1944-2004: SAIZECI DE ANI DE LA LUPTELE DIN JURUL IASULUI.

(I)
EVOCRI DIN LITERATURA GERMAN. HEINRICH BOLL LA IASI

Horst FASSEL

ntre 20 si 28 august 1944, Iasul a devenit un centru de lupt de mare

important pentru armatele ucrainene 2 si 3, care naintau spre vest, dar si pentru
armata a 6-a german, cea care fusese zdrobit si, n bun parte, distrus la
Stalingrad. Armata a 6-a a fost refcut din militari din alte unitti, iar n august
1944 avea s aib aceeasi soart ca cea a armatei generalului Paulus la
Stalingrad. Dac pe Volga se decidea soarta rzboiului, la Iasi si n Moldova s-a
accelerat declinul celui de al treilea Reich, care putea s se amne n cazul n
care
Iasul
ar
fi
rezistat
mai
mult.
Se stie de saizeci de ani de importanta evenimentelor din august 1944,
important mascat de propaganda ideologiei de dup 23 august 1944, cnd n
toate canalele de comunicare se transmitea pn n 1989, acelasi mesaj: armata
sovietic eliberatoare si eroismul trupelor romnesti au reusit s nfrng
inamicul stupefiat de atta inventivitate, curaj si credinta ntr-o societate mai
bun. Din 1989 s-a putut spune ct de bun a fost aceast nou societate, iar
generatia de azi mai beneficiaz de pe urma bunstrii creat n anii 19451989. Dar nici pn azi nu s-au cercetat evenimentele de atunci cu obiectivitate
stiintific si nu s-au trasat dimensiunile catastrofei din 1944 pentru armatele
romno-germane, pentru populatia romn, nu s-au stabilit cauzele care au dus
la attea suferinte. Un jubileu s-a uitat n 1994 : 50 de ani de la ntmplrile n
cauz,
importante
nu
numai
pentru
Iasi
si
pentru
ieseni.
Ceea ce s-a ntmplat la portile cettii iesene ar trebui readus n amintire, cercetat
n detaliu si n toate proportiile sale si n perspectiva anilor ce aveau s urmeze
si care au schimbat din temelii viata populatiei romnestisti de pe ambele maluri
ale Prutului. De asemenea, s-ar cunoaste o important perioad din viata
capitalei moldovenesti. O reconstituire integral si obiectiv nu este posibil.
Chiar si faptele prezentate n cele ce urmeaz vor dezvlui perspectiva
subiectiv, filtrul de loc dezinteresat n prezentarea evenimentelor. Ce urmrim,
totusi, este trezirea interesului, indicarea unei fsii bibliografice de la care se
poate porni n restabilirea unui tablou general al evenimentelor si consecintelor.
Noi vom apela la martori germani ai evenimentelor, atragnd atentia, n fiecare

caz n parte, asupra punctului de vedere individual, n acord cu interesele

urmrite de fiecare dintre autorii n cauz. Mentionm c am selectat din
repertoriul dat acele scrieri care ne-au prut mai semnificative pentru liniile
directoare ale interpretri faptelor consumate n jurul Iasului nainte si dup 23
august
1943.
La Tbingen, au fost publicate n 1952, la cunoscuta editur Max Niemeyer,
amintirile unui soldat german, nesemnalat ulterior si prin alte lucrri literare:
Kurt Schiebold. Opfergang in Rumnien este singura publicatie a lui Schiebold.
A fost tradus si n limba romn (Schieboldt, Kurt: Calvarul meu n Romnia.
n romneste de Dan Hogea, Bucuresti, Tinerama, 1992). De la bun nceput se
observ caracterul oscilant al prezentrii : autorul ncepe cu un motto care
sugereaz o apropiere cu celebrul roman al lui Erich Maria Remarque, Pe frontul
de vest nimic nou, destinat generatiei pierdute. Schiebold dedic memoriile sale
mortilor si disprutilor de pe front. Cine asteapt o prezentare n genul unui
reportaj dramatic, cu relatri de fapte brute, necomentate, aidoma uzantelor asa
zisei noi obiectivitti din deceniul trei al secolului al 20-lea, din care fcea
parte si demersul lui Remarque, va fi, n repetate rnduri, satisfcut. Dar, tot de
la bun nceput, titlul ales nu este de bun augur : nuvela Opfergang, celebr si
simptomatic pentru Rudolf Binding (1867-1938) care, de fapt, nu era nazist,
dar nici nu s-a sustras numeroaselor omagieri n cel de al Treilea Reich. Nuvela
n cauz, publicat n 1911, milita pentru un stil de viat abstract, un eroism
celebrat ntr-un cult pentru forme estetice vide si asemenea scrieri au devenit
modele utile pentru ideologia eroismului germanic promulgat n anii treizeci.
Eroismul soldatilor anonimi, legenda c ei ar fi fost imbatabili, dac conducerea
militar superioar (nu e vorba de Fhrer, ci de generali) nu i-ar fi trdat pe
acesti modesti si bravi mestesugari ai cmpului de lupt. Aceast ipotez,
aplicat la primul rzboi mondial, i-a permis lui Hitler s militeze pentru
revizuirea tratatelor de pace din 1920 si s justifice cursa de narmare si
ritualurile beligerante, care s repun la loc de cinste pe soldatul simplu, cu
capacitatea sa exemplar de a se bate victorios, oriunde i se ordon. Contrastul
dintre relatri succinte si la obiect si expunerile metaforice cu accentul pe tonul
elegiac al compasiunii pentru cei trdati e specific pentru memoriile lui Kurt
Schiebold. De la un medias in res, unde se prezint ntmplrile de pe Nistru, si
retragerea cu bravur a unei armate trdate si pn la ultimul subcapitol
purtm n noi rsunetul patriei se succed multiplele versiuni ale oscilrii
ntre
redarea
realist
si
perceperea
romantizat.
Iat un pasaj amintind de tehnica reportajelor lui Remarque. Camarazii lui
Schiebold ascult la 20 august zgomotul luptelor de artilerie n estul frontului
lor: Trebuie s fie la Iasi. Oare vor reusi cei de la corpul de armat al lui Mieth?
Veti apra voi frontul, voi de la diviziile de infanterie 10, 13, 76, 79 si 376,
ntriti de brigzile de artilerie de asalt 804, 825 si 875?

Fiti gata, soldati ai brigzii de artilerie 959, ai diviziei de tunuri antiaerian 15,
de trupele de geniu pentru cale ferat 94, genistii 677 si batalionul de genisti 52.
Gnditi-v la faptul c noi ne aflm la 200 kilometri mai la est de voi! Aripa
voastr din stnga se afl lng Roman. V este cunoscut c n fata noastr ne
bareaz drumul Prutul si Siretul, niste obstacole imense n cazul c frontul
vostru nu mai rezist, iar noi ar trebui s ne retragem si s ajungem pe
alineamentul vostru? Trebuie s rezistati, m auziti? Trebuie s rezistati! Din
telegraf se npustesc stiri. Situatia e deosebit de ameninttoare! n grab,
telefoanele, cu contactele n perpetu schimbare, gonesc o stire dup alta.
Adjutantii la raport! Suluri de hrti snt pregtite pentru orientrile necesare.
Stim bine asa ceva. Asta nseamn desprindere de inamic, retragere! Sus, la Iasi,
e iadul! Divizii snt fcute tndri, snt distruse, snt nconjurate! Pichete de
tancuri sovietice si trupe rapide actioneaz n spatele nostru. (p. 14).
Trupele germane de pe Nistru ncearc s se elibereze din aceast nclestare, iar
retragerea unittilor decimate din ce n ce mai mult e subiectul evenimentelor ce
ni se prezint si care-l poart pe autor pn dincolo de Siret, pn la poalele
Carpatilor si n cele din urm prin teritorii ocupate de mult de sovietici. Ajutat
de populatia autohton, reuseste, n cele din urm, s scape din acest infern si s
ajung pe meleagurile natale. Leitmotivul scrierii: nostalgia dup patrie, o
nversunare cumplit mpotriva conducerii frontului de sud-est, care i-a
abandonat pe soldati, anihilnd eforturile acestora de a stabiliza frontul si de a
tine piept de la egal la egal unui inamic deosebit de viclean si nemilos.
Iat cum acest infern militar de la 20 la 28 august 1944 din zona Iasilor, era
prezentat de Walter Rehm: Iasul, aflat cam la zece kilometri n spatele
frontului, exercita asupra noastr o seductie puternic. Strzi ngrijite, cldiri
impuntoare (printre care palatul, universitatea si numeroase biserici), o piat
mare, tinut zilnic, unde se ofereau bogatele produse agricole ale trii, toate
acestea ti ofereau, n apropierea evenimentelor rzboinice, atmosfera unui mare
oras destul de bine ntretinut si civilizat. Cam 100 000 de mii de locuitori si
vedeau acolo, aproape nestingheriti de rzboiul din fata portii lor, de micile lor
obisnuinte. Comertul si traficul urban adoptaser aproape formele lor din timpul
pcii. Asigurarea cu curent electric functiona, iar politisti si fceau datoria. n
teatrul comunal se prezenta, uneori cu militarii din divizia a 23 de blindate,
programe de varit nviortoare. Totul ti sugera cu toate aspectele luminoase
si tenebroase imaginea unui tablou viu al unui oras n spatele frontului. Si
acestui oras i s-a spus, din cauza frumosului su peisaj, pe bun dreptate
Heidelberg-ul romnesc (Rehm, Walter: Jassy. Schicksal einer Division oder
einer Armee?, Neckargemnd, Vowinkel 1959, p. 24-25; Iasi. Destinul unei
divizii
sau
al
unei
armate?).
Rehm a fost cel de al doilea ofiter al Statului major al Diviziei 79 de infanterie

care a ocupat un front de la Stnca pe Bahlui pn la Vaslui. Nu am putut stabili,

daca Walter Rehm este una si aceeasi persoan cu celebrul germanist Walter
Rehm (1901-1963), care a predat la Gttingen si la Freiburg. Din jurnalul su,
din jurnalul generalului locotenent Weinknecht, din prezentrile monografice ale
celui de al doilea rzboi mondial a reconstituit att situatia militar din zona
diviziei sale, ct si perspectiva de atunci a trupelor angrenate n lupt. Se las
condus mai ales n aprecierea situatiei generale de pe frontul din sudul
Ucrainei de cartea comandantului german al tuturor trupelor germane pe
aceste alineamente, generalul colonel Hans Friessner (Friessner, Hans, Verratene
Schlachten. Die Tragdie der deutschen Wehrmacht in Ungarn und Rumnien,
Hamburg, Holsten-Verlag, 1956; Btlii trdate. Tragedia Wehrmachtului
german n Romnia si n Ungaria). Ipoteza acestuia, potrivit creia iesirea
Romniei din alianta cu Germania, n urma creia din esaloanele frontului au
iesit 16 divizii, aceast trdare din perspectiva generalului german, e
prezentat de Rehm n felul urmtor: divizii romnesti din vecintatea diviziei
79 s-au destrmat, nainte de 23 august, soldatii si ofiterii dezertnd, iar
generalul Dumitrescu, lipsit de subalternii si, s-ar fi integrat trupelor germane,
mprtsind destinul lor. Prin disparitia diviziei a 11-a romnesti din flancul
stng al diviziei 79 germane ar fi fost creat un culoar prin care a ptruns armata a
2-a ucrainean sub conducerea lui Malinovski, care a naintat de la Stnca spre
Vaslui, deci n spatele trupelor germane de pe frontul basarabean. Cu toate c
diviziile din estul Prutului au mai opus rezistent, s-au retras, n cele din urm,
ntlnindu-se lng Husi cu divizia lui Rehm. Au fost ncercuiti si decimati, iar
cei ce au reusit s scape s-au refcut, dincolo de Carpati, n zona secuiasc, pe
atunci
parte
a
Ungariei.
Rehm descrie si modul de a judeca si prezenta al rusilor (Shilin, P. A.: Die
wichtigsten Operationen des Groen Vaterlndischen Krieges 1941-1945,
Berlin, 1958; Kalinow, Kyrill: Sowjetmarschlle haben das Wort, Hamburg,
Hansa-Verlag 1950) si subliniaz intentia lor de a cuceri venind din zona Trgul
Frumos aliniamentele de lng Prut pn n apropiere de Husi, ocupnd
podurile si mpiedicnd efectivele armatei a 6-a de pe malurile Nistrului sau
oricum din estul Prutului, s traverseze fluviul si s ias din strnsoare. Divizia
79 ar fi dejucat aceast intentie. Dar jonctiunea dintre armata a 2-a ucrainean
condus de Malinovski si a 3-a ucrainean condus de Tolbukin nu a putut, n
cele din urm, s fie mpiedicat, armata a 6-a german fiind ncercuit si
masacrat.
Rehm este de prere c dezertrile soldatilor romni, care n preajma patriei lor
nu au mai vrut s lupte ntr-un rzboi oricum pierdut, si ntoarcerea armelor
dup 23 august ar fi dus la prbusirea frontului. Aprarea bine organizat nu a
putut fi mentinut, iar echilibrul de forte existnd nainte de dezertare si de
ntoarcerea armelor a fost schimbat n defavoarea net a trupelor germane.

Acestea fiind nconjurate de rusi, lipsite de aprovizionarea cu alimente, ap,

munitii n-au fost n stare s opun rezistenta scontat, pierzndu-se n capcanele
trupelor Armatei Rosii sau fugind din fata unui inamic bine nzestrat cu arme,
munitii
si
provizii.
Ipoteza prbusirii frontului din cauza romnilor, prezent la multi istoriografi
militari vest-germani, e preluat deci de Rehm. Cnd prezint din perspectiva
mic a trupelor diviziei 79 evenimentele de pe Bahlui, Prut si Siret, Rehm
dezvluie cu mult simt critic deficientele operative si de organizare a diviziei
proprii. Aceasta pierduse contactul cu comandamentul corpului 4 de armat de la
Iasi si cu generalul Mieth, chiar si cu comandantul orasului Iasi si a aflat despre
ocuparea Iasului de ctre sovietici abia dup ce fcuse lng Husi jonctiunea cu
nc 4 divizii decimate germane si cnd se pregti, n satul Vutcani, de asalt
asupra ncercuitorilor rusi. De undeva apru generalul Mieth, comandantul lor
suprem, dar nici el nu mai stia nimic despre soarta comandamentului propriu, iar
n ziua de 30 august, cnd divizia 79 nu a pornit noaptea la asalt, deoarece dup
aproape zece zile de lupte continue, lipsiti de alimente (soldatii mncau porumb
necopt de pe cmpuri, beau ap din bltoace) n-au avut clipe de rgaz si de
somn, fiind extenuati, nu puteau fi treziti de ofiterii lor, trupele ncercuite au fost
mcelrite de artileria si de blindatele inamicului. A murit, simptomatic, chiar si
generalul Mieth, dar de infarct. N-a supravietuit esecului total. Rehm conchide:
Iasul nu a fost locul de pierzanie pentru armata a 6-a german, dar fr doar si
poate a devenit mormntul diviziei 79. Pentru detaliile acestor zile de confuzii,
cnd de exemplu divizia 79 nu a gsit munitia de rezerv pregtit de unittile ei
de-a lungul soselei Poeni-Vaslui, cartea lui Rehm rmne o surs util pentru
cercetarea zilelor de 20-30 august din si n jurul Iasului. Nu acelasi lucru se
poate spune despre interpretarea la nivelul generalizrilor situatiei de pe frontul
basarabean.