vcchiti. Din ei s'au

riidicat Ia boerie doi frati, unul stolnicul
Joan, si altul pitarul Ilie, in domniea lui
Joan voda Sturcla.
BANTAI. Moldovan, mazil vechiti
si boerinas din Baarabiea, din ei an
fost i negutitori marl in Iasi, din (aril

Toma BantAs in domniea ha Joan voila'

s'au fcut pabamic, i Constantin Ban-

tils de la Roman, la Ioan

acut lar paharnlf;.

vodA, s'aii

39

Stub. Un Vas le Boneiu

find vta.v i logofat a vorniculuf Tudurache Hagi-Masu, ce s'au poreclit
BONC1U.

Gheca, in vremea Dornnuluf M Olaf Stur-

za ran Merit paharnic.

BRAILESCU.

Romtml din Valahiea,

venitf in Moldova din Basarabiea, in

dornniea un Mihal vodsa Stnrcla, aufost

tovariis la posesie en un Neculal Privileghitt, grec, ce tinea postele ri1, i

prin mijiocirea acelnia s'an boerit, until
cAminar i un frate a acelnia Efrim clucer. Precum mi-au spus elucernl Efrim
stint dreN romani, din neamul BrMoiu,
si bunicu sAn s'au dus in Basarabiea de
holteig si s'au insurat en 0 moldovandi
de peste Nistrn.
BARLADESCU.
Ioldovan, mazil
vechiii" de la tinutul Bach'u, faclicat la
boerie de Milito vodii Sturija.
BALOMIR.

Neamt. Unul an fost

staroste de sudeti nemtestf Ia Faiticenf,

prtu pe la 1827, si nepotul aceluia zu-

gray de potrete in Iasi. Mihai vodA

Sturza i'au boerit.
BALASINOVICI.

Moldovan rusn-

cit din Bucovina, venit pe la 1846 Iti

Moldova, veehil la Inoi0a Plopana a

40

grecescultd maior Iordaehe Ydinescu,

care find, . consul grecesc in Iasi au mij.

locit la Domnul Mibai Sturda de i-au

fgcut. po vechilul mosiei e5minar.
BARAGINA.. Din Basarabiea venit
in domniea hit Mihai voda' Sturcla, un
Scarlat Paragira an slujit la sf. Spiridon ea Tevizor i s'au fcut paharnic.

MICA. Moldovan, *las vechitt,

mazil, din acest neam au fadicat la
Loerie Mihai voda' Sturqa, pe un Alec()

Buil fAcandu-1 serdar.

BERCAR. Moldovan, mocan foarte
bogat an fost, si avtind numai un fecior anume Ioan, in vremea Domnului
Ioan Sturda, viind din Besarabiea, si
cumpArand de ved iiioiiIe lirrtnestii si
Putanaea de la Covurluiti s'an faeut si
eAminar, dar apoi si-au perdut starea
rAmhind sarac.
BUDAC. Drept moldovan, de la ti-

nutul Doroboiului. Pe vremea Domnului -tefan eel mare au fost din boerii
mari, dup`a vrerni au cklut, acum s'au
redicat unul Ia boerie, dar ca om prost
vrAnd a se afata eal strsain, rns, sau
leah, nu'l este rusine obrazului, din Bu*3ac si-an iis Budachevici.

41

BEAUX. Neamt. luc in vremea

DonMului Calimah au fost venit ni
Braun inginer, s'au aseclat la Roman,
avea multi copii, i-au invrttat pe toti
mestesugul seu, aciia, unii botezati in

credinta noastea, altii nu s'au insurat

aice. Dnp introducerea reglementului
s'au rilnduit toti ingineri a Statului si
i-au boerit Mihai voctii Sturcla.
BUTA. Aloldovan, i vechiti neam

de boer,

din vremea domnului

Alexandra cel bun, mai in urmA au eainert

(Jut din intAmplare la mazilie, si pe vre-

mea Domnuka Scarlat Calimah un Tonita"

Bath, ffind de casa Logofiltului

Constantin Bals Ciuntu s'au cacut stolnie; au murit riimaindui numai o lath.
Mai sunt Insi din neamul acesta mazili la tinutul Neamt.
BURGHELE. Moldovan, vechitt mazil i raclas de la tinutul Vasluiti si
Tutova. Din acest neam s'au rfidicat la

bocrie inc5, in vremea Donmului Alexandra Al ortIZ ; Constantin Burghele ficndu'l pitar. La Domnul Calimah darn-

du-se diiae de visterie l'au facut serdar

apoi criminar; iar Ioan voda" Sturcla l'au

facut spatar; atunce an mai fAcut boeri

42

si pe aIi Burghelesti din tinutul Vas Uri si Roman, dar multi stint priviligheti
si mazili.

BOU. Moldovan vechiti si mare neam

de boer, din intmplari &Ouse pan la

mazili. Pe vremea Domnului Calimah
Sc afla in thrgul Barladulni un batrAn
Sandu Bou, care avea dot feciorl Gheorghe si Antohi, dar saraci. Gheorghe
In vremea Domnului loan Sturcla &au
facat serdar, iar Antohi insurandu-se
la c4tefa'nesti en o fata, a paharnicului
Apostu, s'au imbogatit, s'au fticut medelnicer, si la Domnul Mihai SturIa s'au
facut spatar ; amandoi fratii an murit,

si'mi pare c'd le-au remas numal fete.

BOGIIIAN. Moldovan rusnacit din
_Bucovina; din prosti s'au radicat krdache find logofat la Mitropolie si in
vremea Domnului Ca
s'au faeut
stoirie; iar la Joan voda Sturcla eaminar,
In urma an nebnnit si au murit &drawl,
dar ian remas feciori.
BERZA. Moldovan, facia's, mazil de
la tinutul Tecuci in vremea ml Ioan voda
Sturcla un Tanen Berza s'au facut clueer.
BOGONOS. Moldovan, doi din avest neam i amandoi Ioani, slujind pe

43

la boeri, din prosti, s'au fadicat

si

eT

la boerie, facandu-se paharnici lu domniea lui Ioan vodg, Storqa. Avean amilndoi case in Iasi, Until in Montenimea de mijloc aproape de sf. Neculai,
si altul in ulita Piourarii i aceluia
drjpta poreera i-au fost Savin.
BANULESCU. Muntean din tara HomaneaseA, pe la 1802 find vornie Todirase Bals Bozianu, fatM Logofatului
Lupo, staroste la Putna. au luat un feeior in cas, pe un IOni BAnulesen de
la Munteni, i dup ee a esit din
Stiirostie, s'ati fAcut vel agA in Iasi ;
pe acel-Bilnuleseu Pall fcut Capital) de
Darabam, i tall insurat cu 0 fatA a
Vadnvei Smaranda Anizoi, flica unui

singer Sandu Budeseu ce

WilsascA,

r a de easa

mai in urnA Pan fAent si

Sames la flotin, i fAcind done fete si

on Met Neculai, aU murit si el si ea,
si an remas eopiii mid filfa stare, iaU
erescut bmica, i ia tinut biata batthnA pan la 1827 cAnd ati murit. Beliii dopti infiintarea mi1iieI neavand alt6.

Widejdie a intrat Iu miliie si in urnfa

in comanda pojiirniceasc5, uncle pAnii
scum a5 ajuns eApitan.

44

BA1DACU. Moldovan, ciubotar cu

meserie de la Chisiniin din Basarabia,

eumnat cu un Chiril au& grec, care

au fost si diacon n Mitropolie. Apoi f`acndul Alitropolitul Veniamin Arhiman-

drit, ia dat s.chitul Ilirsova din tinutol

Vasluiulul. In urmil a luat i mhn6s-

tirea Sf. Ioan din Iasi de la Beilie,

apoi all a dus pe cumnatul se5 acesta
din Basarab'a, i lepAdhndo'l bedreagul
cinbotrthei, iau da t mosia Delesti] undo

peste 20 am stand s'ail instUrit bine;

ittI mal eumparat erduOrul de vc pe
numele Iu i mosia Grieti, e a5 fost
a LIT Vasile Carp, si la domnul Mihai
Sturza s'ati Mart i boer Sudan.
Briidaen.

BOUREANU. Moldovan, rty/As de la

Bourem, tinutul Neamtului, ridicat lit

boerie In domnia lui Mihai YodA Sturza.

BUIUCLIU. Annan si de natie si de

religie, negutitor de vite i tutungiti,

dar find bine insfariti, domnul Mihal
Sturza, pe de o parte 65:si umpl5 lclile de fer en metal, si pe de alta
maT mult s defaime nobleta trei, i-ati
ridicat la boerie, andu-le Iangul de
comis i

aminar, mijlocind mai ales

45

si

Logolatul Iorgu Ghiea pentru c5,4

imposesiese mos'ile dumisale.

BOJINCA. Romin din Ardeal, venit
in Moldova pe la 1830, i fiind legist
dup`a introducerea reglementului, si infiintarea Academie! a fost profesor
de legi. In urm a intrat Inriscon sult la departamentul drepttitei, i MiLai VodA, Sturcla Pan ridicat la boerie

pri la ban.

BAROTI. Italian, venit in ara", intAi

doctorul k;ari, pe vremea domnieilui Miha; Vodti Sutu i tocmai pe la 1840, in
vrst peste 70 ani despr(ind pe Zamfira fata paharniculni Iordache Milo din
Focani, de barbattd ei, pabarnicul Ste-

fan nefteric, ai luat'o, cu care ail Meat dorai fete si doi MeV, in urma
pe la 1829 ail mai venit siunCamil tot
Baroti, iar n i d-)etor, iMihai Sturcla
Voa Pail pus lucrAtor ill Postelnicie, a
fost i cenzor, si Pair ridicat la boerie
cu rangul de spiltar.
BUCkINESCU. Romhn din tara Rom6neascA, boer vechiti de acolo, infai
a venit Iordache Bucsinescu, faimosul
scriitor pe vremea sa, iubit de domn
de toti boetil, carele a fost mult vre-

46

me logofiit de visterie, sa precum se

dice acu director. In domnialui Scarlat
Votra Calimach s'aii facut spAtar ; la Mi-

hai Sturda vornie in Divan. In urmii

pe la 1810 au venit Costaehe Bue5inPsea carele Sari insurat aice, en Catrina sora vornicului Iordachi Deaghiei,
au fost de mai multe ori ispravnic. La
Scarlat Vodii Calimach s'ab ticut c4minar; la Ion Voda" Sturda AO, la

Mihai Sturda flint sti Vasile s'au facut agsa.

BUHNILA.

Moldovan, mazil de la
tinutul Tutovei. La 1824 fiind postelnie

mare, vornicul loan Grecianu, un Vasue Buhuilk mazil scutit a Greceannlui,

prin mijlocirea StApituusiiii s'al facut

Stolnic; ear la Mihai Vocti 8turdajorl

BuhnilA fiul acelnia earl facut ban en
prilejul alegerei de deputat la 1846.
BARBOYSCHI. Roman din Ardeal
dintre care ail &rata si Episeop de
Hu i Roman, Arhiereul Gherasim casevarit din viat5, la 1826.
rele
BENDELA. Moldovan din Bucovina,
doctor in 14, l'aq ridicat la boerie

Mihal Vod Sthrja.

BABIC. Arman i cu natia i cu re .-

47

ligia, un Serafim Babic locantier sati

mai moldoveneste bucatar in Iasi, pentru Ca ati f6cut stare cu locanta lui, si
mergea de minca la el si bezadelele Iu
Mihai Vod Sturza, si postelnicul Petru
Asachi, factorul domnului, 1a5 facut boer

Sard r.
BASTACIII. Putoare i pacat greces, priphsit un Temistocli pocitur greceascA in domnia li Hagi Grigorie
Ghica, i pentru c5, au cumparat mo-

sia Moara Grecilor de veci de la miselul de vornie Dumitrache Miclescu,

Pah facut i boer eg'a, spre paguba visteriei, in boo srei fi pus la bir.

V
VARNAY.

Moldoveni v e. chi peste

120 de ani, radicati la boerie, dar nici

o data n'a fost la mai lualte ranguri

cat Oa, la Spatar. Joan \Tod&

Stursla ai ridicat pe cfti va din acest
de

neam pana la postelnic iar Mihal Vodii

mai galantom ia ridicat in vornici marl.
VEISA. Moldovan vechiti, mazil, rz'as de la tinutul Vasluiulul, 'au ridi-.

48

cat la boerie din a cest 'learn Constantin Veisa in vremea domnulai Mihai

Sutu la 1793, ear la domnal Alexandra Aloruz sa PAcat medelnicer. Fecioril aceluia ii vremea domnulai Scarlat Calimach : Costin, "Vasile si Tacovachi s'au ftikut Sardari, la Mihai vodA
Suta volintiriu, 5a9 fAcut Costin paharnic, Joan vocra Starda" pe Vasile Pat

fcut spatar ; ear galantomul Mihai vodii

Sturza pe Vasile si Tacovachi iai Aleut
postelnici mari, ian avut deput4 In
Adunarea obsteasc'A si jail intrebuintat
necurmat in rlajbe, candida i cile-

nail in domnescal divan si Ia cel de

apel. Iacovachi ati fost multa
eme
sd director la departamentul drepaitei
si epitrop sf. Spiridon. Vasile a fost

prozident la divanal de Apel, in care

ati si murit de holer`a la 1848 ; toT

ins'a nii s'ail insurat earn'aind holtei Vatrini. Alt Veisa boerit n'aii mai fost,
de ck Mihai carele &at poreclit de pe
inam'a find &WA cu medelnicerul Constantin Veisa. Iar5, tat'a-seri a fost
Sand u Isbasa, dascal la bisericl Prapa doamnei Paraschiva din Iasi, care-I
.Mitocal m6nristirei Varaticul, i acest

49

Mimi an fost aga, sa insurat i a5

avut trel feciori i trel fete.
VENTURA. Gree, napaste, venit Mol-

dovei eu Mibai vo Sutu la 1793; un

Grigore Ventura, brabar sa placiutar, chic stie ee a fost in Tarigrad,
ea nice tail Merit postelnic mare, si
&a5 insurat cu o Pascaneascl, i ai rnias bele tarii ea mutti alti de asemine ;
ce din pacatele noastre si a boerilor moldoveni, nedumeriri, iaii pripasit, roi prinsi

cu cururile fetelor br, pentru impartesi

foloase, ca sa'si implineasea,' nelegiuitele

vointi prin ginerii, cumnatiI

cuserif
greci catra dornnii ce era tot Greci.
VOINESCU. Greet, venit in Moldova
un Anastase Grecul cu domnul Alexandru Mavrocordat, si luilud o fata de
J

moldovan boer ce se poreclea Mucu ; din

aeela a Esit un Ioan Anastasio ce ai

fost vel visternic; din acela s'au nascut
3 feciori, unul Veniamin calugr ; until
Jignicerul Gheorgbe, din care s'all nagcnt arhimandritul Iosaf, banul Todirasc, Ionichie calugar, Dimitrache ce
s'ara turcit i Catrina ; s'au ridieat Ia hoe-

rie insa pan pe la t,erdar, i avuol moia Voinetil de ling& Iao, zestre; bo4

50

riul

lor

Anastasie s'ati poreelit din

gura oamenilor Voinescu. Ei lush toti

isealea Anastasie, 0115, acum n domnia
lui iThhai vod6 Sturqa, cand feciorir serdarului Alexaniru, fiul postelnieului Stefan, facilndu-se agi amiindoi Costachi
ii Iorgu, s'ati l'asat a se mai iscAli Anastasie ei Voinescu,si ca aclia siverii lor
fiii banului Todirascu, Grigorie i Petrachi,

cum si Iordachi a fost trimes Inca la

1818 do mosul sit arhimandritul Iosaf
Frumusanu la Hio in Grecia spre invAOlturrt, si en tulburarea Greeilor de la
1821, an intrat in oastea greceasca de
unde ati venit pe ba 1840 Major si
consul grecesc, poreelit Voinescu, si s'au
insurat cn Smaranda fata lui Aga Gheorghe Negrriti, dindu-i zestre mosiea
Plopana. Acestia sunt veil si en so.0a

mea Efrosma fata banulni Toma Stamatin de pe maierisa, cc au fst soril

eu Voinestii batrini si cu arhimandritul
Iosaf. Salta ee ail inufo slugerul Stefan Vhrgolici i Ancuta: ce an tinuf
intAl un .boeriinas. Iliescu de la tinutul
Bac'Anlui, si al doile un grec cu care an
urlsout ue maiorul grecesc.
VARLAAll. Moldoveni de la tjnutul

51

Botolani, de vr'o SO ani ridicat la boerie ; dar dreapta lor porecla este Bostan,
insa rusinindu-se de ea s'ail poreclit
asa. CIA toate ca in tara mai cunoscuti
stint Manolestii de pe numele lonnului Ion

VIDE,ACU.

foldoveni, dona neainuni. Unul de la Putna, raza de Botesti, ri'tdicati la boerie, intai haunt Dnmitrache sail facut medelnicer, la domnut Scarlat Calimach si fratesaa Danu
zapcifi de ocol ; ta tat lor insA ati fost birnic

si vornicul satului Botestii Toader Vidrase medelnicer, acela in vremea domniei Joan Sturza s'ati facut ban ; fiii sai
in domnia lui Milts' Sturza s'ati facur
Costache ban, Pascal comis I Aleen
paharnie, fili lui Dam : Dimitrache paharnic si Iordache sardar la loan voila.
Un neam Vidrascescu sint rcazai c1,-i la
Coloneti tinutul Tecuci, din care Vasilo feciorul mazi ml ii Anghelache Vidrase

la domoul Mihai Sut,u 820 s'aii .facnt

jignicer find vatav la Ciorati, si hi
donnAild Lan. Sturza medelnicer.
VAI1GOLICI. Aloldoveni vechi, mazill i razasi de la tinutul Tutovei s'au

ridicat Ia boorie ; intii serdarrd Constantin VArgolici fiind de casa bogota-

52

tului Neculai Roset Roznovanu bAtrtmul,

0 pitarul tefan ce era vitav la Stnca
Roznovanulta, i luase femeie o VoineaseA, sortt en arhimandritul Iosaf.

Mai in urmrt in domnia lui Scarlat Calimadr s'aU ridicat la boerie banul Necula Vargolici de la tinutul Dorohoi, si
serdarul Toma de la Putna in domnia
lui loan Sturza find loarofiit Ia cum-mail meti spatand Vasile Ar dries din
Focsani.

VIZANTI. Greci mai multe neamuri,

un neam si tun', s'ari poreclit insusi el

asa, fiind veniti de la Yizantia din Conbtantinopol. Un neam din acestia am a-

vut nenorocire a se

rut:1i

si en mine,

Mind Un comisn Costache Vizanti ee-i

la Galati pe o nepoafa de var5, a doua

a mea, fata comisului Anghelache Cli-

mente din Botosani.Iar acei coboritori

din

fecior de

turc urmeaz5.

asa : Un

pasa, din Tarigrad a

ture

fost

venit aice cu dornnul Calimach. Dar

find un berbant tin s'ail mai inturnat
trAind en 0 tiitoare, rIcAndu-se resvrA.tire greceascil la 1821, el s'aii dus in

Basarabia, acolo
melf, Panaite

Wart boteza

en un-

i s'a0,iusurat cu ojidauc5,

53

botezata, cu care venind in Moldova ah

tinut mosii in posesie la tinutul Tuto-

vei s-ati facut Ricer, au murit si el

si ea, i le-au remas un Met si o fata.
VRAGHTE. Moldoveni, fazXisi vechi,

mazili, unii la tinutul Fi1ciulT,i, iar altif

la Tutova si Vaslui. Din ei in vrema

domnului Than voda Sturcla serdarul
loni si stugenil Petrachi find slugi Ia

spatarul Ionita Duca, s'ah boerit, si in

vremea liii Mihal voda Sturda, Ioan fiind logofetel la Logofetie, Safta Stratulatoae ran facut serdar, ear la Mihai voda
coMis, eeia1a,10 insa, sint tot mazili, ba
unii ah intrat i in bir.
Moldovan din tirgul Barla -

dulm, acest neam ai inceput asa

tin

Tanas5, ficiorul lul Visan Ciubotaru, in-

vatind carte s'ail lipit pe lmg ispravnicie scriitor ; baetul a foq cumMte,
a strhns ce a clwigat, s'an insurat,
a luat o fata a unui Iconoma 'loan ce
era protopop la. Wu:lad, si in domnia
lui Scarlat voda Calimach s'ati facut
serdar, au murk tank i ia rAmas doi
Me% din care until Than, la Mihai
voda Sturcila s'au facut paharnic.
VARLANESCU. Moldovan, mazil, ra-

54

zas din tinutul Tecuel. until Constan tin Varlam find sluga la logofiitul Conachi, MO in urma si logotat al casei,
s'af insurat, ail luat o fat a medelnieerului Abaza, si la Ion voda Sturcla
s'ail facut pabarniC, si din Varlam s'au
numit Vhrlanesert.
VOLCINSCIII. :Moldovan, dela. tinutul CernAutnlui, dupa luarea Bueovinei

de nemti, ai rilmas din neamul acesta

si in Moldova la Herta, mazili vechi,
dar ridieat la Loerie presto 100 de ani.
VELE. Sirb veclu venit in Moldova,
negutitor in tirgul Neamtulut. Din nearnnl acesta Un unchiti al meil ;:',carlat

Danu fratele maidimea si-ail luat femee en care ail faeut pe paharnicul Stefan Daiui i un irate a matusimoi aceea
Costache find loQ:ofat la unclilul mneii
spatariu Ienaebe Danu Iti vremea lui
Joan voda Sturza s'aCi faeut paharnie,
VUCENIC. Corcitura greceasca si

nemtasca de la Brasov, venit in Moldova

pe vrerna

domniei lut Scar-

lat Calimacb, negntitor in Roman. Un

Iani Liptcanu Vueenic care avind tiitoare o nemtoaica bucatarith, aii facut
copii si in urndi s'an cununat en ea. Apoi

55

tsi rnolluz, s'aU fiieut vatav la Maucesti, mosia vorniculuI Alecu Ba lus Lun-

gu, si in vremea lul Mihai voda. Sturza

l'ati facut clucer. 0 fat5, a lul aft luat'o spatarnl Grigorie Hermezin, ear fecloud sAll este inginer al statuluisi boenit de domnul
ATUCETICI. Din Basarabia venit, Iii
domnia In! Mibai Sturza, un b5,Pt bun
scriitor s'an lipit lingi is1)r6vnicia Tecnciului, in urrnti, aft intrat la judecgtolie uncle aft fost si director si s'au si
boerit.
ISU. Veniti din Basarabia. Doi biteti, until s'ad curtenit Ja vornicul ste-

fan Catargiu Dobreann, i altul pe linga (2thninarul Zagur i Pau imcris in

cinovnicia Divanuiui de Apel; si iii
urmti amindoi s'ati boerit de domnul
Ali hal

$tur(ja facindu-i s'Atrari.

VERGHI. Grec, venit inca in domniea lui Scarlat vodU, aft fost Witav la
manAstirea Berzuntu in tinutul Bacsa,
uncle prin ostenelele lui i ajutorul st`a pinAsrul arhimandritul Macarie, ce era

egumen, aft fcut un fecior lancu, care

dnprt moartea lui Macarie a fost scriitor la IsprAvnicie, i s'aU insurat cu 0

56

greaca fata unui ban Hartular, ear grec

napaste hietei Moldove, care avind fecior pe un Iorgu, casnic a domnului Mibat Sturza, Paii facut paharnic i giudecator la Bacrtil, mai in nrm i spatar.
VELISARIE. Grec venit pe vremea
domniei ln Alexandru Moruz, s'aii in-

surat la Bacau, cu fata de negutitor

moldovan, a fost polcovnic la Agie
in Iasi un fecior al aceluia Petrachi in
domnia lui Ioan voda s'ati facut stolnic.
VERESCU. Moldovan de la tinutul
Botosanii, din satul Verestii, pentru cil
un Toader Verescu stia putina carte, si
era cumnat en paharnicul Seulescu, Fail
facut profesor in domnialui Mihai voda,
0 Pau facut i medelnieer.
VASILIU. Greci, bulgari, shrbi, si
multi si din .Moldoveni, carii din pro-

stime s'au radicat, ca sa'si piearda obhrsiea neamului de unde an esit, rusinandu-se cu adevaratele porecle, earl
poreclit insusi de pe numele parintilor.
De mai nainte, din moldoveni, $tiu cii
se ghiduse Vasilindu-se, numai nfl serdar Constantin, care la Mihai vocla Stursla s'ari facut Spatar i frate sat" jiicni-

cern1 Coste de la. Galati, fedora unui

57

Vasile Ciorpacu, vornicu Mibalache de la

Rapt calif ramhindu-le multi bani de la

niste turd ce gazduia la tatal lor, p6
care in razboiul ruso-austriecesc cu turciT la 1789, rail ucis ef gazdele, i fi-

ind oameni cu miute, si-an cumparat

vii in Galatl, si mosif
dourt, Cotrosu si Cbiraftenii, i Costea fi-

multe binale

ind mai mare, la Domnul Alexandra

Moruz s'au i boerit i tiind i greceste s'au poreclit ca grecil Vasiliu ; an
intrat in tovarasiea ocnelor, aI fost
si camaras de ocna, i avftnd numai
un fecior, Iancu, l'au invatat greceste i 1rantuzeste, pe la 1809 san 810
unchia mei] vornicul Ioan Tautu find
paharnic, spariet de averea Costei, ail
luat pe Ianca ginere i l'ati facut same la Hotin. La 812 dop'A pacea incheetA intre ru1 i turd', ramitind Basarabia rusasca au remas i Iancu Vasiliu acolo, unde i tataseil jicniceriul
Costea se aft incurcat cu piste contractur1 impsdrilteti, pe la 1815 sati 16 fachndu-se din imparateasca porunca cer-

cetare tuturor nobililor din Basarabia,

se vede c cu Vasiliu nu le mergea traa
bine, au scris unchiu men Tautulni ca s.

58

le trimeata o marturie de aice de 110blesk i asa bietul batran Tautu, iau

facut un act de la divan, ntrit si de
Domn, ca sunt din neamul boerilor FIcoetii din tara romAneasca, fir s pomeneasca de Ciorpacu vornic. Acolo
anoi mergAndu-le rau, si pernd toti
banii, pe la 1827, au trecut iarrisi In
Moldova, c aice avea acareturile din
Galati, mosia Cotrosu de la Galati, vii
la Odobesti, i parti de mosii in Lipova si Tulesti, zristre, de la nutu.

Pe la 1829 au murit jignicerul Costea.

Iancu Inti si-an vandut toate binatele si viile din Galati, s'art aseclat la

Lipova, apoi an vndut vine de zastre de la OdobPsti, dupa aceea partea

din Tn lest. Nu tarcliu si mosia Cotrosu.
au facut caminar n domnia lni Mihai
voda Sturcla, si fecioru srtu Aleco ce era
botedat si crescut de logoffitul Aleco
Ghica, s'aii facut comis. Cel mai mic
Neculai slugerul si apoi au murit pe la

1845, si dupa vr'o trei ani

cucona

lot, amiindoi batuti de fiiril lor Neculai,

Fratele Costei aviind numai un fecior,

i i- art
dup5, eel insurase c'o greac
mncat multime de avere, an murit brietit

59
cara%

salt

ramie copii, an murit si spa-

tarul Costea rAmitiodu-i mu-nal dou'a.

fete, si precum averea au fost cftstigatil
en nelegiuiri s'an stiths si el i averea
lor, cg, de si snot cuconasii cirninarului
Iancu care imi stint veri al doilea de
pe anima lor, dar amhodof an Mal at
fete, si sant niste oamem prea de nimich,
mai ales Neculat, ssa", fereasca" Dumnecleu

si pe tigani a avea asa feciori.

Mai still un Vasiliu ce se numea asa
de pe tafasAu Ha Dumitrache ce era logofat la vornicrd Neculai Hrisoverob hila Domoul Calimah s'au flicut serdar,
iar la Domoul Ioan Sturcla ban, an fost
ispravnic la Siweava.

Se mai Vasileste an moldovan Todurache, feciorul unto Ieonomu Vasile,

din Mitropolie. Metul acesta an fost
scriitor la sruneia mitropoliei pe la 1837,
mai in urrnh s'au insurat,
facut sondar si apoi i spatar. Are stare bona',
facutil in mitropolie, i
cumprtrat
mosie de veci.
Mai este un Vasiliu la Foesani, Joao
feciorul unui Vasile croitorul, an fost
cavaf, i Mihai vodi Part fiieut singer,
spre paguba visteriei si impovorarea ce-

60

dajnici, pentru cL avea put;ne

parale cu care in vremea acelui Domn,
multi de acestia an ciistigat nobleta.
VULUTA. Corcitura greceasca phlorla10

stranicer, an slujit in departamentul drep-

tato. Un baet Aleco Vuluta,

i Mihai

voda 8turc1a Van facut comis mare, iar

facut spatar
Grigore voda Nebunu,
si ellen in divanul de apel.
VALEANU. Doi frau, Enache fi
Sava, feciorii JuT Sava Ciobanu din satul VAlenil tinutul Neamtu. Grigore voda Ghica pe cel intal rau facut eaminar

pe cel din urma pitar. Sunt Moldoveni, teal lor a fost cioban la camiNariul Gavril Eni.
VICLIMESCU. Jidov bote(jat, dascal

de limba jidoveasck sluga in cash la

Domnul Mihai Stu*, care l'au si boerit.
VALI. Putoare greceasck pacat
napaste tarei, pripasit din vremea Domnului Mihai Sturda la o pocitma tot
greceasca caminarul Angheli, ce era posesor mosiei Blagestii din tinutul Bacau,
pe care prin ajutorul boerilor Ghiculestt

au tinueo multh vreme cu prea mie

pret, au facut multime de bani, i fiind un talhar starp, an lasat clironom pe

61

acest Vali si pe un altul Iancu Vasigu,

ce fusese marcheriii la un biliart in Iasi
i'l slujise cAti-va ani pe tapul acela, si
prin bezede Neculai Sutu s'au Mcut a-.
mAndol Spatari.
VAE. Putoare grecease(t, Ocat
ngpaste tArit, pripgsiti in Moldova dol.

frati Hristea i Gheorghi, de meseriea

lor grAdinari, pe la 1836 find posesori
la Cliein, un serdar Paraschiv Vasilin de
cuignie BrOgar, au pripgsit la Cglieni pe

acesti greci, pe unul crasmar in sat si

pe altul la pod peste Siret. Dupg,' doI
ani au luat el ort-Incli1e si podu, si mal
multi anl tinemdu-le an luat apoi posesiT de mosii si fciind stare, Hris tea au
cumpArat de veci mosia Botg,stii de la
tinutul Tutovo, i blgstgmatul de Grigonie vodg, Ghica, inpuscat, Pau %cut
paharnic i pe celalalt serdar.

GBICA.

Dou'A nearnue, cc! intAiti

,arngut, coborkori din bethde Dumitrache Ghica, fiji lui Grigorie vodg, pe
care l'au Met tura, pentru. c6, vi dat

62

Bucovina nemtilor. Sunt niste salraci,

traesc cu milosteniea. Tar eel al doilea

carii sunt marl i puternici, din carii
este si inaltimea sa Domnul Grigorie
Ghica, ce astach sede pe scaunul domniei. Acesta) drept Sulgilolu, si find ca
&pa taerea Domnului Ghica au venit
Domn Constantin Moruz, care era cumEat cu Ghica si Doamna lu] Moruz fata
Sulgilolului si'si adusese frati si veri riltiva

din Tarigrad la cbivernisala aice. Moruz

ca sa razbune moartea eumnatului sro

uu inehis pe mul0 boeri din cari pe vornicul Bogdan si spatarul 1oni Cuza

i'au si tact; unit afi fugit la Hanu tatarasc in Crilm ; 'tare boerii ce avea
inchisi, era si uu Cantacuzin DAeanu carile avea numal o fatal INiariu0 vaduva
ttuaara. infricosilndul si pe ac1a en
sabiea, ea sa scape, au primit gink.re pe

Costache Sulgitolu ce era tatir holteiti

trate cu Doamna tiranului Moruz, i i'au
dat porecla taetului Ghica, i ran facut
hatman ; ace;a an fost i logofat mare
la domniea lui Alexandru Alarm si mai
de multe oil batman. Acesta an nascut
pe riiposatul visternic Dumitrache Ghica,
pe logofatul Aleco Ghica, tatul mariei

63

sale Domnului Grigorie Ghica, si pc

logofkul Iorgu Ghica care inch" traeste,

tot atunce au rernas in Moldova si Dimitrache Ghica care au fost vornic
tatal logoftitului Grigorie Ghica si alt
Sulgilol tot poreclit Ghica, care au avut
fector pe Dumitrache Ghica vornic, din
care este vornicul Aleco Ghica Chefal
si fratii sra
MELVA. Moldovan vechiu si mare
neam, au fost vornici i visternici, abia
se mai eunose acum intre boeri. Joan
voa, Sturcla ati fost fiicut pe un Vasile

Gheaca agtt, si pe un Joan ban, dar

nici until n'au avut feciori. Mai sunt si
cu ranguri de boeri mici, dar cei mai
nmlti sunt privi1ighei i mazili.
GANE. Doutt neamuri. Cei mai vechi

cari sunt aproape de 200 ani, rtidicati

la boerie, sunt la Iasi si in inutul Sucevii, iar ceialalt la Tutova au fost un
Pascal Ganea mazil. In vremea Doinnului Calimah s'au ft-lent vornic de Poartfi,
iar Joan voa Pan facut stolnic, are

nil fecior Iordache, bun b`kbat, Mihai

Sturcla Fat fcut serdar. S'au insurat, an
luat fata spatarului Dunntrache Ganea.
GIIERGHEL. Moldoveni vechi, ma-

64

zili din tinutul Dorohoiii, am 1,75,clut mai

multi Gherghelesti inWo condich a vis-

teriei de Ia Domnul Mihai Sutu din

1793 cu pecete domneas* trecuti in
dajdia mazilease6, care condic5, am ce-

tifo pe la 1826 si

la 1827 chnd au
ars palatui domnesc, nu stiu ail ars si
condica aceea eu mai multe Mrtil ce
s'ati perdut, saIl ati furat'o cineva i o
tine ascuns'a. La boerii ati inceput a se
r`adica de la Domnul Ipsi lant pe la
1800. La Domnul Calimah s'ati facut

Costache Gherghel paharnic, Stefanache

eAminar, si la Ion vocra., cel intai ban

si eeklalt spatar, Enacache ban, si toti

fecioril lui StPfanache comii, iar Mihai
vodA, pe Ilie Gherghel l'au facut postel-

nic i pe Mihalache feciorul banului Costache, spatar.

GOROVEI.

Moldovan veclii, mazil

de la tinutu Romanului in donmia lui

Alexandru Moruz unul din acest neam
au fost credinceriii, in curte la Domnul
Calimah, nu Toderasc Gorovei s'au fticut serdar, si Ia Ioan vod, caminar,
doi feciori a credincerului Gorovei tot

la Joan voia' Stu*, Gheorglie s'ati fiicut cAmitiar si Ion serdar.

67,

GITELEM. Gree, din vremea domniei Juj Alexandru Ipsilant ; venit Rice
a insure. la Dorohoill i i-au reams
trei feciori, comisul Joan, spaterul Dumitrache, i Iordache . . . . boeriti de
Mihai vod.
GALER. Moldovan, mazil vechig
eic14, de la tinutul Teenci, rildic4 din

ei nnii la boerie in domnica liii Mihtd

vodk $1-urza.
GALCA. Moldovan, fi'i14 de la tinntut Tutovo, unii din ei find neguti-tor) 'mstAriti in thrgul Parladului in dornnia liii Joan ,3ttqa, sai riidicat la bo-

fria stolhie i tnedelnicer.

GIIILTU. Moldovan. r'Adas de la tinrutul Teeneiului. fadicati unii din ei la

toerie Ia domnia mi Tom Sturcja din

G I lIBANECU.

oldovan. Oran din

1.a.!. era in Tatarai un Oscar ce adncea CU cilrut,a peste de A-nclare si striga:

JaA la ghiba,), *ban proaspa" ; Iai

uoreclit camenii Ghiban, un fecior a hu
is-JNAVind carte an 81ujit

cati va an! in

departamentul drepeatei cinovnie. i MiLt vodd 1a boerit rdicandul Oat la

comis, ca era factor a 1o2:otiituIui To 5

66

deraseu Sturqa,

s'ati poreelit Chiba"-

nese)).

GOCIU.

Moldovan, mazil, vechiu rift-

Os de la Ilorincea, din inutul Covurktiulul, rAdicat la boerie, un poleovnicel

Gheoghe Goein in domnia ml Searlat

Calimab, si hi 1821 la thet falharh do
greel volintiri lo satul Epureuil in tiuutul Fdciu1ii, nude en il randuisem
din poronea liii lusuf pasa de la -Thrall:),
ispravnie, si IOU vernas un feeior eu 1111-

mele Gheorghi, nevrisnie: ari venif. in

Iasi la pasa, dupa" intrarea Tureilor UI
Ora, l'am infUtosat pa.l i spre manghere iai dat dreptate ;:a fie si ci erdar ea tath-sen, si a lost serdar pd! 6
In domnia ltj Mihni turcla ti s'afi tiient ban.
GATA. Moldovan, r'ada's de la Zmulti.
tinutui Galath. Un Iosstip GAVt si frate-

Ail Costautin s'ail mutat la targn Paneiului in inutull Putnei, deschWnd du-

crwme si s'au aeOat la rnptele visterief. in domnia liii

Ioan voda, Stilrda Iosap s'ail lacut svr-

gheni, biciie

dar, iar la Anal vodh feciorit sal Costmtin si Tudnrache .eomisf, ba u 14n
feciorul Iu 'Costantin care era parentar

(57

saii fiicut boer, iar n domnia 1T Hagi

Grigorie (Thiel, Constantin s'aii facut
spatar.
GRECIANU. Mold ovan, porecli t at

peutru eh' au venit de la Grec?.ni, nut

Costantin Greceanu ce au fwit NCO()
i aii luat o fatil din Movdesti,
attmee pe cand se poreclea MovileF;t4,
Adam; si de pe fata aceea a IW Adam
an mosia Diochetii din tinutul Ga1t44 si
din acel c4itan Costantin Greceauu s'ati
pneclit tot neamul boerilor Greceni i
WO 120 ani. Ail mai esit din nout ncum nn Grecenno. ce ai fost actor !a
teatru iii Iasi, rati bocrit si pe el don,nnl i1ia StuiJn de neam este mokl,
van, dar de nude si eine este
F..6. ;
cA de la introducerea reolementului atia
s'au inmultit sleahta, tocmai Ca cinpera,dupn 0 ploae cak1A.
GIlITESCU. Eusnac din Ihicovina.
veniti in Moldova de pc la 1b0(3, ail
fost posesori de mosii, Joan Ghitescit
thud de casa logofAtulai C.11a1 Ciuntn,
posesorui mosiei Darabanii, Iii domn:a
ml Scarlat Cahmah. s'ati fheut serda, si
la Joan voa Stnr(ja ban. Acesta'mi este
cntnua, cucoana a c;.( a mea srnt
crlpitan,

t=

vere primare. iar eeia1al

boerit unii la Ioan vod
hal voda.
GAGE.

Ghit'asti s'aci
i

altii la Mi-

Moldovan din Bucovina, ye-

nit la 1822, Ioan Gage ail fost logofAt

hi Hatmanul Gheorghe Brescu, cu care

mergilnd la Galati s'aii insurat acolo en

o fatii a spatarubn Costantin Vasiliu, si
Domntil Mihai Sturda l'at fa'cut serdar.
GONCESCU. Moldovan din Bucovina.

lJn arhimandrit Teodorit ee era dechin

1a m5InAstirea Slatina an adus pe frate-

r,au Neculai, ran avut tovaeas atuttor

de mosii, si in donmia lui Mihai Sturda
Fan faeut serdar, Fart instArit bine, i'au
cumparat casA in Iasi, vii la Miroslava,
dar en asedarea'i la Folticeni.
Moldovan. de loc din satzll Goestii, at fost vAtav acolo, si in
vrvmea Domuulut Milai Sturda prin
ujIocirea stapanu-sau bezAde Iorgu Sutu
f'nd Apostehtic mare rat Wicut cAminar.
GARDEA. Mo'dovan. rdtts de la
GOESCU.

t,:.-autril Mein. tin Ylaftd Gardea find

vatav la mosia Cuge,f.tii a vornicului
Neenlai Dimacfae., acum a gineri-sau
vt,rnicul ToderitA Ba's, l'at fiticut medoinicer in domnia tat Joan vodii Sturda.

69

GALIN. Moldovan din Bucovina.

Un lordache Galin find cumna t de sorrt.
mitropolitului Meleti IiLC eAnd era episcop la Husi, Fag facut serdar in dom-

nia lul Calimah. Un Enache Galin nepot acelnia find sluga la Mihal vodii
Sturcla, pe child era boer, dupil cc s'aii
domnit

rat

fAcut satrar, putea s5:1 facii

mai mult, dar au esit tin misal i betiv.

GALUCA. loldovan, mazil, vechi
rru;Casi de la tinutnI ralcin si Vasluiti,
unul din acest neam Mader, slujind in
visterie, in dornnia lui Alexandrn Mornz
s'au facut stolnic. Fail remas doi feciori
Costache serdar si Grigorie paharnic ;
mai sunt GAluscesti, dar se poreclese
Crircas.
GHERGIIESCU. Moldovan, mazil, ri1il de la tinutul Tutovei. Un Gheorghe

Gherghescu find sluqA la vornicul Ion

Greceanu, in domnia lui Ioan Sturcia,
allandu-se Greceann postelnic mare, Faii
facut stolnic.
GAFENCU. Moldovan, peste 100

ani de cand este rMicat la boerie, dar

acesti ce acnm sunt boeri si se numes%;
Gafencu, sunt feciori de preot si din alte
sta. ri.

70

GORGOS.

Moldovan sluga a easel

logofatului Dirnitrache Sturqa si vdtavul

lonitA Gorgos find si pose, or la Gin-

saw tinntui Bacan, ao tacut stare mare;

in vrern( a Donumlui Joan Stuna s'au
fAeut serdar, iar la Mihai voda, intai
Si apoi spatar, i n fecior al

c'j

iar au boerit Si pe un frate san

var. De Inc 8wit terani de la Roznov.
GHEORGIIIADE. Greci, doj frati,
sell

ce s'ati lacnt pallarnic, la

D annul Calimab, Si Tanasa polcovnied
iii vreinea neelni Dornn, veniti sa statornicit la targn Pietrei si din aceia an

Costantin

esit mai inulte ede si ee,h, eari tot; s'au

boerit la Domnul 1ihai StureJa. i pe
langa acica i aIi corcituri grecesti se

nal poreeleisc a.
GHEOROMU. Greci, shrbi i bulgall, tot 1,Ap4ti rei., veniti si oplot;iti
de boeri, spnijinii, pui in sluibe, ins,arati
hoeriti, si pe wgi acei straini
multi si din moldoveni din star& de .jos,
in. vremea Pomnului Mihai Sturln rAdithgAduit adeclindu-se la boerie
varatele porecie strAirioA-$ti ca ert nu
E poat A nimeri obarsica neamului
1

de care din prostie sa rusineaza, s'-au

71

innintat ca grecil porecla de pe-numele

parintilor.
GRIGORIADI.

Grec, un Iordache

gramatie a Doamnei lui Scarlat Calin-lab, pe la 1818 sa insurat cu o fata

a vornicului Iordache Roset Pribascu, si
Fai facut spatar, an remas aice, Domnut Mihal Sturcla in multe randuri ran
avut rinduit cilen lit divanul apelativ si
prezident la crhninal, i Va1i facut postelnic, intai si iscalea Grigorin, de la o
vreme si-au dat in adevarata teapa de
iadi, *i sa i*ca'este Grigoriadi en din
lada nascut. Feciorii shi avOndu 'i a.
Paris la invatatun a., dupa venirea de aco'o s'au pore clit Romalos *i a sa se iscalese acum. Alai stint *i alti greci., niii
boeriti aIii neboeriti impamiinteuiti aice
en asemenea porecla, prectun este si
Constantin Grigoriadi de la Galati, ginerile snatarului Mihalache Holban.
GURITA. Numai unul a fost cn a*a

porecla seos cirac de vornicul Durnitrache Ghica care avea mo*ia Calienic
si pentru multele slnjbe ce i-au facut
de an cuprins kqirbane*tii toti de la ea.ijasi in vremi,a Domnului Calimah rau
fault ban, dar nil murit *i i-au remas

72

mimai un fecior Aleco care au lost in

militie si judechtor In Dorohoiti si lotS
fActit Mihai voda comis ; au avut i o
fiti pe care inthi o luase Un serdar Than
Varnav de la Floresti; din tinutul Tecuci si ran lephdat duph ce i -au mancat
toath, starea, apoi mutt vkluvind an

luat'o serdarul Costaehe Caracas de la

Vaslui, si an lepdda Co.

GRIGORIU. De acestia smit nati,

G rem'. Bo) gari Shrbi, Arr huti ba

;:31

doveni, prosti fiiI. gindecath, eh, thud

din sthrile de gios, rhdicaV la boerle,
1( -an fost rusine cu strarno;it*ele lor
moldovenesti porecle, i Ca sh nu li se
nimereasat obiirsiea neamului, nu s'au
rusinat a'si face porecle grece:Ai, stricate din numele phrintilor curem. Din
Moldovem, cu ,asemene gresalii cunos,,
pe chminarul lonka Grigol jut si pe fratif shi, paharnicul Iordachi 5 i paharnicul
Costachi de la Fhlticem, aeestia din locul lor sunt din satul Vadul-Roschi, de

la tinutul Pane), fecior lul Grigorie,

ce au fost multh vreme vornic satului,
si hind taran insthrit si-au invat Vae01 carte.
pe la 1802 hind vornic
Iordachi Drhghici, sames la Putna, vor,11i.

73

icul Grigorie i-au dat pe Ionit shig

in cash', si all slujit pe DrAghici Van
pc la 1813, pan'a cand find c`a Dr5.ghici an i'o,t i sames de agie, si la zidirea Curtei Domnesti, in vemea lui
Mo -Luz, tiitor de socoteb, intrebnint'a po

Ionita", si Ca logofAt la t,cris. La 1813

DrAghici fiind
in-,urndu-se Toni,
sames de visterie, au mijlocit si rau
riludnit sames la Suceava, nude s'au $i
i

asazat, si in multe rilnduri au fost sames, i pe la 1818 s'au fheut elucerifi,

domul loan Sturza rag fault csaminar,
iar Mihai voda spatar. Doi feciori ai
Grigorie vodsa Ghica, pe unui Pail

rhnduit prezident la Suceava, si pe unul prezident la giudec'atoria de Iazi.

Mai snot doi frati Grigorii, Lind Stefanache comis si muhurdar a rariei
sale doumului Ghica, si spatarul Va-

sile sames la Puma.

Acestia sint fe-

cioril unui Grigorie ArnAutul

ce an

sinjit multa vreme pe logofatul Costache Ghica, si insurandu -se rail randuit
vatav la Tibucani, si mai pe orm'a la
Vaslui uncle ail fost }Jana la rsvratirea
Grecilor anul 1821. Duph ce s'ai) lacut domn Than Sturza incuscrindu-se

74

visternicul Dumitrache Ghica, a

mijiocit la clonal], de ati riinduit pe Grigorie Arniintu portar-basa, in (are P1uj7
b`a au fost ye() patru nL, i ran fAcut
stolnic, i a Mtrat in c1as4 boerilor
terei.
cu

GUENADM. Gree, inea", inainte le

avail 1812 aflithdu-se egumen la in-

W.I4irea Precista d;n Targul Ocnei, un

arhimandrit Meletie a venit la el un
nopot al SCJ Manole Ghenadiu si aii
*ezut pe ljacga dansu muto am. Pe la

1813 sail 1814 s'ail insnrat cu Elbavita fata until Pitar Dumitrachi Cozoni,

din Targul Ocnei, si la domnul Cdimach s'a 0. fiicut boer pitar. Caimacamul

Vogoride in 1822 rail fhcut paharnie,

ear Milial vocra $turda rail fault ban,
pun mijlocirea logofkului Costachi Mavrocord at ; ace sta ail seos un fecior Cos-

taclw Ghenadiu carele a fost

In judechtoria d e Boroani.

ellen

GUSTEA. Grec venit Iii vremea doni-

-mho Calimach, egutitor bachl in hanu Turcese. Cu prilejul resvrAtirei greeesti de la 1821 ail mofluzit, i un fecior
at seU Costache, intal Ia. isprAvnicia de
Iasi, iii urmi la departameut slujind,

75

s'

ITI

ridicat de domuul Mihal Sturza la

rangul de ca'rninar. Acura domnul Ghica

Fail firicut ban. Un alt frate a lui find

profesor earki s'au ridicat !a boerie.
GOLIAF. Armeni si de natie si de
de credintil, neguititori, din Botosani,

pentru ca &Int insf5r4T si-aa varsat

el din metalul lor i

lbiIe domnului

ilial Sturt-gla, agintnd la umplerea lor,

ii Acut boeri, ea si niai mutt s impileze tarn,

i s

mrtscArease'6, noblesa

:11oldovel.

GIIINDAR. Moldovan, rAz'as de la

Crucea de St)s, tinutul Putnd. Un Enache Ghindar orn destul de vrednic

s'ari Idicat dinteacest neam ; ail fost nuil-

ti vreme zapeici si privighitor de ocol;

si a fficnt stiiricic i la 1847 o'ati ft(Mt boer.

GOEAN. Moldovan din Bucovina ri-

dicar la boerie la 1846.

GAVRIL.A. Moldovan de la tinu-

tul 1arIuln, ridicat lit boerie pe Ia

1826.

GROSU. Moldovan de la Onutul Taoil,

lidicat la boerie pe

la

1826. Un

slt gerul Lupu.

GALESCU. Moldovan, rilth s

de la

76

-tinutul Teenci, rAdicat la boerie de Miha vod6 Sturcia.

GRIGORAS. Moldovan, aIi fost un
seriitor Grigoras, feeior unui Neculai
.

din starea de gios; acesta ati fost mult. vreme same la -Omani. 1a01, a fost
insurat ea fata culla Sandu Bou din
Mrlad, ai fost si iii Visterie multU
vreme, nude slujind treptat s'au boerit,
pant ce in domnia lui Joan Sturcla s'aU
ridicat la spatar. Fiul acestuia aga Costache, iarsi intAi Iii visterie slujind
s'afi fcut Caminar, in urm a intrat
in militie, ai ajuns pAnA Ia polcovnic,

po atm o greaI

1ai1 degradat Ia
apoi liiilostivindu-se la 1848 l'aU f gout aga.
si

18-46. Domnul Mihal Sturza

GORE. Moldovan din Besarabia. Un

Climent Gore prin mijloacele cc aI avut s'aci filcut serdar si ii Gheorghe

slujind in militie soldat, apoi miter otiter, dup esirea din s1ujb51 1ati facut
e tr ar, i acum se a1Th politar la Targut Petrel.
GOGA. Moldovan. Bacal din Bacsail;

radicat la boerie tin Dumitru bacal de

Grigorie Ghica la sfArsitul. domniei.

77

DONICI. Moldovan, figui'ez intro

boeri aproape de 200 ani, a fost
logofat mare.
DANU. Boman din tara Ronianeasea,
preste 300 ani, venit in Mo,dova. Un
Danu visternie, carele eumnAtindu-se
en erpe postelnicul, au avut mosii intre altele Opstopcanii i Barlestii, din
tinutul Neamtului, de pe femeie, si partea din Odobesti, PAtesti si Mircesti de
la tinutul Putnei, ai fost tot boeri si
inai marl i mai midi. Iar de la o vreme ail eaVut la mazilf, 'Anil La bunul
ineti Toader Dann, tatal maicei nide,

eatele hind pe Maria, fata tut Simionel

'nut U, sora vornio dui loan Tilutni,
s'aU Ocut vornic de Yrancea, & fiil sai
eel mai mare. nnehiul iue. Enaelke Dann. treptat a *ins Ong, la spa,ar, si fiii
NIi verii mei, Dimitraehe posteLie
ihihilii spatar. Lr ceiIa1i tr nnehi al

frati cu spataral EnacLe S6x-at, a fost postelnic0 a Cu:);et, si pa

Jia I seri Stefan paharllicui, Hie Danu aU -lost eApitan de ropee, 17i last,mel

78

randu-se en o mu-re razhit;i, din nea

mul Buseleseu au Matt un fecior Vasile, cai-i1a Co5eti, i Dimitrache tiind
un berbant, ea i frateseil Jane, dupa
cc, ati perdut ce aii avut Orintesc, s'an

insurat si el eu o izir 1

Oltenestt,

in tinutul Filciului, i a fiient un feeior

Than care-i un rniie1, dar va'r prima-i
en mine, j en po.itelnieul Dirnitrarthe
Dann.

DUCA. Doud neamnri moldovi

drepti, i rii260 de la tinutill Tutovel,
mazili, eel adevarall Ducal, sti ;-,unt si
OVA

twit, unil mazilt si non priviligheti.

Jar acei neadeviirati, de la donmul

Schlat Cadmach, s'aU ridicat la boerie.
Intro banul PavM Duca de la Bilrlad, tiind ginere vestitulut scriitor slugert;1_
erban Boteseul, s'att fiicut sluger, apot
paharnic, i la donmul Joan Stit0a ban,
ti spatarul Ionith vr en banul PavL
tiind logofart a east-i spatarului Petrachi
Cazimir, in vremea domniei mi Cali mach, lutind pe fata crtminarului Dumi.

trachi Florea din la;p, s'an faent

flic. Caimacam.,1 Vogoride la 1821

rat

the-tit ban i Joan vodii, Stur0 spatar,

i pe Un frate al slit Gheorghe intl

79

facut ciininar. Unul din fiii banului PaVA,1, Dimitradie find mai bun, Miliai
vod Sturcla rad facut serdar, si Grigorie vodA Ghica prin mi]locirea surorei mil:6e] sale enco,ma Elencu ubin
find cden la judectoria de Vaslui l'aU
thcut bait si apoi spatar ; din spatarni
lonit au remas numai Un fecior Costache carele aI lost aghiotant la &annul Mihai Sturza i Maior. Insh dreaptit porecla acestora este Crirtiusu, atells din satnl Corodu si Ductile
de
pe bunica Ion cc ail fost din neaniu
Duculescu, au mai fost si tin Vasile
Duca in targtil Barladului, v'ar al dotlea en acci doi ; si Ia domnul iCihit
Sutu la 1820 s'ail fAcut jignicer din a
came fil sunt majorul Than Duca de la
Galati, si ciipitanul Costache Duca dh
Lipova, in. i acestia tot Cii,Cansu.
DARIE. Greei, dan mi vechi de I 50
de ani in Moldova. Mai s'aii stalls; ail
minas numai vornicul Iordache
ie
la tinutul Neamtn i frri fecior.
DONE. Roman, din tana romAneascii,

venit in Moldova tin armas Done. in

vremea domnului Moruz 1504. e-ati remas doi I ciori, until are un eliro1Rint

so

ear unul acel rnai, bogat, catele sail

faeut i vornic )14 Mihoi voda Sturqa,
it'are urmasi.
DRAGOS. Mo!dovan de la Botosanil
f-ciorul nnui 1-(lonomn Ilie i un fecior

al sag Ienache, curtenit la casele boer,!or Catarcriii

'4

vornicul Alecu Cali-

mach, la domnul loan Sturqa s'atj facut caminar, iar la Alihal voda Sturcla
sati factit spatar.
DRAGHICI Patru neamuri, until eel
de mai inainte rildicat boerie si analme urmasii vornicolui Iordache Draghici
stint corcitura de a ripan en jidov, a-

deca Neculai Drggiei an fost arman si

fost
bisi-bulubas la hatmanie, pe vremea
femeea Jul .jidauch, botezati,

dommilui Constantin Moruz, in hattnan;a logoftulni Costache Ghica, carele

iit mutat tInga in casa pe vornicul Tor&chi Drighici fiul bulubasei si find
clestept i cu bone talente s'atl inaintit

treptat pan pe la 1814, cnd domnul

aiimach Pail facut ban, mai in urma
atar: si Joan voda St rza vornic mare
cel inthi at s'au ministru. Atoncea
s'afi boerit pe doi frati ce avea : Neculai
spatar, Constantin colt/is, dar a murit

81

irnindoi holtei bAtrini. i pe feciorii seT

',eel mai mare Manolachi postelnic si

Co,tache ag6. Acest vornic Deaghici

stiind eh' in familia Cantacuzinilor din
tara romaneasc5, a fost in spatar Deg,ghici, pun influenta sa i indatoririle ce
fAcuse boerilor Filipesti de acolo, cu cari
i rudea, aga Costache
i\lanolachi s
Encsenescu cumna till de sorii a lui DCAghici ail stint a'si mijloci o diplomil din
tara romiltu ascii, ci este coboritor din
acel spatar Drghie, i win urmare

Cantacuzin. Dar las c eti am apucat

pe tat-111, de i poate biltran, dar
vorbea tot rrtil moldoveneste si se cunostea da.--1 arman. i despre spatarui
Draghici Cantacuzin m'avoincredintat In
Bucuresti de la mai multi boeri, i chiar
de la harm! Costache Cantacuzin ca" ati
fo.it sterp.

Cel al doilea neam ce se poreclesc

Dr5ghici sint agii Vasile i Grigorie si
spatarin lacu, drepti moldoveni de la
satul Lisca din tinutted Dorohoinlui, hit
th Ui Draghici cc era dascal la biserica
de acolo. Pe mai ca lor am Vaclut'o si
*-11 in satul acela la 1 828, maritatA al

doile cu un be0v ce era jitar. RAdica6

82

rea lor urmeaza asa : murind tatal lor,

si maritilndu-se mhsa cu betivul acela,
bhetii cei mai marl Vasile i Grigolie
aii fugit de a cash la Botosam. Vasile

a gasit pe un vatav al easel vornkului. Abcu Calimach anume Toader T na'sachi, i s'ati supus slugh lii acela, cii

care au venit in :Iasi la Casa vornicului Calimach, pe atuncea avAnd Cab mach fib pe Csenofont, pentru a caruia
invhthtura tinea Dascali in cash si frani grec. Baetul Vasile in toate zilele neporoncit mergea In odhile dascalilor, le matura, le da de spalat, sit
le stergea ciubotele. Aceia lrandu-1 la

1u

dragoste cunoschndu'i talentele i vriind

sa-i rhsplateasca slujba, de o data drept

saga iati dat lectii, mai in urmh apoi

vhdindu-1 ch sporeste i instiintindu-se

si boetul Calimach, aU poroncit sa-1

invete, si ai invatat bine, apol l'att dat
scriitor vatavului de curte acela Tana-

sachi unde a fost Cana la 1822, and

dupa revolutia greceasca viind ostile
tnrcesti, tit mfind ntvoe de scriitori in
vistirie, ca eram numai patru adech : spatarin Dimitracbi Codreanu, e, un ser-

dar Toader Carp de la Mead, si Spa-

tarin Manolachi Gavril, acum la Dorohoi. Inteo li ducandu-ma la Muzur

Emeni ce ave conacu in casa lui Calimach, am vaclut pe Vasile scriind in
odaia vatavului, i l'arn si indemnat de

a mers cu mine la carte, ram pus la

scris, s'au trecut in catastivul diecilor
de visterie, unde a0 slujit pana la 1840.

Domnul Joan Stu* Fail facut serdar,

iar domnul Mihal Sturcla, ban, spatar
si aga.Fratesati Grigori a Demerit la
un negu-titor In Botosani, nil slujit atras Vacolo papa, la 1825 cand
sile in Iasi, rail dat scriitor la serdarul
Stefan Branzrt same* de Putna, de acolo la 1827 ail venit inapoi, si Fati
dat la casa post-elor, undo ati fost Cana la
introducerea revlementulm &Ind all trecut sef in vistirie, i acolo inaintinduse

paha la ban, s'aii insnrat cu fata unuf

strain negutitor bogat din Husi, ce prin
mijlocirea averii sri. boerisa, si s'ail facut si el aga. Acestia amandoi all tra s
langa el 5 pe lancu eel mai mic frate,
si la domnul Jiihaii Stu* s'au facnt
oi acesta spatar ; iar acum Ia dommil
Grigori Ghica aga.
Cel al treilea Draghici de la tinutul no

84

man, a deca Dumitru, Oran de la Ajudu

Vechiii, a fost shig a. in cRs1a e'apitanul
Zama, dnp a eArnia moarte s'ati s,,it in
patu stiiphnA-sa, Fersaiia, en care ati
tlit mai multi ani pAna", i s'at adicat
feciorii, si fAcilnd stricic a ineeput
a eurapiira de pe la rAzAsi, euprinzilnd toatii moia Giurgeni, apoi s'au Iipit chnd de Catargiu, logofku fordaehi,
si eland de logofatul Alecu Ghica, pn'a
l'aU facut treptat boer 0116 la agA.
i eel al patrule si mai proaspAt nearn

de boer DrAghici, este inceput de la

Marinciti Diaghici bulgar, carele stiind
serie moldoveneste ati facut o vreme
advocatlheuri midi, aIi

inut orAnclile la

thrgurrul Docolina, s'ad cacut curioscut vornicului Nicu Mavrocordat, carile

pe la 1846 ati mijtocit i l'aU facut
singer.

DOCAN. Moldovan, falas, de la satul Docanii, tinutul Tutovei, mazili si birnici. Un Panaite Docan, a lnat pe fata
vornicului de poarta," Liga de la Horincea ; la, domnul Calimach s'ad facut
poleovnicel ; mai in urm6 medelnicer ;

si find omul om si spiculant, all facut

stare, au famas vildnv cn chti-va co-

85

pii; si au 1, at al doilea o fata a ca.minarului NQculai Cuza, si la domnul

Mihai Sutu 1820 s'ail Rica caminari,
si i murit ranrAindu-i i alo 3 feciori cu
fata Cuzei si anume Aga NecuIai, Gheorghe i Ioan. Unul dii acest neam de
razgsi do la Docam, Paval c a fost
rnazil, insurandu- se la satol Dragomirestii tot .Onutul Tutova, ai facut fecior pc Vasile Pomp, cari fiind sluga
la caminariu Gheorghe Bogdan si desteptiindu-se la domnul Calimach, s'ati
iacut clucer. i s'ati insurat cu o fatg
a aggi Grigorie Plitos ; el era serdar si
m`7,

vatav de Curte la

logofatul Grigoras
StuNa. La dotnnu Ioan Sturcla s'efi fa--

cut paharnic, i a murit ramhindu-i

dol feciori Grigori i Neculai.
DERECLIU. Ngpaste greceascg si aceasta bietel Moldove. Venit (11 domnut Moruz la 1802 un aga Derecliu care ail rgmas aice, si avAnd feciori
fete, pe o fata a lul Salta, ati luat'o
comisul Raducanu Buzdugan.
DIAMANDOPULO. Tot pacat grecec pe biata Moldova', pripasit din domnia lui loan vodg Sturcla. Un caengiti
Costa pe care l'ad fcut pa'tar 11 is-

86

pravnic la Tecuci, si Mihai Sturtja rad

faeut posteln'e, i pe un card de pui a
ln; iaa boerit pentru cal-4 facea multe
spiontheuri.

DORMUZ. Jaraisi napaste greceasca.

Venit in Moldova un Chiriac, carile insurAndu-se cu o fata Tufhsca, din tinutul
Vasluiu an rodit pe Tuchidide ; tatul

sAti s'ati facut caminar la domnul Calimach 1816, iar fiul s'ail la domnul
Joan Sturza.
DDIITRESCU. Drepti moldovem din
tirgu Sucevei din Bucovina. Dreapta

lor poreclA este Bandraburu din starea

negutitoreasca. Un Durnitru Bandraburu
pe care Earn apucat i eii an avut 4
ficiori : Lefter, Neculai, Mihalachi si Enacachi, dupa lnarea Bucovinei de Neniti,

Mihalachi au intrat in scoalii, au sfirsit

cursu i mai ales teologi ea si a yeMt in Moldova ati intrat slwxa la marele Jacob mitropolitu, de catra carile
sati calugarit numindu-1 Meletie, si rad
hirotonisit diacon. La moartea ace11'1 initropolit, el aflandu- se arhidiacon
art i ut un cuvint atita de inalt i patrunrtor, in eta. i domnul Moruz si
boerii aiii plans; euviintul acela aa silit

87

pe domn i pe boerl a'l radica la scannul episeopiel Husului, imde au pastrat'o

piina la 1826 ; child trecand din via% episcopul de Roman Gherasim, acesta a pasit aeolo, si a silzut pe
seaunul Romanulud 'Ana la . . . ; atuncea alegandu-1 obsteasca Adunare de
mitropolit in local mitropolitului Veniamin Costache, ce se dt- misionasc, ti'att
suit pe seaunul mitropoliel. Acest barbat

indata dnoi suirea sa la vrednicia de

,piscop al Busului s'ati adus la sine pe
piirinvi i fraV. mu ajutat, ia instArit,
a mijlocit la domn de i-aa boerit, .si
Inti la domnul Calimach pe Letter si
Ienaeache ia1 facut paharnici si pe Neculai serdar. La domnul loan Storcla
pe cei doi, spatari, si celalalt ban. La
domnu Mi1ai Stu)* pe Neenlai agti,

ca ceilali frati murise, de cht pe fecioril lor iaiI facut spatari.

DIMITRIU. Alai multi, dar un tott
un neam ; multi sunt greci, sArbi pi
bulgari, dar i moldovem, insa aceia fiind si oameni prosti si de starea de jos
tagaduindu-si adevaratele moldovenestl
porecle de sine s'au poreclit de pe .numele parintilor, ca sa nu li se poata

cc

niineri ob5rsia din care opiue ai. esit

preculn si un bac& din Focsam, Hagi
Paval facilndu se serdar s'ati numit
Dumitriu.
DIMITRIIADI.

Poeituri

grecesti,

pentru pacatele si osAnda noaztr6, uri-

pasiti in tara, nu mai de mult de. cht

din domnia 1n Mibai voda Stur(Ja, earele
pentru nesatiul de bani, aIi pripasit
si boerit..
multe pociturl de acestea

DOB-HOWL Bulgari, negutitori bacali, avea

bacalie in Hanul Turcesc

din Iasi, poreclindu-,e in limba slavona,

diva numele Iui Dobrea abagerul tatal
bacalului Dobrovici, a caruia ill, dupa
introducerea reglementului prin mijlocirea de rusfet, a intrat iii cantelariile

din Iasi, 0 s'ail inaintat in ranguri pan

la Spatar.
DEMOPULU. larasi putoare 0::receasea', negutitori din Galati, r5,dieati la
boerie cu ranguri dt caminar do domnul
hal Stu*, pentru mai multi impovorare tarii, a sa iaputernicire, a avea

glauri in alegerea diputatilor si a 110Wesel moldovene, defaimare, de si a ei

parte facea i insusi el ca Moldovan.
DABIJA. Moldovan, veche familie

89

boereaseil din care ati sfatut si Pe seamy:11 domniei Evstratie vodA Dabija, dar

din el curgAtori nu !,nnt, ea Diet ail avut feciori, de eat numai o fatA. Dirt
neamul acesta sunt si in Rosia unde Ii
s'an dat titlu de cneaz.
DODESCU. Moldovan, r54 ds de. la
CerOsti, tinutul. Tutovei, dreapta lor po-

recla" este Duda, precum se numesc acei ee inc h". sunt niazili

birnici, din

(Aril un Petraehe Duda, ii vremoa dom-

nului loan Sturcla s'au frIcut serdar,

dup5, introducerea reglementului ce i s'ad

Orut nn stiu, pe Duda l'art prAcut In

Dodeseu, ca sa prepue cei ce nu tiu,_
ca ar fi din familia boerilor Dudesti din

tara romanf asca.

DANULETU. Moldovan de !a Focsant, unde tm Enache Muuletu a fost

multa. vrerne scriitor la sfArostiea Putno, 8i aviind un fecior Grigorie, dup6
ihtroducerea reglementului a intrat seriitor la judeeAtoria de aeolo; mai in
urm'a vancl'and ea,inta pg.rinteasca

ce

avea in Focsanii Valahiel, en giutorul

banilor luati pe eAsutA s'au fakut derector la judeatoria de Vas1ui i apoi
si

serdar in domnia banului Mihai Sturza.

90

DERESCU.

Grec, fecior In) Hagi

13146, rachier de la Curtea veche, din

Bucureti, venit in domnia lui Mihal
vodA Sturda, i fiind frate cu femeea
liii aga Stoianovid Pan rdicat in clasul
boerilor en rang de serdar.
DAVID. Moldovan, de la tinutul
Neamtulm, de mic, un Manolache ati

slujit in cash' pe Domnul Joan Stu*,

dup ce s'au facut Domn, pe acest
Manolache David l'au fAlcut eminar i Camara al doilea. Dnph Esirea Sturcla'T din

domnie s'ari insurat cu o

fath ,'

a ba-

milut Costantin Leondari, si lepUdandu'l

aeeea, an luat o Viirane de la Gherglieti, tinutul Tutovei, pe tiapash

DIMA.

Bnlgar corcit cu moldovanca"

din clasul negutitoresc de rand, ail hujit nn Simion feciorul Dimei in visterie
si Mihni

vodA, Pail

fcut stolnic.

MAMIE. Grec, de vr'o 70 ani

venit in Moldova, doi din acest neam

au fost i vornici marl, Manolache i
fin s'au Neenlal, din care au remas nnmai trei fete, din care una aU Inaeo de
al doilea vornicul Toderit5,Bals, pe una
Lasearache fiul vornicului Lat:ear Bog-

91

i pe una Docan, fiul eaminarulul

Panaite Docan.

clan

DRAGHINICI. Aloldovan rusnA,cit

din Bucovina, venit in domnia 1u Mimi

fost profesor i Pad

facut stolnic. Dar ii un mi1 i betiv,
voc15, Sturcia

insii boer.

DOSPINESCU. Aloldovan, mazil vechid de la tinutul Neamtukil, rAdicat Ia

boerie in vremea Domnului Mihai Sturcla,

cu prilejul slujbei sale.

DROSU. Bulgar, negutitor bogasier,

Costantin Drosu s'ati insurat in Targu

Frumos, cu o ft a unni Capitan Constantin Bejan, si esise molluz pe la 1820.
La 1822, du1i5, intrarea ostilor turcest1

in tarii, riinduindu-m. Sali pasa ca 85,

merg cu Iociuz aga Delibasa cu 1000
Turd- la tinuturile de sus, ssa, asez ispravnici si eke nu agA ture en osten1 la
fie-eare tinut pentru paza de volintirt
Am mers spre Tiirgu Frumos i mi-ati
esit inainte to-0 thrgovetii cati eraii rrtmasi la Podul Iloaei, unde pe atunce
era numai pot-Aa

i o crm

hanul

cel mare a hatmanului Costantin Paladi

netencuit ineA. Si din toti tArgovetii ce

am viiqut am ales mai en chip si en

92

stiinta de prtina carte a bcrie si a ceti

pe Costantin Drosu, si pe un Neculai
Manta Natavul de la Briiesti si i'am vi
randnit ispravnici pe amandoi la -111LItIll

CArligatuni, si sames pe un Filip Bejan,

cumnat Drosului ce era seriitor la Ispravnicie. Le am dat carti de ispravnicie si de samesie iscalite de mine si de
Tociuz aga; le-am dat i pe un Osman

Baeractar en 80 turei, si am trecut Ia

Harlan. Acestia au fost ispravnici amAndoi veo 6 luni, si s'ait schimbat
dup ce Wall mai adunat boeri in taxa
din bejanie, i Ii s'ati dat ranguri de
serdari de caimacamul Vogoride. Acest

(Xill avtrnd mai multi baeti an dat

pe eel mai mare, lancu,. la mine, dar
find un rau de'l i invatasem bine a scrie
n'arn putut a'l scoate om, si s'ati ticalosit i ti murit. Pe un al do lea fecior
Neculai, l'afi dat la vornicul Lascar

i norouit ai esit om
de frunte, a Mont stare buna, s'ati gcut aga la Mihai voda Sturcla, si'a5
cumparat si mosie de veci Itastil din
Pascanu,

fiinJ

tinutul Tutova, de la eneazu Alexandru

Cantacuzin cu 22000 galbeni, a agiu-

93

tat si pe alt frate al sUil Co3tache

mijlocit de s'au boerit i acela.

art

DEDIU. MoldoveM, salgsai de-a Ocnet, un Ioniti Dediu, Iii vremea Dom-

nului Joan Sturda fiind cunoscut vornicului Costantin Asian s'au facut porusnic,

iar un fecior al silu Costache la Domnul Grigorie Ghica Hagiu, gaO facut
paharnic.

DOIIATCU. RAza's, mazil de la tinutul Dorohoiii, in domnia mT Grigorie

Ghica s'aii fkut boer.

DIMCEA. Roman din tara romaLeas* mitropolitul Veniamin Inca pe

la 1806 au adus pe bUtranul Dimcea
de la Bucuresti, pisalt in mitropolie, la
Domnul Calirnah fall facut clucer. Domnul Joan Sturda i cunoscandul, i inprt

mijlocirea mitropolitului F a fcut paharnic, i pe fiul sen Nicu ce era si el

bun pisalt l'aU fAcut serdar, aU avut

mai multi copii dar a murit toi f6r6,

urmasi fam'aind numal acel ce este maior.
DIACONOVICI. Moidovan din Bu-

Covina, fecior de diacon, aiI venit doctor in Folticeni i domnul Mihai Sturda
Vadend tara saracA de boeri, Part facut
boeriti.

94

DODAN.

Ild.dovenT, mazilT

i 11-

zi de la tinutul Tutovei, sunt ius

multi i birnici. Unchiul meu postelnicul

Ioan Jora a avut dol WV in cas`a,

fra(i amndoi, Gavril i Costantin, intl
crescut de mici, rati inv4at carte i a
mijlocit Ia Domnul Ioan Sturcja de i'aii
boerit, pe Gavril serdar i pe Costantin
sluger.
DONOS. Moldovan, teran de la tinutul Eii, dar bravo lui esti nu i'ari
grecit nici Wag rusit numele tatrilni
sail, a badilui Donos pris5,cariii, nu rail

zis nici Donisache, niei Donosiu, nici

DonosievicT, on Donosov.
DESMA. Pocitufa greceasell, venit
in Moldova Inca in domnia lui Atexandru Moruz pe la 1805, un Spiru, care
fiind un minciunos i ghidu s pripaise la VasluT pe Mcga vornicu Vasile
Miclescu, la 1818 randuindu-se pe Miluat acolo
clescu staroste la Putna
Ca logofAt. Acolo earl insurat Sp;ru en

o Catinca' fata unui popa Neagu din

Valahia, i pun aceasta a ramas in
Moldova, dar era un miel ; l Domnul
Mihai Sturcla s'ad f'acut pitar, i an
murit ; i-au rmas vr'o trei patru ezt,

95

din care unul ce'i la judecAtoria Vasluiului

s'al de mask la Domnul Hagi Grigorie

Ghica s'ati falcut boer.

DODEN. Frantuz si cu natia si en

religia, nebunul domn Grigorie Ghica,
care numai pentru osinda si deffimarea
terei au domhit, a adus la 1856 scil rba aceasta frantnzasch ce s rudea eu
ti4oarea 1u, si ea mai mult in faca bamei s'a defaime pe moldoveni, ea', nu invrednicese a fi inspectori inchisorilor de
tallbari, Fag randuit pe acesta mai mare
inspector.
DASCALESCU. Romttni de la thr-

gul Ramnicului Sarat, din tan Romaneasek din clasul de jos a lkuitorilor,
en mesfrie cojocari, ati fost mai mulV

frati fecori a unui dascal de biseric-a

din satul Stdcioara acel judet, dupa' ce
ati inVat cojochria, mull din ei acel
mai mare cu numele Scarlat ati minas

in Minnie la staphul carel inv4ase

mest(-sugol, si Ca sg, nu'l supere zapciif
starostele breslei la dari, s'art supus
scutelnic la pabarnieul Asanache Robese!, de acolo din Minnie, i pentru scutea15, lncra cojocAria trebuincioa,6 in
casi,, acesta avAnd totdeauna intrare in

ou

,casa Robescului,

curat la fath

find flacau tanar,

obraznic, Wan ingorluit

c:! o nepoata de vara a Robescului,
fata saraca {Ara', parinti, ce o luase
i

in easa Robescu ea unchig si om begat

ca sa o marite el, i an fugit in raiaua
jbrailei tulle sail cununat si an trait
acolo vr'o sapte anT pan an mnrit paharrUcul Robeseu, si a poi ail venit inapoi

la parintii si fratii Jul in Salcioara, de

care dupa eatava vreme afland encoana
Alariuta vaduva paharnicui Robescu sait
milostivit, auclind mai ales de ticalosia
in care era nepoafasa, an trimes de fall
daruit o
adns in Mamie, i'aa ertat,
dugheasa' si 1000 de lei i o hliza de

moie ee avea nepoata. sa aceea de

la parintii ei, si mai in urma, pe 13Ae0 lor *eel dat tot baltrAna Robease
la invatatura de carte, inv4Andu'i romilneste si greceste, si dupa ea s'aii facut mai mari Pau dat pe la canteleria
ispravniciei de 134itu, de acolo eel
mai mare Stefanache ingnrinindu-se ea
un ture de la Silistra ce era besleaga,

in Buzau pe la 1820 s'ail dus cu turcul 13, Silistra, unde -Pind loc de femee

turcului, an vrut a'l scoate cirac

ai

t.c1

dat gmmatic, la capichihaia a domnului

din Uncuresti ce era in Silistra, si In
locul lui ai chemat pe frate ;ail Costache. La 1821 urinind rEwolutia oTeceai,
sea, murind i capichihaiaua tali! romhaesti, ati minas in locul aceluia Tudurache sin Gheea llagi Mas bulgar din
olatul

ilutrei ce era dragoman a lin

capichihaie, acesta ca s indatoreze pe

Melimet, paa Silictrei. spre a'l statornici In capielaailae, iat, prezintat pe

ainandoi beti DseIet7, dintre care

gUsind mai de prAcere pe cel mai mare,
sd vede cii. ce1 mai mie era mai brentnit, ci suferise mai mult clac turc6sch

lui 1au lotrebuintat mulii vreme, ce

indath, co s'aU hotara trimiterea hatinaimint Stefanache Vogoride caimacam la
Moldova, l'au dat caimacamului ca sl
chivernisasdi, i l'an fificut vtori visternic. si mai thrcliu l'ail rithduit staroste
la Putna. uncle filchnd toviirasio cu un
Efrim Haimolu arman, i un Gheorghe
Gheca Grec, ce avea, paiale, au luat de
la ociirmuire mosiile Moruzasti in posesie, si a mAnh"stirei Mera, en pret foarte
iniC, si v..a in tovil,r4ie c aceia, mai
multa vrerne tiind acele mosii i altele
7

98

cumparat o moarua
s'aU instarit,
la Gar le, niste dngheni i un han in

Focsani, si s'ari insurat cu Elenca fata

unui paharnic Matache Neculescu de la
Ramnic, si pe de-o parte el en feliuri

de speculatii, pe de alta ea en marfa

el, care o da la ori care o intreba fara
alegere dc arman, sarb, italian, rus, pan
au pus maim si pc logofatul Aleco Bals,

ce era staroste la 1831, de la carele

mai mult de 5000 galbeni, folosindu-se,

aIi lasafo si apoi ati tras in loc pe, un

grec Costache Filalite, pe care pan astadi il are dajnicul lor, i en acest chip
bine instarindu-se mijlocit la comisia

aleasa din sinul obstestii adunari in anul 1831, ce cercetat si aU revularisit condica de toate boeriile fiicute pan
la 23 april 1828, de Domnul Joan Stunda cand sati descanuat, pnin intrarea
ostilor rusasti in Ora, si
trecut in

condica cu rang de comis, dat de Joan

voda, far t:a fi fost asa, si in domnia
lui Mihai voda Sturcla s'au fault spatar,
iar fratele cel mai mare Stefanache mu-

datorind mai mult pe pasa, la venirea

domnilor pamanteni din Tarigrad, fiind

ea (Iva impregiurari nu

li

sari Fault

00

da semnile Domniei

Tarigrad, N'aa
hothrat a le pritni in Silistra de la Seraschierul Mehmet pasa. Atunce pasa ai
trimes pe Stefailache la Grigore Ghica
domnul iii romanesti, ca ii dea 0
boerie mare, si 1 eie eu el in Buc,iresu,
411 faca". cirac. Domuul Ghica ilind mai
dArz si un Iricos ca Domnul Joan Sturza
ii

si rail inturnat la pasa en raspulls, ca precum.

al nostril, Pail fgent sluger

mAria sa bine stie ca tam)" s'Araca si

priidatrt, de greci i turci, mil poate
chivernisi ;

nimnicI nt zis pasa, si Iai

trimes la batranul nostra loan vo El, aeela indatti lait filcut eiiminar i rait si
priinit in curtethnii sJ, iati adus Ia Iasi,
Part tinut in curte Ia Cilus en edecliii
vre nu an mai bine, fr nici, o indatorire de sIujb, apoi Fai randnit ispravMc Ia Teenci; pe acea vreme avand
pastel iiicu A anache Da nu din Facsanl
numai a fatti i avere mult'A 0 logodise
en cumnatul rne spatarul Gavril Stacapellin
matin, earele firete tiind
niltang, si-au !Rat de samh c Asanadie Dann srei dea n stapinire taatri
i

averea inainte, aceasta snOrandul pe

Asanache a i tricat logadna,

pro cat.

100

se ii-telerre , norocui liII currolea DaSca-

lesett. a mijlocit prostia lui Stamatin,

ca' di'ndat rat luat pe Stefan Drtsclescu acela oinere, carele s'aU i multa-

mit en eht a vrut Asanache a'i pune

zesrre in izvod, si aIi fcut ca un orn
cuminte, supuntIndu-se la toate capr4ii1e

si a femeei si a socrului, ci saIi insfanit bine foarte, in cat aid s crede ci

an visat macar vr'o datrt. lii vremea
Domnului Nihai Sturda rad fAcut prtzident judecatoriel de Putna si rad &cut si spatar, ba inca i pe Durnitraehe
eestui aiscMescu Pati filcut paharuic ; dupA, el a venit in Focsani Ii
un frate a tat'Alui Ion anume Moscu Cojofeciorul

car Dase5lesca drept mos Ior, dar vAcVandu-se ci boeri si bogati, li era rusine
al nufni mos, ci om a bor. Are si acesta

fcciorh pe until din el eu numele Ilie

care'f mai mare Fail asNat scriitor in
judeattorie.
DIA. Grec, mal mult de 100 ani
veuif, si rdicat la boerie filchndu-se
p6mantean prin insurarea eu o fata CatargiaseA

de pe care au luat mosiea

Rastoaca de la tinutul Putnel, care acum

este a. easel frafelui meg banu Neer-dal.

in 1

Sion, Poellii Diei de la tinutul Tntovel,

ce sun t acum a 1)OteniCUIuj Iordarthe
Grigoriu, i

ELIA

mo;iie

in

Basarabia.

Aproape insi est n se stAnge acest,

neam crt numai ao'a Alecn Dia au mai
ramas . i acela) strtrp.
DOBIZANIt;. Moldovan, nn polcov-

nicel Neculai DobraniF3 et lost vrttav

a vorniculuj Mom Calimalt In Stobozia
Zorlenii, care la Dommil loan Sturda 6-ad

fh'eut medelhicer, Si iat ramas doi ieciori, medelnicerul Cozma

Ingnrn1

Stefan din VasIniit

EPURE. Moldovau, inazil do la t,inutul Tutovei; nn Vasile Epure tiind d-?

casa agi Costantin Smrda Biirlitdcanu.

In vremea Domnulw loan Sturda s'ari

fAcut stolnic.
ENE. Moldovan de h tin-caul Neamtulni, rklicat la boerie mai Inuit de SO

ani, afi fost din eel batrni oameni Cinoseuti, precurn erlminarul 0 avril Ene
de la raleni, ca"ruia i-an remas bunii
stare, dar nnmai ft. CAminatul Man-

102

ladle de la David, acesta art avut trei

feeir

trei fete, dar din nenorocire toti

eel mai mare

Dumitrache Iati taet tura in Roman la

feciorii ati esit

1,

pe

1822. Fetele iar Fait font nenorocite.

Au mai fost vu duninar Dimitrache la

Dorohoi iar faril feciori. Au mai fost
1111 singer Iordache in thrgul Petrei se

poreelea si acela Eni, dar nu era adevrat din linie barbateasca: aceluia i'au
ramas feciori, unul este caminar facut
de Mihal voda.
ELEFTER. Napaste {.2:receasea si
acesta Aioldovei, venit Iii domnia lui
Mihai voda" si radicat la boerie.
EMANOIL. larasi napaste 2:receasea
bietei Moldove, doi sunt en aceasta poreclA, amandoi greei dar vu rudenii, unul Anastasfi Manoli veit din vremea
Domnului Calimah. boerit attmee cfiminar. Joan voda Sturcla rati fAcut co-

lar Mihai voda spatar. Celalalt

Anghel. venit I domnia lui Mihai vodfi
min,

negutitor ati esit motluz, Fati facut apoI

Domnul tovarils la pitariile Esnlui, si
pentru ea fail slujit cu credinta, si-ad
hamit
ani norodul ett paine, ce
nici 0 elatA s'aii mai vatjut asa proasta,

103

rad feut cminar, i iar s'ari declarat

mouluz de ail sA.rAeit pe multime de
oameni. Dupi suirea Domnulni Grigore
Ghica pe scannul domnio, rad fAcut
ispravnic de curte.
EVSTATIU.
i acesta poznA greceascil, venit in tath si priptisit un GheorL,he Green carele in domnia
Mihal
VOCIA. s'art fcut stolnic.
EVSTATIADI. Iarsasi bele greceasert,

venit n tarA en meseria de dascal ; un

Joan Dascalu rad pripasit pe la 1812
postelnicul Grigore Codreanu fiind el
eAmAra-s la Ocnii, apoi l'art tocmit

dascal de Fail invAtat copiii, si s'aii in-

surat en o fat a pitarulni Dimitrache

Cozoni din thrgul Oene, i in domnia
mi Alihai voa, fiind cumnat en vornicul

Alexandri an mijlocit la Domn si rad

frteut stolnic.
ENESCU.

Coreitur greceaseil poreclit de pe numele ea",tne s Eni plcintarnl, i thdicat la boerie de Domnul
Mihai Sturda.

ENGLEZI.

Grec de la Corfu, rAdi-

cat la boerie de Domnul 11iliai vodrt,

fiir a face oare care slujbe, de cat pentru e a dat !Dam.

04

EMINOVICI. SArb, pripit in twit'

duila introducerea reglementulm, i rii-

dicat la boeui de Mihai vod.

ELIAD. Grec corcit, tot de M ihai
vocia, ffichcat la boerie.
ECSAREJ LT. Greci, caici7, veniti in

Moldova la .1835 eu un mos a lor arhimandrit, Eesarh mnstiri br sf, formint, le-aii dat Ii posesie fAril bam
ehteva mosii, at fAent mare stare, din
reaciea un I Iristodor earl insurat en sora
e'Aminarului Iorda ale StrAjesco, s'au ficut
spatar, aii eumpiirat de %reef mosia Schi,
nenil din tinutul BacTin a hu hethcle Neculla] Sutu la 1852; an cumOrat en 21000
galbeni j mosia Ctdienh de la tinutul

Panel, a vornicn1m. Aleco Ghica Oda].

EllACLIDE. Neat i putoare gTeceascri, bele si nrwaste Moldovei, o pociturA de gree Gbeorglie Eraclide, en
meserie dascal, venit in vremea Domnului Scarlat Calimah s'at pript in

Roman, &ail insarat cu o fiat a mini

iari grec, ee era grAdinar la episeopie
en care au fAtat ci va edi; pe vremea

Domnului Mihai Sturda fricand cova capital di], posesii de mosii si-ad cum ipiirat boerie, apoi murind, Grigorie

105

voal Ghica si en vornicul Grigorie Cuza

find ministru b..sericese, i'ati trimes ezil

en eheltneala statulin la Paris, ca nito

oameni de nimich", de undo aducanda-i
butue de carte, capchii de invrttaturii,

pe cel mai mare Costandin 1ai

fAlcut

profesor, si nu tiirgia ellen la judectItoria

Baeaului, t degrahrt preaident si spatar, de care cripehiind vs5,tuiu1,s'au fticnt
de sine veehil ftrii publicimd a brosurh"
intituIati Dorintele tdril foldovii.c.

JORA. Vechf neam bleresc, veuitj

din tarn lesascA., nil fost bori marl,
multi din acest neam logofeti marl,
vornici, hatmani, de la a vreme seAzuse. Apoi de in domnu Calimach jayaI s'ati rdicat. Dumitrachi Jora de la
Tarp] Frnmos, aim fost vornic de politic; finl si lanai sai f6cut spatar, i
la Joan vod'a postelnic. Unchird men,
v5ru1 tat'alui meti, Joan Jora de la liarlad, la ScArlat vodil Calimach spatar,
la loan vodri, Sturda postelnic, si a

mult toV. Aproape este a se

stAnge

1106

:Acest neam, ci all rAmas numai un Mihit feciorn postelnicului Tanen Jora.

JIAN. RomUn de peste Olt din tara

lioniAneasca", a venit nn Costache Jian

en domnul Calimach la 1812; credincer in curte, pe care Pau faeut stolnic,

saJ insurat i aU famas aice. Ah yenit $i IonitU fratele aceluia, s'ail insurat
si ci nicea, si eat] flout serdar la loan
vodA Sturda.
JORASCU. Moldovan, taran din 1:: atut]. BrUtila, tinutul Bac6nlui, rbris de acolo din carii serdaru Joan Jorg.scu fiind om vrednie, i vatav la mosia Caracliiii a vornicului Sandu Crupenschi ;
in domnia Lii ScUrlat voda' Calimach
fUcut poleovnicel, la Mihai vod'a

Sutu satrar si la Ioan vodl Sturcla serdar. Doi fiii all avut, pe Constantin Pall
facut comis

Pe cel niaT mic Tordache

serdar.

JURGEA. Grec, venit peste 70 ani,

insurat en o CostUcheasc5, de pe care
ineU all mosia Negrilesti de la tinutul
Tutovei ; acel grec all aginus ptinA la
Fiul acelui fordachi elminar,
ear& all avut fill pe Tanen; acesta inspritar.

and pe fata visternicului Petrache Stiff-

107

la pe la 1826 rati fault vornic de

politic.

fost un paharnic
Tonita. Jan, in Iasi, ail avut doi feciori
Costache i Nem lai, au slujit in visterie
JAN. Moldoveni, a

si la Ioan Vodil Sturda s'aU boerit si

ei, unul paharnic i ltu serdar ; paharnicul Costache sa insurat la HArlttil,

si a murit rmrtindu-i numai o fata ;

serdaru Neculai a11 murit holtei.

Alai

era un loan ce se poreclea Jan, fecior

de taran priE,acari, slujise pe la boerii
greci al domnului Calimach, i pentru ctt
stia putin frantuzeste si'l chema Ion Ii
zicea Jan, l'aU Mout Grecii stApPlnii lof
medelnicer ; de'i vor fi rAmas copii
iut stiu.
JOBITR, moldovan, dintre birnici, un

Alihalache Joimir ht 1856 s'aci rtidicat

la boerie de hagi Grigorie Ghica vod5.

ZDROBICI. Moldovan, r'aztts de la

RiicatAU din tinutol Tecuci, boierenasi
vechiU ;

se rudese cu mai multi boori:

10;

ZOTA. Moldovan, mazil vechi5 si

rrtzili de la Onntni Vasini, Tutova ci

Tecnci, ;;int
in Bucovina. Din ei sai
ridicat Ia boerie de prin vremea domi

nului Scarlat Calimach pitarul Gheorghi

Zota. La domnnl loan Sturda, paharnicul Toader Zota ; din cei din Bucovina
Tin doctor Zota viird la Iasi a luat o
filth'. a vorniculni Alecu Pascanu.
ZALAR. Moldovan, rilz4 de la tinutud Putnei, mazil vechT; nil Toader Za-

lar ce era vatav la vorni Bucsinescu.

in vremea domnului loan Stnrda, s'ai1
fii.ent paharnie. Tar domnnl

fihai S tur-

pe Toan Zalar ce era privighitor Ia

ocolul Gr1i1or, pentrii c fan dat 400
cia

galbeni iaii th'ent comis.

ZAHAROPULO. Putoare

venit ca doctor pripait aice,

vrecea,seA
i

rAdicat

la boerie de domnu
Sturda.
ZAGURA. Grec de la Zagura, pri-

pit in Basarabia pe la 1830. art yenit din aceia corciti in Basarabia Tordachi si Tanen frati. i dupil I,Itrodacerea reglementnlui, boerii nostri
rohtt intre amploianti, pe Tordachi sef de
sectie in divanul ta'rii. de jos, 1 pe Tanen.

1 05

director la judecatoria Tailor ; in urma

si in altele ; si ia si boerit.
ZOIA. Grec, napaste Muldovei, venit

de vfo 60 de ani, negutitori, a avut si

ban in Iasi, eare i astazi se- numeste
hanu Zoe. :Alai in urma a fost vames
la Focsani, uncle saO

statornieit

oi

ati mnrit. mu ramas un fecior Dumitrachi care ati fost aines pe la 1810
la Putna, la 1812 la Tecuei si la 1816
la Bac, undo at i murit. Ia ramas
un fecior Costache, care &ail boerit de
;\ Jihi voda Sturcla. Mai este i alt Zoia
,)almnicul
Pandelachi tot di D acest neam.
t

larasi bele greceosca, cu nume de doctoru Dimitrie, venit iu domnia Ira Mihai Sturda, Ca doctor, si Iati
radicat Ia boerie. Chic stie ce meserie
va fi fi vut in tara mi ori mahal, brahan sa placintari va fi lost, si in noi
ZISU.

boor comis.
ZOSIMA. Gree, Neculal negutitori,

tot de Mihai voda pipasit in tarasi Inca

boerit en rangul de caminar.
ZOADI. Grec, balvagiu en theseria
ri Neculai eu nrunele, venit supt doinnia Iui Mibai Stur(ja, i pentru Ca ail
avut bain l'a boerit eaminar.

110

ZAMARIE, Grec, un Necula, plhcintar, din tam lui, prip6sit aice supt domniea lui iMiIiai Sturda, carele Faii i boerit serdar.
ZAHARIE. Moldovan, venit din Basarabia, a fost prin cancelariile instantelor judectitoresti, mai in urmh
director la giudeehtoriea de Galati si
s'ati boerit.

1ST1ATI. loldovan, ritizh s de la

erbesti, ce se numesc a lui Istrati, din
Onutul Neamtului, vechi mazili, mai
inthi s'aU ridicat la boerie pe la 1814.
paha rnieul Gavril Istrate, fAciindu-se
6tolnie, i apoi pe la 1816 Ionith frate-sAU iarAsi stolnic, si vg,rul lor Con-

stantin, fiind vatav de curte la visternieul

Iordachi Rosnovann, iarhsi stolnic, si mai
in urmA, in domnialui Iihai vola Satu, fiind visternic IN eculai Rosnovanu iai fiicut

paharnic, iar Gavril Istrati, la loan:vodd

Stu*
fheut paharnic. Paharnicul

Gavril a avut trei feciori, ati eit toti

buni, eel mai mre Tanen s'ati radicat la.
ban, i aii eumparat inoie de veci Ch-

111

lim'anestii, la t,inutul

Tutovet, cel al

doilea Manolachi s'a5 alugArit de mitropolitul Veniamin, carele mult iubindu! l'a5 fcut arbidiacon, si duut
di_
misionare, ducgndu-se la nthinstirea Sla tina, acolo l'a5 fricut arhimandrit, danquot si egumenia acei mrmilstiri, care
ad tinufo pa'n5," la 1851, cand aduna rea boerilor rati ales episcop de Husi ;
cel al treile Neculai, a fost sames Nazirief tiganilor statului, i avand tin geli5
deosebit, an &cat multe role in dom nia lui l ihai 8turcla, fund pion a consului rusrtsc si a domnului, rati frtcut
caminar, in urm prezident al giudec:Atoriei de Iasi, apol la 1848, du0,
tulburarea ce a urmat intre donm si
boeri, rail facut cilen in divanul apelativ si spatar. Stolniculni loiiit, jar'

rAmas un fecior Joan, iari bun, si boenit si acela de domnul nhaf; iar paharnicul Constantin avand un fecior Iordachi, a esit riti i betiv si cu mana
Itingit

ILASCICU. Moldovan din Bucovina)

venit aice la 1824, doctor bun, vestit

in Iasi, si domnul MihaI Stnrcla Pat
boerit.

114

IDIEEEL. Grec, negutitor in Iasi,

din carele afi esit mai multi ezi. si corcindu-se IntJ unul Petrachi din nearnul
acesta. prin mijlocirea domnitilor surori
a doamnei, efirora mama acestnia le hicea alifii si dresuri de obraz, fiind prea
mesterfi, afi intrat scriitor lu visterie Iii
domnia lui Scarlat Calimach, afi slujit
si s'att facut sluger, la loan vodti Sturla paharnic si la :\lihai Stu0a comis;

la 1829 Mihalachi ce era 2:ramatie

calfa iii dugheana lw Spartali. afi intrat
in cantileria divanului implinitor pomoi-

nic la masa fratelul meg spatarul Autobi Sion, si la 1831 rfidicand pe iratemeil la Ilucuresti si pe mine in pricinile reglementului, ag remas el impliitor, si dapil introducerea reglemen-

tuku Fa fricut sef de sectie in departamentul din nfinntru,

a tras stol-

nacealnie la sectia sa pe frate siifi Panaite, i domnul Mihai iafi radicat faPA la. spatar.
ICONOAILT. Sunt mai multi cc ace3te

porecle, dar mt toti o familie, find reciori de preoti iconomi, unil i greci,
ba. i balgari, dar la boerii nici unii nu
sunt mai de mult iiidicati de cat cel

113

mai vechi bpatarul Iordaehi ce'si zice

Radis, feeior de leonom din Botolam. la donuml Ca lima ell

18 1 7

s'aii

tcttt siuger, la donmul Lan Stur(Ja chminar, si la Miliiii Sturda spatar ; ear

toti celalu sunt bo ritI mai putini de

Lan voditi, si eel mai inni0 de Mihai
Sturda. ea Ws] aibh mai multe &surf
in alegerea depntatilor.

IOAN. De aeestia stint prea multi;

insh nu too o familie. eh find rIdicati
In boerie diii prosti, s'a5 phrhsit poreale phrintesti, rusinAnduse de ele, ca
piste oameni de nirnic. Multi dila Ionnil acestia sunt i gred.bulgari i Sitrbi;
boeriti de Mihai vodh. si pentru bani si
peutru a's1 avea glasuri in alegerile deputa tilor.

IONESCU. Moldoveni, mai mcitz aTA a se rudi unii cu altil, inthi act-asta
poreeliro s'au infiintaf o Lan Ioneseu, earele acinn se afla I 'arig'raI profesor de
agronomie, i dereetor in academiea aceia,

si un frote a , fec.or man Iconomm

Ioan. preot din H imam ce cart avut duph

bejenie la 1821 i arhidiacon, episcopill de Roman Gherasim. acestia In;

tand, to

acade du Ja, sa pore,

8

1 14

cut ei mnsui lonescu, dupa ei s'ati indemnat si a1i feciori de Ioani, care find din prosti, i insusi prosti frA judecata, s'ati rosinat de poreelele Orintesti, ea si cum s'ar injosi en ele; $i mai
niutt s'ar nobila en Ioneicu, pe nigh
booride la earl i'ati rildicat Mihai voart Sturcia.

IVAN. Moldoveni. Acestia sunt doi

porechndu -se eu nume rusAsc, unul serdam Vasile i altu satrarin Costache,

insi nu sunt nie cum rudenii, drepti

feciori de taran, boeriti de domnul Alihai Sturcja. Cel intal ati fost slugh a epiticopul de Roman Veniamin Roset si
vatav la Doljesti, pe eilnd era egumen
acolo,
netezea fimeia, en care prilej
instArindu-se Ivan al mai, s'ati fcut
shrdar ; iar cel al doilea afianduse de
easa postelniculni Grigori Crupensehi

Tololoi la 1847, find Tolo!oi ispravnicla Vasil]) en prilejul alegerei deputatului, ca sr opv`airsasch" glasurile noastre,,
sA se poath alege pe aga Gheorghe Racovit5, in noaptea spre alegere intre

mai multi &kora s'ati dat deeretul de

boerie, de care avea multe visternieut
Lascarache Pascanu, ce inadins era tri-

1 15

mos de emnnatl-s-ati lomuu Thhai Stari pe acela de

u
, Yail boerit

beivi foarte

arae.

ISACESCU. Moldoveni de la satul

Doeenii, tinutul FMeinlui, infai a ridieat la boeri paharnicul Iordache si
stolnien L Vasi le, tili Iconomultn
frate
Ione, din IItv, cu prilejul ei Potlogea-a oe
era varii cu loan vod5, SturcJa, avand

niste fete in cash, pe una aCi luat'o lordache Lacescu ce era slug-A n cas'a la
visternicul lordache Roznovanu, i rat'

ficut paharnic ti same la Putna, i pe

frate si stolnic. In nruca mi vat- a
lor Grigorie, slugsa din . casa vorniculni

Grigorie Grbica lemd iar 0 fatA de acele, Pail fault pabarnie. In domnia iu

Alibm Sturcla, un Miha iarii viir de

pe mam'a en aeiea, find eApitan de slujitori la Vaslui, si privigbitori Ia ocolul
mijloculw, s'ati f5ent cluceri ; ns dreapta
porecla neestnia, este Buzinen.

IVANOVICI. Sirb, ca,ap cu meseria.

Dorniinl
boerie.

au'

Sturza rah rildkar Ia

Grec, teguitori, venit

de mnit, insurn t en moldovancii, fatil de
neo-ntitor - avnt un fecior ; acesta Flu -

1 to

jind in visterie, s'ari inguduit cu o fath'

slukta a medelnicerulo Neculai Jora de
l P5,dureni din tinutul llotaniiIul. pe
care afi si Inafo. Dommil Mihal Sturza
rail rildicat la boerie, si aeum se afW
sef de sectie in visterie.
TORGA. Bulgar, venit de mult ill Mol-

dova cu negutitorie, &ati insurat la Botosaiii, au facut dof fic old Costake i

Cel intAi un berbant siret

tarn (aracter, este advocat i favorit is
domnuhif Ohica, eel al 2-lea scriitor l
sectia jalobelor pe care acnin domTanen.

nul Grigori Ghica 1-ad riidicat l boerie.

10ZAFESCU. Moldovan, flu a oare
care Iosep, i rusinnduse ea prostil de
poreela tanini-saa, s-aa poreclit de pe
numele i i s-au riidicat l boerie de
dornnul Mihal Stui za.
Elan Moldovan, rzY de la Nicoresti, tinutul Tecueiului. Lrn Constantin Ifrim fiind pristav viilor Vornieului
Neculai Hrisoverghi de acolo, la .1897
prinmijlocirea visternicului Petrache Sturza, el s'aii fcut stoln'c. si fiul ;_.'a'CuPantazi medelniceriti.
'GNAT. l'Algar, fl3ager din Foeseni.
Itt-A fcior a acelUia I lagi
Andrei po--

I 17

reclit de Fe numele -ratAne-se.0 ]gnat.

I S42 find eu presedinte eforiei JC
J
acolo, ducAndu-mA la Jni eu inehierea
sa'milor, ram la'sat pe acest IIari Andre).
vechil in locul men; fiind om prf- a 3e.
isprava si distept, iam dat atestat ea a

implinit dato;a sa Cr einste, si fiind

prieten en poetelnien Costache Pantazoln, 6ocru visternienini Las2arachi Pas-

canu s'an due en aceala in Jai, si prin

mijlocirea Pascanulni ran fAcut Anal
Vod medelnieer.
IOSAPESCU. Moldoveni rAdicav din
tarani. Doi at) tbst cu aceasta poreel:
eel infai tin Gheorghe ficiorul liii loinh
Garneat rAzAsi de Bereasa din ti-

nutra Vasluiulni, aii fost de mic siuga

la Logofatul Conache, Inc p. cand era

cornis, tanAr ispravnie si hotarnic, sa

stiind Conache i9gineria invAtase si pe
Garneata, i1 scosese eirac, apoi ineuriinduse eu 0 vduva Tufasc, &ilia fa"cut s-rdar la Sc.ilrlat YodA; a avnt
numai 0 fath pe care ail luafo spatariu
Tamil Gheorghin, ticior 1w Lupri Gheorghin green, ncguOtoraf;i din Barlad. hr

eel. al 2-ka este ieran din

GAdinVI -Onutul Romanulni, Mot- Iu Tosatol.

118

sip Scutariul. carile invatiind carte aii

intrat scrHtoriUla iTravnicia de Roman:
in urmil,

ef la maa criminalk undo

de la fillhari flictind parale, la domnul

Greigori Ghica s'aU comparat boerie,
lepildAnd eu tothl eata i fluerul tatilne set, cu care multi tmi iii prr,torit
oiI

Vornicniui Bogdan.

KANTACUZIN. Greci din Tarigrad.

Unui din aceasta familie Dumitrascu a
fo,t i domr, insii din acela prasila
nara rthilas aiee, acia sunt la tara romaneaseil. Acesti de la noi simt co-,
bothtori din Torna Vornicid i Iordache
poselricul,veniti en Duca Voda. i din
aciia iinii sa poreclese Vascrmesti, i
timi Veleanu i unii numai Canta. Din
Deleann numni r'Fimilsese la noi, ca fi-

ind doi frati, acel a carnia a fost mosia Delenil 111 avut ficiorl, ce numai
fatri. pe Mariuta ce a luat'o logofatul
Clo..tache Ghica ; celalalt frate al sail
vis&rnicul Mateirt s-ati dus in Rusia
uepotii lul dupa ce au perdut tot ce
ac; avut acWo, a venit nice ea Supn0

LID

Rusesti si Cneji; si pre (At vad t

sti

rgmAe numaI en Cnejiea, ea' nnmai cu

Baltatestii si en Grozestil ai

ramas

pawl acum, si este nedejde ale vinde

ti pe a e1ea fAra zabava, ca's pre vrednici la perdnt, fiind foarte practiel in
toate destranarile c,.ruincaza starile stramosesth

cred ca Dunn-106i a hotarilt

.sa. rasplateasea asupririle i rapitile tami

te de bunul si strabuntil lor, earii avind

mare influenta la domnii greci i foarte lacomi si netemAtori de Dumnezeil
flind, indati ee prin cumparare sa danie ma vre o mosie, sail parte de mosie, anoi in sila si putere II untildea acea mosie in lung si in Tat, peste
5 si 6 tnosii megiese iica el. Ducea
hotarniei oamem de a lor, tame hotara

nude voea e, Ina hotarnica de la hotarnicil acia si le intarea en hrisnave

domnestl. In cat athtea mosii faense
e Matei De beano child &aU dus in Ensia, mi-ail spus tatiti-meil, ea ati purees

de la mosia Sabia din tinutul Sucevo,

pana ni trecut Nistrn tot pe moiie

Tifl aU mers.

i. negresit c raiplatirea

Dpmnezeiasea este asupra nepotilor

stranepoOor bor. Until din ficiorii hit

120

Yatei Deleanu Cneazul Ghr(orghe veni-

se nice la th21, en Ipsilant ea a IArame imrarkia tnreeascg, din Tarigrad

pe Oren desi7irte si sperante de nebniii
ea' find d- la familia Cantacuznl din

care at stiitut imparat in

liar i gr ad,

rar face pe mie1ni imparat. Dar abia

seapat de la TArgoviste cu vro 300
de volintiri, si viind la Focsani ari ars
eirgu, alio] fn garinddl Schender Aga ce
a

era en lure] acolo, in Miiniistirea stantului

loan din Mnnteni, uncle venisem si e
atuncea de la Braila: att apucat pe
Mileov in Vraneea. De acoln 1-ail la-

at pe fngii iconomul Sruban en Vranocnii

vii, si

i prinOnd 16 talhari de ai lii

27 morti, a dat peste Halo

n)Anastirea CasinnIni, si de acolo ati

mers la Iasi, aii slobozit proclamatii
lii

tiOrite in tar, dar apropiindnsp turcil

de Iasi, ail fugit peste Prut, 14sand 0cArmuirea Lui Pendideca. Acesti Chntesti

toti ai fost lacomi de pild ariit aceasta nn pentru falk ce din jele i dorere.

Bunic4-mea muma tfitni-mea

f-

ind sor en Salta 5t-cAnita, mnma Logofatului Iordache Paseanul var priMara en Logofatul Ionith Can ta ce-)

12'

zice Ciubach, bunti vornicului Tanen, vor7

nicul Alecu 5i sph,tariii E1isIi i Cnenzu

Costache Butelch. acel ce n-are ce manca. Din nenoroeire la 1757 prhand

tataril tara de jos, bunul me5 mede1nicer5 Toader Sion fiind pe al 4-lea an
insurat, indath ce a5 allat c a intrat
pe l-Zacova tatarif, s'au 1iia 84 oameni
ni sru at'mati, au 43it inaintea lor, slag
bhtut, i-au infrant 5i i-a5 gonit panh
in valea llanului, pe mo5ia Vasuuiulny.

Acolo gasind un poghiaz mai mare de

tatari cu sultanul Gintimir carele 5ede
pe gbizdelele fantanei 1-a5 5i impu5cat,

5i de .atunci se numeste valea aceia a

Hanului. Tatarii fiind peste 2000 ah
nhvAlit asupra bietilor Moldoveni, care

de 5i destul de bhrbhte5te s'ati luptat,

dar 71 ce rAnfasese piin6 acolo cut buputut opri navala a mai
nu meti
multi de 2000 mu, i art fost nevoiti a
lace retiradh phrirt la marginea mo5iel
Poine5ti1 din jo;, uncle ,stAnd I loc si
battm in-se aci fiimas numai 9, pe 'earl
plini de rhni princlaudn-i vii cu ba-

mil mei]. De vii i

k.zi

ars acolo in

loc pe pod, kzi de atuncea s" numeste

podul lui Sion 5i phn a9thii, 5i este

122

Din
hotar intre Poenesti i Go1i.
toti eamenii cc a fost in rilzboinl acela eu bumil meil, a scapat numai 2,
lam! Luca ce era holtei si 1- am apucat
si et), tot l tolteitt bartul, Van pe la 1819 ;

unul SarghintA care alergand la CoVisa tth dat stire bunich"-mea, dar pripind tatarii, abia bunicA-mea a scapat

irch diseultrt en vr'o douil tigance de

aIi fugit la codru, rlimrtind copiil in
casii, adecA : mosul Constantin, mosul Ionield cillugar i tata-meti, ce era nu-

rnai de 40 zile,
priidat Otarii tot,
ail ars casa, biserica, tot satu, si ati

luat pe tat-rnei cii fratii mi j i-att dus

Ia CrAm, de nude foemai dupit 7 ani
iali scos, de si pe cei1alt1 robi ce se
luase din tail, s'ali adus plinA ht 2 ata.
Tar pe copiii acestia de si erail
nepoti tlliarilor kiintesti, care ( ra

cei mai puterniei in Ora'. Dar piln6

le-ali dat bunic a-mea mosia Ceplenita Prtscanului, en toti tiganii (TO
acolo, i mosia Iticrteiunii de hi Bacilli., ea tiganii de acolo, lui Tonitrt
nut

Canta C.ubeic, numai 0 purta cu minnici un pas fac ea pentru

scoaterea copiilor. Tar dupii ce, le-on dat

123

mosiile, a trimes jaloba' la Poart de

unde viind Ceaus impArdtesc, ati mers

cu bunica la hanut La Crilrn, si a luat

pe talk ine s pe fratii sei i ia adus.
Mai suut i alti Kantesti coboratorf
din Constantin Canta postelnic, ce-i zice
Ciobanu; acela a venit de veo 100 de
anL, si neavhid mosii, a am'agit pe
cAlug`arii de la llisca, de au fiicut dopotnita in'thirtsqrei, i iat dat mosia
Horodnicenii din tinutul Sucevii. Din
vcela este logofiitut Neculai Canta
fratii sei spiltariu Iordache i spatariri
Ionit can ai murit, dar le-an ramas
fleiori si mai nmlte tete.
KATARGILT. Aloldoveni, r(Jiisi de
Crucea de sus, de ModruzUsti, Pkrtsti,

si last de la tinutul Putnei, curettort

din Toader Catargiu
i Sanda Catargi,_
oae din ;atul Cruce, rAdicati la boerii
_

aproape de 200 ani, iar la boerii mai

nar de veo 160 ani, t Micndu-se Iuti
Catargiu la logofetia cea mar.e.
KOSTACIIE. Moldoveni, i cei mai
din ve1ii boeri, Ins dreapta lor poreclii

Tile.

ebte Boldur, ia r Costache e poreclese de pe

watarul. COstache Boldur, ce s'ad fctit
preot din impregiutArile ar`atate Ia 11-

tera B.

124

KRUPENSCHL MoldovenT, dar dup5,

crierea Domnului Dimitrie Cante, nir,

sunt lei, rZidicaV la boerie peste 200

ani, inse prin la Joan yea Sturda ILau
fost !a mai mari ranguri de ( at panA
la spatari, iar de atuncea pentru cA se
rudea cu Domnul, d i toti erati natarai, day ail tacut din el si vorniei.
KOGALNICEANU. MoIdovai de pe
Cogalnicu din Basarabia, radical-, la boerie Costantin Kogalnieeann de vfo 70
ani hind clucer, asemenea i reeioru aeelnia iarasi cluevri. iar nepotul sari Iliaiilandu-se serdar si caminar fa SParlat
v oda Calimali, prin rnijlocirea domn4ei
Marghioalel muma lui Mihai voda Sturda,

pentru cal insnrase en o fata din casa

eL Joan voda Sturda tot prir: acea xnijlocire l'aft faent spatar si aga si logofat
de visterie, iar
voda pentru crel
netedise femeea cilnd era 1,1 easa
mfine-sa, si acum ci il pezevenche si'f
spunea i minciuni,
botezase si pe
feciorul eel mai mare pe Mihalache dupa

ce feliurl de agiutorull rati facut, dupi

ce Mei o li Cara s1ujb nati fost in 1 5
.aui, ce a domnit rad ficut postelnic,
mai in urma" vornic mare $i pe fiiu1 si

125

Mihalache aghiotal;t domnesc si maicT;

Kogglniceoi sunt multi si astO mazih ba urtif i in bir, pe la tinutul FA lciu,
"Vastuti si Tutova. La inutul FA lciu

Ia satut Rpile, unde i actun are o razesie, boierul Kogrdnicoanu taail bunIn! sell Andrei Koaniceanu, ad fest
vornic satului, si strAnepotul aceluia
acum aii ajuns Vornic mare a tcata
tam, negresit vointa lui Dumnezeo.
KARP. Moldovan. Rze1, mazili de la
tinutul VaIuiu1ui, rildicat in boerie, in tici un Gheorghie Karp, care ail ajuns
p5,nrt la ban, de etInd sunt peste SO
ani din acela se trag Krpestii de la
1-4. Iar ceilalp K'arpesti ou mal sunt
la tinlytul Vasluiului, pre urn sptarul
Grigoras, e3te ficior cripitanulut Dinnitre
Karp, i rdicatla boierie de loan Vodil
Sturza, facendul shrdar.' Pe Mateill Karp
iar6sI sardar, tOt fecior de privilighet
find; iar Mihairr Vodiri pe' Grigoras rai:r
acut spatar, i pe un var I. seU Tonder', carninar, i pe acii din fasi tot tgT

i poStelnici mad.
KODR'EANU. MoldOVeni. DcAl.'nea-

rnuri, ur..ul in lasi, carii sk,nt rfdicati.la

boierie de insusi ei, adec5, postelnicul

126

Grigorie Kodrcan i, i frate-seti spata--

rul Dinitrahi, dar sunt vechi .mazill

capitani, rezesi de la Botesti, tinuful
Falciului; acei de la 130rlad, sunt mai
din vechi aproape de 100 ani rAdica0
la boierie, se mai poreclesc de Kodreni
si niste ficiori a LIMA preut din Iasi,
Stefanachi
Tudurachi, cari'i ini
Surat la tirgul Ocnei, daYa nu sunt adevarati. Kodreanu rudenie acelor: din
Iasi este comisul Grigoras de la Galati,
ficior capitanului Gavr1, ce a fost vrtr
al doilea cu KOd1;eni Ieseni.

KOROI. Aloldovan. Razesi de la .0nutul Tutovei, dn satul Coroesti, ma-zili vechi si boeranasi. Din aciea spatarul YasileKoroi slujind in curtea dom-noasca la Mihai Veda Sutu bgtrilnul,

s'ail Meat pitar, a luat pe thta

minI

duff_ Neculai Cerchez din Iasi, ce era

bofrat. La Scarlat Voda Calimah sa

.16cut paharnic. La Ion Voda Sturza spar.
tar, iar Ia Mihai Voda Sturza, fiul seti
Ionita sad facut Intiii patat i apoi

postelnie. Sail rual boerit si aI1 yell a.

lon de la Coroesti. ficiori postelnicebilui
Tunica ce sede in CoroWi.
Mai este si la Baciiiibann Manolache,

127

vh.r cu acei de la Iasi, bogat dstu1

numai douh fete ati avut, pe cea din thi aiI

tin9t'o postelnicul. Mato Milo
i ai

murit: pe aeeasth mai mich ai furafo din

pensionul ml Sachete, Panaite Docan. Acesta este ficior satrarulun Lupu Coroi,
carele fiind slug h. in cash la bezede

Ionith Cantemir de la Valea Sacti, la

moartea lul bezede, ia5 luat toath averea mischtoare si

insurat la Thula

en o fath a Ciutel, de pe care are 1msiea aceea.

KORNEA. En lgar, negutitor din Iasi,
venit peste 80 anf, sag insurat aice., .a5

luat fata unni Staninh, rheas de Chrnicem, de la tinutul lath. Nepotii aceluin banutui Ianache, si spatarul Sava,
spatarul Neculai i paharnicul Coo-ache, invhtlind carte a intrat in visteric,
banul Tenache, si spatarul Sava tvde
slni;nd phnh pe la 1813 scriitor, atuncl
Enache duchidu-se en sluj& vhdrgritului la Nicorestf, unde find ispravnic
de Tecuei paharnicul Constantin Terechiul, ce tine pe viiduva pitaruhii }iteran
Chrhcas, muma shrdarulni Costachi CA-

de la 13uhhest1 si a Wesel Rucsail& Kornea, s'a5 logodit en fata TirAce

1 28

adecrt lluxanda si sai connrichio

nat. Si mijlocind Tirichiul Pail Meat

sains la Tecuci, uncle Cornioae avnd

movie de zestre sai i as'azat acolo, vi
tras iiIng5, sine pe fratii eel doi mar
mio Nicolai i Costachi, intreboinOndul
ar)

si in cancilerie si in alte slujbe si tovArrtsil pe

farA .

La 1815 sari 1816 s'ati insm at i

Sava Rome cu o fatA a unei Idieritk
ce avea intrare In Doamna lui Kalimah,

en dresurile de obraz de care era prea

mesteril i fcea pen trilDoamn si Dom-

nite, si prin mijlocirile ei, aU fcut pe

ava sardar, si iati dat si made adec
sectie, precum se zice acorn, in Vistelie Si tot in socoteala zestri, aceia a
fAcut i pe Enache sardar. Dup revolutia

greceasca din 1821, rnduindu-ie Doran

lo ,n Sturza, pe ardarul Enachi, Fad Mc& .Ispravnic i pe la 1824, si ban ;
in domnia liii Mih9i Sturza, Dimitrachi
fini banului Korne, find in cantelaria
Departamentului Drepatei scriitor, si
1)o;te1nic.:1 PoL,or Diyector, rau facut
stohmeealnic,

mai

in

urrnA

ef.

Riietul find destept i ( 11 bone pordiri,

ail stint a avtiga dragostea celor dup'a,

129

vreme nacialnici ai sei, ba pi a Domnului, i treptat de la satrar inc4-p'end

a se inglta in ranguri, aii ajuns p`and

la Ag, oi Pail fAent si Director act-1m
.Departament, i ia dat si rangul- de
i duph influinta ce c'apAtase
la Down, ati mijlocit slujbe si rangurf
Poitelnic,

si mosilor sel; pe sardariul Sava l'ar:

fAcut spatar, pe Neculai spatar si Costachi paharnic. Dula riinduirea la domnie a Domnolui Grigorie Ghica, rail depArtat pe Post elnicu Korne din directo-ratul Drept5to, dar nu Varziil NA randuit cilen in Divanul Apelativ, de unde
insuo ai5. dat dimisie.
KUCIUREANU. Mol dovan, recles maboiefanas, de la tinntul Dorohoiul,

,duckduse unul din tineril neamulaI acesta, in staturile Europei, lq inv6tAturi,

invAnd medicina, aii venit pe la

1 837 doctor, &ail asezat in Iasi, maT
In urmil s'ad insurat cu 0 fat a postelnicului Tufescu. Mihai Vod rau eadicat la boierie, dandu'i rangal de Poselnic, i fAcendu'l i protomedicii.
pi

KANANAU. Moldoveni vechi, mazili,

de la tinntul Botosanii, precnm se dovedeste si din actul de Unire a Mo1do9

130

venilor .din 8 Noemvrie . . . in contra

'Grecilor, uncle sunt isc5bti chtiva Kananal mazili. La boierie s'au riidieat de

vre-o 90 am, si fiind in slar;ti s'aii incmcrit cu SlurzestiI, i alte fain:El de

cele mai puternice, a ajuns Vaina" la
spkar. Tar Joan Voa Sturza, pe Iancu
lAcut postelnie, pe GriKananAu,
gorie de la satul Corocbiestii, tinutul.
Dorohoiului., gh, i pe Costachi, care sede in

Iast

ave casele unde acum este cri-

Minalul, in ulita Ficurari1or, rag fricut

iar postelnic, de si era un om foarte
prost, i pe Costantin Kananati, ce sede
la Dolbasca, tinutul Sncevei, l'a. fcut
ban, macar a era si prost, i be0v.
Tar Mihai Voda Sturza, pe dol ficiort a
postelniculni Tanen, NA' a fi in slujbl
-ferban i Torgu, iatt fcut agi ; asemene i pe doi feciori a banulul Costantin.
KUZA. Moldoveni, mazilI vechi, de
la Vnutul Hotinulul, din Basatabia, si
rezesi de Sehineni pe la 7200, dupa".
dovada ce am gdsit iii documentele flio0.1 Blosestif Voinescului, de la tinu-

,nutul Vasluiului, care jumkate sunt a

sotiel mele Efrosina si jurnAl-ate a vgrulni seu Grigorie, fiul banului Toader

131

Voineseu. Pe la 7200, nu Toderascu

Knza, a luat pe Safta lea slogerului
Toader Jora, fiul Angelinei Joroaei, ce
a fost fata vormcului Eremia Bhisan,
ce s'ait facut clucte; din acel Kuza s'afi
nAscut uu alt Toderasc, ce aU ajuns
pAnA la spatar. Iii urm6 nnii din eis'au incuscrit cu vornicul Stefan Bou,
si en KAntestii, dar mai sus nu s'ati
inAltat cu rangurile panh in spatar.
Ioni Kuza pe care l'ati faiet Costantin Vod Moruz, i iati rAmas trel ficiorl: Neculai, Arghirie

Gheorghie.

Neculai s'ati rftdicat Ona la cArninar,si

murit, lAsind trel ficiori Gheorgbie,
Joan i Grigorie, i doug f te, pe ima
ai

au luat'o spatarui Dimitrachi Bondre,

pe 8lta edminarul Panaite .Docan. Georgie si Joan, in Domnia lui Scarlat
Calmah, pentru c Ioan lnas o greaCii
din curte, Sad fAcut spatar, ia, la loan
Vodhl Sturza postelnie, i Grigorie comis
si spatar. Arghiri i G,orgi unchii a
cestora, aui fo-t intAi poqelnieei, la Alexandru Voda" Moruz, s'afi fucht pita. 1,

si ca.minari; la SeArlat Voda ban . pi

spatarl, iar Georgi si postelnio; i Iordachi fiul spataru-ul Arghiri, s'ail Mout

132

pentru c

luasa o greacrt fata

Itanui grec nebun, ce se numea Dibolu.

La Ioau Vod Sturza, pentru

cg ai

postelnicul Georgi fusese in Tarigrad

eu Domnul, i cellalli boiert ce aI fost
:triMist de Ora la 1822, dup5, tulburarea Grecilor, Arghire s'a fcit post(1uic, fiul seil ag, iar Gheorghie vornic
in Divan, si a mijlocit i pentru nepotii set, acel trei de iati r'adicat la rangurile ce am arAtat, i iati randuit i
Mai sunt Kuzesti la
Ispravnici.
i8ofrguesti, tinutul Vasluiului, mai samei; mat sunt i prin alte sate rezest, unit priviligheti, unit mazih ; din
aciia unul Costantin invttthad mesteu-

gul 1ic6riet,
asezat in Iasi in .mahalaua Feredeilor, i dugheana de lucrat 1ice, o avea in ulita Sft. Gheor ghie, poreclit a lui Lozonschi, care ari
dat'o zestre fiicA-sa Prohira, ce o tine
caminarul Neculai MAc5rescu ; i licaruiui Costautin Kuza iaii ramas i ficiori,
pe can ia boierit Mihai Vod ; i tott

aciia sunt coboratort din clucerul Todirascil Kuza, i sunt un neam cu

Kuzestif.

KOSTIN.

Moldoveni vechi

boort,

133

poste 200 ani, att staut din aceast6

familie

mari,

1ogofe0

vorniel

vestitul eronicar al MoldoveI logofAtul Miron Kostin, pe care

nevinovat, l'ad trtet domnul Constantin
Kantimir. De vr'o 100 de ani, a ea"zut la ranguri mai mici si a shrcit
foarte. In domnia lui Joan Sturza, Vasilie fiul cincerahn Matei Kostin s'a
facut ciminar, i la Mibai Vodil spa-.
tar ; fratele acestuia Iordacbe paharnic,
la Ioan VodA, dar deprindend be0a
tiealostt. Mai sant i altil din neamul
acesta cu ranguri mai mid ; este si la
Barlad doctoral Kostin radicat la spafrie de domnul Mibai.
KANTEMM. Tatar, coboratoriti din
Demir Sultan, ce ari venit aice de la
Kram in domnia lin Stefan Voda,a eel
mare, s'art botezat cu numele Drago ;
a fost din aceasta, familie si 3 domni :
batmani,

fii ski, Antioh

Dimitrie, acel fahnos istoriograf, care la
1711 ail fiisat domnia i s'at1 dus in
Rusia cu Petra cel mare, imparatal Ru-

Konstantin Voda,"

silor,

pentru eausa stiut5, de nude nu

s'ad mal inturnat nici el nici fiii lin.

De cat an Beclede Ionitsa' fiul domnu-

134

luI Anti* holteiii b`atrhn, ati venit din

Tarigrad si ati petrecut la mosia Valea
Sava, din tinutill BacauluI, ce ati fost Kantirnireasca, si dupa moartel an luat'o Logo-

flitul C alstantin Palade clironomie en

drepthtile maica sa, ce era fata a domnulul Kanternir, a carnia an fost i mosiea Ciorktii, de la -cinutul Tutovel, unde

este si ingropata doamna 1w Constantin Vocla, in biserica ce ati fost facuta

de el acolo, si care ail statut pand pe

la anul 1848; chnd dupa ce aceast
mosie prin vhnzare de catra Lutica strtinepoata

logofatulin Palade, treand In

proprietatea vorniculin Dnrnitrache Mavrocordat, ce este corcitu-a greceasca,

nil rasipit'o pan'a i ternelia si en materialnl acela, a anticei acei biserici, ail
fUent grajdiu la velnifa. Din acel Demir Sultan sa coboara si familia Sioneasca, din care sunt si eti, despre care

documenturile ce an mai ramas si ad

ajuns in piistrarea men, dovedese precum

la litera 8 uncle urmeaza a ma trece

voin arata pe larg. Din familia Kantimireasca an fost un secretar la Aghentia
Nem-0186, in Iai, pe vrernea dommlin
Scarlat Kalimah si pan'a la domnul Joan

135

Sturm, anume Ioan Kantemir de boe,

din Bucovina, nnde am auzit c maI
sunt Kantimiresti ; din acela am v64ut
im ficior al sttu doctor ce sAasezase in
Focsani, un ranhr pre plAcut i vrednic
de lima, si 1,1 purfari si in stiintA doetoreascA. Dar moartea l'art secerat prea

timpuriii. La el am vaclut multe man uscripte istorice de,pre tara noastra

famil'a Kantitnireasck ce s vor fi
-facia nu titi, cA la moarte'l nu m'am
tthnplat in Focsani. Poate c vor fi Ia
frate-strii, ce'rm spunea el ca era la Galati, tot doctor, (lath', nu sa, vor fi per-

dut. Am mai vadat un Kantimirese

i lacuinta in satul
Ivincestii, de la tinutul Putnei, om sacu nnmile G1igora

rac rkiis de acolo, ave dot:a Canatinturf

de mosie, si din docnmentele ce miati
ar6tat, m'am incredintat ca este drept
Kantemir ; am mai cunoscut i la tinutul Tutovei un Kantemir, privighitor la
ocolul Pereschivulut, dar nu t cu incredintare de este adevarat acela ori
;
pe act. sta rail i idicat larangul de . . . .
Mihm Vod6 Sturza. Sa rrai titluec
pi a1it cu aceasttt familie, dar nu cred
sa,"

fie

adevarati.

136

KOZMITA. Moldoveni razas1, de la.

Oltinesti t,inutu F1ciI, unde am eunoscut Inca, de pe vremea dornnuliii Mi-

hai Sutu anul 1820, pe un Petrache

Kozmita eapitan la posta Cordenii. Acesta an avtit etiti-va ficiorl, din care
pe Gheorghe i Petraehe, nil mijlocit de
i-art dat in eancilaria ispravniciel, pe la

1825 sail1826 find ssmes Aga Grigore Butucea, unde a statut [Ana la introdueerea reglomentului, i an intrat
in eancelaria judetori i stolnacialnic;

de acolo diva vre-un sn art mers la Iasi,

an lotrat scriitor al divanului de apel, ati
mai fost advocati,apoi Gheorghe ail in
trat secretar la comitetul sanktatei, und:.
soft inaintat en rangul pana, la ban, si
a morit. Petrache al fost ajuns protocolist in divan, dal- factlid multe ja-

furl si in sfrit si platografisand ni^

te hotarari, dovedindu-se l'art departat
si Pad i publicat. In timpol ins a. cat
all fost protocolist in divan, s'ag fost
fAcut sardar, si s'ad insurat cu fata u.

riul negutitor de la tarp Petrel bogat

anume Ionic. Hagiu, carele mai in urrnd

all cumparat de veci mosia Branistenil din tinutul NeamtuluI, de la logofitema

137

Sat-to Stratulat, si Mihai Voda din patentar l'ati facut sulger. El Kozmita
acesta dura cc s'afi vadut dat afara din
slujba, ati luat in posesie mosia Rnginoasa, de la logoratul Costache Sturza,
neeinstit i viclean fiind, amagit
pe un Asan baeractar, turc, d vr'o 5 0
mii lei, si pe logofatul Sturza de un
cftti, si sa declarat falit, precum l'aii
publicat. Dupa aceia pe la 1 846,
Bezede Grigorie v tel, fiul PomnuluT

Mihai, om fArh suflet, crud, nemilostiv,

pi jacas foarte, avnd trebuinta, de oameni potriviti in sentirnente cu ci, pe
lng agil Dumitrache Strat, Dumitra-

che Stan, sardarul CostacheRoatk ati

gasit i pe mofluzul i plastografil a cesta Petrache, pe care rail insarcinat
cu interesele sale din Iao, si scriitori
corespondentiilor, si altor blh,ttarnatii a
sale, cu care multamindu-se l'aq facut

intai spatariti, apoi ag.. i dup'a coborArea tatni-seil de pe scaunol DornnieI, Paa lasat vechil in pricinge sale
din tara.
KALIMAH. Moldoveni drepti, terani
rezeo, de la Dorna i Campu-Lung,
din tinutul Suceve, uncle IOan Vocla

138

Theodor Kalimah, ari fost nascut ; aIi

mai avut doi frati Thoader i Gheorghe
carele s'a5 calugarit numindu-se Gavril,
doua surori ; dreapta lor porecla era
KalmAs. Ioan Voda a fost multa
vreme pantir la vornic;a GampuluI-Lung,

de acolo a fugit cu femeia si copiii la

Cranleni, i s'ari facut acolo printir a
capitanieI din Crauleni, si ari sl, ijit mu1t1
ani acolo,'avend plecare i inlesnire, a
invatat lesaste i tataraste bine a scrie,
si a vorbi, i fiind oniIt cuminte bail
facut Kihaie, si de multe ori in lipsa
c'apitanu1uil il rasa tiitor locului. Dupa
Ye ail mai imbhtrftnit, a gait, i sitntindn-se c scie carte bunri,
dis-

gustat de a sluji cu armele, a esit din

gujba, ati venit la Iasi cu jaloba cernd
iertare de bir, pc care ail si c'ap`atat'o
la 1740.
In acea vreme fiind lipsa
de dascal lesesc la scoala domniasca,
din Sf. Neculai, PaU recomendnit capitanul Ionita Sion, fratele bunului meg
medelnicernl Thoader Sion, ce'l cunostea
de chnd fusese el capitan de Krauleni,
ai

si fiezat dascal de limba lesas-

ca, in Sf. Neculai ; acoh au invatat el

aproape de septe ani, invat'andu'si i pe

139

sei Grigorie si Alexandru, ba Inca

insusi a invatat greceste. La 1747
viind cu a treia domnie Grigorie Ghifii

Ca, ad indatorit pe dascalul Joan din

SI. Neculai sl'l invete lesaste pe beDar
scurta fiindu'i donmia prea putin, read
apucat a Inv**, ca sosind mazilia Ghicai, ail catat a se porni la Tarigrad,
insa ca sa nu ram'ae bezedelele Cara
zedelele sale

Mateid si Scar lat.

invatatura limbel 1es4a, de care avea

trebninta, pe atunci a o cunoasee, mai
alesil acel ce spera a fi dragomanI marl

la Poarta, ea pe a tuncea Craia Poloniel in Tarigrad, tinea rangul de astazi a Ru4e1, D magolit pe dascal sa
mearga cu el, la Tarigrad, carele s'ad
si primit, i ducendu-se acolo, ari invatat i pe bezedelele Ghici, i pe a
Mavrocordatilor ; si la I 753, fanduindu-se
Domn pe ucenicul sea bezede Matei,

ce era dragoman; pe dascalul loan rag

randuit Poarta Dragoman Mare, in locol lui bezede Mateid, i aa tinut acea
slujba pan la 1758, ciind dupa multa
i'ncredere ce capatasa la Poarta, NO ran-

dnit pe el Domn in Moldova, in locul.

ucenicului sea Scarl at Ghica, si in lo-

140

cul sell, Dragoman Mare s'ati randuit pe

fiul sed Grigore. Acest Domn, &Ind s'ati

invrednicit acestei inalte trepte, era in

vrasta de 67 am ; si in trei ail cat ail
domnit, aIi ocarmuit tara cu mare intelepeiune i blandeta indath dupg, ye-

nirea sa, ai trimes inadinsi boieri en

fiul sert Alexandru, la Cram, co rugaminte la Hanoi, de ail slobozit pe tott
Moldovenii, ce robisa in toamna anuinT
trecut. Pe trate-sell Toader, 0 i pe cumna0 sei, preutul Hasnas, i tratulat

monahu, carii venisa la el, dopa ce se

instiintase de domnia fratelul lor, hal
seos din bir, le-au dat earti domnest1
de ertare, si ia asezat in randuiala
neammilor nesupuse dgrilor, i pe preu-

tul Hasnas rag randuit protopop de

Campu-Lung, iar pe calugiirul Gavril
ce era la manastirea Putnel, Part tacut
Mitronolit, ci era si vrednic de acea treap-

th, find si bine invatat si en bung, via(A.

i domnind trel an ai trimis
pe fiul sail Alexandru cu rogaminte la
Poarta, ea WI radice sarcina Domnief
Ca nu o mai poate porta de batranete,
primindu'i Poarta cererea, spre mul-

tumirea credincioasei sale slujbe, l'aU

141

mazilit, ia dat titlu de Bei1erbei0, de

care nimene altul s'ail mai invrednicit,
si in loom ail induit Domnii pe fiul
seu Grigorie, si pe bezede Alexandru
Dragoman Mare in lockil 11 Grigorie
Vod Kalimah. Din Thoader Kalimah,
fratele lui Ioan Vodk, pe carele nepotni
ski", Domnul Grigorie dupk suirea sa
pe scaun, rad boerit dandu'i rangul de
mare Jignicer, a fost coborlitor Vornicul Alecu KAlimah.
Pe fiul jignicerului Toader, Ionitk

Calmkul, Domnu Alexandru Kalimah

fiindu'i var primare, l'aa facut paharnic. Din surorile Doinnului Ioan, din
preuteasa protopopului Hasnas, sunt cobortori Hasnks, tii, ce sunt acum boierL

lar din a lui Strkulatrnonacu, este boierul Stratulat, pentru care la locul seU
se va arka. Iatk mihune si milk a celui prea puternic Duamezeu!
KATIKI. RomAni, din tara Rornkniasck de vr'o 70 ani mai bine, ful veldt in Iasi, Constantin Katichi, s'ati insurat, s'aii statornicit acolo, s'ati boienit intkifi satrar, apoi la 1801, s'ail fkcut stolnic, a avut trei ficiori : Sandulachi, Costachi i Iorgu, art slujit toti

142

in visterie, air foA toti bum barbati,

s'au bo:erit ajungand eel intaiii pan la
spatar, in vrernea Domnului Ioan Sturza,
s'ati murit, ramaindu'I trei ficiorl, iarasi
tustrel buni ; cel al doilea, pan la aga,

tot la Domnul loan, si aa murit, thmaind iar trei ficiori, si tot buni ; cel
al treilea in vrernea domnulul Sutu,
s'ati facut caminar, i eu prilejol beja-

niel de la 1821, furgind in Basarabia,

nu s'atl mai inturnat.
KRISTEA. Moldoveni i vechi boierl, de la tmutul SuceveI, cu luarea Bucovinei de Nemti, unil all remas el/
mosiilelor acolo, nude li
dat titlu de

baron. Acei din Moldova tot intro boierj ati fost si stint, dar sunt mai se racuti, de eat aeel din Bucovina. Se.
mai titlueste eu aceasta flimilie sparaml Pavalachi KrAstea, de la Baeau. Dar
a cela'r grec; venit in Moldova de micO
en frate-seU dascaltil Naum, i intrand
sluga la vioternicu Petradri Sturza, Inca
pe la 1818 ; mai in urma l'aU facut logofat a easel, si facand ceva parale en
Ispravneiile stapanulm set), si in urrna
Cu vi,ternivia, de la 1822, 1823 si pan
la 1824, cand l'ati i boierit, fac6n,lu'l

143

sardar; s'ati insurat cu fata unui rnedelnicerul Dimitrachi Candiano, de la

Ketri, tinutul Bachului, i apol pe la
1827 s'aii facut carninar. Iar in vremea
donmului Mihai Sturza, la 1848 l'aa
fheut spatar, i l'aa rnduit i Ispravnic la Bachu.
KORODIANU. Moldovan, reze dela
Corodeti, tinutul Tutovei, din carii un
Toader Corodian, intrand vatav la vornicid Joan Greceanu, la ruoia Simila,
s'a5 vndut rezeia ce ave, i 'aa ft-.
cut cash in thrgul Brladului, dui:A ce
s'ail suit la domnie loan Vodh Sturza,
ei Greceanu fiind postelnic mare, 'ail
facut pe vatavul sea, acela stoluic, carele avend numal un ficior Manolachi,

Ia dat slugh in cash la Greeeanu; aa

mai fost scriitor la IsprAvnicie i lajudechtoria din Bilrlad, pe cand vornicul
Neculai Greceanu era Ispravnic i prezident. Apoi intrnd Greceanu la Divan
ellen, Manolachi Corodeanu a intrat
scriitor la visterie, made a ajuns acum
ef, i Domnu Mihai l'aa radicat la boierie psan'd la ban.

KIWU. Moldoveni i vechi boeri,

at foA un stolnic Ioan Kecu, ce aa

144

avut mosia Svoristea, de la tinutul Su-.

cevel, si la 1813 schimband'o cu Moruzestif, ag lnat alte mosiI in Basarabia

ag trecut acolo.
KODRFSCU. Moldoveni, de la tinutul Tutovel, din prosti rAdicat la boerie
de Dornnul Mihai Sturta. Cornisul Cos-

tache Kodreseu, stin eu, c. pe la 1820

era slugA in easA la caminqrul Gheor-

ghitA Stoinescul, ce era sameo la Tutova, i mAsa baba Maria, era f,meie
in casA la vornicul loan Grec, anu. Pe
cAminarul Manolaehe Codreseu, care ag
fost i cilen la judecAtoria de Iao, nu

l'am cunoscut mai din'ainte de cat pe

la 1835 tag 1836, pe eand era scriitor,
apol vechil la epitropia hatmanuluf Cos-

taut n Pa lade, de unde, ca totI acel ce

au facut parte in acea epitropie, s a
instArit si el, ca dintr'o avere ce era
de jaf, lAsatA in dispozitia logolatului
Konaehe, a vornieulul Iordache BAlsucA,
ce era un nebun i mofluz, si a stolnicu-

lui IonitA Coroi, earele au si clironomisit dou6 mosif, i multime de tigani

de a lui Palade, i s'ag fAcut i postelnic mare.
KEBACI.T. Moldovan, rAzesf birnic din

1 45

tul Zrnu1i, tinutul Galatii, la domnul

Aleut postelnicel, si
Than Sturza,
find vechil a rzesilor, In pricinele de
.judec5,0, s'ad infarit; i la Domnul Mihai Sturza, s'afi Meat clucer Costin
Kebacu.
KALIMAN. Bulgar, din Focsani, unde

ail fast un Trifan Tiutiune, iar pentru

ca era gros, 11 zicea oamenif pe munteni e, burt6 croitoru, a luat o filth Elinea a until preot Neagu din Focsanil,
Yalahief, care ail avut 4 fete toate frumoase ; acel Trifan, cu Ilinea fata popei, ai facut o fath Marioara si un bet Ghi0. Murind Trifan vAduvalui a
intrat femee in easA la spatarul Sandula-che Stamatin, unchiul sotieT mele. Spatarul Sandulache a dat'o surorisa postelnicea,a MArioara huT Iancu Can an'au inea, pe la

1825, uncle blutjind cg.t-va, pAn5, s'afi rA-

dicat fiica.-sa AlArioara fata mare, care

find frumowi afi indrgifo vorniculIordache Pruncu ci era pe a tuncea vAduv
facand'o ingrermat safi m6niet Cftnanoaia i afi dat'o afarsa en mamA, ell tot ;

afi luat'o Pruncu la Bae'au, unde era ispravnic, si a tinut'o iitoare prima pe
la 1842, si pe m Asa femee in cask si
10

146

pe bAet s1ug, pe care l'ati invkat carte, 'Ana' s'a infiintat Academia., si apoi
Paid

si

dat in Academie, acolo ati invkat

frantuzeste

greceste.

si

1i

Pad

dat epitropia invkAturilor la cancelaria

et, unde duph cki-va anl, a ajuns secretar, i s'ail fcut in tovkilsie cu pos-

telnicul Gheorghe Asache, ce era recontractier indestura'xii b'aetilor, ce ave sederea in Academie, din care ail chstigat bard. L'ail
ferendar scoalelor,

boerit intk sluger, apol sardar, si mai

in pima,' eaminar. Apoi a deschis
dugheang de ckti in ulita*, in tovkAsie
cu nfl frantuz Pedru, si mai pe urma"..

a luat in antreprizA scoala de Arte.

Dupa" tulburarea de la 1848, intre boeri, i domnul Mihai Sturza, facand pe
pruncul AO de Iasi ; acest Ghit Burfa ce se titlueste Caliman, a fost intrebnintat in spionlacuri, i pentru credincioasa lui s1ujb5, Paid facut spatar.
Caliman sA titlueste de pe un Manolaki
CaliManescu, din satul Caliman, ce era
scriitor la StArostiea Putnei, pe la 1829

cnd en eram Staroste,

acela era

ctmmat de sorA I1inci, mamei lui Ghit,

carele murind nu iati rAmas copii, dar

147

nici avere, si Ghi Burta, rusinndu-se

cu bulgareasca poreclii a tatni-seu, aU
furat porecla cumnatului mni-sa, si ati
mai Frantuzit'o factmd'o i scurtnd'o
in KAliman.
KORBAN. Moldoveni, dorta neamuri,
unul la Nicoresti tinutul TecuciU,

altul la Cotul-Vamesului, tinutul Romanului ; moldoveni, terani birnici. IntiiI

pe la 1824 s'au ridicat la boerie un
Anton Korban, eel tlice i Bita, de la

NicoreP, avnd o parte de mosie pe

lnga visternicul Petrache Sturza aii
Acel
dat'o, si Pau facul pabarnic.
de la tinutul Romanului Kiriac Korban,
birnicti a satului, fra0i lui si acum sunt
in bir. El ati lost ficior boeresc a mosiei, stiind putina carte, Part facut va-

tav ; apoi strng6nd putine parale, si

mai imprumuthnd la un Naum brim],
ati luat o mosie in posesie de wide
bine esind, si rink folosindu-se, a luat
in poesie mosia ,cheia a vornicului
Costachel Sturza, cu conditie de rail si
boerit, fAcCndul .Stolnic. Apoi mai in

urma s'ati facut ban, tot la Domnul

Mihai Sturza.
KIRIAC. Sunt trei neamuri, din care

148

numai unul este moldovenese, adec6,

postelnicelu Toader, frate-seii Costache

banal Ioradehi, mosul lor ce's5

Oiera

si

i stint radicati la boerie,

de vre-o 70 ani. Tar Neculai Kiriac

Scobihorn,

de la Vas WI, ce este racut ban de Mibai Vod, acelal butgar neguOtor ficior unui Kiriae, preeupetu hagiu din
Vas hal, i pan5: a se boeri, sh' iscAlea
Neculai Hagiolu, i acel al treilea Gri-

radicat acum la boerie

cu rangu Je pitar, de Domnul Grigorie
Ghica, nu stiu ce mai-Imre va fi, ca din
crorie

277

Kiriaeu

Kiriecii eunoscuV nu este ; se vede ea,"i

ficior a vre-unui Kiriac, om prost.

KAZIMIR Moldovan, iazAsii de la
Oneesci, tinutul Sucevei ; radicarea lor

la bootie, a urmat asa : doi frati Panaite i Petrachi Kazimir, de copiI, Cats
dat pArintii lor, slugi la Visternicul Iondachi I3aF, acel ce ati fost puternicii,
pe vremea Domnului Moruz. Acel boeriu ca toti boerii bdtrani, de pe atunce, el Inci en osebire find inbitor de
omenire, si en plecare a cresce eopil
de boierAnasi seraci, a's invta,

al
pune Ii linie en boerii, iatI inVatat,
fati avut logofkii al easei, i'ati asezat
i

1 49

in Visterie, iau intrebuintat in mai

multe slujbe, precom era pe atuncea : vAdrArit, gostink si desetinA ;
ia insurat, i ati instArit si jail boerit,

rhdichndu'i el pAnA,' la pa harnic, apoi

murind bh.trhnul boer la 1809, ei n
remas in buna, pozitie, in cht ei erah

in stare a ajuta pe a1it

La 1812,

venind domnii Scarlat Kalimah,

fAcut Spatar Panaite, s'aU desfAcut de

aice i aU trecut In Basarabia, cu frate
situ Gheorghi, lAsand pe ficiornl sen
Iordachi Kazimir, nice carele in domnin
aceia s'aU fAcut CAm;nar; iar Petrachi

an remas aice, at avut trei ficiori, pe

Raducanul carele atunce la ScArlat VodA,
fAcot CAminar. La Ioan VodA
Storza, s'ati fAcut Spatar, si in Mihai
VodA Postelnic. Pe Costachi, carele
la loan VodA s'aU fAcut CAminar, si
insurandu- se en fata lui Manolachi Kalmutchi, s'aU dus cu totuf in Basarabia ;
si pe Toader carele dup6 introducerea
Reglementului intrhnd in militie, all
fost i Adjutant domnescti i s'aii 1Acut major. Acesti bAtrilni Kazimire*i,

inch' pe chnd era logoleti a casei lui

Bals, ati tras langA ei i pe fratii lor

150

Gheorghie si Ioan.

Lui Joan destule

ajutoruri iai facut, dar find misel si

betiv, n'au putut a se inainta mai molt
de cat same la Roman, si l'aii

fAcut

shrdaria, aii ramas si aceluia feciori,

av6nd ci rhmash de la phrinti mosioara Oncestii, acea de la Suceava , si-o sort

Safta, clan) toath surori-sa i an mhritat'o cu Grigorie Codreanu, acel ce a cum este postelnic. Cash art avut mare in Iasi, care sh vhd i asthzi ; a
mi Panaite Kazimir sunt acele din tdita Goliei, cumparate de logofhtul Alecu
Ghica, tathl domnului Grigore Ghica,
pe care inhltimea sa le-au fcut institut de nastere si de mosit. Casele spatarului Petrache Kazimir, sunt acele in
care acum este Academia, insh numai
cele despre apus, chci cele despre rhshnit, a5 fost a cumnatolui s shrdariul
Alexandru Voinescu,

i am6ndouh cum -

phrndu-se de Stat, sari unit prin arcul

ce sta, fatd.
KARACAS. Moldov eni, rhzhsi, si
vechi mazili, de hi tinutul Vasluiului,
din care de vr'o 60 ani sa radicat la

boerie, Pitariul Stefan Karacas, si alt

Stefan iar pitar, din unul a ramas fe-

151

cior numai sardariul Costache Karacas,

de la

BuhUesti,

si sorU-sa

Raneasa

Ruxanda Cornea. Tar din celalalt ati

ramas numai fete, din care sunt mama

comisului loan Racovith, mama Dostelnicesel Pogoroaei, i polcovniceasa Rusasca Smaranda Filatova, soacra docto-

rului Lafare de la Ballad. Mai sunt

multi CArAc5ssti, dar totT sunt mazill
si privi1ighei. Au mai lost un ban,

unu Manolache Karacas la Oboroceni,

-tinutul Rornanului, Caruia lag rhmas numai

2 fete, dar n'ati fost neam en acestia.

KICUS. MoldoveM, rezesi, de la tinutul Tutovei, i vechi mazili, rAdicati
la boerie, intal in domnia lui Scilrlat
Voc15, Calimah, Gheorghe Kicus ce a
fost cApitan la Odobesti, fAcendu-se a-

tunce slugeriti, iar la loan VodA Sturza, s'au fAcut comis. Meal Sardarului
Mihalache Kiens, de la GalatT, la domnul Calimah, s'ati Aleut iar slugeri, s'au
murit. Si la domnul Joan Sturza, c6pitanul Vasile Kicus de la B6r1ad, s'au
facut clucerifi, si murincl, i-au ra'mas
numai 2 fete.
KORBU. Moldovem, de la tinutul
Vasluiului, rezAs de Focsasca, teal. a-

152

cestora de acum, arora le zic si Andries, de pe numele bunului lor, sa

radicat l.a boerie, de domnul Joan Star-

za, pe la 1826. Mai este la Putna un

satrari Gheorghie Korbu, ce a fost
scriitorifi si 1ajudectoria de Vasluitl,

la Focsani. Acela'i bulgar, din Basara-

bia, venit pe la 1832. Actun este vechil, in pricini de judechti, a m.iina'stirei

Mien ; iar domnu Ghica l'aU Malt ci-

len, ht judedtto riea Putn9i, si criminar.

KOTESCU. Roman, din tara romaneasA, de la satul Kotestii, tinutul SlamWimnicu. Un Chirita Kotescu, ingurin-

indu-se cu Anica fata Zoi vames, au

luat'o, au trecut in Moldova, s'ati asazat in Focsani de yr o 50 am; la domnul Calimah 1815, s'ail f`acut mcdelniceri5, la domnul Ioan Sturza, cminar,
si la 1829 au murit la Iasi, in obahta
RusascA. Ian rAmas 2 fete nenorocite,

un baet MAI, care vnzend o mosioara- ce ia5 fost rAmas de la tatl seri,
in tara romilneascal- s'a5 fcut sArdari5,
si cilen, la judeatori ea Putnel, la 1847,

iar la 1848 s'ail %cut spAtariU. Acum

domnul Ghica VodA Pad randuit pe
dumnealui spa'tarird, sames la Putna,
mai in uring, ispravnic la Tecuci.

153

KURT. Moldoveni, dou5, neamuri, unul la tinutul Dorohoiti, la Hilis'aul lui

Kurt, r'adicat la boerie de pe la 1816.

Altul de la tinutul Putnei, din targu

Focsanii, unde si este iu mahalaua Orbenii, biserica lui Kurt, cu hramul Sfintilor Arhangheli, faent de vr'o 80 ani,
de un c6pitanul Mihalache Kurt; din
neamul acesta i c in resboiul Rusilor
cu Tura, supt imparAtiea Ecaterinei
eel' Mari, s'ail dus n armia rusasc6, un
Gavril Kurt, Irate cu tat-al sardatuluf
Mihalache Kurt, holteiul cel Mtran,
bogat, din Iasi, si s'ari fault polcovnic ;

ian dat o rnosie in guvernia Odesei

Kurtobca ; altul nu
mai este din nt'amnl acedta, de cat nusi

care se numeste

mai holteiu acela, sardariti Mibalache, care

pe la 1825, s'ail boierit, find same* de

hAtmAnie.

KORBES. Moldovan, de la tinutul

Romanul, unde au fost un Lupu Corbis, vatav, la aga Iordache Ciornei, si
avnd un ficior, au intrat seriitor la isprvnicie, s'ati ales un bun jacas, au lacut stAricicA, s'air insurat, i domnul
Mihai Sturza, Pad racut boeriii. Si pen-

tru putine parale ee i-au varsat, si a-

154

cesta in razile sale, cele de fier, si pentru a sa Inmul glasurile in alegerea

deputatilor.

KORVIN. Acesta au fost un b`aet

stfain, scriitor la judec6toriea de Iao,
in nrm5, au trecut la judeciltoria de
insurat, an fost
stoluacialnic; apoI si director, in care au
Vs5lsiti, unde s'a

si

murit, rAtnindu'l vr'o 4, 5 copit Din

iam cunoseut, lu
partea decaniceascA acesta au fost cel
mai cinstit. Dupg poreca trebue s5, fie
roman, si de va fi fost drept Korvin,
este vechiii, si mare neam, din care a\tli
totl amploiatii

cc)

vestitul era', Ioan Korvin, st

fiul acelnia Maties, co au fost crai UngarieL
L'am intrebat de multe ori,
si mi-au respuns c4 nu -tie nici de ce
natie este, nicI din care altu familie;
de cht c`a famdind midi de tath, asa
sfatut,

au apucat numind oamenii, pe tathi-seti

Korvin, si c nicl neamurI de pe tatu
nu are.
KALAPOD. Moldovan, rez6s, de la

.0nutul Vasluiului. Un Gheorghie Kalapod, art fost scriitor la isprvnicie,

la 1847, cu prilejul trebuinto de glasul ce ave ocurmuirea, pentru alegerea

155

deputatulud,

bicut medelnicer, de'T si

un de frunte betiv, si mare jacas.

KLIMINTE. Moldoveni, de la tinutul Vaslniului, eadicati la boerie de la
domnul Alexandru Moruz. Un pitar Kliminte, ca'ruia ia rAmas numai un ficior Vasilo carele la domnul Joan Sturza, s'ati f-

cut cAnainar. As'aminea i un \Tar al seri

Angbelachi Climinte, ce au fost sames

la BotosAln, tot la domnul acela s'aii
facut comis, i iat ramas un ficior
Scarlat, carele la domnul Sturza, de

au si slujit, dar fiind lath stare, abie

ran Malt pitaritis ; cilnd ficiorli de erasmad, si de casapi, s'ati fticut comis1.
Acum domnul Ghica, Pad facut sArdari.
KLIMESCU. Moldovan rzAs, de la
Klimesu, tinutul Neamtu, rAdicat mum
la boerie de domnui Mihai Sturza.

KRACIUNESCU. Bulgar, ficiorul unui KrAciun, radicat la boerie din clasa negutitorilor, tot de domnul Mihai
Sturza.
KORJESCU. Moldovan, tin Iancu

Korjescu ficior de preut, de la biserica

sfantulul loan BotezAtoriu, din Iasi, fiind scriitor si la sthrostia Putnel, si in
departamentul din launtru, Mihai Voda

156

rail fAcut cluceri, apoi mai slujind i la.

divanul de Apel, Fa f'alcut stolnic.
KARADIAN. Moldovan, de la tinatal BotosAnii, boerit de domnul Mihai Sturza. Ail mai fost un rnedelriiceri Neculai Karaiman boerit de Scarlat Vodh Calimab, dar murit, i iati
ramas nnmai fete.
K.ALDIANESCU.

Moldovan, ra'z'as

de la tinutul Esii, radicat la boerie de

domnul Ioan Sturza.
KAMPANU. Roman, din Transilvania, doctor de filosofie si de alte inalte
stiinte, adus de ocarmuire dap infiintarea Academiei, la care ail fost profesor si inspector. B6rbat prea in-vatat
si de ispravA, cu numele, Petra
Kampanu, rati radicat la rangul de comis, de si precum altora, lui se cuvine
mai malt. Dar asa precum In nenorocita noastrg, tarh, numai ineeputuri ssa"
fac, i numai t.tt proecteazA, acele ce
privesc l fericirea obsteascA. AsAminea.

Academiei iati ramas numai numele,

fsa" mArgini in profesori de aciia ce.

in alte Viri laminate, n'ar merita Dia

pedagogy.

Sh depArfal pe Kampeanu de

la indatorirea pentru care fu adus.

157

KOPCEA. Roman, din Ora roma,neasca din satul Slobozia, tinutn1 SlamRamnic, venit de vro 50 ant. Rhducanu

Kopce, pe la 1825 bland o fata a nnui

capi tan Mihaluch, din thrgu Ocnit, prin un ij -

locirea vornicului Constantin A,lan, Pat

facutpaharnic, ca zhstref etel. Ca fac6nd
un ficior Iorgu, 8ramas vhdnv, i nit s'ail
mai insurat. De i sermanul a fost
din parinti saraci, i fra invathtura,
dar s'ati ingrijit mult pentru fiul shu, al
invata i al face avere.
Fiid shu in -

sa b'au ales un soiu ran ; dupa ce i

mai inainte ia multe rnduri defaima
pe naschtorul san, i1 snduia crucile,
amenintiindul i cu pistol 11, si qu farfuriile de pe masa, ai sparge capul.
Care o data chiar si in fiinta me, s'ari inthmplat in cash la sardarul Mihalache Kurt

in Iasi, made era la gazd, si cram si

en poftit la masa, si tat san nn s'aii
indurat a thdica maia asnpra ticalosumi fia, ce saii pornit a pilinge ea muerile ; apol am sarit en, iam dat douh
pall-De, am poroncit slugilor sal lege
sl trimita la Agie, i asa s'au do
molit de s'afi cerut ertare. Paharnicul
RAducanul in urma, aa n'ijlocit la dom-

158

acum in dornnia aceasta la 1850, rati

nul Mihai de l'aU facut sardariti,

si

candidat la judecatoria Putnei,

acolo unde le este loeuinta, i fara, voia
tgtani-seq s'au insurat, dura care miselul de parinte ia dat cu izvod de zastre raului acelul flU, toata averea sa.
blastamatul spre multamire cu mufacut

ere cu tot, mai mult, si in toate zilele

ocartmd pe pArintele i fAcatorul sail de

bine, de multe on

i batendu'l, pan ce

in anul trecut 1851., chiar in vinerea

isgonit din casa
lui ; si de rusine mieEul parinte s'au
i s'a5
suit cu asternutul sau in cUru
dus la via sa, uncle in Car*, aU facut pastile. Cred ca Dumnecleil IT va face rilsplatire nemultamitorulul fig.
KALMUTKI. Moldoveni, cunoscuti
sfintelor patimi,

din vechi intre boeranasi, dupa, porecla

trebue sh fie les1 ; am cunoscut pe doi
Kalmutchesti frati, Gheorghe i Manolathe, in Basarabia, hash', fara, ranguri,
dar bine instaritl. Manolache aU avut
mosie si in Moldova Bulbucanii, la tinutul Eii, i dughen1 in Iasi, in ulita
mare, la coltul respintenil, de unde sa
incepe ulita Pacurarului, de la vale de

159

casele ce au fost %cute de vornicul Neculai Hrisoverghi, si in dreptul caselor

ce au fost a polcovnicolui Manolache

Bals, iar acum a logofAtuhn Lupu Bals.
KOZMULICI. Moldovan, de la tinutul Sueevei, rAdicat la boerie de domnul Joan voda, Sturza.
KIRU. Moldovens, rezesi, de la tinutul Tutovei, pe vremea domnului

Schrlat Kalimah, tref Kiresti frati, find

in tArgul Br1adu1u, Vasile, lancu
Haliuta, ficiori de preut, negutitori de
vite, i iitori de eas'apie. Cei doi dintAT, fiind si mai insfaritT, pe la 1818, en
prilejul c slujise in paza si curAtirea
de molima ciumel, ce urmase, lab rdicat domnul la boerie, dandu-le rangul,
de slugeri. Tar la domnul Mihai Stur-

za, s'au mai boerit si din fiif

lor, cu

ranguri mai mari.

KASHAN. Moldoveni, au slujit In
cancelariT, au fost i in divanul de apel, si in donmia lui Mihai Vod6 Sturza,
l'au rdicat la boerie. Porecla sa ins'a nu

este vre-o familie mai veche, ce drept

numele th.thni-sen.
KARPIS. Moldovan, sarnAna" a fi din

Basarabia, venit pe la 1838. Dimitra-

1 60

che Karpis slug, si In urm5, vatav de

carte, la logoftul Coitache Sturza, si
la 1842 fiind milYstru st6phnu-saii,
fsacut revizor a Departamentulul, sis'ardariU.

Din ce farnilie va fi, nu stir.;

ti insh ca'i om de caracter, si merit

a -fi boerin.

KOCE. Moldovem, nobili din Buco-

vina, unnl din el Dum;trache uste ye-

nit aice de pe la 1819, si a fost si in

slub`a, iar cei1a1i sunt veniti dupal introducerea reglementului, i s'ad radicat
la boerie de domnul Mihai Sturza.
KRACTE. Moldoveni, ins'a -tot corciti

din vechi cu grec, din loc din Iasi, rhdica0 Ia boerie de domnul Mihai Sturza.

KONAKI. Grec, dar prestl 160 ani

venit i incuscrit cu maimulte din famthile cele tuari, a fo 5 ii fadicati
prm5, la vornici mall; iar acest dili urrnA Konachi cu numile Costachi, care
a fost i mMulari la cornitutui infiin-tat in Bucuresti, in anul 1830, pentru
organizarea reulementului fiind un scriitor bun, om de duh mare, si cu mare
avere, au satut i logoNt mare a drepfatei, dup introducerea reglementului,

si mai inainte tde multe ori vornic, in

161
_

divan. Acesta la bkranet5, insurandu-se

cu Smaranda, din neamul Donicesc,

vduva agi Petrache Negrea, au n5,s cut numal o fata; si cti toatg, intelepciunea lui, au Ca'cut o nebunie, mai mare

de cat el, si toafa averea sa, ca

'a ii

rna',ritat fata cu Un bulgar, Neculai Vo goride, ficior lui Stefan Vogoride, domn

de Samos, caril cel mai de frunte desfrAnat, din toti desfrnatit carile in vre-o

4 ani, de and au murit vestitul logofat Konachi, atata au ras'apit averea, in

cat dupa' ce pre at se stie, de la socro
-seri an ramas bani gata si in sineturi,

peste 100 mii galbeni, venit pe an,

aproape de 30 mii galbeni, an cheltui t

tot, si este si dator peste SO mil galbeni ; an vandut si veo tre moii, Oat,
acum, din cele mai mict Sperant este.
eh pan sa, vor implini 10 ani, de la
mormintarea stringatorulm Konachi, sa
va morminta cu toath averea agonisit i stransh de el. Adevarat este proverbul Wrap : Ca banil strangatorului,
intrh in mana ebeltuitorulul. Cu eath economic, cu cath sgiircenie, Konachi au
adtwAsit colosala sa avere, i cu ce ne
bagare de samh udri na glava Ii d Cu
11

1 62

picioru. Konachi nu se indura nici sH

manAnce bine, niei sh poarte bine. Iar
acesta vaciandu-se ea gaina In grama
da cu gaunte, cu amandouh mnile rhshpeste, eu ehrtile, cu curvile i cu tot
felul de blasthmhcii. In acest Konachi
s'au slarsit neamul Kong chese, parte
bArbhteasch.

KLOPOTEL. Moklovan, de la Magi,

rhclicatNla boierie de domnul Mihai
Sturza.
KASU. Moldovan, un Enuth fiind

multh vreme slugh la mitropolitul Yeniamin, l'an facut logofht, mai in urma

si sames a mitropoliel,

vremea
dornnului Chlirnah, insurAndu-se cu fata
unui spiter Angheli grec,
facut mesi In

deln:ceriO, pe la 1818. La domnul loan

Sturza paharnie, jar domnul Mihai pentru ch ave cash aproape de curtea dom nului,
fhcea pezevenclc, cu mai
multe mued, ce i le aducea in cash la
el, unde vine domnul de le infalne, l'ah
f4eut spatar, i agh ; an boerit i pe flul
seri ; fah dat i movie Corbasca de la
tinutul Tecueiului; a mitropolio, eu hrisov, sh o stApaneasea in toath viata sa.
KRACALI. Moldovan, thz$, de la

133

tinutul Dotosanii, boeranas, dar la boeTie radicat, de domnul Mihai Voda Sturza.

KARD.A. Bulgar, de la F1eiu, un

Gavril Kardas, fiind targul Falciiunti a
vornicului
erban Negel Costachi, an
intrat de mic sluga in casa la Negel.
In urma PaO facut vatav la Scobaltent
Un ficior a celuia, fiind in cancelerie la
judecatoria de Iasi, apoi la Putna, unde
s'ati

i insurat cu o fata a capitanulta

Toader Frunza, b'ai5 i boerit, la domnul

Mihai Sturza.
KASN4. Moldovan, taran, de la

Rosnov, tinutul Neamtului, de uncle de

rnic rezletendu-se un Stan Kama's, au

slujit pe la boeri in Iasi. Acolo ingurluindu-se CU 0 vaduva batrana Safta, a

unui negutitor, care avesud vr'o 600 salt

700 galbeni, s'au conunat cu ea.

''au

luat in posesie partea de mosie, a lui

Docan, din Dragorniresti, unde mai in-

and pa 20 ani, o parte a razasilor Silionesti, s'au statornicit acolo, i platea

capitatie cu patenta, de posesor, pana

la 1847 ; cand cu prilejul alegerei deputatulul la Tutova, ran facut pitar.
KAPRESCU. Moldovan, mazil de la
tinutul Botosanii, radicat la boerie da
domnul Mihail Sturza.

164

KAMPENESCU. Jidov botezat, din

Iasi, au slujit pe l boeri. In domnia lui
Mibai Voda facndu-se paj la curte, un Pumitrache Kampenescu; s'au Mout stoluic.
KRISTESCU. Bulgari, pe vremea
domnului Moruz, viind un beilicii cu

strngerea oilor, ce s lua de Mumbaia

din tara, pentru Tarigrad. Mind bogat
au luat o fata bkateasca, de la tinutul
BotoOnii, ce ave mo5ia Cristetii, zastre a 0, i s'au fa cut pitariu. Porecla
lui era Karamfil; au facut un ficior Iordacha i o fata Zoita ; au murit parin0
Mr, si iau crescat mosul br, comisul
Iordache Baota. In vremea domnului
loan Sturza, pe fata pentru c ave zestre mare, au fuat'o hatmanui Alcoa
Asian, nepotul domnului. i pa baet l'au
luat ginere, logofatul Alecu Mavrocordat,
pentru ca nu'i da mAna sa'st ia ginere
deouotriva
en neamul 5A, i Pau facut
_

spatarm. La domanl Mihai Sturza, pentm

eI. Mavrocordat era var primare cu
domuul, i prin urmare Karamfil, nepot domuului, l'au facut vornic. Caen
In divanui donmesc, apoi i prezident
la divanul de apel. i find ea mai erau
Karamfili : aga Vasilie i slugeriu Gbe-

165

lepadat porecla pbrintasChi,

s'au poreelit Kristeseu, de pe mosie,

orghie,
si

ca si nu se prepue ci rud5 en ciocoii

crezC-ndu-se acum crei boier mare, si
Die! sit'l ennoaseA ei Bt,
KASTROIAN. Bnlgari, Wall, dajhici patentari, din Yas!ui, pentru dS
dol frati ce stmt, tiind nepoti de o r

lui Neculai sin hagi Kiriae, ce l'au fa",cut Mihai Vodil Sturza, ban, pentru e'i
bogat. Ian boierit i pe el, andu-le
rangul .de st`irdari ; iar Grigori Ghica, pe
unul l'au facut spatariii, i pe altul
comis.

KOTAESCU. Moldovan, Oran din

Vaslui ; an fost un Kotae ce era pe la

1813 chihae de pantiri, la ispravnicie,

dar om vrednic si destept, an murit de
mult; ian lamas doi ficiori, acel mai

mare, ce au fost drept a lui Kotae,

s'au ales un ticsglos i betiv. Cel mai mic, ce

l'a facut nasa en un negutitor turc Mehmet Hagiolu Iazagi,

ch'amA Joan,

a esit orn detreabk a fost mai de

mult scriitor la ispravnicie, apoi ail des-

chis bcdie, pe care si acum o tine, si

ciistigAnd c5pita1, a Mout negot de One en Galatii., ba Inca la 1849 ail mere

166

singiir cu 0 sunfa de chile la Tarigrad.

In anul 1848, ari cumparat si el un
decret de slugeriil, de la domnul Mihai,
si at intrat in clasa boerilor, dar 135,csalia mi 0 la.A, si din Kotae s'ad facut
Kotkescu.
KAZLARIU. Bulgart, negutitorI patentart din Iasi, in domnia lui Mihai
Vodh" Sturza, s'ail rclicat la boerie Cu
rangul de stolnic, Mihalache ficiorul
Kftzlarulut.

Bulgari, de la Husi, negutitori ; un Alecu ficior aceluia, slujind inthi la Alecu Baiardi inginer, apot
intrnd scriitor la cancelaria ce ave la
S'abg0ani, bezede Grigore Sturza, l'ad
facut pitari. Dup5, venirea domnului

Gliica, ati intrat la departamentul din

Iduntrul scriitorii si acorn rail Mout inal-

timea sa paharnic.
KOSTINESCU. Arn'autil, venit cu
domnul Moruz no Kostea .Arn5.utu1,
la ducerea domnulut a ramas aicca.

Au slujit van6 la 1809, la visternicul

Iordache Bals, apot la logoftul Constantin I3als ciuntul, i. insurandu-se
lasat de slujbA, si ai luat un han en
gradin5. peste drw-xl de cerda.cul lui

167

Frent, unde in d'amb despre Nlicolina

a facut un chiose de lemn care i asfazi st, i scrnciob, i toti grecil odecuT i cApitani1 de Arnuti de la curtea
domnului Kalinaah,
i
toate curvile

din Iasi, se aduna acolo de petrecea.

Acel Kostea arnAutu au fAcut un ficior
Alecu, carele intrnd la coala publich,
aU invatat carte, apoi la Academie, i de
acolo cu cheltneala epitropiei coalelor,

ia trimes in Germania vre-o doi ani,

de ail invatat ingineria i arhitectura.
De unde intorcendu-se rail pus profesor
do arhitectura, la Academie, i arhitect
al statului. Apoi and plan cri, anakdou6
cadele de Academie, ar fi mai frumos a
st uni printr'un arc, s'ail incuviintat de
ocarmuire, i sat hotaiit a sa", face prin
antrepriz. Sat fAcut tot de domnul Kos tinescu antreprenor. Au luat peste 4000

galbeni, pentru un lucru ce se pure face cu 1500 galbeni, prin gospod6reasc6

iconomie.

i cu prisosul peste co ati chel-

tuit cu arcul, s'at facut case la Copal,

maid boereti, le-au gatit mai intAl de
citt arcul.
i apoi la urrna zicend cii
&aU inplat cu antrepriza i nu'l ajung
bani, i s'ail mai dat inc a. o mie galbenl,

16-s

aa precom cu galantomie fie eine d'a din

i pe langa 2 lefi maxi celua
lucruPstrain.

de la ocarmuire de profesor Academiei,

Si de arhitect al statulul, Ca pre un om

ce cu credin0 ati slujit in neinv4atura

elevilor, si In arhirectur, numai putin
si in antrepriza arcultni si pe lismga' aceasta ca thu de pezevenchi vechi ce petoti birbantii i haitele Iasulni art slujit,.

l'aU rildicat domi.ul :Iwai1 Sturza i la

boerie, cii rangul de paharnic.
KARAMFIL. Negutitori, din Iasi,
corcitur bulgAreasca cu moldovan. Va-

sile Karsmfil a fost inti gramatic la

dugheana lui Ganea. Duph" moartea etiruia s'aii (Ins in Basarabla logofat la
pitarul Teodosie de la Telenesti, de uncle pe la 1826 viind art fost logofAt la
vornicul Neenlai Dimachi si find st6panu-s'au, pe la 1827 vornic de aprozl,
rati facut same vornicia In orrnh in
multe randno find cnd vA,tav la agie,
child same la vornicie. In domnia lui
Mihai Voda, ran randnit sames de agie,
i l'au facut paharnic: La 1842, fa-cendu-se ministru din li-iuntru logolatul
Ccistaele Sturza,,inteo safa intunecoassa.
tr-et6nd pe ulita i negAsind fanarele a-

169

prinse ati intrebat eine'i antreprenorul

Jumit,arei orasului, si spnandul Ca este

Karamfil, i en adevarat ea era Karamfil ; insti altul un slugeriu Gheorgbe, ce fusese sluga a visternicul Aleu
I

Sturza. A doua zi dupa, ameaza treehld ministru la eurte, Wan abatut la

agie, au poroncit sI cheme pe Karamfil, a

esit Vasile Karamfil Sames.

Din data sucluindul i tMharindul cum

de nu aprinde fanarele l'aU si palmuit.
Karamal s'ati jaluit domnului ea nevinovat, ministru l'aU batut. Asa domnul
ca s1 impac_.e, si sa indrepteze i gresala ministrtilni, Fait facut ban ; iar la
1848 aga ; pe fiul san Iorgu pitar. Iar
dornnul Grigore Ghica, pe baetul agai
Karamfil ce este scriitor in departament,
Pa facut acum paharnic.
KONCIOTE. Bulgari, din vremea
domnului Kalimah, pripasiv in Moldova
2 fra0 : unnl Toma i altul Iordache,:
aii fost capitanI de posta si eapitanI de
targ, unul la Barlad i altul la Bacau.
Domnul Mihai Sturza pe Toma rau acut sardarifi, pe Iordache pabarnic,

mai la nrma ban.

.
.

KARAMANLAU.

KaramanlAn, ve-

170

nit de . vro 40 ani, negutitorf bacali

hangil in Roman. Din aciea unul Neculai, Mufandu-se la targul Vasluiului,
de unde era femeia, s'ati desfacut de
bAcAlie, si au uneltit negoturf mid din
picioare. La domnul Mihai Sturza, s'au
facut sardariti, ficiorul s'au au intrat in
militie, iunc6r ca fii de nobil i s'aii
facut si el ofiter.

KOZONI. Grec, venit de copil un

Durnitrachi Kozoni, cu domnia lui Constantin Moruz ; mazilindu- se domnul, au

trecut slug5, la boerul Roset, eel zice

baston, tata logofetesef Anica Roznovhnita, h mosiea Bogd6nesti1, de la tinutul Bacgului, i s'au insurat cu Antita

fata unui Spridon, ce era gramatic ocnelor, i s'au i boerit, pe la 1784, facendu-se pitariO. Acesta au avut 3 ficiorl, si 5 fete ; eel mai mare ficior Mi halachi, ducilndu-se volintir cu Ipsilant
la anul 1821, au pierit la Tirgoviste.
Enacachi in domnia lui Mihai Sturza,
s'au facut comis, iar Costachi dupli ce
'in rand au lost same 9 ani la Vaslui,
si l'a facut paharnic, din s1ujb an esit
far doi banf. L'au lasat i femeea cu
dou fete de gat. Fetele pitaruluf Du-

171

mitrachi toate. s'au mgrifat, pe cea d'in-

ti Mrioara, pe la 1811, au luat'o

frate-meil spatariul Antohi Sion ; pe cea

adoua Elisaveta, un grec banu Manoli

Ghenadiu; pe a treia vornicu Vasile
.Alexandri ;

pe

a patra un dascal

grec loan, ce s'au fricut stoluic, pe a

.cincea paharnicul Iordachi Popovici, de la
Bacau, i pitarul Kozoni, plin de zile,
:au murit, tot pitarill, in anul trecut 1850.

KOTCU. Grec fanariot, cu domnul

.alimah au fost venit Un spatariii Ne-.
culai Kotcu, un grec foarte capchiu
xtebun, au fost din pacate. Ispravnic la
Bachu, Galav i Neamt, i s'au dus
inapoi. Dar find ea socru nebunulut acela, alt grec ca si el, mai inainte yenind cu o dornnie la Moldova, cumpA-rase mosiea Berestii, de la tinutul Pone], de vect. Pe la 1834, au venit la
mosie un ficior a nebunulut KotcuIorgu,

cu o sofa', si mai nebun de cat tat5.seu, si nu s'au mai dus la pracinfariea

din Tarigrad, ci inch' Mihai Vocra neavancl de lucru, Pau i boierit, dandu't
rangul de a_g5..

KOCOTA. Grec, de pe la 1802 venit in Moldova, s'au insurat .cu o sofa

172

a vorniculdi Ilie Kogalieeanu, au fost

tot varnes la Botosani Mihai Voda pe
acel vatnes Ioan Kocota l'au facut pa-

harnic, si pe un ficior a lui, Costachi

cami n aril] .

Grec croitor, venit in

Moldova, in vremea domniel lui Constantin Mornz,
insurat in Iasi en
o Marie fata nnui bogasier. a facut
ficior e spatariul Tudurachi Kriticos.
Acesc Tudurachi, at invatat carte, iar
nu mestesugul tatani-s511, art fost logofat pe la ispravnicie pan pe la 1815,
KRITICOS.

child vornicul Petrachi

Mavroeni, iar

nhpaste greceasca, venit la 1812, cu

domnia lui Calimah, aii luat pe Ruxanda fata logofatnlui Grigoras Sturza, ce
o inuse batmanul Iordache Bals si se
espartise ; s'a5 f cut spatari
i ispra vnic la Suceava, s'a5 lipit langa acel grec
si s'a5 dus acolo, si tot de Mavroeni

s'at tinut 'Dana la venirea lui Ipsilanti

cu volintiril Greci. Pupa rAnduirea domnului Ioan Sturza, mama lui Kriticos,

aa intrat baba in easa, a domnito, pe

la 1825 maritndu-se dOmnita en Grigoricd Gbica, ce aeurn este domn, atunce
l'a5 fficut batman pe ginere, si baba

173

Maria rugand pe .domnita pentru fiul

'sag, a mijb3it de l'ati facut vatav de
hatmanie, i sa( i insurat cu o fata a
slugerulul Neculai Paun, de la Galata,
si Yati facut eaminariu. Murindu'i femeea

introducndu-se

reglementul

la infiintarea ini1iiei, aU intrat in mililie, si ea eaminariu rail prima capitan ; aii s1jit pan pela 1836, si a esit
din militie i Fai facut spatariti. i pe
la 1842 ingurluindu-se eu o tata patimaSd, a spataruki Petrachi Kazirnir, ati
furafo, s'ari eununat i pana acunl tra-

este eu ea si are sd
KAPA. Doua neamuri, unul este
moldovan, din care sunt, sardariul Ioni.
ta, Paharnicu Vasile, rhdicati la boerie
de Donmul Ioan Sturza, si spatarul
Gheorghe,- boerit de Domnul Mihai ; iar

celalaltu, este grec cobortor din Necull Kamia, grec negutitor, a Laruia fiu

Iordachi slujind la hatmanul Constantinica Palade, i impreuna ducnclu,e la

Tarigtad, a mers si ii urgunlhe la

Bolu cu stapAnul sail. De unde venind

a slujit dupa venirea rusilor

de la

1828 seriitor.ti in divanul implinitorig.

Iar dupa infiintarea reglementului s'ati

174

la Carantina Galatultn, undo

boerit Ban.
KARAMELA. Napaste greceasea, cu
meserie doctor, tm Ioseb prip-asit in tarii, ba inch" rAdieat si la boerie cu rangu
de spatariiii de domnul Mihai Sturza,,
pgrhndui-se eh' nu'l ajung boerif cAti
din dajnicil moldoveni, a rdicat la

rtinduit

boerie.

KORIEADE. Tot napaste greceasca, un Rizu pentru pacatele si mai

moltA impilarea noastea, pripAsit i radicat la boerie de domnul Mihai Sturza,
dandu'i rangul de spatariu en doctor..

KISOLU. De aseminea osandA

si

batjocurg, a tArei, si a nobletei moldovene,

grec pripAsit i boerit de Mibai Yodfi.

KRASA. Gree negutitor, un Gbe-

rasim venit povoar Oro, priphsit de

domnul Mihai, i pentru batjocora noradicat si la boebletei moldovene,

rie cu rangu de cornis.

KALINO. Grec, pripiisit in 0/.fl de
pe la 181 5, boerit de Scarlat Voda Kalimah, a morit, dar i-a ramas vr-o doi
feciorf, pe care WI boerit Mihai Vod5.
Sturza, ca nu cumva, sA se stinga o asa.
setunp pentru Moldova familie plAcintreascl.

175

Gree, en numele Neculai,

en meserie brabari, venit pe la 1836.
in Galati, si facend capital, veclend ea
boeriele la nol s vtuad ca la el maslinele, s'ati cumparat un decret de boerie, ca nu cumva factind braha ra sal
KRINA.

bath,' politmaistru, si sal si 1icA Arhondas megas Kaminaris.

KANAKI. Grec, en numele de Sava,
tot belea incurcata in spatele terel, Ca

scainl in lana eel, pripasit aicea dupa

introducerea reglementului, cu negutitorie facend capital, s'au cumparat si el de-

cretul de boerie, sardarifj, de vreme ce

an ajuns a se vinde nobleta,

ear nu a se da dupa merite pe vechea
legiuire a Oro.
KONDOPULU. Grec, venit pe la
la nol

1831, i pripasit aice un placintariti,

Gheorghie Kondopulu, i veclind ca nobleta i rangurile, la noi se yawl pe
bani, i eftine ca nici intr'o parte a lucumparat pe a 1845 i el
mel,
un decret de caminariii.
KUGINO. Greco-italian, un Marcus
Kugino, negutitorib, venit in Galatf pe
la 1836, cu specula de pane, s'au
cumparat si el, de la Mihai Vocla Stur-

za la 1842, un decret de caminarig.

176

KOCRI. Grec, cu numele Dumitrachi,

venit cu domniea lui Caliolah la 1812,

avend posteluicu Dumitrachi Iatuandi,

atunce sluger, o sorh fatA tlutA, i batrand, au dat'o pacatului acel de grec,
si l'au pripkit i pe acela n'apaste sit
triintor threi, dudui i jumhtate din
mosiea Eporenii, de la Husi, zestre ;
bcarba acea greceasca au facut cu sluta
un pui de iad, pe care Mihai Vod5.
Sturza la 1848, l'au facut spatariti, tatl stii au fost-paharnic.
KUCULE. Grec, venit pe la 1832,
negutitorita de pane, ia Ga1ai, un Neculai Kucule, si la 1842, s'ati cumparat
si el un- decret de paharnic, de la Mihai Vod5,, ca s'a fie si aVarat de bir,
ie bice, i sfil i zicd la cafine Arbon
.

paharnite.
KIRIAZI. Grec, Un iret, i 161.6 clracteriti, hot favorit, gramatic cu nu-

mele Damitrachi, a posteluiculul green

Costachi P;aghino, prin a cdruia mijlocire domnul Mihai pe la 1847, l'au
facut sardariii.
KLEANTE. Grecu, acesta a venit pe
vremea. domnului Kalimah, un siret de
frunte cu numele Kleante Gheorghiade,

177

an luat, nu'rni aduc bine aminte pe

vhdava lui Miler berariii, sau o fag a
bierhritei, si era advocat altor sireti
din vremea volintirilor, nu l'arn mai
vhzut. Femeea lui au intrat in cash la
donmulMihai Sturza, si in socoteala ha-

culul ei, au cerut de an boierit pe fiul

seti Petrachi cu rangul de sardariii, mai

multhmit find mhria sa a festeli nobleta, si a calca drepturile ei, de cat a

fi scos din pungh 40 phn la 50 galbini, s

plhteasch simbria femeo.

KALIARHI. Grec, un Grigore Ka liarhi venit cu domnia lui Costantin

Moruz, ediclin in curte, an luat iarhs1
greach, pe sora pitariului Dumitrache
Cozone, s'ati fhcut sardariil, au remas
aice, s'au fcut cash in IasT, 13 Bailie,
au avut mul0 ficiori, i douh fete, dar
totT nenoroci0 au remas numai doi ficiori Iancu stolnic, i Costachi slugeriu,
fcut de Mihai Vodh, dar holtei bhtranl,
$i o sorh fatii mare bhtranh.
KINEZU. Grec, venit in domnia lui Alexandru Ipsilant la 1801, insurat cu greaca lui i cu eopii trei ; cel mai mare Dumitrachi, care la Scarlat Vodh, s'ail fhcut
slugeriii, si a murit, pe vremea volintiri12

17 8

doilea Mihalachi, care la Ioan

Voal s'a5 fcrit paharnic, i cel al treilor ; al

lea Alecu care inert' trAeste, holtei brttrn, si Mihai Vod5, pentril di ail slujit
in visterie, Fad facut sardariti.
KAKI. Gvec, un banu Nreculai Kachi,

ai venit pe la 1793, cu Mihai Vod

Sutu, slad insurat a;.ce, ari luat femee
rg,c16sit'a din Rogojeni, de la tin,)tul Galatis ; sari fricct parcalab Ia Galali,

i ca

sprijinit de Domuu, a
mai tras ce i se c.Ae de la rrldesi, a
mai cumparat si a cuprins jumatate
grec viclean

Rogojenii, a murit. I-a ramas mai multi

feciori, din care am cunoscut p- Iorgu

si Costachi, c

a fost in vi,terie, in

vremea domuiIui Kalimah, dar aU ramas i datori la logofritul Costachi Kant% Pascanu, i ia luat mosia din Rogojeni.
Apoi Pascanu, ca Pavan

a cuprins toti Rogojenii.

KONDREA. Bulgari, uu Anastas'a
bacal, ca s -cipe de dare a patentei s'a5
cumparat un keret de sArdArie, de la
tela ii domntlii Mihai Sturza.
KAMBANO. Greco-bulgari, din treap-

ta negutitorilor, rildicat la boerie in anul 1852, cu rangul de stolnic, de dom-

179

nul Grigorie Vodh (Wen.

KALINOVSKI. 13ulgari, bacal ell me-

seria, poreclith pe lebie, din adevhratul

nume al thttine-shil Kahn Abageriu,
numele acestui boerit este Joan, carele
'ati cumparat, un decret de sardarid
iar Ia Gride la telalif domnului
gore Gbica, all facut spatariii.
KISILEV. Bus corci, venit la 1829,
au fost talmaci In politia Iasuln4, duph
introducei ea reglemen tului, Pail filcut
revizor in departamentul dreptiltei, si
pe la 1836, lull facut chminarffi, apoi
departandul din siujbh, s'ail insurat eu
o fath a unui Andricu grec, croitoriu,

eel aduqese din Tarigrad Joan Voclh,

al cur-M, iar Mibai
Vodh jail facut comis, pe la 1848, pe
i'l fhcuse terzibq

Kisilev lull fhout ban.

KIRILOVICI. Bulgari, un Krdin sin
Krila croitori, bacal, fcelnd ceva Capitala, i vhcl6nd ci darea patentel pe
fie-care fert s incareh, pentru c. multi
din patentari pe toath Villa sh boerea,
unil murea, i a1ii fugea, a hothrilt sh

peardh din capital una suth cinci-cled

galbini, i aa eu aceia
cumparat
un decret de shrdhrie, i .acum clice

180

bogdaproste domnuluI Mihai, ct pe langa eg. ati scapat de bir, apoi s'ati facut
si cucon, nu numai el, ce inc i copiii
bacalita luf se numeste cuconita Marcuta, si sfatuit de telalul ce i-ad vondut decretu,
rasnicit porecla, ca sa
nu i si poata nimerl obarsia neamului.
KUPARENCU. Sciu c pe la 1825,
pe cand s'ati i,vodit intai droste de

birje in Iasi,

era on droscaria Mihai

Kuparencu lipovan. Am vadot

boeri cu aceasta porecla, unul

11'0

Ilie

Sardaria, al doilea Simion stolnic fa-

cuti de Mihai Voda, si al treilea Costache cluceria, facut acum in 1852, de

Grigore Voda, i cred ca boeril acestia
dupa porecla sunt fii de lipovan, a dros-

eariului Mihai, ea Oda acurn alta aseminea familie prin Moldova n'am audit.
KIRNISKI. Moldovan, din Iasi, Vasile Kirnischi din mahalaua Tatarasiu, fiind

pe vremea domnuluI loan Voda, Sturza,

portaria la rnanastirea Golia. Cuviosul

egumen de acolo, vadend pe portarita

frumoaA, in parintesti sfatuiri dohovnicestl, au deprins'o la graunte, i avend
on bget ea de zece anT, cu numele Grigorie, l'au luat phrintele in casa, l'au

181

inv5tat carte, mai in urm'al l'au intrebuintat i ca scriitoriti , iau dat prilej de
ettstigat bani, au fiicut strtricie`6, s'au
insurat, Pau mai itrtrebuintat in advoeatlicuri, l'au trimes prin Basarabia, en
feliuri de trebuinti a mAnsatirei, iau dat
mai eftin, si poate i lath bani, in posesie o mosioafa, imi pare Valea Satului, de la tinutul Vasiniulul, i find

ba'etui destept, au stiut a se folosi de

prilej, i chimbAndu'si pArintea sea poreera, in lesascA, ca s'a nu i se poath
nimeri obe,rsiea neamului, de uncle% pur-

ees, in domniea lui Mihai Vod'a Sturza,

s'au cumparat si un decret de sardariO.
KEDRINO. Grec, negutitoras, venit

de pe la 1819, s'au inirat in Iasi, avea btci1ie. Un ficior acelnia, anume

Vasile, dupsa introducerea reglementului,

stiind a scrie, i find etmoscut banului

Chirica, l'au recomenduit de Fact trecut
in statul divanului tie apel, scriitoril
Mai pe urn1 au trecut la divanul dom-

nese, s'au insurat, an luat o fata, a nnul panarnic, 'Stefan xaciI, vecinu iogofAt a divanului, i s'au facut sardarill

pe la 1840.
KOSTINOV. Moldovan, un Toader,

182

ficior lui Constantin casapu, din Iasi,

la domnu Mihai Sturza, s'au %cut pitariIi, si la domnul Ghica in 1852, medelniceri.

ca ssa nu se nimereascA,

trunchiul de la care cas5pie an esit, di

s'a5 inaltat la boierie, numele Catnisgti si l'au format in porec1A rusascA,
ca s cread prostii crei rus.
Moldovan
un
KOSTANTINOV.
Neculai bca1, ficior mi Constantin b5rbierul, avend ceva c5pitalas, s'au cum-

parat de la domuul Mihai Sturza, decret de siirdArie. i ca sA, nu i s poala

nimeri obhrsiea, din care lighean, si de
la care ba'rhierie au izvorht, aceasfa nobili familia, a Moldovei, s'au format
rusasca poreclii, din numile tfitani-saft.

KOBOLSKI. Leah, un Anton Kobolschi, maistru de velnita, in domniea

lui Mihai Voa Sturza, s'au cumpa'rat

un decret de s'ardaritl.
KOMARNISKI. Leah de Podolia, pe
vremea domnului Ioan Sturza, vindea

mere cu c'aruta, pe u1i, apof au intrat

cinovnic Ia canceleria consulatului rus-asc.

Domnul Kiril

indatoriri va

fi

Komarnischi ce
fAcut domnului Ghica

Voevod, nu tid, c, aeum n anul 1852,

1 83

l'a m VA' zut publicat in foaea saeasca cu

No. 16, ea Fau &nstit cut rangul de
sprttariti.
KOLESCU.

Bulgari, negustori, an
Vasile, ficior lui Hagi Kole din Iasi, rdmstlindu'i stare de la tathl s5, 'au

cumphrat un decret de sardariii, de la

telalti domuului Sturza, pe la 1843. i
din Hagi Kole s'au format porec15, munteneasc6, Kolescu.

KONSTANTIN. Bulgari, din Galati,

pitari ; un Petre, ficior lin Constantin
GrMinariii, de la Vadu-Ungurului; s'au
cumpaxat si el tin decret de s'ardariii,

pe laanul 1847.
KALINESCU. Bulgari, de la Tecuel,
ficior lui KAlin abageriti, pe la 1846,
s'au curnpArat si el un decret de paharnic,A acest lordachi sin Kali n.

KRAAILAU. Arman, si cu natia,

CU religiunea, negutitoriii din Focsani,
an Karabet Krftuilu, avnd in posesie

mosia Biliestii, de la Putna, a lui Vogoride, domnul de Samos, socrul domnului Mihai Sturza, Fau fcut pe el paharnic, i pe un ficior al sAil Manuc,
srdariti, de au mai sporit cu 150 galbeni, pretal pe an a mosiei,

184

KONTOVICI. Grec, venit cu domnul Alexandra Moruz la 1792 ; un Enache ce al fost ftori-comis a cuqii,
apoi insurlinduse cu o fara Tita a v-

duvei Smaranda Alca'zoae, din Iasi, ail

luat mosiele Hangului in po3esie, de la
Domnita Ralu Calimah, si acolo s'Articind ail murit si el si ea, si a ramas
patru MeV : Mihalachi, Constantin, Alecu i Neculai. Cel doi din taiil s'ail
dus volintir cu Ipsilant !a 1821, si
s'aU priipttdit. Alecu au murit, Necalai
a slujit la vornicul Stefanidi Roset,
l'au avut logofat, ba'etu a fost cuininte,
f`acu t. stAricich', s'au insurat, a
i
comisarin
in Iasi, in urmii
fost
cilen la Eforie, si s'at boerit. Ait
avut i o Eora care indrAginduse in

vremea domnalui loan Sturza, cu Die

i rusinandu-o
prin amaGherghel,
girl, c 0 va lua, s'a5 impuscat singurL
KRAESCU. Moldoveni, dou6 neamarl, amtindoi r5.zesi ; cel mai infhi r5,-

dicati la boerie, aunt de la tinutui Tecuciulus. Un Stratnlat Cilescu, vechiii

vatav la TiOnesti, a logofdtalui Conachi,

la 1826 s'ail fcut Medeluicerill. Ear

acel de la -inutul Romanalui, de la Sa-

185

tul CrAescii, stint radicati la domnul Mi-

hai Sturza, ca avend razkie cu vornicu Neculai Milo, li-au dat Miluluf i ia
facut boerl.

KAUSTRU. Udri na-glava thcanu bulgariEt, pripAsit la tinutul Sucevei ;

un Cristodor, cu meserie posesor, la dom
nul Grigore Ghica, s'ati facut stolnic.
KAPRESCU. Moldovem, razes1 de
la ti nu -WI Dorohoiului, ra.iicat la boerie de

Mihai Voda Sturza.

KLUCEVICI. Jidan botezat, cu meserie Meatus, de la tinutul Sucevei, g6sin(i prilej a sa rdica Ja boerie, s'ati
format porecla sarbeasca, de pe mestesugul parintesc, care era a face chei.
KALOS. Greci, arnduti, de la boa-

nina, cu meserie tabacaritl, au venit

pe vremea domniel mi Joan Vod Sturza, doi frati Tanachi i Apostol, s'ati
Mew- fabrica de tabac, Ia satul Pancestii,

din tinutul Putnel, pe care multa vre-

me intrebuintind'o, dupa ce a fkut

capital mare, au luat mosii miM6stiresti Ii posesie, si In domnia lui Grigore Voda, itnpuscatul, a cumpara t
decreturi de boerie. de la vornicul Costachi Negrea, ce era ministru, i de o
minte cu Grigore Voda.

186

Dou'a neamuri, unul la Iasi

si altul in Vaslui, din negutitoriil rAdicat la boerie, de Grigore Gliica nebunu,
ce &ail i impuscat ; acel din Vaskii
este Panaite bacalu clucerin.
KODRINESCU. El se dice, c'l
Moldovan, dar din urrnare'i, nu cred,
KALIN.

acesta'i din prosti, ua Vas'le sIng`a de

mic la lin egumen grec, anume Paisie,
de la mgna'stirea Ocnel, ce era frate
cu un alt grec viclean, c'aminariu Costea Polieni. C5lugaro1 acela inv6tase pe

b`aet meseria cIugrilor gred, si a turcilor, adecA, de'l ave in Joe de femee.
Dup`a ee s'aa fheut flAcAn mare, l'ati
insurat en o fat de boeranas de acolo,

and

intl vestit c'alugaxul, ci este fiu

de suflet, si
inclestrat bine en toatA
averea luT, Pau facut i boeri paharnic,

la Mihai Voa, Sturza, i incepuse cAlugsarul ai invata si femeea la gr5nnte

ealugtirestl, i gAsendul vatvarul fiiu
pe blagoslovitul sl phrinte, punend.
seaua pe norsasa, pe de o parte, pArandu'i r5n crt lab pArAsit, iar pe de alta
eA,-1 n'afaveste femeea, av6nd toath averea edlugrului in man5,, si mai ales
Osindu-se atunce i scos din egume-

1 87

nie, fa16nd in casa

far5,

si nu

s'5,

Pan dat a-

scie ce s'ail mai fticut

tath-seil acela.
LAMBRINO.

Grec, de vro 90 ani,

venit dupa' ce s'ati corcit in taxa romneascA, s'ah insurat aice irn Iordachi

Lambrino, care land inoie de z6stre,

s'ati imp6mntenit, s'au boerit, 'ati fost

tot boeriil, dar la ranguri mai mari s'ati

r6dicat de la ScArlat Yodt1 Calimah.
LAMBRIOR. Moldovan, de la tinutut Sucevei, din clasa de jos a locuitorilor ; un Dimitrie Lambrior In vremea
domnului Mihai Sturza,

"bati

cumparat

un decret de pitArie.
LAZIJ. Moldoveni, douA, neamurl ;
celintAiti vechiti neam, i de multil vreme

rdicat la boerie, incus3rit ea mai multe din familiele cele maxi, precum ail fost
postelnicul Costachi,
carele era gi-

nere logofatului Neculai Rosnovanu, i

cumnat cu Ioan VoSi, Sturza, dar din
a sa necumVanire a perdut toat6 starea, 1i i-an ramas copiii saraci, din
care una este i postelnicul Telimah Lazu.

Cei al doilea sunt veniV din Ba-

188

sarabia, duifa 1823, oameni prosti tarani

dreapta porecra le este Sacar`a, si sound

carte ail intrat slugi pe la boeri, acestia a fost patru frati, toti sireti fri carac-

ter si obraznici. Cel mai mare Costachi,

tilv`alindu-se multh vreme prin Iasi, ail
luat meseria de advocat, salt ingurluit
en Vaduva unui Petrea Bacalu, ce'i thm'asese mare avere i hanul acel mare
din Iasi, din resi)intinea Academiei,
s'ati lepadat femeea lui, s'ati luat
Ladtlita ; art in ijloeit apoi prin comisiea epitropiceascil, i prin sfatul famine, de aili osebit clestrea va"duvel,
a v(Indut hanul, ca acaret supus
intamplh'rilor, l'au cumparat calieul ace-

la, pe numele lui, cu banii orfanilor baealnlui, si mai far5, pret. *'au cumparat si un deeret de sardariti, de la dornnnl Mihai Sturza. Cel al doilea Du-

mitrachi, nimerind la satul iIunii tinutul Vaqluiti, s'au ingurluit cu

o ri-

z4ifa, din neamul Mircese, au luat'o

la catagrafia din anul 1839, l'au asezat la d.(lia

s'au filet-ft privighitori,

ruptas. El ca viclean, push' se mttna

pe documenturile ra'z'asilor, au vndut
lui Bezede Neculai Sutu, dotfa sute Wei

189

de pAmant, din Sthngacil de jos, cu prat

mic, de l'au scos din dare, si l'au facut

sardariii ; an strigat, au protestat in
destul rAeasii, asupra venzArei Oman-

tului lor, dar n'au fost nime care se'i

poatA, aucli. Ia murit femeea, s'au fAcut
un testament minciunos, din partea
moarta Iar6sI l'au protestat fratii eil

dar iarasf, n'au fost auzi, au ramas

rezAsii in locul el ; si s'au insurat al doilea en o fat a unui Costautin Sofroni,

sulgerit de Mihai voa. La el s'au oplosit i doi frati a lui, Alecu, i Vasile cel int6ia a murit, ear celalalt s'au

insurat acolo, in Huseni, ca o fafa a

i s'au facut si
el rah's.
LEON. Greci, trei neamuri, i neruditi unii, cu a1ui, cel inti venit nice
un paharnic Grigoras Leon, au fost in
multe slujbe. Din acela au remas fiiil
se Iordachi, care pe la domnul Calimall 1 8 1 7 , s'au %cut spatarig, i fiil acelnia Iacovachi, la Mihai VodA, s'au
fAcut postelnic, i ellen in divan, si Grigorie aghiotant domnese, i maior ; ear
cel al doilea, un Dumitrachi Leon, au
until Alexandru Mircea,

fost logolk, la Logofku Iordachi Ca-

190

targiu, la 1824, ettnd era vel-Visternic,

pe acesta l'au fa' cut ftori-Visternic, hi
insurftndu-se en vAduva banului Dumitrachi Vasiliu, s'au asazat la Tecuci,
unde ati fost i cilen la judecatorie,
la domnul Mihai Sturza, s'au ilicut hi
treilea, Nasta 3achi
sardarii1; ear cel
1

Leon, slujnd in di vanul do -nnesc, din

ficior de negustoriti, s'au radicat boierid.

LUCA. Greci, venit cu domnia Iui

Constantin Vodfi Moritz, un dascal Luca,
care find i pravilist, l'au facut ban

in divan, 'au insurat si el, in tarrt aice,

s'au rrtmas n'apaste bietei Moldove.
Au avut doi ficiori, Than si Toma ;
eel intriiti s'au insurat, aii hat o Mi-

eleasek si an ajuns in domnia hi loan

Vod6 Sturza, \Tonne mare eel al doilea, an fost ispravnic, si spatariii, si au
murit holteiti.
LUPU. Patru neamuri Moldovene, eel

mai vechiti, rdicat la boierie, sunt acei

de la Putna, adee-a Costachi Lupu, acum spatariti, cu ficioril sei, a crtrora
rhdicare urmeaz6 asa : Lupu, bunul lui
Costachi, ficior de mazil, i rez`as, find
slug iu cash la cluceriul Stamatin Movira, s'au ingurluit cu o fat'a a st'apann-

191

sral, si an fugit en ea. Dup`a moartea

lui Stamatin, ficioril lui au ertat pe soru-sa si ian dat si o parte de mosie
de la Floresti, tinntul Tecuciului, i l'au
facut si mazil. Acel Lupu ai avut feeior pe Ionita Lupu, carele la domnul
Calimah, San f6cut satrariu, iar la domnul loan Sturza Paharnie. Fiul aceluf
Coqaehi, tot atuncea Watt facut si el
paharnie ; iar la Domnul Mihai, factmdu-se judeeiltoriil la Putna, ds i nu
scie mai mult decat un boii, dar pen-

tru ea un fic;or a Jul era sef in logoera

fetie, rag lacut ban, si pentru
c`,-1

pezevenchiil nepoatei sale Catinea, ce

o tinea Caminarul Bontrts, si s despilr-

i multa vreme a

izut in casa
Lupului, uncle se inthlnea eu vornicul
Pruncu, spre rilsplatirea slujbei, a mijiocit Pruncu, la domnul Mihai si l'au
fAcut si spatariil; fiul san lanai pentru
Ca, all luat pe fata lui Aga Costachi
Tomazichi, derectorul curtei domnului
Mibain, rat facut spatar ; iar Dumitrachi
Aga, pentru c a fost sef In logofetie,
prin urmare
radicat hi ranguri
mari.
Alt neam Lupascu tot la Focsani, curgatoriil din Lupu Coeiorva, birvise,

192

nic din satul Jorastii, tinutul Putno,

carele avend ficiorf pe Hagi Iordachi
Lupu, acela find om cuminte, harnic,
s'au asazat in Focsani, au deschis bachlie, au facut capital, s'au facut multe
binale, an curaphrat vii. La 1834 s'au
dus la Ierusalim, s'au Mout hagih, si la
1847, s'au cumparat si el un decret de
boieriii pitariu. Cel al treilea neam, Lupescu, este in Iasl, uncle au fost un
Iordachi Lupu, sluga vornicolui Iordachi
Draghici, pe carele pe Ia 1826, Pau fhcut medeluiceriti, i vatav la Lungani.
Acelnia ian ramas ficiori, din care unul
invhtnd la Academie, au fost profesor
la eoala publica din tArgusor, si din
Lupu s'au facut porecla Luponi. Acum
domnul Grigorie Ghica, Pau rnduit ci-

len, la judechtoriea de Roman. Al patrulea neam Lupescu, tot din Iasi, fiii
unul medelniceriti, Iancu Lupu, din ma-

halaua sfintuluI Andrei, earele au fost

sluga la vornicul Dracache Roset, Baston.

LUPWU. Moldoven4 trel neamurf.

Cei de la Bacau maclili vechi, rhths1 de
la Jevreni in vremea domnulul Calimah, Ionith Lupascu fiind slugh in cash
la visternicul Iordache Rosnovanu, s'aU

193

facut cluinsurat Cu o fata din cash',

ceriti i same$ la BacAu ; la domnul loan Sturza paharnic, si la Mihai Voda
spatarii i prezident. Mosul acestuia Capitanul Gheorghe Lupascu, la Than Vodii, Sad fiicut sardariri, u fiji lui Ma-

nolachi, Costachi si Iordachi pentru cI

ere" de casa logotkului Dimitrie Sturza,
si indelnAtori la alegerea deputatului
de Bac6u, acet eel cerea d-llnnul, i-a
Al doilea neam
LupAseescu stint de la Galati, uncle all

-fAcut pe tot1 comii.

Lost tut ftori comis Ioni, acela ail avut doi feciori : Constantnicarele la dom-

nul Joan Sturza. Wart facut medelnicer

si Sa asazat la sato]. P.ipezenii tinutul
Tutovei, si Dumitrachi find director la
juiecAtoria de Galati. s'ail facot sardarifi si al treilea un Va4i1e Lupascu din
Iasi, ail fost unter ofieier in militie, rad
ftieut Mihai Vod'a satrarifi.
LEONDARI. Moldoviin, de loc din
Iasi, afi fost Constantin Leondari mai:fa
vreme logofAt de tain6 in divan, dornnul Mom. pe la 1805, rail fcut slugeriti; donmul Calimah paharnic, i dorn-

nul Mihai Silo la 1821 ban, ail avut

feinee o fat5, a unui sat&rift

Sandi]:
13

194

Log hinescu, de la Bacgu, de pe careare mosie la Ulminis ; a avut mai

multe fete si dot feciort, din care Costachi la Mihai Vod Sturza, fiind 9 ant
sames la Putna, din care a5 esit calic,
ia fAcut comis.
LIPAN. Moldoveni, fazest din Vran
cea, un Neculid Lipan, insurandn- se cu 0.
fed a unui rezes, de la Clipicesti, Tifesti,
Pudnrent, si Cop sacestt, au avut tret ficiork
Ionit5,Iordachi i Gheorghe. Din acestiea
Tonit5 intrnd slug5, la visternicul Sandulachi Sturza, de casa chruia era stolnicul
larban Perietani), cumnat de var5, prima-

l* maicei mele, om cu mare avere, si numat o fat5, ave, dar t vede ca era si prost,,
sau varvar, crt n silk s'a m5,ritat rata,
cu acel Ioni Lipan, si a %cut pe pos.-telnicol Costachi Li pan, numat c. biata femee simtitoare, find, an si nurit. Pe1b5ut
l'au crescut bunic-sa, stolniceasa, dup5.
ce an murit 135,trana, l'afi luat rnaic5,

mea. Acesta la donmul Calimah, s'au

fcut sardariti ; la Ioan Voi6 Sturza,.
spatariU; ear la Mihai Vod5 postelnic.
i fiul seri Iorgu, find prezident la Put
na, i ispravnic de Iasi, in 1848, l'au
facut postelnic. Pe Gheorghe mosu1

195

postelnicului Costachi, prin

mijlocirea

nepotu-seil, domuut :loan Sturza, l'au

fhcut chminar. Pe Necula;, fiul chpitanulul Iordachi, vhr prim are cu postelnicul Costachi, tot Mihai Vodh,
fhcut comis, i Enachi frate vitreg postelnicului Costachi, la Joan Vodh s'a fa* cut chminariti, i eath o familie boereasch nou i rhpede rhdicath la inalte
ranguri, a sporit In tarh.
Pentru
fericirea ei, sa pentru a- ei impilare.

LEANCA. Moldovan, de la tinutul

Sucevel, unde cpitanul Joan Leanch
multh, vreme ati fost zapciil la ocolul
Muntelra.

Un fecior a aceluia cu nu-

mele Tom, domnul Mihai Voda l'ag fhcut comis mare, ear pe altul Ioan
sardariii.
LECA. Moldovan, douh neamuri,
cel de la Tecuciil, sunt fecioriI lui Gheor-

ghe Leca, rhzho de la Buciumi, tinutul Bachului, ficiorul unul popa Leca
a mers la Tecuciii la 1824, cu Aga
Lascarachi Costachi, ce se insurase atuncl cu fata vornicului Iordachi Ra$carm,

11'1

facuse ispravnic, si

Leca a-

cela era logofht. Lascarachi sedea in

casele stolnicului Enachi Negurh, carele
murise, si'i famasese vhduva cu douh

196

fete si un bAet, sa Ingudit cu rarioara,

fata cea mai mare a Neguroaef,

"ati

Apof el find orn destept, si femeea lui avend butu zestre, au sporit,
luat'o.

sIntl facut i paharnie, pe la 1827, si

sames acolo ; rtmduindu-se domnul Mihai
Voila, ear rail rnduit sames, dar au
nmrit, ia ramas trei fic:ori si o fat.

Epitropia lor ia rriines la Paris.

Al

&ilea neam Leca, la 1829, au venit

din Basarabia, de loc este din satul Cosnita, de peste Nistru, cinovniclacancelaria vice-Presedintului RusAsc. Dupsa", in-

tioducerea reglernentului, at trecut in

statul departamentului drept4ei, unde
ai fost revizor, i domnul Mihai Sturza
Pair fiicut ban, si a esit din slujb"a,
alturat pe lng rAposatul aga Scarlat
Donici, la Feresti, carele find foarte

prost, acolo a fcut un capitalas,

si

s'ati asazat in Vasluiit. La 1851, murind

directorul judecaoriei, Dumitrachi Corvin, &ad insurat acest ban Leca, cu
femeea lui Corvin, si acum la 1852 Mart,
domnul Ghica Vad randu:t cilen la ju decatoriea Vasluiului.
LIVESCU. Moldoveni, de la inutul
Bachiu. Un Lupu ficior preotului Livescu,

197

din satul Dealul nog, sluj'and la un v1hdich Grigorie Irinipoleo 3, in domnia lui

Scarlat Calimah, a mijlocit Ja domn

si rad facut satrariii, si in domnia lui
Mihai Vodh Sturza, la 1848 ficiorul
aceluia Joan, hind vechil al vornicului
Pruncu, l'ag ihcut slugerig. Asen-iinea
doi ficiori a preutului loan Livescu,
din Bachu, unul Vasile si altul Constantin, tot la domnul Mihai, s'ag radicat
la boerie.
LEFLER. Doctor, dintist, cu nutue-

le Iosef, en natie neamt, si religie papistas, venit pe la 1830, si facut comis de Mihai Vodh.
LTAZARESCU.

Moldovan, Dumitra-

chi fieloru Ian Lazhr Obadh, de la tinutul Bachu, an invat in coala publich de acolo, apoi ag trecut la Academie. Si sarsind invrtthtura, l'ag facut profesor la o scoalh din Capita lie,
Minai Vodh rag facut medelnicerig
s'au insurat cu o fath a rhposatului
comis

Rhclucanu Buzdugan.

Domnui

Ghica Voevod pentru c Buzdugan era

rnduit direcde casa mariel sale,
tor la institutul de fete.
LIGA. Moldovan, rdeas de la Milu

198

teni, de pe Horincea, din tinutul Co-vurlut, unul din acest neam, in domnia
lui Scarlat VoclA Calimah, sa fcut

vornic de poarth ; a0 avut doi ftciori

loan si Gheorghe. Cel Inthiti s'ail insurat, fiind logofat la ispfavnicia TutoveT, cu fata iconomului Joan din targu
Barlad, i
dat clestre jumAtate din

partea sa de mosie ce ave la Pogonesti, in gura Tutovef, i pe la 1819,

s'au fAcut medelniceriti, si la Ioan Vo-

a 1827 eaminariti; iar

cel al doilea

la 1825, luand o fat'a din casa Potlogeser, ce era var en Joan Yod5, drept
tJestre, rau facut paharnic i sames la
Palcitt.

LANGA. Roman din Ar deal, un

loan Lungu, pe la 1812, fugind din
Transavania, din lipsa panel, cu mai
multi de a bor, ati nimerit la satul
Dornnestii, din tinutul Putnei, undo statornicindu-se, an i intrat in bir. Acel

loan Lungu, au luat crasma de la drumul mare a Domnestilor, s'aU facut civa tovadisi, i pr6da i prin prejur i
mai pe IFparte. Pe vremea luT Ioan
Voda Sturza,
descoperit, i s hotarase al spanzura, dar rnijlo6nd spth,

199

reasa Elenco Razoae, sth,pilna mosie), i-a scapat viata, dhndu'l la ocna pe
i 11,3 feciorul mut ce
se nudoi ani.
muste Ditu iafi facut polcovnicel. Sca,

pilnd Lungu de la Ocna, iaras1 air hat

rneseria veche, adeca" si crAsmaria si ho-

La 1829 ailhndurna ea staroste

ee Putna, Nal descorwrit, l'am prins,
I'an tinut vr-o trel luni la gros, pe toata iptinna schinginindul bine, si dupa
toate sfaruintele Iriazoaei dupa, ce l'am
slabit bine cu bataile i foamea, Pam
trimes la criminal, de undo fard c1abav6,

Paa s:cos Razoae, dai viind a cash' n-aa

trait mult, s'aa murit scApAnd lumea de
un hot.
Insa locul lul l'afi implinit
ficiorul saa Ditu, carete fliC4ndresi tova-

rii pe ni,Ae tarani tot din Domnesti,

ficioriI preotnluii Sofronie, cmnnati cu

dansol, si p,i alta; a facut multa vre-

me pradaciuni si la drwnnri si de vite.

StrAng6nd cate o cireadA de boi
le

i vaci,
ingraisa In luncele Domnestilor, si

cuarnatul lor, Polcovn'celnl Ditu, s 1Ace a negutircria mare, si le duce in Tran-

silvania, le vindea, si de acolo aducea

seal buni, si Ii vindea aice. S'ati descoperit si banda aceaita.

Dar fiind

200

doinnul Ditu oerotit do vornieul Prim-

cu, ce era

po4esor Domnestilor,
staroste de Patna, poate ct impArt;a castigul, precum lnmea vorbea ; el n'ail fost
suparat, si numai SoWanestii cunmatil
1111, a fost dati in criminal si la Ocnii.
Si pe Ditu, ca mai milt srtl dea lus!-ru
in lume, rata fricut sardariti, si din Lunsi

GI era
un Costachi Langa privghitoril la Zrtgu, s'ail pu3 porecla Langa.

beauti, un cucona a durniale sardariulul a intrat in militie, si de si este.

un bun betiv, dar s'ati filcut
LAZARAKI. Mo!dovan, din Iasi ;
Vasile La?a ahi, au fbst slugh, Mai in
urma logoffit, la vornicul Alecu IancuLen, ficior a mini cApitan Lathr, ingnrlnindu-se cu v6cInva poleovniceasa Soroceanu, muma agru Alecu Soroceanu,.
s'au cununat cu ea ; an intrat In visterie, an slujit vr'o doi au, i l'au departat ; au mai fost pe la al boieri logofat domnul Mihai 8turza. intrebuintndul in oare care spionlitcaN, rail Molt ellen la judectaoriea de Iasi, si paharnic.

LENTU. Grec. un Neculai Lenu, venit cu domnul Alexandru Moruz, au fost

201

ispravnic la Tecucin, s'an insurat c 1 o

fata a unm casap, de acolo, s'au asazat I Nicoresti, s'au facut ban ; mai I amas un ficior Vasile care la domnol
Mihai Sturza, s'arl facut bo
LUCHI. Gree, iarasi napaste remas
tarei, din domniea liii Moruz ; un Costachi, ficior acelui Luchi, Ia domnul Mihai Sturza, s'au facnt stolnic, oar aum
la 1852, fac6ndu-se comandirirt de pojarnici, la Roman, l'au facut parucie.
LIBOBRAT. Lipovan, era un crijitan Lazar cinovnic, la consulatul Rusasc, din InsT, ficiorul aceluia au intrat
in mi1iie, s'au fault ofiteriti, ear domnul Grigorie Ghica, Pail facut major si
comandir, a tooth' artileria Moldova
LECAKI. Grec, napaste Moldovei,
pripasita in tara, de domnul Mihai Voda
Sturza, cu numele Neculai, cn meserie
negutitoriii de pane, si l'au i boierit cu
rangul do psharnic.
LAZAREVICI. Bulgariti, bacal din
136rlad, facend capital, s'ari cumparat decret de stolnic, de la telalil domnulul
Mihai 8turza.

LAFARI. Italian, en religiea papistas, cu meseria doctor, medic, si cu

202

numele Neculai, venit pe hi 1823, s'ati

asazat la fargu Berladului ; este un doctor bun, au fAcut mare stare, si cu doctoriea, t1 cu speculatii. S'ad insurar, ait
luat fata polcovnicului Rusesc, Smaranda

Fiilatova, s'au cumparat mosie de veci,

si decret de spataritt, de la dommil Mihai Sturza.
LOZONSKI. Lesi vechi, veniti in
Moldova, si imaziisiti la satul Ghigoestii, din tinutul Neamtului, mazili vechi,

unul Iordachi, din .acest neam, find logoftait a easel logoiatului Grigoras Sturza,
s'a5 inst5rit, s'ati statornicit, in Iasi,

s'a5 insurat, dar n'a5 avut copii, de eat

cu o tiganea" roabg, a sa, a fcut doi copii,

din care until s'air poreclit Codreanu,

de si le-ad lasat ceva stare, dar Ind
s'ati perdut. Aeel Lozonschi,
niste
ati fost boeri5 pabarnic, a fsacut in to-

vriie cu tat61-me5 Biserica

Sfintul

Gheorghe Lozonsch;, din Iasi, pe locul

se5, unde'si avea si casele acolo, unde

acum stint casele lui Grigorie Docan, si
grajdiurile lui Mthai Voc15 Sturza. La
Ghigoesti mai sunt Lozonschesti, din
neamul paharnicului, din care unul la
Grigorie Ghiea, s'ati i boierit.

203

LEONIDE. Grec. Iordachi venit

cu Scarlat Vod CAlimah, ediclig n curte,

la 1812. Ag fost cibucci-basa, s'ati insurat, ag luat pe Anica fata satrarilui

Mande, de la Nicoresti, si l'aii Matt
stolnie. In domniea lui Mihai Vod, l'ag
randuit cilen, l judeciitoriea de Tecuciii,
si ca sa", sporeasca glasuri la alegerea
deputatului de acolo, l'ag theut si comis.
LALOPULU. Grec, negutitor, venit

la Gaai, pe la 1837, Mihai Vod5, pe

grecul acela Gheorghe, Fag facia inthiti
sardwiti, i cilen la tribunalul de comereig. Apoi s'ag cumparat in mind de-

cret de comis, ca s'd nu fie mai mic la

rang, de cat aTii aseminea lui. Puree la
lui ii dovedeste c e ficior de dascal,
din tara 1u, c`a, turceste dawalul de biseric se nurnete La la I Pulu greceste
fiul, s'ag precum s'ag obicnuit la nol a
se scrie sin cutare.
LOGADI. Grec, pacat si bele greceas&d,

ticAloasei Moldove. In domniea lui Joan

Vodsa Sturza, pe la 1825, ail venit trei

scarb,3 de aceste, cu porecla aceasta.

Unul Dumitrachi, care se cam rudea cu

cumnata me Ffasina Schina, sotia fed tine-meg, paharnieului Ionitrt; acela era

204

negutitoras, in tov6fasie CU un alt Cata nn, adusese saluri i alt marfa turceaseA, apol s'a5 dus la Bucnresti. Raman/and aico cella!ti doi, unul earAsl
Dumitrachi si altul .Alecu. Ne avend nicl
un capital, num'ara podelele pe uli, cs'a le
era rusine Was 'sf imbrAtoseze rneseriea
pracinfariei, ce o cunostea prea bine. Thasb'ndu'i nevoia, cel mai mare Alecu, s'aU
f cut dascal de limba greceascA, invata
copil pe la cas ; celalalt b5atl tocmit
da:4.al la frate-meti paharnicul

a mers la tar6, de in invatat copiii.

DupA suirea Iul Mihai voa Sturza la
domnie, pentru c. fcea haz de grec1,
l'ari pus la Postelnicie, luerraoriti in limba
greceasc5, I s'aii si inimrat cu o fatA,
de snflet ce ave, vornicul Iordachi
Bucs'anescu, si Pa fAcut boierig romis.

LAM. 1ar'asi putoare greceasa, napaste Caro, venit negutitoriii la Galati.

Au tinut mosii in posesie, si fcnd
stare din spinarea betilor moldoveni, pe
la 1846, un Mihail Lari l'aii cumparat decret de paharnic, de la telalk domnulni Mihai Sturza. Vai de biata tarsa,

rusine pentru boeril moldoveni punendu-se in linie cu el, si top pracinsi

205

i braharii grecesti, grhdinarii bul&esti i porcarif s'arbesti.

LAZAR. Moldovan, un Alecu fiul
tari

vhtavolut Lazhr de la Indiana, din tinutul Bachului, de mic slujind in cash

la vornicul Draeache Roset Baston. La
1827 fiind vel vist. Dumitrachi Ghica,
rail facut pe Alecu vatav de visterie,
0 rail i boerit cu rangul de sardari5.
LEFTER. Bulgariti, faclier din Iasi,
un ficior a aceluia cu numele Neculai,
nu sci5 prin ce mijloace, in domnia ma-

rid sale Grigore Ohica Vodh, la luna

Fevruarie anul 1852, s'ati rhdicat la

rangul de sardariti.
51

MOVILA. Din cele mai vechi familii moldovenesti, inch din vremea
domnului tefan cel mare. Din aceasth,

familie pe langh c at] fost multi logofeti marl, vornici si hatmani, dar a5
shclut i pe scaunul domniei cinci domni,

each a fcut si a5 inclAstrat multe mh-

i tot ati ramas o familie din

cele mai bogate ale Vara Din nesta-

nhstiri.

tornicia vremelor

Murite imprejurhri

20 ;

de vr-o suta patru-cleci ani In coace,

a inceput a scade si din treapta si din
Ba inca de la Adam Movila, liditoriul manastirei Adam, ce ii s'ari prtrut feciorilor sell c 'ati parasit i pored.% acea atilt de slavita si curioscuta, in tosta Europa, si s'ati poreclit toV dupa numele tatalui lor Adam,
avere.

in

curs de vr-o 60 ani, cnd strane-

potiI KIT Adam Movila, dupa pilda bu-

nilor si a parintilor tor, au parasit a se

porecli si Adam, si de o data dintr'o

singora familie,

despartit in pa.=

tru, ca cum n'ar fi fost diuteaceiasi familie, co en totul osebite si straine.

Unii i anume: comisul Gavril i slut-

geriul Alexandru s'ati poreclit Stamatin,

de pe numele tatuluf lor vornicul Stamatin ficiorul luT Vasile Adam. Cluceriul,
Gheorghe feciorul lui Luca Adam, s'ati poreclit Luca. Pitariul Constantin ficiorul lui
Sarban Adam, s'ati poreclit arban dupa
numele tataluT s pitariti Sarban. Iar Constantin ce a fost *Atm mare de Covarlul,,
ficiorul lui Costea Adam, s'ati luat dreapta porecla de Movila. Acum m intorc
a arata care se gasesc drept1 curgatot din

tuspatru fratii acestia, care de si cu gre-

207

Waraiit poreela.
sala, batranii lor,
Dar din documentnrile ce am vazut,

am cetit, si care sa 'Astra la raposatii

.bann Toma Starnatin, i spatariul Sandulache Stamatin, din FocsanT, sunt
adevaraV Movi1et i stint acestiea : Din
comisul Gavriil s'art nascut banu Toma,
serdarinl Neculai si Augeriul loan, si

data fete sterpe. Banu Toma, a avnt

ficior pe spatariul Gavriil, i patru fete,

din care trel ail fost st-arpe, ear cea a

patra si mai mica Frasina, este sotiea
me, si are roada.
Sardariul Neculai ai avut numal o
fat`a, ati maritat'o en paharnicul Mihalathe Negrea, s'afi nascut pe spatariul
Neculai Negrea.

SIngeritil Ioan ail avut eara'sl o fatd,

sa maritat cu caminarul Gheorghe Duca,
s'ail facut i aceea o fata Zoita, care

s'al maritat cu capitanul de militie din

Valahiea, Nicu ontu.
Din slugeriul .Alexandru, s'au nascut
spatariul Sandulachi, i einci fete. Anica
ce ai luat'o paharnicul Iordachi Milu ;
Safta ari luat'o stolnicul Ionita Movild,
stramepot de fata c pital lulu! Constantin
Movila; Catinca aii luat'o banu Grigore

208

Stroescu ; Marghioala a luat'o comi,u1

Grigoras Tudori ; i Ilincuta comisului

Tudurachi Cerchez. Din spatariul Sandu/achi,

sa atscut

treI ficiori : Aga

tefanachi, comisul Costin i medelniccri5 Vasile.

Din Luca Adam., ail fost cobortoriti
spatariul Constantin Luca de. la F. atul Hush,

tinutul Suceveil acela a avut numaI

doua fete, una a loat'o postelnicul Geigore Roset, de la Bacail, i pe u1ta aga
Vasile Braescu, de la Hilda.
Din pitariul arban a fost coborfttorig caminariu Gheorghe arban, de la
I aciseni tinutul Covurlui. Acela ati

avut numai patru fete, pe Anica aU

luat'o postelnicul Gh, orghe Cuza, pe
Smaranda postelnicu Dumitrachi Taman

di, pe Nastasiica Aga Iordachi Manu,

pe Marioara, frate-meU Banu Neculai Sion.
Din Constantin Movila capitanul, carele

aii avut numai Un ficior si mai multe

Dia acele fete sunt : Movilestif de
la Galati cu mosul lor, stolnicul Ionita
Movil, Tuduriestif de la Galati, ce au
avut mosii Orlestil i Ba1taii, i boeril
Grecenesti toti. IN! din Liorul capitafete.

209

nului Constantin nu este nimine in Moldova. Numai unu ramsasase si inc5,

de la 1774 find holteiti, s'ati dus in

'tam romaneasch, s'ad insurat acolo
nu Wail mai inturnat nici el, nicI fieorIl
s'ati nep* liii, uncle de va fi mai esis-

tand din urmasii hzi nu stiu.

Prin urmare dar dreptf Movilesti sunt
numai Stamatinestif, iar toV acei ce sc
poreclesc Moviii, stint falsf, nefiind riicY
mosinoae.
Si aces-LT Stamatinesti stint in adevAr

in linie barbateasca, coborator) din stralucita odinioar i veche farnilie Movi1easc6, carora le-ad ramas multitne de
mosii in Moldova, in Basarabia st in
Bucovina, i le-ad staphnit papa la Comisul Gavril i slugerul Alexandru. Iar
aciia necauthud de mosii i iganT, ce
umbltind dupa aventuri prin tome, eautand cnd vornieia Vrancei, cnd parcAlabia Galatnlui, starostia Putnel, si

alte de aseminea dreetoril, ba inea

rilsboae, intovardsind ()stile rusesti la

1774, in contra Turcilor, dupa care skigeriul Alexandru, socru-meti banu Tho -

ma, si slugeriul loan frate-seti, a

intrat in ostirile Rusesti, ati mers in

14

210

Rosia, uncle multi ani slujind i luttnd

cinuri rusesti, apoi au venit inapoi, lsandu'si mosiile in parasire, i fara a
vinde una macar, le-au perdnt toate
en paragrafia, pastrnd num ai documentele Para nici un folos.
MAVROCORDAT. Greci, un bezede
Mavrocordat insurndu-se de vr'o 80 ani,
cu fata visternicului Dumitrascu Sturza,

sora logolatului Grigoras, teal domnulni Mihail Sturza, a remas in Moldova, s'ati nascut niste buniltati de Mori,.
pe logofiitul Costachi, i logofatul Alecu.

Pe la 1836, ail mai venit

un alt

Mavrocordat, hatmanul Alexandru, grec,.

fanariot, ginere domnului Alexandra
Moruz, de la care avend cjestre rnoiile
Paraipani, Radulestii, Mircestii, si Jorastii de la Putna, fargul Moinestii de
la Bachu, i Harpasastii de la Iasi, s'ail
cumparat i casa in Iasi, si s'aii sta-

tornicit in Moldova, ca cram saraci cie

boeri. Pe Nicn 'ficiorul acestuia, Path
luat ginere domnul Grigorie Ghica Voevod, si
dat i rangul de batman.
MITREA. Moldoveni, de la tinutul
Tutovei, vechi boeri, peste o suta 50
am, stint trecuti, de cnd au straut din

211

ei vornici i visternici. Aii chdut din

inthmplhri, si inch mai sunt phnh acum
pabarnicul Iordachi fiat medelnicerultu
Vasile, i sardarul Petrachi fiul stolnicului Gheorghe. Casandra fata acelui
stolnic Gheorghe Mitrea, este botia fratelui men paharnicul Costachi Sion.
MOGALDEA. Moldovan, fhdhs si
vechiti madil, de la tinutul Tutovei, doi fi -

a lui Tanash Mogaldea madil, in

docunia lui loan Vodh Sturza, s'an facut
ciori

paharnic.
MOTOC. Moldovan, de la tinutul
Neamtului, veche familie boerea ich, inch

din vremea domnului tefan cel mare ;

an figurat intre boeri pe vremea dom lui Lapusneanu, a fost si vornic mare,

and Pan si thet. Au *hit din imprejurhrile si nestatornic;a threi noastre.

In domnia lui Scarlat odh, Calimah,

un Thoader Motoc s'au fficut paharnic,

dar n'au avut copii. Mai este un singerin PavAl Motoc. Sunt Motoceti multi
la satul Brusturii, in tinutul Neamtului,
madili i privi1ighei, drept curghtori
din vornicul Motoc.
MADARJAC. Moldoveni, fazesi, vechi mazili, de la tinutal Vaslu:n, rdi-

212

ca0 la boerie, unii din vremea domnului loan Sturza, i a4ii de la domnul
Mihai Sturza.
MORTUN. Moldoveni, rezesi i vt: chi
boeranasi, de la tinutul Sucevef,

parte din el an minas in Bucovina, pe

In inoside bor.
Din ei intain un satra,in Mortun, de la eamarzani, tinutul
SuceveT, s'an rhdicat in boierie pe la
1804, in. domniea lu Moruz. Iar la
domnul Sehrlat Caliraah, pe la 1817,
Grigore Mortun, de la BacAn, s'ati. f-

cut clucerin, la Mihai Voda Sutu, s'an

facut paharnic, la Joan Voda Sturza, pe
la 1824, s'ail facut comis, i varul san
Necolai paharnic, si la Mihai Voda
Sturza, s'an facut spatarin i prezident, si fiul san Akcu sardariii. La

Than Voda b'an facut si Iordachi Mortun

sardarin.
MAIICU.

Moldovan, rza's de la Palava tinutul Putnei, unde stint mai

multi dm ace,t neam maclilT i birnici.
Dintre earn un Neculai raslelindu-se
de acolo.
slujind pe in boeri, an ajuns
vames, sail dipitan Ia Burdujani ; s'ati
i

insurat pe aeolo, an facut stariei*

fiind oniul destept, Ia Mihai Voda Sturza,

213

s'art si boer;t cu rangul de sardar;ii,

sa statornicit in Falticeni.
Moldoveni, din BucoviMazo'an, va'r prirnare eu
maicA mea, venind de copil, s'ati insurat, si s'ti asaza r la thrgu Burdujenii,
a avnt doi ficiori Grigorie i Costaehi,
care amAndoi se boerise, la domnul Mihai Sturza, dar aIi murit holtei, remrtMA.ZOIAN

na, un Ioni

indu-le don5, snrOri.

MANDRU. Moldoveni, de la tinutul

Wirlsaului, am cunoscut pe lonit. Mhndru, ce sedea in Iasi, in mahalaua Boghiului, carele in vremea domnului Ioan

Sturza, pe la 1826, sa thent medel.

niceritl. Stint mul0 cn aceastil poredli

MOTA-1. Moldovan, mazil, i rezes,
de la tinutul Vasluiului, din carii un

Grigorie, pe la 1847, cu prilejul alegeld] deputatului de tinut, pentru obsteasca Adunare, ca. sii, castige domnul
majoritatea glasurilor,

Molt sardaria.

MACARIE. Moldovan. rezes, din sa,

tul CrAestiI, tinutul Galatului, un Ioan
ficioru lui Macarie Hogas, In domniea
lui Mihai Vod5, Sturza, find ginere u-

nu Cernat, de

la Barlez, en prilejul

214

schirnbului ce-ag fost facut domnul eu

Cernhtestii, lu'and de la ei Bratisul, l'aU

falcut sardariii.

MALCOCI. Moldovan, de la tinutul

Cftrlighturei, au fost slugi pe la boeri,
din care un Ioni Malcoci, slujind la
logofhtul Costantin Bals, ciuntul, l'ail fh-

cut satrariti, in vremea domnului loan

Sturza ; iar la domnul Mihai, s'ail mai
rhdicat la boerie, i ram Neculai sardariti, i aIi1 imi pare.
MARCU. Bulgariti din Focsani, un
Stefan ficior lui Marcu abagieriul de
lngh biserica Soborului, din Focsani,
intrand in militie, pentru Ca tiea pu-tinsh carte, l'arl facut unter-ofiteriii, de
unde esind, a intrat in comanda de
pojarnici, ai slujit in aceea mai multh

vrerne, s'ari facut ofieri. Acurn in arm( trecut, la 1851, Pan inaintat Ia
parueic.

MERIESCU. Bulgariti, cavaf, satl

pantofariii, din Focsani, la 1822, &Ind
&ail suit pe scaunul domniel Ioan Voda
Sturza, in trecerea de la Silistra, prin
Focsani, 81ai luat pe lngh Bezeclelele
Iorgu i Alecu, mai multi erhisori mun tern, i bulgari, intre earil atl fost i unu

215

Dumitrachi, ce s'ati poreclit Alerisescu,

ca cum ar fi muntean, si un frate al

seti Nastas5, carele avea i dug1iean5,
i si desfAcuse atunci de ea.
Pe Dumitrachi 1'a5 facut beceriti al
curtel, ca stiea i mestesugul bucatarid,
cad fusrtse stolnic la cluceriul Alecu

cav5;fie,

Neculescu, de la Rimnic, acesta afi fost

trei anT beceriti, apoT s'ati insurat cti o

fat din cnrte, si in loc de zestre, Pa

tent

paharnic,

sames, la

tinutul

Neamtulifi. Acesta mai are un frate la

satul Grozestil, in podgoriea Odobestii,
cu numele Hagi-Ivan-Fotea, si tot Fotea este si porecla dumisale paharnicului, ear mr Merisescu.
MACARESCU. Trei neamuri, din
care claua r-unt moldovem, i anume:

Dumitrachi MAarescu, carele vr'o 40

anf, a slujit la visterie int'Ait`r he'rtier,
apor ispravnic de copil din cask si dup5.
introducerea reglementulul registrator,
acesta in timpul tulburarei grcesti de
la 1821, fiind riinduit ispravnic la Vaslui, cu spatariol Tudurachi Criticos, i-aa
prins grecii
dus la Iasi',
ia tinut chteva dile in obedi. Li-ati scos
maglele i dinii sanAtost din gura,

216

bothrase ;,rt le tae capetele, apoi in cliva

Sft. Constantin, avend bal In curtea

domneascti. Pendideca, ce de sine ca

un talhariti, se suise pe scannul domniel si lease fraele Carmeirei. Atuncea

o curva" Marghioala Hizichioaea prietind
fiind IM cie en 1w, s'ati rugat talhariului
grec Pendideca, i ca unei dame ce
tinea eel infaiii Ice in balul talharilor, i-ad
i pentru
bietul Mi-icrtreseu
c
ertat.

era precum si astrtch este, nu s'aii mai

inaintat nici la rang, peste rangul
de sardariO cel ave, de la 1820, nid
in
1ujb5. Aseminea nici frate-siiil ispravnicul Vasile, de cat un ficior a
anume : Neculai ajunsese
set de masa treptelor in visterie
radicase la rangul de ban. Dar au
murit far urmasi i fr avere.
Al doilea Malcrescu este Lupu, de la
tinutul Iasului de loc, poreclit Mac6reset! de pe numele tiltani-sAu Lupu,
care prin mijlocirea ce a avut, s'aufficut
sardariii, pe la 1 84 1 . Iar al treilea MricArescu, este bulgariii, fidorunul Marcu cal-

darariu, de la Cazanlic, ai fost in Bucuresti, unde ai invatat carte bisericeasa

Apoi ad trecut la Galati, a nvatat

217

psaltichia i avend glas, pe la 1824, ail

venit la Iasi, a intrat chnearet la paraclisul din curte,

i mukAmindu-se Ioan
Vod de chntarea mi, Pail f5cut Caminari5, i s'ad numit Ioan M5c5rescu.
S'ad insurat in ia$1 cu o fat5 Profira
a unui $licarig Constantin Cuza.
MIHALACHI. Bulgari vechi5, ye-

nit in Iasi avea c51d5r5rie in ulita diu

dosn Sfntului Neculvi, ce rAspunde la
poarta curtei domnesti, numit5 a Cazacilor ; acel caldarariti fiind bogat i avOnd

nurna: un ficior Mihalachi i o fat5, pe

ficior l'aa inv5tat carte, rail dat in visterie i Pail insurat, cu o fat5 a until

diac vechiil a visteriel Nacu, carele aye mai multe plirti de mosie. Mihalachi ari sporit averea, ai Pitit ptirtile de
mo$ie acele de zAstre, s'ad boerit la
domnul Morm. 1805 stolnic, la 1814
Caminarill, la 1817 ban $i logorat de
visterie, sa precum acurn director. La
1824 ag5, a avut doi ficiori : Mih5ifa.
Lascarachi ; la 1827 cel int5i5 s'a5
facia comis si celalalt c5minariti. La
1840 si 1842 spatari5. Iar apoi la
1848, arkiind osebit5 credintA domnuluT Mihai, dup tulburarea intre el cu

218

boerii, pe Mih-ait Pail facut vornic

director depart amentulul din Ihuntru,
pe Lascarachi postelnic i ispravnic
la ralciu si Tutova, i le-at dat i envaleril Rusesti i Turcesti, i ne-avend
alfa porecra, s poriclese duph numele

tafalui lor aga Mihalachi ; pe sora agai

Mihalachi, fata e11trarului, a luat'o
cAminarul Zamfirachi, carele a trecutin
Basarabia la 1814 pe fetele lui aga
Mihalachi, cea Intiti air luat'o postelnidat mocul Waducanu Cazimir,

sia Puesth, de la Tutova ; pe a doua ati

Inafo postelnicul Grigore Turdscu,

ia

dat rnosia Molnita de la Herta ; pe a

treia a luat'o un ofiteriti Iancu, ficior
de bulgariii, a lul aga Constandachi
Neculau, i iau dat mosie Bsalosestii des-

tre ; farnaniind pentru amtindoi ficiorh,

adeca vornicul Milagifa si postelnicul
Lascarachi mosia BAcestif de la :Roman.
MARDARE. Moldoveni, tarani, din
targul Hush, curgatorI din preutul Mar-

dare Cciula, carele a avut un ficior

Ioan, dascal la biserica sfantului Dimitrie, unde si tafa-seil era slujitoritl. In
vrernea domnului Calimah, dascalul loan,
s'ati fticut postelnicel, pentru ca s'A'st

2'9

scuteasea viile de fadrhrit ; acel postelnicel Ioan, avea an b'Aet Gheorghie,

pe care'l dedese slugt, la Episcopal
Meletle, acel ce au fast mitropolit
la 1848. Metal fiind curAtel i cuminte, si mai ales deprinclend bine a
scrie , Episcopal
dat la canceleria

episcopieI scriitoriI. i aveni episcopal

radenif s'arace, de la Suceava, rail insurat Inc tArfar fiind, cu o fat 5. cam
nepoatA a VrAdicsai, si Pa facut gramatic a episcopiei, ia dat i o mosie
pe chti-va aril, de ail stAphnit'o, i pe

la 1827, dupa ce a
piea Romanultil,

trecut la Episcofacut paharnic,

pe tafal seU cluceriii. La Mihai VocIA

Sturm, apoI Fa fAcut ag6, i pe tot1
fratii sel, ia boerit ; pe Costachi spape Grigarie spatariil, i pe Dumitrachi comis, cari'l tot pe lftngt E piscopie, a Meat man starT. Norocirf a
Mold ovel, c

ati

capatat asa magnatf

din popa Mardare ! !

MATFEU. Moldovan din Roman,

an Constantin ficior preotului Matfeu,
Inch pe la 1800, pe child Mitropolitul Veniarnin, era episcop de Roman, an fost slugA
la Episcopie ; trechad la Mitropolie, Epis-

22,0

copul pe Contantin, l'at fAcut !ogorat,

apoi mai farziii sames Mitropoliei. La
domnul Calimah, iut 1'06 fAcut medelniceriii, mai in urmh paharnic, si la
domnul Ioan Sturza, spatariti, i pe fi
eiorul seri Neculai, carele acum este ag6,,
eu
porecleste Baghici, hat fAcut
com is.

MERIACRI.

Moldoveni,

rezesi

vechi mazili, pe la mai multe tinuturi :

Vaslui, Tntova, i Tecuci. Unul din
neamul acesta, slujind in visterie in vremea domnulul Moruz, pe la 1805, slat
Ricut medelniceriii ; fiul aceluia Costachi,
earrisi in visterie slujand, la domnul

Ioan Vodh Sturza, s'ati fiicut caminarit.

Iar la domnul Mihaa Sturza, duph ce

de la introducerea reglementului, si 'Ana'

pe la 1842, a fost sef in departamentul din Vauntru, iau Dcut spatariii,

mai in urn-s rat) rildieat prezident in
Botosani.
MELEGHL

Moldovan, rezes, de la
tinutul Iasi, din Basarabia, until au fost
vornic de poarta", i Dumitrachi fecior
aceluia, intrand scriitoriu in domnescul
Divan, apot stolnacealnic, sef protocolist, acum si director, l'au facut Mihai
Vod5, spatariti.

221

MIRCEA. Moldoveni, rezesi,

vechi
mazili, de la tinutul Tutova, i Vasluiu.
i

Un Stefan, ficioru postelnicelului Todirase din satul Husenit, slujhnd ficior

in cash la brigadiriul Alecu Ghica, apof
vatav la o movie Uricanii, de laugh Iasi,
aduniind ceva stare, in vremea domnultu

Than Sturza, pe la 1827, s'ati fcut

sardariu,

au cumparat

mosiea It,

canii, de la tinutul Tutovo, de veci, de

la logofatul Costachi Bals, cu 1000
galbini. Pe la 1847, au cumparat de la
telalii r.lomnulla Mihai Sturza, douh de-

creturi, unul de comis, pentru deinsul,

altul de pi tariu, pentru frate-seu Neeulai. Amandol Ins sunt holtei bhtrni,
au multi nrpoti de trate, de sofa', de
very, la satul Husenii, ba i veri primarl, postelnicei,

MILICESCU. Romni, din taxa Ronihneasch, venit un Grigore Milieescu, In

domniea domnului Calimah, la Roman,

logotht la Ispravn'cie, cu un bpravnic

pee. S'au insurat C(lu, cii o fath a
unui vames Antobi, uncle si el au fost
in multe riindum chud vames,. eimd CA,7

pitan d e targ, cand chpitan de postii,

eAnd zapciu do ocol. La domnul Ioan7

222

Vodn, pe la 1825, s'au racut medelniceriti, prin mijlocirea Episcopului de

Roman, Oherasim. La domnul Mihai

Vodn, pe la 1835, s'au lacut enrninaria,
feciorii sei au intrat in mi1iie, met mai
mare, acum este polcovnic, Dumitrachi
comis si lords chi stolnic. Felice pentru
tarn,

cu inmu4;rea boerilor, tocinai

ea si a stupilor, cu inmultirea trntorilor.

MALINESCU. Doun neamuri, unul

Moldovan de la Bucovina., Iordachi

linescu, a venit pe la 1824 ingineria,

aa hotnrk multe mosit en reposatul pos-

telnicul Joan Jora, apoi pe la 1828, an

fost staroste de suditj nemtesti la Botosani

dupn introducerea reglementului

s'au lepadat de protectiea nemtasen, an

intrat in slujbele Orel in ramul Judeentorese.

Au fost ellen la judeentoria de Botosani, si la Mein', l'aa fneut cminaria,

in tirma ban. La 1849 s'ail r'anduit
prezident la judeentoria Fuleiiului. Al doi-

lea MAlinescu este un Ghica, de loe de

la Barlad, ficioru unui ciobotaria Vasile
Malin, a slujit la spatarul Costachi Meriacri

tiind p4nni carte aa invTqat

223

a scrie asa de bine si intocmai slova

sthoanului sa, in cat nu se poate osebi
nici cum, si find Meriacri sef in departarnent, rail pus scriitorifi, apoi avind
purtare buu5, si aplicare, ati inaintat ajungend stolnacealnic, si domnul Mihai
boerit, inti sardariii, apol caminarii i mai la urmh ban. S'ail insurat
cu o fath, a unui crasmariti bogat din
Iasi, Rugin'a. i este boeriti i magnat

a ord.

Al1OLU.

Greci, douA neamuri, cel

intAiii este venit din vremea domnului

Moruz, s'ati insurat cu o MoldovancA, rii-

clAsitsa., de la tinutul Botosanii, a avut

vr'o trei feciorI, s'ati fildicat la boerie

de domnul Mihail Vodfi, pe un Manolachi Paci facut ban, i pe Neculai stolnic ; al doilea este, Costachi Mssoglu,
tata-seii au fost paharnic, grec, an saOut in tarp Frumos, dar fiindun birbant
a tinut vr'o treT femei, pe cea dinti
ce era Moldovanca i femee de treabA.,
au lepadat'o, an perdut tot, ajunsese
logofat la isprvnicia Tecuciului, apoi
polit-maistru la Gala0, si mai la urtrA
cilen lajudecdtoria de acolo. Mihai
Vod'a, rad faeut amipariti. CU ferneea
dintiii are un ficior ofiter in militie.

224

MAVRICHE.

Greci, veniti aice mai

aproape de 170 ani. Sunt neam de

imparat a Tarigradului, dar pre t'araci
si mai s'ou sthns acest neam.
MAVRODIN. Moldoveni, rklesi de
la tinntul Dorohoiulm. Un Miholachi
Mavrodin invatiind ingineria, in Vremea
domnului loan Sturza s'ati radicat la
boerie, facendul stolnic. Tar domnul
Grigore 1a faent ban, i pe ficior'd sal
Manolachi caminari, Aleut si Gbeorghe sardarI.
MAVRODIN.

cei mai spurea-0

Gres1 fanarioti,

din
i fara caracter, din

pacatele noastre, si mai nnit pentru a

me osiinda, Mihai Voda Sturm, Dumnecleil sii'i rasplateasca, an pripasit o puturoasa, schrnavie greceasca, pe nn Mucos. pilieintarici, Hatmanufloan Mavrodin, Pail asAzat in postelnicie lueratoriti
in limba lurceasea, thlmacea doua, inult
trel fermane pe an, II da leafa, 1000
lel pe lwart, din tatul postelniciel, si

pentru ca, era cu totul calic, i-au facut

i pensie hi ciao 1000 lei, i tuturor
talharilor de ficiori a iui, e'ate 500 lei

pe luna de la easa pensiilor ; aceasta

putoare

searnavie u;receasea au avut

225

patru talhari de ficiorl, Costachi carele

la 1821, au fost

volintiriu de au

prAdat tam, find aghiotant al Cneazului

Gheorghe Cantacuzin. Pe acesta pentru
osanda me, rail facut judecAtoriti la Vas1114 unde prAdand pe eel ce avejudechll,
ail strans hotul bani, s'au cumparat

partea de mosie a spfitariulul Ioui

Duca, diu Lipova, de la Doaga, invecinat cu mine. Talhariul i plricintariul
acesta, baal maniile lul Dumnezeu,
pe el si pe Mihai VodA, felurite i pe
toath cliva suptirrl mi-a facut, cu sovolnich intindere peste *tile mele.
Mi-a furat fanu, mi-a rhsluit Omantul, mi-a furat petrele hotar51. Mi-a

caleat la 1846, April 23, mosia cu tot

satul lui, pAna",
muerile le-au raclicat cu oiomege si et) pusa, cand puOn de nu miau impuscat amandoi bAetii mei, Neculai i Vasiliea. In multe
randuri an inchis vitele mele, si a locuitorilor mei, tinendu-le eke 7-8 si 10
dile, tramande i insatate. Mi-a ucis
peste 70 mascuri, mi-a smomit locuitoi

rill slugl din ograd, pdna",

iganit
i
robi aT mei. Sute de jalobe am dat
Domnilor, departamentulul, ispravnicief,
15

126

privighitorilor, si nimeni n-ati sinitit de

suferintele mele.

InsA de la 1843, s'au randuit comisie

pe spatariul Grigori Cuza i ispravnicul
i ne viind randuitii, OAde Vaslui.
cintariul au tot sporit operatirle lui cele
nebunesti, si en vre'nd s fiu mai cuminte deck el, am tot jgluit, i m'ati
tot indreptat la comisie, si tot s'afi schimbat comisaril, in cht ptind fiCulll 1 4
comisari s'aii randuit i n'an mai venit.
In scurt trebueste un top de hhrtie
pentrn CA s5,* scriti toate suferintele mele,
bl'astmAtiile acestui brigand, si talharifi, .e6 si paseri tni-ah furat. La

Septemvrie in 8, mi-ati furat 31

curci de pe camp, clicend c iai stricat
ciupercele, am ji1uit is prAvn'ciei , departamentulni, ba mai in urrn i domnulot, i iar5si eat' indreptat la comisie.
Pentrn toate bl'astAmtiOile I ui, dannnl
Mihai Sturza, in loc .a," '1 infrauecle, ran
185 1

fcut ;:patariti, apoi tocmai &FA te an esit

din domnie, pe and se afla in Focsani,

ia dat decret de postelnic, mai are rant
acesta 5i 010 trei frati, Alecu Domnescu
aghiotant i polcovnic, Mihalachi ea'
pitan de jandarmi, si Leonida coanis, toti sunt nechiurzi, ul, tehui,

227

stricati , talhariul acela Costaehi,

megiesul meii, &IVA ce aU fcut vr'o 10
si

copii, cu o .aranc5, de la Hoceni, ce o

1uas6 bue6tAritA, in toamna anultu 185 1

s'au cununat cu dansa. Polcovnicul Aleeu, s'au cununat arf eu o unguroancit

bu tri t

Capitanul .11ihabrthi
cu fata mi Alecu evitrtalnicul, vaiduv
a mi.

de doi barbati, i copil de la amlindoi.

Leonida luase nti, fata unul slugeriii,
Simion Oprisann, de la tinutul Tecuciului, si vWndu'l nebula, f un 160, Fau
isgonit ; s'an dus la Iasi, si au 'mat o
i

fat'a a vhcluvei paharaitului Ioan Flear, s,

ce'i zic i Bogonos, de la PAcurariil.
Vai de biata tar, ci ezi selbateci s
puezese din patru tapi rat, si toti an s'o

prde. Deie sam6 inaintea lui DurnnezEil Mihai VodA Sturza, acel ce iait oplosit i ian pus in blujbe si 416 boerit.
8g.'i a lasat s. lucre4 Ia plheinte si
s poarte cofil.3 cu brahg, ear nu si
facA boeri e niste asa ti si nelegiuith
MAVROGHENE.

Greet, pripAsiti de

logdatul Grigoras Sturza, en curn

sa Euxanda, c neplacAndu'i s. trheasert
en ba, bat moldovau si boeriti cinst t,
hatmanu Iordachi Bals, fic'orul eiuntolul,

22i

l'aii lepadat, s'au milritafo cu sca'rn'avia

greceasek Petrachi Mavroghene, un calic

caicciu, ce venise cu Scarlat Vod CO-

limah, l'aCi fcut spatar pe la 1814, si

ispravnic la Suceava, i Mihai Sturza,

find cumnat cu pocitura acea de on-i

grec, Pau facut vornic, i Pat tinut vr'o
10 an! cilen in domnescul divan, unde
numai de pomanli i s'au dat leafa.

i pe

Petrachi feciorul aceluia l'au facut postelnic i Orclab la Galati. S'an mai
pripAsit tot in domnia lui Calimah inc6
doi Mavrogheni, postelnicul Mihalachi,
care an luat pe Ilinca fata Mannlui, ce
o tinuse un boeri Moldovan, ai'l rAmAsese

mosiile, Giamestii de la Suceava si Torcestii la Tecuciti; i un Neculal Surdu,

ce'l f5,cuse spatariii, i Ispravnic la Tu.tova, care au luat pel\larioara, sora lui aga
Gheorghie Costaehi Stoisescu, din care au
remas plod corciii grecesc. Pe la 1828
aU venit i Bezedea Petrachi, ficiorul
domnului Mavroghene, ce Fan tact Tura, i s'ati pripAsit i apul acela in
MANU.

Greci, in domnia lui Ale-

xandru Vodil Moruz, a venit un Scarlat Mann, ce fusese logofat mare a

229

Patriarbiei de Tarigrad, oin prea sarac

si cu multime de copil feciorf si fete,

at ramas n Iasi, ne avend la ce

sa

co ce'si brani ciurda de

ede. i find viclean i obraznic,
Ca totl fanariotii, sa tanguia catra toti
boerii, c'i sarac si are ca-fl grea, si nu
are inlesnire a imbra2a si a hrani coduce Inapol,

piil; boeril Moldoveni bogati

darnici,

toti din toate pat tile ii da i trimetea,

care banI, care strae, care cumasuri si
provilii pentru casa. Avea patru ficiori
patru fete, toate frumoase, i le-au maritat, pe cea mai mare, Smaranda ail loaf o
Sandu Crupensch;, de la betie, si rail facut
ban ; pe Elenca, . . . ; pe Zarnfirita co-

misul Ionith Roset Pribisceanu : pe Soltana, Enachi Lambrino comis. Ficiorit

fiind calici, an remas ne insurati pana

pe la 1816, ca nu se gasea nebuni en
fete sh stranga afatea cururI goale, i
mai ales ca. toti erati prosth Atuncea
doamna lui ScAmlat Vodil avend o sora
fatamare greceasca, tanara numai de vr'o

40 ani, domnita Soltana negaAnd din

ficiorif de boeri s o eie, ca era si urAta,
ati dat'o lui Manolachi Mann, si l'afi
facut Hatman, si din castigul batmaniel,

230

Pe vremea domniet lui Mihai Voda, Iordachi

Vat) cumparat mosia CucorAnit.

Manu, aI Inat pe Nastasiiea fata caminariolui rban, nepoafa Jorhl, i s'a5

fAut comis ; si la loan Vod5, Sturza

Dnmitrachi al treilea frate care
Inca trAeste, an furat pe Prohira fata
sp`atariulut Costantin Roset, care fiind
ag5,.

fhb', parintt, sedea in cas6 la unchiul

vornicul Dumitrachi Beldiman, cu
care au facut un car de copii, ficiori i
fete ; Joan Voda NA facut aga. Iar
Mihai Vod ca cel ce s'at bttit joe i
de boerii si de posturile caret, Batt facut
vornic.

Si mai mult de 10 ant Pah

jnut ellen in domnescul Divan, un

ne stiind alea a face de cht a iscAli in
favorul a celor eel da chte-ceva, si ell
i-am dat 1000 let, numai de mi- am
facut majorita. Cel al patrulea frate,
fiind ghebos, sal csalugarit, si din Manul
acel b6trAn s'ati puezit o mulOme de
corcituri, i too sa socotese OrnantenT,

i marl boeri, a ticaloasei Moldove.

MAVROMATE. G reco -bulgariq, ne-

gutitorti, venit pe la 1806, s'ati statornicit in Botosant, sa poreclea Caraghiozu,

erau dot frati, unul fiind bine insfarit,

231

s'au insurat, in domniea lul Ioan Vodh

SturLa, pe la 1825, s'au

fAcut

comis,

s'aij schimbat poreda in Mavromate,

tot aceea ce vra s. zic A. i caraghioz

turceste, adeca ochi negri ; acesta art
murit thca ficiori. De la trate-sell au
ramas un ficior Fotachi, care prin ajutoriul mosu-seil, au invatat carte, au in-.
trat in militie unter-ofiteriti, a ajuns
pada la maior. Duph infiintarea jandarmilor, aiI intrat in polcul acela, comandiriti unul escadron, la Botosani, ki'ad
lepadat femeea, i prin ce mijloace nu stiti,
s'ad invoit eu frate-ne Toader Sion, si
cu cumnatA-mea, viiduva frAtine-meri,
spatariul Antohi, i ia dat pe Mar -

ghioala fafa mare, a reposatulm frate,

spatariul Antohi. De si ma tamplasam
in Iasi, si ci i frate-meu paharnicul
fratele paharniculm Costachi,

carele si sede in Iasi. Dar nici ne-ad

intrebat rilci ne-au S1)u' nimCa. Ora

pe la 20 Noemvre, chid ne-ati poftit

Ia logodnA. De aceea ne-am due, dar
nu ne-am amestecat intru nimica. Dup5.
CrAciun s'ad cununat, si Pati fAcut
polcovnic, Dumned.eit WI bine cuvinteze.
MALAXA. Grec, oshnda Vtrei, cm

232

Mihai Voda Sutu. a venit un p itariul Mihalachi Malaxa, c'un card de

flcorJ, si pentru ch" baba grecului acelnia, fusese uianc lui Voda, Nil ranun fecior
duit ispravnic la Tecuci5,
i

a lui cel mai mare Jancu, era pisalt a

culla La 1821 unindu-se domnul Suta

cu grecil, si f1cnd revolutia acea de la

1821, ail a (jut diii scaun. Si au ramas grecu acela, fiind un sarac in Moldova, fec:ortil sau lancu ai intrat pisalt
la Mitropolie, si De la 1827, rail faeut
com is. Un frate a saii Panaite, ai fost
vames la Galati, uncle s'a5 insurat cii
o fata a umn comis Gheorghe Costantin ; alt frate a lor Alecu, a luat o fata
a unui grec, si s'ad asazat la Tecuci5 ;

un alt frate a lor Neculai, a fost luat

pe o fa-CA Smaranda, a vaduvei Rucsanda Rotoaie, de la Galbeni, cu care faceud
un baet Alecu, Paii lepadat, si el s'a5
dus la Grechiea. Baetul at ramas la

masa, si maritandu-se al doilea cu comisul Manolachi Lupascu, a dat pe baet

la departamentul lucrarilor publice, si
acum la Fevruar, anul acesta 1852, Pail
facut sardari5, numindu'l Lupascu. Mihai
Voda Sturza, pe grecil aeestiea, iati boe-

233

nit, pe eel doi dinfaig Iancu i Panaite,

iau fAcut spatari, i pe Alecu sardarig,
sag comis.
MILIDONI. Iari putoare greceascA,

napaste Orel, prip4it din domniea luf

Mihai Vod Sturzv, Gheorghe dascal de
limba greceasca, la Roman, si luand pe
fata until Nast5sachi Radovici, s'ati cum-

parat un decret de ban, de la telalii

domnului Stnrza.
MORTOPULO. Iafasi belea greceascA,
venit in tar5, neMitoriti de pane in
GalaV, unde as:azandu-se i instArindusk
s'ag cumparat Hristea Mortopulo, si decret de Caminarig, de la telalii domnulni Mihai Sturza.
MACRI. Iar6s1 rAutil0 grecesti, wenit1 cu negutitorie, i statornicindusA la
Ga1a0. Haralamb i Apostu, ai deschis

insfarindu-se s'ag cumparat

si ei decreturf de boerit, chir Haralamb
brAc5lie,

i chin Apostu c5minarig, i Enachi paharnic.

MEGHISTAN. Grec, &Out napaste
comis,

taro, pe vremea domnulm Cglimah, un

chir Gheorghe Meghistan dascal de lim-

ba greceascA, s'ag insurat cu fata unui

paharnic Apostu Ciujde, de la tef"6--

234
i s'ati facut medelniceriii. La
domnul Ioan Sturza, s'ail facut paharnic.
Un ficior a mi anurne Neculal, la domnul Mihai Voda, s'ati facut stolnic.
MAVRU. Tway putoare greceasca,
si bele pripasit ii Ora, un chir Dumi-

nesti,

tru Mavru, negutitoriil la Galati, unde

instarindu-se, s'ati cumparat decret de
arhon caminaris.
MACHIDON. Iarsi greci, negutitori veniti la Galati, statorniciti acolo,
instarindu-se chir Hristea i chir
Gheorghe, s'air cumparat arhondia de la
telalii dornnului Mihai Sturza, decreturi
de carninari.
AlIELUS. Sirbo-bulgariil, din Husi,

uncle un GavriL pe vremea dornnului

Calirnah, fiind capitan de thrg, ati luat
pe o fata a unei clucerese, Catinca Marcu

rudenie en postelnicul Grigore, si spatariii Dumitrachi Codreanu, i Pad facut

polcovnic, cu carte domneasca. In vre-

mea domnuiui Ioan Sturza, find spatariu Codreanu logofht de visterie, ati
mijlocit si Farr facut paharnic. Acela
ave un nepot de frate anume Neculai,

rag asazat in visterie, ai slujit vr'o

doi ani si rag departat. S'ati dus la

235

Piatra' pe la 1829, logofat la ispr5,vnicie.

Acolo s'ati insurat cu o fat a unuf paharnic Costantin Gheorghiade, grec,

si s'a5 asazat acolo.
i la domnul Mi-

hai Sturza, s'a5 enmparat si el ea eel

multi, decret de cAminari5.
MILE. Moldoveni, radicati la boerie

din vremea domnuluf Mihai Sturza, Ca;

find doi fratf : Costachi i Neculai, bine
instaritf, s'a5 cumparat decreturf de boerie ; Neculai de cornis, i Costachi de
eaminari5.
MANOLI. Moldovan, de la Nicoresti. Un Ioni. Manoli la domnrd CiiIimah s'a5 fcut satrariti, aIi avut Un

fecior Alecu, a5 intrat scriitori5 la departamentul drepeatei, acum ai ajuns

sef de sectie, domnul Mihai Pall fAcut
cAminar;5.
MANOLIU.

Moldovenf,

doi fratf :

Filip i Costachi, ficiorl until Manole pas-

eariti, aii slujit pe la boeri, a5 slujit prin

eantilerif, si la 1848 cel Inti s'a5 ra" cut serdari5, si celalalt stolnic.
MTRONESCU. Tar mai drept Miron,
Moldoveni din Stroesti, tinutul Botosanif, until Tulurachi ce multA vreme
au

fost Vatav acolo, a lui Bezecle Mavro-

236

cordat, pe la 1816, dupsa mikllocirea

sfapanuseu s'ati fault sardariil, fecioril
aceluia la Domnul Ioan Sturza 1827,
find lorz,ofkul, Alecu Mavrocordat camaras mare, Mihalaehe
facut cg,rninarib, si Iordachi paharnic cu pitace, nu

cu caftane, precum era legea Oro pe

aturvea, until din ei saU frate a lor, au
intrat in miliOe si este major sail c5,pitan.
MIHAIL I

IIHALUCA.. Moldoveni, de la targu Ocno, doi frau lordachi si Nastasaehi, feciorh sardariulut MihAluca Spiridon ; cel mai mare Iordachi,
de mult vreme este grama tic cAnlarei
ocnelor, si la domnd. Mihai Sturza, sail
fcut comis; celalalt s'a0 cumparat si
el un decret de cAminariii, acesta st
iscaleste Mihail, cel mai mare Mihdluch.

Thal lor la domnul loan Sturza, prin

m ij lo ci r ea vornicultil Constantin Aslan,,

cumnatul lui VodA, carele era de loc

tot din thrgul Ocno, s'aU fAcut sardaril.
MILER. Rusnac din Bucovina, venit.

in Iasi, in domniea lui Climah, pe la,

1814, mester de bere, au facut berarie, la Pheurari, si din feciorii, sag ne-poth acelu. a, s'aU rhdicat la boerie, de

237

ea-tea domnul Mihai Sturza, pe unul Du-

mitrachi serdariii, ce'l logolk in casa

la vornicul Alecu Ghica ChefaL
MILBALTER. Nearnt, i cu religiea
papistm, doctoc medic, a spitalulul din
FocsanI, si a orasului, la 1847, Mihai
YodA, l'ati facut comis.

MUSTEATA. Moldovan, rklicat la

boierie, pe la 1845, de domnul Mihai
Surza. Ait mai lost in serdariti Dumitrachi Muste*, grec, venit cu domnul
Calimah, la care ail fost caftangi-basa.
El ail murit, i imT pare c nurnai fete
iati rarnas.
MMALOVICI. Rus, venit CU polcov-

nicul Pavel Subin, un Zinovi Mibalovici,

avut vechil la mosiea Vashuiuhu, *i la domnul Mihai Sturza, fiind
logof6tul

Alecu Ghica,

ministru din

lAuntru, a mijlocit la domnul Mihai

Sturza, pe la 1845, si Pail facut stolnic,
dar nu stie bine moldoveneste.
MARINAKI. Bulgariil, din eargul
Bhrladuluf, bacal, at intrat in militie,
s'a5 fcut Capitan.
MARCOVICI. NeguOtorirt, bacal din
bulgariu, in Constantin Marcu, s'a5

cumparat de la domnul Stutza, un decret de sardariii.

238

MACAROVICI. Moldovan, corci cu

jidauca, un Vasile ficior unui Macari

jalobariul, slujind in canteleriea visteriei,

pe la 1845, rail facut sardariii.

MIHALCEA. Moldovan, din clasa de
jos, s'aii radicat la boierie, de domnul
Grigorie Hagiti Ghica, pe unu Luca
Mihalcea, de la tinutul Dorohoiului.
MADARJAC. Moldoveni, rezesi si
vechi boeranasi, de 10nutul Vasluiului.
1\IATUENCU. Nou radicaturil, de
a lui Hagi-Grigori Ghica, fostul pentru
pacatele Moldovei, domn Orel.
MARINO. Bulgariii, radicat la boierie, un Neculai ficiorul lui Marin abageriil, de Hagi-Ghica, domnul Moldovei ;

facndu'l paharnic, la anul 1856.

MIHAILIDE Putoare greceasca, nApaste si bele Varei, ca si cum nu era"' des-

tule pociruri de aceste, puo infra boeri.

i Hagi Grigore Ghica pe

un Vasile la rangul de comis, acum in
Mai rftdic

anul 1856.
MISAHANESCU.

Moldovan de loc,

din satul Misihanestii, de unde pribegind, pe uncle a umblat i ce-ati fa,cut cl stie, ca'si cumpAra boerie de la
fii
lui Hagi Vocta Ghica.

239

MIHAILESCU. Noug rhdickurh, de

a luJ Hagi-Vod'a Ghica, din gunoaele
tArei, fiu a oare-care Mihai Olariu sag
crsmarig,
s'ag format muntenesti porecle, de pe nurnele pkintilor,

ca sh nu sh poat nimeri obarsia nobleto, de la care ail purees.

MW. Bulgariti, rdicat la boerie,
un Costachi Masu, ficior de grgdinarig,
prin aga Fotino directorulg postelni-

s'ag dat decret de pitarig, la anal 1856, de Hagi Vod6 Ghica.

ciel,

METACSA. Pub,are greceaSek pripAsit cu posesie, la tinutul Bac Au, unde

s'ag i insurat cu copila bietului spatarig Grigori Moron., si Hagi Vocld Ghica
Fag l'acut medelniceriii la 1856.
.

NECULCEA. Moldoveni vechi boag fost hatmani i vornici marl, mai

multi din aceastg, familie; ati minas

uumai trei fii a lul aga Costantin Neculcea, airtime spatariul Tanen comis,
Neeulai i altul mai mic, din vechi se
porecleste aceastg, familie i Mutu.
NEGELU. Moldovan, si -v, chig bo-

240

eriii, dreapta porec15, este Costachi

mai dreapta" Boldur. S porecleste Negel, e5, tathl Mitropolitului Veniamin,
a vornicului Sarban, i a comisului Matei,

a avut un mare negel in frunte, si de

aceea vornicul arban, sa" iscalea Negel.
Si fii5 seri postelnicul Iancu, iarasi
Negel.
NEGREA. Moldoveni, thdicati la boe-

rie de vr'o 90 ani, din Negrea Apostu

rAzAs de CerOsti.

NECULCESCU. Moldovan, de la satul Bilneasa, tinutul Covurluiului, de

nude un Neculcea Man, ficior de birnic, invirtand carte, s'a5 dus la Putna,
ocolas de desetin`a, acolo s'a5 insurat,
cu 0 fata a eluceriului Ioni Bon*,
pe cnd si el era chpitan, s'ad ramas

la satul Sprieh, a5 fost zapci5 de ()col, in multe randuri. Po la 1827, s'ati

fcut stolnic, a avut un ficior Ioan, au
slujit pe la isprAvnicie, i la judecatorie,
a fost si director la judecAtoriea Tutovei, cand s'au ingurluit cu o fat6 a

agn Iancu Greceami, ce era vadanA,

despArtith, de Iordachi Tudori, ficiorul
sardariului Ilie Tudori, i s'a5 cununat

cu ea. Si aceea avend bani de zestre,

241

scab. acut Ionica" al meil ellen la judecmnpArat si el un decatorie,

cret de comis, poreclindusA Neculcescu,
dar dreapta porec15, H este Man.
NEGRUT1. Moldovenl, rezesi, de la
Ireavca, tinat-1 Tutovei, vecht mazill,
din, care unul Yasile Negru-O, insurhudu-

se cu o fata a uuni Danu rctas de fa

Putna, s'au asazar la satul Fatastii, din
podgoria Odobestilor, a %cut patm ficior i cioug, fete, si toti au fost norociV. Cariera tor au inceput asa a proape de casa maii1ului Vasile Negruti,
care i astkli sfa in Pilcati, avea socruIne6 banu Thorna Starnatin viile, care
le-aa dat clastre sotiel male, .1i. era Negrut?i cuaoscat lul Stamatin, ca rnegies
si cm detreabA, pe atuncea ave socru
meti mosie Ruptura, de la Omtul Neanit,
zestre a soacia-mea. i adese merge a:

colo unde find megies cu moia Trifetii, a logoftulul Constantin Bals Ciuntu, carele in toate verile sedea acolo
adesea mergea socru-meil la Bals,
fiind

i ennunat de logofatul Bab, i

rudenie. L'arl poftit sWf gAsasc5, dot

biteV de boeranas, cur6Val, i cuminte.

Socru-meti tiind beii luiNegrut1, iail

16

242

i iat i spus c sunt asa

L'ail indatorit ca de toamn'a s'i

Mg`aduit,
CO.

az:Inca.

Despre toamnA graindusA socru-meil,

s mearg`a la Ruptufa, a mers la Negniti, iarr propus, l'a5 sfAtuit, si de si

s'a cam indoia Negruti a'i da, cdi ave
de ajutor. Dar cam fard voia lui iat luat
socru-meil, ha inc6 inil spunk., ea' ia
luat eran venis'a atuncia cu cart] cu cer-

curi de la *lure ; Metii negatiti, iaii

pus in trgsura," si apoi Negrutoea vcrend c Stamatin purcede i nu sugueste, li-a scos antereoasele ce avea
de al5gea, si giubelutile, i le-ad dat
in trasur i sehimburf, i ca copii de

mazil, el stied carte, iaci dus la Trifesti, pe am'andoI, pe Dinu, i pe Gheorghe, ai prirnit Bals, i indat pe
Dinu Parr facut cafegiI, i pe Gheorghe

sofragiii, dar tot-odath, li-a hotarat

sa".

invete bine a scrie, i iatt dat in sama va-

tavului de curte, sh aiba ingrijire pen-

tru eI a ceti si a scrie in toata ziva.

Dup5, vr'o dot, trei anT, pe Dint], Parr
fAcut logofat a easel, i pe Gheorghe,
chilnas. At fost Dinu vr'o dcce anT, logoffit, si 1'a5 insurat, i pe lAngg ca

243

luasa zestre en f-rneea, jumatate de

rnosiea Trifvstii, de la tinutul Taii. Dar
jail dat si Bals mosiea sa Cristestii, pe

trei ani fara bani, iai facut felurite ajutoare, de raii instarit, 5i Li domnul
Aloruz, pe la 1805, rail Mout clucer4 i.
logofat a casei, in locul Dinnlui, au facut
pe frateseu Gheorghe, carele apoi s'ad

adus si pe ceilalti doi frati mai micl,

ce erati a cm4, Manolachi si Enachi.
Gheorghe fiind logofat citti-va anT, s'ati

insurat, ati luat femeie bogat. pe fata

cluceriului Ilschi, ce era logofat a visternicului Iordachi Bals, si la 1814, Pail
facut sardariu, si logofat easel ; all pus
pe Manolachi, carle apol s'ati dus in
Basarabiea, s'an remas logofat. Enachi
pe care pe la 1818, l'au facut sardari5,
la 1823 caminariii. 1'aou lost logofat
pana au nwrit batrilnul Bals, apoi s'au
insurat si el cu fata sardariului Alexandru Vo;nescu, destul de bogata. Acestor Negrutesti, logofatul Bals in toata
viata sa le-au facut multe si nenuma.rate ajutorurl, avendu'l Ca copill si, pe
l'anga altele, li=au luat moska Prajestii,
de la tinutul Roman, a manastirei Ocnei,

s'au staphnit'o ei vr'o 20 an), en IrcI

244

numaCde 2000 lei, s'au racut mare stare.

.Dinu Ni,gruti, la Sca,r!at Vodi, s'an facut pahamie, s: nu trziu dupa venirca
tui loan Voda Sturza domnul, boerind.

pe fiu sea Cosrachi, ci rangul de eammariu, au murit. Tar frato sei Gheorghe

s,

Enachi, cumparand mai rotate

m(*I de vec.f, 01-LEorghe s'au facia aga,

ri linachi spatariu, Ia Joan Vada, s'au

murit ramaindulo marl star!. Costachi

fial paharniendul Dinu, find deputat a
judetaki Ia, a Aduoarea obteaseg, in
vr'o doua, rndurl, Pau %cut director de
isterie, aga, si apoi postelnic. Acum
earasi este director de visteric, dar stare
n'are si nici va ave, c joaca cartite
bine.

NECULAU. Mal multi, insa nici unul moldovan, ci sIrbi, bulgari i greci,
ficiorI a mai multor Neeolai, radicati
din non. la boeril de domnul Mibai
Sturza, prectun un Costandachi Neculau
bulgariu, pentru ea iau fost multa vreme posesor la Framancli, l'au facut aga.
Un Iancu Neculau ce an. fost in logofetiea dreptatel Incr6toriu, Pau Mout ban.
Doi Gheorghi Neculau, negutitori greci,
cI ninarl ; aJt Gbeorghe serdariu ; nun

245

han

unu lacovaohl serdari ; ci

ch-v, au avut bani, o'at putut

cam,.t Gra decreturl.

NICOPOL11 BulgatM, de l Nicopo-

le, ur chir Gheurghe abagerill, du Gala#1, pe l 1846, c'a'Ci camparat duel-et

de sardariO.

NEGROPONTE. Aman vt.pit pe La

1836, negutitcriii u Ga,!atl, apol chld
/Dv:aricie en vornicul Alexandr;,

ci

cut

Mihai Voda' la vgall.) a poc.iink Newlai Negroponte, s'arl mutat la lacY, si

in GalaV, au minas fii et AntonaPhi,
care s'ati Mout mofluz, de u mancat
multime de band a multoi-a ; pe Write,
ta icut agA, i pe fic!ivr spatariu.
NAUM. Bulgarii, bacal din Rowau,
find bogat, & cumparat ci el up decret de sardarilil, de an scapat ci el ci
cuconaci lui de plata patentelor.
MCA. Eom'ai in Transilvacia, negutitorit, braovan (En Iai, tinea
brg-rie pe !a 1847, c'aZi parnparat decret de sardarifi, ci apol &ai deplarat
de rnofluz.
NICHIT A CHI . Gr co- bulgariti, ta t tl
dumisale sardaripl Neculai Nichitachi,
era buc6tari la milniistirea sliintului loan,

246

din Focsani ; fli sera au fost capitan de

posta, la Focsanii, din Moldova, au luat

pe o fata a lin Vasile Obreja, ce era

logotat a vornicului Pruncu, si &Ind de ea

spatariul Ionita LAceanu, ce era camaras de ocne, au inceput a co. netedi, an

tras'o la ocna, pe el l'aU facut revisor
a ocnei, si aU mijlocit de NU facut sardarit, pe la 1848.
NEGURA. Moldoveni, mazili vechi,
Wag radicat la boerie, intAig slogerig
Vasile, ce sedea in Iasi, in ulita PAeurarii, pe la 1826 all murit, ia ra-

mas numai o fata, care ail luaeo

sardariul Gavril Avram. Apoi la domnul Calimah, pe la 1818, s'ati radicat
la boerie, Enachi NegurA de la Tecuciu,
fiind cumnat de sofa'. Negurestilor, i
mijlocind logofAtul Bals ciuntul, Faji facut stolnic ; si Constantin NegurA de la

Husi, pe la 1820, fiind cumnat de sora

Chinezestilor, s'ai5 fault clucerig. Lui Enachi Negur ia ramas un ficior Manolachi i douA fete; iar 1111 Costantin,
iarsi un ficior Costachi, pe care Mihai
Voda, rad fast facut slugerill, ear acum

la Fevruar 1852, &ail facut stolnic; si

o fatA ce ati luafo spaturiul Costachi.
NSendrescu.

247

NECULESCU.

Moldovan, un Vasile,

ficioru lul Neculai casapu din Iasi, skijend pe la cantilerii ; din numele ttni-seu, s'ati format poreclA munteneascA,

ca s. nu-i si poat'a nimeri obA,rsia de

unde an esit, i ea acei ce nul tiu srel
creadfi Ca'i din neamul Neculescu, din
Ora romAneasciri ; i pe la 1846 s'ati
fiicut sardariti. Am mai cunoseut pe
un Than ficiorul 1ii Neculau slieariu, din
mahalaua feredeilor din Iasi, ce fusese si
.director, pe la 1S3S, la judeatoria Tutovet, is cAlindusA Neculescu, pe la 1840 s'au

raeut slugeri, dar era nu grozav betiv,

nu stiu ee se va fi fcut, crt pin

mai an Ort tot il vedeam, mai ales
si

iarna, nomaY c'un surtucel rupt, pe ulitele Iasului si bat mort.

NECULAIADA.

Gree, pentru osAn-

da noastrA ; un ehir Gheorghe halvagiu

pe la 1839, venind a deschis fabria

de halva in Iasi, in dughenele din naintea hanulul mi Ilie Airmanu, in ulita
mares si fiicend cipital, 'ati cumparat
si el ca multi sinpatrioti al lul, unl deeret de paharnic.
NEOFIT.

IarAsi bele greceasc6,pri-

pgit In tar6 pe la 1840, Un Costachi

248

Neoa negithn,
el

n (hero; de

s'ati eurnparat
ardarib pe Ia 1847.
i

eamuri. Dcnia stmt.

VelA, iar mn1 _coroiri armenese.
pe Ja 1802,.
Acel ceircit este a>,4a: i
nn arman boe'indn. an luat moldoNACU.

TT,Zi

ii

-vancA fatA 61e Nacu. au .i5cat on ficiot

Alec.0 ti ao lete, pe Cea mai mare

ce o ehema Rlxanda, an tudfo stolnical

Ionii Eut'a ; p pe cea mai mica Profira un st.olnicu Costachi VATnavu, amn-

doue au lost frumome i rele de Tiluscid,_

Varnav an lasat, pe Proara, 11(1 pe la
1836, si s'a'u du Ia Tarigrad 'wide 8.
&idea cA &all turcit,

i ,2A a

r fi ajuns

Pa5., dar nu s'au i ncreClintat autlirea ;

ficiorul hotezatolio armah, e5wA, un bun
ser:itorM, dar si ',11-tb in r.TAisor. S'an in-

surat pe Ia 1824, aq !Hat pe o Catineg:

fata unei vaduve, ce era amsarki0 a
doamnei Catrina, lui 'loan Yoda Sturm
Destul de TA die musca i ea, faa flicut
stoluic i same$ la Tutova. Dup introducerea reglemfntului an fost. clen
la Tutova i, Ia judecatoria de Bp cga ;
at murit amAndoil mi le-au ramas nicl

o stare de eat numai cop, c4i-va 6ciori 0 fete.

Al doilea Nam. la Onutul

249

Romanal, un Vasile ficior de rkrts, slujfind de mic la Arhimandritul Gherasim,

egumenul mgngstirei Precista din Roman, pang, s'ati fAcut mare, l'au insurat
egumenul, l'a5 indestrat, si l.a Milaai
Vodg Sturza, s'ati cumparat decret de
medelniceril.
Tar al treilea la iOnutul Putnel, in
-thrgul Odobestii, era un ckpitan Joan
Nacu de sine poreclit asa, ficior anal
Pavgl Blanariu, ost peste 30 ani
Oapciu de ocolul Milcovului de sus, om
vrednic

cinstit, an avut do feciorl,

unnl Manolach;, care s'art insurat cu

fata a unui

cgpitan Toader

Frunzg,

ia dat zestre vr'o trel rgmfinturI demosie la Pgdureni, sa facut privighitoriil la ocolul BJietiY, uncle si aCtun.

de vr7o 1 2 ani este, a fgrmt stare, si

la 1 84 7, eat cumparat decret de s1ugeri5.

Cel al d.oilea ficior Panfile, un bgetpre

bun au slujit -in judecgtoria Putnei.
S'ail1 fgcut director acolo. Sa insurat
cu o Casandrg, iata caminariului Chiri Cotescu, dar dupg un an, ail murit
Ir sg'i rgmfie vre'un copil.

250

0
OPRIONli. Moldovenl,

rhclhsT

de

la tinutul Tutovef, mazili vechi, din cari

Iordachi de loc de la Tuns5st1 rhclds.

De Ink au slujit in cash la chminariul
Gheorghe Bogdan, de la Ciocani.

Mal
easel,

in urmh l'aU fhcot logofat al

pentru osebite pricini s'au dus Bogdan
la Paris, de unde nu s'a mal inturnat,
toate rnosiile le-ad lasat in sama IuI
Oprisanu, acesta fiind harnic i cuminte,
au stint a se folosi de prilej. Pe la
1810, s'ail fAcut sames la Tutova, s'ail
ingurluit cu Ruxanda fata spatarinluI
Mihalachi Cerchez, femeea paharniculul
Enacachi Donici, ce era ispravnic. i
gsindul Donici' cu femeea [LIT, de ciudh
ca un misel s'ati impuscat singur,
Oprisanu ati luat pe Donicioae, dar co-

ph n'ad fcut cu ea. La 1813 s'ati

Mcut medelniceriii, la 1818 paharnic,

si la 1846, bAtran peste 70 aril, lad

fhcut Mihai Vodh spatariti, s'ad murit
fr ficiori. De cat pe doi nepotI de
frate a lul Nedelcu si Ionith, orescut1
de el, lad inclestrat cu eke o mosie.

Nedelcu fiind mai destept aU sporit sta-

251

l'ea si s'aS facut serdariti ; 1oni0 poate

nennrocit n'ati mal sporit nimica, de

vr'o sapte ant a fost sames la Tutova, s'ari ales minim cu p6hrnicia.
OBELICEANU. Roman, din tara
Romilnesc5,, Fat adus logofatul Lupu
Bats, pe la 1840, scriitoriti al sAii, fa" cenduse ministrn rati facut revisor si cluceria. Ati murit Bals, Pati luat logofatul Iorgu Ghica, 1a intrebuintat la
departament cat a fost ministru, si la
1847, l'ati fkut ctiminariu.
OBREJA. MoldovenT, mazih vechi
si fazest, de la timatul Tutovel. Un
Vasile Obreja invatand a scrie bine, ati
fost pe la mai multe tinuturi, scriitoritt
la ispravnicie, panA au nimerit la Bacan, unde s'au insurat cu Smaranda fata
nnul medelniceria Dumitrachi Avram,
ee'l licea Cilloin de la Moinesti,

s'au

lipit de vornicul Pruncu, ce era isprav-

nic pe la 1827, apot pe la 1835 tot

cu Pruncu, randuindu-sii staroste

de

Putna, au niers la Focsani unde s'au

facut o cfasu0.

tamplandusa a

s5.

eunoaste cu spatadul Ioni0 L'aceanu,

carntirasul de Ocna, care incepend a netezi pe fiica-sa, ce era mitritata" cu 0

252

greeeaso'ii, Ncebitachi, iau dat

crb
bani de s'ad th.cut, cash, mare, s'au ei
mijlocit de aea cilmparat pe Ia 1846, ci

un deeret de 1.,rninariri.

N.`ai

sant 0-

brej4ti rAdiciati la boorie tot din '171'mea domnnini Mihai ; unul Grigori Ia
tinutul Baeao, i altul Constantin rdarinl, ba i un baet A hi Vaeile Obreja, Meet) este pitariti sau sluger:5.
ovea, niazih vecht, si
OATU.
raz5I de la inutal Tutovo. Din cale
un Sandu l domnul Ipsilant, s'ad icut
stoln;e. acela sedea in thrgul Berladulut,
i ficioral aceluia Toni* hind j,igofgt la
Bezed Mavracordat, pe la 1818, s'a7.,

facut earki stolnic, i l Icq-m V,c-, anul 1825, s'a5 faeut ban, aid murit; iaii
ramas ye() doi Mori, din care 'until, Fzil
amiindw, a
itrat n
iie, .i sa5
fiient ofiteri ; s'a5 mai I adieat la hoerie s un Gheerghe Oatul, de la Buibueeni, mazil, l wall 1848.
ONICESCU. Moldoveni, din targul
Adjudul, tinutul Putnei,

pe la 1822,

ealmaeamul Vogoride, randuind camara l oena, pe Un pitarin. Manoli Ghenadiu, eel lacuse atuncea i paharnie,
am vOut la el un logofrit Anton. Oni-

253

cescu, care mai in urmA an fost si la

isprAvniciea de BacaU. Apo at mers in
Iasi, dupA cA.tAva vreme, s'au insurat
cu fatA a unui Platonov, ture bote-

zat n Rus4a, a dorm fatA tinea i aga

Hasnas, rati pus mai farziu director la
i1iai VodA pacriminal, si Fa fAcAt
barnic. Au avut numal o fata, i find
frumoask spatariul Tudurachi Vasiliu,
care era same de Mitropolie, amorezaniu-se cle dansa, a lepadat fimeea,
s'ag luat'o pe aceasta en care traeste.

AteAt pabarnie Anton, mai are doi

frati Ia Adjud, dar saraci; find niste
betivi. Mal are mail Iancu, ear frate la
Campuri, au fost vatav lit postelnicul
Asanachi Danu.
ORBESCU. Roman, din tara RomAneascA, un Costachi Orbescu, pe la 1822,
cumpArend Ocnele, unchiul mei), spatatin! Tanen StavAr, i cumnatu-meil spa-

tariul Vasile Andries, au mers en eamarasii din Focsanl, la targul Ocnei, afi
fost seriitoria la camarA, vr'o trei am.
Acolo s'ag insurat cu o fatA a unui logolat Toader, ce era socru, i eAminariulul Spiridon, de la ComAnesti, i Pan
tras Spiridon la dansul, l'ati pus ettutA.

'254

torifl,

si cam tovaras la lArmanesti. Si

fiind Dumitrachi Ghica, stapanul Comanestilor visternic, an mijlocit la Joan

Voda, si Pali facut sardarin.
ONU. Moldovan, mazil vechik si reze de Oancca, de la tinutul Covurluinlul;

un baet Constantin, au fost sluga

chilnas, la visternicul Petrachi Sturza,

si

slujAndu'l en eredin* au fa,cut pe

tata-sett vornic de poarfa, i pe d'ansul

medelnieeriu, pe la anul 1826 $i
insurat en o fata a sardariului Paval
Strajescu, din Galati.
ONOSEI. RomAn din Transilvaniea,
venit bejenariii, pe la 1812, pentru lip-

sa de pane; au nimerit la satul

RuiY,

lul Pavalascu, din tinutul Tutovel, care

pe atuncea eraii a stoluicesei Tarsita.
Boteanca,
tinea in posesie Un poleovnie Gheorghe Ciulu. Din bejenarii aciia,
doi flaeaoasi, Vasile si Neculai frau, ficiorl urtul Onosei, stiind carte putink
fan luat Ciulu in eas. Acel mal marl:
Vasile, s& ingurluit en stap/an6-sa, si
farnplandu-sA de muri staphnul, s'ati
cununat en muerea lui, areea ramaindul bani rnul, i far& s aiba copil,,
s'ail ffieut voinicul Onosei posesor, i p&

255

frate-seti Neculai l'aa dat vatav Botenco, la gura Ezerului. Aii rnurit Ciuloaea
au ramas toata averea lui Vasile, i
insurat de al doilea en Marita, fata paharnicului Neculai Mortun, din Backi
murit si el, fara s&l eamile copii.
Neculai Onosei, fratele stoluicului, s'ati

insurat cu o fatii de razas, din Calima

neti, unde s'au asazat si el, pe la 1843,
s'au facut privighitoria, la ocolu Tutovei. La 1847, in trebuinta de glasuri,
ce ave Domnul, pentru alegerea deputatulm de Tutova, l'aft facut cluceriu.
OSTVALT. Neamt, i cu religiea papistas, pe la and 1817, 1818 si 1819, era
la visternicul Iorda chi Rosnovanu, un bucataria neamt Ostvalt, ficiorul aceluia, a-

nume sarI, ce acum pe limba noastra, Ii

zice Schrlat, au invatat ingineriea, dup.&
introducerea reglementului, s'au alcatuit
ingineriu a Statului, i pe la 1848, l'au
facut caminariu pe fiul bucatariuluI, spre

mai mult fala, i cinste, a nobletef

moldovene. Dupa un drept cuvint, asa.
sa cadea, ca boeril ma gnati, vroind asI
riide de nol, co mai mid, iau predstavlisit,

pe toti bacalii i ciubotariI, si le-au pit

cat rasul in vine.

256

PALADE. Greci, de veo 200 auT,

veniti i impgmanteniV aice, au fost
rad icati

la eJe mai mars ranguri de

boerie, s'au incuscrit cu cele mai mad

famith boerestt a Orel'. Toader Palade
au fost ginere domnului Constantin Can-

temir, de pe care au si avut logolatut

Palade, bunul hatmanului
Conitantin Bogdan ce sgt iscglea Palade,
moiii Ciorastit unde'.1 si ingropata
Constantin

doamna lui Canternir, si. valea Sacg si

Grozgstii, de la Bacgilt, targu tcfa'nestii

altele mai multe, a ciiruia avere toatg.

s'au rgsgpit. Ca de la batmanul Constantinicg ramgind numai o fatg Lutica,
foari-e r de museg fiind, n-au ggiit
in toatg moldova, din toti feciorii de
boeri, until s o poatg stura. Au purces, au trierat toatii Europa, au cercat
to0 berbani i s'au gasit pe plae, tocmal in Ispania, un tartan, jidov spaniol,
ti l'au luat barbat, cu carele pe la 1844
venind aice, i numindu'l Marchiz de
Bedmar, s'au vindut toate mqile si
Vganif, i s'au dus inapol la pradnicu
draculul. Mai suet din familia Para-

257

deasea, vornicul Iacovachi Pa lade, ficiorul vorniculuf Constantin, al poreclea

lumea raTaduca, i frate en vornicul

Ionit5, Pa lade ; aeesta an fost de trel
orT insurat, infaiti in Basarabia cu Casuca fata c6minariului Enacachi Pruncu,

dupa ce aIi bent chv-va copii, find

berbantl, s'atl despArtit ;
a
vAndut mosiile
avut acolo, s'au
arrindoT

venit aice duprt moartea 15,tni-sAti, a

apucat apoi pe frate-shu vornicid Ios'au judecat i fiind bun cruciocariu,
invAtat in Basarabia, a ,jAcuit bine
pe frate-s'au, ia luat ca clironornie parinteased ca.iele din Iasi, si vr'o dou
mopil, pi infr6tindu-st, en logof6tul Thoderascu Sturza, al) mijlocit de Pau pus
cilen in divanul de apel, lull fcut ciiminariil, mai apoi spatai in, pi s'ail insurat
cu Marghioala vAduva postelniculuf Iancu. Jora, fata postelniculul Enacachi
Milu, ail mai filcut i cu aceia eopil,
ail murit. Sa insurat si de a triilea
cu Anica fata logofatuluI Toderascu Bals,
ce era despaqita de hatrnanul LaVaseu,
si dup`a vre"un an Pail lepadat. Acest

netrebnic om vr'o 10-12 anT, au fost

in divanul de apel si in eel domnesc,
7

258

cel mai
multime de ban)" ail luat,
desAvarsit jams si hot, au perdut aciea
-Lao', au vndut moii1e ce au avut, inc6
casele, nurnai cu Cart.' le si b15sfam5,-

-Ole, at] ratnas nurnai cu vornicia si cu

naravul. Un ficior al s'ati Costachi, au
furat de la ma' nAstire fata banuluf Neculai Vargolici, slat fugit in Bucovina

de s'ati cununat, fata ce era de vr'o 18

anf calug`arill. Mai sunt ficiorif vorniculul Ioni

Palade : Toderascu Man olachi

Iancu, toti an sfarl dar stint prosti.

PRAJASCU. Moldovem, vechi boen, insA n-ati fost la rauguri mari rAdicati. Pe la 1813 pe btolnicul Ionit6
Peajascu, 8cariat Vodsa ran fiicut ban,

pe la 1818 patari ul. Ioan Voc1 Sturza, l'au fAcut postelnic, i pe ficiorul
s'au Raducanu agsa, si pe Iancu spatasi

Mihai VodA pe Rducanu l'ati facut vornic, i pe ficiorul sAti Gheorghi

riti.

ag, si pe frate-sAil Iancu spataritl.

POGOR.

Moldovan, riizAs de la sa-

tul Pogofastif, tinutul Iasi, un Tudurachi Pogor, slujilnd in cas6 la visternicul Alecu Bals, Pal fcut logoft a easel, i acela au adus i pe frate-gu Vasile. Tudurachi au fost multit vreme

2:59

pe la 1806 find
visternic, fau trecut in diecii

in casa Iu Bals,
Bads,

pe Tudurachi i pe
Vasile; pe la 1813, afi murit Tudude.

visterie,

radbi si iau clironomisit Vasile i averea

locul; pe la 1816, Bal a. trimes

pe Vasile in Basarabia en trebuintele
ce ave, de nnde n-ail mai venit pUnh
pe Ia 1823, cnd a venit insurat ea
Zoita, nepoata de ficior, a until cluceriii

Neculai Cerchez, pe care au furafo de

la mosul ell spatariul Vasile Coroi, child

s afia in bejenie dus in Basarabia, si

fi ind-ch ea avea zUstre bunk acum prin &Ise calicu la avere. S'au fficut tovafa cu un grec Costea Polieni, s'aa
luat mosii in posesie de a mAnAstirelor
grecestt. Sau fault vechil la eke -va

mnastirl
comis,

pe la 1827 s'art Mica si

cu Polieni mu1t6 vreme ai

vend tovArksie mai mult de 20 ani, si

fiind si scriitorig bun si cruciocariu, invatat din Basarabia, mai toate rriarigstirile grecest1 ii avea advocat, ii pratea bine, 1i'l ave date si c'ate o mosie
doug eftine in posesie. Introducenduse reglernentul, in mai multe rndurl,
a fost director a logofetiei drepeatel,

260

facut spapentru care Mihai Voda,,

taria, mai apol aga, i pe urrna postalnic. Dupa suirea domnuluf Ghiea la
scaun, Paii rnduit cilen in domnescul
divan. In scurt prin aceste mijlonce
ati ajuns i cu raugn1 si cu starea intre
magnatii Orel, dar de departe s eunoaste ca'r mojie.

PATRACU. MoldovenT, de la tinutul Sucevel, Mica-0 la boerie mai

malt de septe cled anT, s

poriclesc ei

*Tut acum foarte mult,

si mai s'ati i sthns acest neam, mai
Izmarn.

Ati

ramaind numat comisul Costachi.

PRUNCU. Armem, un Ovanes Primeu, bumbacariii ce purta marfa in desagt

pe cal, cu vr'o 90 anT mai inainte. Adesea fiindu'i purtarea De la satul Crucea

de sus, din tinutul Putnei, Inca pana a

nu fi acolo thrgul Panciulm, i aflandu-

s6 acolo un razes Pata, cu doua fete,

Ileana i Cununa, s'ari ingurluit eu Cnnuna, i pentru dragostea ef, s'ati botezat, e'ati luat'o femee. El find orn des-

tept i cu p4n capital, si eu parte de

mosie a femeei, in Cruce, Straoanii ei

i cu vii, pe care Inca le are,

vornicul Pruncu, au mai sporit. Apol
Muncel,

261

s'ad facut v5,tav la Domnesti, la hatmanul Costachi Razu, i slujind acolo

chti-va ani, ati mijlocit Razu, i Pad

fcut satrariii. i acel satrarin Ionith
Pruncu, au facut pe cgminariii Enachi
Pruncu, care all luat fata banului lordachi Crupenschi, de la So lout, si eliminariu Enachi, ati fault patru
o fat: Iordachi, Panaite, Schrlat si
Alecu, i pe Casuca ce a tinuf 0 vornicul Ecovachi Palade. Dupli darea Basarabiei, cAtrA, impA'r4ea rusasck Oaminari Pruncu s'ad dus in Basarabia,
remAind aice nurnal fiiul seti Iordachi,
pe care 11 luasd i1 crescusti bunu-seil
Crupenschi Solontanul, care la moartea
sa , iai lasat lu toath averea. F5,c'endu-

se dmnn loan VodA Sturza, s'ad dus

Pruncu l 8 ilistra inaintea domnului, si
Pad fcut camaras al doilea, ea'. de pe
mtisa s rudea cu Crupenschestil, si ea
sti rudea cu domnul, si pentru cA Pruncu

era de la, domnul alimah fa'cnt cdlninarid. Sturza dupa cc ail venit in Tav,
l'ad flicut spatarth, i l'aii tinut in carte
vr'o doi anT, apol insurndu-se cu fata
postelnicului Andrei Milu, Paso facut ispravnic la Baca'il, i pe la 1827,. pos-

262'

telnic, si murfnen'i ferneea,. aI tuat- tii

toare pe o Mairghioalk fata vAduvei
Meet, din Foc,;ani, a unuI bulgarifi
Trifan Barth', ea era in ease la postelnicul Iancu

Can anair, cu care trind.

pni pe la 1842, au facut trei

bAett:

lorgu ce'l cornis,. fcut de Mibai Vod,

Dumitrachi i Costiek s'aa. lepadat tiitoarea, si au desp5irtit pe ferneea cArninariului &Mat- Bongs, de bilrbat, s'arl
luat'o el, cu. care ati mai fUeut un
Pruncul acesta este
copil Neculai...
un bar bat prea vrednic, dar si foarte
rhsipitoriU, toatA averea. .ce lag ramas
de la bunu-sAU, i presta indoit ce

arr

cstigat el ea negutitorit, i Cu slujbele,

ert in domnia mi Mihai vocid, vr'o. zece
fun a fost staroste la Putna,. a perdut.
La 1848, dup`a tulburarea dintre boeri,
cu domnul, rad Mcut vel agA in Iasi, si bad
dat rangul de vornic, si cavalerie turceascU, sirmasesa. Acum de Ia. trecuta
lurla Mart, iarAsi l'au rftudult staroste
la Putna.

PA8CU. Moldovan din IV, fadicat

la boerie de la domnul Morua. Mihalachi

Pascu, la domnul Cgimah, pe la 1816,

rati fkut sardarib, i lachndu-s5, re-

263

volutia greceasea de la 1821, el aii

ramas in Iasi, n'ati fogit peste graniV6,

find saracu. Venind ostile Tureestf
rail pus primitoriti de clahrele la magazale si impruIitoriti
aturilor la ortalele Enicerestf. loan Vodh Sturza, Fag facut ban, an lost si ispravnic de Iasi.
Mihai Volt Sturza, ea sansI eftstige
majorita, la alegerea deputatilor Iasolul,

Pau fAeut agd, iar in am,1 1848, dup5,

tulburarea boerilor in contra domnulul,
venind generalul Duhamel de la Ro,4a
si Talat Efendi de la Poart5, comisarig,
l'au f5.cut Vod poitelnie, de au mers
cu ch0-va bojogari, bica1I i crasmarl
boeriti la generalul, de iati aratat mulramiri despre domn. Pe Neculai Pasen nepot de Irate a postelnicului Mihalachi, l'au thcut spatariii.
PLAGHINO. Greci tanariotf, la 1812,

an fost venit cu domnul Calimah, un

grec Dumitrachi Plaghino, a lost gramatic mare, apnI postelnic. S'aci insurat en Margbioala fata vornicului Du-

mitrachi Ghiea, iai dat zestre mosiea

Mndrestii de la Covurlui. Than Vod
l'ati fAeut vornie in divan, mai pe urmA

staroste Ia Potna, i ati murit, ia ramas

264

cucoana sa miivitat
al doilea cu spatariul Mihalachi Paratw. Pe la 1836, au mai venit
chti-va copil,

aAta, putoare grecease5, un p,,stelnicu Cod-

tachi Plaghino, ginere demnulto Alexandru Moruz, si s'ari pripttsit i acela aice,
avend mosiea Broscauth de la Dorohoiu
destre, l alte mosii in tara romaneas-

ca; au mai venit Inca si un frate a lui

Mihalachi, cu meserie placintaritf; acela
au ramas la ThrgIF Cuculm, mosia fi
tini-se6 Costachi din tara romtmeasca.
S'afi umplut amhndouil tArilo aceste de
greci, prin toat vaile i mai prin toate
satele sa. Oiesc greci.
pouzu. Greci, bLinari din Iasi, ficioril Carora intrnd prin cantelerii in
domnia Iui Mihai si lasandu'si meseria
parintdor Watt facut boeri. Dumitrachi
comis, i Costa,hi aga, de domnul Mihai Sturza, i Neculai paharnic, aeon-) la

trecuta blurt Fevruarie anul 1852.

PANU. Grf- ci, negutitori tinea postavarie i marf6 turceasca. Pauaite Panu
la Iasi, avea dugheanA. in ulita mare,

negutitori5 fruntas, acesta au luat pe o

fat a Miclescului de la "A.rbestltinutul
Vasluiuluf, sorb', cu spatariul Sandu)achi

265

Miclescn, find fArA de zastre si Parti

pArinti. La 1821 dup venirea lui Ipsilant 6 formarea volintirilor grecestr,
el an fost lucr6toriti la Eforia volintireascA, ce era in rnAnAstirea Trei-sfetitele. Dup6 farmarea acelor talhari, an
fugit si el en cei1aI Efori i greci in
Basarabia, uncle au sOut p`an'a la 1827,
si facendusA la 1826 Episcop 1aHui, pe
Mitropolitul de asta'cli Sofroni, var primar en femeea lui, gAsindu-se in mare

in Basarabia, an venit drept la

Husi, gel, lesinat cu toat5, familia, ea
lipsA

vai de ei.

Episcopul ea rudenie ia

imbrosat, ia

ajutat, ia

dat mo-

de a Episcopiel cu eftine posesii,

ail mai prios la suflet. In dornniea
ml Mihai Yod6, pe la 1843, pe Nas01

tasache ficiorul lni Panaitachi,

tat

filcut

eilen la judectitorea Falciiului, mai in

urmA prezident, jail boerit pe amandoi,
iarr fAcut agi. Dup6 venirea domnulm

Ghica la scaunul domniei, pe thn6rul

Nastaaehi, rail pus eilen in domnescul
divan, si sfdindusii in presudstvie eu
vornieul Costachi Sturza, ce era presedinte, chiar de la o pricida ce ave frateSon, cu schitul
me paharnicu Toni

266

Wirsova, i ealz`asi[i, a ramas pricina ne-

cantata 0116 aseazi, a dat i prezidentul si el dimisie, pe a lui a primifo dornnul, ear pe a presedintelui nu. Mai sunt

si a1i doi Panu, la tinutul Tecuciu, la

satul Boghestii, tot greci, ficiori slugeriulin loan Panu, ce ati fost ginere s'ardariului Iordachi Ciutea ; ail mai fo.it
in Iasi un Constantin Palm, iarasi grec,
si iar negutitoriti, si la domnul CATmah, se Meuse medelniceriti, care ail avut un ficior SteMnachi, pe care Mihai
voal II fiicuse c5xninariu. Dar afi munit i tata si ficiorul, nu still daea." ficio-

mini va fi ramas copil.

PANTAZOLU. Greci, de la Fanar,
afi venit cu domnul Colimah, un Costachi Pantazolu, pe carel avea gramatic
mare, si'l facusd postelnic ; cAtrA sfri-

tul domniei, l'ati trimes la Tarigrad, si

Wall mai venit, ca la 1821, child s'aii
descoperit complotul grecilor, rad ta'et.
Dar ari ramas aice o sor5, a lui, Fr-asina, ce o m'aritas6 cu spatariul Constantin Vidrea, de la Tecuciii, i un frate a lui Alecu, foarte prost, i betiv,
precum si un frate a attilni-seii, un
paharnicu Neculai, earAsi prost, i sarac,

267

cu o multime de copii. Din acela au

ramas un ficior Costachi, un bun cruciocariil, rad fAcut Mihai Voc, prezident,
la Tecuciu, i agal, dar ii sarae, trAeste
cu leafa ce iea de la man'astirea RAchitoasa, avendul arbitru, alcAtuit in pricinile de impresurAri, si avocat pentru
oi

judecrIti.

PARASCHIV. Bulgariri, un Hagi Parascbiv, din Roman, a lost crAsmariii

in vremea domnului Aloruz. La 1806,
deschiclendu-se rezboiu intre Rosiea, cu
Turciea, niste negutitori turci, prietini
cu Paraschiv, It lasat la ei toat averea lor, o'ad fogit la Ibraa, s'ai1 tamplat de a perit turcii, si nu s'ari mai
inturnat, s'ati ramas el srapiin pe averea turcilor, pe cai e eu speculatiile lui
ail mai sporifo, ai avut doi ficiori : Triran si Alecu Pe Trifan laO insurat cu
o fat'a a uuui vechiti negutitoriii, din
thrgul Neamtului, i ia0 dat partea ce
ati socotit din avere, ati luat mosii marl
in posesie, ati lacut negoturi marl, si
stare mare, i la domnul Calimah, s ail
fAcut medelniceriii. La 1822 prin calmacamul Vogoride, l'ad randuit ispravnic la BacM, si Pad thicut si cAmi-

268

nari5. In sfArsit art srirAcit, s'ad murit

sarac.

Frate-seil Aleeu pe la 1818, s'ail insurat, a luat fa ta stolniculul Dumitru

Sacarrt, i s'a5 Mout paharnic. La 1822,
s'an fAcut si el ispravnic la Roman, dar
au fost numai vr'o 5, 6 luni, si s'a5
apucat iarAsi de meseria sa a tine mosii

in posesie.

Cump"Araqh mosie

do

ved, la tinutul Sucevei, apoi an vendufo, s'ad cumparat mai la urmh prile
pabarnicului Vasile Docan, de la fii5

s Grigori, din Incsesti i galosesti, tinutul Roman. La Mihai VodA s'ad &cut spatariu, i ficiorul srtu Dumitrachi
sardarin, i s'ad insurat si bAetul acela
cu Elenca fata agal, Costachi Grigoras,
ce a5 tinuto vAru me; spatariu Mihrtithi
Darius s'au lepadat'o.
PISOSCHI. Lesi, poste 180 am yeniti, aii fost intre boerKnasi, Oat pe
vremea domnului Cantimir, atuncea unul

din el, s'a5 Malt pitari5,

si

tot intro

boeri, a cost si cu cinuri i Med cinuri,

p6nrt la domnul C6limah, &Ind pe
un Mihalachi, ce an fost sames la Tocuciu, rad Mout paharnic, i pe Costachi
stolnic, la Than VoTa, Tudurachi co i

269

facut serdaria.
sa qice De liboer,
La Mihai Vodi pe Costachi Par) facut
spatariii, pe ficiorul siIi Neculai caminar i pe Dumitrachi ficioru paharniculuf
Mihalachi, carninaria. Dupa randuirea
domnului Ghica la domnie, in anal
1849, pe caminar;u1 Neculai Pad facut
ispravnic la Dorohoiii, nu doar ca vred-

sa ne interesateta l'aa chemat

la acel post, ce lingusirea la care'i denicia,

savArsit.

PAPAFILU.

Grec, napaste taro, pri-

pasit inca in domni a lui Moruz, un

Grigore Papafil, s'au insurat cu o rudenie a Catargiestilor, eats facut chminaria, la Scarlat Voda Calimah, lad
ramas un ficior Iorgu, bun craiii si de
frunte rnie1,juctori a de carp, au Alija
iii logofetia dreptato, si find logofatul
tefan Catargiu vel logofat, l'aa fcut
sef de sectie; si Mihai Voda ca sa aiba
majorita la alegerea deputatilor capitaliel, rati Malt spataria ; s'au insurat
cu 0. fata a comisului Gheorghe Ciurea
de la tinutul Vasluiului, bun jams, dar
nu'l nimica de el, suta n'o mai impli-

neste, tot cu 99, sa gasaste In punga.

PANGRATI. Moldovenl,ipazih vechi

270

r5z5v, de la Chilieni tinutul Tutovel, un Costin Pangrati, mazil in dornnia lui Scarlat voa, s'ati th,cut postelnice!, i pe la 1819 tot de domuul C6limah s'aii f'actit cluceriti ; au avut tref
si

ficiorl Costachi, Iordachi si Grigori, iati

inv4at carte si bine a scrie, a fost

scriitori la isprAvnicif pe la 1825.
Costachi au niers la Iasi, a intrat logoflit la visternicul Alecu Sturza, i Pag
facut paharnic, dup vr'o doi ani striand niste bani a SturzeT, au fugit in
Bucovina, si nu s'ati mai vklut p`An'a la

1828, cand au venit ostile Rusesti,

cnd iarki Alecu Sturza era visternic.
Dop -a. mijlocirea a multora i chiar si a

mea, 65, m iubea mult bietul visternic Alecu,

ertat, i l'au pus scriitoriti la cornisia indestul5ri1or, au adus
si pe frate-sAu Iordachi, si au fost el
scriitori la divanul implinitori psansa la
1832, and introduckdu-sg reglernentul,
pe Costachi l'au facut director la divanul de Apel, i Iordachi protocolist. Au
esit Costachi,
%cut comis, si in lo-

cul lui au intrat Iordachi i s'au facut

si el paharnic, si au esit din slujbA.
La 1848, Costachi arkandusa credin-

271

cios domnului, &pa" tulburarea boerilor,

fticut spatariU si prezident judec6-

toriei de F1ci. Cel mai mic frate a

lor, Grigori au intrat in militie, s'au

inaintat din cin in cin parfa acum au
ajuns maior ; pe o sorA a lor au luat'o
serdariil Nedelcu Oprisanu, Costachi spas'art insurat cu o rnadama nem toaicA de :cele de sandre modre, stie
s facA capele i rochil dup jur-

nal; jar Iordachi au luat o frith a until

sardariii Costin, grec de a lui Calirnah,
rAmUsit ce era bas-ciohodarill
PATRON. Moldovan, de la FMmAncli, de mic crescut Vasile Patron in
casa logolAtului Thoader Bals Frederic, bas-boerlii, Pau avut logoMt i vatav

la Framilncli, si pe la 1825, rail %cut

paharnic.
POMANA. Moldoveni, rz'asi

i vechi

mazili de la tinutul Floiiu1uT, s'au rclient la boeriI, in vremea domnului Mo-

ruz, pe la 1804, $atrariti PomanA, care

avand dol ficiorl Ionit6 i Neculai, s'au
facut sardariii, la Ioan Voc1t Sturza 1824.
PATRAKANU. Moldoveni de la
tinutul Putnel, rAzAsf, sA poreclesc asa
de pe nnmele unul ratrAscan csapi-

272

tanu, ce aii trait pe la 1792, dreapta lor porecla este Veverita, drept
coboratori din Veverita postelnical,
acel ce in domniea buf .Alexandru

Lapusneanul, child a macelarit 47 boeri, a scapat singuroi a fost fagit in

iara lesasca, i Lapusneanu acolo, prin
prietinii sel, rad omorat, i pe jupaneasa lui Veverita, an maritafo cu Sturza
Curteanu de tara a lui Veverita, i Fan
radicat la boerie, in locul staphnu-sell.
Acel Sturza, ati facut copii cu Veveritoaea, i pentru ca copiii lui, din care
sunt coboratori, toti boerii i dormaii
Sturzasti, s stapitheasca toata averea
lui Veverita,
aciia sa rarnhe saraci,
si s umn sa mai poata vr'o data radica
la boerie, pe laugh ca toate moii1e lul
i

Veverita, cu ispisoace, Lapusneanul le-an

dat Sturzei. El lastindu'i fara invatatura

dttudu'i la neamurile sale, in satul
-oldestri

i Itestii,

de la Putna, de

unde el era de loc, i ave razasie, unde

si 'Ana astazi in mosiile acele razasii,
in spitele si impartelele lor, an batra,nul Sturza. i prin acest chip curgatorii
lui. Veverica, ati luat soarta vitregului
lor Sturza, au *int in bir, s'an parasit

273

i porecla, s'an fost tot in bir, i sunt

acum sub porecla de Patrascanti. Din
acia pe la 1820 tin baet Vasile ficior altui Vasile Patrascanu, din satol
si

invathnd putina carte de la preo-

tul Neculai fratele tatalui s, s'a6 clus in

Focsani, s'an intrat sluga in casa la
spatariul Sandulachi Stamatin. Pe la
1823, randuindush Stamatin staroste de
Putna, pe Vasiie l'art dat in cantilerie;
dupa vr'o cloi ant, raii rancluit clapciu de
ocol; n-ati tinut mult slujba aceia, s'att
tras inapol la cantilerie, uncle a slujit

pada pe la 1829, si find iarasf Stamatin staroste, era suparat pe el, c'a esisa
din casa luT, i l'afi departat. Patras-canu ai intrat seriitorin la eaminariu1
Chirita" Cotescu, ce era comisionar, rtmcluit

de comisiea indestularilor ostilor rusesti

de primea, i da la osti proviziile trebuincioase, in care slujba Chiritd Meuse
ceva nertuiduele, si l'an radicat la Iasl,
uncle in obahta an si murit, i s pozoncia starostiel sa' incheie FAmile ma gazalelor. Stamatin mnios pe Patrascanu,
pue in berg, si sal trimala
hotarasa
Ja IasT. Eu atuncea fiind staroste, nu
m'ana unit cu Stamatin, de si'mT II elera

274

unchiii de pe femeie. Am oprit pe Piitittseann, l'am asazat tot lueeatoriO cum

fu,- se la Chirit6, i iitori socotelelor,
si a magazaleler, si a spitalurilor, cl

toate acestea sa dedesrt asupra me, si

am trimes la Iasi nurnai srtmile,
quitantele,

0.'1:site in

Cbiritii, si bietol

PitrAscan m'ail slujit en mare credin,

fAccIncl si ci ceva stArieicA. DupA ace, a

aIi intrat iarho I cantilerica st5rostiel,

s'aU slujI p6n5. pe Ia 1843, si s'au lasat ; pe la 1835, l'au Pacut Mihai Ycda,

pitariu. Acesta Inca in vremea domnulm Joan Sturza, pe chud se afla in cantilerie, an mijlocit s'au scos din bir, pe
tata-sau, i pe frate-ssau Neculai, si ion

lacut polcovnicei.
PLESNILA. Moldoveni. rhzdsl de
la VArlez, din tinutul Covurtniulu;. Pe la
1824, nil Gheorghe Plesnilh ce um-

blasa cu mine doua ltmi cu potira in

toat tara de jos, multhmindu-rat de

vrednicia lu, dup6 ce m'arn inturnat la
Iasi, l'am recomenduit visternieulto, s'au

mijlocit la domnul de l'au Mcut medelniceria, find p'Ana atuncea postelnicel.

lar Mihai Voda, pe fiiorif mut ittil facut unul comis i altu paharnic.

275

PARCALABU. Moldoveni, de la tinntul VasitiiuluT, r5z5s1 si mazili. La

domnul Uihai Sturza, un Dnmitraehi

Pttrea'abu sardariii.
PELINU. Moldoveni, de la tinutul
Iasi. Un Costachi Pe lin de mie slnjAnd in cash' la logotAtul Vasile Roset
Cilibiu, mai in urma, avOndu'l vatav In
mosia Coada St5neei, si de eurte in

Pe la 1826, find logotat mare,

stapinul situ, au mijlocit la domnul si
Iasi.

a fAcut atminarill
PLEKL3Ascu. Aloldoveni, maz iii
i
rAz5si, de la tinutUl Sucevei. Panaiti

PlesA,cu, find 8100 la hatmanul Costantinich Pa lade, in vremea domnului

Sear lat C1imah, l'au fcut chminariti.
PROCA.

Moldoveni, din Basarabia.

Neculai Proca au venit pe la 1826, au

foz3t slugh, mai in urmil scriitoriii la
Alitropolitul Veniamin, s'au insurat, an

ivat o faf6 a cruninariulni Constantin

Tintu din Iasi, ce-au fost blanariti, si
Mihai Vod5, ntii s'an fiicut paharnic,
apoi la 1848 Pau Iticut comis.
PALEOLOGU. Gree, negutiror dii
Galati, on Temoleon pe la 1847, s'au,
cumparat deoret de megas arhon comis.

276

PROFIRIU. Moldoveni, acestia an

fost do en aceasth porecl; dar rudehie nu stint, de si arn'andol sunt din
Iasi, unul Iordachi, pe care si ban it

fcush Mihai Vodh, an fost fecior uneT

moash din Tataras, Profira, fhcut in flori,
en mai multi tatl, au fost slugh la vornicul Alecu Calimah, i insurndu-se
cu o sorh a agilor DrAghicest, carii
eraii sefi in visterie pe la 1833, au
mijlocit cumnatii, i Pau fcut sames
de Iasi, cu care s'an deschis drum de
Aire chtvh, boerie. Celalalt Alexandru
este ficioru unul Prohir, ce an fost mulfa
vreme chelarih la via loghfhtului Costachi Ghica. Fe acesta l'au Inat slugh
in ca'a chilnas, logofhtul Alecu Ghica,

si find cu bune purthr1, Pau fheut vhtav, apol logofht a easel. In domnia
lui Ioan Vodh, ran flcut sardarin i Pan
insurat en o fath a comisulul Mducanu
Buzdugau, dar tot in cash Pau tinut
logofht. La domnul Mihai pe la 1846,
find logofatul Ghica ministru, Pau fheut
comis.

PM'A: Gree, venit eu negutitorie,

ii gsind ca aice s. vind rangurile
nobleta ea nici intio parte a lutnel,

277

Kir Mihalachi Peta, dui:A pilda i altor

patrioti ai luT, 'at cumparat si el un
decret de arhon megas comis. odatti C.1
telebi Temoleon Pa eologu.
PANDELE. Greco-bulgariti, la thrguOcna, era un negutitoriii, Pandele Andreiot, surd inert de amndou urechile, prip6-

sit acolo de pe la 1804, acesta in multe

rtmduri inlesnea cu bAni pe vomicul
Costantin Asian, pe child era nevoes,
sedea acolo Ia thrgu-Ocnei, i avea
doi ficior! : Tanen i Costaehi.
Vornicu Asian dui-A ca a venit cum-

natu-seti Ioan Voda," Sturza domn, recunosa toriti facerei de bine, ail mijsent si-a5 facut pe chir Pandele medelnicerin, i pe ficioriT sei cAminari.
POPOVICI. Moldoveni, aoestiea bunt

mai multi, dar nu sunt o singurh familie, ba nici s cunosc unit Cu

Un Costachi ficior de preot, din satul
Corodu, tinutul Tutovei, find slugA zi
logolAt la visternicul Dumitrachi Ghica,
Fe la 1825 Fa fAcut paharnic. Un Jardachi iar Popovici, pentru cA an luat o

fatA a mini Nastash Enachi, bacal din

BacAti, ce'l teuse Ioan Vodii Sturza eflminarid, i vatav Ia Shucesti, rad facut

278

paharnc, i same la BacAU. i asa catI

ficiori de preoti s'au facut boeri, cei mai
multi slag numit Popovici, fiindu-le rusine asl iscrdi poreclile p5,rintilor ior,
ca sA nu li se nimereascA olohrsiea. Am
mai vAzut trei sardari Popovici : Vasile,
i Dumitru.
PAVLU. Grec, negutitoriri

Iordachi

de

la

c1iip5 ce ati thicut stare, si-au

cumparat arhondie, pe la 1846, cu de-

cret de cAminariU, apoi Ca arhonda a

fAcut case mari In Galati, si aii esit
mofluz, remsanhnd acum numal telebi Panaiot8chi Pavlu, megas caminaris.
PETRINO. Grec, negutitoriti din
Galati, chir Hristodor, ear"asl dup5. puda celor lali patrioti al sei, s'ad cum-

parat si el un decret de ckninariti, tot

pe la 1846.
PANAITE. Bulgaritl, abageriii din
Galati ; un Gheorghe sin Panaite abageriti, pe la 1846, indemnat de repedea
venclare a decreturilor de ranguri, s'ati
cumparat si el decret de aiminariti.
PETRIMAN. Moldovan, de la tinu-

tut JaiT, pe la 1846, prin ce mijloace

nu stiu, donmul Mihai Sturza, l'aU eft-

dicat la rangul de ettminariil, pe un

Tanasa Petriman.

279

Grec, negutitorill din Galati, mai infumurat de cht ceilalti patriot] aT sei, ea sh'T intreadt, s'aii cumparat tot la 1846, decret de arhon
megas spataris.
PANOPUL. Grec, negutitoriii, cu numele Vasile B1Inariii, land pc femeea
unu] Peltechi negutitoriU grec, i arAsI
bogat i blanariii, care cumparas5, moPRASIN.

sia Rosiecii, a lui Mato Negel, de la

}Wein. S'au file& si el bogat,

fcut

case mari in Iasi, s'au cumparat intAl

decret de comis, mai in urm5, au cumparat altul de spatariti.
PETROV. Bulgari, poreciiti de pe
numele Orintilor lor, sunt mai multI
porec1indus6 asa, dar nu sunt rudenii.
Este la Focsani un Constantin sin Petrea mumgiu briiic,fiind v-ar cu tiitoarea Pruncului i Pruncu staroste ai
stiiruit si PA ales presedinte EforieT in
vr'o trei patru am, i apot ati mijlocit
prin logofiitul Torgu Ghica la 1837 fiind visternic, de l'ati scos din bir, pi
and 200 galbini, Pau Caeca serdariii,
apol l'ad randuit epitrop spitalului din
na'an'astirea Proorocu Samoil, i pe Ia
1848, Pail facut dirninarid ; i alti Pe--

280

trovi ctuti mai stint, sunt din no5 scost

din bir, i radicati la boerie de domnul
Mihai Sturza.
PETROVICI.

Mai multi, si cu asa

porecIa, dar neamuri nu sunt, fiind uiii bulgari si alii moldoveni; este la
Putna, un Tanasachi Petrovici moldovan, din targu Tecuci, ai fost multa'
vreme S riitoriii la sairostie, acum este
privighitoriti la Zilbriluti, pe la 1843
1'0.5 fileut pitarift
voPLASTARA. Grec inaintea
luiei grecesti de la 1821, era in Iasi

un bacal Plastara, tinea bAcAlie in dughenele Trei-sfetitelor, dup`a", sdrobirea

grecilor volintiri, a5 fugit In Basarabia

si nu l'am mai vciut, de cat mai tarzi5 tocmai pe la 1835, au venit doi
Mori ai lui, unul Alecu i altul Dumitrachi. Alecu s'au insurat Cu o fat
a mini Marcachi grec tiutiungiu, i a5
luat mosie in posesie. Celalalt ce mij-

loace va fi intrebuintat nu sciu, eh pe

la 1848 Pari facut crtminarig.
POPSON.

Roman, cotovlah venit in

Moldova, pe la 1816. Un Ioan Popson

invAtat bine in limba nemtascA, latirait
si eleng, a fost staroste de suditi nem-

281

tAsti Ia Focsani, in vremea tulbur5,ret

grecesti de la 1821 si 1822, ati tinut

si

loe

de agent in

Iasi,

si

duph

iara's1 s'au dna la Focsani. Era

un om foarte de had., pentru care il

iubea toti boerii, dar era sarac, au avut numai un fieior Alecu, pe care prin
rugmintele ciritrA domnul si ministrul,
Fan acut sardariU si la 1848 eaminariti.
PAIU. Moldovao, brainariil din thr-

gul Botosanil, unde era Joan Pain blnari cu bunti stAricick a avut dol
ficiori Ioan i Alecu, si o fed', Catinca,
cea mai frumoas6, femee ce putea s.
fie, si c'am ea' de musck prin trAnsa
s'an norocit fratii ei, caril s'a5 lasat
meseria fa-Cane-gm, s'aU intrat in snjbi,
si l Mihai Vod a". s'ati boerit.
POPA. Moldoveni, ficiori de preot
mai =IV, fArh sa", fie rudenii. Iordachi
Popa de la Warlad, este ficior unuf preot
Ion din satu CArlomalestil, de la, tinutul
Tutovo, invkand carte &ail dus la
13thiad, la isprAvnicie, scriea acolo l

orf eel punea, pe la 1826, luasil 5 lel

de la satul HArsova a fratelui men paharnicul Ioni, fiind same stolnicul A
lecu Nacu, m-an instiintat frate-meia si

282

.am arhtat visternicului Alecu Sturz a,

Indat

ai poroncit de am trimis pe

ciausu de copif din cash, cu volnicie

de ail adus in ferh, si pe sames, i pe
logofk ; ia Onut multh vreme inchist,
pe same Lail scos din slujbA, pe lordachi a hothrat WI bath la poarta

rugat i am apucat pe visternicul de l'ati ertat. In locul samesului s'au rilnduit pe stolnicul Costaehi
Iacomi, pentru care am dat en chiqhvie, i pentru e lacomi era sugubht i

,eurtif, m'at)

.frtrh stare, eh mai plhtise frate-me0 spatariul Antohi 8000 lel, pentru &Mad,
ce'l mncash find

sames la HarlAti,

iam dat emac pe Iordachi Popa en indatorire ea el sh, primeasch totf banif,
si pe la Fevruar 1828 venind lordachi

cu semile Ia visterie, m'ari rugat alt

scot un pitac de pitariii, sail de luge-

ert incepush Vodh a da petace de

boerif, simtind a au a vem rusif, s'au
lasat la mine 1000 lef, si
dus la
BArlad. En scieam c logofhtul Alecu
Mavrocordat, ce era atunef camhras mare,

avea cate-va petace, m'am dus si iam

eerut unul i avea numai douh, unul
de chminariti, i unul de paharnic, si

283

am luat pe acel de paharnic, in care

s'au dus la Voda," de-au trecut numele
lui Iordachi Popa, si ram trecut si in
condica visterieI i i l'am trimes. Mai
este un Vasile Popa paharnicul si mai
stint si aliL
Moldovan, un
Arghiri ficior Paraschivei, ce a fost femfe in cat.,5, la visternicul Iordachi Rosnovanu, fiicut cu mai multI tatt, din eke
PARASCHIVESCU.

slugi era in casa boeriului, au ramas

el slug a. tot in casa aceea, la cuconas, si
mai cu sanea a hatrnanului Alecu Rosnovanu, pe care l'ati slujit p`an5, pe la
1827, child stpanu-sAil s'ail fcut batman, si atuncea
fkut vatav de
katmAnie

i sardariii, i
nu stie cine"1

s'att insurat si
tel. Aft, s'au

pentru c5,
format poreclrt de numele mAni-sa.
PARFENI. Moldovero, rA4s1 si mazili de la tinutul Tutovel, din acestia,
nfl Vasile ce fushse vatav a easel ag5,1
Costantin Sturza, din Btalad, s'au facut
sardariu la Ion Vodri. Apoi la Mibai
Noll tin alt Vasile nepot aceluia, fiind
vatav la hatmanul Alecu Rosnovanu, si
until Ioan frate acestuia, &au fcut sardariCi.

284

PLACHIDA. Greci, ntip'asti Orel

noastre, s'au pa'rdsit maslinii i plAcin-

s'ati venit la noi la boerii, ggsindu'o si timpul in domnia intik Potnenitului Domn Mihai Sturza. Doi cataoni, arnAndoi cu numele Alexandru si
porecla Plachida. Cel mai bogat s'att,
cumparat decret de spatariU, kir Alexandru Costantinov Plachida; si celalalt
au cumparat s'ardsarie si bunt boeriile de
la Moldova patriote si pamunteni.
PATLAGIANU. Bulgarita, ati fost
arnAut pe in boeri, si la Mihai Vocia, i.
dupA ce s'ati facut domn, arn'autul acela
tAriile,

Gheorghi Patlagianu. s'ati inqtrat cu o rAIit prOst a, de la tinutul

si rah
facut serdariu, ea s nu'i mai plAteascA, farnita ce ave si eie din si mbrie. La alege-.
rea deputatului de Vaslui, venis i se'arnU-

viea aceasta, trimes de domn, ea

85:

capete majoritaoa. Dar boerii, acei ce-am

fost contra domnului, l'am dat afar6,

mai eu sama frate-meti sardarinl Toader Sion, si spatariul Sandu Miclesc0,_
au vorbit multe defAimri asupra lui,
Patlagianu, i chiar a peroanei domnului.
PANFILE. Moldovau, din Odobesti,_
tinutul Putnei, un Panfile Popa, din Rap..

295

tele visteriei, reie de acolo, au avut

un ficior Asanachi, chrt- mnk5, vrerne
slujit la visternical Neculai Rosno-

vanu, de unde pe la 1837, esind an

rners a cask s'au insurat cu o fata", a u.

ne negqitorita.' v6duv.a, ce ave bunisoara' zestre, i fActindu-sg, cunoscnt mie,

omul fiind cu criViint si vrednic, am

mijlocit de rail rnduit vechil de privi..ghitoriO, la ocolu Grlilor, i apol s'ati
facut el particl de rail ales satele, duph
aceea l'a5 randuit pristav asupra viilor,
.

ce are la Odobesti Mihai Vodh, ati f6cut acareturile ce sunt, i spre rAsp15,
tire rail fricut medelnicerifl. M fost de
. atuncea privighitoriti, p6nA in anul 1851,
a ti fsacut stare mare.
PENU. BulgariO, de la tinutn1 Palcirr,

un Iordachi Penn, pe la 1846, s'ail cum-

parat decret de sardariit

PLACA. Pre cat mi s'ati pilrut din
vedere, sam-an6 a fi moldovan, dar de
unde, si din ce obarsie au isvorat, n'am
putut afla, atiita stiu ea', din mil Mihai
Vod, au rAdicat la boerie pe Neculai
.

Placa., facendu'l sardariii.

PAVLOV. Mai multi, unit moldoveni,
aiT greo, poreeliti de pe numele ph-

'283

rintilor lor, rusinAndu-se cu adevatatele

porecle, ca sh nu sa nimereasca din care
opinci ati esit, toti radicati de Miliai
Voda Storza, la boerij, onol eu asa p0recl i cu numele Grigori, pe Ia 1830,
venind din Basarabica, lesinat si gol,
en felucca, i doua fete mari, si un Met,
Wan acivat ia Botosani, pe langa Petrachi Asachi, ce era atuncea aco10 eu
sederea, ea Ermioana femeea aceluiPayloy, este vara cu Asachestii ; pe la
1834, la randuit polit-maistru la Foesani, si eat asteruut pe jac, i pe jueat earti, a fost politmaistru multi aui,

el sprijinea Asachestii, de prada lumea,

miselul tot calic

era, corn

este si acum, c ce eapata da in earti

si la curve; pe la '1838, rari faeut cluceriti, la 1844, paharnic, si tot polit-

maistru. Pe la 1842 o

fatal, a

1,1i

cu

numele Naghea, s'ari ingurluit cu Vasile

ficiorul stolniculut Grigori portar-basa, ce

era logofat la Pruner', si au loat'o, l'a

facut same la Patna, si pabarnic, mai
pe urma comis ; i punkodu-sa si el pe
jac, pe sprijinul Asachestilor, la 1848,

rail fault i spatariii, si au fost tot sames, pang la Mart 1852, i Pavlov au

287

trecut la jandarmi comandir, acolo hi

Focsani, si l'au facut la 1851 ctipitan.
Un alt Pavlov lancu, ficior unui grec,
ce era amangiii la feredeul cel mare, in
Iasi, s'au insurat cu o Tarsith, fata unni
dascal, Gheorghe Grecu, do la tarokOcnei, si find rti de musck an mijlocit

prin musteriii ei, de au facut pe barbatn-seil sardariii, revizor a visteriei, si

mai in urinh revisor a vorniciei bisericesti. Alai

este si alt Pavlov, drept

moldovan, si din prosti radicat, acela au

fost in militie miter ofiteriil. s'au ra,dicat
ofieriii, si ingurluindu-se cu o fath a u-

nui aga Tigara grecu; au luat'o, Ian

randuit duph aceea comandir pojarnicilor din Galati, uncle s'au fcut chpitan ;
apoi au esit din slujba osthsasch, si l'au
randuit cilen la judechtoriea de Galati,
l'au facut ciminariii. Duph inflintarea
jandarmilor, earhsi an imbrhtosat slujba
militar, si Pau randuit comandir do
escadron la Be'rlad, si Pah racut major.
PASTIA. Roman, din tara romhneasch, inthitl au venit Stefan si Du-

mitrachi Pastia, pe la 1807, au intrat

slugi in cash la visternicul Iordachi
Rosnovanu, au slujit phnri pe la 1814,

288

si-art rnduit pe Dumitrachi same la

Tecuciii, ear Stefan au minas tot in

casa Rosnovanulul; pe la 1820 Dumitrachi
s'ati facut sardariO, si au murit ; la 1824,
Stefan s'ail facut paharnic, dupa el aU mai

venit si niste veil a lor, Mihalachi si

Dumitrachi ca sa se faca si e boerl.
Mihalachi s'a5 lingusit pe lithga visternicul Dumitrachi Ghica,

i l'aU facut pa-

harnic, pe la 1827 VA riinduit same

la Galati, s'ag rnurit holtei. Dumitrachi
s'ati fost lipit de logofatul Coimchi, dar
acel boer ne find ciraccliu, ra5 lasat si
s'au lingusit la logofatul Thoader Bals,
bas-boerifi.

Acela laO f5cut

murind frate-sari la Galati, &ail dus

de l'ati clironomisit.
i s'au si insurat
acolo cii o fata din neamul Cernatesc.
PELTEKI. Grec, blanariii, mai mult
de 40 ani, venit, un Vasile, ficiorul lul Peltechi blanarirt, stiind ruseste,
ocarmuirea l'au alcatuit profesor de limba
slujba sa pe lngh
rnsasc5.
i pentru
leafa l'a i radicat la rangul de stolnic.
PAULINI. Moldoveni, ficiorl until

preot Pavel, din thrgu Botosani, a Livatat la scoala publica de acolo a

-trecut apoi la scoalele din Iasi, si

69

sfarsind cursul inv4aturilor in limba

mo1doveneasc6, do frati, Vasi1 i . . .

pe la 1838, de cAtea epitropia inv46turilor, s'ati randuit, pe Vasile profesor

la scoala din Focsani, i pe frate-sett
suplent ; i pe la. 1841, l'au mutat

in aceiasi indatorire la BotOsani, randuind pe frate-Au, in locul lui, la Focsani, i pe la 1846 pe Vasile l'au Mout
stolnic, i pe celalalt slugeriti.
PAVLOVICI. Moldovan, ficior until
Pavh1 ciobotariul din Iasi. Prin ce rnijloace ficiorul ciobotarului Costachi, an
c`apatat

rangul de stolnic,

el stie,

si

logofatul Alecu Ghica, ce au fost ministru si la pristavlisit, trebue s. fi stint.

CAci pre cat am auclit ar fi fost spri-

jinit de Elencu Sturza, cumnata logofatului Ghica.

PROCOPIU. Moldovan, ficiorul lui
Procopi, casap din Botosani. Invtand car te an intrat la cantileria ispr`avnicie 1

de acolo, apoi aX mers la Iasi, au intrat la agie scriitoriti, de acolo la departamentul din launtru, si pe la 1846 Pail
.facut stolnic ; pe Vasile ficiorul lui ProcoT

pi, si de pe numele fatani-sAu s'ail for,mat poreclA greceascA.

19

290

POPARWA. Moldovan, de la ti
nutul Tutovei. Un lane ficiorul unto
preot Rosca, nu stiu pentru ce ispra'vi
la Fevruarie 1852; i s'au dat decret de
satrarin.

PETRO COKINO. Putoare greceasde domnul Mihai Sturza la

ca ; radicatl
a rhond ie.

PUTOS. Moldoveni, tarani, din satul MitcArestil,

tinutul Eii. Uncle era

un Grigore Flitos, ficior boerese, acea

rnosie find a logoCatulni Grigoras Sturza, la malul Prutului, obicinuia domnita
Marghioala a merge si a ede in tante
verile acolo, de 16cm, feredee In Prut, t5.ranul acela era bine facut
intrebuin-

ta biata domuka, precum este stint (

era femee r foarte de musc, spre re-

cunostinO, indatorirei ce'1 facea adesea

Pletosu, carele ave femee i copil, ia luat.

pe betuI Grigori, ce era mai mare,

Pau dat de ail invalat carte,

i1 avea
slug5, in cash ; Grigori an esit cominte,_
l'au facut stolnic a case], apoI. logofat,.
Pau insu rat cu o fath din cask si pe
la. 1806 Pau fcut slugeriU,, si din Pletosu, s'au poreclit cu porecla greceasca_
de Plitos. La domnul Chlimah rag fcut
.

291

sardariN si tot logofiit a easel Sturzei

au fost pn an murit bAtrnul logofat Grigoras. FAciindusA domn Mibai

Vod, tot in aceiasindatorire ce era la tatrl-sgu, Pad avut si el, si l'au f6eut agA.
Pe ficiorul mi Plitos, Tanen, l'au fcut
aghiotant domnese si Maior, l'au insu-

ra t cu o fat6 a knui aga Tigara grec,

Fah calcut iTravnic laTecuc 5, uncle au

mijloeit de l'art ales si deputat a ob-

stcstei Aduairi, si l'au fgeut postelnie.

Aga Grigori, mai avt'md un irate

jai' In casa stpni,hu. clay era foarte prost si misel. In

domnia stkohuu-seu, I a fent sames

Sdriat, 1at tras

la Bar lad, si eilen la judecatoria aceia,

si ban, apol si spatariti, ia ramas a-

celuia un ficior sail do).

PRALEA. Moldevan de loc de la

tinuttil Sucevel, unde am eunosent pe
la 18 6 pe tin porosnic Ionith Pralea,

vatav la Zarnostia, pe cnd 0 ave in

poiesie sardarinl Iordalhi Canta, frat
logofAtulifi N. Canta. /keel Prall a awa
un trate bine invAtat, si era profesor
Ia Socola, acelasi tipArisg psaltirea in
versuri.
PANAITI.

Moldovan, saug'au de a

29),

un Thoader ficior lui Panaiti

saugau, la domnul hagi Grigori Ghica
s'ati facut pitariit
PONICI. Moldovan, tot de la tinuocnei,

tul SuceveI, dintre privilighetl, tot de

hagi*,Ghica, s''au rhdicat la boerie.
PADURI. Moldoveni, mazili din Bucovina, in vremea domnultn Ioan Stur-

za, pe la 1824, au venit in Moldova

trel frau, Than, Grigori i Ilie, cu meserie spited ; ceI dol trial marl au murit,
mai este unul la tinutul Sucevei, Dumi-

tru, earl la domnul hagi Grigori, s'ati

fcut_ pitariit

PAUN. Moldovan, de la -inutul Iasi, in

vremea domnului Schrlat CAlimah, un

Neculai Nun ce ave o vie mare si case
bune, cu toate inc`aperile gospodhriei, acolo la vie, la Galata, i fiind epistat la
lazaretul de Ciuma, de la Illincea in 1 818,
pentru buna purtare, Pail facut slugeriti,

acela au avut multl copii bdeV si fete.

II

ROSET. Domnul Cantimir, in cartea sa titulat6 Scrisoarea Moldovei", in

semneacia, ca" ar fi grecI. Boerii Rosetqtf

293

cu carii am avut vorbg, mi-au spas a,

ar fi Italieni, Si s'ar numi Rozet, nll
Roset, intr'un manuscript a lui Klincau
spatariul, thltnAcit de el in vremea dornnului 'tefan cel Mare, d pe alt as.emi-

ne scris latineste, de Hum cancelariul

cel mare, a liii Dragos Vod'a, ch la venirea lui Dragos, s'au fAcut mare adunare in Iasi, de top mosnenif i b6tra,nil Orel, de au sfAtnit despre venirea
lui Dragos, cu mai mult norod si oameni de cinste, de'i vor primi au ba,
intre eel adunati Ia acel sfat. fi-

gortath

dol Rusetesti. Apoi cum

s'an dus acia din Moldova la Tarii

grad, de s'an grecit, si au venit dural

sute de ani inapoi ; oare cum s'au dus
inapoi la Italia si dup5, atatea veacuri
an venit, nu pot incalege alt-feli6, de
cat eh Rus-atestil precum au venit de
la Italia aice, aseminea vor fi mers pi
la Tarigrad ; s'afi c acil de 11 Tanigrad sunt Roset, precum s i ischlesc,
boerii Rusetesti, pi'l scrie i domnul.
Cantemir.
i ac.if ce au foit in Moi-

dova romauf, RU fo,t Ruset, precum it

pi
i

scrie spatariul Clandu.

De vor

fi

greci, acestf Rosetestf ce sunt boeri

294

marl, in tara noastrA, aunt de mult

sunt trecutl 200 ani, de

veniti, c

&And aunt radicatt la rangurI mari. Acesti RosAtestf, aunt toti o familie. Elsa
unora dnpA, mosii ii s'ail mai dat de
oameni i osebite poreclirl, precum

Rosnovanu, caril stint co mai bogati,

Blne scu, acel de la tinutul Neamtu-

Ini, Orsanu si Tetcanu, acil de la tinutul Baculul. Din co poreclitl Orsanu, sunt i vornicul RAducanachi, aga
Lascarachi i Mitick fiii hatmanulul Raducanu. Au mai fost unit ce ii a (Poe

Baston, dar s'au stans acel neam, mai

earna'ind din toti acia numal cncoana
Anica Rosnov6nita, viiduva visternicului Iordachi Rosnovanu.
RACOVITA. Moldovenl, boerl pes-

te 180 ani rAdicati la boerie, de la tinutul Vasluirdul. Din familia aceasta

au fost i domnil Mihail si Constantin
fiul s'au, a cArora urrnasl s'au stans in
Ora noastfa, mai eairnMnd numai arhiereul Meletie, de la Slintul Spridon

frate-s6u Neculai Racovi, in tam Roiar

toti ceilalti Racovitesa sunt tot din
rnAneascA, fijI lni Bezede MihaiCa ;

aceias familie cu domnil RacovitestI ;

295

dar sunt din spite lturalnice.

i mai
ales ea' adevarata porecl a Racovitestilor este Cehan, i s'au norecht Racovita, pentru ch strAbunul Racovitestilor
bAtrni, inteo bejenie fiind fugit maicA-sa en el ingrennatA, l'aa nAscut in
fundul Racovel, uncle acum este mosia
me, si satul meg Sionestii, si din botei
pentru pomenire Fall numit Racovit.
RAZU. Grec, reid de corabie, yenit de vr'o 1 40 ani, si din reiclu s'ati
clis Raqu, i Fag pripasit in tar logolAtul Ilie Catargiu, dandu'i zAstre mosia Domnestii.
RUSU. Moldoveni, i vechi boeri, au
fost i logOfat mare Todirascu Rusu,

au avut multe mosii,

perdut cu
nestatornicia Orel noastre, all COLA si
ei, a ramas mid i mai s'a5 stans. Mai
este Alectt Rusu, finl lui Dinu ; dar nu
. are bucAti de mosh, mai eam'asese fa-

tni-gu o mosie la Dorna, in munte,

tall vindueo. logefatului Konaki. Nu stiu
dach in Basarabia nu vor mai fi din
aceastA familie.
RALET. erreci I un Dumitrachi RA-

let, au venit cu domnul Moruz gra,

matic, l'au. lust ginere unchiul meti banul Thoma Cozma,,.ce au avut multime
.

296

de avere, si numai o singnra, fard, si

_Pau facut Moruz, spatarii: la divan. La
dornnul Cblimah, Pati fcut vornie, si
.

domnul loan Sturza logofk de tara de

Sns; a avut nurnai un ficior, Iancu fi
dou'a fefe , dar amandoua au murit lar6
urmasi, eamtiind toath, averea Iancultil,
care a6 fost de multe or ispravnie,
ag.a." de oras,

i den in domnescul di-

van. L'au fault Mihai VodA vornie, s'au

murit la ramas destui copii ; pe Ia

1819, au venit si un Alecu Ralet, frate

en vornicul Dumitrachi, cu ficiori si fete
din Tarigrad, s'au asazat la Botosani,
loan Vodrt, Fau Pacut spatariii ; iar Mihai Vodil fgra sa" fie macar cripitan de
post, l'afi filent vornic, si pe ficiorul
s'au DuMitrachiprezident la Botosani, si
agil.

La 1849 domnul Ghica pe Da-

mitrachi acesta Pau riinduit director departamentului drepth.tei, pentru 'ea din
tot] moldovenii nu s'ati gAsit vrednie de

aceasta indatorire, de care numal greoil, a j activitate i credinfa in timpurile de acum.

Rabdare.

In urm tot nebunul Grigori VodA, .

pe acest Ralet, ran fAcut vornic i ministru bisericese.

297

ROLA. Iarris grec, inch pe la 1802

en venit un doctor grec eu nurnele Evstati, cu bunh stiinfh de rnedich. S'au

insurat a luat o fata a unui dascal

Tbeodosi, iar`asI grec, dar i acela insurat aice en o moldovancri, de la tinutul Dorohoi0, a Ihcut mai multe fete si
un ficior Costachi; pe la 1832 ail murit doctoru Evstati, i femeea Iu, duph
ce s'au maritat fetele cu rusi, s'ati vindut easele ce avea in Iasi, in ulita Pr,
curarilor, art vendut i o mosioarh ce
aye la tinutul Dorohoiti, si fiul se6 r6mMnd un berbant si cu putine parale,
din vinclarea rnosiel, s priphisisa, pe la
Botosani, si s ingurluish cu femeea
ml Ilie Crberghel. Ghergbel simtind, ea

Un brtrbat vrednic, au pus m'ana pe el,

Fau batut foarte frumos, ia ras capu,
sprincenele

i mustetele, si in paringh l'art

trimes la gazda iui, s'au si trimes doctor de l'au ch'utat, cum s'au indreptat,

s'au dus in Basarabia, si de acolo au

venit la Iasi, s'ati inguiluit cu femeea
Costacbi Voinescu, fata lui Vasile
Alexandri, p'ad lasat barbatu curva, cum
lui

era de bun si bogat,

cAta

treI eopii,

s'aU

lasat ca

o.

fugit la tath-sau..

298

cununat cu curgole, i pe de o parte Alexandri, pe de

alta un general Graben, cumnat Bolo,
ce era trimes la Tarigrad, trecend pe
aice, au mijlocit la domnul Mihai Sturza,
facut aga, si cilen in divan,
pe lang6 aceea intrebuintand i spionl'aeuri c"krA contul rusesc, i atrA Mihai Vod, juca multe role. Dup6 cAdedespbirtit

rea lui Mihai Vod5,, domnul Ghica, indafg,

ce au primit investitura domnieT, precum

pe Ralet la departamentul dreptAtei, a

randuit i pe Rola la departamentul
din nuntru, director, pentru c ca cor-

citui greceasa, avea insusire de asa

post. De acolo au dat dimisie, si indata' ca pe unul din cel mai cinstiti
patrioti, Pa randuit cilen la domnescul
divan al Orel, acolo unde spanclura
soarta tuturor acelor ce din nenorocire
intra cu felurite nevol, in canalul decaniceseu.

RALE.

Moldoveni, de la tinulul Do-

rohoiti, acolo era un serdariii Iordachi

boerit de Ioan Vocl Sturza, Ii lice oamenil

Stranicescii.

RUSO. Curlandez, doctor de media,

un Ludovie, au venit pe la 1837. Pe

la 1845, au intrat doetori a spitaluluT,

299

din Sft. Spiridon, domnul Mihai VodA,

Pail pent spat ariti.
RACANU. Moldoveni, rhdicatf la
boerie de vr'o 140 anT, insA tot deauna
au fost cu ranguri mai micf, si in slujbe,
psan'a la ispravnici. DupU revolutia grecescA, din 1821 fiind top boeril fugitT

preste granica. Venind otile turceti,

s'ati ghsit putini boeri, i nevoe find,
a &a infiinta divan, s'au adus de la BacAtr,

pe vornicul Ionita Sturza, care de &fink, n'avuses'a inlesnire s. fug5.,

fcut logofat mare, si pe altr boerT, veDind atuncea i aminariul Torclachi Rhscanu, rag Mcut vornic, arr mers apof Cu
logoMtul Sturza, cu vornicu loan Muth,

vornicu loan Greceanu, vornicu Gheorghe Cuza, i hatmanu Cerchez, la Tarigrad, si au Mcut domn pe Ioni Sturza,
venind la scaun, au irnbracat cu caftane, pe toti boeril acia, ce'f Mcusa
caimacamul Vogoride, intre care si Ras-

canu au fost, si au boerit dupa aceea

Rhscanu i pe fiin seti Alecu, Mcendu'l
spatariu ; s'ati Maritat fata cu Las-

carachi Costachi i l'aq %cut aga, i

ispravnic la Tecuciu, rem'aind neboerit,
cel mai mic ficior Todirica. Ati rnurit

300

vornicu Rascanu, si an ramas Todirifa

cu rn'fisa in casiI, la 1846, duce`ndu-sa
Todirita" Inscann, cu frate-me5 sardari5
Toader Sion, si en c'aminarin Tuchidide

Dormuz, en jaloba din partea noastea

a boerilor tinutas1 de Vaslui, la sfat,
pentru Ca dedesa" pe totI eriPAta".erii in
Mr, a vorbit en atingere asupra minitrilor trimisil nostri, i iau dat afar.
Pe ameaz6 an i alergat Neculai Istrati,
la logeatul Iorgo Ghica, ee era Ministru, vrend pe deoparte A, se imbuneza
ehtr'al el, ea spion ee era, si pe de nit-a
eatra Vaslueni, i iati spas ea VaslueniI,
pn diminear, au s5, adoca. tot tinutul.
in Iasi, se ealee curtea, si se bath", pe
Minktri, pe u1i, i c sO trimata swi
pofteasea la el, sh's1 eeara' erfaemne:

Ghiea cum an audit, nu creclut, s'au

spgriet, si in fug% s'au dus la curte, an
spus domnulul, si au si poroncit lui Alecn Aslan, ee'l fcuse cu vr'o treI loni
mai inainte agil, ea sel privigheze, si
indafa s'au dus la sfat, an chemat pe
toti 11 inistrii, an poftit 0i pe consnlul
Rosesc, si au inehiet hotarAre, ca se'I

prindd, al trimita

peste

Dunarea.

Asian prietin fiind cu Vasluenil,

Ca el

it

301

fcusa aga, dupa o putina" revolutie ce

facusa, in cliva de 25 Ghenar acelas
an, li-au dat de stire frate-mefi, insa i
Tuchidide an statut fata,, asteptand hotarhrea, ear Rilscanu fiind in gazda, la

Istrati, sfatuit de el, an fugit. Au mers

noaptea aga cu militie, an luat pe frate-men, i pe Tuchidide, i iati dus la
cazarma, i neg6sind pe Rhscanul, In
cliva jail pornit la Galati., cu poroncA

WI tie la cazarma de acolo, pan se

va trimete si pe Rhscanu. Ispravnic la
Vaslui era Alecu RAscanu, i (NA, poroncile t-lobodite, umbla insuo dupa prinderea fratine-seil; Vacle'nd c nu'l prinde,

Pau dat afara din slujba, si au pus pe

Grigori Crupenschi Tololoiu, cel nebun,
acela armat din cap, pane", in picioare,

cu doua, sabil afarnate, una de mijloc,

i alta de ght, cu mare sirguintA

s'au sbuciumat veo treT lunT, si nu rau

putut gasi, cc ii psazea bine prietinii.
Despre toamna *lend c nici de cum
.Domnul nu'l iarfa an mers la Nicu Ghica,
la Comanesti, i prin taina au trecut in

Transilvania, de acolo s'au dus la Paris;

unde au seclut pana: la 1848, cand in-stiintandu-sa de tulburarea de aice, s'au

302

dus la Tarigrad ; se4nd acolo, aice au

murit mgsa, si el s'au amorezat cu o
faCh greacg, Penelope, a unef negt4itorit5 Vaduva, i saraeg, i au adus'o
la

Moldova,

en

mgsa,

cu

sorg
mai

fatg mare, si un irate holtei,

are un frate telebi Toderaseu sam;ariu, la Galati, &au eununat cu ea.
Au fgeut mare gresalg, eh el putea s
eie o lath' de boeriO moldovan, cu zastre bung, ii plgtea datoria ce-au fgeut
umbland trei ani fugariti,
rgmane
i

mosie ; nu tiu ce sfarsit va avea, ch

mum 1a fikut vornie de apro4 Mai

sunt inch mul0 Rilsegnesti, mazili si
rgzesi in tiniitul Vas1uii, Tutova, Tecuci i Pgleiu.
RADU. Trei neamurl, din care unul
bulgariti, unul jidov botezat din Basas abia, i unul Moldovan, mocan din satul
Casinn, tinutul Bacgt-i, i anume : Spatariul lorgu i aga Panaiti, fii postelnIcuIui Mano' achi. Acel postelnic Manolachi, foit fieloru until Radu pastramagiii, buigari, a slujit de mie in
cash la logofg.tul. Costachi Ghica, mai

in 'Irma ail lost vatav, apol logofat a

caseL La domnul Moruz la 1805, rail_

303

Acut cIucerii,

s'ati insurat cii o fat'a

Gheuculeasa, ce avea mosie

la tinutul

Carligaturei. La domnnl Calimah 1818,

Warr

fAcut Caminariii, la Ioan Voda, Stur-

za ban, si tot la acel domn pe la 1827

a gh.

Dup introducerea reglementuluT,

s'ail ales deputat a Capitalei la adunarea obsteasca,. L'ail pus Mihai Voda,
cilen la dotnnescul divan, si l'a5 qient
postelnie.

Pre fiul su Iorgu, la Ioan

Voa, Pau fault comis

iar la Milani

Vod, Iorgu s'ati falent spataritl, i Panaiti agg. Cel al doilea Radu aI fost

venit pe la 1824, un Leonti Raclu din

Basarabia, jidov botezat, Pal facut loan
Vod'a comis, si s'an iwurat cu o fat
a ( Aminariulul Gavril Eni, de la VAleni, tinutul Neamt. S'an imprietenit
trtanui en logoatul COstachi St..rza,
carele dupA introducerea reglementului Iacndu-se loge& a drepatel, ati fcut
pe tartan prezident la Neamt. Dupa%
aceea inchipuind tartanul un fel de
revolutie, ca s
filch' pe Costachi

Sturza domn, descoperindu-sa l'ail des-

terat Mihai Voda, pe la 1842, si iu

ti ce sa." va fi fcut. far eel al treilea
Radu, este uu Durnitrachi ficior proto-

304

popului Radu Mnicuta", de la Casin,

care slujind in cassh la Episcopul de
Roman, Gherasim, iau dat in posesie

c'am fara plat,

mosie

Peicanil,

de la inutul FAlchl, a Episcopiel Romanultn, si au tinufo multA vrerne,

unde au fAcut stare ; la domnul Ioan
VodA, s'au fAcut stolnic, si la Mihai
Voda", comis. Dreapta poreclA ir este
ManicutA, precum i tatA-seti, s'air poreclit j frate-seil loan Manic*, eel

mai mare de cat comisu,

acum, birnic in satul Casinului,

trAeste pi

mare

mocan, are vr'o trel turme de oi, si'rnt

este cunoscut, am cunoscut Inca i pe
tatA-seil.

RACLI). Moldoveni, de la Botosani,

acolo au fost un preot iconom, carele au
avut mai mult1 ficiorl, din care Iordachi,
Pi tefanachi, slujand, cel intAiu la vornicul Calimah, i cel al doilea la visternicul lordachi Rosnovanu ; Iordachi
incA pe la 1816, insurandu-sh cu o fatA
de casa domnAei Marghioala, l'aii Aleut
slugeriti, si sames ; la IoDn Voda eaminariii, ear la Mihai VoW., l'aU fAcut
spataril tefanachi holtei0 Aind, l'ati
Mout Rosnovanu sames la Botosani, apol

305

A.5 mai Sost un medelniceriii

.Racli, ce a5 luat o Costheheasch, varh
sardari5.

cu aga Stoipscu, i ave parte de moie la Patrarani, tinutul Tutovei, acela

ati fAcut patru ficiori : Iordachi, Alecu
ce a5 fost chpitan de pojarnici, Costa-chi i tefanachi, i douh fete, pe una

ce a luat'o Grigori Voinescu.

REIZER. Jidov, i cu natia i cu reUn Josef doctor fiind, domnul

Mihai Parr fAcut shrdari5.

RAHTIVAN.

Moldov en i ,

rzi

anazill, de la satul Hreatea tinutul Sucevel, uncle am apucat i e pe bhtrAnul

Jonith Rabtivan, caril aI avut chtt-va

ficiori pe Lupu, Grigori i a1ii. Acetia
la domnul Mihai Sturza, s'a5 rhdicat la
boerii mari, Grigori
facut spatari5
Lupu comis. Ce mari slujbe vor fi
;fhcut c a sh'Y cheme la aa ranguri, n-am
auzit.
ROMA*CU. Moldoveni, mazili

i ra"--

zhi de la satul Popetil, tinutul Tutoyd. Joan Vocl Sturza avgnd in cash
pe o Catrinh, fata unul preot din satul
..,c,huc(*ii, an rnhritat'o cu Gheorghe Romacu, ficiorul mazilulu Vasile, i iu
loc de zastre, Pau facut pe dansul pa20

3:)6

harnic i sames la Tutova, i pe tat-s stoln;c; aceasta l inuI 1824. Acesta,

de si fara stiinea de carte si farh

ex--

perinea., dar en prilejnl samesi,1 si a

ajntorului ce avea de la domnu, po

langa jacnrile ce a facut in tot tinutul,

apol a5 dat foe in razasii, din prejurut
lui, si

in tovarasie en un rnos al

sh5

Eni Rornascu, ce i pe acela in socoteala clastrei acia 11 Mensii stolnic. Gasind pe niste plastografi numiti Chitiga
pi Fotachi Capatina, ati Matt feluri de
documente, s'a5 latit rapsiile in mai ,
unilte mosii, la tinutul Tutovo, apox
nemulthmindos5, cu atta, ai pornit proces en manastirea Frumoasa, &Inuit
:loan Gura de Aur, Galata si Cetfituia,
.

ca sa te ia mosiite, ce de sute de alai

le an de la ctitoril bor. Chiar pe supt

manastire, cerea cu niste documente de

ei facute, sh eie mai jumatate Esti], de
l eurte la vale, pa,.5, in Socola i pana
la cerdacul ltn Frei* peste 3000 decash ; aceasta s'a5 dovedit plastografie,
inchis l
s'ati prins pe plastografi,
temnita, i s'a5 trimes la groa.pa Omer:.
pe mosu sa5 stolnicul Eni, pe Chitiga
Capatina. lar Gheorghe Romascu, a5

307

sarat, ai umblat fugarin vr'o do

any.,

si venind ostile Rusesti la 1828, At

schimbaioearmnirea, si el au ramas f

r pedeap-t. Cu toate ace-vte el ins5, cu

docurnente de a 1n. Cpin i a ChiVat, duph" introdu.cerca reglementului

pornind procesurl, mu4ime saii folosit,

ii luat multime de famant, si mai ales pe la 1836, ave'nd i tin frate krdacbi, si mai vrednic de cat el, si find
holtei s'ati ineuscrit cu domnul Mihai,
lnand o fatsa, a nnin ban Scar lat PHtog. ciocoiti de a domnultn, Paii fAcut
sardari6 $i sarne$ Tutovei, prin care ail
ciipkat iora.$1 ajutor, eat ch$tigat toate
procesele, ba 1UC i mii de sovolnicii

a siis*sit; si toate aI ramas bnne

$i

In folospl bor.

ROATA. lIoldovan, 'mazl si rii

din satul Galbenii, tinutul Neamt; nude
a lost un Dinu Reath, mazil, care WI
avut un ficior Costachi, i patru fete
toate frumoase; Co=tachi acesta, rArnaindu'i de la tafa-seil eate-va prirti do
tnOii, s'an mriritat surorile en cat az
putut, si t-I a slugit pe la ispr'avniei
seri toriii. La 1830, prin logof'atul Tediniscu Ba ls. de acliruia ensh era sar-

308

dariul Iordachi ; iar fratele manesa, ad mijlocit de l'ad rnduit sames

la Bacrid, acolo a fgeut multe abuzurT,

si find visternic reposatul Alecu Sturza,

incredintndu-sa' de urmarile lui, l'ad

dat afiri, i in hera l'ad dus la Iasi,

unde Pad tinut cat-va inehi. ScAphnd
din aceea, s'aii insurat cu sora agal Alecu Soroceanu. La Mihai Voda, pe la
1840, s'ail facut sardarid, pe la 1846,
mirosandu-sa ott Becledea Grigori Sturza,

intelegandu-sa de un caracter cu el,

Pad facut cilen la judecatoriea de Ro-

man, si vechil, aT face movie in Lipova,

s'au i apucat intAid de capul med, mi-a

luat o bucat5, de moie, mi-ad rftdicat

pe toti rActsil asuprA-ml, si pn astacli,
sunt incurcat de blastfinfatiea, ce talhariul acesta mi-ad facut, Dumnezeu
sa-1 rasplateasca, cad in timpul de faca,
tott ace cinstitl, or cu ce drepeat1 ar
fi sprijinii, ii val de el. Iar irei1, obraznicil, peclevenchil sad hotii, mmcinoiX i sovolnicii, sunt bine veclutl.
Ascultatl si sprijinitl, vai, Dumnecied

numai ca a tot puternicul

s'a's1

faca

RIZU. Greoi, dou'a ueamurl ; en dam-

309

nul Schrlat
limah, a venit un pabarnic Neculai Rizu, pe care rail fost
rfinduit ispravnic la liar lu, acela avea
un nepot Grigori, si era gramatic la
ispravncul de eurte ; s'aU insurat co o
moldovancA, care avea o mosioarrt Budestil, la inutul Filciului, i l'ati fnt
stolnic, inv6tasg, bine a scrie moldovineste, era om destept, dar i desfrnat.
In vremea domnului _loan VodA, luAnd
boerii Gbiculesti postile, l'aO randui t epistat drumului mare, s'a5 luat si el
asupra sa, vr'o 4 poste, si 6'an tinut
de acea tneserie, pAnrt pe la 1837. Celalalt Rizu, este ficior de negutitoriil din
Focsani, drept numele ttamsiu, au fost
Rizu, pe acesta 11 cbiamh Dumitrachi;

pe la 1823, sa insurat cu 0 fafa a

unuI Thoader V6rnav, facilesi de To-

direstl, de la tinutul Vasluitt La 1824

fiind eu hotarnic la Todiresti, iam ales
50 stanjem partea ferneel 1u ; grecul
viclean, ca grec, aO uneltit toate rnijloacele, Vail racut mosia peste 500 Wei
in Todiresti, s'aci fkut asaqare bun6
boereasa, lad fAcut case in Iasi, s'aii

insfarit bine, si pe la 1847, s'aii cum -

parat i decret de sardariti; ar6 un ficior

Neculai frunte de berbant.

310

RISMERITA. Aloldoveni, mazili veki,

razesi de la tinutul Neamtului ; un

Vasile Rasmerita, fiind slug de casa
domnului loan Sturza, Pau facut paharuic.
RADUCANESCU. Moldovau din Iasi,
ficior lui Raducanu olariO, au fost sluga la
. . .

i chstigftnd, an strAns, au frl cut cApi-

tal, s'au insurat, au mai luat i iastre,

au eumparat dughenele lui Pav rachieriU, din Iasi, peste drum de poarta
bisericei Sfintului Neculai, de la deal,
In ulita mare, si s'au facut i stolnic.
ROM ALOS. Putori grecesti, i noua
poreeliri, ea domnul Sehrlat Calimah, au
lost venit un gramatie, Iordachi Grigoriu,
pe care rail facut eAminaria, apoi pe

la 1818, s'ati ins nrat cu o fa ta a vornicului lordachi Roset Pribescu, i l'aq

facut spatariti, si au ramas belea
trntor Moldovei. Mihai Vodd, l'ati facut postelnie, si in chte-va rnduri Pa
randuit cilen la divan, si prezident la
criminal ; ficiorii lui se pore clese Ro-

malos, ear el si acum Grigoriu, de cOnd

s'ari mai elinit, ii clice Grigoriade.
Domnul Grigori Ghica, pe Un Romalos,

ficior a postelnicului Grigoriade, Pail

randuit prezident l Tutova.

311

ROMANESCU. Moldoveni, rrzesi la

'Romanesti, inutu1 1ai, i vechi matili.

La boeril s'afl rhdicat in vremea domnulul Calirnah; Joan Rornanescu, Meandu'l stolnic, si la Joan Vodg,, ehminaritt,
i varul aceluia
tot atunci s'ati
Malt sardariti, iar Neculai, ficiorul serdariu!ui Rom)nescu, insurndu-sa la
Putna cu Frasina, fata cluceriului Ioniti

Bon*, dupa ce au slujit vr'o 7, 8 argi,

poli-maistru la Berlad, si director la
Putna, pe la 1848, rail Mcut clucerit).
RWULESCU. Moldovan, un Acsinte,
din satul Roscanif, avend si adunndu'st

capital, s'ail eumparat si el pe la 1846,

decret de stolnic.
8

STURZA. Moldoveni, raz4, de Batinesti i Itesti, de la tinutul Putnei,

uncle si astacii in spitele i impartelele
razesilor, figureaza batrianul Sturza. Un
Sturza ce au fost eurteau de tarii, a
lui Veverita postelnicul dupa ce pe
Veverita Pa omorht, in tara lesasca,
uncle fugisa, ca i scape de macelaria
lui Alexandru Voda Lapusneanu, insu-

312

randu'l Alexandru Vod`5, cu jnpAneasa

lui Veverit, pentru ca' el era mai destept, si mai cu chip, intre tot1 curtenil
stapanului seti, apoi l'a5 rildicat la boerii,
fAcendu'l postelnic ; si toate moiile lui

Veveritd, cu ispisoace le-an dat lui. De

atuncea aceasth familie, s'ail eadicat la
boerii, i pan'a ast5.cli, tot intre boerit
mari figureazA, un curs mai mult de
trot' veacurl; i inc5 din accastA farnilie,

la 1822, s'a5 snit pe scaunul domniei

lui Joan Vodt, i au domnit p5n6 la
23 April 1 828, si la 1834, Mihai Voevod,

care au_ domnit Oat la anal 1849.

STRATULAT. Moldovan, de la Campu- Lung, din Bucovina, esit din sora lui
loan Vod5, CAlimah, ce an tinufo un

ShAtulat Mocanu, carele avend un fi-

cior si o fath, find om sarac. iaii luat

pe amndol copiif Mitropolitul Gavril,
fratele domnului loan Galimah, i pe
fatA, a mrifitat'o cu 1.111 Donici, din care s'a5 naiscut logofatul Andronachi Do-

nici ; pe ficior l'au insurat cu fat de

boeriti, s'a5 Pacut pe logofAtul Neculai
StrAtulat, pe care de mic Pau luat Mitropolitul Ci1miah, i Pall invatat, si
venind domnu Alexandru Vod Cali-

3ta

mah, au luat pe nepotul Watt Neculai

Strkulat in curte, l'ati pus logofPit al
doilea, l'au fcut comis, i Pau insurat
cu Safta fatal a uuut Ioan Cautacuzin,
care ave multa avere. La domnul Mornz, s'au facut ag
i apoi batman.
Schrlat Vod6, Pau facut logofat mare,

si numai un ficior ii ramas, dar si acela un misel, au prapadit mai toed.

averea, si este n5dejde s'o piard6 toath.
SUTU. Greci, precum Bezedea Dumitrachi Moruz, inturniindu-m6 la 23
Octombre 1837, de la Galap, mat oprit la Pechea i indu-mh cinci zile,

intre multe vorhe ce am avut, mi-a

spus despre inceputul families SutestI,
chiar si despre acea Moruza sea', ca
un Constantin negutitoras de ]a Tesaionic, avend mai multi copii, i un
pitalas prea mic, et care neputhnd face
alt negot, au mers pe la 1760 in Tarigrad,
s'ati cumparat patru bivolite, i s'at luat

cu chirie o cas la rnarginea Tarigradully, in mahalaua despre drumnl de pe

uscat al Adrianopolei, am uitat numele

mahalalei, e'l de mult de chnd mi a

spus Becledea Moruz, s'au deschis 14-Ode, fcea feliuri de iaurturi si cdi-

314

avea toomi0 ficiorl de le

purta pe ulita, spre vinclare, i mergend
negotul acesta bine, au mai sporit numarul bivolitilor, i cu singur negotul
macurl,

acesta, au *hot si capital i bun nume in Tarigrad, vestindu-sa pe la toate

casele man, lapthria lui Basa Constantin, in cat instiintandu-sh toti domni
regialurile, p5n i vid.irul de laptaria aceea, caci de si multe de aseminea

era in Tarigrad, dar nict la una nu sa

luera asa corate

i gnstoase lapturile,
au ajuns toate acele mai insamnate case,

al tocmi cu luna, de le duce in toata

cliva iaurturi i caimacuri, de pe care
au capatat numire de la tott de BaSudci, adeca de mare laptarig, ca sud
in limba turceasca cli numeste lapte pi
sudci laptar. Acel Constantin facend insemnat capital cu negotul sau acela, s'au
eumparat apoi dugheana, de veci, mai
pe urma si cash ta Terapia ; pe ficiorul

sau Mibai, care invatase carte si greceasch si turceasca, au

mijlocit prhi
vechilul Hartil, a lui capitan Pasa, ce era
atuncea, pe care'l capatasg, protector,
de l'au primit in palatul lui capitan
Pasa sluga, unde vr'o tref an intre

315

caiceil, slujind l'a6 numit capiolan, i'l

intrebuinta in al trimete cu feliurl de
inclatoriri th-. la rAgealuri, la chihaia

'beiU al Vilirului i la Ambasadoril stre-

ini, apoi pe la pav de afara, i mai la

brmA, l'au luat en sine cut flota pe la
marea Alb, uncle l'au intrebuintat de
Dragoman ;

dupil vr'o 6-7 ani, acel

cpitan Pau, s'au Mcut vizir i indat

pe Mihai, care s-a, poreclote Sutu, duph
meseria fatne-sl, Pau fo.cut dragoman
mare, unde slujind cut toata ereclinta, la
1783 l'au rnduit domn la Ora romneasca. Din acel domn an lost curgatoriii, i Alexandru Neculai Strtu, care
lutind pe fata domnului Alexandra CUlimah, la 1801 raii rhnduit donm aice,
i la 1818 la tam ronianeascA, unde
la 1821, au murit otrAvit de greci, pentru c n-ari vrut s'a, se uneasc6 cu el,
la revolutia lor, i iaU ramas doamna
viiduv6, en 4 fleiori i o fafa, f5r6 stare. Din Mori, cel mai mare la 1819
sa insurasil cu Catiuca fata visterniculuf
dedesa, zestre, moCostachi Pascanu,

sia Pungetil, de la tinutul Vasluia, si

chinenif tinutul Neamtului ; i indatA

dupa moartea domnului Sutu, andu-se

316

pe fatg si r evolutia greciaseg, au tre cut doamna eu toat casa in Transilvania, uncle au petrecut pre strttmtori-

fa. Pe la 1828 duph' venirea ostilor

Rusesti, au venit Bedede Neculai Sutu la
Iasi, la socru-s'au, pentru c pa'n5, atnncea
nu indrAznea s'a vie de pricinA, c dom.nul Mihai Grigori Sutn, ce era domn
aid, de la 1819 Octombre, p5,n5, la
1821, chnd. u venit Ipsilant cu volintirii, s'au fost unit cn ei, pentru care
domnul Sturza eti arhiereil si toti boeri Orel, si ca sa" dovedease credinta
eiltt4 Poart
i uevinovtia Orel, la

1823 cu sfat de Obstie, an fcut un

hrisov snornicesc, en mare bliistAm asupra a tot neamul Sutescu, i acelor
ceI vor primi in tar6; pentru c5, din

unirca lii Mihj Sutu en volintiril, au

adus aice marl tieMosil tgrei, care hrisov s'au dat in pastrare la Mitropolie,
acolo nude s26 Ostra toate actele the,
si de acolo la dimisionarea Mitropolitului Vtniamin, 1at furat spatariul Neculai Istrati, prin frate-su Arhidiaconul Meletie, ce acum este episcop de,
Husi. Dupg ee an venit Bededea Neculai, an mijlocit socrn-sall de rati rhnduit

317

lueltiti la comisia a 3-a reveduitoare, apol

cilen la sfat, in urmii postelnic ; dupg

ce s'au rhdicat la domnie Mihai Vocla,

iarrto l'au Mout poAelnic, apoi visterthe i logorat dreptatel ; mai in urm'a
au venit si Becledea Iorgu Sutu, s'au
insurat cu Marghiolita fata vorniculul
Alecu Pascanu, iat dat 1:estre mosia
Goestil, din tinutul Carlig`aturel, l'au randuit Mihai Vod pe la 1836, cilen la
divanul apelativ, apoi postelnic, acum de la

1849 visternic, dup5, el au venit si al

treilea frate Grigori destul de sarac,
s'au insurat i acela, au luat o fat Debunk corciturA greceased, a E1eucA1 Ma-

nu, cu trel mosil : Brajestil la Suceava,

Oroftiana la Dorohoiti i Torcestit la
Tecuciii, au fcut vr'o doi copit
despArtit, s'ati murit

Becledea acela la

Pungestl ; au venit indat'a dupg el, si

un Val- a lor Grigori Sutu, iaro ciuplichi, s'a6 insurat, au luat pe Mavroghineasfi, soacra lui Bezede Grigori, l'au

fficut Mihai Vocla aga. La 1849, l'au

randuit ispravnic la Tutova la 1850,
laO dus in Iasi, i l'au rnduit agA, au

fgcut si el stare ; pe la 1832 se afla in

Bucuresti un negutitoriti bogat, Baronu

318

ce jail pArut s'atl lepadat femeea si s'au pus la cale sh. eie pe domMeitani,

nita Sutii1u, care se afla incg, la Brasov,

en ina, c'a Wave chip sti plEiteasc5, datoria, ca &A vie la fratil e, iu pltitiOleitani, au adus'o si s'au cununat cu dansa.
Dup 4 sau 5 ani, an mofindit, s'ati murit
Meitani.

Acesti Sutesti, Bezedelele Neculai si

Iorgu, de cum au venit, i p6,n6. an c6,(Jut Mihai Vodk un ceas n'ati Lost fried
slujbe, si ftuii lefi marl, si tot felinl de
ajutoriti, k-an fAcut Mihai Vod, i la
sfArsit hind intelesi cu Consuhil Rusesc,
ca spion, spre multilmire s'ati unit cn
boerif in contra fria,toriului de bine, de
Pal oborat de pe scaun ; prin influenta

ce au avut acestia la acel Domn,

miii-

time de boerl au *cut din mazili,

din negntitori patentaV; miltime de
ispravnici, prezithnti pe Ia judec5,tori1,
Cilenuri si'n divanurf, au fcut i le-att
luat bani ; mosia Pungestif, au ihtit'o

peste indoit, dc cat au fost, prin feluri

de chipnri, de pe la rzesiI megiesi, pi
toate apucilturih le-ail inthrit MdmiVoda cu hrisoave. pe Alec 1, ficiorul lui
Bezede Neculqi, Pail fAcut agg, pi ellen,

319

in divanul de ape!, i sa insurat cu o

fata a hatmanului Iorgo Ghica, ldind
multime de zestte. si mosia Bivolarii
de la tinutul Iasi, pe care acela an mai
latit'o, poste a megiesilor, find un grozthe rapitorin de pamnt.
Mai are un ficior Costica, ace'ia fiind

chior de un oda, si de alta fire,

sade mai mnit la Pungesti, si mai in

toate li1e1e, cu multime de pusecisi, um-

bla duph vanat. In toR ta domnia lui

Mihai Vodrt, de 1 5 ani, an cost Bezedea
Neculai, cel mai de aproape al seri
ministru.

Acum la domnul Grigori Ghica, amAndm fratii acestia ocarmuese si domnia, i tara, facend ce von Acestia sunt
totul, i boerii inoldoveni tocmai dupa cum

e gherbul taro, cap de boil sunt totl,

vac1

pus

funie

coarne, fill

tin grecii legati l pae.

SILION. Moldoveni, mazili vechi, razEsi de la tinutul Tutovei, uncle stint
multi mazili i privilighiati din acest

neam, pe la 720, an fost until din el

Stefan, capitan, in ficior acelni Stefan,
insnrandu-sa la tinntnl Sucevei, la satnl FIliuiietiT, s'ait statornicit aPolo, la

320

sail nepot
aceluia, s'aa radicat in domnia lui A-

mosia femeel lui,

ficior,

lexandru Moruz, la boerie, facendu'l sinsi slugeriul Silion, acel de la

Hantasti, muriud de tanar, jail ramas un
fieior Toderascu, carele pe la 1816, in-

surandu-sa cu o fata greaca, din curtea

lui Searlat Voda, rudenie a doamnel,
Iaii facut ftori logofat, i comis, la urma
spatariil ; la 1828, Pail randuit ochnnuirea ispravnic la Suceava. Facendu-sa,
domn Mihai Voda, Pau facut deputat a
aiba in partida sa,
tinutulul, i ca
Pau facut postelnic, eilen la divanul
domnesc i vornic

pe ficiorul seu Iancu,

ag i cilen, la divanul de apel. Cu

toate facerile de bine, la 1848, s'ati nilcosit si el en ficiorif sel, asupra domnulul Sturza, i1a 1849, domnul Ghica,
pe ficiorul seii, aga Iancu . indata dupa
randdut
caderea lui Mihai Voda,
directorvisteriel, i cu acest chip sa'u
r4dicat la boeriile cele mai inalte, a
ilrei, i apol nu'sf aducea aminte c.
-Silionestii tot o familie cut el, sari

spuza la Tutova, oamenT sarao; muncitori de pmant

a socoate c

s'ail co-

boat en harzobu din Ceriil, magnat

mare al tarel.

321

STOIANOVICI. Sirb, un PavW Sto-

ianovic;, pe la 1827 ail venit din Basarab;a, trimes de domnita Ralu

mah, mama Cnejilor Cantacuzini, vechil

cAutAtoriil a verei ce avea aice In tark

si sedea intr'un beciii in casele domnilei, acele care acum sunt a lui, acesta
fiicus`a cunostinfa cu mine, cu prilejul
pricinelor ce avea la visterie. La 1828
April 23, venind ostile Rusesti, avein
trebuin
s
daU o jalob`a lui graf
Palin, ce era plenipotent in loc de domn,
Intr'o pricinA ce aveam cu Bezedea Alecu Sturza, fiul lui Joan Vod5, si pentru ch" trebnia a sU fahn'aci ruseste, am
dat'o lui Stoianovici de au talmcit'o.
Nu dupa' mult vretne fiind trebuind
la comisia indestu16rei ostilor de un talmaciU rusese, en cunoseend pe Stoianovici, l'am recomendint visterniculul
Alecu Sturza, i 1'a i alc6tnit taimacin, uncle au slujit Ong, la 1830, child
rhnduindu-s5, plenipotent pe generalul
Chiselevu, Stoianovici s'au desfficut de
la comisiel i s'ar: dus talmacig in canileria lui Chiselev, en care au mers la
Bucuresti, s'aU slujit acolo In cantileria
-aceea, 'Ana' la 1834, eand rAnduindu.

21

322

s. domnit, s'ati desfiintat. In vremea ce

Stoianovici, ai saPt in Bucuresti, s'ati
insurat eu o fat a unui hagi Ionita
greco-bulgariti, rachieriU de la curtea 'cre-

che, care ave mai multi frati. La venirea domnului Mihai Sturza la scaun,
pentru c. Rusii avea trebuinta as1 ave
spionii !or aproape de domnul, ca 84
le cunoasea toate mischrile lor, jail recomendnit Chiselevu pe acest Stoianovici, al avea laugh sine,. l'au primit
Mihai Voda ca creaturh rusasea, i Fan
facut set' sectiei jalbilor, din care indatorire in toath domnia sa de 15 ani,
nu l'ati sehimbat, ba Inca ian facut felull de ajutoare, PuS facut utaiit comis,

apol ban, mai la urma aga, iai inles

nit prilej a lua cu pret foarte jos pemulti ani in posesie manastirea Dobrovknl, cu toate rnoii1e ci, i alte mosiL
Ai fcut sirboteiul stare mare,. au cum
parat casele st'apana-sa, li-an priffieut,.
ail mai adaos acolo si alte clidiri precum se vad, i s'afi pus in linie cuboerii magnati al tarei. La 1840 fiind:

eu vechil de staroste la Putna, an ye-.

nit in Focsani, trecOnd in jos la Serbia,..
doi lidti a mi Stoianovici, oameni prosti,,

323

saraei en opinci i imbracati cu sarice

sirbesti, pe care iam vaclut s-am vorbit cu ei, cti li- am melduit pasportul.
Domnul Grigori Ghica, de si la investitura domniei fjigAduia Cal va departa din post, si va pune un moldovan,
dar $'ati uitat thgada si tot in postal
acela ii tine. Au mai adus en el si doT
frati a femee] liii, ficiori a rachieriului
Ionitrt $i iati pus si pe eT in slujbh, unu

in militie si altul civil, si s por;clesc

Derescu, de pe neamul mamei lor, care]
romquch din Bucuresti, aciia mai au un
frate la Bucurest; in militie, intgat lu-

6, din vremea lui Chiselevu, au ajuni

maior, si s numeste Hagiopolo.
SCOBIHORN.
ziLe

1o1doveni, lor li se

Kiiac, i Ia litera K, s'au ara-

-tat linprejurArile lor.

STAMATIN. Moldoveni, vechi ho-

er], porecliti asa de numele vornicului

Stamatin, iar dreapta lor porecth, e,te
precum la litera M, am dosl-sitSIIINA. futoare greceascA, veniti
aie,1 la 1819, cu domnia lui Iihai Vo
d Sutu volintiriu. Un Iancu Shina ce
thera cumnat de sorsa domnulni,

cuse postelnic, cand an cnmparat de

vecl mosia Vladn;cu de la tinutul Te

324

weir]. Pe ht 1837 venisa volintirib acela, an saclut 'Ana pe la 1846 i s'au

dus in Tarigrad, pe ficioru sau Dumitrachi Nas-mare, l'au facut Mihai Voda

,Sturza aga. Pe o vara a volintiriulut

aceluia Shina, numit Fiasina, au luat'o
la 1820 frate-meil paharnieul Toni* si

pe la 1840 au murit, rama'ind 9 fete

3 ficiori,

'STEGE. Neamt, i eu natia si en reUn Liii, ficior unui feiigia

rariii caretas din Bucuresti, invAt'and meTlica pe la 1840, au venit aicea, s'au

declarat doctor, s'au insurat eu o fata

a banului Mihalachi Negrea, i Pau facut aga, domnui Mihai Srurza.
STEAL Moldoveni, razs1 de la Chetris tinutul Carligatura, un Toan Strat
find multi vreme scutelnic a logoMtului Dumitrachi Sturza, i ficior boerese,
Pau facut vatav la Mielausem, uncle mai
multi ani vhtdjind, pe. la 1813 rail facut poleovnie eu carte domneasc`a, la
1818, facend taranul stare tot prin mijloe;rea staphnu-s'au, s'au facut medelniceriii. Tar la 1826 in domnia ludoan

Voda Fan facut paharnic, acesta au avut trei ficiori : Dumitrachi, Costachi
Mato, pe tustrel iau dat de mid in

325

easa Ia logolatul 6turza slugl, la eueonasi, si ia facut chiinast Pe la 1832,

pe Dumitraehi Pau facut same hi Homan, unde s'au insurat en o fata
a pahainicesel Maria Iuraeu, ce nn't
era de obrazul lui, s'au luat mosia BMi-

nkanii dastre, din tinutul liac`an. La

1835 fiind Toderaeu Sturza staptmusu logotAtul dreptAtel, Fan Caeut ellen
la judecatoria de Roman, di-11A vr'o 4 awl
l'au faent comis si prezident, i iart dat

mosia Raclin a m6nastirei

136rnovse1ii,

in posesie mai Mira prtl, pe care au

tine() vr'o 15 ani. La 1844 l'an facut
spatariu i iar prezident apoi venind
Bedede Grigori Sturza acel vestit ho.(,
mirosindusa i gAsindusrt de un caracteriii, Fart fault la 1847 Ligh i isprav nie la Roman, i s'aii pus voinien altf e-

liii pe p 'Oat. Fratele acestuia Costachi

l'au avut Todirascu Sturza, sames la
casa pavehlor EuluT, unde multi bani
strecurndusg, multil au furat si el, si
Pan fAent pentrn acea vrednicie spatariti, apoi au luat In posesie mosia Ps
trvem a Ilenutei, fata logofatulni Tordachi Catargiu, vAdnva lui Beciede Torgu Sturza, i r find de museil muerea

aceea, s'au inbMtat en el, si pana as-

326

taz1 impreuna traesc, fciand si mai mare

stare. Cel al 3-lea hate a lor Mato',

dandu'l in visterie, Pail fault paharnie,
apoi insurandush cu o fata a unul bulgaria bogat, posesor a mosid Famanclii,
lut Mihai Voda, a ga Costandachi Pan
facut si pe aeela spatariti i s'ari i'nsta-

rit si el destul.
STRAJASCU. Moldoveni, vechi ma(Jill si raclasf de la #nutul Putno, ra-

dicati la boerie, Intii un Pascal Strdjascu, care s'ail facut i atrariii la dom-

nul Ipsilant 1800, acela au murit

ia ramas dona fete si un ficior
care nu era facut de el, ci a femeei lui,
fAcut cu barbatul dintaia Polihron bacalu, grec din Focsani, dar s'au numit
Strajascu, ai trecnt in Basarabia; nepot de f rate a satrariuka Pascal, este
caminariti Iordachi Strajaseu, de la tinutul Vasluiulul, care fiind sluga a easel
logoatului Bals Ciuntu, i rudd cu Negrutest fan fault caminaria la 1818;
acesta are doi ficiorl Alecu i Neculai,
Alecu slujaste la postelnicie i acum la
Fevruar anul acesta 1852, Pall facut
paharnic. Mai sunt Stralastif de la Ga-

lati, aeia nu sunt neam cu acestia

327

nici sunt rAdfist de Moldova. Pe la

1809, fiind banul Joan Caryl, sames la
Galati, au venit acolo un baet Pavfil
s'ati cerut de rail primit scriitoriti in
eantilerie, arfitandu'i c'i de la Dula'a.sariii, ficior de preot, numindusfi Strajaseu i fiind bun scriitoriti, dupfi vreme,
Pari faent emac a samesiei. si s'ati insu-

rat pe la 1812, en o fat6 Elinca a

unui bulgariti, negutitoriii de acolo,
fficut easfi i lipindusfi, pe langfi boeril
ce se randuia pfirefilabi, lau fficut vfitav de phrefirabie, au fficut stfiricie

pe la 1816 s'au facut sardariti, i pe la

1817 sames. Acesta au avut mai multi
copil, dar find de multi tati faeuti, top
_ an esit mai cn duli i mai obraznici
de cat crescfitoriul lor sardariul Pavfil.

Pe la 1834, eel mai mara ficior Mihalachi, s'au fficut sarnes, si find logofhtul Tordachi Catargiu ministru, pentru
eh merg6nd acolo, ia adus pe o sor'a
a sa de au dismerdat'o, l'au ffieut comis

pe alt frate a lui Petrachi, mai mic

de cat el, l'au fficut cilen la judeefitorie i sardariti.La 1845 s'au %cut spatariD, apoi la 1848 l'au fAcut ag-a Ii
ai

prefilab de Galati; i pe frate-scu pre-

328

zident, lush' .n'au pie] o stare,. CA, si eat

au avut tafal lor an perdut cu desfranarile.

STAMATI. Mai multi sh poriclec,

asa unul de pe numele parintilor, alii
asa vrend, iar drept Stamati sunt:
Caminariul Iordachi Stamati de la Ra-

domiresti tinutul Baen, ficior satrariu-

lui Simion, ce au fost vr primar cu

Jacob Stamati. Iconomul
Eftimie Stamati, de la tinutul Sucevei,
Alitropolitul

en ficiorii sei,

pe care WI boerit

la,

domnul Mihai Stnrza si Pameseicul din

Basarabia, Costa chi Stamati ficior paharnieului Thoma Stamati, fratele Mitropolitului Jacob. Acestia sunt rornn
din Transilvania, veniti i riidicati la
boerie de pe la 1795. Se mai poreclese

Stamati, un Enachi, eel de loe din

satul Dinetii, inutul Vasluiului, unde
are frati i surori acesta, i nfl vAr al
seu Chirien, find scriitoriii la divan ine6
de pe vremea domnului Calimah, pe la
1812, s'au tinut de acia, i pe la 1819,

ia fa'eut stolnici. La 1827 Joan Vod

iafi fsaeut bani, ca pe niste vechi logofeti a divanului, care au murit ; iau
ramas mai mu10 ficiori, din care Gheorghi

329

fiind director divanului de apel, s'ati fhcut

sardariti ; iar Enachi tocmindush vechil

in pricinele de judechti a domnului Mihai Sturza, pentru mosie, ca sa"i dee

simbrie mai putinh, l'aU facut agh, la
anul 1841. Alai poreclestish Stamati, un
Costachi sin Thoader Popa, dramidariti,

din targu Rarlad, care thnd slugh

Iti

cash la postelnicul Costachi Burghelea,

Pau fAcut vatav la mosia Cotofhnestii,
de la Putna , i insurandu-sh cu o fath,
a unui Anghel crilsmariti grec, de la
crasma gramaticul ul din Focsani, au
luat in posesie mosia de la Burghelea,
in tovhrsie cu socru shu si a1T cumnati,

si de vr'o 16 ani o -tine phnh, acurn.

La 1847 spre implinirea majoritald
glasurilor de alegerea deputatului Putnei, l'au facut boerin slugeriA.
SO mai numesc si aIi Stamati, dar
Du sunt, ci toti de aseminea ca acestia
din nou radicati la boerie, si de sine
StmAtiti.

STAN. Roman din taxa Romhueasch.

Dar precum mai multi in credinth era
tigan a mhnhstirei Mhrgineann, fugit de
acolo de mic, un bhet lordachi, si slurand la sardariul Neculai StaMatin, in.

330

Focsani, pAnA pe la 1802, ciind pentru

c'a era destept i invAtas5, bine a scrie,
ra luat vornicul Todirascu Bals, ce era

staroste atunci de Putna,

mergend

la Iasi, facendusa" agh" orasuluf, pe kr dachi Stan, l'a6 dat in canOleria

agiel, i purtanduse bine, si la imbed' c Aminte curat, Pail facut vatav de
agie si laO i insurat cu Anica, fata
vhduvei Smaranda AICAzoaea, cucoan'a

scAOtatti, cu multe fete, ce era de casa

lacut polcovnic de
agie. Dup`a aceea pentru c Bals avea
BAlsestilor, si

mosia Bozieniy, la tinutul NeamtuluY,

l'ag rtmduit same la Nearnt, i acolo
s'a6 si statornicit. Stan fiind de multe
ori sames, polcovnicelul Iordachi Stan, iar

in vremea domnuluI 'loan Sturza, pe la

1826, l'ati fAcut sardaria ; au avut dof
ficiori : Dumitrachi i Grigori, si mai
multe fete, lush toate nenorocite, precum si Grigori, abMandusa la betie, au
ajuns de au fost surugiti, si au murit ;
iar Dumitrachi fiind tot scriitoriil la is-.
pfavnicie, au strAns putine parale, s'ati
insurat cu o fafa a until grec, cu bani,
si cu chti-va gineri, tot cu bani, Wail
intovsaeasit cu 0, si el ajutat tot-deauna.
fiind, de logofatul Lupu Bals, rugandul

331

au mijlocit de li-aa luat niste mosii

mAn'astirest1 la munte, unde eu heresteli, an fcut bunA stare, si au mijlocit
logoftul Bals, de l'ail Malt ban, pe la
1841, si tot movie avend in posesie,
la 1846, Hand si Bezedea Grigori Starza, mai multe posesil la munte, s'ati iipit de Bezedea, i prin influinta hotulni aceluia, a fcut grozave nelegiuiri,
-au facut o stare mare, negandit de

el vr'o datk s'ati cumparat mosie de

veci, i s'ati i racut ag. Sfirsitul ao dori
si triiesc sr ii \raid.

SKELET. Greei, un Gheorghe das.cal de limba greceasck au venit in Iao,

pe la 1816. loan Vod'a Sturza, tin till
dup`a ce

mijloace.

f5,cut

stolnic,

dup infiintarea miliie1, un ficior a lui

. an intrat in militie, si in domnia lui
Mihai Vodg, rhpide inaintandul, Pail fa,cut polcovnie, i pe un frate al lui Grigori, agk si altul Anton, sardariu, puin-

du'l in linie cu boerit eel mari, al Orel.

SOROCEANU. Moldoveni, vechi mazili

i razesi, de la tinutul VasluiuluI,

sunt si in Basarabia, si in Bucovina.

S'an radicat la boerle, in vremea domnuluI Ioan Sturza, pe la 1828, dol fratl
Alecu

Grigori, facer-AO paharnici,

332

cu petace, ficioril until polcovnicel Soro-

ceann, la Mibai Vod6, pentru c. Alecu,

Inca' de la 1822, au slujit in visterie,
preccan Incii i acum slujhste, ia fAcut
de odat5, pe amiindoi cornisi ; apoi pe
Alecu ban, la urma spatariii, si mai in
urm5, aga. Soroceni stint multi in tinutul VasluiuluT,

mazili

sunt si la tinutul Botosanii, cunoscoO

ca boerhnasi acolo.
SIHLEANU. Bulgari, prip4i0 i cor(iv, in tam RomAneascA, Linde psillia Ia
1840, au lost cunoscuti intre boPril de
neam, u locuinta, la satul ih1eIe, judetul
Slam-Rtunnicul. Eraa doi 1ra0. Janet],
Zamfir, si o sorsa Balasa, ce au luat'o
postelnicul Milialachi Pascu; din Iasi.
Iancu, de cum s'ail m'aritat sorh-sa, pe
la 1810, au trecut in Moldova, seclend
mai mult Ia cumnatu seii, ti pe la 1813,

s'ag insurat cu 0 lath' Catinca, a medelniceriu'ui Meriacri, din IasI, i en banil zestra, mu cumparat socru-seil Casele din Focsani, i viile de la OdobestI,
a csaminariului Enacachi Pruncu. Pe. la

1828, s'au cumparat un petac de caminarib, de la postelnicul Alecu Mavrocordat. La 1832, cu infiintarea ju-

333

decAtoriilor, Pa rnduit cilen la Putna.

Pe la 1843, s'atj dat dol bAeti, pe Alecu i lanai, la

; cel intaiii Iu postelnicie, si celalalt In visterie. CO de la
postelnicie, pe la 1847, s'ati fAcut CS-

minari5,
acurn La Fevruarie 1852,
ban. Cel de la visterie sat fAcut sardariti, i s'aU dos a cash' ; alt frate a lor

mai mare, ce an equt a casA, la 1847

s'aq faicut paharnic, si tot atunci si tatab lor s'a5 fAcut spatariti. In urmA Grigori Vocl, pe Alecn l'aU fAcut director
postelniciei si agA, i pe fratele seU
Costachi spatariti,
tefanachi comis,
seciend in Focvani.
i

STUPU. Moldoveni, mazili vechi

rAzesi, de la tinutul Tecuclit S'ata eadicat la boerie pe la 1813, Ilie Stupu,
fAcendu-sa cluceriti, la 1817, s'au fAcut
medelniceriU, si la 1822, caminariti si
ispravnic la Tecuciit

Acesta facusA
mare stare, intrupasA mosia
de pe Bcit, i Tip, de la tinutul
Tecuciului, i alte mai multe pArti de
movie euin,), -asA, fAcusA case mari, bune

in thgul Tt

multe viT la Nicorevti, si la Oc obesti ; harm] i dughesaG,

ne, In TecuciU, s;

Vgani cumparas.

334

au nmrit la 1833, fiind inca judecatorill

la Tecucib, ia lamas trei ficiori, Iordachi pe care inch' pe la 1827, 11 facusal paharnic, Constantin si Alecu, earl

pe la 1837, an murit. Pe langal averea nem iseLoare au ramas peste 20,000

galbeni, bani, acesti do) ficiori toatil a-

verea in vr'o 10 any, an perdut'o; s'al

fault la Mihai VodA, Iordachi ban, si
Costantin eaminariu. Dar vai de el, ea
mai ales lordachi, av6nd si un card de
.eopil, traeste en milostenia.
STEFANOY. Moldovan, ficior a unui

Stefan, cioclu a Mitropoliel din Jai, la

introducerea reglementuluY, an intrat in
cantileria departamentului dreptatel, scrii-

toriii la seqia i-ia, nude shijand, si acum l'a boerit, .2ntdii1i sardaria, apol 66minaril, comis si mai la urma spataria,
facendyl i ef a seetiel
i- SCANTEE. Moldoveni, rnalili

zii de la satul Ghergestii, tinuttl Tutovel, nn tefanaehi, de mic intrand sluga, in cash" la Sturzoaea, n,a ma spaaga Contariului .1tefanachi Sturza,
i

stantin Sturza din Barlad, au slujit pana

au murit bat-Tana, pe cand el ajunsesa
logofat a biitrilnei, i pentru slujba lui

335

iau lasat un legat, cu care Mee.nd el

negutitorie, l'au sporit, s'au insurat an
cumparat casele stapan'a-sa. S'au tinot
tot de negutitorii si de mosii in posesie, pe la 1816 &au Mout medelniceria,
la 1826 paharnic, si la 1846 ban.
Omul acesta au slujit mult, mai ales la
1829 in vremea ostlior Rusesti si l
1848, si'i om de isprava', are un frate
Neculai madil la Gbeighesti.
SAMURCW. Grec, pe vremea domnului CAlimah la 1814, au venit
s'au asaclat de odatA in _Iasi, s'au liigurluit cu domnita iNlarghioala, mama
Lui Millai Voa Storza. Apoi dm intrigile celorlalti doctori, s'au mutat la Botosani, au avut mai multi ficioo si fete.
Dup 0,3 s'au Vicut domn Mihai Sturra,
l'au adus la Iasi, l'au flleut proto-medic,
postelnic sau vornic, pe ficiorul srm
Iordachi l'au Malt armas mare si comis earl multime de nernduele an la",cut. Dupg, cc s'au Meut domn Mnia sa
Grigori Ghiea, iarasi II pusese armas,
dar pentru c iar sa" apucas6 de obici-

nuitele lui apudituri, l'au dat afar.

STEREA. Greei, unnl Alecu Sterea
ce'si clice mum Steriade, au venit en

336

Mihai Voda Sutu

la

1819, terdi-bas

domnesc, adech croitori. Duchndus Su-

tu cu volintirii liii, croitorul acesta dupa

linistirea revolutio, s'au inturnat din
Basarabia, i s'au apucat de mestesugu1

San pe la 1826. Apuchndus visternicul Iordachi Rosnovanu, de clidirea pa-

laturilor ce Bunt acum a visternicultu

Neculai Romovanu, pe acesta l'au toemit pristav asupra luciarei aceea, dupa
gAtirea cAreia, esind aga Vasile Bosie,

care era vatav, l'au pus pe el vatav

de curte. Pe la 1829 surgunind ochrmuirea rusasca",, pe visternicul Rosno-

vanu i pe Mitropolitul Grigori, a tkeI

romi.inesti, in Rosia, la Teraspoli, uncle
c1iib6vind un an mai bine, grecul acesta,

au ramas in curte, incsa sub privigherea post elnieului Dumitrachi Dann, care
era plenipotent a toafa casa i averea
Rosnovanului. Dar green, ca grec tot au
ciupit mu lt, i In lipsa boerilor de acassa,

ci deschisesh partia de crti cu postelnicu Danu, cu vornicul Alexandri, cu

; cu
spatariul Neculai Theodor, si
care legAnd prietesug, au mijlocit prin
aceia mai ales, ca Alexandri era si de-

putat a Adun'arei Obte$

i mAdulariti

337

comisiel, ce au fost rAnduith" spre cercetarea boeriilor fcute cu petace de

Ioan Vodh, j l'a u trecut in condica

boeriilor cu rangul de cAminariti, fitcut

de Ioan VodA, thrA sh fi fost, s'an minas bun earninariti grecoteiti ; pe la
1833 l'au dat Rosnovanu afarA, din viitjie, dovedindul cu multe furAturi ; un

ficior a lui a intrat in militie,

s'ati
f'acut ofiteriti, alto! Costachi, an cApAtat
rangul de stolnic de la domnul Mihai,
i

o fafa au luat'o aga Costachi Grigoro,

dupA ce s'ati despArtit de fata postelnicultn Baldovici. Mai este un Mihalachi Sterea, grec venit pe la 1830,
lipinclus5 de vornicul Lascar Pascanu, Pau Mont vechil l mosiile sale de
la tinutul Esii, si l'aa racut cArninaria;
ca nicf un moldovan fArs6 mi1 5, de locuitorl si in tot feliu ai munci, n-ati

ca cataonul acesta.
SINJORJ. Moldoveni, mazili vechi,
si thzesi, de la IonAseni, tinutul Dorohoiulul, s'ati ead icat l boerie pe la 1818,
un postelnicel Toader Sinjorj, fcendu'l
domnul Clirnah, medelniceral, acela an
avut un ficior Gheorgbe, pe care Mihai
gAsit s'A'T placg

Voda, Pad facut comis, pe la 1846. si!

22

338

judecatoria la Dorohoft, iar Grigori Vocla

la facut aga.
STROESCU. Moldoveni, radicatt la

boerie peste 140 ani.

SCORTESCU. Moldoveni, vechi mazili i razasi, de la Scurtesti, tinutul.
Carlighturei, fadicati la boerie, de vr'o
90 ani. Jnti Toader Scortescu, din
mazil, sa fAcut cApitan, ficiorii aceluia,
unul an fost satrariii, i ahul ftori paharnic;
si din acia apoI Nastasa Scortascu, s'ati
facut caminariri. Alecu ficiorul caminariului Nistor, luand pe la 1814, pe
Prohira, fata vornicului Costantin Aslan,

atuncea crninarii, dupa ce mosul el

fratele mane-sa, Joan Voda Sturza, s'atifacut donm, Pad facut batman, fratele
c.miiiariuu1 Nastasa, slugeriul Ioan, avend doI flood : Iftimi i Filip, s'ati fcut amandol caminari. Dar Iftimi au
murit holteit, i carninarinl Filip este
iar holtej batran. Scortesti mai sunt
numai copiii hatmanulul Alecu Scortesou,
until sari dol.

STAVAR. Trel neamuri, dolia neainuri greci, t i unu moldovan, i anume :

cei mai vechi Stavaresti, sunt acil de

,itb Putr-greci, dar de o suta de ani,

339

venit Un chminariii Irimia, earele insurandu-s'a cu o fata a unul Cimbru

de la tinutul Bacao, ce
au fost i ispravnic la Bacau, $i racla$ de Na-

pabarnicu,

di$a, Basoteni i alte hotare, au facut un ficior, ce din botez

numit Stavar, care au
fost jignicerii5, i s'au insurat cu o fata
racia$45, de Orbeni, de la tinutul Put-

nel, acela au avut doi ficiori, pe Vasile

Stavar, ce au fost starp, i Costandin
&afar, ce an avut doi ficiorl ; paharnicul Neculai, ce an murit holtei bA Wan, i Iancu, care s'ail facut sardariii
la Schrlat Voda Calirnah i spatariii la
1823, la Joan Vocla, cAnd au fost
camara$ la Ocne. Spatariul Iancu, aq
avut doi ficiorT $i o fata, cel mai mare
Joan a5 fost in militie i fhandusa,
prapurcic, au esit 5i s'afi insurat, $i are
douii. fete. NeculaI s'au facut caminarig
la 1\1 ihai Vol* si s'aft insurat in cara
romaneascil, la tArgul Bmnic, i n'are
copit, ace$tia imi sunt veri al doilea
de pe maica mea, pentru ca mama tatne-sau, au fost soth cu bunul meu Thoader Danu, pe fata spatarinlul lama

aU luat'o spatariul Grigori Cuza, *'ati

'murk, far s'i thmhe copii, lash d

340

barbatului ei mosia Ghergheleu, ce att

avut'o zestre sa o stapaneasca in viata luL

Al doilea neam Stavarescu, au lost

dintr'un grec Stavar, venit la 1782, cu.
Alexandru Voda Mavrocordat, cand Ian
frteut s1ugerii i ispravnic, si a remas
aice, au fost n multe randuri i ispravnic si randuit la lucrarea cet'atilor, peste
Duna,rea, cu salahori moldoveni. La 1793

s'au facut sardariil, iar la 1802 ban ;

an avut doi ficiorl, Iorgu, care la 1813
s'au fAcut medelniceriii si Mihalachi,
acestia an slujit in visterie pana la 1820.

Dupa revolutia greceasca, Iorgu an fost

ispravnic de Iasi in rnai multe randuri,
s'ati facut ban la 1823 si la 1840 iar
ispravnic find, l'au Pacut aga, ; omul
acesta an fost vrednic, i cinstit, din

toatil ispravnicia ce an avot, an murit

saracu, si ran ingropat cu milostenil;
nai fost insurat, de cat cu o tiitoare an
facut un Viet Costachi si l'au facut
Mihai Voda, cluceri sa slugeriii ea,
iau slujit in cantileria directio sale.
Mihalachi s'a5 insurat pe la 1825, si

saii qicut ban, aft facut doua fete

el

ari

milrit.

Al

treilea Stavar

i.
sn

341

porecleste un

tefanachi ficiorul

bacalu din Vaslui, care murind, pe femeea 1u, an luaeo un sardariii Tudori,
din Vaslui, om trecut ea vrilsta, $i acesta s porecle$te Stav6r, de pe porecla vitriguluf sh'u, $i la Mihai Vod
s'aa faeut $i el pitarii5.

SECHELAM. Grec, napaste venit

Oro, in vremea domnului loan Sturza,
negutitoriti, tin Triandaf Sechelari, $i
in domnia iui Mihai Vo3A, land po$tile $i v`amile, un grecNeculai
in tovArh$ie secreta en domnul, pe acest
Triandaf Pau pus director casei postilor,
si l'au fiicut caminariti.

SICA. Putoare grecease, un Necu-

:ai, an venit neg4toriti la Gala0

$i

factind Capital, $'au cumparat $i el decret fie dun i nari

SAULESCU. Moldoveni, rna1i1i

Actd$i de Vutcani, de la tinutul Flciulul; un Gheorghi tlind slugg la Mi-

tropolitul Veniamin la 1818, l'au times la $coalele de la Hio, de acolo fi

la altele in Europa, au lost profesor Ia
Academie, l'au fcut paharnic $i mai
in urma caminariti, la domnul Mihai
Sturza, asemenea s'au boerit i ua Ne-

342

culai Seulescu, cu rangul de paharnic,

dar nu tiu frati sau verl sunt.

SFIDERSKI. Rusnac, venit pe la
1833, un Calistrat inginera, pe la 1836
au intrat intre ingin eril Statului, randuindul ingineritl la tinutul Putnel. Un
om prea fara earacter, s'art insurat cu

fata chminarinlui Iordachi Stamati, de

la Bacau. Pe la 1847, l'ati facut Mihai
Voda caminariti.
SINESCU. Moldoveni, de la tinutul
Sucevei, radicati la boerie, slugeriul
Iordachi Sinescu, pe la anul 1805 i
Gheorghi ficiorul aceluia la Mihai Voda,
s'ati facut etiminari a.
SACARA. Moldoveni, malili i ra-

05,i de la tinutul Neamt. Dumitru Sacara i un nepot al ski. Ionita, find

sluga la vornicul Grigori Ghica, pe
Dumitru l'au facut logolat, i pa Ionita
vatav a easel, i insurandusti Dumitru,
cu o fata Marioara a vaduvei Smaranda Alcazoae, l'au facut same la tinutiil Neamt. La Schrlat Voda Calimah,
Pau facut cluceriti, i pe la 1817 stolnic, i In multe randuri an fost same
la Neamt i la Bacau, au avut mai
multi ficiorI i toti bunt

holtei au

343

murit inaintea batranilor, iauramas nurnai

-doi ficiori, Neculai i Dumitrachi, care
este stolnic j li-au ramas si stare
buna.
Ionita Sacara la domnul Calimah
facut cluceri, iar la Ioan Voda Sturza
paharnic.
SIMILAKI. Moldoveni, iriahi1i vechi,
.

si *Iasi de la tinutul Putner, radicatl

-la boerif peste 80 ani. Un

paharnic
ficior aceluia Grigoras, iardV s'au facut
.

. .

paharnic la Scarlat Voda pe la 1816

si loan ficiorul paharnicului Grigoras
pe la 1825 iarasl s'arr facut paharnic
de Ioan Voda, mai are un frate Iancu
mai mic de cat paharnicul Than, acela
are copil, iar paharnicul loan este sterp.
SALCEANU. Moldoveni, maliui vechi
racrasT de la Salceni, tinutul Tutovei.
Ati fost un 'tefan Salceanu, fatav la

vornicul Dumitrachi Bogdan, carele avend un ficior Manolachi s'au Ocut

sardariii la Joan Voda Sturza.
STRATILii. Moldoveni, rnaPi vechi
i

r441 de la Ciurestr tinutul Tuto-

vel. Un Cristea zugrav Stratila, la dornnul Moruz, s'au facut jignicerin la anul
4805, au avut un ficior Vasile, care la

344

1824, loan V oia l'au facut sardari5

s'au asaclat la Tecuci5, uncle au fost
sames:,

vechi boen, de la tinu-tul FAlciului, dintr'un

neam cu Costinestii, este unul loan
&lir let, care pentru eh) sarac, abea
Mihai 7oda Sturza, l'au facut sardariu.
STARCEA. Moldoveni i vechi malihi, si razesi din Bucovina, aice au fost
un Stefan StArcea, multa vreme vatav
a easel logoftului Constantin Palade,
si la 1815, s'au facut sardariu ; s'au
SCARLET. Moldoveni,

mai facut la Mihai Voda Sturza, uu

Vasile Starcea stolnic, dar ficior, sau

nei_ot va fi sardariului Stefan, ori be-

lea legat de StArcea, nu stiu. Au mai

venit din Bucovina un Gheorgbi, au
intrat in rnilitie, s'au facut prapurcic,
si curgolea, cum era, au luat pe Paraschiva fata lui aga lordachi Cuza.
SPARTALL Greci, negutitori birnici

In domnia lui. Joan Voda

Sturza, un Panaiti Spartali bogasieriu,
eland marta pe datorie la camara domnease.a, i find camaras mare Bezede
din Iasi.

Iorgu, fiul domnului, iau oprit banii, i.

ran. f5cut corais Insa nu cu caftan,.

345

prc cum peatuncea era legea ca'rei, a se boe-

ri, ci cu petac domnese ; apoi un nepot de,

frate a 1w chir Panaiti, anume Tudurachi,
iny-6,0nd carte rnoldoveniascA, dupA introducerea reg1ementu1u, an intrat in
cantileria ispr6vnicie1 Eului, duprt aceia

in visterie, i s'au boerit la domnul Mihai Sturza.

SYANTIC. RomAn din Ardeal, en
meseria negutitoriu de porci, din Brasov,
venind cu negotut seu pe Ia Focsani,
s'au insurat en o fath a lui Joan Popson,
ee era staroste de sudetf austriecesti,
i socru-seil find un cabaz, ave ennostinta ell multi din bo, rii mari, s'au
mijlocit la 1848, dup tulburAri -intre
boeri, en domnul Mihai Sturza, cind era
ministru din lhuntru, logofatul Alecu
Bals, de Pau fAcut 6ardariti, pe domnul
porcarin.

SOTIROVICI. Bulgaria, uu Sotir ce

au fost alai-ceaus la domnul Mihai Sutu,

duph fuga domnului, la 1821 au ramas In Moldova. S'au insurat cu o sora' a lui Neculai Hagiolo, acum ban din
Vaslui, au facut vr'o doi trel ficiorT,.
unul 'au cumparat decret de boerie,.

altul au intrat

in militie inucar, ca

cum ar fi nobil, moldovan a Orel.

346

STIHI. Moldoveni, rAz'asi de la tinu-

tul Botosanii, inti s'au rhdicat la boerie un Gheorghi Stihi din Botosani,
facendus6 cluceriti la 1827.
STAVRAT. Grec, napaste Moldovel,
pripAsit in taia in domnia lui Mihai
Voda Sturza, i indemnat de eftin'atatea
rangurilor, s'ata cumparat un Ioan chir
Stavlat decret de arhondas megas serdar.
SANGER. Moldovan, de la satul

Singerif tinutul Botosani, un Costachi

ficior lui Gheorghi a Acsinio, birnic

de acolo, fugind de la casa tiltne-sgi

intAiu la Botosani, au slujit la stolnicul
Costachi Ciulei, apoi la logoattul Alecu
Mavrocordat, i deprinclendusA a scrie,

au intrat scriitoriti la Un grec posesor,

cttptand bani, s'ati cumparat decret
de sardariti pe la 1848.
SOLESCU. Moldovan, de loc din satul Solestii tinutul Vaslui. Un Nastas'a,
au fost slugh in casa la postelnicul Iordachi Roset, i find cuminte, s'aii steans
leafa si alt ce-ati mai putut agonisi,
la 1848 s'au cumparat decret de sarnurnindus'a NastasA Solescu.

SOFIAN. Moldovan, un Neculai ficior unei Sofia, n'ascut in dudae cu mai

347

multi tati, s'au infiintat porecla de pe

numele rnaica-sa, de cat ca sa nu sa

poata nimeri c e ficior de curva, s'au
grecit porecla clic'endu'o Sofiano, i slu-

jind pe la boeri, au strans parale i

pe la 1846, s'au cumparat un decret
de stolnic.
SOFIICU. Moldovan, r54go de pe la
tinutul HarlAului, in vremea domnului

Ioan Sturza, pe la 1826, un Ioui

.Sofiicu, s'au facut medelniceriti.

SAMSONOV. Rus, un Paviil Samsonov, au lost cinovnic la consulatul

Rusasc in Iai, apoi advocat in pricini
a sudetilor la Consulat, mai in urma

au luat in tovar4ie de la

postelnicul

Vasile Pogor un proces, ce ave la Petresburg, cu fiii visternicului Alecu Ba4,

Tentru socotelele lui Tudurachi Pogor,
cu casa aceea, din vremea ce fusese logoft a easel lui Bal, toate ins a. siriclicuri., dar pentru ca i visternicul Bal,
i Tudurachi Pogor, era,' morti, a

mai murit, in urma i Costachi Bal,

fiul visternicului Ba4, au c4tigat procesul de o suma insemnatoare. Pe acest

rus Maria sa domnul Grigori Ghica,

Mra sa fi facut vr'o slujba Moldovel,

348

Pau l'acut de o data sphtari5, la 24 Fe--

vruar 1852, ca mi era de ajuns

in Ora.

!Doer!

SACARESCU. Moldovan, raz4 de la.

satul Shc5restii, un loan slujind pe l boeel, apoi In canOlern. Domnul Mihai Sturza Pau rAdicat l boerie cu rangul desatrariii, iar mgria sa domnul Ghica
la 1852, rail Oicut medelniceri5.
SIRIACU. Pocetur5 greceasch, priphsit la thrgul Warladului, inch' pe la

1814, un daseglas grec Neculai, acesta

au avut trei ficiori, Panaiti, Grigori
Gheorghi. Pe toti talharij acestia, vornicul Alecu Stnrza BarlAdeanu, fiul spatkeseI SfticAi, pentru c`a tat6-lor era

de casa Sturzoaei, iau pus in cantileria

isprvniciel, uncle Sturza de vio clece ori
au fost ispravnic, de si t(41 era5 buni
desbracatori, dar protuctorul Ion ia5 protejat ca sh't instareasca, creciend ca'sf
face poman5, a imbogat1 niste talhari,
prin desbrAcarea mold ovenilor, ba inc6

au mijlocit la domnul Mihai Sturza de

ia
i boerit, pe eel doi mai maxi, iar
Gheorghi cel mai mic intrnd ciuovnic
la departanientul lucrArilor publice, unde

bi ne jafuind pe locuitorii ce erau randuiti in lucrarea soseleior din Iasi, spre

349

easpIatirea unel asa vrednicif, domnul

Grigori Ghica la 24 Fevruar 1852,

Pail fAcut sardariii, spre a se indeletnici

pe viitoriil mai bine a j'afni.

SPRINCEANA. Moldovan, un Ghe-

orghi ficior de birnic din satul Pomfirla, sluga in cas6 la hatmanul Anastasa
Basota, ministru lucr`arilor publice, carele intrebuintandul in zapcilacul luerbirel
.soselelor de Iasi, la 24 Fevruar 1852,
l'au fiicut stolnic.

SAVA. Moldoveni, eafasi din Bucovina, uncle au si titlu de Fon.

SILUI. Putoare greceasca", en mese-

rie caicciu venit pe la 1839, au uneltit neg4toria, chstiend capital, chir

Joachim, s'ail cumparat decret de megas arhon paharnicus.
SCORPAN. Rusnaci, veniti in Mol-

dova pe la 1830, slugI, pe la boeri, au

fost Joan si Constantin, dupA introducerea reglernentufro, au intrat prin cantileriile judecAtoriilor, din Iasi, mai apol
la divanul de apel, si Mihai Vodh Sturza,

eftin fiind la boeril, pe loan rah Mout

paharnic, ii pe Constantin sardariil
SCURTU..Molciovan, un Costachi ficior de 1cuitorii birnic, din satul Scurta,

350

-tinutul Putnel, de mic razletindu-sa, de

la parintii lui, i slujind pe la boeri, au
in vatat carte, au fost vatav pe la mosii,
facend capital, au luat moii in posesie,

au chstigat averi, si pe la 1848, s'aa

cumparat decret de caminariii, poreclindu-sa Scurte.
SiRMOS.

Greco-bulgariii,

venit in

Moldova la 1829, on loan Sirmos, fiind

vatav la mosia Pungestii, a lui Bezede
Neeulai Stitt], la 1842, rata facut cluceria.
STEPLEANU. Bulgariu, negutitoriti,
un Vasile Petrovici casap, din Iasi, la
Fevruarie 1852, s'ail facut slugeriti.
STOENESCU. Mai multi, unii romftni

din Valabia, altii bulgari. Inti s'aii aratat cu aa porecla ftrei rati : Grheorgbita,

Raducanu, 5i Vasile, romani, buni scrii-

tori, au fost tustrel ce casa agrii Petrachi Negrea ; Gheorghita, an fost pe

la 1817, r_4 a rr e la Tutova, s'ati insurat
cu Marghioala, fata medelnicerului Abaza,
de la .Miliscani, tinutul Tecuciului. In

domnia lui Ioan Voda Sturza, s'ati f6cut caminariti, au fost same la Tecuciri.
Dupfi infiintarea judecAtorillor, find e.

Negre, o lua,A logofAtul

Costachi Conachi, ,ce eu fast logofilt
pe -4rAduva

351

mare, la introducerea reglernentulut l'ah

rAnduit cilen la judectoria Tecuciului,
unde au si murit, rmAindu'i mai multi
copit ; ceTlaltl frati a lui an murit holtei ;
se mai poreclese si aIii acum Stoinesti,

toti sunt bulgari, poreclitt de pe

nurnele toian a Orintilor bor.
Insi

STEFANESCU. Moldoveni, proaspe-

te radickuri, din clasa de jos a l'Acuitorilor, s poreclesc de pe numele Stefan, a pgrintilor lor, precurn un cluceriti

Mihi Stefgnescu de la Tutova, ficior

lui Stefan blanariti, din Bilr lad, au fost
cinovnic la kpeavnicie, i desbeacend
pe lcuitori, s'au facut clucerin, pe la 1 844.
STEFANIU. Mai multi, unit greci, si

altit moldoveni, porecliti de pe nurnele

p5rintilor, tott iirsA rdicati la boerii de
Mihai Vod5, Stnrza, i peutru interesul
de bani, ce li s'ah luat i pentru a ave

glasuri in alegerile deputatilor tinutql,

dintre acestia cu asa greceasch poreclit
este si cluceriul Dinic Stefaniu, din
Focsani, acesta'T ficior unui Stefan Bratul,

din satul Cliticestit, care au slujit multi

anY argat, vezeteu i chelariu la socrumai banul Toma Stamatin, i Ingnr1uindusa cu Catrina, ce au fost mancti so-

352

iet

mele i dada* an luat'o, en care au

na'scut pe dumnealui eluceri5, pe care d up5,

ce m'am insurat e5, mi 1a adus mAsa,

si de si era prost i uricios de mic, dar

pentru hathrul mnisa, l'am luat in cash',
l'am erescut, l'am invatat carte, an fost
blAnd si en minte, ee i s'ati pArut insA,
dup5, veo treT ani, au fugit, tatA-seil de

si era un betiv, dar Pei legat si mi

l'a5 adus inapoi, i n'a5 mai fugit, feendu,sa mai mare si cunosoendu'l talentele, l'am dat la cantileria sfarostid
Putnei, unde in toate zilele merge la
slujb.A, dar sederea ii era tot in casa
me, piln5, au murit i tath-se5, cnd

find holtejii, iam dat voe a

s'al

asaza

in casa piirintaseA, ca O.' nu se ruineze.

Prin bunele purfAri s'ati capatat dra-

gostea nacealnilor sd, pe la 1841 0sindu'sl a fatA de negutitoriti, cu zestre

bunisoar6, mi-a propus c5, ar voi a se
insura, iam incuviintat, an luat fata
aceea, l'ati cununat vornicu Iorgu Razu,
ce era staroste de Putna, i deputat
Adunhirei, si an mijlocit la domnul Mibai Sturza, de Vail fficut si cluceriii. Pe

la 1843, au nAscut a fat6, iam botezat'o en, i iam daruit un locusor de

353

--crAsmh in Focsani,

Panga

mhnhstirea

proorocul Samoil; mai in urmh simtin-dush en chpital, au avut dorinta se's1

fach case bune la sose, in mahalaua
boereasch. M'ah rugat sh'1 daU un loc
de cash de care aveam chteva in Focsani, vhclendu'i plechrile, i bunele pur-

thri, iam dat un loc din cele mai de

.frunte, si mai mult in dar, pratindumil
numai on 2000 lel, de si avem musterif cu 200 galbeni, i 'ati fheut uite case prea bune si de gust, 11 iubesc
c`h are cunostinth.

SIMINOVICI. Annan, si de natie i

de religie, negutitoriii zaraf din Focsani;
un Bogdan Siminovici la 1847, s'au cumparat cu 150 galbeni, decret de slugeriii.
SOFRONI. Moldovan, ficiorul lui Sofroni grAdinari5 din satul Crivesti1, ti-

nntnl Chrlighturei, a hatmanulul Ghe, orghe &Thus, de mic l'au luat in cash
hatmanul Buhus, Pau invhtat carte, rau
fhcut chiIna

i cibucciu, au slujit phnh au

murit sthpanul shu ; apoi s'au insurat

eu o fath din cash tot din Criveti, de
loc. Fill sthphnului seu, aga Mad
aga Dumitrachi, iau indestrat pe amandoi eu 200 galbeni, i iau luat in posesie
23

354

mosia Cursti1 de la tinutul Vasluiului, a mAnstirei Frumoasa, cu 40 gal-

beni pe an, pe care si acum o tine

de vr'o 20 ani, mai sporindu'i ins'a din
vreme in vreme pretul, mai ales dupa"
moartea si a lui Matei Buhus, l'au Meat
si polcovnicel en cartea domnului loan
Sturza. Acolo la Curs5sti, au fa'cut bun
cgpital, si pe 1ang6 posesie au intins
negot de pane en Galatil s'au instarit bine si la 1846 s'au eumparat
decret de slugerill
SEVASTOS. Greci, din vechi prip5.siti in Moldova, au luat fete de r52'asi,
au fost la Putna un luger Todirascu,

dar an murit

fAr5,

ficiori, famAindu'i

nurnai o fat5, Catinca, ce au luat'o aga

Mihai Veisa, un var a acelnia, au fost
medelniceriii, care au avut doi ficior1,
unul din acia s'au insurat spre Botosani, iar until serdariii Alecu slujand
multA vreme n cas la visternicul Aleen Bals, fiind in mare dragoste si
credintA. Ins din'tamplare impuseand
un tigan bucAtari, au cOut in mare
nth, an fost silit a fugi in Basarabia,
de acolo viind inapoi pe la 1820, au
s'aclut cat-va dosit in casa maica-mea,

355

duph tulburarea greceasch din 1821.

Pe la 1823 l'au insurat maich-mea cu
o nepoath de sorh, ce o tine in cash,
Catinca fiica lui Ilie Frunzeti, ian luat
in posesie de la stApiinire mosia Toporestil din inutul Vasluiuluf, a mhnhsti-

ref Flovestii, ian dat clestre 2000 lel,

si in plug de boi, i chte-va vaci
parte din averea phrintilor el. Pe la
1826 s'au facut sardariti, acum la April
1852 an intuit in shrhcie, ramhind varh-mea sermana fath Hid o stare, at
o fath mare si in bhet Iancu prea
bun.
SEVASTOPTJLO. Grec pripasit, spur-

chciune greceasch, de visternicul Dumi-

trachi Ghica, Pan avut vatav pe Ia

1826 la ITArprishstI, din plheintarul a-

cela s'au nhscut un Iancu, carele imbrtoshn dmeseria de alvocat, phnh la 1850
c'And murind postelnicul Costachi Racovith, iau furat din hartii un sinet de

3000 galbeni, a logofhtului Costachi

Sturza, i andu'l Sturzei tocmai atuncl
child era si ministru din lhuntru si a

drepthtei, spre mulcamire ran fhcut vel

armas.
SUITJLGIU. 13iIgari, mester de cis-

356

mele, ut Dutnitrachi Cisrnigiu din Iasi,

Ioan VodA Sturza pe la 1827, dup6

ce au ghtit casa apelor de la Golia si
havudurile, l'au fAcut slugeriii, i Mihai

Vodh Sturza, pe un Hristea Neculau

cismigiu din Focani, buIgari prost, fArA

stiinth de carte, pentru c iau fhcut

pivnita de la ville de la Groclesti, podgoria Odobestii, i havuclul de la grajdiul

Phu, din Iasi, ca S nu'i plhteasch bani,

l'au fAcut satrarih.
SOLCANESCU. Moldovan din Bucovina, de la mAnAstirea Solca de loc,
din phrinti prosti, slujand pe la boeri,
vatav de mosie, au strins
uj ine parale, i 'ati cumparat pe la
I
6 ch cret de boerie.
SADOVEANU. Roman din Valahia,
i

ajungend

din clasul de jos, au venit cu logofhtul

Lupu Bals, slugh in cash, dupA moartea
lui Bals, au mai slujit pe la alti, apoi a
intrat in cantilerie la vornicia de aprocli,

nude s'au facut i clucerih pe la 1846.

Duph infiintarea departarnentului lucrhrilor publice, au intrat acolo scriitoriti
si

la trecuta lunh Mart, pe cluceriul

Andrei Sadoveanu, nihria sa domnul Gri -

gori Ghica Voevod, l'au facut serdarih.

357

SION. Tatar de la Cram, un Dernir

sultan, ful Hannlul de Cram Beldinghereiti.
Manealar chniI tie6los, pentru c au yenit in Moldova si s'au botezat. Dup5,
multg lupt6 ee an avut en tatil sriti
pentru al cobari de p scaun, si a se

sui el la hanatul Cramulul, tnsfarsit s'au

impacat, prin mijlocirea Hani!or de Kazan

si Asdrahan,

a,1

intrat iarhs1 in sa-

rain! thtane-seil. Dar rA5 si ne astamparat find, s'au ingurluit en o sultana

a fatani-sen din harem, C3 era mai frumoask si mai tanra", si oblieind btttrannl tat61 lui, ca se's1 easbune si necinstea aceia, si- pagubele ce't Mens6 cu

re,boa ele, de al da jos din seaun, an

hotrtrat srel prindg in harem si 86'1 u-

moare. El berbantnl ager find, a dat

pe o fereastg, i cu sabia in manii, au
trecut printre to-0 tatarit c&l incunjura sera`, au mers la grajdi5, an incAlecat
si an fugit, au venit drept la 111, ,liova,
pe la 1462, si s'au infatisat la hatmanul
endrea, lath' a sa descoperi cA'l sultan,
de cat numal Marzae, si c. doreste a intra
in oastea Moldovel ; l'au pri mit indat'a intr e joimiri c11aret1, soldat prost, an

slujit joimir prost, 'Ansa, la in resboiii,

358

ce au avut en Muntenit, in care perind

hatmanul, de odath, au luat el comanda
si au biruit.

Dup5, biruinca domnul,

fAcut Capitan de
far6 al cunoaste
joirniri. In resboiul en Lesif desvglind
osebith vrednicie, care au pricinuit Mirare domnuluf Stefan cel Mare, l'ati luat
de aproape in cercetare, i iau mArfurisit in secret csa, el este Demir sultanu,
de care era instiintat marele Stefan, de
hanul, eI fugit, i asa Fah botezat,
fiindu'i nas Bogdan VodA, numindu'l din
botez Dragos, l'au insurat en Dahina,
fata unui Oansa visternic, ce era cumnat domnulni, ia dat multime de mosit
si Pail ftiout portariti mare de Suceava,
mai in urmA spatariii mare, 5i ap oT pi
vornie mare teref de jos ; iubindul foarte
mult, pentru vitejia i birnintele ce facea in toate resboaele ee an avut, en
tureil, eu tataril, cu lesif i cu ungurii,
pentru care il i poreclea totT Resboian.
Acesta au na'scut pe nn Dumitrascu,
care an fost Orealab Hotinului, i ginere luf Petrea C1An'6u spatariii, si au
nAscut pe lonascu paharnic, care au muat
pe Catrina, fata lui Veverita vel postelnic, i pe Avrarn visternic. Din aeest

059

Avram visternicul, au fost coborkori

domnii Cantemiresti; iar din Ionaseu
paharnicu, nAct'indu-sa Rasboian stolnicul,

au luat pe domnita Marica, fata lui Moisi

Vod'A Mo vita,

si an nAscut pe un alt

Ionascu paharnicul CoOscu, cel tinAr, care

au luat pe Tudosca, fata stolniculut

Sandu Sturm, si an nriscut pe Sion vorvicul, care au luat pe Safta fata lui Nabadaicu, hatman, i an n'ascut pe Andreica paharnic, care au fost i sol al

Moldovei, sat precum aeurn agent lo

Tarigrad, In domnia liii Vasile Lupu
voevod, si au fost cAskorit cu Irina,
sora lui Ev6tratie Dabija voevod, si au
nscut pe Andrei paharnicu, care intru
insotire cu Ilinca fata lui loan Bogdan
vel logofht. au n'ascut pe Andrei medelniceriu, care intAiii au fost insotit cu

Irina, fata lui Neculai Buhus hatman,

si al doilea cu Gafita fata lui Postolachi,
vatavul de 6616mo', de Tarigrad, si au
nAscut pe Ionit6 ce au fost st-drp,si pe Toader medelniceriii, care in insotire Cu
Dochita fata until stolnic Bnisor, an
n`dscut pe Costantin, pe Ionit6 carit
au munt, cel Intii holti, cel iii
doilea cAlughr, i pe stolnicul Iordachi,

care insotindus6 eu Catrina fiica vor-

360

nieulut de Yrancea, Thoader Danu, au'

thiscut shsa ficiori i anume : spatariut_

Antohi, paharnicul Ioni, banul Neculai, paharniculCostachi, pe mine, paharni-

cul Constantin si pe sardarial Thoader,

pana la vornical Sion, s'ag poreclit unit'
Dragos, unit Candimir,

unii C4Aseu, de

pe mosia CoOstii din tinutul Tutovet,

acum de VaAujti" uncle li era asaijarea

i unde Demir Soltanu facose biserica,

care au rhs'apit'o Tatarit in vremea
domnului Vas& Voda. De la Sion vornicul ce ii s'au parut nu stiu, s'au poreclit Sion une-orf i Rasboian si Cosaseu, tott insa cobortort din DemirSultanul sau Dragos, vornic pang, la
tata-meu, nic1 n'au murit de moarte
fireasca, tott cu sabia in mna, aparndu'st dr- pturile patriel, au murit

Cu.

cinste in cmpul Slave]. Tata-meg singur i fratil set au avut nenorocirl

fratil mel, spatariul Antohi i banuL
Neculai an murit in casele lor, pe paturf, insa foarte mult i eT
-WV not
din copilarie pana la vrAsta de batra nete, am slujit patriel cu credinta
toata vrednicia, precum in vremea tul
buraref grecilor de la 1821, cnd tatti
i

361

boerii, lasand patria in prada railor

greci, fugisa prin Basarabia si Buco-

vina. Noi am statut neclintiti, ba inca

en am mers la Braila cu opt turci, eel
scapasam de la moarte din mard'e volintirilor greci, s'am venit irnpreuna eu
urdiea Tureeasea in Ora. Dupa venirea,
ostilor Ilusesti la 1828, cu totiT am fost
intrebuintati in cele mai grele slujbe,
en am fost trirnes si peste Dundrea pa-.
na, la Balcanuri, en carduri de vita si
en cosast. La 1829, find foarte grozava
ciuma, in cat sal pustiis,1 Focsavii, pentru
ci cuconasii fugean de grentate, in'aa

randuit pe mine staroste de Putna, si

dupa ce s'ati strtcurat ostile in jos, si.
s'au cur'atit targul i inutul de ciuma,
au randuit Divanul staroste, pe fogad"tul Aleut Bals, i pe vornicul Iancu
Giurgea, iar pe mine sames, ca sa sinrase patrieI, pentru eh tot era inca greri,

euconaseil acia, cuconast, am primit a

fi i sam s, insareinandu-ma si co tinerea sPitalurilor 0,th:testi, in care era
pesti 1500 bolnavi, i cu toate stantiile de fan, de lemne i magazale ; cu
toata greutatea le-am tinut toate, am
*sit din toate cu obraz curat.. Dar vai,

362

cunostinta patriotilor, Dumnedeu s'a le

rasprateasca, au fost ra.
Dupa. rnduirea domnului Mihai Sturza,

dup'a introducerea reglementuluT, introducendu-sa i sistema de a fi tot

slujbasul jaeas, si de a eumpara de la

ministru, i chiar de la domn, slujbele
cu bani, precurn i rangurile care si

dupa vechea legiuire a tarei,

dup5, a

reg1ernentu1u kgiuir, urma a sa da ea

rhsplatiri, celor ce cu cinste vor savfirsi slujbrle incredintate lor, depariar
s'au vindut cu bani, ea oare-care materialurT s'au producte a mosiilor siomnului. Noi fratiT nedeprinsi a jafui pe
patriotil nostri, n'am cumparat nicT unul s1ujb5, ea de cumparam piste asa
posesiT de la domnul, sau minitriT BAT,
trebuia veand nevrand s adunam roadele posesiel, adec i peadsam, sa asuprim, si s jafaim pe bietiT patriat1, si
te foarte de principiul legilor

de aceea in tot timpul domniel de 15

ani a lui Mihai Vocla Sturza, am fost
prigoniV si eau vkluti si de domn, ea
care din copilarie ne cunosteam, find

intr'o mahala ereseutl, dar si de ministri, earl erau boeri moldoveni i ne

363

stia, ne cunoastea prea bine, si le avem

prietesugul; cu mare greutate pa la 1837,
'fiind visternic Beclede Neculai Sutu grec,

strein de patrie, duph multe sthruint1

a frhthne-meu spatariul Antohi, care
avea i cash gre, I s'adere in Iasi, l'au
asaclat sef de sectie in visterie la &atrftnete, in rand cu COpifi i cu altii ce

nicI &dish vr'o data a ajunge, la asa

posturi. Si la 1847 fiind visternic Lascarachi Pascanu, acela ce ne este si
nepot de var al cloaca, l'au dat afarh
din slujbh, inch cu defhimare i pe bietul frate-meu i pe doi ficiorl, ce'l ave
in visterie.
S'aii facut tulburarea de la Mart 1848,

a boerilor, in contra domnului Mihai.

Ni-am unit si nol tot1 creclnd ch
Dumnecleu va triniite o zi mai seninh
pentru biata Moldova', i prin randuirea
altni Donm, ear mai curma suferintele
bietilor saraci, vai, vai, si a treia oarh,
vai,
rhnduit domn maria sa Grigori
Alexandru Ghica voevod, bun, milostiv,

neinteresat, fAr fAutate, dar imprejurarile, minitrii i altI multi ca'l incunjurh,

Pah facut as1 u;ta fgzile, ce ne da

in multe rhnduri, inainte de suirea la

364

scaun. Si lnd a clice eh' nicl o ludrep

tare in tret ani pang acurn s'air facut, spre
vindecarea ranelor biciului t.uferit in 15

ant, a lui Mihai Vod. Dar s'au adaos

mai multe care covars?sc toate ranele
fdente de Domnul Mihai, pentru ci iubind desartaciunea, cu zadarnice cheltueli au Idea pe viAerie datoare peste
4 milioane 10, care prin vizriul Resid

Pasa, au mijlocit a so Oki de tari,

si

s'au rftnduit de se 'zmplineste la tot

sfertul 75 parale do fie-care birnic si
mazil, au indoit pr:cul s1ce, facendu'l

din 4 para1-1 oca, 8 parale, an inmultit

numarul militatilor, au organizat artileria . au desflintat slujitorit postnrilor,
i au infiintat polcul de jaodarmi regulati cu polcovnic i ofiteri, pe la toate

tinuturi1e, au inceput a face un mare

palat la Copoo, pentru cazarrn,,, au indoit i intreit toate iraturile eforiilor de
prin thrguri, toate aceste privese ingretate i re3punderea proviacialilar,

sa cheltuese de toti rail banii, en ochil

inch hi. pe toate sacaturilc3

i netrebnicii-

le, s'ac cheltoit multime de bani, dupa.

pronto]. lui Mihalachi CogAlniceanu, de
au
stricat 1 5 diighene, bolti bune a.

365

Mitropoliet din ulita mare, care avea

venit pebte 4000 galbenY, de au deschis fata Mitropo1ie, ea sa,' aib. eAlugArit
haM la ulit6, s'au fAcut gard
de fier, au ingrAdit cu aseminea gard
grdina publicA, cu de asemine ; iftd'arnicir st cheltuese capitalurile tasporesc darei, si neajungend s
rile faiii si fie dornnul in parte fo-

losit de aceste, de cat Insalat de lingusitor), incuviintaia, creclend c face

bine set rAmane nume nemuritoriii, prin
atatea multe de bine faciri i netrebnice

imburrAfatirl, nicl cum srt ingrilaste pen-

tru fericirea card, care o poate sa"..vari prin randuire in toate slujbele a oament ispititt in vrednicie, in purtgri

cinstite, ne interesatl, Cu stiintrt de toate legile si drepturile Orel, si a fie cui,

ao infiinta ministerie de barbatY aleO, diwanul Ad-hoc sau obtesc, de barbat1
-cunosciitor1 de tar6, proprietary cinstit1
i cu frica lui Dumm-zeil, iar nu de copit si de totY stricatir i frantuzitil,
.caril niel vor s'CO aduc6 aminte

-de Dumneza. Cea mai mare parte a

Orel, au ajuns a dori pe Mihai Vodii
-Sturza, cu toath. llicomia lui ; am venit

366

eu a

credo proverbul vechiti,

ea

schirnbarea domnilor bucuria nebunilor.

SOFTA. Pacat i putoare greceasca,
napaste Moldovei, pripasit in tara pe
la 1814, o pocitura greceasca. Gheorghi

Softa cu meseria caicciii, a spatariului

Cotcu, ce era venit cu domnul Calirnah
si randuit ispravnic la inuttul Sucevel,
unde Cotcu s'au luat cn sine si caicciul
sa'l chivernisasca, acolo Pat) randuit

zapciii de ocol, tovaras cu un moldo van boeranas, de loc din Catuarzani,

Gheorghi Lina, care avend fata mare,.
an maritat'o cu grecul Softa, dndu'i
parte de movie in Leucttsesti. Acest

grec dupa ce an vaclut c socru-seri

Gheorghe Li* la Joan Voda Sturza,
facut rnedelniceria, au facut si el
toate chipurile si la ducerea domnulur
din scatm, la 1828 au cumparat Un petac de stolnic, iar la Mihai :roda",
facut caminariti ; ficioril lui to-0 s'afi boerit, si din caicciu grecesc, au ajuns
boerii Moldovenesc.

STRACHIADE. Putoare greceasca,

pacat si napaste tarei, venit la 1852,
un Leonida p1cintari sag rnaslinariii,
din Grecia, rudenil cu egumenul ma

367

nastiref FAsfacii. Jail dat In posesie mo-

sia Blteni, i ticAlosul Grigori Voi

Ghica impuscatul, Pak i boerit cu rangul de caminariu, spre rAsplata wmpririlor ce an

Mout

lAcuitorilor

din

BAlteni.

TAUTU, Moldoveni drepti, si vechiti

neam mare boeresc, au stAtut tot mare

incA mai inainte de domnia lui Dragos
VodA, precum sA vede din manuscriptul

lui Petrea ClnAu spatariul, din auul

7003, si rudit cn familia domnului
Dragos. In vremea dounnului Stefan
Voevod cel Mare, au stat un Joan
TAutul mare logogt, au fost trimes

cu mai multe soli, la crAiea Lesilor,

si a Ungurilor, in urmA de Dornnul Bogdan Voevod, cu sfatul de ol4tie,
au lost trimis la Tarigrad, de au supus

tara Sultanului Turcesc, ell pre frumoasA folositoare

i cinstite

condit!i,

care sunt cuprinse in tratatul ce au inchiet. In urmA din nestatornicia vremilor si mai ales dup5, navala Gre&lor
plAcintarf isgoniti de la Fanar, si din

36)3

toate *tile Turehiel, pentru brastAmrttiile lor, i gasind crestineascd primire

in Moldova si imbr`atosare, in loe a fi
recunoscAtori Moldovenilor, au inceput
p'ari eAtr dorm ai puaI vrajm'Asi
ne in intrigi cu domnif 1l cu tara. Prin
care viclene uneltirf a lor, carrtrdand
frAtasea dragoste dintre Moldoveni.
S'au fAcut mai multe partich prigonind
una pe alta, din caro imprejurrul precurn cele mai multe neamurf marl si
vechi moldovinestI, an *hit i strain-cita aceasth farnilie Thutuleasek abea
mai cunoscendu-A intre boerAnasi, pana

pe la 1805, cand reposatut vornic loan

nutu, prin multe slujbe agiunshse la

rangnl de stolnic, rrnhind vkluv, au

luat o fat greceasca, din curtea domnului Alexandru Moruz i iau dat rangul de paharnie, i necurmat s1uj5nd in
divan, la 1814, domnul Scarlat Callmah Pau eadicat la ban, si la 1822
ducenduA en alti boeri la Tarigrad,
dupA tulburarea ce laeus6 grecil cu
domnul Mihai Sutu in tarrt, i randuindus6 domn pe logofatul IonitA Sturza,
pe banul Ioan Tautu Parr fa",ent vornic,
-si pe doi flu co ave ea sotia intiti

369

Catrina fata slugeriului Sandu Budescu,

Mihai i Vasile iai facut spatari. La
1827, au murit vornicul Tautu, iar fiii
lui nefiind
.

ea tatal lor, n-au mai in-

naintat, ci inca s'au ticalosit s'au murit

ramaindule copil. Ai lui Mihai nu still
ce s'au facut, iar al lui Vasile sunt doi
baeti bunt, Todirith si Joan, slulase in V isterie. Mai sunt ficiorii medelniceriulul Va-

lachi si a paharnieului Vasile Tautu, de

la Botosani, eari au fast frati cu nemuritoriul comis Ionic Tgutul, fiil lui
Vasile Tautul, fratele vornicului loan.
_Ace! cornis Ionica find trimis secretaria,
de Joan Voda Sturza la Tarigrad, fiiului
Sau Bezede Neculai, ce era bas capi
Kihaia, saii ambasador tgrel, au murit
acolo fgra urmas1, fiind holtei.

Multi

se nutnese eu aceasta porecla, afat de

seumpa Moldovenilor, dar toti minciunese, aceasta o stiu prea bine, pentru
ea mg, rudese eu aceafta farnilie de pe
-bunica me Maria, muma maieei mele,
ce au fost Borg cu vornicul Ioan Tgutul,

cu Vasile Tautul i cu Costachi Thum,

de la Comanesti din Bucovina. Acolo
in Bucovina poate sa, mai fie rautulesti,
,dintr'un Mihalachi Tantul, iar toti ceilalti

370

sunt napaste Trtutulestilor de sine poreclip, unil find slugi pe la rautulesti.

altii din satul Thutestii, i altii de prin
ahe sate de a Thutulestilor.
TALPA, Moldoveni, weld boeranao,

dar mai s'an stans am cunoscut la

Putna pe niste saraci, fiji chpitanului
Ionit6 Ta1p5, a c5ruia tat5 au Lost

muma banului Neculai Lipan, de la

Scurta; am mai cunoscut pe un Andrei
Talp5, de la Botosani, ce an fost luat
o fath Elinca, sor cu grecil corciti
Gelemenesti.

TULBURE. Moldoveni, rh"z6si de la

tinutul FIciului, mazili ruptas1, unil
birnicl, rklic5tura lor la boerie, an inceput de la un Pav51 Tulbure, care

find mult5 vreme vatav la mosia Flciii a vornieului 'arban Negel Costachi
Bold a r, fra tele Mitropolitului Venian)in..

La 1818 in domnia lui C5limah, au

mijlocit de l'au fAcut slugeriu, s; la dom-

nul Mihai Sturza, toti fiii Ini Pavril Tul

bure, pentru c unul din eI, anume Gheorghe, luas5,

pe fata ag5i

Gheorghi

Mardari, veehe slug i logofht a Mitropolitului Meletie, i domnul avend de

rits boeria, Pau fheut ban, boerind

37

pe top fratil lui, caril n'a5 fost facut

alte slujbe, de cht scriitori la ispriivnicie, find cumpatul lor aga Butucea sa rnes de Mein, multA vreme. S'au mai
ficiorii unul ConrAdicat la bori
stantin Tulbure, var mi Paval, anume :
Costachi i Gheorghi, acel Costachi fii

ind scriitoriti la Visterie, in vremea

domnului Ghica ha gill nebunul, fac&nd vis-

ternic pe Vasilich Ghica, acela ca Fa'

pea& Visteria i ara mai bino, au de-

partat pe top

sefii vechi,

si in locul

lor au pus tot bAep, intre care pe Cos-

tachi Tulbure Pau lacut sef la sectia

a doua, Pau facut paharnic, apoi spa-.
tari5, i s'au insurat cu o fata de la.
Bacgu, a until singeri

Enacachi Chi-

riao, ce au fost mai inainte pan*, la

ispriivnicia de BacAu, si in urrna slugA
la vornicul Enachi Crupenschi, cari au

mijlocit la Ioan Vod

Sturza de Pau

fAcut s1ugeri6 ; iar Tulbure,

dup`a,

ce

earl insurat, au tuijlocit Ia domnul Grigori Ghica hagi5, de-au facut pe Sandu
Chiriac, unchiul furled tale, ban.
TOMSA. Moldoveni, radicap din
prosil la boerie, du1 a despretuirea boerilor moldovinesti, de domnii Mihai

372

Sturn i Grigori Ghica. Ing nu sun

Tomsestr cum nu sunt eu Sturz6, pen-

tru c. niarnul Tows; mai mult de

150 ani, de cand s'au perdut cu totul;

de eat precum in nimiea un e regura
in tara noastel, asa si in poreelire, sunt
slobozi fie care, a se nurni cum vor,
precum fr nici o snarl, domnii
toti dregAtorii prada" tara, asemenea
toti munch furit ori ce poreelire
nobililor veehi,

ea sg se arke

nobili,

s'it nu Ii s. nimereasch" opinea din cari

au esit.

TINCA. Grec, corcit in tara rorn-neasel, adevarata poreclrt este VlahutA,

un Dincg. VlahutA om sarac, pe Ia 1813,

au venit la Moldova, la un Irate al

edecli eu
domnul Moruz, si se insurasA aiee cu

se Mihalaehi, care venis

o Catine5, fata unui grec slugeri Grigori, ce tinea o fael a unui Mitrea
ave zestre o parte de tnosie la Patrascani, in tinutul Tutovel, pe acea vreme
Logoftul Costachi Conachi, ave tiitoare
pe o Seftica, sora unui Sandu Botezatu,
apitan de post de la Tecueiti, i pe
la 1817 sari 1818, desgustandU-s 5. de

ea el facea copil, au m'aritat'o cu acel

373

nnea, si rah Cheut chpi tan de thi g, la

BArlad, acela cu tiitorica lui Conachi,
au .fheut tin bhct Petrachi i o fath
ori douh. Bhetul Petrachi duph ee au

slujit pe la mai multi boeri, s'an insu-

rat cu o tiitoare a bhtrhnului ilie Coghlniceanu vornie, in vremea domnului

Mihai Sturza, de achruia caNa* era Coghlniceanu, si au mijlocit de s'aii fheut
ginerile sardarih, i revizor la departamentul din nhuntru; in urmil in domnia lui Grigori Vool Ghica hagih, s'afi
facut spatarih, o sorh a spatariulni ai
lost tiitoare la CoAachi Sturza Barlheleanult dupa, piliia rnaich-sa.
TUFASCU. Moldoveni de la iintu1
Vasluiului, de la satul Tufestii, boerh nas, un ftori paharnic Costantin Tufascu,

trhitor in Iasi, ce avea inoja Bodestii,

de la Vasluih, au luat pe Parachiva
Goshneasch, vhduva until grec Gazeti,
cu un copil mic Grigori, i fhand un
copil Constantin, au murit, famhind Paraschiva iar vhduvh, can a crescut
copiif de la amandoi karbatii, in cash,
si CU averea Tufscului, poreclindul pe
amandoi Turaseu, f6rh th o opreaseh
eineva, pentru ch fratele bhrbatului el

374

murind i el, si ramaindu'i numal o

fata, care s'ail rnaritat cu iarao o scarnavie greceasca, anume caminariu Chiriac Dormuz, tatal carninariulul Tuchidide, n'ati avut eine opri a nu numi i pe
puiul grecultd Tufascu, i aa Costantin
Tufascu, adevaratul flu a mi ftori paharnicu Teaser), au trecut i s'att statornicit in Basarabia, iar Grigora puiul
de grec, au minas in Moldova, i maSa
find sofa banului Tanasa Gosan, l'au
pus in Visterie, unde au blujit cu mine
imprenna multi ani, apol mosul seri
Gosan thud starp, ave de suflet o ne-

poat a cucoanel lui, pe aceea au inzestrat'o, 'ati maritat'o on Grigora,

care s'a poricleste Tufascu. La Joan Vocla
Sturza, Pat fcut stolnic, mai in Irma
comis, lar galantomul Mihai Voda
Sturz9, pentru
alPsase deputat al

al

tinutulul GalaiT, Pati faeut ag, i apol

postelnic, ia murit nevasta, i s'ati in-

surat de al doilea en o fata de a lui

aga Mihalachi Bali.

TACU. Dou neamuri, un neam ce

bunt pe la tinutul Teeuciului, sunt Moldoveni razaI, radieati la boerie de dom-

nul loan Sturza, pentru c un Ioan

375

Tacu, au fost vatav la Sascut, a visternicu'ut Petrachi Sturza, i l'au fent

stolnic, i pe un mos a aceluia Toader
Tacu,
facut sardariti. Celalalt neam
ce'st zice Tacu i anume spatarial Neeniai din Iasi si ficioril lui, este grec,
venit in Moldova duph tulburarea gre-

cilor de la 1821, an slujit pe la bhchlii, pana la 1832, cand s'ail pus in

'lucrare reglemeutul i s'ati inflintat multimea de judechtoril i divanurt. Atuncea

intrat si el scriitoriii la divanul apelativ al taro de jos, ca eel multt

de o ba,2 cu el, de unde l'au fficut inthitt satrariti, apoi stolnie, i esind de

. an

-acoIo, au fo3t chti-va ani vechil la epitropia easel fratelui meti, banu Necu-

lat. In dornnia lui Grigori Ghica, au

fost cilen i casieriii la eforia Esului,
-unde mai mult furithd, ran facut comis,

apoi spatariD, ba inch si pe bhetit lui

iau 139erit.

TEODORU. Mai multi fArh a se cimotini intre et. Unit sunt moldoveni
rildicatt in prostt, i ca sh nu sa rusineze de poreclile phrintestt,
lasat si s'au infiintat nouh porecliri de

.pe numele de Toader a le. phrincilor

376

lor, ca cum ar

fi

greci, precum comi--

sul Iordachi Theodoru, (ori portaria) de la.:

tinutul Neamtului, acela'i drept moldo--

van, ficior lui Thoader Ciohodari, raias

de Portaritr, din tinutul Vasluiului, ce au
fost negutitoriii In Iai. Postelnicul Costachi Teodoru, si fratii sAi Neculai j.
Mihalachi, sunt bulgari din Galati, Mori
lui Thoader, ce a lost vames la Galati.
Murna lor au fo.,t fata strAlucitului, ori

mai drept a pribagului ce era vatav

de p5rdi1Abia Galatilor, multi sunt streini, greci, bulgari, sirbi ; iar mai multi
moldoveni din tarani prosti, Adicati la
boerie, spre defaimar, a boeriilor, ba tjocura boerilor M cldoveni, de donmil Mihai
Voda Sturza i Grigori Gbica nebunul, Carii in protiva vechilor datine a Moldovei, si
chiar a reglementuhil, cu cuvnt de slujbe,

lund plata, cri cat putea gsi, au dat

ranguri, boerind toate gunoaele Ord.
TUDORI. Dou neamuri, cel Intitii mai v, chiti sunt acia de la tinutul
Galatilor, tiii cluceriului Manolachi Tudori, balm Vasile, sardariul Ionita" si
Gheorghi, cari toti au murit i copit

au rarnas, numai de la banul Vasile.

Acestia au fost drepti Movilesti ; iar

377

ceilalti de la tinutul Putno, precum au

fost banul Neculai, cornisul Grigoras, si

cel mai mare frate, sardariul llie Tudori sunt arnanti, fiji lui Tudori care

an luat pe fata unui Dirna vornic de

Vrancea, din care an esit acesti Tuduriesti. Banului Neculai ian ramas nurnai
un fiu, sardariul Vasile, fatut cu fata
paharnicului Grigoras Similachi, comisului Grigoras doi fii : spatariul Co.stachi.

Grigori ascot cu Marghioala fata

slugeriului Alexandru Stamatin. Iar sar-

dariului Ilie iau ramas trel fil, nascutt

en o fata Cosmuleasca, de la finntul
Tutovef, de pe care ail avut mosie la
Calimanesti. Cel

Inti

este spatariu

Alccu Tudori, din targu ITarladului; al

doilea caminariul Costin din Iasi ; si
trellea Matachi, ce'i politariti in Focsani.
TISO. Frantuz, si de na0e si de eredinta, pripkit de donmul Mihai Sturza,
ran avut i ispravnic de curte, i l'ail
facut si boeritl spatariil moldovenese.
TIRICHIU. Napaste greceasea in

spatele Moldovei, pripAsit in Ora ea

domnia lui Alexandru Voda Moruz, un.
Costantin Tiriebiu, care .luand pe va-

&Iva pitariului Stefan Caracas, rail fa

378

cut paharnic i ispravnic, din acela au

remas proul de iada corcit. Tirichiu
pe care domnul Ghica ca nebun, potrivindu-sa la minte, l'afi avut cilen in
divanurile taro, inca, i prezident in divanui intariturilor.
Au mai remas tot in domnia lui Mo-

un Dumitrachi Tirichiu, nepot

paharnicului, care s insurasa Cu Smaruz

randa fata jicnicerului Iordachi Movila ;

sa facusa stolnic 1r domnia lui Scarlat

Calimah, au avut un ficior Ionie, dar

au murit si el si tata
TUTOVA. Moldovan, de la tinutul
Filch', un Vasile Tutova de mic
jind in casa, la visternicul Iordachi Roset Rosnovanu, in domnia lui Ioan Voda Sturza; l'ail facut caminari.
TUTOVANU. Moldoveni, rzai de
Grumazoea de la tinutul F1eiu1ui, unul
din ei slujind in oastea Rusasca, s'ati
facut ofieri, i esind s'au insurat cu
o fata a banului Paval Duca de la

Bftrlad, are si un frate calugar numit

Clavde.

TOMUZEI. Moldoveni, razasi de la

Hociungi si UscatT, din tinutul Neamtului,

radicati la boerie de Mihai Voda Sturza.

379

TEOHARI. Napasti grecestr, bietel

Moldove ; un Costachi Teohari pripdsit Inca din domnia lui Alexandru
Moruz, s'au prins roiu, eu curu unei
Murguletioaei de la Botosani ; la dommul Calimah s'ati facut paharnic, si muTind, pe vaduva Iui alt luat'o postelnieul Manolachi Draghici.
TOMAZICHI. Iarasi pacat greceso,
napaste Moldovei ; un Costachi Tornazichi grec, gramatic la dughiana unui
Polizache, negotitoriii grec din Bucuxeti, fiind acolo insurat, s'au lasat femeea, s'au fugit la Moldova, dupa obiceiul grecesc, s'au favalit mai multa
vreme prin Iasi, path', ce au gasit prilej de au intrat logofat a casei, la dom-

ul Mibai Sturza, Inca pe cnd era boerift, in vremea domnului Ioan Voda
Sthrza, i famplandu-sa sa moara paharnicul Vasile Docau, ginerile agM Gri-

gori Plitos, ce era pe atuncia sardariii,

logofat a casey, Logolatul Grigora
,Sturza, tatal domnului Mihail, caruia
remaindu'i doi copir nevrasnici i Nina
avere, s'aa ingurluit grecu Tomazichi
cu sluta Donioeas6 si ea tot de o casa
reu tatal ei, s'atr cununatoi dupa ce

3H:1

s'ad ciulit din averea lui Docan,

fcut i o fara cu Doniceasa", au lepa'da-

t'o, ingurluindu-s cu o vaduva a until

SAndulachi, ce era nepot lui Phtes,
fa-CA unui Alecu evartalnicul, i dup ce
s'ail suit la domuie seaptinu-sAu Mihai
Voda Pat fIcut director palatului domnese i aga. Cu femeea cea de a treia

au fcut mai multi evil, au murit

el si l'asAnd prsilh destura dintr'nsul,
femeia lui s'ati ma'ritat de al treilea,
iarrO uu Ufl pacat grecese Mihalachi
Mavrodi, pe care domnul Grigori G-hica
hagitt cel nebuu, l'au fAcut polcovnic.
TRIANDAF. Trei sunt, insA nicl cum
citnotindus5, intro ei ; Intairi au es;t un

grec in Iasi, cu aceast6 porecm, si fiind un bun minciunos, ca toti grecil, si

easier la casa pwelor, pe vrew ea domnului Mihai Sturza, cand postele t'arei
le Open. nu grec Neculi Privilegiu, in
tovar5sie crt domnnl, ran ffieut Caminaria ; cel al doilea Triandaf. un Ianeu ficior unui Trandafir, cioclu din Roman, fiind un bun minciunos i obraznic, la
1848, in intriga ttunplatA intre boeri
cu domnul Mihai, acest Triandaf, find

din partida postelnicului Neculai Istrati,

381

adech purthtoriii de minciuni, intre domn

boeri, lari fcut sardari i eilen judechtorio din Roman; iar cel al 3-lea
cu aceasth porecIA este un Lambrachi

din Focsani, ficior, unui Trandaf grec,

&asap si erhmariti de acolo, care fiind
seriitorih la judecatoria PutnO, In tuna
si director, domnul Grigori Ghica hagi
Vail fa' cut s

TRISONIMO. Iarhs pacat grecesc,

i napa-ste Moldovei, priphsit In vremea
domnului Mihail Sturza, cu meseria doc-

tor, s'ati ucightoriti de oameni, pentru

-care Pail pus in linia boerilor Moldoveni.

TURCULET. Bulgariii din Focsani ;

un Ghr orghi pentru c au fost arnhut
la serdariul Neculai Starnatin, Paci poreclit oamenil Turculet, s'ati insurat
cu o Stanch, fata unui Ioan Popa Bostan, ihz'as din Phdureni, de la tinutul
'Putno, au facut tro ficiorl cariI skijind la casa visterniculuilordachi RosAiovanu,
boerit totY, Dumitrachi
paharnie, Neculai chminariii i lordachi
.

sardariii.

TELIMAN. Moldoveni, rhzhs1 de la

tinutul Vasktinlul, radicat1 la boerie in
,dornnia lui Mihai Vod Sturza.

382

TALM. Moldoveni, mazili vechi

faiasf de la -inutul Tutovei ; un Gheor
ghi Talpi inch la domnul Alexandra Moruz, s'au fAcut vornic de poarth. La

domnul Chlimah, pe la 1815, s'ail thecot serdariil, de p'aii avut mai multi
ficiori, dar nici until nu s'au insurat,,
unif s'ail chlrtghrit, si

unit au murit

holtei ; au avut o fath pe care au luat'o

banul Ionith Oatu, de la BArlad, iar spatariul Iancu Talpis ce'I sef la departa-

mentul din Muntru, acela nici'i Talpis, ba nici moldovan, este bulgariti ficior
de crasmariti din tArgul BArladuluf, cu po-

recta Camburu, are si frate la Barlad

crhsmariii, tine han si se numeste Cam burl,.

TROIAN. Bulgariti, un Gheorghi

Troian fiind ftori armas la criminal ;.

domnul Grigori Ghica Pau

ristdicat

la

boerie.

TOMIDA. Iarhs pacat, si putoare

greceasch, napaste tichitet Moldove,
priphsith de domnul Mihai Sturza, si
pentru ca stest sature nesatiul de argint,
rail pus si pe plAcintariul acesta, in
rndul boerilor Moldoveni.
TIMUS, Moldoveni, rdicat,1 la boerie

tot de domnUl Mihai Sturza

383

TAPAU. Moldoveni, tarani de la

Moinesti un Neculai Tit lphu, find vatav de curte, la visternicul Dumitrachi
Ghica, in vremea domnului Joan Sturza, fiind cuscru domnulul, intre a1i ciocoi

ce s'au boerit, au boerit i pe Neculai

Thlphu, Mcendu'l serdariti.
TERINTE. Moldovan, taran prost

de la tinntul Botosanh, un Terinte en

numele, ail fost slugh in cash la vornicul Dumitrachi Ralet bAtrnul, tath. 1
vorniailul Iancu, i ginere unchiului meil;
banu Toma Cosma, ficior acelul Terinte,
en numele Costachi, Ia domnul Mihai
Sturza sail facut medelni eeri, pentru
.cA de la tatu-seil Terinte, iaii ramas
bun chpital, cftstigat de la bhtranul grec,
vornicul Ralet, care fiind prea curvariti,_
avend tiitoare, si el bAtrAn flu o
putea desmerda, i ca sh's1 plineascii

pofta lui, punea pe Terinte de o desmerda, si el privea de aproape, sorbea,

si tot zicea : ha, Terinte ba, dhi Te-

rinte di, pentru

care slujbh, ghiujul,

grecese pihtea bine lui Terinte, din avcrea banulut Cosma.

TUFELC1CA. BuIgaril, cu rneseria
lucrAtor;ii de arme : pust1 i pistoale, care

34
turceste se numeste tufeccia, aa fost traitoria in thrgul BarladuluI, avea o fat`a prea frumoasA,
cu care s'ail ingurluitn polcovnicula
Neculai Botium, i ca s'o ail:a mai aproape, au mijlocit la maich-sa stolnirneseriH

ciasa Tarsita Boteanca, ce era greaca

din familia Vardalah, de ail dot in posesie mosia Gura Ezerului, tufecciului
bulgaria, care s'aii 0 mutat awl(); la
Giza Ezerului, nude mai infocat aprinclndu-sa dragostea Boteanului, cu fata
lacatusului, sau a tufecciului, au facut'o i burdnhoasA, dupa care prin tain, s'au cununat cu &Ansa, i pe atuncea in6intandu-sa si militia tArd, aa

intrat Boteann in militie cApitan, ca

era caminaria de la Joan Voda Sturza ;
si tot odata au luat en el in rnilitie si
pe puiul de bulgaria a tufeccinlui, ce'l
era acurn cumnat,
inrolat ea iunchr,
care forrnandu'sI porecla din tufeccin Tufeleicov, au statut in militie 'Ana' afi

ajuns la major, si nu In front, ci pe la

granit6; intrtia a lnat pe fata unul Dumitrachi Mamara, i apoi pe a spatariului Ianeu Sihleanu.
TRIFAN. Bulgaria, cobortoria din-

385

Ar'un hagi Paraschiv, negutitoriti din

_Roman, care avnd stare bunA 1 do!
flciori unul Trifan, care la domnul Mihai Sutu in 1820, s'a5 %cut medelni-ceriti, a cAruia Mori s poriclese Trifan,

din care unul Alecu, din pacate imi

-este nepot, furand o fala Sofia a frateIli met), paharnicul 1onita Sion; iar celalalt frate a lui Trifan, Alecu luand o
lata a stolnicului Dumitru Sacar, la
,domnul Ioan Sturza, s'a5 fhcut paharnic,
iar domnul Mibai Sturza, l'au Mout
spatari5 ; Grigori Voda Mica, l'au facut

.agrt, i pe un fiu a lui anume : Dumitracbi spatarirt.

TIRON. Tigani Racovite0i. Domnul
Mihai RacovitA inc5, in boeria sa, ave

de mic luat sltigg in cas5,, pe un bet

de tigan al seri, cu numele Tiron. La
1705, ducendu- se la Tarigrad pentru
domnie, au luat cu sine pe tiganul Ti,ron, i dup ce s'a5 faeut domn, ai
tritnes cu fermanul i capiolanul imprAtesc pe Tiron, care in trecerea la
Iai, s'au ab5,tut pe la moia Olanestii

din tinutul Vasluiului, unde era aazarea domnului, ca s, vesteasch doamnei,

,pe care au gasit'o afaia pe prispa, cu

25

346

mai multe fernel tigance 5i rnoldovence,ra

vilind canepa, de care rusinandu- s iga-

nul, au poftitin casa pe Turc, i apoi esi

afara la stapana-sa, iati ve.tit cal doamna, si SA se imbrace ca s primeasca
pe Turc ; pe -acest tigan pentru cea en
credinta slujba a 14 de mai Multi ani,_
Domnul Mibai Racovita Pau ertat de
robie i pe el si pe femeea lui, i dupa
un an mac1ilindu-a dommil, igannl acela s'au dus cu stapAnu-sAu la Tanigrad, nici cum departndusa de stapan.
La a doua domnie a lui Racovita la.
.

1708, ran fault rupta,

i el

tot nu

s'au lasat de slujba staphnului, ce iaAO 5i cu a doua rnaqilie s'ati dus la Tarigrad, i en a treia domnie a lui Racovita viind, domnul pretuind credinta

dragostea tiganului catra el, pe la

1718 l'au facut vornic de poarra, ca.
invatase tiganul si carte.
Apoi copiil tiganulni Tiron, vornic
de poarta, insurandu-sa cu ftte de moldoveni rzasi, s'ati facut i ei rags!, i.
in domnia lui Constantin Voda Racovita, s'au facut rnaIili ca flu de vornic
de poaita, si phna in domnia lui Mihai
Voda Sturza si a hagiulul Grigori Voda;
pi

3 S7

Ghica nebunul, au sthtut in clasa aceia ;

imii insh s facus priviligheti la Than
Vocla Sturza ; iar acum multi din el
s'ati radicat la boerie, mai ales acum
la sfarsitul domniei Ghicii, cand pe
langh alte nebunii, ii mai venish la
cap sh uneasch pe Moldoveni cu. Muntenil, sh fach Crhie i Chpitala, nouh, la
care nebuna phrere a lui, ca s dobn-deasc in fata lumei, ch doresc: tOti
Moldovenil a sh inoda, an trimes pe la
toate tinuturile apostoli Cu .histrtir, ca sh
le ischleasch, si care n'ar vre sh ischIeasch, sh le dea decrete- de boerie, pe
care .cu gemandanele li-aa purtat prin
tarh, si cu ochil inehii li-ati imphrtit
in dreapta si In stanga.
TEODOSIU. Iarhsi putoare i pacat
grecesc, napaste re1, pripasit tot in
domnia lui Mihai Vodh Sturza, i rhdicat la boerie fhai nici Un drept

de eat ch s'au viirsat punga in Wile

de fer a dotnnului.
De si Theodosiu I zic, dar, nu nu-

mai eh nu sh rudese, dar ulel s ennose cu Reif din Basarabia, macat irt
i acia :toti shmanth greceasch sunt.

388

URECHI. Moldoveni, i foarte vechia

neam boeresc din vechime, au stat vornicI marl si bogatr, chiar manastirea
Secului este clidita i inzestrata de vornicul Nestor Urechi. Din imultirea grecilor in Ora si din nestatornicia vre-

milor, precum cele mai multe familif

vechi boerest1 au *Tut, ba 'IncA multe
nici sa pot nimeri in ce opinci s'au mistuit, au caclut i acesta, mug tot finaz

intre boeri unif din ei.

URSOIAN. Moldoveni, i vechi boeri

de clasa a doua, am apucat pe un batan serdaria Ursoian diacu de Visterie,

avea casa in Iasi in ulita Goliei, preste drum de casa Logolatului Alecu Ghica,

acurn a nelegiuitelor nasteri, data de

hagiul Grigori Voda, Ghica, pentru sufletele reposatilor Ghiculesti i al sat].
URSACHL Moldoveni, boeranasi de
la tinutul Dorohoiului, rhdicat la rangul de sardaria. Tudurachi Ursachi, pe
la anul 1814 aflandusa posesor la Pacani, mosia visternicului Iordachi Rosnovanu, i la 1818 find visternic Costachi Pascanu, intrigat cu Rosnovanu,

389

serdariti Tuduracbi Ursachi, pentru ch"

s. obrAznicisa un grec, ce era ispravnic la ll'arl'au, i facusa" necuviinti in
luarea erburilor de pe Hodora, pentru
fanul mtelor, Ursachi bizuindu-sa ea
e posesorul Rosnovanului, au inehis pe
grecul ispravnic intr'o poiatA, pentru

care visternicul Pwanu sA'i rsbune

pe Rosnovanu, an trimes volnicie dorn-

neasc6 de au adus pe Ursachi la Iasi,

i r6pede Vaia, a prinde Rosnovann yeste, l'an irnbracat cu sucman f`acendu'l

taran, i platind i bir cu Pacanii un

an, dup`a care mijlocind Rosnovanu, la
domnul Calitnah, l'ag ertat i l'ari
cut iar serdariii; cucoana acelui Ursachi,
este fat5, lui Vasile rautu, sorA cu

pabarnicul Vasile, en medelnieerig Valachi j comisul Ionjc, i var primar5,

en maic`a-mea ; iau rarnas doi ficiorl
Alecu i Vasile ; iar fete multe i nici
o stare.
URZICA. Moldovan, Oran de la moyia . . din tinutul Eii, an fost s1ug6 in
cas6 multi ani, la vornicul Dumitrachi
Ralet btrAnul, apoi -vatav de ogradh,
i pe la 1824 mijlocind Ralet la Joan
Vodh Sturza, PaP. fkut stolnic pe Du-

590

mitrachi Urziea. Dupa introducerea reglementulM, infiinthadu-s5. path si comisariii,

rnduit pe stolnieul UrzicA

comisariii in Iasi, si el ca ciocoii harnic

jaca i 1inguitori, a fost neschimbat pan acum, peste 24 ant, au fAcut
i stare si s'ati fault i spatariri.

UDRITCM. Si de natie si de credinta Niamt. venit pe vremea dornnulm Calimah, un ingineria la Roman.
Fiii aceluia,
facut boerl moldovin,,stl, de doinnul Mihai Sturza, crxci nu

era] de ajuns boerf in tar6.

FOTEA. Dou6 neamuri, unul grecesc, iar altul taran Moldovenesc ; acel
grecesc, aunt fii spatariulm Iordachi
Fotea de la tinutul Botosanii, de la
Tornesti, adec aga Iancu i frate-seri
poleovnicul Fotea, ginerile vornicului
Ilie Sm'au, tatal spatar;uluT Iordachi Fo-

tea, au venit in Moldova pe la 1785,

cu Alexandru Veda' Mavrocordat, si au
remas aiee, ea se turas a purta eaicul i undita, s'au insurat cu moldovanca, s'ati facut pe Iordachi, pe cad.
Ioan Vod l'ati fAcut intlg caminariti,

391

si apol spatariti, pentru Ca tinea pe o

sor a hatrnannlui Costachi Jora ; si pe
fiu seri Iancu, ii Mcusii tufecci-bas, adeck ciipitan de arngu0 curi1, i eaminariii ; si dupg introducerea reglementului an intrat in militie cdpitan, i
Meendu-s5, major, au eit, s'ati insurat,
i sail asazat la GalatI, unde femeea sa,
fata eaminarialm Ioan Bercar, avea
moia BrAnestif. Celalalt Fotea Mold ovanul, este paharnicul Mibalachi ficiorul
lui Fotea croitori5 din thrgul Frumos ;
acesta fiind edicli la Joan Vocta 6turza,
i insurndu-s5, cu o fatA a until medelniceriii Stefan Josanu din Bacaii,
Mcut Ioan Vocial pabarnic.

FLORESCU. Dou5 nearnurl, cel mai

precum postelnionl Procopi Florescu, si altii din Iasi, Berlad si Mir],
sunt faze1 de la tinutul FAlciuluT; dintre
e an esit mai destept, unul polcovni-

celul Savin dinFlar, care pe la 1826,

s'ati Mcut stoluic, prin mijlocirea vornicului

arban Negel, si acela au dat

sluga in cas la domnul Mibai Sturza,

pe itepotu-seti Procopi, fiind Inca pe atuncea Sturza boeriu, i ba,etul Procopi
fiind bun i cuminte, dupa, ce stApcinn-

392

sett s'ail facut Doinn, Pari rAnduit se-cretariti la sfat, unde au fost panA pe-

la 1854, Pei facut spataria, ag i mai

in urma postelnic. Dii copiil lui Savin
unul Stefanachi, ce-au fost scriitoria pe
la ispravnicia Tutovo, Vasluiului
Bachului, uncle au faeut mai multe bias-tamatii, Inca la Vaslui i talharil, pen tru care au fost pus i in gros, in butuc;
nu still prin ce milloace an intrat la,
departamentul cVn launtru, unde acum
au ajuns cam;naria.
Mai este un Florescu comisul Costachi
la Botoani, acela'1 muntean de la
Slobozie, din judetul Rmnicului Sarat,,
ficior unuT Tudorancea Bondrea, au venit

la 1822, cu Joan Voda Sturza, ca edicliu in curte, i fiind nepot unui spatari Dumitrachi Bondrea, de la Cuci,..
din tinutul Romanului Pau facut cumnat hatmanului Gheorghi Braescu, insurandu'l cu sord-sa, i Pau racut comis.
FUNDUCESCU. Arman, boctulum, cu

domnul Scarlat Calimah, au venit un

Funduc, armanul de la Tarigrad, om prea

sarac, en meserie mindirigin, l'au Meut

alai-ceau, in curte, tot acea slujba au_

393

avut'o $i la domnul Mihai Sutu, si la

,

Ioan Vodg. Sturza ficiorif iati botezat

in credinta noastra, i iau invatat carte
.moldoveneasca; acel mai mare Neculai,

au luat o fata Burgheleasca, de la Bozieni, din tinutul Roman, si 111ihai Vod6

Sturza, l'au facut cluceriu ; iar cel mai

mic Iordachi, de si nu stia bine a scrie,
dar pentru c luasa o fata a unui rus
de la consulat, Mihai Vod'a Pau randuit
sef in departamentul din launtru, si
facut ban. Domnul Grigori nebunul II
Meuse director palatului, apoi intrighndu-

sh cu altf ciocni a domnulnI, si en Mavrocordat, ginerile domrni1ui, l'au dat

Marl.

FIGA. Spurcaciune greceasca, pacat

napaste taro', pripasit de Logofatul
Iordachi Catargiu, Jail avut o vreme
logotat a easel; find hot bun, $i bun
lingusitorin, Para pus sef in departament,_
pe urma, la epitropia Sfautului Spiridon,
macar c'au pi-Mat i banl de ai 0carmuirel, dar pentru ca"I grec, si bun
minclunos, nu numaT nu l'au isgonit din
Ora, dar nici l'au pilduit, i inch' tot
este si acum in cantileria Sfantului Spiridon, i Pau facut i spatariu, spre bat.

394

Jocura oamenilor cinstii,

i incurajarea

r 6ilor i a strAinilor.
FRUNZA. Moldoveni, rAze1 de la

Nicoreti, unul din acest nearn la domnul Calimab s'au facut privilighet, polcovnicul Vasile en numele, Ioan Voda
:Sturza, prin mijlocirea visterniculuI Petrachi Sturza, l'au gent medelnicerin.
Fiji aceluia totI s'au boerit, la domnul
Mihai Sturza, iar unul intrand in militie, s'au facut ofiteriu. In vremea nebunuiui domn Grigori Ghica, infiintAndus5, polcul de jandarmi, acel ofiterill FrunzA,

au intrat in landarm'arie, si in trei anl

filent polcovnic.
FRTINZETI. Moldoveni vechi,

boergnao, de la tinutul NeamtuluT

Herta, din acil de la Herta, de la Oroftiana,unul intrnd in militie au ajuns cApitan.

FRUNZESCU. Moldovan, bojogariti,

radicat la boerie de domnul Grigori
Ghica.
- FEMLA. Moldoveni, rrtz_e1 vechi,

.i boeraMao de la tinutul Eii i Car ligAtura, Ina, in vremea domnulul Mo,ruz, Fetifa acel de la Vascani, s'au fdcut paharnic, i Tanas6 FeSilA, care
au fost diac de Visterie, medelniceriu,

395

la domnul Calm ah, caminariu, iar la

domnul loan Sturza, ban.

FLORE. Doi au lost, amandoi Motdoveni, caminariu Dumitraehi Florea, un
boeriu batran, i prea cinstit, aminariu

facut Inca' de la domnul Calimah, dar

n'au avut ficiori, de cat numai doua
tete, cea mai mare au milritat'o Cu spatariul Ionita Duca, iar cea mai mica
este i acurn ficioara batrana.
Si un alt Flore nici cum neam cu
caminariii Dumitrachi, ce din proti radicat la boerie, un vatav loan Florea
de la moia Palt7niu a Mitropolid,
din tinutul Dorohoilui, fackld stare in

vremea domnului Gahm* prin mijlocirea Mitropolitului Veniamin, s'ail facut cluceriil, i un ficior a aceluia anume Vasile, luand fata serdariului loan

cu 4estre moia Bunenii, de la

Dorohoiil, la domnul Ioan Sturza suit
Matieg,

facut caminarib.
FOTINO. Iarao spurcaciune i pacat
grecesc, napaste i osanda Moldovd.
Blastamatul acesta neam, &al aratat
intaiil in Moldova, cu domnia lui Mi.

hai Sutu. Un batran doctor Fotino, pe

care'l facusa Arhiiatros,

sai

proto-

396

medic, si un frate al .sau, un calic rilpno i vai de el, din doctoral acela ,
de si s'au dus pe urleti cu Sutu, dar-

au ramaa o bunatate ,de

rsau

Alecu,

fost facut
care intrand in. militie,
ofiteriti, i pentru multe b1stmi1, dorn-nul Mihai Sturza, raj degradat, si
facut soldat. Dup-A" fanduirea mai Gri-

gori Ghica nebimul, la domnie, iarast

aii intrat in ini1iie, in urms6 infiintand
spre mai multh povoar tArei potent de
jandarmi, a intrat spureAciunea aceasta greceasck in jandarmi, laft fbieut cA-

pitan si iniurandu-s6 de a trela oar5.

cu o fath, a unui Petrachi Ciurea Caminaria, si l'au fAcut maior.

Acesta'i

fkut eu femeea ce in urm au tinut'oDinu Rusu, si mai are un frate Anton

la Bucuresti; Mai sunt inc`a doi Fotino,.

yeri primari en bunkatile acesti de rat

Si mai oliolio de cat dansii, Aleca,
care Cana', a se face domn Grigori Mica an s tie, era *criitoriii pe la isprgvnicie, abia s'au inrednicit de ail,
luat pe fata Fahrnicesei Catinca Buzduganeasa din Vaslui, i s'au dus eu,
ea la Galati, logolat la Petrachi Ma-vroghene, ce era parc5lab, iar in domnia..

397

'GhicAl Inttiii, rail pus dadacd fiuuI sets

Bezede Iancn, ce'l randuisa ispravnic
de Iai, apoi director postelnicio, l'aii
facut ag5, at Mout talhariul grecesc
-atittea prAdAciunT, cilt nu se pot spune,
indland multime de oamenT pot1, de
li-ati luat bani, 0521 faea boeri, multI a
acut, dar mu1t1 au minas cu laceatnile

pe obraz. Mai are un irate cu numele

.Costache posesor de mo0.
FILIPESCU. Moldovenl, mai multi
-Zia a ssa rudi uniT cu altii, e,it1 ea
ciupercile dupg ploae, mai inainte pe
Tremea domnului Than Sturza,
ivit
,unul cu numele Dumitrachi, slug in
casil la Logolatul Vasile Roset Cilibiu,
pe care insurandul cu o fa-Ca a banului Thoader Nour, Pau Meat serdariil.
Mihai Voclui Sturza, l'au Mout ban. Dup

acela s'aii mai ivit un ingineri Gheorghi Filipesen, ce acum ail furat porecla
b`atranuluT boel iil log ofatul Tudose Dub`alu,
si un Irate al shu, profesor de la So-

cola. S'ati mai ivit i. altf Fi1ipeti, totl

boeri inc6 mafi spatari, fiii unnl c'apitan de la pWa Babarg, Filip diaconu.
din Eatul Ho enii, tinutul ralciului, care
tind slug' in casd la vornicul. Gheorghi

398

ingurluit cu,
Cuza de la Barzhsti,
Catinca fata" batritna a unul ban grec
Arabolu, sora cu cucoana Ouzel, s'aci fu-

git cu ea, cu care ail pfasit pa boerii

acesti Filipesti a domnului Ghica, ba
i un polcovnic de militia.
FILIPOVICI. Moldovan, tot soiu de

Inc

cinperci,

esite

diva ploi, radicat la

boerie din mojicI, din galantomia i ne-

respectarea drepturilor Orel, de domntil Mihai Sturza.

FOLESCU. Moldoveni, maclih vechF
razasI de la tinutul Flciii, au fost
si vornici de pearta, iar la domnul
Mibai Sturza, s'aa rAdicat dintre eT la
.

boerie.

FRANGOPULO. Ah pacatele male

iarT pacat grecesc

napaste t5reT,.
i pocitura ae,asta thphnoaqh", dupii ce
prin viclesuguri a nearnului seu, s'art
facut capital in Moldova, apoi s'au
i

cumparat si boerie, de la domnul Mihai Sturza.

FILIPIDE. 1ari1 pocitur greceasca,.
un Neculai Filipide, calie rapanos, pe

la 1816, viind la Berlad, i avend talent de mascarieiii, i lingusitoriu, ca.

tot)" grecii, an capatat intrare prin ca-

399

sele boeresti, boerit moldovenl ca eel din

fire milost, blanch si primitort, dar tot o

dath i prostl, iaii facut rnai multe a-

jutoare, ba inch vornicul Than Greceanu, postelnicul Gavriil Eamandi

tocmit dascali 6A le invete copiit
greceste; rhpanosul acela tap, s'ari plodit foarte, ati umplut Barladul de ecii,
ba inch unul ajunsese si in departamentul din lhuntru, unde a fhcut multe pradacium, s'au boerit, i pe el si,
pe toI fratif i cumnatit lui, in domnia lui Grigori Ghica.

FABIAN. Pe la 1824, ati venit

in

Roman, cati-va olari din Bucovina, me-

bini, fcea oale i feluri de vase

cu jumalt negru, din acia este si domnul acesta Fabian, care capatand ehten

pita!, in domnia domnului Mihai Sturza,_

s'at cumparat boerie, iar de ce natio

va fi, el stie, eu stiu eh atuncea and
au venit nu vorbea bine moldoveneste.
FOC*A. Moldoveni drepti i vechi,
inch din vremea domnului Stefan eel
Mare, chef duph statornicia hotarulut

Orel prin garla ce au tras'o prin Foeani, la intalnirea Domnulut acolo, an

Iheut masa mare, si la sfarsitul mesei

400

au ales doi osteni, unul Muntean

ltul Moldovan, i jail pus sa se lupte
cu paharele i au biruit Moldovanul,
pentru lauda lui an dat nume targului,

ce atuncea au hotarat a sa, infiinta la

hotarul Focsanif, ct osteanul acela se
-numea Focsa.

Din acest neam sunt in mai multe

tinuturI a Moldovei, la Ajudul vechia
din tinutul Putnei, sunt multi locuitori,
ine`a unul la domnul Ioan Sturza, s'au
facut polcovnicel, iar dumnealui spatariii

Iorgu Focsa, ce s'au suit la rangul acesta de Domnul Ghica nebunul, i alti
boeri Focsasti, tot acum urcati la boerie,
nu still din care Focsesti vor fi, athta
tili c",4 aunt Moldoveni.

FRATITA. Moldoveni, razesi de la

mai multe tinuturi, acestia radicati la
boerie de domuul Mihai Sturza i Grigori Ghica, nu still din care vor fi,
-de la care tinut.
FAUR. Moldoveni, eglesi de la 0dobesti, din tinutul PutneI, din elasa de
jos, in domnia lui Scarlat Calimah, doi
din ei Ionascu i tefau, s'au facut priviligheti ; Ionascu la domnul Ioan Sturza,

s'au facut slugeriii. La Grigori Ghiea,

4' )1

--un Gheorgh., ficior slugeriulut Ionaseu,

s'au boerit, s'au mai facut slugeriti

,un Ioan Faur eel privighitoriti la tiinutul Vasluiului, ficior preutula Vasile
,Faur, de la Odobesti, s'au mai boerit
tot de 'Grigori Ghica, i un alt Faur,
;tot ficior de preut din Odobesti.
FATU. Moldoveni, ficiori preotului
.Costantin din satul Berizenil, tinutul

acestia sunt trel fratl, a 0..rora rdicare au urmat asa: Dup'a introducerea reglementulul, infiintfindu-s4

preotul Costantiu s'au dat brteti1

la scoala din Husf, de acolo au treeut
la Academie, eel mai mare au fost tri-

,mes de oermuire la Paris, unde an

,Invatat stiinta doetorease5, i venind,
l'au asazat doctor in Iasi, dup5, infiin%area easel de curve, ori a nelegiuitelor
nasterl, de Grigori Vocla Ghica, l'au
_randuit doctor easel acia, i l'au faeut
spatariti ; eel al doilea Jacob, au fost
,randuit eilen la judeCatoria Putnel, de
acolo dup6 putina" vretne, l'au mutat la

Tutova, unde s'au i insurat cu o fatg,

a eaminariuluI PavAl Cerchez, i s'au
'facut sardariii; eel al treilea, intaiti au

_fOk profesor Ia Vasluiti, apoi ea boeriii

26

402

111intIndll-'SCri de prof, sie, au mij'ocit de,

laS rtmduit candidat la Galati, i In
urmA ellen. DepArtandul din aceea an
mers in Iao i s'au f6cut advoc,lt, ii

paliarnic.

FRANCISCAT. larAo putoare greceasa, iiiY nApaste (arei, prip4it in

Focani cu meseria pracintariii, si frtcend crtpital, au curnparat un decret de
boerie la 1 85 6, de la Costachi Negrea.

nebunul, ce era ministru a liii Grigori

Vod'a Ghica nebunul.

II
HRISOVERGHI.

IarAo pacat gre-

cesc, neam de patriarb, izgonit de la

Fanar, i prip6it in Moldova peste I sa
de anT, au fost intre boeri, ins5. nu marl,
pAn'a la Neculai Hrisovergbi, fiul stol-

rilculul Enachi, care find om dWept,

i land femee o Ros'ateasch, fata vornicului Iordachi PribAscu, in vremea

domnului Calimab, pe la 1816, s'au

cut vorn'e mare ; iar pe la 1818 au
murit, rAnfaindu'i trel flu: vornicul V asilica, Alecu care au murit tn'ar, 0.

care putea ajunge urmelc fatne-sa,

403

un ticiIo Mauolachi, care luand

o filth, a ,l'ubinoaei din Vas IWO, nep,)ata

lui Grigori Vodh Ghica, ran facut vor pie, dar h un ow prea de nimica. Vornicul Neculai Hrisoverghi an rnai avret
doi frati : pe sp1tar:u1 Alexandru, care
avOnd numai o fatA, an luat'o Lovofhtul Neculai Man, si pe postelnicul Gri-

goras care ear4i o

fat

an avnt,

si

au chlughrit'o, si mosia Deletii, d- la

-cinutul Vas1uju1u, unde iai fost tiv-Azarea, a n lasat'o nepotului seu Vasilick

acela an vandut'o visteroicului Diunitrachi Ghica,

Ghica au dat'o schimb
i

mhnastirei Sfntulul loan Gurh de AM'.

HARTING. lar4I pmat, i putoare
greceasca, roi.0 de cur, a Elencai, fata
Logofatului Grigoras Sturza, sorh domnului Mhai. Acea EtencI, find mAri-

tata cu Logofatul Alecu Ghica, tatd1

domnuhn Grigori nebunul, rh de cur
fiind, 'au laslt barbatul, au curvasarit
cat au putut in Moldova, apoi ducnIn Basarabia, s'au mnMitat cu un
grec Ruset Hartingu, s'au cdnunat en
du-s

. pe care Grigori
Voda nebunul, ca frate de pe masa,
el, .'au fatat pe

l'au fa cut

boeriti moldovinese.

404

HERMEZIU. Motdoveni, razesi de

Ia Rosiori, din tinutul Neamtalui, si

Jiulentil; la boerie s'au rMicat Gheorghi

Hermeziu, in vranea domnulul Moruz,

pe la .1804, find diac de Visterie, si

insurandu-sa cu o fata a elucerulul IouiA
Ganea de la Ciumulesti, din tinutul Sneve1, care find de casa visternicultil lerdachi Rosnovanu, au mijlocit pentru
ginere-sau de l'au facut cluceriti i sa-

mes de Putna, apoi in vremea domnulul Calinaah, l'au facut pitariii. Domnul Mihai Sutu l'au facut chminariti,

loan Volti Sturza l'au facut ban, in

nrma aga, iar Mihai Voda Sturza l'au

fault postelnic ; si pe flu sel Iordachi,
Grigori spatari; Grigori Voda Ghica,

iau facut agi, i pe alth mai midi corniA Dof fii al postelnicului Gheorghi
.Herrneziu, trimetindu'i tatil lor in Rosia,
.acurta sunt Capitani.

HARTULARIU. Iarasf putoare gre,ceasC, i napaste Moldovei, un grec

calic, foarte sarac, Manolachi Hartulariu,

pripasindu-sa la targul Ocnei, pe lftng5,

ttrk egumen grec, ce era aeolo, ave eke-

va fete si un ficior Iorgu, o bunkate

.de talhariti i viclean, pe care'l

1uas5.

405

logofht ia casa eumnatu-meu, spatariul

Vasile Andries, find chmgras de Ocna,
ji ispravnie de Bach.ii, i dup \Teo doi
am, obrhznicindu-sh grecul, ran dat afarh, i ducndu-sh la Iasi, s'au ingurIt& cu o fath Aura a serdariului Grigori Plitos, s'au fugit en ea, in urmil
fheendu-sh domn 1ihai Vodh Sturza,
sthpanul lui Plitos, nu ranch lit pe HArtularin sarne la Suceava, an luat acolo
mai multe mosii mI.ustireti, cu influenta soerului sen, au prhdat tinntul frh,
niCi o siala,, au fficut

stare mare, in

urmh l'au fheut ispravnic la Suceava ji

postelnic, au eumparat cate-va mosii de
veci,

dar au vrot Dumnezen si

ian

scurtat viata.
HADIC. Ungur si eu natia si cu
credinta, an venit in tarh la 1828, ca

talmaciu Ia eantilar:a vice-Presedintelui rusese, au famas aice, Donmul Mihai

Vodri, l'au pus in statul postelniciei, si
l'au facut boeriti moldovinesc.
HASNAS. Moldovan, Dorian de
feliti, neam cu domnii Calimahi, la hoe-

rie s'au rhdicat de domfml Scarlat CAlimah ; pe Dumitrachi Hasnas facwdu'l

stolnie, iar Mihai Vodh Sturza, Pau

406

fA cut agri, pEntru

multele sale slujbe;

au bocrit pe un fiu al

1.+Au,

si

pe un

nepot, fiiul iconomului Neculai Hasnas.

HOLBAN. Moldoveni, ma zili ecbi
AO de la tinutul Hertit, rttdicati
la boerie, unil de la Alexandru Moruz,
unii la ScArlat Clirnah, insa, tot la
ranguri mid, Ioan VodA Sturza, a f-

cut chti-va din el bani, iar Mihai VoSturza spatari.

HRISTEA. Rom'an din Ardeal, Un
Hristea negutitoriii brasovan din Iasi,
avend femere pe o Toiarl riVasitA de la
Butuh c, de l'angA Podul-lloact, au munit rarnaindu'l chti-va copil; pe ftmeea
sa au luat'o un stolnic tetanachi Grigorifi, in urm`a. eie Mihai Vodrt Sturza
facut cAminariti ; flit lui Cristea Brasovano, prin mijlocirea Grigoriului vitrigului lor, au intrat in militie, ca
nobili, au ajuns cel mai mare Costachi maior, an fost i ispravnic la Dorohoi si prezident la Vasluiti ; cel mai
mic este polcovnic si agbiotant la domdrt

niasca dejursttA.

HANCU. Moldoveni, esiti din Ionit5.

Hancu, de la dealul Noti, din tinutul
Bacaului, rMicati la boerie de domnul

407

loan Sturza, pentru Ct find cu sederf a

la S5ncesti, si in mai multe d6tt ispravnic de BacAu, pe child era boeriii,
cunostea pe lonitit HAneu,
avea
scutelnic, i pe Gherasim ficiorul Han(mini it ave slugA in cask pe care dup6
-ce s'au Mout domn, l'au facut cthnina i,
si pe ali doi frau ai lui, Ii ave in
--curte, dintre care unul Costachi intrind
s'ati fAcut e'apitan.

HERESCUL. Dou neanwri, cei de

la Botosani sunt Moldoveni, si de mai
multA vreme rildicati la boerie ; iar ciminariul Schrlat Herescul este pripas
de la tam Romtmfasek i find slugA
la LogoMtul Costachi Conachi, la Tig6neti, in urniti, seriitoriii la isprAvnicia
TecucinhA, s'au insurat en o fafa a
Mndroaei de la Nicoresti ; In urma
Prin viclesuguo s'au fAcut r5zils de
Deletn, Onutul Vasluiului. La domnul
Joan Sturza s'ati Mout ctiminariti.
HODOCIN. Ungur, si de natie pi
de credintrt, en meseria mehanic ; in
domnia lui Alihai Vodi Stnrza, Pail a-

dus pentru scoala de mestesuguri,

Tau frtctit comis.

HRISTODOR. Iar1 paeat grecese,

40-4

bele si napaste Moldovei ; nn grec Hris

todor, inert in domnia lui Alexandru

Moruz, viind s'at pripAsit la Focsani

cu negutitorie ; in vremea Rusilor pe
la 1807, avnd visternicul Rosnovanu
b6tranul, in stAptmire Vrancea, au avut

nenorocirea a o da in posesie aceluia

grec, din a egruia asuprire slat revoltat VrAnceniT, de ail alergat aftta ani
pgng si pe Ia
arigrad de s'ail sons
mosia. Pe atunci un nnchill al meil spa-

tariul Iancul Stavgr, vIr maicif mele,.

avend o sorg, a mgritat'o cu tigoarea
acea greceaScg, din care ail esit trel
corciturf : Neculai, Manolacbi i Iordacbe. Cel iuthiti duc6ndu-se la Viena,

cu copiii lui Stavgr, an invg,tut arta

doctoreascg, si viind ea doctor la Barlad, batmanul Costacbi Cerchez, fiind
crt sgrgcise, iaI dat o fog ; eel al doilea
ggsind in Iasi o fatg cam bgtrhoarg, cu
numele Natalia, a stolnicului Toader GA-

luscg, au luat'o si pentru cg, muma el

stolnicea,a Zoita, sg cunostca cu mai
mul0 boeri, au mijlocit la domnill Mihai Sturza, de rail fgcut sgrdariil i.
judecgtoriii la Putna ; iar cel al treilea
vklend c5 frate-sgii Neculai cu meseria_

409

de doctor, ail mat o fat6 de batman,

s'ad dus si el la Lipsca, au sa'clut doi ani,
s'ad venit en atestat WI doctor, s'ail

asazat in Iasi, si prin mijlocirea postelniculul Costachi Lipan, cu care li se

rudea de pe msa, l'ati asazat Ia spitalul Sfintului Spiridon.
HRISTODULO. Iari spurcAcinne
paeat grecesc, bele si napaste bietilor
ticglosi moldoveni, eari dup6 atatea suferinti i brastmnd a b`atranilor, nu
s'aU desteptat ncA, ce ca vacele au

tAcut si tac, de au ingkluit pe domm

a primi atata spurc grecesc

de ail

c'aptusit toat6 tara, ba ined ia i hoenit spre

rAspratirea

pi AdAciunilor,

ce

art fAcut Orel in tot chipul, la owl care

prilej Ii s'at infAtosat, a dech en volintiril lor, din 1821, on slujbele, in
care iart pus, Cu posesiile de mosiI,
en negqitoriile de producte, en eras-

mrile, si in seurt cu ori ce daravere,

an chVatat a ave en Moldovenii, in
tocrnai ca i jidanii, au intr, builAat cele

mai marsave viclesnguri, de ail amagit s'ad peadat si cum an fAcut cApital 1'4 eumparat arhondii, cask dugbenI, vu i moi1, i netrebnicil moldo

410

vent, au facut si iati primit de s'ail inpmhntenit, si Inca fara rusine i oearmuirea I deelara de boeri Moldovenl.
HARBALAU. Bulgarl, erftsmarl, din
thrgusorul de la Iasi ; in vremea domnului Cglimah pe la 1815, iml adue
aminte GA. eraii doi fratI Harbali, eu
-er4sme la cerdaeul lui Frente, si era
scutelnief al mei, avea i o viisoara la

Valea Adhnea, adeca fat6 in fata cu

via Orintilor mel, care acum este a
nepotulul Iorgu Sion spatariu, adeeil pe
eoasta despre rasttrit de la via noastra,
si de piirAul Vael adilnd ; din acestia

un thniir intrnd in miiitie

&art

faent

ofiternti.

TINTILA. Moldoveui, mosem de la

tinutul NE amtului i Dorohoiii, vechiti

boeranas, dar mai s'aii stans.

TINTA. Moldoveni, rhasi de la tinutul Hertel ; un Toader Tinti find
mulfa vretre vatav la mosia Thrnauea,
pre (And era a lateaneI Potlogese, care
fiind vara, en Ioan Voda Sturza, au mij-

locit de l'ati fticut sardarth. In urm5,

411

m6ritAndu's1 o fati cu Petrachi Asachi,

-carele ajungend favoritul domuului Mi-

hai Sturza, dup5, ce el pe el, s'aii rdicat, la cele mai incite rangurl, la care

nici au gandit, ati f6cut si pe socru

s'au ban.

TICAU. Moldoveni din Iasi, au fost

inc5, la domnul Moruz stolnic ; acela
an avut doi fic:ori, Costachi, ce s'ati
Matt serdari0 la Schrlat VodA alimah
si Iordachi ; cel inti 86 murit holtein,
Iordachi inc6 trAeste tot. holteirl lAtrAn.
TARALUNGA. Moldov, ni, vechi

rza'st de la tinuful Tecuciti; In

vremea domnultu Ioan Sturza, un Grigori TarhlunA s'ait facut stolnic, de
atunci a rAdic6ndu-se acest neam la
boerie.

TABULEANU. Bulgari, rAdicat la

bocrie de domnul Mihai Voda Sturza,
pentru e an fost stolnic in ograd'a la
Ia sori-sa Ruxanda Mavroghineas5.
TIMBOLSKI. Bulgar de la Husi, cu
meseria gridinari. BAetit gr6dinarolut

au invatat carte, au fost scriitori la ispra'vnicia de Flciu,

domnul

ihai

St rza, de si sunt frunte de bIrtsthmatl,

jacaT,"

beivi, dar ian f6.cut. boeri.

412

TINTU. Moldovan, negutitoriii dfr

Iasi, bitinariti ; im Constantin Tintu, find

cumnat cu spatarinl Constantin Matfeu,

samisul Mitropoliel, i el insusT brat=
a Mitropolitulni Veniamin, au mijlocit
la domnul loan turza i l'au fcut eaminor. Iau ramas un ficior, care la domnul Mihai Sturza l'au faeut pitar.
TIRTESCU. Moldoveni, tarani de la
tinutul Neamtulni, dintre care unul Vasile hirotonisandu- se preut, dup6, vreme s'ati mutat la Bachu ; un ba'et a..
.

pr utulul Vasile pt.& cu numele Tanash, invilte-nd a scrie, au intrat scriitoriti

la isprAvnicie, unde a inaintat, si din

jacuri, fiteOnd putin6 stare, pe la Mairi
1856, child domnul Grigori Ghica viind in fnria nebuniel, i inchipuindu'si a
innoda pe Moldoveni cu Muntenii, ea sa
se facii el Craiii, pentrn ci i Tanash
Tirtrt, au iserdit la proectul nebunilor,

iau dat decret de medelniceriii, ci po reclire din Tirtrt, Tirtescu.

CIORNET. Moldoveni, raz4i de la

tinutul Vasluiului, de unde s'au imprr1-

413

tiet pe la mai multe tinuturi. Intaiti in

'vremea donmului ScArlat Calimah, baS

ridicat la boerie Ioniachi Ciornei, facendu-se medelniceriti, pentru ca era

de multi ani diac de Viqttrie. Acesta

la domnul Ioan Sturza, s'ari facut eaminar i apoi ban, si insurindu-se cu o

ifata a paharnicului Ionita Burchi din
Litoman, s'au mutat la Roman, unde si
acum se afla Latran fara copii. Domnul
Mihai Sturza l'au facut aga. Mai sunt
Ciornaesti la tinutul Sucevei, la Boto-sani si la Putna. Tar acei din Iasi precum paharnicul Joan i fratii sei, krdachi si Costachi, de pe mama sunt

Ciornei, fiind muma lor Nastasia fata

unui Ciornei, de la Ispati, din tinutul
'Vasluiului, pentru ci tatal lor au fost
,croitoriii in Iasi, i botezat din jidov,
pe Ioan l'au boerit Joan Voda, pentru

ca au luat fata unei Paraschiva, ce era

jnpaneasa in casa visternicului Iorclachi
Rosnov an n.

CERKEZ.

Trei neamuri, Mra a se

rudi unj cu a1il. Cei mai veelli in

Moldova, coborhtori din Stati Cerehez,

ce-au venit din Cereazial in vremea

-domnului Constantin Cantemir, sunt a-

414

eel ce an fost la Patna, ridicaV la boerie chiar din vremea lui Cantemir, adeck serdariul Ionith' Cerchez, carele an
avnt numai un ficior pe comisul Tudorarhi, en care se rudese sardarul Tudorachi i frate-shti. Costachi din Iasi,
sardarul Neculai din Focsani, ins
de pe mumele lor isf zic Cerchez, ch an
lost surori cu sardariul Ionith.
Cel al
doilea neam Cerehezesc, stint acel ce
acum sunt la Iasi, adech spatariul Gheorgbie i Mihalachi, flu hatmanului
Cerchez, carele din ch,minariti, cu prilejul tulburilrilor de la 1821, in vremea
Inicerilor, s'ati facut batman, si au lost
si la Tarigrad, trirnes cu al baeri cnI
s'au fAeut domn Ioan Vodh Sturza,
precum si spatariul Costachi de la Do rohoitt, ginerile unchiulul meu spatariul.

Enahi Danu, ficior cluceriulqi Neculai,

frate1,3 hatmanului Cerehez, care mai are

un frate in armia rosasch. Tot un neam

cu acestia este si spatariul Costachi,
Cerchez chioru, de la Husl, fratele vornicesei Zoita Pogor, ficior unui alt clu-ceriu Neculai Cerehez, ce au avut cash.
acolo unde Pogor au %cut palatal seri._
Acestia snnt iarhsl de ruult rhdicati la.

415

boerie, si au fost bine instAriti. Tar acei de la Tutova, i anume Gheorgbie

si Dumitrachi, sunt flu unui Pav Al sin
Toader Cerchez, lAcuitor prost din satul
Voinesti. Acel Pav51 stiind putinA carte,
au fost Intit sIug I cas6 la balm]. Tonit'a Condrachi pe la 1814, cand
era amis la Birlad, si l'au pui si scrii-

torifi In cantilerie, unde au fost pAn5,

pe la 1820, cnd s'au i insurat cu o

faa a unui vornic de Poartil Liga de

la ralusteni din Onutul Galatului. Pe la
1826 bezedea .Alecu fiul domuului Joan
Sturza, intrand cu edzesie in Obirseni
Voinesti tinutul Tutovei, ja reco-

menduit vechil pentru cumpgfari si inv`aluiri rhesilor, Logolaitul Alecu Sturza

BirlAdeanul,

pe

Pava'l

Cerchez ;

a-

cela find cm prea viclean si fr suflet, au fAcut toate nelegiuirile, si in.

doi ani au Oat toti rAzesii, pentru care
slujba, intgiu l'au facut sardariu i apoi

Mins. Dar precum bezedea ci nelegiuirile an facut acele moii, i mai ales fiind

n'afaCati, l'au incurcat PavAi

asa de bine incht Ii scosAse dator, i.

ran amAgit de iau vendut lui moiile
acele cu ma sufa mu le, pe vade, si

416

bezedea fiind sp6riat de multele jalobe

a rzesilor i a rnele, si *tenth-I-se prigonit de boeri, c tara-seil esisa din
domnie, au dat mosiile, si au rnurit si
el, si Pav.1, i banit inch nu s'au pWttit. Se crede Iris ci i b.iI lui Paval
ii vor perde, cAcI precurn aud, sunt prea

varvari, haraIngiI, i fArh mustrare de

cuget ea, i tatAl lor.
CIUCA. Moldoveni, si rAiasi de la
.tinutul Tecnciului ; Inti au- eit la
!boerie Panaite Ciuc, carele au fost
ftori comis la Alexandru Voda" Moruz,
la Scarlat Vod6 CAlimah, $'au fficut
.cluceriii, la Mihai Sutul 1 820 sardariti,

iar la loan Voevod Sturza ban. Fiul

sal Petrachi, la Mihai Voda s'au inaltat phnh la agh, au fost si prezident
Ijudee5torie1 3e Tecuciti.
.

Au mai- fost
un Nastasachi Ciuck tot la Tecuciti,
nepot de frate, banului Cinch ; aeela

luttrid o fat a unlit vames Barbu, din

casa visternicului Petrachi Sturza, Pau
fcut stoluic si same la 1825. Se mai
numeste Ciuc i un Nicolai, insh nu
sete adevarat.
CIOMA-RTAN. Moldoveni, r6Z6si. bo-

errtuas1 de la tinutul Sucevei ; un Cos=.

417

-taelii in vremea donmului Ioan Sturza,

luand pe Zoita nepoat de sorb, arhi,mandritului Iosaf Voinescu de la monastirea Frurnoasa, s'au fitcut sardarit.i,
iar la domnul Mihai Sturza, venind frafemeei sale, polcovnicul Iordachi
Voinesen, consul grecese in Iasi, Pau

; tele

4acut ban, apoi spatariti, dar n'are

numai dou'a fete.
CIOLAC. Bulgariti, venit la. Botoani

preste 150 ani, s'au rudit cu mai

multl boeri moldoveni de acolo, si s'ari

_fadicat la boerie de la domnul Alexandru Moruz ; iar unul din acel neam, Ia
domnuI Ioan Storza, anume Costachi,
.s'au fricut eaminaria, si la domnul Mirhaj Sturza spatariti.
CIULEIU. Moldoveni, rAzAsi de la

#nutul Har1i1uT, s'ati radicat la boerie,

intAiti un Vsile Ciulef, fiind vhtav vechiti

a lui Bezedea Mavrocordat la Dracsani,

.in vremea domnului Schrlat Climah,
s'ata fcut slugeriti, i un ficior al seti,
Costachi, ce au fost samis, la Botosani,
stolnic ; au fost si in Iasi un negutito.ra Ciulei, avea hAnisor in dosul St'.
Spiridon, ingh casele lui Papafil, in

xespintenea ulito scoalei de fete, al ea27

418

rum ficior Nasta:6 viriz6ndu's1 hanul, irL

vremea clomnului Mihai Sturza, 8'au

lacut sardariii si posesor de mosie.

CERNAT. RAzAs, de la Varlez, din
tiuutul Galatii, au fost i cAlAret ap5rcA1abiei de Galati. In vremea dom-

nului Setulat CAlimah, pe la 1815 fiind megiesi cu rnoii1e GoraseiI si Piscanil a postelnicului Grigorie Ventura, ail
mijlocit prin acela, i s'au facut postel-nicei doi din el, anume : Petre i Vabile, i tot in doinnia aceia pe la 1819,
s'art facut amAndoi acia medelnicerl,
si un frate a lor *tefan postelnicel., si
doi cumnati a lor Gheorghie Plesnira,.
arban Condrea postelniceI ; iar la
domnul Ioan Sturza, ltefan Cernat, s'ail,
-Mout stolnic, i curnnatii lor, Plesnil
si Condrea medelnicerl, si State fiul lui
Petre cowis, i Neculai a lui Vasile
cAminar. Apoi la domnul Mihail Stur-.

za, ptntru c

avea un hrisov de

la,

Petru Vod'a pe Brates, e Pau dat unul Cernat Ploscarul, i urmnd atuncea.
a se intoarce Bratesul, ce srt sapanis6
preste 1 50 ani de Turci, proprietarilor
adevarati, au facut schimb cu Mihai
Voda, an luat Bratesul tot, si lor

419

le-au dat niste buc5tele de mosit, una

langk Galati de vr"o 50 Wei, i douk
la tinutul Neamtului, s'au Merit boeri
tot neamul Cern6tesc, ba i ginerii si
cutunatii lor, si iau riinduit si in slujbe pe rudh pe stimnth.
CIURE. Moldoveni, in copilria mea

aw apucat boeri Ciuresti, nu:nai pe

acel de la tinutul Sucevei, adedi cA-

niinariul Tudorac hi, slugerul Fotachi, si

Nastask ce sedea in Bucovina, de la

carii n'au ramas ficiori. Aeum s'au inmultit foarte boerit Ciuresti ; in inutul
Vasluiului au rh'sarit tref, mush" neam
de neamul lor n'au fost boeri, ce prost1
rh'eist, unit ti mazili, din carit sunt multime in tinutul Vasluirthil i Tutova
acesti boeritt Ii urmeaza" asa imprejurarea : E fiind rilzdst de Scheta an murit tatl lor, ce i se zicea Ciolac, pentru

ca era c:unt de o mana. Pe muma lor

an luat'o un aratut cApitan Costea ; aw

cela ian inVatat carte, ian dat pe la

boert slugt; pe cel mai mare Gheorgh:er
IL avea pe lng cast, i era ciipitanul
Coitea i cryitan de posth la Santee,
unde avea pe Gheorghie logofat "Ana,
ia 1826, and ust alt arna'ut Grigorier

420

fusese la Logofhtul Costachi Ghica

art-Ant, fiind portar-basa la curte, si avend o fath, se eunostea cu Costea arnautul i s'au incuscrit, luand pe Gheorghie ginere, pe care loan Voda dupa,
mijlocirea boerilor Ghiculesti, l'au fhDuph aceia pe la 1843
cut paharnic.
fiind domn Mihai Sturza, dup mijlocirea Logofhtului Alecu Ghica, pe paharnicul Ciurea, Pau %cut samis, care
de si nu stia carte nici a scrie, dar
au shmisit nou ani, in care timp furand peste sese-clece mil lei din hazne,
fiind domn Grigorie Ghica, de multe
-strighrf, l'au dat afar, dar l'au %cut
spatarifi, i iau ertat din bani, si duph
patru luni l'afi facut agh rsi ispravnic
la Vaslnifi, s'au prAdat rhea", nici o siia-

l ch'l sprijinea

nebnnul de domn,

st sora domnulni 'tibinoaiea din Vaslui ;

iau boerit I totl eopiif , pe Mihai eel

mai mare spatarifi, pe cei mai mhrunto

sardari si magarI.
Acest agh Ciurea

mai avend inch do fra, Petrachi s'au

Theut chminariti, iar Alecu luandu'l ginere

aga Enachi Stamate, ce era veehil de

judechti a domuului Mihai, Pau fhcut
,==ardarin

i eilen la judechtoria de Iasi,

421

iar in urnA comis.

Mai ivith-sau in
vremea domnului Mihai i alti dol frati
Ciuresti, Neculai i Iordachi, au fost
scriitorl In departamentul din launtru,
iau boerit, pe cel dinti sardariii, care
betivendu-se, nu stiu ce s'au facut,
c1uceri6 ; acesta s'an dus
la Minnie in tara Romaneasca, i s'au

pe eel din

urrna

insurat cu o fata a unul Pantazi Bag-

dat.
Mai era si la Piatr un loan
Ciurea, i logoMt la ispravnicie, si in

domnia lui loan Sturza, s'air facut sarnis de Neamt i ardar.

CIUDIN. Moldovan; un Vasile Ciudin,
baet sarac, de ruie au slujit in casa
visternicului Iordachi Bals, a poi insurandu-sa, Pau randuit F n i la tinutul
Sueevel, unde'si avea raialie la Petia,

ingreuinduish casa en copil multl, an

trait cu ajutorul boerilor batrani, ave'nd

leara hotarha de la visternieul Bals, de

la fib sei, de la visternieul Sandulachi
Sturza, si de la visternicul Roznovanu ;

s'au dat b6etii pe la

boerl,

Than Ciudin, ce &au fAcut

din care
comis,

la

Mihai Sturza, au fost multa vreme logofat a easel spatariului M;halachi pa$-canu, de care si ast6z1 atirnA, si el, si

fratb si verb sel

4 22

CERNEA. Bulgari. Un Ivan Cerne,

era negutitoras in Iasi, vindea ciubote,
tinea dugheanA cn chirie, sub casele
Logoffitului Costachi Pascanu, in ulita
Sfintului Tile ; acum acea dugheand ciLisa din uliO, au remas odaie
pentru sederea sitigilor. Acest Ivan avend multi copil ian invatat carte, si
dup5, introducerea reglementuluY .si inEintarea multelor judec5,tori1 i Divanurf,

an intrat scriitori In cantilerie, au slujit, s'au inaintat, pin ce Haralambie au

ajuns director Divanului domnese, Ti
aga" ; altul Aleen director
Divanului Apelativ, i boeriu ban, ort
spatariu; iar altul mai mic iarast boeri

spatariu or

posesor de mosil, tot1 boeri ai Orel,

si mai mult nu birnici negutitorI, pre cum au lost mail Jon
CERVINOV. Bulgari ; fii unui nFgutitoras, Haralambie Cervinov din Iasi,
in ulita Boilicului, care era ginere until

paharnic IoniO BrAnisteann de la Botosani. Duph introducerea reglementului, cuconash lui chin Haralambie an
intrat in cance1arii1P VisterieT si a Postelniciet, i toti :iu facnt i stiri i s'au.
urcat l boeril marl, si sunt boeri mol-

cloveni d taro.

423

CIUHUREANU.

Moldoveni, de loc

,de la Ciuhur, din Besarabia, ince, in

vremea Domnului Moruz, un Ionith
Ciuhureann, au venit de aeolo ca thposatnl vornic Vasile Roset Baston, ce
Ifushse sardariil de Orheill, i ac '1 Ionith
slugh in cash la Baston, esind de la
stapnul acela, au intrat la postelnicul
-Gheorghie Vilrnav, fiind atuncea medelnieerid. i cu sederea la Sacueni ;
apoi duph ehti-va ani rhnduindu-sa,

Viirnav ispravnie de Roman, pe sluga

sa Ionith Ciuhureanu l'au randuit zlotas
la ocolul de jos, in care vreme s'au insnrat cu o rhzhAsh din Misilianesti. Au
mai foit in multe dhti zlotas, nne on si

chpitan de mazih ; an %cut Mai multi

coph, dar numaT until Joan s'au a1e3
mai bun, carele la domnul Mihai Sturza,
s'au fAcut cluceriti, si apoi i chminariit
Ceilalti fratA ai lui au esit niste fal si
betivi.
Mai sunt la Tecuciii n;ste Ciuhureni, adec nied elniceriul Costachi,

carele este ficior de prOnt din Iasi, au.

lost dus la Tecuciil cu banul Costachi
Dia la 1824, and au fost rnduit ispravnic, i avandul logofht pe Costachi
,Ciuhureanu, s'au insurat eu o fath a

424

-unui preot de la biserica Sfantul Nico--

lae si au r,mas acolo. Pe la 1827 prin

mijlocirea Logotatului Conachi, s'au fa-cut medelnie rii. Iar la domnul Grigorie
Ghica fiul ac stuia, Panaite, find dirk c-tor la judecatoria de Tccucifi, s'au facut
slugerifi, i mutndul la Va4uifi inti
director. apof eilsn, Pan facut caminarifi.

CIOHODARU. Moldoveni, iazesi de

la tinutul Vasluidni; la domnul loan

Sturza, s'ou facut um] din acest neam

priviIighei, si un Iordachi, ficior lui,
Toader Ciohodaru, ce au fost negustorifi in Iai, i instrhinndu-se in Basarabia, venind in Iai, poreclinlu-saTeodoru, find bun scriitorifi, au intrat
in curtea domneasca scriitori5 la Camerd,_
si Pau facut coiis, fara sa'si zica Ciohodaru. In domnia lui Grigorie Ghica,
chiar pe Ia
in anal de pe urma,
Mairt, Cand Pau i dat joi de pe tron,
ca sa adune mai multe iscaliturl boeresti,,
ca vor a se uni terile, si a se face Craie,.
an dat decreturi de boerie i until Ionita.
Ciohodaru, razasi din Cosesti, i until
copil al sell tefanachi, ce'l scriitorifi la
ispravnicia de Vasluitj, de-au iscalit ca,
boerifi la innodarea Moldovenilor cut
Muntenit
i

425

CIOGOLEA.

Moldoveni, rdzesi dia.

Basarabia, au lost unul din acest neam,

vornic de poarth. Unul Alecu au fost
arnhut la Logolhtul Alecu Bal$, in urtn
pe la 1830, racendu'l vatav la tergul
Ajudului, s'au insurat cu o lath a sardariului Mihhluch de la targul OcueT,.
care rudindu-se cu c. c. vornicul Alexandri, an mijlocit la donniul Grigorie
Ghica, i l'au facut boeriti. Ciogole$ti
scut Si igan1.
CIUPERCOVICI. Moldovan, de loc,
rbize$1 de la Ciuturesti, din -inutol Romanului, de unde rezletindu-sh unul din,
ei, slujind pe la boeri in cash, mai in
Uiflj vhtaji la mo$ii avend, s'au a$ezat
la targul-Frumos,
rusinndu-sh de
adevhrata strhmosasch porea de Ciuperch, $i mai ales eh nici sh i se nimereasch opinca din care au e$it, an
aninat de porecla (noldoveneasch pe
J.i

sirbescul ovici, ca & amAgiasch pe ce

veo nobilh famine slace nu'l still,
vong, si ea' de aceia Mihai Vodh Sturza
Pau chemat de Pau boerit.
CINCU. Bulgariri. Un Tudoran Cincu,

au lost multh vreme vatav a Loge-tului Conachi, la mosia Nhmoloasa, unde.

426

'f'acend

tar, s'au boerit la domnul Mi-

hai Sturza.

EPTELICI. Moldoveni, i vechi boeri, Inca' marl au stritut si hatmani din

eL dar abia 8-a mai cunoscu intre nobili,

c)dimd i aceasra familie din feluritele

intamprari a le taro si din intrigile spureaciunelor de Greci, precum cele mai

multe neamurI moldovenestl, s'au stins.
Am cuno scut pe vremea dommilui Scarhit Calimah, pe un The `,-:yeptelici, la care

am cetit multe documente a neamului

seu, care de si era om bun, cinstit Si
cuminte, dar pentru cA era prea sarac,
nu era intrebuii4at in nimicsa, de cat
la slujb 1e rusumaturI, precum era Gostina, Desetina i 17-5,dthritul ; 11 lua din
boerii ce cumpAra slujbele acele,
randuia ocolas. L'am avut i e odat5,
cotar:il 1avdrritulOrbeni1or, pe la 1 8 20.
A1313AN. Co mai vechl Sarbani boeri s'a5 stans, sarsindu-se neamul acela
in c'gminariii Gheorghe arban de la ,

MiefnI din tinutul Ga1aiT, cruia iau

dramas numai patru fete, s'au fost po-

427

reeliti Sarbani, ca'cl dreapta lor familie

an fost Movila, precum la litera M

uncle am rarnurit neamul Movilesc, s'au
aeitat. Iar ace sti ce acum figureaza
intre boeri i e nrmesc Sarbani,

sunt bulgari; un Serban cu nurnele au

fost in Galati, crAsmariii, la banul CArja
inca pe la 1801 ; acela au avut doT
ficiori Gheorghie i Paraschiv, si mu-

rind tatal lor, pe masa au luat'o tii-

toare un turc ; la 1806 viind Rnsh in

Moldova, WO en muma lor, au omorat
pe trim, i iau luat banh, ci care au
inceput a face negntitorif de criisrne

caAph, s'au tinut aceasta meserie parl

la 1821. Acestea precum mi le-au spus
stApanul lor, banul Joan Carla', le scriu

la 1822, Inca pan5, a nu veni Ioan

Voda Sturza Cu domnia ; CAimacamul
Vogoride iau facnt boeri, pe Gheorghe
paharnic, pentru c tinea chsapia de la
Tecricih, si pe Paraschiv stolnic. Dupa
venirea domnuluT Ioan Vodd, visternicul Petrachi Sturza, cunoscndu'l pe el,
de cand fusase ispravnic la Tecucill,
le-au luat ce an putut, i pe Gheorghe
l'au facut am:nariti, iar pe Paraschiv
paharnic. Iar Mihai Voda, pe Paraschiv

428

l'au fgcut spatariii, pe Eni ficiorul lui

Gheorghie. crninariU. Iar Grigorie Gbica

pe cel mai mic ficior a lui Gheorghie,

l'au fkut spataria, pentru ch a luat

fata luj Con-itantin JorasC/1, ee'l ne-poath de sora aghi Alecu Sibleanu, co
era director Postelnicia Acestia sunt

boerii taro 31o1dovei, rsriJ ca eiupercele dupa puhoiul nesatinlui de argint

a domnilor. si a ministrilor tArei, carii

p
nimia, au,
ba
tigmi
cbiar si un magariii l'ar face logofat
mare, numai bani sa dea.
'ENDREA. Veehii neam de loueri
moldoveni inch pe vretnea domnului

intro

Stefan eel Mare an fost batman. ba Inca.

inainte de domnul Dragos, pe and
tara era republicii, din mqnuscriptul spa-

tariulto Petru Muth; vAd eh au figurat intre bori endrea. dar precum
cele mai multe neamuri boieresti, loca
domnesti a Moldovei, din nestatornicia

vremilor, si mai en sama din multirea

greeilor ce s'au pripAsit aic dup farmarea Imparatio Romtme din Tarigrad,
an egclut i vecthea aceasta tamilie, abia_
mai cunoscandu-se intre nobib. i eu
toate c i c-aV se mai numeic ,,endrea,,

429

nu sunt

totT

adevarati ; mai

sum',

pi

-ta ell turl.

.11BANDOVICI.

Moldoveni, po-

recliti de pe numele taraltu lor, jigniceriul k;arban de la Piatra, iazesiu de

"Tutcani, carele avea trel ficiorl cel mai
mare Vasile I1 zicea isarbandovici, eh
fiind slugi la Manolachi, fiul cucoanel
Anical lioznovanita, umblasA cu st-

puul seu pe la Viena si Paris, si an

venit:cu vici, aninat de nasul lui tirban ;
-cel de al doilea Aleco, it zicea S ta-

mate. era bun scriitoriil, i frunte de

betiv ; cel al treilea Nicolai sau Nicu,
pdn'a la o vreme is1 zice Braun, de pe
cunmatul seu ingineriul Braun, la care
si el au invatat ingineria, acum si el
Ii zice l'arbandovici, ca doar ar am6g1
oarnenil sa"l cread6 leah, sirb, iusnac
si bun ingineriO, nu tarau de la Tutcani.
ERBANESCU. Moldovan, nuoJ pore cliri, de pe numele lui erban parintele lor, si nuol !Joel.] ristdicati de domnul Mihai 'Sturza i Grigorie Hagiul.
1WALA. Moldoveni, rAzesi de la
Nicoresti tinutul Tecuciulul, de uncle un
Costandachi, ajungend a fi vatav la

mosia Trestiana din cinutul Dorohoiu-

430

lei a domnului Lan Sturza, pe le 1 825,

domnul Sturza l'au fAcut paharnic. La
domnul Mihai, fiii pahari ii ului Constan-

dachi, intrand in cancelerie s'au Mout

boeri ; iar unul din ei Scarlat, find
mai bnn, mai cuminte de dub, si poate
si mai norocit, au ajuns director al
sfatultu carmuitoriii, si tr ptat Ala' la ag6.
ONT1U. Roman, din tara Romaneascii,

uncle en Ghitrt ontu ficior de pre-

ut din FOC1111., la domnul Karage, s'au

Pacut sardariii ; fiiul acestuia Nicu slujind

in militia nmuteneasc6, s'ati fcut 66pitan, si fiind insurat cu moldovancg,

fata csaiminariulul Gheorghie Duca, arz6ndu'1 si casele de la Munteni, s'au

mutat in Focsanii Moldovei, ii casa

soacr5,-sa, are si mosie pe Lipova, ti-

nutul Vasluiului, la satul Doaga, zestre

a cucoaneI sale.
ENDRESCU, Moldovan d la Husk
radicat la boerie de domuul Ioan Sturza, fricndu'l paharnic ; iar domnul Mi-bai, laPs facut spatariti.

lu
IURA4CU. Molloveni

vechiii neam,

boeresc ; Stratul Iurascu au fost

i Lo-

431

gofat mare la Dumitrasco Vod ; pa

un mare eamkas Neculai
Inracu au fost medelniceriii, i Ursu ciipitan mare de Covurlui. La Scarlat Vod
Calimah, Iordachi Iurascu s'au f .ut
pabarnic; la Ioan VodA, Sturza, knita
Iurascu au fost ban si vornic, de harem ; la Mihai Vod'a, Ioan Iurascu, fiiul
paharnicuhn Iordachi s'au facut spatariii ; ins6 multi Iufascesti sunt mazi1J,

la Mihai Voda, Racovi-O, Miron

ba

i birnia

IUGA. Moldoveni, r6zesi de la tinuturile TecuciU si Roman, suut si mn

satul Ciuturestil ; la domnul Ioan Sturza
un Dumitrachl Iuga s'au facut sardariri,
si s'au asazat in tirgul Huii, find cum -

nat cu aga, Gheorghie Mardari.

IAMANDI. Greco-bulgarl. Pe vremea domnului Neculai Nlavrocordat, au

venit un Iamandi Ba1i, fugit de preste Duniirea, gonit de potir, find talharita, imbrAcat cu ciapc'an scurt ros si

chlare pe cal alb ; au intrat in oastea

tArei. Dup*A vr'o doi anl Capichihaiaoa
Orel, ce au fost rAnduit la Hotin, care

era un boer Kescu. nestiind turc, ste,

l'au luat pe acel Balls Iamandi tairr1-.

432

-chi, si famplAndu-se a muri acolo Kes-cul, au ramas el in loc ; in urtng, dom-

nut Mihai Racovit in a treia domnie

-viind, l'au rncluit pe dansul Kapichibaia a taro, i dup vr'o C1nc, ese

ani ce au slujit acolo, Osindu'si el pe

-o fat a unul stolnicu Sandu Sturza, ce'l
faes5. Turcif, au luat'o, i domnul l'au
facut pe dAnsul stolnic ; din acela s'au
puezit tot neamul Iamandiescu.

vechi bo.erAnasi, au fost uu medelniceriu Dumitrascu lacodin logoffit de tainA, a

,divanului, si bun hotarnic.
IACODIN. Moldoveni,

IANOLIU. Dou 'a. neamuri, i amaindoi bulgarr, porecliti de pe nuruele

parintilor lor ; unil strut de la Putna

Gheorghie, spatariti Panaite, sardariii Enachi si sardari lance, ficiori unui Ianoli pricupetu
din Ajnd. Iutii s'au rAdicat la boerie
Gheorghie, ce an fost i birnic in tirgul
Focsanii, la ruptele Visteriei, la o cruce
adecA : Comisul

cu nfl Gheorghie Posthvarul phscariti,

lund in posesie rnosia MArAsestir de la
f '28,
Logoftul Iordachi CataresluI,
tat de
cu zece mu iei pe an, s'at

au venit Rush, s'au scumpit productele,

433

au chstigat mult, si de sine s'au nu<mit sardariii, si nu vroia s p1atiasc5,

birul, pratindul numai Gheorghe PostAvarul. La 1829 rnduindu-m6 pe mine
staroste la Putna Plenipotentul Jultuhin,
acest Ianoli s'au impotrivit, nnui Ghioaia,

ce era zapeig de ocol, me-au raportuit,

am trimes de l'au adus, l'am dat la
gros i iam dat Mtaie la falanet; atunce
au venit cu jalob5. Postilvarul ce era
_la o cruce cu el, aratnd ea de doi
anI singur plateste birul, l'am indatorit
de au plait ; apol mai in urma' venind
pi rugandu-m5,
scap de bir, l'am
dat sc-adere la Visterie ch''T mort de
ciuma, i asa s'au scklut ; pi apof in

Domnia lui Mihai Sturza murindu'l femeia, au luat o fatg. a agal Costachi
Bucs'anescu, i s'au facut comis, c eran eftine boieriile, i frati1 sel Panaite
s'au facut cluceri, in urma cAminari,
Enachi i Iancu sardari. Jar la Grigorie
Ghica hagiu, Panaite s'au fAcut spatarin.

- Al doilea neam Ianoliu sunt

Ja Iasi, tot din prsayiri izvodit1; au fost

einovnicl pe la divanurl, i s'au facut
.boierY.

IACOVAKI. Dou'a neamurl, unit sunt

28

434

romilni de la tara rornaneasca, /Idee.

acel ce sunt la IasI polcovniel si capitani de militii, fin umn caminariti Grigorie Iacovachi, muntean venit pe
vremea Domnului Ca Email, s'au insurat en o sofa a sardariulin Ionita Cerchez,

de la Putna, si la Domnul Mihai Sutul

s'au facut sardariti; i murindu'l femeia,
au luat pe sora vorniculul Ilie Cogalniceanu, in Domnia lui Ioan Voda.
Sturza, i s'au facet caminariu ; fill lui
intrnd in militie au ajuns dol polcovnici i unul capitan. Iar cei al doilea ce se nurnesc tot Iacovachi, sunt
moldoveni, razesl de la tinutul Teenciulul, i dreapta porecla li este Ciocoiti,

a carora fadicare urmeaza asa:

Un

Iacovachi Ciocoiii au avut dol ficiori,

unul Todirasc i altul Neculai ; pe To-.
derasc de mic Pau dat sluga la paharnicul Mihalachi Negrea, fiind ispravnic
la Tecuciu. Murind Negre i ramaindu'1

cucoana vaduva, care era fata sarda-riului Neculai Stamatin, vara primard
en nevasta mea, bolnavindu-se si multi
ani patimind, la moartea el fiindu'l co..
pilul mic a postelniculux Neculai Negre,
Ciocoiul Todirasc ian furat preste patru

435

zeci miT lel, i multe juvaeruri, si dupa

ch0-va ani, s'au insurat cu fata lui
Gheorghie easapu, care in urmrt s'au
facut eaminari5 i s'au numit arban,
si an luat mosie in posesie, au fa cut

tovarasie en socru seu,

i la Domnul

Than Sturza, prin visternicul Petrachi

Sturza, s'au facut cluceriti, i s'au poreclit Iacovachi. Din ficioril acestuia,
unul Constantin in domnia lui Grigorie
Ghica s'au facut prezident la judecatoria
Tecuciuluf i spatariii.
IACOMI. GreeT. Un Iacomi an fost

negustor blanar in Ias un fiu al aceluia Costachi, la loan Voda Sturza

s'au faeut stolnic, i un ficior aceluia

la Mihai Voda s'au faeut pitaria Pavel

Iacomi.

IASINSKI. Leah, de credinta papistas, Inca pe vremea Donmului Than

Voda Sturza, au venit in Moldova doctor, si s'au asazat la Husi ; dupa ce
s'au suit la seaunul Mitropoliel, Episcopul de Hui Sofronie Miclescu, l'au
adus pe Iasinschi. in Iasi, si Domnit
Mihai Sturza i Grigorie Hagiu, Pau
facut boeriu mare moldovenese, ea pe
totI doctoril, macar de oil ce credinVi,
ba i jidan de au fost.

4:36

IANOV. Malorosian, de preste Nistru,

sau mazur, venit pe la 1824, in Moldova ca slujitoriti la consulatul Rusesc,

in unnA stiind carte, l'au dat scriitori

In cancilerie, i s'au insurat fAcendu-srt

cumnat cu Tudurachi Burada. Pe vremea clomnuluf Mihai Sturza, avendu'l

ca spion, iau dat in posesie rnosia Rafaila,

cu prea mic pret, de la

care

&au intolit bine rusnacul, si la domnul

Grigorie Hagiul, intiii s'au facut spatari
in urnla aga.
IANACOVICI. Bulgari, negutitorill
din Botosani, rhdicat la boerie cu rang
de comis, un chir Anastasa", de Grigore Vod6 nebunul cel irnpuscat.

JOSAN. Moldoveni, rAzest de La inutul Romanuluj, mazili i birnicf, s'au

faclicat la boerie intii un vatav te fan

ce au vAtiijit mult vreme la Fntnele, si in domnia lui Schrlat Vocia, C6limah, prin mijlocirea Logofatului Cos-

taCai Pascanu, find visternic, l'au fr,

,3ut medelniceriti. Dol ficiori ai aceluia
la Than Vodrt, unul Constantin s'au f-

437

cut stolnic, si altul Stefan medelnieeriu.

JUVARA. Bulgarf, veni0 la 1829
deodatA, acetia find tref fratI, s'au
pripAsit in Focsani, s'au inceput a cg,-

uta de vite, apol au luat mosie in posesie, pe la tinuturile ralciuluT,

i Ga-

latului. Pe eel mai mare din el Dumitrache, rau facut Mihai Vod'a stolnic,
Hristache cumpsarnd mosia CAr1om6.nestii, de la Manolache Epureanu, Hagiii
Vodil l'an fAcut pabarnic.

Sfirfital Arliondologiel MoNovei.

MATERIALUL DIN TABLA.

ARHONDOLOGIEI MOLDOVEI
A
Familia
Abaza
Asian
Arbure
Andrei
Angoneseu
Asachi
Averescu
Alexandri
Avraam
Ardeleanu
Alevra
Adamache
Arghiropulu
Andriee
Adam
A texa

Avrameseu
Arhip
Alexandreseu
Arapu
Albu
Al binetu
Apostol
Atanasiu
Anastasiu
Aleazi
Alhaz
A ntipa
Angheliehi
A damide

Anghel
Anglielutg
Avghir
Andoniu

Pagina
1
1

2
5

Pagina

Familia
Aroneanu.
. A postoleanu
Anuolu

Armagolu
A Oriel
Ambelicopulu

19
19
19
19

20
20

6
6

8
9

Bale
Boldur
Bogdan
Beldiman
Baldoviet

9
10
11
12
12
13
13

Bogza
Bosie

13

Boteanu

14

15
15

Botez
Botezatu
Bore
Bgdargii
Balae
Budieteanu
Bibiri

14
14
14
15

13oian

21
21

23
24
24
23
26
26
27
27
27

27
28
28
28
28

16

Bran zit

16
16

Bosuioe
Baltg

17
17

Buzdugan
Burada
Buzilg
Balica
Bran

29
29
29
29
29
30
30
30

Baloti

31

17
17

Is
18

43 9

Tamilia
Braescu
Botan
-.Brzu
Bobeicg,

Balaban
.Bigu
Ba Ian

Bitter
Belciug
..Burchi
Buznea

Burduja
Beidiman
Bontits
Baiardi
Bod es cu

Botescu
.Botescu
:Bur Ian
Bondre
BaghicT

.Butucea
Benco ViC

.Borcilg
BantAs
!Bo n ciu

Brail escu.

.Barladescu
Balomir
BalasinovicT
BaraginA
Busil
iBer car

Budac

31
32

32
32
32
33
33
33
33
33
34
34
34
34
35
35

Bo go no s

BAnulescu

Nidacu

Boureanu
Buiucliu
Bojinca
Baron
Bucsinescu
Buhnita
Barbovschi
Beadela
Babic
Bastachi

42
42
43
44
44
44
45
45
45
46
46
46
46
47

35

35
36
36
36
36

Varnav

47

Ventura

47
49

37
38
38
39
39
39

V adaam

31)

39
40

40
40
40

Veia

Voinescu
V idrascu
V rgolici

Vizanti
Vraghie
Visan
Varlguescu
Volcinschi
Vele
Vucenic
VuceticT
Visu

41
41

Burghele

41

Verghi
Velisarie
Verescu

42

Vasiliu

_Bou

Pa gina
42

Familia
Boghian
Berza

Braun

iiut
-

Pagina

49
50
51
51

52
.53
.53
.53

54
54
.54

55
55
55
56

56
.56

440
Familia

-Pagina

VuJu
Arid eanu

6u
f 60

Viclimescu
Vali
Vae
Ghica
Gheuca
Gane
Gherghel
Gorovei
Ghelem6
Galer
GA len

Ghiltu
Ghi bftnescui

Gociu
Gatii

t 60

60
61

61

63
63
63
64
65
65
65
65
65
66
66

Grecianu
Ghitescu
Gage

G noes.

67
67
68
68

Goes cu

63

Familia
Ghindar
Goean
Gavrila
Grosu

Ggiescu
Grigora

Pagina.
75
75
75
75.

75
76 -

Gore
Goga

76

Donic
Danu

Duca

77
77
78

Darie
Done
Drago

79
79
80

DraghicT
Do can

SO

Derecliu
Diamandopulo
Dorm uz

76 ,

84
85
85

86
86 .

Dimitrescu
Dimitriu
Dimitriiadi
DobrovicT
Demopolu

88'

Dabija

88
89-

71

Dodescu
Dgnuletu
Derescu
David
Pima
Dimache

Guritg,

71

DrA ghinici

Grigoriu
Ghenadiu
Gustea

72
74
74

Dospinescu
Drosu

91.

Dediu

928

G oliaf

75

Dohatcu

Grdea
Galin
GAlua,
Gherghescu
Gafencu
Gorgos
Gheorghiade
Cheorghiu
Grigoriade

6S

69
69
69
69
70
70
70

87
88
88

89,
99
99,
90,

90
91
91

9a,

441:

Familia
Dimcea
DiaeonovicI
Dodan
Donos
Desila
Doden
Ditscalescu
Dia
Dobranis

E
Epure
Fne
Elefter
Emanoil
Evstatiu
Evstatiadi
Enescu
Englezi
Eminoviel

Eliad
Ecsarhu
Eraclide

Jora
Sian
J ors

Jurgea
Jan
Joimir
Zdrobiel
Zota

Zalar
Zaharopulo
Zagur4
Zoia

Pagina
93
93
94
94
94
95
95
100
101

Familia
Zisu
Zosima
Zoadi
Zamarie
Zaharie

Pagina
109
109
109
110

11a
1

Istrati

110
111
112
112

Ilascicu
Idierul
Iconomu
101 Ioan
101 lonescu
102 Ivan

102 IsAcescu
103 Ivanovicl
103 Izmirliu
103 lorga 103 Iozaeseu
104 Ifrim
104 Ignat
104 Iosapescu
104

113
113

114
115
115

115

- 116
116
116
116
117

105
106
106
106
107
107

Kantacuzin
Katargiu
Kostache
Krupenschi
Kogalniceanu
Karp
Kodreanu

107

Koroi
Kornea

108
108
108
108
109

Kuciureanu
Kananau
Kuza
Kostin
Kantemir

118
123
123
124
124
125
125
126
127

129
129
130

13a133

442
Fa milia

Kozmita

Kalimah
Katiki
Kristea
Korodianu
Kescu
Kodrescu
Kebacu
Kaliman
Korban
Kiriac
Kazimir

Karacas
Kicus
Korbu
Kotescu
Kurt
Korbes
Korvin
Kalapod.
Kliminte
Klimescu
Kruciunesca
Korjescu

Karaiman
KalimAnescu

Kumpanu
Kopcea
Kalmutki
Kozmulici
Kjru
Kasiian
Karpis
Koce

Kracte
Konaki
Klopotel
Kasu

Pagina
136
137

Familie
Kracali
Karda

141
142
143
143
144
144
145
147
147
144
150
151

Kasn

151

Kozoni
Koteu
Kocoth
Kriticos

152
153
153

Kaprescu
Kimpenescu
Kristescu
Kastroian
Kotheseu
Kaziariu
Kulici
Kostinescu
Karamfil
Konciote

KaramanNu

Kapsa
154 Karamela
155 Korieade
155 Kisolu
155 Krasa
155 Kahno
156 Krina
156_ Kanaki
156 Kondopulu
157 Kugino
15s Kocri
159 Kucule
159 Kiriazi
/59 Kleante
159 Kaliarhi
160 Kinezu
/60 Kaki
160 Kondrea
162 Kambano
162 Kalinovski
1 54

Pagina
/62
163

/63
/63
164
164

/65
165

/66
166
166
168
169
169
170

17/
171

172
173
174
174
174
174
174
175
175
175
175
176
176
176
176

177
177
178
178
178
179

443
Familia

Pagina

Kisilev
Kirilovici
Ku p aren cu

Kirniski
Kedrino
Kostinov
Kostantinov
Kobolski
Komarniski
Kolescu
Konstantin
Kglinescu
Kramlau
Kontovici
Krgescu
Kalistru
Kaprescu
KucevieT
Ka los
Ka lin

Kodrinescu

179
179
180
180
181
181

182
182
182
183
183
183
183
184
184
185
185
185
185
186
186

LA

Lambrino
Lambrior
. Laza
Leon
Luca

Lupu
Lupascu
Leondari
Lip an

Leanca
Leca

Livescu
Lefler
Lazarescu
Liga

Pagina

Familia
Langa

198

Lazaraki

200
200

Lentu
Luchi
Lib obrat
Lecaki
Lazarevici
Lafari
Lozonski
Leonide
Lalopulu
Loga di

201
201
201
201
201
202
203
203
203
204
205
205

Lari
Lazar
Lefter

LI
Movila

Mavrocordat
Mitrea
Mogaldea

205
210
210
211

Motoc
M gdgrjac

211

'211

187
187
187
189

Mortun
Marcu

Mandra

212
213
213

190
190
192
193
194

Moats

2t3

Macarie

213

195
195
196
197
197
197

M azoi an

Malcoci
M arca
Merisescu
Macgrescu
Mihalache
M arciare

Matfeu

Meriacri
Meleghi

'212

.214

214
214
215
217
218
219
220
220

444
Familia.

Pagina

Slircea

221
221

Milicescu
MAlinescu
111 isolu
Mavriche

Manu
Mavromate

222
223
224
224
224
227
228
230

Malaxa

231

Mavrodin
Mavrodin
Mavroghene

233
233
Macri
233
233
Meghistan
234
avru
Machidon
234
234
235
Mile
235
Manoli
Manoliu
235
235
Mironescu
Mihail si MihAlucti 236
236
Miler
Milidoni
Mortopulo

ilbaher
Musteata
Mihalovict
Marinaki
Marcovici
Macarovid
Mihalcea
Madarjac
Matueneu
Marino
Mihailide
MisAhanescu
Mihailescu

Mast'

237
237
237
237
237
238

238
238
238
238
238
238
239
239

Pagina

Familia
Metacsa

239

Neculcea
Negelu
Negrea
Neculcescu
NegratI
Neculau
Nicopolu
Negroponte
Naum
Nica
Nichitachi
Negura%

Neculescu
Neculaiada
Neofit
Nacu

239
239
240
240
241
244

245 s
245
245
245
245
246
247
247
247
248

0
Oprisanu
Obeliceanu
Obreja
Oatu
Onicescu
Orbescu
Onu

Onoso
Ostvalt

254
251
251
252
252
253

254
254
255

Pa lade
PrrijAticu

256.

Pogor
Patracu
Pruncu
Pascu

258
260
260

25S-

262.

445
Familia
Plaghino
Folizu

Panu
Pantazolu
Paraschiv
.

Pisoschi
Papafitu.

Fangrati
Patt on
Pomanti

Patrascanu
Plesnilit

Parcalabu
Pelinu
Plesascu

Proca
Paleologu
Profiriu

Pea

Pandele
Popovici
Pavlu.

Petrino
Panaite
Petriman
Prasin
Panopul
Petrov
Petrovici

Plastara
Popson

Paiu
Popa'
Paraschivescu

Patient

Plachida

Patlagian
Tanfile

Pagina

Familia

Pagina

263
264

Perm

2e4

Pavlov
Pastia
Peltleki
Paulini
Pavlovici
Procopiu
Poparosca
Petro Cokino
Plitos
Pralea
Panaiti
Ponici
Paduri
Palm

'285

Roset

292
294
295
295
295
297
298
298
299
302

266
267
268
269
269
271
271
271
274
275
275
275
275
275
276
276
277
277
278
278
'278

278
279
279
279
280
280
280
281
281
283
283

Placa

RacovitA,
Razu.

Rusu

Ralet
Rola
Rale
Ruso

Rascanu
Rada
Raclis
Reizer
Rahtivan
Romascu

285
285
287
288
288
289
289
290
290
290
291
291
292
292
292

304
305
305
305

RoatA

307

Rizu
Rasmeritg
284 Rdducanescu
284 Romalos
284 Rom rtnescu

308
310
310
310
311

--

44 6

Pagin a

Familia
Rosculescu

311

S
Sturz a
Strat ulat

Sutu

311
312
313

Silion

319

Stoianovici
Scobihorn
Stamatin
Shina
Stege

321

Strat
Strajescu
Stamati
Stan
Skelet
Soroceanu
Sihleanu
Stu pa
Stefanov
Scantee
Samurcasu
Sterea
Sinjorj
Stroescu
Scortescu
Stavar
Sechelari
Sica
Saulescu
Stiderski
Sinescu
Sacara
Similaki
Salceanu

Stratan
Scarlet

323
323
323
324
324
326
328
329
331

331
332
333
331
334
335

35
337
338

338
338
341
341
34 I.

342
342
342
343
343
343
344

Familia
Starcea
Spartali
Svantic
Sotirovici
Stihi

Stavrat
Sanger
Solescu
Sofian
Sofiicu
Samsonov

Sacarescu
S iriacu

Sprinceana
Sava
Silui
Seorpan
Scurtu
Sirmos

Stepleanu
Stoenescu
Stefanescu
Stefaniu
Siminovici
Sofroni

Sevastos
Sevastopolo
Suiulgiu ,
Solcanescu
Sadoveanu
Sion
Softa
Strachiade

Tutu
Talp
Tulbure.

Pagina

3-47t

344
345
345
346
346
346
346
346
347
347
348
348
349
349
349
349
649
350
350
350
351
351
353
353
354
355
355
356 -

356
357
366
366 .

367

370,
370,

447
Pagina

Familia
Tomsa.
Tinca.
Tufascu
Tacit
Teodoru
Tudori

371

372
373
374
375
376
377
377
378
378
378
379
379
380

Tiso

Tirichin
Tutovg
Tutovanu
Tomuzei

Teohari
Tomazichi
Triandaf
Trisonimo
Turculet
Teliman
Talpis
Troiean
Tomida

381

381
381
382

Tir01.14

TA, lpau

Terinte
Tufelcioa
Trifan
Tiron
Teodosiu

U
Urechi
Ursoian
Ursachi
Urzica
Udritchi

FrunzA

Frunzeti
Frunzescu

Fwilg

Fiore
Fotino

Filipescu
Filipovici
Folescu
Frangopulo
Filipide

Fabian
Focsa
Fratita

39R

Fatu
Franciscat

401
402

388
388
383

Herescul
Hodocin
Hristodor

38,9

Hristodulo
Harbalgu

Tintila
'plata

'iCu

402
403
404
404
405
405
406
406 406 .

407
407
407
409

410

393
393
399
399

400
400

H Ancu

390
391
392

Pagir a
393
394
394
394
391
395
395
397
398

Faur

382
II
382
382 Hrisoverghi
383 Harting
383 Hermeziu
383 HArtulariu
384 Radio
385 Hasna*
387 Holban
Hristea

390

Fo tea
Flores cu
Fundu cescu

Familia
Figa

410
410
411

44 8

Familia
Tgrglungg
Tinbuleanu
Timbolski
Tintu
Tirtescu

CiorneI
Cerchez
Ciucg
Ciomgrtan
Ciolac

Ciuleiu
Cernat
Ciure
Ciudm
Cernea
Cervinov
Ciuhureanu.
Ciohodaru
Ciogolea
,Ciupercovici
Lin en

pagina
411
411
411
412
412

Familia
Septelici
Serban
Sendx ea

Srbandovici
Serbanescu
Sgscalg
Sontu
Sendrescu

412
413
Iii
416
417 Iurascu
417 Iuga
417 Iamandi
418 Iaco din
419 Ianoliu
421 Iacovache
422 Iacomi
422 Iasinschi
423 Ianov
424 Ianacovia
425
425 Josan
425 J uvara

Captt.

Pagina
426
426
428
429
429
429
430
430
430
431
431

432
432
433
435
435
436
436
436
437