Înrolarea etnicilor germani în unităŃi SS, 1939-1943.

Dr. Dan GRECU – C.P. 103, 2700 Deva

Problematica înrolării etnicilor germani din România (aşa-numiŃii Volksdeutsche) în armata

germană (majoritar la unităŃile SS) aparŃine în cvasi-totalitate ariei Banatului (zona Timişoarei)
şi Ardealului (cu predominare în zona Sibiu – Sighişoara – Mediaş – Braşov). În cele ce urmează
voi face o primă încercare de sinteză a acestui subiect, atât pe baza surselor arhivistice (dosare
din cadrul Arhivelor NaŃionale, Filiala Hunedoara) cât şi bibliografice (lucrări tipărite, mai ales
Armata Română 1941-1945, Editura RAI Bucureşti, 1996, pag. 204-208, şi pagini Web). Prima
parte este dedicată unei scurte priviri generale asupra momentelor importante în recrutarea
voluntarilor din România, a doua parte detaliilor privind recrutarea din 1943 în centrele judeŃului
Hunedoara, iar ultima parte unei scurte retrospective asupra unităŃilor militare în care au ajuns să
lupte majoritatea Volkdeutsche români şi aspectelor poştale.

Scurt istoric al recrutărilor.

1. Primii voluntari - 1939.

După izbucnirea războiului (sept. 1939) s-au oferit spontan ca voluntari circa 350 tineri
Volksdeutsche români, care se găseau la acea dată în Germania ca studenŃi sau în curs de formare
profesională. ToŃi aceştia au primit o instrucŃie de bază la Waffen-SS [informaŃie Horst Scherrer,
Germania].

2. ‘1000-Mann Aktion’, 1940.

Conform legislaŃiei în vigoare, cetăŃenii români nu puteau fi membri ai unor armate străine, sub
ameninŃarea sancŃiunilor privind dezertarea. Astfel că, în lipsa unor înŃelegeri militare româno-
germane, primele acŃiuni de recrutare din România a voluntarilor Volksdeutsche au avut un
caracter semi-clandestin (mascate sub forma invitării ca ‘turişti’ a unor tineri în Germania, unde
aceştia se înrolau), însă tolerat de autorităŃile române, întreaga acŃiune aflându-se de altfel sub
supravegherea organelor de poliŃie. În 1940 s-a desfăşurat aşa numita ‘AcŃiune 1000 oameni’,
direct organizată de biroul SD al Reichsführerului Heinrich Himmler şi condusă în România de
către Andreas Schmidt, care urmărea să recruteze acest număr de voluntari din România. Ecouri
ale acestei acŃiuni pot fi găsite în adresa PoliŃiei de reşedinŃă Deva nr. 140 SS / 3.6.1940 [Fond
Prefectura Hunedoara, Dosar 214 / 1940]:
Până în prezent, în afară de vizitele Dlor Harth Ioan, Fleps Mihai, Dr. Steutzel, etc, în jud.
Hunedoara, care sub masca că procedează la o verificare a stării sănătăŃii tineretului german îl
grupează şi-l selecŃionează în vederea formării cadrelor viitorilor piloŃi şi paraşutişti, o organizare
temeinică în unităŃi paramilitare împărŃite pe străzi, secŃii şi grupe, nu avem a semnala decât în
stare embrionară în sectorul Comisariatului de poliŃie Petroşani.
Cu privire însă la recrutarea de tineri, care urmează a fi îmbarcaŃi pentru Germania în portul
Orşova, am stabilit şi posedăm informaŃii precise că prin multe oraşe din Ardeal şi Banat unde
sunt centre compacte cu populaŃie minoritară germană, tineretul german a fost convins să plece
în Germania. În acest sens, informatorul ne redă situaŃia din Sebeş-Alba unde […] numeroşi tineri
saşi care au recrutat odată cu el [fiul gazdei informatorului, n.a.], au primit câte 3000 lei, urmând
ca, cu aceşti bani sub formă că vor să viziteze ca turişti Germania, sunt aşteptaŃi în Orşova în
ziua de 4 iunie a.c. de un vapor care îi va duce în Germania. Ar fi vorba de un prim lot de 3000-
3500 tineri saşi. Informatorul ne mai relatează că a fost faŃă la o discuŃie între proprietarul de
maşini Schuszter Ernest din Sebeş-Alba şi un tânăr care-l angajase pentru transportul mai multor
tineri până la Orşova. Cerând lămuriri, Ernest Schuszter i-a spus informatorului, că acel tânăr cu

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
 care vorbise face parte dintr-un grup de turişti ce pleacă prin Orşova în Germania, i-a mai spus
că scopul real al acestor tineri turişti este de a fi înrolaŃi ca aviatori sau paraşutişti în armata
germană. În Alba-Iulia, informatorul nostru aflându-se într-un grup cu mai mulŃi şefi ai secŃiilor de
jandarmi din judeŃul Alba, a auzit din gura acestora că aproape în fiecare comună sunt 2-3 tineri
saşi, cari îşi fac preparativele pentru plecarea în Germania. Tot cu această ocazie a auzit că din
VinŃul de Jos pleacă un grup mai numeros de tineri. Dela agentul judiciar łipa Ioan din Alba-Iulia
a aflat că, delegatul şi îndrumătorul acestor tineri domiciliază în Sibiu şi e bine cunoscut de PoliŃia
Alba-Iulia. Tuturor acestor tineri li s-a spus că, imediat ce vor sosi în Germania şi vor accepta să
intre în cadrele piloŃilor sau paraşutiştilor, li se va acorda cetăŃenia germană […]

Un rezultat concret al acestor preparative este sintetizat în adresa PoliŃiei de ReşedinŃă Deva,
Biroul SiguranŃă nr. 569 conf / 12.6.1940 [Fond Prefectura, Dosar 214/1940]:
În seara zilei de 10.6.1940 au trecut prin gara Simeria cu trenul personal nr. 2055 către Curtici
spre Germania, circa 600 de tineri voluntari saşi, originari din regiunile Mediaş, Sighişoara şi
Sibiu. ToŃi aceşti tineri posedau paşapoarte obŃinute pe baza ConvenŃiei ce s’a stabilit între
Guvernul German şi Român.

Majoritatea acestor voluntari au fost ulterior înrolaŃi în Divizia 2 SS Panzer ‘Das Reich’ (cea care
a comis teribila crimă de la Oradour-sur-Glane, Normandia, în 1944).

3. Recrutarea bănăŃenilor din 1941.

După ocuparea Iugoslaviei de armatele germane (aprilie 1941) acŃiunea de recrutare s-a axat în
special pe etnicii germani din Banat (în primul rând Banatul sârbesc, trecut sub administraŃie
germană, dar în secundar şi din Banatul românesc), pentru aceştia creându-se în mod special
Divizia 7 Munte SS ‘Prinz Eugen’, sub comanda lui Arthur Phleps, fost general de vânători de
munte în armata română. Au fost recrutaŃi atunci circa 3000 oameni, toŃi la Waffen-SS sau la
OrganizaŃia Todt.

4. Recrutarea oficială din vara anului 1943.

În aprilie 1943, în cursul vizitei mareşalului Antonescu în Germania, ministrul de externe

german insistă din nou asupra legalizării voluntariatului; tratativele din 13.4.1943 au avut ca
rezultat obŃinerea acordului mareşalului (care văzuse până la acea dată această cerere ca o
încălcare a suveranităŃii naŃionale). Prima formă a înŃelegerii militare româno-germane privind
înrolarea voluntarilor Volksdeutsche în armata germană a fost difuzată cu InstrucŃiunile MSM
52067 / 24.4.1943 relative la condiŃiunile în care cetăŃenii români de origine etnică germană se
pot înrola în armata Germană (convenŃie între Statul German şi Statul Român). În judeŃul
Hunedoara, aceste instrucŃiuni au fost transmise prin Ordinul Prefecturii nr. 11631 / 26.5.1943.
Nu vom publica aceste instrucŃiuni deoarece la nici o lună de la emiterea lor, ele sunt modificate,
devenind în forma finală ConvenŃiune între Guvernul Reichului German şi Guvernul Român
privitoare la înrolarea în Armata Germană SS a cetăŃenilor Români de origine etnică germană
din 12.5.1943. Iată textul selectiv, aşa cum apare în Dosarul 11/1943 din Fondul Pretura Plăşii
Brad:
Între Guvernul Reichului German şi Guvernul Român s-a convenit ca cetăŃenii români de origine etnică
germană să se poată înrola în Armata Germană SS, în condiŃiile arătate mai jos:
I. Recrutarea.
1. Înrolarea în Armata Germană SS este voluntară pentru cetăŃenii români de origine etnică germană,
care au îndeplinit vârsta de cel puŃin 17 ani la 1.4.1943. Cei ce se vor înrola în Armata Germană SS
pe baza convenŃiei de faŃă îşi vor păstra cetăŃenia română cu toate drepturile ce decurg; aceste
drepturi le păstrează şi voluntarii care la recrutare, fiind găsiŃi inapŃi sau care pentru alte motive au
fost retrimişi în Ńară.
2. Nu se admite înrolarea următoarelor categorii de cetăŃeni români de origine etnică germană:
a) ofiŃeri şi subofiŃeri activi. OfiŃerii şi subofiŃerii de rezervă se pot înrola numai cu aprobarea nominală a
MSM;

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
b) ofiŃerilor, subofiŃerilor, gradaŃilor şi trupei, activi sau de rezervă, dela comandamentele, unităŃile şi
formaŃiunile aflate în Taman, Cuban, Crimeea şi litoralul Mării până la Nistru; deasemenea se
exceptează şi cei aflaŃi la unităŃile de marş din łară, numai pentru MU din Taman şi Cuban;
c) caporalilor şi sergenŃilor activi dela trupele din interior, din contingentul 1942 şi 1943, afară de elevii
şcolilor de ofiŃeri şi subofiŃeri de rezervă;
d) specialiştilor de orice grad din contingentele active – 1942, 1943 şi 1944 – şi anume: reparatori de
telefoane, radiotelegrafişti, telemetrişti, altimetrişti, meteorologişti, aruncători-flăcări, ochitori dela
tunuri, obuziere, tunuri de infanterie, aruncătoare şi anticare, armurieri, artificieri şi tankişti precum şi
toŃi din marină şi aeronautică;
e) specialiştilor de orice grad şi vârstă, necesari armatei şi industriei naŃionale şi anume: opticieni,
chimişti, şoferi, mecanici, electricieni, radiotehnicieni, vulcanizatori şi strungari în fier;
f) veterinarilor şi inginerilor. Dintre medicii umani nu se poate înrola decât un număr de 60 de medici de
toate specialităŃile, aprobaŃi de MSM. Numai aceşti 60 de medici vor putea fi folosiŃi în serviciul
Armatei Germane SS, folosirea lor poate fi făcută deodată sau pe rând în serii, plecarea şi venirea lor
în Ńară nefiind legată de o dată fixă;
g) mobilizaŃilor pentru lucru aparŃinând intreprinderilor industriale care interesează înzestrarea Armatei
şi economia naŃională şi care sunt prevăzute în planul de mobilizarea industriilor. ScutiŃilor de
i
concentrare-mobilizare dela intreprinderile metalurgice. GEG din România, poate propune MSM
anularea mobilizării pentru lucru sau a scutirii pentru unele persoane care nu ar fi absolut necesare,
propunând eventual înlocuitori;
3. CetăŃenii români de origine etnică germană care doresc a se înrola în Armata Germană SS se vor
prezenta până la 30.5.1943 la Comisiile de Recrutare ale GEG din România, unde vor depune
declaraŃii scrise în acest sens şi care vor fi vizate de un delegat al CT. În declaraŃie se va arăta precis
că ‘de bună voe’ se angajează în Armata Germană SS. Guvernul Român garantează că acelora care
nu vor să se înroleze nu li se va aplica de nimeni nici o sancŃiune. Listele voluntarilor, întocmite astfel
de către Comisiile de Recrutare, se vor prezenta la sediul CT, unde vor fi verificate din punctul de
vedere al excepŃiunilor prevăzute în prezenta convenŃie. CetăŃenii români de origine etnică germană,
care se găsesc sub drapel în Armata Română, vor face declaraŃiile respective la unităŃi.
II. Plecarea din Ńară.
Voluntarii predaŃi GEG din România vor fi constituiŃi în elemente de transport prin grija organizaŃiilor
respective germane, ei trebuind să părăsească łara până la 31.7.1943. Aceşti voluntari nu au dreptul să
scoată din łară decât:
- efectele de îmbrăcăminte şi rufărie cu care sunt îmbrăcaŃi plus al doilea rând de rufărie;
- hrana pentru timpul transportului, plus 2 zile după sosirea în Germania;
- nici o altă valută peste aceea prevăzută de convenŃiile economice în vigoare.
Obiectele de aur sau bijuteriile sunt de asemeni interzise afară de verighetă şi ceas. Aceleaşi restricŃii se
aplică şi pentru cei ce se întorc în Reich-ul German din concedii, servicii izolate, etc […]
III. RelaŃiunile cu łara.
1. ToŃi cei înrolaŃi în Armata Germană SS, în condiŃiile prezentei convenŃiuni, nu au dreptul să poarte în
România (concedii, servicii izolate) uniforme germane decât pe timpul transportului, la intrarea şi
ieşirea din łară. Aceleaşi restricŃii se aplică şi pentru teritoriile administrate de Statul Român.
2. Nici un cetăŃean român de origine etnică germană nu va putea fi întrebuinŃat în România şi nici în
teritoriile administrate de Statul Român, în formaŃiuni militare sau organizaŃii politice, administrative şi
economice germane.
3. Statul Român nu va acorda nici un fel de indemnizaŃie sau despăgubiri familiilor acestor voluntari, pe
timpul cât vor presta serviciul în Armata Germană SS. Celor cari vor deveni inapŃi pentru muncă
precum şi urmaşilor celor decedaŃi, Statul Român nu va acorda nici un fel de pensie sau
indemnizaŃie, toate aceste obligaŃiuni rămânând în sarcina Reich-ului German.
4. ToŃi cetăŃenii români de origine etnică germană care se găsesc în serviciul Reich-ului vor fi supuşi
jurisdicŃiei române pe timpul cât se vor găsi pe teritoriul român sau pe teritoriile administrate de Statul
Român. Cei care vor comite infracŃiuni pe teritoriul român sau pe teritoriile administrate de Statul
Român, vor fi judecaŃi cu precădere şi în caz de condamnare, li se suspendă executarea pedepsei,
fiind predaŃi autorităŃilor militare germane. Ei nu se mai pot întoarce în łară decât după terminarea
războiului când urmează să execute pedeapsa. ToŃi cetăŃenii români de origine etnică germană
condamnaŃi definitiv, care se găsesc în închisori militare şi civile sau la unităŃi vor fi puşi la dispoziŃia
Armatei Germane SS, iar executarea pedepsei este suspendată până după terminarea războiului.
Cei care au procese în curs, vor fi judecaŃi cu precădere, aplicându-li-se acelaşi regim.
5. Nici un cetăŃean român de origine etnică germană angajat în serviciul Reich-ului German nu are
dreptul să stea în concediu în România mai mult de 30 zile pe an.
IV. DispoziŃii speciale.
1. ToŃi cetăŃenii români de origine etnică germană aflaŃi actualmente în serviciul Reich-ului German, fiind
plecaŃi din łară cu aprobarea Guvernului Român, se încadrează în dispoziŃiile prezentei convenŃii.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
2. CetăŃenii români de origine etnică germană plecaŃi în mod fraudulos din łară se încadrează de
asemenea în dispoziŃiile acestei convenŃii, dacă sunt întrebuinŃaŃi în unităŃile Armatei Germane SS şi
în industriile sau organizaŃiile de război.

Împuternicitul Guvernului Reich-ului German Împuternicitul Guvernului Român

Ministru PlenipotenŃiar al Reichului la Bucureşti Şeful M.S.M.
Manfred Freiherr von Killinger General I. Şteflea

ConvenŃia de mai sus a fost completată ulterior prin Ordinele MSM 102770 / 22.6.1943 şi
102770 / 28.6.1943 (fără importanŃă pentru noi). Până la sfârşitul anului 1943, se apreciază că
mai mult de 40-60000 Volksdeutsche români s-au înrolat în unităŃile SS şi aproximativ 10-15000
în OrganizaŃia ‘Todt’ şi Wehrmacht. Majoritatea au ajuns la Diviziile 7 Munte SS ‘Prinz Eugen’
şi 8 Cavalerie SS ‘Florian Geyer’. Spre sfârşitul războiului, ei au completat şi pierderile altor
unităŃi, cum ar fi Diviziile voluntari Panzer Grenadier 11 SS ‘Nordland’, 17 ‘Götz von
Berlichingen’ şi 18 ‘Horst Wessel’. Dar recrutări de voluntari s-au făcut şi ulterior, până în vara-
toamna anului 1944 (fig.3).

Recrutarea din 1943 în judeŃul Hunedoara.

Recrutările în judeŃul Hunedoara s-au desfăşurat în cel puŃin 2 faze: prima recrutare, a etnicilor
germani cu vârste între 18-35 ani, a avut loc între 29.4-3.5.1943, fiind urmată de o a doua
recrutare (în majoritatea centrelor), între 28-30.5.1943, pentru etnicii germani cu vârste între 35-
45 ani. Cel puŃin în două centre a fost necesară şi o a treia recrutare, între 29-30.6.1943, destinată
în principiu etnicilor germani din mediul rural. Interesant faptul că multe note informative ale
poliŃiei (din care sunt redate mai jos extrase doar pentru câteva) reliefează atitudinea diferită a
etnicilor germani faŃă de recrutare, aceasta fiind de multe ori una de ‘lipsă de entuziasm’, evident
că ne-manifestată public, doar împărtăşită în cercurile de apropiaŃi. Dar nici nu ar fi existat în
acel an 1943 prea multe motive de entuziasm pentru trimiterea pe front. Astfel la 17.6.1943 se
evidenŃiază că ‘în scriptele Grupului Etnic German se vede că dintr-un lot de 6000 tineri plecaŃi
la începutul războiului în Germaniaii, azi mai sunt în viaŃă sub 2000’. Nici soarta celor care nu
rezistau psihic regimului din SS şi dezertau nu era de invidiat. În iulie 1943, un raport preciza în
acest sens:
La Timişoara doi dezertori germani originari din România s-au sinucis în momentul când organele
militare s-au prezentat la locuinŃele acestora pentru a-i aresta, ştiind că vor fi executaŃi. Unul s-a
aruncat dela etaj iar al doilea şi-a tăiat gâtul. Cu toate că Salvarea a încercat să dea ajutoare
sinucigaşilor, intervenŃia a fost interzisă.

Iată în cele ce urmează câteva detalii ale recrutărilor în principalele centre ale judeŃului, aşa cum
rezultă din notele informative ale organelor de PoliŃie, cuprinse în Dosarul 15 / 1943 al Fondului
Chestura PoliŃiei Deva.

Deva. Prima recrutare în zilele de 29-30.4.1943 (pentru cei născuŃi între 1908-1925), la care s-au
prezentat 80-90 tineri. A doua recrutare a avut loc la 28.5.1943, pentru cei cu vârste cuprinse
între 35-45 ani, la care s-au prezentat 80-100 persoane. Starea lor de spirit este ‘cam scăzută’
(deoarece ‘se tem că vor fi consideraŃi străini în Germania şi utilizaŃi în prima linie’).

Petroşani. Prima recrutare în 30.4.1943, la care s-au prezentat un număr de 170-180 tineri din
Valea Jiului, cu vârste cuprinse între 18-35 ani. La a doua recrutare, din 30.5.1943 au fost numai
2 prezenŃi, alături de 2 deŃinuŃi aduşi din închisoarea HaŃeg. O recrutare suplimentară (a treia) a
avut loc la 20(21?).6.1943, acum fiind prezenŃi 130 tineri din teritoriul rural al Văii Jiului (din
care 16 din Lupeni) şi din Detaşamentul de Lucru Livezeni. Pe lângă aceştia, au fost recrutate şi
25 fete din Valea Jiului care au cerut să fie trimise la muncă în Germania, dintre acestea 5 au şi
plecat în 13.7.1943 la Timişoara.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
Orăştie. Prima recrutare în acest puternic centru german din judeŃ, a avut loc în zilele de 1-
2.5.1943, prezentându-se 59 saşi din oraşul Orăştie, din care au fost recrutaŃi 57 (din care 32 au
fost propuşi pentru SS). A doua recrutare (tot pentru teritoriul oraşului Orăştie) a avut loc la
29.5.1943, comisia funcŃionând la Hotelul Transilvania, ocazie cu care s-au prezentat 37 saşi. A
treia recrutare (pentru teritoriul rural din jurul Orăştiei) s-a desfăşurat la 22.6.1943, fiind recrutaŃi
24 (conform altui document cca. 27) saşi din comuna Aurel Vlaicu. Atitudinea populaŃiei
vârstnice nu era favorabilă acestei acŃiuni, după cum rezultă din adresa 2511S / 16.7.1943 a
PoliŃiei Orăştie:
Bătrânii, care de la început au fost contra partidului [nazist, n.a.] pentru metodele sale care tindea
să elimine pe bătrâni, ca învechiŃi în rele, reproşează tineretului că soarta ce-o aşteaptă, singuri
şi-au creat-o ca fiind lipsit de experienŃă şi impresionat de rezultate trecătoare [se referă evident
la atitudinea aventurieră a celor ce s-au oferit voluntari pentru SS, atitudine pentru care
majoritatea celor ce s-au întors în România vor plăti greu după război, n.a.].

Brad. Comisia de recrutare pentru cei cu vârste între 18-35 ani din teritoriul rural al plăşii Brad a
funcŃionat la Gurabarza în 30.4.1943, recrutând 12 tineri din Gurabarza şi 5 din Brad.
Documentele poliŃiei consemnează şi aici faptul că ‘au răspuns cu entuziasm doar cei sub 20
ani, ceilalŃi au încercat să se eschiveze’, deasemenea că ‘o condiŃie sine qua non pentru soldaŃii
acestor formaŃiuni [SS] e de a nu se mai înapoia la familie până la sfârşitul războiului sau de a-
şi duce familia în Germania’. Este consemnată şi existenŃa unui ajutor pentru familii, de circa
5900 lei lunar, din fondurile puse la dispoziŃie de autorităŃile germane.

Hunedoara. Prima recrutare a avut loc la 3.4.1943 (probabil 3.5?), iar cea de-a doua la
28.5.1943, ocazii cu care au fost recrutaŃi 13, respectiv 10 saşi pentru SS. Deşi trebuiau recrutaŃi
doar cei cu vârste cuprinse între 25-35 ani, la Hunedoara au fost recrutaŃi toŃi cei între 18-42 ani,
depăşindu-se stipulaŃiile convenŃiei.

HaŃeg. Prima (şi singura) recrutare a avut loc la 1.5.1943. Nu se cunosc alte detalii.

În total, din judeŃul Hunedoara au fost recrutaŃi 577 etnici germani, din care au fost în final
admişi 373, iar restul de 204 au fost respinşi de Cercul Teritorial Hunedoara, ca făcând parte din
excepŃiile prevăzute de ConvenŃie. Din teritoriul rural al judeŃului au fost recrutaŃi 356 etnici
germani, fiind declaraŃi apŃi pentru acest serviciu doar 222.

Deşi în ConvenŃie s-a prevăzut termenul limită de 31.5.1943, totuşi, după cum s-a văzut mai sus,
o a treia serie de recrutări s-a făcut în luna iunie 1943. Rezultatul acestor ultime recrutări era
sintetizat la 3.7.1943 ca fiind următorul: Petroşani – 15, Deva – 4, Orăştie – 20, Hunedoara – 3,
Lupeni – 12, Brad – 2, deci în total 56 etnici germani. La 2.7.1941 au plecat din Deva spre
Braşov 41 voluntari (probabil cei aprobaŃi dintre cei 56 recrutaŃi), urmând ca de acolo ei să se
îndrepte spre Germania.

Iată pentru comparaŃie, cum s-a desfăşurat recrutarea la Aiud (jud. Alba Inferioară): aici, la
26.5.1943 comisia (formată din 3 delegaŃi ai formaŃiunilor SS germane din Reich, un medic din
Sibiu şi un delegat al GEG din Braşov) a recrutat 6 etnici germani din oraş şi încă 6 din
Penitenciarul Aiud (unii dintre ei condamnaŃi pentru spionaj în favoarea Turciei, Bulgariei şi
Ungariei !). Conform altui document, numărul celor recrutaŃi dintre condamnaŃii aflaŃi în
penitenciar ar fi fost de 51 (greşeală?) (dintre cei condamnaŃi la închisoare contravenŃională până
la 5 ani), iar din Penitenciarul Alba Iulia ar fi fost eliberaŃi (şi recrutaŃi) toŃi condamnaŃii etnici
germani.

În ce priveşte soarta acestor tineri ulterioară recrutării, pot fi desprinse din aceleaşi note
informative câteva detalii. Astfel, la 31.5.1943 a fost organizată o mare slujbă în Sibiu, la care
600 tineri saşi au primit ‘Cina cea de taină’, urmând să fie trimişi pentru instrucŃie la Viena, la
trupele SS. La 1.7.1943 a trecut prin gara Simeria un tren cu 50 vagoane cu tineri voluntari,

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
venind dinspre Deta spre Viena, urmând să treacă frontiera în Guvernământul General la Gr.
Ghica Vodă (Orăşeni, în Bucovina de Nord). Se aprecia că în tren erau în total cca. 1500
persoane.

Fig.1: Exemplu de corespondenŃă standard

de la un voluntar Volksdeutsche:

26.3.1944: Plic expediat de la OPM 27515

(=Comandamentul SD Stalino, azi DoneŃk)
către satul Cloaşterf, Sighişoara. Originea
militară e atestată de sigiliul din stânga-jos
(=Briefstempel), care indică doar numărul
de OPM, obliterarea se face cu o ştampilă
obişnuită FELDPOST, iar cenzura SS este
atestată de ştampila AS4.
Piesa este mai rară doar prin provenienŃa
sa de la PoliŃia de SiguranŃă SD, cea care
răspundea direct numai în faŃa lui Himmler,
având autonomie militară în cadrul SS-ului.
Cu un comportament radical în lupta anti-
partizani, SD-ul ducea acŃiuni CI şi în
cadrul trupelor germane.

UnităŃi germane.

Pe baza bibliografiei existente, se pot delimita şi detalia marile unităŃi militare germane la care
au fost ulterior repartizaŃi voluntari etnici germani din România (sursă principală: excelenta
pagină Web de ordine de bătaie, istoric şi organizare a Armatei germane 1919-1945 a lui Jason
Pipes, Feldgrau). De precizat în primul rând că au existat relativ multe divizii chiar numite ‘de
voluntari’, constituite din etnici germani sau ne-germani din întreaga Europă; câteva din acestea
au recrutat şi Volksdeutsche din România (în final sunt trecute şi Oficiile Poştale Militare OPM
germane întâlnite pe corespondenŃa de la acele unităŃi, vezi şi Tabelul 1):

7.SS-Freiwilligen-Gebirgs-Division "Prinz Eugen" formată la iniŃiativa lui Gottlob Berger din

Volksdeutsche bănăŃeni, desemnată mai ales acŃiunilor anti-partizani din spaŃiul iugoslav, a fost
localizată consecutiv în CroaŃia între Feb.-Aug.1943, la Split între Sep.-Nov.1943, la Sarajevo în
Dec.1943, în CroaŃia între Ian.-Iul.1944, în Serbia între Aug.-Oct.1944, în CroaŃia între
Nov.1944-Apr.1945 şi în Slovenia, la Cilli, unde este preluată de iugoslavi în Mai 1945. OPM
întâlnite: 44525, 46842.

11.SS-Panzergrenadier-Freiwilligen-Division "Nordland", formată în august 1943, aflată în

CroaŃia între Sep.-Nov.1943, apoi la Leningrad între Dec.1943-Feb.1944, la Narwa între Mar.-
Sep.1944, în Kurlanda între Oct.1944-Ian.1945, în Pomerania între Feb.-Mar.1945, pe Oder în
Apr.1945 şi la Berlin în Mai.1945. OPM întâlnite: 32192, 32298, 32878, 37790, 38749, 38826
(de departe, cele mai întâlnite corespondenŃe ale voluntarilor).

17.SS-Panzergrenadier-Division "Götz von Berlichingen", formată în şi staŃionată în FranŃa

între Oct.1943-Mai 1944, apoi pe frontul de vest (Normandia, Champagne, Saarpfalz, Franken)
până la 7.5.1945, când se predă americanilor în Bavaria.

18.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division "Horst Wessel" formată între Apr.-Iun.1944 la

Zagreb şi Cilli, localizată în Ungaria între Iul.-Nov.1944, în Slovacia în Ian.1945 şi în Silezia
începând cu Feb.1945.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
4. SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Brigade "Nederland", denumită din dec.1944 23.SS-
Freiwilligen-Panzergrenadier-Division "Nederland" legiune, brigadă, apoi divizie a
voluntarilor olandezi, încorporând ocazional şi Volksdeutsche. OPM întâlnite: 40899, 56387.

Pe lângă acestea, au mai existat şi unităŃi de voluntari (mai ales din Europa de Vest), în cadrul
cărora nu au fost încă semnalaŃi etnici germani din România; iată totuşi, pentru orice
eventualitate lista celor mai importante divizii: 22.SS-Freiwilligen-Kavallerie-Division "Maria
Theresia" (formată în Ungaria între Iul.-Aug.1944, Ńară în care staŃionează până în Feb.1945,
când este dizolvată), 27.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division "Langemarck" (formată în
oct.1944 din Legiunea Flandra, cu voluntari belgieni), 28.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-
Division "Wallonien" (formată în oct.1944 din Legiunea Valonă, cu voluntari belgieni), 31.SS-
Freiwilligen-Grenadier-Division (formată la 1.10.1944 din 23.Waffen-Grenadier-Division der
SS Kama (kroat. Nr. 2), voluntari croaŃi), 32.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division "30.Januar"
(formată în ian.1945).

În afara unităŃilor de ‘voluntari’ exclusive, etnicii germani din România au mai fost întâlniŃi şi în
divizii SS obişnuite:

2.SS-Panzer-Division "Das Reich", aflată pe frontul francez până în Mar.1941, apoi în

Iugoslavia (plecând din Timişoara) în Apr.1941, în refacere între Mai-Iun.1941, din nou pe front
în Rusia între Iul.1941-Iun.1942, în FranŃa Sep.1942-Ian.1943, din nou Rusia Feb.1943-
Ian.1944, FranŃa şi Ardeni între Feb.1944-Ian.1945, Ungaria Feb.-Mar.1945, predându-se
americanilor în Boemia (mai 1945).

Fig.2: Exemplu de corespondenŃă de pe

front:

11.12.1943: Plic francat cu mărci

Luftfeldpost, expediat de la OPM 46096
(= compania de rezervă a diviziei 5 SS
Wiking) către OPM L-40703 J
(=Comandament aeronautic german de
legătură Bucureşti). Raritatea piesei
constă în faptul că Divizia 5 SS se afla
în acele momente încercuită în punga
de la Cerkassy, pe Nipru (explicând
circulaŃia Par Avion), unde a fost ulterior
decimată. Fiind circulat între două
unităŃi militare, plicul nu poartă cenzura
SS.

5.SS-Panzer-Division "Wiking", care a cuprins voluntari din Ńări vest- şi nord-europene:

Olanda, Belgia (Flandra, Valonia), Norvegia, Danemarca, ElveŃia, Finlanda, Suedia, Estonia; în
afara acestora mai multe unităŃi de marş au fost consitutite din Volkdeutsche din Balcani, inclusiv
România. Divizia 5 Panzer SS a activat în Rusia până în Apr.1944 (distrusă la Cerkassy),
refăcută la Heidelager între Mai-Iul.1944, apoi la Modlin între Aug.-Dec.1944, în Ungaria între
Ian.-Apr.1945, sfârşind războiul la Graz (unde se predă americanilor la 6.5.1945). OPM
întâlnite: 33576, 46096, 57084.

8.SS-Kavallerie-Division "Florian Geyer", a activat în Rusia între Oct.1942-Oct.1943, apoi în

Ungaria Nov.1943-Mar.1944, CroaŃia Apr.-Iul.1944, reorganizare în Ungaria Aug.1944,
Transilvania Sep.-Oct.1944, Budapesta Nov.1944-Feb.1945.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
16.SS-Panzergrenadier-Division "Reichsführer SS", formată între 1-4.1944, concentrată la
Debrecen în Apr.-Mai.1944, apoi în Italia între Iun.1944-Ian.1945, retrasă la Nagykanisza în
Feb.-Mar..1945, sfârşind războiul în Austria. OPM întâlnite: 41456.

Aspecte poştale.

CorespondenŃa militară a voluntarilor etnici germani din România nu se deosebeşte din punct de
vedere poştal de cea a restului soldaŃilor germani, decât prin adresarea în România şi (neapărat)
prin concordanŃa numelui de familie al expeditorului din Armata Germană cu cel al
destinatarului din România sau prin indicaŃii clare de relaŃii de familie între aceştia, sau de
origine din România, desprinse din textul corespondenŃei (altfel ar putea fi vorba şi despre
corespondenŃa unui prieten sau cunoscut din Armata Germană, dar neoriginar din Banat sau
Ardeal). Evident că, apartenenŃa expeditorului la una dintre diviziile formate din voluntari
(enunŃate mai sus) este un argument în plus, dar nu trebuie uitat că voluntarii (mai ales cei din
anii 1940-1942) au ajuns în cele mai diferite unităŃi militare (inclusiv ca militari în garda unor
lagăre de concentrare !). O mare parte a corespondenŃelor provine de la unităŃi de instrucŃie (din
Germania sau Austria) sau teritoriale (depozite, spitale, etc.), în aceste cazuri circulând prin poşta
civilă germană, dar nefrancate în general (fig.3); în mod similar majoritatea corespondenŃelor
circulând prin poşta militară sunt din perioade de instrucŃie sau refacere, cele de pe front propriu-
zise (din 'focul luptei') fiind relativ rare (un exemplu în fig.2).

Fig.3: Exemplu de corespondenŃă de la

unităŃi de instrucŃie:

23.3.1944: Plic expediat de la Batalionul de

Rezervă 136 Vânători de Munte din Rum
(lângă Innsbruck, Austria), la două
săptămâni după recrutarea expeditorului în
Sighişoara, ca voluntar, urmând să
servească pe post de translator
(=Dolmetscher) de română şi maghiară.
Sigiliul unităŃii (Briefstempel) oferă în acest
caz numele în clar, ne-codificat al unităŃii,
obliterarea se face cu ştampila poştei civile
RUM. Interesul piesei rezidă în faptul că
este vorba de o unitate a Wehrmacht-ului şi
nu a SS-ului (unde au fost înrolaŃi
cvasitotalitatea etnicilor germani), ceea ce
justifică cenzura OKW obişnuită, din Viena.

Un aspect particular îl reprezintă existenŃa 'CăsuŃelor Poştale' SS, folosite (mai ales de către
Volksdeutsche din România) aparent pentru a ascunde relaŃiile lor cu SS-ul. Plicurile spre
voluntarii din unităŃile SS erau expediate din România într-un plic suplimentar, pe una din
adresele: WIEN 62, SCHLIESSFACH 110, FR sau WIEN 62, SCHLIESSFACH 113, FR (Viena,
CăsuŃa Poştală 110 sau 113, iniŃialele F.R. se referă la o întreprindere comercială care deŃinea
căsuŃele poştale). La sosirea aici, plicurile erau extrase şi re-trimise pe adresa unităŃii SS,
majoritatea fără numele expeditorului, unele cu numele acestuia scris normal sau pe interiorul
clapei de închidere a plicului (fig.4). Există şi corespondenŃe circulate astfel de pe front în
România. Sistemul aminteşte oarecum celor ce se ocupă cu cenzura, de celebra P.O.Box 506 din
Lisabona…

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3
 Tabel 1: Exemple de OPM germane pe corespondenŃa voluntariloriii:

OPM Unitatea Data

03069 PoliŃia SD pentru Belgia şi FranŃa de Nord; Cdt. Reg. 4 PoliŃie Paris. 10.1943
04994 OrganizaŃia Todt, Unitatea 47. 9.1943
05478 Bateria 4 din secŃia II Flak (Reichsführer SS) 5.1944
25357 … 3.1944
27515 Comandamentul PoliŃiei de SiguranŃă (SD) în Stalino. 3.1944
32192 Cp. AA a bateriei de comandă şi SecŃia 11 Panzer (Div. 11 SS Nordland) 3-8.1944
32298 Companiile 1-4 din Reg. SS-Grenadieri (Div. 11 SS Nordland). 11.1943-
2.1944
32878 Cdt. Batalion III şi companiile 9-12 din Reg. Panzer Grenadieri 23 (Div. 11 2-5.1944
SS Nordland).
33576 Cdt. Batalion I şi companiile 1-4 din Reg. SS-Germania (Div 5 SS Wiking) 1.1943
37790 Cdt. Batalion II, Cdt. şi companiile 4-6 din Reg. 11 SS-Panzer (Div. 11 SS 9.1943
Nordland)
38749 Companiile 1-3 din Batalionul Pioneri Panzer SS (Div. 11 SS Nordland). 3-5.1944
38826 Comandamentul Div. 11 SS Nordland, trupe de rezervă. 7.1943
40899 Cdt. Batalion I şi companiile 1-4 din Reg. 1 SS-Voluntari Panzer- 9.1943
Grenadieri Nederland.
41456 Cp.1 din secŃia 16 Sanitară (Div. 16 SS). 5.1944
44525 Cp. 21 din Reg. 1 SS-Vânători Munte (Div. 7 SS Prinz Eugen). 10.1943
46096 Cp. Rezervă din Div 5. SS Wiking. 12.1943
46842 Cp. 20 din Reg. 2 SS-Vânători Munte (Div. 7 SS Prinz Eugen). 8-9.1943
56387 Cdt. Batalion I şi companiile 1-4 din Reg. 2 SS-Voluntari Panzer- 9.1943
Grenadieri Nederland.
57084 Cdt. Batalion II şi Cp.comandă a Reg. 5 SS-Panzer. (Div. 5 SS Wiking) 5.1944

Fig.4: 17.6.1944: Plic circulat din România spre un

etnic german din Sighişoara, pe adresa OPM
32192 (=SecŃia 11 Panzer, din Div. 11 SS
Nordland, aflată în acel moment la Narwa) prin
intermediul C.P. 113 din Viena (ştampila pe verso
plicului cu textul Absender / WIEN 62 /
SCHLIESSFACH 113 / F.R.) şi de aceea obliterată
cu o ştampilă 'mută'. Datorită acestui lucru, plicul
nu oferă nici o informaŃie privind originea
destinatarului sau a expeditorului, apartenenŃa lor
la România rezultând din alte surse. Cenzura SS
cu ştampila AS4.

NOTE:
i
Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe), şi-a câştigat un statut de semi-autonomie în cadrul statului român la
20.11.1940, fiind condus de către Andreas Schmidt (ginere al Brigadeführer-ului SS Gottlob Berger, şeful Oficiului
Central pentru CetăŃenii Etnici Germani - 'Volksdeutsche Mittelstelle’).
ii
Majoritatea ca urmare a ‘1000-Mann Aktion’ şi a recrutărilor din 1941, dar şi prin iniŃiative individuale ale
tinerilor germani.
iii
Trebuie considerată doar ca exemplificare şi orientativă, întrucât numărul OPM posibile este cu mult mai mare,
acestea fiind alocate în sistemul german la subunităŃi de ordinul companiilor sau grupelor de companii, de unde
rezultă că o singură divizie folosea câteva zeci de numere de OPM diferite !!

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.3