BC

UI
AS
I/
CE
NT

„EMINESCU
RA
LU

FT OBL CERIR Uaiv.

SI:
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 | I
MINISTERUL DE INDUSTRIE ȘI COMERŢ - A . A: |

DIREOŢIUNEA GENERALĂ A INDUSTRIEI Ei |

RY
OFICIUL DE STUDII ŞI ANCHETE | .

RA
No. a

A. E

LIB
B UCO V IN

Y
SIT
“PIN PUNCT
PE VEDERE INDUSTRIAL
z
DE
ER
INGINER AUREL RÂȘCANU _. .
NIV

SL ama
LU
RA
NT
CE
I/
AS

CERNĂUŢI! 1922

INSTITUŢUL DE ARTE GRAFICE ȘI EDITURA , „GLASUL BUCOVINEI“

UI

STRADA DOMNEASCA No. 33

2436
BC

„MI «i aa
B.C.U. - “|
pg APD
 7 | ă 5 |

RY
| - :

RA
pantera Pr mem a

05 |

LIB
| Bu tuteca de (010616: Geogretie o
TAR |

Y
, : “ _ - -

SIT
ER
NIV
LU

/. aa
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
PREFAȚA

LIB
România de astăzi prezintă din punct de vedere îndus-

Y
trial — ca şi din multe alte puncte de vedere — un tot cu

SIT
desăvârşire nearmonic. Stabilimentele industriale ale vechiului
regat şi celor trei provincii realipite s'au născut şi dezvoltat
în cadrul diferitelor state,: prezentând unele față de altele
ER
o diversitate complectă de condiţii, atât în ceea ce privesc bo-
gățiile şi diferitele aspecte economice, cât şi în ceea ce priveşte
NIV
legislația și politica economică. In asemenea condițiuni cele
patru grupuri de stabilimente industriale au căpătat anumite
caractere şi orientări, care urmează a fi în cea mai mare
LU

parte modificate astăzi când ele sunt puse să lucreze întrun

cadru cu totul deosebit de acel în care fiecare din ele au lucrat
până în prezent. Pentru punerea la punct a tuturor acestor
RA

întreprinderi industriale și crearea ast-fel a unei industrii

naționale care să corespundă cât mai mult condițiunilor econo-
nice și nevoielor noului Stat Român, este necesar în primul
NT

vând a se cunoaște cât mai bine situația acestor intreprinderi

şi împrejurările în care ele s'au desvoliat.
CE

: De aceea cred că lucrarea de faţă, care priveşte aportul

industrial pe care una din provinciile alipite îl aduce noului
Stat Român, nu poate fi de cât o contribuție necesară şi fo-
I/

Zositoare.
In alcătuirea acestor lucrăvi n'am bazat pe ancheta în-
AS

dustrială întreprinsă de Inspectoratul Industricl din Cernăuţi.

Nu pot să nu releves numeroasele greutăți cu care am avut de
luptat când, însărcinat fiind din partea Ministerului de In-
UI

dustrie şi Comerţ la 1 Mai 1920 să organizez Înspectoraiul

Industrial din Cernăuţi, — înființat pe aceeaș dată — am
BC
 întreprins adunarea întregului material statistic necesar pentru
cunoaşterea situațiunei industriale a Bucovinei. La secretariatul

RY
general de industrie şi comerț din Cernăuţi nu exista un singur
oficiu care să se ocupe cu adunarea statisticei industriale, ast-
felcă nu mi-a fost posibil. să aflu dela acest secretariat nici

RA
măcar numărul și adresele întreprinderilor industriale, după
“Cum nu îni-a fost posibil să aflu acest lucru dela diferitele
prefecturi, cărora adresându-mă am primit răspunsul că

LIB
evi-
dența în acest senz a fost pierdută în timpul războiului, Mer-
gând. din comună în comună, secundat mai târziu în această
operațiune de D-l Inginer Bocancea, actualul Inspector
Indus-

Y
trial, s'a început mai întăiu prin a se descoperi
sediul diferi-

SIT
telor întreprinderi îndustriale, pentru ca apoi prin
dese vizitări
și cercetări la faţa locului să se strângă toate
datele necesare,
care clasate şi coordonate să alcătuiască
actuala anchetă in-
ER
dustrială care se găseşte la Inspectoratul
Industrial.
În, mod natural rezultă că, în condițiunile
atât de va-
riabile pe 'cari le trăiește astăzi industria
NIV
şi în special indus
tria din Bucovina, care având de
suferit cele mai mari pier-
deri din cauzn războiului se găseşte
într'o continuă prefacere,
această anchetă industrială şi
în consecință lucrarea de față
LU

fizează situația îndustriei din Bucovina numai

la un moment
dai — sfârşitul anului 1921
— în fiecare moment această
tuațiune prezentând diferite si-
RA

variahiună. Și din acest pun

vedere trebueşte privită ct de
lucrarea de față.
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB
CONSIPERAȚIUNI GENERALE

Y
Rolul industrial pe care Bucovina Pa jucat

SIT
în trecut

Bucovina ca o mică provincie a marelui imperiu austro-

uhgar — având o ER
suprafaţă şi o populaţie ce reprezinta
aproximativ a 60-a parte din suprafața şi populaţia între-
NIV
gului imperiu — şi aşezată la extremitatea acestui imperiu,
juca din toate punctele de vedere un rol secundar. In ceea
ce priveşte producția industrială constatăm că Bucovina
LU

trăgea şi mai puţin în balanţă, întrucât în raport cu marea

desvoltare a producţiei industriale austro-ungare, care după
socoteli aproximative se putea ciira înaintea războiului la
RA

o valoare de 10 miliarde coroane anual, Bucovina se pre-

zenta cu o producție industrială de aproximativ 110 milioane
coroane ceea ce reprezenta aproximativ a 90-a parte din
NT

producţia industrială austro-ungară.

Dacă, judecând după suprafaţa şi populaţia atât de
CE

redusă a Bucovinei, nu putea fi nici întrun caz vorba de

un aport industrial care să iniluențeze într'o măsură mai
mare producţia marelui imperiu, fără îndoială însă că acest
I/

aport ar fi putut căpăta o valoare cu mult mai mare, dacă

marele bogății ale acestei provincii ar fi căpătat adevărata
AS

lor valoare prin o industrializare cât mai mare. Este suficient

să relevăm în această privință faptul că, deşi Bucovina posedă
UI

o aşa de frumoasă bogăţie în lemnârit, acest material se

exporta sub formă brută sau de semifabricate — cherestea —
fără a se desvolta nici un ram industrial în legătură cu
BC
 6 —
prelucrarea lemnului sau cu produsele obţinute din lemn

RY
pe cale chimică ca: celuloză, hârtie, etc.
Cauzele pentru care bogăţiile Bucovinei erau în trecut
atât de puţin industrializate sunt multiple.

RA
| In primul rând şi ca fapt hotărâtor era marea concu-
rență a întreprinderilor industriale atât de numeroase din

LIB
fostul imperiu şi în special din Bohemia. Orice încercare de
fabricare locală se găsea în condițiuni de concurenţă
foarte
greu de învins, în special față de produsele bohemiene, produse
provenite din instalațiuni cu renume mare pe toate

Y
piețele
de desfacere, cu posibilităţi cu mult mai uşoare de
aprovizio-

SIT
nare, atât cu materiale prime cât şi cu combustibil
(cărbuni),
dată fiind imediata lor apropiere de principalele centre
producție.
de
în acelaş timp considerând distanţa relativ
(la transportul normal) între Bucovina şi
cu o industrie foarte desvoltată — ca
ER mică
celelalte provincii
Bohemia— şi eftină-
tatea cunoscută a transporturilor din
NIV
timp de pace pe căile
ferate austriace, fabricatele soseau
în Bucovina cu un preţ
destul de scăzut şi astfel producerea
lor în localitate nu
prezenta o. rentabilitațe sigură.
LU

Pe de altă parte chiar Statul austriac,

fie din motive
politice, fie din cauza marei desvoltări
a industriei
imperiului,
nu-şi dădea nici o silință să încurajeze
RA

mai serios vr'o în-

cercare industrială în această
provincie dela extremitatea
imperiului,
NT
CE

L » Precum şi faptul că Buco-

vina a fost considerat a ca o
anexă a Galiției, recunoscută
creditul compromis, este foar
I/

te expli-
inderi « ința a fost mai mult spre comerţ
sau
AS

prinderi industriale cu
între-
mai Puţine . riscuri, deci
: | vV
implicit
> ucând un câşșt Ig mai MIC, dai
UI
BC
a
ret ea
PR

Rolul industrial pe care Bucovina îl joacă

RY
în prezent.

RA
Situaţia de astăzi a Bucovinei se prezintă cu totul 'sub
alt aspect ca în trecut. Făcând parte din Țara Românească
suprafața şi populaţia ei reprezintă aproximativ a 20-c şi 28-a

LIB
parte din suprafața şi populaţia întregei țări româneşti, pe câtă
vreme am văzut că faţă de suprafaţa şi populaţia fostului
imperiu austro-ungar acestea reprezentau numai a 60-a parte

Y
şi astiel rezultă că importanța Bucovinei în mod general a

SIT
crescut de aprox. trei ori. Din punct de vedere industrial însă im-
portanţa a crescut cu mult mai mult, dacă gândim că, pe
câtă vreme valoarea producţiei industriei bucovinene repre-
ER
zintă faţă de valoarea producţiei industriale a fostului imperiu
austro-ungar a 90-a parte, faţă de valoarea producţiei indu-
striale de înaintea războiului a vechiului regat român inclusiv
NIV

nouile provincii — care se cifrează la 1.910,030.095 %) —

ea reprezintă a 19-a parte, ceea ce înseamnă că din punct
SI Tia m aratiE ei

de vedere al producției industriale importanţa Bucovinei prin

LU

alipire a crescut de aproximativ cinci ori. Acest raport îl con-

statăm cu'toate că am văzut că industria bucovineană sub
a trăit în împrejurări cu totul neprieinice
RA

stăpânirea austriacă
[Te

pentru dezvoltarea ei. Astăzi însă în cadrul noului stat român

ea se găseşte în condițiuni cu totul prielnice, menite să-i
NT
a

dea acea amploare care n'a fost posibilă în trecut.

Drm carei mi ae e E arma

In adevăr, dacă în trecut marile bogății ale Bucovinei

fost împiedecate de a fi puse în adevărată lor valoare prin
CE

au
industrializarea lor la maximum posibil din cauza concurenţei
starni

greu de învins a industriei imperiului şi în special a Bohe-

miei, astăzi drumul fără graniță spre Austria şi Bohemia
I/

este închis şi tariful vamal protecționist pune stavilă acestei

AS

concurenţe. lar în ceea ce priveşte situaţia în interiorul țărei

constatăm că activitatea industrială abia astăzi începe să ia
UI

*) Această cifră ca și toate celelalte date statistice privitoare ia

vechiul regat şi celelalte ţinuturi sunt luate după datele. statistice
oficiale ale Ministerului de Industrie și Comerţ.
BC
 — 8 —

un avânt mai mare, avânt determinat pe de o parte de con-

RY
dițiunile cu totul prielnice pe care le găseşte aprovizionarea
cu materii prime şi energie în noul cuprins al ţărei precum
şi de abundența capitalului rămas liber prin aplicarea reformei

RA
agrare, iar pe de altă parte de necesitatea emancipărei de
tutela străinătăţei prin reducerea importului articolelor fabri-

LIB
cate la minium şi deci de tendinţa unei largi încurajări
pentru producerea lor în interiorul țărei. Și astfel rezultă,
că bogăţiile din Bucovina în cadrul statului român vor fi
împinse cătră o industrializare cât mai mare de acest avânt

Y
al desvoltăvei industriei naționale.

SIT
Pentru a constata întrucât această industrializare
ur-
mează a se face chiar în această regiune, să
cercetăm pe
rând toate acele circumstanţe care hotărăsc
voltarea unei industrii într'o anumită regiune
a) Găsirea la îndemână a materiilor prime
ER
fixarea şi des-
şi care sunt:
necesare
- fabricaţiunei.
NIV

5) Posibilitatea de producere avantajoasă a

forţei motrice.
c) Uşurinţa găsirei mânei de_lucru şi
în condițiuni cât
mâi bune.
LU

Să le analizăm pe rând:
RA

d) Chestiunea materiilor prime.

Bucovina oferă pentru industrializ
are isvoare cu totul
NT

importante de bogății. in Primul

rând avem considerabila
producţie de lemnărit, care rezul
tă din pădurile ce ocupă
45%/, din întreaga Suprafaţă a
CE

Bucovinei, producţie care la

maximum de exploatare ar putea
trece peste 2 milioane m?
anual. Acest considerabil izvor
de bogăţie oferă posibilitatea
desvoltărei unei industrii atât
I/

de importante, încât chiar dacă

nu S'ar mai desvolta alte ramu
ri industriale decât cele
legătură cu în
AS

producţia de lemnărit, ar îi
pentru ca Bucovina să devi cu totul suficient
nă una din cele mai importan
regiuni industriale ale țărei. te
UI

Din acest punct de vedere

afară de industria cherestelei în
— atât de dezvoltată Şi
prezent — se poate în
dezvolta industria prelucrărei lemnului
BC
 taiati ROMCO IE
pictata:

Biblioteca Cecţiel de Geografie

deotodio-Ctografle — 9 — Cu

Sub toate formele ca: tâmplărie, mobile, parchete, calapoade,

RY
vehicule, instrumente de muzică (pe baza lemnului de reso-
nanţă de o calitate atât de superioară care se găseşte în
iplictaca 06

Bucovina), jucării, cuie de cismar etc., după cum industriile

RA
în legătură cu produsele obținute prin extragere pe cale
chimică ca: celuloză, hârtie, tanin etc.
Bucovina oferă, însă şi alte bogății susceptibile unei

LIB
industrializări. destul de importante. Astiel avem:
Minele de fer manganic dela Iacobeni cu o producţie
anuală — înaintea războiului — până la 30.000 tone de

Y
minereu anual, minereu expediat înaintea războiului la Wit-

SIT
kowitz' şi chiar în Anglia, fiind întrebuințat la fabricarea
oțelului. Pe baza acestui produs prelucrat la origină s'ar
putea dezvolta mai târziu — în condițiuni normale — o în-
dustrie metalurgică destul de importantă. ER
Pe baza culturei de cartofi atât de extinsă în această
„regiune, s'a dezvoltat în trectit o industrie a spirtului destul
NIV

de remarcabilă şi care este în viitor susceptibilă de o des-

voltare şi mai importantă. După datele statistice oficiale
produs în Bucovina în: anul 1913 cantitatea de ca.
LU

S'au
4% milioane guintale de cartofi, pe câtă vreme în vechiul
regat ceva mai mult ca 1 milion de guintale, iar producția
actuală de cartofi în Bucovina se poate cifra la ca. 2 mi- '
RA

lioane guintale pe câtă vreme a: întregei țări româneşti la

ca 11% milioane guintale. Aceste cifre dovedesc cu priso-
NT

sință cât de desvoltată este cultura de cartofi în Bucovina

şi deci ce important izvor de producţie constitue această
cultură pentru industria spirtului.
CE

Creşterea vitelor atât de dezvoltată în Bucovina, oferă

de asemenea produse pentru o importantă industrializare.
Făcând o comparaţie între Bucovina şi Regatul vechiu în
I/

privința cr eşterei de vite constatăm, în ceea ce privesc în

AS

special vitele cornute; şi porcii, că Bucovina proporţional

cu întinderea şi populaţia ei stătea la un nivel ceva mai
"ridicat şi ştim ca România veche era consacrată ca o ţară
UI

crescătoare de vite. Intr'adevăr, după datele statistice oficiale

ale Ministerului de Industrie şi Comerţ, erau înaintea răz-
BC
 boiului în vechiul regat 1,990.556 vite cornute şi 977.786

RY
porci — ceea ce reprezintă ca 15 vite cornute şi 7 porci
la km? —— pe câtă vreme în Bucovina erau 181.244 vite
cornute şi 88.351 porci — ceea ce reprezentă 22 vite cornute

RA
şi 9 porci pe km?. — Astăzi situaţia în această privință se
prezintă pentru Bucovina în mod şi mai favorabil, întru cât

LIB
pierderile suferite sunt în vechiul regat 40% pentru vite
cornute şi mai mult ca 60% pentru porci pe câtă vreme
în Bucovina numai 20% pentru vite cornute şi 50% pentru
porci. Cantitatea atât de mare de vite pe care o constatăm

Y
în Bucovina permite: desvoltarea industriei alimentare sub

SIT
formă de mezeluri, conserve, lăptării etc., de diferite pro-
ducte ale industriei chimice ca: săpun, lumânări etc., precum
şi industria pielăritului. . . |
ER
In fine marile depozite de piatră de var din Bucovina
dau posibilitatea unei desvoltări cu totul importante a in-
NIV
dustriei varului, iar depozitele destul de întinse de marnă
şi piatră calcaroasă dau posibilitatea unei dezvoltări
cu
mult mai mari a industriei cimentului de cât în prezent,
redusă la o singură fabrică, după cum carierile de
LU

nisip
cvarțos .de o calitate cu totul superioară dau posibilitatea
unei desvoltări şi mai mari a industriei sticlei.
RA

Din cele expuse mai sus constatăm că Bucovina

din
punct de vedere al materiilor prime se găseşte
în cele mai
bune condițiuni pentru o mare dezvoltare a.
celor mai im-
NT

portante ramuri industriale.

CE

5) Chestiunea forţei motrice.

Buco« vina prezintă din acest punct de vedere avantaje

remarcabile. Dacă întrebuințarea lemnului ca combustibil
I/

va trebui în viitor să fie abandonată, const

ituind o între-
AS

buinţare barbară a acestei importante

resurse de bogăţie
naţională, în ori şi care caz resturile:
industriei lemnului şi
tărâța „de lemn vor constitui în totde
UI

auna o resursă. destul

de importantă în ceea ce priveşte
combustibilul, fie între-
buinţate sub formă brută, fie
transformate în brichete de
BC
 — 114 —

ars, astfel cum se procedează peste tot iocul unde industria

RY
lemnului este dezvoltată.
Bucovina oferă însă căderi bogate de apă, din utili-
zarea cărora se poate obține una din cele mai importante

RA
captări de energie, prin aceea că râurile Bucovinei prezintă
în marea .Jor majoritate debite destul de mari de apă în
acelaş, timp cu mari diferenţe de nivel pe distanțe mici.

LIB
Acest fapt a -determinat, încă sub administraţia austriacă
iniţiativa înființărei unui comitet de propagandă pentru uti-
lizarea forţei apelor, care, pe baza studiilor ce Sau tăcut

Y
până la izbucnirea războiului, a stabilit posibilitatea captă-

SIT
următoarelor energii: La râul Suceava între Rusca şi
rilor
“Frasin 20.000 HP, la râul Ceremuş în apropierea Vijniţei
15.000 HP iar lângă: Zeleneu '20.000 HP şi altele mai mici.
Astăzi, când chestiunea utilizărei energiei apei esteER
ia ordinea
zilei, întrezărim şi pentru Bucovina un viitor foarte apropia
t
îi captate, asigurând acestei
NIV
când toate aceste energii vor
cât
regiuni forța motrice necesară pentru o industrializare
mai mare a marilor ei bogății. -
LU

cj Chestiunea mânei de lu:ru.

RA

în conditiuni
_In această privință Bucovina se prezintă
alte regiu ni din restul
cu mult mai avantajoase de cât multe
de 1'5 ori
țărei. In primul rând populaţia acestei regiuni este
NT

mai densă ca. în vechiul regat sau regatul întregit, după

Cum ea este mai densă de cât în toate celeilalte provincii
CE

alipite.
in al. doilea rând această regiune prezintă terenuri
foarte reduse, care sunt proprii pentru agricultură. Astiei
I/

pe când în Basarabia avem pe câp de familie 44 ha iar

22 ha, în Bucovina avem
AS

-- în Transilvania şi vechiul regat

1-4 da. Braţele sunt astfel în Bucovina întrebuin-
numai
într'o mică măsură la munca câmpului, în cea
UI

țate
a fi întrebuiii-
mai mare parte ele rămân libere pentru
4 fate în fabrici.
BC
 — 12—

In fine trebueşte de remarcat faptul că ţăranul buco-

RY
vinean e mai bine pregătit pentru a deveni lucrător de
fabrică de cât în multe alte părţi din restul țărei, prin aceea

RA
că, lipsit fiind de munca câmpului, el s'a deprins a fi «meşter»
executându-şi singur şi în condițiuni destul de, bune toate .
obiectele necesare gospodăriei. Marea dezvoltare a industriei

LIB
casnice în Bucovina dovedeşte acest lucru. ,
Din analizarea de mai sus a tuturor circumstanțelor,
care hotăresc fixarea şi dezvoltarea, unei industrii într'o
anumită regiune, constatăm că toate aceste circumstanţe

Y
sunt cu, totul favorabile pentru Bucovina şi mai favorabile

SIT
de “cât pentru multe alte regiuni din restul țărei şi astfel
rezultă că din punct de vedere industrial Bucovina, în
cadrul
Statului român, este menită a deveni una din -cele mai
portante regiuni industriale. ER im-

Bine înțeles, stabilim această concluzie în ipoteza,

că
NIV
împrejurările de astăzi, care sunt o urmare a războiului
şi
alcătuesc o tulburare complectă a vieţei economice
şi sociale
din ţara noastră, punând. în calea dezvoltărei
industriale cele -
LU

mai grele obstacole, vor dispărea întrun viitor

cât mai apro-
piat, revenindu-se la împrejurările ufei viețe
normale.
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
DESCRIEREA PROPUCȚIUNEI
INDUSTRIALE

LIB
condiţiunile din trecut, atât de puţin priel-

Y
Cu: toate
nice pentru dezvoltarea producțiunei industriale din Buco-

SIT
vina, pe care le-am relevat mai sus, constatăm că valoarea
producţiunei industriale a Bucovinei de înaintea războiului
se cifrează la aproximativ 109,792.181 lei pe câtă vreme va-
ER
loarea producţiunei vechiului regat la 989,964.373 lei. Con-
statăm astfel că, deşi în ceea ce priveşte întinderea teri-
NIV
torială vechiul regat este de 13:20 ori mai mare ca
Bucovina, în ceea ce priveşte valoarea producţiunei
industriale vechiul regat prezintă o cantitate “numai de
LU

9 ori mai mare ca Bucovina, adică că din punct de vedere

industrial Bucovina prezenta în trecut o dezvoltar e care
7:5 ori mai
proporțional cu întinderea teritorială era de
RA

a Buco-
mare ca a vechiului regat. Producţia industrială
care
vinei a avut însă de suferit de pe urma războiului,
în teatrul de luptă, tre-
NT

a transformat această provincie

mari pierderi
când-o de trei ori sub ocupaţie străină, cele mai
prin o devastare aproape generală a intreprind erilor indu-
CE

că după încetarea războiului industria

striale, astfel
prezenta numai resturile lăsate de acest
bucovineană:
25% din
cataclizm, care puteau fi socotite la aproximativ
I/

asemenea condițiuni Bucovina

situaţia lor din trecut. În
a adus prin alipire un aport industrial, care reprezinta
AS

25% din valoarea unei industrii, care, deşi

aproximativ
prezenta faţă de vechiul regat o dezvoltare ceva mai mare,
UI

din
nu reprezenta de fapt decât un procent cu totul redus
BC
i rit ottie
acea dezvoltare care ar fi putut s'o capete prin o indu-
strializare cât mai mare o bogățiilor atât de importante

RY
ale acestei provincii. A adus în schimb ca aport odată
cu aceste importante bogății— resurse de materii prime—
şi o serie de condițiuni cu totul prielnice pentru o mare

RA
dezvoltare a producţiunei industriale din această provincie,
condițiuni pe care le-am constatat din expunerea de mai

LIB
sus. Acest fapt se verifică prin marele avânt pe care la
luat refacerea industrială în Bucovina din primele zile
ale alipirei, avânt care a adus ca rezultat refacerea apro-
ximativ a 70% din întreprinderile industriale distruse, în

Y
acelaş timp cu înființarea unui important număr de între-

SIT
prinderi, care m'au existat înaintea războiului. Din nenoro-
tire, din cauza pe de o parte a crizei de transporturi
devenită atât de acută, iar pe de altă parte a puternicei
crize: de numerar
industriei bucovinene
din ultimul ER
timp, această desvoltare a
a fost oprită din avântul ei. In pre-
zent constatăm
NIV
următoarea situațiune a industriei din
Bucovina : |
Avem în funcţiune un număr de 651 întreprinderi
industriale— sub formă de fabrică, — întrebuinţând o forță
LU

motrice de 23.367 HP şi un personal de 9697 (funcţio-

nari şi lucrătorii), valoarea producţiunei actuale este de
905,160.000 lei, iar capacitatea maximă de producție a ace-
RA

stor întreprinderi reprezintă o valoare de 2,090.600.000 lei.

Punând față în faţă aceste cifre cu acele care reprezintă
NT

situaţiunea producțiunei industriale a vechiului regat şi

a celoralte provincii, avem următorul tablou:
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA | “SauroD 1& a4z3sapul 2p nina
-23S4uțWA 2loup pțuioasuoo u; puyorporu “şuozard ap țoţoul rounienus pundsaroo aauo tanjoad 'uuiaosu uj 1& eo orouun paţoai
LIB
svoloae od Apeui;xorde poa uş 0-41030s ue tunidaz 9yjeţ10ţ39 e ajernsnpur muniţonpozd voivoţea du felooe
up “470 93839u
OBUIdNd 3uns NU [672YQ |NUROIA U3 93801 jQnd 31A38nPuL 9p IN[NIBIBIUIA 8[€ 30138335 91ayep UI 999300 9p (lor e|izotu osoaud
NOIqV) 35990 U (a
o1e2 9|VRijuB> 97)10 938336 Up SB1jens ule 10 (805 1600 OVE)pae 2Ţ24]jo Buranang
Y unuad snponu! WI.
|
SIT i |
76.91 goo'gfo'gto'zi o9'Li
ER 8g1:6$1 oLtz d zil'98t% iv9z | ln.87 pda vavj,
ză, 790-180298:. vz.$ 8zS:6z 1b'€
NIV“ gSo'ol [AX zl. „*3eueg
4.0 vSz'lgz'61S 85.0 vtz:S gs o “
LU
gr" z9z Sz.b ** EIQBIBSagŢ
RA
15 —

PP goo'got'St6'z LAS 110'2$ Lv'6 î ESbpi6r Yzoi 09'8 * BIUPAŢISULIL,

£1.6 Yeg'Eor'E6t'9 10.4 z9£:£0 +2 6 “ oLl'68I vru
NT oz.$r vedea INIMA -
60.1 000 oiGio!/ 00.1 “po':6 00'1 AEI 1€S'oz o€ 08.1 CE e 9 UTAOONE
I/
1377 i 19UŢAOdng |
AS
ot, opta dana [opiu | PEN | tema se | vannnoaă UI
muodey “eareo[e A anțzodvu | jenosiag || mzrodeg || Sieu vzoa | |IRUION |poieaeadne,
| | A mazodeg |
BC
(, vunţ8aa 39123182
op key eupoong up alejiysnpuj jounionpoud e APEJEdUI02 NOIqeL
 — 16 —

Pentru a putea să ne dăm seama, în mod cât mai a-

proape:de realitate, de adevărata dezvoltare a industriei

RY
din Bucovina față de celelate regiuni, trebueşte să ținem
seama de următoarele: |
a) producțiunea industrială trebueşte considerată în .

RA
raport cu întinderea teritorială a regiunei, |
5) în condiţiunile atât de variate de la o regiune la
alta valoarea producțiunei nu indică desvoltarea reală a

LIB
unei industrii într'o anumită regiune, de oare-ce aceleaş
întreprinderi cu aceeaş putere de producţiune pot lucra în-
ir'o regiune în plin, pe câtă vreme în alta cu totul redus.

Y
€) forța motrice mai redusă a unei întreprinderi faţă

SIT
de alta se complectează cu un număr mai mare de perso-
nal şi invers:
In baza acestor considerațiuni rezultă că, pentru a
ER
putea să constatăm :desvoltarea industrială a Bucovinei faţă
de celeialte regiuni în mod cât mai aproape de realitate,
trebue să punem faţă în îaţă pe de o parte raportul întin-
NIV

derei fiecărei regiuni față de Bucovina, iar pe de altă parte

media rapoartelor forţei motrice, personalului şi vatoarei
producţiunei față de aceleaşi elemente ale Bucovinei. A-
LU

ceastă desvoltare, pe care o vom numi desvoltare reală, se

prezintă astiel:
RA

Faţă de Vechiul Regat: 7023-4100-27-913) =1.56

13) —1.94
NT

o Transilvania: i arii

„n Basarabia : 7 (038 ET 6.7 4

CE

n m Banat: Ea 323F95 = 0.60

I/

> Țară întregită;

11,(28.41
2310-F17-60-+1691:45
9)
AS

| Constatăm astfel că Bucovina este cea mai industrială

regiune după Banat şi că este mai industrială de
UI

6%/, ori ca
Basarabia, de 1% ori ca Vechiul Regat, de 11|,
ori ca
BC
 Transilvania, Banatul fiind de 1% ori mui industrial ca Bu-
covina, In acelaş timp față de întreaga țară Bucovina este de

RY
1% ori mai industrială.
Constatăm această situaţiune atât de favorabilă pentru
Bucovina cu toate că industria bucovineană a avut de su-

RA
ferit din cauza războiului cele mai mari pierderi, pe câtă
vreme industriile Ardealilui şi Banatului n'au avut de suferit

LIB
asemenea pierderi şi cu foate că dificultățile, rezultând din
cauza crizei de transporturi şi crizei de numerar, sunt cu
mult mai mari în Bucovina ca în celelalte părţi, ceea-ce
face ca producţia industrială prezentă a Bucovinei să re-

Y
prezinte numai 45% din capacitatea maximă de producţie,

SIT
procent care nu cred să fie atât de: redus în celelalte
regiuni.
După aceste constatări de ordin geneial să cercetăm
ER
pe rând fiecare ram de activitate industrială, servindu-ne
pentru aceasta de clasificarea oficială a Ministerului de
NIV
industrie, care prevede următoarele clase: .
I. Grupul industriilor lemnului şi hârtiei
„IL » „.. alimențtare
HI. N - ceramice
LU

IV. 1 FR metalurgice
V. - „chimice
RA

VI. NR - textile
VII. - FR "tăbăcărie şi confecţia pielei
VIII. - uzinelor electrice
NT

IX. „industriilor artelor grafice.

CE
I/
AS
UI
BC
 | - l GRUPUL INDUSTRIEI LEMNULUI.

RY
Din punct de vedere al acestui ram de activitate in-
dustrială, Bucovina a oferit întotdeauna un câmp vast de

RA
activitate, întrucât din suprafaţa ei de 10.450 km? aproape
45%, adică vr'o 4.500 km:, sunt acoperiţi cu păduri. Făcând
o comparaţie între suprafaţa păduroasă- din Bucovina şi cea
din vechini Regat şi România întregită constatăm: In .Ve-

LIB
chiul Regat sunt acoperiţi cu păduri aproximativ 24.800 km,
reprexentând un coeiicient de 18% faţă de teritoriu, iar
în întreaga Românie 72.000 km?, reprezentând 23% față de
teritoriu. In consecinţă procentul de suprafaţă păduroasă

Y
faţă de teritoriu esie în Bucovina de 2% ori mai mare ca

SIT
în vechiul Regat şi de 2 ori mai mare ca în întreaga Ro-
mânie. In acelaş timp suprafața păduroasă din Bucovina
reprezintă */, din suprafața păduroasă a vechiului Regat şi
1/4, din suprafață păduroasă a întregei Țări Româneşti. in
ER
baza acestei comparaţiuni rezultă destul de clar că Buco-
vina oferă pentru industria lemnului cel mai important
izvor
de materii. prime. _
NIV

In ceea ce privesc diferitele esențe constatăm în Bu-

covina următoarea repartiție aproximativă :
45% brad,
LU

25% molid,
25% fag,
i 5% alte esențe.
In acelaș timp din punct de vedere
RA

al proprietăței
avem următoarea reparliţie aproximativă
: -
30% proprietatea Fondului Religionar,
NT

d » particulară,
127% - comunelor şi obştiilor,
9:3% 2 statului.
CE

Constatăm astfel că Statul are în

față cu totul minimală de păduri, în Bucovina o Supra-
glonar», administrat de Congresu timp ce «Fondul Reli-
l bisericesc din Bucovina
de sub preşidenţia 1. P. S. S.
cea mai mare parte din păduri,Mitropolitul Bucovinei, deține
I/

Administra ”
AS

gionar, fiind încr

€ O regiuni şi de
de un valoros corp ingineresc 32 ocoale silvice, dispunând
UI

şi de un personal inferior
bine pregătit, a asigurat
în
bună întreținere ŞI regenerare, totdeauna pădurilor cea mai
după cum şi o exploatare
BC
 — 19—

cu totul desvoltată, servind în aceste privinţi şi ca exemplu

pentru administratorii celorlalte păduri.

RY
Pentru a ne putea da seama în ce măsura era dezvol-
tată exploatarea pădurilor din Bucovina, să aruncăm o
„ Scurtă privire asupra mijloacelor de transport din această

RA
regiune, cunoscut fiind că exploatarea pădurilor este con-
. diţionată de aceste mijloace. !
In primul rând constatăm în Bucovina 650 km de cale

LIB
Să ferată normală, ceea ce reprezintă ca. 65 m. de cale ferată
la km? de teritoriu, pe câtă vreme în vechiul regat avem
4357 km? de cale ferată, ceea ce reprezintă numai ca. 327
la km? de teritoriu. Constatăm apoi că înaintea războiului

Y
erau în Bucovina ca. 350 km de linii înguste (forestiere),

SIT
ceea ce reprezintă în raport cu suprafață păduroasă ca.
60 m de cale la km? de pădure, pe câtă vreme în vechiui
regat aproximativ 600 m de linii forestiere, ceea ce repre-
zintă ca. 20 m de cale la km? de pădure. (Trebueşte de
ER
relevat faptul că din totalul de 350 km linii forestiere din
întreaga Bucovină 225 km aparţineau Fondului Religionar
şi că asttel în pădurile acestuia proporția este de ca. 100
NIV
la km? de pădure.) In ceea ce privesc şoselele constatăm
în Bucovina aproximativ 4000 de km (şosele naționale, jude-
țene şi comunale) ceea ce reprezintă ca. 400 m de şosea
LU

la km?, pe câtă vreme în vechiul regat avem numai 325m

de şosea la km?. In fine Bucovina prezintă numeroase râuri
din care parte cu lucrări de regulare şi apte pentru plu-
tărit, ducând în Moldova şi de acolo cu legătură directă
RA

e spre Dunăre şi Marea Neagră, în totul existau 335 km de

cale de transport pe apă. |
f În baza mijloacelor de transport atât de dezvoltate,
NT

| „pe care le constatăm din expunerea rezumativă de mai sus,

„| exploatarea pădurilor în Bucovina luase înaintea războiului
o extindere destul de mare, ajungând la 1,600.000m: anual
CE

: ceea ce reprezinta ca 3.5m5 la ha (în pădurile propietatea

Fondului Religionar exploatarea trecea de 4 m%ila ha). Din:
cantitatea de lemnărit exploatata, o parte se exporta cu
plutele spre Galiţia, sub formă brută, cea mai mare parte
I/

însă se lucra în instalaţiile de ferestrae din Bucovina, trans-

formându-se în cherestea, draniţă, lână de lemn, lemn de
AS

| rezonanţă. Industria prelucrării lemnului sub formă de tâm-

plărie, mobilă etc., era aproape inexistentă în această re-
giune, redusă fiind numai la 3—4
UI

ateliere fără vro impor-

tanță oarecare. In acelaş timp nu se constată existenţa ab-
* Solut a nici unei fabrici în legătură cu produsele extrase
BC
 — 20—

din lemn

Y
ca: celuloză, hârtie, etc. Indus
tria lemnului era
"e astfel înaintea războiului redusă
numai la producerea de

R
semifabricate, ea avea însă în aceas
tă privinţă o dezvoltare
- cu totul remarcabilă, producţia

RA
ei fiind într'o continuă creş-
tere, Războiul mondial a adus odată cu alte ravagii şi dis-

LIB
În voia soartei timp de apr
oape 5 ani au fost date
diferitelor. insecte distrugătoar pradă
produse de armatele ce e, în afară de distrugerile

Y
Sau perindat pe acest teri
Şi astfel după încetarea răzb toriu.
şi de astfel aproape întrea oiului, industria lemnului (ce

SIT
gă industrie bucovineană)
zenta numai resturile lăsa pre-
te de. cataclizmul război
puteau fi socotite la 25% ulu
din ceea ce fusese în trec i cara
torită tendinței generale ER ut. Da-
dustrializare 'cât mai mar din noul Regat Român cătră o in-
e şi în special perspe
râzătoare care se ctivelor su-
atât de favorabile ofe reau industriei
a cherestelei la lem nului prin prețurile
NIV

export şi prin marile

nevoi în SI:
industriei lemnului din de lemnării, refacerea
Bucovina aj
i
Stagnaţia
LU

din ult
din, întreprinderile imuind
l timp — se
ustriale de în
poate considera că 75%
refăcute. In acelaş timp aintea războiului au
fost
important de sau Înfii nțat un număr dest
întreprinderi noui, ul de
RA

in ceea ce priveşte
de asemenea exploatarea Pădurilor
refă cute şi ca că 0 cre , constatăm
, jparte din liniile
forestiere au fost
Ast-fel după dateale revedate
nit apr
d oappe la desvol
NT

voltarea din trecut .

irecţiune
a Generală a Fon-
a. (
ha, adică ca Şi în „ Ceea ce reprezință: mai mult
CE

trecuț. p ca 4 m? la
In situaţia de astăzi industria
se prezintă în modul următor: | i di i
unt în funcțiune un num
„em nului din Bucovina
I/

ând o forță motri ă ici întrehuin_

d Tr de 108 fabrici intrebuin
denari şi lucrători, Pro
AS

„de 00
ducţia reprezintă o valoare totală
0-000 lei iar Capacitatea maximă de producţie
UI

i gând o cp
regiuni d aa i, mParaţie intre Bucovina şi celelalte reg
re Servindu-ne în cee iun
a ce privesc celela i
atele oficiale ale lțe
Ministerului de Ind
BC

omerţ, avem următo ustrie şi

rul tablou:
'
 Y D *9ȚI38Npuj 2p IMINI8ISIUIA [nu
-ong up on rojonpord 1OIeoŢea Olayep guroosuoo ui jeopipou ure “ayejijeai ap 3nuz leu 3a oidozde os is aaa aijeredmoo
R
o 8264 Eoșnd e nmuod Ț$ BANO 97530e HUI 'PUIAOON UJ IZg]Se Opula 9s Wno [ozise fio[ 00P nipouui uj 0-313050s we !0u
-ta uip
RA
amara mpa od 19] 0001 ap zenun fad un od nipatu uj 21130905 3507 e “jizpumo 9p jensnpur dnz8 inin3omuz rouniţonpozd voreo]
0/ 06—o0/ runţdaa 9Me[e[92 up 9re2-2y UŢ BH3435u02 9180 VneoIs210g3 *x3 9p [2315y 'uozaad up ro$aid rounițenus pund
LIB
-80102 9[9 890120 ap “9zeq £9 jenţ ure-o| 10u red od o[a9t 9p au12jip [n3o3 na azuziun 1inţord gdnp 33140208 2753 1oiţonpozd
vaisolea $z3wo07 18 a1snpuţ 9p IMpmia3S1uijN Te [610yO [nupelng RNP 93enj “runi3ax 93|e[10]32 ale 22184ejs 9loiep Ul (4
Y
vo.b o00'006'/lo':
SIT
68.0: “vo9'S un d[I 068:99 €s. LI8z i i au3onui ref,
ER DIQBIUSEA
fo.o
010

000'00t'6
000'000'8z

L0.0
9£.o

Lgz
zzS 1
NIV
90,0
£f.o

“
“

as
z1o'z

„Si
Se zl

Sa. pe
e IoUegţ
214—

Gl. | ooo'oo0'84% zo.S zSo-1z Se. LU“ Crr'6z otz 00.8 "o 4UOAŢISUBAL
zi... | ooo'0o0'00£ Pb.b S19'g1 63.b “. 9L£6z RA SS oz.Sr ||: - "eBay InqoaA
—

009.1 000 008592 00 1 o6i'b 00.1 AH 9009 NT go! 00,1 ee euraAodng

191 0y
. i
CE
furaoang
.
a
EUŢAO2Nq am - BaţAoong || gejamnq |! euracong
2P FIEI | _oe roijonpoad || 9P Bi97 || 2:05 ||. 9p leg
gyejarnqaauj soţaop || ejejerdns
-uudauj || 2p giey
I/ VANNIDAU
|maodey AS
(e PaIzoreA
[nşzodey || enoszogq || mode
| |
|| 2212700 vio [nipon ||oşoyezdus
prods AS : .
UI
“Un 334 2)[2[9[92 BC
9p Fie EUțAO3Ng Up minuui9i [SHISnpuj [e Apeedu02 noiqej,
 Dezvoltarea reală a: industriei lemnului în Bucovina
faţă

Y
de celelalte regiuni, rezultând din punerea față
în faţă pe
de o parte a raportului întinderei fiecărei

R
regiuni faţă de
Bucovina, iar pe de altă parte a mediei rapoa
rtelor forţei

RA
motrice, personalului şi valoarei producției
a fiecărei regiuni
față de acelaş elemente ale Bucovinei,
se prezintă:

LIB
Faţă de Vechiul Regat : IL EAI — 379
3

, , 8:00

Y
» » Transilv| ania , (4:OE85-I
F5:02-
: TA E F179) = 2:06 ;

SIT
= -
» Banaţ: - 172
7 FT
033 FOI POT = 66
S661
> »
, ER 4:25
Basarabia :
'/a (006
11 RAR II
--0'07-F0:03) 85093: 0
m» în 23:17
intreaga ţarăi A
NIV

*/4(1113FR10-85F4-04) > 324

3
- Constatăm astfel că: din
punct de vedere al îndust
lemnului, Bucovina prezin riei
tă dintre toate regiiinil
LU

dezvoltare, această dez e cea mai mare

voltare fiind de 85
Basarabia, de aproap ori mai mare ca în
e 7? ori Ă
4 ori mai mare ca în
vechi
RA

în Transilvania.
„Să trecem în
revistă pe rând dif
care formează acest eritele Sub-gruguri
NT

grup industrial.
”
4) FABRICELE
CE

DE CHERESTEA,
I/
AS
UI

cotită la 75%, CU 0 pierdere care

aceste fe restra poate fi so-
ast-fel că după e Sau refăcuţ des
3 ani mai mult tul de rapid,
de 70% au fost
BC

refăcute.
 — 23—

In plus alte întreprinderi noui, care nu existau înaintea

Y
războiului, au luat fiinţă, ast-fel că astăzi se găsesc instalate
în Bucovina în total 163 gatere, un număr de cel puţin

R
12 gatere fiind în curs de instalare, ast-fel că la începutul

RA
anulii 1922 se poate conta în Bucovina pe 175 gatere.
Conjatan ast-fel marele avânt pe care Pa luatt industria
chertstelei în Bucovina. Totuşi din capacitatea maximă de

LIB
lucru a ferestraelor instalate, care se poate socoti la ca:
1 „170000 m?, producția pe anul curent a atins numai
620. .0)0 mă ceea ce reprezintă 53%, producţia tinzând

Y
spre fdescreştere din cauza imposibilității de transport a

SIT
mâterițlului produs. Astăzi zac în depozitele din Bucovina
ca. 15900 de vagoane de cherestea, care au congestionat
locurild dispousibile pentru depozitare şi dacă la aceasta
ER
adaugăh producţia zilnică de ca 150 vagoane, ne putem
da seaha ce înseamnă cele 10—20 vagoane de cherestea
care selexpediază astăzi zilnic din Bucovina. Dacă con-
NIV

siderăm că în toate aceste îerestrae s'au învestit sume con-

siderabili, fie pentru refacerea lor, fie pentru instalarea lor
din nouj după cum că funcţionarea lor consumă de ase-.
LU

menea sime considerabile, fără posibilitatea unor încasări

corespunătoare prin imposibilitatea de transport a mate-
rialului plodus, şi în fine că astăzi pe piaţă capitalul se
RA

găseşte îi cele imai grele condițiuni cu procente trecând de

20%, ne item da seama că industria cherestelei se găseşte
NT

pe margilea unei prăpăstii. Cele mai urgente măsuri se

impun peltru salvarea acestui ram de industrie şi printre
cele mai ihportante preconizăm următoarele:
CE

1. Înfiinţarea de trenuri speciale pentru deblocarea depo-

zitelor Ye therestea, cu itinerarii repezi şi cu divecțiune spre
pumnctelelde export. Măsura a fost luată în parte de Direcţia
I/

Generală C. F. R. însă numai spe hârtie, întrucât direcţia

AS

regionalăC. F. R. din Cernăuţi, lipsită fiind de parcul necesar

de vagoale pentru formarea acestor trenuri, nu o poate
ast-iel exicuta. In asemenea condițiuni apare necesar ca
UI

- direcţiune C.F. R. din Cernăuţi să obţină un parc de

vagoane ec espunzător şi permanent, cu obligaţiunea for-
BC
 — 24 —
mală a tuturor celorlalte dire
cțiuni de a descărca şi ree
xpedia

Y
vagoanele în Bucovina ime
diat după sosirea lor.
In această

AR
Generală C.F.R. un
serviciul special care
Cu repartizarea vagoanelo să se ocupe
r pe direcțiuni region

R
ca fie-care din direcţiun ale, veghind
ea regională să aib
tinuu la dispoziţie pa ă în mod son-

LIB
rcuide vagoane propor
ei reale de încărcare ţio nal cu nevoile
,
Să se fixeze în acelaş
timp maximum de dur
parcursurile trenurilo ată pentru
r de martă (cunos

Y
adesea un Vagon cut fiind. că astă
de cherestea face zi

SIT
Dornei— Cernăuţi în Parcursurile Vatra-
4 săptămâni, iar Va
în 3—6 luni) după tra-Dornei—Galaţi
cum să se fixeze.
un transport de granițe pest: care
cherestea să NU ER
Ceea ce se întâ poaţă trece, ev
mplă în prezent itându-se
Sau lemn din Bu că Vagoane de cter
covina fac lungul estea
sau Craiova, când parcurs Până la
NIV

pentru aceste locali Olteniţa

aprovizionare mu tăţi există centre
lt mai apropidte. de
2. Să se. dea :
singuri transporturi Posibilitatea industriaşilor să-l exec
le, cumpărându
LU

ute
Pentru realizarea -şi: locomitive, proprii,
âcestui lucru trebuesc
dispoziţiunile însă
luate în această privin noditicate
RA

umăr anumit de
NT

ani nurai pentru

r lor, după cum dându-!-se
ds ionarea cu co
mbustibil,
_tbate
CE

acestor întrepri etc.

instituțiunilor nderi de sub tu
Jinanciare la Care s'au tela
Plătind Ptocen înglodat în da
te imposibil to ri i
partea Statul de Suportat, Prin
ui a UNU fn crea'ea din
I/

in condițiuni sf itaa ţ de crediţ

câţ mai prieln Care să 16
ic e pentru de inanțeze
AS

Fabricele de zvoltarea br
„Sunt cuprin chereste a în funcţiun
se în tablou e astăzi în 3u
l ce Urim covina
ează :
UI
BC
 | a ' |
Pate e
N da furi
mania citi 7 , i: Ă - Ă

_
- ” “ 7

i o a...
pi | . A

/ | |
'Tablo ul fabricelor |
de cherestea i
din Bufvina.

RY
2 |g Producţia anuală

RA
x ' E - , Personal
S Z - -
: DENUMIREA E
FERESTRAE |. E MATERII PRIME
10.10em
:|... nm
| [a€ FORȚA MOTRICE :„| : a
„8 | Obnervaţiuni
ez
SI]
||a s | INTREPRINDERILOR | DIV
FABRICEI
a GENERATO“ RI
GATERE
MAŞINI UNEI
,
întrebuințate 1
” Capsi- |2>»
3
: tatea ez:

LIB
«3 S ! £ -— , | anual! ia m? n
> x a
HP ă prezent saximă S5 9
= i = i 3,3
£ | )
3 PE 9 4 cirenlare, 1 ferestreu ] 3 43328
Societatea anonimă ! 3358
=
2 cazanene ăî 116m? | . eat t papatplanche,pancăe, 22 p pen S doza e

ITY
iuni pentru
pe acţiuni | Ruşii-Moldo
ii viţa | - - AR .i 1 mașinăde rânduit, 92.000 46.000 75.000 => S-a
=
1 industria lemnului i ţ 188g | 2 maşini cu vapori [250| supr. de încălzire: 10, gatere a Y E La 3
; ; îi fixe | gină de ajustat, 3 ma maş , 13 290 — 5 395a
Ul Jud. Cânspuluugs 4oță 8 Atm, pres, 1 di- | (33 de despicat) |) ) 3 brad şi molift | cherestea cherestea
ic p Înam o: Kw 230 V j ascuţit ferestraele, 1 s
„Bucovina
|
-
Sa
|
ST 239). 1 maşină de ghurit, 1 5% câ
2

S
e e ne IE E gină schăping,1 (| Ş E I-PE
i ot e”

ER
12 circulare, 2 fer a” ze
| : , Me
pendule
lici, 4 ai E .voszv
i ! ” Pang 2.„s3E
sTIză-
4 1 cazan, 140 m? supr. şină geluit, 4 mașin
- A „- : . 90 000 45 000 75.000 a 5 S3sş
| LE Falciu gri 2 maşini cu vapori : dog can zire 5 Ata, | , ascuţit ferestrae, 1 si
- | le 25 130| ăE&vas

NIV
2 »
fixe . 30 m „10 gatere 1 maşină de găurit, brad si n 99 sI
Jud. Rădăuţi . | Supr. de tncălzire 8 rad și molilt | chereatea cherestea
. ERE 23
şină schiping, 1 m ,
- . : “Ata
pe | de șlefuit, 1 forjă FĂ. m E îm £5
| focuri Z5s58-=
| P - Tobe
pp e i a aan a -. Ade Aş

LU
— e
: e 9 es
| - - . 4 circulare, 2 ” pen ,
1 p: -. S cazan de 135m* | - În strung, 1 maşină d 36.000 18.000 30900 | ,g 3 = Ş j >
| 3 PR , Bivolăria 191: | 2 maşini cu vapori |z00 Li Ea Pi a Ş
Supr. de încălzire 4 gatere rit, 1 maşină schâp brad şi molift | cherestea cherestea
, Jud. Rădăuţi fixe '1og|
1 imainăde şlefuit, 1 2 se 5 E
Das ia cae| 10 Atm, pres,

RA
e eee e — | ză
v - abyu
4 . = m
| 4 circulare, 2 pend Di 33 = 3 =
| Il 53 25
- | 2 maşini de ascuţit 18000 30.000 |, 7 Sas ă g <
19 1 cazan de 160m? strae, 1 strung, 1 wm RO: 36.000 ,
4 i Da Putna 1gr2| 1 maşină cu vapori ! 280 NT de găurit, 1 mașină $ brad şi molift | cherestea cherestea] - ăT 33 3
” fă i supr de încălzire 9 4 gatere -
Jua. Radkuţi
ping, 1 maşină de şi AS 333
| ,] Atm. pres. 2 52% ăi
| 1 forjă,
Pe je ne ea - a
CE
DPI AI PNI Aa 35
va â
! ! „ 2 circulară, t strung, 5 9 în funcţiune
. | | (E sină de ghurit,e m âjl 24.000 12.000 25.000
5' . Vama
„brad și molift | cherestea cherestea 4 în câteva
1921 | 1 mașină cu vapori ! 150|: — 4 gatere . | pentru ascuţit feresti
. De Jud. Câmpulung ” : : luni
. 1 forjă - -- mn
ÎI ae m ee
I/

e ge _.] N a
: . 2 circulare, 1 peudiibi,
ne:
i de ascuţit,it, pi! 13.000 22.000
„i ! 1 cazan de 160'm î 2 mașini 36.000
AS

“ y
M Voevodeasa , . 1 m ; vf « mi 60
6 igii | * mașină cu, vapori !, -supr, de încălzire 3 gatere ină de găurit,
brad și molift |cheremea cherestea
» >:
9 fixă | se 8 Aim. pres, 1 di- | (1 de despicat) n şlefait, 1 maşină, Ă
, Jud. Rădăuți
| nam. 14.5 Kw geluit, i strang, 1 for)ă.;
RR a
UI

e alo LA EI E m eee Ţ
te
_Ă |: o i îi ş circulare, 1 ferestreu pă
N | , . . , i dute, 1 mașină
o e aie , eoaşi gel" 40.000 20.000 44900 -»
Societatea pe acțiuni Se
şlefait, 2 maşini de pi " i >> 12 80
BC

7 | P. industria lemnului eroăuţi : maşină cu vapori | 4 cazane cu fiecare | . ş gatere | cherestea cherestea
1250 8om? supr, de iîn- | (1 de despicat) ţit ferestre, "1 mașiră 48 brad și molifi
fost „Goetz* „| Ja. Cernăuţi ' 1873 fixă
- călzire şi 8 Atm.pres. "| găurit, 1 atrunga 1
- steeu pentru tXeat .
, : | i
" | 1 forjă
_
|i a
Da
 e 5 , |
7
i .
N“
ț - Producţia anuală Personal Li
3 - “DENUMIR ED £ PERESTRAE MATERII PRIME |___:___În m

Y
5 SăUMIREA SEDIUL
2= | FORŢA MRice | GENERATORI ERESTRAE. |
_întretminţate = ! capaci- [a =8 A
Observaţiuni
3 | INTREPRINDERILOR

AR
FABRICE | 3 | GATERE anual în m? In tatea [28 |
S - 3 -- : 3 . prezent i maximă SE | S
z a | HP pi 3 a

R
i Eat n v 7
Societatea
- .
pe acțiuni . , 2 Mașini
ini cu Dr ! | 6 3 E!
citire, 2 ferestrae | i
„170 s a „i Ă i i

LIB
8 p. industria lemnului Vatra Dornei 1891 fixe i 45 dupe. de tncăizize 8 8 gatere PA
fost „Goetz“ Jud. Campulung | 159 1 motor ele |! pr. (2 de despicat) [?'2i 4€ urit,
Pee
"a
2 mar 72.000
masini | brad şi molift | cherestea : : cherestea
6o.0ce 36.000 - LI 1230 “z
i 4 | . Atm. pres. 71 gină“ebăurit, 4 maşini E iu |
(Concordia) 259 Amp. "| de aseififerestrae, 1. forjă : | IE
2 maşini „ cu br !i 70 | , cazan 6oni? su |: re, 1 ferestreu ; |

Y
pr. e |
! .. ; „fixe „12 zire 6! pâng pendulă, 1 ma- ...
9 ' Vatra-Dornei 189. | 1 motor elf de încălzire 6'l Atm, 4 gatere : | şină;

SIT
(Chilia) "| Jad. Câmpulung luit, 2 maşini zâ.6ao , 18.000 ! 30.000
60 Amp. pr. de incizie (1 de despicat) | de astițMerestrae,1 strurg,i brad şi molift | cherestea cherestea 19 Ri 140
1 motor el 6!|, Atm. pres _ de găurit, 1 ma- - j. po .
-- . a... [a - - - - e
36 Amp. BY. |, ? „pres. i. iaping, 1 forjă , |
i. o me e Pe e n a n
, ce

ER
AA i ai aa IN me i
"27000 .
10 U fi A Ul
usiria I emnu
p.Molidul Molidi | Ă de, 1 ferestreu'- i : cherestea, :
1905 1 locomobilii zoo | 1 dinam 36 Kw. 7 gatere Ă pendulă, 2 ma- 20.000 10.000 lemn E j
şi comerțului cu Jud. Câmpulung | nu este com-
. stabilă no V, -(1 de despicat) uţit ferestrâele, | brad şi molift | cherestea: vezonantă,
produse forestiere , 3 1300 | lect instalat

NIV
| |
„FE :
foriă .
N Ie 0 vag,
1emu de
- memo | IN PI PN _ o ă
Gemene Şi | om
-
ee
-
e e
* claviatură
e m e
11 . .. 1921 | 7 1 locomollă 100 — | 2 gatere 2 circuțiăă 1 maşină pentru 14.000 7000 15.000 „i Va, fi în func-
. Jud. Câmpulung Îi Ă IN Cc Pa _ ascuţă

LU
estrae, 1 forjă brad şi molift Cherestea ! cherestea | $ . 25 țiune, In câ-
i E ” | Ta e ce m e
Industria lemnului i “1 still pentru lemn,
din Frasin 4 cirdiire, 2 ferestre
Hermann Adelsberg

RA
2 cazane ă too | pendulăfă ferestreu pan- 1n prezent
, |
12 | (Proprietatea Fondului , Re- Frasin p.|M. n glică,* Maşină de geluit, 9.080 |
1908 | 1 mașină deiburi ' 300| SUR. de încălzire | ui gatere
(i de despicat)— |i mașină profilat,1 mașină
1 ma-| lucrează cu 4
brad,„49:molift și
ligionar din Bucovina și Jud. Câmpulung şi 9 Atm. pres. i | “tu | 20000 ; ”
inchiriat în aceleaşi, con-
să | şini dofezat, : :| „89.000 18! 150
gatere. Va fi
! dinam 4 Kw. 1roV, NT de_'ajusiă, . maşină de
diţiuni
. . .
ca şi Societatea
.
|! fag Cherestea , Cherestea te complectă
,
i | ştemuitifi
i ?
mașină “
anon. pe acţ. p. industria de
.
şli- a. - ineţ
| țuit, 4 gini de ascuţit luni
lemnului „Bucovina“ SA
a forjă | E
CE
: ”
.
rr 1 Cazan 150m* pp
supr, je e
! R lemn, 14 circu-
N
pate i! de încălzire 3 Atm. i strae :
, : ' K
. . ,
13 „Forestiera Berhumet p./S.-
A panglică i| i In prezent lu:
190| 1 maşină cu fapori ! 250 E praf. de fom 9 gatere „3
.
Societate cu :
g. lim. Jud. „Vii
Vijoiţa fixă mașini: de 24.000 12.000. | 6 ! crează 2—3
I/

ix ME
p 8 Atwm,. pres,ncălzire
1 din. (2 de despicat) a ini ina schiit brad şi.€ molift| | cherestea
;900 '| cherestea
60.000 16.! i 160 ele
atere. Va lu-A
” , Și 30 Ev, 220Y- 1 din,
AS

şiră de gaurit, ” ME | în cursul anu-

a. a... PR cata 0 di ÎI A a Ai g,! torjă ” | : lui viitor,
A. o
Ferestreul j AO - e e
15.000
ce
Pepe
14 o Na 1914| 1 turbină sapă - so — 3 gatere ră 1 ferestreu pan- | brad, Sona, ste-|
UI

. 7500 30.000 ! In functiune

: - (2 de despicat) -estrae pendule | jar, frasin fag | cherestea cherestea! :5 10 2 atere
ă DI po pr = = - Daca a] ___|____Şi ulm ” : ' a “ :
Moldoviţa“ L po a îi Te pe ee a a
BC

15 ferestreu ur e Cada 19io 1 locom-băă - 150 — 4 gatere

z ud. Câmpulung . circular, 3 fe- 34.080 17.600
lacob Schnapp | a]
E (1 de despicaţ ) ndulă, i maşiuă “ de : Ş5.000 : |. i
|.
. picat) de: Să rit ferestrae brad şi molift | cherestea | cherestea | !! |
A ? .
a . ț )
i . | .
 2 /53I
W

anuală
o.
PR broducţi
roducția
în mă Personal

Y
9
MATERII
O , IME
E = MASIR SI == = a |
3
SEDIUL E DI ţiuni

AR
5 DENUMIREA ş= GENERATORI MAŞINI UNELTE . întrebuințate Capaci-
tea
:
|E2 SsE | Observaţiuni
IDERILOR | FABRICEI anual în | m? ! In
Ş.||) INTREPRINDER „maximă [SE £
s
i:
Â. prezeat
|Z 3-a

R
1 ma
1 strung, 3 circulare,
rapita en„gmal|
1 mașină cu vapori!

LIB
şină de găurit, ferestreu Va prod și

recete ei |
| Nepolocăuţi SR Pa? 24 m? suprf. în vit or şi
Ing. Abel & Saul încălzire 10 Atm,
| de 39.90 ' 39.090 6
| căuți 1 maşină cu vapori it, 1 maşină de fr
de ştemuit Sati
rea brad șiși molitt Țeh15+900 cherestea
tâmplărie,
parchete şi
fer | Jud. Coţmani de incăl- | (1 de despi
espicat) | 1 nimaşină ascuţit ferestraelg
erestea ;
Suchestow, „ferestrău |.- 8] zi 10aţaAtm. pres mobile sinople
1 motor de benzină
enzină |.- 8,] zire pres. ini de
1 forjă

ITY
_ r[ a -A
oa ee „circul iai „e
2 — 24.000 12+000 as,
Ta : Judeţul Gura-
| Paltinoasa _
pentr
circulare, 2 maşini1 foriăl |b : ,
chsieatea 4
Societate
c. g. 1,
a „Paltinul“
ferestrău | ascuţit ferestrae
e rad, molift şi fag|
cherestea
_
|sseutie See A

RS
“Humoruloi a DI Pa IE a
e 1 cit Si
ETV
Y oldova“ pentru lemn,
1 strung1 ferestreu
, Frasin > di Ă cular,
pendulă
24.000
“ 12.000.
.000
in- feres v
Soci
cietate pentru ipac 6 Kw.
1 maşină de ascuţit
a
brad şi molift | cherestea
chereate

IVE
-
lemnului “ Țua. Campulung , tool iai așină de găurit ”
ustria
|, e i picat pute, 7
A CE
a
g.
e ” A maţiă
| Ă
| Ţ HI 26.000
2 | circulare,
| maşină 4 3.000

UN
| 7
E. H. Frjedmann, eazan» 567, îi
, A
châteatea , chireatea
1 maşină cu vapori | pi] 1P i Pi , incăizire
:
Ciudeiu ascuţi brad și moliit
Engel & Glasberg ţit ferestracle
ferestrău Jud. Storojineţ 8.
a —
_ Sa a e a1 feferestreu7]
4 ca â 40 me | Ea 3 circulare,

L
Singer 4 cazane de rân- 12.000
„Emanuel | supraf, de încălzire pendulă, 1 maşină 24.000 cheicat 9
- Ă vapori ! :4| mașină de ascuţit cherestea
de brad şi molift e

RA
judeţul 6 + maşină şi 6, At duit, Ma
ferestrae, , strong, i
aburi d Si pres,
cu diam p
__sină de găurit 1 foă
erestrău a ii
Cacica orului vw
NI ci io V.. o
N
o
_ E
| a
NT| de as-
1 pendulă, 1 mașină > 18.900 9ovo 18.000
'
Co | poata
5
| | Ferestreul _ cuțit ferestrae, 1 ferestreu rad molift | cher
şi LU cherestea

ani ESECUL
estea
i
1 roată hydraulică cizcular Ă J..
iuti . N Vijniţa ab îi .
o
Be . ce 20 |
e mg supe, de
i cazan 60 $
CE
N Ferestreul cu vapori ! 2 circulare, 3 maşini: brad si molitt catea
cheieate e
cherestea]
Ispas J maşină
Atm. |:
Fiischei , Vijniţa de încălzire 12 ascuțit
N
ferestrae
Mina
arcu Ţua.
ai
pres. _ Î
| . E

Fere streu cu - eh2

aburi
me
|
ui
pendulă, 1 ma- 10.000 18.000 3
I/

p circular a | b da ch
— :
| şină de “ascuţit ferestrae rad și molift | cherestea chereatea |. _
Meier Gottlieb ua. Răatoţi 1 roată de apă (a de despicat)
„. ”
AS

| | ÎN A
DRE| a DT iN
Fabrica de lemn
de
c 1 cazan 6om? supraf. .
9000 1 5.000
*
1 maşină stabilă 18.000 cherestea
UI

a Coşciuia oşciui . le [cherestea

strae | braă și molift
| seat
Jud. Srorojineţ
.

a A
de Est, s. a. | se încălzire 8 Atm.
y

ancii .
7
Pre. “Ţ
Ţ
pa5-|
iăuţi a
BC

i Da îi am _
„circular, 1 ferestreuascuţit 10.000 5
abrica, de cherestea' Ă glică, 1 maşină de
20.609 Si cate
cherestea
molif şi și fag| cherestea
a
supraf.
udinet =
! ae
ferestrae Y* |oraa, „molift
stabilă călzire 7 Atm,
i
Budineţ
m
1
agină
|
a Băncii de Es st „s.a,
î
, Jud. Stror ojineţ | pres. 1 dinam
|
Cernăuţi
 z
e 3
| = Producţie anuală Personal
Şo DENUMIREA sebuL LE] . MATERII PRIME

Y
e BORA MOTRICE GENERATORI
| YBRESTRAE a PRIM am
ra a
$ | INTREPRINDERILOR YABRICEI = - INI UNELTE înțrebuinţate

AR
Capaci. | îi. 8 | Obeervaţiuni
“3 - -3 =
GATERE anual în mă Dea |E2 S
z A i Hp
. a . prezent. | aximă- Es E
- i me [gs a

R
Ț :
26 Moses, & Mendel 4 Paltin» 188|! locomobilă semi- _ 4 gatere i Ndlar, 1 mașină de

LIB
ferestrău Jud. Rădăuţi stabilă 20.800 10.000 14.000 ;
& uţit ferestrae brad şi moiift | cherestea: cherestea!
| 5. 25 ,
| . = co a _. ta ee e a ae
Fabrica de cherestea -4p
“3
„Dacia“

Y
27 s. a. de consti ructii
ucții ŞI si | Vicov de jos - i
Îigaol: 1 locomobilă -2 XWiMlare,. 1 pendulă

SIT
o _ aia a
: „lacob Enrlieh Jud. Rădkuţi RA ME 20.000 10.000
9 5 a gateze
14.006 N
n nume colectiv p. A fo mașină de asci- | brad şi molift | cherestea ! cherestea 53e
industria lemnului :
”

ER
i„Pojorâta“ Pojorâta lar, Ir, 3 P enăulă ,
28 | Fabrica de cherestea 1919 1 locomobili . 30 | | . Va avea în
-] Gingold —_ 2 atere UB; de Ă ascuţit fere- 20.000

NIV
& Knauer | Jud. Campulung i , 10 „000 14.000 cursul anului i
s.c.g.l. gatere ste, ii maşină de geluit, | brad și molitt cherestea ; chezestea | 4 - 38
WI strung io H.P.
| "(4 gatere)
Ferestreu! Bicşoaia | Bucgoaia
29| Engler & Fi — | pa Cpmttumg[ 1920] 1 roată byămuteăAN 35 maine de po

LU
le
— 2 gatere lar, 1 maşină de
itațit ferestraele 10.000 | 5000 10.000
brad și molift cherestea : cherestea| 3 : 25
30| » Rarăul“ s.c.g.l.
ferestră u & Panca
Jud, Storojineţ | 1911] E:
1 roată hyăzanlică | so
n | - _ o Pe pin oo
| 1 dinamo

RA
2 gatere iicar, 1 maşină de 10.000
——[-- n. -
5000 $ 000
e DI PR _ _ i it jerestraele. brad şi molift cherestea cherestea 2 : 20
ă „Pădurea Romă- | Slobozia Comă-
31| necască“ soc. e, g.l. aj zești _ 1920 1 locomobilă
NT zeicibre, 1 magină de | pp
,
40 — 2 gatere ascuţit ferestrae, 1 ferestreu
ferestrău Jud. Storojineţ 18.000 - 9050
a ! 14.000!
_._ aL ai ah
p 4 1 strung, 1 ma- | brad și molift | cherestea
. de găurit "
cherestea | 2 :.55.|
CE

Ferestre€ u cu | aburi | Crasna Putnei ! Da Tei ii

32 Fraţii Rudich Jud, Storojineţ |19%9| 1 locomobil ă dulă, 1 ma-: - .
DIR A o 2 gatere aurit, 1 rvaşină
E i cuţit ferestrae brad 10.900
şi molift 19.000
cherestea 15.006 |
! cherestea 5 : 25
! - Tr Tm
|
I/

o nem me e mame a Ca aaa ial 2 i i

. sttihg pentru lemn,
33 Ferestreul al Solca em A mațină cu vapori pe
| „.6 de ag SE suprf. 2-Girăijare, 1 ferestren
AS

udeţul Gura- [18 fixă, 1 motor . e lacălz7ire

Atm. i
Fritz Wicke ! Tumora o benzină C* 6 [presa în
dinam 16Kw.] | '2 gatere -
brad 18.000 9900
şi molift | chereatea 16.000
- cherestea
a
| |. $ ; 30
_. m IE 1 forjă, 1 strung,
UI

eee Z A PAUN A DR oo 3 MĂ iuă de

:
, 1899 găurit
! aaa e d
|ma oi
34 Ferestreul cu apă z Maoldovei | strua
di-
|Fondul-M |. oată hyăraulică '' 60 |! dincm 3 Kw.
1 struug p, lemn, 2 fere-
strae tisulare, 1 maşină
BC

Sigmund Picker Jud. Câmpulung | re- d i Iio V. 2 gatere de Tlbduit,

filcut 1 maşină de 12.000 6ooo 10.008
| frezat, |
1920 ținagiuă de șlefuit, | brad şi molift cherestea i cherestea | 4
1 Daţită, de ascuţit fere- ” 40
! pr
Btible, 1 strung ” j | |
 e ,
WI V

, | . Producţia anuală Persona!

NI A £ |

Y
8 Da
SEDIUL E | ÎN N “| ERESTRAE | e e aie
Ş DENUMIREA. : | 4 E | Observaţiuni

AR
„MAŞINI UNELTE ş .
e e - | ' E - FORȚA
BR
MOTRICE
=
GENERATORI
“| GATERE |” la Capaci- j2, £
"o 9 s | INTREPRINDERILOR : | FABRICEI pi prezent tie |E4 5
IEI . E o - . ; maximă S= 3
ISI z 5 HP
—

R
3Sa TIVicovul gi
pi - şină d de
"x căreular, , 1 maşină 7000 12.000.

LIB
E loset & Ad. Meidanek'i de suse cherestea cherestea 2 15
Rădiuţi ii 1 roată hydcaulică | 13 TD . 2 gatere ascuţit ferestraele
i 2 35 ferestrău Ţud. ar A
= aa i |
ia aa
1 ciscular, i mașină de 6000 . 10000
NI . Y
| i a Ferestreu Cu vapori Storojineţ i ,
„a gatere | ascuţit ferestrae cherostea | cherestea] ? 15
1 roată hyăraulică | 6e T

ITY
i EI 36 M. Margulies" Jud. Storojineţ 1919 . _ _ e za FE _ 2
- - . |, e
IM -
zi i
îm , - - ? > ”
SRR
o.
jo
| Ă
2 circulare, 2 maşini de goao 15.000 | .
Kelier & Deckner | Pătrăuți de sus 2 gatere “ascuţit” feresirae cherdatea cherestea] 5 25
192. 1 locomobilă - 65 —_ ,
Ţua. Suceava

RS
37 ” ferestrău .. — . *

Ia pa - 2 circulare, 2 ferestrae pan- | $

F treul buri p 090 y 12.000 a as
LT 5 glică, 1 pendulă, 1 maşină :
i erestreul cu aDuri Ropcea : = ,
80 2 gatere de rânduit, 2 maşini de | cherestea cherestea] 3 '5
38 Fraţii Achner - | Jud. Storojineţ [189| " locomebilă

IVE
7 ascuţit ferestrae ”
| . Înca nel a cc e _j".
DN = ȘI
| ee pe me ame mim
ă
Ferestreu cu aburi, ă a
|

UN
fabrică de rumegă- | » . „009 aa
1 gater 1 ferestreu circular, 1 ma- 5000
Pojorâta 8 11 Di 3 cherestea cherestea
| 39 tură, de împachetat, ocomeosă i 35 LT 1 pânză gină de ascuţit ferestrae
| de draniţe şi dopuri | Jud. Campulung 1999
de” lemn p. butoaie E .

L
Sigmund Picker DP |

RA
ap e o] Îi
a e
lame 2 zh. |
, .
ua
ao
2
ana
ma ee Tea =
i
]
Ă : -
1 circular, i maşină de 4000 7.000
a __1 gater cherestea cherestea
hL Ferestreu l Valea Seacă 1905 | 1 roată hyăraulică i 25 | -— cur pânză “| ascuțit ferestrae, 1 forjă
40 Baronului Stârcea Judeţul Gura-
NT
. : ; 36000 6.000 [5 >
| : asi d >
ă. Poianaoiana Micul:
Mici . ÎN . pă Y. a . 1 circular, 1 maşină de
ascuţit fetestrae, 1 forjă cherestea cherestea
Feresireu 1920] 1 roată bhydraulică ! 30] — 1 gater
: 41 G Ciiiuie d Ai Judeţul Gura-
E RI zone. _. -
i a
CE

$ umorului
A 000. 8.000
| -| | Fabrică de cherestea : e . ! Eză 1 circular, 1 maşină de
ascuţit fareatăele
5
cherestea
e
cherestea
1 20
; ” 42 ! 3
Ş Şi,: rezomanţă , ua. Ca j putung 1898 5 | 1 roată byăraulică . 28! —
I/

” d 4 |
i! CHUugr erd
m mp na ăi 000
e o ee m e mea Ti — m
. Pepe e
AS

sooo . 7 3 26
-Î 1 circular, 1 maşină de cherestea cherestea .
ţ : IN |
'-307f. _ -
x: gater ascuţit ferestrae
”
043
po
.
Ferestreul
Harth, Mechel &.Co. | Jud. Storojineţ |!
. Crasna lischi | „019 1 locomobilă
„39, p „aseuți _
UI

| m —- — Îi Mai . AI AN , E 0.000 5000 7.090 18

- 1 circular, 1 maşină de motit | cherestea
d3KE şi4i motiit cherestea
i Brunstein Jahr ,
& aburi Storojineţ RI i
i l locomobilă —. _ - | 1 g gatere
i
ascuţit ferestrae A ia i
: 44 i :
Ferestreu cu poi
Juă. Storojineţ 1920
BC

. i - 900
mica ne pt mp aa
mame
|! 20
ep
oo o epmeatea|
- me n
[[E+6.9%9
po
1 maşină de
a

| Cooperativă de pro- ) aj up c cicular,

ascuţit ferestrae [ă şi molifi | cherestea chere
ena 1908| 1 roată 'hydraulică 13 , — „1 gater ,
45 diei Câmpuling jo . apa a Ni 3 |
] ”
soc. c.g.l. A pe Me
i nuzi
=
9
Producţia anuală Personaj
3

RY
:5
ENI | a 57 " j : FERESTRAE MATERII PRIME în ms ei
DENUMIREA SEDIUL. = ORE MOTRICI: GENER ATORI e Tor Na
3 | INTREPRINDERILOR FARBRICEI în ŞINI UNELTE întrebuințate - Capaci: |&.! & Observaţiuni
$ 3 .
GATERE anual în m? In tatea 23
4 HP

RA
2 . "prezent: ; Es.
! - : maximă ZE] 38 S.
i.
Ferestreul Pătrăuți p/S -
46 Herschmann & Seiser [7 rcular, i maşină de
Țud. Ap 1908 | 1 roatpydroolică 5.000 - „2500 „8.000

LIB
33 ” 1 gater enţit ferestrae * brad și molift cherestea ; cherestea 19
47 | lie Cenuşa şi losif Şipote de sus tiyăraulică :
Kisslinger, 20 _ 1 pater ifoular, 1 magină de
ferestrău | Jua. Rădăuţi [1929] ! roatbydraulică ; 3 5.000 2500 ; sooo [1
E cuţit ferestrae brad şi molift | cherestea ; cherestea

ITY
:
Ferestrău cu apă
, Pojorâta
48 fi
, ; _ _ , de
icular, 1 maşină „i i
polorâta” C Jud. Câmpulung | 1920| ! :ca bydraulică 8.000 4000 5.000
irma Fâşlea . 25 1 gater t ferestrae, 1 forjă |

RS
0, brad şi molift | cherestea | cherestea]
| 3 |; 19
, i ” !
Mendel Gottesmann Bahila Moldo- ; — - i „CRircular RL 21 i maşină
49 ferestrău de 3909

IVE
ua, Stoaotieţ 1895 | 1 roatghyăraulică 25 1560 3.50
„3.500
—-. i =]. .
1 gater *, scuţit ferestrae brad şi molift | cherestea : cherestea
DORI A ea aaa - - m. a
2.1
Ferestreu
cm
cu aburi
—
Cize
-.- Sa m
j 0
la e oo oo n
ș e
|
ol
50 Simon „. — 4 să 1 maşinăînă 5000 :AR
Auslender ,
Jud. Storojineţ 1926 ' pmobilă : 55 ,
1, „Citcular, de 10.000 : .eoo i
|.

UN
Data DODI AI PRI NR eee pe
1 gater | i ascuţit ferestrae brad și molift | cherestea : cherestea | 2
e] 0% _ e opener
V2
5
iaca ]
Ana şi Ştefania Gri- Davideni 1 lpeomobil — 1 gat
|. gorcea, ferestrău | Jud. Storojineţ 1 itilcular, o maşină de '9900 . :
a L. a | |19'9 i îs ter
4500 |! 7.000
e aie "ascuțit ferestrae, 1 forjă | brad şi molift |cherestea Cherestea | 4 i (5
e

AL
î m ÎL BB . e
52 | lacob şi Klara Kiss- | Capucoarului : me ae ce za a cea] 2
mann, ferestrău Judeţul! Gura-' | 1903] î roată i. hydraulică | 35 ' I circular, 1 strung,
1 ma-
— 1 gater şină de ascuţit fercatrae 1 8000
; - -
Lă
Humorului . ÎN 4000; 6.000

R
pa
o T e
.
mașină de găurit, 1: forjă "brad şi molift cherestea ! cherestea | 2 | 10
i. el o —_
|
.
53 Mendel Deligdisch
j ' NT | OeĂ i o
Jadova 1885 | 1 roată hyămoulică , 20 !
erestrău „Jad. Storojineţ —_ 1 gater 1; circular, 1 maşină de
“ Goo 3000
.
scuţit ferestrae brad şi molift Cherestea ;i cherestea
6.00
| |.5 - 3
54 Karl Greif | cazan, 20 m: suprat Re
CE

ferestrău
Mega 884| 1 masiok cu vapori: 28 | de INCAlziza 6 At Ț pm pa
Jud. Vijniţa 4 - fixa pres. dinam 27 Kw. 1 gater
4 firoular, 1 maşină de
ascuțit ferestrae, 1 strubg, 7800 3500 | 7.00
0 AI PR 8 1 forjă
"brad şi molift | cherestea | |. cheres |
tea | 2 ! 12
M. Goldenzweig ÎI Pa
& Sa :
55 l . Nospreis mo e i e e pe
I/

Iacobeni | 900 1 l kocomobiăi :

. 283| 1 dinamo mov. -
1 gater shţină de ti feres-
ferestrău -p ascuţit feres 10.000 5000 |! PE
Jud. Câmpulung
E 8060 :
AS

|
g [45 ferestrae cu cate
„taej: 1 strung, 1. forjă
N
brad şi molift | cherestea | cherestea |

pe
3 i 28 ,
= | 1—2 pânze ce între- e
UI

| buinţează roate In diferite locuri | — 3

| Roats hydraulice i 398 —
£ | hydraulice de 5-15 So pânze — 55.000
, 27.500 | Să |
HP. = brad şi molift | cherestea „ cherestea | 49
Ri 177
| |
BC

Total .. _ | , „5900 — - 163 gatere | i

50 pânze i ae |
— 1,240.000 620.000 „14170 690 | 360 2950
, .. |
7
 — 25 —

Y
B) FABRICIDE MOBILE ŞI TÂMPLĂRIE.

AR
Instalaţiunile pentru prelucrarea lemnului erau înainte

R
de războiu cu totul reduse atât ca număr cât şi ca putere
de producţie. Astăzi se constată tendinţa cătră o desvoltare

LIB
mai mare a acestui important ram industrial. De alt-tel,
considerând imposibilitatea de transport a marei cantități
de cherestea care se produce în această regiune, se impune

ITY
prelucrarea ei cât mai intensă la origină, reducând ast-fel
massa mare de transport a cherestelei la fabricate cu o
massă cât mai mică şi cu o valoare cât mai mare..În această

S
tendință cătră o industrializare cât mai mare a materialului
lemnos industriaşii întâlnesc
ER
obstacolele cele mai
de învins. Instalaţiunile pentru prelucrarea lemnului necesită
greu

investițiuni de capitaluri mari, lucrători specialişti din care

NIV
mare parte nu se găsesc în ţară şi trebuesc aduşi din
străinătate, costând scump şi ast-fel fabricatul este fără
îndoială scump, mai scump ca cel adus din străinătate.
LU

Considerând marea importanţă ce ar avea pentru economia

țării noastre o industrializare cât mai mare a imensului
izvor de bogăţie pe care-i constitue lemnul, apare necesar
RA

ca Statul să încurajeze în modul cel mai larg dezvoltarea

acestor întreprinderi stimulând înfiinţarea lor prin înlesnirile
NT

„cele mai mari chiar dacă ele ar constitui importante sacri-

ficii pentru. el. In afară de chestiunea creditului despre care
am vorbit mai sus şi care are o importanță şi mai mare
CE

pentru aceste întreprinderi, urmează a fi prohibit complect

importul de articole prelucrate din lemn, de a se asigura apro-
vizionarea cu material lemnos din păduvile statului (în Buco-
I/

vina a Fondului Religionar) cu reduceri importante de preţ,

AS

de a se acorda acestor întreprinderi pentru un număr de

ani-o importantă reducere a dărilor cătră stat. Astăzi prin
legea încurajărei industriei, singurul avantaj mai important,
UI

care îl acordă Statul fiind reducerile la transport, pentru

fabricele care produc articole prelucrate de lemn, acest
BC

avantaj cade atât de puţinîn balanță.

 — 26 —

Cu toate marele greutăţi cu care au de luptat, se con-

Y
stată în Bucovina ca existente un număr de 4 fabrici. cu
o forță motrice de 79 HP, producţia acestor fabrici atingând

AR
valoarea de 3,300.000 lei.
1. Ca cea mai importantă întreprindere avem fabrica

R
de mobile și tâmplărie «Furnica» în Cernăuţi, Societate cu
garanție limitată, înființată în anul 1919 cu un capital

LIB
de
100.000 coroane. Societatea a cumpărat în Cursul anului
1920 instalaţiile unui atelier de tâmplărie care funcționase
înaintea războiului pe baza căruia a luat dezvoltarea

ITY
de
astăzi. Fabrica întrebuințează un motor electric de 33 HP
şi unul de % HP şi are următoarele maşini pentru
pre-
lucrarea lemnului: o maşină de geluit, Dikton, 2

RS
maşini de
fasonat, un ferestreu circular, un ferestreu panglică, un
ierestreu pendulă, un ferestreu de: decupat,
o maşină de
IVE
găurit, o maşină de îrezat, două maşini de fabricat
parchete,
o maşină automată de şlefuit, un aparat automat pentru
ascuţit ferestraele ; iar pentru prelucrarea
ferului: un strung,
UN

o maşină de găurit şi un foarfecede tăiat

tablă. In acelaş
timp fabrica posedă o uscătorie proprie pentru lemn cu
un cazan cu o suprafaţă de încălzire de 80 m: şi
6 atm.
L

presiune. Ca materii prime fabrica întrebuințează 24 va-

goane cherestea
RA

esență moale, 12 vagoane esenţă

6000 m2
tare,
furnire, 100 garnituri oglinzi şi diferite accesorii
ca: cleiu, cuie, garnituri de fer
Şi alamă.
NT

Ca personal fabrică întrebuințează 10 funcționari

40—50 lucrători. - şi
i
Fabrica produce mobilă simplă şi de
CE

lux, tâmplărie
e a ae

„de tot felul şi parchete. Producţia

reprezintă o valoare de
ca. 2,000.000 lei putându-se socoti
la 60% din capacitatea
maximă de producţie. Fabrica
I/

este în continuă dezvoltare,

ra

fiind suscepiibilă de o dezvoltare. cu totul importantă.

AS

La expoziţia din Parcul Carol din

anul acesta produ-
sele iabricei S'au remarcat prin soliditate
şi ieftinătate, fabrica
încheind importante transacțiuni.
UI

2. «Prima fabrica de mobile

bucovineană 'Thăner» în
Rădăuţi societate cu Juanție limitată,
cu un capital social
BC
 — 297 —

de 500.000 coroane. Fabrica s'a înființat în anul 1908 de

RY
cătră Domnul Thâner trecând în cursul anului 1919 în pro-
prietatea actualei societăţi din care primul acţionar este
Domnul Thâner. Fabrica întrebuinţează o locomobilă de

RA
6 HP şi 5 motoare electrice reprezentând în total 9 HP şi
are următoarele maşini pentru prelucrarea lemnului: 2 ma-

LIB
şini de geluit, 1 maşină de şiițuit, 1 maşină de ajustat,
1 maşină americană. de decupat, 1 ferestreu circular, 1 fere-
streu panglică; un atelier cu un strung şi o forjă. Ca

ITY
materii prime întrebuințează: 8 vagoane cherestea esenţă
moale şi 8 vagoane esenţă tare, 2000 m? furnire, 20—30.
garnituri oglinzi şi celelalte accesorii. Ca personal fabrica

RS
întrebuinţează 5 funcţionari şi 25—30 lucrători. Producţia
anuală medie este de 100-—120 garnituri mobile reprezen-
tând o valoare de 700-—800.000 lei putându-se socoti
IVE
60% din capacitatea ei maximă de producţie. Fabrica este
de asemenea în continuă dezvoltare.
3. Fabrica de mobile şi tâmplărie A. Himan în Vatra-
UN

Dornei înfiinţată în anul 1910. Fabrica fiind distrusă prin

războiu a fost refăcută în anul 1919 învestindu-se 100.000
“coroane.
AL

Fabrica întrebuințează un motor electric de 15 HP şi

are următoarele maşini: 1 maşină de geluit, 1 maşină de
R

frezat, 1 maşină de şlițuit, 1 maşină de ascuţit ferestrae,

1 ferestrău circular, 1 ferestrău pendulă, 1 ferestrău pan-
NT

glică şi un strung pentru lemn. Fabrica întrebuințează ca

30—40 vagoane lemn moale iar ca. personal 3 funcţionari
CE

şi 25 lucrători. Producţia ei este tâmplărie de tot îelui şi

mobilă, simplă reprezentând o valoare de ca. 500.000 la.
Producţia înaximă se poate socoti la ca 800.000 lei.
I/

4. Societatea pentsu industria lemnului România, socie-

tate cu garanţie limitată în Cernăuţi înființată în anul 1920
AS

cu un capital social de 500.000 lei. Fabrica posedă mai

“multe motoare electrice cu un total de 15 HP şi următoarele
UI

maşini: 2 maşini de geluit, 2 ferestrae panglică, 1 maşină

de frezat, 1 maşină de găurit, 1 ferestreu circular, 1 maşină
de şlefuit. Din cauza numeroaselor greutăţi cu care are de
BC
 — 28 — ”
luptat industria prelucrărei lemnului, această fabrică
nu şi-a
început activitatea.

Y
şi “probabil va urma chiar dizolvarea
societăţii.

AR
C) FABRICI DE BUTOAE

R
Există o singură fabrică de butoae «Nikolaus
Zajacs-
kowski & Fii, fabrică de butoae cu forță

LIB
electrică». Fabrica
s'a înființat în anul 19114 prin transforma
rea unui mic ate-
lier înființat în anul 1789, funcţionarea norma
lă a fabricei a
început propriu zis în anul 1921. Capita
lul învestit în fa-

ITY
brică este de 300.000 lei. Fabrica
întrebuințează 9 motoare
electrice cu o capacitate totală
de 15 HP şi următoarele
maşini: 1 ferestreu panglică, 1 maşină de tăiat

RS
maşină de geluit, i maşină de“ doage, 1
tăiat, găurit şi nituit cercu-
rile, 1 maşină de rotunjit cercurile,
-1 maşină automatică de
ascuţit ferestraele, 1 maşină
IVE
de conturnat (Schrănkmas-
Chine), 1 ferestreu circular,
1 maşină de şlefuit şi o
pentru scândurile fundutilor. presă
UN

Fabrica întrebuințează anual

ca. 10.000 m? lemn de
stejar şi 5—6 vagoane fer.
plat, iar ca personal: 2 funcți
onari şi 25
-
lucrători. Producţia fabricei este în mediu de ca.
L
RA
NT

D) VEHICULE
Există un atelier de o
CE

importanță mai mare

mele de «Ferdinand Mot sub nu-
ylewshi în Cernăuţi»,
1892. Ca forță motrice înfiinţat în anul
se
gur motor electric de 2 H, înt
p,
rebuințează în prezent
un sin-
Ca instalaţ ii sun
I/

de ferăria cu 2 mâşini t : un atelier

de găurit , forjă şi diferite scu
mână, apoi un atelier de ie de
AS

montat cu maşini de
Ca materii prime înt cusut etc.
rebuin ţează
3 vagoane lemn, 1 vâgon axe
şi resorturi precum şi dife-
UI

rite accesorii ca
'pânză, piele, vopsea,
2 funcţionari Şi 7 luc etc. ; iar ca person
rători. al,
BC
 = 29 —
Atelierul este suscceptibil de o mare desvoltare. Pro-

RY
ducția era înainte de războiu de 100 trăsuri anual şi astăzi
de 50 de trăsuri in afară de diferite reparaturi reprezentând

RA
o valoare de ca. 500.000 lei. Capacitatea maximă de pro-
ducţie ar fi de 200 căruțe reprezentând o valoare ” de
1,500.000 lei.

LIB
B) DOPURI DE PLUTĂ.
Există o fabrică, care deşi de o importanţă redusă, o

ITY
semnalez, constituind pare singur a
- fabrică de asemenea
natură în întreagă Românie. Infiinţată în anul 1890, înves-
tind un capital de 10.000 coroane, ea întrebuințează 3 motoa-

RS
re electice cu o capacitate de 4% HP iar ca maşini: 1 ma-
şină de tăiat plută (cu motor 2 HP), 1 stanţă de tăiat do-
IVE
puri (cu motor 2 HP) 1 maşină de mână de tăiat plută, 3
maşini pentru tăiat dopuri mijlocii cu mişcare manuală, 1
maşină de înserat numele firmei cu motor 4 HP, una ma-
UN

şină de făcut dopuri de farmacie, 1 maşină de numărat

dopuri. Ca materii prime întrebuința înainte de războiu ca
6 vagoane coajă de plută. Producţia de astăzi este foarte .
redusă din cauza greutăței de a obţine plută. Se produce
AL

ca. 1000 dopuri pe zi. Producţia anuală totală reprezentând

ca. 80—100.000 lei. Capacitatea maximă de producţie ar îi
R

de 15.000 dopuri pe zi, reprezentând o valoare de 1.500.000

NT

lei. În prezent întrebuinţează numai 2—3 lucrători, consi-

derând activitatea redusă a fabricei.
CE

_F) LEMN DE REZONANȚĂ

I/

Bucovina este recunoscută prin calitatea superioară a

lemnului de claviatură şi rezonanţă ce produce. Inainte de
AS

ră
războiu se producea anual ca. 100 vagoane lemn de claviatu
şi 50—80 vagoane lemn de rezonanță. Existau în acelaş timp
UI

mai multe instalaţiuni pentru fabricarea plăcilor de rezo-

nanţă. Astăzi există o singură instalaţie în Frasin a socie-
tăţii «Molidul» (instalaţia încă nu. e complectă).
BC
 — 30—

Lemn de claviatură
produc în prezent

Y
tatea «Molidul» în firmele : Socig-
Frasin, Paul Miinck
în Iacobeni, în tot e în Vama Şi Nos

AR
al 20— 33 vagoan preis
valoare: de 300—60 e, ceea ce reprez
0.090 lei. Lemn intă g
de rezonanță pr
oduce

R
LIB
taxelor prea mari
de export,
Reducându-se taxe
le de export s'ar
ducţie anuală de putea atinge o pr
200 vagoane lemn o-
vagoane lemn de de claviatură şi

ITY
rezonanță, ceea de 209
valoare ca. 16 milioa ce ar reprezenta
ne lei. Se proe în total 0
fabrici de piane, ctează
înființarea unei
ceea ce oferă
considerând o rentabilitate

RS
Posibilitatea âprovi destul de mare
de' claviatură, zionărei la origin
ă cu lemn
IVE
Draniţele se Produc cu mâna de
UN

cătră țăranii di
n
după nevoie. Aproxi
-
tită în prezent la 600
L

i
RA

re 5 miloane le;
un lucrător Specia Considerând că
list poate tăia
1-000 draniţe pe
iucția de” 600 vago zi (10 ore)
NT

de lucrător ane draniţe

i, lucrând
tot anul.
CE

H) INDUSTR
IA HÂRTIEI.
| După CUm am văzu
Pentru indust ţ din cele
I/

ria hârtiei Cxpuse mai

Bucovina of Sus, deşi
tare eră cel ma
î n aceastălă tegirun ac i
AS

ea st ă propriu
egi e. Avem industrie este ca şi necuno
Crează hârtia 0 sii ngură scută
şi anume - pe care o fabrică care
Putem număra în ac pr elu-
UI

eastă categorie
Vabr
cu garanțieicali de ta
mitată pete
în şi ; de hârtie)
Cernăuţi. Intrebuințea «7 "7,apa» soci etate
BC

ză un electro-
Pee rău Nthai

— 31 —
mn

RY
motor de 5 HP şi următoarele maşini: 1 maşină de fabricat
pungi (Unionpapiersackmaschine), 1 maşină pentru tapete,
1 maşină de făcut clei, 1 maşină de mestecat, 1 maşină de

RA
aplicat cuie, 1 maşină de fâcut suluri.
Ca personal întrebuințează 2 functionari şi Lă lucrători.
Ca ' materii prime anual 10 vagoane hârtie pentru pungi,

LIB
3 vagoane hârtie pentru tapete, 5 vagoane culori, 1 zagon
făină.
Producţia actuală 10 vagoane pungă :anual, 300.000 su-

ITY
luri tapete anual, reprezentând o valoare de ca 700.000 Lei.
“Producţia maximă fiind de 20 vagoane pungi anual şi de
900.000 suluri tapete, reprezentând o valoare de ca. 1,500.000

RS
Lei,
Rezumână industria lemnului din Bucovina pe diferi-
IVE
tele ei sub grupuri avem următorul tablou :
UN
R AL
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 -
Tablou rezumativ al industriei lemnului din Bucovina. |
Y Persona! ce întrebuinţează
AR GRUPUL
.
R
Număr
d
e
Forţa
motrice ce
Intrebuin- a
ț
!
Valoarea
.
producţici ac-
Valoarea
. :
producţiei maxi-
INDUSTRIAL fabrici țează în HP [(Admini- | Lucrători ||
. LIB Strativ |
! 7
Total = tuale în Lei male în Lei
Fabrici de cherestea , ITY 100 5960 360 2950 | 3310 250,000.000 470,000.000
|
|
» » tâmplărie
mobile.
şi
. .
RS 4 79 18 | 105 i
|
123 500.000 5,500 000 :
N
o » » butoaie. . . 1 IVE 15 Pi
i
25 |
:
27 '1,509,000 4.000.000
| n »
»
vehicule
dopuri
, . „II
-
2 UN CI
i
L 7]
|
i
9
,
500.000
,
1,500.000
. . d," x Ss. x | 3 4 100.000 I,500.000
» p. prelucr, hârtiei y 5 a | RA 15 | 17 700.000 "1,500.000
Lemn'de rezonanţă . . —
.
— — |
ţ
— |
'
NT — "1,200,000 16,000 000
Draniţe . .. — — zi
p
— | 700 |
i
CE 700
,
8,000.090
.
25,000.000
- | Total.
I/
. . 108 6006 385 3805 | 4190 265,500.000
AS 525,000.000 '
UI
BC
SR “a L ,
Ă - | _ . „E + “ |
ÎN
 . — 33—

RY
II. INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Industria alimentară constitue în Bucovina — ca şi de

RA
altfel în întreaga ţară —cea mai importantă ramură indus-
trială, dacă socotim că ea întrebuinţează numărul cel mai
mare de HP şi de lucrători şi reprezintă cea mai valoroasă

LIB
producţie în raport cu toate celelalte ramuri industriale. Ea
este însă o industrie de consum intern, pe câtă vreme in-:
dustria, lemnului este o industrie de export şi pentru acest
motiv „precum şi pentru faptul că industria lemnului pre-

ITY
zintă în Bucovina o dezvoltare cu mult mai mare de cât în
toate celelalte regiuni, pe câtă vreme dezvoltarea industriei
alimentară în această privință este ceva mai redusă, după

RS
cum şi pentru motivul că industria „lemnului oferă în Bu-
covina cele mai frumoase perspective pentru un viitor cât
mai apropiaţ, am considerat industria alimentară în al 2-lea
IVE
loc după industria lemnului. .
“industria alimentară s'a dezvoltat în trecut în Buco-
vina într'o măsură cu mult mai mare de cât celelalte ra-
muri industriale, pentru că ea corespundea unei primi ne-
UN

voi.a populațiunei, acea de a se hrăni. Și vom vedea în ex-

punerile ce urmează că unele subdiviziuni a acestui ram
industrial, cum sunt d. ex. industria zaharului şi spirtului,
prezentau în Bucovina dezvoltări cu totul remarcabile. In-
AL

dustria alimentară a avut însă de suferit în Bucovina din

cauza războiului cele mai mari pierderi în raport cu cele-
„lalte ramuri industriale, preocuparea! beligeranţilor ce sau
R

succedat pe frontul Bucovinei fiind în primul rând de a se

NT

distruge posibilitățile de productie a articolelor necesare

hranei. De pe urma puternicelor pierderi suferite industria
alimentară s'a refăcut în Bucovina printre cele dintăi, pen-
CE

tru acelaş motiv că ea răspundea celei mai mari nevoi a

populaţiunei, hrana. Se poate conta astăzi că ca. 70% din
industria alimentară din trecut a îost refăcută. Situaţia ac-
tuală se prezintă în modul următor:
I/

Sunt în total un număr de 424 fabrici întrebuințând

9720 HP şi un personal de 2630 1 funcţionari şi lucrători.
AS

Producţia actuală reprezintă o valoare de ca. 491,000.000

lei capacitatea maximă, putând atinge o valoare de 1207,100.000
lei, ceea ce înseamnă că industria alimentară din Bucovina
UI

produce numai 40% din capacitatea sa de producție.

Făcând o comparaţie în privința acestui ram indus-_
trial între Bucovina şi celelalte regiuni ale țărei, avem ur-"”
BC

mătorul tablou:
3
 Tablou comparativ al industriei alimentare din Bucovina
faţă de celelalte regiuni.
Y .
AR R Îi Numărul !| Forţa motrice || Raportul || Personalul | Raportul ” Valoarea Raportul
REGIUNEA faă de || iatreprin- întrebuințată faţă de | * între- faţă de producţiei faţă de
LIB suprafaţa
Bucovinei
,
derilor HP
,
Bucovina
Ă
buinţat
,
Bucovina
actuale
în Lei
E
Bucovina
ITY - 7
Bucovina . . . 1*00RS 77 6.884 * 1'00 1'976 1*00 296,750.000 1'00
Vechiul Regat. .
-
13'z0 352 IVE
.
51.528 748
-
1I.591
4

5:86 2,469,908.750 8'32

Transilvania . . 8:00 338 26.662 UN 3'87,
L 6.106 309 1,070,7 60.140 3'60
Basarabia . . . 425 174 6.971 101 3.506 1'76 346,730 30e L7
RA
Banat, , . ... 172 | 35 8.oor 1"16
i
2'903
NT 1'46
sa
405,292.000 1'36
4 Țara iniregită . . 28:17 976 100.046. 1452 26.082
CE 1317 4;589,441,190 1545 |
I/
AS
UI
BC
 — 35—

RY
În acest tablou n'am considerat pentru Bucovina da- =
tele arătate mai sus, ci am sustras din ele cele privitoare
la morile mici de oare-ce ele nu sunt prevăzute în datele

RA
din Buletinul Ministerului de Industrie şi Comerţ. In acelaş
timp am modificat valoarea producţiei pentru celelalte re-
giuni trecută în Buletin, sporind-o cu 25% de oare-ce ea

LIB
este socotită pe prețuri unitare care nu sunt în conformitate
cu piaţa de astăzi, după care ne-am orientat noi, acest
spor.de 25% fiind considerat de noi ca o medie aproxi-

ITY
mativă între toate preţurile unitare, unele mai mari, altele
mai mici ca cele ale pieţei actuale. In asemenea condițiuni
marea

calculul trebueşte considerat cu totul aproximativ.

RS
dee

Desvoltarea reală a industriei alimentare din Bucovina

ee me

faţă de celelalte regiuni, rezultând din punerea față în faţă

IVE
a raportului suprafeţei fie-cărei din regiuni faţă de Bucovina
RE

şi mediei rapoartelor forţei motrice, personalului şi valoarei

producţiei ale fie-cărei regiuni faţă de aceleaş elemente
UN

ale Bucovinei, se prezintă astiel.

, 3
Faţă de Vechiul Regat 0730007537) = 181
AL

»
itvania
Transilvania
800
17.13:87-3:09-F3-60) — 227 .ai
R

, 425 ,
> » Basarabia AF, COLE TIPI = 394
NT

Banati 2 = 1:30
po» 17.(1:164 1'464+1:36)
CE

„> "Țara întregită 2817 za = 196

17,(1452F13-17-F15:45)
I/

Rezultă astfel că: industria alimentară este mai deavol-

țată în Bucovina ca în toate celelalte regiuni și anume de mai
AS

mult ca 3 ori ca în Basavabia, de mai mult ca 2 ori ca în

Transilvania, de aproape 2 ori ca în. Vechiul Regat. şi în
UI

țara întregită şi aproape 1% mai mult ca în Banati.

Să țrecem în revistă pe rând fiecare subgrup al in-
BC

dustriei alimentare.
 +

4) INDUSTRIA SPIRTULUI.

RY
Industria spirtului în Bucovina îşi are propriu zis
j1

RA
originea în dispoziţiunile legei austriace din 20 lunie 1888, 4

care prevăd pe de o parte încurajarea din partea statului

038
a fabricelor de spirt cu caracter agricol, iar pe de altă

LIB
* parte încurajarea exportului prin acordări de premii. Dez-

ele ARĂ E tea

voltându-se în cadrul acestei legi precum şi a diferitelor
altor ordonanţe ale fostului stat austriac, pentru dobândirea

ITY
unei idei exacte asupra acestei industrii este necesar a se
cunoaşte în trăsături generale toate aceste dispozițiuni. A-
ceasta va. fi cu atât mai necesăr cu cât în preajma unei

S
noui legislații în ceea ce priveşte problema spirtului, cu-
ER
noaşterea politicei fostului stat austriac, alcătuită în condi-
țiuni în cea.mai mare parte asemănătoare cu acele actuale
din Țara Românească şi cu rezultate atât de strălucite —
NIV

Austria devenind în trecut una din ţările cele mai producă-

toare de spirt — va putea servi ca o orientare prețioasă
în alcătuirea nouei politici a statului român.
LU

Regimul fabricelor de spirt.

RA

In baza legei austriace: din 20 Iunie 1888 îfabricele

de
spirt se împărțeau în două categorii,
„1 Fabricele de spirt agricole cu o capacitate
NT

de pro-
ducţie mai mare, încurajate numai întruc
ât exportau.
2) Pabricele de spirt agricole puse
în legătură cu pro-
CE

ducţia agricolă a proprietăţii pe care se găsea

u încurajate
de stat întrun mod mult mai larg.
Pentru ca o fabrică de
spirt să se poată număra în această categorie,
ea trebuia
I/

să fie impreunată cu o cultură

"agricolă proprie recolta a-
cestei culturi fiind întrebuințată
excluziv Sau în cea mai
AS

mare parte la producerea spirtului; iar rămăşiţele dela îa-

bricarea Spirtului să fie întrebuințate excluziv ca nutret
UI

pentru vite, în care scop aceste fabrici erau obligatea creşte

Un Mimăr corespunzător de vite, gunoiul acestor vite
vind la îngrăşarea pământului ser-
BC

, Producţia acestor
fabrici nu
 putea întrece maximum de 7 Hi pe zi, iar faţă de extin-

Y
derea terenului aparţinând culturii agricole, incluziv păşu- '

AR
natele şi fânețurile, nu putea fi mai mare ca 3 litri pe zi
„ de fiecare Hectar. Timpul de exploatare anual era fixat la
opt luni, începând în Septembrie, Octombrie sau Noembrie :

IBR
excepțiune făcând fabricele care fabricau drojdie compri- *
mată şi care puteau lucra anul întreg, neputând în acest caz
produce mai mult ca 4 Hi pe zi. In asemenea condițiuni

YL
producția anuală a unei fabrici de 'spirt agricole nu putea
trece de 1680 HI anual. Statul în schimb acorda acestor
fabrici o bonificaţie în valoare de 2 coroane pentru fiecare

SIT
Hi produs la o producţie zilnică medie de 4—7 HI, de 4
coroane la o producţie zilnică. medie de 2—4. Hi şi de 6
coroane la o producţie zilnică medie sub 2 HI. Prin aran-
ER
jarea fabricelor de spirt agricole statul austriac urmăria în
primul rând dezvoltarea creşterei vitelor. Se calcula în ge-
NIV

neral că la producerea unui HI de spirt se putea câştiga

750 litri de borhut şi cu 60 litri borhut pe zi se putea în-
grăşa o vită, iar 20 litri pe zi un-porc.
LU

In acelaş timp legea austriacă fixa două feluri de

spirt:
a) Spirt contingentat destinat pentru consumul intern,
RA

statul fixând pentru fiecare fabrică cantitatea anuală maxi-

mă pe care o putea produce.
NT

„D) Spirt excontingentat a cărui producţie nu era limi-

tată de stat şi destinat în general pentru export, trebuinţi
industriale, medicinale şi transformare în “spirt denaturat.
CE

Impozitele pentru spirtul -din categoria b) era cu 20

coroane de fiecare Hl mai mare ca pentru spirtul din ca-
tegoria a). a
I/

Aceste impozite erau de 2 feluri: |

AS

1. Impozit de productiune care era pentru ambele ca-

tegorii 70 heleri pentru fiecare litru de spirt.
2. Impozit de consumațiune care era pentru spirtul con-
UI

tingentat 70 heleri şi pentru cel excontingentat 90 heleri

_pentru fiecare litru de spirt.
BC
 - 38 —

Era scutit de impozitul de consumaţiune spirtul des-

RY
tinat pentru export, pentru trebuințele industriaie, trebuinţi
ştiinţifice sau medicinale, plătindu-se numai o taxă de control

RA
de 3 heleri la fiecare litru de spirt.
In fine legea austriacă prevedea încurajarea exportului *
în modul următor: .

LIB
Dacă se exporta spirt scutit de dare, pe lângă aceasta

2 atiIPN
scutire se mai acorda o bonificaţiune de 10 heleri pentru
fiecare litru. Dacă se exporta spirt. care a plătit darea —

ITY
spirt contingentat— pe lângă bonificațiunea de mai sus se
acorda o restituire de 35 heleri din darea plătită la fiecare
litru. Suma totală a bonificaţiunelor de export nu putea în-

S
trece 2,000.000 cor. In acest scop
ER se plătea după expor-
tare numai din bonificaţiunea cuvenită, restul plătindu-se
la sfârşitul anului, după ce s'a făcut socoteala bonificaţiune-
lor totale, integral dacă această sumă era mai mică de
NIV

2,000.000 coroane, scăzându-se diferența respectivă dacă

întrecea 2,000.000 coroane.
In acelaş timp s'au prevăzut taxe enorme pentru im-
LU

portul spirtului făcând imposibilă importarea lui.

| Politica fostului stat austriac era destul de clară. Pe
de o parte, bazându-se pe condiţiunele naturale ale fiecă-
RA

rei provincii, urmărea stabilirea unui echilibru între exploa-

tările industriale mari din Bohemia şi Austria Germană cu
NT

erele mici din Galiţia şi: Bucovina, protejând înfiinţarea

mărească de ri agricole ca prin borhut şi gunoiu să
cască producția viteloi şi a soiului, iar pe de altă parte
CE

urmărea încurajarea unui export cât mai întins.

A .
Situaţia fabricelor de spirt.
I/

| Datorită dispoziţiunilor legei austriace din

AS

1888 cu
privire la întocmirea fabricelor de spirt agricole
şi a cul-
turii de cartofi atât de intensă
în acea stă regiune,
: : pe care
UI

am constatat-o la înce
putul expuneritor noastre (primul ca-
pitol) s'au înfiinţat în Bucovina până în anul 1914 un nu-
măr
BC

de 78 fabrici de
Î. Spiri agricole care ajunseră a produce
 — 39 —
anual până la 80.000 HI de spirt brut din care 40.000 HI

Y
erau contingentaţi şi 40.000 HI necontingentaţi, producţia

AR
fabricelor variind între 300—1680 HI anual, maximum ad-
imis prin legea din 1888. Considerând producţia spirtului
din anul 1913 a întregei ţări, care după Buletinul Ministe-

IBR
rului de industrie era de 797826 hl, constatăm că produc-
ţia Bucovinei reprezenta a 9-a parte din această producţie,
în timp ce ca întindere teritorială reprezintă a 28-a parte

YL
şi astfel rezultă că îndustria spirtului era de aproximativ
3 orâ nai deavoliată în Bucovina ca în întreaga țară. Spirtul
brut se rafina în: cele două rafinări existente înaintea răz-

SIT
boiului.
Astăzi fabricele de spirt se găsesc într'o situaţie cu
totul deosebită ca cea înainte de. războiu. Deşi ele şi-au
ER
menținut caracterul de fabrică agricolă, în ceea ce priveşte
capacitatea de producţie, majoritatea din ele nu se mai
ocupă cu creşterea vitelor obligatorie prin dispoziţiile legei
NIV

din 1888, materiile prime nu se mai produc în general pe

proprietatea fabricei — reforma agrară va îace pe viitor şi
mai imposibil acest lucru — în acelaş timp a încetat con-
LU

tingentarea producţiei, după cum a încetat şi plata bonifi-

ficaţiilor de producţie prevăzute în legea din 1888.
Aceste fabrici cu producţie minimală au astăzi de lup-
RA

tat din ce în ce mai mult cu concurența fabricelor mari

din vechiul regat, această concurență începând chiar în Bu-
NT

covina prin înființarea de fabrici cu un caracter adevărat

industrial, cu o capacitate mai mare de producţie şi înzes-
trate cu instalaţiunile necesare pentru rafinat. Având în ve-
CE

dere pe de o parte această concurenţă care se accentuează

din ce în ce mai mult, iar pe de altă parte greutatea ob-
ținerei materiilor prime, producţia actuală este redusă la
I/

50% din capacitatea de producţie a fabricelor existente.

AS

Situaţia industriei spirtului se prezintă astăzi în Bucovina

în modul următor:
Se găsesc în funcţiune un număr de 44 fabrici, parte
UI

refăcute depe urma distrugerilor suferite prin război, parte

noui înființate. Aceste fabrici întrebuințează în total o forță
BC
 motrice de 760 HP şi un număr de 451 funcţionari şi lucră-

RY
tori. Producţia lor prezentă se poate socoti la ca. 37.250 HI
spirt din care 35.800 hl se poate socoti ca rafinat sau
destilat, 300 g drojdie comprimată- şi 500 hi cognac şi

RA
liqueur, teprezentând o valoare de aprox. 32 000.000
lei.
Capacitatea maximă de producţie a acestor fabrici fiind
de
73.300 hi spirt (capacitatea maximă de rafinare

LIB
fiind de
112.300 nl) 450 gq drojdie şi 9000 dl cogriac şi
liqueur Şi
reprezentând o valoare de 90,000.000 lei ceeace
înseamnă
că fabricele de spirt din Bucovina produc numai ca. 35%

Y
din capacitatea maximă de producţie. Cu toate că constatăm

SIT
un procent de producţie atât de redus al fabricelo
din Bucovina,
r de spirt
făcând o comparaţie cu producția spirtului
din întreagă ţară care a fost în anul
1919 de 449.920 hi
ER
de spirt, găs im ia Bucovinei reprezintă
că “producţ
parte din această producţie şi deci, procentu a 72-a
al cu suprafaţa,
NIV

” producţia Bucovinei este de 2% mai mare ca a intregei

țări.

Concluziuni.
U

„În alcătuirea unui regim unitar

industria spirtului pentru în ceea ce priveşte
AL

întreaga țară, urmează

în considerare următoare a se lua
le chestiuni :
N 7. Necesitatea de a se ţine
TR

seaina de condițiunile în
sa născut Și Sa deevoltat care
industria spirtului în dif
| turi realipite Pentru eritele ținu-
ca măsurile ROui ce
N

izbească în existența ei se zor lua Să mu

în aceste ţinuturi. Astiel
priveşte Bucovina, indust în ceea ce
CE

ria. Spirtului pusă pe .

o bază agri-
| | stit o avere, care
80—100 milioane sa fr putea evalua la
I/

lei. Este astiel

măsuri care sunt necesa t a se lua acele
indicate pentru a
IAS

li-se 9 încura asigura existenţa acestor

fabrici, acordându-
nindu-se asupra obligativi jare cât mai largă,reve-
tăţei u nei culturi proprii
şi a în-
U
BC
 Qeogra 1
(1-453)

Y
.
2iallotaca de Goologle-

AR
'99 E IL A
5
-
DENUMIREA SEDIUL = „Producţie anuală |: Persona!
3
& - zi
3 > Came [i ] 2] Observaţiuni
> | INTREP RINDERII& FABRICEI
a &= GENERATORI _INSTALAȚIUNI
“j Ci Intrebuințat: d

IBR
anual "la apaci- |'2,! £
&a "tatea |'33: 2
z a în prezent maximă 5 3 | z
<< [RIS .
-

p „ |

YL
1 , Prima “fabr ică. Rădăuţi - Aburi dela cen-| !
şi rafinărie de spirt, | ua. Rădăuţi . | 1880 teala fabricei de : entru producerea spirtului
fabrică de rum bere i 1 aparat pentru s Sat cartofi
liaue ib , 2 motoare elec-| e + . ? oi :
Quieur şi bere trice (5000 kg. pe oră), i fierbător cu
S. Rudich 16

SIT
apari Menzedămpler (509 ke 500 vag. car Personalul ”
i i cartofi), 1 putină pentru pregătit 10.000 bl i]
i
din Rădăuţi : Plămădeală (60 bl), 4 putini de tofi și 30 spirt fabricei
. & fermentat ca cap. de 4z0 hi, | YâB: 012 do bereşi
! 2 pompe pentru plămădeală, 1 mo-

ER
| rișcă pentru malţ, 1 aparat de | 2 157
, măsurat, 1 coloană (3 hl pe oră), Dă
9 rezervoare pentru spirt (1 a -
, | Şooo hi, 4 ă şoo bl, za 25obl i.

NIV
- ji 2 â 63 hi). SII
N -
Pentru rafinărie A

LU
1 aparat de rafinat (Savalle) at, bl 6000 i şo.0oo hi!
pe oră, 1 aparat de rafinat (Barbet) pitt spirt
v 6 hl pa oră, 1 sparat de destilat "| “rafinat rafinat
, 3 hl pe oră. ţ
| ia 4

RA
IE ” Pentru rom şi. liqueur
: aparat de distilat, 1 coloană 500 hi | sooo hl
NT 1 aparat de filtrat, dife- licheuz şi | licheur ei ]
de răcit,
rite vase pentru fabricat eseaţele, ron ! rom
| ———
_ ae a _ J | _ Da aa a e 2 AI ceea ee m

2| Rafinăria de spirt Cernăuţi Se întrebuințează : 1 aparat de rectificat (so hl pe |

CE

a primei fabrice de | Jua. Cernăuţi | 1gz | aburi dela cen- zi), 1 aparat de distilat (14 hl
trala fabricei de — pe zi), 2, rezervoare de apă 400obh! |14.000 h!| Persaralul
bere soc. pe actiuni ,
” i bere (a 3o bl), 1 rezervor de apă Spirt brut spirt | spirt fabricei
1i rezervoare pentru i rahnat rafinat de bere şi j
(a 60 hi),
i .
I/

spirt (1 ă 300 hl, 1 â 150,24

250, 2 ă 200, 1 ă 40, 1 ă 30, | y 6
7 |
1âqgşitră 12 bl).
AS

ră6o,
pe ee : o __ _ - LI - Bai -

| U. 1 cazan de distilat (33 bl) 1 ră- | !

|i
3 Distileria de spirt Rădăuţi
lacob Şi şi | |. “| cor (61|.(6t hl), 1 pompă 5 pen pentru
20 m? desu. ||. Citor
apn.cazaa
UI

Peretz Jud. Rădăuţi |rg2 aburi '

ă, 1 coloană. pentru zectificat, 40oohl : gooohl
921 — ,
prafața de încăl- | aP& pent brat
;
sput i
spirt i 9
zire şi 6 Atm 1 cazan pentru xectificat (45 hi), Spirt
2
j distilat | distilat i
pres ""| x deflegmator (9 n), 1 răcitor |
BC

” (ol. bl), 1 preîncălzitor pentru

| :
apă (12 hl), 2 rezervoare pentru |
apă (ă 20 hi), 6 rezervoare pentru
spirt (3 â 250, 1 â 80 1 â 30
i și ră 18 bl).
Il
«
2
MATERIE COM- ducti
Produ cţia
S anuală P ersonal
z

RY
DENUMIREA SEDIUL
y 2 GENTRATORI
PRIMĂ BUSTIBIL E OT . 3
a INTREPRINDEREL E INSCALA'ȚIUN îutrebuinţată” ! "7 Observaţiuni
FABKICEL 3 Intrebuinţat "Ja Capaci- El
5 anual " anuz 3
4
E ate
3 în prezent 1 în prezent | Prezent £*% »

RA
| maximă
= Z5 | 3
R i
-

4| Rafinăria
.
de spirt
. ,
Jucica Veche
a
zan 33 m: 1 instaluţie de
-
distilat
4
]
|

LIB
Kraus & Co. Jud. Cernăuţi suprafață de în- | din: 1 at 1 coloavă ! .
| 1y0o călzire şi 7 Atm.| de distilat, 1 răcitor și Is | i
> 3000 bl
pres, ! 1 instalație de.rectifcat & | 7oee hi : i
N “Spirt brut | 49 Vagoane spirt |
din: 3 alambic de rectifi spirt 4 | 9
"loană de rectificat, 1 co ii lemne distilat | distilat i

Y
' 1 deflegmator,: 1 răcitorii ” | i
zervor, 2 pompe cu vapori; !

SIT
zervor pentru apă (20 hi)” i i
zervoare pentru spirt (2% 20, i „i
3 â too bl și 1 ă 30 bă] | |
.
-

ER
e. aa Zi o cae | |
5 Prima fabrică Rohozna - .
1 ee pi dame e ci
şi rafinărie de spurt, Jud. Cernăuţi 1920 - | |

NIV
Şi ligueururi din câlzire şi 8 Am, gătit 3 poinpeiplămădeală,
pres. „ mădeală, 4 putini de fetit e | 30 vagoane | 18oob “|:
Bucovina s. c. g.|. „19 l 3000 bl
o |
|
1 Cazan 57 mt |â 100hl, 1 coloană 36 hizi;i
suprafaţă de in- [tor de spirt brut, ; răcit; cartofi şi | 150 vagoane | 1o.00oh1| 16ooobh!
6 vag. orz lemne
3 la
. călzire şi 6 Atm. | Novac şi Wahn, 2 răcito; spirt spirt !

LU
pres. ag rafinat |
Bret, 1 cazan distilator cu
t,
zafânat i
1 dinamo 220 V. | 40 -
' hi, 2 aparate de rectifi 6 i
şi 65 Amp. |și75 hizi, 1 aparat de g
-
t, .
2 deflegmatoare, 9 rezerv i
e

RA
2 spirt cu o capacit, totală !
n, |
me i
e LA
2 i ij Adâncata ap
6 Fabrică „e „SPirt
NT
I cazan 45m2|1 pompă pentru
agrico . apă, 1 instăiăie
Jud. Siret 1892 suprafață de în. | de spălat
cartofi cu ela |
Dr. Alexandru de călzire şi 7 Atm.| 1 fierbător cu vapori — Hg _
i
Skibiniewski pres. dămpfer—, 1 putină pentii' |
CE

plămădeală. de 63 hi, 2 posi. -

pentru plămădeală, 6 putinii
j - fermentat (4 ă 88 hi şi 2 ă ţi ,
1 coloană cu capacit, 12 „|
1409hl. | zooobhl
, , 140 vagoane 50 vagoane
1 răcitor de spirt, 1 mos co. - Spirt spirt
I/

, cartoh şi lemne (Spirtul se (Spirtulse | - 2

maiţ, 1 aparat de control, 3păioe 19
_ | 4 vag. orz "4
Peer spirt, 3 rezervoare Dedu rafinează | rafinează
să E
AS

apă (21, 53 şi în fabrică)! în fabrică)

, a 64 bl), 4 reji
voare â 204 bi) pi) si
i ! -
stalaţie pentru rectificat cois .
i din: 1 cazan de rectificat (74 1)a :
UI

' .
1 coloană de rectificat (3f),
4,
1 recipient (6 bl), ; conderitt
ÎN or
deconstspirt (4—7 hi), 1 distide,
BC

ând din:
7 1 cazan de di. “
lare (29 hi), 1 condeu
spirt (6 bl), ş rezervoaresatoli e
A
âs 4
(uz, 30 şi xp bl)“
-
ţ N !
1
 ema o

Tg
BI,
E E
A1-/GA
m-/5
-

m
2 Du

p o. — :

= spe > i și MATERIE “Productie anuală Personal

Otita da (i6alozle-Usogratie

Y
Z DENUMIREA - SEDIUL a - „i 04 : PRIMĂ Ă o :
SI , E | FORŢA MOTRICE | G:NERATORI INSTALAȚIUNI . PP "a ac
S INTREPRINDEREI FABRICEI | * “pu întrebuințată In: Capnei- [2,! € Observaţiuni

AR
_ = Ss a] 3 " anua 4 n : zi a
 uo| îm prezent “| prezent : na A 2E| şŞ
z
A A <___=

R
7 Velniţa ing. Abel Nepolocăuţi |. cazan 35m? |1 pompă de apă, 1 instaiație de A : | i

LIB
şi Saul Suchestow Jud. Copman |rgoz|: 1 stabilă 13 [SUP de încălzire | spălat cartofi, 1 fierbător cu va= [| ' !
| + “4 Atm. pres. pori — Henzedâmpter — şo hi,
:
E | Cetait perso=
si

$ 1 putină pentru pregătit plămă- Î,g 20 ! ! Î

deală 58 h!, 2 pompe pentru plă- ' Ca ep.isoohi sol |! g e o
mădeală
Si
dulce şi fermentată,
K 6 | 4 vag. g. orz
oi “| |. spirt epirt ; trebui
rebainţat

ITY
putini de fermentat î 6ohl,1 “ i impreună ca
coloană cu capacit. 5 hiizi, 1 ră- e |. | | ferestreul
Ş citor, 1 aparat de control, 1 mo- |. : ,
, n rișcă pentru malț, 1 rezervor de ' ! i

RS
| . spirt cu capacit, 400 hl.
— _. i oo o eo e i ZE _ L _ a

IVE
8 , Fabrica de spirt Teodoreşti | 1 cazan 45m? | 1 pompă de alimentare p. cazan, , i
Fischer din Teodoreşti| Jud. Suceava | — "x stabilă 30 [su „de încălzire | 1 aparat pentru spălat cartofi cu ă, |
Arendată lui : şi; Atm. pres. | elevator, 2 fierbătoare cu vapori i | a :
( Iacob pe Feretz 3 3 | — Henzedâmpfer — 80 şi 33 bl, 1şcohl ; 300 bi
co Josef) i 1 putină pentru pregătit plămă- | 150 vagoane *.. | apirt brut | spirt brut 1 io

UN
| î deală (120 hl), 8 putini de fer- cartofi și ip] Care se At că
: mentat (4 93 hiși 4â 176hl),| 4 vag. orz. „| rafincază fa fat. y
E 1 morişcă pentru malț, 2 pompe In fabrică | În iabric
” pentru plămădeală, 1 pompă p. !
” ” apă, 1 rezervor de apă (150 hl), N : |

L
1 coloană simplă cu deflegmator | |
L CI

RA
ă 1%| hl/oră, 4 rezervoare de spirt
ă 163 bl, 1 aparat: de control, / |
_ - PNG a ca za N. _ _ _ -
|
| ” . —

9
a
lancu Grigorcea Carapciu p./S.
NT I cazan xoom? | 1 coloană dublă, 2 putini de pre- i
£
fabrică de spirt. Jad. Storojineţ | — 1 stabilă 45 |supr de încălzire | gătit plămădeala î 150 bl, 3 pu- , ,
| şi 10 Atm. pres, | tini de dospit â seo bl, 1 fier- : ;
CE
1 cazan 7em? | bător cu vapori (50 hl), 1 de- !
supr. de încălzire | flegmator, 1 răcitor, 1 aparat de 1200hl | 2000hi t
- 5 Atm. pres. măsurat, 1 instalație de spălat spirt brut ! spirt brut '
1 dinamo 230 | cartofi, « morișcă pentru malţ, | şo vagoane e | care se : care se
Velţi 87 Amp. 2 pompe pentru plămădeală fer- | porumb şi rafiocază i rafinează | 7 Kyi
I/

20 Kw. mentată, 1 pompă pentru plămă- 30 vag, orz în fabrică : to fabrică

deală dulce, 2 pompe de apă, 1 300 tone ! 450 tone
AS

rezervor pentru spirt brut, 1 apa- drojdie ! drojăie

rat de rectificat, 1 aparat com- ț

plect pentru distilat.

UI

Pentru fabricarea drojdiei

6 centrifuge, 1 răcitor p. drojdie,

BC

1 bazin pentru strângere, 2 prese

aa aa
„mira
filtra, 1 maşină pentr p'ămă-
deală dospită, 1 mașină-formă p.
drojdie, 3 foi și 1 culegător de aer.
IV , | ! |
: _
d |
A
”
4 Z
- MATERIE COM- Producţie anuală | Personal
DENUMIREA SEDIUL > .
=! IE PRIMĂ BUSTIBIL

RY
5S Ee 1
$ | INTREPRINDEREI FABRICEI | =
FORȚA
J MOTRICE | GENERATORI
:
INSTALAȚIUNI întrebuințată | intrebuintat Capaci- [2 „|
a
5
-atiuni
Observaţiuni
3S ! Se anul anual n tatea
p 2 2
=
 ”
!
To
UP - în prezent în prezent prezent | aximă [25| $€
[55|

RA
Sl
10 Distileria Jucica Veche :
|
1 cazan de distilat (24 hi ră- _
Fraţii Gottesmann | Jud. Cernăuţi | oz: - — —
12 vagoane | 1600hl | 2500hi
citor, 1 rezervor pentru apăfăghl), | Spirt brut

LIB
3 iii lemne | spirt spit | 3 | 3
Pe) spidăfo, distilat | distilat
, .
o ee | 222 a e e 2 — ME :

Y
Mi Distileria Jucica Veche 1 cazan pentru distilat (Ah), , 6 vagoane |. 1900hl | zo00hi
Moses

SIT
Rudich Jud. Cernăuţi | gz ” — _ ? rezervoare (1 3 30 BI şi 1 SA bl), | Spirt brut
utoae de fer ă 700%, lemne spirt spirt 1 5
distilat distilat

ER
12 Fabrica de spirt Şerăuţi de sus 1 cazan 45 m.
- , . spălător pentru cartofi "pi 1e-
Marcus aie supr, de încălzire | vator, .
Juster : Jud. Carnăuţi | grau 1 stabilă 1 fierbător cu v. —
12 şi 4'la Atm. pres. Ienzedămpfer — (58 bl), tină P

NIV
pentru pregătit plămădeală ti hl), | 140 vagoane]
4 Putini de fermentat (2f ID) cartofi şi
şi 2 â 100 hl), 2 pomp 45 lie ne 1400 n 2990 hi
' tru | 3 vag. orz 1 8
plămădeală, 1 pompă de, spirt spirt
i morişcă
/
pentru malţ, 1 Căană

LU
, P
simplă(1 hijoră), 1 rezervă intru
j spirt brut (23 hi), 2 rezăătire
pentru spirt â 200 Bă
e e en d A.

RA
—— e one a o a
II Ă —
13 Alfred şi Witold Carapciu pe Ce-
Krystofowicz I Cazan cu 1 | 1 instalaţie pentru spălaț Ro fi
remuş tub 40 a
: : supr. | cu elevator, 1 fierbător ei
fabrica de spirt
NT bori
J ud. Văscăuti
şcăuţi | 1880 1 stabilă |
4 [6 Atm.
8 înc zire
presiune | —Henzed
penca pate
âmpfer — (58hi ML tină
ic slot. II ini
4 putini de fermentat â 4 nl,
1 pompă de apă mecanică,
CE

Im pă
mecanică de alimentat ul, Ă
4 pompe de mână de aj 8oo hl 200 hl
cazanul, 2 pompe pentan: irt b i
și A
deală, 1 pompă pentru spi drut, | 2do vag.ao 20 vagoane bare se out 3 6
orz. lemne rafinează. | rafinează
I/

1 pompă pentru spirt rafinaț! ppa-| |

-
sat de distilat, 1 aparat don. în fabrică | în fabrică
trol, 1 condensator Simpl !
AS

0n0=
densator dublu, 1 cazan
ec= . !
tificat cu coloană ș h!/ziȘ%ăă de-
flegmator a rafinăriei, 2 resă N are
,
UI

de apă ă 32 și 15 bl, condâilator

de spirt, 1 rezervor pentru pirt !
brut, 1 rezervor de mesteci ! '
preincălzitor de apă (3 hi),-rimo-
:
BC

rișcă pentru malţ, 1 magazii

cu
| 4 Xezervoare (1 â 318 bi 3
a 116 bl), 3 putini p. drojdie,
 Data înfiinţărei

RY
Producţia anuală
Ggogra 118

DENUMIREA SEDIUL
corent

FORȚA MOTRICE,

|
GENERATORI INSTALAȚIUNI Observaţiuni
INTREPRINDEREI PABRICEI Capaci-

I.ucrători
Adminia-
In
Didiotăca de Ceolozie-

trativ
RA
tatea
prezent
No.

maximă

14

LIB
Fabrica de spirt Prisăcăreni ja cazan 40 m? 1 pompă de apă, 1 instalaţie p.
Radu Grigorcea Jud. Storojineţ 1890 1 stabilă |supr. de încălzire spălat cartofi cu elerator, 1 fier-
și 6 Atm,. pres bător cu vapori — Henzedimpfer—
(49 hl), 1 putină pentru pregătit 100 vagoan 1000 hl 1600 h!
plămădeală 54 hi], 6 putini de cartofi şi

Y
spirt spirt

=
fermentat ă 64 bi, 2 alambicuri 3 va g. orz
ă 52 Dl, 1 înjector, Lt răcitor p.

SIT
spirt, 1 condensator 33 bl, 1 mo-
rișcă pentru malţ, 3 rezervoare
de spirt 1 ă 63 bl și2â rrqhl.

ER
m.
15 Maier Gross.- Banila Moldo- locomobilă Ş! cazan 40 m? 2 rezervoare pentru apă, 1 ma-
Fabrica de spirt: venească
1912
1 maşină de va-, supr. de încălzire șină de spălat cartofi, 1 fierbător

NIV
pori (In reparaţie ; |. '6 Atm. pres. cu vapori — Henzedâmpfer —, 1
]od. Storojineţ
de 60 HP) putină pentru pregătit plămădeală 100 vagoan 1000 hl 2000 hl
(60 bl), 2 pompe p. plămădeală, cartofi și spirt spirt
ş putini de fermentat ă 57 hi, 4 vag. orz
1 coloană cu 2 despărţituri ca-

LU
pacit, 20 hl/zi, 1 aparat de rec-
tificat capacit. 12 hlzi, i aparat
de control, 1 morişcă p. maiţ,
1 rezervor de spirt (202 hi.)

RA
[i

16 Fabrica de spirt Vrâncenii noi

NT 1.cazan 25 m? 1 pompă de apă, 1 instalaţie de
Abraham Barbat Jud. Zastavna 1899
I maşină de
"12
supr. de încălzire spălat cartofi cu elevator, 1 fer-
aburi ; bător cu vapori--Henzedâmpfer—,
100 vagoane dă
. 1 “Dinamo 1 putină pentru pregătirea plămă- 1000 hl 2400 hi!
cartofi şi
Kw. 220 Volț delei, z pompe pentru plămădeală, siprt spirt
CE

6 putini de fermentat (4 ă 75 hi
și 2 ă 8o bl, 1 coloană de disti-
lat cu capacit. 7 hllzi, 1 motişcă
pentru malț, 1 rezervor pentru
I/

120 hl spirt. r

ee pe
IAS

17 Fabrica de spirt Văşcăuţi 1 cazan 48m? de apă, 1 instalație p.

3 pompe
Olga Freitag jud. Văşcăuţi 1870 i stabilă
i
. X2 supr, de incălzire spălat cartofi, 1 fierbâtor cu va-
pori — Henzedâmpfer — (şe bl), vagoane |j 1200 h! 2000 hl
lă
1 putină p. pregătit plămădea
120
10
U

, " cartofi şi spi:t spirt

75 hl, 2 pompe Pp: plămădeală
1 'cameri de fermentat cu 4 Pu-
BC

cu Câ-
„tini ă 98 hi, 1 coloană
1 prela-
pacit. 6 hilzi, 1 răcitor,
48 hi,
călzitor pentru cazan de rezer-
pentr u malţ, 2
1 morișcă -
voare ă 300 h! spirt.
VI

3 MATERIE - COM- Producţia anuală

N 2 !
Personal
A PRIMA | BUSTIBIL e =

RY
£
onservatiuni
DENUMIREA SEDIUL e FORȚA MOTRICE | GENERATORI INSTALAȚIU întrebuințată | întrebuințat
3ş INTREPRINDEREI FABRICEI = ; anual anual
In
„i
Capaci- | 3 ,
tatea
| 5 servaţiuni
: 3 _ [23| $
in prezent | în prezent | Prezent : aximi [35| S
zi â |HP :

RA
<a

18| Fabrica de spirt | VWanir e | 1909 | amantaburi ae [ecranpres.z atm? —înutae pet uit p.|

LIB
Hagi Cristea Şoviţa 49 Henzedămpfer—, 16 “9 logo | 50 vagoane | reoo hi ' zo00bl
Jud.d. Cernăuţi
Cecnăuţ Ă
pregătiti plămădeală i e cai : "| 3 cartofi și
vag. orz. lemne spirt: spirt 9
| 4 putini de fermentat hi,
' | i
2 alambicuri, 1 ec!

Y
La e era ae e iara oa ae ... mm mei o e e e me ce ma a 2 —
19| Fabrica

SIT
i de spirti pcea
Ropcea 1 maşină de
aur 60 |sup 1 cazan
de încălzire
46 m? | 3 rezervoare
r. | 'de spălat cartofi cu
de apă, îi
Fraţii Achner Jud. Storojineţ 1868 1 electromotor y 3 Atm. pres. 1 -fierbător cu vapori e= !
, 1 cazan 32 mi | dămfer— (35 hi), i putiti Pătru vagoane
supr. de Incălzire | pregătirea plămădelei (5 -

ER
2 | 99 M e _ 45 vagoane | goohl . zooobh! | -
4 Atm. pres: -| pompe pentru plămădea DU= car oh Şi lemne spirt : spirt bă 39
1 dipamo 26 Amp | tini de. fermentat î 93 4-a. | $ VâE: 017
1r— Yolţi . | loană cu capac, 12 ui/
,

NIV
4. i
1 | :
e e e e ee o 0 em i
e e . —. _

LU
20 Alfred Kraus Suliţa Nonă 1
: : stabilă 135 i cazan 59 m: fompă de alimentare
Fabrica de spirt | zua. Cernăuţi . [liga] 1 » 25 | supr, de încălzire-t-tervor de alimentat
și 7 Atm. pres.| 10 bl), 1 pompă cu cupiităă
să e-

apă rece (8o bijoră), x zesă

|

RA
. pentru apă rece (3o bl);
laţie p. spălat cartofi ca ele tor R - tri
CL ele Forţa motrice
1 fierbător cu vaporiisă$pl ! | o vagoane | "2 sturi de
, 1 aparat pentru pregățitij țiw. | “ cartofi şi - leen dela : : - serveste și, i
: | 79 o ni s00oăl | 1
NT deală cu rcitor (65 hij-o- | = vag. orz 5 | pentru fabrica
:
cherestea. P spirt de brânzeturi
rişcă pentru malţ, 1 pompă tra |
plămădeală, şi fabrica de
4 Pulini de foi ntai i , cherestea
- | â 100 bl, 1 serpentin peji
CE

răcit drojdie, 1 aparat de dătilat |

|
i plămidealt
spirt brut,, 1 1 pompă
rezervorcu păstra
ori |
o
||
! |
|
i pentru plămădeală, 1 condei;
! aparat de măsurat și gNfIor
tor,
|
i
I/

2 rezervoare de spirt ăi aa pl ,
. N !
2 pompe de spirtăi
AS

mo _- -p
,
Pe me E . Ă
, PR
pi abrica de spirt,
si
21 , | 2
E '
Văşcăuţi DR 1 cazan 48 m? | 1 pompă de apă, 1 maşină ! IRI IN ae a -
aximillan Freitag | Jua. Văşeuuţi de i - !
UI

[1870 1 stabilă 12 | supr. de încălzire | spălat cartofi, i fierbător'ai va.

A Atm. pres. |Pori — Henzedămpter—. 54 bl), 80 vagoane |
debite Pe > regătit pi mă- carte şi 55 vagoane Soobl 1300 hl]
plămădeală dulce îi orapg
BC

pe: pntiă | a vag. orz. emne ;

spirt :
spirt | 2. 8
1 Cameră de fermentat cui vu.
, tiniY văcitor,
A 0 bl,1 aparat
i coloantde codirol
4 NEA Sa |
! 1 rezervor pentru 750 p] |
so:
 alugie-Csogratie- k

Data infiinţărei
Producţia anuală

RY
mei eeaea azi aa ee area

DENUMIREA | “SEDIUL
corent

FORŢA MOTRICE "“GENERATORI INSTALAȚIUNI bn

“Intrebuinţat
Ia

INTREPRINDEREI FABRICEI Capaci-

lucrători
Adminis-
3; aoual In

trativ
4 tatea

RA
"în prezent
9 vf

prezent
ap
No.

maximă
poi ema
4 siSlot.

Fabrica de spirt ] 1 pompă de apă, 1 maşină de

LIB
Pătrăuți p /S. f cazan 6oui?
NR
LE

spălat cartofi cu elevator, 1 fier- sat

Solomon Schărf Jud. Storojineţ + stabilă 116
supr. de încălzire
6, Atm. pres,
bător cu vapori —Henzedămpfe;
“e (60 bl), 1 putină pentru pete Rumegătură
plămădeală (75 hl), 2 pompe p. 900 bl 1600 hl
dă lemn sau
plămădeală, 8 putini de fermeatat spirt spirt
30 vag. lemn

Y
(3 â 58 hl,2â66hlşi 00 ?
1 coloană sistem Geppert (4 h!

SIT
1: răcitor, 1 aparat de controi, 1
rezervor de 230 hl.

ER
23 Fabrica de spirt Crasna Iischi iicazan 60 m? 1 mașină de spălat cartofi cu cle-
-Î spr; de încălzire vator, 1 fierbător cu vapori —
Rosenberg, Schlomiuk Jud. Storojineţ 1. stabilă Henzedămpfer— (3500 kg cartof),
--6''Atm. pres.
şi Fleische 1 pompă de apă, 1 pompă pentru

NIV
(30 vagoane goo hi 1600 hi
plămădeală dulce, 1 injector, i spirt
3: lemne spirt
putină pentru pregătit plămădeală
4
(63 hl), 6 putini de fermentare
(ă 66 hl),.1 alambic cu coloană i
p.

LU
şi răcitor, 1 aparat de control, i
1 morişcă pentru malț, 1 rezer»
vor de apă (100 bl), 2 rezervoare A 2
bl, 1 rezervor pentru E
spirt ă 203 ăi
spirt brut de ro hl.

RA
24 Fabrica de spirt Osehlib NT I- cazan 24 m? 1 pompă de apă, ! instalaţie p.
Kasimir Bohdanowicz supr. de încălzire spălat cartofi, 1 fierbător cu va-
Jud. 'Coţman 1 stabilă 16 — (50 hl), 1
Ala Atm. pres. pori — Henzedâmpfer
aparat pentru pregătit plămădeală
30 ragoane 7şo bi 1200 hl
a; lemne spirt .
CE
spirt
cu răcitor, 2 pompe pentru plă- ps
4
_mădeală dulce şi fermentată,
N

putini de dospit ă 160 bl, 1 co-

loană cu capacit. 6 bijzi, 1 aparat
de control, 1 rezervor p. 490 hi,
I/
IAS

pentru
25 Fabrica de spirt Igeşti 1 cazan 45 mp 1 pompă de apă, 1 maşină
1 fier-
Eugen Grigorcea supr, de încălzire spălat cartofi cu elevator,
Jud, Storojineţ —
1 stabilă 12
„44 Atm. pres. bător cu vapori— Henzedămpfer
(cumpărată de firma o
(a8oo kgr). cartofi, 1 putină pentr1 zoo bl too hl
Goldhagen & Rennert) pregătit piămădeală (qo bl), spirt
U

:
spirt
4 pu-
pompă pentru plămădeală,
â 59 hI, a co»
BC

tini de fermentat
re
loană simplă (3 bhl de fieca
,

aparat
1 răcitor, 1
plămădeală),
de control, 1 morigcă P: malţ,
1 rezervor pentru 200 hi spirt.
 (ANI
VII;A i
i - -

| z MATERIE COM- Producţia anuală | Personal

pă
z „DENUMIREA PRIMĂ:

RY
BUSTIBIL
Ş N SEDIUI
2DIUI, 2= | VORȚA i MOTRICE | GENERATORI INSTALAȚIUNI intreboințată
Ă | intebuințat | .
+:
:
Capaci- [22
, Ia
£
:
Observaţiuni
|

9 | INTREPRINDEREI FABRICEI = i îi anual anual mt tatea |Egi. 8

54 : 3 po | HP N . -în prezent | în prezent prezent | maximă Z 5 3

RA
2 N a p
i DZ
7 !
26 | E. Fabrică
V. Abrahamowicz Cireşi 1 malină
de | 1 cazan 45 m” || spălat
1 pompă
cartofide cuapă + d. -

LIB
, d int 1 .. 36 , 15 |Bupr. de încălzire elevafii exbă-
: abric e spir Jud. Storojineţ | 860 , > | 5 Atm. pres, [tor cu vapori — Hea er —
(350v kgr. cartofi), i de | 7o vagoane INI nl
pregătit plămădeală „2 cartofi și 4 le It ivi
- i 9
: pompe pentru plămădeiliă pu- | 3 vag. orz - e
i

Y
tini de fermentat (2-476%hl şi | !
j| 3 â 76 hi), 1 coloa stilati
'

SIT
|. (400 lizi), 1 răcit Dirt, |
i 1 aparat de control, ia i
, voare i
|
2
N pentru 200 şi 250 dart.

ee
:

ER
27 Fabrică de spirt Vrânceni i 1 cazan 3o me i pompă de apă, 1 în ie de
| | [biti ! supr. de incălzire | spiiat cartofi, |
Aron Hager Jud. Zastavna | 1904 1 bi 14|
1 fierbă apori !
7 Atm, pres, — Henzedărapfer — -

NIV
Lu
, tină pentru pregătit; deală !
(So hi), 1 pompă pei (măi | |
75 vagoane Şo vagoane 75ohl i 2o000hil
:
+ deală dulce, 1 pompă petăiu plă- car on ăi lemne spirt ; spirt 2 | 7
mădeală fermentată,săli ai de | 2 Ya: 012 i

LU
fermentat ;ă 70 hijă |
„e parat i-
Griiner cu alambic,tieărat i
p i |
control, 1 morișcă pes malţ, i |
1 rezervor pentru 12; spirt,
pa
i |
Da De

RA
aa | dl| E A -
Pe NRI
Fac - . . Storoţi
|
E | : E:
128|
i Fabrică de spirt
losef Ornsteln jua. orojineţ
Storojineţ | „880 1 lobmobilă
(în loflitabilei) ! g | supr.
1 Câzan NT45m* | 1 spălător pentru castofiit fier- .
! Î
de încălzire [bător cu vapori — Henicăi pfer —
6 Atm. pres, (45 bb, 1 putină pentiă regătit
Ă plămădeală de 65 hi%ăă ompe 700 hl 1400 hi
pentru plămădeală SM de 70 vagoane Rumegatură spirt : spirt
CE

fermentat â 965 hi | e cu cartofi şi [de lemn sas | (care se , (care se ! 7

: 4 despărțituri, 1 răcitaj aparat 2 vag. 0rz |30vag.lemne | rafinează : rafinează
- de control, 1 injector efleg- în fabrică) în fabrică)
mator, 3 rezervoare pet, spirt
. i :
I/

(2 ă 200 hl şi 1 â 39% 2 re- „1!

, , zervoare pentru
„|
apă (ş zh), |
| __ N i e :
1 morişcă pentru vă
AS

| |
29 Fabrică de spirt | Berhometpe
Prut E 1 cazan cu 2tu-i 1 pompă de apă, 1 ifă ţie p
, agricelă |
UI

, Jud. Coţmani | 1908 * bila 13 buri, 36 m? supr | spălat cartofi, 1 fierbăteă cu va- î.
| Nathan Horowitz ” - de încăizire 7 | pori — Henzedămpfer-(ă di), | g ane
(arendată de Atm.. pres, putink pentru pregătit |
Gottesmann) pompe pentru plămă păpăzdeace Cartofi şi 35 vagoane | 2 60ohl i szo0hl | ,
BC

şi fermentati, 4 putinii ini 2 vag. 0iz emne spirt pir |i spirt

; ;.9
ă mentat â 64 bi, 1 coloară sistem
Schwartz 150 1loră, 1. Hcitor, i ”
i aparat de control, 1'morişcă .
x N |i
p. mal, 1 rezervor p, 280.4]. spirt. | |
 | Data tnfiinţărei
MATERIE Producţia anuală

RY
corent
DENUMIREA SEDIUL „PRIMĂ

|i
i
e)
FORȚA MOTRICE, INSTALAȚIUNI întiebuințată Observaţiuni
A (10

INTREPRINDERE
terra,

În Capuci-

Adminis-
FABRICEI

Lucrători
anuală

trativ
tatea
ţ 2y vlugis -itoje

ue | în prezent

RA
No.

prezent ; maximă

30 “Berta Steiner Criva 1 instalație pentru spălat cartofi

LIB
cu elevator, 1 fierbător cu vapori
ŞI. Jud.: Storojineţ 3 stabilă, 6oo hi 1200 h)
i

(40 hi), 1 putină p. pregătirea

E

lacob loset Wijniţer plămădelei (62 h!), 1 pompă p. 60 vagoane

spirt spirt
Fabrică de spirt care se care se 1 7
a plămădeală dulce, 6 putini de dos- cartofi şi rafinează rafincază
pit â 62 hi, 1 injector p. plămă- 2 vag. orz

Y
în acelaș in acelaş
deaiă fermentată, ; aparat Schwarz timp
timp
constând din: 1 alambic, 1 recti-

SIT
ficator, 1 coloană rectificatoare,
1 deflegmator, 1 condensator, Ii
pompă de apă, 3 rezervoare (1 ă
12 hl și 2 ă 223 hi).

ER
1
31| Hersch Tau & Leder Banila Ruşească 1 instalaţie p. spălat cartofi, 1 fer-

NIV
Fabrică de spirt bător cu vapori — Henazedâmpfer
Jud. Storojineţ x stabilă
(52 nl), 3 putini de dospită 63 hi], 60 vagoane
3 putină p. pregătit plămădeală 600 bl 1200 bl
cartofi şi spirt

“a
cu răcitor (68 h!), 1 alambic dublu 2 vag. orz
spirt
52 hi, 1 pompă de apă, 2 injec-

LU
toare, 1 rectificator (22 hi), 1 ră-
citor de spirt, i magazin cu 3 re-
zervoare (120, 93 și 19 bl), -

RA
"da I
32| Iacob Koppel, Banila Slobozia 1 “edzan cu 2 1 instalaţie p. spălat cartofi.cu
Hernes & Comp. Jud. Vășcăuți 1870 r stabilă 12.
NT tubiri de foc, elevator, 1 fierbător
(55 hl) 1 pompă
Henzedămpfer—
cu vapori—
40%? supr. de
Fabrică de spirt Sacălzire şi de apă, 1 putină p. pregătit plă- 7o vagoane 700 hi! 1200 hl
"3 Atm. pres. mădeală cu răcitor, 1 pompă p. cartofi şi spirt spirt
plămădeală cu injector, 1 cameră 2 vag. orz
CE

p. fermentat cu 4 putini ă 60 bi,

1 alambic dublu (104 bl), 1 rec-
tificator, 1 morișcă p. malţ, 1 de-
pozit p. spirt cu 3 rezervoare
(o bl, 180 hl şi 180 bl).
I/
IAS

33| Fabrica de. spirt Lucavăţ

1 cazan 40 m? 1 spălător p. caitofi cu elevator,
Contesa Vasilco - Jud. Vijniţa supr, de încălzire 1 fierbător cu vapori — Henze-
1905 1 stabilă 10
dămpfer (58 hl) 1 putină pentru
şi 5 Atm. pres. 7o vagoane 700 hl
pregătit plămădeală (6o bl) 4 pu-
s4cohl

tini de dospit (65 hi), 1 pompă d. cartofi şi apirt spirt

U

apă, 1 pompă p.- plămădeală dulce, 2 vag. orz

1 morişcă p. malţ, 1 alambic dublu
BC

e 104 l|oră, 1 răcitor, 3 rezervoare

p. spirt (61, 166 şi 127 bl), s re-
zervor p, spirt brut (18 hl), 1 re-
zervor p. apă (60 hl), 1 aparat
pentru rectificat (în montare).
 z
| MATERIE COM-”.
- 3% Producţia anuală Personal
NUMIRE SEDIUL E= _ . : PRIMĂ
g DENUMIREA ED
BUSTIBIL
H = ; Ă = - AR

Y
“S FOR] GENERATORI INSTALAŢI întrebuințată | întrebuințat
E INTREPRINDEREI FABRICEIL 7 1 Capaci- | > | $ Observaţiuni
3 ; anual

AR
= anual n tatea Ze! 3
ai în prezent | în prezent | Prezent |
2 2 sims [2 5, 5
a „i =
-
. - J] !

R
34 Ascher Silber | Camena i
- - N 1 i 40 m ea deep i ma
Fabrică de spirt Jud. Cernăuţi
.
țrgro 1 supr. de îacălzire Lie

LIB
6 Atm. p:es, |tor cu vapor i
va
— Hehzedă 50 vagoane: | „0 vaaoane - :
oo bi 1000 bl
' :[- 1 putină p, pregătit plăiieală, cartofi şi |” lemne spirt spirt 1 i 6
1 pompă pentru plămădâăăă 3 pu- | 2 vag. orz. ,
tini de fermentai .ă.: Fi, >
alambic dublu, i reciifăitor, i i

Y
injector, . 2 xezerv oară spirt ţ
i

SIT
ă 270 bl. Si

PRR ARII
a aa a __ 2 me n ae a pe e el

ER
35 “Blum, Metsch Vasilău
i Horo :
! cazan supe de ! instalaţie p. spălat: E fi, 1
„ _ „ncălzire 28 m? ierbâtor cu vapo enze=
|
Fabrică tz ţ Jud. Zastarna ! şi 6 Atm. pres, | dâmpfer—(52 bi), r Puţiiipentru |: „0 vegoane
spir i pregătit plămădeală, 1 pă p. | 59 Ye8020€ | 20 vagoane

NIV
E 300 hl 1eoo.hl
plămădeală, 1 pompă Pe 1 cartofi şi lemne spirt
şi N cameră de dospit cu spirt i 6
ini 1/2 vag. orz N
e "ă 60 hi, 2 alambicuri
“i Xcitor
, - pentru spirt, 1 aparat ontrol,
- i.

LU
1 depozit cu 2 rezervă (100
Ri şi. 8o bl), | Ei .
a. , DEI ANR me mele he EN aie aa a

RA
me e
36 Moses Chaim Banila Rusească i miagină de 1 "cazan cu 2 [1 instalaţie pentru săi artofi -
Nagel & Comp. | ua. Vășcăuți |ra7o aburi 6 [iuburi4omi supr.| cu elevator, 1 fierbătgiăăva-
Fabrică de spirt î NT
| de Atm.
încălzire
pres, 4 |[pori
pentru - pregătit
Henzedâmpplămăqaă
fer A putin
cu ră- Co eeale 25 vagoane | 6oohl | zzoohi 5
| citor,
i om 1 pompă
pi repentru : 2 piită,ideală, 2 vag. orz lemne spirirt - spi
spirt 2
CE
E fermentat ă 59 hi,
|
5) sistem
Schwartz, 1 depozit Piltă. spirt
3 | .
fi cu 2 rezervoare (120 o bl).
_
em [| ci | ;
__
I/

ai ENI NI ac |
î.d: | Ba]
37 .
Fabrică de spirt
.
Mărăţei
.
N RR Ma Sa
AS

Pruncul
şi a! i cazan 40m” | x spălător pentru cartel
N .

supe: de încălzire vator, 1 fierbător cu Wifori ele-

Țud. Suceava — 1; stabilă | 3
(arendată de Elias y - [5
—
Am. pres inenzedămpfer—(55 bl)Ă putini 50 vagoane
Rubel,
i Lei Itzig Schaffer îi i 14 4 putini
puti de Eucit dospit
Plmădeațileco hi)1 | S cartofi şi | 20 vagoane | soohl | 1ocohi
UI

Şi Leib Wagner) .. i pompă de apă, 1 morii i păi Peru | 1 Ya: lemne spirt orz: . spirt
|
- A IN
! 6
] malţ, 2 alambicuri, 1 reg Aoator,
în
BC

| - 1 aparat de control, i tă rat de

răcit, 2 rezervoare 76 455 bl.
|
 a 7-8!

înfiinţărei
Producţia anuslă
DENUMIREA

2
S
d
g
S
Y
corent

INSTALAȚIUNI
INTREPRINDEREI -

Adminis=!
In - | Capaci-

AR

Lucrători
trativ
tatea

Data
! maximă
No.

IBR
Fabrica -de spirt 1 spătător p. cartofi cu elevator,
-

“a

"1 mașină cu pre Pui

O

Maşină € suprăde îaciilzire 1 fierbător cu vapori — Henze=

ai iot,

Randa Victoria “ua. Zastavna :

dimpier — (46 bl), 1 putină pentru
(rr
4i id

pregăti: plămădeală (63 hi), 5 pu- 1000 Îl

YL
tini de fermentat ă 61 hi, 2 pompe spirt
pentru plămădeală, 2 pompe p.
apă, 1 coloană simplă :20 ljoră,
1 morișcă pentru malţ, 1 aparat

SIT
de răcit plămădeală, x rezervor
p. apă (61 bl), 2 rezervozre:pentru
spirt, (1 ă 260hi şi 1 ă 77 hi).

ER
Fabrica de spirt i -spălător pentru cartofi cu ele-
vator,. 1 fierbător cu vapori —,

NIV
Jud. Vijniţa Henzedâmpfer— (3600 kg), 1 pu-
Bohosievici tină pentru pregătit plămădeală 700 h!
(53 bl), 6 putini de fermentat spirt
î 57 bl, 1 pompă p. plămădeală

LU
fermentată, 1 morişcă p. malț,
i pompă pentru apă, 1 coloznă
_150 1/oră, 1. aparat de măsurat,
2 vezervoare de spirt (1 â 345

Ba
şi 1 â55hi).

RA

a
Ana şi Ştefania
NT 1 pompă de âpă, i spălător de
cartofi, 1 fierbător cu vapori —
Jud. Storojineţ (în locul stabilei) bl), 1 putină
(12 —
Benzedampfer 600 hi
Fabrică de spirt pentru pregătit plămădeală (9.hl) spirt
CE

pentru plămădeală fer-

1 pompă
mentată, 3 putini de fermentat
î 28 bl, îi alambie 27 bl, 1 ră-
citor 7 bl, 1 aparat de control;
1 morişcă pentra mahţ.
I/
AS

Fabrică de spirt 1 locomobilă” LE cazan 45m? 1 spălător pentru cartofi curi ele-
—
(în locul stabilei supr:de încălzire vator, 1 fierbător cu vaţo
UI

Jud.: Vijniţa
| şi 8 Atm. pres, Benzed imp fer —(2 260 kg) 1 Pu- seo hi
a Băncei Dorohoiului

ui
tină pentru pregătit piămădeală spirt
(arendată de losei fermentat
'(63 hi), 4 putini de işe
ă 52 bl, 1 înjeclor, 1 '"MOr
BC

malț, 2 alambicuri, 1 re-

pentru
re
zervor pentr apă (70 bi), bi).1
zervor pentru spirt (25
XII

'5 - MATERIE | COM- Producţia anuală Personal

= i, A PRIMA | BUSTIBIL

Y
3 DENUMIREA SEDIUL E A GENER ATORI INSTALAȚIG întrebuințată | întrebuințat | | Capaci- :
|£2| g | Observaţiuni
E.
5 _ , £ ,
3 INTREPRINDERI FABRICEI îi

AR
3 j ; anual anua
în prezent | în prezent | Prezent | asia tatea |25|
[SE ! €%
s | |

R
. . E 1 cazaa şom? | 1 spălător pentru cartofifu ele- |
42 Fabrica de spirt Valeva In gină, de

LIB
supr. de încălzire vator, 1 fierbător,eu ilor — ”
Schwanenfeld Jud. Coţman“ | — aburi 25 | 6 Atma. p pres. |Henizedâmpfer-— (j0(iifeartofi),| so vagoane | . !
( e ” goan o vagoane. | 8oohl 1400 hl
. . 1 putină peatru'p lămă= cartofi şi > lerine spirt spirt i 9
k deală, 6 putini de fi âehl,| 3 vag. orz
- | !
$ 1 coloană de distilațătiihorişcă Ai

ITY
$ pentru malţ, 1 apara A răcit,
4 1 aparat de control, 2fpompe
Sa de apă,
4
o e a Pe cect

RS
43 i
Fabrica E 'spi
spirt Dorășăuţi
E şăut ! 1 cazan 22 m? | 1 spălător pentru cartou ele-
stabilă g [supe pe încălzire | vator, v fierbător ca viori—
ax lennen Jud. Zastavna | 1870 stabi 9 şi 6 Atm.

IVE
pres. | Henzedămpfer — (3500 kcartofi), 100 vagoane | „: e'| rocobl Bi
1 putină pentru pregătifolămă- cartofi şi 39 vagoane oc 2000
, - h!), 4 e lemne spirt spirt
al
1 6
deală (40 putinife fer- 4. VAg. Orz
mentat (3 â 6o.hl şi 1 so hi), -
a
1 alambic (7 bhijzi), 1 fimpă p.' -

UN
plămădeală, 1 poripă perna apă,
1 morişcă pentru TA aparat
de 'controlaţ.:

t. 4

L
RA
44|
.
Fabrica E
. . -
de spirt
Li , . Si
Cliveşti 1 maşină cu supt pe MR 1 eroica ea arof Mi za
2

Moștenitorii lui Jud. Coţman | 1870 aburi| 20 | şi 6 . Atm. pres.| dâmpfer—(4000 ke cartă, denza-
£ pu- 10 vagoane | - - |
Goldner . tină pentru pregătit plăf ideală cartofi şi 40 vagoane 700 hl 1400 hl
NT (70 hi), 6 putini de fiimentat 3 vag. Orz lemne spirt spirt. a 6
(3 â6ohl, 2ă vobhlşi so n),
1 coloană de distilat, Bnorigcă
pentru
CE
malţ, 1 aparat d răcit, |
2 pompe de apă, i dăkrat de -
| controlat, j
j
|
I/

Total . . i 760 — — 3605 vagoane | 1495 vagoane | 37.250 h! 173-300 hl | 77 374

AS

II
cartofi lemne spirt spirt .
. 156 vag. orz
ÎN 35.800 hl | 112.300h]
3o vagoane
- spirt ra- | spirt ra- -
porumb finat sau |! finat sau
UI

Y [
.
distilat. ! distilat IL
, 500 bl | soooh!
„liqueur liqueur |
BC

i
sau rom | sau rom |
300 tone | 450 tone |
« | drojdie drojdie !
, | |
 — 41—

celor de spirt agricole în spiritul legei austriace din 1888

RY
ar cadra atât de bine cu caracterul specific agricol al ţărei
româneşti, stimulându-se dezvoltarea culturei agricole greu:
încercate prin noua reformă agricolă şi mai ales o dezvol-

RA
tare a creşterei vitelor atât de importantă pentru ţara 'româ-
nească.

LIB
2. "Ținându-se socoteală de marea importanţă ce are
industria spirtului pentru statul român, atât din punct de
vedere fiscal mărind veniturile statului, cât şi din punct de
al exportului, contribuind la ridicarea valutei, ur-

Y
vedere
mează că această industrie să fie pusă sub un control cât mai:

SIT
sever din pariea statului. Nu poate fi nici într'un caz vorba
de introducerea unui monopol al statului, care ar atrage
după sine un stoc enorm de funcţionari, grevând venitu- -
ER
rile statului cu sume destul de mari şi mai ales cu tizicul
unui adevărat deficit, demoralizarea aparatului funcţionăresc
punând pe stat în imposibilitatea de a executa o bună ad-
IV

ministrare a acestui monopol. Monopolurile existente, deşi.-

UN

fondate în timpuri normale şi asifel cu o bază solidă, se

o
execută astăzi cu atâtea greutăţi. In vechia Austrie, cu
nu s'a introdus monopol Statului, |
administraţie recunoscută,
pentru spirt, ci s'a pregătit înfiinţarea lui prin alcătuirea
AL

în anul 1915 a unei centrale de spirt cu scopul dea regula

negoțul cu spirt. Această centrală, care era de fapt un cartel
R

al tuturor fabricanților de spirt, stătea sub controlul Sta-

NT

tului, servindu-se în îndeplinirea atribuţiunilor ei de carte-

lurile regionale, cum era de exemplu şi «Cartelul fabrican-
ților de spirt din Bucovina». In acelaș mod ca şi in fosta
CE

Statul român ar putea reuși a exercita: un control

Austrie,
asupra vânzării şi producerii spirtului, introducând obligativi-
tatea sindicalizăvei tuturor fabricanților de spirt, acest sin-
I/

dicat funcţionând ca o centrală pentru vânzarea spirtului cu

AS

subcentrale în centrele cele mai producătoare de spirt.

In administrarea centralei urmează a lua parte repre-
zentanţi ai tuturor categoriilor industriei spirtului şi în acelaş
UI

timp reprezentanţi ai Statului. Cu ajutorul acestei centrale

şi cu controlul ei şi a subcentralelor lor, Statul ar stabili -
BC
 — 42 —

cantitatea spirtului produs, cantitatea şi repartiţia materiilor

RY
prime necesare fiecărei fabrici preţurile de vânzare, dările
de plătit, precum şi regulamentarea exportului.
3. Wecesitatea încurajărei unui export cât mai mare atât

RA
de important pentru ridicarea valutei, reducându-se taxele
de export la minimum posibil, evitându-se taxele conside-
rabile ca aceea de 4.50 lei la litru care a avut de rezultat

LIB
pierderea momentului celui mai favorabil pentru a se pune
stăpânire pe pieţele străine. Jntroducându-se o tază pentru
consumul întern cât mai mare în vapori cu taxele de export,

ITY
Sar împinge şi mai mult spiritul cătră export.
4. In fine necesitatea de a se prohibi exportarea spirtului
brut pentru a se asigura activitatea rafinăriilor de spirt: din

S
fară. In acelaş timp tendința ar trehui să fie de a se des-
ER
ființa destilăriile mici de spirt, asttel cum sunt în Bucovina,
producând spirt, care nu este la felcu acel produs de rafi-
nării, prin rectificare -fără alcool amilic şi deci potrivit con-
NIV

sumaţiunei, ci numâi parfumează aşa zicând spirtul astfel

ca să nu se simtă gustul alcoolului amilic care totuşi există
în el. Aceste destilării formează o concurență necinstită
LU

pentru rafinării. .
Descrierea
“ fabricelor de sp int este cuprinsă în tabloul
ce urmează:
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 — 43 —

B) INDUSTRIA ZAHĂRULUI.

Y
Una din cele mai importante probleme industriale la

AR
ordinea zilei este fără îndoială studierea mijloacelor de a pune
în activitate şi a dezvolta cât mai mult activitatea fabricelor

IBR
de zahăr existente, menite să dea comerțului unul din cele
mai necesare articole de consum, ajuns pe piaţă la un pret
ațâtde mare.

YL
Din cantitatea de :90,000.000 kg zahăr, stabilită ca
minimum necesar pentru consumul intern în întreaga Ro-
evaluat la 15 mil. locuitori şi 6 kgr zahăr anual de
mânie,

SIT
cap de locuitor, cele 3 fabrici de zahăr din Bucovina apă-
rând cu o producţie înainte de războiu de ca. 27 mil. kgr.
zahăr anual, adică cu 30% din acest consum, rezultă că la
ER
rezolvarea problemei în legătură cu industria zahărului,
Bucovina este menită să joace unul din cele mai importante
destul
roluri. In asemenea -condiţiuni cred că va prezenta
NIV

a chestiune i zahărului în
interes o expunere mai detailată
Bucovina. |
în primul rând situaţia celor 3 fabrici de
LU

Să vedem
!
zahăr din Bucovina.

Fabrica de zahăr din Jucica Veche (Moş).

RA

1.
societăței
Infiinţată în anul 1901 a fost proprietatea .
NT

ria zahărului
pe acţiuni Galiţio-Bucovineană. pentru indust
Aktien-
din Przevorsk (Galizisch-Bukowinaer Zuck erindustrie-
Polonia. Intrebuinţând o forţă
CE

Geselischait in Przeworsk)
motrice de ca. 1500 HP ea era amenajată pentru o producţie
de 12 mil. kgr. zahăr tos şi cristalizat.
incen-
Prin retragerea Ruşilor în 1917 iabrica a fost
I/

ele au fost în
diată suferind ast-fel mari stricăciuni. Clădir
ei
AS

arul fabric
cea mai mare parte distruse, o parte din invent
repa-
a fost rădicat, restul a rămas, necesitând importante
-
rațiuni. La începutul anului curent, această fabrică a fost
UI

, Blank et Co., care a trans-

cumpărată de Banca Marmorosch
format vechea societate într'o nouă societate pe acțiuni sub
BC
 q4 —

numele de: «jucica Fabrică de zahăr, societate anonimă în

Cernăuţi», având un' capital de 25,009.000 lei împărţit în

RY
acțiuni ă 500 lei. |
Fabrica este instalată la o depărtare de l'km de staţia
Jucica (lângă Cernăuţi) având linie de garaj proprie şi ocupă

RA
o suprafață de circa 40 ha. Datorita unei activităţi concen-
„rate şi febrile, în 6 luni fabrica a fost în mare parte refă-
„cută, Dispunând de 5 cazane de aburi cu câte 2 tuburi de

LIB
foc, 126 m? suprafaţă de încălzire şi 8 atm. presiune şi de
3 cazane ă 100 m? suprataţă de încălzire şi 4 atm, presiune,
ea intrebuințează în total.o forţă motrice de 1260 HP şi anume:

ITY
3 maşini stabile ă 120 HP din care numai 2 au fost în-
trebuințate în anul acesta . . . . +. . . 360 HP.
2 pompe pentru

S
apă ă 120HP . . . . . 240 »
2 n aer (condenzație)ă
ER 100HP . 200 „,
2 „m sucăl0OOHP . . . . . 200 „
2 » n oxigen ad i00HP . .. 200 n
NIV

la care se adaugă 1 motor Diesel în atelierul

de reparaţie de . 60 ,
Total . 1260 HP
LU

In acelaş timp pentru lumina electrică fabrica între-

buinţează 3 dihzmuri câte 120 volţi şi 460,360
şi 20 amperie
Pentru depozitare dispune de o magazie pentru 800 vag.
RA

zahăr, o magazie peutru 500 vag. COCS, un

rezervor pentru
-300 cisterne păcură şi în acelaş timp 4 canale
pentru sfeclă.
NT

Pentru cântărire întrebuințează una basculă fixă

pentru
vag. (fabrica dispune de 2 vag. platformă) şi
10 Briicken-
wagen transportabile,
CE

Instalaţiile fabricei sunt urmățoarele

:
a) Pentru pregătirea sfeclei : 1 spălătorie
pentru sfecle,
2 elevatoare pentru siecle, 2 cântare
automatice pentru
I/

sfeclă, (500 kg), 4 maşini de tăiat sfeclă cu câte

14 cuțite,
AS

2 pânze de transportat sfecla tăiată, 2 elevatoare,

tentransporte. " 3 Schnit-
D) Difuzoare.
| re, fiecare a 34 HI. Sunt 2 ba terii de difuzoare cu ca
UI

difuzoa , Wzoare cu câte 14

BC
 — 43—

c) Staţia de săturare se compune din: 4 vase de sa-

turație a 2000 hl, 8 prese pentru Schlempe (borhut), 2 pre-

RY
încălzitoare a 2000 hi, 11 Mareschfiltre.
d) Staţia de vaporizare se compune din: 7 evapora-
toare cu o suprafaţă totală de evaporare de 2600 m;,

RA
4 evaporatoare cu:o suprafaţă totală de evaporare de
640 m2, 2 evaporatoare cu o suprafaţă totală de evaporare

LIB
de 220 m?.
e) Staţia pentru sulfurare se compune din: 1 aparat
pentru fiert sulf, 2 injectoare pentru vapori de sulf.
î) Staţia pentru cristalizare se compune pentru primul

ITY
product: 4 vacuumuri a 2000 hi, 20 centrifuge (2500 ture
pe minut; pentru al doilea product: 2 vacuumuri a 2000 hl.
20 centrifuge pentru zahăr galbăn 4 refrigerente a 2000 hi,

S
6 Huckenaparate pentru răcit şi cristalizat zahăr galbăn,
ER
1 sală pentru zahăr tos, 1 elevator pentru zahăr, 1 răcitor
pentru zahăr. .
NIV

9) Staţiade var se compune din: 2 cuptoare de ars

a 5 vagoane, 2 aparate de stâns var a 30 hl, 2 rezervoare
pentru lapte de var a 1500 îl. .
din: 3 strunguri,
LU

h): Atelierul de reparaţie se compune

1 maşină de geluit, 3 maşini „de găurit, 1 Stossmaschine,
1 ventilator cu 2 forje, 1 sobă pentru topit metale (30 kg).
RA

î) In fine fabrica dispune de un laborator chimic.

Materii prime. La o campanie redusă la 12 zile s'au
întrebuințat anul acesta : 600 vagoane sfeclă, 200 vagoane
NT

var, 20 vagoane cocs. ”

250 vagoane lemne.
Combustibil s'a întrebuințat
CE

Producţia a fost la campania redusă din anul acesta

de: 66 vagoane zahăr alb, 10 vagoane zahăr galbăn.
Personalul intrebuinţat este de 18 funcţionari şi 600
I/

lucrători (în campanie).

AS

2. Fabrica de zahăr din Crisciatec.

pe malul Nistrului, a fost construită în anui

UI

Situată
1912 de D. Mochi Fischer şi trecută apoi unui consorțiu
BC
 — 46 —

“ compus din societatea pe acțiuni pentru industria zahărului

Y
din Przerwosk,. societatea pe acţiuni Chropiniană pentru
industria zahărului din Viena şi marele industriaş R. Scheller.

AR
Suma de cumpărare a fost de 5 milioane cor.
Instalată foarte modern, fabrica era amenajată pentru

IBR
o producţie de 8 mil. kgi., zahăr anual brut, cubic şi că-
păţână. Fabrica ocupă o suprafaţă de circa 20 Ha având
şi ca proprietate 100 ha întrebuinţaţi pentru cultura sfeclei.

YL
Clădirile s'au păstrat în întregime, în special corpul
principal al tabricei — o impozantă clădire — a rămas in-
tact, lipsind” numai în parte geamurile. Magazia de zahăr;

SIT
o clădire cu 3 etaje, care putea cuprinde intreaga produc-
ție anuală, e putin devastată pe din afară, lipseşte însă în
interior întreaga construcție de stâlpi şi traverse.
ER Clădirile
pentru prelucrarea melasei în spirt, atelierul şi celelalte
atenanse şi locuinți s'au păstrat în bună stare, Clădiriie
sunt acoperite cu tablă zincată şi ţigle, acoperișurile fiind
NIV

„ complect reparate în anul 1918/1919.

Instalaţiile de mașini : lastalaţia pentru spălat şi tăiat
sfeclele, cuptoarele de var, instalaţie pentru stângeria varului
LU

difuziune, saturație, instalaţie de îiltraj, pompele de aer şi

acid carbonic, sunt rămase intacte având nevoie numai de
a fi curăţite şi a complecta
RA

puţinele armaturi ce lipsesc.

De asemenea s'a păstrat în bună stare, şi întreaga rețea
de conducte. Aparatele de evaporizare şi fierbere «vacuum»
NT

s'au păstrat în foarte bună stare lipsind numai tuburile de

alamă rechiziţionate în timpul războiului. Instalaţia pentrii
producerea forţei motrice constând din: 8 cazane cu vapori
CE

de înaltă presiune, (5 cu presiune joasă au rămas) 3 tur-

ogeneratori (1 ă 1000 H. P. şi 2 a 500 H. P, ca rezervă
a fost ridicată de Ruşi. De asemenea : lipsesc complect
I/

toate motoarele electrice, -

AS

lipse ireritele pompe au rămas, însă foarte uzate. In fine

Şte intreaga instalaţie a atelierului de reparaţii, care
era inzestrat Cu un număr destul de
UI

mare de maşini şi
BC
 — 47 —

Instalaţia pentru prelucrarea melasei a fost construită

Y
pentru transformarea în spirt a melasei ce rămâne de la
fabricarea zahărului şi era atât de mare că putea prelucra

AR
şi melasa dela celellalte două fabrici. Din instalație a rămas
numai instalaţia de fermentație, aparatul de distilat a fost

IBR
rechiziţionat, restul a fost distrus sau luat.
In fine există în bună stare în curtea fabricei două
rezervoare cu capacitate de 15 mii hectolitri şi 10 mii

YL
hectolitri pentru melasă şi spirt.
Instalaţia pentru depozitarea sfeclei constă din 5 cana-
luri mari executate în beton, cari pot cuprinde mai mult

SIT
ca 20 mil. kgr sfeclă.
Linia industrială a fost trei sferturi demontată, fundaţia”
fiind în bună stare.
ER
3. Fabrica de zahăr din Lujeni.
NIV

Infiinţatăîn anul 1901 a fost compiectată în anul 1904

i
prin construirea . unei rafinării pentru prelucrarea întrege
LU

producțiuni de zahăr brut în rafinat (căpățâna şi cubic).

Chropi-
Ea a fost proprietatea «Societăţii pe acţiuni
iner Zucke rfabrik .
niană pentru industria zahărului» (Chrop
RA

în ultimul timp de
A. G.) din Viena şi a fost cumpărată
Banca Marmorosch şi Blank.
ca. 7 mil. kg
Fabrica era amenajată pentru a produce
NT

zahăr anual tos, cubic şi conic.

iuni
Clădirile fabricei au avut de suferit mari stricăc
CE

1915.
„din cauza 'războiului, fabrica fiind incendiată în anul
acoperişul fabricei de zahăr, excep-
In asemenea condițiuni
tând magazia de zahăr brut şi locuinţele, a fost distrus.
I/

Construcţia de fier internă a corpului principal al fabricei

în întregime, lipseşte numai dela magazia
AS

a rămas aproape
rafinat. Magazia de zahăr brut e puțin stricată
de zahăr
în interior şi se poate uşor repara; locuinţele, grajdurile şi
UI

atenanse au fost scutite de incendiu, fiind numai

diferitele
devastate şi astfel au nevoie de reparaţiuni. Din edificiul
BC

4
 — 48-—

principal s'a păstrat mai bine rafinăria, cuptoarele de var

Y
şi clădirea pentru stângerea varului.

AR
Instalaţia mașinelor. Fabrica dispune de o forță motrice
de ca.700HP care există în mare parte, lipsesc însă piese
importante de maşini, cari ar trebui complectate; sunt de:

IBR
asemenea stricate maşinele cu vapori cuplate direct cu
diferite pompe şi compresoare. La aparatele de evaporizare
şi de fierbere, după cum şi la preîncălzitor, lipsesc numai

YL
tuburile de alamă care au fost rechiziţionate în timpul răz-
boiului, altfel sunt intacte. La maşinile de vapor şi pompe

SIT
lipsesc piese importante. Celelalte instalaţii, ca instalaţia de
spălat şi tăiat sfecla, difuziune, saturație, filtraj, cuptoarele
de calc şi instalaţia pentru stâns calc, refrigerentele ca şi
ER
cea mai mare parte din pompele centrifugale, sunt relativ
„bine păstrate, găsindu-se în clădiri boltite. Sunt de asemenea
rămase cele 13 cazane de vapori, la cari lipsesc numai
NIV

diferite armaturi. |
Atelierul de reparaţii a fost luat în întregime. In curtea
fabricei se găsesc de asemenea trei cisterne mari de fier
LU

pentru 20.000 hectolitrii păcură, care serveau pentru În

„treaga campanie a fabricei, fiind foarte puţin stricate.
RA

Instalaţia pentru păstrarea sfeclei constă din 7 canalur

relativ bine păstrate, cari puteau cuprinde o provizie pentru
ca. 10 zile de lucru.
NT

_ Linia Jerată industrială există aproape în întregime,

fiind demontată şi transportată în alte părți,ţ însă tot

numai fabricei.
CE

pe terenul
trei
fabri i expunerea de mai sus constatăm că cele
iabrici de zahăr din Bucovina întrebuințau înaintea războ-
I/

atingând
tului 200 HP şi produceau ca. 27 mil, “kg. zahăr,
a ae roucţia de inaintea războiului din vechiul regat care
AS

9. zahăr. Constatăm însă că astăzi de

fapt în Bucovina
Ia tuncţiune numai o singură fabrică,
UI

producând în î a
campanie, numai
ca probă, ca o curent într'o singură
zahăr ceea ce reprezintă 22%
oagoane zahăr
fațăi de cele 205 vagoane
BC

produşi în vechiul regat.

 | — 19 —
Analizând posibilităţile de refacere: şi de bună exploa-
tare a fabricelor de zahăr din Bucovina, trebue să atingem

Y
dela început altă lătura a problemei zahărului în Bucovina,

AR
adică greutatea ubţintrei unei culturi de sfeclă menită să
satisfacă nevoile tuturor celor 3 fabrici. i
Inainte de războiu. fabricele întrebuințau ca. 20.000

IBR
vagoane sfeclă, din care 8000 vagoane fabrica din Jucica
şi câte 6000 vagoane celelaite: două fabrici. Cea mai mare
parte din această cantitate se cultiva în Galiţia şi numai

YL
o mică parte în Bucovina. Astăzi sfecla urmând a îi procu-
rată din judeţele din Moldova şi Basarabia din vecinătatea
Bucovinei,. nu se poate conta de cât pe o cantitate mini-

SIT
mală în raport cu. cea necesară, considerând situaţia cu
totul precară a acestei culturi. Atât în această regiune, ca
şi de ailtfel.în întreaga ţară, aceasta situaţie se datoreşte
în special două cauze: ER
1.. Greutatea procurărei semințelor necesare. In aceasta
NIV
privință urmează a se organiza o -acţiune din partea sta-
tului pentru procurarea lor din străinătate pe cale de com-
pensaţie şi apoi împărţirea la cultivatori.
LU

2. Conditiumele. nefavorabile create culiurei sfeclei prin

reforma agrară. Intradevăr este cunoscut că țăranul, din
cauza îngrăşărei insuficiente a pământului şi din lipsă de
RA

maşini, n'a putut să ajungă a produce nici o dată mai

mult ca 1200 kgr, de sfeclă de fie-care pogon pe câtă
vreme proprietarul mare a ajuns la o producţie medie de
NT

20.000 kgr. la pogon. Pentru a se putea remedia criza

mult
prin care trece cultura sfeclei şi a intensifica cât mai
CE

atât calitativ cât şi cantitativ această cultură, se impune

ca această chestiune să fie tratată cu cea mai mare aten-
țiune, stabilindu-se măsurile cele mai eficace care ar fi
ur-
I/

imediat de aplicat. Printre aceste măsuri preconizăm

mătoarele : . |
AS

a) Să se dea posibilitatea fabricanţilor să-şi cultive

sfecla în' terenurile lor proprii, neexpropriindu-se terenurile
UI

pe care le poseu şi acordându-li-se înlesniri pentru cum-

părarea.de terenuri în împrejurimele fabricelor. Costul şi
4
BC

N
 — 50 —

durata transportului scumpesc într'o măsură destul de

mare sfecla; după cum sfecla lăsată să stea prin gări este

Y
expusă la îngheţ şi putrezire, pierzând ast-iel o mare

AR
parte din zahăr.
___In Cernăuţi, Comisiunea pentru exproprieri a fixat ca
expropriabil terenul de cultură pe care-l posedă fabrica de

IBR
zahăr din Crisciatec. -
5) Să se acorde marilor proprie tari peste cota neex- |
propriabilă un surplus (dex. 10%) cu obligaţ iunea ca o

YL
parte din acest teren să fie întrebuințat pentru cultura
- sfeclei.
c) Să se acorde de cătră stat diferite premii pentru

SIT
încurajarea culturei sfeclei, procentual cu cantitatea sfeclei”
produse şi cu cantitatea de zahăr ce conţine. -
d) In fine, ca o chestie de bună organizare
ER a între-
prinderilor de zahăr, ar urma să se întrebuinţeze sistemul
de cointeresare a cultivatorilor de sfeclă la întreprindere.
NIV

In acest mod pe de o parte s'ar stimula cultura sfeclei

care s'ar face după directivele întreprinderei, adaptând-o
„cât mai bine nevoilor ei, iar pe de altă parte s'ar asigura
LU

pentru întreprindere o aprovizionare cu preţuri mai favora-

bile, cultivatorul participând la câştigul întreprinderei.
Dacă chestiunea sfeclei este hotărâtoare pentru in-
RA

dustria zahărului, nu mai puţin adevărat este că şi chestia

transporturilor joacă un rol cu totul important pentru i
această industrie. Pe de o parte, ea reclamă transporturi
NT

mari de materii prime care se concentrează în specialîn

ajunul începerei campanei de lucru, când fabrica trebue să
CE

aibă posibilitatea unui transport rapid, pe de altă parte

aceasta industrie, prin complexitatea operaţiunelor de fa-
bricare, reclamând cheltueli mari de energie, are nevoie
I/

de transporturi mari de combustibil. In asemenea condițiuni

industria zahărului în sistemul de încurajare. din partea
AS

statului trebueşte să aibă precădere la tranşport.

Asigurându-se condițiuni cât mai proprii de funcţio-
UI

nare şi desvoltare, după refacerea complectă a fabricei de

zahăr din Jucica ar urma să se înceapă cu refacerea fa-
BC
 bricei din Crisciatec, care se găseşte într'o stare cu mult
mai bună de cât se găsea inainte de

Y
refacere fabrica din
Jucica, prezentând dezavantajul faţă de aceasta prin situația

AR
ei pe -malul Nistrului, la extremitatea unei linii secundare
cu drumuri de acces dificile. Fabrica din Lujeni urmează

IBR
a îi luată în considerare cea din urmă, fiind distrusă într'o
măsură cu mult mai mare, deşi mai bine situată ca cea
din Crisciatec. Pare că Banca Marmorosch şi Blank, care a
cumpărat această îabrică, intenționează demontarea ei pentru

YL
a întrebuința maşinele la refacerea fabricei de zahăr din
Zalojeni (Basarabia). Cred că între fabrica din Zalojeni şi

SIT
cea din Lujeni ar fi trebuit să fie preferată această din
urmă, de oarece fabrica din Lujeni se găseşte în aproprie-
rea unui centru important de comunicaţie — Cernăuţi —
ER
şi are în general instalaţii cu mult superioare celor din
Zalojeni.
C. MORĂRITUL.
NIV

Prezenta înainte de războiu o dezvoltare care asigură

consumul intern, rămânând chiar o cantitate mică pentru
LU

export. În situaţia de astăzi, socotind consumul mediu de

ca. % kg de făină pe zi de cap de locuitor, constatăm
necesar pentru populația Bucovinei — de ca. 800.000 locui-
RA

tori — cantitatea anuală de ca. 13.000 vagoane de făină

şi ast-fel producţia actuală a morilor mari şi mici, care se
NT

poate ciira la 10.096 vagoane, este insuficientă pentru con-

O meta

sumul intern, pe când capacitatea maximă de producţie a

acestor mori, care este 20.520 vagoane, dă un prisos destul
CE

de important peste consumul intern. Situaţia aceasta se

aaa) Parere apei

datoreşte pe de o parte faptului că morile au suferit puter-

nice distrugeri — în special morile mari — şi, deşi refacerea
I/
a ve pr carantenei 5

S'a făcui destul de intens, ea n'a putut atinge pe acea a tuturor

—

AS

„morilor existente înaintea războiului, iar pe de altă parte

faptului că morile lucrează redus din lipsa mijloacelor
de transport pentru grânele care se aduc din vechiul regat.
UI

In această privință trebueşte ţinut seama de faptul că pro-

ducţia grânelor este cu totul redusă în Bucovina, pe anul
Demi
m

BC
 — sa —.
-

ca. 5000 vagoane

1920, după datele statistice oficiale, atingând

Y
cință mai mult de 5000
grâu, secară şi porumbşi în conse
măcinat în

AR
vagoane de grâne aduse din vechiul regat s'au
în Bucovina,
Bucovina. Motrăritul are însă un mare viitor
întrucât marele export de grâne ce se face prin Nepolocăuți

IBR
oferă posibilitatea, pentru o rentabilitate cât mai mare a
ina expor-
acestui export, de a se măcina grânele in Bucov
care urmea ză a se
tându-se sub formă de făină, măcinare

YL
ina jude-
face în condițiuni destul de avantajoase în Bucov
ie şi
când după circumstanţele atât de favorabile de energ
r
personal, pe, care le-am constatat la începutul expunerilo

SIT
noastre că sunt în această regiu ne.
Situaţia morăritului se prezintă astăzi în Bucovina în
modul următor:
ER
Sunt în funcţiune ca. 360 mori mari şi mici, întrebuin-
țând ca forță motrice 4297 HP, ca .materii prime 10.625
NIV

vagoane cereale, ca combustibili 780 vagoane lemne, 104

vagoane: cărbuni de lemn, 29 vagoane benzină, 14 vagoane
motorină 'şi 5 vagoane uiteiu brut, iar ca personal 904 func-
LU

ționari şi lucrători. Producţia acestor mori a atins pe anul

curent ca. 10.096 vagoane făină porumb, grâu şi secară,
capacitatea maximă de producţie a acestor mori fiind de
RA

ca. 20,520 vagoane.

Dintre aceste mori se pot considera ca mori mari —
ca. 50 HP
întrebuințând —. ca. 13 mori, întrebuinţând în
NT

| total 1461 HP şi 250 funcţionari şi lucrători, productia lor

fiind de ca. 4450 vagoane făină, iar capacitatea maximă de
CE

producţie de ca. 8580 vagoane. , |

Descrierea morilor este cuprinsă în tabloul ce urmează:
I/
AS
UI
BC
 — 53 —

D. INDUSTRIA BEREI.

Y
Considerând că producţia de înainte. de război din
Bucovina era de. ca. 200.000 hi de bere anual, ceea ce :

AR
„reprezintă 25 litri anual de cap de locuitor, pe câtă vreme
producţia întregei ţări (inclusiv nouile ţinuturi) era de

IBR
968.669 hi, : ceea ce reprezintă 5,7 litri anual de cap de
“locuitor, se poate vedea marea importanţă a acestei industrii
pentru Bucovina. Cantitatea de bere produsă, servea în cea

YL
mai mare parte pentru consumul intern al Bucovinei, o parte
se trimetea în Galiţia şi Vechiul Regat.
Fabricele de bere, având de suferit de pe urma războ-

SIT
iului în aceeaş măsură ca şi celelalte fabrici, s'au refăcut.
printre ceie dintăi, refăcându-se toate fabricele existente
înaintea războiului. Situaţia lor se prezintă astăzi în mod
ER
“cu totul favorabil, nemai având" să lupte cu concurența
produselor din Bohemia şi câştigând un important debuşeu
în nordul Moldovei şi "Basarabiei. In tendința cătră o dez-
NIV

voltare mai mare, acest subgrup industrial întâlneşte un pu-

ternic obstacol în criza transporturilor, industria berei fiind
avizată prin natura ei la mari transporturi de combustibil şi
LU

matesii prime. .
Situaţia industriei berei se prezintă astăzi în Bucovina
în modul următor:
RA

| Sunt în total 6 fabrici întrebuințând o forţă “motrice

de 632 HP şi un personal de 408 (funcţionari şi lucrători).
NT

Producţia lor a atins pe anul curent cantitatea de 126.000 Hi

bere şi un prisos de ca. 350 vagoane malţ anual reprezentând
o valoare de ca. 58;000.000 le, capacitatea maximă de pro- .
CE

ducţie fiind 'de 292.000 hi bere, şi un prisos de 800 vagoane

nalț, ceea-ce ar reprezenta o valoare de ca. 140,000.000 lei.
Producţia din anul 1919 a îatregei țări fiind de 497.768 Ji
I/

constatăm că: producția Bucovinei reprezintă aprox. a d-a parte

AS

din producția întregei țări şi ast-fel rezultă marea dezvoltare

a industriei berei în Bucovina în raport cu cea din restul:
țărei,
UI

“Să trecem în revistă pe rând toate aceste fabrici.

BC
 — 54 —

fabrică de bere rernăuțeană şi rafinărie de

1. Prima
oarele
spirt, societate pe acțiuni, (înființătă Tăâ”1868) are următ

Y
instalaţii:

AR
cu vapori
a) Pentru producerea fortei motrice : 2 maşini
HP, 4 cazane de, vapori cu suprafața totală:
a 200 şi 85
15 motoare
de incălzire de 370 m: şi presiune 8 atmosfere,

IBR
electrice de la 1—10 HP — în total 72 HP —, 1 genera-
tor pentru curent continuu (220 V).
b) Pentru prepararea malțului : 4 arii pentru încolţirea

YL
t pentru
orzului (capacitatea 8 vagoane), 8 vase de cimen
muiatut orzului (capacit. 4 vagoane) î uscătorie pentru
malţ cu mestecare automată (capacit. 2 vagoane în 24 ore),

SIT
1 uscătorie pentru malţ cu mestecare manuală (capacit. 1%
u
vagoane în 24 ore), 1 cuptor al uscătoriei, 1 cameră pentr
it. 80 vagoa
ER
ne), 1 ascenzor
conservarea malţului (capac
electric cu un aparat de aspirat, 6 elevatoare, 1 maşină
pentru curăţit şi sortat orzul, 1 maşină pentru curăţit
NIV

malțul, 2 ascenzore.
c) Pentru prepararea mustului: | concasor pentru
__măcinatul malțului. (capa cit % vagon în 24 ore), 2 cazan e
LU

tocitoare (capacit. 100 h!), 2 cazane de fiert (capacit. 150

hi), 2 pompe de apă, 1 filtru pentru apă.
d) Pentru fermentare: 3 bacuri răcitoare, 1 aparat de
RA

răcit, 200. putini de fermentat (ă 30—40 nl), 150 putini

zăcătoare (ă 60—100 nl).
e) Pentru răcire: 1 instalaţie pentru producerea tempe-
NT

raturei reci (cu amoniac) cu o reţea de tuburi de trans-

mitere, 1 aparat pentru producerea gheței, producând
CE

3000 kg ghiațăpe zi.

î) Pentru încărcare: 1 aparat de-umplut butoae, 1 aparat
de umplut sticle, 1 spălătorie mecanică pentru curățirea şi
I/

spălarea butoaelor, i aparat pentru revizuirea şi întărirea

cercurilor butoaelor, 1 aparat pentru ungerea butoaelor cu
AS

păcură.
g) Dogărie şi ferărie cu diferite maşini şi scule.
UI

Ă Materii prime întrebuințează anual 1% vagoane hemeiu

şi 120 vagoane orz.
BC
 55 —
Combustibil întrebuinţează ca. 800 vagoane lemne anual.
Personalul întrebuințat se compune din 22 funcţionari

Y
şi 105 lucrători.

AR
„ Producția actuală este de 50.000 hl bere anual şi un
prisos de 180 vagoane de malţ, capacitatea maximă a pro-

IBR
_ ducţiei fiind de 120.000 hl de bere.

2. Fabrica de bere, rafinărie de spirt, fabrica de rom și

iqueur S. Rudich în Rădăuți (înființată în 1880) are urmă-

YL
toarele instalaţii. cae
a) Pentru producerea forței motrice: 2 maşini cu vapori
ă 120 şi 150 HP, 3 cazane de vapori ci suprafaţa de în-.

SIT
călzire de 90 m?, 110 m? şi 250 m? şi presiune 8 atmos-
fere, 1 generator cu curent continuu 68 KW. şi 220 V,,
8 motoare electrice în total 54 HP.
b) Instalaţie pentru prepararea
ER
maltuliui: (capacitate
100 vag. mal). |
NIV
c) Pentru prepararea mustului : 1 concasor pentru
măcinatul malţului, 1 presă pentru malţ, 1 cazan pentru
fiert (capacit. 75 hi), 1 cazan pentru bere, 2 pompe de
LU

apă, 1 filtru „pentru apă, 1 maşină pentru curăţit şi sortat

orzul, 1 maşină pentru curăţit malţul.
d) Pentru fermentare : 2 bacuri irăcitoare (75 hl), i
RA

aparat de răcit, 1 pivniță pentru fermentare, 1 pivniţă

pentru depozitare. | |
e) Pentru răcire: 1 instalație %omplectă pentru pro-
NT

ducerea gheței cu condensator (50 HP).

Ă î) Pentru încărcare: 1 aparat de umplut butoae, i
CE

aparat de umplut sticle, 1 spălatorie pentru curățirea şi

spălarea butoaelor, 1 aparat pentru uns butoaele cu pă-
cură.
I/

g) Dogărie şi ferăie cu ferestrău circular, maşină de

„ găurit şi alte scule.
AS

Materii prime întrebuinţează anual 60 vagoane orz şi

% vagon hemeiu.
UI

Combustibil întrebuințează anual 700 vagoane lemne.

Personal întrebuințează 30 îuncţionari şi 95 lucrători.
BC
 — 56 —

Producţia actuală este de ca. 20.000 hl bere anual,

maximă de. producție fiind de 60.000 hl bere

Y
capacitatea
anual.

AR
3. Iacob şi Iosef Wijnitzer, berărie populară în Cernăuţi
| „ (arendată de “fraţii Goldstein) a fost înființată în 1875-—>

IBR
Pentru producerea forței motrice are: 1 maşină de aburi
de 45 HP, 1 cazan de aburi cu suprafața de încălzire de
45 m? şi presiune “8. atmosfere, 1 cazan.de aburi cu su-

YL
“prafaţa de încălzire de 16 m? şi presiune 6 atmosfere.
Restul snstalațiilor sunt: 1 arie pentru încolţirea or-
zului cu 4 despărţituri, 1. cameră de uscai cu o capacitate

SIT
de 3000 kg în 24 ore, 1 maşină de tocat, i maşină de
curăţit şi sortat grânele,- 1 presă pentru malț, 1 putină de
dospit (capacit. 60 hl), 1 cazan de fiert (capacit. 60-hl),
ER
1 compresor de aer, i pompă de alimentare cu apă,
pompă pentru apă, 1 aparat complect pentru umplut bu-,
NIV

toaele, 1 aparat pentru umplut sticle, 1 maşină pentru uns

butoaele cu păcură, 2' rezervoare de apă (de 240, 40 nl).
| Materii prime întrebuințează anual: 60 vagoane orz |
LU

„Şi 1 vagon hemeiu,

Combustibil întrebuințează - 200 vagoane 'lemne anual.
Personal întrebuinţează 12 funcţionari şi 50 lucrători.
RA

Producţia actuală este de 27.000 hl bere, iar producția

maximă de 34.000 hi.
NT

4. Fabrica de bere A. Steiner d Comp., Cer: năuți a fost

înfiinţată în 1865,
Pentru producerea forței motrice tabrica are: 1 maşină
CE

de aburi de 20 HP (este proiectat încă o maşină de aburi),

1 generator electric (24 KW), 7 motoare electrice în
total 25 HP.
I/

”
Ca instalații are: 1 arie pentru încolţirea orzului, putini
AS

pentru - muiatul orzului, 1 cameră de uscat, 1 maşină de

curăţit grânele,. 1 maşină. de curățit 'malțui, 1 elevator, L ma-
şină pentru transportat malţul, 1 maşină de măcinat malţui,
UI

1 instalaţie pentru fiert (capâcit 75 hl), 1 răcitor de bere,

1 bae răcitor, 1 pompă pentru bere, 2 pompe pentru apă,
BC
 — 57 —

| pompă pentru aer, 1 aparat pentru umplut butoaele, -

1 aparat pentru umplut sticlele, 1 aparat pentru spalat

Y
sticlele.

AR
Fabrica se găseşte momentan în neactivitate. Va re-
începe activitatea în cursul anului viitor.

IBR
| Materii prime va întrebuința 25 vagoane orz şi 2000 kg
hemeiu.
Combustibil va întrebuința ca. 150 vagoane lemne.
Personalul se compune din 4 funcţionari şi 40 lucrători.

YL
Producţia va îi probabil de 14.000 hl bere, iar capa-
citatea maximă de producţie este de 38.000 hl bere anual. -

SIT
„Siret (nfiinţ ată în 11795).
„ Intrebuințează -o stabilă. de 12 HP cu un cazan de
ER
30 m: suprafaţă de încălzire. Ca instalații are: 1 instalaţie
complectă pentru prepararea “malţului cu maşină de curăţit
NIV
şi sortat cerealele şi malțul, 1 cazan de fiert dublu (capacit
60 hi), pivniţă “pentru fermentat, pivniță pentru depozitat
(2500 hi), diferite filtre, 1 aparat de umplut butoaele, 1 aparat
LU

de umplut sticlele, 1 aparat de uns vasele.

"Materii prime întrebuinţează ca. 45 vagoane orz și
3000 kg hemeiu.
RA

Combustibil înti ebuințează anual ca. 125 vagoane lemne.

Personalul se compune din 6 funcţionari şi 30 lucrători.
Producţia actuală este de 12.000 hl de bere anual,
NT

producția maximă putând atinge ca. 30.000 hl anual.

6. Fabrica de bere, societate cu garanţie limitată în Solca
CE

(înființată în 1880). >

Această fabrică este instalată rudimentar fără instalaţie
de forţă motrice. Ca instalații are: 1 instalaţie simplă pentru
I/

prepararea malțului, 1 instalație pentru fierbere şi zahare- .

ficare (capacit 30 hl în 24 ore), 1 pivniţă pentru fermentare
AS

(300 nl), 1 pivniţă. pentru depozitare (1400 nl).

Materii prime întrebuinţează anual 8—10 vagoane orz.
UI

Combustibil întrebuinţează anual ca. 50 vagoane lemne:

Personalul întrebuințat este de 4 funcţionari şi 10 lucrători,
BC
 Produeţia actuală este de ca. 3000 hl de bere anual,
producția maximă fiind de ca. 10.000 hl anual.

RY
E. FABRICI DE PÂINE.

RA
Sunt 3 în oraşul Cernăuţi din care numai 2 în tunc-
țiune. Ele întrebuinţează în total 27 /7P şi un personal de

LIB
94 tuncţionari şi lucrători. Producţia lor reprezință o valoare
de ca. 12.000.000 lei, capacitatea maximă de producţie
reprezentând o valoare de ca. 45.000.000 lei.

Y
1. Brutăria mecanică D..& W. Bilgrey în Cernăuti.

SIT
Intrebuinţează : 2 electromotoare 8 HP şi 6 HP.
Ca instalaţii are: 4 cuptoare duble având o capacitate
"de 17.000 pâini, o instalaţie pentru cernut făină, 1 maşină
ER
de “frământat pâinea, 1 maşină de frământat franzele, 3 ma-
_şini de împărţit aluatul.
Producția actuală este de 3.000 pâini şi 20.000 îranzele
NIV

zilnic, producţia maximă putând atinge 15.000 pâini şi

30.000 franzele zilnic.
Ca personal întrebuinţează 6 funcţionari şi 50 lucrători.
LU

Ca combustibil întrebuinţează 2000—2.500 kgr. lemne

pe zi.
RA

2. Brutăria David 'Ternbach în Cernăuţi.

Intrebuinţează ; 2 electromotoare ă 3 şi 5 HP.
Ca instalaţii arg: 2 cuptoare duble, 2 maşini de îră-
NT

mântat, 1 maşină de cernut făina, 1 maşină pentru posmag,

1 maşină de împărțit aluatul, 1 maşină de tocat cartofi.
CE

Producţia actuală este de: 2500 pâini şi 6.000 franzele

zilnic, producția. maximă
. putând atinge 13.000 pâini şi
11.000 franzele. .
I/

Ca personal întrebuințează : funcţionar şi 25 lu-

crători, 1
IAS

Ca combustibil întrebuințează : 11.200 kgr lemne pe zi-

3. Brutăria Walţer succesori în Cernăuţi.
di „Se găseşte în ultimul timp în neactivitate din cauza
U

iferitelor reparaturi, va fi pusă în funcţiune în cursul

BC
 — 59—

anului viitor. . Intrebuințează 1 motor electric de 5 HP şi

ca instalaţie va avea următoarele: 2 cuptoare cu aburi

RY
"duble, 2 cuptoare de cărămidă, 1 maşină de frământat,
1 presă pentru franzele.

RA
Va întrebuința 2 funcționari şi 10 lucrători,
Producţia va îi zilnic de: 2.000 pâini şi 8000 îranzele
zilnic, producția maximă putând atinge 10.000 de pâini şi

LIB
12.000 franzele.

F. FABRICI DE MEZELURI.

Y
Bucovina este recunoscută prin producţia dezvoltată

SIT
de mezeluri şi în special prin calitatea lor superioară. In
„afară de numeroase mici întreprinderi, care se ocupă cu
fabricarea de mezeluri, sunt câte-va întreprinderi de o im-
portanță mai mare, putând fi considerate ca fabrici şi | ER
anume :
IV
1. Stanislaus Podsudek fabrică de mezeluri în Cernăuţi.
Înființată în anul 1918 cu un capital de 250.000 lei,
UN

fabrica întrebuințează un motor electric de 8 HP, un alt

- motor de 10 HP în curs de montare şi următoarele maşini:
1 maşină de tăiat carne, 1 maşină de mestecat, 1 maşină
AL

de umplut, î maşină de tocat. carne în curs de montare,

5 cazane de îiert, 3 cuptoare; în curs de montare: 4 ca-
TR

zane pentru fiert şi mestecat, 5 aparate pentru îiert şuncă,

1 ferestreu circular. — |
Ca combustibil fabrica întrebuințează 15 vagoane
N

lemne anual.
CE

Producția este de 30 vagoane mezeluri anual, producția

maximă putând atinge 60 vagoane anual.
Ca personal întrebuințează 2 funcţionari şi 20 lucrători.
I/

2. 1. A. Kramer fabrică de mezeluri în Cernăuţi. Infiin-

AS

“tată în anul 1918 cu un capital de 500.000 lei fabrica

întrebuințează un motor electric de 7% HP şi următoarele
UI

maşini: 2 maşini de tocat carne, 1! maşină de ameste-

Cat, 1 maşină de tocat fin sistem american, 2 maşini de
BC
 de fiert cârnaţi, 2 sobe de afumat,
umplut cârnaţi, 2 cazane
1 maşină specială pentru
2 cazane pentru curăţit maţele,

RY
Ă
fabricat salam de Sibiu.
Ca combustibil fabrica întrebuinţează. 24 vagoane lemne

RA
anual. i
Producţia este de 16 vagoa ne mezeluri anual, producția
maximă putând atinge 100 vagoane anual.

LIB
| Ca personal întrebuințează- 2 funcționari şi 17 lucrători.

3. Josef Kvemer & Fiu fabrică de mezeluri în Cernăuţi.

ITY
Infiinţată în anul 1841. Fabrica” întrebuințează un ' motor
„ electric de 5 HP şi următoarele maşini: ! maşină de tăiat
carne, 1 morişcă (Pieffermiihie), 1 maşină de umplut câr-

S
naţii, 3 cuptoare de afumat,:2 cazaneER pentru fiert.
Ca combustibil întrebuinţează 10 vagoane lemne anual.
Producţia este de 4 vagoane mezeluri anual, producţia
NIV

maximă putând atinge 10 vagoane anual.

Ca personal întrebuințează 2 funcţionari şi 10 lucrători.
LU

4. Fabrica de mezehui M.D. Gross în Cernăuţi (va

fi pusă din nou în funcţiune în “cursul anului 1922) în- .
ființată în anul 1878. Fabrica va întrebuința un motor elec-
RA

tric.de 8HP şi următoare maşini: 1 maşină de tocat carne,

1 maşină de amestecat, 1 maşină (americană) de tăiat şi
amestecat, 1 îerestreu circular pentru tăiat oase şi lemne,
NT

1 maşină de umplut cârnaţii, 1 cuptor pentru afumat; 1 cazan

pentru fiert, 1 cazan pentru spălat maţele.
CE

Producţia va îi de 6 vagoane anual, producția maximă

putând atinge 60 vagoane anual. * | _
În prezent întrebuințează 2 funcţionari şi 5 lucrători.
I/

| In total producţia de mezeluri poate fi socotită la ca-

AS

50 vagoane anual, reprezentând o valoare de ca. 12 milioane

„dei, producţia maximă putând fi socotită la ca. 250 vagoane
anual reprezentând o valoare de 65 milioane lei. Fabricele
UI

întrebuințează în total o forță motrice de 29 HP şi 60 lucră-

tori şi funcţionari.
BC

p
 G. FABRICI DE CIOCOLATĂ ȘI, BOMBOANE.

RY
Lucrând sub formă de fabrică avem următoarele 2 în-
- treprinderi:

RA
1. Fabrica de ciocolată şi bomboane «Orientalia» fratia
Jurgrau şi Normand în Cernăuţi. | .

LIB
Intrebuinţează 2 motoare ă % HP şi are următoarele
maşini: 2 ventilatoare, 2 maşini pentru tăiat bomboane,
25 valţuri pentru forme, 10 cazane de aramă ă 40 kgr

Y
pentru topirea zahărului, 5 cazane pentru topirea ciocolatei,

SIT
1 maşină pentru tăiat carton, 1 maşină pentru montat cutiile
de carton,
Producția actuală zilnică este de 300 kgr. bomboane,

ER
100 kgr ciocolată, 80 kgr prăjituri şi 120 bucăţi de cutii
pe zi. Producţia maximă cu 25% mai mult.
Ca personal întrebuinţează 4 funcţionari şi 45 lucrători.
NIV

2. Fabvica de ciocolată «Bios» Ivanier & Oelgieser. în

Cernăuți. o
LU

Intrebuințează un motor electric de 3% HP şi urmă-

toarele: 1 maşină de frecat şi amestecat, i maşină de
măcinat zahar, 3 cuptoare de tablă, 400 de forme.
RA

Producţia actuală este de 100 kgr. ciocolată zilnic, pro-

ducţia maximă putând atinge 200 kgr. zilnic.
Ca personal întrebuinţează 4 funcţionari şi 22 lucrători.
NT

Ia total-cele 2 fabrici de ciocolată şi bomboane în-

trebuințează 4% HP şi 75 de luciători, producţia lor anuală
CE

reprezentând ca. 9 milioane lei iar producţia maximă ca. 16

milioane lei.

H. FABRICI DE PASTE FĂINOASE

I/
IAS

Există în prezent în funcţiune numai o singură fa-

brică, alte două fiind proiectate.
“Pabrica de paste făinoase Max Weismann. & Co. în Ostriţa.
Fabrica este împreună cu o moară: Pentru fabricarea
U

pastelor făinoase se întrebuințează un motor cu ulei brut

BC
 a 10 HP. Se întrebuințează apoi: 1 maşină de frământat,

Y
1 maşină de întins aluatul şi 1 presă pentru macaroane.
Ca personal întrebuinţează 1 funcţionar şi 15 lucrători.

AR
Producţia este de 6 vagoane paste făinoase anual,
producția” maximă putând atinge 15 vagoane.

R
LIB
1. FABRICI DE BRÂNZETURI

Avem o singură întreprindere şi anume Alfred Kraus

în Suliţa Nouă (împreună cu o fabrică de spirt şi un fe-

ITY
restreu). Forţa motrice se ia dela aceiaş centrală pentru
toațe cele 3 întreprinderi.
Pentru fabricarea de brânzeturi şi unt are instalate

S
următoarele: 1 vaporizator complect «Alfa», 1 cazan pentru
ER
brânză, k bazin pentru lapte, 1 instalaţie pentru răcit, 1
presă pentru brânză, 1 maşină de bătut unt, 1 maşină de
frământat untul, 1 maşină pentru unt Victoria, 1 separator,
NIV

diferite cazane.
Ca personal întrebuinţează 1 funcţionar şi 3 lucrători.
Producţia actuală „este de 12.000 kgr. brânzeturi şi 3.000
LU

kgr. unt.
Producția maximă poate atinge 24.000 kgr. brânzeturi
şi 6.000 kgr. unt.
RA

Rezumând industria alimentară pe diferitele ei sub-

grupuri avem următorul:
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 “9)4rou
Yvro umued gunuioa MI9IU9d o pugat
AR .
voţaareuo
aq lan
t$ nds
*
3p
9
Rote o no guneaduuj gipaon| oiide) Rtr20V (u
IBR i |
|
;

guoou
Raizuoq
umaj 2p

“
“
și
6z
000':001'40z'1|| 000'000016:+|
YL
otoc | 9îsz
!
| Y6z
junqig> “
aauro| "Bea
vor
tol? 016 ve “o TRIO,
000'008
o00'000'$ 1
000'00t
000':000'6
SIT
Y
SL
| £
19
ta
| auuia|
_-
'2ea o$ S
— (1
z
* * UDazugIq op 1duqeg
1 9 * ougoqmoq
7
000'00£':
|
000'009
ER 9
|
; Si 1 iq ran
|
“a “91 1
15 meloaoro op“
oseouiuy ajsvd ap “
77
'9
0o9'000'$9
000'000'S%
|looo'000'$1
000'000'z1
00v'eoo'otr || 000'000'g8

09
+6
got

i:
i!
i o€

z5
Se :
| 89

: g
6
suma
NIV
«
«
“+9
“
“
ozi
Szoz

6z
Lz
z£9

v
€
9

- * unţezou ap
* +
7

“*
aud op Wuqog
1979q 9ngsnpu[

7
7
"Gr
LU
—

i ! i gmqian “ $
! RuLzozour “Ba ți
63

i
:
i
uizuaq
uW2[ 9p
“ 62
RA
000'900'00/ ||00o'000'0S€ || to6
;
| oog i tor
. junqIg>
«
“
“
tor
ogp 16zt NT o9£ * + vapnjuproui “
,
:2
000'000'0$1
009'000'06
|| o0o0'000'ki
0v00'000'z$
819
1SP |
| 009
VIS
gi
Ld
«
dum
“
“dea
osg
S/ti
096£
O94
€
Pb CE**
"o
mpmaggez
vnande
&
eusapuŢ
7
pp:
7 103 | ziEi
I/
r
oeuzpeu atetaot
010,
PI, jmenra| "9 PY]
A
vane seamana | ge se ia TVIULSACNI AS
sotțonpoad
YdILOlEA
totțonpozd,
PoIBOȚEA -910U[
Rzvafuma
99 [euosiad
[quWsnquoo Z 3 9
ză
nagcua
[RARUIAN
1NadNuDans UI
o
BC
“eujAoong Ujp 91E)U3UUHE [9HI7SHpuj je Apeuunzaa nOqej,
 — 64 --

Y
II. INDUSTRIA CERAMICĂ

AR
„Datorită materiilor prime care se găsesc în abundență

R
la îndemână, unele subgrupuri ale acestui ram industrial,
prezintă o desvoltare remarcabilă, dând ast-fel acestui ram

LIB
industrial o importanţă care-l face a fi clasat în rândul al
treilea. Din expunerile ce urmează vom constata, că o mare
parte din întreprinderile care aparţin acestui ram industrial nu -

ITY
s'au refăcut de pe urma distrugerilor suferite din cauza
războiului, ast-fel că acest ram industrial în situaţia lui de
astă-zi prezintă o activitate cu totul redusă în 'raport cu

S
acea care ar rezulta din refacerea tuturor acestor între-
ER
prinderi. -
Industria ceramică numără în Bucovina 55 de între-
prinideri întrebuințând o forță motrice de 986 H. 2. şi un
NIV

personalde 1203 funcţionari şi lucrători. Producţia lor re-

prezintă o valoare de ca. 54,000.000 lei, capacitatea maximă
de producţie reprezentând o valoare de ca. 1530.000.000 lei.
LU

Constatâm astfel ca producția actuală a acestui za

înulustrial reprezintă numai 36% dizi capucitatlea sa maximă
RA

de producţie. -
Făcând O comparaţie între industria ceramică din
Bucovina şi celelalte regiuni avem următorul tablou:
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
£6.9 Seby l'EL$
YL
zi 096'F1 gz.1$, AI Y9i'ot 6Sz “Luge
"Xe
* guSazgu vre,
9So
SIT
10.0

PEr'9£r'o€
vro'18£
ER 9f.u
l0.0

Sg:
001

06.1 “ o6Fr 61 ZA. *"* aueg

Sp.z +9l'eggi'zS1
NIV
11.0 “ 06 Ss Sar * * exqeaeseg
—— 65 —

76.7 LSS9 6t.o£ “ Llg'te €6 00'8 * BiugAŢisuRa],

£S.z foS'9tS'g£r i8.€ ISS LU 8 îi “veci Le or.£r 1e32% ÎnqoaA
00.1 090'000'+$ 09,1 Sstr 0o'1 IH £84 RA ss 00.1 * * UTAOONg
| - 127] -
NT IgutA09ng
eUrAconH
op pie | O aoaoua
K taioongi || șejumq
| 9P sie | -onw || ap șiey
Ieuţaoang mejarmqanui
e
CE
zoţzap || vjejerdns
-audonar | 22 pie VANNIDAU
mmzrodey
| 1940np
VOIBOIEA uodey || [enosza g |] pupodeg || 22Hicur zii04r || jnzgonn votojezdus
(nzods
I/
AS
9p git] tujAong Up
“junţăa4 23[2|9[32 UI
292192 [9|A)SNpul [e- Apejeduro> nojqej, BC .
 — 66 —

Y
Dezvoltarea reală a acestui ram industrial în Buco-

AR
vina faţă de celelalte regiuni, rezultând din punerea faţă în
îaţă a raportului întinderei fiecărei regiuni faţă de întinde-
rea Bucovinei şi a mediei rapoartelor forței motrice, per-

R
„sonalului şi valoarei producţiunei faţă de aceleeaşi elemente

LIB
ale Bucovinei se prezintă astfel:

a . 13:20
Faţăaţă de de V echiu i Regat: a az = 164
17 7-18-387-5-233)

ITY
PR 8:00
Transi | vania Imi aaa = 06063
i], (30'495-4:93-53:83)
3

, 425

S
» » Basarabia: aaa =
sarada: ER 27 T0i1-F007-F0-01) 70 7083
n Banat: e
1*72 a a 3
a

Ci
17, (1'904+ 1*364-0'56)
NIV

»» Întreaga ţară: 2817 = 1.22

1/3(51:28+11:224+6*93)
Constatăm asfel că: industria ceramăcă este mai des-
LU

votată de 70 ori ca în Basarabia de aproape 13|, ori ca în

vechiul regat şi 1 Y, odată ca în Banat, atingând aproape % Gir
desvoliarea industriei ceramice a Transilvaniei. Această situa-
RA

țiune favorabilă pentru industria ceramică din Bucovina o

constatăm cu toate că, după cum am văzut mai sus, lucrează
NT

numai 36 % din capacitatea sa de producţie, raport care

nu poate îi atât de redus în nici una din celelalte regiuni.
Să analizăm pe rând diferitele subgrupu
CE

care aparțin acestui ram indu

ri de industrii
strial.
I/

„4- FABRICI DE CĂRĂMIZI.

AS

“unul Patorită lutului care se găseşte în abunde nță atât în

şi în cuîntreag
Bucovina Autuluide ocâtcalitate . deluroasă a
a regiune
în trecu totul superioară, s'a desvoltat
UI

Aceste cără Număr destul de important de cărămidării.

se cărămidării, având de suferit importante pierderi
BC

din cauza 1 iuti : _

ăzboiuiui, s'au refăcut întro- măsură cu totul
 — 67 —

Y
redusă. Aceasta se datoreşte pe de o parte faptului că

AR
până în prezent activitate pe terenul construcţiilor a fost
cu totul redusă şi astfel cererea de cărămizi a fost de
asemenea redusă, iar pe de altă parte imposibilităţei pentru

IBR
cuptoarele circulare de a-şi procura cărbunii necesari pentru
o ardere rentabilă şi în cât mai bune condițiuni — arderea
cu lemn -de îoc nesatisfăcând aceste condițiuni. — Și

YL
ast-fel până în prezent au lucrat mai mult cărămidăriile
de câmp, arzând cărămizele cu lemn şi satisfăcând cererile
accidentale, şi reduse de cărâmizi. In ultimul timp, odată cu

SIT
tendinţa unei desvoltări a activităţei pe terenul construc-
iilor, se observă şi tendința de a se pune în activitate
unele din cuptoarele circulare existente în Bucovina.
ER
Refacerea numeroaselor distrugeri pe care le-au su-
ferit regiuni întregi din Bucovina — rezervată pentru viitor,
NIV
prin activitatea atât de redusă de până în prezent în raport
cu adevăratele nevoi — după cum nevoia care se resimte
din ce în ce mai puternic de a se rezolvi criza de locuinţi
LU

în special din capitala Bucovinei prin clădirea de noui lo-

cuinţi, alcătuesc circumstanţe care asigură pentru cărămi-
dării un plasament sigur. De altfel cărămidăriile din Buco-
RA

vina, ca un fabricat superior, pot găsi întotdeauna un bun

plasament în judeţele din nordul Moldovei şi Basarabia. In
"asemenea condițiuni se poate conta pentru un viitor cât
NT

mai apropiat tă industria cărămizilor va căpăta în Buco-

vina o puternică dezvoltare.
CE

Printre cărămidăriile mai importante relevăm pe ur-

mătoarele :
1. Fabrica de cărămizi «Patria» Cernăuţi (înfiinţată
I/

1896). Este proprietatea statului şi arendată societăței de

construcții «Albina».
AS

Pentru producerea forței motrice va avea o locomobilă

de 275 HP.
UI

Ca instalaţii are: 1 cuptor circular 28 camere (capaci-

tatea 300.000 cărămizi), 1 cuptor circular 16 camere (capa-
citatea 100.000 cărămizi), 3 prese pentru cărămizi, 2 prese
BC

pentru olane, 1 presă pentru tuburi.

 — 68—

Fabrica este momentan în neactivitate, se fac însă

Y
toafe pregătirele pentru a se începe cu funcţionarea în
cursul anului viitor, |

AR
Va întrebuința 200 vagoane cărbuni anual şi ca per-
sonal 5 funcţionari şi 180 lucrători.

R
Producţia probabilă va îi: 4,000.000 cărămizi, :,000.000
olane, 500.000 tuburi. |

LIB
Capacitatea maximă de producţie poate îi socotită la
dublul cantităților de mai sus.
2. Fabrica de cărămizi Union (Triehter) în Cernăuţi.

ITY
Pentru producerea forței motrice fabrica are un motor
de benzină de 60 HP.

S
Ca instalații are: 1 cuptor circular cu 32 camere (capa-
citatea 300.000 cărămizi), 1 presă pentru cărămizi, 1 presă
ER
- pentru olane, 1 presă pentru ghips, 1 presă pentru muchi,
3 prese pentru îfălțuit, 1 aparat de mestecat, 1 laminor,
NIV

2. elevatoare.
Fabrica se găseşte momentan în neactivitate, pregă-
tindu-se pentru campania din cursul anului viitor.
LU

Va întrebuința ca personal 4 funcţionari şi 65 lucră-

tori, iar ca combustibil 40 vagoane cărbuni şi 4—5 vagoane
benzină ânual, |
RA

Producția probabilă va fi anual de 3,000.000 cărămizi,

1,000.000 olane, în acelaş timp fabrica va produce ca. 200
sobe de teracotă. -
NT

Producția maximă “poate fi socotită la dublul canti-

tăţilor de mai sus.
CE

3. Fabrica de cărămizi «Trichter» Cernăuţi "(ea a 2-a

întreprindere Trichter).
Are 1 cuptor circular cu 36 camere (capacitatea de
I/

400.000 cărămizi) actualmente nu este în funcțiune.

AS

Capacitatea maximă de producţie 6 milioane cărămizi.

4. Fabrica de cărămizi <Malbania» în Cernă
uţi.
Are: 1 cuptor circular cu 28 camere
UI

(cu capacitatea
„de. 300.000 cărămizi) 2 cuptoare de câ itatea
80.000 cărămizi). câmp (cu capac
BC
 —69—
Actualmente lucrează numai cuptoarele de câmp.

Y
Se întrebuinţează ca personal 2 funcţionari şi 40 lucră-
tori iar ca combustibil 25 vagoane lemne anual.

AR
Producţia actuală este de 500.000 cărămizi, producţia
„maximă putând atinge 4 milioane cărămizi.

IBR
5. Fabrica de cărămizi Elias Dretischneider Clocucica
Cernăuţi (înfiinţată 1890).
Are: 1 cuptor circular cu 16 camere (capacitatea

YL
160.000 cărămizi) şi 1 cuptor de câmp (capacitatea 40.000
cărămizi), i

SIT
Actualmente se găseşte în funcţiune numai cuptorul
de câmp.
Se întrebuinţează ca personal 3 funcţionari şi 20 lucră-
tori, iar ca combustibil 30 vagoane ER
Producţia actuală este de 300.000 cărămizi anual, pro-
lemn anual.

ducția maximă putând atinge 3 milioane cărămizi.

NIV

6. Fabrica de cărămizi „Bucovina“ A

în Cernăuţi (înfiin-
” țată în 1889).
LU

7 Se găseşte în neactivitate.
Are un cuptor circular 16 camere (capacitatea 100.000
cărămizi). Producţia totală poate atinge 3,000.000 cărămizi
RA

anual. -
7. Fabrica de cărămizi Grieshaber în Clocucica, Cernăuţi,
NT

"Are: 1 cuptor circular cu 14 camere (capacitatea de

140.000 cărămizi).
Actualmente nu este în activitate.
CE

Capacitatea maximă de producție este de 2 milioane

cărămizi.
8. Fabrica de chămizi Leib Barschach şi Hausbein în
I/

Vijnita.
AS

Are un cuptor circular, 12 camere. A avut în anul

curent o activitate cu totul redusă producând ca. 90.000
cărămizi şi întrebuințând 1 funcţionar şi 12 lucrători. Capa-
UI

citatea “maximă de producţie este de 2 milioane cărămizi

anual.
BC
 — 70—

9. Fabrica de cărămizi Tenners S-rii în Rădăuți

“z
Are 1 cuptor circular cu 16 camere în neactivitate,

Y
In prezent lucrează 2 cuptoare de câmp producând

AR
anual. 200.000 cărămizi şi întrebuințând 1 funcţionar şi 16
lucrători iar ca combustibil 20 vagoane lemne anual.

R
Capacitatea maximă de producţie este de 3 milioane
cărămizi.

LIB
10. Cărămidăria „Unealtă:“ „Cernăuţi.
Infiinţată 1919. Are: 3 cuptoare de câmp.

ITY
Intrebuinţează ca personal 2 funcţionari şi 18 lucrători
iar ca combustibil 30 vagoane anual. !
Producţia actuală este de 300.000 cărâmizi, producția

S
maximă fiind de 500.000 cărămizi.
ER
11. Cărămidăria „Peldmann“ Clocucica Cernduța.
Are un cuptor de câmp cu 2 camare.
NIV

Intrebuinţează ca personal: 1 funcţionar şi 20 lucră-

tori iar ca combustibil 25 vagoane lemne anual.
Producţia actuală este de 500.000 cărămizi anual,
LU

producţia maximă putând atinge dublul.

12. Cărămidăria „Bila“ în Cernăuţi.

Are 2 cuptoare de câmp.
RA

„_ Intrebuinţează ca personal: 1 funcţionar şi 18 lucră

-
tori iar ca combustibil 25 vagoane lemne anual.
NT

Producţia a atins pe anul curent 300.000 de

cărămizi.
Producția maximă poate fi 500.000 de
cărămizi.
In fine mai pot fi socotite
CE

în activitate încă vr'o 40

de cuptoare de câmp în diferite localităţi întrebuintând
ca.
350 de lucrători şi ca. 500 vagoane lemne
lor putân
anual , produ cția
d fi socotită la ca. 5,000.000 cărăm
I/

izi anual. |
In total cărămidăriile din Bucovina
— inclusiv cele în
AS

- Curs de a-şi înce pe, activita

tea— întrebuinţează 335 AP,
759 lucrători prod ucând
ca. 15,000.000 cărămizi, 2,500.000
olane şi tuburi, capacitate
UI

a maximă de producţie tuturor a

cărămidăriilor fii nd de ca. 50,000.000 cărăm
izi şi 5,000.000
tuburi şi olane.
BC

„7
/
 — 71—

Y
B. INDUSTRIA STICLEI. |

AR
Este reprezentată în Bucovina prin o singură fabrică:
„Fabrica de geamuri şi sticlă Frederic Fişer din Putna jud.
Rădăuți“. Această fabrică constitue însă una din cele mai

IBR
importante fabrici din întreaga țară, importanţa ei constând
în special în producţia de geamuri, în afară de această fa-
brică existând numai una (în Ardeal) care mai produce

YL
geamuri.
Fabrica a îost întiințată în anul 1908 şi este proprie-

SIT
tatea D-lui Frederic Fişer şi Albert Fişer (fiul).
Pentru producerea forței motrice fabrica întrebuințează
o locomobilă de 35 Z/P iar pentru producerea curentului
electric un generator electric de 16 HP.
ER
Ca înstalații fabrica are: 1 instalaţie cu 3 gazometri
pentru sticlă suflată, 1 instalaţie cu 5 gazometri pentru
NIV

geamuri, | cuptor pentru sticlă suijată având 14 creuzoturi

(un creuzot 180/140 cm), 1 cuptor pentru geamuri cu 8
creuzoturi, 8 cuptoare pentru răscoacere, 2 cuptoare de
LU

temperat, 1 atelier de tăiat şi șlefuit, 1 atelier pentru fa-

bricarea creuzoturilor, 1 atelier de colorat, i tâmplărie,
1 ferărie cu 3 strunguri şi 1 maşină de găurit, 1 atelier
RA

pentru sfârmat pietrele de vâr compus din: 1 malaxor

mare, 1 malaxor mic, 1 moară cu sfere.
NT

Ca materii prime îabrica întrebuințează anual: 100

vagoane nisip cvartos (din Bucovina), 36 sodă amoniac
(din Bucovina) 1 vagon potasă (din străinătate) şi diferiţi ?
CE

oxizi pentru colorarea sticlei.

Ca combustibil fabrica întrebuințează 1000—1200 va=:
goane lemn anual.
I/

Ca personal tabrica întrebuințează : 10 funcționari şi

AS

200 lucrători din care 20 de suflători de sticlă cu 24 aju-

toare. In acelaş timp fabrica întrebuințează ca. 200 «oameni
pentru tăiatul lemnelor din pădure.
UI

Producţia fabricei era înainte de războiu de ca. 250.000 m

de geamuri şi ca. 50 vagoane sticlă suflată. Având de su-
BC
 79 —

ferit numeroase distrugeri din cauza războiului, fabrica s'a

refăcut în primul an de pace, astfel că în anul 1919 şi-a

Y
reînceput activitatea. In ultimul timp din cauza reparațiunelor

AR
ce necesită cuptorul pentru geamuri, fabrica a încetat cu
producerea de geamuri producând numai sticlă suflată în
„cantitate de ca. 100 vagoane anual. La expoziţia târg re-

R
centă din Bucureşti articolele expuse de această fabrică în

LIB
Pavilionul Bucovinei au- atras atenţiunea tuturor vizitatorilor
ptin frumuşețea lor, fabrica câştigând primul loc în indus-.
tria sticlei din țara românească. Reparaţia cuptorului pentru

ITY
geamuri îiind deja terminată, fabrica va reîncepe în luna la-
„nuarie 1922 cu fabricarea geamurilor şi va produce 100.00
0 m?
de geamuri, producţia de sticlă suflată va fi însă numai
de

S
50 vagoane anual. ER|
Valoarea producţiunei fabricei se poate ciira la ca.
10,000.000 lei, capacitatea maximă de producţie reprezen-
tând ca. 20,000.000 lei.
îi
NIV

C. INDUSTRIA CIMENTULUI,.
Este de asemenea reprezentată prin o singură fabric
LU

ă:
Fabrica de ciment Portland şi Roman
„Putna“ socie-
taie anonimă în Putna, județul
Rădăuţi. .
Fabrica a fost construită în anui 1898
RA

şi transformată
în anul 1906 într'o societate anonimă cu
un capital social
1,350.000 coroan
e, la constituirea societăţei participând
«Comitetul Țărei Bucovina» cu 150.000 coroa
NT

nea Fondului Bisericesc cu 100.000 ne şi Direcţiu-

coroane. Având de
suferit pierderi mari din cauza războiului prin
demontarea
CE

şi luarea unei părţi din inventar

şi incendiarea uriei părți.
din clădiri, ea este astăzi în cea
mai mare parte refăcută.
Pentru producerea forței motrice
fabrica întrebuinţează:
1 locomobilă Compound cu condensare
I/

de prin injecțiune
____ 185 HP
AS

1 locomobilă Compound cu cond

injecțiun(în ensa ţie prin
e reparaţiune) 150
1 motor de benzină. ..
, „50
UI

1 locomobilă cu benzină a . 8_»

Total. . 393 HP
BC
 — 73—

| Instalaţia electrică se compune din: 1 generator pentru

Y
curent alternativ, sistem Ganz, de 90 KVA 50 perioade,
500 volţi cu trei tablouri şi o construcţie de intercalare,

AR
6 motoare pentru curentul alternativ de 4—36 HP, 1 dinamo
pentru curent continuu de 10%» KVA şi 115 volţi, 4 motoare

IBR
pentru curent alternativ de 10—30 HP, 1 generator pentru
curent alternativ sistem Ganz de 320 KVA, 40 perioade
300 volţi. | |
Ca instalații fabrica are: 2 cuptoare sistem «Kurt

YL
Gruber, Berlin» cu ascenzor pentru materiale şi capacitate
de 2 vagoane în 24 ore; i cuptor sistem «Liebarm» cu

SIT
gratar rotativ (6 m?) şi capacitate 5 vagoane în 24 oare;
1 tobă pentru uscat «Salamander» «sistem Kummer» im-
preună cu un concasor şi o instalație mecanică pentru mate-

material brut sistem Herm. Lâhnert,

ER
sialul brut; 1 moară combinată din 2 părţi «Molitor» pentru
Bromberg cu concasor
şi instalaţie mecanică pentru aducerea automatică a mate-
NIV

rialului brut; idem 1 moară pentru ciment— semi product —

1 presă de cărămizi cu 4 tipare cu o instalaţie mecanică
pentru aducerea automatică a făinei brute; 2 ascensoare
LU

pentru materiale; 1 instalaţie subterană pentru producerea

aerului comprimat necesar cuptorului ; 1 atelier de dogărie:
1 atelier de tâmplărie; 1 atelier pentru reparațiuni cu;
RA

1 strung, 2 maşini pentru găurit, 1 instalație pentru lipirea

autogena şi una forjă; 1 laborator pentru încercarea cimen-
NT

tului,
In acelaş timp fabrica posedă o instalaţie de cale în-
gustă (1200 m) pentru exploatarea carierei de piatră situată
CE

a 400 m depărtare de fabrică şi o linie de garaj normală

de 1000 m.
Materii prime fabrica întrebuinţează anual: 600 vagoane
I/

marnă, 200 vagoane piatră de var, 10. vagoane ghips brut.

Combustibil . întrebuinţează în prezent cărbuni de lemn
AS

fabricaţi de fabrică, în care scop se întrebuințează 1500

vagoane lemne anual. Acest combustibil, în interesul fabri-
UI

cărei unui ciment de calitate mai bună, ar trebui înlocuit

cu cocs, necesitatea ar fi de 200 vagoane cocs anual,
BC
 — 74 —

Personalul întrebuințat este — inclu

siv cu personalul

RY
întrebuințat pentru exploatarea carie
rei şi fabricarea carbu-
nilor de lema — de 200 lucrători
şi 10 funcţionari.
Producția actuală este de 2—3

RA
vagoane ciment Port-
land zilnic; prin punerea în funcţiune a
gratarilor rotative
(ceea ce se va produce la inceputul anulu
i viitor) fabrica

LIB
va prod uce 4 vagoane ciment zilnic. Prod
ucţia maximă.
poate atinge 6 vagoane ciment Portland
'şi 3 vagoane ciment
Roman zilaic. | a

Y
Fabrica de ciment Putna luptă cu mari
greutăţi pentru

SIT
a-şi menţine existenţa sa. Investind
Sume mari pentru refa-
cere şi întrebuinţând pentru ardere
cărbuni de lemn, ceea
ce revine cu mult mai scump de cât
dacă s'ar întrebuința
ER
un combustibil cu un număr mai mare
de calorii, cimentul |
“produs este mai “Scump de cât acel adus
din străinătate şi
“chiar de cât cel produs în alte intreprinderi din țară
IV

special faţă de cele din Ardeal care într (în

ebuințează gazul:
metan în condițiuni cu totul avantajo
UN

ase) şi astfel fabrica

Susţine concurenţa acestor intreprinder
i ca grele sacrificii.
Odată amortizate Sumele investite în refacere
a fabricei»
prin transformarea cuptoarelor
AL

în sisteme mai moderne

—
cuptor rotativ — şi fiind dată posibilita
tea unei aprovizio-
nări rentabile cu cocs, respectiv
ţiteiu, pentru ardere,
R

fabrica se va găsi numai atunci

în condițiuni prielnice de
NT

activitate şi desvoltare.
CE

D. INDUSTRIA VARULUL.
Piatra de var este foarte răspândi
tă în special în sudul
Bucovinei unde formează depozite
I/

bogate, dând prin ardere

un var de o calitate cu totul
Superioară. - Exploatarea şi
AS

arderea pietrei de var se face

în general de țărani între-
buințând varniţe Simple atât de
Tăspandite în special în
județele Câm pulung şi Gura-Humorului.
UI

Ca exploatare industrială sistemat

ică avem în Buco-
vina 0 singură fabrică:
BC
 — 75—

RY
«Pojorâta» fabrică de var și pietriş, societate cu garanție
limitată în Pojorâta (înfiinţată în anul 1907).
„ Fabrica întrebuinţează pentru producerea forței motrice

RA
o locomobilă de 20 HP. _
Ca instalaţii are: 1 cuptor circular cu 16 camere şi

LIB
cu capacitatea totală de 33 vagoane var, 4 cuptoare simple
cu o capacitatea totală de 8 vagoane var, ! maşină de
sfârmat piatra, 1 trepan cu compresor de aer.
Ca combustibil întrebuinţează anual ca. 1000 vagoane

Y
lemne.

SIT
Personalul întrebuințat se compune din: 4 funcţionari
şi 150 lucrători.
Producţia actuală (arzând cuptorul circular) este de ca.
ER
3 vagoane var pe zi, capacitatea maximă fiind de ca. 8 va-
goane var pe zi.
NIV
Producţia totală, inclusiv varniţele simple de var, din
anul curent cu greutăţile de aprovizionare cu combustibil
şi de transport a varului produs, se poate cifra la ca.
2000 vagoane de var. Capacitatea maximă de producţie,.
LU

numai a varniţelor existente se poate socoti la peste 5000

vagoane var anual.
RA

Rezumând industria ceramică din Bucovina pe diferitele

ei subgrupuri avem următorul tablou:
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 "Tablou rezumativ al industriei ceramice din Bucovina.
RY
RA
SUBGRUPUL
= Forţa,
Personal
întrebuințează
ce
i
INDUSTRIAL || fabrici
LIBNumăr
de motrice
) ţ ,
îatrebuin-ce |
Combustibil
pntrebuintat 1
_
ÎAami- Ț
i
Valoarea Valoarea
producţie.i ac- | producţie
. .
i maxi-:
şează în Ip || IPWEDRinMAt anual | e i” Lueră- Total || : tuale în Lei
Y male în Lei
.
SIT tiv tori
Cărămidării . .
ER 680 vag. lemne
IV ;
ş2 335 240 cărbuni '20 | 739 759 18,000.0ce 60,009.000
5 » benzină
UN |
— 76 —

”
sohaini , ” |
Vedeiei de sticlă !
1 35 1200 vag. lemne io
-
AL | 200 |
R
aro 10,000.000 20,000.000
Fabrici de ce- -
|
ment. i |
r
1
393 1500 , “lemne 10 | 200 NT | 210 10,800.000 ai
309,000,000
Vărării . . restul var.
uiţe simple)
20 1600 „: lemne 4
i
| 150 |
i
154
CE
16,000.00—0 40,000 000
Ă
| o]
|
| |
t I/
Total . . 55 783 4 980 vag. lemne 44 | 1289 | 1333 54,000.000 AS
150,000.080
240
5
„ cărbuni
benzină
|
|
|
pr UI
!
| BC
 RY
IV. INDUSTRIA METALURGICĂ.

RA
Este puțin desvoltată în Bucovina cu toate că mine-
reurile de fer manganic de la Iacobeni, cu o producţie
anuală înainte de războiu de 30.000 tone, ar permite o.

LIB
dezvoltare a acestui ram industrial atât de important pentru
economia naţională, prin prelucrarea la. origină a acestui
minereu. In timp de pace o mare parte din acest minereu .

Y
era expediat la Vitcovitz şi chiar în Anglia unde servea la

SIT
fabricarea oţelurilor.
Totuşi sunt în Bucovina un număr de ateliere de o
anumită importanţă care, pe lângă reparațiunile de maşini şi
scule ce le execută, se ocupă ER
cu fabricarea
şi scule, în special de maşini agricole. Aceste ateliere con-
chiar de maşini

stituesc sâmburele unei industrii, care larg încurajate din

NIV

partea statului ar putea lua o dezvoltare destul de remar-

cabilă. Este de relevat în special în această privință faptul
__că cele două ateliere din Bucovina proprietatea statului,
LU

"care au importante instalaţii, ar putea permite, în special

prin combinarea lor, la: constituirea unei mari fabrici de
maşini şi reparat vagoane. In privinţa reparaţiunilor de
RA

vagoane Bucovina oferă un frumos câmp de activitate,

considerând marea cantitate de lemnărit din această regiune.
NT

Atelierele existente au însă de luptat cu cele mai mari di-

îicultăţi, rezultând pe de o parte din imposibilitatea procurărei
combustibilului, în special pentru turnătorii, prin greutăţile
CE

de transpori, pe de altă parte prin lipsa unui concurs al

statului, care nu întrebuinţează aceste ateliere pentru ne-
voile lui. Astfel spre exemplu atelierele mecanice din Cer-
I/

“ năuţi au făcut în numeroase rânduri oferte Direcţiunei ge-

AS

nerale C.F. R. pentru repararea numeroaselor vagoane

care stau neîntrebuințate pe câmpiile dealungul căilor ferate
din Bucovina fără vr'un rezultat, cu toate că direcţiunea
UI

C.F.R. din Cernăuţi suferă atât de mult de pe urma

lipsei de vagoane.
BC
 — 80 —

Dezvoltarea reală a industriei metalurgice din Bucovina

RY
faţă de cea a celorlalte, regiuni, rezultând din punerea
față
pe de o parte a raportului întinderei fiecărei regiuni
faţă

RA
de Bucovina, iar pe de altă par a te
mediei rapoartelor forţei
motrice personalului şi valoarei producției a fiecărei regiuni
față de aceleaş. elemente ale Bucovinei, se prezintă astfel:

LIB
Faţă de Vechiul Regat Ta = 043

Y
» x Transilvania 7 IERI I5-FITOT) = 032

SIT
n Banat 170903 458 H13755 = 003

» »» Basarabia
ER
70097 008-097 = 457
IV
» _» Ţara întregită 2817 025
1/5(172*474+8401-F72:35) —
UN

Rezultă astfel că: tndustria metalurgică în Bucovina este

de <ih ori mai dezvoltată ca în Basârabia şi numai de
2 ori
şi 3ori mai puțin dezvoltată ca în vechiul regat și Transilvania.
AL

Descrierea intreprinderilor metalurgice din Bucovina

este cuprinsă în tabloul ce urmează:
R
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 N

*Î piullotee V- MG
Tabloul întreprinderilor metalurgice din Bucovina.

Y
—
Hibliotacs dă besiegle-Geografie

AR
|

înfiinţărei

«
în
MATERIE COM-
DENUMIREA

»9
INSTALAȚIUNILI

=
5 o
SEDIUL : „PRIMĂ BUSTIBIL
No. corent

FORŢA MOTRICE
INTREPRINDEREI FABRICEL INTREPRINDERILOR
întrebuințată întrebuințat Observaţivai

Adminis=

Lucrători
IBR
anual anual.

trativ
. Data
în prezent în prezent .

1 | „Rustica' " Ferăria :

YL
v: locomobilă i 15 vag. fontă 12 vag. cocs
fabrică pentru maşini Cernăuţi 1919 1 motor cu. : strunguri | 6 vag. fier 5 vag. cărbuni

mt
benzină strung revolver
agricole şi turnătorie mașini de găurit
1/2 vagon de lemn
diferite . 1 vag. uleiu

m UI VIU
maşini de ştenţuit

SIT
metale brut
foarfeci mecanice 50 vagoane I "vagon
maşină de frezat cherestea „benzină
mașini de tăiat ghevinturi:
=

DD
maşină schaping

ER
oradea

ferestrău p. metal
polizor

DR
ventilatoare
ciocan mecanic .

NIV
raza ar Aznar

maşină de bătut nituri

m
[ae

Turnătoria ! .
cuptor p. topit fontă (1000 kgrloră)
cuptor p. topit metal (109 kgr|oră)

LU
se

i)
mașină p. forme |
maşină de curăţit piesele
turnate

A
Tâmplăria :
gatter
TR
strung
ferestreu panglică
|

mașină de frezat
N
maşină de geluit.
ferestrău circular
me
CE

mașini de-găurit
DD

3
Atelier pentru repa- Ferăria : 5.009.000
1 motor electric| 27
strung mare
15 vag. fer 2 vag. cărbuni i top ţiuni
: “| rarea maşinelor şi 1 motor electrice 2 vag. oţel. de lemn “de pi fugari
m
I/

Cernăuţi a motor electric strunguri mici

plugurilor motoare strung orizontal
15 vag. lemn motoare,
'Propietatea statului) Total -. .'ş3 ai agri-
m

mașină de tăiat ghevinturi,

AS

dle, ami-
ferestrae p. fier ,
jane,|auto-
DD

mașină schaping ..
PR imobile
i

şi lo-
maşină de frezat
tive
UI
me

polizor mare
polizor universal
„ştanțe p. găurit
DD

ciocan mecanic
BC

Nm

forje
Tâmplăria :
ferestrău circular !
maşină de geluit
mt

ferestrăa panglică
 |
zareNi Î

|
.

pi
nm
nam net

1-4)
ş
pati, ceniei e tosara! |
|

ae
Ş

'
|
| III ——
„ a i :
_

&
xi Ă
MA
- ' d '
3 ,
* TERIE ucţia anual
Producția P ersonal
| prea

RY
: E! _
a _ DENU -_
INSTTALAŢ ȚIUNILE
SED IUL pr
2 ia PRI MĂ USTIBIL IL zecea ă j 5
INTRE PRMi
FORȚA MOTRICE. DE a 3
£ ” A: | întrebui e ;” Ş
lo
9 | ant țată
INDEREI intrebuin ==
FABRICEI -
5 INTRE
REPRIN DERILOR
UN a ebuinţat [n &
“2 p $ bsezvaţi
aţiuni
„Ss
= | = — | Pati . anua) ,|!
i Capaci-
tatea ae

RA
în a
Pi
a - „| | HP rezent
.
în prezent
t |. Prezent i
i - maxi
Ea
5
— : i :
aximă
3 -
5
F :” | ala
teli erul m
Atelit ecani C Cernăuţiţi 1884
886
6 motoare zrăria -

LIB
O st-A uto -
j
electrice „i 24 6 strunguri :
:pi
3 ma
DgUrI e ||
2 1 mot or cu (N şini de găurit i
» benzi 2 mașini rab
cu: |35|i
de -
i enzină 1 m
i "i
otat i
motor i
așină
de
canelat pu E, |
bei 1
ferestrău de tăiat fer ÎN co cs | : 1,20 0.0 a3600
di iferit0.000
nzină
5 vag.

Y
LIS 2 v
, Total “ZI:
9
1
i
maş ină de tăiat
ghevinturi 1 - 4
|
9| Vag4] oţel A
4
€ dilata: ma- .: şini
ag. e ma-
3 i
| O va cărbuni ze | ini p feb zici fabrici
poli
fer | | de pei

SIT
le ma
15v ag. g. fontă | gebere
70
pere spirt, |
| -
Im de fr ezat .
aşină
Iv entilator
2 vagoa de d e ere, spirt :
cherest ea, |
31.60
|:
4vgagoane Cuiiai de | mo ri, zepar stea,
! 1 foriă | Giterite a- | mori a Para
ozjă „op
up
ţiunide ei
3 vagoane mobile pitana- mopileşi mo.
: piatră auto-
Turnă,
cu cu :
metaleĂ

ER
N ĂZOria ,
- L cu Dcină ini
, ! 1 cuptor
aşină
4
e
polă
cernu t nisip
a ] şini agricole > | ini agricole |
-
- |
mac
1
i vea

NIV
i eatilator
-
| Tâmplăria. NE
_

” | Pentru lemn .
*
i
Dpirune
eririte scule E

LU
În n pn —j— a | ——
A
ma cea a
_.
e 3 strunguri
gur ză
nau cupru e DI ba|
Societ
>
„|5
de N "Vag- -
:
6 | atea cernău- gi moto are
3 eletcrice ;
: maşină urit
(ai) i bronz E
| Sen
Cernăuţi
— | ”
.
aşin
de găurit mână) | aminat | *

RA
| Re I maşină a vag. sâr-
aSimens Sehuckert 1 _ , e frezat
și mă bobin vag lem | 1.00 |
de poleit ată | 4
x mașină

: : garanţi
ascuţit ago / ;000.6
j„2090
societate te Dee
> i :
1 mașină châping 2 vag.di la în !
p. tăi dierite
2 vag diferite
limitată : , stalaiuni Ă
! : ” 11
feresti
venti
reu
iat metal ic de | instalaţiu 17 | 30
,
'cărbuni
NT
;! “lemn
a ntilator vag. acide
şi a electrice electice !
cu 2 f oc
-
_
! 7 1asbest COC8 !
i 2 vag. i '
Ir foriă
abil aricercat maşi- de .
iIi pentru terial
nel Suelectrice
3 ele
'
CE

| de înaltă pie
- „ ,
ag. fer plat
tea-
ormatori naltă i |
siune „|
Pa profitat | A
„dl -
de di Lg table
instalaţi gal- IE
I
i complectăco de N : ”
II a vanizare inclusiviv convertizor istribuți Aa ]
p. repa bn m iai
I/

———
pr i ep.
A A = m
, distribuţie
_- m mine
z mp
At elier > strongari Pit cOcB
E
', 2,000 090
7 ararea ” Cer 8 motoare i 16 „2000 E 2" vag. ze 14000.000 i re
.|
autom [191 mașini de for parațiuni d e de 2
AS

4 parajiuni şi
de obile rmăuţi, , electrice maşini 2000 2, vagoane d 'automob : auto piata 17
g. oțel | cărbuni.
Il > ile şi
ma eluit u ni.de şi Pont

Ea
' şi , i şiş
- basin prec
mașini Precum
ȘI
Mares“
„. aparat antogen ] .
. lemn | pi intaiuluni | mici a

„Leopold forjă focuri _

|
_ o ,
— e ce a aioa] aa e
UI

|
c n m
| = si
3 stiunnguri
- 7 - !
-!

[e
sl 3 m
de găurit. găuri . di ! !
aro | Bergelson
6 electro aşini de ' Și 350.000 600.000 re
urz “Cernăuţi 1919 | m otoare i 15 2 maşini
3 vagoanede
|
de | aiteite d 16
şlefuit zepa

re
Ea ; pe 21
i ferite
BC

gar ă . mașină -
so cu !
ş vag. raţiuni
cietate anţie | rs cărbuni
emn aţiuni e
limit al
„der
| maşini „ maşini
|
ată oc :
mecanic - -.
4
3 maşini cu
mâna Ă
|
de găurit
“ 2 aduni
o Ţ
e
= 3 forje
| fer
așină de îndoit
 — 31 —

RY
V. INDUSTRIA CHIMICĂ.

RA
Acest ram industrial este mai puţin dezvoltat, cu toate
că am constatat la începutul expunerilor noastre că în

LIB
această regiune — ca de altfel în întreagă țară — se
găsesc
în abundență materii prime pentru a se dezvolta
diferite
Ssub-grupuri de industrie, în special acele care prives
c
punerea în valoare a produselor animalice sau a produs

ITY
elor
sulfurice de la Iacobeni şi Fundul-Moldovei. Se observ
ă în
ultimul timp tendința unei dezvoltări a acestui
ram industrial
RS
prin înființarea. unor intreprinderi noui. Acest
numără în prezent în Bucovina 7 intreprinderi —
ram industrial
sub formă
de fabrică — întrebuințând o forță motrice de 159 HP şi
IVE
un personal de 218 (funcţionari şi lucrători), Producţia
actuală reprezintă o valoare de ca. 32,200.000 lei, producţia
maximă putând atinge valoare de 58,000.000 lei.
UN

"Făcând o comparaţie între industria chimic

ă din Buco-
vina şi celelalte regiuni avem următorul tablou
:
R AL
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Tablou comparativ al industriei chimice din Bucovina
Y „faţă de celelalte regiuni.
AR R
'
LIB
REGIUNEA
pa ;| Numărul | Forţa motrice || Raportul || Personalul
faţă de | întreprin-!| intrebuințată faţă de între-
|| Raportul
față de
Valoarea -
produoiiei
Raportul
faţă de
ITY
suprafaţa derilor HP Bucovina buințat Bucovina
actuale
în Lei Bucovina
RS
Bucovina ,.,.
IVE 1'00 7 159 1'00 218 1"00 32,200.000 1'00
Vechiul Regat. . | 13:20 123
UN
15.443 97'13 4533 20:79 904,500.000 28:09
Transilvania -. , |, 8:00 57 49.610 AL
25 5'40 4067
R 18:65 290,775.950 9'03
Banat. . .. . 172 1 410 2 58
NT 73 0'33 12,640.000 0'39
Basarabia . . , 425 X — — 6 CE 8'03 500.000 0'02
I/
Țara întregită , , 28'17 189 56.622 35611 3897 40'80 IAS
1,240,615.950 38'53
U
BC
 Y
—.83 —

AR
Desvoltarea reală a acestui ram industrial în Bucovina
față de celelalte regiuni, rezultând din punerea faţă în faţă

R
a raportului întinderei fiecărei regiuni faţă de intinderea Bu-

LIB
covinei şi a mediei rapoartelor forţei motrice, personalului
şi valoarei producţiunei față de aceleaş elemente ale Bu-
covinei, se prezintă astfel:

ITY
Faţă de Vechiul Regat: OT T32078-52805) =0'27

> Transilvania: SEFI) =0'08

„> Banat: past
RS 1.56
IVE
» „ Basarabia: DOI = 21250

“Țara întregită: :/„(356-11-F40'80-$-38:53)

28.11 = 019
UN

Constatăm astfel că: industria chimică este în Buco-

AL

vina de mai mult ca 200 ori mai dezvoltată ca în Basarabia

(unde este cu totul redusă) de 1% ori mai dezvoltată ca în
R

„Banat şi de 4 şi 12 ori mai puţin dezvoltată ca în Vechiul

Regat şi Transilvania.
NT

Observăm că în Vechiul Regat mai mult ca 80% din

industria chimică aparţine rafinăriilor de petrol şi că fără
CE

aceste, industria chimică nu este astfel mai desvoltată în

Vechiul Regat ca în Bucovina.
I/

ă trecem în revistă pe rând diferitele întreprinderi

aparținând industriei chimice :
IAS

1. Fabrica pentru valorificarea produselor animalice:

Dr. Weisselberger, D. Kulscher <& Voitcu în Rohoena. (Jud.
Cernăuţi, înfiinţată 1920).
U

Fabrica are următoarele instalaţii :

BC

a) Centrala forţei motrice : 2 stabile de 70 şi 15 HP,

2 cazane de vapori cu suprafaţa de încălzire de 120 m?
şi 37 m? şi presiune 8 atmosfere, 2 dinamuri (65 şi 12 KW),
 —84—

Y
AR
b) Hala de sfârmat oase: 1 maşină de sfârmat oasele
(1 vagon pe zi), 1 ferestrău circular pentru tăiat oasele;
1 elevator,

R
,
C) Sala pentru extragere: 3 extractoare (1 ă
5000 şi

LIB
2 ă 2500 kg), 1 separator de grăsime (capacit.
2500 kg),
3 rezervoare pentru benzină (ă 2500 kg), 1 moară
pentru
oase (1 vagon pe zi),

ITY
d) Instalaţie pentru muiarea cu apă,
e) Hala pentru curățire: 1 tambur pentru curăţit (1 vagon
pe zi) | concasor,- 1 elevator, 3 putini cu vapori (ă 1500 kg),

RS
Î) Sala pentru fiert (6000 kg),
8) Sala pentru turnat: 2 mese de turnat cu circulaţie
de apă (1 vagon în 24 ore),
IVE
-
h) Sala de uscat: 5: canale de uscat având 55
calo-
rifere şi diferite ventilatoare electrice,
Î) Sala pentru desăvârzirea uscării: 5 calorifere.
UN

Materii prime întrebuințează 1 vagon oase

pe zi.
Combustibil întrebuinţează 2 vagoane lemne pe
zi.
Accesorii : întrebuințează 400 kg benzină şi
100 kg
AL

acid. sulfuric pe zi.

Personalul întrebuințat se compune din 7 funcţio
nari
R

şi 80 lucrători.
Producția maximă este zilnic de: 2500-—4800 kg
NT

făină
de oase (pentru gunoi artificial); 1800 kg cleiu
şi 600 kg
grăsime (pentru fabricarea săpunului), reprezentând o
valoare
CE

de ca. 40.000 lei. Producţia actuală poată îi considerată

ca
reprezentând 50% din acea maximă.
2. „Orion“ fabrică de lumânări, săpun și parfumerie,
I/

societate cu garanție limitată în Cernăuţi (înfiinţată

1921).
IAS

Fabrica are următoarele instalaţii:

a) Centrala pentru forța motrice: | motor trifazat - de
11 HP, 1 motor cu curent continuu de 7 HP,
2 motoare
U

electrice ă 1 şi 1% HP, 2 cazane de aburi (6 atmosfere

presiune),
BC

b) Secţia pentru lumânări : | maşină de bobinat, 2 cazane

pentru topirea parafinei, 2 cazane cu vapori cu pereţi dubli,
 — 85 —

Y
AR
5 maşini de turnat lumânări, 1 instalaţie complectă pentru
tras lumânări (cu mâna), 1 instalaţie mecanică cu încălzire

R
cu vapori pentru tras lumânări, 1 maşină de trezat şi găurit,
c) Secţia pentru eter:1 instalaţie complectă pentru

LIB
fabricarea eterului constând din retorte de aramă, rectifi-
cator şi aparat de destilat,
d) Secția pentru săpunuri de toaletă: 1 maşină de

ITY
întins şi geluit săpun (Seifenspannhobelmaschine), 1 maşină
de sfârmat săpun cu 3 valţuri de granit (Pilliermaschine),
- 2 maşini de poansat cu fusuri, 1 moară de măcinat

RS
săpun,
1 peloteză,
e) Secția pentru pastă de dinți: 1 maşină de frământat .
IVE
cu mişcare mecanică şi manuală, 1 maşină de frecat pasta
cu mişcare mecanică şi manuală, 4 aparate de umplut
tuburi, 6 aparate de închis tuburi, |
UN

« Î) Secţia pentru parfumuri: 1 instalaţie complectă

aboratorică pentru parfumerie,
- Materii prime întrebuinţează 1—2 “agoană parafină,
5000 kg său şi ulei cocos şi 500 1 spirt lunar.
AL

Combustibil întrebuinţează 1 vagon lemn şi 200- kg

ulei de maşini lunar.
R

Personalul întrebuințat este de 8 funcţionari şi 16

NT

lucrători (numărul lucrătorilor va îi ridicat la 33). |

Productia actuală este lunar de 1—1% vagoane lumâ- *
nări, 3—4000 kg săpun, 7—800 litri diverse parfumuri,
CE

100 kg glicerină, 200 kg calcium-carbonicum, 25-30 1 ulei

eteric. Capacitatea maximă este de 2 vag. lumânări şi
6000 kg săpun lunar -iar restul cu 25% mai mult. Producţia
I/

actuală reprezintă o valoare de' ca 12,000.000 lei anual,

IAS

iar producția maximă de 17,000.000 lei anual. -

3. Metabujf, societate cu garanție limitată în Cernăuța
(înființata în 1921) are ca instalaţii: |
a) Pentru forța motrice: 1 motor de benzină de 30 HP,
U

b) Sala pentru pregătit şi presat coarnele: 3 cazane

BC

pentru fiert coarnele, 3 sobe pentru încălzitul coarnelor,

3 ferestrae circulare, 5 prese, 1 presă pentru răcit coarnele
presate, 1 cuptor pentru încălzit plăcile, -
 — 86—

Y
AR
c) Sala pentru fabricat nasturi: 1 maşină de presat,
3 maşini de scobit, 4 maşini pentru format, 2 maşini de
poleit, 2 mâşini de găurit,

R
|,
d) Sala pentru fabricat piepieni: 2 maşini de tăiat,

LIB
3 maşini de tăiat piepteni,1 ferestrău panglică, 1 tocilă,
Materii prime întrebuinţează 5000 kg coarne lunar.
Combustibil întrebuinţează zilnic 300 kg lemne, 70 kg

ITY
cărbuni şi 401 benzină.
Personalul întrebuințat se compune din 2 funcţionari

RS
şi 33 lucrători.
Producţia actuală este de 400 grossuri nasturi (1 gross
= 144 bucăţi) şi 60 duzini piepteni lunar ;. capacitatea ma-
IVE
ximă de producţie fiind 'de 500 grossuri nasturi şi 80 du-
zini piepteni lunar. Producţia actuală reprezintă valoarea
de ca. 3,000.000 lei, iar producţia maximă de ca. 5,000.000 lei.
UN

4. Societatea anonimă pentru industria chimică în Cer-

năuți, (înfiinţată în 1921).
AL

Se găseşte în curs de instalaţie. Va întrebuința:

3 electromotoare cu un total de 7 HP, 1 cazan cu pre-
R

siune joasă (3 atmosfere), 1 aparat de umplut ampule,

i
apa de rat
“sterilizat, 1 aparat de destilat, 2 perkolatori, 1
NT

mașină pentru pilule, 1 presă pentru pilule, 1 moară

Triumpi, 2 aparate pentru extracte, 1 maşină automat
ică
CE

de comprimat (cu mâna), 1 maşină de frământat şi meste-

cat,:1 maşină . de tăiat. frunze, 1 maşină de pus dopuri
la
sticle, 1 maşină pentru tablete, 1 aparat vacuum universa
l,
I/

i pompă pentru aer uscat, 1 aparat de destilat apă,

1
cazan de fiert, 1 dulap pentru' uscat cu vapori, 2 prese
IAS

pentru îincture, 3 mori cu valțuri, 1 moară pentru alifie.

Ca personal fabrica va întrebuința 7 funcţionari şi
25 lucrători.
U

Producţia va fi: diferite produse farmaceutice, cremă,

BC

„cerneală etc., reprezentând o valoare de 3,000.000 lei,

pro-
ducţia maximă putând atinge valoarea de 5,009.000 lei.
Fabrica va începe activitatea în cursul anului viitor.
 — 87 — .

Y
AR
5. Fabrica de săpun, „Sanitas“ în Cernăuți, societate cu
garanție limitată, (înfiinţată în. 1920).

R
Ca instalații are: 1 motor electric de 7% HP, 3 ca-

LIB
zane de fiert săpun (ă 2000 kg), 4 cazane pentru leşie,
- 3 cuptoare 'pentru încălzirea cazanelor, 3 maşini de sfârmat
săpun (Pillisrmaschine), 1 piloteză, 1 maşină de întins şi
geluit săpun (seifenspannhobelmaschine), 1 presă pentru

ITY
săpun.
Materii prime întrebuințează lunar 5000 kg său, 1000
kg ulei de cocos, 2000 kg colofonium, 1500—2000 kg sodă

RS
caustică şi diferite chimicale.
Combustibil întrebuințează 2 vagoane lemne lunar.
IVE
Personalul întrebuințat se compune din -5 funcţionari
şi 14 lucrători.
Producţia actuală este de 5—6000 kg săpun săptă-
UN

mânal, ceea ce reprezintă anual o valoare de ca. 3,500.000

lei, iar capacitatea maximă de producţie este de 10.000
kg săpun săptămânal.
AL

— 6 Fabrica de săpun, lumânări, clei și cremă de ghete

Samuel Goldschlăgerîn Rădăuţi, (înfiinţată în 1812).
R

Ca instalații are: 1 motor electric de 6 HP, 2 cazane

NT

de fiert săpun, 2 cazane pentru ieşie, 1 cazan pentru topit

său, 1 cazan de fiert sodă, 2 cazane pentru soda cristali-
CE

zată, 1 cazan pentru parafină, 2 maşini de tăiat, 1 presă

pentru săpun, 2 maşini de bobinat (electric), 1 maşină de
bobinat (cu piciorul), 1 maşină de bobinat (cu mâna), 6
I/

maşini pentru lumânări de masă, 3 maşini pentru lumânări

mijlocii, 2 maşini pentru lumânări mari, 52 forme pentru .
IAS

săpun şi 60 pentru cleiu,

Materiţ prime întrebuinţează anual 10 vagoane său,
6 vagoane! grăsime, 7 vagoane sodă, 7 vagoane sodă
U

amoniac, 20 vagoane parafină, 4 vagoane stearină, 1 vagon

potasă, 4 vagoane răşină. |
BC

Combustibil întrebuințează 6—8 vagoane lemne.

Personalul se compune din 1 funcționar şi 8 lucrători.
 — 38—

Y
AR
Producţia actuală este de 4 vagoane săpun, 2 vagoa
ne
lumânări, 5000: kg cleiu, reprezentând o valoare de ca.
1,200.000 lei. Capacitatea maximă de producție putând

R
atinge
aproape triplu producţiunei de mai sus.

LIB
1. Fabrica de săpun şi lumânări Noa Lehr. în. Cernă
uţi
(înființată în 1904).
Ca instalații are: 1 motor electric de 3—4 HP,
2 ca-

ITY
zane pentru topit său (ă 600 kg), 1 cazan pentr
u amestecat
soda cristalizată, 3 cazane pentru parafină, 2 cazan
e pentru
prepararea săpunului (ă 4000 kg), 2 maşini pentr
u turnat

RS
iumânări, 1 aparat de tăiat săpun, 4 prese pentr
u săpun,
„1 aparat pentru răcirea şi formarea săpunului,
2 rezervoare
penfru parafină.
IVE
Materii prime întrebuințează anual 6 vagoane
său, 3
vagoane parafină, 1% vagon sodă cristalizată, 2—3
vagoane
colotoniu, ” ”
UN

Combustibil întrebuinţează ca. 20 vagoane lemne

anual,
Personal întrebuințează : 2 funcţionari şi 10' lucră
tori.
Producția actuală este de !5 vagoane săpun şi
4 va-
AL

goane lumânări anual, reprezentând o valoare de ca.

3,500.000 iei; producţia maximă poate atinge 40
vagoane
R

săpun şi 10 vagoane lumânări anual, reprezențâ

nd o valoare
de ca. 10,000.000 lei,
NT

“RAFINĂRII DE PETROL.
CE

Inainte de război existau în Bucovina vre-o 7 rafinăr

ii
de petrol. Aceste rafinării aveau o activitate
mai mult de
I/

formă, trăind pe .socoteală unei rente pe cate

o primeau
„din partea cartelului de rafinării din Austria.
Ele produceau
IAS

anual câte 50—80 vagoane petrol, 5—10 vagoane

benzină,
20—30 vagoane ulei şi 5—10 vagoane parafină. In
timpul
războiului toate aceste rafinării au fost distru
se şi numai
U

una din ele «Rafinăria Halm -Rosenstock în Jucica- Veche»

proiectează refacerea ei. Cu greutăţile transporturi
BC

lor de
astăzi nu înțelegem întru cât ar fi rentabilă reface
rea unei
asemenea rafinării.
 — 89—

Y
AR
VI. INDUSTRIA TĂBĂCĂRIEI ŞI CONFECȚIUNEI

R
* DE PIELE.

LIB
După cum am văzut la începutul expunerilor noastre,
cu privire la acest ram de activitate industrială Bucovina
oieră un tcren cu totul propriu pentru dezvoltare, prin

ITY
aceea că pune la dispoziţie mari cantităţi de materii prime
datorită numărului mare de vite care se cresc în această
regiune şi a coajei de brad care se găseşte în abundență.

RS
Totuşi această industrie a avut în trecut o dezvoltare cu
totul redusă, limitată -la un număr de tăbăcării'de o mică
IVE
importanţă şi aceasta în special din cauza concurenţei fabri-
celor din restul Austriei. Pieile brute se exportau din Buco-
vina — de altfel ca şi în prezent — pentru a îi prelucrate
UN

în altă parte. Industria confecţionărei articolelor de piele

începe abia de curând în Bucovina prin înființarea unei.
mari fabrici de ghete în Cernăuţi. Atât industriei confec-
ționărei pielei cât şi acelei a tabăcăriilor le este rezervată
AL

o importantă dezvoltare în viitor.

In situaţia din prezent acest ram industrial numără 7
R

întreprinderi întrebuințând o forţă motrice de 44 HP, un

NT

personal de 186 funcţionari şi lucrători, producţia lor repre-

zentând o valoare de ca. 8,000.000 lei, iar capacitatea lor
maximă de producţie valoarea de 32.000.000 lei. Constatăm
CE

astfel că activitatea prezentă a acestui ram industrial repre-

zintă numai 25% din capacitatea sa maximă.
Făcând o comparaţie între situația acestui ram indu-
I/

strial în Bucovina şi în celelalte regiuni avem următorul

IAS

tablou:
U
BC
 Tablou comparativ al industriei pielăritului. din Bucovina față de
celelalte regiuni.
Raportul .
. . ,
Y suprafeţei || Numărul | Forţa motriee | Raportul
„ REGIUNEA Raportul ” Valoarea Raportul
față de lintreprin-
|
AR R suprafaţa”!
Bucovinei] .
derilor H. P.
faţă de | Personal || faţă de
Bucovina || -
|
Bucovina
P oSuegu faţă de
Bucovina
în Lei
LIB
Bucotina .,.. 1*00 7 aq 1:00 | 186 oo | 8,080.000 | 1*00
| Vechiul Regat. , ,
ITY
13'20 66 4202 97:53 3364 18:09 489,103.445
Ș
| Transilvania , , ..
RS 8:00 .
.

614
Basarabia , ..
IVE 425 0

46: 2645
aŞa

Gora 1641: 8:83 208,885.534 26'11

Banat. ,., 1*72 5
UN 635

3"'43 324 174 | 28.049.500 3'50

AL 1443
R
796 „4'28 167,25 1.500 20'90
Țara întregită, . , 28'17 - 134 | 7767. "| 17652 NT 6311 33'94 901,280.979 112'65
CE
I/
IAS U
BC
 Y
— 91 —

AR
Dezvoltarea reală a industriei pielăriei din Bucovina
faţă de cea a celorlalte regiuni, rezultând din punerea faţă

R
în față pe deo parte a raportului întinderei fiecărei regiuni

LIB
faţă de Bucovina, iar pe de altă parte a mediei rapoartelor
„forţei motrice, personalului şi valoarei producţiei a fiecărei
repiuni faţă de aceleaş elemente ale Bucovinei, se prezintă
astfel:

ITY
Faţă de Vechiul Regat ra Doi = 022

= 025 .

RS
» >» Transilvania DODI ESI FETI)

„„ Basarabia IG 330) = 1:47

IVE
i Ca a348-22000) = 013
> Banat
UN

“Țara întregită 2811 — 026

„>
1|,(176'52+33-944+-112:65)
Rezultă astfel că: industria tabăcăriilor și confecțiunei
AL

pielei este 1% mai dezvoltată ca în Basarabia. de 4 ori

mai puțin dezvoltată ca în Vechiul Regat și Transilvania şi
R

de 8 ori mai puțin dezvoltată ca în Bănat. |

Această situaţie va fi mult mai favorabilă pentru anul
NT

viitor, dacă considerăm că în anul curent această industrie

a produs în Bucovina numai 25% din capacitatea sa de
CE

producţie — producţie care se va ridica la cel puţin 60%

în anul viitor — acest coeficient atât de redus de activitate
neputândfi în nici una din celelaite regiuni.
I/

Se cercetăm acum diferitele intreprinderi care aparțin

acestui ram industrial:
IAS

A. INDUSTRIA CONFECȚIONĂREI PIELEI.

Este reprezentată prin o singură fabrică: Weihart d

U

fiu, prima fabrică mecanică de ghete «Salvati», care constitue

BC

însă una din cele mai importante intreprinderi de această

natură din ţara noastră. Fabrica a fost înfiinţată în anul
1920 cu un capital de 3,000.000 lei,
 — 92 —

Y
AR
Pentru producevea forței motrice fabrica
întrebuințează
4 motoare electrice (2 ă 10 HP şi 2 ă
li HP).
Ca maşini întrebuinţează : 21 maşinide cusut,

R
1 maşină
de gradat, 1 maşină de făcut butoniere,
1 maşină de tăiat

LIB
„modele, 1 maşină de ascuţit «Fortuna»,
1 maşină de im-
primat cheotoare, 1 maşină de însailat talpa
din năuntru,
2 maşini de strâns şi tăiat, 1 maşină de
înţepenit (Anklopf-

ITY
maschine), 1 presă pentru format talpa,
1 maşină de aplicat
talpa (Sohlenautrichtmaschine), 1 maşină
de cusut rapid
"1 Rissâffnungsmaschine, 1 Rissschiiessmas
chine, 2 maşini

RS
" pentru cuie de lemn, | Zwillingsglăttmaschi
ne, 1 maşină pen-
tru scos calapoade, 1 maşină de tăiat şi frezat
, 1 Leitling-Ab-
satzaufdruckmaschine, 1 Oberfleckstiftmaschine, 1 piatră de
IVE
ascuțit pentru maşină de frezat, | maşină de
frezat calcăele,
1 maşină de tăiai frontul, 1 maşină
de lustruit calcăele,
1 maşină de netezit tăeturile, 1 maşină
de lustruit talpa,
UN

1 maşină pentru frecat cu pumice, 1 aspir

ator cu instalăţie
peniru praf, 1 maşină de lustruit la rece,
Î maşină de tăiat
bordurile, 1 valț pentru talpă, 3 Briic
kenstanzmaschinen,
AL

4 maşini de găurit pariea de deasupra;

2 maşini pentru
găurit pielea de deasupra, 1 presă pentr
u călcăe, 1 maşină
R

"de egalizat pielea, 1 maşină de tăiat pielea

, 1 presă cu fus,
4 aparate de cimentat, 1 maşină de tăiat talpă,
NT

1 maşină
de lustruit, 1 poanson.
Fabrica după o activitate redusă din anul
acesta şi-a
CE

intrerupt activitatea, în special din -cauza

lipsei capita-
lului de rulment necesar. Învestindu-se
sume mari pentru
instalare, fabrica şi-a început activitatea
în momentul când
I/

criza de numerar a devenit cea mai

puternică» şi ast fel
după o activitate redusă a încetat cu
funcționarea, aştep-
IAS

tând un moment mai favorabil pentru

a o reîncepe. In
timpul funcţionărei ei reduse a întrebuinț
at 6 funcţionari şi
80 lucrători şi a produs 180—250 perechi ghete pe zi.
U

- Capacitatea de producţie a fabricei este

însă de 500 perechi
ghete pe zi. Valoarea producţiunei
BC

din anul curent poate

fi socotită la ca. 3,000.000 lei. Capacitate
a maximă de pro-
ducţie reprezintă valoarea de ca. 20,00
0.000 lei.
 — 93—

Y
AR
B. TABĂCĂRII.

R
Tabăcăriile existente în Bucovina se prezintă sub

LIB
“raportul technic la un nivel cu totul inferior, lucrând numai
manual, afară de O singură intreprindere care întrebuințează
1 motor de 2 HP. Printre tabăcăriile cu oarecare impor-

ITY
tanţă se pot număra 6 intreprinderi care prelucrează în
prezent ca. 27.000 piei anual şi anume:
1. Tabăcăria Mostenitorii S. Sternlieb în Suceava, între-

RS
buinţând un motor de 2 HP şi prelucrând anual ca.7500 piei.
2. Tabăcăria Wolf & Nachman Lăbel în Storojineţ, pre-
IVE
lucrând ca. 6000 piei anual.
3. Tabăcăria Goldberg, Răsler d Co. în Ițcani, pre-
lucrând ca. 5000 piei anual. .
UN

4. Tabăcăria Iacob Socker în Storojineţ, prelucrând

ca. 3500 piei. |
5. Tabăcăria Olga Freitag în Vascăuţi, prelucrând ca.
3000 piei anual.
AL

6. Tabăcăria Moses Wolf Kărner în Suceara Iţcani vechi,

prelucrând ca 2000 piei anual,
R

Aceste tabăcării întrebuințează în total 100 lucrători

NT

şi ca. 40 vagoane lemne anual, Valoarea producţiei lor actu-

ale se poate cifra la ca. 5,000.000 lei, capacitatea lor
maximă de producţie poate atinge anual ca. 60.000 piei,
CE

reprezentând astfel o valoare de ca. 12,000.000 la.

I/

VII. INDUSTRIA TEXTILA.

IAS

Este reprezeniată în Bucovina numai prin câteva

ateliere mici, deşi în Bucovina există un număr relativ mare
de oi — 100.190 —:oi — care furnizează ast-fel o canti-
tate destul de mare de lână — 200.000 — iar
kg. anual
U

cultura cânepei este cu totul dezvoltată, făcânduse pe

BC

1029 Ha — în vechiul regat pe 5561 Ha, adică pe o supra-

față numai de 5 ori mai mare, pe câtă vreme ca teritoriu
vechiul regat e de 13 ori mai mare ca Bucovina — şi
 producându-se peste 250.000 kg anual (cultu
ra inului este
redusă făcându-se numai pe 240 Ha). Indust

Y
ria textilă nu
s'a dezvoltat în trecut din cauza concurenţei
industriei textile

AR
din Bohemia şi Moravia cu o dezvoltare
atât de mare. In
viitor pe baza unei largi încurajări din partea
statului, indu-
stria textilă. se va dezvolta în această

R
regiune, în mod
analog ca şi în restul țărei.

LIB
In prezent, industria textilă numără
în Bucovina 5
întreprinderi întrebuințând în total ca forţă
motrice 30 HP
şi un personal de 135 funcţionari şi
lucrători. Valoarea

ITY
producţiei prezente este de 7 milioane
lei iar a capacităței
maxime de 11,300.000.
Făcând o comparaţie între industria textil
ă din Buco- .

S
vina şi industria textilă din celelaite
regiuni avem urmă-
torul tablou: ER -
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 RY
RA
LIB Y
89.thi 98b'She'bro'r 11-84 So: |. oo.zst og9S'£r 91 Lu8z * + puBoaguy taef,
SIT
Ehz gzz:900'41 ER ga L8z l.6 Slz Ea Sz.v. * + +" erqesusog
S6.1v oco4'ol9'St£ 9L.91 Sozz NIV
05.68 Sgoz Pi za o maoavg
LU
95—

09.51 494'Sti6or £s.61 9£9z £bvi SE 14 00.8 în VUPAŢISUBIŢ,

00.94 164'266'87$ zb.6£ 1255 06.4og Ltz9
RA gs oz.£1 a 10ă3M [UIȚ9A
NT
—

00.1 000'000i4 00.1 SEI e 00,1 o€ S 00.1 n ebiaoong

CE
urA05ng
19| uj
-
. . pmieueg I/ .
op Riu OBizo6
eur4ooug || zefurnq ||euraoong
op pley || -onur || op gfey || gyeluinqozar
dH ui âoţuap || eujurdus
[l-undomayi| op fe
AS
VANOIDAU
[nnodey rodonpozd
PI1B0IEA
Iuodey |i peuosrog | nyiodey ||
:
ooragour vţzoj || magurn 1ajojedas
mode
UI
“juna 93[£[3[32
BC
sp bivj PUJA05ng up 31pxX93 [9HI)Ssapuj [e Ape.Jeduu02 noyqe,,
 — 96 —
A -

„Dezvoltarea reală a industriei textile din Bucovina față

de acea a celorlalte regiuni, rezultând din punerea față în

Y
faţă pe de o parte a raportului intinderei fiecărei regiuni
față: de Bucovina, iar pe de altă parte a mediei rapoartelor

AR
forței motrice, personalului şi valoarei producţiei a fiecărei
regiuni faţă de aceleaş elemente ale Bucovinei, se prezintă

R
astfel:
19-20

LIB
| Faţă de vechiul Regat: COT: 50-+3943-F1800) = 012
| Pa 8:00 - i
>» Transilvania: - 4-a 223F1953F1560j > 013

ITY
» >» Banat : 2 = 003
” 1, (8950+16'794+47:95) |
.

S
» > Basarabia e (9.17
„4.25 a
1.38 E 343) = 098
ER
» » întreaga ţară: 2811 0:13
1, (452-00+78:11+144:98) —
NIV

Rezultă astfel că din punct de vedere al industriei tex-

Hile, Bucovina se găsește pe acelaș nivel ca şi Basarabia și
cu mult sub acel al Banatului, Vechiului Regat și Transilvaniei.
LU

Printre întreprinderile aparținând acestui ram indus-

trial sub formă de fabrică avem :
RA

1. Țesătoria mecanică N. Zucker din Cerndtuţi. Intre-

buinţează 13 electromotoare cu un total de 17 HP şi ur-
NT

mătoarele maşini: 3 războae mecanice pentru brâie, 2 răz-

Doae mecanice «Jacard» pentru prosoape, 2 războae meca-
nice pentru -catrinţe, 8 războae de mână pentru catrinţe,
CE

4 războae de mână pentru prosoape, 1 războiu de mână:

pentru brâie, 4 maşini de depănat, 4 urzitoare.
Ca personal întrebuinţează 4 funcţionari şi 24 lucră-
I/

tori; iar ca materii prime: 29.000 kgr lână şi 5.000 kgr.

bumbac.
AS

Se produce: brâie, catrinte, prosoape. Producţia re-

prezintă o valoare de ca. 3,000.000 lei, producţia maximă
UI

putând atinge valoarea 4,500. 000.

BC
 2. Fabrica de mărfuri țesute şi impletite «Texta» soc.
cu garanție limitată Cernăuţi. Intrebuinţează 2 motoare, total
4% HP, şi următoarele maşini: 4 maşini mecanice pentru

RY
ciorapi, 16 maşini de impletit cu mâna, 1 maşină mecanică
pentru cravate, 1 maşină mecanică pentru bobinat, 2 ma-

RA
şini mecanice de cusut, 2 maşini de cusut (cu piciorul).
Ca personal întrebuinţează 4 funcționari şi 32 lucră-
tori; iar ca materii prime 5000 kgr lână de impletit şi

LIB
2000 kgr bumbac. ,
Se produce 20 duzini ciorapi pe zi, 'svitere şi haine
- pentru copii în valoare totală de 2,000.000 lei anual, pro-

Y
ducţia maximă putând atinge valoarea de 4 milioane lei.

SIT
3. Atelierul şcoalei de țesut din Cernăuţi Intrebuințează
16 motoare electrice cu un total de 7 HP şi următoarele
maşini: 12 războae mecanice, 2 maşini mecanice de depâ-
ER
nat, 1 maşină mecanică de urzit, i maşină mecanică pentru
măngluit, 1 maşină pentru aţă, 14 războae de mână, 8 răz-
boae de mână pentru covoare, 2 urzitoare de mână.
NIV

Ca personal se întrebuințează: 5 funcţionari şi 32

lucrători ; iar ca materii prime anual: 4000 kgr bumbac,
1000 kgr lână şi 300 kgr in şi cânepă.
LU

Se produce: pânză, ştergare şi stofă pentru spitale

brâie, catrinţe şi covoare. Producţia actuală reprezintă
o valoare de ca. 600.000 lei, producția maxima putând atinge
RA

valoarea de 800.000 lei.

4. Fabrica de linjerie «Ideal» societate cu garanție limi-
NT

sată Cernăuţi. Intrebuinţează 2 motoare electrice cu in

total de 1 HP şi 21 maşini de cusut cu mâna, 1 maşină
mecanică de tăiat pânză, 1 maşină mecanică de făcut găuri,
CE

2 maşini pentru brodat.

Ca personal întrebuințează — la activitatea redusă
din prezent — 3 funcţionari şi 12 lucrători; iar ca materii
I/

prime anual: 30.000 m pânză, 50 duzini de .mosoare de

aţă ă 1000 Yarzi, 180 duzini de nasturi.
AS

Producţia actuală este de 40 cămeşi pe zi, reprezen-

tând o valoare de ca. 1,000.000 lei anual producţia maximă
UI

putând atinge 80 cămeşi pe zi.

Y

7
BC
 _— 98 —
5. Prima fabrică bucovineană de albituri în Cernduţi.

Y
Intrebuinţează 1 motor electric. de 1/10 HP şi 15 maşini
de: cusut.

AR
Ca personal întrebuinţează 1 funcţionar şi 20 lucrători.
Producţia este de 15—20 cămeşi pe zi, reprezentând

R
o valoare de ca. 400.000 lei anual, producţia maximă pu-

LIB
tând „atinge 30 „cămeşi pe zi. Fabrica e în curs de de-
zvoltare.

VIii. GRUPUL UZINELOR ELECTRICE.

ITY
Centralele electrice s'au dezvoltat în trecut în Buco-
vina într'o măsură destul de mare, satisfăcând cu prisosință

S
toate nevoile de curent electric. Aproape fie-care oraş din
ER
Bucovina avea o centrală electrică, deşi multe din ele aveau
sub 10.000 locuitori. Toate aceste centrale şi în special
centrala cea mai importanţă din Cernăuţi, au avut de su-
NIV

ferit mari pierderi din cauza . războiului prin incendiere şi

descomplectarea inventarului lor. Ele s'au refăcut în parte
şi sunt în continuă refacere, pentru anul viitor putându-se
LU

conta că cea mai mare parte din uzini vor fi complect re-
făcute, cu toate dificultăţile atât de mari ce rezultă din
costul ridicat al maşinelor şi materialelor electrice ce se
RA

aduc din străinătate şi din lipsa unui sprijin mai larg din
partea statului la plata taxelor vamale a acestora. In acti-
NT

vitatea lor aceste uzini întâmpină de asemenea mari greu-

tăţi cu aprovizionarea combustibilului de care au nevoe.
Marea majoritate a uzinelor electrice întrebuinţează motoare
CE

Diesel şi astfel ele au nevoe de motorină care se procură

cu foarte multe greutăţi. Este cu totul inexplicabil că în
această regiune în care căderile de apă — astiel cum am
I/

văzut la începutul expunerilor noastre — oferă posibilitatea

AS

unor .captări importante de energie, mau fost de loc între-

buinţate pentru uzinele electrice, neexistând o singură -
uzină electrică care să întrebuințeze forţa apei.
UI

Centralele electrice împreună cu acele pentru alimen-

tare cu apă sunt în prezent în Bucovina 11, dispunând de
BC
 NR ax. .
ap. „ i i Îi a PR .

dica
ă îi a
> să. am
— 99 — a
nea” : ,

i 9 forță motrice de 6197 HP, întrebuințând 276 funcţionari

a

3 şi lucrători, producţia lor poate fi socotită ca reprezentând

RY
valoare de ca. 20,000.000 îe;, iar capacitatea lor maximă
e producţie ca. 80,000.000 lei.

RA
Din aceste centrale: 9 sunt refăcute şi în funcțiune,
u o activitate în cea mai mare parte redusă, | în curs de
„= refacere şi 1 (Siret) distrusă, până în prezent neîncepân-

LIB
—-du-se cu refacerea ei.
Făcând o comparaţie între uzinele electrice din Buco-
vina şi cele din celelalte regiuni avem următorul tablou:

Y
SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Tablou comparativ al uzinelor electrice din Bucovina faţă de
celelalte regiuni.
RY
RA i
Raportul
suprafeţei || Numărul Forţa motrice || Raportul Raportul |! Min Raportul
LIB
i
REGIUNEA față de | toireprin-
snprafaţa ||
Bucovinei
derilor HP
față de || Personal || față de |!
Bucovina Bucovina
P anuale
“
în Lei

faţă de
Bucovina
ITY
Bucovina . . . 1'00RS 1 6.197 „ 1'00 276 1'00 20,009.000 I"00
IVE
— 100—

Vechiul Regat . 13"20 54 57.983 „ 9:36 1509 547 120,269.760 60.

Transilvania . , 8:00 St $1.343 UN
» 8:28 1048 379 83,478.330 417:
Basarabia . . 4'25 15 3684 AL
0'59 181
R 0'65 _10,608.650 0'53
Banat, . . .., 1"72 12 21.847» 3'53
NT230 0'83 24.745.000 1'24
“Țara fntregită, , 28:17 143 141.054 HP 22'76 3244
CE
1174 259,101.740 12'95
I/
AS
UI
BC
 — 101—

RY
Dezvoliarea reală, a uzinelor electrice din Bucovina faţă
de cele a celorlalte regiuni, rezultând din punerea față în

RA
față pe de o parte a raportului intinderei fiecărei regiuni
faţă de Bucovina, iar pe de altă parte a mediei rapoartelor
„forței motrice, personalului şi valoarei producţiei a fiecărei

LIB
regiuni iaţă de aceleaş elemente ale Bucovinei, se prezintă
astfel:
13:20

Y
“Faţa de Vechiul Regat E (936 F547F 601) = 190
3

SIT
, , 800 ,
» >> Transilvania 1, (828-F379-F4i7 i 48

| Basarabia, „425 |
n 10059065
ER
-£- 0:53)
(0:59-F-0-65 -£-053) = 720

1*72
„Banat 1 (553 -P083-pi2a) > 09
NIV

| 2817 — 1:78
n» "Țara întregită |, (2276-F11'74F12:95)
LU

Rezultă astțel că: uzinele electrice din Bucovina pre-

aintă o dezvoltare de 7 ori mai mare ca cele din Basarabia,
RA

de 2 ori -mai nare ca cele din Vechiul Regat de 1% ori

mai mare ca cele din Transibania şi aproape aceeaș deavoltăre
ca cele din Banat.
NT

Se cercetăm acum pe rând toate centralele electrice

din Bucovina.
CE

“4, Uzinele electrice din Cernăuţi sunt alcătuite din două

centrale cu următoarele instalaţiuni:.
a) Pentru producerea forței motrice: Centrala 1 cu un
I/

motor Diesel de 500 HP şi 1 motor Diesel de 250 HP, cen- .

irala II cu 3 motoare Diesel ă 500 HP. In curs de insta-
AS

jaţie este o turbină de 2000 HP — în total 4250 HP —

b) Generatori (în total 1985 KW): Centrala I are 4 gene-
UI

ratori electrice cu curent continuu 270 şi 500 Volţi şi 785 KW

(1 î 340, 1ă 165 şi 2ă 140); Centrala II are 3 generatori
5100 Volţi şi câte 400 KW (50 perioade
BC

electrici trifazici
pe secundă); Comandate sunt 2 cazane Backox-Wilkoks
 — 102—

RY
cu suprafața de încălzire 340 m? şi presiune 15 atmosfere
şi 1 generator electric 1600 KVA.
c) Acumulatori: 2 baterii cu 370 celule, 1195 amperi.

RA
d) Comutuatrice: 3 unităţi transformând curent electric
continuu în trifazic având 640 KW (2ă 170 şi 1 ă300KW).

LIB
e) Zransformatori: 22 bucăţi cu raportul de trans-
formare 500: 3 X 190: 110 şi 920 KW.
î) Subcentrala de tracţiune: 425 KW putere şi 500 Volţi
energie, 23 motoare â 35 şi 45 HP, puterea totală a loco-

ITY
motivei 1800 HP.
Combustibil întrebuintează anual ca. 150 vagoane
motorină.

ucrători.
RS
Personal întrebuințat” este de 42 funcţionari şi 130
IVE
Producţia de curent
« pe anul în curs se poate socoti în
mediu 20.000 KW zilnic.
2. Uzinele de apă în Cernăuţi. Sunt alcătuite din 3 sta-
UN

țiuni: a) Staţiunea din Rohozna, b) Staţiunea din Mahala,

c) Aparătul de alimentare din Lenteşti-Privat.
, a) Stațiunea din Rohozna are 2 maşini compound ă
AL

180 HP, 3 cazane cilindrice ă 75 m? suprafața de încălzire

şi 8 atmosfere presiune, i maşină volantă de 7HP (pentru
R

dezaerizarea conductei de siton), 2 pompe mari cu capaci-

tatea de 5600 im* şi 2400. 1 pompă cu vapori de 7 HP.
NT

b) Staţiunea din Mahala întrebuințează curent de la

uzinele electrice şi 3 motoare de 150 HP şi 2 de 15 HP.
CE

€) Aparatul de aiimentare din Lenteşti-Privat (ca o anexă

a Staţiunei din Rohozna) întrebuințează 2 locomobile ă 25 HP
şi 2 pompe de apă 5000 mâ în 24 ore.
I/

Combustibil întrebuințat de aceste uzini este anual ca.

550 vagoane lemne de foc. - -
AS

Personalul este de 40 lucrători.

3. Uaina electrică din Suceava are următoarele însta-
UI

lațiuni :
Pentru producerea forței motrice 1 motor Diesei de
260 HP, 1 motor Diesel de 120 HP, 1 motor Diesel de
BC

400. HP (în curs de insţalaţie). |

 — 103—

RY
Generatori : 2 generatori cu curent continuu 5000 Volţi
şi 120 şi 240 KW, 1 generator cu curent trifazic 335 KVA
şi 5000 Volţi (în curs de instalaţie).

RA
Comutatrice : 1 a 220 şi 1 ă 440 KW.
Transfoimatori: 4 bucăţi (2ă 70, 1325 şilal5 KW.

LIB
Pentru uzina de apă:.6 motoare electrice (80, 60, 16,
„7 şi 2 HP).
“Combustibil intrebuinţează ca, 25 vagoane motorină.
Personal întrebuințat este de 5 funcţionari şi 13 lu-

Y
crători.

SIT
Producția de curent este anual de 99.000 KW pentru
lumină, 25.000 KW pentru forță motrice şi 18. 800 KW
pentru uzina de apă. Uzina a avut anul acesta o activitate
ER
cu întreruperi continui. Prin noile adăptări ce se. fac se
poate conta pentru anul viitor pe o activitate continuă şi
NIV

mai dezvoltată.
: 4. Uzina electrică de la Storojineţ (înfiinţată în 1094) 7 „ir
are următoarele instalațiuni : 1 motor cu gaz sărac de
150 HP, 1 generator de gaz sarac (8000 de calorii), 1 di-
LU

nam curent continuu 100 KW şi 220 Volţi, 1 transformator

33 KW — 2220/2500 Volţi (pentru apeduct), 1 motor pentru
RA

curent trifazic 27 HP, 2500 Volţi (pentru apeduct).

Combustibil întrebuințează anual ta. 24 vagoane căr-
bune de lemn.
NT

Personal întrebuințează 2 funcţionar şi 5 lucrători.

Producţia este între 80—100 KW zilnic.
CE

5, Uaina electrică de la Rădăuţi (înfiinţată în anul 1912)

Intrebuințează 2 motoare .Diesel ă 100 HP cuplate cu 2
generatori cu curent continuu ă 68 KW şi 450/500 Volţi
136 amperi, 1 electromotor de 35HP cu un dinam. 36|25
I/

KW 90 amperi 40|275 450|500 Volţi servind pentru bateria

AS

(214 elemente), care e în neactivitate fiind

de acumulatori
defectă.
Combustibil întrebuințează anual ca. 10 vagoane mo-
UI

orină,
Personal întrebuințează 6 funcţionari şi Il lucrători.
BC

Producţia de curent este zilnic de 135 KW.

 — 104—

5. Uzina electrică din Vatra Dorne (înființată în 1902)

RY
Intrebuințează o locomobilă de 120 HP, 2 dinamuri ă 170
şi 50 KW şi 440 Voiţi, 2 motoare cu curent continuu
ă 30 HP şi 1 baterie de acumulatori de 272 elemente 90

RA
amperioră. - |
Combustibil se întrebuințează 80 vagoane lemne anual.
Personal se întrebuințează 4 funcționari şi 8 lucrători.

LIB
Producția de curent este de 510 KW zilnic (în timp
de" iarnă mai. puţin),
6. Uzina electrică din Câmpulung se găseşte în curs

ITY
de refacere. Va avea 1 maşină. de aburi de 150 HP cu
1 cazan având 130 m? Suprafaţa de încălzire şi 11 atmos-
fere presiune, cuplat cu 1 dinam cu curent continuu 95 KW
500 Volţi 190 amperi.

„7.
Producția va putea atinge 95 KW zilnic.
Voina electrică din
RS
Vijnița. Are 2 motoare Diesel
IVE
ă 65 HP, 2 dinamuri cu curent continuu â 60 KW 440
Volţi şi 1 baterie acumulatori.
Combustibil întrebuinţează ca. 8 vagoane motorină
anual,
UN

Personal întrebuințează 2 funcționari şi 8 lucrători.

Producția poate atinge 115 KW zilnic.
In total uzinele electrice au produs în anul curent ca.
7,000.000 KW. Valoarea producţiunei: actuale a uzinelor. :
AL

poate fi socotită la ca. 20,000.000 lei, iar capacitatea lor

maximă de producţie la ca. 30,000.000 lei.
R
NT

IX. INDUSTRIA ARTELOR GRAFICE. -

Acest ram industrial, în raport cu dezvoltarea din
CE

restul ţăvei, prezintă în Bucovina o dezvoltare destul de

importantă, activitatea lui fiind concentrată mai mult în
oraşul Cernăuţi unde sunt 17 intreprinderi. In Bucovina nu
există însă nici o turnătorie de litere după cum nici o insta-
I/

laţie pentru zincografie. ,

În situaţia prezentă acest. ram industrial numără în
AS

Bucovina 27 intreprinderi, întrebuințând 88 HP şi 282

funcţionari şi lucrători, producţia lor reprezentând o valoare
UI

de 9,010.000 lei iar capacitatea maximă de producţie va-

loarea de 23,500.000 le. * “
Făcând o comparaţie intre situaţia acestui ram indu-
BC

ria! în Bucovina şi în celelalte regiuni, avem următorul:

 RY
RA 4 - |
LIB Y Sz6$ 7S.Sz 9vzz LE: bi - o mpBaagui tarj,
66.3! Szc-iboi ZI
SIT
oo.1z |
h i :
$8.o 00:'£€9'4 ER14.0 _giz 91.1 zoI IA zLai pm 9euvg
zv.o 418"1618 64.0 Szz NIV S$.o 1€ . s Sz eee EQ DI0SeAȚ
182 cot £6z'Sz zo $ Su 66 $ LU ISS 95 | oo. "n * OTUPANBULII,
-- 105

16.£1 8+6'9o$'Sz1 zi Et Salt zo.61 vl9: RA st 07,1 * o poBa TRIM92A.

09.£ 000 010'6 ov. zez 00. 88 -
NT 17 00.1 es m RUtaoSn|
CE
YRIAOONg.
e
vutAcong euoodng | .
| yoatAcong
zomaop || ețezexdns
I/
op pie |: ajenue
i aa. op p$ey
op tie] || teuosrod-l| dU -unadomaj || op piey AS -
YVINAIDUN
inyrodeyi volonpozd
VB1EOLEA
puodey
|
[nyzodey ||: 22H30uL ț10ă. || (nagora || rofoyezdns
, muodey UI
“țunţ59.
BC
2|2|3]39 2p Fie] EUȚAONA Up 3218 J019ie țoHăjsnpul [e Ajyeeduio> nojqe
 — 106—

Deavoltarea reală a industriei artelor grafice în Buco-

RY
vina îaţă de celelalte regiuni, rezultând din punerea față în
faţă pe de o parte a raportului întinderei fiecărei regiuni

RA
faţă de Bucovina, iar pe de altă parie a mediei raportelor
forţei motrice, personalului şi valoarei producţei a fiecărei
regiuni față de acelaş elemente ale Bucovinei, se prezintă:

LIB
| Faţă de Vechiul Regat COTEI RI337) = 0:85
'3 i

ITY
a - 8:00
» >» Transilvania i,
a G90 4502-28) =:
EEE 2: 03.

| , „425 1

RS
» » Basarabia 3: 35-1-019-F045) = 81

1'72 oz
>» Banat 2 0:85) > 155
1,0163071
IVE

» > . , A28:17
Țara întregită 11, (95'53-F-2100-£18:99) == 1"2129
UN

Rezultă că: industria artelor grafiice este mai dezvoltată

de 8 ori ca în Basarabia de 3 ori ca în Transilvania și de
aproape 2 ori ca în Banat, atingând aproape aceeaș dezvol-
AL

tare ca în Vechiul Regat.

Descrierea intreprinderilor aparţinând acestui ram îndu-
R

„trial este cuprinsă în tabloul ce urmează:

NT
CE
I/
AS
UI
BC
 — 107 --

RY
INDUSTRIA CASNICĂ.
Această industrie prezenta în Bucovina în trecut

RA
o dezvoltare foarte frumoasă, rezultând din situaţia mate-
rială relativ bună a ţăranului bucovinean, superioară celei
din vechiul regat, şi din faptul că, lipsind o activitate

LIB
intensă agricolă, erau destule brațe pentru lucrul casnic.
Țâranul bucovinean îşi producea singur aproape toate
obiectele necesare gospodăriei lui.
In special lucrările de pânza de în şi cănepă, brode-

Y
iile şi cusuturile artistice în culori şi mărgele ajunseră la

SIT
o adevărată perfecţionare. Instrucţia în această direcţie era
inlesnită de câteva şcoli de țesut ca cea din Cernăuţi şi
Storojineţ, sau de diferite instituţii conduse ER de doamne din
societate şi concentrând.fete sărace, ca cele din Cernăuţi,
Vicovul de sus şi Bobeşti.
Un alt ram de industrie casnică, mult dezvoltat în
fabricarea de
NIV

special în sudul Bucovinei, îl constituia

covoare pentru vopsirea cărora ţaranii îşi preparau singuri
culorile din plante. De asemenea foarte dezvoltată era
fabricarea bondiţelor şi sumanelor în special în Sadagura,
LU

Siret, Radăuţi. Pe lângă cele mai multe mori se găsea

instalată câte o piuă pentru baterea sumanelor.
Mai toate obiectele casnice din lemn ca: mese, scaune,
scule etc. ţăranul bucovinean le fabrica singur lucrându-le -
RA

privință
cu fel de îel ornamentaţii artistice. Sunt în această
în special recunoscute încrustaţiune le cu metale şi perle
în lemn a huțanilor dealungul Ceremuşului, din districtele
NT

Vijniţei şi Seletinului.
Olăritul, ca o lucrare de predilecție a ţăranului buco-
în județul
vinean, prezenta perfecțiuni artistice în special
CE

părţile mun-
Rădăuţi. Dogăritul era dezvoltat în special în
toase ale Bucovinei.
Motivele artistice din lucrările industriei casnice pre-
distinctel
zentau în cele mai multe cazuri două caractere
I/

şi ucrainene, înfluențându -se în unele

al artei româneşti
AS

cazuri în mod reciproc.

în mare
Astăzi această frumoasă industrie casnică este
ales prin destrugerea gospodăriilor , în
parte pierdută mai
Activitatea
cei patru ani de război şi ocupaţie duşmană.
UI

mai mult
a reînceput în parte, căpătând însă un caracter de astăzi.
greutăților vieţei
comercial de cât artistic, datorită
din trecut
BC

Readucerea industriei casnice la dezvoltarea căpetenie

viitor, preocuparea de
rămâne o chestiune pentru
 — 108—

fiind de a se reconstitui

RY
toate acele modele
ice națio- artist
nale pierdute pentru a se putea face cât
mai mult legătura
cu trecutul, căutându-se în acelaş timp a
se elimina intlu-
ențele străine, strecurate în special în

RA
ultimul timp, de
multe ori cu o anumită Stăruință de a se
pierde caracterul
naționai romănesc. În această operă rolul
principal” urmează
să'1 aibă şcolile de industrie casnică.

LIB
Şcolile de industrie casnică existente astăzi în Bu-
covina, lipsite din ce în ce mai mult
statului de interesul
pentru ele, sunt într'o continuă dezorgarni
zare. £ destul
să relevez în această privință că, cu toate

ITY
mai mult ea 3 ani de la alipire, nu este că au trecut
încă stabilit căror
ministere aparțin aceste şcoli, depinzând
astăzi în acelaş
timp de mai multe ministere, după cum că
bugetul lor se

RS
reduce în fiecare an. Apare necesar ca toate
capătând o conducere unitară, care nu poate aceste şcoli,
„a Ministerului de Industrie la care resor fi decât acea
tează industrie
IVE
casnică, să fie din nou organizate, punându-li
-se la dispoziția
toate mijloacele necesare pentru o activitate
cât
sitoare. In opera de reconstituire şi de purificare mai folo-
naţionale vechi din industria casnică, a motivelor
este necesar a se
UN

apela ia concursul tuturor cunoscătorilor şi iubitorilor

acestor motive, concentrându-i în comitete
în jurul şcoiilor
de industrie casnică cu atribuţia de a da
toate directivele
în activitatea acestor şcoli.
AL

„Şcolile care funcţionează .în prezent şi |

dependente de Ministerul de Industrie urmea ză a fi
şi Comerţ sunt:
Școala de țesut din Cernăuţi (care în preze
R

iabrică de cât şcoală), şcolile pentru prelu nt e mai mult

crarea lemnului
NT

din Câmpulung şi Vijnița (care în cea mai mare parte

cultivă motive de industrie casnică), școala. particulară de
fesut din Rădăuți, institutul pentru brodat şi țesut din Vicovul
CE

de jos, cursul ambulant de țesut din Gurahumorului,

ambulante de coșărcarit din Văşcauti, Câmpulung cursurile
și Storojineţ.
Un rol important în opera de dezvoltare şi îndru
a industriei casnice în Bucovina, urmează mare
I/

să-l aibă şi Mu-

zeul Îndustrial din Cernăuţi, reactivat la
începutul anului
curent, prin organizări de expoziţii permanente
AS

durată de obiecte ale industriei casnic

şi de scurtă
e, precum şi prin
- ținerea de conferinţe şi cursuri tratâ
nd diferite ramuri de
UI

activitate ale industriei casnice.

|
Rezumând- situațiunea producțiunei industriale din Bu-
covina;avem următoarele tablouri :
BC
 “* zh i
RY aq
puzuaq

so0o
tom
€
“A
£r
!
i
RA RUIIoou
junqigo
“
“
oz
992
i
:
!
090'009'0ge'z]|
LIB
ooo'09'S06
Y
UUS 9p țunqigo
ouwmaţ
“
'Aea
gti
€lrert [4696 baLgi£l6
|
L9£fz 1S9 | * eo,
000 010'6 — zaz lotz izt 98 iz BDYBIĂ 10[9)10 PHISNPUL “XI
000'00$'fz
00v'o000fo€ 000 000'07 SIT
'=0şour "Sea
Maqapo
£61
"dea tz (pura
fpumaţ "Ata 0€9 lg/z
!
[Sie |19 16:19 TI Pe 901
-99Ţ9 soţouiza (ndni) “JIA
3
000'00££ 1 ||
000'000'z€
ooo'o00'4
000'090'8
ER -
auui3]
dumal "des 0S
"Ava oz SEI
iogr
gi
Iti
fi
|zi
o€
py
$
4
** Bpr0X9) EIIISNPOI “IIA
aord op ropaniaozuoo 1&
o0o'09higs || ooo'ooziz€ || guiznaq “Bea z “ouwuaj 'Be4 089
NIV ligiz [981 |zE 6S: L -
I0ȚMIRORARI PIISAPUL "TA
+ ROTOUIO VIIIBOPUI "A
.
000'05%'ş!

puizuaq “Bea £ 15 niq

somn “Ana z tpyperd op ranqrgo
“Bea z “awmoţ 9p Iunqig> "dea
LU
3
r
|
ooo'oof“f
cae IPEE
Yz “sooo "Sea zt 'ouuroţ "Sea 6?
puțznaq "va $ (vunq
|Lbi |19£ logRA ob€ SI * porBinţejom tINsupul “Al
000'000'051 || 0ov'oco'ts
P
po "dea otz “ouwoj
“aq
“Bea og6Y
ron
|EESrj6gzalvt
.
NT
€84 ss * * OTUIEIQO ENIISNpPOy “ŢII
ag
o0o0'0"1'loz's]|
,
ooo'000'16Y
“Bea og ță parzoșoru
“puyzaoq 'Bea 62 *uma! ap țunq
"dea ti | .
ofgzig£fzlvâz ||
. CE
oz46 Yet
**
-a4) oa
(varul B[lz0uIAISNŢ9
ele BUASOpUŢ “II
o00'000'625
-po “Bea Vor
|| ooo'ooS'6oz || amarzqej i op uwaţ ap apiniso
fautuo[ "334 +91+) |
|lo6rtiSogt “gt
-
9009 801 |"
I/ * mpmuuroţ ernsnpul “1
Ş z
AS
A
ISI 05 FL Ni
|
penue xzeoţuinqaiuţ 92
2
E
let
CAL
o
ze
EEI aEs
Sg
Ş z
|| BEE
|EB
| nvraISNaNI IN4099
UI
maăonpord
BIILOȚEA .
ojonporă
EDIEOjEA
"NALLSNaWOD yejuinqaar
(neuosr2q
E e 8 =
S 3 =5 BC
-9An113 9941944p 9d eulAo3ng Up 21HIySnpuț |aunţonpoad e Apelunzsu molqeL
 — 00 —

Tabloul! reprezentând desvoltarea reală

RY
a diferitelor ramuri industriale 'din Bucovina.
faţă de celelalte regiuni.

RA
(rezultând din compararea raportului supra feţei fiecărei regiuni față
de Bucovina), cu media rapoartelor forței motrice, personalului și va-

LIB
loarei producțiunei industriei celorlalte regiuni față de aceleaș ele-
e mente ale industriei Bucovinei).

. |

ITY
. _ & . să

GRUPUL INDUSTRIAL, 2Ss ls 2 |5 3a la

-
sai = E
9 O șa a z a a
a2 ||
A& Fa
si
=
=

RS
=

]. Industria lemnului . . 1'00 || 0'26 || 0'49 || o'osz|| o'iş | oz

IVE
Ii. - alimentară . 1'00 || 0'55.|| 0:44 || 0'33 0:77 || o'5I

WI ceramică. . i"00 |i 064 || 1:59 | o'o14|) o*'74|| o'82

UN

IV. » metalurgică . 100 | 2'3a2 || 3:12 | o'22 |l23"33 "4-00

V, » chimică , 1'60 || 3'70 || 12:50 || o00ş | o'64 || 5:26

AL

VI. tăbăcăriilor |
şi confecțiunei de piele. . |i -1:00
R

4'54 || 4'00 îi o'68 760 || 3'85

NT

VII. Industria textilă . , r'00 Îi 8:33 || 769| r'o2 [33:33 || 7:69

VIIL. Grupul uzinelor - |

electrice
CE

. ..., . r'00 || o'53 || 0'67 |lo'or 1'09 |i 0'56

IX. Industria artelor ! a

| L ” .
grafice . ; ,,, 1:00 | 1:18 || o'4g9l! o-rz2 | 0'54 || 0'77
I/

Producţia industrială . ,
AS

totală . „ , . . . | zieoll 064|] oo. o'15 1'67 || e69

UI

4
BC
 ret apart
CI
Tabloul repartiţiei producţiunei industriale
3 -
d:

RY
7 . . i N
7 E z - o.
— - II i ” ;
” - = za Pac
„1. INDUSTRIA LEMNULUI. II INDUSTR
erp 3 ; 2
ALAMENTARĂ N II. INDUSTRIA CERAMICĂ
: - ? -
; IV, INDUSTRIA METALURGICĂ -

RA
= =
di
V. INDUSTRIA CHIMICĂ
= 2
35| asi! Pi AR , Sl asi z8 ata,
N
7 -
51| mălai | i al
52 le e sa = 5 |. Valoarea
& 3. 5 $ Ş: Ş 3 ; producției
_ ț . | Valoarea £ = 2 2 a a Valoarea . | £ € |a£ S| FE! Valoarea
_ | ag
produeţiei Valoarea
.
| & EI : 5 a* Ş
—
5 E £|
.
= ş 3 | producţiei i! = =
. 3 he ——
E 3
—
Ş a ! producției producţiei
_ EA Valoarea | Valoarea 2 3 a E 32| 3 e Valoarea Valoarea
=
>

LIB
se
. .

i 88 ? producţiei | producției
Â
| £ 3 To EL E 2 |
_ - gg
producţiei producţiei
a
s3 | Ei 3 Si actoale i maximale S +a 32| 5
ŞI A E = A = maximale SE 129| 35 actual , ima! E ia] 25|
i AB 45 A £ . z 5 g 2 £ 3 | ctuale maximale . Ș E | Se
: i EI Bal ao . at
S 5 actuale | maximale Ș ii Sz = actuale maximale
Ț Ţ :
i ; ; i ] | | i -
, ! Ma ] =
! -

Y
: ! ! : . " :
326 i 209 13,244.0900 : 25,960.000 i 71 2858 | r41o
. ț ; ; - . i !
„540,312 000 | 30 535 ; 579: 15,000.000; 38,600.000

SIT
. 1
i!
| . i „Ia 326 : 41 17,750.000 !: : 41,300,000 6 | 1s3i
| = N - a:
,: j i
i .
- 209 | * 31,000.000
1826
, .
_ i _ | | i i
| jo
| N
| 862 „66,463.000 | 118,838.0v0 75 1054 305
: , .
157,008.009 20 428 ; 550 | 23,900i00o 71,000.000 _|
| ! ă . ă
|
—- — — i — 1 | 6 9
|
1,200.000
| . i PE E: | : | = IN ;
i i: , |
, Ș | p (E
2008 | 1884 | 99,630.0c0e 209,990.000 47 i . RE A

ER
230 62 (i 32,612 00e | 20 | , i i i
p- i - 154: 12,000.000 ! 25,000.000 | 14|, 86. reoaco. 2,000.000 | —
. | i — i —-| —
!
63 | N
i
28 3710.00 |
! 6.026.000 | 53 457; 119.
ă ,
58069000 pi --—
n 1 — |, — — Ji — _ — |
| — —
ii
i
aj
i i
—
| SUIE
i
i
- !
i

NIV
: | - -
|
i
| î
. | ÎN , i
—
po
)
i — — | — 24 s! - 698.; 1391 111,414.000 |
A ! :
— ij — — = — —_ =
i - Ă
N — — aj —
| i -i | ? î ” - i “
ţ ee ; 8 186
725 437 | ''39,830.00e |! 64,927.000 | 17 352 62
2349.
090 — — — — -— pi — 1*e
| Di : 4 TE, LT — |
pT =i|

LU
E . | | . pt ! — . —
RE.
442 : 357 !' . 20,890.000 | 202 fo 32;085.000 (ere ia
40;262.000 |. 20 32,085. varnițe) - 500.000
2590.00 006.000
9.000.00 | —= | — | :— — : ?
i | ! | — —| ii Ia —
- i 4
A J i — s9 | 2359 | 108 92,230.000 | is ! i |
— — —

RA
— | — — — — 1
j ; Ă ' ,
—
2
N _ _ 28 a85 | 122 40,621.000 |
: | :
— — i — | — — DR N aa = —
$ : - i
= —j —
” !

NT
hi i
“ !
4 158 56 „i a ”
6,183.900 12,053 000 26 1027 91 7533 32.008 .
— — | — _— — - 4 — 4 ÎN |
— — — — —
i r A „i
456 | 357 i 15.548.000 | - , |. i
46,944800 4 >se " 600.000

CE
48 | 22, 5;276.000 | 4 E | 7,90 000 000 _ —, — —
, _ — — — — ,
- | “i O 3 Ă Ă
"6006 i 4190 | 265,500.000 525,000.000 424 |.9720 | 2630 ; 2207,100 000; 55 | 783 i 1333 | 54,090.000 150,000.000 |. 13, 340! 447. 18,450.000 1 43,300.000 7, ! 159; 218 |. 32,200.000 |
E Pa:
58,400;068
Ş
I/ | ji : “ E ă i
AS
UI

] A : . i
| SE Ea |
i zi
BC

j X |
 ovina pe judeţe şi diferite grupuri industriale
| Ă , _ | .

RY
VI, INDUSTRIA TĂBĂCĂRIILOR - a VIU. GRUPUL, UZINELOR ELECTRICE E
| DE
ŞI.CONFECŢIUNEI. PIELE | VII. INDUSTRIA TEXTILĂ (ŞI APĂ) 1X. INDUSTRII: PRODUCȚIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ

RA
8 „şi “ | a |- „SI 38 a La a 3! E î _ și : ” pn „iz 3 Aa .
laF 8! BE Valoarea Vuloarea SS las El 3 El Valoarea Valoarea P E la 8 a: 8 | Valoarea Valoarea lasă Se Valoarea SS laSE 4 %| Valoarea Valoarea
ME: & 3 | S'ale ai ui N ZI “4 producţiei | = 5 53 3 3 3 | producţiei | producţiei
5 e i Ș.a i producţiei producţiei | A ă IS 32 2 2 | producţiei. ! producţiei aeIs 3 3 Ş 3 i producţiei producţiei £ ŞI58zl EEE

LIB
29 . „E la 29| . al ee]
aFa ss & E2: i actuale :| :
maximale Ş . E mal.
7 38 S = actuale maximale . 5 Ei = $ 3 | actuale maximale E E "i 23 â 3 maximale : S = “23 & Ş actuale maximale
2 i __ , - 7
|
|
!
|p i; |
:
I; 7
! |: |! i! | |

Y
36
i
-, 3.000.000
i| 20,000.000 | .5 , 30 :. 135
i
|' 7,000.000
E 11,300.00p 4 , 4667 212 18,60e.000 „27,500.000 17 85: 259 „23,600.000 | 153 882214; 3541 | 334745 000 | 779,772.000

SIT
o | a: ” |
j i i _ a — — i -— N 1 200 17 130.000 250.000 a | — 3 900.000
> || 13: asta i 17şi | | 163,363.000 | 351,588.000
i po - pi i
Na 39 les62 2118 | 129,051.000 270,902.000

ER
- „A — — — _ — — | — . — 2 i 270| 12 150.000 409.000 — | — —

| | i IL A i - : |
i 3 i i| ! | 2,000 000 60 |1306'a 234 | 37,182 000 : 74,595.000
| ..55 | 2.800.000 | .7,o00o.000 | — — : — | — : — Sa! 780 | 18! 900.000 . 1,500.000 2 2 i 13

NIV
i — — a (merefă (more Îi — = — 25 | 698 139 47;971.000 |! 111,41 4:000
! i cută) | eută) | ! | , |
"|| 35 :
1700.00 | -
4,000.000 | —-i 1 | — “i — 1 !| 150 7 1 |
120.000! 200.000 | — d] ; — i = — 36 11257 665 | 638,339.060 | 131,476.000

LU
! i , | | ! - ip
E DR II AO N INI DI AIR MP E a II RR a MI | ME — 28 | 644 i: 417| 39,503.000! 81,347.000

|i Di |
— — a A ii a zi 2 — 59 12359 108 , 22,481.e00.| 92,230.000

RA
| | 3 |
— 29 | 385 132 19,582.000 ! 41,621,000
10 300.000 1,000.000 | — i — — — i Ii TI Top — — — — —
A | | |
zl

NT
i ll
. - |
— 27 t1185 153 | 24,402.000 87,185.000

— _ i _ i — — — | — i | 130 19 100.000 1Ş0.000 | — — — — 14 | 634 | 439! 18,541.000 59,370.000

CE
i | | | .
23,500.000 | 6s1 2336] "! 9697 ga,160 ouo -2080,600.000
186 8,000.000 32,000.000 5 30: 135 [+ 7;000.000; Ilsoo.0oo j 1i 6197, 276 20,000.000 | z0,000.000 | 21 88 282
mă
Pi - i : i LI :
| ,

| |
|
I/
|
| i
Ii || e IL
IAS

= Pl a |
!
i
| : i i i .
| N DE Sa
U

3
BC
 RY
RA
REGIMUL INDUSTRIAL

LIB
rezultă
Regimul industrial în Bucovina este acel care

Y
fostul ui stat aus-
din dispoziţiunile legilor şi regulamentelor

SIT
în vigoa re
triac, care sunt încă în cea mai mare parte
propr iu zisă a
în această provincie. Lipsind o regulamentare
are fiind abia
industriei în Vechiul Regat, această regulament
astăzi în studiu, credem că va prezenta
ER
destul interes să arun-
regulamentare
căm o privire generală asupra dispoziţiunelor
s că toate aceste dis-
industriale austriace. Este bine înțele
NIV

prea mare, pentru

pozițiuni prezintă o dezvoltare cu mult
obiectul unei scurt rezumat,
ca expunerea lor să formeze
să expunem numai
şi astfel în cele ce urmează vom căuta
LU

să dea o idee generală

acele momente, care sunt menite
, insistând în special
asupra tuturor acestor dispozițiuni
într'o măsură mai mare
asupra acelora care contrastează
RA

punzătoare din vechiui

cu cele câteva dispoziţii legale cores
ne de aceste dispoziţii. In
Regat, sau sunt cu totul străi
doar în treacăt, despre
NT

acelaş timp nu ne vom ocupă, decât

e, asigurări, etc., ches-
organizaţiile de bresle şi cooperativ
sunt de competinţa Mini-
tiuni, cari prin noua organizaţie,
CE

3
sterului Muncei.
striilor.
Definiţia și împărţirea indu
I/

ui să constatăm că legea
- Mai întăi de toate vom treb
e propriu zisă între mese-
AS

austriacă nu face vre-o deosebir

industrii, ci sub denumirea
rii, întreprinderi comerciale sau
care s'ar putea traduce cu
generală de «Gewerbe> (cuvânt
UI

just) înţelege orice activitate

industrie fără a fi cu totul a de
ig, fie că este vorb
şisteriatică care urmăreşte un câșt
BC
 — 112—

RY
producţie (Produktionsgewerbe) fie că este vorba
v de comerţ
(Handelsgewerbe). .
Instrucţiunile de .servici
: definesc
u însă ca dndustrie

RA
comercială (Handelsgewerbe) orice industrie care nu modi-
îică produsul, ci numai îl transmite mai departe, după cum
“sub numele de «fabrică» orice industrie de producţie,

LIB
care întrebuințează un număr mai mare de lucrători sau
motoare, fără a limita numărul de lucrători sau de cai
puteri (legea românească stabileşte 5 HP sau 20 lucrători).

ITY
In asemenea condițiuni în cele ce urmează vom între-
“ buința cuvântul de industrie ca reprezentând traducerea lui
«Gewerbe».

S
Dispoziţiunile legale, cu privire la câştigarea dreptu-
ER
rilor de industriaşi şi practicarea lor, sunt cuprinse în Re-
gulamentul industrial (Gewerbeordnung), publicat în 16 Au-
gust 1907 de Ministerul de Comerţ din Viena în conţele-
IV

gere cu Ministerul de Interne (în care nu sunt cuprinse

UN

unele activităţi ca medici, teatre, cinematografe, etc, regle-

mentate prin ordonanțe speciale). |
Acest regulament începe prin a impărți industriile în
L

trei categorii :
RA

a) Industrii pr ofesionale.
D) Zndustrii concesionate.
C) Industrii libere.
NT

Ca industrii profesionale sunt considerate acelea, care,

pentru exercitarea lor necesită o dezvoltare în profesiune
CE

prin învăţare sau o practicare mai îndelungată.

Drept industrii profesionale sunt considerate urmă-
toarele industrii: |
I/

Olari, sobari, sticlări, poleitori și gravori de sticlă, fabricanți

de topoare, tigăi, inele, lanţuri, cuie, trăsuri, fabricanți de scule, cu-
AS

țite şi instrumente chirurgicale ; fabricanți de piele, lăcătuși, șleiuitori

de metale şi oțel, fabricanți de pinteni, ace şi spete de ţesut, fabri-
canţi de site și împletitori de gratii, alămari (tinichigii) fabricanți de
UI

obiecte de aramă, turnători de metale, alamă și cositor; fabricanți

de obiecte de. bronz, argint de china, galanterii de metal și cizelură ;
aurari, argintari, giuvaergii ; bătători în aur, argint și metale ; gravorti,
BC

metalografi, săpători de forme, emailori, ghiloseri ; placari; rotari,

 — 113—

mecanici, fabricanți de aparate medicinale, opticieni , ceasornicari ;

Y
fabricanți de piane, harmoniceși diferite alte instrumente muzicale;
coşarcari; dogari, tâmplari, strungari, săpători în spumă de mare şi

AR
pipe, fabricanți de piepteni, evantaie și tăitori de oase, sculptori în
lemn şi piatră; jupuitori, vopsitori de piei; sipetari, curelari, șelari,
fabricanți de hamuri; fabricanți de perii și pensule; fabricanți de

IBR
frânghii, ceaprazari, fabricanți de sfoară și găetane; brodatori de aur
de
argint, şi perle; vopsitori, plăpămari ; croitori, cizmari, fabricanți
mănuși ; fabricanți de umbrele; cojocari, pălărieri, modiste , fabricanți

L
cofe-
de flori artificiale; bărbieri și frizeri; legători de cărţi ; briitari,
casapi și cârnăţari ; fabricanți de săpun ; pavagii, cărămi-
tari, cerari,

ITY
dari și ardezieri, vopsitori, vernisori, pictori de table sau inscripții,
aurari, zugravi, stucatori,

Ministerul de Comerţ, în înţelegere cu cel de Interne

S
şi
pot hotărî, după luarea avizului Camerei de Comerţ ER
existente, -ca în-
Industrie, a asociaţiunilor şi tovărăşiilor
dustrii profesionale şi alte industrii.
în
Industriile comerciale şi întreprinderile exercitate
IV

sunt excluse dela industriile profesionale.

mod de fabrică,
profesio-.
De asemenea nu este considerată ca o industrie
UN

o întreprinder e executată
nală industria casnică, definită-ca
locuitorului, fără .
după .obiceiurile locale chiar în locuința
locuin-
a întrebuința lucrători ajutori ci numai conlocuitorii
AL

profesionale ar putea
ței. În asemenea condițiuni industriile ,
zise.
f: considerate ca nişte meserii propriu
TR

trebueşte consi-
In cazuri îndoelnice dacă o industrie
ca 0 întreprindere "de fabrică, sau ca
derată ca profesională,
urmează să decidă autoritatea po-
N

"o industrie comercială,

(instanţa Îl-a) după ascultarea Camerei de
litică a ţărei
CE

respective, asupra ho-

Comerţ şi Industrie şi a asociaţiunilor
face recurs la Ministerul de
tărârilor acesteia putându-se
| , E
Comerţ. -
I/

concesionate se înţeleg acele industrii,

Drept industrii
publice reclamă necesitatea
AS

pentru care diferite consideraţii

lor de o încuviințare spe-
de a face dependentă exercitarea
sunt declarate următoarele:
cială. Ca industrii concesionate
UI

cale meca-
au de obiect înmulţirea pe
1. Toate industriile, care sau comerţul cu
literare sa artistice,
nică ori chimică a produselor apoi
lemn, piatră,
ele (imprimării de cărți, de stampe în aramă, oțel,
BC

8
 — 114—

librării, anticvarii, negoțul cu obiecte de artă și piese de muzică). Din

RY
această câtegorie este exclus comerțul cu obiecte, care nu se pot
privi ca artistice ci servesc nevoilor vieţei sociale (caiete de școală,
blanchete etc.).

RA
2. Intreprinderi de împrumut pentru astfel de produse și de
cabinete de lectură.
3. Intreprinderi de transporturi periodice de persoane.

LIB
4. Acele întreprinderi, care în localuri publice ţin'la dispoziţie
mijloace de transport de persoan€ pentru uzul oricui (cum sunt comi-
_sionari, hamali etc.). i
5. Industria de navigatori pe apele din interiorul statului.

ITY
6. Industria de arhitecţi, de fântânaări, pietrari, săpători de piatră
şi tâmplari:
7. Industria de hornari.

S
8. Industria de curăţitori de canaluri.
9. Industria de hengheri.
ER
10. Fabricarea și vânzarea de arme și muniţiuni.
11. Fabricarea și vânzarea de obiecte pirotehnice, de artificii -şi
explozibile.
IV
12. Industria de misit.
13. Industria de împrumut pe amanet.
UN

14. Fabricarea de otrăvuri și prepararea materialelor și prepara-

telor destinate pentru uzul medical precum şi vânzarea lor, întrucât
aceasta mar fi rezervate excluziv farmaciştilor; apoi prepararea și
vânzarea de ape minerale artificiale. |
L

16. Restaurante şi cârciume, incluziv cu vânzarea în detail de

RA

băuturi spirtoase, regulate printro lege specială.

„16. Fabricarea industrială și vânzarea de vinuri artificiale.
17. Executarea de conducte de gaz de instalaţii de lumină și apă.
NT

18. Industria fabricărei și reparărei cazanelor de vapori.

19. Industria fabricaţiunei cărţilor de joc.
20. Exerciţiul potcovitului.
CE

21. Industria stârpirei guzganilor și insectelor stricătoare prin

otrăvuri. .
22. Mijlocirea profesională de serviciuri și posturi.
23. Pompe funebre.
I/

In acelaş mod, Ministerul de Comerţ în. înțelegere cu

AS

Ministerul de Interne, după ascultarea Camerei de Comerţ

şi a asociaţiilor respective, pot hotărâ ca industrii concesio-
UI

nate şi alte industrii.

Ca industrii libere sunt, toate acele industrii, cari nu
BC

sunt nici profesionale şi nici concesionate.

 — 145—

Condiţiuni cerute pentru exercitarea unei industrii.

Y
AR
a) Za îndustriiie libere.
Pentru ca o persoană să poată exercita o asemenea
industrie, se cere ca să fie în stare să-şi administreze

IBR
singură averea, sau în caz contrar, numai cu consimţirea
reprezentanţilor legali şi a judecătoriei competente, printr'un
substitut. De asemenea se cere să nu fi suferit vre-o con-

L
damnare, care exclude dela exercitarea oricărei întreprinderi.

ITY
Apoi diferite norme stabilesc întrucât preoţii, călugării, mili-
tarii şi funcţionarii publici sunt excluşi dela exerciţiul anu-
mitor industrii. Sexul nu produce nici o diferenţă în pri-

S
vina admiterei exercitărei vreunei industrii. In ceeace pri-
ER
vesc supuşii străini, ei sunt priviţi la fel cu naţionalii, în
măsura reciprocităţei formale din. partea Statului căruia
apartin.
IV

Dacă toate condiţiunile de mai sus sunt îndeplinite,

atunci prefecturile (autorităţile de prima instanţă) eliberează
UN

exer-
un certificat de industrie, pe baza căruia numitul poate
cita industria specificată.
comerciale (care nu sunț legate în
Pentru industriile
AL

şi anume ca
privinţa vânzărei de o concesiune specială)
drogherie,
vânzări de mărunțişuri, coloniale de băcănie sau
TR

de mai sus -şi proba calificărei.

se cere pe lângă condiţiunile
de ucenicie respectiv,
Această probă se face prin certificatul
instrucțiunei, precum
prin atestatele de' terminarea legală a
N

cel puţin doi ani

şi prin atestatul asupra unui serviciu de
CE

astiel să cuprindă
într'o întreprindere comercială, având
puțin 5 ani. Echivalentă cu ucenicia
aplicarea totală de cel
în biurouri. Probarea se poate
este aplicarea ca practicant
I/

de serviciu, printr'un
substitui, cu excepțiunea atestatului
ca potrivit pentru
atestat 'eliberat de un institut recunoscut
AS

de Comerţ în coînțelegere
acest scop, stabilit de Ministerul
Camerei de Comerţ şi a
cu cel de Instrucție şi cu avizul
UI

această cale chiar reduce

diferitelor asociaţii, putându-se pe
la un an.
pentru unele şcoli timpul de serviciu
BC

b) La industrii profesionale.
 — 116—

RY
Pe lângă condiţiunile cerute la industriile libere pentru
exercitarea acestor industrii, se cere proba cvalificărei.
Aceasta va cuprinde:

RA
1. Terminarea regulamentară a instrucțiunei, care va
dura între 2:—4 ani, prin obținerea - certificatului de uce-
nicie eliberat de asociațiunea respectivă, sau de autoritatea

LIB
comunală a sediului de industrie, când serviciul nu s'a făcut
la un membru al asociațiunei. :
2. Aplicarea ca ajutor (calfă) cel puţin 3 ani într” o

ITY
întreprindere corespunzătoare cu cea pentru care se solicită
dreptul de exercitare, -certificată de preşedintele asociaţiei
sau de autoritatea comunală a sediului de industrie.

S
Certificatul de ucenicie poate fi înlocuit prin un ate-
ER
stat de cercetare a unui institut industrial în branşa respec-
tivă, care în caz când are la bază o instrucţiune practică
suficientă, serviciul de calfă se reduce la un an. Aplicarea
IV

de calfă poate fi de asemenea înlocuită cu cercetarea unei

UN

şcoli practice timp de 3 ani. |

Toate acesti şcoli sunt specificate pe cale de ordo-
nanță de Ministerul de Comerţ în înțelegere cu cel de
L

Instrucție.
RA

Pentru ca o asociaţie comercială să poată exercita

o industrie profesională, ea va trebui să aibă cel puțin un
-societar care să facă probă cvalificărei, care va fi dirigin-
NT

tele _societăţei.
Pe baza probărilor de mai sus, se eliberează certăfi-
catul de industrie, după ce a fost invitată asociaţia indu-
CE

strială respectivă să-şi dea avizul până în 3 săptămâni.

_c) La industrii concesionate.
Pentru obţinerea dreptului de „exercitare a acestor
I/

industrii se cere:
AS

a). Condiţiile generale cerute! pentru orişice industrie

“liberă.
Probele de. cvalificare specificate în fiecare caz
UI

_5)
prin ordonanțe speciale de Ministerul de Comerţ în înţele-
gere cu cel de Interne şi care se referă 'numai la anumite
BC

categorii din industriile concesionate care sunt de natură

 — 17 —

Y
a necesita o asemenea cvalificare (cele specificate la pinc-

AR
tele 1, 2, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 14, 17, 18, 20, 21, 22 şi 23),
€) Diferite condițiuni care sunt legațe de natura loca-

IBR
lului unde urmează să se exercite industria, de nevoile
populaţiei, de siguranța, şi moralitatea publică etc.
Dacă toate condiţiunile sunt îndeplinite se eliberează

L
certificatul de industrie, specificat pentru o anumită indu-
strie şi pentru un anumit local, înainte de obţinerea conce-

ITY
siunei neputându-se începe exercitarea. Pentru schimbarea
localului se cere o nouă aprobare.

S
Cerinţi speciale pentru exercitarea anumitor
ER
întreprinderi.

Pentru acele industrii, a căror exercitare este legată

IV

cu instalaţii de cuptoare, maşini de vapori, motoare etc., sau

UN

care prin vre-o înrâurire vătămătoare. sănătăței, siguranței,

prin miros greu sau zgomot mare, sunt în stare de a peri-
clita sau tulbura vecinătatea, se cere o aprobare specială,
numită obişnuit: «Consens» referindu-se numai la un anumit
AL

local şi la anumite condițiuni specificate în el. Acest «Con-

sens» nu implică chiar dreptul de a exercita întreprinderea,
TR

fiind nevoie pentru aceasta de a se obţine certificatul de

industriaş. |
N

Pentru obținerea «Consensului» sunt două procedeuiri:

“ a) Procedeul prescurtat;
CE

E
5) Procedeul numit edictual.
primul procedeu, autoritatea la care se solicită
La
examinează pe calea cea mai scurtă neajun-
I/

«Consensul»
considerat, prescriind restricţiunile nece-
surile ce sunt de
AS

sare, luându-se mai ales în vedere faptul ca stabilimentul

corespunzător să nu stingherească . vr'o biserică, şcoală,
să nu pericli-
spital, etc., precum şi ca modul de adaptare
UI

în el.
teze sănătatea şi siguranța personalului întrebuințat
La procedeul edictual examinarea autorităţilor este
BC

procedeu fiind
mult mai complicată, întrebuinţarea acestui
necesară pentru următoarele întreprinderi:
 — 118—

RY
1. Hengheritul.
2. Stabilimente pentru fabricarea artificiilor și explozibilelor.

RA
3, Stabilimente pentru curățirea perilor de porc și cal precum
și a penelor.
4, Fabricele care fabrică leșie de sânge.

LIB
5. Fabrici de obiecte chimice.
6. Fabrici de ciment.
7 Fabrici de gunoiu artificial.
8. Manufactură de coarde de maţe.

ITY
9. Distilării pentru uleiuri minerale.
10. Fabrici de carton gudronat și pâslă de acoperiș.
11. Fabricarea şi curățirea coardelor de maţe.

S
12. Pabrice de verniuri şi terpentină.
13. Topitorii de in şi cânepă.
14. Stabilimente pentru fierberea măruntaelor. ER
15, Mori pentru metalele aurifere şi argintifere.
16. Fabrici de sticlă.
IV
17. Tăbăcării şi depozite de piei crude. .
18, Fabrici de nasturi de corn.
UN

19. Stabilimente de uscat hemeiul cu sulture.

20. Stabilimente de impregnat lemnul.
2|. Fabrici de lumânări.
22. Instalaţii de curăţit oase.
L

23. Stabilimente pentru fierberea oaselor.

RA

24. Piue și mori pentru oase.

25, Stabilimente pentru combustiunea oaselor și fabricarea
spodiului.
NT

26. Fabrici de căldări.

27. Fabrici de clei. |
28. Stabilimente pentru prepararea și păstrarea gazului de iluminat
CE

29,
Topitorii de metale, uzine etc., întrucât ele nu sunt legate
de o concesiune de mine.
30. Fabrici de mașini.
31, Fabrici de uleiuri și lacuri.
I/

32. Topitorii de râşină, asfalt și unsoare de care.

AS

33, Fabrici de hârtie. !

34. Fabrici de acid muriatic.
35. Pabrici de acid nitric.
UI

36. Fabrici de salmiac.

37. Stabilimente p. pârlit materiale de Nână și bumbac.
38. Fabrici de acid sulfuric. .
BC

39. Abatoare și fabrici de albumină de sânge:

40, Spălătorii mecanice.
7
m. Fabrici de săpun.
 — 119—

Y
42. Fabrici pentru amalgamarea oglinzilor.

AR
43. Cariere de piatră, cărămidării, vărării și ghipsării, dacă. nu
sunt ca operaţii accesorii agriculturii, sau dacă nu se exercită în lo-
cul de exploatare a materialului.

IBR
- 44. Topitorii de său.
45, Olării.
46. Manufactură de pânză cernită.
47. Fabrici de chibrituri.

L
48. Fabrici de zahăr, spirt, şi drojdie tescuită.

ITY
49, Stabilimente p. preparare de cocs.
50. Stabilimente p..prepararea catra-
Dacă S'ar înfiinţa în
nului din cărbuni de piatră.
afară de locul de ex-
51. Stabilimente p. prepararea catranu-

S
ploatare.
lui din cărbuni de lemn.
52. Varniţe pentru funingine.
ER
Ministerul de Comerţ, în legătură cu cel de Interne
IV

e auțorizat ca, luând avizul Camerei de Comerţ, să dispună

orice modificare a tabloului de mai sus.
UN

La toate întreprinderile specificate mai sus, pentru

obţinerea «consensului» trebuesc înaintate autorităţei indu-
să
striale descripțiuni şi planuri. Autoritatea este obligată
AL

publice întreprinderea solicitat ă, atât prin afişe în comuna

respectivă cât şi prin comunicări făcute la primarul comunei
TR

şi vecinii cunoscuți, eventual prin gazete, solicitând obiec-

țiunile ce crede fiecare a face şi: comunicând ziua pertrac-
dela
tărei comisionale fixate în interval de 2—4 săptămâni
N

publicarea edictului.
CE

La pertractarea comisională autoritatea urmează să

încer-
cerceteze toate obiecţiunile de orice natură ar fi ele,
când a le aplana pe calea înţeleger ei. Deciziun ea urmează
I/

restric-
să se ia cât mai grabnic şi va trebui să cuprindă şi
ce s'ar
AS

țiunile privitoare la poliția industria lă. Obiecţiunile

nu s'ar putea aplana
aduce din cauze de drept piivat şi
întocmir ea
prin înțelegere, sunt de competinţa judecătoriei,
UI

nu va
stabilimentului putându-se executa, dacă judecătoria
entului
opri formal aceasta. La terminarea clădirei stabilim
BC

sul», industri aşul urmează să

căruia s'a acordat «Consen
dacă se constată că e con-
solicite «colaudarea» şi numai
 — 120 —

RY
formă cu consensul, autoritatea de prima instanță poate
elibera certificatul de industriaş.

RA
Toate cheltuelile legate de procedura acordărei con-
cesiunei le suportă solicifatorul, iar acele cauzate de. .obiec-
țiuni neintemeiate de reclamator.

LIB
Orice modificare în situaţiunea stabilimentului urmează
a se comunica şi aproba de autoritatea industrială respectivă.
Consensul nu. mai este valabil, dacă n'a fost pus în

ITY
aplicare timp de 1 an, sau n'a fost întrebuințat mai mult
ca trei ani, admiţându-se prelungiri în caz de motive bine
justificate.

S
“Contra hotărârilor autoriţăței industriale se poate face
IV ER
recurs la instanța superioară până în 14 zile. |

Autorităţile la care trebueşte soiicitată autorizaţia

de a exercita o industrie.
UN

_. După principiile administrative ale statului austriac

autorităţile administrative se împart în trei instanțe:
L

1. ÎnstanţaI, înțelegând prin ea prefecturile şi primă-

RA

riile oraşelor autonome (ca Cernăuţi).

2. Instanța II, înțelegând prin ea guvernele diferitelor
NT

provincii.
3. Instanţa III, ca instanţa superioară, înțelegând prin
ea Ministerele, în chestiunele industriale fiind Ministerul
CE

de Comerţ.
Competinţele fiecărei instanţe în materie de industrie
sunt:
I/

Pentru instanța I:
AS

a) Mânuirea normelor industriale,

5) Adresarea ori cărei cereri pentru executarea vre-
unei. industrii, fiind obligatorie ţinerea un registru, cuprin-
UI

zând toate. certificatele de industriaș acordate pe diferite

categorii,
BC

„.€) Acordarea certificatului de industriaş la industriile.

cate nu sunt rezervate celorlalte instanţe,
 — 121—

Y
d) Cercetarea şi pedepsirea'contravenţiilor, după cum

AR
aplicarea normelor legale întru cât nu intră în competinţa ”
judecătoriilor. -

IBR
Pentru înstanța 1l-a:
a) Judecarea recursului contra unei hotăriri a in-
stanţei 1.

L
5) Acordarea de certificate de industriaş peniru:
Industriile de tipar (exceptând comerțul! restrâns cu cărţi

ITY
“de şcoala, rugăciuni, calendare etc., de competința primei
instânţe).
Intreprinderi de biblioteci şi cabinete de lectură.

S
Intreprinderi pentru mijlocirea serviciilor şi posturilor
ER
profesionale.
Intreprinderi de înmormântare.
Intreprinderi de amaneturi.
IV

Intreprinderi de arhitect, zidar, pietrar şi dulgher.

Intreprinderi periodice pentru transport de persoane
UN

care se extind la mai multe judeţe a provinciei.

c) Acordarea de consensuri, pentru stabilimentele care
se extind în mai multe judeţe ale provinciei,
AL

d) Hotărirea în cazuri dubioase cu privire la execu-

tarea dreptului de industriaş,
TR

e) Aprobarea statutului tovărăşiilor.

Pentru instanța Ill-a:
a in-
N

a) Judecarea recursurilor contra unei hotăriri

stanţei II, | | |
CE

2) Incuviinţarea acelor întreprinderi de transport şi

consensuri, care se extind asupra teritoriului mai multor
provincii.
I/

Când obiectul atinge sfera de activitate a unei alte

instanțe centrale, ea va solicita conțelegerea necesară.
AS

cu privire la executarea
Diferite dispoziţiuni
UI

dreptului de. industriaş.

BC

Dreptul de industriaş urmează să se execute conform

certificatului obținut. In cazuri dubioase, asupra extinderei:
 — 122—

RY
dreptului industrial, decide autoritatea ţărei (instanţa Il) în
înțelegere cu Camera de Comerţ, care. va trebui să asculte

RA
corporaţia respectivă. ,
Toţi industriaşii trebuesc să aparţie unei asociaţii

LIB
(tovărăşii) industriale, în: care intră de drept ca membrii
odată cu începerea exercitărei întreprinderii. Tovărăşiile
se împart: în tovărăşii pe categorii şi tovărăşii colective.
Înființarea şi supravegherea acestor tovărăşii revine

ITY
autorităţilor de prima instanţa (prefecturi), statutele urmând
să fie aprobate de instanţa II (guvernul țărei).
Strămutarea unei industrii, într'un loc în afară de

S
comuna în care se găseşte, este considerată pentru toate
ER
categoriile de industrii ca o industrie nouă, fără a se mai
cere probarea din nou a cvalificărei.
IV
Fiecare industriaş poate exercita industria sa printr'un
Substitut sau arendaş, aceştia trebuind.să îndeplinească
UN

aceleaşi condițiuni cerute posesorului.

| Dreptul de industriaş nu se transmite prin moştenire.
Văduva şi copiii minori, atât timp cât sunt minori, pot
L

însă uza de dreptul de industriaş câştigat de bărbat sau

RA

părinte.
Controlul instalaţiilor industriale.
NT

Prin cercetările minuţioase ce se fac la acordarea

«consensului» şi prin colaudarea lucrărilor executate de in-
CE

treprinderea ce a căpătat «consensul» pentru a putea obţine

autorizaţia de a lucra, se constată toate măsurile de sigu-
ranţă în instalaţie. In asemenea condițiuni o parte din sar-
I/

cina controlului instalaţiilor este uşurată.

Controlul instalaţiilor se execută prin două feluri de
AS

agenţi:
a) Prin Inspectori Industriali,
UI

d) Prin comisari, pentru încercarea şi revizuirea ca-

- zanelor. ,
a) Inspectori industriali (Gewerbeinspektoren,.
BC

Sunt organe numite de Ministerul de Comerţ şi su-

puse autorităței politice a ţărei (instanța Il) din circum-:
 — 123 —

Y
scripția lor, care cuprinde unul sau mai multe județe. Ei

AR
au însărcinarea: -
| 1. De a controla toate industriile din circ. sa (excep-

IBR
tând acelea, care prin vre'o deciziune a Ministerului de
Comerţ, au fost scoase din activitatea respectivului inspector)
observând executarea dispoziţiunilor legale cu privire la:
a) Măsurile pe care industriaşii sunt obligaţi a le lua

L
pentru protecţia: vieţii şi sănătății lucrătorilor, atât din ate-

ITY
liere, cât şi din locuinţele întreprinderii,
5) Intrebuinţarea lucrătorilor, timpului zilnic de lucru
şi întreruperile periodice de lucru,

S
| „c) Purtarea registrelor de lucrători, crearea regula-
ER
“ mentelor de serviciu şi plăţile salariilor,
d) Educaţia industrială a lucrătorilor auxiliari,
2. De a da concursul autorităţilor industriale pentru
IV

(Gewer-
aplicarea dispozițiunilor din regulamentul industrial
beordnung) ca organ supraveghetor, raportor şi sfătuitor.
UN

3. Să-şi dea silință ca prin o activitate de control

patron şi
binevoitoare, să asigure! bunurile raporturi între
| | |
AL

lucrători.
Inspectorii industriali sunt obligaţi să atragă atenţia
constată un
conducătorilor întreprinderilor, ori de câte ori
TR

în caz de
fapt în contrazicere cu dispoziţiunile legale şi,
respective.
neconformare, să raporteze autorităţilor industriale
obligaţi să înainteze
N

In fine Inspectorii Industrial i sunt

Ministeru lui de Industrie prin
rapoarte asupra activităţei lor
CE

se găseşte circum-
autoritatea politică a ţărei în care
scripția sa.
cazanelor.
b) Comisarii pentru examinarta şi revizuirea
I/

pe baza
Incercarea şi revizuirea cazanelor se face
acestei legi ea se poate efectua
AS

jegei din 1871. Conform

de autoritatea poli-
fie prin comisari examinatori depinzând
aprobate de stat.
tică a ţărei, fie prin societăţi
UI

instalare şi se repetă:
Incercarea sc face înainte de
a) La schimbarea construcţiei cazanului ,
din suprafaţa
BC

5) La schimbarea a mai mult de 1/20

superioară a cazanului,
 o — 124—

RY
c) Dacă un cazan uzat urmează să fie întrebuințat în
o altă instalaţie,

RA
d) La schimbarea ventilelode r siguranță.
“Proprietarul poate solicita încercarea ori de câte ori
va dori. |

LIB
” Fiecare cazan: trebue revizuit cel puţin odată pe an.
* Din cinci în cinci ani, cu ocazia revizuirei anuale, se
va face încercarea de presiune.

ITY
La cererea de încercare a cazanului se va înainta un
desemn al cazanului şi toate descripţiunile de dimensiuni

S
şi material.
Alegerea materialului, grosimea tăblii, construcția şi
ER
executarea cazanului sunt pe răspunderea fabricantului.
Fonta şi tabla de alamă sunt în general oprite de a îi
IV
întrebuințate. ' Ă
Nici un cazan cu o' capacitate de peste 80 de litri nu
UN

poate fi întrebuințat mai înainte de a fi încercat.

Proba se face înainte de zidire.
La revizuirea anuală se va încredința de starea dife-
L

„Titelor piese a cazanului în legătură cu siguranța funcţio=

RA

nărei. La revizuirea din cinci în cinci ani se va examina

buna calitate şi rezistența păreţilor cazanelor.
NT

- Legea prevede de asemenea condițiunile cari trebuesc

să îndeplinească personalul de pază şi de serviciu a caza-
nelor, cu examinarea lor fiind de asemenea însărcinați
CE

comisarii pentru încercarea şi revizuirea cazanelor.

Cu ocazia controlărei cazanelor aceşti comisari se vor
convinge şi de aptitudinele acestui personal.
I/
AS

Acordarea brevetelor de invenţiuni.

UI

Este regulamentată prin legea austriacă din 11 lanu-

arie 1897. Se-observă, că organizaţia cu privire la acor-
darea - brevetelor de invenţiuni, se bazează pe o procedare
BC

cu totul complicată, rezultând din examinarea cu totul

amănunţită şi strictăa brevetului anunţat. Această organi- -
 „- 125 -

Y
zaţiune corespundea cerinţelor unei industrii dezvoltate, astfel
cum exista în fostul stat austriac.

AR
Prin legea de mai sus sunt însărcinate cu lucrările
dreptului de brevetare:

IBR
a) Oficiul brevetelor din Viena, |
8) Curtea de justiție pentru brevete din Viena.
Oficiul brevetelor este împărţit în trei secțiuni şi

L
anume : : .
1. Secţia pentru anunţare.

ITY
2,: Secţia reclamaţiunilor.
3. Secţia anulărei.
Fiecare secţie se compune din mai multe consilii,

S
parte cu trei membrii, parte cu cinci membrii, o parte din
ER
membrii fiind stabili (funcţionari) şi o parte temporari,
majoritatea consiliilor fiind însă formată din tehniciani spe-
cialişti. | E
IV

Curtea de justiţie pentru brevete din Viena cuprinde

7 membri şi anume: |
UN

Un preşedinte de secţiea curței de casaţie.

Un consilier al Ministerului pentru Lucrări Publice.
“Doi consilieri aulici ai curţei de casaţie.
AL

Trei membrii tehniciani specialişti.

Această curte are rolul de a hotări asupra apelurilor
TR

făcute contra deciziunelor secţiei anulărei de la oficiul

brevetelor.
Brevetele se acordă pe o durată de 15 ani. O durată
N

mai lungă avea posibilitatea să acorde Împăratul.

CE

INCURAJAREA INDUSTRIEI.
I/

In fosta Austrie nu exista o lege de încurajare pro-

priu zisă a industriilor în senzul legei- româneşti, care este
AS

astăzi extinsă şi în Bucovina.

Statul austriac întrebuința în această privință o poli-
UI

tică specială, pe care am putea-o numi mai mult de spriji-

nire, a cărei expunere va forma obiectul celor ce urmează
BC

şi care se poate împărţi în două părți.

 — 126—

RY
A) Politica de sprijinire fată de industria mare și
mijlocie,
B) Politica de sprijinire față de mica industrie.

RA
Să -le analizăm pe rând:

A. Politica de sprijinire față de industria mare

LIB
şi mijlocie.
Industria austriacă având o dezvoltare cu totul remar-
wa simţit nevoia unei încurajări

ITY
cabilă, statul austriac
speciale. El intervenea numai din caz în caz cu măsurile
dictate de împrejurări şi de interesele economiei naţionale.
In privința tuturor acestor măsuri, statul avea ca organ

S
consultativ aşa numitul: Consiliu al industriei și agriculturei
ER
— un consiliu al economiei naţionale — Acest consiliu
avea însărcinarea, ca în toate chestiunele care privesc indu-
IV
stria, comerțul, agricultura, silvicultura şi montanistica, să-şi
dea avizul şi să facă propuneri, fie din propria iniţiativă,
UN

fie la ' solicitarea ministerului de industrie şi comerţ sau

a celui. de agricultură. Acest consiliu se compunea din
„două secţiuni:
L

1. Secţiunea industriei şi comerțului, ocupându-se cu

RA

discutarea chestiunelor în legătură cu industria. şi comerțul,

depinzând de Ministerul de Industrie şi Comerţ şi compu-
nându-se din 100 de membri aleşi pe o periodă de 5 ani.
NT

2. Secţiunea pentru; agricultură, silvicultură şi monta-

mistică, ocupându-se cu discutarea chestiunelor în legătură
CE

cu agricultura, silvicultura şi montanistică, depinzând de

Ministerul de Agricultură şi compunându-se din 89 de
membrii aleşi pe o perioadă de 5 ani.
I/

Secţiunele lucrau în mod independent sub conducerea

ministrului respectiv, întrunindu-se împreună ori de câte
AS

ori erau de discutat chestiuni care priveau economia națio-

nală în general.
UI

Secţiunea industriei şi comerțului se compunea din

următorii membri:
a) 34 de delegaţi ai diteritelor camere de comerţ şi
BC

industrie, aleşi de aceste camere, câte unul de fiecare

 — 127—

ameră, afară de camerile mai importante care alegeau doi

Y
delegaţi.

AR
d) 34 de membri aleşi de diferitele organizaţiuni de
industrie şi comerţ, specificate pentru fiecare perioadă de

IBR
funcționare.
c) 32 de membri numiţi de Minister.

L
B. Politica de sprijinire faţă de mica industrie.

ITY
Industriei mici, statul austriac i-a acordat o atenţiune
specială, întrebuințând faţă de ea o politică de largă soli-

S
citudine, care a avut de rezultat o dezvoltare cu totul re-
ER
marcabilă a acestei industrii. Expunerea acestei politici se
bazează pe intormaţiunile ce le-am cules cu ocazia vizită-
rei din anul trecut la Viena a serviciului pentru sprijinirea
IV

industriei, împreună cu organizaţiunele sale şi rezumează o

dare de seamă a acestui serviciu publicată într'o broşură
UN

apărută la Viena în anul 1916.

Aparatul administrativ de care dispunea statul austriac,
pentru executarea politicei sale faţă de mică industrie,
AL

aparţinea Ministerului de Lucrări Publice şi se compunea

din următoarele organe:
TR

1. Consiliul pentru sprijinirea micei industrii compus din:

a) delegaţi ai diferitelor institute pentru sprijinirea
N

industriei,
CE

3) persoane cu competinți speciale pe terenul spriji-

nirei industriei, numite de Ministerul Lucrărilor Publice.

“Acest consiliu avea numai un caracter consultativ,

I/

-_ dându-şi avizul asupra. chestiunelor mai importante în le-

gatură cu sprijinirea micei industrii.
AS

2. Serviciul pentru sprijinirea micei industrii inființat

în anul 1910. Pus sub conducerea unui director şi ajutat
UI

de personalul necesar, el forma de fapt organul executiv

al tuturor chestiunelor administrative şi tehnice în legătură
cu -sprijinirea micei industrii.
BC
 — 128 —

3, Oficiul pentru chestiunele de credit ale mice; industrii,

RY
formând organul executiv al Ministerului pentru toate ches-
tiunele în legătură cu creditul micei industrii.

RA
in acelaş timp, lucrând în strânsă legatură cu acest
aparat, mai erau înstitule regiondle pentru sprijinirea micei
industrii. Ele iucrau în mod autonom cu resurse proprii,

LIB
sub conducerea unui curatoriu şi după statute proprii, sub-
„venţionate fiind în general de stat. Activitatea lor privea
sprijinirea micei industrii şi industriei casnice din regiunea

ITY
pe care o deserveau. In vechea Austrie existau peste 20
de institute regionale, din care unul în Cernăuţi, care a.
fost 'reactivat anul trecut prin subvenţia acordată de Mi-

S
nisterul de Industrie şi Comerţ,
ER
Să cercetăm acum preocupările şi modul de lucru al
acestui întreg aparat.
Scopul urmărit de statul austriac prin acest aparat
IV
era perfecţionarea cât mai mult a micei industrii şi indus-
UN

triei casnice din punct de vedere tehnic şi comercial, pentru

a o face să reziste în lupta economică. În executarea aces-
tui scop se întrebuinţau numai acele mijloace care serveau
drept stimuilent şi îndrumător şi nici într'un caz acele mij-
L

loace care ar fi dus ia înlocuirea ajutorului propriu prin

RA

al Statului. Toate aceste mijloace erau alese din caz în

caz, potrivit cu situaţia şi nevoile micei industrii şi indus-
NT

triei casnice şi în acest scop intervenea consiliul industriei

mici, care fiind compus numai din persoane cu rutină ne-
cesară în viaţa practică a micei industrii, formula mijloa-
CE

cele cele mai practice neisvorâte din idei teoretice.

Printre mijloacele întrebuințate sunt de remarcat ur-
mătoarele :
I/

Inființarea de expoziţii. permanente saw de scurtă du-

AS

„rată în care se expuneau pe de o parte maşini, unelte şi

materii prime dovedite a fi cele mai rentabile şi pe de altă
parte diferite fabricate produse în condiţiunele cele mai bune
UI

şi mai practice. Toate aceste articole erau puse în mod gratuit

la dispoziţie de diferiţi furnizori,în mod permanent sau numai
BC

în mod trecător, aceştia având avantajul unei reclame gra-

 — 129—

Y
tuite. In acelaş timp se înființau ateliere model, înfățişând

AR
procedeuri de producție moderne. In aceste ateliere se ţi-
neau cursuri de 6—8 săptămâni, la care participau în mod
gratuit maieştrii: sau calfele care practicau meseria res-

IBR
pectivă, având ast-fel posibilitatea de a-şi periecţiona cu-
noştinţele tehnice şi comerciale în legătură cu meseria lor
şi de a fi la curent cu toate progresele întreprinse în do-

L
meniul. acestei meserii. Maieştri şi calfele sărace primeau

ITY
ajutoare băneşti pențru a putea lua parte la asemenea ex-
poziţii 'sau cursuri. Toate aceste expoziţii şi ateliere se
țineau în localuri proprii, fie în Viena ale oficiului pentru

S
sprijinirea industriei, fie în diferite centre ale institutelor
regionale. , ER
Tot pentru instruirea micilor îndustriaşi şi a asocia-
țiunilor lor pe lângă oficiul pentru sprijinirea micei indus-
IV

trii şi a institutelor regionale funcționau birouri de înfor-

maţiuni gratuite. Se dădeau informaţiuni, fie orale, fie scrise,
UN

cu privire la: îmbunătățirea conducerei atelierelor, la pro-

curarea de maşini, unelte, materiale şi prețurile lor, la pieţe
noui de desfacere etc. In acelaş timp funcționau biblioteci
AL

și săli de cetire accesibile în mod gratuit. Fentru discutarea

con ferinți
de chestiuni tehnice şi economice se organizau
TR

sau cicluri de conferinți ținute de specialişti.

Un mijloc de o importanţă specială consta în stimu-
de a se
larea şi ajutorul ce se dădea micilor industriaşi
N

în comun
organiza în cooperatite, fie pentru aprovizionarea
CE

întrebuinţarea
cu maşini, unelte şi materii prime, fie pentru
modern sau pentru vânzarea în
în comun a unui atelier
scop Sau tipărit
comua a produselor fabricate. In acest
I/

după cum şi diferite manu-

statutele model în stil popular,
sistemul şi foloa-
ale de propagandă, în care se expuneau
AS

sele organizațiunilor în comun.

ră în Austria
Până la izbucnirea războiului se inființase
UI

cooperative, având
(fără Ungaria) peste 800 de asemenea
industrli.
un rol covârşitor la desvoltarea micei
iale efect ive prin care se venia
BC

Trecând la mijloacele mater

de const atat următoarele:
în ajutorul micilor industriaşi, avem
 — 130 —

RY
Bazat pe creditul special prevăzut în buget (în anul
1916 a fost înscris mai mult ca 2,000.000 coroane) se

RA
ajuta în speciai cooperativele pentru a-şi procura maşini și
unelte în condițiuni cât mai avantajose, fie -creditând preţul
cumpărărei, care urma să se amoriizeze în mai. multe rate .

LIB
anuale, fie închiriiadu-le pentru un anumit timp gratis sau
contra unei chirii anuale. Se acordau în acelaş timp între-
prinderilor împrumuturi cu dobândă redusă, cu scopul de a le

ITY
uşura înființarea sau continuarea lor. Aceste operaţiuni se
bazau pe un serviciu de informațiuni precis şi un control
sever. |

S
Un mijloc foarte practic pentru sprijinireă micei indu-
ER
strii a fost acordarea îurnizărei articolelor necesare armatei.
Prin acest mijloc s'a stimulat mult râvna micilor industriaşi
şi perfecţionarea produselor lor.
IV
In domeniul creditului industrial se urmăreau două
scopuri: Pe de o parie ridicarea capacității de credit a între-
UN

prindevilor, prin instruirea cunoştinţelor necesare de specia-

litate şi contabilitate, pentru o conducere cât mai sistematică
şi mai comercială a întreprinderei, iar pe de altă parte
L

sprijinirea înfiinţărei instituţiunilor de credit pentru micii

RA

industriaşi sub formă de cooperative de credit. In acest scop

se intervenia fie prin conferinţi de popularizare, arătându-se
NT

principiile fundamentale ale acestor cooperative şi foloasele-

„lor, fie luându-se chiar parte efectivă la formarea acestor
cooperative, prin punerea la dispoziţii a unei părți din capi-
CE

talul necesar pentru înfiinţare, de imprimate şi a altor aju-

toare, sau prin alegerea de funcţionari capabili pentru aceste
cooperative, instruindu-i pentru a fi buni contabili şi con-
I/

ducători ai acesior cooperative.

AS

Concluziuni peritru politica statului român faţă de

mica industrie.
UI

Importanţa unei clase mijlocii sănătoase şi puternice

pentru stat şi propăşirea naţională este recunoscută de
BC

toată lumea. Pentru ţara românească o politică bine condusă

„a clasei mijlocii are în special pe terenul industrial o impor-
 — 131—

Y
tanță covârşitoare, întrucât pentru a se putea pune baze

AR
puternice industriei naţionale în formaţiune, este necesar
de a se creia în primul rând o clasă mijlocie industrială

IBR
cât mai perfectă şi prosperă, care să poată furniza resursele
de energie omenească de care are nevoe industria naţională.
„Dacă cercetăm însă politica de până acum a statului

L
român în ceea ce priveşte mica industrie, nu constatăm
nici o preocupare sau *manifestaţiune mai importantă în

ITY
aceasta privinţă. Lăsată în voia soartei, mica industrie s'a
dezvoltat în trecut potrivit cu nevoiele populaţiunei, lucrând
în condițiuni mizerabile de tehnică şi higienă, fără nici

S
o îndrumare din partea nimănui. Şi dacă în trecut ea s'a
ER
putut menţine prin condiţiunele de viaţă atât de uşoare,
astăzi existența ei este total periclitată prin urmările eco-
nomice ale războiului.
IV

Mica industrie, lipsită de capitalul necesar pentru a-şi

refâce utilajul pierdut prin războiu, sau pentru a-şi face
UN

aprovizionări mai mari de materii prime şi combustibil -—

rentabile numai în asemenea mod — neorientată în privinţa
progreselor tehnice moderne pentru a-şi putea da seama
AL

despre rentabilitatea utilajului şi materialelor întrebuințate,

lâncezeşte într'o viață de astăzi pe mâine. Trezită din amor-
TR

țire de o iniţiativă energică, asistăm în ultimul timp la

manifestaţiunele ei puternice, pornite dela un capăt până la
N

celalt al țărei sub formă de congrese şi uniuni, manifesta-

țiuni care toate converg într'un strigăt de ajutor îndreptat
CE

cătră conducătorii statului român. A sosit astfel momentui

suprem ca statul săintervină imediat, ajutând mica industrie
să iasă din situaţia grea şi fatală pentru existența ei în
I/

care a aruncat-o războiul, pentru ca prin o politică de

încurajare şi îndrumare cât mai largă să se ridice la nivelul
AS

civilizaţiunei din zilele noastre. Intervenţia statului este cu

atât mai necesară, dacă gândim că- prin o politică de largă
UI

șolicitudine pentru mică industrie, statul poate să cultive

şi să întărească sentimentele de încredere şi dragoste în el
ale burgheziei industriale, canalizând cătră aceste sentimente
BC

rezultatele propagandei subversive ce se face cu atâta

 — 132 —

RY
stăruință în massa acestei burghezii. Modul în care statul
poate interveni se poate vedea din expunerea rezumativă

RA
“a. politicei statului austriac faţă de mica industrie, politică
care constitue o preocupare continuă şi cea mai largă solici-
tudine îaţă de această industrie. Aceasta politică, dovedindu-se

LIB
atât de folositoare prin rezultatele strălucite ce s'au obţinut,
nu poate fi de cât urmată de statul român, a cărui mică
industrie se găseşte astăzi într'o stare cu mult inferioară

ITY
celei din Austria înainte de adoptarea acestei politici şi
care are astfel mai mult -nevoie de sprijinul statului.
Apare astfel ca o necesitate imediată să se înființeze în

S
Ministerul de Industrie şi Comerţ un serviciu special a spriji-
ER
nirei micei industrii şi industriei casnice, deschizându-se
un credit cât mai mare pentru activitatea acestui serviciu.
Acest serviciu prin. agenţii săi exteriori care ar fi inspec-
IV
torii industriali ar lua un contact strâns şi continuu cu
UN

mica industrie, cercetându-i de aproape nevoiele, îndru-

mându-o şi stimulând-o cătră organizările care se vor dovedi
mai utile. In aceasta activitate acest serviciu trebue să
intereseze camerile de comerț uniunile industriaşilor mari
L

şi mici, diferite instituţiuni private ca şi publicul larg, reac

RA

ţionând la înfiinţarea în diferite centre mai importante de

institute autonome subvenţionate de stat. In aceasta. pri-.
NT

vinţă ar servi ca model institutul din Cernăuţi numit Muzeul

Industrial. Prin expoziții permanente sau ocazionale, prin
informaţiuni şi îndrumări continui, conferinţe etc., Sar între-
CE

prinde o propagandă de educare a micilor industriaşi. Acolo

însă unde se simte mai necesar şi mai urgent concursul
- statului, în situaţia de astăzi a micei industrii, este chestiunea
I/

creditului. Lipsită de acest credit şi neputându-1 obţine, ea

AS

se găseşte astăzi mai mult ca ori şi când în imposibilitate

de a-şi procura utilajul sau materialele necesare. Şi ast-fel
acest serviciu ca o activitate imediată ar avea stimularea
UI

micilor industriaşi de a se organiza în cooperative fie de

aprovizionare în comun, fie de prelucrare sau de vânzare
BC

în comun, acordându-se acestor cooperative împrumuturi

şi înlesnirile cele mai mari. De asemenea ar trebui stimu-
 — 133 —

Y
AR
lată înființarea de cooperative de credit prin participarea
statului cu câpital. | |
, Prin înființarea apoi a unui consiliu permanent în

IBR
Ministerul de Industrie, compus în special din persoane
din viaţa practică a micei industrii şi industriei casnice, s'ar
câştiga întotdeauna orientările necesare pentru activitatea

L
acestui serviciu.

S ITY
IV ER
UN
AL
N TR
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IV ER
S ITY
LIB
RA
RY
 Y
AR
L IBR
ITY
ERATA
S
ER
La pag. 23 rândul 10 de sus în loc de 620.000 3 să
se citească 606.500 mt.
IV
La tabloul ferestraelor din Bucovina pag. VI coloana
personalului rândul penultim în loc de 49 administrativ şi
UN

177 lucrători să se citească 47 administrativ şi 175 lucrători.

La acelaş tablou pag. VI coloana producţiei în prezent
rândul uitim în loc de 620.000 mă să se citească 606.500 ms.
AL

La acelaş tablou pag. VI coloana 3-a rândul 1 în loc

de Jud. Siret să se citească Jud. Storojineț.
N TR
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IV ER
S ITY
LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
“TABLA DE MATERII.

L
PREFAȚA .

ITY
CONSIDERAȚIUNI GENERALE:
Rolul industrial pe care Bucovina Pa jucat în trecut.
Rolul industria! pe care Bucovina îl joacă în prezent

S
a) Chestiunea materiilor piime .
b) Chestiunea forței motrice ER
c) Chestiunea mânei de lucru
DESCRIEREA PRODUCȚIUNEI INDUS! TRIALE :
Tablou comparativ al producțiunei industriale dir: Buco-
IV
. 15
vina faţă de celelalte regiuni .
18
1. GRUPUL INDUSTRIEI LEMNULUI
UN

lemnului din Bucovina

Tablou comparativ al industriei
24
faţă de celelaite regiuni .
. PE 2
4) Pabricele de cherestea 24
na .
Tabloui fabricelor de cherestea din Bucovi
AL

şi tâmplă rie . 25
B) Fabrici de' mobile.
28
"C) Fabrici de butoae. 28
TR

D) Vehicule .
29
“E) Dopuri de plută 2

Lemn de rezonanţă . a. e
F) 30
N

G)Draniţe . cc
„+ 30
H) Industria hârti ei ,
CE

.
ina 32
_Tablou rezumativ al industriei lemnului din Bucov
ALIMENTARĂ. .
18 INDUSTRIA
alimentare din Bucovina
Tablou comparativ al industriei , - 34
I/

regiuni -
faţă de celelalte 36
,
A) Industria spirtului . 42
AS

Bucovina
Tabloul fabricelor de spirt din 43
ului .
B) Industria zahăr Si
C) Morăritu l . .
52
UI

Tabloul morilor din Bucovina . 53

D) Industria berei . -
58
E) Fabrici de pâine
BC
 — 138—

RY
Pag.
F) Fabrici de mezeluri . . . , aa 59
G) Fabrici de ciocolată şi bomboane Cea. 61]

RA
H) Fabrici de _paste făinoase. . a “01
1) Pabrici de brânzeturi . , .-.: 1 62
Tablou rezumativ al industriei alimentare din Bucovina 63

LIB
UI, INDUSTRIA CERAMICA . ... . 64
Tablou comparativ al industriei ceramice “lui Bucovina
față de celelalte regiuni . . . . . . . . . . . , 65
A) Fabrici de cărămizi . . . . . : . . . . . 66

ITY
B) Industria sticlei. . . . ce. Ti.
C) Industria cimentului . . . cc... P2
D) Industria varului . . . . - „. 74

S
Tablou rezumativ al industriei ceramice din Bucovina „76
. F
. INDUSTRIA METALURGICĂ. .
Tablou comparativ a industriei metalurgice din Bucovina
ER
.., e 77

față de celelalte regiuni . . . 79

IV
Tabloul fabricilor metalurgice din Bucovina a. 80
V. INDUSTRIA CHIMICĂ. PRE -ă
UN

Tablou comparativ el industriei chimice din 'Bucovina

față. de celelalte regiuni . pe 82
Rafinării de Petrol . . . . co... 88
L

- VI. INDUSTRIA TABĂCĂRIEI ŞI CONFECȚIUNEI DE PIELE 89

RA

Tablou comparativ al industriei pielăritului din Bucovina -

față de celelalte regiuni. . . . . . . . cs . . „ 90
A) Industria confecţionărei piele ..,. . .. . . . 9
NT

B) Tabăcării . . . . a 93
VU, INDUSTIA TEXTILĂ. a ea. 93
CE

Tablou comparativ al industriei textile din Bucovina faţă

de celelalte regiuni ... . . cc... 95,
VIII. GRUPUL UZINILOR ELECTRICE, . _98
I/

Tabloul comparativ a! uzinelor electrice din Bucovina

faţă de celelalte regiuni ee 0
AS

„IX. INDUSTRIA ARIELOR GRAFICE. î.. ee 104

| Tabloul comparativ al industriei grafice din Bucovina
față de celelalte regiuni, . . . . . . . ... . +» 105
UI

Tabloul tipografiilor din Bucovina . . . . . , . „ + 106

INDUSTRIA CASNICĂ, ... „107
BC

Tabloul rezumativ al producţiunei industriale din Bucovina pe

diferite grupuri. ea a 10)
 - — 139—

Y
Pag.

AR
Tabloul dezvoltărei reale a diferitelor ramuri industriale din
Bucovina față de. celelalte regiuni . . - „+ 110
Tabloul repartiţiei producțiunei industriale din Bucovina pe ju-
dețe și diferite grupuri industriale. . , . .. . . . + „110

IBR
REGIMUL INDUSTRIAL. . 111
Definiția și împărțirea industriilor . . . . . . . = „LU
Cohdiţiunele cerute pentru exercitarea unei întreprin-

L
deși industriale . . . .. eee 115
Cerinţi speciale pentru exercitarea anumitor întreprinderi 117

ITY
Autorităţilor la care trebuește solicitată autorizația de a
exercitao industrie . . . e „ 120
Diferite dispoziţiuni cu privire la executarea dreptului

S
- de industriaș . . . » aaa e 12]
Controlui instalaţiilor industriale PD ER Rp:
Acordarea brevetelor de invenţiuni: . o... „124
INCURAJAREA INDUSTRIEI. . . . . ea e 125

A) Politica de încurajare față d2 industria mare și mijlocie 126

IV

B) Politica de sprijinire faţă de mica industrie „127

Concluziuni pentru politica statului român față de
UN

mica industrie ce eee e 130

AL

Pa Ia [|ete a
TR

i Universitatea AI,.t, ( uza Taei |

Bitiictsea 40 0ooleţio-Googsalis
Cota veche] Preţii
N

d ia $ be.
CE
I/
AS
UI
BC
 i —
aer
e //4 _ 443]
—
ibliotera e iei de (ae
annomee ei

| = MATERIE COM - Producția

ț anuală Personal

RY
2 E | PRIMĂ
== DENUMIREA SEDIUL g
INSTALAȚIUNILE BUSTIBIL | eee
9
INTREPRINDEREI
&
â | FORȚA MOTRICE | GENERATORI
_
întrebuințată | întrebui Ic „Tz iuai
Ş | - FABRICEI anual „n a In Capaci-
tat “8a!2! 5
=> Observaţiuni
FABRICEI =Ss | -

RA
$
, i 5; |

„_Oşebhlib 1 motor cu I valţ dublu | 50 vagoane | i

10| Kazimir de Bohda-
1120 vagoane

LIB
benzină 12 — 2 perechi pietre | 55 vag. 3 vagoane fă
novici jud. Coţmani | 1920
2 roţi hidraulice | 32 1 maşină de curăţit (Hol- cereale benzină (3000 kg. i făină [2 3
moară cu benzină ; pe zi) ;(5900kg. p. zi)
| lândez)
Î i :ţ
i !
. ! i i

Y
- - 40 vagoane |
11 „Rarăul“ soc.c.g.l.j. Panca 2 perechi pietre franceze | - 45 vag.
— 1 pereche pietre - cereale Ti făină de po- 10ovag. făină | |, |
jud. Storojineţ | 19co | 3 roţi hidraulice i 45

SIT
(proprietatea Isidor i rumb „ de porumb
,
lanoş) - Ă

ER
. , 7 A pa a e
12 Moara Haqu€ „Bila 4 | 3 perechi pietre
jud. Rădăuţi | rgoo! 3 roți hidraulice | 45 — 2 perechi valţuri 100 vagoane : 250 vagoane
2 Plansichteruri 105 vag. — făină de grâu , făină de grâu |
| ; 2 | 2
2 maşini de cojit cereale şi porumb ; şi porumb
(7 t pe zi) | (12 t pe zi)

NIV
! 2 trieri

3 perechi valţuri duble | ! , . ;

13 Moara Coţmani 1 motor p. uleiu

U
[ron brut | 40 — perechi Man
21 Hollănder Las
75cereale 2 uleivagoane 70 vag:£ pefăinăzi) | | AS(5 tee
brut || (3'/2 pezi) ala
|
Rehori Odaiski jud. Coţmani
& Co.

AL
| — de | 2 perechi vaiţuri 65 va 10
— i
vagoane | 60 vag. făină 7150 vagoane
| :
Moara , Zastavna 1 motor cu gaz 1 generator
14 cărbuni de | de grâu po- ăia de grâu

TR
sărac 1 perechi pietre - franceze £
Waldmann jud. Zastavna | 1920 - sărac 40 gaz
lemn rumb şi secară porumb şi 2.2
Bromberg
i Hollânder cereale
& Îi | a (3 tpezi) - -secară a i
| urcani
- _ al ; Gtpezi),
i a — ——
N
15 Max Freitag Vaşcăuţi 4 perechi valţuri
CE

ă i ă jud. Vaşcăuţi | 1902 1 turbină 40 — 2 perechi pietre franceze

4 mașini de 'curăţit griș |
moară ci turbină Ă , 25 vagoane i 50 vagoane
1 mașină de curăţit
2 Plansichteruri Aa — făină de grâu ! făină de grâu | 4 . 10
automatică de g (1 tpe ai) zi)
i (3 t pe
1 mașină
I/

!
amestecat făină !
|
i 1 mașină de tăiat: vârfu-
IAS

| rile cu o maşină de cu-

i „ rățit
. | ş cilindre
i 1 maşină de cojit
_ |
—
U

Ii Îi a a Per
mn: —- EI
a e a ar
. | a
:
jud.Vaşcăuţi
i al | 40 i Va lţuri simple
41 pereche _“og. 25 vag. flină ; şo vag. făină
BC

16 Roman Freita
E iaă Vașcăuţi |1go: 1 turbină — pietre franceze | 2.
1 maşină de tăiat vârfu- cereale Ia de secară. i de secară 2
biti |
5 rile cu o maşină de cu=
_ |
i răţit şi cilindru
1 cilindru pentru făină ! i
:
 23 |
Wii

| 3 A p SIR
. | E Pioduc
ţia= anuală
x
. | Personal
|

RY
P=i Ji COM-.
DENUMIREA SE DIUL = , . BUSTIBE
g3 |. INSTALAPIUNIL
£ înt
GENERATORI fuinţată | [2 158
,
== a ,
întrebuințat | cama
2A | mrReeRnDE
. DEREI FABRICEI e FABRICEI anual În paci-
; iza:
s “i tatea - |'£% ! 3 -

RA
prezent _:
Z a
S , prezent ! în Pee ; maximă Să! 3 4
SE
-
i <A
Hliniţa 1 gen t ds
17| Moara Flondor şi | ue ezerator e hi

LIB
jud. Vaşciuţi |rgr8 83 vagoani 60 vag. făină i pEog pgoane
Isidor Trunz a 2 valţuri duble n SC Erâu ÎI SI
| - cărbuni de de grâu, seca= | 4 i
,, 2 perechi pietre franceze lemn | |răşiporumb | So. Se j
zi) | (Pere,
G t pe
. >. i Sa pe zi | j “

| !

Y
Ţ
Gottesmann | Jucica-Veche
as
:
ro vagoaje |
18| Moara
150| ur stae* | 2 parcati piete
i

SIT
ind. Cereuţi, [1921 Polinaie e
So vagoane
făină :| fină
lemn de| | 30 deY2£grâu'
cărbuni de grâu 3.5
i
j4
L
|
| a
L i |
Da Posea
Tm e pe
| IE 3
. ia
Storojineţ |

ER
19| Moara Brunstein 1 val dublu
i ă
m]
ş
i

|.
lacomobilă - 160 va goane : 500 vagoane .ş
jud. Storojineţ | 1921
& Jahr
metre raneţi ză vagoane | itorrin, | Anat
1 valţ simplu .

ş
_ Pali , în
! - ] .ap ! 2 perech :
” și 2 6 A;
,! porumb

NIV
lemne : A şi | 3
i : secară | secară i
a î
p maşină de curățit griş (3 t pe zi) (2 vag. p. zi)
| i
_
. — a
20
"2.perechi valţuri

LU
„_ Moara „ Storojineţ
Moses Margulies „| Jud: Storojineţ 120 vagoane i 250 vagoane "
| Ea
4 perechi pietre simple
— făină de grâu | faină de grâu 4 sa .
„1 mașină de cuzăţit & iii ! şi porumb |, 1 |
;
1, frier zi)
P
i
| (ua e.pe zi) |

RA
n .
, a “Î — —
21 Moara Schărf Frătăuții
. du „1 pereche valuri -
jud. Rădăuţi — 7O vag. făină | 100 vagoane -
-
-

la
NT
3 perechi pietre
(5 pe zi) „făină
PI PI t pe zi |
i ! (6/2
RE Mai m — POD
Ia E ab
Nepolocăuţi
1 'valţ dublu
CE

22 Moara cu motor
Dr. Weisselbe erger jud. Coţmani 12 vagoane | 95 Y2£: făină | îsi vagoane
I val mie
cărbuni (€ grâu
de | rumb po- | înă de grâu,
și secară | porumb, şi I 3
& Co. perechi depietre
21 maşină curățit lemn
|
me Poem om | a (5 t pe zi | (7 Pita |
a
I/

şi fabrica de Ostriţa Ma i 2
23 | Moara ——
DE —
a: “
.
te
2 perechi pivaluri i | ] i Moara, e Mo-
AS

ietre
[1921 Lg Benzină cu j | 30 simple j , mentat în ne
ax & lăinoase
paste Weis ” „Jud Cernuţi | motor 1 dinamo 6 kw 2 perechi
4
:
activitate.
c smann
benzină | ; VW, |. 2 cilindre pentru făină 3 : 250 vagoane |! i
o. | | 2 cilinăre pentru mă A
. , (pentra luraină “|. 10 vagoane d vag. făină ! făină de grâu, n Ceea 00 pa
UI

natul mare ci- | „Săivag. şi 1 î 4 |intreprinderei

electrică) DE benzină egrăusecară | secară i care se ocupă
cereale şi porumb | porumb
:a E: | - 11. trier
cilinâra pentru praf: :
| (i vag pe zi) “de fabrica ca-
1 maşină de coji: a ea, est
deserisă lares-ca
[0 noase
BC

ji | 5 el :
II
op bi _] i elevatoare „i !| pitolul
Oul ri
Moara Vicov de j Ta RE a __
24 î 205 | — [izroţii dideaul N ÎN | —— |
chel Hanik;
Fischel j jud. Rădăuţi EN: II
Is | 35 î i perechi pietre T$:vag, * 2 e E.
magi | 95 vag. făină
făină
|
i : Ă ,1 va 15 vag 1 | 2
Dă ” |
ţ.
et , 5 tpe zi) | (6/4 t pe zi)
- |. !
E 2 „| Il
” |
 . i
DR:
. Personal
3 . i E MATERIE CUM Producţia anuală
_ 3 : |
i BUSTIBLUE

Y
L | PRIMĂ
£ DER DI : INSTALAŢIUN:LE
5 DENUMIREA SEDIUL întrebuințată | întrebuința ! C : m “a Obserraţiuni
” anual In Ca 22 8

AR
Ta =” FORȚA MOTRICE GENERATORI FABRICEIL anual : atea ZE
-g9 REI
INTREPRINDERE FABRICEI __ânu
| maximă 3 5. 3
—— în prezent în prezen prezent
îS | &S | Hp
; [

R
Ri
_ i
75 vagi. _ 70 vag. făină | 120 vagoane
|
— 4 2 roţi hidraulice | 33 — făină 1
Moara Osterer Stănești cereale (5 tpe zi) |

LIB
25 | : 6 perechi pietre | (8 t pe zi) !

| 150 vagoane ! _
_ PI na ,
a -
: |' 7 - _
85
,
vag.
a
3 vagoanț | 80 vag. făină făină

ITY
Moara cu motor Vrănceni 2 valuripietre a > 9
a
ă
|1906| 1 motor Diesei i| 30 |: _ cereale ulei bru l(4ocokg pezi)
Diesel jud.
|
Zastavna 2 “perechi | (6000 kg pezi) |
„2 - e i '
a
(Bartfeld) _ ÎL Îi ,
a l i
i do va, făină | 280 vagoane

RS
i motor cu gaz 2 perechi valţuri „de grâu i înă de grâu, !
Moara Kisslinger Molodia 2 perechi pietre 4 83 vag.3 10 Vâgoânidb | secară şi po-! secară și 4 2
| 1869 sărac i zo |: — | ] ? cărbuni
il b | b
jud. Cernăuţi i , : :
1 instalaţie compiectă p. cereale ]
en ș me zi) | „POD |
> curăţarea cerealelor (4 t pe zi) Utia vag.p.zi)

IVE
| n e
ma pr

Nisax
o
e i e fe
| i |
Cernăuţi 1 motor cu gaz i generator de | 2 perechi valțui vagoane | 250 vagoane
Moara . 1 pereche pietre | ! -Îoo
|19t9 sărac | 25 gaz sărac |

UN
Amster & Oxhorm jud. Cernăuţi
? ie 16" vagoane | făină de grâu | făină de grâu,
: |secară şi po-! | secară și 3 3
RET i 195 VAg cărbuni de: zumb porumb :
|| 1 maşină de curăţii cereale lemn
Ă A : |
1 maşină de cojit
. . „i (6 t pe zi) ! (re t pe zi)
N 1 maşină de periat
i

L
| 2 instajaţiuni p, cernut ,
griz . ,

RA
i i maşină pentru „i i
i -
1 Sichter dublu
i
|
pr pp
Moară cu motor Cuciuru i 1 . motor
sărac
cu gaz !2 ; ! E az
NT trac de | 21 valt
sărac perechi
simpla
pietre
4 de moar Y . 10 |Va soare făină : 00 vagoane
făină 5 4
3 jud, Cernău i 19i0|
(Hol- 85 au "cărbuni de so ee a
1 dinamo 115 | 1 maşină de cojit (2 vag. pe zi)
& Katz . - grâu „lemn?
Storter Volţi 10 Am. lănder)
CE
. o . Ş ,
i - L-trier .

60 vag. făină 100 vagoane | , .

- . 6: |
i ” 5 vag. i ai făină 1 i
1 roată ni .
Ş :
I/

Moara ua.Dracineţ
Va . _ hidraulică i 2 —
cereale |... | (te 2) (7 e pe zi)
Vageăuţi idraulieă | 35 4 perechi pietre
Aron Sternberg ină. ”
IAS

îi i
II e pr e
n pp |, | 2
20 vag. i 20 vag. făină ; so vag. făină]
pină “ 2 puechi pietre
| (a epezi) i(zihtrez)|. 4
Moara | Vaşcănţi ,
29], — 1 vaiţ ” porumb
Roman Freitag jud. Vaşcăuţi | — a turbină
U

NE , !
BC

2 perechi pietre | 15 vag. făină : 25 vag. făină

Vaşcăuţi — 1 valţ simplu 16 vag 2 3
jud. Vaşcăuţi | 1903 1 turbină ; 20 vârfu- secară Na de secară | de secară
Moara a mașină de tăiat î | (zoo krpezi)! (1 t pe zi)
Max Freitag i, zile -
! 1 cilindru | . .
!;
VI

= NE _ ATERIE COM- „ Producţie anuală Personal

RY
3z DENUMIREA SEDIUL, E INSTALAȚIUNILE RIMĂ | BUSTIBIL, =
. E f Pebuinţată | întrebuințat i Capaci- 28
3 INTREPRINDEREI FABRICEL FABRICEL anual anual în "tatea 2239
SS ! | &= prezent e
în prezent J prezent _;
| my maximă, = 3 a

RA
33 | Moara lacob şi Clara „Capucoârulvi i E Na 1 val simplu | a vagoane Pa 45 vag. făină 190 Pre ş

LIB
Kissmann Jud. Gr-llumor, [1995 | 1 roată de apă | 20 ” 3 perechi pietre [cereale (3t pe zi) | (3 te zi)

34| Moara cu motoare | Mamaieşiii noui e mătoricd - “ a erbcaisimplDietre Si E-

8 vag. i vagon ” făină
[75 vag, 120 est 8 me ,
i . .
Demeter Motorowicz | iad. Cernkuţi. | ore benzină | 20 " = valț e

ITY
& Nikolaus: Hlipca |: 1 mașină de curăţit” ;jeereale enzină (4 t pe zi). 5!/a t pe zi

35| Moara Frenkel |. Mitora

RS
jud. Vijniţa —
i
hidraulică: |?. 20) —
_ chi i pi pi NI a 0 vag. _ o vag. finăfăin | 75 vag.vag, linăfăin
40 vag.
| j ! De : 3 perechi. pietre | cereale (3 t pe zi) |! (5 t pe zi) să !
3

IVE
36 | Moara Fraţii Achner | | „Rgpeea ; Forţa: motrice | 1_valţ simpla Lo vae: E
. jud. Storojineţ | 1868 | dela fabrica de | — — „2 perechi pietre franceze | P> Y2£: — 60 vag. făină 120 vagoane | "2
spirt : 1 cilindru cereale . făină ,

UN
37 , Moara Boga 1 motor cu gaz |! 1. generator. de Si ,
Hermann Nimhauser | jud. Cernăuţi |:9zo sărac 16| - gaz sărăe - “Ne vagoane 16 vag. făină | 65 vagoane
(cumpărată de Isidor” , 42 perechi pietre franceze |. 7 vag Arini de de grâu şi i făină de grâu | 2

AL
| i instalație pentru cernut -jcereale lemn - porumb , și porumb
Retter & Co
' | “i Soo kg pe z | (3 1 pe zi)
|
/ i:
38 W Moara permkaț 1 imotor electiic R | si
NT
agenknecht & Fi jud. Cernăuţi frg2r]| : : trifazic — „2. perechi pietre , , „| 80 vagoane
g & Ju LR 15 : T valţ. dublu (comandat) |. Ie _ 40 vag. făină | _ făină 1 !
pui
CE

39| Moara lampolski „ Vaslăuţi E

jud. Cernăuţi | — 1 locomobilă 12 — I- pereche pietre o vag. 10 vagoane | 3a vag. făiuă | 6o vag. făină
| îi 1 valţ (se instalează) şnorumb lemne de porumb” |! de peramb A 4
I/

o . . a Pa ; - : ———_ e î
Ş Diferite mori mici Ja diferite 15 motoare cul, |: 7
restul Î100 . AI „4090 vag. 8ooo vag.
AS

| cu 1—2 pietre locuri — | benzină

5 - _ roţi . hidraulice : 1—3 ps 15 vagoane | făină de grâu | făină de grâu,| __
= având 5—:ş oz 2 perechi pietre benzină porumb şi se-| porumb şi 5z0
cară secară
UI

Total . . — — — 4297 _
- — 780 v. lemne | 10.096 vag. , 20.520 vag. | 104 | 800
29 „ benzină făină făină
BC

14 „ motorină
104 cărbuni
de lemn
5 ulei brut
 “sea Ali
Tabloul morilor din Bucovina. see ParaeateE 1

Y
a ,

AR
Personal
.
m MATERIE COM- - Producţie anuală
' >
= DENUMIREA SEDIUL & | | itzebuinţat c „a% =: Observaţiuni
i
FABRICE 2 3 FORȚA MOTRICE | . GENERATORI INSTALA
FABRICEI
ȘIUNILE
anual anual In ari
i
[ez] ZA

R
5o INTREPRINDEREI bai
s
] E
s
DiMloteoa de Geologlo-B0egr

în prezent în. prezent prezent maximă S 35|

 Hp . . < =

LIB
pi
| |
Pi

1 maşină cu 2 cazane 400 m? | 26 valţuri duble | |

1 | Prima moară buto- „Cernăuţi , | N
vineană jud. Cernăuţi | 1888 vapori 450 suprafaţa de în- | 3 pietre de măcinat,
ii

ITY
_ : -, 1 motori elec- călzire Ş şi 12 | 7 Plansichteruri q quadruble
| !
oci acţi ! tric 16| Atm presiune | 8 maşini de curăţit griș
soc etate he !
ricnter 2- motoare elec- 6 maşini sistem Rentabel
trice 10 6 maşini de cojit şi de : i
|

RS
curăţit vârfurile
şi cu . ; | |
12 filtre aspiratoare
650 vag. 2400 vag. 4000 vag. !
presiune “
2600 ae lempe de | făină de grâu|.| făină de pănu 19 | 85
8 trieri |
foc şi secară și secară

IVE
1 mașină de sortat cereale
i ;
+ maşină de uscat
, i |
1 atelier pentru repararea
| .
, maşinelor cu: 1 strung,
! NR:
: 1 mașină de găurit și 1 !

UN
maşină de șlefuit şi -
| :
poleit.
„A i
Instalaţiuni pentru trans-
i ! E
port şi elevatoare auto» , | Îi
matice iți

L
1 magazie pentru 300— ţ
*

RA
: 400 vag. grâu și făină
IA

-]
i

NT
1 Diesel motor 150 4 valţuri
2 Moara Adâncata |
— 3 perechi pietre
! - jud. Siret 1920| 1 motor de gaz
de mestecat 10 vagoane St cu, 1000 vag. LA
sărac 25 1 mașină făină grâu, i
Max Rosenberg făină , , , - cărbani de | secară şi po-
CE
530 vag: lemn “ramb secară și po-| 5 | ş2
2 Plansichteruri |
cereale 10 vegoane |(21/4 vagoane rumb
15 Elevatoare
2 cilindre pentru scoate- motoririă pt zi) (4 vag. pe zi)
P |
rea corpurilor străine
!
pereiat' cu
I/

1 mașină de
: |
magnet .
2 trieri.
IAS

"1 filtru !
1 maşină de coii
|
|
roi 450 vagoane |
go ; 5 valţuri. simple
U

. 4 turbină
2 perechi pietre făină, secară, | făină, secară,
1 turbin . 4 aq
: : ș Dornești
— 1 trier 320 vag. grâu şi po- | grâu şi po-
1872 I o» 90|,
BC

| 3| David. Leib Krait jud. Siret rumb rumb !

1 maşină de cojit cereale
“ moşteni orii 2 roţi de apă 6p PR
| (17.000 kg | (22.000 kg . i
7 1 maşină de scos corpuri pe zi)
Moară cu turbină Pe străine prin magnet
pe zi) :
! |
, Diferite site
 . ,4 RR
A
l . A ?

“5 : Pc A A i , | 'TERIE COM- Producţia anuală Persucal Ș

, zi 2= |-

RY
: . “TALAT UNIL,
INSTALAȚI RIMĂ
SIM BUSTIBIL =
Ş DENUMIREA SEDIUL | î£ | vonțA MOTRICE | GENERATORI - . buinţată | întrebuințat = = ap aA
3 INTREPRINDERI FABRICEI o
| Copaci: | 8 | Observaţiu ni(f:
5 [PRE FABRICEI anual _ anual Pi pata
3 | . [EŞI E “i

RA
prezent | .în prezent prezeu maximă mg i 3

4| Moara lui Marcus c | G--Humoru

-
lui i
1 turbină, —
4 'valţari

LIB
| 76 a 180 vagoane | 300 vagoane: -
şi A, Schapira jud G.-Humor. | 1890 ” ,
3 perechi pietre ris LE — făină de grâu | făină de grâu | 4 s |” 7
| Toilins eri și secară şi secară

Y
5 “Karl Bilgrey " Mănăaterişte 1 electro inotor | 30 | Curent electric | 5 vaiţuri simple cu 5 pe-

SIT
moară jud. Cernluţi [1905] 1 electro motor | 35 dela uzină 1echi pietre :
2 perechi pietre i
i 1 ozent
1 Holânder 300 vagoane | 700 vagoane

ER
- 3 trieri . 1acscază, cu
e
2 cilindre peatru praf 0 vag — făină făină 9 LI rental fiind
l 5 cilindre pentru făină ereale E
(1 vag. pe zi): (2 ga
lveg.p. zi)i :
prea scump
1 maşină de periat
1 mașină automată pentru !

NIV
N mestecat | .
| Diferite elevatoare
_.- cena me ae ei - nIE: i: |
JI
pi i
i

LU
Stenia rĂ hidraulic _ - e
6 Moară d 270 vagoane | 480 vagoane NI
arendaş apă jud ed 1912 5 îi i se 2 perechi vaițuri 30 vag lină de grâu, | făinăde grâu |
losef Surckes . 4 m bietre ereale porumb şi |, 4
- x maşină de cuzăţit poruub şi : |
secară secară

RA
-- mer pe | _ IN R i DI A
?| Moară cu motoare Adaccata i 1 Mialor Die 40 — L val dublu
NT
Isac Ohigiesser Jui. Siret 909| 1 fior Dieael | zo | | 700 vagoane
3 valuri simple: So vagoane | fină de po- i Va. începe ac-.
4 A 3 perechi pieire fan făină de po- | rumb, grân
a : - tivitatea în -
zeşti : j 55 vag 4 vagoane ramb, grâu,
CE

7 și secară 1 i 71| cursul anvlui

1 Hollânder i cereale motorină secară (2 24 vag.
d | | viitor
5 ciliudre pentru făină - ,
: 5 cilindre de sfârmat p. zi) ; |
f
11 elevatoare pr ;
e m m me | 7 mm ha DR N În DI IN
I/

- . ..
E ÎN ARE
8 Moara Schulz ——
Frătăo ii Vechi tarii i 65 1
: | 7
IAS

jud. Rădăuţi — - . 2 ai 5 perechi valțuri . |

, | 140 vagoane | 230 vagoave i
3 perechi pietre - 43 vag — făină de grâu | făină de grâu pi p:
instalație de curățit cereale şi porumb şi porumb
- . ! -
(9 t pe zi) |(10'/. tpezi)
Poe | |
U

9| Moara Reiss David a *Mptoreugaz | În generator ae |

(cumpărată
|
| mele] eta de [2 iau ie
|
o aere | ei, [iso apare
jud. Cernâulti —
BC

săa, | A e i 2 perechi pi - 6o vagoane |

de la Kisslinger) | | _t dinamo 115 [i Holiârder 63 vag cărbuni de (2600! kg. făiră de grau | 9 | 7
- Voli: - 1 trier : cereale lemn ş pe îi) (5500 kg p. zi) |
1 mașină pentru crupe $
|