Detaşamentele exterioare de muncă pentru evrei din

judeŃul Hunedoara (1941-1943).

Grecu Dan-Simion
C.P. 103, 2700 - Deva - 1
e-mail: dang@deva.iiruc.ro

Continuăm astăzi cu prezentarea altor aspecte istorico-poştale legate de judeŃul Hunedoara, pe baza
datelor din documentele cercetate prin amabilitatea colectivului DirecŃiei JudeŃene Hunedoara a
Arhivelor NaŃionale. Pentru a nu complica textul nu se vor face trimiteri individuale la surse, toate
documentele aparŃinând Fondului 'Prefectura Hunedoara' (Dosarele 115/1941, 266/1941, 267/1941,
69/1946). Acolo unde extrasele sunt înscrise cu caractere Arial 10 italice ele respectă fidel textul de bază,
unde sunt cu Arial 10 normale, textele sunt uşor adaptate. Acest domeniu va face obiectul unui capitol din
catalogul plănuit de autor, de aceea legislaŃia şi textele de interes general vor fi tratate acolo, articolul
de faŃă servind drept material documentar suplimentar pentru studiul şi înŃelegerea condiŃiilor şi
atmosferei specifice în care au existat aceste detaşamente de muncă pentru evrei.

Soarta evreilor din timpul celui de-al război mondial aflaŃi sub ordinele autorităŃilor române a
fost variată, de la exterminarea brutală din lagărele morŃii din judeŃele Golta şi Berezovca
(Transnistria) până la o toleranŃă (motivată ce-i drept şi de interese materiale) greu de imaginat
pentru o Ńară aliată a Axei în condiŃiile celui de-al doilea război mondial, faŃă de majoritatea
evreilor din Regat. Unul din aspectele acestei largi şi controversate problematici este acela al
folosirii evreilor în detaşamente de muncă, acŃiune văzută ca echivalent al prestării obligaŃiilor
militare în timp de război pentru un grup etnic eliminat din cadrele armatei. ExistenŃa acestor
detaşamente de muncă are la bază o legislaŃie discriminatorie antisemită, dar în nici un caz nu
are motivaŃii represive (probabil cu singura excepŃie a Detaşamentului 120 Balta în Transnistria).

În anii 1939-1940 evreii înrolaŃi în Armata Română serveau în unităŃi necombatante (fără arme),
de muncă şi fortificaŃii (aşa-numitele unităŃi de săpători) ataşate pe lângă Marile UnităŃi
(divizii), sau în unităŃi CFR. Cauza era neîncrederea autorităŃilor în loialitatea evreilor şi
suspiciunea faŃă de posibile simpatii 'de stânga' ale acestora. De altfel, un proces similar a
condus şi pe vremea lui Ceauşescu la înrolarea multor minoritari ‘nesiguri’ (Ńigani, ucrainieni,
etc.) în unităŃi de muncă CFR (‘diribau’ cum erau cunoscute cu un termen impropriu, ce provine
de la firma germană de contrucŃii Derubau). O carte poştală expediată în 1940 de un evreu de la
o astfel de unitate de muncă (la şoseaua Deva-Brad) a fost deja comunicată [3, p.13, fig.6], dar
astfel de piese nu fac subiectul articolului de faŃă, aparŃinând poştei militare.

Baza înfiinŃării detaşamentelor de muncă pentru evrei o constituie legislaŃia antisemită, prin care
evreii erau îndepărtaŃi din armată: Decretul-Lege 2650 / 8.8.1940 privitor la starea juridică a
locuitorilor evrei din România (numit şi ‘Statutul Evreilor’) prin care nu mai puteau fi militari
evreii care nu erau cetăŃeni români la 1918 (aşa-numitele categorii II şi III) şi Decretul-Lege
3984 / 4.12.1940 referitor la Statutul Militar al Evreilor, prin care evreii erau excluşi în totalitate
de la serviciul militar, ei fiind obligaŃi să plătească taxele militare şi să presteze munci de interes
obştesc.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
Pe de altă parte, munca obligatorie de folos obştesc este reglementat prin Legea 425 / 15.5.1941
pentru organizarea muncii naŃionale, lege care se referă nu numai la evrei, ci şi la români: cei
fără ocupaŃie, cei încorporaŃi în organizaŃia M.T.R. – Munca Tineretului Român, cei din lagăre.

ÎnfiinŃarea practică a detaşamentelor de evrei va avea loc doar după declanşarea războiului
antisovietic, când se trece la rechiziŃionarea evreilor pentru muncă, pe baza Decretului 2030 /
12.7.1941 prin care a fost promulgat Regulamentul asupra decretului relativ la Statutul Militar
al Evreilor. Toate aceste legi vor fi publicate în extrase largi în catalogul autorului.

În urma acestui regulament, MAI (Ministerul Afacerilor Interne) solicită cu ordinul telegrafic
492 / 1.8.1941 către Prefecturi:

Se întrebuinŃează evreii valizi între 20-50 ani la lucrări de căi ferate, alegera lor cade în sarcina
prefecŃilor. Vor fi plătiŃi cu 90 lei /zi, masa şi barăcile prin grija Dir.Gen.CFR. Detaşamentele de
lucrători vor fi conduse la destinaŃie de 1 poliŃist şi 3-4 jandarmi, şi predaŃi organelor CFR.

Dar reglementări clare au fost expediate doar odată cu Ordinul Corpului 7 Teritorial, Bir. 2
Mobilizare 4577 / 30.10.1941 (‘InstrucŃiuni pentru organizarea şi funcŃionarea detaşamentelor
de lucru pentru evrei’), care, fiind de un interes deosebit pentru problematica generală a
detaşamentelor de muncă, vor fi expuse pe larg în catalog.

În judeŃul Hunedoara s-au înfiinŃat 4 detaşamente de muncă exterioare, din care unul principal
(cel la linia CFR Deva-Brad), care a concentrat şi evrei din judeŃul Timiş, celelalte trei,
secundare (la lucrări şosele), care au avut numai evrei din judeŃul Hunedoara.

Detaşamentul CFR Nevoieş – 1941-1943.

Am venit mâhniŃi, cu suflet întristaŃi / Tinerii din Hunedoara şi Banat / Şi cu munca noastră plină
de sudoare şi oftat / Face-vom azi sau mâni linia Brad / Zori de zi ne sculăm şi plecăm / Să
muncim din greu cu targa şi cu lopata / ÎncărcaŃi, descărcaŃi, nu mai staŃi / Randamentul e cerut
la vagoneta / Şi când soarele se îndreaptă spre culcuşul lui obosit / Drumul nostru este lung şi
avem un gând de mult dorit / De a pleca toŃi acas' fericiŃi / Şi în crezul de evreu mai întăriŃi /
Drumul nostru este lung şi fără de sfârşit / Nimeni nu ne spune 'bine aŃi venit' / Şi în coloanele
cuprinse de soldaŃi înarmaŃi / Ne-am făcut rând cu toŃii veşnic fraŃi.

Poezia de mai sus, poate fără prea mari valenŃe literare, este totuşi una specială: scrisă la
26.4.1943 de către poetul Husz Emanuil, este o poezie pe care o cântă în coloană de marş evreii
cari lucrează în detaşamentele de lucru după cum relatează o notă contemporană a poliŃiei Deva.
Am considerat-o o bună introducere pentru a intra în atmosfera detaşamentelor de lucru de pe
linia CFR Deva-Brad.

Începutul lucrărilor la această linie este marcat la 15.4.1939 de mutarea din Cluj la Deva a
InspecŃiei III L.S. (Lucrări Speciale) CFR. InspecŃia avea în 1941 trei secŃii: LS I Mintia, LS II
Fizeşti şi Buruiene (azi Păuliş); după alte surse aceste secŃii erau la Buruiene, Luncoiu şi Brad.
Începute iniŃial cu unităŃi militare CFR şi cu muncă civilă plătită, lucrările avansează cu
dificultate, motiv pentru care linia este declarată lucrare de interes naŃional, şi va beneficia şi de
aportul detaşamentelor de lucru pentru evrei (care prestau mai ales muncă necalificată la
terasamente, transport materiale, etc).

Aici va exista în perioada august-octombrie 1941 Detaşamentul de lucru Nevoieş (satul se

numeşte azi Lunca, iar localizarea pe care o face catalogul TeleguŃ-Thielk ca fiind Piatra Olt -

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
Caracal, este total incorectă). În realitate detaşamentul era repartizat în 3 sate (Nevoieş, Fizeş şi
Chişcădaga), care uneori sunt prezentate ca detaşamente de sine stătătoare. Pe lângă
detaşamentul de evrei, mai exista Detaşamentul L.O. (Lucru Obligatoriu) 68 Bejan pentru
vagabonzi, înfiinŃat în primăvara anului 1941 şi desfiinŃat în octombrie (a funcŃionat cca. 5 luni),
când vagabonzii au fost transferaŃi la Târgşor. Nu în ultimul rând, la Crăciuneşti a existat între
anii 1941-1944 un lagăr de muncă pentru prizonieri de război sovietici (numit şi Detaşamentul
67 Brad), care lucrau la o carieră de calcar din zonă, dar erau foarte aproape de traiectul căii
ferate. Toate aceste localităŃi sunt prezentate în harta alturată, inducând ideea
că istoricul construcŃiei căii ferate Deva-Brad este una plină de inedit şi
diversitate.

MAI precizează în adresa 6547 / 1.8.1941 către Prefectură:

S-au dat dispoziŃii de a pune la dispoziŃia organelor CFR din Deva 500 evrei
valizi între 20-50 ani, prin aceasta descongestionându-se centrul de evacuare
HaŃeg [în ‘centre de evacuare’ au fost mutaŃi din iulie 1941 şi până în 1944
majoritatea evreilor din localităŃile rurale şi urbane nereşedinŃă, deci în afara
celor din Deva. În judeŃul Hunedoara astfel de centre pentru evacuaŃi au fost
stabilite la Deva (evacuaŃii fiind cazaŃi la evreii din oraş), Ilia (cazaŃi în castelul
Ilia şi la evreii din localitate) şi HaŃeg (cazaŃi la evreii din localitate sau în
castelele din subcentrele Păclişa şi NălaŃi). Istoricul centrelor de evacuare poate
fi stabilit în detalii, dar nu face obiectul articolului de faŃă].

Două zile mai târziu, MAI trimite ordinul telegrafic nr. 6713 / 3.8.1941:

Conform ordinului Mareşalului Antonescu, trebuie să se ia legătura cu Serviciul Lucrărilor Publice din
jud. Hunedoara căruia i se pun la dispoziŃie pentru lucrări 1000 evrei între 18-60 ani (aleşi dintre cei
înscişi pe listele Cercului de Recrutare). Ei trebuie să fie vizitaŃi de o comisie medicală şi vor fi plătiŃi
cu 25 + 10 lei / zi. Restul evreilor din judeŃ, vor fi folosiŃi la lucrul străzilor din oraşe şi a altor şosele
din judeŃ, dacă Serv.Lucr.Publice nu are nevoie de lucrători peste cei 1000. Aceste indicaŃii au fost
trimise la CFR cu Ordinul nr. 12614 / 2.8.1941.
RezoluŃia Prefectului centralizează datele statistice privind evreii apŃi de lucru din judeŃ: totalul
celor valizi între 18-60 ani este doar de 770, din care sunt propuşi 376 pentru lucrări publice şi
394 pentru CFR.

Plecarea evreilor din HaŃeg spre şantierul CFR Deva-Brad este relatată de PoliŃia HaŃeg în adresa
3908 / 6.8.1941:

La 6.8.1941, ora 16 au plecat din gara HaŃeg 303 evrei (între 18-60 ani) din Centrul Evacuare HaŃeg
şi subcentrele NalaŃi şi Păclişa, îmbarcaŃi în vagoane.

DirecŃiunea Generală CFR Bucureşti, Cabinet Grup II Tehnic, cu adresa 1122/343 / 8.8.1941,
cere avizul Prefecturii pentru repartizarea evreilor:

Ca urmare a Ord. MAI 12614 / 2.8.41 prin care s-au repartizat către CFR 1000 evrei pentru şantierul
de lucru între Deva-Brad, avem onoarea a ruga Prefectura să permită şi să dea concursul.
Problema era însă că nu existau în întreg judeŃul Hunedoara 1000 evrei apŃi de lucru pentru
detaşament; conform tabelelor trimise de Prefectură către CRH prin adresa 2771 / 9.8.1941, doar
205 evrei din tot judeŃul [au fost trimişi până la urmă] pe şantierul CFR Deva-Brad. De aceea,
completarea numărului necesar s-a făcut aducându-se 461 evrei rechiziŃionaŃi pentru munci de
folos obştesc din Timişoara şi din judeŃul Timiş.

ÎnfiinŃarea detaşamentului este practic confirmată de adresa 1087 / 13.8.1941 a InspecŃiei 3 Ls

CFR Deva (ing. C. Năstăsescu) către Prefectură, care:

Comunică sosirea şi instalarea pe şantierul Deva-Brad a 1000 evrei [vom vedea mai jos că sunt mai
puŃini, n.a.], care au fost predaŃi cu tablou, dar fără nici un însoŃitor [deşi reglementările prevedeau
însoŃirea lor de către jandarmi, n.a.]. Roagă să se intervină la Legiunea Jandarmi Deva să trimită o

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
 unitate de 5-10 jandarmi înarmaŃi care să facă paza şi siguranŃa echipelor de evrei. Altfel, cum nu
există nici o armă în şantier şi nici posibilitatea legală de a folosi forŃa, cei de la CFR sunt încărcaŃi cu
o răspundere pe care nu şi-o pot asuma.
Ca urmare, Prefectura cere 10 jandarmi, dar jandarmeria afirmă că nu
are oameni pentru astfel de probleme şi că paza evreilor trebuie făcută
de către Centrul de Recrutare prin mobilizaŃi. Problema pazei
detaşamentului de lucru Deva-Brad (cu 900 oameni la acea dată) va
mai fi pusă şi de şeful secŃiei LS I Mintia, ing. C. Crăciun într-o adresă
către Prefectură. Problema a fost rezolvată ulterior temporar prin forŃe
proprii, în sensul că la 28.8.1941 paza celor de la Nevoieş era asigurată
de postul de jandarmi Nevoieş. Dar în speranŃa unei rezolvări definitive
şi legale, Comandamentul 7 Teritorial comunică Prefecturii cu adresa Fig. 1: toamna 1941: sigiliu
3068 / 1.9.1941 faptul că garda pentru paza detaşamentului s-a cerut administrativ cu textul
Cercului Recrutare Deva prin adresa nr. 2781. Probabil că desfiinŃarea Ro m ân ia *
detaşamentului două luni mai târziu a ‘rezolvat’ problema până la Det a şam en t u l de
lu c ru L .O. N E V O E Ş -
urmă. Oricum, se pare din toate aceste tergiversări că paza nici nu era o Hu n ed o a ra. Este însă
prioritate, din moment ce nici un lucrător nu avea intenŃia să evadeze, cu totul improbabil ca acest
ştiindu-se că munca în acest detaşament este pe timp mărginit şi sigiliu să fi fost folosit şi ca
obŃinerea unei învoiri nu era o imposibilitate. De altfel, detaşamentele ştampilă de cenzură, cel
anului 1941 nici nu erau organizate în sistem ‘tabără’ pentru a putea fi puŃin pentru anii 1941-
1942.
păzite şi noaptea, cazarea se făcea în sate la localnici.

Statistici: SituaŃia evreilor la 25.10.1941 extrasă din tabelele nominale întocmite de Prefectură era
următoarea: 300 în tabăra de muncă Nevoieş, 218 în tabăra de muncă Chişcădaga şi 236 în tabăra
de muncă Fizeş (la toate făcând-se precizarea ‘şantier CFR, supravegheaŃi de organele CFR,
cartiruiŃi în comună’), deci în total 754 evrei. O altă statistică din aceeaşi dată (adresa Prefecturii către
MAI, 3714 / 28.10.1941) aduce detalii despre originea acestora: astfel, în centrele de muncă din
comunele Nevoieş, Chişcădaga, Fizeş existau: 255 evrei hunedoreni, din care din mediul rural 6
minori şi 60 majori, din mediul urban 31 minori şi 158 majori. ToŃi aceştia sunt supravegheaŃi de
organele CFR, cartiruiŃi la locuitorii din comună. Aici se adaugă 497 evrei trimişi din Timişoara (96
minori, 401 majori), deci în total 752 evrei. Dintre aceştie, evreii hunedoreni, cu vârste între 18-50 ani,
înscrişi în registrul CRH (Cercului de Recrutare Hunedoara), erau repartizaŃi astfel pe şantiere: 85 la
detaşamentul CFR Chişcădaga; 64 la detaşamentul CFR Nevoieş şi 81 la detaşamentul CFR Fizeşti.

Fig. 2: 21.8.1941: carte poştală

expediată de către unul dintre cei
497 evrei timişoreni de pe şantierul
CFR Deva-Brad, vezi adresa.
Detaş(amentul) C.F.R. SecŃia II
L.S., Nevoieş, p.u. Şoimuş, jud.
Hunedoara, cartare şi cenzura la
Deva, sosire Timişoara la 25.8.1941.

Alte exemple şi imagini de

corespondenŃe similare pot fi găsite
în bibliografie (vezi la finalul
articolului).

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
O adresă surprinzătoare a Dir.Gen a Drumurilor către InspecŃia LS 3 Deva (nr. 3369 / 13.8.1941)
solicită imperativ (unul dintre motive fiind posibilul contact cu prizonierii ruşi de la lagărul
Crăciuneşti):

În baza ordinului telegrafic nr. 13303 / 11.8.1941 al MSM, toŃi lucrătorii evrei din jud. Hunedoara de
pe linia Deva-Brad să fie restituiŃi Prefecturii pentru a fi repartizaŃi la lucrări de drumuri.
Răspunsul LS 3 CFR precizează diplomatic în rezumat:

Acest lucru nu se poate face, nu avem ordine în acest sens, evreii fac o treabă utilă pe şantier, plus
că s-au investit sume mari în cazare, transport, bucătărie, alimente, ca şi bătaia de cap până s-a
ajuns la o organizare completă. Nu sunt probleme de contact cu prizonierii ruşi, distanŃa între evrei şi
ruşi e de cca. 15 km.

Pe plan naŃional organele CFR aveau însă probleme serioase logistice cu noile detaşamente
înfiinŃate cam precipitat şi dezorganizat, de aceea MAI comunică Prefecturii cu ordinul telegrafic
nr. 16824 / 14.8.1941 faptul că:

cei de la Dir.Gen.CFR nu au mijloace de cazare pentru toŃi evreii din detaşamentele de lucru CFR, şi
cer ca aceştia să fie cazaŃi în satele din apropiere, acolo unde nu există alte posibilităŃi [acest lucru se
întâmpla din prima zi pe linia Deva-Brad, ca şi la celelalte detaşamente din judeŃ, toŃi evreii de aici
fiind cazaŃi la localnici, fapt ce a produs şi nemulŃumiri, vezi mai jos, n.a.].

Cdt. 7 Teritorial comunică Prefectului, 3484/C/28.8.1941.

Conform Ord. MSM 30481 / 12.8.1941, toată chestiunea detaşamentelor trece asupra Cercurilor de
Recrutare, cu începere de la 7.8.1941 [în realitate 22.8, data la care s-a primit Ordinul la Cercurile de
Recrutare, n.a.]. Acestea veghează şi răspund pentru aplicarea Regulamentului Statutului Militar al
Evreilor şi InstrucŃiunilor nr. 31200. Roagă a se separa aceste detaşamente de evrei de
detaşamentele de prizonieri ce lucrează la CFR (aceştia constituiŃi în Detaşamentul de lucru 67
Brad), spre a se evita contactul între prizonierii ruşi şi evrei [şi propagarea ideilor comuniste n.a.].

ExistenŃa acestor detaşamente nu este însă scutită de probleme disciplinare şi detalii delicate
contravenind austerelor ordine superioare:

Pe şantierul CFR Brad există doi şefi de echipă care primesc bani de la evrei pentru a fi ocrotiŃi în
muncă. Evreii spun că atâta timp cât au bani, nu se tem de nimeni, pentru că pot cumpăra cu bani
orice şi pe oricine. Şefii de echipă spun evreilor protejaŃi să depună eforturi la muncă numai atunci
când vine inspecŃia militară. Acest fapt a stârnit nemulŃumiri mari printre muncitorii români ce sunt şi
ei angajaŃi ca lucrători (Adresa PoliŃiei Deva, 109 / 13.10.1941).
Alte constatări frustrante pot fi de desprinse din adresa SecŃiei Jandarmi Şoimuş către Legiunea
Jandarmi Hunedoara, 778 / 11.11.1941:

La Ord. Circ. 2259 / 941 privind evacuarea evreilor din casele particulare în barăci sau bordeie
construite de secŃia LS Mintia [evacuare ce nu s-a mai realizat în 1941 datorită desfiinŃării
detaşamentului, n.a.]: la 5.11.1941 s-au transportat la penitenciarul Târgşor 300 vagabonzi din
lagărul Bejan, astfel că barăcile au rămas goale şi ar putea fi cazate acolo cele trei lagăre de evrei
(Chişcădaga, Nevoieş, Fizeş). Regretabil că vagabonzii au fost toŃi români, mulŃi nevinovaŃi, au fost
cazaŃi în barăci păzite de o companie de 200 soldaŃi, cu gard împrejmuitor de sârmă ghimpată, însă
evreii sunt protejaŃi de organele InspecŃiei LS III Deva, care nu a luat nici o măsură în sensul celor de
mai sus, deşi s-a intervenit acolo. Evreii dispun de bani, am rămas sfidat în faŃa lor, deoarece ştiu să
corupă sistematic. Vedem că deplasarea evreilor se face sistematic cu învoirea şefilor CFR superiori,
conform unei convenŃii dintre DirecŃiunea Gen. CFR şi Minister se prevăd clauze că evreii pot să se
alimenteze prin personalul lor, astfel că sunt evrei care fac pe comercianŃii de vagoane întregi de
alimente, chiar şi pentru nevoile CFR, sunt evrei care lucrează la birouri, iar personalul respectiv sigur
că are timp de afaceri. Alte măsuri nu putem lua, deorece evreii care circulă şi sunt cazaŃi în case
particulare în mediul rural sunt acolo cu aprobarea InspecŃiei III CFR Deva, un organ superior.
În adresa 75366 / 8.11.1941 a CRH către Prefect se aminteşte tot în acest sens:

în 5.11.1941 s-a efectuat razie la detaşamentele de la Serviciul Tehnic JudeŃean, constatări: […] la
detaşamentul CFR Brad lipsă [nemotivaŃi, n.a.] 6 evrei.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
Înăsprirea condiŃiilor de cazare şi a regimului învoirilor este comunicată prin adresa C7T (Corpul
7 Teritorial Sibiu) către Prefect, 14495 / 29.10.1941:

conform Ordinului MSM 17154 / 19.10.1941: prin întrebuinŃarea evreilor la munca de folos obştesc,
aceştia au posibilitatea să ajungă în contact cu populaŃia satelor româneşti, unde vor încerca să facă
propagandă comunistă, sau prin corupŃie, să obŃină anumite beneficii, ori să-i contamineze cu boale
[exista într-adevăr o credinŃă ciudată însă sinceră în acea vreme că 'evreii poartă boli contagioase',
n.a.]. Trebuie făcută imposibilă orice apropiere a evreilor de populaŃia satelor: cu începere de la
primirea acestui ordin se interzice ca evreii să locuiască în case româneşti. Ei se cazează în afara
localităŃilor, se vor construi imediat bordeie sau barăci. ComandanŃii fac controale pe teren,
pedepsind pe cei care dovedesc uşurinŃă în paza evreilor aflaŃi la lucru. Se reaminteşte Ord. 17782
/10.10.1941, prin care este interzisă orice deplasare a evreilor dintr-o localitate într-alta. Orice
călătorie pe CFR va fi raportată imediat C7T [datorită desfiinŃării detaşamentelor exterioare o lună
mai târziu, aceste indicaŃii au rămas de fapt fără obiect. Ele s-au aplicat doar în anii 1942-1943, când
detaşamentele au fost constituite de MSM conform normelor militare, n.a.]
C7T revine în acelaşi ton cu adresa 4377 /C / 30.10.1941 către Prefecturi, prin care:

se trimit instrucŃiunile 31200 [nu se publică aici, doar în catalog, n.a.]. În timp de pace se aplică
prescripŃiile Decretului Lege publicat în MO 28 / 5.12.1940 […]. Din 16.10.1941 toate detaşamentele
de pe teritoriul C7T au trecut exclusiv în subordinea directă a C7T, ele depind disciplinar, ordine şi
justiŃie de Cercul de Recrutare corespunzător. Evreii vor fi scoşi afară în bordee, tabere, barăci,
vagoane, localuri părăsite, etc. E interzisă cazarea lor la sate.
La rândul său, Comandamentul Detaşamentelor CFR comunică Detaşamentelor CFR nr. 50-67:

Se trimite copia Ord. MSM, secŃia 6-a nr. 2539 / 27.10.1941. VeŃi păstra mai departe comanda şi
răspunderea prezenŃei şi activităŃii acestor unităŃi de evrei.
Acest fapt este întărit de MSM, cu adresa 25395 / 27.10.1941 către Brigada CF, Comandamentul
Detaşamentelor Lucru CF:

Odată detaşamentele date Căilor Ferate, ele depind de Comandamentul Detaşamentelor şi de MSM,
SecŃia 6-a. Nici o altă autoritate militară sau civilă afară de MSM, SecŃia 6 Transporturi nu va mai
dispune de evreii repartizaŃi CFR.

În mod aparent brusc, este luată decizia desfiinŃării detaşamentelor de lucru exterioare (probabil
ca urmare a repetatelor plângeri, nereguli şi dificultăŃi de organizare). MCG (Marele Cartier
General) secŃia I, transmite către MAI prin adresa 58784 / 20.11.1941:

Munca de interes obştesc a evreilor aflaŃi în detaşamente de lucru deplasate din oraşele din care fac
parte evreii încetează la 1.12.1941. Evreii au voie a se înapoia în oraşele unde sunt Cercurile de
Recrutare din care fac parte. După 1.12.1941, evreii vor putea fi folosiŃi numai în oraşele din care fac
parte, având voie a locui acasă. Evreii meseriaşi, daŃi la oricare ateliere militare, sau care lucrează
pentru armată, rămân repartizaŃi în continuare până la 20.12.1941.
DesfiinŃarea detaşamentelor este confirmată şi de adresa InspecŃiei LS III CFR către Prefect,
1905 / 26.11.1941:

urmare adresei dvs. 3960 / 20.11.1941 [prin care se solicită mutarea evreilor în barăcile
detaşamentului de vagabonzi, evacuat din Şoimuş la Târgşor n.a.], vă comunicăm că în conformitate
cu Ordinul telegrafic 57293 / 10.11.1941 al MCG, toŃi evreii de pe şantierele noastre trebuie puşi la
dispoziŃia CR de origine pentru altă întrebuinŃare. Cei aparŃinători de CRH au fost îndrumaŃi acolo
încă din 21.11.1941, iar cei aparŃinători CR.Timiş sunt gata de plecare, se aşteaptă numai vagoanele
necesare cu care să fie transportaŃi.
În fine CFR, SecŃia 3 LS Deva, comunică prin adresa 2030 / 9.12.1941:

Evreii nu mai sunt pe şantierele noastre.
Iar CRH comunică Prefectului cu adresa 83256 / 13.12.1941:

În urma Ord. MSM 56784 / 20.11.1941 am dispus lichidarea detaşamentului de evrei şi s-a făcut o
nouă repartizare a lor pentru muncă [aceştia fiind încadraŃi în detaşamente locale de muncă la Deva,
HaŃeg, Orăştie, Hunedoara, n.a.]

Detaşamentele exterioare de muncă au fost re-înfiinŃate în vara anului 1942 de către MSM.
Acum se re-înfiinŃează şi detaşamentele evrei de la linia CFR Deva-Brad, dar cu alte localizări:
astfel se cunoaşte Detaşamentul L.O. 19 Bejan, păzit de gardă militară, probabil în fostul local

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
al lagărului de vagabonzi (la acest detaşament se referă de fapt poeziile din acest articol) şi
Detaşamentul L.O. 20 (cu localizare neclară, probabil Nevoieş). Se pare că acum toŃi evreii sunt
din afara judeŃului Hunedoara (Timişoara şi Craiova cel puŃin); acesta, ca şi faptul că
detaşamentele sunt acum organizate şi conduse direct de către MSM conform principiilor
militare, fiind motive pentru care arhiva Prefecturii Hunedoara nu mai are decât date puŃine şi
indirecte despre acest subiect. Se pare că detaşamentele sunt desfiinŃate definitiv în vara 1943,
munca fiind continuată de unităŃile armatei (între care şi unităŃi militare cu 'minoritari', dar nu
evrei, aşa cum ar fi Detaşamentul 107 CFR, desfiinŃat la rândul său în ianuarie 1944).

DesfiinŃarea Detaşamentului L.O. 19 este suprinsă de o altă poezie aparŃinând lui Husz Emanuil:
Liberi suntem, plecăm cu toŃi acasă / ÎntăriŃi în suflet şi voioşi / Dragii noştri ne îmbrăŃişează / Că
am sosit cu toŃii sănătoşi / Cu credinŃă şi tărie / Şi cu fruntea în sus / Cu braŃe oŃeliŃi / Stăm cu toŃii
la datorie / Şi din inimă ne-am înfrăŃit / Noroc, noroc / Şoimuş, Mintia şi cu pod / Noroc, noroc /
Bejane cu apel cu tot / La revedere pe a noastră glie / La itra ot băereŃ Izrael.

Detaşamentul Câmpu lui Neag – 1941.

Organizarea detaşamentului de lucru Câmpu lui Neag s-a făcut ca urmare a adresei 3306 /
9.8.1941 a DirecŃiei Generale a Drumurilor:

Urmare a adresei 25147 / 26.7.1941, s-a delegat o persoană pentru organizarea şantierului,
repartizând 162 evrei, ce vor fi transportaŃi imediat de la Deva la Câmpu lui Neag pentru
reconstruirea drumului Livezeni - Câmpu lui Neag în sectorul comunei Câmpu lui Neag.

La aceeaşi dată aici erau consemnaŃi 83 evrei, dintre care 26 evrei din Vulcan, 45 din Lupeni, 12
din Petroşani (conform tabelelor Prefecturii ataşate adresei 2771 / 9.8.1941), iar la 25.10.1941
existau 160 evrei care lucrează la şoseaua Uricani - Câmpu lui Neag, Serviciul tehnic, cartiruiŃi
la locuitorii din comună. În alt document, tot în luna octombrie detaşamentul figurează cu 120
oameni.

Urmare a adresei nr. 63737/C/27.10.1941 a Comandamentului 7 Teritorial Sibiu, prin care se cer
150 evrei la Reg.7 Pioneri şi 50 evrei la Garnizoana Deva pentru terminarea lucrărilor de
canalizare la cazărmile noi, Prefectul aprobă în rezoluŃie 150 evrei de la Câmpu lui Neag pentru
Reg.7 Pi, pentru restul va decide ulterior. Astfel că viaŃa detaşamentului a fost scurtă, dar la
29.10.1941 evreii au fost evacuaŃi din Câmpu lui Neag la Păclişa şi dintr-un alt motiv:

deoarece se adună, fac politică şi agită spiritele. În seara de 27.10 au fost găsiŃi în sinagogă cu
lumina stinsă discutând asupra răspunsului Dlui Mareşal Antonescu dat lui Filderman.

Legiunea Jandarmi Hunedoara confirma prin adresa 368 / 1.11.1941 că evreii de la Câmpul lui
Neag au fost evacuaŃi.

Detaşamentul Peştera Bolii – 1941.

La înfiinŃare (9.8.1941), detaşamentul Serviciului Tehnic de la Peştera Bolii cuprindea 31 evrei,
din care 24 din Petrila-Lonea şi 7 din Petroşani. O situaŃie cumulată înaintată de Prefectură către
MAI cu nr. 3714 / 28.10.1941, totalizează 346 evrei aflaŃi la Serviciul Drumuri NaŃionale din
centrele de muncă Baleia, Peştera Bolii şi Câmpul lui Neag, din care: din rural 2 minori, 15
majori, din urban 25 minori, 304 majori. Aceştia sunt folosiŃi la lucrări la şoseaua Pui-Baleia şi
Uricani-Câmpu lui Neag, fiind supravegheaŃi de Serviciul Tehnic, şi cartiruiŃi la locuitorii din
comunele respective. Dintre aceştia, la Peştera Bolii se găseau 25 evrei cu vârste între 18-50 ani
înscrişi în registrul CRH Hd.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
Se pare că de fapt, lucrătorii din Petroşani nu stăteau la Ńăranii la care erau cartiruiŃi, ci dormeau
la domiciliu, după cum rezultă din adresa PoliŃiei Petroşani, 1087 conf. / 24.10.1941:

Evreii de la Peştera Bolii vin în Petroşani autorizaŃi de conducătorii taberelor de muncă, pentru
alimentare şi pentru dormit.
Acest lucru e confirmat de PoliŃia Petroşani, în adresa 13547 / 5.11.1941 către Prefectură.

Şeful direct al detaşamentului de lucru Peştera Bolii, Picherul Udrea a dat voie evreilor din Petroşani
ca să vină să doarmă la domiciliul lor în baza unui ordin afirmativ primit de la Serviciul Tehnic
JudeŃean. De la data primirii Ordinului Prefectului (3710) am interzis categoric intrarea evreilor de pe
şantier în oraş.

După ce Legiunea Jandarmi Hunedoara propune prin adresa 368 / 1.11.1941 evacuarea celor de
la Peştera Bolii şi din defileul Jiului (să se termine cu discuŃiile în jurul plimbărilor acestora la
casele lor), PoliŃia Petroşani comunică Prefecturii cu nr. 13932 / 4.11.1941:

în conformitate cu ordinul dvs. telefonic, am evacuat în cursul zilei de azi 4.11 pe toŃi evreii de la
detaşamentul de lucru Peştera Bolii, înaintându-se sub escortă un număr de 26 evrei predaŃi PoliŃiei
HaŃeg pentru a fi internaŃi în [centrul de evacuare] NălaŃi.

Detaşamentul Baleia - 1941.

Cel mai izolat detaşament de muncă a fost cel cazat la cabana Baleia, din Retezat, pentru lucrări
la şoseaua Pui – Baleia. IniŃial, la 9.8.1941, un total de 51 evrei au fost trimişi la Baleia, din care
33 din Deva şi 18 din Petroşani. O reducere a efectivului are loc după 27.8.1941, astfel că într-o
situaŃie din 2.9.1941 mai existau doar 23 evrei, din care 4 erau plecaŃi la 30.8 (2 bolnavi, 1 la
Serviciul Tehnic, 1 la Consiliul de Război). La 25.10.1941 erau recenzaŃi 20 evrei la cabana
Baleia (care lucrează sub supravegherea Serviciului Tehnic JudeŃean). Dintre aceştia, 16 erau cu
vârste între 18-50 ani, înscrişi în registrul CRH.

Acest detaşament a avut probabil cele mai multe sesizări privind 'indisciplina lucrătorilor'.
Astfel, Pretura Plasei Pui cere Prefectului, prin adresa 2357 / 2.9.1941:

ca evreii de pe şantierul de lucru Baleia să fie conduşi şi controlaŃi de un subinginer cu autoritate, nu
de către picher care nu are autoritatea necesară, de aceea evreii părăsesc locul sau sunt scutiŃi
pentru motive neîntemeiate. MulŃi sunt trimişi la Pui pentru boli închipuite, nu au nici o continuitate în
lucru. Se propune ca şantierul să fie desfiinŃat, pentru că Pretura nu are cum exercita un control
asupra evreilor, din cauza distanŃei şi a lipsei mijloacelor de transport.
Tot Pretura Plasei Pui, cu adresa nr. 2429 / 13.9.1941 revine şi specifică:

faptul că evreii se deplasează în diferite localităŃi se datorează numai că picherul însărcinat cu
supravegherea lucrărilor pleacă urechea la orice pretext invocat de evrei.
Şi mai mult, Cdt. 7 Teritorial Sibiu comunică între altele în adresa 63284/C/11.10.1941 către
Prefect, că la 24.9.1941, ora 14.30, cu ocazia unui control la grupul evreilor din Baleia, din 20
evrei s-au mai găsit 5, restul fiind învoiŃi sau întârziaŃi din învoire. Adresa se încheie cu un
avertisment formal: ‘ordinele MSM sunt categorice - evreii nu pot fi învoiŃi', de aceea …să nu se
mai repete !

Soarta cabanei Baleia pare să îngrijoreze şi ONT-ul, care

prin adresa 13438 / 10.1941 arată că Prefectura a dispus rechiziŃionarea întregului inventar al casei
de adăpost Baleia, ceea ce duce la dezorganizarea cabanei rămasă în părăsire. Se cere să se
renunŃe la această măsură care loveşte interesele turismului din zonă.
Ca răspuns la solicitarea Prefecturii, CRH comunică prin adresa 30433 / 3.11.1941:

adăpostul Baleia este ocupat de evreii trimişi la muncă. CRH a blocat numai paturile de fier.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
Oricum, problema se va rezolva altfel, deoarece Legiunea Jandarmi Hunedoara propune prin
adresa 368 / 1.11.1941 evacuarea evreilor de la Baleia, care 'nu lucrează nimic'. Această
evacuare a şi avut loc în scurt timp, din moment ce în adresa CRH către Prefect, nr. 75366 /
8.11.1941 se arată că la 5.11.1941:

evreii foşti în detaşamentele Baleia, Câmpu lui Neag şi Peştera Bolii sunt în curs de deplasare la
Deva pentru completarea unui detaşament [local] de 200 evrei la Reg. 7 Pioneri, conform ordinului
C7T.

Din multe puncte de vedere, se poate spune că organizarea detaşamentelor de muncă pentru evrei
în 1941 a fost un eşec, recunoscut deschis de autorităŃile timpului: internarea în masă,
nediscriminatorie, în tabere de muncă a dezorganizat viaŃa economică a Ńării, iar disciplina şi
supravegherea acestora era subiect de constatări jenante. Ordine aberante ale lui Antonescu
('dacă [evreii din detaşamente] fug, se împuşcă unul din zece', Ordin 5811 / 18.7.1941 al MAI)
erau ridiculizate pe teren de corupŃia generalizată, ceea ce determina poliŃia şi jandarmeria la
rapoarte pline de frustrări, din care două exemple au fost date mai sus. Preluarea organizării şi
conducerii lor de către MSM în 1942-1943 a dus însă în mod sigur la o înăsprire a disciplinei,
similar unităŃilor militare obişnuite.

Aspecte poştale.
CorespondenŃa de la detaşamentele de muncă pentru evrei nu era supusă nici unui fel de
restricŃii, altele decât cele impuse de cenzură în general. Aceste restricŃii erau reaminitite de
Prefectură, care în adresa 2781 / 12.8.1941 către Centrul Recrutare Deva, după ce constată că
există abateri în detaşamentele de evrei la lucru obştesc, cere:

Nu se va permite corespondenŃa pe cale particulară. Orice corespondenŃă se va trimite numai prin
poştă, scrisă în limba română sau germană.
Limitarea la limbile română şi germană se refera la interdicŃia corespondenŃei în limba maghiară
valabilă la acea dată, dar şi la lipsa cenzorilor cunoscători ai altor limbi străine la biroul cenzurii
Deva.

CorespondenŃe de la evrei aflaŃi la munci de interes local (în oraşele de domiciliu) nu pot exista,
din moment ce eventualii expeditori foloseau adresa lor de domiciliu (la care dormeau noaptea)
şi nu cea a detaşamentului, de aceea detaşamentele locale nici nu au fost tratate în articolul de
faŃă (de menŃionat doar că cele mai multe au existat în Deva, de ex. Detaşamentul Primăriei, a
diverselor unităŃi militare, etc, dar şi în Hunedoara, Orăştie, Petroşani, HaŃeg). Activitatea lor
consta în munci de construcŃii în interesul unităŃilor militare (inclusiv primele lucrări la
pregătirea adăpostului din dealul CetăŃii) sau în munci gospodăreşti citadine în interesul
primăriilor (din care cea mai cunoscută e munca 'la zăpadă' din iernile 1941 - 1944)

Singurele corespondenŃe poştale care pot documenta capitolul de faŃă sunt cele expediate sau
primite la detaşamentele de lucru exterioare (care erau distribuite în afara oraşelor de domiciliu a
evreilor). De asemenea, din cauze încă neclare, nu se găsesc corespondenŃe din detaşamente
exterioare, dar aparŃinând evreilor din judeŃul respectiv (Hunedoara în cazul de faŃă), probabil în
acest caz lucrătorii evrei trimiteau veşti acasă prin alte mijloace (cunoştinŃe, colegi de
detaşament învoiŃi, etc). Acesta este motivul pentru care de la Detaşamentul Nevoieş
corespondenŃele întâlnite aparŃin în exclusivitate celor 490 evrei timişoreni din 1941 (vezi fig.2,
sau cele din articolele indicate la bibliografie), respectiv celor din Craiova în anul 1942 (fig. 3).

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2
Nu au fost întâlnite până acum corespondenŃe de la cele trei detaşamente 'de drumuri' (Câmpu lui
Neag, Peştera Bolii, Baleia), existenŃa lor este chiar improbabilă din cel puŃin trei motive:
efectivele mici de evrei la aceste detaşamente, perioada scurtă de existenŃă a lor şi (mai ales)
faptul că toŃi evreii din aceste detaşamente erau din judeŃul Hunedoara. Dacă acestea vor fi
întâlnite, ele pot fi apreciate ca foarte rare, raportate la cele de la Detaşamentul CFR Nevoieş din
1941 care sunt relativ frecvente (oricum, cel mai frecvent întâlnite corespondenŃe de la
detaşamentele de muncă pentru evrei din România).

Fig. 3: 24.8.1942: carte poştală

expediată de familia din Craiova
către un evreu din Detaşamentul
L.(ucru) 20 Deva, cenzura la
Craiova, sosire Deva la 27.8.1942:

'De la colegul tău venit aci am aflat

că eşti trist, este adevărat că pe
sărmanul nostru Dori nu-l poate
înlocui nimeni, dar când te
gândeşti cât a suferit în ultimul
timp şi că nu putea rezista acestor
timpuri, moartea lui a fost o
uşurare pentru el, pentru noi este
mai greu'.

Caracteristicile trimiterilor poştale sunt acelea obişnuite pentru corespondenŃele civile, evreii din
detaşamentele de muncă fiind acolo în calitate de civili şi nu de militari (ei fiind îndepărtaŃi din
armată după cum s-a văzut). Astfel, cenzurarea are loc doar la nivelul biroului local de cenzură
din zona de expediŃie (Deva în cazul nostru), nu există cenzură la nivelul detaşamentului (cu
câteva excepŃii din anul 1943, dar care nu se referă la judeŃul Hunedoara), iar singurele elemente
care permit identificarea şi încadrarea corespondenŃelor se referă la numele evreesc al
expeditorului (şi al familiei care-i scrie, dintr-o altă localitate, din alt judeŃ), alăturat adresei
manuscrise a lucrătorului, cel puŃin într-una din variantele (în paranteză este indicat oficiul poştal
de cartare, în general Deva, foarte rar Şoimuşul-Mureşan):
 Detaşamentul de lucru CFR (sau Detaşament L.O.) Nevoieş, jud. Hunedoara (ŞOIMUŞ,
DEVA), Aug.-Nov. 1941.
 Detaşamentul CFR, Sectorul II L.S. CFR, Echipa 9, Nevoieş, jud. Hunedoara (DEVA), Aug.
1941 (vezi fig. 2).
 Detaşamentul L. 20, Deva (DEVA), Aug.-Oct. 1942 (vezi fig. 3).

Bibliografie filatelică:
1. G.A. Pohlig - Das rumänische Arbeitslager Nevoies, AG Zensurpost Rundbrief nr. 53/1987, p.41-43.
2. George Pataki - How a Romanian Railroad Was Built, Romanian Philatelic Studies, No. 3/1979, p.19
(retipărit din Stamp Show News, Iunie 1978).
3. Grecu Dan - The Romanian Military Working Units (1940-1945), Romanian Postal History Bulletin
no.1(28), Aprilie 1999, p.2-15.
4. Grecu Dan - Die rumänischen Militär- Arbeitseinheiten, AGZensurpost Rundbrief nr. 92/99, p.33-48.
5. Cristian Scăiceanu - CorespondenŃa evreilor din detaşamente de muncă, lagăre şi închisori 1941-
1944, Filatelia nr. 1 (525) / Ian. 2000, p.17-22.
6. Grecu Dan - UnităŃile de muncă CFR 1940-1944, Filatelistul Feroviar nr. 1(22) / Feb.2001, p.5-9.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POŞTALE DIN ARDEAL, BANAT ŞI BUCOVINA, An XI, nr.2