G1 Munca Obligatorie

GA Represiunea în istoria poștală românească
#G09. DETAȘAMENTE DE MUNCĂ OBLIGATORIE

PENTRU EVREI (1941 – 1944)
Legile antisemite de la sfârșitul anilor 1930 au restrâns treptat drepturile românilor de religie mozaică, un
prim pas fiind pierderea cetățeniei. Astfel, la 29 noiembrie 1939 şi-au pierdut cetăţenia română 126.264 capi
de familie şi 264.907 evrei membri de familie. După instalarea guvernului Antonescu (în care 5 ministere
erau deţinute de legionari), evreii au fost îndepărtaţi și din viaţa economică a ţării, prin aşa-numita operaţie
de ‘românizare’ – patru decrete-legi emise între 4 octombrie 1940 şi 28 martie 1941 i-au deposedat de
proprietăţile funciare rurale, de păduri, de mijloacele de transport fluviale şi de proprietăţile urbane. Paralel,
au fost îndepărtaţi din posturile de decizie luate, prin ‘românizarea’ personalului din sectoarele vieţii
economice şi înlocuirea lor cu persoane de origine română (operațiune ce trebuia încheiată la 31 decembrie
1941). În realitate, efectele legilor au fost atenuate prin corupţie. La 25 ianuarie 1942 evreilor li s-a restrânge
dreptul la liberă circulație, fiindu-le permisă deplasarea în afara localităţii de domiciliu şi călătoriile pe calea
ferată doar cu autorizatţii scrise. Evident, problema legilor antisemite depășește cu mult cadrul acestui
volum, bibliografia istorică pe această temă fiind impresionantă. Din punctul de vedere al istoriei poștale
însă, toate aceste frământări sunt dificil de cuprins în corespondențe poștale, singurul domeniu acoperit de
acestea fiind acela al muncii obligatorii, impuse evreilor din Vechiul Regat.
G09A. CRONOLOGIE ISTORICĂ

Detaşamentele de muncă obligatorie pentru evrei au fost înfiinţate în anul 1941 pe baza legislaţiei
antisemite, de excludere a evreilor din armată, fiind considerate în aceste condiţii drept echivalente ale
efectuării serviciului militar obligatoriu. Baza legală a constat în Decretul-lege nr. 3984 din 5 decembrie
1940 privind statutul militar al evreilor, dar acesta definitiva de fapt o situaţie existentă deja din anul 1939.
Ca elemente a căror loialitate față de stat era considerată nesigură, evreii români recrutaţi nu puteau deţine
arme de foc şi încă din anul 1939 serveau în „trupe lipsite de arme”, prestând doar muncă fizică. Chiar
înainte de publicarea decretului din decembrie, în primele săptămâni ale statului naţional-legionar, în toamna
anului 1940, au apărut cele dintâi tabere de muncă obligatorie, acestea organizându-se însă doar la iniţiativa
primarilor locali, a prefecţilor ori a comandanţilor de armată.
Perioada precursoare: 1939-1940

(Detașamentele săpători în Armata Română)
Fig. G09.01:
Corespondență militară de la
o unitate săpători
Carte poştală militară cu tarif

redus, scrisă de (adresa pe
verso) Serg. TR Schor Alfred,
Bat. 2 Săpători, Comp. 4-a,
Oficiul Poștal Tifești, jud.
Putna către prieteni din
București. Prevăzută cu
ștampilele unității în tuș violet
(rotundă ROMÂNIA *
BATALIONUL 21 SAP. /
DETAȘAMENTUL 4, plus
liniară Comand. Comp. 4
Săpători, cu semnătura
cenzorului). Tranzit CENTRUL
DE CARTARE No. 1 la 9 iulie
1940, sosire BUCURESTI
180
Detașamente de muncă obligatorie pentru evrei (1941-1944) Capitolul II /#G09
Ștampile administrativ-poștale de la Detașamentul 7

Săpători (1940)
Situaţia juridică a evreilor din România a fost

reglementată la 8 august 1940347, aceştia fiind clasificaţi în:
 Categoria 1-a: evreii veniţi în România după 30 decembrie 1918, așadar cei din teritoriile unite
(Basarabia, Bucovina);
 Categoria 2-a: evreii care au obţinut naturalizarea în diverse împrejurări, dar înainte de 30 decembrie
1918, așadar evreii din Vechiul Regat;
 Categoria 3-a: evreii care nu fac parte din primele două categorii.
Printre restricțiile de ordin profesional ce au decurs din acest decret se află și cele privind serviciul militar,
fiind vorba de excluderea din armată a evreilor care nu erau cetăţeni români în 1918 (cei din Basarabia şi
Bucovina de Nord):
Art. 7. - Evreii prevăzuţi în categoriile I şi a III-a nu pot fi […] militari […].
Art. 10. - Obligaţiunile militare, fiind obligaţiuni de onoare, se transferă […] fie în obligaţiune fiscală […], fie în
obligaţiune de muncă potrivit nevoilor statului şi instituţiilor publice, la muncile de interes obştesc, după capacitatea şi
situaţia fiecăruia.
Până la 5 decembrie 1940, restul evreilor români (cei din categoria a II-a, care nu pot fi militari de carieră)
au făcut serviciul militar în continuare în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi cetăţeni, doar în unităţi aparte, fără
arme (cele de săpători deja menționate).
Fig. G09.02: corespondență

către o unitate de muncă din
348
Slobozia-Veche
Carte poştală scrisă de familia

I. Gropper, București către
Sold. T.R. Gropper Elias,
Batalionul I lucrători, Comp. I-
a, Slobozia-Veche, jud.
Ialomița. Cartare BUCURESTI
GARA DE NORD la 25
septembrie 1940, sosire
SLOBOZIA * JUD. IALOMITA
la 26 septembrie, cenzura
militară la unitatea de lucru cu
o ștampilă ilizibilă și
semnătura cenzorului (Plut.
T.R...).
Excluderea totală a evreilor din armată (deci inclusiv a celor din România Veche), a urmat în 5 decembrie
1940349, obligându-i în schimb la plata unei contribuţii financiare şi la prestarea muncii de interes obştesc:
347
Decretul-Lege nr. 2650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România (cunoscut şi sub numele de
'Statutul Evreilor'), publicat în Monitorul Oficial nr. 183 din 9 august 1940.
348
Azi municipiul Slobozia, iar numele mai e purtat de gara din fața unității militare (la ieșirea spre Amara); aici a funcționat între
1944-1945 un lagăr de internare, vezi #G05.32.
349
Decretul-Lege nr. 3984 din 4 decembrie 1940 referitor la Statutul Militar al Evreilor (publicat în Monitorul Oficial nr. 287 din 5
decembrie 1940)
181
Art. 1. - Evreii […] indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluşi de la serviciul militar. Ei sunt obligaţi a
plăti taxele militare statornicite prin legi, cum şi de a presta munci de interes obştesc, potrivit nevoilor statului, în
condiţiunile arătate de decretul lege de faţă […].
Art. 4. - Obligaţiunea la plata taxelor militare sau la munci de interes obştesc durează pe tot timpul cât ceilalţi cetăţeni
fac parte din elementele armatei (serviciu sub arme, completare, rezervă şi miliţii) […].
Art. 5. - Munca de interes obştesc se execută în folosul M.A.N., ori în folosul celorlalte departamente sau instituţiuni
publice, de acord cu M.A.N., care, prin cercurile de recrutare, ţine controlul evreilor având această obligaţiune; ele
vor fi prestate conform normelor stabilite de M.A.N.
Art. 8. - Pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizare sau război, evreii pot fi utilizaţi în folosul armatei sau la
munci de interes obştesc […].
Art. 9. - Pe timpul efectuării muncii de interes obştesc, evreii sunt supuşi atât regimului, cât şi jurisdicţiunii militare.
[…]
Art. 11. - Pe data publicării prezentului decret lege, evreii de orice grad […] se şterg din controalele armatei. Ei se
înscriu într-un registru special central al evreilor la centrele de recrutare respective.
Decretul-Lege nr. 132 din 21 ianuarie 1941 a precizat obligaţiile evreilor faţă de armată şi a stabilit efectiv
proporţia taxei de scutire de munca obligatorie, în funcţie de grupele de vârstă (taxa maximă de 6.000 lei
anual – ulterior majorată – fiind pentru tinerii între 18–21 de ani care nu prestau muncă obligatorie). Taxele
militare trebuiau plătite şi de cei inapţi pentru serviciul militar, urmare a afecțiunilor medicale. Impunerea se
făcea după tabelele nominale întocmite de cercurile de recrutare. În perioada concentrărilor prelungite,
mobilizare sau război, evreii puteau fi utilizaţi în folosul Armatei sau la munci de folos obştesc.
Printr-un Decret-lege emis la 13 februarie 1941 evreii specializaţi - medicii, farmaciştii, inginerii şi alţi
specialişti luaţi la muncă obligatorie în cadrul armatei aveau voie să poarte uniforme, dar li se impunea şi un
semn distinctiv pentru a marca apartenenţa etnică, fiind plătiţi cu o diurnă fixată, prin decizie ministerială.
Celorlalţi evrei care posedau livret militar li s-a aplicat pe copertă şi pe prima pagină a livretului, cu tuş roşu,
cuvântul Evreu (vezi Fig. G19.03), iar celor care nu satisfăcuseră stagiul li s-a dat un „Livret militar pentru
evrei”.
Fig. G09.03. Extras din livretul militar al farmacistului putonier evreu Mendelsohn Emanoil, născut în 1909 în
Bacău, mobilizabil la Compania 5 Sanitară (sursa: arhiva de documente Yad Vashem, Israel)
Pe baza notațiilor făcute de Cercul de Recrutare Bacău, se poate reconstitui traseul până la excluderea din cadrele
armatei: luat în evidență la 17 noiembrie 1937. La 1 iulie 1940 este prezentat la mobilizare din ordinul Companiei 5
Sanitare, la Ambulanța Diviziei 6. La 6 septembrie 1940 depune jurământul de credință M.S. Regelui Mihai I, iar la 10
septembrie 1940 este lăsat la vatră. La 11 iulie 1941 primește viza de prezentare la Cercul de Recrutare București și
doar la 1 septembrie 1941 o ștampilă de serviciu menționează: „Exclus dela serviciul militar conf. Decret lege
relativ la / Statutul Militar al Evreilor”, aplicându-se în același timp pe paginile folosite ale livretului o altă ștampilă
roșie, cu textul EVREU. Ulterior, la 26 septembrie 1942 este repartizat la muncă obligatorie la Spitalul Militar Regina
Elisabeta, dar este lăsat la vatră trei zile mai târziu. Ultima viză este din 23 februarie 1944 la Cercul de Recrutare Neamț
Rog cititorii să-mi semnaleze orice fel de erori, completări sau corectări
pe adresele comunicate în primele pagini ale volumului.
182
Perioada IA: 1-7 august 1941 (munca organizată de către M.A.I.)
Începutul campaniei militare antisovietice a fost cea care a pus în practică toate aceste prevederi, trecându-se
în luna iulie 1941 la rechiziţionarea masivă pentru muncă a evreilor între 18-50 ani (individual sau în
detaşamente de muncă), pe o durată nedeterminată în timp de război350:
Art. 18. - Evreii între 18 şi 50 ani pot fi întrebuinţaţi atât individual cât şi în grup sau detaşament, fie pentru nevoile
armatei, fie ale altor instituţiuni publice de stat, judeţ sau comună […].
Art. 19. - Evreii nu pot fi întrebuinţaţi la munca de folos obştesc decât de M.St.M., care va satisface, în măsura
posibilităţilor, şi cererile primite de la alte instituţiuni publice de stat, judeţ sau comună.
Art. 22. - Pe timp de concentrări prelungite, mobilizare sau război, durata întrebuinţării evreilor la munca de folos
obştesc este nelimitată, potrivit nevoilor generale ale statului […].
Art. 23. Medicii, farmaciştii, veterinarii, inginerii, arhitecţii sau alţi specialişti evrei folosiţi fie de armată, fie de alte
instituţii publice, vor fi plătiţi conform deciziei ministeriale nr. 23325 din 27 ianuarie 1941 a M.A.N. Ceilalţi evrei
chemaţi la munci de interes obştesc, vor avea drepturi de hrană, întreţinere şi soldă pe care le are trupa, dacă sunt
întrebuinţaţi pentru nevoile armatei. Dacă sunt puşi în serviciul altor instituţii publice, ei vor avea drepturile în bani
ale trupei. În toate cazurile evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligaţi a se prezenta la munca de interes obştesc
cu echipamentul potrivit anotimpului în care sunt chemaţi şi cu cel puţin două rânduri de rufe. Ei vor avea pe braţul
stâng o brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm, cu numele cercului de recrutare respectiv. Se exceptează numai
medicii, farmaciştii, veterinarii, inginerii şi arhitecţii întrebuinţaţi de armată, care vor purta uniforma şi semnele
distinctive prevăzute în decizia ministerială nr. 23325 din 27 ianuarie 1941. Brasardele se confecţionează la cercurile
de recrutare.
Art. 24. - Evreii chemaţi la munca de interes obştesc locală nu pot fi folosiţi decât în localitatea unde domiciliază. În
acest caz, ei vor lucra sub comanda unui militar numit prin grija garnizoanei respective, având dreptul să ia masa şi să
doarmă în familie. În toate celelalte cazuri, evreii pot fi deplasaţi în orice regiune a ţării, constituiţi în detaşamente de
muncă, astfel cum se arată la art. 27 […].
Art. 27. - Evreii chemaţi în grup pentru anumite lucrări, vor fi întotdeauna constituiţi în detaşamente de muncă, sub
comandă militară, având cadrele necesare pentru menţinerea ordinii şi a disciplinei. Detaşamentele vor fi utilate cu
materialul necesar pentru cazarea, igiena şi hrănirea oamenilor. În cazul când, în mod excepţional, asemenea
detaşamente sunt puse la dispoziţia altor instituţii publice, acestea au îndatorirea să acopere cheltuielile prevăzute atât
pentru întreţinerea evreilor, cât şi a militarilor care însoţesc detaşamentele […]
Art. 30. - Evreii chemaţi la munca de interes obştesc, foşti ofiţeri, subofiţeri, maiştri, submaiştri şi gagişti activi şi de
rezervă, foştii tineri cu termen redus, grade inferioare şi acei care au recrutat după promulgarea decretului lege
relativ la Statutul Militar al Evreilor şi posedă cel puţin 8 clase de liceu, sau şcoală similară, vor fi întrebuinţaţi în
servicii potrivite aptitudinilor sau pregătirii lor, ţinându-se seama de gradul avut în armată, de studiile ce posedă şi de
poziţiunea lor socială. Ei vor purta următoarele semne distinctive: a) Foştii ofiţeri activi şi de rezervă, o stea de metal
galben în şase colţuri, cu diametru de 2 centimetri, aşezată pe brasardă, deasupra denumirii cercului de recrutare; b)
Foştii subofiţeri, maiştri, submaiştri şi gagişti activi şi de rezervă, o stea de metal alb de acelaşi model şi dimensiuni,
aşezată în aelaşi fel; c) Foştii tineri cu termen redus, grade inferioare, precum şi acei ce n-au făcut parte din
elementele armatei, dar posedă cel puţin 8 clase de liceu, sau şcoală similară, o stea de metal roşu […].
Art. 37. - Evreii chemaţi pentru nevoile armatei sau pentru munci de interes obştesc, sunt supuşi regimului şi
jurisdicţiunii militare ca şi militarii sub arme.
Utilizarea evreilor putea avea loc:

 după dispoziţiile Ministerului de interne, constituind detaşamente de evrei, dintre cei aflaţi în lagăre de
internare, sau din cei adunaţi de Prefecturi, prin Cercurile de Recrutare. Aceştia au fost încadraţi în
general cu ofiţeri de rezervă evrei, rechiziţionaţi de C.R., iar evidenţa lor era ţinută de Prefecturi, Cercuri
de Recrutare şi Comandamente Teritoriale.
 După ordinele date de M.St.M. (P.S.) dintre evreii care nu se găseau în lagăre de internare.
Durata utilizării lor la muncă era de 60 de zile pe an pentru evreii cu vârsta cuprinsă între 18-21 ani, 180 de
zile pe an pentru cei între 21-24 ani, 120 de zile pe an pentru cei între 24 şi 26 ani, 90 de zile pe an pentru cei
între 26 şi 41 de ani şi 60 de zile pe an pentru cei între 41 şi 50 de ani, dar pe timp de război durata era
evident nelimitată.
În urma acestor dispoziţii s-au format primele detaşamente de muncă CFR:

Guvernul a luat măsuri de a întrebuinţa evreii valizi între 20-50 ani la lucrările de cale ferată […] Alegerea celor
destinaţi lucrărilor se va face pe răspunderea prefectului […] Veţi trimite până cel târziu la 4 august crt în localităţile
notate mai jos un număr de evrei specificaţi în dreptul fiecărei localităţi […] Aceşti lucrători vor fi plătiţi cu 90 lei pe
350
Decretul-Lege nr. 2030 din 12 iulie 1941 (publicat în Monitorul Oficial nr. 164 din 14 iulie 1941, pag. 4039-4047), cu care a
fost promulgat Regulamentul asupra decretului lege relativ la Statutul Militar al Evreilor.
183
zi, iar masa şi cazarea în barăci se va face prin grija Dir.Gen.CFR. Detaşamentele de lucrători vor fi conduse până la
destinaţie de 1-2 poliţişti şi 3-4 jandarmi, după numărul lor, iar la sosire vor fi predaţi organelor CFR351.
Este posibil ca la 18 iulie 1941, când a fost emis Ordinul 5811, să nu fi fost formate decât un mic număr de
detaşamente de muncă, deoarece el a fost transmis numai către detaşamentele Brad, Homorod, Urziceni,
Videle. Cu Ordinul 3617/1941 (sau 207/1941), Antonescu solicita ca toţi evreii ce au mai rămas în ţară să fie
utilizaţi la lucrări la şosele sau în oraşe. Ca urmare, la 3 august 1941, MAI a dat dispoziţiile de trimitere a
evreilor la munca de interes obştesc. Pe baza acestui ordin, 11.134 evrei au fost trimişi la m.f.o în provincie
şi 5.876 în Bucureşti.
La 5 august 1941, erau înregistraţi 36.000 evrei care lucrau în tabere de muncă CFR. Pe lângă aceştia mai
erau destinaţi câte 1.000 evrei de fiecare judeţ pentru şosele, număr incert, din moment ce prioritatea erau
lucrările CFR: Pentru şosele luaţi în limita disponibilului 1.000 sau 4-500 pe judeţ. Judeţele care au plusuri
să le întrebuinţeze la muncile locale, judeţele cu minusuri primesc din altă parte352. Dar la 6 august 1941, în
urma unei conferinţe ţinute la MAI, întreaga chestiune a evreilor trece asupra M.St.M..
Perioada IB: 8 august – 15 decembrie 1941 (munca organizată de M.St.M.)
La 8 august 1941 întreaga chestiune trece asupra organelor militare, ce urmau să-i organizeze pe evrei în
tabere de muncă (în baza Instrucţiunilor nr. 31200)353. Măsurile de luat începând cu această dată vizau:
Cercurile de Recrutare vor lua legătura imediat cu Prefecturile de judeţ, pentru a stabili situaţia în fiecare
judeţ, asupra compunerii şi dislocării detaşamentelor de evrei. Ofiţerii evrei vor fi înlocuiţi cu ofiţeri de
rezervă români. Evreii au fost folosiţi astfel în perioada 6 august 1941 – 1 ianuarie 1942 de către M.St.M în
detaşamente de 500-2.000 evrei, pentru nevoile armatei, CFR şi altor autorităţi de stat. Erau scutiţi evreii
supuşi străini, evreii rechiziţionaţi pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a
teritoriului întocmit de M.S.M, evreii angajaţi înainte de 21 iunie 1941 în întreprinderile ce executau
comenzi ale armatei sau ale altor autorităţi de stat, evreii care lucrau în întreprinderile supuse românizării
şi care nu puteau fi înlocuiţi de etnici români, precum şi cei indispensabili funcţionării acestor întreprinderi,
respectiv evreii necesari activităţii instituţiilor financiare pe care Banca Naţională le considera importante,
formulări vagi care deschideau calea corupției în acordarea de scutiri.
La 12 august 1941 se decide verificarea detaşamentelor alcătuite anterior în grabă de către M.A.I şi
constituirea lor conform ultimelor dispoziţii legale354. La 14 august 1941 se hotărăşte ca toţi evrei internaţi în
tabere să participe la m.f.o., indiferent de motivul internării, M.A.I. dând dispoziţii de lucru pentru evreii
din lagărele Târgu Jiu, Caracal, Craiova, Giurgiu şi Călăraşi. Restul evreilor din alte lagăre, se folosesc după
dispoziţiile Comandamentelor teritoriale şi C.R.355
Conferinţa Interministerială din 4 septembrie 1941 adoptă propunerile M.St.M. cu privire la organizarea
taberelor de muncă evreieşti. Între altele s-a hotărât cu acel prilej ca Evreii chemaţi la muncă de interes
obştesc să fie constituiţi în tabere de muncă a căror încadrare, hrănire, cazare, etc, cade în sarcina
autorităţii ce-i foloseşte […] care are obligaţiunea de a anunţa jandarmii şi poliţia locului de prezenţa şi
destinaţia lor în tabere […] Efectivele să nu fie fărâmiţate şi împrăştiate pe distanţe mari şi
nesupravegheate, deoarece s-a constatat că, în acest fel, evreii se sustrag de la munci; trebuiesc constituite
tabere mari de muncă, numai din evrei, neamestecaţi cu românii, care să îndeplinească următoarele
condiţiuni: să fie lângă lucrările ce fac; să nu fie în sate, ci în barăci; să se asigure taberelor o bună
încadrare. Exemplu: 1 ofiţer la 25 evrei; 1 comandant companie la 500; 1 comandant batalion la 1.000;
disciplina, sancţiunile şi administraţia taberei, după regulile militare, fără învoiri favoruri, permisii, etc;
administraţia făcută numai de români, nu de evrei […] Executarea muncii să cuprindă două faze: Faza I,
folosirea evreilor la: calea ferată, Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrărilor Publice şi alte autorităţi
care au nevoie de efective mari; la facere de cărămizi; în tabere de muncă, în barăcile existente; în bordeie
351
DJHAN Fond Prefectura, Dosar 266/1941: Circulara Direcţiei Administraţiei Locale 16264 din 29 iulie 1941 şi Ordinul
telegrafic 492 din 1 august 1941 al MAI către Prefecturi.
352
Evreii din România..., II, p.305: stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri din 5 august 1941
353
Instrucţiunile M.St.M. Nr. 31200 din 8 august 1941‚ de modul cum se vor aplica dispoziţiunile Regulamentului asupra D.L.
relativ la Statutul Militar al evreilor, publicat în Monitorul Oficial no. 164 din 14 Iulie 1941’, vezi textul la Trașcă – Chestiunea
evreiască..., pag. 218-221, 226-227.
354
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 226: Ordinul M.St.M., Biroul Control Vatră nr. 30481 din 12 august 1941.
355
Idem, pag. 229-230: Telegrama M.St.M., Biroul Control Vatră, Nr. 32064 din 14 august 1941.
184
făcute de evrei; în apropierea oraşelor unde locuiesc, cu posibilitatea de a locui acasă; Faza a II-a:
Ministerele şi autorităţile interesate, după un plan stabilit urgent, să-şi precizeze marile lucrări ce au de
făcut în primăvară şi în zonele respective, să ia măsuri de cazare, astfel ca în primăvară să se facă tabere
de muncă pregătite, care să pornească la lucru constructiv (în special în Basarabia)356.
Urmare a multiplelor sesizări privind neregulile în organizarea şi utilizarea detaşamentelor de lucru

(privitoare mai ales la lipsa de disciplină, circulaţia evreilor în afara detaşamentelor cu sau fără învoire,
cazarea acestora în casele populaţiei româneşti de la ţară pe care aceştia pot să-i 'contamineze cu boale', etc),
M.St.M. reiterează reglementările deja existente, dar care nu au fost în totalitate respectate, prin ordinul
retransmis în judeţul Hunedoara de către Corpul 7 Teritorial, Biroul 2 Mobilizare cu nr. 4377C din 30
octombrie 1941, şi care poate fi studiat integral în Anexa #1 a capitolului.
În total, la 1 octombrie 1941, din 84.024 evrei înregistraţi la M.St.M. ca apţi de muncă (între 18-50 de ani),
47.345 (57%) au fost întrebuinţaţi pentru munca de folos obştesc (restul fiind: 11.933 intelectuali, 15.399
scutiţi, 9.365 cu situaţie neclară). La 24 octombrie 1941 cei mai mulți evrei se aflau la detaşamentele de
muncă din jud. Brăila – 2.127. La 15 noiembrie 1941, pe şantierele Ministerului Lucrărilor Publice şi
Construcţiilor mai existau 17.270 evrei, din care 3.681 la Direcţia Generală a Drumurilor şi 13.589 la
Direcţia Generală a Căilor Ferate357.
Fig. G09.04:
Corespondență standard
de la un detașament din
1941
Carte poştală expediată de

Bleyer Alex., Şantierul
C.F.R. Piatra Olt, ultima
staţie, Comuna Enăşeşti
către familia din Timișoara.
Cartare PIATRA OLT în 16
august 1941, tranzit
CARACAL în 18 august
1941 cu ştampilă de
propagandă şi cenzura
județeană (CENZURA
MILITARA / OF. P.T.T.
CARACAL / Cenzurat),
sosire TIMISOARA.
Instituţia coordonatoare a tuturor unităţilor de muncă în interes obştesc (pentru români și evrei) este
înfiinţată în cadrul Ministerului Muncii în noiembrie 1941 prin Legea 1003 pentru înfiinţarea şi organizarea
Inspectoratului general al taberelor şi coloanelor de muncă obligatorie de folos obştesc358.
Art. 1. Munca de folos obştesc […] se execută în taberele sau coloanele de muncă organizate de Subsecretariatul
de Stat al Muncii, prin Inspectoratul General al taberelor, etc. Taberele şi coloanele de muncă obligatorie de folos
obştesc pentru evreii supuşi la astfel de muncă, potrivit legii nr. 873 din 5 decembrie 1940 pentru statutul militar
al evreilor şi regulamentul acestei legi nr. 33 din 14 iulie 1941, se organizează de S.S. al Muncii, prin
Inspectoratul General al taberelor etc, de acord cu M.St.M.
Art. 7. Taberele şi coloanele de muncă pentru evrei vor fi puse sub comandă militară.
Din punct de vedere al eficienţei, se poate spune că organizarea detaşamentelor de muncă pentru evrei în
1941 a fost în general un eşec, recunoscut de autorităţile timpului: internarea în masă în tabere de muncă a
dezorganizat viaţa economică, disciplina, supravegherea acestora lăsa de dorit. Ordine aberante ale lui
Antonescu ('dacă [evreii din detaşamente] fug, se împuşcă unul din zece'359) erau ridiculizate pe teren de
356
Evreii din România..., vol. II, pag. 291-296.
357
Idem, vol. II, pag. 344.
358
Decret-Lege nr. 3205 din 14 noiembrie 1941, publicat în Monitorul Oficial nr. 272 din 15 noiembrie 1941, pag. 7134-7135;
Instituţia nou înfiinţată preia patrimoniul Inspectoratului General al muncii de folos obştesc (înfiinţat prin Decretul Regal nr. 1450
din 22 martie 1937.
359
Ordinul MAI nr. 5811 din 18 iulie 1941
185
lipsa de reacție a autorităților locale și de corupţia generalizată. În mod sigur, acestea au fost între
argumentele în urma cărora se anunţă: Munca de interes obştesc a evreilor aflaţi în detaşamente de lucru
deplasate din oraşele din care fac parte evreii încetează la 1 decembrie 1941. Evreii din aceste detaşamente
au voie a se înapoia în oraşele unde sunt Cercurile de Recrutare din care fac parte […] Evreii care fac
parte din Centrul Recrutare Prahova au voie a-şi stabili domiciliul în orice oraş capitală de judeţ afară de
regiunea petroliferă şi Bucureşti […] După data de 1 decembrie 1941, evreii vor putea fi folosiţi numai în
oraşele din care fac parte, având voie a locui acasă […] Evreii meseriaşi daţi la diferite ateliere militare,
sau care lucrează pentru armată, rămân repartizaţi în continuare la lucru până la 20 decembrie 1941360.
Fig. G09.05.
Corespondență care
suprinde desconcentrarea
dintr-un detașament în
1941

familia din Timişoara către
Josif Frisch, Detașamentul
de lucru CFR, Gara Lotru,
jud. Argeș. Cartare
TIMISOARA în 11 octombrie
1941, cenzură în biroul
județean (CENZURAT
TIMIȘOARA 7), sosire
BREZOI la 13 octombrie.
Datorită plecării
destinatarului se expediază
retur cu cenzura județeană
(Cenzurat Sibiu / Nr. 16) și
sosire TIMISOARA.
Într-un referat de la Statul Major General, se solicită …crearea unui impozit special pentru evrei în locul
muncii obligatorii, care n-a dat rezultatele dorite, în raport cu efortul depus361. Proiectul prevede
posibilitatea ca munca obligatorie să fie înlocuită de o contribuţie în bani; cei care nu vor plăti taxele, vor
face muncă obligatorie, iar cei care nu vor să facă muncă obligatorie, vor fi expulzaţi. Între 15 decembrie
1941 şi 1 martie 1942 s-a suspendat și munca locală de interes obştesc, din cauza timpului nefavorabil.
Perioada IIA: 1 ianuarie – 7 mai 1942 (organizare de Inspectorat)
De la 1 ianuarie 1942 nou înfiinţatul Inspectorat General al Taberelor şi Coloanelor de muncă preia de la
M.St.M. sarcinile specifice: înfiinţarea, organizarea, încadrarea, conducerea şi controlul taberelor de
muncă; repartiţia evreilor la muncă; stabilirea programului de muncă. Vor rămâne la M.St.M. doar sarcini
cum ar fi controlul muncii, statistica, directive pentru Inspectorat de felul cum se utilizează evreii362.
DETAȘAMENTE LOCALE DE MUNCĂ
Tot în ianuarie 1942, odată cu înfiinţarea Centralei Evreilor din România363, aceasta este prevăzută a
prelua o parte din sarcinile organizării muncii obligatorii a evreilor (în detaşamentele locale), prin Secţiunea
reeducării profesionale, care: Organizează participarea evreilor la munca de folos obştesc, în conformitate
cu legile în vigoare. În acest scop organizează echipe, grupuri şi tabere de muncă evreieşti, conduse de
evrei, pe care le ţine la dispoziţia statului. O echipă de muncă este compusă din 15-20 persoane. Un grup de
muncă este compus din 50-60 persoane. O tabără de muncă este compusă din 100-200 persoane.
Participarea evreilor la muncile de folos obştesc va fi ordonată de guvern prin organele competente şi
organizată de Centrala Evreilor din România. În realitate, rolul Centralei a fost ulterior redus doar la unul
360
Evreii din România..., vol. III/1, pag. 421: Ordinul nr. 58784 din 20 noiembrie 1941 al MCG, Secţia I, către MAI.
361
362
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 393-394: Ordinul nr. 70407 din 1 ianuarie 1942 al MSM; Evreii din România..., vol. III/2,
pag. 305-306: Ordinul nr. 32406A din 12 ianuarie 1942 al MAI..
363
Decretul-Lege nr. 319 din 30 ianuarie 1942, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 31 ianuarie 1942
186
de colaborare, mai puţin în organizarea detaşamentelor şi mai mult în asistenţa lor 364. Primul detaşament
local de lucru organizat de Centrală, a fost cel pentru deshumarea osemintelor din cimitirul Sevastopol
(Bucureşti), activ din 14 iulie 1942365. În localităţile de reşedinţă (detașamente locale) lucrau tinerii între 18
şi 20 ani şi adulţii între 41 şi 50 de ani.
Din 8 ianuarie 1942 reîncepe teoretic munca detaşamentelor locale (acolo unde evreii locuiesc acasă), pentru
nevoile armatei, autorităţilor publice şi instituţiilor de stat366. Dar în urma comunicatului din 20 ianuarie
1942 prin care evreii erau obligaţi să presteze cinci zile la curăţatul zăpezii, s-au prezentat la cercul de
Recrutare Bucureşti doar 3 evrei. Mai mult, cu toate cu 13.958 evrei au fost chemaţi pentru recrutare în data
de 28 ianuarie 1942, ei nu se prezentaseră la muncă până la 10 februarie 1942, sperând în transformarea
muncii de interes obştesc în taxe.
Fig. G09.06

tatăl Wilhelm Zwillinger din
Craiova către fiul său Erich
Zwillinger, Detaşamentul
367
L(ucru) 20 Deva . Cartare
CRAIOVA la 24 august 1942,
cenzura locală (Cenzurat
Craiova / 11), sosire DEVA
la 27 august 1942.
Din text: (24 august 1942, de la tată) De la colegul tău venit aci am aflat că eşti trist, este adevărat că pe
sărmanul nostru Dori nu-l poate înlocui nimeni, dar când te gândeşti cât a suferit în ultimul timp şi că nu putea
rezista acestor timpuri, moartea lui a fost o uşurare pentru el, pentru noi este mai greu. Voi să fiți demni de el, să
deveniți oameni de treabă și el va vedea de acolo unde s-a dus, că opera lui dupe acest pământ nu a fost zadarnică.
Puiule dragă sper că ai primit cei lei 2000 ce ți-am trimis prin mandat poștal și lei 2000 prin colegul tău Solo. Azi
mama ta îți face un pachet pe care ți-l trimiete. Hrănește-te cum se cade și fi ascultător, ăsta e principalul lucru și
Dumnezeu ne va ajuta. (29 septembrie 1942, de la mamă) Sunt foarte îngrijorată că de aproape două
săptămâni nu știu nimic despre tine. Ți-am scris mereu, am trimis 2 pachete și nu știu dacă le-ai primit. Scrie-mi,
dragostea mamei, că sunt tare nervoasă din cauza asta. Paltonul l-ai primit? Scrie-mi. Și tata e bine, slava
Domnului. […] Despre casă nu știu încă nimic, aștept să se decidă zilele astea dacă trebuie să ne mutăm. Frița vine
mâine seară joi, așa că voi avea mai puțin griji. Ea ne roagă să ne mutăm la ei acasă dacă nu găsim altceva mai
convenabil. Vom vedea. Se crede că voi veți veni pe la mijlocul lunei Oct. acasă, aș fi fericită să te am lângă mine.
(14 octombrie 1942, de la tată) Ieri a plecat Dn Herzberg de aci și cu Dn Erbech ți-am trimis lei 2000. Pachetul
sper că l-ai primit și că ți-a prins bine. Cu ajutorul lui Dumnezeu vei fi și tu curând acasă, căci aud că la 1
Noiembrie veniți acasă. Mama ta este sănătoasă, supărată însă cu mutatul. Fii cuminte Puiule dragă, ascultă de
ordinele ce ți se dă ca să nu faci supărări și ție și mamei tale. Noi suntem sănătoși și ne gândim mereu la tine. Mai
scrie și tu. Multe sărutări, Wil.
364
Activitatea Centralei Evreilor din România, pag. 84.
365
Idem, pag. 95.
366
Ordinul Inspectoratului General al Taberelor şi Coloanelor de muncă nr. 7 din 5 ianuarie 1942, Traşcă…, pag. 401-402.
367
Alte trei piese din corespondența lui Wilhelm Zwillinger și soția cu fiul său, Erich (Puiu) Zwillinger sunt în patrimoniul Muzeului
Holocaustului din Los Angeles și au fost publicate pe site-ul monumentelor din Oltenia, Casa Zwillinger, Craiova
(http://www.monumenteoltenia.ro/casa-zwillinger-craiova/), împreună cu detalii asupra familiei care a locuit în casa monument
istoric de pe Calea Unirii nr. 52 (azi nr. 88).
187
Între 15 martie – 30 mai 1942 a funcţionat pe lângă Inspectorat o comisie centrală de revizuire a tuturor
evreilor de ambele sexe, hotărând pe acei evrei care sunt necesari să facă parte din noile unităţi de muncă;
restul au fost scutiţi şi obligaţi la plata taxelor militare. La 30 aprilie 1942 Marele Stat Major considera că
evreii excluşi de la prestarea serviciului militar au „tras cele mai mari foloase întrucât nu şi-au pierdut
viaţa, nu au rămas invalizi, nu au contractat boale, nu şi-au uzat nervii, în schimb, şi-au continuat
afacerile”, precum şi de la constatarea că munca executată de evrei în cursul anului 1941 nu a dat rezultatele
scontate de autorităţi datorită vârstei înaintate a evreilor şi a faptului că aceştia nu erau obişnuiţi cu munca
fizică.
DETAȘAMENTE EXTERIOARE DE MUNCĂ
În ceea ce priveşte detaşamentele exterioare de muncă, Centrala Evreilor din România a reuşit să obţină
mai multe facilităţi pentru evreii încadraţi în acestea:
1) Repartizarea pentru detaşamentele exterioare, numai a evreilor între 20-40 ani;
8) Concedii de câte 15 zile pentru oamenii din detaşamentele exterioare, după 180 zile de muncă;
9) Readucerea în detaşamentele locale, a oamenilor care au prestat un an de muncă în detaşamentele
exterioare368.
Acestea urmau să se reînfiinţeze doar după 1 aprilie 1942, fiind formate numai din evreii care nu au plătit
taxa de scutire până la acea dată. Erau prevăzute a fi înfiinţate în principiu sub forma unor unităţi de până la
1.200 evrei concentraţi (cu vârste între 20-40 ani), încadraţi cu ofiţeri de rezervă (un comandant de batalion,
patru comandanţi de companii şi 4 subofiţeri). Detaşamentele erau de obicei la dispoziţia CFR pentru
construirea de linii ferate, drumuri şi şosele, pentru lucrări de executare a unor fortificaţii sau pentru alte
lucrări de interes militar. Meseriaşii erau folosiţi de Armată şi în întreprinderile militarizate. Drepturile de
hrană şi soldă erau identice cu cele ale trupei, urmând a fi achitate de autorităţile de stat ce utilizau aceste
detaşamente. Evreii bolnavi şi intelectualii scutiţi de muncă urmau să plătească o taxă ce varia în funcţie de
vârstă, mai mică pentru evreii cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani şi dublă pentru cei cu vârsta cuprinsă
între 30-40 de ani. Erau totodată prevăzute sancţiuni pentru cei care sustrăgeau de la muncă, mergând până
la deportarea în Transnistria (554 evrei fiind astfel sancționați începând cu anul 1942).
Perioada IIA: din 8 mai 1942 (organizare de M.St.M.)
La 8 mai 1942 soluţionarea tuturor chestiunilor privind evreii trece din nou asupra M.St.M. (întrucât
Inspectoratul Taberelor şi Coloanelor de Muncă a întâmpinat greutăţi şi n-a reuşit să organizeze taberele
de muncă), repartizările de evrei pentru munci locale putând fi date de Comandamentele Teritoriale (până la
50 evrei) şi de M.St.M. (peste 50 evrei), în cazul Bucureştiului această cifră este redusă la 20 evrei369.
Legiferarea oficială vine o lună mai târziu370, prin Decretul-lege nr.1851 din 22 iunie 1942 organizarea
muncii de folos obştesc şi controlul asupra taberelor şi coloniilor de muncă au trecut în sarcina exclusivă a
M.St.M: Organizarea muncii obligatorii de folos obştesc a evreilor, supuşi la astfel de muncă potrivit legii
Nr. 873 din 5 decembrie 1940, se trece de la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale,
Inspectoratul General al taberelor şi coloanelor de muncă obligatorie de folos obştesc, asupra M.St.M. Din
referatul nr. 53173 al Ministrului Constantin Pantazi rezultă şi motivaţiile acestei legi: Obligativitatea
prestării acestei munci, organizarea unităţilor de muncă, precum şi ordinea şi disciplina ce trebuie să
domnească în desfăşurarea pe teren a acestei activităţi, pentru a se putea realiza randamentul cerut de
îndeplinirea nevoilor obşteşti, impun măsura unei conduceri unice şi autoritare. Întrucât M.St.M. dispune de
personal specializat, material documentar de bază şi de cadrele necesare, apreciem că trecerea organizării
muncii obligatorii de folos obştesc a evreilor asupra M.St.M. va spori randamentul acestei munci. Prin
referatul nr. 62293 al ministrului Pantazi la Legea 521371 pentru înlocuirea termenului 'muncă de folos
obştesc' prin acela de 'muncă obligatorie' (mai departe: M.O.) în toată legislaţia referitoare la evrei, se
motivează luarea acestei decizii: Spre a stabili o distincţiune între munca de folos obştesc pe care o
prestează tineretul român într-un scop educativ, constructiv şi practic, faţă de munca la care sunt supuşi
368
Activitatea C.E.R, pag. 86.
369
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 522-523: Ordinul Marelui Stat Major, Secţia I, nr. 82089 din 8 mai 1942,.
370
Decretul-Lege nr. 1851 din 22 iunie 1942 (Monitorul Oficial nr. 155 din 7 iulie 1942, pag. 5538) pentru trecerea organizării
muncii obligatorii a evreilor în sarcina M.St.M.
371
Promulgată cu Decretul-Lege nr. 2068 din 20 iulie 1942 (Monitorul Oficial nr. 167 din 20 iulie 1942, pag. 6027)
188
evreii. În septembrie 1942 lucrau în detaşamente exterioare 20.458 evrei372.Ca urmare, M.St.M. a emis
Instrucţiunile nr. 55500 din 27 iunie 1942 privitoare la munca obligatorie a evreilor (vezi Anexa #2)
Primele detaşamente de lucru constituite conform noilor instrucţiuni (formate din 500 evrei cu încadrare
militară pe companii, plutoane, și echipe) au fost cele de îmbunătăţiri funciare şi cele de la cariere de piatră,
puse la dispoziţia Direcţiei Generale a Drumurilor şi Direcţiei Superioare a Geniului, în total cca. 12.000
evrei subordonaţi unor unităţi militare româneşti:
 Detaşamente de 500 evrei în subordinea Regimentelor 3, 4, 5 şi 7 Pioneri, care executau lucrări pentru
redarea în circuitul agricol a terenurilor degradate de ape (Detaşamentele 101-104 Evrei). La 6 mai
1942, M.St.M. hotărăşte înfiinţarea detaşamentelor de câte 500 evrei (între 20-40 ani), care trebuiau să
fie constituite şi gata de transport până la 20 mai 1942373
 Detaşamente de 500 evrei în subordinea Batalioanelor 2, 3, 4, 6, 7, 8 Drumuri, pentru lucrări la
drumuri şi cariere de piatră din Basarabia (Detaşamentele 141-149 Evrei). La 2 mai 1942, M.St.M.
hotăra înfiinţarea detaşamentelor de evrei (între 20-40 ani), care trebuiau să fie constituite şi gata de
transport până la 15 mai 1942374.
În ambele cazuri, Detaşamentele urmau să fie trimise pe zonă sub comanda şi paza unui ofiţer şi a 5 gradaţi
înarmaţi, la sosire fiind predate regimenteleor de pionieri sau batalioanelor de drumuri, pe bază de state
nominale. Cazarea şi hrănirea evreilor se fac prin grija unităţii militare, cunoscând că este interzisă cazarea
lor în aceleaşi case cu locuitorii. Este de preferat cazarea izolată în barăci, corturi sau case părăsite,
evitându-se contactul cu populaţia şi în special cu femeile. Nu se vor acorda permisii sau concedii evreilor,
pe toată campania de lucru. În acelaşi timp, erau în curs de organizare încă 8.000 evrei la dispoziţia CFR.
Rechiziţionarea evreilor pentru muncă întâmpină dificultăţi, prin neprezentarea evreilor la Cercurile de
recrutare cu toate că s’au dat ordine de chemare individuale şi anunţare, prin ziare şi radio în acest sens,
iar atunci când s’a putut organiza un detaşament, mulţi evrei dezertează375. La Curtea Marţială erau 1.500
procese ale evreilor care se sustrag de la munca obligatorie, doar din raza Corpului 4 Armată, la 1 aprilie
1942, totalul evreilor dispăruţi, dezertori, nesupuşi la muncă era de 12.588. La sfârşitul lunii iunie 1942 a
fost înfiinţat lagărul de la Slivina (jud. Oceacov), pentru evreii care se sustrag de la m.f.o., sau care
sabotează diferite întreprinderi.
În noiembrie 1942, M.St.M. a încercat să impună deportarea în ghetouri din Transnistria pentru evreii care
părăsesc fără învoire detaşamentele exterioare de lucru376 (vezi #333). Se pare că aceste sancţiuni nu au fost
de fapt aplicate, după cum dovedesc rândurile de mai jos din august 1943:
1. Guvernământul Basarabiei ne face cunoscut următoarele cazuri în care evrei trimişi la muncă obligatorie
în detaşamentele din Basarabia sunt găsiţi circulând în mediul rural. Potrivit [sic, de fapt 'potrivnic']
dispoziţiunilor superioare, aceşti evrei nu au fost trimişi peste Nistru.
2. Din cele de mai sus se constată că deşi M.St.M. cu Ordinul nr. 916415 din 5 noiembrie 1942 a atras
atenţiunea detaşamentelor de lucru asupra vigilenţei supravegherii evreilor, comandanţii de detaşamente
nu şi-au dat toată silinţa în executarea cu stricteţe a ordinelor în cauză.
3. Cu acest prilej se reaminteşte comandanţilor de detaşamente gravele consecinţe la care sunt supuşi în
cazul când evreii de sub comanda lor vor mai fi găsiţi hoinărind în mediul rural, cunoscând că abaterile
de asemenea natură vor fi deferite Curţii Marţiale377.
Situaţia detaşamentelor din judeţele cu număr mare de evrei, era în 1942 următoarea378:
Evrei în Evrei în detaşamente Localizarea

Judeţul
detaşamente locale exterioare (majoritatea)
Baia 323 1.071 Basarabia
Botoşani 700 2.434 Basarabia
Dorohoi 121 736 Basarabia
Neamţ 2.046 1.047
372
Ancel – Contribuții..., vol. 2/2, pag. 328.
373
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 519-521: Ordinul Marelui Stat Major, Secţia I, nr. 82515 din 6 mai 1942,.
374
Idem, pag. 514-516: Ordinul Marelui Stat Major, Secţia I, nr. 82089 din 2 mai 1942,.
375
Idem, pag. 558-560: Ordinul Marelui Stat Major, Secţia I, Bir.7 Evrei, nr. 46994 din 16 iunie 1942,
376
Ordinul M.St.M. nr. 916415 din 5 noiembrie 1942
377
DJHAN, Fond Chestura Poliție Deva, Dosar 13/1943, f.128; Dosar 80/1943, f.60: Ordinul M.ST.M. nr. 420794 din 3 august 1943
378
Activitatea C.E.R., p.88.
189
Putna 311 791

Roman 260 791 Basarabia
Timiş-Torontal 747 1.059 Basarabia
Tecuci 160 240 Basarabia
Fig. G09.07-G09.08. Două exemple de dovezi de scutire de la munca obligatorie în vederea exercitării profesiunii
379
pentru evreica Goldner Maria din București, din anii 1942-1944
Dovada eliberată la 9 mai 1942 de Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă din Ministerul
Muncii, semnată de Radu Lecca (Președintele Comsiunii Centrale de Revizuire a Evreilor) și Teodor Mociulschi
(Inspector General): Evreul Goldner Maria, dela America-S.A.R. este scutit de munca de folos obștesc până la data
de 31 Decembrie 1942 conform hotărârii Comisiunei Centrale de Revizuire a Evreilor.
Dovada eliberată la 20 decembrie 1943 de Comisariatul General pentru Problemele Evreești, semnată de Radu
Lecca (Comisarul General pentru Problemele Evreești): Evreica Goldner Maria, născută în comuna Panciu, județul
Putna, anul 1910, luna Julie, ziua 27, având calitatea de salariată „America” București, Bul. Carol 21, este scutită
de munca obligatorie și autorizată să-și exercite profesiunea până la 30 iunie 1944, în conformitate cu Decizia nr.
88.556 din 3 decembrie 1943 a Subsecretariatului de Stat al Muncii.
Anul 1943
La şedinţa Consiliului de colaborare din 22 ianuarie 1943, Ion Antonescu cere să se constituie detaşamente
militare de evrei în spatele frontului: Ungurii întrebuinţează detaşamente de evrei înapoia frontului ca
379
Goldner Maria: dactilografă și corespondentă la Podgoria Generală S.A.R. Iași (în perioada 15 iunie 1927 – 30 decembrie
1930), corespondentă și dactilografă pentru limbile franceză, germană și română la S.A.R. America, reprezentanță General Electric,
(în perioada 15 decembrie 1937 – 31 octombrie 1944), secretară și corespondentă de limba engleză la American Orient Trading
Corporation S.A., (în perioada 1 noiembrie 1944 – 31 octombrie 1948). După schimbarea de regim a lucrat pentru Comitetul Central
al Comitetului Democrat Evreesc (între 15 aprilie 1949 – 15 septembrie 1950), de unde a fost transferată la Federația Comunităților
Evreiești (Mozaice) din R.S.R., ca dactilografă și traducător-corector, până la pensionarea din 1967.
190
lucrători. Trebuie să se studieze şi la noi această soluţie. În loc să trimitem pe front detaşamente de români
luaţi de la casele şi pământurile lor, să constituim aceste detaşamente de evrei […] Să se facă o lege care să
oblige pe evrei să-şi execute serviciul de muncă obligatorie în aceleaşi condiţiuni ca soldaţii, iar dacă nu se
prezintă la muncă, să fie trimişi în judecată380. În consecinţă, sancţiuni legalizate pentru evreii care nu se
supun regimului militar special, au fost adoptate cu Legea 59 privitor la sancţionarea evreilor nesupuşi la
chemare sau dezertori de la munca obligatorie381 (mergând teoretic de la închisoare contravenţională până la
condamnarea la moarte şi confiscarea averii)382. Aceste hotărâri stau la baza înfiinţării 'batalioanelor de
lucrători evrei', în legătură cu care Antonescu a dat următoarele dispoziţii, cu ocazia şedinţei Consiliului de
colaborare din 18 februarie 1943: Relativ la studiul şi propunerile înaintate de M.St.M. cu nr. 107889/943
(înregistrarea nr. 102767/M.2) cu privire la organizarea batalioanelor de lucrători evrei […]: să fie
înlocuiţi românii în batalioanele de lucrători C.F şi drumuri pentru a-i reda economiei generale a ţării; să
fie înlocuiţi românii chiar în serviciile spitalelor (pază, curăţenie, lucru, etc). Să li se dea drepturile de
hrană şi întreţinere prevăzute pentru ostaşii români, nu însă ajutorul de concentrare383.
Totuşi, punerea în practică a acestor hotărâri nu este uneori uşoară, după cum demonstrează un extras din
şedinţa Consiliului de colaborare din 3 martie 1943, privind obiecţiile CFR care: Nu vrea să primească
batalioane de evrei în locul celor de lucrători români, pentru că evreii nu au echipament, nu au voe să stea
în sate şi sunt bătrâni. Domnul mareşal ordonă să se dea totuşi astfel de batalioane de evrei: vor fi puşi sub
regim militar; M.St.M. va da bordeiele pregătite pentru front pentru a-i adăposti. Înlocuirea detaşamentelor
de români cu batalioanele de evrei se face treptat384. Se pare că în final, s-a renunţat la ideea batalioanelor
CFR şi s-a înfiinţat un singur batalion de evrei cu nr. 120, arondat în anii 1943-1944 diviziilor din
Transnistria (vezi mai jos).
Comunicatul 42 publicat în presa zilei de 25 martie 1943 încunoştinţează despre criteriile de repartizare
pentru detaşamente exterioare: Conform Decretului-Lege 2030 / 1941 şi Dispoziţiei Comisiei
Interministeriale pentru organizarea regimului Evreilor, repartizările evreilor între 18-50 ani la unităţile
armatei, la serviciile publice ale statului, judeţelor şi comunelor, direcţiunilor generale, regiilor publice,
caselor autonome, precum şi la serviciile cu bugete anexe la bugetul statului sau subvenţionate de stat,
judeţe sau comune, se face după următoarele norme: 1.- În primul rând, evreii se repartizează pentru
nevoile armatei şi în detaşamentele exterioare de muncă la lucrări importante de interes naţional şi în al
doilea rând pentru nevoile celorlalte instituţii arătate mai sus […]. 3.- Principial, evreii în vârstă dela 18-19
ani şi cei între 41-50 ani se repartizează pentru nevoile unităţilor şi instituţiilor în oraşele lor de domiciliu,
iar cei dela 20-40 ani în detaşamente exterioare de lucru. La nevoie, se pot trimite în exterior şi evrei între
18-19 şi 41-50 ani […] 10.- b) Evreii care au fost ridicaţi de către cercurile teritoriale în proporţia stabilită
prin ordinul M.St.M. nr. 954600 din 28 februarie 1943 (înştiinţarea nr. 41, publicată în ziarele cu data de 3
martie 1943), nu vor mai fi trecuţi nici în tabelele anexă la cererile de prelungire, nici în tabelele noilor
cereri de repartizare. c) Pentru evreii repartizaţi în detaşamente exterioare (folosiţi şi cazaţi în afara
oraşelor de domiciliu) nu se vor face cereri385.
La 28 aprilie 1943 evreii sunt trimiși din nou în detașamente, după o prealabilă triere de către Comisiile
Medicale. Cu această ocazia apar noi reglementări, unele inedite în măsura în care au ajuns să și fie puse în
practică386;:
 Repartizarea de evrei pentru particulari și întreprinderi particulare este suspendată până la noi ordine.
 Evreii din detașamentele exterioare, care au executat munmcă obligatorie timp de 6 luni neîntrerupt pot beneficia
de un concediu de 15 zile.
 Evreii nu pot fi repartizați în mediul rural (se referă probabil la interdicția cazării la localnici).
 Nu pot fi repartizați nici pe teritoriul Guvernământului Basarabiei, întrucât se opune Guvernatorul Provinciei
Basarabiei (la acest punct s-a renunțat probabil, după cum dovedește prezența detașamentelor de drumuri până în
1944).
 Nu pot fi repartizați evreii pentru lucrări de birouri la autoritățile în subordinea Ministerului Justiției,
Ministerului Finanțelor, Ministerului de Interne, deoarece ministerele de resort au dat aviz nefavorabil.
380
Evreii din România..., vol. II, pag. 479.
381
Decret-Lege 261, publicat în Monitorul Oficial nr.. 28 din 3 februarie 1943, pag. 966-967.
382
DJHAN, Fond Chestura Poliție Deva, Dosar 80/1943, f.14-15: Instrucţiunile nr. 21456 din 24 februarie 1943 ale MAN, pentru
aplicarea Legii nr. 59 din 3 februarie 1943.
383
Evreii din România..., vol. II, pag. 493.
384
385
DJHAN, Fond Primăria Deva, Dosar 268 / 1943.
386
Munca obligatorie..., Document nr. 136, pag. 367-369: Ordinul nr. 131108 din 28 aprilie 1943 al Biroului 9, MAN.
191
 La unitățile și serviciile militare se pot repartiza un număr de cel mult 10 evrei, iar aprobarea unui număr mai
mare de evrei se face de către M.St.M.
 Sunt scutiți de m.o evreii prevăzuți în Inst(rucțiunile 55500) la titlul B, cap. 1 și 2 și anume supușii străini, rabinii,
inapții stabiliți de Comisiile Medicale de Revizuire, invalizii din războaiele precedente, evreiicu titluri academice,
președinții comunităților evreiești și acei care posedă carnete de scutire de muncă (vezi exemple în Fig. G19.07-
G19.08)
Ordinul M.St.M. nr. 423923 din 8 iulie 1943 prevedea introducerea unei indemnizaţii pentru evreii săraci din
detaşamenele exterioare: …în scopul de a se da posibilitatea evreilor lipsiţi de mijloace din cadrul M.O. ca
să asigure existenţa familiilor lor, se dispune următoarele: […] 2. Evreii care prestează muncă în
detaşamente exterioare şi cari sunt lipsiţi de mijloace, vor primi o indemnizaţie în bani (ajutor de
concentrare) egal cu 1/2 din ajutorul cuvenit concentraţilor români387.
În anul 1943 Comisia Interministerială a înființat comisii locale de revizuire, prezidate de magistrați, care au
examinat 27.840 cereri de scutire de m.f.o., acrodându-se un număr de 21.400 scutiri de muncă, dintre care
16.629 pentru evrei între 18-50 ani și 4.771 pentru evrei trecuți de 50 ani. În afara acestora, Radu Lecca
(împuternicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreesc) a mai acordat 4.495 carnete de scutiri,
dintre care: 3.616 pentru personalul evreiesc necesar instituțiilor Comunităților Evreiești și pentru Centrala
Evreilor; 399 pentru specialiști necesari Direcției Generale CFR; 200 pentru nevoile organelor de poliție și
siguranță; 280 pentru evreii necesari firmelor românești. În total, în anul 1943 au fost scutiți de muncă
25.895 evrei, care văr trebui să depună contribuțiile bănești legale (a se compara cu cei 20.036 evrei în
scutiți în anul 1942)388.
În total, în anul 1943, 44.234 bărbaţi evrei au prestat muncă obligatorie şi 21.078 au fost rechiziţionaţi în
industrie şi comerţ.
Anul 1944
Se pare că la începutul anului 1944 mai existau doar patru batalioane de evrei la lucrări edilitare și
Batalionul 120, care a avut o activitate continuă în Transnistria. Cel puțin așa rezultă din următoarea
discuție: [Ion Antonescu]. Dar în timpul acesta de ce n-am luat şi evrei la muncă ? [Ministrul lucrărilor
publice]: Acum s-au luat. [Ion Antonescu]: Acum, dar nu există până în momentul de faţă un singur evreu.
Premilitarii, ţăranii şi soldaţii trebuie să facă totul. [Ministrul lucrărilor publice]: Sunt patru batalioane de
evrei la Focşani389. Conform altei surse, re-organizarea detaşamentelor de evrei s-a făcut conform ordinului
Nr. 54 al Armatei IV-a și Ordinul nr. 4007 din 22 Mai 1944 al Comandamentului General Etapelor.
O informare a Centralei Evreilor din aprilie 1944 precizează că la data respectivă au fost concentraţi în
detaşamentele de muncă obligatorie circa 50.000 evrei390. Dar la 23 august 1944 în 27 detaşamente
exterioare de muncă se aflau 10.024 evrei (99 specialişti, 421 meseriaşi şi 9.504 muncitori), majoritatea
concentraţi în Moldova (alte date ușor diferite vezi în tabelul de mai jos). Desfiinţarea tuturor detaşamentelor
de muncă pentru evrei va avea loc cu data de 30 august 1944.
391
Situația evreilor aflați la muncă obligatorie la 23 august 1944
Detașamente
Detașamente locale Total la m.o.
exterioare
Corp 1 Teritorial 108 91 199
Corp 2 Teritorial 12.019 3.071 15.090
Corp 3 Teritorial 2.447 2.678 5.125
Corp 4 Teritorial -- -- --
Corp 6 Teritorial 710 416 1.126
Total 19.447 12.016 31.463
387
Ibidem.
388
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 769-770, 780-783
389
Evreii din România..., vol. II, pag. 557: şedinţa Consiliului de Miniştri din 6 mai 1944.
390
391
Munca obligatorie..., Document nr. 240, pag. 514-516, Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 877.
192
G09B.  ASPECTE DE ISTORIE POȘTALĂ
Nu au existat nici un fel de restricţii în corespondenţa evreilor din detaşamentele de muncă, în afara celor
impuse de cenzură. De exemplu, Prefectura Hunedoara, după ce constată că există abateri în detaşamentele
de evrei la lucru obştesc reaminteşte: Nu se va permite corespondenţa pe cale particulară. Orice
corespondenţă se va trimite numai prin poştă, scrisă în limba română sau germană392. Corespondenţe se
găsesc în principiu numai de la detaşamentele de lucru exterioare (care erau distribuite în afara oraşelor de
domiciliu a evreilor), iar dintre acestea, până acum au fost întâlnite corespondenţe doar de la evrei aflaţi în
afara judeţului de domiciliu, de aceea nu s-a insistat prea mult în partea documentară asupra muncii de folos
obştesc locale. De fapt, corespondenţe de la evrei aflaţi la munci de interes local (în oraşele de domiciliu)
nici nu pot exista, din moment ce eventualii expeditori foloseau adresa lor de domiciliu (la care dormeau
noaptea) şi nu cea a detaşamentului. De asemenea, din cauze încă neclare nu se găsesc corespondenţe din
detaşamente exterioare, dar aflate în cadrul aceluiaşi judeţ de domiciliu - probabil în acest caz lucrătorii
evrei trimiteau veşti acasă prin alte mijloace (cunoştinţe, colegi de detaşament învoiţi, etc).
Caracteristicile trimiterilor poştale sunt acelea obişnuite pentru corespondenţele civile, evreii din
detaşamentele de muncă fiind acolo în calitate de civili şi nu de militari (ei fiind îndepărtaţi din armată).
Astfel, cenzurarea are loc doar la biroul local de cenzură din zona de expediţie, în general nu există cenzură
la nivelul detaşamentului (cu câteva excepţii identificate mai jos), iar singurele elemente care permit
încadrarea corespondenţelor se referă la numele evreesc al expeditorului (şi al familiei care-i scrie, dintr-o
altă localitate, din alt judeţ), alăturat adresei manuscrise a lucrătorului, în care se specifică de obicei
Detaşamentul de lucru… - eventual C.F.R. etc).
Reglementări privind expediţiile poştale spre evreii din detaşamente sunt emise în octombrie 1942: M.St.M.
are informaţiuni că se trimit pentru evreii din detaşamentele de lucru cantităţi apreciabile de alimente,
direct evreilor, prin poştă sau chiar prin intermediari. Apreciind că această chestiune este în dauna
economiei naţionale, M.St.M. a hotărât: 1) Se acordă trimiterea de pachete evreilor din detaşamentele de
lucru exterioare, conţinând numai îmbrăcăminte, rufărie şi încălţăminte. 2) Conţinutul pachetelor va fi
verificat la predarea la oficiul poştal, de către organele cenzurii, iar la destinaţie, de către comandantul
detaşamentului de lucru respectiv. 3) Se interzice transmiterea de pachete sau scrisori, pe orice altă cale
decât aceea a poştei. 4) Se interzice transmiterea de bani evreilor din detaşamente, atât prin poştă, cât şi pe
orice altă cale393. În noiembrie 1942 sunt stabilite condiţiile în care pot fi trimişi bani prin mandate poștale:
S-a aprobat trimiterea de bani evreilor din detaşamentele exterioare de lucru, în următoarele condiţiuni:
sumele maxime ce vor fi admise nu vor depăşi 100 lei pe zi (total 3.000 lei lunar); expedierea banilor nu se
poate face decât prin poştă; mandatele destinate evreilor din detaşamente vor fi predate de către organele
poştale la comandanţii detaşamentelor, care le vor preda destinatarilor. Comandanţii detaşamentelor vor
lua măsuri de a ţine evidenţă a sumelor primite de evrei şi vor veghea pe a lor răspundere ca sumele
stabilite mai sus să nu fie depăşite sub nici un motiv394. Reglementările sunt reiterate trei luni mai târziu: La
nr. 5655/1943 am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că, cu nr. 919532 din 23 noiembrie 1942, s-a aprobat
ca în afară de rufărie, îmbărcăminte şi încălţăminte, să de poată trimite evreilor din detaşamentele
exterioare de muncă şi bani în sumă de maximum 3.000 lei lunar, apreciată ca necesară pentru sporirea
hranei şi procurarea de medicamente. Expedierea banilor nu se poate face decât prin poştă şi mandatele
vor fi predate comandanţilor de detaşamente, care le vor preda destinatarilor şi vor ţine o evidenţă a
sumelor primite de evrei395. Iar în ceea ce privește expedierea coletelor pentru evrei, În conformitate cu
ordinul DGP nr. 52779S din 24 decembrie 1942 […] Ministerul a aprobat trimiterea coletelor cu alimente,
în cantităţile necesare, pentru evreii aflaţi la detaşamentele de muncă din Bucovina şi Basarabia396.
După cum am menționat, sunt câteva situații în care corespondența era cenzurată la nivelul detașamentelor,
utilizând ștampile speciale (foarte rar în 1941, mai frecvent în 1943). În acest caz, majoritatea
corespondenţelor nu mai sunt cenzurate şi la nivelul biroului de cenzură judeţean, similar corespondenţelor
392
DJHAN Fond Prefectura, Dosar 266/1941: Ordinul 2781 din 12 august 1941 al Prefecturii Hunedoara către Centrul Recrutare
Deva.
393
Evreii din România..., vol. III/2, pag. 334, Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 690-691: Ordinul M.St.M., Biroul 10 nr. 902582
din 9 octombrie 1942.
394
DJHAN, Fond Chestura Poliție Deva, Dosar 113/1942, f.318; Evreii din România..., III/2, p.178-179: Ordinul M.St.M. nr. 919532
din 23 noiembrie 1942, transmis cu adresa Insp. Poliţie Alba Iulia nr. 45523 din 3 decembrie 1942.
395
Evreii din România..., vol. IV, pag. 127: Ordinul nr. 940609 din 22 ianuarie 1943 al M.St.M., Secţia I-a, Biroul 10 către PCM.
396
DJHAN, Fond Chestura Poliție Deva, Dosar 113/1942, f.331: Ordinul Inspectoratului de Poliţie Alba Iulia nr. 50881S din 30
decembrie 1942.
193
militare. Se pare că această situaţie de cenzură locală (la nivelul detaşamentului) a produs nemulţumire în
rândul eşaloanelor superioare (probabil datorită lipsei unor criterii unitare şi stricte de cenzurare a
informaţiilor nepermise), ceea ce a dus la sistarea după doar câteva luni a acestei practici; la 1 octombrie
1943 Marele Stat Major dispune:
Corespondenţa particulară a evreilor din detaşamentele exterioare de muncă obligatorie va fi cenzurată
exclusiv de către birourile de cenzură poştală din capitalele de judeţ. În acest scop, detaşamentele
exterioare de muncă vor lua următoarele măsuri: 1) Scrisorile simple şi cărţile poştale, expediate de către
evreii din detaşamentul respectiv, vor fi adunate zilnic la comanda detaşamentului. De aici, corespondenţa
expediată de evrei va fi împachetată şi preluată în bloc, cu borderou în dublu exemplar, biroului de cenzură
din capitala judeţului respectiv. Când distanţa va permite, predarea se va efectua prin curier. În caz
contrar, pachetul cu corespondenţă va fi încredinţat oficiului poştal cel mai apropiat pentru a fi predat
biroului de cenzură judeţean. 2) Corespondenţa adresată evreilor din detaşamentele exterioare, va fi
primită în bloc şi cu borderou de la biroul de cenzură judeţean, de către detaşamentul de lucru respectiv,
care va efectua distribuţia destinatarilor. 3) Detaşamentele exterioare vor pune în vedere evreilor că se
interzice cu desăvârşire trimiterea sau primirea de scrisori, bani sau colete pe orice altă cale decât prin
detaşamentul respectiv. Comandanţii detaşamentelor exterioare de evrei, sunt personal răspunzători de
măsurile luate pentru primirea şi predarea corespondenţei evreilor, potrivit celor indicate mai sus. În cazul
unde detaşamentele se găsesc dislocate la mare distanţă de comanda detaşamentului (în alte judeţe)
comandantul detaşamentului respectiv va lua măsuri pentru primirea şi predarea corespondenţei pe cont
propriu, în baza aprobării comandantului tutelar. Normele referitoare la trimiterea de bani și pachete
pentru evrei rămân aceleași (ord. M.St.M. Nr. 902502 din 5 octombrie 1942 și 919532 din 23 Nov. 1942)397.
Marele Stat Major atrăgea de asemenea atenția în 1943 că instituțiile nu trebuie să folosească pe evreii de la
munca obligatorie drept curieri, cum se întâmpla în unele cazuri. Şi totuşi, cenzura la nivelul detaşamentului
este cunoscută chiar şi în luna decembrie 1943. Câteva luni mai târziu, la 21 septembrie 1944 potrivit
ordinului nr. 523371 / 944 al M.St.M., Secţia I, nu se mai menţin dispoziţiile ordinelor nr. 902502 şi 919532
/ 942 ale M.St.M., privitoare la evreii din detaşamente. Corespondenţele referitoare la trimiteri de bani şi
alimente sunt libere la expediere, fiind supuse normelor generale de cenzură, care se aplică tuturor
cetăţenilor398 (ordin inutil de altfel, fiind emis chiar în perioada desființării detașamentelor pentru evrei).
UNITĂȚI DE MUNCĂ C.F.R. CARE AU SUBORDONAT DETAȘAMENTE DE EVREI399
Detașamente de evrei au lucrat fie în cadrul Inspecțiilor L.S. ale CFR-ului (pentru lucrări noi, construcții
de căi ferate), fie în cadrul Detașamentelor CFR organizate de armată (pentru reparații, lărgiri de stații
feroviare, exploatări de materii prime, etc).
INSPECȚII L.S. (LUCRĂRI MILITARE / SPECIALE)
La 14 aprilie 1937 se înființează Serviciul Lucrări Militare, în cadrul Direcției Generale C.F.R., organizat
pe patru unități, Inspecțiile I-II-III-IV. La 20 ianuarie 1938, serviciul se transformă în Direcția Lucrări
Speciale (L.S.), apoi Direcția Lucrări Noi, inițial tot cu cele 4 inspecții amintite în subordine. În 1939,
după dublarea liniei Războieni – Apahida și inaugurarea CF Ilva Mică – Vatra Dornei, Inspecțiile LS II Ilva
Mică și LS III Cluj se desființează, fiind înlocuite cu Inspecțiile Predeal (ulterior București) și Deva, vezi
mai jos sintetic istoricul Inspecțiilor L.S.
Inspecția LS I, cu două localizări succesive:

Inspecția LS I Năsăud (14 aprilie 1937 – 1940), pentru lucrările de la linia Salva – Vișeu, începute la 1 iulie 1937 și
întrerupte după cedarea Ardealului, la 30 august 1940 (când funcționa doar tronsonul Salva – Telciu).
Inspecția LS I Buzău (1 aprilie 1941 – 1946 ...), pentru construcția liniei Urziceni – Făurei – Tecuci, începută la 15
mai 1941 (cu Secția LS 1 Făurei și LS 2 Urziceni). La 11 noiembrie 1943 este inaugurată linia București – Urziceni –
Făurei, în primăvara anului 1944 se reiau lucrările la linia Făurei – Tecuci, finalizându-se doar tronsonul Făurei –
397
Munca obligatorie..., Document nr. 164, pag. 407-408; Călin Marinescu – Cenzura poștală... pag. 89-90: Ordinul M.St.M. nr.
426312 din 1 octombrie 1943.
398
Călin Marinescu – Cenzura poștală..., pag. 91: Ordinul SCCC nr. 3902 din 21 septembrie 1944.
399
Localizarea subunităţilor la 20 septembrie 1941 este conform Evreii din România..., vol. III/1, pag. 411-413; Lista detaşamentelor
de muncă la 1 octombrie 1941 este conformă cu harta din Ancel – Contribuții..., vol. 2/2, pag. 330; hărţile desenate sunt alcătuite pe
baza informaţiilor din Mersul trenurilor de călători, valabil de la 1 noiembrie 1943, Ed. Regiei Autonome C.F.R. 1943, Bucureşti.
Restul hărților sunt reproduse din Atlasul auto din anul 1928. Istoricul inspecțiilor L.S. și al lucrărilor de cale ferată este completat
pe baza celor 6 volume din lucrarea enciclopedică elaborată de ing. Radu Bellu – Mica Monografie a căilor ferate din România,
apărute între 1995-2001 în Editura Filaret (apoi Feroviară).
194
Ciorăști până la 23 august 1944. Lucrările au fost întârziate de execuția podului de la Suraia, întreaga cale ferată fiind
circulabilă doar din 17 octombrie 1949.
Inspecția LS II, cu patru localizări succesive:

Inspecția II Lucrări Bistrița (15 mai 1934 – decembrie 1936), pentru construcția liniei Ilva Mică – Vatra Dornei. La
26 octombrie 1936 este inaugurat tronsonul Ilva Mică – Ilva Mare.
Inspecția LS II Lunca Ilvei (decembrie 1936 ... 14 aprilie 1937 – 1939), pentru continuarea lucrărilor la linia Ilva
Mică – Vatra Dornei, inaugurată la 18 decembrie 1938 (la 20 martie 1938 este dat în funcție tronsonul Floreni –
Coșna).
Inspecția LS II Predeal, pentru dublarea a două tunele de la Predeal, necesare dublării liniei Câmpina – Brașov
(inaugurate la 26 august 1940);
Inspecția LS II București, există în aprilie 1941, pentru construcția liniei București – Videle – Roșiori – Caracal –
Craiova (începută încă din anii 1915-1916). Linia București – Urziceni, începută la 15 mai 1941, va fi inaugurată la 11
noiembrie 1943; la 12 martie 1944 este dată în funcţie CF Bucureşti-Videle, iar restul liniei până la Craiova doar în
1947 (inclusiv viaductul Cîrcea). Inspecţia a înfiinţat secţii de construcţii la Bucureşti şi Videle până în iunie 1941,
respectiv la Roşiori, Caracal şi Craiova până în septembrie 1941400 (posibil ca în toate aceste locaţii să fi existat
detaşamente de evrei).
 Secţia L.S. 3 Bucureşti (înfiinţată la 16 aprilie 1941), care execută lucrările de la Bucureşti până la km. 30;
 Secţia L.S. Videle (înfiinţată 16 aprilie 1941), care execută lucrările de la km. 30 la Videle;
 Secţia L.S. 6 Roşiori (înfiinţată la 1 septembrie 1941), de la 1 mai 1942 trece la Inspecţia L.S. V Craiova.
 Secţia L.S. Caracal (înfiinţată la 1 septembrie 1941), de la 1 mai 1942 trece la Inspecţia L.S. V Craiova.
 Secţia L.S. Craiova (înfiinţată la 1 septembrie 1941), de la 1 mai 1942 trece la Inspecţia L.S. V Craiova.
Inspecția LS III, cu două localizări succesive:

Inspecția LS III Cluj (14 aprilie 1937 – 1938), pentru dublarea CF Teiuș - Războieni – Apahida (89,5 km), începută la
1 august 1937 și inaugurată la 15 octombrie 1938;
Inspecția LS III Deva (1939-1946), pentru construcția căii ferate Deva – Brad (Secția LS 2 Nevoieș).
Inspecția LS IV Târgu Jiu (1937-1946), pentru reluarea lucrărilor Bumbești – Livezeni.
Inspecția LS V Craiova, a fost înființată la 1 mai 1942, cu secții luate din Inspecția LS II București.
DETAȘAMENTE MILITARE C.F.R.
Atenție: Nu în toate staţiile unde au activat subunităţi ale Detaşamentelor militare CFR au existat şi
Detaşamente de evrei! Sau mai bine spus, nu se poate face echivalența Detașamente CFR = Detașamente
evrei! Majoritatea detașamentelor CFR (formate din companii și plutoane, similar oricărei unități militare)
care lucrau în diversele stații erau formate din militari în termen, care puteau fi români, dar și minoritari –
mai ales maghiari, dar și germani ori alții. Doar ocazional, Detașamentele CFR subordonau Detașamente de
evrei, iar stațiile CFR unde au fost acestea semnalate până în prezent sunt notate mai jos cu italice. De
asemenea, în textul de mai jos sunt amintite, acolo unde este cazul, corespondențele cunoscute de la militarii
români, unguri sau germani din Detașamentele CFR, ce aparțin de drept poștei militare, discutate și
dezvoltate în alte volume ale Monografiei.
 Detaşament CFR 50 Râmnicu Sărat: Subunităţi pe traseul feroviar Piatra-Neamț - Râmnicu Sărat (20
septembrie 1941): staţia Piatra-Neamţ; staţia Bacău; balastiera Adjud; balastiera Ţifeşti; staţia Putna Seacă;
staţia Focşani; staţia Coteşti; staţia Gugeşti; staţia Plăgineşti (azi Dumbrăveni); staţia Râmnicu Sărat;
 Detaşament CFR 51 Buzău: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Gugeşti; staţia Sihlea; staţia Voetina;
staţia Zoiţa; digul Roseti-Făurei; staţia Făurei; staţia Buzău.
 În septembrie 1941 urmau să fie trimişi 840 evrei din Focşani la lucrările de la digul Rosetti-Făurei şi de pe
linia ferată Buzău-Mărăşeşti.
 Detaşament CFR 52 Urziceni: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Urziceni, staţia Fierbinţi, staţia
Căciulaţi.
 Detaşament CFR 53 Făurei: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Făurei.
 Detaşament CFR 54 Ţăndărei: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Hagieni, staţia Giurgeni, staţia
Cernavodă Port.
 Detaşament CFR 56 Domneşti: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Domneşti (jud. Ilfov).
 Detaşament CFR 57 Videle: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Videle.
 Detaşament CFR 58 Bucureşti Triaj: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Bucureşti-Triaj, lucrări la linia
CF de centură Chitila, Jilava, Bucureşti Sud. Depoul Bucureşti-Triaj a fost construit între anii 1941-1943.
 Detaşament CFR 59 Ploieşti: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Ploieşti Triaj; staţia Corlăteşti;
400
D. Iordănescu, C. Georgescu – Construcții pentru transporturi...., vol. I, Centrala CCCF București 1986, pag. 231-240.
195
 Detaşament CFR 60 Făgăraş: Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Predeal; staţia Ţânţar (azi
Dumbrăvița); staţia Şercaia; staţia Voila Mândra; podul Făgăraş-Ucea; staţia Beclean; staţia Voila; staţia
Viştea; staţia Ucea Fabrică; staţia Arpaş; staţia Sebeş Olt.
 Detaşament CFR 61 Braşov. Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Buşteni; staţia Budila; staţia Braşov;
staţia Stupini.
 Detaşament CFR 63 Vlădeni-Ardeal. Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Mândra-Oltului; podul Braşov-
Făgăraş.
 Detaşament CFR 64 Craiova. Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Filiaşi, staţia Craiova, staţia Piatra-
Olt, (stația Drăgășani), (stația Cornești), (stația Ionești), cariera Jiblea, cariera Lotru Cariere, (stația
Cornet-Mănăstire), (stația Balota), staţia Costeşti (?), staţia Recea (?). Lucrări la linia CFR Podu Olt-Piatra
Olt, vezi şi harta alăturată, în care sunt menţionate toate staţiile şi haltele /h./ C.F.R.
 Detaşament CFR 65 Livezeni. Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Livezeni, staţia Budeşti, staţia Pietrele
Albe, staţia Meri.
 Detaşament CFR 66 Sibiu. Subunităţi (20 septembrie 1941): staţia Bogata Olt, staţia Sighişoara, staţia Şeica
Mare, staţia Micăsasa, staţia Coşlariu, staţia Valea Florilor.
 Detaşament CFR 67 Brad: Subunităţi (20 septembrie 1941): şantier linia CF Deva-Brad.
Pentru comparație, este ilustrată în Fig. G09.09 o corespondență militară, de la un țăran român bănățean
concentrat în Detașamentul CFR 56 Domnești; un element de diferențiere este acela că în nici un caz
corespondențele evreilor nu vor fi scrise pe astfel de cărți poștale militare cu preț redus (de garnizoană).
Aceste corespondențe aparțin poștei militare și vor fi eventual discutate într-unul din volumele seriei D.
Fig. G09.09: exemplu de

corespondență militară de la
Detașamentul CFR 56
Carte poștală militară (cu tarif

redus, pentru militari
încazarmați), scrisă de la un
concentrat la Detașamentul
de lucru CFR 56 (după cum
scrie pe verso), ștampila
militară România *
Detașamentul de lucru
C.F.R. 56 / Comandantul,
cartare DOMNESTI * JUD.
ILFOV la 5 iulie 1943,
adresare spre familia din
comuna Hitiaș, jud. Timiș
Fig. G09.10: exemplu de

corespondență militară de la
Detașamentul CFR 50
Carte poștală scrisă la 20

august 1942 de Serg. T.R.
Năstăsescu A. Ion,
Detaș(amentul) 56, Comp. 2
C.F., Cariera de piatră
Caralița, of. Asău, jud. Bacău
către un militar pe front,
ștampila militară România *
DETASAMENTUL 50 C.F. *
Compania 2 C.F., cartare
COMANESTI, sosire la
OFICIUL POSTAL MILITAR *
No. 42 în 2 septembrie 1942.
196
Lista detașamentelor de muncă pentru evrei din Vechiul Regat

(repartizare pe județe)
G09.01. – Județul ALBA INFERIOARĂ
Județ cu 2.736 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dintre care doar 424 considerați
valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. La 3 octombrie 1942 existau patru grupe de evrei în
detașamente: două grupe de 43, respectiv 44 bărbați la Alba Iulia, un grup de 22 la Ocna Mureș și un grup
de 17 la Aiud. Este menționat un singur detașament exterior, la Coșlariu.
G09.01/1 – Detașamentul evrei COŞLARIU

(azi jud. Alba)
Staţie pe linia Curtici-Bucureşti, unde este menționat în septembrie 1941 un detașament subordonat
Detașamentului CFR 66 Sibiu.
G09.02. – Județul ARAD
Județ cu 9.448 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), din care 7.835 în orașul Arad.
Majoritatea evreilor arădeni au fost trimiși în detașamente din țară, o parte au rămas însă în județ.
Principala lucrare edilitară din județ a fost extinderea Canalului Matca (canal antropic ce unește râul Cigher
/ pârâul Bigic, afluent al Crișului Alb, cu râul Mureș, existent deja în 1910 pe o lungime de 19,7 km.). El a
fost astfel extins în anii 1940-1944 până la 33,5 km, iar între 1960-1970, până la 41,2 km, aici fiind
localizate detașamentele exterioare.
G09.02/1 – Detaşamentul Evrei nr. 102 PĂULIȘ-MATCA

(al Regimentului 7 Pionieri Deva)
(azi tot jud. Arad)
Aprobat în 15 decembrie 1941 şi subordonat

Regimentului 7 Pioneri pentru lucrări la canaulul Păuliş-
Matca, ce trebuia să lege Mureşul de Criş, detaşamentul
de lucru nu a putut începe activitatea până în primăvara
anului 1942, din cauza timpului nefavorabil. La 28
aprilie 1942 se solicită mobilizarea a 1.000 evrei din
Arad, cantonaţi în apropierea şantierului. La 6 mai 1942
se hotărăşte înfiinţarea de către Comandamentul 7
Teritorial a celor două detaşamente a câte 500 de evrei,
puse la dispoziţia Detaşamentului de lucru Arad (cu
organul de mobilizare Regimentul 7 Pioneri Deva), ce
trebuiau să fie gata de transport până la 20 mai 1942. A
fost desfiinţat imediat după 23 august 1944.
Pe traseul canalului, de la sud la nord, există mai multe

localități de unde pot proveni corespondențe și după
numele cărora, în funcție de necesitățile operative, au
fost botezate detașamentele de lucru, în fapt companii
sau șantiere subordonate (cu litere boldate cele
cunoscute până în prezent): Păuliș (principalul șantier,
unde canalul captează apa Mureșului printr-o stație de
pompare), Miniș, Ghioroc, Cuvin, Covăsinți, Șiria,
Galșa, Mâsca, Pâncota, Seleuș (unde se varsă în râul
Cigher, prin care face legătura cu Crișul Alb), vezi harta
alăturată.
197
Avem și o mărturie despre acest detașament, a cărei obiectivitate nu poate fi însă probată:
Dl Robicsek a avut nenorocul să facă parte din celebrul Detaşament 102, format din cca 1.000 de oameni, cel care în
perioada 1941 - iulie 1944 a avut sarcina să realizeze un canal cu adâncimea de 8-9 metri care să lege Mureşul de
Criş. A fost detaşat la Pâncota şi Ghioroc. Din vara anului 1943, detaşamentul era condus de lt. col. Nicolae Vitcu,
originar din Lugoj. O mărturie despre tratamentul la care erau supuşi cei care lucrau aici găsim în volumul „Apărarea
Patriotică contra teroarei fasciste”, editat de Comitetul Regional din Banat al Apărării Patriotice, în anul 1945,
înainte de terminarea războiulu. Colonelul Vitcu interzisese discuţiile dintre muncitori în timpul lucrului, din ordinul
lui fiind bătuţi nu numai evreii, ci şi soldaţii români din paza detaşamentului: „În iarna anului 1944, într-o Duminică
cu un ger groaznic, la orele 6 dimineaţa, când se făcea apelul companiei, apăru pe neaşteptate Dl. Colonel. Toţi acei
cari au întârziat un minut sau două dela adunare, din cauza frigului şi a întunericului, au fost puşi pe două rânduri,
dezbrăcaţi în pielea goală şi bătuţi cu 25 de lovituri la văzul tuturora, în faţa femeilor şi a copiilor din sat, cari au
rămas încremeniţi de spectacolul servit de descreeratul Vitcu. Martorii cazului sunt toţi locuitorii din comuna Păuliş.
Printre soldaţii cari formau garda detaşamentului erau câţiva cu simţ uman, cari când au primit ordin să bată dădeau
numai de formă, mai uşor. Pedeapsa lor a fost că au fost bătuţi şi ei. […] Revoltător a fost cazul camaradului Robicsek
din Timişoara. Acest tânăr a fost pedepsit cu 75 de lovituri. După primele 43 de lovituri tânărul a leşinat, iar când a
fost stropit cu apă să şi revie călăul sadist Vitcu i-a trântit în faţă câteva lovituri cu cizma, iar bătaia a fost continuată
până la sfârşit, iar cel pedepsit aruncat pe urmă în pivniţa detaşamentului şi a fost predat medicului a doua zi, care l-a
ţinut 10 zile la infirmerie”. În lagărul de la Ghioroc, condițiile de muncă erau inumane, acolo aplicîndu-se bătăi la
pielea goală (loviturile variau între 25 si 70), încarcerare fără nici o explicație, tratament batjocoritor.
Efective: La 25 august 1943 noua ordine de bătaie include 1.002 evrei din judeţele Arad, Hunedoara şi
Timiş-Torontal. În decembrie 1943, sunt recenzaţi 478 evrei din aceleaşi judeţe (plus Turnu Severin) care au
împlinit 6 luni în detaşament fără să fi fost în concediu. La 31 martie 1944 sunt returnaţi C.T. Arad 5 evrei
arădeni401. La 23 august 1944 avea 726 evrei (15 specialişti, 8 meseriaşi şi 703 lucrători), alături de cadrele
militare (8 ofiţeri, 5 subofiţeri, 58 trupă), fiind subordonat şi Batalionului 10 Transmisiuni.
Fig. G09.11: Corespondență de la Detașamentul Matca-Păuliș

Plic expediat de Max Rosenberger, Detașam(entul) de lucru „Matca” Pâncota, Compania I-a, Grupa 5, către familia din
Timișoara. Cartare ARAD la 14 iunie 1942, cenzura locală județeană cu ștampila CENZURAT ARAD / Nr. 20 în 15
iunie, sosire TIMISOARA în 16 iunie 1942.
Localizare comandament: Cuvin (septembrie 1943 – ianuarie 1944), Păuliş (februarie – martie 1944?),
Focşani (... – 23 august 1944, vezi la #G09.30/11).
Localități întâlnite, localizări companii:

 Păuliș: comanda detașamentului în lunile februarie – martie 1944; corespondențe nu sunt încă
cunoscute.
 Ghioroc: Corespondențe cunoscute cu adrese gen Detaşament 102 Ghioroc, Comp. I-a, Pluton 4 (31
august 1942, cartare GHIOROC), vezi Fig. G09.12.
 Covăsinți: localitate menționată în textul unei corespondențe din 6 iulie 1943, care altfel poartă adresa:
B.P., Det(așament) de lucru 102, Ghioroc, Jud. Arad, Comp. I, plut., I, grup. 2, cartare GHIOROC.
 Cuvin: este menționată compania 2 (?) în noiembrie 1943

401
Documente USHMM (Holocaust Survivors and Victims Database, pe site-ul ushmm.org/): RG-25.003M_98, 99, 348.
198
 Șiria: Corespondențe cunoscute în intervalul octombrie 1942 – mai 1943, cu adrese gen Detașament
Matca Șiria, Detaș(ament) Matca Șiria, Comp. 3 (1 – 27 octombrie 1942, vezi Fig. G09.13), sauu
Detaș(ament) Matca, Comp. I, Grupa 3, Șiria (decembrie 1942 – ianuarie 1943). În toate cazurile
cartarea are loc la oficiul poștal local, cu ștampila SIRIA sau SIRIA – ARAD.
 Pâncota: Corespondențe cunoscute în intervalul iunie – septembrie 1942, cu adrese gen: Detașament
de lucru „Matca” Pâncota, Compania I-a, grupa 5 (14 iunie 1942, cartare ARAD, Fig. G09.11),
Det(aşament) de Lucru Matca, comp.II, Pâncota, jud. Arad (cartare ARAD la 12 august, respectiv
PANCOTA la 13 septembrie 1942, vezi și Fig. G09.14).
Corespondențe expediate din diverse localități de pe traiectul Canalului Matca, corespunzător diferitelor
companii
Fig. G09.12:
GHIOROC (Compania 1)

(Joachim) Tokayer,
Detaş(amentul) Ghioroc,
Comp. I-a, Pluton 4, către
familia din Timișoara,
cenzurată la detașament cu
ștampila  G09.02/1 și
semnătura cenzorului.
Cartare GHIOROC la 31
august 1942, fără cenzură
județeană, adresare spre
Timișoara.
Fig. G09.13:
ȘIRIA (Compania 3)

(Joachim) Tokayer,
Detaş(amentul) Matca, Șiria,
jud. Arad, Comp. 3 către
familia din Timișoara.
Cartare SIRIA-ARAD la 21
octombrie 1942, cu cenzura
județeană locală cu ștampila
CENZURAT ARAD / Nr. 27
din 22 octombrie, sosire
TIMISOARA la 23 octombrie
1942.
199
Fig. G09.14:
PÂNCOTA (Compania 2)

Weinberger Stefan,
Det(aşamentul) de lucru
„Matca”, Comp. II, Pâncota,
jud. Arad. Cartare PANCOTA
la 14 septembrie 1942,
cenzura județeană locală cu
ștampila CENZURAT ARAD
/ Nr. 23 în 15 septembrie,
sosire ARAD în 16
septembrie 1943.
Din text: Eu sunt sănătos și mă simt bine. Miercuri ne vom muta la Șiria, așa că te rog scrie-mi la Șiria, iar
restul adresei este neschimbat.
Fig. G09.15:
Carte poştală scrisă la 14

noiembrie 1943 din Cuvin
(localizare pe verso), purtând
adresa Det.102 Comp.II,
Ghioroc, jud. Arad, cartare
ARAD la 18 noiembrie,
cenzurată la oficiul judeţean
cu ștampila 18 CENZURAT
ARAD 18, sosire ARAD 19
noiembrie.
Din text:
Sper peste scurt [timp], dacă
îngheaţă pământul, mergem
acasă.
Ștampile militare de cenzură.

 G09.02/1: ștampilă ovală de 41 x 21 mm, cu textul tri-linear interior:
Detașamentul de lucru / EXPEDIȚIE / MATCA PĂULIȘ, însoțită de o
ștampilă dreptunghiulară de 35 x 6 mm, cu textul interior CENZURAT,
ambele aplicate în tuș violet în perioada 31 august 1942 – 6 iulie 1943.
Foloseşte așadar ştampila cu acest nume şi după transformarea în
Detaşamentul 102 Lucru.
În vara anului 1944 are loc o schimbare radicală în existența detașamentului, acesta este mutat la Focșani,
pentru lucrările de pe râul Siret. Corespondența de aici este relativ rară, datorită perioadei scurte de existență
în acest loc (iulie – august 1944, ținând cont de faptul că va fi desființat după 23 august 1944), se cunoaște o
carte poștală expediată „de pe drum” în 9 iulie 1944, și una din Focșani în 12 august 1944, vezi Fig. G09.40
(la #G09.31)
Anexa: Detașamente locale în Arad (listă incompletă):

 Atelierele Principale CFR Arad – la 10 noiembrie 1942 are 19 evrei localnici.
 Batalionul 2 Grăniceri Instrucţie Arad – 10 evrei locali repartizaţi la 27 mai 1943 (şi până la 1 august 1943).
200
G09.03. – Județul ARGEȘ
Județ cu doar 433 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dintre care 114 considerați
valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. Sunt cunoscute și corespondențe de poștă militare de la
unitățile de lucru CFR din județ, astfel de exemplu o carte poștală expediată la 10 noiembrie 1943 de S. Alex
Husztik, detaș(amentul) 49 C.F., Comp. 3, Plut. 3, Halta Turnu, oficiul Călimănești, jud. Argeș, cartată la
CALIMANESTI și adresată familiei din Deta, jud. Timiș.
G09.03/1 – Detașamentul evrei GARA LOTRU (al CFR-ului)

(azi jud. Vâlcea).
Staţie pe linia CF Piatra Olt-Podu Olt, pe malul estic al Oltului (care atunci despărțea județele Argeș de
Vâlcea), unde în perioada 14 august – 2 octombrie 1941 se afla Detaşamentul CFR Nr. 3, cu evrei din
Timişoara, subordonat la Detașamentul CFR 64 Craiova. Activitatea se desfășura probabil la Cariera Lotru.
Fig. G09.16:
Corespondență de la
Detașamentul
Gara Lotru
Carte poştală Expres

scrisă de Joan
Schönheim, Detașament
CFR, Lotru (Argeș) către
Cartare cu ștampila de
ambulanță feroviară SIBIU
– PIATRA OLT / 12 la 5
septembrie 1941, cenzura
județeană (Râmnicu
Vâlce) cu ștampila
CENZURAT, ștampilă de
sosire TIMISOARA la 7
septembrie 1941.
Fig. G09.17: Corespondență

spre Detașamentul
Gara Lotru
Carte poştală Expres scrisă

de logodnica Kohn Ecaterina
din Timișoara către avocatul
Josif Frisch, Detașamentul de
lucru, Districtul CFR, Gara
Lotru, jud. Argeș. Cartare
TIMISOARA la 24 septembrie
1941, cenzura județeană cu
ștampila CENZURAT
TIMIȘOARA 16, ștampilă de
sosire BREZOI la 27
septembrie 1941.
Extrase din corespondențe:

Frisch Josif (Timișoara), texte în limba română: (15 septembrie 1941) Tocmai am primit cartea ta poștală din
14 crt și sper că între timp ai primit și tu cele două cărți poștale ale mele. Sunt bine sănătos și am fost tot timpul
așa. Aici timpul s-a răcorit și voi avea nevoie de pardesiul acela stropit, apoi pentru orice eventualitate căciula, apoi
201
– dacă Schlafsackul nu vine – încă o pătură, pe care o poți cere de la Margit, căci după câte îmi amintesc, ei au mai
multe. În sfârșit mi-ar trebuie costumul bleu cu dungi care e într-o stare destul de proastă dar destul de bun pentru
aici. (Lotru, 20 septembrie 1941) Tocmai am primit scrisoarea ta din 17 crt. Între timp am vorbit și cu Dr. Doner,
care mi-a spus că ești bine. Eu sunt sănătos și o duc bine. E foarte mult de lucru, dar asta nu mă jenează câtuși de
puțin. (Lotru, 24 septembrie 1941) Am primit pachetul și cartea ta poștală din 22 crt. Prăjiturile sunt foarte
bune, marmelada arată foarte frumos. Ne-am mutat într-o locuință nouă mai aproape de șantier și ne simțim
destul de bine. Îți închipui cât invidiez pe cei din Deva (de la Detașamentul Nevoieș) că au putut veni de sărbători
acasă. (Lotru, 1 octombrie 1941) Am primit cartea ta poștală din 26 crt. Pachetele le-am primit toate trei în cea
mai deplină regulă. Astăzi am postit fără nici o greutate.
(Extrase din corespondența primită de la logodnica Ecaterina Kohn): (Timișoara, 15 august 1941) Azi am
primit cartea ta din 10 crt. Între timp probabil ai primit și pachetul. Să fi foarte liniștit – eu port grija bătrânilor, în
fiecare zi sunt la ei și dacă se va ivi ceva de aranjat, eu o voi face. (Timișoara, 20 august 1941) Mă miră cum de n-
ai primit nimic de la noi, eu ți-am scris deja de trei ori, asta e a patra scrisoare. Din conversațiile cu cei care s-au
întors de acolo, mi-am făcut un tablou despre munca voastră și despre felul vostru de trai, și găsesc că este destul de
bună. Cu domnul Hefter am să-ți trimit cearceafuri și țigări. (Timișoara, 29 august 1941) De două zile suntem
fără știri de la tine. Am aflat că marele șef comandant ar fi acuma acasă. Având în vedere că azi seară suntem
invitați la Blau Iri, eu voi lua câteva secunde să merg pe la ei pentru a-ți trimite complimente. Eu ți-aș trimite și
sărutări, dar nu știu dacă tu simți mare nevoie să te săruți cu el. (Timișoara, 24 septembrie 1941, Fig. G09.17)
Acum ți-am expediat prin poștă lucrurile cerute de tine. Mă îngrozește ideea că se va pierde. Coletul a avut 5 kgr și
era cu Recipisa no. 321, Zona III din 24.IX. De două zile alerg după oameni care să ți-l aducă, dar nu reușescm toți
sunt niște egoiști. (Timișoara, 11 octombrie 1941) Sper că această carte te va mai găsi acolo (Corespondența e
returnată, destinatarul fusese deja lăsat la vatră, vezi Fig. G09.05). Scopul prezentei este numai că dacă cumva tot
nu ai veni în curând, să nu fii neliniștit.
Schönheim Joan (Timișoara), texte în limba germană: (Lotru, 28 august 1941) Ieri am primit încă o carte
poștală de la tine. Și eu mă simt bine, nu am nevoie de nimic, am primit al doilea pachet de la Rier și unul de la fete.
Barba mea are deja trei săptămâni jumătate. Ne-am construit acum priciuri și suntem instalați mai bine. (Lotru, 3
septembrie 1941, Fig. G09.16) Toamna este aici. Soarele nu mai strălucește. Acum lucrăm în pantaloni lungi și
haină. Camera noastră e acum bine configurată. Priciurile sunt gata, compania noastră doarme deasupra. Avem
masă, bănci, este destul de frumos. Este după-masă, așteptăm poșta, toată lumea scrie. La prânz au fost azi cartofi
cu legume și cu ceva frunze de dafin deasupra, cu un cuvânt: nu e rău. Trebuie să plătim (alimente?) pentru o lună
1.200 lei. Nu mai am prea mulți bani.
G09.03/2 – Detașamentul evrei JIBLEA-CARIERĂ (al CFR-ului)

(azi jud. Vâlcea)
Staţie pe linia CF Piatra Olt-Podu Olt (azi gara Călimăneşti), unde se afla în lunile septembrie – noiembrie
1941 un detaşament cu evrei din Timişoara, subordonat Detașamentului CFR 64 Craiova, cu muncă la
cariera din localitate.

spre Detașamentul
Jiblea-Carieră

familia din Timişoara către un
evreu din detaşamentul de
muncă CFR Jiblea (vezi
adresa: Alexandru Fuchs,
Jiblea-Cariera, Canton 37,
jud. Argeș, Detașament de
lucru CFR. Cartare
TIMISOARA la 6 noiembrie
1941, cenzură în biroul local
cu ștampila CENZURAT
TIMIȘOARA 2, sosire
CALIMANESTI la 9 noiembrie
1941.
202
Corespondenţe: sunt cunoscute din perioada septembrie – noiembrie 1941, cu adrese de forma
Detaşamentul de Lucru CFR Jiblea - Cariera (sau Halta Turnu), Canton 37, jud. Argeş, cartare
CĂLIMĂNEŞTI.
Anexa: Detașamente locale în Pitești (listă incompletă, orientativă):

 Şcoala Tehnică Industrială Piteşti – 11 evrei din Bucureşti la 30 aprilie 1943.
G09.04. – Județul BACĂU
Județ cu 13.304 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Bacău (10.333),
Moinești (1.325), Târgu-Ocna (979), Cârlele-Găzăriei (92), Târgu-Glodurile (75), Dărmănești (74). În județ
au lucrat în primul rând unități militare, de genul Detașamentului 50 C.F.R. care avea oameni pe șantiere, pe
lângă cele menționate mai sus, și la Cariera Caralița, de lângă Asău, vezi Fig. G09.10.
G09.04/1 – Detașamentul evrei BACĂU (al CFR-ului)

(azi tot jud. Bacău)
Staţie pe liniile CF Cernăuţi-Bucureşti şi Bacău-Piatra Neamţ, unde este menționată prezența unui
detașament de evrei în septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 50 Rm.-Sărat).
G09.04/2 – Detaşamentul CFR evrei nr. 105 BACĂU.
Probabil acesta e detaşamentul care lucrează la realizarea terasamentului pentru dublarea liniei Adjud-
Bacău. Duminica nu se lucra şi unii plecau acasă, cu toate că era interzis să părăsească detaşamentul şi să
călătorească cu trenul. Este mobilizat de Cercul Teritorial Bacău, fiind menționat din august 1943 și a fost
desfiinţat imediat după 23 august 1944, dată la care se afla în Bacău cu 17 militari (3 ofițeri, 2 subofițeri) și
341 evrei (din care un singur specialist).
Componenţă: evrei din Roman (august 1943), jud. Dolj (la 29 februarie 1944 se aflau aici 16 evrei din Dolj,
care lucraseră 166 zile în Deva şi 220 zile în Bacău, urmând a fi înlocuiţi), jud. Bacău (70 evrei care primesc
efecte de la Centrala Evreilor Bacău)402. La 23 august 1944 avea 342 evrei (1 specialist şi 340 muncitori),
alături de cadrele militare (3 ofiţeri, 2 subofiţeri, 12 trupă).
G09.04/3 – Batalionul evrei nr. 1012 Lucru BACĂU.
La 10 august 1944 are 548 evrei, care lucrează probabil la Poligonul din Bacău şi la Drumurile Naţionale
Bacău, structura fiind următoarea403:
 Detaşament 1 (4 plutoane) cu un total de 260 (262) evrei;
 Detaşament 2 cu 77 (79) evrei
 Detaşament 3 cu 145 evrei
 Detaşament 4 (plutonier Manea) cu 64 evrei.
G09.04/4 – Detașamentul Grinzi Beton Bare nr. 3 BACĂU.
Organizat de Cercul Recrutare Bacău prin Ordinul nr. 439507 din 18 februarie 1944 a M.ST.M., la
dispoziția Direcției Superioare și Comandamentului Geniului, cu termen de predare la 27 februarie404. La 4
martie 1944 are și 23 evrei din jud. Iaşi.
Anexa: Detașamente locale în Bacău (listă incompletă):
 Atelier Auto-Militar Bacău – cel puţin 5 evrei localnici.
 Batalionul 35 Pionieri: la 19 mai 1944 sunt 60 evrei localnici absenţi, de la punctele de lucru din carierele Lilieci,
Şerbăneşti şi Răcătău sau de la şoseaua Bacău-Roman.
 Camera Agricolă Bacău – 1 persoană.
 Detaşamentul Drumuri Naţionale (Bacău ?) – inclusiv cu 4 evrei din jud. Bacău.
 Fabrica de Postav ‚Bacăul’ SAR – cu 9 evrei locali.
 Grădina Publică şi Poliţia Bacău – Centrala Evreilor Bacău trimite efecte pentru 3 persoane.
402
Documente USHMM: RG-25.016M_17, RG-25.003M_351
403
Documente USHMM: RG-25.003M_16
404
Munca Obligatorie..., Document nr. 207, pag. 471-475
203
 Instrucţii (Instituţii ?) Comunale Bacău - Centrala Evreilor Bacău trimite efecte pentru 5 evrei.
 Liceul Industrial de Băieţi Bacău – şi cu meseriaşi din jud. Putna
 Regimentul 4 Artilerie Grea Bacău – 10 evrei la 13 martie 1943.
 Regimentul 6 Grăniceri (Bacău?) – 30 evrei din Ploieşti la 3 februarie 1943.
 Serviciul Tehnic Drumuri şi Construcţii Bacău – inclusiv cu 10 evrei din jud. Bacău, respectiv 56 la 7 aprilie 1943.
 Şcoala Ofiţeri de rezervă Bacău – cu 14 evrei localnici.
 Şcoala Industrială Bacău – 12 evrei la 7 noiembrie 1943.
 Poligon Bacău (ulterior denumit Detaşamentul nr.1), exista la 10 august 1944.
G09.05. – Județul BAIA
Județ cu 6.769 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Fălticeni (4.020),
Pașcani (1.484), Lespezi (1.011), Liteni (196). La inceputul anului 1942, cea mai mare parte a evreilor din
Falticeni, intre 16 si 60 de ani, a fost internată in lagărele de concentrare [...], trimisă în detașamentele de
muncă obligatorie din Basarabia. La 5 februarie 1944, existau 180 evrei meseriași din C.T. Baia care
munceau în următoarele locuri : Centrul de Instrucție Nr. 5 Sărata; Atelierul Fix Auto Cernăuți; Regimentul
14 Dorobanți Roman; Spitalul Militar Z.I. 180 Vatra Dornei; Garnizoana Roman; Cercul Teritorial
Suceava; Depozitul de Harnașament Iași; Atelierul de recuperare Tiraspol; A.P.A.C.A.-Iași; Compania 5/7
Carieră Măcin-Turcoaia jud.Tulcea; Batalionul 6 Drumuri Focșani.
G09.05/1 – Detașamentul evrei FĂLTICENI

(azi jud. Suceava)
Staţie pe linia CF Fălticeni-Dolhasca. La 30 mai 1942 sunt trimişi aici 219 evrei din Cernăuţi405.
Anexa: Detașamente locale în Fălticeni (listă incompletă, orientativă):

 Detaşamentul Comunicaţii Bucovina, Fălticeni – La 30 mai 1942 sunt destinaţi detaşamentului 219 evrei din
Cernăuţi, iar la 20 iunie 1942 alţii 128 pentru completarea detaşamentului. La 3 iulie 1943 se aprobă să rămână
numai cu 13 evrei din jud. Baia; există și la 24 noiembrie 1943 şi cu evrei din jud. Baia.
 Primăria Fălticeni – În perioada 1 mai – 1 iunie 1942 au fost 101 evrei locali; 81 la 15 aprilie 1943, 10 evrei la 15
iunie 1943, 88 la 9 august 1943 (dintre care 5 din jud. Botoşani), existent şi 6 octombrie 1943.
 Regimentul 16 Dorobanţi – 56 evrei locali la 28 decembrie 1942 și 59 la 16 mai 1943; există şi 6 octombrie 1943.
G09.06. – Județul BIHOR
Județ format din partea de sud a fostului județ Bihor, neocupat de Ungaria; cu 1.143 locuitori evrei
(conform recensământului din 6 aprilie 1941), majoritatea în orașul Beiuș (433) și plasa Tinca (360).
Anexa: Detașamente locale (listă incompletă, orientativă):

 Beiuş: Detaşamentul de Sinistrări Beiuş – format din 41 evrei din Beiuş.
G09.07. – Județul BOTOȘANI
Județ cu 17.352 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Botoșani (10.902),
Ștefănești (1.964), Hârlău (1.736), Sulița (1.096), Bucecea-Târg (758), Frumușica-Târg (614), Ripiceni-
Fabrică (225). La 12 octombrie 1943, un număr de 251 evrei meseriași din jud. Botoșani lucrau ca salahori
în următoarele locuri: Batalionul 7 Drumuri (Edineți, Paladia și Rujinița), Batalionul 6 Drumuri, Batalionul
1 Drumuri Predeal, Compania 5/7 Măcin, Detașamentele 103 Sihna și 104 Evrei (rămâne neindentificată
localitatea Codleni).
G09.07/1 – Detaşamentul evrei nr. 103 SIHNA-TODIRENI

(al Regimentului 4 Pionieri)
(azi tot jud. Botoșani)
Aprobat în 15 decembrie 1941 şi subordonat Regimentului 4 Pioneri pentru lucrări pentru lucrări în valea
rîului Sihna (prevăzut cu 1.500 lucrători civili, încadraţi de 14 ofiţeri, 20 subofiţeri şi 150 gradaţi),
detaşamentul de lucru nu a putut începe activitatea până în primăvara anului 1942, din cauza timpului
nefavorabil. La 28 aprilie 1942 se solicită mobilizarea a 1.500 evrei din Cernăuţi, ce urmau a fi cantonaţi în
apropierea şantierului din comuna Todireni. La 6 mai 1942 se hotărăşte înfiinţarea de către Corpul 4 Armată
405
204
a trei detaşamente a câte 500 de

evrei (preferabil din Cercul de
Recrutare Cernăuţi, puse la
dispoziţia Reg. 4 Pioneri Cernăuţi),
ce trebuiau să fie gata de transport
până la 20 mai 1942. Este efectiv
înfiinţat doar la 1 iunie 1942 în
Târgu Neamţ. Apare şi sub numele
de Detaşament Todireni unde, la 24
septembrie 1942, existau şi evrei
suspecţi comunişti.
În anul 1942 este menționată și
localizarea Detașamentul Sihna Răchiți (imediat la nord de Botoșani), unde evreii sunt cantonați în 6 barăci
demontabile și 50 corturi (iar la 24 septembrie 1942 avea şi evrei suspecţi comunişti). În septembrie 1942,
un control relevă un deficit de efectiv faţă de normativ de 9 subofiţeri, 39 trupă şi 83 evrei. Evreii sunt
majoritatea desculţi şi 50% sunt dezbrăcaţi. Din cauza lipsei de încadrare şi a mijloacelor de deplasare,
supravegherea este dificilă 406. Nu mai apare în anul 1944.
Denumiri: Detaşamentul 'Diguri Prut’ (la înfiinţare), Detaşamentul Sihna – Todireni (19 august 1942),
Detaşamentul Săpători Sihna sau Detaşamentul Lucru Sihna (19 – 29 septembrie 1942), Detaşamentul 103
Evrei Sihna (mai – noiembrie 1943, aparent localizat în zona Botoșani). În toate cazurile cunoscute, cartarea
corespondențelor a fost făcută prin oficiul poștal BOTOȘANI.
Efective. Evreii provin se pare numai din judeţele Moldovei407:

 jud. Cernăuţi (la 1 iunie 1942 sunt menţionaţi 28 evrei declaraţi lipsă la formarea detaşamentului, există și la 11
noiembrie 1943),
 jud. Iaşi (28 evrei din jud. Iaşi sunt propuşi la 19 august 1942 pentru deportare în Transnistria pentru dezertare),
 jud. Botoşani (cel puţin în intervalul 19 septembrie 1942 – 11 noiembrie 1943),
 jud. Dorohoi (cel puţin între 29 septembrie 1942 – 11 noiembrie 1943),
 jud. Roman (cel puţin la 11 noiembrie 1943),
 jud. Baia (cel puţin în ianuarie 1944).
 La 29 septembrie 1942, 129 evrei din județele Botoşani, Dorohoi şi Iaşi sunt pedepsiţi corporal (cu câte 25
lovituri).
 La 11 noiembrie 1943, sunt trimişi acasă, în urma vizitei medicale, 47 evrei din Botoşani, Cernăuţi, Dorohoi, Iaşi şi
Roman.

de la Detașamentul
Sihna Todireni (plutonul 5/5
Bâznoasa)
Carte poştală scrisă la

Bâznoasa în 14 august 1942
de Marcus, Det(așament)
Sihna, Comp. 5-a, Plut(on) 5,
Todireni, jud. Botoșani,
cenzurată în detașament cu
 G09.07/1 și semnătura
cenzorului. Cartare și sosire
BOTOSANI la 18 august
1942, cenzură în biroul local
cu ștampila Cenzurat
Botoșani / No. 7.
406
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 679
407
Documente USHMM: RG-25.003M_43, 77, 84
205
Fig. G09.20:
Corespondență de la garda
militară a Detașamentului
Sihna Todireni

octombrie 1943 de Căpitan
V. Nițu, Detaș(ament) Sihna
Botoșani fiului din București
purtând ștampila
administrativă  G09.07/1.
Cartare BOTOSANI în
aceeași zi, cenzură la oficiul
local cu ștampila 12
Cenzurat Botoșani 12,
sosire BUCURESTI în 4
octombrie 1943.
Din text: (Botoșani, 6 mai 1943) Am primit rândurile tale, primele dela cei care-mi aparțin de la plecarea
mea de acasă. Asta de 2 zile, însă nu ți-am scris din cauză că tot așteptam să mi se clarifice situația în sensul de
a fi trimis la „vatră”... însă asta nu s-a întâmplat. Comand comp(ania) I din detașament, cu 2 ofițeri și 2
plotonieri subalterni. De acasă încă n-am primit vre-un rând. Nu știu de cai, de lucrări în vie, de garduri, șesuri
și grădini. (2 octombrie 1943) Eu sunt bine, însă mereu ocupat și cu grija de ce va fi acasă, mai ales că mama
e singură. Nu mai stau la vechea gazdă, ci la o moșie, Goilav408. Am și aici aparat și urmăresc ca și tine tot ce se
mișcă pe fronturi. Am scris la niște popi ca să intervină pentru Ghiță să fie mutat la Comănești.
Ștampilă militară de cenzură.

 G09.07/1: ștampilă rotundă de diametru 29/28
mm, cu textul interior pe două rânduri în jurul
stemei Regatului: ROMANIA *
DETAȘAMENTUL LUCRĂRI / SIHNA, aplicată
în tuș violet în perioada 14 august 1942 – 2
octombrie 1943 (atât pe corespondența evreilor –
servind drept cenzură, cât și pe corespondența gărzii
militare, vezi Fig. G09.20, servind drept ștampilă
militară)
Anexa: Detașamente locale în județ (listă incompletă):
 Botoșani:
o Comenduirea Pieţii Botoşani – 11 evrei la 1 aprilie 1943.
o Depozitul Subzistenţe Stoc Intangibil – 20 evrei la 22 iunie 1943 (lucrează la încărcarea şi descărcarea
zilnică a trenurilor cu cereale).
o District 5 CFR Botoşani – la 7 aprilie 1943 primeşte 15 evrei localnici, la 18 iunie 1943 încă 13.
o District 7 CFR Botoşani – 7 evrei între octombrie – decembrie 1943.
o Divizionul 2 Artilerie Călăreaţă – 10 evrei la 19 martie 1943.
o Fabrica Militară de Ghiudem – 10 evrei la 27 martie 1943.
o Manutanţa Botoşani – 65 evrei la 9 octombrie 1942, 10 la 20 iunie 1943.
o Prefectura jud. Botoşani – 25 evrei la 15 noiembrie 1943.
o Primăria Botoşani – 43 evrei la Serviciul Tehnic în 11 martie 1942, 48 evrei la 29 martie 1943, 98 evrei la
19 octombrie 1943, 97 evrei locali la 10 decembrie 1943.
o Regimentul 2 Artilerie Călăreaţă / Moto Botoşani – 10 evrei la 25 iunie 1943, 20 la 27 iulie 1943 şi 15
septembrie 1943.
o Regimentul 8 Artilerie Botoşani – 66 evrei la 9 octombrie 1942.
o Regimentul 8 Roşiori Botoşani – 103 evrei la 9 octombrie 1942.
o Regimentul 12 Artilerie – evrei locali la 10 martie 1943.
o Regimentul 37 Botoşani – 80 evrei la 9 octombrie 1942.
o Secţia Vamei Botoşani – 3 evrei la 20 octombrie 1943.
408
Conacul familiei de armeni Goilav se afla în satul Ringhilești (azi Rânghilești), la 14 km nord-est de Todireni, vezi detalii la
https://adevarul.ro/locale/botosani/povestea-uluitoare-goilavilor-armenii-muncit-decisiv-transformarea-romaniei-granarul-europei-
profitul-urias-care-l-faceau-1_59d792f75ab6550cb8e01d0e/index.html, accesat 17 septembrie 2020.
206
o Serviciul Silvic Botoşani – 21 la 1 aprilie 1943, 15 la 10 decembrie 1943.

o Şcoala Subofiţeri de Infanterie nr.3, Centrul de Instrucţie Mixt al M.St.M. – 10 la 18 martie 1943, 24 la 19
iunie 1943.
o Şcoala Tehnică Industrială Botoşani – 17 la 2 decembrie 1943, 21 la 31 martie 1943.
 Hârlău: Primăria Hârlău – 57 evrei locali în 1943, 56 în 5 iunie 1943, 43 în 9 noiembrie 1943.
G09.08. – Județul BRAȘOV

valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941.
G09.08/1 – Detaşamentul evrei nr. 112 BOTTA

(azi jud. Covasna)
Detașament (oficial numit „Tabăra de muncă”, probabil o exploatare forestieră pe valea pârâului Bota,
afluent al râului Zăbrătău, la 15 km est de localitate) menționat în perioada 25 februarie 1943 – 22 martie
1944 la Fabrica Botta din Întorsura Buzăului, jud. Braşov. Componenţă: evrei din jud. Iaşi (februarie –
aprilie 1943), jud. Cernăuţi (august 1943), jud. Baia (ianuarie 1944), jud. Dorohoi (februarie 1943), Botoşani
(februarie 1943)409.
Fig. G09.21:
Corespondență spre
medicul Detașamentului
Botta

familia din București către
medicul Dr. Stefan Fotin,
Tabăra Botta, Întorsura
Buzăului, jud. Brașov. Cartare
BUCURESTI 6 la 18 martie
1944, cenzura locală cu
ștampila CENZURAT
BUCURESTI / 317 / B.2,
tranzit BRASOV la 21 martie
cu re-cenzurare (36
CENZURAT BRAȘOV 36),
sosire INTORSURA
BUZAULUI * JUD. BRASOV
la 22 martie 1944.
G09.08/2 – Detașamentul evrei BRAȘOV (al CFR-ului)

(azi tot jud. Brașov)
Staţie unde este semnalat în septembrie 1941 un detașament evrei (subordonat Detașamentului CFR 61
Brașov), probabil legat de lucrările la stația Brașov Triaj, care au început în anul 1940 și au fost terminate la
finele anului 1948.
G09.08/3 – Detaşamentul evrei nr. 113 CODLEA

Detașament menționat în perioada 30 aprilie – 24 august 1943, cu evrei provenind din jud. Iaşi (aprilie
1943) și Cernăuţi (august 1943).
G09.08/4 – Detașamentul evrei STUPINI (al CFR-ului)

Staţie pe linia CF Curtici-Bucureşti, unde este semnalat în septembrie 1941 un detașament evrei
(subordonat Detașamentului CFR 61 Brașov).
Anexa: Detașamente locale în Brașov (listă incompletă, orientativă):
 CFR, Fabrica ‘Emeta’, ‘Mercur’, ‘Unirea’.
 Liceul Industrial de Băieţi Braşov – şi cu meseriaşi din jud.Putna.
409
207
G09.09. – Județul BRĂILA
Harta cursului inferior al Siretului și Buzăului, cu indicare principalelor localități unde au staționat Detașamente de
muncă pentru evrei în județele Brăila și Covurlui
Județ cu 5.127 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dintre care 1.295 considerați
valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. Este unul din județele cu intensă activitate a detașamentelor
de muncă, iată sinteza localităților în cauză (alfabetic, vezi și harta):
 Baldovinești (cu satul Pietroiu): Batalionul 1016 (11 – 21 ianuarie 1944)
 Brăila: Detașament CFR (1941)
 Cotu-Lung (cu satul Cotu-Mihalea): Detașamentul Cotu-Lung (18 octombrie – 13 noiembrie 1941),
Detașamentul evrei nr. 120 (aprilie – iunie 1944);
 Golășei: Detașamentul evrei nr. 120 (20 iulie 1944);
 Ianca: Detașamentul 142 Bolgrad (1944)
 Latinu (cu satul Oancea): Batalionul 1016 (13 decembrie 1943), Batalionul 1017 (23 februarie 1943 – 7 martie
1944).
 Muchea: Detașament (august 1941)
 Nedelcu Chercea: Detașament (august 1941)
 Vădeni: Detașamentul Vădeni (18 octombrie 1941);
 Viziru: Detașamentul evrei nr. 120 (23 august 1944);
Conform unei note a prefecturii din iulie 1941 existau 2.580 de evrei valizi de muncă cu vârste cuprinse
între 18-50 de ani (În 24 octombrie 1941 prefectul Gr. Carasec îl informa pe ministrul Afacerilor interne: La
detaşamentul de muncă din judeţ se găsesc 2.127 evrei care execută muncă de folos obştesc conform legilor
în vigoare, cel mai mare număr din țară). Din Brăila 8 evrei, din categoria S-I, fuseseră internaţi în lagăr.
Bineîneles, forma de organizare a fost cea a detaşamentelor de lucru în folos obştesc, dar de multe ori au
fost rechizionaţi evrei pentru folosul diverselor instituţii. Cu evidenţa acestora se ocupa Cercul de Recrutare
Brăila şi Comandamentele Teritoriale. Pentru a se decide cine erau cei exceptaţi s-a format o comisie
judeţeană, prezidată de prefectul Grigore Carasec, în 28 august 1941, care a cercetat cererile a 138 de
firme pentru 148 de cazuri, dar nu a dat aviz favorabil decât la 12 cereri. Chiar vicepreşedintele
Comunităţii evreilor, Conrad Gruper era repartizat pentru muncă la Primăria Brăila. În august 1941
existau în apropierea comunelor Muchea, N(edelcu) Chercea şi Nisipurile 445 de evrei în lagăre de
concentrare de muncă, sub paza Regimentului 1 Fortificaţii. Încă 500 de evrei erau folosiţi la lucrările de
calea ferată. De remarcat că din municipiul Brăila nu au fost internaţi în lagăre rabini sau preşedinţi de
comunităţi. În septembrie 1941, 1.078 de evrei erau repartizaţi, între altele, la: Regimentul 1 Fortificaţii,
208
Regimentul Pontonieri sau la diferite staţii CFR. În luna următoare au fost aduşi în judeţul Brăila peste 800
de evrei din alte judeţe, mai exact de la Centrul de Recrutare Botoşani şi Centrul de Recrutare Vaslui,
pentru a participa la lucrările de îndiguire ale Siretului, mai ales în zona Vădeni. La începutul lunii
octombrie 1941 prefectul Edgar Rădulescu solicita 400 de evrei de la Suceava, 300 de la Câmpulung şi 200
de la Iaşi pentru lucrări de asanare a zonei de fortificaţii din judeţul Brăila. Ulterior renunţă la evreii din
Suceava. Până la 5 noiembrie 1941 pe raza Cercului de Recrutare Brăila au prestat munca de folos obștesc
2.726 evrei, la acea dată mai existau 1.957 evrei. La sfârşitul lunii noiembrie 1941 evreii din Centrul
Recrutare Dorohoi şi Vaslui (peste 800 de evrei) urmau să părăsească Judeţul Brăila.
G09.09/1 – Detaşamentul evrei COTU-LUNG

(azi tot jud. Brăila)
Detașament menționat în perioada 18 octombrie – 13 noiembrie 1941. Astfel, la 18 octombrie în comuna

Cotu Lung şi satul Cotul Mihalea evreii erau instalaţi în grajdurile şi magaziile conacului moşiei Tissescu,
la moşia Gen. Avramescu, sau la moşia „Dan Ciocârdia” şi Cicei. 240 de evrei de la Ciocârdia trăiau sub
cerul liber, iar 150 de evrei de la moşia Cicei au fost evacuaţi din grajduri pentru că fuseseră aduse vitele.
Ca urmare prefectul l-a numit pe pretorul plasei Radu Negru, Caludi Elefterie, în 13 noiembrie 1941, să
inspecteze situaţia detaşamentelor de evrei de la conacul moşiei „Dan Ciocârdia” şi de la moşia „Cicei”,
constatând că: alimentaţia evreilor era sub orice critică, asistenţa medicală era inexistentă, condiţiile de
igienă erau asigurate de o singură baie (la sute de evrei), toţi erau plini de păduchi, cu haine de vară-în
noiembrie- mulţi zăceau pe jos bolnavi, dormeau pe jos „la un loc cu boii”. Aceste condiţii nu provocau
doar îmbolnăvirea ci şi moartea unor evrei410. Comandanţii detaşamentelor de aici, subl. rez. Puşcă
Constantin şi lt. rez. Grigorescu erau suspectaţi de Caludi că ar fi primit sume de bani de la anumiţi evrei
pentru a le da bilete de voie.
G09.09/2 – Detaşamentul evrei VĂDENI-LATINU

(azi tot jud. Brăila)
Din numărul inițial de 2.726 evrei (aflați în județ), un număr de 2.093 proveniți de la C.R. Brăila, Covurlui,
Botoșani, Vaslui, Fălciu, Tecuci, Tutova și Dorohoi, au lucrat până la 5 noiembrie la îndiguirea râului Siret
pe porțiunea Vădeni-Latinu, fiind repartizați Serviciului Îmbunătățirilor Funciare la Fundația Carol I.
Dintre aceștia 441 de evrei erau cantonaţi în grajdul Conacului Fundaţiei Carol I şi în grajdurile d-nei
Tolea din Vădeni la 18 octombrie 1941, ulterior existau la Detașamentul N. Ghenea din comuna Vădeni
1.156 de evrei. La data de 31 octombrie 1941 au fost evacuați din ordinul Comandamentului 3 Teritorial un
număr de 952 evrei de la ferma dr. Măcelaru din comuna Șendreni, jud. Covurlui și neavând alt
cantonament, în ziua de 5 noiembrie 1941 întregul detașament de 646 evrei aparținând C.R. Botoșani a
părăsit șantierul Vădeni, plecând la Botoşani fără aprobare. Din același detașament au mai fost trimiși la
C.R. Cetatea-Albă 123 evrei la 10 noiembrie 1941, astfel că la 15 noiembrie mai existau pe șantier 1.324
evrei. Cât timpul a fost favorabil munca a mers normal, evreii fiind cazați în ferme, magazii și grajduri. Cu
venirea toamnei, începându-se strângerea recoltei și aducerea vitelor la grajduri, proprietarii și locuitorii
au început evacuarea evreilor din magazii și grajduri, în urma cărui fapt se întâmpină greutăți de cazare,
iar randamentul de mncă diminuat. Tot din această cauză starea higienică lasă mult de dorit, toți evreii sunt
plini de insecte, mulți bolnavi. Am cerut Prefecturii a lua măsuri de cazare a evreilor în bordee sau barăci,
căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul411.
Batalioanele de evrei 1016-1017 ale Centrului de Instrucție nr. 5 Sărata
Centrul de Instrucţie de la Sărata aparține poștei militare, de aceea vom vedea doar câteva generalități
privind activitatea sa412. A fost înființat la 26 aprilie 1942 sub numele Centrul de Instrucţie Arciz (în nou
înființatul județ Chilia-Nouă). La 8 mai 1942 centrul a fost mutat la Sărata (în același județ) sub numele
Centrul de Instrucţie Nr. 5 Sărata, începându-și activitatea două zile mai târziu. Misiunea sa era de a oferi
deținuților politici și de drept comun din toate penitenciarele țării, ocazia de a se reabilita prin participarea
pe front în cadrul unor unități speciale. Practic era vorba de înființarea unor Batalioane penale, trimise pe
front după o instrucție de 60 zile. Acestea au fost Batalioanele 991, 992, 993, 994 și 995, Batalioanele de
410
După I.Ursulescu ar fi murit, între anii 1940-1944, 32 de evrei brăileni în detaşamentele de muncă, vezi în Obştea evreilor
brăileni. Scurtă cronologie a unor împliniri, pag. 529.
411
Munca obligatorie..., Documentul nr. 49, pag. 196-197.
412
Alte detalii privind această unitate (a cărei corespondenţă aparţine, cu excepţiile prezentate aici, poştei militare, nefăcând deci
obiectul catalogului) se pot regăsi în articolele autorului, Die "Häftlings-Bataillone" in Rumänien im 2.Weltkrieg, în AGZ Rundbrief
nr. 96/2000, pag. 19-26, respectiv The 'Convict' Battalions, în RPHB nr. 1(31) / Aprilie 2000, pag. 5-12.
209
Lucru 73, 76, 77, 78 și 1001-1017. Urmare a ofensivei sovietice, centrul a fost evacuat între 25 martie – 16
aprilie 1944 în Banat, sub numele de Centrul de Instrucţie Nr. 5 Tirol, redenumit la 1 februarie 1945 ca
Tabăra de reeducare a militarilor condamnaţi. Va fi desființat la 7 iulie 1945.
Printre detaşamentele organizate de acest centru, doar două erau alcătuite din evrei, şi anume Batalioanele
1016-1017, formate în toamna anului 1943: În batalioanele de lucru nr. 1001-1015 nu se mai introduc evrei,
cum se preconizase într-o primă adresă din septembrie1943, în schimbul lor se iau 635 condamnaţi dintre
cei prezenţi la Sărata, 525 unguri, 558 ruşi, ucraineni. Evreii (30 subof şi 1.718 trupă) vor fi organizaţi în 2
batalioane lucru separate, cu nr. 1016-1017, cu organizare identică celorlalte batalioane: încadrarea lor
se va face cu ofiţeri superiori şi căpitani români care se vor repartiza şi trimite la Sărata de MAN, Direcţia
Personal, precum şi cu subofiţeri români, cu procese în curs de judecată. Ofiţerii subalterni, medicii şi cei
de Administraţie vor fi evrei şi se vor repartiza prin grija M.ST.M., urmând a se prezenta urgent la Sărata.
Gradaţii şi elementele bune vor fi exclusiv dintre condamnaţi şi vor fi dotaţi cu armele şi puştile mitraliere
necesare iar trupa va fi în întregime din evrei şi nearmaţi. Organizarea Btl. 1016 şi 1017 se va termina la
data de 20 Octombrie. Pentru aceasta M.ST.M. a dat ordin ca tranşa III-a de evrei să se trimită la Sărata la
data de 14 octombrie în loc de 27 octombrie crt413.
G09.09/3 – Batalionul 1016 Lucru OANCEA / BALDOVINEȘTI
Denumiri: Batalionul 1016 Oancea-Brăila (13 decembrie 1943), Batalionul 1016 Baldovineşti Anrocări (21
ianuarie – 23 august 1944).
Localizări: Oancea (13 decembrie 1943), Baldovineşti (11 ianuarie – 23 august 1944). A fost desfiinţat
imediat după 23 august 1944, dată la care avea o gardă formată din 6 ofițeri, 5 subofițeri și 94 militari și un
efectiv de 4 specialiști și 567 muncitori evrei (total 571 evrei).
Componenţă: evrei din întreaga ţară (inclusiv Constanța). În 1943, unii evrei brăileni de la Detaşamentul de
muncă 1016 Baldovineşti profitau de bunătatea comandantului detaşamentului, col. Cojocaru, pentru a
cutreiera prin diverse localităţi

de la Batalionul 1016
Carte poştală scrisă de Sold.

Haller Marcus, Bat. 1016,
Comp. II, Plut. III,
Baldovinești, cătunul Pietroiu,
jud. Brăila, către un avocat din
București. Cartare BRAILA la
11 ianuarie 1944, cenzură în
oficiul județean cu ștampila 9
CENZURAT BRAILA 9.
Din text: Am ajuns cu bine la destinație, sunt bine și sănătos, iar în mijlocul camarazilor mei mă simt minunat
de bine. Vremea se menține destul de prost; ninge și viscolește.
Corespondență. Începând cu data de 1 iunie 1944, comandantul Lt.-Col. Lupu Ștefan dispune ca
cenzurarea poștei expediate de către soldații români și evrei se va face personal de către Comandanții
titulari de companie. Totodată poșta ce urmează a fi expediată de evrei va fi trimisă la Batalion pentru
expediere în fiecare vineri ale săptămânii curente414.
413
Evreii din România..., IV, pag. 206-207: Ordinul M.St.M., Biroul 3 Mobilizarea Armatei nr. 63209 din 4 octombrie 1943, privind
organizarea Centrului de Instrucţie Sărata.
414
Munca obligatorie..., Documentul nr. 233, pag. 505.
210
G09.09/4 – Batalionul 1017 Lucru LATINU
Denumiri: Batalionul 1017 Lucru Brăila (23 ianuarie 1943), Batalionul 1017 Lucru Latinu-Oancea (23
februarie 1943), Batalionul 1017 Lucru Sărata, Latinu (4 februarie 1944), Batalionul 1017 Lucru Oancea
Anrocări (21 ianuarie ... 7 martie 1944), etc. A fost desfiinţat imediat după 23 august 1944, dată la care avea
o gardă formată din 9 ofițeri, 6 subofițeri și 109 militari și un efectiv de 3 specialiști și 731 muncitori evrei
(total 734 evrei).
Localizări: Brăila (23 ianuarie 1943), apoi în satele comunei Latinu: satele Latinu, Oancea și Sărata,
această din urmă toponimie nefiind identificată în aria comunei (23 februarie 1943 – 7 martie 1944), Nazăru,
jud. Brăila (23 august 1944).
Componenţă: evrei din întreaga ţară.

către Batalionul 1017

familia din Cernăuți
(supraviețuitori ai deportărilor
din 1941-1942) către Wachtel
Fredy, Batal. 1017, Comp. I,
Plut. III, satul Oancea, jud.
Brăila. Cartare CERNAUTI la
12 martie 1944, cenzură în
oficiul județean cu ștampila
37 Cenzura Cernăuți 37.
Anexa: Detașamente locale în Brăila (listă incompletă):

 Detaşamentul A Prefectură-Primărie - cu 47 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul B Prefectură-Primărie - cu 47 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul C Prefectură-Primărie - cu 47 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul D Prefectură-Primărie - cu 47 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul E Prefectură-Primărie - cu 47 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul F Prefectură-Primărie - cu 47 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul G Prefectură-Primărie - cu 45 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul H Prefectură-Primărie - cu 45 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Detaşamentul I Prefectură-Primărie – cu 46 evrei locali la 21 ianuarie 1944.
 Gara CFR Brăila – îi sunt repartizaţi la 21 ianuarie 1944, 115 evrei localnici.
 Poligon MI Brăila – există la 14 aug. 1943; la 18 mai 1944 cuprinde 273 evrei localnici.
 Serviciul Drumurilor Naţionale Brăila – 22 evrei locali.
 Spitalul de Stat Z.I. 151 Brăila – 9 la 29 martie 43, 7 la 1 mai 43.
 Şcoala Tehnică Industrială Brăila – 8 evrei la 30 martie 43.
G09.10. – Județul BUZĂU
valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. La 5 august 1941 au fost trimiși 250 bărbați la îndiguirea
râului Buzău, în apropierea localităţii Făurei. În martie 1942 au plecat în detașamente exterioare 140 evrei,
în noiembrie 1943 erau mobilizaţi la muncă 88 de bărbaţi în cadrul detaşamentelor locale, în timp ce în
detaşamentele exterioare se găseau 213 evrei. Evreii din Buzău au fost trimiși mai ales în detașamentele de
la Batalionul 4 Drumuri Şaba (Basarabia), Detaşamentul Şuraia (judeţul Putna), Tabăra de muncă Bota
(judeţul Braşov), Regimentul de artilerie de la Bacău.
În județ existau detașamente pentru lucrări la calea ferată în Vizireni, Rosetti şi Nisipurile.
211
G09.10/1 – Detaşamentul evrei BUZĂU

(al Companiei 4 Poduri din Batalionul 1 Drumuri)
(azi tot jud. Buzău)
Detașament localizat în orașul Buzău în perioada martie 1943 – martie 1944.

Componenţă: evrei din jud. Cernăuţi (la 1 martie 1944 erau 143 evrei cu stagiu de un an în detaşament, iar
la 27 martie 1944 aceştia erau în număr de 13)415.
G09.10/2 – Detașamentele evrei FĂUREI / ROSETI-FĂUREI (ale CFR-ului)

(azi jud. Brăila).
Roseti (azi C.A. Rosetti) și Făurei sunt staţii pe linia Chişinău-Galaţi-Bucureşti. Detașamentul Roseti-
Făurei lucra la consolidarea căii ferate Roseti-Făurei, eventual la digul cu același nume, dar nu sunt încă
clare delimitările între cele două detașamente (care aparțin de Detașamentul CFR 51 Buzău, dar și de
Detașamentul CFR 53 Făurei). Probabil înfințat la 28 august 1941 când sunt trimişi aici 502 evrei din
Galaţi. În septembrie 1941, detaşamentul are şi 274 evrei din Brăila. La o dată neprecizată, pe şantierul
Rosetti Făurei se găseau 225 de evrei de la Cercul de Recrutare Brăila şi 281 de la Cercul de Recrutare
Galaţi. La 10 octombrie 1941 există 102 scutiţi şi rechemaţi din jud. Covurlui416. La 15 noiembrie 1941
lucrau în stația CFR Făurei 221 evrei brăileni staționați în satul Vizireni, deși cu adresa nr. 49213 din 23
octombrie 1941 s-a făcut cunoscut Inspecției II-a Întreținere C.F.R că, conform Ordinului nr. 49469 din 15
octombrie 1941 al Marelui Stat Major, Secția I-a, cazarea evreilor este interzisă în sate în mijlocul
populației rurale. Starea higienică și aici lasă de dorit. Randamentul de muncă este slab, datorită
timpului417. Staţia CFR Făurei primeşte 64 evrei din Brăila încă și la 21 ianuarie 1944.
G09.10/3 – Detașamentele evrei MIZIL (ale CFR-ului)

(azi jud. Prahova).
In primavara anului 1941 s-a inceput de catre Directia Ls prin Inspectia II Ls Bucuresti, construcția unui
mare atelier de reparații, la Mizil. La 27 octombrie 1941 erau menționați aici inclusiv elevi bucureşteni.
Anexa: Detașamente locale în Buzău (listă incompletă):

 Detaşamentul Reparaţii Auto Buzău, Batalionul 2 Instrucţie – cuprinde inclusiv 4 evrei din jud. Bacău.
 Detaşamentul de lucru evrei nr.12 Buzău – la 16 septembrie 1942 era format din (cel puţin ?) 136 evrei localnici.
 Liceul Industrial de Băieţi Buzău – şi cu meseriaşi din jud.Putna
 Oficiul Judeţean Buzău.
 Orezăria Prefecturii Jud. Buzău – detaşament format conform Ordinului Sectorului 3 Etape nr. 6790 din 8 iunie
1944, cu 21 evrei localnici.
 Regimentul 8 Dorobanţi Buzău.
 Serviciul Silvic al Jud. Buzău – detaşament consitutit conform Ordinului Sectorului 3 Etape nr. 8144 / 1944, cu 22
evrei locali.
 Spitalul Gârlaşi Buzău – cu evrei locali.
 Şantierul de Lucru Buzău (Şantiere C şi D) – 13 noiembrie 41 cu evrei din Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ.
 Cislău: Remonta Cislău – Buzău – inclusiv cu 15 evrei din Bacău.
G09.11. – Județul CARAȘ
Județ cu doar 561 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941: 302 în Reșița și 120 în
Oravița), dintre care doar 99 considerați valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941.
G09.11/1 – Detaşament lucru evrei nr. 204 BERZOVIA

(azi jud. Caraș-Severin)
Detașament cunoscut doar din corespondențe poștale, care au adresa manuscrisă de tip Detaşament de Lucru
nr. 204, Berzovia, expediate în aprilie 1942 spre Oraviţa, fără cenzură proprie [D86]
Anexa: Detașamente locale în Oravița (listă incompletă, orientativă):

 Oraviţa: Lagăr de muncă pentru repararea şoselelor, cu 36 evrei locali.
 Detaşament de muncă Lişava (Oraviţa).
415
416
Documente USHMM: RG-25.003M_140, 326
417
212
G09.12. – Județul CÂMPULUNG
G09.12/1 – Detaşament lucru evrei PĂLTINOASA

(azi jud. Suceava)
Detașament de evrei, cazați în Fabrica de cherestea de lângă gară, care prestau muncă probabil la Cariera de
piatră. La 30 iulie 1942 sunt consemnați aici 24 evrei din Cernăuţi care s-au sustras de la M.O. La 2
noiembrie 1942 detașamentul apare format doar din 22 evrei din Cernăuţi418.
Anexa: Alte detașamente în județ (listă incompletă, orientativă):

 Vatra Dornei: Spitalul Z.I. 180 Vatra Dornei: la 24 august 1943 are evrei din Cernăuţi, iar la 5 februarie 1944 are și
evrei din jud. Baia.
G09.13. – Județul CERNĂUȚI
Județ care a suportat ghetoizarea și deportarea evreilor în Transnistria, vezi secțiunea #G28. Totuși, din cei
48.265 evrei găsiți la recensământul din toamna anului 1941 (majoritatea de 45.729 aflându-se în orașul
Cernăuți, 616 în orașul Sadagura, 557 în orașul Zastavna, 439 în orașul Cozmeni, 401 în plasa Șipeniț, 285
în plasa Cosmin și 2087 în plasa Nistru), peste 20.000 evrei au fost exceptați și au rămas în anii 1942-1944
în orașul Cernăuți, fiind ulterior repartizați în diverse detașamente locale. În schimb, detașamente exterioare
nu sunt cunoscute în județ.
Anexa: Detașamente locale în Cernăuți (listă incompletă, orientativă):

 Administraţia Fondului Bisericesc gr.-or. Cernăuţi – 8 evrei la 28 iulie 1942, 15 evrei la 18 august 1942.
 Arhivele Statului Cernăuţi – 16 evrei la 16 august 1942.
 Batalionul 3 Instrucţie şi reparaţii Auto, Compania 32 Artilerie Auto Cernăuţi: la 11 decembrie 1943 sunt necesari 26
evrei, iar la 28 ianuarie 1944, 24 evrei pentru campania 1944/1945; Atelierul Fix Auto Cernăuţi – cu evrei din jud.
Baia la 5 februarie 1944.
 Clubul Sportiv ‚Dragoş Vodă’ – aici au lucrat 51 evrei locali în perioada 22 aprilie – 9 mai 1942.
 Detaşamentul de lucru Cernăuţi – la 10 noiembrie 1942 era format din 17 evrei localnici.
 Camera de Muncă Cernăuţi – există la 10 februarie 1944.
 Divizia 8 Infanterie Cernăuţi – 10 evrei la 23 ianuarie 1944.
 Fabrica de zahăr ‘Zarojani’ Cernăuţi – 11 evrei la 10 octombrie 1942.
 Guvernământul Provinciei Bucovina, Secţia Grafică –21 evrei la 14 ianuarie 1943.
 Guvernământul Provinciei Bucovina, Directoratul Economiei Naţionale – 16 evrei la 12 decembrie 1943.
 Industria Zahărului Cernăuţi – evrei locali la 17 octombrie 1942.
 Inspecţia 8-a Întreţinere, CFR Cernăuţi – la 23 octombrie 1942 are 10 meseriaşi localnici, la 10 decembrie 1943 are
16 evrei titraţi.
 Institutul Central de Statistică, secţia M.O. Cernăuţi – 34 evrei localnici la 10 decembrie 1943.
 Intreprinderile Electromecanice ale Municipiului Cernăuţi IEMC – 12 evrei la 21 august 1942.
 Liceul Militar Ştefan cel Mare Cernăuţi – 30 evrei locali la 4 august 1942.
 Primăria Municipiului Cernăuţi – 8 evrei la 20 septembrie 1942.
 Regimentul 11 Roşiori Purtat Cernăuţi – 8 meseriaşi între decembrie 1943 – martie 1944.
 Regimentul 8 Vânători Cernăuţi – 10 evrei la 16 decembrie 1942.
 Spitalul Oftalmologic Cernăuţi – 6 evrei din 9 iulie 1942.
 Spitalul Militar Cernăuţi – 10 evrei la 15 decembrie 1942.
 Subzona A.P. Cernăuţi – 130 evrei la 9 ianuarie 1944 (săpat de adăposturi).
G09.14. – Județul CLUJ-TURDA
Județ format după cedarea Ardealului (luna septembrie 1940), din comasarea sudului județului Cluj cu
întregul județul Turda, în care existau 3.263 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941,
majoritatea în plasa Mociu – 982, orașul Turda – 783, plasa Luduș - 629 și plasa Sărmaș - 381), din care
doar 450 erau valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941.
Au fost organizate detașamente de muncă pentru evrei doar pe traseul liniei CFR Câmpia Turzii – Cojocna-
Tunel (frontieră), cunoscându-se până în prezent trei șantiere.
418
USHMM: Document RG-25.003M_84.
213
G09.14/1 – Detaşamentul evrei GARA BOJU (nr. 18?)

(azi jud. Cluj)
Stație pe linia Teiuş - Tunel, la 6 km de gara de frontieră Cojocna-

Tunel. Probabil aici era un punct de lucru la unul dintre tunelurile
Boju, consemnat în luna iunie 1942. La 3 iunie 1944 se numea
Detaşamentul 18 Boju, și avea inclusiv evrei din jud. Târnava Mică.
Corespondenţe sunt cunoscute, fără cenzură proprie, din luna iunie
1942, purtând adresa Detaşamentul de lucru gara Boju, jud. Cluj-
Turda.
G09.14/2 – Detașamentul evrei CÂNEPIŞTI / VALEA

FLORILOR (al CFR-ului)
(azi jud. Cluj)
Staţii pe linia Tunel-Teiuş, unde între lunile septembrie –

noiembrie 1941 se afla un detașament cu evrei, inclusiv din Arad,
subordonat Detașamentului 66 C.F.
Corespondenţe: cunoscute din 20 noiembrie 1941, cu adrese de
Situația celor patru stații (Cânepiști,
forma Detaşamentul de lucru C.F.R Cânepişti, jud. Turda, u.p.
Valea Florilor, Boj și Cojocna Tunel-
Câmpia Turzii, cartare CÂMPIA TURZII, vezi Fig. G09.24. Frontieră) pe traseul căii ferate Câmpia
Turzii (România) – Cojocna (Ungaria)
Fig. G09.24:
Corespondență târzie de
la Detașamentul
Cânepiști

noiembrie 1941 de un evreu
din detaşamentul de muncă
CFR Cânepiști (vezi adresa:
Weinberger Stefan, Det. de
lucru CFR Cânepiști, jud.
Turda, u.p. Câmpia Turzii).
Cartare cu o ștampilă
neclară, cenzură în biroul
local cu ștampila Cenzurat
Cluj-Turda / Nr. 3, sosire
ARAD la 23 noiembrie
1941.
G09.15. – Județul CONSTANȚA
Județ cu 2.125 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dintre care doar 535 erau
considerați valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941 (și aceștia se aflau în 3 lagăre).
G09.15/1 – Detașamentul evrei CERNAVODĂ PORT (al CFR-ului)

(jud. Constanţa)
Stație în care la 9 septembrie 1941 se afla un detașament unde lucrează şi 20 evrei din Bucureşti419,
subordonat probabil Detașamentului CFR 54 Țăndărei, aflat în port din 8 august, cel puțin.
Anexa: Detașamente locale în Constanța (listă incompletă, orientativă):
 Detaşamentul de Intervenţie în caz de Calamităţi şi Sinistrări Nr. 1 - format la 5 ianuarie 1944 din 139 evrei
constănţeni locali.
 Primăria Municipiului Constanţa – 20 la 21 septembrie 1943.
419
214
G09.16. – Județul COVURLUI
Județ cu 13.732 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Galați (13.511), Târgu-
Bujor (92), Târgu-Borești (71). Vezi harta de la județul Brăila.
G09.16/1 – Detaşamentul evrei nr. 100 Îndiguiri PISCU

(azi jud. Galați)
A fost format prin Ordinul M.ST.M. nr. 965555/1943 în subordinea Regimentului 3 Pionieri, este menționat
în perioada aprilie 1943 – iulie 1944. În aprilie 1943 Compania II-a (cu 500 evrei) sosește în satul Voinești,
fiind cazați pe la locuitori (doar la sfârșitul lunii mai 1943 s-au construit câteva barăci la marginea satului
pentru o parte din evrei, iar în luna iulie 1943 detașamentul s-a mutat definitiv în comuna Independența,
jud. Covurlui). În anul 1944 a fost mutat în jud. Putna și Brăila (la Cotu-Lung, cca. 20 km sud-est de Piscu).
A fost desfiinţat după 23 august 1944.
Denumiri şi localizări: Detaşamentul Geniu nr. 100 Piscu, jud. Covurlui (aprilie 1943), Detaşamentul 100
Evrei Putna (31 mai 1944), Detaşamentul 100 Cotu-Lung (20 iulie 1944): În iunie 1944 se afla la Cotu Lung
(Brăila), unde se săpau şanţuri antitanc pentru oprirea Armatei Roşii; fiecare avea un „randament” (cotă)
zilnic de 4 x 3 metri, e drept într-un teren nisipos, pe care trebuia să-l termine pentru a merge la culcare.
Comandantul, un om de treabă, scapă la venirea ruşilor, datorită vorbelor bune ale deţinuţilor.
Localizare: Piscu (aprilie 1943), Cotu-Lung, Brăila (20 iulie – 23 august 1944)
Componenţă: jud. Constanţa (60 evrei la formarea din aprilie 1943), jud. Tulcea (10 evrei la 1 ianuarie
1944), jud. Putna (822 evrei la 31 mai 1944420), jud. Brăila (20 iulie 1944), Timişoara (iunie 1944). La 17
decembrie 1943 sunt repatriaţi 144 evrei din jud. Covurlui, Tutova şi din Bucureşti şi Brăila. La 31
decembrie 1943 erau propuşi pentru trimitere acasă 335 evrei din jud. Brăila, 98 din jud. Vaslui, 18 din jud.
Fălciu, 27 din jud. Tutova, 129 din jud. Covurlui421. La 23 august 1944 detașamentul avea 493 evrei (15
specialişti şi 477 muncitori), păziţi de o gardă militară din 5 ofiţeri, 4 subofiţeri şi 53 trupă.
G09.16/2 – Detașamentul evrei ȘENDRENI

(azi jud. Galați)
Detaşamentul Şendreni (aflat în satul cu același nume de pe malul Siretului, pe granița cu jud. Brăila,
deservit de Gara Serdaru) este menționat în perioada iulie – octombrie 1941, la 18 octombrie 1941 fiind
astfel descris: la Şendreni se găseau cantonaţi în imobilele Dr. Măcelaru un număr de 805 de evrei. În alte
puncte ale satului se mai găseau câteva sute de evrei. Aceştia se găseau în locuinţele personalului, într-o
magazie şi podul unui grajd, dormind direct pe duşumele de scândură fără paie. Iar în altă parte: aici au fost
aduşi 800 de evrei din Botoşani422 pentru a lucra la îndiguirea Siretului, fiind cazaţi în magaziile lui Dr.
Măcelariu. Acesta însă au fost daţi afară de proprietar şi siliţi să trăiască sub cerul liber, indiferent de
vreme423. La data de 31 octombrie 1941 au fost evacuați din ordinul Comandamentului 3 Teritorial un
număr de 952 evrei de la ferma dr. Măcelaru din comuna Șendreni.
Corespondență este întâlnită în 17 octombrie 1941 (cu o astfel de adresă: Dlui Ioan C. Mihai, pentru Hirș,
comuna Șendreni, jud. Covurlui, ceea ce sugerează că destinatarul locuia la un localnic) și în iulie 1943, cu
420
Format conform Ordinului nr. 54 al Armatei 4, Ordinului nr. 4007 din 22 mai 1944 al Cdt.General al Etapelor.
421
USHMM Document: RG-25.003M_99, 265, 311
422
Iată ce scrie în anexa „Oameni de Omenie” a Raportului Wiesel: „Unii evrei trimişi la munca obligatorie au avut şansa de a fi
preluaţi de „oameni de omenie”. În iulie 1941, un număr de circa 1.500 evrei din Botoşani au fost transportaţi cu un tren de marfă
la muncă forţată în judeţul Brăila. Pe traseu, au mai fost preluaţi 500 de evrei din Dorohoi şi 500 din Huşi. Au fost debarcaţi în
comuna Serdaru (de fapt, gara Serdaru, comuna Șendreni) şi puşi să construiască un dig pe malul Siretului. La sfârşitul lunii
octombrie, ei au terminat munca, dar au fost lăsaţi sub cerul liber, fără nici o sursă de existenţă. Câţiva evrei s-au adresat
comandantului detaşamentului, un locotenent în rezervă, învăţător, şi ajutorului de comandant, locotenentul în rezervă Iacob.
Despre acest demers a aflat Avram Moisi, care lucrase la căile ferate, la Adjud şi Brăila, ajungând, apoi şef de gară la Mărăşeşti. A
decis să-şi folosească relaţiile şi cunoştinţele pentru a-i ajuta pe evreii aflaţi într-o situaţie disperată. In urma intervenţiilor lui
Avram Moisi, în gara Serdaru a sosit un tren de marfă, având şi un vagon de călători, încălzit, pentru ofiţeri şi pentru bolnavi.
Evreii s-au îmbarcat imediat în tren şi au sosit cu bine în Botoşani, în mijlocul familiilor lor. La reuşita acestei acţiuni au contribuit
decisiv inginerul Valeriu Tănăsescu, inspector de Mişcare în staţia Brăila, şi Constantin Luchian, şeful Regulatorului de Circulaţie,
care au asigurat traseul acestui „tren special””. Vezi Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România
condus de Elie Wiesel, pag. 366.
423
Ştefan Aftodor - Aspecte din istoria locală: problema evreiască la Brăila (1940-1944).
215
adresa gen Detaşament Şendreni, Lacul Sărat, jud. Brăila (vezi Fig. G09.25), ceea ce sugerează dislocarea
detașamentului pentru munci temporare în zona localității Lacul Sărat, din jud. Brăila.
Fig. G09.25. Corespondență

spre Detașamentul Șendreni
Carte poştală expediată din

HUŞI la 16 iulie 1943,
adresată medicului evreu Dr.
M(ax) Josef, Medicul
Detaş(amentului) Şendreni,
Lacul Sărat, jud. Brăila,
cenzurată local cu ștampila 5
CENZURAT HUȘI 5. Sosire
BRAILA * POSTA la 18 iulie
1943. Acelaşi medic era
rechiziţionat în luna noiembrie
1943 la Fabricile Ucea,
Arpaşul de Jos, jud.
Făgăraş.
G09.16/3 – Detașamentul evrei al Companiei 2/3 Drumuri

(azi jud. Galați)
Detașament subordonat Companiei 2/3 Drumuri, în localitatea Tudor Vladimirescu după retragerea din
Bălți, Basarabia, avea 135 evrei din jud. Putna în 1944.
Anexa: Detașamente locale în Galați (listă incompletă, orientativă):

 Batalionul 3 Administrativ – 31 evrei locali la 27 mai 1943.
 Biroul Evacuărilor Galaţi – 11 evrei la 26 iulie 1943.
 Centrul de Exploatare Teritorial Covurlui – 9 evrei la 23 martie 1943.
 Depozitul de Subzistenţă Dacia Galaţi – 81 evrei, dintre care 18 au fugit în 11 septembrie 1941.
G09.17. – Județul DÂMBOVIȚA
Județ cu doar 177 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dar la sfârșitul lunii iulie
1941 se aflau în județ 851 evrei valizi pentru muncă (dintre care 827 în lagăr și doar 24 localnici).
G09.17/1 – Detașamentul evrei GĂEȘTI

(azi tot jud. Dâmbovița)
Staţie pe linia CF Timişoara-Bucureşti. Detaşament constituit (probabil la 27 august 1941) cu evreii din
lagărul de internare Teiş-Târgovişte. În octombrie 1941 sunt consemnaţi 989 evrei titraţi (dentişti,
farmacişti, arhitecţi, contabili, medici, avocaţi şi oameni de afaceri) 424. Este amintit și în anul 1942.
Anexa: Alte detașamente în județ (listă incompletă, orientativă):

 Găeşti:
o Depozitul Central de Materiale Găeşti – cu 424 evrei în octombrie 1941, și aceștia provenind in Lagărul
Teiş. La 28 aprilie 1942 avea un efectiv de 480 (din care 84 în garda corpului, 98 în serviciul
comandamerntului, 298 pe șantier), efectiv considerat insuficient, motiv pentru care se solicită formarea
unui nou detaşament cu 200 evrei din Bucureşti, cantonaţi în apropierea şantierului. De-abia în 14-17 iunie
425
1942 sunt trimişi la detaşament doar 163 evrei bucureşteni (câţi s-au prezentat din cei 248 chemaţi) . La
25 septembrie 1942 erau aici 175 evrei bucureşteni.
o Detaşamentul Auto-Fix Găeşti şi Târgovişte – cuprinde inclusiv 17 evrei din jud. Bacău.
 Târgovişte:
o Arsenalul Armatei – cu 90 evrei la 1 martie 1944 (din jud. Arad, Bacău, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Iaşi).
Construieşte ateliere, locuinţe, depozite.
o Liceul Industrial de Băieţi Târgovişte – şi cu meseriaşi din jud.Putna
424
USHMM Document RG-25.003M_144.
425
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 504-506, 578.
216
G09.18. – Județul DOLJ
Județ cu 1.850 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941) dintre care doar 546 erau
considerați valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941 (din aceștia 235 se aflau în lagăr).
.
G09.18/1 – Detaşamentul evrei CRAIOVA (al CFR-ului)
(azi tot jud. Dolj)
În 1941 începe construcţia Triajului şi a depoului de Locomotive Craiova (Staţie pe linia CF Timişoara-
Bucureşti). În iunie 1943 există deja un vast şantier CFR la care lucrează 7.500 lucrători şi 40 ingineri (din
toată ţara), unde se construieşte şi amenajează cel mai modern atelier principal CFR pentru construcţii şi
reparaţii locomotive. O parte din lucrători sunt evrei, probabil concentraţi într-un singur detaşament de lucru
(subordonat Detașamentului CFR 64 Craiova). La 1 februarie 1944 apare sub forma unui detaşament local,
cu evrei din Craiova 426
G09.18/2 – Detașamentul evrei FILIAŞI (al CFR-ului)

(azi tot jud. Dolj)
Staţie pe liniile CF Timişoara-Bucureşti şi Filiaşi-Bumbeşti, unde este menționat în septembrie – octombrie

1941 un detașament de evrei, subordonat Detașamentului CFR 64 Craiova.
Anexa: Detașamente locale în Craiova (listă incompletă, orientativă):

 Atelierul de Confecţii – 1944
 Batalionul I Administrativ – ianuarie – martie 1944.
 Casa Oştirii, sucursala Craiova – 1944
 Cercul Teritorial Dolj – 1944
 Detașamentul 48 CFR Craiova – februarie 1944.
 Direcţia Generală CFR – martie 1944
 Loteria Statului Craiova – 1944
 Primăria Municipiului Craiova – 1944
 Penitenciarul Principal Craiova – 1944
 Prefectura Judeţului Dolj – 1944
 Regimentul 1 Artilerie Grea - 1944
 Spitalul Militar Craiova – martie 1944.
 Spitalul Z.I. 237 Filantropia – ianuarie – februarie 1944
 Şcoala Normală Craiova – 1944
 Uzinele Comunale Craiova – ianuarie – martie 1944
G09.19. – Județul DOROHOI
Județ cu 12.764 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Dorohoi (5.389,
deportați în toamna 1941), Săveni (2.003), Darabani (1.855), Mihăileni (1.301), Herța (1.204), Rădăuți
(772). Nu sunt cunoscute detașamente exterioare în județ, în schimb evreii din județ au fost repartizați în
detașamente locale (vezi mai jos) sau detașamente exterioare: astfel, în noiembrie 1941, 818 capi familie
din Dorohoi erau la Şantierul îndiguiri Brăila, Terasament Pod Lipcani, detaşamentele Zvoriştea, Craiova,
Bucureşti, Serpeniţa, Bat.7 Drumuri Ediniţa sau Atelierul confecţii Iaşi.
Anexa: Detașamente locale în Dorohoi (listă incompletă):

 Cercul Teritorial Dorohoi – 4 evrei la 22 decembrie 1943.
 Depozitul de Subzistenţă, Stoc Intangibil Dorohoi – 15 evrei la 22 decembrie 1942, 10 la 6 iulie 1943, 30 la 4
septembrie 1943.
 Primăria Dorohoi – 98 evrei locali în 1943, 10 în 17 aprilie 1943 şi 5 iulie 1943.
 Regimentul 29 Infanterie Dorohoi – 41 evrei la 15 august 1942, 21 evrei locali la 13 martie 1943 (la Serviciul
Îmbrăcămintei), 27 evrei locali în 12 aprilie 1943, 30 la 16 septembrie 1943, 18 meseriaşi evrei la 20 decembrie
1943 (pentru lucrări de reparaţii).
 Serviciul Sanitar Dorohoi – 4 evrei la 27 martie 1943.
426
USHMM Document RG-25.003M_351
217
G09.20. – Județul FĂGĂRAȘ

Județ cu doar 282 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașul Făgăraş nu avea
practic evrei (aceştia erau în număr de 263 în 1942, deci 2,5% din populaţia oraşului), de aceea folosea
munca detaşamentelor exterioare cu evrei din alte localităţi (despre care se afirma că "nu sunt suficient
supravegheaţi şi lucrează în dezordine"427). În judeţul Făgăraş existau astfel de detaşamente de lucru CFR în
comunele Viştea de Jos, Beclean, Ucea de Jos şi Ucea de Sus (Fabrică), conform unor documente acestea
fiind doar companii din cadrul Detașamentului evrei Făgăraș.
De asemenea se executau lucrări la linia CFR Homorod-Şercaia, variantă nouă de 16,4 km a liniei CFR
Braşov - Sibiu între halta Valea Homorod şi staţia Şercaia, începută la 1 aprilie 1941 de către Inspecţia II
L.S. Predeal (care a înfiinţat o secţie de lucrări la Vlădeni), şi inaugurată la 3 noiembrie 1943428. Noua linie
era construită la nordul celei vechi (pe traseul vechi desființându-se stațiile Culmea, Șinca Nouă și Șinca
Veche, iar pe cel nou construindu-se tunelul Perșani / Dealul Negru și stațiile Brădet și Perșani). Aici sunt
semnalați minoritari în companiile de lucru CFR, de exemplu de la șantierul Perșani se cunoaște o
corespondență militară cu tarif redus, expediată de Sold. Deac Francisc, Detaș(amentul) de Lucru 62 CFR,
Compania 3, Pluton 3, Comuna Perșani, jud. Făgăraș, la 14 noiembrie 1942, către familia din Făget). În
schimb, detaşamente de evrei sunt semnalate doar la Homorod, în anul 1942.
G09.20/1 – Detașamentul evrei BECLEAN (al CFR-ului)

(azi jud. Brașov)
Staţie pe linia CF Braşov-Sibiu, unde este semnalat în septembrie 1941 un detașament de evrei (subordonat
Detașamentului CFR 60 Făgăraș).
G09.20/2 – Detașamentul evrei UCEA DE JOS (al CFR-ului)

(azi jud. Brașov)
Fig. G09.26:
Detașamentul Ucea de
Jos
Carte poştală expediată

de familia din Arad spre
Quitt Andrei, Detașament
de Lucru C.F.R., Ucea de
Jos, jud. Făgăraș. Cartare
ARAD la 15 octombrie
1941, cenzura locală cu
ștampila Cenzurat-Arad /
Nr. 14 Cenzor și ştampila
de propagandă
CONTRIBUIȚI ȘI VOI LA
REÎNTREGIRE /
SUBSCRIIND
ÎMPRUMUTUL.
Staţie pe linia CF Braşov-Sibiu. Alături de Detaşamentul Ucea de Jos şi Detaşamentul Ucea de Sus, erau
folosite la lucrări la noua linie CFR Ucea de Jos - Ucea Fabrică (Victoria), aflată în lucru din anul 1939. Era
427
Evreii din România..., II, p.325.
428
Construcții pentru transporturi..., vol. I, pag. 223-226; Varianta iniţială a căii ferate Bartolomeu-Făgăraş, existentă între anii
1908-1943, a avut o lungime de 67 km, construită pornind de la Bartolomeu (565 m), urcând uşor prin Ghimbav, Codlea,
Dumbrăviţa Bârsei, Vlădeni Ardeal și Valea Homorod spre Munţii Perşani. Vechiul traseu traversa Munţii Perşani, prin
comunele Vad, Șinca Nouă şi Șinca Veche, coborând în Țara Făgăraşului la Șercaia, traseu în lungime de 8,2 km. După construcţia
variantei existente, dată în funcţie la 3 noiembrie 1943, tronsonul dintre Valea Homorod și Șinca Nouă a fost abandonat definitiv. Pe
noua variantă, executată de Inspecţia II LS Predeal sub conducerea ing. Ion Rusmănică, linia pornea de la Valea Homorod (555 m) şi
urcând pe la poalele nordice ale Munţilor Făgăraş, până la halta Brădet, de la tunelul Dealul Negru va coborî continuu, prin
localităţile Perşani, Șercaia şi Mândra Oltului până în Făgăraş (433 m) traseul liniei Braşov-Făgăraş limitându-se la 62 km.
218
subordonat Detașamentului CFR 60 Făgăraș. Anumite documente militare desemnează Compania IV-a
Evrei Ucea de Jos în cadrul Detașamentului de lucru evrei Făgăraș. Componenţă: evrei din jud. Arad.
Corespondenţe sunt cunoscute, fără cenzură proprie, din perioada august – 16 octombrie 1941, purtând
adresa Detaşamentul de lucru C.F.R Ucea de Jos, jud. Făgăraş (vezi Fig. G09.26), cartare la oficiul poștal
ARPAȘUL DE JOS.
Fig. G09.27:
Detașamentul Ucea de
Jos
Carte poştală
recomandată, expediată
de Quitt Andrei, Det. de
lucru C.F.R., Ucea de
Jos, jud. Făgăraș către
familia din Arad. Cartare
ARPASUL DE JOS *
JUD. FAGARAS la 11
octombrie 1941, cenzura
locală cu ștampila
Cenzurat Făgăraș,
sosire ARAD la 14
octombrie 1941
G09.20/3 – Detașamentul evrei UCEA DE SUS / UCEA-FABRICĂ

(azi jud. Brașov)
Fig. G09.28:
medicul Detașamentului
Ucea-Fabrici

de familia din Huși spre
Doctor M(ax) Josef,
Fabricile Ucea, Arpașul de
Sus, jud. Făgăraș.
Cartare HUSI la 29
noiembrie 1943, cenzura
locală cu ștampila 7
CENZURAT HUȘI 7,
sosire ARPASUL DE JOS
* JUD. FAGARAS la 1
decembrie 1943.
Fabricile chimice Ucea (pentru producerea de pulberi explozive) au fost construite de Societatea germană
Ferrostaal AG din Essen începând cu anul 1938, pe un teren de 900 hectare din satele Ucea de Jos, Ucea de
Sus și Corbi. Uzinele erau camuflate de păduri și parcuri. În război, munca a fost dusă și de prizonieri de
război (din Lagărul nr. 2 Homorod) și de evrei. Anumite documente militare denumesc unitatea Compania
V-a, Secția I L.S. Ucea Fabrică. Din rapoartele autorităților rezulta situația sanitară pe șantier: Lagărul
posedă un medic evreu cu gradul de plt. T.R. care se îngrijeşte în de aproape atît de trupă cît şi de
prizonieri. Prizonierii sînt plini de paraziţi cu toate măsurile luate de medic (arderea paielor la 3-4 zile şi
baie). Apa se aduce de la 500-600 m depărtare cu două butoaie mici care sînt suficiente. Dacă
Intreprinderea nu se îngrijeşte de trupă şi de prizonieri, să fie ridicaţi şi daţi altei intreprinderi pentru lucru,
219
iar în altă parte: Medicul şantierului Fabricilor Ucea ne semnalează că pe şantier s-au ivit cazuri de
pediculoză între lucrătorii evrei, epidemie ce persistă. Nu este exclusă nici o epidemie de tifos exantematic
printre lucrătorii evrei pentru că ei sînt subnutriţi, expuşi răcelii, nu au rufe de corp pentru schimburi şi nici
încălţăminte429 (vezi în Fig. G09.28 o corespondență adresată medicului evreu al șantierului). Dintr-un
raport al Comandantului Companiei V din 17 octombrie, rezultă aspecte similare: Din 289 evrei în
săptămâna aceasta n-au ieșit la lucru decât numai 125 zilnic, 19 răspândiri iar 145 i-am găsit desculți,
dezbrăcați, plini de râie, de păduchi și bube în imposibilitate de a ieși la lucru pe pământul înghețat430.
Șantierul a fost închis la 23 august 1944, fiind redeschis în 1948. Orașul Victoria a fost înființat în 1954, din
Colonia Ucea, formată de muncitorii care lucrau la fabrici.
G09.20/4 – Detașamentul evrei nr. 16 VALEA HOMOROD

(azi jud. Brașov)
Fig. G09.29:
„Detașamentul nr. 16
Brașov”

de Quitt Andrei,
Detașament de Lucru
C.F.R. No. 16, Brașov
către familia din Arad.
Cartare BRASOV la 17
iunie 1942, cenzura „la
distanță” cu ștampila
CENZURAT BUCUREȘTI
/ 300 / B.2. (datorită
textului în limba maghiară
pentru care Brașovul nu
avea cenzori), sosire
ARAD la 21 iunie 1942.
Fig. G09.30:
Detașamentul Valea
Homorod
Carte poştală localizată

pe verso „Valea
Homorod, 18.X.942”,
expediată de Breger S.,
Brașov, Căsuța Poștală
21 către familia din Arad.
Cartare BRASOV la 19
Cenzurat Brașov 8,
sosire ARAD.
Din text: Azi Dumineca în timpul liber, însă afară este timp foarte urât. O ploaie și frig. Plus un noroi grozav,
stăm în dormitoare. Unii se gândesc la șah și joacă șah, alții la domino și joacă domino. Eu însă mă gândesc
la tine și scriu ție.
429
Orașul construit cu lopata, târnăcopul și roaba, în Monitorul de Făgăraș din 4 noiembrie 2014.
430
Munca obligatorie..., Documentul nr. 29, pag. 123.
220
Staţie la capătul estic al noii linii în lucru Valea Homorod - Șercaia, cu un detașament de evrei, aduși
inclusiv din jud. Arad. Se cunosc corespondențe în perioada 17 iunie – 18 octombrie 1942, cu adrese de
genul Detașament de lucru C.F.R. nr. 16 Brașov (17 iunie 1942, vezi Fig. G09.29, ceea ce înseamnă că
sediul detașamentului se afla de fapt în Brașov), ulterior folosind o adresă secretizată (o situație cu totul
aparte în acest capitol): Căsuța Poștală 21, Brașov (29 iulie – 18 octombrie 1942, vezi Fig. G09.30).
G09.20/5 – Detașamentul evrei VIȘTEA DE JOS (al CFR-ului)

(azi jud. Brașov)
Staţie pe linia CF Braşov-Sibiu, unde este semnalat în septembrie – 10 octombrie 1941 un detașament de
evrei (subordonat Detașamentului CFR 60 Făgăraș), de la care se cunoaște corespondență, cu adresa gen:
Detașamentul de lucru C.F.R. Viștea de Jos, jud. Făgăraș, vezi Fig. G09.31.
Fig. G09.31.
Detașamentul Viștea de
Jos

de familia din Arad către
Marton Eugen,
C.F.R., Viștea de Jos, Jud.
Făgăraș. Cartare ARAD la
10 octombrie 1941,
cenzura „la distanță” cu
ștampila CENZURAT
BUCUREȘTI / 300 / B.2.
(datorită textului în limba
maghiară pentru care
Aradul nu avea cenzori),
sosire cu ștampila de
mandate VIȘTEA DE JOS
/ JUD. FĂGĂRAȘ în 14
octombrie 1941.
G09.21. – Județul FĂLCIU

Județ cu 2.186 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Huși (1.972),
Răducăneni (204). Nu sunt cunoscute detașamente exterioare în județ, în schimb evreii locali vor fi trimiși în
detașamente din alte județe (vezi cazul medicului Max Josef – la Șendreni și Ucea).
Anexa: Detașamente locale în Huși (listă incompletă, orientativă):
o Detaşament ?? – constituit la 29 mai 1944 pentru muncă în folosul Armatei, cu 121 evrei din jud. Fălciu.
o Prefectura Fălciu – cu 23 evrei locali.
G09.22. – Județul GORJ

Județ în care la sfârșitul lunii iulie 1941 existau 1.069 evrei valizi pentru muncă (din care majoritatea, 1.048,
erau internați în lagărul Târgu Jiu). În nordul județului erau executate lucrări la linia nouă CFR Bumbeşti-
Livezeni (vezi #G05.34.1), aici existând și detașamente de muncă alcătuite din internați comuniști ai
Lagărului Târgu Jiu, majoritatea dintre ei fiind evrei (o sursă oferă numărul de 788 evrei prezenți la lucru pe
Valea Jiului). Nefiind însă prezenți în exclusivitate, nu poate fi vorba despre detașamente de evrei propriu-
zise, vezi un exemplu în Fig. G09.31A, o corespondență de la un evreu comunist aflat la muncă în Sectorul
III al șantierului. La 4 noiembrie 1941 a fost inaugurată secțiunea de linie ferată Bumbeşti-Meri (8 km)
pentru transportul materialelor şi muncitorilor la loturi (la Meri existând un șantier unde munceau internații
de la Târgu Jiu), iar începând cu 1948 lucrările au fost continuate și finalizate prin munca voluntară a
tineretului comunist (vezi #G13.03).
221
Fig. G09.31A.
detașamentul de muncă de
pe Valea Jiului
martie 1942 de un internat din
lagărul Târgu Jiu, aflat în
detaşament exterior de muncă
(la calea ferată Bumbeşti-
Livezeni), vezi adresa:
Bernard Nadler, Lagărul de
Internați Politici Tg. Jiu, Grupa
7-a, Lotul III. Transport prin
curier în lagăr, unde este
cenzurată cu G05.34/1A,
expediţie TÂRGU-JIU la 30
martie 1942 cu recenzurare în
biroul județean (CENZURAT
TG.-JIU / No. 2), sosire
BUCURESTI la 1 aprilie 1942
G09.23. – Județul HUNEDOARA
Județ cu 1.049 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dintre care doar 850 erau
considerați valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941 (mai exact, la 3 august 1941 totalul celor valizi
între 18-60 ani este doar de 770, din care sunt propuşi 376 pentru lucrări publice şi 394 pentru CFR). Cele
mai importante lucrări din județ au fost la Linia CFR Deva-Brad, începutul lucrărilor la această linie fiind
marcat la 15 aprilie 1939 de mutarea din Cluj la Deva a Inspecţiei III L.S. (Lucrări Speciale) CFR. Inspecţia
avea în 1941 trei secţii: LS I Mintia, LS II Fizeşti şi Buruiene (satul se numeşte azi Păuliş); după alte surse
aceste secţii erau la Buruiene, Luncoiu şi Brad. Începute iniţial cu unităţi militare CFR şi cu muncă civilă
plătită, lucrările avansează cu dificultate, motiv pentru care linia este declarată lucrare de interes naţional, şi
va beneficia şi de aportul detaşamentelor de lucru pentru evrei (care prestau mai ales muncă necalificată la
terasamente, transport materiale, etc). Construcţia liniei a fost întreruptă în 1945, inaugurată parţial (cu scop
industrial) în 1963, reluată în 1979, finalizată în 198?431. După 1989 circulaţia pe această linie (lipsită de
siguranţă şi eficienţă economică) a fost întreruptă, în prezent linia fiind abandonată şi degradată. Aici a
lucrat în 1941 Detaşamentul de evrei Nevoieş iar în 1942-1943 Detaşamentele 19, 20, 107.
G09.23/1 – Detaşamentul CFR evrei nr. 19 BEJAN

(azi tot jud. Hunedoara).
În satul Bejan a activat Compania 1-a din Detașamentul lucru CFR Deva, de la care se cunoaște o
corespondență datată Bezsan, 7 iulie 1940, scrisă de un militar maghiar din jud. Bihor, prevăzută cu ștampila
militară a companiei (vezi alăturat), cartare DEVA * CURSA II la 8 iulie, sosire BIHARIA.
Detașamentul de evrei a fost format doar în anul 1942, fiind încartiruit în taberele fostului lagăr de
vagabonzi (vezi #G07.02). La acesta se referă versurile scrise la 26 aprilie 1943 de un poet de ocazie, Husz
Emanuil, o poezie pe care o cântă în coloană de marş evreii cari lucrează în detaşamentele de lucru după
cum relatează o notă contemporană a poliţiei Deva:
Am venit mâhniţi, cu suflet întristaţi / Tinerii din Hunedoara şi Banat / Şi cu munca noastră plină de sudoare şi oftat /
Face-vom azi sau mâni linia Brad / Zori de zi ne sculăm şi plecăm / Să muncim din greu cu targa şi cu lopata / Încărcaţi,
descărcaţi, nu mai staţi / Randamentul e cerut la vagoneta / Şi când soarele se îndreaptă spre culcuşul lui obosit / Drumul
nostru este lung şi avem un gând de mult dorit / De a pleca toţi acas' fericiţi / Şi în crezul de evreu mai întăriţi / Drumul
nostru este lung şi fără de sfârşit / Nimeni nu ne spune 'bine aţi venit' / Şi în coloanele cuprinse de soldaţi înarmaţi / Ne-
am făcut rând cu toţii veşnic fraţi.
Desființarea detașamentului este astfel suprinsă de același Husz Emanuil:

Liberi suntem, plecăm cu toţi acasă / Întăriţi în suflet şi voioşi / Dragii noştri ne îmbrăţişează / Că am sosit cu toţii sănătoşi
/ Cu credinţă şi tărie / Şi cu fruntea în sus / Cu braţe oţeliţi / Stăm cu toţii la datorie / Şi din inimă ne-am înfrăţit / Noroc,
noroc / Şoimuş, Mintia şi cu pod / Noroc, noroc / Bejane cu apel cu tot / La revedere pe a noastră glie / La itra ot băereţ
Izrael.
431
B13, I, pag. 290-294.
222
G09.23/2 – Detașamentul de lucru LUNCOIU DE SUS

Detașament militar format de Regimentul 4 Grăniceri Deva, constituindu-se în secție a șantierului liniei
CFR Deva – Brad. La 2 septembrie 1940 se cunoaște o corespondență de la un militar minoritar (probabil
evreu) localizată în text Vălișoara, de pe adresa Sold. Friedrich Josef, Detaș(amentul) de lucru, Reg. 1 Art.,
Luncoiul de Sus, gara Brad, jud. Hunedoara, prevăzută cu ștampila militară a detașamentului, cartare
BRAD în aceeași zi, adresare către familia din Timișoara.
G09.23/3 – Detașamentul evrei NEVOIEŞ (al CFR-ului)

(azi tot jud. Hunedoara)432.
Staţie pe linia CF în construcţie Deva-Brad. Detaşament format practic la 13 august 1941,

aparţinând Secţiei II L.S. Buruiene, încartiruit în satele Nevoeş (azi Lunca), Fizeş şi
Chişcădaga (vezi harta alăturată, unde mai apar localităţile Crăciuneşti - sediul unui lagăr
de prizonieri de război sovietici ce munceau la o carieră de calcar şi Bejan - sediul unui
lagăr pentru vagabonzi folosiţi în 1941 la aceeaşi cale ferată, vezi #G07.02). Istoricul
acestui detașament a fost studiat de autor în anii 2000-2001, astfel că îl vom trata mai jos in
extenso, considerând că informațiile arhivistice se potrivesc și altor detașamente de evrei
CFR care au funcționat în toamna anului 1941.
La 1 august 1941 MAI precizează intenţia de înfiinţare a primului detaşament de lucru în

judeţ: S-au dat dispoziţii de a pune la dispoziţia organelor CFR din Deva 500 evrei valizi
între 20-50 ani, prin aceasta descongestionându-se centrul de evacuare Haţeg433. Două zile
mai târziu, ministerul revine cu precizări: Conform ordinului Mareşalului Antonescu,
trebuie să se ia legătura cu Serviciul Lucrărilor Publice din jud. Hunedoara căruia i se
pun la dispoziţie pentru lucrări 1.000 evrei între 18-60 ani (aleşi dintre cei înscişi pe listele
Cercului de Recrutare). Ei trebuie să fie vizitaţi de o comisie medicală şi vor fi plătiţi cu 25 + 10 lei / zi.
Restul evreilor din judeţ, vor fi folosiţi la lucrul străzilor din oraşe şi a altor şosele din judeţ, dacă Serv.
Lucr. Publice nu are nevoie de lucrători peste cei 1.000434. Plecarea primilor evrei din centrul de evacuare
Haţeg (vezi mai sus) spre şantierul CFR Deva-Brad va avea loc cinci zile mai târziu: la 6 august 1941, ora
16 au plecat din gara Haţeg 303 evrei (între 18-60 ani) din Centrul Evacuare Haţeg şi subcentrele Nalaţi şi
Păclişa, îmbarcaţi în vagoane435.
Toamna 1941: sigiliu administrativ cu textul

Rom â ni a * De t a ş am e nt ul de l uc r u
L. O . NEVO EŞ - Hune doa r a , alături de
semnătura comandantului detaşamentului,
Slt. Rez. Cărdaş George. Este cu totul
improbabil ca acest sigiliu să fi fost folosit şi
ca ştampilă de cenzură, cel puţin pentru anii
1941-1942.
Organele CFR, oarecum nepregătite de această subită infuzie de mână de lucru, solicită sprijinul Prefecturii:
Ca urmare a Ord. MAI nr.12614 din 2 august 1941 prin care s-au repartizat către CFR 1.000 evrei pentru
şantierul de lucru între Deva-Brad, avem onoarea a ruga Prefectura să permită şi să dea concursul436.
Problema era însă că nu existau în întreg judeţul Hunedoara 1.000 evrei apţi de lucru pentru detaşament; la
data de 9 august existau doar 205 evrei din judeţul Hunedoara pe şantierul CFR Deva-Brad437, o altă situaţie
432
Acest capitol, ca și cele referitoare la detașamentele utilizate de Serviciul Tehnic Județean, reproduce informații din lucrarea de
licență la Facultatea de Istorie și Patrimoniu „Nicolae Lupu”, Grecu Dan Simion – Județul Hunedoara în anii 1939-1949, Sibiu,
2007.
433
DJHAN, Fond Prefectura, Dosar 266/1941, f.500: Adresa MAI nr. 6547 din 1 august 1941 către Prefectură.
434
Ibidem, f.11: Ordinul telegrafic al MAI către Prefectură nr. 6713 din 3 august 1941, care mai precizează: 'aceste indicaţii au fost
trimise la CFR cu Ordinul nr. 12614 din 2 august 1941'.
435
Ibidem, f.12. Adresa Poliţiei Haţeg nr.3908 din 6 august 1941, către Prefectură.
436
Ibidem, f.56: Adresa Direcţiunii Generale CFR Bucureşti, Cabinet Grup II Tehnic nr. 1122/343 din 8 august 1941 către Prefect.
437
Ibidem, f.210-214: tabele anexate Adresei Prefecturii nr. 2771 din 9 august 1941 către CRH.
223
din aceeaşi perioadă consemnează 206 evrei din centrul de evacuare Deva (?) concentraţi pe acest şantier 438.
De aceea, completarea numărului necesar s-a făcut aducându-se 461 evrei rechiziţionaţi pentru munci de
folos obştesc din Timişoara şi din judeţul Timiş.
La 13 august 1941 este confirmată sosirea neorganizată a evreilor pe şantier; Inspecţia LS.3 (cea care se
ocupa de construcţia căii ferate) comunică sosirea şi instalarea pe şantierul Deva-Brad a 1.000 evrei (vom
vedea mai jos că sunt mai puţini), care au fost predaţi cu tablou, dar fără nici un însoţitor (deşi
reglementările prevedeau însoţirea lor de către jandarmi). Roagă să se intervină la Legiunea Jandarmi Deva
să trimită o unitate de 5-10 jandarmi înarmaţi care să facă paza şi siguranţa echipelor de evrei. Altfel, cum
nu există nici o armă în şantier şi nici posibilitatea legală de a folosi forţa, cei de la CFR sunt încărcaţi cu o
răspundere pe care nu şi-o pot asuma439. Ca urmare, Prefectura cere 10 jandarmi, dar jandarmeria afirmă că
nu are oameni pentru astfel de probleme şi că paza evreilor trebuie făcută de către Centrul de Recrutare
prin mobilizaţi. Problema pazei detaşamentului de lucru Deva-Brad (cu 900 oameni la acea dată) va mai fi
pusă şi de şeful secţiei LS I Mintia, ing. C. Crăciun într-o adresă către Prefectură440. Problema a fost
rezolvată ulterior temporar prin forţe proprii, în sensul că la 28 august 1941 paza celor de la Nevoieş era
asigurată de postul de jandarmi Nevoieş. Dar în speranţa unei rezolvări definitive şi legale, Comandamentul
7 Teritorial comunică Prefecturii cu adresa 3068 din 1 septembrie 1941 faptul că garda pentru paza
detaşamentului s-a cerut Cercului Recrutare Deva prin adresa nr. 2781. Probabil că desfiinţarea
detaşamentului două luni mai târziu a ‘rezolvat’ problema până la urmă. Oricum, se pare din toate aceste
tergiversări că paza nici nu era o prioritate, din moment ce nici un lucrător nu avea intenţia să evadeze,
ştiindu-se că munca în acest detaşament este pe timp mărginit şi obţinerea unei învoiri nu era o
imposibilitate. De altfel, detaşamentele anului 1941 nici nu erau organizate în sistem ‘tabără’ pentru a putea
fi păzite şi noaptea, cazarea se făcea în sate la localnici.
Statistică: Situaţia evreilor la 25 octombrie 1941 extrasă din tabelele nominale întocmite de Prefectură era
următoarea: 300 în tabăra de muncă Nevoieş, 218 în tabăra de muncă Chişcădaga şi 236 în tabăra de muncă
Fizeş (la toate făcând-se precizarea ‘şantier CFR, supravegheaţi de organele CFR, cartiruiţi în comună’),
deci în total 754 evrei441. O altă statistică câteva zile mai târziu aduce detalii despre originea acestora: astfel,
în centrele de muncă din comunele Nevoieş, Chişcădaga, Fizeş existau: 255 evrei hunedoreni, din care din
mediul rural 6 minori şi 60 majori, din mediul urban 31 minori şi 158 majori. Toţi aceştia sunt supravegheaţi
de organele CFR, cartiruiţi la locuitorii din comună. Aici se adaugă 497 evrei trimişi din Timişoara (96
minori, 401 majori), deci în total 752 evrei442. Dintre aceştia, evreii hunedoreni, cu vârste între 18-50 ani,
înscrişi în registrul CRH (Cercului de Recrutare Hunedoara), erau repartizaţi astfel pe şantiere: 85 la
detaşamentul CFR Chişcădaga; 64 la detaşamentul CFR Nevoieş şi 81 la detaşamentul CFR Fizeşti443.
O adresă surprinzătoare a Direcţiei Generale a Drumurilor solicită la 13 august ca toţi lucrătorii evrei din
jud. Hunedoara de pe linia Deva-Brad să fie restituiţi Prefecturii pentru a fi repartizaţi la lucrări de
drumuri. Este probabil ca unul dintre motivele acestui demers să fie posibilul contact cu prizonierii ruşi de la
lagărul Crăciuneşti. Răspunsul secţiei LS 3 CFR precizează diplomatic că acest lucru nu se poate face,
neavând ordine în acest sens, de altfel evreii fac o treabă utilă pe şantier, plus că s-au investit sume mari în
cazare, transport, bucătărie, alimente, ca şi bătaia de cap până s-a ajuns la o organizare completă. Nu sunt
nici probleme de contact cu prizonierii ruşi, distanţa între evrei şi ruşi fiind de cca. 15 km444. În mod evident,
organele CFR locale erau direct interesate de a păstra evreii pe şantierul lor.
Tema contactului cu ruşii este reiterată câteva zile mai târziu, când se precizează că, în conformitate cu
Ordinul MSM nr. 30481 din 12 august 1941, toată chestiunea detaşamentelor trece asupra Cercurilor de
Recrutare, cu începere de la 7 august 1941 [în realitate 22 august, data la care s-a primit Ordinul la
Cercurile de Recrutare, n.a.], acestea veghează şi răspund pentru aplicarea Regulamentului Statutului
Militar al Evreilor şi Instrucţiunilor nr. 31200. Mai departe adresa 'roagă a se separa aceste detaşamente de
evrei de detaşamentele de prizonieri ce lucrează la CFR (aceştia constituiţi în Detaşamentul de lucru 67
438
Ibidem, f.272-277: tabele nominale cu cei 206 concentraţi.
439
Ibidem, f.65: Adresa nr. 1087 din 13 august 1941 a Inspecţiei 3 Ls CFR Deva (ing. C. Năstăsescu) către Prefectură.
440
Ibidem, f.69.
441
Ibidem, f.238 ş.u: tabele cu situaţia evreilor la 25 octombrie 1941.
442
Ibidem, f.231 ş.u: Adresa Prefecturii Hunedoara nr. 3714 din 28 octombrie 1941 către MAI.
443
Ibidem, f.240: tabel nominal.
444
Ibidem, Adresa Dir.Gen a Drumurilor nr. 3369 din 13 august 1941 către Inspecţia LS 3 Deva, făcută în baza Ordinului telegrafic
nr. 13303 din 11 august 1941 al MSM.
224
Brad), spre a se evita contactul între prizonierii ruşi şi evrei', acţiunea vizând evident combaterea propagării
ideilor comuniste445.
Pe plan naţional organele CFR aveau însă probleme serioase logistice cu noile detaşamente înfiinţate cam
precipitat şi dezorganizat, MAI constatase faptul că cei de la Dir. Gen. CFR nu au mijloace de cazare pentru
toţi evreii din detaşamentele de lucru CFR, şi cer ca aceştia să fie cazaţi în satele din apropiere, acolo unde
nu există alte posibilităţi446, de altfel acest lucru se întâmpla chiar din prima zi pe linia Deva-Brad, ca şi la
celelalte detaşamente din judeţ, toţi evreii de aici fiind cazaţi la localnici, fapt ce a produs şi nemulţumiri,
după cum vom vedea mai jos.
Existenţa acestor detaşamente nu este însă scutită de probleme disciplinare şi detalii delicate contravenind
austerelor ordine superioare; mita era, evident, unul dintre ele: Pe şantierul CFR Brad există doi şefi de
echipă care primesc bani de la evrei pentru a fi ocrotiţi în muncă. Evreii spun că atâta timp cât au bani, nu
se tem de nimeni, pentru că pot cumpăra cu bani orice şi pe oricine. Şefii de echipă spun evreilor protejaţi
să depună eforturi la muncă numai atunci când vine inspecţia militară. Acest fapt a stârnit nemulţumiri mari
printre muncitorii români ce sunt şi ei angajaţi ca lucrători447.
Alte constatări pline de frustrări pot fi de desprinse din adresele jandarmilor locali: La Ord. Circ. 2259 / 941
privind evacuarea evreilor din casele particulare în barăci sau bordeie construite de secţia LS Mintia
(evacuare ce nu s-a mai realizat în 1941 datorită desfiinţării detaşamentului): la 5 noiembrie 1941 s-au
transportat la penitenciarul Târgşor 300 vagabonzi din lagărul Bejan, astfel că barăcile au rămas goale şi
ar putea fi cazate acolo cele trei lagăre de evrei (Chişcădaga, Nevoieş, Fizeş). Regretabil că vagabonzii au
fost toţi români, mulţi nevinovaţi, au fost cazaţi în barăci păzite de o companie de 200 soldaţi, cu gard
împrejmuitor de sârmă ghimpată, însă evreii sunt protejaţi de organele Inspecţiei LS III Deva, care nu a
luat nici o măsură în sensul celor de mai sus, deşi s-a intervenit acolo. Evreii dispun de bani, am rămas
sfidat în faţa lor, deoarece ştiu să corupă sistematic. Vedem că deplasarea evreilor se face sistematic cu
învoirea şefilor CFR superiori, conform unei convenţii dintre Direcţiunea Gen. CFR şi Minister se prevăd
clauze că evreii pot să se alimenteze prin personalul lor, astfel că sunt evrei care fac pe comercianţii de
vagoane întregi de alimente, chiar şi pentru nevoile CFR, sunt evrei care lucrează la birouri, iar personalul
respectiv sigur că are timp de afaceri. Alte măsuri nu putem lua, deorece evreii care circulă şi sunt cazaţi în
case particulare în mediul rural sunt acolo cu aprobarea Inspecţiei III CFR Deva, un organ superior448.
Absenţe nemotivate erau şi ele consemnate: în 5 noiembrie 1941 s-a efectuat razie la detaşamentele de la
Serviciul Tehnic Judeţean, constatări: […] la detaşamentul CFR Brad lipsă [nemotivaţi, n.a.] 6 evrei449; de
asemenea intervenţii în favoarea unor protejaţi: în septembrie este respinsă de către Cdt. 7 Teritorial cererea
dr. Petru Groza de eliberare de la Chişcădaga a angajatului său, Hirsch Geza (proprietarul hotelurilor Crucea
Albă şi Orient din Deva)450. De altfel, după 15 septembrie, toate cererile similare se resping, în conformitate
cu Ordinul MSM nr. 32186 / 941.
Schimbarea subordonării către autorităţile militare (Corpul 7 Teritorial) nu va avea practic influenţă asupora
detaşamentelor CFR. Detaşamentele CFR nr. 50-67 sunt înştiinţate că 'Veţi păstra mai departe comanda şi
răspunderea prezenţei şi activităţii acestor unităţi de evrei. Acest fapt este întărit şi de MSM: Odată
detaşamentele date Căilor Ferate, ele depind de Comandamentul Detaşamentelor şi de MSM, Secţia 6-a.
Nici o altă autoritate militară sau civilă afară de MSM, Secţia 6 Transporturi nu va mai dispune de evreii
repartizaţi CFR451.
În mod aparent brusc, este luată decizia desfiinţării detaşamentelor de lucru exterioare: Munca de interes
obştesc a evreilor aflaţi în detaşamente de lucru deplasate din oraşele din care fac parte evreii încetează la
445
Ibidem: Ordinul Comandamentului 7 Teritorial nr. 3484/C din 28 august 1941 către Prefectură.
446
Ibidem, f.68: Ordinul telegrafic nr. 16824 din 14 august 1941 al MAI către Prefectură.
447
Idem, Dosar 267/1941, f.53: Adresa Poliţiei Deva nr. 109 din 13 octombrie 1941 către Prefectură.
448
Ibidem, f.272: Adresa Secţiei Jandarmi Şoimuş nr.778 din 11 noiembrie 1941 către Legiunea Jandarmi Hunedoara, 778 din 11
noiembrie 1941.
449
Ibidem, f.276: Adresa CRH nr. 75366 din 8 noiembrie 1941 către Prefectură.
450
Idem, Dosar 266/1941, f.607: Adresa Cdt. 7 Teritorial nr. 62816 / C din 27 septembrie 1941.
451
Ibidem, f.667: Comandamentul Detaşamentelor CFR către Detaşamentelor CFR nr. 50-67, conf. Ord. MSM, secţia 6-a nr. 2539
din 27 octombrie 1941; Adresa MSM nr. 25395 din 27 octombrie 1941 către Brigada CF, Comandamentul Detaşamentelor Lucru
CF.
225
1 decembrie 1941. Evreii au voie a se înapoia în oraşele unde sunt Cercurile de Recrutare din care fac
parte. După 1 decembrie 1941, evreii vor putea fi folosiţi numai în oraşele din care fac parte, având voie a
locui acasă. Evreii meseriaşi, daţi la oricare ateliere militare, sau care lucrează pentru armată, rămân
repartizaţi în continuare până la 20 decembrie 1941452. Desfiinţarea detaşamentelor este confirmată şi de
organele CFR: toţi evreii de pe şantierele noastre trebuie puşi la dispoziţia CR de origine pentru altă
întrebuinţare. Cei aparţinători de CRH au fost îndrumaţi acolo încă din 21 noiembrie 1941, iar cei
aparţinători CR. Timiş sunt gata de plecare, se aşteaptă numai vagoanele necesare cu care să fie
transportaţi453. La 9 decembrie autorităţile feroviare confirmau că evreii nu mai sunt pe şantierele
noastre454, iar câteva zile mai târziu, Cercul de Recrutare dispune lichidarea detaşamentului de evrei şi face o
nouă repartizare a lor pentru muncă, aceştia urmând a fi încadraţi în detaşamente locale de muncă la Deva,
Haţeg, Orăştie, Hunedoara455.
Fig. G09.32:
Detașamentul Nevoieș
Două cărți poștale cusute

împreună, scrise la 21
august 1941 de Alex.
Goldschmidt, Sectorul II
L.S. C.F.R, Echipa 9,
Nevoiaș, p.u. Soimoș,
jud. Hunedoara către
Cartare DEVA în aceeași
zi, cenzura locală în
Deva cu ștampila
CENZURAT (și
semnătura cenzorului
Glăvan Ștefan), sosire
TIMISOARA la 29 august
1941.
Fig. G09.33:
Detașamentul Nevoieș

Fischer Josif, Detaș(ament)
L. O. Nevoieș, Hunedoara,
p.u. Șoimuș către familia din
Timișoara. Cartare
SOIMUSUL MURĂSAN la 20
octombrie 1942, cenzura „la
distanță” cu ștampila
CENZURAT BUCUREȘTI /
299 / B.1. (datorită primul
rând al textului scris în limba
maghiară, pentru care Deva
nu avea cenzori), sosire
TIMISOARA la 1 noiembrie
1941.
452
Ibidem, f.371: Adresa MCG, secţia I, nr. 58784 din 20 noiembrie 1941 către MAI.
453
Idem, Dosar 267/1941, f.74: Adresa Inspecţiei LS III CFR nr. 1905 din 26 noiembrie 1941 către Prefect (dată în conformitate cu
Ordinul telegrafic 57293 din 10 noiembrie 1941 al MCG), urmare a Adresei Prefecturii nr. 3960 din 20 noiembrie 1941 (prin care se
solicită mutarea evreilor în barăcile detaşamentului de vagabonzi, evacuat din Şoimuş la Târgşor).
454
Idem, Dosar 266/1941, f.369: Adresa nr. 2030 din 9 decembrie 1941 a CFR, Secţia 3 LS Deva.
455
Ibidem, f.109: Adresa nr. 83256 din 13 decembrie 1941 a CRH către Prefect, în baza Ordinului MSM nr. 58784 din 20 noiembrie
1941.
226

Fisher Josif (Timișoara), texte în limba română: (VII – Nevoieș, 12 august 1941) Astăzi în sfârșit am primit c.p
voastră comună. Vezi, acuma n-am putut aranja, ca anul trecut când am fost la Huși. Și nici poimâine nu putem fi
împreună. Acum nu mai locuiesc cu cei cu cari am scris anterior, acum locuiesc cu Karcsi, Zoltan și cu Tiegermany.
Intresează-te dacă nu poți obține o autorizație de călătorie. (XI – Nevoieș, 19 august 1941) Știrea trimisă prin
Klein Kobi am primit-o, dar prin poștă demult n-am primit nimic. Vezi, această carte poartă deja nrul. XI și tu n-ai
ajuns încă decât până la 3 cărți și 2 scrisori. Cred că dl. Adler a fost azi la tine. Căpitanul în care cameră locuiește?
În a noastră? (XII – Nevoieș, 20 august 1941) Acuma am primit cartea ta poștală din 15 c(urent). Dl. Haller a fost
la tine? Îl aștept cu nerăbdare să vină înapoi să aud despre tine. (XVIII – Nevoieș, 29 august 1941) În sfârșit
primesc cărțile poștale tale. Azi am primit iarăși două, din 19 – no.VI și din 24 – no. IX. Am fost azi împreună cu Zoli
într-un alt sat la o fierărie. Dacă ați vedea ce maeștri fierari suntem. Nici n-ai crede. De altfel mâine mergem acolo
din nou. Ceea ce scrie Karcsi despre mine într-o carte poștală comună este cam exagerat. Că nu-mi place să mă scol;
eh, bine. Dar patul... nici nu se poate vorbi de pat, cel mult de o saltea umplută cu paie, pusă pe pământ și plină cu
purici. (XXVI – Nevoieș, 10 septembrie 1941) De azi începând lucrez iarăși în echipa de studiu. Poșta iarăși n-a
venit, sper că mâine vine. Zoli a fost la Deva, a adus mâncări și a primit și un pachet de la Arad, așa că astăzi am
avut o cină extraordinară. Astăzi au plecat doi domni la T(imi)șoara, au fost transferați acolo. Karcsi e bine, e
ocupat cu lucrurile companiei. (Cu alt scris): Sunt sănătos și lucrez mult în birou. Vin în zilele viitoare niște domni
de la noi și vă povestesc despre mine. Te sărută, Karcsi. (Nevoieș, 17 octombrie 1941) Acum încep din nou cu
scrisori zilnice. Nu ți-am scris în zilele aceste din motivul cunoscut: cu un picior m-am simțit deja acasă. Nu pot să-ți
spun care este acum starea mea sufletească. Dacă aș ști până când mai ține. O lună? Un an? Sau mai mult? Nu se
știe. Și e foarte greu așa. Dar să sperăm. Am 3 cămăși aici și toate trei sunt rupte. Acum că ai trimis pe aceasta am
ce îmbrăca. Costă mult? Trebuie să Te rog să-mi cauți un pantalon. Dela Schön Pista la Buhuși nu ai primit stofă?
Dacă-mi trimiți stofa aicea se poate face eventual mai ieftin, avem aici croitori. (III – 20 octombrie 1941, Fig.
G09.38) Am primit c.p. Ta din 16, No. 2 în care îmi scrii lista celor trimise cu dl. Adler. Am primit totul în regulă. Aici
se spune că cei care s-au dus acasă s-au reîntors la lucru. Este adevărat? Și ce se aude pe la voi, avem noi speranța
să mergem acasă? (IV – 21 octombrie 1941) Cărțile poștale din 16 și 18, nr. III și IV le-am primit astăzi. Nu crezi
că ar fi bine să cer de la Dl. Berger niște bani? Și mai vorbește cu el, dacă nu poate să mă transpună la ei, deoarece
și fabrica lor este militarizată și eu am lucrat la ei. De altfel sunt și teterist și pe asemenea motive s-au dus mai
mulți acasă. (XXI – 10 noiembrie 1941) Eri nu ți-am sris că s-a scumpit tariful poștal și n-am avut timbre de 1
Leu, care trebuie lipite de azi începând la cărțile poștale. De obicei scriu seara, după ce a sosit Zoltan cu poșta, dar
pe aceasta o scriu d.m. Eri d.m a fost ținut concertul despre care ți-am scris săptămâna trecută. A fost frumos, dar
valoarea principală a avut în faptul că pentru câteva minute a făcut să uit toate relele ce mă înconjur. Am închis
ochii și mi-am închipuit cu sunt împreună cu tine într-o sală. Ce bine a fost... dar a trecut repede. Și când am deschis
ochii, m-am găsit iarăși aici. Până când?
Corespondenţe: sunt relativ numeroase (peste 50-60 trebuie să fi rămas doar de la Fischer Josif456), și sunt
întâlnite din perioada 14 august – 11 noiembrie 1941, purtând adrese de genul Detaşamentul de lucru CFR
(sau Detaşament L.O.) Nevoieş, jud. Hunedoara (vezi Fig. G09.33) sau Detaşamentul CFR, Sectorul II L.S.
CFR, Echipa 9, Nevoieş, jud. Hunedoara (Fig. G09.32), cartare ŞOIMUŞUL-MUREŞAN sau (mai ales)
DEVA, toate circulate pe relaţia Timişoara.
G09.23/4 – Detaşament CFR evrei nr. 20 NEVOIEȘ (al CFR-ului)

Reînfiinţat în 1942, sub acest nume, în locul fostului Detaşament Nevoieş (vezi mai sus), desfiinţându-se
probabil definitiv în anul 1943. În noiembrie 1942 apare în unele documente sub numele de Detaşamentul
CFR 20 Craiova?
Corespondenţe: sunt cunoscute din perioada august – octombrie 1942, când poartă adresa Detaşamentul L.
20, Deva, cartare DEVA, adresare spre Craiova (Vezi Fig. G09.05).
În luna iulie 1942 foloseşte o ştampilă specifică de cenzură:
G09.23/5: ștampilă tri-lineară de dimensiuni 36 x 12 mm, cu textul

CENZURAT / Detaş. L. E. 20 Deva / Locot..., întâlnită în tuș violet
în 20 - 21 august 1942, vezi Fig. G09.34.
456
Corespondența de la el este ușor de sistematizat, fiind numerotată de la nr. I la peste XXX (de la începutul lui august la jumătatea
lui octombrie 1941), apoi, după o scurtă pauză, din nou de la nr. I la peste XX (începând cu 17 octombrie 1941). O carte poștală este
descrisă în articolul din RPS, alta este publicată pe site-ul Holocaust History Archive (istorie poștală și fotografică): http://holocaust-
history-archive.com/wp/soimusul-nevoies-forced-labor-detachment-correspondence/
227
Fig. G09.34: Un exemplu rar

de cenzură a detașamentului

iulie(?) 1942 de Ignatz Reich,
Detaş(amentul) CFR 20 Deva,
cenzurată la acest nivel cu
ştampila specială G09.23/6,
cartare DEVA la 20 august
1942, recenzurare la oficiul
local cu ștampila Cenzurat-
Deva / Cenzor Nr. 26,
adresare către Preşedintele
C.E.R. Sighişoara. La sosire
este înregistrată în 21 august
cu ajutorul ştampilei
administrative Centrala
Evreilor Oficiul Judeţean /
Târnava-Mare /
SIGHIŞOARA.
G09.23/5 – Detaşamentul CFR evrei nr. 107 DEVA

Detașament menționat doar la 22 ianuarie 1944, cu ocazia desființării, când sunt lăsaţi la vatră (şi) 25 evrei
din Haţeg457. Posibil să fi fost și evrei din jud. Dolj.
Detaşamente de evrei pentru Serviciul Drumurilor Județene.
G09.23/6 – Detaşamentul evrei CÂMPU LUI NEAG (al Serviciului Tehnic Județean)
Organizarea detaşamentului de lucru Câmpu lui Neag s-a făcut cu evrei din centrul de evacuare Deva; la 9
august 1941 s-a delegat o persoană pentru organizarea şantierului, repartizând 162 evrei, ce vor fi
transportaţi imediat de la Deva la Câmpu lui Neag pentru reconstruirea drumului Livezeni - Câmpu lui
Neag în sectorul comunei Câmpu lui Neag458. La aceeaşi dată aici erau consemnaţi 83 evrei (dintre care 26
din Vulcan, 45 din Lupeni, 12 din Petroşani)459, iar la 25 octombrie 1941 existau 160 evrei care lucrează la
şoseaua Uricani - Câmpu lui Neag, Serviciul tehnic, cartiruiţi la locuitorii din comună460. În alt document,
tot în luna octombrie detaşamentul figurează cu 120 oameni461, iar o situaţie cumulată de la sfârşitul lunii
octombrie, totalizează 346 evrei aflaţi la Serviciul Drumuri Naţionale din centrele de muncă Baleia, Peştera
Bolii şi Câmpul lui Neag, din care: din rural 2 minori, 15 majori, din urban 25 minori, 304 majori. Aceştia
sunt folosiţi la lucrări la şoseaua Pui-Baleia şi Uricani-Câmpu lui Neag, fiind supravegheaţi de Serviciul
Tehnic, şi cartiruiţi la locuitorii din comunele respective462.
Viaţa detaşamentului a fost însă scurtă, desfiinţarea sa survenind practic odată cu aprobarea de către Prefect,
la sfârşitul lunii octombrie, a transferului a 150 evrei de la Câmpu lui Neag la Regimentul 7 Pioneri, pentru
restul urmând a decide ulterior463. Nu a fost nevoie de mult timp, deoarece la 29 octombrie 1941 toţi evreii
au fost evacuaţi din Câmpu lui Neag la Păclişa (şi) dintr-un alt motiv: deoarece se adună, fac politică şi
agită spiritele. În seara de 27 octombrie au fost găsiţi în sinagogă cu lumina stinsă discutând asupra
răspunsului Dlui Mareşal Antonescu dat lui Filderman. La 1 noiembrie 1941 este confirmat faptul că evreii
de la Câmpul lui Neag au fost evacuaţi464.
457
DJHAN, Fond Chestura Poliție Deva, Dosar 80/1943, f.103.
458
Idem, Dosar 115/1941: Adresa nr. 3306 din 9 august 1941 a Direcţiei Generale a Drumurilor.
459
Idem, Dosar 266/1941, f.210-214: tabele anexate Adresei Prefecturii nr. 2771 din 9 august 1941 către CRH.
460
461
Ibidem, f.408.
462
Ibidem, f.231 ş.u: Adresa Prefecturii Hunedoara nr. 3714 din 28 octombrie 1941 către MAI.
463
Rezoluţie urmare a Adresei nr. 63737/C din 27 octombrie 1941 a Comandamentului 7 Teritorial Sibiu, prin care se cer 150 evrei
la Reg.7 Pioneri şi 50 evrei la Garnizoana Deva pentru terminarea lucrărilor de canalizare la cazărmile noi.
464
Ibidem, f.399: Adresa nr. 368 din 1 noiembrie 1941 a Legiunii Jandarmi Hunedoara.
228
G09.23/7 – Detaşamentul evrei PEȘTERA BOLII (al Serviciului Tehnic Județean)

Iniţial, la 9 august 1941, detaşamentul Serviciului Tehnic de la Peştera Bolii cuprindea 31 evrei, din care 24
din Petrila-Lonea şi 7 din Petroşani465, ce erau supravegheaţi de Serviciul Tehnic, şi cartiruiţi la locuitorii
din comunele respective. Dintre aceştia, la Peştera Bolii se găseau 25 evrei cu vârste între 18-50 ani înscrişi
în registrul CRH466.
Se pare că de fapt, mulţi (dacă nu toţi) dintre lucrătorii din Petroşani nu stăteau la ţăranii la care erau
cartiruiţi, ci dormeau la domiciliu: la 24 octombrie se sesiza faptul că evreii de la Peştera Bolii vin în
Petroşani autorizaţi de conducătorii taberelor de muncă, pentru alimentare şi pentru dormit467; Şeful direct
al detaşamentului de lucru Peştera Bolii, Picherul Udrea a dat voie evreilor din Petroşani ca să vină să
doarmă la domiciliul lor în baza unui ordin afirmativ primit de la Serviciul Tehnic Judeţean. De la data
primirii Ordinului Prefectului (3710) am interzis categoric intrarea evreilor de pe şantier în oraş468.
Regimul prea lax de viaţă din detaşament va duce la sfârşitul acestuia: după ce jandarmii propun la 1
noiembrie evacuarea celor de la Peştera Bolii şi din defileul Jiului (să se termine cu discuţiile în jurul
plimbărilor acestora la casele lor)469, Poliţia Petroşani desfiinţează trei zile mai târziu unitatea: am evacuat
în cursul zilei de azi 4 noiembrie pe toţi evreii de la detaşamentul de lucru Peştera Bolii, înaintându-se sub
escortă un număr de 26 evrei predaţi Poliţiei Haţeg pentru a fi internaţi în [centrul de evacuare] Nălaţi470.
G09.23/8 – Detaşamentul evrei BALEIA (al Serviciului Tehnic Județean)

Cel mai izolat detaşament de muncă a fost cel cazat la cabana Baleia, din munţii Retezat, pentru lucrări la
şoseaua Pui – Baleia. Iniţial, la 9 august 1941, un total de 51 evrei erau înregistraţi la Baleia, din care 33
erau din Deva şi 18 din Petroşani471. O reducere a efectivului are loc după 27 august, astfel că într-o situaţie
din 2 septembrie mai existau doar 23 evrei, din care 4 erau plecaţi la 30 august (2 bolnavi, 1 la Serviciul
Tehnic, 1 la Consiliul de Război). La 25 octobrie 1941 erau recenzaţi 20 evrei la cabana Baleia (ce lucrează
la şoseaua Pui-Baleia, sub supravegherea Direcţiei Tehnice)472; dintre aceştia, 16 erau cu vârste între 18-50
ani, înscrişi în registrul CRH.
Acest detaşament a avut probabil cele mai multe sesizări; la 2 septembrie se cere ca evreii de pe şantierul de
lucru Baleia să fie conduşi şi controlaţi de un subinginer cu autoritate, nu de către picher care nu are
autoritatea necesară, de aceea evreii părăsesc locul sau sunt scutiţi pentru motive neîntemeiate. Mulţi sunt
trimişi la Pui pentru boli închipuite, neavând nici o continuitate în lucru. De asemenea, se propune ca
şantierul să fie desfiinţat, pentru că Pretura nu are cum exercita un control asupra evreilor, din cauza
distanţei şi a lipsei mijloacelor de transport473. Câteva zile mai târziu se revine supra problemei, constatându-
se faptul că evreii se deplasează în diferite localităţi se datorează numai că picherul însărcinat cu
supravegherea lucrărilor pleacă urechea la orice pretext invocat de evrei 474. Cu ocazia unui control din 24
septembrie 1941, ora 14.30, la grupul evreilor din Baleia, din 20 evrei s-au mai găsit 5, restul fiind învoiţi
sau întârziaţi din învoire475. Adresa se încheie cu un avertisment formal: ‘ordinele M.ST.M. sunt categorice -
evreii nu pot fi învoiţi'. Soarta cabanei Baleia pare să îngrijoreze şi ONT-ul, care arată că s-a dispus
rechiziţionarea întregului inventar al casei de adăpost Baleia, ceea ce duce la dezorganizarea cabanei rămasă
în părăsire. ONT cere să se renunţe la această măsură care loveşte interesele turismului din zonă476. Ca
răspuns la solicitarea de cercetare din partea Prefecturii, CRH comunică: adăpostul Baleia este ocupat de
evreii trimişi la muncă. CRH a blocat numai paturile de fier477.
465
466
Ibidem, f.231 ş.u., 240: tabele nominale.
467
Ibidem, f.331: Adresa Poliţiei Petroşani nr. 1087 confidențial din 24 octombrie 1941
468
Ibidem, f.630: Adresa nr. 13547 din 5 noiembrie 1941 a Poliţiei Petroşani către Prefectură.
469
Ibidem, f.399: Adresa Legiunii de Jandarmi Hunedoara nr. 368 din 1 noiembrie 1941.
470
Ibidem, f.631: Adresa nr. 13932 din 4 noiembrie 1941 a Poliţiei Petroşani, în conformitate cu un Ordin telefonic al Prefecturii.
471
472
473
Idem, Dosar 267/1941, f.29: Adresa nr. 2357 din 2 septembrie 1941 a Preturii Plasei Pui către Prefect.
474
Idem, Dosar 266/1941, f.590: Adresa nr. 2429 din 13 septembrie 1941 a Preturii Plasei Pui către Prefect.
475
Ibidem, f.71: Adresa Cdt. 7 Teritorial Sibiu nr. 63284/C din 11 octombrie 1941 către Prefectură.
476
Ibidem, f.645: Adresa nr. 13438 / 941 a Min.Prop.Naţionale (ONT), menţionată de Ordinul nr. 32263 din 16 octombrie 1941 a
MAI către Prefectura Hunedoara.
477
Ibidem, f.646: Adresa nr. 30433 din 3 noiembrie 1941 a CRH către Prefectură.
229
La 1 noiembrie Legiunea Jandarmi Hunedoara propune evacuarea evreilor de la Baleia, pe motiv că aceştia
'nu lucrează nimic'478. Desfiinţarea detaşamentului a şi avut loc în scurt timp, din moment ce se arată că la 5
noiembrie 1941, 'evreii foşti în detaşamentele Baleia, Câmpu lui Neag şi Peştera Bolii sunt în curs de
deplasare la Deva pentru completarea unui detaşament [local] de 200 evrei la Reg. 7 Pioneri, conform
ordinului C7T'479.
Extras din carnetul militar al tânărului comerciant evreu Rath Pincas, născut în 1922 în orașul Vulcan, jud.
Hunedoara, domiciliat în Deva, str. Kogălniceanu nr. 8 (sursa: arhiva de documente Yad Vashem, Israel)
Pe baza notațiilor făcute de Cercul de Recrutare Hunedoara, se poate reconstitui exact traseul acestui tânăr la munca
de interes obștesc: între 7 august – 28 septembrie 1941 a muncit la Serviciul Tehnic Baleia, iar între 29 septembrie –
14 octombrie 1941 la Regimentul 7 Pionieri. La 15 octombrie 1941 este scutit de comisia medicală instituită conform
art. 14 relativ la Statutul militar al Evreilor, pe timp de 90 zile. La 27 ianuarie 1942 este trimis la muncă de Serviciul
Drumuri Deva, fără alte precizări. Între 9 – 13 februarie 1942 a făcut munca la zăpadă, la Primăria Deva. La 31 mai
1942 este trimis la muncă obligatorie la Detașamentul No. 19 CFR Bejan. La 17 aprilie 1943 este repartizat la muncă în
Detașamentul Nr. 101 Focșani. La 3 iunie 1944 este înapoiat la domiciliu și dus în concediu medical 25 zile, concediu
care se va prelungi încă 30 zile la 18 iunie 1944, până la 28 iulie 1944. La 8 august 1944 este înapoiat la Detașamentul
Cotulung, dar la 22 septembrie 1944 este înapoiat la domiciliu și lăsat la vatră, fiind munca obligatorie desființată
conform ordinului Corpului 7 Teritorial nr. 247442/944. Acest istoric de muncă obligatorie a fost comun multor tineri evrei
hunedoreni, ajunși în anii 1943-1944 în județul Putna.
G09.23/9 – Detaşamentul evrei ILIA

Un detaşament de 20 evrei a activat în 1942 la întreprinderea Silviu Olariu din Ilia, pentru pietruirea unui
drum judeţean. La 2 iulie 1942 CFR disponibilizează pe cei 20 evrei, la 3 iulie detaşamentul pleacă din Ilia;
trebuia să revină în Deva la 3 octombrie 1942, dar se întoarce numai la 11 octombrie, cu o întârziere de 8
zile. A activat la cariera de piatră de pe dealul Măgura şi la spart piatră pe şoseaua Ilia - Brănişca - Bejan
(afirmativ evreii au fost 'plătiţi peste norme')480.
G09.24. – Județul IALOMIȚA
Județ cu doar 242 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941) dar la sfârșitul lunii iulie
1941 se aflau în județ 671 valizi pentru muncă (din care 663 în lagăr). În 24 iulie 1944 activa la Lehliu
Detașamentul evrei nr. 147 (vezi #G09.57/1).
478
Ibidem, f.399: Adresa nr. 368 din 1 noiembrie 1941 a Legiunii Jandarmi Hunedoara
479
Idem, Dosar 267/1941, f.76: Adresa CRH nr. 75366 din 8 noiembrie 1941 către Prefect.
480
Idem, Dosar 24/1942, f.36: Proces Verbal privind activitatea Detaşamentului, 18 decembrie 1942.
230
G09.25. – Județul IAȘI
Județ cu 37.472 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Iași (33.135), Târgu
Frumos (1.626), Podul-Iloaiei (1.454), Bivolari (862), Copou-Târg (182), Țigănași (92).
G09.25/1 – Detaşamentul evrei TÂRGU FRUMOS

(azi tot jud. Iași)
Detaşament de lucru pe frontul militar Roman – Strunga – Târgu Frumos menționat în perioada august –
noiembrie 1942. Compunere: evrei din jud. Cernăuţi (40 evrei la 27 august 1942, 18 evrei la 2 noiembrie
1942)481
G09.25/2 – Detaşamentul evrei nr. 151 CRUCEA

(al Detașamentului 2 Pază-Drumuri)
(azi tot jud. Iași)
Detaşament menționat la 23 august 1944 în comuna Crucea, jud. Iași, cu o gardă formată din 13 ofițeri, 11
subofițeri și 273 militari și un efectiv de 3 specialiști, 3 meseriași și 417 muncitori evrei (în total 423 evrei).
Anexa: Detașamente locale în județ (listă incompletă, orientativă):

o Iași:
o Aeroportul Comercial Iaşi – 26 evrei la 25 iunie 1943.
o Arhivele Statului Iaşi – 96 evrei la 26 august 1942, și 8 la 22 aprilie 1943.
o Armata IV, Cartierul Trupei Iași – 19 evrei locali la 16 iulie 1943.
o Atelier Reparaţii Iaşi – şi cu evrei din Cernăuţi.
o Atelierul Reparaţii Auto Nr.6 Iaşi – 20 la 26 august 1942.
o Atelierul Auto-Reparaţii nr.33 Iaşi – 10 în 12 aprilie 1943, 7 evrei în 2 iulie 1943, 15 la 17 ianuarie 1944.
o Atelierul Comercial Mărgărint, str. Aron Vodă nr.7 Iaşi – 20 evrei la 8 decembrie 1943.
o Atelierul Confecţii APACA Iaşi – 39 evrei meseriaşi la 18 martie 1943, la 20 octombrie 1943 sunt 54 evrei
care se înlocuiesc din detaşament; cu evrei din jud. Baia la 5 februarie 1944.
o Atelierele de Confecţii C.V. Drăghici Iaşi – 39 evrei la 24 iunie 1943.
o Atelierele C.V.Drăghici şi I.Petrescu (parte din APACA Iaşi) – 71 evrei la 1 aprilie 1943.
o Atelierul regional de Confecţii şi reparaţii Iaşi (Baza Aeriană regională nr. 2) – 19 evrei la 9 iunie 1943, 24
la 6 ianuarie 1944.
o Batalionul 4 Administrativ – 39 evrei la 26 august 1942, 72 evrei la 4 noiembrie 1942, 55 evrei la 11
noiembrie 1942, 63 evrei la 21 decembrie 1942. La 10 februarie 1943 sunt 58 evrei iar la 12 martie 1943
sunt 130 evrei ieşeni. Pentru 40 dintre ei se cere prelungirea repartizării şi după data de 1 aprilie 1943, iar
pentru 37, după 1 iulie 1943. La 1 august 1943 erau 39 evrei locali, 29 evrei la 8 decembrie 1943 şi 59
evrei la 15 martie 1944.
o Batalionul Regional de Confecţii şi Reparaţii, Baza Regională nr. 2 Iaşi – 28 evrei.
o Baza Flotilei I Informaţii Iaşi – 6 evei la 6 februarie 1944.
o Baza Regimentului 2 A.A. Iaşi – 19 evrei la 27 august 1942.
o Baza Regională nr.2 Iaşi – 20 evrei la 28 august 1942.
o Biserica Golia Iaşi – 10 evrei la 4 octombrie 1943.
o Biserica ‚Sfântu 40 Mucenici’ Iaşi – 9 evrei începând de la 1 mai 1943.
o Casa Oştirii Iaşi – 10 la 31 martie 1943.
o Căminul de Studente ‚Regina Maria’, Universitatea de Medicină Iaşi – 9 evrei la 24 iunie 1943 şi 18 august
1943, 2 meseriaşi la 16 martie 1944.
o Căminul Studenţilor de Medicină, str. Sărărie – 9 evrei la 10 septembrie 1943.
o Cercul Militar al Ofiţerilor Iaşi – 10 evrei la 27-31 martie 1943, 8 la 24 iunie 1943, 18 la 26 august 1943.
o Centrul Agricol Galata (Camera Agricolă Iaşi) – 9 evrei la 26 iunie 1943, 17 la 28 octombrie 1943.
o Centrul Auto CFR Iaşi- 5 evrei la 3 aprilie 1943.
o Cercul Jokey-Club Iaşi – 15 evrei la 22 februarie 1943, 9 la 28 iunie 1943.
o Centrul de Exploatare Teritorial Iaşi – 6 evrei la 6 mai 1943 şi 25 iunie 1943.
o Chestura Poliţiei Iaşi – 8 evrei la 25 iunie 1943, 7 la 28 august 1943, 3 la 8 decembrie 1943.
o Colecturile Loteriei de Stat – la 26 iulie 1943, sunt aprobaţi pentru lucru 24 evrei din Iaşi.
o Comitetul de Patronaj al Municipiului Iaşi – 4 evrei la 23 iunie 1943 şi la 8 decembrie 1943.
o Curtea de Apel Iaşi – 25 evrei în august 1942, 10 la 24 iunie 1943, 16 evrei la 8 decembrie 1943.
o Depozit Materiale Geniu Iaşi – 183 evrei la 18 iunie 1943, 21 meseriaşi la 3 iulie 1943, la 1 august 1943
era compus din 132 evrei localnici.
o Depozitul de Harnaşament Iaşi – la 12 ianuarie 1942 sunt 34 evrei localnici, la 27 august 1942 sunt 66
evrei, 120 evrei la 3 decembrie 1943; sunt și evrei din jud. Baia la 5 februarie 1944, 6 meseriaşi în aprilie
1944.
481
USHMM Documents RG-25.003M_71, 84
231
o Depozitul de Subzistenţă Corpul 4 Armată Iaşi – 35 evrei localnici la 17 decembrie 1942 şi 10 februarie
1943, 39 evrei la 1 aprilie 1943, 27 la 24 iunie 1943, 21 la 26 iunie 1943, 19 evrei la 19 iulie 1943, 29 la 8
decembrie 1943, 13 la 15 martie 1944.
o Depozitul Regional Echipament al Corpului 4 Armată Iaşi – 31 evrei la 12 februarie 1943, 102 la 30 aprilie
1943, 24 la 12 august 1943.
o Divizia 14 Infanterie – 13 meseriaşi la 7 decembrie 1943.
o Divizia 14 Infanterie, Serviciul Cazarmări – 12 evrei la 23 iunie 1943.
o Economatul Judeţean Iaşi – 9 evrei la 7 decembrie 1943.
o Facultatea de Medicină Iaşi – 4 evrei la 24 iunie 1943.
o Fabrica de Spirt şi Gazoase ‚Nicolina’ – 16 evrei la 29 mai 1943.
o ‚Fulgerul Bucureşti’ Iaşi – 43 evrei la 12 februarie 1943, 40 evrei la 12 martie 1943.
o Închisoarea Militară Iaşi – 10 evrei la 30 iunie 1943, 9 la 6 decembrie 1943 (aceștia sunt lucrători, nu
deținuți!).
o Intreprinderea ‚Cojocul Românesc’ Gh.Costălescu, str. C. Negre nr. 38 – 46 evrei la 10 martie 1943.
o Atelierul de Confecţii ‚Cojocul Românesc’ Teodor Costachescu, str. Sf. Lazăr nr. 39 – 24 evrei la 24 iunie
1943.
o Intreprinderile Constantin Carpita, Industria de Mobile Moldova Iaşi – 76 evrei la 19 decembrie 1942.
o Intreprinderile Metalurgice Iaşi Gerotex – 50 evrei la 24 iunie 1943, 38 în 1943, 49 la 17 noiembrie 1943.
o Liceul Militar ‚Gen.Divizie Gh. Makarovich’ Iaşi – 32 evrei la 11 martie 1943, 15 la 12 februarie 1944.
o Liceul Industrial de Băieţi Iaşi – 27 evrei în august 1942, 20 evrei la 7 decembrie 1942, 24 la 31 martie
1943, 23 la 24 iunie 1943.
o Liceul Naţional Iaşi – 27 evrei în august 1942, 20 la 28 martie 1943, 8 evrei la 23 iunie 1943.
o Manutanţa Garnizoanei Iaşi – 31 evrei la 30 august 1942, 27 la 9 februarie 1943, 20 la 24 iunie 1943.
o Magazia E.e.7 CFR Iaşi – primeşte 10 evrei localnici în septembrie 1942, conf.ord. No. 600458 C. 4 T. din
15 septembrie 1942, încă 16 la 15 noiembrie 1942; sunt doar 8 la 3 aprilie 1943.
o Magaziile Ea iaşi şi Ea Nicolina – 18 evrei la 30 august 1942.
o Magazia de lângă Atelierele CFR Nicolina – 13 la 13 februarie 1943.
o Magazinul Militar de Aprovizionare, Garnizoana Iaşi (str. Ştefan cel Mare nr.4) – 6 la 28 martie 1943.
o Prefectura jud. Iaşi – 25 în august 1942.
o Primăria Municipiului Iaşi – 246 evrei la 6 iulie 1943, 38 evrei la 21 iulie 1943.
o Regia Publică Comercială Iaşi (Intreprinderile Municipiului Iaşi) – 202 evrei la 21 aprilie 1943, 178 la 26
iunie 1943, 187 la 10 decembrie 1943, 180 la ?.
o Regimentul 2 Transmisiuni Iaşi – 20 la 3 aprilie 1943.
o Regimentul 7 Roşiori Blindat Iaşi – 19 evrei la 24 iunie 1943, 20 la 18 iulie 1943.
o Regimentul 12 Artilerie Iaşi – 12 la 14 noiembrie 1942.
o Regimentul 13 Dorobanţi Iaşi – 48 evrei la 28 august 1942, 36 la 13 aprilie 1943, 47 la 2 iulie 1943, 5 la
17-30 decembrie 1943 (doar pentru Compania 2-a).
o Regimentul 24 Artilerie PS Iaşi – în februarie 1943 sunt 33 evrei, doar 14 la 30 iunie 1943.
o Regimentul 2 Transmisiuni Iaşi – 15 evrei la 30 august 1942, 10 evrei la 2 iulie 1943.
o SAR Telefoane Iaşi – 9 evrei la 21 octombrie 1943.
o Serviciul Drumurilor Naţionale Iaşi – 23 la 3 aprilie 1943, 21 evrei la 8 iunie 1943, 13 la 14 decembrie 1943.
o Serviciul Medical al Prefecturii Poliţiei Iaşi – 10 medici şi farmacişti la 23 ianuarie 1943.
o Serviciul Sanitar al Municipiului Iaşi – 49 la 27 august 1942, 8 evrei la 7 decembrie 1942, 19 la 15
octombrie 1943 (cândva și 12 evrei la Spitalul Municipiului Iaşi).
o Societatea Comunală de Electricitate Iaşi – 57 la 30 martie 1944.
o Spitalul Dr. Ghelerter Iaşi – 11 evrei la 5 octombrie 1942 şi la 21 decembrie 1942.
o Spitalul Militar Iaşi Z.I. Nr. 284, Plutonul trupei – 10 la 14 aprilie 1943, 11 la 26 iunie 1943, 46 la 11
ianuarie 1944.
o Spitalul Z.I. 285 (Iaşi) – 22 în aprilie 1943, 54 în 14 mai 1943, 33 evrei în iunie 1943.
o Spitalul Militar Z.I. Nr. 287 Iaşi, Centrul de Ortopedie – 14 la 28 iunie 1943, 17 la 30 decembrie 1943.
o Spitalul Israelit Iaşi – 9 evrei la 25 august 1942.
o Spitalul ‘Izolarea’ Iaşi – 13 la 26 august 1942, 7 evrei la 24 iunie 1943.
o Spitalul Socola Iaşi – 6 la 26 septembrie 1943.
o Staţia de Dezinfectare şi deparazitare Iaşi – 31 evrei la 9 februarie 1943, 42 la 13 aprilie 1943, 9 la 8 mai
1943.
o Şantierul Marinei Militare Germane din iaşi / Marine Baudienststelle Jassy – la 21 decembrie 1942 sunt 41
482
evrei, probabil localnici , la 11 aprilie 1943 sunt 35 evrei, la 26 mai 1943 sunt 16 evrei. La 27 octombrie
1943 sunt 11 evrei la Şantierul Marinei Germane Abator.
o Şcoala de Subingineri Iaşi – 22 evrei meseriaşi şi salahori la 8 decembrie 1943.
o Şcoala Urbană de Gospodărie Iaşi – 9 evrei la 23 iunie 1943 şi 17 decembrie 1943.
o Serviciul Drumurilor Naţionale Iaşi – 33 evrei la 27 august 1942.
o Teatrul Naţional Iaşi – 11 evrei la 27 iulie 1943, 10 la 27 septembrie 1943, 12 la 11 decembrie 1943.
 Târgu Frumos:
o Ocolul Agricol Târgu Frumos – 9 la 23 iunie 43.
o Depozitul Subzistenţă Stoc Intangibil – 23 la 15 mai 43.
 Copou: Primăria Comunei Copou, jud. Iaşi – 46 la 24 iunie 43.
 Holboca: Fabrica Industriile Chimice Forestiere Holboca, jud. Iaşi – 21 la 30 iunie 43.
482
USHMM Documents RG-25.003M_36, 89
232
G09.26. – Județul ILFOV și BUCUREȘTI
Județ cu 102.102 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), dintre care 25-30.000
bucureșteni și 12 din județ erau considerați valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. La 1 martie
1943 cei 17.421 evrei disponibili pentru muncă (dintr-un total de 28.717 bărbați evrei între 18-40 ani) erau
astfel repartizați483:
 2.445 la întreprinderi ca foști patroni, specialiști și salariați în industriile care lucrează pentru armată sau de
importanță pentru economia națională;
 5.602 folosiți de unitățile armatei pentru confecții, reparații, etc;
 7.720 repartizați autorităților civile din București, din care Primăria are 2.226.
 690 în detașamente exterioare.
 964 disponibili, din care 764 titrați și 200 studenți și elevi.
La 23 august 1944 existau 2.620 evrei muncitori la Detașamentul Primăria Municipiului București și 244
muncitori, 200 meseriași și 65 specialiști evrei la Detașamentul Consiliului Patronaj București484
Au existat astfel doar detașamente locale de evrei în Capitală, în schimb sunt semnalați alți minoritari în
unități militare CFR, de exemplu:
 Corespondență din 6 octombrie 1942, expediată de Olah Mihail, Det(așamentul) de lucru CFR 56,
Compania II, Plutonul II, comuna Chiajna, jud. Ilfov, către familia din Arad.
 Corespondență din 14 octombrie 1942, expediată de Sold. T.R. Srimpl Lad(islau), Detașam(entul) de
lucru CFR Nr. 56, Serv. Casieriei, Domnești, jud. Ilfov, către familia din Timișoara.
De asemenea, mulți concentrați erau etnici români, vezi în Fig. G09.09 un exemplu pentru Detașamentul de
lucru CFR 56 Domnești (iulie 1943).
G09.26/1 – Detașamentul evrei BUCUREŞTI-TRIAJ (al CFR-ului)
Stație unde este menționat în septembrie 1941 un detașament de lucru pentru evrei, subordonat
Detaşamentului CFR 59 Bucureşti – Triaj. La 27 octombrie 1941 sunt şi elevi bucureşteni.
Anexa: Detașamente locale în București (listă incompletă, orientativă): recrutarea evreilor bucureşteni pentru m.f.o. a
avut loc în perioada 25 august – 11 septembrie 1941.
 Arsenalul Aeronautic ASAM – la 27 octombrie 1941 sunt şi elevi bucureşteni.
 Batalionul 2 Administrativ: 68 evrei au executat munca la zăpadă până în martie 1943.
 Batalionul 4 Instrucţie Reparaţie Auto (Atelier Fix Nr.41) – 30 evrei locali în septembrie 1943, 17 evrei la 19
octombrie 1943, 15 evrei locali la 23 februarie 1944.
 Batalionul Depozit MAN, Compania 1-a – 68 evrei bucureşteni la 4 octombrie 1943.
 Casa Oştirii Bucureşti – 162 evrei la 10 iulie 1942 și 86 la 5 aprilie 1944.
 Cassa Grădinilor – 150 evrei repartizaţi la 16 mai 1942.
 Cimitirul Sevastopol – la 1 aprilie 1943 are 148 evrei, la 14 aprilie 1943 este format din 70 evrei bucureşteni.
 Comandamentul Zonei A.A. Bucureşti (str. Batiştei nr. 25) – 120 evrei din 18 iunie 1942.
 Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale – 243 la 15 decembrie 1942 (lucrează la încărcat şi descărcat materiale şi
alimente, în ateliere).
 Corpul 2 Teritorial, Plutonul Trupei – 14 evrei din 23 septembrie 1943.
 Crucea Roşie – 13 evrei bucureşteni la 23 ianuarie 1943.
 Detaşamentul de muncă nr. 51 din Gara B.M. (Basarab Marfă ?) – la 25 februarie 1944 cuprinde 24 evrei
bucureşteni care ‘fac muncă obligatorie şi apărare pasivă’.
 Detaşamentul nr.72 Serviciu Transporturi – cu 69 evrei locali la 20 martie 1944, avea sarcina de a încărca şi
descărca trenuri cu provizii pentru populaţie.
 Detaşamentul de muncă nr. 1219 Bucureşti (Fabrica Isarom): cuprinde 74 evrei bucureşteni la 10 aprilie 1943 (din
care 4 femei).
 Detaşamentul de muncă al Fabricii Ardealul – la 23 februarie 1943 sunt aici şi 20 evrei bucureşteni specialişti în
camuflaj.
 Institutul Central de Statistică (de pe lângă Președenția Consiliului de Miniștri), Splaiul Unirii nr. 28: este menţionat
în perioada 27 iulie 1942 – 23 august 1944, fără a se preciza numărul de evrei repartizați; vezi mai jos un carnet de
485
vize lunare emis de Secția M.O. a Institutului .
 Întreprinderile Militarizate Ing. Constantin Luculescu Bucureşti – cu 100 evrei la 14 octombrie 1941.
 Întreprinderile Moara ‚România Mare’ Bucureşti – 18 evrei repartizaţi din 15 aprilie 1943 şi până cel puţin în
noiembrie 1943. Lucrează la producţia de făină pentru Armată.
483
484
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 880.
485
Sursa: site-ul Holocaust History Archive, http://holocaust-history-archive.com/wp/jewish-forced-labourer-identity-card-for-
institutul-central-de-statistica-in-bucharest/
233
 Ministerul Afacerilor Interne – 132 evrei bucureşteni la 14 decembrie 1943, lucrează la construcţia unei clădiri
pentru Minister.
 Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor – 82 evrei în 2 iulie 1943.
 Ministreul Marinei, Detaşamentul Trupei - Într-o noapte, din noiembrie 1941, locotenent-colonelul Dumitru Vasiliu a
fost trezit de mai mulţi evrei care locuiau în Bucureşti în acelaşi imobil cu el, înştiinţându-l că un convoi de 200 de
evrei urma să plece în zori într-o direcţie necunoscută. Ei l-au rugat să intervină şi să obţină organizarea unei tabere
de muncă pe lângă Detaşamentul Trupei Ministerului Marinei, al cărui şef era. Dumitru Vasiliu a luat legătura cu
colonelul Aurel Mălinescu de la Marele Stat Major, obţinând aprobarea de a organiza tabăra de muncă şi
repartizarea în cadrul acesteia a evreilor care urmau să fie deportaţi. În tabără se lucra prin rotaţie (câte 30 de
oameni pe zi).
 Poligon Cotroceni – există la 24
septembrie 1941 şi la 14 iulie 1942
cu evrei bucureşteni, inclusiv elevi.
Începând cu data de 18 iunie
1942 toţi evreii bucureşteni care se
prezintă pentru repartizare sunt
îndrumaţi aici, până la completarea
efectivului necesar de 2.000 evrei,
surplusul urmând a fi repartizaţi
direct de Poligon altor
detaşamente. După unele mărturii,
exemplară a fost atitudinea
colonelului Agapiescu, numit în
martie 1942 comandantul
Detaşamentului de evrei de la
Poligonul de tragere Cotroceni –
Bucureşti. Detaşamentul cuprindea
circa 3 000 de evrei. În această
calitate, a obţinut ca programul de
lucru să fie de 9 ore, în restul
timpului evreii putând să-şi caute
de treburile lor; cu de la sine
putere, a redus şi această durată, Cartelă de prezență zilnică pentru luna octombrie 1942, aparținând unui
ajungându-se până la 5 ore pe zi evreu din Detașamentul Poligon Cotroceni (sursa: web, 2010)
pentru cei cu familie numeroasă.
Atunci când venea o inspecţie, răspundeau „prezent” pentru evreii absenţi soldaţii din garda poligonului şi lucrătorii
civili de pe şantier. La Poligonul de la Cotroceni, Agapiescu a organizat o cantină pentru 1.000 de persoane, lipsite
234
de avere, a obţinut de la unii evrei bogaţi (ca Max Auschnitt), fonduri pentru a-i ajuta pe cei săraci. A înfiinţat un fel
de policlinică, unde dădeau consultaţii medici evrei trimişi la muncă (printre aceştia, dr. Popper şi dr. Rosenthal). A
permis organizarea în tabără a unor jocuri sportive (fotbal, box). De asemenea, colonelul a admis să se vândă
evreilor din poligon alimente, îmbrăcăminte, cărţi, care erau aduse din oraş. În vara anului 1942, colonelul
Agapiescu a primit ordinul să trimită 300 de evrei la Giurgiu pentru a descărca mai multe şlepuri cu materiale pentru
germani. După ce au terminat munca, cei 300 au fost reţinuţi la Giurgiu. Colonelul a intervenit la Marele Stat Major,
apoi a plecat la Giurgiu şi a adus „oamenii săi” înapoi. Colonelul Agapiescu a ajutat cu bani mai multe familii de
evrei, altora le-a procurat carnete de scutiri pentru munca obligatorie.
 Parohia Tudor Vladimirescu – detaşament desfiinţat după controlul din 18 iunie 1942 când s-a constata că 147 evrei
erau scutiţi de muncă de către paroh contra unei contribuţii lunare individuale.
 Prefectura Poliţiei Capitalei – 18 mai 1943.
 Primăria Băneasa – 30 evrei bucureşteni (conform altor surse, 104 evrei au fost repartizaţi aici în toamna 1941,
fiind bine trataţi de primarul cpt. Mircea Bălteanu).
 Primăria Bucureşti - Colegii săi de la Cercul de Recrutare din Bucureşti i-au oferit [col. Agapiescu] comanda
Detaşamentului de evrei de la Primărie, care număra 3.500 de oameni, unde a avut aceeaşi comportare omenoasă.
În intervalul 25 iunie – 25 iulie 1944 Primăria a avut la dispoziţie 2.393 evrei, dintre care 855 au lucrat permanent în
formaţiunile de AP iar restul de 1.542 au fost folosiţi la diverse direcţii şi servicii ale Primăriei.
 Primăria Colentina – Fundeni: la 27 octombrie 1941 sunt şi elevi bucureşteni.
 Regimentul de Gardă Călare, Serviciul Cazarmării / Îmbrăcăminte Bucureşti – 39 evrei locali la 22 februarie 1943.
 Spitalul Z.I. 303 (Palatul Invalizilor) – la 15 februarie 1943 cuprinde 212 evrei bucureşteni, 108 evrei la 25 martie
1943 (lucrări de construcţii şi reparaţii).
 Spitalul Pantelimon: la 27 octombrie 1941 sunt şi elevi bucureşteni.
 Spitalul Central ‘Regina Elisabeta’ – 46 evrei la 31 martie 1943.
 Universitatea din Bucureşti: format din 15 evrei localnici, care lucrează în cercetare ştiinţifică la Laboratorul de
Psihologie al Universităţii.
G09.27. – Județul MEHEDINȚI
Județ cu doar 424 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941).
Situația stațiilor Turnu Severin,

Balota și a satului Prunișor, pe
calea ferată Turnu Severin –
Strehaia – Filiași – Craiova.
G09.27/1 – Detașamentul evrei GARA BALOTA (al CFR-ului)

(azi tot jud. Mehedinți)
Fig. G09.35:
Detașamentul Balota

de familia din Timișoara
spre Révész Emerick,
Detasament de lucru 5,
Gara Balota, ult. Posta
Prunișor, jud. Mehedinți.
Cartare TIMISOARA la 23
august 1941, cenzura
Cenzura Militară /
poștală / Jud. Timiș-Tor.,
sosire AG. SPEC.
PRUNISOR * JUD.
MEHEDINTI la 25 august
1941.
235
Corespondențe: cunoscute în intervalul 14 august – 3 septembrie 1941, cu adrese gen: Detaşamentul de

lucru 5, Gara Balota, u.p. Prunişor, jud. Mehedinţi (cartare AG.SPEC.PRUNIŞOR), din Timişoara. Munca
se desfășura la construirea variantei de linie Prunișor – Balota (în lungime de 38 km., segment din CF
Craiova – Vârciorova), care urma să evite linia existentă cu pantă mare de la Balota, ușurând circulația și
mărind capacitatea de transport.
G09.27/2 – Detașamentul evrei TURNU SEVERIN

(azi tot jud. Mehedinţi)
Staţie pe linia CF Jimbolia-Bucureşti, unde a activat un detașament de muncă în perioada august –

septembrie 1941, inclusiv cu evrei din Timișoara. Ocazional, părți din detașament erau trimise în alte
localități, ca de exemplu Ada-Kaleh în 24 august 1941. La 23 septembrie 1941, cca. 50 oameni pleacă la
Detașamentul Piatra-Olt. Din 7 octombrie 1941 încep să sosească ordinele pentru lăsarea la vatră. Din
detașament s-au acordat scurte concedii și alte forme de învoiri la domiciliu.
Fig. G09.36: Corespondență de la Detașamentul aflat temporar la Ada Kaleh

Carte poştală ilustrată (insula dunăreană Ada-Kaleh), scrisă la 24 august 1941 de Enric, Detaşament de lucru CFR
Turnu-Severin către Vioara Fischer din Timișoara, dar cartată cu ștampila AGENT.SPEC.ADA-KALEH în 25 august,
cenzurată în biroul județean Orșova cu ștampila CENZURAT. Textul CPI este: Noi detaşamentul, 20 oameni şi io,
sunt aici la Ada-Kaleh până la ora 6.
Corespondențe sunt cunoscute din:

 Ada-Kaleh, vezi Fig. G09.36.
 Turnu Severin, având adrese de genul Detaşamentul de lucru, (Plut. II), Pavilionul CFR nr.60, Turnu
Severin, și cartare la TURNU SEVERIN, în perioada 6 august – 30 septembrie 1941, vezi exemple în
Fig. G09.37-G09.38.
Fig. G09.37:
Detașamentul Turnu
Severin
Carte poştală
recomandată expediată de
familia din Timișoara spre
Alexius Bleyer,
Turnu Severin, Pavilion
60. Cartare TIMISOARA la
21 august 1941, cenzura
Cenzura Militară /
poștală / Jud. Timiș-Tor.,
sosire T. SEVERIN *
CURSA I, la 23 august
1941
236
Fig. G09.38:
Detașamentul Turnu
Severin

de Ing. Spira A.,
Detașamentul de Lucru
Turnu Severin, Pavilion
CFR No. 60, Plutonul III
către familia din
Timișoara. Cartare T.
SEVERIN * CURSA I la 8
august 1941, cenzura
locală în Severin cu
ștampila CRENZURAT,
sosire TIMISOARA la 9
august 1941.
Ing. Spira Andrei (Timișoara), texte în limba română: (6 august 1941) Am sosit cu bine. Azi fiind prima zi de
lucru, am făcut sport din căratul pietrelor pentru linii ferate, pe care le facem. Dormim și mâncăm bine. Și Drexler
Gyuri e aici. Azi am primit și mâncare de la cantină și ne mai cumpărăm și separat. Scrie dragă de 2-3 ori pe
săptămână o carte poștală. (29 august 1941) Sunt bine, dar foarte îngrijorat din cauza bolii lui Adyca și în special
că nu am primit de vreo câteva zile nicio știre. (17 septembrie 1941) Despre concediu încă nimic precis, pentru
moment este imposibil și nimeni nu pleacă. Totuși, poate cererile unele bine motivate, vor avea un rezultat. Timpul
se menține satisfăcător și deoarece de trei zile nu lucrez, m-am restabilit complet și mă simt om iarăși. Singura grijă
a mea e că de peste o săptămână n-am primit nici o știre despre voi. (18 septembrie 1941) Am primit cartea ta
din 15 crt. L-am trimis pe Türkl Robert, care a plecat de aici sâmbătă în concediu medical la voi, să vă spună că nu
pot veni acuma. Trenul sosește acuma pe la 3-4 după-masă. Continuăm să nu lucrăm săptămâna aceasta câțiva și
nici luni și marți nu vom fi pe șantier. Timpul se menține favorabil. (19 septembrie 1941) Am primit c.p ta din 16
și îmi pare bine că G. se interesează de chestiunea mea. Azi am intrat provizoriu în biroul Detașamentului, pentru
câteva zile, iar când actualul secretar (care este un profesor de la Liceul din Timișoara) se va duce definitiv acasă la
școală, am toată speranța să ajung în locul lui, unde – fiind birou – am să fiu cel puțin în gânduri cu tine. (21
septembrie 1941) Eri am fost la birou și azi dimineață am venit în oraș să dau scrisorile oficiale la poștă. Timpul
este frumos și deoarece de o săptămână nu mai lucrez, nu sunt deloc obosit. Astîzi mâncăm seara la ora 5, și acuma,
fiind în oraș, m-am și tuns... Albiturile costă astăzi enorm de mult și-mi pare rău că ni s-a furat atâta lenjerie. Dacă
voi câștiga iar, am să cumpăr din nou. (23 septembrie 1941) Ți-am trimis vorbă ieri cu Spitzer Mișu și azi cu
Marton Andrei și sper că ți-au comunicat cele ce am rugat dela ei. După cum știi, nici șoșoni și nici cizme nu am
găsit aici. După cum se vede nici nu vor fi, deși în 2-3 prăvălii mi s-a spus că vor fi mai târziu, însă nu cred. Să nu faci
economie la lemne, dacă trebuie să încălziți. Aici noi dormim cu ferastra deschisă. Eugen a trimis acasă ceva ceapă,
care costă aici 18-20 lei/kgr, fasolea costă 26 lei. Azi pleacă de aici vreo 50 de oameni la Piatra Olt. Noi începem
mâine să lucrăm. Azi n-am primit poștă. Tata de ce nu-mi scrie ? Se poate și nemțește. Observ că poșta recomandată
face drumul Timișoara – Turnu Severin într-o zi. Dacă aveți de comunicat ceva important, trimiteți recomandat.
(24 septembrie 1941) Din rândurile tale precum și de la cei veniți de acasă am aflat concediul celor de la Deva
(Detașamentul Nevoieș), care se datorește unei erori. Azi iar am încercat ceva într-o direcție și e posibil, că voi
avea succes. Azi am intrat iar la lucru, din feicire timpul e frumos și deci munca suportabilă. Am aflat – când fusei la
birou, că Urmenyi este la Filiași, iar Revesz Emeric la Balota (vezi Fig. G09.35). Walder este tot la Filiași, care
depinde de comandantura noastră de aici. (25 septembrie 1941) Azi n-am primit poștă. Încercarea despre care
ți-am scris, pentru vizita mea, n-a reușit. Acum încercăm altceva. Timpul e frumos. (1 octombrie 1941) Am ajuns
cu bine (din concediu) și deoarece lucrăm numai opt ore pe zi, munca a fost ușoară. La cină sunt invitatul lui
Eugen. Bunicul te rog dispune imediat blocarea lânei și trimiterea la Timișoara, ca nu cumva G(oldring) să pună
mâna pe ea. (6 octombrie 1941) Azi a fost o zi puțin vântoasă și dimineața cu ceață, însă la birou, unde scriu și
rândurile de față, atmosfera e suportabilă. Vezi să schimbi toate monedele de 50 și 100 de lei, căci după cum aud la
11 octombrie se retrag din circulație Spune-i și lui Bunicu, poate are și el câteva piese în buzunar. (7 octombrie
1941) Azi au început să vină ordine pentru lăsarea la vatră, fiind exceptați de la munca de folos obștesc vreo
câțiva, dintre care și Spitzer Mișu, care pleacă deseară definitiv acasă. Dacă fulgarinul va fi gata, trimite te rog la
Dl. Lep Schnabel, T(mi)șoara II, str. T. Maiorescu 9, Telef. 13-51, care a plecat azi și se întoarce luni, dânsul fiind de
la aprovizionare. Tot timpul sunt la birou, unde am mult de lucru, dar în tot cazul sunt ferit de reumatism. Acuma
237
am venit în oraș cu corespondența oficială. (8 octombrie 1941) La birou e mult de lucru, însă incomparabil mai
ușor decât pe șantier.
Alexandru Fuchs (Timișoara), texte în limba germană: (19 august 1941 seara, Turnu Severin) În sfârșit am
primit azi 2 c.p de la voi, nu pot descrie cât m-am bucurat. Aici este totul în ordine, munca e de durată, căldura de
20-30 grade, dar nu contează din moment ce facem baie în Dunăre zilnic de două ori, la prânz și seara.
Petru Schönheim, text în limba română: (10 septembrie 1941, Turnu Severin) Marți dimineață am sosit înapoi
aci (din concediu) și am găsit cartea ta poștală din 3/IX. Timpul acasă a fost foarte scurt, 2½ zile.
G09.28. – Județul NEAMȚ

Județ cu 11.790 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Piatra-Neamț (7.207),
Târgu Neamț (2.538), Buhuși (1.876), Roznov (96).
Anexa: Detașamente locale în Piatra Neamț (listă incompletă, orientativă):
 ? Divizionul 3 Tunuri Munte P.S. – 24 evrei
la 23 august 1942 (şi până în noiembrie
1942, majoritatea lucrează pe plantaţii de
varză).
 Fabrica CAPS Bocancea, Depozitul Piatra
Neamţ – 30 evrei la 21 decembrie 1942 (din
lipsă de echipament, sunt păstraţi doar 20).
Dovadă de participare în Detașament de

Muncă pentru farmacistul evreu Mendelsohn
Emanoil, repartizat din 21 decembrie 1943 la
detașamentul local Oficiul Asigurare Piatra
Neamț (sursa: Yad Vashem)
G09.29. – Județul OLT
Județ cu doar 145 locuitori evrei valizi pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. Nu sunt cunoscute
detașamente exterioare de muncă în județ.
G09.30. – Județul PRAHOVA
Județ cu 3.899 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), fără nici unul valid pentru
muncă la sfârșitul lunii iulie 1941, toți fiind evacuați în lagărul Teiș (vezi #G05.35).
G09.30/1 – Detașamentul evrei BUŞTENI (al CFR-ului)

(azi tot jud. Prahova)
Staţie pe linia CF Curtici-Bucureşti, unde este semnalat în septembrie 1941 un detașament evrei
(subordonat Detașamentului CFR 61 Brașov).
G09.30/2 – Detașamentul evrei CÂMPINA

(jud. Prahova)
Staţie pe linia CF Curtici-Bucureşti, cu un detașament evrei menționat în toamna 1941.
G09.30/3 – Detașamentul evrei PLOEŞTI-TRIAJ (al CFR-ului)

Detaşamentul de Lucru nr. 9 Ploieşti-Triaj a fost format din 762 evrei bucureşteni (din care la 8 august
1941 erau consemnaţi 24 lipsă în cursul transportului cu trenul din Bucureşti)486, fiind subordonat
Detașamentului CFR 59 Ploiești (Secția L.IV Ploiești). La 1 noiembrie 1941 se consemna existența în
detașament a 1.000 evrei, majoritatea din București, aduși la începutul lunii august, care ar fi un pericol la
adresa Regiunii Petrolifere (de unde evrei localnici fuseseră înlăturați prin trimiterea la Găești) prin faptul că
486
238
împânzesc satele și orașele sub pretextul că merg după aprovizionări sau alte motive. La 4 noiembrie 1941
se aprobă mutarea detașamentului la București, tot la munci CFR487.
Corespondențe sunt cunoscute în intervalul 1 septembrie – 1

octombrie 1941, cu adrese gen Glaubes Bernard, Detașamentul
de lucru Ploești-Triaj, și cartare PLOESTI * GARA.
Ștampile de cenzură:
G09.30/3. La 1 octombrie 1941 foloseşte o ştampilă de cenzură
de dimensiuni maxime 50 x 28 mm (45 x 7 fără semnătură) cu
textul: Cdt. Gărzi Det. Lucru Nr. 9 / PLOEȘTI – TIRAJ,
aplicată în tuș roșu, urmată de semnătura autopen a comandantului,
Lt. Drăghiceanu Gh.
Fig. G09.39:
Corespondență cenzurată
de la Detașamentul
Ploești-Triaj
Carte poştală expediată la

...1941 de Glaubes Bernard,
Detaşamentul de Lucru
Ploieşti-Triaj (vezi adresa),
cenzurată la nivelul unităţii
cu foarte rara ştampilă
G09.30/3. Recenzurare la
oficiul judeţean cu ştampila
CENZURAT POLESTI /
No..., sosire BUCURESTI 4
la 1 octombrie 1941.
G09.30/4 – Detașamentul evrei PREDEAL (al CFR-ului)

(azi jud. Brașov)
Staţie pe linia CF Curtici-Bucureşti, unde este semnalat în septembrie 1941 un detașament de evrei
(subordonat Detașamentului CFR 60 Făgăraș).
G09.30/5 – Detașamentul evrei nr. 141 PREDEAL (al Batalionului 1 Drumuri)
Detașament transferat probabil din Basarabia, este menționat în Predeal în perioada 3 august 1943 – 23
august 1944. În 1943, lagărul avea barăci, paturi suprapuse, carceră, era împrejmuit cu două rânduri de
garduri cu sârmă ghimpată, cu şanţuri şi avea turnuri de pază. Cei din lagăr lucrau fie la un drum strategic,
secret, tăiat printr-o pădure spre Timişul de Jos, fie la alt drum, care ducea spre vila lui Antonescu de la
Cioplea (sau spre cabana ‘Trei Brazi’ ?). Lagărul era chiar în centrul Predealului, lângă pârtia de schi, care
era plină toată iarna de schiori. După 23 august, soldaţii au dispărut ca prin farmec şi porţile s-au deschis488.
Componenţă: sunt menționați evrei din:

 jud. Dorohoi, la 16 decembrie 1943;
 jud. Iaşi: la 19 ianuarie 1943 sunt trimiși în concediul legal de 15 zile 177 evrei de la C.T. Iași; dintre aceștia s-au
mai întors la 14 februarie 1943 doar 73 evrei, restul de 104 grupându-se în 49 dezertori (dați în urmărire) și 55
repartizați de C.T. Iași la alte detașamente489. La 3 august 1943 sunt destinaţi să plece la Predeal 74 evrei din Iaşi,
la aceeaşi dată fiind menţionaţi 34 dezertori; la 12 octombrie 1943 mai sunt 67 evrei ieşeni şi 22 inapţi;
487
488
http://www.idee.ro/jewish_heritage/history_ro.html; Mărturia lui Leizer Finchelstein – Prima mea călătorie în afara Iașului a fost
cu trenul morții, Revista 22 online, 25 august 2006.
489
Munca obligatorie..., Anexa 3, pag. 544-550
239
 jud. Botoşani, cu 79 evrei meseriaşi la 12 octombrie 1943;

 jud. Roman, cu 5 meseriaşi la 12 octombrie 1943;
 jud. Arad, în 7 aprilie 1944;
 jud. Timiş-Torontal, în 7 aprilie 1944;
 jud. Hunedoara, în 7 aprilie 1944490
 La 22 iulie 1944 erau 60 evrei din aria Corpului 4 Teritorial (jud. Botoşani, Cernăuţi, Iaşi şi Roman)491.
 La 23 august 1944 avea o gardă din 6 ofițeri, 3 subofițeri și 24 militari, fiind format din 13 specialiști, 16 meseriași
și 384 muncitori evrei (total 413 evrei)492.
G09.30/6 – Detașamentul evrei BARĂCI SPITALE CRIVINA

(al Cercului Teritorial București)
Detașament de lucru menționat la 23 august 1944 cu un efectiv de 57 meseriași și 4 muncitori evrei (total 61
evrei).
 Ploieşti: Regimentul 7 Dorobanţi – 2 evrei din Bacău primesc efecte de la Centrala Evreilor Bacău.
 Predeal: Detaşamentul Colegiul N. Filipescu Predeal - 4 evrei din Bacău primesc efecte de la Centrala Evreilor
Bacău.
G09.31. – Județul PUTNA493
Județ cu 5.402 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Focșani (3.953), Adjud
(655), Odobești (522), Târgul-Sascut (72). Datorită lucrărilor pe râul Siret și lucrărilor de fortificații, județul
a fost unul dintre cele mai populate cu detașamente de muncă pentru evrei. Astfel, la 15 aprilie 1943 în plasa
Focșani se aflau 2.880 evrei la m.o., din care 400 erau în satul Vadu-Roșca (com. Vulturul), 2.000 în
comuna Suraia și 480 în comuna Ciușlea (din care 300 în satul Străjescu și 180 în satul Ciușlea). Evreii din
Putna au fost trimişi la lucru şi la Batalionul 6 Drumuri de la Saba, Judeţul Cetatea Albă.
În același timp, se cunosc corespondențe de poștă militară de la soldați ne-evrei din unitățile de lucru ale
armatei, care pot produce confuzii. De exemplu în octombrie 1940 sunt cunoscute cărți poștale militare cu
tarif redus, expediate de Soldat Take Biala (polonez?), Furierul Detaș(amentului 9 Săpători), com.
Nămoloasa-Târg, jud. Putna, cartare AG.SP. NAMOLOASA * JUD. PUTNA, adresate familiei din
Alexandria, Teleorman.
Iată sinteza localităților unde au activat unități de muncă pentru evrei (alfabetic, vezi și harta):
 Adjud: Detașament CFR Adjud (septembrie 1941), Detașament carieră (august 1942).
 Ciușlea: companie din Detașament 101 Suraia (decembrie 1943 – 23 august 1944), Detașament 102 (iulie 1944).
 Doaga: Detașament Grinzi Beton (iunie 1943 – mai 1944), companie din Detașament 101 Suraia (februarie –
martie 1944), Compania 4/6 Drumuri (iunie 1944)
 Focșani: Detașament 102 (1942), Detașamentul 146 Drumuri (23 august 1944), Detașamentul 150 drumuri (26
ianuarie – 23 august 1944)
 Gugești (cu gara Cotești): Detașament CFR Gugești-Cotești (septembrie 1941).
 Mărășești: Detașament 101 Îndiguiri (noiembrie 1943 – august 1944?)
 Panciu: Detașament sinistrări (noiembrie 1940), Detașament 110 (1942)
 Păunești: Compania 1/6 Drumuri (martie 1944)
 Pufești: Compania 1/6 Drumuri (iunie 1944)
 Putna Seacă: Detașament CFR Putna Seacă (septembrie 1941).
 Răcoasa (cu satul Câmpuri): Detașamentul Câmpuri-Răcoasa (iulie – 22 octombrie 1941)
 Soveja: Detașament drumuri (august – 22 octombrie 1941), Detașament Exploatare Silvică (iulie 1942),
Detașament 111 (20 aprilie 1943 – 29 martie 1944).
 Suraia: Detașament drumuri (- 30 octombrie 1941), Detașament 101 Îndiguiri (august 1942 – noiembrie 1943),
Compania 5/6 Drumuri (iunie 1944)
 Țifești: Detașament CFR Țifești (septembrie 1941).
 Valea Sării: Detașament Valea Sării (octombrie 1941 – 20 iunie 1942)
490
Pentru 20 evrei din județele Arad. Timiş-Torontal şi Hunedoara se cere la 7 aprilie 1944 transferul la Buşteni.
491
USHMM Documente: RG-25.003M_41, 42, 68, 276
492
Trașcă – Chestiunea Evreiască..., pag. 878; Munca obligatorie..., pag. 517.
493
Detalii la Bogdan Constantin Dogaru – Evreii din Vrancea în timpul Holocaustului. Documente, Ed. Hasefer București 2011, 204
pagini.
240
Detaşamente de evrei pentru lucrări la Calea Ferată.
G09.31/1 – Detașamentul evrei ADJUD (al CFR-ului)

(azi jud. Vrancea)
Prima formație.
Adjud – staţie pe liniile CF Cernăuţi-Bucureşti şi Galaţi-Palanca; la balastiera din zonă este menționată
prezența unui detașament de evrei în septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 50 Rm.-Sărat).
Sunt cunoscute și corespondențe de poștă militare de la unitățile de lucru CFR din oraș, astfel o carte poștală
expediată la 23 iulie 1942 de Klecher Josef, Detașament 50 C.F., Adjud, jud. Putna, cartată la ADJUD și
adresată familiei din Vasiova, jud. Caraș.
A doua formație.
În luna august 1942 a activat un detașament (format din 60 evrei din Adjud) la cariera de pietriș (balastiera)
Balaci, de lângă Adjud.
G09.31/2 – Detașamentul evrei GUGEȘTI-COTEŞTI (al CFR-ului)

(azi jud. Vrancea)
Gugești și Cotești sunt staţii pe linia CF Mărăşeşti-Bucureşti. Detaşamentul Gugeşti-Coteşti exista în

septembrie 1941 și era cazat în două tabere în cele două staţii, sub cerul liber494 (subordonat Detașamentului
CFR 50 Rm.-Sărat).
G09.31/3 – Detașamentul evrei PUTNA SEACĂ (al CFR-ului)

(azi jud. Vrancea)
Staţie pe linia CF Mărăşeşti-Bucureşti; la balastiera din zonă este menționată prezența unui detașament de
evrei în septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 50 Rm.-Sărat).
G09.31/4 – Detașamentul evrei ŢIFEŞTI (al CFR-ului)

(azi jud. Vrancea).
Țifești – staţie pe linia CF Cernăuţi-Bucureşti; la balastiera din zonă este menționată prezența unui
detașament cu 27 evrei în septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 50 Rm.-Sărat). Aici a activat
în 1940 și o companie militară de săpători, vezi Fig. G09.01.
Detaşamente de evrei pentru Serviciul Drumurilor Județene.
Detașamentele de evrei au fost constituite sub conducerea Serviciului Tehnic al județului Putna și serviciului
Drumuri Naționale Focșani la 17 august 1941, cu un total de 380 evrei, dintre care 200 la șoseaua Șușița-
Panciu-Soveja-Lepșa (km. 0-60), 50 pentru drumul județean Focșani-Suraia-Călieni și 50 la Soveja, pentru
lucrări în stațiune. Alți 80 evrei au fost distribuiți pentru serviciul drumurilor naționale (vezi mai jos). A
doua perioadă începe cu data de 30 ianuarie 1942, când 270 evrei sunt rechiziționați de Serviciul Tehnic al
Drumurilor, lucrând la deszăpeziri pe o rază de 20 km în județ și în afara județului. Între 11-31 martie 1942,
au fost destinați m.f.o. la lucrări de dumuri un număr de 200 evrei.
G09.31/5 – Detașamentul evrei SURAIA (al Serviciului Tehnic Județean)

(azi jud. Vrancea)
Format din 50 evrei din jud. Putna, organizat de picherul Nanu Saturnus, a lucrat până la 30 octombrie 1941
la șanțurile drumului județean Focșani-Suraia. Evreii locuiau la domiciliul lor din Focșani, astfel încât
corespondența de la această unitate este improbabilă.
G09.31/6 – Detașamentul evrei SOVEJA (al Serviciului Tehnic Județean)

(azi jud. Vrancea)
Format din 50 evrei, organizat de funcționarul Constantin Streche, a lucrat timp de 60 zile la repararea
stațiunii climaterice Soveja, cazarea fiind în case particulare din localitate. La 22 octombrie 1941 se solicită
mutarea detașamentului la Valea Sării, lucrările fiind finalizate.
494
Evreii din România..., III/1, p.400.
241
G09.31/7 – Detașamentul evrei CÂMPURI-RĂCOASA (al Serviciului Tehnic Județean)

(azi jud. Vrancea)
Format din 200 evrei din jud. Putna, organizat de picherii Amăriuței Gheorghe și Brandrabur Constantin, a
lucrat timp de 90 zile la refacerea drumului Panciu-Soveja, distrus de inundații, cazarea fiind în case
particulare din Răcoasa și Ciuruc-Câmpuri. La 22 octombrie 1941 se solicită mutarea detașamentului de la
Răcoasa la Valea Sării, lucrările fiind finalizate.
G09.31/8 – Detașamentul evrei Drumuri Naționale (al Serviciului Tehnic Județean)

(azi jud. Vrancea)
Prima formațiune. Format din 80 evrei, organizat de picherul Amăriuței Nicolae și supraveghetorul Pericle
Botez, a lucrat până la 30 septembrie 1941 la repararea drumurilor naționale Focșani-Adjud și Focșani-
Nănești, cazarea fiind în case particulare din Focșani, Mărășești, Precistanu și Făurei.
A doua formațiune. Urmare a adresei nr. 41961 din 17 mai 1942, Corpul 5 Armată înființează un
detașament de 300 evrei pentru Serviciul Drumurilor Naționale Putna-Focșani, repartizați astfel:
 200 evrei la Secția Tehnică Colacu, pentru reparații la D.N. 70 Vidra-Tulnici-Brețcu; erau cazați în
baraca primăriei Focșani din Valea Sării (km. 46), muncind la terasamente și la extragerea de piatră
între km. 46-50. La 20 iunie 1942, Detașamentul Valea Sării a plecat la Bălți, Basarabia.
 50 la Secția Tehnică Focșani, pentru repararea D.N. 2 București-Focșani-Bacău și D.N. 38 Focșani-
Hanu Conachi;
 50 la secția Tehnică Adjud, pentru repararea D.N. 2 București-Focșani-Bacău-Frontieră.
G09.31/9 – Detaşamente de evrei pentru exploatările forestiere.
La 4 iunie 1942 Prefectura Judeţului Putna solicita Marelui Stat Major să trimită Detaşamentului de
Exploatare Silvică Putna, pentru 60 de zile, un număr de 300 de evrei, care erau astfel repartizați: 100 la
tăiat şi fasonat lemne în pădurea Beciu (Ocolul Silvic Focşani), 100 la tăiat şi fasonat lemne la exploatarea
Zissu (com. Câmpuri) şi 100 la tăiat şi fasonat lemne pe raza Ocolului Silvic Soveja.
Detaşamente de evrei la munca specială de război (fortificații)
G09.31/10a – Detașamentul Grinzi Beton Bare nr. 2
Organizat de Cercul Teritorial Putna prin Ordinul nr. 439507 din 18 februarie 1944 a M.St.M., la dispoziția
Direcției Superioare și Comandamentului Geniului, cu termen de predare la 27 februarie495.
G09.31/10b – Detaşamentul evrei Grinzi Beton 2 DOAGA

(azi jud. Vrancea)
Detașamentul a fost constituit în iunie 1943496 inclusiv cu 15 evrei din jud. Buzău. La 24 ianuarie 1944 se
găseau aici 600 evrei, originari din jud. Putna, Timiș, Brașov, Neamț, ș.a.). La 31 martie 1944 exista un
Detaşament Şantier Grinzi Beton Doaga497 unde, la o dată neprecizată, se aflau 105 evrei din jud. Putna și
40 evrei pauperi din jud. Târnava Mică. Toți evreii de pe șantier lucraseră anterior, timp de 20 luni continuu
la Detașamentul Boju-Turda. La 30 martie 1944 existau și 64 evrei Bucureșteni (din care 16 lipseau, alți
dezertori fiind din județele Arad, Hunedoara și Timiș-Torontal, ulterior Cernăuți). La 1 mai 1944 sunt trimişi
la Doaga şi 5 evrei din Craiova, transportați sub pază militară în lagărul cu 2.000 evrei din toată ţara (300
sunt din Brăila), ocazie cu care ne-a rămas o mărturie:
Era organizare militară, pe plutoane, companii, cu comandanţi militari. Doaga este lângă Focşani, o comună de unde
se scotea balast, pentru că în lagărul ăsta de muncă forţată făceam grinzi de beton pentru cazemate pe front, grinzi
lungi de 10 metri. Şi era un şantier numai de construcţii în care se făceau acestea. Lângă noi era un alt lagăr cu
prizonieri ruşi, dar era sub comanda germanilor. Era mai mic decât al nostru. Erau câteva sute acolo, nu era mare,
dar eram vecini acolo. Acolo însă se purtau foarte rău. Din câte am aflat eu au fost şi împuşcaţi câţiva din prizonieri
495
Munca Obligatorie..., Document nr. 207, pag. 471-475
496
Conform ordinului M.St.M, Secţia I-a nr. 421606 din 1 iunie 1943 (USHMM Documente: RG-25.003M_312, RG-25.003M_311)
497
La 24 ianuarie 1944, sediul detașamentului ar fi fost la Cosmești, jud. Tecuci.
242
acolo. Deci am fost cazaţi în bordeie

făcute sub pământ, nu ieşea decât
acoperişul. Restul erau aşa cum erau
în lagăre, pe lungime mare, puteau să
aibă 20-25 de metri. Şi de o parte şi de
cealaltă, tot ca la lagăre, erau paturi
de lemn, suprapuse şi sus şi jos. Un
singur bec era acolo ca să nu se
consume lumina şi o ferestruică era la
capăt. Că nu stăteam mult acolo,
numai veneam şi dormeam acolo, nu
stăteam în bordeiele astea. Saltele nu
erau, dar erau puse paie şi cearşafuri
peste şi o pătură. N-am avut medici, a
fost un infirmier pe tot lagărul. Acolo
am găsit gata...se lucra deja acolo la
Doaga. Şi ne scula dimineaţa la cinci,
se dădea un ceai cu o bucăţică de
pâine şi la şantier. Acolo făceam
grinzile acestea de beton. O parte
făceau scheletele, pe urmă alţii veneau
şi le puneau în cofrage şi se turnau şi
se depozitau. Afară de treaba asta,
sigur era cea a aprovizionării cu
materiale. Făcuseră ei o gară, o linie
ferată la o distanţă de un kilometru, pe
care se trăgeau vagoanele de marfă
care aduceau ciment şi fier beton,
unde eram noi scoşi imediat, fie că
eram pe şantier, fie că era noapte. La
orice oră din noapte, când sosea trenul
cu materiale, trebuia să mergem la
gară să luăm materialul acesta, adică
sacii de ciment şi fierul beton, pentru
că n-aveau voie să ţină trenul şi
vagoanele mult acolo ca să nu
plătească locaţie. Şi atunci se formau
aşa grupuri de oameni, care se duceau
acolo şi veneau cu sacii pe umăr şi cu
fierul beton tot pe umăr... Deci era
regim militar, era sârmă ghimpată de
jur împrejur, pază militară, la colţuri
şi pe parcurs, posturile acestea înalte.
Era păzit de armată şi cenzurată
corespondenţa. Scrisorile pe care le
mai scriam noi acasă sau primeam
scrisori erau cenzurate. Şi paza era
complet armată. Mâncarea se făcea tot
de către evrei. Se lupta, se bombarda,
noi eram jos, n-aveam nici o sursă de
informare, n-aveam voie să ieşim la Situația geografică a localităților din jud. Putna, unde au existat detașamente
comună, n-aveau voie să vină să ne de muncă pentru evrei (subliniate cu roșu).
aducă nimic... În dimineaţa zilei de 23
august, când ne-am sculat, nici urmă de militari. Şi nemţii au plecat cu toţii şi cu prizonierii ruşi. Era gol, gol nu era
nimeni. Noi doar eram acolo Totul acolo era în regim militar, cazon. Toţi, armata, aveau locuinţe făcute din cărămidă,
blocuri, apartamente, erau făcute pentru ei. Pentru noi erau bordeiele... Noi eram cinci care eram din Craiova. Eram
îmbrăcaţi cu hainele noastre, cu îmbrăcămintea noastră civilă, cu ce am plecat de acasă. ...în perioada când eram la
atelier mergeam să mai ascuţim scule, să mai pregătim nişte scule la ei acolo (în lagărul german de prizonieri). Dar cu
cine să te înţelegi acolo? Germană nu ştiam, rusă nu ştiam, dar ne lăsau ei. Aveam acceptul comandanţilor de lagăr,
că ne duceam cu sculele la ascuţit că n-aveam aicea. Pentru ce ne mai trebuia ne duceam acolo. Şi ştiam, auzisem că
au fost împuşcaţi acolo498.
498
Adaptare după interviul lui Ardeleanu Ştefan, http://inshr-ew.ro/marturii/03.htm
243
La 23 august 1944 detașamentul era păzit de 32 ofițeri, 41 subofițeri și 501 militari și avea un efectiv de 15
specialiști, 25 meseriași și 1.657 muncitori evrei (în total 1.697 evrei). Tot în Doaga a fost localizată și o
companie din Detașamentul 101 Îndiguiri Suraia (vezi mai jos), în perioada lunilor februarie – martie 1944.
G09.31/11 – Detașamentul evrei nr. 102 FOCȘANI

(azi jud. Vrancea)
În zona Focșani pare să fi fost localizat începând cu vara anului 1942 comandamentul și Compania 1-a din
Detașamentul 102 evrei (fost „Matca” Arad, care a activa în acel județ până în 1943 cel puțin, vezi mai sus
la județul Arad). În mai 1943 sosesc aici 160 evrei din satul Străjescu, care se stabilesc în chirie la săteni. La
23 august 1944 era cazat tot în Focșani, cu o gardă de 8 ofițeri, 3 subofițeri și 58 trupă și un efectiv de 703
muncitori evrei (din care 15 specialiști și 8 meseriași)
Fig. G09.40:
Detașamentul 102, aflat la
FOCȘANI (Compania I)

(Joachim) Tokayer,
Detaşament 102, Focșani,
jud. Putna, Comp. I-a către
familia din Timișoara. Cartare
FOCANI * POSTA-RURALA
la 14 august 1944, cu
cenzura județeană locală 13
Cenzurat Focșani 13.
Din text: Mai mult decât 3 săptămâni n-am primit nici o știre dela tine. Eu sunt sănătos, numai mă doare că în
timp cel mai frumos nu putem fi împreună. De negrit m-am negrit mai rău ca un țigan și nici nu mai simt
căldura.
G09.31/12 – Detaşamentul evrei nr. 110 PANCIU

(azi jud. Vrancea)
Afirmativ organizat după cutremurul din noiembrie 1940, pentru curăţirea oraşului Panciu de moloz şi
dărâmături, cu 300 evrei muncitori cu lopata şi 14 licenţiaţi în drept ca şefi de echipă. Existau 12 echipe,
fiecare cu 6 vagoneţi de încărcat şi transportat molozul şi dărâmăturile până la o râpă care urma să fie
umplută cu resturi. Detașamentul era cazat într-o clădire mare de cărămidă în centru şi mai multe barăci
(foste grajduri) împrejur499. Un detașament în Panciu este amintit și în anul 1942 (acesta este probabl cel cu
nr. 110). Componenţă: evrei din jud. Constanţa (15 evrei care au lucrat mai mult de 6 luni fără concediul
legal de 15 zile)500.
G09.31/13 – Detaşamentul evrei nr. 111 SOVEJA

( azi jud. Vrancea)
A fost constituit în baza Ordinului M.St.M. nr. 418873 din 20 aprilie 1943, pentru reconstruirea satului
Soveja, distrus de un incendiu (pronit din neglijența militarilor germani din sat, fiind distruse 600 case). La
29 aprilie 1943, avea un efectiv de 32 evrei, iar în iulie au mai sosit 50 evrei trimiși din Focșani de Corpul 5
Armată. Efectivul a variat în felul următor: 31 evrei (iunie 1943), 74 (iulie), 75 (august), 80 (septembrie), 79
(octombrie). Specialiști evrei (ingineri, arhitecți, etc.) erau cooptați în cadrul Serviciului de Refacere Soveja.
Începând cu 4 octombrie 1943, Detașamentul 111 Evrei s-a unificat cu Detașamentul de prizonieri Soveja,
499
Max Solomon – La 90, Editura LiterNet 2004.
500
244
formându-se Detașamentul mixt de lucrători Soveja, sub comanda căpitanului Jipa. La 22 decembrie
1943, 44 evrei ce au sabotat lucrările de la Soveja, Putna au fost trimişi la Detaşamentul 120 Codâma,
Râbniţa; cam în aceeași perioadă existau în detașament 43 meseriași evrei calificați. La 29 martie 1944
șantierul de la Soveja a fost închis din lipsă de brațe de muncă501.
Componenţă: 7 evrei din jud. Bacău502.
G09.31/14 – Detaşamentul evrei nr. 101 Îndiguiri SURAIA / MĂRĂȘEȘTI

( azi jud. Vrancea)
Comandament SURAIA (august 1942 – noiembrie 1943)

Aprobate în 15 decembrie 1941 şi subordonate Regimentului 5 Pioneri, detaşamente militare de lucru au
început activitatea în februarie 1942 în valea Siretului503, cu 2.000 lucrători civili (rechiziţionaţi), încadraţi
de 18 ofiţeri, 26 subofiţeri şi 200 grade inferioare. Din cauza începerii lucrărilor agricole, mâna de lucru
(săteni români sau prizonieri sovietici) nu mai putea fi asigurată, riscând ca lucrările în curs de execuţie să
fie abandonate şi degradate. În acest context, sunt mobilizate detaşamentele de evrei, la 28 aprilie 1942 se
solicită trimiterea a 1.500 evrei din Focşani, constituiţi în detaşament separat, cantonaţi în apropierea
şantierului. Doar la 6 mai 1942 se hotărăşte înfiinţarea de către Corpul 5 Armată a celor trei detaşamente a
câte 500 de evrei, puse la dispoziţia Regimentului 5 Pionieri Focşani, ce trebuiau să fie gata de transport
până la 20 mai 1942. La 25 septembrie 1942 exista un deficit în personal de 4 subofițeri, 36 trupă și 369
evrei (dintre care 50% erau dezbrăcați și concentrați din mai și iunie, iar dintre cei trimiși 15% erau inapți
pentru lucru, având scăderi fizice sau boli vechi... ceea ce arată că nu sunt vizitați medical înainte de a fi
trimiși la lucru504); În primul trimestru din 1943 detașamentul avea un efectiv de 400 evrei, 93 trupă, 3
subofițeri în rezervă, 9 ofițeri rezerviști și 1 ofițer activ, efectuând lucrări de consolidare a malurilor Siretului
(săpături, tălăzuiri, baterea pilonilor, confecționarea cilindrilor, căratul pietrei pentru umpluturi, finisaje) pe
8 șantiere de lucru505:
 Șantierul nr. 1 Ciușlea;
 Șantierul nr. 2 Balta Rădulești;
 Șantierul nr. 3 Biliești (cazematele 126-127);
 Șantierul nr. 4 Biliești (cazematele 124-125);
 Șantierul nr. 5 Suraia;
 Șantierul nr. 6 Vadul Roșca;
 Șantierul nr. 7 Nănești;
 Șantierul nr. 8 Nămoloasa.
La 31 mai 1943 erau 800 evrei în detașament. Evreii mai înstăriți au putut să închirieze 31 locuințe din
Suraia, în care trăiau peste 100 persoane în iulie 1943, propunându-se evacuarea lor. O mărturie din 19
noiembrie 1943 consemnează următoarele506: Efectiv de 1.400-1.800 de oameni concentraţi de 1-2 ani.
Cazarea în bărăci de scânduri şi bordeie semiîngropate, oamenii nu sunt la adăpost nici de ploaie, frig etc.
Majoritatea dorm pe pământul gol. Alimentaţi insuficient, întrucât alimentele nu ajung la cazan în
cantitatea ce este destinată alimentării conform alocaţiei. Echiparea. În marea majoritate, oamenii sunt cu
desăvârşire goi. Doar o bucată de sac sau ţol le acoperă sexul, picioarele goale (…). Condiţiile de igienă
sunt dezastruoase (…). Parazitaţi, operaţii de deparazitare neputându-se face din lipsă de material (lemne,
lichid paraziticid etc., dar mai ales din lipsă de lenjerii strict necesare). Medicul nu are nici o autoritate.
Bolnavii scutiţi de muncă sunt puşi totuşi să muncească, chiar bătuţi. Rapoartele medicilor luate în râs.
Denumiri: Detaşament 'Îndiguiri Siret' (la înfiinţare), Detaşamentul Îndiguiri Suraia (august 1942 – 18
februarie 1943).
501
Alte detalii la Dogaru – Evreii din Vrancea..., pag. 93-96.
502
USHMM Documente: RG-25.003M_312, RG-25.016M_17
503
Siretul era un râu vijelios, care la viituri îşi schimba mereu albia, de aceea şi după război au fost necesare lucrări de apărări la mal
şi de corecţie a albiei la Suraia (şantier deschis între 1949-1967).
504
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 679-680
505
Dogaru – Evreii din Vrancea..., pag. 115.
506
Evreii din Vrancea în vremea Holocaustului. Mărturie cutremurătoare din lagăr de la Suraia, Ziarul de Vrancea, 26 ianuarie
2016.
245
 Corespondențe sunt cunoscute din intervalul august 1942 – mai 1943, cu adrese de genul Detaşamentul
de Îndiguire Suraia, jud. Putna, august – noiembrie 1942, Detașamentul de Îndiguire 101 Suraia, Comp. I-a,
jud. Putna (mai 1943, cartare SURAIA * JUD. PUTNA). Suraia avea așadar propriul oficiu poștal.
Atenție : nu trebuie uitat că lucrările pe Siret (similar

multor altor localizări evidențiate în aceste pagini) erau
realizate în primul rând de personal tehnic și contractual,
civili sau militari angajați și că la Suraia, ca și în alte locuri,
au existat și alte unități militare de muncă, ce nu au nimic
de-a face cu problema evreiască, vezi alăturat un exemplu
de adresă. Așadar nu orice corespondență din una din
localitățile acestui capitol este legată de detașamentele de
muncă pentru evrei ! Evreii au servit în general doar ca mână de lucru necalificată, similar în unele cazuri țăranilor
localnici rechiziționați.

spre Detașamentul evrei 101
Carte poştală recomandată

expediată în mai 1943 din Piatra
Neamț către Isac Braunștain,
Detaşamentul de Îndiguire 101
Suraia, Comp. I-a, jud. Putna.
Cartare PIATRA NEAMT,
cenzura locală cu ştampila 2
CENZURAT PIATRA-N. 2.
Ştampila de tranzit FOCȘANI,
sosire SURAIA * JUD. PUTNA
(sursa: web, 2015)
Comandament MĂRĂȘEȘTI (noiembrie 1943 – ...) / CIUȘLEA (... – 23 august 1944)

Tot în noiembrie 1943, comandamentul Detașamentului se instalase în școala primară din Mărășești (aici
funcționând cu 46 evrei), restul evreilor fiind cantonați în satele Ciușlea și Domnești (ulterior, în ianuarie
1944 cantonamentele erau la Ciușlea și Doaga, în colibe). La 24 ianuarie 1944 avea 1.600 oameni, care
lucrau la fascine (Ciușlea) și la cariera de piatră (Doaga). La 23 august 1944 detașamentul era la Ciușlea, cu
o gardă de 8 ofițeri, 2 subofițeri și 61 militari, fiind compus din 4 specialiști și 429 muncitori evrei; a fost
desfiinţat la scurt timp.
Companii:
 Doaga (februarie – martie 1944),
 Ciuşlea-Putna (23 august 1944).
Denumiri: Detașamentul Exterior 101 Valea Siret, Detaşamentul 101 Lucru ‚Valea Siretului’ (1944).
Efective, componenţă: 66 evrei din jud. Putna în 1944507, marea majoritate fiind din alte județe. La 23
august 1944 avea 433 evrei (5 specialişti şi 429 muncitori), alături de cadrele militare (8 ofiţeri, 2 subofiţeri
şi 61 trupă). Din corespondențe rezultă că existau aici și evrei din Bacău (1942), Timișoara (Fig. G09.43) și
Piatra Neamț (Fig. G09.41) în 1943, ca și din jud. Gorj.
 Corespondențe sunt cunoscute cu adresa gen Det(aşamentul) 101, Comp. II-a, Ciuşlea, jud. Putna
(cartare MĂRĂŞEŞTI), decembrie 1943, vezi Fig.G09.43. După cum se vede Ciușlea (compania II și IV), și
probabil Doaga, expediau poșta prin oficiul Mărășești.
507
246
G09.31/14. Compania a 4-a a folosit o rară ştampilă dreptunghiulară
de cenzură, de dimensiuni 32 x 15 mm, cu textul interior: Comp. 4-a
Ciuşlea / CENZURAT, aplicată în tuș violet în intervalul 11 – 17
decembrie 1943. Teoretic, ștampile similare ar fi trebuit folosite și la
celelelate trei companii.
Două corespondențe expediate de la Detașamentul 101 Evrei Valea Siretului

și cenzurate cu rara ștampilă a Companiei 4
Fig. G09.42:
Carte poştală recomandată

expediată de Z(oltan)
Menzel, Det(aşamentul) 101,
Comp. II, Ciuşlea, jud. Putna,
cenzurată cu ştampila
G09.30/14 și semnătura
cenzorului. Cartare
MĂRĂŞEŞTI * JUD. PUTNA
la 14 decembrie 1943, tranzit
FOCSANI * POSTA-
RURALA cu cenzură locală
(13 Cenzurat Focșani 13),
sosire BRASOV în 16
decembrie 1943.
Fig. G09.43:

Deutsch Arcadie,
Det(aşamentul) 101, Comp.
II-a, Ciuşlea, jud. Putna,
cenzurată cu ştampila
G09.30/14 și semnătura
cenzorului. Cartare
MĂRĂŞEŞTI * JUD. PUTNA
la 16 decembrie 1943, fără
re-cenzurarea județeană,
sosire TIMISOARA în 17
decembrie 1943.
G09.31/15 – Detașamentul evrei nr. 150 FOCȘANI

(la Batalionul 6 Drumuri Focșani / Botoșani)
Comandament FOCȘANI (26 ianuarie – 3 martie 1944)

În ianuarie 1944 Detașamentul Căușani cu 800 evrei (din Baia, Botoșani, Dorohoi și Covurlui) este
transferat de la Tighina în județul Putna, probabil re-denumit Detașamentul 150 Focșani?. La 24 ianuarie
1944 avea 600 evrei din județele Dorohoi, Baia, Tutova, Fălciu, Vaslui, Tecuci care lucrau la îndigurirea
Milcovului. În februarie 1944 lucrau în jud. Putna 2.000 evrei pentru Batalionul 6 Drumuri Cosmești-
247
Doaga. Ulterior a fost deplasat și la București (avea evrei din actualul județ Vrancea, Gorj, și altele). A fost
desfiinţat imediat după 23 august 1944, dată la care avea o gardă militară de 3 ofițeri, 2 subofițeri și 51
militari și un efectiv de 1 specialist și 501 muncitori evrei (în total 502 evrei).
Structură:
 Batalionul 6 Drumuri Focșani: în iunie 1944 erau în Focșani 44 evrei din Galați.
 Compania 1/6 Drumuri (Adjud / Păunești): în martie 1944 sunt 23/24 evrei din Cernăuți; în iunie 1944 erau în
Pufești 45 evrei din Galați cazați în sat (alți 10 erau detașați la Adjud) plus 30 din Cernăuți.
 Compania 2/6 Drumuri (Golești), cu 46 evrei din Cernăuți, în iunie 1944 erau în Focșani-Barăci 100 evrei din
Galați (tot la această companie sunt localizați în Haret 90 evrei gălățeni cazați în sat, plus evrei din Fălticeni și
Cernăuți)
 Compania 3/6 drumuri (Colibași, jud. Rm. Sărat / Plăinești), cu 49 evrei din Cernăuți
 Compania 4/6 Drumuri (Doaga), cu 94 evrei din Cernăuți; în iunie 1944 erau în Doaga aici 27 evrei pauperi din
Galați, plus 128 din Iași, 24 din Fălticeni și 80 din Cernăuți.
 Compania 5/6 Drumuri (Suraia) cu un evreu din Cernăuți; în iunie 1944 erau în Suraia 110 evrei din Galați (din
care 105 pauperi) și 12 din Fălticeni
Anexa: Detașamente locale în Focșani (listă incompletă, orientativă):

 Focșani.
 Batalionul 5 Administrativ Focşani – inclusiv cu 9 evrei din Bacău.
 Detaşamentul Poligon Tragere Focşani – format cu 290 evrei din jud. Putna, care lucrează la Aeroportul Nord
Focşani şi la Poligon.
 Detaşamentul de evrei Feldbauleitung 11/XXV Focşani – cuprinde 317 evrei localnici, care lucrează pentru
germani (există și un Detașament Lt. Buchhdzer activ în 1943, cu 30 evrei localnici).
 Primăria Focşani – 38 evrei pentru muncă uşoară, la 29 iunie 1944.
 Regimentul 1 CFR – 1944
 Reg. 5 Artilerie Grea – 1944
 Reg. 5 Pionieri – 1944
 Odobeşti: Detaşamentul Ocol Silvic Odobeşti - cu 52 evrei din jud. Putna.
G09.32. – Județul RÂMNICU SĂRAT
Județ cu doar 913 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), din care doar 216 era valizi
pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941.
G09.32/1 – Detașamentul evrei RÂMNICU SĂRAT

(azi jud. Buzău).
Staţie pe linia CF Mărăşeşti-Bucureşti, unde este menționată prezența unui detașament de evrei în
septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 50 Rm.-Sărat). Și în 5 septembrie 1943 este menționat
un detașament în oraș, când sunt menționați 46 evrei din jud. Alba, absenți la apel.
G09.32/2 – Detașamentul evrei SIHLEA (al CFR-ului)

(azi jud. Vrancea)
Staţie pe linia CF Mărăşeşti-Bucureşti, unde este menționată prezența unui detașament de evrei în
septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 51 Buzău).
G09.32/3 – Detașamentul evrei VOETINA / VOITIN (al CFR-ului)

(azi jud. Buzău)
Staţie pe linia CF Mărăşeşti-Bucureşti, unde exista un detaşament cu 64 evrei din Brăila în septembrie 1941
(subordonat Detașamentului CFR 51 Buzău).
G09.32/4 – Detașamentul evrei ZOIŢA / JOIŢA (al CFR-ului)

(azi jud. Buzău).
Staţie pe linia CF Mărăşeşti-Bucureşti, unde este menționată prezența unui detașament cu 132 evrei din jud.
Brăila, în septembrie 1941 (subordonat Detașamentului CFR 51 Buzău).
248
G09.32/5 – Detașamentul evrei PLĂGINEȘTI (al Companiei 2 Drumuri)

(azi Dumbrăveni, jud. Vrancea).
Detașament subordonat Companiei 2 Drumuri (dintr-un batalion neprecizat, probabil retras din Basarabia,
cu evrei inclusiv din Cernăuți), cunoscut doar din corespondența ilustrată în Fig. G09.49.
Fig. G09.44.
Detașamentul Plăginești

Mass Landmann, Comp. 2
Drumuri, Plainești, jud.
Râmnech Sărat, către fratele
din Cernăuți. Cartare
PLAGINESTI * JUD. R.
SARAT la 27 februarie 1944,
cenzurată în oficiul județean
cu ştampila 12 Cenzurat R.-
Sărat 12, sosire CERNAUTI
la 1 martie 1944.
Din text: Dragă Frate! Mă aflu bine, sănătos. Să te interesezi cu este cu carnetele de scutire și să-mi scrii
imediat cum vă merge. Să mai dai pe la mine acasă să vezi ce face soția cu copiii și să le procuri lemne ca să nu
rabde de frig.
Anexa: Detașamente locale în Râmnicu Sărat (listă incompletă, orientativă):

 APACA Râmnicu Sărat – are şi 18 evrei din jud. Bacău.
G09.33. – Județul ROMAN
Județ cu 6.506 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Roman (5.540), Băcești
(426), Bozieni-Balș (122), Dămienești (88), Bâra / I.G.Duca (60), Elisabeta-Doamna (53).
G09.33/1 – Detaşamentul evrei nr. 104 STRUNGA / HELEȘTENI

(azi jud. Iași)
Aprobat în 15 decembrie 1941 şi subordonat Reg. 3 Pioneri, detaşamentul de lucru a început activitatea în
februarie 1942 în valea Prutului, cu 500 lucrători civili (rechiziţionaţi), încadraţi de 6 ofiţeri, 8 subofiţeri şi
50 gradaţi. Din cauza începerii lucrărilor agricole, mâna de lucru (săteni români sau prizonieri sovietici) nu
mai putea fi asigurată, riscând ca lucrările în curs de execuţie să fie abandonate şi degradate. În acest
context, sunt mobilizate detaşamentele de evrei, la 28 aprilie 1942 se solicită mobilizarea a 600 evrei din
Galaţi, iar la 6 mai 1942 se hotărăşte înfiinţarea de către Comandamentul 3 Teritorial a unui detaşamente cu
500 de evrei, puse la dispoziţia Reg. 3 Pionieri Galaţi, ce trebuia să fie gata de transport până la 20 mai
1942, urmând a fi cantonate în apropierea şantierului. La 25 septembrie 1942, un control relevă 2 evrei
dezertori (din Tutova şi Vaslui). Evreii nu au schimburi şi 50% sunt dezbrăcaţi508. Desființat înainte de luna
august 1944.
Denumiri: Detaşamentul 104 Evrei Strunga (4 mai 1943), Detaşamentul 104 Târgu Neamţ (21 februarie
1944).
Efective. La 23 octombrie 1943, se aflau la Heleştieni 162 meseriaşi evrei din Botoşani şi Cernăuţi, care
lucrau ca salahori509.
508
Trașcă – Chestiunea evreiască..., pag. 680
509
USHMM Document RG-25.003M_41.
249
Localizările companiilor: Strunga (aprilie – iunie 1943),

Heleştieni (iunie – decembrie 1943), Condreni (octombrie 1943),
Târgu Neamţ (iunie 1943 – februarie 1944). A avut mai multe
șantiere (companii) a căror repartizare în timp poate fi văzută în
tabelul de mai jos. Este evident că cele mai rare corespondențe sunt
din șantierul Condreni (cu câteva zeci de evrei într-o singură lună),
urmate de Strunga.
G09.33/1. Comandamentul a folosit o rară ştampilă dreptunghiulară de cenzură, de dimensiuni 53 x 15
mm, cu textul interior: CENZURAT, aplicată în tuș violet în 18 august 1943.
Fig. G09.45:
Carte poştală scrisă în 13
august 1943 de Pascu
Moscovici, Detaşament 104,
Heleşteni, Jud. Roman, Oficiul
Mirceşti. Cartare în 18 august
1943 la MIRCEŞTI, cu tranzit
prin HELEŞTIENI * JUD.
ROMAN (19 august 1943),
ROMAN (20 august 1943) şi
sosire BOTOŞANI (21 august
1943). Cenzura la nivelul
detaşamentului cu G09.32/1
şi semnătura cenzorului (Plt.
Rusu); recenzurare în oficiul
județean cu ștampila 8
CENZURAT ROMAN 8.
Din text: Odată cu cartea poștală am primit și coletul, care mi-a produs o mare bucurie. În special pantalonii, cu
toate că au multe greșeli de croială și cusut îmi sunt foarte folositori, căci cei vechi nu mai sunt buni de nimic. Un
lucru nu-mi pare bine, că nu primesc poștă de acasă. Te rog mai spune odată acasă să-mi scrie.
Situația zilelor-om nominale / lucrate efectiv în cadrul detașamentului

510
(raportul dintre efectivul prezent și cel activ muncitor)
Șantier
Luna
1943-1944 Strunga Heleșteni Târgu Neamț Condreni
INDIGUIRI
Aprilie 1943 1.336 / -- -- -- --
Mai 1943 11.478 / 7.148 -- -- --
Iunie 1943 9.313 / 5.408 4.000 / 3.710 1.000 / -- --
Iulie 1943 -- 11.000 / 6.296 3.439 / 2.464 --
August 1943 -- 11.308 / 7.954 3.000 / 2.819 --
Septembrie 1943 -- 10.953 / 6.266 3.000 / 2.141 --
Octombrie 1943 -- 10.599 / 4.922 1.688 / 1.157 1.312 / 900
ANROCAMENTE
Noiembrie 1943 -- 10.016 / 4.498 2.700 / 2.233 --
Decembrie 1943 -- 5.400 / 2.807 4.564 / 1.661 --
Ianuarie 1944 -- -- 9.909 / 2.791 --
510
Munca obligatorie..., Document nr. 203, pag. 465-467. În text eroare, fiind menționat Detașamentul 101, în loc de 104.
250
G09.33/2 – Detaşamentul evrei nr. 125 Serviciul Drumurilor Naționale Roman

(azi jud. Neamț)
La 21 septembrie 1941 este cunoscută o carte poștală expediată de Cap. T.R. V. Alexievici (probabil evreu),
Grupul 4 Săpători, com. Brătianu, jud. Roman, cartare ROMAN * SCRISORI, cenzurată la unitate și din
nou în biroul județean, adresată familiei din București. La 10 decembrie 1943 Detașamentul 125 era
constituit din 69 evrei care lucrau la şantierul Brătianu 511.
Anexa: Detașamente locale în Roman (listă incompletă, orientativă):

 Batalionul / Grupul 3 Instrucţie şi Reparaţii Auto Roman – 15 evrei la 20 decembrie 1942, 10 la 13 martie 1943, 30
la 20 iulie 1943 şi 8 septembrie 1943, există şi la 22 ianuarie 1944. Componenţă: jud. Baia (20 iulie – 8 septembrie
1943), Cernăuţi (20 iulie – 8 septembrie 1943), Dorohoi (20 iulie – 8 septembrie 1943), Iaşi (20 iulie - 8 septembrie
1943).
 Cercul Teritorial Roman, Plutonul Trupei – 9 evrei la 12 aprilie 1943.
 Compania 4 Sanitară şi Depozit – 9 evrei la 19 decembrie 1942; Compania 4 Sanitară Veterinară – 10 evei la 30
decembrie 1943.
 Depozitul Militar Moct. Bondoc, Comp. Roman – 10 decembrie 1943 cu evrei locali.
 Detaşamentul Asigurarea Roman – există la 22 aprilie 1943.
 Fabricile Militare Surogate şi Comprimate Roman – 20 evrei la 19 martie 1943.
 Garnizoana Roman - cu evrei din jud. Baia la 5 februarie 1944
 Magazinul Militar de Aprovizionare Roman – 4 la 29 iulie 1943, 6 evrei la 21 decembrie 1943.
 Regimentul 14 Dorobanţi PS Roman – 24 evrei la 20 decembrie 1942, 9 locali la 6 mai 1943; cu evrei din jud. Baia
la 5 februarie 44
G09.34. – Județul ROMANAȚI
G09.34/1 – Detașamentul evrei PIATRA OLT (al CFR-ului)

(azi jud. Olt).
Staţie pe liniile CF Timişoara-Bucureşti şi Piatra Olt-Corabia, unde în septembrie 1941 se afla un

detaşament cantonat la Piatra Olt, care lucra şi în Caracal la construcţiei noii linii Bucureşti - Roşiori -
Caracal, subordonat fiind Detașamentului CFR 64 Craiova. Componenţă: evrei din Timişoara și cel puțin
150 din Lugoj (august – noiembrie 1941). La 23 septembrie 1941, cca. 50 oameni pleacă din Detașamentul
Turnu Severin (printre aceștia, Alexandru Bleyer, vezi mai jos)
Corespondenţe: relativ numeroase, având adrese de gen

Detaşamentul de Lucru C.F.R., Piatra Olt sau
Detaşamentul de lucru Piatra Olt, Şantiera CFR Gara,
cartare la PIATRA-OLT (vezi şi Fig. , cu două ștampile,
PIATRA-OLT și PIATRA-OLT * GARA) sau
CARACAL (doar în 7 septembrie 1941), în funcţie de
locul de muncă al detaşamentului. La 12 august 1941 este
menționată în adresă comuna Enășești (cea mai apropiată
de stație), iar apoi sunt amintite două secții: secția
Timișoara (septembrie) și secția Lugoj (octombrie),
lucrătorii fiind probabil împărțiți în funcție de orașul de
origine.
Alexius Bleyer (Timișoara), texte în limba germană și română: (12 august 1941, Enășești) Până acum am scris
doar în pazue, din acest motiv cărțile mele poștale sunt așa murdare. Nu avem masă, de aceea scriu stând în
picioare; (25 septembrie 1941, secția Timișoara, Piatra Olt) Miercuri seara am sosit (de la Detașamentul Turnu
Severin) și sunt aci la Piatra Olt. Tot la Filiași am vorbit cu Urmenyi dela Sânnicolaul Mare care a promis că în
zilele acestea va merge la concediu și va vizita și pe Tine. Nu știu să scriu despre noi încă cum va fi, de aceea dacă
nu vine poșta o săptămână nu fiți nervoase. E zvonul că ultimele 2 zile de sărbători de Sucot vom primi concediu.
511
251
Interesează la comunitate, fiindcă ulterior a venit ordin pentru concediu de sărbători de Anul Nou. Iar din
corespondența soției Josefa Bleyer: (29 septembrie 1941, Timișoara, vezi Fig. G09.51) E îți scriu în fiecare zi,
dar dela tine n-am primit încă nimica de acolo (scrisoare de mai sus din 25 septembrie, va sosi în Timișoara pe
30), Eri după-masă au fost la mine doamnele, ne-am petrecut, dar eu m-am gândit foarte mult la micul meu soț.
Îngrijește dragă de tine, să rămâi sănătos pentru mine. Fii bine dispus, nu gândi prea mult, cântă mult, vocea ta e
așa de frumoasă că este o mare distracție și pentru altele (alții). Eri a fost la mine Urmenyi (conform promisiunii),
am vorbit mult despre tine.
Fig. G09.46:
Detașamentul Piatra-Olt
Carte poştală
recomandată expediată de
familia din Timișoara spre
Alexius Bleyer,
Piatra-Olt, Șantiera C.F.R.
CENZURAT TIMISOARA
10, ștampilă de sosire
PIATRA-OLT la 30
septembrie 1941.
Fig. G09.47:

de Fuchs Alex(andru),
Piatra-Olt, Șantiera
C.F.R. Gara, către soția
din Timișoara. Cartare
PIATRA OLT * GARA la
10 august 1941, tranzit
CARACAL la 14 august,
cenzura locală cu
ștampila CENZURA
MILITARA / OF. P. T. T.
CARACAL / Cenzurat și
ștampila d epropagandă
AI SUBSCRIS LA /
ÎMPRUMUTUL
REÎNTREGIRII?, sosire
TIMIȘOARA la 16 august
1941.
Alexandru Fuchs (Timișoara), texte în limba germană: (9 august 1941, după-masa, vezi Fig. G09.52) Munca e
așa de ușoară, că nu sunt cât de puțin obosit. Acum am făcut o baie bună fierbinte la Gară și trebuie să facem baie
în fiecare sâmbătă după-masă. Totul e foarte frumos și în ordine. Avem de toate de mâncare, și bun. Au sosit azi 150
oameni din Lugoj, mâine avem meci de fotbal Lugoj – Timișoara, ne simțim ca în excursie. (8 octombrie 1941,
Piatra Olt) Am primit pachetul, cârnațul, marmelada, Veroneser și brânza sunt bune.
Ignatie Epstein (jud. Severin), texte în limba română: (6 septembrie 1941) Am primit c.p ta din 4 crt...., la cea
din 29 ți-am răspuns. Afară de asta ți-am mai scris în cursul săptămânii. Aici s-a făcut iar timp frumos, numai
dimineața este cam frig și drumul lung până la lucru. De noi aici va avea Dzeu grijă. Poate că voi avea și eu odată
noroc să vin acasă. Până acum nu m-a favorizat deloc. Până acum am primit 3 c.poștale de la tine. Te rog trimite o
sticlă de cerneală căci nu mai am. Ai complimente de la toți, special de la Janci, el este furier. Eu sunt tot la fierăria
252
șantierului. Mi-e dor de tine, de aș putea zbura. (12 septembrie 1941) Acum am primit c.p ta din 9. Bine înțeles că
mi-au plăcut prăjiturile. Iar n-am avut noroc cu concediul. Sunt alții șmecheri. (17 septembrie 1941) De ieri nu
mai sunt la fierărie, ci am rămas la dl. Inginer, șeful șantierului și i-am reparat aparatele optice cu care măsoară
terenul. Sper că pentru lucrarea asta voi fi răsplătit, căci dacă le trimitea la Buc(urești) sau Timișoara costa mulți
bani și în timpul acesta nu mai putea executa lucrarea pe teren. Vreau să vin la tine în condițiuni să stau liniștit
câteva zile, fără să fiu deranjat de nimeni. Szejö și Simon mi-a predat cuvintele trimise de tine. De aci au plecat 5 la
Caransebeș, ei îți vor preda vorbele mele. Jancsi este foarte nervos din cauza magazinului.
Fig. G09.48:

octombrie 1941 de Marcel
Lazarovici (fără
menționarea numelui în
adresă) Șantierul triajului
C.F.R., Secția Lugoj,
Piatra Olt, și adresată
soției din Lugoj. Cartare
PIATRA OLT * GARA,
cenzura locală cu ștampila
CENZURAT CARACAL /
No. 10, ștampilă de sosire
TIMISOARA la 13
octombrie 941.
Fig. G09.49: Dovada eliberată la 27 martie 1944 de Comisariatul General pentru Problemele Evreești, semnată
în numele lui Radu D. Lecca (Comisarul General pentru Problemele Evreești): Evreul Lazarovici Marcel, născută
în comuna Pașcani, județul Baia, anul 1905, luna Septembrie, ziua 11, având calitatea de patron „Eleonora
Vișan, Lugoj Wilson nr. 1, este scutită de munca obligatorie și autorizată să-și exercite profesiunea până la 30
iunie 1944, în conformitate cu aprobarea nr. 4.474 din 3 decembrie 1943 a Subsecretariatului de Stat al Muncii.
Fișă biografică: Lazarovici Marcel
Având în posesie un lot mai mare de documente poștale și personale ale avocatului lugojan Marcel Lazarovici, putem
reconstitui mai jos un tablou biografic care să intre puțin în detaliile vieții unui evreu român din anii de restriște ai
războiului mondial. Născut la 11 septembrie 1905 în Pașcani, fiul lui Froim Lazarovici și a Sabinei, a absolvit Liceul Petru
Rareș din Piatra-Neamț în iunie 1925. Absolvă apoi studiile de drept, este înscris în Baroul Ilfov ca avocat stagiar la data
de 27 martie 1931. Continuă studiile doctorale în Franța, locuind din decembrie 1937 și până la 29 martie 1939 în Paris
(97, rue de Charonne), apoi în comuna Chuelles (Loiret), după cum rezultă din cartea sa de identitate franceză. La 19
iunie 1939 Facultatea de Drept din Paris îi aprobă subiectul tezei de doctorat, unul foarte curajos pentru acea epocă:
253
Legislația rasistă în Germania și Italia. Studiu de drept public comparat. Revine în țară și va locui la Lugoj, în casa
părinților soției. La 5 iunie 1940 primește ordinul de chemare, având gradul de sublocotenent în Regimentul 13 Călărași
din Lugoj (orașul de domiciliu al socrilor săi, dr. Ferdinand Fränkl și Beatrice). Dar publicarea statutului evreilor (Legea
nr. 2650 din 9 august 1940) va avea efecte dramatice asupra carierelor profesioniștilor evrei. Prin Decizia nr. 40 din 28
iulie 1940 a Corpului avocaților, a fost radiat de pe tabloul advocaților acestui Barou ca unul ce nu întrunește
condițiunile decretului lege. Din fericire, mai exista o sursă de venit, Marcel fiind proprietar pe 30% din capitalul
societății „Eleonora Vișan” (depozit de cherstea și lemne de foc, din Lugoj, Piața Wilson nr.1). Urmează excluderea sa și
din rândul ofițerilor, fiind lăsat la vatră în 18 august 1941, ca fost ofițer. La acel moment, avocatul și proprietarul
Lazarovici părea să mai fie util societății românești doar prin prestare de muncă fizică necalificată la terasamentele de
căi ferate: la 9 octombrie 1941 este concentrat pentru muncă obligatorie, conform ordinului de zi nr. 565/941 și trimis
la Detașamentul CFR Piatra Olt. Imediat ce ajunge la destinație expediază familiei cartea poștală din Fig. G09.48, în care
scrie soției sale: Am călătorit bine și acum sunt în curs de instalare. Sper că ești liniștită. Acum nu am vreme să-ți scriu
mai mult (vezi mai jos livretul militar cu perioadele de m.f.o.).
Fig. G09.50: Suplimentul pentru evrei la livretul militar, care contabilizează întreaga activitate la munca de folos
obștesc a avocatului Lazarovici Marcel, contingentul 1927, conform evidențelor de la Cercul de Recrutare Lugoj.
Fig. G09.51: Evreii nu aveau voie să circule în afara localității de domiciliu fără autorizație. Este ilustrat alături un
extras din carnetul lui Lazarovici Marcel (posesorul Autorizației de călătorie nr. 626/777), emis la 21 iulie 1943,
unde sunt notate toate călătoriile acestuia autorizate de Biroul siguranței din cadrul Poliției de reședință Lugoj!
Exemple: Vizat pentru plecare la Timișoara (4 septembrie 1943), vizat pentru plecare la București și la Piatra
Neamț (5 octombrie 1943), Vizat pentru plecare din Piatra Neamț (8 octombrie 1943). Celelalte vize din iulie,
respectiv octombrie 1943 nu au menționate localitățile de deplasare.
254
Va fi desconcentrat la 20 noiembrie 1941 și 9 zile mai târziu repartizat pentru muncă la Primăria Lugoj. La 3 decembrie
este totuși lăsat la vatră, fiind scutit provizoriu. Între timp, la 24 septembrie 1941, soacra sa, văduva Dr. Frankl primește
somație prin care aceasta trebuia ca opt zile dela primirea prezentei somațiuni la domiciliul Dvs., să predați Centrului
Național de Românizare la prezentarea delegatului său special, imobilul din Lugoj, str. Bisericii nr. 11, fost proprietatea
Dvs.(locuința familiei Frankl). Acțiunea este contestată și nu știm cum se finalizează, oricum în decembrie 1941 familia
Frankl și cu ginerele lor încă locuiau acolo, dar în iulie 1943 adresa este pe str. Enescu nr. 5. În 1942 Marcel prestează 5
zile muncă la zăpadă, apoi din 12 mai 1942 este repartizat pentru curățenia străzilor, fiind lăsat la vatră 12 zile mai
târziu. Ulterior situația se normalizează, fiind scutit de munca obligatorie (necalificată) și autorizat să se ocupe de
activitatea sa comercială și în concordanță cu statutul său social, profesional și intelectual (fiind scutit de muncă până în
31 decembrie 1942, apoi din nou scutit la 29 martie 1943 și 27 martie 1944, vezi Fig. G09.49, cu condiția plății unor
taxelor militare și de scutire)

 Popânzăleşti: Depozitul Harnaşament Popânzăleşti Romanaţi – menționat la 22 aprilie 1943.
G09.35. – Județul SEVERIN
Județ cu 1.916 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), din care doar 269 era valizi
pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941, și în care singurele două detașamente de muncă sunt cunoscute în
luna mai 1942 din corespondența ilustrată în Fig. G09.52:
- Detașamentul de lucru Svinița (punctul Greben)
- Detașamentul de lucru Orșova, la Fabrica Fanto (este vorba de rafinăria S.A. Română de Petrol
„Fanto”, existentă între 1928-1949).

circulată între două
detașamente din jud.
Severin
Carte poştală scrisă de Grünn

Marcel, Detaș(ament) de lucru
punctul Greben, Svinișa, Jud.
Severin către un coreligionar,
RévészS Emeric, Detașament
de lucru Orșova, Fabrica
„Fanto”. Cartare ORSOVA la
18 mai 1942, cenzura locală
cu ștampila Cenzurat Orșova
/ No. 1.
Din text: Dragi băeți! Aflați de la noi că ne găsim la malul Dunării într-o casă singuratică, afară de sat, la un loc
minunat. Am trecut prin Cazan care (e) o Erlebniss. Ne lipsește curentul electric și masa care am lăsat la voi.
Partide Bridge n-avem aici în lipsă de parteneri. Lucru e mai greu aicea decât la voi. Facem lucru asemănător cu
ceea ce faceți voi la grupa 3-a și 4-a. Seara când am plecat de la voi n-am putut adormi... Suntem aici 51 de
oameni cu comandantul Böm Csibi. Desocotind toate cele, am făcut schimb bun cu mutarea noastră. Și cu alt
scris: Cu toate că regret că nu mai stau în societatea voastră, mie-mi place mai bine aici, ca la Orșova. Când
plecăm să recenzăm populația noastră, Pista?
Anexa: Detașamente locale în Lugoj (listă incompletă, orientativă):

 Regimentul 13 Călăraşi P.S. Lugoj – 6 meseriaşi la 23 martie 43.
G09.36. – Județul SIBIU
Județ cu 1.418 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). La 24 octombrie 1941 existau 7
detașamente de muncă în județ, cu 506 evrei în total.
255
G09.36/1 – Detașamentul evrei SEBEȘ-OLT (al CFR-ului)

(azi tot jud. Sibiu)
Staţie pe linia CF Braşov-Sibiu, unde este semnalat în septembrie 1941 un detașament de evrei (subordonat
Detașamentului CFR 60 Făgăraș).
Anexa: Detașamente locale în Sibiu (listă incompletă, orientativă), care sunt locale doar cu numele, folosind de fapt
munca evreilor din alte județe:
 APACA Sucursala Sibiu – 15 evrei din Sibiu dar şi cu evrei din jud. Alba, Sighişoara, Turda (în total 41 la o dată
necunoscută).
 Batalionul 1 Industrial Auto Sibiu – la 3 iunie 1944 are şi evrei din jud. Târnava Mică şi Alba.
 Compania Fix Reparaţii Auto Sibiu – 49 evrei meseriaşi din jud. Timiş-Torontal.
 Corpul 6 Armată – şi cu evrei din jud. Alba
 Firma ‘Termographia’ Sibiu – 3 noiembrie 1941.
 Regimentul 40 Artilerie – 3 iunie 1944 cu evrei din jud. Târnava Mică
G09.37. – Județul SUCEAVA
Județ cu ... locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), din care 2.692 era valizi pentru
muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. Nu sunt cunoscute detașamente exterioare de muncă în acest județ.

 Suceava: Cercul Teritorial Suceava - cu evrei din jud. Baia la 5 februarie 1944
G09.38. – Județul TÂRNAVA-MICĂ
Județ cu 1.185 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941).
G09.38/1 – Detaşamentul evrei 18 BLAJ
Există la 4 noiembrie 1942, alcătuit din 147 evrei din jud. Târnava Mică512

 Blaj: Detaşamentul de Sinistrări Blaj (nr.1) – 4 noiembrie 1942.
 Târnăveni - Detaşament de Sinistrări (nr. 2) – 1944
 Dumbrăveni (nu e sigur, poate fi din alt județ): Detaşamentul de Sinistrări Dumbrăveni – 4 noiembrie 1942
G09.39. – Județul TÂRNAVA-MARE
Județ cu 1.089 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). La 24 octombrie 1941 existau 4
detașamente de muncă în jud. Târnava Mare (Axente Sever, Buia, Boarta, Sighişoara), cu un total de 647
evrei513.
G09.39/1 – Detaşamentul evrei HOMOROD

(azi jud. Brașov)
Denumit și Homorod-Făgăraş, este aminitit în literatură pentru anii 1942-1943, fără alte detalii (vezi la jud.
Făgăraș istoricul lucrărilor CFR).
G09.39/2 – Detașamentul evrei SIGHIŞOARA (al CFR-ului)

(azi jud. Mureș).
Staţie pe linia CF Curtici-Bucureşti, unde este menționat în septembrie 1941 un detașament, subordonat
Detașamentului CFR 66 Sibiu. Se cunoaște o corespondență circulată în 3 septembrie 1941, purtând adresa
Schwartz Andrei, Eșalonul de lucru, CFR Sighișoara, cartare SIGHISOARA, adresare spre Timișoara.

 Mediaş: Fabrica ‘Vitrometan’ SA – 23 evrei în octombrie 1941
 Detaşamentul Mediaş – inclusiv cu 41 evrei din jud. Bacău (conform USHMM RG-25.016M_17)
512
513
Evreii din România..., III/1, p.439.
256
G09.40 – Județul TECUCI
Județ cu 2.468 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Tecuci (1.430), Podu
Turcului (454), Ivești (325), Stănișești (128). Nu sunt cunoscute detașamente de muncă în județ, de unde
rezultă că și evreii locali au foat trimiși în detașamente din alte regiuni.
G09.41– Județul TELEORMAN
G09.42/1 – Detașamentul evrei ROŞIORI DE VEDE (al CFR-ului)

(azi tot jud. Teleorman)
Staţie pe liniile CF Roşiori-Turnu Măgurele şi Roşiori-Zimnicea, în care se găsea Secţia 6 a Inspecţiei II L.S.
Bucureşti. Aici s-au executat lucrări la varianta noii căi ferate ocolitoare a oraşului pe la nord, cu construcţia
staţiei Roşiori Nord şi a Depoului de Locomotive Roşiori. Cu această ocazie probabil a activat aici
Detaşamentul de evrei nr.3 în lunile septembrie – octombrie 1941. Din lunile iulie – august 1944 sunt
cunoscute corespondențe adresată din Arad către Plot. Baumann Juliu, Detașamentul C.F.R. 66, Comp. III,
Plut. II, Roșiori de Vede, jud. Teleorman, care este un detașament CFR cu militari minoritari, dar nu
neapărat evrei.
Corespondenţe: cunoscute în perioada 15 septembrie – octombrie 1941, purtând adresa Detaşamentul 3

[Muncă] CFR Roşiorii de Vede, Secţia L.S.6, cartare ROŞIOR DE VEDE, adresare în Bucureşti

de la detașamentul
Roșiori de Vede
Carte poştală scrisă de Th. E.

Schwartz, Detașamentul 3
M(un)că, Secția L.S. 6,
R(oșiori) de Vede, Teleorman
către familia din București.
Cartare ROSIOR DE VEDE la
15 septembrie 1941, cenzura
județeană cu ștampila
CENZURAT T. MAGURELE /
14, sosire BUCURESTI la 18
septembrie 1941.
G09.41/2 – Detașamentul evrei ROȘIORI DE VEDE (al Companiei 5/8 Carieră)

(azi tot jud. Teleorman)
Compania 5/8 Drumuri (Carieră) a subordonat în 1944 un detașament evrei, evacuat în luna noiembrie
1943 din Florești, Basarabia (vezi #) și localizat în Roşiorii de Vede (2 decembrie 1943 – 6 martie 1944).
Componenţă: jud. Botoşani (161 evrei meseriaşi calificaţi la 2 decembrie 1943), Târgu Frumos (21 evrei la 6
martie 1944), jud. Roman (58 evrei care nu sunt echipaţi de iarnă la 11 noiembrie 1943) 514
G09.42. – Județul TIMIȘ-TORONTAL
Județ cu 12.149 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941), din care 2.650 erau valizi
pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941, astfel că în anul 1941 a fost în exclusivitate un furnizor de evrei
514
USHMM Documents: RG-25.003M_41, 42, 67
257
pentru alte detașamente din țară; deja în data de 3 august 1941, ziarele publicau anunţul Cercului de
Recrutare Timiş - Torontal, care făcea referire la Statutul Militar al Evreilor, publicat în „Monitorul
Oficial“ nr. 164 din 14 iulie 1941. Informaţia era un convocator al evreilor, pe zile: 4-31 august, cei născuţi
între 1891-1918, care satisfăcuseră stagiul militar; 1-3 septembrie, cei născuţi între 1919-1921; 4 - 6
septembrie, reformaţi şi scutiţi medical, „dispenzaţi condiţional” (rabini) etc., cu vârsta între 18-50 ani.
Deja în 6 august „Dacia” scria: „Primul lot de evrei, între 20 şi 50 ani, a fost concentrat şi trimis la munca
de folos obştesc. Aceşti evrei vor fi folosiţi ca echipe de muncitori pentru căile ferate. Întâile echipe au
plecat eri la ora 8 din gara «Domniţa Elena» spre Deva, Turnu-Severin, Piatra-Olt, Râmnicul-Vâlcea etc.”
În 18 august, la ora 6, pe „Arena Sportivă Electrica”, din Aleea Dumbravei, trebuiau să se înfăţişeze,
pentru formarea detaşamentelor de muncă, cei care aveau vârsta între 18 şi 50 ani; ei trebuiau să prezinte:
acte militare, acte de studii, brevete de meseriaşi etc. Presa publica şi un avertisment: „Se atrage atenţiunea
că acei ce nu se vor prezenta de bună voie la locul, în ziua şi ora amintită vor fi urmăriţi şi trimişi în faţa
Curţii Marţiale”. Unii dintre aceștia vor ajunge în apropiere la Chizătău-Sanovița, Ghioroc si Pîncota, alții la
Deva sau la Filiasi și Piatra Olt. Sînt mărturii potrivit cărora, evreii din Lugoj au fost trimiși la Făgăraș și
Predeal. În detașamente ei munceau la carierele de piatră, în construcții, transport, reparat drumuri si linii de
cale ferată, săpat șanțuri si ca hamali în gări.
G09.42/1 – Detaşamentul evrei nr. 115 LIPOVA

(azi jud. Arad)
Detașament format în luna mai 1942 cu evrei din Timişoara, pentru lucrări la
Lipova (cariera de piatră, gara CFR), drumul judeţean Lipova - Chizătău (primii 60
evrei pleacă la 29 mai 1942), carierele Câlnic (52 evrei, sosiţi imediat după 5 mai
1942) şi Lucăreţi (detașament la cariera de piatră Lucareț, menționat și în perioada
ianuarie – august 1944). Evreii vor fi cazaţi izolat ca să nu aibă posibilitatea a veni
în contact cu populaţia […] Orarul de muncă conform ordinelor superioare este: de
la ora 8 la 12 şi de la 15-20. Duminica este liber515.
G09.42/1: detașamentul a folosit pe corespondență o ștampilă rotundă de diametru 27/25 mm, cu textul în
jurul stemei Regatului: ROMÂNIA * Detaşam. Evrei nr. 115 Lipova (cartare LIPOVA), aplicată în tuș
violet în iunie 1943. Este singura ştampilă de cenzură cunoscută până în prezent care include şi termenul de
'evrei', vezi alăturat o reconstrucție fidelă și Fig. G09.54.
Fig. G09.54: Corespondență de la detașamentul 115 Lipova

Carte poştală ilustrată (cu o imagine din parcul Lipova), scrisă la 2 iunie 1943 de Juliu către familia din Timișoara. Este
aplicată ștampila G09.42/1 cu rol de cenzură, însoțită de semnătura cenzorului, cartare LIPOVA la 4 iunie 1943, fără
cenzura județeană.
G09.42/2 – Detaşamentul evrei nr. 119 PRIMĂRIE

(azi jud. Timiș)
Detașament organizat de Cercul teritorial Timiş-Torontal şi Primăria Timişoara, la 23 august 1944 era
localizat în comuna Susanovăț (azi Sanoviţa), cu 60 evrei (1 specialist, 3 meseriaşi şi 56 muncitori), fără
cadre militare.
515
Evreii din România..., vol. III/2, pag. 312-313.
258
Anexa: Detașamente locale în Timișoara (listă incompletă, orientativă):

 Grădinile Armatei de la Răuţ - În 1942, din Iosefin, a fost dus cu o şalupă pe Bega să lucreze la grădinile armatei de
la Răuţ. Aici erau şi ţărani, dar lucrările mai mari (săpat, plivit, plantat orez) erau făcute de evrei; duminica mai
venea clandestin acasă, străbătând cei cca 10 km.
 Uscătoria Armatei (actualul Pencoop) – unde se presau calupuri de legume 10x10 cm care mergeau pe front.
G09.43. – Județul TULCEA
Județ cu doar 760 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). La 24 octombrie 1941
exista un singur detașament de muncă în județ, cu 50 evrei.
G09.43/1 – Detaşamentul evrei nr. 149 CALEA NOUĂ
Detașament organizat de Cercul Teritorial Bucureşti, menționat în Turcoaia (jud. Tulcea) în perioda 14
februarie – 23 august 1944. la 14 februarie 1944 avea 55 evrei bucureşteni, care exploatau minele în zona
Turcoaia şi în Dobrogea. Sediul era în Bucureşti516 A fost desfiinţat imediat după 23 august 1944, când avea
49 muncitori evrei, fără gardă militară
G09.43/2 – Detaşamentul evrei MĂCIN / TURCOAIA

(al Companiei 5 din Batalionul 7 Drumuri)
(azi tot jud. Tulcea)
Detașament de lucru organizat de Compania 5/7 Carieră, existent în perioada 9 octombrie 1943 – 9
august 1944 la Măcin, jud. Tulcea; alternativ numită şi Turcoaia (17 decembrie 1943 – 26 ianuarie 1944, cu
cel puţin 90 evrei), reflectând locul de muncă, cariera Turcoaia. În luna decembrie 1943, mai mulți evrei au
reclamat condițiile proaste de viață și muncă, furtul banilor de către comandant, în urma cărora acesta a fost
cercetat disciplinar517.
Componenţă: evrei din jud. Roman (martie – octombrie 1943), jud. Baia (decembrie 1943 – februarie
1944), jud. Tecuci (între 15 mai 1942 – 22 martie 1944, inițial au fost 42 evrei, în 1943 sunt trimişi la
Turcoaia alți 151 evrei tecuceni)518.
G09.44. – Județul TUTOVA
Județ cu 3.271 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Bârlad (3.063), Puești-
Târg (82), Plopana-Târg (80).
G09.44/1 – Detaşamentul 123 Drumuri Naţionale
Localizare: Dragalina Sat, jud. Tutova (9 noiembrie 1943).

Componenţă: la 9 noiembrie 1943 cuprinde (cel puţin) 86 evrei din județele Baia, Botoşani, Iaşi şi
Roman519.
Anexa: Detașamente locale în Bârlad (listă incompletă, orientativă):

 Detaşamentul Drumuri Naţionale Bârlad: în 1942 evreii erau cazați în satele Crivești și Priponeștii de Sus, la
locuitori, contra ordinelor în vigoare. O nouă concentrare are loc la 10 iulie 1944, cu 200 evrei din jud. Tutova,
conform Ordinului Cdt. Etapelor Nr.1.
G09.45. – Județul VASLUI
Județ cu 3.932 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Orașe: Vaslui (2.904), Negrești
(408), Codăești (325), Bungești (167).
Anexa: Detașamente locale în Vaslui (listă incompletă, orientativă):

 Vaslui: Primăria oraşului Vaslui – 87 evrei la 29 martie 1944.
516
517
Munca obligatorie..., Document nr. 183 și 184, pag. 440-441, Document rn. 194, pag. 454-455.
518
USHMM Documente: RG-25.003M_67, 89, 246
519
259
G09.46. – Județul VÂLCEA
Județ cu doar 380 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941) din care 38 erau valizi
pentru muncă la sfârșitul lunii iulie 1941. Datorită lucrărilor de pe Valea Oltului, a fost unul din județele cu
multe detașamente de lucru (cu evrei din alte județe), de la care se cunosc relativ numeroase corespondențe.
Astfel, la 24 octombrie 1941 existau 9 detașamente de muncă în județ, cu un total de 1.245 evrei.
G09.46/1 – Detașamentul evrei CORNET Mănăstire (al CFR-ului)

(azi tot jud. Vâlcea)
Fig. G09.55: Corespondență de la detașamentul Cornet

Carte poştală scrisă de (Heinrich) Tokayer, Det(așament) de lucru C.F.R. Cornet
către familia din Timișoara. Corespondența e încărcată în vagonul poștal al
ambulanței feroviare SIBIU – PIATRA OLT / 12A la 20 august 1941, dar debarcată la
GOVORA în aceeași zi, cenzura locală (Râmnicu Vâlcea) cu ștampila CENZURAT,
sosire TIMISOARA la 24 august 1941.
Schița stațiilor feroviare de-

a lungul văii Oltului, aflate
pe teritoriul județelor Sibiu,
Vâlcea, Argeș, Olt și
Romanați. Majoritatea apar
Fig. G09.56: Corespondență spre detașamentul Cornet pe corespondențe, fie ca
Carte poştală scrisă de familia din Timișoara către H(einrich) Tokayer, Detașament sedii de detașamente, fie ca
de lucru C.F.R. Cornet, jud. Vâlcea. Cartare TIMIȘOARA la 12 septembrie 1941, oficii poștale.
cenzura județeană cu ștampila CENZURAT TIMISOARA 6, sosire BREZOIU la 14
septembrie 1941.
260
Detașament probabil subordonat Detașamentului CFR 64 Craiova, de la care sunt cunoscute corespondențe
în intervalul 20 august – 14 septembrie 1941. Cartarea se face cu o ștampilă feroviară SIBIU – PIATRA
OLT / 12A (pentru corespondențele expediate între 20 – 29 august, vezi Fig. G09.55), respectiv BREZOIU
(pentru corespondențele sosite între 5 – 14 septembrie 1941, vezi Fig. G09.56).
G09.46/2 – Detașamentul evrei DRĂGĂȘANI

(azi tot jud. Vâlcea)
Probabil subordonat Detașamentului CFR 64 Craiova, existent cel puțin în perioada 26 septembrie – 11
octombrie 1941, în principal pe baza corespondențelor cunoscute (cartate toate la oficiul poștal
DRAGASANI). Este amintit în literatură și în anul 1942, la fel în februarie 1944 sub numele Detașamentul
evrei nr. 12 Drăgășani (numărul este probabil peste 121).
Fig. G09.57:
Detașamentul Drăgășani
Carte poştală scrisă de

(Heinrich) Tokayer,
Det(așament) de lucru
C.F.R. Drăgășani către
Cartare DRAGASANI la 6
județeană locală cu
ștampila CENZURAT R.-
Vâlcea, sosire
TIMISOARA la 12
octombrie 1941.
Fig. G09.58:
detașamentul
Drăgășani

E. Diamantstein din
Mediaș către Heinrich
Tokayer, Drăgășani,
Detașamentul de lucru,
jud. Vâlcea. Cartare
MEDIAS la 27
septembrie 1941,
cenzura județeană cu
ștampila CENZURAT /
SIGHIȘOARA / No. 14,
ștampilă de tranzit R.
VALCEA la 10 octombrie
și sosire DRAGASANI la
11 octombrie 1941.
G09.46/3 – Detașamentul evrei IONEŞTI

(azi tot jud. Vâlcea).
Staţie pe linia CF Piatra Olt-Podu Olt, unde se afla în lunile septembrie 1941 un detașament cu evrei din
Timişoara, probabil subordonat Detașamentului CFR 64 Craiova.
261
Corespondenţe: cunoscute din intervalul 22 septembrie – 2 octombrie 1941, cu adrese de forma

Detaşamentul de Lucru CFR Ioneşti, u.p. Drăgăşani, jud. Vâlcea, cartare DRĂGĂŞANI, vezi Fig. G09.59.
Fig. G09.59:
Detașamentul Ionești

familia din Timișoara către
J(oan) Schönheim,
Detașament de lucru
C.F.R. Ionești, u.p. (=
ultimul oficiu poștal)
Drăgășani, jud. Vâlcea.
județeană locală cu
ștampila CENZURAT
TIMIȘOARA 8, tranzit R.
VALCEA la 25 septembrie,
sosire DRAGASANI la 26
septembrie 1941.
Din corespondențele primite: (22 septembrie) Săptămâna trecută s-a răspândit știrea că e posibil să
veniți acasă de sărbători. Poți să-ți închipui ce dezamăgire pe noi când am aflat că nu-i adevărat. Știam
dinainte că e imposibil, dar totuși ne-a scos din sărite noutatea asta. Ca o mângâiere slabă am primit una
după alta trei cărți poștale de la Tine. Dar cel puțin îl avem pe Ede acasă. A sosit ieri la amiazi și cred că
rămâne până mâine dimineață. A slăbit mult, are părul aproape așa de lung ca Edith când l-a tăiat și e
bronzat. Ieri am stat toată după masa și am ascultat ce povestește... eri a fost aici și Lipi, Hildi, Lilly, mama și
tata; toată lumea voia să-l vadă și să-l audă. Am scris în mai multe c.p că ne-am obișnuit fără voi. Cred că
eram prea grăbită cu declarația asta... Până acuma mi-am dat aere, și-am zis: „nici nu-i așa mare lucru.
După o lună, două ne revedem”. Acum însă simt altceva: e mare lucru. (29 septembrie) Mâine pleacă Sanyi
înapoi la Deva (la Detașamentul Nevoieș), a fost aici în concediu 10 zile. Tatăl520 va veni acasă când va
împlini 50 ani, dar asta se va întâmpla numai în decembrie. Sperăm să veniți toți înapoi la iarnă.
G09.47. – Județul VLAȘCA
Județ cu doar 127 locuitori evrei (conform recensământului din 6 aprilie 1941). Deși cunoaștem un singur
detașament, afirmativ în toamna anului 1941 ar fi existat 1.000 evrei la munci CFR în jud. Vlașca.
G09.47/1 – Detașamentul evrei VIDELE (al CFR-ului)

(azi jud. Teleorman)
Staţie pe linia CF Giurgiu-Videle, unde este menționată prezența unui detașament de evrei în septembrie
1941 (subordonat Detașamentului CFR 57 Videle). Este cumva același cu lagărul de internare Videle-Vlașca
(vezi #G05.44)?
Anexa: Detașamente locale în Giurgiu (listă incompletă, orientativă):

 Echipa de Sinistrări Giurgiu – 17 evrei locali la 1944.
--==oo0oo==--
Rog cititorii să-mi semnaleze orice fel de erori, completări sau corectări
pe adresele comunicate în primele pagini ale volumului.
520
Tatăl Petru Schönheim lucra în Detașamentul Turnu Severin, iar fiul Joan (Jancsi) Schönheim în Detașamentul Lotru și
Drăgășani. Sunt cunoscute corespondențe între cei doi, între detașamente,
262
Lista detașamentelor de muncă pentru evrei din Basarabia
O caracteristică importantă a tuturor acestor detașamente a fost aceea că, în fața avansului sovietic din lunile
martie – august 1944, au trebuie retrase pe teritoriul Vechiului Regat, unde, majoritatea și-au continuat
activitatea în diverse localități din Moldova. Pentru a nu complica însă mai mult decât este cazul prezentarea
detașamentelor (oricum foarte greu de sistematizat), aici vor fi detaliate toate localizările batalioanelor de
drumuri, chiar dacă la un moment dat, au activat în afara Basarabiei.
Batalioanele de drumuri au fost organizate de către MAN, cuprinzând mai multe companii, și subordonau
între unul și patru detașamente a câte 500 evrei. Instrucţiunile nr. 1871 din 1 iulie 1942 relative la
administrarea Batalioanelor de Drumuri specificau faptul că acestea se administrau ca unitate corp aparte în
cadrul armatei, având următoarele servicii: casierie, îmbrăcăminte, aprovizionare. Batalioanele de Drumuri
erau puse în subordinea Marelui Stat Major care îşi exercita atribuţiile de comandant direct sau prin
delegatul său de pe lângă Direcţiunea Generală a Drumurilor. Din punct de vedere administrativ acestea erau
puse în subordinea Comandamentelor Teritoriale sau Corpurilor de Armată pe raza cărora se găseau.
Efectivele batalioanelor erau constituite din concentraţi dar puteau primi şi mână de lucru suplimentară:
români rechiziţionaţi pentru lucru, evrei rechiziţionaţi pentru munca de folos obştesc, prizonieri.
Rechiziţionaţii şi evreii erau obligaţi să aducă cu ei îmbrăcămintea necesară după sezon, două rânduri de
rufe, castron, lingură şi cuţit pentru masă, o cană şi o sticlă obişnuită de 1 litru pentru apă. Concentraţii şi
rechiziţionaţii cu efecte proprii aveau dreptul la o indemnizaţie zilnică pentru uzura efectelor, în timp ce
evreii nu aveau acest drept. Din toate drepturile prevăzute pentru ceilalţi lucrători, evreii aveau doar alocaţia
de hrană cu suplimentul prevăzut pentru concentraţi. Toate batalioanele au fost desființate după 23 august
1944.
 Batalionul 1 Drumuri, subordonează Detașamentul 141 Evrei la Compania 4 Poduri Buzău; la 15 martie 1944 erau
aici și 14 evrei din Cernăuți.
 Batalionul 2 Drumuri (Bolgrad), subodonează trei detașamente, din care: 142 Bolgrad, Cubei / Ghidighici;
 Batalionul 3 Drumuri (Iași), subordonează Detașamentul 143 Cornești;
 Batalionul 4 Drumuri (Tarutin), subordonează Detașamentul 144 Cimișlia;
 Batalionul 5 Drumuri, subordonează?
 Batalionul 6 Drumuri (Botoșani), subordonează Detașamentul 146 Căușani; posibil și Detașamentul 150 evrei.
 Batalionul 7 Drumuri, subordonează patru Detașamente: Edineț, Otaci, Serpenița, Paladia;
 Batalionul 8 Drumuri, cu Detașamentul 148 Florești (la compania 1/8) și un detașament la compania 5/8.
G09.51. – BATALIONUL 1 DRUMURI
G09.51/1 – Detașament evrei la Compania 4/1 Poduri
La 2 mai 1942 se decide formarea unui detaşament de 500 evrei, pus la dispoziţia Companiei 4 Poduri din
Batalionul 1 Drumuri. Sunt cunoscute corespondențe de la un militar (ungur?) din Compania 4/1 Poduri,
expediate toate din Cetatea Albă / Bugaz în intervalul 26 iulie – 18 august 1942 (cartare CETATEA ALBA),
purtâțnd adresa gen Soldat Soky (sau Sochi) Ioan, Batalion I Drumuri, Compania IV, adresate familiei din
Timișoara și Pâncota. A fost desfiinţat imediat după 23 august 1944 (este posibil ca acesta să fie
Detașamentul Evrei nr. 141, transferat în 1943 la Predeal, vezi #G09.30/5).
G09.52. –BATALIONUL 2 DRUMURI
La 2 mai 1942 se decide formarea de către Comandamentul 3 Teritorial a 3 detaşamente a câte 500 evrei,
puse la dispoziţia Batalionului 2 Drumuri (P.C. Bolgrad). Au fost desfiinţate imediat după 23 august 1944.
G09.52/1 – Detaşamentul evrei nr. 142 BOLGRAD

(al Companiei 4/2 Poduri)
Localizări: Comrat (iunie 1943?), Bolgrad (15 mai 1942 -... septembrie 1943), Ariciu, jud. Râmnicu Sărat?
(24 iulie 1944), Ianca, jud. Brăila (23 august 1944). Sunt cunoscute corespondențe de la un militar (slovac?)
din Compania 4/2 Poduri, expediate din următoarele localități: Bolgrad (12 decembrie 1942, cartare
BOLGRAD) – Bulgărica (16 martie 1943, cartare BOLGRAD) – Cubei (5 mai 1943, cartare CUBEI); toate
263
poartă adresa Sold. Fr(itz) Kostka, Compania 4/2 Poduri, Batalion II Drumuri, adresate familiei din
Timișoara.
Componenţă: jud. Tutova (61 evrei în 1943), jud. Putna (29 evrei). La 24 iulie 1944 cuprinde 248 evrei din
jud. Brăila, Constanţa, Covurlui, Dorohoi, Fălciu, Iaşi, Ilfov, Râmnicu Sărat, Tecuci, Timişoara, Tutova şi
Vaslui (dintre care 36 absenţi şi 44 lucrând pentru alte detaşamente)521. La 23 august 1944 are o gardă din 5
ofițeri și un subofițer și un efectiv de 1 specialist, 21 meseriași și 232 muncitori evrei (total 254 evrei)
G09.52/2 – Detaşamentul evrei GHIDIGHICI

(al Companiei 5/2 Carieră)
Detaşament de evrei, menționat în perioada 15 mai 1942 – 24 iulie 1944, cu munci în cariera de piatră
(pentru împietruirea drumului Iași – Chișinău), subordonat Companiei 5/2 Carieră. La 24 septembrie 1942,
avea în componență şi evrei suspecţi comunişti. Evreii din Ghidighici sunt cazați într-o baracă de zid cu
paturi suprapuse, contactul cu populația locală fiind evitat.
Localizare: Cariera Cubei, jud. Cahul (15 mai 1942), Cariera Ghidighici (24 septembrie 1942 – 24 iulie
1944)522.
Componenţă: jud. Tecuci (42 evrei la 15 mai 1942), jud. Iaşi (la 28 februarie 1943 sunt 131 evrei care nu s-
au întors din concediu, la 25 martie 1943 mai sunt 31 evrei ieşeni, la 29 martie 1943 sosesc 18 evrei de la
C.T. Iaşi, la 30 noiembrie 1943 sunt 114 evrei ieşeni), Târgu Frumos (39 evrei sosesc la 29 martie 1943)523.
G09.53. –BATALIONUL 3 DRUMURI (Iași)
G09.53/1 – Detaşamentul evrei nr. 143 CORNEȘTI

(al Batalionului 3 Drumuri Iași / Roman / Tecuci)
La 2 mai 1942 se decide formarea de către Corpul 4 Armată a unui detaşament cu 500 evrei, pus la
dispoziţia Batalionului 3 Drumuri (P.C. Corneşti). La 18 iunie 1942 sunt solicitați 300 evrei în gara Fălești,
dintre care 200 au plecat la Detașamentul Valea Sării (vezi #G09.31/8) și 100 din Detașamentul Mândrești
au rămas pe loc. În ianuarie 1944 se aflau 202 evrei din Putna și a fost evacuat la Roman. A fost desfiinţat
imediat după 23 august 1944, dată la care avea o gardă din 17 ofițeri, 4 subofițeri și 40 militari și un efectiv
de 4 specialiști, 29 meseriași și 336 muncitori evrei (total 369 evrei).
Localizări: Corneşti (20 octombrie – 27 decembrie 1943), Făleşti, jud. Bălţi (29 ianuarie – 8 februarie
1944) – Roman (ianuarie 1944?), Tecuci (23 august 1944). Lucrări şi la drumurile şi podurile din Hotin. În
luna iunie 1944 batalionul a fost împărțit în 4 subdetașamente524:
 Subdetașament Bălăbănești, în subordinea Companiei 1 Drumuri;
 Subdetașament Tudor Vladimirescu, în subordinea Companiei 2 Drumuri;
 Subdetașament Negrilești, în subordinea Companiei 3 Drumuri;
 Subdetașament Târgu Bujor, în subordinea Companiei 4 Drumuri;
Denumiri: Batalionul 3 Drumuri Corneşti (20 octombrie 43), Batalionul 3 Drumuri Făleşti-Bălţi (8
februarie 44).
Componenţă:
 jud. Bacău (27 decembrie 1943). Conform unei mărturii neverificate, 100 evrei din Bacău au fost duși în 1943 la
Fălești-Bălți, apoi în Târgu-Pârlita (Compania 2), unde erau cazați la oborul de vite, având 9 km de parcurs până la
șantier.
 jud. Iaşi (20 octombrie – 27 decembrie 1943),
 jud. Putna (137 evrei la o dată neprecizată, există şi la 27 decembrie 1943, la 19 ianuarie 1944 sunt repartizaţi 19
evrei meseriaşi); mulți evrei sosiți din jud. Putna erau de fapt inițial evacuați din Ploiești, la 21 aprilie 1943
majoritatea au rămas goi, desculți, fapt ce împiedică de a fi scoși pe șantier.
521
522
Conform lui Mircu Marius (Pogromurile din Basarabia, București 1947), în august-septembrie 1942 ar fi fost aduși în gara
Ghidighici 400 evrei din ghetoul Chișinău (deși în realitate la acea dată ghetoul nu mai exista), pentru încărcarea pietrei de pe rampă,
alături de 10 femei ca bucătărese, iar 300 dintr ei ar fi sfârșit mitraliați pe câmp. Este foarte probabil doar una din exagerările
emoționale, specifice perioadei imediat post-belice.
523
USHMM Documente: RG-25.003M_41, 130
524
Munca obligatorie..., Document nr. 236, pag. 509.
264
 jud. Roman (45 evrei clasaţi inapţi la 20 decembrie 43), jud. Covurlui (23 sunt trimişi disciplinar la Corneşti în
aprilie 1943)525.
G09.53/2 – Detaşamentul evrei FĂLEȘTI
(al Companiei 1/3 Drumuri Fălești)
Compania 1 Drumuri Fălești subordonează un detaşament de evrei care execută reparaţii de drumuri în
zona Făleşti (iulie 1942). Apare şi sub numele de Detaşament Făleşti cu 302 evrei din jud. Putna în 30 iulie
1942, unde, la 24 septembrie 1942, existau şi evrei suspecţi comunişti.
Localizare: Târgu Făleşti, jud. Bălţi (30 iulie 1942), cazați în două foste sinagogi.
Componenţă: jud. Putna (de unde sunt trimişi 302 evrei la 30 iulie 1942). La o dată neprecizată cuprindea
188 evrei din județele Iaşi şi Putna526
G09.53/3 – Detaşamentul evrei BĂLȚI

(al Companiei 2/3 Drumuri)
Compania 2 Drumuri subordonează şi un detaşament de evrei. Poate fi acesta Detaşament Bălţi – cu 176
evrei din Iaşi, sosiţi la 20 mai 1942 şi folosiţi la construcţia şoselei Iaşi – Bălţi?. În 1944, Compania 2-a este
retrasă în Tudor Vladimirescu, jud. Covurlui, cu 135 evrei din jud. Putna, vezi acolo
Localizare: Bălţi (1943).
G09.53/4 – Detaşamentul evrei

(al Companiei Carieră)
Compania Carieră subordonează un detașament de evrei. Localizare: Grinăuţi, jud. Bălţi (4 aprilie 1943),
Corneşti (13 august 1943).
Componenţă: jud. Iaşi (4 aprilie 1943, la 13 august 1943 sunt 76 evrei din Iaşi care au nevoie de efecte) 527
G09.54/1 – Detaşamentul evrei nr. 144 TARUTINO
Comandament CIMIȘLIA (jud. , ... – ianuarie 1944).

La 2 mai 1942 se decide (conform ordinului M.ST.M. Nr. 82.089) formarea de către Corpul 5 Armată a unui
detaşament cu 500 evrei, pus la dispoziţia Batalionului 4 Drumuri (P.C. Tarutino). În ianuarie 1944 sunt 192
evrei din Putna în Detașamentul Hârtop-Cimișlia, jud. Tighina, unde lucrează la cariera de piatră.
După retragerea din Basarabia este probabil localizat la Făurei (1944) și Dumeşti, jud. Vaslui (24 iulie
1944), unde lucrează la execuţia de şosele şi muncă în cariera de piatră.
Comandament SIMILEASCA (jud. Buzău, 23 august 1944). La 23 august 1944 avea un efectiv de 21
militari (2 ofițer, 2 subofițeri) și 295 evrei (din care 4 specialiști). Desfiinţat imediat după 23 august 1944.
Componenţă: evrei din jud. Braşov (26 iunie 1944), jud. Buzău (93 evrei în mai 1942), Bucureşti (26 iunie
1944). La 24 iulie 1944 cuprindea 283 evrei din judeţele Braşov, Buzău, Cernăuţi, Neamţ, Putna, Râmnicu
Sărat şi din Bucureşti528.
G09.55. –BATALIONUL 35 PIONIERI / 5 DRUMURI
G09.55/1 – Detaşamentul evrei nr. 145 TIGHINA

(al Batalionului 35 Pionieri)
La 2 mai 1942 se decide formarea de către Corpul 4 Armată a unui detaşament cu 500 evrei (numărul 145
nu e sigur), pus la dispoziţia Batalionului 35 Pionieri (P.C. Tighina). Transferat în Moldova în 1944, a fost
525
526
527
528
USHMM Documente: RG-25.003M_312, RG-25.003M_67, 68
265
desfiinţat imediat după 23 august 1944, dată la care se afla în subordonarea OPM 4840 (Divizia 1 Infanterie,
pe râul Bahlui), având un efectiv de 256 muncitori evrei, fără gardă militară.
G09.56/1 – Detaşamentul evrei nr. 146 CĂUȘANI
Comandament CĂUȘANI (jud. Tighina, 27 septembrie 1942 – 24 ianuarie 1944).

dispoziţia Batalionului 6 Drumuri (cu P.C. Căuşani). La 7 septembrie 1942 sunt indicate ca locuri de muncă:
Alexandreni, Calfa, Cauşani sau Mânzâr. La 3 februarie 1944 sunt indicate în relaţie cu batalionul:
Alexandreni, Calfa şi Căuşani.
 Detaşament Căuşani.
 Detaşament Calfa
 Detaşament Alexandreni
 Detaşament Mânzâr
Comandament FOCȘANI (jud.Putna, 23 august 1944); Braşov ? (21 ianuarie 44),

În ianuarie 1944 (probabil mai trâziu, eventual martie) detașamentul cu 800 evrei (din Baia, Botoșani,
Dorohoi șiCovurlui) este transferat de la Tighina în județul Putna. La 23 august 1944 era păzit de o gardă
din 8 ofițeri, 2 subofițeri și 38 militari, având efectivul de 8 specialiști și 703 muncitori evrei (în total 711).
Componenţă:
 jud. Baia, cel puțin între septembrie1942 – februarie 1944: la 21 august 1943 sunt trimişi la batalion 23 evrei, La 3
februarie 1944 sosesc 24 evrei, la 12 martie 1944 erau 52 evrei cu stagiu peste 1 an;
 jud. Botoşani (septembrie 1943),
 jud. Cernăuţi (102 absenţi sau fugiţi la 13 ianuarie 1943, cu ocazia înfiinţării Detaşamentului Căuşani, mai există
10 evrei la 3 martie 1944)529
 evrei din București sunt menționați pe când Batalionul se afla la Cosmești-Doaga (1944).
G09.56/2 – Detaşamentul evrei ȘABA

(al Regimentului 1 Drumuri / Batalionului 6 Drumuri)
În 1942, la Saba, o colonie germană se afla un detașament de muncă forțată pe lânga o unitate militară care
lucra la o carieră de piatră. Piatra era folosită de armată la acoperirea drumurilor desfundate din
Basarabia. A putut sa-şi anunte părinţi unde este printr-o telegrama militară pe care a avut voie sa o trimită
imediat dupa sosire. La Saba ... au stat în condiții îngrozitoare, în mizerie și foame. În fiecare dimineață
erau duși la carieră unde încărcau piatră în vagoneți și apoi în vagoane. Dormea într-un fost grajd al
germanilor. Avea doar hainele de pe el. Un tren-baie venea o dată pe lună. Acolo dădea hainele la etuvă și
făcea duș. Dar tot nu reușea să scape de paduchi. Mâncarea era oribilă530.
G09.57. –Batalionul 7 Drumuri
La 2 mai 1942 se decide formarea de către Corpul 4 Armată a 4 detaşamente a câte 500 evrei, puse la
dispoziţia Batalionului 7 Drumuri (P.C. Edineţi). La 10 decembrie 1942 sunt date localizările: Edineţi, Otaci,
Paladia, Sihna (?). Au fost desfiinţate imediat după 23 august 1944.
G09.57/1 – Detaşamentul evrei nr. 147 EDINEȚI

(al Companiei 2 din Batalionul 7 Drumuri)
Comandament EDINEȚI (jud. Tighina, 8 iunie 1942 – 15 decembrie 1943)
Comandament LEHLIU (jud. / Călărași, 24 iulie 1944). Detașament retras din Basarabia, menționat la 24
iulie 1944 cu 170 evrei din jud. Botoşani, Cernăuţi şi Dorohoi531. Este posibil (deși puțin probabil) să fi
staționat și la Botoșani (9 august 1944?).
529
USHMM Documente: RG-25.003M_45, 47, 53, 56, 150
530
Mărturia lui Leizer Finchelstein – Prima mea călătorie în afara Iașului a fost cu trenul morții, Revista 22 online, 25 august 2006.
531
266
Comandament TÂRGUȘOR (jud. Constanța, 23 august 1944). La 23 august 1944 avea o gardă militară
din 4 ofițeri, 2 subofițeri și 85 militari și un efectiv de 1 specialiști și 169 muncitori evrei (total 170 evrei).
Componenţă: evrei din nordul Moldovei, din jud. Botoşani (19 evrei returnaţi la 16 iunie 1942 din cauza
bolii, la 15 decembrie 43 erau 155 evrei care împliniseră 1 an şi 2 luni de MO şi 125 evrei meseriaşi), jud.
Dorohoi (65 evrei găsiţi lipsă la 28 iunie 1942)532.
Corespondență este cunoscută de la acest detașament (sau eventual altul, aflat în subordinea Companiei 7/7
Drumuri), vezi Fig. G09.60, având adresa Comp. 7/7 Drumuri, Holohora de Sus, oficiul Corgeuţi, jud.
Hotin (cartare EDINŢI * JUD. HOTIN) la 19 iunie 1943 (azi Halahora de Sus, în Republica Moldova).

de la Detașamentul Edinți

iunie 1943 de un evreu din
Batalionul Ediniţa, vezi
adresa: Maier Vojbahn?,
Comp. 7/7 Drumuri, Holohora
de Sus, oficiul Corgeuţi, jud.
Hotin, cenzurată la nivelul
unităţii cu o ştampilă greu
lizibilă (şi semnătura
cenzorului militar), cartare
EDINŢI JUD. HOTIN la 19
iunie, sosire la HUŞI în 24
iunie 1943.
G09.57/2 – Detaşamentul evrei OTACI
Detaşamentul Comunicaţii Otaci (din Bat. 7 Drumuri): în octombrie 1942 au fost confiscate diverse
bunuri de la 139 evrei. La 30 mai 1943 sunt 40 evrei din Botoşani şi Dorohoi trimişi la Spitalul Bălţi533. A
existat și un detașament la cariera din Otaci (extragere de piatră), sub comandă militară (martie 1943).
G09.57/3 – Detaşamentul evrei SERPENIȚA
Detaşamentul Serpeniţa (aparţinător acestui batalion) este amintit încă din nov. 1941 (cu evrei din
Dorohoi, care mai lucrau aici şi în mai 1943).
G09.57/4 – Detaşamentul evrei PALADIA
Detaşamentul Paladia și Rujinița (Soroca) – menționate la 12 octombrie 1943, cu evrei din jud. Botoșani.

Se cunoaște corespondență militară (de la concentrați români, sau alți minoritari ne-evrei) de la Compania
2/8 Drumuri, localizată la Putineiu (jud. Teleorman), la 4 decembrie 1943. În schimb, despre Companiile
3/8 și 4/8 Drumuri nu sunt cunoscute detalii, probabil nu subordonau detașamente evrei.
G09.58/1 – Detaşamentul evrei nr. 148 FLOREȘTI

(al Companiei 1/8 Drumuri?)
Comandament FLOREȘTI (2 mai – iulie 1942...)

dispoziţia Batalionului 8 Drumuri (P.C. Floreşti), probabil Compania 1-a534. Localizarea la 9 iulie 1942 era
tot Florești. În 24 septembrie 1942, existau şi evrei ‚suspecţi comunişti’.
532
533
267
Comandament ȚIBANA (jud. Vaslui, 23 august 1944). Aceasta este singura localizare cunoscută după
retragerea din Basarabia. La acea dată avea o gardă de 35 militari (4 ofițeri, 3 subofițeri) și un efectiv de 815
evrei (din care 3 specialiști și 812 muncitori).
Componenţă: detașamentul cuprindea evrei din535:

 jud. Botoşani: la 2 decembrie 1943 erau 179 evrei salahori cu vârstă între 30-45 ani şi stagiu de peste 1 an şi 2
luni în detaşament;
 jud. Covurlui: 6 meseriaşi la 2 decembrie 1943;
 jud. Dorohoi: 78 evrei meseriaşi la 12 octombrie 1943, la 2 decembrie 1943 erau 130 evrei salahori cu stagiu
mai mare de 1 an şi 2 luni în detaşament şi 68 evrei meseriaşi;
 jud. Iaşi: în perioada ianuarie – octombrie 1943; la 2 decembrie 1943 sunt 65 salahori cu stagiu mai mare de 1
an şi 2 luni şi 25 evrei meseriaşi;
 jud. Roman: 40 evrei scutiţi la 1 iulie 1942, 39 evrei meseriaşi la 2 decembrie 1943, 27 evrei în 29 februarie
1944, care solicitau întoarcerea acasă după ce lucraseră în detaşamente exterioare 17-21 luni;
 jud. Tutova: 61 evrei în septembrie 1943;
 jud. Vaslui: în aprilie 1943 sunt trimişi peste Prut 247 evrei, la Batalioanele 2 şi 8.
G09.58/2 – Detașamentul evrei FLOREȘTI

(al Companiei 5/8 Carieră)
Compania 5/8 Drumuri (Carieră), subordona și ea în anii 1943-1944 un detașament evrei, localizat în
Floreşti (iulie 1942 – 11 noiembrie 1943), ulterior evacuat la Roşiorii de Vede (vezi #a).
Anexa: Detașamente locale în Basarabia (listă incompletă, orientativă):
 Hotin: Tipografia ‘Nicolae Iorga’ Hotin – 4 evrei la 31 martie 1943.
 Sărata: Centrul de Instrucţie Nr.5 Sărata – evrei din jud. Baia la 5 februarie 1944.
 Detaşamentul Sărata – Basarabia: inclusiv cu 13 evrei din jud. Bacău [RG-25.016M_17]
 Tighina: Batalionul Dezinfecţie şi Deparazitare Nr.1 Tighina Cetate. Cu 13 evrei din Iaşi (în perioada 6 decembrie
1942 – 12 iulie 1943) [RG-25.003M_52]
 Detaşament Cetatea Albă, Serviciul Drumuri Naţionale. 53 evrei din Iaşi s-au sustras cu ocazia constituirii
detaşamentului, la 10 iulie 1942 [RG-25.003M_84]. La 24 septembrie 1942 avea şi evrei suspecţi comunişti.
Detașamente de muncă pentru evrei în Transnistria
G09.60. – Batalionul de lucru Evrei nr. 120 BALTA
Între mai 1943 şi martie 1944 a activat o unitate de lucru Transnistreană alcătuită din evrei din România,
care număra 1.400 bărbaţi evrei, fiind folosită mai ales la munci forestiere şi agricole, într-un regim dur, care
a condus la mai multe condamnări după război pentru comandanţii unităţii. La 15 mai 1943 batalionul urma
să se prezinte la P.C. al Sectorului III Etape din Balta, Transnistria. Recrutarea efectivului din întreaga ţară
este astfel descrisă536:
 În conformitate cu ordinul M.ST.M. 419700 din 29 aprilie 1943, comunicat cu ordinul dvs. 50524 / 1943, am
onoare a vă raporta: M.ST.M. cu ordinul de mai sus, a repartizat pentru Batalionul de lucru nr. 120 Balta un
număr de evrei, din care 960 evrei lucrători, iar restul meseriaşi şi diferite servicii (doi medici umani, doi
medici dentişti, doi dentişti ajutători şi doi studenţi în medicină umană). Până la data de 26 mai 1943 s-au
prezentat astfel:
1. De la Corpul I T(eritorial), din 120 evrei, numai 113, deci o lipsă de 7 evrei.
2. De la Corpul II T. Bucureşti, din 260 evrei s-au prezentat [la 12 mai 1943] numai 243, deci o lipsă de 17
evrei. De la celelalte Cercuri Teritoriale ale C.II.T., din 120 evrei s-au prezentat numai 101, deci o lipsă de 19
evrei, iar din gradaţi 1 sergent şi 2 caporali.
3. Dela Corpul III.T., din 45 evrei s-au prezentat numai 43 evrei, deci o lipsă de 2 evrei.
4. De la Corpul V.T., din 256 evrei s-au prezentat numai 230 evrei, deci o lipsă de 26 evrei în care intră şi o
echipă de meseriaşi, iar dintre gradaţi un sergent şi un caporal.
5. De la Corpul VI T., din 193 evrei s-au prezentat numai 167 evrei, deci o lipsă de 26 evrei, iar dintre gradaţi o
lipsă de 3 caporali.
534
Batalionul 8 Drumuri Floreşti avea zona de operaţii pe şoseaua Bălţi – Floreşti – Mărculeşti pe Răut (jud. Soroca, în perioada
ianuarie 1943 – februarie 1944).
535
USHMM Documente: RG-54.001M_18, 19, RG-25.003M_41, 56, 77, 293
536
In Adresa Cdt. Sectorului 3 Etape, nr. 4949 din 26 mai 1943, către Cdt. Etapelor de Est
268
În total avem o lipsă de 97 evrei, iar dintre gradaţi 3 sergenţi şi 7 caporali pentru care s-a intervenit la toate CT,
cu nr. 4783 din 25 mai 1943, pentru completarea efectivelor.
La 18 octombrie 1943 se aprecia că majoritatea evreilor din Batalionul 120 Lucru se găsesc într-o situație
detestabilă din cauza lipsei de îmbrăcăminte și încălțăminte de iarnă. Mulți dintre ei au început de pe acum
să se îmbolnăvească537. La 22 decembrie 1943 sunt trimişi aici 44 evrei care au ’sabotat lucrările’ la
Detaşamentul 111 Soveja. După evacuarea Transnistriei, în aprilie 1944, detașamentul este retras pe cursul
inferior al Siretului (la Cotu-Lung). La 23 august 1944 avea o gardă de 10 ofițeri, 3 subofițeri, 38 militari,
fiind compus din 3 specialiști și 390 muncitori evrei. A fost desfiinţat imediat după aceea.
Denumiri: Detaşamentul / Batalionul de Lucru nr.120 Balta (mai 1943 -), Detaşamentul Evrei 120
Codâma, jud. Râbniţa (22 decembrie 1943 – 11 ianuarie 1944), Detaşamentul 120 Golăşei (20 iulie 1944),
Detaşamentul Evrei 120 Etape (23 august 1944).
Localizări: Balta (15 mai 1943 - ...), Codâma, jud. Râbnița (2 decembrie 1943 – 11 ianuarie 1944),
Râbnița (aprilie 1944), Cotu-Lung (aprilie – iunie 1944), Golăşei? (20 iulie 1944), Viziru, Brăila (23
august 1944).
Componenţă: jud. Bacău (32 evrei), jud. Brăila (20 iulie 1944), jud. Dolj (14 ianuarie 1944)538, jud.
Râmnicu Sărat (70 evrei în iunie 1944).
Subordonări consecutive în Nordul Transnistriei și Moldova:
#60.A: la Divizia 9 Infanterie (OPM 568): cel puțin la 1 septembrie 1943, vezi Fig. G09.65 și G09.66. Din
istoricul Diviziei 9 aflăm că între lunile iunie – septembrie 1943 aceasta a avut misiuni de pază, inclusiv în
județul Balta, astfel încât se confirmă localizarea probabilă a Batalionului la Balta.
Corespondență de la Batalionul nr. 120 Evrei Balta (Transnistria)
Fig. G09.65
(Balta)
Carte poştală Transnistria

Duca-Vodă 12 Lei,
expediată de U. Sufrin,
Bat. 120 Evrei, Comp. I,
pl. I Grădină, Of. Poștal
Militar 568, către familia
din București. Cenzura la
batalion cu ștampilele
G09.60/1 și G09.60/2
plus semnătura
cenzorului, cenzura
(POSTA MILITARA /
CENZURAT) și cartarea la
OFICIUL POSTAL
MILITAR * No. 568 la 1
septembrie 1943, sosire
BUCURESTI 2 la 3
septembrie 1941 (sursa:
colecția Horst Scherrer)
#60.B: la Divizia 14 Infanterie (OPM 974, apoi OPM 62), cel puțin între 23 septembrie – decembrie
1943, vezi Fig. G09.66. Divizia a avut misiuni de pază în zona Balta între septembrie – 15 decembrie 1943,
după care face siguranța în zona Katargi, Razdelnaia, Buzinovo (în sudul Transnistriei), până la 10 ianuarie
1944. Ulterior intră în dispozitiv pe malul Mării Negre. Cel mai probabil batalionul, care rămâne în zona
Balta-Codâma, iese din subordinea diviziei la 15 decembrie 1943.
537
Evreii din România..., IV, p.248, Munca obligatorie..., Document nr. 136, pag. 369-373, Document nr. 172, pag. 426.
538
269
Corespondență spre Batalionul nr. 120 Evrei, care suprinde schimbarea subordonării
de la Divizia 19 (OPM 568) la Divizia 14 Infanterie (OPM 974)
Fig. G09.66:

de Eta Katz, P(iața)
M(ihai) V(iteazul) 34,
Turda, către Schwartz
Andrei, Batalionul de lucru
Evrei 120, Comp. II-a,
Plut. I, Oficiul Poștal Militar
568. Cartare TURDA la 11
locală 10 Cenzurat Turda
10, sosire OFICIUL
POSTAL MILITAR * No.
568 la 17 septembrie, cu
redirijare către OFICIUL
POSTAL MILITAR * No.
974, unde sosește la 23
septembrie 1943
#60.C: la Divizia 5 Infanterie (OPM 32), cel puțin între 3 ianuarie – 10 martie 1944 (probabil după 15
decembrie 1943 și până în aprilie 1944, la retragerea spre Moldova). Divizia 5 a avut misiuni de pază în
nordul Transnistriei (inclusiv județul Râbnița) în perioada iunie 1943 – martie 1944. Putem presupune că la
3 ianuarie – 7 februarie 1943 (când corespondența este obliterată cu ștampila OPM 32, vezi Fig. G09.67)
Batalionul se afla tot la Codâma, iar cel puțin în perioada 2 – 10 martie (când traseul poștal se modifică, nu
mai este cartată la OPM 32, fiind circulată prin poșta externă, cu cenzură la SCCE Gara de Nord și prima
cartare la BUCURESTI, vezi Fig. G09.68), batalionul se afla la Râbnița.
Corespondențe de la Batalionul nr. 120 Evrei Codâma / Râbnița (Transnistria)

Fig. G09.67
(Codâma):
Carte poştală
Transnistria Duca-Vodă
12 Lei suprafrancată 18
Lei, expediată de
Schwartz Andrei, Bat. De
lucru Evrei 120, Comp. II-
a, Plut. I, Of. P. M. No.
62, către cunoștințe din
Turda. Cenzura la
G09.60/1 și G09.60/2
plus semnătura
cenzorului, cenzura
(POSTA MILITARA /
CENZURAT) și cartarea
la OFICIUL POSTAL
539
MILITAR * No. 32 la 3
ianuarie 1944, sosire
OFIC. PTT RESED.
TURDA.
539
Observăm că expeditorul a folosit vechea adresă (OPM 62, fără a fi corectată), ceea ce sugerează că nu a mai expediat
corespondență de la schimbarea acesteia, cu circa o lună mai devreme (probabil în jurul datei de 15 decembrie 1943, deoarece se mai
cunoaște o corespondență expediată în decembrie 1943 pe adresa OPM 62, cu ștampila militară de sosire OFICIUL POSTAL
MILITAR * No. 62 la 6 ianuarie 1944 și fără însemne de redirijare către OPM 32).
270
Fig. G09.68:

540
de Jean Segall ,
Detaș(mentul) 120 lucru,
Compania I, Oficiul Poștal
32, către familia din
București. Cenzura la
G09.60/1 și G09.60/2
plus semnătura
cenzorului, fără ștampila
sau cenzura OPM 32
(batalionul de găsea la
distanță de
comandamentul diviziei),
cenzura externă SSCE
(numeral 45), sosire
BUCURESTI la 18 martie
1944 (sursa: Yad Vashem
Documents Archive)
Din texte: (2 martie 1944) Cred că ați primit c.p trimisă din drum (drumul de revenire din permisia la
domiciliu). Am sosit bine și încetul cu încetul ne aranjăm. Totul e bine, mâncarea bună. Numai poșta merge
mai greu, așa că dacă nu veți primi un timp nimic de la mine, să nu atribuiți altei cauze decât întârzierii
poștei. Păstrați c.p cu mărcile. (3 martie) Pe aici totul e bine. Sunt sănătos și m-am acomodat destul de bine.
Suntem împreună cu toți și avem un regim de lucru rațional. Păstrați mărcile poștale. (6 martie) Pe aici
totul e bine. Alimentația e suficientă, tratamentul bun. Cu Isidor (Isidor Wechsler) nu m-am văzut căci a
fost repartizat la un sat din împrejurimi. E bine, sănătos, se pare că va veni în curând acasă. (15 martie –
corespondență neexpediată) V-am rugat să nu-mi trimiteți încă nimic, pentru că există mulți indivizi care
excrochează sub diferite pretexte. Orice vă voi cere, trimiteți prin aceeași persoană ca acum. Pe aici totul e
bine. Lucrul e ușor, alimentația bună, stăm bine cantonați. Se pare că în curând ne vom apropia de voi în
țară.
La 15 mai 1944 Batalionul este retras din Transnistria, ajungând cu P.C. la Gherșani, jud. Buzău unde
trebuiau să fie trimiși toți evreii fugiți sau rătăciți pe timpul deplasărei și cari au aparținut acestui
detașament541. Ulterior va intra sub comanda unității de etape locale:
#60.D: la Comandamentul General de Etape Brăila (OPM 3041: 5 iunie – 29 iulie 1944. Sunt cunoscute
corespondențe cu adresa de genul: Schwartz Andrei, Bat(alionul) de Lucru Evrei no.120, Comp.II-a, Plut.II,
OPM 3041, Com. Cotu Lung, jud. Brăila (cartare BRĂILA), 5 iunie 1944 sau Schwartz Andrei, Batalionul
de lucru Evrei 120, Comp. II, Plut. II, Cotu Lung, jud. Brăila (iulie 1944, cartare BRĂILA).
Reconstrucție: Horst Scherrer

G09.60/1 G09.60/1
Întreaga corespondență, colete sau mandate trebuiau verificate personal de comandantul batalionului. Acesta
a folosit două ştampile militare pe corespondență:
540
Jean I. Segal, născut în 7 decembrie 1921, necăsătorit, fiul lui Isac și Aneta, domiciliat în str. Altarului nr. 6, București. Membru
al Asociației Foștilor Deportați din Transnistria, unde apare ca deportat pentru muncă în lagărul Râbnița (corect: Batalionul nr. 120
Evrei, localizat în 1944 în orașul Râbnița). În colecția Yad Vashem sunt patru corespondențe asemănătoare celei din Fig. G09.68:
una primită de Segal de la Isidor Wechsler (coleg de batalion) pe când se afla încă la domiciliu (februarie 1944), celelalte trei trimise
de Segal pe adresa familiei în martie 1944 (Segal sau doamna Schapira, din București).
541
Munca obligatorie..., Document nr. 226, pag. 497.
271
G09.60/1: ștampilă militară rotundă, cu diametrul 24/22 mm și cu textul interior în jurul stemei Regatului:
România * BATALIONUL LUCRU EVREI Nr. 120,
aplicată în tuș violet și albastru între 1 septembrie 1943 – 7 martie 1944.
G09.60/2: ștampilă militară de cenzură, dreptunghiulară de 57 x 28 mm, cu textul interior: 194.... Luna
..... Ziua .... / CENZURAT / Căpitan, / CLINCEANU, aplicată în tuș albastru în aceeași perioadă, 1
septembrie 1943 – 7 martie 1944.
Anexa: Detașamente locale în Transnistria (listă incompletă, orientativă):
 Moghilev: Detaşamentul 3 Codri-Pază Drumuri pe Calea Ferată – în septembrie 1941 este format din 61 evrei din
Moghilev.
 Tiraspol: Atelierul de Recuperare Tiraspol – în perioada 7 decembrie 1943 – februarie 1944 sunt 24 evrei din jud.
Baia.
Documente anexe – Detașamente de muncă pentru evrei
ANEXA 1 – Ordinul Comandamentului 7 Teritorial nr. 4377/C din 30 octombrie 1941542

Cu onoare se trimit alăturatele Instrucţiuni asupra întrebuinţării evreilor în detaşamente de lucru şi normele ce trebuie
avute în vedere pentru organizarea şi recrutarea elementului evreiesc ca mână de lucru în aceste detaşamente,
cunoscând următoarele:
1. În timp de pace - se aplică prescripţiile DL publicat în MO 287 / 5 decembrie 1940.
2. Pe timp de concentrare, moblizare sau rozboi: se aplică perceptele DL cu completările făcute prin Ordinul M.ST.M.,
iar durata muncii de folos obştesc este nelimitată, potrivit nevoilor statului.
3. Începând dela 16 octombrie 1941, toate detaşamentele de evrei existente pe teritoriul Comandamentului 7 Teritorial
au trecut exclusiv în subordinele directe ale Cdt. 7 Teritorial. Ca urmare a acestei situţii, toate detaşamentele de
evrei aflate la lucru pe teritoriul Cercurilor de Recrutare depind din punct de vedere al dependenţei de comandă în
cadrul disciplinei, ordinei şi justiţiei militare de Cercurile de Recrutare pe teritoriul cărora se află dislocate
detşamentele.
4. Cercul de Recrutare şi Comandanţii de detaşamente de evrei vor avea în vedere următoarele:
a) Nu este admisibil ca în timp ce fiii neamului ROMÂNESC se sacrifică pe câmpurile de luptă, evreii să-şi ducă vaţa
normală ca în timp de pace.
b) Este strict oprit ca românii de sânge sau cetăţenii români de origine etnică germană să ia sub protecţia lor pe evrei,
sub diferite pretexte, intervenind în favoarea lor pentru mutări sau excepţii dela munca de folos obştesc, făcându-se
interpretul acestora pe lângă autorităţi ş comandamente.
5. Cercurile de Recrutare vor lua măsuri ca:
a) Toate abaterile cu privire la evrei: eschivări dela munca de folos obştesc, circulaţia pe CF şi autobuze deplasări
dintr'o localitate în alta, etc., să fie semnalate imediat spre a fi sancţionaţi vinovaţii.
b) Evreii vor fi scoşi afară în bordee, tabere, barăci, vagoane, localuri părăsite, etc. Este interzisă cazarea lor la sate.
c) Aprovizionarea detaşamentelor se va face numai de către români, astfel ca toţi evreii obligaţi a presta munca de
folos obştesc să fie prezenţi în tabere şi să muncească, terminându-se astfel cu toate notele informative, reclamaţile
şi suspiciunile a căror esenţă este că încă se continuă favoritismul.
6. Cu începere dela 1 noiembrie 1941, Comandamentul 7 Teritorial va aplica în mod strict Ordinul M.ST.M. 31200
astfel:
a) Orice intervenţie pentru favoruri este interzisă, indiferent de calitatea celui ce intervine, iar acei ce vor interveni, vor
fi raportaţi nominal M.ST.M. pentru a se lua măsuri contra lor.
b) Cercurile de Recrutare vor executa cu stricteţe alăturatele instrucţiuni, cerând concursul Prefecturilor, Chesturilor,
Legiunilor de Jandarmi, Insp.de CF şi Drumuri […].
c) Aplicarea riguroasă a acestor instrucţiuni trebuie privită ca o chestiune vitală pentru servirea intereselor PATRIEI şi
trebuiesc luate măsurile cele mai drastice contra evreilor care se eschivează, cât şi contra acelora care înlesnesc
sau tolerează aceste eschivări.
COMANDAMENTUL 7 TERITORIAL
Statul Major, Bir. 2 Mobilizare
Instrucţiuni pentru organizarea şi funcţionarea detaşamentelor de lucru pentru evrei.

A.- ORGANIZARE.
1.- Organizarea evreilor daţi în detaşamente de lucru:
a) Toate normele referitoare la definirea evreilor, recensământul evreilor, obligaţunile evreilor, întrebinţrea evreilor
pentru nevoile armatei sau ale diferitelor instituţiuni publice, evidenţa evreilor, pe timp de pace sunt indicate de
Regulamentul D-L relativ la Statutul Militar al evreilor, publicat în M.O. 287 / 5 decembrie 1940. S-a atras atenţiunea
542
DJHAN Fond Prefectura, Dosar 266/1941, f.n.; Fond Chestura Poliție Deva, Dosar 89/1942, f.39-45:
272
Cerc.de Recrutare cu Nr. 60703 din 20 şi apoi din 23 iulie 1941, asupra acestui D-L de a se conforma şi întocmi
registrele, dosarele şi scriptele cu privire la Evrei.
b) În timp de război sau concentrări prelungite, întrebuinţarea evreilor la munca de folos obştesc este nelimitată,
potrivit nevoilor generale ale statului, D-L se execută conform ordinelor M.ST.M..
c) Evreii daţi la detaşamentele de lucru pentru CFR vor fi organizaţi în companii de 400 oameni, comandaţi de ofiţeri
sau subofiţeri daţi de detaşamentul CF. Companiile vor fi organizate pe 4 plutoane, comandate de gradaţi evrei. În
efectivul fiecărui detaşament va fi un număr de sanitari dintre evrei (Ord. M.ST.M. Sec.6, Nr. 9395/941).
d) Înainte de a se da ordin de constituirea detaşamentului, CR se va convinge de încadrarea lui, cine are răspunderea
lui şi dacă s'au asigurat unelte de lucru, hrană şi cazare.
e) Detaşamentele de lucru nu vor fi fărâmiţate, se vor întrebuinţa cel puţin 100 evrei la un loc spre a fi uşor de
controlat, supravegheaţi şi pentru a se economisi cadrele.
f) Toate detaşamentele de evrei au trecut sub ordinele Comandamentului Teritorial şi Cercului de recrutare pe raza
cărora activează, c începere dela 16 octombrie 1941. Indiferent de motiv nici un evreu nu va putea părăsi tabăra
fără aprobarea Comandamentelor Teritoriale (Ord. M.ST.M. 48411 / 16 octombrie 1941).
2.- Încadrare. Pentru detaşamentele mai mari de 250 oameni, Cercurile de recrutare vor da la cererea autorităţii ce
foloseşte evreii, câte un ofiţer de rezervă /preferabil provenit din activitate/ comandant pentru fiecare grup de 250 evrei,
care este răspunzător de ordinea şi disciplina în tabără, precum şi de de prezenţa oamenilor şi randamentul lor la lucru.
Acest ofiţer locuieşte în preajma taberei, în sat în apropierea şantierului, iar nu în oraş la sediul Cercului. Ofiţerul este
obligat să cunoască situaţia în detaliu a detaşamentelor de evrei. Ofiţerul de rezervă va fi din categoria I-a sau II-a,
concentrat de CR din acei disponibili (Ord. M.ST.M. 30481 / 12 august 1941).
B.- CAZAREA. Cazarea evreilor daţi la detaşamentele de lucru CFR se va face în barăcile construite de CF. În general
autoritatea cre foloseşte evreii este obligată a asigura cazarea. Când evreii lucrează în oraşele în care locuiesc, vor
putea fi învoiţi a dormi şi a lua masa în casele lor, dacă au o purtare bună (Ord. M.ST.M. 49469 / 15 octombrie 1941).
Când evreii nu lucrează în oraşele lor, vor fi cazaţi în barăci, vagoane, ferme sau case nelocuite. Să se interzică ca
evreii să locuiască în mijlocul populaţiei româneşti de la sate. Conform Ord. M.ST.M., Secţia II-a 17154 / 19 octombrie
1941: Sub nici un motiv nu se admite ca evreii să locuiască în case româneşti. Cazarea evreilor aflaţi la lucru se va face
în afara localităţilor. În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci.
C.- HRANA.
1. Hrănirea se face conf. art. 23 din Regulament. Ei vor avea drepturile de hrană, întreţinere şi soldă, pe care le are
trupa, dacă sunt întrebuinţaţi pentru nevoile armatei. Dacă sunt puşi în serviciul altor instituţiuni publice, e vor avea
drepturile în bani ale trupei.
2. Pentru preparatul hranei se va întrebuinţa minimum de personal acelaşi personal ca la o companie.
3. Aprovizionările cu alimente să se facă numai de românii cre încadrează detaşamentele sau din serviciul autorităţii
care îi are primiţi pentru lucru. Să se evite prin urmare ca evreii să circule pe drumuri, prin sate sau oraşe.
D.- ASISTENŢA MEDICALĂ va fi asigurată în tberele de muncă de un medic evreu la 500 evrei. CR respectiv cer
telegrafic M.ST.M., Secţia I-a, Bir.Sanitar, numirea medicilor evrei la detaşamentele de evrei; după 60 zile de muncă de
interes obştesc şi la cererea Cercului, medicii evrei pot fi schimbaţi, urmând ca fiecare să presteze pe rând câte 60 zile
din această muncă […]
Drepturile medicilor, ca şi a celorlalţi specialişti evrei, sunt următoarele:
a) Când lucrează în cadrul muncii de interes obştesc, a aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi titraţi evrei dică hrană sau hrana
în bani.
b) După efectuarea perioadei de obligaţiune a muncii de interes obştesc, medicii evrei pot fi rechiziţionaţi; în această
situaţie ei se bucură de drepturile prevăzute /soldă mărită şi uniformă/, Ord. M.ST.M. 42639 / 5 octombrie 1941.
Aplicarea acestui ordin se va face: serviciul medical va fi asigurat prin medici grade inferioare la neajungere prin
plotonieri, întrucât bugetul statului nu trebuie împovărat, rechiziţionând medici evrei cu grad de ofiţer.
Evreii bolnavi înapoiaţi dela Detaşamentele de lucru vor fi vizitaţi conform art.15 din Reg.D-L asupra Evreilor, nu vor fi
internaţi în spitale, ci vor fi lăsaţi la vatră, lăsare la vatră a evreilor debili şi bolnavi atrage întreaga răspundere a Cercului
de recrutare, stfel că vizita medicală va fi cât se poate de meticuloasă. Ulterior vor fi supravegheaţi şi controlaţi spre a
verifica vădita lor incapacitate de a munci (Ord. C.7T. 62421 / 17 septembrie 1941). Evreii bolnavi lăsaţi la domiciliu se
vor controla inopinat, iar cei sănătoşi vor fi trimişi imediat în tabere de muncă (Ord. 62370 / 15 septembrie 1941).
E.- BAIA DE DEPARAZITARE. Baia şi deparazitarea va fi asigurată prin grija sutorităţii pentru care lucrează
detaşamentul de evrei.
F.- ÎMBRĂCĂMINTEA. În toate cazurile, evreii vor purta hainele lor civile, fiind obligaţi a se prezenta la muncile de
interes obştesc cu echipament potrivit anotimpului şi cu cel puţin 2 schimburi de rufe, ei vor avea pe braţul stâng o
brasardă de culoare galbenă, lată de 10 cm, cu numele Cercului de recrutare (art.23 din Reg.D-L). Nu vor fi învoiţi spre
a-şi aduce haine mai groase sau rufărie, cererile lor se vor satisface prin expedierea de către familii: fir prin colet poştal,
fie printr-un membru al familiei, a cărui vizită în apropierea lagărului va fi de scurtă durată [vor sta în vizită doar timpul
necesar pentru înmânarea pachetului].
G.- ÎNSCRIEREA EVREILOR […]
H.- EVREI SPECIALIŞTI. În viitor evreii meseriaşi se vor putea da ţinând seama de specialitatea fiecăruia şi de cererile
ce se primesc. Din Detaşamentele actuale aflate la lucru, nu se va retrage nici un evreu (Ord. M.ST.M. 39140 / 12
septembrie 1941).
I.- EVREII INTELECTUALI. Eveii cu titluri academice vor fi întrebuinţaţi în funcţiuni corespunzătore (Ord. M.ST.M. 1630 /
21 iulie 1941). Toţi intelectualii se întrebuinţează la munca de folos obştesc în caz că nu sunt specialişti de care se
simte nevoie (ingineri, medici, etc) ei vor fi folosiţi în general ca şefi de echipe (Ord. M.ST.M. 38138 / 7 septembrie
1941). Dintre intelectuali numai:
a) Medicii evrei sunt întrebuinţţi după ordinele M.ST.M. (Ord. M.ST.M. 41859 / 20 septembrie 1941). Rabinii vor putea
rămâne provizoriu la vatră, până la soluţionarea cererilor nominale adresate, pentru scutirea rabinilor (Ord. M.ST.M.
44663 / 1 octombrie 1941), ordinul se referă la rabinii care excepţional au rămas la vatră.
273
b) Avocaţii evrei trecuţi de 25 ani vor putea fi folosiţi de autorităţi şi instituţiuni de stat în servicii secundare, în baza
repartiţiei făcută de M.ST.M., cererile se adresează M.ST.M., Secţia I-a, Bir.5 Evrei. Avocaţii evei sub 25 ani vor fi
daţi la munca de interes obştesc, unde vor fi folosiţi ca şefi de echipe (Ord. M.ST.M. 45987 / 10 octombrie 1941,
comunicat direct Cercurilor de Recrutare).
Deci, M.ST.M. a stabilit un regim special numai pentru medici şi avocaţi. Totuşi, în timp de război şi aceste două
categorii prestează munca de interes obştesc şi anume:
- medicii la detaşamente şi lagăre de prizonieri;
- avocaţii la instituţii şi autorităţi, cu însăcinări secundare.
c) Pentru ceilalţi intelectuali (foşti militari şi studenţi) prevăzuţi de art.23 şi 30 din Regulament, se dispune următoarele:
Ei vor fi folosiţi ca şefi de echipe; cei ce au făcut minimum 60 zile de muncă de interes obştesc vor fi schimbaţi cu
ceilalţi, ce nu au făcut deloc sau mai puţin; schimbarea în tabără de muncă nu se va executa, decât atunci când va veni
înlocuitor - altfel ei vor rămâne în continuare la lucru; în caz că la un CR nu se mai găsesc intelectuali nefolosiţi de acel
Cerc, schimbul se va face în cadrul Comand. Teritorial; CR vor lua măsuri ca aceste dispoziţiuni să se aplice pentru toţi
evreii în mod echitabil şi fără favoruri.
J.- EXCEPTĂRI.
1) Evreii supuşi străini sunt exceptaţi de la munca de folos obştesc.
2) Evreii /apatrizi/, aceia care nu se bucură de nici o supuşenie străină: li se aplică regimul comun ce se aplică evreilor
din România (Ord. M.ST.M. 39200 / 17 octombrie 1941).
3) Evreii mobilizaţi pentru lucru pe anul în curs sunt exceptaţi de munca în interes obştesc, însă ei trebuie să se
găsească în permanenţă la întreprinderile respective, deci numai acei care posedă ordine de rechiziţionare pentru
lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului întocmit de M.ST.M..
4) Cei ce se găsesc angajaţi la lucru înainte de 21 iunie 1941 şi sunt indispensabili la intreprinderile ce au contracte
sau comenzi de la armată /diferite autorităţi de stat/, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în
planul de mobilizare al teritoriului; ceastă excepţie este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor.
5) Cei ce se găsesc în intreprinderile supuse românizării şi care nu sunt dublaţi de români; aceasta însă numai până la
31 decembrie 1941.
6) Cei strict indispensabili funcţionării intreprinderilor comerciale importante, pe care Min. Economiei Naţionale le va
considera ca necesare vieţii economice.
7) Cei strict indispensabili funcţionării instituţiilor financiare, pe care BNR le va considera ca necesare vieţii financiare.
8) În timp de război cine nu este exceptat aşa cum prevăd Instrucţiunile 31200/1941, se ia la munca de folos obştesc.
Medicii sunt daţi de M.ST.M.. Restul de Comandamentele Teritoriale. Intelectualii şi foştii ofiţeri vor fi folosiţi în
general ca şefi de echipe.
În consecinţă: Cererile de exceptare trebuiau înaintate Comand. 7 Teritorial până la 15 septembrie 1941, după această
dată Comandamentul nu mai acordă nici o exceptare, iar cererile sunt clasate la dosar.
K.- ÎNVOIRI În situaţia actuală orice fel de învoire a evreilor pe timpul cât sunt în detaşmente este suprimată. Organele
Jandrmeriei şi Poliţiei sunt rugate a face dese controluri a-i prinde, aresta şi a-i trimite la detaşamentul respectiv,
oprinde-le biletele de voie, pe care le vor înainta direct Comandamentului 7 Teritorial. Zilele învoite vor fi făcute dublu, în
plus, în taberele de muncă (Ord. C.7 T. 62317 / 14 septembrie 1941).
L.- CONTROLURI. Toţi comandanţii ierarhici vor face controluri inopinate şi dese pe teren, arestând şi trimiţând în
judcata Curţilor Marţiale pe toţi acei care vor dovedi uşurinţă în paza Evreilor aflaţi la lucru. Verificarea lagărelor de
muncă se execută conform Instrucţiunilor 31200 şi 30481 / 1941.
M.- CERERI DIN PARTEA AUTORITĂŢILOR.
1) Autorităţile civile şi diferitele instituţiuni de stat au dreptul de a chema evrei, pentru serviciile lor. Cererile acestor
autorităţi se vor înainta prin CR, arătându-se […] (Ord. M.ST.M. 1630 / 21 iulie 1941, comunicat cu Nr. 60894 din
26 iulie 1941).
2) Cercurile de Recrutare vor satisface în primul rând cererile organelor CFR, de a le pune la dispoziţie evrei, pentru
lucrările de CF (Ord. M.ST.M., Secţia 6, 25061 / 21 octombrie 1941).
N.- REGIMUL DE LUCRU. Toţi evreii din taberele de muncă vor fi supravegheaţi îndeaproape; regimul normal de
tabere, fără învoiri în sate şi având toţi acceaşi hrană. Prezenţa ţinută la zi. Comandamentele Teritoriale se vor convinge
de situaţie (Ord. M.ST.M. 33997 / 24 august 1941 comunicat CR cu Nr. 61754 / 28 august 1941).
O.- CIRCULAŢIA EVREILOR. Din ordinul Domnului Mareşal ANTONESCU este interzisă orice deplasare a evreilor
dintr'o localitate în alta, fiecare evreu rămâne în localitatea unde se găseşte. Până la noi ordine nu se va elibera evreilor
nici un fel de permis de circulaţie de către Comandamentele Teritoriale (Ord. 17782 / 10 octombrie 1941); rezultă precis
că numai Comand. Teritoriale au dreptul de a acorda permise de circulaţie evreilor, alte organe nu.
P.- MĂSURI DISCIPLINARE. Toţi evreii să fie puşi la muncă grea, dacă fug se împuşcă unul din zece, dacă nu
543
muncesc, nu li se dă de mâncare, nici nu sunt lăsaţi să primească sau să cumpere (Ord. MAI 5811 / 8 iulie 1941 ).
Evreii care au domiciliul necunoscut, li se va face această mutaţie în registru şi vor fi urmăriţi pentru a li se clarifica
situaţia. Dacă se constată abateri vor fi luaţi din detaşamente şi daţi în altă parte.
COMANDANTUL COMAND. 7 TERITORIAL

GENERAL I. Pleniceanu Şeful de Stat Major
Colonel V. Chitu.
543
De fapt este reproducerea unui ordin verbal direct al lui Antonescu; nu există nici o dovadă să se fi aplicat vreodată aceste măsuri
aberante.
274
ANEXA 2 – Instrucţiuni generale nr. 55500 / 27 iunie 1942

Privitoare la munca obligatorie a evreilor.
[Evreii din România..., vol. III/2, pag. 316-323; Traşcă – Chestiunea evreiască..., pag. 584-596].
A. NORME GENERALE.
Potrivit D-L 3984/1940 (MO 287 / 3 decembrie 1940) şi Regulamentului acestui D-L nr. 2030/1941 (MO 164 / 14 iulie
1941), toţi bărbaţii evrei între 18 şi 50 ani, sunt obligaţi a presta munca obligatorie, care are un caracter de permanenţă
şi continuitate (munca de folos obştesc fiind făcută numai de români). Conform ordinului Domnului Mareşal Antonescu
nr. 5295M / 21 aprilie 1942, M.ST.M. a primit însărcinarea de a organiza, supraveghea şi controla munca obligatorie
executată de evrei […] Evreii - în înţelesul legii, arătaţi în D-L 2030/1941 […] vor fi împărţiţi în trei categorii:
1. Evreii dela 20-40 ani inclusiv, care vor fi folosiţi, îndeosebi, la detaşamentele de lucru, în afara localităţii din care fac
parte.
2. Evreii în vârstă de 18 şi 19 ani, precum şi cei dela 41-50 ani împliniţi, care vor fi folosiţi individual sau în grup, în
interesul armatei, instituţiunilor de stat (judeţ, comună), sau la întreprinderi particulare care lucrează în folosul
armatei şi economiei naţionale şi numai pe timpul cât se efectuează contractele. Aceşti evrei vor fi folosiţi, în
principiu, în raza localităţii căreia îi aparţin, sau în apropiere.
3. Meseriaşii evrei (18-50 ani) vor fi întrebuinţaţi acolo unde nevoile vor cere.
B. EXCEPŢIUNI
I. Exceptați de la orice muncă obligatorie: Evreii supuși străini; Slujitorii cultului mozaic; Evreii inapți pentru orice fel
de muncă; Evreii invalizi în timpul și din cauza serviciului militar, în războaiele precedente ale României;
II. Exceptați de la munca manuală în detașamente: Evreii cu titluri academice; Președinții comunităților evreiești și
câte 3 membri din fiecare oficiu județean al C.E.R.; Foștii patroni sau proprietari de întreprinderi comerciale și
industriale, menținuți în serviciu după românizarea întreprinderilor respective.
C. SOLUŢIONAREA CERERILOR PENTRU EVREII NECESARI LA MUNCA OBLIGATORIE.
1. Pentru lucrări mari, efectuate cu detaşamente exterioare (CF, drumuri, cariere, etc), se vor da evrei în etate de 20-
40 ani şi numai cu aprobarea M.ST.M..
2. Pentru nevoile locale (în oraş sau apropiere), aprobările se dau de către corpul de armată (comand.teritoriale) […]
Pentru astfel de lucrări vor fi daţi, în principiu, numai evrei de 18-19 ani şi cei dela 41-50 ani. Evreii între 20-40 ani,
se vor repartiza numai în cazul când vor fi disponibilităţi […]
D. ORGANIZAREA.
a) Pentru detaşamentele exterioare de lucru se va face de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale)
prin cercurile de recutare, fiecare detașament a 500 evrei între 20-40 ani, având următoarea încadrare: (20
militari);
b) Detașamentele locale de lucru vor întrebuința, în general, evrei de 18-19 ani, precum și cei dela 41-50 ani.
2. Cazarea.
a) Pentru detașamentele exterioare, cazarea se va asigura de către instituția care-i folosește, în corturi, barăci sau în
clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă,
a întinde corupția sau întreține relații cu româncele. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în
apropiere de orașul lor de domiciliu, vor putea fi lăsați să doarmă la căminurile lor, cu condițiunea de a nu diminua
randamentul maxim de lucru.
b) Evreii din detașamentele de lucru locale, vor dormi în familie.
4. Îmbrăcămintea. Evreii lor lucra cu îmbrăcămintea proprie, primind pentru uzaj indemnizația prevăzută (...)
5. Asistența medicală. Se asigură de către medicii evrei. Cazurile de scutire temporară sau internare în spitale, vor
trebui supervizate de medicul instituției unde lucrează, al cercului de recutare sau al oricărei unități militare din
apropiere. La constituirea detașamentelor de lucru exterioare, evreii vor fi vizitați în prealabil de către medicul cercului de
recutare.
6. Drepturile detașamentelor.
c) Evreii. Au drepturi de soldă, întreținere și hrană ca al soldaților, în natură sau în bani. Toate drepturile cuvenite
evreilor, se suportă de către instituția care-i folosește la muncă. Drepturile pentru uzajul efectelor (15 lei pe zi) și ajutorul
de familie, se vor acorda numai evreilor lipsiți de mijloace și care depun sârguință în muncă. Toți evreii întrebuințați la
muncă obligatorie în detașamente de lucru exterioare, pot avea un concediu de 15 zile la 6 luni de muncă efectivă.
7. Regimul de lucru.
a) Evreii din orice fel de detașament, vor lucra 9 ore pe zi. Programul de lucru va varia în funcție de anotimp.
g) Vor fi sancționați cu trimiterea în Transnistria la muncă grea sau în ghettouri, împreună cu familiile lor, toți evreii care
comit următoarele infracțiuni:
- repetă abaterile arătate la punctul f de mai sus;
- nu execută conștiincios serviciul la muncă sau se sustrag dela lucru prin înșelăciune, cumpărare, intervenție,
neprezentare la chemări, părăsire fără voie a lucrului, etc.
- nu anunță cercului de recrutare schimbarea domiciliului (...);
- vor avea relațiuni intime cu româncele.
Vor fi de asemenea trimiși în Transnistria și românii care vor înlesni sustragerea evreilor de la munca obligatorie.
h) Orice intervenție pentru favoruri este interzisă, indiferent de calitatea celui ce intervine. Acei care vor interveni vor fi
semnlați M.St.M pentru a se cere P.C.M internarea în lagăr.
II. Meseriașii evrei. Se întrebuințează în primul rând pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe de județ și
comunelor urbane unde sunt domiciliați evreii. Cercurile de recrutare vor organiza echipe de meseriași evrei, pe
categorii omonene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini. Meseriașii evrei vor beneficia de aceleași drepturi ca și
muncitorii evrei necalificați constituiți în detașamente.
E. UTILIZAREA FEMEILOR EVREICE.
Corpurile de armată au dreptul de a întrebuința, în cadrul m.o., și personalul evreiesc de sex feminin între 18-40 ani, atât
la lucru manual (croitorese, spălătorese, richtuitoare, etc.) cât și intelectual, pentru lucrări de birou.
275

G1 Munca Obligatorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G1 Munca Obligatorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GA Represiunea în istoria poștală românească

#G09. DETAȘAMENTE DE MUNCĂ OBLIGATORIE

G09A. CRONOLOGIE ISTORICĂ

Perioada precursoare: 1939-1940

Carte poştală militară cu tarif

Ștampile administrativ-poștale de la Detașamentul 7

Situaţia juridică a evreilor din România a fost

Fig. G09.02: corespondență

Carte poştală scrisă de familia

Perioada IA: 1-7 august 1941 (munca organizată de către M.A.I.)

Utilizarea evreilor putea avea loc:

În urma acestor dispoziţii s-au format primele detaşamente de muncă CFR:

Perioada IB: 8 august – 15 decembrie 1941 (munca organizată de M.St.M.)

Urmare a multiplelor sesizări privind neregulile în organizarea şi utilizarea detaşamentelor de lucru

Carte poştală expediată de

Carte poştală expediată de

Perioada IIA: 1 ianuarie – 7 mai 1942 (organizare de Inspectorat)

Carte poştală expediată de

Perioada IIA: din 8 mai 1942 (organizare de M.St.M.)

Evrei în Evrei în detaşamente Localizarea

Putna 311 791

G09B.  ASPECTE DE ISTORIE POȘTALĂ

UNITĂȚI DE MUNCĂ C.F.R. CARE AU SUBORDONAT DETAȘAMENTE DE EVREI399

INSPECȚII L.S. (LUCRĂRI MILITARE / SPECIALE)

Inspecția LS I, cu două localizări succesive:

Inspecția LS II, cu patru localizări succesive:

Inspecția LS III, cu două localizări succesive:

Inspecția LS IV Târgu Jiu (1937-1946), pentru reluarea lucrărilor Bumbești – Livezeni.

DETAȘAMENTE MILITARE C.F.R.

Fig. G09.09: exemplu de

Carte poștală militară (cu tarif

Fig. G09.10: exemplu de

Carte poștală scrisă la 20

Lista detașamentelor de muncă pentru evrei din Vechiul Regat

G09.01. – Județul ALBA INFERIOARĂ

G09.01/1 – Detașamentul evrei COŞLARIU

G09.02. – Județul ARAD

G09.02/1 – Detaşamentul Evrei nr. 102 PĂULIȘ-MATCA

Aprobat în 15 decembrie 1941 şi subordonat

Pe traseul canalului, de la sud la nord, există mai multe

Fig. G09.11: Corespondență de la Detașamentul Matca-Păuliș

Localități întâlnite, localizări companii:

 Cuvin: este menționată compania 2 (?) în noiembrie 1943

Carte poştală expediată de

Carte poştală expediată de

Carte poştală expediată de

Carte poştală scrisă la 14

Ștampile militare de cenzură.

Anexa: Detașamente locale în Arad (listă incompletă):

G09.03. – Județul ARGEȘ

G09.03/1 – Detașamentul evrei GARA LOTRU (al CFR-ului)

Carte poştală Expres

Fig. G09.17: Corespondență

Carte poştală Expres scrisă

Extrase din corespondențe:

G09.03/2 – Detașamentul evrei JIBLEA-CARIERĂ (al CFR-ului)

Fig. G09.18: Corespondență

Carte poştală expediată de

Anexa: Detașamente locale în Pitești (listă incompletă, orientativă):

G09.04. – Județul BACĂU

G09.04/1 – Detașamentul evrei BACĂU (al CFR-ului)

G09.04/2 – Detaşamentul CFR evrei nr. 105 BACĂU.

G09.04/3 – Batalionul evrei nr. 1012 Lucru BACĂU.