ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMiNE

HASCOALA DIN 1821

ETERIA IN PRINCIPATELE ROMINE

vol. I

www.dacoromanica.ro
 RASCOALA DIN 1821
ETERIA IN PRINCIPATELE ROMiNE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMNIEI

RASCOALA DIN 1821

IV

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICH POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

RASCOALA DIN 1821

ETERIA IN PRINCIPATELE ROANE

Vol. IV

COMITETUL DE REDACTIE:
ACADEMICIAN ANDREI OTETEA - REDACTOR RESPONSABIL,
NICHITA ADAN/LOAIE, NESTOR CAMARIANO,
SAYA I AACOVICI, IOAN NEACU, ALEXANDRU VIANU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMiNE

1960

www.dacoromanica.ro
 SUMAR
paz.

Prefala 7

PARTEA I

DOCUMENTE

Regeste 11
Ilepegerm goRymemon 21
Documente 31

PARTEA 11-a

IZVOARE NARATIVE

Expeditia din 1821 a lui Ipsilanti in Principatele dunfirene, de un Anonim 241

Progresul Societ4ii prietenilor in revolutie, de Atanasie Xodilos 275

insemnarea autenticil a colonelului printui Gh. Cantacuzino despre incepu-

turile si actiunea Eteriei in Principatele romin e e 329

Indice 337

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Volumul de fa id cuprinde 151 documente in greacd, romind, francezd,

rusd etc., referitoare la activitatea eteristilor in Principatele romine. Aceastd mis-
care a constituit semnalul revolutiei grecesti pentru eliberarea nationald ci crearea
statului grecesc national. Ea a avut un caracter obiectiv burghez, fortele motrice
ale revolutiei fiind teirdnimea corpul principal al natiunii i peturile popu-
lare de la orase.
Cele mai multe dintre documentele prezentate in acest volum sint in limbo
greacei, unele inedite, gsite la Arhivele Statului din Bucuresti f i la Biblioteca
Academiei R.P.R., Lar altele extrase din operele eteristilor: Emanuil Xanthos,
'Arcotivlp.ove:Iccra 7rEpt 171; cDAtx-7) pEcce,- (Memorii despre societatea
prietenilor) f i loan Filimon, Aoxtii.Lov to-TopLzbv neet 1-* aX.rptx-71 iismcca .ceca;
(Manual istoric despre revoiulia greacei). Opera lui Xanthos n-a fost folositd
pina* acum de istoriografia romind, lar Manualul istoric .... al lui Filimon a
fost prea putin accesibil. De aceea putem spune c acum pentru prima data
se pune la dispozitia istoricilor din tara noastrd un material important pentru
cunoasterea mai aprofundatei a activiteitii Eteriei in cele doud Principate. Docu-
mentele reproduse din aceste doud opere se publicd acum traduse in limbo romind,
Pa- textul grecesc, deoarece acesta poate fi consultat de cunosceitorii limbii
grecesti in publicatiile amintite.
in text cercetatorul va intilni de multe ori numele eteristilor scrise in alfabetul
cifrat, Lar in paranteze rotunde sau drepte identificarea lor. Identificeirile date
In parantezele rotunde sint ale autorului din care s-a extras documentul, iar cele
in paranteze drepte ale noastre.
Volumul de fofa' redd textul grecesc al unor documente publicate de C. Erbi-
ceanu in Istoria MitropoLiei Moldovei, deoarece uneori ele au fost descifrate gresit.
Reproducind aceste texte in original, le-am insolit de o nouei traducere in limbo
fiindcei traducerea lui C. Erbiceanu a fost in unele pdrti defectuoasd.

www.dacoromanica.ro
 Acest volum mai cup rinde cloud lucrifiri narative despre Eterie. Prima, scrisd
de un anonim in anul 1822, poartei titlul:' H iv g Tit, 1821 o--cpcc-retc( To5 ITtirsPawroo
et i & nccpccaou\ ccf3Eoug ilye[Lovct; (Expeditia din 1821 a lui Ipsilanti in P rincipatele
dundrene). Manuscrisul original al acestei opere se afld la Muzeul Britanic din
Londra si provine din biblioteca lui Thomas Gordon. Am reprodus in volum
numai traducerea in limba romind, textul grecesc fiind publicat de F.M.
Marshall in revista ateniand AaTtov -r7x taTopt,x7K xcd, OvoXoyoti-1,4 `El-cupetcc
17) `Dacfcaoq ( Buletinul Societatii de istorie si etnologie din Grecia), XI (1926),
p. 363-510. La traducerea textului grecesc am intimpinat unele dificultti,
deoarece descifrarea manuscrisului grecesc a fost uneori nereusitd, lucru recu-
noscut de altfel si de istoricul englez F. M. Marshall.
A doua lucrare narativd este 11p6o8c4 lijg `E-coapeEct .7.1.73v cpaocitIv iv -;-.-71

bravo:al-13Et ( Progresul Societalii Prietenilor in revolufie), scrisd de eteristul

Atanasie Xodilos din Reni, in 1840. Manuscrisul original se afki in posesia
lui Nestor Camariano. Traducerea acestui text se publica' acum pentru prima datd.
Volumul se incheie cu insemndrile autografe despre Eterie ale printului Gh.
Cantacuzino, scrise in 1828 in limba francezd ; aceste insemndri se publicd acum
pentru prima datd.
Documentele fi textele narative ce se publica' aici aduc date edificatoare in
privinfa pregdtirii insureetiei grecesti, a fortelor ostirii lui Al. Ipsilanti, a rdsune-
tului miscdrii in Peninsula Balcanied .
Uncle documente arata: nemultumirile populatiei rominesti Ad de abuzurile
si vexatiunile comise de o serie de elemente nedisciplinate din cadrul ostirii eteriste.
Datoritd faptului ca' multe din elementele fanariote, ce veneau in Moldova Si Tara
Romineascel o data cu domnii numiti de Poartd, au ocupat slujbe indeosebi in
aparatul fiscal Si au jefuit crunt masele populare, grecii au fose adesea confun-
dati cu fanariotii. Conditiile in care s-a desfdsurat insurecfia eteristd pe teritoriul
Principatelor romine au fiicut ca telurile acestei znisedri sci reimind neintelese pentru
masele largi si de aici a provenit atitudinea lor uneori ostild (doc. nr. 102, 106,
107, 126 etc. si paginile: 454-455, 499, 556, 565 etc).
Valorificarea acestor documente si texte narative va face cu putintei cunoas-
terea mai aprofundatd a actiunilor Eteriei in Principatele romine si a legdturilor
ei Cu rd scoala de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I

DOCUMENTE

www.dacoromanica.ro
 I. 15 iuli e 1813. Iordache Olimpiotul serie lui Dimos c nu va uita binele
ce i-a facut and era in inchisoare, precum i despre o pusca a sa.
2. [1815?). Textul juramintului pe care II depuneau persoanele care erau
initiate in ELerie.
B. B elgr a d, 12 m ar tie 1818. Milos Obrenovici promite lui Iordache
Olimpiotul ajutorul su in once Imprejurare.
4. Constantinopol, 22 septembrie 1818. Intelegerea stabilita
!rare conducatorii Eteriei cu privire la modul de indeplinire a misiunilor incredintate.
[19 f ebruari e 18191. Tabloul cheltuielilor facute de conduedtorii Eteriei
pina. la 19 februarie 1819.
[I a OA 5 aprili e 1819. T. Negris comunica conducerii Eteriei ca doreste
sa piece in Pelopones sii se ocupe de pregatirea rascoalei.
I a s i, 26 iulie 1819. Scrisoarea de adeziune a lui Iacovachi Rizos Nerulos
In Eterie.
S. Bu cures t i, 12 august 1819. Gr. Dichcos, Iordache Olimpiotul
loan Farmache recomanda lui Capodistria pe Xanthos i fi cer sprijinul sat] moral si material
pentru Eterie.
9. B u cures t i, 27 f ebruarie 1820. Iordache Nicolau Olimpiotul cere
lui Hagi Ianus sa-i restituie un 7apis de rani.
Craiov a, 6 mar tie 1820. Hagi 'anus raspunde lui Iordache Olim-
piotul cii a rupt, la timpul su, zapisul cerut.
[B u cur es t i, 9 a p rilie 1820]. Constantin Papahristu informeaza
conducerea Eteriei despre initierea in Eterie a lui Grigore Sutu.
[B u cur es t i, 9 a p rili e 18201. Dimitrie Papahristu expune condu-
catorilor Eteriei foloasele ce ar rczulta deed ar fi initiati domnii Tarii P.ominesti i Mol-
dovei, precum i unii fanarioti de vaza.

11

www.dacoromanica.ro
 13.- G o r j, 28 aprilie 1820.- A. Mihaloglu cere lui Hagi Ianug o suma de
bani in contul unei cantitdti de lina.
-Moscov a, 13 m a i 1820. - Komizopulos serie lui Xanthos In legatura
cu activitatea lui Gh. Gatzos i Oh. Leventis.
- Kraguiev a t, 12 iulie 1820. - Milos Obrenovici multumegte cami-
narului Saya pentru c i-a facut cunoscut secretul Eteriei.
- K r aguie v a t, 12 iulie 1820. - Milos Obrenovici multumegte lui
lordache Olimpiotul pentru sentimentele de credinta exprimate.
- K i e v, 30 iulie 1820. - Al. Ipsilanti da indrumari lui Em. Xanthos
cu privire la eterigtii din Basarabia gi la cei din Bucuregti.
- Odes a, 10 august 1820. - Al. Ipsilanti comunica. lui Em. Xanthos
ca i se vor trimite la Bucuregti banii ceruti i eterigtii de acolo sd agtepte ordinul su pentru
pornirea actiunii.
- [I a g i, 14 august 18201. - Domnul Moldovei, M. Sutu, scrie lui Al. Ipsi-
lanti ca va face tot posibilul sd se intilneasca cu el.
-Nijn a, 17 august 1820. - Stefan Jircovici certified lui Em. Xanthos
primirea calor 500 ruble trimise i Il roaga saintervina s i se dea aprobarea sa meargd la Kiev.
- Bucuregt i, 26 august 1820. - G. Leventis multumegte lui Hagi
Lanus pentru zelul aratat in cele obstesti i li recomanda pe Pendedeca, care se duce
la Craiova.
-Odes a. 9 septembrie 1820. - Al. Ipsilanti condamna incetineala
cu care Xanthos rezolva chestiunile Eteriei in Busuregti cere sa termine cit mai repede
toate treburile i sd plece la Galati.
- Odesa 23 septembrie 1820. - Al. Ipsilanti comunica lui Hr. Perre-
vos sd-lo a.gtepte la Ismail.
21.-13 ucur egt i, 24 septembrie 1820.- Iordache Olimpiotul declara
lui Al. Ipsilanti c este gata sag urmeze poruncile pina la ultima sa picatura de singe.
25.- Kraguieva t, 26 septembrie 1820.- Milos Obrenovici informeaza
pe lordache Olimpiotul despre mersul tratativelor sirbo-turce i despre actiunile lui Ali paga.
26. - Odes a, 28 septembrie 1820. - Lista fruntagilor eterigti din diferite
localitdti, data lui Al. Ipsilanti de Aristidis Papas.
27.- IB u cure st. i, 29 septembrie 1820].- Oh. Leventis comunica lui
Al. /psilanti cd Olimpiotul, Saya i Farmache slut gata sd indeplineasca poruncile ce le va da.
28. - Ismai 1, 8 octombrie 1820. - Al. Ipsilanti indeamnd pe compatriotii
din Grecia sa (lea ascultare trimisului sau D. Themelis i sd nu spere in ajutor strain.
Bu cur egt i, 9 octombrie 1820.- Bimbaga Saya arata lui Xanthos
Themelis ca. Serbia nu este preghtitd i explica felul cum vede el colaborarea cu sirbii.
Galat i, 15 octombrie 1820.- Hr. Perrevos arata lui Al. Ipsilanti
ca este de dorit ca bimbaga Saya sa se sfdtuieasca cu Iordache Olimpiotul i loan Farmache
si tustrei sii semneze scrisorile adresate lui Milo, Obrenoviri si conducerii Eteriei.

12

www.dacoromanica.ro
 81.- Bu cur eg t i, 16 octombrie 1820.- Cdminarul Saya scrie lui Xan-
thos despre rezistenta lui Ali paga din Ianina, despre necesitatea de a fi trimis cdpitanul
Farmache In Grecia gi despre faptul cd. Poarta a aflat de existenta Eteriei.
Kr aguie v a t, 19 octombrie 1820.- Milog Obrenovici multumegte lui
bimbaga Saya pentru gtirile comunicate In legdturd cu evenimentele politice internationale.
Chigind u, 24 octombrie 1820.- Al. Ipsilanti anuntd lui Perrevos
cd gi-a schimbat planul initial, nu va mai merge in Peloponez, ci va trece prin Principate
spre Balcani.
84. -Chigind u, 24 octombrie 1820.- Al. Ipsilanti poruncegte lui Saya
gi Iordache Olimpiotul sd pund In aplicare la 14 noiembrie In Bucuregti cele stabilite, sd
rdstoarne cIrmuirea, sd constitue un guvern provizoriu din boieri pdminteni, sd-i pregd.-
teased trecerea peste Durare gi sd scrie lui Milos Obrenovici O. se rscoale gi el.
35.- Chigin A u, 24 octombrie 1820.- Al. Ipsilanti comunicd lui Milos
Obrenovici cd a dat ordin sd inceapd. la 15 noiembrie rdscoala In Grecia gi Ii cere sd se rds-
coale imediat gi el.
86. - Chigind u, 24 oct ombrie 1820. - Al. Ipsilanti face cunoscut lu
V. Caravia di l-a Inaintat In gradul de general gi ii poruncegte sd vie la Iasi cu oastea sa pe
data de 14 noiembrie.
37.- Bucuregt i, 29 octombrie 1820.- Cdminarul Saya comunicd lui
Xanthos initierea lui Brincoveanu in Eterie.
88.- Chigin a u, 1 noiembrie 1820.- Al. Ipsilanti scrie lui Xanthos sfi
impiedice plecarea lui Themelis la Bucuresti.
39. - [I a g i, 8 noiembrie 18201. - Mihail Sutu, domnul Moldovei, trimite
un dar lui Al. Ipsilanti gi igi exprim bucuria pentru stabilirea de relatii prietenegti.
Bucuregt i, 14 noiembrie 1820. - C. Pendedeca multumegte lui
Hagi Ianug pentru serviciile ce i-a fdeut la Craiova gi aratd cd Gh. Leventis va sprijini In
viitor pe At. Xenocratis, fiind nemultumit de Spanohogea.
Bu cur eg t i, 20 noiembrie 1820.- Iordache Olimpiotul gi loan
Farmache declard lui Al. Ipsilanti c au primit ordinele sale gi le vor executa intocmai.
Constantinopol, 20 noiembrie 1820.-Eforii Eteriei dinCon-
stantinopol expun eforilor din Odesa un plan de actiune pentru nimicirea fortelor turcegti
din Constantinopol gi cer pentru aceasta oameni gi munitii.
-Bucuregt i, 8 decembrie 1820. - Gh. Leventis laudd. pe H. Iariug
pentru ajutorul dat compatriotilor.
-Moscov a, 14 decembrie 1820. - Patzimadis gi Komizopulos comu-
nicd lui Xanthos gtiri despre pregatirea rdscoalei gi despre conflictul dintre strbi gi Poart.
- I a g i, 20 decembrie 1820. - Eforii Eteriei din lagi Ingtiinteazd pe
Al. Ipsilanti cd au primit cu bucurie ordinele sale gi se ocupd. de Inregistrarea donatiilor
gi contributiilor.

- I a g i, 1 ianuarie 1821. - Gh. Lasanis comunicd lui Al. Ipsilanti cd.

eforii Eteriei din Iasi intreabd care va fi situatia domnului Moldovei Mihail Sutu dup
plecarea ogtirii eteriste spre Grecia.

13

www.dacoromanica.ro
 47. I a i, 2 ianuarie 1821. Oh. Lasanis comunica lui Al. Ipsilanti ca
M. Sutu doreste sa la si domnia Tarii Rominesti si se teme ca nu cumva sd rdmind desco-
perit dup1 plecarea armatelor grecesti.
Bucurest i, 9 ianuarie 1821. Iordache Olimpiotul aratd. lui Al.
Ipsilanti cd este suparat de zvonul care circuld in Bucuresti in legaturd cu o scrisoare
a sa crAtre M. Obrenovici, care ar fi cazut in miinile turcilor, i sustine ca raiscoala trebuie
sa inceapa neaparat pina In primavara.
Bu cur est i, 9 ianuarie 1821. Caminarul Sava face unele propuneri
lui Al. Ipsilanti in legatura cu pregatirile Eteriei i colaborarea ei cu sirbii si afirma ca lor-
dache Olimpiotul poate sa dispuna cum vrea de Tara Romineasca.
50. I a s i, 12 i an u aria 1821. Oh. Lasanis informeaz pe Al. Ipsilanti
despre neintelegerile eteristilor din Iai, atitudinea domnitorului M. Sutu i Ii cere
personal la Sculeni pentru potolirea spiritelor agitate.
51. Chisin u, 12 ianuarie 1821. Al. Ipsilanti arata lui M. Sutu ca
pregatirile Eteriei in Moldova se vor face numai cu aprobarea sa i Oh. Lasanis va actiona
sub controlul sau.
Bu cur es t i, 15 ianuarie 1821. P. A. Anagnostopulos comunica
lui Xanthos despre activitatea sa in Bucuresti si despre neintelegerile dintre eteristii
de acolo.
I a s i, 20 ianuarie /1 f ebruarie 1821. Un eterist din Iasi propune
marelui consiliu al Eteriei un plan de rascoala in principate.
I a s i, 24 ianuarie 1821. Domnul M. Sutu arata lui Al. Ipsilanti ca
este credincios Eteriei, condamna felul cum lucreaza eteristii din Moldova, provocind
bdnuieli moldovenilor, i adaugd ca se va ocupa de inscrierea i recrutarea ostasilor In
Moldova, precum si de chestiunea aproviziondrii.
124 ianuarie 18211. M. Sutu instiinteaza pe Al. Ipsilanti cum va pro-
ceda la inrolarea oamenilor din Moldova fara sa trezeasca banuieli, arata ca este necesar
un ordin catre Pisani ca sa ignoreze pregatirile Eteriei si Ii care informalii in legatura cu
itinerariul ce urmeaz sa-1 parcurga stile eteriste in trecerea prin Moldova.
I a s i, 25 ianuarie 1821. Iacovachi Rizos Nerulos instiinteaza pe
Al. Ipsilanti cA moldovenii stilt nelinistiti de numarul prea mare al arnautilor adunati la Iasi.
57. Chisina u, 30 1anu ar ie 1821. Al. Ipsilanti comunica lui M. Sulu
observatiile sale asupra propunerilor Mute de acesta in legatura cu pregatirile Eteriei.
I a s i, 31 ianuarie 1821. Legamintul unor eteristi din Moldova de
a actiona ca niste frail de cruce si de a indeplini impreuna cu oamenii lar orice porunca
vor primi din partea epitropului general.
I anu aria 1821. imparateasa Elisabeta serie catre o domnisoara de
onoare in legatur& cu plecarea lui Al. Ipsilanti.
[Sfirsitul lui ianuarie 18211. Iacovachi Rizos Nerulos comunica
lui Al. Ipsilanti ca boierii moldoveni sint nelinistiti de inroldrile facute de eteristi, se impo-
trivesc organizarii poterilor si s-au plins consulului austriac de concentrarile de arnauti
ce au loe in Moldova.

14
www.dacoromanica.ro
 - [I a si, i an u arie 18211. lacovachi Rizos Nerulos aduce la cunostinta
lui Al. Ipsilanti c s-a scris la Constantinopol despre initierea bu i Mihail Sutu in Eterie.
- [I a s i, 15 f ebru aria 18217]. - Mihail Swim se plinge lui Al. Ipsilanti
impotriva lui Anastasio birnbasa, care inroleaza pe tap oameni pentru Eterie, i 11 asigura
ea va gasi in Moldova proviziile necesare pentru ostirile sale.
- [I a s i , 15 f ebru aria 182171. - Mihail Sulu arata lui Al. Ipsilanti all-
tudinea sa fata d EtPrie si cum a organizat pe cei capabili de a purta arme.
04. - [I a s i, 15 f e bruari e 18217]. - Iacovachi Rizos Nerulos informeaza
pe Al. Ipsil.nti despre dezordinile provocate de eteristi in Moldova si despre inceputul
rascoalei lui Tudor Vladimirescu.
65. - I a s i, 16 f ebru a ri e 1821. - M. Sutu informeaza pe Al. Ipsilanti c a
orinduit capitani ai poterilor din tinuturile Bacau, Piatra i Suceava pe oamenii lui
roag sa faca ordine in rindurile eteristilor.
60. - Chisin a u, 16 f ebru aria 1821. - Al. Ipsilanti cere lui Xanthos
sa. vie cit mai repede la Chisinau ca sa se intilneasca cu el.
67.- Chis in u, 21 f eb ru aria 1821.- Al. Ipsilanti comunica lui Xanthos
c pleac in seara zilei de 21 februarie, impreund ca fratii &Ai, la Ia.si pentru a incepe rascoald.
- R e n i, 21 f ebru arie 1821. - At. Xodilos comunica lui Xanthos ca
V. Caravia urmeaza sa place la Focsani, iar loan Vatichiotis este omul potrivit pentru a
fi trimis in Bulgaria.

- D i n P el op on e z, 22 f ebru ari e 1821. - Gr. Dicheos comunica lui

Xanthos ca pregatirile de acolo ale Eteriei grit terminate, dar sInt mari nemultumiri din
cauza. cd Al. Ipsilanti n-a sosit in Peloponez, dupa cum se stabilise la consfatuirea
de la Ismail.
- Din Pelop one z, 22 f ebruarie 1821. - br. Dicheos arata ca
zierea sosirii lui Ipsilanti in Peloponez va pricinui pagube Eteriei.
- I a s i, 24 f e b ru ari e 1821. - Manifestul lui Al. Ipsilanti catre grad"
de pretutindeni, sa lupte pentru elibcrare.
- I a s i, 24 f ebruarie 1821. - Al. lpsilanti cere eteristilor sa ajute cu
oameni, arme si bani pentru eliberarea Greciei.
- I a s i, 24 f ebruarie 1821. - Al. Ipsilanti cheam pe grecii din Moldova
si Tara Romlneasca sA lupte sub steagul
- I a s i, 24 f e bru ari e 1821. - Al. Ipsilanti comunica tarului Rusiei
poporul grec s-a rasculat impotriva jugului turcesc i cere sprijinul
75.- Gala t a, 25 f eb ru ari e 1821.- Ordinul de zi al lui Al. Ipsilanti pentru
organizarea armatei revolutionare grecesti.
- I a s i, 25 f eb ru ari e 1821. - Al. Ipsilanti invita pe mitropolit
oficieze slujba inmormintarii capitanului Ilristu Bucuvala.
- R e n i, 25 f ebru arie 1821. - At. Xodilos comunica lui Xanthos despre
plecarea lui Caravia din Galati si despre panica localnicilor in urma ciocnirii dintre oamenii
lui Caravia i turci.

15

www.dacoromanica.ro
 - I a * i, 26 f ebruarie 1821. - Al. Ipsilanti aratd lui Xanthos necesitatea
de a se stringe de pretutindeni bani *i arme *i fi cere sd. vial la Ia*i.
- 26 f ebruarie 1821. - Gh. Barias invit din ordinul lui Al. Ipsilanti pe
mitropolitul Veniamin Costache sgi oficieze In biserica Trei Ierarhi slujbale religioase ce
i s-au cerut.
-Ismai 1, 26 f ebru arie 1821.- Gh. Korfinos cere lui Xanthos sd obtind
de la Inzov permisia pentru trimiterea unor munitii *i-i recomandd pe Cotiras ca sd orga-
nizeze detapmente de bulgari.
- 28 f ebruarie 1821. - Al. Ipsilanti multume*te mitropolitului Veniamin
Costache pentru omul trimis ca sa se inroleze in armata greacd.
- 28 f ebruarie 1821. - Al. Ipsilanti multume*te mitropolitului Veniamin
pentru patru telegari ddruiti.
- I a * i, 28 f ebruarie 1821. - Nic. Ipsilanti cere lui Xanthos sd Indemne
eforiile sd indeplineascd cele fgdduite *i sd trimitd banii strin*i. la Chi*indu.
- Ism ai 1, 28 f ebruarie 1821. - Gh. Korfinos comunicti lui Xanthos
cd. grecii *i moldovenii din Ismail au primit cu insufletire *tirile despre Eterie *i multi
dintre ei contribuie bdne*te pentru ea, iar altii se Inroleazd.
- (F ebruarie 18211. - Gh. Leventis aratgi lui Xanthos cd fondurile Eteriei
din Bucure*ti se rezum la punga lui *i el trebuie sd. dea bani lui Saya, Olimpiotul *i
Farmache.
- Galat i, f ebruarie 1821. - Paisprezece persoane din Galati declard
cti sint gata sd urmeze once porunc a lui Al. Ipsilanti.
- I a * i, f ebruarie 1821. - Contractul incheiat de Constantin Suto cu
Constantin Petru Hagi Lazar pentru procurarea unor vite necesare aproviziondrii o*tirii
lui Al. Ipsilanti.

- T il r g u-F rum o s, 2 m ar tie 1821. - Al. Ipsilanti comunicd lui Xan-

thos despre prinderea lui Aristidis de cdtre turci *i despre compromiterea cdminarului Saya.
89.- T 1 r g u-F rum o s, 2 mar t i e 1821.- Gh. Cantacuzino cere lui Xanthos
*i Anagnostopulos sd echipeze *i. sd 1narmeze pe tinerii greci care se inroleaz in oastea
Eteriei *i sd-i trimitd. la Ia*i.
- I a* i, 5 mar tie 1821. - C. Pendedeca cere lui Xanthos sd trimitd la
Ia*i munitdi *i sd. procure armele necesare grecilor din Rusia care tree in Moldova.
- Com br at I, 9 mar tie 1821. - M. Stratis serie lui Xanthos in legdturd
cu trimiterea lui Koghigios *i a bulgarilor, care vor sl lupte aldturi de eteri*ti.
- I a *i, 12 m ar tie 1821. - Dovada eforiei Eteriei din Ia*i pentru 10 000 lei
donati de niitropolitul Veniamin pentru eliberarea Greciei.
-Odes a, 12 m ar tie 1821. - St. Kumbaris in*tiinteazd pe Xanthos cd
la Odesa au sosit refugiati greci de la Constantinopol.
- 14/26 in tie 1821. - Capodistria face cunoscut lui Al. Ipsilanti cd. impd-
ratul Rusiei condamnd actiunea sa.

16

www.dacoromanica.ro
 - I a s i, 14/26 mar ti e 1821. - Al. Ipsilanti arata tarului Rusiei conditiile
1n care Intelege sa Inceteze lupta i sd Inceapa tratativeie Cu Poarta.
- Odes a, 19 m ar tie 1821. - Eforii din Odesa ai Eteriei comunica lui
Xanthos c au primit manifestele trimise si se strdduiesc sa-si indeplineascd
- Scul en i, 28 m ar tie 1821. - A. Pisani cheama pe printul Al. Ipsilanti
i partizanii sai a renunte la rdscoald i s'a se Intoarca In Rusia.
- Sculen i, 28 mar tie 1821 st. v. - Al. Pisani cere mitropolitului
Veniamin sd difuzeze In Moldova afurisenia patriarhului Impotriva rasculatilor.
- 28 mar tie 1821. - Sumele cheltuite din ordinul ispravnicilor pentru
ostirea lui Al. Ipsilanti, In trecerea sa prin judetul Buzau.
- 30 mar tie 1821. - Eforia Eteriei din Iasi comunica osta.silor eteristi
el se retrage din Iasi si le cere sa paraseascd Moldova In termen de 7 zile.
- M ar tie 1821. - Ordinul de zi al lui AI. Ipsilanti catre trupele din Iasi
pentru victoria de la Galati.
- [C hisin d. u, m ar tie 1821]. - Memoriul Iui Iacovachi Rizos despre
importanta strategia i politica a mentinerii orasului Galati In mfinile ostirii Eteriei.
-Odes a, 1 aprilie 1821. - Dimitrie Ipsilanti cheama pe grecii aflati
In Europa sd ja armele pentru eliberarea pa*triei dupa exemplul celor din Rusia, Tara Romt-
neasca si Moldova.
- Odes a, 1 aprilie 1821. - Dimitrie Ipsilanti comunica doctorului
P. Ipitis sa piece In numele Eteriei In Franta si Germania pentru a lua contact cu filelenii
In vederea ajutorarii
- Br aso v, 4 aprilie 1821. - loan Moscu transmite prin Hagi Pop
o scrisoare catre Capodistria la Laybach comunica totodatd stiri comerciale.
- R e n i, 9 aprilie 1821. - At. Xodilos comunica lui Xanthos stiri despre
situatia aprovizionarii eteristilor Cu munitii si provizii.
- R e n i, 11 aprilie 1821. - At. Xodilos informeaza pe Xanthos ca ofiterii
rusi au primit ordin ca la primul semnal sd porneascd spre malul Prutului.
- Sibi u, 11 aprilie 1821. - C. Vlahuti comunica lui Mavrocordat
stiri In legaturd cu actiunea eterista In Principate i cu situatia din Constantinopol.
- 13 aprilie 1821. - Plingerea lui Andrei N. Papazoglu catre Al. Ipsilanti,
prin care arata cd a fost Inchis pe nedrept i roagd sd fie eliberat.
- 14 aprili e 1821. - Nicolae Liascu scrie lui Nicolae Greceanu despre
o suma de 150 talen, data de clucerul Manole cdpitanului lani din ostirea lui Caravia
despre jafurile turcilor din Brdi/a.
-Barzest i, 14 aprilie 1821. - Postelnicul Costache scrie unui cuno-
scut despre evenimentele petrecute In Moldova dupd intrarea lui Ipsilanti In aceasta
provincie.
-Ploest i, 15 aprilie 1821. - Bilet de libera trecere dat de tagmatarhul
Duca lui Nitos pentru a piece la Brasov.

2 c.498 17

www.dacoromanica.ro
 11$. - De la P r u t, 15 aprilie 1821. - C. Vantoros comunicI lui Xanthos
cA este gata sA execute, Impreun& cu oamenii sal, ordinele generalisimului.
- R e n i, 18 aprilie 1821. - At. Xodilos informeaz6 pe Xanthos despre
preg&tirea vaselor grecesti de la DunAre.
- I a s i, 18 aprilie 1821. - Nota agentului Austriei cAtre divanul Mol-
dovei prin care II face rAspunzdtor de tot ce vor suferi suditii de pe urma eteristilor.
110. - Sculen i, 25 aprilie 1821. - Ebria eteristilor din Iasi Imprumutd
1 498 grosi de la Dimos Pagonis.
- 26 aprilie 1821. - Efectivul trupelor eteriste si ale lui Tudor Vla-
dimirescu.
- I a s i, 27 aprilie I 9 mai 1821. - C. Pendedeca cere populatiei din
Moldova sA nu dea crezare zvonurilor si s-si continue In liniste ocupatille.
- Chisin A u, 27 aprilie 1821. - M. Stratis informeaz& pe Xanthos
despre atitudinea guvernatorului Basarabiei, Inzov, fat& de actiunea eteristilor.
- R e n i, 6 m a i 1821. - At. Xodilos scrie .lui Xanthos despre actiunile
turcilor la Birlad si Focsani si despre aprovizionarea corabillor eteriste Cu Mira.
- TIrgovist e, 6 m a i 1821. - Al. Ipsilanti Indeamn& pe grecii din Mol-
dova 85. dea ascultare lui Gh. Cantacuzino, trimis s& restabileasa ordinea.
- TIr go vis t e, 8 m a i 1821. - Al. Ipsilanti ordon& trecerea sub comanda
lui Gheorghe Cantacuzino a unei pdrti din efectivul lui Duca.
- R e n i, 10 m a i 1821. - At. Xodilos sfdtuieste pe Xanthos s4 plece la
Ipsilanti si sd discute cu el problema mentinerii Moldovei In infinite Eteriei.
- TIrgovist e, 15 m a i 1821. - Al. Ipsilanti ordon& lui Duca sS. aresteze
pe mitropolit si pe vistier, care fug spre Austria.
- Ismai 1, 17 m a i 1821. - C. Ghiastas comunicl lui Xanthos c& Pende-
deca, care a fost unealta boierilor, a Incercat sa intre la carantina, dar a fost Impiedicat.
- I a s i, 23 m a i 1821. - Gh. Cantacuzino dd ordin ca toate cele luate de
la locuitori sd fie Inapoiate, afar& de arme si One, iar locuitorii sAraci sl fie aparati In once
Imprejurare.
- Gimp ulun g, 25 m a i 1821. - Iordache Olimpiotul serie lui Hagi
Ianus 0 ajute pe sotia sa Stana, care merge In Basarabia.
- I a s i, 27 m a i 1821. - Gh. Cantacuzino cere lui Xanthos ca eforii Eteriei
din Rusia sA trimit urgent bani la Iasi.
- I a s i, 1 iunie 1821. - Gh. Cantacuzino comunicd lui Xanthos primirea
banilor trimisi si li cere ca eforii de la ChisinAu s5. preschimbe 25 000 ruble hIrtie In galbeni.
- Sculen i, 3 iunie 1821. - F. Iliadis InstiinteazA pe Xanthos despre
apropiata sosire a lui Lisgaras de la Laybach.
- Botosan 1, 6 iunie 1821. - Upitanul Spiridon Arvanitachis ordonl
soldatilor greci care pleac& la Dorohoi s4 nu pricinuiasc neorInduieli si sup&rdri
locuitorilor.

18

www.dacoromanica.ro
 - [6] iu ni e 1821. - Raportul capitanului D. B. Teodor catre generalul
Oh. Cantacuzino Cu privire la ancheta efectuat de el In pricina cailor i oilor luate de
eteristi de la boierul Iancu Cananau.
- S culen i, 6/18 iuni e 1821. - *tiri despre lupta eteristilor Cu turcii
la Sculeni.
-Rimni c, 8 iunie 1821. - Proclamatia lui Al. Ipsilanti, prin care se
desparte de ostasii sdi, calificIndu-i drept fricosi bicisnici.
- Chi si n u, 8 iu ni e 1821. - A. Komizopulos condamna dezordinile
provocate de Pendedeca In Moldova si 11 califica i un adevarat sarlatan a.
- B r aso v, 20 iu n i e 1821. - Gh. Caraianopulos serie lui Hagi Ianus ca
Ducas a fost Inchis i apoi Indeprtat peste granitd de autora:5.01e austriace.
- [B r aso v, 27 iun i e 18217]. - *tiri despre trecerea lui Iordache
Farmache in Moldova si despre un manifest al lui Langeron.
- 24 iulie 1821. - Apel catre locuitorii Rusiei, lansat de cneazul Al. Golitin,
pentru ajutorarea pribegilor greci i moldoveni ce se all la Odesa i in Basarabia.

- Sibi u, 2 a ugus t 1821. - Nicolae Consta Nani serie serdarului Poli-

hronie Consta Petru cd serdarul Diamandi s-a predat caminarului Saya.
- [Bu cure st i,] 10 a u gus t 1821. - C. Liascoglu informeazd pe Hagi
Ianusc turcii au prins Impreuna cu serdarul Diamandi si pe cei doi nepoti ai sai, i aratd
cd toate incercarile lui de a-i salva au fost zadarnice.
- V as c u t i, 14 a u gu s t 1821. - Scrisoarea unui protopop cdtre Hagi
Ianus, despre actiunea eteristilor la Tg. Neam i despre starea sandtatii lui Iordache
Olimpiotul.
A ugu s t 1821. - Gramata patriarhului ecumenic Evghenie, semnata
de episcopi, prin care cere grecilor s renunte la razvatire i sa dea ascultare Inaltei Porti.
143.- [B u cur es t i,] 8 s ept embri e 1821.- Anaforaua ocIrmuirii Tarii
Romlnesti In pricina lui Necolai logoldt cu Vitu arnautul, omul lui Iordache Olimpiotul.
144. -F oles ti, 21 sep tembrie 4821.- Unele informatii despre urma-
rirea eteristilor de catre turci.
146. - Br a 0v, 17 o c t o m bri e 1821. - Ilie Nicolaidis informeaza pe Hagi
lanus ca i-a incasat polita de /a Iacovachi Rizos si va cauta sa Incaseze de asemenea
polita de la Bozin, ardtInd totodatd cd In locuinta sa din Bucuresti au fost ingropate numai
scrisori de ale eteristilor.
- [25 o ct o m bri e 1821]. - Contul lui Constantin Pendedeca la Hagi Ianus.
- 21 d e ce mb ri e 1821. - *erban Negel comunica mitropolitului Veniamin
Costache cA eteristii care au purtat uniformd ruseasca sint trimisi din Basarabia In interiorul
Rusiei.
- Si bi u, 27 a p rili e 1822. - Scrisoare catre Al. Villara sa se informeze
de la vornicul Samurcas si de la Meitani despre situatia grecilor i sd nu aiba incredere in
bundvointa e turcilor.

2* 19

www.dacoromanica.ro
 1 49. Pal anc a, 29 m a i 1822. Informatii privitoare la pregatirile de rdzboi
ale armatei ruse si constituirea unei ostiri grecesti ln Dasarabia.
6 sept e m brie 1823. Boierii aratd domnului Moldovei cd episcopul
Clie7asirn al Romanului i postelnicul Andrei Milu nu au fost complici la jafurile si la orno-
rirea fiilor lui ibraim aga si a altor turci, sdvirsite de eteristi la inceputul rdscoalei.
Craiov a, 2 m ar tie 1829. General adjutant baron Geismer intervine
la general locot. Jeltuchin sd se dea serdarului Panaiot Fochiano 30 000 piastri pe caro
clrmuirea Tdrii Rominesti le datoreazd rdposatului caminar Saya Fochiano din anul 1821.

www.dacoromanica.ro
 15 jo mg Si 1813 r. Hopgane OJIIIMI1110T 1111111eT ,IIMMOCY 0 TOM, MTO OH MC sa6yger
go6pa, RoTopoe nocnernraff cenan enty BO npema ero nopemnoro sanJuoileman, II ynomnnaeT
O cnoem pyna,e.
[1815 r.?]. TCHCT HJI5ITB1313 nprarocnntort BCTYIIBB13.111MII 13 reTep1110.

Benrpag, 12 mapTa 1818 r. Miuzoin 06penonati ()Cagan. Hopgane 0.1111114-

MOT), nomoun, IlpH .11106bIX 06CTO5ITe.11bCTB3X.

el. KOH cTa HT111-10110.71b3 22 cell TH6P51 1818 r. Cornamenne Mougy pyno-
Bognrensimn rerepncron arnocurenano cnoco6a ncnonnemisi nos.naraentmx iia nnx noprzennit.
[19 cb en pann 1819 r.]. PacxogEl, nouecennwe pynonatrarensuam fereplin
19 cl)enpann 1819 r.
ccm], 5 a rip e. 1819. r. T. Herplic coo6raaer pynonogerny ferepmi, trro
OH xoner OTIIPaBlITbCH B IICJIOHOIIIICC H 3aUSITIICH TIOTIXOTOBICOR noccramm.

Accm, 26 nionu 1819 r. lincr.mo Anonaun Pnsoca Hepynoca o ncrynneminn

feTeprno.
ByxapecT, 12 artrycra 1819 r. fp. Anxeoc, Hopgaxe OJulMimoT n Hoan
cipapmane penomengpor 1(cainDoca Kanogucarim H npocsrr ero Haan'', mopanmylo n maTepnana-
Hp noggep>xny ferepan.
Byxape el., 27 it enpann 1820 r. feopraxe Hnuonay Onunumar npoorr
Xagnul Anyma noapanrn, enty genenovio pacnucny.
1CpaoBa, 6 marrra 1820 r. Xamun 51nym ornexaaer Hopgaue anstpumary,
HTO B CBOC 'von" OH pa30P131.1JI rzpocnnlyzo HM pacnncny.

[Byxap ecT, 9 anp ens" 1820 r.]. 1Concrannni Hanaxpliciy .113HCIBaCT pyxo-
BOAIITeJleri reTeplill o BCTyMICIIHM Fpnropnn Cyny B rCTCPHIO.

[Byxap ecT, 9 anp ens' 1820 1..]. ,11,nnurrpue Ilanaxpncry ynasranaeT pyno-
Bognrensim ferepkm, CH0111.1 TI03lC3110 6b1E0 6bI 11p1113Rellb IC 3TOMY grannenmo rocnogapeil Banaxnn
H Mongaram, a Takone HeHOTOPIAX ringubix cbanapnoTon.

21

www.dacoromanica.ro
 rop>x, 28 anpenn 1820 r. A. MaIxanorny npocar y Xagnui Any= gener
[names senoroporo Honmecrsa niepeTH.
MocHsa, 13 man 1820 r. KomHsonynoc miner Kcastlocy o genre.nanocrn
T. ragoca F. JIesenTHca.
Kpar ye sag, 12 Hionx 1820 r. Manoin 0-pe1osnm 6narogapHT Ks/mumps
Carty sa coe6ulesnlio IIM Tarnly rerepas.
Kparyenag, 12 mong 1820 r. Mnnow 06pesosHtt 6narogapar FlopgaRe
arunnnHora 3a smrancesHoe gosepHe.
KHe s, 30 H Iona 1820 r. A. PincHnairra gaeT 3. Ream/Joey ysasaHHH crrno-
orrenEHo 6eccapa6c[crax i 6pcapecrchnx rerepHcros.

0,ge cca, 10 asryeTa 1820 r. A. lIncHnaHTH coo6maer 3. Kcatstocy o TOM,

TITO npoeHmsie Hm genbra 6y,gyr npacnanbi B Byxapecr, a Tasace, T4ro6si TamorusHe reTepricrm
nc,gans ero nprinasa O ssicrynnetum.
ecm, 14 asrycra 1820 r.]. Mongascxxii rocnogaps M. Cygy nmueT
A. ifIncHnaina, trro OLI cgenaeT ace BO3MOSKII0e, c HHM BCTpCTIITI3C11.

Hanma, 17 asryera 1820 r. IIITecbaH X<HBHOBIITI nogrsepncgaer 3. Kean-

cbocy nonynenue nocnannsuc emy 500 py6nett H npocar ero noxogaTaRcrsosam o ssigame pas-
peuxemsr noexam B Knee.
Byxap e cr, 26 asryera 1820 r. r. ResesTac 6narogapHT Xagnsi -51synia sa
nponsnesHoe um yceppge B o61.Ueersenstax genax H pesomesgyer emy r1esgegeny, egyuxero
B Kpatiosy.

O jecca, 9 eel:m[6pH 1820 r. A. HncanaHTH ocpsgaer Kcamtoca 'sa megini-

TenBHocrb B paspemesm sonpocos rerepan B Byxapecre H npocar ero nocsopee saxosnsm
see gena H ompaskrraca B ranag.
0 gecca, 23 CCHTH 6pH 1820 r. A. HucHnanTH coo6u[aer X. rIeppesoey,
xrro6m OH oncHgan ero B 1,13manne.

ByxapecT, 24 ceHrH6pn -1820 r. Hopgaxe OnamnnoT saHsnaer A. I/Incz-

naHTH, trro on rows enegosam ero nplacasammm nocnegnell Kamm sposH.

Kparyesag, 26 cenT5I6pn 1820 r. MH.nom 06pesosnm 143Benlan Hopgase

OnsmnHora o xoge cep6cHo-Typegiunt neperosopos H o ger[crmunc Am-nanni.
Ogecca, 28 ceHTH6pn 1820 r. Cnucon pynosogarendi rerepin B passuan-
max HaceneHmax nysicrax, coo6niennsin Anencangpy 14ncanaHTH ApHcriagom Nanacom.
[Byxa p e cr, 29 ceHTH6pH 1820 r.]. T. Reserrnic coo6inaer A. kIncHnaHTa,
TITO aTIHMILHOT, CaBa H CDapMaHe TOTOBbI BbITIOJIHIITL npHxassi, soropme OH HM Aacr.

H3MaHo, 8 0 ICT SI 6 p 1820 r. A. HIICH.RaHTH npinbisacr CBOI1X COoTetiecrsex-

HHROB B rpegma nortiiHosarbcsi ero nocnasgy 11.cDemenHey H He uagesrmen Ha nomorgb
crpaHges.
29.ByxapecT, 9 ORTH 6p H 1820 r. Bffm6aula Casa yHassmaer KcaluDocy
cDemenstcy Ha TO, HTO Cep6HH He nogrorosnena, u 06T.HCHHCT HM, Has, no ero mHeinno,
MO)HHO 6b1TIO 6bI nanagsm corpy,raiHnecTso C cep6amH.

22

www.dacoromanica.ro
 rana, 15 o ICT516 p 1820 r. X. Heppesoc =Hex A. Hnctinaurn, tiro 6mno
6m ucenarenbno, trro6b1 6ssm6ansa Casa nocoscrosanca c Hopgaxe Onlimrusurom 14 HoaHom (Dap-
maxe n t140613I OHH urpoem nogrnicanx nxcbma x Miss-wary 06peHosugy H sesxgam Terepun.
Byxap eel-, 16 o}cTs6ps 1820 r. K3mxHap Casa I114111C4 Kcal-lc/Joey o conpo-
THBACHHH Aim-Hawn B Flume, o Heo6xogxmocrx Hanparorns xanirrana cDapmaxe u rpensuo n o
TOM, ,ITO Typxn y31/2JLII Ocylnecrsosmusx rerepxn.

Kpar y ens 1.1, 19 oxTH6px 1820 r. MIIII0I11 06peHossin 6narogapar 6xm-

6auly Cany 3a coo6ulenume MM csegeHnn o mencgynapogrbsx Honsrrntreczasx CO6b141151X.

K Punkin es, 24 osrs6ps 1820 r. A. HncnnaHnx 113Ber4aeT Heppesoca,

wro, x3meints csoil nepoonananbnbirs nnan, os He noeger 6o311aue s HencnoliHec, a npoegeT
tiepe3 ,gynartcxxe ximsxecrsa, Hanpasnnacb Ha BanKaAm.
KHumues, 24 ourn6pn 1820 r. A. lincanaHru nplixa3bisacr Case n Hop-
gaxe Onmunsory HbrnonNurb 14 Hon6pa B Byxapecre TO, 1140 6mno pemeno, cseprHyrb npasx-
TeHLCTBO, o6pa3osam spemeHHoe npasurenbcnso 143 MCCTHbIX 6051p3 1104TOTOBH4b ns seco
nepenpasy uepe3 AyHaft H coo6nurn. Mummy 06peHosHny, trro6br os Tax>xe soccran.

KHIIIHHeB, 24 OUTH 6 p n 1820 T. A. IIIICHII3H411 coo6snacr MHJIOILly

06peHosany 0 TOM, x140 OH organ nracca3 0 Hat-lane HOCC4ali3i51 B rpeIIIIII 15 110116p51, H Tpe6yeT,
4ro6m ou Tasoxe Hemegnesmo soccTan.
38. K Hums H e s, 24 osTsl6psx 1820 r. A. HncsuraHTm coo6tuaeT B. Kapassus,
1140 OH B03130J1 ero 13 1111H rcHepana, M npma3msaer emy npngrx C BOACHOM B ACCbI 14 Hon6px.

Byx ap e cr, 29 oxTx6pn 1820 r. Kamsmap Casa n3Heumer Kcancigoca o

BCITITIICHH11 Bpbuncosusly 13 rerepsno.
K141111113 CB, 1 HO SI 6 p x 1820 r. A. Hncnnarrrx TIFILUCT Kcaucliocy, ,TT06b1 OH
nocnpenarcrnosan orbe34y crsemenaca B Byxapecr.
c c sr, 8 non 6 pH 1820 r.]. Mongascxxl rocnogapb &Imam' Cyny Hochman.
gap A. IincHnastrx 14 sbzpantaeT cams pagoc-rb 110 nosogy ycraHosnezuHT gpysitecumx 04H01110131113%

Byxap c T, 14 H o u6 pH 1820 r. K. lieugegexa 6naro4ap1sT Xagnas Any=

3a ero yenyrx B Kpariose n coo6umer, xrro r. JleBeHnse 6yger /3713C,1111 noggepnumarb A. Ream-
xpanica, 6ygynx HegosoneH CnaHoxogweil.
Byxap e cT, 20 HosGpsi 1820 r. Hopgaxe OIIHMI11104 n Hoanif cDapmaxe
33FIBIL51104 A. HIIC14.113HTH, t140 011H ero npuga3m n B 401H0C41111X HCII0A11134.

KoncTas'rssono.71a, 20 sosr6psi 1820 r. Pyxosogurenn reTCp1111 B KOH-

CT3HIIIHOTIOJIC coo6inalor OgeCCEHM pyRosogurensux nnan 4eucTsHi C IACJIMO ncTpe6nermu Typeu-
KHX BOrICH B KOHC4311411110IIOJIC 14 npocsrr 43151 340T0 Juogeft u 6oenpxnacos.

By xa p e cT, 8 4eKa6ps 1820 r. F. JleseHmc xsanwr X. 5IHrua 3a oxa3aH-

111110 cooTeuecTsexxxxam nomoulb.

44, /V1 o cx 13 a, 14 gexa6p H 1820 r. flansamaguc x Komn3onynoc coo6Lnabyr

Kcamlsocy cse,gesnui o nogroTosHe soccrasifin li cronxHosenau memuy cep6amn n Typxamm.
45. ACCM, 20 g ex a 6p x 1820 T. Pyl<OBO434Crli reTep1414 B Accax 1431301113104
A. HHC1131311414, /-140 OHEI C pa40C4b10 'Twirl:man CTO npsuca3aHnn H 3aHnmaborcu ynerom nowepT-
sosamtil 14 B3HOCOB.

23

www.dacoromanica.ro
 Meng, 1 sinBapn 1821 r. r. Mean= coo6maeT A. HncimanTR, HTO pyRo-
somiTeint FeTepim B Accax capaumsaior, naxono 6ygeT nonoweime mongascRoro rocnogapn
Mmanna Cyuy noc.ne yxoga reTepncTcrnx Boiicx B rpeumo.

ACCI,I, 2 min a prx 1821 r. r. flacon= coo6igaeT A. HncimaiiTn, tiro M. Cyuy

IORCT KHHHCHTI2 Il B BailaXISH H 60HTCH OCTaTbCH 6e33HIOHTHL,IM nocne yxoga rpenecmoc Elam

ByxapecT, 9 mina p si 1821 r. HopgaRe OHHMITHOT mine A. HnermanTn,

tiro on oroptien p2cnpocTpaimB11114MIICH B Byxapene cayxamil o ero rmcbme M. 06penomitty,
nonasmem mm61,1 B pyiu4 TypoR, 1 nacTannaeT na Tom, HTO socuaime TIOJIHMO Henpememio na-
naTbox seciim.
ByxapecT, 9 nix 13 a p 51 1821 r. Kommiap Casa genaeT neRoTopme npegno-
memist A. Hncrinaim B CH5I3H c npriroTonnemmma FeTeprm H ce cowygminennom c cep6amu;
ou yrnepnigaer, tiro Hopgane OnniannoT MOHOT pacnoprignmen Banaxneil rxo co6nseunomy
ycmoTpentim.

ACCIA, 12 HRBaPH 1821 r. r. Racal= tioseniaeT A. HricnnanTri o paonor.na-

cmix cpegn nccxxx reTepucTon u ommunum rocnogapa M. Cygy; ou npocm ero ammo npuexam
B CRWISIBM, 4T0614 yCHOICOHTb HegOBOHSHLIX.

Rummies, 12 minapri 1821 T. A. HTICHHHHTH 067,HCHHOT M. Cyuy, tiTO

nogroTonna AC1lCTBH5 PeTepHH B MOHHaBHH 6y,geT lip0k13BOX1173CH =MTh C ero paopememm
H %ITO F. Jlacamic 6ygeT germ-ram:lam nog ero Romponem.

Byxap ecT, 15 nix ap 1821 r. U. A. AnarnocTonynoc coo6maeT Ram-

43ocy o cnoeil ,geHrenaHocni B Byxapecre H o paonornacusx mencgy Tamonnunim reTepncTamn.
Room, 20 mi sapn /1 repaiui 1821 r. Orum H3 HCCHIOC reTepncros npeg-
naraeT nemmomy conery FeTepini unaii noccranxin B Apiaticimx minniecrnax.

51 c c Br, 24 sin naps! 1821 r. rocnogaph M. Cyuy runnel. A. HricrmaRm, nTo

6ygytm nepe R FeTeprui, ocyncgan o6pao geficTsInt reTepRnos B Mongaskm, nmosmaiouinx
nogoopemm monganan, H go6asnneT, tITO OH oatimeTcsi sonpocom o aarrucn 1f peicpyrcuom bia6ope
cox:tax B Mongamm, a Tannic sonpocom o c1la6minirm npogononbcTsRem.

24 ails ap g 1821 r. M. Cygy noneuiaeT A. Hncunanni, Rau Oli npoRosegeT

na6op H Mongamm, ne so363oRrian nogo3poni0, ynaobisaeT, trro iieo6xo,Emmo oTgais ripmcao
fitioann, tiTo6bi OH Re oamena.n npurgronnemei rOTCpHH, H npocuT csegemiii B CHH3H C mapui-
pyrom, no RoTopomy ripagyr Dogma reTepncron nepeo Mongasmo.
ACC131, 25 nix saps( 1821 r. 51Rosann PH30C Hepynoc RoneulaeT A. Mien-
noun!, tiro mongasane o6ecnonoenbi cmunnom 6onbumm tincnom co6pamimx n Accax apnayros.
lCnuzrnien, 30 nu apn 1821 r. A. Hnemnairni coo6maeT M. Cygy CBOH
3amenannn o npermonxeminx nocaegnero omociiTenblio npnroTosnennti FeTepim.
5lcci.x, 31 HHB 3 pH 1821 T. RHHTBH HOHOTOpLIX MOHAHHCHILX reTepucTos
neficrsosarb Ran npecTosbie 6paTbn n BbIHOHEHTB CO CHOHMH HIOAbMH nio6oe npnRaoanne, nexo-
mee OT rnasnoro ounTpona.
Annapa 1821 r. HAtnepaTpuga Enn3ancTa runner cpperunme o6 oTseoge
A. kILICH.T13HTSI.

[Ron eg min a p ri 1821 r.]. Anonaim PH30C Hepynoc coo6maeT A. Fincrinarrm,

tiTo mongascioie &ripe o6ecnonoenbi na6opom npouosogiimmm rerepicramu, npoTrumiTca

21

www.dacoromanica.ro
opramoamm Hoermbuc oxpammix OTp13)0H H rumanoBanno. aucTpHitcHomy Roxeyny Ha own-
nemte apHayrou B Mongamm.
[51ccbr, nu Hap b 1821 r. ?]. $1KoHaim PI130C Hepynoc goHogur Jlo cuegeimn
A. HIICILTIXFITH, LITO B KOHCTXHTILHOHOJIL 6mno coo6meno o urrynneHHH M.maima Cylly B Ferepino.

c c bx, 15 4JeBpaiH 1821 r.?]. Mnxakm Cyuy wanyercn A. HummanTH Ha

6Hm6amy Auacracan, orxpbrro Hep6romero :Hoge' H FeTepme, u aaHepner ero, lITO OH liarIlleT
Mongamm ueo6xogumoe gnu ero Hollcua npogosonbcTulle.
63. 15 4eBpa.n,I 1821 r.?]. 1Vimcalin CyHy ormcbmaer A. HucnnaHTH
cnoe orHomeHHe H reTepilH H TO, uau OH opraHH3oHan nrogeri, CH0006111,1X HCCHTI, opynme.

-- [Accbr, 15 cb eapang 1821 r.?].-5Ixonabzu PI430C Hepynoc Hasemaer A. Hu-

CH.TMHTI4 o 6ecnopsumax, ripoHaHogumbrx rerepHclamil H Mongamm, H o Hatiane BOCCTXHIIII Tygopa
Bnaganuipecuy.
5IC CbI, 16 43 esp ann 1821 r. M. Cyuy HaHeuraer A. Hucnnamm, trro Oil
HaaHatum CBOHX IllOger4 uomaug,Hpamn BOeHH131X OXpaHHEIX orpsmos B 06IlaCTH BaHay, Ilbarpa
Cymasa, H upourr ero HasecT0 nopn,goH cpegH rereplicrou.
66. KilmuHeB, 16 4eBpalln 1821 r. A. HnclinaHTH upocHT KcaHcboca 'memo-
pee ripHexarb n KnamHeu, trro6br C HIIM BCTpCTIITLCH.

K mug e Et, 21 cin p an H 1821 r. A. HricHnaHTH coo6maeT KeaHcbocy, trro

Hetrepom 21 4)eripa_rur OH yean<aeT B Accax HmecTe co C13011/41116parbanm, Irro6br rmgmrrb Hoccramie.

PeHH, 21 (11)esp ann 1821 r. A. Kcommoc coo6uraeT Kcambocy, IITO B. Kapasun

goinueu Hbtexan, B CDOKLUalibI u MTO Howl Barmutoruc nogxo,muuml tienoHeR gnu II0e3ARII
Bonrapmo.

69. H3 HenonanHeca, 22 cbespann 1821 r. r. Auxeoc coo6maeT Kcambocy,

Tamounme I1PHOTOBJIH Ferepnx 3XICOHTICHEI,H0 MTO cymecrayeT 6onbume HCAOHOJliCTBO
113-3X Ton), WO A. HIICILTIXHTH He npH6bm B IICHOHOHHeC, Hai< 3T0 6bmo yrranouneHo Ha cone-
maxim B H3MXILTIe.

Ha lieJionoixHeca, 22 cj) ear) ann 1821 r. - r. ,11,mceoc yuaabmaer,

repot= ripHeaga HummaHra H HenonoHHec Hpumecer speg FeTepHH.
[5Ic c bz], 24 (13 eH pa nu 1821 r. Mau:Hi:beer A. HucHnanTH Ho Hum rpexam,
npaabmalouudi IIX 6oporben aa ocuo6wurkeime.

-- 5IccLx, 24 it esp an sr 1821 T. A. HTICHJIXIITH IlpH3b1BaCT TeTepHCTOB Homo-

ran. uonH, opynmem H geHbrasui geny ocrio6oucgeranz Tpeumi.
51CCI3I, 24 cl)e p a nu 1821 r. A. HucHnanTH npuabmaer rpeuou Mongamm
Banaxim 6oporbcn Hog anameHem crio6ogbi.

$IC CM, 24 cjeBpang 1821 r. A. HucHnaHTH coo6maeT pycacomy uarno,

erro rpetiecimii Hapog Hoccran uporHu Typeguoro Hra, H npocHT ero noggepnum.
[Fa na H], 25 e p ann 1821 r. lipktuaa A. HricHnaHTH o6 opraimaarAmi
rpetrecuoil peuomogHoHHoil apum.
76. 5IccbI, 25 cl:oe p a nn 1821 r. A. kincHnanTH npurnamaer Aurrpononma
coHepunrrb orneHanne RarmraHa Xpncry Bynyuanbr.

25

www.dacoromanica.ro
 Pein, 25 cik en p ann 1821 r. A. Kcogunoc coo6ukaeT Kcan4koc3 o6 orbe3ge
Kapatunk 143 Tanana a o nakkage cpegx mecTuoro Hacenenkur, En,I3BaHHog c-ro.nia:cuLnnens Alex Ay
rozn Kapanpuk a ypxamm.
$ICCbI, 26 cbenpansi 1821 r. A. HnctinaHTH yga3ginaeT Kcaucbocy Ha Heo6-
xoxlmorn, co6Hrrm nonclogy opyx He H ,Repbrx H npocur ero npnexan, B 51ccbg
26 q)eupansi 1821 r. r. Bapnac, no npuga3y A. 1/IncHLHTH, npHrnaknaeT
nurrpononwra BeHHantHua Kocrage orcny>girn, B nepinm Tpex CBITTIITCJIC11 cnykg6br, O HOTO-
pbrx ero npocH.mg
H3maHn, 26 (1)enp ann 1821 r. r. Kopcinnkoc npccHT Kcakgboca ,kkocTaTB
OT 1,1H30B3 pa3penkuuke ii. TripaiJi j 6ocripi nacou npegcmeggyeT KoTHpaca A.1131 opra.kukanau
orpsigos 6onrap.
28 (i) c up ann 1821 r. A. lincliJkanTH 6.narogapHT nurrpononnTa Bel-mamma
KocTage 3a npxcnatmoro um tkenosega, BCT371111B111CTO n rpemecgyko apnuno.

28 cik en p ana 1821 r. A. YIncHnaHTH 6narogapHT nurrpono.urra BeHHanurHa 3a

nogapenggix emy Hen:apex ynpnsgubrx noukageg.
Acchk, 28 clk es pankk 1821 T. A. HricHnanTH npourr Kcauclkoca 3acTaBl4Tb
reTepncranix pygoson,HTenerk FICHOJIHHTIs o6ekgaHme k1 rtmcnaTI, co6pangbie B Knuumese geHbrki.

1,13mank4 28 cl) en pann 1821 r. r. Hoptankoc coo6maer Kcaucikocy, =Fro

H3maxmcgkke rpekuk M monganage C Boogynkeunemlem 11p11HFIJIH 143BCCT1151 O reTepluk H /ITO
muorkke 113 MIX nomorakar genbramkt 11.1114 scrynaloT B CC pang!.
[cD e s p an kk 1821 1%1. r. JleHeirnic coo6kuaeT Kcanclkocy, tITO Hama 6yxapecTcgo1k
reTeptuf CBOJAHTCH R ero goknenk,gy H ,ITO OH AOIDHCH JEt2Th JleHbTH CaBe, 011HM11140Ty H CDapMalie.

ranan, cikenpans 1821 r. 1-km41)1/annals ranangnx Hurreneg 3anunsnoT, no

0H11 TOTOBbl nocnegonam kno6omy npnga3ankuo A. kIncHnanTH.
$ICCbX, cl) B 3111) 1821 T. KouTpaicr, 33.10110*IeHHIalii K0HCT311THHON1 Cyno
c KoHcTairraHom Ilerpy Xagnuk J1a33pom o gm-range cxoTa, Heo6xoguntoro nJ151 cHa6>gekaur
Bogcxa A. 111104113HT14.
TblprycDpyMoc, 2 mapTa 1821 r. A. Huainan= coo6ukaeT Kcancbocy
o saxnaTe ApHcrliga TypgamH H o pa3o6natkeuHH g3mHgapa Canka.
T bIprycDpyMoc, 2 mapTa 1821 r. r. Kauragy3l4Ho npockrr Kcauclkoca
AH3THOCT011yJIOCa cHapHnins M BOOPpICHTB rpeHecKux loHolueil, BcTynakokuux B BOACHO
reTepktH, H nocnarb Hx B lccbg
Accm, 5 m apTa 1821 r. K. IleHgegega npocHT Kcandkoca nocnan, B
6oenprinacksi H gocTars opyHuke win Hanpaunknounuccsk B Mongankuo pyccxxx rpegon.
K o m6 par H, 9 mapTa 1821 r. M. OrpaTHc runueT Kcanclkocy o6 oTnpauxe
KorHrHoca H 6onrap, NoTopme 113 3.5113115110T >k<enamke 6oporbcH amecTe c reTepHeranug

Ace bk, 12 mapTa 1821 r. reTepHcTcgoe pygononcruo B Accax ygorro-

BepneT, tiro nurrponokurrom Beimamukkom Ha ocHo6o>ggeHne rpenkin 6binn nekgepTuonaugi
10 000 neg.
0 gecca,1 2 mapTa 1821 r. lfl. Ky16apkic H3BeinaeT KcaHcDoca, HT B Ogeccy
npH6buTH rpeuecinie 6eHcennbk 113 KoncTakantrononn.

26

www.dacoromanica.ro
 14/26 ma pr a 1821 r. Kanogricrpnx gogonarr 74o esenemm Hnennarrx, trro
pycexml nmneparop ocyncgaer ero gales:um.
$1ccii, 14/26 m ap T a 1821 r. A. 1/Incnnairrx nanaraeT pyeacomy nap ycnonnx,
na xceropbrx OH cornacen npexparirm 6cp,6y x natiam neperonopm c T3 pm en.

Onecea, 19 map Ta 1821 r. Ogeccxxe PYJCOBOITC If rerepai cooGinaior

Kcambocy, trro nonyturrx nocna.mme manncbeerm H tyro 0H11 c-rapatoren 131,11I nnr. csen
063i3aTellbeTB3.

CxynenbT3 28 map-ra 1821 T. A. 1143am11 IIP113bIBaeT In11137 k. line UlaITTFI

H ero croponumcon OTHJ3aTIICH OT soccramm 14 nepxymex B POCCI1H).

CIyJleHbI, 28 mapT a 1821 r. A. linaatrn npocwr xurrronwarra Bennammia

pacuporrpaturrb B Mongasmn anacbemy narpnapxa none-mm.1am.
28 mapra 1821 r. Cymmm, nerpamennwe no npmaaamno HcnpasimEos
Boilexa A. Hnoinairrn, npoxognswxe uepea yeag Byaay.
30 MaPTa 1821 T. PYHOBOTHLMT111 ACCHOfi re-reps! H3BelnalOT CBOIDC COH,RaT,
4TO 01114 Yna311110TCH 113 flee, H IIPH1(33bIB31OT HM TIOKYLHYTED MOM:WHIM a CeM14,4neHHb111 cpox.

Mawr 1821 r. Hpnxaa no apmxx A. HnennaLrrn 'meninx norm-cam no enriaao

ranauxeil no6egm.
[Knuinx es, map T 1821 r.]. Hamsrman 321113CFC a AHOBaHH P1430Ca o erpare-
ratmcnom Ii nonirrxxecxom anameggif ygepmaigin ropoga_ ranaga g pyxax Bawl< ferepan.
0 ge ec a, 1 anpenx 1821 r. Annurrpati HrrcnnanT0 npnammer Haxcga-
nTnxca B Enpone rpexos K soopywennomy smcryrumuLuo aa ocso6onmenxe pogunta no npn-
mepy rpexos 113 Pocenn, Banaxm n Mongannx.
104. 0 mecca, 1 anpenx 1821 r. AnmxTpxri HnennanTx coc6aper goirropy
Hunme3r, trro6m OH noexan OT men!' rerepgn so cDpauggio Fepmamso H nanagnn 6m
C55131) e rpexoclumamx C nemno nonymennx OT HHX nomonsa.

Bparnos, 4 anpeng 1821 r. Hoax Mocxy nepegaer xepes Xarom4 Ilona

mews) Kanogxerpai B Jlai6axe 14 coo6ulaeT emy ogxospememio Topronme 113BeCTInl.
Penn, 9 anp enx 1821 r. A. Kcoganoc coo6maer Kcambocy csegesnx o
cocroannx cua6ncem4x rerepncros 6oenpunacamn 1f npormairrom.

Penn, 11 anpenx 1821. A. Kcommoc xanexper Hcamboca, trro pyconle

ocinumpm nonytninx npixaa smerynnTL no nepsomy exrnany no Hanpannexmo K Hpyry.

Cm 611y, 11 anpen LI 1821 r. r. Bnaxyx coo6inaer Manpoxopgary csegensm

o geilernimx rerepwros B AYHatIcimx KHITHCeCTBaX H o TIOJIMECHHH B KOHCTUITHH011One.

13 anpena 1821 r. )1<ano6a Angpex H. Hanaaorny, xanpannemiax A. linen-

JlaHTI4, B HoTopoti OH ynaasinaer, /1TO eTO HearpaBexTumo 331-01101111.311 B nop,my, n TIPOCHT 06
OC.B 06 on <gem414

14 anpenx 1821 r. Hxxonae Jimmy runner Hxxonae Tpetiasy o 150 Tane-

pax, sLagaimmx Knytmpom Marione gomaggmpy AITH t13 Boilexa Kapasns, n, o TypeUxnx rpa-
6emax a Bpanne.

27

www.dacoromanica.ro
 Ebel) xr ernrbe, 14 anp en si 1821 r. Hocrenmunc Kocraxe runner 3HaKO-
momy o CO6bITHADC, paareepHymurnscx B MOIIIIaBHH nocne ncrynneHrur A. HIICHIlaHTH B sly
reporanneeno.

eurrn, 15 anpensi 1821 r. Hporrycx, Hbrxamualit Hernocy rarmarap-

xom AyKoil XVIH noesgent B EpaI110B.

rlpyr, 15 a np enss 1821 r. K. BaHropoc coo6uraer Kcancpocy, tiro orr,

BMCCTe CO CBOHM11 rOTOB BbIlIOJIIIIITb nprumbr reHeparneccismyca.

Perin, 18 anpenx 1821 r. A. Kcopprnoc HsHeuraer Kcamboca o npnroro-

nneerxxx Ha rpemecxxx cyxax Ha Aynae.
Accra, 18 a re p ens! 1821 r. Hora ancrprificxoro areirra mongancRomy pernaHy,
B UOTOpOrl na FICTO Hosnaraercx OTBeTCTBeHHOCTb sa rice, tiro nrnegercx nperepnem cypknam
113-3a rerepncrox.

CRyJielibi, 25 a np ens! 1821 r. Pyxoreoncrno ileum( rerepacros 6cper

nsafembr 1 498 rpoureil y ,alemoca Haromica.
26 anp en si 1821 r. lIncreeHHoc-rb BOACK Ferepner n Tygopa Bna,memnpecrcy.

5lccx,i, 27 anpenx / 9 max 1821 r. r. HeHxertexa npreshmaer Hacenernre

Mons:pH:1H He Bepwrb cnyxam u npoposnRarb crroxormo saHremarscsi CBOHM xenom.

K11m11HeB, 27 anp ens( 1821 r. M. Orparerc nsnernaer KcaHrpoca o6 OTHO-

inermg 6eccapa6cRoro ry6epHaropa rcHepana 14H3013a Hoccrainno rerepHcroH.
Peiru, 6 man 1821 r. A. Kcorxmoc rimier KcaRcisocy o neficresnax rypox
B Brapnarke n cDoxruaHax 11 0 cHa6nternrx myrcore xopa6nefr rerepHcroes.

121. Tbrpronenure, 6 masi 1821 r. A. HIICILTIaHTH npresmnaer MOI1gaBCFCIIX rpe-

ICOB noxmnmcg r. KaHTalCy311H0, nocnaHHomy BOCCTaHOBIab nopergox.

Tmprore Hem. e, 8 max 1821 r. A. Hncernarirx rtpxxasbenaer name Hama

Ayral nepeirrx nog RomaHgoBaHHe reopraa KaHraxysmo.

P eIl II, 10 iiasi 1821 r. A. Kcopernoc coseryer Kcancllocy ornpaxiincx

HITCH-MUTH II o6cym C 1111M Borrpoc o coxpaHemnr /vIonslanner B pyrrax 1-empress.

T rap r Briny'. e, 15 man 1821 r. A. IIIICIII1aHTH nprmasbireaer ,Ilyxe ape-

aortal% merrpononrrra x xasHamex, 6eryurnx a Ascrpsno.

Hsmann, 17 max 1821 r. K. reracrac coo6rnaer Kcancbocy, trro HeHgertexa,

6beruurni opyxnem 60xperHa, nonbrrancx nonacm B RaparrnaH, Ho tiro OH emy nomernan.

Accra, 23 max 1821 r. r. KarrraxyserHo organ npencas o Hosspaurernm OTHH-

Toro y Hacenesune eveyurecrna, 3a Hounomenxem opywitx n xne6a, H o =ware 6ep;Horo Hace.nemus
npn neo6mx o6crosrrenbcrHax.

KbemnynyHr, 25 man 1821 r. Hopgaxe OJIHMITHOT IIHHICT Xartnar Anyrny,

crro6be ox nomor ero >scene luxe, egyneeil B Beccapa6mo.
5Iccxx, 27 max 1821 r-- r. Kairraxysemo npocur Kcarnieoca, trro6m pyxoHopjr-
MTH reTep1411 a POCCHH Cp0t1110 BI,ICJIaJ111 Jlelibr14 B ACCbI.

28

www.dacoromanica.ro
 129. $C CM, 1 luaus/ 1821 r. r. Kairraxy3uno coo6utaer Kcalutiocy o nonygetnua
nocnatnibut gener g npocnr, trro6b2 xnuamencxne pyxoBogirrenn rerepint o6menstnx 25 000
tyma>xnput py6nell na neptionnni.
130. CI< yn e La, 3 MOHR 1821 r. cD. klunaunc n3neutaer Kcanclaoca o np14e3ge
Ancrapaca H3 Jlail6axa B 6ntnuarnuem 6ygyinem.

131. Bor o maim', 6 HIOHH 1821 T. KallifTaH CIIIII/11)10H ApBanurazatc npnxa3m-

Baer Hg yur B Aopoxott" rpenecxitm congaram He conepulam 3noynorpe6nennii H HC o624marb
nutreneil.
132. 161 H 10 H H 1821 r. Aoxnag xarrnraua J. B. Teorkopa renepany r. Karraxy3kruo
o6 onpoce, HOTOpIsI11 OH 4HHII3I 113-33 .TIOLIMXICrI II Ben, H31.51.TI3IX rerepncramn y 60Hp11113 51HHY
K3H3H3y.

133. Cxynenica, 6/18 monn 1821 r.-143BeCT1151 o 6oe rerepncros c Ty-pi:alma no

Cxyneflamn.
134. PbIMHHH, 8 HIOHFI 1821 T. -- lipounamanint A. lIncnnatrut, B KOTOPON OH
upotuaerca C Boficxamn, 23a3n2Ban UX Tpycamn H CJI360CH.TILHbIMH.

135. Kll L111111E13, 8 HIOHFI 1821 r. A. KOMH301137JIOC ocpugaer 6CCII0pILLIKH, 131,I3-

Baimbic lleggegexo0 n Beccapa62224, 23 Hummer ero tracronutum mapuaTatTom

136. B p a in o 13, 20 it io n 1821 r. r. Kapailanonynoc HHUICT Xagnm Anymy, HTO

ilyua &an apecronan n sarem 232,icu3n 3a rpainnty anc-rpartclunan Bnacrnmn.
137. [Bp autos, 27 HIOHH 1821 r.]. 1,13secrxn o nepexoge Hopgaxe ii Dapmaxe
n Manual:am if o mantubecre Jlamnepona.
138. 24 "Ilona 1821 r.-11p113b1B ICHH3S1 A. ronnunnta x nurrennm Poccuu o nomoutn
6e)xennam rpexam 2.2 mongaBanam, naxognuntmca B Ogecce u Beccapa6nn.

139. C24621y, 2 al:try era 1821 r. Hilmar-me Koncra Halm nifLueT cepgapy Ewal-
t:porno Rollo-a /levy, taro cepgap ,anamangit cgancn x3mnnapy Cane.
140. [Byxap eel], 10 anry cr a 1821 r. K. Jrnacuorny 143neutacr Xagnut Anytua,
xrro nmecre c cepgapom Anamaugn Typxit 3axBariurn H pByx ero nnemmunixon xi coo6tuaer, trro
ce ero nonnimn cuacrn XIX oxa3auncb Tutemnuan.
141. Bocuayn, 14 aBrycra 1821 r. rinchmo ognoro upoTonona Xagnm Anytny
o gertcnnurx rerepncron B Tbipry-I-Inmne H o cocToninut grioponan Hopgaxe Omtmrutora.

142. An ry el. 1821 r. rplmora Bcenencxoro narpnapxa EBTCHIDI, nognucannan g

err:10(022am', npu3nmaxnuau rpexon 'Tel-Tatum 6yirr H BbICOH011 I1CpTe.

143. [Byxapecr], 8 cenTn6pg 1821 r. AnacDopa npanurenbcroa Banaxnu no

nonogy Tan<62,2 Huxonasi norotDeTa c cpnayrom Bury, nenonexom Plop,gaxe Ourmmiora.

144. cl,oueurrm, 21 ceHrs!6p51 1821 r. Cseitenun o npecnegonamm reTepncroB

rypxamn.

145. B p auro 23, 17 oKTsx6pa 1821 r. Thine Hnxonatunic,II3BCCTIM Xagncu Anyma,

=no emy yngaram no Bexceio 51Kontunt Pn3oca II ArTo OH nocrapaerca genbru H
no Bexce.ruo Bo32222a, coo6utaer Talcum, TITO B cro 6yxapecrocom gome 6tann 3apnrrnt MUM. nncbma
TCTCIMICTOB.

L'O

www.dacoromanica.ro
 [25 o s 6 p s 1821 r.]. CtzeT KoncrasTssa Henpepess Xapsui Anyrna.
21 e a 6p s 1821 r. ILlep6an Heren cooftgaer hurrpononsTy Bennamssy
Kocraxe, HTO socusinse pyccxylo cpopnty rerepscrsi ompasnons H3 Beccapa6ns B norrpanbsylo
Pocono.
CH614 y, 27 an p ens 1822r. Ilscsmo lc A. Bkinnape c npoca6ort ocsegomsrboi
y sopinuo Camypionia s y Merrass o nononcessm rpeRos 14 se posepsrb 6narosonolluo
Typox.
flajiaiiica, 29 M a H 1822 r. Csepesss o soessbnc npsroTosnesssx pycocoii
aphiHH H OCbophimposainim rpevecKoro soiloo B Beccapa6ms.
6 CeHTH6pH 1823 r. Bospe yEassisaioT monpasocomy rocnogapio, *Tr posas-
omit ensocon repack's H nocrenbnux Auppefi Msny se ynacrsosans B rpa6ewax u y6inacTue
Axonal' H6parsm-ars H gpyrmx Typo, coserinesssix reTepscramm B 'mane soccrasss.
K pa il o s a, 2 ma pr a 1829 r. resepan-aprsoTanT 6apos reficsap npocsr
resepan-nerrresasTa WenTynnia sbnlarb cep,qapy Hasaikory cDoiniaso 30 000 nsacrpos,
soropsie npassTenberno Banwars ponssio noxofisomy H3humapy Case <Madam) c 1821 ropa.

www.dacoromanica.ro
 1

15 iulie 1813
lordache Olimpiotul scrie lui Dimos a nu va uita binele ce
i-a facut cita era in inchisoare, precum fi despre o pura' a sa.
15 'Ioatou 1813
EL Tirt Ttl/t6Tyrcic TI; xtpto xp TArcetvi."); xat SouXock npoo-xuviAI.
M rv IXTCELVIIV Loa xat souxtx-hv (ny npoaxvlatv Sv Xebro.) vec puTc7)
nept Tip xaXip aou yetav vec o [ ;] Stec va xapcop.at xat lye). AotTcv nept
Oea xoptv lytatvo) gco aTip (lipa no cre-c ?payo). "OTt xaX6v xcct ifgxccveg
tivTa ip.ouv et cpuXaxip, 86 T6 eallo-l.covc7) 7C0Ti elq Tv ccic7)va. "0(.tco a1 napoc-
xaMS vec macrn.; Tbv KouTtox4p, intoi!) gmeC T6 apyac-4pto, va T6v rcapriq
Eva Tocpext xtprtaXTmov, xat ecv T6 TcoXlcrev necpTou ypcrta 60 xat Ta
T6v xi.)p XaTV), tTt T6v xpecoaTcl xat yivi) Ploxocpi)q.
"Ocia )1v 6 x6a[Lo otTor, etvat6Ac tPip..wra. 'Eyet) Oa gpTo) aToi5vec T6 xectco)
rceat Tip SouXetav, vec T6 ef:rn flepata xat 7Tp6Oup.o.
recopy&xv
Kat 6 ouAtdmc av pOv i'JToi5 T6v 7Tpoaxuvai aSeXcpuck, Stiota xat
T6v etSeXcp6v croo.
[Adresal Na So0-T1 et Ama xipta ro 1. xp Siglo KocpeTpl Trpooltuvvrik.
'Ara) 116poq ,TOU "Aytouv "Opoq.

15 iulie 1813
Salut Cu smerenie pe cinstitul domn Dimos.
Dup supusa mea inchiniiciune, nu neglijez s intreb de buna d-voastr
santate, ca s m bucur i eu. Cit despre mine, cu ajutorul lui Dumnezeu,
sint sAnAtos pin in momentul eind v scriu. Binele ce mi-ati fcut, pe cind
eram in inchisoare, n-am s-lo uit niciodat in veci. lusa s pui mina, te rog,
pe Cutziokis, pe care-I aveti la prvalie, i sa-i ei o pugc de cirjaliu, lar dacA

31

www.dacoromanica.ro
 a vindut-o, sa-i ei 60 gro0, i sa dai ace0i bani lui Hagi, fiindel Ii datorez,
sa se faca binefaceri cu ace0i bani.
Tot ce spune lumea acolo stilt minciuni. Eu am 65 vin acolo ca s4i fac
iarA0 acest serviciu, sa fu sigur i ramin devotat
Iordache
Daca Suliotis a sosit acolo, Il salut frittete, la fel salut i pe fratcle tau.
[Adresa:] S se dea cu inchinaciuni in miinile cinstite ale domnului D. Dimo
cofetarul. Din partea Sf. Munte.
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianug, pach. XXII, doc. 14. Orig. grec.

2
[1815
Textul juriinzintului pe care Li depuneau persoanele care erau
initiate n Eterie.

M6po cov
'Acp'oi5 yvcopEcrm gva "EXX-iva 6-rt dvat 13.1fixto pacrr=ri iXeu0epEcc
sj; rca-rpao xoci xaX6 6'..v0pwrco, xoct tiTL ab eivat vac); 6XX-% Ttvoq per-cty..71;
`E'ratpecq, otacrahrro-re, xat 6-ct &rctOuptei: vet XCCTCCTOL;(07) et 474e-ckpocv
pEam, xt dad) rcept6pyetav, Ttvec atTav, xtvo6p.cvoq, CcXX'arc ciX-riOrij
-,Tarptcirrt7t.t6v, T6Te TV aLact.; 6n6o-xectv 5-rt OiXec Tv acx071 et T-}iv E'roctpcfav.
Kai Trpe6-rov I/6 Tv aseXpononr6v, T DzZov xoct tcp6v cayy6-
Xtov, xat tti TC oll.teta (Iv(o.co e6ptax6tievoq 1.tocxpecv si Tca-rptao, X. ^:.7e.;
a. 2 `EXXc'cao, ab ancacct. vet T6v xeci.ty, 80tegto). T6-re I el a676v 'set
a-lp.eta xat X6youq, xat 6 Totoiro gxet xpo vet yEwn 3,03eXcponoty. notov
1).6Xo `E-catpeEa:; cruvarcav-rvryi cxoXtoc Tuxo6cniq.
l3'" MeTet Tpd,Treptcratepe;- 11(.1.6peg Tv napp-Icstdcetg a:1g gva tep6a,
Tcpk- Tv Cacol'ov AyTG 04.XEK vac pXECYT); CCrV T6v FLOpunrov, et..Vtab)q ixetva
Tec 67coZoc )1yet TINOC 6n60eatv yvcocr-r-ilv tya. ecX1071 (xat X0C7c/ plpor; at& va
[Lily axo6crn 6 tepek) 'rv 67-cocyope6ct Tv pxov xat ccirAq Tv inavcaa[431vet
Tpt..,- cpopriTv "Tcrrepov TV ipoyr5"; ttcyccXop6vco elq LT.1)X0OV
3 tepco tv Iairrc -reic 67cda s-pig ircavkXacv ctvat dcX-tO-7), xat a6-.2); O&Xst cl-rco-
xptC* et at xott gcrov-ott ealoir), xat at'cio-socas-tav Tc7)v 67coak.f:creo)v (1. Qv px1 o[tat
el D'eZov xat tep6v c6ayyL.-Xtov. 06Xet -r6v kpco-4cret Tck, a6Tdc X6ytoc xat 6 tepek,
;cat &p'06 Caroxpt07] ai50t.; xcc-ra TV a6-r6v Tp67rov, -c6v 67r.cP,-AXet et pxov,
xa7c1: -t6v &XXXVILCCCYTL76V V61.1.01) (st To6 tiaxpacv -rij 'EXXo'cao e6ptcrxopivcu
"EXXcc cruyxwpeT. vr3c auturapaXoc[43c'cn ci 6pxcallocrEccq lepia Tril
xxXlaf,occ,-, el; gXXettinv ava-:cXtxoi5 xat 6p0o6ou).

32

www.dacoromanica.ro
 nod 131A17p n21 noxd9 A9i 513nd2L 513 Sodrrl n9cbndx pox (1/491
523loyo71o?
)p1= A91 A.on971o1c3c012 j noat9cl1 Sit 5e13.01cloyo7l02? 5(2-tic3yr.tiox pox Taari Sti.DTal 'D
5713d1dxf
,ov du 5131.3,y vn floo/oX01D 5o,2didxf A non13 59nTxj pox 59.3.4oncT Tt. LqTyro:1)
91 noldrp.Jonri VOX TI 'nonnenlx No, <0190 ILOCC,71 5,11,1 570121 f..103.970 '5k p.m TIrcoo
vlou 13yypi TA UoTri P3K13 i7O7lJdiL 'd3 pox x? noOi no3oaL9 7101C/11N 4(21
no391oi no.tr,00 5nono9 pox 119 AMAlzdri? 513 i
nxIchoola, 13x0u. TA U.ylod ?du.
no7ivoecb9 A9i no1v97.g, vox 5zy9 57Oi. 57dkyxD `5rtompozd vox iipodu 141
nti.x.4.nf 513 nIf.1 mop2z.9 170113x9az.9 70A k.0(;13A0d) A91 Atuldmcbou. Ski ,5r33d.noi.3.
soiou9 rox &r, q/.30,11. 51dC0X A1D3c11703 190 ACTAV-931DtLy31toi A(91 Af0A31.109
I

Soen tkcolmoic. oA tioorXolD 1.2,9 5ric yyv So 5971D3e t6. 519070X01V:l Si70 57010219
3Ork 91 n3Rr,to 50? 59doz. A91 n9Tip3R 57o33d1m1a,Ski vox ii.l.00dat 119
1

1m..3))7xolD 119 ATe 770A13 59A7079 70A (1.91-pe /41 1d= noi.r,tv ,119706921p 170A13 IL719X)?
513 A(1.1 nool.orko? noi, A Etoklvodzoi. 9oLT Tn LLA. Sour! 57o33dm1a,Ski
n912)o n91 n92/oxo 5o33d.noi.a,Ski 51dcoX 529loynyou vox 536o-)X
Soma. '5Uxt0oodat nod3i-Dx A9i 513AlpcbT pox en 513.4y 119 Aold9r 313,0.6.
kocori T19 vn cb1 5/,tic23 dodp vox 119 [r] liDlf.Aori.okyf Te Ariodu
U.on30 3r1 n3 I n9dxw1 nomchlx iynorgtx 13iqd1L )pn Ano9). 513 Arpi 600-1-Xf,IA *1) 9
A70C3Xf 14X0D0(311 7012 Tn (ion TdxrrhodroL Tptiour; nIf.191o,/mm Atf..1 0X/riff.
An 770/623 A011,37111C3C9X.A.09 TA 51tX9 001270,1371 57o/q71013.2.X3 57910719

0, Soicodu 9 d 50X

poriolxdO, 513 91 vtion9 Ski 5/o30kyf vox 5tr..1 51,tnr,LocrooxiR nolizApq noi
noxrd31Lq 5019 (1-)Tyrich nco)plion) vox nt?.1 Awn? norl Atf.(n) 311 A(61 A01103/9 Akt
AC01 no?ya Amclp,odtcyx.o (AC0A7?970d n(fX11.0(171 nkympox Ati.1 A41 AlTIVAIR
noi `no3dkaztyr1 01 nolo2L9 13yyr71
Slold30n3y? k Ts%
T71 (1.0k),I,q? 170x 719 L

cov# tkoidxouT 47. A10730...V? 513 71'9 070k1C9C3?

010 591 5[1: 170x A3092L 170A13 91 50071 Ski 5/1.07) 00.0 !

Aod 5001011 513A3110.0 '573X3 5091 50/70T11(71.1.70113 170X 5701031 5(030)?3,97,1707( !17001.3
,,01 54917,109a, 3.LOIL 971 Tml Avn, Arrod) 'non fnoyy39k
Ao9 97151/..9c,o1y1cloa4 n91To vox Noil.
nm.oEtEhncLo Tr:331967.hp
,03 5oA3in3dgmakt,`1)opi9 513X9 mDlyx OA 5(1.0a3dRivrau;t
,01D `2olcod9513Xax 53X2.3 `v..o1L 51.1.611706011 1707t 93/7? 31931 ! "5 9
no) loa Ltd7AnD SkiQ.yodzIrri 5cp3Do1ov1aox !MD
nok
mola SonTrikizrichran3 513 91 7orly3111paq rttoiL9 fiv.o3xoic193 ox nolou
51371n01211 !A0d319.0D1(333L
Avg' 513xa i3LTwo, 'i.o'0d 5olo2L 1571.(po
Aol 5coll 12o13))p3Coi.s4 511Lotp 'Iodc,o1 pox Scoa 513 91 :5(q?

www.dacoromanica.ro
 0. 5)ol3dmia. 593L07t9

He )013d1701a, 1)0177191A(1.0 22op 91nooe)ox 5)ont/Ict3 57:21d1),ozc011cb VOX 1oo13)7,o110n9

713d1711,a, n(21. .nmxiylo 0, 59ol0ow nr).2. ncopri Stu..210 1on13 . 5tor3dp.nyzx
8 '5(10(09 pox I
9 5930 91 `1,14qckolin.o 7)3c330n310 9)1001 1:)1371 tto!pnaD -9yo71o?

maul. pox n1olat(17ox 5onF110xd9 65o1oy(pp0do/ 17o1.3)p11on9 5(,)3d31 non. (nc2xp1d)

d AA

on 5)0driff 3093Xdp0d31 531(1()10M 513 foroxhpf 5odr11 VOX

1p.31,\I nr371 (.1

nolcodu 5131mod 5onu. 5k)abodi.. n)o371 c)ons)x23

3oz.?
Ski. 57:13o3/9 9 IppodoL
5oloy 2113nlltd))? no3dttx .001 Cbi101132La 513.4y 119 nlo. n32 12o.13)pXo1.13 nt.f.nx)xl

NabOne 513 A91 n1n7o3 '002. 13X Tr19XT A9d110X opn `Ltottluodoou. 119 92op n91 n9711)32
Ot 5?3 A91 A02.01L9 1390E171? 50A911 9 I 501TAT.G 23d00111lit i '1Dcf)d30n3y3 119 ,1311
nttl3y9 foodc2 1)0X Y.12)2 001 11. 7o13y.T71za,371 I3y3t, 17on13
501t,tdc4oX.X.nof T13141 701(001
13)31=01 91 A913e f1/40A971 nns)A. nopokyar. 5ki '5U.)?anDdi, 20,d)V, U.9117011/LX9
51d1 513 &gum? 91 (1011ELD (1.oi norrhi g,QoamolD 513v2 513 A912)0 )n ti.ornoicco?
7on9x13 pox Ltyypd ni!.12)o,aq Alti O13 (1012X1 `Ati.1X10/110 VOX (,1.0 5131appnp 91 nomd.1.3x

no3dLtx pox 513n2do AL crxyw '5(0Cb 513M )01132L; 513 n919)0 91 `AO1dttX 91 11020319
noi oodi3X pox cbi, :533).?1( " 11:07
i01972d 513 Alf.L opda/cod)p
i
.1) 501123)9 cAt7E1)01(

no3dt/x irn2.3 9 Sonri '5nid11 oloat k 5(.XnlDn morift. 51d3.7ool. `13n)pdri)oy

n)o19 i n91 noxd9 StLi 51o1d39n3y? 1)ox ,c1)7? 20 5U.sq.3.2o11faxi
TAX?-1. 5/412)0 19(102AT12

9i7,olia,9 no13711cD nol (10101L0(9 `nodnons) 3093XdW) 29 A311 TA 51i.xocfm1.jon),9 5oni3x7

2 yen i.U.ATd1-1)0107A)031? ATA.F1 `A0Xd2 311 A0y2 AOXUAT 51009 513 ay.. 71314.2.9d31
pox 01ooltut913loo1371 50.3.707113odoz. ,d)V, 20 3139(7131(31 n91 n0xd9 pox Ali -11AT

A4d)10dic '001 5131(1(Td (41 AT132 009 7)&23X 513 n9i n9d31i1df nolcpo nork2 VOX

(130d3191dT (109 513nc0xito nffi `)on9x13 nIf1 5912)3 ti.4))od qr1 /41 A)A3R
n7o3o21.9

gt (101 pox 513mod)x9 VA37-192L7ZI I

001 (101)2d010 pox nokoim000p 5o1n9d7o2/
(10121()A3

Qonioti.vp `no30 1201 (101)0X1R012:0 pox olkx12x? 5ki Sco3o)pdoodrat pox (10d(OTII1
51t1 571XVX opi.7ox 5201 5)on9n7ox Stu, 5D.X1y1(1) 5)013d1)71a VOX AtiLl A171)0A2R 141
1110102L9 flIOX(0R3 10 101(3013T1 523d31 A(91 `ncol(11.003ya, (0d310)ox n91 x? 50d1z2/
" 5o1.7orivelamol? pox 17)71oX72 n912)o 5c? `50yrd 5crApox 170X ct)).? -3chou.
nt.toX72 513 n7,33dpola,ntp., n(21. nentroo TiaiN Al(.1 (119(0d71010X 1)013A2d9 9i AO1dtLX
A0A1C311)( pox (.1. 5131cv.;117)chou. 91Tn liyryncb `5covox II.2132.L2 pox 5102)o 'Tem.] Tn
"I ET 91 Etoom3dX pox 21 &od319Dvid31 7els TA 1Ld?6'd3IL 1.3T1 noirpo n91 oodradri
I
AMi
ncoxdn? noixpo `no03D7X.0olL2 17ox 119 32-ova 513xn 13.olpIlq? 523 in91.2)o -10.19
)013X 1)0X 70137-11(9 A()1 A(03d31

5oxd0
170T101Xd(i A0131(7A? (101 rionioklop 2030 50-rpool3no 119 col(7.6. no712.3 59.14)131.

513 /41 A)013d1)01..a. TITX )019:01. pox r2 loin)?2./ /qv coyn 13.orpd3food) loch=
ndx7r1 i91D2 `2o1371I/D (4. 5nokoy `SIA.2.2)o 3.14T1 (9'1(3.6, 13.oc;72 )pn noodpoo.2.7)x

fe
www.dacoromanica.ro
119 ml? c0193n, 11 2d32c 110Xncw.siol 10A:nt;t0 `Ao2L9d..t. 341.1 513 tcA3,Ucto rtori
513 A9X1170711.3A11 6f071 3471 513 A0y1do 11071 ti
1707i0)1Xd0 119 513 91 (91(3.8.A 14719 513 ArrriTx A7713C3170-1-a, &lea

gTI
70103/9 vox A1,0, '110A13 314.T1 513 A9TiD3R A9X113X.00219 TyyT misnyTTI 11'9 A97iD32
A01(3(A, 13X9 513 A92. 'AOTIDOX 5(n FX A91 71(1L AO 1%0(3061,012f 5t0 59d2L Atf.1 A1013d1101a.
COyn A91 131TIOA 513 An90
11071o)2xd0 119 mn 1369d1 513 nip. raudzx norl noi.xx,vonT 5o1)271 nop.mon?
AconnTdra, 5141 5oe3d1101L `nori A(O1 AMV101L9 170X nem9dcboric; '5101210 ()y7.0, -d3A?
13). 5101024102/ 5101L9d.L 59d21 ACCEird A()1910 170X A7019 t 51.0101D1d31L /071 92. -1.(113
COX itiqd 170X
A91 tcy3inxol A(01(,110 'A0d031(9
uorio))xdo, 119 ?IOU 92 (WM k0D1d13X7013T1 A103d 513 91 Tn coovidemboAT
zna, `A96y32rnrup /mop com 13xpodu ri &Tasty Az13y3,1h1q lOArig Attn -nvy
moor 110X nodan 13dr1n.o A011A10A? 11
170T10)17Cd0 119 n0u9 cods,13 TA11 'n0cby3210AnD (gym A91 13X7d1AnD 210X 23ettod
ri Aky9 nl.1 nrrhomm pox A117721177,0110X '(1071 coyn 13d?cbDodu 513 A9129 570dp 110X
'A60X102L9 AT. 1TA2.3 50d319100113'd 513 A91 A.971070d 1707( 5IOD1AT 3X(119 TA 170A2.3 -(9d1L
70d3191 59d0X? (;)D9I A0d319.0171d331 coy3.e. n9a. co3L10I10 vox n91 I coX3d1nno .1) 91
,919X A099 If. zd0X9 nor) n/34. 10d1n1031.371
0 1107101Xd '119 5(TOTX vox TA? AtL0dAp(3c1o1 513 4(.1 A7033131101a coym irrioXn
'59otby3RT (9143.6. 11.0.01d13X70.23TI 702.A102L AOIL9d1 VOX A10.0701L 10i1t1910cbj 5e),3, TA A91
copldconi 119 110n13 5mo1Lyp Alma 5971dse pox 5(6.1...ouunod3aLg Ski 5noXrapriR
Acorikc 5olachpn? pox
'5022c3L102L. smox '5oitroderk9 5o1p TA tqloynd, 91 it9x11.or7i
irx Tn U.Dtpataxx pox noyyp
1107i01Xd( 119 ,110X nou9d1 A3R coym 6.0ky3cbc9 92LT
X7A34R90 ra.nit,tdX
5T33d1Tia,Ski Try? )p. con 13d 5c2 10Tiirdaz. n9d32 rox 5p2 `nod13XN AoxitAT
my3.6, I
*0 LT

523 noy9 01 nodcoupovoi, 5on?.A. 'nor) 5(907ox pox 101 10A31-19A1Ddri10y vAari9yy31.13VOX
22.2-viirirc/1t .7oArknixdcb.o?
irrio)2xdo, 119 .1.021 notp.tcod? Tr= MO1 AM/C1'(10 727R TA cnorri 502021
crytog,
n91 LtoXTR? 513 e41 `toolsdima.a, 3290 TX? cove '13.0(pd3A106 3190 (01(3.0. (oThpX
Ud),0100177X 50(12.3X3 A91 A911371n3R9Ch10ll caorl Fox 5ml/op 91roD2dconl, noiarlito 523
ncpturnolRocb? coyn kOk101LDOC311 119 A3e 10D1Chpedt.?
170710Xd 119 (91(n 13X7-00d2L 3101A7221 513 nip, (tor]nt.Pln-Xml TA 1z7123 `5olaciTn?
coym I =rip 5Itd10y93 523 1170/3xDri.d.a.Atti, ri 'no COX 51d TA '510AA5mCOA0d(1710110X orm "9 gi
1332 31c.tropu. nroox '2/xi-Lot:much= coyn `130kod 1393ynod7InD VOX 13X3d1A(1.0 A91
'D.A3ODT A91 itX(LIDOR 110X (01(n 170710d71) Atf.1 'Akelf,100172X12
A0170A9 '10-r1199
61oldtp.L1dx 5ritoa. 5noX9.1,37.1 SLti 5maolp1ov 00.1 O02191 513 A91 A010219 *(0d1d1201E0
501(71 A(91922L 9 1777)0)17td 513 '?o9 Td322 pox mlyoT 52cl_m02L wrio)Ixdo,i
513 5101 5nolnodXnyou 5(1091070) 'DOD 110T10)1XdO 101523 Tdmar. Trtchapg 101 )0201L9
5rtoD91 5rAcnp2 nrDnX9 101 (01L3701(101 10d 70AX?1 (10D 5.1a Ti 7,01e2 (WTI'/0(1dX3 'pi a, 61
I

10201L9 COAria (110X Att,...1.9)0 Attu, Acvaur, sla ki no'y AW/d30(1 A(91 -0710
ACOASA, (107) 119 mrlompd376T 5oy9 523 p? Aod 5/3 91 Sfq? 513ym 1TD13 (It 7731110
170X 9 592LOXD AC91 A(011.01X0y101R '<nor" 9/ rion9 (10D 9 591.G.R9 A(91 ACO3T(321.

+8

www.dacoromanica.ro
 nort t 103Xn.t23 fop lf.d10719102 M0.1 A(0219% (10T1 I Ha )7)st (LAC,190170X1R 5v --11.y.3411?
ZX
U.9 pq 5tti 51tylocb3x nori 5001(9 590/ 590AC1rd3X Ski 5kA990110Xle '5U.1.. 91 0rIon9
f071 ITA13 513 Ak.cbodi-Doup pDx 91 XOL(
Sivo, A9A3 norl 91 nora7i33xlirop Ski -72110X
'D 03
.txd pox C101 5011071:.;01OA10 Atra Ac0n21.0719 'm71 5o)91AT msAfnceripkxT And Atcrilup
5.2. 510pfra,ong flC01 110X mcpdtvoLx? 91 5o9dX `nceri Fx 9 591,10Ang. 57,2 Imp t.
5o.txn3cbp 291 59i.107itp/d)or1il `no-ri TIR 7ph Afcri mnrityori Atp, TIG.2.911T
51,u. 51033c110ia, rl Alf./ AI.,aoz371TinD nori

ik d 5o i
ewidpo 513,lk? 513 A0194 )01 701C11.0MAI 990 )01. 10A371910TIOACI AC01 -(4.19C19
'nconri pox 101 7:113X1019 AC91. no.qd31 513zpg 513 A91210 TA lbtopdiuAT Alf/ AG..tcndu
Ampont_orn n91 novodu `A0xd9 Tdedw 5/4.1 5k1c2du `5marAf.dloyorio? A91 A91(.07C9
Si(4 51033C)1701L Alf/ A19(1.0201(0X1313 Ski m9151010:11CD10RIR A0Xd9 1013Ti Alt1.1
.9 Ig g4d)/16d.A.1.14/3 514 131L3d1L 7pA i.Tri 1023Xlcao A(91. `Acrqd31 mamx M101 I V-1 -0C/31
AtpX0.0 Ltd1dX1D A1DkdC23012/1 ri01. no6T(31.13 x )qor10 M 513 91 ,03 110d01:330 C10/..)
701100101L9511.1E1Ty kci37Iol3czx AIL(Lrri10/31x9110x x92D2 (wand 10113313 5131.7y 59d31 9.3.210 119

23aDc93dX TA U.d?Cb.00c12/. 513 Ak,..1 ikiooA1013d1101a, 10A11 'AC9177dri.dX TD9 9 -001C/14D1L

591i911 001 A91 AotpAlsoodwu cto1c i1 101 xamaitpdX 132L7t32L Tt los) Usx,r)R pot Awyri
Alpyoalriaq 3101LtRA010219 107i0n9 1310.e
ACRAT1171Vc/13.A.11L1 513 AP(92z. -771101L10

Ak11#90C3X iX9) 50)719 (Los)92. `AonqTcboa 311)(2 k 10)A310d102i. noa. A U.MX 141 -41C)33L
Ar131 VOX (nTyl)oug 513 Atp.. A103o22.9 13219(33/ TA Acpc33A7ocb Atf..i. `Axrpay(f. -1.x21.701
gg 527.1y31 A91 noat.9di. 5141 5m2Dlw3l 'ma, in( 119 109 3X(02R 4..973 M1t4.10.001L
1012 TA AI.!.1 5U.y331D 513 A91. kXn/on2 novcb 523 91 1i.Dco3A nToILIDN) `Aol3xoXo

513 10A7A10x `Ao1dt,t1DTAo7i 513 AlooRx9

`ArlydlEj 523 -5od3yi ova
50,1.0 ncompd3nrcbVOX A9chTx vox
A9.1. A9.3, `Ao2L9c31 499
&Cf../ Atp(0.1911L2 flk.1. 1360X

n30DoduTip '001) 19X 20A17 51411 119 13X3 10y9 `TA.23x? Ta, 10ioa29 132qd2L TA -3Azd)
U.Dcpc1 `5Q-PoLT 51319x 513 ipiA9.1.2z Lbod ocm 5ToTx 13doul1ff. 101k -13X171371
1=3)3d 14.9 '13101, AkLyaz. 5md10010x T1xd1.31 'MO 3411' Tyy0IL `Tchyrri 347-1
10V(011. 10101371 91 Ari nounclu 91 A0/137inxrdoeL9 5k1 c5C93.0CpC331c100 &TR 13N(30

'D Eg 44 13,ot, 91
Li.091d13X1013T1 1021, Aoc331.(23R91 I Stu. 5(93Dcpdsiorx
tt0i1d13X1013ri noA9ri 50oyy1io, Aff.1 VOX13mpy3L1 (41 1311.10C3c1).0 e090d1L11 no ri
Alf.1 AkA9T191C401R '702319c/6D A30C999i.AC06/0C31.111? -01ion9 If:1(01913L? 1311?C1t.
i170A13 nov)L1 `Alti.c3TX Tiaxdp Avany 2,p12 91 `Aolarrixmarir,13 5c9719 -0-rev10x
II.4T1912L 101R ve, 41 izni3 A9monn2 TA Anoottclkivdm. .102yriVo en 513e3R (pa,
`1OrITI31d1 119 531t1Oy9 Atf.1 Atf.1C,17, 91k19.001L, Ac9IT7IOLC3X mt
513v2lD 5Tolox119 101
5912T p A3.oldn? Atj.yoi.rnaz? no1 SoArririTd131olu; rox Acol3ritua A91. A9chrx
Fx A91 A01/.91
a, 511Adl9xoT10

noclody. m 'rpm 5oAril3c3J.T.L2ox '911 5rnrzx 5/tcA31.R.cup 50106. C109 9aLT

*9 t3 1'41 Att.A9.00170X1R 5G.a. 5occ31Tai. `5x7i 16

9a9 AOICNO2 '121.01 T.OX 1F1R AX)101L A7J)117)

90
www.dacoromanica.ro
 513Xa,, oonroox kn31.1n.o k oylcb nos 5)3 ni/.1 `nipaoyncb pox on foloat
Am/11v
Lt0f,13A0Cba, 510A3AXOC 5tf.A3A.A.9.0 501(1(1) 009 (ps.p Aki nuAx/ol Ski. -a
'5oRlds. 9o.cp n0yy39 '10/111 vox In
roo/oas. rools-po

LtElpv-tn 10.1.371 513'11 Ar/..1 Atp(0) 009

"3 513df,1314, VA3AVX /0.1.371 `n9x110011 noorrizx nto3c/r,t3d)? ova 11 zarl
vox 91 n1ock93n.9J.:53(po11R 'ocomox
nocbachtmo t n30911 pox lolou 170/13
!lompo 513xa. Soi 5oo/vm.bonp !.51313Roasp vox /1 1109.3 91210
A019 513Xan 113A7OX 1010 V11A(3310d1L A0C1)(1dX21LV A7017110X -U-112L3
)01(L12139

?pi d o 5 AOR

Ts-3w Alf.s.. tqfcbzdkanf Ski 5m3 cou `52orooxs1o1 (hi 513,4y 1c133s. A(01 -11.1909
4A(9411 mol moloas? oia. Tools:ride-ma cbi701311kp OV.tt? Dtt AV 112 1012X, 110113 3 A
101-ist.V1 M0IA2X31311 513 A41. AM13d1101a 110X 11A(10VOX 3T1 919/0 91 .00rlon9 nnoXa.
nOn9r1 Oanp,IR X1317039 A9 Ski. 513 Alf.1270 5raol3ri A(91 dat. oori.rif A0A3-1197o11on?
,A9x1110.1.Dn.0 n9.1. A(01 A(93d31 oor171pddl.17013)),D11on2 5G.1. '5lslod3oa,1 5T07ox vox 5nolt,00
5nol 5no/R1 Ano/dconl Tchoos. 5e? 5mnoX13rl Ski 513duola, 5notT11.o11docb13s?
ooRlieLocicb ooin ropcoAL,LtsonD 5/3 5no1rpo SOi. g1d1LO1f5x iOA .hipmasad.4.7ols9
5/2 ki 13D A0)1 4A(91A2X31311 VA3 f119(9)11A0dCb /019 3010X 5T(3Cb(91L3 5k1 '9 93 I

`5,oul ionoonlp 50)719 119 rupnoXdrast; loals.loos.ocbyup 0,

5c;i3c13.1 n(21 m2xp1o
IL 73213d VA (1.9(29 513 5(;101210 VA A(10d30100LVX 11 -91d31L
LI.X7.0odu scrpo,o4,311 vIR opn AtfT1

A0d3199 1.f.R131q oavo A itnodr,t3n. 'ova

Tdzat 119 r9.3 no 5o3y1 1013d1VISL -A0dcb
l
109(10)11 dv,u1 001 (10A1OX novox no *SnonoR 11011 20,6V (1011019 notTioldme `noopi
5t-n n3ocoalfx ? `Do113,LIs. U.DIf.s..cod? `7oq n91 fl910310 CpAst.? 3.01d )p)R AOAra.19(19
13 5(,13d31 /lox UR) 119 &n. 13d(4131L 11, "&oc:131.9ov1d32L 13X9 5odX Sp -VAIOMID 4i
Att.60d19 (101 311 0A13X3 ULo &t&a. 5cod9cbm2p
Az/107-19 In
(.1.0fril
1Oirlott9 51i. 59d1rs.71 '001 noioas.9i. 13yn 13Dcpunin? 56XVX 513 Atf.1 AtelVf.ATI noi
o131-1 I nwn3y?doo2s. Acod3r/It. opt%
U.Dtpals.) ompo,cl000z. 91. .A9o1sio10n.o 50m3xa, .D Lg

eqR 13doarrIll. ttocioR91on Vd103i oiodit.A(9111.) dz [no.tr,00] 91 on11-17,odl 5k1 -32s9

5ts.Xod noo.. `5co031 91. no1ois.9 59127o 9.1..13yn 139 4A307(3/00T1 1VX A0d3199
13AVd71101( 91 A9X11/0190.0 V19 VA 91 (1.9(1.C)(03.0. 513 91 no1o3s9
A3091112 1/0:113 -71106/
10TIOA291A0A3T) 5k1 59d1kTi '001 ll0A271 V19 A(21 mol3X1010 ,Acop:131 A309 9
50A3e/.1909 130Alf A19702.LVIAJOIL 11 A(10A11O7IU.9 11012/0 70173TITIVd1 yox 3190 5ova
511. 13clo1rrit. `16:193n. Tcboas. 5oni3x7 51192 V1 3'190,3/2 A70(3310.091d311 tomn3dR
92.sp Atf.12V A39 110A13 A0A3THLCI(OXICLO 513 1o7c/31MLt. Tt ti.tox 513 lo%9 `nonTrifkiono
311.1.11
Tr%
(/..,0719 5kildsas. T15r/3c3Dola,
I
.&91210 5cosolny, 5o9t19 Tioox AV1X(1.1909 -)0A(19 .1) 93
U.14(..1.001L 'TA1i (101 (10101L9 A39 13A0ATIO9 91 513 91 A9X111019(19 VTIOA2 3T1 0A13X3
A0201L9 3010t 001210,d1OIL oori7,9,in? nyn 139931=03M:1 'A01(09 5corca
5coos. 13XR

5o9f3X 1LL4nn3d? 5covox Atty9

Tr%
`14.01,..o.boIR At!.1 4A19101,070170X 5V1 51393.X.0 (101
`5o1n?on31.asoaKt rimocbpdlloi.lax 1%910(1. `nos- 91 noi37ap nos.. 915olim4hodat.o3Kt

www.dacoromanica.ro
 19X71771DCLO vox To9 Tchow. `no.a.(po3i. vox Tchou. Acorvip 57o33d1dx1271 307ot 1d3m. -2)0
'no/. TA 701 U.,y1310 51d0)X 70241.147) 1VX 5c2vocb.op T19 1C91 AMA3TI-Old(079 513 AIR.1.
A7013d7701% 4A(9.037-1 5on31190.1,120d701L Scoo,-,toyoxp TA U.dknod2o3L vox Tn U.133/0913
'A 65 'io39? 5co9 no.L9 Iturpo U.dpy Ta. diz2m10,.73%/p vox lon U.ripx U.997031A 'ski
57/no.unpi.lox r,a, 113 '64y
59197o 13X9 So9dX Ad31 273X AOILCL277JVILV 523 AIRL(p
(.1.020193d231 (..0,D7d13X7o137i 2oy9 i rnto riqr1 52dat nvi3x)pcbDlo 5(ki,
5713d 50y9J, A(91A7/72/ 573.A.31( 719 513 5r,101 523d3l 1m1 nmxpoo A39 770'113 -07X.R,(t9

AOA3TIILd TA nflO9tf.19(1.0 Tma. 513 rap, `roopd.nola., 3r1 1oy9 902/9 201970 770%13 loyyou
iod3.1.cfmlho T.1.73x nmnf 93LT 5(4101. .5nonr1ttlocto 5coyn1o, 49 777V 10A3T1LCJC9X)XID
513 A5r,lospo
A70.01d 1101V r moripx 9741.701LOC37)(3970 TC/773L, 6.0A9Ti Aormx? 191 &0201L? -cpA17

ttn31, 5t;t3d31 AC91 'AC9X71(70 VOX 191 A07011.9 A0d3199 Anolo# A9.1,
A(10y3# 1%01 1,(0X39 513 AI?.1 0023d7701,a 5079)7X 170X lovpo -3chou
73DIRX14.177X 270X (9.1.5,10
OE
`n)o.ok0X7e So113x? 5134)9 J5on3719n3.1. '93d n39 n3c323 wrilvxr,13it TA oks9T
.Uottiou

i
TAI 50C13 A03

52.311q3i.nioiT13JAT 513 A91C,177 A91. non9dX Arn to-naloo tvp. Aom29 A3R
1o.333d13Xxa3ri Tdrit &3Arri eL9xamolRocl3 nos) 37.1 21 twicm? 521.9x) -7113
i736rd). A9Xi C101 277X 9D3 77093(bfC1191L9 70170X A91 A0A3TID1C3C979 A011.9d1
77.1,731La 5131(q? 701 77731HLD lyx xn,C9y AC91 givrqd31 521x7 n9a. ttoucidi, 5tu,
A(91 tv9ilrirhod.A. 511..yoixoan? 2707( n0)1. moi.TritcdX zi.93/T 772o2L9 9 523077X 771.077d
701 'f903 (101 7010219 73,17)30X .7;1142700e AC270210913 A91972 719 9 AMCD1d93 7719
21,:).3.

noyyT '70031 70st Ildlaq? 513 n91900 nr./y9 (41. nocbrd11.9 nlokrp-rox 'noi T19 Tn (41.
'a TE U.olpicon AV MAI? 5(R.d7dX:0 177X A3 47371 7079 Akt.1 10720319 TA ILDIR702L0923 vox TA
0..otp.tc) 41, n1ocr0d919 511.1 5kXdp,app 5(r)D3rop 7:9TbDX 5o2o3d3aL mA2,3 (1.1m3yy9
laloodu n9.1. 513,49y119 9 593C)32 7701VAC,19 Tn U.o11.3.4mdz2.c ZAR A0A3Titf.XI/.177X 1777(
TA U.99701L 92D2 9.01 TA A91 CaL177X 2VX ILI.Cq9ot nod3.3.9o.old331.ii 5(09 9d31 noi -311

nolopt. `noxd9 Scoolnp n3y30. 7399312/01L9 Ai.o1L 270X

1k19d77010X -odcbvi
nenT-dIAA `nol 97-1 eLoy9 ia. l3X Sora 70d31910AIL ntf.a. zutc3.91T
i
I10077771:13d

`Qompo 91910 13douriff. Tn U.rbpx 5co9 vox T1,31-1 n9.3. mIrd `noxd9 51dcoX Tn -03/9

U..ort 5orcol3r1 Alp. AIR4d9 5k1 .5T13c11731a, nTa, 5c0r19 0.03dp A7T11:Dld50 TA
513
ge 4i.UDrpsas. nioltn.3.0ox 59c13/ 91 `50Y7i. re
Atfi 107139vd mo3X7OX noa. 4(10A31-173X03L9
I

4. 1%7010=9 91LT 111.19770A70 ko.Ane?A TA U.oldconi. `codivx 3191 1310.6. (LOX

vox konspou 9-11 AlDILd319 A(91 A032TIOA0d3L nol `5c09d31 270X 32.021 qg 13y3.6. -odit
komodld 513 A0d31(pAr A9T1070d H. If.A102L noi 5ozmiti.i.d7orb? A39 73d011,THR, -1y9
U.0(131DOst 177X 5o3y31nr3L TA U.ococooT 9 '593d31 TdmaL T19 Alf.1 0013X701 A7931(31X3 '
/10770d3a 177X A2X1.1D1910601L1p nodagri 31(30. 13Eppy 52du. Am13,06.010 5kiselmA3A.
52039chma, vox Smiel noloTx3 AC91 `moy371 pox 7 5r3i-po 5ki 57723X701 -470210913
5(93D 513 A91 A0d31C2A70 A0d31.T.1.77X IR. 513 AL1.1 'AIR.Xdf 513 AI(.1 Akt1910 AIM7.1.91C/33/.
nova 73X95crqd31 A014.1270chouf 503dX TA AIR1 U.TIrd9A(19 3TI 577y9 5701 513TirMIR
'D ge .nwr.2.D3d3aL 7p1.7031 41 A91970 AO1L9d1 A(100.0t4 VX io 513d31 (A)07-37iX,A7? M91 170X

www.dacoromanica.ro
01 avatvivot glq Tag croyxo)plpivccg neptcrrecaec np6; &epevriacv 86Xou
rcecT7N, Isp6; neacv TCCCVTOLGE; xa-raxpilaecog xat 1tp6; 67rocaall7coTe eacpbcetav
T:71g EToccpetocg yi.VOCk Xal T61) tLEXv ccirrg tLepock. TOog11.7) Vyecg 6Tc etg
67romaiTTCOTE XOCT&CFTOCCTIV CITEVOXCOpcq, euxtocc,-, xoc-c-aapop-ii; auff-ruztoc e6peOrh,
aet 681pOf) dc7c6 Tag 8kp.eXeccascg cipxecg, at 6notaac 67cay6peuaav xat &xocv-
vccocv 6A.ov "r6 cra1:7)11a, TiZPO OtALX6V, at &can etca 6 iiiyag 7Carpconccrp.6g,
clpeT1), yevtach xat tLE ()mil claso&Xeccc xoct 60Xetcs Trilg `Ercetpzcx.c, navse/..hg
etcptipoxc; 6Xcav yevock 'riLv tleXCov etg ccirr`v, xat &TC7q, l.L0L6T)N, 7rEaTl
Xat CFLW8pOlLi) 6X(1311 I TWV 11.EX6V eCVCCil.ETg6 TWV 796 zlIplatv vipyscav oc6-rcliv a. 34
Tao aetzeXcc4c7)v d:px6v ri E'roccpelcc.

Et in6LIVOV g7VELTOC 1.6v 67roPiXecg 6pxov XOCTSC TbV VORSTMI Tp67r0V.

'OpxECovccc Ttli.LOg avOpo,nog ITCLOULIEJV '731v eTuxtav Troy oV(J.TCOCTpt63TWV
ROU, (17Cd Tip rcotav iZocycii-rocc xoct LX1 oueqp.eptoc, et &rt. tep6v xat ncOryrv
TV X6CT(10V. 'ETCELSilxocCaTGOEXi)TWq &11(3'7IXCL I.L6Xo v eDracpetav mat
airro0e1.1yro) g3CO3(04 kvpxoug toayar. [LOU ocirrip 6Tc ,0-iXo.) -rag cpcdcticEec
tinapacsaXe&ro3g, ,O.Oco.) ETV.= 7r1C7T6g icp' 6pouCo)** (2,01) xact eig 6Xov TijaTac-
petag yevcxk elg gxacnov TEA, p.eXaiv w'yri)g p.epcxek xal et; &now:v70TE nept-
CrTaCILV Tirlq Co.Oponttv5jg cicrrccaicc e6pe06, 68-trne'rj cl7t6 'recg I ,ast.teXtc2ec a. 36
Icpxo'cg,od Imam StSjccrxovrocc etg 'Thy ScaacrxaXtav f)Tc kvelinta-re601 eig gt.tkva
xat rcavs-a TCel5TCt 1vvoet-rca, xa0' 6Xlv Tip Svaluv Tijg XiEeo.K.
Meta 8 1.6v pxov TdV carceceacct. xat -c.6v eccp-tIvet; vac 67cdcyri 67cou -r6x1
zoo ,r6v ScoSpccrev.

[181510]

Partea I
Daci ai si cunoti un grec care iubelte in mod sincer libertatea patriei
ci este om bun i ci nu este membru al vreunei alte societiti secrete, oricare
ar fi ea, i ci dorete si se inscrie in societatea noastri, nu din curiozitate sau
indemnat de vreun alt motiv, ci din adevirat patriotism, atunci Ii promiti
cA 11 vei primi in Eterie.
Mai intii Il faci frate de cruce cu sfinta evanghelie i cu semnele (in caz di
te afli departe de patrie, adici de Grecia, ci nu poli faci cu preot), I atunci 11- 2
ii explici semnele ci cuvintele i acesta este dator si se facii frate de cruce cu
once membru al Eteriei, daci va fi upr.
II. Dup trei sau mai multe zile, il prezinti unui preot, ciiruia li spui
vrei ca acest om si jure daci cele ce spune in legituri cu o chestiune cunoscuti
sint adevirate (9i aparte, ca si nu audi preotul), Ii spui jurimintul ci acesta
il repeti de trei ori cu glas tare, apoi 11 intrebi cu glas tare in auzul preotului
daci cele repetate de trei ori slut adevirate i el va rispunde: slut 9i vor fi P. 8
1

39

www.dacoromanica.ro
 adevarate i pentru garantarea promisiunilor mele jur pe sfinta evanghelie.
Preotul are sa-1 intrebe la fel, gi dupa ce va raspunde din non la fel, ill pune sa
jure dup legea bisericii (pentru grecii care se afla departe de Grecia, se admite,
In lipsa de preot ortodox, sa fie luat pentru jurmint un preot al bisericii de
apus).
Dupa depunerea juramintului il iei intr-un loe ascuns spovedegti,
p. 4 dupa ritul stabilit I pentru spovedanie, in mod amanuntit I cu multa exactitate.
Ii spui s se gindeasca bine daca este vrednic gi are taria sa pastreze
secretul chiar cu pericolul propriei lui vieti, daca aga se va intimpla, fiindca
cele ce are sa afle Ant lucruri sfinte gi de aci atirn soarta neamului insugi
ca, intrind in Eterie, trebuie sa aiba in fata ochilor moartea i toate chinurile
cumplite gi pe linga acestea i nevoia la care este supus de a ucide pe calcatorul
p. 6 legilor Eteriei, oricare ar fi el, I fara sa excepteze pe rudele cele mai apropiate,
In sfirgit trebuie s se gindeasca ca orice alt legamint sau obligatie ar avea,
ar fi nimic fata de legamintul Eteriei i Inca daca socoate ca nu este vrednic
sa ia o hotarire in privinta aceasta, mai are timp sa se razgindeasca i sa renunte
a deveni membru al Eteriei.
ti explici care este scopul Eteriei fr poliloghie gi far vreo adaogire;
apoi il lai ii dai intilnire pentru a doua zi ca comunici citeva articole
p. 6 gi s-i spui s aduca o I mica luminare galben ; acestea trebuie sa se faca
intr-o noapte, cu multa bagare de seam, ca sa nu trezeasca nici cea mai mica
tanuiala. in cursul acestei zile nu este iertat sa ai cu el lungi conversatii.

Primul jurdmint
Jur in numele adevarului gi al dreptatii, in fata fiintei supreme &A pastrez
(chiar cu sacrificiul vietii mele i suportind chinurile cele mai cumplite) secret
p. 7 intru totul i in puterea libertatii taina, care urmeaza I s mi se dezvaluie,
gi sa spun adevarul la once voi fi intrebat.

Spovedanie

Cum traiesti i care-ti este locul de nagtere ?

Ce rude ai, ce ocupatie gi ce situatie ai?
Te-ai suparat vreodata cu vreunul din prietenii ti sau cu akcineva?
Te-ai impacat cu el gi cum s-au intimplat aceste doua lucruri?
Egti castorit, ai de gind BA te casatoregti?
p. 8 VI. Ai vreo dragoste, ai avut vreodata, ai renuntat la ea gi de and? I
Ai avut vreo paguba sau vreo schimbare in situatia ta?
Egti multumit cu ocupatia pe care o ai, i ce preferi mai mult?
Ai vreun prieten credincios, cine este acesta ?
Cum ai de Sind sa traiegti acum gi cum in viitor ?

40

www.dacoromanica.ro
 Scopul Eteriei

Eteria se compune din adevratii greci iubitori de patrie gi se numegte

Eteria Prietenilor. Scopul membrilor ei este izbavirea neamului, gi ca voia
lui dumnezeu eliberarea lui I (convertitul care a jurat dupA obignuita spove- P- 9
danie i initiere se numegte preot al prietenilor).

Partea II
Dup o zi-doul veniti tAcuti intr-un loc sigur gi mai intii pui pe o mas
o icoanA, pe care convertitul las luminarea sa. Apoi Ii spui c, dac nu socoate
c are destul trie in el, mai are incA timp s renunte, deoarece din legAmintul
in care intr numai I moartea va putea sA-1 elibereze i cA peste putin timp nici P. 10
pocAinta sa nu va putea fi iertat. Dupg aceasta ingenuncheaza numai ca genun-
chiul drept Hugh' mas i dup ce va fi fAcut de trei ori semnul cinstitei cruci,
Ii dai s srute icoana i sA pun pe ea palma lui dreaptl deschisA gi tu aprinzi
luminarea galbenA gi stingi once alt lumina. li dai apoi luminarea, pe care o
ja gi o tine cu mina lui stingA i ii spui: aceast I luminare este singurul martor, p. 11
pe care nenorocita noastra patrie Il ia, and fui ei depun jurcimintul
dupA ce vei face o data' semnul insufletitor al crucii, incepeti, tu sA citegti,
iar el s repete jurmintul cel mare, cu tot respectul cuvenit, pentru un lucru
aga de sfint i aga de mAret. DupA ce veti termina jurAmintul i transcrierea lui,
vei pune mina ta dreapt pe umrul lui sting i ca mina sting vei ridica icoana,
pe care el o sine cu mina lui dreapt i spui urmtoarele... 11 in fata adev- P- 12
ratului dumnezeu, care este nev5zut i prezent pretutindeni, care este drept
rAzbuntor al oricrei cleAri gi care pedepsegte rAutatea, dup legile Eteriei
Prietenilor i in baza puterii date de marii preoti din Elevsina, consfintesc
pe... 1 originar din... 1 de ani.... 1 de profesie... 1 gi admit ca sA fie membru,
precum am fost i eu admis in Eteria Prietenilor.
DupA consfintire se stinge luminarea cea galbena i ti atragi atentia s-o
p'streze bine, fiindcA din nou are s-o intrebuinteze, gi mai mult J ca sA duc5 p. 13
ca el pe martorul promisiunilor lui date sub jurAmint i cA altAdat ti vei arta
literele i semnele preotilor.

Marele jurcImint

Jur in fata dumnezeului adevrat de bunA voie el voi fi credincios Eteriei

intru total i pentru toate. Nu voi face cunoscut nimic din semnele sau cuvin-
tele ei, nici nu voi lasa s' se inteleaga vreodatA cA eu gtiu ceva de acestea, nici

Puncte de suspensie in text.

41

www.dacoromanica.ro
p. 14 rudelor mele, nici duhovnicului meu, nici prietenilor mei. I Jur c in viitor
nu voi intra in nici o alt societate, oricare ar fi ea, nici in vreun legmint, ci
once legmint a avea pe lume, chiar i cel mai lipsit de interes, fat de Eterie
am s-1 socot ca neexistent.
Jur c voi crete in mima mea o ur neimpcata impotriva tiranilor patriei
mele, colaboratorilor i celor cu aceleai idei cu ei; voi lucra prin once mijloc
p. 15 pentru a le face ru i chid voi avea prilej, pentru totala lor nimicire I.
Jur c niciodat nu voi intrebuinta forta ca sfi fac cunotint Cu un
tovar, ci voi avea deosebit grij ca s nu greesc i s se intimple
ceva contrariu.
Jur ca oriunde voi gsi pe vreun tovar s-1 ajut cu toat puterea i situ-
atia mea, el am respect fata de el i &OA ascult dae este mai mare in grad i
chiar clack' s-ar intimpla s fi fost mai inainte dumanul meu, cu atit mai mult
p. 16 il voi iubi i IlI voi ajuta cu cit ura mea era mai mare.
Jur c, precum i eu am fost admis in Eterie, voi primi frati, voi intrebuinta
once mijloc i voi strui pink' cind m voi convinge ea' este intr-adevr un grec
inflcfirat i apartor al nefericitei noastre patrii, un om virtuos i bun, vrednic
s pstreze se3retul i s initieze i pe altii.
Jur c in nici un chip nu voi trage folos de pe urma banilor Eteriei, ci
p. 17 voi socoti ca un lucru stint i. Ca un zalog care apartine I intregului
meu neam nefericit, precum voi socoti i scrisorile pecetluite ce voi primi
i trimite.
Jur ea' niciodat nu voi intreba pe nici un eterist ca s aflu cine 1-a introdus
in Eterie, nici eu nu voi descoperi, nici nu voi da s se inteleag cine m-a primit,
i in caz c voi cunoalte semnul de pe diploma cuiva, mA voi face cfi nu 1-am
cunoscut.
p. 18 Jur c voi cAuta totdeauna sA fin drept in purtarea mea, I credincios in
religia mea, fri s dispretuiesc cele strine, voi da totdeauna exemplu bun,
voi ajuta i sftui pe cel bolnav, pe cel nenorocit i pe cel neputincios,
voi respecta justitia, obiceiurile, tribunalele, pe conducatorii tfirii in
care triesc.
In sfirit, jur pe tine, o sfint i nenorocit patrie ! Jur pe chinurile tale
de atitia ani ! Jur pe lacrmile amare, pe care de atitea secole le-au vrsat
p. 19 tai nenorociti ! Pe propriile mele I lacrmi, pe care le vars in acest moment !
Pe viitoarea libertate a compatriotilor mei c5 ma dedic Cu totul tie i in
viitor tu vei fi cauza i scopul gindurilor mele, numele tau va fi indrumtorul
faptelor mele i fericirea ta, rsplata ostenelilor mele ! Justitia diving s
coboare pe capul meu toate trznetele justitiei sale, numele meu sa fie un
subiect de scirb, iar persoana mea s fie obiectul blestemului compatriotilor
p. 20 mci, in caz el voi uita o clipfi I nenorocirile lor i nu-mi voi indeplini datoria,
moartea sa fie pedcapsa inerent a pcatului meu, ca s nu murdresc sfintenia
Eteriei cu participarea mea.

42

www.dacoromanica.ro
 Partea IH
A doua zi ii explici mijloacele de recunoastere numite ale Recomandatilor
si literele Preotilor ; ii dai sA-si copieze prima invAtAturA, primul jurAmint, arti-
colele primei spovedanii, scopul Eteriei, continuarea invAtAturii, marele jurA-
mint DupA copiere, care trebuie sA se facA cu literele Preotilor in regula 1 si P. 21
cu atentie, urmeazA un control bun al documentului si spovedanic la articolul
V (la care sA iei un rAspuns amAnuntit si dezvoltat). Apoi ii spui cA este dator
sA ofere Eteriei o sumg de bani, dupA cum 1'1 indeamnA patriotismul sat'. impre-
un Cu banii trebuie s-li dea si o scrisoare, adresatA orickrei persoane vrea,
intr-un oras indepArtat (sA nu fie ins un mime atit de ciudat, 'nett sA provoace
curiozitate si bAnuialA), in care scrisoare trebuie sA arate virsta, ocupatia, 1 locul p. 22
nasterii lui si cA si-a dat aceastA sumk ea s-o trimiti prietenului sAu nenorocit,
sau scolii de curind infiintat, sau la vreo mAnAstire, sau pentru editare de cArti,
sau in altA parte. El scrie in fata ta scrisoarea semnind-o si arAtind data si
locul ; dupA ce ai sA vezi cA scrisoarea cuprinde toate elementele necesare, 11
spui sk punk' douk semne pe care le vrea el, dar bine serse, sA nu fie nici prea
mici, nici prea mari; primul 0 cel al dedicatiei, n-are sA-1 intrebuinteze
niciodatk, intrebuintind numai cel de al doilea, i al initierei. .e, P. 23
De asemenea va impAturi si va pecetlui scrisoarea in fate ta cu pecetea
stabilit, scriind pe ea numele amintit in scrisoare. Scrisoarea trebuie ss aib
o foaie de hirtie dubl, destul de subtire, pentru o mai mare usurinIA la transport,
insA impodobitA pentru ca sA fie greu de observat semnele. Tu ai sA-i dai o
scrisoare ck ai primit suma de bani amintitA si cA ai s-o trimiti precum si-a
eerut el in scrisoarea sa, semnind si arAtind data si locul.

A doua spovedanie
Articolul I. Esti urmArit tu sau cineva din rudele si prietenii tAi de
justitia patriei noastre, sau de altcineva si pentru care
cauza ? I p. 24
Ai vreo rudA sau vreun prieten in inchisoare si pentru care
cauzA?
Au fost ucisi vreo ruda sau vreun prieten de guvernul Ora,
sau de alt cineva si pentru care cauzA?
S-a intimplat vreun lucru important in viata ta?
tii vreun mare secret, sau vreo descoperire, sau altceva
important si secret ? De unde 1-ai aflat ? il stiu si altii si care grit
acestia? Ai dovezile necesare si ce este acesta ?
Ai vreo mare calitate secret sau vreo indeminare
speciall? 1 P. 26

43

www.dacoromanica.ro
 Partea IV
Dup copierea invtturii de ping aici, Ii Norbesti de Recomandatii, ale
caror semne caracteristice i-au fost explicate, cg ei formeazg o tagm in Eterie
sint numiti astfel; ei au drept dovadg cg fac parte din Eterie o scrisoare,
care se numeste scrisoare de recomandatic, iar cea a Preotilor se numeste
scrisoare de superioritate; de acestia nu se stie deck cg fac parte din Eterie,
cg sint insgrcinati &A* recomande pe iubitorii de patrie ca sa se ocupe de sigu-
p. 26 ranta membrilor, ca sg aibg grijg de once lucru folositor I ideii, dar ei nu stiu
c existg i frati de cruce. Eteristul cu gradul de preot trebuie sg fie foarte
atent ca sg nu dea acestora sg inteleagg ceva mai mult, deoarece ei nu stiu
altceva deck cg este o societate care are grij de binele obstesc al nea-
mului. i dui-A ce prin mijlocul stabilit, cum se arat mai jos, va intreba
pe unul, pe care l-a cunoscut drept Recomandat, daeg este Preot, si va
vedea cg el nu stie ceva mai mult, este dator in conversatia lui cu el
s facg in asa fel, fra sA trezeascg interes, s afle numele mamei lui, pe care
p. 27 trebuie intipgreascg bine in memoria lui. Dup ce I au trecut citeva zile
cearg scrisoarea de recomandatie; el nu poate sg i-o dea decit cerind
mai intii de la el scrisoarea de superioritate de Preot, pe care acesta are
s-o arate de departe si astfel dupg aceasta va lua scrisoarea de recomandatie
ca s-o controleze, pe verso scrisorii este scris numele mamei lui cu literele
Preotilor, cel Recomandat nu stie de loe ce inseamng aceste litere i nici
altcineva nu poate sg stie decit numai acela care le-a scris. 0 mai mare cerce-
tare cleat aceasta nu este permis unui Preot s facg unui Recomandat, nici
p. 28 s stea de vorbg cu el I in legaturg cu Eteria. Dar dacg .din nefericire va
intilni pe cineva al cgrui nume din o scrisoarea de recomandatie nu se potri-
veste Cu acela pe care 1-a aflat de la el, indatg trebuie sa banuiasca cg este
verba de inselgtorie si este de datoria lui sg cerceteze bine intreaga lui purtare,
situatia lui, leggturile lui, insemnind scrisoarea de recomandatie si tot ce
a aflat de la el si de la altii cu exactitate despre el si &A le trimitg fgra intir-
ziere si pe cale sigurg, prin mijloacele stabilite de Eterie, fr sg neglijeze s'
instiinteze si mai tirziu Eteria, ping and ea va lua mAsurile necesare si va
p. 29 face sA inceteze aceastg situatie. intr-un cuvint el are datoria sfintg in cazul
acesta sg intrebuinteze toate mijloacele necesare pentru siguranta Eteriei.
in sfIrsit ii spui cg Preotilor din Eterie nu le este iertat sg recomande pe cineva
Eteriei, cu toate cg acestia ant cu mult superiori in grad Recomandatilor:
de asemenea nu le este iertat sg facg pe cineva Frate de cruce, decit numai
pe acela, pe care l-au socotit vrednic sg se facg Preot al Eteriei si pe care
mai tirziu au sg-1 initieze i asile! '11 vor primi in Eterie, precum a fost si el
p. 30 admis, sau acela care a fost facut Preot i n-a ggsit prilej sg se facg frate
de cruce.

44

www.dacoromanica.ro
 Partea V
Dupa aceasta Ii explici timpul [?] Eteristilor pe care nu-1 intrebuintezi
decit numai ...1 efodiasticon al tau [diploma], cu care acesta semneaza
pe al lui, iar tu semnezi precum s-a stabilit... 1 Apoi Ii explici semnele
cuvintele Preotilor, afara... 1 de modul trimiterii scrisorilor si al banilor,
din care fiecare opreste cheltuielile fcute de el; de asemenea Il instiintezi
ca daca va gasi un alt Preot, sa arate acestuia intreaga lui initiere scrisa,
ca sa controleze daca f este intocmai i perfecta, ca sa instiinteze i sa ceara p. 31
indreptarea ei, de la inceput, daca vreun paragraf este incomplet. ti mai
spui c Preotul poate s renunite la un initiat i sa inceteze sfi-1 initieze
explice mai departe pina la marele juramint. In caz ea are banuieli
cu privire 1a credinta i sinceritatea opiniunilor lui, cu toate ea' avea datoria
sa se asigure mai inainte de vrednicia lui, poate ea' faca aceasta chiar i dupfi
marele jurmint, fra sa supere prea mult Eteria. Daca insa se va vedea silit
s inceteze initierea pe la sfirsit, I din cauza rutatii prea mail, a individului, p. 32
pe care din nevrednicie n-a putut s-o cunoasca la timp, atunci va fi judecat
pedepsit cu privatiunea drepturilor lui de Preot si nu va putea fi inaintat
niciodata la un grad mai mare. Pedeapsa pacatului nu poate fi micsorata,
nici Preotul nu poate fi iertat de tot, cleat prin executarea rapida... Mtisuri
hotaritoare trebuie sA ja pentru siguranta in genere a Eteriei i in special pentru
fiecare membru, instiintind ca rapiditate pe superiorul sau inferiorul, sau
Conducerea, sau daca este cazul pe alt Preot, este neaprata lui datorie sa
ajute Eteria cu toate puterile lui. Intr-acest fel se ajuta reciproc i Preotii I p. 33
liccomandatii cind este vorba de cercetarea unei nelciuni, pentru ince-
tarea oricarei fraude, spre folosul general al Eteriei i in special al membrilor ei.
In sfirsit Ii spui ea in once situatie de jena, fericire, persecutie sau neno-
rocire s-ar afla, se va conduce de legile fundamentale pe care le-a dictat
le-a pus la cale intregul sistem al Eteristilor si care stilt: marele patriotism,
virtutea, siguranta generala i speciala i folosul Eteriei, devotamentul total
al tuturor membrilor in genere fata de ea, si iubirea, credinta i ajutorul p. 34
tuturor I membrilor Intre ei pentru pastrarea i punerea in actiune a princi-
piilor fundamentale ale Eteriei.

Apoi il supui la urmtorul jurtimint, potrivit regulilor cunoscute.

Jur ca om cinstit care doresc fericirea compatriotilor mei, de care depinde
si a mea prosperitate, pe tot ce am mai sfint si mai scump pe lume ! Deoarece,
de Mina voie am intrat in Eterie si de Mina voie am promis Cu juramint
a le voi pazi intoemai, voi fi credincios in tot timpul vieii mele in tot ce
Puncte de suspensie in text.

45

www.dacoromanica.ro
 priveste in general Eteria i in special fiecare membru al ei, si In once ocazie
p 35 a nestatorniciei omenesti ma voi afla, ma voi conduce I dupa principiile funda-
mentale, care sint aratate in invtatura care mi-a fost incredintata si toate
acestea se inteleg in toata puterea cuvintului.
Dupa jurmint il saruti si .11 lasi sa mearga unde i-a fost scris de soarta.

Arh. St. Buc., Acte de famiii, Fondul Rosetti Roznovanu, pach. CCLXXXVIII12.
Copie cont. grec.

3
Belgrad, 12 martie 1818
Milos Obrenovici promite lui Iordache Olimpiotul ajutorul
in orice imprejurare.
Belgrad, 12 martie 1818
Catre iubitul meu prieten Gheorghe Olimpiotul.
In legatura cu cele ce mi-a vorbit Gheorghe Evanghelidis in chestiunea
cunoscuta de domnia voastra, cind yeti hotari sA faceti acest lucru, eu voi fi
de acord in totul. sigur ca va voi ajuta in once imprejurare i sa
avell nici o grija. Daca doriti s trimiteti familia d-voastr la mine, v asigur
ea va avea linite deplina ca si propria mea familie. Va srut frateste i ramin
prietenul d-voastra,
Milos Obrenovici
inspector si generalisim al Serbiei
I. Filimon, Aox. Lcrr. LXX. irrav., I, p. 140. Text grec.

4
Constantinopol, 22 septembrie 1818
intelegerea stabilitii intre conduceitorii Eteriei cu privire la
modul de indeplinire a misiunilor incrediniate.
Constantinopol, 22 septembrie 1818
Intr-un ceas bun.
Subsemnatii care conducem masina Eteriei, urmind sa ne despartim, dui:a
cum am socotit de comun acord, primind fiecare o directie deosebita pentru
treburile Eterici, socotim si hotarim urmtoarele, care ne vor servi ca direc-
tive in indeplinirea propriilor noastre misiuni i in re1aiile noastre cu
1. Aici unul dintre conducatori nu va actiona si nu va lucra in viiter
pcntru propriul &Au interes, ci tot ce va face va fi numai pentru Eterie;
aceeasi obligatie o au si cei absenti, care cunosc treburile i activeaza mai putin.
Sc acorda in prezent pentru lichidarea si incheierea afacerilor lor particulare

46

www.dacoromanica.ro
un termen de sase luni lui Antonie Komizopulos Atanasie Secheris, trei
luni incepind de azi lui Antimos Gazis care, dacil nu vor face intocmai dui:a
aceastd hofrire, vor fi socotiti in viitor ca niste simpli membri. Numai lui
Panaghiotis Secheris, fiindca prezenta lui la Constantinopol este necesard, i
se admite &Ali continue comertul, cit timp va crede dinsul de cuviint.
Conduditorii skit obligati s-si comunice reciproc faptele, s dispuna
de comun acord de fondurile Eteriei in folosul ei, fr ca nimeni sil ail35
dreptul de a re-tine sau a intrebuinta banii dupd bunul sAu plac.
Nimeni nu va destinui conducerea sau pe vreunul dintre conducdtorii
ei, nici pe el insusi, ca fiind printre conduciitori, nici cstie ceva despre condu-
cere, nu va primi si nu va incheia vreo intelegere cu strainii, nu va intreprinde
nimic in legdturd cu vreo revolt generald sau partied, fr consimOmintul
celorlalti frati conduatori; in caz de divergent, majoritatea decide.
Numai Emanuil Xanthos, care se va duce sa intilneascd pe contele loan 1,
va putea destdinuiasca conducerea i, daca acesta va intra in conducere,
va semna in mod obligator acest act ; Xanthos ins va fagadui CA va instiinta
indat pe cei mai multi dintre conduatori de toate leg5turile sale si de cores-
pondenta sa cu contele.
Antimos Gazis Nicolae Patzimadis
Emanuil Xanthos Gheorghe Leventis
Atanasie N. Tzacalof Antonie Komizopulos
Panagh. A. Anagnostopulos Panaghiotis Secheris
Em. Xanthos, 'Airownlp.ovc4tce-ccc, p. 46-67. Text. grec.

5
[19 februarie 1819]
Tabloul cheltuielilor Petite de conducatorii Eteriei kind' la 19
februarie 1819.
[19 februarie 1819]
[Tabloul cheltuielilor fcute de conduckorii Eterici pin la
19 februarie 1819, prezentat de Xanthos lui Alexandru Ipsilanti,
and a luat conducerea Eteriei]
Grosi
Lui Scufas 10 000
Lui Pendedeca 1 500
Aceluiasi 1 400
S-a numarat capitanului Anagnostaras 5 000
S-a trimis aceluiasi 10 000
S-a trimis aeeluiasi o polit 3 000

loan Capodistria.

47
www.dacoromanica.ro
 Groqi

Lu Hrisospathis 2 000
Cp. Ioan H. Farmache 10 000
Cp. Ioan Mavromihalis 1 000
Fiilor lui Petre-bei 3 000
De asemenea aceloragi 5 000
Lui Ipatros 1 200
Lui Luriotis pentru Italia 1 600
Cap. Vlahopulos 750
Lui Tzacalof in difcrite ocazii i cit a incasat 6 500
Lui Kamarinos 1 300
Diferitilor frati cilpitani la Constantinopol 3 300
Lu Petre-bei cit a incasat 15 000
De asemenea cit a incasat 10 000
Cit i s-a trimis inca' de dota ori 7 000
Arhimandritului Dicheos 10 000
Cit am cheltuit eu pin acum dup plecarea mea din Constan-
tinopol la 19 februarie 1819 13 000
121 630

I. Filimon ox. tcpr. Inav., I, p. 178. Text grec.

[Iagi,] 5 aprilie 1819

T. Negris comunica' conducerii Eteriei c doraste s plece in
Peloponez scl se ocupe de pregeitirea rciscoalei.

[Iai,] 5 aprilie 1819

Domnilor,
Plecind de aici peste putin, doresc s striibat citeva botin i ajungind in
Moreea, s m stabilesc acolo, ocupindu-m cu negotul 1 Daca aprobati
aceasta, s-mi scrieti procurati toate aedo mijloace pe care le socotiti
neccsare pentru afacerile d-voastr comerciale. Cit timp voi avea bani, voi
cheltui, necerind nimic din alta parte, dar mai tirziu (fiinde am putini)
cred ca este datoria d-voastr s stabiliti de unde bani pot s primesc
ca s gtiu la plccare.
Din multe semne se arat c mrfurile din Moreea vor fi preferate tuturor
cclorlalte mrfuri. Exportul acelora poate s mreasc in mod simtitor capita-
1E vorba de eascoala.

48

www.dacoromanica.ro
lul nostru mai tirziu pentru celelalte mgrfuri. De acolo cred ca voi avea cores-
pondent cu diferiti insemnati negustori din Constantinopol, deoarece din
intimplare a fost acolo un om, care a cercetat cu bgare de seam lucrurile.
Eu scriu alandala ca s impiedic de a se intreprinde o afacere sistematicA,
pin nu voi fi pus bazele casei noastre comerciale i apoi s actionm dup
necesitate.
Se afl la Viza unul din sultanii Crimeii, Hamil Kirais, un om cu multe
cunogtinte 1 cu un caracter cinstit, cu mintea ascutit i greu de amgit.
Fiind bnuit, petrece acolo in srcie. Daca se va dezvolta egoismul lui
va trimite familia in Rusia, pe care Rusie o iubegte, iar el va fi atras s'a plece
de acolo gi s vin aici, poate s ne fie de mare folos. Eu desigur nu pot
sa ma duc la el.
P'rerea mea in legtur cu situatia viitoare a Daciei am comunicat-o
lui Atanasiadis. Mai tirziu, daca voi avea timp, poate sA intoemesc o mica'
brogur despre aceasta.
Pe prietenul Dim. Parisiadis, care pleac de aci, m gindesc trimit
in Mani, pentru a preda in gcoala ce se ridic acolo. In general insil a doni
66 gtiu dac5 este permis, in caz a gsese un prieten, pe care il socot mai util,
s-1 trimit in alt parte, gi catre cine s-1 indrept ?
Ajungind, cu ajutorul lui dumnezeu, in Moreea, socot necesar s-mi iau
permisiunea s ma* sftuiesc cu cei pe care ti yeti aproba, potrivit cu indru-
mrile ce le voi primi de la d-voastr in leggtur cu activitatea acelora din
acea parte, i s actionm inainte de a v raporta. Aceasta este necesar pentru
rapiditate gi chiar pentru succes.
Acestea in mare grab
Devotat la ordinele d-voastrfi
T. Negris
I. Filimon, Amt. Zar. bray., I, p. 195 196. Text grec.

7
26 iulie 1819
Scrisoarea de adeziune a lui Iacovachi Rizos Nerulos in Eterie.
Iai, 26 iulie 1819
Care prea cinstitul Nicolae Filostratos
La Pisa.
(Semnul [eteristului] cruia i se adresa)
De patruzeci gi doi de ani cltoresc prin diferite orage. In prezent m
aflu la Iagi, in Moldova, gi ocup postul de postelnic. Aici, fcind cunostinta
imprietenindu-m cu prea cinstitul domn Gheorghe Gatzos, v trimit prin

C. 498 49

www.dacoromanica.ro
acest prieten al meu 150 galbeni, pe care-i yeti oferi pentru eumpirare de cirti
de curind apirute. Astept rispunsul d-voastri si rimin
al d-voastr cu totul binevoitor prieten si slugi
Iacob Rizos [Nerulos]
(Semnul lui de eterist)

I. Filimon., Aox. tcrr. VA. knew., I, p. 171. Text grec.

8
Bucuresti, 12 august 1819
Gr. Dicheos, Iordache Olimpiotul Si loan Farmache recomand4
lui Capodistria pe Xanthos pi ii cer sprijinul sau moral pi material
pentru Eterie.
Bucureti, 12 august 1819
Ne inchinim plecat in fata excelentei voastre,
prea marele nostru tutore.
Impreuni cu inchiniciunile noastre instiintm pe bineficitoarea excelent
voastr ci aducitorul prezentei este trimis anume de noi care Excelenta voastr
si Ara' rugnt cilduros nu numai si-1 primiti cu afectiune i bung vointi, dar
si ascultati cu simpatie tot ce vi va propune in legituri cu o afacere cunos-
cuti. S nu v indoiti de loc de spusele lui, deoarece persoana este cunoscuti
si de Excelenta voastr si incercati de noi in multe imprejuriri. Procesul
pe care 1'1 avem v este cunoscut. Cele mai multe mijloace pe care a trebuit
si le intrebuintim pentru reusita lui, le-am previzut si am inliturat multe
greutiti. Am primit cu bucurie pe cei mai buni avocati pe care i-am socotit
vrednici si apere drepturile noastre evidente. Ei gilt pregititi si gata si se
prezinte in fata judectii flea' ezitare. Mostenitorii acestui proces, aflindu-se
intr. situatie dificili din cauza prea marilor cheltuieli si din cauza onorariilor
avocatilor, avem nevoie de ajutor, pini si ne infitisim inaintea judecitii,
de la care sperim s luim, la prima infitisare, banii depusi ca gaj, care vor
fi de ajuns pentru cheltuieli, ping la sentinta finali dud vom dobindi proprie-
tit& noastre.
Deci ca si rupem ticerea si si ne prezentim cu mult curaj in fata jude-
citii, nu asteptim cleat sfatul si indemnul d-voastr, de asemenea si un ajutor
binesc, daci il aprobati si daci il yeti putea economisi in asa fel ca si putem
face fati cheltuielilor necesare la inceperea procesului 1.
Asadar repetind rugimintile noastre calde, ne rugim de sufletul d-voastri
filantropic ca s colaboreze cu noi cu fapta si cu vorba, s artati zelul d-voastri

1 La 8/20 octombrie 1819, consulul austriac raporta c'et A. Pini si Gh. Leventis string bani
pentru colile greceti din Moreea (Harmazdki, XX, p. 488-489).

50

www.dacoromanica.ro
cald i iubitor de patrie i 85 ne dati la timp ajutorul amintit pentru reusita
celor dorite, de asemenea s ne invrednicim de un raspuns grabnic pentru a
noastra indrumare.
Raminem cu cel mai adinc respect al Excelentei voastre slugi plecate
arhimandritul Grigore Dicheos din Peloponez
Capitan Iordache Olimpiotul
roan H. Farmache
I. Filimon, Aox. icrr. gAA. braV. I, p. 174-175. Text grec.

9
Buetwesti, 27 februarie 1820
lordache Nicolau Olimpiotul cere lui Hagi IanuF restituie
un zapis de bani.
Douxoupiam it 27 tocf3pouxpEou ITO; 1820
Tv eyevav crou ecaeXcpLx&g circi) (Licrou T-71g (1)uxij [Lou TXux6o)g XOCTC(C7TC&01103.
MeTec Ti)v d'cvo)Oev C(8eXptx6v oo TroO)Tv dcaTcacrp.6v xat apeuviLv [Trepq Tijg
nepuroOlyrou (lot aT7ig ystag, eigonou.7) 6TC ..5e4 xecpyr.t, xaXc7)g iryLotv(J) vixpc
Ton, (34.L7rOTEg Sio[LaL 'rob' c-roy ()coil vet crag xapt4-11 ;tat Tip eyeviav act; iiyeccv,
eirruzccv [Li Xa 'r& 7Co0o4Leva T xapaag crag. Kai avi rcap6vTog [Lou ri8eX-
cpcxo5 noOlroTi creig elaorroLit") 611 eig Tog xr.Moug 1)xTaxocroug 8d)aexa, circa) irceolcra
St& TV naTplaav [Lou xat vTag ixei", eig rcaTfaa [Lou, [Loi".1 lyptl,eTe 8tac vl crag
crTeXo) [Lav oixovopAxilv 6[LoXoyav, aLck vec gzeTe Voyov Tpeyrrov TLVCC 8L (Icnpa
67cou [Li xpecosToillcrav aToi50ev [Loii Tec cruv&Eve. Aomv gxeztat MTip
rv01X0V0111Xip (S[LoXoyav eig 6vo[LI crag aL pao)pEa iEocx6aLoc. A01.TC6V Tat ecarcpa
/IOU ab.) tauv(SceTe, Xotrrv iya) ipz[Levog (Ira) Tip! TraTptaa [Lou eig Toiig xtMoug
cixTaxocroyg aexaorpei:g, icrvact [16vog [Lou eac 6Xoug. Aot7c6v oixovop.Lxil
f4LoXoya gREGVEV eig xeZpec4 crag xal, creig 7T0Cpocxcac7) p.oi5 1-4+ aTeXeTe
crEyoupov eig -rec.; xeZpg .Lou, el8i xat Ti-dv ExcfccreTe Rob' crTeXeTe ypcfp.[La dace,
Ti) x6pt sag, 7c6Te ifleXev epeei) ixeLv7) obtovop.Lxil ci[LoXcyEa c`og 6Evo..0ev crEig
XiLe, vt eivaL ircetail sov(.7)[Lev, c7c8eXcp6, avalLeTaV., [Lag ab gzop.ev TexXcpL
xcd inrogAav, .rc?tilv EtV.GCCYTE 61Opconot. xal gzollev xat cv MCI a&VMTOV, xat TcpbreL
vdc 1.etiv cLvo.iv zig &limp-Amy. 'Aaspcp6, 4;Eepetg 7c6cyr)v dcycfcrolv CcaeXcptxlv
creig gzo), 611.64 iX7ci4o) xat efrev(a crag v [Li &yareiTe ma Si) dc[Lcpt.POOtX(I) TcoTt,
cXXX VIVO) 7C&VT TV etaepcptxiiv sag eiXtxptveaTticr/v cicy,/nlv
aciaog
recopyc'xxlg NotoXecou '0X61.L7cLog
[Adresa:] Tc7,) eyeveaT&Tcp xupy xp XaTC51 I'Lavv66cry) ociacog
Eig Tip Kpai:d)(3av
Bucuretiti, 27 februarie 1820
Sarut din suflet i cu dor ca un frate pe domnia voastrii.
Dupa sarutul meu fratesc de mai sus i dupa ce ma interesez de sntatea
d-voastra mult dorita mie, vA intiintez ea ping in prezent cu ajutorul lui

4* 51

www.dacoromanica.ro
Dumnezeu sint snatos i m rog sfintului Dumnezeu sa v daruiasca i d-voastra
sanatate, fcricire si tot ce doreste mima d-voastr.
Prin prezenta mea frateasca va instiintez ea in 1812, and rn-am dus in
patria mea i, fiind eu acolo in patria mea, mi-ati scris s Ira trimit un
zapis, ca sa aveti putinta s incasati banii, ce mi se datorau acolo. Asadar,
si eu atunci am facut acest zapis pe numele d-voastra pentru 600 galbeni.
Dar nu mi-ati incasat banii i eu, intorcindu-ma din patria mea la 1813,
i-am incasat insumi de la to-P. insa zapisul a ramas in miinile d-voastra;
rog sa mi-1 trimiteti pe cale sigura; iar in caz ca 1-ati pierdut, sa-mi trimiteti
o scrisoare, scrisa de mina d-voastra, in care EA spuneti ca' atunci and se va
gasi acel zapis, pomenit mai sus, &A nu aiba valoare, fiindca cIt timp trim,
frate, intre noi nu este teclif i bnuiala, dar sintem oameni muritori si nu
trebuie sa raminem cu pacat.
Frate,-stiti dragostea frateasca ce am pentru d-voastra. Sper de asemenea
si nu ma' indoiesc, ea i domnia voastra ma' iubiti. Ramin totdeauna la dra-
gostea d-voastra frteasca 9i foarte sincera
Sluga
Iordache Nicolau Olimpiotul
[Adresa Prea nobilului domnului doma Hagi Ianus
Cu sanatate
La Craiova
Arh. t. Buc., CorespOndenta Hagi Ianus, pach. 439, doc. 80. Orig. grec.

10
Craiova 6 martie 1820
Hagi Ianuf reispunde lui lordache Olimpiotul di a rupt, la timpul
salt, zapisul cerut.
lipayu43a, T-T) 6 Mccpstou 1820
IIp T61/ e'cpxovroc GE pal plp Feo)pyc'cx.r) 'OM7% 6T-11
B ouxoupicrrt.
T dad) 27 -rob' CuccX06v-rog (Lospouocpiou dcaapcpcxo5 [Lot ypecti4ta-ro rcept.-
xapi3; gXaov, kccipip axpo.4 at2c Tip c'rcya0-v [lot Lyeav xoti xpLoq vac crag
xagr) xai atec Xourco5 /..1:6ACC cpe.rec XCCTOCO6p.toc. Oef4 xecpyrt. xecyio xocX6S
ratwo. Et8ov npq to-rot; xal Tcic 6o-cc A ypeoinK p.f.ccv 6r.toXoyctv, 67C06

taq CSTEEXoc-re &Ise, cpXwpta ax6c7La, 60ev xal -r-T) ei&orcotii, dc8eXcp6, TL CST cxa-
(')//evog Cad) xcfc0e vavrtov crxtcsa gx.ro-ze, va [Lip irapart&77). Aomv
aca xaXurpav cra exacpeactav f3acrro'c est T 70ap6v p.ag, Tco6 Tav 240eXcv epEO-71
dvaL 6ixep.71 xat xexpd lypacpov sLa xecOs LTC otlAccv -rrK xcci, rcp6; Ilcroxfav o-ocq.
"00ev xrz rcapaxaX6 TaCVTOTE vet ypc'xcpryre.
Ftcovotcrrl]
1 Numai cuvintul sluga si semniitura sint autografe i scrise cu altii cerneal.

52

www.dacoromanica.ro
 Craiova, 6 martie 1820
Ctre boierul serdar Iordache Nic. Olimpiotul
Bucure9ti.
Am primit cu multa bucurie frateasca d-voastrii scrisoare din 27 ale lunii
trecute februarie 9i. m-am bucurat foarte mult cfi sinte0 snhtos. Domnul
vA druiasea i. in viitor snatate cu tot ce doriti; slava domnului i eu sint
sankos. Am vAzut pe lingI celelalte tot ce-mi scrieti in legatur cu un zapis
de 9ase sute galbeni, ce ne-aTi trimis. VA intiintez, frate, cA gindindu-mil la
toate cite ne pot fi potrivnice, 1-am rupt inch' de pe atunci ca SA nu se ratil-
ceasca'. Prin urmare, pentru mai buns siguran0 a d-voastrl, pastraIi prezenta
scrisoare pentru ca zapisul ea nu aib'a nici o valoare in caz ch. se va gsi, ci
14 fie socotit ca nescris, pentru preintimpinarea oriearei banuieli a d-voastril
spre linitea d-voastri. VA rog BA ne scrieti totdeauna.
[Hagi fanu]

Arh. St. Buc., Condica Hagi Iamn, 703, f. 23. Text grec.

ANEXA
la documental nr. 10
18 Marclop 1820
Tv Ty.c6T-ryrec T71; ecaeXcpcxk 7cpoaxuvc7).
"EXoc3ov Ti) claeXcpcx6y r xat kv rcpcf.yrot kxcfcpr)v stet T-hv icpeTurecTlv ti.oc
acya0i)v Lyelay T-t)q, knogyo4 staoy xoct 6-rc gaxcae 61.,coXvytocv Taiv goocoalcov
cpXwpcuy &col') TY) eixa aTeiXec, stet earozov etixaptaTai xoct nocpaxaXiii vac
auyxcdpkay) 67c0 accria ccircily T6Xlimv vac Tip yp&4io ncp Tokou. Al'yr
Ti) gxocl..ca k 7cp6 yyl)acov cpXov; 6xc Stac xocav (Daly l'ircot.Ptocy, &XX& 8cac
Cir"/IVXCCI a&VOCTOV, xccOk xat Ty) Tcpobrpocti.a.
"Ei.tocOov xoct Tip -rcp6oaoy 67-co xdcp.vet. et Scrcxrr)a-cv rv ockoi," p..ouXxto.w,
xat ecppocveTat. )(apace( Tub' FccLpyou, 1..co'cXccrra bcX7)popop0)-)xoc 6Tt, cly6pacre
xat lioXxt. toi Itcatopcfcvou xat Tcc7.4 xat 7cp6cro CY'rvt.vcc; Kat atv acyarce-
vac xect.A.4 xoct Tdv cpIXov r,o)pyaxlv yetTova e Tit CC6T6OL wet .D'ast. vac 1,1
T TVEstiXV TIAV &col') 14) Irajpey, Ccq t.ci ypci.q) Scat vac &Toil/ciao) Tat, 7p6acce
xat va T?)" rckhy ca'JT-41v stispycatav 67cc ii.arre vac .r)p.cd)creTe, v.4)Te
x6p8o; v rcpeTeyTkpeTe dc7r6 Tv cpXoy aa T6v rtiLpyov.
'Ev Toaol'JTcp Tf) krcexol.cat. 67-co xoct T ralaccrc ov clycov Thicrxa vac Tb dace-
peccreTe Lyelay, ekuxav xat IA 6X% Tec &per& n'ZTY) 7rcip.rcoXXa.
Kat 7cepylvwv ac3eXcpcx4)y aorxptaiv T),) plyco Tcp.c6T1T14 T-tx
dcaeXcp xcd, soiDop
recopyckx7); NcxoXecou '0X1J1J.7tarcl
Kat Tv ut6v croc xpcov NotoXdcx-ly dcaeXcpcxk -rv rcpoaxuviL.

53

www.dacoromanica.ro
 [Adresa :] Tc7.) Tcp.r.onckTcp xal XPlav.oncrc-rcp xupty xupE9 X. rtocvvolSo-n
1-4) eog ti8aciac7.) Cc-ramp-4) npoolcuvritik.

18 martie 1820
Salu.t friteste pe domnia voastri 1.
Am primit friTeasca d-voastri. Mai intii m-am bucurat c sinteTi siniitos
si apoi ara vizut c aTi rupt zapisul de ase sute galbeni, pe care vi 1-am trimis ;
pentru care vi mulTumesc si v rog s mi iertai di am indriznit s VA' scriu
despre aceasta. Am ficut acest lucru fall de un adevirat prieten, si nu din
vreo bnuial, ci fiinddi este vorba de viat si de moarte, precum v-am mai scris.
Am aflat si cum reusiTi in olqinerea mosiilor de acolo si mima lui Gheorghe
se bucuri. Ba chiar am fost instiinTat ca ai cumpirat si mosia lui Viisoreanu.
Dar cum i cu cit stinjenul? Dacii vreTi faceTi yecin acolo si pe prietenul
d-voastri Iordache si vreTi s mi-o dati cu acelasi preT, cu care ati mat-o,
scrieti-mi atunci ca si pregitesc banii si s vi-i trimit. Dar, ficind aceasti bine-
facere, si nu vi pagubiTi, si nici s cereIi vreun cistig de la prietenul d-voastri
Gheorghe.
Cu acestea v urez s petreceIi sfintele Pasti care se apropie cu sinitate,
fericire si tot ce doriTi, si la mult,i ani. i, asteptind rispunsul d-voastri fraIese,
rimin al domniei voastre ca un frate si slugi
Iordache Nicolau Olimpiotul 2
pe fiul d-voastri, domnul Nicolachi, Il salut friIete.
[Adresa :] Prea cinstitului si prea utilului domnului domn H. Ianu iubi-
tului meu frate cu inchiniciuni.
Arh. St. Buc., Corespondents Hagi Ianu, pach. 418, doc. 34. Orig. grec.

11

[Bucuresti, 9 aprilie 1820]

Constantin Papahristu informeazii conducerea Eteriei despre
initierea in Eterie a lui Grigore Sulu.
[Bucureti, 9 aprilie 1820]
[Urmitoarele au fost serse de Constantin Papahristu cu
vocabular convenIional conducitorilor Eteriei in legituri cu intrarea
lui Grigore Sulu in Eterie
Potrivit sarcinilor imperioase cu care' eteristii m-au invrednicit, n-am
neglijat BA mi ocup, pe cit mi-a fost posibil, de descoperirea i gsirea unen

1 Catre Hagi Ianu.

2 Semniitura autografA.

54

www.dacoromanica.ro
persoane vrednice si virtuoase prin preocupari si fapte cite sint necesare in urma
acestei recomandari. Mai intii prezint onorabilei conducen i pe Grigore Sutu,
fiul neuitatului principe Alexandru Sutu, caruia i s-a taiat capul de catre bar-
bari, sub motiv de tradare pe cind ocupa postul de mare dragoman in timpul
celor sapte ani ai razboiului cu rusii. Zisul Grigore este un tina'. de 23 ani, bine
inzestrat, invatat, cunosetor de mai multe limbi, foarte iubitor de neam, dus-
man inversunat al tiranilor, dar nenorocit din cauza imprejurarilor, adica din
cauza mortii premature a tatalui sau, din cauza confiscarilor etc. Cu toate
acestea, drept recunostinta fata de onorata conducere, ofera deocamdata
una mie grosi... 1. Cel amintit, in prezent se bucur pe l'higa domnitorul Tarii
Rominesti de multa bunavointa, de accea sper ca in curind s primim destul
ajutor de la el in toate.
I. Filimon, Aox. icvr. &XX. irrav., I, p. 173. Text grec.

12

[Bueurelti, 9 aprilie 1820]

Dimitrie Papahristu expune conduccitorilor Eteriei foloasele ce
ar rezulta, dacei ar fi inifiati domnii Prii Romine,sti # Moldovei
precum i unii fanarioti de vazei.
[Bucureti, 9 aprilie 1820]
[Fragment dintr-un raport trimis de Dimitrie Papahristu
conducatorilor Eteriei].
...In Tara Romineasca, din cauza imprejurrilor politice, trebuie s se
pastreze astazi un numar insemnat de eteristi, dar intr-un spirit de menaja-
ment, deoarece Eteria este astazi singurul refugiu al saracilor si neocrotitilor
si, ea sa spun mai bine, este o adunatura de toate neamurile. Fapta cea mai mare
ar fi, socot, introducerea in Eterie a actualului domnitor... 2 Atunci desigur,
potrivit indatoririlor sale, va da ajutor cuvenit pe ascuns tuturor patriotilor ;
va ajuta in tot felul Eteria si va contribui in genere la indeplinirea tuturor
planurilor ei. Este cunoscut ce trecere are un domnitor al Tarii Rominesti,
care totdeauna participa la toate actiunile Portii. Dar aceasta actiune este greu
de realizat si este nevoie de un bun inotator. Eu as fi luat asupra-mi aceasta,
daca onorabila mea conducere m-ar fi inarmat cu ordinele cuvenite si sfaturile
sfinte ; altfel niciodata nu voi indrazni sa intreprind o astfel de importantil actiune
(cel putin eu). Acelasi lucru il spun si despre domnitorul Moldovei. Daca si acesta
se arata refractar, ar fi bine ca prin diferite mijloace sa se puna /a cale nimicirea

1 Puncte de suspensie in text.

2 Puncte de suspensie in text. E vorba de Alecu Sutu.

55

www.dacoromanica.ro
lor si EA fie numiti in locul lor aiii iubitori de neam mai vrednici, care au mai
putina grir de propriile lor interese si mai multi pentru cele obstesti.
II. Propun onoratei conducen i nimicirea lu Halet efendi din Constanti-
nopol. Acesta este un dusman al grecilor, rutcios i rAufcgtor si pare atot-
puternic. Totul se face ast5zi cu aprobarea lui si nimic nu se face ail el. El
intarit i 44i cit se poate indirjirea distrugfitoaie in general in toate a sul-
tanului, care 11 favorizeazA mult. Aceast nimicire o consider o treab5 usoarii
pentru domnitorii din Tara Romineasci si Moldova, cind ei vor intra in Eterie.
In afari de domnitori, era bine dacii intrau in Eterie i multi dintre fanariotii
vrednici, care sint socotiti astzi ca unelte politice ale Turciei. Acestia...
vor cauta 55 se arate vrednici urmasi, vAzind feluritele tiranii, pe care in fiecare
zi le indurii din partea barbarilor, adic5 inchisori, confiscni, omoruri i altele
asemnitoare. Acestia, indemnati de propriile lor interese, au imbratisat
fiecare cite un grup de diferiti turci, bineinteles, din cei mai insemnati. Prin
urmare, dae ei, avind astfel de prieteni pe fat5, vor inceta de a-si vedea numai
de interesele lor speciale, si vor privi lucrurile mai adinc, ce folos i ajutor ar
putea s aduci este tuturor cunoscut. Nu zic larasi 9.4 nu trebuie sii fie supusi
unei cercetri aminuntite, fereascg Dumnezeu ! Altfel d5m de alte lucruri
mai necuviincioase.
Acestea deocamdat am socotit nimerit sa raportez onoratei mele condu-
ceri, care, dup ce va reflecta, va hotgri cele mai de folos si mai sigure... .

J. Filimon, Aox. ta.r. kn. brow., I, p. 196-197. Text gree.

13

Gorj, 28 aprilie 1820

A. Mihaloglu cere lui Hagi lanu.2 a sumd de bani in contul
unei cantitiiii de rind.
Mgt., 1 28 'Arrpa(ou 1820
Tanstvek (par') xepcixt
Atec ro 7CCCp6VT0q Itpc7nov Co-roar:at.) 'ro k Tocrcet.vo npocrxuv/crp.o6g, xoci.
enet.-rot Tcji Xiyo.) 6.rt p. TR) vet 'Xocf3ov xpetocv iley1X1)v Curb yp6crta, napcoacX(1 vac Jot
crrEEXE-ce 'RN nocp6v-ra Ntac6Xecov Zco'excivov ypfSoloc Tgacrocps; xtXtecaeg, Tec 67coTa.
4iXouv etym. SLec Xoy. roJ oOtEou 67ro &au) -rtT) 86cret, T (Snoi:ov a-roxIots.oct.
vac gyn go.K Sbcoc xLXL&SE; Imtetaeg. liccpcotocX6.1 &SeLov v o-refle-re,
ma)) o-ravaxopoi'lliccr. taydatog xoci vec L tcpEavre caTevaxo)pEocv, ircetaii
ciXXoi," arcEacc v 4.0).

Puncte de suspensie in text.

56

www.dacoromanica.ro
 Me-ra 6Xtyaq -hvipcc cr-ceXo.) xcd 3C&XWa, xcet. 7rocpaxaX(7) mat), vac vi
TC po cpainre. 11iiiES gwg TWpcc maec rcEpciacqiev, Et.0e xcd TXoug. Aiv
-hEe6pc,) ay 6 xp K6vocrty; icrvae &rd. TO 1ccep6wro XIXd p.kvw
Tirl kwcy.,6T1T6q croK
3oiao Tccrcetvkcc-roq
'AvcccrrecaLo Mt.xXoyXoug
[Adresa:] Tot; 6VTLilLYTCT 0 L4 xupE9K xuptoLg XaTCyl 'Icatuvoclp KWvcrrac
Ilk-rpou xod ci3eXcpa Tcpocrxuvvrclg

Eig Kpal:613cc
Gorj, 28 aprilie 1820

VA sArut plecat minu/a.

Prin prezenta, intii vi trimit inchinficiunile mele plecate, i apoi VA spun
c deoarece am mare nevoie de bani, vi rog si-mi trimite/i cu Nicolae Zoican
patru mii groi in contul linii, pe care am si v-o dau, i care cred ci va iei
pini la zece mii ocale. VA rog msA sii nu-1 trimite/i 16'1 bani, fiindci am
mare nevoie i sA nu mi lisati sA mar, deoarece In alti parte n-am nici o
speranti. Dupi citeva zile am BA trimit pentru o alt surni i ari vA rog
si mi-o davi.
Noi pmn acum am petrecut bine. SA dea Dumnezeu &A fie aa pini la sfirit.
Nu tiu daci domnul Conaris a incasat pinA in prezent. i rAmin
al domniei voastre prea supusil slugi
Anastasie Mihaloglu
[Adresaq Prea cinsti/ilor domnilor domni Hagi Ianu Consta Petru i
cu inchiniciuni
La Craiova
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Limo, pach. 390, doc. 59. Orig. grec.

14

Moscova, 13 mai 1820

Komizopulos scrie lui Xanthos in legifturit cu activitatea lui
Gh. Gatzos si Gh. Leventis.
Moscova, 13 mai 1820
Domnule Th. (Xanthos),
La Petersburg
Scrisoarea ta &A/easel din 7 curent ne-a ficut mare plicere i la ea vi
rispunde Xenidis (Patzimadis). Noi vi aducem mul/umirile noastre pentru silint,a
Negustor grec la Constantinopol.

57

www.dacoromanica.ro
d-voastra i pentru progresul datorat vredniciei d-voastra. Cu pogta trecuta
v-am trimis, data cu scrisoarea mea, gi o copie din scrisoarea Maginei proaste
(Gh. Gatzos) 1 Am sa-i scriu cele cuvenite in mod magulitor, dindu-i sperante
arfitindu-i cA stilt de partea liii, ca sa nu faca vreo fapta nelegiuita i, cu
ajutorul lui Dumnezeu, chid yeti veni, vom pune lucrurile la punct, urmind
aceeagi cale cu bagare de seama spre a-1 linigti gi pe el, adica trimitind o scri-
soare lui I. Rizos, gi atunci se va convinge gi el gi ceilali. Luati din plic scri-
soarea lui Karimos (P. Secheris). i el sufera poate chiar mai mult decit noi
top, fiindca e lsat in adinca -*ere, incit in cele din urma se va bucura gi el.
Cu urmatoarea pogta am sa-i scriu din nou, de asemenea gi pe cale maritima'
ca sa se linigteasca. De la Lisipos (Leventis) nu am alta scrisoare; am sa-i
scriu i lui pentru a-1 incuraja. Momentul e bun pentru a realiza un cigtig bun,
fiindca socrul (Ali paya) se all intr-o situatie grea gi nu se va opune, oricare
ar fi propunerea ce i s-ar face. In Peloponez... 2 este gata i agteptfim ca sa
se duck' cineva s-o ja, gi precum cererea este mare va da cigtig mare. In Tara
Romineasci poate cineva 81 speculeze destule cantitati de unt cu preturi folo-
sitoare, de asemenea gi dincolo de Dunare poate sA adune mult unt, nu-i nevoie
decit de hotarire. N-am aflat Inca unde s-a stabilit Ioachim (Anagnostopulos).
De la Martachi.s (Tzacalof) nici un semn de viata de doua saptmini. Sper BA'
primesc raspuns la scrisoarea mea trimisa la Livorno. De la Chiginau mi se
serie c bunul prieten Andronic dat obgtescul sfirgit. Mi-a pfirut foarte
fail di am pierdut un bun prieten.
Aci nu avem nici o noutate, afara de noutatile lui Ali paya.
VA sarut frtegte
Evdochidis
(Komizopulos)
Em. Xanthos, 'Arropwovelza.rce, p. 75-76. Text grec.

15
Kraguievat, 12 iulie 1820
Milo.,s Obrenovici mulfume.,ste caminarului Saya pentru ct i-a
Putt cunoscut secretul Eteriei.
Kraguievat, 12 iulie 1820
Prea nobile domnule Saya Popovici 3.
Am avut onoarea s'a" primesc cu deosebit bucurie cinstita d-voastr' scri-
soare trimisk din Bucureti la 22 mai, in care exprimati devotamentul d-voastrtt
special fat de persoana mea Ili declarati ea' sinteti gata s'a aparati religia orto-

Gh. Gatzos era unid dintre conduciitorii eteristilor din Iasi.

2In textul grecesc: xopanf.
3 E vorba de ciiminarul Saya Fochianos.

58

www.dacoromanica.ro
doxa sub conducerea mea, ca un predicator si protector al ei, ping la ultima
piegtura de singe. Ofiterul mea, domnul Dimitrie Gheorghiu, care mi-a inminat
scrisoarea d-voastr, n-a neglijat sg mg instiinteze prin viu grai, din partea
d-voastra, despre o acTiune ce este in studiu i va multumesc din adincul inimii,
cg d-voastr, un brbat inTelept si viteaz, m-ati onorat ca o asa de inaltg si
deosebita chiste. Si eu din partea mea nu voi rasa sg tread"' nici cel mai mic
prilej, frg sg indeplinesc intru totul malta dorintg a prea binevoitorului mea
gospodar. V iubesc sincer i vg respect pururea. Cu aceste sentimcnte
de d-voastrg semnez, prea nobile domn,
prea plecatul d-voastrg rob
Milos Obrenovici
Cneaz suprem al Serbiei
I. Filimon, Aox. L. X. inccv., I, p. 253. Text grec.

16

Kraguievat, 12 iulie 1820

Mks Obrenovici mullumefte lui Iordache Olimpiotul pentru
sentimentele de credinta exprimate.

Kraguievat, 12 iulie 1820

Prea nobile domnule Gheorghe Nicolau 1
Am primit ca un deosebit sentiment de prietenie scrisoarea d-voastrg,
scrisg in Bucuresti, la 22 mai, in care at,i avut bungtatea, prea binevoitorule
domn, sg mg asiguraIi de acel lucru, de care eu incg de mult sint cu totul
convins, adicg de credinIa si de devotamentul d-voastra fafa' de persoana
mea, i cg sunteli gata &A varsaIi ping si ultima picgturg a singelui d-voastr
sub conducerea mea pentru religia noastrg ortodoxg. Vg multumesc profund,
pica binevoitorule domn, pentru acest sacrificiu, fficut in numele lui Dumnezeu
al ortodoxiei, i vg asigur din partea mea cg nu crut nici cel mai mic lucru
ea &A indeplinesc dorinTa inaltg a prea binevoitorului meu gospodar. Vg iubesc
din inimg i vg stimez pururea. Cu aceste sentimente fa-0 de d-voastrg semnez,
pgstrind totdeauna respect fatg de d-voastrg, prea binevoitorule domn,
pica plecatul d-voastrg rob
Milos Obrenovici
Cneaz suprem al Serbiei
I. Filimon, Aox. Lar. VA. bum, I, p. 254. Text grec.

1 Care Iordache Olimpiotul.

59

www.dacoromanica.ro
 17

Kiev, 30 iulie 1820

Al. Ipsilanti da indrumari lui Em. Xanthos cu privire la eteristii

din Basarabia f i la cei din Bucuresti.

Kiev, 30 iulie 1820

Iubite frate, domnule Emanuil Xanthos,
Ii urez mai intii calatorie Lonna i succes in intreprinderile tale. Cind
o sa ajungi cu bine la Chisinau sa inminezi scrisorile mele de recomandatie
cumnatului meu, ca sa te ajute dea pasaportul. Cind o &A ajungi la Ismail,
sa inminezi celor doi prieteni cunoscuti scrisoarea mea de recomandare i sfi
le spui atit lor cit i tuturor celorlalti frati tot ce ti-am recomandat prin viu
grai, mai ales sa fie binevoitori i discreti in toate. Dupa ce te vei odihni nu
mai mult de cinci zile pe IMO familia ta, sa pleci la Bucuresti. Cind o s treci
prin Galati sa inminezi scrisorile de recomandare ce ti le-am dat cclor doi frati
de acolo si sa le spui atit lor cit i tuturor fratilor ce se afl acolo, tot ce si-am
recomandat prin viu gral.
Cind o 65 ajungi cu bine la Bueuresti s inminezi prietenilor cunoscuti
scrisorile ce ti le-am dat. Dupa ce vei sta de vorba si te vei consfatui cu fratii
A. Lisipos, Katalilos (Domnando), cap. I. Olimpiotul i Saya Fochianos, sa
le spui tot ce ti-am recomandat i ti-am spus. Chid o sa vezi ca totul va fi gata
pentru actiune, atunci ai sa dai prietenilor cunoscnti bani din sumele ce ti
se vor trimite sau vei incasa din creditele care ti s-au deschis, dupa cum vei
socoti ea este necesar ca sa usurezi actiunile lor. Dupa ce vei termina toate
acestea cu exactitate, atentie, rapiditate i intelepciune, sa pleci de acolo si
s vi iarasi in Basarabia, unde vei gsi alte ordine. Socot de prisos sa-ti spun
ca trebuie sa m instiintezi din cind in cind, trimitindu-mi scrisorile tale pe
adresa prietenului meu cunoscut. Te rog ca pe linga toate acestea sa cumperi
la Ismail, la ducerea sau la intoarcerea ta, precum ti-am spus, o buna corabie
In contul Eteriei i s-o pregatesti bine pentru calatorie. Sint sigur ea vrednicia,
intelepciunea i zelul tu pentru binele obstesc nu te vor 'Asa sa neglijezi nimic
din cele ce ti s-au recomandat i ca te vei purta in aceasta imprejurare cu
aceeasi indeminare i intelepciune, aratate pin in prezent, din care cauza
ai devenit vrednic de toata atentia i dragostea atit a domnilor [conducerea]
cit si a mea proprie. Fil sanatos, prietene, urarea patriei si a mea sa te inta-
reasca i sa te indrepte totdeauna spre bine.
Alexandru Ipsilanti
Xantlios, 'ArrouvrIlloveuorm, p. 83-84. Text grec.

60

www.dacoromanica.ro
 18

Odesa, 10 august 1820

Al. Ipsilanti comunicel lui Em. Xanthos cd i se vor trimite la
Bucuresti banii cernii si eteristii de acolo set' astepte ordinul sau pentru
pornirea acfiunii.
Odesa, 10 august 1820
Iubite prieten,
La Ismail.
lata trimit aci alaturat scrisorile lui Perrevos. Stamatis Kumbaris
Iti trimite cele 500 lire sterline cerute de tine. Creditul caalalt ti se va trimite
cit mai iepede la Bucuresti. Aci sper s izbutesc cele planuite; am sa-ti scriu
din nou. Cind se vor aranja afacerile noastre la Bucuresti, cu ajutorul lui Dum-
nezeu, este nevoie ca cei care lucreaza s astepte ordinul meu ca sa porneasca
actiunea.
Fii sntos, iubite frate, si du-te in graba unde este nevoie
Cu totul binevoitor frate
Alexan.dru Ipsilanti
Domnului Emanuil Xanthos
La Ismail.

Em. Xanthos, 'Arcol.ev-w.ove/51.tcc-roc, p. 86. Text grec.

19

Iasi, 14 august 1820

Domnul Moldovel, M. Suitt, scrie tut Al. Ipsilanti ea va face
tot posibilul sit' se intilneascci cu el.
[Ia0, 14 august 1820]
[Pe o scrisoare a lui Iacob Rizos Nerulos catre Alexandru
Ipsilanti se afla urmatoarele rinduri scrise de Mihail Sulu, domnul
Moldovei:]
Salut cu drag pe mult stimata excelenta sa si-i multumese foarte mult
pentru dragostea ce mi-a aratat-o ca unei rude. Dorinta mea ca s-o vad personal
dupa atitia ani este asa de puternica, incit, cu toate c sufar din cauza sanatatii,
totusi voi alerga ca sa m invrednicesc s-o vad.
I. Filimon, 6.ox. LOT. EXX. bray., I, p. 183. Text grec.

61

www.dacoromanica.ro
 20

Nijna, 17 august 1820

Stefan Jifcovici certifica lui Em. Xanthos primirea celor 500
ruble trimise .,s i U roaga s intervinei sef i se dea aprobarea s meargO
la Kiev.
Nijna, 17 august 1820
Prea cinstite domnule Em. Xanthos,
La Ismail.
Am primit la timp scrisoarea d-voastra din 28 iulie, impreuna cu cele
500 ruble trimise ; m-am bucurat de buna d-voastra sntate si de convorbirea
pe care ati avut-o la Kiev cu persoana cunoscuta despre mine Eu, printr-o
alta scrisoare trimisa la Kiev (pe care nu stiu daca' primit-o sau nu), va
scriam c, trecind pe aici contele Capodistria, 1-am rugat sa-mi permita sa -
vin la Kiev; el mi-a spus sa rog pe seful politiei de aici sa raporteze guver-
natorului despre aceasta. Am facut astfel iseful politiei mi-a spus ca a raportat
ca guvernatorul i-a spus ca a scris ministrului despre aceasta, adica pentru
permisie ; aceasta irisa va dura mult. Incercati i d-voastra de acolo, poate
s'A reusiti, de asemenea si eu iarasi voi scrie imprtesei, rugind-o s'O mi se
dea permisia sa plec la familia mea, care se all la Chisinau. Va' rog, domnule
Xanthos, s'A cautati sa-mi trimiteti o scrisoare de recomandatie de la cunoscuta
persoana catre postelnicul din Iasi, in care sa fiu recomandat ca sint omul
lui, ca s-o am, daca va fi nevoie. Sint sigur ca, trecind pe la Chisinau, ati intilnit
familia mea si rog sa-mi scrieti despre aceasta, de asemenea daca cauta i ei
s obtina autorizatia pentru mine
Parintele Grigorie a sosit la 14 ale luna aici sntos ; scrisoarea pe care
i-ati lasat-o a citit-o in prezenta mea ; va multumesc pentru recomandatie.
Prezenta vi se trimite prin mijlocirea persoanei amintite, prin care veti trimite
raspunsul. Nu mai am nimic de adaugat, decit sa v urez succes in afacerile
d-voastra. Va salut frateste i ramin binevoitor la poruncile d-voastra.
Stefan Jifcovici
[Scrisoarea este insotita de urmatoarea nota a lui Xanthos:]
Acesta este un sirb marcant, care a contribuit mult alaturi de Karagheorghe
la revolutia impotriva turcilor. El a fost atunci trimis pe ascuns ca ambasador
al sirbilor la Bucuresti pe linga domnitorul de atunci Constantin Ipsilanti,
tatal nenorocitului Alexandru, seful renasterii noastre politice, ca s'A ceara
ajutoare i primind multi bani i provizii s-a intors i s-a distins luptind in
patria lui pina in 1812. Dupa pacea de la Bucuresti s-a refugiat cu familia
sa impreuna cu Karagheorghe i alti sirbi insemnati in Rusia. Cu acesta a
vorbit mult Xanthos la Nijna, cind se intorcea din Petersburg si s-a inteles

62

www.dacoromanica.ro
cu el si colaboreze, plecind in Serbia gi s incheie la timpul potrivit o alianti
cu grecii. Citiva invidiogi, intriganti gi picitogi au pus piedici acestei situatii
folositoare, precum gi altor situatii.
Em. Xanthos, 'Alrop.v1p.ovEtzeCTOL, p. 87-89. Text grec.

21

Bucurelti, 26 august 1820

Ch. Leventis multumefte lui Hagi Ianuf pentru zelul al-alai
In cele obstesti fi ii recomandci pe Pend,edeca, care se duce la Craiova.
Bouxoupiam 1 26 Ayo6crrou 1820
(Das xcct BEXcpi xi,p Xcc'ri).
"Apylacx vac crai cbtoxpc014 eig T ypecty.cc acc.4 krcatai) Siv etxcc xaccp6v,
x(x8aK T yvcogec co'yrciaeXcp6; mtg. Eig c6xccpurri.5 aLec T6v xca6v a-0K ek 'rat
Komi").".9tov. EtOe vac dig p.ti.c.7)8Watv 6Xot. et xacXot isc.crpt,W-rccc xcci v a: 131-
Oui5v -cok norcuxo tioyevet liocq t1cc87)-racg, sLee vac egtweouv vet x&pouv T csep.v6v
6V 0 I.LOC cerri.-cccc Tilg `EXX6c8oq.
Elq cruaracvco 1.6v xpcov TlevTakxcx aTel.X6i/evov sLec -rec &ET, rccOkastg
acc xact Ccang6tLEV6q crocq cl8eXcpcxek eit.ti. T.** eyevtacq -rl
cL ac8eXopfl xoci 8oZ5Xog
r. AEgvTl
[Adresal Tr!) eyevet xuptcp X. rtavvdian Tr!) (14 dcaeXcpc7) [Lot 7cepccrnou-
8ecaT (I)
Eig Kpceicior3ccv.

Buctuesti, 26 august 1820

Prietene gi frate domnule Hagi,
Am intirziat si vi rispund la scrisoarea d-voastri, fiindci n-am avut timp,
precum tie fratele d-voastri. V multumese pentru marele zel al d-voastr
In cele obteti. Fie ca si v imite to-0 bunii patrioti i si ajute gi ei pe elevii
nogtri greci cei siraci, gi astfel si se invredniceasci de numele modest de bine-
ficitor al Greciei.
Vi recomand pe domnul Pendedeca, trimis pentru afacerile d-voastri
de acolo. Vi srut fritegte gi gut al domniei voa,stre
ea un frate i slugi
Gh. Leventis
[Adresaq Nobilului domn gi prea doritului ca un frate H. Ianu
La Craiova.
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianus, pach. 446, doc. 42. Orig. grec.

63

www.dacoromanica.ro
 22

Odesa, 9 septembrie 1820

Al. Ipsilanti condamna- incetineala ca care Xanthos rezolvc1
che stiunile Eteriei in Bucuresti si-i cere sei termine cit mai repede
toate treburile i s plece la Galati.
Odesa, 9 septembrie 1820
Domnului Em. Xanthos
La Bucuregti.
Am primit scrisorile tale din 19 gi 28 ale lunii trecute gi am vazut cele
cuprinse; m-a mirat mult intirzierea ta i mi-a parut foarte rau ea, contrar
fagaduintelor tale, ai agteptat atita timp ca s pornegti. Cu obignuita mea
sinceritate iti spun, frate, c, cu astfel de intirziere nu poate cineva sa izbu-
teasca i singura noastra scapare este rapiditatea. De la 5 august, and ne-am
despartit, ping la 28, and urma s pornegti de la Ismail, ai pierdut 23 zile:
daca ai sa mergi tot aga, atunci o sa ne procopsim. De aceea te rog, frate, indata
ce vei primi prezenta &A termini cit mai repede toate treburile tale gi sa vii
la Galati, unde s fii neaparat inainte de 25 ale lunii curente. Eu voi pleca
la Chiginau dupa gase zile; au inceput sa se spuna multe gi nu este bine; este
nevoie de graba, caci altfel toate se vor duce dracului. Este imposibil s-li
deschid de aici creditul. Numrul 114 [Perrevos] te va ajuta, convingind pe
cei din Bucuregti sa urmeze ordincle mele. Daca vor vrea bine, altfel
o sa ne ajute Dumnezeu i singuri vom putea face ceva bun. Nici nu pot, nici
nu vreau sa-ti scriu mai mult ; asculta recomandarile mele i grabegte-te. Cu
acestea te sarut din suflet i ramin fratele i prietenul tau binevoitor.
A. R.1 Alex. Ipsilanti
Em. Xanthos, 'Arrou.ww.ovclIccroc, p. 91. Text grec.

23

Odesa, 23 septembrie 1820

Al. Ipsilanti comunica lui Hr. Perrevos astepte la Ismail.
Odesa, 23 septembrie 1820
Domnule Iiristofor Perrevos,
Daca prezenta mea scrisoare te va gasi inert la Galati, Lgteapta sosirea
mea la Ismail, far sa spui nimnui ca. vin. Peste cinci zile pornesc de aici.

A.R. sint initialele eonventionale ale lui Ipsilanti.

64

www.dacoromanica.ro
PO &A te intilnegti Cu Dicheos. Sper di chestiunile la Bucuregti all intrat pe
calea cea buna.
Itamin cu totul binevoitor
Cunoscutul 1

I. Filimon, Aox. taT. X. 61Tav., I, p. 215. Text grec.

24

.Bucuregti, 24 septembrie 1820

Iordache Olimpiotul declard lui Al. Ipsilanti di este gata sii-i
urmeze poruncile kind la ultima sa piedturei de singe.
Bucuresti, 24 septembrie 1820
Prea luminate 2,
Cu deosebita placere gi respect am aflat gi am aprobat tot ce domnii Xanthos
gi Perrevos mi-au spus din partea luminfitiei voastre. Acum nu-mi mai rmine
altceva decit sa WA asigur gi in scris de hotarirea de a urma aid ve.ti crede
di momentul potrivit a sosit, ordinul d-voastra hotaritor, pina la ultima mea
picatura de singe, fara sa ma' las intimidat de vreo imprejurare omeneasca.
Semnez cu tot respectul cuvenit gi sincer
al luminatiei voastre sluga plecata gi frate
C.[apitan] Iordache Nicolau Olimpiotul
I. Filimon, A ox. LaT. X. ircav., I, p. 220. Text grec.

25
Kraguievat, 26 septembrie 1820
Milof Obrenovici informeazii pe Iordache Olimpiotul despre
mersul tratativelor sirbo-turce fi despre agiunile lui Ali pasa.
Kraguievat, 26 septembrie 1820
Va sarut frategte s.
Din calla ca timpul a fost scurt, am scapat dou ocazii s va trimit sczi-
sori. Dar din dragostea deosebita ce o am pentru domnia voastra, din cauza
atagamentului d-voastri fata de mine gi de natiunea noastra, socot de o datorie
neaparata sil va semnalez domniei voastre cele ce se petrec acum intre noi
gi ofiterul trimis de Poarta. Deci spun ca in intervalul de timp de la venirea

1 Alexandru Ipsilanti.
2 Alexandru Ipsilanti.
2 Ciitre Iordache Olimpiotul.

5 c. 49b 65

www.dacoromanica.ro
lui au avut loc unele discutii si care ma indoiesc ca nu vi s-au facut cunoscute.
Asadar chestiunea neamului Inca se afla in intuneric i nici o hotrire in aceasta
privinta n-a fost data de malta Poarta. Astept deci sa vad in viitor rezultatul
cel bun, despre care va fi instiintata i domnia ta. Deocamdata hash' nu neglijez
s va semnalez tot ce aflam aici de la trecatori; adica Ali pasa din Ianina a
nimicit 6 000 oameni din armata imperial; cei care au venit din Rumelia
intre altele spun ea Hursit pasa a fost numit la Vula, iar Baba pasa a fost
numit valiu de Rumelia. Daca deci acestea sint adevarate, atunci ne dau noi
bnuieli pentru schimbarea lucrurilor actuale. Eu v stimez ca pe un recunos-
cator al patriei mele si sper ea ma yeti instiinta de cel mai mic lucru care este
in favoarea neamului meu, precum voi face si eu totdeauna. Ramin
al d-voastr cu totul binevoitor
Milos Obrenovici
cel dintii cneaz al natiunii sirbe
I. Filimon, Cox. tor. AL know., I, p. 254-255..Text grec.

26
Odesa, 28 septembrie 1820
Lista fruntasilor eteristi din diferite localiui, data lui Al. Ipsi-
lanti de Aristidis Papas.
Odesa, 28 septembrie 1820
Cei mai stimati dintre frati, aflati in diferite localitii, sint socotiti
urmatorii:
Hristodulos Prinaris la San Severo din Neapole
Contele Viaros Capodistria
t La Corfu
Constantin Ierostatis
Gheorghe Luropulos la Paxos
Contele Dionisie Romas i
Contele Anastasie Flamburiaris
1La Zante
Joan Vlasopulos, consul al Rusiei i
Ioan Papadiamandopulos
la Patras
Nicolae Milonas, consul al Rusiei
la Hios
Gheorghe Katzaris
Gherasimos Svoronis la Samos
Spiridon Destunis, consul al Rusiei
Gheorghe Pashalis 1
la Smirna
Mihail Naftis, medic
H. Atanasie H. Gheorghiu
la Cidonia
Nicolaos Valsamachis, medic

66

www.dacoromanica.ro
 Kiriacos Kumbaris i
} la Constantinopol
Alexandru Mavros
Dimitrie Arghiropulos, consul al Rusiei
la Galati
Dimitrie Themelis
Mihail Hristaris, medic, i
} la Bucureti
Velisarie Pavlidis
Efstatios, medic, i
} la Iai
Panaghiotis Panos
Despre fratii care locuiesc in alte localiti vom vorbi cu alt prilej.
Aristidis Papas
I. Filimon, ox. ECM. 0%).. kcal., I, p. 209. Text grec.

27

[Bucuresti, 29 septembrie 1820]

Gh. Leventis comunicel lui Al. Ipsilanti ccl Olimpiotul, Saya

i Farmache sint gata sei indeplineascci poruncile ce le va da.
[Bucuresti, 29 septembrie 1820]
[Fragment dintr-o scxisoare trimisi de Gh. Leventis lui
Alexandru Ipsilanti].
Cei trei profesori (adici Olimpiotul, Saya i Farmache) au primit
invitatia i actul intelegerii. Ei sint gata BA porneasci, chid yeti socoti momen-
tul potrivit. Domnul Thomidis (Xanthos) are si vi dea detall asupra acestei
chestiuni... Pina' s vin timpul ca s porneasci profesorii, am socotit de
bine s'a recurgem i la alti concetiteni, ca si mrim, daci se poate, atit numirul
celor care contribuie, cIt i citimea contributiei, i sA inlesnim astfel cumpirarea
instrumentelor i cartilor necesare unei coli, ca aceea pe care a prinuit-o
zelul nostru. Domnul Antonie Tefcritis pleaci =line spre Italia.
atit cit i Thomidis [Xanthos] i ceilalti. El urmeazil s meargi /a Pisa, potri-
vit ordinului nostru, ca si vorbeasci cu conceatenii notri de acolo, din care
unii cunosc bine scopul cel bun al arzimintului comun, i si-i indemne
contribuie in mod generos, sau pregAteasa , incit, in caz ci yeti trece
pe acolo, si terminati afacerea. Felul acestor tratative are sa' vi-1 expun pe
larg domnul Thomidis 1

I. Filimon, Aox. icrr. EX?... bray., I, p. 220-221. Text grec.

Puncte de suspensie in text.

5* 67

www.dacoromanica.ro
 28

bmail, 8 octombrie 1820

Al. Ipsilanti indeamncl pe compatriotii din Grecia sei dea ascul-
tare trimisului sail. D. Themelis si sci nu spere in ajutor strain.
Ismail, 8 octombrie 1820
inalti prea sfintiti i prea cucernici arhierci, prea nobili arhonti
prostosi i toti notabilii neamului, care triti in Grecia conti-
nental si in insulele Arhipelagului.
Brbati iubitori de patrie !
in actuala situatie critic, and toate frile Europei se lupt s obtin
drepturile lor nationale i s ingrdeasca puterea tiranilor, a inceput s rasarl
steaua prea stralucit a fericirii Greciei.
Propagarea rapida i fericit a luminilor in toate clasele neamului nostru
a risipit norul cel intunecat, care pin acum intuneca minile concettenilor
nostri. Ochii tuturor s-au deschis i acum apare in fata lor robia in cele mai
unte i rusinoase culori. Acum toti in genere, mici i mari, simt necinstea
cea grea de a suporta in viitor jugul asupritor al tiraniei. Sentimentele acele
inalte, care au distins in vechime pe strbunii nostri fat de celelalte neamuri
i-au fcut eroi, se ascund astazi si in sufletele compatriotilor nostri. Toate
inimile ard de iubirea sfint a patriei; aceast patrie sfintd este obiectul cen-
tral al faptelor lor ; ea este condizctorul lor in toate actiunile lor, i pentru
fericirea ei renunt la cea mai mic fericire i odihn, dispretuiesc primej-
diile cele mai mari i sint gata &A se sacrifice. Wrbati iubitori de patrie,
vzind acest mare si nobil entuziasm pentru patrie, ca niste buni prevAzatori
ai fericirii noastre, au hotrit sa-1 indrepte pe calea cea bun i s-I intre-
buinteze ca un organ al libert4ii noastre si al fericirii comune i pentru acest
scop au dat peste tot ordinele necesare si cele care se cuveneau. Dar fiindc
avintul nestins al poporului, dac nu este condus de intelepciune, poate
produca mai degraba pagub cleat folos, de aceea am hofrit i eu, ca un
imputernicit al tuturor acestor argumente, s iau in miinile mele cirma acestor
miscri, fiind plin de ndejde ca, precum pin acum ati putut prin iubirea
d-voastr de neam i dragostea i grija de patrie sa obtineti iubire
stim obsteasc, yeti intrebuinta si de acum inainte toate mijloacele posibile
ca s conduceti cuminte zelul arzAtor al turmei d-voastr i s conduceti
bine miscrile ei.
V trimit pe domnul Dimitrie Themelis, brbat iubitor de neam si
virtuos si care pentru marele lui patriotism este cunoscut atit mie cit
ahora ; el are dispozitiuni s v fac cunoscute planurile mele i s indru-
meze pe fiecare in cele ce are nevoie astzi patria. Deci, prieteni compa-
trioti, s aveti incredere in el. Ascultati cuvintele lui i puneti in aplicare

68

www.dacoromanica.ro
directivele lui, deoarece de acestea depinde fericirea obsteasca a neamului
nostru i fericirea speciala a fiecaruia din noi; s nu.-i fie frica ninanui
de aceste treburi. tiu ca in inimile tuturora este inradacinata acea moderata
prejudecata, c niciodat noi singuri nu vom putea s ne liberam, ci trebuie
sa asteptm de la straini salvarea noastr. Fiecare om cu minte poate sa
vada cit de mincinoas este aceasta prejudecata, este destul numai sa adin-
ceasca problemele patriei noastre. Aruncati privirile d-voastra peste maxi
le yeti vedea acoperite de marinan i compatrioti, gata sa urmeze exemplul Sala-
minei. Priviti pe uscat i pretutindeni yeti vedea barbati ca Leonida, care
conduc pe iubitorii de patrie spartiati. Priviti concordia, care leaga sufletele
acestor eroi. Priviti bunavointa i zelul acestora ! Comparati aceste splendide
si mari virtuti cu moleseala, slbiciunea si tulburarea interna' a dusmanului
nostru i, daca puteti, atunci spuneti c de la altii trebuie s asteptain salvarea
noastra. Da, fratilor, compatrioti ai nostri ! Sa aveti totdeauna inaintea ochilor
c niciodata un strain nu ajuta pe un strain, fra cistiguri foarte mari. Singete
pe care 11 vor varsa strainii pentru noi Il vom plati foarte scump i vai de
Grecia ! cind se va inscauna o tiranie sistematica in maruntaiele ei. Daicind
noi singuri vom scutura jugul tiraniei, atunci politica Europei va sili toate
puterile mari sa incheie cu noi aliante defensive si ofensive care nu se pot
desface.
Salutare !
Alexandru Ipsilanti
Prezenta a fost pecetluita si data in Ismail la 8 octombrie 1820
Em. Xanthos, 'Arcoliv-griovellxra, p. 94-96. Text grec.

29
Bueuresti, 9 octombrie 1820
Bimbafft Saya aratcl lui Xanthos si Themelis cii Serbia nu este
pregititei si explicii felul cum vede el colaborarea cu
Bucureti, 9 octombrie 1820
Prea nobilii mei domni Xanthos si D. Themelis !
La Galati.
Din scrisoarea d-voastra am aflat ca ai ajuns cu bine si am vzut cele
serse; drept raspuns iata v trimit aci alaturat diferite scrisori, ca sa le
observati cu bagare de seama i s le cercetati cu exactitate ; intre ele se
afla i trei scrisori de la Milos. 0 scrisoare este foarte recent, mi-a adus-o
un om trimis anume, care mi-a spus prin viu grai, ca din partea persoanei
amintite, ca diferiti turci trecatori i-au spus pe ton amenintator ea, daca
sirbii nu vor primi propunerile inaltului guvern, atunci vor vedea ea Baba
pasa, care s-a faeut guvernatorul Rumeliei, va navali cu toate armatele lui
pregatite pe linga care se afl i vizirul Hursit pasa i vor distruge Serbia.

69

www.dacoromanica.ro
Vreti sa m sfiltuiti . ce s fac persoana amintita daca intr-o imprejurare
potrivnica se va produce o astfel de intimplare neasteptat ? Ei nu au provizii
nici pentru o saptamina. Trebuie sa se aranjeze acest lucru, fiindca din prtile
Turciei nu pot sa cumpere nici mcar o oca, iar din Germania, dae vor
cere BA cumpere, nemtii ii vor trada indata pasei din Belgrad, accsta va
serie guvernului si atunci se va produce repede tulburarea. Prin urmare ar
fi bine sa se procedeze ca anumiti negustori din Tara Romineasea, care trimit
marfuri pe ap, &A pun in corabii plumb si praf de pusc si sirbii, fiind instiin-
tali, s villa. noaptea in vreun loe mrginas ling un sat fixat dinainte si s
primeasca aceste lucruri necesare, incit putin cite putin sa ajung la o mare
cantitate. Mi-au cerut de asemenea si alte sfaturi, adica cum sa se poarte cu
turcii ; eu le-am trimis vorba s se poarte dupa' sfatul ministrului si s nu
le fie frica, fiindca' daca turcii vor porni impotriva lor, desigur ea Rusia nu-i
va lsa s se piarda, ci ii va ajuta in mod hotritor si noi atunci ii vom
ajuta dup puterea noastr. Stirile cu privire la Baba pasa si Hursit pasa
grit false si constituie simple amenintri ale turcilor, cu scopul ca sa-i cistige
de partea lor. In prezent acestea stilt faptele curente ; vi le comunic ca s
luati masurile ce le yeti crede de cuviinta, eu lima pe acela 1-am imbrbatat
In toate felurile. Am tinut sa va comunic acestea mai mult ca s v dati seama
de cele ce v spuneau citiva prieteni cind erati aici, cum ea Serbia asteapt
semnalul unora ca s se rascoale si ca [sirbii] au toate cele trebuincioase rzboiului.
la-CA deci care este adevrul si sa Ira &dip bine cum stau lucrurile, ea s
nu fim dusi de niste lucruri inchipuite. Iat v trimit si spada, pe care s-o
trimiteti beiului din Mani.
Fiinde m-am gindit el o sa v fie de folos aceste scrisori, de aceea am
hotarit sa trimit pe domnul loan Simov, cu cheltuiala mea, ca sa vi le aduca
si dupa ce le yeti primi, s-i dati o nota de primire spre linistea mea. Ali
pasa este impresurat si cei doi adversari se bombardeaza reciproc. Nemai-
avind altceva sa v spun, va sarut frateste si ramin
caminar bimbasa Saya
Em. Xanthos, 'Arrotiv-Ittove6v.ara, p. 96-98. Text grec.

30
Galati, 15 octombrie 1820
Hr. Perrevos aratii lui Al. Ipsilanti al este de dorit ca bimbasa
Saya sil se sfiltuiasai cu Iordache Olimpiotul si loan Farmache si tustrei
sii semneze scrisori/e adresate lui Milos Obrenovici si conducerii Eteriei.
Galati, 15 octombrie 1820
Prea luminate 1,
Bimbasa Saya ne-a trimis aici citeva scrisori vechi si neinsemnate ale
lui Milos, pe care poate o sil le trimita i luminatiei tale. Cu aceasta nu
1 Alexandru Ipsilanti.

70

www.dacoromanica.ro
ne-a dat s intelegem altceva, cleat c se afl in corespondent cu el. Pe
de alta parte nu este in interesul nostru ca el s intretin singur aceast cores-
pondent, ci in intelegere cu apitanul Iordache si cpitanul Farmache, cci
s-ar putea intimpla ca fiecare s serie intr-un fel diferit. Socotesc deci c'A
este necesar s scrieti domnului Xanthos, ca s serie lui Saya e ori de cite
ori doreste s corespondeze cu Milos sau cu lumintia ta, tustrei trebuie s
se satuiascA si s semneze aceeasi scrisoare, deoarece ei urmrese unul si
acelasi scop sau actiune, de aceea si opiniile lor trebuie s fie asemntoare
si de acord cu argumentele lor, si rtumai atunci lucrurile pot s aibil un
sfirsit fericit.
Al lumintiei voastre plecat si sincer rob
Hr. Perrevos
I. Filimon, Aox. Ear. DA, inav., I, p. 249. Text grec.

31

Bucureitti, 16 octombrie 1820

Ciiminarul Saya scrie lui Xanthos despre rezistenta lui Ali papa
din Ianina, despre necesitatea de a fi trimis ciipitanul Farmache
in Grecia fi despre faptul cei Poarta a aflat de existenia Eteriei.
Bucuretiti, 16 octombrie 1820
Prea nobile domnule Xanthos,
La Ismail.
Cu ultima mea scrisoare, trimis cu domnul loan Simov, ati aflat de
toate cele intimplate pin atunci, precum si de gindurile mele. Acum vfi instiin-
tez, dup spusele unui fAtar care a venit din Constantinopol, ea Dovlet ttar
a fost trimis in Serbia ca s ridice de la Belgrad pe trimisul turc Hogia-
chiani, pe motivul cA el a fost trimis anume ca &A linisteasc si s indrepte
situatia din Serbia si nu s tulbure situatia de acolo ; sil rmin deci singur
pasa la Belgrad, ca s linisteascA lucrurile si s potoleasca pe sirbi. De la
cancelaria ruseasel si de la sirbi ins n-a fost Inca confirmat aceast stire,
numai de la zisul ttar am auzit-o.
Lucrurile cu Ali pap se afl aproape in aceeasi situatie. Oameni care au
venit de curind din prtile acelea ne povestesc c5 rezist bine in cetatea de
ling lac, in timp ce [inamicul] stapineste insula si un turn puternic. Tunarii
lui sint foarte indeminatici, imperialii inc n-au adus artileria grea, totusi
cpitanii greci au inaintat pin la zidurile turnului ; ei sint mai zelosi decit
altii si se vede a promisiunile mincinoase ale lui Pasombci ii imbarbteazA mult,
de vreme ce se arat atit de viteji si indrzneti. Pasa din codra a plecat in
provinciile sale, iar motivul plecrii este necunoscut. Nenorocitii locuitori

71

www.dacoromanica.ro
ai Ianinei, fericiti altadata, au ajuns s umble prin sate, cerind de pomana
piine, ca sa se hraneasc ei i copiii lor ; acestea sint rezultatele asupririi turcesti.
Sint mai multe zile de cind ma strAduiesc sa-1 conving pe capitanul Farmache
sa se duca in partile acelea cu scrisori de recomandare din partea domni-
torului Calimah si din partea altora cAtre Pasombei, ca sA-1 ajute
primeasca mosiile care au fost rapite de Ali pasa, dar el in nici un chip
nu se lasa convins. Aceasta, prietene, ar fi fost foarte util i necesar, fiindca
daca el s-ar fi dus acolo, fiind inarmat cu astfel de scrisori de recomandare,
ar fi aratat ca este un caracter i in felul acesta ar fi putut usor sa stea
de vorba cu toti capitanii de acolo si sa le comunice scopurile rioastre. Acolo
sint adunati toti barbatii viteji ai neamului nostru din partea Greciei i puteti
sa \TA inchipuiti cit de folositoare ar fi prezenta lui Farmache acolo. Deci,
sa vA ginditi i sA-i scrieti de acolo, cu orice mijloc veti crede, ca sad convin-
geti neaparat sa faca aceasta calatorie si sA se intoarca inapoi, dupa ce
va fi indeplinit misiunea. SA dati, prietene, atentia cuvenita cuvintelor mele
sa vA gndii cA acolo grit adunati toti capitanii din Tesalia, Levadia,
Epir si Macedonia, de la care asteapta cineva servicille cele mai mari si nu
este nimeni silit sa alerge din loc in loe ca intilneascA i sa piarda timpul ;
acolo i gseste oricine pe toti impreuna i poate sa-i convinga cu multa
usurinta. Mustacov inca n-a plecat sub pretext ca, fiindca slut tulburri in
Serbia, toate drumurile au devenit periculoase si de aceea nu se poate
tori {lira riscuri ; el imi promite &A, daca se vor liniti putin lucrurile, va pleca,
dar era bine daca scriati de acolo domnului Gheorghe (Leventis) ca sa-1 por-
neasca neaparat. SA vorbiti acolo cu prea luminatul beizadea ca s scrie aici
domnului Nicolopulos ca sa-mi dea Monlis smita i pe anul acesta, cu pretul
cu care era data pina acum, pe care eu nu vreau s-o iau pentru alt motiv,
decit ca sa am prilej s m plimb pe acolo, ca sa pot pune la cale alte lucruri,
de care am vorbit si care Ant necesare. Cred ca aceasta este treaba cea mai
urgenta si mai utila i sa cautati s-o faceti, fiindca i Kleobulos este om de
principii. In prezent nu pot sa Ira spun mai multe, decit ca va sarut frateste.
Prietenul tau i frate
Saya caminarul
17 octombrie 1820
In momentul acesta a venit Lazarachis impreunii cu secretarul curtii
domnitorului de aici Sutu, care este fiul lui bascapuchehaia al domnitorului
Tarli Rominesti, anume postelnicul St avrachi, ca sa-mi cearA unele
lucruri ; el mi-a adus stiri noi de la Constantinopol, spunindu-mi ca astazi
a venit la domnitor un tatar de la Constantinopol, care i-a adus vestea ca
s-a auzit ca postelnicul Stavrachi, capuchehaiaua domnitorului Sulu la Constan-
tinopol, a primit in dar de la sultan o tabacher cu briliante si un autograf,
Nume de moie?

'72

www.dacoromanica.ro
iar vizirul l-a chemat la Poart i l-a imbrAcat cu blanA de samur. Ministrul
Halet efendi i-a druit un cal impodobit, lucru nemaiauzit de and &hit Prin-
cipatele. ArAtindu-i o nedumerire prefAcutl, c ar fi imposibil sA se facA asa
ceva, tinarul a fost nevoit s-mi arate scrisoarea tatAlui sAu ; i-am spus ca
desigur trebuie s fi adus mari servicii guvernului si de aceea i-au racut aceastA
onoare ; mi-a rAspuns cA aceste servicii nu le-a fAcut el acolo, ci alicineva de
aici. Am inceput sA-1 intreb i sA-1 cercetez mai mult, oare se va forma vreo
armatA si mi-a adus la cunostinVA acest lucru Mi-a raspuns ea' e vorba de
alte lucruri ; eu 1-am rugat, cam ce lueruri gut ? Secretarul domnito-
rului mi-a rAspuns astfel citiva greci, fanarioti de ai nostri, care sint inAuntru,
organizeaza prin mijlocirea ministrului Capodistria i altora o societate drA-
ceasek incercind sA organizeze pe nenorocitii crestini sA se rAscoale i s5 se
piard Cu totul i in acest lucru a fost fcut cunoscut guvernului ca s ja mAsuri.
Ba chiar mi-a spus i aceasta cA guvernul a insArcinat pe pasa din codra,
care a plecat de la tabAra din Ianina, ca impreunA cu Melic pasa, Sasi pap.
Bosna valesi sA urmAreasc5 miscArile sirbilor. Am cAutat cercetez mai
adinc pe acest tinAr, dar n-a fost posibil ; de asemenea pentru cite mi-a spus
m-a pus sA jur cA nu vor iesi din gura mea, cAci altfel este pierdut, adAugind
cA sint asa de secrete cA chiar insusi domnitorul Calimah si marele drago-
man al Portii n-au fost instiintati si nu cunosc acest secret.
Deci eu mi fac datoria sfi vA aduc la cunostintA cele ce am aflat si rAniin
cAminarul Saya

Em. Xanthos, 'Artov.vr,u.ovc61.tx-,-oc, p. 98-101. Text grec.

32

Kraguievat, 19 octombrie 1820

Milos Obrenovici multumeste lui bimbasa Saya pentru
comunicate in legaturei cu evenimentele politice internationale.
Kraguievat, 19 octombrie 1820
Salut pe prea nobilul i prea iubitul meu boier Saya.
eu am primit cu deosebitA plAcere respectata d-voastrA scrisoare.
Aceasta m-a asigurat din nou, prea binevoitorule domn, de zelul ce-I mani-
festati pentru slava si buna stare a popoarelor crestine, pentru care sinteti
gata s vA jertfiti chiar i viata. Deci vA rog sA primii expresia deosebitei
mele recunostinte i sA fii sigur de prieteneasca mea dragoste i cinste. VA mul-
tumesc de asemenea pentru tirile ce mi le comunicati in legAturA cu evenimentele
politice internationale. VA rog s-mi trimiteti i in viitor stiri printr-un om
credincios.

73

www.dacoromanica.ro
 Vestea c. malta Poart a comunicat delegatiei noi, de opt persoane, care
a fost trimis la Constantinopol, cii lucrarile ei vor lua sfirit, nu s-a adeverit,
cu toate c de mult era dorit.
RAmin cu respectul cuvenit, prea binevoitorule domn,
robul cl-voastra prea plecat
Milo Obrenovici
Cneaz suprem al Serbiei
I. Filimon, Aox. Ern. &XX. bray. I, P. 256. Text grec.

33
Chisinn, 24 octombrie 1820
Al. Ipsilanti anunid lui Perrevos cii si-a schimbat planul initial,
nu va mai merge in Peloponez, ci va trece prin Principate spre Balcani.
Chiiniu, 24 octombrie 1820
Iubite Perrevos,
Dusmanii au descoperit multe si ne pindesc. Prin urmare, nu se poate
s ne intilnim altfel, cleat cu sabia in min. Am schimbat deci planurile, si
s nu astepti s viu de la Triest. Voi ataca provinciile inaintate si prin mij-
locul dusmanilor imi voi deschide drum spre d-voastr.
Puterile noastre grit mari. Porneste deci Cu cei de acolo la 11 noiembrie
si curt pmintul dint de barbari. Dac cineva din cei inarmati de acolo
va voi sa rmin pasiv, repede se va ci, fiindcA dusmanii, chiar dacA nu veti
porni, VA' vor sili ei s-o faceti, dar atunci, precum este stiut, yeti fi distrusi.
De aceea este totdeauna mai bine s se arunce eineva asupra dugmanilor,
cleat s-i astepte.
Fii sntos si s ne intilnim Cu bine.
Prietenul si fratele tau
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox, tar. kXX. bray., I, p. 232-233, Text grec.

34
Chisiniu, 24 octomhrie 1820
Al. Ipsilanti porunceste lui Saya .,si Iordache Olimpiotul set' puncl
In aplicare la 14 noiembrie in Bucuresti cele stabilite, scl rstoarne
cirmuirea, sii constituie un guvern provizoriu din boieri paminteni,
sei-i pregeiteascd trecerea peste Duniire si scl scrie lui Milos Obrenovici
sii se ra'scoale si el.
ChiOngu, 24 octombrie 1820
Viteji generalisimi, domnilor Saya si Gheorghe Olimpiotul,
La 9 octombrie v-am scris de la Ismail s potriviti lueruxile in asa fel,
incit in sase sptiimini de la acea zi s fiti gata pentru a porni.

74

www.dacoromanica.ro
 Acum insa, fiindca onorata conducere a primit noi i foarte neplacute
stiri, care anuntoa ea dusmanii de moarte se ocupa s zadarniceasca planurile
noastre, mi-a ordonat sa grbesc cit mai repede executarea planurilor noastre
sfinte i s pornesc pe uscat, fiindca prin Triest nu mai este posibil, dcoarece
Anglia si Austria au declarat rdzboi Italiei i Neapolului. Prin urmare prezenta
mea scrisoare confine ultimcle mele ordine atre d-voastra, pe care sa
grabiti sa le executati fr cea mai mica intirziere.
Eu am organizat lucrurile din Moldova si luna viitoare voi trece la Iasi
cu toti cei care se afl in jurul men. lar voi in noaptea de 14 ale lunii noiem-
brie, puneti in aplicare la Bucuresti cele stabilite, rasturnati eirmuirea exis-
tent, arestati pe domnitor i constituiti un guvern provizoriu din boieri pamin-
teni. Iar daca vreun strain are sa va intrebe, cu aprobarea cui ati facut
acestea ? sa-i spuneti sa trimit un om la mine, la Iai, ca sa primeasca
raspunsul. Dupa ce yeti fi pus paza buna pe toate drumurile, ca sa nu iasa
nimeni din Bucuresti, s asezati oameni intre Vidin si Ada-Kale, in partea
in care veti socoti mai de folos, ca sa ne pregateasca trecerca peste Dunare.
In.data apoi sa trimiteti cam dou sute de oameni in intimpinarea mea la Buzau,
sau si mai inainte, lar ceilalti s pstrati ordinea in oras, ca s nu aiba loc
prdciuni i tulburri din partea multimii.
Acestea. frati generalisimi, le cere in momentul de fat nefcricita noastra
patrie din partea vitejiei d-voastra. Sint ins sigur ca le yeti executa cu zel
nici macar cu intirziere de o ora, fiinda cunosc Cu cit nerabdare asteptati
acel slavit moment, ca sa aratati lumii intregi ea sinteti fii adevarati ai
Greciei i frati asculttori ai onoratei Conducen, fata de care v-ati angajat
prin juramint. Planurile acestea sint cunoscute numai de mine si de d-voastra
amindoi; deci pastrati secretul pin in ultimul moment al indeplinirii lor.
Nu cred ca va izbuti vreun rauvoitor sa va indemne s calcati jurmintul
d-voastra i sa indepartati increderea ce mi-ati artat-o. Sinteti inteligenti
i prudenti si va puteti usor da seama ca, daca ponte cineva s stie i alte
lucruri mai secrete, acela sint eu, i cind ne vom intilni, cu ajutorul lui
dumnezeu, le yeti afla.
Deci va spun iarasi sa executati ordinele mele, precum v-am spus mai
SUS, Cu energia necesara ; caci dac yeti intirzia un moment sau yeti refuza
colaborarea d-voastra (asa ceva nu-mi inchipui niciodata de la sufletele d-voastr
iubitoare de patrie), atunci urmeaz ea d-voastra sa v aprati in fata intre-
gului neam, in fata lumii, in fata omenirii suferinde, c numele d-voastra
vor fi pronuntate cu blestem de urmasi, precum noi acum pronuntilm numele
blestematului Iconomos.
Eu i toti cei care grit cu mine avem incredere in caracterul grecesc al
d-voastra, fiindca va cunoastem vrednici de aceasta incredere. Impreuna cu
d-voastra vom inalta primele steaguri grecesti ! Impreun vom pune primele
tem-lii ale ferieirii Greciei i vom fi incoronati cu coroanele nevestejite ale

75

www.dacoromanica.ro
gloriei ! In sfirgit d-voastri, cu armatele d-voastrii viteze, trebuie s deschideti
drumul glorios gi srt mi duceti in bratele celorlalti concetkteni ai nogtri, care
vi vor primi ca pe nigte salvatori gi eliberatori ! Am dat ordinele cuvenite
la Constantinopol, Moreea gi in celelalte prti gi in acelasi timp se va aprinde
peste tot focul.
Iati aci alaturat yeti gisi gi o scrisoare atre Milog pe care dupi ce a
veti citi, o yeti inchide gi o yeti trimite cit mai de grabi cu un om de incre-
dere, scriindu-i gi din partea d-voastr a ati primit ordin si-i spuneti ca si
se rscoale cit mai repede, eici altfel este in perico! Serbia etc.
Despre toate acestea si am neapirat la 8 noiembrie rispunsul d-voastri.
la Sculeni, trimis cu intr-adins om, insA in nici un caz mai tirziu.
Fiti sinitogi gi s ne intilnim cu bine
Alexandru Ipsilanti
[I. Filimon adaugi urmitoarea noti :] Actul de mai sus a fost
scris de Gheorghe Lasanis, secretarul lui Ipsilanti. Acest act este urmat
de rindurile de mai jos, serse de Ipsilanti cu mina sa stingi;
Iubitii mei Saya gi Iordachi, cautati si nu ne facem de rugine.
Tot ce v-am scris in aceast scrisoare a mea si fie cunoscut numai de
voi doi. Armata de aici a primit ordin secret s fie gata, ca si porneasci
la primul ordin, gi se aduni pe ascuns. Eu am primit ordin si bleep mai
repede. Daci gsiti cu cale gi ugor, ar fi bine ca Saya si vini la 14 noiembrie
pe ascuns la Iagi, ca si m ajute in toate, fiindci cunoagte bine gi Iagul gi
oamenii de acolo. Iargi vi spun si nu spuneti niminui ceva din cele ce v
scriu. Eu agtept cu neribdare ziva eind am BA VA sirut dulce pe amindoi
gi cind vom scoate impreuni sabia. Daci Farmachi este inc acolo, ceca ce
nu cred, spuneti-i el 11 sirut dulce gi sa' plece indati fr intirziere. A sosit
momentul; acum se va vedea ce poate fiecare.
I. Filimon, A ox. tar. DA. &nay., I, p. 233 235. Text grec.

35
Chiqiniu, 24 octombrie 1820
Al. Ipsilanti comunica lui Milo.,s Obrenovici cei a dat ordin sd
inceapei la 15 noiembrie riiscoala in Grecia .,si ii cere sii se relscoale
imediat i el.
ChiOniiu, 24 octombrie 1820
Prea gloriosule conducitor al Serbiei, Milog, gi prea dorite frate, VA* srut
fritegte,
Am primit ordin de la onorata conducere si aduc la cunogtinta slivitei
d-voastrii persoane scopurile funeste ale dugmanilor fati de credinta gi patria
noastri. Poarta, afaril de armatele trimise impotriva lui Ali paga gi in alte

76

www.dacoromanica.ro
pasalicuri, aduni in prezent in Asia si alte locuri numeroase gloate, ca
pomeasci in primivari cu curaj impotriva grecilor i Serbiei, s ne giseascii
nepregatiti i s caute Eirt ne nimiceasc. Prin urmare, pouivit ordinelor onora-
tei conducen, am trimis porunci in tot cuprinsul Grciei, din Moreea ping la
Dunire, ca la 15 noiembrie s izbucneasci riscoala la Constantinopol si in
intreaga Grecie. Prin urmare i slvita d-voastri persoan si nu astepte pini
ce dusmanul se va pregti, ci, indat ce yeti primi prezenta mea scrisoare si
1narmati pe vitejii d-voastri sirbi si si curitati patria d-voastri de barbari.
Eu Oda la 20 sau cel mult la 25 noiembrie voi sosi, prin Moldova si Tara
Romineasck in mijlocul prea iubitilor mei sirbi cu armat, provizii, bani
munitii, i atunci am si v spun prin viu grai ceca ce am fost insircinat
s vi spun. Ciutati numai si faceti ca la 20 noiembrie s porneasci un corp
din armata sirbi la Lom i Drinovat, pentru ca s atragi toati atentia turci-
Tor acolo i si-mi lase drumul deschis intre Vidin i Ada-Kale. Tratativele de
la Constantinopol intre Poart si Rusia prevestesc in curind rizboiul intre
aceste puteri. Si alergim deci noi cei dintii pe stadionul gloriei ! Si ne incu-
nunim capetele cu cununile gloriei ! i avind drept lozinci libertate sau moarte,
si nivilim pe neasteptate impotriva dusmanilor nostri nepregititi si victoria
va fi negresit a noastr.
Si dea dumnezeu s ne intilnim in curind, ca s v art si personal
sincera prietenie si fritia mea fa-0 de persoana d-voastr.
Frate i prieten
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox. Ear. &XL &nay., I, p. 237 238. Text grec.

36

Chisiniu, 24 octombrie 1820

Al. Ipsilanti face cunoscut lui V. Caravia cit l-a inaintat in
gradul de general si Li porunceste set- vie la Iai cu oastea sa pe data
de 14 noientbrie.
ChiM'im, 24 octombrie 1820-
Viteaze generale Vasile Caravia, salutare !
Informind onorata conducere le caracterul grecesc si de patriotismul
d-voastri inflicirat, am fost insircinat s v acord gradul de general si s
v dau ordinele de mai jos, a ciiror executare va incorona capul d-voastri
cu coroana nemuririi i va contribui la fericirea obsteasci a neamului.
Indati ce yeti primi prezenta mea scrisoare, s v striduiti cu toate
mijloacele posibile si adunati cit se poate mai multi oameni i s VA' porniti de
acolo cu oastea d-voastri la Iasi, facind calculul ca in noaptea de 14 noiembrie

77

www.dacoromanica.ro
BA fili la o ori departare de Iasi, intr-un loc ascuns, i s'A trimiteti un om de
incredere, travestit ca negustor, la hanul unguresc, ca si intilneasci pe Lasanis,
ciruia si-i raporteze in legAturi cu situatia d-veastri ; el va avea ordine ca
si v spuni ce trebuie si faceti. In aceasti expeditie trebuie s'A aveti cu d-voastri
pe Xanthos.
Fiti atent ca toate cele amintite mai sus s'A fie executate In cea mai mare
ticere si liniste, rar si se produci cea mai mica' tulburare i s'A se nasci bAnuieli.
Scrisoarea mea urmeazi s'A vi se imnineze de care domnul Xanthos, cAruia
comunicati indati hotirirea ce ati luat cu privire la executarea ordinelor
mele de mai sus si despre numrul soldatilor d-voastri.
Despre bunul mers al tuturor acestor lucruri am drept garantie experienta
si iubirea d-voastrA de patrie, care VA indrumeazi in toate faptele d-voastri.
sinitos
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox. LXX. bray. , I, p. 235-236. Text grec.

37
Bucm.esti, 29 octombrie 1820
Caminarul Saya comunica' lui Xanthos inifierea lui Brincoveanu
in Eterie.
Bucure0, 29 octombrie 1820
Prea nobile domnule Xanthos,
Am primit dorita d-voastri scrisoare din 12 curent si am citit bine cele
serse. Iati ad aliturat yeti gisi o scrisoare pentru prea luminatul, pe care
sau i-o yeti trimite pe cale sigurA, sau i-o yeti Inmmna, daci v aflati la Chisiniu.
Nu MA intind mai mult, deoarece din aceasti scrisoare veti afla totul. Acolo
yeti vedea deci despre Brincoveanu, dar aceasti persoani a primit aceasta
sub cuvint ca s nu-1 afle altcineva i si-1 pistrati foarte secret ; acelasi lucru
si-1 spui si prea luminatului ; nu este de loe convenabil si se faci cunoscut
numele pomenitului boier, fiindci atunei in loc s ne bucurim de foloasele
cele mari, de care sperim, vom incerca o mare pagubA. Sinteti in situatie si
cunoasteti mai multe.
Nu mi indoiesc c ati aflat de moartea lui Pehlivan pap, care a fost
otrivit de pap bei. Cer rispuns grabnic despre tot ce VA scriu. Caugrul asteapti
scrisorile patriarhicesti, care urmeazi si fie trimise de domnul Themelis din
Constantinopol. Nemaiavind altceva nou, v srut friteste.
Prietenul si fratele
ciminarul Saya
Em. Xanthos, 'Anotsm.toveLt.Lovroc, p. 106. Text grec.

78

www.dacoromanica.ro
 38

Chisinau, 1 noiembrie 1820

Al. Ipsilanti scrie lui Xanthos sa- impiedice plecarea lui Themelis
la Bucuresti.
Cbi.lirani, 2 noiembrie 1820
Dragul meu Xanthos,
La Ismail
Am primit scrisoarea ta de la domnul Lasanis si am meditat bine asupra
celor cuprinse in ea. Prin urmare trimite imediat un om domnului Themelis
la Galati (dac nu se Oa inca acolo [adica la Ismail]) ca sa-1 impiedice &A faca
calatoria la Bucuresti, iar scrisoarea mea &are Saya si Iordache s-o trimita
acolo cu un om credincios domnului Dimitrie Kalamatianos [din Ismail] si
sa pastreze secret si tacere deplina in toate ce i-ai vorbit. lar d-ta sa scrii indata
lui Perrevos si Dicheos, ca din partea mea, sa nu execute ultimele mele ordine,
ci sa continuie precum am vorbit acolo personal; apoi sa vii sa ne intilnim.
La Sculeni n-am fost inca din cauza ca' am fost putin bolnav.
Fratele
Alexandru Ipsilanti
Em. Xanthos, 'Arcop.wrilkovelIccra, p. 107. Text grec.

39

[Iasi, 8 noiembrie 1820]

Mihail Sup., domnul Moldovei, trimite un dar lui Al. Ipsilanti
si isi exprimel bucuria pentru stabilirea de relatii prietenesti.
[Iai, 8 noiembrie 1820]
Prea luminate principe, prea dorite frate 1,.
Intre neuitatii nostri bunici au existat odinioara legaturi; dar in acea
epoca, spre nenorocul neamului, interesele contrare folosului obstesc au prici-
nuit schimbarea acestor legaturi, le-au racit si le-au distrus cu totul.
Acum insa, cind aproape top., indeprtind din fata ochilor ceata cea groasa
a egoismului distrugator, au vzut ca intercsul comun este sfinta protectiune
a mintuirii generale si ea grecul este dator sh iubeasca pe grec in once impre-
jurare si in once loe si timp, acum, zic, fiind indemnat si eu de astfel de ginduri,
nu atit pentru reinnoirea vechilor legaturi ale stramosilor nostri, ci pentru

1 Alexandru Ipsilanti.

79

www.dacoromanica.ro
a lega prietenie si fraternitate Cu un barbat, cum esti luminatia ta, adica un
barbat, grec adevarat ca origine si ca nume, iau primul tocul .si. scriu luminfitiei
tale, pe care nu m-am invrednicit sa o cunosc personal, dar despre virtutile
si variatele voastre calitati sha bine informat.
Dar, fiindca e un obicei traditional al grecilor de a oferi daruri in cinstea
plcutei cunoasteri reciproce, am onoare ali oferi un tigaret de chihlibar si
o tabachera si te rog si le primesti ca un semn al fraternitatii care se incheie
acum, care si fie intr-un ceas bun, si urez s'A 'le intrebuintezi cu sanatate, si-ti
mai urez din inima mul-ti ani si succes in tot ce doriti.
Cu ajutorul lui dumnezeu las prezenta scrisoare discretiei prudente a
viitoarelor noastre legaturi fratcsti gi prietencsti, iar caracterul scrisului sub-
semnatului si nu fie cercetat de nimeni, ci si astepte ca timpul s arate daca
este bun sau rau.
Al luminatiei tale frate sincer si prieten prea binevoitor
Mihail Sutu voievod
I. Filimon, Aox. Len. iX X. irrocv., I, p. 179-180. Text grec.

40
Bucureqti, 14 noiembrie 1820
C. Pendedeca multume.,ste lui Hagi Ianiq pentru serviciile ce
i-a facut la Craiova Si aratcl al Gh. Leventis va sprijini in viitor pe
At. Xenocratis, fiind nemulfumit de Spanohogea.
'Ex BouxoupeckrEou T'Y) 14 Noep.flptou 1820
TLIMATIXTE XOCt sspysTLx6-ncr bLot [1.7cao-La Xcicril lavvaial cpt.X(.7) T41V

8eVcv csaq i5ataTa.

Aiv era; gypook npoXa36vTw sLa Ti]v aiTtav &coi) ixaTaytvonouv ei neptxdc
TLVOC xaOlpcovTcc cpEXcov, 41 rcetptaK T(.7.)v Carof.c.ov chau. Ccpyoxvvro4 xcd auvo-
aeunivl ni neyeas iTcx6Teg. M'iiXov ToilTo Uv gXeLtIkx va x&i.tco 44 oi.ov Ti) Cam-
pal:T-11'7ov xpiog nou et T y p&p.p.oc Toi5 xoLvoU cpt?tou xupou 'Aeavac&xl.
'Apoi5 Xotrcdv creig etixaptaT-haco ircap8Ewg &a Tg T6crag cpt,XLxk itepuroLl]-
aug Into naTpou.74 isetEccTe el.q ktil iv TY) 8LaTpt43-71 [Lo el; Tric oci)T6OL, eTnat vil
oii einc7) VI TcoVi nou napnavov, 61-1, siv icrT0.1 Tp67LOq 8Lec va 13olleilaw Tb.,
pf.Xov xpLov 'AO. ilevoxpeccip eig Tip napoiaav 'roo X,X17&0*TOUTLV , instail ..cov
706ov py, eocrecv rco T ?ptina o-aq rco iatetXce-re np Tv 136Nov, napa-
xaXecrrucv s, v& auv8pnn T6v x6pcov avoxpTlv, rczaTkri np Tv apayou-
tivov, -,Tre,iv Tip D'alatv Tou, ve< kv8Wo--r) eig Tilv napeockr)av crag 1) 6x1.. 'ExeZ-
vog U p..1) &y npo8LaTeOccutivog, cinexpE07) 6'CL X pela v xrinil Tel xpoq 'roo. Topa
U kt Tv brapaxc'cXeaa St, v XeC[1.1) T yvo)crTv npq Tv 136Nov ?ptina, no?.
7cexpf.07) 6Tt 86v ilnrcopir. v X6y.r) xat vec vTairn. AunEiTau TL rraxeL (!) cpEXoq

80

www.dacoromanica.ro
'5)371 511)719 tqR .no./rkra Tt fitox ooDorlIpnrkx \req /toil noi 5odkixx)dloX `noi pox
nonoviDlyyri 5on13x7 59daz. 131/1clat. opn fir[opcil n.T2 1rn13 Scomdcrl TI zdttlxrchoX
ST 9 `5zxTALI 11013,YY10 5)"3 5k9x)-1- 59V.9) 110A13 `"^3T191'? 5(1) re(wl. TYzx
`13x.ocfnodl. 119 T.6, fl0v1c13X10l3riox10x Alfa. Aousoclompylcb ky.,a(up'11 Al /. c(10 A(0)1713.k
1X7X 3.91 (1. (/.110X03 A72,(1L
(11.1 MOD 00)(90 (131. d). 0 13y 170%13 Ar0d13X Ski
56o..cpdaL 5v Ii.okrionoxlo nTlciox 5moi.9 y..0ltnn2 v.00x 91 -nybou non.srl9D901Tly
n915(07.19 rn(.93069 reozL, Tyrx 170X 13y3.6, 03 13d m, ro 1.70d ATJTICIO AO 3.6, 'rid A9 -121-010d311.9
Alpi-D 17031 )01(1101 (TI 540393001LI 3213 31L
31L d1 (A..1.1:071. 5 51/..1. (101 AX21 A701A0X0

1131113 119 norinonq 39 JOA (.91 A(109493 119 01

'&31 AV) 2L0 (0 (37110)9 Sruozt.
513Dtpc3X1o1rx (0X 110 (J
A919490. 110 A301( 513 A(?.1 1.017111 7,01t1L :VD
TIOX d1L3 A3.033190 170X /p1R 0.1(101 31$7-3/2x? toiAi xiX '1xiixiJO '13.k3( 523 91 3 5!/..
Cl 93y 13 x9dv AO 011101 5W9 31L9
Ti tm9r1 311S.ri1px 9 D "WI vox sw.of..-cp 2 0 io3.00.X.wd pox
5)oce 2.3evi72c9 yig i
k191xiV3L 110X 7,)
(41.3d '57)9 xa, 5noc3Tr1 5-1)719 5)oD reliy
nky9 A(ki X1`(13 ',1d A7013 110 11101L 3111...nwat. -,? 3139314367)12 5now.m13072 90319
rdmic,und 5r,101 a1optf..1.0)7(37)2L3 5m ;toigrd (told r7 11012 2.3101Yi 91 :;/0101:1 (pow?
9du 5xi7k 01 AC106 ' /01747a 01 (Ally cl 3.7.0 X7d 13 /70 If. tans) (.,f.yno 071 tinxi A090 (.1.

701X1X(?. 071rt 170(113 ?1.933201L9 70d 1 5 X1F1 5 5'49 t!...

frcv,
31io.o9oxp eLki 5(.2 cpop no?%
`A.77.1 rev? sqoat. ?old )? acc3.1.701boiR 5,-,v0134.nD ri ' A70 xi.odL 17JX TS) d AC 10
170)1 50&0T1 (1071 0102 `md nOiL9 7t9 Skyr.137.1 3(b (03D 5 110..0 (1010. 59d1L Atf./.
`51oD m1oaL9131x3cbou noa. (lox:roil:rut? 0.1X/0C:17A '50 re(72 '12.L1(? C9 513 Ak.1 AD.2.0,04
5109 1)0X Xlef) 0 1.0 A10:A.C10 (14. [ 311q13R3 d1L 0 5 '371 110 497.6. 1317)03 A(/..1 X.(00 A709(13

71(2A1.1(19 (ADS) 314ovolf., coXInD 13.03d 513 A70A3 51-D9

pox loo.)..3dpoX pox 13XDrIt
)1o.ri 'clop
fixnv eL1D-z.09zu;t nolrpo `A(93c31 zDti.14? Tcholt., noi .6/2 notorrinokr:IR
oplg 706, 1071 (Lon vdmi. noi S0n9T131;. )071t0d dlL 59 (01 X70.70 AUL717? T12 le& ti..9TX70,016
J1X/X zo.rx nk:.9yncho3c3X Acodcoa.g.Ll r..?-1-10x0E1 65odIL.iloocho7. 1/0X 1071 01 -O31.(
op.a, co13.(,x9 .119 oT :Fr?. 570d 10A 1107113 13 507110 7`.. C9X)0A1p (991pC1 vox
5;oD coix,tryouf Azi331.A.9 0, Soidr,,x Sozy9x7N (92 r,13n. d AT3 013 (LODI?*
0
31423M d A0 11 T1 (?. MOX3 5)0D X7? dld 1L d (OM/WO rrh3.1xx
57J9 Sorinonclu 5o1002
.I.D4(9)I 577x:f23243ll

1140.mong ti a!zquzapon ozei

ram aipsup I road iniolvozomq nom .uuq !gull 6nuu1 A ituvs Dairy
-uldra.rp
um MU-A spas rum 'alu!uu mp znuo o vta tardnoo no opun TaTiolepul
pouoloFd u ao.tvo oirmozai 00J0tu loom, i also vmlosus ap 2IflW vloippa
fl 92O2 uolsoau tun-u InfllOau 1m-vs ouj uFolup viuj op uoiuosFos
untaoo inutaop Itpusuutly
vA asotuniintu pm !pm, ull3 vtuiti! naluod name nivalu Rhouolopd ao uo
uu aitgavd u lulvau vinj op oupu n Indtup piapa optic" 'opon !odu nuain us
vn unds no gmnru oaaivd op '119.1 vo nu u-mt lsoj sucllsod Turn ad Inualoftd

9 - *0 9Gt 18

www.dacoromanica.ro
domnul At. Xenocratis, in situatia lui actuala, fiindea era deja prea tirziu.
Scrisoarea ce ati trimis-o d-voastra lui Voicu, cu rugmintea de a ajuta pe domnul
Xenocratis, a fost trimisa dragomanului,1 cerindu-i-se incuviintarea, daca este
cazul sa accepte sau nu rugamintea d-voastra. Acesta, nefiind prevenit, a raspuns
ca este nevoit sa-si faca datoria. Insa acum, dud 1-am rugat s faca scrisoarea
cunoscuta care Voicu, mi-a raspuns ca nu poate data s spunk* un lucru
apoi contrariul. /i pare rail ca prietenul nostru sufera, dar nu poate sa intre-
prinda ceva ce nu se potriveste caracterului &Au, si mai ales ea persoana careia
trebuie sa-i serie nu este un om de caracter, cum este Ghica, ci este pur
simplu un ciocoi si ca urmare, precum stie foarte bine, va intrebuinta in rau
interventia lui marinimoasa ca s-si umple punga cu bani, i atunci ultima
inselaciune are s fie mai rea deal prima.
Deci in prezent sa se aranjeze cum poate, iar pentru viitor 1-am imprie-
tenit foarte bine cu dragomanul si are sa gaseasca in el un aparator
infocat.
Atit, in legatura Cu aceasta afacere. Cu privire la Spanohogea, a spus
ea dorea sa-1 dea afara deoarece a fcut multe abuzuri grosolane si a meritat
una ca asta. Ii este cunoscut eft' el a venit la dumneavoastra si a cazut la picioa-
rele d-voastra si de aceea 1-ati socotit glut, i zice ca se teme ca asa cum Ira
serveste in viitor sa nu-1 socotiti cuvios. Cu toate acestea va iubeste mult
lauda generozitatea i virtutea d-voastra. Insa din partea mea v spun, Cu
toat sinceritatea, ea' trebuie sa incetati de a mai apara persoane, pe care mai
inainte prezentat ca intrigante, fiindca slabeste respectul de care va
bucurati. Desigur sfatul meu este indraznet la virsta mea, care este mai
mica deck a d-voastra, dar ascultati-1 ca din partea unui -Huai., care
a suferit mult in legaturile sale cu un om barin si intelept. i eu insumi
ma mir ca din cauza prea marelui zel fata de d-voastra, m-am abatut
de la eticheta folosita in corespondenta, sper insa ca, datorita dragostei
si afectiunii ce mi-ati aratat d-voastra, voi gasi iertarea cuvenita, pe care
aveti s-o unei persoane, care se bucura i sufera impreuna cu
d-voastra.
In lcgatura cu datoriile de acolo, am cerut boierului dragoman sa mi se
dca din partea domnitorului o scrisoare catre caimacam, pentru a inchide
si a sili pe once datornic necinstit si mi-a promis acest lucru.
Eu sper ea in zece zile s fiu gata s plec, i sa ma bucur de d-voastr,
cu sanatate. Domnul Nicolae nu stiu dac se va pregati. Neavind vreo alta
noutate, v salut calduros i ramin
al domniei voastre slug devotata
Const. Pendedeca
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianm, pach. 446, doc. 47. Orig. grec.

E vorba de Gheorghe Leventis.

82

www.dacoromanica.ro
 41

Bucuresti, 20 noiembrie 1820

Iordache Olimpiotul vi loan Farmache declaresi lui Al. I psiland
cei au primit ordinele sale fi le vor executa intocmai.
Bucureti, 20 noiembrie 1820
Ne inchinAm cu supunere i plecAciune.
Prea luminate stpine 1, am primit scrisoarea d-voastr din 8 octombrie
i am inteles bine ordinele d-voastr luminate, pe care cu mult bucurie le-am
primit i le-am salutat cu tot respectul cuvenit, i vom urma cu zel tot ce ne
yeti porunci, pina la ultima piatur a singelui nostru. Nu ne indoim e ati
fost informat atit din partea lui 4 col 72 e (Xanthos), cit i din partea lui 4) 34 ca
(Dicheos) si a viteazului domn 9 coo64e (Perrevos), s'i nu \TA indoiti, ci sa fiti
sigur cu ajutorul atotputernicului sfintului dumnezeu. Din mai multe motive
nu ne intindem in scrisoarea noastra. Dacl ati fi fost aproape de noi, ar fi
fost posibil sa vi le spunem prin viu grai, deoarece, precum spune sfinta scrip-
turl multi sint chemati, iar putini alesi. Dar lumintia voastra de dumnezeu
pzit, luminat fiind de sfintul duh, poate din putine cuvinte sa inteleaga
bine de departe. Cu acestea ne inchinm i sarutam pulpana d-voastr cu
tot respectul cuvenit i sintem totdeauna la ordinele d-voastra.
Prea plecati robi
Iordache Nicolae Olimpiotul
Ioan H. Farmache
I. Filimon, 6.ox. ta-c. iXX. bray., I, p. 248-249. Text grec.

42

Constantinopol, 20 noiembrie 1820

Eforii Eteriei din Constantinopol expun eforilor din Odesa un
plan de acliune pentru nimicirea for felor turcegi din Constantinopol
si cer pentru aceasta oameni si munifii.
Constantinopol, 20 noiembrie 1820
Domnilor efori,
La Odesa
La 15 ale lunii curente v-am scris prin post, fAcindu-vA cunoscute nevoile
noastre urgente pentru indeplinirea scopului celui mare; v-am cerut bani
destui pentru nevoile noastre imperioase i trei conducatori cu experient
si cu intelepeiune destulk ca sA porneasca masina ce a mare etc. Dar reflectind
1 Alexandru Ipsilanti.

6* 83

www.dacoromanica.ro
mai serios, socotim ci este bine s vi comunicim urmitoarele ginduri ale
noastre.
Este vdit c aici i are culcugul hidra cea cu multe capete ; aici grit fortele
sale maritime i un mare numr de soldati inarmati; aici este tezaurul ei, depo-
zitele de muninuni gi centrul, sau mai de grabi primul arc al maginii dugmane.
De aceea socotim necesar s fie atacati capitala gi flota in acelagi timp cu
prile celelalte. In caz ea' se va reu0 cucerirea Constantinopolului i nimicirea
flotei, vor rezulta urmitoarele: prin distrugerea flotei tiranul pierde jumfitate
din fortele Ernie, se intrerupe comunicatia cu Asia, de unde puteau
numeroase trupe pentru a apra tronul i neamul lor ; toate insulele din Marea
Mediteran i toate trmurile Greciei vor scpa atunci de atacul dugmanului,
care cu flota sa poate sA nimiceasci intr-o clipit toate vasele grecegti, sA ardi
sau s jefuiasci toate oragele i locurile de pe trm i s bage groaza in ai
nogtri. Prin urmare, ca s evitim toate aceste rele, a ciror descriere aminuntiti
o socotim de prisos, fiindci este ugor s-o deduci cei cuminn, este necesar ca
atacul impotriva capitalei gi al flotei s se faci in acelagi timp cu celelalte
migciri din Grecia. Ca si reugeasci aceasti mare actiune, avem nevoie de
urmitoarele:
L Treizeci de vase din Hydra, Spetze i Psara din cele mai bune, bine
echipate cu oameni i cu toate muninile necesare, de care ducem foarte mare
lipsi i nici nu putem sA le procurim de aici, fiinda vom pricinui Indat bnuieli
dugmanului; in ce privegte muninile trebuie sA ni se procure nu numai cele
necesare pentru vase, ci s ni se trimit i nou. destule, ca sA inarmim pe
cei de aici i si-i punem in situana de a putea face uz de arme.
II. Trei conducitori din cei mai buni, care se pot gsi in Rusia, unul
pentru operanile de pe uscat i doi pentru operatiile pe mare cu doui-trei
ajutoare, ca s stabileasei, s organizeze i si execute planurile de rizboi.
Astfel de oameni nu se gsesc aici.
III, Bani destui, care slut sufletul oricarei intreprinderi, fiinda nu avem
gi nici nu putem s ne procurim de aici din mai multe motive.
IV. Putem si organizim aici o armat de uscat de 4 sau 5 mii, daci vom
avea timpul necesar, dar o astfel de armat nici nu va fi destuli nici suficient
inarmati. De aceea este nevoie s ne trimiten de acolo pe ton oamenii prieeputi
In ale rizboiului, impreuni cu tot felul de munini gi arme, incit s fim in stare
sA strivim capul hidrei i atunci intreg corpul ei va rimine fr suflare. Intr-
adevr este uimitor pentru noi, cum onorata conducere a neglijat un lucru
aga de esential in legitur Cu cele necesare pentru cucerirea Constantinopolului
gi a flotei. De reugita sau nereugita acestor misuri vor rezulta neaprat lucruri
bune sau rele.
Aducind la cunogtinta d-voastri observanile noastre, ale cror important
o cunoagtem noi mai bine, intrucit avem din nefericire in fata ochilor pericolul
dugmanul, vA rugam s le comunican onoratei conducen, gloriosului eteriarh,

84

www.dacoromanica.ro
(clacA este aproape) i tuturor fratilor, gi s luati msuri drastice pentru grabnica
executare a ererilor noastre drepte, cunoscInd ca nu avem nici timpul necesa;
srt executlm cele cu putint, iar pentru aceasta nu sintem noi vinovati.
sAnitogi !
Prietenii i fratii d-voastra
(Kiriacos Kumbaris)
(Spiridon Mavros)
(Ioan Barbis) 1,
I. Filimon, Aox. ECM. VA. Incev., I, p. 241 243. Text grec.

43
Bucuresti, 8 decembrie 1820
Ch. Leventis laudet pe Hagi Ianus pentru ajutorul dat compa-
triofilor.
Bouxoupiart,, .r-T1 8 Aexcttptou 1820
413EXe xoci .13eXcp x6p
"EXccpov Tcraspoc o'caeXcpmcfc vr1; ypdcv.p.cc-roc E Tec 67coza sv ecrrexpEOlv 6x.-
dyne) citLeXei.ccv, d'AX' ociTf.cc Tc7.p.o 7coXcT)v (IOU a010 Xte6V xoci. vicc vompFcg dcaOet-
vef.ccc,- (Snob soxf..p.ccacc.
"Grt o-aq &race...) xcd aErc; akpop.ca. ea)q cpcX67cccrpcv xoci. yevvcdov d Tec xocvec
xcaec v cpbret ci.z.cpLricXXXII TeXecoq, avyrt. o6Te stsvcciloct. va cfcycaci5 Tot.-
arrouq Ivapcc ottcveq -hEepouv vec [..1.EVXxcE, pm@ oily Tip XOCTriC6TOCCEV 1-cov t3xL 1./.6vov
Tcp exccprlatv TiLv tataw 6rcLOutLcc73v TCOV &AA& Rat rcpq dar&N-r7lat,v Ccvecyx1;
TroXV&Sv 6I.LoyevEtv t.coc xcti 7cp TC&VTOW T6V crrcou346v.rcov v&dv. etvccc pi.oc
Cc7c(ST(3q rcpc;rroc pe-racq 7cp; -co 6/1cyzveZ xcd np ncfcaxouaccv
ric.0pcorceyriroc ei)epyeaa. "A; yvco47) Xocrcv 6.7c TC p 6; TV diyevacv oci.a0A-
V.I.TC [Lou 04?touv gvet at& 7COLVT bq dcvcc?aoEco-rcc.
Ilepi. cc0evs-cxoil ypectyaToq 06Xo) cppov-co-st vac craig aTc04) 7cpc7)-cov, iltec8i1
xce-ecc-rec Tec Iltdpocg awn octcp-rig, tx 67tor civocXcrcf3i] NAO) Cirrfret.T ypcilt,coc

xoci. 0ac Gig 1-6 a'ref.Xo.).

Ilepi 'rcccxocpvxou BccacXeiou cppov-go) 6aov iHircopc7.), eiVccpca-c6S
67coii Tv cZycacErc-re.
aepalpl 'AOccvoccrf.ou k4,e6a01,
'ExeZvoq rca, gypcctinv 6.11. i7CELpcixe-ip XOLTa
Siv gxo.) xocp.p.f.ccv odrxv vdc necpccx0c7) xcci Tv x6p Kcova-ravrtvov
TISv yvcogo.) xocXv xcci. drcEcov &v0pcorcov, Xocrcv .7.cccpccxotX6 vet pAv rcca-rern
-roccci5Tcc, DA& va ecyccrce,i. Tv KCJVCSTOCVTZV OV.
Ilccpcoccac.7) vec auyxcopj &ray Ccpy&S vet aCig Cc7coxpc0c7) xcd v eivca
ciyou7cc7.) iE 6X7); xocp3Loc; xoc 611. dd Li ei.Mxpcv-71 cppoviw.oc-ccc 3s136^:t.

Roo eyevt.oc,
Cc3eXcp; xca aoiThog
Aefliv-r-r];
I. Filimon public semniiturile in alfabetul cifrat, iar alAturi adauga' in paranteze sem-
Miturile descifrate.

85

www.dacoromanica.ro
 Bucuresti, 8 decembrie 1820
Prietene si frate domnule Hagi.
Am primit patru scrisori frAtesti ale d-voastrA, la care n-am rspuns, nu
din neglijentA, ci din cauza indeletnicirilor mele prea multe si a unei usoare
boli de care am suferit.
CA vii iubesc si v prquiesc ca un iubitor de patrie si generos in binefacerile
obstesti, nu trebuie debe sa v indoiti, fiindcA nu pot s nu iubesc astfel de
oameni, care stiu sA intrebuinteze avutul lor nu numai pentru satisfacerea
propriilor lor doriati, ci si pentru intimpinarea nevoilor multor compatrioti
ai nostri, si mai ales ale tineretului studios. Binefacerile fatA de compatrioti
si in genere fat de omenirea suferind sint una dintre cele dintii virtuti. Agadar,
sA stiti ea' sentimentele mele fata de domnia voastrA vor rAmine neschimbate
pentru totdeauna.
Cit despre scrisoarea domneascA, voi avea grijA s'A vi se trimit ca prima
ocazie ; fiindcA [domnul?] zilele acestea este bolnav, indatA ce se va face bine,
voi cere scrisoarea ca s vi-o trimit.
Caut, cit pot, s vA multumesc in legAturA cu paharnicul Vasiliu, pe care
id iubiti.
Acela care a scris c'A m-am supArat pe serdarul Atanasie a mintit, fiinde
en n-am nici un motiv sA m supr, iar pe domnul Constantin il cunosc ca
un om vrednic. Agadar v rog s nu credeti astfel de lucruri si sA iubiti pe
Constantin.
VA rog sA m'A iertati cind intirziez sA vA rAspund si s fiti sigur c'd vA iubesc
din toatA mima si cA sint al domniei voastre cu sentimente sincere
frate si slugA
Gh. Leventis
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianus, pach. 446, doc. 36. Orig. grec.

44
Moscova, 14 decembrie 1820
Patzimadis si Komizopulos comunica' lui Xanthos stiri despre
pregatirea niscoalei si despre conflictul dintre sirbi si Poartii.
Moscova, 14 decembrie 1820
Prea respectatilor domni Th. si Compania [Xanthos].
Am primit scrisoarea d-voastrA, dar, precum ati fAgAduit s'A scrieti pe
larg cu urmAtoarea postA, n-ati fAcut-o. Simtim o deosebitA plAcere cA bogatul
In vinuri [domnul Moldovei Mihail Sulu] este de partea noastrA. Elefteriadis
[Komizopulos] asteaptA ordinul lui Kalos [Mex. Ipsilanti] ca sA porneasca ;
el ar fi fost acolo, dacA scrisoarea d-voastrA din Bucuresti nu 1-ar fi impiedicat.

86

www.dacoromanica.ro
 V trimitem. aci alaurat o copie din scrisoarea lui M. [Grigorie Dicheos
Flesas] trimisl din Constantinopol; epitropii de acolo Kumbaris, Mavros
Barbas scriu ctre cei de aici despre toate pe larg si pe fat, ei cer incltminte
[bang de la cei de aici, ca s completeze cele 400 facturi [mii], pe care le-a cerut
Kalos de la cei din Constantinopol. Nu trebuia ca lucrurile s urmeze astfel;
cu toate acestea scrisoarea lor nu va face altceva decit s produca oarecare
entuziasm. Cei de aici n-au luat Inca vreo hotrire, dar, precum se vede, vor
sa trimit un om intr-adins la Kalos cu o copie a scrisorii epitropilor din Cons-
tantinopol i sa-1 intrebe ce s facg; ce hotriri se vor lua aici am s vi le fac
cunoscute. IarAsi v spunem c.' nu trebuia ca epitropii din 62 [Constantinopol]
s serie asa pe faf despre toate, si cum de n-au bnuit asa ceva? Armodios
[Grigorie Dicheos Flesas] serie ca a trimis din Constantinopol o cmila [corabie]
la Triest ca s aduc pe Kalos [Alex. Ipsilanti] in Peloponez, i eft' socrul [Ali
pasa] nu si-a dat in.c sufletul i c de la el sint speranite de lucruri bune, fiindca,
precum l-a asigurat un mitropolit, este destul de mult implicat in afacere.
Nu trebuie neglijate cele scrise de epitropi cAtre cei de aici i Armodios catre
Eftimidis [Komizopulos], dar este foarte greu sa se adune aici multi bani.
Kalos trebuie neaprat s serie atre cei de aici, i clac yeti gsi de cuviint,
s serie i domnii [conducerea] o scrisoare &are epitropi i inch una atre toat
lumea, cu indemnuri. Dup toate aparentele este timpul sa inceapfi controlul
bilantului [rscoalei]. Nereusitii [sirbii] au inceput s se certe cu nepstorul
[sultanul]; la interventia ambasadorului Rusiei, sultanul a vrut s-1 impace ;
a trinais intr-adins om ca s' afle cauzele diferendului, i-a gash de neimpcat.
Nu ne indoim c domnii [conducerea] i Kalos [Alex. Ipsilanti] vor serie peste
tot ca s ingrijeasca de incasarea datoriilor [promisiuni banesti] i cel bogat
In vinuri [domnitorul M. Sutu] trebuie s-si arate zelul.
Vfi srutm
X. (Patzimadis)
E. (Komizopulos)
Em. Xanthos, 'Arrop.vrd.tovevavra, p. 113-115. Text grec.

45
20 decembrie 1820
Eforii Eteriei din Iasi instiinteazi pe Al. Ipsilanti ca au primit
cu bucurie ordinele sale si se ocupii de inregistrarea donatiilor si
contribufiilor.
Iasi, 20 decembrie 1820
Prea luminate
Am primit cu pleckiune cele trei scrisori luminate ale d-voastr ; am
citit cu deosebit bucurie ordinele i indrumrile cuprinse i actionm Cu mult
Alexandra Ipsilanti.

87

www.dacoromanica.ro
zel, inregistrind donatiile i contributiile, pe care fiecare fratc le-a oferit
are bunavointa s le mai ofere. Ateptam cu nerabdare s ne bucuram de
tovaraul domnul Lasanis, de la care sa aflarn ceva veti imbucurtoare.
Sintem ai luminatiei voastre plecati robi
Serafim de la Trei Ierarhi, Luca de la manastirea Floreti,
P. Dioghenidis, Pan. A. Panos, Fotios Iliadis.
I. Filimon, 6,ox. tar. EXX. lisav., I, p. 246. Tcxt grec.

46
Lug, 1 ianuarie 1821
Gh. Lasanis comunicei lui Al. Ipsilanti c eforii Eteriei din
Iasi intreabel care va fi situalia domnului Moldovei Mihail Suru
dup plecarea otirii eteriste spre Grecia.
Jai, 1 ianuarie 1821
Prea stralucite
Ieri tirziu am sosit aici i indata m-am dus s intilnesc pe Rizos i apoi
pe egumenii manastirilor Floreti i Trei Ierarhi, care ma ateptau cu nerabdare.
Dorinta lor de a va intilni este foarte mare. Le-am spus &A este imposibil, din
eauza bolii d-voastra, dar a yeti trimite in locul d-voastra pe Nicolachi, ceca
ce trebuie sit se faca. Precum am inteles, problemele lor sint urmatoarele,
asupra carora sa va &dip ce trebuie s le rspunda Nicolachi:
I Ce va deveni domnitorul, dud Grecia se va rscula? Mi-au pus aceast
problema in mod diplomatic i nu deschis. Eu ins, fiindca din mai multe alte
convorbiri am inteles ca domnitorul gindete i dorete sa rmina domnitor
al ambelor principate sub protectia Rusiei, le-am spus ca corespondenta lumi-
ntiei voastre cu conducerea este secreta, i prin urmare nu tiu nimic despre
aceasta. Fiindca m-au intrebat clack in cazul mortii domnitorului din Bucureti,
cele dourt domnii vor ramhie lui Mihai voda ? le-am spus c vor afla aceasta
de la prea luminatul Nicolachi.
II Daca armatele greceti vor trece in Grecia, cine va apra aceste tinuturi?
Credem ca vor veni ruii; dar acetia cum se vor purta cu domnitorul? i veni-
turile trii ce se vor face ? Eu le-am rspuns cA niel aceasta nu tiu. M-au silit
sa le spun, ce presupun. Deci le-am spus in mod diplomatic ca ruii trebuie
sa intre in aceste Iocuri ca nite protectori i nu ca nite cuceritori; prin urmare
ei vor ocroti neaparat pe domnitori cu toate drepturile pamintene, pinii la
restaurarea Greciei, i atunci ambasadorul va avea convorbirile necesare... 2
[Gh. Lasanis]
I. Filimon, [lox. icrr. LXX. kno.v, I, p. 269 270. Text grec.

Alexandru Ipsilanti.
Sfirsitul lipseste.

88

www.dacoromanica.ro
 47

Iasi, 2 ianuarie 1821

Gh. Lasanis comunicii lui Al. Ipsiland cel M. Sufu doreste
ja si domnia Trii Rominesti si se teme ca nu cumva sii
descoperit dupsi plecarea armatelor grecesti.
Iasi, 2 ianuarie 1821
Prea luminate
2 Au venit toti prietenii si m-au vizitat. Chiar si domnul a trimis
un om. Domnul s-a temut mult de organizarea armatei, i intrucitva o impie-
dici. Gatzos i ceilalti au cerut si la asupra-si poterile, in numir de 16,
plitind cele obisnuite, dar de frici nu le di. Din convorbirile ce le-am avut
cu cei din jurul lui am inteles urmitoarele:
CA' asteapti rispuns la scrisoarea lui de inchinare de la impirat sau de la
Capodistria.
CA asteapti ca luminia voastri sA actiona-ti prin Capodistria sau Stro-
gonov ca s ja domnia Trii Rominesti dup moartea lui Aleco vodi... 2
CA' se teme ca nu cuma si plece armate din aceste pirti i si rimini
el descoperit. Ba chiar a trimis vorbi prin postelnicul [Rizo] lui Gatzos, cum
de este posibil ca intr-o conducere &A existe o alta conducere? El a vrut si-i
diruiasci si un armisar. Gatzos insi i-a rispuns ci armatele stilt totdeauna
la dispozitia domnului i ci a fost insireinat el si le organizeze, ca si nu
apar domnul.
Acestea grit problemele, pe care postelnicul i egumenul doresc si vi
le supuni, nu hash' deschis, ci pe de lituri. Problemele acestea voiau si vi
le supuni i cind ati trimis pe Cantacuzino. De aceea de veti trimite fie pe
Nicolachi, fie pe Cantacuzino, nu se va rezolva nimic, fiindci ei doresc
se asigure direct de la d-voastri, iar cu ceilalti vor incepe iari s vorbeasci
pe de lituri si in mod diplomatic, ca si adune vorbe, pe care s le inter-
preteze, precum fiecare a interpretat cA cuvintul Aristarhos, care a fost scris
domnului, insemna domnul Tdrii Rominesti. Prin urmare este foarte necesar
si cautati voastri sA-i ntlnii, sau cel putin si le figfiduiti, deoarece
altfel nu facem nimic i ne pierdem timpul. Intre timp bask' trimiteti numai
domnului diploma de conducitor al dedicatilor, ca s apari drept sef al arma-
telor si si ne dea indati poterile, i atunci firi cheltuiali vom pregAti 1 500
oameni. Imi este cu neputinti si nu mi prezint in fata lui; asadar s nu luati
in nume de riu daci am si cale porunca d-voastri. Nu fac aceasta din ambitie,
ci pentru binele comun. Mi-a cerut deja de trei ori diploma. Este necesar
Alexandru Ipsilanti.
2 Puncte de suspensie in text.

89

www.dacoromanica.ro
mi-o trimiteti mie, ca ea' i-o inminez i sa-1 asigur ca am ordin s-1 ascult
in once imprejurare cu armata. Atunci va promit ca in timp de doua
mini sa organizez trei insemnate hiliarhii [unitati de 1 000 oameni], fiindca
actionez i introduc si la curte sefi de ai nostri. Dae ins nu yeti urma
astfel, atunci timpul imi va arata ce trebuie s fac. Prea luminate, sa nu aveti
cea mai mica banuiala fata de mine. Eu slut gata sa m sacrific pentru binele
patrici mele ; daca v ginditi c fac i cer aceste lucruri pentru a juca un
rol, svirsiti mare gresala. Si ca s va asigur, v dau cuvintul meu de onoare
ca i acum i dupa ce se va elibera Grecia, nu voi primi nici o demnitate,
ci voi ramine un simplu colaborator.
Daca socotiti bine, trimiteti-mi o diploma i pentru postelnic.
Toti fratii de aici sint zelosi, dar ei n-au dat inca nici o contributie,
fiindca toli au privirile lor atintite asupra domnului. Asada", indata dupa
primirea prezentei, sa-mi trimiteti tot ce Ira cer, cu o scrisoare catre domn,
In care sa-i spuneti cA trebuie sa lase poterile in miinile noastre ca sa le
organizara asa cum trebuie pentru binele 1
[Gh. Lasanis]
I. Filimon, Aox. ECM. Da. irmv., I, p. 270-272. Text grec.

48

Bucuregti, 9 ianuarie 1821

Iordache Olimpiotul aratii lui Al. Ipsilanti di este supiirat de
zvonul care circuid in Bucuresti in legaturei cu o scrisoare a sa care
M. Obrenovici, care ar fi ctizut in miinile turcilor, si susfine cA rscoala
trebui sA inceapti neaparat pind in primtivarti.
Bucurwi, 9 ianuarie 1821
Prea respectate i prea luminate
Cu deosebita bucurie am primit prea luminata i prea onorata d-voastra
scrisoare din 27 ale lunii trecute, care mi-a fost trimisa de fratele G. Lasanis
din Iasi, din care am vazut bine stima ce aveti fata de plecata mea persoana,
de care lucru slut mindru. Prea luminate, am vazut din scrisoarea d-voastra
penultima ca-mi spuneti cA trebuie sa ma pregatesc in sase sptamini. Prin
urmare, potrivit ordinului d-voastra, m-am pregatit, cu toata puterea ce mi-a
daruit-o dumnezeu. Pe cind asteptam ordinul d-voastra, a avut loe urma-
toarea intimplare cu privire la Serbia. In timp ce trimisesem o scrisoare domi-
torului Serbiei, insotita fiind de alte scrisori ale trimisului sat' din Constan-
1 Puncte de suspensie in text.
2 Alexandru Ipsilanti.

90

www.dacoromanica.ro
tinopol, i in timp ce primisem informatii precise ca ele au ajuns in mod sigur
si in timp ce aceasta chestiune era cunoseut numai de trei frati si de mine
patru, am aflat pe neasteptate ca se zvoneau in toate cafenclele c, chipu-
rile, scrisorile au fost confiscate la Ada-Kale si ca eu Ii scriam c Il voi ajuta
Cu un numr de 5 000 oameni. Aflind acest lucru servitorul d-voastrii de la
unul si de la altul, care aveau intentia s ma sperie, m-am suprat mult,
fiinda stiam c zvonul a iesit din mijlocul nostru si a umplut aproapc toata
curtea ; servitorul d-voastr se hotarise sa-1 trimbiteze i apoi intimple-se ce
va voi bunul dumnezeu. Dar am lsat aceasta la o parte si urniez ordinul
d-voastra i sint cu totul gata pentru once moment.
Stpine, va spun iarasi, c, daca va mai iesi ceva asemantor printre
ai nostri, sau in vreo alta parte, ma voi grbi fra sa astept ordinul d-voastra
sa fie spre stiinta d-voastra. Stapine, imi exprim i eu, servitorul d-voastra,
parerea mea. Chestiunea s-a copt de tot, precum aflm, atit in Lucia, cit
aici, i daca nu se va actiona pin la primavara, vor pieri multi oameni
vrednici, precum au pierit atitia croi, dintre care fiecare era vrednic sit aib
cite o cetate. Ba chiar este in avantajul nostru sa grabim lucrurile, Oda*
cind este in viata si Ali pava; zic iari sa Lea luminatia voastra cum
crede. Servitorul vostru insa este gata in once moment.
Stpine, iat trimit scrisorile domnitorului sirbilor, ca sa te infor-
mezi. El era mai inainte intr-adevr dusmanul meu; dar ce sa fac ! Mavros
(Caragheorghe) s-a dus ; prin urmare este nevoie iarsi s actionam ca sa
intre in actiune (miscarea Serbiei) i acest lucru urmarim, deoarece pentru
planul nostru Ant necesare mai multe aliante cu fiecare natiune. Nu numai
ca avem nevoie de fiecare natiun.e cretina, dar chiar, dac ar fi posibil, sa
ne intelegem i cu turcii Oda' la doborirea fiarei; dup doborirea fiarei, puneti
In aplicare si indreptati lucrurile precum
Pe cei trei sirbi, de care Ira scrisesem, pe Ginger Iancu, Melcu i Blanten
este nevoie sa-i trimiteti i Ara rugam s nu uitati. De asemenea Ira rugam
sa nu ne despartiti de capitanul loan Farmache, deoarece once inceput este
greu, i clack' va muri unul, s fie celalalt. Dorim numai binecuvintarea
permisiunea d-voastr. Ar fi bine daca ati putea sa' ne trimiteti ceva cartuse
pietre de pusca, daca nu, sa avem iarsi binecuvintarea d-voastr i dum-
nezeu este bun.
Nu mai am alte noutati, rmin cu tot respectul cuvenit
servitorul d-voastra plecat
Iordache Nic. Olimpiotul

I. Filimon, Aox. !err. kAA. bray., I, p. 256-258. Text grec.

Credem cA este vorba de Tintar Iancu, Milencu i Mladen.

91

www.dacoromanica.ro
 49

Bucuresti, 9 ianuarie 1821

Cdminarul Saya face unele propuneri lui Al. Ipsiland in legd-
turd cu pregdtirile Eteriei i colaborarea Cl cu sirbii ,si afirma cd Ior-
dache Olimpiotul poate s dispund cum vrea de Tara Romineascd
Bueuresti, 9 ianuarie 1821
Saint plecat pe luminatia
Am primit porunca d-voastra i am mteles i imparatia cerurilor. Va spun
ins s nu aveti niel o indoial ca noi dup puterea noastr ne vom preglti.
Dar ce sperante puteti sa aveti numai in 'propriile noastre puteri,
puteti s-o aflati de la Gheorghe Leventis, care vine acolo si sper ca n-are
s v spun minciuni. El a cintarit opiniunile i faptele tuturora i ceea ce
poate sa facii fiecare; el a cunoscut si ce importanta au partile vecine; ne-
am gindit i asupra mijloacelor i am procedat gi la un inceput de organi-
zare. Sirbii au. trimis la Constantinopol o deputatiune formata din gase nota-
bili i, pina ce nu vor obtine vreun rezultat nu se vor mica. Daca eu as
fi avut putere, poate pin acum ar fi indeplinit aproape jumatate din planul
meu. V-am spus i va spun ca cunosc personal si nu teoretic, atilt pe noi
insine, cit i pe acei cu care avem de a face. V sfatuiesc si indrznesc sa
va propun s trimiteti o deputatiune compusa din laici si calugri, 2 din
Mesembria OA la Strangea de la marginea Mrii Negre; 2 din Silimno, Ka-
zanlic, Filipopol, Sofia, Samocov, Tupita ; 2 la Bosna; 1 la mitropolitul din
Muntenegru; 2 la Scodra i la latini, s aiba cu ei i galbeni, deoarece acestia
se pot cumpra i sint mai puternici decit Moreea; 2 la Cosovo, Deacova, Pris-
tina gi Pistra i imprejurimi i 1 neaprat la Salonic i imprejurimile lui.
Aceast expeditie s-o puneti bine in aplicare impreuna cu domnitorul. In
prtile acelea in care inaltimea ta cunoaste persoane importante, s recomande
pe trimisi, iar in acele in care nu cunoasteti sa mi-i trimiteti ca sa-i recomand
eu si sa-i ins* cum trebuie sa procedeze. Dupa ce yeti organiza aceasta sa
actionati i s puneti totul in micare. SA' nu v uitati la scrisorile trimise
conducerii, caci, eind se va mirosi praful de pusca, s nu contati nici pe
a opta parte; cei mai multi Ant capi de familie numeroas si negustori bola-
vicioi, plini de pretexte la acea chemare. Stapine, s nu dati asculatare
unor sofisme. Zan, am cercetat cele mai multe parti de clincolo si sint pre-
cum vi le prezint. Daca le socotiti acum de prisos, miine ins o sa le cautati
i cu greu o sA le gasiti. Cit priveste Gaprova gi Cazan, aceasf insrcinare s-o
dati lui Iordache i mie, obligindu-1 sa dea ajutor cu filotimie i far intir-
ziere. Si trimisii ce vor fi porniti din Salonic, Berat i de aici, s se intil-
Alexandru Ipsilanti.

92

www.dacoromanica.ro
neasc intii cu mine, ca s le arat cum sa procedeze. V rog primiti ultimul
raspuns al lui Milos. In prezent sint trimisi dincolo patru din oamenii mei si
am s va scriu tot ce vor realiza. Lisa cit puteti sa imbarbfitati pe Iordache;
el poate s sacrifice, numai sa vrea, si pe cel de aici. Tara Romineasca o
are in stapinirea sa, si clack' va vrea, poate sa ne-o alieze fie Cu bani fie
cu fapte. SA fiti sigur ca barba guvernatorului de aici este in mina lui. VA
instiintez ca s in cunostinf de cauz. Vfi rog s-mi trimiteti o scrisoare
pentru Milo, in care s-i scrieti astfel: sa dati crezare in tot ce vfi scrie
Saya si Dimitrie Mustacov, omul lui, i sa semnati ceea ce v roaga, ca
sA lum in scris jurmintul lui i &A nu avem nici o banuiala ea ne va trada.
Stapine, sfi ma iertati, ciad trebuia s invat carte si sA scriu, umblam
calare in munti si pe cimpii.
Rmin cu cuvenitul supus respect
Saya bimbasa
I. Filimon, Aox. icrr. inav., I, p. 260 261. Text gree.

50

Iasi, 12 ianuarie 1821

Ch. Lasanis inforMeazd pe Al. Ipsilanti despre neintelegerile
eter4tilor din Ichsi, atitudinea domnitorului M. Sulu .,s i i cere sei
vincl personal la Sculeni pentru potolirea spiritelor agitate.
Iasi, 12 ianuarie 1821
Prea luminate
Asear in casa boierului postelnic m-a intilnit domnitorul, i convorbirea
ce am avut cu el a indep'rtat toate neintelegerile de ping acum. Domnitorul
este un om de caracter superior si constant, este foarte sincer si mi-a vorbit
despre toatc cu multi sinceritate. A ccrtat pe egumenul manastirii Floresti,
fiindca a prctins c domnitorul doreste s primeasca toate ordinele d-voastr
apoi sA dea el ordinele pentru executare ; el mi-a spus ca. era o neintelegeret
Chestiunile de care se intereseaza gat urmtoarele:
I Fiindc stie ca impratul nu vrea ca prin micrile noastre sa fie com-
promisa cit de path.' Rusia, roag sincer pe lumina-Oa voastra ca in toate porun-
cile d-voastr s aveti in vedere ca inaltimea sa sa nu apar ea face ccva impo-
triva intereselor Rusiei i ca se impotriN este intrucitva.
II Fiindc inltimea sa Ira iubeste sincer ca pe un frate, nu numai ca
asteapta, dar si pretinde de la luminatia voastra s-1 iubii cu aceeasi sinceri-
tate, &AA socotiti ca pe un frate i ca pe un adevrat patriot si s stiti c e gata

Alexandru Ipsilanti.

93

www.dacoromanica.ro
sa execute toate ordinele voastre, chiar daca va trebui sa-si dea i viata. SA'
nu va treaca niciodata prin Sind cea mai mica banuial ea inaltimea sa a intrat
In Eterie ca sa traga foloase, ci numai din patriotism curat. Si intr-adevr
a jurat pe cel de sus (este pios) si pe viata copiilor sal si a sotiei lui, ca, dupa
ce va binevoi pronia divina s elibereze neamul nostru, inaltimea sa nu ascunde
nici o intentie, ci prefera si se multumeste sa fie un simplu cetatean, un Lasanis
(acestea snt cuvintele lui).
CIt despre eforie, el a spus urmatoarele cuvinte, pe care insa egumenul
manastirii Floresti nu le-a inteles bine si le-a interpretat gresit. Inltimea sa
crede ca numai chestiunile delicate sa nu i se comunice, dar ordinele d-voastra
s i se trimita, i inltimea sa, fr sa le comunice altcuiva deck lui Rizos si
mie, le va executa Cu cel mai mare zel, fr sa zica ceva i fr ca vreodata
sa caute a cerceta cauza lor ; el se lash' la judecata i dorinta d-voastra ca sa-i
descoperiti acele secrete pe care luminatia voastra -yeti crede necesar sa le stie.
Cit despre potente, pe care nu le-a dat ping acum, cauza e urmatoarea.
Fiindca pe timpul lui Calimah capitanii savirseau mii de nereguli, poterile
au fost rinduite la visterie; acum daca le-ar ridica de acolo, s-ar produce tul-
burare intre boieri si el. Cu toate acestea, fiindca lumintia voastra o ordonati,
o face si pe aceasta, fara sa* cerceteze pentru ce. VA roag insa numai atit, ca
sa se dea ogeacurilor curtii (adica lui delibasa i tufeccibasa i acelora care
n-au fost socotki vrednici ca sa intre in Eterie ca fiind btrini i neputinciosi)
cinci capitanii; iar restul sa fie date fratiei. Este bine sa se faca aceasta, ca
nu para prea apasator asupra ogeacurilor.
Cit despre contributia lui, mi-a spus s nu dati importanta niciodata' la
ce scrie, ci sa aveti convingerea ea intreaga lui avere, toate bijuteriile (care,
precum mi-a spus, slut destule) si tot ce poate un domnitor s stringa, gut
inchinate Eteriei. Si fiindca considera pe luminatia voastra drept conducere,
mi-a spus s va scriu ca sa-1 socotiti drept casa a Eteriei, iar cind va fi nevoie
sa-i scrieti numai un cuvint, ca sint necesare o sut, dou sute, trei sute de
pungi, si el va fi gata sa le numere, fara s cerceteze pentru ce; i cind va sosi
momentul asteptat, cu toate ea are o datorie de zece mii pungi, poate s dea
dou i trei mii pungi. Pentru ca s fiti mai sigur a vrut cu propria lui
mina sa insemne aceste cuvinte, dar eu 1-am asigurat de sinceritatea
sufletului d-voastra si de dragostea cea mare si de increderea ce aveti in
persoana sa.
Intr-adeviir, prea luminate, este sincer i vrednic de iubirea d-voastra;
nu este de loe fanariot. Daca 1-ati fi intilnit cu trei zile in urm, n-ar fi urmat
neintelegerile, pe care le-ati aflat de la fratele d-voastra si de la Cantacuzino.
lar eu, urmind ordinul d-voastra, am evitat s-1 intilnese, i nici ieri nu l-as
fi vazut, daca el nu m-ar fi silit la aceasta. Ca in viitor &A nu se mai repete
asemenea lucruri, s-a hotarit sa nu mai comunice prin intermedian i ci numai
personal, si in prezenta lui Rizos.

94

www.dacoromanica.ro
 Mi-a spus inc sl v scriu: cind yeti avea de scris in viitor care el, care
Rizos, sau care mine, uncle lucruri ministeriale, care nu trebuie sa fie
cunoscute de altii decit numai de noi trei, s addugati o cruce la acel paragraf,
gi este suficient ca s." intelegem acest lucru.
Mi-a spus c, daca numele de Aristarhos a fost descoperit fratilor, vina
e a lui, fiindcA semna cu el pe toate listele de contributie. Dar v roag i sper
s-1 iertati, fiindc nu gtia c trebuia s fie tinut secret. Prin urmare v roagg
dati acum un alt nume, pe care desigur n-are s4-1 descopere nimnui, ci
are s-1 utilizeze numai pentru scopul ce li yeti scrie.
Ii pare foarte ru ca tulburaile ce au urmat, fr gtirea lui, v-au produs
nelinigte, i cu nerabdare agteapta rspunsul d-voastr la aceasta scrisoare,
ca s afle c v-ati dat seama de caracterul lui, i astfel s se
linigteasc i inltimea sa i s fie sigur de prietenia i dragostea d-voastr
sincera fat de el.
I-a prut de asemenea ru ea s-au nelinigtit i prietenii care s-au dus la
Sculeni. Cu toate c eu 1-am asigurat de contrariul, nu s-a convins, ci mi-a
spus urmtoarele: DragA Lasanis, am inteles foarte bine c au avut bnuieli
asupra caracterului meu din faptul c iubitul meu beizadea a scris ea fratele
lui i Cantacuzino au sa Ira spun multe lucruri bune, i ei, se vede, s-au jenat
n-au spus nimic postelnicului, fiindca nu cram eu.
Mi-a spus s v ingtiintez ea i se scrie din Viena c Strogonov a primit
ordin s plece din Constantinopol; dar nu i se arat cine a fost numit in
lui; de aceea se intreab daca nu cumva impaatul a fcut aceasta, spre a-1
indepata pe Strogonov din Constantinopol ca s nu se afle acolo in timpul
tulburailor i s sufere ceva.
Organizarea oragului este cunoscutfi tuturor fratilor dup
cite am inteles, egumenul mnstirii Floregti se duce numai ca s pun in sigu-
ran-VA rudele domnitorului gi pe ale lui Rizos. I-am spus deci ieri ca nu cumva
s descopere cuiva cele ce se petrec, ci numai sA-i recomande eforilor de acolo
ei slut in stare s-i apere, gi in acest sens s fie gi scrisoarea luminaiei voastre
care efori. Acest egumen al mnstirii Floregti este un om foarte indrait ;
el are legAturi foarte strinse cu toti cei mari, de care este ascultat ; el este ins
gi un mare iubitor de patrie.
Necontenit nal cereeteaz dacA luminaia voastr primii i trimiteti in
mod sigur gi rapid scrisori care Capodistria, i eu le rspund c in legaura
cu aceast corespondentA niciodata n-ati vorbit, ci o pstrati secret.
Deoarece in proclamatie pomeniti ea ceasul se apropie, am vrut informez
p'entru organizarea general. Pentru acele pati, care gut organizate, le-am
spus adevaul, iar pentru patile care nu sint organizate am inventat gi le-am
spus unele lucruri; ei au rmas foarte multumiti, spunind toti: acum, da, ne
hotrim s ne sacrificm. SA nu v par ru, altfel nu se poate prinde iepurele.
Aici nu are trecere aga-zisul nu gtiu, fiindc ei ar lsa totul balt. Astfel

95

www.dacoromanica.ro
and am venit, i-am gasit pe toti amortiti. Este necesara zicala lui Aristidis:
Oamenii doresc sa fie inselati. Asadar s-i inselam; insa totdeauna fara
paguba lor.
Domnitorul mi-a luat gravura d,voastra, la care tineam mult, ca sa va aiba
inaintea ochilor, precum zice, in fiecare zi. Deci rog pe principele Cantacuzino sa
aibl bunatatea &A mi-o trimit pe a lui. Luminatia sa are originalul in fata lui.
In tot timpul bolii mele usoare nu fac altceva decit sa impac si sa potolesc
pe frati pentru mici diferende ilite intre ei.
Moartea lui Camarinos este cunoscuta aici numai domnitorului, postel-
nicului, lui Gatzos si lui Mihalachi, ceilalti frati n-o cunosc. M-au intrebat:
din ce cauza a murit? Le-am rispuns el rudele lui Perrevos, auzindu-1 ca a
vorbit multe impotriva lui, s-au razbunat.
Trimisii Serbiei au fost intrebati de Poarta daca' au voie si imputernicire
21 trateze. Ei au raspuns ea au ordin sa insiste asupra problemelor lor fail
vreo schimbare. Poarta deci le-a spus c nu poate sa trateze cu ei, pina dud
nu vor primi imputernicirea si astfel i-au trimis in Serbia s-o ceara. Poarta
a facut aceasta ca &a cistige timp. Acestea stilt ultimele stiri din Constantinopol.
Despre Ali pasa nu se aude nimic sigur. Fiindca Poarta s-a opus mult cine sa
fie urmasul lui Milos, zicind ca aceasta nu s-a facut niciodat, sirbii au raspuns
ca precum in Tara Romineasca si Moldova au fost numite patru familii la rind,
la fel cer si ei una singura.
Este nevoie sa fe trimis cit mai repede Aristidis, fiindca ma tem c sirbii
se poarta astfel in prezent ca sa traga foloase din actiunile noastre, sa-si inta-
reasca drepturile lor si apoi sa ne lase balta. Dar pe aici este cu neputint sa
treack precum v-a scris si Rizos. Prin urmare ramine sa alegeti un alt drum
mai scurt.
Leventidis n-a venit inch' ; scrisorile pentru Bucuresti le-am trimis pe
cale sigura, printr-un clrier special. Cei mai multi de aici 11 adora. Deci trebuie
&a afle totul, de aceea este mai bine sa le spunem noi, ca sa nu intre in banuicli.

Abia am linistit lucrurile si le-am adus pe calea cea bunk luck sa inceapi
contributia si &A se inscrie fiecare in mod provizoriu, adica numai pentru nevoile
urgente, pina la 130 000 grosi, si iata ca in momentul acesta s-au produs alte
incurcaturi. Au venit oameni de la Galati, care au facut cunoscuta tuturor
fratilor moartea lui Camarinos, asigurind ea Themelis, Sfaelos si Dionisachis
au spus ritos ca au avut ordin de la lumintia voastra sa-1 execute, si cii in
adevr ati dat acest ordin, zic ei, o dovedeste faptul ca hirtiile lui au fost trimise
prin Ismail luminatici voastre. Nimic n-a reusit sa-i convinga ca sinteti nevi-
novat de aceasta. Da, zic ei, Xanthos si Dicheos, care crau dusmanii lui, v-au
inselat si v-au convins sa faceti accst lucru. Deci, ei propun, dac s-a facut din
ordinul d-voastra, sa le scriti motivele pentru care a fost ucis, ca O.* se asigure,
ca niste membri ai neamului, daca intr-adevar Camarinos, ca mcmbru si el

06

www.dacoromanica.ro
al neamului i ca trimis al patriei, era vinovat de pedeapsa cu moartea. In
caz ci nu le yeti spune motivul, ci le yeti scrie numai ea ati ordonat i c ei
nu trebuie s tie cauza, toti gut ferm hotariti s renunte la toate gi in viitor
ar trebui ca fiecare frate &Ali apere viata impotriva celorlalti frati. Iar de le
yeti serie ca aceasta s-a intimplat frgtirea d-voastri, cu concursul lui Xanthos,
Dicheos gi Themelis, vor cere ca acegtia sa fie pedepsiti, iar ei s'A fie informati
de ce hirtiile lui v-au fost trimise d-voastra. Eu am jurat c nici n-am vazut,
nici nu gtiu, daci aceste hirtii au fost trimise luminatiei voastre, precum
este adevirat ins ei indica pmul care le-a adus la Ismail.
De asemenea cei care au venit de la Galati au trimbitat c acum cinci-
sprezece zile Griparis a primit o scrisoare de la d-voastra, in care Ii ordonati
sa adune citi viteji va putea gi impreuna cu Caravias sa navaleasca asupra
oraguIui Iai, facind maceluri i priadaciuni, gi ca el v-a raspuns &A, pentru
astfel de lucruri urite, s'A diutati pe altcineva, deoarece el nu este pentru aga
ceva ; l ca Griparis zilele acestea a dispiirut i s-a dus intr-un loe secret sa
va intilneasca. Eu in legatura cu aceasta le-am spus c intr-adevar Griparis
s-a dus la Leova, unde urmeaza sa i se trimita scrisorile necesare i sa i se dea
ordinele pentru Bucuregti, i ca intr-adevir luminatia voastra li scriseseti
hick' din octombrie ca sa adune viteji gi sa-i aibi pregatiti, deoarece aveati
de gind sa-1 trimiteti in Tara Romineasca, dar ca indata lucrurile s-au schimbat
1-ati retinut. Curtea este foarte speriati in urma acestor tiri, incit se gindegte
ca i eu insumi poate am fost trimis sa savirgesc ceva impotriva ei. Deci sfi
va' ginditi bine la aceste lucruri i s rspundeti la ambele chestiuni, precum
va scriu gi
Eu socot mai bine sa nu raspundeti, ci s'A ciutati sa veniti pink' la Sculeni gi
sa risipiti toate prin viu grai. Daca yeti trimite pe altcineva, nu va duce treaba
la bun sfirgit, fiindca ei gtiu c numai luminatia voastra avea legaturi personale
Cu imparatul 1 cu Capodistria, gi c ceca ce vti spune i raspunsurile pe care
le yeti da la intrebarile lor altcineva nu poate s le Lea, gi astfel venirea d-voastra
est necesara pentru ca lucrurile s'A capete o infatigare regulat i pagnica.
De asemenea, fiindcfi domnitorul vrea ca armata de aici sa-1 recunoasca
pe el drept gef, trebuie neaparat ca pentru a-1 linigti sa-i trimiteti, precum va
scrisesem, diploma de gef ; sa-mi trimiteti de asemenea i mie o scrisoare inchisa,
In care sa-mi ordonati sa fac un raport dublu, unul pentru luminatia voastril
unul pentru domnitor, i atunci Ara promit cA armata se va organiza, iar
altfel nu. Toate cele ce VA scriu, prea luminate, trebuie sa le urmati neaprat,
fiindca altfel se impiedica organizarea de aici i va suferi apoi neamul. Fiindca
Xanthos se afl acolo, toti cred ca il aveti cu d-voastra anume in calitate de
consilier i bombilnesc. Curtea, fratii i putinii militari gut revoltati, i eu
agtept cu nerabdare ca stafeta care se intoarce s-mi aduca tot ce .va cer ca
sa-i linigtesc vid de treaba. O si v serie i eforii. Aceasta scrisoare
este speciala, v-am mai scris una, pe care am aratat-o

7 a. 498 97

www.dacoromanica.ro
 Pentru uciderea lui Camarinos le-am rAspuns c, inainte de a vA serie
eforii din Galati, ati aflat aceasta de la cApitan Evangheli i cA v-ati suprat
ati scris eforilor: de ce nu vA adu,c la cunostintA indatA astfel de lucruri?
c' eforii v-au scris atunci a un vAr al sotiei lui Perrevos, auzindu-1 pe Cama-
rines flecArind impotriva lui Perrevos, a hotArit sA se rAzbune pe el si unindu-se
cu alti Oliva l-a strangulat.
Domnitorul, cu toate cA nu cuneaste situatia din punct de vedere al orga-
nizarii orasului Constantinopol, mi-a spus sA v comunic i urmAtoarele planuri
ale lui, care, dacA lipsesc din planul comun al d-voastr, crede c ar folosi
mult dacA le yeti adAuga si yeti instiinta s'A le pun in practicA.
InAlpmea sa socoteste cA intr-o singurA noapte este imposibil s'A fie nitni-
cit toatA multimea de barbari, care se va refugia in imobilele ce se aflA in
sigurantA. A doua zi ei ar putea sA formeze un corp. Prin urmare, pentru a-i
impiedica s ajungA la bun sfirsit, este nevoie s se facA urnakoarele:
SA fie incendiate toate depozitele de cereale, care se aflA sub tarsana;
de asemenea sA fie incendiat si un caban. Aceasta va face ca dusmanii, care vor
rAmine in viat si se vor aduna, s'A moarA de foame, iar din Anatolia s'A nu le
poat veni ajutor, neavind hranA pentru vite.
Toate tunurile care se aflA in arsenalul artileriei s'A fie aruncate in mare,
ca nu cumva sA le gseascA turcii, dacA se va intimpla s'A se adune vreun corp.
SA fie incendiat i depozitul ca praful de Tisch%
InAltimea sa se gindeste c acestea este mai bine &A fie arse cleat sA ne
lcomim ca sA le capturAm, deoarece el crede c n-am putea sA le pAstrm.
De asemenea sA fie orinduiti oameni ca s'A incendieze depozitul cu tunuri
si mAcelAreaseA pe tap care se aflA acolo, fiindcA acolo locuiesc inginerii,
care sint destul de practici.
SA fie cucerit Kiz-cul, fiindcA de acolo poate fi atacat mai bine palatul,
care, precum crede, cu greu ar putea fi incendiat.
Din aceastA convorbire cunoasteti nevinovAtia domnitorului. Cit despre
cele spuse la Sculeni, ele au fost rAu interpretate i sA nu puneti vreo bazfi
pe ele, ci sA rAspundeti numai la aceastA scrisoare.
DupA ce voi primi rAspuns la aceast scrisoare, am sA v trimit un raport
asupra soldatilor.
Tulburarea provine de la Galati i conchid cA acel cine si trAdAtor Asima-
copulos a incurcat lucrurile.
Deci, pentru linistea fratilor, este bine ca s'A subordonati eforia din Galati
eforiei de aici, i acestia sA numeascA acolo un efor. In legAturA cu Camarines
nu este nevoie sA rAspundcti, deoarece in sfirsit i-am
VA salut i rAmin binevoitor ordinelor d-voastrA
Lasanis
I. Filimon, /lox. 16T. XX. ixav., I, p. 273 280. Text grec.

98
www.dacoromanica.ro
 51
Chivinau, 12 ianuarie 1821
Al. Ipsilanti aratei lui M. Suru ed pregeitirile Eteriei in Mol-
dova se vor face numai cu aproba rea sa .,si Gh. Lasanis va acliona
sub controlul sefu.

Chiirau, 12 ianuarie 1821

Prea inaltate domn i frate 1,
Dorinta mea de a va serie continuu este foarte mare si in raport cu
prietenia i frateasca armonie dintre noi; ea creste si se intareste si mai mult,
cind am ocazii care se refer la datoriile noastre sfinte iminente i la feri-
circa general a patriei.
AstfeI de ocazii mi-a produs intoarcerea de la Sculeni a prea iubitilor
mei frati Nicolae i principele Gh. Cantacuzino, care au fost acolo ca s intil-
neasc pe boierul postelnic, pe prea dulcele meu frate Iacovachi Rizos. Domnia
sa a prezentat lumintiilor lor, ca din partea inltimii tale, o nemultumire
In legatura cu trimiterea unor oameni speciali pentru organizarea armatelor
de acolo si indeplinirea cerintelor de mai sus potrivit ordinelor mele date
In scris, precum i pretentia inltimii tale, ea s fie incredintate aceste lucruri
conducerii d-voastr, ca domn i imputernicit al trii, unde trebuie s fie
indeplinite toate acelea care deja au fost aduse la cunostinta inaltimii tale,
ca unui adevrat frate; i in sfirsit c inaltimea ta nu cedeaza in indepli-
nirea acestora.
Drept raspuns la acestea, v art ceca ce imi dicteazil datoriile mele
ordinele de neinlturat, ce le-am primit o data cu povara eforiei generale.
I Cind am primit scrisoarea d-voastr de adeziune, indat m-am gindit
ca este neaparata nevoie pentru inaltimea ta ca sa fie pstrat in secret intra-
rea ta, deoarece te afli in slujba unor tirani neprevazatori i cruzi, i in mod
intentionat am cutat s nu fiti insareinat cu uncle obligatii, care ar putea
s v fac ru, fereasc dumnezeu, i chiar din partea compatriotilor (ceca
ce n-ar trebui s fie).
II Misiunea lui Gheorghe Lasanis este foarte restrins, dovada grit ordi-
nele mele serse, pe care el trebuie sa le respecte in activitatea sa. Daca va
studia aceste ordine, va vedea ca el nu are permisiunea s faca nimic flea
aprobarea inaltimii tale. Cu alte cuvinte, aceasta nu vrea s spunk' e toate
vor fi executate cu aprobarea d-voastra, ca domn al Moldovei?
III Eu nu cred c dragostea aratoare de patrie putea s v pricinuiase'
astfel de nemultumiri, care impiedic executarea rapida a lucrurilor, cind stiti
foarte bine, sau cel putin puteti sa intelegeti din imprejurari, ca astazi un
Mihai Sulu, domnul Moldovei.

7*
99
www.dacoromanica.ro
moment de neactivitate ne va da mai tirziu mult de lucru i c pentru a-I
obtine va trebui sa ne zbatem mult.
Daca in sfirgit sinten in stare sa invingen toate acestea i s inchiden
gurile (daca vreodata s-ar auzi ceva despre d-voastra) celor rai, care stilt
destui, ale dugmanilor, care Ant puternici, ale tiranilor, care Ant obraznici
aspri, i daca puterile d-voastr ajung ca s rezolvan problemele amintite,
va rog s-mi comunicati in scris aceste cereri, pe care le voi prezenta onoratei
conducen, fiindca nu pot sa vA numesc numai eu. Daca voi primi o astfel
de permisie, voi indeplini dorinta ambilor, fiind sigur ca yen organiza totul
incomparabil mai bine decit oricare altul i cA va yeti strdui, cu mijloa-
cele ce aveti, ca s aratan bunavointa i zelul ce aven pentru patrie i pentru
indeplinirea promisiunilor d-voastra date sub jurmint.
In caz contrar, daca nu puten promite indeplinirea sarcinilor amintite,
fie de frica ca s nu se afle, fie din vreo alta cauza, lasati atunci organizarea
aga cum s-a poruncit, acordind sprijinul, precum s-a prevzut, acelora care
au fost insarcinan cu imediata executare a lucrurilor. lar Inalnmea ta in
momentul dorit, unita cu noi, va urma calea gloriei, actionind intru totul pe
ascuns i obtinind atunci roadele dragostei sale de neam gi ale zelului sat'.
Prea iubite frate, Ara rog sA studian cu cea mai mare atenne cele de
mai sus gi sA examinan mima d-voastra patriotica, care, libera i inflacrata
de dragostea adevarata de rieam, va va dicta datoria d-voastr gi tot ce
se cuvine.
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox. LOT. X. irmv., I, p. 281 283. Text grec.

52

Bucuregti, 15 ianuarie 1821

P. A. Anagnostopulos comunicel lui Xanthos despre activitatea
sa in Bucuresti i despre neinlelegerile dintre eteristii de acolo.
Bucureti, 15 ianuarie 1821
Prea iubite frate,
La Chiginu.
Frate, bucuria ce am simtit in momentul in care am primit mult dorita
ta scrisoare din 30 decembrie anul trecut este una din cele mai mari pe care
am intilnit-o in viata mea. Deci, dupa ce mi-a fost inminat scrisoarea ta
amintita, atunci numai te-am crezut ca egti viu i snatos cu nerabdare
m-am dus acasa, sarutind scrisoarea ta, ca gi cum ai fi fost d-ta in persoan.
Te asigur de aceasta ca un om cinstit. Ne aflam in intuneric mare cu privire
la lucrurile d-voastr i faptul acesta cere o intilnire personala. De asemenea

www.dacoromanica.ro
si faptul ca ne-a fost Ma.' si de aceea ne-am retras la marginea lumii, sau
cA ceea ce cutam era altceva, cere o intilnire personal. Noi, precum spui
cli ne-ai scris prin mijlocirea lui Patzimadis de la Moscova, nu numai c n-am
vzut vreo scrisoare din partea d-voastr, dar nici n-am stiut pin la un
moment dat ce te-ai fcut si cum s-au aranjat afacerile noastre comerciale,
cind am aflat ceva de la tovarksii din Constantinopol, cu toate cA si aceasta
nu era sigur ; in sfirsit, fiind multA vreme in nesigurant, am socotit mai nece-
sar s plecfim decit s rminem acolo. Am plecat cu Atanasie (Tzacalof) si
am ajuns la Viena, unde el s-a imbolnvit. Eu nu l-as fi lsat niciodata singur
acolo, dacl am fi avut bani de cheltuial; am urmat potrivit hotaririi noastre
si am ajuns aici la 30 decembrie. M-am intilnit cu A.L. (Leventis) de la care
am aflat c lucrurile d-voastr au fost aranjate bine pe cit a fost posibil si
m-am bucurat mult. Am rmas foarte multumit de aparAtorul nostru vene-
rabil, cruia ii urez tot ce doreste. VA' rog s-i transmiteti, precum stiti, salu-
-Lk-He mele. Eu as fi urmat drumul cu el, clack' domnul L. (Leventis) nu m-ar
fi impiedicat sub motiv ca sl astept pe Atanasie si c urmeazA el insusi si
intilneasc pe Kalos [Alex. Ipsilanti], precum i-a scris. Deci am fost silit s
astept, dei aceasta a fost contra judeetii si observatiilor nick ce le-am acut
si aici cind am venit si in alt parte unde am fost. Aci s-au v'Azut citeva
ordine ale lui Kalos, care nu numai c au fost aminate si se amin, dar inc
existl si judectori ai acestor ordine; judecAtorii gut citiva si motivele, care
le dau acest drept, precum spun ei, grit Multe. Ei spun &A n-au fost debe
prevederi cu privire la Bulgaria si Serbia, intr-un timp cind acele locuri sint
aprovizionate cu destule produse, mai ales din acelea care contribuie la reusita
viitorului tirg si c noi nu putem si nici nu socotim util, spun ei, s deschidem
tirgul cu singurele aceste prevederi, fiindc cistigul atunci va fi mic, potrivit
cu prevederile. Noi, spun ei, trebuie s'A avem cel putin marfa previlzutA pro-
portional cu numrul cumpArAtorilor, ba chiar mai mult, ca s-o intrebuintm
cind va fi nevoie la cererea cumprtorilor. Acestea si alte lucruri le spun ei
si se vait de vreo eventual si neprevzut' paguba. Dac' sub aceasta nu
se acunde altceva, pare s aib oarecare dreptate, potrivit ideilor pe care le
au. Leontios (Leventis) spune c ar trebui s stie ce nu poate sA-1 vatme,
potrivit legilor comerciale, fiindcA el are contract cu capitalistul lui de aici,
si prin urmare cu angrosistul de blanuri din Rusia, ca s nu se amestece
la alt comer;, afar de acela Cu care s-a inteles; prin urmare, fr vreo apro-
bare, actionind deosebit, se pgubeste si de aceea vrea, precum am inteles,
o oarecare informatie. Acestea am auzit zicind, si daca sint numai acestea,
mi se pare c este drept ca, pe cit se poate, s se fac primul lucru si precum
permit legile comerciale s'A se asigure cel de al doilea. Nu am timp s insist
mai mult, ci numai atit vA spun c am nevoie s v intilnesc. Eu am cunoscut
afar de acei, care se afl acolo unde am fost, 'Mel patru prieteni insemnati
(intelegea pe cei doi frati Kapitanachis la Viena si pe Atanasie Hristopol

101

www.dacoromanica.ro
si Serafim Vreton la Sibiu) 1. A urmat aceasta, fiindca imprejurrile au vrut
asa; gift oameni virtuosi si invatati si in acelasi timp cu stare, inch, dac
Ara veti intilni si V yeti informa, veti rmine multumit. De la Atanasie
(Tzacalof) am primit scrisori, imi spune Ca s-a intremat si in curind va veni.
Astept cu nefabdare s-mi spuneti ce trebuie s.' fac ; eu socot ca, pin sii
ne intilnim, sii nu hotrim nimic, ca sii v prezint in fata ochilor unele lucruri.
Ping atunci VA salut si v srut si ramin
frate si slug1
P. A. Anagnostopulos
Em. Xanthos, 'Anotiv-illzovel.iccra, p, 129-131. Text grec.

53

Iasi, 20 ianuarie/1 februarie 1821

Un eterist din .l*i propune marelui consiliu al Eteriei un plan de
rciscoalc1 in principate.
No. 1. Copy of a Memorial addressed to the grand Arch, translated
from the Greek.
Yassy, Jan. 20 tit/ O.S.
Feb. 1 st, 1821 N.S.
August Arch,
On the 18 th of the present month, I was initiated into the Hetoeria,
by Basil Varlaam ; my having delayed so long is owing to the Apostles, who,
knowing that I was in Ali Pasha's service, took me for a Turkish partisan.
In reply to that charge, I content myself with sending you copies of the attesta-
tions I received for my services in Russia ; whence you will perceive, that
if I spent my money and shed my blood, it was for the liberty of my dear
contry. Although I have no clear idea of the intentions of this Society, (the
Apostles having purposely kept me in ignorance,) yet I partly comprehend
what is to follow, and that the commencement is to be in Moldavia andWalla-
chia. On this subject I remark, that those provinces have indeed a great number
of inhabitants, but incapable of carrying arms, if we except the people of the
mountains, and the Pandours of Little Wallachia ; the nobility is wavering,
inconstant, fond of tyranny, and detests the Greeks, because for more than
a century they have obeyed princes of that nation. However, if the Arch
employs persons well acquainted with the countries, I am in hopes that our
Society vill make progress there, and then we need not fear any change in their

1 Textul din paranteze este adiMgat de Xanthos.

102

www.dacoromanica.ro
sentiments. The noblesse of Wallachia is better inclined to liberty than that
of Moldavia. Such of our nation as are to be found in the two provinces, are
mostly Arendashes, accustomed to handle arms, in order to defend themselves
against robbers. The best soldiers are a few Athenians, Acarnanians, Thessa-
lians, Macedonians, Epirotes, Albanians, Bulgarians, and Servians ; their
number hardly amounts to four thousand, and they are infected with many
vices, Let it not escape the August Arch, that Russia, the formidable Russia,
having regular troops, cavalry, artillery, and every thing requisite for making
war, remained on the defensive in Wallachia for about two years, and after
sufficient preparation of boats and pontoons, passed the Danube with difficulty
and loss; for it is well known that the banks of that river are covered with
fortresses, which the Turks understand how to defend. The Hetoerists whom
we have here, affirm that Bulgaria is organized, and ready to fly to arms at
the first signal. I answer that such an assertion is not only improbable but
absurd. It is difficult to establish the Society on a solid footing in the princi-
palities, where the government and people are of one religion, where the nobles
are perfectly aware of the meaning of the word liberty, and where the youth
is taught the Greek tongue, and accustomed to see the deeds of our forefathers
represented on the stage: but the unhappy Bulgaria, and the once glorious
Macedonia, have lost all light, and are leavened by four centuries of tyranny.
Would it were otherwise, and that I might be mistaken ! for if the Servians
and Boulgarians were to unite with us, it would then be expedient to begin
in Moldavia and Wallachia. Peloponnesus, Epirus, Thessaly, Chios, and other
parts of Greece, are becoming more enlightened every day, and the Sultan's
war against Ali Pasha is very advantageous to our design ; hence I conclude,
that the insurrection ought to commence in the centre of Greece. The August
Arch should appoint Captain George, the Olympian, a brave man, a good
officer, and a true patriot, to command in the principalities ; as he is well
acquainted with the enemy he has to combats, he is the most capable of defend-
ing them, even if he do not succeed in crossing the Danube. Besides, the Arch
ought to send a person of the country, expert in military affairs, to the said
Olympian, to arm his soldiers properly, and exercice them in small bodies;
and when it is time to hoist the banner of freedom, let the Olympian be adver-
tised, to cause soldiers disguised as merchants to enter the three fortresses
of Ibrail, Giurgevo, and Tourno ; then let him despatch corps of cavalry and
infantry to surprise them, which may easily be done, from the negligence of
the Turks, who have not at each gate a post of above two men.
The Olympian once master of those forts, the enemy will be panicstruck,
the phlegmatic Bulgarians may probably revolt, and the Arch will be in a
situation to derive great advantage from the diversion in the principalities.
A man of diplomatic talent should be sent, as soon as the revolution breaks
out, to put an end to the power of the reigning princes, form a popular provi-

103

www.dacoromanica.ro
sional government, flatter the young Boyards, and choose the members of
government from that class. When this is done, in th.e space of twenty days
a force of twenty thousand men may be assembled, commandet by young
Moldavians and Wallachians. Such is the opinion which my poor judgment
takes the liberty of submitting to the August Arch.

Nr. 1. Copie dup un memoriu adresat marelui consiliu, tradus din

greceste

Iai, 20 ianuarie/1 februarie 1821

Prea inaltat consiliu,
La 18 ale acestei luni, am fost primit in Eterie, prin Vasile Varlaam.
Temeiul ca aceasta s-a facut deabia acum st in faptul ca apostolii, care stiau
ea eu sint in slujba lui Ali pasa, ni tineau drept un partizan al turcilor. Ca
raspuns la aceasta bnuial, ma multumesc sa v trimit o copie dui:Ca adeve-
rintele pe care le-am primit pentru slujbele mele in Rusia. Din acestea yeti
vedea ca daca mi-am jertfit cindva averea si mi-am varsat singele, am fIcut-o
totdeauna pentru libertatea scumpei mele
Dei, atunci, apostolii m-au lasat intr-adins in nestiinf, ca s n-am nici o
idee deslusita despre scopurile acestei societati, inteleg totusi, in parte, ce
trebuie sa urmeze i c inceputul se va face cu Moldova si Tara Romineasca.
In legatur cu aceasta, observ c cu toate c aceste provincii au o populatie
numeroasa, putina lume este, in afara de locuitorii de la munte si de pandurii
din Oltenia, in stare de a purta armele. Boierimea este so% Aielnica, schimba-
toare, pornita spre tiranie, i uraste pe greci, pentru ca timp de un veac a
trebuit sa asculte de voievozi din acest neam. Daca totusi, marele consiliu
se foloseste de persoane care cunosc bine aceste tinuturi, nadajduiesc ca socie-
tatea noastr va face progrese aici, i atunci n-o sa mai avem a ne teme de
nici o schimbare [a felului lor de a gindi]. Boierimea Tarii Rominesti este mai
inclinata spre libertate cleat cea a Moldovei. Compatriotii nostri, in amindoua
provinciile, sint mai ales arendasi, care stiu sa minuiascA armele ca sa se apere
de hoti. Cei mai buni soldati sint citiva atenieni acarnanieni, thesalieni, mace-
doneni, epiroti, albanezi, bulgari i sirbi, abia 4 000 de oameni, i atinsi de
multe vicd. Prea inaltatul Consiliu n-ar trebui niciodata sa uite ea Rusia,
teribila Rusie, desi are trupe regulate: cavalerie, artilerie i toate cele trebuin-
cioase pentru ducerea unui razboi, a ramas totusi in Tara Romineasca aproape
doi ani in defensiva ; i dupa ce si-a pregatit indeajuns rezerve de barci
pontoane, numai cu mari greutti i pierden i a trecut Dunrea. Deoarece este
stiut ca malurile acestui fluviu sint acoperite cu cetti pe care turcii inteleg
sa le apere cu tarie.
Eteristii, care se afla aici, sustin ea Bulgaria este organizati pentru rascoala
si este gata sa ja armele la cel dintii semnal.

104

www.dacoromanica.ro
 Eu raspund impotriva ca o astfel de afirmatie este nu numai neverosimila
dar si absurda. Nu este greu sa se organizcze Eteria in Principate pe o scara
mare, deoarece cirmuirea si poporul au aceeasi religie, boierimea stie pe deplin
ce trebuie sa insemne cuvintul libertate, iar tinerimea a fost instruita in limba
greaca si este deprinsa sa vada pe scena faptele stramosilor nostri ; numai
nenorocita Bulgarie si Macedonia altadata incarcata de glorie au pierdut
toata lumina si o cirmuire tiranica de patru veacuri le-a desfigurat cu totul.
de-ar fi altfel, si de m-a insela ! Caci daca sirbii si bulgarii s-ar uni
cu noi, atunci ar fi potrivit &A se inceapa revolutia in Moldova si Tara Romi-
neasca. Peloponezul, Epirul, Thesalia, Hios si alte parti ale Grecici, fac zilnic
progrese tot mai mari in luminarea [poporului], iar rzboiul sultanului impotriva
lui Ali pasa este foarte favorabil planului nostru; deduc din aceasta ca revolta
ar putea sA inceapa in mima Greciei. Prea inaltatul consiliu ar trebui s lucre-
dinteze comanda suprema in Principate capitanului Iordache Olimpiotul, un
barbat viteaz, ofiter minunat si patriot adevarat ; deoarece isi cunoaste bine
dusmanul cu care are de luptat, el este cel mai potrivit pentru apararea acestor
tari, chiar daca nu ar reusi sa treaca peste Dui-tare. Pe linga aceasta, consiliul
ar trebui sa trimita la Olimpiotul un pamintean care sa fie dcprins in treburile
razboiului, ca sa-i inarmeze soldatii cum se cuvine si sa-i instruiasca in mici
unitati; and va sosi vremea de a se ridica stindardul libertii, sa i se dea
veste Olimpiotului pentru ca sa trimita in cetatile Brila, Giurgiu i Turnu
ostasi travestiti in negustori ; atunci le va putea ataca pe neasteptate Cu citeva
unitati de pedestrime si calrime, lucru care se va intimpla cu putina truda,
cunoscuta fiind neglijenta turcilor, care n-au la fiecare poarta straji mai puter-
nice de unul sau doi oameni. Odata stapin, Olimpiotul, pe aceste cetati, dusmanul
va fi cuprins de spaima npraznica, bulgari se vor hotari, probabil,
pentru revolt si consiliul Eteriei are prilejul sa traga mare fclos de pe urma
diversiunii din Principate.
Indata dupa izbucnirea revolutiei, un barbat cu talente diplomatice ar
trebui trimis ca sA puna cal:Cat puterii principilor cirmuitori, sa alcatuiasca
o cirmuire provizorie populara, sA linguseascii pe boier tineri si sA aleaga
din aceasta clasa pe membrii guvernului.
Dup ce se va fi intimplat aceasta, in rastimp de 20 de zile se poate aduna
o forta de 20 000 oameni, care trebuie sa fie comandata de tineri moldoveni
si munteni.
Aceasta este piirerea pe care, dupa modesta mea judecata, imi iau libertatea
s-o prezint prea inaltatului consiliu.
Th. Gordon, History of the Greek revolution, Book I Edinburg, London 1832. Appen-
dix No. 1, P. 135-136. Publicat de E. Virtosu, Despre Tudor Vladimirescu, p. 51-54,
trad. rom. dupii textul german dat de I. W. Zinkeisen in Geschichte der Griechischen Revo-
lution. Nach dem Englischen des Thomas Gordon bearbeitet..., Leipzig, 1840, p. 161-164.
Traducerea de mai sus este (lath dup E. Virtosu, confruntatii cu textul englez.

105

www.dacoromanica.ro
 54
Iasi, 24 ianuarie 1821
Domnul M. Sutu aratei lui Al. Ipsiland cei este credincios Eteriei,
condamnei felul cum lucreazii eteristii din Moldova, provocind bnuieli
moldovenilor, ci adaugei cif se va ocupa de inscrierea si recrutarea
ostasilor in Moldova, precum si de chestiunea aprovizioncirii.
Iai, 24 ianuarie 1821
Prea luminate principe i prea iubite hate 1,
Am primit frateasca d-voastra mult dorit mie scrisoare din 12 ianuarie,
care mi-a pricinuit o deosebita bucurie. Nu pierd timpul ca s va exprim recu-
nogtinta i bucuria sufletului meu. Aceasta este in mod reciproc de prisos prea
iubite frate, intrucit lumina-pa ta egti plin de zel gi de iubire de patrie i prin
urmare once laud iti este inferioar. Eu nu... 2, iubite frate, sa ma ierti ca
am s-o spun, Cu astfel de sentimente ; dar potrivit situatiei mele, potrivit impre-
jurrilor in care ma aflu i potrivit felului cum miinile mele sint legate, pot
s actionez, dar aici, trcbuie s mrturisesc, ne deosebim mult ; dar ce-i de faeut ?
Prea iubite frate, am spus odat gi o spun din nou pentru ultima data
ea nu mi-am inchis ochii in fata atitor primejdii, pe care le arata aga de bine
lumintia ta, and am intrat in Eterie. Prin urmare gut cu totul al patriei,
precum i-am spus i domnului Gheorghe Lasanis, gi nu am nimic pentru mine,
ci toate sint ale nenorocitei i intrucitva ale fericitei, precum sper, a prea
iubitei mele patrii. Aga sa fie, doamne Hristoase ! Zic c lumintia ta, contro-
lind politica mea actuala, nu trebuie nici sa se mire, nici sa-mi reprogeze de
cele propuse prin prea iubitul meu frate Iacovachi, ci chiar sa ma laude de
grija ce am pentru planul general. Agadar, precum eu am citit Cu cea mai mare
atentie gi am reflectat asupra celor expuse intr-adevar cu sinceritate de lumi-
natia ta, astfel rog ca i prea iubitul meu frate s citeasc cu aceeai atentie
cele scrise de mine cu toat sinceritatea. Dac scriu ceva cuminte i folositor,
sa-1 admita i s-1 aprobe cu votul su ; iar dac este ceva fara ratiune gi care
nu ne convine, din necunoagterea lucrurilor mai generale gi a intregii organizani
intrucit grit inca nou, s m ierte, s ma lumineze in mod sincer i liber i prin
urmare sa-1 mnlture i s-1 dezaprobe. Astfel trebuie s fie in viitor corespon-
denta noastra, bazata pe sinceritate i incredere reciproca, i incep rspunsul meu,
I Sint recunoscator de dispozitia ta gi de frateasca ta dragoste cu privire
la secretul intrarii mele [in Eterie]. Intr-adevr este foarte necesar aceasta.
Furia aga-zigilor compatrioti impotriva mea imi este cunoscut din experienta.
Si toate cele ce au facut gi fac imi situ cunoscute, dar ce-i de facut ? Ii las
In judecata ochiului care vede totul. Nu-mi pare ru de ccea ce se face impo-
triva mea, dar imi pare rail vzind c ant orbiti de patim i nimicesc neamul
Alexandru Ipsilanti.
2 in text cuvintul: Teaipco.

106

www.dacoromanica.ro
nostru. Postul in care ma aflu, este al tiranilor obraznici i cruzi, dar cu mila
lui dumnezeu se afl sub protectia prea dreptului imparat Alexandru. Aflin-
du-ma sub un astfel de scut, sper ea nu vor putea sa-mi fack' rau daca nu
vor avea probe foarte puternice, adica acte. Probele acestea, gratie lui dumnezeu,
se afla numai in miinile prea lun i atu1ui i prea iubitului meu frate. Deci, nu mi-e
Meg. Principalul este sa nu dam de aici dusmanilor astfel de probe si avind in
vedere colaborarea noastra inteleapta, sper ca nu le vom da. Nu trebuie
condamni pentru cele comunicate prin prietenul Iacovachi, deoarece spiritul
scopul organizarii, care incepuse, era ceva minunat,. frumos si foarte bun;
dar iubitc frate, procedeul mi se pruse nu...1 din punct de vedere al since-
Luminatia ta, neactivind aici, nu putea actiona cu circumspectia nece-
sara potrivit cu regimul de aici, care, cu cit e mai mic si mai restrins, cu
atit e mai delicat si mai greu de osindit pentru micimea lui. Deci executarea
lucrurilor sub conducerea unor particulari care, dei credinciosi, nu slut in
stare sa judece, i prin urmare modul in care se achita de sarcina lor, oricit
de secret ar fi, este insa totdeauna cunoscut de pminteni. Pamintenii, vazind
ca se iau masuri de ordin asa de general, urmeaza c sau vor banui ca stapi-
nirea face pe voia celor care act:Jneaza, lucru care este foarte vtmator, sau
vor banui altceva i vor instiinta stpinirea; i atunci stapinirea nu s-ar com-
promite impiedicind executarea sau pastrind facere? Daca primul ar fi
dezastruos pentru planul obstesc, al doilea ar fi o confirmare a banuielilor lor.
Aceste lucruri, prea iubite frate, mi se par adevarate ; eel putin acestea
m-au silit s fac observatiile prin postelnic si mi se pare ea au fost facute din
zel si din iubire de patrie. Chem pe dumnezeu ca martor daca am avut vreun
interes, daca am sau daca voi avea vreodata. Daca lucrul se va face in felul
cum 11 propun in al doilea capitol din raspunsurile mele la problemele puse
de lumintia ta, mi se pare ca scopul, pe cit posibil, se va indeplini, iar aceasta
se va acopen i cu pretextul binecuvintat al stapinirii. Dezaprobarea sau apro-
barea ta va fi si a mea dorinta.
La partea a doua din instructiunile domnului Gh. Lasanis, raspund ca
de curind le-am vazut. intr-adevar i scriu sincer e mi-au placut foarte mult ;
este opera unei minti drepte i strAlucite, minte, in care spell acum intreg
neamul meu. Aceasta cred c este o lauda suficienta. Ins paragraful acesta
s fie legat cu cel expus mai inainte; iar dac luminatia ta nu vei aproba
observatiile mele i cele expuse de mine, atunci este nevoie ea acele instructiuni
s fie puse in aplicare. Unesc aici, iubite frate, i paragraful al treilea din scri-
soarea ta, intrucit are legatur.
Vad cA executarea e urgent. Aceast executare nu poate sa intirzie, sau
s adua intirziere in planul general, deoarece partea grea este organizarea
poterilor potrivit obiceiului pamintului, cum n-ar fi trebuit, i veniturile din

1 In text cuvintul: flavrciorog.

107
www.dacoromanica.ro
aceste potere, pentru motivele, pe care prietenul Iacovachi le-a expus pe scurt
prea luminatilor i prea iubitilor mei frati, principele Nicolae, fratele tau, si
principele Cantacuzino, pe care te rog s-i saruti dulce din partea mea. M
ocup inc de proiectul de organizare; indat ce se va intocmi, va incepe imediat
inscrierea i recrutarea purttorilor de arme care se all in Moldova ; se va
face in interval de cincisprezece zile cel mult, i acestia avind pretextul garantiei
generale din partea stpinirii, nu pricinuieste banuieli. Deci sa nu aiba frie
prea iubita mea lumintie. Actiunea pentru contributia tovarsilor n-a incetat,
se luereaz si se va lucra ; am si averea unui decedat Adam, care, sper, sa dea
eforiei o suma insemnata. Chestiunea alimentelor este cuprinsa in raspunsurile
pe care le-am dat la probleme. De aceea spun, frate, ea atita timp cit vei
avea pe acesta care i serie, i acesta are sufletul in corpul sau, s nu ai nici o
banuiala. Grija ta trebuie sa se indrepte in alta parte. Aici nici bnuiala, niel
frica s' nu ai, i nici osteneli mari sa nu depui, deoarece eu Ant asculttor
la toate ordinele tale. Dificulttile, frica si osteneala imi revin mie, dar sacrific
totul pentru iubita mea patrie i pentru prea iubitul meu frate, principele
Ipsilanti; grit un om de caracter i voi fi pin la moarte ; de aceea i dusmanii
mei sint multi. Deci, te rog s judeci cu cugetul tau adinc toate acestea
raspunsurile mele asupra tuturor problemelor. i daca iti plac indreptrile
in urma carora pot sa admit problemele, te rog s le compui pe capitole
sa mi le trimiti indata, ca sa le semnez i apoi sa le trimiti unde trebuie
unde vrei luminatia ta.
Te rog sa-mi permiti s fac o remarca, pe care cred ca trebuie s-o cunosti,
ca sa-mi faci serviciul s' explici, iar eu sa-mi cunosc datoriile i s stiu
cum trebuie s m port, si pe lingl acestea s-ti art i foloasele cele mari,
care cred ca pot fi aduse scopurilor noastre. De aici sa nelegi, frate, ca expun
totul cu sinceritate.
M gindesc presupun c nu gresesc, prea iubite frate, ca imperiul rus
desi al:Cara neamul nostru, precum avena probe foarte puternice, i chiar sa
vrea sa... nou i luminatiei tale, ma gindesc, zic, ca nu vrea pentru motive
mai inalte i pentru relatiile politicii europene esentiale sa arate ea ar avea
vreo idee de cele ce se intimpla. Deci urmeaza ca i trecerea cu bine a lumi-
ntiei tale prin Iai s aiba loe dupa explozia generala. Daca, prin urmare,
presupunerea aceasta este intemeiata, rezultit ca i eu sint dator s urmez
aceeasi linie i sa rescpect aceleasi directive pentru...2 ale eurtii in partile acestea.
Daca astfel stau lucrurile, te rog s ma luminezi cu rspunsul tau, si promit
ca, in numele sfintei noastre legaturi, nimeni nu va afla nimic. Promit ea m
voi purta intru totul... 3 potrivit dorintelor i indrumarilor de sus. Zic dar,
dac voi fi informat i voi avea ordine, aceasta ne va servi foarte mult in cele
In text: va
Bin text: &A T6 Xyov Tijg ntvreTCLva; Tirx coiXijq.
3 in text: CsacT&Tov.

108

www.dacoromanica.ro
planuite de noi deoarece presupun ea daca intreprinderea va merge bine pro-
tectia in mod firesc va acorda drepturi de ocupatie provizorie, iar soarta acestor
doug principate se va hotari dupa terminarea cu ajutorul lui dumnezeu a
intregii actiuni fericite si salvatoare. Deci, and conducerea domnitorului ce
va fi pus va fi confirmatg, cum este si acum confirmatg i recunoscut, aceastg
conducere, zic, va ajuta dui-A pgrerea mea foarte mult i in alimente si in
bani intreg neamul nostru. Atunci voi putea sa ajut in mod sistematic, iubite
frate. Martor imi este dumnezeu cg nu scriu acestea nici Cu inselaciune,
.nici din vanitate, acestea sint patimi pe care nu le cunosc, ci din dragostea
de a servi patria in acest fel, dacg cresterea mea de ping acum nu-mi permite
s-o servesc in felul in care o vei servi luminatia ta. Iubite frate, am scris totul
Cu sinceritate. Dac aceste observatii ale mele nu sint drepte, te rog sa mi-o
scrii pe sleau. Scriu cifrat, gindindu-m cg este mai sigur. Te rog sg
admiti aceasta, deoarece este un motiv pentru o mai mare liniste a mea.
Stil foarte bine cg am un frate si rude la Constantinopol. Te rog deci sa-mi
trimiti o scrisoare catre oricare din eforii din Constantinopol vei crede, dindu-i
ordin ca s vorbeasca cu fratele meu Nicolae, care in scurtg vreme va fi tovargs,
ca sa i se pung la dispozitie la timpul oportun o corabie a fratiei; iar acest
efor s aiba grija sg instiinteze pe fratcle meu. Te rog in mod insistent ; cu
aceasta m vei obliga mult.
Termin, frate, incredintind onoarea i viata mea, familia mea si linistea
tuturor locuitorilor acestei 1.Ari cu care am fost insgreinat, pentru care gilt
responsabil, generozitatii caracterului tau, cinstei tale si sfintei fratii a Eteriei
Prietenilor.
Mihai Sutu voieN od
I. Filimon, Aox. lar. &XX. &Tray., I, p. 285 290. Text gree.

55
[24 ianuarie 1821]
M. Sutu in.stiinteazei pe Al. Ipsilanti cum va proceda la inrolarea
oamenilor din Moldova fiirei sei trezeascei bnuieli, aratei di este necesar
un ordin ceitre Pisani ca sei ignoreze pregeitirile Eteriei i ii cere infor-
mafii in legeiturei ca itinerariul ce urmeazei sc1-1 parcurgei ostile eteriste
In trecerea prin Moldova.
[24 lanuarie 1821]
[Raspunsul lui M. Sutu la unele propuneri ale lui Al. Ipsilanti].
I Este primit intru totul; ramine totusi sg fie ajustat cu observatiile expuse
In mod special, adica sint desigur executor binevoitor al ordinelor conducerii in
once moment, in ceca ce cere juramintul men; dar mi se pare necesar ca toate
poruncile sa fie perfect compatibile ca indatoririle nrele obstesti, cerute de
slujba mea, pentru motivele expuse in scrisoare.
I. Filimon precizeaza c M. Sutu a scris cifrat cu mina sa acest memoriu.

109
www.dacoromanica.ro
 II Se poate reusi prin felul cum voi organiza poterile dar nu stim citi
slut, fiindca numarul fratilor care se gsesc aici, dupa un calcul precis, abia
se ridica la 3 000 oameni in stare de a purta arme. Ceca ce dupa catagrafie
va fi un pretext vadit, si care nu va putea pricinui cea mai mica banuiala, este
faptul urmator, ea anume cu apropierea primaverii este un vechi obicei ca
acei care n-au de lucru sa mearga la pradaciuni, de aceea stapinirea, neputind,
chipurile, sa-i indeparteze din Tara, recurge la angajarea poterilor, care impreuna
cu ogeacurile vor inscrie pe chczasii tuturor acestora, primind garautiile fie-
caruia. In chipul acesta organizarea devine foarte usoara, fall sa pricinuiasca
cea mai mica banuiala. TO acestia au cel putin armele lor si o parte din cartur.
Cind va trebui, este usor sa se obtina intr-un interval scurt proviziile necesare,
si nu acum, deoarece once pregatire de razboi en gros poate trezi banuieli.
In privinta tunurilor este cu totul imposibil, fiindea este lips de tunuri si de
oamenii necesari.
III Al treilea este cu totul admis, fail nici o observatie.
IV Si acesta este admis cu totul, care se face si se va face.
V Ti-am promis data' ca intreaga mea avere este a neamului; deci nu
este admis nici un cuvint la punctul V. Dar stii de lipsa ciudata de moneda
si de aceea procurarea imediat a celor 600 000 este imposibila. Promit sa dau
si sa trimit la diferite intervale tot ce voi reusi, atit in timpul trecerii tale, cit
si dupa trecerea ta. Cu toate acestea e nevoie de un ordin catre Pisani aici
ca sa inchida putin ochii cu privire la cele facute de unii in folosul conducerii.
Aceasta nu va trda obiectul gi nu va revela cauza ; dar ar fi de mare folos,
intrucit boierii nu recurg decit la el, iar eu, intrucit iubesc tara, ca pe copiii
mei, desigur, n-am sa o despoi. Promit acest lucru in mod formal.
VI Promit aceasta cu cea mai mare usurinta si in asa fel ca sa nu produc
cea mai mica banuial. Dar ca sa poata reusi, trebuie sa-mi scrii pe ce drum
se va face trecerea, ca sa stiu. Sint de parere pe la Leova, deoarece acolo si
proviziile pot fi procurate ugor si modul pe care am sa-I intrebuintez acolo
este realizabil inspre judetele de jos, deoarece trebuie socotit ca fac acest lucru
pentru nevoile orasului, pe linga acestea de adaugat ca. orasul Focsani este
mai aproape. Am calculat ca pentru treizeci de mii oameni, precum imi scrii,
gut destule 1 500 chile locale pentru zece zile. Scrie-mi daca sint destule;
de asemenea si cite vite mari Out necesare ; calculul acesta trebuie sa se faca
foarte repede si sa mi se comunice.
VII Acest lucru, prea iubite frate, este imposibil, pentru motivele neuita-
tului tau tata de care-mi scrii, fiindc acest lucru a deschis ochii barbarilor
si este mult.. . 1.
Acestea slut lucrurile la care intr-adevar m pot angaja. Cumpaneste-le si
comunica-mi hotarirea ta 2.
I. Filimon, Aox. tar. DA. inav., I, p. 290-292. Text grec.
1 In text: npoycxr x6v.
2 I. Filimon precizeazfi di M. Silo a tic:Hs cifrat.

110
www.dacoromanica.ro
 56

Iti, 25 ianuarie 1821

Iacovachi Rizos 1\ erulos in.,stiinfeazei pe Al. Ipsilanti cei moldo,
venii sint nelinistiii de numcirul prea mare al arnifutilor aclunaii la Ic0.
Iai, 25 ianuarie 1821

[CAtre Al. Ipsilanti]

A intirziat domnul sa v strie, intii ca sa se gindeascA bine asupra proble-
melor, gi al doilca din cauza mortii lui Aleco vod a avut de trimis multe scrisori
la diferite persoane. Mutarea domnului in Tara RomineascA este cu neputint,
potrivit stipuIaii1or. In legiltur cu aceasta sintem foarte bine informati.
Ministrul, potrivit instructiunilor sale, este in imposibilitate s se ocupe de
aceasta mutare ; deci domnitorul ar fi intimpinat mari greuati din partea curtii
Rusiei dac s-ar fi migcat din locul lui.
Am recomandat lui Tzunis din partea domnitorului &A* nu spun nimic
capitanilor din Tara Rominease ca din partea domnitorului, fiindc aceasta
nu numai c nu va aduce nici un folos, ci va face foarte mult rAu atit domni-
torului cit i intereselor frtiei. Pini este, precum se vede, pentru lucrurile
prostegti ale lui Aleco. Actiunile lui aga arat. Am v5zut ce are s se intimple
la Constantinopol.
Alaltieri a venit bkrinul Roznovanu la domnitor, foarte speriat, i i-a
spus confidential cd multi albanezi fara conductori i fir vreo chezgie locuiesc
In hanurile din Iagi; fiind intrebati de ce locuiesc astfel adunati i fr lucru,
au rspuns a au de gind s piece cu totii impreun in patria lor in primavar.
Rspunsul acesta a fcut ca cei de aici sa fie gi mai bnuitori, iar Roznovanu
a cerut domnitorului ca albanezii sa fie indepArtati. Domnitorul i-a rspuns
c va cerceta cu atentie chestiunea. A doua zi a venit aga, fratele mitropoli-
tului, gi a spus acelagi lucru. Domnitorul a raspuns In sfirgit cd este periculos
s indeparteze atitia oameni in acelagi timp, s-i lase iargi fra chez4ie, este
de asemenea periculos. Deci el se gindegte cd singurul mijloc ca s nu se imprgtie
primvara in tarl i sa se fac hoti este s orinduiase poterile, ca lege
Cu garantia ogeacurilor i s-i impart in acelagi timp in toat tara i prin
numirea lor s slab easca puterea lor. Roznovanu a inceput sA facA obiectiuni,
spunind ea* tara nu poate s5 suporte epitnii i c vor avea loc nelegiuiri.
Domnitorul i-a rspuns c, pentru a evita un rail mai mare trebuie s prefere
un rau mai mic, principii s-gi aducA aminte de cuvintele nick. Am dovedit
atunci la Sculeni, ce lucru greu este recrutarca aici uncle guvernarea este
dit de tratate, unde consulul cerceteazil cea mai mic5 miscare si protesteaz
la toate actele guvernului, unde austriacii sint spioni i tradiltori. Lucrurile
Nicolae Ipsilanti i Gh. Cantaeu7ino.

111
www.dacoromanica.ro
de aici n-au nici o ordine; este o poliarhie; se va ajunge la anarhie daca lumi-
natia voastr nu yeti pune lucrurile la punct. Va aduc aceasta la cunostinta
din datorie. Aproape toti eforii au demisionat din cauza neorinduielii lucrurilor.
In numele lui dumnezeu si pentru iubirea de patrie, punet,i lucrurile la punct,
ca &A nu fie vatamate interesele patriei comune de o rea intrebuintare. Lumi-
natia voastra cercetati, informati-va i apoi aduceti cit mai repede indreptarile
necesare. Asteptam calaras; am sa v comunic indat once stire noua vom afla.
I. Rizos
I. Filimon, Aox. tat. V.A. bray., I p. 292-293. Text grec.

57

Chisinau, 30 ianuarie 1821

Al. Ipsilanti comunicd lui M. Sulu observatiile sale asupra
propunerilor fcicute de acesta in legclturii cu pregitirile Eteriei.
Chiiniiu, 30 ianuarie 1821
Prea inaltate doamne si prea iubite frate 2,
Am primit frateasca ta scrisoare din 24 ianuarie; m-am bucurat peste
mfisura de expunerea sinceri a opiniilor tale. Am asteptat-o cu nerabdare,
ea sa-ti explic i eu mai sincer si mai simplu chestiunile speciale si generale
ca la un frate prea iubit si adevarat patriot, care este insufletit de sfinta iubire
de patrie. Deci prin scrisoarea prezenti iti comunic observatiile mele, pe
care te rog s le primesti ca venind de la un frate adevarat si de la un prieten
sincer.
Conduita pe care inaltimea ta ai fost silit s-o adopti tot timpul drago-
manatului tau nu scap atentiei tale c a inspirat unele idei impotriva per-
soanei tale, care persista nc, neavind inaltimea ta pina acum prilej sa le
combati, si pe care n-au incetat, scriind, s le aprobe. Puterea care ne
s-a impotrivit la numirea ta in scaunul Moldovei, dar ce alt lucru putea e
banuiasca decit acela, pe care 11 credea, c inaltimea ta, partizan hotarit al
puterii otomane care este astazi pe ascuns potrivnica Cu totul intereselor puterii
protectoare, ai promis impotrivirea ta fata de ea, si pentru aceasta ai primit
drept rasplata scaunul Moldovei? Cum era deci posibil Oda' acum sfi hide-
prtezi aceste banuieli impotriva inltimei tale? Ce probe, ce fapte folositoare
au vazut din partea ta? Desigur nici una. Asadar, nu este lucru ciudat daca
exista astfel de banuieli nepotrivite impotriva ta.
Cit despre mine, nu incape nici o indoiala ca am raportat i raportez tot
ce am stiut in legatura cu persoana ta, si cele necesare impotriva acclora care
Iacovachi Rizos Nerulos.
Mihai Su/u, domnul Moldovei.

112

www.dacoromanica.ro
alimenteazg aceste idei; dar desigur nu scapg atentiei tale eg pe atit de greu
este sg convingi o stgpinire, care crede altfel numai din motive foarte simple,
pe cit de usor este sg-ti schimbi opiniile tale cu aceleasi fapte; de aceea i-am
trimis acele probleme pe care, admitindu-le ingltimea ta, mi-ar fi dat suficient
prilej ca sg refer realmente cu privire la persoana ta. Deci primind scrisoarea
ta si vzind cele cuprinse cg admiti problemele mele cu unele observatii, pe
care le critic aici dupg slabele mele idei; astept cu deosebitg bucurie proble-
mele semnate, ca sg le trimit unde trebuie, si sg probez nu numai prin vorbe
ci si prin fapte tot ce am pomenit ping acum pentru lumingtia ta. Din aceasta
rezult doug lucruri, ca si eu nu apar cg as cguta sg fuel, si ingltimea ta s-a
schimbat de cum era biinuit si ca este cu totul altfel, binevoitor si devotat.
Mg "gindesc, cg-mi este ingduit sg fac observatiile mele la cererile tale, pe
care dacg ai vrea s'a' le urmezi, bine, dacg nu, am sa le trimit intocmai.
I Ce vrei sg spui, te rog, ea vei executa cu bungvointg ordinele trimise
de onorata conducere, dacg vor fi compatibile Cu indatoririle obstesti cerute
de slujba ta? Slujba ta cere sg faci tot ce poate imagina cineva impotriva
noastrg, fiindcg esti slujbas al aceluia, pe care noi il combatem. Deci aceasta
vrei sg promiti sau alt ceva?
II Intru cit nu am experientg de datinile si obiceiurile turcesti de acolo,
las sa se facg organizarea cea mai convenabilg, pe care ai s-o aprobi; este sufi-
cient ca numgrul cerut de ostasi sg se completeze.
Tot ce-mi scrii la punctul V in leggturg cu cel de acolo (adicg consulul
rus Pisani), se va indeplini indatg dupg trimiterea acestor promisiuni.
V Cantitatea promisg de 1 500 chile locale este suficient; nu trebuie
insg el te mgrginesti numai la drumul de la Leova, ci si la cel de la Sculeni.
De asemenea si 1 500 vite sint suficiente.
VI Deoarece este socotit ca imposibil, sg rgming si vom ggsi alt mijloc.
Acestea sint putinele mele observatii, pe care ti le supun, dacg vrei sg le
aprobi sau nu.
Cu privire la oamenii, pe care te-am rugat s-i numesti cpitani, primind
s'i poterile, nu pomenesti nimic. Te rog sg am un rspuns hotgritor si in aceastg
chestiune, ca s stiu ce sg fac cu ei. Socot cg ingltimea ta poti sg dai indatg
posturile de cgpitan; iar dupg ce se vor organiza si poterile, atunci se pot da
si acestea acelorasi persoane.
Viu acum la ultimul paragraf al scrisorii tale, care este si mai important
pentru rgspuns. ingltimea ta nu poti sg aduci patriei noastre serviciile mari
pe care ti le cere decit ping la miscarea generalg. Ping atunci e necesar sg pgstrgm
secretul si s depunem neaprat o muncg neobositg pentru actiunile noastre
secrete, ping' chid puterea noastrg protectoare are nevoie, din inalte motive
politice, de aceeasi pgstrare de secret ; ingltimea ta, indeplinind atitea servicii,
la timpul cuvenit vei obtine drepturi inalte si fat de patrie si fata de puterea
protectoare. lar dupg ce se vor lua armele si vor inceta toate aceste nevoi,

8 c.48 11 3

www.dacoromanica.ro
cine poate sa se impotriveasca drepturilor de netigaduit pe care le are de atitia
ani in Tara Romineasca gi Moldova? Cine nu vede ea puterea protectoare dupa
ce a pierdut atitea ogti gi atitia bani pentru cucerirea acestor doui provincii,
nu le va pstra pentru sine ca un bastion al intregii sale imparatii? Cum in
sfirgit ea va fi rasplatit pentru aceasta aparare acordat noua ? Deci nu stilt
motive ca si prevedem in mod limpede ca conducerea provizorie a Tarii
Rominegti gi a Moldovei va fi aprobata din partea Puterii protectoare in
felul unui cuceritor.
Aceasta avind loc, cine din patriotii nogtri iubitori de patrie va suporta,
dupii ce patria sa va fi liberati, si domneasca in provincii straine gi sa nu
se bucure'de roadele dulci ale eliberarii patriei sale gi de onorurile date de ea
cu recunogtinti vitejilor si luptitori potrivit cu virtutile, calititile gi servi-
ciile lor? Si in sfirgit pentru ce inaltimea ta &a vad. viitorul marginit gi sa nu
aibi inaintea ochilor un teren nemarginit al gloriei? Un astfel de amor propriu
nu numai ca mi este nepotrivit caracterului gi calitVlor tale, dar chiar se cere.
Gina, prea iubite frate, este vorba de fericirea unui neam, care de mult
sufera sub jugul barbariei, nu trebuie, socot, niciodata ca cineva si se gindeasci
la ceca ce poate s faca dup ridicarea neamului insugi (aceasta este rail), ci
la ceea ce este dator sa fac in acea epoca fericita. In acest fel el igi satisface
propria lui congtiinta, igi indeplinegte indatoririle lui neaprate, se supune
strigatelor naturii g'i chiar obliga neamul su, prin ind.eplinirea indatoririlor
sale, sa-i graveze numele pe templul nemuririi, printr-o inscriptie a recunog-
tintei sale vegnice, fara sa mai agtepte pentru gindurile lui anterioare vreo
rasplata in urma zelului aratat mai tirziu de o putere proteetoare, care este
probabil sau chiar sigur ca acorda protectia sa gi pentru interese care nu
slut de dispretuit.
Ca sa ceri inaltimea ta sa-ti conformezi actiunile cu dorintele puterii protec-
toare este un drept care nu-ti este contestat, ci Ili este asigurat, ch. astfel trebuie
sa urmezi. De aceea se cere gi executarea strict:a a celor cerute ; de aceea pastrarea
secretului etc., fara lush' sa agtepti rasplata ta de la aceasta putere, ci de la
nenorocita noastra patrie, care nu poate niciodat s se arate nerecunoscatoare
in fata unui barbat cu asemenea virtuti, calitati, vrednic, cum egti inaltimea ta,
de care va avea mare nevoie. Sint de acord ca inltimea ta, pentru cregterea
ce ai primit, nu poti sa servegti patria ta in acelagi fe!, adic ca gi. mine, cu
arma impotriva dugmanilor sai. Dar oare aceasta nefericita patrie nu are nevoie
gi de oameni politici gi de buni guvernatori, precum egti inaltimea ta?
Acest raspuns, prea iubite frate, mi-a fost provocat de scrisoarea ta, Cu
toate ca prerea mea despre inaltimea ta nu-mi permitea astfel de observatii
gi. raspunsuri.
Din aceast scrisoare a mea vezi cit de sincer ant, gi. sa nu te indoiegti
nici un moment ca voi controla mereu in congtiinta mea, legatura de prie-
tenie gi de frtietate a noastra.

114

www.dacoromanica.ro
 Atept cu nerbdare numirea ta in Tara Romineasca (s dea dumnezeu !)
atunci vom incepe conversatii la un nivel superior. Eu am indeplinit indat tot
ce mi-a fost posibil. S dea dumnezeu s reu0m amindoi in acest plan dorit.
Tot ce-mi scrii despre fratele tau se va executa indat i s nu ai nici o
grij. .4tept o list a corbiilor aflate la Constantinopol i atunci voi desemna
o corabie potrivit, care s fie la dispozhia domniei tale, deoarece tii ea* toate
corbiile ce se afl Ant destinate actiunilor de fzboi.
Deocamdata acestea. Atept cu nerbdare rspunsul tu i ratificarea
cererilor, ca s le trimit unde trebuie. Te rog s continui prietenia i iubirea
frateasc potrivit cu cea a subsemnatului.
Prieten sincer i frate
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox. tar. M. irmv., I, p. 294-299. Text grec.

58
Ia0, 31 ianuarie 1821.
Legeimintul unor eterioi din Moldova de a actiona ca niste frati
de cruce .,s i de a indeplini impreund cu oamenii lor once poruncti
vor primi din partea epitropului general.
Ia0, 31 ianuarie 1821
Noi mai jos subsemnati tovar4i, vrind s infrim .i mai mult prietenia
dragostea intre noi, am hotrit i ne-am fcut frail de cruce .0 am jurat pe
sfinta evanghelie, One i sabie, ca in viitor s fim nedesparthi, s ne socotim
un suflet in atitea corpuri i s nu dm ascultare intrigantilor care ar veni s
pirase pe unii ahora, ci s avem incredere depling i sinceritate intre noi.
Cind cineva dintre noi va avea vreo nemultumire impotriva celuilalt, s spun
aceasta in forta noastr. Iar pe acela dintre noi, care nu va respecta intoemai
frtia de cruce, sau va divulga cele spuse intre noi, jurAm in numele lui Isus
Hristos sa-1 urmrim Cu tchii pima la moarte. Facem cunoscut aceast leg-
tur a noastra i Epitropului general, singurul nostru ef, pe care 1-am recu-
noscut i 11 recunowem ca s fie sigur i lumin4ia sa, c sintem un suflet
.0 o prere, i repetm jurmintul nostru c vom fi binevoitori impreun cu
oamenii nowi la once porunc a lui, filr ca ceva s ne impiedice. i dac
vreodat pronia divin va binevoi, (ceea ce dorim cu totii din inim), ca Epi-
tropul g-neral i eful nostru s raspunda la chemarea intregului neam i se
va afla in mijlocul nostru, vom fi cu to-tii gata 0 cu oamenii de sub condu-
cerea noastr, s jertfim viaita noastr pentru siguranta respectatei lui persoane,
raminem
Ghenadie icromonah, Gherasim Orfanos, Gheorghe Gatzos,
Vasile Baria, bimba,a P. Kotzos, Constantin Hagi Lazar, Evan-
ghelis Teodosie, Ghica Guanis, Gheorghe Kurtoglu, Hagi Gheorghe,
Hagi Nicola, Sfetco Milcovici, Hagi Dimitrie Tanasis, bimba.sa Anas-
tasie Mantzetis din Arghirogastro, Gheorghe Lasanis
I, Filimon, Aox. Lar. Da. know., I, p. 283-284. Text grec.

8* 115
www.dacoromanica.ro
 59

[Ianuarie 1821]
impiirdteasa Elisabeta scrie ditre o domnisoarti de onoare in
legiiturei cu plecarea lui Al. Ipsiland.
[Ianuarie 1821]
Je vous suis fort oblige, mademoiselle, de m'avoir avertie de dpart du
prince Ipsilanti et, quoique je n'aie plus de paquet lui remettre, je serai
charme de prendre cong de lui et vous prie de lui dire de venir chez moi
demain a midi ou une heure, selon que cela lui sera possible. Voyant que son
expdition se reculait d'un jour rautre, j'ai donn ma lettre pour le comte
"Wittgenstein a sa comtesse, il y a environ huit jours. Je vous enverrai au
plutt les derniers numros du journal 2.
N. Iorga, Acte i fragmente cu privire la istoria rominilor, Bucuresti, 1896, II, p. 562.
Originalnl se afla in Bibl. din Berlin, colectia de autografe Radowitz, nr. 1315.

60

[Sfiritul lui ianuarie 1821]

Iacovachi Rizos Nerulos comunica' lui Al. Ipsilanti cif boierii
moldoveni situ nelinistili de inroldrile feicute de eteristi, se impotrivesc
organiziirii poterilor si s-au plins consulului austriac de concentriirile
de arnauti ce au loc in Moldova.
[Sfirsitul lui ianuaria 1821]
[I. Rizos care Alex. Ipsilanti]
Am primit scrisoarea d-voastra din 24 ianuarie gi am vzut cele serse.
inainte de a primi aceast scrisoare, va scrisesem. Aici este foarte mare dezor-
dine. Pmintenii au simtit cele ce se petrec gi logoftul Sturza i vornicul
Balg au cercetat pe tufeccibaga Gheorghe. Mare... 3 este printre pminteni
din causa purtrii rele gi proaste a celor de aici. Pe scurt, lucrurile merg
foarte prost gi este mare nevoie sa le preintimpinati i s le indreptati, luind
once conducere de la Gatzos gi de la ceilalti i ordonindu-le s inceteze once
activitate i s se linigtease 'Ana' la un al doilea ordin al d-voastr. Boierii,
adica Roznovanu-senior i logofaul Sturza i Sandulachi stilt impotriva orga-
nizrii poterilor, spunind cA aceasta inseamn distrugerea trii. Iat situatia

L. A. Petru, print de Wittgenstein, general rus (1769-1843); era atunci comandant al

trupelor din Basarabia.
2 Scrisoarea aceasta intiirete mfirturisirile din 1828 ale lui Ipsilanti (Aricescu, Istoria
revolutiunii routine de la 1821, p. 48 49) asupra deplinei aprobari date de Rusia
3 In text: irlar:iXo.

116

www.dacoromanica.ro
lucrurilor de aici; i ai nostri au in fiecare zi adungri, fgr sil ne intrcbe sau
sg ne cearg sfatul, ci fac dupg capul lor, filrg vreo chibzuialil. Domnul este
tare tulburat i supgrat. Se gindeste la propriul sgu pericol, dar mai mult
la pericolul neamului intreg, s ne fereascg dumnezeu ! Vg spun din nou cg
este mare nevoie s le ordonati di mai repede sa inceteze eu adungrile lor
cu inscrierea soldatilor, deoarece mai tirziu raul nu va mai putea fi lccuit.
Am zis si sic din nou, cind va sosi timpul, armata indat se va aduna; acum
nu numai c este nefolositor, dar pggubitor ; fiindcg, daeg nu se va face
indatg indreptarea cuvenitg din partea d-voastrg, planurile lor vor fi desco-
perite de pgminteni, care neincetat spioneazg i cerceteazg. Deci, este nevoie
de o pauzg temporarg, ping s dispafg. bAnuielile. Alaltgieri, unul din boierii
pgminteni a spus agentului austriac Raab eg se adung aici armate, ca sfi
treacg la sirbi. Raab i-a rgspuns: de ce nu instiinteazg serhaturile I dim-
prejur ? Aceste neorinduieli i actiuni nereusite au stirnit mare vilvg i ne
afIgna in perico!. in numele lui dumnezeu, preintimpinati i indreptati
lucrurile.
Scrisoarea aci algturatg este a fratelui domnului, postelnicuI Costache.
Era nevoie sg intre numai el din cei care se AA la curte; el este foarte
entuziasmat. Domnul este plin de iubire de neam; el va incerca totul. Yeti
vedea aceasta i practic. VA' rog sg-mi confirmati primirea scrisorii.
I. Filimon, Aox. kT. OA. bray., I, p. 293-294. Text. grec.

61
[Iasi, ianuarie 1821?]
Iacovachi Rizos Nerulos aduce la cunostinfa lui Al. Ipsilanti
ea' s-a scris la Constantinopol despre inifierea lui Mihail Sulu in
Eterie.
[Ia0, ianuarie 1821?]
[Fragment dintr-o scrisoare cifrat a lui Iacovachi Rizos Nerulos
&titre Alexandru Ipsilanti]
2 Bibica, pe care domnul [Mihail Sulu] 1-a adus din Constantinopol
aici, si pe care Il are sub supraveghere bgnuindu-1 mult, si pe drept cuvint,
a spus domnului, ca d... 2 a scris la Constantinopol, calomniind pe domnul
[Mihail Sulu] cg este in Eterie. Domnul s-a prefgcut cg nu cunostea nici numele
Eteriei i 1-a intrebat pe Bibica ce insemneazg acest cuvint ? Iar Bibica a rgspuns
cg existg la greci un sistem 1e francmasonerie impotriva stgpinirii, format din
negustorasi i profesorasi... 2, care i pune toate sperantele intr-un viitor rgzboi
intre Rusia si Poartg.
I. Filimon, Aox. icrc. Da. bum, I, p. 321-322. Text grec.
E vorba de cetiitile turceti de la graniVa.
2 Puncte de suspensie in text.

117

www.dacoromanica.ro
 62
[Iasi, 15 februarie 182E0]
Mihail Sulu se plinge lui Al. Ipsilanti impotriva lui A nastase
bimbasa, care inroleazii pe Pia' oameni pentru Eterie, si Li asigurei
c(I va gai in Moldova proviziile necesare pentru ostirile sale.
15 februarie 18211
[Mihail Sulu catre Alex. Ipsilanti]
Anastase Bimbasa, venind aici, a inceput fara a se sfatui cu eforii, sau
cu altcincva, sa inroleze pe fata i sa primeasc jufamint de la arnautii boierilor
paminteni, inainte de a cerceta si a se informa despre onestitatea lor, incit
a produs mult vilva i banuial in tot Iasul. Mitropolitul i boierii au venit
m-au intrebat cine este acest Anastase, care inroleaz pe fata oameni,
si ce inseamna aceasta inrolare? Ei m-au rugat sa-1 expulzez ca pe o persoana
suspecta. De aceea m-am grbit sa-1 trimit la Galati, la Caravia, ca sa-1 Tina
pe linga el si sa-1 foloseasca, impiedicindu-1 de a mai savirsi astfel de actiuni
neindeminatice.
Ma mir de ce au loc aici astfel de neorinduieli, in timp ce in Tara Romi-
neasca desi exista Fratia i slut i arnauti incomparabil mai multi, cu toate
acestea este deplina 1inite i supunere si nu se intimpla nimic asemanator, iar
aici dimpotriva, fiecare actioneaza de capul lui si nu vrea s stie de supe-
riorul
Pentru cele 1 500 vite am procedat in felul urmator. Ca sa nu dca de
banuit aceasta pregatire, am pus doi frati sa incheie contract pentru acest
numar de vite Cu aii doi frati; ei vor avea pregatit acest numr de vite
chipurile pentru propria lor specula-tie, si gata de a le preda la timpul oportun.
Banii pentru suma aceasta, precum i pentru cele 1 500 chile loc.ale, am sa-i
dau eu pentru binele neamului. Atit numai cer de la luminatia ta s'A ma
instiintezi cu zece zile inainte de trecere, ca s dau ordin acolo unde trebuie
pentru aceste provizii necesare.
I. Filimon, Aox. Iccr. 4-.),X. bray., I, p. 326-328. Text grec.

63
[Iasi, 15 februarie 1821?]
Mihail Sulu aratii iui Al. Ipsilanti atitudinea sa fama de Eterie
si cum a organizat pe coi capabili de a purta arme.
Prea luminate i prea dorite hate 1,
Am primit rspunsul tau si am citit cu atentie cele cuprinse. Mai intii
eer iertare fiindea am intirziat cu raspunsul meu ; observatiile tale la cele ce--ti
Alexandru Ip,ilanti.

118

www.dacoromanica.ro
scrisesem, in loo EA' intristeze sufletul meu, mi-au produs bucurie, deoarece
din ele am v'zut sinceritatea ci generozitatea convingerilor tale, gi c intr-un
astfel de scop &lint pentru patria comunfi nu urmregti altceva nimic, decit
interesele patriei. Faptul 6-rni arti cu atita sinceritate idcile tale este pentru
mine cea mai mare laud ci mindrie, fiindc ai dovedit prin aceasta a nu
m socotegti egoist, ci iubitor de patrie. Agadar i in viitor rog ci cer ca un
drept frtesc gi de compatriot, s m srtuiegti in toate cele gregite i sfi-mi
indrepti lipsurile de care nu-mi dau seama gi s m luminezi in tot ce este
necesar s cunosc pentru ca astfel s merg fr greg pe calea care aduce folos
patriei noastre.
In al doilea rind ag fi fost un prost dac in tot timpul dragomanatului
meu nu ag fi ascuns pe cit se putea sentimentele mele pfirintegti sau mai
degrab antitiranice gi dael nu m-ag fi prefcut (precum este nevoie sa se
prefacii acei care intrfi intr-un astfel de periculos serviciu) c stilt credincios
binevoitor acelei puteri creia Ii serveam. Niciodat ins n-am incetat sfi
ajut in once moment pe compatriotii mei atit in treburile obgtegti cit gi in cele
particulare. Niciodat n-am incetat s ma folosesc de o astfel de politica,
incit s nu fiu banuit, ca lovesc in puterea protectoare. Un singur motiv au
gsit dugmanii mei s m calomnieze, anume a am nzuit la domnia Trii
Rominegti nu tocmai la timpul potrivit. Ap'rarea mea in aceast chestiune
are nevoie de o argumentare lunga gi de diferite documente din corespondenta
dintre mine gi socrul meu. Aceste documente demonstreaz in mod vdit eft'
cererea mea de atunci pentru domnia Trii Rominegti nu a constituit vreo
persecutie din partea mea gi a socrului meu, nici o jertf a onoarei mele,
nici o trdare a datoriilor mele, ci o inalt dorinti. Am reugit s domnesc
In Moldova numai prin intrebuintarea mijloacelor care sint in uz totdeauna
la curtea asiaticilor ; aceasta niciodat nu cerut vreo rgkluial in schimbul
binefacerilor sale, precum scrie lumintia sa. Despotismul niciodat nu prevede
cele ce se vor intimpla in viitor; vizeaza totdeauna aurul sau alte interese
speciale; niciodatil nu urmregte un interes obgtesc. Deci este o calomnie nein-
temeiat, mincinoas i stranie din partea dugmanilor impotriva mea. In
sfirgit purtarea mea timp de aproape doi ani, de cind domnesc, dovedegte,
cred, c gut min.cinoase toate delatiunile dugmanilor mei; ei nu pot s-mi
aduc cea mai mica dojani, el eu ag fi combtut citugi de putin puterea
noastr protectoare. Lumintia sa scrie c nici puterea noastr protectoare
n-a observat vreun act de ostilitate. V rspund: ce poate domnul Moldovei
s faca? Eu n-am nesocotit ceca ce era posibil; am dat bani pentru gcoli ;
am patru bursieri compatrioti la Paris; la gcoala din Pisa am trimis bani;
de asemenea am trimis bani gi la Lipsca pentru editarea unor opere noi; pe
Invalii neamului meu Ii ajut pe eh se poate. Dar de ce n-am fcut mai
mult? V spun ea am datorii peste zece mii de pungi; din cauza unor impre-
jurlri nenorocite veniturile Moldovei sint foarte restrinse c lipsa de bani in

119

www.dacoromanica.ro
Tara este foarte mare; acestea ni silesc s nu fac tot ce doresc. Dar trecind
sub fcere celelalte, spun numai: ce alt motiv m-a indemnat s fiu
In secretul pentru patrie? Desigur, numai iubirea arztoare pentru patrie.
Nu aveam s m tem de nimic, dei acum stilt in pericol mai mult decit
oricare altul pentru atitudinea mea politica. Dac va reusi actiunea pentru
patrie, precum doresc i ndajduiese toti adevratii patrinti, n-am s m bucur
de altceva, decit de cele de care se vor bucura cei din neamul meu; cer numai
un singur lucru, eliberarea prea iubitei patrii. Nu pot s sper la vreun alt
interes al meu deosebit i pentru aceasta ca un ticalos s* m prefac c6 sint
patriot. Iar clack fereascA dumnezeu ! nu va reusi planul nostru dint, eu
urmeaza sA suf'r mai mult decir ceilalti. Iat deci, cred, o dovad 'impede,
care nu poate s fie contrazisk cA sint un adevarat iubitor de neam, Ca' nu
actionez pentru vreun interes personal, ci dimpotriv toate imi apar in fata
ochilor: uciderile fcute de tirani, trdarile din partea dusmanilor mei, nimi-
circa total a familiei mele. M intrebati ce vrea s zic paragraful meu:
voi fi executor zelos al ordinilor trimise de onorata conducere care vor fi
compatibile cu obisnuitele indatoriri ale slujbei mele? VA dau un exemplu
ca s lmuresc ideea mea. Dae onorata conducere imi va ordona s fac ceva,
cu care s compromit puterea noastr protectoare, s cale tratatele, v intreb,
pot sa fac acest lucru? sau trebuie sA fac acest lucru? Jata pentru o mai
bun intelegere chestiunea poterilor. Boierii mi-au raportat a nu trebuie
s se infiinteze poterile, fiindcA se vor face foarte mari abuzuri in tar. In
aceast anafora a boierilor oare trebuie s. m' port arbitrar si s' rspund
ca un despot: asa vreau, asa se va face? Nici nu pot s rspund astfel
impotriva intelesului tratatelor, nici nu trebuie ; ci lucru intelept este s urmez
calea de mijloc, ca sA reusesc, fr s nal opun privilegiilor boieresti, i far
sa dau de bAnuit in privinta scopului prnuit, precum am si fcut. Iat ce
inseamn paragraful meu, adic execut cu zel ordinele onoratei conducen,
care se potrivesc sau pot s se potriveasc cu indatoririle slujbei mele, care
nu atac' privilegiile acestei Vri a crei garant este Rusia, si actionez in
asa fel lucir s nu provoc bnuieli asupra sfintului scop. Numrul celor recru-
tati aici nu este inc cunoscut ; peste putin timp Il yeti afla in mod exact
de la mine, deoarece am organizat poterile in modul urmAtor: la dou ogeacuri,
adica lui delibasa i tufeecibasa, le-am dat sase c'pitanii de poteri, cite trei
de fiecare. M-am grabit s le dau la aceste ogeacuri, ca s le linistesc,
fiindc negresit s-ar fi nscut mari scandaluri i dusnanii intre ele si celelalte
si de aici ar fi izbucnit multe lucruri nelalocul lor, precum conchide
sa. Am dat capitania tinutului Bacu 1 lui Kolocotronis, esa a tinutului
Piatra 1 lui Naum i cea a tinutului Suceava lui Orfanos, iar celelalte sase
le-am dat serdarului Eftimie i cApitanului Vasile, cite trei de fiecare, ambii

1 in textul grecese: lloxoni.ou i littirpa.

120

www.dacoromanica.ro
fiind in Eterie ; deci un numar de nou cpitanii au fost date in
felul acesta fratiei. Atunci and, cu ajutorul lui dumnezeu, va avea loc tre-
cerea i Kolocotronis, Orfanos i Naum vor pleca i ei, ca &A nu ma com-
promit i ea sa apar ca lucrul s-a facut fara stirea mea (si aceasta, ca sa
nu compromit puterea noastra protectoare), am sfatuit pe acesti trei frati
sa nu apara ei drept capitani ai poterilor, ci sa orinduiasca niste frati simpli
In locul lor, pe cine doresc ei, i atunci la miscarea generala acesti loctiitori
aseunsi ai lor sa lamina tot la cpitanii, iar Kolocotronis, Orfanos i Naum
85 porneasca cu soldatii organizati de ci. Planul acesta a fost primit de cei
trei frati, i il vom urma intocmai. Cei numiti (care mime vor primi scrisorile
vistieriei), au primit ordin potrivit articolelor cuprinse in scrisorile vistieriei,
sa ia sub chezasie pe toti arnautii aflati in judetul fieciiruia (chipurile pentru
combaterea actiunilor banditesti) i cu acest pretext fiecare cpitan sa intoc-
measc lista celor care stilt capabili de a purta armele. Primind aceste liste,
indat am sa vi le trimit spre stiinf. Nu a fost posibil sa se dea
capitania de la Focsani. Cauza este urmatoarea: in Focsani, in afara de o
multime de boieri mid care spioneaza cea mai mica miscare, mai ales dupa
drama din Tara Romineasca, locuieste si un oarecare negustor turc capanliu,
numit Hagi Ismirliu, care pe timpul lui Scarlat voda a ajuns s blink' peste
patru sute de scutelnici straini sezatori in tirgul Focsani i in satele Putnei.
Deci daca Orfanos ar fi facut acolo inscrieri, desigur ar fi fost tradat lui
Ismirliu de oamenii acestuia care ar fi fost atrasi de Orfanos, fiindca ei
sint foarte bine tratati de stapinul lor, inch in mod sigur ar fi denuntat
actiunea. Ismirliu este stimat la Constantinopol si are trecere la capan si
pe linga pap. din Braila. Aceasta m-a silit sh' nu dau capitania din Foesani
unui`frate, ca sa nu facem un pas gresit i greu de indreptat. Voi da, precum
fagaduisem, cite doua sute cincizeci grosi pe lung fiecaruia din cei trei frati,
adica lui Kolocotronis, Orfanos i Naum.
[Mihail Suto, domnul Moldovei]
I. Filimon, Aox. tan. VA. bray., I, p, 299-303. Text grec.

64
[Iasi, 15 februarie 18211
Iacovachi Rizos Nerulos informeazii pe Al. Ipsilanti despre
dezordinile provocate de eteristi in Moldova si despre inceputul riiscoalei
lui Tudor Vladimirescu.
[Iai, 15 februarie 18211
[Iacovachi Rizos Nerulos &are Alex. Ipsilanti]
Zilele acestea a ajuns &A se vorbeasea fatis pe strazi despre actiunea dezor-
donata de inrolare care din zi in zi s-a facut si mai dezordonata incit au
aflat secretul Oda i copiii.

121

www.dacoromanica.ro
 Desigur nu se putea sg nu ajungg aci, dacg n-au lsat fgrg' sg inscrie
pe once brutar, pe once Mean, pe once simigiu. Secretul Frgtiei a devenit
cunoscut tuturor localnicilor. Astzi ispraviaicii din Botogani au trimis legati
In fiare pe doi arnguti. Unuia din ei i s-a rgtacit scrisoarea de adeziune,
adresat gefului sgu; ea a fost gsitg sub masg in casa unui maior rus Anas-
tasie Sanos, care invitase la nunta fiicei sale pe ispravnicii din Botogani.
Ne-au trimis originalul scrisorii impreung Cu cei doi arnguti. Am argtat, atilt
aceast scrisoare cit i scrisorile ispravnicilor, lui Kolocotronis, ca sg v scrie
In mod amnuntit in leggtufg cu aceasta.
Niciunul nu ascultg de vreun sfat. Ei inscriu pe fatg pe oricine gsesc.
Au inscris ping gi pe seizii domnului. Vg puteti inchipui la ce dezordine s-a
ajuns. Domnul s-a vgzut nevoit sg inchid pe cei doi arnuti in inchisoarea
lui Vasil cgpitan, care este cunoscut in ochii lumii ca eterist. Nu numai
cg domnul a fost compromis foarte serios gi lumea a inceput sg vorbeaseg
ca este amestecat in complotul impotriva Portii, dar el are de suferit chiar
ci din partea Frtiei, care nu i-a lgsat nici un arngut la ogeacuri, luindu-i
aproape pe toti, gi este pericol de scandal mare intre ogeacuri ci Frgtie.
BAtrinul Roznoveanu, care a vgzut astzi scrisorile ispravnicilor din Botogani,
gi a aflat gi de la fiul sgu vistierul, a venit la mine, dupg ce mai intii fusese
la domn, gi mi-a spus: Boier postelnice, ce este cu cele ce se intimplg? de
ce domnul nu aduce vreo indreptare? Noi nu sintem rgspunzgtori, ci domnul.
El trebuie sg ingtiiateze impgrtia. I-am rgspuns, cum se poate ca domnul
sg ingtiiniteze Poarta impotriva compatriotilor sgi ci sg trdeze intreg neamul
sgu pentru citiva progti, care auzind de faptele rele ce se petrec la Janina,
vor sg se duck' in patria lor pentru a ajuta pe greci, indemnati fiind de
un zel nelalocul sat'? Si la urma urmelor Poarta desigur nu poate sg
oaste aici ca loveascg, ci va da ordin domnului ca sg faci aceasta ; gi
atunci cu ce armat va izbuti el sg-i loveascg? Mi-a rgspuns in leggturii
cu aceasta, atunci domnul poate sg-i alunge din tar cite doi-trei. I-am
rspuns cg, clack' va alunga gi expulza pe unul din ei, ceilalti se vor speria,
ci atunci ei ar putea sg facg vreo migcare nesocotitg c disperatg in targ.
Cu aceste cuvinte i-am inchis gura.
Principe ... 1 lucrurile nu merg bine. Domnul... 1np gtie cum sg pro-
cedeze. El acoperg astgzi un lucru, gi a doua zi se ivesc zece. Capul lui nu
mai poate lucra. Nu sintem intrebati in nici o chestiune. Nu gtiu ce fel de
Eforie este aceasta gi care este importanta ei. Astzi a circulat intre oamenii
simpli zvonul el principele Cantacuzino vindut mogia j cu banii luati
inroleazg arnguti. Cu toate acestea astzi domnul a impgrtit poterile dind
capitgnia Bacgului 2 lui Kolocotronis, a Pietrei 2 lui Naum gi a Sucevii lui

1 Puncte de suspensie in -text.

2 In textul grecesc Ilaxoatou 9i. KeecrpcK.

122

www.dacoromanica.ro
Orfanos; el a dat fieciruia din banii si proprii cite doui sute cincizeci
grosi pe luni; ins cu urmitoarea intelegere: acesti trei frati urmeazi si
porneasci i dmnii impreuni cu soldatii care vor fi inrolati in miscarea ce
se va face cu ajutorul lui Dumnezeu aici, iar pentru ca s nu se compromiti
domnul ca i-ar fi orinduit intr-adins in potere s-a gindit ca acesti trei frati
si nu se prezinte dnii drept cpitani, ci s numeasci in locul lor pe alti
trei frati, pe care cred de cuviinti. Cei trei au rimas multumiti cu aceasti
intelegere si au s-o urmeze. Dacii in toate miscrile lor ar fi urmat sfaturile
stipiniril, toate ar fi decurs cuminte, rapid si foarte secret. In numele lui
Dumnezeu, dati un ordin sever ca in viitor si se poarte cu intelepciune
s actroneze in -mini ping in ziva hotiriti; cici dacit' se vor puna astfel
si pe la tinuturi, desigur vor provoca alarmi generala i vor suferi at:it ei,
cit mai ales domnul... 1
Prin.cipe, toate ordinele date fratelui Lasanis gut vrednice de a fi scrise
cu litere de aur; dar vi asigur c niciunul din aceste ordine n-a fost pus
In practic. Daci s-ar fi aplicat, n-ar fi urmat nici o fapt necuviincioask
ci toate s-ar fi indeplinit in ordine.
Caravia la Galati a inceput si el s fie nedisciplinat. Este pe fat in
conflict cu topucci. Un nefer al lui Caravia a injunghiat pe un alt nefer al
lui topucci. Topucci serie domnului impotriva lui Caravia, i intrucitva face
aluzie la scopurile mh.save ale lui Caravia. Domnul a trimis pe un al doilea
cimiras ca, chipurile, s cerceteze acest lucru, ins avind ordin impace,
spunind ambilor cele cuvenite. Trebuia Caravia, intr-un moment atit de critic,
si se certe cu topucci? Ii scriu si eu lui Caravia cele necesare i Il sfituiesc
s linisteasci pe topucci. Am pus si pe capitan Vasile serie cele necesare.
Cu eh se apropie timpul, cu atit se impune pstrarea secretului, purtarea
cuminte a tuturor fratilor i intelegerea intre ei... 1
In Tara Romineasci /Ant foarte mari tulburri. Un anume Tudor Vul-
turescu [Vladimirescu], avind gradul de sluger si care a fost in timpul rusilor
comandant de panduri, adunind peste patru sute de panduri, a risculat
pin alaltieri toate jude-tele de peste Olt, proclamind libertate, egalitate
desfiintarea privilegiilor boierilor, rizbunind pe cei ce au fost necirep-
ttiti i inapoind lucrurile jefuite; el cheami prin proclamatii intreg norodul
dac sub arme. Unele din judetele de peste Olt s-au gribit s i se aliture,
altele urmeazi s i se aliture. Pini a trimis pe un functionar al consulatului
si 1-a invitat si vini la Bucuresti, ca s-i vorbeasci; el insi i-a rispuns ca
deocamdati nu-I las norodul; va veni 'Msg. la Bucuresti impreun cu norodul,
atunci are s-1 ntilneasc. Acest comandant romin a trimis o jalba
scriind multe impotriva stipinirii; in acelasi timp el a scris o altrt jalli. impi-

I PunAte de suspensie in text.

123

www.dacoromanica.ro
ratului gi alta care Pini ca s-o trimit lui Stroganov. Ce fel de joc este
acesta? Inca nu se poate pricepe. Nu gtiu daci Fraia poate s'A tragi foloase
din aceast imprejurare. Aceasti rscoal a izbucnit in vecinitatea Serbiei.
Kolocotronis a venit aici; 1-am intilnit ; pare un om cuminte; purtarea
lui mi-a plicut, nu este ca ceilalti, vi face cinste. Stirile cu privire la Epir
arati ci turcii sint intr-o stare disperati. Cei din Laybach au hotilrit s'A atace
pe neapolitani, daci nu vor da ascultare sfaturilor puterilor aliate. Regele
Neapolului a scris in acelagi sens fiului sill. Rusia a promis Austriei s-o ajute
gi cu armati, daci. va fi nevoie.
I. Rizos
I. Filimon, Aox. tcrr. M. know., I, p. 323 326. Text grec.

65
Iali, 16 februarie 1821
M. Sulu informeazd pe Al. Ipsilanti di a orinduit cdpitani
al poterilor din finuturile Bacdu, Piatra # Suceava pe oamenii lui
fi il roagd sd facd ordine in rindurile eterioilor.
Iai, 16 febrnarie 1821
[Domnul Moldovei Mihail Sutu care Alex. Ipsilanti]
Am primit mult iubita friteasci d-voastril scrisoare din 30 ianuarie; n-am
rispuns indati ca sii nu mi maginesc numai la vorbe goale, ci ca &A ara
cum s-au pus in lucrare unele treburi. Acum, cind au inceput in parte si
se inffiptuiasci, ink' gribesc si vi rispund gi s'ii vi expun in acelagi timp
cele realizate pini astizi gi sper si rmineti multumit.
Cei trei oameni ai d-voastr au fost orinduiti la cele trei poteri din
Bacilli, Piatra gi Suceava. Motivul pentru care n-a fost posibil si fie numit
unul dintre ei la Putna, se arati in scrisoarea aliturati care fusese pregitit
gi din cauza unor neorinduieli, care au tulburat totul aici, am intirziat s-o
trimit, gi sper, prea iubite, si intelegi el din motive de interes obgtesc, potera
din Patna nu trebuia data. Trimit aici aliturat gi un contract, pe care vii
rog s'-1 cititi gi si-mi scrieti clack' este bun. Un contract aseminaor se va
face zilele acestea pentru completarea numaului de vite, de care Imi scri-
sesegi. In 15 sau 20 zile cel mult atit numirul vitelor di gi cantitatea pro-
viziilor vor fi pregitite gi si nu aveti nici o griji.
Am vizut gi scrisoarea care a sosit in legfitur cu depunerea celor AO-
duite. Cei 1 000 galbeni promigi in prima scrisoare de adeziune, de asemenea
gi cei cinci mii grogi ai pirintelui, vor fi predati astizi; iar cei cincizeci mii
[grogi], trecuti in registrul contributiilor, n-au fost dati, deoarece am socotit
mai necesar s.' se faci pregairea celor doui articole, care sint de prima
necesitate. Aceste doui articole vor necesita 135 000 grogi, care vor fi dati
In mini; de aceea sper ci nu-mi veti reproga ci n-a fost dat suma 4 50 000
din registru; prietenul frate are depusi la mine, in afari de suma de, mai sus,

124

www.dacoromanica.ro
135 000, pentru articolele principale, inch' 150 000 grogi in galbeni care vor
fi inminati la timp aceluiagi iubit frate; ea o dovada poate s Tina prezenta
mea scrisoare. Acestea afara de mine gi de lumina-Oa sa nu este nevoie s le
gtie altcineva. Binele vreau sa se faca...
Mare neorinduial este in treburile de aici; nu sint informat debe...
Nu gtiu daca este bine aga. Dupa parerea mea este vatmator, i s ma
ajute bunul Dumnezeu. In zadar se cheltuiesc banii, care trebuiau inminati
la timpul cuvenit, gi nu sa se produc vlv, i chiar o vilv foarte vata-
matoare. Dup organizarea inteleapta a poterilor, sub pretextul sigurantei
obgtegti, s-ar fi facut acest lucru fara cea mai mica bnuiala ; dar cei care
au actionat, lucrind necugetat, au stricat cu totul aceast treaba. Dup
aceasta organizare era mai ugor &A se faca la timp i inscrierea in interval
de numai zece zile gi nu mai mult, totul la timpul &Au gi nu cum se face
foarte nechibzuit. Acum (iertati-ma, dar datoria mea m obliga sa scriu adevarul)
cei de aici cred c indeplinirea cu intelepciune a tuturor treburilor din partea
mea este urmarea unei inactivitati sau a lipsei de zel din partea mea. Nu,
frate, deoarece cele fcute i amintite mai sts sint o garantie a bunavointei
zelului meu. Nu sint dator sa dau socoteala pina i celor mai mid. Cele
facute numai luminatia sa trebuie sa le gtie.
Aici au avut grija s. intre [in Eterie] i [episcopul] Irinopolei, barbat
intelept, cu mult zel i foarte multa iubire de neam. Dar mai esential este
ca el va atrage pe mai multi cu stare, care sint coplii lui spirituali. Am
sperante bune. Cu o alta scrisoare va voi ingtiinta. Sa nu v indoiti de bun-
vointa mea. Nu-mi reprogati, iubite frate, pentru intirzierea scrisorilor. Cite
greutati gi cite preocupari ! Vreau i va scriu ; dar, in numele lui Dumnezeu,
cautati s faceti ordine, straduiti-va sa opriti cele raspindite zilele aces-
tea _1. Cind cele ce se fac au un singur izvor, atunci treburile merg bine gi
In armonie, dar cind fiecare actioneaza de capul sail, ce folos putem avea?
Cu toate ca expunerea din prima mea scrisoare poate fi socotit de prisos
In urma scrisorii de fata, prin care aprob cele serse anterior, cu toate acestea
peste patru zile am sa va' trimit o alta scrisoare, la fel cu aceasta ; am fost
impiedicat de un singur motiv, anume ca nu mai gtiu, in urma evenimentelor din
zilele acestea, cum pot s promit numarul exact al soldatilor. Cei de aici au facut,
cele ce au facut ; ei nu-mi dau socoteal, ca sa cunosc faptele i felul cum
decurg; prin urmare ce promisiune pot s dau, iubite frate ? Va rog judecati
comunicati-mi hotrirea d-voastra in aceasta chestiune, ca s gtiu ce sa
fac gi cum s scriu.
Aristarh 2 serie cu propria sa mina.
I. Filimon, Aox. tar. Da. ircco., I, p. 303-305. Text gree.

Punete de suspensie in text.

2 Pseudonimul domnitorului Mihail Sutu.

125

www.dacoromanica.ro
 66
Chisiniu, 16 februarie 1821
Al. Ipsilanti cere lui Xanthos sii vie cit mai repede la Chi,sincIu
ca sit' se intilneascii cu el.
Chisimlu, 16 februarie 1821
Iubite Xanthos,
La Ismail
Indat ce vei primi prezenta mea scrisoare si pleci si Impreuni cu domnul
Kalamatianos s vii aci cit mai repede posibil, fra cea mai mici intirziere,
fiindci am foarte mare nevoie s v intilneSc pe amindoi, si &A nu intirziaIi
niel un moment.
Am primit toate scrisorile d-voastr; obuzele pe care le cere Caravia,
s eutaIi s fie trimise indat si VA voi rmine foarte indatorat, deoarece
este foarte necesar pentru binele patriei.
SA spui, unde trebuie, cs,, am fcut tot ce am putut pentru potpol-
covnicul Litov si s fie linistiIi, fiinda si Inzov 1 mi-a fgfiduit si facfi tot
ce poate.
V astept cu nerabdare
fratele
Alexandru Ipsilanti
Em. Xanthos, 'Arcoply.ovciquvrox, p. 144. Text grec.

67
Chisiniu, 21 februarie 1821
Al. Ipsilanti comunicii lui Xanthos di pleadi in seara zilei de
21 februarie, impreunii cu fratii siii, la Iasi pentru a incepe reiscoala.
Chisinrtn, 21 februarie 1821
Domnului Xanthos in min.
Nu pot s inteleg infirzierea d-voastr, cind vti scriam cu atita grab.
Eu impreun cu fraIii si rudele mele pornesc deseara spre Iasi, mide, cu
ajutorul lui Dumnezeu, vom incepe; deci n-am 81 te vad, nici pe iubitul
Kalamatianos. Ve1i primi proclamaIii si altele. IndemnaTi pe toti, rniei si
mari, s vin. toti. Iatk, ili trimit alturat trei scrisori, pe care le-am primit.
Anagnostopulos a ajuns aici cu un doctor... 2
Indat ce veTi primi proclamatiile, toll acei greci, care se afl in slujb5,
Bali prezinte demisia si s porneasci In patrie.
1 Guvernatorul militar al Basarabiei.
2 Puncte de suspensie in text.

126

www.dacoromanica.ro
 Eu Ara aduc la cunogtinta c Ant supArat pe tot', gefii d-voastra afara
de Dicheos i Secheris; m-ati lfisat singur i chid Ira scriu, nu veniti; Dumnezeu
este drept. Victorie sau moarte pentru credint i patrie.
Kalos
[Alex. Ip-silanti]
Em. Xanthos, 'Alsollv-snioven.ccrcc. , p. 147. Text grec.

68
Reni, 21 februarie 1821
At. Xodilos comunicii lui Xanthos ed. V. Caravia urmeaza sei
plece la Foqani, iar loan Vatichiotis este omul potrivit pentru a fi
trimis in Bulgaria.
Reni, 21 febrnarie 1821
Prea iubite te salut,
La Chiginfiu
In momentul acesta, ora 6 dupa amiaza, am primit scrisoarea d-voastra
trimisa ieri cu o stafeta de la Ismail, iar scrisoarea anexata am s-o trimit la
Galati. Din scrisoarea trimis cu anume siafeta pe numele domnului Marinos
yeti afla cele ce am scris luminktiei sale. in mod exceptional miine vom avea
fiindca am trimis un om anume. Cele ce se petrec la Galati Ant ince-
putul faptei noastre salvatoare i precum ni s-a spus Caravia urma astazi
porneasca la Focgani. ! eit ne-a prut de rat' ca nu am putut s le procur
gloantele cerute. Eu scriu domnului Gheorghe care grit datoriile lui.
In legatura cu cele petrecute dincolo, v scriam ea am intrebuintat pe
domnul loan Vatichiotis pentru acea organizare; avem cuvintul de la aproape
cincizeci oameni, i alp multi zelogi cer sa le scoatem pagapoarte, dar acest lucru
va intirzia gi este nevoie sa le procuram cu rabdare. Daca aveam vreo alta
posibilitate, sau daca erau lasati s treaca dincolo pe garantie, foarte repede
am fi avut peste o suta de oameni, cu care pomenitul domn Vatichiotis poate
sa urmeze, precum imi fgaduiegte, gi care cere calduros sa devina conducator,
fiind un om care cunoagte partile i starile de dincolo, precum i caracterul
bulgarilor gi este dorit de acegtia. Milne pornegte la sate ca sa-i indemne sa
dea actele necesare pentru pagapoartele lor, i drept raspuns, daca va fi nevoie
va veni el acolo ca s vorbeasca i sa inceapfi efectiv lucrul. Eu imi fac datoria
ceruta. Piedica trecerii aduce multa greutate lumii, de aceea v-am spus, daca
exista vreun mijloc, sa se ugureze trimiterea unor pachete [?] la diferiti bulgari
i greci din partea guvernatorului, eaci altfel este greu gi este nevoie de rabdare,
fiindca toti impreuna n4.i pot sa ceara. Scrisoarea d-voastra o agtept ca un cerb
insetat cu gura useata i semnez
sluga
Atanasie Xodilos
Em. Xanthos, 'Anopyittovstnxvc, p. 145-146. Text grec.

127
www.dacoromanica.ro
 69
Din Peloponez, 22 februarie 1821
Gr. Dicheos comunia lui Xanthos cd pregiitirile de acolo ale
Eteriei sint terminate, dar sint mari nemullumiri din cauz4 c4 Al.
Ipsilanti n-a sosit in Peloponez, dupei cum se stabilise la consfeituirea
de la Ismail.
Din Peloponez, 22 februarie 1821
Frate Xanthos,
Nu gtiu de ce te-ai mrginit numai la lucrurile de acolo, gi nu -mai
altceva decit s dai sfaturi lui Dicheos sa. nu se repeada dup obiceiul lui, gi
alte prostii. Dicheos, prietene, a lucrat potrivit ordinilor primite ; scrisorile
au fost scrise catre membrii Eteriei din partea conducerii; scrisorile au fost
multiplicate. Ce vrei domnia ta, &A nu se audit' nici micar cea mai mica mirare?
Cei intelepti mai intii se gindesc la acestea i apoi iau hotariri gi ramin statornici
In hotririle lor. MA mir de unde provine intirzierea principelui Al. Ipsilanti,
de n-a venit pina acum in Peloponez, degi era agtcptat demult, precum a promis
gi a ordonat la Ismail. Eu am executat ordinele lui gi am scris pe scurt despre
faptele mele acum citeva zile, iar in prezent mai pe larg conduciitorilor Eteriei.
Tot ce era in legatura cu lucrarile noastre s-a indeplinit. Grecii aici i in Rumelia
stau ca nigte gura-casci, iar mitropoliii i proestogii nogtri au desemnat gene-
rali. Ei au avut grija sa stringi destui bani, au scris i acefora cfirora trebuia,
precum v-am scris mai inainte, trimitind gi reprezentanti pentru bunul mers
al lucrurilor, pe scurt ei sint atenti la glasul lui. Dar ce nenorocire, srmanilor
greci ! in timp ce speram sA vedem aici pe Ipsilanti cit mai repede i ne preg-
team, am aflat eft' *Inca zabovegte acolo. Prietene, timpul trece gi nu agteapti
intirzierea mea sau a ta; chestiunea aceasta, precum gtii, are nevoie de graba;
intirzierea gi neglijenta pricinuesc pagube cauzei. Aici este mare fierbere, poate
gi in alta parte din cauza membrilor Eteriei care s-au inmultit. Este imposibil
ca intrunirile gi consfatuirile eterigtilor s nu produc binuieli mici sau mari
turcilor i sa nu produci bfinuieli de tradare, precum au produs, ceeac e se poate
lecui prin lirtelepciune ; daci vreo neintelegere va desparti membrii Eteriei,
negregit trebuie s ne agteptim la pericole mari. Deci, prietene, in numgle
lui Dumnezeu, grabiti plecarea respectatului principe, fiindca daci va trece
o lunfi gi nu va apare, dugmanii avind banuieli ar putea s produci pagube
pe nesimtite grecilor i atunci pacatul sa fie al vostru. Nu gtiu daca fall un
nume al unei persoane inalte vom reugi in graba tot ce trebuie. Nu mi intind,
totul merge bine, ne temem numai si nu se intirzie, gi ne temem mult, deoarece
dugmanii de aici nu se aseamfinii cu cei din alte parti, ci gut mai degtepti.
Aducatorul prezentei, Patrichios din Itaca, pe care vi-1 recomand, v va spune
gi altele prin viu grai. Prin urmare puneti in aplicare gi d-voastra cele promise,
fiindca folosul i cigtigul ant comune, iar paguba gi mustrarea de partea
d-voastri.

128

www.dacoromanica.ro
 Guvernatorul regiunii Mani mi-a scris cerind ajutor, fiinda Perrevos
i-a dat numai doui mii grogi, de aceea cei de acolo s-au suprat; stilt nevoit
s lecuiesc gi aceasta suferintk cit pot. Fil sntos.
In scrisoarea c'tre conduckorii Eteriei v trimit alturat gi o scrisoare,
care mi-a fost data ast'zi, in care yeti vedea o trdare vdit- Agadar graba
este foarte necesar, gi s ave-0 grijk deoarece lucrurile au ajuns la apogeu
Dacfi Ipsilanti a fost impiedicat de imprejurari, atunci sl fie trimis altcineva,
la fel ca el etc.
Al tu etc.
Grigorie Dicheos
Em. Xanthos, 'Arcop.v1i.i.ovelzxrd, p. 152-154. Text grec.

70

Din Peloponez, 22 februarie 1821

Gr. Dicheos aratd c intirzierea sosirii lui Ipsilanti in Pelo-
ponez va pricinui pagube Eteriei.
Din Peloponez, 22 februarie 1821
Prea cinstiti domni,
Potrivit poruncii d-voastrk n-am neglijat s scriem notabililor din Pelo-
ponez cele necesare in legtur cu apropierea rzboiului i pregAtirea solda-
tilor nogtri, gi Cu toate c acegtia au primit scrisorile noastre Cu intirziere din
cauza ticlogiei domnului P... caruia i s-a incredintat aceasta insrcinare
sfint, totugi acegti nenorociti urmagi ai strabunilor nogtri au lasat treburile
ion i s-au dedicat toti indat intereselor comune. i atunci n-am incetat s
punem in aplicare poruncile d-voastr, gi mai tirziu chid am primit la Ismail
In grabA ordinele respectatului efor general Al. Ipsilanti, nici n-am neglijat
nici n-am pierdut timpul degeabav ci am pregtit pe fratii Eteriei aflati la
Galati cu cele necesare i indat am pornit la Constantinopol. Dar ce nevoie
este s' m justific? Am plecat de acolo pe la sfirgitul lui noiembrie, am navigat
pe linga Mitilene gi am debarcat la Cydonia; acolo am intilnit pe Drofesorii
gcolii gi am inveselit inimile membrilor Eteriei Mali acolo. Am scris, din partea
conducerii, eterigtilor din Smirna, trimitind acolo pe L. Rigas, care s-a
intors cu un sfert din cantitatea prafului de pugck douil sute gaptezeci butoaie,
patruzeci gi unu cintare de plumb. Avem i promisiunea c dac' le voi serie
acestora, s ne procure inci pe atita marf, precum i douzeci de mii pietre
pentru pugti, care gut foarte necesare; ei au zis ca neavind bani destui, n-au
putut sA indeplineasci cererile prietenilor. Dup ce am scris gi am fcut aceste
lucruri acolo, am trecut la Hydra, iar de acolo la Spetzes, i gsindu-i pe fratii
de aici nepfisfitori, m-am strduit s-i inflcrez. pupa ce am trimis pe la sfir-

9 c. 498 129

www.dacoromanica.ro
gitul lui decembrie corabia la Triest, am trecut in Peloponez, unde am ajuns
cu bine. Aiei atit notabilii cit gi grecii sint nehotfiriti gi agteaptA cu nerbdare
glasul lui Ipsilanti. Despre aceasta gi despre cele hotrite intr-o gedint v-am
ingtiintat gi mai inainte prin tovarAgii din Constantinopol gi acum iarfigi trimi-
tem anume pe cAp. G. Patrichios din Ithaca cu \prezenta, ca s vA aduc la
cunogtintA cele in legAtur cu noi gi prin viu grai. Prin urmare, in numele lui
dumnezeu ! nu rsati si treac. timpul. Turcii in fiecare zi se fac mai bAnuitori
gi este pericol, ha chiar pericol mare, gi veti da socotealA, clack', din cauza
intirzierii mult agteptatului Ipsilanti, noi grecii vom fi nevoiti si suferim pagu-
bele la care nu ne-am fi agteptat. Daci Ipsilanti nu va apare neapitrat pinA
intr-o lunA aici, vom suferi din partea dugmanului cite nu VA puteti inchipui,
filr vreun motiv, fiindc etc.
Nu ne mai intindem, dar repetAm: grbiti plecarea lui Ipsilanti, 9i. rAminem
agteptind nu rAspunsurile d-voastr, ci pe Ipsilanti insugi.
Cititi scrisoarea alturatl, in care yeti vedea o vAditA trAdare etc.
P.S. Aceast trAdare provine din partea familiei...1 gi ingtiintati pe
Ipsilanti, aruia i-am recomandat-o din politete.
Fratele tAu sincer
Grigorie Dicheos
Em. Xantbos, 'Arcopw.ovE6p,ovroc, p. 154-156. Text grec.

71
[Itufla 24 februarie 1821
Manifestul lui Al. Ipsilanti ceitre grecii de pretutindeni, sel
lupte pentru eliberare.
[Iai,] 24 februarie 1821
DupA sosire lui Mexandru Ipsilant (inceptoriul nenoroci-
rilor Moldo-Vlahiei) in Egi, la 21 fevruar 1821, unindu-s cu Mihail
Sutul (domnul de atunce a Moldaviei), au slobozit urmatoriul
manifest
Luptfi-te pentru legi gi pentru patrie !
BArbati greci ! Ceasul au venit. De demult noroadile Evropii luptindu-si
pentru slobozAniia gi drepttile lor ne indemnA spre asmine urmare. Acegtiia
degi sint oaregce slobozi, s-au strguit cu toatA virtute s inmultasefi slobozeniia
gi, printr-insa, toat fericirea lor. Fratii gi prietenii nogtri sint in toate locurile
gata. Serviia, suliotii 9i tot Ipirul, innarmati ne agteapt. Veniti, dar, s ne
unim cu enthusiasmos ! Patria ne ceri ! ToatA Evropa pironind ochii ei asupra
noastrk sA miar pentru nemigcarea noastr. Rsune, dar, toti muntii Eladii
de glasul ogtinegtilor noastre trimbiti, gi vile de sunetul cel stragnic a armelor
noastre ! Evropa sA va minuna de biruintile noastre, iar tiranii nogtri tremurind
9i ingAlbeniti de frick vor fugi dinainte noastrA ! Noroadile luminate a Evropii,
1 Puncte de suspensie in text.

130

www.dacoromanica.ro
sA Indeletnicescu spre statorniciria fericirii lor i pentru facirile de bine ce au
vizut de la strAmoii nowi plini de multAmiri, doresc slobozenia grecilor !
Noi artindu-ne vrednici faptii bune a strAmoilor i. veacului de acum, avem
bun nA dejdi c vom citiga ocrotire gi. agiutoriul lor ! Multi dintru aceltia,
iubitori de slobozAnie, vor veni ca s ne IntovArAgascA la luptile noastre. Por-
prietini ! i yeti vid o mare puteri ocrotind drepttile noastre ! Pe
multi A din insu vijma0i notri veti vid6 indemnindu-sA de dreapta noastrA
pricini i intorcindul[i] spatile &Ata vrAjma0 s'A vor uni Cu noi. i carii filfa-
tondu-sA cu dreapta socotint, patria Ii va inbrfitoa ! Cine dar op.ret}ti
te9ti1e voastre Muta' ?
VrAjmapl nostru, fiind neinbirbfitat, este slab i neputincios. O[a]menii
toti patriotii notni, sint plini de enthusiiazmos. Uniti-v, dar, vitejilor
mari la suflet greci ! AlcituiascA-sA ceti a neamului ! infAtoAzi-sA patrioti-
cwile legheoane, i. veti vid6 pe cei vechi colosi a tiraniei s'A caza singuri de
sine inainte biruitoarelor noastre steaguri. La glasul trimbitilor noastre, toate
trmurile mArilor ionice9ti i a Egheului, vor rAsuna ! Corbiile grece9ti, cari
In vreme pficii 9tia a neguttori i a sA lupta, vor smAna la toate limanurile
tiranului, prin foc i sabie, infricofiri i moarte.
Cari suflet grecescu s'A va arta cu nebagare de sama la chemare[a] ce
faci patria? La Roma, un prieten a chesarului, scuturind hlamida c6 singeratil
a tiranului, au rAdicat norodul. Ce yeti face voi, greci, cAtr cari patria goalA
i arat rAnile ei 1 Cu glas obosit cere agiutoriu de la fili s'AL ? !
Prietinilor patrioti ! Dumneziiasca pronie milostivindu-s asupra tic&
loiilor noastre, au binevoit lucrurile intr-acest chip, ca cu putinA ostineal,
sA ci9tigAm inpreunA cu slobozniia i toatA fericire[a]. lar dacil din vreo vred-
nia de hul neispitire binelui, ne vom arAta cu nebAgri de samfi, vrAjma9u1,
fcindu-si mai slbatic, va inmulti ticAloiile noastre i vom fi de-apurure[a]
neamul cel mai ticfilos 1ntre celelalte.
Patriotilor, intoarceti-v ochii, i privii stare[a] noastrA c ticAloas1 !
Videti aice lcaurile lui dumnezu &acate. Acolo copiii voltri rlipiti spre
intrebuintare hulit a poftii cei fArA ruine a varvarilor vrAjma9ilor notri !
Casile noastre golite, tarinile noastre prAdate, i pe noi insugi netrebnici !
Acum esti vremi sl aruncam acest nesuferit giug, sA slobozim patria, sl
m'Am din nouri giumAtate de luna, ca sA inAltm smnul prin care de apurure
biruim, zic cruce, i cu acest chip le facem indestulare patriei i pravoslavnicll
noastre credinti, de nelegiuita a nelegiuitilor batjocorire. t'Are noi cel mai
evghenist este acela ce cu mai multa* brbAtie va apra dreptAtile patriei si
cu mai mult folos fi va sluji. Neamul adunindu-s, f9i va alegi bAtrinii noro-
dului i. la acest inalt sfat vor fi supusA toate lucrurile noastre. S'A ne pornim,
dar, cu o deobtie socotint ! Cei bogati sA jArtveascA o parte din averea lor.
Sfintii pfistori s insufletascA pe norod cu a Ion pilde A. invAtatii si dei sfaturile
celi folositoare. Iar cei ce slujsc pe la curtile streine, oqteni i. politiceti patrio-ti,

9* 131

www.dacoromanica.ro
aducind multimid fiistecari puterii care slujste, sa alergi la marile i luminatul
drum ce si desclaide acum s dei patriei datornicul bir. Si, ca niste viteji,
s si innarmezi toti, fri prelungire de vremi, cu,nebiruitile arme a vitejiei,
si figaduiescu in scurti vremi biruinti. i cu aceasta, si tot binile !
Care ni[i]miti i mii, slugi, vor indrizni a si inpotrivi inainte norodului
ce s bate pentru slobozaniia sa? Martur sint sirguintile celi iroicesti a stri-
mosilor nostri ! Martur esti Ispania care intii i numai [ea] au sfrmat stile
celi nebiruite a unui tiran !
Orfisenilor ! Cu unire, cu cinstiri ctr sfinta legi, cu supunire la pravile
si ocirmuitoriul ostilor, cu statornicie si bunk' mndrzneal, biruinta noastri
este adivirati i nevesit ! Aceasta va incununa de apurure Cu dafne neves-
tezite iroicestile noastre sirguinti ! Aceasta va sipa cu slovi nestersi in lficasul
nemuririi, numile noastre, spre pilda neamurilor urmitoare. Patria va rspliti
adivfiratilor supusi, fiii si, cu smnele slavii si a cinstii. lar pe cei nesupusi
surzi la chemarea iai de acum, ii va depirta ca pe niste nelegiuiti fii si din
siminta asiaticeasci, gi va supune numile lor ca a altor vinzitori anathemati-
sirii i blestimului urmasilor.
S chemim, dar, din nou, vitejilor i mari la suflet, elini, sloboziniia la
pmintul cel vestit a Eladii ! S ne luptam intre Marathon 9i intre Thermopile !
S ne luptm pe morminturile p6rintilor nwri, carii, ca sa ne lasA pe noi
slobozi, s-au luptat i au murit acolo. Singele tiranilor este priimit la umbra
lui Epaminonda thibeul a lui Thrasibul athineul, care au zdrobit pe 30 de
tirani. La umbra lui Armodit ;i Aristoghiton carii au sfrmat giugul lui Pisi-
strat, la umbra lui Timoleon, care au statornicit slobozaniea la Corinth
Siracuza, i mai vinos la umbra lui Miltiadi, Themistocli i Leonida, i a 300
spartiaTi, care au taiet in multe rinduri, nenumirate osti a varvarilor persi;
a earora cei mal varvari i ark' b'rbitie urmagi, s cuvine noZi astizi Cu puling
ostineall a-i stinge desivirsit !
La arme, prietini ! Patria vi chiami.
Alexandru Ipsilant
Acad. R.P.R., foaie volantii, 313/1821. Text grec publicat de L Filimon, Lox. tac.
kXX. bray., II, p. 7982; trad., rom. Acad. R.P.R., ms. rom. 333, f. 35 36, copie cont.,
C. D. Aricescu, Acts justificative..., p. 93 95.

72
'0, 24 februarie 1821
Al. Ipsilanti cere eteri,stilor sa ajute cu oameni, arme i bani
pentru eliberarea Greciei.
Iasi, 24 februarie 1821
Frati eteristi
In sfirsit a sosit momentul mire, atit de asteptat ! Iati astizi a inceput
si se desrpare planul urmarit prin activitatea i straduintele noastre de atitia

132

www.dacoromanica.ro
ani ! Societatea prietenilor va falible in eternitate ca singura dovada a feri-
cirii noastre.
Voi, prietenii gi camarazii mei, ap artat ce -pone face dragostea curata
gi fierbinte fa-ta de patrie. De la voi agteapti acum Grecia lucruri gi mai mrete,
acum la reinvierea ei; gi cu drept euvint, deoarece daca pentru simple spe-
rante ati sacrificat totul, ce n-o sii facep acum, cind a inceput s'A strluceasc
steaua sclipitoare a liberta-pi noastre!
Agadar pornip, fratilor ! Contribuiti gi acum, pentru ultima dat, fiecare dupa
puterea sa, in oameni inarmati, arme, bani gi uniforme nationale ; generapile
posterioare vor binecuvinta numele voastre gi v vor considera drept promo-
tori ai fericirii loy,
Alexandru Ipsilanti
Epitrop general al conducerii

Acad. R.P.R., cirti rarenr. 1135Joaie volantil. Text grec ; o copie in Arhiva Liprandi;
publicat de I. Filimon, Aox. (o-r. oa. .Erecip. Nauplia 1834, p. 305-306; reprodusi
in facsimile de Const. Paparigopulos, 'IcrropEoc ro"6 Wormoili. levoug, ed. P. Karolidis,
Atena, 1925, vol. VI, p. 8; trad. rom. la C.D. Aricescu, Acte justificative..., p. 92-93.

73

Iavi, 24 februarie 1821

Al. Ipsilanti cheanui pe grecii din Moldova fi Tara Romineascd
sei lupte sub steagul libertiiiii.
Iagi, 24 februarie 1821'
Barba-ti greci, citi va aflati in MoldoVa gi in Tara Romineasca.
lata dupa atitea secule de suferinp igi intinde iaragi Fenixul Eladei aripile
sale cu marepe gi chiama sub umbra sa pe adevarapi gi ascultatorii si fii.
lata iubita noastr Patrie Elada reinalta cu triumf stindardele ei strmo-
gegti ! Moreea, Epirul, Tesalia, Serbia, Bulgaria, Insulile din Arhipelag, intr-un
cuvint Grecia toata a luat armele, ca sa scuture greul jug al barbarilor gi
tintindu-gi privirea numai la arma victorioasa a ortodocgilor, zic la cinstita
gi dtAtoarea de viat cruce, strig1 Cu glas tare, sub protectia unei mari tli
brave puteri: cu acest semn vom invinge ! Triliasa libertatea !o i in aceste
dota' provincii prietene se formeaza un corp numeros de barbat,i com-
patrioti spre a trece pe plmintul sfint al iubitei noastre patrii. Deci, toti acei
care doresc s se numeasca salvatori ai Greciei, i sita impr4tiati in diferite
judeTe sk alerge pe la drumuri, pe unde afila cA trece acest corp, pentru ca si
se uneascii cu confratii lor. Citi ins, adevAraIi eleni, sint vrednici s'A ja armele

'La 25 februarie 1821 Al. Ipsilanti a dat din cartierul general de la Galata o noui procla-
matie in acelagi sens.

133
www.dacoromanica.ro
si cu toate aceastea rAmin in.diferenti, sit stie ca-si vor trage asupra lor marea
desonoare si c patria li va socoti ca bastarzi si nedemni de numele elen.
Alexandru Ipsilanti
Epitropul general al conducerii
Acad. R.P.R., Foaia volantii 312/1821. Text grec ; o copie in Arhiva Liprandi; publicat
de I. Filimon, Aox. EGT. DA. brav. II, p. 85 86 ; trad. rom. la C. Erbiceanu, Ist.
Mitr. Mold., p. 365; C. D. Aricescu, Acte justificative..., p. 90 91.

74
Iagi, 24 februarie 1821
Al. Ipsilanti comunica tarului Rusiei ca poporul grec s-a rasculat
impotriva jugului turcesc i cere sprijinul sau
Jassy, le 24 fvrier 1821
Sire,
Les impulsions gnreuses des nations viennent de Dieu et c'est par une
inspiration divine sans doute, que les Grecs se lvent en masse aujourd'hui
pour secouer le joug affreux qui pse sur eux depuis 4 sicles. Mes devoirs
envers ma patrie et les dernires volonts de mon pre, m'ordonnent imp-
rieusement de me dvouer avec mes frres une cause aussi juste, la dli-
vrance de mon pays.
Sire ! plus de deux cents adresses signes par plus de six cent mille noms
des notables de toutes les classes et provinces de la Grce m'apifellent aller
me mettre leur t8te pour vaincre ou mourir avec. eux. C'est le serment
que nous avons tous fait et que nous saurons tenir inviolablement.
Je me crois oblig de tracer ici succintement la manire dont les Grecs
sont parvenus au point d'o ils partent aujourd'hui. Il y a quelques annes
qu'une socit secrte et ayant pour seul but la dlivrance de la Grce s'est forme
dans son sein. Elle s'accrut rapidement et ses ramifications s'tendent
aujourd'hui dans toute les parties du monde o il y a des Grecs. La divine pro-
vidence qui pro-age les causes justes daigna jeter un regard de compassion sur
ma malheureuse patrie et fascina les yeux de ses tyrans. Ils restrent dans la
plus complte apathie malgr les avertissements riths des Anglais, et malgr
l'esprit d'indpendance des Grecs qui se manifestait fortement.
La politique du Sultan actuel, d'exterminer tons les Pachas qui avaient
de la force en Rumelie, releva le courage des Grecs, et la guerre contre Ah-Pacha
de Ianina mit le comble leur enthousiasme. Dans ce moment les capitaines
de l'Empire battent les armes du Sultan, les Souliotes, les Parganiotes ren-
trent dans leur patrie pour se dclarer libres; toutes les montagnes de la Grce
se peuplent de dfenseurs intrprides de la libert, la More et l'Archipel se
meuvent; de Crte s'insurge; la Servie, la Bulgarie, la Trace et la Mac&
doine courent aux armes--; la Valachie et la Moldavie se soulvent, et les Turcs
effrays gissent Constantinople mme sur un volcan prt A les engloutir.

134
www.dacoromanica.ro
Tel est, Sire, l'tat des choses dans la Grce aujourd'hui. J'ose assurer V.M.I:
qu'aucune puissance humaine ne pourrait arrter cet lan gnreux des Grecs,
et que la rsistance au wen gnral de la nation ne peut que la perdre pour
toujours, tandis qu'en guidant son enthousiasme on doit esprer de la sauver.
Abandonnerez-Vous, Sire, les Grec eux-memes, lorsque d'un mot Vous
pouvez les dlivrer de la plus monstrueuse tyrannie et les sauver des horreurs
d'une lutte longue et terrible? La divine providence protgera sans doute
notre cause si juste, aussi tout nous dit que c'est Vous, Sire, qu'elle a choisi
pour mettre fin nos longues souffrances. Ne ddaignez pas, Sire, les prires
de dix millions de chr&tiens qui, fidles notre Divin Rdempteur excitent
par la mme la haine de leurs tyrans. Sauvez-nous, Sire, sauvez la religion
de ses perscuteurs, rendez-nous nos temples et nos autels d'o la lumire
divine de l'Evangile vint clairer la grande nation que Vous gouvernez. Dli-
vrez-nous, Sire ! Purgez l'Europe de ces monstres sanguinaires, et daignez
ajouter tous les grands noms que la reconnaissance Europenne Vous donne
dja celui de librateur de la Grce.
C'est avec la plus profonde confiance dans la magnanimit de V.M.I. que
j'ose implorer Votre protection pour ma mre, tous mes autres parens, et pour
les families des Grecs qui se sont dvoues leur patrie. Je jure ici par rhon-
neur qu'aucun de mes parens ne connaissait mes projets.
J'ose esprer que V.M.I. daignera ordonner, que les officiers Grecs qui
voudront quitter le service de la Russie pour se dvouer celui de leur patrie,
n'eprouvent aucune difficult pour robtenir. Moi et mes frres nous demandons
trs humblement notre danission du service de V.M.I. Dans toutes les circons-
tances de notre vie notre dvouement a Votre personne, Sire, sera sans bornes.
Je suis, Sire, avec le plus profond respect de V.M.I. le trs humble
et trs obissant serviteur
Alexandre Ypsilanti
Prochesch-Osten, Geschichte des Abfalls der Griechen..., Viena, 1867, III, p. 61-62,
trad. rom. la C. D. Aricescu, Acte justificative..., p. 102-104.

75
Galata, 25 februarie 1821
Ordinul de zi al lui Al. Ipsilanti pentru organizarea armatei
revolutionare grecelti.
O e.. ix &7CTpo7o xcel pxt.ur pc-clyo; v iXX/vutitIv crr poc-
TEIVATCOV gaa,XE Tip 7C(XpOtit3C0 1111CPY5CTLOV po cc-rip Val-
vutc7) ',rev oce;') crr peer (may el; l'ocXocTc'cv, rv 25De3pouccpEou 1821.
e 0 not-rpth-r%ol'Jxaq Konatcoravo c7cLoi-rcou. TOMICCTO'C PX1; TO5 LX?opcxoi.;
a-r pccroi5, xal 11Le pilaw; as- pa-m=8dt prig.

135
www.dacoromanica.ro
 0, 5k1(21dIrat, j ArlDry 1i.3do1 5od3alritb 5o1c9du 514J,DluinoaL9 VOX

noxiAkyy?noiSladflya .noirdID
1)3lc2131203L So13y3Dra `nodcpRo30 `S0a.n9m d 5X1E)70d1031
1TH 1101Ar201)2
5013)(2910a `MN01011 .10xdwrox
oa 5k2..plsk:701L 50d2A)Ortlir, 1102(1 1104.(101T 50XC3101A9.1.TH3 Tpx 50133.1.3Titf.
.5l;t1.013/97021.9
A9son1oty3 xrrinatTch..o )3lisdivig 513 092 `r1arr1(2.9 01Ac2 911 Aolmd31.
133.g, 23x1o1 9 5od3irrifl. 5o1z1rjcb 596x3vp vox 59alts.1lodis, So1ldcp3d -/upytketi,
'5G.1 91 ..-t2 Aod31-,13R 9 591raylcb nori 50X32/2 TOX 50'k:310713y= Sory9x1m
.511.34upy

Iv1i3yrxpod11 A93L1oy Aoy9 91 A2x1Akyy3 rric131Tcl_tr loe IkdO) 5Td39 170X

Atit-GX)03L9 523 5291 5r1A70Ctd pox TA fLy31x? 5(011).ydr13riT 51p.t.lo1Dochc. 1191emoi. 51
pox LI. Tdxn-bochou (..oxrdmaL Do139321xac 701VX 5291 5cp1rcoAl. 5)or 529)(1713103z. Ac9r11?.
5n0ri9A -101.7019dcup212
(.22a, 7023deeop (1071 `1olccy11rd1D c9A3c1x A01r.1.9rox,loorup TA 5rD copy/J(10A? pox
`Alyrot 119 Lit 52dx SctodlcrnopSLOI 5109 `t!..0XTILC.1 (1. 20n)0.1.C,13 pox Aortig/.1,
tf.X1cbc33Eop (1.32.TIT roni3 10A971 TX111719CLO 59A3 (10X1IXT-L TOX nodci)olracodi,
,Qozzdi.o OX ok? Cb99 31311TV1Cb `101(1r1 313y9.6, 30D2.3 9110111X7pT11014010? idX7r1
3Rao1 mum013 A9111s-.)d?d) '510,0 vox (IC )02Xc3100132L 5709 110A23 TAIOX2 TA 5)09 -701V111,(1.0
Al9CF/T-1, 523 Av. nTriolchp Am. Amd3i.c9xumo1 Stu. `5t/.2updr,ta pox TA 41.9(9A.71 513
no(9 91 5091 polttril.A.? loaxi.Droocbcop pox (9d?irod3it.ciTIg Trin32.3you. 51orl
5rnan Aonoi 51.(.2Tgoo pox 5o1TAT no1 nox11(91(31xx 5oaaor17A9 3D14711011 TA tqTd101
&G.A. AT2XCID4 5xvri i kxA `A21.ridcb 9 591Ii.y9x1N
21v co)3d01R A91 AG.XdrIrrikri. pox AkX4R3sLoi-rd1z tuoxrpv TA -rxatrip
UT( Ao1dlf..11dx `Axrri3you T1R TA then32rox 9 5(0.9yrAT TTI rittyX/3
TOX irrip `591r/j1;344 119 513 21 Acricllpaidx 01201 13)(36, 1323de30c331. tLAC1901TX1R
I TTI(LXX.4 A0A9T1 3101L(pRA0101L9 TD/C AT. 110A13
2.3xcbq? 1193dirovx 10,1A9X(11 TeL 9i.
91/.12 A0.1. AOXI.LCOld.11721 AorriL,c
A91)Ddl.0
v.aik Attu. ArfcbzdIvaiox AnoyyTri TA mc9A31 vox loyyT lorliordidodu
Aolcodu wrImo 1Icelzi.a34cts) 9aop 5991 5noXchproX nolaypra nodNo3c,
noin93.1 VO 'elcmpdloxoyoN gi
AOC)31Cil3R 92LT 5291 51o1cplard.Lo coi -vars.

floXdri. 220X floX(3TR3itoamda.r `rx9ov Etoi. (.19)CdTlyq nopyipra loydril 170X Lio1

noXdTiaorilaolAND -noArcbdo, loyo covioy o lowaxrrimlf 1311.3d1L TA \-eLmd9cimmo

ira 513 2.1. '5tq? Tle r. rirx.krAT AC91 `VIATILT 501970X; 513 top- A2J.G.XdT no/ -tpr
`501TTI 21/523 A0101/9 13x/f./up
ITIA0010110R2a 1.1190621 101(9 20 `10X11.73T1rlqT 101)9 tonoX; Zdj.o5C10471y7019
5r1(211 (n1R no1 'clopri, 513 5noc/96riR `5Tm3yao TA 19(rwcp2 AIdt.r.i.DochL
Alp(ortqcJa..olaq 5C93 Atf.1 XTIC/CIN Akt 570(33.1193 CO92219 523 91. AOX1A31 4%119
A02321.91.

5odRArl?yy,

9er
www.dacoromanica.ro
 Epitropul general i generalisimul ostirilor grecesti a dat pre-
zentul ordin de zi din 25 februarie 1821, din cartierul grecesc gene-
ral de la Galata.,
Patriotul Constantin_Duca este numit tagmatarh al armatei grecesti
stratopedarh permanent.
Patriotul G. Lasanis este numit intiiul nostru aghiotant si hiliarh al
armatei grecesti.
Patriota Vasile Theodor, Contos, Kolocotronis, Caravia i Vasile Parlas
'ant numiti hiliarhi.
Patriotul Alexandru Rizos este numit hecatontarh i aghiotant al nostru.
Armata greceasa este imp'rtit in doufi corpuri de armatl: cel dintii
sub ordinele scumpului nostru frate, strategul Gheorghe Ipsilanti; cel de al
doilea, sub ordinele 9cumpului nostru frate, polemarhul Nicolae Ipsilanti.
Armata greceasa este invitat prin aceasta s arate celor numiti respect
supunere, deoarece cel mai neinsemnat exemplu de nesupunere va fi pedepsit
cu severitate potrivit Tegilor noastre de r'zboi cunoscute voua.
Consider foarte necesar, vitejii mei soldati, s va atnintesc din nou
supunerea fat de conducitora vostri, ordinea i unirea intre voi iniv gut
singurele temeiuri ale unei armate regulate si victorioase si cit timp le yeti
pastra v'e-ti fi nebiruitori. Purtarea ordonat si disciplina de care ati dat dovad
pink' acum sint suficiente pentru a vfi situa printre trupele cele -maiordonate
ale turopei s fill socotiti cei mai buni chezasi ai intregului neam i ai regi-
mului politic al vostru in viitor. Numai unul singur neobrzat i nevrednic de
a fi socotit patriot, Nicolcea, a indraznit s tulbure linistea noastr. De aceea
poruncesc tagmatarhului i stratopedarhului Duca sa intruneasc'a un consiliu
de razboi, pentru a pedepsi pe vinovat dupi nelegiuirea sa, i sint convins
dreptatea va cluzi lucrarile acestui tribunal. In caz de crimfi oricine ar fi
fptasul s fie inlturat din rindurile ostirii noastre patriotice.
Dui:A terminarea inrolrilor, urmeazA s aib loe noi avansari.
Intiiul corp de armata se compune din trupele hiliarhilor Vasile Theodor,
Contos, Kolocotronis; cel de al doilea, din acelea ale tagmatarhului i stratope-
darhului Duca, ale hiliarhului Vasile Parlas si ale sintagmatarhului Orfanos.
Toti ofiterii trebuie de acum inainte pentru toate cele necesare s se adreseze
comandantului de armat de care tin.
De asemenea sint instiintati acei ofiteri care au trimis in afara
In diferite posturi soldati de ai lor s dea poruncA ca acestia BA se intoarca ping
duminica seara in tabara generala.
Alexandru Ipsilanti
Arhiva Istoric Central& de Stat U.R.S.S. Leningrad, Fondul I. P. Liprandi,
nr. 673. Publicat de E. Virtosu, Despre Tudor. . ., p. 68-69, trad. dupil textul german
dat la J. W. Zinkeisen, Gesckichte der Griechischen Revolution, I, Leipzig, 1840, P. 164
165. In editiile lui Gordon (1832 tA 1834), History of the Greek revolution, figureazA ca anexa
Ar. 2, cu mentiuneartraducere din grecete.

137
www.dacoromanica.ro
 76

Ittig, 25 februarie 1821

Al. Ipsilanti invita pe mitropolit s oficieze slujba inmormintarii
capitanului Hristu Bucuvala.
raw', Tip 25 Cosh ouagou 1821
IlocvLep&rotre I
IlapaxocX6 vc Mcrete claeLCO Tij xlgetoc TO5 kva6o4 rc4- rcirrpaog
-reXeurirsocrrog XOCICET&V X pliaTOU M7COXOUPC'EXOC 1
Tt xcc-rec ivvc5p.a TcpcOuvIrroc-rog
'AX6Etnapog 1"4nptcivvilg
[Adresa:] Ilpq Tv ncanepd.rrcerov v..11-rporoXvtp MoX.Sceoc

Iasi, 25 februarie 1821

Prea sfinTite !
Rog s inmormin. tarea ciipitanului Hristu Bucuvala, care a
murit glorios pentru patrie.
Fiu duhovnicesc foarte zelos
Alexandru Ipsilantil
[Adresa Care prea finitu1 mitropolit al Moldovei.
Acad. R.P.R., pach. MIIIa (fost ms. rom. 2705), f. 5. Orig. grec., cu pecete in cearA
rosie; publicat de C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 105.

77
Reni, 25 februarie 1821
At. Xodilos comunica' lui Xanthos despre plecarea lui Caravia
din Galafi i despre panica local nicilor in urma ciocnirii dintre oamenii
lui Caravia i turci.
Reni, 25 februarie 1821
Domnule Xanthos,
La ChiinAu.
Am primit astai cu plicere scrisoarea ta trimisi din Salcica, prin care
eram informat c ai ajuns Cu bine la Chiinat ; de asemenea am fost informat
de domnul Marinos despre plecarea beizadelelor. Atept cu nerAdare din partea
d-voastr o scrisoare mai aminunTit i ce recomandatii v-au 15sat. Astiizi
am inItiintat familia d-voastr in legfiturA cu snfitatea d-voastrii i desigur
este acum linitit, deoarece pe bun dreptate trebuia s aibii grip.' de d-voastra.
1 SemnAtura i ultimul rind tnt scrise de Ipsilanti.

138
www.dacoromanica.ro
Domnul Caravia a plecat marti dimineata, 22 februarie, din Galati. Toti
ucigi Ant, precum se spune, vreo suta ; dintre negustorii turci au scapat cu
viatA, dupa ce au fost dezarmati, 25 sau 30, care s-au dus la Braila ; dintre ai
nogtri au cAzut 4-5 gi au fost raniti 6-7. In ziva aceea insa fricosul Cl. Arghiris
a plecat pentru a veni aici, imbarcindu-se pe un vas ; din cauza aceasta locui-
torii au intrat in panica, temindu-se ca nu cumva sa iasa turcii din Braila dupA
plecarea a lor nogtri i sA-i macelareasca i astfel toti locuitorii s-au risipit,
un plecind pe la sate, altii imbarcindu-se pentru a veni aici, iar unii 8-au
inchis in biserici i abia de ieri au inceput sa se intoarca ; de asemenea i Cl.
Arghiris s-a intors alaltieri, fiindcA marti dimineata a inghetat DunArea gi au
ramas vasele prinse in ghiata, neputind merge in nici o direefie, din cauza aceasta
oamenii au debarcat i s-au intors la Galqi, care se aflA fr guvernator. Paga
din Braila a anuntat lumii sA fie linigtita i ca el nu va rasa pe nimeni s iasa
din cetate i ca nici nu poate s trimit vreun ajutor la Galati fail aprobarea
sultanului. Se confirma ca Caravia nu s-a dus la Focgani, ci a pornit pe drum
spre Leova. Din cauza iernii au lamas vreo 120 oameni, care astazi ne-au cerut
ajutor in bani, i daca se poate gi in praf de pugca, ca urmeze drumul.
Si de aici pornesc mereu care vor s urmeze pe capitanul Ilie Migleris,
care, daca mai este acolo, si nu mai intirzie. Sint nerAbdAtor sa primesc scri-
soarea d-voastra.
VA sarut
At. Xodilos
Em. Xanthos, 'Anot.tvli.tovc@ccra, p. 156-157. Text grec.

78

26 februarie 1821
Al. Ipsilanti aratcl lui Xanthos necesitatea de a se stringe de
pretutindeni bani Si arme si ii cere sii vinei la Iasi.
Iasi, 26 februarie 1821
Am primit, iubite Xanthos, scrisoarea ta 1i am vazut cele cuprinse in ea.
Eu cel dintii ti-am scris ca n-am crezut ca Anagnostopulos sA fie atit de nesu-
ferit ca sa faca o astfel de fapta, dar mi-au anu ntat-o din Bucuregti. Dealtfel,
toate acestea slut lucruri trecute. Eu iert pe acei ale cAror uneltiri impotriva
mea nu le cunosc. Acum insa cind migcarea a pornit, sa dovedeasca toti ca
greci; daca eu voi fi ucis sau voi suferi altceva, slut unul singur gi mai devreme
sau mai tirziu este acelagi lucru, dar sA se gindeasca cei rai ca impreuna Cu mine
se vor pierde atitia gi sa tremure de judecata celui de sus.
Aici entuziasmul este foarte mare, nu gtiu unde sa intrebuintez pe cei
care vin. SA se adune bani de peste tot, de asemenea gi arme etc. etc. etc. Stiu

139
www.dacoromanica.ro
eg zelul tu iubite Xanthos, va face once. Sper cii bungvointa diving s fim
slvii cu denumirea cea mai inalt de eliberatori ai patriei; tosi acei care au
pus bazele Eteriei, toti acei care s-au strgduit pentru aceastg fapt bung, f'rg'
indoial cg se vor bucura de primele onoruri. Deci, iubite Xanthos, sg te vgd.
Bulgarii zelosi sg fie indreptati la Focsani si de acolo inainte, unde aud
ea' se afl tabgra greceascg. Kalamatianos sg indemne cit mai multi greci s
intre in flot', de asemenea s indemne pe unii greci sg-si dea demisia din postu-
rile lor si s mearg in patrie; toti s urmeze proclamatia. Anagnostopulos,
cruia n-am timp sg-i scriu (fiindcg nici patru ore nu dorm in dougzeci i patru
de ore din cauza scrisului, ordinelor si circularilor), sg fie linistit pentru cele
ce mi-au scris, pe care eu nici nu le-am crezut ; trebuie ins sg se ducg la Con-
stantinopol sg grgbeascg incendiul, acestea si cite alte va izbuti; iat timpul
este propice ca s dovedeascg fiecare ce poate sg facg. Fiti viteji i puternici,
iar tu vino s ne intilnim; v trimit proclamatii. Sgrut dulce pe toti fratii
grecii
Alexandru Ipsilanti

Em. Xanthos, 'Arron.vrgr.ovc6norra, p. 157-158. Text grec.

79
26 februarie 1821
Gh. Barias invit din ordinal lui Al. Ipsilanti pe mitropolitul
Veniamin Costache s oficieze in biserica Trei Ierarhi slujbele reli-
gioase ce i s-au cerut.
26 01)43pouotptoo 1821

T-vnootep6Tvrec T7K Tourret.V6TCETCC npoaltuve,6 csv Ti."? clanotaviT) v7i4 etyi.oc

cciyrijq .3e`terc.
Kccr'gxXoctutpov invrayir TO eoppoupl]Too Okkos '700, ypdapo.) =ME-
p6T1-rt ctiptov vez .5pEcrii ek Tip xxXlcrctv Tptc7)v `Iepotpx6v &Cc vac gte-
vapy;rri) Taq npoure0Eicro4 TeXe-retg, xoti Trocw.spernw -nl wit 1./.41 npocpcxatan
7Cept.I.tivoucroc xcti. TWoiActv, xa06-rt T6TE buln, Stxcov ,9.kXet rcetyet.
Atec TCCi5TOt xocrec Trpocs-cotyv.
1-'4; rcavLep6rtyr6 Tv.; %act& nveiv.cc ulq xcet aotao; eintELO6aToc-roq
rEd)pro MirapXcl

26 februarie 1821
Mg inchin prea plecat prea sfintiei tale si sgrut sfinta ta dreapt.
Dup strlucita poruncl a inltimei sale de dumnezeu p'zitg, scriu prea
sfintiei tale sg poftesti mime la biserica Trei Ierarhi, pentru a sviri slujbele

140

www.dacoromanica.ro
propuse. Prea sfintia ta sA nu pretexteze cA asteapt si cgei atunci
va merge vrind nevrind. Acestea dup poruncA.
Al prea sfinpei tale fiu duhovnicesc si rob prea supus
Gheorghe Barias
Acad. R.P.R., pach. MITIa (fost ms. :rom. 2705), f. 13. Orig. grec. Publicat de
C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 105.

80

Ismail, 26 februarie 1821

Ch. Korfinos cere lui Xanthos sei ()Nina' de la Inzov pertnisia
pentru trimiterea unor munilii fi-i recomandel pe Cotiras ca set' orga-
nizeze detasamente de bulgari.
Ismail, 26 februarie 1821
Domnule Xanthos,
La ChisinAu
Cu toate cA ma gindesc c' vi s-au fcut cunoscute cele petrecute la Galati,
totusi m grbesc, indemnat de datoria mea sfint', s v aduc la cunostint
In special lucrurile cie aici. In carantina de aici au venit citiva marinari, care se
aflau la Saxa, si au fost instiintati de prietenii din Galati sA se retrag5; ei au
venit aici i ne fac cunoscut cauza premeditati a lucrului. Eu m gindesc
cA este foarte util ca in acest moment dorit sA trimitem pe fratii compatrioti
de aici, care stilt destui i sint insuflePti de faptele glorioase svirsite, dar exist
greutatea pasaportului pentru fiecare ; ar fi bine, clack' este posibil, ca Inzov
s trimit rain vAmii i politiei de aici ca s fie lsap liberi grecii, care doresc
s treacA dincolo, sau in sfirsit sA cAutati alt mijloc oarecare, pe care Il yeti
socoti mai sigur i sA mA ntnai. Acelasi lucru este nevoie s se Led' si la
Reni pentru plecarea prietenilor nostri. In legAturA cu cele ce se petrec la Galati,
ne spun si marinarii ce se afl aci cA este mare nevoie de praf de pusc, gloante
obuze. Deci aveti grij de aceasta i procedati cum vep crede mai nimerit
prin mijlocirea lui Inzov, ca sl dea permisie sau ordin ofiterilor de aici ca sA
trimitem printr-un vas mare sau printr-un cirjaliu cele ce se afl aici. Cu privire
la familiile ce se aflA in carantina din Reni, sA aibA mil i s le primeascA guver-
natorii de acolo in lazaret. Am procurat praful de pusc i astept de la Galati
rAspuns ca s-1 trimit, sau eventual s-1 trimit de aici via Reni, dacA domnul
Xodilos se va ocupa de aceasta, precum i-am scris. VA' rog dap ordin priete-
nului nostru de acolo, domnului G. Papadopulos, sA-mi trimitA cu prima ocazie
douzeci de mii ocale gloante de 6-61/2 grame fiecare. Prezenta mea scrisoare
vi se va inmina prin domnul Constantin Ghiasta, fratele nostru, care vine acolo
s pun capt afacerilor lui si sg-si scoat pasaportul pentru patrie ; el mani-

141

www.dacoromanica.ro
festa un entuziasm si un mare patriotism, pe care la foarte putine persoane
le-am vAzut; v rog deci sA-i acordati protectia i dragostea voastrA. Acolo
se afla domnul Cotiras, care, avind multi prieteni bulgari, are posibilitatea s
organizeze ca i altadat vreo dou sute din acestia. Daca socotiti acest lucru
nimerit, ordonati-i sA porneasca, dindu-i si numerar, cit yeti socoti; de asemenea
domnul G. Papadopulos de aici, care de curind a intrat, prin puterea si con-
vingerea lui poate sA stringa vreo 500. Daca socotiti ca aceasta este avantajos,
dati-mi ordin s-1 trimitem ca sA puna in aplicare cele promise. Itmin cu tot
respectul i te salut frateste
Gheorghe Papad. Korfinos
Em. Xanthos, 'Arcol.tv)11.Lovep.a..ra, p. 159-160. Text grec.

81
28 februarie 1821
Al. Ipsilanti multume,ste mitropolitului Veniamin Costache
pentru omul trimis ca siti se inroleze in armata greacd.
Tjj 28 Oef3pooxpEou 1821
IlocvLepeirrocTe xaci cref3ecol.m.6 p.,ou AFf:CYTCOTM
T ezeTLx6v Tlq u.sT'eidaf3sEac ia6x01v. `TrcEpeuxapto-T(.7.) SL'cra nip Tc7.)v
xcaNcliv xcac7p) 6pygea0z... Tv 7C0C p plaLocoeivrct IIOLcsuirrcoXvtp flApcorc6v
I.LEVI )(CC ai.XC 11.CCG, eq./..cptf3IXT.cov nocrik TL TCOTLOOEGq p'OCT intp
nce-rptaoq Lepc xpl O'kXet. pavi) 'cLoq V-Ce4 CAtyou Tv czv xca ix7rtacov T7) .
'Era rcoaq ypeccpcov, TCO4pacxcacT) aulawEirrn Tip o-uvrov..6Tri-ra cti.-roLii.svog
Teg crEacrtzcq 110 iE peq ezg Triq
0164 XOCT8C nvei51.Lcc
'A?gccvapoq `I4.1Xc'evrilq

28 februarie 1821
Prea sfintite i respectate al meu stapin !
Am primit cu respect scrisoarea dvs. de tirare. VA multumesc foarte mult
pentru toate cite le faceti spre binele obstesc.
Pe compatriotul, omul dvs., care mi s-a prezentat, il primesc cu bucurie.
Nu ma indoiesc de loe c fiind hranit de dvs. cu sfintele datorii atre patric,
In curind se va arata vrednic de dorintele i sperantele dvs.
Scriind in picioare, v rog sa-mi iertati scurtimea. Cerind respectabilele
sfinte ink dvs. urri,
fiu duhovnicesc
Alexandru Ipsilanti
Acad. R.P.R., pach. Mina (fost me. rom. 2705), f. 7. Orig. grec. Publicat de C. Erbi-
ceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 105 106.

Semnfitura i ultimele dou cuvinte sint serise de Ipsilanti.

142

www.dacoromanica.ro
 82

28 februarie 1821
Ipsilanti mulfumqte mitropolitului Veniamin pentru patru
telegari druiti.
Tf) 28 ClepoucepEou 1821
Tip tepee) ocir7g seWcv siAccr3ik xcc-roccrnecol.Loct.
crrocX.-Nrra [lot -racrocpa leMylpta Vat3ov rcepeuxotpurrirov &Cc Tip) 7rP
Oup.ov cfmocrroMp T71; aeracy.tocc, p.oL 7Cilvtep6T76q . Av cili.cptcaa(t) 6TL
Xr opyyZ 411.1.i:v Tag Lepg el'.0c3c; -r-r14 xod DiXer. xnktiscet np KISptov -rag
nip xoLvoii ToTou xcaoi5 aellaeLq 1q.
Ai Ixpoct !Lou ckcricoMou siv [Lot gacbxccv xcapv -roi3 verc gXeco xod 12.6vog (lot) rcp bg
ctTip at.1 circoacisco Tag el!)xocptatocq nept TV ecycf.wcov eav ilp.c7)v
i3oxt[Lase, .30) xod cciTe;) cruyyveov.v.
Toarcc 7t Toi5 7cocp6vro, act tepcd, airr-7]; excd clpwyo PEOD.

KOCTa "rcveilloc utq

'AXEcoapoq TIrtpdcv-r%

[Adresa:] Tc7.) nocvLeponecrcp xod aeonpoPolyry pyr p o XET MoXSocf3Eag

xupo,) &mg/iv eXo43E5.

28 februarie 1821
Sarut cu respect sfinta dreapta a sfintiei voastre.
Am primit cei patru telegari trimigi mie, multumind foarte mult pentru
zelul sfintiei voastre de a mi-i trimite. Nu ma indoiesc ca ne yeti acorda sfin-
tele binecuvintari i yeti inalta catre domnul rugaciunile sfintiei voastre pentru
acest bine al nostru comun. Numeroasele rode ocupatii nu mi-au permis
s'A vin la sfintia voastra ca s'A v exprim gi personal multumirile noastre pentru
stradaniile depuse pentru noi i va cer scuze.
Acestea in prezent, iar sfintele binecuvintari ale sfintiei voastre sA ma ajute
toat viata.
Fiu duhovnicesc
Alexandru Ipsilanti 1
Prea sfintitului gi de dumnezeu alesului mitropolit al Moldovei,
[Adresa
domnului Veniamin, cu respect.

Acad. R.P.R., pach. Mina (fost ms. rom. 2705), f. 11. Orig. grec. Publicat de C. Erbi-
ceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 106.

Semnfitura i ultitnele dour' cuvinte sint scrise de Ipsilanti.

143

www.dacoromanica.ro
 83

Iasi, 28 februarie 1821

Nic. Ipsilanti cere lui Xanthos sei indemne eforiile sa-i indepli-
neasca cele fagaduite i s trimita banii strni la Chisinclu.
Iasi, 28 februarie 1821
Iubite prietene, domnule Xanthos,
VA fac cunoscut, dupii porunca fratelui meu, cA a primit scrisorile d-voastrA
neavind timp sA v scrie insusi mai pe larg, v roag prin mine s vA strAduiti
s trimiteti toate scrisorile necesare si pe ling aceasta sA indemnati eforiile
s-si indeplineascA cit mai repede datoriile lor. La ChisinAu s-a fcut o colectA
banii urmau sA fie adunati i trimisi de Sofianos cit mai repede cinstitilor
efori din Iasi. Scrieti acelasi lucru celor din Moscova, cit i celor din Odesa s
implineascA bine si repede cele fgkluite. Noi, prietene, facem toate sacrificiile
bAnesti i trupesti. Dar ce pot patru oameni? Numai vorbe mari, entuziasm
mult i nici o actiune. InsA acestia sA se gindease cA dac Ipsilantii se pierd,
Grecia se stinge definitiv si nu mai rAmine nici o sperant pentru insAnAto-
sirea ei. Da, prietene i frate, in numele domnului, inainte ! Drnicia noastrA
s' fie luat drept pild.
Al tAu frate
Nicolae Ipsilanti
V5 mai fac cunoscut c mime pornim pentru actiunile ce vor urma.
Em. Xanthos, 'ATrop.vwoyeliattx, p. 161 162. Text gree.

84

Ismail, 28 februarie 1821

Ch. Korfinos comunica lui Xanthos cd grecii i moldovenii
din Ismail au primit cu insuflefire tirile despre Eterie si mu4i dintre
ei contribuie baneste pentru ea, iar alfii se inroleaza.
Ismail, 28 februarie 1821
Iubitorule de neam, domnule Xanthos,
La Chisinu
Am primit cu multA bucurie scrisoarea d-voastr impreun eu procla-
matia lui Kalos [Mex. Ipsilanti] si copia scrisorii doamnei, mama noastr.
Fie ca totul s mearg bine ! Prin urmare, iubitul meu, n-am neglijat i in acest
moment sA instiintez indatA absolut pe toti fratii; adunindu-i in dou cluburi,
le-am comunicat cele necesarc, pe care le-au primit cu insufletire; unii s-au
oferit sA contribuie dup putcrea lor, iar aFii sA se inroleze. DupA terminarea
prezentei scrisori voi merge la club, unde se adun ei ca s se faca inserierea

144

www.dacoromanica.ro
oamenilor si a donatiilor ; pe linga grecii nostri cei buni, contribuie Sandu
moldovanul i multi alp moldoveni. Prin domnul Fochianos v scriu mai pe
larg, ajutati-mi in cererile mele, i in plus, daca se poate, ajutap si pe moldoveni.
Eu doresc sa am, in tot timpul sederii d-voastra acolo, scrisori cit mai dese si
s fiu instiintat de scopurile d-voastra viitoare.
Spuneti-mi daca acolo se afl pumnale, pistoale i pusti. La Galati este
liniste. Ramin etc.
Gh. Papad. Korfinos
Nota [lui Xanthos]. Acest stimat domn, mare negustor in Ismail, cu destula
stare si cu multa influenta in acele parti, fiind fratele generalului i coman-
dantului flotilei rusesti de pe Dunre, a fost unul din eteristii cei mai inflac-
rap, a fcut si a cheltuit multe pentru cauza comuna; dupa moartea fratelui
Bali a venit in Grecia, dar din cauza imprejurarilor a saracit i traieste in
mizerie la Atena, ca i multi altii, neglijat i aproape necunoscut.
Em. Xanthos, 'Arropnw.ovel.ta.-ra, p. 160 161. Text grec.

85

[Februarie 1821]
Gh. Leventis aratei lui Xanthos c fondurile Eteriei din Bucuresti
se rezumci la punga lui si el trebuie sei dea bani lui Saya, Olimpiotul
Farmache.
[Februarie 1821]
Frate domnule Xanthos !
Bunul nostru compatriot, domnul Kotiras, mi-a inminat la 24 ianuarie
scrisoarea ta frateasca din 18 ale aceleiasi luni, in care am gasit intr-un plie,
Cu pecetea printului, cele 100 diplome tiparite pentru despagubirea mea, chipu-
rile, de o parte din banii cheltuiti pentru nevoile patriei, cea mai mare parte
dupa indicapile printului, epitropul general al conducerii.
Cunosti, prietene, ca grija i nzuinta mea a fost, este si va fi fericirea
patriei si nu exista jertfa, pe care s n-o fac pentru ea.
Multi din concetatenii nostri pot sa cumpere din diplomele ce mi-au fost
trimise, dar imi ramine mie timp, care sint asa de ocupat, s ma ocup de ele?
si mai ales, fiind in serviciu, pot sa fac cunoscute astfel de diplome? t c nevoile
patriei au crescut peste masura i aici mijloacele noastre bnesti se marginesc
la punga mea, care in cele din urm se va goli.
Saya, precum imi apune, v-a scris; imi propune niste planuri cu locurile
cu care este in bune relapi i cere bani pentru echipament i alte nevoi, i ma
voi sili sa-i dau. Olimpiotul i loan Farmache au si dinsii planurile lor, si nu este

10 c. '18 14.;

www.dacoromanica.ro
cu putint sg le refuz ceea ce imi cer, ei trimit peste tot reprezentanti. Aici,
precum gtii, nu avem recolt bung, toti banii i toate greutgtile cad pe spinarea
mea. Cu privire la aceste importante lucruri scriu astzi pe larg printului in
scrisoarea alaturata, pe care te rog s i-o inminezi i s afli ceea ce Li scriu
In plus. Mentionez ea' am primit gi cele 100 diplome ce mi-ai trimis, adaugind
ea doresc ca in curind epitropul general sg se afle in situatia ca sg dea atentia
cuvenit acestor diplome.
Entuziasmul, prietene, este, precum sint informat, peste tot foarte mare.
Dar avem nevoie de oameni cuminti ca s actioneze i astazi skit aga
de putini ! Urarea neamului desigur ne va ajuta, fiindca dumnezeul grecilor
este mare.
Pe o mogie a lui Ipsilanti, care se afl in Tara Romineasca pe malul Dunrii,
este un arendag bulgar, care promite multe, daca i se vor da mijloacele banegti
ca sa se uneascg cu el oamenii priceputi.
Se spune ca Ali rezist bine. Doresc ca dugmanii nogtri sa se manince intre
ei, ca sg ugureze lupta noastr impotriva lor. Aci alaturat vei gsi o scri-
soare cgtre tine, care mi-a fost trimisg de la Constantinopol.
Bunul nostru Hristaris in sfirgit s-a ; are, precum gtii, un cap infier-
bintat gi se aprinde ugor ; trebuie BA stau cu un ulcior in mina ca sa-1 potolesc ;
la cite altele trebuie sa fac fata ! Fil sangtos i iubegte pe fratele tu
Gh. Leventis
Pe Kotiras 1-am oprit ad citeva zile ca s vg scriu vreo noutate ce s-ar
prezenta.
Acelagi

Am. Xanthos, 'AnotIvrip.ovep.ccra, p. 139-140. Text grec.

86

Galati, februarie 1821

Paisprezece persoane din Galati declarei cd sint gata sit urmeze
once poruncd a lui Al. Ipsilanti.
Galati, februarie 1821
Salutam plecat pe lumintia voastra.
De la domnul Evanghelos Mantzarachis, care a venit aici, am avut onoarea
s aflam c sinteti s5n5tos i ne-am bucurat foarte mult de aceasta. Dorim din
adincul sufletului sa ne invrednicim mereu de astfel de vegti pentru inveselirea
noastrg ; indrgznim cu curaj s ne punem la dispozitia d-voastr i a dam
ascultare oricarei porunci a lumingtiei voastre cu tot zelul nostru arzator, in

146

www.dacoromanica.ro
once imprejurare, loe i timp. V salutm din inim i rmincm Cu picfund
respect.
Ai luminAtiei voastre supugi servitori
Apostol Zorzopulos Epaminonda Mavromatis
Costis Kiriazis Anastasie Lontopulos
Dimitrie Emanuil Vasile Caravia
Panaghitis Papaioanu Antonie Adamidis
loan Sachelaropulos Antonie Guzelis
Spiridon Arvanitachis Dimitrie Letzoglus
Ghcorghe C. Mostras loan Stamatiu
I. Filimon, Aox. E7CC(V., I, p. 381. Text grec.

87
februarie 1821
Contractul incheiat de Constantin Suto cu Constantin Petru
Hagi Lazar pentru procurarea unor vite necesare aprovizionirii
ostirii lui Al. Ipsilanti.
Iai, februarie 1821
Se face cunoscut prin presenta, ea' subsemnatul m-am inteles cu boierul
postelnic gelepi Costachi Sup ca s adun aici in Tara Moldovei, in contul
domniei sale, patru sute de vaci i dou sute de boi; vacile ping la treizeci
grogi una, iar boil Oda' la patruzeci i cinci unul. Cit privegte banii de care voi
avea nevoie intre timp pentru cumprarea acestor vite, voi ingtiinta pe domnia
sa, ca sa mi-i imprumute in schimbul unei chitante din partea mea, iar vitele
pregkite intre timp, s le predau stpnirii, i anume, persoanei orinduite
cu zapis din partea domniei sale.
Voi face acest serviciu in mod gratuit, cu cea mai mare sirguint, Il voi
executa cu cea mai mare grabl posibili, i voi preda in mod cinstit socoteala de
cump5rare gi de chAtuieli, ce voi face pentru finul necesar vitelor cumpiirate,
precum i pntru salariile vacarilor, care cheltuieli vor fi pe seama domniei sale.
Pentru care s-au fcut doul contracte la fel, ca s aiba fiecare cite un exemplar.
Constantin Petru H. Lazar
I. Filimon, Aox. tcrr. LXX. know., I, p. 327-328. Text grec.

88
Tirgu-Frumos, 2 martie 1821
Al. Ipsilanti comunicei lui Xanthos despre prinderea lu Aristidis
de cave turci i despre compromiterea crninarului Saya.
Tirgu-rrumos, 2 martie 1821
Am primit, iubite Xanthos, scrisoarea ta. Ah ! de ce ceilalti sa nu fie
sinceri i numai pentru patrie ? Vai ! patriei noastre nenorocite ! Eu dedicin-

10* 147

www.dacoromanica.ro
du-mi viata si sufletul rAzboiului sfint, pe care cu ajutorul lui dumnezeu 1-am
inceput, nu doresc, nu vreau pentru mine, si spuneam acest lucru si tie si
altora, altceva decit sA vAd ()data.' liberA nenorocita si iubita noastrA patrie.
SA se facA binele si nu intereseazA cine U. va face.
VA instiintez cA Aristidis a fost prins, precum imi scrie Leventidis 1 si
precum imi spune Psalidas, care, neurmind pe Aristidis, a rArnas in pArtile
de aici, la Craiova.
Saya a fost compromis, fiindcfi dAduse lui Aristidis scrisori si nestiind
ina cA am pornit, mi-a trimis veste &A pornesc cit mai repede, sau cA vine el
la Sculeni. tirea aceasta mi-a venit acum cinci-sase zile. hi trimit si scrisoarea
lui Leventidis 1 si s'A-mi spui ce gindesti; pot sA-i dau crezare sau. nu ? Scrisoarea
aceasta este scrisA dupA ce s-a aflat de pornirea mea. Vei vedea celelalte in
scrisoarea fratelui meu Dimitrie. Fiti foarte ateati si ginditi-vA foarte bine la
miscArile d-voastrA.
Fratele tAu
Alexandru Ipsilanti
Em. Xanthos, 'Anottvviovelicvsa, p. 162 163. Text grec.

89
Tirgu-Frumos, 2 martie 1821
Ch. Cantacuzino cere lui Xanthos si Anagnostopulos scI echipeze
si set inarmeze pe tinerii greci care se inroleazei in oastea Eteriei si
sd-i trimitei la Iasi.
Tirgu-Frumos, 2 martie 1821
Domnilor frati E. Xanthos si P. Anagnostopulos,
Avind innAscutA dragostea divinA de patrie, n-ati incetat niciodat s-o
transmiteti tuturor acelora care se intereseazA si stilt vrednici de acest divin
si ceresc dar. Acest foc care se transmite, prieteni compatrioti, s-a aprins bine ;
patria, cu ajutorul lui, asteaptA distrugerea si zdrobirea tiranilor sAi; de ase-
menea ea asteaptA s'A vadA instaurarea fericirii ce i se pregAteste. Datoria
d-voastrA este si acum s luptati cu toate puterile pentru indeplinirea si ducerea
la bun sfirsit a marilor noastre planuri. Din toate prtile aleargA acolo tineri
greci, hotAriti s'A ne urmeze. Deci aveti grijA s'A treacA cit mai repede la Iasi,
sA fie indreptati cAtre eforii de acolo si dup'A ce vor fi fost imbrAcati Cu obisnuita
uniformA neagrA, avind fiecare cit se poate mai multe arme, sii ne ajungA cit
mai repede la Focsani. Multe precedente ne-au it-Iva-tat ca nieindatA un strAin
nu ne va procura o fericire de-a gata. NiciodatA grecii nu trcbuie sA spere ca
vor fi eliberati de strAini. De aceea urmeazA ca ei, parAsind erice sperantA,
sa spere cu ajutorul lui Dumnezeu numai in vitcjia si puterea Ion. Luptati deci
1 Gheorghe Leventis.

113

www.dacoromanica.ro
ca s adncem la bun gi fvricit sfirgit planurile noastrc, cAutind prin toate mij-
loacele intrirea centrului nostru, de a crui reugit sau nereugit atirn fericirea
sau ncnorocirea neamului in genere.
Cele mai necesare gi mai utik arme pentru fiecare soldat s'A fie pugca i spada.
V sarut i rmin
Gh. Cantacuzino A. T.1
Em. Xanthos, 'Arcol.i.v-t)p.oveliccra, p. 163 164. Text grec.

90
Iasi, 5 martie 1821
C. Pendedeca cere lui Xanthos sci trimitc1 la Icqi muniii si sei
procure armele necesare grecilor din Rusia care trec in Moldova.
Iasi, 5 martie 1821
Domnule Em. Xanthos,
Fiindc colaborez cu eforii de aici, potrivit ordinului dat de epitropul
general, principele Alexandru Ipsilanti, i fiindca ne afTm intr-o situatie foarte
grea in ceea ce privegte procurarea armelor pentru toti grecii care vin din
Odesa i fiindca aflm ca acolo va puteti procura arme Cu ugurint, de aceea
v cer, in numele neamului grecesc, s cutati s gsiti cit mai repede arme,
praf de pugc i gloante i cu prima ocazie s le trimiteti eforilor de aici.
Itmin al d-voastr bin.evoitor
Constantin Pendedeca
P. S. in viitor, tuturor grecilor, care urmeaza s vida' aici ca s se uneasc
cu armata greaca, s li se procure toate armele necesare, de asemenea, dad'.
Sc poate, i cai, iar de nu se va putea, s'A nu fie retinuti pina la procurarea
celor necesare.
Acelagi Pendedeca
Em. Xantphos, 'Anoi.tv-rd.o.ovc6i.La,TOC, p. 164. Text grec.

91
Combrati, 9 martie 1821
Stratis serie lui Xanthos in legeituret Cu trimiterea lui Koghi-
gios si a bulgarilor, care vor sei lupte ala-inri de eteristi.
Cobrati 2, 9 martie 1821
Prea cinstite domnule Em. Xanthos,
La Ismail
Venind aici am intilnit pe cApitanul Koghigios 3; yac' c este foarte
binevoitor, c toti bulgarii Il indeamn la aceasta i toti doresc s meargA
1 A. T. sint converttionale ale lui Ch. Cantacuzino.
2 Comrat.
3 In textul grecesc

149

www.dacoromanica.ro
impreuni Cu el. Deci vizind cit de binevoitor este, I-am fcut s lase toate
treburile lui i si villa. I-am spus c are si devini seful tuturor bulgarilor
aid va trece dincolo. Asadar acesta este cu totul al nostru. El imi spune
Eu pot acum s plec, dar mi-e MCA si nu serie Inzov i s m aduci inapoi;
voi cere autorizatie si mi se va da ; voi lisa pe fratele meu in locul meu si
indati ce voi primi autorizatie toti bulgarii mi vor urma, fiindei in fiecarc
zi se roagi de mine.
Cu privire la suma de 100 000 grosi, de care a spus lui Anton c are nevoie,
i-am spus el va avea aceasti sum cind va avea nevoie; el mi-a rispuns
acum nu are nevoie de acesti bani, dar mai tirziu poate sA aibi. Eu i-am spus
c va avea nu numai aceasti sum, ci si una mai mare la nevoie. Malavinschi,
seful bulgarilor, i-a trimis un cA1ra i i-a spus ci are si-i comunice un ordin
al lui Inzov; de asemenea el i-a spus sA cheme din fiecare sat cite doi ciorbagii
c la 15 martie va fi si el la Cobrati i va ruga pe Inzov si este foarte sigur
ci i se va da neaprat autorizatia. Daci vi este usor, treceti i d-voastr pe
aici; numai ci toate drumurile sint stricate si de aceea v trimit pe vizitiul
meu ca sA vA aduc, fiindci el stie toate drumurile; am vrut s trimit pe Anton,
dar m-am gindit eh' din cauza drumurilor nu va putea s vin. Ieri am intilnit
pe strad pe domnul Petrachi Varvatis, 1-am intrebat despre Rubinis, mi-a
spus ci este la Ismail; mi-a spus cA pap din Brila nu Iasi pe turci s poarte
arme si Ii sine sub pazi sever. I-am spus el am aflat &A se duc turci la Galati
ucid oameni, rspuns c nu este adevirat i ca. ant minciuni ale con-
sulului. Consulul nu este in carantin, ci se afl la un cirjaliu ling Prut. Daci
o si treci pe la Combrati este bine, iar daci o s vii aici vom vorbi de Koghi-
gios si sper si se Lei asa cum ai cerut. Eu i-am figiduit cA vom putea s
dim pentru casa lui suma necesar ca s trAiasci familia lui. Dac domnia
ta vei trece pe la Cobrati, impirtfiseste-i pirerea ta. Eu voi porni astzi inapoi
la Chisiniu daci se va deschide timpul si nu va &idea zpad i voi instiinta
si pe prea luminatul Ipsilanti. Daci insi va veni autorizatia ca s' treaci din-
colo, fiecare stie bine ci toti bulgarii vor si se duc cu cpitanul Koghigios,
si in caz ci nu li se va da autorizatia, ci numai lui Koghigios, ei se vor riscula
daci nu vor reusi s plece pe ascuns.
Rimin sluga d-voastr
Marinos Stratis
Ern. Xanthos, 'Airop.v1p.ove6pArcc, p. 165-166. Text grec.

92
Iasi, 12 martie 1821
Dovada eforiei Eteriei din Iai pentru 10 000 lei donati de mitro-
politul Veniamin pentru eliberarea
'Ev lack!), 12 Maprtou 1821
'0 64)1XoncoLepe.rras-o xoct cpaoyevcrr.ovroq 6Eytoq p.71-cpc7coXL-rty; Monapot
xpto BsvtocpAv nposisozpev Tcpocape-nxik auvapop.ip at iXeu0s-ptosv

150

www.dacoromanica.ro
TXXZ33c, yp6aux 81xoc xatecazg xoci. tom) a-:poc-rtd.r.np g)orcXov xoci gcpucnov ialat;
axrcveat, iLv gvexce sit; eygDflocrv.rp &swat, 'EpcpL tv
rapci5crav rc6-
acLELv v;ij 64)1XOTCOOLEp671Ti T011 7cp6q Tcag eicXXoct,, St; gzet. nap& Toi5 tatou npyxurog.
'0 Tptcpccpxvry; EtpcupeLp,, 6 tatoq xoci 8tet Aouxec (DX(ApecrrEou,
H. AtorziLalg, Hay. Ilocva6771q, Odyclog 'HXte,c8-%

Iasi, 12 martie 1821

!nail prea sfintitul i prea iubitorul de neam, sfintul mitropolit al Moldovei,
domnul Veniamin, a oferit de buna voie pentru eliberarea Greciei un ajutor
de zece mii lei i un soldat inarmat i calare cu propriile sale cheltuieli.
Pentru care, drept recuno9tinta Eforia di inalt prea sfintiei sale prezenta
dovada, pe linga altele, pe care le are de la nsui principele.
Serafim Trierarhitul, acela0 ci pentru Luca de la Floreti,
P. Dioghenidis, Pan. A. Pansetis, Fotie Iliadis
Acad. R.P.R., pach. MIIP (fost. ms. rom. 2705), f. 9. Orig. grec., cu sigua aplicat
In cearil rosie, avind in jurul fenbcului lcgenda: Sigiliul Eforiei amicilor din Iasi o. PubHeat
de C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 106.

93

Odesa, 12 martie 1821

St. Kumbaris irwiinteazei pe Xanthos ccI la Odesa au sosit refu-
greci de la Constantinopol.
Odesa, 12 martie 1821
Domnule [Xanthos],
La Ismail
Cu toate ca m-am plictisit s va scriu fara s primesc raspuns, eu tot
nu am sa incetez a va supara. In seara de 9 ale lunii curente au sosit de la
Constantinopol trei vase, cu care au venit domnitorul Hangerli cu familia lui,
Suto, fratele domnitorului de la Iai, cu familia lui i hatmanul Schinas. La
10 noaptea a sosit cu un vas fiul lui Caragea, cu familia sa. Ei au plecat din
Constantinopol i au intrat in carantina. Nertorocitul Hangerli numai cu
100 rubiele a venit. In noaptea aceasta abia am avut timp sa ma due in cetate
cu imbrcaminte pentru Caragea ; m-am dus in aceasta noapte c la Hangerli;
cu el n-am reuOt sa vorbesc, fiindca ploua putin c n-a ieit ; am vbrbit insa
cu fiul lui. Peste putin m voi duce cu Ambrosie la el sa stain de vorba, fiindca
de ieri ne-a in9tiintat s mergem, dar nu am izbutit sa gfisim imbracmintea
necesara, aproape am dat c blana mea. De dimineata pina la miezul noptii
alerg &Mare in noroi i mi se pare ca m aflu la bal, simt atita plaeere and
m gindesc ca ingrijesc pe fratii nwri, care au avut aceleai idei ea c noi i

151

www.dacoromanica.ro
au renuntat la odihna lor. Din cauza vintului nefavorabil n-am putut sa
plec la Const[antinopol], dar gut cu totul gata si, cum timpul va fi potrivit,
voi pleca. Autoritatile administrative din Constfantinopoli cunosc toate cele
petrecute la GalaIi, Bucuresti etc. si erau posomoriIi pin la 8 ale lunii curente,
dud a plecat ultimul vas ; au cerut s fac controlul vaselor rusesti, dar s-a
opus Strogonov. insusi sultanul a chemat pe patriarh si a vorbit cu el cinci
ore, nu stie nimeni ce a vorbit. Pe cei veniIi din Constantinopol ii gzduieste
fratele meu. Batrinul loan Kamburoglu a murit alaltaieri.
Fratele tu
Stamatis Kumbaris
Em. Xanthos, 'Anop.v-wovevcera, p, 166-167. Text grec.

94
Laybach, 26 martie 1821
Capodistria face cunoscut lui Al. Ipsilanti ccl impdratul Rusiei
condamnd actiunea sa.
Laybach, 26 Mars 1821
Mon Prince,
En recevant Votre lettre du 24 Fvrier, l'Empereur a prouv une peine
d'autant plus profonde, qu'il avait toujours apprci la noblesse des sentimens
dont Vous aviez fait preuve A Son service. Sa Majest Impriale tait done bien
loin de craindre que Vous dussiez tout it coup Vous laisser entrainer par cet
esprit de vertige qui porte les hommes de notre sicle it chercher dans l'oubli
de leurs devoirs, un bien qu'on ne peut jamais se promettre que d'une stricte
observation des prceptes de la religion et de la morale.
L'clat de Votre naissance, la carrire que Vous avez fournie, la juste
considration que Vous Vous 6tes acquise, tout Vous offrait l'occasion et les
moyens d'clairer sur leurs vritables intrts les notables de la Grce qui
Vous tmoignaient une si naturelle confiance.
Sans doute il est dans l'homme de dsirer l'amlioration de son sort, sans
doute, plus d'une circonstance inspire aux Grecs le vceu de ne pas toujours
rester &rangers A leurs propres destines ; mais est-ce par la rvolte et la guerre
chile qu'ils peuvent se flatter d'atteindre ce but minent ! Est-ce par d'obscures
menes, par de tnbreux complots qu'une nation peut esprer de revivre
et de s'lever au rang des nations indpendantes? L'Empereur ne le pense
pas. Il s'tait empress d'assurer aux Grecs Sa protection par les Traits qui
ont t conclus entre la Russie et la Porte. Aujourd'hui ces avantages paisibles
sont mconus, les voics lgitimes abandonnes, et Vous semblez vouloir attacher
Votre nom A des vnements qui ne peuvent qu'tre hautement improuvs
par Sa Majest Impriale.

152

www.dacoromanica.ro
 La Russie est en paix avec l'Empire Ottoman. L'insurrection qui a clat
en Moidavie ne saurait justifier, A aucun titre, une rupture entre les deux tats.
Or, ce serait rompre avec le Gouvernement Turc, ce serait agir hostilement
contre lui, ce serait en un mot manquer A la foi des Traits, que de favoriser
ne fut-ce que par un assentiment tacite, une rvolte, dont l'objet est de ren-
verser une Puissance avec laquelle la Russie a dclar et &dare avoir la ferme
intention d'entretenir des rapports constants de paix et d'amiti.
D'ailleurs quel moment avez-Vous choisi pour attaquer la Porte? Le
moment meme ou des ngociations, tous les j ours plus fertiles en rsultats
heureux, environnaient cette paix de garanties nouvelles. Le moment oil les
rclamations de Votre famille allaient tre satisfaites, ou Vous saviez que le
Sultan se prparait a Vous rendre une pleine et entire justice ! Inform de
ces circonstances et connaissant les maximes qui dirigeront toujours la politique
de l'Empereur, comment avez-Vous pu Vous faire illusion sur les rsolutions
qu'Il devait prendre? Comment avez-Vous os promettre aux habitans des
Principauts, l'appui d'une grande Puissance ? Si c'est sur la Russie que Vous
avez voulu fixer leurs regards, Vos compatriotes la verront immobile, et bientt
leurs justes reproches viendront Vous accabler ; bientt Vous sentirez retomber
sur Vous, de tout son poid, la responsabilit d'une entreprise, que des passions
en &lire pouvaient seules conseiller.
Cependant il n'est jamais trop tard pour rendre hommage A la raison
et A la vrit. Vous avez encore entre les mains le salut des hommes gars
qui Vous entourent. Vous pouvez leur faire reconnoitre les consquences de
leur dessein et du Vtre. Revenu de cet aveuglement funeste, Vous pouvez
les soustraire et Vous drober Vous-mme A la vengeance d'un Gouvernement
auquel des plus chers intrts commandent de &ployer contre Vous et contre
eux, une trop juste svrite.
Aucun secours direct ni indirect ne saurait Vous 'are accord par l'Em-
pereur, car nous le rptons, il serait indigne de Ltli de saper les fondemens de
l'Empire Turc par la honteuse et coupable action d'une socit secrte. S'Il
avait des griefs lgitimes contre la Porte, et si la Porte refusait d'y faire droit,
si en un mot, l'emploi de la force des armes devenait invitable, ce serait A
cette force qu'il aurait recours. Mais loin de l. Des relations toutes pacifiques
se sont tablies entre les deux Puissances, et les ngociations que leurs Ministres
ont entames, autorisent de jour en jour d'avantage, l'espoir du plus heureux
succs.
Pesez, mon Prince, les observations que l'Empereur Vous fait adresser,
pour Vous donner une dernire preuve de Ses bonts. Profitez d'un salutaire
avertissement. Rparez le mal que Vous avez dj fait. Prvenez les dsastres
que Vous allez attirer sur Votre belle et infortune patrie.
Si Vous nous indiquez les moyens de faire cesser les troubles, sans enfreindre
les traits existans entre la Russie et la Porte Ottomane, sans porter la plus

153

www.dacoromanica.ro
lgre atteinte A aucune de leurs stipulations, l'Empereur ne refusera pas
d'intervenir auprs du Gouvernement Turc, pour l'engager prendre des
mesures sages, qui puissent ramener en Valachie et en Moldavie, le calme dont
ces contres prouvent si imprieusement le besoin. Dans toute autre hypo-
thse, la Russie ne sera que spectatrice des vnemens et les armes de l'Empe-
reur ne bougeront pas.
Vous n'tes plus ni Vous frres au service de S. M. Impriale. La Princesse
Ypsylanti continuera namoins jouir de Sa protection; mais en ce qui Vous
concerne personnellement, l'Empereur ne permettra dans aucune hypothse
que Vous rentriez en Russie.
Cette lettre Vous parviendra par l'intermdiaire de Mr. le Baron de Stro-
gonoff, qui aprs en avoir donn communication A la Porte, est autoris A
Vous la transmettre. Il y joindra des conseils que l'Empereur Vous exhorte
encore une foi suivre.
Recevez etc.
Capodistrias 1
Prokesch-Osten, Geschichte des Midis der Griechen. . III, p. 65-67.

95
Iasi, 14/26 martie 1821
Al. Ipsilanti aratei farului Rusiei condiiiile in care inielege
inceteze lupta si s inceapil tratativele cu Poarta.
Maiestate,
Dacg pe de o parte m-am intristat cg majestatea voastrA a dezaprobat
revolutia inceputg de mine, pe de alta insg, m-am bucurat vgzind cg majestatea
voastrg nu numai c recuiaoaste dreptul comunei dorinte a elenilor, pe care
impartAsesc, dar 'Meg se aratg i dispusg a interveni in favoarea lor pe lingg
Poarta Otomang. Din aceasta dar, precum gi din hotgrirea ce are m. voastrg
de a mentine pacea cu Turcia, eu deduc, c m. voastrg numai mijlocul il deza-
probl, nu insg i cererea elenilor ; i fiindcg in chestiune este patria, eu nicicum
nu mg gindesc la mine ; ci cu bucurie iau asuprg-mi toatg rgspunderea urmgrii
mele, i consimt la incetarea intreprinderii.
Cind insg, precum majestatea voastrg nu este nicidecum la indoialg, nego-
cierile, fiind indestul de dificile, cer un timp mai indelung; iar grecii pornind
in fine rezbelul, i puteri indestule au, si hotgrire neclintitg pentru dobindi
autonomia Ion, la un asemenea caz depunerea armelor nu se poate face cleat
cu conditiunile urmgtoare pe care le supui majestAtii voastre in numele lor,
rugindu-vg:
1 0 scrisoare asemdatoare a primit Al. Ipsilanti ti din partea contelui Nesselrode
(E. Virtosu, Despre Tudor Vladimirescu, 1947, p. 72 73).

154

www.dacoromanica.ro
 i. A mi se acorda mijloacele de a trece in Grecia, nesuparat, cu toata
ostirea mea.
A se da clenilor patru forturi (cetti), dou in Peloponez si douil pe
continent, dintre care una s fi- a Prevezei.
Ca baza a negocierilor se va recunoaste autonomia Peloponezului, a
Greciei continentale si a insulelor, care acestea toate sint acum in miscare.
Acestea sint cererile pe care le propun, aderind la vointa m. voastre. DacA
nu vor fi primitc, ca ostas al patriei mele, voi continua rezbelul si voi suferi
moartea pentru dinsa. Pin la primirea rspunsului m. voastre, voi sta fortificat
in prtile muntoase ale Prii Rominesti, nepornindu-m cu nici un fel de miscare
contra turcilor, afara de cazul cind ei se vor porni contra mea.
Alex. Ipsilanti
C. D. Aricescu, Acte justificative. . ., p. 106-107.

96
Odesa, 19 martie 1821
Eforii din Odesa ai Eteriei comunicti lui Xanthos ccl au primit
manifestele trimise .,si se striiduiesc sa--,si indeplineased obligaiiile.
Odesa, 19 martie 1821
Iubitorule de neam, domnule Em. Xanthos,
La Chisinau
Cele dou scrisori ale d-voastri din 26 februarie trecut si din 2 ale lunii
curente le-am primit impreung cu manifestele tipArite si Cu scrisorile prea
luminatului principe Dim. Ipsilanti, precum si scrisoarea domnului Karpunis,
si multumindu-v pentru stirile comunicate, ne rugam cu totii din tot sufletul
pentru grabnica restabilire si fericire a neamului nostru cu ajutorul vointei divine
a celui de sus si ne frmintam cu totii in toate obligatiile noastre, fiind condusi
de datoria sfinta catre patrie.
tiri din Constantinopol am aflat de la persoanele nobile care au sosit
In portul nostru pe mare, anume c Poarta are in fiecare zi convorbiri cu patri-
arhul si cu ambasadorul Rusiei, ea cerceteaz toate vasele sub once pavilion,
afarl numai de cele rusesti, fiindca ambasadorul rus nu permite si c turcii
fac mari pregkiri.
Nemaiavind vreo altd noutate, VA salutam.
Eforii din Odesa ai Etcriei
loan Ambrosie Alexandru Kumbaris
Ilic Manesis Alexandru Mavros

Em. Xanthos, 'Anottvv.ovs61.4ce-nx, p. 167 168. Text grec.

155
www.dacoromanica.ro
 97

Sculeni, 28 martie 1821

Al. Pisani cheamei pe prinful Al. Ipsilanti si partizanii
sii renunfe la reiscoalei si sei se intoarc '6 in Rusia.
De la quarantaine de Scoulny, le 28 Mars 1821 v.s.
Le soussign, consul de Sa Majest l'Empereur de toutes les Russies, fait
par les prsentes la sommation la plus expresse et la plus formelle au Prince
Ypsilanti, et ceux de ses adhrents qui sont justiciables de l'autorit russe,
de se retirer en Russie pour y attendre la dcision de Sa Majest Impriale
sur leur conduite, leur dclarant qu' dfaut de satisfaire la prsente somma-
tion, ils seront atteints de la vangeance du gouvernement ottoman, comme
perturbateurs du repos des Principants et galement coupables envrs la
Cour Impriale, comme envers la Porte.
Le soussign fait la mme sommation tous s'ujets ou protgs russes,
qui auraient pu prendre part l'entreprise d'Ypsilanti.
Le consul de Russie
A. P.[isani]
Acad. R.P.R., pach. MXLVI (fost mg. rom. 2835), f. 179; copie franc.; o alta copie
franc. la Muzeul de istorie a Partidului, fondul Saint-Georges; trad. rom. cont. la Arh. St. Buc.
Acte de familii, fondul Crupenschi, A.N., doc. CXXVI/103; Acad. R.P.R., ms. rom. 5030,
f. 21; publicat de C. Erbiceanu, ht. Mitr. Mold., p. 112; Ghibinescu, Surete f i izvoade
X. p. 247; Hurmuzaki, XX, p. 597.

98

Seuleni, 28 martie 1821

Al. Pisani cere mitropolitului Ven iamin sil difuzeze in Moldova
afurisenia patriarhului impotriva reisculatilor.
De la quarantaine de Scoulny, le 28 Mars 1821 v.s.
Eminence,
Son Excellence Monsieur L'Eni, oy Baron de Stroganoff, sur la demande
de la Sublime Porte, m'ordonne de faire passer 5. Votre Rminence des exhor-
tations et anathmes ecclsiastiques que Sa Saintet le Patriarche de Constan-
tinople adresse au Mtropolitain et aux vques moldaves, par le paquet ci-
joint, pour leur prscrire d'employer leur ministre et leurs efforts pour ramener
aux devoirs les sujets gars, pour menacer de svres chtiments ceux qui
s'obstineront dans la rbellion et promettre clmence et pardon ceux qui
s'empresseront d'abjurer leur conduite coupable.

156

www.dacoromanica.ro
 Des exhortations semblables ont t lues avec solennit dans la capitale
de l'Empire Ottoman ; Votre Excellence jugera sans doute ncessaire qu'elles
soient promulgues dans le mme but sur le thtre des troubles.
Votre minence a du dj se convaincre par la protestation solenelle que
j'ai faite contre l'tat d'insurrection de Moldavie des principes que professe
et proclame le Ministre Imprial, et du concert le plus parfait d'intention
et de sollicitude des deux gouvernements.
L'ordre que j'excute en ce moment en est une nouvelle preuve.
loign de la Moldavie par ordre suprieur, je ne puis y avoir aucun moyen
d'exeution directe. Je supplie done Votre minence de vouloir bien faire
connaitre, par les moyens qui sont en son pouvoir, les proclamations que je
joins ici. Je suis d'autant plus certain du Me que Votre minence voudra
bien y mettre, qu'Elle y reconnaitra un moyen de coopration morale qu'Elle
s'empressera d'accueillir.
J'espre que Votre minence m'honorera d'une rponse que je m'empres-
serai de mettre sous les yeux de mes suprieurs.
Je supplie Votre minence de me permettre de lui offrir les sentiments
de conskWration leve et de vnration profonde, avec les quels,
J'ai l'honneur d'tre, de Votre minence, le trs humble et trs obissant
serviteur,
A. Pisani
Acad. R.P.R., pach. MXLVI (fost ms. rom. 2835), f. 35-36. Text franc.

99

28 martie 1821
Sumele cheltuite din ordinul ispravnicilor pentru vireo lui
Al. Ipsilanti, in trecerea sa prin judeful Buziiu.

Foaie coprinztoare de cele ce am cheltuit in conacu ostaslor si

cererile lui aga Barla, cum arat.
1821 mart. 28
Tal. par.
1 - lui ceau stefan a lui cApt. Angheli, mincare la zece oameni,
post. mart. 24.
6 ipac orz p cai, patruzeci, nefiind.
13 20 ipac orz lui ceaus Angheli al hiliarhului.
36 orz pentru patru cai ai Ghichii.
5
3 --
10 la caii lui capt. Zaharii.
orz cpt. Theodori.
3 ipac lui Harap cpit.

1.57 7

www.dacoromanica.ro
 Tal. par.
87 20 aizeci oca faina ce am dat hiliarhului cu porunca dumnealor
boierilor ispravnici, mart. 25
13 20 ipac orz cailor hiliarhului.
1 lui ceau Stefan pentru zece oameni.
6 ipac orz.
3 capt. Tneodori, orz.
36 &Apt. Ghica, orz.
5 10 &apt. Zahariia, orz.
3 apt. Theodori, orz, la musafirii ce i-au venit.
3 &Apt. Harap.
15 20 zece oca luminari, pa mart. 24, hil[ia]r[h]
2 10 luminari pentru mosafirii ce i-au venit, mart. 25.
6 lui ceau Angheli pentru orz, de au dat mosafirilor
33 orz mosafirilor
2 10 luminari pentru hiliarh, mart 26.
13 20 ceau Angheli, orz.
1 lui ceau Stefan, pa zece oameni.
6 ipac orz.
3 capt. Theodori, orz.
36 &Apt. Ghica, orz.
5 10 capt. Zahariia, onz.
3 lui Harap, orz.
2 10 luminarile hiliarhului, mart 27.
1 mincare la zece oameni.
61 20 pentru patruzeci oca luminfiri la treatorii ostagi, prin tirea
dumnealor boierilor ispravnici.
11 zece oca orez.
38 20 fier pentru hiliarh Barla la potcovitul cailor.
329 21
11 fierul la hiliarh Theodorie dres[ul] bricai, potcovit de cai
i alte trebuinte
19 20 ase miei ipac.
359 1 adie trei sute cincizeci i noug, parale una, am cheltuit dan
porunc, cum sa vcl gi fAmin a mi sa raspunde de care
cinstitul ispravnicat.
roan Grecianu
Acad. R.P.R., doc. CL/35 a. Orig. rom.

ANEXA
la documentul nr. 99
[28] martie 1821
Sud Buzau
Foaiia coprinzatoare de cite oi i vaci s-au adus dintr-acest judet pentru
trecatorii cetai ai marii sale printipului Ipsilant, cum arata:

158

www.dacoromanica.ro
 1821 mart
Vaci Oi
Plasa Cimpului
2 2 trimise de zap cii
2 2 Largu
1 1 Movila Oii
2 3 Luciul
4 5 Padina
2 2 Trandafir
2 2 Strimbul
2 2 RusaTul
1 2 scutelnicii ot Meteleu
1 S Akio ara
2 Zmeenii
1 1 Moisica
19 25
Plasa peste Buzau
1 Slohozia ot CiTau
1 1 Plescoi
1 Sapoca
1 Bbenii ot Spoca
1 3 Nisipenii
2 1 Dascalestii
2 1 BAestii
1 Potocenii
/ Focsnei
2 2 Racovitnii
1 1 Vadu Sorestilor
1 1 ClociIii
1 1 Zrnestii ot CiInau
1 1 Mlestii
1 2 Gvnestii
1 1 Beilicu
19 15
Plaiul Pirscov
5 10 da la vtaf cu potecasi
20 25 d la Plaiul Slnicului
19 25 Cimpu
19 15 peste Buzu
63 751
Acad. R.P.R., doc. CL/36. Orig. rom.
1 Urmeaztt in limba greacii nota explicativ de mai jos a hiliarhului Vasile Barias: Din
cele aizeci 0 trei vaci 0 captezeci 0 cinci de oi care s-au adunat, au rrimas pin astazi in mil-
nile dumnealor ispravnicilor vaci vii cincisprezece i oi dourtzeci 0 douri, iar cele ce lipsesc s-au
dat la armata care a trecut 0 a fost aici.
Hiliarh Vasile Barias
1821, 28 manic, Buzau

159
www.dacoromanica.ro
 100
30 martie 1821
Eforia Eteriei din Iai comunicei ostasilor eteristi di se retrage
din Iasi si le cere sei peireiseascei Moldova in termen de 7 zile.
30 MapTtou 1821
'A8eXcpOt CST pccr.wol. xod. CrT p OCT Lc7yroct iXXlv MCP) CST poc-c6v
T.c7.)v

oeptcrx6p..evot. eig nocpxccv MoXSoc.(3oc.

'Enetai) xoc v locc4gpopf.oc avocxwpei: cs-kLepov ecrr .r aeiq ataeTar.
etalcrtg 8t.ck vck xc'4).-/tre T tar, OV ancerre xod vcxxcacrpge're dace, Tip
v.oXao43Lxi]v yiv 1n.gpoc inTdC eccp'jg crei napplcnotaq, -r nocpv 1..tccq lyx6-
xXtov ypecty.oc, cpuXkr-rovreg xoce'Clav eacOCLTOU(LV eirrocMccv, zwpi.q vdc irpo-
Eev4Icre-re T-st)v nocpotp.xpckv &v6xXlal.v eig Toq iyxocrotxoug, Inetaij xoci. TOTCLXY)

& 0 EX-1)6K brp6arace TOZ4 MOUCTIN 107G pavxoL.; vex aal8COVTGCL Tet &vac-roam
go.)4 vac 66X0Yrre Te6v auv6pcov, TCX.71pcotkip 8(1(.).
'Arc -rip iv 'lack!) icpopf.ocv

30 martie 1821
FraIi generali ai ostilor grecesti ciii v aflati in Tinutul
Moldovei !
Fiinde i Eforia din Iasi paraseste astazi orasul Iasi, vi se da de stire
sa faceti cu totii la fel si s prasiti pamintul Moldovei, dupa sapte zile de la
primirea prezentei noastre circulare. Pe drum yeti pzi cuvenita huna rinduial,
fra sa pricinuiti locuitorilor cea mai Mica suprare, deoarece autoritatile
locale au dat porunca ispravnicilor sa vA dea cele necesare, insa cu plafg, plat
yeti trece granita.
De la Eforia din Iasi
Arh. St. Buc., Acte de familii, fondul Crupenschi, A. N., doc. CXXXVI/32. Orig. grec.

101
Martie 1821
Ordinul de zi al lui Al. Ipsilanti ceitre trupele din Iasi pentru
victoria de la Galati.
1821, mart
Proclamatii prin toata ostirea
Rasunatoare trimbiti a slavii, au vestit pretutindine celi vitejasti a voastre
miscari i biruinta ce ati eistiga-t la Galati.
Patria, ieu, i toti fraii, sintem multamiti cu accsti vrednice de lauda
fapte a voastre.

160

www.dacoromanica.ro
 D-ci, dar, siliti-v vitejii mei osteni ! 5i de acum, cu asmine brblli
rivni a malla si alto asmine trofei a patriotizmului, pentru care s gtesc
n-vewzite cununi a incununa capitile voastre ! Aveti de nerzletiti tovarsi:
supanire ctra mai marii vostri, i vrednicul comandiriul vostru
Caravie ! 5i fiti incredintati c niciodinioar biruinta nu s va rzleti
de voi !
Mexandru Ipsilant
Acad. R.P.R., ms. rom. 333, f. 36. Copie rom. cont.

102
[Chilinau, .martie 1821]
Memorial lui Iacovachi Rizos despre importan fa strategica
politica a mentinerii orthsului Galati in miinile o,stirii Eteriei.
PArerea domnului Iacovachi Rizos despre Galati
dat in scris la Chisinu
Orasul Galai, &it timp tabra general greaca nu va trece Dunrea, este
o pozitie din punct de vedere militar si politic foarte necesar. Din punct de
vedere militar, fiindc atita timp eit aceast pozitie este in stapinirea unui
corp puternic de soldati greci bine inarmati i aprovizionati i atita timp cit
se vor face intriturile necesare, potrivit cu asezarea, intreaga Moldova, fara
s fie in realitate in stpinirea armatelor grecesti, va fi de fapt supus, fiinde
vend nevrind va respecta accast putere din Galati si nu va indrzni s impie-
dice comunicatia intre Tara Romineasc si Moldova (comunicatie esentiala
pentru tabra generala greac din punct de vedere militar si politic, cit timp
aceasta se afl in Tara Romineasc) i prin urmare Moldova va procura provi-
ziile necesare i celelalte lucruri trebuincioase corpului de armata din Galati,
temindu-se de revolta sa dreapt.
Pentru ca Brila s trimit un corp de armat in Moldova, este nevoie
s nu aiba la spate pe dusman, loveasc intii la Galati, i ca s-1 loveascfi
intr-o pozitie intrit, este n-voie s-1 atace Cu o putere de trei si de patru ori
mai mare si atunci victoria nu este tocmai sigur din partea grecilor
Chid o astfel de putere va fi asezat cu indeminare la Galati, tabra generala
greac nu poate s se team de vreun atac din partea Brilei i s' fie blocata
intre dou corpuri de armat strine. Dac grecii vor stpini din punct de
vedere militar orasul Galati si vor intocmi o putere naval cu vasele care se afla
acolo in prezent i cu altele care vor veni mai tirziu, dacA va fi nevoie, atunci ei vor
deveni stapini ai Dunrii, i stpinind Dunrea, vor impiedica la gura bratului
Sulina introducerea pe cale maritim a munitiilor i proviziilor necesare cettilor
dunarene, unde se re3imte deja lips de provizii, iar in viitor aceast lips' va

11 e. 498 161

www.dacoromanica.ro
deveni gi mai simtitoare neavind Tara Romineascg gi Moldova. Flota dugmang
de pe Dungre posibil sg atace flota greacg, de aceea este nevoie ca amiralul
grec s fie atent sg-gi ageze flota intr-un loe, de unde sg-gi poatg mica flota
cu ugurintg ca sg atace pe dugman. Prin urmare dacg va socoti cg flota sa este in
stare sg atace flota dugmang, o va pinch gi va incinge lupta; altfel va ocupa o
pozitie la dreapta ca sg atace flota dugmang, and va fi atacat. Nu incape nici o
indoialg cg marinarii greci, fiind cu mult mai indeminatici cleat dugmanii gi
incomparabil mai curagiogi, se vor distinge gi vor invinge flota dugmang, gi iatg
pentru ce s-a spus mai sus cg soldatii greci din Galati vor domina Dungrea.
Daca se va renunta la pozitia de la Galati, Braila, avind spatele in sigu-
rantg, va obliga tabgra generala greacg sg ageze o mare unitate la Rimnic
ca &A reziste eventualelor atacuri din oragul Braila, care ora, primind acelagi
ordin ca gi Silistra, Giurgiu, Rusciuc, Nicopole gi Vidin, foarte probabil sfi
atace concomitent tabgra generala greack ca s-o loveascg tare din toate pgrtile,
atacul venind din diferite parti. De adgugat cg, renuntind la Galati, se va tia
once comunicatie Cu Ismailul, Renii etc., ceea ce este foarte pgubitor. Pozitia
de la Galati este foarte necesarg gi din punct de vedere politic.
Chad oragul Galati este in stgpinirea unui corp grecesc, Brila rich ar
fi de atent din motive politice (pe care le pgzegte cu scumpgtate ping acum,
precum vedem) sg nu atace Moldova, este imposibil in sfirgit sg infrineze carac-
terul barbar gi din fire obraznic al soldatilor neregulati gi sg-i tina' inchigi in
cetate ; comandantul cetatii, de Meg &A nu fie inbucgttit de soldatii flminzi,
are sg le dca permisia sg iasg din cetate in corpuri mici de 100 gi 150 calgreti
pentru a stringe provizii gi a mgcelgri dugmanii, dacg-i vor intilni; iar acegtia
and vor iegi, desigur se vor da la praclaciuni gi la mgcelarirea pagnicilor locui-
tori ai Moldovei. Atare mgceluri gi pradaciuni vor tulbura judetele vecine gi
de acolo se va rgspindi panica pe toat intinderea Moldovei gi intreg princi-
patul se va afla in mare tulburare. Dacg 'Ms din contra, grecii vor pgrasi oragul
Galati, locul ion va fi luat indatg de un corp de armatg din Braila. Comandantul
acestei cetgti este foarte sever cu soldatii lui cit timp are succese gi este foarte
indeminatic in a mentine armata sa in depling discipling gi bung rinduialg,
dupg cum s-a viizut acum-cinci ani la Craiova, cind a fost insarcinat de Poartg
sg pgzeascg cele cinci judete ale Olteniei impotriva rebelilor din cetatea Ada.
Nici un soldat al acestui 'saga' n-a indrznit, in tot timpul cit el a fost la Craiova,
sg tulbure citugi de putin linigtea. Aceeagi severitate desigur va pgzi gi la Galati,
fiindcg va fi ascultat de soldatii lui, care cu cit dispretuiesc pe geful lor cind
se aflg in situatie grea, cu atit se tem de el, dud il vad c izbutegte ceva. 0
astfel de severitate va pgzi fgrg indoial la Galati. Atunci in intreagii Mol-
dova va fi linigte gi deci eventualitatea ngvglirii unor armate strgine va dis-
pare, ceca ce este cu tau' dezavantajos pentru progresul cauzei neamului.
Atunci Brgila va aduna pe indelete provizii din Moldova gi va alimenta gi
celelalte cetati. Grecii vor pierde Dungrea gi acest fluviu va ajuta pe dugman.

162

www.dacoromanica.ro
 Cit timp orasul Galati va fi in stapinirea grecilor, acegtia se vor bucura
de consideratie pentru puterea lor, fiindca faima inmulteste si exagereaza
lucrurile, iar daca va fi parsit, faptul acesta va stirni unele prejudecati con-
trarii, anume ca grecii au inceput sa slabeasca, sa dea inapoi si precum au
parsit orasul Galati si Moldova, vor parasi gi Tara Romineasca, imprstiin-
du-se. Acest zvon se va raspindi peste tot si va tulbura pe grecii de pretutindeni,
care urmaresc mintuirea neamului grecesc si inaintarca epitropului general.
Din contra, barbarii se vor obraznici gi vor capata curaj, pe cind acum sint
plini de frica, incit, dupa informatiile primite de la martori oculari, vestea
intrrii principelui in Moldova a tulburat foarte mult Poarta si pe toti locui-
torii turci ai Constantinopolului. Ei nu s-ar fi speriat atit, daca ar fi auzit
ca o armata ruseasca, trecind muntii Balcani, s-a apropiat de Adrianopol.
De trecut sub tacere faptul ca si muntenii si moldovenii, neputind suferi pe greci,
vor trimbita parasirea orasului Galati ca o fuga din cauza slbiciunii si ca un
inceput al prabusirii cauzei grecilor, si aceasta va da prilej muntenilor sa devina
mai indrazneti, gata totdeauna a se infuria si a crede once zvon, mai ales and
acesta satisface patima lor. Corpul de pedegtri din Galati trebuie sa AA'
un comandant priceput in ale razboiului, pe cit este posibil, cuminte si cunos-
cator al partilor acelora. Soldatii din Galati, neavind 'Ana acum un comandant,
poate au pierdut multe ocazii, care am fi putut sa vatame pe dusman. Daca
vor primi un comandant vrednic de vitejia lor, ce n-ar putea sa faca vitejii
greci? Deci este nevoie sa fie numit prin vot un comandant, care, conducin-
du-i la victorii, s-i cinsteasci si sa fie si el cinstit din partea acestora. Deoarece
greciul lupta pentru libertate, care se va putea obtine prin distrugerea tiranilor,
soldatii din Galati sint datori sa loveasca pe dusmani, iar pe locuitorii Moldovei,
de care sint gazduiti, 6'5.'4 iubeasca gi sa-i ocroteasc. Vor cere autorittilor
moldovene alimente, uniforme militare si alte lucruri de prima necesitate
(fiindca soldatul grec nici n-a dus vreodata o viata voluptoasa, nici va iubi
vreodata voluptatea). Daca grecii liberi ar fi avut bani, i-ar fi varsat fa-al
indoiala in Moldova ca sa cumpere cele necesare lor, dar fiindca n-aubani,
vor da autoritatilor moldovene chitante, semnate de comandantul lor, ca sa
fie achitate mai tirziu, Cu ajutorul lui Dumnezeu, de catre neamul grecesc.
Moldova si Tara Romineasca de atitia ani isi vindeau produsele negusto-
rilor turci, zisi capanlii, si primeau pretul lor dupa doi-trei ani ; de multe ori
au pierdut si pretul intreg. De ce s nu dea grecilor de aceeasi religie cu moldo-
venii si muntenii cu imprumut tot ce dadeau mai inainte cu forta stapinilor
ei barbari, Cu o paguba insemnata ? Sau exista banuiala ea Moldova va pierde
tot ce va imprumuta grecilor in alimente sau in bani? Nu, in numele prea
iubitei libertati, Grecia va plati datoria ei Cu recunostinta ; o va plati in mod
sigur, fiindca in mod sigur va invinge pe tiranul &Au barbar.
In urma teoriilor de mai sus, stapinirea orasului Galati este foarte impor-
tanta si fiinda pozitia acestui oras este foarte buna atilt pentru armata pede-

11* 163
www.dacoromanica.ro
str, cit si pentru marinh greack cit timp trebuinta cere ca talAra lor general
s se afle in Tara Romineasc; se cere ins mult ca s fie acolo o armat puter-
nica greacii, care va contribui intr-atita, incit soldatii din Galati N or fi socotiti
ca fruntasi ai eliberrii neamului grecesc. Toti acei care vor vedea un soldat
care s-a distins la Galati vor spune, artindu-1 Cu admiratie: Jata, acesta
este unul din acei care au luptat si au cucerit orasul Galati.
Nota [lui Xanthos]. Ciad, precum am fgilduit, voi serie cu alt prilej despre
nereusita expeditie a rposatului principe Alexandru Ipsilanti in Moldova
si Tara Romineasck voi spune pentru ce orasul Galati, ocupat de armata
greac, dup o lupta foarte crincen si inversunat, data la 1 mai 1821 impo-
triva a 800 turci, a fost prsit.
Em. Xanthos, 'Arroli.vrip.ove4tccorcc, p. 184-189. Text grec.

103
Odesa, 1 aprilie 1821
Dimitrie Ipsilanti cheamii pe grecii aflati in Europa sii ja armele
pentru eliberarea patriei dup exemplul celor din Rusia, Tara Romi-
neascd si Moldova.
Odesa, 1 aprilie 1821
Prieteni compatrioti, care v aflati in Europa luminat !
Coloanele noastre nationale s-au format ; Fenixul Greciei si semnul ca
care inving crestinii inainteazA in Tracia si in Tesalia. Dusmanii nostri tulbu-
rati nici nu indrznesc s se incaiere, ci ne asteapt palizi, intriti in cetAti
si orase. Nimeni nu se indoieste ca. le-a sosit ultima clip. S nu v indoiti
deci de eliberarea Greciei de sub jugul barbar, luati armurile d-voastra si mer-
geti, uncle doctoral Ipitis are sl v indrepte. Acei dintre d-voastr, care nu
puteti rzbuna si ajuta patria Cu bratul, s diti arme, bani, sau tot ce puteti,
avind drept exemplu pe compatriotii d-voastr din Rusia, Tara Romineasc
si Moldova.
Fratele si patriotul
Dimitrie Ipsilanti
I. Filimon, Aox. tcrr. &XX. inixv., II, p. 296-297. Text grec.

104
Odesa, 1 aprilie 1821
Dimitrie Ipsilanti comunicii doctorului P. Ipitis sei plece in
numele Eteriei in Franta si Germania pentru a lua contact cu file-
lenii in vederea ajutoriirii misccIrii.
Odesa, 1 aprilie 1821
Prea iubite doctore frate Ipitis !
Generalisimul Alexandru Ipsilanti, eu si ceilalti frati ai mei, cunoscind
bine calittile tale si zelul tu fierbinte pentru binele patrici, te-am ales si

164

www.dacoromanica.ro
am hotarit s te duci in principalele orage ale Germaniei i Frantei i sa cemu-
nici la acei filantropi i fileleni pe care ai despre inarmarea noastr
impotriva nelegiuirii i lipsei de invatatura, precum i despre progresele Feni-
xului Greciei, s convingi i s ne trimiti invAtati sustintori ai actiunilor
noastre, cAutind s cigtigi multi dintre acei care cu vorba sau cu fapta pot sa
ajute pe greci. Generalisimul va serie in mod amAnuntit despre toate acestea
gi iti va trimite la timp i banii necesari misiunii tale. Fil sAngtos, prea iubite,
s ne intilnim Cu bine pe pamintul stramogilor nogtri.
Frate cu totul devotat
Epitrop al generalisimului
Dimitrie Ipsilanti
I, Filimon, Aox. Las. iXX. ITCON, II, p. 296. Text grec.

105

Brapv, 4 aprilie 1821

loan Moscu transmite prin Hagi Pop o scrisoare nitre Capo-
distria la Laybach comunicci totodatii tiri comerciale.
Bpaaaop6v, .rfi 4 'Arcpatou 1821
lIpg Tv iVTLIJ.6TOCTOV x6pcov X. Koncyrav-rT.vov flarrcrc
Btivvoc
Ai 6Xothr-repcvaC ti.ou icrrecOlaccv cig T; 11 xat 21 'rob' 7capeX06v-rog, xat
si, TroXuXoy&i. "Hal
irrecSil Xx[431vere oc6T3cg clac,oaX&S Xocaro T6 rc -rag
6 incr76:rroq vou, gy,cov Tip TpayAEccv xat -cocpaxip -rijg Tccdcrag crag, )(at tc
ypaczoc 6arrEtta gxaaccv xlee xp6avrov ci7c6 To6; rzpl.cavo6g, xat gzouv xe(Os
3'..xoccov, xcd Toro xt. rc'/XXo, &XVI') Ttspi.arcan; -cc: opt..1.7ta_ov el ac
"A; 11;s!)p-n n 8Xxl. cci 7-c6XtraE Lckripailga) el; Tip acoptav Tow, era
7-coc6o-cc:..te) rc xl0z azicrcv 4crcopcxilv v ti.cpc[3XXX7), xcci, Tec Xotnec,
eo; tee5x.s.rocc, v gthcrilb elycog OA; inbg 6Xty3u v'rcoXacro.y..ev
1.1.EToc3oVip Tv 7cpcm.tecto.w.
'Arcpscra 7c 116xpc Tijg 6 Toil Tp6zovTo; Siv etxov crFcg gX0ec a 30 xt,XL-
8e; popXca.
E 7c; ItEpt.xXsw -r6 rcap6vLOO y?dcp.p.a 7cp6g I-6v ixXap.7cp6Ta-cov x6v-re,
xat 7capaxaX6 67so6 v ccf3eTe xa)vocr6 .r)v vpocrixov-rag, 6-cav cpOlo-y)
a'iroi5 ixcf.)-caso4 yz..)epO xriiaouX monsieur Pinin, v ,r6v CcvTaildian, yxec-
pf. .)Trecg -coy T6 p1011, 67r36 1.6) rnlyx4.1.6v -roo eig AcdFccx, v yzstpLan
TYI LtXst?.np6:717f. xat (2,iyccrta &Au 6TcoxpeWcrec, rcpocrcpipcov airrq.)
Tag Toutetvq .tou 7rpoolttn-;)cret.,;. iEox6t1; 'roo gzet v xove6crn a1rroi5 so
Tpc7,; .1/4Lipag 11 et; TO 'Iodcvvou,67L 'On 0-uvcaecL gcoq xat

165
www.dacoromanica.ro
gco sk
ro p (3ocpWvou, xupEou KcovaTavrEvou AlTr6XXou. Kai.
dccp-hcrare X6yov pcoccac7) rc60ev 7p6nec vec cra etaormcirrouv eciilacoq, 6-rav
xaTeuoaco0y). Toovavrov cvzx6p-ncrev (y/Oei rcptv "r7j TCE paocf3-71g TaTl
T 6TE TrepcxaXiL vec -r aceuOtineTe at'Lcit ot ona-re Tpeqcocg xoci TA 1.1.1-n7-m
,a6Xe.re incoxpec'ocrec.

eitd. -cij VTLLtTT rcp6Oup.o 8oi5Xog

'Icovv-t); M6crzo

Brasov, 4 aprilie 1821

Cgtre prea cinstitul domn H. Constantin Pop,
Viena
Ultimele mele scrisori au fost din 17 si 21 ale lunii trecute, i deoarece
este sigur ca le yeti primi, eu nu mai lungesc vorba.
Acum, primind scrisoarea d-voastrg din 6 ale lunii curente, stil nou, am
vgzut situatia tragicg si tulbure a pietii dumneavoastrg i c firmele comerciale
grecesti au pierdut once credit din partea nemtilor. Au absolutg dreptate,
aceasta nu se datoreste vreunei alte cauze, ci imprejurgrilor pricinuite de
zurbagii. Sg cg toate politele dumneavoastrg au fost pltite la termen,
si sfi nu vg indoiti cg am incetat once leggtur comercialg. lar pentru cele-
lalte, sg fie asa, precum imi urati, sg ne invredniceascg sfintul dumnezeu ca
In curind sg ne bucurgm de indreptarea lucrurilor.
M-am mirat cum de n-ati primit ping la 6 ale lunii curente cele
30 000 ruble.
Vg trimit aci arturat o scrisoare cgtre proa luminatul conte 1, si, vg rog,
sg aveti bungtatea, s atent, aid va sosi acolo excelenta sa consulul general,
domnul Pini, sg-1 intilniti i sg-i inminati scrisoarea amintitg, ca, cu prilejul
cglgtoriei sale la Laybach, s-o inmineze prea lumingtiei sale, si mg veti inda-
tora foarte mult, transmitindu-i i inchinaciunile mele smerite. Excelenta sa
are s raining acolo doug sau trei zile, sau la Stavru Ioan, care Il insoteste
pink' acolo sau i ping la Laybach, sau la baronul domnul Constantin Bellu.
lgsati vorbg, Ira rog, unde trcbuie sg vg instiinteze indatg, and va sosi acolo.
In caz contrariu, dacg cel amintit va pleca inaintea primirii scrisorii mele,
atunci, vg rog, s-o trimiteti acolo prin orice mijloace tii, i v voi fi foarte
indatorat.
Sint al domniei voastre sluga devotatg
loan Moscu

Acad. R.P.R., Corespondenta Hagi Pop, mapa 136, pach. XI, doc. grecesti.

Este vorba de Capodistria.

166

www.dacoromanica.ro
 106

Reni, 9 aprilie 1821

Al. Xodilos comunic lui Xanthos tiri despre situatia aprovi-
zionlirii eteristilor Cu muniii si provizii.
Reni, 9 aprilie 1821
Prea dorite i prea respectate domnule Xanthos,
In momentul and terminasem scrisorile alaturate, am primit mult dorita
scrisoare a d-voastra, scrisa ieri seara la Tregeni. M-am bucurat ca sinteti
sanitos i m-am linitit sufletegte aflind de plecarea principelui de la Chiginau
la locul unde trebuie. Ieri v-am scris pe larg cu pogta la Chiginu, la fel am
serie domnului Gheorghe acolo gi astizi aflati din aceasta scrisoare cele insem-
nate acolo. Imprejuririle artate in raportul meu de ieri, precum vedeti, m-au
indreptat si scriu astfel fratilor de la Galati gi si-i indrumez si coboare la
Prut gi si agtepte acolo in siguranta. i alte cauze au facut pe oameni si se
impragtie la Galati gi la momentul hotaritor si nu fie prezenti la datorie, precum
ni s-a spus, chiar in aceasti migcare critica a dugmanului, incurajat fiind de
tnii localnicii, care au iegit la sate gi au rasculat Tara intreaga gi au facut
ne socoteasci drept dugmani ai lor ; in plus dugmanul in fiecare zi cregte gi se
intregte. Chid tabara se va stabili la Prut vor avea spatele aparat din partea
de aici gi nu se vor teme, ca in oragul Galati, daca vor cobori de sus galupe gi
daca dugmanii vor trimite de jos cete de la Giulinegti i Saxa. Domnul Papa-
dopulos poate si arate mai bine unde este locul sigur pentru vase. Daca yeti
socoti drept, trimiteti-mi inapoi scrisorile ca si le trimit urgent, scriindu-mi
cum vi se pare mai bine.
Domnul Gheorghe si ne trimiti neaparat praful de pugai i gloantele,
precum i-am scris ieri; obuze pentru tunuri avem destule, dupi cum v-am
spus, le adunam de pe cimpul Romantov. Provizii trebuie neaparat si avem
gi daca prevederea de la Taganrog este indoielnici sau intirzie este nevoie
inainte de toate si fie procurate de acolo, fiindci speranti din alt parte nu
este, i praful de pugca i gloantele stilt mai necesare decit piinea.
prea iubite frate, ca migerile acestea privesc intreg n.eamul
gi Cu intirzierea i zibovirea lucrurilor am putea si pierdem (o ! si nu se intimpie
aga ceva sfinte SavaA !). Peloponezul, vasele, Epirul irked' nu s-au migcat, dug-
manul cigtig i aceasta nu este in avantajul nostru i nici generalisimul nu
este ajutat in migcarile lui.
Nu s-a primit nici o scrisoare dup 12 martie de la generalisim, nu gtiu
daci principele mai primea gtiri la Chiginiu, fiindci bnuim pe moldoveni
ci ar putea si impiedice toate scrisorile lui; patru oameni snt plecati de la
Prut, nici unul nu s-a intors, nici nu s-a primit vreo gtire de primirea scriso-
rilor. Cei care au venit de acolo confirma' a la 1 era vorba si plece la Tirgo-

167
www.dacoromanica.ro
viste; si iari ieri altcineva de asemenea ne confirma si in plus spune ea multi
turci au iesit din cetatea Giurgiului, ducindu-se catre satele de sus ale Tarii
Rominesti, i impotriva lor a fost trimis un corp sub conducerea cpitanului
Iordache sau a lui bimbasa Saya, nu stia bine care din ei doi. Toti boierii din
Bucuresti au plecat. La Focsani i in alt parte se afl vreo 1 000 soldaIi. Cu
privire la sirbi nu-i nici o stire sigura, se vede c Inca nu s-au miscat.
eu, Gheorghe Papaianopol, v salut ; toate cele necesare vi le-am faeut
cunoscute i ramble ca d-voastra BA' actionati; noi nu pierdem nici o clip
lucrind in toate.
In momentul acesta am fost instiintat ca turcii astzi dis-de-dimineata
au navalit iarasi, au rpit pe un cazac rus, care era pus de ai nostri ca senti-
nerd, i dup ce au vzut c ai nostri au pornit impotriva lor, au fugit. Cpitanul
Nicolae mi cere prerea; eu i-am spus precum am vorbit; spuneti-mi (lack' aveti
ceva in plus.
Am 500 obuze aici i hick' 500 gata afara i sper sa am inc mai multe.
Este destul sa lipsim pe dusman de piinea din Tara Romineasca si Moldova.
In sfirsit va sarut si va salut cu toata familia i Ira urez alai multi s
srbtoriti Cu santate i fericire aceste zile strlueite.
Rmin
Atan. Xodilos
Em. Xanthos, 'Anot.tvlp.ovel.torrce, p. 170-172. Text grec.

107

Reni, 11 aprilie 1821

At. Xodilos informeazei pe Xanthos cei ofirerii ru,si au primit
ordin ca la primal semnal sei porneascei spre malul Prutului.
Reni, 11 aprilie 1821
Prea dorite domnule Xanthos,
Ieri am primit scrisoarea d-voastr scrisa alaltieri, am luat cunostinta
d- prerea d-voa3tra d-spre armata aflatil in Galati, dup ce ati aflat dcsr r . cele
petrecute din scrisoarea m-a trimis' domnului Gheorghe. vzut din scri-
soarea m-a ce v-am trimis-o alaltaieri cu un Om anume ce le-am vorbit,
ieri, dup ce am primit svisoarea d-voastra, le-am scris iarasi tot ce am socotit
necesar pentru paza i siguranta proviziilor, indemnindu-i i imbrbtindu-i
bine. De asemenea i-am instiintat de sosirea celorlalti soldati si le-am trimis
scrisorile d-voastra, cite mi-a trimis domnul Kalamatianos pentru ei. Pin
In momentul d- fata n-a aparut nici unul de acolo si se vede ea nu s-a intimplat
nimic nou. Turcii desigur nu aveau curajul sa se arate daca nu ar fi fost int-

168

www.dacoromanica.ro
ritati de moldovenii cei lipsiti de patriotism, cum ii numiti. Aflati ca ai nostri
gut constanti si odat 5 cu venirea celorlalti soldati va trece si preotul pentru ca ei sa
depuna juramintul, sa se puna in regula, s se inscrie in ce partida este trecuta
datoria fiecaruia si sub comanda caruia este. La cei care vor famine pentru
nevoile de pe uscat sa se numeasca niste subsefi care sa fie sub ordinele coman-
dantului lor si sa se stabileasca o oarecare armonie si legatura intre ei. Atunci
numai vor fi mai neclintiti si mai temuti in fata dusmanului, oriunde situatia
ar arata ca trebuie &A earning si &Ali aseze tabara aici sau afara.
N-am inca stiri cu privire la atitudinea muntenilor ; ma intreb daca nu
cumva si acestia stilt la fel cu moldovenii; trag aceasta concluzie din faptul ca
au parasit orasul lor si din scrisoarea pe care le-a scris-o generalisimul la
28 martie.
Cu directorul carantinei am relatii de prietenie ; el imi face inlesniri la
predarea celor necesare. Vinerea trecuta el a raportat intr-un mod impresionant
asupra miscarilor si omorurilor fcute de barbari. Inca n-a aparut aci Stame-
lopulos cu scrisorile, poate s-a intors inapoi, cum era si necesar. Dupa cum se
spune, trebuie sa mearga pe drum mai multi, cu toate ca turcii inca n-au inceput
sa se departeze de cetate. Am vazut ea' miercuri yeti pleca de acolo. intr-adevar
simt placerea sa va sarut. MI aflu la Tabachi ca sa schimbam citeva cuvinte
prin viu grai si in plus sa VA comunic cite mi-a spus aici cineva despre sirbi.
Capitanul Gheorgachi Patrichis, dupa cum mi-a spus capitanul Alevras,
a trecut dincolo si a ajuns la timp la generalisim. Ieri, dud am primit stirea
despre Peloponez, pe care mi-ati trimis-o, a fost pentru mine o zi de paste.
SA fiti siguri, domnule, ca nu las sa treaca nici un moment fra sa am
grija de oastea noastra din Galati; scriu si spun soldatilor nostri cuvinte puter-
nice si impresionante, incit, ca sa nu Ira mai plictisesc, daca ar fi fost posibil
sa le ascultati, mi-ati fi spus ca imi fac putintel datoria.
C-ea ce inai spuneti, iubitul meu, este ceva profetic. Sa jasa, sa insa
norodul domnului, striga ingerul in apocalips, ca orasul cel mare al Babilonului
va fi ars, se va rasplati intreit si se va auzi din partea tuturor europenilor infu-
riati de acolo, vai de orasul vostru cel mare etc.
Ofiterii roatelor de aici au ordin, si au poruncit soldatilor de la sate, ca la
prima impuscatura ce vor auzi, sa porneasca fara vreo aminare spre malul
Prutului. Mi-au spus ieri ca s-ar fi dat rdin s se faca podul de la Valeni pe
Prut, und- era mai inainte ; am scris s mi se confirme aceasta tire; de ase-
m-nPa am scris ca soldatii sa aiba' pentru sapte zile pesmeti, care sa se adune
la Tabachi. Ieri am vazut la politic un ordin, prin care guvernul ordona drastic
ca podurile sa fie in buna stare si bine cladite, si sa fie destule si gata pentru
armatele ce urmeaza sa treaca.
VA salut cu familia si semnez
At. Xodilos
Em. Xanthos, 'Arropwovev.cc-rcc, p. 172-174. Text grec.

169
www.dacoromanica.ro
 108

Sibiu, 11 aprilie 1821

C. Ylahuti comunicei lui Mavrocordat tiri in legiituret ca agiunea

eteristei in Principate i cu situafia din Constantinopol.
Sibiu, 11 aprilie 1821
Te stiu eft esti de dornic a afla starea de lucruri adevrat din Tara Romi-
neasc, Moldova si Turcia, unde ai rude, prieteni, cunoseuti i compatrioti.
totusi, oricit as vrea eu s te multumesc in aceast dorint ce o ai, gut prea
putin in stare s-ti fac o dare de seam' din punct de vedere general sau mai
special asupra evenimentelor de acolo. Nu este zi, nu este or, nu este chiar
o clip sa nu afli lucruri de tot felul, dar vestile slut intr-o atit de mare lips
de legtur intre ele, atit de contradictorii si de nesigure, incit vine sau
s crezi totul sau s te indoiesti de once.
In ciuda acestor greutti, vreau totusi sa-ti povestesc cele ce se pot crede
adevrate si care se mrginesc la ce voi insira acum. Ipsilanti s-a apropiat
de Bucuresti, dar de 8 zile s-a oprit la un conac al su si nu se miscA, in
timp ce este asteptat in capitall cu cea mai mare nerbdare. CApitanii Gheor-
gachi, Farmachi, Saya stilt ins in oras cu trupe. Ssa-zisa armat elin se zice
ca s-ar ridica la peste 12 000 oameni i c numrul soldatilor ei creste zilnic;
ea are numai vreo 4-5 tunuri care au fost luate de pe niste corbii la Galati.
Ipsilanti le cere boierilor plecati in pribegie s se reintoarca la casele lor si se
aratl mihnit c au fugit. Vladimirescu i are tabra la Ciorogirla (mosia lui
Samurcas); el insusi, avind cu el o Minh' gard, locuieste in casa btrinului
Brincoveanu; dispune de vreo 4 000 de panduri, printre cari grit i citiva sirbi
si bulgari. Pe de o parte, el Ii roaga i Ii indeamn pe boierii craioveni sfi se
inapoieze in patrie, iar pe de alta declar c' nu-1 recunoaste pe Ipsilanti, dar
c lupt pentru patria sa si 11 recunoaste de stApin pe sultan 1. Asa ea' pro-
vincia se gseste in stare de anarhie si de dezordine, i nici partizanii lui Ipsi-
lanti, nici acei ai lui Tudor nu trag foloasele ce eran de asteptat. Se crede
aceast dihonie nu are miez cu adevarat i c5, sub aceste aparente, exista totusi
un plan de intelegere. Altii spun c cele dou grupri trebuie neaprat O.' se
impace vrind nevrind, cad urmrile ar fi cu totul grave dac mai cu seama
s-ar produce o invazie turceascfi.

1 Dupit cum se tie, Tudor Vladimirescu a trimis chiar de la inceputul ritscoalei arzuri dare
Poartit i ciltre paplele din cetAtile de la Dungre, in care ariita c m4carea sa urmitrete supri-
marea abuzurilor domnilor i boierilor i cerca sfi se trimitit un o om impitriitesc spre a constata
temeinicia afirmatiilor cu privire la abuzuri. Aceastit actiune a lui Tudor a fost inteleasil de cAtre
autorul acestui memoriu drept o dovadit a pretinsei colaborgri a lui Tudor cu turcii
acela0 sens sint i afirmatiile de la p. 254).

170

www.dacoromanica.ro
 Caimacamii se aft la Rusciuc ; Samurcag 1 s-a dus din partea lor la coman-
dantul de la Vidin sa-1 roage s trimit trupe in Tara Romineasca. Ceatile
sint intrite Cu mult rivn.. Se spune c ceva turci au trecut de curind Dunrea
In dreptul Silistrei, dar ei nu inainteazA gi nici trupele elino-dacice nu-i atac.
Poarta ja masurile cele mai drastice, concentreazA trupe, gi o armati de 40 000
oameni a plecat din Constantinopol. Principele Scarlat Calimachi, care a fost
rechemat din exil gi numit domn al Moldovei, ar fi venit o dat cu aceasti
armata la Adrianopol impreunh' cu beizadea Iancu, gi a ar inainta cu armata
pentru ca, dupl distrugerea rebelilor, sh' preia scaunul domnesc.
Un oarecare Aristide, care dup cum ai auzit desigur a fost trimis de
Ipsilanti la sirbi gi care a fost prins la Orgova cu toate hirtille asupra lui, a
fost dus la Constantinopol in lanturi gi torturat acolo in aga chip incit a recu-
noscut el face parte din masonerie gi din asociatie. Turcii l-au mai silit sa
transpun ciar mesaj ele cifrate ce le avea asupra lui. A flicut gi acest lucru
dar ei nu au dat crezare descifrarii acute de el. Atunci, nemaiputind suporta
torturile, el a cerut ca sa se trimit cineva la Orgova, unde se gsegte un om
care cunoagte secretul, gi acesta s fie silit s descifreze mesajul cuvint Cu
cuvint ; atunci se va vedea ca n-a mintit. Turcii au fficut intocmai.
Printre altii, Poarta a mai luat gi cinci boieri. intrebindu-1 pe patriarh
dacA se pane chezag pentru ei, acesta a dat un rspuns negativ. Atunci boie-
rilor li s-au tiat capetele. Se d ca sigur ea boierii ar fi Nicolae Scanavi,
Mihalachc Manu gi Teodor Rizo ; numele celorlalti doi nu se cunosc inch'.
Cregtinilor li se iau armele ; li se fac tot felul de amenintri grozave. Multe
familii s-au ascuns prin cornii. Despre tulburAri gi rscoale in Rumelia nu se
aude nimic la Constantinopol. Ali paga este tot neinvins. Sirbii speed' c' propu-
nerile lor referitoare mai cu seama la uncle avantaje particulare ale conduc5-
torilor lor nationali vor fi acceptate gi' stau linigtiti. Poarta a mazilit in lips'
gi a condamnat pe domnitorul Mihai [Sulu], iar patriarhul l-a excomunicat
din ordin. S-au trimis gi mitropolitului Ungrovlahiei ordinele cele mai severe
in privinta acelora care vor lua armele impotriva stapinirii; acesta ins nu
le-a dat nici o urmare gi s-a declarat in mod public pentru revolutie.
Cpitanii Gheorgachi gi Farmachi sint impotriva lui Ipsilanti. Ei au preluat
steagurile eline gi le-au inltat in ziva de 23 martie. Luind cunogtint de vegtile
din Constantinopol gi de scrisoarea patriarhului, s-au vzut siliti s'a' le coboare
In ziva de 22 2. Steagurile gut in cele trei culori cerute de vechea traditie
greceasc ; unid are zugrvit pe el o cruce, iar eellalt un cap de mort gi un fenix.
Domnul gi mai Cu seama doamna se vor intrista grozav aflind de moartea
nprasnic a lui Scanavi gi de aceea a celorlalti boieri compatrioti ai nogtri.

i loan Samurcas, fratele lui Const. Samurcas; la 6 martie el s-a dus la Rusciue si Vidin
pentru a veni cu trupe turcesti in Oltenia (Hurmuzachi, XX, p. 572).
2 Data, evident gresitii.

171
www.dacoromanica.ro
Din acest motiv, am preferat s-ti scriu tie, pentru ca sa le impartasesti tu
stirea intr-un fel nimerit care s-i tulbure mai putin.
Asta este tot ce se aude, bunul meu frate. Viitorul ne va spune ce este
adevArat din toate acestea i dac faptele potrivnicilor sint bune sau rele.
Este din ce in ce mai greu s" afli adevrul cu privire mai ales la evenimentele
din Turcia, deoarece la Bucuresti nu mai sint nici consulii, nici cunoscutii
care ne mai scriau totusi din and in cind. Deacum incolo vor fi intrerupte
si legaturile prin Rumelia. Poate ca yeti avea stiri mai sigure venite pe mare.
P. S. Aflu acum c turcii nu au trecut, ci se afl la Silistra in numar de
4 000-5 000 oameni. Ping la 19 martie nu s-a intimplat nimic la Constan-
tinopol, inafara de taierea celor cinci boieri. Ordinul este s nu se faca nici
un Tau necredinciosilor, ci numai s" li se la armele.

M. Popescu, Contribuliuni documentare. . ., p. 23-26, Text. germ.

109

13 aprilie 1821
Plingerea lui Andrei N. Papazoglu cdtre Al. Ipsilanti, prin
care aratei cei a fost inchis pe nedrept i roagei sti fie eliberat.
13 'Anpatou 1821
'Ap. 1
'ExXapirplyrark [Lot Ilptyx4
`1-1 rcp 1)31 zp6vou, Vrcvrayijq 'rob' pxowmq noci-TeXvixou KaWaTC{V-
TGVOO IDaxt!)-rCl, icp6pDo rroq VDU ilaxaptoneccou varpcpxou 'AXea),apEa
ircLorpone,'A 86o 3caOhxa; xarcalacnv Toi3 ilaxapTou E ocppovEou Da-
Tapeciou ctou yrwaTil TG.:1 ecpxov1-1, arcaelpn MrcaXtIvq.) xat -rcT) 6E.px0vv. rwrecpy)
3: 0p67rou T-7r, Icy:a; 11.1r pon6XeaK. 'Apxe-ra airc -rec xpt-rinDta 86o
zp6)ouq, rco IUTOCOCV xoc -rv cruvenE-rpo7c6v tiou Xpta-r6aouXov Tptavra-
cpMou, cL xXipov6v.ot. Toil"; 0-ocnvTog. At.' aL0errmoi3 TeLlaxEou, 'Arcpaku
7cp6; Tv TranepW-ra-rov at.ov [1.1-.-porroXE-c1), iOecop04crav, [3,acra-
va1-laa), peuv-i3O7)crav 8c'imr,ay7N Xat. aE rco4Eac 1-(7)v xkuoveNicov, al. &-rccSEE-
Ect; -a7v xatec xaLpok- SovIvcov ti.a; xal 80c\acpopag na,,tep6-cryr6; 'roo,
'IouXEou 13 yzypap.v1v1), kcpoc.ipc,..ae acperoTra xat XcyapLasp.o vaq,
arm; c'examVIrlrot, xa01; xat np gia 11.-7pa 17)q Toi5 eC0L84LOU ocii-
01..VT011 E 6T01.) acpyrai &TO) souXaxip xai atk Ta4 stA CST6VATOq
[To] dcpx. xaTii.cfcvou Mapou ii.svoa kXc-
Ozpo4, T ipcopEoblaav -re( SExaLo'c /lag. Kai okwq, tiOEISoq, irreptcpe-
p6p,cov elq T Bcuxoup,fa-E-L.
'Anpocra3x*ro.K k X(XTat 7TOC/T6q, oi dcxlptcrcoE xXlpov6t/oL pcompETou
ixE 7Icrav clywyip Tcp64 Tip IxXatucpernyc-dc T.% xa0'411.,t6v, X6yov npoacpopek

172

www.dacoromanica.ro
noIxdfunopSILl 50.1(4.19D031 513 AttC1 ArD)px noi noxv,kyv 'noilodis) -m_loacoloolnp
531 53VpylX 77799d pool701.1716701.1 1XIX od 513c31 5non9dX vv.;-.11 457ori
)pixx nonrir:d1dx)q?foi nori nrimolcholoy pox 53Lnoyxxdodic 5roaxpvano%)?
pox Sno.txd)pltneo? `5rlk.1.9.00aL vox 5(91(;t0 AIODCOX993 non97-1 '73%37-1? vox ti.O. 513
ntpooynd) 1orioxild93 pox If. 77m-hod) 'norl )0x1ktf.,ve axi,rznou 5 (o.543i
51c3coX nyod oRo3 1XIX
531:49)( Sonu, .noi.olicsAod32L9 '91v eviondx),oe 5131X9ddpaL9
5(orld3t, icor,t313xiolox d0d XLi
7o. Ski 70A
lidp( noixio 513 Atf.l. 9131 n!,;.X
(lor! nunolropnox pox `e,7orcrrird) ()1x9 FiXat '17)&3Th:1090=71(1D ox zdo (1=9 -(313
.nou,oxvid mg? c9n3p lonTriLtd.13 '7o2mD9d2z. rz.olyrd 9 Xchp 570)3.3(70(01,kdii

(:102L9 50:023R1OAj Stu. Sco3D.3-00,31(:1 1-,ox 5n3cbod.A. Ski 52odocbotop no?.bpfol

`no.3.3yolc. li.d>oy nridochodkyat. )71R Ar?..1 Olp 19 k 5xni pox Tr% c90-od3on3y? 9an?
ntr..1 nox1R32 nG.19zi. Atolodvonox pox Tr, lin?1., 59darrhoyxR 51/..1 IfiooiDodu FLxi
coo3cb/p )n o-,1.-naL9 513 1119kitn)o%)p Ski noch,oarnovoi 5rpcnixd) 'curd (f.TI AncoloX
513 57p.tt-,00 riodurbpyx5 57odTrIt.;
5139f1A1C3331 513 57ei, 1!.R132.c? pox Ank07d93
rqo 57odi3X (97,3 )on?toox nod)rd.Up, Alp"' 5701A0(1313.L01K1 ntL2-970101, -odvonox
.ntyri pox ?irichaboyx? `lori TIR nt!.1 nomcartyou. ed+o-) 5Gti, Soiltldarboxx?

eLouriodavrboyx? nco6y3vp Ski pox 7pg e.tL1 eviDnrx92.op noi novox 7JX -ravel
nouTdo Cl007f.9 5k1 ox O 1o.9.3 91 593y3 5k1
5GL 57Gdv.37.19 5oiki9da11zyx3 5o2...o.a;py? 5oyno2
51o9d2tvv, noroxim SnoxIo)parmil
e!irgozau] vs!Jas ap [:s!uusuri
kUs..91312.a, 511)309a9 kin)o Iloq3 021 x.yy `I.tnTri3Rc132LTI? 5)031170 5ki -33\a3
5(9311 AC91 ACO570Y1Z/Vr `IlCOX11X13ROILJO U.Old A01XxkOrlf & MDC90070d1drinD 7e1
o,1966 Ltd n7)1311700? n(T)i. Doino)3c3olv ?R pox 92Dp 5odp1 CIOX1A3,1i
no3dtkLa3ynoa 9 5(x.Xd3oix-rilri 5),21dydrm pox 9 51u1d2roorlIXdp 59dnoddsli fAp
61101193T! )11 Sfpl 1119C9DXd1dT1(19
`11OLDId9ldni At/s.J. nkgy noroclaw, Tzgy
5odR39d11 5olldcp3d 5kiropykflu
poi36),odl.o2LnDoc311 9 5932bodlaXdp j
5t44','"')z-V

CI olllIdu
'JNI I
ram aleuFunt ad!attpd
umay age6 lur up rauniod !npuaToq amaisod ugur2suo3 !intlea atop
uaId inpil!apaj trau!avd lappurxary tau lnavj alaud u!p u!do.mda alga
uanu vs as adnoo ap uaIanu plinlusodvi aiuogos `ramaJvlviz u!xd vnop
'aluatuulsal i sooi Ilion! also lnasouna Inpiaapaq agi.!d vi!uoi !nitro pluus
osa nisap o dtap. ap !op uu punqu o nu-au :lrlaaxaa ad auTta
0 ad nuiviaa doil!da soppols!Ill sommuu!Ij, 111, main !!.1a2und -ollaa0out
, spas ap !Scaaate 0.1133VUIUI B spas inTozaz

CU.

www.dacoromanica.ro
rilor. Potrivit unui pitac domnesc din 1 aprilie catre prea sfintitul mitropolit,
au fost cercetate gi studiate, potrivit ordinului dat, toate prcsupunerile mogteni-
torilor, precum i dovezile date de noi in diferite imprejurari, i prea sfintitul,
printr-o anafora din 13 iulie, a artat nevinovaitia noastr i exactitatea contu-
rilor noastre, i am fost achitati, iar o luna dupa moartea neuitatului domnitor
Suto am fost eliberat de la inchisoare cu aceste cuvinte ale domnitorului
transmise de hatmanul Mavros sa fiu lasat liber intrucit au fost recunoscute
drepturile noastre, gi astfel umblam in Bucuregti ca un nevinovat.
Pe neagteptate mogtenitorii nerecunoscatori ai raposatului au inaintat
jalba luminatiei sale impotriva noastra, sub cuvint ca ofera suma ineldstenta
pentru cassa armatei grecegti, trecind sub tacere cele patruzeci mii grogi
acum trei ani, dupa cum s-a constatat prin calculul facut i aratind sume
care nu pot fi dovedite gi care grit inexistente, gi astfel m-au ridicat numai
pe mine gi deja ma' aflu in inchisoare, raminind familia mea, cu copii nevirst-
nici, fr niel un ban de cheltuiala i fra aparator.
De aceea, cu lacrimi in ochi, rog calduros sufletul d-voastra filantropic
sa aiba rail de mine in situatia in care ma' aflu gi de familia mea, compusfi
din opt suflete, i acum and se afla aici persoanele amintite mai sus, mai ales
boierul pitar Ionita, care cunoagte chcstiunea gi care a scris anaforaua prea
sfintitului mitropolit, s va informati de nevinovatia noastra i s scap de
aceasta nedreapta urmarire; de asemenea sa dati ordin ca sa fin lasat liber
pentru a merge in cautarea nenorocitei mele familii, i sa nu se prapadeasca
In imprejurarile de astzi ale prea stralucitelor zile ale d-voastra. SA' nu aveti
niel o banuial de aceasta urmarire, fiindea s-a intimplat sa nu am in mina
nici un act. Ma rog, prea luminate, pentru o viat lung atit pentru d-voastra
pentru prea luminatii d-voastr frai, precum i pentru reugita planului
bun gi filantropic al d-voastra i sa am mila d-voastra.
Al lumintiei voastre sluga smerita
Andrei Nicolae Papazoglu
[Rezolutia scris de Lasanis
Fiindca aceastfi chestiune este foarte incurcata din cauza c lipsesc dove-
zile trebuincioase, s-a socotit necesar ca cele doua prti s se inteleaga i sint
numiti din partea Consiliului General tagmatarhul Caravias i arhimandritul
Perrevos ca sa mijloceasca pentru impcarea lor.
Tirgovigte, 16 aprilie 1821
Pregedinte Gheorghe Ipsilanti
Secretar prim G. Lasanis
Arh. St. Buc., Acte de familii, fondul D. A. Papazoglu, A.N., doc. CLXXXB/11.
Orig. grec.

Semn6tura autograa.

174

www.dacoromanica.ro
 110

14 aprilie 1821
Nicolae Liascu scrie lui Nicolae Greceanu despre o sumit de
150 talen, data' de clucerul Manole ccipitanului Iani din ostirea
lui Caravia f i despre jafurile turcilor din Braila.
14 aprilie 1821
Iaragi cu plecaciune m inchin dumitale.
Astzii la dooa ceasuri din si au venit un cpitan Ianii din tagma lui Cara-
viia gi cu cpitan Tudose la clucer Manole gi i-au aratat o porunca indemnitoare
catre greci de opte fail numire ea toIii s sae s ajute Cu once mijloc pentru
izbavirea de supt jugul agarinesc. De care neputandu-sa cortorosi intr-alt
chip i-au filodorisit cu ti. 150 de la cate trele casele gi aga au agteptat pin au
venit alIii cinci ce-i avea trimigi dupa iconom gi s-au dus iaragi in jos. Boerii
greci aveau hotarire sa sa duca la prinTip de vor putea &Ali faca de acolo vre-o
odihna mai temeinica gi pot raminea singuri. Acum in deseara veni un ravag
slugerului Costand[in] de la un om al sat' ce-1 are la Campulungeanca gi serse
ea turci din Braila au venit Oda in Greban gi au luat ergheliia vornicului
Racovita gi a Erculegtilor gi ar fi intrebat gi de dvornic. Si in asta noapte grecii
incarca; de care cu spaim ingtiintez dumitali ca sa-mi dai o paviluire de
gtirea ce-i fi avind dumneata. Si cum gsegti cu cale, aci eu far de dumneata
nu fac niel o migcare. Cu grab ma' rog s ne ingtiintezi spre parigorie.
Si sint mai mic fratele dumitali gi sluga
Nicolae Liascu
Cinstitului mieu mgi mare dumnealui sluger Nicolae Greceanu, cu ple-
caciune.

Acad. R.P.R., doc. CL/58. Orig. rom.

111

Barzegti, 14 aprilie 1821

Postelnicul Costache scrie unui cunoscut despre evenimentele
petrecute in Moldova &Tit* intrarea lui Ipsilanti in aceasta provincie.
La BArzeti, 14 aprili 1821
Hristos anesti !
Cu frteasca plecaciune sarut cinstita mina dumitale. Pentru sfinta inviere
domnul dumnezaului nostru Is. Hs., rog pe cel milostiv sa te invredniceasea
a le prznui, la mulli ani, cu toata fericirea.

175
www.dacoromanica.ro
 Dupa aceasta, fac stiut dumitale, ca pe la noi iaste vai si amar, de la 23
zile a lui fevruar i Vida astazi, de cindu s-au aratat aice la ace zi, intie sapta-
mina din post, acel zurbagiu Ipsilant. Si dui:4 acie, scriere berbantilor greci,
de arnauti i altii de aice, si de peste Prut, veniti cu numi de eteric, adeca
slobozanie greeilor, carile vor sA ei Tarigradul i patrie lor &A o imparatasca,
cu cari s-au facut unit si bietul minunat i milostiv i drept judecatoriu, domnul
nostril Mihail Satul voevod, plecind[?] precum iuzbasa de postelnicei, Rizul,
carile si-au dat si pe feciorul lui, cu Ipsilant. Si mai pe urn* viind poronca
de la Alixandru inparat, cari n-are stiinta de acestea, ce-i cunoaste ca pe niste
zurbagii imparatului turcesc, s-au tras si consulul de Esi, si mai pe urma
boeri [?] dintru toata casa, peste Prut.
Si da atunes, feliu de feliu de auziri i fapte ale tilharilor greci i eteristi,
si den moldoveni, argati i tilhari, i pink' acum ne spun groaze in toate zilele.
Mai virtos, a au venit si cartea preosfintitului patriarh, inpreuna cu 21 arjerei
iscaliti, in care blstm pe Mihail voda si pe Ipsilant, de care ti sA triimite
si copie sa o vezi dumneata. Si dar, ne merlin [?] ce sa facem, mai ales ea' si
la Bucuresti, boerii au fugit la Brasov, pentru ca si acolo stilt trei pricinuitori
de tulburiiri. Mai intii, un sulger Toader, care s-au artat dupa moartea lui
Mexandru vod Sutu la Bucuresti, zurbagiu. Apoi, bimbasa Saya. Al triile,
Ipsilant cu oamenii lui, carile acum vazindu pA Rosia [?] ca pin in 7 zile s
lipsasca den luerurile acestea, sa aude acum ca ar fi si fugit. Si pentru acel
Ali, nu se stie ce va sa fie, pentru e turcii zic cA n-au batalie cu
nici rusii cu turcii. Ce acesti, ca niste zurbagii ai Portii, sa-i pedepseasca
Poarta.
Nu stim ce va s fie. SA tem toti. Si cei din Esi mai multi s-au triimis
femeile peste Prut, macar c fugise i ei, boeri mai mici, din Esi, pin a nu fugi
voi, desi s-au intorsu, i fameile sint in carantina. Eri dar, am sfatuit si pe
nepotul Iordachi ca sa-si triimita pe Catinca cu trei copii ce are, inpreuna cu
Ralu i copila m, cari cu plecaciune saruta mina dumitale, sA mearga la Frasi-
nesti sA st vreo 10 zile. Si sa vii i dumneata sa le vorbesti, sau s vii cu totul
aice, precum ti-am mai scris sa vil, si sa ne punem la cale, ca nu stim cele vii-
toare. lar eu cu nepotul Iordachi, vom sta [?] pe linga cai, pentru cA i sacfe-
stru am radicat Inca de la voda. Ducindu-m eu, cu nepotul de fata 1-am rugat,
si au ridicat, i stapineste fr-de oprire. Si ce stii i socotesti, fA si te scoal,
de vino ca sa ne punem la cale, macar ea' pasa de la Braila, dupa carte ce au
scris boerii din Esi, sa aude cA cere pe 4 boeri sA le vorbasc, i cirnesc de a
nu merge.
'Eye.) tmag gzo) axon6v, 703r., av T Ayo .) xavewk, ircst.8-) -;]-c-t]o.c< xocli.co
iarrpcePATfaxv )(al 8k 04X10-ccv vet T aWaoov M7cocx6f3u, Dadc aL6ptc7av
Tv utv to Pezopylx1 Korcap-cq, gva Troua, zoct d'aXouq Touq, xca &a
'roo-ro aaq ypeccpco gX0E-ce yX1yopWorepcc. Net IA 86o-nq xoci T rocpXiixt, Toi.5

176

www.dacoromanica.ro
 iyrroi)gZEK 7rpq ipscLaToavl pa; TL ouXs6saliev Tv T6rcov, xcd. Kv
Ig.tsOz X-18eq.
TGOTO: v auvr6pip aFcq elsonotz xoci.
Plecat frate i slug dumitale
Cos[tache] postelnic
Acad. R.P.R., pach. INIXXe (fost ms. rom. 2763), f. 223-224. Orig. rom.

112
Ploesti, 15 aprilie 1821
Bilet de liberei trecere dat de tagmatarhul Duca lui Nitos pentru
a p/eca la Brasov.
IIXo.icrrt, 15 'Arrpatou 1 821
Kptot aprypt xocl Xotato.i. XX1VI.X0i.5 C1TpOCT0i5.
e0 inty.ip:ov 7rap6v p.ou 8cazr-hpLov x6ptoq p.sTac T pap.t.XLa
'roo, 8..)6Xow -roo xat LuXeu-rpc6v 7011, acrulpzerar. sic, Mnpaacof36v, 60ev vac Ili)
ToXp.I]crn xavet .r6v ner,pec-n 1.1.41-re To OpoSitoug -roo, p.-irc-c rcpctwato'c
roo c 1-6 Tcapaputp6v, xaO'Oalv 6,30Litopocv Twv, ar.6s-r. TOLO5T0q Troa8e6e-
aa-c-qpk.
'0 Tayp.ccrecpx.%
Aol'Jxa,.; Kcova-ra,-avog
[Pe verso :]L& Ticrcrapa acp.c'cca irck/Ipcocre -cb cpaoad)plp.a Tc7)v 'AXf3avvriiv
K6crrag

Ploesti, 15 aprilie 1821

Clue domnii sefi i ceilalti din armata greceasc.
Domnul Ni.tos, care poarta prezentul meu pasaport, pleac cu familia sa,
slugile i slujnicele sale la Brapv, deci sA nu indrznease cineva sa-i facg ceva
lui, nici oamenilor i lucrurilor sale, in tot timpul drumului su, fiinda va
fi aspru pedepsit.
Tagmatarhul
Ducas Constantin
[Pe verso:] Pentru patru carute a pltit filodorima euvenit arngutilor
Costas
Muzeul de istorie a Partidului, dosar cu doc. grecesti neinventariate.

1 Traducerea textului grecesc: Eu insil am de end, dar n-o spun nimrmi, fiindca am cenit
o isprfivnicie si nu au vrut s-mi dea Bacfiul, ci au numit pe fiul lui Iordache Catargi, un copil,
si pe altii de ai lor. Pentru aceasta vS seria sil veniti mai repede. Sil-mi dai i iarlicul hanului care
se afl la tine pentru ca s aib incredere cil am lucrat pentru tar si nu am fost haini. V aduc
la canotintii acestea pe scurt i rrnin...

12 c. 498 177
www.dacoromanica.ro
 113

De la Prut, 15 aprilie 1821

C. Vanto ros comunicii lui Xanthos cci este gata RI execute, impreund
cu oamenii scli, ordinele generalisimului.
De la Prut, 15 aprilie 1821
Prea cinstite domnule Xanthos,
Fiind indemnat de iubirea de neam, iubite domn, mi-ati spus sa astept
la Galati impreun cu cpitanul Andrei; Cu ce scop nu stiu. Afla, iubite
domn, a m-am gindit la viata mea de mai multi ani si m-am hotarit sa mor,
dar in mod glorios, s trimit mai multi din dusmanii nostri in iad inainte
de a ma duce eu. Deci and eram la Constantinopol m-am hotarit s m duc
la Bucuresti, la tabara generalisimului, si sa mor acolo impreun cu acei care
m-au urmat pe propria mea cheltuiala (cit permite situatia mea saraca). Asadar,
frate si prea sincere prieten, daca eforii de aici vor ordona sl rmin cu capitanul
Andrei, voi asculta si ma voi supune ordinelor lor ; altfel voi continua drumul
meu, deoarece nu voi mai gasi prilej mai potrivit ca sa fiu intovarasit de
atila soldati pentru siguranta drumului si astfel voi executa ordinele serse
ale epitropului general si generalisim al conducerii noastre.
VI salut plecat si ramin
Constantin Vantoros
Em. Xanthos, 'AnoprgLoveLliccra, p. 176. Text grec.

114
Reni, 18 aprilie 1821
At. Xodilos informeazcl pe Xanthos despre pregatirea vaselor
grece,sti de la Dun 'tire.
Reni, 18 aprilie 1821
Prea dorite domnule Xanthos,
La Chisinu
Ieri sear domnul Procopie mi-a adus scumpa d-voastr scrisoare, scrisa
In Frumoasa. Am aflat parerea d-voastra cu privire la miscarea vaselor, despre
care v-am vorbit si eu ieri mai pe larg. Toate aceste miscari se cere s se
faca cu repeziciune. Teri s-au dus la Galati capitanul A. Sfaelos, dup ce
am vorbit destul atit pentru grabnica trimitere a soldatilor cit si a munitiei,
precum si pentru miscarile vaselor pe mare ; s pregateasca pesmeti citi va
putea si &A ia sub stpinirea sa vasele si lucrurile, precum a fost indrumat,
si s coboare la Prut, unde trebuie sa se aprovizioneze cu arme si nu la
Ismail, si din Prut s iasa in largul marii. Barcile cu munitii si oameni inc

178

www.dacoromanica.ro
n-au venit de la Ismail, poate si ajungi miine dimineati. Astzi de acolo
au sosit doisprezece oameni 9i dupi patru ore pornesc din nou la drum.
Domnii de la Ismail au spus ci dac se va hotiri si se inarmeze, vascle
si rimini la Prut 9.1 si nu se duel la Ismail, pentru ceea ce ar putea si se
intimple, cind armata din Galati ar porni. Ce urmeazi si faci soldatii care
vor sosi cu intirziere ? In afar de aceasta si se pregiteasci, precum se spune,
o mirare 9i in alt parte, cu vase ; de asemenea si se ja o hotrire in legituril
cu banii domnului Musos i plecarea necesari a lui Vatichiotis, fiindci el
va fi util pentru multe lucruri. Daci mi se vor trimite bani de la Galati, eu
voi urma [sfaturile] 9i apoi vom rspunde amindoi fat de acei cu pireni
contrarii. SA dea dumnezeu si soseasci de la Odesa sau Taganrog arme 9i
si porneasc repede vasele 1. Ieri am trimis pe Stamatelopulos, indemnindu-i
si-1 indrumeze in mod sigur 9i eft mai repede, adiugind tot ce-mi spuneati
In insemnarea d-voastri.
Tot timpul cit yeti fi acolo, vi rog si-mi scrieti i si mi informati
toate 9i si limuriti pe cei din Ismail in legituri cu datoriile lor. Conchid
si ja sub stipinirea sa flota 9i s-o porneasc de la Galati, cipitanul
Andrei va intimpina greutiti. Nu mi-au trimis incA scrisorile turce9ti pe
care le-au interceptat, miine am si vi spun.
Cu acestea vi salut etc.
At. Xodilos
Iatei lista
13 tunuri cu paturile lor 9 doage
125 pu9ti cu 55 baionete 58 butoaie cu proiectile
99 sibil 163 300 gloante de puri
10 iatagane 737 butoaie cu praf de puri
99 obuze de tun 300 cartur
12 topoare 75 obuze de tun
6 lopeti de fier 5 obuze Angioliu
2 felinare- 12 cartur pentru proiectile
4 piei de vile' 5 000 cremene
41 p.ovocpazq pentru tunuri 1 cazan mare de fier
1 ladi pentru arme 6 lopeti
4 pile 10 odgoane
3 forme pentru gloante de pu9cii 400 rachete
6 ace Tzangarasco 3 fiare Catzavidia
2 3/4 butoaie cu cuie 59 cartu9e de proiectile
Toate acestea au fost trimise prin grija 9i colaborarea lui Spiros Kiparisis
de acolo.
Em. Xanthos, 'Arcop,v7H.coveltcc-ra, p. 177-178. Text grec.

Munitiile asteptate de la Odesa au fost trimise in acea vreme la Ismail si de acolo

au fost indreptate la Prut i Galati [nota lu Xanthos].

12* 179
www.dacoromanica.ro
 115

Iali, 18 aprilie 1821

Nota agentului Austriei ceitre divanul Moldovei prin care 'it
face reispunzeitor de tot ce vor suferi sudigi de pe urma eterOilor.
Eii, in 18 april 1821
Ctr cinstit divanul Moldaviei, in Egi.
Dup ofichialnicele note ce s-au dat de ctr cinstit consulatul imprtiei
Rosiei in 28 a lunei trecute mart a.c. atit ctr cinstit divan cit gi &ark'
preo-sfintitul mitropolit a Moldaviei cu alaturare ingtiintrii aceluiagi cinstit
consulat catr Alexandru Ipsilanti, au luat dumnialor ogtenii elini ingtiintare
de vointa gi hotrire a pre inltatului inprat a toata Rosia, Alexandru I,
poroncindu-li-s in urmare acegtii inprtegtii hotriri de &Mal eforia frtiei
elinegti ca fiegtecare din dumnialor s se intoare la urma lor, dup care
poronci li s-au pus gi in vad de 7 zile. Ins and gios isclitul c[hesaro]
c[riese] aghent in temeiul acestor inprtegti hotriri cu bun incredintare
agtepta ca dumnialor ogtenii eleni urmatori prea inaltelor hotriri aratindu-sa,
s vor intoarce pe la locurile de unde au venit, gi c nebintuire sigurantiei
a persoanelor gi a averii s va intemeia dup msurile luate de catr cinstitul
divan, nu cu putin mirare vede gios isclitul ca dup trecere acelii vadeli
dumnialor ostagii eleni, in loe sa fie urmtori acelor prea inalte hotriri gi
si se intoarc la urmili, al inmultse, pe suditi c[hesaro} c[rAiegti] de toate
neamurile care s afl aice neguttorind ii ingrozsc cu feliuri de vorbe ingri-
jitoare, inch to-0 spimintati fiind necontenit suparl pe gios iscalitul c[hesaro}
c[riese] aghent, cerind sigurantie atit pentru a lor persoane, cit gi pentru
fainiliile i averea lor.
Daci gios iscAlitul clhesaroj *Men] aghent asemene ingtiintare luind
de la a sa pre inalt curte de hotlririle inpiirtegti publicarisite prin durnnialui
consulul Pisani, nu sa poate pricepe de uncle izvorsc aceste nesupuneri porun-
cilor inprtegti gi supt ce cuvint s latesc aga feliuri de ingroziri Cara supugii
ai sale c[hesaro] c[riegtil apostolicegtii mriri. De al-CA parte gios iscAlitul
gi toti suditii ai sale c[hesaro] c[raiegtil mriri numai in sfintenia tractaturilor
intre pre malta a sa inprteascl curte gi 'litre stralucita Poarta Otomanicease
sigurantia persoanelor gi averilor aflind, s vede nevoit la aga neplcute gi
ingrozitoare inprejurri a s adresarisi prin aceasta atr cinstit divanul
pmintesc a cAruia nefiitarnic5 supunere cAtr inaltul devlet gi potrivit urmare
Cu poruncile mai sus artate mrturisind, poftegte cu czuta cinste ca s
binevoiasea a prinde czutele msuri spre intemeierea sigurantiei de obgte
a suditilor gi spre indeprtare tuturor ingrijirilor gi primejdiilor in care ar
puO, veni suliti c[hnsaro] c[rAiegti], aci ea amintrile este gios iscalitul silit
a protestalui formalnic asupra insugi cinstit divanul pmintese, pe care dupit

180

www.dacoromanica.ro
declaratiile inparaegti il cunoagte ocirmuitor legiuit i numai pe insugi cinstit
divan a-1 face rspunzAtor pentru toata neplcuta intimplare ce ar put da
asupra suditilor c[hesaro] c[riesti] aice in Egi. i de priimire cu gi lucrare
ce s va face, poftegte gios scAlitul in scris rspuns.
Iosef Raab
Acad. R.P.E., pach. MXLI (fost ms. rom. 2811), f. 286-287. Orig. rom. Pubheat de
C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 117-118 i Revista teologicd, IV (1886), nr. 29 din
9 noiembrie, p. 226.

116

Sculeni, 25 aprilie 1821

Eforia eteristilor din Ia,si imprumutii 1 498 groi de la Dimos
Pagonis.
ExouXivt, 25 'Anpatou 1821

Pp. 1 498-31 . TOL Tp6crta x'ata Te-rpax6ma ivvev-ip-ra 6xT8.)xod Tpto'ClITCC gvccv
40
rcapav 63aveb301 xc'ccra Tri)g 'E<poptag s-c.7w (12)00.xeiiv
nap& To5 xopEou 6,411.2.ou civel.yx1 icpoakov 7CoXeli.t.x6v
xat 7CX1po,Oicrov-rou Tr4q TY.L6T1T6q TOO et; Tcpc'..)-np TOD
&VG4V)T7)(TLV tizrec T6xou min-6.1v rcp gv a Taq ixa-rv -rv
tapa, xat iglek oi. intcycypap.I.L6vot ycv6(.i.evot. rcepi. Tolixrcov
rrulTai. xai. rOciparrai. Litoopacv6(./.e0a.
-rpttepapxi.11; Ezpacpei.p., 6CrTtg xai sta Aoux&
41:1Xcopecrliou, H. Atoyevf.-rix, How. P. Havcrheroq,
(.1)(o; 'HXtel..37)q
Sculeni, 25 aprilie 1821
31
Grogi 1 498 adiefi una mie patru sute nou'Azeci i opt grogi i treizeci
40
una parale a luat cu imprumut casa Eforiei din Iasi a eterigtilor
de la Dimos Pagonis, pentru proviziile militare necesare. Acegti
bani vor fi platiti domniei sale la prima lui cerere impreun
cu dobinda lor de 1% pe lun; noi cei mai de jos, fiind chezagi
platnici acestor bani iscalim.
Serafim de la Trei Ierarhi, care semneaz i pentru
Luca de la Floregti, P. Dioghenitis, Pan. R. Pan-
seatos, Fotie Iliadis
Arh. St. Buc., M-rea Frumoas5, pach. I. doc. 1. Orig. grec., en pecetea Eforiei,
avind in jurul unui &nix, care renaqte din cenuli, urmli toarea legendii in greceqte:
Pecetea eforiei eter4tilor din Iai

181
www.dacoromanica.ro
 117

26 aprilie 1821
Efectivul trupelor eteristefi. ale lui Tudor Vladimirescu.
26 aprilie 1821
Raport oficial de totalul fortelor rzvrfitiIilor in cele dou principate,
Moldova si Tara Romineascg, la 26 aprilie 1821
Generalisim, Principele Alexandru Ipsilanti.
Primul corp de armatd, subt Nicolae Ipsilanti :
Tagmatarhia lui Duca 1 930 oameni
Hiliarhia lui Orfano 300
Compania lui Ghica 50
Compania grzii slavone a generalisimului 60
Compania lui Mano 150
Compania lui Costa Valtino 60
Compania lui Caloiani 100
Cazaci 200
2 850 oameni
Al doilea corp de armatcl, subt Gheorghe Ipsilanti :
Tagmatarhia lui Caravia 350 oameni
Hiliarhia lui Colocotroni 275
Hiliarhia lui Vasile Theodoro 350
Compania lui Mihail 180
Ulanii lui Gornovschi 70
Garda lui Cantacuzino 50
1 275 oameni
Corpul de armatcl al lui Iordache Olimpiotul :
Arda'uti 1 500 oameni
Corpul de armatif al lui Saya:
ArnAutii lui Saya 800 oameni
Arnautii lui delibasa Mihale 120
Ardulii lui Ghencea-aga 100
1 020 oameni
Batalionul sacru 400 oameni
Trupe in Moldova 300
Corpul de armatei al lui Theodor Vladimirescu :
La Bucuresti (presupusi) 4 000 oameni
In Oltenia 2 000
6 000 "
Total general 13 345 oameni

182

www.dacoromanica.ro
 Prinul a fost silit sa-si schimbe planul su, de a organiza armata
In divizii, i BA amine inaintrile, din pricina a invidiei
ofiterilor si.

E. Virtosu, Despre Tudor Vladimirescu, 1947, p. 79-81. Traducere dupil textul

german dat la Zinkeisen, Geschichte der griechischen Revolution, I, Leipzig, 1840, p. 170
171. In cele dou editii (1832 i 1844) ale lucrilrii lui Gordon, History of the Greek revolution,
figureazii ca anexa nr. 10, aril altA mentiune; publicat incomplet de C. D. Aricescu,
Acte justificative..., p. 150.

118

Iai, 27 aprilie19 mai 1821

C. Pendedeca cere populatiei din Moldova s nu dea crezare
zvonurilor si sel-si continue in liniste ocupatiile.
Hauptquartier Jassy, 27 April 1821
Vor mehreren Jahrhunderten wanschte es das christliche Volk von dem
unertrglichen Joche der Ottomanen sich zu befreien und nun sind iiberall
vide Briider aufgestanden zu streiten um ihrer Freyheit willen, so dass auch
viele Tiirken aus Epirus und anderen Gegenden, in dem sie sich tauften, ihnen
beytraten. Nur hier allein, wo das verehrte Kreuz aufgerichtet worden und der
halbe Mond unterdriicket, haben die Umstnde und Einlispelung einiger Volks-
verchter und Schadenfrohen. der Despotie der Argorenen Zuneigung verschaft,
aus welchen Umstande so manigfltige Unruhen, Furcht, ungegriindeter Arg-
wohn und Emigration entstanden sind. Dieses alles haben wir Briider im Laufe
eines Monats in der Erwartung erduldet, um nach der Versicherung der Grossen
eine Mssigung in der Verfolgung zu bethtigen, aber umsonst, weil feindselig
die Bosheit vermehrt und wir sehen nicht anderes, als wiederholte Posten und
Deputationen nach den Gcgenden von Braila, von wo sich manche Sachen
verbreiteten, absenden, wie diess durch die Correspondenz (aufgefangene)
erwiesen ist, als wenn von da die Tiirken kmen und solche schon im Borde
und Odrud wren. Diese sind die Ursachen, Briider, Christen, der gestern von
unsern Briidern gemachten Bewegung aber kein anderer schdlicher Zweck,
welche einige der flbelgesinnten uns unterschieben wollen, daher wir die guten
Christen und volksliebende Griechen, Serben und Bulgaren, so wie alle iibrigen
Einheimischen, wovon wir auch benachrichtigen, damit ihr kein Argwohn
schpfen, sondern eueren Geschften, Berufspflichten, Handel und Wandel
ohne Furcht und ruhig nachgehen mchtet, weil wir die liebvollen und werthen
Landsleute nicht nur lichen und schatzen, sondern auch mit Achtung umarmen,
die Bsen aber und die dem Vatcrland nicht ergebenen verrathen wir, ohne

183

www.dacoromanica.ro
es unserer Wiirde jedoch angemessen zu halten, uns an ihnen zu rchen. Dass
aber eine Faction des Hiesigen unsern Vlkerrechten und Wiinschen abholden
existiren, diess thun wir unsern Mitbrdern, Groko, Serbo, Bulgaren und
andern Vaterlandsschtzern zu wissen, damit sie jederzeit wach seyen und
die Bewegungen wie auch die Absichten. unserer Widersacher beobachten
mgtet.
Commandant des hellenischen Corps
K. Pendedeca

Margie cartier, Iasi, 27 aprilie/9 mai 1821

De mai multe veacuri poporul crestin doreste s scape de sub jugul insu-
portabil al otomanilor, i acum o multiple de frati s-au ridicat s lupte pentru
libertatea lor, inch multi turci din Epir si din alte regiuni, botezindu-se, s-au
alaturat lor. Numai aici, unde cinstita cruce a fost inidtata, iar semiluna
doborita, imprejurarile i oaptele unor tradatori ai poporului i rauvoitori
au stirnit simpatii pentru despotismul agarenilor din care called s-au produs
atitea tulburaii, teama, banuieli neintemeiate i bejenii. Toate acestea le-am
rabdat, fratilor, timp de o lun, in nadejdea ca, dupa asigurarea celor mari,
se vor potoli persecutiile, dar in zadar, cci rutatea creste dusmanos, i noi
nu vedem deeit numeroase poste si delegatii spre tinuturile Bra de unde
apoi se raspindesc diferite zvonuri, dup cum rezulta din corespondEnta [inter-
ceptat], ca si cum de acolo ar veni turcii, care ar fi dcja la Bordci si la Odrud.
Acestea sint fra-tilor, crestinilor, motivele miscarii efectuate ieri de fratii nostri
nu cu un scop daunator, asa cum vor s-o acrediteze unii rauvoitori. De aceea
noi va informam despre aceasta pe voi toti bunii crestini si pe to-0i grecii, sirbii
bulgarii, ca si pe ceilatti locuitori de bastina, ca sa nu intrati la banuieli,
ci s Ira vedeti linitiii i fara teama de afacerile voastre, de datorifle profe-
siunii si de comert, firadca noi pe vrednicii i simpaticii oameni de la Tara' nu
numai c i iubim si-i pretuim, ci Ii imbratisam cu stir* dar pe cei rai si pe
aceia care nu sint devotati patriei Ii respingem, totusi fara s consideram de
demnitatea noastra a ne razbuna pe ei. Dar c existil un grup de oameni pe
aici care este potrivnic drepturilor i dorintelor noastre, trebuie s-o spunem
confratilor nostri greci, sirbi, bulgari i altor iubitori de Tara', ca s fie mereu
poat observa miscarile i intentiile adversarilor nostri.
Comandantul corpului elenic
K. Pendedeca

Hurmuzachi, XX, p. 609. Text germ.

1 E vorba de corespondenta i delegatiile trimise pavei de Braila de cAtre boierii divaniti

din Iai (Vezi corespondenta lui Raab din 2, 4, 7, 11 mai st. n., in Hurmuzachi, XX).

184

www.dacoromanica.ro
 119

Chisiniu, 27 aprilie 1821

M. Stratis informeaza pe Xanthos despre atitudinea guverna-
torttlui Basarabiei, Inzov, faia de aqiunea eteriftilor.
Chiingu, 27 aprilie 1821
Prea iubite domnule Xanthos,
La Reni
Prezenta scrisoare v-o trimit cu intr-adins om i sper s v ajungi acolo ;
o yeti primi prin d. At. Xodilos. Astzi m-a chemat guvernatorul, d. Inzov,
si m-a intrebat de d-voastra dael sinteti aici. Eu i-am spus e de eiteva zile
ati plecat acolo [la Reni]. El indat m-a intrebat dumneata ce
faci aici? I-am rdspuns e am doul prvlii i m ocup cu vinzarea mrfii.
El mi-a spus Eu am aflat e tu si Xanthos, impotriva ordinelor mele,
mijlociti plecarea pe ascuns a unor oameni; astfel vin in fiecare zi i imi spun.
Asadar eutati s nu v afisati atita, in interesul d-voastr eu mereu n-am dat
ascultare ordinel.or primite i le-am trecut cu vederea, prin urmare
d-voastr putin. Domnul Xanthos, spune el, s ramina acolo unde se
afl pentru citeva zile i s nu villa' aici, asa s-1 instiintezi; de asemenea i dum-
neata s te linistesti i sa stai pe loc putin. Neaprat s trimiti o stafet i s-1
fiindcA nu mai pot s suport vorbele unora, care vin la mine . Asa
mi-a spus sA v instiintez. M-a intrebat ce s-a faeut cu atitia oameni, care erau
acum citeva zile aici, si unde s-au dus ? Eu i-am rAspuns cA vzind hotririle
d-voastra neschimbate i ea este imposibil s le dati autorizatia de iesire din
Tara, au luat hotrirea i pleae in fiecare zi acol de unde au venit, fiindcl
gat oameni sraci si nu au cum s traiascA aici. Astfel deci stau lucrurile, s
stiti i d-voastr. Ne-a spus sfintia sa Serafim s v scriem ea &A nu pleeati
de acolo inainte de a v intilni cu el, ea' zilele acestea porneste si vine si el
acolo. Noi cutm s trimitem acolo, pe ealea eunoscuta, cit mai repede
si cit mai pe ascuas posibil i restul oamenilor care se afl aici. VA
trimitem aici alaturat i toate scrisorile d-voastr ce le-am primit din
diferite prti.
M-a rugat zisul Inzov ea tot ce mi-a spus s rmina foarte secret. Deci
vA rugni s nu afle nimeni altul aceste lucruri. Blesteraat sa fie ceasul cind
Petalas a plecat si a lsat acum si pe guvernator s se frdminte si pe noi s.
ne
VA srut frteste
Marinos Stratis

Em. Xauthog, 'Arcop.m.toveti[Loc-rtx, p. 181-182. Text grec.

185
www.dacoromanica.ro
 120

Reni, 6 mai 1821

At. Xodilos scrie lui Xanthos despre actiunile turcilor la Birlad
si Focpni i despre aprovizionarea eteriste cu
Reni, 6 mai 1821
Prea dorite domnule Xanthos,
La Ismail
Acum doul ore v-am scris anume prin Marinos; dupg aceasta a sosit
Comizopulos de la Chisinu, aducind citeva gloante i scrisoarea alaturat
pentru domnia voastr; el mi-a spus, cunoscind continutul, s-o deschid si am
deschis-o. Am v5zut deci ce scriu de acolo si c este necesar s se fac" o reor-
ganizare serioasa in aceasa armat. Este foarte necesar sa poftiti aici si de
aici s porniti. De la cilpitanul Tani primesc stirea cA dusmanii stpinesc satele;
un om trimis anume din Leova imi spune el turcii s-au dus pinfi la Birlad,
unde au mcerrit multi oameni,precum si la Focsani 70; ei se indreapt spre
Iasi, se adeveresc miscrile turcilor spre Tara Romineasc, impotriva taberei
noastre. Situatia este critici si socot cA ai nostri trebuie sa se infreasca i apoi
sA porneasci i s dea dusmanului lovitura mortal. E timpul ca domnii epi-
tropi &A se gindeascfi in mod sistematic. Am cumprat o cantitate insemnati
de fllina pentru corbii, pentru once eventualitate.
Multi soldati au sosit aici de la Chisinu, vreo sut se afl la sate, le-am
dat ast'zi bani destui de cheltuial; scrieti s mi se trimiti bani.
V salut etc.
At. Xodilos
Em. Xanthos, 'Arcov.v1t.t.ovep.a.ra, p. 189-190. Text grec.

121

Tirgoviqte, 6 mai 1821

Al. Ipsilanti indeamnii pe grecii din Moldova s dea ascultare
lui Gh. Cantacuzino, trimis s restabileascei ordinea.
'Ev yevmc7) aTpaTonkacp el; Tupy613tcrrov,
1-?1" 6 Matou
'ASeXcpoi, 61.Loyevik 6crot. etipEcrx.caOs Elq 'Lar. xoci eiq 8A-fp Tip MoXaccfMccv.
"Ecp0occrav ei Tag Cocok [Lou oci Cocop.ocMott. &col!, gTpeocv MoXSatccv
p.vrec dcvcczWplatv Irmo an6 oci)ToU, zoti Eso6 CrTXXCO T6V crrpambv acotutrapx/v
rcpf.ymarcc FuLpytov KcevTocxou-tpv, TeXeav nkilpeoucrL6T-tyrcc, vck pcfcX-n
tcctv Tee; cci'yroi3 TroOio-aq rcocTpLaoq scat cp6py) nposipav eiprocVav.

186

www.dacoromanica.ro
Ompette Xotarepo Tip ix.Xavirp61.-tyrci -roo &XXov xcel dotoXoued..re Campa-
fiecTu4 (5Xy.; -rck aLoc-rocylg TOO, T pXOVTSq 7unrrotx60ev auvevw0-7re tigE -roo,
TC011 craq atoget.
'AXgavapog Tgrr)Xlvvi

Tabra generala din Tirgoviste,

la 6 mai 1821
Frati de acelasi neam, ci v aflati in Iasi si in toata Moldova !
Au ajuns la urechile mele neorinduielile ce s-au petrecut in Moldova dupa
plecarea mea de acolo. i iat trimit pe generalul de corp de armat, princi-
pele Gheorghe Cantacuzino, investit cu depline puteri, ca s puna in ordine
treburile de acolo ale tara si s'A restabileasca huna rinduial de mai inainte.
S considerati deci pe lumintia sa ca propria mea persoana i s urmati
intocmai toate poruncile lui, alergind de pretutindeni, s va uniti cu el unde
yeti fi porunciti.
Mexandru Ipsilanti
Arh. St. Buc., Acte de familii, fondul Crupenschi, A. N., doc. CXXXVI/35. Text
grec, imprimat ; publicat de C. Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 375; Uricariul, VI, p. 41.

122

Tirgoviste, 8 mai 1821

Al. Ipsilanti ordoncl trecerea sub comanda lu Gheorghe Canta-
cuzino a unei prti din efectivul lui Duca
Tabra generala din Tirgoviste,
8 mai 1821
Catre hiliarhul C. Duca.
Prea luminatul general de corp de armata principele Gheorghe Cantacuzino
fiind trimis s actioneze, precum i s-a poruncit prin viu grai, va trece pe acolo.
El va pleca de aici mane dimineata. Prin urmare vei pregati un numr insemnat
din soldatii ti sub comanda unuia din ofiteri, ea s'A treac sub conducerea
luminatiei sale, spre a-i intrebuinta la indeplinirea celor poruncite. Cind va
sosi acolo, yeti sta de vorba cu el, si daca va socoti ca este bine s v ja
cu dinsul, il yeti urma, luind si un numar de soldati cerut de imprejurari. Acolo
veti hotari cum sa procedati pentru executarea celor poruncite, potrivit eu
stirile pe care le aveti de la avangarzile d-voastr in ccea ce priveste miscarile
pozitiile dusmanilor.
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox. tar. DA. inccv., II, p. 333. Text grec.

187
www.dacoromanica.ro
 123

Reni, 10 mai 1821

At. Xodilos sfatuie.,ste pe Xanthos set' piece la Ipsilanti .,si s discute
cu el problema menfinerii Moldovei in miinile Eteriei.
Reni, 10 mai 1821
Prea dorite i prea respectate domnule Xanthos,
N-am avut ieri timp sa va scriu cu pogta, fiindca am ajuns acasa noaptea
venind de la carantin. Raspund la scrisoarea d-voastr dorita i cinstita din
7 ale lunii curente, pe care am citit-o cu multa suparare pentru toate acelea
pe care fratii le intrebuinteaza cu rautate i ingratitudine, cu necuviinta' i cu
invidie, clevetind in mod nesocotit pe unii oameni nevinovati. Frate i scumpe
domnule Xanthos, sa nu va suparati i sa nu cautati razbunare. Situatia nea-
mului gi a patriei iubite, ostenelile i straduintele d-voastra de Vida acum
trebuie sa va faca sa treceti cu vederea i sa nu va suparati pentru cele petrecute
gi &A nu incetati niel un moment de a avea grija de cauza neamului; faptele
fiecruia sint cunoscute; nu Ara sftuiesc (va vorbesc liber) sA Ira duceti. Domnul
Serafim v sarut. Am vorbit despre toate acestea pe larg, i singar mi-a spus
ea nu admite purtarea celor din Ismail gi ca 1-a nemultumit tot ce a vazut
gi a auzit acolo, la care nu se agtepta ; este foarte indignat i Ii prea ran
ca' nu v-a intilnit. Cele ce am vorbit aseara, le yeti afla de la fiul dcmnului
Vlasis, care din intimplare a fost prezent. Rabdare, bunul meu; i intentiile
noastre s rAminA neschimbate.
Am auzit parerea d-voastr d spre trimiterea soldatilor care se all la Prut,
gi se va pune in practica', dae Oda mime nu va apare vreo alta intimplare
care sa schimbe lucrurile din Moldova, fiindca pentru tabara din toate partile
vin gtiri bune. De aceea cauza neamului cere ca sa fie o comunicatie intre noi
gi tabara ; de asemenea nu trebuie sa ne lipsease comunicatia atit pentru
interesul nostru cit i pentru nevoia de a avea in mina noastra Moldova, ceca
ce este ugor, daca vor porni doua-trei mli soldati din oastea generalisimului.
Despre aceasta imi scriu cei de la Chiginau i vorbind cu cuviogia sa gasim ea'
aceasta este drept ; i aceasta ca sa se faca este nevoie ca domnul Xanthos sa
se duca la tabara, sa prezinte personal gi in mod am lucrurile aga cum gtie
In fata generalisimului; sinteti pretuit de prea luminatul i sinteti necesar
p-ntra molte motive. La aceasta insista' mult domnul Serafim i v roaga
molt pentru aceasta i insista' sa va intilniti la Chiginau fara intirziere, i sa
porniti pe la Brasov ; cit privegte caTatoria d-voastr lunga sa ramina mai
tirziu, fiindea aveti timp. Apoi, pentru mai multe motive cere sa vA duceti
la tabra ; primii deci i hotariti-v5. Cuviogia sa mime sau poimiine pleaca
de aici. Turcii au trimis la Iagi 4 000 soldati din trei parti, a doua zi dup lupta
de la Galati. Pendedeca a pleeat la 6 gi seara era la Stinca in casa lui Rozno-
veanu, nu se gtie ce drum va apuca, sau va veni la carantina de la Sculeni,

188
www.dacoromanica.ro
unde desigur nu-1 vor primi. Cei din ChisinAu 1-au sfAtuit sA caute sA se uneascA
cu ai nostri de la Prut, pinA disearA desigur vom avea stiri ; dusmanii la 6 au
ajuns la Docolina. De la Chisindu domnul Marinos imi spune ea* a primit scrisori
si cA prea luminata doamna si domnit5 Ralu, precum si postelnicul Rizos au
primit scrisori cu data de 22 ale lunii trecute, aduse de un om trimis anume,
care a spus cA tabra era foarte bine intilritA. Din ceas in ccas asteptAm pe
omul pe care I-am trimis acum dou zile mai departe, ca sA aflm de miscArile
dusmanului. De la ChisinAu ne-au trimis gloante si cartuse, dar nu si bani.
Mi se spune cA turcii vor primi rAspuns mai tirziu. SA-mi comunicati tot ce
yeti afla de la guvernatorul Odesei ; pe and plecarea d-voastrA acolo?
VA salut etc.
At. Xodilos
Em. Xanthos, 'Arcopltiove4tocroc, p. 190-192. Text grec.

124

Tirgoviste, 15 mai 1821

Al. Ipsilanti ordonci lui Duca sii aresteze pe mitropolit si vistier,
care fug spre Austria.
Care hiliarhul domnul Duca.
In momentul acesta am fost informat cA mitropolitul si vistierul au plecat
din Bucuresti asear la ora 1. Se crede cA au luat drumul spre Cimpina, sau
spre Bucov, ca sA se refugieze in Austria. Prin urmare, fArA cea mai mica intir-
ziere yeti da ordin la toate punctele de trecere sA fie arestati si trimisi indatA aici.
Alexandru Ipsilanti
I. Filimon, Aox. Lar. aX. Znav., II, p. 333. Text grec.

125

Ismail, 17 mai 1821

C. Ghiastas comunica lui Xanthos di Pendedeca, care a fost
unealta boierilor, a incercat sii intre la carantinci, dar a fost impie-
dicat.
Ismail, 17 mai 1821
Prea nobile domnule Xanthos,
La ChisinAu
La 15 ale lunii curente am sosit aici, n-am neglijat sA ma interesez de domnia
voastrA. VAd cA astAzi m-a chemat domnul Mihail Fochianos si mi-a dat o
scrisoare a d-voastrA si am vazut tot ce-mi spuneti. Pentru citeva zile gilt impie-

189
www.dacoromanica.ro
warp op apsaialuy 'Nara 0.1P3 vlepuI ne 23111 vne aie60"vju! nualaFd ne-s iTput2
va VIII i0A 'apaapi VA0143 alp IOA UIIIIIII32 16 10A ruun inueFI nout allaosIzas

pliadroupd leu,T,TuuI nij raapapuad i al!u pouno Tipsup ne-pu spuoid

LOA amp tjjv,s lph!oq Pdpa13 op aluidtapus ei wainas A 2US -souna
alma va vaapapuad Siniaa 9J2U 11,1 ummea t Emu quarpa!dru5
vaptqu Riapq ne-i Inne ulaxp vneaun niluad apsazalul
nNT Tula ups enaalre r,A. nies 1W laadsoi
upurlsuop SElsuplo
qua .sorpuex .vain193Ao.rittArlouv, .d s61 aaa3L.96T

9gI

Eg Flu MI
yo oupnavluvd pp unmo 733 avaos apa aivni ap vj liwpaoi FS
'aivpdv. pi* ap 9211111 .0 'mind iv! Fponnacq 1313.1pS ps aif gaipdv
u3 93110 aminfaiduil
`^olDlq. EZ nolzAl 1Z81

3.1dr.51
0, 5old9m 5z)(n3In311 lori 3.0(4.1.0?Ch031 91 )071711pd1 5)7D AT,22 T1 A? 619)0
AOIVISYMXIVA (0A2dX TA T1
(0,(2311)Dd7031. zonovrxf >LT, T.axnilTdaL, 9on9 ATDIkedTat?
92LT Ti TwanoXdT `ma.2at...o9 1X9 AoA9r) 5(9x1aD1smod)oaq c-o2Roal-ri? 52a 9a, TA .-10ThOIR
11)(901:Dd q701371 A(91 cAC01(011ZdID TyyT )31911(1,0T1 10111) rjou9 5fidfx 91, il9dzat 'nor!
x,x9 TAiax? TIvrikTdaL, TA eq-l000 513 5(10,93X? 01.02 Srtioa. 5(10302;9 `ArDkodTaq 57.1..x?
gAcolfrichp 7i.3. 201L9 A
1V1Acox.oldr,13 AlDf90)(701.0 2)0X 523 91 ? 5U,. 570A3AMt 920?

5901 5701C,0111DdID Atf.71 U.Dtf.riyoi,

TA U.drai, 9a, A9c3ra1rdwai. TorldroodaL 9ao? 70All
5X201L9 3101da 5(03101, A20. 1709.3 20 53AtLyyao clX,1(211Xd19 T'IR TA An0A106 lolw)

nomploa, `Soa..xr7it.9 laaqdu DolAcoIldiabolari "r1)011d39 A(01 TI2OX AC01

Af0d0X? 001 noisruarainca 2rx 1)(9 523 91 TA AnOATATICIA. 5901 5902R2 -10111MX
g590A 3.111.71 110.q aa.tyri ivAis 5olp.oloa, 9 92Lox.o 5 .5w] Aa, ro3ri9Xsyld23 23.ct,t 5Ta.
5vd3.1 oporikp `5r3d3on3y?5i ay9 5X)11 (It )713y?Th2L? pox 52a,Aodcb 13313du TA 170113
3a.oa,ATat. AoyymiU 523 5T1 570.0(pd7021 `543DTaind3aL. 21513 v es3-riorLocfnq 7,)x.T?
5)Dri 70/A0dr:1719D M91.1013Ti gM0A-f0.03/1A1 oanoa, T.,11TA2.3 Ta.9aLT fx1R? 51crri xanodOyrinD
vox norvi. rimarop Swri *)01Ao49rx ka.cpclat 51DTd no.a, Qodal 591wr1tplx 5xni
1VA13 511931L .27)7C (52d17031 T1970 fpriti.X? A371X) T.L910 md(pa..21ox Aarloa.a.9dkx 30)pm A9arloy
A02100!3 V7ICLA2X TIVZ A(01. Acoxpli.c39orl Ilona 9aLT Ao9yaL,rn Xd3.t9o00.3-ri '102.0170
0, 59a.cor.D 5,ka., me? 5kdoodarnaq ri iaaq(doaLT Aompi 523 Atp, AlDZIDf.2-xxoanp 5k1
519)Cnsk `Amx2o_trx.,l3 2dalL, nol9oa, 'ay., =Ala
Ama. AcoXelaaL. Td?ativolari nor! 1,1.

`521Aodcb 2rx Scodka,Dr,a) coy.7-6, 13993V201.1. Snoin noy30(4. 131:4Th(01 TA Arionodcb vox
TA hi. c naol Aola,ArA? A(91 Ama.9oloa, Ama0X.0 .norl T.19-1( loD (-91(.71.1.Tdru.

SU.Dmd pox 611 AV,321TX "

T12 TA U.993A.11.T1? 523 5901 ,1/9 A91970 57D171110d1.0 2Tx
5mmox tvwcook,k(q9 523 5(q79i 9aLT 5x)191o1 5T.A.TIT.T 3131(n TA

06T

www.dacoromanica.ro
SetEeTE ixaouXecret oicg notTpl arc crEicq. "Av xcci lleptx.ot ecrc To &pX0V-
T4 c.c XLVIII.LOCT: TOUq cpcfcv/crav ixOpof. 1..tcc, OtEcc 7Cp6votot To Toto&roug
XpLaTLCOOVZCZOU4 OiXet -co nottascset. "Av oi rc-mxol iyX&TOMOL, anccrll.tkvot
&me, ot-ro 31xoXo6Olaccv T Trctpcaetwcft -row, IA. TOLOTOL et,cct lEtot Vncriq,
etXX' 6xt nottaeta. Ai'rret eIvott Tec otto-OispaT iou, xoci sip.= eije?ott 613 xc'rces ecX-0-1/4
na-rptdrcl gxet Tet taLct, To6; caXoppovoi5v-ra noTi rcccrp ti.ot v,OiXet
xix-rota:S(stat V& Toll); vol.tetil utok 1-7K.
'Ay etvott auvotTv, 44,111 ep01 et 8tdcpopcx pip] ppovrtaccre vet
ttes-cocoilta0-5 ei 'Icatov, dtvotyxcaov &a TV Tpopip TV cr-rporrtokr(7.)v, Tet si
Xotnt npecyp.otta, Insotou etaou xcti. 0.v eivat, 6acc irrpOlaccv vet Tat into-Tp64)ere,
^ret votrcoXetcpOLPsoc vet tap Tet 7CELpecEete ;a& oakvoc Tp6nov. M Xov
rcoXXo Tv ).,-t-orcf.cov ixOpo, 1.4 Xlap.ovetTe 61./.o.); 6-rt gxollev
atogxov

gvav cpoep&repov ixOpv vet xect-caroXekawliev, XO:T' mirror)" ixtvi3Owev xcci otirrq
ii6vo4 rcp6r.et vat etym. T &VTLXEi[LEVOV -r-7g ixatwilaek p.oc. To 7c-coqo &yxcc-
Totxoo To incepotcrrgeas el; xc'dk neptcrraolv, cpep6ilevot rcp co'nok
6X-qv Tiro TCp0C6T7)70C, xot08.4 -r xptatta.vocv xpko etrcat-ret, we vet kEccXetkoilev
lac Tec xo:paot T011q TV &!..te-rpov cp6I3ov, 67cc3.) TOk ixupEsuae. At& ca'rr T TXc
atgXXo) zed. Tert nocpocrot Trpox.r)pliiEst4, Tec 67cota fictilao.K Tex xotvoXcyloire
et; Vtou xotveaq, va xccolauxciaouv ret .rerocpccyp.voc 7rVE15[11:XTOL TElv dcAp6irow.
Et; TOTO grt tatXXov etvepy;wet xca -r katx6v act cpgpay.ov Et cdrrok, nepi.
at.t.cpLf3e4XX63, neptiLivov-ra b ,tipou4,- craq xcOe 157-cctxo4no EL -cee ataTecyck
Lou Xt ei; 'rec 0-eX4H.tot-rot TO5IsEou tpxtcr-cpct-rilyou 1.taq.
Fec'opyto Kcotaxouv6

Iai, 23 mai 1821

Domnule !
Domnul Pendedeca mi-a prezentat scrisoarea d-voastri gi am vzut cele
cuprinsc; socot foarte necesar s v poruncesc urmtoarele; interzic cu str4-
nicie ca lucrurile luate din casele boieresti sa fie imprtite intre soldati. indata
ce vei primi prezenta mea scrisoare, toate lucrurile sa fie inapoiate persoanelor
de la care au fost luate, in afar de arme, care, daca se gasesc, sa fie trimise
aici, i in viitor niciunul din soldati sa nu indrAznease sa ja cel mai mic lucru
de la cineva, din oricare clasa sociala ar fi. Soldatii greci, ca sti fie vrednici
de numele lor, trebuie al intrebuinteze armele impotriva dusmanilor cresti-
nismului, si nu sa jefuiasca pe crestini; acesta nu este scopul nostru i nici
n-a fost. CIt timp ne aflam sub steagurile sfinte ale liberttii, toata sirguinta
grija noastra trebuie sa fie mereu indreptata i Cu atit mai mult in impre-
jurrile de astazi, spre a uni interesele noastre cu cele ale moldovenilor; aceasta
este un interes al nostru si o datorie din cele mai imperioase. Principala baza
a sfintei noastre miscari este credinta i patrie; aceasta am declarat-o si o
declaram i acuma; orice actiune deci impotriva acelor de o religie cu noi,
este una dintre faptele cele mai neeuviincioase. Intoarcerea noastra aici are

191
www.dacoromanica.ro
ca scop numai restabilirea linitii printre sArmanii locuitori. In aceastA directie
voi actiona cu foarte mare grip si voi pedepsi aspru pe acei care vor indrOzni
sl cugete i s unelteascA impotriva scopurilor noastre. Ii poruncesc s'A faci
cunoscute acestea i cApitanului... ca sl le transmit soldatilor de sub comanda
sa, i cu totii s'A se cAluzeascA in viitor de aceste porunci, dacA doriti sA aduceti
serviciile, pe care patria le cere de la d-voastr. DacA unii dintre boieri ni s-au
arAtat dusmani prin actiunile lor, sfinta pronie are s-i pedepsease5 pe acestia
ca pe niste persecutori ai crestinilor. DacA locuitorii s'Araci inselati de acestia
au urmat pilda lor, acestia gat vrednici de milA, si nu de pedeaps. Acestea
sint sentimentele mele, i slut plin de sperante cA once patriot adevArat are
aceleasi sentimente, iar pe acei care gindesc altfel, niciodat patria noastrA
nu va binevoi sI-i numeasc fiii ei.
SA aveti grip, dacA se poate, ca piinea care a fost &it'd in diferite pArti
sl fie transportatA la Iasi, fiind "necesarA hranei soldatilor, iar restul lucrurilor,
de once fel, care au fost luate, s'A fie inapoiate, iar cele ce vor rAmine s'A nu
fie atinse in nici un caz. Cu toate ca multi dintre localnici ne snt dusmani,
s'A nu uitati ins cA avem s'A combatem un dusman mult mai primejdios. Impo-
triva acestui dusman am pornit i numai el trebuie s fie obiectul rOzbunArii
noastre. Pe locuitorii sAraci sA-i apArati in once imprejurare si s'A vA purtati
cu ei cu toatA blindetea, precum cere datoria crestineascA, ca astfel s'A stergem
din inimile lor teama nemArginitA ce i-a cuprins. In acest scop trimit
aceste proclamatii pe care s'A le aduceti indatil la cunostinta tuturor incleobste,
ca s'A se linisteasa spiritele agitate ale oamenilor. La aceasta va contribui
si mai mult purtarea d-voastrA fall de ei, de care nu mA indoiesc. Astept din
partea d-voastrA s'A artati deplinA ascultare ordinelor mele i dorintelor gene-
ralisimului nostru.
Gheorghe Cantacuzino
Arh. St. Buc., Acte de familii, fondul Crupenschi, A.N., doc. CXXXVI/38. Tex
grec, imprimat.

127
Cimpulung, 25 mai 1821
Iordache Olimpiotul scrie lui Hagi Ianus sit jute pe sofia sa
Stana, care merge in Basarabia.
Kev.rrouXo15yyt, 25 Aloctou 1821
Xatpe-reL as xp Xce,:41 Ftavvocr-f).
arDoco Tip 4) yncxot p.ou E71vat 7ZOLLaLl [LOU CrT3V Mrmacepocp.rca
xce: cpopotilloct, rv Tcaplouv O X(X7apoy.i.voL oi kcrpoi. p..cc;,
tetp TOZ)70
rcapccxcaii5 vet tk. z&v,i)rv kipt.v av in; 6-cr.T4p 'MCC pc'rc ouv, etp.6crcoq vec tgzi);
Loe alb.

192

www.dacoromanica.ro
xaci, .rys-;)ayi Tet yp6crta vec c Ta aj.m7), )40VTOtq 6TG lye() gp.acra ecrc Tert 1.1.01AV.Lcit
zrou xat &Tc Tee f3epecr68La (sou xat vec eiat-71; &rt. eT.Nac -cpcaxecrce; Trevvta xacaas..;
ypcrca acxa crou, Tec 67cota yX1JTWVOVTq -roc Tric gXETE eq.caN,6-cr. xat aiv
rceOlvw vac 're( aj.)a-nq crrec 7COLL8Cdc p.ou xai va eccp-ivyy); 1,; Tok 8p6p.ouq vec
xa0...v.
Na TcXepcLarr.; xat rxp6og [Lou &col!) gs:ocrot oAc1c ou, aXtuTa Toi3
dcaacpci; v.aq MaXE6VY1 T np6Tepov xat va xot,TaiN 8ca TV 4,0X1) V.OU.
Kai t.tivco np6Ouilog cicaeXcpq 8o5Xo
Fed)pyLog '0X61171.(4
Tv ecvellJteo 011 FLavvl Tv &cpv ocxacae4 yp6crca
Fecopylx1(.;
[Adresa: ] T rcapv ypaty.a hOirro) ei; TtJACC X6pLCC xuplou xtp XOCT:4
IILOCVV[0qC71
Zci.1.7TEVL

Cimpulung, 25 mai 1821

Te salut chir Hagi
Trimit pe sotia mea Stana, cu copiii mei, in. Basarabia i m tem sa n-o
supere blestematii de dumani ai nostri. De aceea te rog s-mi faci plcerea,
daca vei vedea el o supr, ca indat s mergi i s ceri banii ca s ti-i dea,
zicind c i-am steins de pe mo0ile tale si din datoriile ce aveai de primit
s spui c slut trei sute cincizeci de mii grosi ai ti, pe care scpindu-i, s-i
aveti drept amanet de la Dumnezeu. i dac voi muri, s-i dai la copiii mei
nu-i la0 pe drumuri si piar. S plte0i i datoria mea, pentru care am
dat chitante, anume intii fratelui nostru Macedonschi, i s ai grija de
sufletul meu.
rmin binevoitor i ca un frate i sluga
Iordache Olimpiotul
Nepotului meu Iani Ii las zece mii gro0.
[Adresa :] Scrisoarea prezent s se dea in cinstitele miini ale domnului
Hagi
la Sibiu
Acad. R.P.R., doc. CCCCIII/232. Orig. grec.

128
27 mai 1821
Gh. Cantacuzino cere lui Xanthos ca eforii Eteriei din Rusia
set' trimitc1 urgent bard la .1-cqi.
Iai, 27 mai 1821
Domnule Xanthos,
Am primit scrisoarea din 24. Am vzut cele cuprinse. Prin urmare
scrisoarea mea cAtre efori i veti vedea ce nevoie de bani are in situatia de

13 c. 498 193
www.dacoromanica.ro
acum casa taberei noastre din Moldovalahia. Asadar, BA ni se trimit
Ara' nici o intirziere bani, 65 fac fat nevoilor de aici, care sint mai
importante.
Ptrintul] Gh. Cantacuzino
Em. Xanthos, 'Anop.vlizovep.ccrce, p. 198. Text grec.

129
1 iunie 1821
Gh. Cantacuzino comunicd lui Xanthos primirea banilor
cere ca eforii de la Chi,sinau Sd preschimbe 25 000 ruble hirtie
In galbeni.
Iasi, 1 iunie 1821
Domnule Xanthos,
La Chisinu
Ieri am primit scrisoarea ta de la domnul Comizopulos scrisA la 30 mai;
de la acelasi am primit i banii trimisi, 3 000 galbeni olandezi i 7 000 grosi
In mahmudele. Dup cum imi scrii, au ramas la eforii din Chisingu 25 000 ruble
Dispun ea aceste ruble s se preschimbe in galbeni olandezi i s5 mi se
trimit eft mai urgent. Alalt5ieri ti-am scris d-tale si eforilor de acolo ca
se vinda cecurile de 12 000 galbeni i banii s se depun la domnul I. Ambrosie
din Odesa, ca intrebuinteze pentru pregRirea soldatilor aflati acolo. S5-mi
scrieti daca aceasta dispozitie a mea a fost pusA in aplicare, iar daci nu, s5
grabiti indeplinirea ei.
Am scris cele necesare catre cei din Odesa si Ismail si sper sfi m5 asculte.
M mir, prietene, cum in cei mai insemnati dintre concettenii nostri este
incuibat patima murdar a dezbinrii. Fie ca marele demiurg al universului
BA nu treac5 cu vederea renasterea neamului nostru care se afl in pericol.
Fii san5tos
Ptrintld] Gh. Cantacuzino
general de corp de .armat
P. S. Am primit si scrisoarea ta din 31 mai si voi scrie unde trebuie cele
necesare.
Em. Xanthos, ' Anot.tv-Iwoveigia.cct, p. 200-201. Text grec.

130
Sculeni, 3 iunie 1821
F. Iliadis in,stiinteazet pe Xanthos despre apropiata sosire a
lui Lisgaras de la Laybach.
Sculeni, 3 iunie 1821
Prea respectate prietene, domnule Xanthos,
Asear am sosit aici sntos impreun6 cu domnul Panes. Sint preocupat
sA descurc cele incurcate i sA vin la Chisinu s5 punem in practica cele vorbite ;

194

www.dacoromanica.ro
poate mane sau poimiine sA vin aici i Lisgaras, care, dupA tirea adusa de
cineva care a cAlitorit cu el, vine neapArat cu veti bune. El s-a intilnit la
Laybach cu impAratul i cu d. Capodistria ; plingerile lui au fost ascultate
Cu atentie i mi se pare cA vine consolat. De aceea este nevoie s ne intilnim
mai intii cu el i apoi BA intreprindem cAlAtoria noastri. Acesta a dat dispozitia
oral prin persoana care a eltorit impreunA cu el ca domnitorul i Roznoveanu
sA fie pregAtiTi sA treacA in Moldova, ce insemneazA aceasta, timpul ne-o va
arAta. Se zice cA ieri a trecut in Moldova i un general rus cu zece oameni de
ai lui. DupA persoana care a spus aceasta, se vede el nu este minciunA; azi-
mane vom fi mai bine informati. SA-mi scrieti dacl sinteti hotArit pentru calAtorie
i cam cite zile poate sA dureze intirzierea noastrA, Cu toate e am vorbit odat
In mod hotArit. SA fie secrete cele ce v-am scris, ping vom vedea ce ne va
aduce ziva de mane.
VA salut
F. Diadis
Em. Xanthos, 'Arcoprvovelfwerce, p. 201-202. Text grec.

131

Botolani, 6 iunie 1821

Celpitanul Spiridon Arvanitachis ordond soldatilor greci care
pleaccl la Dorohoi sci nu pricinuiascil neorinduieli i supirciri locui-
torilor.

'Ev rcj AAVXjS cr-rpaTone89

M7ZOTOCTOCVE00 Ty) 6 'Iouvtou 1821
llp TOk cAopox& c'enepxogvou "EXXlva CrTp(XTL6T11q.
IlapayyiXeTat Tat a TOZ xeT, o-tv doze pxo4vot ecaeXcpaq 'EAAaL aTpCtTLGYCCItg
15-rt airr&iv vet Tokk-hap vet Tcpg.n nap& Ti)v TCpoo-rocyip v pipet
iau-roil, vet Xat,tflavn 'Hr.) dtvayxatav Tpocpilv 8ta tv auT6v Too xat St& -r &Xoy6v
Tou, xo)pt va rj neptaaa, -c 6notov ivoxXer, xat ykvo xat aStxer. xat To
7CTcoxok Xaxou'i-r6pou. H Tpocp Tou 0-aet Tag Stae-rat napa 'roo Ixel'cre tanpaf3-
vixou, xcopt va xavouv 611 0-6Xouv. NI ppov-rtcoat li6V0V xcd. 1./.6vov ata nl-
peata; TWV, CtXX' 5xt vat npc`crrwatv a-raVac at (inotat npoevollatv iv6x?oiatv.
"0,-rt xpetorc ovtat vet Cl-riiiat nape( tanpavtxou Tax-axik, xcopt xaTaxp-haet.
A.15-71 ei.vat aDor11q TOZ) ylvou. Na citvaxa-rWvea0e et Ta noXt-rtxa no-
06aet TeXewq. 057o) napayyaXe-rat.
At& Tbv dtpx1y6v v.ot Enupt8olvot 'ApPavt-co'cx-r)v
'Avaa'recato XptaT6nouo crexpe-dtpto
En-upf.acov 'Apavvrax7K

13* 195
www.dacoromanica.ro
 TalAra greaca din Botoani, 6 iunie 1821
Catre soldatii greci care pleacg la Dorohoi.
Se ordon6 tuturor soldaplor frati greci care pleac6 acolo ca nici unul din
ace0ia sa nu indrzneasca s. facA ceva impotriva ordinului ce are asupra sa.
Fiecare hrana trebuincioasa pentru el 0 calul sat', 0 sa nu ceara nimic
in plus ca sa nu supere poporul i s nedreptateasca' pe locuitorii sgraci. Hrana
li se va da de catre ispravnicul de acolo, iar ei sa. nu ja nimic dupa bunul lor
plac; sa albA grijA numai de misiunea lor i s nu pricinuiasca' neorinduieli
care ache suparri. SA ceara tot ce au nevoie de la ispravnici dui-A regula,
far vreun abuz. Aceasta este vointa neamului. SA nu v amestecati debe
In treburile administrative. Astfel se poruncete.
Pentru comandantul nostru Spiridon Arvanitachis,
Anastasie Hristopulos secretar,
Spiridon Arvanitachis
Arh. St. Buc., Acte de familii, fondul Crupensclu, A. N., doc. CXXXVI/31. Orig. grec.

132
[6] iunie 1821
Raportul cdpitanului D. B. Teodor aloe generalul Gh. Canta-
cuzino cu privire la ancheta efectuatet de el in pricina cailor i oilor
luate de eteripi de la boierul Iancu Canandu.
[6] 'Iouviou 1821
'ExXatxrcpra-ce IIpEyxt.4, !
'E:i.cpx)LcrOlvrog brai5Ox rob" pxovrog cucaOlpl 'Iecyxou Kavavoi5 lierac roi3
Mav6X1 xarec &TO) 6 -mi..," nap6vrog vi npocrrayilv Tijg 6xXaporp6-
Tlr6q r-i);, ;cat gereccra;v.vt-' Cocpr.f3etag Te Trpg xXxv..7:pernycet rlq eCerarrip
TO5 lpX0VTOg Gnat:Up) xat 81: intrylou ypecn.p.arog iTCL1767CLOV t.LOCPTUPECCV
'rocaseat.p.orrecrou obtov6uou 'HXa, Lp' otq civLpepev Cipxo)v anaOlplq .r7)
ixXalircperryl 11.; aLck. ra.; rpoi& i Cfcpt.ta-ca Ivq MTCOCVEXCC pc,.crr Core) xc.optov
Mrapaaviart, auvoasuop.ivou rcapec elptivon Mav6X1 'Iancia71 eo iv Toag
bcc-rcp.f.ou ircurorcEoc ecTGOaELXTLX.Caq tLaprup[acc,- aly.stoiira&, Cure-
&Axel T66OV g1.1.7rpoaOlv ti.ou 6aov ;tat iv TT] iarcpana.Ua 'ro i5 laaou xa.rat rcv-ra
ecve6Ouvo 6 Ccpxwv arcaOlp1;. Kai. Lret.Sil &Neu you iVicpelaav -rtl
eiryava 'roo, soopec&u xat Tcp6ara xat ecnexollcOlaxv p otq 6 'IcrrclaYig
tlieuaLS; cheAy7),.-, civicpepe xai. ivavri.ov Tilv cicchaeLyp.ivcov aLxalcov T'ijg
e6r..-va; 70U cbrea607rav xar' Lrurayhy vsy, rcT) bscpzovrt, arcaOlp-i] rec re 7sp6-
Para, 6aa E6g..07)aav, xat Tec 6EXoya et nea6-nra 82. 'E,c ai:xce clX6yaw rco

Scris de alta min. Probabil Hristopolos a serfs intreaga scrisoare, iar Spiridon Arva.
nitachis a semnat-o.

196

www.dacoromanica.ro
 io2oraf MoTHIC noX13 13,?71 5m) 9 Solo 5Co9roolx 1nnx13Ro3llo yiR 5zrrri noctop:Ull?
(101f;e9 5co322.201Llo rooa.9 voDko?? 5coin9dxr0d2i gg 9aLlo vox 9 5ov9 9
5?y3,ld3X 22.13p 'Im,oDoLoitik x? noi (1030=9 91x3 5 M21. Mtn 901/9 110A13113 ,0e7 70dx3
motLotp, 13x? 523 inlopoloaqx 31/1311. X1-1.3,0 (r?, ruoplko?drii3 nompi o92 od) '17020 -1303693
i)op Tchou U.D)pitrq, vox A? `11.32 )2:1- riozi.9 vox Tlrpo diooDko?R? unoXdp G.chForue
5cor19 `rloyp, 6.(2 Ofi`2 1\709. 59n? noin3lriko332. 14.X/2dIk711/..v '11-falC11z 17)x

Zg 101/71t9 `r.(91odu ArDk07d;13 fp7123-5coy9 9

VI A01694)17111. 1?-1. /1020119
q03d93 513 70%3
11031LX 513 2901(X/031BI 6110113110113X 3471 '13 1m 51aLy? n _79 tto-oxtup
131131\1 A.93110y 513 AG-1 111010n0741 51/..1:910 X T.7.40 krioho Ali, 1101 501110XCiR -70119
I4dx0 pox ntp nopiilat.? 5o.2.7o7171odl nonc.9.2,1it? 51,14 13r,inxi3vanp 1Le0311
1.41 11V.T.X.)? (1.01 sDpILDI ,010X Ald (OW? 5 AMDkocblpx? l.1 mo), 5oLnoXch,9noi -101L9

`Ltd3-0 bi7on.,1 tL9' odbolt. Ski noroX'TO'Citil 5D.19x) laboyx? d 502,1.19 . X)9(104AWDOd2L
51911.30210110X3 101R 511/10190d31 50C)11 A01. 523 Itoppoloaqk 1'0013100X a rp `nod 5(91/.9
oa.A9choat. 5 170xn01 23x? od 93x...Ad 02A0 5 noxle,yoi,D no2do.kkdd `no)2(1 502 110391/A2L
soi-A9 noa.vox nori9nox20 79y11, 111ood)DT, (lt/s.1. 019 (1093/9 001 XX3.1101LIN -13ILVIL3
etuvrrinoy ntf.(-9 no.2 31 olnoXd39 kdrov 170X &col mbaLmdo.sf 'nol co Txidn],d)o-r1oi
50A37102/3voxiM109/1X13e031T 119(pdkyscrop AZDX/313n7)2L/0 5)031110 110/93X3
001 X)X3(7)1LN 117)9120U.1130d1L (bi ilnoXdw ti.dmoup oo271HR. vox ti.D2L7orlInvochou

3T1
11011/01.11/? 11103:3RITU /11f.1 A11.991 tii.71X01 001 1101t eviDU..2..),o2L.702.70X 11M19010.L -(9110X1

11(947-1 501L A971.01110deb(9.0 itosxp, noi

vox M91 fl(9]..m.,IoXr1ir1rup 61910
rx2A70711A1 1.oD9
ia3 ?R vox moi. mrRinizaLr1c3no motopdr)i noa, (tiolf.9 51X0.00.2. ?T.] win71c/39 vox ryn
.11709(L01pevix?
(ILL ?R Y.? 5nodr71 001 ILywooN 3/101111313C/3111.9303/9I, .3.)ox 52n? nopviroa
11.d3901 701/DX meopu eLA no Ma. unoXdp 11.dTexas) cAo9,12
170X zlec5) riloaL9 Li.y3

fOOLD.0 17)X A1913 513 '19090101N TIR Ili. Z10119 3 cl3y10X3 M.910310X0/3 501,t3U A01
:oi.noXdp 1/..dxorlip 't 13n:TrI ki)prt tirlfx 59chz. tti, nolo ttd?Dolttyv )pnox 11.9t1.1.11.
77/ 701.101-14d1L A:3013X3 90219 1101110X93d93
kj, 51od371c; 5oittidur1zyx3 N131L701, 5oxnoR
9 5D.Xdp.)orilva,
.a nothp3

rOnpzall] vsFas ap pp ,vuta [:

`PuPS 6 Pin! Ig8I
xazm 1.41 4.A3TIOAZd7i10007e .62
n SAO 5t/..i. 5co3D.701ar.1 2oi
,drat. not Soie?o.oldoie du. 5ci m3.6, ni.okd A(91 mopox12 0.2Ac 5 SouoXd2c2

kt:17:0701L9`norzoom CrAy.T..X.X.)013Xn 5101 31. 19noXd9 5101t3AdCd (10-1. 0031)090101LN

1/7X 001 3913Y3 nonTrioxvidr,13 nonlolianox nod92,a loopivmddy, v2n Anoc30) 523 -?ix?
tospsx c1(9 rn 59dat. Aick3o3Loexxl kdx,-oloz.onoi .7).2tv-foolDrcboo.op xa, e?noi. a ioxn2:
noxinityy? novi.onodID LLi 6 '18T n01I,
ID iXd 21k 5 5tild),o,00riCOD
[pixrp]i q9 ouTznanurp

461
www.dacoromanica.ro
 [6] iunie 1821
Prea luminate principe !
inftivindu-se aici dumnealui sptarul Iancu Cananu cu Manole Ispas
dup porunca lumintiei tale de la 6 ale lunei de fata i cercetind cu scumpAtate
plingerea care lumintia ta a dumnealui sptarului i mrturia de la fata
locului, prin scrisoarea de mustrare a prea vencratului econom fije, in vederea
celor ce a raportat dumnealui sptarul lumintiei tale, pentru nvlirile cu
arme a unui rzev Bnicl, din satul Birsanevti, intovrvit de numitul Manole
Ispas, precum in mrturiile doveditoare locale din scrisoarea de mustrare se
inseamn, s-a dovedit atit in fata noastr, cit vi la isprvnicia din Iavi in
totul nevinovat dumnealui sptarul. i fiindc fr cuvint s-au luat vitele
dumnealui, iepe i oi, vi au fost aduse aici, pentru care Ispas a raportat in
chip minemos, prin plingere i impotriva dreptatii dovedite a dumnealui (spta-
rului), s-au restituit dup porunca voastr, dumnealui sptarului, i oile cite
s-au aflat i caii in numr de 82; lar din zece cai, care in necunovtinta noastra
rmseser aici (dupfi cum insuvi Manoli arat printr-o dovada scris a lui
chid au fost dati mai inainte cei 82 de la Iavi i cealalt herghelie, de la Botovani,
din care afar de cei zece cari au rmas aici, au fost tinuti acolo la Botovani
cinci armsari tineri) s-au gsit numai dou5 iepe, aflate la Ispas vi un armsar,
care vi acestea s-au dat dumnealui spAtarului. Dar vapte cai, din care doi erau
ai unui negustor Dimitrachi Zigui, i 52 oi, nu s-au gsit de fel decit un armsar
pe junatate mort, care s-a gash intins intr-o grdin la Bahlui, i nici nu este
speranta s se ridice.
Rmine deci la adinca voastr intelegere dup plingerea dumnealui sp-
tarului i cercetarea la fata locului prin cinstita scrisoare, care arat cA-i minci-
noasa plingerea lui Ispas, dup care pe nedrept s-au luat vitele dumnealui
sptarului. Ca s se dea din partea luminAtiei voastre iubitoare de dreptate
satisfactia cuvenit prin ordin ctre cpitan Spiru din Botovani ca, de fat
fiind i stolnicul Grigore Rizu, care indeplinevte acolo functia de vornic, ca
aproape fiind, i economul Ilie, s asigure viata dumnealui sptarului amenintatfi
de acel Bnic vi a oamenilor 8E, cum o arat i mrturiile, vi prin urmare
sfi se implineasc4 intreaga pagubl pricinuit dumnealui spdtarului din cauza
acelui Bnic, i s se dea exemplu cu pedepsirea pe loc a indrznelei lui atit
de mari i clcArii unor astfel de drepturi, cu pedepsirea atit a lui Wnic cit
vi a complicilor lui, i inch' vi a taranilor lui zurbagii, care s-au ridicat de atitea
ori Cu arme vi cu bite.
Iar pretentia din partea lui Manoli Ispas impotriva unui Vasile Mitoseri,
cu totul strin de dumnealui sptarul, pentru un cal vi altele care au fost luate
vi grit la Botovani, pentru care l-a chemat in judecat invinuindu-1 pe nedrept
pe dumnealui sptarul, rmine s vi-o fac fat de insuvi Mitoseri, i s cear
lucrurile de acolo unde se gsesc.
Al lumingtiei voastre prea plecat slugA
Comandantul batalionului
D. B. Theodoru

198

www.dacoromanica.ro
 [RezaluTia scris de alt minq
Stine, 9 iunie 1821
Dup cercetarea afacerii cuprins aici i prerea celui orinduit din parte-mi
pentru observarea drepturilor jluitorului dumnealui sptar Cananau, poruncesc
dumnealor vornicilor Botoanilor i capitanului Spiru Arvanitachis aflat acolo
el aduc la indeplinire toate cele hotrite pentru satisfacerea sptarului 1
Din tabra elenicl de la Stinca, la 9 iunie 1821.
Generalul comandant
Gh. Cantacuzino

Acad. R.P.R., doc. DCCXLVI/243. Orig. grec. N. Iorga, Studii fi doc., XVI, p. 94,
publica numai rezoluia.

133

Seuleni, 6/18 iunie 1821

despre lupta eteri,stilor cu turcii la Sculeni.
Sculeni, 6/18 iunie 1821

Hier folgt der ganze Ausgang der Geschichte, welchem Sie

Glauben beymessen miissen, weil ich vom Anfange bis zum Ende
Augenzeuge davon war.
Nachdem diese elenden Menschen das schne Stinka ruinirt und sich
satt angefressen haben, haben sie den dummen Plan entworfen, am Ufer des
Pruthflusses sich zu verschanzen, und haben gerade an das Stdtchen vor
dem Hause des Papazoglu Schanzen gegraben und Kanpnen aufgestellt. Ein
Theil von ihnen unter Anfiihrung des Pendideca (welcher sich um einen Tag
friiher vom Cantacuzeno abgesondert hatte) hat den Weg nach Wasluy
genommen, ein Theil unter Anfiihrung des Tufeccziebascha Wassily gieng
gegen Roman zu, der Rest blieb in Stinka. Der Pendideca mit seinen Lenten
nachdeme sie die Tiirken in Skinteja erblickt haben, sind gleich nach Jassy
ohne allen Muth zuriickgelofen, den 14-ten sind sie bei der Nacht nach Skuleny
angekommen, den 15-ten in der Friih bin ich von Stinka nach Jassy gefahren,
um noch einige Sachen abzuholen und in die Quarantaine zu gehen. Einige

In octombrie 1821, cind se plinge caimacamiei ca i se iau prin abuz zaherele pentru ostiri,
I. Cananau invoca' faptul c in timpul zaverei s-au facut stricaciuni casei sale. (N. Iorga, Studii
fi doc., XXI, p. 359_-361). Dintr-un act rusesc se vede ca s-a dispus sa se faca cercetare pentru
griul sechestrat de la I. Cananau i depus la magaziile ostirii (Acad. R.P.R., doc. DCCXLVI/258).
Procesul lui I. Cananau pentru a olivine despagubiri mai dureaza in 1823, cind in actele dose-
rului sint descrise intimplarile din 1821 de pe mosii (Arh. St. Buc., Grefele Tribunalului Botosani,
A. N., dos. LCCCX/1, p. 24 40 ; vezi i Uricariul, VI, p. 330 331).

199
www.dacoromanica.ro
Arnauten waren noch in Jassy, wo sie die Kirche St. Sawa beraubt, und andere
Hauser gepliindert. Um 11 Uhr, da ich bereit war nach Skuleny zu reisen,
kamen vor das Consulats-Thor 5 Arnauten und schrien, das die Tiirken kom-
men, ich stieg auf das Haus und sah, dass eine Menge von Gallatta herunter
kamen und hrte auch einen Kanpnenschuss; ich wusste nicht was zu machen;
mein letzter Entschluss war, in Jassy zu bleiben, weil aber mcine Sachen alle
in Stinka waren, so setzte ich mich aufs Pferd und kam nach Skuleny. Sie
knnen sich vorstellen, was in Jassy und auf dem Weg bis Skuleny war ; bei
der Uiberfahrt war so eine grosse Gedrange, dass ich erst den zweyten Tag,
namlich den 16-ten Pruth passirt habe ; diesen narnlichen Tag ist der Canta-
kuzin, der Pendideca, der Mr. le comt Capo d'Istria (oder Lisgara) und viele
von den Uibrigen auf diese Seite gekommen; an diesem namlichen Tage gegen
Abend sah man bei Stinka einige Schiisse, spater darauf fieng das Feuern
heftiger an, nach einer Stunde fiengs im Roznowanischen Hofe zu brennen,
an aber bloss Stallungen, Schopfen und einige Zigeunerhauser, welche um
das Haus waren; das Haus stehet aber ganz. Den 17-ten gegen 7 Uhr friih
kamen die Tiirken haufenweis von Stinka herunter, wie auch von beiden Seiten
des Pruth; nach und nach haben sie die ganze Ebene bey Lyzia bis zum Pruth
bedeckt, und dann fieng die battaille an. Tiirken waren 5.000 und Hellenen
waren bloss 400; letztere hatten Kanonen, erstere keine; sie haben bloss die
Griechen von allen Seiten umringt und haben sich mit ihnen gespielt ; die
Griechen waren gerade bey der Briicke, die Tiirken aber vis-avis von der Qua-
rantaine No. 4, und bis zu Quarantaine No. 2 und so hat die Schlacht 8 Stun-
den gedauert ; die Tiirken haben sich bald zuriickgezogen, bald sie vorgeriickt,
und so fort bis ihre Kanonen angekommen sind, dann fieng das heftige Feuer
an und dauerte kaum eine halbe Stunde ; darauf haben die Tiirken gestiirmt,
die Griechen angefallen und sie ganz zerniehtet; viele haben sich ins Wasser
gestiirzt, 30 ider 40 haben ihr Leben gerettet, die iibrigen sind das Opfer des
tiirkischen Schwertes geworden. Kaum war diesses beendiget, so kamen von
Botuschan 700 Man von den besten Arnauten, worunter der servische Woje-
woda Mladan Milenowich, der Tufeccziebascha Wassily und der Capitaine
Spiro waren; sie wussten von der ganzen Geschichte nichts und hielten die
Tiirken fiir Griechen, nachdem sie aber gewahr wurden, dass es Tiirken seicn,
so fiengen sie an zu schiessen; die Tiirken naherten sich immer mehr und mehr,
die Griechen sahen, dass die tiirkische Truppe gross ist und dass sie sich unm-
glich halten knnen; der Tufeccziebascha Wassily, der Spiro und noch 30
oder 40 Mann liefen gegen die Post von Ulm zu und sind in die Hande der
Tiirken gerathen, der Rest kam gerade in die Quarantaine No. 2, wo wir sind;
die meisten haben sich in's Wasser geworfen, sehr wenige haben ihr Leben
gerettet zu ihrem Unglacke war das Wasser sehr gross; der Pruth war voll
von Leuten, Pferden, Waffen, Kleidern etc. etc. Der servische Wojewoda,
ein gewisser Capitaine Ghika und 50 oder 60 Mann haben sich vis-a-vis von

200

www.dacoromanica.ro
uns in einem engen Eck eingeschlossen und sich bis die spate Nacht vertheidigt ;
diess war die Ursache, weil den Tiirken versagt war, hier Kanonen zu gebrau-
chen, indeme 6-7000 Menschen diessseits als Zuschauer waren. Als nun Nacht
geworden ist, haben sich die Tiirken ganz zuriickgezogen; der Millanovicz
mit 10 oder 15 Mann gieng wer weiss wohin und der Rest hat sich heriiber
gefliichtet, und auf diese Art ist die Plefterie 1 ausgegangen. Alle die, so hier
in der Quarantaine sind, hat man entwaffnet, beschrieben und unter obacht-
sames Auge gesetzt, sie diirfte, glaube ich, ein schlechtes Schicksal erwarten;
einige, welche friiher hier passirt sind und ihre Contumazzeit ausgestanden
haben, sind unter strenger Bewachung nach Kischinow abgeschickt. Die Tiirken
haben sich bey der ganzen affaire so geschickt benommen, dass obwol die
Quarantaine und die ganzen Ufer voll Menschen gewimmelt haben, sie bloss
einen Menschen und ein Weib leicht verwundet haben. Jetzt kann man sich
wol iiberzeugen, das der Russische Hof von diesen Rebellen nichts wissen
woltte, und das Sptere wird uns noch mehr iiberzeugen, nachdeme man ihnen
erlaubt hat, 30 oder 40 Schritt von der Quarantaine die Schlacht zu fiihren;
wir stehen knapp um Ufer, und auf dcm anderen Ufer, gerade von uns, haben
sie sich geschlagen; sie knnen sich vorstellen, in welchen Aengsten das arme
Volk sich befunden hat. Die Tiirken haben zwar bey dem Gesprche, dass sie
mit den Unseren gehabt. haben, die Erlaubniss angesucht und versichert, dass
sie behutsam sein werden, um keinen Schaden zu machen, indessen die Wuth
derselben htte doch zu einigen Unannehmlichkeiten Anlass geben knnen
sie haben aber jedem Wink des Russischen Obersten gefolgt und sich gleich
zuriickgezogen, wo fiir das Volk eine Gefahr drohte. Sowol in Jassy, als auch
iiberall, haben sich die Tiirken viel liebenswiirdiger als die Griechen als Chris-
ten benommen; jetzt muss man warten, was sie noch weiter veranstalten
werden; sie haben bereits an die Bojaren geschrieben unter Verlust ihrer Giiter
zuriickzukehran; was sie aber machen werden weiss ich noch nicht; was weiter
geschehen wird, werde ich nicht ermangeln zu berichten.
Sculeni, 6/18 iunie 1821
Aici urmeaza intreaga povestire a faptelor, pe care o puteti
crede, deoarece am fost martor ocular de la inceput pin la sfirit.
Dup ce acei oanacmi rai au ruinat frumosul conac de la Stinca i au mincat
de s-au sturat pin peste cap, ei au alcdtuit planul nebunesc de a se intri
pe malul Prutului i au spat anturi chiar in marginea tirgului in fata casei
lui Papazoglu, apzind i. tunuri. 0 parte dintre ei sub comanda lui Pendedeca
(ce se deprtise cu o zi mai inainte de Cantacuzino) a luat drumul spre Vaslui,
o alt parte, sub conducerea lui tufeccibaa Vasile, a pornit-o spre Roman,
iar restul a rmas la Stinca. Pendedeca cu oamenii sal, deindat ce i-au zgrit
pe turci la Scinteia, au fugit ca n4te m4ei inapoi lalai, iar pe ziva de 14
1 So steht deutlich: vielleicht soli es heissen s Hterie s.

201
www.dacoromanica.ro
au sosit noaptea la Sculeni; in ziva de 15 dimineata am pornit eu de la Stinca
la Iasi spre a mai lua niste lucran i si a ma' duce la carantina. Mai erau in
Iasi citiva arnauti care au jefuit biserica sf. Saya si au pradat si alte case.
La ora 11, cind ma pregateam s plec la Sculeni, au venit la poarta consu-
latului 5 arnauti i au strigat ca vin turcii. M-am suit pe casa si am vazut
ca o multime cobora dinspre Galata. Am auzit si un foc de tun. Nu stiam
ce sa mai fac. Ultima mea hotarire a fost s ramin in Iasi; dar, fiindca
lucrurile mele se gaseau toate la Stinca, am incalecat si am venir la Sculeni.
VA puteti usor inchipui ce era in Iasi si pe drumul Sculenilor ; era asa o
invlmaseala la pod, inch am trecut Prutul abia a doua zi, adica la 16; in
aceeasi zi, au venit dincoace Cantacuzino, Pendedeca, domnul conte
Capodistria (sau Lisgara) si altii.
In aceeasi zi, inspre seara s-au auzit dinspre Stinca focuri de arma, apoi
a inceput un foc mai viu, dupa un ceas a inceput s arda la curtea lui Rozno-
vanu, dar numai grajd.uri, suri si citeva case de tigani care se gseau in
jurul conacului; conacul a ramas insa neatins.
La 17, pe la ora 7 dimineata, turcii au venir gloata dinspre Stinca, precum
si din amindoua partile pe Prut ; treptat au umplut tot sesul de la Jijia
pina la Prut, apoi a inceput btlia. Turcii erau 5 000, iar grecii 400; acestia
din urma aveau tunuri, iar cei dintii nu aveau; turcii i-au impresurat pe
greci din toate partik si s-au jucat numai cu ei; grecii erau chiar lingfi pod,
lar turcii in dreptul carantinei nr. 4 pina in dreptul carantinei nr. 2, si lupta
a durat astfel 8 ore. Turcii se tot retrgeau si iarasi inaintau, pina ce le-au
sosit tunurile ; atunci a inceput un foc puternic care a tinut doar jumatate
de ceas. Dupa aceasta turcii au atacat, i-au coplesit pe greci i i-au nimicit
cu totul; multi s-au aruncat in apa', 30 sau 40 au scapat cu viata, ceilalti
au pierit de sable turceasca.
Abia luasera sfirsit toate acestea si au venit din Botosani 700 oameni
din cei mai buni arnauti, cu care se gaseau voievodul sirb Mladen Milanovicii,
tufeccibala Vasile si capitanul Spiro. Ei nu stiau nimic de toata aceast poveste
si i-au luat pe turci drept greci. Cind au vazut ins cA sint turci, au inceput
sa traga focuri. Turcii s-au apropiat din ce in ce, grecii au vazut ca oastea
turceasca este mare t}i a nu vor putea razbeasca. Tufeccibasa Vasile,
Spiro si inca 30 sau 40 au luat-o inspre posta de la Ulm si au azut in
miinile turcilor, ceilalti au venir la carantina nr. 2 made ne aflam noi; cei
mai multi s-au aruncat in apa si prea putini au scapat cu viata ; spre neno-
rocul ion apele erau mari; Prutul era plin de oameni, de cai, de arme, de
haine etc. etc. Voievodul sirb, un oarecare capitan Ghica si 50 sau 60 de oameni
s-au inghesuit intr-un cot ingust [al Prutului] i s-au aparat acolo ping noaptea
tirziu deoarece turcii nu puteau folosi aici tunuri, aci de partea aceastalalta
erau adunati 6-7 000 de spectatori. Cind a cazut noaptea, turcii s-au retras
Corect: Milovanovici.

202

www.dacoromanica.ro
cu totul; Milanovici cu 10 sau 15 oameni s-au dus cine gtie unde, iar restul
s-a strecurat dincoace. i in acest fel, s-a sfirgit cu plefteria 1
Toti acei ce sint aici la carantin au fost dezarmati, inregistrati gi tinuti
sub paz. Cred c ii agteapt o soart tris-CA. Unii care au trecut pe aici odi-
nioar gi au fAcut timpul de carantink sint trimigi la Chiginu sub escort.
Turcii in toat' aceast afacere au lucrat Cu atita dibcie incit, degi caran-
tina gi intreg malul erau intesate de oameni, s-a intimplat c numai un om
gi o femeie au fost ugor rniti de ei.
Avem acum dovada ck' curtea Rusiei nu voia s'A gtie nimic de acegti rscu-
lati gi mai tirziu vom avea gi alte dovezi. Li s-a permis s duca lupta la
30 sau 40 de pagi de carantin ; noi stam chiar ling' mal, gi pe cellalt mal,
chiar in fata noastr, s-au batut. VA puteti inchipui prin ce spaim a trecut
bietul popor.
Vorbind cu ai nogtri, turcii au cerut voie gi meren ne-au incredintat
a vor avea toat grija s nu ne pricinuiasca nici un ru; totugi furia lor ar
fi putut prilejui unele neplceri. Ei au ascultat lusa de once semn al colo-
nelului rus gi s-au retras indat din locurile unde s-ar fi putut ivi vreo primej-
die pentru popor.
In Iagi, ca gi oriunde, turcii s-au purtat mai bine decit grecii care sita
cregtini. RAmine s' vedem ce vor mai pune la cale de acum incolo. Deocam-
datfi au scris boierilor s se intoarca sub amenintarea cu pedeapsa de a-vi
pierde averile; ce vor face acegtia, nu gtiu inca'.
Nu voi lipsi s'A ATA comunic cele ce vor urma 2.

Hurmuzaki, XX, p. 645 646. Text germ.

134
Ilimnic, 8 iunie 1821
Proclamatia lui Al. Ipsilanti, prin care se desparte de osta,sii
sea, calificindu-i drept frico,si # bicisnici.
La 6 iunie 1821e
Ostagilor ! Nu mai profanez acest sfint gi cinstit nume prin voi ! Lagilor,
fricogilor, turme de norod ! ingelciunile gi vicleniile voastre m silesc s m'A
despart de voi. De acum inainte once legatura intre mine gi voi se taie: numai
1 Nota in textul german: a Este scris limpede: probabil este vorba de heterie s; dupA
prerea noastril, probabil: elefteria=libertate.
2 C. Conachi i Iordache Rosetti dau informatii asemilnltoare despre lupta de la Sculeni.
(C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 137, 139-140).
3 loan Filimon serie c proclamatia poarta data 8 iunie i a fost lansatil de Ipsilanti de la
Arad (op. cif.); de asemenea o traducere in limba germanil poartii data: Rimnic, 8 iunie 1821
(Hurmuzaki, XX, p. 638).

203
www.dacoromanica.ro
adine in sufletul men voi purta rusinea ea v-am comandat. Ai ealeat jur-
mintele voastre, ati tradat si pe dumnezeu si patria, m-ati tradat si pe mine
In momentul in care speram sau sa birui sau sa mor glories impreuna cu VOL
Ma despart de voi. Asadar alergati la turci, singurii demni de sentimentele
voastre ; iesiti din padtui, coboriti de pe munti, aziluri ale lasitatii voastre,
i alergati la turci. Sarutati miinile lor din care pica 'MCA sacrul singe al
capeteniilor noastre religioase care au fost macelarite in chip neomenos, al
patriarhilor, al arhiereilor si al atitor frati nevinovati de ai vostri. Da, alergati
de cumprati sclavia cu viata voastra, cu cinstea femeilor ori a copiilor vostri.
Voi, umbre ale adevaratilor elini din batalionul sacru, citi, fiind tradati, ati
cazut jerife pentru fericirea patriei voastre, primii prin mine multumirile
celor de un neam cu voi. Putin timp si se vor ridica coloane care vor perpetua
numele voastre. Cu earactere inflaerate sint sapate in fibrele inimii mele
numele acelor citi mi-au aratat credinta si sinceritate Villa la sfirsit. Memoria
lor va fi pururea bautura racoritoare a sufletului meu.
Predau la ura umanittii, la judecata legilor si la blestemul conceta-
tenilor pe trdatorul i sperjurul caminar Saya, pe dezertorii si iniiatorii dezer-
tarii obstesti i fugii pe Constantin Duca, Vasile Parla, Gheorghe Manu fana-
riotul, Grigore Sutu fanariotul si pe desfrinatul Niculae Scufo ; terg si pe
Vasile Caravia din rindul soldatilor mei pentru nesupunerea sa si pentru
necuviincioasa purtare a lui.
Acad. R.P.R., ms. 3256 (cronica Dirzeanu), f. 71v 72r. Text grec ; Arh. St. Iai, doc.
DLXXXVII/2, trad. rom. cont.; publicat de loan Filimon, Aox. tar. Do, limy., II,
p. 184-185, text grec ; C. D. Aricescu, Acte justficativ,, p. 154-155 i Uricariul, VI,
p. 35-37, text rom.; Hurmuzaki, XX, p. 638, text germ.

135
ChiOnau, 8 iunie 1821
A. Comizopulos condamna dezordinile provocate de Pendedeca
in Moldova si Il califica un adevarat ,ffirlatan.
Chiindu, 8 iunie 1821
Prea dorite domnule Xanthos,
La Ismail
Alaltaicri am ajuns aici impreun cu domnul Adamantie; la Sculeni am
primit scrisoarea d-voastra de la domnul Panaghiotachis, am vorbit Cu Ambro-
siadis cele necesare, cu toate ca numai o data 1-am vazut, -fiindca n-a avut
timp sa vina din cauza grijilor mari in urma dezordinilor pricinuite de soldati,
Cu concursul lui Pendedeca, care n-a vrut sa se supuna, dar care si-a reco-
mandat bine persoana i s-a aratat un adevarat sarlatan. Va veni insa timpul
sa dea socoteala de purtarea sa. Principele (G. Cantacuzino) s-a retras la

204

www.dacoromanica.ro
Stinca Cu scopul s atrag acolo pe soldati i s' fc' s' domneasc ordinea
gi supunerea ; in sfirgit au hotarit s ias, ca gi Pendedeca ; chid vor sosi cei
de la Prut, vor intra in ordine ; in timpul nesupunerii lor, Critzos i Zer-
batis, vazind dezordinea cea mare, au venit s intre la carantink eu ins
i-am impiedicat prin toate mijloacele i abia i-am convins s raming pe Hugh'
principe. Pe Zerbatis 1-am convins numai cu vorbe, iar lui Critzos i-am dat
gi 50 gro9i i astfel mi-au promis in numele sfintei patrii s nu mai repete
aceasta, decit numai la mare nevoie gi au ramas Pendedeca i Teodosie
In fiecare zi trimiteau i m invitau s nu mai stau, ci s trec, fiindc gut
necesar, gi indat ce voi trece, mai intii s ma duc s m intilnese cu ei apoi
s m prezint iu fata principelui. Eu nu le-am dat alt rspuns decit sa vin
unul din ei ca s vorbim, dar n-a venit, dac venea gtiam ce s-i vorbesc,
acum ins au artat o oarecare supunere. Teodosie a fost scos din postul
de comandant i In locul lui a fost pus Sultanovici. Eu am primit scrisorile
gi astzi dac voi primi autorizatia de cltorie voi pleca la Odesa gi de
acolo imi voi urma calatoria. Cu mine e gi Adamantie i dup ce voi termina
cltoria voi trece in tabra. Am vzut ea vreti s luati cu d-voastra pe
Fotios; nu este ru. El caut s incheie socotelile Eforiei i s vin aici; dui:a
cite mi-a spus, i-ati dat un ragaz de zece zile. Boierul Diliarhos (G. Gatzos)
s-a infuriat ea ma due eu in locul lui; i-am spus c principele m-a ales pe
mine i putin imi pas dacl el s-a suprat. Cind ai s vii pe aici sa-mi scrii
o scrisoare clack' vei afla ceva nou.
F sntos, mult dorite frate, s nu uiti pe prietenul tu care tine la
tine ca la propria lui persoan; urez din suflet drum bun gi succes in aface-
rile tale. Saluta pe respectatul frate Armodios (Grig. Dicheos Flesas) gi pe
loanidis (Anagnostopulos).
Te srut din suflet
A. Comizopulos

Em. Xanthos, 'Alr31.tvvr.ovclicvrce, p. 202-203. Text grec.

136
Bragov, 20 iunie 1821
Gh. Caraianopulos scrie lui Hagi Ianu,s cci Duca a fost inchis
ci apoi respins peste granird de autoritriile austriace.
Bpouscrof36v, Tr() 20 'IouvEou 1821
'Evv+1.4S-raTot xoci crecogroi xpLot tiou,
f3piau gcp0xcsoc e6x6Si au; ivTaii0x e-ruzi5r, ta! 6X(x xacXoct.trcca-flxtec
p.ou, csinlepov Xc xoXoi.)0i)cret (31Xco eiq npriEtv vic; pacvocq coc xcel 6, -cc
0Xo.) aag elaorcovrret.

205
www.dacoromanica.ro
 e0 Ao6v.cq, ctcpoi3 icpacexcf)01, Tv gaLo)Eccv go) arc?) Tee a6vopoc. sod xecOs-cco,
7alcrEov si T fia. "Eypott4 noXXE)v cpEo)v Tou vec xecu.ouv Tp6Tcov xca
vdc -c6v 11431cro)crt, uicroc, xoci raiov yLv yvo. 'Ev Tocrorrcp Lbw
-ccuret.v6q Soi5Xog acq
red)pyLog KapawavvrcouXog
[Adresa :] Ilpoq Tok ivrtt,t.o.recv)11; xupEol.)q xuptov Xccri) 'Iomevvocsil
K. H. xat aacpok TCpoo-}cuvval:K
EL Et,untvt.

Brasov, 20 iunie 1821

Prea cinstiti i respectati domnii mei.
Ieri searl am ajuns cu urrile d-voastra aci, din fericire cu tot calaba-
licul meu. Astzi voi continua s pun in aplicare ordinele d-voastr, si ce voi
mai face, am s v instiintez. Ducas, dup ce a stat inchis, a fost indeprtat
peste granit i st acolo aproape la van:LA.; a scris la multi din prietenii
lui s gseascA posibilitatea i sl-lintroduc inuntru. Ce are sk se facl, nu stiu.
Cu acestea rmin sluga d-voastr supus
Gheorghe Caraianopulos
[Adresa:] Care prea cinstiii domnii domni Hagi Ianus C.P. si frati
cu inchinaciuni
La Sibiu.
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi haul, pach. 453, doc. 37. Orig. grec.

137
[Briery, 27 itmie 18211
Stiri despre trecerea lui Iordache ci Farmache in Moldova fi
despre un manifest al lui Langeron.
[Bpancropdv, 27 'Iouvtou 1821?]
kv-ct.p.6-nrci craq aolAr.xik npoaxuv65.

'A7t6 Bouxoup'crrt TOV ypecp.p.ct-cce arc?) 24 To6Tou. Kot.vivcc ec coailuzEonov,

i.6vov, TE. 6 81.otx.6v xexaytect.t.nel; 7T pof3Lf3crel elq ecEtccv ELXEcrrpcx-
ficaecrh, xcd. ati-coti 3:)X0Ev 6 o-LXtzro'c plq 'ro b' rcperrip Tracrtai ZLXEcrrpocq. OE Totipxot.
ei 7c6Xtv cpccEVOVTOCC 1.21 E-raVocv, elg -recprxv eccpccvL7i.L6q. Ot
&pxov.req yoollvTat vac inzyouv (Ecupot41.6vou TO NL-L-CouX6crxou, 13crrt np6
spCv Ixvlcrev). Ate( TCE p pyeacv crag, crag yxXelo) gym dcv-rEypapov tuEcq npoxi)-

Gheorghe Caraianopulos, secretarul casei Hagi Ianus la Bucuresti, se adreseazA

sapinilor

206

www.dacoromanica.ro
pl'.)Eecog atotxvroi5 '03icralq, Aav-cepiov, xat 7capaxaXelta0e vet IA xotvc'ocre-re
8.-ct oit io-TcfcX071 doz -r antl-t6v [Locq.
Kat crucrtatwov -rv LauT6v 1.1.aq eiq Tip/ etivotav acg [Lbw
TarcetvTCCTOq Soi.aoq
Ku ptecx)N Xptcrro3o6Xou
e0 xane-rav Ftcopyc'cxlq xat elapi.tetx.% anipaaav 8ta Tc7.1v 13ouviLv rcp Tipp
Mo8a(3faxv Li TOq ecv0p6rcou; TOUq, -ctpxa 2 000, Tt ytveTat ixet ecyvoot4Lev.
[Aciresa:] Tc.7) ivortllo-recry xupty Z-spofity II(L7rn
Eiq EturcEvt.
[Bragov, 27 iunie 18211
Vfi salut plecat,

Au sosit scrisori de la Bucuregti din 24 ale lunii curgitoare. Nimic vred-

nic de amintit, ci numai ci guvernatorul de acolo, chehaia bei, a fost inaintat
la rangul de Silistra-valesi, i in locul lui a venit silihtarul fostului paga
de Silistra. Turcii se poarti bine in acest ora; la lark' insi este dezastru.
Boierilor le este frici BA meargi acolo-(afari de Nivilescu 1, care a plecat de
citeva zile).
De curiozitate vA trimit aci aliturat o copie dup un manifest al guver-
natorului de la Odesa, Langeron, gi vsa rog si nu spune0 ci vi s-a trimis
de citre casa noastri.
recomandind persoana noastri bunivointei d-voastri, rimin
slugi prea plecati
Chiriachis Hristodulos 2
Cipitanul Iordachi i Farmachi au trecut muntii in Moldova cu oamenii
lor, circa 2 000. Ce se intimpl ins acolo, nu tim.
[Adresa:] Prea cinstitului domn Zinobie Popp,
La Sibiu.
Acad. R.P.R., Corespondenta Hagi Pop, mapa 136, pach. XI, doc. grecegti.

138
24 iulie 1821
Apel nitre locuitorii Rusiei, lansat de cneazul Al. Galifin, pen-
tru ajutorarea pribegilor greci ci moldoveni ce se aflei la Odesa
In Basarabia.
&di POCCiI3 H3BeCTHbI y>itaCH1)151 npornmecmisi B'b KOIICT3HTIIHOTIOne.
MHO>ReCTBO emmosepribnub Harm xpicriams, ga6bi 1436ETHyTb cmepTH,

Nenciulescu (?)
2 Este secretarul lui stefan loan Moschos.

207
www.dacoromanica.ro
ycrpemlin3cr, HT, npe,EkenamT, POCCiI4. TbIC5iT114 HectiacrHbixs wepTB", roHeHin,
CI, camaro mapra mecsma cero 1821 roa knnyers y6eHanga BT, Ogecce 14 Bs
Beccapa6cKoR o6nacrH.
H3rHaHHE14 11p141133TbI rocrenpiHmHo, cHaBHrT. munocepgie moHapxa, cocrpa-
gaHie TamoumHx", Hurre.neti. Ho noco6ia HAI", oHaamBaembm He gocTarotnim
Kb npHapeHlio CTOJII, Beinwaro lnic.na cemeiicTBB, CO A1131 Ha gem:, BoapacTalo-
maro. B7, ogHoms ropoge Ogecce cturragocr, MIT, BT, hone mecHne Hon()
gerrapexT, TbICHIlb tzenoBeHB. OHM, cnacaH H043H1, CB010, tleCTI, >Hex', H geTeg,
yrparHsm Bce cHoe gocrormie. CTOJ1b 6egcTBeimaa yuacri, 6paTiil HamHx", cama
co6oio Bonier', o nomonm. ,11o6phie xpncriane HoHetmo ycnbnuaTT:, ronocb cal
npocrupaembiii Hi, HHMT, Bl, Hem! H I-1106BH H He oTHaNcyrcH 11pHHI4MaTb yHacrie
B73 ompbmaemoil HEIHe 110,41114C. BT, Homay Haxognawxca 13 7, 0,IIeCCe 14 Becca-
pa6ix rpetiecHmx", 14 MOJIHaBCHI4Vb H3rHaHHHHOB1).
o MH.Hylomiil 6egHaro, Baaem gam. 6ory .
,LkeHeHmbia npHHoineHisi no mepe. c6opa (MAXI. gocraBJ151enbI 6ygyrs gym
pa3glx4H HeHmyznams HT, r. XepcoHcHomy BoeHHomy ry6epHaropy H Kb ynpaB-
nsuourmy Beccapa5cKolo o6nacriio. hozn, 24 gHH 1824 roa.
Ha II0,IVII4HHOMT, 110,1111HCaHO:
KHH3 4, AJICHCaHTIp T, rammAbnir,

In toata Rosia slut cunoscute cumplitele intimplri in Constantinopol.

Multime de cei de o credinIA Cu noi cretinii, ca s scape de moarte,
au nazuit eatra hotarele Rosiei. Mii de nenorocite jertve a impilrii inca de
la luna lui martie a anului acestuia 1821, cauta scaparea lor la Odesa i.
In oblastia Basarabiei.
Pribegitii s-au priimit ca niste oaspeti. Ei slavesc mima ce milostivnic
a monarhului si mila ci au incuibat lacuitorii de acolo catra dinsii. Dar
agiutoriurile ci li sa fac, nu slut indestule s cuprinda un atit de mare numr
de famelii, ci din zi in zi creste. Numai in orasul Odesa &A numar in luna
iunie aproape de patru mii de oameni de acestia. Ei, cu mintuirea vietii
sale, a cinstii a sotillor si a copiilor lor, si-au pierdut toat avutia. 0 atita
de ticalosita soarta a fratilor nostri insusi de sane, strig cerind agiutoriu.
Bunii crestini negresit vor auzi glasul acesta ci sa intinde catr dinsii intru
credint s'i dragoste, si nu._ s vor dosi a nu priimi impartasire la afierosirea
ci &A desehide acuma in folosul pribegitilor greci si moldoveni ci sa afla la
Odesa s'i in Basarabia.
q Cel ce milueste pre sracul, imprumuta lui dumnezeu.

208

www.dacoromanica.ro
 Afierosirile de bani dupl soma ci si va aduna, s vor triimite cAtrl
d. otinescul guvernator din Herson i catre ocirmuitoriul oblastii, spre a
el implrti pe la cei
Iulie in 24 zile, anul 1821.1
Originalul este iscallit: Cneaz Alexandru Golitin

Acad. R.P.R., foi volante 1033/1821. Text rus cu trad. rom., tipirit cu litere chiri-
lice. O alt foaie volantil la Arh. St. Buc., pach. I, file nenumerotate. Copie grec. la Acad.
R.P.R., ms. grec. 720, f. 181.

139

Sibiu, 2 august 1821

Nicolae Consta Nani scrie serdarului Polihronie Consta Petru
cd serdarul Diamandi s-a predat cminarului Saya.
EitercEvt, rt 2 Myotiarou 1821
'ASeXcinxil; ecancot.tat.
(J
AtCep.XPety; Tc7) 6vrt ircocpaS601 eig -r6v xavxdcplv EZ(3f3a xat 6
tato; &7r6 Pr/vmov gypccpev -rhv rrapo'c8ocrtv T011, papAav -roo ga'retXev etg
Bouxoup6cr-rt eig -1.6 cuan TO5 Elf3f3a, -r6 -rkXog -roo 6v.cog ecy)ooth.cev, 6Xov
rro6 cc-r6g tcc-ig ypdcpet 6-rt 6 Ell313ag rcparcaTe6eTat StrcXcovaTtxp. Tog
ec,Opc:Jrcoug -rou xoct aTo6g -cok ggtecev eig Bouxoupt-cm, stg Tog rrotout;
eivat xat 6 ec.reck6g [La; rtoovecx1c; Exp, cmq o'crr6 -r6 p.Fcg ypdccpet -r4lv
SJerruxEccv -rou xat xaxi]v a-riXvov-recg [La; xat StocOhx7p, 6-rt Sv -;I eLpec
iXeuelpcPcstv Tg xat 6 0e6g 6 ytog vec xdcp.-(1 gXe6g -roo 7cp6g
cciyr6v Stec 1./.4)v CY1X4)601JV Tip

'O ecSeXcp6g -cy;

Ntx6Xaog Kc'averra Necvl
[Adresa...] Tc7.) eLyEVECSTGCTCp &pX0VTL &a, crepac'tp.r) xupcp IloXuzpovEy
Kdwo-roc 116-rpou xat dcSiXcpta Traveu-ruxik
El; Pcocrecf3ccv

I intr-o scrisoare particular% datatti 1 august 1821, din ChisinAu, se dau stiri despre orga-
nizarea acestei colecte (Muzeul de istorie a Partidului, fondul Saint-Georges, dos. nein-
ventariat).
2 Printul Alexandru Galitin a intretinut corespondentil cu boieril Viril Rominesti in
perioada rfiscoalei. Astfel, in mai, boierii ii scriu lu Al. Galitin despre-nAvAlirea turcilor
i devastArile ce le pricinuiesc (Acad. R.P.R., pach. CMXXXVIn (fost ms. rom. 1660), f.
74, 78-79). La 20 iulie 1821 Al. Galitin scrie mitropolitului i boierilor aflati la Brasov cA
nu le poate da nic un sfat acum # citad vintul distrugerii se abate asupra patriei voastre
(Acelasi pacb., f. 84-85, orig. franc.); trad. rom. in Bis. ort. rom., XVII (1893-1894), p. 492).

14 c. 498 209
www.dacoromanica.ro
 Sibiu, 2 august 1821
Va slrut ca un frate,

Serdarul Diamandi intr-adevr s-a predat cminaralui Saya gi el insugi

se-a seria de la Rimnic despre predarea sa; familia vi-a trimis-o la Bucuregti,
h casa lui Saya; despre sfirgitul su ins nu gtim, cu toate ca el ne-a scris ea
Saya se poarti diplomatic. Pe oamenii lui de asemenea i-a trimis la Bucuregti;
printre ei este gi nepotul nostru Ianachi Saris. Acesta ne serie de la Pitegti
despre nenorocirea sa gi despre soarta sa rea; ne-a trimis i testamentul
deoarece nu gtie dacA va scpa. i bunul dumnezeu sfi aibi mill de el ca si
in i se ridice viata.

Fratele d-voastri
Nicolae Consta Nani
[Adresa:] Prea nobilului boier serdar domnului Polihronie Consta Petru
cu fericire.
La Orgova

Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianu, pach. XXXV, doc. 41. Orig. grec.

140

iBucuregti,1 10 august 1821

C. Liascoglu informeazil pe Hagi laniq cd turcii au prins impre-
unei cu serdarul Diamandi Si pe cei doi nepofi ai scii, i aratcl c toate
incercarile lui de a-i salva au fost zadarnice.
[Booxoupiart.,] 10 Airyoo-rou 1821
Tip/ -rLuL6T-irrec r &SeXcptx6 1zpocrxuvc1.
Kai. et &Tc.r& 'ro 'IouMoo a-5g gypatk gva ypegtva xat crclg
bra paxceNoilacc uav into:Meaty xat C7c6xptaiv crag 81v aafia. Kat T6poc X67r1v
iLou oig cpavepWvco 611 -Li; Cacepacrgveg cpipvcArrag -rv aepaecp1 ALati.avril cfcrc
K6ttav g Tip yuvatxa 'roo xat nataat 'roo, gcpepev xat 38 crxXecf3oug inro
EIxocv mecca, gum clq Tok lyrccd.oug TOV XOC1 a No dc%eq.ta aag rtvxog
. xt
Met\004, s-o 1Y1coEou4 Tok -Opo:v elg Tet pouv Kgtag xat Tok trctacrav
6.) do.Op6rcoug ALOC[LCOT7). "OOEV PX&ITOVTOK T0i5TO 'r xaxv
TV urriXov x\Suvov TZ5v cZOWcov v&cov xai Xunollevog TV cl\Opcorciznyra
2cal 8Lec cpaucv xat xpLutLavtx6v !Lou zp6c)g rpc xcoptg dcvaoXiiv xatpci
Tip di-Hp arf.yAv xsT, rco grcpene xat iti.stazaptaelxa x(10z auva-riv gatteav
sp -r6v dtpriff6v, ucatura Tc.),L; cpXca, gxouv a&ppo4 'sou xat clam-
xo6colxav noXXi; cpopi; xat elq noXX& xat kyvd.)gav x?. Ty.1611Tei

210

www.dacoromanica.ro
110X 391 17on1 po1(131)o711.7odu lo11131 pox lon?rliolch9A1 513
A371237:01/9 X 67031.13 119 101910
ALLy9 (41 A102X70a 170X 513 Atf.1 11 9 Aky 1VX 01A701Z. (I 170X 1031 A3 AZXkOTIVXVAT 513

01/7? 53397019 '3953 101( 701,7071101L 7011A39A3 523 /41 d AV231190 51014102/7XE' 5(0719 91
Ls!.

A01301,013TIV 5t/.1 A Sk71pt o1 n rox iq 90.LT Aodcb 5:0A3Axx 50r39 A2

nolladf
13391D 9an39 5901 1,71d1lo2L71ns) 510 70t%
rod.r.03XpolL9 pox 53R)pdrit Atf.13xchp
`zi(A.J..9D0it. Fe TA Atls..TI Afl0OX (0X2RT 5 10 .101L(042%29 o190 An Ao4 311 AltI ropnu
`51,./ 5c9r19 Af (1.7( 911)13 39(loyrx? pox AIR A31.33 01 `poA xXi3 A9a.t.cyra) TA toclp.t.
lox3RA 53dTr1ff. Arido1R pox TA 5)os.) coy331.o 5r,tolo71 `00136101,9 5C0719 An 0170X? Lt rod
531oup. Tr) Atkv39J.371 (torl Axidostp vox .A(A.2L9y
Rim.t.a, If 101210 10 09 70.03T1 53/A0 pox T71 7017071y7cbD Myri.37.1 AVX13 T-1.41y.X., 139
59ovunt. 5n0n71plox1vol7ox 523 170A10-G AO rOX 1270 0 52 5201 Cp11,170,(701 5110d 91 TA /471
01,011t 9?d IMO VA 5901 M109(p1fiX.X., 10302/ 170A13 tf. 7021170 ATe nodouritt 39 TA 91 ti.D7dc9X
9 5(10A norl po)J If.R.2321.? A0A9T1 09R 53(371(f. 5901 AlOy7019Td? (9R 170X i4. A0 702d TA
59o1 An0y3314) 513 Aff..a. modLsyrox nvri 971 59,01 'SC A0991 AoA9T1 ((.07XD02t.9 9 59.0.Xchp
Tn. fittopdl. A91 T.0101L 513 Ard.L.Drox TA 5201 `U.9(2)1(1)(1, 91 A0101L9 A3 A04 5T1Ad3D
:Fie (.41 Atty;c1371 5n0l A193y1OXTd7031. Try? cb1 11A9 (foal.; A.3 TOIOX 5 `mxit0plvd3d?
VOX 7o11Y1op71 nod? Srpi, 3031D3 Apoiou. 71)D3vpo7dzaq 3.g PYrid5 5r,t01nv 5901 5novd)

pox DklcUf.n?&JO 51.3mX Atf.yodzmo nochzx vox rtood.A.3 A3 9 5911(..Xchp X? 31(13R d (10 91
10.07011, kdixi971 5(;101(Y71 T1R ALtl Alo3(3k1c9D '5n01 /1/43(11)7dlam 5col0719 vox 5x)A3 ,c1)72

A(01 A(01(2d) 371 031(f,yy `Ii.1x)x1R A309 vox )ola.t..4. 51r3mX ova TA U.0-o0dlonox 01 `vrIA.)oda.c.
5m9zx A(0270d3d?AV 170X 101210 10 7pS:13T1 53/A0 371TyyV, Olt Atp()( 71 no Ats..3.tr,ty 57)D
p31..rc 119 T.L3T).L d513 Trit; 570d A30)( od3Jv 579k0,3 119 (pl. 5 AVy13193 9 yMO 513
GIL

41 `Aky911 vox (TR A2xk0pc;toxtc.ol3 31p0 ,51Da.n Tip() V23119371

70X.D.011(11(a, 70070XVIIOX A099 01LAL d 13 TA tkokamy 5)09 52xutt0opo Soatcoc3v39
'pox 5oy3c1) pox loprooyx,T TiR (41 r.3-(4.3.9cr0x, .ArDrioXinpoi. ray,
21 If. 01LT1 d 709110 321. -91d
A019.0 ! 5)0(3 501(36 pox50Thn9icb `59.2.r.se? 20219 110/113 A? 5101 `797071olTd1L
11L9.1.70)1

32L2.3 TraDral ,9371 :noxdo, 1019v 10 loilsod03(2 tvoncolt,00.? 5IckoX Scooyop ova
pox ATR A04 kylo 1Oxxl?mly70137.1 ,o3oll no.,13 A91 vra..tt-pc1? no \la
znorl.rbplik nol no33.0, 'Ani X31L7p71 'kW 90319 3X13 X 0 A01L.03d AV)1A:n Tri A91 100132110X

Ii.x7r.X.denj vox (Lx3o-rIcboo pox moxkomput.? 5p 91 3.1.43nom TR y, id 191 Alo19 91 -L

A7opk1 IO loomowod erg v. 10212.3A91totpunu 91x).K 31,L2.3101110 1/T1R
1/0A13 513 91 1d
XV, 20 0 5701A Tir,170 loxIkurty? te719xT `Aod3.3...9aold331. oinoi vox ATR x)1)13y3
TA 5)op cosolf.iolcoR13 i oX3dixn "oi 5)o1AoAr1)x Aptlyid) aorl `5o?dX trrlo
19X1019k 31 A 0 5mA?Alox Soy3c1) '5709 9 5o1=9 Soy3d) 57oD i3vomodm.r..
T 313117,0(31 A91 1,703.1 70(179 10A 1V-1,370161,T 70A137t3 i di i\o 23door71tf. vox
c9t11-1 5oyrioR 5(Li.
5oAl1Axa4oncom] [noyilox.mw-

ESDIpV] [ 0711.1A?jj (bITI 170X 621.3.071U-9111? A? in3i)orl.looduV 51 (IX 62d U.)1Xa

A.001 9.0 U.9 hoXracarmaz.

51a lAprrIlx

q4I 1-0 T

www.dacoromanica.ro
 [Bucureti,] 10 august 1821
VA' salut frAtegte
La gapte ale lunii trecute v-am scris o scrisoare gi v rugasem ceva, dar
rAspuns n-am primit. Si acum cu pArere de rAu vA fac cunoscut cA zilele trecute,
aducind pe serdarul Diamandi de la Cozia Cu sotia gi copiii lui, au adus toto-
datA gi 38 de robi, pe care i-au prins. Printre acegtia au fost gi cei doi nepoti
ai d-voastrA, Iancu gi Mantos, pe care i-au gAsit in muntii Cozici gi i-au luat
impreunA Cu vitelo lor, fiind socotiti oameni de ai lui Diamandi. VAzind aceastA
tristA intimplare gi inarele pericol in care se gAseau acegti tincri nevinovati,
gi pArindu-mi rail de omenire, gi pe de alt parte din datoria mea prieteneascA
gi cregtineascA, am alergat de indatA, frii vreo intirziere, acolo uncle trebuia
gi am folosit toate mijlocirile posibile pe lingA cApetenie. Doi prieteni, care aveau
curaj gi de multe ori au fost ascultati gi care vA cunosc pe dumneavoastrA
precum gi persoanele, au declarat cA acegtia girt negustori cinstiti gi cunoscuti
In intreaga Tara RomineascA, la Constantinopol gi peste tot, gi niciodatA nu
s-au amestecat in rAscoale, sau in alte treburi potrivnice ImpArAtiei. VAzind
insA cA cApetenia nu voia sAli schimbe pArerea gi cA de fric nici un alt com-
patriot nu indrAznegte s vorbeasa, am promis gi bani, o sumA insemnat,
ca sA nu se piardA pe nedrept oamenii nogtri; aceasta n-am fAcut-o cu apro-
barea d-voastr, dar nevoia cerea aga. Dac el ar fi spus da, aveam de gind s.
obtin un termen de 11 zile gi s vA trimit intr-adins o stafet., dar nu s-a putut
obtine nimic, spre marea mea nedumerire gi prere de rgu. Capul meu nu putea
sA priceapA care era cauza &A acegti doi mijlocitori, care altAdatA au reugit sA
scape mai multi condamnati la moarte, cu gregeli mai grave, sA nu izbuteascA
acum sA scape pe acegti nenorociti ! Aici i-au tinut numai douA zile, deoarece
era grabA sA-i trimit la Silistra impreunA Cu cei 38; cpetertia a promis doar
cA va serie pagei de Silistra ca sA-i scape; aceasta nu era numai un semn de
atentie pentru rugAmintea lor fierbinte, ci intr-adevr a scris, precum m-am
convins. IndatA dup ce i-a trimis, iarAgi am rugat cAlduros pe acegti prieteni
gi ei au actionat fArA intirziere, iar cApetenia a scris din nou pagei pentru sal-
varea lor printr-un tAtar trimis intr-adins. A scris gi unul din prieteni
cu multA. . . 1. Prin urmare speram sA reugim neapArat, precum m
asigurau gi acegti mijlocitori. Dar cu multA pArere de rAu VA spun, c (Mpg
trei zile a venit vestea cea tristA, cA au fost trimigi toti la Constantinopol gi
n-a fost luatA in seam nici rugamintea nici interventia. Mi-a pArut foarte
rAu, aga cum poate sA-i par ru unui om simtit gi unui pricten, gi am plins
nevinovAtia lor. Dar ce puteam sA fac mai mult ? Apoi un prieten cuminte gi
cunoscAtor al lucrurilor, mi-a spus in secret gi sub jurAmint: acegti oameni ar
fi scApat flea' indoialA, dacA n-ar fi fost la mijloc o cauzI mai mare. Eu 1-am
intrebat: care cauz? Sint scrisorile unchiului ion, mi-a rAspuns ; el avea cores-

1 In textul grecesc cuvintul: atxt:47).

212

www.dacoromanica.ro
ponden0 cu capitan Iordache i Farmache, scrisorile au fost ggsite la Curtea
de Arges, cind orasul a fost calcat de armatele impratesti. [-am spus: nu cred
acest lucru. S-1 crezi, mi-a spus din nou, deoarece au scrisorile in mina. Cilla
am auzit acestea, mi-a prut rAu si mai mult. De aceea n-am neglijat sa' vI
instiintez de cele petrecute, rcindu-mi datoria prieteneasck ca sl nu v par
rAu cA nu s-a gsit aci nici unul din prietenii d-voastr, care prieten vA roagA
sA scrie/i lui Catzofas sA aiba grij cit poate de acele lucruri i rmin
sluga d-voastra
Constantin Liascoglu
[Adresa:] Prea vinstitului si prea insemnatului futre negustori domnului
Hagi Ianus cu fericire
La Sibiu
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianu, pach. XXXIV, doc. 97. Orig. grec.

141
Viisauti, 14 august 1821
Scrisoarea unui protopop diere Hagi lanas, despre actiunea
eteristilor la Tg. Neamf ci despre starea seineitatii lui Iordache Olim-
piotul.
Bacnccean, .r-71 14 Al'iyolSa.rou 1821
TvTI.[LL6T7)T Tomen/6; cla-rraV4Levo 7rpocrxow7).
'Ox E:6c07); dor Mrca.rpvra gypatkv pxcav st
inroZov crk gypacpa iponilivra; T4r) Lyziav aaq, 1.86 ;tal -cciopa 8b)
Xetrao &peuvc7)v-raq Tip, ata Thv laroiccv napaxaX1) vec ta &EL6o-cre 7rp .hcruxav ptcc.
Te)v x6p E :otOir) flX0x,Lev go.K ei TCepvaoirr, xat eve xZTr,[11.6T7K
TO1) balyzy Sta MmacsapIpatta) xat iyeo .hAa &SE), si Bacrxao&r. Tv x6p E7pavov
81) epw 68:7), Xsnst El; MrcagapItuna, xal xcce arck T6V 7rpoaplvot.tev. Kav6vav
vl.ov &iz ixsZva Tia (.L!:.pi 8i) gxop.ev 7rpt; cpaypcocrtv acq, ol 'ITEptcrrat.
ZPV7pcav gct) ci Mo36f3a xal ci.cpergouv -ro Topxou, 1).0ao-ra trcav si
[tico 1,..Lxkv 7roXL-rea), votzaCor1v7) Tpyo NL r6?.ou xcd TiT) gxavaav rip
vxra, xai, 6crot Toilpxor. . TOV gOTC, xco6vcc, S) &solcrav, ,r6crov xai, `EpaEouq,
xal. Cur' ixsZ. dcvex6plga) acdc flouvc. Ka0r1); iiXt3at.Lev si Tepvaoiyr ecv-ray.6-
GCCil.EV ,r6v Kpt-raXii xai soucpexTilv 'Iwavvrly crov8pocpsugvoL xce're)v iEilwroc
arpart.6-ccq, ircirrxtvoc) XaTee MnaaCCpec[J.TCLCCV, cpelfrrovora c7C7C TeiV XCUCETSCV
DeApylx1), 67roZov eicingav lppwarov xaX1, railv 4ck[kacci.Lcv &vi
Ccvaasv >toa Oh va 86o-n yt,o 0E6;. Epto-xsTou Tv (1:1app'cxlv,

1 Din altil scrisoare (7 iulie 1821) vedem c Const. Liascoglu s-a refugiat de la Craiova la
Bucureti, cA avea la Craiova proprietn. ti i ca i s-a oferit postul de capuchehaia al Vidinului,
dar l-a refuzat; de asemenea a refuzat un post oferit la O.iurgiu (acelai fond, doc. 98).

213
www.dacoromanica.ro
 'roo; gxouv xtMou a-cpaTtx.'..yra kxXex-rolfK, xat ei.vat np -rck flouva rco auvo-
peovTaL Tv giy-c-qcravo Nkv..-coL 44371 xat al'yr
86v h01-.Xlaev, Xiyovta;, rt, g3y7)xa ata v& rcoev.-hao) xat 6y2. vec gt43( plaa
et; -rip Nep,Tr.00V. Kat Ltd. bco etiptaxerac, ecropc et. cilva-rxaZa -r6v napci
'roo. Kp XaTC-h, pa atlyaTivsccv 7CGCLai, Ato6cm 67706 T gxst xane7av
Pew pylx-q r Tc3c 8eVt. '0 npTo ei 76v 7c6Xev.ov elvar, di-r ;cat gxocp.ev axo-
TC41.06; 770XX011q ei To Topxou.;, p.COto-ra xat (..dv-cccvoi.K xaneTtiv
Pew pycfcx..n.
'Errai) & r0o et; 1.1.6po ro vgxotLev &Cc p.Ci gX0i) xat.dav
et41aLv xat rcapaxaX6 -rv xi!)p XaTi) vdc 1.terc cpavepWap, tv p.aa-re, aov &TO)
'rvTca-rptaav -r6aov xat Cac Oda iTcet.8-?1 Eva" filipocLoq xcct rpc xcae,yrcc-cce
6-rt elailacK gxe're Cac no)Ovi

TaU-ra xat gy ToaoTcp rd T-ij 11.1.1.t.eynTr6 7rp0e0p.6-raTo xat rcpb

Oev atobsupo exTl crag
pononar.Erc

ViisciluTi, 14 august 1821

Srut gi salut cu plecaciune pe domnia vostrfi.
Domnul Statis de la Bistrita a scris boierului vistier. In acea scrisoare v
scriam i eu intrebind de sntatea d-voastr. Iat i acum nu neglijez s
interesez i v rog s ne invredniciti cu un rspuns, pentru linigtea noastr.
Cu domnul Statis am venit la Cernauti gi de acolo domnia sa s-a dus in
Basarabia, lar eu am venit aci la Vscluti. Pe domnul Stefan nu 1-am gsit
aici, este plecat in Basarabia; zilele acestea il agteptilm s vin. Nioi o noutate
din prtile acelea n-avem s WI* comunicfim, numai c eterigtii au iegit in Mol-
dova gi nimicesc pe turci, ha chiar s-au dus intr-un mic ora, numit Tirgul
Neamt, 1-au ars in timpul noptii gi n-au lsat nici un turc din cei aflati inluntru,
de asemenea gi pe evrei. Si de acolo au plecat in munti. Indat ce am ajuns la
Cernuti, am intilnit pe Critali i pe Tufecci din Ianina cu 160 soldati. Ei mer-
geau in Basarabia, dup ce se desprtiser de cApitanul Iordache, pe care 11
lsaser gray bolnav ; dar noi am aflat ca s-a insntogit i s dea bunul dumnezeu
s fie astfel. El este impreun cu Farmache; cu ei skit 1 000 de soldati alegi;
ei se afl inspre muntii din vecinlatea Austriei. Nemtii i-au cerut s intre
in Austria, dar el n-a vrut zicind: eu am legit sa lupt gi nu s intru in Austria.
Acolo unde se afl cumpAra cele necesare din banii si. Domnule Hagi, ne pove-
steau de biliatul lui Liufi, pe care Il are ciipitanul Iordache pe EDO' el. Acesta
este primal in lupt gi el a ucis multi turci, ha chiar i-a dus dipitanului Iordache
turci in viat.
Fiindc noi ne gsim aici intr-un loe unde n-are cum sl ne vida vreo veste,
de aceea rog pe domnul Hagi s ne comunice clack' a aflat gtiri despre patrie

214

www.dacoromanica.ro
 despre celelalte regiuni fiindca sint sigur istiu foarte bine ea aveti gtiri din
mai multe prti.
Cu acestea gut al domniei voastre prea devotat gi al d-voastr inflcarat
rug'ator lui dumnezeu
Protopop
[Adresa:] Domnilor frati Hagi Ianug Consta Petru prin Cernauti Bistrita
La Sibiu.
Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianu, pach. 394, doc. 19. Orig. grec.

142
August 1821
Gramata patriarhului ecumenic Evghenie, semnatei f i de episcopi,
prin care cere grecilor set' renunfe la reizvrcItire i s dea ascultare
Inaltei Porti.
Evghenie, cu mila lui dumnezeu arhiepiscopul Tarigradului,
Romii cei Noo i ecumenicescul patriarh.
Cei ce vi aflati supugi supt deas i bogata umbrarea prea puternicii
Othomanicegtii Inaparatii, toti de obgte greci, partea bisericeascii i mireneasel
da vence orinduiala i treapta, cind Cu adevarata chibzuinta fiegcare din ingivi,
toti vor luoa seama temeiurilor ce de demult gi din inceput au orinduit prea
puternica i nebiruita imprtie, stpinitoarea noastra*, spre ocirmuirea supu,
gilor si, poate s cunoasca intru scumpatate noianul cel nectgartat al milo-
stivirii gi al imparatestilor indurari.
Cit este de mare gi cit nemarginit gi neasemnata iarAgi este iubirea sa
de oameni ! Caci nu numai fiinta vietii noastre i starea averilor noastre sa pazea
intocmai i deopotriva ca gi a celor cinstiti ehlislani, ci i daruri gi mili gi necon-
tenite faceri de bine s'a raVarsa in toate zilile cgtre neamul nostru. i d5spre
slobozenia i nlinitita urmare a legii noastre, i daspre petrecerea vietii intru
nebintuire gi in rpaos, i cu atita inabilgugare i lungime cit nici mgsurile supu-
nerii nu ingAduia cAtre dovedirile cele iubitoare de oameni, de unile ca acestea
milostive daruri, toti grecii deopotriva avea neaprat datorie s multumeasc
in fapta i sa fie sirguitori pururea spre cele de buna plAcere catre imparateasca
putere, slav inaltind &are iubitoarea de bine pronie a cerescului Dumnezeu
catre prea puternica impartie, care dupa asemanarea dumnezeiegtii aceia
rii de oameni, otcirmuiegte pre supugi.
Dar (vai !), multi din semintia grecilor trecind cu vederea soroacile multu-
mirii lor cei dup datorie, i dind uitrii atitea imparategti faceri de bine
deodata bintuind i calcind i chiar poruncile credintii noastre ce povtuiese
1 Adresa in limba germanii.

215
www.dacoromanica.ro
'mina ascultarea i supunerea ctre aceasta pazita de dumnezeu imparateasca
putere, s-au abAtut prin ratacire la atita dsartaciune i neinteleptie, incit
au si cutezat de au luoat asupra-le chipul razvratirii si al apostasii impotriva
acestii obstestii noastre facatoarii de bine si hranitoarei nebiruitei impratii.
Insa in vreme ce pornirile celor protivnici lui dumnezeu i neintelcgatori
au fost unile ca acestea, prea puternica impartie nelcpdind din miinile sale,
mila i indurarea ce izvorasc din firestile sale imparatesti obiceiuri, au trecut
cu vederea cuvintul ce putea avea de a pedepsi indata pre apostati i haini,
gi de a le face din inceput i deodata rasplatire. Ci, despre o parte, dupa tre-
buinta pre unii i-au pedepsit, iar daspre alta parte, pre cei ce si-au cautat de ale
lor trebuinte si au statut in hotarale supunerii, s-au gasit ca pazeasca
sa-i izbaveasca binevoind in cele dupa urma a s da si din partea bisericii noastre
carti de afurisanie si de sftuire. Dar, de s-au i dat acest fel de carti bisericesti,
nu numai data', ci si de doo ori, impotriv, cei ce umbla pre caka rzvlii-
tirii, nu vi-au deprtat cugetul lor cel dievolesc, nici au vrut sa inteleaga a sa
Indrepta, surzind i spre bisericestile mintuitoare sfatuiri, impotrivindu-sil
apostolicestilor i sobornicestilor porunci ce slut rinduite pentru supunerea
gi buna ascultare, catre stpinitorii nostri. Si, pa alocurea iarasi, stau
nevoiesc spre aceiasi vrednica de uriciune razvratire i sataniceasca nesupunere,
cu chip ea acela prin care si cu amagire cltesc pre cei mai slabi, tirindu-i la
aceeasi prapastie a piezarii. Si asa cuteaza a una cele mai rele i nelegiuite,
pricinuind pricinuiri in Vacate i cu chip si cu tcmeiu de prigonire pentru lege,
propoveduind rclelor i neiertate cugete ce de obste au impotriva ehliislamilor.
Deci, impotriva unora ca acestora neintelegatori, neinfrinati i mpocaiti
apostati, cu dreptate, prea puternica imparatie s cuvenea a pune in lucrare
pedeapsa cea de apoi, neindurindu-sa de nici unul ei. Dar, fiinclea chipul
prea puternicii imparatii este intemeiat, fireste, i intru indurari si mili, in pute.
rea acelor mili s-au adaos bunavointa impartcasca ODA de iubire de camcni
gi de milostivire.
Si, dindu-sa, s-au trimis catre noi inalta imparateasca porunca, aratatoare
celor de mai sus zisc i poruncitoare de a sa da si acum bisericesti sfatuitcare
carp catre toti deobste cei ce sa afl supt aceasta de dt.mnczeu imprtcasca
oblduire, coprinzatoare cu aceeasi intelcgere ce s-au zis, de cbsteasea supunere
buna ascultare ce sa cere neaparat de la voi.
Drept aceia, si scriind saborniceste impreuna cu cei de linga noi, stinti
i prea cinstiti arhierei in duhul stint, iubili fratii nostri i dnprur slujiteri,
ca cu o trimbif, propovaduim catre toti voi, ccprindcrca inaltci r.Atctii
porunci, i in duhul stint Ira sftuim i v povatuim pre tali, mid i mari, de
verice orinduiala i treapta, cu obrznicie ali cutezat sa va intr-armati
impotriva obstestii noastre hranitoarci i facatoarei de bine, prca puternicii
imparatii, sa lepadati Indat armele i sA luoati asupra-va chipul cel vechi al
cei desavirsite i credincioasa supunere i bunei ascultarii voastre catre

216

www.dacoromanica.ro
impAratie, i sa va dApArtati de cugetul cel desArt i satanicesc al rAzvrAtirii.
Iar ceilalti toti, s stati cu statornicie i neclintiti in credinta supunerii.
Intr-un cuvint, toti lAcuitorii fiescAruia loe si fiescaruia ostrov, care va
inchipuiti cu numirea pravoslavnicii crestinestii credinte si din dunmezciasca
bunavointa vA aflati supt deas i bogatii umbrirc a impArAtestii puteri, toti
de obste Far' de nici o osebire, sa vA intoarceti la mintuitoarea calea supunerii,
adeverindu-va i incredintindu-va cA prea puternica imparAtie, dupA ce va
vedea intoarcerea si cAirea voastra in faptA, i curat i adevarat cugctul bunii
aseultArii voastre, i scumpa paza i urmarea datoriilor crcdincioasei supu-
nere, iarAsi ca o maicA doritoare v va imbratisa i v va incAlzi, ravarsind
izvorul cel nedsrtat al indurarilor sale bogatelor i impAratestilor mili asupra
voastrA. Si, dind cu totul in adincul uitarii acele nesocotite i diljnAdAjduite
porniri, ce din indemnarea vicleanului diavol, s-au cutezat inpotriva
cu asemenea chip si obsteasca maicA pravcslavnicilor crestini, sfinta
biserica domnului nostru Isus Hristos, vazind pusA in lucrare pocAinta voastra,
sa va milostivi si va da iertare i slobozenie celor ce au gresit. Si dup gresalile
lor, au adus asupra-le greotAtile i infricosatele blestemuri ale ei, iar de care
cum va qti, sa fereasel dumnezeu, sa vor arAta pink' in sfirsit, surzind catre cele
de acum iubitoare de oameni glasuri ale prea puternicii impArAtii, nemulta'-
mitori fcindu-sa i necunoseAtori catre imparAteasea facere de bine, cea cu
multa dorire. 5i catre milostivia hArAzire cea mai presus de toata nadejdea,
nesAmtitori aratindu-sl catre multimea cea fara numar a neasemAnatelor mili
imparAtesti ce d-inceput i pina acum au avut, nebagind in seama nici biseri-
cestile noastre povAtuiri i imparatesti sfAtuiri, ci stind iarasi cu denadinsul
toti la acele porniri protivnice dumnezeirii si streine cu totul chipului crcsti-
nesc, nelegiuirea lor va fi peste grumazul lor si-si va lima lorasi judecata
osandiri, pentru cA nu vor scapa de dreapta picrzare a lor de istov, ci
gAteste neapArat. Si nu va fi lor indurare sau mintuire, nici trupeascA, nici
sufleteascA, ci rAu cu rAu vor suspina, i sA vor pierde deodatA.
De aceia, treziti-va, pentru dumnezeu! Sirguiti-va pina aveti Inca vremea
pocAintii, i faceti precum intr-o glAsuire cu malta porunca.
Scriindu-vA, va poruncim i vA satuirn si nu intralt chip, hotArire.
In luna lui avgust, indictionul 9.
t Al Chcsarii, Ioanichie t Al Efesului, Macarie
t Al Iraclii, Meletie t Al Nicomidii, Panaret
t Al Nicheii, Ierotheiu t Al Dercon, Iercmia
f Al Thesalonicului, Mafteiu t Al Tirnovului, Ilarion
1. Al Brusii 1, Gherasim Al Anghirii... 3
t Al Veriei 2 Macarii Al 3 Nictarie
Arh. St. Bue., Cond. logofetiei prii de Sus, 1076, f. 181 v. 183 v. Trad. rom. cont.

In text: Prusii.
a in text: Verii.
Loc alb.

217
www.dacoromanica.ro
 143
[Bucuregtil 8 septembrie 1821
Anaforaua ocirmuirii Tarii Romine,sti in pricina lui Necolai
logoft cu Vitu arneiutul, omul lui lordache Olimpiotul.
Anaforaoa lui Necolai logoat.
Ctre slvitu chehaia-beiu.
Dup slavit porunca ce s-au dat la jalba lui Necolaic logofat ca
cercetam Cu cererea ce face, a i s drui odaie Cu o faie d loc a unui
apostat, ce este alturi cu casa lui, urmatori fiind, am facut pitac catre dumnealui
vornic d politie spre a cerceta prin zapcii in fata locului da este acea fag& d
loe a acelui arnaut i a sotii sale, ce-1 arat jluitorul prin jalba sa, gi de au fost
apostat, dintr-a cui ceat? 5i d dreptul adevar ce sa va dovedi, cu mare inscris
d la preoti i mahalagii de acolo s ne ingtiinteze.
Dupd care, facindu-s ceruta cercetare, s-au dovedit prin mrturia preotilor
i a mahalagiilor de acolo i prin ingtiintarea zapciilor i artarea dumnealui vel
vornic ce s alturar c acea casa este [a] acelui Vitul i a sotii sale carde,
fiind apostat din ceata unui Iordache capitanul, i din pricina c facind multe
jafuri raelii imparteti vi-au radicat nevasta impreuna cu nevasta acelui
Iordache i unde au pribegit nu sa tie, ramiindu-i aici numai acea odaie care
i acum sta pustie. Ci noi, dupa porunca slavirii tale, am facut aceast cercetare,
iar pentru darul ce cere jluitorul, famine la a slvirii tale porunca.
1821 septemvrie 8.
Barbul Vacarescu, Mihalache Manu,
Constandin Negri, Scarlat Mihalescu
Arh. St. Buc., Condica logofetiei Tara de Sus, 1076, p. 174.

ANEXA 1
la documentul nr. 143
Sineturile ce s-au alaturat Cu aceasta anafora. Marturia mahalagiilor.
Fiindea pentru odaia unui Vitul arnautul i a sotii sale noi cei mai jos isca-
liti mahalagii ot Livedea Gospod aratam drept adevar precum tim ea acea
odaie ce este lipita de odaile logofatului Neculaie, ce le-au cumparat mai inainte
de la mai sus numitii, i Cu o fiie da loe dspre apus d locul logoatului Necu-
laie, ce este supt acea odaie, este cu adevrat a acelui Vitul i a sotii sale. Care
Vitu, de and ade intr-aceasta mahala, au fost tot om [al] lui Iordache capitanul,
cum i nevasta sa au slujit in casa acclui Iordache citva vreme. Si cind s-au
dus Iordache la Craiova inaintea lui Tudor, s-au dus i acest Vitul. Si dupil ce
s-au intimplat spargerea Bucuretilor, nevasta Vitului s-au dus in sfintul Saya
la nevasta lui Iordache capitanu. Si viind Vitul cu trei cai i Cu saxana da jafuri
la 10 sau 15 martie i-au luoat nevasta cu tot ce au avut, i s-au dus la Cimpulung

218

www.dacoromanica.ro
cu nevasta lui Iordache cpitanul, ramiindu-i aici numai acea fie d loe cu
odaia. Si da la Cimpulung ce s-au fcut, nu sa tie. Si noi mahalagii i preotii,
dui:pa cinstit porunc pentru acest Vitul, ceea ce am vzut itim, aratam mai
sus, in frica lui dumnezeu.
1821 avgust 23
Eu Constandin bacanul adeverez, eu Dinul barbierul adeverez, eu
Stefan rotar adeverez, eu Mihalache barbier adeverez, eu David
circiumarul adeverez, eu popa Tudor adeverez, eu popa Tudorache
ade'verez.
Arh. St. Buc., Condica logofetiei prii de Sus, 1076, p. 175.

ANEXA 2
la documentul nr. 143
De la ocirmuirea Valahiei
Cinstite dumneata frate vel dvornice al politii. Dintr-aceasta alaturata
jaiba a lui Nicolae logofatu ce au dat catre slvitul chihaia bei s va da dum-
nealui indastula pliroforie. Pentru care scriem dumitali ca s dai poruncii
zapciilor dintr-acea plas a face cercetare in fata locului, prin mahalagii i preoti,
de este cu adevarat acea fiie de loe i odaie a acelui Vitul cu sotia sa, i de au
fost apostat, dintr-a cui ceata ? Si de dreptul adeviir ce s va dovedi in fata
locului cu luare inscris de la preotii i mahalagii de acolo, sa avem raspunsul
dumitale, ca s tim ce pliroforie sa dam slavitului chihaia bei.
1821 avgust 22.
Barbul Vacrescu, Mihalache Manu, Constandin Negrea, Scarlat
Graditeanu, Scarlat Mihalescu
Arh. St. Buc., Condica logofetiei Prii de Sus, 1076, p. 176.

144
Folesti, 21 septembrie 1821
Unele informatii despre urmcirirea eteristilor de nitre turci.
MoAko'rc, 21 Zerrrep.Pou 1821
rIp; rv ivryAraroy -Alf)pLoy Alp.-"yrpLoy Bacradou xat crovrpocp(ay.

Ets rck ipyacrr4LOc tirx go)4 c rol'i-nly rip 6' pay etym. acpaMagya,
airf.aq rco gXELTCE 7TOCCIaq, xara.'h arc TCVCil &t r iraLpLcr-c6q, xat gpX0VTOC;
TE CITCXyxycc kX0e-r: dC7CGiV0.) EG; To xpLart,k, breL8i) x&Xamcv cbr aircouyok
oi &rat pLar&q. M Xov Toro, xa.084 1.1.a,.0dootle, rcjpay 'tat riXog. 6,6
ilEspot.Le 74) yrcp Elva/. ylv.nxe tleyeao XeL yee zeaao-ay go4
rpLaxricrLa pat..LEXLa xcapLaviLy, (3'cyape;, YO'OCXc xat 7caLaLec xat xaXoykpour,
xcaoyptlq. "Hpepay xai, rpeZ xaXoypLk vie; >cat Tat; 7CULAGi5V, 61J-(11; ?Ier, 6-cL elvaL
pxovrorcoineg. IlapcxxDacra reArxp Kwyarayriiy rpratLyrv.71 &Cc yec auti.Poo-
Xemyri r Twat ara Tet Ircicy-ra cStiot"). IlapaxcicXecra mat ry Acop60eoy Nckyou

219
www.dacoromanica.ro
8tec va eTvot. zetpLc7) f3o-0ctotv, xcct 5t xaXv ecverpoiv. '0110 ..cv cina va
cru43olAtov and -Ay loXop.v, voii xat c'crc -Ay iyovcvov To5 A4ccptsri xcd
arc?) -a) XotTij Aorcou xat t7T &XXouvol!) cpt?tcu. EtS ecpxovrtz6 acu ecx6p.)3
xecOlTat anzipotzs-o, ot Toripxot doc6[La tkcra fiptaxov-cat. 'Acpor.) dcaxwpcilv
cdyrot Gird] vcra, 3-6Xet. cirri,...) vex xu-rrcET) xav7coac4 cpapDac Stec va (31vouv p.6acc
st T arct-ct Stec [va] Etp.o)vaccsouv, 873Acc3h rcp cp6XccLv TOij CTITLTLCi.)

gX0VTCCer1'iCp0, [AVG) rcp6Oup.o cL c3eXcp6

:6cpavo KCJVCrraVT l'xoa-ri
Prea cinstitului domn Dimitrie Vasiliu gi compania:

In ceca ce privete prAvliile noastre, Oda in acest moment sint inchise,

din cauza c lipsea paga, pinA sA coboare de sus de la eterigti, i venind, Cu ce
mila pentru cregtini va veni? Fiindc' eterigtii au omorit multi dintre ei, totugi
aflrn e i cu ei s-a sfirgit, nu gtim dac este adevArat sau minciunA. ins s-a
fAcut mare. . .1 se spune c' au omorit pin'A la 300 de familii de trani, brbati,
femei i copii i cAlugri gi clugrite. Au adus i trei calugarite tinere gi le vind,
dar se zice c sint boieroaice.
Am rugat pe domnul Constantin Gripingiachi s sfAtuiascA bAiatul pentru
toate i totodat am rugat gi pe Dorotei Nanu BA dea o mina de ajutor la tot
ce va fi nevoie. De asemenea i-am zis s cear sfat de la Solomon, de asemenea
gi de la egumenul lazaritul gi de la Hagi Lupu gi de la alti prieteni.
Casa ta este Inca neatins. Turcii se aflA incA inAuntru. DupA ce vor pleca
din ea, voi spune s caute mai multe familii &A le bage in ea ca sA ierneze, adicA
pentru paza casei.
Neavind altceva, rnain zelos ca un frate
tefan Constant. Gustii
Acad. R.P.R., pach. DCCCXXXIII (fost ms. rom. 1091), f. 126rv. Orig. grec.

145
Bragov, 17 octombrie 1821
Ilie Nicolaidis informeazei pe Hagi Ianu.,s i-a incasat polifa
de la Iacovachi Rizos i va diuta sei incaseze de asemenea si polita de
la Bozin, areitind totodatii cii in locuinta sa din Bucuresti au fist
ingropate numai scrisori de ale eteri,stilor.
Bpocanor36v, 1 17 'Ox.rcal.tf3pEou 1821
'Evry.oL xptot. X. '16). K. Ili-rpov xat etSeXcpot,
Et; It[mtvi
'Arcoxptvovat czapta-co4 cl Tpct -ctv.ta cra 5, 10 xat. 13 p4,ov-roq, xatpcov
Stec T atatov T ax9tf3ea-ca-nl p.ou Lyeta actg.
Trei cuvinte neinteligibile.

220

www.dacoromanica.ro
 51(g (01D1C)10X03d331C) V12 141 Al9C0C)(.1.xicoanp 57).1.1.Tda, nori no-/DocU.
OX AC01.0 59d2L nts-Atxcbq? rtol nodcbTAR 5k1 59da.t. noxlny?..t.00dal. Ate.XVEJOIXVI AO)ld
X 5kX119(036 5109 pox Sms) ompi 5o3dX91.L9 blTiR 10D9 ,1311 folTo dm 310 VOX 001
39
t.f.-1/0C) T1 1=9 5zTi 1314)(23dX? pox n37b107inx3Sa gun Ti wc31(2o71 `nol 912 vox
zi::Knc3X? -c11 cidxuAw kJ.. 5 5kX119e03dX flO71 59dm5V1loyo719 AolAdp3J
1101(0011.0AA101/10d0M V12 101 20199d 5k1 5)03011.9 5z. oloox)odzaL. TA aikEjny /41\07101U:1
k213319 VIXX 91 3n9dzu mr13.3f 513 `roolyoxfp (pi 5on37)nnnR CIVA(1.0 3190 Tdzu.
DIL9,2cf (07.3 -o-)EjnyA

5nollopyx1d3ll n0dr,t3 511)1 09R `5z3l0yorl0 nka, noi kirocr, '000G

3 21 ^U01'-}11 ". 3/I66Z Fx iDT'fivd 21 drim111;36X'aZ #zi oz ^TIP
nwiloy A91 9T1 xiclooXzz 5114971 xd3.11t1.9 `vc:Korixann kvaaq A31L13)(9 (09 d V190
92 f 13X9 5o)33y31 vox 0071 kpfX9021.0 9'Veb0100 A3+0 9)0 AOld re /2)(YV A.i(1.
`nziloyorl 912 1X)X eb (9)21A0d /AU. 91)(9 A193y 001
O Ak)01.LN 13)001/0X 07;43 513 Va `T-Id(OX
o-)T.13? AO1L10y 110X 13 Arl
1zni3 `Tanox convolkat. Tn n91. `mot-prim/LT 13 2 `nndxxrd n9.2. (967pc).4, 971 00X A920
1011)1(2 5V1A0231(XIC3331 001 vox 91 59da n9191O xrdrindl vox TA mo 31 n.e.
-Ctoldxo2LT
9,1, the. 59 Ak1r(10 )0Tir1Vd1., 5z.o v1d33X3n? pox n91 X1100kyr71T 'XL1A03 Ayr

9. 5(e-19X0 001 92 / 39k,(7.0. VA 15/1(yV (1. 1'41 `nvil)yorl 5Tan0l7y C1371 119 170q3
91116331. nn 3.1..ka,k) 5ki 5z3loyori nk,t.ryyTi
pox 119 91 Soc:rX 1o<13 5o7dX
'n01 13xdT 'v31010719 '13Iqy kn33x? )loaL9 ir%2.3 koniDondX 91/T ii.DOnoxnog
110X rTg 13c/ow71HI. 11.71VX (loco 92,LT `o-l? 5(Tomx vox 5ki, 591(41.9k)? (V)1. 0 319
xriD9d1 ncp.. 13RiR '52300X 3190 nz3loycrii9 noi 'I3)TyyT izx Tle 02.411 5)0o 13yzxrdvii.
X (0M AOIL0d1 VOX A92 13)),,d131L 9 -x3drit
VA A2371 31k VOX LI. 5(4.1911111 5,09 513 A91 0X

10131931 9 5931)ox oO7i95k1 Ti.9y 911 31113 Tn 5x,D corfIndi vollovni

5o33 90at.9 TA 7.1 lopcial 313

21,a AC VA 313d36vmp nollannin

`532patio71ko71 50-,n2.
1133n 13Xp, (1011971)0#
9 Scrado,nd 5oynoaL9Ael701A.rdwm 513 91 131/..o dcilx noynouyoxim i 971 MVO

pxYribpdti. 5,7-1 53.7a col.Tc n9aLioy riot 101d 119 2_1.90 513 91 1121LD 011 df;IX
6n0yri0li.9\0x1N 31.90 royyn rou zim03 loi/orikciu, Omni, A0A9T1 Po393n. T.4119
523 91 'XX 513 A1t1 9D (2L71 (101 990 nor) 03Dtky3.t.A 10)(13 13Dricbri9 371 d lt1 70 izi.zn1l1Tc31.
zloat.9 ,T1 9 9.0 7i 36 hd3 A JD nwri 7p_1, )01011.9 513000x 5Gea)
cod.761d3u
mnpi? s2 Tdzaz. 9 59clxvr1 596,(3272 00T1 51199 0019 34k21.9 513 -noxaoa
aLY? n0Limd9,A.c1i 5(;) S0nni3aLzx n1 3t000n? vox te.11,9 3d 9 A031.270 n9a.t.DxD
1012 VA 1LX9 iAlT132011.)? 1190/0X A0.111. JOIVTITIVd.A. 5(41 '5)013(31X/1a VOX 523 01001 A92
c0d93 502.02L EjlpIR 50)(c fl01 2C? A31:1k (1)/a ?191 AOrq 513 A1!..1 'AIO)Vd VOX 1-1101q -70
nn0-ti9 TA e-oy, 513 ndoDizoda 9 u 5oynoaLnnaol.bodzm AOlk 513 a 0X00 111.09d
VDX A7019 9 driLx 5/oy9xim n3Drdpnp 92LT nk1 d11 00)V 91i (It k.1..TC) 39 1c3321. noi4Jco3d
.31
`13n7inx 1XX 31 29 3).10d Tn 3711ox3 T.I3xdp zwd.A. 9o21.9 OJ.13XR nk0ldx3aLT 119

100
www.dacoromanica.ro
Siv 1146pco, xczek xoti, Sv cupa, xcd. 611. 6 red) pr.(); 8vi3OiXlcre gX0-11

ti.ou, &AA' k'ti.eLve et Bouxoupkam

/5"c Tcpoaxuv61 6?ov r6 av-7pcov oif3k xcci, 1.11v6.1 6 BoiThog crag.

'HXEcc4 Ncy.oXoCIN
[Adresa:1 Alli sig. H. Ioannusi C. Petro e fratelli recapito al sig. Nicola
Patzura,
Hermannstadt
Brapv, 17 octombrie 1821
Prea cinstiti domni H. Ianus C. Petru i frati.
Rspund cu plAcere la cele trei scrisori ale d-voastr din 5, 10 si 13 ale
lunii curente i m bucur de buna snitate d-voastr scump mie.
VI multumesc foarte mult pentru achitarea tratei mele de 600 grosi si
pentru achitarea dobinzii cuvenite la suma ce datorati postelnicului Iacovachi
Rizos si v stilt indatorat pentru tot ce ati facut de i-ati oprit suma ce ne
datora si am sc6pat de mutra lui. Prin urmare am trecut in contul d-voastra
suma de 491,54 grosi, in dreptul zapisului meu de imprumut dat lui Gheorghe
Caraianopol; pentru restul sumei, v rog s aveti radare, fiindca in prezent
nu am posibilitatea sa incasez nici un ban, de mide am de primit.
Am gash alturat cele doul zapise, adica zapisul lui Filitis de 5 000 grosi,
si cel al lui Bozin de 2 9491/2 grosi, precum si un rAvas de la Zaharia Mavros
pentru 20 galbeni. Dintre acestia pe Zaharia abia astAzi 1-am intilnit, fiind
plecat la tail, el n-are debe bani si mi-a promis s ne intilnim mime ca
preschimbe zapisul, deci voi avea grill s aduc la indeplinire aceasta.
Bozin locuieste la tarA, voi cerceta uncle este si dac este pe aici pe aproape
nal voi dace sa-1 intilnesc, iar dacl este departe, am s-i scriu Cu vreo ocazie,
si voi anexa si scrisoarea d-voastr, i voi vedea ce are s-mi rspunda.
Am inminat scrisoarea d-voastr lui Filitis i i-am spus cele necesare, dar
excelenta sa n-a vrut s. preschimbe zapisul, spunindu-mi cA este un lucru de
prisos sa cereti preschimbarea zapisului, i cA datoria lui, este datoria lui,
este suficient zapisul care a fost dat la Bucuresti si nu poate sa fac aici alt
zapis, intrucit nici excelentei sale nimeni nu-i d bani si nu-i preschimb6 zapisele.
De aceea v roagl s procedati i d-voastr asa cum se procedeaz indeobste
si nu-i nimic clack' se prelungeste timpul zapisului. Aceste lucruri mi-a spus s
vi le scriu. PAstrez aici zapisul Oda ciad imi ve ti scrie.

Am vzut ca-mi pomeniti despre niste mahmudele primite ca amanet,

pe care Gheorghe Caraianopol le-a ingropat in casa domnului Nicolopulos

Vezi i scrisoarea din 1 oct. 1821 a ace1uia0 Die Nicolaidis dare Hagi Iantiq (Arh. St.
Buc., Corespondenta Hagi Ianu1, pach. 517, doc. 39).

222

www.dacoromanica.ro
impreun Cu alte lucruri de ale noastre. VI declar, domnilor, ea' n-am ingropat
lucruri nici in casa domnului Nicolopulos, nici in alt parte. Stiu numai atit el
eu am ingropat in han, IMO' soba de la camera mea citeva scrisori, pe care
nu-mi convenea Ed le port cu mine, despre care scrisori afar de mine nu le
gtia altcineva cleat fratele meu mai mic, care, atunci cind a plecat de la Tirgo-
vigte la Bucuregti, in calitatea sa de &kaftan, le-a dezgropat gi a luat uncle din
ele, ca sa aili o dovad, deoarece erau scrisori de ale Eteriei gi nu gtiu cine dracul
I-a sfatuit sa faca astfel. Eu pe atunci eram la Breaza i mA pregteam sa ma'
duc la Bragov, iar Caraianopol era la Bucuregti; iar cind domnul Nicolae a
trecut pe la Breaza m-a intrebat ce face Gheorghe i oare ce va fi facut cu o
suma insemnata de bani. I-am faspuns ca nu gtiu, deoarece nu gtiam, i ca
Gheorghe n-a vrut sa vina cu mine, ci a rmas la Bucuregti.
VA salut cu tot respectul cuvenit i rmin sluga d-voastra
Ilie Nicolaidis
[Adresa:] Domnului H. Ianug C. Petru i frali la domnul Nicolae Paciura,
Sibiu

Arh. St. Buc., Corespondenta Hagi Ianu, pach. XXXV, doc. 38. Orig. grec.

146
[25 octombrie 1821]
Contul lui Constantin Pendedeca la Hagi
[25 'Ozro*Ppiou 1821]
'0 Kawcr-rocv7tvo HEvreSixcq
1820 KpocZ61oc 1821
Mc Mar) Nec Xecf3y1

Ezn. 1. "Oo-oc Tv v.6-rFolo-ev 'Ox.ro443p. 25. "Oacc Tex 66T.cxpu

6 iv Boux. ypocp.p,. re6p- 86o xovg6Xtrx arrepvc.5v ei
ycog c No 353 yp. 150 7r0CpTiaCC 668o3v sta TV x6-
rcov TOU, 67C01!) ics-c001 dc7c6
Nokxp. 4. "Ocroc siq T xvcfc s-6 movcroXecTov xcci. 1.04 Zi.t-
-rou Baux. Tv itLe-rp-ii- 160 100 -c-plcsev x6c.-rc yp6o-toc No 406
o-octLev Tr* 1%, xccOk io-ut.u,o(L-
Now43p. 19. "Oo-ot pacvacq v-irrev TCU 6 Ntx6Xmc
Ncx6Xoc ic Tev i36c,eco-ev i.tocq elq Boux. Trocp43v xoci. 6
6 re43py-,) tiocg eig Boux. x6p NcxoX67couXo 250
No 354, xoct 1)1 .76xov 7%1.6 MeTccTarccsOlxev eig vkov xa-
nouyyl, stopa" 4-1t.dpac., 31, -rc:catcxov No 40 250
xca gvoc ac'cXt. cit.tocv67c YP. 250 500
500

223
www.dacoromanica.ro
 [25 octombrie 1821]
Constantin Pendedeca
Craiova 1820 1821
Sii dea SA primeasc
Septembrie 1. Suma ce i-a Octombrie 25. Cele dou sume,
numrat secretarul din Bu- care sint trecute in partida
curesti Gheorghe cum se cheltuielilor pentru oste-
vede la nr. 353 gr 150 neala lui, cind a fost trimis
de consulat si ne-a numArat
Noiembrie 4. Suma ce i-am niste bani nr. 406 cu 1%,
numrat la plecarea lui precum s-a inteles Cu el
spre Bucuresti 160 100 Nicolae al nostru la Bu-
Noiembrie 19. Suma ce i-a curesti, de ful fiind si
imprumutat la Bucuresti domnul Nicolopulos 250
Gheorghe al nostru din S-a transfcrat la un non re-
ordinul lui Nicolae al nostru, gistru nr. 40 250
nr. 354 Si cu dobinda .7% 500
punga, pe un termen de 31
zile si un sal amanet 250
gr. 500
Arh. St. Buc., Condica Hagi lanu9 698, f. 352. Text grec.

147
21 decembrie 1821
Serban Negel comunica' mitropolitului Yeniamin Costache cd
eteristii care au purtat uniforma ruseascd sita trimi# din Basarabia
in interiorul Rusiei.
21 dechemvrie 1821
Preosfintite printe, srut blagoslovitoarea dreapta preosfintii tale.
NimicA nou si vrednic de perierghii nu am ce sA-ti scriu, de rzboi sAmne
eu inca nu Arad nici pina acum inc5. Ce va naste in ziva de mime, aceasta nu
o stiu. O curiozita sli scriu. InstiintasAm pe preosfintia ta a pe Duca si
alti vro patru din ghinAralii eteristilor i-au ridicat de aicea din Chisinau si
in fiar i-au dus la cetatea Benderiului de i-au inchis. Acum pe unul Sultanovici
(care scrisAsAm cA 1-au dus la Bender) si alti vro cinci i-au trimes la Sibir. SA
voroveste c ocirmuirea de aicea, fcind raport cind au venit acestia in Basara-
bia, acum ar fi venit rspunsu ca pe acei din silfii eteristilor citi vor fi avut cinu
russc si mai virtos mundir russc sA-i triimatA la Sibiriu; iar pe ccialanti sefi
sA-i inchidA la cetate. S'A voroveste c si pre inAltatul nostu domn, i-ar fi venite
poroncA s5 iasA din hotarAle Rosiei si cA s gteste s'a meargA la locul unde locu-
ieste socru-sAu Caragea. Apoi tragerea turcilor din Esi (precum pe aicea s aude
cAci aicea lAmurite idci niei dintr-o parte a lumei nu avem) si urmarea aceasta
cu eteristii poate cineva a le giudeca sAmne de pace intre impArati. Iar grccii

224

www.dacoromanica.ro
zic c s-au hotirit ca intii s 51 a0za toate lucrurile precum au fost, mergind
milostivu nostru domn la scaunul Moldaviei i apoi s intre impratii in
tratatii de pace, la care las pe f4tecare om fa'r lingoare de crieri, sfi judece.
Vai de ticalolia lor! Au agiuns in stare parimii tiganului care zice: el de pe mine
c1-1 ora 3r. Cit pentru Grechie, apoi spun i arat carp din toate prtile i intiin-
tri ca prea putine locuri sint cari nu au czut inch' in stpinirea grecilor. Iart-le
lor doamne, cA intru toate nu au tiut nici tiu ce fac !
Al preosfintii tale plecat fun sufletesc i slug,
Negel Vornic
Acad. R.P.R., pach. MXLI (fast ms. rom. 2811), f. 39-40. Orig. rom., publicat de
C. Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 190-191.

148
Sibiu, 27 aprilie 1822
Scrisoare ccitre Al. Villara set se informeze de la vornicul Samurcaf
si de la despre situatia grecilor i sci nu aibci incredere in
buniivointa turcilor.
'Ex ELlintvLou, 1 27 'ArrpaEou 1822
ZefiatTr& qae 1
Ei4 T-7K 24 -ro b' XiNOVOq ypacp-hv ca zov TV krc6cpaoLv imto ixvate
xat 67TOECCV FAXXere pecXes-e et TcpCIELv dv F.6 pow Trij rcepLX43q T-71 napo-
61; p.oy, csErcq rcapaxaXt6 81.2.0.)g va rcapaTeve-re clx6[11 rcoliovip aaq, aca va
v.4210sT.-re Tv npocrreurtiv T6.11/ X p LGTLcoc7)v, iScstt 6Xlv 'roo .ri]v liaxpoOulltav
cppovtteL xaXa scat to xpLattavo.
MEta CcvaxcLp-t)crtv Toil Mr. BaTtatecp vsLes60 kTCOTE et Btkvva,
ptcXtata oite el Ta icpw.eptaa av T4, xaTexcLorav avaxWp-vv 'roo,
t (sac; ycr 6 xaX6 cpXo EuXontvxocq. `H [LUCTTLX6T1q, XCIT1
CpCtivvroct xaXii avi To Topxouq, Sv arc oastxvet 6-cc ezapt,crti3O-isav
ot Pc1aco1 xat at ai)Oev-rat, at dcat.Socrtai, at Ccitoll.,.Leocret ckroU ataa8ovtat kac.7)
xat c Mrcpaaaornv etyocl czat ixetvcov rcoi.) inroxped)Olcsav, xatTot. xpta-aavot,
yvouv mato TO5 IcrXavAcy.o in-c/ptat. Yrcov.ovii aaeXcp, atv T naL81 yevv-riOv
brTec V.7) )69 , LOGTI Crn TCCV yevv710-71 sEsxa (17rT6 pat 'roo Etvcct.
[Leval.
At crreptvat neptoaot ypo'clitia-c6 o-a gatocccv va x.ocTca&Pco &pxtuocv
7taXtv bZ paaLoupyiaL. B8cc, c;c8eXpk, tip cesta.v av xat sv acp&XXet,q, kxcvl
livov pterc (Save el tip yJiicnv dckt)Oea. 'ETELOulloikra va 1.ta0co tt crei &npo-
E6v-icre vLt alaa. 'Eyeo airr th 'Tee; ata xat &rt. 7te ptacro-ci pa; iXicSa.
Tac npoo-xutcretq 1/00 Tv xaX6v EuXoravc'cxa.
Ta an 'ItaXtav v6a x&XXLcrta ar.a toU rpoccxoo, xa0(1); xat -rec dcrc Z61.mva
liavOlvers duc Tv cpEXov Scpx. r36pvtxov Exp.oupx&alv xat cpXov Marav-iv.
'AyIrra tbv xat pao'v-ra n xat ae36p.evov cpEXov o-ou
xep
[Adresa:] A Monsieur, Monsieur l'aga Alexandre de Villana, A Cronstadt.
15 0. 498
225
www.dacoromanica.ro
 Din Sibiu, 27 aprilie 1822
Onorate prietene !
Din scrisoarea dvs. din 24 ale lunii care expira am vazut hotarirea pe care
ati luat-o si pe care e vorba s-o puneti in aplicare in ziva primirii prezentei.
V rog insa sa mai prelungiti rabdarea dvs., pentru ca sa imitati pe protectorul
crestinilor, care cu indelunga lui fabdare poarta bine grij de crestini.
Dupa plecarea domnului Vatiscef nu s-a zvonit nimic la Viena si nici mficar
in ziare nu s-a scris despre plecarea lui. Aceasta sa vi-o explice bunul nostru
prieten Xilopinaca. Pastrarea secretului, dupa mine, nu pare bunk' pentru
turci, nu dovedeste ea s-au multumit ruii, iar in ce priveste domniile, scutirile
de dari, despagubirile ce se zvonesc aici si la Brasov sint dorintele acelora
care s-au obligat, dei crestini, sa se faca slugi credincioase ale islamismului.
Rabdare, frate ! Daca copilul nascut la sapte luni trieste, de ce sa nu traiasca
daca se va naste la zece luni? Mama lui este mare.
Ultimele paragrafe ale scrisorii dvs. mi-au dat s inteleg ca au inceput
acolo intrigi. Mergi, frate, pe calea cea dreapta si nu vei grei. Numai ea ne duce
la cunoasterea adevarului. A don sfi stiu ce v-a pricinuit noi neplaceri. Eu sint
acelasi, cu aceleasi ha si mai multe sperante. Salutarile mele bunului Xilopinaca.
Noutatile din Italia skit foarte bune pentru greci, precum j acele din Zemon ;
le veti afla de la prietenul boierul vornicul Samurcas si de la prietenul Meitani.
Iubeste pe prietenul tau care te iubeste si te respecta
a carui mina este
[Adresa Domnului domn aga Alexandru Vilara,
La Brasov
Acad. R.P.R., fondul Vilara, pach. DCCCXCVII (fost ms. rom. 1155), f. 263v oi
266v. Orig. grec.

149
Palanca, 29 mai 1822
Informalii privitoare la pregcltirile de rchboi ale armatei ruse fi
constituirea unei o.,stiri grecesti in Basarabia.
T.T) 294 Matou -ro t') 1822 aco-r4pLWaoug
gTouq, v111.1.kpot Aculipa ix float-pcocq
(DEXE 1).ot) crepccark, xpLe PC Mt.zocip xcd. Xourot ti.ou tLoTevel% dcaeXpocclig
yXuxoccancgotLoct..
Elq Ezpacc -r7Ig Myyocpcie

"Evcx cpXoq M0,80(36'004 TO) -c Mrcocx6t, sparcv% xat ocirr d xoci. 411.Laq
&net nipt.au eig rc6pocv T015 Ilporrou 1.11 Oolv 'roo -rilv pociliXtacv, 1.1. T sixe
7rpc'tvon-ci 'roo kac7.) elq ITaXo'cyxocv, 0.4 -r dcpitpL Two, x6p Xp*r-rou, .1]0ev crc
npav TO IT poTou rcp aexavrvte ig.L6pct is,s1 crcc&rr.xo xcd. 116v oq. KocTec npii-rov
Et; FLecat, xsT.Ozv tt Mnax6f31,, xoa 7coOvcos at vac GlEpEcr4 -rat rcpc'cyllocuic
'roo. 71-1x0e ii,zra 860 ))12,ipag cicp'or) 1)X0ovev ii[Lek 166. Mk -cr'av cptXov Xotrcv

226

www.dacoromanica.ro
OttiTV gXaov arrocE xat sq iluaTcxip 6pAccv vec etrcy) kv .0-cocpoPEa 6, TL
IlEcpy) Cur TeL 7c6pccv -c-o5 lipo&rou. 'O rcotog xat p.ot kaLly1701 neptcrraTo)-
p.ivwg 'Hl%) cal;Oetav, 6Tc &7)Xoci3i1 go.K T6TE iffro ixtvlotv epccrx6p.eva csTpa-
Tet4LocToc ltspaPatvov Ta acaxocray otevT4pcov-ice xcXcaSocq, p.eTocV.) Nicrrpou xat
liporrou TWV TCOTOLI-LC73V, etT' ov krravo) 0.4 BacrcrapaPocv, cT.A0 ot 120 xcXricaeg
stat Kocc'cxoc, xat xa0epcvc74 ircto-copeowroct, ixTin T(r)v wrporreul.carcov 67co
eptaxov-roct eig Tac av-rtxpu Toi5 Ncrrpou.
rpoccxcxci, XX-Ipcxcic crrpaTe4tOCTCC xocTocp.eTpoUvrac elq rv Bacraccpatav
irrcp Teq etxocc xat 25 xt,Xcaaeq.
Ot oczepkae.,; xcct 6Xoc &AM( icpatoc Tc73v crrpaTEUV.&TCJV XCCG arcoaxsual
7CoXe[uxoa Tocp.eca0yrav o-zeav &iz 1-6), Mc'rcpTcov tiliivoc xara TcvTa.
M npoarayal rrou xakr -hgpav &XCCTOCTC0C6aTC0q XOLI CrUXVOLI osuxvat gpxovTat
et Toq dcpxlyoq, &XXo v 8caXoc43devouv, rcape 6-r1. va eIVCCE trocp.oc.
'O 11.6yocq ccirroxpecTcop 'AX6Eavapoq TrepcypeTca eig Ta aTpar67reaa Tou, 7C6TE
134)" )(Md. rcerre dcXXoi:), p.ey&X)p c'evlauxtocv. 'Ecruyx6plcre 8i xat T6 x0Cvovcx6v
a6crcp.ov Tg Bccacrapaag, 8ta T6 ppog &coi) aoxcp.gouv oi xecrotxot cic-rc Ta
cstpcoreillarcc. `H Pcocraa arcoccra cpcovgsc xat Xarraget 8cri ixax-t)crcv
atp.ocTo; TO3icaTpcapxoco5 xoct Tclv Xocorclv dcaeXcpaiv tiCLq. Ot aT6X0t eig v Ma6prp
O&Xacrcrav o Pcocratxot rcepeTocp.cficrO/crav."Zzeav Ta 7recv-ra irvac xoci. epo-xovTocc
Irct 7roac7iv, xara osX1pocpopiccv -coi; cpi.Xou, 6o-TK TcaXtv gxec o-x=6v va T6 x64,7)
7rapocX1Ixt Trkpav liporrou, ercI.Loc 67vo6 cp06ccrn eig IlLCSL X6yov Taxoc Sta va
&43y&A rv cpccinXtav 'roo.
Hp6g ToZg gcXXot4 elite xat ToiiTo, ot cpXoc cloz Bc6vvocv rav TbV
tLiyocv 'AX6Eavapov aLec va aTc6X07) kxd, etg T6 va o-urcpoTirrouv TcXcv vov Koy-
yp6crov. 'AXX' 6 iXX)pcxc'oTaToq apaaTiwtog voik TO5 xXecvoil KarcoaaTpcdc (Lag
arcexpt01 6Tc at iaccO:icrecg TO5 xparoug 'roo 8v ouyxcopoilly 7rXiov va ctrrpzeTocc
MeyaXec6T-iw 'roo Tracy&Sv TiLV PCOcraulv ia&o. xat ixeZ, vec auyxpo-c-r) Kcyypko-a.
Kal kecv ot goXoc ecyanoiiv xat OiXouv oTept TO5TO, Pcaacra gxec rcoiI xoct nc-oq vec
To L7C0aEXO'F).

8 etpl. xat gcrop.oct. Trr)g Tc1c6T1T6 su; 4.); cl8eXcpq xat Soi-iXo; 6 6p.o-
yev-l aag
reo)py&xl Acfccrxaprx aepalpix 6 IleXorrovwholoq

29 mai, anul mintuirii 1822

In ziva de luni, din Palanca
Stimate al meu prieten, domnule Rizo Mihail i ceila1i conationali ai
mei, Va' sarut dulce, frtelte.
La Sereda din Ungaria.

Un prieten moldovean din Bacu, fugar si el ca i noi de anul trecut peste

Prut cu toat familia lui, pentru cfi avea lucrurile sale aici la Palanca, la ham-
barul domnului Hristu, a venit de peste Prut acum cincisprezece zile sal:catos
singur, mai intii la Iasi, de acolo la Bacfiu si pe urm4 aici, pentru ca sa-si
aeriseascA lucrurile. El a venit dota zile dup ce am sosit noi aici.
15*
227
www.dacoromanica.ro
 Cu acest prieten, deci, am avut data 0 a doua coara o convorbire secret
ca sa-mi spunk in frica lui dumnezeu, tot ce die despre situalia de peste Prut.
El mi-a 0 povestit pe larg adevArul, anume c, OA in momentul plecrii lui,
trupele care se aflau intre riurile Nistru i Prut, adica in Basarabia, cuprindcau
peste 250 000 de osta0, dintre care 120 000 cazad, i zilnic se adun mai multe,
In afar de otirile care se gasesc peste Nistru.
Otirile grece0i din Basarabia se numr deja la peste 20 000 0 25 000
de osta0.
Zaherelele i toate celclalte provizii ale armatelor, precum ci echipamentul
militar, slut cu totul pregatite aproape din luna martie.
Poruncile care vin zilnic, neincetat 0 des la comandanIi, nu cuprind altceva,
decit BA fie gata.
Marele imprat Alexandru merge mereu pe la taberele sale, cind aci
cind acolo, in mare neliniyte. A iertat i darea regulatii a Basarabiei din causa
greutatilor pe care le indur locuitorii din partea armatelor. Intreaga Rusie strigii
jinduie0e la razbunarea singelui patriarhului 0 al celorlaliti frail ai notri.
Flotele ruse0i din Marea Neagr s-au pregatit bine. Aproape totul este ei se
gase0e in stare de alarmA, dup informalia prietenului, care intentioneaza iaragi
s-o stearga peste Prut, indat ce va sosi la Ia0, sub pretextul de a scoate familia sa.
Pe ling6 altele, mi-a spus e1 aceasta, ea prietenii din Viena au cerut de la
marele Alexandru s mearga acolo pentru ca s se intruneascA iar0 intr-un
nou congres. Dar mintea ager, cu totul greceascfi, a vestitului nostru Capo-
&stria a raspuns c afacerile statului &Au nu mai permit ca majestatea sa a
tuturor Rusiilor s mearga ici ei colo pentru a se intruni in congrese. Dae
prietenii doresc acest lucru, Rusia are unde 0 cum s-i primeascA.

lar eu slut ci voi fi al domniei voastre ca un frate 0 rob, conalionalul dvs.

Iordache Lascaris Serdarul Peloponezianul
Acad. R.P.R., ms. grec. 918, f. 20-23v. Orig. grec.

150
6 septembrie 1823
Boierii aratei domnului Moldovei cif episcopul Gherasim al
Romanului i postelnicul Andrei Milu nu au fost complici la jafurile
si la omorirea fiilor lui Ibraim aga si a altor turci, seivirsite de eteristi
la inceputul reiscoalei.
Pre inltate doamne !
In oNtescul divan a tuturor boierilor mari e1 mici adunati inaintea
Iimii tale ei in de faI aflate slAvirilor sale, Snt-Ibraim nabi divan
1 Alte tiri in legAturri Cu cele arkate mai sus se g5sesc in scrisoarea din 29 noiembrie 1822
a lui Iordache Lascaris ctre acela0. La 30 noiembrie I. Lascaris serie lui Gheorghe Leven-
tiadis ( Leventis) despre jalbele pentru pagube pe care le primete Pini de la grecii din
Moldova (Acad. R.P.R., ms. grec. 918, folio 46-50v., 65-67).

228

www.dacoromanica.ro
efendisi si bas-salahor Ahmet aga, povatuitoriul inpratestilor osteni de aice,
cum si a domisale Meimis aga, mumbasiriul trimis de pre inaltul vizir Bechir
pasa, muhafis si Ibrail-valesi, s-au inftigat dumnealui Ibraim aga ibrailian
jaluind atit asupra preosfintitului arhiereu si al Romanului episeop chir Gherasim
si a unui frate a preosfintiei sale Ivan (care n-au fost niciodata), eh si asupra
dumnealui postehiic Andrii Milu, cum ea atunce and la inceputul anului 1821,
neastimprare grecilor apostati au varsat nevinovatul singe a aflatilor aice
pacinici musulmani, numitii piriti ar fi prins la Roman pre doi fii ai sai, Mustafa
si Salih, pre carii si inchizindu-i pentru citva intr-o bisarick i-ar fi dat pre
miinile apostatilor ce i-au omorit, iar avene lor, cincisprazaci mii lei, doi cai
cu tacimuri, dot parechi pistoale, o sabie, un cepraz de argint cu margianuri
si alte lucruri, piritii, preosfintie sa si Ivan si postelnic Milul, le-ar fi luat
impartindu-le intre dinsii.
Pre a carora averi, inpliniri cerindu-o acum, au infatosat si pre luminatul
mahtup a pre inattatului vezir Ali pasa cu cuprindire ca cerind trebuinta a &a
rindui pricina in cercetare gi giudecata cadiului Ibrailii, va fi havale acolo.
Noi nerabdatori de asamine pricina care de ar fi adivrata si ar sta mistuita
in gnu' natiei, di-a dreptul ar pta si ar jicni cinste si haractirul niamului si
a ;Aril moldovenesti, cu di-adinsul am intrat in ce mai patrunzatoare cercetare
a ei, avind in socotinta ca daca cumva sa va dovedi urmata o acest fel de vino-
vata fapta de Cara piriti, cu totul nestiuta de noi pin'acum, singuri cu totii
sa fim dovagii impotriva vinovatiei lor, si sa facem ca lucrare insasi sa martu-
risasca inainte pre inaltului devlet ca neamul moldovenesc cucernic in supunire
sa catra pre malta Poarta si umilit in ascultare poroncilor ei, nu cunoaste
aka' fericire decit a fi supt umbra ei, nici alta datorie decit a-i fi credincios.
$i inch' daca nemarginita imparateasca milostivire, atit de begat varsata asupra
multora din cei mai vinovati apostati greci, ar fi cuprins in iertarile sale si
pre aceasta vinovatie, de s-ar dovedi urmata in socotinta, am avea cu plecate
rugaciuni sa cerim ca vinovatii pentru di-a purure sa fie departati de la
pamintul nostru (patrie si maica lor) si sa sa stearga diasupra lor numile de
moldovan.
Deci, cu cugetele pline de aceasta socotint, intrind cu scumptate in
cercetare pricinii, intii dupa pravelile locului, potrivite la acest act cu toate
pravilile lumii, am cerut de la jaluitoriul dumnealui Ibraim aga sa inatosaze
dovezile ce pot incredinta urmare acestii fapte, marturiile ce o pot dovedi de
adivarata, sau samnile ce pot sa de in ivala vinovatie piritilor. Si cit pentru
Ivan sau Ionit, fratile preosfintiei sale, pre care jaluitoriul pune intre piriti,
de vremi ce preosfintie sa nici are, nici au avut vreodata frate cu acest nume,
s-au lilt:Ales ca acesta vine din ingaimata stiinta ce insusi jaluitoriul au luat
de a sa pricina. Iar de alte dovezi cu totul gol si fara aratare vreunui smn
din lucrurile ce zice ca au avut fiei si, dumnealui jaluitoriul n-au adus spre
dovad decit numai glasnica pira intemeiata pre stiinta sa, stiinta insa cu totul

229
www.dacoromanica.ro
slaba, de vremi ce la ace trista intimplare, povatuit de mina norocirii a nu sa
afla aice, n-au putut fi vazator a nici un fel de lucrare. Asadar, o acest fel de slab
Ora nu ne-au putut insufla nici pripus macar. Si cu toate cA praviliceste, cind
pira este fail dovada, piritul nu sa indatoreste a se dezvinovati, dar intr-aceasta
pricina, miscati de iubire cinstii neamului nostru si pe pravatul de a da
In ivala once necuviinta de s-ar afla, nu ne-am mrginit numai in slaba-
ciune dovezilor jaluitoriului, ci prin inadins cercetare a intimplarii crudului
omor de acolo, silindu-ne a deslosi adevarul, am indatorit si pre preosfintie
sa cu piritul boier postelnic Andrii Milu piste hotrire pravelilor a-si da
indreptarile.
Deci din mrturisirile orasanilor de Roman, unite cu a dumnealui caminar
Gheorghi Baldovin ce intr-ace vreme era vames la acel tinut, am aflat ea atunce
and crudul Ipsilant, sful jacasilor rebeli au inceput pirga grozviilor in pamintul
nostru, pornind cete de apostati pre la toati tinuturile, au trimis i la acel tirg
una in numar piste doizaci, supt povatuire arnutului Hogioglu, ce de mai
inainte cu cask' naimita era sazator in Roman, carii uniti cu greci de acolo
prin tain de mai inainte intru nelegiuire acestui pas, toti fara veste,
turbati intr-a lor pornire, Cu mini intr-armate inprotiva uimitei nevinovatii,
samanind pretutindine groaza i spaima i cu ochi pinditori cereind piste tot
locul sufletele jrtvii lor, au aflat intii pre besli aga de acolo Cu dei neferi in
casa ispravniciei, pre care incungiurindu-o i catr cruzime armelor lor unind
viclesugul cu o scrisoare ce inadins prin sila luasa de la basbesli-agasi din
Esi poroncitoare ea-tea dnii ca &A de armile, fiindca vine un mare trup de
oaste i s nu sa intimple vreo fa' necuviinta. intr-acest chip i-au amagit a-i
prinde, a-i dezbraca de arme si de toate averile lor fara improtivire i a-i inchide
la manastire Precista pre a caruia portita o au stricat ca sa intre, de vremi
ce moldovanul igumen de acolo s-au pus in primej die a sa improtivi pornirii
lor, folosindu-sa inrautatitii cu pida acestora intru prindire i jacuire altera.
Deci, a doa zi supt cuvint a-i duci la Esi, pornindu-i pin' afar de tirg in zor
de zio, pre toti legati, si-au adapat nelegiuitii acolo mirsava ion sate in nevino-
vatul singe a acestor nenorociti, iar dintre fiii jluitoriului intr-aceeasi zi al
calcarii din Roman, unul, Salih, impreuna i cu un alt negutitor musulman,
sa afta la satul Cotul Vamesului, unde ave adunati caii de negot ce cumpfirasa
dup insusi marturisire tuturor lacuitorilor de acolo. Si sara pre la doi ceasuri,
venind si Mustafa de la Roman, inspaimintat, i indemnind si pre ceielalti
sa fuga inpreung, soarta ce fa' i-au fcut a-si legana hotarire ca sa ramie pin'a
doua zi.
Cad indata atunce, lovindu-i fara veste zaci arnauti trimisi de Hogioglu
care stia acolo pre acei dei cu caii cumparati, i-au prins pre tustrei, le-au luat
armile, lucrurile, trii cai cu tacimurile lor, i toti caii cei de negot, iar pre dinsii
legindu-i i pornindu-i atunce noapte supt cuvint ca-i due la Ei, i-au tre cut
alature cu tirgul Romanul, fail a sa abate printr-insul si pre drum din sus

230

www.dacoromanica.ro
de tirg in mijlocul cimpului le-au ripit viata, unde a doa zi cu totii de opte
le-au vzut trupurile.
Pre ingltate doamne ! Dup aratrile a atitia marturi carii le-au dat gi
prin viu grai i in scris, nu ne-au Camas nici cel mai mic prepus de inpartggire
intr-aceast vinovgtie a preosfintiei sale gi al piritului boier Milu, cad nu numai
nu au fost vreunul omorit la episcopie sau la casa numitului boier, dar nici
nici pringi mgcar acolo. Apoi i pira jluitoriului este cu totul osgbitg
de intimplare, ce prin atita marturi s-au dovedit ea au urmat. Intii, eg
sgi n-au putut fi pringi de nimine spre a s inchide gi a &A da in mina rebelilor
de .vremi ce unul Cu un alt negutitor musulman de mai inainte sg afl la satul
Cotul Vamegului i celalalt de sine slobod au mers pre acolo ca sg indemne
gi pre cielalti sg fug. Al doile, eg nici intr-o bisaricg n-au putut fi inchigi de
vremi ce apostatii prinzindu-i, nici s-au mai abgtut prin tirg. Al trille, ea, caii
cu tacimurile, trii, iar nu doi precum kaluiegte, cum gi alte lucrgri, Igcuitorii
satului au vgzut luati de caul ucigagi, gi cine altul pute sa-i ja afarg de dingii?
Si al patrule, ea de au gi fost avut fili sai capital de cincisprezci mii lei, insg
ei ave cai cumprati pre carii i-au luat apostatii; gi chiar de le gi rmgsgsa
bani, Inca, cine pute s intre la inpartala Cu acei ce &A jgrtve ca sg
ripaseg ?
In adivgr, cine este sg nu gtie turbaciune cu care rebelii au inceput aice cru-
zime Ion? Pasul lor, procetit intre dingii de mai inainte, foarte mistuit, pro-
tecsuit i ggtit de un domn apostat, totdeauna au fost mistuit despre moldoveni
supt frie, ca nu cumva Cu discoperire lui sAli s fac sminteala. Si la izbucnire
rebeliei lor, avind a sa teme de impotrivire aflatilor aice musulmani gi a norodului
moldovenese, pin' la virtute, s-au silit pre otomani fgr veste a-i npusti
moldovenilor a le insufla uimire i groazg, rgdicindu-sa deasupra putintii lor.
Cine-i sa nu gtie ea nu mai era pentru moldoveni, atunce, grecul i arnautul
prietin sau slugg precum pacifica vreme ii rasa* ce trebuint ave intr-armatii
inrutgtiti de agiutoriul goalelor miini a raelilor pentru a &A socoti amestecate,
and miscati de patima prazii, pizmuia insugi ei multimei Ion? Cum pute
primasca pre streinii lor la imprtggire jafului, ei carii fr crutare prda deo-
potriv pre tot cel ce nu era grec apostat, gi cind o dezbracaciune a unui neno-
rocit bel era intre dingii D'ndestul de mare pricing de sfadg gi batalle? Pre de
alt parte preosfintie sa gi piritul boier postelnic Milu au dovedit eg nu numai
n-au purtat in cuget vreo plecare priincioasg acegtii vinovate imparecheri,
dar 'Meg' improtiva ucigagului ei pravat, precum multi alti moldoveni asmine
gi prii Cu groaza de a-gi jgrtvi gi viata, au mintuit zulle a trii musulmani
din care doi: Husaim geambagul gi Ibraim de la Baal], noapte au ngzuit la
ocrotire preosfintiei sale gi unul din tinutul Romanului au alergat la piritul
boier Milu. Inrauttitii insa rebeli, carii s giuca cu viata omenirii, scumpi
de a ierta zilile acestor tri suflete, in multe rstimpuri gi-au umflat turbgciune
pentru a-i zmulge din miinile ce-i ocrote, incit protectorii Ion algture cu primej die

231

www.dacoromanica.ro
au cutezat in sfirsit cu rugaminte a-i cere de la insusi mina ce ucigasa a crudului
Ipsilanti i i-au tinut pina and dupa vro doi luni porucinicul Stefan i-au pus
intru toata intregime lor la picioarile pre inaltului vezir Iusuf pasa ce era la
Ibrila. Pentru care Ibraim, unul din acei trii de fan, venind acum, acest fel
au si marturisit.
Intru acest chip dovedindu-sa cursul pricinii i dezvaluindu-sa nu numai
nevinoviitie i neimprnsire intru aceasta a preosfintiei sale si a numitului
boier Milu, dar Inca si lucrare faptei cei bune la care i-au povatuit duhul cel
de adivrat raie, duh tiparit in sufletul a tot dreptul moldovan, am mai venit
i noi la stiinta ce nevatmata ce purure opsteste am avut de nepatatul nume
al preosfintiei sale, cci in adivar o covirsitoare mirare ne-au fost coprins
auzind pripus in asa vinovate fapte pre acest barbat care totdeauna inbracat
Cu haina celui mai cinstit haractir de triizaci de ani acum de pre scaunul arhieriei
d pildele faptei cei bune i intru a cruia marturie striga glasul cugetelor a
toata opstie i insusi acelor streini. Daca adivaratii moldoveni invrednicesc
numile de credinciosi supusi a impratiei ce ne hraneste i clack' pre malta
Poarn ne cinsteste cu numile de rae, faptele dovedesc c preosfintie sa este
din aciia ce ne-au dat i ne dau inca, cu pilda, invataturile bunii supuniri.
5i cum s poate un asa barbat distept in sinatirile sale sa poticneasca intr-o
fapta atit de mirsav? Cum sa poate prisupune prtas unii ucideri i unui
clig singerat, acela care cu primejdia vietii au mijlocit mintuire vietilor
a cruia miini totdeauna ferite de necumptata iubire de avutie, slobode
gata a milui pin' la virtute pre tot scaptatul, purure au fost vrajmasa
mitarniciei? Daca s poate pripune cazut in asa vino-vatic acest brbat
haracterisit cu fapta ce buna si a cruia pasi statornici pre caile bunii
invataturi si a moralului n-au lasat urme d.ecit numai pre drumul dato-
riilor pmintului nostru, apoi fara indoiala cel mai osmanliu moldovan
trebuie sa s deznadajduiasea de a-1 mai fi chemat credincios supus.
nu cu avene noastre, caci toate ele nu slut decit triste rmasituri zmulte
din risipa turburarii, ci cu insusi viata noastr a toat opstia inchi-
zasluite, ca nu este la stiinta noastra sa fi avut nici ce mai mica inpr-
tsire, nici la nelegiuita urmata vrsare de singe, nici la vindire, nici la
tristele averi a omoritilor, nu numai preosfintie sa, care trimis de mitro-
politul si de divanul trii s-au pus in primejdie in prtile de gios si la Galati,
a sftui norodul inprotiva acestui pas, cetindu-le i sinodiceasca carte ce s-au
fost trimis, dar niel unul din a.divaratii credinciosi moldoveni, mai virtos din
aceia pre carii vrednicie lor ii radica deasupra prostimii, caci prostime in adivar
adesaori nu cunoaste care Ii sint datoriile i care-i drumul ce povtuie la a
lor implinire. Ins cu toate aceste, slava celui pre inalt i slava pre puternicului
nostru impilrat, cad macar ca inrautatiti si fr haractir sint prin toate natiile,
dar norodul nostru necunoscind alta fericire deck a fi supt buna ocrotire a
pre Inaltei Porti pre a earl& priincioasa milostivire norocitii nostri strmosi

232

www.dacoromanica.ro
s-au invrednicit a o tragi asupra acestui praint, multime lui n-au simtit niel
o clintire din statornica mergire pre cale datoriilor sale.
Din impotriv, pilde de improtivire asupra acelor inrutatiti, sintem
norociti a ave multe pentru care am i tras asupra noastra toata asprime cruzimii
lor, cci cruzii neomeniti, pizmtareti de a afla in noi un norod nestramutat
din credinta car stpinul ce ne hrnegte i neapropiet de prilestire neastim-
Oratului lor duh, au intors asupra noastr fierul ce s-au timpit in amelitare
lui catra neamul stpinitor, i turbati pentru e de la furie lor ne-am
scfipat viata in hotara streine, rodul ostenelilor noastre i strmogegtile averi
l-au tras prin foc i prin prada, incit [sintem] datori streinilor, argi i jfuiti
acas. De n-am simi vrsat asupra noastr milostivire pre-puternicului nostru
imprat gi a pre inaltului devlet, i sudornicile ingrijiri a inaltimil tale, nu ne-ar
fmine astzi decit deznfidjduire de a-1 mai agtepta de la mina vremii vinde-
care ranii ce ne-au deschis. In sfirgit, insugi jluitoriul, dumnealui Ibraim aga,
pkruns de acest adivr, dovedind intru toat dezvaluire lui, au mrturisit
Inainte slvirilor sale seiz-Ibraim nabi divan-efendisi i bag-salahor Ahmet aga,
ogtinescului povAtuitor gi a dumisale Meimig aga, mumbagiriului de IbrAila
inainte divanului a toat boierime, cum ca singur cunoagte i adiveregte
c preosfintie sa i numitul boier Milu n-au putut fi nici intr-un chip prtagi
acegtii vinovtii de care i-au fost pirit i c n-au putut fi amestecati nici la
prindire fiilor si, niel la inchidire lor in vreo bisric (lucru ce nu s-au fcut
pentru acegtie nici de etra apostati), nici la omorul lor, nici la imprtire averii
lor. Dar vi-au mutat ceririle asupra pmintului, supt cuvint ca de vremi ce
fili si s-au omorit in pmintul acesta, apoi cere ca pmintul s-i plAtiase
pagubile. Care mutare de cerire este gi ce de pre urm dovad din parte sa
ea fara nici o incredintare in gtiinta sa au urmat aceast pir, i c vroind
numai a cistiga aceia ce rbelii au rpit de la fili si, nu crut niel ea cum drep-
tate pentru a s apuca de ori i cine.
lar noi, dup cuprindire sfintelor hatihumai [umuri] i fermanuri ce spre
vecinice privileghiuri s-au invrednicit a dobindi tara noastr de la fericitii
gi purure vetuitorii mn pomenire pre puternicii gi milostivii imprktii i dup
obiceiul ce s-au legiuit prin ce de totdeauna urmare pazit din vremi uitate in
invechime a s cerceta gi a s giudeca aice pricinile intimpltore intre musulmani
intre imprtestile raeli prin mijlocire lui divan-efensidi al domnului dup
vremi gi a altor intimplati agale otomani, fr sa fi fost vreodat silit vreo
ra a s strmuta de la locul su gi a mergi pre aiure pentru asmine giudeati.
intocmai urnaind, am cercetat cu ce mai scumpa ptrundire i ingtiintind inl-
timii tale prin aceast a noastr plecat anafora, atit doveditul curs al pricinci,
cit gi ace, niel ca cum inprtagire a preosfintiei sale episcopului de Roman
chir Gherasim, cit gi a boierului postelnic Andrii Milul intru aceast fra niel
temei pirit vinovtie, facem rugamintea s s aduca de cfitra inaltime ta

233
www.dacoromanica.ro
aceasta i la stiintele a pre inaltului devlet a pre inaltului vizir Ali pava si a
pre inaltului vizir Bechir pap. muhafis i Ibrail-valesi.
1823 septemvrie 6
A inltimii tale cat% dumnezau rugtor
Veniamin mitropolit Moldaviei,
Meletie episcop Husului,
pre plecati slugi

Dimitrie Sturza logoft, Constandin Catargi logoft, Vasile Roset hatman,

Dimache Donici vornic, Vasile Miclescu, Constandin Aslan vornic,
Calimah vornic, Costache Cerchez hatman, Petrache Sturza vel postelnic
[Rezolutia :]
Io Ioan Sandu Sturza voevoda cu mila lui dumnezu domn trii Mol-
daviei.
Au fost cercetate pricinili artate prin aceast obsteasc' anafora i inainte
domnii mele cu a tot sfatu in de fat aflare slvirilor sale seiz-Ibraim nabi-
divan efendisi i bas-salahor Ahmet aga, povtuitoriul impartestilor osteni
de aice, cum si a dumisale Meimis aga numbasiriul trimis de pre inaltul vizir
Bechir pasa Ibrail muhafis. 5i. nu numai din dovezile adus de la fata locului,
nu numai din obsteasca stiint, ci pentru cinstitul i neptatul haractir a pri-
tului arhiereu iubitoriului de Dumnezeu chir Gherasim al Romanului i pentru
neamestecare la asamine pricini a inpreung pritului boier dumnealui post.
Andrii Milul, dar si din mrturisire insusi a unui musulman Ibraim, unul dintre
musulmanii scpati de ea' tra priti de la ace ucidere, s-au dovedit nu numai
nevinovtie pritilor, dar Inca rivn i credint ce de rae pre care ei au arAtat
ca mintuire a atit suflete otomanicesti de la pierzare rebeliei grecilor, prin
care mintuire ei nu s-au crutat pre sine de a s impotrivi pornirii apostatilor
si a sa pune singari in prim-jdie. Deci de aceast' nevinovtie a lor, singur
jaluitorul Ibrairn aga de fati au mrturisit ca este deplin incredintat si cum
c singar cunoa-te c prii n-a.0 putut fi nici intr-un chip prtasi la asmine
fapt d3 care i-au fost pirit i c singar incredintaza c n-au putut fi ames-
tecati nici la prindire fiilor si, nici la inchidere lor in vreo bisric., nici la omorul
lor, nici la imprtire averii lor. i in sfirsit, jluitoriul mArturisind ca au fAcut
pornire acestii jalobe numai dup niste auziri, i tinguindu-s c s-au inslat
a le crede si au umblat cheltuire prin Tarigrad pentru a jlui, au cAzut la
rugaminte ca s i s d cev spre inturnare cheltuielilor sale, de care lucru
milostivindu-ne domnie me, dar negsind cu dreptul a indatori la acest pre
persoanile pirite, de vreme ce s-au dovedit cu totul nevinovate, am poroncit

incil 12 semnturi indescifrabile.

234

www.dacoromanica.ro
i i s-au dat ca o mil din vistirie domnii mele... I lei. Deci dovedindu-sA
lmurit pricina intocma precum s arata prin anaforaoa aceasta, s-au intArit
gi cu a noastrii domneasca iscaliturA gi pecete.
Io Than Sturza voevod
Vel logoat, procit.
Acad. R.P.R., doc. LXVI/66. Orig. rom. cu pecetea domneascii aplicatii in chinovar.

151
Craiova, 2 martie 1829
General adjutant baron Geismar intervine la general locot.
Jeltuchin sei se dea serdarului Panaiot Fochiano 30 000 pia,stri pe care
cirmuirea Teirii Rominegi le datoreazei raposatului cdminar Saya
Fochiano din anal 1821.
Nr. 2215
Deplin imputernicitului prezident al divanurilor Printipaturilor
Moldaviei gi Valachiei, domnului general leitnant gi cavaler Jeltuchin.
Raportul general adjutantului baronului Geismar
Serdarul Panaiot Fochiano, care se afl slujind in numrul volintirilor
sirbi, ne-a inaintat zilele acestea o jail:A prin care mi cere s mijlocesc pentru
a i se inapoia 30 000 piagtri turcegti, pe care cirmuirea valak le datoreaz rapo-
satului ssiu frate, aminarului Saya Fochiano. Acestuia i-a fost incredintat,
in anul 1821, inarmarea arrautilor pentru apararea Bucuregtilor, in vremea
razvrAtirii lui Theodor Vladimirescu.
Cu aceasta, inaintind in original cererea artat, precum gi zapisul in
copie ad i alaurat, adeverit de catre slujitorul consulatului rusesc, eu rog prea
plecat pe excelenta voastr sI dea dreptatea legiuit lui Panaiot Fochiano.
Consider ca o indatorire a mea a adoga la acestea cA el, in cursul rgzbo-
iului din anul trecut, a slujit cu deosebire gi cu rivnA, comandind, in cadrul
corpusului al 6-lea pedegtri, asupra 120 volintiri, pe care i-a adunat gi i-a
inarmat pe a sa socoteal.
General adjutant, baron Geismar
[Rezolutie scrisa cu creionul in fruntea raportului :] A se cere procuro-
rului ingtiintare pe ce temei.... 2
Nr. 967. 2 martie 1829, Craiova.
Arh. St. Buc., Administrative vechi, divanul savirsitor, dos. 504/1829, f. 1. Trad.
rom. cont. si copie rusii.

1 Loc alb.
4 Urmeaza un cuvint indescifrabil.

235

www.dacoromanica.ro
 ANEXA 1
la documental nr. 151
Divanul km:lee/tome
al Printiratului Valahlei
Anul 18..0, febr. 9
nr. 97
Bucuresti

Catre cinstitul sAvirgitorul divan al acestui priatipat,

desprtirea intiiu.
Fiindc exeleatia sa d. deplin imputernicit prezident al divanurilor, cu
predlojenia supt nr. 418 au trimis la acest divan spre cercetare i indestulare
pe temeiul pravililor pAmintului, jaiba ce au dat Emanuil Xanthu, cerind
ca pentru o sumA de bani ce are s ja de la sdrdarul Panait Fochianul, fratele
mogtenitorul rAposatului cAminai Saya, cu zapisul acelui rAposat, s'A se
secfestrariseascA lei treizeci de mii, ce zice c cere srdarul Fochianul de la divan,
cu cuvint el ar fi Tara datoare acea sumA care frate-su Saya cminarul.
De aceea, se pohtegte cinstitul svirgitor divan &A ne fac deslugire inscris,
de are s ja in adevAr acel srdar Foehianul niscareva bani de la Tara' pe obrazul
rposatului fratelui sAu Saya cAminarul, i cere acum de la divan: citi sumfi,
din ce vreme este acea datorie i cu ce document, ea s5 poatA face acest
divan cuvincioasa punere la cale la cererea ce face pluitorul.
Bibescu... Gheorghe Filipescu, Dim. Ralet [ ?] Manolache
Arghiropol, Mihail Coltescu, Stefan BAleanu 1.?] Nicolae Chica.
SA se fac cunoscut presudstviei de &are sArdarul Bobescu ce rAspuns
s-au fcut de atre d. prezident in aceast pricinA.
SA* se facA gtiut, trimitindu-se gi copie rAspunsului ce s-au trimis dup
vreme la d. prezident in pricina aceasta, de care divanul acesta nu are a sa
pentru acegti bani.
Arh. St. Buc., Administrative vechi, Divanul siivirsitor, dos. 50411829, f.8.

ANEXA 2
la documentul nr. 151
Divanul 'Aviv-alter al Valahiei
Despirtirea 2-lea
masa 1-iu
nr. 13.771
1830, fevr. 26
Cinstitului divan judecAtoresc,
Priimind divanul otnogenia acelui divan de la 9 ale urmAtorului supt
no. 97, in pricina lui Emanuil Xanthul, carde pentru o sum de bani ce ave
sA ja de la sArdaru Panait Fochiianul, fratele i mogtenitorul cAminarului Savvii,
Cu zapis a celui rAposat, care s'A se secfestrariseasc lei 30 000 ce arat e
cere sArdaru Fochiianul de la divan, cu cuvint efi ar fi tara datoare cAtre fratcle
Savva. Spre rAspuns se face cunoscut cinstitului divan, crt in pricina aceasta,
dupe jaiba ce au dat sArdaru Panait de la trecutul martie It. 1829, ghinfirariul
adiutant i cavaler Gheismar i dup otnogenia ce au fcut excelentia sa, dcm-

236

www.dacoromanica.ro
nului deplin imputernicitului prezident al divanului rposat ghinral Zaltuhin,
dup artarea printelui proin mitropolit al Irii, Dionisie, i printelui episcop
Buzlului Gherasim, dumnealui dvornicu Mihail Manu i raposatului dvornicului
Nicolae Golescu, dumnealui ve! vistier i dumnealui dvornieu Alexandru
Nenciulescu, au fcut acest divan ctre ex. sa raport, dupe care, spre mai
bun pliroforie, se altureaz 0 copie, atit dup raportul ce s-au fAcut atunci,
eft i dup jaiba numitului serdar i otnopnia ghinfiralului Gheismar, iar alta
tiinf pentru acqti bani n-are divanul.
Arh. St. Buc., Administrative vechi, Divanul siivirsitor, doc. 504/1829, f. 9.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A ILA

IZVOARE NARATIVE

www.dacoromanica.ro
 EXPEDITIA DIN 1821 A LUI IPSILANTI
IN PRICIPATELE DUNARENE
de un Anonim

Memoriul ce se publica' mai jos a fost scris in grecevte de un anonim in

1821, pe cind se afla in lard. F. M. Marshall a publicat textul grecesc, care
se aflil la Muzeul Britanic din Londra, in revista atenianii &A-cov -r7l
icrToptx-7]; xcei i0vOto'1x-71 koupetag -r-7)q 'EXXcf.aog (Buletin al societegii de
istorie si etnologie din Grecia), *vol. IX (1926), p. 363-510 1 impreunii cu
traducerea rominci a acestui text, diim vi prefata lui Marshall.

EXPEDITIA DIN 1821 A LUI IPSILANTI IN PRINCIPATELE DUNARENE

Manuscris aflat In Muzcul Britanic

Manuscrisul care urmeaza gi care se publica acum pentru prima data
poarta numarul Add. Ms. 35072 in colectia Muzeului Britanic gi a fost daruit
In 1897 de sir Theodore Martin. Este legat cu alte manuscrise grecegti, care
se refera la revoluTia greaca. Manuscrisul se afla printre hirtille lui Thomas
Gordon (1788-1841)2 care a servit Cu gradul de locotenent-general in armata
greaca. In 1821, el se afla in Peloponez ca gef al statului major sub Ipsilanti.
Istoria revolufiei grece.,sti a lui Gordon, care a fost publicata in 1832, se bazeaza
pe experienta lui personalA din timpul rAzboiului.
In fruntea prezentei povestiri a campaniei din 1821 se aflA o prefaVA, care
poartri data: PAduri, noiemvr. 1821, gi care e semnat astfel: Un patriot
anonim. Un sat PAduri este trecut pe harta Prii Rominegti putin mai spre
nord-vest de Ploegti gi probabil acesta este locul amintit.
0 mica banuialA poate s'A exi3te c manuscrisul de fafA este cel amintit
de L Filimon in opera sa Manual istoric despre revolutia greacii (Atena 1859),
vol. II, p. X. Filimon spune: Lucrarea lui Ducas nu s-a publicat aparte,
fiindca a fost cumparata de Thomas Gordon Cu 1 000 talira [piesa de cinci
drahme] i contopita ca istoria greaca a acestuia. Dar, noi, vazind-o in manus-
cris, am luat o copie.
Redactia acestui Buletin face urmAtoarea precizare: Domnul Marshall a pregfitit edi-
tarea acestui text i traducerca englezi. A permis totui directiei acestui Buletin s prezinte
aici, inaintea aparitiei editiei sale, textul grecesc.
2 Informatiile rude cu privire la Gordon sint extrase din Dictionary of National Biography
(nota lui Marshall).

16 c. 498 241

www.dacoromanica.ro
 O comparaIie a istorisirii de fata cu textul Istoriei lui Gordon arata ea'
Filimon avea intrucitva dreptate and spunea ea a fost contopita cu aceasta.
Se poate vedea ca o mare parte a acestei istorisiri a fost utilizata i ca Gordon a
atenuat totodat tonul patimag impotriva lui Ipsilanti, care este motivul principal
al prezentei istorisiri. Cit despre Filimon, dei primise o copie a acestui manu-
scris, totugi a utilizat-o foarte putin in istoria sa. Cititorii acestei istorisiri nu vor
intirzia sa ghiceasca cauza acestei omisiuni, intrucit partea operei lui Filimon,
care se ocup de istoria anului 1821, difer putin de o apologie a lui Ipsilanti.
Nu Itiu ce motive avea Filimon ca s atribuie lui Ducas aceasta istorisire.
Sint de parere c aceasta atribuire nu este probabila din cauza stilului poves-
tirii, degi este ciar ca opera se datoregte unui devotat insotitor al acelui coman-
dant. Daca identificarea iocalittii Paduri este exacta, atunci nu se poate
presupune ea autorul este Ducas, fiindea nu e probabil ca el sa se fi aflat in
central Tara Rominesti intr-un interval de timp aga de scurt, dupa reprimarea
rascoalei.
Istorisirea de fata, oricare ar fi ultima parere asupra valorii ei, pare sa fie,
ca document istoric, cea mai completa expunere contemporana a expeditiei lui
Ipsilanti. Filimon, dupa cercetari atente, crede c arhiva lui Ipsilanti s-a pierdut.
Doua girt principalele caracteristici ale acestei istorisiri: ura i dispretul
din tot sufletul impotriva lui Ipsilanti, i deosebita importanta acordat eveni-
mentelor acestei expeditii in care Constantin Ducas a jucat un rol. El este
prezentat drept cel mai activ i cel mai capabil conducator al nefericitei expe.
ditii, Cu toate e vrednicia lui a fost anihilat de incapacitatea generalisimului.
Autorul pretinde ca scrie in mod nepartinitor (sine ira et studio), dar daca
judecam dupa stilul expunerii, este greu sa admitem c aceasta pretentie este
pe deplin intemeiata ; a suferit foarte mult gi suferintele lui sint inca proaspete.
Prea' putin are de spus despre faptele interne care au dus la rascoala, dei
condamna felul cum Eteria a intreprins actiunile sale, gi in mod sigur nu crede
ea' aventura lui Ipsilanti era cunoscuta de Capodistria. Degi amnuntele militare
ale expeditiei nu stilt de mare interes, totugi se poate spune c desfagurarea
evenimentelor este ciar infatigata, pe cit o permiteau lipsa unui scop precis
gi a unei unitati de veden in conducerea superioara. Din pacate lipsa de inte-
legere intre capetenii se vede peste tot. Se pare c autorul poseda multe infor-
matii necunoscute i ea vi-a dat toata osteneala ea sa le completeze prin
cercetri.
Nimeni probabil nu va socoti ea autorul are un stil bun. Pamfletele lui
impotriva lui Ipsilanti se aproprie de vorbirea vulgaaa. Totugi, uneori se inalta
la un fel de elocventa cruda, de pilda and este aprat Ducas de invinuirile
lui Ipsilanti i cind deserie rezistenta viteaza de la Sculeni i sfiritu1 eroic al
lui Iordache Olimpiotul. Iordache este prezentat fAra indoial ca cel mai
hotarit i cel mai patriot dintre toll conducatorii. Devotamentul lui fa-0 de
Ipsilanti famine pina la sfirgit neclintit i nici o cearta din cele frecvente

242
www.dacoromanica.ro
intre ofiteri, care intuneca aceasta expeclitie, nu-1 priveste. Scrisul este neglijent
si greu de cetit, iar prima pagina devine si mai greu lizibil din cauza c
e rneala este serios stears. Cred ca copierea in genere este exacta, desi nu
Ant pe deplin convins despre uncle cuvinte.
Pe marginea textului se afla note explicath e, de multe ori ilizibile. in
general, cind am reusit sa le descifrez, le-am introdus in text, intre paranteze ;
iar cind n-am reusit sa le descifrez in mod sigur, le-am omis. Nu mi se pare
ea astfel de omisiuni influenteaza serios istorisirea.
N-am reusit sti identifie unele numiri de localitti. Sublinierile din
traducere arata ca transcrierea *numelui nu este sigura. Pentru ortografia
numelor de loealitati, pe care am reusit s le identifie, am urmat Uebersichts
Karte von Rumiinnen, editat in 1921 de Institutul geografo-militar din Viena.
Sint si exceptii, chid e vorba de localitati cunoscute ca Bucuresti si Iasi si inca
citeva localitati, pe care le-am 0:sit in alte harti.
F. Marshall

MANUSCRISUL

Barbati greci, to;i care astazi formati adunarea nobila a neamului nostru,
s nu credeti ea prezenta mea lucrare a fost scris ca vreo patim Nu, jur
In fatal. voastra ! Suferintele cele multe ale grecilor si greselile ireparabile ale
lui Ipsilanti au silit cond.eiul meu cel iubitor de adevar sa spuna cite lucruri
am vazut cu ochii mei, si cite lucruri adevrate am auzit de la diferiti br-
bati intr-adevr iubitori de patrie si care au luat parte activ in timpul eveni-
mentelor. Citirea voastra atent, informatiile ce ati primit de la diferite persoane
venite de acolo, toate aeestea nu vor putea sa va sileasc s nu fiti impartiali
si sa ma condamnati cil in zadar mi-am consumat puterea intr-o descriere
mincinoas. Multi dintre conationalii nostri, care, din nefericire, au fost ofiteri
sub conducerea lui Ipsilanti, se vor supara poate pentru expunerea adevrat
a faptelor lor. Le veti spune insa ca aceasta este datoria unui adevrat isto-
ric si ca. n-au decit saii prezinte apararea dreapta in fata slvitei voastre
adunan, uncle se va face dreapta lor spulberare. lar eu, daca am spus ceva
mai mult decit adevrul, indata ma voi prezenta acolo si voi face cunoscut
num-le meu, spre a fi condamnat.
22 noiembrie 1821, Paduri Sanatate si tarie !
Un patriot anonim

SUBIECTUL
Azi toata lumea stie ca in urma cu citiva ani s-a constituit o societate,
bazata pe un legamint sfint intarit prin jurmint, care avea drept scop elibe-
rarea Greciei. Aceasta fapta era intr-adevar grea, dar s-ar fi putut realiza,

16* 243
www.dacoromanica.ro
ac emisarii, care din nefericire au fost numiti, n-ar fi fost niste oameni
blestemati si dusmani ai neamului si n-ar fi abuzat si lucrat pentru pro-
priile lor interese, si nu s-ar fi abitut de la datoriile lor sfinte, intrcducind
In aceast societate nu niste brbati, de la care ar putea sil primeasa atit
sfaturi trebuincioase, cit si sume mari de bani, ci, vai ! niste prosti si deri-
tori de eistiguri necinstite. Acestia ca s-si ajunga scopurile lor nelegiuite
si sa" cheltuiase contributiile concetatenilor &Arad, in patimile lor muieresti,
au plecat in diferitele parti ale Europei si mai ales la neamul iubitor de greci
al rusilor. Aducind semnturile false ale fruntasilor neamului si ale Onoratei
conducen vai nenorocire, au gsit, sub acest pretext, un brbat, care s
fie de acord cu ei, dar care era mai doritor de cistiguri nelegiuite decit dinsii,
pe domnul nostru Ipsilanti, cruia i-au dat titlul de epitrop general (genera-
lisim) al onoratei .conducen i si al sl5vitului neam.
Apoi acestia cutreierau diferite orase si state pentru eistigurile lor nele-
giuite si artau corespondenta lor cu epitropul general si apoi ii scriau aces-
tuia tot ce dorea sufletul sAu vanitos si mai ales c organizarea Eteriei s-a
impamintenit nu numai in toati Grecia, ci si in Serbia si in toat Bulgaria,
si ea' toll slut pregaiti s ja armele, indata ce se va arta excelenta sa in
Vrile rorainesti. Primind aceste stiri, Ipsilanti trimite in Moldova pe domnul
Lasanis, sI cerceteze lucrurile de acolo. Acesta fiind un tiniir vanitos, seria
in fiecare zi ca totul este pregkit si c este mare nevoie s'O' se treac la
fapte. Din nefericire a fost inselat si bunul patriot, domnitorul de atunci al
Moldovei, M. Sulu. La 10 februarie a pornit spre Chisinau Constantin Ducas,
impreun cu Orfanos, &A informeze pe excelenta sa despre starea lucrurilor
din Moldova si Tara Romineasca. Cind au ajuns acolo, si au discutat cu
dinsul despre diferite lucruri, i-au spus ch" nu exist nici o activitate pentru
preg5tirea soldatilor; atunci printul le-a rspuns s'ii se intoara de indat,
fiindea si el va pleca a doua zi spre Iasi. Ipsilanti elibereaza pe Lasanis de
insarcinarea ce II cliduse, si o incredinteazfi lui Ducas s'i Orfanos, cu o scri-
soare autograf dare conduditorii de acolo, sa urmeze ordinele celor sus
pomeniti. De asemenea trimite si o all scrisoare care bunul demnitor, in
care ii scria CA el pleacfi la Laybach. Sus-numitii, dup ce au primit ulti-
mele porunci de la epitropul general, s-au intors la Iasi, la 19 februarie. Dupg
ce au preghtit citi soldati au putut, la 21, seara, s-au adunat toti sefii la
casuta lui Ducas, unde, sub jurmint scris, li s-a comunicat ultimul secret,
anume, ea' a doua zi avea 86 Nina generalisimul nostru si CA era nevoie,
potrivit ordinului primit de la Chisinu BA plece Orfanos cu 200 elreti la
Sculeni pentru a-1 intimpina. S-a aprobat BA plece si tufeccibasa Vasilie. In
aceeasi seal* facindu-se o catagrafie a numrului soldatilor fieerei apetenii,
numArul abia a atins 800, si partea cea mai mare era sub conducerea lui
D aeas ; aeesti soldati au fost pregaiti, dup intoarcerea lui de la Chisinu,
cu toate ca abia la 17 ianuarie al acestui an a intrat in Eterie, iar bunii

244

www.dacoromanica.ro
frati i apostoli il socoteau un partizan infocat al turcilor. La 22 februarie
pe la ora jumitate din noapte, a intrat in Iagi i bunul nostru Ipsilanti. Dupii
doul ore de la sosirea lui, s-a intilnit cu M. Sulu vod, in casa boierului
postelnic (Iac. Rizo). Pe la ora 9 Ipsilanti s-a intors acas, insotit fiind de
Ducas i Orfanos gi indat a chemat pe egumenul i eforul de la Trei Ierarhi,
eiruia i-a dat si tipireasci proclamatiile sale. Din proclamatia lui Ipsilanti
era ugor s judece cineva spiritul acestui om i incapacitatea lui de a lua
asuprali o astfel de povari, fiindci a vrut prin ingeliciune s incicmne popo-
rul la riscoali i nu ara-and adevrul despre Eterie; spunind despre Eterie
ca o putere mare N a apra drepturile noastre, in loe ea prin aceasti afir-
matie ncamul sa tragi folos, dimpotrivi a fost distrus, i daci buna gi iubi-
toarea de oameni Rusie ar fi avut intentia t plicerea si ne ajute, nici data
n-ar fi putut s-o fac din moment ce domnul nostru Ipsilanti a Buis acest
lucru in proclamapile lui, care au fost trimise nu numai in intreagi Europa,
dar gi sultanului insugi. Judeeind drept, Rusia ar fi fost condamnat de intreaga
Europa, fiindca acela care purta numele de epitrop general era din neferi-
cire o persoan insemnat pe IMO majestatea sa gi a iegit din hotarele Rusiei.
Deci domnul Ipsilanti cu aceast ingericiune, in loe si aduci folos scopului
urmirit, a adus pagubi insemnat, cum veti afla din cele ce urmeazi.
indati ce Ipsilanti a sosit la Iagi, primul lucru pe care La ficut a fost
s ja cu forta averea lui Andrei Pavlu, silindu-1 atit pe el cit gi pe fiii lui
adoptivi, sub diferite amenintri, s dea tot ce li s-a poruncit. Aceasti fapt'
neomenoas, a speriat pe toati lumea gi a ricit zelul fieciruia, nu numai al
celor care locuiau in Moldova, ci gi al celor indepartati, care, de Indati ce
au aflat de intimplarea lui Andrei Pavlu, au trecut in Austria. Iat brbati,
principiile bunului nostru Ipsilanti, care cauta mai degraba si se bucure de
bogitii, decit s contribuie la eliberarea nenorocitului nostru neam, cici neapa-
rata lui datorie era, ca de indati ce a sosit in Moldova, s porneasci in Tara
Romineasci, unde ageze tabra; acolo ar fi gisit un corp de armati
mai mare, gi pe top boierii de acolo ca s se consulte cu ei, ce anume era
de ficut, gi mai ales s puni un impozit pe toat populatia, fr deosebire,
odat ce contribupile de mai inainte nu se mai incasau. Bunul nostru Ipsilanti
nu s-a gindit el este necesar s scrie bunului i vrednicului Cpitan Iordache
ca Oda' ce excelenta sa s ajungi acolo s inchidi toate trecerile spre Transil-
vania i si execute cele opuse, ci qedea la Iagi i ficea avansiri (cu primul
su ordin de zi), inaintind pe unii la gradul de cipitan (hiliarh) gi pe alpi
la gradul de maior (tagmatarh), care nu erau vrednici de astfel de grade gi
nu aveau n:ci o pregitire militar. Aceste grade cred ca trebuiau si fie date
atunci, cind cineva le-ar fi obtinut pe baza propriului su merit, fiincica in
felul acesta ar fi indemnat pe fiecare indeplineasci datoriile, gi astfel
s-ar fi potolit vanitatea bunilor nogtri efi, iar multi care aveau merite pentru
gradul de hiliarh n-ar fi rmas simpli soldap. Domnul Ipsilanti era dator s

245
www.dacoromanica.ro
primeasca negresit pe toti tinerii fii de boieri, sa ordone de asemenea ca toti
vinatorii si plaiesii moldoveni EA ja armele pentru eliberarea patriei lor si
sa formeze diferite companii de nobili moldoveni; in felul acesta ar fi intoc-
mit indata, cu siguranta, un corp de cel putin 20 000 oameni, si moldovenii
nu s-ar fi aratat potrivnici incerearilor grecesti1. Deci Ipsilanti, dupa ce nu
face nimic din toate acestea, sade fra nici un folos 9 zile la Iasi si aduce
multumiri soldatilor pentru purtarea lor, si abia dupa 9 zile porneste fara
tunuri, fara praf de pusca si provizii. Dupa 8 zile de la plecarea lui din Iasi
ajunge la Focsani, unde gaseste pe capitanul Caravia si pe cpitanul Anastasie
Arghirocastritis cu dou sute de oameni: romini, albanezi, bulgari si greci...
Dar sa tree sub tcere, ca &A nu va intristez mult, toate pradciunile ce s-au
facut pe drum de soldatii tuturor sefilor, si mai ales ai lui Kolocotroiais si
Naum. Sosind la Focsani, indata avanseaza pe capitanul Caravia la gradul
de maior si pe Kolocotronis si Anastasie la gradul de capitani (imi este impo-
sibil sa descriu si toate celelalte lucruri care au avut loc). Acestia din urma,
aflind aceasta s-au suparat; Kolocotronis s-a fcut bolnav, iar Anastasie printr-
un rvas s-a plins lui Lasanis, Orfanos si Ducas, spunindu-le ritos ca nu poate
sa intre in batalionul unui astfel de pusti. Cei amintiti au cerut lui Ipsi-
lanti sa-i concedieze din aceste posturi, deoarece se vor produce marl certuri
si invidii. Excelenta sa insa 1-a lasat pe Kolocotronis ca simplu capitan, iar
bietului Anastasie i-a poruncit sa fie neaprat sub maiorul Caravia, si astfel
s-a si fcut, in urma interventiei unui prieten al lui Anastasie. Si la Focsani
armata cea numeroasa de aproximativ 1 000 oameni s-a odihnit timp de
9 zile, fail nici un folos; abia in a 9-a zi Ipsilanti a convocat consiliul sail
de razboi, alcatuit din toti sefii, sii se consfatuiasc pentru viitoarea expedi-
tie, avind in fata si o multime de harti generale si speciale. Atunci maiorul
Caravia a propus, ea un perfect cunoscator in ale rzboiului si om Cu expe-
rient, sa urmeze drumul prin munti, ca sa coboare la Tirgoviste, zicind catre
ceilalti sefi : il vedeti pe acesta, artind pe generalisimul, acesta este
singurul lucru scump al neamului si este nevoie sa pornim Cu armata prin
rnunti. Atunci maiorul Ducas, care din nefericire fusese numit comandant
al avangarzii, a propus sa se urmeze drumul drept prin Minnie si Buzau,
si de acolo spre Bucuresti, sustinind ea daca ar apuca drumul prin munti,
ar avea de suferit o &Ala paguba: in primul rind dusmanul cuprins de frica
ne-ar socoti slabi si in al doilea rind s-ar raci entuziasmul soldatilor, care
ar socoti drept mincinoase laudaroseniile noastre si ale conducatorului nostru.
Astfel a invins parerea lui Ducas, si indata acesta primeste ordin sa inainteze
- Rimme
spre ,, .
si. Buzau, unde urma sa astepte un al doilea ordin. Deci a doua
zi Ducas porne,te cu avangarda lui direct spre Rimnic, trimitind pe trei
din ofiterii lui ca avangarda in aripa lui stinga, cu porunca sa inainteze
1 Aceasta era vi propuncrea lui Ducas dare respectoasa conducere, 29 ian. 1821.

246

www.dacoromanica.ro
ping la dourt ore deprtare de Braila i apoi sa se indrepte spre Buzau, cu
scopul sa cerceteze misarile i intentiile dusmanului. In aceeasi zi, Ducas
a ajuns la Rimnie, iar a doua zi la Buzau, unde a primit ordin sa astepte
acolo, ping cind va sosi i excelenta sa. Generalisimul a ajuns la 16 martie
la Buzau, speriat de o neasteptat intimplare, ce a avut loc ling Buzau.
Soldatii, vazind de departe o cireada de boi, au crezut ca este dusmanul,
dorind, nenorocitii, s ja pozitie de lupt, cer liouarraLoirt [munitii ; dar
domnul Ioan Kolocotronis, care din nefericire fusese orinduit s insoteasca
praful de pus* indat ce a auzit ca este vorba de dusman, a apucat drumul
care trecea prin munti iar domnul nostru Ipsilanti, care niciodata nu s-a gindit
sa aprovizioneze pe soldati cu munitii, a socotit, se vede, aceasta expeditie
drept o plimbare la Bucuresti, ca pe timpul domniei tatalui sax'. Aceste doua
intimplari, au silit pe de o parte pe nefericitii soldati sa urmeze pe cei dintii,
ia,r pe Ipsilanti s urmeze drumul prin munti spre Ploesti. Dupa ce Ipsilanti
s-a sfatuit indelung cu Ducas i 1-a intrebat ce anume era de facut si ce
vesti sigure avea despre dusmani, indata a dat porunca sa se formeze o
ariergarda, fiindca i excelenta sa va urma drumul prin Fetelei. Ducas n-a
vrut Cu nici un chip, zicind: Excelenta, acum dud turcii sint speriati i ascunsi
cetati, este nevoie s ne aratm viteji i daca e cu putint sa pornim
direct spre Bucuresti. Totul a fost in zadar, motivindu-se ca grit asteptati
de capitanul Iordache la Mizil si de acolo pot sa urmeze drumul spre Bucu-
resti. Pornind spre Mizil, intilnese in drum pe capitan Iordache, Ghencea
aga i Deliba,a. Mihali cu aproximativ 200 buni soldati, care dupa ce 1-au
primit pe Ipsilanti, au pornit spre Mizil. Parsind restul armatei, Ipsiianti
vine la Fefelei si a doua zi soseste la Mizil Cu cei doi frati ai si, cu Canta-
cuzino i cu Dupa ce s-au odihnit doua zile acolo, pornesc spre Ploesti;
aici au stat far folos aproape 10 zile, sub pretext ca domnul Ioan Nicolopulos
(membru al Eforiei) i-a spus ca Tudor a luat hotrirea sa' ucida pe excelenta
sa, si c'a este nevoie mai intii sa se uneasca acestia i apoi sa porneasca spre
Bucuresti. In timpul sederii lui la Ploesti a hotarit sa fac o inspectie solda-
tilor (a doua zi dupa sosirea lui) i intii a inspectat regimentul II al lui Ducas
la Bucov, unde a gasit un nun:16r de 813 soldati. Dupa mash' a inspectat regi-
mentul I al lui Caravia, batalionul lui Kolocotronis i batalionul lui Griparis.
Maiorul Caravia impreuna cu cpitanul Anastasie aveau circa 300 oameni,
Kolocotronis 50 i Griparis 40. Soldatii lor nici nu puteau fi comparati cu
soldatii lui Ducas, care toti erau bine inarmati, deoarece Ducas cheltuise
nu numai suma mica de bani ce primise din casa Eforiei dar din dorinta
de a avea o armata bunk cheltuise si mica lui avere. Intr-adevar, soldatii
din regimentul II faceau cinste sefului lor i Ipsilanti a adus multumiri lui
Ducas. Citeva zile dup ce a u loe inspectia soldatilor, Ipsilanti convoca un
consiliu de razhoi ca sa discute expeditia ce urma s aiba loe; la acest consiliu
nu lu parte Ducas, fiindea se certase cu Cantacuzino cu Gheorghe Ipsilanti

247

www.dacoromanica.ro
din cauza lui Caravia. S-a hotrit s se porneasc' spre Tirgoviste, unde a si
plecat cApitanul Griparis si colonelul Tzauoglu pentru pregairea proviziilor.
Ducas, aflind de hotrirea luat, se supfira, spunind ctre comandantul uni-
Vtii sale, N. Ipsilanti, singurul care fcea cinste familiei Ipsilanti, atit prin
virtutile sale sufletesti cit i prin vrednicia lui, c el nu va urma acest drum,
deoarece este rusine s' ne temem de un romin noi care purtam arme si
sintem hotriti sl murim cu cinste pentru libertatea patriei noastre chiar
fata unui dusman mai numeros. Auzind aceasta bunul comandant al unittii
socoti de cuviint s plece la Ploesti, ca sA supuna epitropului general aceast
prere, pe care intrucitva o aprobase generalisimul, i indat a fost trimis
ordin dup Ducas sa vin la Ploesti. Potrivit ordinului trimis, Ducas veni
la Ploesti i dup. ce au discutat mai mult timp, in sfirsit s-a hotarit s ia
drumul spre Bucuresti. Indata se d ordin ca Ducas s porneasel cu avan-
garda lui cu comandantul unittii, N. Ipsilanti, spre Pasches [?] i sii
astepte acolo intreag armata. Dup doug zile ajunge acolo si generalisimul
care dl indat' lui Ducas poruncile necesare s plece la Colentina i si
astepte acolo un al doilea ordin al lui. Nu pot s' descriu entuziasmul popu-
latiei Bucurestilor, cind au vzut pe Ducas intrind in Colentina ; toti au strigat
ura, ura !... Ipsilanti soseste la 28 in Colentina, indat d ordin lui Ducas
s' intre in Bucuresti i sa meargA cu paza lui obisnuitfi pin la casa vistie-
rului Brbuceanu Fcarescul. Indat toti sefii au venit s se inchine epitro-
pului general, precum i cei patru boieri mari, care rmaser ping atunci, adic.
vistierul Alecu Filipescu, vornicul Baleanu, vornicul VAcrescu i vornicul
Slatineanu. Impreun cu ei au venit mitropolitul i inca trei boieri mai mici.
Slugerul Tudor n-a binevoit s vin s cunoasea pe generalisimul, ci sttea
Inchis in casa Brincovenesei Cu trei mii panduri, 3 tunuri i cu muniiile necesare.
Ah! bkbatilor greci, ce intristare simte sufletul men s vd un simplu romin
s aiba spirit de rzvrtire i s fie tare prevazator, in timp ce bunul nostru
generalisim i toti ceilatti sefi s nu simt lipsa mare a prafului de pupa,
cel mai necesar lucru. Domnul Tudor abia in a saptea zi hotri s se duck' la
Ipsilanti, dupl ce a cerut mai intii s i se trimit ca chezas pe bimbasa
Saya, pentru o eventuala ucidere a lui. I s-a trimis cel amintit, i dup ce
primi 'Aced la Ipsilanti impreun cu prea sfintitul [episcopl de Arges. Aflind
aceasta Ducas de la domnul loan Scufas, indat pregteste citeva sute din
cei mai buni soldati ai avangrzii i pleac la Colentina, cu hofrirea sA atace
pe Tudor. Intrind in cabinetul lui Ipsilanti, i-a spus acestuia scopul lui
a primit rspunsul in citeva iate c nu trebuie s. se amestece acolo,
unde nu primeste ordin. Atunci Ducas i-a spus c este mare nevoie &A se
indeplineasc5 planul su i adug ea' nu o face cu un scop anumit, ci pentru
reusita scopului comun i pentru securitatea prinului. Atunci Ipsilanti Ii spune:
bine frate, dar pierdem pe Saya, care a fost dat drept zalog lui Tudor.
Cu atit mai bine, fiinde scpam de doi mari suspecti. In sfirsit rspunde

248

www.dacoromanica.ro
lui Ducas c' spera sa-i cistige pe amindoi si ca el sa se intoarcii la cazarrna
Cu soldatii lui. Tudor discuta Cu bunul nostru Ipsilanti diferite lucruri despre
cele ce urmau sa se fac. Din rspunsurile date de Ipsilanti, Tudor si-a dat
seama ca generalisimul nu este vrednic de aceast expeditie. A doua zi pe
la ora 6 noapte, mai mult ca s-1 incerce pe Ipsilanti, 11 instiinteaza ca 4 000
turei vin impotriva excelentei sale si s ja masurile necesare. tndat excelenta
sa a instiintat pe toli sefii lui s se pregateasca de atac, si la cel mai mic
zgomot s se repeada la Colcntina. efii primind acest ordin au rfimas
necunoscind motivul. Ei s-au adunat ivadata la capitanul Iordache, i discutind
despre aceasta, s-a aprobat din partea tuturor ca Ducas, fiind cu avangarda,
s serie un raves generalisimului. Ceca ce s-a i fficut. Iat intocmai cuprinsul
ravasului si raspunsul, pe care le-am vzut Cu ochii mei la Brasov. Excelenta !
este datoria neaprat a generalisimului s comunice tuturor ofiterilor
si mai ales comandantului avangrzii, locul unde se afla dusmanul, ca sil
trimita pe cei mai buni din avangarda lui sa cerceteze miscarile dusmanului
si daca este nevoie s incerce si o mica ciocnire, i 81 nu se repead orbeste
la Colentina. Acestea sint datoriile razboiului. Iata raspunsul dat de Canta-
cuzino, dup ordinul primit: Maiorule Ducas ! Nu este nevoie s amintiti
generalisimului care sint datoriile lui, fiindca excelenta sa le cunoaste, dar
d-ta i celelalte capetenii, potrivit ordinului dat, 85 fill gata.
Iat, barbatilor greci, vitejia bunului nostru generalisim i faptele lui
razboinice, care au slbit entuziasmul poporului. indata fiecare a inceput
deplinga neamul nostru si s prevada stingerea lui inevitabil. Bunul nostru
conductor avea mijloacele s treaca Dunrea, fr vrsare de singe, si sub
nici un cuvint, pe baza unor motive lipsite de judecat n-a vrut s cedeze
la cererile bunilor sal ofiteri. Aceast acitiune trebuia neaprat s-o faca pentru
doul motive, intii c dusmanii speriati nu cunosteau inca Eteria noastr
socoteau pe de o parte aceasta rilscoala ca o opera a Rusiei, i pe de alt parte
trecind Dunarea, indata s-ar fi rasculat intreage Bulgarie i astfel am fi avut
o armata intr-adevr puternie, i datorit nepregkirii turcilor, am fi avut
victorii. Daca am fi trecut Dunarea, desigur si Serbia ne-ar fi ajutat, lar
In caz ca nu s-ar fi facut nimic, atunci am fi avut o moarte glorioas, demn
de scopul pentru care ne-am rsculat. Dar bunul nostru conducator, ca sa
dovedeasca si mai mult lasitatea lui, da ordin s' porneasca armata spre Tirgo-
viste, prin Corntel, unde avea sa se gindeasca ce va urma. Ajungind acolo,
crezu ca se afla la Atena si la Termopile, i indata proclam scare sfinta
cu o gard de ierolohiti, fr ca altcineva sa aib dreptul s-o treaca, afar
de el si de cei doi frati ai lui. Acolo deci se feu nevzut i inaccesibil, iar
daca vreodata iesea, era insotit de vreo citeva sute de soldati. Perdelele
ferestrelor erau totdcauna trase, fiindea se temea sa nu fie ucis. in astfel
de imprejurari, sefii trebuie s fie foarte afabili i accesibili i in fiecare zi
85 fie cu solda tu, inspectind chid pe clarasi, cind pe infanteristi si mai ales

249

www.dacoromanica.ro
sa nu se ocupe de fleacuri, ci sa caute cu once chip sa gaseasca praf de
pug* de care era foarte mare lipsa. Daca dinsul igi cunogtea slabiciunea,
trebuia aleaga macar consilieri respectabili, care sa-i spuna deschis
adevarul gi gregelile lui. Excelenta sa lush' era inconjurat de o multime de
adjutanti gi de minigtri tineri, care eran buni de profesori gi invatatori, sau
de secretan i pe la diferite case comerciale, buni ca sa-i lingueasca patimile.
Citi au fost buni patrinti gi cu judecata dreapta au fost indepartati, sub motiv
ca excelenta sa are nevoie de militari, gi de oameni rzboinici. Totdeauna in
timpul mesei avea muzica romineasca pentru inveselire. Intr-adevar este
curioasa aceasta hotarire retrograda de a ocupa numai oragul Tirgovite, pe
care a i inceput sa-1 intareasca cu. ,anturi, pentru a la nevoie sa se bata
acolo cu dugmanul, care trebuia sa in neaparat, deoarcce rominii nemultu-
miti de prdaciunile zilnice ale eterigtilor aveau s ceara ajutorul sultanului
gi sa aduca pe turci pe pmintul lor. Dupa ce au sosit gi celelalte capetenii
la Tirgovigte (la 7 aprilie), generalisimul a convocat un consiliu i a hotrit
ca bunul capitan Iordache impreuna cu Farmache s plece la Pitegti, iar
Ducas la Ploegti, gi fiecare din ei s ja, la locul aratat, pozitie de atac. Iar
pe pretiosul Caravia, ea pe cel mai vrednic gi mai credincios, l-a oprit pe
linga el, i-a dat cele patru tunuri gi putinul praf de pugca gi l-a numit guver-
nator al oragului gi supraveghetor la pregatirea ganturilor, insarcinare pe care
trebuia s-o dea intr-adevar la unul din oamenii si. Iordache i Ducas, potrivit
ordinelor primite, au plecat fiecare la locul su, sa ocupe pozitiile de razboi.
Acest plan era intr-adevar foarte frumos gi laude se cuveaneau gefului, care
Il concepuse, fiindca intari bine aripile, la eventualitatea unui atac al dugma-
nului; gi aga de aproape era o aripa de cealalt, Ludt, daca lagii dugmani
ar fi fost putin mai degtepti, niciodata n-am fi avut comunicada libera. In
Tirgovigte vi-a pus toata silinta sa pregateasca dup.& regulile tacticei batalionul
sacru gi sa intareasca oragul numai cu simple ganturi. Lipsa de plumb, de
care suferea armata greaca, a fost remediata prin dezvelirea acoperigului
mitropoliei. CIt despre praful de pugea, in tot timpul eh a stat in Tirgovigte,
cu toate ea Austria era in vecinatate, n-a reugit nimic. Despre provizii seria
lui Ducas ca sa aiba grija de intreaga armata. Toat puterea generalisimului
era domnul Caravia. Acesta a fost insarcinat s inzestreze numeroasa artile-
rie cu toate cele necesare gi sa pregateasca obuzcle necesare. Toate acestea
au facut pe domnul nostru Caravia peste masura de trufa, incit declara pe
fata ca el va fi cel dintii, care va incorona pe Ipsilanti ca rege la Greciei. In
fiecare zi insugi Caravia gi Kolocotronis trimiteau diferite, patrule sa jefuiasca
pe unul sau pe altul, gi degi de multe ori aceste lucruri au fost aduse la cunog-
tinta gefului, totugi niciodata n-a vrut sa fie crud gi drept, gi sa pedepseasca
nu numai pe acegtia, dar gi pe alti conducatori, care socoteau aceasta expeditie
potrivit pentru imbogalirea Ion. Jata scopul vitejei noastre rascoale ! Barba-0
greci, iata conceptiile acelora, care, din nefericire, se numesc greci. Vai de

250

www.dacoromanica.ro
nenorocitul nostru neam, care spera de la acestia eliberarea sa. Pe de alt
parte bunul nostru Ipsilanti, aflind ci la mnistirea Mirgineni se aflau diferite
lucruri de valoare, trimite pe Mavros si pe Lemonis, care deschizind toate
lizile, fri voia proprietarilor, intocmesc o listi a lucrurilor, pe care o prezinti
generalisimului. Acesta, dupi ce cerceteazi lista, trimite pe acestia si-i
aduci toate obiectele insemnate cu o cruce pe list. lat, birbati greci,
bunul nostru sef a fost un ho i chiar mai mare ca ceilalti; se vede ci bunii
nostri conducatori ficeau diferitele lor pridiciuni dup exemplul generali-
simului nostru. Insusi generalisimul, fratilor, a trimis diferite cete s fure
cirezile de boi i vaci i proviziile boierilor si ale celorlalti locuitori care se
gseau in Tara Rominease, i si le trimit in Transilvania, pentru vinzare.
Poate intrucitva avea dreptate si faci aceasta, fiindci eforii din Bucuresti,
atit domnul Nicolopulos cit i ceilalti, au cheltuit banii adunati inainte, iar
restul 1-au luat cu ei si-1 cheltuiasc din belsug cu tiitoarele lor, fiind niste
muieratici. Dar nu trebuia Ipsilanti s comiti astfel de acte hotesti, vred-
nice de condamnat, care au silit pe unii s indeplineasci astfel de lucruri,
far voia lor. Domnul Caravia cu purtarea lui trufasi, a silit pe cipitanul
Anastasie, singurul care era vrednic i rizboinic, s plece la Ploesti, BA se
uneasci cu patriotul Ducas. Ducas 1-a primit pe Anastasie, cu aprobarea
generalisimului, in batalionul su, in locul cipitanului Vasilie Barias, care
a fost dat lui Nicolae Ipsilanti, la cererea lui, ca s plece cu el la am-
pulung, unde primise ordin s ja pozitie de atac.
In urma unirii soldatilor lui Ducas cu ai cipitanului Anastasie i ai celor-
lali tineri, Ducas deveni aproape cel mai puternic dintre toti,
nu numai prin numrul mare al soldatilor lui, ci i prin calitatea ofiterilor
vrednicilor si soldati. Aceasta, precum i legimintul ce au ficut cei mai
multi din ofiterii lui s nu recunoasca alt cipitan, afar de el, au silit pe
generalisim si creadi ca Ducas ar putea aspira la sefie, si de aceea incetul
ce incetul, sub diferite pretexte, incepu s-i micsoreze unitatea de sub comanda
sa. Srmanul Ducas niciodati nu se &disc la asa ceva, si nu luase misurile nece-
sare, ci totdeauna era supus ordinelor sefului sail, pe care le indeplinea intocmai.
Pe la 15 aprilie, pasa din Silistra intri orasul Clrasi, ce se afla in fata
Silistrei, cu aproape doul mii de soldati, care aveau ordin si mearg
la Ialomita, s adune hran pentru vite in cantiati cit se poate de mari
far si supere citusi de putin pe nenorocitii crestini. Aflind aceasta cipitanul
Ducas i ofiterii lui, indat au instiintat pe generalisim, cerindu-i tot-
deodati permisiunea s meargi si atace acea armat. Gcneralisimul sub
nici un motiv n-a vrut s cedeze, spunind c n-a sosit inci momentul. Ofi rii
lui Ducas vizind ea' generalisimul nu cedeazi, 1-au silit pe Ducas s plece la
Tirgoviste spun. lui Ipsilanti c este nevoie si se faci aceasti mica expe-
ditie. Dar si aceasta a fost in zadar, fiindei sub diferite pretexte a impiedicat
pe Ducas s faci o astfel de incercare, spunindu-i numai si fie cu totul gata

251

www.dacoromanica.ro
 i se va trimite ordin. La intoarcerea lui la Ploesti a adus raspunsul primit
din partea lui Ipsilanti. A doua zi bunii i vrednicii lui ofiteri, printr-un raport,
Li pretindeau sa plece neaparat la Clarasi i ii cereau raspunsul lui hotaritor
In termen de doua zile, spunind c ei au recurs la arme ca s moari glorios
nicidecum sa se hraneasca cu gaini in orase. Ducas a trimis in graba rapor-
tul obisnuit, rugind In acelasi timp pe Ipsilanti sfi cedeze la aceasta cerere,
cad dusmanul poate 81 fie invins, potrivit urarilor patriei. Atunci Ipsilanti
d' ordin lui Ducas 85 trimita jumtate din armata lui la Buzau si de acolo
sa se imparta in doua aripi, una la stinga i cealalta la dreapta fAr steaguri
intinzindu-se astfel pina in judetul Ia iar Ducas sa fie gata ca sa dea
ajutor unde nevoia va cere. La 24 aprilie Ducas trimite, potrivit ordinului
prirait, opt din ofiterii sAi cu circa 700 soldati. La 4 mai seara maiorul Ducas
afla in mod sigur ca un numeros corp de turci a iesit la 30 aprilie din Braila
si a atacat la 1 mai, macelarind pe locuitori, fra impiedice cu
nimio rezistenta vitejeasca a nenorocitilor greci. Paguba dusmanului a fost
de zece ori mai mare, dar si victoria a fost a lor. Aflind aceasta Ducas, tri-
mite indata printr-o stafeta raportul &Au, in care arata ea' este neaparat nevoie
de a se lua masuri defensive, 'Ana ce prtile muntoase vor putea fi aprovi-
zionate cu hrana, i ca el, fail ordin va pleca la Cimpina sa cerceteze care
anume parti sint bune pentru pozitii de razboi. Deci Ducas plee i fcu
cercetarile necesare ; el intocmi o hart a localitaplor potrivite pentru santuri.
La intoarcerea sa nu gasi ordinul lui Ipsilanti, prin care aproba plecarea. La
9 mai insa Ipsilanti dA ordin lui Ducas sa inceteze de a mai aproviziona
cu hran partile muntoase, fiindea, cu voia lui dumnezeu, Serbia cu sigu-
raata s-a rasculat i tste necesar sa fie gata cu toata armata lui, caci
curind vor porni impotriva dusmanului; iar stirile din Galati nu sint adeva-
rate, caci precum este informat in mod cert, la Galati se afla armata ruseasca.
Aceasta inselaciune era intr-adevar mai mare ca toate celelalte, pe care le-a
scris pina atunci. Intr-cr astfel de situatie delicata i grava era dator sA serie
adevarul adevarat railcar pentru unii din ofiterii lui i sA nu-si bata joc
de ei in felul acesta.
Bunul capitan Iordache aflind ca un numar de 60 de turci se afla la
Rusii-de-Vede, instiint pe Ipsilanti i indat porneste impotriva lor, Ii ataca
in timpul noptii, pe unii i ucide, iar pe altii i ja prizonieri. Dupa aceasta,
fAr cea mai mica intirziere, se intoarce invingator pe pozitia sa. La 8 mai
avu loc un consiliu, la care se hotari ca printul Cantacuzino, impreuna cu
tufeccibasa Vasilie, Cu civa cazaci, cu maiorul Ducas i capitanul Orfanos
s plece la Galati si Iasi, sa ja pe soldatii ce se aflau la Ga1ai, cu toate
munitillelor, precum i banii pregatiti la Iasi. In aceeasi zi Ipsilanti trimise
un ordin autograf lui Ducas, poruncindu-i sa pregateasca la Ploesti hrani
nutre t pentru 1 500 calareti i instiintindu-1 el la 11 ale lunii va sosi
el la Mizil, si va spune prin viu grai motivul.

252

www.dacoromanica.ro
 Indat ce Ducas a primit acest ordin, 11 indeplini intocmai. La 10 mai,
pe la orele 2 noaptea, soseste Ambrosiadis, adjutantul lui Cantacuzino, cu
o scrisoare a generalisimului, in care ii seria cfi trebuie sfi piece impreuni
ca printul Cantacuzino, care ii va spune motivul. Dar nu-i seria unde an= e;
intrebind ins5 pe Ambrosiadis care e locul unde trebuie sa plece, si auzind
c este vorba de Iasi, Ducas s-a suprat tare si a trimis de indatO, in aceeasi
noapte, o stafet la Tirgoviste cu o scrisoare, in care seria ea' dusmanul inain-
find, fOra BA intimpine vreo rezistent, s-a stabilit la Obilesti si c acum nu
mai este timp de astfel de expeditii, ci este necesar s fim Cu totii la un
loe ca s atacrn dusmanul, care nici nu ne lasl s.' ne ostenim sO-1 cutam,
ci vine el impotriva noastr, si el nici intr-un chip nu aproba s plece cu Canta-
cuzino si roag pe excelenta sa s dea ordin lui Cantacuzino &A rOminA pentru
moment la Ploesti, ping ce vom putea vedea noile miscari ale dusmanului.
Bunul generalisim drept rAspuns II serie lui Ducas c nu trebuie a se sperie
de marsul dusmanului si ci dac, fri s asculte motivele binecuvintate,
este hotArit s nu meargl, atunci, clack' el nu va merge, BA dea negresit eiteva
sute de soldati, cu ofiteri buni s insoteasea pe Cantacuzino, care intr-un
interval de 15 zile trebuie s se intoarc neaprat. La 11 mai vine Canta-
cuzino si isi aseaz tabra intr-un sat ling Ploesti, unde veni in intimpinarea
lui si maiorul Ducas. Ei au discutat despre multe lucruri si Ducas ii spuse
lui Cantacuzino cO, precum este bine informat, dusmanul se afl la Obilesti
cu 18 tunuri si 8 000 soldati s'i deci expeditia lui este ca totul necugetat.
Cantacuzino insi ii rspunde e este foarte mare nevoie sii porneasa la Galati
si de acolo la Iasi si este neap'rat dator sa-1 urmeze si el. Atunci Ducas
fi apune categoric el nu poate si-1 urmeze si cfi, potrivit unui al doilea ordin
primit, este dator numai sl-i dea citiva soldati. Indatl da ordin sa se pregO-
teasel capitanul s'u Contos si inc sase ofiteri si aproximativ 400 soldati,
floarea armatei lui, ca s' plece impreunA cu Cantacuzino. Printul Cantacuzino
vzind ca Ducas sub nici un motiv nu se las6 convins s plece cu el, ii
apune atunci: Frate, de o parte imi pare r'u c nu esti cu mine in aceastA
armat', dar mi bucur mai mult ea rmii aici, si este mare nevoie sa pleci
cu un ceas mai devreme la Tirgoviste (precum ti s-a poruncit), fiindai srmanul
generalisim Ipsilanti este in prim( jdie de a pieri din cauza unui complot, organizat
de domnul Caravia si de bunul Lasanis si esti singurul, care poti s-i salvezi
viata. Cantacuzino pleaca la 12 mai si Ducas plingind isi ha' rfimas bun de
la bunii si ofiteri si soldati, pe care ii socotea pierduti.
Dup ce Ducas se intoarce la Ploesti, indat trimite la Tirgoviste raportul
obisnuit, in care spunea generalisimului c in curind Ii va prea rau de aceast
expeditie si el el, ea s fie disciplinat, a hotarit s se despart' de insemnata
sa armat, ca care spera intr-o zi s moar glorios, sau s'ii fie biruitor, ca nu
mai poate &Ali pAstreze pozitia cu armata ramasa si eii doreste s mearg
la Tirgoviste pentru mai multe motive. La 13 mai Ducas primeste ordin de

253

www.dacoromanica.ro
la Ipsilanti s trimit cu vrednici i buni cureni niste scrisori cAtre Cantacuzino
si Orfanos, in care seria vrednicilor si ofiteri s se intoarca grabnic, iar
Cantacuzino se va opune, ei sa se intoare negresit ; iar Ducas, dup trimiterea
acestor scrisori, s mearga de indat la Tirgoviste. Dup ce Ducas a trimis
aceste serisori cu doi curen, a pornit cu posta la Tirgoviste. La 14 mai, indata
ce sosi acolo, se prezint generalisimului, care Ii spune c suferl mult de
purtarea urit a lui Caravia i c este necesar s se gindease la vreun mijloc
pentru a-1 suprima. Atunci Ducas Ii rspunde c singurul mijloc ar fi s cistige
de partea sa pe popa sirbul si pe polcovnicul Alexie, care au soldati sirbi buni
i vrednici i dup ce Caravia va fi lipsit de acestia, atunci va fi usor s
fae ce vrea cu el. Daca ins acestia nu vor voi s-1 praseasc, atunci va fi
executat pe altil cale, si pentru aceasta s fie linistit, cci el (Ducas) va avea
grij. indat Ducas merge s se intilneasc cu popa, si printr-o propunere atr-
gAtoare izbuti sa-1 cistige pe acesta i s-1 determine sA depuie jurmint di se
va uni cu armata lui Ducas. Ducas aduce la cunostinta lui Ipsilanti aceasta,
si in acelasi timp Ii cere permisiunea s plece la Ploesti pentru scurt timp.
Printul Ipsilanti Ii rspunde ins s stea Oda' a doua zi, ceea ce a si filcut. A
doua zi, la 15 ale lunii, pe la prinz soseste din Bucuresti doctorul Canelas,
aducind scrisori de la Saya, care anunta c dusmanul a sosit asezat
tabra la Pltresti, i totodat' se plingea mult de slugerul Tudor, ca este
de partea turcilor. intr-adev'r acestia amindoi aratau sinceritate fatii de
Ipsilanti, care ins nu reusi in intervalul de dou luni, cit a stat la Tirgoviste, s-i
cunoasc, si de aceea Il socotea and pe Tudor chid pe Saya ca grit de parted
sa ; ins amindoi erau cu turcii precum ati auzit mai tirziu [?]. Dup' amiaz
Ipsilanti d ordin lui Ducas s piece la Ploesti i s se intoarc5 grabnic impreun
cu restul armatei sale. in timp ce Ducas se pregtea s porneascl, primeste
o scrisoare de la Ploesti, impreuna cu un interogatoriu luat unui romin, care
spunea ca turcii intr azi in mod sigur in Bucuresti. Ducas aduce la cunostinta
lui Ipsilanti aceasta, dar el avind mai mult incredere in cele serse de Saya,
socoti c cele spuse de romin sint minciuni. Astfel Ducas porneste spre Ploesti,
ajungind in satul Filipesti, afl in mod sigur c prea sfintia sa mitropolitul
Ungrovlahiei i boierii au trecut pe acolo si au spus locuitorilor s plece fiindc
turcii au intrat in Bucuresti. indat deci Ducas transmite aceast stire,
adugind ea fr ordinul lui Ipsilanti, el porneste in urmrirea Ion, i s aib
rspuns pin a doua si la ora 4 la Cimpina, i c Ii va serie ce va afla la Ploesti.
Chid sosi la Ploesti, all c intr-adevr turcii au ocupat Bucurestii, fr ins
ca cei aflati acolo s trag mcar un singur foc, lar Tudor cu ostirea lui s-a
retras in cele cinci judete, lar despre Saya nu stia ce drum a apucat. Toate
acestea le-a trimis in scris la Tirgoviste printr-un alt curier, adugind in acelasi
timp el el pleaca neaparat la Cimpina, i cene cu insistent lui Ipsilanti s-i

Este vorba de popa Ivanciu care a luptat in Valea Muierii.

254

www.dacoromanica.ro
spuna ce are de facut i ca in nici un chip nu se cuvine s ramina la Ploesti,
In astfel de imprejurari, fara sef. Ipsilanti primi aceast stire si de la
iar peste putin de la insusi Saya, care sosi la Tirgoviste cu 700 calareti si care
se scuza ea nu s-a batut cu dusmanul de frica lui Tudor, care totdeauna a
fost un partizan al turcilor; de asemenea el adauga Ca' Tudor are de gind
treac prin Pitesti in cele cinci judete. Atunci Ipsilanti da ordin ca Saya sa-si
aseze tabra la Vacaresti, iar capitanului Iordache serie sa fie foarte atent
daca este cu putinta sa pun mina pe Tudor, in felul cum au artat in timpul
din urma Prodan, Macedonschi i eeilali cpitani ai pandurilor.
Ducas ajungind la Cimpina aresteaz pe mitropolit si pe boieri, pe care
Ii duce la Breaza, unde Ii inchide, asteptind acolo toata ziva raspunsul lui
Ipsilanti. Vazind insa ca nu mai vine raspunsul, in dimineata de 17 mai se
grbeste sa le permita sa intre in Transilvania, crezind ca Ipsilanti nu aproba
actiunea sa. Dupa aceasta, Ducas pleaca spre Ploesti s'iLpe Hugh' acest oras
intilneste un calret cazac cu scrisori, prin care Ipsilanti Ii aproba actiunca
poruncea BA trimita pe coi arestati la Tirgoviste. Ducas trimite indata
ordin &are garda din Breaza sa porneasca i sa prind pe mitropolit si pe ceilalti,
sa-i aduca la Ploesti. Era ins prea tirziu i totul era in zadar, cci acestia
indata ce au primit permisiunea, s-au grbit, cit au putut, sa intre pe pmintul
austriac. Ducas a scris cele intimplate lui Ipsilanti, scuzindu-se ea nu este
vina lui, ci a domnului guvernator Lasanis, care, avind in grija sa primirea
bagajelor boierilor, care din greseala le-au trimis prin Tirgoviste, a uitat sa
trimita de indata ordinul lui Ipsilanti care Ducas i dorind ca Ipsilanti
piard consideratia ce avea pentru Ducas i sa-1 socoteasca drept un om
necias lit, n-a trimis ordinul lui Ipsilanti prin post, ci prin niste calareti cazadi
beti. Raportul-raspuns trimis de Ducas nici n-a fost citit, ci in citeva cuvinte
Ipsilanti i-a spus lui Ducas ea nu se gindea ca el sa fie un escroc, i c trebuia
sa astepte neaparat un rspuns, i sa nu-si fi inchipuit, vzind intirzierea,
c nu aproba actiunea sa. Dup ce toti locuitorii au plecat din Ploesti, Ducas
s-a grbit (la 20 ale lunii) sa-si aseze tabara la Baicoi, asteptind acolo si pe
ceilalti ofiteri ai lui, pe care i-a dat lui Cantacuzino. Iar capitanul Iordache,
aflind c Tudor se apropie cu toatii armata sa de Pitesti, a scris principelui
Nicolae Ipsilanti s vin eit mai repede aeolo, cu intreg corpul lui, ca, la ncvoie,
&A se bat cu Tudor. Acesta, cum a ajuns la Golesti, a eutat sa treaca Argesul,
dar cpitanul Iordache, sub pretext ca vrea sa-i vorbeasca, i-a scris sa se
odihneasc in acea zi la Golesti, si a doua zi va N eni vada. Bunul i vred-
nicul capitan Iordache venind la Tudor cu cincizeci de soldati buni, Ii spune
ea doreste sa-i vorbeasca in prezenta tuturor ofiterilor. Dup ce s-au adunat
toti ofiterii lui Tudor, in auzul tuturor, Iordache citeste ordinul scris, pe care
il avea cu el, si in care se arata ca Tudor, fara stirea i aprobarea capitanului
Iordache, nu poate sa faca cea mai mica miscare, i nici s pedepseasca pe
ofiteri si pe soldatii lui fall un motiv legal si far aprobarea consiliului, format

255
www.dacoromanica.ro
din tati ofierii. Iordache a citit din nou _gi mai accentuat aceasta parte, gi
intrebind pe gefii pandurilor, daca sint de acord sfi suporte ca Tudor, pentru
simple toane, sa-i sacrifice flea' motiv in fiecare zi. Atunci partizanii lui Iordache
cei mai multi din restul pandurilor au zis intr-un glas ea nu gut multumiti
Cu un astfel de gef aplecat la omoruri gi ca il predau lui 1, sa-1 judece potrivit
legilor sfinte ale razboiului i ca doresc in viitor sa fie sub conducerea lui,
Iordache cel cuminte, luind pe Tudor, pleca la Ploegti 2, unde indata
11 preda lui Nicolae Ipsilanti, iar pe panduri Ii trimite in Oltenia, o parte la
Dragagani gi in alte parti, iar o parte o opregte el.
Lath' barbati greci cit de mult contribuie cumintenia unui bun gef, fiindca
cu razboi niciodata intreg corpul lui Ipsilanti n-ar fi putut sa invinga ci sa
reduca la tacere pe Tudor. Nicolae Ipsilanti ajungind la Cimpulung, trimite
indata la comandamentul general pe Tudor (cu o garda puternica), unde a
fost ucis pe buna dreptate 3, ca principalul vinovat al distrugerii grecilor.
Iar bimbaga Saya, dui:4 moartea lui Tudor, incepu sa ja altfel de masuri
ci sa aiba frica c banuieli ca nu cumva Tudor sa-1 fi prezentat gi pe el ca pe
un turcofil, gi de aceea a cerut sa-gi ageze tabra la Margineni, sub cuvint ea'
acea pozitie trebuia sa fie aparata de un gef bun. Bunul nostru Saya facu acest
lucru din doua motive; intii ca sA aiba de acolo o comunicatie libera cu
gi al cloaca sa fie aparat de once atac al lui Ipsilanti, deoarece aceasta
manastire are ziduri multe gi puternice. Cu toate ca domnul Saya daduse de
banuit gi in trecut prin mai multe fapte ea ar fi un partizan al turcilor, totugi
domnul Ipsilanti niciodata n-a vrut s creada aga ceva, gi BA ja masurile necesare
impotriva lu, gi daca cineva dintre gefi indraznea sa spuna ceva impotriva
lui, indata Ii spunea ea aceasta nu-i treaba lui. La 23 mai Ipsilanti trimite
ordin lui Micas, sa villa la Tirgovigte fara cea mai mica intirziere, impreuna
cu toata oastea sa. Un astfel de ordin gi Cu aceeagi gtafeta a fost trimis gi lui
Saya. Ducas Ii cere permisiunea sa intirzie trei zile, pina Bali adune avan-
garzile trimise in diferite parti ci pin sa se intoarca de la Focgani capitanul
Anastasie, Hon-to:Iglu gi Naum, potrivit ordinului anterior. De asemenea Ducas
li comunica lui Ipsilanti cA trimigii lui n-au apucat pe Cantacuzino gi restul
oastei lui la Focgani, caci Cantacuzino se afla la Odobegti fiindca oragul Focgani
era sub stapinirea turcilor, gi ei s-au temut sA inainteze, mai ales fiindca nu
departe de Focgani au vazut gaptesprezece cadavre ale celor mai buni ostLgi ai sai.
Bunii mei ofiteri i soldati, auzind ca acolo se afla dugmanul, au hotarit
Versiunea aceasta, rispindit de izvoarele grecesti, &it ecou i in unele mate-
riale narative rominesti. Arestarea lui Tudor a fost organizatii de dare capeteniile eteriste,
in frunte cu Iordache Olimpiotul.
2 Corect: Pitesti.
3 Aceast afirmatie eronatii, rhspindit in cercurile eteriste din acea vreme, a intrat
apoi in unele lucrar memorialistice consacrate enscoalei grecesti. In realitate Tudor a fost
ucis miseleste, pe nedrept, farit' nici un fel de judecat de ciltre cipeteniile eteriste care voiau
sA pun mina pe conducerea otirii pandurilor i sii-1 jefuiascii pe Tudor de sumele de bani
pe care dupil cum credeau ei le strinsese din tar.

256

www.dacoromanica.ro
se ban', de indata; dar generalisimul, primind scrisoarea lui Ducas, Ii serie
sa fie neaparat la 26 mai la Tirgoviste. Acelasi lucru 1-a scris i lui Saya; iar
Saya invita pe Ducas sa treaca pe la Mrgineni sa mearga impreuna la Tirgoviste.
Ducas, in urma ordinului sever trimis de Ipsilanti prin doi curen, porneste
spre Tirgoviste, i neavind incredere in Saya, nu trece pe la Margineni, ci pe
la prinz i aseazii tabara la o departare de o jumatate de or de Margineni,iar
printr-o scrisoare i cere iertare lui Saya ea n-a trecut pe acolo si il roaga sa-1
instiinteze, clack' e ceva nou cu privire la miscarile dusmanului. Drept raspuns,
Saya Ii serie pe scurt ca rzboiul este inevitabil si victoria depinde de noroc
ureaz buna intilnire. Raspunsul acesta era plin de viclenie. Plecind de
acolo, Ducas ajunge pe la ora zece in fata orasului Tirgoviste, i lasind acolo
putina lui oaste, pleaca impreuna cu o garda de zece soldati spre a saluta pe
generalisim, care 1-a primit cu o privire foarte aspra i fr s binevoiasca
spuna ca vor porni spre Pitesti, sau s discute ceva cu el. Ii da ordin sa
plece cu oastea, si a doua zi s fie acolo, ca sa primeasca ordinele necesare.
In dimineata de 27 mai, Ducas se duce la generalisim i primeste ordinul
de zi, in care vede c tabara generala porneste spre Pitesti i ca Ducas, Orfanos
Kolocotronis vor forma avangarda numai cu calaretii lor, iar calabalicul
vor trimite la Lucieni, unde in acea zi se va odihni excelenta sa. Atunci Ducas
Ii spune lui Ipsilanti pentru ce aceasta miscare de armatl, daca dusmanul
este la Bucuresti i planul nostru de mai inainte era sa mergem sa atacam
pe neasteptate tabara dusmanului? Ipsilanti Ii raspunse Ca face aceasta
potrivit cererii cpitanului Iordache si a pandurilor care vor sa se razbune
impotriva dusmanilor nostri, care se afla in cele cinci districte si au robit
lor ; si ea este nevoie sa atacam mai intii acel corp i apoi s ne intoarcem
impotriva acestuilalt corp. Atunci surizind Ducas spune lui Ipsilanti: daca
dusmanul va afla ea noi parasim Tirgoviste, nu se va intinde prin partile acestea ?
dusmanul intinzindu-se desigur va intari orasul Tirgoviste, care a fost inconjurat
cu santuri, i astfel noi cu greu vom reusi sa-1 ocupam i prin urmare ne vom
rataci, fara sa Putem lua o pozitie de atac in Nreun loe, iar dusmanul intin-
zindu-se poate sa ajunga si pina la Cimpulung si astfel vom pierde si posibilitatea
de aprovizionare, fiindca rominii, din cauza multor rele ce au suferit din partea
noastra, se vor uni cu turcii. Atunci Ipsilanti Ii spune: ah! armane Ducas,
totdeauna .1 imi spui, i hotarirea mea este contrara ; nu este nevoie de
vorbarie i adaug ca de indata sa trimita la Lucieni tot calabalicul lor, iar
el Cu oastea sa s mearga pink' la Colanu i Vacresti, unde va astepta pe capitanii
Orfanos i Kolocotronis. Atunci Ducas Ii spune imediat : Dar Saya unde
este, va veni neaparat in curind ? Parcii numai pe acesta il astepta ca sa
porneasc. Astfel Ducas pleaca la ostirea sa si pe cind i facea pregatirile,
vede in departare alergind un soldat de al lui Griparis Cu o scrisoare, care,

1 In textul grecesc este: zocpel'iLxct.

17 o. 498 257

www.dacoromanica.ro
inainte de a se apropia de Ducas, strig cu o voce tremurinda; repede, repede,
cei cu capetele albe ne-au atacat, i indata Ii inmineaza lui Ducas ordinul.
Acesta 11 citeste si vede ca dusmanul se bate cu Kolocotronis la mnastirea
Nucet, i fiindca nu se stia in ce numar este dusmanul, trebuie, fr cea mai
mica intirziere, sa plece in ajutorul lui Kolocotronis si de acolo sa instiinteze
pe Ipsilanti de cele intimplate. In acelasi timp Ipsilanti porunceste capitanului
Orfanos sa mearg acolo. Imediat maiorul Ducas da ordin ca trompetele
sune si intreaga oaste s se pregateasca. El se prezinta in fata ostasilor
care tap erau calareti, si le spuse: Fratilor ! iata a sosit ceasul acela pe care
mereu strigati c doreati sa-1 vedeti; iata acum se pune in aplicare scopul
inarmara noastre ; nu cred ca cineva dintre voi sa fie asa de las, incit sa doreasca
aceasta via-ta josnica i sa nu prefere moartea. Moartea, fratilor, in momentul
de fall este singurul lucru pe care trebuie sa-1 dorim; Cu moartea noastr
dulce vom da libertatea urmasilor nostri. SA mergem, fratilor, pronia cereasc
va ajuta incercarile noastre. Dupa ce Ducas termina aceasta scurta cuvintare,
indata steagurile cele sfinte pornesc inainte, dupa care urmeaz oastea. Sosesc
la Tirgoviste i cauta sa ja cu ei un romin, dar din nefericire nu gasesc pe nimeni,
fiindca cu citeva zile inainte plecasera atit locuitorii din oras cit i cei din satele
de prin prejur, potrivit ordinului primit. Astfel ei apuca drumul cel mare de
la Cornatel, intilnind pe drum pe eitiva solda-ti ai lui Kolocotronis, care duceau
echiparnentul, si pe care i-au urmat. Cind au ajuns linga Moara Domneasca,
unde Kolocotronis i avea tabra, au venit la Ducas cei doi adjutanti ai lui
Gheorghc Ipsilanti, care i-au spus s rmin acolo unde se afl, fancied dusmanii
s-au -retras. in acelasi timp soseste si un soldat al lui Kolocotronis Cu vestea
c dusmanul s-a retras dar ca turcii, dupa plecarea lui Kolocotronis din Nucet,
au intrat acolo si se afl incl acolo si are nevoie de ajutor. La aceasta impre-
jurare a fost de fatfi i trimisul lui Ipsilanti, adjutantul Atanasie Tzacalof,
cruia Ducas i-a spus ea va pleca in ajutorul lui Kolocotronis ; fandea insa
nu se stie care e numrul dusmanilor, este nevoie, pentru once eventualitate,
sa trimita.si citiva cazaci i alti calareti de rezerva. Ducas dupa ce inainta
putin intilni pe capitana Orfanos i Kolocotronis i discutind cu ei, s-a hotarit
ca el sa mearga pe partea sting, iar ei s mearga drept inainte la manstire
(unde popa sirbul se batea cu dusmanii; acestia temindu-se de un eventual
ajutor din partea lui Kolocotronis i Orfanos, au parsit mnstirea), i daca
dusmanul de frica s-ar retrage, Ducas, care in acel moment se intindea cu
oastea lui spre cimpia de la Cornatel, ataco. Aci Ducas intilneste pe dusmani
fugind i indat atac cu multi vitejie ; dusmana n-au vrut insa niel intr-un
chip sa lupte, ci, dupa o mica rezistenta, au fugit departe in graba. Ducas,
dorind sa-i urmareasca, a fost impiedicat de bunul i vrednicul su apitan
Anastasie. Acesta i-a spus ca fuga dusmanilor este facuta cu inselaciune
probabil c aici in apropiere este vreun corp mare de armata i dac noi vom
merge singuri impotriva lor, desigur vom pieri; este nevoie sa asteptam

258

www.dacoromanica.ro
pe cei din manstire si atunci, daca se va ingadui, sfi pornim cu totii. Ducas
aproba aceast. parere (fiindca se potrivea si cu spusele unui prizonier turc)
si indata porunci ca oastea lui sa se imparta' in trei parti, capitanul Anastasie
cu pedestrii lui sa ocupe pozitie pe virful unui munte, iar Hontoglu si Inca
citeva capetenii Cu calretii lor sa fie pe partea dreapta, iar Ducas cu ceilalti
sa fie pe partea sting. Dupa ce trecu aproape o jumatate de ora ei v'd pe
turcii fugan i inaintind impotriva lor si in acelasi timp mi alt corp de aproape
o mie cinci sute de calareti iesind din padurea Corntel, unde se vede ca era
tabara dusmanului; acestia se unesc cu ceilalti gi inainteaz impotriva lui
Ducas, care, de indata ce vzu pe dusmani venind impotriva lui, trimite veste
capitanilor Orfanos si Kolocotronis &A villa cit mai repede si instiinteaza si
pe Ipsilanti (care venise acolo in apropiere) sa-i trimita ajutor. Kolocotronis
si Orfanos i-au trimis vorba sa nu se bat, fiindc se apropie noaptea. Bunul
nostru Ipsilanti, primind insa aceasta veste, indata porni spre Vacaresti si
comunica lui Ducas ca ii va trimite negresit ajutor (ca &A se lupte vitejeste).
Pina sa soseasca aceasta veste de la cei doi capitani, Ducas incepuse lupta
Cu dusmanul, si desigur n-ar fi prasit cimpul de lupta, mai ales atunci dud
aripa lui dreapt lupta cu o deosebita vitejie cu aripa stinga a dugmanilor
si distrugerea acesteia era sigura datorita faptului ca era in numr mic; cind
insa sosi centrul armatei dusmanului in pas cadentat avu loc o mare ciocnire
de cavalerie si cind se intrezrea ca vor invinge calaretii lui Ducas, atunci
o voce striga ea' acegtia nu sint dusmani, ci oamenii lui Kolocotronis si Orfanos,
si astfel se produce o incetare a focului timp de doua minute. Apropiindu-se
mai mult dusmanii, au fost indata recunoscuti si lupta incepu cu mai mare
Millie gi vitejie si dull aproape o jumatate de ora'. Dupa ce soldatii lui Ducas
au vaizut ca domnii Orfanos si Kolocotronis nu vin in ajutorul lor, gi este greu
ca ei singuri sa nimiceasca oastea dusmani, mai ales ea vedeau ca si infanteria
dusmana care avea si trei tunuri se indrepta impotriva lor, s-au grbit sa se
retraga si s-si parasease pozitia, iar maiorul lor vazind ea' aripa lui dreapti
nu poate rezista si ca este in pericol si piara fra rost pe pozitia sa, se indrepta
luptind spre dealul unde se afla capitanul Anastasie, intarind astfel dealul si
zicind: curaj copii, ne vine ajutor. Dusmanul vazind ca oastea lui Ducas
fuge, indata se arunca in directia dealului, unde bunul capitan Anastasie cu
infanteria lui si a altor capetenii de trei ori i-a respins vitejeste suferind pierdeni
mari (aproape dou sute de oameni). Dup ce intreg corpul de calreti a parasit
dealul si sarmanul Anastasie a ramas numai cu douazeci si trei soldati, acesta
tot n-a primit sa plece de pe pozitie, sperind ca. Ducas va reusi &A convinga
pe oamenii lui sa se intoarc. El a rmas acolo si se lupt Cu mult vitejie fara
ca numarul mare al dusmanilor sa izbuteasca a-1 sili sa paraseasca miseleste,
ca ceilalti, pozitia sa. Intorcindu-se Ducas pe deal, i-a spus blui Anastasie
ea ii este imposibil sa convinga oastea si ca toll au fugit. Atunci capitanul
Anastasie, fara s vrea, a fost silit de citiva dintre soldatii &Ai sa prseasca

17* 259

www.dacoromanica.ro
aceast pozitie i sa plece, in timp ce dusmanul a avut o pierdere de zece ori
mai mare. In acelasi timp un numar de calareti de ai lui Saya stateau la o
parte de teatrul razboiului, ca s vada rezultatul.
Barba-0 greci, acest capitan Anastasie a intrecut in vitejie i in spirit
razboinic pe toate capetenale in genere si dae sarmanul Ducas, in imprejurarea
de fat ar fi avut intreg corpul sau de oaste, cu siguranta cA ar fi invins pe
dusmani i indraznese s spun c' ar fi provocat o astfel de pagub i MCA lasilor
dusmani, incit ei si-ar fi parsit in graba tot echipamentul. Tabara generala
avea intr-adevar un mare numar de soldati, dar floarea dusmanului erau acei
care s-au dus impotriva lui Ducas, i daca. ar fi fost nimicili acestia, desigur
ceilalti, dintre care cei mai multi erau fra arme, s-ar fi ascuns in padurea cea
mare din vecinatate. Dae s-ar fi facut aceasta, desigur dusmanul n-ar mai fi
indr'znit sA pornease impotriva grecilor, i soldata nostri ar fi cerut cu insistent
clistrugerea si a celor doua mii de turci rmagi in Bucuresti. Capitana Koloco-
tronis i Orfanos, desi auzeau batalia care avea loc, totusi n-au vrut sub nici
un cuvint &A. dea ajutor lui Ducas, sub pretextul absurd ca se apropie noaptea,
sperind ea motivind astfel nu vor fi condamnati ea invidiosi si rautciosi; ei
lima se temeau cA daca dusmanul va fi invins, atunci gloria va fi de partea
maiorului Ducas. S' alba pe constiinta sa bunul nostru generalisim aceasta
fapt, deoarece el cu maiorii i capitana sai a semanat invidia si dusmania
intre frati, care au luat armele pcntru aceeasi ideie. Ducas ajungind la Vcaresti
gfiseste cea mai mare parte a oastei lui, in afar de capitanul Anastasie, care
dupa plecarea lui Ducas a continuat mult vreme sA loveasca pe dusman.
Ducas se prezinta indat in fata generalisimului, povestind amanuntit cele
intimplate i cerind ca in timpul noptii s porneaseg neaprat impotriva dusma-
nului, aratindu-si parerea de rail cA Orfanos i Kolocotronis au rmas la manas-
tirea Nucet. Atunci generalisimul Ii spune e nu mai este nevoie de lupta
In partile acestea, iar in ceea ce priveste pe Kolocotronis i Orfanos, le va
serie s urmeze grosul armatei, potrivit ordinului de zi dat i ca vor fi asteptati
la Lucieni. Dupa ce terming aceasta scrisoare, indata d poruncl armatei s'
porneasc in timpul noptii spre Lucieni. Ajungind la riul Dimbovita i vazind
greutatea trecerii apei care se revarsase, generalisimul se grbeste sa se odih-
neasca momentan acolo, sperind s gsease pe un romin, care sa cunoasc
vreun alt vad. In timpul acesta, soseste un soldat al lui bimbasa Saya, cu o
lung scrisoare, in care acesta se scuza ea', neavind intreaga lui oaste pregatit,
ii va urma a doua zi, adugind i alte multe minciuni. Tot in acest timp soseste
epitanul Anastasie ; generalisimul vazindu-I cu popa sirbul i cu sase
soldati raniti pe care i visitase Bachelot, in loc sa le multumeasc pentru
lupta vitejeasca, le spune: bine ca ati scpat, i indat plin de suparare
ordin lui Ducas sA treae neaparat riul i sA mearga direct la Lucieni, unde
va gsi pe maiorul Caravia i batalionul sacru, i sa astepte acolo pe excelenta
sa. Ducas ajungind la Lucieni gseste numai o batrin, i intrebind daca se

260

www.dacoromanica.ro
gseste acolo Caravia afla c acesta a pornit in dup masa acelei zile, fr
ordinul generalisimului intr-o directie necunoscuta. Ducas da porunca solda-
tilor sai s-si aseze tabra acolo si s se odihneasc 'Ana sa vina si generalisimul.
Afla ins ca generalisimul a trecut pe neasteptate pe acolo si isi urmeaza
drumul spre Golesti. Ducas inaint putin ping la o pdure mare si acolo afl
ca dup munle, in ruinele unui schit, este cantonat Caravia; sperind ca va
gasi acolo pe generalisim, o lu si el pe acel drum. Ajungind acolo, Ducas
intreba pe maiorul Carayia de generalisim ; acesta ii spune insa ca nu are
vesti si asteapta de la dinsul s afle unde se gseste generalisimul. Dupa vreo
trei ore Caravia primeste ordin de la generalisim, care se afla in munti, Bali
urmeze drumul spre Pitesti si il va astepta in drum. Potrivit ordinului trimis
de generalisim, oastea porneste spre Pitesti, fr s aiba proviziile necesare.
In ziva aceea si a doua zi, Ducas a mers impreun cu maiorul Caravia si la
al doilea popas gasira pe capitanul ulanilor, domnul Garnovschi, cu o scrisoare.
a generalisimului catre Caravia, in care seria sfi-1 insoteasca pe Garnovschi,
excelenta sa continuindu-si drumul spre Pitesti, prin munti, iar daca are ceva
important sa-i comunice s trimita scrisoarea cu Arvanitis, anume trimis pentru
aceasta. Ducas, vzind. ca Ipsilanti serie mereu lui Caravia s-a suprat mult
si in a treia zi porneste cu oaste spre Pitesti singur, flea Caravia si pe la prinz
isi asaza tabara la o departare de o ora' de Pitesti, de unde serie capitanului
Iordache sa-1 aprovizioneze cu hrana necesar si sa-1 instiinteze daca Ipsilanti
a sosit. Iordache ii rspunde ea, deoarece avea de gind acum citeva zik s
parasease orasul Pitesti, avea si el lips de provizii, iar in ceca ce privcste
pe generalisim, nu stie uncle se all.
Pe la ora 8 dupa amiaza, Ducas, stind de vorba cu toti ofiterii lui si discu-
tind despre aprovizionare si generalisim, au hotrit sa plece la Pitesti si pe chid
se pregateau s plece, vzura in departare venind o armat cu multe steaguri,
fara insa sa stie cine sint ; indata Ducas trimite pe citiva soldati buni sfi cer-
ceteze mai de aproape ca nu cumva s fie dusmanii; intorcindu-se cei trimisi,
aduser sefului lor vestea el vine generalisimul. Indata el porunceste tuturora
sa incalece si sa astepte pe Ipsilanti. Generalisimul sosi, insotit de capitanul
Caloianis, de oastea lui Gheorghe Naum, de corpul de cazaci si ulani si de cinci-
zeci soldati ai lui Olimpiotul, care fusesera trimisi in cautarea lui. El salut pe
cei prezeuti si porunceste lui Ducas 85-1 urmeze. Dupa ce ajunser la podul
de pe Arges, Ipsilanti instiinta, prin adjutantii lui, pe toti conductorii sa
astepte acolo un al doilea ordin. Vzind conducatorii ca. un al doilea ordin
intirzia sa villa, ei se grabesc sa plece la Pitesti si sa intrebe pe generalisim ce
trebuie sa faca si sa-i raporteze in acelasi timp e oastea nu are One, iar caii
n-au nutre;. Bunul generalisim cu o privire aspra porunceste lui Ducas SA dea
pesmeti, dar Ducas ii raspunde ca nu e bine sa imparta pesmeti de pe acum,
de vreme ce se gsesc intr-o Tara' locuit, ci s ordone ispravnicului sa dea ostirii
piine. Atunci Ipsilanti ii spune lui Ducas: trebuie s se fac ceca ce vreau eu

261

www.dacoromanica.ro
gi nu ceea ce doregti tu; sa predai chiar toata cantitatea ta de pesmeti serviciului
de aprovizionare, sa primegti gi tu de la acest serviciu tainul tau gi s nu intre-
buintezi pesmetii cum doregti. Atunci Ducas Ii rspunde am pregatit pes-
metii pentru oastea mea, gi dac celelalte capetenii n-au, nu-mi pasa, fiindca
era datoria lor s aiba i ei. Ipsilanti furios Ii spune ca este nevoie sa-gi schimbe
purtarea i felul sail de a &di gi ca va fi nevoit s se poarte altfel cu el. Ducas
Ii raspunde pe scurt cA acum are dreptul &A se poarte astfel, i pleac. Printul
Ipsilanti cheama pe capitanul Iordache i ii cere informatii despre turcii care se
all la Dragagani i despre oastea trimis impotriva lor. Atunci Iordache
relateaza ca a trimis pe toti pandurii sub comanda cpitanului Prodan gi Mace-
donschi, precum gi pe citiva alban,ezi i cA ieri pandurii au atacat.... 1 gi au
rapit de la dugmani gaptezeci de cai, au ucis cinci oameni gi au prins cu arcanul
doi, i spera ca in timpul noptii sa primeasca negregit vestea imbucuratoare a
victoriei. Iordache Il intreaba ce drum vor lua pentru prtile acelea, i indat
Ipsilanti aduce hartile, dar Iordache Ii spune ea a doua zi vor aceza tabara la
jumatatea drumului sprc Rimnic, de acolo vor ajunge la Minnie, gi se vor con-
sfatui asupra celor ce au de facut. Iordache raporteaza lui Ipsilanti cA oastea
va suferi mult din cauza aprovizionarii, deoarece nu se mai gasesc provizii.
Vrednica' de amintit in aceasta chestiune este prevederea generalisimului.
in acea noapte generalisimul n-a putut debe sA doarma, gindindu-se, se vede,
cum s intre pe teritoriul Austriei, de frica dugmanilor. A doua zi dimineata se
d.usera toate capeteniile sA primeasca ordinul de zi, i fiecare primindu-1, incepu
sa se pregateasca, iar Ducas a ramas la generalisim spre a afla motivele pentru
care era maltratat, ci indata cu lacrami in ochi se plinse zicind: Excelent,
ca sa fiu supus ordinelor tale, am ajuns, degi am fost cel mai puternic dintre
toate capeteniile, sA fiu cel mai prost ci cel mai lag. Mi-ai cerut pe Ghencea aga
Dimitrachi cu treizeci soldati pentru garda personala, ti 1-am dat ; pe Ghica Cu
cincizeci soldati, ti 1-am dat; pe capitanii Gheorghe i Teodosie cu o suta gapte-
zeci cazad, pe ca'pitanul Petcu cu cincizeci, pe fiul comisului Ianachi Cu patruzeci
gapte, pe polcovnicul Mantos cu nouazeci; mi-ai poruncit sA dau i lui Canta-
cuzino, i-am dat tot detagamentul meu din Iasi, peste cinci sute oameni, c erau
astfel de soldati, incit excelenta ta spunea singurii soldati ai tabrei mele grit
cei ai lui Ducas , iar acum sa mA ocaragti in fata celorlalte capetenii, pe mine,
care am cheltuit mica mea avere gi am pus in pericol toata familia mea? O astfel
de rasplata speram eu sa am pentru jertfele mele? Aceasta este multumirea pe
care ndajduiam s-o primesc intr-o zi de la excelenta ta, pentru credinta gi
respectul ce avem fata de tine? Cine dintre conducatori a indeplinit intocmai
ordinile tale, cine dintre conducatori ti-a dat un soldat ? Cind am fost obraznic,
ca multi altii, in fata ta gi am vorbit afar de ceca ce eram obligat ? Nu slut
eu acelagi Ducas, care, ca sa dau exemplu c celorlatti conduca'tori, am stat de

Ifa textul grecesc cuvintul ficpcc.

262

www.dacoromanica.ro
garda in tot timpul nopIii la cartierul de la Cornbel ca un simplu soldat ? Nu
sint eu acelagi Ducas, care totdeauna in once imprejurare ibi spuneam adevrul?
Si acum s fiu eu acuzat in faba celorlalbi conducatori? De ce in sfirgit nu vrei
sa fiu judecat militregte? Dae am lasat libera trecerea mitropolitului gi celor-
lalbi boieri din vreun interes, s fiu condamnat la moarte ca un om necinstit.
Excelenba ta gtie bine CA am indeplinit aceasta fra ordinul tau, fiinde, v'zind
intirzierea raspunsului am crezut ca nu aprobi acbiunea mea. In cele doul luni
61 am stat la Ploegti, bi-a venit vreo plingere impotriva mea pentru modul
incorect al conducerii mele ? N-ai trimis la Ploegti mai intii pe adjutantul lui Can-
tacuzino, Ambrosiadis, gi apoi n-a trimis prinbul Gheorghe gi pe adjutairtul lui
sa urmreasca migerile mele ? Nu erai excelenta ta, care prin diferite scrisori
imi spuneai sa mulbumesc pe bunii gi vrednicii mei ofiteri gi soldabi pentru
purtarea lor cinstita ? Sarmanul Ducas nemaiputind vorbi, fiind tare migcat,
iegi de la generalisim gi indata pleca la bunul N. Ipsilanti, eruia, cu multa
prere de rail, ii repeta toate cele spuse generalisimului pentru apararea sa ;
In sfirgit ii spune ca este bolnav gi ill roag sa-i dea voie s mearga provizoriu la
Cimpulung pentru a se cauta. Indata comandantul Nicolae se duce la genera-
lisim sa-i spun s permita lui Ducas sa plece la Cimpulung, fiind bolnav.
Bunul generalisim, aviad de Old sa"-1 ucida pe Ducas, nu ced la inceput,
ci il chema inaintea lui gi ii spuse: Ce ai Ducas ? Sint bolnav, excelenta !
Nu te-a cercetat vreun doctor ? Da, Bachelot. Si ce ;i-a spus? Este nevoie
65 plec la Cimpulung, fiinde acolo este gi doctor gi farmacie cu doc-
torille necesare. Dae este aga, ti se da permisiunea, lar oastea ta o vei
preda capitanului Iordache, (End ordin tuturor ofiberilor ti s-i dea lui ascul-
tare. Tar tu, dup ce vei preda gi erubele cu pesmebi la serviciul aprovizio-
narii, vei pleca cu zece albanezi gi numai cu Gheorghe la Cimpulung, gi, dupa
ce te vei face bine, vei veni la Curtea de Argeg si la Rimnic. Atunci, in prezenba
epitanului Iordache, Ducas a inceput s se plinga generalisimului pentru
tinerii soldabi, dabi lui Cantacuzino, care ar fi fost foarte utili in imprejurrile
actuale. Atunci generalisimul and vAzu ea' gi capitanul Iordache luda mult
acea oaste a inceput sa lacrimeze. Cpitanul Iordache ddea dreptate lui Ducas,
socotind e generalisimul se purta nedrept cu el, gi zicea ca (lack' ar fi fost el
in locul lui Ducas n-ar fi dat nici un soldat, fiinde cineva se face capetenie
numai cu soldabi. In timp ce avea loe aceasta conversabie, generalisimul
a fost ingtiintat ea vine batalionul sacru, si indata tobi iegir in intimpinarea
acelor sarmani tineri saraci, care din nefericire s-au inscris in batalionul sacru
gi au fost, cum vebi vedea mai jos, victimele prostiei unor capetenii. In acest
timp sosegte gi un curier, trimis de Kolocotronis gi Orfanos de la Cimpulung,
care aducea la cunogtinla generalisimului ca acegtia au apucat acel drum, iar
capitanul Griparis (care a fost lasat la Tirgoviste) se afl la aga-zisa Circiuma
domneasca gi agteapta ordin pentru acbiunile lor viitoare. Li s-a trimis ordin
Cu Manos sa' porneasea la Rimnic. 0 or inainte de a porni din Pitegti, genera-

263

www.dacoromanica.ro
lisimul a fost informat c Saya s-a urxit cu turcii si a luat ca zAlog patruzeci
din acestia cA turcii vin in urma armatei lui Saya. AceastA actiune a lui
Saya sill pe generalisim s'A se arate si mai las decit fusese pinA atunci, i indatA
dAdu ordin lui Iordache s porneasck Astfel oastea porni spre Rimnic, iar Ducas,
cu mare stringere de inimA, se despArti de patina lui oaste i apucA drumul spre
Cimpulung. La primul popas oastea dormi acolo, in mare lips de provizii; a
doua zi porni spre Rimnie, pe un drum desfundat din cauza ploilor torentiale.
Pentru nenorocitii ierolohiti [soldatii batalionului sacru], drumul era si mai greu,
deoarece nu numai c'A mergeau pe jos, dar nici One nu aveau. Ajungind deci la
Rimnic, gsir puling piine pregAtit, dar nu era destulA pentru toat oastea.
Atunci generalisimul chemA pe cpitanul Iordachc i 11 intrebA ce este de fcut
si ce vesti are despre dusman. CApitanul Iordache Ii spune ca a doua zi oastea
sA se odihneascA aici, iar ultimele vesti despre dusman arat cA inainte cu o zi
pe la revrsatul zorilor pandurii au cAlcat grajdurile dusmanului i i-au rpit
un numr insemnat de cal; astfel dusmanii se aflA acum la Drgsani, intrucitva
consemnati ; cApitanii Diamandi i Mihaloglu s-au unit cu ceilalti pandmi,
iar el, Iordache, Cu oastea lui i cu cpitanul Anastasie, care a fost numit cApe-
tenie peste toat oastea lui Ducas, pleacA inainte la DrAgAsani si acolo va astepta
pe exeelenta sa. A doua zi porneste toatA armata Cu generalisimul la DrAgA-
sani; prima noapte se odihneste prost.din cauza ploii, la un sat ; de acolo tri-
mite pe Caravia si pe citiva ofiteri la batalionul sacru s'A inainteze mai aproape
de DrAgAsani, i s ja pozitie de atac, iar excelenta sa cu tot corpul cazacilor,
ulanilor si al lui Kolocotronis i Orfanos vor rmine departe de Drgsani;
In acelasi timp serie cApitanului Iordache cerindu-i sA-1 informeze de miscArile
dusmanului. CApitanul Iordache, ajungind in fata dusmanului, i dispune
indat oastea acolo unde era necesar, iar cApitanului Anastasie Ii ordon s'A
treacA peste podul care se aflA dincolo de DrAgAsani, intr-un loe mlstinos,
sA-si aseze tabAra in partea dreapt a dealului ca s impiedice pe dusmani sA
distrugA podul. Dusmanii, vzind c armata greacl inainteazA frA fric impo-
triva lor, i temindu-se s." nu fie inconjurati s-au grbit sA trimitA o sutA cinci-
zeci de cAlAreti impotriva lui Anastasie ; acestia au fost atacati cu multA vitejie
de cAtre greci i siii sA intre din non in DrAgsani. Bunul Iordache, dup ce
a fcut toate acestea, i serie generalisimului ck fiindcA astAzi este marti si
mult noroi, a doua zi va ataca pe dusmani i cA sperk Cu urrile patriei
ale excclentei sale, s-i batk In timp ce cpitanul Iordache lua toate aceste
mAsuri, Caravia, fAr s instiinteze pe cpitanul Iordache, luind artileria care
era compus din patru tunuri, detasamentul sat' i batalionul sacru, porni
indatA impotriva localitAtii DrAgsani i incinse lupta cu dusmanul.
conducAtori care primiserA ordin s fie gata pentru a doua zi, vAzind pe Caravia
luptindu-se, s-au mirat, i indatA au alergat in ajutorul lui. Lupta se dildu cu
multA vitejie din partea batalionului sacru; turcii, aproape invinsi, se pregl-
tirA sl pArAseascA DrgAsanii i sA se retragA. Cei opt sute de turci care eran sub

264

www.dacoromanica.ro
comanda fiului lui Cara-Feiz, vazind insa cldomnul nostru Caravia cu artileria
sa nu le aduce cea mai mica paguba si a incetat de a mai trage, iar nenorocitul
batalion sacru nu pare sa mai primeasca vreun alt ajutor, indat se repezir
cu multa furie impotriva lui; domnul Caravia, vazind furia dusmanilor, strig
ostasilor sAi cuvintul naset 1, si indata se retrase, prasind pe cimpul de
lupta, atit cele patru tunuri eft i batalionul sacru care se lupta cu mult. vite-
jie i disperare. Capitanul Iordache, capitanul Anastasie, cpitanul Diamandi,
Mihaloglu, Caloianis i ine citeva cdpetenii fara sA aiba fiecare oastea lui, pre-
vznd sigura a batalionului sacru i pierderea principelui N. Ipsi-
land, care era comandantul acestui batalion, navalir impotriva dusmanului cu
atita vitejie, incit Ii silir pentru moment s se retraga, i astfel au luat inapoi
i doua tunuri, steagul sacru i salvara mai multi iero1ohii. Ei au cautat ghiulele
fitiluri ca SA traga impotriva dusmanului, dar nu gasira nimic. Astfel dusmanii
vazind dezordinea oastei l pe Caravia fugind, nvlira din nou impotriva grecilor,
aproape pe toti ierolohitii care mai ramasesera ; nefericitii infanteristi
cadeau victime sabiei dusmane, iar ofiterii si soldatii clreti nu au mai ocupat
o nou pozitie, fiindca erau putini, i incepura sa se retrag, iar dusmanii
In numar de opt sute, nu indrazneau sa-i urmareasca, ci se ocupau cu tierea
capetelor nenorocitilor ierolohiti. Situatia ierolohitilor era intr-adel Ar rednica
de plins. Acestia, desi niciodata n-au utilizat armele, totusi au luptat Cu o deo-
sebita vitejie si au luptat intr-un mod glorios pentru libertatea patriei lor.
Patria are datoria sa ridice un monument tuturor acestor tineri nobili
rsplateasca cu medalide cuvenite familiile lor, inscriind pc tabla nemuririi
numele tuturor acestora pentru vesnic amintire.
Dupa aceasta lupta, restul armatei se indreapta spre cartierul generalisi-
mului, caruia 11 aduce la cunostinta cele Intimplate. Bunului sef in loc
parA ralu de nimicirea tragica a nenorocitilor ierolohiti i s condamne la moarte
pe iubitul sau Caravia, care era vinovat de aceast nimicire, da ordin ca oastea
sa se retraga imediat la Minnie. Niciodata dusmanul nu spera sa obtina o
astfel de nimicire, cind el fusese oprit timp de mai multe zile numai de deta-
samentul pandurilor si nu avusese curajul atace, ci statea intrit in regiunea
Dragasani, de teama acestora. Oastea, potrivit ordinului dat, porneste in timpul
noptii spre Rimnic, unde ajunge a doua zi. Aci oastea se odihneste, insa cu
mare frica, i porneste apoi la manastirea Cozia, unde petrecu doua zile. Bunul
generalisim spune aici cpitanului Iordache intentia sa adevarat anume ea
vrea sA intre in Austria, si Il roag s ia cu el pe toti acei, pe care ti crede peri-
culosi pentru excelenta sa, i sa numeasca in diferite posturi pe unii dintre
ofiteri. Indata, de comun acord, ei dau ordin capitanului Diamandi sa piece
la manastirea Bistrita, lui Mihaloglu la o alt manstire din cele cinci judete,
cpitanului Anastasie la Ocna, lar altera in alte puri. Capitanul Iordache,

1 Nota edit. englez: naset-probabil cuvhitul turcesc nasihat: Sauve qui peut.

265

www.dacoromanica.ro
dupg ce terming toate acestea, isi ja ramas bun de la generalisim i pleacg
cu oastea sa spre Arges, unde avea sg se satuiasc cu Farmache, care urma
sg ving acolo. Dupg plecarea cgpitanului Iordache, generalisimul temindu-se
s nu fie ucis, intocmeste indatg o scrisoare dup obiceiul lui, ca venind din
partea generalului comandant al Sibiului, prin care era instiintat c Austria
a declarat rgzboi Portii i fiindcg armata acestuia va porni in acea zi, este nevoie
ca .excelenta sa, fiind un generalisim cunoscut, s plece la hotare sg discute
cele necesare. Deci cu mult bucurie cheamg pe ofiterii i soldatif si care se
aflau la mnstire ; citesteOn prezenta tuturor scrisoarea i d ordin ca toatg
lumea sg lase armele i &a plece la bisericg sg multumeascg lui dumnezeu cg
a binevoit sg determine intreaga Europ sil declare rzboi tiranului. Dupg
ce se oficie la bisericg un te-deum pentru niste vesti mincinoase, excelenta
sa anuntg cg a doua zi va pleca la granitg, iar armata s raming acolo, ping
la un nou ordin. Ofiterii, cari in momentul acesta s-au desteptat, i spun sg
inceteze cu astfel de vorbe i cg este cazul sg-i indrumeze in mod sincer in
cele ce au de fgcut : Noi stim bine cA excelenta ta ne pgrsesti i intri pe pgmintul
austriac ; dacg iti inchipui c noi te vom impiedica, iti juram ea' nu ne vom
injosi sg inflptuim aceastg nelegiuire. Este nevoie insg s ne spui, ca un condu-
cAtor ce ne-ai fost, ce drum s apucgm. Atunci Ipsilanti le spune Ca' el va
trimite in Austria numai pe cei doi frati ai lui, si el va rgmine cu ei. Apoi cgpi-
tanul Anastasie Ii spune cg este necesar sg se pung in sigurantg i excelenta
sa, iar oastea va ggsi vreun drum sg plece spre a se uni cu cgpitanul Iordache,
iar vremea i situatia le vor argta ce au de fgcut in viitor. Vzind generalisimul
cg Anastasie este cel mai credincios dintre toti, Ii spune sg ja drumul spre Ciineni,
ca avangardg, i sg cerceteze bine toate trecgtorile de acolo, ca nu cumva
ffe vreo curs a cgpitanului Prodan si a lui Macedonschi impotriva excelentei
sale. Zis si fcut. Indat capitanul Anastasie 11 instiinteazii pe generalisim
s-si urmeze flea' fricg drumul su. Ajungind la Ciineni, la o depOrtare de o
jumAtate de /ark' de hotarele Austriei, i aped tabgra acolo, avind cu el pe cApi-
tanii Orfanos, Kolocotronis, Anastasie, pe maiorul Caravia, popa sirbul, Hon-
toglu si pe mai multe cgpetenii mai mici. Acolo Ipsilanti se odihneste trei zile,
ping and izbuteste s intre. In cele trei zile, cit a stat aci, trimitea in fiecarc
zi difcrite plutoane la Cimpulung, unde aveau sg astepte pe excelenta sa, sg
piece impreung prin munti in Moldova. Dupg ce insg i-a venit aprobarea sA
intre, atunci luind imediat pe credinciosul sgu ministru Lasanis, pe Orfanos
si pe cei doi frati ai sgi intr pe teritoriul austriac, prsind acolo oastea
vreo sun' de ierolohiti. El promite cg va trimite peste un ceas pe Orfanos sg-i
ja in primire i le cere sa fie gata s-1 urmeze. Ierolohiii i inc citiva soldati
de la diferite cApetenii, citi au socotit cg nu sint vrednici s urmeze pe coman-
dantul lor, au plecat spre hotare, dar ajungind acolo, nemtii neomenosi au
refuzat categoric sg le permitg trecerca ; scopul ticglos al bunilor nostri nemti
se indeplini, ei permiteau trecerea acestora in urma depunerii unor sume de

266

www.dacoromanica.ro
bani, dar nu ca soldati, ci ca negustori. Nenorocitii ierolohiti trecur in Austria,
far s aiba nici piinea zilnica, fiindca bunul nostru generalisim nici macar
fat de acegtia nu s-a artat generos sa-i ajute baneste, pe unii lsindu-i goi,
iar pe altii vai ! fr incltminte, spre batjocora vestitului neam al grecilor.
Bunul comandant dupa ce intr in Austria scoate la lumina proclamatia sa
din 8 iunie, in care condamn in genere pe toti soldatii ca lasi si arata ca simte
mare rusine ca le-a fost comandant si c trdrile si inselaciunile lor l-au obligat
sa se despart de ei si sa piarda momentul, cind spera sa moarii glorios sau
sa inving pe dusmani. Condamna de asemenea pe caminarul Saya ca tradator,
proclama ca dezertori pe maiorul Ducas, pe capitanul Vasilie Barias, pe fana-
riotii Gheorghe Manos, fostul su casier-sef, si pe Grigorie Suto si. pe cancelarul
su N. Scufos gi degradeaz pe maiorul CaraNia. Dac Ipsilanti crede, brbati
greci, c prin ultima sa proclamatie va scpa de votul de blam al neamului
pentru toate relele pricinuite, desigur se inseala. Daca numind lasi pe bunii
gi vrednicii soldati, crede c nu va fi condamnat excelerrta sa drept lag, desigur
se ingeala. Soldatii care stilt condamnati de tine, sint acei care adeseori te rugau
s le dai voie s atace pe dusmanul care inainta, gi niciodat nu le-ai permis
aceasta. Dar spuneai fail rusine: eiesiti din paduri, coboriti muntii si duceti-va
sa sarutati miinile tiranilor singerosi, de pe care miini inc 'Acura singele sfint
gi. nevin.ovat al atitor compatrioti. Pentru aceasta trebuia sa intrebi bine
sufletul tau lipsit de constiint si sa te gindesti &A inca se pstreaza ordinele
de zi si corespondenta ta gi. fiecare poate s vad cine era acela care i-a condus
In paduri si in munti. Minti in cel mai mare grad, cind declari pentru dezvino-
vtirea ta, cu vorbe pompoase, ea ai pierdut momentul cind sperai sa mori
In mod glorios, sau s traiesti in mod glorios, fiindca astfel de momente de
multe ori ti s-au prezentat gi le-ai respins cu pretexte lipsite de temei, sub motiv
c esti dator s executi ordinele orale primite. Se vede ca ai uitat intimplarea
de Elva Buzau, cind cirezile de vite ti s-au prut ca stilt turci gi erai nedumerit
cum s lumi cu sarmanii bol, gi dup ce ai fost informat ca intr-adevr erau
vite, ai fugit iarasi ingrozit la Buzu. Iat deci unul din momentele dorite.
Condamni ca trdatori pe soldatii ti viteji, pe care, in limp ce dusmanul venea
impotriva lor, ii tradai cu inselaciunile tale, scriindu-le c rugii au intrat in
Moldova, a bulgarii s-au rsculat, ca bulgarii victoriosi au ajuns la muntele
Balean, c la Terapia a avut loe o mare vrsare de singe, a grecii au ocupat
depozitul de munitii, ca vitejii nostri marinan i au ars Constantinopolul, gi
alte ingelaciuni. Nu egti dumneata bunul generalisim, care la cererile zilnice
ale capeteniilor de sub conducerea lui Ducas de a ataca dusmanul care inainta
abia la 22 aprilie le-ai dat permisiunea, fail insa sa-i instiintezi ea cei care
inaintau eran greci gi trebuia s ascund steagurile gi cocardele lor tricolore ?
Dece n-ai spus clack' era vreo astfel de intelegere chid s-a ridicat steagul libertatii
gi a fost lovit cocarda tricolora ? Desigur egoismul si vanitatea ta nu te vor
lasa s ascunzi adunarea tuturor gefilor, care a avut loe la Colentina, ca s

267

www.dacoromanica.ro
citeasca atit porunca impratului tuturor Rusiilor, trimis prin Nesselrode,
cit si scrisoarea prieteneasea si dojenitoare a contelui Ioan Capodistria. Srmanii
Cal ofiteri te-au intrebat cu vorbe simple, daca revolutia noastra de astzi se
face cu aprobarea sau fr aprobarea Rusiei, gi surizind ai rspuns cu jumtate
gur ca la astfel de chestiuni nu se poate raspunde. Atunci Ducas, cu aprobarea
celorlalti, a zis: daca ai facut aceasta cu aprobarea Rusiei, nu trebuie s te
sperie purtarea ei de as-Uzi, fiindca ai dispoziliile orale ; Rusia ca s nu se
compromit, In urma celor 'spuse de tine: o putere mare va apara drepturile
noastre, trebuia s serie astfel. lar dacl ai procedat fr tirea i aprobarea
Rusiei, atunci faptul ea' imparatul Rusiei te declara nu numai razvratit, ci
iti spunt ritos ca nu cumva sa indrzneti s te apropii de hotarele lui, nu
poate sa aiba vreo alta interpretare decit: fiinda ai fcut nebunia, trebuie s
mori. Tree sub tcere Inca un pasaj din aceeai scrisoare, care spune astfel:
ca daca n-as fi fost multumit de serviciile tatalui tau credincios, a fi dat afar
din hotarele mele, pentru actiunea ta necugetata, familia ta. In acelai timp
sosiser gi niste deputati ai bulgarilor cerind ajutorul nostru, Atunci spus
Ducas: sa trecem Dunarea, si clack' nu vom reusi sa indeplinim ceva, atunci
s murim. De ce n-ai indeplinit nimic din toate acestea ? De ce n-ai trecut
Dunrea? Poate vei spune ca n-au vrut ofiterii si soldatii tai! Dar ei, ca niste
turme de oi, socoteau ca sfinte cele spuse de tine si executau intocmai ordinele
tale. Nu esti tu, bunule generalisim, care fara motive si cu pretexte mincinoase
ai prsit Tirgoviste, orasul intarit? Nu eti tu, generahsimul care ti-ai prasit
armata dup lupta de la Nucet si ai luat drumul prin munti spre Pitesti, si cu
aceasta actiune ai facut ca toti ofiterii ti s cread c ai fugit? Daca ai stat
dou luni intregi in tabara din Tirgoviste, ce preocupari razboinice ai avut ?
Unde sint atitea zaherele care au fost luate de la oamenii saraci? Care anume
regiune muntoas ai aprovizionat cu zaherelele trimise in fiecare zi de Ducas ?
Unde. stilt planurile tale importante, unde snt tunurile pregatite de bunul
tau Caravia ? Si daca Caravia a fost un depravat, de ce n-ai fost niciodata la
mitropolia Tirgovistei sa vezi ce face? Excelenta ta ins se vede ca ai socotit
Tirgovistea drept Termopile. Pentru ce ai trimis pe Cantacuzino la Iasi, in
timp ce srmanul Ducas 1i seria c dusmanul inainteaz6 impotriva armatei
noastre? Mai era timp pe atunci pentru astfel de expeditii? Ti-a parut
dar 'Ira folos. Urmasii se vor speria citind prostiile tale in legtura cu Draga-
sanii, unde ai trimis drept avangard pe srmanii tineri ierolohiti, care au
fost victimele sabiei nemiloase a dusmanului. Condamni pe Saya drept tradator,
dar de ce nu l-ai condamnat la moarte, data ce aveai mii de motive ? Dar
nici n-ai vrut s crezi toate cele ce 11i spuneau conductori impotriva
lui. Saya, dei era un vechi cirac al sultanului, dac vedea ins ca bunul nostru
comandant era hotrit, niciodata n-ar fi primit sa se arate partizan al turcilor,
dar vazind prostia comandantului i lipsa totala de cele trebuincioase in impre-
jurarea de &IA, s-a grabit s se uneasca cu dusmanii, atunci cind a vazut ca

268

www.dacoromanica.ro
a fost cistigata lupta de la Cornatel i dusmanul las a devenit indraznet. Con-
damni drept tradatori pe Ducas Constantin, Vasile Barias, Manos, Sutos
Scufos. Pe ce se bazeaza aceasta acuzare? La 1 iunie n-ai dat voie lui Ducas
s'A piece la Cimpulung pentru cautarea santtii? N-ai trimis pe Manos si pe
Sutos cu capitanul Barias sa adune diferite plutoane care se aflau pe acolo ?
N-ai numit pe cancelarul tau N. Scufos guvernator al orasului Cimpulung ?
Ducas, clack' avea de gind sa dezerteze, ar fi fcut acest lucru de mult, fiindca
avea motive pentru multele nedreptati ce i s-au fcut. i acum in urm daca
se gindea la asa ceva, desigur ar fi fcut aceasta, fara ca mcar s fi cerut
permisiunea generalisimului, ci ar fi luat oastea ce i-a mai ramas i ar fi plecat,
si nu s-ar fi pus la dispozitia soldatilor lui Manos si Barias; iar Manos, vzind
Ca este cu neputint s se uneasca cu generalisimul, i ca dusmanul vine imp.
triva lui, s-a hotarit sa intre pe teritoriul austriac impreuna cu Sutos i Scufos.
Sarmanul Ducas, dorind sa plece in Moldova sa se uneasca cu oastea sa, data
lui Cantacuzino, a hotarit, de comun acord cu Bailas, &A continue acest drum.
Trecind prin munti i ajungind la mnstirea Sina [Sinaia], afla in mod sigur
ca Saya s-a unit cu turcii si se gaseste cu intreaga lui oaste la Breaza. Ei
urmeaza drumul spre Timor, raminind ca de acolo &Ali continuie drumul.
insa fiind siliti de faradelegile soldatilor diferitelor capetenii au hotarit sa treaca
pe teritoriul austriac. Deci cum este Ducas dezertor ? Lauzi pe nenorocitii
ierolohiti; aici ai spus adevarul gol golut, caci tu erai vinovatul pierderii acestor
tineri nobili. indepartezi pe Caravia din rindurile armatei, i aceasta este un
semn al lasitatii i prostiei bunului nostru comandant, care nu luase indat
hotarirea sa-1 condamne la moarte, si care, se vede, dorea s aiba pentru totdea-
una postul de comandant sef. Vai de vanitatea ta ! Neamul grecilor, mizerabile,
te va judeca i fr voia ta, si te va condamna pe bung dreptate drept vinovat
principal al nenorocirii sale, si intr-un cuvint te va condamna ca pe un inseltor
tradator, blestemind in vecii vecilor numele tau si al complicilor VAL intreaga
Europa, aflnd prostiile tale, va inscrie numele tau cu litere negre in paginile
istoriei; ai avut timp i ocazii s euceresti cetati, s inspiri groazA peste tot,
sA atragi euriozitatea tuturor i s primesti in sfirsit multumirile patriei. Dar
excelenta ta pornesti la Iasi si crezi ca dusmanul, aflind de venirea ta, 1i va
lumina cheile Constantinopolului. Vii cu armata i nu-ti asezi tabara la Bucuresti,
si de acolo sa treci indata Dunarea, s te unesti, potrivit proclamatiilor tale,
cu bulgarii i cu sirbii, care te asteptau, ci stai fara rost la Iasi si fra sa ai
zece ocale praf de pueal Ce sa 9pui mai intii si ce sa spui mai pe urma ? Dum-
nezeu &A te pedepseasca dupa faptcle tale. Barbatii greci, ca s multumesc
curiozitatea voastr, va istorisesc in mod amanuntit si bine informat sfirsitul
acestei expeditii tragice.
Saya, dupa ce s-a unit cu turcii, a pornit cu acestia impotriva serdarului
Diamandi, care aflindu-se inchis in manastirea Bistrita respinge vitejeste atacu-
rile dusmanului, dar fiind inselat de Saya, s-a predat dusmanului nemilos,

269

www.dacoromanica.ro
 indata nenorocitul a fost trimis la Constantinopol. Intorcindu-se Saya la
Cimpulung i affind ea se gasese acolo popa sirbul i Ducas, pe care nemtii,
dup ce 1-au prdat, 1-au trimis peste granit, indata el pornegte impotriva
acestora (la 17 iulie) i Ii ataca; dar cei mai multi dintre soldatii acestora, dupa
o rezistent vitejeasca, au scpat impreun cu gefii lor pe pamintul austriac.
Dugmanul, clcnd hotarele austriace i macelarind la intimplare mai multi
soldati, printre care erau i austriaci, intr pina aproape de van* cautind
cu insistenta pe Ducas gi pe popa gi pe toti revolutionarii. Lupta a durat aproape
dou ore i soldatii lui Ducas i ai lui popa sirbul au luptat cu o deosebit
vitejie. Dar dupa ce n-au mai avut cartuge, atunci s-au grbit sa intre pe pmintul
austriac 1, iar austriacii, vazind violenta turcilor, s-au hotrit sa predea in
miinile singerogilor tirani pe popa sirbul, lucru nemaipomenit in istorie
centrar principiilor i legilor umane. In acest timp Ducas travestit a trecut
granita pe ascuns gi a ajuns la Fagarag, unde a obtinut un pagaport pentru
Chiginau. Iar soldaii, vazind neomenia fara precedent a nemtilor, i temindu-se
s nu pteasca i ei acelagi lucru, au spart ugile carantinei, i ca s scape de
pericolul ameninttor, s-au imprgtiat in Transilvania. Ag fi vrut sA enumr
alte citeva actiuni neomenoase ale austriacilor, dar fiindca i salbaticii din
America le-au aflat, socot de prisos s ostenesc i s zugravesc cruzimile lor
& de greci, care ii cautau libertatea.
Armata lui Imbrail paga Bercofceali, dupa dezastrul de la Galati, inainta
incet tremurind spre Iai, iar Cantacuzino aflind de inaintarea dugmanului,
iagaz tabara in satul Stinca, care era la o departare de dou ore de Iagi.
Dupi ce ajunge acolo, trimite pe capitanul Vasile Teodoru cu toata clrimea
lui la Roman, s apere prtile acelea de once atac al dugmanului. La 16 iunie
dugmanul se apropie de Iagi; in dupa amiaza acestei zile atit Pendedeca cit
grecii parasesc Iaii venind la Stinca s se consulte cu Cantacuzino ce
au de facut. Cantacuzino, cum primegte aceasta veste, d ordin s ramina
un numr mic de calareti la Stinca pentru avangarda, iar ceilali, fr cea
mai mica intirziere sa plece la Sculeni. Ajungind acolo, ei incep sa se certe
pentru fclul cum trebuie intarita aceasta parte gi in timp ce incercau s fac
ganturile imposibile de la Sculeni, comandantul p. Cantacuzino, fr sa ingtiin-
teze pe ofiterii lui de acolo, trece Prutul i intra pe teritoriul rusesc. Intr-
adevar fuga acestui brbat militar este viteaza i vrednic de lauda. Toti
ofiterii, care au ramas in partea aceastalalt, s-au intrunit intr-o consfatuire
gi au hotarit s numeasc o comisie de trei persoane, care s se intilneasc
cu fugarul comandant i s afle care grit motivele actiunii sale neagteptate.
Cantacuzino nu reugi s se justifice in mod satisfacator i comisia intelege
stratagema lui indrazneata. Chid toti ofiterii i soldatii au aflat cauza fugii

Sint cunoscute toate faptele nemilosilor austriaci i socot de prisos s v descriu anfa-
nuntit cruzimile lor pline de neomenie fat& de niste soldati, care luptau pentru libertatea lor.

270

www.dacoromanica.ro
sale au zis: a noi am jurat s murim, i daca comandantul nostru a fugit,
nu trebuie s facem i noi acest lucru. La 1 iunie intreaga armata dusmana
se indreapta spre Sculeni. La Stinca a fost o mica ciocnire; grecii, fiind ajutati
de pozitia lor, au ucis mai multi turci, dar s-au retras in perfect ordine si au
sosit fara pierdere la Sculeni. Acum dusmanul, in numr de 7 000, se intinde
fr vreo piedica pe sesul de la Sculeni. Cei abia patru sute de greci, vazind
ea dusmanul se apropie, au iesit din transee si 1-au atacat-ca niste lei; dupa
ce chehaia a vzut ca trei sute de greci de dimineata Oda' la ora 9 se lupta
Cu o vitejie fra seaman i pricinuiesc turcilor mari pierden i (numarul turcilor
cazuti Od atunci se ridica la opt sute), a hotarit in sfirsit sa dea un atac
general. Dar cei trei sute greci razboinici de neinvins, tineri intre 15 si 18 ani,
au respins pe turci cu mari pierden; chehaia, vazind vitejia nepilduit a grecilor
pierzind speranta ca va obtine victoria dorit, se hotraste s atace pe greci
cu artileria. Dar fiindc pozitia in care se afla era periculoas, ca s puna in
actiune artileria, a fost nevoit s stea de vorba cu comandantul rus, domnul
Sabaneev, cu guvernatorul militar al Basarabiei, domnul Inzof, Cu ceilalti
sefi, care i-au spus ea in momentul cind va cdea un obuz sau un glonte pe
malurile Prutului, atunci sa fie sigur ea il vor ataca. Atunci chehaia se hot-
rste &A se aseze cu jumatatea din armata sa i cu artileria pe malul drept
al Prutului. Ia pozitie i indat artileria incepe s traga; intriturile de
la Sculeni, precum am spus, erau slabe, i ghiulelele au inceput sa pricinu-
iasca pierden i insemnate grecilor. Vazind chehaia ea' grecii au pierden, a
hotrit sa treac la un atac general impotriva grecilor. Acestia au luptat cu
o deosebit vitejie i lupta va ramine a dans les an[n]ales d'[h]istoi[r]e, fiindca
d.oua sute de grcci au cazut victime glorioase luptind cu sabia impotriva a
opt mii turci 1. Dar daca generalul Mladen impreuna cu tufeccibasa Vasilie
ar fi ajuns cu cei 1 000 de calareti cu o fa' inaintea catastrofei de la Sculeni,
ar fi macelarit intreaga armata turca care gsindu-se deodata intre doua
armate dusmane, ar fi fost cuprinsa de panica. Acestia, dei au fost informati
de nimicirea suferita de ai nostri, totusi se hotriser sa se bata cu turcii;
dar fiindca doua treimi din oastea ion plecase, generalul Mladen, Vasile Teodoru,
d. Ghica epirotul, d. Sfetcu sirbul i ceilaii hotarisera s se aseze pe o limba
de pmint linga Prut, pe care au intarit-o cu simple caruite. Chehaia, vazind
ea unii greci se intaresc din nou, a hotrit s-i atace; dar cu toate atacurile
puternice date de numeroasa sa armat n-a reusit sii le pricinuiasca cea mai
mica pierdere i sa-i sileasc sa paraseasca in mod las pozi-tia lor, deoarece
dusmanul n-a izbutit s utilizeze artileria lui. Baca' de la inceput grecii ar fi
intarit aceasta pozitie avantajoasa, si nu Sculenii, desigur armata numeroasa
a turcilor ar fi pierit, fiindca daca s-ar fi intarit aceasta limba de pamint,

1 in aceast luptii au pierit peste 900 turci, i abia 100 greci au scilpat prin foc

271

www.dacoromanica.ro
ar fi devenit o insula intrita Isi de necucerit. Grecii ce s-au gasit pe aceasta
limba au luptat Oda la caderea noptii, (cind au fost ucisi peste doua sute de
turci), iar pe la miezul noptii rusii au trimis mai multe corbii si au trans-
portat pe teritoriul rusesc pe vitejii ofiteri si soldati, in afar de generalul
Mladen, care n-a vrut sub nici un cuvint sa treaca pe teritoriul rusesc. Cu
douazeci soldati din cei mai buni ai lui Ducas, pe care ii daduse lui Canta-
cuzino, s-a dus la Vreta, uncle a gasit pe nemuritorul Iordache Olimpiotul
care venise din Tara Romineasca Cu o mie soldati. Sfatuindu-se, ei au hotarit
s coboare din Vreta ; affind ea' in Slatina se afl citiva turci, trimiseri de
comun acord pe polcovnicul Mantios si inca citiva ofiteri, care primind ordi-
nele si urarile superiorilor lor, au pornit intr-acolo. Ajungind linga Slatina,
afl de la tarani ca turcii grit in numr de trei sute si ocupa cele mai bune case
ale boierilor. Grecii nvalesc cu o deosebit furie si macelaresc pe turci, Cu
pierden i mici din partea lor. Dup trei zile acestia s-au intors invingatori la
capeteniile lor. A doua zi Iordache Olimpiotul a fost informat de romini ea
c[apitanii] Lunsos si Anastasie Ioanitul cu nougzeci soldati ai lui Ducas luptind
Cu doda mii turci se retrsesera in perfecta ordine si au ajuns la o manastire
IMO hotarul cu Bucovina, unde se aflau in siguranta. Turcii au dat ins foc
mnstirii, iar cei saptezeci greci, care au mai ramas, s-au inchis in biserica
si au luptat in mijlocul flcrilor cu o deosebit furie aproape sase ore. Dar
spre fericirea lor, fiind ucisi, aproape opt sute turci si comandantul armatei
turcesti, lasii turci au inceput sa se retraga, temindu-se de vreun eventual
ajutor din partea lui Olimpiotul, care intr-adevar se indrepta in acea directie
cu toata ostirea sa. lar grecii din manastire, cu sabia in mina, au ajuns pe
teritoriul austriac si au fost primiti cu mila prefacuta, gratie multimii locui-
torilor Sucevei, care intimpinau Cu lacrmi de bucurie pe acesti viteji si
neinfricati eroi. Olimpiotul aflind pe drum cele intimplate se intoarce la locul
sail. Dupl ce el cistiga mai multe victorii impotriva turcilor in diferite parti ale
Moldovei, dei era bolnav in pat si era transportat in targ de iubitii si soldati,
este informat ca turcii, regrupindu-se, veneau impotriva lui cu patru tunuri de
cimp si sase mii soldati. Acelasi lucru il afl si comisarul Bucovinei, care propuse
lui Iordache Olimpiotul, s treaca pe teritoriul austriac, fiindc i se va da azil
atit lui eit si tuturor oamenilor &Ai. Olimpiotul ins ii rspunse ea ar fi nedrep-
ttit pe insusi Olimpiotul daca s-ar fi refugiat pe teritoriul lui, fiindc cunoaste
foarte bine din faim si din experienta de ce fel de sentimente generoase au
dat dovad austriacii fat:A de popa sirbul si mai ales c el este hotarit sa moara
pe cimpul lui Marte, ca prea credincios supus al sat', si multumeste turcilor
ea il scutesc de osteneala de a merge in cutarea lor etc. Dup acest raspuns
Olimpiotul isi cheam soldatii, isi fixeaza posturile de avangarda, iar el, luind
pe Farmache, o sut de soldati si tot echipamentul, intra in manastirea Secu.
Dup ce Olimpiotul da ordinele necesare, si dupa ce fiecare isi ja postul in

272

www.dacoromanica.ro
primire, pe neagteptate turcii, in urma tradarii moldovenilor 1, tree pe alta
cale gi cad in spatele ostagilor nogtri: acegtia ns ataca pe turci in aga fel,
incit ei nu izbutesc nici macar s ja un prizonier. Grecii fiind atacati par
surprise nu izbutesc s mearga spre Secu s-1 ingtiinteze pe comandantul
lor de aceasta neagteptat intimplare. Deodata viteazul Olimpiotul se afla
inconjurat de intreaga oaste dugmana ; daca insa ar fi vrut, ar fi putut scpa
cu tuti ai sai prin poarta cea mica a manastirii. Acest nemuritor nou Leonida
ins, Cu toate ea gtia ca era cu neputinta sa invinga pe dugman, sau sa-1 sileasca
&A se retraga, cu toate acestea s-a luptat necontenit timp de treizeci i gage
de ore cu o deosebit vitcjie. Comandantul turc, respectind vitejia nepilduita
a eroului Olimpiotul, II intreba de trei ori daca doregte sa trateze iegirea lui
din manastire i plecarea lui pe teritoriul austriac. Olimpiotul, degi vedea ea
se afla intr-o situatie disperata, nu primegte propunerea dugmanului, ci apune
compatriotilor sai: fratilor, moartea, moartea glorioasa este in imprejurarile
de fata singurul lucru pe care trebuie sa-1 dorim cu totii; nu cred ca ar fi cineva,
din citi sintem vii pina acum, caruia sa-i parfi rau de viata lui; toti trebuie
s avem ca pida pe tovaragii gi fratii nogtri, ale caror cadavre (la Dragagani,
Sculeni i in alta parte) cer razbunare ; pmntl acesta, fratilor, este nevrednic
sa primeasca eroi greci, dar singele ce se va varsa aci, va cere razbunare, gi
poate intr-o zi tovargii nogtri vor primi oasele noastre sa le transporte pe
pamIntul Greciei clasice a stramogilor nogtri. Dupa ce Olimpiotul 1c termini
cuvintarea, cutreiera diferitele posturi ale manastirii gi observa ca cea mai
mare parte a soldatilor dorea s trateze ; de asemenea chiar colegul sax]. loan
Farmache era de aceeagi parere. Atunci Olimpiotul pierzinduli speranta,
intra in odaia in care se aflau munitiile ce mai ramasesera, c dupa ce 1c face
ultima rugaciune gi vede ca poarta cea mare a manastirii, potrivit
a fost deschisa, indata d foc munitiilor gi este ars impreuna cu alti patru
soldati, care se aflau in aceeagi odaie. Farmache s-a predat dugmanului, impreuna
cu toti soldatii care au ramas. Turcii au decapitat indata pe soldati, iar pe
loan Farmache 1-au trimis in fiare la Constantinopol, unde a fost ucis.

1 Versiunea aprrii eteristilor la m-rea Secul (lath' de autorul anonim al lucririi de fati
este in genere eronatii; autorul vorbeste despre s tridarea moldovenilor s aviad in vedere
faptul c moldovenii n-au opus rezistentii intrrii trupelor turcesti in tar. Conditiile in care
s-a desfsurat insurectia eterist pe teritoriul Moldovei, abuzurile i vexatiunile comise de
o serie de dipetenii i alte elemente nedisciplinate din ostirea eteristti au fiieut ca telurik
acestei miscari si rxnn neintelese pentru masele largi; din aceasti cauzil, ele nu s-au ali-
turat eteristilor in rezistenta pe care acestia au opus-o ostirii turcesti.

18 c. 498
273

www.dacoromanica.ro
PROGRESUL SOCIETA.TII PRIETENILOR IN REVOLUTIE
DE
ATANASIE XODILOS

DESPRE ATANASIE XODILOS .5 I MANUSCRISUL SA1

Atanasie Xodilos, mare negustor grec din Basarabia, a fost, dupei cum aratif
Xanthos, unul dintre cei mai infocati frati ai Eteriei care a cheltuit pi a Put
mult in timpul rscoalei pentru incurajarea soldatilor greci din Galati pi Sculeni.
At. Xodilos nu s-a ocupat numai de negof, ci a fost f i un iubitor de muze
pi este trecut in listele di abonati ale unor carli grecesti care au apeirut in primele
decenii ale secolului al XIX-lea.
n anul 1817 Xodilos a cerut sit' fie inscris ca membru in Societatea iubi-
torilor de muze din Atena. Diploma ce i s-a trimis de la Atena este reproduscl
la inceputul manuscrisului seiu.
Xodilos a intrat in Eterie la 9 decembrie 1820. Diploma de preot ce i
s-a acordat este scrisd in alfabetul cifrat folosit de eteristi. El a fost inifiat de
Dimitrie Kalamatianos din Ismail, ofiter in armata ruscl, care a primit i contri-
butia lui Xodilos de 200 grosi. At. Xodilos, la rindul seiu, a inifiat pe citiva
negustori din Reni, unde locuia familia sa, pi din Ismail, treculi in catalogul
eteriptilor publicat de loan Filimon.
Xodilos s-a ocupat cu angajarea de oameni in optirea lui Alexandru Ipsi-
lanti f i cu procurarea munifiilor necesare eteristilor din Reni. Contribufia lui
Xodilos la reiscoala greacei din 1821 se vede bine din documentele reproduse in
opera sa. Xodilos a muncit din tot sufletul pentru eliberea Greciei de sub jugul
turcesc f i cheltuit averea, fiind nevoit apoi s duccl o viatei de privaliuni,
cum se vede dintr-o scrisoare a eforilor greci din Ismail ciitre comitetul de riiscum-
pdrare a prizonierilor din Chipinclu. i Ilie Fotino, nepotul lui Dionisie Fotino,
In al silu Carnet de insemnAri, vorbind de ceistoria sa cu Aspasia, fiica lui At.
Xodilos si de zestrea primitei de la socrul su, meirturisepte ca. Xodilos si-a
jertfit averea pentru Eterie.
Extras dupil N. Camariano, Un manuscris al unui eterist despre evenimentele de la 1821
din Moldova, publicat in Revista istoric rominel, XVII (1947), p. 80-97.

18*
275

www.dacoromanica.ro
 Manuscrisul lui Xodilos a fost gata pentru tipar in anul 1840, dar din motive
necunoscute, probabil pecuniare, n-a putut scl vada lumina zilei. Dupii moartea
lui Xodilos, manuscrisul a trecut in posesia ginerelui seta, Ilie Fotino, dar nici
acesta n-a izbutit publice. Ilie Fotino aranjase chiar si pagina de titlu
pentru tipar, feicind unele adeiogiri.
Manuscrisul i lui Xodilos are 226 pagini scrise, de dimensiunile 17 x 12
cm. Pe pagina 2 se afbi o schitei a unei ilustratii prevautei a fi incluse in volumul
care urma sit' se tipcIreascii. Titlul manuscrisului, cu adeiogirile lui Ilie Fotino
inchise in paranteze drepte, este: 11p6oao; 'Eroupelocg TiLv (Dt.Xl.x65v iv -r:6
[iUrivlxrfl] M Tee TcpCoToc crup.PAProc ['vac xotTex. Bccacrocpmflmq xcd
Monocutocq TO tpyxtrco 'A.] Y4,1Xecv-rou vnept.X4eL. 1..te-ca T gpyo:
v.v& TrOV iso6pcov xod. rcod:Scr.v Tap). M silv crcoOiv-mov -rcpayibi-co.w -c -rao.
'EnLaToXckg -rtvet. '0 pxoc; xod. XsEt.x6v 2 lar pe o foaie volant, ce s-a gclsit
In manuscris, se afld urmeitoarea completare a titlului scrisci de Ilie Fotino:
o-uyypayeZcsoc LV nap& 'AOccvourf.ou Eoalpou TO ix BuTfArtlq IleXonovv-iatou
Tn-coK ixao0dcroc intp..eXEEcc TS XCCL aocrrecvoL nocpec 'HXf.oc cLow-cet,voi5 Toi5 ix
H. liccrpaiv IleXorcovvyrou (s-a compus de Atanasie Xodilos, originar din
Vitini, Peloponez, .,si s-a publicat prin sirguinta i cu cheltuiala lui Ilie Fotino
originar din Patrasul vechi al Peloponezului).
Xodilos a urine:" rit in opera sa, cum spune el insusi, scl descrie unele eveni-
mente privitoare la reiscoala la care a participat, evenimente care au fost trecute
sub tcicere de predecesorii seii.
intr-adeveir, manuscrisul lui Xodilos cuprinde, pe lingcl unele lucruri publi-
cate, un insemnat material inedit despre evenimentele de la 1821 petrecute in
Moldova si in sudul Rusiei.
Din textul manuscrisului care se publicii acum pentru prima datei cititorul
va da seama de importan ta informatiilor lui si de felul cum el a privit reiscoala.

PROGRESUL SOCIETATII PRIETENILOR IN REVOLUTIA

[GREACA] CU PRIMELE ACTIUNI ALE PRINTULUI IPSILANTI
PE SCURT IN BASARABIA SI MOLDOVA. APOI DESPRE CITEVA
FAPTE ALE UNOR EFORI SI SFIRSITUL LUCRURILOR SALVATE.
CITEVA SCRISORI. JURAMINTUL VOCABULARUL.

PROGRESUL SOCIETATII PRIETENILOR

O negurii de diminea0, umbrind steaua libert4ii, a atras in toate epocile
caracterul cel firesc i sufletul grecilor spre strlueirea stelei, iar trimbita
stpinului celui nemuritor, trimbitind strAlucirea stelei, intipri in sufletul
sensibil al grecilor : libertate sau moarte.
Manuscrisul se anti astilzi in posesia lui N. Camariano, care a pus la dispozitia Insti-
tutului de istorie al Academiei R.P.R. traducerea textului grecesc.
2 Vezi mai jos traducerea titlului.

276

www.dacoromanica.ro
 $i inainte, dar mai ales cu inceputul secolului al XIX-lea, grecii nu se
astimparau, si socoteau ca zelul pentru invatatur si progresul pentru lumi-
nare sint temelia si piedestalul libertatii lor; ele slut singurele mijloace ca sa
formeze mai intii greci vrednici I urmasi ai stralucitilor lor strabuni, si apoi p. 8
prin ei Grecia. Singurul lor scop, care deveni o activitate general, era dra-
gostea lor arzatoare pentru stiinte, iar aplecarea lor catre patrie fu o usurare
comuna. Jucria fanteziei tineretului era acest divin imbold; spiritul profe-
sorilor si felul predarii lor tindeau spre unul si acelasi scop ; grecii de peste
hotare, care se aflau raspinditi in diferite prti, ca si cum ar fi fost impinsi
de un glas divin, cautau in toate actiunile lor s ajute neamul grecesc cel
subjugat, a carui stare nu numai ii intrista in fiecare moment ca o rusine,
dar o socoteau ca ceva de nesuportat.
Trebuia deci, dupa toate acestea, ca norul s se risipeasca si s staluceasca
stea lfiminoasa ; si aceasta nu s-a fcut nici de cei mari, nici de cei inva-
tati sau bogati I ci de niste greci care erau insufletiti de entuziasm, zel si fermi P. 9
hotrire pentru libertate sau moarte, adica de niste oameni, care indeplineau
dorinta divina a carei putere se desavirseste in neputinf.
Astfel de oameni s-au aratat sustinatorii Eteriei, oameni care pentru
acea epoca si ihi analele grecilor moderni meria tot respectul. Pe acestia slut
In stare s-i judece drept si asa cum trebuie numai cei care cunosc lucrurile,
desi nu demult, numerosi critici ai conceatenilor nostri s-au purtat aspru
Cu ei, socotind pe Hugh' altele ca fapta lor nu a venit la vremea potrivia si ca
ar fi micsorat aspectul evenimentelor revolutionare. Dar neamul grecilor nu
spera niciodaa sa izbuteasca sa se inarmeze ca francezii si atunci &A navaleasca
impotriva tiranului. I p. 10
Daca intimplari 1 nedorite au intervenit intre eteristi pe drept sau pe
nedrept, nu se stie. Scopul urmrit era ins totdeauna sau sa se pastreze secre-
tul, sau actiunea lor sa poaa progresa, ark' a fi trezit dusmanul obstesc care
dormea adinc.
Nu am de end sa arat cum a fost organizata aceasta actiune ; este destul
sa spun numai ca grecii au progresat Cu Eteria lor, pe ascuns, in actiunea lor
revolutionar, adica la detronarea tiranului din Grecia. Nu trebuia niciodata
ca Eteria sa-si piarda timpul cu nArirea numarului membrilor ei pentru a
lua armele ; ea trebuia s actioneze inainte ca dusmanul sa alba timp s sima
fumul si s se repeada sa stinga focul. Asadar, bunii nostri eteristi, lasind la
parte toate interesele lor, cautau prin toate mijloacele sa entuziasmeze pe
conceatenii lor. In anul 1819 I ei au progresat intr-atit, incit numai grecii P. 11
au putut fi in stare sa pastreze mereu secretul acestui lucru, dud intreaga
lume privea cu nedumerire si curiozitate progresul in stiinte si comer t al
1 Ca de pildit moartea lui Kamarinos Chiriac din Peloponez irnpreunil Cu omul lui de
serviciu, care a avut loe in fata Saxei [Isaccea] Hugh' Dun6re pe ciad se intorcea de la Peters-
burg; precum si moartea lui Galatis din Ithaca.

277

www.dacoromanica.ro
 grecilor inrobiti, si pe tinerii greci, alergind in diferite parti ale Europei lumi-
nate ca niste albine dupa flori, spre a culege fructul stiintelor. Era cu nepu-
tinta, zic, la o astfel de fierbere, ca curiosii asupritorilor lumii'.si ai politicii
pline de uneltiri impotriva popoarelor, ca in Capitoliul comun al puterii lor,
sa fi vazut aceste lucruri cu indiferenta. Scopul meu este sa dau stirile si numai
acele prime faptc ale revolupei pe care le-am vazut, sau la care am luat parte
activ si care au fost trecute sub tacere, nu stiu sigur, din nestiinta celor iubitori
de neam ce au scris despre aceasta, sau intr-adins, sau in sfirsit, fiindca nu
p. 12 le-au socotit vrednice, si au preferat I fanteziile acelora care i-au indemnat
la acest lucru.
Prima grija a fratilor din Eterie a fost sa gaseasca un mod iscusit pentru
a se recunoaste intre ei, care s'a nu poata fi priceput de ceilalp. Adica frecarea
frunpi cu mina sting, unirea lor cu legatul degetelor, intrebarea: cum
te simp, asa cum te simti tu, juramintul acela divin, vocabularul cifrat 1,
toate acestea au fost inventate in mod intelept, pentru scopul sfint al grecilor.
Dupa moartea neuitatului Scuas la Constantinopol, contribupa, zelul
lui Secheris, alegerea viteazului Xanthos ca sa mearga la Petersburg, faptul
de a uni, cu contributia lui Anagrrostopulos, pe concetatenii nostri aflati in
Moldova si Tara Romineasca, Basarabia si litoralul Rusiei noi, pe acei conce-
p. 13 fteni care erau cuprinsi de zel I pentru libertatea patriei lor si nu erau dedati
cu totul la bogatiile comertului si la linistea unei viep confortabile, acestea
erau pe atunci pe primul plan cele mai importante si binecuvintate lucruri
necesare pentru progresul si activitatea curajoasa a conducerii; astfel lucrau
eteristii pentru unirea intregului neam, insetat de libertate, pe care au si
obtinut-o.
Daca lucrurile s-ar fi cintarit atunci, pe baza unui sistem posibil sau impo-
sibil de realizat, pe baza greutatilor si lipsei de mijloace si daca Eteria n-ar
fi dus pe diferite cai napunea la convingere, Grecia n-ar fi fost astazi auto-
noma si independenta.
Eteria progresa si se intindea ; trebuia ca initiatorii ei sa stabileasca' si
o conducere suprema, un conducator, si n-au socotit de prisos sa discute acest
p. 14 lucru. Discupile au avut loe la Petersburg de unde sperau, cu drept cuvint,
I

sa ()blink' maxi foloase la timpul oportun, si chiar ajutorul acestei mari puteri.
In acest sens Eteria lua masurile cuvenite, folosind unele mijloace, prin
care socotea ca-si va atinge scopul. Deci, se gindi la organizarea unei Socie-
tap grecesti de comert. Cred ca nu voi supara pe nimeni daca voi reda mai
jos urmtoarele articole secrete ale acestei societti, sau voi arata principalul
ei scop, cele ce au urmat, colecta ce s-a fIcut pentru scoala din Pcloponez etc.
Daca scopul declarat al acestei societati era &a utilizeze cistigul sau ca s
acopere datoriile neamului, dupa cum se vede din raportul publicat, in schimb

1 Vezi la sfirit, unde slut trecute.

278

www.dacoromanica.ro
scopul principal al infiintarii ei urmarea sa adune suma de peste zece milioane,
care sa fie gata pentru a fi 1 utilizata la eliberarea prea iubitei patrii. Aceasta P. 15
datorie va fi o datorie sfinta gi. inviolabil a neamului gi. va fi platita depuna-
torilor din veniturile viitorului stat grecesc.
Eforii acestei societati trebuie sa fie membri ai Eteriei g't clack' cineva din
intimplare nu va fi, trebuie dupa alegerea sa sa fie introdus de ceilalti. De
asemenea trebuie sa fie membri ai Eteriei gi toti conducatorii caselor comerciale
ale acestei societti, adica secretarii registrelor gi ai corespondentelor, precum
gi. casierii.
Unul din cei mai insemnati oameni ai neamului, membru al acestei socie-
tali, cit gi. al Eteriei, a fost numit gef (Toupiccpzc) de catre respectata con-
ducere a eterigtilor ; pe acesta urraau ca eforii fiecrei case comerciale sa-1
asculte in executarea oricarei luerari care privea scopul principal al Eteriei.
lar once cheltuial baneasea, pentru a putea fi indeplinita, trebuia sa fie apro-
bata de catre gef. Cind cheltuiala nu era aprobata de catre gef trebuia ca cererea
sa fie inapoiata eforilor care au trimis-o, aratind in scris motivul respingerii
acesteia, trebuia s fac cunoscut aceasta gi eforilor gi celorlalte case comer-
ciale ale societtii.
Cind conducerea Eteriei 1 va socoti timpul potrivit pentru executarea
scopului celui mare gi stint, si va fi nevoie de o mare cheltuiala pentru aceasta,
gi prin urmare aceast conducere a Eteriei va da gefului societatii ordin de
actiune, acesta se va adresa eforilor tuturor caselor generale ale iociettii comer-
ciale, trimitindu-le ordinul conducerii, precum gi. recomandarile sale in acest
sens. Iar eforii trebuie sa fie in stare sa execute indata gi fra aminare ordinele
gefului lor, trimitind din casa societatii sumele necesare, acolo unde li s-ar fi
poruncit de catre geful societatii.
Epilogul: I Trebuie deci, iubitilor compatrioti, dupa ce am scuturat p. 17
vechiul val al negtiiatei gi al ignorantei gi am deschis in sfirgit ochii gi am vazut
aurora cea placuta a zilei celei mari, cind va rasri soarele eel stralucitor gi
insufletitor al renagterii gi. regenerarii neamului nostru, trebuie, zic, s ne
aducem aminte, sau mai bine s simtim pina in adincul inimii noastre, ea aceasta
este epoca care va pecetlui sau gloria noastr nemuritoare, daca vom arata
zelul cuvenit, sau ruginea negtearsa gi oprobiul nostru vegnic, daca vom trindvi.
Magina operii celei mari a fost fabricat Cu ajutorul lui dumnezeu intr-un mod
minunat gi. perfect, gi. nu mai este nevoie decit de o singura pirghie ca sa fie
pusa in migcare, gi aceast pirghie, aceasta insufletire a acestei teribile magini
depinde de noi, gi nu este altceva cleat o contributie binevoitoare gi. generoasa

1 Conducerea Eteriei, unii adeseori si-au inchipuit-o intr-un mod diferit, altii au vorbit
in mod critic despre ea. Conducerea eteristilor este, la drept vorbind, sistemul general, sau
corpul eteristilor, si precum once sistem isi are sefii lui, astfel si Eteria isi are initiatorii
ei conditie generalfi.

279

www.dacoromanica.ro
p. 18 in bani, caci fra bani, precum a zis si Demostene eindva: I nu se realizeazii
nimic sau lucruri putin insemnate.
Daca intr-adevar sintem fa adevarati ai sfintei i respectoasei Grecii
precum ne falim, daca pa'stram intr-adevar in inima noastra scinteia cea sfinta
a dragostei catre prea glorioasa i nemuritoarea patrie, clack' in sfirsit simtim
greutatea jugului, care dinuieste de ani de zile si a robiei rusinoase, i clack'
avem nobila i intr-adevar greceasca mindrie sa scutuam acest jug de pe
grumazul nostru, atunci ce epoca favorabila asteptam? Ce pretext intrucitva
binecuvintat poate sa ne faca s aminam acest timp de aur, pe care dupa
cum se vede foarte bine, sfinta pronie 1-a fixat astfel, pentru indeplinirea
tuturor prezicerilor, tuturor proorocirilor cu privire la eliberarea neamului
nostru pentru stalucirea ortodoxiei? Desigur fratilor, nu ne mai amine nici
un pretext, nici nu este iertat in timpul de azi, dar ma gindesc ca nu
este posibil ca sa se gseasca cineva, intre urmasii lui Miltiade, Leonida,
p. 19 Temistocle, Aristide, Kimon, Epaminonda I si a mii de alti strabun
ai nostri, ca sa mai stea la indoiala, macar pentru un moment, de neaprata
reusita a marelui nostru scop. Cei care au o parere contrarie sint acei care
au un suflet fals, care pun temelia ticaloasei lor fericiri in a stringe numai
aur si argint si a cdea cu tow' in adoratia mirsava si de Dumnezeu urita
a acestor metale. Acestia inchid mima lor neinduplecata, pina si la sentimen-
tul dulce, nobil i sfint al dragostei catre prea iubita noasta patrie. Ei nu
simt ea imbogatirile nejustificate fac pe om sa fie sub patima lui ucigatoare
mai mult decit un rob.
Dar sa dea domnul atotputernic i duhul sfint, patronul ticaloasei i neno-
rocitei Grecii, in acest moment critic in care trebuie sa se desparta griul de
neghina, aurul de ruginfi i diamantele adevarate de cele false sa nu se &eased',
p. 20 zic, nimeni intre I noi care &A nu fie vrednic de numele grecesc si de acel neno-
rocit i ticalos partid, ci tori cei chemati sa fie fr exceptie a1ei. Sfi contri-
buim cu totii cu tot sufletul, cu toata puterea noasta la indeplinirea i reusita
acestui mare scop, care se vede bine ca este aprobat cu bunavointa de sfinta
pronie, i sA deschidem in mod generos i darnic mina catre acei care ofera
cap, piept, inima i miini pentru libertatea neamului.

Revenind la sirul povestirii, cred ea nu micsorez cu nimic zelul acelor

tori de neam, care au venir stapiniti de acest spirit in capitala marii Rusii ca sa
ceara mijloace pentru a conduce eliberarea patriei iubite de sub jugul tiraniei,
Ara insa s reuseasca, cu toate ca de multe ori Rusia cea iubitoare de Hristos
p. 21 i filo-elena a declarat cA ne va ajuta Poate gindindu-se ca. I in situatia politica
I DA-mi mina ta, noi toti sintem fratii vostri, de la voi am primit steagul credintei,
voi sinteti pilda noastrii i condueatorii nostri in templul nemuririi. Ne aducem aminte
sintem de obligati fatii de dumneavoastr, deci nu vom fi nerecunosciltori; s aveti sperante
bune, ceasul a sosit, etc. Din ruseste, 1816. Spiritul Calendarelor.

280

www.dacoromanica.ro
de atunci i in sistemul puterilor mari europene, nu putea, farii o cauz deter-
minat, s colaboreze i s strice intr-un moment nepotrivit relaiile prietenesti
ce avea cu alte puteri, fra s pricinuiasca paguba intereselor noastre si ale ei.
Loan Capodistria era atunci omul favorit al imparatului Alexandru, atit
pentru functia ce ocupa, cit i pentru intelepciunea i minunatele lui calitati
In diplomatia politicii secolului prezent.
De asemenea nici Alexandru Ipsilanti nu se bucura de o mai putin5 favoare
atit pentru trecutul strAlucit al familiei lui, eft i pentru serviciile tatalui sat'
catre Rusia, precum i pentru rangul ce-1 obtinuse in slujba imparatului cu
pierderea I unuia din bratele sale. Acestia, zic, erau doi greci, doug persoane p. 22
intr-adev'r importante la Petersburg, care erau insufletite cu virtuti, atit
pentru luminarea neamului lor, cit i pentru eliberarea patriei lor ; ei aveau
un zel fierbinte, intr-adevk grecesc, incit singura Ion preocupare in toate
faptele lor urn:Area indeplinirea acestui scop.
Emanuel Xanthos, increzator in puterile lui, veni in 1819 in Petersburg,
cu intentia s convinga pe unul din aceste dou persoane ca s primeascii
frinele pentru binele patriei celei nenorocite, adica s devil:CA conduatorul
actiunii celei sfinte a Eteriei de a se lua armele impotriva tiranului. Dupfi
aceasta se fcu cunoscut c Xanthos, cu puterea de convingere a cuvintului
sAu, reusi s conving sufletul viteaz si eroic al lui Ipsilanti nu numai s'a*
primeasca I propunerea, dar sit' porneascfi atit el cit i fratii lui, priisind p. 23
totul i punind in primejdie viata lor si pierderea intregii lor averi pentru
libertatea patriei lor. Acesta este sacrificiul pentru care Grecia eliberat le dato-
reazA vesnieg recunostinta. Deci, intr-un cuvint, sosirea lui Xanthos la Peters-
burg grbi eliberarea Greciei i urea' pe tronul lui Kodros pe bavarezul Oton.
Postul pe care Il ocupa Capodistria in serviciul Rusiei Il impiedica, sau
mai bine zis nu se cuvenea de loe ca el s'a' participe in mod activ, i aceasta
din cauza caracterului chestiunii inssi si intereselor politice ale impratului.
Dar ea ajutorul lui, Ipsilanti a fost convins sA primeascd i sA pArseasca,
cu aprobare imprteasc, I capitala ca faca datoria. p. 24
Desigur cA scopul adevrat al pleclrii lui nu era ascuns i necunoscut,
sau fr sperante mari. Dar, din cauza evenimentelor s-a intimplat ca lucrurile
s'A se petreaca altfel, i s-au sfirsit astfel prin marea intelepciune a impAratului
In fata consiliului
Primul rod al sperantelor marinimosilor eteristi a fost sosirea lui Ipsilanti
In Basarabia. Entuziasmul lui cel mare, purtarea lui, curajul lui in conducere,
1 Congresele de la Laybach 0 Verona ale marilor puteri europene urmiireau, mai degrabk
st potoleasai revolutiile popoarelor, din cauza carbunarilor din Italia. Alexandru cel Cu suflet
bun, ori trebuia st fie de acord cu spiritul congreselor, ori at se declare duman tuturor
acestora ca sii ajute revolutia grecilor, ceea ce ar fi fost in detrimentul Greciei, lsind cele-
lalte pentru atotstnpinitoarea mrilor Anglie, care ne inconjura, ori sii se arate indiferent,
ca sh ci0ige timp i sk lase at se convingil de dreptatea grecilor i celelalte puteri.

281

www.dacoromanica.ro
 actiunile lui in indeplinirea marelui scop al grecilor nemaifiind secrete au rascolit
i au insufletit spiritele in gradul cel mai inalt, Fr sa fiu in stare sa asigur
dac msurile luate i consilierii a1ei erau potriviti cu impoitanta operei cu
p. 26 care a fost insarcinat acest erou.
Intreg anul 1820 a trecut in corespondente pentru pregatirea spiritelor
In diferite prti, in conversatii pentru stabilirea cum, and i unde trebuie
sa inceap revolutia. Litre timp se spuneau, se plnuiau i se zvoncau multe.
Dac insa uncle lucruri nu s-au judecat drept, aceasta se datora mai degrab
faptului ca entuziasmul progresa mai mult decit realizarile. Atunci Aristidis,
acel bun barbat, a fost trimis in Serbia, i fiind tradat, a fost prins la treca-
toarea de la Ada-Kale i omorit, dupa ce viteazul avu timpul necesar s arunce
p. 26 in Dunre toate documentelc lui.
Dac cineva ar pretinde ea vrea s spunk* adevrul, n-ar trebui s treaca
sub tacere greeala de atunci, comisa din nebagare de seama i necugetarea
acelor eteriti i dascli din anturajul lui Ipsilanti, care, uitindu-se la numele
lui ales r}i stimat, pe care il purta cu un deosebit patriotism, i crezind ca. Ipsi-
lanti aducea cu el o alt putere, dispus s ajute i socotind pentru aceasta
ea este uor s fie detronat din Grecia sultanul, ei au uitat lucrurile principale,
i anume n-au cautat sa supravegheze clack' spiritul revolutionar al eroului era
imbinat cu cel razboinic i daca putea sa procure in once moment mijloacele
unei actiuni sigure, aa incit o revolutie sA poat reui a lovi in interesele generale,
mai ales ca a pornit intr-un timp, cind revolutia era combatut de comun acord de
p. 27 suveranii
Eforia din Constantinopol avea gradul intii i ea punea in micare totul
In Grecia ; prin activitatea acestor efori, se spera sa se puna in practica cele
mai principale actiuni planuite, numai daca spiritul lor patrundea mai departe
de intinderea bogata a comertului lor i a intereselor lor. Daca erau intr-adevr
barbati greci, sau daca cunoteau ea, suferind capul, in mod firesc restul
membrelor corpului urmeaza s intimpine dificultti in activitatea lor
ramina pasive i nemicate 1. Lucrurile s-ar fi intimplat altfel, macelul i pagaba
neamului ar fi fost mai mici ; nu mai vorbesc despre aceste lucruri, zic numai
P. 28 ca acestia erau niste oameni I care doreau s ja multe bogtii dumane cu
ei atit pentru folosul lor propriu cit i al patriei. Ei, primind o astfel de insarci-
nare, erau datori sa inceteze indeletnicirea lor cu comertul.
S-a hotarit i s-a zvonit ca in toamn sa porneasca Ipsilanti prin Triest
spre Peloponez, iar revolutia sa izbucneasc in Turcia intr-o zi fixata de mai
inainte. Iar pentru diversiune i incurearea tiranului, sa izbucneasca revolutia
Gind a avut loe intr-un cartier din Constantinopol, Stavrodrom, acel mare incendiu,
si sultanul se eisi singur i fr armatii, acestia cunosteau actiunea lui Ipsilanti; atunci multi
concetilteni iubitori de libertate veniser la ei cerindu-le permisiunea sil nu piardil ocazia; dar
din cauzil ca corbiile acestora incarcate cu untdelemn la Mitelene, pentru Rusia, nu apuca-
sera s intre in Marea Neagrii, i-au impiedicat in planurile lor.

82

www.dacoromanica.ro
si in tarile romine, unde pregatirea dinainte in acest scop se vedea reusita.
lar in ce prive"ste transportul lui Ipsilanti, ramase ca eforii de la Constdritinopol
s aiba grija 1.
Ipsilante a scris la 17 decembrie urmatoarele catre frati: p. 29
Zelul d-voastra pentru renasterea Grecici, pe care 1-ati ariitat in diferite im-
prejurari, este marturia cea mai elocvent a sentimentelor d-voastra grecesti. Au
indrznesc s va aduc efogii pentru faptele d-voastra vrednice de laude,
mi-e teama ca nu cumva s ating caracterul vostru patriotic ; este destul ca cunoa,-
tep datoriile sfinte atre patrie, s va grbiti sa le indepliniti cu un zel nepilduit.
Aceasta este siugura lauda, singura rasplata intr-adevar vrednica a unui
bun patriot. Dar patriotismul cel curat nu cunoaste niciodata margini. Patria
are nevoie, i fiecare patriot socoteste tot avutul ski ca un depozit ce i-a fost
dat in pastrare din partea societatii. Patria face apel, i copiii si ascultatori,
clack' nu au altceva, cu bucurie hotarsc s-si sacrifice viata. Stramosii nostri,
urmind aceasti cale, au fost acoperip cu glorie. Numai astfel putem i noi
s obtinem cununile gloriei care nu se vestejesc i sa dovedim care acei care
ne socotesc ca stersi din condica neamurilor, ca Grecia traieste i ca noi sintem
urmasi ai grecilor i mostenitorii marilor i stralucitelor lo r virtup.
Grabiti-va deci, fratilor, acum cind se apropie timpul marilor noastre
sperante, ca fiecare s faca un sacrificiu potrivit cu sentimentul iubirii de patrie
ce se afla incuibat in sufletul &Au. Acest sacrificiu poate s fie atimul, i fiindca
se face in general din partea tuturor concetatenilor, se spell ca si grabeasca
indeplinirea scopurilor noastre sfinte i sa vedem in curind c rasare soarele
cel strlucitor al libertatii si in Grecia.
Eteria avind impotriva scopurilor sale pe asupritorul de atunci al Epirului,
Ali pasa, Il socotea pe drept cuvint o mare piedica pentru once moment, caci
acesta putea foarte bine sa porneasca repede cu doui-trei mii albanezi, la primul
semnal, impotriva Greciei.
Acesta dusmanindu-se cu Poarta, care cauta sa gseasca prilej ca s-1
nimicease, reusi s organizeze un atentat asupra vietii lui Pasio-Bei, chiar P. 31
in orasul Constantinopol, fr insa sa reuseasca. Acest Pasio-Bei era o persoan
important din Epir, care a activat pe IMO Ali pasa si era stimat de acesta.
Poarta incepu sa persecute pe Ali pasa destituindu-1 din pasalicul Ianinei
trimitind in contra lui pe zisul Pasio-Bei, poruncind in acelasi timp si lui pasa
din Morea, Husrit, sa mearga impotriva lui.
Ali Pasa simtind primejdia, in urma persecupilor Porii, ceru ajutorul
capitanilor, sau mai bine-zis al eroilor greci din Epir, care se intelesesera Cu
el ca sa se declare razboi impotriva Portii de comun acord cu grecii. Dar apoi
grecii, dindu-si seama de duplicitatea lui plina de viclenie, cad a avut cores-
pondenta cu Halet, primul consilier al sultanului, 1-au parasit, iar Poarta a
1 Pentru aceasta a fost trimis la Triest Paleologu Lemonis.

283

www.dacoromanica.ro
 reusit s-1 supun. Eteria, sapind de un asemenea dusman vecin primejdios,
p. 32 progresfi si mai mult in scopul su. I
Am zis c s-a discutat ca Ipsilanti s plece in Grecia prin Triest, la timpul
oportun. Intre timp, probabil din causa unei imprejurri internationale, acest
plan a czut.
In anul 1820, suveranii din Europa erau adunati in Troppau, un oras din
Silezia ; acolo era Si Capodistria cu impratul Alexan.dru. Ei discutan acolo
desigur asupra chestiunilor generale ale lumii, echilibrul Europei i armonia
intre ei. Ei au primit acolo si vestea despre revolutia din Italia. Din causa
aceasta, monarhii au hotrit s mute sediul adunrii lor pe anul 1821 la Laybach,
un oras in Iliria, aflat mai aproape de Italia, si si-si continue acolo conversatiile,
cutind totodat s potoleasca revolutia de acolo.
p. 33 Ipsilanti petrecincl la Chisinu, primeste la 17 februarie a anului amintit,
In seara de joi, I un curier de la Troppau cu scrisori ctre el si hotrste, indat
dup aoeasta, sa porneasc in Moldova. El mi-a trimis niste scrisori ea 86 le
trimit in grali la Galati lui Vasile Caravia, poruncindu-i ca, in timp ce el va
trece lunea viitoare la Iasi, ei sil inceap actiunea la Galati, ridicind steagul
Primind vineri aceste scrisori, la ora dou noaptea, le-am trimis,
simbl inainte de revIrsatul zilei eran acolo. In acelasi timp, Ipsilanti trimite
veste ca s mearg in intimpinarea lui, de la Ismail la Chisinu, Emanuil Xan-
thos i Dimitri. Calamatianos, care intirziind din causa duminicii lisatului
de sec, nu-1 mai apucaser. Ipsilanti lansa urmtoarea proclamatie.
lubii compatrioti greci, sntate.
la-CA prieteni, in sfirsit a sosit momentul eel dorit i ceasul cel fericit pe
care printii nostri In zadar 1-au dorit. Iat, zic, a sosit timpul cind ne vom
dezbraca de haina cea rusinoas a robiei i vom imbraca, ca fericiii strmosi
ai nostri, imbrAcAmintea cea strillucitoare a liberttii. Bucurati-v deci... Dar,
ce zic ?... Nu, prieteni, nu trebuie s cintam eintece de victorie inainte de a
obtine victoria. Isus, care recomand tuturor pa cea, a zis catre ucenicii si,
cine nu are sabie 81 vinz haina sa i s cumpere. Astfel striga cu durere &are noi
toti mama noastra cea neferecit, care altdat era strlucit i vestit, lar
acum este o Grecie fr slav i neinsemnat. Deci sii ascultm cu supunere
glasul ei stint. Sii luam cu totii armele impotriva tiranului celui crud, care per-
secut patria si credinta noastr cea Edina. Este o mare porunca a bisericii
P. 35 noastre ; deci cine este crestin evlavios, cine este adevarat fin al Greciei, I in
vinele cruia curge singe grecesc s't n-a uitat c este urmas al Trasibulilor, al
Timoleonilor si al altor mii de astfel de nemuritori lArbati, acesta nu va accepta
ca un rob ticalos, vzind Grecia suferind, s nu sarg in ajutorul ei, ci va da si
piinea din .gura lui pentru vindecarea rnilor vechi i dureroase ale mamei
sale. El va oferi cu plcere si ultima sa picatur de singe ca o jertf necesar
sfint la altarul sfint al patriei. Dar dac s-ar gsi intre noi cineva, care pe din-
afarii este infrumusetat cu acest nume strAlucit pe care ni-1 d Grecia, iar pe din-

284

www.dacoromanica.ro
untru are un suflet mai degrabA iubitor de aur gi de viatA, deck un suflet iubi-
tor de patrie, acesta sA fie blestemat intre noi i nimeni sA nu-1 mai cread, sau
sA-1 numeaseA grec, fiindel nu este ca atare, ci este un nemernic, mai nesuferit
deal robul african sau asiatic, este un fiu din cei mai ticAlogi.
Cu acesta nimeni dintre noi &A nu aibA relatii, nimeni I sa nu-1 salute, p. 36
nimeni sA nu primeascA sA-1 rzbune, sau s1-1 urmAreascA, cAci chiar dacA noi
vom tAcea, pietrele vor vorbi. Dar cum va fi cu putintA sA suporte intre ele
celelalte neamuri o astfel de fiintA nemernicA uritA de Dumnezeu? Cum sA nu
urascA pe acest nemernic nerecunoscAtor ? Care alt ar poate sA-i dea mai
multe bunuri decit i-a dat Grecia? Ea i-a dat viata, limba, religia, puling sau
multA culturA, i-a dat totul, sau cel putin mijloacele ca sA facA fatA impreju-
rArilor, i dacA el este nerecunoscAtor fatA de aceastA mare binefAcAtoare a lui,
atunci pe care alt pamint se va simti el multumit? DacA el nu iubegte tara direia
pinA ieri spunea cA este cetAteanul ei, atunci care altA lar poate sA iubeascA ?
Acesta este ruginea semenilor i dispretul poporului. El este o povarA a pAmin-
tului, el este respins din fiecare gi deci sA-1 Main, fiindcA, prieteni compa-
trioti, adevArati fil ai Greciei, I sA nu uitati c nimic nu este mai dulce cleat p. 37
patria. SA nu uitati cA a nu este o supArare mai mare, cleat sA fiilipsit de patrie;
sA nu uitati pe acela care a spus: i cine socotegte pe un prieten mai important
decit patria sa, de acela zic cA-i un om de nimic.
Zicind i facind astfel de lucruri, yeti avea speranta sigurl c, Cu aju-
torul lui Dumnezeu l cu protectia apArAtorilor credintei cregtine, yeti reugi in
scopul vostru cel dorit i drept i yeti fi intr-adevAr fericiti cA ati indeplinit
datoriile cele mai sfinte.
Cad Oda' and veti suferi, vAzind bisericile domnului pingArite de agarieni?
PinA cind pAmintul sfint al Greciei va fi cAlcat de picioarele spurcate ale tira-
nilor ei? Ping and vom avea Sieh Selam in loe de Hrisostom? Pink' cind vom
avea sultan, in loc de Constantin? Ping chid sfinta evanghelie va fi in negtiintA
intr-o Tara I prin limba cAreia a fost propovAduit in cele mai indepArtate pArti p. 38
ale lumii? Pn and aceastA ruginoasA lips de culturA intr-o ar, ai cArei
strAmogi au invAtat intreg pAmintul? Pink' cind, vai ! pink' cind vom fi noi robi
ai cAror strAmogi au luptat adeseori pentru libertatea altora? PinA and vom
fi imprgtiati i insultati peste tot ? PinA chid nu vom fi in stare sA arAtAm ca
fapte recunogtinta noastrA pentru ajutorul ce ne-au dat trile filelene? PinA
. Dar vai ! multimea suferintelor noastre este fall margini gi de nedescris.
De mii de ori e mai preferabilA moartea deck viata I Dar clack' voi, fratilor, vet,i
neglija timpul salvArii gi nu yeti nAvAli cu entuziasm impotriva tiranilor nogtri,
atunci suferintele noastre se vor infAutAti gi mai mult, iar numele grecesc va
dispArea. Trebuie vai... trebuie... s ai curaj, tu care crezi putin. Toate
vor merge bine, I fiindcA mina mea este Cu voi. SA cintati totdcauna: Dumnezeu p. 39
este cu noi, Cunoagte-ti neamul i vei invinge. Dumnezeule !.... De unde acea-
st voce. Tu, deci tu, cel silvirgitor de mari fapte i atotputernic inspirA in sufle-

285

www.dacoromanica.ro
 tele tuturor conapatriotilor mci spiritul sfint al concordiei, lumineazfi mintea
lor ca s cunoascA cu totii datoriile lor sfinte i intregte-i ca sA le indeplineascA.
Vasile Caravia, numit gef al jandarmeriei din Galati (bagbulucbaga) de
domnitorul de atunci din Iagi, M. Sulu, initiat in ale Eteriei, se certa intr-adins
cu Mustafa Chiurtoglu Topucci, care era geful poliiei oragului din partea con-
ducerii turcegti. De o.parte eran cregtinii, de cealalt parte eran turcii, care se
p. 40 certau totdeauna sub pretextul bunei ordini. I In acest timp Caravia primind
ordinul trimis de Ipsilanti prin mine, imi rAspunde la 19 februarie astfel:
Din cauza grabei sint nevoit sA nu ma intind prea mult, ci numai vA spun
cA ceasul a sosit i cA am primit ordinul. Deci nu rmine drat s v rog ea
trimiteti indat cea alAturatil, cu anume gtafet la Ismail.
Prin aceastfi scrisoare el cerea de la eforii de acolo sA trimitA praf de puge,
gloante, obuze, pe care era imposibil s le obtin oricit de mare ar fi fost pretul
oferit, deoarece era interzis de stApinire. Praf de pupa' gi gloante, cite au reugit
sA stringA pentru moment, mi le-au trimis i eu le-am trimis in timpul noptii
de luni.
In noaptea aceea, eterigtii greci din Galati s-au consftuit, iar luni, 21 februa-
p. 41 rie, I prima zi de post, dis-de-dimineatA au venit rinduiti la biserica sf. Niculae
s-a fAcut sfegtanie. Apoi sfintia sa Avramie din Ithachi i printele Nicolae
Stefanaris le-au binecuvintat steagurile i dupA aceea iegind grecii din bisericA
au strigat: triascA libertatea Ei se duc la locuinta lui Topucci, cerindu-i
predea armele i s ias din ora. Topucci insg, crezind c aceastA migcare s-a
produs din cauza dugmniei lui Caravia fall de el, nu numai cA nu se supune, dar,
opunindu-se cu armele, doboarA, ca prima victim a sa, pe fratele stegar Dimos
gi pe Spiros Parianos. Grecii, intritati de aceasta, hieing o adevArat luptA
cad cincisprezece frati, dar 11 inchid pe el gi pe ai lui in casA ; ei ageaz in fat
p. 42 dou tunuri i trag ca s-1 ard, iar pe turci Ii mcelArese unde Ii gAsesc. I Cei
inchigi, vzind primejdia focului, ies din cas cu pugtile in mina, gi slut ucigi,
atit el cit ai si. Unii au scApat fugind la BrAila, unde au dus vestea celor
petrecute la Galati. Ei povestesc ea' aceast intimplare este rezultatul dugm-
niei dintre Caravia i Topucci i ea numrul celor azuti trece de gaizeci.
Era de agteptat ca luni dimineata, dupA petrecerea de la lsatul secului,
lumea sA se odihneascA i fiindcA afarA de eterigtii rsculati nimeni altul nu gtia
ce se petrecea, a urmat o tulburare i multi din locuitori s-an imprgtiat, temin-
du-se mai degrab5 ca nu cumva iegind turcii din cetatea BrAilei, care nu era
departe, sA se npusteasc asupra oragului. Cei din cetate n-au luat insg lucrul
in serios, ci ca un fapt obignuit al oragului Galati. Cu toate acestea ei au ingtiin-
tat Poarta, cu o gtafet, de cele petrecute. DupA ce vestea s-a rAspindit i numa-
p. 43 rul oamenilor I de sub steagul liberttii a crescut, cele mai de seam familii au
inceput sA plece, i insugi consulul rus s-a imbarcat intr-un vas ca sA mearg la
Aceste tunuri se giisesc in pfistrare la mine ca arnintire.

286

www.dacoromanica.ro
carantina din Reni, in Basarabia. In ziva aceea era foarte frig 0 cerul senin,
incit gerul din timpul noptii de marti a inghetat din nou apele Dunrii, 0 a
intepenit vasele acolo unde se aflau, incit oamenii au fost nevoiti sa se intoarcA
In oral, care era acum in stapinirea eteritilor greci, fAra ca cineva s sufere cea
mai mica pagaba.

La 21 februarie 1821, dis-de-dimineat, dupA ce Ipsilanti insarcineaza

pe fratele sau Dimitrie s aranjeze lucrurile de aci i apoi sfi plece prin Triest
in Grecia, paraswe oraul Chi0nau 0 Rusia 0 se indreapta spre Sculeni. El
trece rill' Prut i intra I in Moldova. p. 44
La Ia0, domnitorul, functionarii lui greci i fratii initiati in ale Eteriei
fiind dinainte ntiinta%i, 1.1 weptau in acea si, trimitind vreo douii sute de
calAreti pe malul Prutului in fata Sculenilor ca sA-1 insoteasca la Iai, unde
1-au primit cu cea mai mare bucurie i entuziasm.
A urmat apoi o consfAtuire cu domnitorul i boierii. DupA aceasta Ipsi-
lanti a fost binecuvintat in biserica in cinste 0 alai de mitropolitul Moldovei
Veniamin, care 1-a incins cu sabia rAzbunarii impotriva tiraniei, in entuziasmul
mare al intregului ora. Ipsilanti a dat la 24 februarie urmAtoarele proclamatii
serse i, dupA ce a ucis pe putinii turci care se aflau acolo, a pregatit plecarea
sa din Ia0 pentru mai departe.I p. 45
Luptati pentru credinta i patrie !
Barbati greci, ora a sosit. De mult popoarele Europei, luptind pentru
drepturile i liberttile lor, ne invitau sa le imitam. De0 oarecum libere, ele
tot s-au silit din toate puterile mareasca libertatea i prin ea fericirca lor.
Fratii i prietenii notri grit pretutindeni gata. Sirbii, suliotii i intregul
Epir ne, ateapta cu armele in mina. SA ne unim deci cu entuziasm: patria
ne cheamA.
Europa. atintinduli ochii asuprA-ne, se niira de micarea noastra. Sa
rAsune toti muntii Greciei de sane-tul trompetei noastre razboinice i vile
de zgomotul ingrozitor al armelor noastre. Europa va admira vitcjiile noastre,
iar tiranii notri tremurind i palizi vor fugi dinaintea noastra.
Popoarele cele luminate ale Europci se ocupa cu restabilirea propriei
lor fericiri, i, I pline de recunotinta pentru binefacerile stramo0lor notri, p. 40
doresc eliberarea Greciei. Noi insa, aratindu-ne dcmni de virtutile parintilor
nomi i de secolul acesta, sintem plini de sperantA cA vom dobindi protectia
ajutorul lor. Multi din ei, iubitori ai 1ibertii, vor veni sa lupte alaturi de
noi. Micati-vA, prietenilor, i -yeti edea o mare putere apArind drepturile
voastre. Yeti vedea multi 0 din dumanii nwri, convin0 de dreptatea noastra,
intorcind spatele inamicului i unindu-se Cu noi. SA se prezinte ei cu cuget
curat, i patria li va primi in bratele sale. Cine deci oprwe bratul nostru?
Dumanul nostru ba este slab i fAra putere; conducAtolii nowi sint experi-

287

www.dacoromanica.ro
 mentati i toti compatriotii nostri sint plini de entuziasm. Uniti-va deci viteji
i marinimosi greci; formati falange nationale i legiuni patriotice ci veti vedea
pe acei batrini colosi ai despotismului cazind de la sine, in fata drapelurilor
p. 47 noastre triumfatoare !
La sunetul trimbitej. noastre toate farmurile Mara Ionice si ale Marii
Egee vor rasuna. Corabiile grecesti, care in timp de pace stiau sA faca negot
lupte, vor semana in toate porturile tiranului, prin foc i sabie, groaza
ci moartea. Care suflet grecesc va sta in nepsare la chemarea patriei? La
Roma, un amic al Cesarului, scuturind singerinda hlamidal a tiranului, ridica
poporul. Ce yeti face voi, greci, dirora patria despoiata ii arata ran& sale,
si reclama ca voce suspinincla ajutorul fiilor sai? Pronia cereasca, prieteni
compatrioti, indurindu-se de nenorocirile n.oastre, a orinduit astfel lucrurile
incit cu putina osteneala vom dobindi, o data ca libertatea, i toate fericirile.
Daca insa dintr-o condamnabila prostie vom famine indiferenti, tiranul deve-
p. 48 nind mai salbatic va inmulti I suferintele noastre ci vom ajunge pentru totdeauna
cel mai nefericit din toate popoarele.
Aruncati-va ochui, compatriotilor, i priviti starea noastra mizerabit.
bisericile noastre profanate, copiii nostri rapiti si sacrificati in modul
cel mai scandalos volupatii nerusinate a barbarului nostru tiran, casele noastre
despuiate, cimpiile noastre pustiite si pe noi insine intr-o stare mizerabilii
de sclavi. E timpul s scuturam acest jug insuportabil, sa eliberam patria,
sa doborim din non i semiluna ca s ridicam acel semn, prin care totdeauna
invingem, adica crucea ; sa razbunam astfel patria noastra i religia ortodoxa
de dispretul umilitor al acestor pgni. intre noi cel mai nobil este acela care
va apra mai vitejeste drepturile patriei si care o va servi mai cu folos. Poporul
p. 49 adunindu-se Ii va alege pe senatorii sai, Ici acestui consiliu suprem vor fi supuse
toate lucrrile noastre.
Sa ne miscam deci intr-un cuget comun, pastoril spirituali s insufleteasca
poporul prin exemplul lor propriu, iar cei invatati EA povatuiasca cele spre
folos. Compatriotii nostri, civili ci militari, care servesc pe la curti strine,
multumeasca puterilor carora le servesc c sa se grabeasc' sA intre toti in arena
cea mare si stralucitoare care li se deschide ca sa. plteasca patriei tributul
ce-i datoresc, si ca piste viteji s ne inarmin cu totii AWL intirziere cu nebi-
ruita arma a barbtiei i Ira promit in curind victoria si apoi tot binele. Cine
vor fi acei mercenari ci slugi neghioabe, care vor cuteza BA stea fat in fat
cu un popor, care lupta pentru propria. sa independenta ? Martori ne sint
luptele eroice ale stramosilor nostri ! Martora este Spania, care cea dintii
p. 60 singur I sfarima falangele cele neinvinse ale unui tiran.
Prin unire, compatrioti, prin respectul catre sfinta religie, prin supunere
fat de legi c fat de conducatorii nostri, prin curaj ei struinta, victoria noastra
este sigura. Ea va incorona ca lauri nevestejiti luptele noastre eroice ; ea va
insemna cu litere rxesterse numele noastre in templul nemuririi, drept exemplu

288

www.dacoromanica.ro
keneratiilor viitoare. Patria va rasplati prin glorie si onoare pe copiii sai ascul-
ttori si adevarati, iar pe copiii sai neasculttori si surzi la chemarea sa pre-
zenta, ii va declara ca niste bastarzi asiatici si va da numele lor, ca si pe al
altor tradatori, blestemului posterit4ii.
SA' chemam deci din nou libertatea, viteji si marinimosi greci, pe pmintul
clasic al Greciei. S'a incingem lupta intre Maraton si Termopile. I S luptm p. 51
pe mormintele printilor nostri, care, ca s ne lase liberi, au luptat si au czut
acolo. Singele tiranilor este placut umbrelor tebanului Epaminonda si atenia-
nului Trasibul, care nimicira pe cei treizeci de tirani; el e plcut umbrelor
lui Armodiu si Aristoghiton, care distrusera jugul lui Pisistrat ; umbrei lui
Timoleon, care restabili libertatea in Corint si in Siracuza ; e placut mai ales
umbrelor lui Miltiade, Temistocle, Leonida si celor trei sute, care macelrira
de atitea ori nenumratele ostiri ale barbarilor persi, pe ai caror urmasi, mai
barbari si mai lasi, este de datoria noastra a-i nimici astzi cu totul fr mare
greutate. La arme deci, prieteni, patria ne cheama !
Frati eteristi ! p. 62
In sfirsit a sosit momentul stralucit si atit de dorit ! Scopul activitatii
si strduintelor noastre de mai multi ani se indeplineste astazi ! Eteria a fost
prima saminta a liberttii noastre ! Voi, prieteni eteristi, ati aratat ce poate
sa faca patriotismul curat si cald. De la voi sper si mai mult Grecia in invierea
ei de acum, si pe drept cuvint, caci daca pentru niste simple sperante ati sacri-
ficat totul, ce nu yeti face acum chid straluceste steaua luminoas a liberttii
noastre? La lucru deci, fratilor ! SA contribuie si de asta data fiecare, dup
puterea lui, cu oameni inarmati, arme si hain.e nationale. Posteritatea va bine-
euvinta numele vostru si v va considera ca fondatori ai fericirii sale.
Barbati greci, care v aflati in Moldova p. 63
si Tara Romineasca !
lata dup atitea secole de suferinte, fenixul Greciei isi intinde iarasi cu,
mretie aripile sale si cheam sub umbra sa pe adevratii si ascultatorii si
copii ! Iat iubita noastr patrie, Grecia, isi inalf in mod triumftor steagu-
rile stramosesti. Moreea, Epirul, Tesalia, Serbia, Bulgaria, Insulele Ionice,
intr-un cuvint intreaga Grecie a luat armele, ca sa scuture jugul greu al barba-
rilor. Ea priveste numai la arma cea invingatoare a ortodocsilor, adic la cin-
stita si datatoare de viat cruce si striga puternic sub protectia unei mari si
tari puteri, ca vom invinge in acest semn. Triasca libertatea ! In ambele
aceste provincii prietene se formeaz un corp din numerosi compatrioti viteji,
ca sa mearga pe pmintul sfint al iubitei noastre patrii. Prin urmare, I acei p. 64
care doresc sa se numeasca salvatori ai Greciei si sint imprstiati in diferite
judete, s mearg pe la drumurile, pe unde vor auzi ca va trece acest corp,
ca s se uneasca cu camarazii lor. Dar acei greci adev Arati, care sint vrednici

19 -c. 498 289

www.dacoromanica.ro
 sA ja armele, i totusi rAmin indiferenti, sA Lag in vedere c vor sAvirsi o mare
faptA desonorantA, gi cA patria ii va socoti drept fu vitregi i nevrednici de
a purta numele grecesc.
Soldati greci din Galati !
RAsunAtoarea trimbitA a faimei rAspindi peste tot victoria voastrA de
la Galati si isprAvile voastre vitejesti. Patria, eu, toti fratii, sintem multumit
de aceastA strlucitA faptA a voastrA. Deci, s luptati, fratii mei soldati,
mai departe cu acelas zel, e Cu aceeasi yitejie. Ridicati si alte asemenea monu-
p. 55 mente j de patriotism, si coroane nevestejite se pregAtesc sA incoroneze cape.
tele voastre. SA aveti toyarsi nedespArtiti ordinea i ascultarea fatA de supe-
riorii vostri c fatA de vrednicul conducAtor al vostru Vasile Caravia si sA
fii siguri c niciodatA biruinta nu va pleca de lingl voi.

Aceste proclamatii, date de un bArbat vrednic de respect, atit pentru

marele lui patriotism cit si pentru hotArirea lui: sau libertatea patriei, sau
moarte, aveau de scop sA intrite poporul impotriva tiraniei. E greu nu numai
de a deosebi ce este drept si ce nu, dar gi de a vorbi e ceva indrAznet si necu-
viincios. Dar, fiindcfi si in proclamatii sint cuprinse dou chestiuni dupA pArerea
mea intrucitva intirziate. intii, cA se descoperA secretul intelegerii celor care
au colaborat la conventia impotriva tiranului, fie c*A era bazatA pe adevAr
P. 56 sau nu, gi care astfel Ii punea pe acegtia in pericol. Aceasta se cheamA I trAdare.
Al doilea, proclamatille cuprinzind declaratie de rAzboi impotriva unei
puteri pregAtite c inarmate, nu inteleg cum putean sA vinA in ajutor
intr-o astfel de imprejurare Ambele aceste lucruri ajung sA fie vtmtoare
unui popor, care doreste sA gAseascA pe tiranul sAu adormit, nepregAtit si slab,
ca sA scuture jugul sub care este tinut in robie i intr-o stare de neinarmare.
Duph sosirea lui Ipsilanti la Iasi, aparatul administrativ de acolo al domni-
torului incepu s slAbeascA, Eforia incepu sA aib'A influentA in toate lucrurile,
Ipsilanti se pregAtea sA plece mai departe, soldatii sAvirseau acte de dezordine,
luind multi cai din grajdurile boierilor.
Boierii intrebind pe Ipsilanti la plecarea lui, ce-i de fAcut? acesta le rs-
P. 57 punde sA scrie pentru Tara lor I impAratului Rusiei ci cA el se indreaptA spre
patria lui. Boierfi trimit jalbA cAtre imprat, dar scriu e cAtre paga din BrAila,
nemairAminind eonsecventi primelor lor actiuni gi convorbiri cind au cAzut
de acord cu Ipsilanti.
Privind aici purtarea lui Ipsilanti, din punct de vedere al intereselor
grecesti, o gAsim defectuoas. Situatia cerca, intrucit boierii erau mai mult
de partea lui, sA rAscoale Moldova cu totul impotriva Portii, ci avind de partea
lui pe boieri, sA declare pe tgrani liberi i astfel sA-i cistige pentru trebuintele
ostirilor. Astfel, ar fi fost nevoie sA intre in aceastA provincie e armatele rusesti
P. 58 e atunci lucrurile I s-ar fi schimbat hare Rusia si Poart.. Dar nefAcind Ipsi-

290

www.dacoromanica.ro
lanti acest lucru, poate din alte motive politice, boierii au luat alte
Ei, degi au scris, precum am spus, impAratului, totugi au cerut i ajutorul Portii
pentru salvarea lor.
Parsind Ipsilanti Iaii i trecind pe la poalele muntilor, vi-a agezat tabra,
la 2 martie, in Tirgul Frumos, la opt ore deprtare de Iagi, de unde a dat urm-
torul ordin:
Prea iubiti concetteni i patrioti capitani din Galati !
Trebuia deci i natiunea noastr, dup atitia ani de asuprire, si se ridice
odat i s scuture greutatea insuportabilk a jugului, cAutind cu once pret s
obtina gloria gi faima liberttii. Trebuia, zic, neamul grecesc cel asuprit pink'
acum I s se ridice din letargia moliciunii i lagittii i fiind gelos de gloria sa P. 69
strAmogeasc, s- ia armele i s se expuna pe fat pentru libertate, luptind
impotiva barbarilor i laior turci. Momentul acesta eft de dorit i cit de dulce
este tuturor celor cu adevrat greci, care vor lua parte in campania de acum.
Ce glorie intr-adevr, ce fain* ce fal pentru greci, cind vor fi liberi i inde-
pendenti? Dar gi ce rugine, ce insulf pentru acei care rmin nemigcati gi nu
contribuie, dui:a puterea lor, la eliberarea patriei noastre dulci. Fula de acegti
prieteni patrioti i in general fat de toll acei care ramin neutri, sau arat o imp.
trivire, se cuvine nu blestem negrkit i insult nespus, dar gi nenorociri mari, P. 60
In timp ce autorii i colaboratorii acestui lucru vor avea onoruri gi recompense,
precum gi gloria de a se numi liberatori ai patriei. CA Ira dati s cigtigati
acest nume dulce m-am convins din experienta. i eu, cautind acest lucru,
n-am tinut seam nici de primej die nici de stench, nici de altceva mai rau,
ci am pornit cu tot avintul meu i adunind in jurul meu ogtire, tree prin aceste
tinuturi i voi pleca peste putin pe pmintul sfint al patriei noastre. Acum este
timpul ca voi s inarmati deja cite vase aveti i s" inaintati 'Ana' la Vidin,
pe drum cite vase turcegti yeti intilni, clack' nu o s reugiti s le capturati
s luati munitiile lor, s le scufundati sau s le ardeti. De asemenea, mergind
pe marginea apei, yeti pAstra linigte depling I in ce privegte prtile Valahiei, P. 61
s fii atenti ca nu cumva s sufere vreun sat ; iar in partea opus toate ora-
vele turcegti le yeti arde, sau le yeti distruge, dar s lAgati de seam5 gi acolo
s ajutati pe toti grecii, care ar locui acolo. Aceste lucruri, prieteni patrioti,
este timpul sa le faceti frl intirziere, gi siguri ea gloria ce yeti cApOta,
respectind toate cele spuse mai sus, va ramine negtears in vecii vecilor.
Acest ordin s-a rOspindit ugor de la cetktile intrite, de la Galati pin la
Vidin ; gi au fost luate frii lupt de la dugmanii inarmati gi vase, gi oi de la stine.
Dar, neavind interrtia s'a critic acest ordin, voi continua s povestesc pe scurt
evenimentele ce au avut loe atunci.
Dei la inceput au fost procurate citeva tunuri, totugi in ce privegte gIoantele,
a fost, precum am zis, nu numai imposibil de obtinut la Ismail, dar gi primej-
dios. I Preocupat fiind de necesitatea acestor gloante, m-am gindit la btlia P. 62

19*
291
www.dacoromanica.ro
 de la Cahul, care, precum zice istoria, s-a dat in anul 1769 de generalul rus
Rumiantev cu un numr de 18 000 soldati viteji, spre rsrit de satul VulcAnesti,
la o deprtare de o oil i jumAtate, dud vizirul a fost invins Cu numeroasa sa
armat de peste 200 000 soldati si a fost nevoit, fi_ind urmrit, s.' lase tot echi-
pamentul ca s aib timp s treac podul peste Dunre, inainte
de a fi distrus. Cercetasem altadat locul acestei btlii i cram informat
tranii, lucrind acolo pmintul, gseau pin azi gloante imprstiate. M-am gindit
s ineerc in aceast directie si am venit la satul amintit, locuit de mai multi
greci, originan i cei mai multi din Magnezia. Am indemnat pe eitiva din ei
P. 63 mearg in acel loc i s cerceteze ; intoreindu-se I mi-au spus e se poate stringe
o cantitate de gloante. Plecind oamenii in cercetare, mi-au adus in citeva ore
'breo cinci sute de gloante, promitindu-mi s string4 cit mai multe ; pentru
osteneala Ion i-am rspatit bine. Dupi citeva zile mi-au adus peste patru
gloante, de iliferite mrinai; ei le aduceau in timpul noptii cu barca si le llisau
pe malul riului, de unde erau tansportate in vasele grecesti aflate la Prut
trimise la Galati.
Pe chid generalul Rumiantev nimicea pe turci i tlari in Basarabia,
grecii, condusi de amiralul rus Orlov, ardeau vitejeste la Cesme puternica flot
a sultanului, iar Peloponezul, patria mea cea iubit, cu toat vitejia si pier-
defile cele mari, nu reusise in sperantele ei si a fost strins din ce in ce mai tare
P. 64 in lanturile tiranului. I Vitejii marinan i de pe vasele grecesti, din care cele mai
multe erau ale grecilor din Insulele Ionice, trase la iernat pe Prut, asteptind
s vin primavara ca s incarce cereale la Reni, and au aflat ch. la Galati s-a
arborat steagul grecesc al liberatii au hotrit s urmeze chemarea patriei, care
rsuna pe malurile Dunrii.
Vasile Caravia, primind ordinul lui Ipsilanti, i asez tabra afar din
Galati; el avea sub comanda sa vreo trei sute oameni inarmati. Apoi el a pornit
pe drumul spre Focsani, unde trebuia astepte pe generalisim, care urma
s treacg pe acolo. lar vreo dou sute de frati, impreun cu greeii de pe vasele
P. 65 care se aflau pe Prut, se pregteau urmeze.
La 7 martie, un numr de zece corbii de comert turcesti au trecut pe la
Saxa (Isaccea), plutind pe Dunre spre Galati. Vzind acest lucru, am instiintat
pe grecii care se preglteau la Prut, sfluindu-i i incurajindu-i s indrzneasel
s le atace, ca s ia in posesie atit corbiile cit i banii i echipamentul ion.
aceste corbii au trecut teritoriul rusesc si au ajuns acolo unde se aflau cor-
biile grecesti, grecii au nvlit impotriva acestora cu brcile lor i, dup ce au
pus mina pe primele trei. corbii fra vrsare de singe, au ineonjurat celelalte
corgbii, vi, dei au intimpinat o rezistent destul de mare, au pus mina si pe
In cunoscuta btlie naval de la Cesmec din 26 iunie 1770, escadra rusil aflatfi sub
conducerea amiralului Alexei Orlov a nimicit flota turcii. Operating escadrei ruse au fost
sprijinite de populatia greacii din Moreea, care s-a rbisculat impotriva dominatiei otomane.
(nota redactiei).

292

www.dacoromanica.ro
acestea, cu putine pierden i din partea lor. Ei au lasat in libertate pe marinarii
sau pasagerii greci, care se aflau pe aceste corabii, iar pe turci in numar de gapte-
zeci i doi, i-au inchis sub puntea unei corabii. In timpul noptii grecii au scu-
fundat aceasta corabie in apele Prutului, fiindca ei nu puteau sa-i pazeasca L, p. 66
nici sa-i elibereze pe turci. Primul lucru era cu neputinta, al doilea nu era in
interesul lor, precum s-a dovedit mai tirziu, cind dupa trei zile, un alt brie
turcesc bine inarmat, plutind pe apele Prutului, a opus o rezistenta puternica
grecilor care l-au atacat ; dar turcii, vazind ca era cu neputinta sa scape din
miinile viteze ale eterigtilor, au lasat vasul la discretia invingAtorilor gi au fugit
Cu barca ion venind la Saxa (Isaccea). Ei au povestit cele intimplate lor i pri-
melor corabii, care au fost oprite de greci; pe unde au trecut acegti marinani
turci, pina s ajunga la Constantinopol, au savirgit cele mai teribilereleimpotriva
cregtinilor.
Catre &recii aflati la Prut au fost adresate urmatoarele cuvinte:
Prieteni compatriati greci, care va pregatiti pe malurile Prutului pentru
tabara greceasc !
IndrAzneala, cu care de curind I ati nimicit trufia dugmanilor, a facut, p. 67
pe de o parte ca prietenii greeilor, privind aceasta din partea cealalta sA se
bucure, iar pe de aka' parte dugmanii lor sa se mire gi devenind palizi sa se
intrebe: ce este aceasta ?
Ziva de ieri, vitejilor greci, a fost o zi strAlucita, in care, pe malurile Pru-
tului gi in largul Dunarii, v-ati prezentat in mod stralucit. Aceasta zi confirma
zicala: inceputul bun, sfirgitul minunat.
Fapta voastra a fost indrazneata i posteritatea o va lauda de mii de ori.
Voi aveti acum sub stapinirea voastrfi vase ale dugmanului. Voi ati calcat in
picioare steagurile dugmanului. Voi cei dintii clati curaj i sperante concet-
tenilor pentru reugita independentei patriei noastre dulci, pentru sfinta noastra p. 68
I

luptA.
SA nu va' para rau, barbatilor, ca n-ati reugit sa aratati celor arestati sen-
timentele filantropice innascute ale grecilor ; ordinul vostru trebuia executat,
caci cind e vorba de doua rele, acela care este mai putin fau este cel mai bun.
SA aveti totdeauna in vedere, barbatilor greci, buna intelegere, dragostea,
disciplina gi curajul vostru natural gi sa pAgiti inainte cu sigurant in lupta
sfinta pentru libertatea patriei iubite; cel de sus a aprobat cu bunallointa
BA se fac acest lucru de catre fili si. Patria dupa ce 1i va vindeca ran& va
incorona cu cununi nevestejite gi va imortaliza pe fiii sai tineri, enumerind
faptele lor impreuna Cu acelea ale strmogilor nogtri.

Retinerea aceasta a vaselor turcegti a mark gi mai mult intfiritarea spi.. p. 69

I

ritelor, pentru imaginarea unor isprAvi gi mai mari. Aceasta gtire ajunse la Ipsi-
lanti, care se afla cu tabra la Focgani; se hotaragte ca corbiile aflate pe Duniire

293

www.dacoromanica.ro
 sa se inarmeze pentru a putea tulbura pe dusman i a-1 impiedica in miscrik
sale pe apa ; la aceasta au colaborat eforii din Odesa, in frunte cu iubitorul de
neam Spiros Kiparisis, eforii din Ismail, prin Gheorghe Papadopol, i ali iubi-
tori de neam.
Retinerea acestor carabii a fost socotita de turcii din cetatile dimprejur mai
mult decit un atac de dusmanie, si au fost tulburati, bnuind ca ar putea fi si
o fapta sau actiune a unei mari puteri; de aceea ei au inceput s activeze in
P. 70 mod serios, I BA se pregateasca si sa se intreasca, dar neindraznind sA apara in
apele Dunrii.
Vestea acestui inceput de revolutie a intaritat pe concettenii nostri
aflati in Odesa, Moscova, Taganrog si alte parti ale Rusiei i i-a facut s alerge
pe jos, filnd insetati de un razboi impotriva tiranului; vitejii veneau ca la o
petrecere; este imposibil unei limbi i unui toc sa zugraveasca asa cum trebuie
si asa cum merita zelul i entuziasmul acestora, de aceea numarul grecilor din
Moldova se inmultea repede, cu adaugirea noilor
Dimitrie Ipsilanti, aflindu-se la Chisinau i pregatindu-se sa plece in Grecia,
trecind prin Germania, indemna in diferite feluri pe frati s ajute patria. La
6 martie el a scris prin mine lui Pan. Rubinis si Ioan Vatichiotis urma-
P. 71 toarele:
Frati,
Zelul vostru pentru binele comun imi este cunoscut. Nu m indoiesc ca
stiti in ce stadiu se afla afacerile noastre. Prezenta vi se va da prin fratele
prietenul nostru comun, domnul Emanuil Xanthos, care va veni sa vA intil-
neasca, ca sa va aduca la cunostinta unele lucruri necesare; yeti asculta cuvin-
tele lui i, dupa ce va yeti consfatui, yeti actiona i ve-ti face tot ce puteti
pentru binele obstesc. Avind in vedere toate cele ce mi-a spus zisul domn
Xanthos in favoarea voastra, slut sigur cA yeti savirsi fapte multe si pline
de vitejie.

Dupfi stirea cu capturarea vaselor, Dimitrie Ipsilanti mi-a scris la 16 martie

urmatoarele:
Patriotismul tau s-a facut si mai bine cunoscut dupa lupta de pe Prut,
p. 72 care desigur se va trimbita in intreaga Grecie. Am vazut cele ce imi scrii despre
inarmarea corabii1or, deci am scris astzi, pe baza puterii mele de epitrop ce
am primit-o de la iubitul meu frate, catre eforii din Odesa ca sa procure si
transporte in grab cu o mica* corabie, prin Chilia, necesare.
Fiind informat din partea mai multor frati de vrednicia ta, de patriotismul
tau i ca intelepciunea ta a contribuit mutt la ultima biruinta, trimit aici
alaturat actukintaritor la postul t'n'u de efor la Reni, pe care ai sa-1 folosesti pin
and vei primi un alt act de la iubitul meu frate, epitropill general, caruia i-am
scris astazi printr-o stafet.

294
www.dacoromanica.ro
 Am vAzut cele ce mi-ai scris despre bulgari, le-am gAsit foarte juste; ele
arat5 0 mai mult intelepciunea ta: toate acestea le-am descris iubitului meu
frate trimitindu-i de asemenea scrisoarea ta i raportul t5u in aceasta chestiune. I p. 73
Apoi Dimitrie Ipsilanti a numit epitrop 0 la Chi0n5u, dind o ins5rcinare
lui Marinos Stratis, care a contribuit mai mult cleat ceilalti la ingrijirea fra-
tilor notri 1.
Intr-adevr, dup5 trecerea Prutului de Ipsilanti, compatriotii nu numai
c alergau cu nespus entuziasm in urma lui, dar, netinind seama de ordinele
autoritAtilor, trimiteau i munitii 9i arme in numAr destul de mare din prtile
Rusiei. La un moment dat ne-am gsit cu un numr de patruzeci de tunuri
mici i mari, la care au fost utilizate foarte bine ghiulele gasite la Cahul, rmase
dup lupta din 1769. Se procurau in fiecare zi multe ghiulele, praf de puc5
gloante de pe trmul opus, prin diferite mijloace, osteneli i cheltuieli; daca
Ipsilanti 0-ar fi wzat tabara I in Moldova, ar fi format o putere inarmata destul P. 74
de insemnatl.
La 11 martie, Ipsilanti i wed tabAra la Focqani, de unde trimise pe
colonelul Atanasie, zis Dufexi [Tufecci], ca s aducA la el soldati i munitii de
la Galai. Apoi trecu mai departe, indreptindu-se direct spre Bucure0i, unde
ajunse pe la sfir0tu1 lunii martie, arzinduli tabra in afara oraului, la
Colentina.
Turcii din cetatea Brila, vzind el Ipsilanti inainta in Tara Romineascii,
ie0ra din cetate i puser mina pe toate comunicatiile pe ap 0 pe uscat,
tind astfel peste tot once contact al lui Ipsilanti cu grecii din Moldova 0 Rusia.
Din cei douzeci i cinci oameni trimi0 de noi in Bulgaria, abia scpar acolo
cinci, iar din cei patruzeci, trimi0 de colonelul Atanasie pentru cercetarea dru,-
murilor i insotirea scrisorilor, niciunul din ei nu scApa. Grecii din Galati se
pregateau, I rep.arinduli artileria i aranjinduli munitille, s urmeze grosul p. 75
armatei; ei insa se aflau in nedumerire, ne0iind ce s5 fac, fiindai nu aveau
nici o tire despre Ipsilanti i micfirile lui.
Du0nnia moldovenilor fat de greci cre0ea zi de zi; ace0ia erau panici
tot timpul cit Ipsilanti se afla in tara ion, sau Dili bine -zis, ping s vadfi raspunsul
impratului Rusiei, apoi ei s-au purtat foarte aspru cu grecii i i-au tradat
turcilor. Insu0 mitropolitul Moldovei a trimis pe omul su Ghenadie cu scri-
sori catre pap. din Br5ila, pe care, arestindu-1 grecii la intoarcere, i-au smuls
o parte din barb5. I p. 76
Domnitorul M. Sulu, fiind tulburat i nelini0it, pleac din Ia0. El intrii
In carantina de la Sculeni, fiind urmat la 31 martie 0 de efori 2 Au fost rs-
1 Dupa lupta de la Sculeni, peste una mie trei sute de trali rni%i, bolnavi i altii care
nu aveau nimic, au fost trimili potrivit ordinului dat de autoritiiti, la Orhei; cu ingrijirea
acestora a fost insiircinatri atunci, precum si mai tirziu, Eforia din Chisitau, sau mai bine
zis, Marinos Stratis.
a Vezi scrisoarea lor in partea a II-a.

295

www.dacoromanica.ro
 pindite porunci in toat Moldova, ca in interval de gapte zile s plece toti grecii
din principat.
Fiecare poate s-si inchipuie in ce situatie se aflau grecii din Moldova,
care eran persecutati in toat tara. Dar nu numai greci, ci intreg tinutul icesta
suferea de uneltirile viclene ale boierilor si era tulburat ; de aceea unii purtau
arme, altii fugeau in Austria sau Rusia ca s gaseasci acolo azil, iar nevino-
p. 77 vaIii oameni sraci fugeau de colo pina colo, fr s stie motivul adevrat,1
chiar orasul Iasi rmase la voia intimplrii.
Toti grecii doreau i alergau s se inroleze sub steagul lui Ipsilanti. Num-
rul celor care se inrolau crestea din ce in ce mai mult prin adugirea grecilr
care veneau din Rusia la Galati in mod fiber, fr vreo suprare din partea
autorittilor locale. Ei ins erau mereu gata de plecare ca sa urmeze grosul
armatei si de aceea n-au avut grij s se intreascA i EA' ja pozitie fat de dus-
man, despre a carui pregtire pentru rzbunare se zvonea peste tot. El
aduna oastea in cetatea de la Brila ; de frica puterii celei mari, dusmanii
stteau pe loc si nu ieseau pentru devastare.

Calimah, domnul Trii. Rominesti, avea in serviciul sal pe Saya din.

P. 78 Patmos, care mai tirziu deveni un brbat cunoscut i stimat; el era Mewl-
jurat de brbaIi greci alei, avind i vreo sapte sute sub ordinele lui, trla in
prtile Tirgovistei fiind iniiat in ale Eteriei, se arta e este de acord
gata s lucreze pentru binele patriei.
In vremea aceea; un romin sluger, numit Tudor Panalevskos 2, un brbat
viteaz, a adunat pentru scopurile lui prin panne Olteniei peste trei mii br-
ball de munte, anumc ca s rzbune abuzurile tiranice ale boierilor impo-
triva poporului, amenintind cA va face o reform in cirmuirea Trii Romi-
nesti. Tudor era prieten cu Saya, si stind de vorb cu el, arsita e era de acord
in scopurile lui; din cauza aceasta eteristii socoteau pe Saya ca un compatriot
cu destul putere i necesar trii in acel moment ; era socotit ca cel mai folo-
sitor om.
Ipsilanti, dup cum am spus, asezindu-si tabra la Colentina, nu numai
P. 79 ea nu gsi acolo pe cei amintiti dupl cum se credea j i pentru care se grhi
sa ajung acolo, dar temindu-se ca nu cumva Tudor s fi inceput s lucreze
impotriva lui i pe ascuns, fie din proprie initiativk fie fiindc Saya isi schim-
base scopul, deci Ipsilanti, temindu-se de necredinta acestui romin, ti omori
pe ascun.s peste citeva zile pe Tudor. Era natural, dup purtarea rece a lui
Saya fat de Ipsilanti, ca acesta s-1 bnuiasc, si nu fr motiv, i in acelasi
timp s se pzeasc de el.
Dup moartea domnjtorului Suto, Poarta numi la scaunul vacant al
Tarii Rominesti, pentru a doua oar, pe Calimah. Este probabil ca Saya, dup
indreptat de altii Bucureqtinlui.
2 Tudor Vladimirescu.

296

www.dacoromanica.ro
ce avu loe aceasta numire, fiind indemnat de altcineva sau din propria sa
convingere, schimbat intentiile, preferind pe Calimah in locul patriei
sale; el se gindea sa prinda viu pe Ipsilanti; I rasplata acestei trdri insa i-au p. 80
dat-o turcii, putin dupa aceasta, prin faierea capului sat', pentru credinta
aratata lor.
Ipsilanti, fiind tulburat de numrul potrivnicilor inarmati, sttea pe
ginduri la Colentina fra- s fac nimic i fara sa intre in Bucuregti. In timpul
acesta el primegte din partea imparatului Alexandru urmatoarea scrisoare,
care a fost trimisa din Laybach4a 14 manic, prin ambasadorul Rusiei la Con-
stantinopol, Stroganov:
Contele Capodistria, din partea imparatului Mexandru
Cind imparatul a primit scrisoarea dvs. din 24 februarie, i-a parut rat'
cu atit mai mult, cu cit a apreciat intotdeauna nobletea sentimentelor, de
care i-ati dat probe cind erati in serviciul salt. Majestatea sa imperial I nu p. 81
se temea c ati fi putut pe neagteptate sa fii -alit in spiritul ingelaciunii, care
face ca oamenii in secolul nostru sa caute, uitind datoriile lor, o fericire ce nu
se poate spera deck prin stricta observare a precepteIor religiei i moralei.
Stralucirea familiei voastre, cariera ce ati imbrtigat, consideratiunea ce pe
drept ati capatat, totul va dadea prilejul i mijloacele s luminwti despre adeva-
ratele lor interese pe notabilii Greciei, care au atita incredere fireasca
de d-voastra. Fara indoial, omul doregte natural sa-gi imbunatateasca soarta ;
far% indoiala mai multe imprejurari au inspirat grecilor dorinta de a nu ramine
straini de propria lor soarta. Dar oare prin revolta i razboiul civil pot spera
ca vor atinge scopul lor 'Malt ? Cu comploturi singeroase poate spera I un popor p. 82
ca va reinvia gi se va ridica in rindul natiunilor independente ? impa-
ratul nu crede astfel. El s-a grabit sa asigure grecilor protectia sa prin tratatele
incheiate intre Rusia gi Poarta. Dar astazi aceste avantaje pagnice stilt neso-
cotite ; caile legitime sint trecute cu vederea gi se pare ca doriti s legati
numele vostru de nigte comploturi, pe care majestatea sa imperiala nu le
aproba pe fat.
Rusia este in pace cu imperiul otoman, iar revolutia ce a izbucnit in Mol-
dova nu poate justifica, sub nici un cuvint, o ruptura intre cele doua state.
Daca ar primi i ar aproba in scris o revolutie, care urmaregte rasturnarea
unei puteri Cu care I Rusia a declarat i declara ea are intentii bune de pace p. 83
prietenie, ar insemna ea ar declara razboi guvernului turcesc i ar actiona
vrjmagegte impotriva lui.
Apoi ce moment ati ales ca sa atacati Poarta ? Chiar momentul chid nego-
ciatiunile dadeau in fiecare zi rezultate fericite, i inconjurau pacea cu noi
garantii. Chid gtiati ca sultanul era preocupat s va dea toate drepturile. Cind
cunogteati aceste imprejurri i maximele care conduceau politica impra-
tului, cum ati indraznit s promiteti locuitorilor celor dou Principate sprijinul

297

www.dacoromanica.ro
 unei mari puteri? dorit sa fixati privirile acestora spre Rusia, dar
compatriotii vostri, vazind-o nemiscata, desigur vor arunca imediat asupra
P. 84 voastra toata greutatea [ mustrarilor lor i numai excelenta voastra yeti avea
de dat socoteala pentru actiunea, pe care numai pasiuni nebune o puteau
sugera. Cu toate acestea nu este inch' prea tirziu, ca s aratati adevarul ade-
varat. Salvarea celor care \TA inconjoara se afla in miinile voastre. Puteti sa-i
faceti s cunoasca consecintele ce poate sa aiba scopul vostru si al lor. Lasati
aceasta inselaciune aducatoare de pieire, puteti salva si pe acestia i insasi
persoana voastra de razbunarea unui guvern, care este indemnat de interese
mari sa utilizeze impotriva voastra i impotriva lor severe, dar drepte masuri.
Nici un ajutor direct sau indirect nu puteti spera de la imprat, cad este nedemn
ca imparatul s sape temelia imperiului otoman in complicitate Cu o societate
P. 85 secreta i necinstit. Daca Rusia ar avea motive legitime de nemultumire
contra Portii i daca Poarta ar refuza sa-i dea satisfactie, daca intr-un cuvint
intrebuintarea fortei armate ar deveni inevitabila, numai atunci imparatul
ar fi recurs la aceasta forta. Din contra, relatii cu totul pasnice s-au stabilit
intre cele doug puteri i tratativele incepute de ministrii Ion asigura din zi
In zi mai multe sperante intr-un succes mai fericit. Cumpaniti bine, excelenta,
aceste observatii ce VA adreseaza imparatul, cautati sa trageti foloase de la
aceasta ultima proba i indreptati 11111 ce 1-ati facut, preintimpinati nenoro-
cirile ce yeti atrage asupra frumoasei i nenorocitei voastre
Daca ne yeti arata mijloacele prin care puteti face sa inceteze tulburarile,
fall a calca tratatele existente 'hare Rusia i Poart, imparatul nu va refuza
sa intervina pe linga guvernul turcesc, ca sa-1 oblige sa ia masuri intelepte,
P. 86 care sa poata I readuce in Moldova si Tara Romineasca linistea de care aceste
tinuturi au asa de mare nevoie 1.
In once alta ipotez, Rusia nu va fi cleat un spectator al evenimentelor
iar armatele imperiale nu se vor mica din locul lor. Nici excelenta ta, nici
fratii excelentii tale nu mai slut in serviciul majestatii sale imperiale. Prin.
cipesa Ipsilanti se va bucura de protectia majestatii sale, iar in ce priveste
pe excelenta voastra, imparatul nu va permite sub nici un motiv sA intrati
pe teritoriul Rusiei.
Aceasta scrisoare o yeti primi prin domnul baron Stroganov, care, dup
ce o va comunica Portii, este autorizat a v-o trimite ; el va adauga sfaturile,
pe care impratul va indeamna inca ()data s'A le urmati.

Observatorul curios privind cu ochii diplomatiei politicii actuale scri-

soarea trimisa de imprat, nu va intirzia s priceapa spiritul filantropului
p. 87 si filelenului Alexandru. I Scrisoarea pe drept cuvint dezaproba usurinta

I lath' c Ipsilanti trebuia, chid intrase st riiscoale aceste tinuturi, precum am spus, sit
faci ca armatele rusesti sa fie indemnate st intre sub pretextul sa restabileascfi

298

www.dacoromanica.ro
indrazneala lui Ipsilanti, care a dezvelit intr-un moment nepotrivit faptul
ea' 11 urmeaza o mare putere.
Scrisoarea, care intii a trebuit &A fie comunicata Portii i apoi sa fie trimisa
lui Ipsilanti, putea oare s fie socotita ca sfatuitoare ? Dar oare neamul grecesc,
cind a pornit la revolutie, pe care a pregatit-o cu atita trud impotriva tira.
nului, s-a inteles cu Ipsilanti, ca el, indata ce va primi ordin de la o alt putere,
sa pun capt revolutiei? Grecii niciodata nu s-au gindit la asa ceva, nici ea'
ar putea sa faca o astfel de prostie, avind ca exemplu i inaintea ochilor lor
evenimentele din Peloponez 1 Dar nici imparatul marei Rusii nu s-a gindit
la asa ceva, cind a ordonat lui Capodistria sa scrie aceasta scrisoare diplo-
matic.
Adunarea de la Troppau s-a mutat la Laybach ca s potoleasca revolutia
italienilor in contra casei de Austria.
Nu era I mai potrivit ca, la revolutia izbucnita in Grecia, in folosul grecilor, p. 88
imparatul sa se arate indiferent ? Era posibil oare ca ceilalti stpinitori
ai lumii sa inteleaga alta putere, decit Rusia, care avea aceeasi religie cu grecii?
Ei au crezut ca Rusia cea puternica a organizat revolutia grecilor ca sa ras-
toarne pe otomani de pe tronul lor din Constantinopol. Deci Ipsilanti ci cei
din jurul lui, neintelegind spiritul imparatului, in loc sit' se intareasca din ce
in ce mai mult, c sa pseasea cit mai curind si la al doilea pas, avind alaturi
de ei un popor atit de entuziasmat, gata sa intre in foc ci s mearga la moarte,
ei pleaca de la Colentina ci ici aseaza tabra disperati la Tirgoviste.
Barbati care au jurat razbunare contra tiraniei, o armata de vreo patru
mii de oameni, cuprinsi de mare entuziasm, sint nevoiti sfi stea zi cu zi
sA faca nimic. Era natural ca inactivitatea sfi se transforme in nepsare
frica; I intirzierea, strimtorarea, lipsa celor necesare, egoismul conducatorilor p. 89
era de asteptat s aduci indisciplina slujbasilor ci dezertarea ostasilor, care
dezertare era camuflat de respectul i entuziasmul ce aveau, pink' la pornirea
ostilor dusmane in contra lui Ipsilanti.
Grecii fiind sub lanturile grele ale robiei nu mai apareau in lume ca o
tar, desi scolile superioare ci academiile invatatilor Europei erau nevoite
prin directora lor sa rosteasca cu respect numele stralucit al grecilor, care in
fiecare zi le aduceau servicii. Am vazut ce impresie a facut in Austria si in
Anglia, cea guvernata de legi bune, chid s-a aflat vestea cA grecii s-au rasculat
ca s rup lanturile robiei; nu, nu s-au aratat binevoitori fa-VA de greci, nici

Pe timpul Ecaterinei II, in anul 1769, fiind trimis Orlov pe ocean la Marea Egee, a
riisculat pe peloponezieni impotriva imperiului otoman, fitgliduindu-le un ajutor de 40 000
de soldati; Or/ov Ins, aflind di flota turceascli se aflii in portul Cesme, a llisat Peloponezul
si a pornit impotriva acestei flote, pe care a ars-o ; peloponezienii Ins, neavind timpul necesar
ca sii se uneased Cu totii, au fost mficeltiriti de turci; in acelasi timp vreo zece mii de alba-
nezi au intrat si au devastat tara; sultanul abia dupil zece ani a izbutit goneascii, si
aceasta s-a flicut cu ajutorul haiducilor.

299

www.dacoromanica.ro
 macar n-au indemnat pe Rusia cea de aceeasi religie cu noi sa ne ajute, ci au
P. 90 silit I pe impratul Alexandru nu numai sa condamne fapta lui Ipsilanti, dar
sa dea si in scris tiranului nostru, prin impratul Austriei, ea va fi lsat netur-
burat din partea Rusiei sa puna iarasi in fiare, sau sa nimiceasca pe greci.
Jata hotrirea data de imparatul Alexandru, la 14 martie, in Laybach:
1. Printul Ipsilanti este indepartat din serviciul rusesc.
2. I se va aduce la cunostinta ca majestatea sa imparatul condamn cu
totul actiunea lui si ea nu are de sperat niciun ajutor din partea Rusiei..
3. Se va da ordin hotarit comandantului armatelor rusesti de ling Prut
si din Basarabia, contele Wittgenstein, &I pastreze strict neutralitate fata
de tulburarile izbucnite in Moldova si Tara Romineasca si &A nu aiba nici o
p. 91 legatura eu aceste provincii, sub nici un pretext, nici direct, I nici indirect.
4. Aceste hotariri vor fi comunicate ambasadorului din Constantinopol
cu ordinul ca sa le aduca la cunostinta Inaltei Porti si sa repete din nou asigu-
rArile sincere, date cu ocazia evenimentelor recente din Tara Romineascii.
De asemenea baronul Stroganov va declara in mod ritos ca politica majestatii
sale este cu totul straina de once uneltire care cauta sa tulbure linistea unei
OH; ca impotriva acestor miscari, intreaga societate va lupta alturi de bunele
si cinstitele simtaminte ale majestatii sale imperiale si ea imparatul in relatiile
sale cu malta Poarta nu cunoaste alt scop si urare, decit pastrarea si indepa-
p. 92 nirea intocmai a tratatelor existente intre cele doua I puteri.
De asemenea curtea austriack a trimis ordin catre ambasadorul sau din
Constantinopol ca sa vorbeasca in acelasi sens si &A prezinte, cu cele mai lini-
stitoare cuvinte, zelul sincer al imparatului pentru respectarea tratatelor
existente intre Austria si Poarta si deci pentru relatii pasnice si amicale.
Cind imparatul Alexandru a poruncit toate acestea, din cauza revolutiei
lui Ipsilanti din Dacia, nici sultanul nu incepuse inca macelul singeros si crud
al grecilor neinarma-ti din Constantinopol si nici Grecia propriu-zisa m se
rasculase.
Dup ce Poarta se linisti cu privire la atitudinea Rusiei, de care se temea,
p. 93 anume prin asigurarea data de Austria, I facu propunerea ambasad.orului Rusiei,
Stroganov, sl trimita, potrivit cererii moldovenilor, ostiri ca sa izgoneasca
pe eteristi si sa restabilease linistea in provinciile dacice; aceasta i s-a aprobat
fra vreo paguba !
Adunarea de la Laybach, politiceste, a socotit revolutia greaca impotriva
tiraniei ca ilegala, iar intrarea armatelor tiranului in trile nomine, politiceste,
a fost aprobata de pravoslavnica Rusie, ca sa izgoneasc, vai ! pe greci, sau
mai bine-zis ea sa distruga tara, deoarece spiritul salbatic si neomenos al
coranului nu se potriveste de loe cu spiritul blindetii crestinismului, nici nu
face deosebire in supararea sa intre vinovat si nevinovat. Pe de alta parte
p 94. autoritatile I locale ale Basarabiei, primind ordine, politiceste, au impiedicat
In genere iesirea atit a localnicilor eit si a strainilor, nemaieliberind pasapoarte.

300

www.dacoromanica.ro
Deci trecerea grecilor, dup aceasta, devenind dificilg, necesita multe cheltuieli
si era foarte periculoasg. Curaj Grecie ! politica suveranilor acestei lumi nu este
de acord cu dorinta diving, i ceea ce doresc ei sg fac, va inveseli pe Isus
Hristos al .grecilor, i prin sabia greceascg va pieri Kidar. Curaj !
Democrit din Avdira, intorcindu-se odat dintr-o clgtorie fgcutg in diferite
locuri, pentru imboggtirea cunostintelor sale asupra lumii, se hotgri sa se
odihneascg in patria sa, rizind in tot timpul vietii sale de prostia oamenilor.
lar posomoritul Eraclit din Efes, dupg ce clgtori si el prin diferite pArti ale
lumii, se intoarse ca sg se odihneascg ; el se vita de desertciunea oamenilord P. 95
Intr-adevAr amindoi acesti oameni erau ciudati, unul plingea iar celglalt ridea
pentru unul i acelasi lucru. Politica puterilor crestine din vechime era de acord
cu distrugerea casei i stgpinirii lui Agar ; urmasii acestor crestini alearga acum
cu aceeagi voint, dar invers, pentru sprijinirea i ajutorul lui Agar. Intr-
adevgr, pentru politica actualg a lumii acestia, nu este curios cg nu plinge
sau cg ride cineva de prostia i desertgciunea oamenilor, ca Democrit
Eraclit.
Acesti europeni, ca sg poatg acum imbrgca politica lor cu haine strlu-
citoare, au imprumutat din divina limbg greacg cuvintul atrakv pe care
I-au batjocorit si i-au dat o nuantg ca gi cum ar cuprinde virtutile i puterea
iscusintei i agerimii mintii Dar sensul natural I al acestui cuvint la greci arat 13. 96
unirea a doua obiecte, inch este un lucru fals ceea ce inseamn azi diplo-
matie ; pentru apgrarea Portii otomane, pentru soarta grecilor, aceast politicg
nefireascg, piedica natiunilor gi a drepttii, dorind sg impiedice avintul
liberttii neamului grecesc, lanseazg impotriva lor pe turbatii barbari
impiedieg once miscare a grecilor in actiunea lor diversionistg impotriva
tiranului lor.
Dimitrie Ipsilanti, omul cel drept, suferind din cauzg cg nu putea sg treacg
altfel in Grecia, porneste impreung cu Anagnostopulos, la 13 aprilie de la
Chisinu, spunind cg se duce la Kiev si soseste, dupg mari greutgti,
Ceraguti; apoi prin munti el a trecut in Ungaria, Croatia si de acolo, prin
Triest, in Grecia. P. 97
Turcii, cistigind pe neasteptate aprobarea Rusiei ca s trimit armatg
In frile romine, spumegau impotriva grecilor.
In cursul lui aprilie, ei s-au ocupat sg trimit munitii acestor otiri, prin
Varna, si armate de intriri la cetatea Brgila, de unde fgceau deseori incursiuni
In Moldova, rpind i aducind aci multe vite i alte provizii ; ei fceau aceste
incursiuni totdeauna cu multg precautie, din cauza fricii ce aveau.
In capitala acestui principat, lavi, dup plecarea domnitorului si a efo-
rilor Eteriei, era o depling dezordine. Soldatii greci se plimbau fgrg sigurant,
nu mai era chip s se formeze acolo o armat cu fratii, care au urmat mai
tirziu. Dar si dusmanii inaintind, precum am zis, si tind comunicatiile, I au fcut P. 98
imposibilg, fgr o armata puternicg i lupte, trimiterea de soldati i munitii

301

www.dacoromanica.ro
 la tab:Ara lui Ipsilanti. Dar ceca ce era si mai prost, era tacerea desavirsita
a lui Ipsilanti, care nu aducea la cunostint grecilor din Moldova fiecare idee
a actiunilor sale grele.
Pe la sfirsitul lui aprilie se aflau la Galati vreo nouii sute de soldati greci
inarmati, in afar de cei din corabii, destule muniii trimise de eforii din Odesa,
douzeci tunuri, pregatite pentru tabar, i alte tunuri erau pe corbii, sau pe
drum la Ismail, in total erau vreo cincizeci de tunuri mari i mici..
Turcii doreau mult s trimita armatele lor in Principatele romine ca s
urmareasca pe eteristi, dar bnuind mereu pe rusi c ar fi in intelegere cu mis-
crile grecaor, vazind deja inarmata impotriva lor iGrecia propriu-zisa, au
p. 99 socotit c e mai bine s intreasc I intii toate cetatile lor de IMO Dunre
sa completeze flota lor de rzboi de pe Dui:tare. Ei aveau la Braila douazeci
vase mici cu patru tunuri, cinci mari, cu patru tunuri mari i unul pentru
bombardare, la care s-au adaugat sase vase aduse de la Silistra, sase de la
Rusciuc, sase de la Vidin. Toate acestea erau vase mari, cu cite patru tunuri
mari, avind fiecare cite optzeci oameni; deci in total se ridicau la un numar
de patruzeci i patru, care erau conduse de albanezul Ibraim-pasa, fiind numit
de sultan sef al acestei forto navale pe Dunare.
In ce priveste armata de uscat, era compusa din cinci mii cinci sute de
infanteristi, cinci sute oameni de cavalerie, in fruntea carora a fost numit
p. 100 energicul Iusuf-pasa I Bercofceali, care avea si peste o mie de lncieri zaporojeni1,
care duceau cu ei i douasprezece tunuri de cimp. Dar fiinda, dup 20 aprilie,
grecii arseser podul de la Badeni 2, de pe riul Siret, turcii au strins brcile
pescresti ale zaporojenilor si au format in timpul noptii poduri mobile, si astfel,
cu asemenea putere, ei au hotarit sa atace pe grecii din Galati.
Deci la 30 aprilie, simbat dupfi mas, venind colonelul Atanasie, insotit
de noua calareti, ca sa cerceteze locul de la Badeni unde era podul, gasi aci
trecuti peste riu, in Niile dinspre rasarit ale Gala-01r, peste optzeci de calreti
turci, pe care i-a atacat de departe si apoi s-a retras. El a trimis pe -maul din
oamenii si sa instiinteze pe cei din Galati de trecerea dusmanului. lii ajutorul
lui au srit indata peste o suta saizeci de greci, infanteristi i calareti ; numrul
dusmanului lush' crestea, inch la inceputul noptii ajunsese la peste o mie. Ei
au incetat atacul, nu fara pierden, si au inceput s se retraga spre Siret ; de ase-
menea i grecii s-au retras, cu doi rnii, cunoscind bine hotarirea dusmanilor
scopul lor.

Zaporojie, de uncle acestia au plecat i s-au stabilit dincolo de riul Nipru, unde se
numea Poroghi. Fugind pe timpul marii Ecaterina II, sub conducerea lui Ignat Necrasov,
au venit i s-au stabilit in Moesia de Jos, din Turcia, care i-a primit i le-a acordat privi-
legii. Rusii Ii numesc pe acestia Necrasovi, iar turcii Ignat Cazaci, dup numele sefului lor.
Ei triliesc mai ales din pescuit, sint oameni duri, i gut inclinati la hotii i banditisme.
2 Bruleni, este un sat la o oril i jumtate depArtare de Galati unde se aflii un pod
peste Sirct, spre

302

www.dacoromanica.ro
 Turcii, atacind deci din cetatea Brila i neintimpinind nici o rezistent,
au trecut in timpul acelei nopti, nestingheriti riul, cu tot echipamentul lor
tunuri pe pamintul Moldovei.
Grecii, pe de alt parte, sftuindu-se, au hotrit ca nu cumva s fie incon-
jurati I de multimea dusmanului, aseze tabira nu departe de partea de apus p.102
a orasului, in dosul unor vechi 9anturi slab intrite 1 Ei au aranjat, eh au
putut, aceste santuri si au asezat zece tunuri, care erau pregaite pentru
tabAra lui Ipsilanti, pentru o mai bunk' aprare. Aranjamentul lor a fost
urmatorul.
Colonelul Atanasie, cu toti soldatii de sub comanda sa, se va aseza la
centru, la primul sant; la al doilea sant va lua loe cpitanul Ilie Mingleris, care
comanda si cAlrimea, iar la al treilea va lua loe Gheorghe Pappas. Dumitru
Cutiras, cu un tun, si-a aranjat un loe la un van; in viile aflate in partea de nord-
vest a Galatilor ; toatO aceast armat se compunea din vreo sase sute de infan-
teristi i vreo trei sute cfilAri. I Astfel asezati in timpul asteptau pe p.103
dusman, necunoscind la cit se ridica numarul eau.
Iar in ce priveste pregAtirile pe ap, au fost patru vase inarmate cu cite
patru tunuri, sub comanda lui Andreas Sfaelos, care apoi a fost ucis in lupta
de la Sculeni, Ioan Cunturis, Panaghis Panas si Spiros Petalas, avind sub
ordinele lor vreo suta treizeci oameni.
Turcii au adus in aceeasi noapte sasesprezece vase, asezindu-le la vArsarea
riului Siret in Dunfire. Ei au inarmat corhii si au asezat pazO la gura riului
Batalani 2, mai jos de Galati, pe partea dreapt a Dunkii, si la gura riului
Giulinesti 3, asezind acolo sase tunuri, ca sA impiedice la nevoie fuga pe apfi
a grecilo,r, spre partea de jos a Prutului.
In dimineata de 1 mai au sosit j dusmanii i s-au asezat in fata santurilor, p.104
incercind sA inconjoare cu multimea lor pe greci. Fiindca insa erau
de tunurile grecilor din intrituri, care trgeau meren i ucideau pe dusmani
ei s-au impartit in mai multe detasamente si au coborit pe la nord de post
la fabrica de grsimi spre Dunre, ca sA inconjoare intreg orasul. Ei au nvlit
de mai multe ori Cu strigate impotriva intariturilor, dar au fost respinsi cu
mari pierden, prin rezistenta viteaza i dirzA a grecilor. Apoi ei au asezat tunu-
rile lor si au inceput sA trag fr incetare, aruncind ghiulelele Ion la o departare
mai mare cleat a grecilor. CATrimea lor, fiind ajutat in urma acestui fapt,
pricinuia destul pagub grecilor, si era imposibil ca grecii s nu fie incon-
jurati, deoarece cAlrimea greack dup o rezistenit de patru ore, I a fost nevoitii p.105
sa se retrag. Astfel, dusmanii inaintind din toate pArtile, au izgonit pe greci
Santuri facute de rugi in timpul rizboiului impotriva Turciei (1806).
2 Se afla mai jos de Galati, pe partea dreapta a Dunirii, la o deprtare de o ora
jumiltate.
3 Giulinegti, rill care se varsa in Dunre, ce se aflii la o deplirtare de trei ore mai jos
de Galati.

303

www.dacoromanica.ro
 de la dou intrituri. Ei au inconjurat i pozitia viteazului Kutiras cu toate
ci maiorul Mingleris, in retragerea sa, 1-a ingtiintat de primej die ca si se retragi,
el, ca un non Leonidas, n-a vrut s lase pozitia sa, ci mentinindu-si prerea
inconjurat de dusmani, a pricinuit nespuse pagube dusmanilor, cci fiecare
glont ducea virsare de singe Ottoman. Dup' ce cazuser cei mai multi din
soldatii lui i munitiile lui se terminan, el a dat &Ayala cu sabia in mini, fiind
urmat si de soldatii &Ai care mai rimiseseri ; el strbate rindurile dusmane
ajunge pin in interiorul orasului, rezistind vitejeste. Dar dugmanii cazind
In numir mai mare asupra lui, il inconjoari bine, i, fiind strpuns de baionetele
p.106 zaporojenilor, c'zu jertf pentru patrie I vrednic de respect. A fost un
brbat de staturi mijlocie, destul de frumos, cu sentimente generoase, avind
virsta nu mai mare de treizeci i cinci ani. Iar din cei optzeci soldati ai lui,
au scipat numai sasesprezece, din care unii erau
Colonelul Atanasie a rezistat multi vreme la atacurile otomanilor, dar
vzind cA munitiile sale se imputinau, a indrznit sA ias din intirituri cu citiva
soldati i s meargi pinfi la cor'bii. A luat de aci munitii, cite a putut, i s-a
intors iarisi, a gint ins pe soldatii sAi imprstiati, in urma atacurilor dusmane.
El a intrat cu entuziasm in Intritur, unde Petrichis, Maratos i Gheorghe
Pappas respingeau atacurile dugmanului; Petrichis insusi servea tunurile.
Colonelul Atanasie, din interiorul acestei lntrituri, aducea pagube insemnate
P.107 asediatorilor.
Grecii au rezistat Vida seara, and cei mai multi an iesit Cu sabia in mini',
luptind se indeprtau de dusmani. Colonelul Atanasie cu patruzeci i doi
soldati a rmas in intirituri, neincetind focul cleat pe la ora patru din noapte.
Dupi aceasta, s-au gindit ei este imposibil si prelungeasc lupta, fa,ti de un
asa de numeros dusman; atunci ei, dupi ce au srutat pe mortii lor, printre
care zcea i viteazul Petrichis, au iesit din intritur, plini de entuziasm,
prin mijlocul dusmanului i s-an imprstiat. Dup miezul noptii s-an unit iarisi
vreo douzeci i doi, pe drumul spre Prut, iar ceilalti an pierit.
Maiorul Mingleris, cu soldatii lui priceputi, originan i din Peloponcz
Sfakia, vzind &A este aproape si fie inconjurat de dusmani, a inceput s se
p.108 retrag. In timpul acesta, vizind e niste dusmani I cantan s scufunde in apele
Dunrii o pluti, pe cdre au ciutat scpare mai multi crestini, el nivileste
asupra dusmanilor si-i nimiceste, dind posibilitate plutei si se depirteze, sci-
pind astfel pe crestini. La aceasti inciierare czu un fink., o rud de a lui
Mingleris, Teodor Ioan din Peloponez, care era inzestrat Cu multi invitituri
si patriotism.
In timp ce armatele dusmane de uscat inaintau luptind, vasele de rizboi
turcesti, care se aflau la gurile Siretului, porniri si ele spre Cei din vasele
grecesti vzind cA numirul ion nu se putea compara cu cel al inamicului, an
intins pinzele corbiilor ion i, rispunzind tunurilor dusmanului, pluteau in
directia in care se retrigea i armata de uscat.

304
www.dacoromanica.ro
 Ajungind la Batalani, dau peste o cursa, agezatA in interiorul lacului:
mai multe corbii cli mai multi turci inarmati, ca si impiedice trecerea grecilor;
dar trAgind asupra acestor vase, izbutesc sa loveaseA dou din ele, ucigind p.109
I

gi rinind din oamenii echipajului; astfel celelalte vase de fricA au fugit. La

Sulinegti au dat peste o alt cursA gi mai puternick dar gi de aci au trecut
fr pagub, reugind sA se uneascA cu ceilalti la Prut.
Lupta data la 1 mai la Galati, dei a adus multe pagube grecilor, totugi
a fost destul de glorioasA pentru ei gi a fost o prevestire invederatA a victoriei
grecilor in contra turcilor. Era imposibil ca o fortA de curind constituit, care
nu se putea compara cu cea a dugmanului prin multimea ostagilor gi a unor
arme puternice, sfi ajungA la biruintA.
Deci grecii au fost alungati din pozitiile lor, au pierdut tunurile gi putinele
lor munitii, ce le mai rmAseserA in intirituri, precum gi vreo dou sute de frati,
care cOzuser luptind impotriva unui numr de gapte mii dugmani; in aceast
lupt I insA dugmanii au pierdut fr indoialA mai mult de o mie dou sute p.110
oameni.
Barbarii au cAutat sA rAsplAtease pe moldoveni, fiindc au preferat ceta-
tea Brilei deck oragul Sculeni, care era mai-aproape, i i-au chemat in ajutorul
lor. Dup plecarea grecilor, ei cAutarA s multumeasc pe moldoveni, pridind
oragul i dindu-i foc, arzind biserici gi micelrind un important numAr de creg-
tini neinarmati, bArbati, femei gi copii, care se aflau in ele.
In acest timp, grecii retrgindu-se au scpat astfel din miinile unei mul-
timi turbate de otomani; ei s-au agezat pe paitea dreaptii a Prutului, la vAr-
sarea lui in Dunare, pe pAmintul Moldovei. Fiecare poate sl-gi inchipuie in ce
situatie I gi nevoie se gAseau acegtia. p.111
Deoarece impugaturile se auzeau pinA la ora patru din noapte, nu se
tia clack' colonelul Atanasie gi Dimitrie Kutiras scApaserA, sau 6'0 pieriser.
De aceea o multime de oameni, concetAteni gi strini, agteptau pe cei care au
scApat sA coboare la carantina din Reni, ca s-i vad gi astfel sA se asigure.
Dup ce s-a inAltat steagul carantinei, sosegte o barcA cu Ilie Mingleris
i ca alti efi, care debarca pe uscat. Peste putin sosegte o alt barck in care
era colonelul Atanasie, cu capul gol gi imbr'cat numai in izmene. Cind 1-au
vazut coneettenii, unii de bucurie plingeau, altii il ridicau sgomotos in slava
cerului, I gi nu se sturau privindu-1, nu numai grecii, dar gi strinii; peste putin p.112
Emanoil Xanthos i-a dat pAlria gi hainele lui; tuturor li s-a dat o foarte bunA
ingrijire din partea concettenilor. Primind cele necesare pentru restul ogtirii,
ei s-au intors in grabA i s-au agezat in ganturi, unde aveau Inca destule tunuri,
de team ca nu cumva s fie atacati de dugmani, dar dugmanul dup ce a ars
gi a distrus oragul, gi-a agezat tabra in afar de ora.
Dupl lupta de la Galati, Iusuf-paga a scris cAtre guvernatorul Basarabiei,
generalul Inzov, cerindu-i aprobarea ca s atace pe greci, care igi aveau tabra
la gura Prutului, cad, potrivit tratatelor, nu putea s actioneze. El a mai
20-c. 498
305
www.dacoromanica.ro
p.113 adgugat cg este multumit I ca autoritgtile rusegti sg facg cum cred cu acegtia,
numai sg fie indeprtati de aci, i sg fie restituite vaseleturcegti, i astfel
earning pentru ambele pri comertul liber pe Dungre.
Guvernatorul Basarabiei a aprobat cererea lui Isuf-paga, gi a ordonat
directorului carantinei de la Reni sg ingtiinteze pe greci ea dorinta guvernului
este sg plece negregit de la hotar, i, dacg doresc, pentru siguranta lor, sa intre
neinarmati la caranting. Acestea au fost transmise grecilor, iar ei, ca sg cigtige
timp, au scris generalului, rugindu-1 sg li se aprobe trecerea libera' pe Dungre,
ca sg iasg in Marea Neagrg.
Guvernatorul rus, stgpinit fiind de sentimente filantropice, a venit in
p.114 persoang de la Chigingu la Reni, I a vorbit cu gefii ogtirilor grecegti, le-a argtat
pericolul din Moldova gi le-a spus cg plecarea lor de la hotar era necesarg din
punct de vedere politic, pentru mentinerea pacii intre cele doug puteri. Dupg
aceasta, el a discutat mult timp Cu mine, Cu privire la siguranta oamenilor;
1-am rugat sg li se dea timpul necesar sg se preggteastg, pentru ca vasele sit
iasg din Dungre, iar oastea de uscat sg se depgrteze de Prut.
Comandantul filelen a fost de acord, ordonhid directorului carantinei,
Gorotevschi, sg ni se faca concesii; el mi-a dat cele necesare pentru preggtirea
otir grecegti, dar a ordonat ca toate acestea sg se facg in grab, ca sg nu fie
p.115 deranjat Cu noi scrisori i discutii din partea pagei.
In timp ce oastea era inzestratg cu cele necesare i eran cercetate Ingsu-
rile ce ar putea fi luate, ca aceasta oaste sg. se uneascg cu celelalte corpuri de
ostagi greci din Moldova, din tabgra lui Ipsilanti, iatg cg apare Gheorghe
Cantacuzino, care se intorcea din Tara Romineascg gi care sustinea cg era
trimis de generalisim. El ordong ca armata de la Prut sa fie trimisg la Iagi
fiind informat de mine de cele curente, mi scrie urmatoarele, la 29 mai:
Din scrisoarea d-voastrg din 26 mai, socot migcarea de aci a soldatilor
nogtri ca un semn bun gi urez sg reugeascg eh mai repede; mi-a pgrut insg
rgu ca n-ati putut sg-mi trimiteti mai multe tunuri; de aceea vg cer, dacg yeti
putea cu altg ocazie, sg trimiteti mai multe, fiindcg am nevoie.
In scrisoarea mea anterioarg, necunoseind ordinul guvernatorului Basa-
p.116 rabici, I dat dupii dorinta pagei din Brgila, care impiedieg fortele noastre sg-gi
aibg tabara la hotar, vg porunceam sg intgriti corgbiile noastre i sg le trimi-
teti impotriva dugmanului pentru hirtuieli. Acum insg, aflind de acest ordin,
aprob pgrerea d-voastrg i ordon ca cele 7 vase ale noastre sg porneascg la
timpul oportun, sA treacg la pasajul de la Ismail gi sg stea acolo ping la un
nou ordin al meu.
Incercati, cum puteti, sg formati incg un batalion de soldati, din oameni
care vin din diferite prt,i, i sg mi-1 trimiteti cu tunuri i munilii cit se poate
de multe.
Armatele turcegti, dupg ce au distrus totul in Galati gi dupg ce numgrul
lor a crescut zi de zi, n-au intirziat s porneaseg impotriva armatei lui Ipsi-

306
www.dacoromanica.ro
lanti in Tara Romineasci gi in interiorul Moldovei.1Paga se indrepta Cu armata p.117
sa impotriva Iaului. Cantacuzino d ordine cu mare ugurinti si se pregi-
teasei noi soldati i munitii, dar el nu binevoiegte nici micar s vad fumul
tunurilor turcegti. El nu agteapti pe greci la Iagi, nici nu ja drumul spre Ipsi-
lanti, ci la 2 iunie cheami pe soldati s meargi la Stinca 1, dind urmitorul
ordin:
Birbati greci, cei care luptati in numele parid
Epitropul general al neamului i generalisim al armatei grecegti, princi-
pele Alexandru Ipsilanti m-a insrcinat, ca, venind in Moldova, si chem pe
toti grecii, care vin din diferite pArti, si se adune aici i si se uneasci intr-un
singur corp, ca s mergem s ne unim cu grosul armatei. In puterea acestei p. 118
ordon tuturor acelora care sosesc aci si se prezinte in fata mea
ca s primeasci ordinele mele, ca din partea generalisimului.
Oastea frumoasi de la Prut, acei brbati viteji ca: eroul colonel Atanasie
din Epir, stegarul rus, cunoscut pentru faptele lui vitejegti de la Silistra in
timpul rizboiului impotriva Turciei in 1806, maiorul grec Ilie Mingleris din
Peloponez, cu fratele lui Vasile, bunii mei patrioti Trifon Kliris, cel iute la
n'Avara', Trifon Farmakides, cel grozav, Papastasinopulos, cel iute la picior,
gi multi alti viteji din Peloponez: I colonelul Contogonis, virtuosul Sofianopulos p. 119
viteazul Andrei Vretos din Ithaca gi omonimul sin, care a condus de la Tagan-
rog vreo treizeci tineri greci; toati armata din Prut, aproape vreo noui sute
oameni, cu destule tunuri, s-a pregitit la 29 mai pentru plecare.
Citre acegtia au fost adresate urmitoarele cuvinte de rimas bun:
Sint treizeci de zile, grecilor, de la lupta de la Galati, eind, dei ati fost
invingi, totugi ati ficut mari isprvi impotriva dugmanilor ; veselia de pe lata
voastri arati caracterul vostru statornic gi zelul vostru de a pune din nou
In pericol viata voastri pentru patrie. Mergeti ca s v uniti cu generalisimul
gi Cu armata lui, pentru o deplini diversiune a dugmanului.
Grecia, patria noastri cea dulce, I varsi in acest moment giroaie de singe p.120
dugman. Tiranul nostru, cu o minie turbati, miceliregte silbatic pe frafii
nogtri neinarmati i clerul nostru cel respectat. Pentru noi, fratilcr, la ce mai
folosegte viata? Sau independenti pentru patria noastri, sau moarte tuturora !
SA nu vi para ru, grecilor, c luptati departe de patrie, i si nu vi ginditi
vreodati ci nu participati la gloria acelora care lupti acolo, nu ! Este de mare
folos eroilor nogtri, care lupti in patrie, daci puterile dugmanului sint imprig-
tiate peste tot. Umbrele fratilor nogtri cizuti acolo gi la Galati cer de la bratele
voastre rizbunare.

Este un sat, proprietatea lui Roznovanu, unul din boierii Iasului; aci se afla o casli
mare cu ziduri de cetate; se aflit la o deplirtare de o oril q't jumitate de Iai i la o depar-
tare dala' de Sculeni, unde se Lilil carantina.

20k
307

www.dacoromanica.ro
 DacA in viitor moldovenii se vor purta dusmfinos fatA de voi, de teama
p.121 tiranului lor, caracterul vostru cel grecesc I cere sA aveti fatA de ei simpatie.
Ca greci sinteti datori sa dati lovituri de moarte celor care v persecutii, dar
s'A vA purtati blind cu cetAtenii pasnici i neinarmati, i s'A arAtati deplinA
prietenie farA de accsti oameni.
StrAbunii nostri in vechime luptau pentru a pAstra gloria patriei, iar voi
acum porniti ca s'A recApAtati gloria ei, deci lupta voastrA este si mai glorioasA.
Fratilor, aveti inaintea ochilor totdeauna cursele intinse de dusmani
sA fiti atenti ca nu cumva sA Ira gAsiti vreodatA fr pazA i indiferenti.
SA ave-ti cu voi, grecilor, divinul respect, s'A fiti imbrAcati cu disciplina
p. 122 care plzeste puterea soldatului si face mai viteaz pe acela care iubeste pe I
superiorul sAu. Nimeni sA nu uite aceste cuvinte intelepte i dulci ca mierea:
CAci acolo unde bArbatii respect pe Dumnezeu, se ocup cu mestesugul
rAzboiului, practicA supunerea, cum sA nu fie in chip firesc acolo toate pline
de bune nAdejdi?. ImbrAtisati, fratilor, aceste cuvinte strAmosesti, i sfi
siguri. cA Dumnezeu este cu noi.
Deci, in seara de 29 mai, cAlArimea porneste i traverseazA cu mult curaj
In timpul noptii Or* primejdioase de lingA dusman. Restul armatei este
ajutat i condus de vitejii cazaci rusi la trecerea Prutului, cu niste chirlagii
dinainte pregAtite. Ei ajung la Leva si apoi pornesc spre Iasi, in sperantA ca
p.123 vor giisi pe generalul Cantacuzino ca s-i conducA la tabArA, I precum promisese.
Invitarea moldoveanului Cantacuzino ca grecii sA se 'filch' la Iasi nu era
ceva sigur, era mai degrabA o trAdare. El 'Asa Iaii i se duse la Stinca, dar
intr-adevAr el plecA in Rusia, ca un fugar. Prin intAritura pe care a sApat-o
In fata carantinei de la Sculeni, el a cAutat, dindu-si seama de vitejia grecilor,
s-i atragA ping acolo, ca s'A acopere rusinea fugii lui Cu fel de fel de pretexte.
Vai ! Grec, socotind vocea unor astfel de principi trdAtori, drept vocea
patriei, se duc grade ei la altarul sfint al jerfei lor, la rAzboiul cel ucigAtor al
miniei turbate a multimii otomanilor.
IatA ce mi-a scris un adevArat patriot si un foarte bun prieten al meu,
p.124 la 24 iunie 1821, de la Chisinfiu: I
Lupta de la Scukni, scumpul meu Xodilos, a vitejilor nostri greci,
este cunoscutA. Eu am fost martor ocular. IndatA ce am auzit el turcii au
intrat in Iasi i ai nostri au luat pozitie de atac, m-am dus la Stuleni si am
privit aceastA scenA. Cantacuzino fusese cumpArat de moldoveni; dupA ce
aflase cA turcii veneau, a imprstiat fArA vreun criteriu pe vitejii nostri greci.
A trimis la Roman, la o deprtare de 12 ore de Iasi, cAlArimea aleasA a cApi-
tanului Vasile si a generalului sirb 2, in numr de sapte sute oameni: alba-
nezi, sirbi i greci din Ambelachi, ca sl urmAreasca sase turci. A mai trimis
Niste vase pe Duniire, cu earenii in formii de tigaie.
2 Probabil este vorba de sirbul Mladen Milovanovici.

308
www.dacoromanica.ro
in zadar pe muntii din Hui alti trei sute si a lasat singuri pe eroii de la Prut,
care, desi obositi din cauza drumului, au fost nevoiti, ca s treaca pe la Iasi,
s. schimbe focuri cu dusmanii. Blestematul a intarit un loe la Sculeni,
venea ca s intre in carantink intr-o pozitie, care arata tfadarea Ilui. Aceast p.125
intaritura insemna distrugerea armatelor, fiindcA putea fi atacata din toate
pArtile, iar ea putea s'a* pricinuiasca turcilor foarte putine pagube. Intritura
era din partea cea mai bung deschisk {Ira ganturi i far loc pentru tunuri.
Dacil ar fi facut-o putin mai spre rsrit, desigur ar fi putut ataca mai bine
pe turci.
Grecii, cum au ajuns la aceast intariturk obositi in urma drumului
luptei de la Iasi, au vzut inselaciunea; ei au gasit si pe comandantul care II
chemase, fugit la carantink Acestia, dup ce i-au spus pe fata tot ce i se
cuvenea la carantink au jurat sI moarfi onorabil pentru patrie i s-au sarutat
intre ei.
Tot ce mi-a spus prietenul meu Marulis din Ithaca, scriindu-mi adevarul,
este 'Mark' si de scrisoarea fostului mitropolit de Adrianopol, Daniil, in care
se arat ca la I Chisinu era cunoscut moldovenilor, inainte de intrarea lui Can- p.126
tacuzino in carantink cA acesta se intorcea in Rusia. La 13 iunie, inainte de
lupta de la Sculeni, mitropolitul Daniil de la Chisinu, scriindu-mi, spunea:
La 11 iunie m-a chemat mitropolitul Moldovei ca sA continum convor-
birea noastrk i in timpul conversatiei mi-a spus in mod deschis cACantacu-
zino a hotrit sa intre la Sculeni, si mai multe alte lucruri despre el; cuvintele
mitropolitului mi s-au prut calomnii, intelegind i aci o inserciune a acestui
prea sfintit. Acelasi lucru ins spunea la BrAila i curierul Ghenadios, fratele
mitropolitului; auzind acestea n-am vrut s le combat, ci am spus numai citeva
pe ocolite. 11 p.127
Din acestea deci, precum am spus, se vedea intelegerea lui Cantacuzino
cu moldovenii i cA intoarcerea lui era cunoscut cu multe zile inainte. Asa-
dar ordinile i proclamatiile lui catre greci nu eran altceva cleat o inserciune
si el nu avea de gind s-i duc la tabara lui Ipsilanti precum spunea, care
tabgra atunci nici nu exista. Grecii insk convingindu-se repede, 1-au urmat
si au mers pe drumul pe care mergea el ca sii scape in Rusia.

Daniil nu-1 credea pe mitropolitul Moldovei in cele spuse despre Cantacuzino si de

aceea socotea cuvintele lui drept calomnii. Acest mitropolit a venit de la sf. Munte, la Constan-
tinopol cu prea fericitul patriarh Grigorie, sfintul martir i jertf pentru salvarea neamului.
El scApase, spre deosebire de ceilalti mitropoliti, de primejdia ce-1 ameninta, prin fuga sa in
Rusia, a venit in Basarabia impreun cu arhimandritul Panaretos din Peloponez si a petrecut
citva timp la Reni, apoi a trecut la Ismail i de acolo la Akerman. Mai tirziu i se dete din partea
guvernului rus o pensie anual de douii mii ruble ; a murit peste citiva ani si a fost inmormintat
acolo. Inteleptul Panaretos, dup aceasta, a trecut la Galati, in Moldova, si a primit egumenia
bisericii sf. Nicolae, pe care a cliklit-o din nou din temelie in acest an, 1840, dind sfintului
Nicolae, prin truda si grija lui, o

309

www.dacoromanica.ro
 inmultind din ce in ce mai mult puterile lor, nu se sfiau s inainteze
cii multimea lor impotriva corpurilor lui Ipsilanti, atit in Tara Romineasc
cit si in Moldova, de asemenea i nii localnicii Ii urmareau pe greci.
P.128 Iusuf pa'sa fiind informat c grecii, ascultind pe Cantacuzino, au pornit
pe malul Prutului spre Iasi, vine aci; grecii, ea &A treaca la Stinca, sint nevoiti
s dea mici atacuri. Numai vitejia insotea pe acesti barbati, caci ei nu gasira
nimic din cele necesare in drumul lor spre Iasi, precum sperau.
Dusmanul Ii urmareste si la 16 iunie trimite un corp in contra grecilor
la Stinca ; ei au intilnit pe Apostolachi Cu o Rita' cincizeci soldati; acesta inain-
find i-a atras spre sud de Stinca, dud s-a oprit si a inceput s atace pe
p.129 barbari, silindu-i sa se retraga, j ucigind peste treizeci din ei, fara sa cada
nici unul din ai sal, afar numai de citiva rnii. Dusmanii, in retragerea
lor, au dat foc imprejurimii de la Stinca i citorva mici case, ce se aflau
linga drum.
La 17 iunie, grecii, socotind ca dusmanii vor veni neaparat, au dat ordin
si au indemnat Cu diferite cuvinte oastea, compus atunci din vreo cinci sute
brbati, ca s se pregateasca sa lupte in intaritura fcuta potrivit ordinelor
lui Cantacuzino. i iata la ora 9 dimineata soseste armata dusmana, formata
din infanteristi i calketi, in numr mare, dupa obiceiul barbarilor ; ei iau
indata pozitie i incep sa atace pe greci, care au inceput lupta cu mare pofta.
p.130 Btlia a durat pina la ora 4, dupa mas, cind dusmanul a fost nevoit sfi se
retraga din cauza pierderilor avind vreo cinci sute morti. Din partea grecilor
au fost rAniti numai doisprezece, printre care a fost i Gheorghe Pappas. Ei
au fost trecuti peste Prut, la carantina.
Intre timp, un moldovean numit Craciun, informeazil pe turci, spunindu-le
ca toti sefii grecilor au trecut la carantina i sa nu AA.' Meg, si ea' intaritura
In fata careia se afl este deschisfi in partea stinga, spre raskit. Atunci turcii
trag repede tunurile lor in aceasta parte, si prin tragerile lor loveau interiorul
intariturii, inch grecii nu mai puteau s produca nici o paguba dusmanului.
p.131 Intre timp au mai sosit in ajutorul turcilor, de la Iasi, vreo mie cinci sute 801(10. I
Cu totii au n'vlit in strigate in interiorul intariturii. Grecii i-au primit
luptind cu curaj, ucigind pe dusmani i cazind in lupta. Au czut eroic toti
sefii, peste trei sute soldati, iar acei greci, care se aflau in sant, au skit in
Prut, dar n-au reusit sa ajung la malul opus, decit numai acei care au qtiut
sa' inoate, ceilalti s-au inecat.
Daca' acesti viteji barbati au pierit aproape cu totii, fiindca foarte putini
din ei au scpat, i dusmanii au avut peste o mie trei sute morti, precum afirma'
toat lumea. La sfirsitul luptei, turcii erau in intaritura, iar capitanul Vasile,
cu generalul sirb, avind peste patru sute de oameni, ajung in graba in aju-
p. 132 torul j celor din intrituri, crezind ea' lupta nu se terminase inca si ea intritura
era in miinile grecilor. Turcii, vazindu-i inaintind, ca insele i sa-i faca s
se apropie si apoi s-i atace, au inaltat un steag grecesc. Acesti viteji lima' repede

310

www.dacoromanica.ro
au simtit cursa intinsa i s-au retras Cu mare parere de rail; cei mai multi din
acegtia au intrat in carantina.
Aceasta lupt a fost privita cu admiratie de pe cellalt mal de generalii
Inzov i Kiselev gi de alte personalitati inalte ale Rusiei, care pot &A ateste ca
rezistenta grecilor impotriva armatelor sultanului a fost intr-adevar eroica.
Chad Cantacuzino cherna pe greci sa villa la el ca, formind un corp,
sal mearga s se uneasca I cu armata lui Ipsilanti, am spus ca tabra lui p.133
Ipsilanti nu mai exista pe atunci. La 8 iunie, plecind Ipsilanti de la Rimnic
parasind tabra sa, numea astfel intr-o proclamatie pe cei din jurul lui:
turme de popoare, tradatori, vicleni i adresindu-se umbrelor mavroforilor,
acelor adevarati greci din batalionul sacru, care, fiind tradati, au cazut pentru
fericirea patriei in lupta de la Drgagani 1, le aduce multumiri din partea
concetatenilor lor, fagaduindu-le inaltarea unor coloane pentru eternizarea
numelor lor.
El rasa pe seama urli oamenilor, dreptatii legilor, blestemului conationalilor
sai pe sperjurul i tradatorul caminar Saya, pe dezertorii i primii autori ai
dezertarii generale, pe Duca Constantin, IVasile Barias, pe fanariotii Gheorghe p.134
Manu i Grigorie Suto i pe depravatul Scufos. Iar, pe Vasile Caravia
scoate din rindul ostagilor, pentru nesupunerea gi necuviincioasa lui purtare.
Dupa aceasta Ipsilanti trece Muntii Munteniei i riul Olt gi intra in Austria.
Nu gtiu daca trebuie cin.eva sa dea crezare celor spuse dupa aceasta de
cei din anturajul lui Scufos gi de ceilalti, care au venit la Odesa, i anume
ca Ipsilanti a raspuns impratului in felul urmator pe scurt: drept dovada
de supunere i ascultare a neamului grecesc fata de poruncile imparategti,
dizolva armata sa.
Este adevarat ea, dupa ce principele Ipsilanti a primit scrisoarea lui p.135
Capodistria din partea imparatului, a evitat &a se bata cu turcii, n-a mai
cautat &A se intareasca intr-alt loc, ci a intrat in Austria. Iar Cantacuzino,
cunoscind aceste lucruri, fuge gi el inapoi in Rusia, ingelind i tradind, precum
am spus, pe greci.

Deci, dup plecarea infanteriei i calarimii de la Prut, au ramas acolo

vasele grecegti cu o suta patru oameni, care aveau de end s iasa cu prima
ocazie in Marea Neagra, ca s atace malurile asiatice ale Turciei, drept diver-
siune. Iar un numar de aproape doul sute oameni, din care cei mai multi
erau bolnavi i rani-0, au intrat in carantina de la Reni.I p.136
Dupa citeva zile, guvernatorul Basarabiei d ordin autorittilor din caran-
tina ca, deoarece grecii cu vasele lor n-au plecat gi se aflau inca la botar,
sa se interzica orice legatura 9i sa nu se permita niciunuia din ei, sub nici
un pretext sau nevoie, s se apropie de carantina. Seful carantinei fiind filelen,

1 Despre aceastil luptil au vorbit multi compatrioti.

311

www.dacoromanica.ro
 m-a instiintat de primirea acestui ordin; 1-am induplecat sa-i lase pina ce vor
lua cele necesare vor avea timp potrivit ca s plece, trecind in timpul
nomii pe la Saxa [Isaccea].
A trebuit s ma duc la Ismail ea sa le fiu folositor, in caz ca li s-ar
fi intimplat ceva in trecerea lor. Din cauza neintelegerii si fric, ei stteau
mereu e loe la Prut. In timp ce eram la Ismail si asteptam, comandantul
p.137 flotei rusesti de la Dunare, iubitorul de neam sil adevaratul grec Spiridon
Papadopulos, primi un ordin de la guvern, in care se spunea: fiind'ca vasele
grecestide la Prut urmeaza s treaca de la Ismail si Chilla spre Marea Neagra,
sa fie atent, ca indata ce acestea vor intra in apele Ismailului, incoace de
Ceatali 1, sa le opreasca negresit, & ja in carantina oamenii i munipile spre
pastrare, iar vasele sa fie puse sub paza, ping la noi ordine.
N-am intirziat sa aflu acest lucru, i indata ce 1-am aflat, am plecat in
timpul noptii inapoi la Reni. Acolo am aflat de un alt ordin al guvernatorului
catre seful carantinei de la Reni, Goroteschi, in care se spunea ca, prin mij-
locirea mea, sa convinga pe grecii aflati la Prut sfi intre in earantina, iar
daca nu vor primi, atunci sa-i sileasca s plece, adaugind sfi fie instiintati
p.138 ea, daca vor ramine acolo,Iturcii Ii vor ataca pe apa cu vasele lor, avind
pentru aceasta aprobaroa cuvenita. Deci grecii trebuiau s aleaga, ori s intre
In carantini, ori sa astepte puterea distrugatoare a tunurilor dusmane.
Toate acestea le-am transmis grecilor, spunindu-le ca vasele luate de la
turci sa le scufunde sau sa le dea foc in timpul nopIii, dupa ce vor lua ancore,
pinze, fringhii, tunuri i alt echipament, transportindu-1 pe vasul lui Eustatie
Alevras din Ithaca, un barbat energic i sprijinitor de la inceput al miserii,
iar a dou zi sa coboare la carantin. Ei au transportat tot ce au putut, dar n-au
efizut de acord ca sa distruga vasele. La 29 iulie au venir si au aruncat ancora
p. 139 in faIa carantinei, aratind in scris c vasele le fell guvernului rusesc I si ca
ei doresc sa iasa prin carantina in oras.
Seful carantinei, comunicind aceasta guvernatorului, primi ordin de la
acesta SA instiinteze pe pasa de la Saxa [Isaccea] i &A fie predate turcilor
vasele luate, asa cum se aflau, iar oamenii sa fie primiti in carantina cu vasele
lor proprii i cu toate lucrurile lor i sa fie pusi sub paza i garant,ia lui Xodilos.
MarIi au venit turcii si au luat in primire vasele, care erau in numar de zece.
Astfel s-au terminat evenimentele pricinuite de greci in Dacia, care au
durat patru luni i ase zile.
p.140 CITEVA FAPTE ALE EFORILOR I LICENTIEREA LOR
142
p.143 I S-a vorbit pe scurt pina aci cum Alexandru Ipsilanti a plecat de la Peters-
burg, cum a intrat din Basarabia in Moldova, ce a facut acolo, cum s-au purtat
grecii, cine a luptat cu el si cum el a trecut in Austria.
Insulil midi pe Dunare, care se afla la hotarul dintre Rusia i Turcia.

312

www.dacoromanica.ro
 Dup aceasta, concettenii din Rusia n-au ineetat actiunea lor prin
efori, in cele dou provincii, ca s ,ini in gah puterile dugmanului.
Viteazul Iordae_ie Olimpiotul i loan Farmache, dup mai multe ciocniri j p.144
cu tureii i dup ce i-au atras in interiorul Moldovei, spre munti, s-au intgrit
In mnastirea Secu, care se EAU la o deprtare de trei ore de la Tirgul Neamt,
unde se afl cetatea lui Stefan Voievod. i mnstirea Neamt, opt ore de la
Roman i douazeci i patru de la Iagi. Impotriva lor a venit cu multi armat
Salih-paga, care, Cu promisiuni i lingugiri, reugi s ingele pe Farmache cu Inca
gapte oameni, care, predindu-se de bung voie, au fost trimii la Constantinopol,
dupii ce uciser in lupt peste cinci sute de turci.
Iordache Olimpiotul, rminind singur Cu aproape o suta oameni, s-a inchis
In amintita manstire, de unde iegea i producea pierden turcilor.
Consulul austriac de la Patcov [Racal* Wolf, a artat turcilor pe unde s
meargA ca sA gseasa trecerea prin munti i s loveasca Cu artileria lor pe
eterigti in mnstire. Turcii, trecind I pe acolo, viteazul Olimpiotul s-a vzut P.146
pe neagteptate inconjurat i bombardat in mnOstire de dugmani. Gsindu-se
astfel intr-o grea situatie, inconjurati de dugmani, cei optzeci soldati ai lui
au iegit in timpul noptii printr-o fereastr a mOnstirii gi au fugit in munti,
apoi au trecut in Austria. Eroul Olimpiotul msA, inehis de jur imprejur de dug-
mani, a dat foc prafului de pusca gi a murit ars singur ca un erou. Dup aceasta,
Salih-paga a venit la Iasi, impreun Cu Vogoridi, uncle a gi murit, iar
Vogoridi de atunci a cigtigat bunvointa Portii gi a fost numit bei al insulei
Samos.
Sultanul, cit timp spumega de necaz in contra Greciei inarMate, macelarea
pe grecii neinarmati de pe uscat ; el era tare tulburat gi se temea ca nu cumva
puterea cea mare, de aceeagi religie cu grecii, sA porneascO impotriva lui
armatele I sale puternice, gi de aceea era obligat sA ina armate nemigcate p.148
la Dunre.
Sultanul, cu sufletul sfiu dur ca i Faraq, a respins propunerile filelenului
filantropului Stroganov, ambasador al Rusiei, care a propus -urmAtoarele:
Puterile armate ale Turciei sA plece din Principatele romine.
Turcia sl lase comertul liber gi deci sa nu reting la Constantinopol
vasele cu avi1ion rusesc.
SA inceteze cu mcelurile persoanelor neinarmate.
SA recldeasci toate bisericile care au fost distruse.
Intoarcerea la Constantinopol a principalilor greci care au fugit
garantarea lor din partea unei puteri europene.
Sultanul, inclinat la omoruri, neacceptind conditiile de mai sus, a silit
pe ambasadorul rus s plece I din acest ora, scaldat in singe. A sosit la Odesa p.147
la 2 august, unde a fost primit cu mult entuziasm de grecii de acolo ; el n-a
vrut sA primeasca semnele mici ale multumirii lor, dar i-a imhrbtat, anuntin-
du-le s aiba sperante bune pentru patria lor.

313

www.dacoromanica.ro
 Singele grecilor, care se varsa fr mil pentru independenta lor, trebuia
s produc impresie i admiratie mare lumii din strintate, spiritele filelenilor
gi ale neamului omenesc au luat pozitie impotriva indiferentei. Oameni minunati,
inteligenti au existat in toate timpurile gi au judecat lucrurile omenirii ; ei
au vorbit cu ajutorul spiritului lor ptrunztor, potrivit imprejurarilor tim-
pului, dar niciodata n-au ajuns pin la capat, incit s stabileasca totul in mod
p. 148 sigur. Oamenii slut din firea lor cruzi i j nemilogi; i astazi, in secolul al XIX-lea,
lucreaz la fel, din cauza politicii lor false ; de aceea ei au dorit s vad Grecia,
cea care a luminat lumea, care este izvorul de la care au izvorit faptele bune
ale politicii gi ale bunci stri ale societtii, sub jugul barbarilor ; ei s-au aratat
indiferenti i fat de dorintele proniei divine.
Filantropul impfirat Alexandru a admis cele hotrite la Congresul de la
Verona de ceilalti asupritori ai lumii, care au binevoit s asculte dorintele
drepte ale grecilor gi care n-au primit ca Grecia sa rup lanturile robiei. Cind
ins impratul s-a tutors la Petersburg, a trebuit mult pn s potoleasca
spixitele pravoslavnicilor rugi, prezentind lucrurile in sensul c astfel cerea
p. 149 politica de atunci a sistemului Europei pentru I linigtea intern a tuturora.
Trebuia deci atilt filelenul Stroganov, eit i Capodistria sa ascund lucrurile.

Zelul fierbinte de atunci al grecilor din Rusia pentru a ajuta patria gi pe

concetatenii lor nu inceta de a pune in migcare in acest scop tot ce era posibil.
Ei, de comun acord cu toate Eforiile, au socotit bine s trimit o delegatie
la Petersburg. Pentru aceasta au fost alese persoane vrednice (trimiterea
aceasta, degi n-a reugit, totugi a fost de folos), ca eforii Ioan Ambrosios, Alexandru
Mavros, Grigorie Maraslis, Vaianos Paleologlu, care imi scriu urmtoarele
lucruri, vrednice de amintit.
Odesa 15 octombrie 1821
p.150 Domnule A. Xodilos i ceilali frati cetteni din Reni !
Organizarea societatii filantropice s-a fcut cunoscuta tuturor conceate-
nilor nogtri din Rusia, precum i d-voastr, prin copia hotririi trimise ; o tradu-
cere a acestei hotriri in limba rus, purtind semnturile noastre, a fost inain-
tat autorittilor de aici, care au adus-o la cunogtinta guvernului, potrivit
obiceiului. Acest lucru a plAcut foarte mult tuturor, dar pentru o mai mare
sigurant 9i pentru o mai mare ugurint in obtinerea foloaselor, de care avem
sperante, este foarte necesar s' fie trimigi doi deputati la Petersburg, intii
ea sa expund acolo gi la nevoie s arate situatia vrednia de plins a neamului
nostru gi nenumfiratele nenorociri de care suferl atit neamul nostru, cit
biserica ortodox i, al cloaca, ca s stea de vorb Cu diferiti frati, care sint
imprgtiati in imperiu, i cu filelenii straini i s-i invite sa colaboreze cu socie-
p. 161 tatea, pentru ca ea s reugease cu ajutorul tuturor s-gi indeplineasc scopul,
precum se vede din hotrirea votat. Trimiterea acestei deputatiuni ne-a fost

314
www.dacoromanica.ro
recomandatA din mai multe parti ca folositoare i necesarfi, i noi, impreuna
cu ceilalti, o socotim ca atare. Daca sinteti i d-voastra de acord asupra acestei
chestiuni, chemati pe fratii de acolo intr-o adunare generala, i trimiteti-ne
motiunea votata, in care sa se arate ca' fratii din Reni ai societtii grecesti
filantropice socot n'imerit s'A se trimita o deputatiune la Petersburg, 4au in
oricare alt stat crestin se va socoti necesar, i deci roaga ca Eforia generalA din
Odesa s faca cele necesare pentru indeplinirea acestui scop.
Sanatate !

27 octombrie 1821
Raspuns
Domnilor efori ai SocietAtii grecesti filantropice ! Ip.162
Ca toate natiunile luminate ale Europei privesc chestiunile grecesti,
prieteni concetateni, nu este nevoie sfi insiram fiindca tirile diferitelor ziare
ne-o probeazi in mod continuu i limpede. Miscarea lor se face si mai cunoscut
si vrednica de aprat, fiindca este insotita de dreptate, i nimeni din curiosii
filantropi nu o gaseste altfel, caci judeca fra patima situatia neamului nostru.
Trebuie 'rasa i noi sl aratam intr-adevar tuturor acestor natiuni filantropice
sa argumentam dreptul nostru firesc pentru autonomie. De asemenea alianta
sfinta a crestinilor ne incurajeaza i ne indeamna s'A cerem ajutor in mod liber
de la acestia, pentru lupta dreaptA a neamului grecesc. Nu ne indoim fratilor,
ca invAtata Europa, aflind ca dreptatea neamului grecesc se aflfi pina acum
In miinile j unui tiran si nedrept cuceritor, din care caliza sufera, s'A nu ja apfi- p.153
rarea grecilor si s'A nu priveasca cu simpatie i compatimire pe acei care, cu
pericolul vietii lor, lupa' pentru dreptatea, religia, linistea i siguranta lor.
Asadar i noi, ca membri ai acestei societAti, vazind necesitatea actiunii sintem
de acord i propunem ca voi, cei din Odesa, sa actionati. Socotim &A este o fapta
vrednica a Societatii voastre filantropice, si pe drept cuvint va incurajam
si va rugam sl trimiteti o deputatiune la Petersburg si la oricare alt stat
crestin veti crede de cuviinta i necesar, care sil supuna natiunilor iubitoare
de oameni drepturile si nevoile concetatenilor nostri, in momentul de fata,
si necesitatea de a fi sustinuti in actiunea lor pentru scuturarea tiraniei p.154
barbare.

Odesa 12 noiembrie 1821

Domnule Atanasie Xodilos !
Am primit cu bucurie cinstita voastra scrisoare, in care am gasit alAturat
tererea concetatenilor nostri de acolo pentru trimiterea unei deputatiuni la
Petersburg, sau la un alt stat crestin. Va rAspundem si v facem cunoscut ca
acum citeva zile am trimis aceasta deputatiune la Petersburg, care, sperAm,
tu ajutorul lui Dumnezeu s'A aiba succes s'A' fie de mare folos neamului.

315

www.dacoromanica.ro
 Ne-a prut rat', domnule frate, pentru predarea corabiilor turcesti, dar
precum ne serie Eforia de la Ismail, speram ca veti reusi sa ridicati sechestrul
pus de autoritati asupra lucrurilor scapate, si le yeti primi sub stapinirea
p.155 voastr, I ea sa contribuiti la nevoile neamului la Reni si la Ismail.
Este intr-adevar foarte dureros sfi suportati singur foaguba sumelor ce
aveti de primit, daca aceste lucruri nu vor fi eliberate. Nu mai rmine alt-
ceva, decit s urAm cu totii restabilirea patriei noastre i atunci, cu voia
lui Dumnezeu, fiecare va primi despagubirea sa.
Noi nu sintem in stare sa va descriem greutatile insuportabile, pe care
le avem pe capul nostru, dar cu toate acestea, vazind indemnurile conce-
ttenilor nostri din Europa, despre trimiterea de ajutoare in patrie, ne sum
Cu to-Pi s contribuim, desi au secat puterile noastre, la trimiterea unui
ajutor la timp. VA trimitem stirile ce am primit din Europa despre patria
p.156 noastr, si sperm mai tirziu s" va comunicara altele mai imbucuratoare.
Guvernatorul Odesei a facut cunoscuta trimiterea deputatiunii grecilor
&are imprat, i deci, inainte ca cei trimisi s intre in capitala Petersburg,
au fost instiintati sa se intoarca, iar guvernatorul Odesei primise ordin s ja
masurik necesare ca toate Eforiile grecilor s fie dizolvate i s inceteze
activitatea lor; acest lucru mi-a fost comunic at prin urmtoarea scrisoare:

Odesa 26 decembrie
Fiindca astzi excelenta sa contele A. Lazarov ne-a poruncit prin viu
grai sa dizolvam institutia noast de binefacere i s instiintam pe fratii
nostri sraci de aci sa se adreseze in viitor Comitetului impartesc, care a
p. 157 fost infiintat aci, i sa cear ajutor de la acesta. De aceea, potrivit I

acestui ordin, am desfiintat imediat institutia noastra. Deci, incetati corespon-

denta voastr cu noi, i sAnatate.

Dae pentru motive de politica generala nu s-a admis intrarea in Peters-

burg a deputatilor, totusi imparatul stia motivul calatoriei lor, i anume ce
doreau sa Nina* grecii, adica ajutor pentru cci refugiati in Rusia. Acest ajutor
s-a pus in graba in aplicare si de aceea s-a impiedicat in mod public activitatea
Eforiilor in acest scop. Din 'Malt ordin s-au format comitete, atit pentru ajuto-
rarea serioasa a refugiatilor greci in Rusia, cit i pentru rscumprarea prizonie-
rilor, care soseau. Din toata Tara veneau contributil, iar ajutorul in arme catre
P.158 domnii greci I era supravegheat de imparat, ca 8g nu se aduc vreo suprare
celorlalte puteri crestine i sa nu se pricinuiasca vreo paguba grecilor. Prin
aceasta a inceput de atunci marea pregatire a lui Alexandru, care s-a vzut
intr-adevr mai tirziu 1.

In timpul minunatei expeditii a imparatului Nicolae Impotriva Turciei, la 1828, pentru

independenta grecilor.

316

www.dacoromanica.ro
 Eforii din Odesa, avind sub ochii lor cererea adresat mie a cpitanilor
de vase gi a celorlalti frati din Reni, care erau pugi sub garantia mea, mi-au
scris in scrisoarea ion s caut sl eliberez lucrurile scpate de pe vase ca s le
vind pentru a ajuta pe hull gi. pentru a primi ceva in contul celor cheltuite
de mine pentru patrie.
Iubitorule de neam, domnule A. Xodilos !
Multi dintre noi sintem convingi a ati lucrat cu zel fierbinte I pentru /3159
.patrie; de la inceput ati apArat gi ati ajutat Cu adevrat pe fratii care au parti-
cipat la expeditia din Moldova, ati indemnat pe toti cu sfaturik d-voastra bune,
ati artat fiecauia datoria sa, dar mai ales, dup lupta de la Galati, ati aratat
o deosebit silint gi grij pentru cele necesare fratilor. nogtri care se aflau
la Prut, soldatilor de la Iagi, celor care au fmas pe vase, precum gi celor
care s-au refugiat in carantin din cauza imprejufailor. tiam de asemenea
ajutorul pe care ni 1-ati dat nou gi multor altora veniti de pe trmul cellalt,
care, din cauza stpinirii, eran ca intr-o inchisoare, intr-un cuvint, gtim contri-
butia d-voastr de pin acum. Pentru toate acestea noi v datorm mult
recunostint, iar patria le va recunoagte drept fapte vrednice ale unui viteaz grec.
Dar acum, dup ce am iegit din carantina, ne aflan intr-o mare srcie
gi kill, I din cauza cfi ne lipsegte sprijinul d-voastri real, gi cei mai multi din p.160
fratii nogtri stilt muritori de foame, neavind nici putina piine zilnie, de aceea
gilt desnadjduiti. Ne-a dat putin curaj informatia ce ne-ati comunicat alal-
tfiieri, ficut cunoscut tuturor intr-o gedint, prin care ne-ati adus la cuno-
stint circulara gi motiunea votat de Eforia infiintat de curind a iubitorilor
de neam din Odesa gi sperantele ce trebuie &A avem in aceasa Eforie, care va
avea grip de fratii nogtri, ca gi mai inainte.
Deci va rugni s nu ne lsati ark' ajutor, ci s scrieti catre eforii de acolo,
prezentindu-le situatia noastra, gi luind apaarea noastr, s-i asigurati c noi,
cei aproape doufi sute frati care ne anam aici, avem acelagi scop gi acelagi
entuziasm ca s continuAm, dup ce vom fi eliberati de sapinire, I munca p.161
noastra in folosul patriei, lucrind unii pe uscat, altii pe ap, cu acelagi zel pe
care 1-am arkat intr-adeva la prima chemare a patriei, cu hotairea sfi vrsm
pentru eliberarea ei gi ultima noastra piatura de singe. Sperm c, prin mijlo-
cirea d-voastr, in curind va fi indreptat situatia noastr ; semnm.

Din corabille oferite guvernului gi predate apoi turcilor, am luat sub st-
pinirea mea, pentru economisirea cheltuielilor faute de guvern, mai multe
obiecte, pe care le-am pus in magazia mea, de pild tunuri, odgoane, ancore
mari, pinze, fringhii, care erau necesare gi pentru corbiile neamului nostru
gi puteau fi trimise la timpul oportun in Grecia, fiind nigte dovezi cA concet-
tenii I aflati aci gi-au indeplinit datoria care patrie, Tenuntind astfel la once p.162
nevoie proprie. Aceste lucruri au rmas la mine in sigurantl, 'Ana in martie

317

www.dacoromanica.ro
 1823. De datoria mea este sa arat ce s-au fcut, daca au rmas pentru propria
mea satisfactie, sau pentru ajutorarea fratilor saraci care traiesc la Beni, dintre
care multi au depus osteneala pentru ele.
Un comitet pentru rascumpararea prizonierilor greci din Hios, Chidonia
si Casandra ia fiin, potrivit unui ordin inalt, la Chisinau. Membrii acestui
comitet slut: episcopul Dimitrie al Chisinaului, episcpul Grigorie al Irinopolei,
episcopul Buzaului, arhimandritul Partenie i boierul Schinas.
Acestia, cunoscind c lucrurile amintite, luate de la corabiile turcesti,
erau in posesia mea, mi-au propus &A le ofer acestui comitet ca s le puna in
P.163 vinzare. I Acestora le-am raspuns ea pastrez aceste lucruri, intii ca sa fie trimise
la timpul opOrtun in Grecia, ca folositoare, si al doilea ca se afl la mine cu
aprobarea celorlalte Eforii pentru despagubirea mea, fall de nenumilratele
cheltuieli, facute peste puterile mele, in folosul neamului.
Prea sfintitii din comitet se adrezeaza printr-o anafora catre guvernEr-
torul Basarabiei, cerindu-i sa ordone politiei din Reni &A ma sileasc sfi ma
supun cererii lor.
Guvernatorul ordona ia de la mine o dovad scrisa prin care
s arat c lucrurile se afla in siguranta i cu ce drept le retin, ceea ce am facut.
Dupa aceasta am primit ordin de la prefectul Catacazis BA ma prezint
la Chisinau in fata lui, la care porune am fost nevoit sA ma supun. Am venit
p.164 la Chisinau i Catacazis mi-a spus I s ma due sa vorbesc cu membrii Comite-
tului, ceea ce am fcut-o. Am avut cu ei un sir de conversatii lungi asupra
acestor lucruri, ei cautind sa ma atraga de partea stapinirii. Astfel intirzierea
mea la Chisinau, care era in detrimentul meu, m-a obligat sa le raspund in
scris astfel:
Sfintiia voastra ati inaintat impotriva mea o anafora catre excelenta
sa guvernatorul Basarabiei, generalul Inzov, prin care cereati sa ordone s'a vi
se dea lucrurile grecesti ce se aflau la mine, adica pinze de corabii, odgoane,
ancore, tunuri i altele ca sa le vindeti i sumele incasate sa le adugati la
banii adunati. Excelenta sa a binevoit sA ordone a se face o lista a bunurilor,
iar eu sa arat cu ce drept detin aceste lucruri. Lista lucrurilor s-a facut si a
p.165 fost trimisa, iar eu am aratat ea am un drept national binecuvintat ca j

le retin, i ca le retin pentru neamul nostru, pentru grecii din Grecia, si el

daca va ordona excelenta sa, nu ma voi opune sa le predau sfintiei sale, dripti
ce insa mai intii mi se vor plati toate sumele ce am de primit pentru cheltuielile
fficute in folosul neamului.
Pe de alta parte, excelenta sa domnul Catacazis m-a instiintat apoi sa vin
aici i sa ma prezint in fata excelentei sale, ceea ce am si facut ; el mi-a ordonat
sa mA prezint inaintea sfintiei tale ; mi-am facut datoria in conversatia noastra
v-am ariitat ce este de facut, precum am aratat i excelentei sale. Sfintia
voastra aveti alte intentii decit am eu i doriti numai sA primiti, dar nu si sa
dati. Am vzut ca. ati denaturat luerurile si ea se cauta mijlocul ca sa fiu

318
www.dacoromanica.ro
despuiat de drepturile .aiam propus, fiinde nu prea aveti timp gi
ca s' nu pierd i eu aici timpul meu, e veti numi in scris trei persoane care s
examineze socoteala i inventarul lucrrilor, I s cerceteze unele mrturii i s p166
raporteze catre sfintia ta. Eu, ca grec cinstit, mi-am fcut datoria, gi am cedat
numai ca s v multumesc, gi nu din obliga-tie; iar dup ce au trecut atitea zile, nu
s-au Vzut nici mrturii, nici altceva in legatur cu lucrurile scpate i pstrate
la mine. De aceea prin prezenta m adresez sfintiei tale, gi cer ca, fr intirziere,
sa mi se fac cunoscutl in mod categoric prerea d-voastr i s-mi spuneti
de unde ati primit dreptul in legatur cu chestiunile nationale i doriti prin
forta s v insugiti lucrurile ? De asemenea, cine dup aceasta va plti suma ce
se va arta insfirgit c am de primit ? In a cui socoteal vor fi trecute pagubele
cheltuielile mele, pricinuite de gederea mea aici?
Dach cineva inchipuit c ar putea s-mi ja Cu sila dreptul ce am asupra
acestor lucruri, care drept este cunoscut gi de celelalte Eforii ale neamului,
crezind c are aceast posibilitate, I degi nu are vreun drept mai mult din p.167
partea neamului pentru aceasta, eu cred c s-ar putea ; insa trebuie s gtie e
va trece mult vreme, cci exista justitie care apr dreptatea.
Sfintia ta ins este rugat ca s nu ma mai -Ong in zadar aci, supunindu-m
la cheltuieli, i s nu ase s ptimeasc un patriot care a artat intr-adevr
sentimentele lui cind a trebuit, i s fie sigur ca ingelciunea nu va reugi
niciodat s intunece inc multi vreme adevrul.
Eforii de la Ismail au scris urmatoarele:
Scrisoarea d-voastr' catre domnul Xodilos de la Reni ne-a fost trimis
chiar de el insugi; scopul vostru in sine este pentru binele obgtesc gi are un
caracter de binefacere. Lucrurile care sint ale natiunii trebuie utilizate pentru
ajutorul celor sraci. Fiindc ins la acest drept I nu se cuvine nici o explicatie, p.168
fiindcg scopurile de binefacere nu pot pricinui pagub unora, sau folos altora,
de aceea v supunem urmtoarele.
Domnul A. Xodilos a muncit peste puterile sale in imprejurrile grele
ale neamului, despre aceasta s judece oricare concettean obiectiv, iar in situ-
atia trista de acum el este chinuit gi duce o viat de privatiuni, dup cum poate
vedea ciar oricine judec cinstit lucrurile. El vi-a cheltuit averea, ca i noi
pe ale noastre ; c'lfitoria fortat la Chiginu, ceruta de nigte compatrioti, este
nepotrivitkcind el este impovrat de o numeroas familie i lipsit de cele
necesare, i deci orice cheltuial este acum pentru el grea gi o rsplat neag-
teptat pentru toate luptele sale patriotice. p. 169

Comitetul pentru rscumpararea prizonierilor 2 nu voia s asculte aga ceva,

incit cu intirzierea sa imi aducea pagula, tiind c fra permisiunea guverna-
inteleg pe guvernatorul Catacazis.
2 Este interesant pentru istorie i vrednic de liludat, dacit s-ar arta numfirul prizo-
Merilor greci filscumprati prin contributia acestui comitet. Aa sti fie.

319

www.dacoromanica.ro
 torului nu puteam s plec de la Chisinu; astfel am fost silit s cedez cererii lor.
A trebuit s m gindesc i mai departe, o dat ce purtam numele de eterist
si am fost conducaor de revolutionari. Astfel, cu foarte mare p'rere de r'u
primesc, la 15 martie 1823, s dau acestora scrisoarea de mai jos ; aceasta era
o lovitur pentru mine, dcoarece vedeam zalanicit dorinta mea de a trimite
lucrurile amintite in Grecia la momentul oportun.
Care Comitetul de racumprare a prizonierilor !
P.170 In legtur cu cererea Comitetului, I adresat guvernatorului Basarabiei,
generalul Inzov, cu privire la lucrurik ce se afl la mine si care Ant ale statului,
care lucruri au fost inventariate de care politia local si lista lor a fost trimis
excelentei sale, am onoare si invit Comitetul s la in primire acele lucruri si
s le utilizeze pentru nevoile de acum ale neamului, cum va fi mai convenabil.
Lista lucrurilor
Douzeci si nou pinze de diferite mrimi.
Patruzeci bucai fringhii.
Treisprezece odgoane mari.
aizeci pusti, treisprezece baionete, doug butoaie praf de pus* cinci sute
pistoale cu gloante, douaeci de tunuri cu accesoriile lor, dou mari bucai
de fier si dou mici, cinci ancore mari cu lemnul lor, peste una mie ghiulele,
P.171 din acelea adunate de mine, I r*mase de la vizir cind a fost btut de Rumiantev
In 1769, dup cum am spus, si alte lucruri pe care Dracus Reizis, originar
din prtile Mrii Negre, le cerca prin procuratorul su, sub motiv c' ar fi
fost coproprietar la unul din vasele turceti.
Dou bucai de pina, dou5sprezece fringhii, trei odgoane maxi i un odgon
cinci macarale, dou ancore mari si dou tunuri mici.
Scrisoarea ce a fost trimis care Comitet, dup predarea lucrurilor.
Pe baza ordinelor excelentei sale generalul Inzov 1 ultimul ordin trimis
la 4 aprilie, sub nr. 1772, c'tre poliia local am predat domnilor Varnalis
si Macridachis toate lucrurile eteristilor ce se &eau la mine de la corbii,
precum si potrivit listei intocmite de politie, si care list a fost trimisa
P.172 9i. excelentei sale. I

Fiindc i altdat, la 17 februarie trecut, am araat Comitetului cA,

potrivit indicatiilor date de celelalte Eforii, urma ca prin vinzarea acestor
lucruri sl fin satisfcut pentru c'heltuielile ce fcusem pentru nevoile de atunci
ale neamului, cu aprobarea conducaorilor din acea vreme, socot acum de
Generosul i filelenul guvernator al Basarabiei, Inzov, cunoscind bine faptele mele,
in timpul intimpliirilor de la Prut cu coriibiile turcelti, discutind de multe ori despre aces-
tea cu mine, n-a admis fr aprobarea mea de bunk voie, B ordone ca ski fie date lucrurile
prea sfin%itilor, adicii pink ce nu i s-a prezentat actul dat de mine de nevoie. Guvernatorul
Basarabiei era de acord Cu COi din Comitet.

320
www.dacoromanica.ro
datoria mea sg rog Comitetul sg aprobe sg mi se trimitg din partea sa o chitantg
cg a primit lucrurile amintite, fg'rg s mi se dea un ban in contul celor cheltuite
de mine in trecut.
Iatg, notez mai departe toate cheltuielile care au fost plgtite de mine,
In leggturg cu aceste lucruri, in afar de alte cheltuieli. Rog Comitetul sg
aprobe sg mi se plgteascg din vinzarea acestor lucruri i sg mg ugureze in situ-
atia grea in care mg aflu in urma celor intimplate neamului nostru. Rog cu
insistentg sg mi se aprobe grabnic cererea mea gi semnez.
Cheltuielile
1821
Iunie 5. Cheltuialg pentru obtinerea aprobgrii ca sg fie transportate
de pe corgbiile turcegti gr. 450
Cheltuieli de transport pentru toate 133
Mainarilor care au supraveghiat aceasta 55,30
Cheltuieli pentru paza lor 552
Cheltuieli in procesul cu Dracos 285
China pentru magazie, ping and a fost preluatg, de Comitet, 19 luni 380
grogi 1 855,30
adicg doug sute gaizeci i cinci talen. I p.174
Ordinul dat de guvernator, tradus din rusegte, a-yea urmAtorul continut
4 aprilie 1823 Nr. 1772
Loctiitorul guvernatorului Basarabiei, generalul Inzov.
Comitetul, infiintat din inalt ordin, pentru rscumpgrarea prizonierilor
greci, m ingtiinteazg cg strginul cgpitan i Constantin Dracos, dupg cum s-a
vgzut, a cerut carantinei din Reni sg-i opreascg un sfert din lucrurile luate
din corgbii, gi care lucruri, aflate la Atanasie Xodilos, dupg porunca mea din
20 ale lunii trecute, sub nr. 309, au fost re-tinute de politia din Reni. De asemenea
Comitetul revendicg pentru el restul de trei sferturi din lucruri, care sg fie date
epitropilor &Ai Emanuil Varnalis gi Constantin Macridachis, ca sg le puna in
vinzare, gi suma rezultata s-o adauge la cea pentru rscumpgrarea prizonierilor.
Apoi, Comitetul imi serie de asemenea cg zisul Xodilos a artat in scris
ea' a dat de bung voie I lucrurile amintite, ca de pildg ancore, pinze, odgoane p.175
etc., spre folosul prizonierilor greci; de aceea Comitetul cere ca sg dau ordin
pentru ca lucrurile pomenite sg fie predate persoanelor amintite pentru a fi
trimise la Odesa spre vinzare.
Acesta, avind diferendul cu Xodilos, n-a cistigat, deoarece atit cererea lui cIt i mArtu-
riile lui n-au fost adevilrate i nereusind a recurs la acesti prea sfintiti, care nici n-au depus
vreo trudi, nici n-au cheltuit ceva pentru aceste lucruri i care nici n-au vrut s audi cA
Xodilos a asteptat timp de doi ani prilejul si le trimit in Grecia, si de aceea nu le vindea,
cind le avea in "stApinnea sa. Deci, chestiunea principalti a prea sfintitilor era BA obtinA de la
genesalul Inzov aprobarea ca Dracos sA ja a patra parte, iar ei restul.

.21 o. 498 321

www.dacoromanica.ro
 Deci, ordon politiei din Reni ca, daca zisul Bracos n-a primit in mod
pagnic a patra parte ce i se cuvine din acele lucruri, atunci potrivit ordinului
meu primit, sa depuna juramint opt oameni c intr-adevar cunosc c aceasta
parte i se cuvine lui, i sa i se dea.
Iar celelalte trei parti, din acele lucruri, pe care le-a oferit de bun voie
p.176 Xodilos, sa fie date zigilor epitropi, spre folosul prizonierilor greci.
Daca insa printre aceste lucruri se vor gasi tunuri, pugti, sbii etc. s nu
fie trimise pe mare la Odesa, ci sa ramina la Reni, sub supravegherea
care imi va aduce la cunostinta indeplinirea ordinului meu, trimitindu-mi
gi lista lucrurilor primite de la Xodilos.
Astfel au fost primite de Comitetul amintit lucrurile care au fost salvate
de mine gi care au fost trimise gi vindute la licitatie la Odesa, far &A se
gindeasca la rugine.
Dou mari tunuri, de 18 litri, pe care n-au putut sau n-au vrut sa le ridice,
p.177 se gasesc ea o marturie Vida astazi la poarta casei mele din Reni, I cu insem-
narea : tunuri de ale eterigtilor.
La toate cele facute de prea ca s mamma suma pentru rscum-
pararea prizonierilor, i chiar prin lucrurile ce apartin neamului nostru, eu
nu am puterea sa judec fapta lor daca este laudabila, deoarece permisiunea
ce au obtinut, prin inalt ordin, era s ceara ajutor de la oameni iubitori de
Hristos gi fikleni. Eu insa un lucru gtiu, ea ei au luat acele lucruri de la mine
ca nu mi-au dat o adeverinta de primire. Este sigur ca nici un prizonier grec
n-a tras folos de pe urma acestor lucruri, gi sint sigur c negustorul italian,
care le-a cumprat gi le-a transportat in Europa, a cigtigat din vinzarea lor
p.178 cit nu se gindea !
p.179 Citeva scrisori referitoare la cele spuse mai sus.
p.181 Eforii din Iasi Serafim din manastirea Trei Ierarhi, Lucas din mnastirea
Floregti, P. Dioghenidis, Fotios Iliadis au scris la 31 martie 1821:
Domnilor iubitori de neam, efori or ai Eteriei din Reni.
Dup plecarea principelui Ipsilanti de pe pmintul Moldovei, moldovenii
au actionat in multe feluri i in mai multe chipuri impotriva Eteriei i chiar
impotriva domnitorului M. Sulu. In acest interval de timp, consulul rus din
Bucuregti, A. Pini, nemtdtumit, poate, de intrarea lui Ipsilanti in Tara Romi-
neasca, a plecat de acolo. In acelagi timp a facut la fel i consulul rus din Iagi,
A. Pisani, dup ce mai intii facuse cunoscut printr-o nota domnitorului Mol-
p. 182 dovei I nemultumirea lui pentru actiunea principelui Ipsilanti. Dup aceasta
au plecat din Iasi i boierii moldoveni, care cu citeva zile inainte au avut intre
ei certuri i schimburi de cuvinte pentru nigte impozite de ale lor, mergind,
unii la carantina Sculeni, iar cei mai multi in provinciile Moldovei. Ei au sem-
nat in Tara zizanii intaritiltoare, au insuflat frica locuitorilor gi au tulburat totul,
tit inluntrul Iaului, eit gi in afara, incit oamenii sraci fugeau in toate

322

www.dacoromanica.ro
directiile, fArA &A gtie adevAratele motive pe care le-au intrebuintat boierii lor
patrioti de s-a ajuns ca toati lumea sA poarte arme. In sfirgit, domnitorul
Moldovei, M. Sup', fiind nelinigtit pe tronul ski domnesc pentru mai multe
motive, a hotArit alaltAieri sO piece, de asemenea gi subsemnatii. Deci ieri, un I p.183
corp, format din aproximativ trei sute soldati greci, porni spre Tara RomineascA,
pe jumAtate pregatiti, aga cum se afla, ail s mai rAminA la Iagi nici mAcar
un soldat grec, afarg numai de citiva care se plimbau fAril rost in provincii
gi care primirl un termen de gapte zile ca s piece. Domnitorul, cu intreaga
lui familie, a intrat ieri aici in carantinA ; gi noi am urmat pilda domnitorului,
gi deja sintem supugi la curAtenie. Fratilor, plecarea noastrA s nu v fac
el pierdeti curajul; lucrurile nehrtelese sA le lsAm s ni le arate timpul ; voi
sA luati hotAriri vitejegti in ceca ce aveiti de fAcut, gi. sI persistati.
Pe toti acei coneetAteni, care vor sA meargl la tabArA, trimiteti-i Cu tot
echipamentul lor, gi clack' se poate calari, fiinda la Iagi nu mai e posibil sA
se pregAteascA nici unul. Multi din Iagi I au pornit cu totul neinarmati, VA puteti p.184
inchipui ce lips este. Ieri, and noi am venit la carantinfi, ne-a insotit tot corpul
de soldati amintit pink' aici; in acelagi timp au apucat gi au trecut de aici douA-
zeci gi patru tineri soldati toli inarmati, dar fArA cai, care s-au unit cu grosul
corpului. Degi e rAu fail cai, i-am trimis direct la tabArA. AstAzi au mai venit
inch' zece tineri ca sO treacA in partea opusO, la Sculeni. Acegtia vor fi trimigi
Cu cArute in Tara Romineasa, travestiti in negustori; trecerea lor este cu
totul liberA. Ei ne-au spus cA vor veni gi alti multi, pe care ii vom trimite tot
In felul acesta. SA vie citi vor sl treaci ; fr echipament ins &A nu vie nimeni,
mai bine sA se odihneascA acolo unde sint. Principele, fratilor, ne cere bani ; oastea
crescind I zi de zi, el are foarte mare nevoie de bani in numerar gi munitii. Trebuie p. 185
sA venim in ajutorul lui. In numele lui Dumnezeu, intrebuintati toate mijloacele
ca sA ne procurati bani destui ca sa-i trimitem ell mai repede, pe calea pe
care o gtim noi mai sigurA. Casa noastrA are destui bani, dar toti banii sint
In hirtie, gi. numai domnul gtie cind vor fi incasati. Cu sufletul in dinti agteptAm
sfi auzim cu prima voastrA scrisoare vreo noutate din pOrtile de jos ca sl ne
bucurAm. VA repetAm sA nu cumva sA ne trimiteti soldati neinarmati. Trecerea
lor o vom face in mod liber gi &A nu se codeascA nimeni; fiecare sA aiba 0 gloante
Cu el. SA dati atentie la toate cele serse de noi gi sA executati toate Cu iutealA. I p.186
Frate domnule A. Xodilos, salutare !
Profesorul Macris 5 mai, dupl lupta de la Galati.
Scrisoarea ta cAtre noi, din 2 c., a fost foarte bine scris 0 foarte reugit
ea BA fie citit publicului gi sfi-1 entuziasmeze. Deci am citit-o multora gi in
toate oragele Rusiei, unde se aflA greci, am trimis copii pe care le-am insotit
cu scrisori din partea noastrA. FiindcA te-am cunoscut foarte capabil, nu numai
capabil in actiuni, ci gi in descrieri, de aceea credem &A nu este prea mare povarA
pentru tine, and iti cerem gi o altii scrisoare in felul urmtor.

21* 323
www.dacoromanica.ro
 Sincerul i inflacaratul patriot domnul Iacovachi Rizos ne spune ca este
bine si util neamului &A se publice prin ziare lupta de la Galati, si ca el isi ia
p.187 osteneala s compuna descrierea. Ca s'A fie I scrisa cu spirit politic i militar,
avem nevoie de ajutorul tau, si te rugam s'A studiezi bine i s'A ne dai o expunere
amanuntita, fara cea mai mica exagerare sau lipsa (fiindca acestea uude
si cum trebuie, le judecam noi aci), despre toate cele petrecute; numarul exact,
clack' este posibil, si al dusmanilor i alor nostri, cita cavalerie a fost dintr-o
parte si din cealalta, cita infanterie a fost, marina, pozitia din punct de vedere
topografic alor nostri, locurile pe unde s-a dat navala, numrul i marimea
tunurilor, numarul celor czifti dintr-o parte si din cealalta, vitejiile fiecaruia
dintre ai nostri, si ce mai socotiti necesar i vei putea sa afli. Toate acestea
le cerem de la neobosita i greceasca ta inima i sintem plini de sperant
In curind vom vedea dorinta noastra indeplinita, fiind de folos tuturor, caci,
p.188 dupa cum am zis, I vrem 56 le facem cun.oscute pentru totdeauna prin ziarele
libere ale Europei, daca cele asuprite nu le vor primi.
Lisa te rugam iarasi &A fie adevarul curat.
Dau mai jos doufi scrisori ale compatriotului meu Camarinos, care mi-au
cazut in mina dupa uciderea lui, ca s'A arat altfel parerile lui.
Catre Gheorghe Papadopol, la Ismail
Galati, 29 octombrie 1820
Ieri am sosit la Galati cu gindul sa pornesc de aici spre patrie, fiindca
partida (?) va pleca peste sapte-opt zile. M-am pregAtit s'A viu la carantina
&A v vAd pentru ultima data in partile acestea, dar, spre nenorocirea mea,
p.189 sanatatea mea a fost putin zdruncinata i, din cauza timpului rau, am faunas
aici. Trimit pe omul meu ca sa ma informeze de sanatatea voastra, mult dorita.
Cred c Mihalidis a pornit spre Constantinopol; ce ati facut insa nu am idee.
Sper ea, daca in orasele necunoscute pe unde am trecut, toll au cautat sa ajute
dupa dorinta i puterea lor, cu atit mai mult in orasele unde se aflau patrioti
inflacarati i cunoscuti, a caror harnicie, prin indemnarea lor ar putea da sperante
mai bune. Deci instiintati-ma si pe mine, de cele faptuite de d-voastra, pentru
a m bucura i eu i daca Miha'idis, precum ii scriam, a pornit si nu ati avut
timpul necesar sa-i dati bani, sper ca pina joia viitoare sa-mi trimiteti tot ce
yeti putea aduna ca s nu rrnin opera noastra neglijata i s'A mearg in zadar
p.190 sirguinta noastra vrednica de admirat. I
A aceluiasi, 5 noiembrie 1820
Ieri am primit scrisoarea d-voastra, trimis pe ziva de 3 si m-am bucurat
mult de buna d-voastr sanatate, dar m-am intristat amarnic de nepasarea
locuitorilor din Ismail, care Ant socotiti ca iubitori de neam, fata de contributia
1 Acest lucru am urmat in expunerea mea de fat, care e scris simplu i bazatft pe
adevar.

324
www.dacoromanica.ro
sfinti pe care trebuie s-o drn citre patrie. Socot, domnule, c iubirea de neam
ca s se arate are mijloacele ei. Pin in prezent n-am vizut mica" un dar din
partea lor oferit concettenilor care se ocup cu stringerea ofrandelor, prccum
au ficut locuitorii altor orase. Nu mi se cuvine mie s dau indemnuri, deoarece
rezultatul ar fi putut intepe la inimi pe cei care se laudi cA ar fi iubitori
de neam. D-voastri spus cA la Odesa s-a adunat o sumi de zece
grosi. Acum aflu c ei se indeletnicesc cu comer-till grinelor si slut foarte ocupati;
socot cA daci ar fi hotrire i dorint, s-ar usura totul, mai ales acele lucruri
nu tocmai mari dar in acest timp noi ne certim pentru cinste Isi dragoste p.191
fati de patrie. V-ati convins efi profesorii au trecut, i altii se vor mai duce.
Trebuie si se cldease o scoali, dar si cei care o vor dAdi, luereazi numai chid
sint pltii. Trebuie deci ca fiecare din, noi s contribuie, cu cit poate in prezent ;
lar daci doreste sA d.ea o sum.A mai mare, atunci sA ceari un termen, pentru ca
si nu se intimple casei scoalei si nu-si recupereze nici mcar cheltuielile ce a
fficut cerindu-vi ajutorul !
Nu descurajati, frate, pe patriotii nostri, ci actionati si suportati greutitile
pentru acestia, pentru ca i ei si cunoasci pe apirtorii lor. Trimiteti banii
citre domnul Kiriacos Kumbaris din Constantinopol, cfiruia i-am mai trimis
ca transmiti mai departe pe calea ce i s-a ficut cunoscuti.
Scrisoarea ta am primit-o i al fii ; la momentul trebuincios vei
primi i aprobarea domnilor. La Constantinopol si-mi scrii prin zisul Kumbaris
si tot prin I el vei primi rspunsul meu. Si te ariti, precum gindesc, prieten p.192
al domnitorului, prin fapte, si singur, la timpul oportun, vei simti plicerea
stridaniilor tale.

La 4 aprilie 1821 P. A. Anagnostopulos a scris din Chisinu:

Prea dorite frate domnule At. Xodilos !
FAr introducere i spun numai adevrul curat, cA atit din prezentarea
fratelui comun, domnul Xanthos, cit si din cele scrise de dumneata, m-am
informat de zelul tAu nobil pentru patrie. Totusi, erau necesare unele lucruri
sigure pentru combaterea acelor care utilizeaz clevetirea impotriva
cu toate ei adevrul totdeauna domneste. Rog, s spuneti domnului And.
Sfaelos, daci vine des pe la carantini, dup ce Ii yeti da scrisoarea aliturati,
si-mi rispundi fir cea mai midi intirziere cum va primi scrisoarea mea,
fiindcastept cu neribdare rispunsul la cele ce ii scriu. Daci doriti puteti I p.193
85-1 intrebati i sA v spunk pentru ca s nu scrip despre aceleasi lucruri.
Eforii din Iasi ne intreabi clack' ad i se all cineva, care si treaci la conducerea
flotilei de pe Prut. Generalisimul a numit pe Ant. Tzunis, dar fiindci acesta
plecase in alti parte, inainte de a primi scrisoarea sefului, intreabi daci
astzi a fost numit altcineva, iar in caz ca nu, dac poate s fie numit altcineva
si cine, si cA pentru aceasta doresc si fie informati. Rog s-mi dati stiri despre

325
www.dacoromanica.ro
 toate cele ce VA scriu, fArA aminare si intirziere, pe aceeasi cale, pe care va scriu
gi eu astazi. Sruti din partea mea pe tori prietenii de acolo. Domnul Xanthos
a fost la Odesa, si poate poimane, precum ilil serie, sA se intoarcA. SA ma
iertati, grit prea ametit, nu mai pot si lungesc scrisoarea.
Moldovenii se poarta foarte rat' cu noi. Domnitorul este la carantina,
m-am intilnit cu dinsul; s-a justificat si intr-adevr a avut dreptate.
Termin i vi srut frAteste.

p.197 JURAMiNTUL
In fata nevAzutului i adevaratului Dumnezeu, pe care 11 iubesc si ill ador
din tot sufletul meu si din toatA puterea mea, jur ci voi fi credincios Eteriei
prietenilor intru totul, in tot timpul vietii mele nu voi spune, descoperi sau
da s'A inteleagi nimfinui, niel duhovnicului, nici rudelor mele, nici prietenilor
mei, nici unul din semnele ei, sau cuvintele ei, sau el eu sint membru al ei.
Jur el voi fi credincios sfintei noastre religii, evlavios in cele sfinte (fara
sA dispretuiesc religiile strAine). Voi fi atent in purtarea mea ca sA fie einstitA
i virtuoas intru totul, voi iubi pe aproapele meu, voi fi credincios fatA de
p.198 prietenii mei si in bune relatii cu toti ai neamului nostru si cu acei care 11 ajuta. I
Jur ea voi fi intotdeauna ascultAtor comandantului meu, sau loctiitorului
sat', in lipsa lui, sau acelei persoane careia mi se va ordona s ascult ; nu voi
servi pe nimeni fArA aprobarea comandantului sau a conducerii si voi inceta
sA-1 mai servesc indat ce voi primi ordin.
Jur ea nu voi spune nimAnui cine m-a primit in Eterie, i nici nu voi intreba
pe altcineva de aceasta ; nu voi intrebuinta forta ca si cunosc daca un conce-
ttean este frate. Voi iubi pe dugmanul meu si il voi ierta, chiar daci mi-a
facut rAu, dupA ce voi afla ca este frate in Eterie. De asemenea n-o si-mi para
eau si pedepsesc sau chiar &A ucid pe un elleator de jurAmint, sau un dusman
al Eteriei, oricare va fi el, chid voi primi o astfel de porunca. Dae voi fi trimis
de seftd meu, sau de un alt frate al meu, cu scrisori sau bani ai Eteriei eltre
p.199 alta persoani, sau mi se vor da spre pistrare, voi face potrivit ordinului primit. I
Jur el' voi ciuta si fin sAnatos in tot trupul meu, nu voi da niciodat
exemplu eau de be-tie, de joc de cArti. i de alte defecte josnice fratilor nostri,
celor in grad mai mic si concetatenilor nostri. Ori de cite ori voi fi pedcpsit
pentru aceste sau alte lucruri de eltre seful meu sau de conducere, voi suporta
pedeapsa cu toatA supunerea.
Jur ea nu voi acorda nimanui gradul de devotat, gi pe tuti fratii de
cruce ce-i primesc in Eterie, ii voi cerceta cu atentie in ce priveste purtarca
si idcile lor, voi pistra intotdeauna in scris numele lor, locul de nastere, virsta
i ocupatia lor si le voi transmite sefului meu; ma voi punta cu ei potrivit
ordinelor primite. Nu voi primi niciodati un frate de cruce de alt neam, si
p.200 nici oameni lipsiti de cinste si de buni purtare si cu I vicii josnice.

326
www.dacoromanica.ro
 Jur cl voi iubi totdeaun.a din tot sufletul patria mea si pe concetatenii
mei, voi dispretui viata pentru binele lor, voi ajuta pe tovarasii mei Cu toata
puterea mea si posibilitatile mele, voi uri vesnic pe tiranii nostri si pe acei cu
aceleasi idei cu ei, persecutindu-i cu toate puterile mele.
Jur ea voi spune adevarul la tot ce voi fi intrebat de acela care ma' va initia.
Spovedanie
Ai fost urmarit vreodata de tiranii nostri, sau de alicineva i pentru
care cauza?
Ai vreun bun prieten, sau vreun mare dusman, si cine este?
Cunosti vreun mare secret politic sau vreo descoperire secreta, sau
vreun lucru important si care este?
Ai vreo speciala sau cunosti vreun mestesug ? Care ? I p.201

Initiere
Aduc ca martor ochiul care nu greseste al creatorului caruia nici o cugetare
dorinta a noastr nu-i este ascuns, c, dorind invierea nenorocitei noastre
patrii si a nefericitului nostru neam, intru ca membru in aceasta societate,
initierea mea se face fra s fiu indemnat de vreun alt motiv, ci numai
din adevarat patriotism, ea am dat jurmintul in deplina' libertate de voinfa,
fiind sanatos, atit mintal cit ci trupeste, care juramint promit, ca un om cinstit,
jur in numele prea glut al lui Dumnezeu, s-1 respect intocmai; iar clack' vreo_
data voi uita promisiunea mea si nu mil voi purta ca un credincios patriot
i cu adevarat iniiat, atunci las corpul meu sa fie supus tuturor chinurilor si
nenorocirilor acestci vieti treatoare si s primeasc moartea cea mai crudil
necinstit, I sa nu se bucure de inmormintare ci binecuvintarea sfintei noastre p.202
biserici, ci s fie dat hran fiarelor salbatice i pasarilor. Las sufletul meu,
pentru vesnica pedeapsa, in miinile demonilor, dusmani ai adevilratului Dumnezeu
ci ai sfintei noastre credinte, c numele meu s fie blestemat ca si numele lui
Cain si luda.
Deci, tu frate, primeste initierea mea, pe care o prezint acum pentru
totdeauna neamului nostru pentru eliberarea lui. MA supun ordinelor acestei
conducen i secrete si necunoscute a Eteriei cu miinile mele, cu picioarele, cu limba,
ca tot corpul, sufletul i averea mea, cit timp se afla sufletul in corpul meu
primeste-ma drept un frate iniiat cu acest legamint dint.
Te primesc
Cunoscind zelul meu cel inflcArat pentru once fapt bunk' pentru noro-
cita noastra patrie, si hotarirea mea, confirma i garanteaza pentru initierea p. 203
mea Confirm si garantez
Cel care l-a initiat Ii explica semnele recomandatilor si al preotilor, ca
sA cunoascA pe tovarfisii 13E, ci Ii inmineaza diploma sa.

327
www.dacoromanica.ro
 INSEMNAREA AUTENTICA A COLONELULUI
PRINTU)L G11. CANTACUZINO
DESPRE

INCEPUTURILE $1 ACTIUNEA ETERIEI

IN PRINCIPATELE ROMINE1

Quaud le Princes George Cantacuzne fut reu dans PEtherya (en 1820)
soci6t secrte pour la libration de la Grce . .. 2 fit voir ... 2 organise
depuis nombre d'annes par des peronnes qui jouissaient de la considration
publique et soutenue par un cercle ... 2 Dsirand comme tout grec voir un
jour sa patrie libre, il donna l'engagement de se rendre au premier
appel de la Nation.
Bientt le Prince Alexandre Ypsilanty, g6nral de Russie en activit
de souverain, arriva de St. Ptersbourg h Odessa et se dclara reprsentant
des chefs de l'Etherya; il appuya son droit it ce titre en assurant que S.M.L'E.
avoit donn son adhsion dans trois confrences a ce sujet au jardin de Cassinno 3.
[Ili se trouve A. cette persuasion, laquelle le caraetre du personnage, le lieu o il
se trouvait, donnoient tant de poid I, se joignoient les considrations suivantes :
c'toit en Russie, qu'un gnral russe, jouissant particulirement de la bienveil-
lance de S.M. dclaroit A tous les Grecs, pour ainsi dire publiquement, que L'E. de
Russie appuyoit ses dmarches, et comptait secourir ouvertement les Grecs
ds qu'ils se seraient acquis un foyer dans leur patrie. C'tait comme I dans
la plus parfaite scurit qu'il exhibait en diffrents temps les lettres, qui annon-
voient que la Bulgarie avoit 13/m hommes sous les armes, la Servie toit en
P. 1 rvolte, la Valachie redemandoit ses droits, la More et les Isles pekes A lever

1 Pe prima foaie a manuscrisului se aflii urmiitoarea notfi in limba rush scrisii de I.P.
Liprandi: Insemnarea autentica a colonelului, printul Gh. Cantacuzino, despre inceputurile
i actiunea Eteriei in Principatele romine etc. scrish pentru colonelul [I.P.] Liprandi in
anul 1828".
2 Indescifrabil.
2 Clubul nobilimii din Chiiniu.

329
www.dacoromanica.ro
 l'tendard de la libert, les Capitaines grecs qui combattoient sous Ali Pacha,
agissant d'aprs le mme principe. Constantinople sur le point de devenir la
proie des flammes et un mme signal, en livrant tophina, Galata et Tersann
au pouvoir des Grecs, devoit faire agir tons ces points ensemble et dans un
mme temps. Les doutes du P[rincel Georges Cantacuzne ont dii disparaitre et
faire place i la croyance qu'une si grande mais si juste entreprise vaincroit
les nombreux obstacles, qui pendant longtemps n'en avoient fait qu'une chimre.
Quel est le Grec, berc de ce doux espoir qui auroit pil se refuser a la conviction
qu'une organisation qui embrassoit de si vastes projets A la fois, ne s'etay6e
de la puissance de la Russie, et quel est le patriote imbu de ce principe qui
P. 2 auroit hsit encore a se donner A sa patrie. I
Le Prince Cantacuzne pouvait-il ne pas croire a un ami, qui combl des
faveurs de S. M., honor de Sa bienveillance, se prsentoit comme chef excu-
teur d'une entreprise qui avoit pour but l'amlioration du sort de ses compa-
triotes et la libration de sa patrie. Il pouvoit d'autant moins refuser sa croyan.ce
au Mince] A. Ypsilanty, que nous voyons par l'histoire, que ce n'eit pas t
pour la premire fois, que la Russie se seroit mle des affaires de la Grce,
toit-il d'ailleur sens de supposer que le Prince Ypsilanty, qui n'avoit qu'
se flatter des bonts de son souverain ptit se dcider it la compromettre aux
yeux d'une malheureuse nation, et voudroit sacrifier cette dernire h. sa propre
ambition.
Avant d'entrer dans le &tail des vnements il faut donner une ide de
l'Etherya, premier moteur du soulvement de la Grce, et cause majeurc des
erreurs dans lesquelles sont tombs plusieurs membres et des inconsquences
qui en ont t la suite invitable.
Cette socit a dil tre pour le prince Georges Cantacuzne, ce qu'elle
tait pour tout Grec qui ne prenait pas une part active aux affaires. Son but
P. 3 semblait sacr, il tendait A donner de l'union it la masse, a mettre I de l'accord
A toutes les entreprises, en un mot, elle devoit faire d'une foule de Grecs disperss,
tous mils par le mme sentiment, mais spars par les lieux et sous l'influence
de plusieurs gouvernements, une assemble de frres, organiss d'aprs des lois
bien vues, obissant it une hirarchie d'autorits bien ordonne et prts, quoique
spars, i marcher au premier signal vers un but et d'aprs un ordre rgn-
rateur qui seul pouvait obir a leur faiblesse.
Depuis l'arrive du P[rince] A. Ypsilanty a Odessa, le P[rince] Georges
Cantacuzne lui demandant des claircissements sur la fondation de cette
socit, et comment il en tait devenu le chef et le P[rince] A. Ypsilanty lui
donna les renseignements suivants.
En 1816, quelques individus de basse extraction se dcidrent d'tablir
une Socit patriotique dans le genre de la maconnerie, que la superstition
et la acheuse prvention dans lesquels se trouvaient les Grecs, et surtout
ceux de la More, de l'Epire et de la Thessalie, les empchait d'adopter. Ils

330
www.dacoromanica.ro
y firent done des changements, la qualifirent simplement du I nom d'Ethe- p. 4
rya (socit) et envoyrent de toutes parts des missionnaires faisant A croire
A tous les nouveaux reus, qu' la tte de cette secte figuraient, comme
fondateurs, S.M.L'E. de Russie, comme chef le C-te Capo d'Istria et comme
membres plusieurs personnes des premires families et quelques archevques,
les missionnaires ou propagateurs de cette socit eurent peu de peine A
atteindre le but qu'ils se proposaient. 11 leur fut d'autant plus ais d'entrainer
les esprits et d'acqurir des proslytes, qu'ils s'appuyoient d'un grand
nom et de la plus juste des causes. Riga, cet homme, pour leur malheur
trop tt ravi aux Grecs, mais dont le souvenir est puissant dans leurs cceurs,
devint le principe moteur de toutes les actions. Ses compatriotes n'ignoraient
pas qu'il s'toit occup toute sa vie d'une Etherie tendant la dlivrance de
sa malheureuse patrie. Il existoit encore des membres de cette socit ; lorsque
les fauteurs de l'Etheria actuelle commencrent leurs sourdes menes, les
sduisirent en leur faisant pressentir qu'ils suivaient le plan de Riga, et tAchrent
de rallier leur parti la masse des Grecs qui I conservait pour cet homme p. 5
une juste vnration. Cette socit n'a t envisage par les patriotes que comme
un moyen de se dlivrer du joug accablant des Tures. Elle n'tendoit pas ses vues
sur le gouvernement venir et ne portrait aucune empreinte de ce dmagogisme
outr qui a exerc de si grands ravages en Europe et qui alarment la simplicit
religieuse des Grecs lui aurait fait manquer indubitablement son but. Taut
qu'il n'y eut que peu d'initis, les chefs de l'Etherya ramassoient de l'argent
des nouveaux revus, toient absolument inconnus a tous les frres et tout alloit
d'aprs leurs &sirs, mais bientt le nombre des aptres augmenta prodigi-
eusement, parmi ces derniers il se trouva de bons patriotes, qui jugeaient qu'une
telle socit, au cas o elle serait vritablement guide par ceux qu'on dsignoit,
pourrait amener un heureux changement au sort de la Grce, mais dans l'hypo-
thse contraire, si ce n'tait que l'invention de quelques spculateurs (comme
les suites malheureusement l'ont prouv) et que son existence parvienne A la
connaissance de la Porte, elle ne pourra qu'occasionner la perte des Grecs.
Les frres I commencrent A suivre la marche des affaires de l'Etherya, p. 6
envoyrent plusieurs personnes en Russie pour tAcher de pntrer le secret et,
depuis, une sorte de mfiance sembla se rpandre parmi les proslytes. C'est
alors qu'on vit arriver en Russie des dputs des Souliotes et des habitants de
diffrentes parties de la Grce qui s'efforcrent d'avoir quelques prtextes
pour voir le C-te Capo d'Istria et s'assurer si vritablement la Grce pouvoit
compter sur la protection de la Russie. Les chefs de l'Etherya s'apercevant,
mais trop tard, qu'il n'toit plus en leur pouvoir de contenir les choses et
qu'ils risquaient tt ou tard d'tre dmasqus, et forcs de rendre compte
de toute leur conduite, des sommes qu'ils avaient dpenses et mme de diff-
rents meurtres qui s'toient commis au nom de la vnrable autorit (que les
Grecs supposoient tre des Grecs distingus comme nous rayons dit plus haut),

331
www.dacoromanica.ro
 se dcidrent de confier le suprme pouvoir de l'Etherya A un homme marquant
et par son rang et par la considration dont il jouissait, tenu pour drouter
ceux qui voulaient dvoiler le commencement de cette socit, que pour tromper
p. 7 par le caractre du personnage I les frres et se mettre eux-mmes l'cart en
faisant tomber toute la responsabillit sur celui qu'ils auraient choisi. C'est
alors qu'ils envoyrent A St. Ptersbourg un de leurs confrres Xanthos, marchand
d'Ismail, pour tacher d'engager le C-te Capo d'Istria a se &darer reprsentant
des chefs de l'Etherya et de la nation avec un plein pouvoir d'agir comme tel
sur la socit. Le Prince Alexandre Ypsilanty assuroit que le C-te ayant refus
de recevoir ce titre, disant qu'tant ministre de S.M.L'E. de Russie, il ne pouvait
l'accepter sans le compromettre, Xanthos s'adressa lui P. I. en exposant que
s'il ne consentoit pas A devenir le reprsentant de l'Etherya et de la nation,
les membres de cette socit s'tant prodigieusement augments, l'enthousiasme
et le dsir de s'affranchir du joug des Turcs ayant embras les ttes de tons
les habitants de la Grce, il toit impossible d'en arrter l'explosion et que la
nation, alors, n'ayant point de chef finiroit par eve la victime des dissensions
intestines et des Tuns, il le conjura done au nom des principaux membres
de la Grce dont il lui remit les pleins pouvoirs, de se mettre la tte de cette
p. 8 socit, pour sauver la patrie I d'une perte invitable. Le prince Alexandre
Ypsilanty ne voulut accepter qu'avec l'assentiment de S.M.L'E. ce n'est
qu'aprs avoir reel' cet assentiment, comme il est dit plus haut, et clair par
les conseils du Comte Capo d'Istria qu'il accepta le titre de reprsentant
de la nation et que revtu de ses pleins pouvoirs il vint A Odessa agir en
consquence.
Tel tait le point de vue sous lequel on envisageoit l'Etherya lorsque le
prlude de ces vnements eut lieu. Disons quelque chose sur l'influence qu'elle
devoit exercer sur la nation greeque. Elle devoit croire que le Prince Ypsilanty
s'tait mis A la ate de cette entreprise
1 avec le consentement de S.M.L'E. de Russie
2 que c'tait d.'aprs les pleins pouvoirs des chefs de l'Etherya (suposant
toujours des personnes distingues dont il fut mention) et d'aprs
l'nvitation de tous les notables de la More, des Isles, de la Thessalie
et des capitaines de l'Epire.
3 qu'il y avoit (NA plus de 80/m etherystes et Grecs arms et prts
se &darer.
4 que m-r Brancovano et plusieurs boyards de Valachie sollicitoient la
protection du Mince] A. Ypsilanty comme reprsentant de l'Etherya
P. 9 pour rclamer leurs anciens droits I

50 que la rvolution de Thodore en Valachie toit fomente par ordre

et combinoisons de la socit.
6 qu'il y avoit des fortes sommes dans la caisse A Constantinople et A
Smyrne

332
www.dacoromanica.ro
 7 que ds que le signal seroit donn tous les frres s'toient engags, chaqun
d'aprs sa fortune d'en fondre une partie dans la caisse nationale.
8 qu'on avoit fait dj acquisition d'une grande quantit d'armes, de
canons, de sabres et d'amunitions militaires.
9 qu'assitt que les Grecs se seroient dclars, les troupes russes passe-
roient la frontire et viendroient A leur secour.
Le plan du P[rince] A. Ypsilanty avoit ti A Odessa et mme A Kichnew de
s'embarquer pour la More, d'o toutes les oprations devoient commencer et
le concours des vidences lui ont fait renoncer A ce dessein. Les fauses notions
que les aptres de l'Etherya lui communiqurent, les assurances ritres,
que la Bulgarie et la Servie toient prates A prendre les armes, des lettres
des phores de Constantinople, qui le pressoient de commencer sa diversion par
la Moldo-Valachie, l'y dcidrent I et malheureusement il donna trop tt p. 10
l'veil A l'ennemi.
En prtant attention A tout ce qui a t dit plus haut, il faut savoir que
la patrie n'avoit pris jusqu'alors aucune part A ce qu'on mditoit pour elle.
Des gens mils par un sordide intrt, n'ayant d'autre prvoyence ni d'autre
but que d'amasser des trsors aux dpens de ceux qu'ils dupoient, la Grce
impassible aux vnements parcequ'elle n'en toit pas instruite, sans ressources
pour le prsent, n'ayant pas mame les munitions militaires ncessaires pour
faire face au premier coup de main, se rveillant brusquement au bruit du mas-
sacre de ses fils voil ce que nous avons vu ! Si elle a pris les armes, ce
ne fut que pour sa dfense. Menace par un ennemi terrible, implacable, elle
n'a plus t anime que par un sentiment, celui de sa conservation et c'est bien
injustement qu'on l'accuse d'avoir imprudemment provoqu un ennemi, qu'elle
avoit tant de raisons de redouter.
La Rvolution de la Grce n'est qu'accidentelle, la nation n'a pas song A
prendre les armes contre les Turcs, ne s'abusant pas sur ses forces et loin de
se dissimuler toutes les difficults d'une I pareille entreprise, elle savoit que, p. 11
seule, il n'tait pas en son pouvoir d'y russir et que la moindre dmarche incon-
sidre pouvoit la conduire a la perte. Quelques individus ont tabli l'Etherya,
est-ce pour le bien de la patrie, ou par esprit de spculation? La suite nous
l'a prouv ! On faisoit A croire que tous les primats de la Grce et plus de 80/m h.
y tenoient, tandis que ce n'est que depuis l'admission du Mince] A. Y. que
la plus grande partie des frres furent reus en More, dans les Isles, en Epire,
en Thessalie et mme en Russie. Nous voyons encore une grande partie des
villages grecs tant dans la plus parfaite ignorance sur le but et les rsultats
de cette entreprise, ne savoir pas encor pourquoi on se bat et qu'est-ce qui
a amen cette crise en Grce, et s'ils prennent les armes ce n'est que pour
dfendre leur vie, leur femmes et leurs enfants, des Turcs, qui massacrent
indistinctement tout ce qui tient A la nation. De IA le manque d'ensemble,

333
www.dacoromanica.ro
p. 12 de soumission, d'absolu de 1 de tout principe administratif et l'anarchie
qui en est le rsultat. De l, chaque partie ou district se soulevant pour sa dfense
et non I pour la cause commune (n'ayant pas connaissance de l'Etherya et de
son but) et guide par elle mme, ne veut se soumettre A personne. II n'est que
trop vident que la rvolution par son principe n'a pas t nationale, mais que
les suites funestes et la sphre d'agitation dans laquelle elle a t lance, en
ont genies forcment fait une guerre patriotique ; cependant on ne peut pas se
dissimuler que le souvenir amer de tant de sicles d'esclavage, l'affreuse tyrannie
des Tares et l'oppression insurmontable que toutes les branches administratives
faisoient peser sur les malheureux Grecs, y entrrent aussi pour beaucoup.
Nous voyons aussi combien peu l'organisation de cette crise avoit occup
ses auteurs c'est au point que si les Turcs n'avoient t obligs de porter toute
leur attention sur la Moldo-Valachie, dans la supposition que le coup partoit
de la Russie et qu'au lieu de rougir le poignard de la vengeance du sang des
malheureux habitants de Constantinople, ils eussent dirig quelques forces
sur le Ploponse, e'en &oft fait de la Grce, car la plus grande partie des habi-
p. 13 tants, on pourrai mme dire tous, taient plongs comme I on l'a vu, dans la
plus grande ignorance et ces pays toient dpourvus des armes et munitions
ncessaires A. leur dfense h quoi done les chefs de l'Etherya s'taient-ils occups,
et oil se trouvoient les 80/m etherystes peels a tout vnement ? On peut
trouver dans l'historique mame une preuve plus frappante de la nunit des
moyens des instigateurs de cette socit. Ds que prenant son caractre de la
ncessit, la guerre est devenue nationale, toutes les branches actives de ses
chefs, n'exerant plus d'influence sur des maux qu'ils n'avoient fait qu'amener,
sans avoir prpos les palliatifs ; se paralisrent d'elles mmes et n'exercent
maintenant sur les affaires qu'une influence passive pour le bien-tre gnral
et secrte et perscute sur ceux qui peuvent dmasquer toute la fourberie de
'cur conduite.
Or la crise de la Grce ne peut tre envisage ni comme une rvolution
nationale, ni comme une insurrection volontaire, ear une socit de quelques
individus ne fait pas la nation. La nation proprement dite n'a fait que se dfendre,
p. 14 mais au point oil en sont arrives les choses, les I Grecs ne peuvent plus retomber
sous la dpendance des Turcs, une fois qu'ils ont pris les armes contre eux a
supposer mme que l'Europe reste indiffrente A cette lutte a outrance, et
qu'on ne permette pas aux Grecs de tirer du continent leurs armes et muni-
tions militaires, ils finiront par succomber jusqu'au dernier, plutt que de
retomber sous un joug, devenu bien plus terrible pour eux, et l'on verra cette
malheureuse nation, s'teindre it jamais. Quelle garantie leur prsenteroit-on pour
l'avenir ? qu'est-ce qui aura le pouvoir de balancer la crainte de la vengeance
d'un ennemi aussi barbare? Bientt sous diffrents prtextes, il ferait tomber

1 Indescifrabil.

334
www.dacoromanica.ro
les ttes du reste, des seigneurs, des principaux ngociants et des Grecs 1 ttrs,
mme des vques et ne laisseront subsister que le bas peuple, que le terrorisme
fera croupir dans l'esclavage et qu'il disseminera dans les diffrentes contres de
son vaste empire oa pourra s'arrter la furie d'un peuple qu'arme le fana-
tisme contre les enfants du Christ ? il dfendra ses coles et tendant sur la p. 5
religion sa main destructrice, il fera pent 'are abjurer nos malheureux descen-
dants la oroyance de leurs 'Ares! on s'tonne I qui ne sait pas l'influence qu'exerce
sur les nations, le gouvernement despotique, quant son arme est l'ignorance
et son guide, le fanatisme.
Au cas mme o les cabinets de l'Europe voulussent devenir les mdiateurs
de cette crise non pour secourir les Grecs, mais pour les faire rentrer dans la
soumission, quelle assurance pourroient-ils leur donner sur leur existence
venir? On pent objecter que si les Turcs n'observent pas strictement les articles
de la convention, l'Europe entire, pour lors [ ?], intresse les dfendre,
prendra le parti des Grecs, mais une fois que ces derniers auront mis bas les
armes, que les Turcs dlivrs de la prilleuse situation dans laquelle ils se trou-
voient, se seront raffermis dans leur puissance, s'ils veuillent, ...1 malgr
la garantie de l'Europe, abuser de l'tat des Grecs, ceux-ci en deviendront
la victime, comme nous l'avons dj vu, et cette nation sera anantie avant
que les cabinets du continent puissent envoyer a leur secours. On pourra objecter
que les Turcs en patiront. Mais de quelle utilit sera la vengeance pour un peuple
qui n'existera plus ? p. 16
Ainsi cette nation chrtienne touche la veille de sa perte, si les cabinets
de I l'Europe veuillent envisager cette crise involontaire et imprvue, comme
une rvolution et agir d'aprs le systme de les touffer toutes pour le bien-tre
et la tranquillit des tats. Car il est vident que si la Porte, au lieu de massacrer
indistinctement tous les gens, de martyriser aussi ignominieuscment le pre
de l'glise et tout le clerg, de prostituer et vendre les pouses et les fines de
tant d'innocents, d'abattre tous les saints autels, se seroit conduit avec modra-
tion et prudence, l'Etherya auroit manqu son but a cause de sa mattvaise
organisation, ou pour mieux dire, il parait qu'elle n'en avoit aucune, n'ayant
pens a rien ni pris les mesures ncessaires pour garantir, et la guerre 2 natio-
nale n'auroit pas eu lieu. Maintenant, la seule ide que la religion du Christ
doit flchir devant celle de Mahomet ne leur permettrait plus de mettre bas p. 17
les armes, et ils aimeront mieux tout perdre que l'espranee d'un meilleur
avenir. I.

Arhiva Istoria Centralii de Stat U.R.S.S., Leningrad, Fond 673, dos. 120.

lndescifrabil.
2 in text, oters rvolution, i inlocuit cu guerre.

335

www.dacoromanica.ro
 INDICE
de persoane, locuri i materii

A Anagnostopulos Panagh. A 47, 58, 102,

126, 139, 140, 148, 205, 278, 301, 325.
ADA-KAL, 75, 77, 91, 162, 282. Anastase, himba,a, iruroleaza arnauti, 118,
Adam, se va pune la dispozitia Eteriei averea Anastasie, apitan, 247. 256. 258, 259, 260,
lsatii de, 108. 265, 266; pleach la Ploie,ti, 251; numit
Adamantie, 204, 205. cdpetenie pestc oastea lui Ducas, 264;
Adamidis Antonie, 147. a primit ordin s'a" place la Ocna, 265.
ADRIANOPOL, 163, 171; mitropolia de la, Anastasie Ioanitul C., 272.
309. ANATOLIA, 98.
Agar, 301. Andrei, c5pitan, 178, 179.
agarieni, 184. Andronic, despre moartea lui, 58.
Alimet aga, ha salahor, 229, 233, 234. Angheli, dipitan, 157, 158.
AKERMAN, 309. ANGHIRA, mitropolia de la, 217.
albanezi, 211, 246, 262, 263, 299, 308; v. fi ANGLIA, 75, 281. 299.
arnauti. Anton, 150.
Aleco vod, v. Sutu Alexandru, vod. apostati, 218, 219, 229, 230, 231.
Alevras, cdpitan, 169. Aposiolachi, apitan, 310.
Alevras Eustrade, din Ithaca. 312. ARAD, 203.
ALEXANDRIA, patriarhia din, 173. Archipel, P, v. ARHIPELAG.
Alexandru I, impAratul Rusiei, 107, 176, 180, ARGE5, 266; episcopia, 248; riu, 255, 261.
195. 228, 281, 284, 297, 298, 314, 316; Arghiris a., 139.
condamnil actiunea lui Alex. Ipsilanti, 300. Arghirocastritis Anastasie, ciipitan, 246.
Aleyde, polcovnic, 254. ARGHIROCASTRO, 115.
Ali, 176. Arghiropol Manoladle, 236.
Ali pa,a, din Ianina, 58, 66, 70, 71, 72, 76, Arghiroptilos Dimitrie, consul al Rusiei la
87, 91, 96, 104, 105, 134, 146, 171, 229, Galati, 67.
234, 330. ARHIPELAG, 68, 133, 131,
AMBELACHI, 308. Aristarh, pseudonim, v. Sutu Mihail.
Ambrosiadis, adjutantul lui Gh. Cantacuzino, Aristidis, v. Papas Aristidis.
204, 253, 263. Aristcq.diiton, a distrus jugul lui Pisistrat,
Ambrosie, cfor al Eteriei la Odesa, 151, 155, 132, 289.
194, 314. armata, eteristil (greac5). 76, 77, 88, 97, 117,
AMERICA, 270. 137, 149, 164, 170, 174, 179, 186, 250
Anagnostaras, capitan, 47. 252, 254, 299, 301, 306 307; despre orga-

Au fost culesc cu aldine numele de persoane, cu MAJUSCULE ce!e de locuri,

iar materiile cu litere cursive.
Pentru o serie de persoane vezi i indicele de la vol. III.

337

www.dacoromanica.ro
 nizarea ei, 89, 99; la Tirgoviste, 249; de BADENI, sat, 302.
1a Galati, 303; de la Prut, 307; ruseasck BAESTII (jud. Buzan), 159.
252, 298, 300; turca, 66, 171, 213, 251, BA.Ie0I, 255.
302; obtine aprobarea sA intre in Orne Baleanu, vornic, se duce in intimpinarea lui
romine, 300-301. Al. Ipsilanti, 248.
arme, pentru eteristi, 108, 110, 133, 139, 148, Baleanu Stefan, 236.
149, 164, 178, 191, 295. Barrica, razes, 198.
Armodios, pseudonim, v. Flesas Dicheos BARZESTI, 175.
Grigorie. Bechir, pasa, muhafiz al Brailei, 229, 234.
Armodiu (Armodit), 132, 289. BEILICU (jud. Buzau), 159.
arncluti, 122, 176, 182, 202, 218, 230; inrolati bejenii, 184.
de bimbasa Anastasie, 118; inrolati de BELGRAD, 46, 70, 71.
principele Cantacuzino, 122; jefuicse bise- Bellu Constantin, 166.
rica sf. Saaa din Iasi, 202; pentru apararea BENDER. cetate, 224._
Bucurestilor, 235. BERAT, 92.
Arvanitachis Spiridon, capitan, 147, 196, 198, Bibescu, 236.
199; lupt la Stinca, 202. Bibiea, 117.
Arvaniti., curier al lu Al. Ipsilanti, 261. BISTRITA, localitate, 215; miinstire. ca'pi-
ASIA, '77, 84, 98. tanul Diamandi trimis la, 265, 269.
Asimacopulos, 98. BIRLAD, turcii la, 186.
Aslan Constantin, vornic, 234. BIRSANESTI, sat, 198.
Atanasiadis, 49. Blanten, v. Milavanovici Mladen.
Atanasie, colonel, 302, 303, 304, 305, 307; Bolescu, sfirdar, 236.
trimis de Ipsilanti la Galati, 295. boieri, 104, 105, 121, 170, 171 172, 184,
Atanasie, serdar, 86. 192, 203, 207, 228, 245, 263, 332; Ipsilanti
Atanasie H., 66. propune constituirea unui guvern provi-
ATENA, 145, 219. zoriu din, 75; desfiintarea privilegiilor
AUSTRIA, 75, 124, 189, 214, 245, 250, 262, de catre T. Vladimirescu, 123; fuga din
265, 266. 267, 296, 299, 300, 311, 312. 313. Bucuresti, 168, 170. 176; Pendedeca
austrieci, 270. uneltitor al, 189; Ale'. Galitin in cores-
AVDIRA, 301. pondentti cu cei aflati la Brasov, 209; je-
Avramie, din Ithacbi, 286. fuiti de cetele lui Ipsilanti, 251; arestati
la Cimpina de Ducas, 255; fac jalbe catre
imparatul Rusiei i catre pasa din Braila,
290; cer ajutor Portii, 291; uneltesc impo-
triva grecilor din Moldova, 296; fug din
Baba pasa, valiu de Rumelia, 66, 69, 70. Iasi, 322-323.
BABILONUL, 169. BORDEI, localitate, 184.
BACA" U, 177, 227, 231, 313; capitania poterii BOSNA (Posna), 73, 92.
de /a, 120, 122, 124. BOTOSANI, 122, 196, 198. 199, 202
Bache'ot, doctor, 260, 263. Bozin, 222.
BAHLUI, 198. BRASOV, 166, 171, 176 188, 206, 207, 222,
BALCANI, muntii, 163, 167. 223, 226, 249; bci Ti din Tara Rom. fug
Bahlovin Gheorghe, caminar, vames, 230. la, 209.
Bals, vornic, 116. BRAILA. orasul, 105, 121, 139, 150, 161,
bata, pentru Eterie, 133, 139, 144, 145, 146, 162, 175, 176, 184, 229, 232 233, 234,
151. 164, 174, 181, 193 194. 247, 252, 270, 290, 295. 296; 302, 306,
Barbas, epitrop, 87. 309; cetatea, 301, 303, 305.
Barbis loan, 85. Brancovanu Grigorie, v. Brincoveanu Gri-
Burlas Gheorghe, 141. gorie.
Bailas Vasile (Baria, Barlan. Parlas), capi- BREAZA, 223. 255, 269.
tan. 157, 158 159, 204, 267, 269, 311; Brincoveanu Grigorie, 332; initiat in Eterie,
semneaza un legamint Uta de Eterie, 78; casa, 170, 248.
115; numit hiliarb, 137; trinais la Cimpu- BRUSA, mitropolia, 217.
lung. 251. BUCOV 189, 247.
BASARABIA, 60, 116, 126, 193, 208, 214, BUCOVINA, 272.
224, 228, 271, 278, 281, 287. 292, 300, BUCURESTI, 50, 51, 53, 54, 55, 58, 59,
305, 306, 309, 311, 312, 318, 320, 321. 60, 61, 62, 63, 61, 65, 67, 69, 71, 75, 78,
BATALANI, riu, 303, 305. 79 81, 83, 86, 88, 90, 92, 96, 97, 100, 123,
batalioane, ale Eteriei, 247. 139, passim; sosirea lui Ipsilanti
Batalionul sacru, 182, 204, 250, 260, 263, 170; mitropolitul i boierii parasesc, 189:
264 265. 311. arnauti pentru aparare. 235; eforii Eteriei
BABEN II DE LA SAPOCA (jud. Buzau), 159. din, 251.

338

www.dacoromanica.ro
Bucuvala Hristu, capitan, despre inmormin-
tarea lui, 138.
bulgari, 170, 184, 246, 267, 268, 269, 295;
dorase SS se inroleze in ostirea Eteriei, 127,
149 150; indrumati la tabara Eteriei
de la Focsani, 140; dorase s'A participe
la rascoal 142; arendas bulgar sprijina
Eteria, 146.
BULGARIA, 101, 101, 105, 133, 134, 249,
289, 295, 329, 333.
Bulgarie, la, v. BULGARIA.
BUZAU, 75, 159. 246, 247, 252, 267, 308;
episcopia, 237; judet, 158.
CAHUL, 292, 295.
caimacami, 171.
Calamatianos, v. Kalamatianos.
Calimachi, domnitor, 72, 73, 94, 121, 171,
234, 296, 297.
Calimachi Iancu, beizadea, 171.
Caloianis, cpitan, 261; compania lui, 182;
ataca pe turci la Dragasani, 265.
Camarinos Chiriac, 48; despre uciderea lui,
96, 98, 277, 324.
Canana Iancu, sptar, 198, 199.
Canelas, doctor. 254.
Cantacuzne George, v. Cantacuzino Gheorglie.
Cantacuzino Gheorghe, principe, 89. 94, 95,
96, 99, 108, 111, 247, 249, 252, 253, 254,
255, 256, 262, 263, 268, 269, 309, 310,
311, 330; inroleazil arnuti, 122; cera lui
Xanthos i Anagnostopulos sA echipeze pe
tinerii greci, 149; garda lui, 182; Al. Ipsi-
lanti trimite in Moldova pe, 187; soseste
la Iasi, 306; ordin dat la Iasi, 307; ordona
inapoierea lucrurilor luate de la locuitori,
192; cere lui Xanthos bani pentru ostire,
194; comunica lui Xanthos primirea
banilor, 194; rezolutia data in pricina
spatarului Iancu Canano, 199; la Stinca,
201, 308; primeste o parte din oastea lui
Duca., 272; trece Prutul in Ru.ia, 202,
204, 205, 270, 308; insemnare despre
actiunea Eteriei, 329.
Capodistria loan, conte. 47, 50, 62, 73, 89,
95, 97, 166, 195. 202, 228, 268. 281. 284,
299, 311, 311, 331, 332; face cunoscut lui
Al. Ipsilanti cli Rusia condamna actiunea
sa, 154, 297.
Capodistria Viaros, conte. 66.
CAPROVA (Gabrova), 92.
Cara-Feiz, comandantul trupelor turcesti
la Dragasani, 265.
Caragea, 151.
Caragea loan, 221.
Caragheorghe, v. Karagheorghe.
Caraianopulos Gheorghe, secretarul lui Hagi
lanas la Bucuresti, 206, 222, 223.
www.dacoromanica.ro
Caravia Vasile, capetenie militar& eterista,
77, 97, 118, 126. 127, 147, 161 174, 204
246, 247, 248, 2 ;1, 253, 254, 260, 261,
264. 266, 268. 269, 284, 286. 290, 310;
In conflict cu topucciul de la Galati, 123;
numit hiliarh, 137; pleaca de la Galati,
139; tagmatarhia lui, 175, 182; numit
guvernator al orasului Tirgoviste, 250;
hipta la Dragasani, 264 265; pleaca la
Focsani, 292; Ipsilanti condamna acti-
vitatea lui militara', 267, 310.
carta, a boierilor din Iasi catre pasa de la
Braila, 176.
cariase, pentru Eterie, 110, 179, 189.
CASANDRA, loealitate, 318.
Catacazis, prefect la Chisinan, 318, 319.
Catargi Constantin, logofat, 234.
Catargi Iordache, numit ispravnic la Bactiu,
177.
Catinca, sotia lui Iordache, 176.
Catzofas, 213.
cazaci, 182, 252, 258, 261, 264, 308.
CAZAN, localitate, 92.
CALARASI, oras. 251, 252.
eterista, 257, 258, 259. 260, 271, 308.
CAMPULL N GEAN CA, localitate, 175.
CEATAL (Tzatal), insula pe Minare, 312.
Cerchez Costache, hatman. 234.
CERNAUTI, 214. 215, 301.
Cesar, 288.
CESME. localitate, 292, 299.
CHESARFA, mitropolia, 217.
CHILIA, 294, 312.
CHISINAU, 58. 62, 64, 74, 76. 77, 78, 79,
99, 100, 112, 126. 127, 138, 141, 144, 150,
155, 161, 167, 178, 185, passim; conferin-
tele de la Casinoul din, 329.
CIDONIA (Chidonia, Cydonia), localitate, 66,
129, 318.
CIOROGIRLA, mosia lui Samurcas, 170.
localitate, 266.
CiMPINA. 189, 252, 254.
CIMPU, plaiul, 159.
CiMPULUI, plasa, 159.
CiMPULUNG, 193. 218, 219, 251, 256, 257,
263, 264, 266, 269. 270.
CIRCIUMA DOMNEASCA, localitate, 263.
cirjaliu, 141, 150.
CLOCITII (jud. Buzan), 159.
Cobrati, v. COMRAT.
COLANU, localitate, 257.
colean% pentru ajutorarea pribegilor greci
si moldoNeni, 209.
COEFNTINA, 248, 249, 267, 2(6 297, 299;
trbari lui Al. Ip.ilanti la, 295.
Coltescu Mihail, 236.
Colocotronis, v. Kolocotronis.
Comitetul pentru reiscumpararea prizonierilor
greci, 316, 318, 319, 320.
Comitetul general al Fteriti, 174.
Comizopulos A., v. Komizopulos A.
COMRAT, 119 150.
339
Conachi C., 203.
Conaris, negustor grec la Constantinopul, 57.
Contos, 253; numit hiliarh, 137.
Constantin, 86, 285.
Constantin, bacanul, 219.
Constantin, singer, 175.
CONSTANTINOPOL (Roma Noui, 46, 47,
48, 49, 56, 57. 67, 71, 72, 74, 76, 77, 78,
83, 84. 87, 90 91, pas%im; patriarhia
din, 156; eforii Eteriei de la, 283.
Contogonis, colonel, 307.
contributii, pentru Eterie, 88.
grecesti, 291; turcesti, capturate de
greci, 292.
CORFU. 66.
CORINT, 132, 289.
CORNATEL, 249, 258, 259, 263, 269.
corp de cazaci (de ulani), 261, 264; de
armat, 182; grecesc (elenic), 133, 162,
181, 289, 310, 323; condus de Iordache,
168; de turci, 252, 310.
COSOVO, 92.
Costache, postelnic, 177.
Costache, v. Suto Costache.
Costas, 176.
Cotiras. v. Kotiras Dumitru.
COTUL VAMESULUI, 230, 231.
COZIA, mnstire, 212, 265.
CRAIOVA, 52, 53, 57, 63, 148, 162, 213,
218, 224, 235.
Craciun, informator al turcilor, 310.
CRETA, insul, 134.
CR1MEE4, 49.
Critali, 214.
CROATIA, 301.
Cunturis Joan, 303.
CLRTEA DE ARGES, oras, 213, 263.
Cutiras, v. Kutiras Dumitru.
Cutziokis, 31.
DACIA. 49, 300, 312.
Daniil, fost mitropolit al Adrianopolului, (late
despre el, 309.
David, circiumar, 219.
scutiri de, 226.
DASCALESTII (jud. Buzilu), 159.
delegatii, trimise de boieri la Brila, 184.
Democrit, din Avdira, 301.
Demosthene, 80.
DERCON, mitropolia, 217.
Destunis Spiridon, consul al Rusiei la Smirna,
66.
devlet, 180.
Diamandi, scrdar, 212; ciipitan, unit cu pan-
durii, 261; atac4 pe turci la Dragasani,
265; trimis la m-rea Bistrita. 265, 269;
s-a predat caminarului Saya, 210.
llicheos, v. Flesas Dicheos Grigorie.
Diliarhos, pseudonim, v. Gatzos G.
Dimache, 234.
340
www.dacoromanica.ro
Dimitrie, v. Ipsilanti Dimitrie.
Dimitrie, episcop al Chisinilului, membru in
Comitetul pentru rscumpfirarea prizonie-
rilor greci, 318.
Dimo D., cofetar, 32.
Dimos, 31.
Dimos, stegar, omorit la Galati de turci. 286.
Dinul, brbier, 219.
Dioghenidis P., 88, 151; efor al Eteriei la
Iasi 322.
Dionisachis, 96.
Dionisie Lupu, mitropolit, 237; intimpin
pe Al. Ipsilanti, 248; plecat spre Austria,
189.
diplome, tiprite, pentru despAgubirea lui
Leventis, 145, 146.
DIMBOVITA, riu, 260.
DOCOLINA, turci la, 189.
Domnando, 60.
donatii, pentru Eterie, 88.
Donici, vornic, 234.
DOROHOL 196.
Dovlet tiltar, 71.
Dracos Constantin, cpitan, 321, 322.
Dracus Reizis, 320.
DRAGASANI, 256, 268. 273, 311; panduri
la, 262, 264, 265; turci la, 262; lupta de
la, 264 265.
DRINOV4, 77.
Duca Constantin. Omul lui Ali pasa din Ianina
la Bucuresti, inainte de 1821. Hiliarh in
oastea lui Al. Ipsilanti. Comandant militar
al orasului Ploiesti. 244, 245, 247-249,
251, 253 261, 268, 269; hiliarh, 187, 189;
maior, 252, 267; tagmatarh, 137, 176;
tagmatarhia lui, 182; propune recru tarea
moldovenilor, 246; suldatii lui dati lui
Gh. Cantacuzino, 272; trimis la Ploiesti,
250; la Cimpulung. 264, 270; se ceart
cu Al. Ipsilanti, 262-263; fugar, 204;
dezertor, 311; deportat, 206; inchis la
Bender, 224.
DUNARE, 58, 75, 77, 104, 105, 139, 145,
146, 161, 162, 171, 249. 268, 269, 277.
282, 287 292, 293, 294. 302 306, 309,
312 313; cetritile de la, 170.
E
Ecaterina H, 299, 302.
EFES, 301; episcop de, 217.
Eforia Eteriei, 122, 151, 205, 247, 290;
frtiei elinesti, 180; din Chisinu, 295;
din Iasi, 160, 181; din Ismail, 316; din
Odesa, 302, 315, 317.
Eforiile grecilor 178; trimit delegatie la
Petersburg, 314; dizolvate, 316.
efori ai Eteriei, 193, 194, 245, 276, 279, 286.
312, 315, 318, 320; din Bucuresti, 251;
din Constantinopol. 283; din Iasi, 245,
322, 325; din Ismail, 294; din Reni, 294,
322; din Odesa, 155, 294, 317; pleac
din Iasi, 301.
Efstatios, medic la Iasi, 67.
Eftimie, serdar, initiat in Eterie, 120 121.
Eftimidis, pseudonim, v. Komizopulos.
ELADA, 130, 132, 133.
elefieria, 203.
Elefteriadis, pseudonim, v. Komizopulos.
eleni, 133, 154.
ELEVSINA, 41.
Emanuil Dimitrie, 147.
Empire Ottoman, v. IMPERILL OTOMN.
Eparninonda, 132. 280, 289.
EPIR, 72, 105, 124, 130, 133, 167, 184, 283,
287, 289, 307, 330, 332, 333.
Epitropul general al conducerii Eteriei, 115,
134, 137, 244, 245, 248.
Eraclit, din Efes. 301.
Erculestii, familie, 175.
Esi, v. IA*I.
Eteria, 42 46, 54 56, 60, 73, 94, 104, 106,
117, 121, 125, 140, 171, 176, 244, 245,
247, 249, 276, 278, 283, 284, 286, 289,
296, 326, 327, 332 335; societate secreta,
153, 218, 243, 244, 275, 276, 329, 330,
331; Eteria Prietenilor, 41, 109; in prin-
cipate, 105, 329; conducatori ai Eteriei,
128, 129, 279, 281; membri ai ei. 128,
129; efori ai ei la Iasi, 301, 322: initinti
In Eterie, 287; scrisori de la, 223; fo.ndurile
Eteriei, 47; cheltuielile, 47 48; intelegere
intre membrii Eteriei, 46 47; juramint
fata de, 39, 40.
eteristi, 42, 44, 49, 54, 55, 58, 104, 122, 132,
145, 176, 181, 214, 220, 225, 259, 277,
279, 282, 293, 296, 300, 302, 320, 332;
inchisi, 224; prada, 250; rasculati, 286-
287; frati, 289; lupta cu turcii la Seeu,
313; ucid pe Tudor Vladimirescu, 256.
Etherya, v. Eteria.
EUROPA, 68, 69, 130, 135, 137, 164, 245,
266, 269, 278, 284, 287, 299, 314-316,
322, 324, 331, 334, 335.
Evangheli, capitan, 98.
Evanghelidis Gheorghe, 46.
Evghenie, patriarh al Constantinopolului,
semneazii gramat impotriva rascoalei, 215.
Evdochidis, pseudonim, v. Komizopulos.
fanariori, 56, 94; organizeaza o societate
secreta', 73.
Farak, 313.
Farmache Ioan. Capetenie de arnduti la cunea
dontneascei din Bucuresti.General al Eteriei.
A fost decapitat in cartierul Pera la Con-
su:ntinopol. Cripitan, 48, 51, 67, 71, 72, 76,
91, 145, 171, 213, 214, 266; serie lui
Al. Ipsilanti, 83 ; in Bucuresti. cu trupe, 170;
trimis la Pitesti, 250; a trecut in Moldova,
207; lupti la Secu, 313; se precia' turcilor,
272 273.
www.dacoromanica.ro
Farrnachides Trifon, apetenie eterislii, 307.
FGARAS. 270.
FEFELEI, sat, 247.
fileleni, 165, 280, 298, 306, 311, 313, 314.
Filipescu-Vulpe, Alexandru (Aleen), vistier,
plecat spre Austria, 189; se inchina lui
Al. Ipsilanti, 248.
Filipescu Gheorghe, 236.
FILIPETI, sat, 254.
FILIPOPOL, 92.
222.
Filostratos Nicolae, 49.
Flamburiotis Anastasie, conte, 66.
Flesas Dicheos Grigorie, arhimandrit. 48, 51,
65, 79, 83, 87, 96, 97, 127, 128, 205;
serie lui E. Xanthos, 129; nemultumit
cii Al. Ipsilanti nu vine in Peloponez, 130.
FLORESTI. manastire, 88, 151, 181, 322;
egumen de la, 93 95.
flota eterista, pe Prut, 140, 162, 179, 325;
ruseasca, pe Marea Neagr, 228.
Fochianos, v. Saya Fochianos.
Fochianos Panaiot, serdar, fratele caminarului
Saya, comandant de volintiri sirbi (1829),
235, 236.
Fochianos Mihail, 189.
FOCANI, 127, 139, 140, 148, 168, 246,
256, 292, 293; orasul, 110; cripitania de,
121; tabara lui Ipsi/anti la, 295; turci
la, 186.
FOCSNEI (jud. Buzan), 159.
FOLESTI, 220.
Fotios, 205.
FRANTA, 164.
FRASINESTI (Moldova), 176.
Frcitia Eteriei, in Tara Rom., 118. 124; in
Moldova, 122.
FRUMOASA, 178.
GALATA (linga Iasi), cartierul general al
Eteriei la, 133, 137, 202.
GALATA. cartier al Constantinopolului, 330.
Galatis, din haca, moartea lui, 277.
GALATI, 60, 64, 67, 69, 70, 79, 96 98,
118, 123, 127, 129, 139, 141, 145, 146,
150, 152, 160, 162 164, 167 170, 178,
188, 232, 252, 253, 284, 286, 290-292,
295, 296, 304 305, 307, 309, 317, 323,
324; munitii pentru Eterie la, 302; lupta
grecilor cu turcii la, 303 305; tabrtra
greaca de la, 161, 179.
Galitin (Golitin), Alexandru, lanseaza apela'
pentru ajutorarea refugiatilor greci si
moldoveni, 209.
Gatzos Gheorghe, capetenie eteristli din Iasi,
49, 58, 89, 96. 116, 205; semneaza lega-
mintul t'ata de Eterie, 115.
Gazis Antimos, 47.
GAVANESTII (jud. Buzan), 159.
GEACOVA. 92.
311
Geanoglu (Tzanoglu), colonel, 248.
Geismar, baron, general adjutant, 235-237.
GERMANIA, 70, 164, 294.
Ghenadie, orn al mitropolitului Moldovei,
merge in misione la pasa din Brila, 295,
309.
Ghenadie, ieromonah, semneaz /egiimintul
fatil de Eterie, 115.
Ghencea Dimitrachi, aga, 262; arnilutii lui,
182; la Mizil, 247.
Gheorgache, v. Olimpiotul Iordache.
Gheorghe, 54, 127, 167, 168, 223.
Gheorghe, cpitan eterist, 262.
Gheorghe, secretar. omul lui Hagi Ianus, 224.
Gheorghe, print, v. Ipsilanti Gheorghe.
Gheorghe, tufeccibasa, 116.
Gheorghiu Dimitrie, ofiter sirb. 59.
Gheorghiu H., fruntas eterist la Cidonia, 66.
Gherasim, mitropolit al Brusei, semneaz
gramata patriarhalfi, 217.
Gherasim, episcop al Buzului, membru in
Comitetul pentru rscumpfirarea prizonieri-
lor greci, 237. 318.
Gherasim, episcop de Roman, invinuit de
complicitate la omorirea unor turci, 229,
230, 233, 234.
Ghiastas Constantin, in corespondentil Cu
Em. Xanthos, 141, 190.
Chica, 82.
Chica, capitan, 157, 158, 262; compania lui,
182; luptii la Stinca, 202.
Chica epirotul, 271.
Chica Nicolae, 236.
ghiulele, gsite la Cahul, 295.
Ginger, v. Tintar Iancu.
riu, 167, 303.
GIURGIU, cetate, 105, 162, 168, 213.
g1ow-4e, pentru ostirea Eteriei, 127, 141,
119, 167, 179, 186, 189, 286, 291, 295;
adunare de lingil satul Vulcartesti, 292.
Goleseu Nicolae, vornic, 237.
GOLE*TI, 255. 261.
GORJ, 57.
Gornovschi, ciipitan de ulani, 182, 261.
Gorotevschi, directorul carantinei de la Reni,
306. 312.
gramatei pa triarhal, 215.
Grdisteanu Scarlat, 219.
GREBAU, 175.
Grce, v. GRECIA.
Grechie, v. GRECIA.
GRECI A, 39; 40, 63, 68, 69, 72, 75, 77, 84,
88, 90, 105, 133 135, 114 145, 151
152, 155, 163, 164. 225, 243, 250, 273,
277, 278, 281, 285, 287, 289, 294, 297,
299, 301, 302, 307, 313, 311, 317, 318,
320, 321, 329, 330, 333, 331; revolutie
in, 299, 320
greci, 39 42. 56, 57, 63, 122, 126, 130 131,
152. 163, 172, 184, 203, 225, 230, 234,
243, 244, 248 252, 260, 265, 267, 269,
270, 276 278, 280, 281, 287 289, 291,
295, 297, 300 302. 306 309, 313-314,
342
www.dacoromanica.ro
316, 323, 329-335; drepturi pentru, 154;
organizeazii societate secret, 73: rsculati,
175, 215, 229, 294, 299, 300; eteristi, 286-
287; se inroleaz, 127, 145, 148; organi-
zeaz flota, 140; arme pentru, 149; armata
de, 164; corp de, 162, 323; proclamatie
ctre, 284; in tabr la Galati. 161-162;
soldati 161, 162, 246, 290; marinan, 162,
164; in Moldova, 133, 141, 228, 246,
302; ornoriti de turci, 286; pribegiti,
208; ajutati de rusi. 272; lupt cu turcii,
272; la Dragsani, 264; la Galati, 303 -
305 ; la Seca, 272-273; la Seuleni, 271;
la Stinca, 202, 310 311; in carantin,
312; prizonieri, 318.
Grecianu loan, 158.
Grecescu Nicolae, singer, 175.
Grecs, v. greci.
Grigorie, mitropolit al Irinopolei, membru
in Comitetul pentru rscumprarea pri-
zonierilor greci, 318.
Grigorie, patriarh de Constantinopol, are
convorbire cu sultanul, 152, 155;
afurisenie impotriva rseulatilor, 156, 309.
Grigorie, printele, soseste la Nijna, 62.
Griparis, cdpitan, 97, 247, 248, 257; la Circiuma
domneascii, 263.
GripinOachi Constantin, 220.
Guanis Chica, semneazii legiinunt fath de
Eterie. 115.
Guzelis Anton;e, 147.
Gusti Stefan Constant, 200.
Hagi Ahmet Gheghen, chehaia bei, numit
valiu de Silistra, 207.
Hagi Constantin Pop, 166.
Hagi Gheorghe, semneaz legmint fat ed
Eterie, 115.
Hagi Ianus (Consta Petru si fratii). 32, 52-
54, 57, 63, 81, 86, 193, 206, 213 215,
222, 223.
Hagi Ismirliu, negustor turc, 121.
Hagi Lazr Constantin (Petrn), senmeazd
legamintul fat de Eterie, 115, 147.
Hagi Lupu, 220.
Hagi Nicola, 115.
Hagi Prodan, dipitan, 255, 262, 266.
haiduci, 299.
Halet efendi, ministru si consilier al sultanu-
lui, dusman al greeilor, 56, 73, 283.
Hangerli, domnitorul, 151.
Harap, cpitan, 157, 158.
HERSON, guvernatorul din, 209.
hiliarhie, 90, 182, 245.
HIOS, 66, 105. 318.
Hogeachian, trimisul turc la Belgra 1, 71.
Hogcaghen, 230.
Hontoglu, capitan, 256, 259, 266.
Hrisospathis, 48.
Hristaris Mihail, medic, 67, 146.
Hristodulos Chiriachis, secretarul lui St. Moshu,
207.
Hristopol (Hristopulos) Anastasie, secretar. 196.
Hristopol Atanasie, poetul, 101.
Hristu, 227.
Hugh pasa, 66, 69, 70.
Husaim, geambasul, 231.
Husrit pasa, din Moreea, 283.
episcop de, 234; munitii din, 309.
HYDRA, 84, 129.
Iacovachi, v. Rizos Iacovachi.
IALOMIT 4, 251; judet, 252.
Ianachi, cornis, capetenie eterista, 262.
'wren, beizadea, v. Calimachi Janet'.
Iancu, nepotul lu; Hagi Ianus, rob la turci,
212.
Ianeu, sirb, 91.
Iani, nepotul lui Iordacbe Olintpiotul, 193.
rani, capitan din tagma lui Caravia, 175, 186.
IANINA. 66, 72, 122, 131, 214; pasalic, 283;
tabara din, 73.
IA51, 48, 49, 58, 61, 62, 75, 77 79, 87. 88
93, 97, 104, 106, 108, 111, 115, 117, 118,
121, 124, 130, 132-134, 137 139, 144,
117 - 149, 151, 160, 176. 180-181, 184, 187,
191, 192, 193, 191, 198, 201, passim; is-
pravnicia de, 198; eforii Eteriei din, 305,
322, 325; Al. Ipsilanti la, 126, 290; turci
trimisi la, 186; basbesliagasi din, 230;
lupta de la, 309.
iatagane, pentru armata greac. 179.
Ibrail valesi, v. BRAILA, valiu de.
Ibraim, 231-232, 234.
Ibraim aga, fiii si ucisi de greci la Roman,
229, 233.
Ibraim pasa, comanda flota turca pe Dunre,
302.
Ibraim seiz-nabi divan efendisi, 228-229,
233, 234.
Iconomos, 75.
Icremia, mitropolit de Dercon, 217.
soldati ai batalionul ui sacru,
249, 264, 268, 269; cazuti la Drag,iisani,
prisiti de Al. Ipsilanti la Ciineni,
tree in Austria, 267.
Ierostatis Constantin, 66.
Ierothei,mitropolit al Nicheii, semneaza
gramata, 217.
Iesi, v.
Ignat cazaci, cazaci zaporojeni, numiti ro,tfel
de turci, 302.
Ilarion, episcop de Arges, 248.
Ilarion, mitropolit al Tirnovului, senmeaza
gramata, 217.
Iliadis Fotios, efor al Eteriei din Iasi, 88, 151,
181, 322; serie lui Xanthos, 195.
econom, 198.
ILIRIA, 284.
www.dacoromanica.ro
Imbrail, v. BRAILA.
IMPERII L OTONIAN (Poarta, Poarta Oto-
maniceasca), 55, 65, 66, 73, 74, 76, 77,
96, 117, 122, 123, 152-157, 162, 170, 171,
176, 180, 266, 283, 286, 290, 291, 296,
297-301, 313, 331.
INSULELE DIN ARIIIPELAG, 133.
INSULELE GRECETI, 329, 332, 333.
INSULELE IONICE, 289, 292.
Inzov, guvernatorul militar al Basarabiei,
126, 141, 150, 271, 305, 311, 318, 321;
aiuta trimiterea oamenilor pentru Eterie,
185; filelen, 306, 320.
Ioaelaim, pseudonim, v. Anagnostopulos.
loan (Ionita), 229.
loan Stavru, 166.
loan Teodor, din Peloponcz, ruda cu Mingle-
ris, 304.
Ioaniehie, episcop al Chesariei, semneaza
gramata, 217.
Ioanidos, v. Anagnostopulos.
Ioanit, pitar, omul mitropoliei, 173, 174.
Iordache (Iordachi), v. Olimpiotul Iordache.
Iordaehi, nepotul postelnicului Costache, 176.
Ipatros, 48.
Ipirul, v. EPIRUL.
90, Ipitis, doctor, 164.
Ipsilanti, venirea lui in Tara Romineasca,
146, familia lui, 248; printesa 154, 298.
Ipsilanti Alexandru, 47, 61, 67, 70, 83, 86,
87, 88, 89, 90, 92, 93. 101. 106. 108. 109,
Ill, 116-118, 121, 124, 127, 128-130, 135,
138, 142, 143, 144, 150, 156, 158. 164, 171,
176, 180, 230. 232, 246, 247. 249. 252-256,
258-259, 261. 262, 266. 267, 282, 283, 292,
299. 307, 309, 312, 322, 330; la Petersburg,
281; sef al Eteriei. 62, 329, 332; serie lui
Em. Xanthos, 69, 61, 64, 79, 126, 127, 140,
148; serie lui Hr. Perrevos, 65, 74, 75;
serie lui D. Themelis, 69; scrie lui Saya
Olimpiotul, 76; serie lui M. Obrenovici,
77 ;scrie lui V. Caravia, 78; serie lui M. Sutu,
100, 115; planui-ste sa piece in Moreea,
333; este epitrop general al conducerii
Eteriei, 133. 134, 149, 244; generalisim al
fortelor din Moldova si Tara Rominea,ca,
182, 310; trece Prutul venind in Moldova,
287; actiunea lui, 276; expeditia lui, 241;
grecii yin sub steagul lui, 296; proclamatiile
lui, 132, 141, 160, 203, 284 ; armata lui, 306 -
307; tabara lui, 302, 306; da ordin de zi,
137; la Focsani, 293, 295; la Iasi, 245,
290; paraseste Iasii, 291; se apropie de
Bucure.sti, 170; asaza tabara la Colentina,
296; ordona jefuirea m-rii Margineni, 251;
trimite pe Ch. Cantacuzino in Moldova,
187; ordona arestarea mitropolitului, 189;
se va incorona rege al Greciei 250; grese-
lile lui, 243; primeste scrisoare de la Capo-
distria, 152; primeste scrisoare de la N essel-
rod, 154; dezavuat de lar. 300; arata
tarului conditille in care ar inceta lupta,
155; trece in Austria, 311.
343
/psilanti Constantin, tata] lui Al. Ipsilanti, 62.
Ipsilanti Dimitrie, fratele lui Al. Ipsilanti, 148,
155; desemnat sil plece in Grecia. 287;
comunica' lui N.P. Ipitis sil plece in Franta
si Germania, 165; cheama pe greci s ja
armele, 164; numit epitrop la Chisinau,
295; indeamna pe greci s'a ajute patria,
294; pleacit in Grecia, 301.
Ipsilanti Gheorghe, strateg, 247, 258, 263;
semneaza o rezolutie. 174; comanda corpul I
al armatei eteriste, 137; comanda corpul
II, 182.
Ipsilanti Nicolae, 88, 89, 94-95, 99, 108, 111,
144, 248, 255, 256, 263; comanda primul
corp, 182; comanda corpul II, 137; la
Cimpulung. 251; comanda batalionul
sacru la Dragsani, 265.
fratii, 144.
MAGMA, mitropolit de, 217.
IRINOPOLIS. rnitropolit de, intrat in Eterie,
125, 318.
ISACCEA, 277, 292-293, 312.
ISMAIL, 60-62, 64, 68, 69, 71, 74, 79, 96, 126,
127-129, 141, 144. 149-151, 162, 178
179, 186, 188, 189, 194, 204, 284, 286, 291,
294, 302, 306. 309, 312, 316, 319, 324.
Ispania, v. SPANIA.
Ispas Mande, 198.
ITACA (Ithaca), 128, 130, 277, 286, 307, 309,
312.
ITALIA. 48, 67, 75, 226. 281, 284; revolutie
in, 299.
Iusuf (Isuf) Imbrail pasa Bercovfeeali, 232,
305, 306; inainteaz spre Iasi, 270, 310;
seful armatei turcesti, 302.
Ivanciu (popa sirbul), 254, 258, 260, 266, 270,
272.
inaltul devlet, v. devlet.
/nafta Poarta. v. POARTN.
jaiba, a lui Tudor Vladimirescu catre Poart,
123; catre Austria, 123-124; catre Pini,
124.
Jassy, v. IASI.
Jeltuchin, general locotenent, prezident al
divanurilor, 235, 237.
Jircovici Stefan, fost colaborator al lui Cara-
gheorghe, confirma lui Em. Xanthos pri-
mirea unei sume de bani, 62, 63.
JIJIA, ap, 202.
jurdmint, fata de Eterie, 39-46, 276, 278,
325. 326.
Kalamatianos Dimitrie, 79, 168; chemat de
Al. Ipsilanti la Chisinau, 284.
Kalos, pseudonim, v. Ipsilanti Alexandru.
Kamarinos, v. Camarinos.
344
www.dacoromanica.ro
Kamburoglu loan, moartea lui, 152.
Kapitanachis, cei doi fruti, 101.
Karagheorghe, 62, 91.
Karimos, pseudonim, v. Seeheris P.
Karpunis, 155.
Katalilos, pseudonim, v. Domnando.
Katzaris Gheorghe, 66.
KAZANL1C, oras in Bulgaria, 92.
Kichinew, v. CHISINA.U.
Kidar, 301.
KIEV, 60, 62, 301.
Kimon, 280.
Kizanlic, v. KAZANLIC.
Kiparisis Spiros, 179, 291.
Kirais Hamil, unul din sultanii Crimeii, 49.
Kiriazis Costiq, 147.
Kiselev, general, 311.
KIZ-CULt. 98.
Kleobulos, 72.
Kliris Trifon, capetenie eterist, 307.
Kodros, 281.
Koghigios, cpitan, va inrola bulgari pentru
Eterie, 149-150.
Kolocotronis loan, cpitan eterist, 121, 122,
124, 246, 247, 250, 257, 258, 259, 261, 264,
266; primeste capitlinia tinutului Bacan,
120, 122; numit hiliarh, 137; hiliarhia
lui, 182; la Cimpulung, 263.
Komizopulos Antonie, fruntas eterist, 47, 58,
87, 194; vine de la Chisinau la Reni,
186; condamnit dezordinile provocate de
Pendedeca, 205.
Korfinos Gheorghe Papadopol, negustor la
Ismail. sustinator al Eteriei, 142, 145.
Kotzos P., bimbasa, semneazfi legmintul
fati de Eterie, 115.
KRAGUIEVAT, 58, 59, 65, 73.
Kristzos, 205.
Kumbaris Alexandru, efor al Eteriei la Odesa,
155.
Kumbaris Kiriacos, 67, 85, 325.
Kurnbaris Stamatis, 61, 132.
Kurtoglu Gheorghe, semneaz legtimintul
fat de Eterie, 115.
Kutiras Dumitru, capitan, 142, 145, 146. 303,
304, 305.
Langeron, guvernator la Odesa, 207.
LARGA, sat (jud. Buzi1u), 159.
Lasanis Gheorghe, secretarul lui Al. Ipsilanti,
76, 78. 79, 88, 94, 95, 106, 107, 123, 246,
253, 255, 266; serie lui Al. Ipsilanti, 88,
90. 98; semneaza legamintul l'ata de
Eterie, 115; numit hiliarh, 137; semneaza
o rezolutie, 174; trimis in Moldova, 244;
misiunea lui pe litiga M. Sum, 99.
Lascaraehis, 72.
Lascaris Iordache Peloponezianul, serdar, 228.
LAYBACH, 124, 152, 166, 195, 244, 281, 284,
297, 299, 300.
Lazarov A., conte, 316.
 zaporojeni, 302.
Eteriei, 40; al unor eteristi din
Moldova, 115.
Lemonis, jefuieste m-rea Aliirgineni, 251.
Lemonis Paleologu, 283.
Leonidas, regelc Spartei, 69, 132, 273, 280,
289, 303.
Lcontios, pseudonim, v. Leventis.
LEOVA (Leva), 97, 110, 113, 139, 186.
Letzoglis Dimitrie, 147.
LEVADIA, epitetnia, 72.
Leventiadis Gheorghe, v. Leventis Gheorghe.
Leventidis, v. Leventis Gheorghe.
Leventis Gheorghe, 47, 50, 58, 72, 82, 92,
96, 101, 148. 228; serie lui Al. Ipsilanti,
67; serie lui Em. Xanthos, 146; serie lui
Hagi Ianus, 63, 86.
Lia.scoglu Constantin, serie despre prinderea
lui Diamandi, 213.
Liasen Nicolae, 175.
Liprandi I. P., not scrisit de, 329.
LIPSCA, 119.
Lisgara., a fitcut plingeri la Laybach, 195;
a trecut Prutul, 202.
Lisipos A., pseudonim, v. Leventis Gheorghe.
Litov, potpolcot nic, 126.
Litifi, 214.
LIVEDEA GOSPOD, mahalagii din, 218.
LIVORNO. 58.
locuitori, 162, 192, 196, 297; de bastinii, 184,
320; jefuiti de cetele eteriste, 251; mace-
litriti de turci, 252; fug, 258, 322-323.
LOM, riu in Bulgaria, 77.
Lontopulos Anastasie, 117.
Luca, de la m-rea Floresti, 88, 101, 181, 322.
LLCIENTI, 257, 260.
LUCIUL (jud. Buzilu), 159.
Lunsos C., 272.
Luriotis, 48.
Luropulos Gheorghe, eterist din Paxos, 66.
Atacarle, episcop al Efesului, 217.
Atacarle, episcop al Veriei, 217.
MACEDONIA (Macdoine), 105, 134; cApi-
tanii din. 72.
Macedonschi Dimitrie, epetenie a rscoalei,
255, 266; pandurii sub comanda lu, 262.
Maeridaehis Constantin, epitrop, 320-321.
Macris, profesor, 323.
Maftheiu, episcop al Thesalonicului, 217.
MAGNEZIA. 292.
Malavinsehi, seful bulgarilor din Comrat, 150.
Mimesis lije, efor Eterie, 155.
MANI, 49, 70, 129.
manifest, al lui Alex. Ipsilanti, 130 132;
al lui Dim. Ipsilanti, 155; al lui Langeron,
207.
Mande, clucer, 175.
Manos GheorgIte (Manu), casier-sef al lui
Alex. Ipsilanti, 262; compania lui, 182;
fuge in Transilvania: 201, 267, 269, 311.
www.dacoromanica.ro
Manos Mihalache (Manu), dvornic, 171, 218
219, 237.
Mantos, nepotul lui Hagi Ianus, 212.
Mantos (Mantios), polcovnic, cdpetenie ete-
rist, 262, 272.
Mantzarachis Evanghelos, 146.
Mantzetis Anastasie, bimbas, semneaz le-
gmintul de Eterie, 115.
Maraslis Grigorie, efor al Eteriei, 314.
MARATIION, 132, 289.
Maratos, citpetenie eterist, 304.
MAREA. EGEE, 131, t88, 299.
MAREA IONICk, 288.
MAREA MEDITERAN, 84.
MAREA NEAGRA, 92, 228, 282, 306, 311,
320.
marina, gresca, 164.
marinan, greci, 162.
Marinos, 127, 138, 186, 189.
Martachis, pseudonim, v. Tzacalof.
MARTE, eimpul lui, 272.
Marulis, martor ocular al luptei de la Sculeni,
309.
masonerie, 171.
Masina proastii, psendonim. v. Gatzos Ch.
Mavrocordat, 170.
mavrofori, 311.
Mavromatis Epaminonda, 147.
Mavromihalis loan, cpitan, 48.
Mavros, pseudonim, v. Caragheorghe.
Mavros, jefuieste m-rea Margineni, 251.
Mavros Alexandru, efor al Eteriei, 67, 155,
314.
Mavros Nicolae (Mavru), hatman. 171.
Mavros Spiridon, efor, cpitrop al Eteriei,
85, 87.
Mavros Zaharia, 222.
fAcute asupra locuitorilor, 162.
MLESTI (jud. BuzAu). 159.
MARGINENI, mimastire, jefuit, 251; tabra
lui Saya, 256; tabra lui Duca, 257.
Meimis aga, murnbasir trimis de vizir, 229,
233 234.
Meitani, 226.
Melcu (Melencu), sirb, 91.
Meletie, episcop al Husului, 234.
Meletie, episcop al Iraclii, 217.
Melle, pasa. 73.
MESEMBRIA, 92.
METELEU (jud. Buz.lu), scutelnicii din,
159.
Micleseu Vasile, 234.
Migleris Ilie, v. Mingleris Ilie.
Mihai vodit, v. Sutu Mihail voievod.
Mihalache, brbier, 219.
Mihalachi, 96.
1VIihale delibasa, cApetenie de arnuti, 182,
247.
Mihaloglu Anastasie, cfipitan, 57; unit cu
pandurii, 264; lupta impotriva turcilor
la Driigiisani, 265.
Mihanidis, 324.
Mihilescu Searlat, sptar, 218 219.
345
Milcovici Sfetco, semneazii legmint Eterie,
115.
Milonas Nicolae, consul al Rusiei la Hios, 66.
Milos, v. Obrenovici Milos.
Milovanovici Mladen, N oievo d sirb, 91; gene-
ral, trimis la Roman, 308; luptii impotriva
turcilor la Stinca, 202 203, 271 272,
310.
Miltiadis, 132, 280, 289.
Milu Andrei (Meilu), postelnic, 229 234.
Mingleris lije, maior grec in armata rusa,
6-pitan eterist. lullta impotriva turcilor
la Galati si Prut, 139, 303 305, 307.
[Mingleris] Vasile, fratele lui Ilie Mingleris,
capetenie eterista, lupta impotriva tur-
cilor la Galati si Prut, 307.
mirare, greci, 301; sirbi, 73.
MITILErsE, 129, 282.
Mitoseri Vasile, 198.
MIZIL, 247, 252.
Mladen, v. Milovanovici Mladen, voievod sirb.
MOARA DOMNEASCA, 258.
MOESIA DE JOS, 302.
MOISICA (jud. Buzau), 159.
MOLDOVA (Moldavia, Moldavie), 49, 55
56, 75, 77, 86, 96, 99, 104 105, 108, 112,
114, 119, 124, 130, 133 134, 138, 143,
151, 153, 160 164, 168, 170-171, 180,
182, 187 188, 195, 207, 225, 234 235,
214 245, 266 267, 269, 272, 276, 284,
287, 290, 294 295, 305, 307, 309 310,
312, 322 323; grecii din, 228, 278, 289,
296, 302; insurectia eterista din, 157. 273;
rscoala in, 297 298, 300: ostasi greci
in, 182, 306, 317; jafurile turcilor in, 301.
moldoveni, 163, 176, 191, 231 232, 246. 272,
295, 300, 308 309, 326; inscrisi in
oastea Eteriei, 145; atitudinea lor fata
de Eterie, 169, 322; jefuit,i i macelariti
de turci, 305; pribegiti, 208.
MOLDO-VLAHIA (Moldo-Valahia, Moldo-
Valachie), 130, 194, 333 334.
MONLIS SMITA, name de mosie (?), 72.
MOREEA (More, Peloponez), 48 50, 58,
76 77, 87, 92, 105, 128 130, 133 134,
155, 167, 169, 277 278, 282 283, 289,
292, 299, 304, 307, 309, 329 330, 332
334.
Moschos Stefan loan, 207.
MOSCOVA, 57, 86, 101, 144, 294.
Moscu loan, vistier, trimite scrisoare lui Capo-
distria la Laybach, 166.
Mostras Gheorghe C., 147.
MOVILA OH (jud. Buzau), 159.
munitie, pentru ostirea Eteriei. 179, 294-295,
302, 307; pentru vasele Eteriei, 178;
a lui Tudor Vladimirescu, 218.
MUNTENEGRU, 92.
MI NTENIA, muntii din, 311.
Musos, 179.
Mustacov Dimitrie, omul lui bimbasa Saya,
72, 93.
346
www.dacoromanica.ro
Mustafa, fiul lu Ibraim aga ibrailian, 229
230.
Mustafa Chiurtoglu Topucci, scful politiei
turcesti din Galati, 286.
N
Naftis Mihail, medic, 66.
Naum Gheorghe, capitan eterist, 120 122,
246, 256, 261.
Nanu Dorotei, 220.
NEAMT, mnstire, 313.
NEAP6LE, 66, 75, 124, 162.
Necrasov Ignat, seful cazacilor zaporojeni, 302.
Nectarie, mitropolit al Anghirei, 217.
Negel Serban, vornic, 225.
Negri Constantin (Costache), caimacam
ocirmuitor al Tarii Rominesti, 218 219.
Negtis T., 49.
Neneiulescu Alexandru, dvornic, 207, 237.
Nesselrode K. V., conte, 154, 268.
NICHEIA, 217.
Nicolachi, v. Ipsilanti Nicolae.
Nicolachi, fiul lui Hagi Ianus, 54.
Nicolae, v. Ipsilanti Nicolae.
Nicolae, v. Sutu Nicolae.
Nicolae, 82, 223.
Nicolae, capitan, 168.
Nicolae (Necolae), logofat, 218 219.
Nicolae, omul lui Hagi Ianus, 224.
Nicolae I, tarul Rusiei, 316.
Nicolae Consta Nani, 210.
Nieolaidis Die, 222 223.
Nicolau Gheorghe, v. Olimpiotul Iordache.
Nicolcea, 137.
Nicolopulos loan Gheorghe, mare negustor,
easier al eforiei Eteriei din Bucuresti,
72, 222 224, 247, 251.
NICOMEDIA, 217.
NIJNA, localitate. 62.
NIPRU, fluNiu, 302.
NISIPENI (jud. Buzau), 159.
NI STRU, fluviu, 228.
Nitos, 176.
Nitulescu, v. Nenciulescu Alexandru.
NUCET, manastirea, 258, 260; lupta de la,
268.
o
oameni, inarmati pentru ostirea Eteriei, 133,
185; mcel6riti de turci, 186.
oaste (ostire), greceasc (eterista), 137, 155
160, 169, 188, 207, 228, 246, 256 257,
261, 264 265, 306 307; a pandurilor,
256; turceasca, 199.
OBILESTI, 253.
Obrenovici Milos, cneaz suprem al Serbiei,
58, 66, 69 71, 74 76, 93, 96; promite
ajutor lui Iordache Olimpiotul, 46.
olmze, pentru ostirea Eteriei, 126, 141, 167
168, 179, 286.
OCNA MARE (jud. Vilcea), 265.
ODESA, 61, 64, 66, 83, 144, 149, 151, 155,
164, 179, 189, 194, 205. 207 208, 294,
302, 311, 313 317, 321 322, 325 326,
329 330, 332 333.
ODOBESTI, 256.
ODRUD, 184.
Olimpiotul Iordache (Nicolau), cpitan, gene-
ral al Eteriei, 32, 46, 51 54, 59 60,
65, 67, 71, 74, 76, 79. 92 93, 105, 145,
168, 170 171, 182, 207, 213 214, 215,
247, 249 250, 252 256, 257, 261 266;
relatii cu Al. Ipsilanti, 83, 91; trimis de
eirmuire in Oltenia. impotriva lui T. Vla-
dimireseu, 218; ridica pe T. Vladimirescu,
lupta impotriva turcilor la Drgasani
Secu, 265. 272 273, 313; core-pondent
cu Hagi-Ianus, 193; nevasta hu, 219.
OLT, riu, 311 : judetele de peste, 123.
OLTENIA, 162, 171; panduri in, 101, 182,
256.
ordin de zi, al lui Al. Ipsilanti, 137; al lui
Gh. Ipsilanti, 307.
Orfanos Gherasim, cilpitan, sintagmatarh al
Eteriei, 120 123, 137, 182, 244 246,
252. 254, 257 260. 263 264, 266; sem-
neaza legamintul fatii de Eterie, 115.
ORHEI, tinut, 295.
Orlov Alexei, amiral rus, 292, 299.
OR.50VA, 171, 210.
ostaqi, greei (eteristi), 157, 180, 306.
Othomaniceasca I mprtie, v. IMPERIUL
OTO MAN.
otonutni, 184, 304.
Oton, viitorul rege al Greciei, 281.
Padurea Nicolae, 223.
PADINA (jud. BuzAu), 159.
Pagonis Dimos, 181.
PALANCA, 227.
Paleologu Vaianos, efor al Eteriei, 314.
Panaghiotachis, 204.
Panalevskos Tudor, v. Vladimirescu Tudor.
Panaret, mitropolit al Nicomidii, 217.
Panaretos, arbimandrit din Peloponez, 309.
panduri, in Oltenia, 104, 182. 256; riisculati,
123; oaste de, 170, 182, 218, 256: cApitani
de, 255; cer s lupte impotriva turcilor.
lupt impotriva turcilor la Dragasani,
262, 261 265.
Panos Panaghiotis (Panas, Panseatos, Panse-
tis [Panu], efor al Eteriei la Iasi), 67, 88,
151, 181, 194, 303.
Panseatos Pan R., v. Panos Panaghiotis.
Pansetis Pan R., v. Panos Panaghiotis.
Papadiamandopulos loan, 66.
Papadopulos Gheorghe (Papadopol), efor din
Ismail, 141 142, 167, 291, 324.
Papadopulos Spiridon, comandantul flotei ru-
swi de la Dunhre, 312.
www.dacoromanica.ro
Papahristu Constantin, 54.
Papahristu Dimitrie, 55.
Papaianopol Gheorghe, 168.
Papaioanu Panaghitis, 147.
Papas Aristidis, trimisul lui Alex. Ipsilanti
in Serbia, prins de turci la Ada Kalil,
67, 96, 118, 171, 280, 282.
Papastasinopulos, capitenie eteristil, luptil
impotriva turcilor la Galati i Prut, 307.
Papazoglu, casa lui de la Sculeni, 201.
Papazoglu Andrei Nicolae, 174.
Pappas Gheorghe, capetenie eterist, 303
304. 310.
Parianos Spiros, 286.
PARIS, 119.
Parisiadis Dim., 49.
Partenie, arhimandrit, membru in comitetul
de rascumparare prizonierilor greci. 318.
Parlas, v. Barias.
PASCHES, 218.
Pashalis Gheorghe, 66.
Pasombei (Pasio-Bei), din Fpir, 71 72. 283.
Pateo, v. BAUM..
PATMOS, 296.
PATRAS, 66.
Pavia Andrei, 215.
Patriehios Gheorgachi (Patrichis), eapitan, 128,
130, 169.
Patzimadis Nicolae, 47, 57, 87, 101.
Pavlidis Velisarie, 67.
PAXOS, 66.
P'ADURI, 243.
Pehlivan, pasa, 78.
Peloponez, v. MOREEA.
peloponezieni, 299.
Pendedeca Constantin, negustor, eapitan in
oastea Eteriei, comandant al corpului
elenic din Iasi, 47, 63, 82, 149, 181, 188,
190 191, 201-202, 204 205, 224, 270.
Perrevos Hristofor, 61, 64-65, 71, 74, 79,
83, 98, 129, 174; rudele lui, 96; varul
sotiei lui, 98.
Petalas Spiros, capetenie eteristil, 185, 303.
Peten, cpitan eterist, 262.
PETERSHL RG. 57, 62, 277 278, 281, 312,
314 316, 329. 332.
Petra bei, 43.
Petrichis, capetenie eteristk 304.
PIATRA, tinut, capitanie, 120, 122, 124.
Pini Alexandria, consulul rus din Bucuresti,
50, 111, 124, 166. 228, 322; cheamil pe
Tudor Vladimirescu la Bucures,ti, 123.
PISA, 49, 67, 119.
Pisani Andrei, consulul rus din Iasi, 110, 113,
180, 322; indeammi pe Alex. lpsilanti
partizanii sal sti renunte la riiscoalk 156;
cere mitropolitului Veniamin s difuzeze
afurisenia patriarhului impotriva raseula-
tilor, 157.
Pisistrat, 132, 289.
pistoale, pentru ostirea Eteriei, 145.
PISTRA, 92.
PITESTI, 250, 255 257, 261, 268.
347
PIRSCOV, plai in jud. Buzau, 159.
p1ieimo1doveni, propunere de recrutare, 246.
PLATNRESTI, 254.
PLESCOIU (jud. Buzau), 159.
PLOIESTI, 177, 247-248, 250-255, 256,
263.
Poarta Otomana (Poarta), v. IMPERIUL
OTOMAN.
Polihronie Consta Petru, serdar, 210.
Popovici Saya, v. SaNa Fochianos.
Popp Zinobie, 207.
POROGIII, %hint linga Nipru, 302.
POTOCENI (jud. Buzau), 159.
Porte, v. IMPERIUL OTOMN.
poteri, la tinuturile din Moldova, 89, 94,
107 108, 110-111, 113, 116, 120, 122,
124 125.
prof de pufcd, pentru ostirea Eteriei, 141,
149, 167, 250, 286, 295.
PRECISTA, manstire. in orasul Roman, 230.
PREVEZA, cetate, 155.
Prinaris Hristodulos, 66.
PRINCIPATELE ROM IN E (Principatele Du-
narene, Principauts), 73, 105, 153, 156,
241, 297, 302, 313, 329.
PRISTINA, localitate, 92.
privilegii, ale boierilor, desfiintate de T. Via-
diinirescu, 123.
procloniatii, date de Gh. Cantacuzino, 192,
309; date de Alex. Ipsilanti, 95, 126,
133 134, 140, 114, 160 161, 203 204,
245, 267, 269. 284 286, 287-290; data
de T. V ladimirescu, 123.
Procopie, 178.
Prodan, ciipitan, v. Hagi-Prodan.
provizii, pentru ostirea Eteriei, 110, 113, 124,
167 168, 181.
PRUT, rill, 150, 167, 169, 176, 178-179,
188 189, 201 202, 205, 227-228, 270-
271, 287, 292-295, 300, 303-312, 317,
320, 325.
Psalidas, 148.
PSARA, insula, 84.
pumnale, pentru ostirea Eteriei, 145.
puvi, pentru ostirea Eteriei, 145, 179.
PUTNA, starostie, tinut, 121, 124.
Raab Iosif, agent al Austriei la Iasi, 117, 181,
184.
Racovita, vornic in Tara Rom., 175.
RACOVITANII (jud. Buzau), 159.
Ralet Dimitrie, boier, semneaza in divan,
236.
Ralu, domni, fiica domnitorului loan Ch.
Caragea, 189.
Ralu, fiica postelnicului Costache, 176.
rdscoold (apostasie), 216; indernn la, 124;
in MoldoN a si Tara Rom., 298; in Oltenia,
124; in Bulgaria, 104; in Grecia, '300; in
Serbia, 70; proiecte de rascoala, 75-77.
348
www.dacoromanica.ro
rdsculafi, greci, 203; panduri, 123.
rdzvriitire, a grecilor, 216; a lui T. Vladimirescu,
235.
rdzvrtii, 182.
rebeli, 171, 230 231, 233.
rebelie, 234.
RENI, 127, 138, 141, 162, 167 168, 178,
185 186, 188, 292, 294, 306, 309, 312,
314 319; earairtina, 287, 305 306, 311,
32] ; eforii Eteriei din, 322; politia, 322.
revolutie, 105; a grecilor, 275 276, 294,
297, 299 300; a italienilor, 299.
Riga (Rigas Velestinlis), 331.
Rigas L., 129.
Rizo Mihai, 227.
Rizo Teodor, bojar, 171.
Rizos Alexandru, hecatontarb, 137.
Rizos Iacovachi, postelnic, din Bucuresti, 222.
Rizos Nerulos Iacob (Rizu Iacovachi). postelnic,
din Iasi, 50, 58, 61, 88 89, 94 96, 99,
106 108, 112, 116 117, 121, 189, 245;
serie lui Alex. Ipsilanti despre rascoala
condus de T. Vladimirescu, 124; memo-
riul chu despre importanta strategica a
orasului Galati, 161; promite o descriere
a luptei de la Galati, 324.
Rizu Grigore, vornic la Botosani, 198.
Rizal, iuzbasa de postelnicei, 176.
RIMNICUL [SARAT], oras, 162, 246 217.
L [VILCEM, oras, 203, 210, 262
265, 311.
robi, la turci, 212.
ROMA, 131, 258.
Roma cea v. CONSTANTINOPOL.
ROMAN, episcopie, 229, 233 231.
ROMAN, oras, 201, 230, 270, 308, 313.
ROMAN, tinut, 231.
Rumeantev, general ruso. 167, 292, 320.
Romas Dionisie, conte, 66.
soldati in oastea Eteriei, 216; pradati
de eteristi, 250, 257.
Roset Vasilie, hatman, 234.
[Rosetti] Roznovanu Iordache, mare vistier,
111, 116, 122, 195, 203; casa lui de la
Stinca, 188, 202; satul Stmca proprietatea
lui, 307.
Rosia, v. RL SIA.
Roznovanu, v. [Rosati] Roznovanu Iordaehe,
mare vistier.
Rabinis-Pan., 150, 294.
RUMELIA (Rumelie), 66, 69, 128, 134, 171
172.
RL SCIt C, 162, 171, 302.
RUSIA (Rosia, Russie), 49, 62, 70, 77, 84,
87 88, 93, 101, 104, 111, 116 117, 120,
124, 135, 152 156, 164, 176, 180, 203,
208, 228, 245, 249, 268, 281 282, 287,
290, 294 295, 297 300, 308 309, 311
314, 316, 323, 329 331, 333 334; din
cauza uneltirilor boierilor, grecii din Mol-
dova fug in, 296; filo-elena, 280; munitii
si arme pentru ostirea Eteriei trimise din,
295.
RUSIA NOU, grecii in, 278. Serafim, arhimandrit de la Trei Ierarhi, 88,
Russie, v. RUSIA. 151, 181, 185, 322.
RUSkTU (jud. Buzilii), 159. SERBIA, 46, 59. 63, 69 77, 90 96, 101,
rui, 176, 226, 244, 267, 302-303; ajutii 124, 130 134, 244, 249, 252, 282, 289,
pe greci, 272; in favoarea grecilor, 314. 329, 333.
RI4II DE VEDE (Rogiorii de vede), 252. SEREDA (Ungaria), 227.
SFAKIA, 301.
Sfaelos Andreas, cripetenie eterisfa, 96, 178,
S 303, 325.
Sfetcu, sirbul, 271.
Sabaneev, general rus, 271. SF. MI NTE, 32, 309.
Sachelaropulos, 147. SF. NICLLAE, bisericli in Galati, 286 309.
Saint Petersburg, v. PETERSBURG. SF. SAN A, milmistire, 202, 218.
SALAMINA, 69. SIBERIA, 224.
Salih, fiul lui Ibrahim, 229 230. SIBIU (Sibil, Hermannstadt), 102, 170, 193,
Salih, paii, lupth impotriva grecilor la mangs- 206 207, 210, 213, 215, 223, 226, 266.
tirea Secti, 313. SILEZIA, 284.
SALON IC, 92. SILISTRA, 162, 171 172, 212, 302, 307;
SAMOCOV, 92. pasa de, 207, 251.
SAMOS, 66, 313. SILININO, 92.
Samurcag Constantin, mare vornic, 170 171, Simov loan, 70 71.
226. SINAI A, mniistire, 269.
Samureag loan, postelnic; tureit in 1822, 171. SIRACLZA, 132, 289.
Sandu, moldovanu, 145. SIRET, flu, 302 304.
Sandulachi, 116. sirbi, 73, 168, 170 171, 179, 184, 235, 269,
Sanos Anastasie, maior rus, 122. 287, 308.
SAN SEVERO din Neapole, 66. SLATINA, milnastire in Moldos.a, 272.
Saris Ianachi, 210. SLAIN ICUL, plai, 159.
Sari, pag, 73. Sl5tineanu Gh., vornic, 248.
Saya Fochianos (Popovici), erainar. Binzbafti SLOBOZIA DE LA CILNAU (jud. Buziiu),
de arnciuti la Bucuresti. General al Eteriei 159.
in Tara 'Rorrifneascd. 58, 60, 67, 71, 74, SMIRNA, 66, 129, 332.
76, 79, 145, 148, 168, 170, 176, 182, 210, Societate greceascii de comerf, 278.
235 236, 248, 254 260, 268, 270, 296; Societate greceascii filantropica, 314.
corespondentil cu Xanthos, 70, 72-73, SOFIA, 92.
78; corespondentil cu Al. Ipsilanti, 93; Sofianopulcs, cilpitan eterist, 307.
unit Cu turcii, 204, 264, 267, 269, 311. Sofianos, 144. -
Saxa. v. ISACCEA. soldati, greci, 104, 151, 161-162, 168, 178
S.LCIOARA (jud. Buzriu), 159. 179, 186 188, 191, 194, 196, 214, 244
SAFOCA (jud. Buzfiu), 159. 218, 252, 261, 264, 290, 302; turci, 188,
SRACICA, 138. 251, 253; sirbi, 254.
Scanavi Nicolae, biv vel postelnic, caimacam Solomon, 220.
al Craiovei, 171. SPANIA, 132, 288.
Schinas, membru in Comitetul pentru Spanohogea, 82.
prarea prizonierilor greci, 318. SPETZE (Spetzes), 84, 129.
Salinas, ha tman. 151. Spiru, v. Arvanitachis Spiridon.
SCINTEIA, 201. Stamatiu loan, 147.
SCODRA, 92. Stamelopulos (Stamatelopulos), 169, 179.
Scauleny, v. SCULENI. Stana, sotia lui Iordache Olimpiotul, 193.
Scufas Ioan (Scufa), arenda al pogtelor din Statis, de la Bistrita, 214.
Tga Romineasc, 248. Stavrache, postelnic, bagcapuchehaia lui Sow
Scufos Niculae (Scufo), cancelarist al lui Al. vv. la Constantinopol, 72.
AI. Ipsilanti, 204, 267, 269, 311. STA\ RODROM, cattier din Constantinopol,
SCULENI, 76, 79, 95, 97-99, 111, 113, 148, 282.
181, 194, 201-204, 244, 270, 273, 287, steaguri, eline, 171.
295, 303 309, 323; carantina, 156, 188, Stefanaris Nicolae, preot, 286.
295, 308, 322; lupte la, 203, 271, ST1NCA, 188, 199 202, 205, 270 271,
308 309. 307 311.
scutelnici, straini, 121. Stratis Marinos, 150, 185, 295.
Secheris Atanasie, 17. STRIMBUL (jud. Bailin), 159.
Secheris Panaghiotis, 47, 58, 127, 278. Stroganov (Stroganoff), ministril plenipo-
SECUL, mfinfistire, 272-273, 313. tentiar al Rusiei la Constantinopol, 89,
Serafim, 188. 92, 95, 124, 152, 154, 156, 298, 300, 313

319
www.dacoromanica.ro
 314; remite scrisoarea lui Capodistria
eiltre Al. Ipsilanti, 297.
Stttrza, logoffit, 116.
Sturza Dimitrie, logork, 234.
Sturza loan Sandu, domn al Moldovei, 234
235.
Sturza Petrache, vel postelnic, 234.
Sublima Poart, v. IMPERIUL OTOMAN.
SUCEA\ A, tinut, 120, 122, 124, 272.
suditi, chesaro-craiesti, 180-181.
SULINA., 161.
SULINESTI, 305.
Suliotis, 32.
sulioti, 287.
Sultanoviei, comandant eterist, 205, 224.
Sutu Alezandru (Alecu), domn al Tarii Romi-
nesti, 55, 72, 89. 296; moartea lui, 89,
111, 174, 176.
Sutu Alezandru, decapitat de turci, 55.
Sutu Costache, postelnie, 117, 147.
Sutu Grigore (Suto), 54, 55, 204, 267, 269,
311.
Sutu Mihail, domn al Moldovei, 86 88,
.95, 99, 112, 117 118, 125 130, 176,
195, 244 245, 322; initiat in Eterie,
286; serie lui Al. Ipsilanti, 61, 80, 109
110, 121, 124; pleacii din Iasi in carantina
Sculeni, 295, 301, 323; mazilit, 171.
Sutu Nicolae, fratele domnnlui Moldovei,
109, 151.
Svoronis Gherasimos, 66.
SCODRA, pasa din, 71, 73.
Stefan, 214.
Stefan, ceaus, 157 158.
Stefan, porutcic, 232.
Stefan, viitaf, 219.
Stefan, voieN od, 313.
TABACHI, 169.
tabcfra greacti, 140, 161 162, 186, 188 189,
194, 253, 257; a generalisimului, la Bucu-
resti, 178; la Pitesti. 261; la Tirgoviste,
187; la 13ntosani, 196: la Stinca, 199;
de panduri la Ciorogirla. 170; de turci
la Plataresti, 254.
TAGANROG, 167, 179, 294, 307.
Tanasis Hagi Dimitrie, 115.
Teferitis Antonie, 67.
Tcodosie Evanghelis, 115.
TERAPIA. 267.
TIRSAUNE, 330.
TES AULA, 72, 105, 133, 164, 289, 330, 332
333.
Thernelis Dimitrie, 67 69, 78 79, 96 97.
Themistocle, 132, 280, 289.
leodor Vasile, hiliarh, 137, 182, 270 271.
350
www.dacoromanica.ro
Theodosie (Teodosie). c5pitan, 158, 205, 262.
Theodori, cpitan, 157-158.
Theodoru D. B., comandant de batalion, 198.
THERMOPILE, 132, 249, 268, 289.
Thessalia, v. TESALIA.
Thomidis, pseudonim, v. Xanthas.
Thrasibul (Trasibul), 132. 289.
Timoleon, 132, 289.
TIMOR (Timis?), 269.
TIRGOVISTE, 167-168, 174, 187, 223, 246,
248-249, 296, 299, passim.
TIRGU FRUMOS, 147-148, 291.
TIRGUL NEAMT, 213, 313.
TIRNOV, 217.
TRACIA, 134, 164.
TRANDAFIR (jud. Buzu), 159.
TRANSILVANIA, 245, 251, 255, 270.
TREGENL 167.
TREI IERARHI, miinfistire, 88, 140, 151,
181, 245, 322.
TRIEST, 74 75, 87, 130, 282, 287, 301.
Triandafilos Hristodulos, 173.
TROPPAU, oras in Silezia, 284, 299.
Toader, sluger, v. Vladimireseu Tudor.
Tupe, arriguti, 170; eline, 171, 182; rusesti,
228, 333; turce.sti, 171.
Tudor, v. Vladimirescu Tudor.
Tudor, popa, 219.
Tudorache, popa, 219.
Tudose, capitan, 175.
Tufecei, din Ianina, 214.
tulburciri, in Principatele romine, 123, 176,
300; in Serbia, 72.
tunuri, ale eteristilor, 110, 179, 250, 286,
291, 295, 302: 307; ale ostirii lui Tudor
Vladimirescu, 248; ale turcilor, 253, 302.
TUPITA, 92.
turci, 139, 150, 155, 168, 170, 172, 175, 176,
303-305, 313, passim.
TURNU, cetatea, 105.
TURCIA, 56, 70, 91, 154, 170, 172, 282,
302-303, 307, 311 316.
Tzacalof Atanasio, fruntas eterist, 47 18,
58, 101, 102, 258.
Tzunis, 111, 325.
TARA ROM1NEASCA., 55 56, 58, 70, 72,
77, 89, 93, 96 97, 104 105, 329, 332,
passim.
Tarigrad, v. CONSTANTINOPOL.
tarani, raseulati, 198; liberi, 290.
TRILE ROMINE, 283, 300 301.
Tintar-Iancu, sirb, 91.
U
ulani, 182, 261, 261.
ULM, 202.
NGARIA, 227, 301.
Ungrovlahia, v. TARA ROMINEASCA.
 V VRETA, 272.
VADU SORESTILOR (jud. Buzan), 159.
Valahia, v. TARA ROMINEASCA.
VALEA MUIERII, 254.
Valsamachis Nicolaos, 66.
Valtino Costa, 182.
Vantoros Constantin, 178.
Varlaam Vasile, 104.
VARNA, 301.
Varnalis Emanuil, 320 321.
Varvatis Petrachi, 150.
vase, grecesti, 178 179; turcesti, 302.
Vasile, eapitan eterist, 120 123, 308, 310.
Vasile, tufeccibasa, 201-202, 244, 252, 271.
Vasiliu, paharnic, 86.
Vasiliu Dimitrie i compania, 220.
VASLUI, 201.
Vatichiotis loan, 127, 179, 294.
Vatiscef, 226.
Viicfireseu, vornic, 248.
Viseirescu Barbu, mare ban, 218 219, 248.
VA.CARESTI (localitate), 257-260.
VACARESTI, m4n5stire, 255.
VALEN', pod pe Prut la, 169.
VASCALTI, 214.
Veniamin Costache, mitropolit al Moldovei,
140, 143, 151, 234, 287, 295, 309.
VERJA, episcopie, 217.
VERONA, 281, 314.
VIDIN, 75, 77, 162, 171, 213, 291, 302.
VIENA, 95, 101, 166, 226, 228.
Viisoreanu, 54.
Vilara Alaxandru, ag, 225.
Vitul, arnaut eterist, 218 219.
V1ZA, 49.
moldoveni, 246.
Vladimirescu Tudor, conduckorul fascoalei,
176, 218, 235, 247, 249, 254, 332; rilscoal
judetele de peste Olt, 123; la Ciorogirla,
170; trimite arzuri d'are Poartii si coman-
dantilor turci din cetritile de margine,
170; ostirea lui, 182; nu recunoaste pe
Al. Ipsilanti, 248; 14 Golesti, 255; ares-
tarea si uciderea lui, 256, 296.
Vlahopulos, 48.
Vlahuti Constantin (Vlahutti), postelnic, 170,
173.
Vlasiq, 188.
Vlasopulos loan, consul al Rusiei la Patras, 66.
Vogoridi, 313.
Voicu, 82.
volintiri, sirbi, 235.
Vretos-Andrei, 307.
Vreton Serafirn, 102.
www.dacoromanica.ro
VULA, 66.
VULCANESTI, 292.
Vulturescu Tudor, v. Vladimirescu Tudor.
Wittgenstein Petr Hristianovici, comandant
al armatei a II-a ruse, 116, 300.
Wolf, starostele suditilor austrieci din Baciiu,
313.
X
Xanthos Emanoil, unul din conducatorii Ete-
riei, 47, 57, 60-71, 78 79, 83, 86, 96 97,
102, 128, 138 151, 155, 164, 167 168,
178, 185 189, 193-194, 204, 236, 294,
325-326, 332; ales s'a' meargi-i la Peters-
burg, 278; la Petersburg, 281; chemat de
Al. Ipsilanti la Chisinau, 126, 284.
Xenidis, pseudonim, v. Patzimadis.
Xenocratis Atanasachi, 81-82.
Xilopinaca, pseudonim, 226.
Xodilos Atanasie, efor al Eteriei la Reni, 141,
185, 308, 312, 314-319, 321-325; cores-
pondentii Cu Em. Xanthos, 127, 139,
168 169, 179, 186, 189; manuserisul Ini
despre activitatea Eteriei, 275.
Y
Ypsilanti, v. Ipsilanti.
Zaharia, capitan, 157-158.
zaherele, pentru osteni, 199.
Zaltuhin, v. Jeltuhin.
ZANTE, 66.
zaporojeni, 302, 304.
zavera, 199.
ZARNESTII DE LA CILNAU (jud. Buzan),
159.
ZEMON, 226.
Zerbatis, 205.
Zigni Dimitrache, negustor, 198.
ZIfitireanu Sofionie, 173.
ZMEEN1I (jud. Buzan), 159.
Zoican Nicolae, negustor din Balta, 57.
Zorzopulos Apostol, 147.
zurbagii, 176, 198.
 Redactor de carte; Neonila Peatnitclu
Dat la cules 28.04.1960. Bun de tipar 02.11 1960. Tiraj 800
exemplare. Hirtie serniverinel 65 g.ne. Formal 16 70 x100.
Col: edttoriale 25.29. Coli de tipar 22. A. 0593 1960. Indtcele de
c,asificare pentru bibliotecile mari: 9 (498) 1821 (001). Indicel
de clavihcare pentru biblioteci1 mici: 9 (R) a 1821 D.
Tmarul executat sub com. nr. 498 la Intrepr. poligraficfi nr. 4.
Calea $erban-Vodi nr. 133 135, Bucureti, R.P.R.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro