Failibilismul se refer la doctrina filozofic potrivit creia cunoaterea absolut este imposibil; sau

cel puin c afirmaiile privind cunoaterea pot fi, n principiu, greite. Ca o doctrin formal, este cel
mai adesea asociat cu Charles Sanders Peirce, care a folosit-o n atacul su
mpotriva fundaionalismului. Alt proponent al failibilismului este Karl Popper, care i construiete
propria teorie a cunoaterii, numit raionalism critic, despre premise failibiliste. Mai recent,
conceptul a fost de asemenea utilizat de Willard Van Orman Quinepentru a ataca posbilitatea
afirmaiilor analitice.
Spre deosebire de scepticism, failibilismul nu implic nevoia de a abandona cunotinele noastre -
nu trebuie s avem justificri consistente din punct de vedere logic pentru ceea ce tim. Mai
degrab, este o acceptare a faptului c deoarece cunotinele empirice pot fi revizuite prin observaii
suplimentare, oricare dintre lucrurile pe care le lum drept cunotine s-ar putea dovedi a fi false.
Unii failibiliti fac o excepie pentru lucruri care sunt adevrate n mod axiomatic (precum
cunoaterea logic sau matematic). Alii le consider i pe acestea failibiliste, afirmnd c, chiar
dac aceste sisteme axiomatice sunt infailibile ntr-un sens, tot suntem capabili s greim cnd
lucrm cu ele.

Failibilism moral[modificare | modificare surs]

Failibilismul moral este un subset specific al failibilismului epistemologic mai larg amintit mai sus. n
cadrul disputei dintre obiectivismul moral i subiectivismul moral, failibilismul moral susine o a treia
poziie: exist standarde morale care sunt adevrate din punct de vedere obiectiv, dar acestea nu
pot fi determinate n mod definitiv sau satisfctor de ctre oameni. Aceast perspectiv evit
problemele asociate cu flexibilitatea subiectivismului pstrnd ideea conform creia moralitatea nu
este o problem de simpl opinie, n acelai timp explicnd conflictul dintre moralitile obiective
diferite. Avocai importani ai failibilismului moral sunt Isaiah Berlin (pluralismul valorilor) i Bernard
Williams (perspectivism).

Biografie: Wikipedia