Anuarul CMI 1943

ANUARUL
ISTORIC
PE
1943
PUBLICAT DE
VICTOR BRATULESCU
CRETARUL COMISIUNII
II IMPRIMERIILE STATULUI
MONITORUL OFICIAL
ERIA NATIONALA,- BUCURESTI, 1946
www.dacoromanica.ro
ANUARUL
COMISIUM[ MONUMENTELOR ISTORICE
PE
1943
PUBLICAT DE
VICTOR BRATULESCIJ
SECRETARUL
MONITORUL OFICIAL IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALÁ, - BUCURE$TI, 1946
www.dacoromanica.ro
PREP A
Cu destula intdrziere, cu mai mari decdt cele din anii

din urmd, End cu neidejdi sporite pefitru viitor, apare ji acest Anuar
al Comisiunii Monumentelor Istorice pe anul 1943.
S'au norme de publicare ale anilor precedenti, iar
scopul de a informa publicul asupra activitatii Comisiunii noastre i
asupra ei constante de a eonserva zestrea artistica
a se poate vedea din paginile ce
Pentru aceasta, o de studii rapoarte, datorite colaborato-
rilor stau la
Ca acum, Anuarul tntregeoe Buletinul cu rapoartele ofi-
ciale, procesele-verbale ale insemnarile mdrunte $ studiile
speciale care nu pot fi cuprinse in Buletinul amintit.
Cetitorii vor putea din aceste pagini
Comisiunii Monumentelor pentru studierea, pastrarea restau-
rarea vechilor noastre monumente istorice, pentru care fondurile ce
are la dispozitie sunt prea modeste.
VICTOR BRATULESCU
12 Ianuarie 1946.
www.dacoromanica.ro
I.
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA
PREgDINTE:
LAPEDATU AL., profesor universitar, secretar general al Academiei
Române (numit 1919, ales prerdinte al Comisiunii la
15 Octomvrie 1941).
MEMBRI:
ANTONESCU P., arhitect profesor universitar (numit la 12 August
1919 reales la 15 Octomvrie 1941).
N., arhitect (numit 1937 reales la 15 Octomvrie
1941) t 16 Dec. 1943.
LAMBRINO S., profesor universitar (numit 1939 reales la 15
Octomvrie 1941).
OPRESCU OH., profesor universitar (numit in 1935 reales la 15
Octomvrie 1941).
POPESCU, N. M., preot profesor universitar (numit la 12 August 1919
reales la 15 Octomvrie 1941).
SACERDOTEANU A., director general al Arhivelor Statului (numit
1938 reales la 15 Octomvrie 1941).
STEFÁNESCU, I. D., profesor universitar (numit la 15 Octornvrie 1941).
STEPHANESCU V., arhitect (numit 1929 reales la 15 Octomvrie
1941).
VERONA A., pictor (numit la 12 August 1919 reales la 15 Octom-
vrie 1941).
www.dacoromanica.ro
FOSTII MEMBRI
ANDRIE§ESCU I., 1927-1940. MOBIL C., 1924-1938.

C. 1892-1900. MURNU GH., 1909-1915.
1913-1934. NIFON, P. S. episc., 1913-
CERKEZ GR., 1913-1927. DOBESCU AL.,
DRÁGHICEANU VIRG., 1938-1941. ONCIUL D., 1913-1923.
GABRIELESCU N., 1898-1911. PANGRATI, E. A., 1913-1915.
GHIKA-BUDEFI N., 1937-1943. V., 1913-1927.
DEU, B. P., 1896-1907. STERIAN GR., 1892-1898.
IORGA N., 1914-1940. MIHAIL, 1924-1933.
ISTRATI, DR. C. L, 1913-1918 TOCILESCU, GR. G.,1892-1909.
KAUNDERU I., 1902-1913. URECHIA, V. A., 1892-1901.
MAIORESCU T., 1892-1896.
www.dacoromanica.ro
PERSONALUL
Secretar-Director al Serviciilor : BRÁTULESCU VICTOR, doctor in
litere filosofie (numit secretar ajutor la 1 Februarie 1923 cu nr.
63/923, definitiv Decret-Regal nr. 2203/923 la 1 Aprilie 1923,
incadrat director al Bibliotecii gi al Colectiilor Comisiunii, cu Decret-
Regal nr. 1163/1936, incadrat secretar-director al Serviciilor Comi-
siunii Monumentelor Istorice cu Decret-Regal nr. 1002/938, 1
Martie 1938.
a) Secretariatul :
$eful : CorroRu Ga., licentiat litere gi filosofie,
numit in 1939.
V. numit 1939.
L., in litere gi filosofie, numitä 1941.
b) Colectiile Biblioteca :
CHIOREANU N., conservator, student la Academia de Arte Fru-
moase, numit 1938.
c) Serviciul tehnic
Arhitect inspector general cl. II: TEO-DORU numit la
Octomvrie 197 cu nr. 1237/927 al C.M.I., numit bugetar la
nuarie 1928 cu Decret-Regal 468/2024 15.570.
Arhitect inspector general cl. II: BECU STERIE, numit la 15 Sep-
temyrie 1925 decizia nr. 46.681/925. Pensionat la Noemvrie
1943 decizia nr. 48.927/1943.
Arhitect cl. I: ATANASESCU numit la 1927, cu
adresa C.M.I. nr. 1230/926. Transferat pe data de Aprilie 1943 la
Primária Orasului Craiova.
www.dacoromanica.ro
SECTIUNILE REGIONALE ALE COMISIUNII
MONUMENTELOR ISTORICE
Sectiunea Bucovina
(Reinfiintatá prin Decretul nr. 2385 din 13 August 1942)
r. P. S. MITROPOLIT TIT al Bucovinei, pre§edinte.
BALAN T., director de bibliotecá.

NISTOR I., profesor universitar.
Rusu GH., pictor.
SAUCIUC-SXVEANU T., profe universitar.
TOMESCU C., profesor universitar.
ZUGRAV I., profesor universitar.
SECRETAR :
LUTA P.
FOST SECRETAR
LUTA ORESTE.
FO$TI MEMBRI:
EUGENIU(numit 1921).
DAN DIM., preot (numit 1921).
GRAMATOVICI TEOFIL (numit 1921).
GRECU VASILE, profesor universitar (numit in 1937).
HUGO, inginer (numit In 1921).
LEON, arhitect (numit in 1937).
VISARION, I. P. S. (numit 1937).
www.dacoromanica.ro
EMBRI CORESPONDENTI
BÁRCÁCILÁAL., profesor (pentru jud. Meheclinti, numit in 1928).

BÄLEANU AL., profesor (pentru jud. Iasi, numit 1930).
BOBULESCU C., preot jud. Iasi).
BORZA AL.. profesor universitar Sibiu-Cluj (pentru Ardeal Banat,
nurnit in 1942).
GH., profesor universitar (pentru jud. Roman,
Putna, numit in 1924).
BULAT T., profesor universitar (pentru Oltenia, numit in 1924).
CANCICOV (pentm jud. numit in 1938).
CONSTANTINESCU Iris, profesor (pentru jud. Romanati, numit 1936).
CORIOLAN GR., profesor (pentru jud. Constanta).
VASILE (pentru jud. Tulcea).
DARANGA, preot (pentru Tg. Frumos).
DRÁCEA MARIN (pentru jud. Vlasca, numit in 1938).
DIMITRIU C., avocat (pentru Târgoviste jud. Dâmbovita, numit
in 1928).
D., preot (pentru jud. Dorohoi, in 1930).
profesor universitar (pentru jud. Prahova, nu-
mit 1938).
IONETU SAMUEL (pentru jud. numit in 1934).
KIRILEANU GH., fort bibliotecar la Palatul Regal (pentru jud. Neamt,
numit 1923).
MANOLESCU, T. GH. Colonel (pentru jud. Dolj, numit 1928).
MATASÁ , preot (pentru jud. Neamt, numit in 1938).
MUNTEANUW+MNIC D., profesor (pentru jud. Prahova, numit in
1931).
www.dacoromanica.ro
12
OLSZEWSKI G. (numit 1924 pentru jud. 1928

jud. Dâmbovisa).
PAPAHAGI PERICLE, profesor (pentru jud. Durostor, numit 1924).
SAUCIUC.SÁVEANU TEOFIL, profesor universitar (pentru jud.
numit 1927).
SzolANovici C., profesor (pentru jud. Bacäu, numit 1938).
STURZA MIHAIL (pentru jud. Neamt, numit 1938).
TOPA PETRE DR. (pentru jud. Durostor Caliacra, numit 1936).
TUDOR D., profesor (pentru jud. Romanati, numit 1936).
V., preot (pentru jud. Fälciu, Vaslui).
VELICHI N., profesor (pentru jud. Covurlui, numit 1928).
www.dacoromanica.ro
BISERICI DECLARATE MONUMENTE ISTORICE
Potrivit Decretului Regal nr. 1719 din 2 lie 1915, toate biserici!e
mänästirile anterioare 1834 se declark principiu,
istorice la revizuirea completarea inventarului
general al monurnentelor.
: Biserica fostei rnänästiri Borde§ti-R. Särat,
Decret nr. 694/10 Martie 1915.
Bucov-Prahova : Biserica din Corn. Bucov-Prahova, Decret nr.
694/10 Marde 1915.
Bucuresti : Biserica Sf. Elefuerie, Decret nr. 694/10 Martie 1915.
Cornul-de-Sus-Prahova : Biserica din corn. Cornul-de-Sus-Prahova,
Decret nr. 3848/18 Decemvrie 1914.
Micpme,sdi-Mari-Ilfov: Biserica din corn.
Decret nr. 99/16 1915.
: fostei mánástiri Decret
nr. 694/10 Martie 1915.
Puchenii-Crainici-Prahova : Biserica Sf. Gheorghe, Decret nr.
3848/18 Dec. 1914.
Teke-Caliacra : Gearnia turceascä din corn. Teke-Caliacra, Decret
nr. 694/10 Martie 1915.
Turbati-Ilfov : Biserica fostei rnánástiri Turbati, Decret nr. 565/5
Martie 1915.
Baloteoi-Ilfov Biserica Sf. Nicolae din corn. -Balote§ti-Ilfov,
Decret nr. 2761/942.
Cetateni-Muscel : Schitul Negru Vodá, Mon. Oficial nr. 101 din
5/18 August 1942.
: Casa Gole§tilor, Decret nr. 1542 1936.
www.dacoromanica.ro
Olejani-Vlafca : palatul lui Misa Anastasievici, Decret nr. 1543
lunie 1936.
Bucure : Casa Moruzi.
: Biserica Adormirea Maicii Domnului, Decret
nr. 2762/Septernvrie 1942.

Malureni-Bohari-Argq : Biserica Adormirea Maicii Domnului,
Decret nr. 2762/Septemvrie 1942.
Telejna-Vaslui : Casa conacul Doamnei Elena Cuza de pe
Chioaia Tern. 450/480 din 1942.
Vaslui : Biserica Sf. Joan Botezätorul.
Vaslui : Palatul Domnesc al lui tefan cel Mare, Decret nr. 931
din 1940.
Brafov : Irnobilul Sfatul, Decret nr. 632/943.
: Imobilul din Str. Spätarului nr. 22-24, Decret nr.
1697/1943.
Costache Negri, comuna (fostä Mânjina), jud. Covurlui : Casa 91
parcul marelui vornic Costache Negri. Decret nr. 2336/.1943. Mon.
Oficial nr. 199 din 26 August 1943.
BISERICI SCOASE DIN MONUMENTELOR

ISTORICE
Foc§ani : Biserica Sf. Mina, din 17 Iunie 1942. Decret
nr. 1698 din 1943.
Popeoi-Palanga-Teleorman : Biserica Nicolae, edinta din 12
Februarie 1942. Decret nr. 2316 din 1942.
: Biserica Schitu-Mägureanu, de pisanie, Decret nr.
1699/1943.
ColibaO-Ilfov (parohia Câmpurelu) : Biserica Cuvioasa Paraschiva,
Decret nr. 1702/1943.
www.dacoromanica.ro
COMIS1UNEA MONUMENTELOR ISTORICE
SECTIUNEA REGIONALA PENTRU BUCOVINA
PROCES-VERBAL Nr.
al de deschidere a Sectiunii regionale Bucovina la
in Palatul Mitropoliei Bucovinei, in ziva de 15 Martie
1942, ora 16.
: Arhiepiscop Mitropolitul Tit al Bucovinei.
I. Nistor,prof. univ. onorific.
T. prof. univ.
C. Tomescu, prof. univ.
I. Zugrav, prof. univ.
Qh. Rusu, pictor.
H. Theodoru, arhitect, delegatul Comisiei Monumentelor
Istorice din Bucuresti.
Secretar : P.
Lipseste: T. lan, Director de bibliotecä.
1. I.P.S.Sa Mitropolitul Tit primind un raport al

tului secretar al Sectiunii regionale Cernáuti, a intervenit la Minis-
terul Cultelor Artelor pentru ca se la Cerniup
Sectiunea regionalä Bucovina a Comisiunii Monumentelor Istorice,
care a a functiona in urma invaziei stráine din 28.VI.1940.
In urma acestei interventii, prin Decretul Ministerului Cultelor
Artelor Nr. 2385 din 1942, publicat in Monitorul Oficial Nr. 222
din 23 Septemvtie 1942, I.P.S.Sa Mitropolitul Tit al Bucovinei
www.dacoromanica.ro
16
C. Tomescu, I. Zugrav T. Sáveanu prof. univ., T.

I. Nistor,
director de biblioteca Gh. Rusu au fost numiti pe data pu-
blicárii acestui Decret, membri d-1 Luta secretar al Sectiunii
gionale a Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Bucovina,
la conform art. 8 10 din Legea pentru
conservarea restaurarea monumentelor istorice, din 24 lie 1919.
2. I. Nistor propune ca Sectiunea regionalä Bucovina a
misiei Monumentelor Istorice conform Decretului sus-
mentionat, se constitue sub presedintia I.P.S.Sa Mitropolit Tit
Bucovinei. - Se conform propunerii.
3. I.P.S.Sa Mitropolitul Tit al Bucovinei Fondul
cesc ortodox român al Bucovinei a bugetul anului curent,
pentru restaurarea bisericilor - monumente istorice
- un fond de 30.000.000 lei, care corespunde cotei de 3% din ve-
nitul ce se va realiza buget in afará de sumá, au mai
fost realizate in acest scop, din bugetele trecute
(1940-1941 1941-1942) propune sä se intervina ca- aceste
sume fie depuse la Banca constituindu-se un fond
special la dispozitia Sectiunii regionale Bucovina, a Comisiunii
Monumentelor Istorice. Se hotáreste conform propunerii.
4. I.P.S.Sa Mitropolitul Tit d-lui arhitect H. Theodoru
care citeste textul articolelor 8 10 din Legea pentru conservarea
monumentelor istorice, privitor la modalitatea
Sectiunilor regionale, cá lucrárile tehnice sunt de crei
feluri: consolidare restaurare. D-1 Prof. I. Nistor
propune ca Mitropolia Bucovinei la un serViciu
propriu al arhitecturii cu un arhitect constant care sI atribu-
mai largi sá se ingrijeascl proprie
de monumentele istorice ale regiunei, sá elaboreze proiectele de
lucrri care se execute cu aprobarea Comisiunii centrale, dupá
propunerea de Sectiunea regionalä recomanda
acest scop angajarea d-lui arhitect Silion din Bucuresti. D-1 Prof.
propune se sugereze Comisiei centrale redactarea unui
regularnent de functionare al Sectiunilor regionale care al stabileascä
limitele competintei acestor sectiuni. Prof. I. Zugrav este de
se o autonomie mai largá.
D-1 arhitect H. Theocloru devizele le poate face ori-
cine, dar aprobarea din punct de tehnic, pentru executarea
www.dacoromanica.ro
17
lucrarilor de restaurare, trebue o acorde Comisia centrala, in urma

avizului Subcomisiei tehnice, care, prin arhitectii specialisd, exami-
proiectele indict conditiile speciale de executare.
I.P.S.Sa nu arhitect este bun p entru executarea
lucrárilor de restaurare, la monumente istorice fiind nevoie de
cunostinte speciale ale conservärii cu toate sträcluintele sale,
nu a putut afla un astfel de tehnician care angajat
stabil de Mitropolie in propune a se executa, aceste
vremuri grele, lucrärile necesare la monumentele istorice, cu rnijloa-
cele disponibile, apel la arhitectii specialisti ai
siunii centrale. Propunerea se primeste.
5. D-1 arhitect H. Theodoru di citire unui memoriu de
d-1 Inspector al artelor din Bucovina, St. Pavelescu, in care
se sugereaza executarea unor lucrári de gi restaurare la
bisericile : Sf. din din Cománesti, Pgrhguti,
Burdujeni gi toate in jucletul Suceava.
I.P.S.Sa propune el se introducd programul de lucru al acestui
an, mai continuarea lucrarilor incepute, care se in lucrare
sunt urgente gi anume: cele dela Biserica Sf. Durnitru gi a Invierii,
gi Elena Doamna din Suceava, dela Sf. Gheorghe, apoi
cutarea unor lucrári de reparatiune a acoperisului bisericii din Ar-
bora, la biserica Mánastirea Sf. Onofrei, a acoperisului bisericii
Sucevita gi amenajarea ca local de muzeu a unei in turnul
de intrare al Mánästirii Sucevita, care, lind uscat, este foarte potrivit
in acest scop.
D-1 arhitect Horia Theodoru cá ar trebui acoperit turnul
clopotnitei dela Biserica Mänästirii Homorului.
I.P.S.Sa aratä s'a al execute gi de restaurarea
picturii al fresco dela Biserica Arbora Voronet, aceasta
terminarea lucrärilor ce sunt in curs de executare. Se
conform propunerii.
6. Secretarul Luta citire altui memoriu, in care se sugereaza
unele cu privire la pastrarea obiectelor din muzeele
stiresti ale Eparhiei Bucovina.
I.P.S.Sa Mitropolitul Tit propune st se elaboreze un plan de
rationalá conservare a obiectelor de muzeu, procedeul de acum
de a se aceste in dulapuri in cari insecte,
praf, tc., corespunator.
2
www.dacoromanica.ro
prive§te obiectele evacuate din muzeele mänästire§ti, I.P.S.Sa
Ivlitropolitul Tit declara cO aceste obiecte singura
de artä care se in conditii perfecte; totodatá cl dupä
reintoarcerea sa s'au mai gäsit uncle obiecte de mare valoare, cum
sunt cele daub evangheliare un epitrahil dela Voevodul Tom§a,
care fie la fel trimise acela§i
D-1 arhitect H. Theodoru in aceast privintá Pro-
fesor univ. Oprescu Director Bunescu ar fi competenti al fie
solicitati a prezenta un memoriu privire la rezultatele ultime
ale pästrärii obiectelor de muzeu. Se hotar4te conform propunerii 1).
7. I.P.S.Sa Mitropolitul Tit face apel la membri prezinte
studii din domeniul de specialitate al Sectiunii Bucovina
a fi publicate in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorict,
a asigurat un stoc important (12.000 kg) de hârtie spe-
cialä Kunstdruckpapier », care se mai ales repro-
in colori.
8. In fine, se hotäre§te a se convoca viitoarea a Secpunii,
in vacanta
1) S'a omis a se intreba Directorul Comisiunii Monumentelor Istorice al

Muzeului tie Arti asupra conditiunilor de conservare a obiectelor
de religioasä.
www.dacoromanica.ro
H.
PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR
COMISIUNII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
OCES-VERBAL Nr.
din 15 1943
Presedinte : P. Antonescu.
Membri prezenti: Pr. N. Popescu, Q. Oprescu, A. Sacerdoteanu,
V. tephanescu.
Secretarul Comisiunii : Victor
se deschide la orele 11 jumätate. Se citeste se
procesul-verbal al trecute.
D-1 arhitect P. Antonescu informeazä Comisiunea cä d-1 Alex.
Lapedatu revine asupra demisiei domniei sale din locul de
dinte al Comisiunii. Se ia act eu bucurie de scrisoarea d-lui Alex.
Lapedatu.
Lucrärile de restaurare ale picturii dela biserica episcopalä din
Husi, se vor executa in conformitate cu caietul de sarcini.
a se vedea dacä straturile de tencuiealä groasá, vor fäcute de Mini-
Lucrärilor lice de pictorii contractanti.
Fatä de urcarea pretwilor, Comisiunea crede cä lvlinisterul
Lucrärilor Publice poate pläti suplimentul de 200.000 lei cu care
s'ar lichida chestiunea tencuelilor, färä a se prevederile devi-
zului.
Cu privire la materialul propus de d-1 arhitect N. Ghika-Budesti,
spre a publicat in Buletin, Comisiunea este de pärere sä se amine
pânä ce se vor introduce 1i rezultatele noilor cercetälri intreprinse
asupra monumentelor istorice din Moldova( Teodoru va revedea
www.dacoromanica.ro
22
ilustratiile - introducând pe cele noul. de a se da la tipar,

materialul va fi reväzut pi de d-1 arhitect P. Antonescu.
Casa lui Anton Pan va fi väzutä de d-1 arhitect Teodoru in ve-
derea decretärii acestei case ca monument istoric.
Se revine asupra vechilor adrese pe lângá care delin
clädiri monumente istorice, arätându-se aceste autoritäti au obli-
gatiunea de a se de clädirile pe care le folosesc.
Se aprobä avizele date de Subcomisia Tehnicä de la 18 Decem-
brie 1942 15 lanuarie 1943.
1. Se aprobä procesul-verbal de receptie provizorie in valoare
de 21.549 lei pentru de imprejrnuire la TBiserica fostei
stiri Glavacioc, jud. do d-1 arhitect Em. Costescu
(Tern. Nr. 3.0241942.)
2. Se situatia provizorie.nr. 1, in valoare de 530..701 lei,
verificatä de arhitect Em. Costescu, pentru lucrári de restaurare
la Biserica Târca Vitan din Bucure§ti, Parohia urmând a cere avizul
0.C.L.-ului. (Tem. Nr. 2.867/1942)..
3. Se aprobá referatul d-lui arhitect Horia Teodoru relativ
la propunerile de inaintare in corpul Tehnic. (Tern. Nr. 3.144/1942).
4. Se caietul de sarcini deviz in valoare de 70.000 lei,
de d-1 Pictor L Mihail pentru curátirea consoliclarea
zugrävelilor Bisericii Parohiale Sf. Nicolae din corn. jud.
Ilfov. (Tern. Nr. 1.891/1942).
5. Se procesul-verbal de receptie in valoare de 438.000
lei, pentru lucrárile de picturá dela biserica Sf. Nicolae Androne§ti
din jud. Dâmbovita, mentionându-se cä receptia
este provizorie, iar nu definitivä. (Tern. Nr. 2.039/1942).
Se aprobi procesul-verbal de receptie in valoare de 250.000
lei, pentru lucrärile de picturá dela .biserica Sf. Dumitru Târgovi§te
dc d-1 Pictor Mihail. (Tern. Nr. 2.780/1942).
7. Se majorarea dela 80.000 lei la 180.000 lei, a devizului
de restaurare a bisericii vechi, a Mänästirei din Predeal. (Tern.
Nr. 3.180/1942). .
8. Se aprobá planul devizul de 1.350.000 lei, intocmite de d-1

arhitect Becu, pentru restaurarea cutremur, a bisericii din Rân-
cäciov jud. Muscel Tern. Nr. 2.736/1942.
9. Se aprobá procesul-verbal, trirnis de Parohie, relativ la modul
cum se dupá indicapile date -de Comisiune, instalarea para-
www.dacoromanica.ro
23
träsnetului, pe Bisericii Sf. Nicolae Dornnesc din Dorohoi.

(Tern. Nr. 3.190/1942).
10. Se aprobá definitivá valoare de 180.761 lei a
rilor executate de Parohie la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucu-
resti. Nr. 3.193/1942).
11. Se aprobä planurile devizul in valoare de 1.662.000 lei
intocmite de conductor V. Moisescu pentru restau-
rarea Bisericii Sf. Visarion din Bucuresti, urmând a se face
de Municipiu. Nr. 2.876/1942).
12. Se aprobá majorarea la 1.900.000 lei a devizelor de restau-
rare a Mánástirei Dobrovät, Mánástirea a da asupra
lucrárilor in prezent. (Tern. Nr. 2.385/1942).
13. Se aprobá majorarea la 8.400.000 lei a devizului de restau-
rarea Bisericii Mänästirii Antim. (Tern. Nr. 3.196/1942).
PROCES-VERBAL Nr. 2
Sedinta din 12 Februarie 1943
Presedinte : Al. Lap edatu.

Membri : Pr. N. Popescu, V. A. Verona, Q.
Oprescu, A. Sacerdoreanu, P. Antonescu.
Secretarul Comisiunii: Victor Breitulescu.
edinta se deschide la orele 11,30. Se cetire
procesul-verbal al din 15 1943.
Comisiunea ca articolul d-lui Dan Simonescu, privitor
la- Biserica «Flmâncla » din arnpulung-Muscel, fie despártit
in douä. primä parte se va publica in Buletinul Comisiunii
docurnentele insemnárile privitoare la biserica rnentionatä se vor
publica in Anuar. D-1 Horia Teodoru, care colaboreazá la acest articol,
cu datele tehnice, va pune de acord figurile textul articolului.
La adresa Nr. 5.655/1943 a Prirnäriei Municipiului Bucuresti,
cu privire la inscrippa de pe soclul statuii lui Mihai Viteazul,
misiunea gáse§te nu este cazul se modifice. inscrippe
se mentine cum a fost redactatá de initiatorii dela 1877.
Se declará monument istoric Casa Melik din tr. Spätarului
Nr. 22-24.
www.dacoromanica.ro
24
In privinta casei lui Anton Pan, se va interveni pe Sf.

triarhie, arätânclu-se importanta starea in care se casä,
care nu trebue se vândá, ci se repare se restaureze. Even-
tual s'ar putea ceda Societätii Cântâretilor bisericesti pentru un
Muzeu pentru Sediul Pentru lucrärile de reparatie
de restaurare, Cornisiunea stä la dispozitie cu tehnice.
Lucrarile dela .biserica catedralä din Husi se vor executa conform
verbale dintre P. S. Episcop al Husilor, delegatul Corni-
pictuul Hornung, intervenindu-se la Minister, pentru apro-
barea unui ajutor de 175.000 lei, pânä la acoperirea devizului, con-
form referatului Horia Teodoru. Ajutorul va fi acordat din
fonclurile nu din ale Cornisiunii.
Prinaindu-se in ultirnul moment raspunsul Parohiei Mihai-Voda,
privitor la lucrarile executate fará aprobarea Comisiunii, delegatii
Comisiunii vor cerceta la fata locului executarea lucrarilor modul
cum s'au executat aceste
Se avizele date de subcomisiunea tehnicä, dela 15
nuarie 1943 la 12 Februarie 1943.
1. Se aprobá, din proiectele intocmite, varianta cu mai
pentru Biserica Adonnirea Maicii Domnului (Manastirea), din
Râmnicu-Särat. Tern. Nr. 86/1943.
2. Se aprobä procesul-verbal de receptie provizorie, in valoare
de 420.580 lei, cu aduse de d-1 arhitect St. Becu, pentru
lucrarile de consolidare dela Biserica Sfântul Nicolae Andronesti
(Targoviste). Nr. 2.790/1943).
3. Se interioara a Bisericii din Comuna tefan
Mare, Parohia Cârligi, jud. Neamt. Tern. Nr. 2.945/1942.
4. Se ca majorarea de ce s'a
rezidit din nou la Biserica deteriorata de cutremur, Sf. Stelian din
comuna Chitorani jud. Prahova, sä se fixeze in baza
ce va trirnite Comisiunii, Serviciul Tehnic judetean,
care a conclus lucrarea. (Tern. Nr. 146/1943).
5. Se aprobá proiectul devizul descriptiv intocmite d-1
arhitect St. Becu, pentru executarea unei duble la Biserica Sf.
Episcopii din (Tern. Nr. 105/1943).
6. Se aprobi planurile, analiza preturilor si devizul de 1.764.000
lei, intocmite de arhitect conductor V. Moisescu pentru restau-
rarea Bisericii Bucur din Bucuresti. (Tern. Nr. 2.876/1942).
www.dacoromanica.ro
25
7. Se aprobá majorarea devizului dela 200.000 lei, la 440..000 lei,

pentru lucrärile de consolidare dupä cutrernur a Bisericii Parohiei
Plátäresti, jud. Ilfov. Nr. 159/1943).
9. Se planurile 9i devizul de 6.000.000 lei, pentru lucräri
de restaurare la Biserica Adormirea Maicii Domnului din
Râmnicu-Särat, intocmite de d-1 conductor arhitect V. Moisescu,
luându-se másuri ca sä se pästreze in forma actualä, icoana in frescä
de pe latura de sud a Priclvorului intocrnindu-se un raport asupra
actuale a clädirilor inconjurâtoare ale vechei rnänästiri. (Tern.
3.049/1943).
9. Se aprobi caietul de sarcini deviz de 120.000 lei, de
d-1 Pictor I. Mihail, pentru curátirea 9i scoaterea la a vechei
picturi dela Biserica Mina din Craiova, cu cornpletárile aduse prin
instructiunile redactate de d-lpictor A. Verona. (Tern. Nr. 2.723/1942).
PROCES-VERBAL Nr. 3
Vedinta din 26 Februarie 1943
Presedinte: Al. Lapedatu.

Membri prezenti: A. Verona, V. P. Antonescu, Pr.
N. Popescu, G. Oprescu, A. Sacerdoleanu.
Secretarul Comisiunii: Victor Brdtulescu.
se deschide la orele Se citeste 11 se aprobá procesul-
verbal al anterioare.
Se in räspunsul parohiei Mihai-Vodä la adresa Comi-
siunii Monumentelor Istorice cátre Ministerul Nationale
se constatä cá acest räspuns este inexact cercetárile
la fata locului si consemnate in referatul Serviciului Tehnic,
s'au executat o de aprobarea Cornisiunii. Datele
istorice sunt ele tendentios gresite in raportul parohiei. (Tern.
Nr. 251, 252 306/1943).
La räspunsul care se va da Ministerului Apärärii se vor
anexa copie referatele d-lor Teodoru Sacerdoteanu.
Se ia act de raportul d-lui profesor T. Sauciuc-Säveanu cu privire
la cercetärile arheologice dela Mangalia. (Tern. Nr. 379/943).
Comisiunea aprobá referatul d-lui V. Brátulescu, prin care se
propun membri corespondenti ai Comisiunii d-nii:
www.dacoromanica.ro
26
General I. Räscanu, Primarul Capita lei, Ing. G. Minescu, Director

general al Institutului National al Cooperatiei, Eugen Dernetrescu,
Secretar general al Ministerului de Dr. C.
general al Casei Nationale a Asigurkilor Sociale.
Fiecare va alege in care doreste activeze. (Tern. Nr.
377/943).
Cererea de transferare a d-lui Arhitect Sterie Becu, nu se poate
aproba decât se un arhitect care sä-1 inlocuiasd. (Tern.
Nr. 378/943).
PROCES-VERBAL Nr. 4
Subcomisiunea Tehnia
Presedinte: P. Antonescu.
Membri prezenti: A. Verona, V.
Secretar: Victor
se ,deschide la node 12. Se cerceteazá se cu
recornandärile privitoare la buna executare a lucrkior, terneiurile:
2498/1942 cu privire la Catedrala din Orhei.
3191/1942 Biserica Sf. Mina (Bojii) Craiova.
3196/1942 Antirn din Bucuresti.
3190/1942 » lui tefan Mare din Dorohoi.
3193/1943 Sf. Gheorghe Bucuresti.
2876/1942 » » Visarion Bucuresti.
2385/1943 » Vaslui.
105/1942 » » Episcopall din Husi.
3846/1942 » » Bucur din Bucuresti.
PROCES-VERBAL Nr.
Tehnicd
Membri prezenti: A. Verona, V.
Secretar: Victor Brdtulescu.
Sedinta se deschide orele Se cerceteazá se aprobá, cu
recomanarile specificate pe temeiu parte, urmItoarele:
www.dacoromanica.ro
27
146/943 Biserica SE Stelian, comuna Chitorani, Prahova.

50/943 corn. Mätäsaru.
201/943 » Cetätuia-Ia§i.
237/943 » Sucevita.
191/943 »
2144/943, 211/943, 144/943, 266/943, pentru bisericile Sâmbu-
resti, Dienci, Hudesti.
PROCES-VERBAL Nr.
din Martie 1943
Membri prezenti: Pr. N. Popescu, A. Verona, V. $tephanescu, G.
Oprescu, A. Sacerdoteanu, P. Antonescu, I. D.
Secretarul Comisiunii: Victor Bratulescu.
se deschide la 11,30. Se citeste se aprobá pro-
cesul-verbal al anterioare cum acelea ale subcomisiunii
tehnice cu Nr. 4 5 din luna Martie a. c. Asistá la d-1
Secretar General al Cultelor Artelor, profesor Popa.
D-1 Presedinte d-lui Secretar Gneral pentru spri-
jinul dat Cornisiunii Monumentelor Istorice 51 intervie
pentru pástrarea de a Comisiunii, cum a fost desti-
prin planul de constructie al cládirii.
D-sa de ocaziune spre a multumi Secretar General
pentru subventia Acaclemiei Române in sumä de lei
200.000 lei, pentru imprimarea lucrärii d-lui arhitect P. Antonescu:
Biserici clupá cutremur.
Secretar General ca sala fie pusä la dispozitia
Comisiunii pentru rostul important' al acestei Comisiuni, a
activitate este cunoscutä deajuns forurilor competente.
Pentru sumele preväzute in buget se vor face toate
pentru a fi intrebuintate cu de aceasta Ministerul va
mai un spor de 5-6 milioane pencru nevoile Comisiunii.
D-1 P. Antonescu informeazä Comisiunea asupra chestiunii
Casei Moruzi-Cantacuzino, pentru care a fost in audientä la d-1
Primar General.
Se mentine in vechea hotärire a Comisiunii de a fi
de noul plan de sistematizare al orasului, cetatea veche
www.dacoromanica.ro
28
din Aiud, in Inventarul Monumentelor Istorke

artistice din Transilvania. (Tern. Nr. 356 520/1943).
Se in discutie adresa Nr. 461.943/943 a Presedintiei Consiliului
de Ministri, privitoare la declararea ca monument istoric a casei
eroinei Ecaterina Teodoroiu, din comuna Vädeni, judetul Gorj.
misiunea este de parere cl pistrarea 8i ingrijirea acestei case este de
resortul Administratiei locale. In conformitate cu legea de conser-
vare restaurare a monumentelor istorice, Comisiunea Monumen-
telor Istorice are in grija sa dinainte de 1834.
Se dä delegatie d-lui arhitect Em. T. Costescu, punerea la
punct a planurilor de restaurare completä a bisericii, mobilierului
a cl5dirilor dela Plumbuita, potrivit indicatiunilor date
la fata locului de d-1 Maresal Antonescu. (Tern. Nr. 498
578/1943).
Se ia act se aprobä referatul d-lui arhitect Horia Teodoru cu
privire la atributiile Sectiunii Cornisiunii Monurnentelor Istorice
pentru Bucovina.
Se aprobá referatul d-lui profesor C. Daicovici privitor la recon-
structia podului de lernn, ce duce peste pârâu, la Castelul Corvine-
stilor. Comisiunea ca lucrarea si se sub supravegherea
d-luiWagner, din fondurile adunate de Administratia localä. (Tern.
Nr. 538/1943).
Se act de adresa Nr. 719/943 a Acaderniei Române cu privire
la restaurarea Bisericii Cioflec, din fondul Corneliu
Rornniceanu. e trece la tabloul de pe 1943. Tern. Nr.
126/1943.
Se avizele date de Subcomisiunea tehnicä intre 12
bruarie 19 Martie 1943.
1. Se caietul de sarcini deviz de 180.000 lei,
de d-1 Pictor I. Mihail pentru restaurarea zugrävelilor Bisericii Sf.
Dumitru din Râmnicul Sleet. (Tern. Nr. 118/1943).
2. Se procesele-verbale, valoare .de 112.371 lei, pentru
tencuieli exterioare de 132.000 lei, pentru zugráveli in la
Biserica Stavropoleos din Bucuresti, incheiate de d-I Pictor I. Mihail.
(Tem. Nr. 3.168/1943).
3. Se aprobá, pentru acoperirea pridvorului Bisericii Adormirea
Maicii Domnului din Râmnicul Sleet, dintre solutiile
studiate de serviciul tehnic, varianta I-a.
www.dacoromanica.ro
29
4. Se refacerea invelitoarei de a Bisericii Sf.

Paraschiva comuna Dienci, devizul descriptiv
întocmit de d-1 arhitect Em. Costescu. (Tern. Nr. 144/1943).
5. Se executarea lucrärilor de intretinere devizul de
228.000 lei, de serviciul tehnic judetean la biserica din
comuna Hudesti, judetul Dorohoi. Tern. Nr. 266/1943.
6. Se devizul de 373.000 lei, de arhitect Em.
Costescu, pentru restaurarea invelitoarei de dela biserica
Stänuleasa din Sâmburesti, (Tern. Nr.
212/1943).
7. Se majorarea la 823.000 lei, verificarea fácutä de
d-1 arhitect Em. Costescu, a devizului de restaurarea bisericii din
comuna (Tern. Nr. 211/1943).
8. Se aprobä devizul 4e 98.300 lei, trimis de Sf. Mitropolie a
Bucovinei, pentru lucrári de intretinere la Mánästirea Sucevita, cu
completärile aduse de arhitect Horia Teodoru. (Tern. Nr.
287/1943).
9. Se aprobä devizul de 130.320 lei, pentru de
la Biserica Baia, cu conditiuniile speciale
redactate de d-1 arhitect Horia Teodoru. (Tern. Nr. 191/1943).
10. Se aprobá planurile devizul de 390.000 lei, intocmite de
d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea Bisericii Sf.
Nicolae din satul Tetcoiu, comuna judetul Dâmbovita.
(Tern. Nr. 50/1943).
11. Se aprobä majorarea la 8.280.000 lei, a devizelor de restau-
rare pentru Mänästirea Cetätuia, din comuna Bucium, judetul
(Tern. -Nr. 201/1943).
12. Se aprobá clevizul de 30.000 lei, de arhitect
Em. Costescu, pentru lucräri de întretinere, la acoperisul clädirilor de
Biserica Stavropoleos, urmând a se pune in discutia
siunii chestiunea camerei de serviciu de Parohie pentru a
fi construitä din nou. (Tern. Nr. 299/1943).
13. Se aprobá introducerea luminii electrice biserica de lemn
Värgolici » din orasul Dorohoi, Intl numai in baza caietului de
sarcini de d-1 arhitect Horia Teocloru. (Tern.
308/943).
14. Se restaurarea zidurilor de a pardoselei
de din bisericá a Bisericii Soveja din judetul
www.dacoromanica.ro
30
Putna, in conditiile reaactate de d-1 arhitect Horia Teodoru.

(Tern. Nr. 284-285--286/1943).
15. Se aprobá majorarea dLvizului la 545.000 lei, pentru
de consolidare la Biserica Parohiei Copou, Iasi. (Tern.
309/1943).
16. Se analiza pretului de 2.000 lei pe metru de
din nou, cuprins cele tzei stratuti de tencuialâ, pentru lucrarea
de zugräveald dela Biserica Sf. Episcopii din Husi. (Tern. Nr.
431/943).
17. Se se intervinâ la Ministerul Culturii Nationale
al Cultelor pentru obtinerea fonclurilor necesare restaurárii Bisericii
judetul avându-se in vedere pentru a fi
in tabloul Cornisiunii pentru o parte din foncluri. (Tenn. Nr.
334/1943).
18. Se aprobá referatul d-lui Pictor I. Mihail, relativ la lucrârile
de restaurare a iconostasului Bisericii din Soveja, Putna.
(Tern. Nr. 284/1943).
19. Se devizul de 1.300.000 lei,
de conductor arhitect V. Moisescu pentru consolidarea
urarea Mänästirii judetul (Tern. Nr.
170/943.)
20. Se aprobá planurile devizul de 710.000 lei, pentru conso-
lidarea, cutremur, a Bisericii Sf. Nicolae din
Muscel. (Tern. Nr. 398/1943).
21. Se devizul de 87.610 lei, trimis de Epitropia Bisericii
Sf. Durnitru din Iasi, pentru de consolidare
trernur. (Tern. Nr. 466/1943).
22. Se aprobá devizul de 12.863.000 lei, pencru restaurarea bise-
ricii de 7.000.000 lei, pentru restaurarea turnului clopotnitä dela
Mánästirea Snagov Ilfov, de arhiteçt Em. Costescu
de analize. (Tern. Nr. 478/943).
23. Se procesul-verbal de receptie provizorie a
rilor de picturá in valoare de 60.000 lei, executate la Biserica Spirea
din Bucuresti. Nr. 2.865/1943).
24. Se caietul de sarcini de 180.000 lei, de d-1
Pictor I. Mihail, p-entru consolidarea picturii turlelor Bisericii
tuia din Iasi. (Tern. Nr. 2.270/942).
www.dacoromanica.ro
PROCES-VERBAL Nr. 7
din Martie
Membri prezenti: A. G. Oprescu, I. D.

Secretarul Comisiunii: Victor Batulescu.
La ordinea zilei lucrärile de restaurare dela catedrala
din Husi. Pictorii N. D. Hornung prezina Comisiunii spe-
ciale proiectele de decor pictural ale absidei principale cupolei,
executate in scara de colori de gouache. Comisiunea aprobi
compozipile, repartitiile scenelor personagiilor. Pictorii sunt invitap
si supravegheze corecteze armonia tonalà, in trebue
tonuri mai accentuate si armonizate unul cu altul,
intreaga compozitie sä ante. Anume amänunte de ordin iconografic,
asupra cärora s'a atras d-lor pictori, trebuesc coredate de
execulie, pe hârtie in colori, urmAtoarele subiecte:
a) Pentru cupolä: Pantocratorul, dal prooroci, doi apostoli
un evanghelist din pendentivi;
b) Pentru absida principalk scena din (Maica Domnului
ingerii), trei ai bisericii (medalioane), Impärtäsirea Aposto-
cu Sf. sânge trei episcopi din ultimul registru;
) Din absidele laterale, scena din registrul superior câte una
din scenele figurile din registrul al doilea din zona inferioarä.
Aceste vor fi aplicate de pictori pe peretii bisericii la locul
pe suprafetele cuvenite. Comisiunea le examina la fata
va de inceperea picturii murale.
Comisiunea socoteste operatiunea mai sus este absolut
necesará. Ea cere pictorilor un spor apreciabil de muncá de
vreme. In aceste conditii, Comisiunea roagá Ministerul Lucrárilor
lice si Ministerul Culturii Nationale consimtä la un adaos de
de 400.000 mii lei.
PROCES-VERBAL Nr. 8
edinta din Aprilie 1943
Presedinte : Al. Lapedatu.
Membri prezenti P. Antonescu, I. D. A. Sacerdoteanu,
A. Verona, V. Pr. N. Popescu.
Secretarul Comisiunii: Victor Bratulescu.
www.dacoromanica.ro
32
se deschide la orele 11,30. Se cite§te se aprobä procesul-

verbal al anterioare.
Comisiunea aprobá incheerile Comitetului de redactie al Bule-
tinului.cu privire la instructiunile ce a se pe seama
colaboratorilor, la rezumatele articolelor limbá sträinä la
un eventual onorariu pentru autorii articoleloi studiilor.
Se discutie adresa Prirnäriei Municipiului Bucure§ti, Nr.
5.121 din 30 rtie 1943, de adresa Nr. 301.925/1943 a
Pre§edintiei Consiliului de Mini§tri, cu rezolutia Domnului Mare§al
Antone.scu, privitoare la casa Moruzi-Cantacuzino-Cretulescu, mo-
nument istoric.
Comisiunea act de rezolutie, crede e bine totu§i
sä comunice d-lui Ministru al Culturii Nationale, al Cultelor
Artelor, motivele care au determinat anume :
1. Chestiunea acestui monument nu a fost prezentatä d-lui
Mare§al, de studiul Comisiunii Istorico-Artistice prevázutá
de regulamentul de constructii alinieri al Municipiului Bucure§ti,
din 1939.
2. Casa este un monument caracteristic pentru nostru,
bind una din putinele constructii civile, care mai reprezintá tipul
vechilor case boiere§ti din Bucure§ti.
3. Mentinerea casei, nu constitue o pentru aplicarea
nului de sistematizare al Capitalei.
4. Monumentul pástreazä un mic cadru de verdeatá, unde se
pot expune fragmentele lapidare din Muzeului Muni-
cipal.
5. Dacá nu se poate a§tepta studierea din nou a chestiunii, prin
Comisiunea Istorico-Artistieä a Municipiului, care urmeazá a se
infiinta, Comisiunea este de pärere se dispue ca därâmarea se
facá metodic, pentru a se da posibilitatea arhitectilor Primáriei Muni-
cipilui ai Comisiunii Monumentelor Istorice
cercetärile incepute pentru completa a monurnentului.
(Tem. Nr. 695/1943).
Se aprobä referatul d-lui Horia Teodoru, prin care se cere a se
interveni la Municipiului pentru Comisiunii
Istorico-Artistick de regulamentul de constructii alinieri.
La acestei Comisiuni, se va intocmi un memoriu pri-
vitor la degajarea restaurarea monumentelor istorice din Capitalá,
www.dacoromanica.ro
33
luând ca de plecare memoriul d-lui arhitect N. membru

al Comisiunii Monumentelor Istorice. (Tern. Nr. 782/1943).
Se aprobä avizul Subcomisiunii cu privire la zona la
plantarea talusului din jurul zidurilor de imprejmuire ale
stirii Plumbuita.
Se aprobä referatul d-lui Victor Brätulescu, privitor la repro-
prierile cerute din 1940 Bisericii Domne§ti
din Curtea de Arge§. (Tern. Nr. 708/1943).
Se raportul d-lui profesor C. Daicovii, cu privire la
reparatia Bisericii din Barul Mic (Bârâ§or)
Un arhitect al Comisiunii va merge la fata locului. (Tern. Nr.
676/1943).
La repartitia fondului pentru lucrärile exercitiului bugetar
curs, se va avea in vedere raportul d-lui profesor C. Daicovici atât
pentru continuarea cercetärilor säpâturilor arheologice in Tran-
silvania Banat, cât pentru acoperirea cheltuelilor curente ale
biro ului.
Se aprobä avizele date de subcornisiunea tehnicä clela 19 Martie
la 9 Aprilie 1943.
1. Se aprobä devizul de analiza preturi cu preturile
unitare de 1.500 lei 5.081 lei, pentru completarea zugrâvelilor in
pronaos tinda bisericii episcopale din Hu§i. (Tern. Nr. 400/1943).
2. Se aprobä caietul de sarcini intocmit de d-1 Pictor Ion Mihail
pentru curätirea reparatia picturii biserice§ti din Biserica Sf.
Stefan Cälära§i din Bucure§ti, procedându-se cu mare atentie la
scoaterea la a vechilor zugräveli in (Tenn. Nr. 2.355/942).
3. Se majorarea la 450.000 lei, devizului de consolidare
cutremur, a Bisericii Leurdeni, judetul Ilfov. (Tern. Nr.
467/1943).
4. Se aprobá moclificarea articolelor 21 1i 31 de cl-1
arhitect Em. Costescu la devizul de 2.100.000 lei, conso-
lidarea dupl cutremur, a Bisericii fostei Cotroceni.
(Tern. Nr. 2.822/1942.
5. Se aprobá devizul de 1.400.000 lei, de arhitect
St. Becu pentru restaurarea Bisericii Stelea-Târgovi§te. (Tern. Nr.
553/1943).
6. Se aprobl majorarea devizului la 3.600.000 lei, pentru
rarea Schitului Strâmba-Gorj. (Tern. Nr. 3.166/1942).
3
www.dacoromanica.ro
34
7. Se aprobä devizul 250.000 lei, intermit de d-1 arhitect Becu

pentru lucräri de consolidare dupä cuttemur la Biserica Mänästirii
jud. (Tern. Nr. 175/1943).
8. Se majorarea la 1.375.000 lei, a devizelor de restau-
rare, intocmite de d-1 arhitect Em. Costescu pentru Cetatea Hotin.
(Tern. Nr. 366/1943).
9. Se majorarea la 1.200.000 lei a devizului de consoli-
dare restaurare, cutrernur, a Bisericii fostei Dealul,
judetul (Tern. Nr. 366/1943).
10. Se devizul de 1.600.000 lei, trimis de Parohia Brebu-
Prahova cu aduse de arhitect a se inter-
veni la Minister pentru fondurile necesare. (Tern. Nr. 482/1943).
11. Se aprobá lucrärile suplirnentare cerute de Sf. Mänästire
conditiile cuprinse in referatul d-lui arhitect Bals.
(Tern. Nr. 448/1943).
12. Se majorarea la 2.000.000 lei, a devizului pentru
restaurarea clopotnitei Sfintei Patriarhii (Tern. Nr. 346/1943).
13. Se aprobä lucrarile, in valoare de 76.000 lei, executate la
Manástisea Dintr'un Lenin, rezervele cuprinse in referatkd d-lui
arhitect 9ef Horia Teodoru. (Tern. Nr. 488/1943).
14. Se planurile, devizul de 2.600.000 lei, pentru restau-
rarea clopotnitei a clädirei anexe dela Mänästirea Plumbuita.
(Tern. Nr. 505/1943.)
15. Se aprobä devizul de 800.000 lei, cu aduse de
d-1 arhitect Bals, pentru restaurarea bisericii Sf. Joan din
Ocna, judetul (Tem. Nr. 503/1943).
16. Se de 110.000 lei, de d-1 arhitect
I. L. Atanasescu, pentru consolidarea 9i restaurarea Bisericii Joan
Sebastian din cu precizarile cuprinse in referatul d-lui arhitect
Horia ,Teodoru. (Tern. Nr. 489/1942).
17. Se planurile devizul de 850.000 lei, intocmite de
d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru consolidarea
tremor, a bisericii parohiale Sf. Nicolae din satul Carpenis, cornuna
judetul (Tern. Nr. 3.042/1942).
18. Se devizul de 340.000 lei, trimis de Parohie
de Serviciul tehnic comunal referatul d-lui arhitect Bals,
pentru restaurarea invelitoarei Bisericii Catedrale - Domneasca - din
lacl. (Tern. Nr. 516/1943).
www.dacoromanica.ro
35
19. Se executarea suplirnentare la Biserica Sta-

vropoleos, urmând a comunica 0.C.L.-ului rezultatul tra-
tärii prin invoialä. (Tern. Nr. 622/1943).
20. Se procesul-verbal de receptie provizorie, pentru
in valoare de 185.950 lei, la Biserica Mavrogheni Bucuresti.
(Tern. Nr. 606/1943).
21. Se referatul d-lui arhitect Em. Costescu, relativ la
lucrärile in curs de executare la Mändstirea Plumbuita. (Tern. Nr.
663/1943).
22. Se referatul 1i devizul descriptiv intocmite de d-1
arhitect Em. Costescu, relativ la lucrärile dela Plumbuita.
(Tern. Nr. 684/1943).
23. In privinta cafasului Bisericii Plumbuita, se va
lua o numai ce se va completa cercetarea asupra inte-
riorului bisericii. Nr. 666/1943).
24. Se aprobá mernoriul de d-1 arhitect Horia
doru, relativ la lucrärile de sistematizare din jurul Mänästirii Plum-
buita, adäogändu-se se va rezerva o zonä in de cel
putin 300 arátându-se cum va fi plantatä. Nr. 596/1943).
PROCES-VERBAL Nr. 9
din Aprilie 1945 a Comitetidui de redacjie al .Buletinului
Membri prezenti: P. Antonescu, G. Oprescu, A. Sacerdojeanu,
H. Teodoru, I. D. tefdnescu.
Secretar: Victor
Suntem de pärere a se publica Buletin o notä
eventualilor colaboratori, câteva la sfârsitul Buletinului.
Institutul francez va primi publicatfile Comisiunii, in schimbul
colaborärii la traducerile rezumatelor articolelor.
Indicele volumului de sub tipar va face d-1 Sacerdoteanu
ca probä.
Pentru postul de bibliotecar se propune d-ra Elena Zara, care
va fi transferatá din invätämânt.
Articolele de Buletin, Comuniari, recensii, etc. vor fi comunicate
din Comitetului de redactie.
3*
www.dacoromanica.ro
36
Se va publica o pentru colaboratori.

Pentru Husi, d-1 I. D. poate da la fata locului dispo-
zitiuni pentru inceperea picturii.
PROCES-VERBAL Nr. 10
din Mai 1943
Membri prezenti: P. Antonescu, A. Verona, V. Pr.
N. Popescu, A. Sacerdoteanu.
Secretarul Comisiunii: Victor
se deschide la orele 11,30. Se citeste pi se aprobl pro-
cesul-verbal al anterioare.
Se discutä repartitia fondului bugetar pe exercitiul 1943-1944,
pus la dispozitia Comisiunii, prin. bugetul Ministerului Culturii
Nationale pentru restauräri, cercetäti, publicatii sápäturi arheo-
logice.
Se sä se Muzeului de Antichitäti ca domnii arheo-
logi cari au primit, din fondurile Comisiunii, sume pentru cercetäri,
rapoarte cuprinzätoare asupra celor descoperite
cu actele pe care le va viza Cornisiunea.
Se va interveni pe lângá Mitropolia Olteniei, arätändu-se o
de profesori germani, de d-1 director al Muzeului
Brukenthal din Sibiu, au vizitat Hurezi pi Bistrita
judetul pi au rämas neplácut impresionati de lipsa de spirit
gospodäresc, pe care au constatat-o la aceste mänästiri.
Se dä delegatie d-lui pictor I. Mihail pentru supravegherea restau-
rärii picturii Bisericii Buzestilor din Stänesti-VAlcea, d-lui arhitect
Sterie Becu pentru organizarea Muzeului din d-lui
arhitect Em. T. Costescu pentru supravegherea lucrärilor de restau-
rare dela Mänästirea Plumbuita.
Se aprobá avizele date de subcomisiunea tehnicá 9 Aprilie
19 Mai 1943
1. Se aprobä situatia provizorie Nr. in valoare de 114.144 lei,
verificatä de d-1 arhitect Em. T. Costescu, pentru lucrärile de
tinere dela localurile Bisericii StavroPoleosntru din Bucuresti. (Tern,
Nr. 736/1943.
2. Se aprobä devizul de lei, de Serviciul tehnic
judetean, cu conditiile speciale de d-1 arhitect Bals,
www.dacoromanica.ro
37
pentru consolidarea, dupâ cutrernur, a Bisericii Parohiei Päusesti,

judetul Iasi. (Tem. Nr. 704/1043).
3. Se aprobá caietul de sarcini-cleviz, in valoare de 420.000 lei,
.intocmit de d-1 Pictor I. Mihail, pentru restaurarea zugrävelilor din
Biserica Târca, cu hramul Ináltarea Dornnului, din Bucuresti. (Tern.
Nr. 261/1943).
4. Se aprobá caietul de Sarcini-deviz, in valoare de 543.000 lei,
intocmit de Pictor I. Mihail, pentru restaurarea zugrävelilor din
Biserica Scaune-Bucuresti. (Tern. Nr. 328/1943).
5. Se aprobá procesul-verbal de receptie provizorie, valoare
de 1.884.739 lei, de d-1 Arhitect Sterie Becu, pentru
rile de consolidare, cutre'mur, a Bisericii Sf. Gheorghe din
Ploesti. (Tern. Nr. 788/1943).
6. Se aprobä devizul de 400.000 lei, intemnit de arhitect
pentru de restaurare, la Biserica Schitului Hlincea din
preväzându-se surna, in .tabloul anului acesta, pe suma de
83.000 lei, pentru lucrärile suplimentare executate devizul
aprobat de Comisiune. (Tern. Nr. 790/1943).
7. Se devizul de 2.000.000 lei, de d-1 arhitect
pentru consolidarea 81 restaurarea Bisericii Sf. din Iasi,
a se completa cu analiza preturilor. (Tern. Nr. 537/943).
8. Se aprobá lucrárile procesul-verbal de receptie provizorie,
in valoare de 806.395 lei, incheiate de arhitect St. Becu, pentru
lucrári de reslaurare la Biserica Sf. Gheorghe Vechiu din Ploiesti.
(Tern. Nr. 789/1943).
9. Se aprobä devizul de suplimentare in valoare de 93.444
lei, pentru completarea la Biserica Parohiei jud.
Rârnnicu-Sárat, inteemit de d-1 V. Moisescu. (Tern. Nr. 723/1S43).
10. Se aprobá devizul de 30.000 lei, de d-1 conductor
arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea clopotnitei Sf. Dimitrie din
comuna Nucet, Parohia Chiojdeanca, judetul Prahova. (Tern. Nr.
786/1943).
11. Se aprobá referatul devizul de 180.000 lei, intocmite de
arhitect Bals, pentru de restaurare la Biserica
Nicorita din Iasi. (Tern. Nr. 588/1943).
12. Se aprobá devizul de 640.000 lei, intocmit de Serviciul Tehnic
Judetean,-cornpletat cu conditiile speciale redactate de cl-1 arhitect
Stefan Bals, pentru de a Bisericii Sf. Joan
www.dacoromanica.ro
38
Botezätorul din Popesti, Parohia Miclesti, judetul Vaslui. (Tern.

Nr. 742/1943).
13. Se aprobá procesul-verbal de receptie in valoare de 49.995
lei, incheiat de Serviciul Tehnic Judetean, pentru lucräri de restaurare
la Biserica Ilfov. (Tern. Nr. 752/1943).
14. Se planurile devizul de 550.000 lei, trimise de Parohie,
cu modificärile aduse de arhitect Bals, pentru restaurarea
Bisericii Moara Grecilor din Vaslui, judetul Vaslui. (Tern. Nr.
619/943).
15. Se aprobá planurile devizul de 4.886.000 lei, intocmite de
d-1 arhitect Em. T. Costescu, pentru restaurarea Bisericii Scaune
din Bucuresti. (Tern. Nr. 639/1943).
16. Se devizul de 500.000 de Serviciul Tehnic
Judetean, modificarea de d-1 arhitect pentru restau-
rarea Bisericii Sf. Dumitru din Bârlad. (Tern. Nr. 726/1943).
17. Se aprobá referatul d-lui arhitect Ern. Costescu, relativ la
in curs de executie, dela Mänästirea Plumbuita. (Tern.
Nr. 799/1943).
18. Se aprobä devizul descriptiv, de d-1 arhitect Em.
Costescu, pentru restaurarea invelitoarei de a Bisericii Cotmeana
din Arges. (Tern. Nr. 713/1943).
19. Se aprobä devizul de 150.000 lei, de cl-1 Arhitect
St. Becu, pentru de intretinere la din Curtea
de Arges. (Tern. Nr. 812/1943).
20. Se devizul de 750.000 lei, de d-1 arhitect
Bali, pentru lucräri de restaurare care se vor prevedea in
bloul anului curent, la Mánástirea din Iasi. (Tern. Nr.
824/1943).
21. Se planurile revizuite, p2ntru clopotnita
Plumbuita, de conductor arhitect V. Moisescu, dupä
urrnele gásite la fata locului. (Tern. Nr. 505/1943).
22. Se aprobá inceperea neintârziatá a lucrárilor in valoare de
299.244 lei, pentru acoperirea Bisericii Arbora, din fondul pentru
conservarea monumentelor istorice inzestrarea mänästirilor din
Bucovina. (Tem. Nr. 804/1943).
23. Se planurile modificate, dupá dispozitiile date pentru
stranele Bisericii Sfântul Gheorghe Nord, din orasul Focsani. (Tern.
Nr. 665/1943).
www.dacoromanica.ro
39
24. Se referatul d-lui arhitect tefan relativ la con-

tinuarea lucrárilor la Biserica Parohiei Ca§in II, judetul
(Tern. Nr. 814/1943).
25. Se vor da dispozitiuni ca sä nu se tencuiasca de umplu-
turá, nou executatá arcadele fostelor chilii dela fosta Mânástire
Cotroceni, pentru a se pâstra evidenta provizoratului. (Tern. Nr.
817/1943).
26. Se aprobá proiectul distributiei incâperilor din corpul
pendintelor de pe latura Nord a incintei Conacului Gole§tilor,
de Institutul National al Cooperatiei. (Tern. Nr. 816/1943).
27. Se aprobá referatul, planurile devizul de 880.000 lei,
mite de arhitect St. Becu, pentru lucrári de restaurare la Biserica
din Comuna Colun, judetul Fágára§. (Tern. Nr.
242/1943).
28. Se aprobá situatia cu modificrile aduse de d-1
arhitect tefan Bal§, in valoare de 295.782 lei procesul-verbal de
al lucrárilor de consolidace la Biserica Sf. din Ia§i.
(Tern. Nr. 867/1943).
29. Se referatul d-lui arhitect Em. Costescu, relativ la
lucrárile in curs la Mándstirea Plumbuita, fácându-se
de neurmare. (Tens. Nr. 891/1943).
30. Se aprobá devizul de 200.000 lei, trirnis de parohie, cu modi-
aduse de arhitect tefan Bal§, pentru lucrul de restaurare
la Biserica Sf. din Ia§i. (Tern. Nr. 851/1943).
31. Se proiectul de d-1 arhitect tefan
pentru acoperivl majorarea devizului la suma de
1.860.000 lei, pentru lucrki de restaurare la Mánástirea
judetul Neamt. (Tern. Nr. 644/1943).
32. Se aprobá devizele intocmite de arhitect St. Becu,
de restaurare la Mánâstirile Váratec
Agapia, judetul in valoare de 3.000.000 lei. (Tern. Nr.
/943).
33. Se aprobá devizul descriptiv, de d-1 arhitect Em.
Costescu, pentru restaurarea Bisericii Bârlogu, judetul Arge. (Tern.
Nr. 751/1943).
34. Se proiectul rernizei de lângá dependintele restaurate
ale Conacului Gole§tilor din Gole§ti, trimis de Institutul
al CooperaPei. Nr. 810/1943).
www.dacoromanica.ro
40
35. Se devizele intocmite de d-1 arhitect Bali, va-

loare de 5.590.000 lei, pentru ucrárile de restaurare necesare fostei
Mánastiri Golia din Ia§i. (Tern. Nr. 902/1943),
36. Se aprobá devizul de 3.300.000 lei, de d-1 arhitect
Em. T. Costescu, pentru de restaurare la Biserica fostei Mä-
Cotroceni. (Tern. Nr. 973/1943).
37. Se ca lucrärile exterioare noi, de zugraveli ale peretilor
cládirii de lângä Biserica Stavropoleos, se facá sub controlul
misiunii. (Tern. Nr. 872/1943).
38. Se ca stricaciunile cauzate de cutremur fie
plátite pentru restaurarea completä, de cornitetul Parohial restul
degradärilor ivite cursul anului de intrerinere sá fie executate
de d-1 Pictor Troteanu, in contul lucrarii, la biserica catedrala din
Orhei. (Tern. Nr. 2.498/1942).
St. Becu devizul de 80.000 lei, de d-1 Pictor I. Mihail,
pentru consolidarea cutremur pentru restaurarea picturei, la
Biserica din comuna judetul Prahova. (Tern. Nr. 977/1943).
40. Se proiectul de d-1 arhitect St. Becu, pentru
construirea din nou a unei locuinte de lipit de Muzeul din
amenajându-se un pentru (Tern.
Nr. 536/1943).
41. Se lucrarile suplimentare cerute de Sf.
Negru-Voda din Campulung-Muscel, in speciale, redactate
de d-1 arhitect Horia Teodoru. (Tern. Nr. 942/1943).
42. Se devizul modificat in valoare de 135.400 lei,
de d-1 arhitect Em. Costescu, pentru consolidarea dupá cutremur a
sericii Gheorghe din comuna Armäieiti judetul Ialomita. (Tern.
Nr. 920/1943).
43. Se aprobá devizul de 890.000 lei, intocrnit de conductor
arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea Bisericii Domneiti Sf.
Apostoli Petru Pavel din Ploieati. (Tern. Nr. 576/1943).
44. Se aprobá de 680.000 lei, de conductor
arhitect V. Moisescu, pentru de ce se vor face
din fondurile la Biserica Sf. Treime din Pra§ca-Naeni,
(Tern. Nr. 995/1943).
45. Se devizul de 640.000 lei, de serviciul tehnic
judetean, cu aduse de arhitect Horia Teodoro,
www.dacoromanica.ro
41
pentru restaurarea bisericii de lemn loan Botezatorul,

Popesti, Parohia Miclesti, judetul Vaslui. (Tern. Nr. 980/1943).
46. Se devizul cu preturile fixate de Serviciul Tehnic Jude-
vean, in valoare de 650.000 lei, pentru fosta stretie dela
lucrärile urmând a se face din fondurile
institutiei ce o ocupa. (Tern. 947/1943).
47. Se devizul de 2.700.000 lei, de d-1 arhitect
St. Becu, pentru restaurarea clopotnitei Bisericii Raclu din
Bucuresti. (Tern. Nr. 352/1943).
din 27 Mai 1943
Presedinte : AL Lapedatu.
Membri : A. Verona, V. Pr. N. Popescu,
1. D. Q. Oprescu, A. Sacerdoteanu.
se deschide la orele 11,30. Se citeste se pro-
cesul-verbal al anterioare.
Presedinte Comisiunii pe profesor dela
Universiiatea din Iasi, succesorul regretatului I. Mines, la catedra
de Istoria Românilor pe D. Constantinescu, asistent la
D-1 D. Constantinescu citeste memoriul privitor la
dela Cetatea Neamtului, Comisiunii materialul fotogra-
fic schitele luate la fata locului. vor continua $ se
vor subventiona de Comisiune Pentru
lucrärile de consolidare, d-1 Horia Teodoru va merge la fata
locului pentru a da toate indrumarile tehnice.
Se pentru cercetari arheologice, suma de
2.500.000 lei, care se va pune la dispozitia domnilor arheologi,
ce acestia vor fi depus raportul cercetarilor intreprinse in
anul 1942 cu fondurile date de Comisiune.
Pentru completarea sumei de 13.000.000 lei, la se
devizul restaurarii bisericii Mánàstirii Snagov, Comisiunea rezervá
suma de 3.000.000 lei, pe care o va acorda ce va
cheltui cele zece milioane
D-1 pictor I. Mihail va face cuvenitele cercetari vederea con-
solidärii picturii boltilor Bisericii Golia din Ia§i. Comisiunea va
vizita aceste lucrári in cursul lunei
www.dacoromanica.ro
42
Se Primäriei Aiud castelul bastioanele

5i zidurile inconjurätoare ale sunt monumente istorice.
Se mentine comunicatá Prefecturii de Gorj cu privire
la casa Ecaterinei Teodoroiu din comuna Videni, judetul Gorj.
Prefectura poate dispune, pe cale administrativä, mentinerea
strarea acestei case.
Se ia act de procesul verbal de P. S. S. Episcopul
'd-1 prof. I. D. d-1 pictor Hornung. relativ la pic-
tura Bisericii Episcopale dela
Se avizele date de subcomisiunea 19 Mai
27 Mai 1943.
1. Se aprobä devizul de 12.000.000 lei proiectul intocmite de
d-na arhitect Violetta Popescu-Cote0i, pentru restaurarea Bisericii
Buna Vestire din Ploe§ti, ce se vor moclifica potrivit conditiilor spe-
ciale redactate de d-1 arhitect Horia Teodoru. (Tern. Nr. 1.024/943).
2. Se devizul de 16.400.000 lei, de arhitect
Em. T. Costescu, pentru refacerea chiliilor de Nord de Sud a
trapezei din incinta Mänástirii Plumbuita. (Tern. Nr. 1.064/943.)
din Ionic
Pre§edinte : Al. Lapedatu.

Membri prezenti: A. Verona, I. D. tefänescu, A. Sacerdoteanu,
Q. Oprescu, P. Antonescu, Pr. N. Popescu.
Secretarul Comisiunii: Victor
se deschide la orele 11,30. Se cite§te se pro-
cesul-verbal Nr.- 11 al anterioare. Se act se aprobä avi-
zele Subcomisiunii tehnice, date 27 Mai 18 1943.
Asupra räspunsului Muzeului de Antichitäti Nr. 225/1943, lore-
gistrat sub nr. 1.264/1943, Comisiunea aprobá fie intrebat
d-1 D. Berciu se incadreze in activitatea a
Muzeului de in care scop i se comunicä, copie adresa
räspuns a Muzeului de Antichitätii. (Tern. Nr. 1.264/1943).
Se ia act de adresa nr. 227/1943 a Muzeu, cu privire la
justificarea surnelor acordate pentru säpäturi cercetäri a rapoar-
telor anuale ale cercetärilor arheologice.
www.dacoromanica.ro
43
Actele justificative vor verificate vizate de Muzeul de Anti-

chitäti, dupá care vor fi trimise Ministerului pentru descârcare,
prin Cornisiune.
D-1 profesor C. Daicovici 'va rugat refere Cornisiunii asupra
raportului d-lui I. Berciu, directorul Muzeului regional din Alba-
lulia, prin care cere aprobarea surnei de 50.000 lei,' pentru säpâturile
din Transilvania, punând de acord cerere cu programul de
cercetár i concluse de C. Daicovici cu surnele primite din
partea institutiilor locale din partea Comisiunii Monumentelor
Istorice.
Se d-lui Al. Tzigara-Sarnurcas, pietrele mormântale
ale ctitorilor Bisericii Mânästirii Ciorogârla-Sarnurcásesti, se
asezate la locul lucru constatat de delegatul care a
fost la fata locului.
Se recomandä Ministerului cererea de nurnire in postul de arhi-
tect a d-lui Traian Chitulescu, absolvent al de Arhitec-
din Bucuresti.
Se va cerceta din nou chestiunea restaufárii picturii Bisericii
Stänesti-Lungesti,
Se aprobá avizele date de subcomisiunea dela 27 Mai
la 18 Ionic.
1. Se aprobá lucrârile suplimentare constatate la fata locului de
arhitect Bals, pentru consolidarea Bisericii Mánástirii
Snagov. (Tern. Nr. 1179/1943).
2. Se aprobá referatul d-lui Em. T. Costescu devizul
de 470.000 lei, intocmite de d-1 arhitect I. L. Atanasescu, pentru refa-
cerea invelitoarei caselor thiliilor Mänástirii Tisrnana. (Tern. Nr.
1.079/1943).
3. Se aprobâ rnajorarea devizului dela 450.000 lei la 1.400.000
lei, pentru de consolidare la Biserica Precista din Galati.
(Tern.-Nr. 1.167/1943).
4. Se aprobá proiectul de beton armat de Serviciul
Tehnic Judetean, pentru repararea Bisericii Parohiei jud.
Tecuci. (Tern. Nr. 1.069/1943).
5. Se aprobá devizul de 160.000 lei, de d-1 arhitect loan
Atanasescu, pentru restaurarea Bisericii Parohiei Intorsura, jud. Dolj,
cu completârile aduse de d-1 arhitect Horia Teodoru. (Tern.
Nr. 1.102/1943).
www.dacoromanica.ro
44
6. Se aprobä situatiile definitive de 420.000 lei, de 200.000 lei

de 24.545 lei, pentru lucräri executate la Mänästirea Cetätuia
de 80.000 lei, de 60.000 lei de 110.057 lei, pentru lucräri executate
la Schitul (Tern. Nr. 913/1943).
7. Se aprobá proiectul de detaliu pentru profilul in piatrá, al
soclului Bisericii din Bucure§ti. (Tern. Nr. 1.112/1943).
8. Se aprobá proiectul devizul de 53.400 lei, trirnise de Parohie
pentru schela clopotelor Bisericii Sf. Botezätorul din Ia§i, cat
modificärile aduse de arhitect tefan Bal§, rezerva verificärii,
la fata locului, a a§ezárii ferrnelor. (Tern. Nr. 1.060/1943).
9. Se aprobä planurile releveului proiectului de restaurare, cu
clevizul de 7.340.000 lei, de d-1 arhitect conductor V. Moi-
sescu, pentru Biserica vechei clopotnite incinta fostei Mänästiri
Soveja, jud. Putna. (Tern. Nr. 1.001/1943).
10. Se aprobä situatia lucrärilor efectuate, in valoare de 79.682
lei, intocmita de arhitect Em. T. Costescu la Biserica fostei
Cornana, jud. Vla§ca. (Tern. Nr. 743 818/1943).
11. Se aprobá caietul de sarcini deviz, de pictor
I. in valoare de 430.000 lei, pentru restaurarea picturii
cu hrarnul Intrarea in Bisericá din Curtea de Arge§.
(Tern. Nr. 957/1943).
12. Se aprobá referatul d-lui arhitect Teodoru, relativ
la utilizarea ce vor restaura la Plumbuita
la fotografierea documentarä a cercetärilor ce se fac la aceastä
Mánástire. (Tern. Nr. 1.217/1943).
13. Se aprobá referatul devizul de 270.000 lei, intocmite de
d-1 arhitect Em. T. Costescu, pentru de restaurare la Biserica
Icoanei din Bucure§ti, Parohia urmând cornunice Comisiunii,
rezultatul cercetárii fäcute la fata locului asupra lucrärilor executate
acum. (Tern. Nr. 1.056/1943).
14. Se devizul de 165.946 lei, trimis de Sf.
Dintr'un Lernn, completat conditiile speciale redactate de d-I
arhitect Teodoru, procedându-se de urgentä la executarea
lucrärilor. (Tern. 1.185/1943).
15. Se devizul de 420.000 lei, intocmit de d-1 arhi-
tect tefan pentru consolidarea restaurarea vechiului zid
de dela Facultatea de din Ia§i. (Tern. Nr.
466/1943).
www.dacoromanica.ro
45
16. Se aprobä majorarea devizului la suma de 1.930.000 lei,

pentru de restaurare la Biserica lui tefan Mare din Baia.
(Tern. Nr. 1.140/1943).
17. Se aprobá devizul de 520.000 lei, întocmit de Serviciul
Tehnic Judetean, cu completärile aduse de d-1 arhitect Bal§,
pentru restaurarea vechiului pod de de lângá jud.
Boto§ani. (Tern. Nr. 1.120/1943).
18. Se aprobá se achitá din fonclul dat de Cornisiune
suma de 320.155 lei, reprezentând situatia provizorie Nr. 1 a lu-
de consolidare la biserica Mänástirei Snagov. (Tern. Nr.
1.213/1943).
19. Se executarea soclului din de Mägura, la bi-
serica Sf. Nicolae din Bäneasa, clupä devizul de 580.000 lei,
de arhitect Sterie Becu. (Tern. Nr. 1.234/1943).
20. Se aprobá planurile, referatul devizul de 957.000 lei, lame-
mite de d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea
sericii parohiale Adormirea Maicii Domnului din Comuna Voetin,
jud. Râmnicu-Särat. (Tern. Nr. 866/1943).
21. Se procesul-verbal de valoare de 290.000
lei de 50.157 lei, de d-1 arhitect Sterie Becu, pentru lucräri
de restaurare la Casa Parohialä Muzeu dela Biserica Stavropoleos
din Bucure§ti. (Tern. Nr. 1.009/1943).
22. Se aprobá devizele de 1.400.000 lei, de 960.000 lei de
2.700.000 lei, trimise de parohie, pentru restaurarea planurile
aprobate de Comisiune, Apostol din Bucure§ti. (Tern.
Nr. 354/1943).
23. Se aprobä raportul de arhitect profesor Petrescu,
referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, referitor la lichidarea
lucrärilor de restaurare dela Biserica Icoanei din Bucure§ti. (Tern.
Nr. 1.241/1943).
24. Se aprobá devizului de 2.600.000 lei, de
d-1 arhitect Em. T. Costescu, pentru restaurarea clopotnitei a casei
anexá dela Plumbuita. (Tern. Nr. 1.261/1943).
25. Se devizul suplimentar de 390.660 lei, trimis de
rohie pentru restaurarea stäretiei a clopotnitei dela Mänästirea
Negru Vodá din Câmpulung MusceL (Tern. Nr. 1.227/1943).
26. Se aprobä procesul-verbal de receptie, valoare de 104.500
lei, de delegatul Serviciului tehnic judetean, pentru
www.dacoromanica.ro
46
de restaurare dela biserica parohiei Cornu de Sus, jud. Prahova.

Nr. 1.210/1943).
27. Se planurile devizul de 700.000 lei, intocmite de
d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea bisericii de
lemn Cuvioasa Paraschiva din comuna Cândesti-Vale, jud. Dâm-
bovita. (Tern. Nr. 2.908/1943).
28. Se aprobl majorarea la 1.930.000 lei, a clevizului de restaurare
a bisericii parohiei cel Mare din Baia, jud. Baia. (Tern. Nr.
1.140/1943).
29. Se aprobä devizul de 135.000 lei, trirnis de parohie, cornpletat
cu conditiile speciale redactate de arhitect Horia Teodoru,
pentru repararea bisericii din parohia Pädureni-Turda. Nr.
1.263/1943).
30. Se referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, relativ
la lucrárile ce Guvernämântul Bucovinei a le face la monu-
mentele istorice, urmând a se face cercetäri urgente la fata locului.
(Tern. Nr. 1.316/1943).
31. Se aprobá, principiu, devizul de 125.000 lei, de
d-1 arhitect I. L. Atanasescu, pentru restaurarea invelitoarei de olane a
bisericii Mänästirii lj, urrnâncl ca completeze cu
lämuririle cerute de serviciul tehnic, asupra motivelor de degradare
ale acoperisului existent. (Tern. Nr. 1.286/1943).
32. Se aprobá devizele de 150.000 lei de 140.000 lei, Intocmite
de d-1 arhitect I. L. Atanasescu, pentru restaurarea bisericii a bolnitei
Brâncoveni. (Tern. Nr. 1.287/1943).
33. Se aprobá devizul de 1.250.000 lei, d-1 arhitect
St. Becu, pentru restaurarea bisericii jud. Dolj. (Tern.
Nr. 1.288/1943).
34. Se caietul de sarcini-deviz de 110.000 lei, întocrnit
de d-1 pictor I. Mihail, pentru restaurarea muzeului
bisericii Stavropoleos. (Tern. Nr. 879/1943).
35. Se rnajorarea devizului la suma de 7.690.000 lei,
pentru restaurarea biserici vechi zidirea din nou a unei
nite a unei de consiliu, la biserica parohialä Sf. Treirne din
comuna Viforâta, jud. Dârnbovita. (Tern. Nr. 1273/1943).
36. Se aprobá devizul de d-1 arhitect Em. T. Costescu,
in valoare de 600.000 lei, la biserica Stavropoleos din Bucuresti.
Nr. 936/1943.
www.dacoromanica.ro
47
PROCES-VERBAL Nr.
din 2 lie 1943
Membrii prezenti: P. Antonescu, Pr. N. Popescu, V.
I. D. pefänescu, A. Verona, G. Oprescu, A. Sacerdoleanu.
edinta se deschide la 11,30. Se citeste 3i se aprobä
verbal al anterioare. Se act se avizele date de
Subcomisiunea Tehnicä.
Se multumeste d-lui Ministru de Finante, pentru creclitul de
milioane lei, acordat pentru restaurarea caselor dela Mänästirea
din Câmpulung 3i pentru biserica lea din Târgo-
viste.
Pentru intocmirea devizului 3i a planurilor de restaurare ale
bisericii lea, se va delega d-1 arhitect Sterie Becu. D-sa va merge
in cel mai scurt timp la Târgoviste 3i in vederea organizArii
zeului.
Se intervine la Ministerul Justitiei, pentru de restaurare
dela clopotnita Mänästirii .Galata.
Se ia act 3i se referatul d-lui pictor I. Mihail, privitor
la restaurarea picturii bisericii Golia din Iasi, ale lucräri au
fost cercetate la fata locului de Presedinte 3i de d-sale,
dela Comisiunea Monumentelor Istorice (Tern. Nr. 1.500/943).
La adresa Sf. Patriarhii privitoare la un plan general de restaurare,
Comisiunea räspunde ci o delegatie va face o la Mänästirea
Neamt, in a doua jumätate a lunii lie. Va fi avizat 3i d-1 D. Con-
stantinescu, pentru a fi la Cetatea Neamtului, unde se vor cerceta
3i cercetärile intreprinse de d-sa.
Biserica din Pochidia, judetul se declaseazä dintre Monu-
mentele istorice, atrágindu-se atentia preotuui paroh asupra ne-
respectärii dispozitiunilor date de Comisiune (Tem. Nr. 1.452/943).
basarabene care de Guvernämântul Bucovinei, vor
intra in supravegherea Sectiei
Se d-lui general. Stavrat pentru grija ce o
monumentelor istorice.
Se va intocmi un raport tehnic asupra lucrArilor efectuate in
cursul unui an 3i asupra a celor ce mai rámân de efectuat in anul
www.dacoromanica.ro
48
urmAtor, urrnärindu-se relevarea persoanelor care, având condu-

cerea lucrärilor, au seama de lärnuririle date de
Comisiune. Se vor mentiona acele lucrAri care s'au executat a
se tine seamS de aceste lämuriri si
Mänästirea Hodos-Bodrog, va executa lucrärile potrivit instruc-
tiunilor intocn-iite de Serviciul Tehnic privitoare la reparatia inve-
litorii bisericii.
vor mai rämânea fonduri disponibile, se va acorda un
ajutor mänästirii Glavacioc (Tem. Nr. 1.365/943).
PROCES-VERBAL Nr.
din lidie '913
Prerdinte: Al. Lapedatu.
Membri prezenti: P. Antonescu, Pr. N. Popescu, V.
A. Verona.
Secretarul Comisiunii: Victor Brätulescu.
Se citeste se aprobä procesul-verbal al precedente.
Se ia act se avizele Subcomisiunii tehnice.
Se declararea ca monument istoric a casei lui Costache
Negri, din comuna Mânjina, Covurlui, conform adresei
Presedentiei Consiliului de Ministri (Tern. Nr. 1.777/743).
Se d-lui D. Berciu 50.000 lei, pentru säpâturi arheologice.
Se act de adresa Nr. 3 prin care, muzeul de
cere fonduri de sápäturi arheologice pentru d-1 Cantacuzino. Cererea

tardivä, se va avea vedere la repartitia fondurilor pe anul
viitor (Tern. Nr. 1.779/943).
Se anordi un ajutor de 25.000 lei, pentru de restaurare
dela biserica (Tern. Nr. 1.722/943).
Se ia act de referatul Serviciului Tehnic, privitor la mersul
rilor de restaurare, dela biserica mänästirii Golia din Iasi.
Se darea de de Serviciul Tehnic asupra
lucrärilor de restaurare la bisericile din Oltenia.
Memoriul lt Prea Sfintitului Patriarh cu privire la restaurarea
bisericii cadirilor din jurul Mänästirii Neamtului, se va discuta
la locului, de o delegatie a Comisiunii, care va merge acolo In
zilele de 31 i z August a. c.
www.dacoromanica.ro
49
Se conditiile speciale d-1 Horia

Teodoru, pentru invelitorile cu olane.
Se intervine pentru incadrarea d-lui arhitect Chitulescu in
din corpul tehnic, odatä cu numirea in postul dela Comisiune.
Se avizele date de subcomisiunea clela
la lie.
Se va avea in vedere pentru anul viitor, cererea de ajutor a Paro-
hiei tefan cel Mare din Baia (Tern. Nr. 1.466/943).
Se caietul de sarcini deviz in valoare de lei,
Intocmit de d-1 pictor I. Mihail, pentru de consolidare
reparare ale picturii din pridvorul bisericii fostei Mänästiri Pantelimon
din Bucuresti Nr.
Se caietul de sarcini deviz valoare de 540.000 lei,
de Pictor I. Mihail, pentru lucrärile de restaurare ale
zugrävelilor Bisericii Bräde§ti, judetul lj (Tern. Nr. 603/943).
3. Se aprobä referatul condidile speciale de d-1
Horia Teodoru, in privinta refacerii clopotnitei, prin care cere executia
in prealabil a turlei pantocratorului cu material permanent. Biserica
Cismeaua Mavrogheni Bucuresti (Tern. Nr. 1.290/943).
4. Se aprobä referatul d-lui arh. tefanBals, prin care se autorizeazá
inceperea lucrIrilor la biserica Sf. din. Iasi, conform devizului
de 66o.000 lei, in afara art. privitoare la la trotuar (Tern.
Nr. 1.333/943).
Se aprobs referatul condidile speciale referitoare la lucrärile
dela biserica Burdujeni judetul Suceava, intocmite de d. arh.
Bals (Tern. Nr. 1.358/943).
6. Se referatul dispozitiile date pe pentru lucrä-
rile dela bis. Mänästirii Snagov, Ilfov, intocmite de d-1 arh.
tefan Bals (Tern. Nr. 1.360/943).
7. Se referatul dispozitiile date pe pentru lucrä-
rile dela biserica lia Iasi, intocmite de d. arh. tefan precurn
devizul de 134.000 lei, pentru lucräri de consolidare, intocrnit de
d-1 inginer Luigi Cora (Tern. Nr.
8. Se aprobä referatul devizul dc lei, intocmite de d-1
Moisescu, pentru lucräri suplimentarc la bis. Päclureni II Värsätura,
Putna Nr. /943).
9. Se referatul d-lui rh. Teodoru speciale
de d-1 Mois;scu, pentru executarea din nou a zidäriei
4
www.dacoromanica.ro
50
absidei altarului bis. Catane Ciesti, judetul Arge5 (Tern. Nr.

1312/943)-
so. Se aprob referatul d-lui arh. tefan Bals, prin care se cere
inaintarea câtre Eforia Mänästirilor Inzestrate, spre descärcare a
actelor justificative de 218.887 lei Procesul-Verbal de receptie
a lucrärilor dela Mänästirea judetul Neamt. De asemeni
se vor comunica Stäretiei, indicatü asupra lucrärilor procedate (Tern.
Nr. 1.250/943).
x. Se aprob devizul in valoare de 4.000 lei, trirnis de Parohia
BiserIcii din judetul Suceava conclitiile speciale
mite de d-1 arh. Horia Teodoru (Tern. Nr. 1.331/943).
Se referatul 5i devizul, intocmite de arh. tefan Bals,
pentru Mitropolia Veche din Iasi, in valoare de 250.000 lei. Se cere
trecerea monumentului pe ordinea de zi a primei a Corni-
siunii Monumentelor Istorice, pentru acordarea fondului (Tern.
Nr. 1.465/943).
Se planurile 5i devizul, ambele modificate de d-1 arh.
H. Teodoru, pentru bis. Sf. Aclormire din Satulung, judetul Brasov,
in valoare de 330.200 lei (Tern. Nr. 1.441/943).
14. aprobä Procesul-Verbal de receptie valoare de 438.622
lei, pen= lucräri executate la turla bisericii Mântuleasa Bucuresti,
cu referatul d-lui arh. St. Becu (Tern. Nr. 1.422/943).
55. Se aprob procesul-verbal de receptie in valoare de
lei, pentru lucräri de executate la bis. Mântuleasa
resti, cu referatul d-lui arh. St. Becu (Tern. Nr. 1.423/943).
Se devizul in valoare de r.000.000 lei, intocmit de arh.
tefan Bals, pentru reparatia bisericii Mänästirii Râsca, Baia.
Se reparatia chiliilor existente conform devizului aprobat.
Nu se proiectul pentru refacerea fostei distruse de
diu. Se cere grábirea executiei acestui proiect de câtre Serviciul Tehnic
al Comisiunii Monurnentelor Istorice (Tern. Nr. 549/943).
17. Se aprobä referatul d-lui arh. St. Becu, asupra legäturilor de
fier existente la biserica Episcopiei Buzlului, prin care se specifics
rnentinerea cererii d-lui arh. Popovici, care propune
(Tern. Nr. 1.023/943).
8. Se devizul valoare de 749.236 lei, modificat de d. arh.
t. Bals, pentru lucräri la biserica din Movilita, judetul Putna.
(Tern. Nr. 1.345/943).
www.dacoromanica.ro
51.
19. Se devizul valoare de 477.660 lei, cu instructiunile

adaose de d. arh. H. Teodoru, reparatia bisericii din Geaca,
judetul Cluj-Turda. Se cere dispozitiei stâlpilor paid-
vorului, care in releveu nu .corespunde cu realitatea (Tern. Nr.
3.341/943).
Se devizul de 71.000 lei, intocmit de d-1
conductor arh. V. Moisescu, pentru biserica din Diculesti,
Vâlcea (Tern. Nr. 667/943).
Se devizul de oo lei, trimis de Parohia Izvoarele,
corn. Dornnita Maria, judetul cu rnodificIrile de d-1
arh. Bals (Tern. Nr. 1.326/943).
22. Se devizul de 800.000 lei, trirnis de Mänästirea
Baia, cu modificlrile de d-1 arh. (Tern. Nr.
1.372/943).
23. Se devizul de lei. trirnis de Parohia Plopeni
Borzesti Dorohoi, cu de d-1 arh.
(Tern. Nr. 1.275/943).
24. Se proiectul de d-1 ing. Luigi Cora, valoare
de 514.000 lei, pentru consolidäri suplimentare la bis. Golia din Iasi
cu referatul d-lui arh. Bals. Se cererea de onorar pentru
acest studiu de 25.000 lei, la care se va aplica irnpozitul legal (Tern.
Nr.
25. Se majorarea la 1.700.000 lei, a devizului de restaurate
a bisericii H, recomandându-se ca sä
la fata locului un arhitect al Comisiunii (Tern. Nr. 1.294/943).
Se referatul proiectul pentru ferestrele de
dela biserica fostei intocrnite de d-1 conductor
arhitect V. Moisescu (Tern. Nr. 1.421/943).
27. Se devizul de 2.179.843 lei, trimis de parohie pentru
restaurarea bisericii Obedeanu din Craiovfa, urrnând a se prezenta
proiectul de restaurare al pridvorului (Tern. Nr. 1.525/943).
28. Se procesul-verbal de receptie provizorie, a lucrIrilor
de dela biserica Mântuleasa din Bucuresti, incheiat de d-1
pictor I. Mihail valoare de lei Nr. 1.424/943).
29. Se rnentinerea proiectului aprobat anterior de Comi-
siune, pentru restaurarea in vechi niciun adaos, a
fatadei bisericii Olari din Bucuresti .(Tern. Nr. 1.429/943).
www.dacoromanica.ro
52
Se aprobä devizul de 2.130.000 lei, de d-1 arhitect

Em. Costescu, pentru restaurarea bisericii Sf. Treime din Slatina
Nr. 383/943).
31. Se devizul de 1.557.300 lei, trimis de parohie pentru
restaurarea bisericii Mina Vergu din Bucuresti, aprobarea pentru
urmâncl a se cere dela O. C. L. (Tern. Nr. 1.550/943).
32. Se aprobä, baza planurilor referatului d-lui arhitect
tefan Bals, solutia a doua privind restaurarea acoperisului bisericii
lui tefan Mare din Mänästirea Neamt, jud. Neamt. Este cea
mai apropiat de forma are toate avantajele asupra acope-
risului de (Tern. Nr. 1172/943).
Se referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, rdativ
la thermelor din Turnu Severin (Tern. Nr. 1.576/943).
34. Se aprobä instructiunile date la fata locului de arhitect
Horia Teodoru, pentru continuarea lucrärilor de restaurare la
Curtea Golestilor' din Golesti, judetul Muscel (Tern. Nr. 53/943)
Se proiectul prezentat de Institutul al Coo-
peratiei, pentru reconstruirea atenanselor de pe latura Nord, a incintei
Curtii din Golesti, judetul Muscel (Tern. Nr. 948/943).
36. Se aprobá referatul proiectul, ambele intocmite de d-1
arhitect tefan Bals, pentru refacerea ferestrelor dela absidele Bisericii
din Burdujeni Nr.
37. Se de 64.900 lei, pentru consolidarea
cutrernur a bisericii schitului Flämânda Plesoiu din comuna Galicea,
(Tern. Nr. 1.409/943).
38. Se devizul de 700.000 lei, trirnis de parohie, pentru res-
taurarea bisericii româno-unitä din Turda Noul, cu conditiile speciale
redactate de d-1 arhitect sef Horia Teodoru (Tern. Nr. 1.567/943).
Se aprobá executarea dupá un plan ce se va prezenta spre
aprobare, preväzute de a rampei scärii clopot-
nitei, a pardoselei de ciment a faiantei dela biserica Stavro-
poleos (Tem. Nr.
I. L. Atanasescu, pentru restaurarea bisericii Sf. loan BotezAtorul din
corn. Grecesti, Dolj (Tern. Nr.
41. Se aprobá planul de d-na Maria Neamtu Pascanu
5i devizul de d-1 arhitect conductor V. Moisescu, pentru
Muzeul Cetätii Neamtu (Tern. Nr. 1.260/943).
www.dacoromanica.ro
53
42. Se aprobä devizul de .ioo.000 lei, de d-1 arhitect

tefan Bals, pentru urgente de restaurare la fosta mánástire
Zamea Suceava textul adreselor redactate de d-1 arhitect sef Horia
Teodoru pentru strângerea fondurilor necesare (Tern. Nr. 1.510/943).
Se instructiunile date la fata locului de d-1
sef Horia Teodoru pentru executarea lucrärilor de consolidare dela
clopotnita arhondaricul din Câmpulung Muscel (Tern.
Nr. 1.269/943).
44. Se aprobá devizul de lei, trirnis de Santa Mitropolie
a Bucovinei, pentru luaäri de restaurare la Sf. a Sucevei
(Tern. Nr. 1.518/943).
45. Se procesul-verbal in valoare de 115.925 lei, cheiat de
arhitect Sterie Becu, pentru executate la biserica Manea
Brutaru din Bucure§ti (Tern. 1.415/943).
46. Se la lei, a devizului pentru
rarea bisericii Sf. Treime din Pitesti, jud. (Tem. Nr. 1.339/943).
47. Se Inláturarea turlei de lernn dela biserica Sf. Vineri
din Târgoviste, d-1 atitect St. Becu urmând a da indicatii scrise
indrumári verbale la fata locului pentru (Tern.
Nr. .592/943).
48. Se aprobá devizul de lei, trimis de Eforia Spitalelor
Civile din Bucure§ti, pentru repararea tindei bisericii Spitalului
Pantelirnon, cu conditiile speciale redactate de d-1 arhitect Horia
Teodoru (Tern. Nr._I .117/943).
49. Se aprobä dosarul de cl-1 arhitect sef Horia Teodoru
cuprinzând devizul descriptiv, planurile speciale pentru
lucrärilor de restaurare la biserica Sf. Treirne din Siret
(Tern. Nr. 1.316/943).
Se aprobá devizul de 670.000 lei planurile intocmite de d-1
arhitect Sterie Becu, pentru refacerea poalei invelitoarei a ferestrelor
de cioplits la biserica Maica din Ploiesti (Tern. Nr.
1.612/943).
e. Se aprobá referatul d-lui arhitect Bals, relativ la
lucrärile de restaurare in curs de la biserica mänástirii Snagov
(Tern. Nr. 1.613/943), judetul Ilfov.
52. Se aprobá rnajorarea devizului la suma de 13.000.000 lei,
pentru lucrärile de restaurare la Biserica MInistirii Bucure§ti
(Tern. Nr. 1.638/943).
www.dacoromanica.ro
54
53. Se sporul de cantitate la zidäria de refAcut

la al doilea picior al arcadelor dela clopotnita din Brebu
de pret, cu indeplinirea formelor legale (Tern. Nr. 1.664/943).
54. Se referatul, deviZul de .040.000 lei extrasul de
deviz de 321.176 lei, pentru reStaurarea clopotnitei brâncovenesti,
dela Mitropolia din Bucuresti (Tem. Nr. 1.683/943).
Se devizul caiet de sarcini de lei, de
d-1 pictor I. Mihail, pentru lucetri de restaurare la bise-
Sf. din Iasi Nr. 2.545/943)..
56. Se referatul d-lui arhitect tefan Bals, relativ la restau-
rarea bisericii de lemn a schitului din comuna
(Tern. Nr. 1.602/943).
57. Se devizul de 48.393 lei, trimis de mänästire pentru
lucräri de intretinere la chiliile Cozia, judetul Vâlcea
Nr. 1.597/943). .
58. Se devizul de lei, trimis de parohie pentru
de la biserica din Orästie (Tern.
Nr. 1.589/943).
Se aproM devizul de 209.200 lei, trimis de Mänästire, cu
speciale redactate de arhitect Horia Teodoru, pentru
restaurarea sf. Mänästiri Dintr'un lemn (Tern. Nr. 1.487/943).
6o. Se referatul, planurile devizul de lei,
mite de d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea
Adormirea Maicii Domnului din Cojesti-Belciugatele,
judetul Ilfov (Tern. Nr. 1.463/943).
Se aprolA planurile conditiile speciale intocmite de d-1
arhitect Horia Teodoru, refacerea clopotnitei restaurarea
cutremur a bisericii din Suseni, (Tem. Nr.
1.709/943).
62. Se referatul mernoriul, intocmite de d-1 arhitecr
tefan Bals, pentru restaurarea a fostei mänästiri din Bur-
dujeni-Tärg Nr. 1.710/943).
63. Se proiectul de refacere a picturii bisericii Stolnicul
din in valoare de 114.000 lei, de Serviciul Tehnic
al orasului Târgoviste Nr. 1.245/943).
64. Se referatul d-lui pictor I. Mihail, relativ la
de restaurare ale picturii bisericii din Parohia Petresti, judetul Bacäu
Nr. 1.328/943).
www.dacoromanica.ro
55
Se majorarea la suma de 320.000 lei, a devizului de

restaurare a bisericii din Parohia Sâmburesti, judetul
(Tern. Nr. 1.384/943).
66. Se incheierea Consiliului Parohial al bisericii Curtea
Domneasa din Târgovi§te, pentru angajarea lucrärii de restaurare
a picturii acelei biserici (Tern. Nr. 7.379/943).
67. Nu se vernirea picturü bisericii Catedrale din Orhei
(Tern. Nr. 1.385/943).
68. Se aprobä proiectul panoului comemorativ al eroilor pe
câmpul de onoare, la bis. din Orhei (Tern. Nr. 1.488/943).
69. Se aprob caietul deviz de sarcini de 40.000 lei, de
pictor I. Mihail, pentru lucräri de la Sf. Pasärea
(Tern. Nr. 1.132/943).
70. Se devizuf de 391.520 lei, pentru pictarea in
din nou a turlei Pantocratorului bisericii din Târgoviste
(Tern. Nr. 1.265/943).
71. Se aprobä angajarea de restaurare a clopotnitei a
bisericii Cotroceni, in baza licitatiei din 7 a avizului favorabil
a Directiei licitatiilor Nr. 5.495/943 pe Inginerului Durnitru
Atanasescu).
Se referatul proiectul intocmite de d-l'arhitect
tefan pentru construirea din a clopotnitei Bisericii Sf.
"Treirne din Gura Sanicului Tárgu-Ocna (Tern. Nr.
73. Se referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, relativ
la restaurarea bisericii Sf. Voevozi din Pascani, judetul Baia (Tern.
Nr. 1.753/943).
74. Se referatul, planurile devizul de 550.000 lei,
mite de d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru consolidarea
restaurarea bisericii parohiei Ilfov Nr. 1.595/943).
Se referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, relativ
la studiile executate de d-na Arhitect Maria F. Pascanu (Tern. Nr.
1.708/943).
76. Se aprobâ. referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, relativ
la lichidarea lucrArilor executate la biserica Episcopalä dela Curtea
de (Tern. Nr. 1.756/943).
77. Se devizul de 720.000 lei, trirnis de Parohie pentru
restaurarea bisericii Serbe§ti cu complearile aduse
de Serv. Tehnic (Tern. Nr. 1.682/943).
www.dacoromanica.ro
56
78. Se devizul de 270.000 lei, trirnis de Parohie, pentru

restaurarea bisericii Parohiei Sascut, judetul Putna (Tern. Nr. 1.458
din 1943).
79. Se aprobrdevizul de lei, trimis de Parohie, cu
tärile Serviciului Tehnic, pentru restaurarea Bisericii Mägura,
Putna (Tern. Nr. 1.778/943).
80. Se aprobä clevizul de 239.800 lei, trirnis de Parohie, pentru
de la biserica Ci§rneaua Mavrogheni din Bucurwi
(Tern. Ne. 1.781/943).
Se referatul mernoriul -de d-1 arhitect
Horia Teodoru, pentru inceperea lucrärilor de restaurare la biserica
Dealul, Dârnbovita (Tern. Nr. 1.761/943).
8z. Se rnajorarea devizelor pentru restaurarea .bisericii
Nasterea Domnului bisericii Ovidenia din Oclobe§ti, judetul Putna
(Tern. Nr. 1.747/943).
83. Se aprob devizul de 40.000 lei, de Serviciul Tehnic
judetean, pentru lucräri la biserica Tântäreni,
(Tern. Nr. 1.707/943).
84. Se caietul de sarcini .deviz de lei,
de d-1 pictor I. Mihail, pentru restaurarea din
judetul Vâlcea, recomandându-se controlarea lucrärilor
(Tern. Nr. 1.758/943).
85. Se caietul de sarcini deviz de lei,
de d-1 pictor L Mihail, pentru de restaurare la biserica
tuleasa din Bucuresti, cu recornandarea de a se executa bunk ten-
cuialä pentru frescä (Tern. Nr. 1.587/943).
86. Se aprob de sarcini deviz de 360.000 lei, intocrnit de
pictor I. Mihail, pentru restaurarea zugrävelilor bisericii Ote§ti
de Sus, (Tern. Nr. 1.352/943).
PROCES-VERBAL Nr.
5Vedin7a din 31 Julie 1943
Pre§edinte: Al. Lapedatu.

Delegatii Cornisiunii Monurnentelor Istorice: P. Antonescu, I. D.
Ba4.
La lt Prea Patriarh, subsernnatii, intru-
nindu-né la Mänästirea Neamtului, vederea examinärii, la
www.dacoromanica.ro
57
a chestiunii unei generale a am

examinat mai de aproape, ziva de 31 lie, propunerile lt Prea
Sfintiei Sale, am decis, de comun acord, recomandäm Comisiunii
Monumentelor Istorice urmátoarele:
SI se bisdricii mari a lui tefan cel Mare,
in forma sa planul pe care va sub directia
d-lui profesor Petre Antonescu, d-1 arhitect tefan Bals, care va arát a
in prealabil, natura cantitatea rnaterialelor ce a fi
buintate la aceastá lucrare, spre a putea fi procurate din vreme.
z. Restaurarea mänästirii propriu zise, a cadirilor ce constitue
incinta ei, se va face, planurile ce se vor sub directa
conducere a d-lui profesor P. Antonescu, de Serviciul al
Comisiunii.
In acest scop se de pe acum arhitect Chitulescu,
intocmeascä releveul clIdirilor ce a fi restaurate,
ca, acest releveu sá se ulterior, planurile de restau-
rare, pentru executarea lucrIrilor, angajeze un arhi-
tect permanent recomandat de Comisiune.
3. In ceea ce priveste cládirea din fata mänästirii, impropriu
numitá baptistcriu, ea va fi potrivit necesitätilor cárora
este destinat1 un plan mai in armonie cu stilul mänästirii.
4. In vederea unui plan de sistematizare pentru -
structiile viitoare, din jurul Sfintei s'a convenit, de comun
acoal cu Prea Patriarh, sá se angajeze un inginer
specializat, din Serviciul Cadastrului, care sI acest
plan indicatiile d-lui profesor P. Antonescu.
Cu aceeasi ocazie am vizitat examinat de aproape lucrärile
de care se intreprind de câtiva ani la Cetatea Neamtului, sub
conducerea ráposatului profesor I. Minea cu personalul Institu-
tului de Istoria Românilor din Iasi, constatând urmátoarele:
A) Lucrárile s'au exccutat cu grijä pricepere, obiectele gäsite
inregistrate cu scrupulozitatea aranjate,
deocamdatä provizoriu, la construirea unei speciale
lângá cetate, destinatá acestor obiecte, la coala din Tg.-
Neamt.
B) Lucrárile de vor continua sub directia d-lui asistent
D. Constantinescu. In vederea fondul acordat de roe mii lei se
va majora la lei, din disponihiliatile Comisiunii.
www.dacoromanica.ro
58
C) Pentru consolidarea ca si pentru examinarea

mai de aproape, din punct de vedere tehnic arhitectonic, se
arhitect Horia Teodoru, ca la fata locului, arate
si in scris lucrkile ce sunt a se executa.
D) I a biserica din Vinitori, pe care de aserneni am vizitat-o,
am constatat existenta unei foarte pretioase icoane asupra ckeia
tinem atragem deosebita a autoritätilor tutelare bisericesti,
pentru buna sigura ei pentru eventuala ei reproducere
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
Se avizele date de subcomisiunea dela knie
la zo lie
r. Se procesul-verbal de receptie al de restaurare
a picturii bisericii parohiale din Vâlcea (Tern.
Nr. 1.523/943).
z. Se aprobá aduse de d-1 arhitect St. Becu, devizului
de 250.000 lei, pentru lucrkile dela MánIstirea Surpatele, jud. Vâlcea
(Tern. Nr. 1.845/943).
3. Se referatul d-lui arhitect St. Becu, relativ la lucrárile in
curs de executie la Biserica din (Tern. Nr. 1.844
din 1943).
4. Se aprobá devizul de 700.000 lei, trirnis de Parohie pentru
lucrki de consolidare restaurare la Biserica greco-catolici româná,
din Turda cu conditiile speciale dupá planul de
seful serviciului Tehnic (Tern. Nr. .
Se devizul de 540.000 lei, trimis de Parohie pentru

lucrki de la biserica Sf. Treime din Pitesti, modifickile
aduse de Serviciul Tehnic al Cotnisiunii (Tem. Nr. 1.654 /943).
6. Se aprobä devizul suplirnentar de r 63.970 lei, trimis de Parohie
pentru restaurarea bisericii Adorrnirea Maicii Dornnului din Casin
II, jud. (Tern. Nr. 1.766/943).
7. Se referatul Serviciului Tehnic, relativ la cererea
Tismana, pentru acordarea fondurilor de atre Eforia
Mänästirilor Inzestrate (Tern. Nr. 1.767/943).
8. Se aprobá referatul devizul suplimentar de de intre-
tinere de z80.000 lei, intocmite de d-1 conductor arhitect V. Moisescu,
pentru Schitul Mehedinti (Tern. Nr. 1.478/943).
9. Se aprobá majorarea la 600.000 lei, a devizului de restaurare a
bisericii Bucure§ti (Tern. Nr. 1.729/943).
www.dacoromanica.ro
59
Se referatul d-lui conductor arhitect V. Moisescu,

relativ la catapeteasma de fier dela fosta Gura
Motrului, judetul Mehedinti (Tern. Nr. 1.478/943).
as. Se referatul ordinele de date de d-1 arhitect
t. la fata locului pentru lucrärile in curs de executare dela
biserica Golia din Iasi (Tern. Nr. 1.913/943).
i z. Se aprobä ca biserica Sendriceni Gherghel din judetul
Dorohoi si se acopere cu iar nu cu tablä (Tern.
Nr. 1.824/943).
Pentru aprobarea procesului-verbal de receptie in valoare de
398.000 lei, Sf. Mänästire Govora va trimite in copie borderoul
actelor. Se in principiu devizul de lei, de
d-1 arhitect St. Becu, pentru lucräri de restaurare la aceastä
nästire, d-sa urrnând a-1 revedea, completa preciza (Tern. Nr.
1.914/943).
14. Se restaurarea invelitoarei de a bisericii
Buna Vestire din Parohia Gura Largului, corn. alugäreni,
judetul Neamt, in conditiile speciale redactate de d-1 arhitect ef
Horia Teodoru (Tern. Nr. 1.883/943).
15. Se devizul de lei, de d-1 arhitect
St. Becu pentru restaurarea bisericii Ruda Bercioiu din jud. Arge3
(Tern. Nr. 1.898/943).
si. Se aprobi de 305.000 lei, trimis de Parohie pentru
lucrAri de restaurare la biserica de lemn Rufeni Iasi cu precizarea
ci se va face tot posibilul ca invelitoarea se execute din
(Tern. Nr. 1.706/943).
17. Se aprobä lucrärile procesul-verbal de receptie al lucrärilor
valoare de 5o.000 lei, executate la biserica Parohiei Petru
din Baia, jud. Baia (Tern. Nr. 1.890/943).
Se speciale pentru scoaterea la ivealä a
paramentului original al fatadelor bisericii Apostoli din
Ploesti Nr. 1.847/943).
19. Se referatul, ordinele de devizul suplirnentar
in valoare de lei, de d-1 arhitect Stefan pentru
restaurarea bisericii din Borzesti (Tern. Nr. 1.979/943).
Se devizul suplimentar de 66o.000 lei, trirnis de Pa-
rohie pentru lucräri de restaurare la biserica din Focsani
Tern. Nr. 1.803/943).
www.dacoromanica.ro
60
Se aprob de z5o.000 lei, de d-1 arhitect

tefan pentru restaurarea clopotnitei bisericii
Bärboi din Iasi Nr. 1.728/943).
PROCES-VERBAL Nr.
din 20 August 0943

Membri prezenti: Pr. N. Popescu, A. Verona, A. Sacerdo/eanu.
Se inscriptia ce a se aseza pe zidul casei lui
Costache Negri, din comuna Mânjina, judetul Covurlui. Comisiunea
textul inscriptiei, crede cI numele persoanelor din Comitet
ar putea sI lipseascä (Tern. Nr. 2087/943).
LucrArile de restaurare dela mänästirea Neamt, vor fi executate
planurile ce se intocmesc la Serviciul Tehnic sub directia d-lui
profesor P. Antonescu, cum s'a la fata de cätre
delegatii Comisiunii, de connun acord cu lt Prea Sfintitul Patriarh
cum s'a consemnat in procesul-verbal Nr. 15.
Se 30.000 lei, inventarul Muzeului Regiunii Portilor
de Fier din Turnu Severin (Tern. Nr. 2105/943).
LucrIrile de restaurare dela biserica ortocloxl din comuna Arpasul
de Sus, judetul nu s'au executat primul plan deviz
aprobate de Comi,iune, ci un alt plan deviz cunostinta
acesteia.
Pentru rernedierea de restaurare, se vor comunica d-lui
secretar general Popa, punctele privitoare la restaurarea bise-
ricii mai sus amintite, cuprinse in referatul d-lui Horia Teodoru
Nr. 2.074/943).
Cu privire la casa dela Mänästirea Bistrita, judetul Vâlcea, Mini-
sterul va fi rugat Comisiunii planul devizul
spre aprobare. In acelasi sens, se va comunica Sf. Mitropolii a
Olteniei.
dela Hurezi va cercetat, la locului,
de un arhitect al Comisiunii.
www.dacoromanica.ro
61
din 3 Septemvrie 1943
Membri prezenti: A. Verona, V. Gb.
Asupra reparatiilor dela Mänästirea Glavacioc, Comisiunea
aprobä ca mai sä se refad Pantocratorul sä se execute repa-
ratiile bisericii aceea se repare incinta.
Pentru restaurarea Gotice dela Biserica Trei
Municipiului Iasi va trimite un delegat care ia cu Ser-
viciul nostru tehnic.
Se aprobä avizul Contenciosului cu priviro la imobilul, fora
domneascI a lui Cuza-Vodä, din str. Läpusneanu Nr. 37,
prin care se imobilul in chestiune este dat spre folosintä,
pe timp de zece ani, Culturale, in conformitate cu jurnalele
Consiliului de Ministri Nr. 479/938 Nr. 606/941.
Se angajarea d-lui arhitect D. Dabarlanga pentru lucrärile
de restaurare dela Mänästirea Neamtului. D-sa va fi salarizat cu o
lunar cu salariul postului de arhitect inspector general
cl. I-a. Se Sf. Patriarhii angajarea
arhitectului mentionat, in conditiunile de mai sus.
ia act de cererea de renuntare la postul de arhitect la Comi-
siune, solicitat de d-1 arhitect Traian Chitulescu.
Se act se referatul Nr. 1.536/943 al d-lui Victor
Brätulescu, privitor la acIresele Mitropoliei Oltenici, prin care se
propune a nu se räspunde la adresele mentionate, acestea fiind
dactate in termeni necivilizati.
.edinta din 24 Septemvrie
: P. Antonescu.
Membri : Pr. N. Popescu, A. Verona, V .
Q. Oprescu, A. Sacerdoreanu.
Secretarul Comisiunii : Victor Bratulescu.
se deschide la orele 11,30. Se citeste se proce-
sul-verbal al anterio re.
www.dacoromanica.ro
62
Luându-se in discutie chestiunea lucarilor de restaurare dela

Mânästirea Plumbuita, Comisiunea hotärä§te se execute
pantocratorului. In privinta deschiderii pridvorului, a zidului
dintre naos gi pronaos, in privinta cafasului, pentu
a se lua o Comisiunea va- merge la fata locului.
Se va räspunde Primäriei materialul rezultat din
dirimarea fostului muzeu din curtea Mitropoliei, va fi luat pri-
mire de directorul muzeului local. (Tern. Nr. 2.401/1943).
Se aprobá referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, cu privire la
constituirea unui consiliu tehnic, sub pre§edintia d-lui inginer-prof.
Andreescu-Cale, pentru a se asigura o cât mai buni executie a
restaurärii Sälii Gotice din (Tern. Nr. 2.291/1943).
Lucrärile de restaurare la turnul dela biserica Sf.
loan din Piatra-Neamt, se vor executa din fondurile Comisiunii
anul viitor, in acest an nu se gäsesc fonduri la alte
(Tern. Nr. 2.381/1943).
Se propunerea Mitropolii a Bucovinei de a se decreta
monument istoric dealul Cruci§or, de pe care legenda spune
Mare a tras cu arcul.-Declararea ca monument istoric a dealului
este de starea de degradare, care a fost adus
de Societatea Portland, care extrage marna pentru fabrica de ciment
din localitate. (Tern. Nr. 2.236/1943).
Se intervine lângä Mänästirii Negru din Câm-
pulung-Muscel in ca, incIperile de sus fie destinate pentru
arhondaric, camere de primire, muzeu, bibliotecä arhivä. In niciun
caz aceste nu vor putea fi folosite ca sau
de alti
Se aprobi propunerile d-lui arhitect Horia Teodoru, ca d-nii
arhitecti ai Comisiunii sä-1 sä-i dea tot concursul pentru
bunul mers al serviciului. (Tem. Nr. 2.380/1943).
Se act se multume§te Guvernämântului Transnistriei pentru
propunerea de a construi chiliile dela Snagov. (Tem.
Nr. 2.334/1943).
Se aprobá avizele date de subcbmisiunea tehnicä 20 August
24 Septemvrie 1943.
1. Se aprobá caietul de sarcini-deviz de 640.000 lei, de
d-1 pictor I. Mihail, pentru de picturá la biserica Stelea din
Târgoviste, cu precizarea fixarea colorilor nu se va face cu vernis
www.dacoromanica.ro
63
de de ou, ci de pastel praf de benzinä.

(Tern.- Nr. 1.907/1943).
2. Se caietul de sarcini-deviz de 592.000 lei,
de d-1 pictor I. Mihail, pentru restaurarea picturii bisericii Sf. Treime
din comuna jud. Braiov, precizarea excerior
tärile se execute in frescá in interior completárile partiale cu
caseinä sau tempera de ou. Nr. 1.163/1943).
3. Se caietul de sarcini-deviz de 320.000 lei, intocrnit de
d-1 pictor I. Mihail, pentru restaurarea picturii in biserica din comuna
Vlaica. (Tern. Nr. 983/1943).
4. Se aprobá proiectul, tabelul materialelor caietul de sarcini
intocmite de arhitecti Traian Chitulescu, pentru
refacerea bisericii Neamtu. (Tern. Nr.
2.220/1943).
5. Se aprobá refacerea intregei dela intrare facerea unei
centuri de zidärie arrnatä in locul celei de beton arrnat, la absida bise-
ricii fostei Cotroceni. (Tern. 2.219/1943).
6. Se aprobá devizul de 811.650 lei, trimis de Parohie,
cu speciale, redactate de d-1 arhitect pentru
restaurarea bisericii Sf. Nicolae din oraiul Botoiani. (Tern. Nr.
2.040/1943).
7. Se devizul de 795.000 lei, de Directia Refa-
cerei din Ministerul Lucrärilor lice, pentru lucrári de consolidare
dupá cutrernur la biserica Sf. Ilie Gorgani din Bucureiti. Nr.
2.093/1943).
8. Se aprobá referatul arhitect Bali, relativ la rnersul
lucrárilor de consolidare dela biserica Golia din Iaii. (Tern. Nr.
2.099/1943).
9. Se referatul d-lui arhitect Bali, relativ la
lucrärilor de restaurare clela biserica Teodoreni din Burdujeni. (Tern.
Nr. 2.098/1943).
10. Se devizul de 525.000 lei, trirnis de parohie cu
pletärile aduse de d-1 arhitect pentru restaurarea bisericii
parohiale Ungheni din jud. Argei. (Tern. Nr. 1.894/1943).
11. Se aprobä devizul de 400.000 lei, de d-1 arhitect
Stefan pentru terrnifiarea lucrárilor de restaurare la biserica de
lemn din Rädäcinesti, jud. Tecuci. (Tern. Nr. 2.059/1943).
www.dacoromanica.ro
64
12. Se conditiile speciale redactate de serviciului

telmic, pentru intocmirea devizului de restaurare a bisericii
Strejestii de Jos I, jud. Romanati. (Tern. Nr. 2.070/1943).
13. Se aprobá dispozitiile date de serviciului tehnic relativ
la lucrárile in curs de executie la biserica Bucur din Capitah. (Tern.
Nr. 2.068/1943).
14. Se aprobá, cu aduse de serviciul tehnic, devizul
de 470.747 lei, trimis de Mánástirea pentru nece-
sare bisericii loan din acea mänästire. (Tern. Nr. 1.916/1943).
15. Se devizul de 800.000 lei devizul de 750.000 lei,
de d-1 arhitect tefan Bals, pentru lucräri de restaurare la
bisericä la zidul de a fostei la din
jud. Botosani. (Tern. Nr. 1.825/1943).
16. Se aprobá majorarea devizului dela 1.400.000 lei, la 2.600.000
lei, pentru lucrärile de restaurare la biserica lea din
in vederea unei noi licitatii. (Tern. Nr. 2.260/1943).
17. Se aprobä, cu modificärile aduse de serviciul tehnic, devizul
de 540.000 lei, de serviciul tehnic judetean, pentru restau-
rarea bisericii filiale a parohiei Cursesti Vaslui. (Tern. Nr. 2.089/943).
18. Se aprobá referatul serviciului tehnic, relativ la
lucrärile de sistematizare jurul bisericii catedrale din
(Tem. Nr. 2.276/1943).
19. Se aprobá devizul de 288.000 lei, de d-1 arhitect
conductor V. Moisescu, pentru lucrári de restaurare la invelitoared
bisericii fostei Mánastiri Cotmeana. (Tern. Nr. 2.060/1943).
20. Se referatul serviciului tehnic, relativ la urgen-
tarea intocmirii proiectelor de executie la Plumbuita.
(Tern. Nr. 2.247/1943).
21. Se aprobä proiectul, completat de d-1 arhitect Lupu, pentru
acoperirea ruinelor thermelor romane din Turnu Severin. (Tern.
Nr. 2.191/1943).
13 Octomvrie 1943
: Al. Lapedatu.
Membri : P. Antonescu, V. tephanescu, Pr. N. Popescu,
A. Sacerdoteanu.
Secretarul Comisiunii : Victor Bratulescu.
www.dacoromanica.ro
65
Se cite§te se aprobä procesul-verbal Nr. 18 al ante-

rioare. Se aprobä avizele date de subcomisiunea
Monedele de argint primite de Directiunea Arhivelor Statului
din partea Legiunii de Jandarmi Arge§, se vor trimite Cabinetului
Numismatic al Academiei Rornâne.
Din examinarea actelor dela dosar 8i din adresele Prirnäriei ora-
§ului Hu§i, Comisiunea a constatat cleclararea ca monument istoric
a casei Ple§u din Str. Cuza Nr. 5, Hu§i, ca Sind casa de
na§tere a Domnitorului Cuza, nu este intemeiata pe de clovezi
istorice clare precise cä declararea s'a fäcut o cercetare
la fata locului. Dinteo atare cercetare s'ar fi putut constata
o asernenea casä, cum Primäria ora§ului Hu§i, nu putea
fi a unei boiere§ti ca aceea a Dornnitorului Cuza.
Se referatul intermit de arhitect HoriaTeodoru, cu privire
la reparatia picturii bisericii din comuna Mogo§oaia. Ilfov, lucrare exe-
cutatä fárá aprobarea Comisiunii. Se va ruga d-1 prof. I. D.
exarnineze la fata locului dea avizul. (Tern. Nr. 2.462/1943).
Se aprobá referatul memoriul d-lui arhitect Horia Teodoru, cu
privire la lucrärile pentru restaurarea Cetátii Neamtului. Propunerile
se vor aduce la indeplinire se vor comunica d-lui D. Constan-
tinescu. (Tern. Nr. 2.624/1943).
Se ia act de alresa P. S. Episcop al Caransebe§ului, cu privire la
restaurarea bisericilor de lernn din ld Curtea, plasa jud.
Severin. Comisiunea acordá in acest scop un ajutor de 100.000 lei.
(Tern. Nr. 2.623/1943).
Se va ruga subcornisiunea tehnicá studieze avi. eze asupra
planului de sistematLare al Capita lei, pentru punctul in care se
Arhivele Statului, plan de d-1 A. Sacerdoteanu, directorul
Arhivelor Statului membru al Comisiunii Monurnentelor Istorice
Nr. 2.622/1943).
La subcomisiunea pentru acelea§i motive, planul
cu adresa Nr. 42.372/1943 de Domeniile Militare, cu pri-
vire la cetátii Târgovi§te. (Tern. Nr. 2.621/1943):
Se referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, cu la
ráspunsul ce urmeazá a fi dat Primäriei Municipiului Bucure§ti, la
adresa Nr. 3.861/1943, Cabinet, cu privire la intrebuintarea d-lui
arhitect Em. T. Costescu la §antierul lucrárilor de restaurare dela
Plumbuita. (Tern. Nr. 2.489/1943).
www.dacoromanica.ro
66
Se aprobä a se un ordin de serviciu arhitectilor Cornisiunii

cu privire la completarea lucrärilor in ore suplimentare.
Se intervine la Ministerul Lucrárilor lice pentru ca, in prin-
cipiu, in Consiliul Tehnic Superior fie cooptat un delegat al
Comisiunii Monumentelor Istorice pentru chestiunile de specialitate.
Se aprobä avizele date de subcomisiunea intre 24
tembrie rie
1. Se caietul de sarcini deviz in valoare de 360.000 lei,
de d-1 pictor I. Mihail, pentru restaurare a picturii bisericii
Adormirea Maicii Dornnului, din Comuna Cochinesti Fâlfani,
judetul Arges. Nr. 1.899/1943).
2. Se rnajorarea devizului dela 174.600 la 249.7.00 lei,
pentru lucrärile de restaurare la zugrävelile bisericii Izvorul de Sus
jud. Arges, urmând a se devizul cu datele tehnice fixate de
subcomisiunea pentru buna executie a picturii in tempera.
Nr. 2.206/1943).
3. Se aprobá caietul de sarcini deviz de 50.000 lei, de
d-1 pictor tefan Pantzer, pentru restaurarea picturilor din bisericile
din Pestera Sf. Grigorie Decapolitul, dela Bistrita.
Nr. 2.299/1943).
4. Se caietul de sarcini deviz de 200.000 lei, de
d-1 pictor I. Mihail, pentru restaurarea picturii bisericii vechi din
comuna Simon, jud. recomandându-se procedeele de scoa-
tere la ivealá conservare a vechilor zugráveli in frescá. (Tern. Nr.
1.085 /1943).
5. Se caietul de sarcini deviz de 2.600.000 lei,
de pictor I. Mihail, pentru restaurarea picturii bisericii Sf. Voe-
vozi din Târgoviste, jud. Dâmbovita. (Tern. Nr. 1.901/1943).
6. Se caietul de sarcini deviz de 600.000 lei, pencru frescá
de 400.000 lei, pentru tempera, intocmit de pictor I. Mihail,
pentru de la biserica din comuna Bârlogu, jud. Arges.
(Tern. Nr. 1.875/1943).
7. Se aprobá devizul suplimentar de 300.000 lei, trirnis de
pentru lucrári de restaurare la Viforâta, jud.
Dârnbovita. (Tern. Nr. 2.038/1943).
8. Se de d-1 arhitect Bals, rela
tive la lucrärile curs dela Snagov, jud. Ilfov. (Tern.
Nr. 2.300/1943).
www.dacoromanica.ro
7
9. Se lucrarile propuse prim referatul d-lui arhitect

Bals, pentru biserica din Borzesti, jud. Nr. 2.287/1943).
10. Se referatul d-lui ahitect Bals, pentru lucrarile
in curs de executie, la biserica din Burdujeni. (Tern. Nr. 2.288/1943).
11. Se aproba, cu modificarile aduse de servicul tehnic, devizul
de 205.000 lei, intocmit de Serviciul Tehnic Judetean, lucrari de
restaurare la. biserica din satul Bojdani, comuna Gruiu Fierbinti
jud (Tern. Nr. 2198/1943).
12. Se se ordonanteze d-lui arhitect Chitulescu,
pentru studiile pentru Comisiune, suma de 69.000 lei. (Tern.
Nr. 2.338/1943).
13. Se referatul, planurile devizul de 330.000 lei,
tocrnite de d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru lucrari de
restaurare la Manästirea Strâmba, jud. (Tern. Nr. 1.019/1943).
14. Se devizul de 108.000 lei, de serviciul tehnic
judetean, pentru de restaurare la biserica Bârnova, jud. lasi.
(Tern. Nr. 2.294/1943).
15. Se aprobä devizul de 800.000 lei, trirnis de Parohie completat
cu conditiile speciale, redactate de d-1 arhitect 19, pentru
restaurarea bisericii Nun, din comuna Bucium jud.
(Tern. Nr. 2.297/1943).
16. Se cu aduse de serviciul tehnic, devizul
de 293.000 lei, trimis de Epitropia Sf. Spiridon pentru restaurarea
Schitului din comuna Buciurn jud. Iasi. (Tern. Nr. 2.303/1943).
Stefan Bals, restaurarea bisericii Bozieni-Bals. (Tern. Nr.
2.081/1943).
18. Se devizul de 400.000 lei, de. serviciul tehnic
judetean 1i completat de serviciul nostru tehnic, restaurarea
bisericii Uncesti, jud. Vaslui. (Tern. Nr. 2.257/1943).
19. Se cu aduse, devizu1 de 1.437.000 lei,
tocmit de parohie pentru restaurarea bisericii Socola, din comuna
Bucium jud. Iasi. (Tern. Nr. 2.264/1943).
20. Se referatul serviciului tehnic, relativ la lucrarile
in curs de executare, dela biserica parohiei II (Tern.
Nr. 2.324/1943).
21. Se planurile devizul de 1.000.000 lei,
de d-1 arhitect conductor V. Moisescu, restaurarea bise-
5*
www.dacoromanica.ro
68
ricii greco-catolicä din Geoagiul de Sus, jud. Alba. (Tern. Nr.

2.150/1943).
22. Se din solutiile propuse de d-1 arhitect Ern. T. Costescu,
solutia D ti balustrada de lemn pentru intocmirea proiectului de
executie a arhondaricului Plurnbuita. (Tern. Nt. 2.522/943).
23. Se devizul de 1.023.790 lei, trimis de mänästire pentru
de la Manästirea Bistrita din Vâlcea, cu
tärile aduse precizärile redactate de serviciului tehnic.
(Tern. Nr. 2.481).
24. Se aprobá referatul serviciului tehnic, relativ la lucrärile
de restaurare ale bisericii Schimbarea la fall, din comuna Parepa,
jud. PrahQva. (Tern. Nr. 2.426/1943).
25. Se aprobä planurile devizul de 200.000 lei, pentru restau-
rarea bisericii vechi Sf. Teodor Tiron, din comuna lu,
Teleorman. (Tern. Nr. 3.129/1943).
26. Se aprobä caietul de sarcini deviz de 150.000 lei,
de d-1 pictor I. Mihail, pentru lucrarea de restaurare a zugravelilor
bisericli din Tutulesti, jud. Arges. (Tern. Nr.
1.619/1943).
27. Se aprobá propunerea de a se executa, indeplinindu-se for-
mele legale, restaurarea invelitoarei clopotnitei fostei Mänästiri
Cotroceni, cu de zinc in de zincatá. (Tern. Nr.
2.547 /943).
28. Se rezultatul tratärii, prin pentru exe-
cutarea irnprejumuirii ruinelor thermelor romane din Turnu-Severin.
(Tern. Nr. 2.544/1943).
29. Se situatia de 79.682 lei procesul-verbal
de receptie provizorie, pentru reparatia bisericii Mänástirii Comana
jud. Vlasca, de d-1 arhitect Em. T. Costescu. (Tern.
Nr. 1.805/1943).
30. Se aprobá referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, prin
care se cere achitarea sumei de 870.000 de lei cätre Administratia
Casei Regale, pentru plata situatiei provizorie Nr. 2 a lucrärilor de
reparatii la clopotnita 5i biserica Cotroceni. (Tern. Nr. 2.584/1943).
31. Se aprobá propunerile d-lui arhitect Em. T. Costescu, pentru
tiranti de otel, reacoperirea in parte a pridvorului,
turi trotuar in jurul bisericii 5i lucrári suplimentare la biserica
Mänästirii Cornana, jud. Vlasca. (Tern. Nr. 2.453/1943).
www.dacoromanica.ro
69
32. Se aprobä referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, relativ

la lucrari suplimentare, in valoare de 273.037 lei, pentru biserica
fostei Cotroceni. (Tern. Nr. 2.583/1943).
33. Se aprobá planurile 9i devizele de 2.000.000 lei de 130.000
lei, pentru casele vechi biserica Mlnastirii din jud. Alba,
intocmite de d-1 V. Moisescu. (Tern. Nr. 1.897/1943).
34. Se aprobá referatul arhitect tefan 9i
ce a adus proiectului 9i devizului trimise de parohie, pentru restau-
rarea Sf. Andrei din (Tern. Nr. 1.322/1943).
35. Se aprobl referatul d-lui arhitect tefan Ba1s, executarea din
fondul dat de Comisiune, a ferestrelor de lucrate jour
dela biserica Mänästirii Snagov. Nr. 2.457/1943).
36. Se referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, pentru
respectarea planurilor aprobate de Comisiune pridvorul bisericii
Olari din Bucuresti. (Tern. Nr. 2.411/1943).
37. Se aprobá referatul d-lui arhitect tefan Ba1s, relativ la devizul
trirnis de mänästire pentru bisericii Schimbarea la
din Mänästirea Väratec, jud. Neamt. (Tern. 2.341/1943).
38. Se aprobä planurile d-lui Inspector al Artelor
pentru Banat, Catul Bogdan, referitoare la biserica de lernn din
Timi§, intervenindu-se cátre Tehnic Judetean, pentru
rnirea devizului de restaurare. (Tern. Nr. 1.791/1943).
edinta din ,Noemvrie 1943

Membri : P. Antonescu, V. A. Verona, I. D.
tefánescu, A. Sacerdoteanu.
Secretarul Cornisiunii : .
Se in discupune chestiunea restaurärii mai ales a curátirii

pictUrilor vechilor bisericL
Dupá discutii la care parte prof. P. Antonescu, prof.
I. D. 9i pictor A. Verona, Comisiunea pe
A. Verona $ I. D. sá facá propuneri concrete cu privire
la modul cum trebuesc fkute aceste lucrári, propuneri cari ser-
veascá de norme pentru cei cu asemenea kicrári. Pentru
www.dacoromanica.ro
70
fiecare lucrare in parte, pictorul ales va primi recomandäri

directe din partea unui membru de specialitate al Comisiunii.
Pentru locul decedatului pictor I. Mihail, se va lua cu
Moscu, Gh. Popescu Traian vederea angajärii
ca pictor al Comisiunii.
Se aprobä avizul subcornisiunii tehnice, cu privire la planul de
arnenajare al, pietei din preajma Arhivelor Statului.
Comisiunea este de acord cu propunerea Mitropolii, cu pri-
vire la stäretia Manâstirii din Câmpulung.
Se aprobá propunerea d-lui arhitect Horia Teocloru, cu privire
la lucfárile de arnenajare a curtii Mitropoliei din Târgoviste la
asezarea baldachinului in fata bisericii Mitropoliei.
Se act se referatul d-lui Victor Brátulescu, secretarul
Comisiunii, cu privire la constatärile fäcute la Muzeul la luceärile
de restaurare dela bisericile din Târgoviste. (Tern. Nr. 2.761/1943).
Se aprobá referatul privitor la pästrarea dalelor de dela
biserica din comuna Manasia, jud.
Se act de referatul d-lui prof. C,Daicovici, privitor la lucrärile
cercetärile arheologice dela Sarmisegetuza dela Costesti, jud.
Hunedoara. (Tern. Nr. 2.484/1943).
Se ia act de adresele Directiunii de Antichitäti, cuprin-
zând actele justificative rapoartele arheologice de
Gr. Florescu, pentru cercetärile intreprinse la Carsium a
din judetul Constanta. Pentru a publicate in Anuar se va ruga
d-1 Gr. Florescu, rapoartele mai amänuntit. (Tern.
Nr. 2.797 2.798/1943).
Prefectu:a judetului Roman va 'fi rugatä sä cearä decretarea ca
monument istoric a clädirii Hanu-Ancutei, nefiiind alt de a
opri därârnarea constructiei de cätre actualii proprietari. (Tern. Nr.
2.726/1943).
Se aprobá avizele date de subcomisiunea tehnicá dda 13 Octorn-
vrie la 5 Noemvrie 1943.
1. Se aprobá clevizul de lei, pentru instalatia electricA
dela arhondaricul Mänästirii Radu Negru din Câmpulung (Muscel)
ordinele de date de serviciului tehnic la fata locului,
in ziva de 27 Sept. a. c. (Tern.. Na. 2.3514943).
2. Se aprobâ proiectul pentru construirea din nou a turlei panto-
cratorului bisericii lui tefan cel.lylare din Vaslui, de d-1
www.dacoromanica.ro
arhitect Traian Chitulescu, cu modificarea copertinelor de
piatrá ale bazelor stilate 8i cu recomandarea sá se cerceteze dacá
turlele originale firidele oarbe nu sunt prea mici. Se aprobá
pentru aceste studii, un onorar de 12.500 lei. (Tern. Nr. 2.148/1943).
3. Se aprobá referatul serviciului tehnic pentru
rarea catapetezmei dela biserica mánástirii Gura Motrului, consoli-
dându-se toate fragmentele rámase. (Tern. Nr. 2.383/1943).
4. Se aprobä proiectul devizul de 130.000 lei, intocmite de
conductor arhitect V. Moisescu, pentru mentinerea altarului bisericii
ruinate din comuna jud. Putna. (Tern. Nr. 2.335/1943).
5. Se aprobá devizul de 160.000 lei, trimis de parohie pentru
restaurarea bisericii parohiale din Valea Popii, din comuna Valea
jud. Prahova. Nr. 713/1943).
6. Se devizul de 450.000 lei, trirnis de parohie pentru
lucrárile de rnutare a bisericii de lemn din Dobráceni, jud. Vaslui.
(Tern. Nr. 2.565/1943).
7. Se aprobá devizul de 600.000 lei, trimis de parohie pentru
de restaurare la biserica parohiei Vatra Satului din comuna
Berevoe§ti, jud. Muscel, intrebându-se parohia din ce material era
invelitoarea bisericii. (Tern. Nr. 2.589/1943).
8. Se aprobá situatia definitivä procesul-verbal de receptie
de Serviciul Tehnic Judetean, pentru lucrki in valoare de
41.230 lei, executate la biserica parohiei Bârnova, din comuna Bucium
jud. Ia§i. (Tern. Nr. 2.540/1943).
9. Se aprobá devizul de 630.000 lei, de serNiciului
tehnic, pentru lucrári de restaurare la biserica Mucenitei Marina din
Câmpulung (Tern. Nr. 2.512/1943).
10. Se aprobá mernoriul trirnis de comitetul de restaurare al
sericii Golia din Ia§i, planurile intocmite de d-1 arhitect
propunerea ca lucrarea suplirnentará de piaträ sá se achite din
fondul de 500.00Q lei, dat de Minister. (Tern. Nr. 2.434/1943).
11. Se aprobá proiectul pentru pentru
devizul de 1.250.000 lei, de d-1 arhitect conductor V.
Moisescu, pentru biserica de lernn din parohia Stioboräni, jud.
Vaslui. (Tern. Nr. 2.376/1943).
12. Se aprobá rnernoriul redactat de serviciului tehnic, relaciv
la locul de a§ezare al clopotnitei bisericii lui cel Mare din
Vaslui.
www.dacoromanica.ro
72
13. Se clevizul de 3.300.000 lei, cu preturile de

serviciul tehnic al Suceava, pentru restaurarea bisericii din
Burdujeni Târg. (Tern. Nr. 2.672/1943).
14. Se aprobä, cu ce s'au fâcut, proiectul intocrnit
de d-1 arhitect Traian pentru Pantocratorului
biserica tefan cel Mare din Vaslui. (Tern. Nr. 2.148/1943).
15. Se proiectul de d-1 arhitect tefan
pentru ceardacul anexelor din incinta bisericii Frurnoasa din Ia§i.
Nr. 2.668/1943).
16. Se devizul de 35.000 lei proiectul pentru refacerea
ferestrelor de biserica Sube§ti, din Câmpulung-Muscel.
Nr. 2.607/1943).
17. Se aprobl devizul de 37.000.000 lei, de arhicect
tefan Bal§, pentru din nou a chiliilor paraclisului
Mänástirii Snagov, din (Tern. Nr. 2.744/ 1943).
18. Se proiectul de executie, de d-1 arhitect
tefan Bala, pentru ferestrele de lucrate jour pentru
biserica Snagov. Nr. 2.709/1943).
19. Se aprobá sporul de 38% obtinut la licitatia ce s'a
pentru angajarea lucrárii in valoare de 3.100.000 lei, pentru
rarea casei vechi dela Mänlstirea din Câmpulung-Muscel. (Tern.
Nr. 2.677/1943).
20. Se referatul, planurile devizul, intocmite de
arhitect tefan Bal§, pentru sistematizarea terenului din jurul bisericii
Sf. din Ia§i. (Tern. Nr. 2.268/1943).
21. Se aprobá referatul serviciului tehnic relativ la .
provizorie nr. 3, in valoare de 2.769.780 lei, pentru lucrárile de
restaurare ale bisericii clopotnitei fostei Cotroceni.
(Tern. Nr. 2.779/1943).
22. Se referatul serviciului tehnic relativ la lucrá-
. rile suplirnentare dela biserica clopotnita fostei Co-
troceni. (Tern. Nr. 2.778/1943).
23. Se redactarea raspunsurilor la chestiunile exarninate
la locului, in din 13 Oct. 1943, la Mänástirea Plumbuita.
(Tern. Nr. 2.678/1943).
24. Se referatul d-lui arhitect conductor V. Moisescu,
relativ la .lucrárile in curs de executie, la biserica catedralá din R.
Sleet. (Tern. Nr. 2.644/1943).
www.dacoromanica.ro
73
25. Se referatu serviciului tehnic, relativ la devizul

de 3.200.000 lei, de d-1 conductor arhitect V. Moisescu,
pentru restaurarea bisericii ruinä SE Nicolae din Foc§ani. (Tern.
Nr. 3.209/1943).
26. Se aprobä referatul serviciului tehnic, relativ la
vizul de 373.000 lei, trimis de parohie, pentru restaurarea
Vintilä din comuna suburbanä Pope§ti Leordeni, jud. Ilfov.
(Tern. Nr. 2.676/1943).
27. Se aprobá referatul serviciului tehnic, relativ la devizul
de 50.000 lei, trirnis de parohie pentru lucrarile de restaurare a
zugavelilor bisericii Vodk din comuna suburbaná Pope§ti-
Leordeni. (Tern. Nr. 2.746/1943).
28. Se aprobá devizul de 165.000 lei, trimis de parohie
restaurarea bisericii parohiei Bârlogu, jud. Arge§. (Tern. Nr.
1.880/1943).
29. Se aprobá textul räspunsului la chestiunile puse de
tierul Plumbuita, la din 21 Octomvrie a. c. (Tern. Nr.
2.785/943).
30. Se devizul de 166.500 lei, trirnis de parohie
la biserica fostei rnán5stiri Cornana, jud. (Tern.
Nr. 2.784/1943).
31. Se aprobá referatul serviciului tehnic relativ la proiec-
tul fatadelor chiliilor Mánástirii Plumbuita. (Tern. Nr. 2.586/1943).
PROCES-VERBAL Nr. i
din 9 Noemvrie 0943
Subcomisiunea tehnicá.
PreFdinte: P. Antonescu.
Membrii A. V.
Secretar: Victor
se deschide la orele Se cerceteazá se aprobk cu
recomandärile privitoare la buna executare a lucrIrilor, temeiurile:
1.076/943 cu privir la Cozia,
2.208/943 » » » » Snagov, Ilfov.
2.351/943 » » » » Câmpulung-Muscel.
2'359/943 » » » » Comana, Vla§ca.
www.dacoromanica.ro
74
2.596/943 privire la rnânIstirea Plumbuita Colentina, Buc.

2.535/943 » » » Sf. Nicolae Pincesti, Putna.
718/943 » » » bis. Popei corn. alugareni,
Prahova.
2.565/943 » Dobärceni, Vaslui.
2.589/943 » » » » Berivoesti Vatra Satului-Muscel.
2.607/943 » » » » Subesti, Câmpulung-Muscel.
2.540/943 » » » » Bârnova, Iasi.
2.512/943 » Sf. Maria,
Muscel.
2.434/943 » » » » Golia Iasi.
2.383/943 » » » » mänästirii Gura Motrului, jud.
hedinti.
2.148/943 » » » » Sf. din Vaslui.
2.607/943 » » » » Petru Baia.
2.376/943 » » Stiobärenii, judetul Vaslui.
2.677/943 » » » » Casa Matei Basarab din
Muscel.
12 Noemvrie 1943
Subcornisiunea tehnicl.
Membrii prezenti: A. Verona.
Secretar: Victor Brdtulescu.
Sedinta se deschide la 11. Se se aprobä,
cu privitoare la buna executare a lucrkilor, temeiurile:
2.709/943 ca privire la Snagov, judetul Ilfov.
2.268/943 0 bis. Sf. Iasi, judetul Iasi.
2.278/943 » » » » Palatului Cotroceni Bucuresti.
2.279/943 » » » » »
2-785/943 » » » Plumbuita Colentina, Ilfov.
2.676/943 » » » Bis. Vintia Vodä Popesti-Leordeni, jud.
Ilfov.
2.827/943 » » » » Bucur din Bucuresti.
2.788/943 » » » Bistrita Vâlcea.
www.dacoromanica.ro
75
1.699/943 privire la .Bis. Cochinesti Fâlfani, Arges.

2.909/943 » » Bis. Sf. loan de Aur, Ocnele Mari.
2.664/943 » » Mänästirea Soveja, judetu1 Putna.
2.754/943 » Bis. Valea cu Gorj.
2.622/943 » Plumbuita Colentina (chiliile).
2.586/943 » Sistematizarea jurul Arhivelor Statului.
din Noemvrie 1943
Membri prezenti: P. Antonescu, V. Pr. N. Popescu,
A. Verona, A. Sacerdoteanu, I. D.
se deschide la orele 11,30. Se citeste se pro-
cesele-verbale Nr_ 20, 21, 22 ale anterioare.
Se act se aprobá avizele subcornisiunii tehnice date 5
pi 19 Noemvrie.
Se act de ráspunsul Sf. Patriarhii cu privire la distributia
perilor din Câmpulung-Muscel. (Tern. Nr.
2.931/1943).
Se referatul d-lui arhitect privitor la lucrárile
de restaurare la biserica din Borzesti, penttu care Comisiunea a
acordat 300.000 lei, Ministerul Culturii Nationale 400.000 lei,
1941.
Din fondul pe care ni-1 va pune la dispozitie Ministerul Finan-
se va acorda un ajutor de 300.000 lei, bisericii din Borzesti.
(Tern. Nr. 2.871 pi 2.872/1943).
Se act pi se aprobä referatele Muzeului de Antichitäti,
de rapoartele asupra sápäturilor arheologice intreprinse de
Vladimir Dumitrescu in Oltenia Gh. la cetatea Dinogetia.
Actele justificative se vor Directiunii Contabilitätii. (Tern.
Nr. 2.843 pi 2.918/1943).
Se act se referatul d-lui Victor Brätulescu, secretarul
Comisiunii, cu privire la lipsa de grijä pentru restaurarea bisericii
monument din comuna jud. Sibiu. Se va interveni
la Sf. Mitropolie din Sibiu la Minister, pentru a se lua mäsurile
de rigoare. (Tern. Nr. 3.010/1943).
www.dacoromanica.ro
76
In mäsura care se vor acorda fonduri de Ministerul Finantelor,

Comisiunea va ajuta bisericile monumente istorice, pentru procu-
rarea materialelor necesare in vederea continuarii lucrärilor incepute.
Se act de referatul d-lui arhitect Horia Teodoru, cu
la nurnirea unui in postul vacant decesul pictorului I.
Mihail.
Comisiunea recomandä sä facä formele se aprobe numirea
d-lui pictor Alexandru Moscu. (Tern. Nr. 2.969/1943).
Se act de referatul d-lui prof. I. D. $tefänescu, privitor la
spälarea picturii la biserica Mogosoaia din judetul Ilfov.
Cornisiunea dispune ca raportul sä fie publicat. In acelasi timp,
se va cere Contenciosului Ministerului Culturii Nationale,
actiune impotriva celor ce au nesocotit dispozitiunile legii avizele
Comisiunii. Dupä inscrierea la tribunal a actiunii, se va trirnite in
copie Martha Bibescu. (Tern. Nr. 3.019/1943).
Se act se aprobä referatul d-lui prof. I. D. tefänescu, pri-
vitor la pictura Bisericii Golia din Iasi, la care se adaogä explicatiile
d-lui arhitect Horia Teodoru, privitoare la pictura cea nouä dela
turla Pantocratorului. Pentru lucrärile ce se vor executa in primävara
anului 1944, se vor aplica metodele propuse de d-1 prof. I. D.
fänescu. (Tern. Nr. 3.109/1943).
D-1 Presedinte face o relatie despre
la Biserica Golia din propune mäsurile ce se vor lua pentru
campania viitoare. Procesul-verbal al acestei vizite se va comunica
din sedintele viitoare ale Comisiunii.
La Vaslui, s'au cercetat säpäturile intreprinse pe locul vechilor
urrne ale palatului lui tefan cel Mare. S'a aprobat asezarea
nitei pe locuL propus de serviciul tehnic al Comisiei. Cât priveste
säpäturile, acestea n'au dat :ezultatele asteptate se vor continua
primävara viitoare.
Se va ruga Ministerul de Interne Guvernärnintele Basarabiei
Bucovinei, se dea dispozitiuni, pentru executarea
a dispozitiunilor date de Comisiune, cu privire la restaurarea buna
conservare a monumentelor istorice.
Se referatul cu privire la personalul tehnic ce urmeazá
a fi inscris in bugetul viitor. (Tern. Nr. 2.970/1943).
Se ia act de adresa Nr. 2.852/1943 a Societätii Astra se aprobá
ca din fondul acordat Ministerul de Finante, se dea un ajutor
www.dacoromanica.ro
77
de 680.000 lei, pentru Casa Muzeul Avram » din Câmpeni.

(Tern. Nr. 3.020/1943).
Se acordä d-lui arhitect Nicolae Lupu, o tantiemä de 1% asupra
proiectului lucrkilor dela thermele romane dela Turnul Severin.
(Tern. Nr. 3.020 2.485/1943).
Se apro avizele date de Subcomisiunea dela 5 Noem-
vrie la 19 Noemvrie 1943.
1. Se aprobá instructiunile date la fata locului de serviciului

tehnic, pentru continuarea lucrkilor in curs de la biserica
Marina din Cknpulung-Muscel. (Tern. Nr. 2.849/1943).
2. Se aprobá devizul de 1.023.790 lei, trimis de mánästirea
strita, judetul Vâlcea, cu recomanclarea ca aceste sá nu se
execute deck dupá ce se vor face de restaurare la bolnim
gi biserica din Gura Pesterii, (Tern. Nr. 2.788/1.943).
3. Se aprobá instructiunile date la fata locului de d-1 arhitect
Costescu, pentru executarea lucrkilor de restaurare la biserica lea
din Târgovite. (Tern. Nr. 2.680/1943).
4. Se planul referatul d-lui arhitect tefan Bal§, pentru
executarea trotuarului in jurul bisericii Mänästirii Snagov. (Tern.
Nr. 2.829/1943).
5. Se aprobá proiectul de detaliu, pentru corni§a a§e7area
clopotelor la clopotnita lisericii Bucur din Bucure§ti. (Tern. Nr.
2.827/1943).
6. Se. devizul de 220.000 lei referatul d-lui arhitect
tefan Bal§, pentru lucrkile de restaurare dela biserica din Leordeni-
Pope§ti, jud. Ilfov. (Tern. Nr. 2.456/1943).
7. Se aprobá proiectul pentru grila mormântului din biserica
parohiei Lunge§ti-Stäne§ti, jud. Vâlcea. (Tern. Nr. 2.655/1943).
8. Se aprobá proiectul devizul de 2.270 lei, intocmite de d-1
arhitect Em. T. Costescu, pentru reconstruirea pridvorului vechi al
Mitropoliei din (Tern. Nr. 2.855/1943).
9. Se aprobä referatul iefului serviciului tehnic, relativ la darea
in judecatá a vinovatilor pentru därimarea Casei Bengescu din jud.
Gorj, monument istoric. (Tern. Nr. 2.427/1943).
10. Se aprobá planul devizul de 300.000 lei, intocmire de d-1 arhi-
tett Em. T. Coscescu, pentru restaurarea bisericii parohiale Sf. Voevozi
din comuna Dobrote§ti, jud. Teleorrnan. (Tern. Nr. 2.868/943).
www.dacoromanica.ro
78
11. Se proiectul de catapeteasmä de C.

din atelierul Comisiunii, pentru biserica fostei Mänästiri Soveja, din
jud. Puma. (Tern. Nr. 2.644/1943). -
se la orele 13,30.
PROCES-YERBAL Nr. 24
din 3 Decemvrie 43

Membri prezenti: A. Sacerdoleanu, Pr. N. Popescu,
. Antonescu.
edinta se deschide la orele Se citwe se procesul-
verbal Nr. 23 al din Noemvrie
Se act se avizele Subcomisiunii tehnice consemnate
in procesul-verbal anexat, avize date inter 19 Noemvrie Decem-
vrie 1943.
Se act de adresa Guvernämäntului Transnistriei, privitoare la
de restaurare a clopotnitei si la reconstruirea chiliilor dela
Mänästirea Snagov. Se va comunica, in copie, Municipiului
Bucure.sti, cu de a cere Guvernämântului Transnistriei,
st suma in scopul arätat mai sus, pe seama Primäriei.
(Tern. Nr. 3.029/943).
arhitect P. Antonescu face o relatie asupra lucrärilor dela
Snagov, cercetate cu cu
Victor 9i Horia Teocloru, din partea Comisiunii, iar din
partea Primäriei cu d-1 General, General I. Räscanu,
ajutorii de primar de reprezentanti ai PrimI"riei.
S'a examinat la fata locului proiectul clopotnitei al clidirilor
anexe, in care inträ: un paradis, 5-6 un
muzeu 9i o bibliotecl. cele discutate, se variante
din care Comisiunea urrneazä a aproba una, care se incadreze in
planul vechiu al Pentru armonie s'a propus ca paraclisul
fie mai scund. El trebue fie mai ridicat fatä de restul chiliilor.
Comisiunea este de acord ca paraclisul, prin asezarea organizarea
interioarä, sä lase, pentru viitor, posibilitatea desvoltári
modificarea constmctiilor ce se proiecteazl. In consecintä, se
proiectul propus, care prevede a§ezarea paraclisului in de
www.dacoromanica.ro
79
Sud-Vest. Planul se va reface in vederea reconstruirii traseului

vechilor Se va cere Prirnäriei urgenteze terminarea
turilor arheologice in acest
Se ia act de procesul-verbal al din 6 Noernvrie a. c.,
la biserica Golia din Iasi.
Se in principiu cooptarea ca membru al Comisiunii Cen-
trale a d-lui Profesor tefan Ciobanu, pentru chestiunile care privesc
Basarabia. In de fost Presedinte al Conlisiunii pentru Basa-
rabia, se va ruga d-1 Profesor Ciobanu sT avizeze asupra Impäduriril
cerute de Directiunea Silvia pentru imprejurirnile Ismail
(Tern. Nr. 3.091/943).
Se ia act de raportul Muzeului de Antichitäti, la care se
actele justificative, de d-1 M. Petrescu-Dâmbovita, cu privire la
säpäturile dela Glina Ilfov. Actele justificative se vor Directiei
Contabilitätii, raportul se va publica in Anuar (Tem. Nr. 2.978/943).
Se Ministerului cererea d-lui Gh. Popescu-Valcea
pentru ocuparea postului de bibliotecar, publicat vacant (Tern. Nr.
3.220/943). .
Se aprobá referatul d-lui Horia Teodoru cu privire la continuarea

de picturä dela biserica catedralá din Husi.
Se aprob repartitia fondului de 6.000.000 lei, proveniti din
deblocarea cotei de % din Bugetul de lei al Cotnisiunii.
Pentru planul de investitii se vor face propuneri Ministerului.
Se avizele date de Subcornisiunea tehnicä dela 19
vrie pânä la 3 Decemvrie 1943.
Se aprobá referatul proiectul pentru clopotnita provizorie
de lemn la biserica apodenii de Sus, judetul Vaslui, intocmite de d-1
arhitect Stefan Bals (Tern. Nr. z.884/943).
2. Se aprobá situatia definitivä in valoare de 300.320 lei, pentru
lucarile de restaurare executate de d-1 Antreprenor Rizu, la peretii
parterului dopotnitei brâncovenesti dela Mitropolia din Bucuresti
(Tern. Nr. 2.878/943).
3. Se planurile si devizul de 2.900.000 lei, intocmite de
conductor arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea bisericii paro-
hiale Sf. Voevozi (Sf. Ingeri) din comuna Titesti, judetul Arges
Nr. 2.801/943).
4. Se referatul, planurile devizul de 600.000 lei, intocmite
de conductor arhitect V. Moisescu, pentru restaurarea bisericii
www.dacoromanica.ro
80
de lemn Sf. Treime din cItunul Utureni, comuna judetul

Turda (Tern. Nr. 2.007/943).
. Se cu aduse de Serviciul Tehnic, devizul de
i lei, intocrnit de Serviciul Tehnic judetean, pentru restaurarea
Bisericii din Parohia Hude§tii Mari din judetul Dorohoi Nr.
2.910/943).
6. Se dispozitiunile date la fata locului de d-1 arhitect
Horia Teodoru, pentru lucrArile in curs de executare, la biserica
e Marina» din Câmpulung-Muscel (Tern. Nr. 2.971/943).
7. Se date la fata locului de d-1 arhitect
Horia Teodoru, pentru lucrärile in curs de executie la Casa Veche,
dela Mänästirea Radu Negru din Câmpulung-Muscel (Tern. Nr.
2.972/943).
8. Se aprobä luceleile procesul-verbal de receptie in valoare
de lei, incheiate de d-1 arhitect Em. Costescu, pentru lucrärile
de restaurare dela biserica Târca-Vitan din Bucure§ti (Tern. Nr.
3.056 din 1943).
9. Se situatia provizorie Nr. in valoare de 989.262,32
lei, pentru lucrIrile de restaurare dela Casa Veche din Mänästirea
Negru Câmpulung, judetul Muscel (Tern. Nr.
io. Se aprob devizul de 1.305.000 lei, de d-1 arhitect
Em. T. Costescu, pentru invelirea cu de ararnt a Bolnitei a
bisericii Mänästirii Cozia, Vâlcea (Tern.. Nr. 2.791/943).
i r. Se delegarea Par. C. Bärneanu, pentru receptionarea
lucrärilor de pictur dela biserica Sf. Mina Petre Boji din Craiova
(Tern. Nr. 2.961/943).
12. Se devizul de 103.000 lei, trirnis de parohie, pentru
lucräri de picturä la biserica Sf. Nicolae din comuna Maluri,
R. arat Nr. 0/943).
13. Se majorarea la 195.000 lei a devizului pentru lucrärile
de restaurare la zugavelile bisericii Sf. Voevozi din comuna Ple§oiu,
Romanati (Tern. Nr. 2.919/943).
PROCES-VERBAL Nr.
din io Decemvrie 1943
Membri prezenti: I. D. G. Oprescu, A. Sacerdopanu,
V. Batulescu si Horia Teodoru.
www.dacoromanica.ro
81
ComitetuI pentru reclactarea publicatiilor Comisiunii.

Se prezintá Anuarul Comisiunii pe anul 1942.
Se ia discutie materialul de publicat in viitoarele numere ale
Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice.
Picturd iconografie: «Biserica Doamnei» de d-L I. D.
fänescu. -« Sculpturi» de d-ra Maria Golescu.
2. Arhitectura veche religioasd: Biserica din Vad» de tefan Bals. -
Biserica din Grädistea Mäxineni» de Em. T. Costescu. -« Biserica
din Siret» Note despre Cotroceni» de H. Teodoru.
3. Monumente dispdrute: « Casa Moruzi» de Gh. Florescu Arh.
Virgil cu. .
4. Arhitecturd civild: « Conacul Golestilor » de H. Teodoru. -

« Casa din Gorunesti» de d-ra M. Golescu.
Arhitectura de «Biserica Domneasa din Tg.-Ocna ».
6. Arhitectura militard: « din ampulung »;
Portile Sucevei» de H. Teodoru.
Comunicdri: «Paramentul aparent » de tefan Bals.
.
8. Recengii: «Planul publicat de d-1 I. Ionascu», de H. Teodoru.

In ce priveste lucrarea de a d-lui N. Ghika, privi-
toare la arhitectura bisericilor din Moldova, aceasta se va face prin
coordonarea cu rezumatele din le ráposatului Gh. Bals.
Se va tipäri prospectul se va räspândi sub toate formele, pentru
colaboratorii Buletinului. Rezumatele franceze se vor cerceta la
Institutul Francez dupä acelea intocmite in româneste sau in fran-
de autorii studiilor, li se vor cere aceste rezumate.
In prospect se va ortografia este aceea a Academiei Române.
Victor Bxátulescu va colecta materialul care se va
trimete fie cáruia dintre membrii comitetului specialitate. Pentru
bun de tipar corectura va merge la unul din membrii comitetului
normele de mai sus.
Pentru tehnica lucrului d-lSacerdoteanu va intocmi un indreptar.
D-sa va da pentru Buletin recenzii de specialitate va intocmi
indicele model in vacanta Cräciunului.
D-1 Profesor G. Oprescu; Comisiunea de
Primäriei Câmpulung-Muscel de a un ghid pentru monumen-
tele istorice din judetul Muscel, rugând Comisiunea recomande
studenti arhitecti pregátiti pentru asemenea lucrare. D-1 Presedinte
Al. Lapedatu este de pärere ca sI procedeze mai la
6
www.dacoromanica.ro
82
intocmirea unui inventar riguros al monumentelor istorice din Câm-

pulung-Muscel, pe baza cAruia se va putea face un ghid. D-sa crede
el mai Capita la are nevoie de un asemenea inventar ghid
monumentelor istorice.
PROCES-VERBAL Nr. al
din 1943
PreFdinte: Al. Lapedatu.
Membri prezenti: Pr. N. Popescu, G. Oprescu, I. D. Pefdnescu,
A. Sacerdoteanu, V. tephdnescu, P. Antonescu.
Secretarul Cornisiunii: Victor Brdtulescu.
se deschide la orele Se cite§te se
verbal al anterioare. Se ia act si se avizele Subcomi-
siunii Tehnice a Monumentelor Istorice, date 17 Decemvrie.
3
D-1 Pre§edinte Al. Lapedatu aduce la Comisiunii
incetarea din a regretatului arhitect N. Ghika-Bude§ti, membru
al Comisiunii si fost sef al Serviciului
D-sa pe scurt meritele rAposatului, arätând constiin-
ciozitatea cu care N. Ghika-Bude§ti si-a fäcut datoria. Lucrärile ce
i-au fost incredintate chiar dela numirea sa la Comisiune 1905,
le-a realizat in fel incât fie constiinta lui. La Buletin
a inceput colaborarea din primul an al aparitiei acestuia a continuat
in ultimele zile ale vietii sale.
1919, an in care s'a produs plecarea la Universitatea din
Cluj a d-lui Presedinte, N. Ghika-Bude§ti a rimas mai departe la
Comisiune.
Numele lui va râmânea legat de studiul monumentelor noastre
istorice.
Cornisiunea se la cuvintele rostite de d-1 Pre§edinte
päistreazá câteva momente de apoi intrá in ordinea de zi.
Se aprobá ca repartitia fondului de 6.000.000 lei, proveniti din
deblocarea cotei de zo% dela art. 231, se de acord cu supli-
mentul de lei, aprobat de Ministerul de pentru
acelasi articol.
Se recomandá d-lui Profesor T. Sauciuc-Säveanu dela Facultatea
de Litere din Bucure§ti, cum profesori universitari de
dela de Litere din Ia§i Sibiu-Cluj, ante-
www.dacoromanica.ro
83
proiectul de lege pentru reorganizarea Muzeului National de Anti-

chitäti. la primirea räspunurilor, se va ruga Ministerul Culturii
Nationale, amâne studierea acestui anteproiect, pentru care Comi-
siunea va da avizul säu (Tern. Nr. 3.179/943).
In ce prive§te chestiunea arhitect Wagner, care a restaurat
castelul dela Hunedoara care locue.ste din constructiile
anexe, Comisiunea crede fi o mare gresal6 inläturarea sa din
jurul castelului amintit.
Se cererea d-lui arhitect N. Lupu pentru plata sumei de
22.436 lei, pentru proiectele potrivit avizului dat de
Comisiune, din 3 D'ec'emvrie 1943 (Tern. Nr. 3.246/943).
La Tehnic temeiul Nr. 3.241/943, pentru cercetarea teracotelor
dela judetul
Se act de raportul de de d-1 D. Berciu. Viza
actelor se va face de de Antichitäti, conform normelor
stabilite.
Se aprobá numirea ca corespondent, a d-lui procuror
G. Stratulat, membru al Sociétátii Scriitorilor Români al Societätii
Numismatice (Tern. Nr.
Se referatul Serviciului Tehnic, privitor la zidurile vechei
biserici catolice din Cotnari. Piatra provenitä din näruirea zidurilor
se va depozita pentru reconstructia repararea incintei bisericü.
Se Teferatul Serviciulni Tehnic, privitor la proiectul de
monument funerar pentru mormântul d-nei Bogdan, lui
sandri. Raportat la biserica din Borzesti, mide ar urma fie asezat,
proiectul de monument amintit, este intocmit.
Se aprobä referatul d-lui arhitect sef Horia Teodoru, privitor la
lucrIrile de invelitoare dela biserica mare a Mänästirii
Proiectul prevede invelitoare cu foi de plumb pe o
puternicä.
Se aprobä. avizele date de Subcomisiunea dela 3
cembrie pânä la 17 Decembiie
Se devizul de lei, trimis de parohie, cu modi-
fkute de Serviciul Tehnk al Comisiunii, pentru lucrAri de
intretinere la Mänästirea Arnolta, (Tern. Nr. 3.058/943).
z. Se situatia provizorie Nr. 4 pentru lucrärile de restaurare
dela biserica clopotnita Cotroceni, in valoare de 910.000
lei (Tern. Nr. 3.097/943).
www.dacoromanica.ro
54
Se suplimentare in valoare de 256.592 lei,

pentru biserica clopotnita Cotroceni, cuprinse in Tern. Nr.
din 1943.
4. Nu se construirea. unui cafas in biserica Sf. Voevozi
din comuna Negoesti, judetul lj (Tern. Nr. 3.0697943).
Se devizul de lei, trimis de Mänästire pentru
restaurarea invelitoarei palatului brâncovenesc din Hurezi
(Tern. Nr. 3.0577943).
6. Se devizul descriptiv de d-1 arhitect Bal§,
pentru desävâr§irea restaurkii invelitoarei baldachinului din fata
bisericii episcopale din Curtea de Arges Nr. 3.0707943).
7. Se aprobä lucrärile procesul-verbalincheiate de d-1 conductor
arhitect V. Moisescu, valoare de 235.632 lei, pentru restaurarea
Sfânta Treirne din Gura Slänic Tg. Ocna, judetul Bacäu
(Tern. Nr. 2.
8. Se lucrärile procesul-verbal de receptie in valoare
de lei, incheiate de d-1 conductor arhitect V. Moisescu, pentru
lucrärile de restaurare ale Schitului MIgura Ocna din Tg. Ocna
(Tern. Nr. 2.445/943).
9. Se referatul d-lui conductor arhitect V. Moisescu,
relativ la de restaurare ale bisericii din Pope§ti-
Leordeni Nr. 2.676/943).
ro. Se devizul de 676.200 lei, trirnis de Asociatia Astra »
pentru restaurarea Muzeului Avram din cornuna Avram
lancu, judetul Cluj Turda (Tern. Nr. 3.020/943).
Se proiectul de d-1 arhitect Horia Teodoru,
pentru restaurarea invelitoarei anexei turce§ti dela Conacul
Gole§tilor (Tern. Nr. 3.137/943).
z. Se preturile unitare propuse de Parohie, p'entru
mobilierul pentru pardoseala bisericii Lunge§ti-Stäne§ti
urmând a se interveni pentru fierului necesar
pentru grilajul rnorrnântului lui Stroe Buzescu (Tern. Nr. 3.169/943).
13. Se devizul de 700.000 lei, trimis de Parohie, cu modi-
fäcute de Serviciul Tehnic, pentru restaurarea bisericii
Adormirea Maicii din Parohia Segarcea I, judetul
Dolj Nr. 3.093/943).
14. Se referatul d-lui arhitect Bal§, referitor la lucrärile
de consolidare dela biserica Sf. Stelian din Chitorani, judetul Prahova,
www.dacoromanica.ro
85
urmând a se trirnite Parohiei Serviciului Tehnic judetean (Tern.

Nr. 3.221/943).
15. Se aprobä devizul suplimentar de lei, de
arhitect tefan Bals, pentru biserica din Popesti, judetul Vlasca
(Tern. Nr. 3.188/943).
Se in principiu devizul cantitativ estimativ trirnis de
pentru restaurarea clädirilor Arnota,
a se completa cu devizul descriptiv Nr. 2.493/943).
17. Nu se poate aproba proiectul de cafas, chiar cu
propuse, la biserica Sf. Voevozi din Negoesti, judetul lj (Tern.
Nr. 3.186/943).
18. Se d-lui arhitect referitor la
de restaurare a bisericii din Novaci, judetul (Tern. Nr. 3.078
din 1943).
Sedinta din 6 Noemvrie 1943 la
Membrii Comitetului de restaurare : Gh. Ungureanu directorul
Arhivelor Statului, arhitect tefan C. Turcu.
Secretar : Victor Brätulescu.
S'au cercetat de restaurare, executându-se cu de-a-
mänuntul :eparatiile zidului inconjurOtor, ale turnurilor din
reparatiile zidului constând din inlocuirea blocurilor de
piaträ interioare, pe deplin
de cele constatate.
S'au cheltuelile s'au verificat actele, in per- .
fectä ordine de d-1 Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor Statului

Secretarul Comitetului de restaurare, aprobändu-se ai lucrärile ce
se vor face in cursul iernii anul viitor.
Pentru lucrOrile ce se vor face in anul viitor, se vor prevedea
in bugetul anului bugetar 1944-1945, sumele necesare.
www.dacoromanica.ro
RAP ORT
asupra dela Ghina, jud. Ilfov, "943
de MIRCEA PETRESCU-DÂMBOVITA
Asistent la Muzeul de Antichittiti
b-omnule Pre§edinte,
Asupra säpäcurilor arheologice din dela jud. Ilfov,
intreprinse de subsemnatul intervalul dela 16 lie la 28
August 1943, ca delegat al Muzeului National de Antichitäti, cu
fonduri puse la dispozitie de Muzeul National de Antichit4i de
Cornisia Monumentelor Istorice, am onoare a vä referi
Pentru o cunowere mai completä a trei civilizatii neo-
eneolitice din dela Boian A, III
o sporire a inventarului mai ales al celor din stratele Boian A
III, s'au continuar anul acesta säpáturile Muzeului
de Antichitäti din dela Glina din anii 1926 1927 (vezi I.
Nestor, Fouilles de in Dacia. III-IV (1927-1932), p. 226
urm.), care au avut ca rezultat deterrninarea stratigraficä a succe-
siunii celor trei civilizatii (vezi I. Nestor, Zur Cronologie der
nischen Steinkupferzeit, in Pr hist. Zeitschr., vol. XIX, 1928,
3-4, p. 110 urm.). Deoarece vechile säpäturi ale Muzeului nu
reprezentau decât sondaje, s'a säpat acesta, indicatiile
date pe teren de I. Nestor, la capätul de Sud al tell-ului lângá
de Vest a B Nestor, in panta vesticá a tell-ului, o
prafatä recTangulará de 20 15 m, la adancimea maximä de
4,20 m, deschisä spre latura de Vest. Pornindu-se dela acest
in viitoarele campanii de se va putea, pe de o parte, cerceta
www.dacoromanica.ro
87
mai intens latura de Vest a tell-ului, iar pe de alta, obtine o sec-

tiune mai completä prin
Rezultatele obtinute cursul campaniei asupra careia refer
au fost :
I. Stratul III.
Sub humusul recent de coloare negricioasa, gros de circa 30
cm, un strat de coloare cenu§ie inchisi, de 50-80 cm.
grosime, care resturile civilizatiei III, clintre care citam
mai multe vase intregibile, un frumos exemplar de cutit
arcuit (s Krummesser din silex de culoare neagrä, o simi-
de de climensiuni neobi§nuit de mari gi un topor plat
de cu marginile u§or ridicate.
Marea cantitate de cenu§e din acesc strat se datore§te unui pu-
ternic incendiu, care a distrus toate locuintele, simple colibe, din
care nu Jau mai mici de chirpic ars, risipite aproape
in suprafata, resturi de gi moloz, gi daub cuptoare
in situ gi trei vetre deplasate, fragmentar gi arse
la ro.
Cele fragmente ceramice, din epoca
de bronz Tei, din acest strat, ne cine a locuit pe acest
tell disparitia civilizatiei Glina III. In de acestea s'au mai
gi fragmente ceramice din La-Tène.
II. Stratul Gumelnita.
Sub stratul III imediat stratul Gumelnita, in aga
fel, colibele din stratul III au fost construite direct peste
locuintelor din stratul gumelnitean.
In acest strat au fost determinate stratigrafic nivele de
locuinte.
A) Al doilea nivel de Gumelnita, gros de 30-70 cm,
irnediat sub stratul Glina III.
In acest nivel s'au urmele a cinci locuinte arse gi
dintre care numai mia pare fi fost celelalte
Sind construite la - trei resturi ale unor vetre de
sau In acestor locuinte s'au descoperit,
in afará de obiecte de lut, os gi foarte multe fragmente
ceramice arse secundar, mai ales dela vase de dimensiuni mari, din
care se pot intregi mai multe forme.
www.dacoromanica.ro
88
Peste masa de chirpic a unei din acest nivel,

la adâncimea medie de 75 cm, s'au descoperit trei cu orien-
tarea crestinä, dintre care numai unul a avut un de
la un deget al stângi.
B) Primul nivel de Qumelnita, determinat stratigrafic
prin ruinele a trei case därâmate, ale dror se väd in profilele
suprafetei, se ca constituit dintr'un pärnânt mai tare,
de coloare galben-verzuie, amestecat probabil cu mult chirpic nears
cenuse.
Exceptând câteva gropi, care ajung uneori la
viu, grosimea a acestui nivel este de 70 cm.
Toate locuintele arse din acest nivel sunt de dimensiuni mai
mici decât acelea din al doilea nivel de Gumelnita au
fost construite la suprafatä, uneori chiar peste colibelor
din stratul Boian A, cum e cazul cu una din locuintele acestui nivel,
care prezintä in profilul peretelui de Est al suprafetei mai multe
podele suprapuse. In legäturá cu aceste s'au trei vetre,
dintre care doull au fost de mai multe ori fetuite.
Dintre locuintele nearse de incendlu, nu s'au descoperit in situ
deck uneia singure, de Nord-Vest al suprafetei.
In acest nivel s'au mai multe vase intregi, dintre care un
askos, foarte multe instrumente de silex, os numai câteva de
(mai multe sule o daltä). In afará de acestea, este interesant de
observat, cl tot din acest nivel provin toate exemplarele de
antropomorfä zoomorfd, din lut os, aflate in cursul
turilor o secundar, mai deseori lustruita
uneori grafitatä. Numai dupá ce se va späla materialul,
special cel ceramic, se va putea constata, dacá existá sau nu
sebiri tipologice stilistice, intre cele douä nivele ale stratului Gu-
melnita dela
Sub primul nivel de locuinte Gumelnita, ca la baza celui de al
doilea nivel Gumelnita, zac foarte multe oase de animale.
Intre primul nivel de locuinte stratul Boian A
un strat gros de circa 30 cm, din cenusos, amestecat
probabil cu chirpic nears, care foarte putine fragmente
ceramice de tip Gumelnita, care trebue pus in cu câteva
colibe rázlete, care au locuit primii oameni din epoca Gumelnita
aci.
www.dacoromanica.ro
89
III. Stratul A.
In acest strat, gros numai de circa 30-40 cm, s'au gäsit patru
colibe arse de incendiu, daub fragmente de vetre coltul de
Sud-Vest al la adâncimea medie de 2,65 m, patru schelete
de in pozitie chircitä, dintre care numai unul a avut ca inventar
câteva märgele lucrate din scoicä. Groapa unuia din aceste schelete,
care se vede in profilul peretelui sudic al suprafetei säpate, a fosc
acoperita parte de därämäturile unei din stratul Boian
A. de importanta acestor rnorminte, care sunt in ptezent
cele mai vechi din Muntenia, trebue se mai cerceteze in peretele
sudic al suprafetei, pentru a se gasi eventual altele, care sä contribue
la completarea planului mormintelor clescoperite in campania din
vara anului acesta.
Materialul ceramic din acest strat, gäsit mai ales in regiunea celor
patru colibe, este in cea mai mare parte fragmentar prea numeros,
probabil din cauzá cä provine dinteun sector periferic mai
locuit al tell-ului. Totusi, in vedere cele câteva forme
- dintre care un vas suport cu douä orificii, in interiorul
cáruia s'a un picior dintr'un vas cutie (a Steckdose ») rästurnat,
amanunt care, ne la ce puteau servi uneori aceste vase supor-
turi, mai multe fragmente ceramice din pahare cu caneluri fine
unele fragmente de picioare din vase cutii, - credem ci prin con-
tinuarea cercetärilor, mai ales inspre centrul spre
C Nestor, care s'a descoperit un vas mare cu decor excizac, se va
materialul ceramic al acestui strat.
Sub nivelul de locuinte din stratul A, un nivel
subtire, numai de 25-30 cm, in care s'au putine fragmente
ceramice cu decorul mai neglijent executat, oase de animale
câteva silexuri. Acest nivel corespuncle locuirii primilor oameni
din civilizatia Boian A, care s'au asezat aci.
Avându-se in vedere aceste rezultate, obtinute campania de
din acest an, este o continuare a cerce-
tárilor, vederea intocmirii unei lucrári de ansamblu, care sä cu-
o descriere cât mai completá a celor trei neo-eneo
litice din tell-ul dela Glina.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra arheologice dela Dinogetia
de GH.
de lucräri la Muzeul National de
A campanie de sâpâturi arheologice dela Dinogetia (astki
Bisericuta, pe teritoriul comunei Garván din jud. Tulcea), a avut
ca obiectiv desvelirea in continuare, a incintei vechei
Aceastä campanie a durat, in limita fondurilor ce mi s'au pus
la dispozitie, dela 4 la 4 August 1943.
au fost foarte mult ingreunate de lipsa materialului
tehnic necesar, ca vagonete, macarale etc. S'a putut, to\u§i,
degaja interiorul a trei din turnurile anume : turnul
nr. 4, situat coltul de Est al fortáretii, turnul nr. 8, de
Nord-Est 8i turnul nr. 9, situat pe latura de Nord. In felul acesta
numárul turnurilor identificate acum degajate, unele total,
altele partial,-se ridicá la zece.
In de aceasta, am descoperit o a cetâtii pe
latura de Vest, pe care am gásit-o astupatâ din vremurile
vechi, precum o intrare pe latura de Nord, turnul
nr. 9, de care este flancatä.
La ambele intrári descoperite campania din anul acesta,
rile au rámas in continuare, bind obligat a lucra cu cea mai mare
atentiune pentru a nu distruge niciun indiciu asupra vremii când
acestea au suferit transformâri.
Cele .trei turnuri descoperite sunt bine conservate.
Zidurile se pästreazâ mai bine pe latura din fund. Inatimea
este de peste patru metri temelie in sus, grosimea variazá
2,70-3,00 m. Turnurile de (Nr. 4 8) find mai largi decât
www.dacoromanica.ro
91
restul turnurilor, sunt preväzute câte un pilon puternic pe care

se sprijineau, de sigur, grinzile care sustineau etajul sau platforma
superioarä a turnurilor.
Pentru zidrie s'a intrebuintat piatra de Bugeac scoasá din regiune,
consolidändu-se cu brâe de arämizi pentru a se da mai multá
ditate constructiei.
de am gäsit, acum, numai la poarta astupatá
ulterior prin opus caementicium de pe latura de Vest. Este un model
de lucrare ingrijitä gi apartine, indoialá, unei epoci mai vechi
a cetätii.
In privinta inventarului, se remara, in turnuri, mare cantitate
de produse ceramice, in deosebi amfore intregi sau in fragmente,
opaite de lut, dintre care unele frumos ornamentate purtând
stampila fabricantului, sticlärie, obiecte de os printre care un
pieptene, fibule de obiecte de bronz sau fier monete de
bronz. Este de rnajoritatea acestor apartin secolului
al p. Chr.
observatie se referá la starea de conservare a obiec-
telor de metal. Ele sunt foarte oxidate din cauza umezelii terenului
gi din cauzá sunt foarte friabile.
In stratul arheologic de apare o specie de
foarte bogat reprezentatä, care se caracterizeazä prin ornamente exe-
cuta.te cu pieptenele, cu motivul cel mai curent valul, sau prin
tive executate vârful unui instrument ascutit, in puncte sau
excizäri.
Aceasta este care se gäse§te in interiorul cetilii, in stratul
cel mai de suprafatä al acesteia (de in dinapoia
turnului nr. 6, pe care am continuat anul acesta a o degaja färä
fi ajuns sä o complet).
tot in acest strat am descoperit fragmente dintr'o strachinä
interiorul ornamentat prin cruci evident cre§tine.
In fine, izolate deocamdatä, apar produse ceramice cu glasurá,
care merg, iarä§i foarte bine in secolul al p. Chr, precum
cioburi caracteristic byzantine.
Este, dar, evident ci la Dinogetia gäsim cel putin trei epoci
anume :
1. secolului al secolul al cu cärämizile
legiunii I-a Scythica, care a fast creatä de Diocletian.
www.dacoromanica.ro
92
2. Epoca lui Justinian.

3. Epoca byzantiná (sec. X-XI) cu tezaurul descoperit in prima
carnpanie.
Este foarte probabil in säpáturile viitoare se vor monu-
mente apartinând unei epoci mai vechi.
concluzie se bazeazä pe unele fragmente arhitectonice
intrebuintate ca material de constructie la poarta de pe latura de
Sud-Est precum tehnica materialul de constructie
la poarta in urmá de pe latura de Vest.
Este de sä se poatä accelera lucririle. Pentru aceasta este
neapäratá nevoie se inzestreze cu materialele tehnice
necesare: in primul cel putin cu douá vagoane, m linie
un macaz.
In de säpáturile executate in 9etatea dela Bisericuta, am
fácut o serie de cercetári in regiunea inconjurätoare, intre comuna
Garvän gi Bugeacului, obtinând rezultate foarte bune.
1. Pe malul lacului Jijila, la punctul numit Florilor »
am descoperit o a§ezare, eventual un cimitir, din prima a
rului. Am recoltat transportat la Muzeul National de Antichitäti
din Bucure§ti o serie de fragmente ceramice.
2. Pe dintre Garvän Vácäreni, locuitorul R. Berechet
a in via sa un vas izolat apartinând civilizatiei Gumelnita pe
care l-a donat pentru Muzeu.
3. De ambele párti ale Azacläu-Garvän, la
turei de Sud-Est a Dinogetia, se gäsesc numeroase fragmente
de tegule amfore romane. Se pare aci se afla un cimitir roman,
lucru ce pare a se confirma prin descoperirea unui mormânt de
cátre soldatii ce au executat, in 1939-1940, acest lucräri de
caracter militar.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
pentru cercetAri sâpâturi arheologice intreprinse in Oltenia
de VLADIMIR DUMITRESCU
Domnule Presedinte,
Suma de lei 100.000 (una mii), pusä la dispozitia subsemna-

tului pentru cercetäri säpáturi arheologice in vara anului curent,
a fost intrebuintatä pentru continuarea cercetärilor
arheologice sistematice intreprinse de noi Oltenia.
din anul precedent, urma unui plan, prealabil stabilit,
colaborare cu Dr. C. S. Nicoläescu-Plopsor, directorul
zeului Regional al Olteniei, am cu d-sa cercetarea sistematicä
a Dunärii oltene, pentru punerea pe a tuturor punctelor
in care se gäsesc resturi preistorice, protoistorice din epoca nävä-
lirilor barbare, pentru sistematicä a principalelor
necropole din aceste vremuri. Este, evident, vorba de o lucrare de
care treptat se va extinde la intreaga Oltenie care,
in chip natural, va dura multi ani, reclamând totodatá mijloace
materiale apreciabile.
In continuarea cerceckilor de anul trecut, unind anul acesta
fondul pus la dispozitie de Comisiunea Monumentelor Istorice cu
fonduri mai mari dela Muzeul National de am fäcut
cercetári pe teren in lunile August Septemvrie, ale cäror
rezultate sunt dintre cele mai importance.
Cercetând intreaga inundabilá a Dunárii, dela Rast-Dolj
(punct la care se cercetärile anului precedent) 5i la
www.dacoromanica.ro
94
marginea de Sud a jud. Mehedinti (Salcia), s'au putut stabili cu pre-

cizie o serie de noi omene§ti din epocile mai sus amintice,
*
verificându-se cu acest prilej datele mai de mult cunoscute despre
regiune.
sistematice au fost efectuate la Rast Grindul Tifarului »)
la Basarabi.
La Rast a fost o importantä a§ezare preistoricä, distrusä de inun-
datiile care scoseserä la nenumärate resturi
ceramice altele. Säpäturile noastre au precizat cá straturile de
culturä merg pânä la aproape 4 m. adâncime dovedesc o indelungä
däinuire a vietii omene§ti pe acest Majoritatea acestor resturi
de vieatä preistorica apartin epocei neolitice anume civilizatiei
de tip Turda§. Remarcabile sunt in special exemplarele de plasticä
anthropomorfä lut ars, din care s'au descoperit câteva in timpul
sápäturilor un numär exceptional de mare Peste stra-
turile neolitice s'au suprapus urme mai intense din epocile
mai recente : foarte putine resturi din epoca bronzului, altele din
epoca fierului (perioada La Tane) câteva, sporadice, din vremea
La Basarabi am säpat, in colaborare, cu d-1 C. Nicoläescu-Plop§or,

o necropolä tumulará din epoca fierului, identificatá de d-1 Plop§or,
precum câteva movile mai vechi.
Rezultatele acestor de Basarabi pot fi cu
drept cuvânt numite exceptionale, deoarece in cei câtiva tumuli
s'au gäsit morminte de inhumatie dela primei epoci a
cu o bogatá variatä zestre : ceramicá, arme obiecte de
bronz fier, toate apartinând grupului illiric bine cunoscut in
nile apusene ale Peninsulei Balcanice acum niciodatä
matic identificat in stânga In tumuli, mai inalti, s'au
descoperit schelete chircite cu ocru schelete chircite cu resturi
cerarnice de tip Cotofeni, descoperiri care completeazä datele cunos-
cute in privinta tumulilor din Oltenia.
Ultimele cercetdri au
Dolj, sapându-se o mare movilä de- lângä -
fäcute pe teritoriul comunei Hunia-
Mägura Cälinii
- unde de asemenea s'au descoperit schelete din epoca fierului,
intinse, schelete mai vechi, neolitice, chircite.
Campania anului viitor va trebui sä completeze cercetarea restului
Dunárii spre spre Portile de Fier.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra cercetArilor si din Bucovina
de C. AMBROJEVIC I.
Domnule Pre§edinte,
In cele ce am onoare a prezenta raportul sumar asupra
cercetárilor sipiturilor arheologice efectuate de mine in cursul
verii 1943 pe teritoriul Bucovinei, limita sumei de 50.000 lei, pe
care binevoit a mi-o pune la dispozitie acest scop.
Lucarile pe teren s'au inceput la 9 August 1943 s'au prelungit
ziva de 25 a acelei Conclus de o dorinVá de a
arheologiei noastre române§ti un nou izvor de cuno§tinte asupra
neoliticului târziu al eneoliticului pe teritoriul Bucovinei, cercetat
dupá metoclele cele mai moderne, sá acest fel
lipsurile produse urma explorárii ne§tiintifice a statiunii Sipenit,
mi-am ales de data aceasta localitatea Mahala, pe Prut, in jud. Cer-
in Imprejurimile ckeia, chiar epoca antebelicä s'au
multiple foarte interesante aspecte ale arheologiei preistorice,
unor sondaje sumare de recunowere. Aceste cercetári s'au
impártit in deal perioade de lucru anume :
1. Cercetári de orientare de recunowere.
2. sistematice inteo a§ezare preistorica. Cerce-
de recunowere au dat rezultate bune, dovedind impreju-
rimele comunei Mahala sunt foarte bogate in ce prive§te
eneolitice. Pe bine cunoscuta statiune din Mahala-
Buda, s'au mai descoperit douá destul de din
aceea§i in locurile numite e Coju§na » a La S'a mai
cercetat locul din päclurea Mahala, numit a
www.dacoromanica.ro
96
rotund », care prezintä in realitate o cetate lucratá in pämânt, cam

de prin secolele X-XII dupá Christos.
Säpäturile sistematice s'au efectuat in locurile numite Vius»
La Tâhlea », oferindu-ne urmätoarele rezultate:
1. Cu multä atentie s'a studiat problema constructiei locuintelor
primitive ca stratigrafia päturilor de ilizatie ale statiunii.
2. S'au adunat bogate ale culturilor materiale spi-
rituale ale noastre, printre care -cele mai interesante au fost
resturile ceramicei ale plasticei primitive.
3. Plastica se caracterizeazä prin numeroasele figurine zoomorfe
antrpomorfe lucrate in lut ars. acuma se poate
figurinele zoomorfe se gäsesc mult mai mare decât
cele reprezentând chipuri omenesti.
4. 0 particularitate deosebit de interesantä prezintá un mic
model de vas-binoclu, dela care s'a pästrat numai un singur tub
canal longitudinal obisnuit) precum un fragment al unui
vas in de impodobit cu un ornament incisat simplu.
5. Caracterul ceramicei ca al plasticei aflate prezent
la Mahala ne fac ca sä statiune cadrul asezärilor
eneolitice, constituind civilizatia Cucuteni B 1i C.
6. Nu s'a gäsit acuma niciun confectionat din metal.
In conformitate cu dispozitiunea d-voasträ, materialul descoperit
la Mahala, voiu expedia imediat dupä ce va fi studiat de mine.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra arheologice din 1943 la Mangalia (Cal lads)
de prof. T.
le noastre arheologice din vara 1943, au din 19
August la 12 Septemvrie.
In partea a campaniei arheologice din Mangalia, rn'arn
ocupat de necropola descoperita Martie 1943, cu ocazia lucrarilor
de trasare 91 nivelare a Mangalia-Albe§ti, când Man-
galiei a sá Muzeul National de din Bu-
cure§ti, despre descoperirea unor morminte a cerut trirniterea
unui la fata locului.
plecat sträinkate, nu am putut personal atunci in
Mangalia. In locul meu a plecat asistentul Mircea Petrescu-Dambovita,
dela Muzeul National de Antichitäti din Bucure§ti, care a fost intre
14-17 Martie 1943 la Mangalia a un raport despre
cele constatate la fata locului.
Raportul d-lui asistent Petrescu, relativ la cercetarea descoperirilor
arheologice dela Mangalia (14- 1 Martie 1943), pu Heat in Raport
asupra a Muzeului de antichitati in
1942 1943 Bucure§ti, 1944, p. 60 -65, a facut sá ne däm cä ne
gäsim necropola importanta cä se pune problema de
a se da de cheia aranjärii mormintelor, de ordinea sisternul, precurn
de cronologia Dând jumätatea a doua a lunei August 1943,
la distanta de 85 metri la Vest de casa Nr. 64 din Str. Oituz, 9
morminte noui cleschizându-le, am putut sá avem
noastrá morminte din secolul, mai de grabá al
Hr. Ajutat de asistentul Petrescu, intre 4 9 Sept. am putut
7
www.dacoromanica.ro
98
sá mai alte morminte noui de copii, prin care s'a

verificat aranjarea arcuitk concentricä din aceastä parte a necropolei
ridicäturä- mai Descoperirea unei
nete din vremea lui Constantin (317-337 dupä Hr.) in pämântul
care acoperea mormântul, precum descoperirea unei pläci de calcar
cu inscriptie greceasck ca o parte din peretele unui mor-
mânt de copil, ne a a§eza .aceste morminte in secolul
al d. Hr. sau in cel urmätor.
Cutia mormintelor era din lespezi de calcar, 2 lungi,
adeseori aclaogite 2 precum din 3 sau mai multe lespezi
de acoperit cutia, unele destul de bine lucrate. Uneori l'espezile erau
legate prin mortar la punctele de atingere erau date cu var.
Inventarul mormintelor era destul de : câte un vas de argilä
cu o ureche, cu striatiuni pe pântece, cu gura piciorul
sau câte un vas de fink
Mai deseori de de diferite colori gi dimensiuni,
câteodatä o de sau metal, un de de bronz,
au fost gäsite aceste morminte. Era sectorul oamenilor de rând
din cimitirul vechiului Callatis, cari cuno§teau folosirea unui mor-
mânt pentru mai multi membri ai familiei, cäci in mai multe
minte am gäsit câte douä calote, mormânt chiar 4 schelete
agent' cu spre Est.
Ipoteza am avea morminte scitice care s'ar pe
lângä de moarte naturalä câte un membru al familiei,
mai drag celui deculat, nu poate rezista argumentelor mai serioase.
In partea a doua a campaniei arheologice din vara anului 1943,
ne-a preocupat continuarea säpäturilor din curtea Muzeului, unde
complexul de resturi de clädiri, descoperite in anii anteriori, cerea
lämuriri prin säpäturilor. Säpând la Nord de descoperirile
din anii anteriori, am dat, aproape de imprejmuirea Muzeului, de
un pavaj cu lespezi patrunghiulare, cu un rest de ziduri din blocuri
mai mari de un alt rest mai târziu. Regretäm de a nu ne putea in-
tinde säpät-urile acestea peste zidul de imprejmuire al curtii
zeului in strada Pätra§cu Vodä. In se pot constata aci in
Muzeului trei feluri de constructii : mai vechi, din
stratul de pämânt gälbuiu, altul care porne§te, ca bazä, dela pämântul
gälbuiu ce se gäse§te in stratul de cenu§ä, al treilea care se gäse§te
in stratul de humus.
www.dacoromanica.ro
99
preocupare veche a noastrá, este urm5rirea ziclului de Nord al

ac.ropolei callatiene in spre Vest, pe parcelele cu griidini ale unor
particulari din Mangalia. Prin amabilitatea a succesorilor.
lui tefan Andrei, am putut terenul din spatele casei tefan
Andrei, din strada P5trascu Nr. 17. Din 1936 vroiam fac
aici säpäturi atât mai mult cu cât repauzatul Andrei ni
se plângea plantatia veche de vie de pe acest teren i se
-explicam cauza acestei disparitii lente a plantatiei de vie prin supo-
zitia aproape de suprafata pämântului s'ar ascunde zidul larg
acropolei callatiene. Ori, in urma fäcute in jumätatea
întâia a lui Septemvrie am ne convingem in partea aceasta
nu se continuarea zidului Acropölei in forma pe care o cu-
noastem din din 1929 de pe parcelele virane resturile
Basilicei casa grädina lui Ortodoxos Cacanis, casa
lui Stefan Andrei. In gr5dina acestui din am dat, pe intreaga
lui látime, de un zid antic frumos ale c5rui fundatnente au o
de 2 metri gi o de 60 centimetri, cu fateta la Nord, cu ingrijire
a se vedea dacä zidul imprejmuitor al Acropolei la
partea ei apuseank structura sau dacä zidul
petit pe locul lui Andrei apartine unui edificiu, al rost
nu ne este incá cunoscut.
Obiecte arheologice nu au fost gäsite in aceastä parte a
turilor noastre, decât numär foarte redus acestea nici o im-
deosebit5.
In cursul acestei campanii de am avut grija
imprejmuirea de piatrá a Muzeului, in ei defectuoase,
strângem la un piatra rezultat5 din säpäturile noastre din curtea
Muzeului, care piatrá va putea fi pentru o eventuald
destinatä pentru custodele Muzeului.
Tinem sá aci insuficienta clädirii Muzeului pentm
obiectele descoperite cursul anilor dela 1924 incoace. Este un
eufemism de a vorbi de un Muzeu la Mangalia. Nu avem decât un
depou, in care materialul adunat nu poate fi asezat nici aranjat
cum trebue. Regretäm de a fi nevoit sä arátäm incáodatä starea
care au ajuns resturile Basilicei, singurul complex mai
mare de arheologice de constructie din vechiul Callatis.
Numeroase blocuri din Basilica au fost ridicate, cum ne infor-
meazá d-1 L Iordächescu, directorul Gimnaziului din de
7.
www.dacoromanica.ro
militari nu se unde pentru ce. Cei doi mär-
frumoast de opus mixtum, aproape cá nu se mai gäsesc acolo.
Se impune o expropriere a terenurilor din apropiere, proprie-
tätile Mota§, Melide lárgirea säpiturilor imprejmuirea
cu un zid. Nu mai putin este starea In care se gäse§te
zisul mormânt scitic El se präbuseste, nu pe unna
ingerentelor factorilor atmosferici mult deck pe urma
turilor barbare ale vecinilor.
www.dacoromanica.ro
CASA LANTURI
(CASA CANTACUZINO - CRETULESCU -MORUZI)
de GEORGE D. FLORESCU.
Bucure§tii, cu toate vechi de câteva secole, nu apare ca
scaun de domnie deck sub Vlad Tepe§, la 20 Septemvrie 1459 1),
ca cetate sub Radul cel la 12 Noemvrie 1463 2), nu se
poate asemui cu metropole ale altar decât doar ca intin-
dere, aceasta numai in de ani. Totu§i de pe la
veacului al a se concentrase
cetate, devenind nucleul micului principat
muntean.
Viata preajma domne§ti de pe
marginea Dâmbovitei s'a Incetul cu - cum era firesc
- atât mahalaua -viitoarea a Calicilor de-a-
lungul Podului Craiovei, azi 'calea Rahovei - cum mai ales spre
miazg-noapte, dincolo de Zale de pe locul actualului palat
regal, prin livezile prin mare parte la
de ca mili a Domni cu credinta
in oblgduirea Celui-sdé-Sus.
Bucure§tii, martor Intl atât bucuriilor cât al durerilor tre-
cutului, prin timpurilor: dese vremelnice
stápâniri mai insemnate cutremure de pá-
mânt, nu a mai pästrat aproaiDe nimic din farme cul de odinioarg,
farmec atât de muli de Arlin!! trecgtori pe noi.
1) Panait_scu P. P., Cum au ajuns Bucureltii capitala prii?, extras din Revista
Fundatiilor Regale, Nr. 8, ed. 1938.
V. Acad. Rom., CVIII/26, orig. pergarn.; George D. Florescu, Divane
domne;ti din Tara Romdneascd, I, (1389-1495), doc. LXX.
www.dacoromanica.ro
102
Icicolea, câteva urme : vechea de pe locul fostelor

Pu§cärii domne§ti, Bazaca de eri, väduvitä in de
Vulturului de mare cu pe§tele in ghiare, azi därâmatä, apoi casa
Melic din strada Spätarului, azi pe cle-a-'ntregul schimbatä ca fäp-
turä, in fine : casa botereasci aproape bicentenark acum
mai bine de un veac cu numele de Casa in
sub cel de: Casa Cantacuzinului sub numele : Casa
Moruzi a sau: Casa cu lanturi aflátoare pe fostul Pod al Mogo-
§oaei, in fosta mahala a Popei Cosma, peste drum de strada
Victor Emanuel III, casä hi care
postit cu pietate vestigiile
strânse cu osârdie
- aproape zece ani s'au
mai vechi, mai noi -
dragoste de iubitori ai trecutului nostru ai
tárii.
Pe acest Pod al Mogo§oaei, amintind ce-1 parcurgea
Constantin BrincovearLu ori de ori se ducea dela curtea sa de
pe malurile Dâmbovitei, la palat clela Mogo§oaia,
boiere§ti - mai sau mai srnerite -nu vor fi it
in scurgere de mai bine de veacuri,. splendoarea alaiurilor
fie domne§ti, fie fäcute de stäpânire pentru cinstirea strainilor ce
veneau din spre miazá noapte la curtea In lungul Podului
acestuia - pentru a nu vorbi de altele - s'au dus una una
casele boiere§ti intinsele bor. grAdini - adevärate mo§ii - unde
a multor tráitori azi in duceau
o vieatá tihnitä patriarhalä.
S'a dus curtea Mägureanului - un Cantacuzin al vea cului al
träitor pe malul sang al &lei piste drum de smerita
cu acela§i nume de pe fata pämântului acum
vreo deal de veac ; s'a dus curtea Väcäreascäi, fata lui
Caragea Vodä, de a Mägureanuluispre deal, le-au urmat

ritm täcut dar fatal: casele de pe locul actualului
Teatru Regina Maria 2), a Racovite§tilor munteni de pe locul Pre-
fecturii de Politie, a de peste drum. mai departe, de-a-
-
lungul §erpuitului mers al vechiului Pod, pe locul casei Beizadelelor
astázi bulevardului Elisaheta - se ridicase o casá arätoasä,
1) George D. Florescu, Din Bucuregi, ed. 1935, p. 33; de
Vechi in Bucuresti in veacurile XVII XVIII, ed. 1934, planul anex.
2) George D. Florebcu, Istoricul unei vechi case bucurestene : Casa
din mahalaua Scorfarului, ed. 1935.
www.dacoromanica.ro
-
- r
-
I '
- 1:
www.dacoromanica.ro
Casa cu Lançuri la 1900
104
cunoscutä bätrânilor Bucure§teni sub numele : s Casa Gee-
ceanului » azi de schirnonositä nu mai aminte§te nimic

din strälucirea unui odinioarä nu chiar de Peste
drum Hotelul Bulevard se pe-masivele case ale Corbenilor
casele Cocor4tilor, la miazà-noapte. La miazá-zi de acestea s'au dus
casele nefericitei Venetiana Váctreasca, nu s'a nicio-
de cine -- la mosie. Fuseserá aci curtile lui Vodá Can-
tacuzino, päräsite näruite de vremi, ajunse in unui Sake-
lario, dela acesta curnpärate de curtea obláduitoare a Rusiei
care-si cládi localul legatiei de care ne aducem totii aminte ; era
peste drum de strada Doamnei. s'au dus curtile Slátinenilor 1)
de pe locul lui acelea ale lui Dinul Cretulescul de pe locul
fostului Hotel Frascati, dispárut el acurn ani, tot
mergând spre miazd-noapie, s'au näruit procesul civi-
lizator : casele Ghicule§ti, fost palat acum un veac 2) fostul Club al
Tinerimii. E el mutat in mahala. Din casa ce se ridicase pe ve-
chile temelii ale Catargiului - fostul Elysée mai vechiul Fial-
covski - avem azi un bloc impunätor. tasele Golescului la Putul cu
Zale au fost vatra Palatului Regal, caramel poate mult
cáci nu amintim decât de ca.,e plecate pentru vecie
din läuntrul politiei orasului de-a-lungul Podului Mogooaei.
Dar mai sus printre pomi, vii, erdeatá, pe
pe acelasi Pod, dincolo de drumul Târgovi§tei -
vitei de azi - câte alte case boiere§ti nu au fost de pe fats
case de care scoborltorii acelora care le-au
stäpânit nu mai nimic de ele.
Si una - singurá - despre care se va putea
. . : a fost ca cá de n'ar
nu povesti », se mai lima in picioare, infruntând cu semetie
cutremure catastrofale care au näruit sgarie-nori de
caturi, era vetusta cunoscutá sub numele de Casa Moruzi »
acelora cari incep st fostá acum vreo patru
ani locasul de pästrare a vechiturilor bucure§tene ale Muzeului Muni-
cipal al orasului Bucure§ti, mutate de atunci din casá in cast sub
1) George D. Florescu, vechiul Bucuregi, ed. 1935, p. 115.

George D. Florescu,'Alaiul inmormdnteirii lui Alexandru N.
la 20 Ianuarie 1821, ed. 1932.
www.dacoromanica.ro
105
amenintarea de a pe vecie totusi in acele
de azi
crestine.
-
vechituri se oglindea vechimea meleagurilor unde se
cu 2.500 douä mii cinci sute - de ani
Bucurestii
erei
Desbräcatá de tencuiala de ani de ca un bolnav

doftorii nu-i dibue boala, suferea mai eri in cu
resemnare toate unei voite : doar, doar s'o närui
din voiaei . doar, doar nu a mai fi nimic de pentru a o
readuce la o vie* omenoasä.
totusi multe case nu pot vorbi, aceasta era poate singura
din foarte putinele care putea pe
fiintei ei se insemnaserä crestaturi de mai bine de o cincizeci
de ani.
Au plecat pentru vecie casele din preajma ei, case boieresti a
celor fostii ei ziditori : Casa Romaniti 1) cea mai mare
mai a intregului la 1822 2), ce fostului Mi-
nister al Vistieriei Statului ; C.A.M.-ul - molochul inestetic de
din - se pe därâmáturile fostelor case ale marelui
Vornic Manolache Florescu fost obläduitor al orasului in al doilea
deceniu al veacului scurs. avem frumoasa Monteoru
umbritá de pomi de rari azi pe intinsul miezului orasului.
ea mosteneste locul vechei case a boierilor Neculesti 4),
aci pe intinse pamânturi o lege a mostenirilor
a inzesträrilor. La stânga fostei case cu lanturi, mai spre
noapte, peste drum de actuala legatie a Germaniei - fosta
1) de Romaniti, sotul cocoanei Ralu. Acest sfetnic de al

lui Grigore Dimitrie Ghika, primul Domn pámântean (1822-1829), fusese
nicer la 1798, serdar la 1803, paharnic la 1806, epistat al vorniciei obstirilor la
semi mare vistier la 1816 mare vornic la 1828. Era lui Mihalache
Romaniti, fostul Caimacarn al Craiovei dela 1776.
Hurmuzaki, vol. X, p. 182, Nr. CCL, rap ortul lui Louis de Kreuchely-
Schwerdtberg, consulul prusac din Muntenia, von Miltitz ambasadorul Pru-
siei pe Poartä, din 6 Noemvrie 1822.
3) G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucureftilor, ed. 1899, p. 426.
4) Ibidem., p. 424, gresit casa Nicolescu, de oarece acest neam se
dela Neculele din ortografia numele: Neculescu.
cast fusese de Alexandru Neculescu 5+ 1829), fratele Smarandei
Ionitä Cretulescu.
www.dacoromanica.ro
106
Dimitrie Cesianu - se ridica o clädire mare la 1822 1) apar-

marelui ban -Barbu Vácärescu 2), de pe casele
de peste drum de Pod, vechea bisericä a lui Popa Dima,
de ruga cunoscut scurgerea celor douâ ultime secole cd numele
de biserica Popa Cosma jar azi Nicolae-Tabacu. In fine mai spre
miaza-noapte, la cu fosta strada Voevozi, azi strada Barbu
Catargi, era masiva casá 8) a marelui logofät Alecu Filipescu, cunoscut
pentru istetimea 1ui cu porecla de: Vulpe Peste drum de aceasta
era casä arátoasá a lui Golescul vornicul 4), párintele
culturii nationale pe acele vrerni. S'au dus toate una câte una,
ea - casa Cretulescu-Cantacuzino-Moruzi - rämäsese picioare
tând vântul, cu cu ploaia, cu cu oamenii
vremurilor noastre .
Marele plecat spre durerea române§ti,
o luase sub obláduirea sa, ca una care era cea mai veche amin-
tire, nu numai de pe aceste locuri, dar de pe intinsul Bucure§tilor, a
statornicit-o Monument Istoric ceasul al unsprezecelea, când
odatä stäpânii de mai bine de un veac, sco§i din casa lot din porunca
stäpânirii, o läsau pradá cazmalelor târnäcoapelor a tot puterni-
cilor zilei. aceasta se petrecea 1907-1911. Era vorbá de un
ce trebuia sä casa in fiinta ei. cum istoria
se repetä, azi se vânturä din nou sträpungerea acelui zis bulevard,
unei artere pentru curente, unde crivätul iarna va fi la largul lui
viscolul va face de cap dela Gara de Nord la bätrânul
Foi§or de Foc.
Pe locul livezilor boierilor Necule§ti ce se intindeau in stânga
Podului Mogo§oaei, mai sus de unde se acesta cu drumul
1) Hurmuzaki, vol. X,p. 191, Nr. CCLX, unde se reproduce un plan
al portiunei din Podul dintre actuala strada General Gh. Manu fosta
Cosma, azi str. Victor Emanuel chiar la casa Romaniti
nota 1 p. precedenta) ce era la col; cu drumul Trgovistei, inceputul Grivitei
de azi.
2) La acestuia cu Alecu Bellu, casa fu acesteia de zestre.
Pe fondatfile ei fu ridicat in vremuri mai noi Ministerul de care
mai azi. Casele de peste drum akei fete Elena (Tira)
lui Catargiu, fostului mare de Stat Catargi, care de altfel
in ea la moartea sa, ucis in ziva de 8 1862.
3) Hurmuzaki, vol. p. 191, Nr. CCLX.
4) Ibidem.
www.dacoromanica.ro
107
lea Grivitei), stranepotul lui pitarul

lescul, anume Ionitä fost medelnicer primi ca-zestre dela
socrul stolnicul Neculescul o intindere de
la Nord de edificiul fostului Minister al Finantelor
fi fost spre asfintitul veacului al
Cam
XVIII-lea - timp
Alecu Neculescu clucerul
aceste locuri (fosta casä Neculescu, iar
de locuitTe
casa
teoru) o ighemonicul sch-
tadei neamului era doar stränepot de al lui Antonie
Ruset fiu al bogatei Smaranda Notara, lumi-
natului Hrisant, fostul patriarh al Ierusalimului dela inceputul
cului al XVIH-lea.
La din 1811 1) a periusiei pärintesti a fratilor
- Costache stolnic la 1813

cminarul inchisese ochii
acestora, alt Costache
1808 - un
vornic
comis din 1818
indepärtat al
Grigore Romaniti,
epistat al vorniciei vecinul cu locuinta
precurn am amintit adineauri: casele din Bucuresti de pe
Podul din mahalaua popii Cosma, cam stricate de räz-
miritä, pentru al cäror meremet este de 1500 »
fratelui mai mare Costache. Rkmirita de care pomeneste acest act
este ocupatia ce dornniei scurte a lui Constantin
Ipsilanti din Octomvrie Noemvrie al anului 1806, când
Rusii In cu Prozorovski 8i cu generalul Engelhardt,
frânele la suirea scaun a lui Joan Gheorghe Caragea, its
Septemvrie 1812.
Meremetul casei nu-1 putu incheia noul 1814
zilele pe neas.eptate, o cu o fetitä de un
an: Roxanda.
Cocoana
Costache stolnicul
- sub care era alintatá äduva lui
- nu numära la data stingerii din
vie* a sotului ei deck 20 de primäveri, nu petrecuse deck cinci
ani de cäsnicie. Cu toate grecoaic5 tatäl ei:
Stefanache Conduratu Zoita ea avea
1) v. de docutnente a d-lui Constantin M. Cantacuzitio, act din 15

Mai 1811. si I. C. Filitti, Arhiva Cantacuzino, ed. 1919, p.
92, doc. 292).
www.dacoromanica.ro
108
párintele ei pe boierii Cânde§ti, Canta-

cuzini, a cáror energie o mo§teni. Chibzuitoare, ea gtiu chiar din
prima ani ai inchine vieata cre§terii gi sä-i
pästreze ne§tirbitä mo§tenirea párinteascä. Ea se indeletnici cu
remetisirea casei ajutatä hind de soacta-sa vitregá, altä Smaranda
Cretulescu Mano, a doua sosie a cäminarului Ionitá. Vor
amândouá cheltuielile de vreo 1.500 de
- Mama fata - aceasta din urmá cu numele de Luxita

träirä lini§tite in casa refäcutä cáreia i se pästrase
cerdac deasupra din curte.
frumosul
8 lunie 1830, la care Cocoana Mändica märita fata

dupä Grigore Cantacuzino - fratele mai mic al viitorului Caimacam
al dela 1849 : Constantin Cantacuzino - mama copila
cu sotul ei, ea reträgându-se in casele neamului ei mai sus pe Podul
Mogo§oaei, la cu actuala Frumoasá. ii dádu Luxitii
blagoslovenia obi§nuitä in foile de zestre, pe multe
alte lucruri vechea casá pärinteascá.
Cu trecerea anilor, aci lumina zilei tosi copiii tinerei
perechi.
La 1833, in Septemvrie, se primul : lorgu, purtând
numele bunicului säu tatä. Acesta este proeminenta figurä

politicä a sfâr§itului veacului a primei decade a celui de al XIX-lea :
Gheorghe Grigore Cantacuzino binecunoscut porecla de: Na
babul, fost Primar al Capitalei, Ministru, Pre§edinte de Consiliu,
Pre§edinte al partidului Conservator. Lui urmará trei surori :
Maria, Zoila Smaranda, un al doilea frátior, stins din vieatä
in floarea vietii, la 1843, pe care indurerata la Sfântul
loan Mare, fosta ctitorie a neamului Cantacuzinesc in veacu
al XVIII-lea.
Zäbranicul se mai de trei ori asupra Cocoanei Mändica
a fiicei sale, cáci la 1849, Luxita pierdu sotul, stins din
la Viena dupá neincetate cäutäri pe la toate luminile sträinätätii.
nu este zis cá in moartea timpurie a lui Grigore Cantacuzino
nu fi fost amestecatá mâna a unui doftor
dispärut de pe meleagurile noastre cu putin de stingerea
din vieatä a acestui boier nationalist. Peste zece fiul Co
coanei Luxita aducea din sträinätäti - dela Paris - trupurile
sufletite ale primei sale : Domnita Zoe Bibescu a copila§ului
www.dacoromanica.ro
109
Gheorghe, mort mic de tot, peste trei ani dela

petrecere, Luxita ingropa pe una din fete : Zoita, sotia
lui Gheorghe Mihalache Ghika a fusese credincioasa
priceputa a fostului Domn Caimacam Alexandru
Dimitrie Ghika.
Zile de inseninare urmará totu§i in neam. La 27 Aprilie
1866, descreti fruntile adumbrite ale maicii bunicii sale
luând in pe Catinca Báleanu, scoboritoare stravechiului
neam dâmbovitean, printeaceasa insotire amintiri
pártate de intre neamul acesta al Cantacuzinilor; invräjbite
de pe vremea domniilor lui Radu Vodá Leon sub Vodá
Cantacuzino, in a doua a veacului al XVH-lea.
Cocoana Mänclica cum spuneau stränepotii, - mai
prinse la frumoasa de 82 de ani nunta celei mai tinere nepoate,
cea, pe semne, botezatä de dânsa alintatá cu numele : Smärándita.
Aceasta cásätorie la 1875 pe Dumitru Panaiot Moruzi, pore-

slit : Kneazul figura bucure§teanä vie in mintea multora din
bátrânii no§tri, fost Prefect al Capitalei ani
pereche locui casa strämo§eascä aláturi de Cocoana Luxita care
zilele in dimineata lui 26 Octomvrie 1894, la adânci
trâneti - implinise 81 de ani.
In strämo§esc, in vechea coal ce väzuse in ultimele decenii
multe schimbári, rämase Cocoana Moruzi ei
cinci copii. Ca cea mai din neam, clupä o
veche nestatornicitä prin nicio lege scrisä,
din tatä din vremi trecute noastrá care ne aratá cá
pärintesc rämânea intotdeauna celei mai tinere odrasle ca
uneia ce mai mult sub obläduirea parinteascá, Casa Canta-
..cuzino, fosta casä Cretulescu, deveni : Casa Moruzi.
Incä de acum vreo de ani, vechia ei suferise
insemnate schimbäri, spre : adaogirea aripei din fund a unei
odái - fostul iatac al Cocoanei Moruzi - ce
frumosul cerdac din partea de miazá-noapte a care
pe vremea când Muzeul Municipal al Bucurwilor addpostea cairn-
se afla sala sectiei Acestor le-au urmat
alte schimbäri,' mai ales ceea ce prive§te curtea inconjurátoare a
casei. In vechime, butcile boiere§ti intrau printr'o mare la
Pod, cu masive de lemn sustinute de coloane inalte de
www.dacoromanica.ro
110
piaträ, din curte din nou in Mego§oaei se fäcea

prin fata miaza-zi a casei. Odatä a doua poartä i
cu alinierea pentru ratiuni urbanistice a vechiului Pod,
casa pe trotuarul ce se ingusra spre intrarea prin-
a curtii, fuseserä asezate la de-a-lungul fetei vechei
locuinte boiere§ti, niste stâlpi de piaträ ei prin lanturi
groase de fier, de unde numele casei Casa cu lanturi Pentru
ratiuni edilitare, acesti stâlpi au in veacul nostru. Dar toate
acestea, ca altele, s'au intarnplat dupá plecarea de aci a vechilor
stäpâni expropriati intro anii 1907-1911 de cätre stäpanire.
Lipsa de pietate pentru trecutul acestei vechi asezäri boiere§ti, poate
chiar nepriceperea ne§tiinta, duserá la alte slutiri ce urmará
mersul ritm din ce ce mai Inchiriata de stäpanire
unui serviciu care nu avea nimic comun cu casa nici cu trecu-
tul, ci doar räspunzator de o anualá, s'a schimbat frumosul
inaltul de facturä curat româneascä. Toate acestea
fäcute de oameni nepriceputi nestáviliti de nimenea in opera de
distrugere au adus vechiului boieresc o
acestea sunt in fuga anilor doar schingiuirile pe din
a centenarei case.
Dar pe din
Schimbari radicale, adevarate distrugeri, inerente unei noi stä-
pâniri ce nu era nici cu sufletul nici cu de earl. S'a
dus din sala cea mare unde boierii nationalisti
rani lui Grigore Cantacuzino aprindeau ciubucele, s'au zugrävit
albe ca laptele colori impestritate de un gust foarte dubios,
s'au inchis unele ferestre gäsite ca netrebuincioase, in fine s'a
in scurgere de câtiva ani ca ceea ce omul putea dreagl sä
tinä fie dat Firesc a fost stápânii plecati, s'a
dus mobilier pe la ai neamului a§ezat pânä mai
ieri atât prin Moldova cât pe la noi, lásând ziduri goale ce ele
singure ne-ar putea vorbi de vremi -trecute, de vremi istorice.
Grigore Cantacuzino intrase in vieata politicä la un an
ca deputat de Prahova cea dintâi adunare
intrunita dupá oranduelile Regulamentului Organic.
Dar ascultám ce ne istoriseau invechitele ziduri, despre
de acum un veac, numai ele ne ca márturii,
casa cunoscuta ca un cuib al intelectualilor acelor vremi.
www.dacoromanica.ro
111
Era in 1833 pe la toamnei, searä moho-
In tainä intrând cu gulerele dela ridicate, unul câte unul

suind fie pe aripa a fie pe cea stângä ce ducea
la catul al casei, aci in marea sail, la lumina täekinilor din
a pâlpâitului câtorva lumânári de cearä in frumoase sfesnice
de argint, puteai recunoaste : Barbul Catargi - viitorul de
Stat al lui Cuza - pe Manolache Bäleanul - viitor Caimacam
al la 1849 - pe Câmpineanu - viitor mädular al guver-
nului revolutionar dela 1848 - pe Rosetti -o dupä
sa Cretulescu, a Cocoanei Luxita - pe Constantin
M. Mano cäminar pe care moartea trebuia secere peste
doi ani, in fine pe Cretulescul, rudä mai
tânär decât ceialri totusi polcovnic rusesc pe acea vreme, cunoscut
in la zile de bätrânete ca Primar al Capitalei. acesti tineri
cari niciunul nu trecea de patruzeci de ascultând de cel mai
vrâstnic dintre : Manolache Bäleanul, se sfätuiau asupra chipului
cum la adunärile viitoare puteau lucra pentru multele reforme pe
care le vedeau bune fie statornicite in desfiintarea protecto-
ratului inlocuirea lui prin garantia colectivá a marilor
Spre miez de noapte plecau din vechea cunoscutd ca
un cuib de frunte al intelectualilor celor vremi, unii pe jos, altii
cu träsurile singurateci, obláduitori vegheau
la toate. Si se intorceau la zile cunoscute numai de ei. In aceste
nice intruniri - Grigore Cantacuzino era dela membru al
societätii fäcând chiar parte din comitetul secret al
acestei de nationalisti - câte mai câte nu s'au pus la
ne sunt analele parlamentare ale vremii. In
s'au pus temeliile reformelor trebuincioase unei
pe care acesti tineri plini de avânt o doreau pe acelasi
drum ca bätrânele civilizatii din apus. Asa, aci mare,
laolaltä, tinerii amintiti s'au satuit asupra :
inaintea därilor, a desrobirii a
punderii ministeriale, a libertätii tiparului de Poartá, a
instructiei generale gratuite, in fine asupra emancipärii mänäs-
tirilor inchinate, probleme care au fost discutate in ob-
www.dacoromanica.ro
112
Aci in acest mare salon care ar fi trebuit fie päscra t cum

1-au avut tráitorii acelor vrerni, s'a vânturat pentru in-
unui teatru national cultivarea muzicei vocale, reforme
pe care istoiicei case nu le stingându-se din
din 1849.
Si lozinca a acestor tinere vlästare ale boierimii
era descgtusarea de obläduirea Pe vremea domniei lui
Alexandru Dimitrie aMturi de Manuil de
Grigore Cantacuzino, se a fi reales ca deputat
de Prahova. Era firesc sä cadá. La 1837 Grigore Cantacuzino
reapare ca opozant.
SI fie oare acestui boier nationalist i se tribue cuvântul
de a » pentru a desemna o categorie de politicieni cari
nu au nici in timpurile noastre? .
nu mai fi putut el ne istoriseascá invechitele ziduri ?
Baluri, petreceri, literate artistice, la care luau parte rude
gi prieteni. Erau vremuri linistite, erau patriarhale
erau alte vremuri
Dar de atunci te modernizäri - ca
acest 4ermen de drag generatiilor noastre - nu au schimbat
fäptura a bätrânului cämin Cretulescu. Destul
amintim in scurgerea lumânärilor lämpilor cu
le vor fi luat locul becurile « Auer », iar acestora, in vremuri mai
noi: becurile electrice. Tot sobelor turcesti vetrelor le-au
urmat sobele mai noi, ele demodate.
toate acestea s'au in relativ pulini din
vechilor pentru ratiuni edilitare urbani-
stice clrâmärii - ! sunt vreo douäzeci de ani -a fost
dela pieire ae suflete cu dorul trecutului, care oprindu-i
din mers au cu toate puterile dela 1929
la 1939 - zece ani aproape
Dela acest an frumosul Muzeu al Municipiului cu colectii
nepretuite, - lludate in nenumärate rânduri de räposatul istoric Ne-
culai lorga, -nevoit sä päräseascä vechia ce te-
-pasä-mi-te pentru a fi meremetisit » in scurtä vreme,
- astepta cu infrigurare cele ce stäpânirea va orândui, cu increderea
1) I. C. Filitti: Arhiva Qh. Qr. Cantacuzino ed. 1919 intro ducere.
www.dacoromanica.ro
113
nesträmutatä cá cazmalele nu vor putea sä

de pe ace§te meleaguri cea mai veche cea uncle
s'a näscut una din cele mai reprezentative vietii politice
române, casa in care prin sfätuirile luminate a unor mari patrioti
s'au pus prin grai temeliile de ieri, de azi de mâine.
de -
totusi impotriva tuturor sperantelor de un viitor mai tihnit
inch din 1941 Muzeul Municipiului Bucuresti
primise in dar din partea väcluvei fostului Director, d-na Maria
George Severeanu, nepretuita colegie de antice strânse
pricepere de cätre räposatul d-sale soarta nemiloasá a stator-
nicit altfel.
amurgul toamnei lui 1940 a luminatului stâlp al
istoriei noastre, fu prima lovitur pe care temeliile vechiului monu-
ment istoric bucurestean o primi, cáci lui Neculai ca Presedinte
al Comisiei Monumentelor Istorice, Muzeul municipal al Capitalei
ii datora obláduire apärare.
In in lunile care urmará la incheierea anului aceluia,
din porunca primarialä fu un gard de scânduri neobisnuit de
intrecea pânä ferestrele dela catul intâiu al casei - zid ce
ascundea treatorilor intreaga fatä la stradä a vechei clädiri. Se
cá fostul cämin al Kneazului Moruzi va fi meremetisit dat vietii
Muzeului din nou. La drept vorbind spatele acestor metereze
de lemn se uneltea peste capul Comisiei Monumentelor istorice
gräbita därâmare a fostului de pästrare a vestigiilor tre-
cutului bucurestean.
Arhitectul Virgil Popescu din directia serviciului arbitecturii Pri-
Municipiului Bucure§ti, o de toatä lauda, a
luptat zi de zi pentru a putea fi läsat cerceteze mäcar vechea con-
structie mácinata de vremi sub a celor drept
de a apära un avut al orasului, avut ce ar fi trebuit el le fie scump.
Nepregetat Comisia Monumentelor istorice luptá pe calea scrisului
bátând la toate usile stäpânirii cu memorii documentate in care
trebuincioasa pästrare pentru viitorime a celui mai vechi
cämin boieresc de pe fostei cetäti de scaun a principatului
muntean. ea ca conducerea Muzenlui cá o cash de
care erau legate de a Românismului, o cash uncle se
una din figurile de vazá a noastre, casa ce in
scurgere de aproape douh veacuri care doar câteva restauräri
8
www.dacoromanica.ro
114
putea renascá, nu trebuia fie de pe fata pämântului numai

din capriciile unor oameni lipsiti de cel mai elementar de dra-
goste de trecut.
Uneltirilor din mai ales inclárátniciei unei stäpâniri
absolute asupra nu s'au putut opinti nici judicioasele
precizäri ale susamintitei Comisii.
Progresul nu se poate opri in unei case vechi », fu
sentinta pe memoriul Comisiei, aceste cutremurätoare cuvinte
au pecetluit soarta Casei cu Lanturi.
Odatá cu inverzirea mugurilor incepu därâmarea zidurilor masive
ale vechei case, inainte ca se scuture frunzele la adierea
de nelegiuirea fusese ; vetusta fiind fácutá una
cu pámântul se mai luni de zile in urmá bolti de pivnite
din veacuri trecute, care ele au dispárut moloz,
cärämizi, pieträrie scânduri putrezite pentru a
fostului cämin boieresc.
Podul Mogo§oaii fusese väduvit pe vecie de cel mai v&hi
boieresc de pe
azi când trecem pe acest vechi Pod, oare un Teatru National,
mistuit temelii in noaptea de 24/25 August 1944 de focul
ucigkor al unui bombardament o Fundatie ca aceea a pri-
mului rege al României, de o sumedenie de de in
acelea§i imprejurári nápraznice, un Ateneu Român, atâtea
de rugAciune, a mai aminti de o sumedenie de case ciopârtite
de furia räzboinicä distrugätoare, incloliind pentru restul
nenumärati bucure0eni, nevinovati de osâncla ce le-a fost
slujit-au sluji-vor la progresul ?
Incheiând acest capitol dureros pentru trecutul ora§ului nostru

care a suferit de cutremure de välvitaia focului vremuri mai
indepártate când nu erau in nici teatre, nici fundatii culturale,
nici atenee, afläm doar o singurä mângâiere anume ci : poate
bkrâna cu lanturi 0-ar putut afla mormântul ea in nemiloasa
desläntuire a päskilor ucigkoare asupra bietei noastre capitale.
Tristi mângâiere
Aprilie 5945.
www.dacoromanica.ro
CAMPANIA DE DIN ANUL 1940 DELA
CETATEA NEAMTULUI
de D. CONSTANT1NESCU
Septemvrie Pentru a putea degaja paretele vestic de

náruituri, am fäcut un larg de in, dela Sud spre Nord, de jos
sus. La 0,5 adâncime 0,5 spre Est (spre curte), se vede
un fragment de piaträ cioplitä, care face parte din grosimea unui
Inconjurând cu aceastä
tele náruit se astfel: Fig. 1.
Päretele este tencuit cu o coloare gälbue.
Adâncind
lungul päretelui vestic, in
curte, dela Sud spre Nord,
la 1,90 spre Nord de
camera circulara, (vezi in
plan II-a III-a V.)
la 2,5 in. adâncime : urine
mari de foc. La baza
päretelui därâmat, in par-
tea opusä, jos, innegrit de Fig. 1. - Mete dela etaj, in grosimea
fum se vede un fragment sunt zidite fragmente de pietre cioplite..
din aceeasi piatrá cioplitä.
Analizand ambele rezultä ele au fäcut parte dinteo
mormântalä, stricatä, care apoi a fost in locuri dife-
rite. Nu-i exclus ca sá peste celelalte resturi ale pietrei mor-
mântale, dupä toate probabilitätile ea s'a rupt in patru (vezi
fig. 10 11).
www.dacoromanica.ro
116
17, 19 Septemvrie 1940. Continuäm säpäturile in coltul

pi
sud-vestic, in curte, färä a da peste ceva de seamä.
20 Septemvrie 1940. Astäzi, concomitent cu säpäturile din cetate,

am identificat picioarele podului, care sunt complet näruite aco-
de iarbä copaci. Mentionez cä, in fata terasei, se gäse§te un
singur picior de pod nedärâmat (Fig. 2), dupá care urmeazä o parte
Fig. - Ultimul picior al podului fix. Intre acesta terasä (+) legâtura era
de.un pod mobil, care se cobora, sau se ridica cu ajutorul vârtejului.
därâmate apoi alte trei picioare existente (Fig. 3). Intre primul
aceste trei din am gäsit trei picioare (Fig. 4). In stare
näruite, aci, avem deci picioare de pod. Spre
Nord-Vest de acestea, tot näruite peste care s'a depus un strat
gros de pämânt au crescut arbori bätrâni, am mai dat peste alte
trei picioare de pod. In total sunt ,zece picioare pi probabil cä
atâtea au fast de
21 Septemvrie 1940. La sudic al camerei II-a,

spre vestic, sub fereastra pi care are un singur
www.dacoromanica.ro
117
trar pe cel Est - fiind dovedind et

nu ne afläm la fata ograzii, am adâncit am dat peste
cenusä, sgurá, oseminte de animale fragmente de ce-
ramicä matt smáltuitä. gäsit, de asemenea, gâtul unei sticle
largi, sau poate mai curând gura unei chisele de cu mult
oxid de fer in compozitia sa, având frumoase reflexe
verzui.
)
t
Fig. 3. Cele trei picioare ale podului fix, pe care se putea pe terasa
cetii. In stânga e un dintr'un bastion al terasei.
stânga ferestruicii, pomenitä mai sus, se aflä näruit un contra-

fort. In dreapta sa (spre Vest), säpând personal, am gäsit o piatrá
cioplitä, foarte curioasä, care seamänä cu un cap de bour, stilizat,
dar care poate fi rämä§itä de Cum ea se aflä in curte e
mai probabilä prima ipotezá; in cazul acesta ar trebui st admitem
e dintr'o epoca mai târzie (secolul al XVII-lea). Evident Domnul
Moldovei, in trecerea sa pe la cetate, in partea de Sud a era
gäzduit. india aceasta topografia mai ales urmele mate-
rialului gäsit, cum sunt pietrele cioplite celelalte resturi de cera-
micá sticlä. De sigur cä, in cazul aci a trebuit sá fie sterna
www.dacoromanica.ro
1.18
Moldovei, din completul cäreia putea care seamänä

a cap de boor.
Pentru a impiedeca scurgerea apei de ploaie sub zidurile cetätii,
vom ajunge la fata ográzii, am fäcut un de bifurcat,
spre Acolo unde ramurile se unesc, am glsit
la ora 16,30', un ban mic, vechiu, de aramá, din secolul al XVII-lea,
pe care se citi, deocamdata, cuvântul Solidus ». In acela§i
-.'
Fig. 4. - peste care trecea podul fix de piaträ. Semnele (+)

trei picioare
locul celor
nu departe de locul unde am banul, am dat peste toarta

unui urcior.
Tot astázi am egajat o ferestruicá, pästratá intact, in peretele
vestic, cu lätimea de 0,47 in. in afará 0,42 m. inläuntru (lumina).
Septemvrie 1940. am continuat sipiturile lungul

zidului dinspre Vest, dela Sud spre Nord, dela fereastra
descoperitá Sâmbátá, 21 Septemvrie. La 0,9 m. adâncime 0,9
dela pärete, spre Est, am gäsit douä bucäti de cioplitä, dinteo
www.dacoromanica.ro
119
arcadä de descIrcat pámântul in

simplk s'a gäsit un
nasture de haink compus din trei : douä
emisfere de tinichea cositoritk sau zincatk o
(urechea), de care se cosea nasturele la
(fig. 5). In douä treimi din portiunea unde
cele emisfere se lea& una de alta e deslipit.
La 0,9 m. adâncime, un fund de sau de
strachink cu urme de small verde importamfi Fig. - Un nas-
deosebit5). de tinichea.
Am turnul dela Sud-Vest (fig. 6),
spre a incepe säpätura de sus jos. Pämântul piatra au fost
Fig. 6. - Turnul sudvestic de a incepe

jgheabul (+) pe care dam afará
;
ate n afara cetätii pe un jgheab de scândurä, pe care 1-am fäcut In
www.dacoromanica.ro
120
zorii zilei, de a veni oamenii la lucru. De observat cá, sus,

numai dupa deal ore de lucru, cu doi oameni, am dat peste
arämizi intacte (inguste, groase pi mai scutte ca cele obi§nuite).
In säpáturile din curte, sub päretele dela Vest, am dat de o
turá a zidului, in dreptul camerei rotuncle (cea cu urmele de sari
in in plan a II-a pi a HI-a V.), uncle trebue sá fi fast o
u§ä. Mâne urmeazá degajarea ei.
Fig. In blocul de zid, näruit dela etaj, se douä pietre cioplite (+).
24 Septemvrie 1940. Am continuat degaiarea pâretelui vestic in

directia Sud-Nord pi am dat peste u§orul drept al u§ii despre care
am vorbit eri, acoperitä de fragmentul de zid n5ruit de sus in care
s'au gäsit cele douâ de piatrâ cioplitä, despre care am-spus
fac parte dintr'o piatrá de mormânt (vezi 16 Septemvrie fig.
1 7). In aceastä bucaa de zid näruit este prinsä o piatrâ, cu o
in ea, ceea ce denotá c'a servit la un u§or, sau ferestrar,
de a fi föst ziditä in grosimea acestui pärete näruit,
www.dacoromanica.ro
121
alta la fel cu celelalte pomenite mai sus despre cari am vorbit in

ziva Septemvrie.
Am continuat lucrärile de consolidare. Am fereastra
a doua din dreapta u§ii din päretele sudic (camera a II-a S.) partea
stângá a primului pilon (contrafort) din páretele estic.
25 Septemvrie 1940. A venit arhitectul Stoian, trimis de d-1 profe-

sor I. Minea. Conformându,mä planurilor stabilite cu d-1 profesor I.
-
.
Fig. 8. - Camera dela Vest, urrnele (+) punctelor de sprijin ale
Minea, am pus numai intrebäri, la care am primit räspunsurile

Mentionez intrebat clacá säpáturile sunt fäcute conform regulelor,
a räspuns cä sunt perfecte. In ceea ce prive§te constructiile din partea
de Vest a curtii, a afirmat prima incápere, dela Nord spre Sud
(camera I-a V.), a fost o singurä lungä, cum am sustinut
eu nu cum spunea profesor I. Minea, cä sunt trei camere
mici, care serveau de chilii. De akfel lucrul acesta e de incât
nu mai incape nici-o (fig. 8). Spärtura dela Nord, dinspre
www.dacoromanica.ro
122
terasä, e un gol de poartá 9, plan : poarta secundará).

Aceasta o aratá urma cofrajului, prin imprimárile pe lemne din vremea
când zidária s'a sprijinit pe schela de scânduri, când zidária
era crudä. Totusi, atât d-1 profesor I. Minea, alt inginerul Cojoc
sunt de pärere e o spärturä de aceea nid n'au trecut in plan
aceastä poartä (vezi planul anexat la lucrarea : Din trecutul Cetätii
Neamtului » de Minea, N. Grigora inginer Gh. Cojoc).
Fig. 9. - Poarta dinspre Nord acute pe-terasä, in fata ei, campania

din 1942.
D-1 arhitect Stoian fdnd intrebat ce a putut fie in incäperea

circularä (a III-a V.), lipitä de päretele exterior, node, cam lajumI-
tatea constructiunilor din aceastá parte, mi-a täspuns el a fost
closet, sau . . . Am autat sä-i clemonstrez cá a fost o
inclpere cu sari. am incercat de aceea, pentru a
nu-1 face sä plece o idee i-am arätat urmele
trelor rupte, care au servit ca trepte in acea incäpere, trepte care
urcau spiralä in aceastä incápere, cleric unii zic la. *. A
acceptat cä am dreptate, dupá ce i-am demonstrat vietii de atâtea
www.dacoromanica.ro
1.23
veacuri apuse, nu-i putem raporta aceleasi nevoi aspiralii

de confort ca ; baie, intr'o cetate din
trecutul atât de al celor dintâi pâlpâiri de româ-

nu poate prezenta o realitate.
Rugat spunä dual bucata de zid (fig. 5), din dzut
curte pe care 1-am degajat de tot moluzul, poate st fie conso-
lidatä, spre a fi un exemplu de felul cum au dzut zidurile,
atunci când cetatea a fost därâmatä, m'a asigurat cä, procedând ca
la balm pe care se sprijineau dela Sud (vezi aceste sdri
deasupra bollii din fig. ; in fig. 19), o pot consolida foarte
bine. Ce rnarnic s'a . cáci sub actiunea agentilor atmo-
sferici, soare vânt, la 10 minute dupá ce 1-am petrecut, zidul a
a äpa mai douk apoi sute de
de repede, n'am avut nici necesar mai
grafiez Intocmai ca un pe care 11 desgropi dupä vreme
târzie ; când iai de pe el vezi_intact : piele, pär, haine .
pentru ca peste putinä se descompunk oasele sune ca
cioburile de pámânt ars nimic sä nu mai rárnânä din ce am
cu câteva mai inainte. Dar nu s'a putut consolida acest
bloc de zidárie, am câ§tigat schimb :a bucaa din
piatra mormântalä, care completeazä pe cele douä gäsite in acela§i
bloc, la capetele lui, in zilele de 16 24 Septemvrie (fig. 10 11).
Ora 16,40' : cu incep sap acolo unde se tot spune a fost
fântâna din cetate. la ! Arhitectul Stoian mi-a
spus e bine si fac un in curte. De ce nu face chiar
acolo unde lumea strigä mereu c'a fost fântâna lui
Plat seara n'am dat deck de pietre, pietre ..., plmint gras pro-
venit din ierburi - de lemne putrezite de câte un os de
-
cel Mare . . .
26 Septemvrie 1940. Continui scot pámântul din lungul ziAului

vestic, clela Sud spre Nord. In acela§i timp adâncesc groapa in
unde fac sondajul : putregaiu din lemne, lemne pe jumátate putre-
zite oase, oase mari de vite.
La ora 9,40' a venit la mine, pentm a oark Färd§anu. E
un smintit. Cere dau autorizatie bani, mai ales bani
oarneni, a face unde zice c'a visat, i
s'a Maica Domnului, c'a väzut noapte lumini
. . 'n 'n stele. Am evitat o disculie cu el, fiindc e smintit
www.dacoromanica.ro
124
in toad regula. N'a fost chip scap de el. Dupä ce-a plecat, a apárut
din nou dând peste mine säpând. M'a luat la socotit, fug de eL
Atunci i-am spus numele unui doctor din Ia§i, singurul care-i poate
da autorizatie. Când a doctorul e dela spitalul de min-
tale dela Socola, a plecat afurisindu-má cadá zidurile in cap.
Fig. - Fata pietrei mormantale, reconstituiti parpal din cele

trei buc4i gäsite in locuri diferite, in blocul de zid näruit dela etaj.
La ora 13 am incetat cu sondajul, pentrucä la o adâncime de 2,60

m. ne tot pietre näruite, venite de departe, de sus, fief
fie moluz.
Deoarece am dat de resturile unui contrafort-propileu, cum
zice d-1 Minea, am adâncit sápätura lângä párete, cu 0,50 m.
www.dacoromanica.ro
125
pe o de 2 m. In säpäturâ, sub golurile u§ii ferestrei, am dat

pragul u§ii, lung de 1,75 m., din piatrâ moale, - de
prichiciul ferestrei din dreapta, spre Nord, rupt in care
n'are sprijin dedesubt (pietrele zidului bind cázute); bucätile
chiciujui fac impresia cá sunt mai curând ni§te u§ori. Sub prichiciu
Fig. 11. - Do pietrei mormantale, reconstituitä din bucátile

&site in locuri diferite, in blocul de zid näruit dela etaj.
1i sub prag am multe bucáti de ceramicá simplá,

unele cu baghete albe. Am gäsit un bumb (buton) dela un
disc ornamental, sau dela capacul unei oale, smältuit, de coloare
verde; apoi dual resturi de disc ornamental, din diferite pláci
care impodobeau exteriori ai cetátii. Sunt mate. Dacá n'ar
putin intunerec le-av fotogtafia.
www.dacoromanica.ro
126
27 Septemvrie 1940. Continuäm säpätura spre turnul dinspre

Nord-Vest. E ora 10 dim. duc sä fac cercetári jurul cetpi.
Ora 11 a. m.: La vreo 50 m. dela ultimul picior de pod spre Vest-
Nord-Veit, pe ce duce la deal, pe vechiul drum, am flout
o táieturá in spinärii drumului, de 50 cm. la
circa 20 cm. adâncime am gäsit cam o de de cioburi
mate ji unul incizat (alb verde), oase o buccal de
Fig. 12. - oase fer ggsite in incercirile de cute in exte-

riorul cetätii.
fer ars, in forma celor ce se rup din ghiulele explodate (fig. 12.).
In jos pämânt natural.
Am intrerupt la 50-60 cm. adâncime. Am Leos o altá
täieturá, sus, la Sud-Vest de groapa tronconicá tot peste acela§i
material am : ceramicá mai de râu 9i
pámânt curat. Ora 11,30' : Incep o la capätul nordic
al platoului, spre Nord de drumul vechiu, acolo unde terenul e
gâtuit de Impresia ce capeti e pietrele de 9i de carierä
www.dacoromanica.ro
i 27
s'au näruit de sus, trebue fi fost un o baricadä, care

märginea extremitatea a a§ezärii, acea avezare mai veche,
sau mai (fig. 13).
Un cuib de viespi ne-a gonit nici nu mai era nevoie de säpat.
Ora 15,45' : Incep a säpa in cärarea actualä ce urcä din -râpa dintre
terasä picioarele podului, cärare care are directia Est-Vest.
Rezultatul momentan e ca in cetate. Acela§i material, foarte
mult. Ceramick smältuitä matá, oase, cärämidä, cenu§ä,
buni, teanc mäcinat, buchti mari de teanc cu var vopsit in gälbui,
de sgurá.
Fig. 13..- Schita locului Acute exteriorul cetätii.
28 Septemvrie rg4o. Säpäm in interiorul cetätii, turnul

nord-vestic. Este pentru prima oarä când intâlnesc semne fäcute cu
dalta pe pietre. Pe o piaträ, de colt, a turnului acesta, coltul
dinspre Sud, am dat peste un semn lapidar.
Continui stipäturile afara cetätii, pe platou. In cotitura din
stânga a la o adâncime de 2,25 m, se sub moluz
mari de cärämidä ceramicä smältuitä pe ambele fete. N'or mai
vechi decât cetatea ? Sunt de a§teptat surprize.
In interior, sub turnul nord-vestic, la o adâncime de 1,90
dela dela Sud spre Nord, la 0,70 m., se vid urme mari de
cärbuni un lemn putred, in fâ§ii longitudinale,
cäzut in directia Vest-Est. Pe acela§i : oase, cioburi pentru prima
oarä o bucäticä de portelan, de calitate superioarä, frunze ramuri
albastre-inchise un ciob de oalä, verde, pe ambele fete.
a degaja a acéstui turn, am scos pietrele cio-
pe care le-am gäsit säpäturi pe care le depozitasem provi-
www.dacoromanica.ro
128
zoriu turn. Procedez la fotografierea Le voiu concentra in

trei clisee gi pentru a le putea urmäri le numerotez, luându-le in
acelasi timp dimensiunile : .
1. Fragment superior de usor, din stânga, pornind in arcad.
2. Idem.
-r
Fig. 14. - Diferite pietre cioplite, in Acute in 1940.
3. Fragment de usor, mai simplu, din dreapta.

4. Colt de u§or, foarte frumos, dar rupt.
4 b. Perechea lui.
5. Ornament de deasupra unei (arcadä cu douä fete).
6. Ornament ca o jumätate de colac :
7, 7 b. Un u§or nipt.
www.dacoromanica.ro
129
8, 8 b. Idem.
9, 9 b. Fragmente ca la Nr. 5.
10. Fragment de capitel, sau baza unui stâlp.
11. Idem, mai mare.
12. Fragment ca la Nr. 4 9i 4 b.
Fig. 15, -Pietre cioplite.
13. Fragment ca la Nr. 9 9 b.

14. Garniz de sau de ferestrgr.
15, 16, 17, 18 9i 19. Idem, etc. 14, 15 16, profilul
57).
Dela ora 14,15' : inventarierea pietrelor fotografiate, dela nr.
1-23. Ora 15,15': In fata u§ii de Est a turnului nord-vestic, la
9
www.dacoromanica.ro
cimea la bazá (cam sub nivelul pietrei a V-a de cols)
s'a gäsit restul unei de cafea, din portelan mat, cu vinisoare
albastre. E un caolin inferior. Diametrul exterior al bazei e de 3
cm., dela cercul de bazá, la cel de sus, pe unde se bea, 4,5
cm. In (interior) are o albasträ, in exterior fund,
-
Fig. 16. -Pietre ciophte: fragmente de usori, ferestrari, or etc.
o stelutä cu 8 raze ; in exterior, sus, are un chenar albastru, compus

din elemente geometrice, spre clreapta, iar un chenar albastru
in zigzag. Tot aci s'a mai gäsit o bucáSicä de porselan, de o
rará finete, transparentä la lumina zilei, cu ornamente albastre,
compuse din ramuri, frunze steluse cu 6 colturi.
3o Septemvrie 1940. Sub pragul usii dela antretul arcat boltit
(din fata camerei melc »), am gäsit douä bucäsi de discuri ne-
www.dacoromanica.ro
131
smälluite (lut ars) ; unul are un rest de grifon câteva ;

are linii,geometrice. Am mai gäsit, tot aici, o de disc mat,
cu diferite linii pe el. La ora 16,45', in faia u§ii estice a turnului
nord-vestic, in näruiturä, la 1,05 am gäsit un fragment de u§or,
lung de 0,71 m. lat de 0,34 m. din cenu§ie, moale, având
-
Fig. 17. - Dupá campania de säpäturi din 1939, ziaurile au acoperite. Pe sub
acoperemânt, in 1940, din adâncul pe 4 rânduri de schele (+), moluzul
e dat afarä.
grosimea de 0,23 m., afumat pe douá pärti. S'a mai gäsit ca un

de ceramicá oase, in exterior (de pe platou) un fragment
ornament de pärete, din piatrá, parc'ar o stea.
Octomvrie 1940. D-1 Minea a plecat de alaltkri. Eri am avut

un osta§, paznic la cetate. .
9.
www.dacoromanica.ro
132
Plouä. Sunt singur in cetate dela ora 5,55'. E ora 6,40' nu vine
nimeni la lucru. Am strigat, de pe zidurile la lucrätori,
vinä la lucru. E ora 7,40' nu vine nimeni. Plec
Pe drum, peste cinci minute, am cu lucrätorii, c'a
trebuit mä Am fäcut in prima dela Sud. Dau
zor cu scos moluzul din ea. Nu uit Acoperämântul fäcut
anul trecut, la atâta aiutá, la altceva nu ci din con-
Fig. 18. - Pentru ca nu se au fost proptite

cu grinzi. groase de stejar acoperemântul inlâturat, pentru ca sa nu mai apese
pe zidurile neuscate.
: apasá pe ultimele ale boltilor. Fiindcá se impunea o

schelä, am construit-o treaba merge de minune (fig. 17).-Ora 10,5' :
Pauzá. Oamenii mänâncä, iar eu sap in camera a doua, spre Vest. Pe
ce sap ji scot pámântul de sub cade Mi-i
nu va mai rámânea nimic.din ea. Ora : Páretele nordic,
care mai incá frânturá de bola, face impresia se
spre curte. In realitate, pe nesimtite, vine spre Sud,
gata cadá. Mare s'a s'a pus
Zidul nu se poate usca in voie, poate bate vântul, cg o conso-
www.dacoromanica.ro
1.33
lidare sistematica nu se poate face la vreme (fig. 18). Anul acesta, dupá
ce agentii atmosferici spus cuvantul, consolidarea boltii s'ar fi
putut face, s'ar fi constatat trainicia ei. Nu-i mai putin adevarat
eu am convingerea, boltile nu vor mai rämânea, când se va
scoate pámântul de sub ele, deoarece nu numai cá sunt complet
detunate, dar nu au nicio legáturá cu zidurile lungul cárora au
fost acute. Nu zid ! Mai au fost lull-
sate zidurile laterale päretii despartitori, care nu fac
ei, apoi s'au construit plafoanele boltite, sprijinite pe furci,
grinzi sisteme diferite- de cofraje lemnoase. Niciun pärete despär-
nu se leagá cu páretii exteriori, sau interiori ai s'ar
explica, inteo oarecare mäsurä, faptul interioarele sunt aproape
distruse in intregime.
2 Octomvrie 1940. in jos, in camera I-a Ora

: Am ajuns la ultima a gangului (jos). Pe ea se propteste
o furcä de stejar, pusä bine anul trecut, pentru consolidare. Ora
11,30' : Am dat de un strat de cenusä la adâncimea pártii
de jos a ultimei trepte. Oare e pardoseala camerei ? Merg cu säpätura
pe acest plan fac curätenie in camerá. Ora 11,45' : Am
o piatrá cioplitä. Ora 15,10' : ce am mers pe unna focului,
spre Vest, la 1,8 m. adâncime, in ruinele rämase de anul
trecut, a trebuit sä fac un sondáj. La ora 15,18, am dat de pardosealä,
fäcutä din piaträ vânätä, sfärâmatä i se spune pe aci chisoc »),
la 2,9 m. dela baza in jos. La adâncime am gäsit o
därusä de aramä, cu diametrul de 0,22 m. adâncá de 0,15 m., precum
o de disc ornamental smältuit, de coloare verde-gris.
3 Octomvrie 1940. In fata usii de Est a turnului nord-vestic, am

dat peste oase, lemne descompuse de vreme de foc, cenusä
cioburi. S'a la 1,75 m. adâncime, o bucäticä de
pereche la cea zilele trecute, material fin, cu frunze ramuri
albastre-sinilii ; doul de sticlä incolora, foarte ; o
dintr'o cescutä, albastru-jandarm interior, nedefinitä in

exterior ; un fragment dintr'un vas de lut, incizat foarte frumos.
Am mai gäsit apoi : Trei cuie de fier, cu cap, unul gros fárá cap,
ca un priboiu ; resturile aproape toate ale unui vas de lut ars, ca un
castron (talger); o de piele dela o curea ; oase foarte multe,
www.dacoromanica.ro
1M
sgurá; corpul lulele, minunat incizatä ; trei fragmente de discuri

ornamentale cu geometrice, la 1,68 m. adâncime, iar dela turn
spre Est la 0,7 ; peste tot bucäti mari de pämânt ars, de culoare
cärämizie, c are, probabil, au servit la constructia sobelor, cáci in inte-
riorul turnului se foarte bine gäurile cosurilor pentru tras
fumul.
In camera I-a sudick la 1,7 m. adâncime s'a gäsit partea lateral!
a unei lulele negre.
In turnului nord-vestic, la baza säpäturilor am &it: o bucá-
ticä de de diformatá ; o splendidá dela o de
shell; marginea unui pahar de vin (in forma borcanelor de mustar);
mai multe bucä de stiçlä ; turluiul unui urcior (ca gâtul
unui ceainic) din pámânt ars, smältuit in cafeniu
Controlând exteriorul, am dat peste un nou semn lapidar :
pe o piaträ de aflatá in stânga, jos, la primului contrafort
din stânga portii principale. Pe contrafortul de din partea
de Sud-Est, pe o piatrá de dinspre Vest, alt sernn. La ora
17,46', in coltul nord-vestic al turnului, la 1,75 m. adâncime am
gäsit cel mai frumos exemplar : gura unei de
cafea, un caolin ordinar, dar frumos inflorit culori cenusii,
negre 8i galbene.
4 Octomvrie Säpând jos, In fata usii de Est, a turnulu

nord-vestic, pentru a ajunge la acelasi nivel säpäturile fäcute pe
linia Sud-Wórd, am dat de un strat de material, care fata
ca un strat de beton. Scoatem moluzul numai de pe acest
strat betonat. Ora 6,45' : In unele locuri stratul de beton e intrerupt,
dar e continuat unele pietre, care ne aratk suntem la fata
ográzii. Ora 7,35' : Pe pardoseala din fata usii turnului am dat de douá
de sticlä, care au format baza unei garafe, sau mai curând
gura unei chisele de dulceatä. 7,58': La 0,28 m. deasupra pardoselii,
spre Nord de usä, un strat de cenusä cárbuni, gros de 0,12
A fost un foc groaznic !...
Continuând scoaterea moluzului, pe linia presupusä ar fi
constat un contraforr, care sprijinä zidul vestic dinspre
curte, e asezat pe un acelasi strat de beton, ca pomenit mai
sus. Cum am ajuns la strat? Pentru a face un de scurgere
a apei de ploaie din zäpada topitk spre a nu se infiltra sub pärete,
www.dacoromanica.ro
135
a trebuit sä-i dau o inclinare acestui indreptat spre mij-

locul curtii, in groapa in care am fäcut sondajul.
Prichiciul ferestrei, sau pragul despre care am scris cä
e din douä bucáti nu are sprijin dedesubt, s'a desfäcut a cázut
o in Constat seamänä cu un usor, cáci are
muchea Asemenea pietre, cu de usori, avem prinse
in turnului nord-vestic, intrebuintate ca pietre de la
"-
Fig. 19. - La inchiclerea sâpáturilor din anul 1940.
coltul sud-vestic. in numár de ; unul la fel e la nord-estic al

turnului in care e poarta ;a piaträ de in coltul
vestic partea a propileului din päretele dela Est, care aco-
pere ferestruica, e tot un upor tot un usor e cel din partea
acestuia, dinspre Sud, tot a treia piatrá de jos sus, precum
ultima piaträ din acelasi propileu, spre estic, deasupra
in care a fost o lodbá de lemn când s'a construit acest propileu,
spre a consolida Mai sunt incá trei usori pro-
pileu, ultimul spre Sud din estic. La fel e ti a VI-a piatrá
de sus in jos, dela turnul nord-estic, coltul interior sud-vestic. Pietre
www.dacoromanica.ro
1.36
intrebuintate mai la alte constructii sunt ultimii trei coltari de

sus a turnuluildela/Sud-Est, partea curte, pentrucä sunt
singurii cari au`gäuri in ei. La ce-au servit acele in afara zidgriei
RAPORT
asupra din anul 942 dela Cetatea
de D. CONSTANTINESCU
Pentru a degaja complet curtea se impune, de

toate, scoaterea moluzului de sub jumàtatea paretelui estic,
restul nescos din campania de gpäturi a anului 1940.
Pornind de sub interioarä a turnului cu poarta principalä,
spre Sud, päretelui, grosimea turnului, pärete bun 1,50 m.,
iar stricat 0,50 m. (total 2 m.).
Fig. 20.- Acute sub páretele sudic. Linia de jos limita

. inferioari a säpiturilor la 11.X.1940.
Dela turnului, spre Sud, la 4 m., de cärämidä,

reconstruitá la ultima campanie de säpäturi ; látimea firidei este de
1,20 ; 4,70 m., dela päretele este complet stricat.
o portiune de 1,50 m. de pärete ; apoi 0,5 0 m. pärete
stricat ; un contrafort näruit, lat de 0,60 m., care
urmeazá apoi o spärturá in zid (o umplutá cu
turk de 1,30 m., care iarä§i un contrafort, lat tot
www.dacoromanica.ro
137
de 0,60 acesta in parte cu toate ci a fost consolidat,

in mod provizoriu, in campania de din anul 1940.
Aceastä portiune, dela turn pint la primul contrafort - despre
care am vorbit n'a fost decât partea sa superioad in
anul 1940, când s'a mers lungimea pgretelui, spre a se vedea starea
zidurilor in acea vreme.
Sgpätura se in forma unui larg cam de pe care
vremea, dar mai ales vizitatorii - cu o sälbätäcie 9i incon§tiend
-1-au umplut cu materialul näruit deoparte de alta
a
esfic
intre ziduri
in
curfe
Fig. 21. - Situatia la 29.VIII.1942, de inceperea sapáturilor.
Octomvrie 1940, deoarece päretele acesta, toad lungimea

lui, este foarte (9i dovada o fac contrafortii de apropiati
unul de altul), se un gard solid de cu vârfuri spre
curtea cetätii, gard care intr'o säptámâng a fost spart de cátre trupa
ce se aflau atunci in Tg. Neamt, escafadând zidurile
cum au fost surprin§i la 25 Octomvrie 1940. Zidurile, necon-
solidate, n'au putut sustine greutatea vizitatorilor multimea
care veneau companii batalioane, pe ziduri pentru
a se fotografia.
se de ce, ace§ti detunati s'au näruit neavând
cine-i proteja. Inältimea moluzului, pe portiunea amintitg, este de
circa 3,70 m., baza, spre interiorul curtii, de 6,50 m., partea de dea-
supra (ipotenuza) se prezind (fig. 21).
www.dacoromanica.ro
138
31 August 1942.
La ora 6,20 am inceput sápäturile. Pentru a face intrarea cu
cárutele, fárá piedeck in curtea am inceput a dela
poartá, ar trebuit sä se din anul 1939, sau in 1940.
Ca la muncá grea, inceputul e extrem de anevoios, din lipsa
de antrenament a lucrätorilor. La ora 8,20' am dat peste un fragment
de piatrá moale, anume pentru modelat, un canel in ei,
pe tesiturä.
La ora 11,40' am dat iarási peste o tot lucratá, cu una din
muchii tesitä. La ora 13.45', la nivelul de jos al o
lucratá. Se vede a fost un usor, partea de jos, dela un prag.
La ora 15,20' s'a o altá piaträ, la fel cu cea gäsitä la ora 13,45'.
Prima s'a gäsit la 2,5 m. adâncime la 3,80 m. depärtare de pärete
(spre interiorul a doua la 2,65 m. adâncime 3,65 m. depärtare
de pärete, spre Vest, in interiorul curtii. Astázi s'au scos din cetate
149 cärute cu moluz, a se socoti numärul cärutelor cu piatrá.
Lucrul a la ora
I Septemvrie 1942.
La ora 6 ne-am apucat de lucru. Nu e nimic demn de remarcat,
afará de faptul al pornind dela turn, spre Sud, pe o portiune de
2 m. e numai stricatä, in näruituri. a fost o
cu boltä, care s'a
La ora 9,45' a a se cunoaste päretele de zid, spre Sud.
S'a dat peste un fragment de piaträ cioplitä, tot ca un usor. La ora
10 s'a dat peste un contrafort (propileu), la fel cu cei gäsiti in anul
1940.
La jumätate distantä dintre turn päretele de care merge
spre Sud, aproape sub nivelul cum le-am inceput
anul acesta, la ora 10,5', am gäsit o piatrá cioplitä, fragment mijlociu
stânga, dela o de usä.
La 4,50 m., pornind dela päretele estic, spre curte, la 2,50 m.
cime, s'a gäsit, la 17,10', un fragment de disc ars de
coloare vernil, reprezentând bourul, cäruia lipseste cornul drept ;
intre coarne, foarte vizibilg, e steaua cu 6 in dreapta cornului
stâng stea, ii lipsesc douá rupte (din
dreapta). Discul a fost un gros (pe de 29 mm.
Partea de deasupra a discului este intactä, cu un chenar de 18 mm.
www.dacoromanica.ro
(pe fatä) 5 mm. grosime (aclâncime), care incepe planul
pe care e relief, apoi, capul bourului cu steaua intre coarne.
Distanta dintre coama fruntii chenar e de 3 cm. Bowl la
46 ; grosimea botului 2 cm. De pe fata discului, perpendicu-
lara 'care atinge botul bourului este de 6 mm. Rama, din dosul discului,
care trece pe sub capul bourului e de 17 mm. grosimea.discului,
acolo uncle nu are ornament pe el, e de 7 mm. Grosimea discului (cu
ramä cu tot) 28 mm. Am spus, discul a fost un patrulater, prin
mijlocul o perpendicularä de 1 cm., (aceea care trece pe
sub capul bourului, pe din dos) la implântarea discului in
tencuiala zidului (vezi 48).
In acelasi la numai câteva minute, s'a gäsit un alt fragment
de disc, pe coltul din stânga, de jos, având gâtul unei päsäri
bärbie, ciocul deschis chiar spre acest colt, de un
chenar, in parte. Coloarea e Padrea cum
se prezintä, dacá e ar semäna a fi un cocos. Lucrul a incetat
astázi la ora 6,25'.
2 Septemvrie 1942.
La ora 10,45', la baza dpäturilor, 5,80 m. spre Vest dela päretele
estic, s'a gásit un fragment de usor.
La baza sápäturilor, spre pärete (E), pámânt viu, deasupra druia
e un strat de 2 cm. care 2,15 m., párete spre curte
(Est-Vest). Pe portiune de (dela turnul de Nord-Est,
spre Sud), s'a desgropat complet un contrafort dublat jos, mare
parte därâmat. Spre curte (Vest) lasä ca prin el pátrunde
lumina la o ferástruid, ce duce la parter. Spre turn
(Nord-Est) e un gol de : e un gang, sau e un gârliciu de beciu ?
Spre Sud de acest cbntrafort dublat, e stricat nu se
ce a fost. Pare fie o de foarte strâmtá, poate chiar
o scári.
3 Septemvrie 1942.
Päretele a fost complet clegajat, dar e foarte slab.
Cea mai micá sguduiturá clärâmä. In_interior, se sapá,
luându-i greutatea din spate, consolidarea 1-ar putea ; alt
fel, in scurt timp, in contact aerul agentii atmosferici, se va
desface cu piatrá. La ora 17 au venit 12 evrei. Voiu säpa afará,
www.dacoromanica.ro
140
pe terasä, dinspre N.N.V. spre S.S.E., spre a iesi la cea de a doua

poartá a cetätii. Säpätura va fi in evantaiu, cu deschizätura spre
strâmtä spre poartä (vezi fig. 9).
4 Septemvrie 1942.
Pe lângä cele 2 tárgi, acute la 6,30',
cu Damaschin, am mai 2 La ora 7, Damaschin a
idicar dela Ocolul 5 cazmale, pentru evreii care nu au urrelte,
spre a continua sápäturile spie poarta amintitä.
..
Fig. 22. - Un contrafort prin care lumina poate in printr'o
ferestrui
La 65 cm. adâncime la 6,5 m. dela de pietre scos din cetate

pe care le cládim pe terask s'a dat de un strat de teanc,
drumul de pe terasä, pe care cäräm azi moluzul din cezate. Spre
Vest stratul e de 35 cm., spre Est de 40 cm.
cu am personal, pärul de pe näruiturile de
turnul dela poarta principal, apoi vârful cele din
tulpinele dela fata näruiturilor (fig. 23).
Astfel prima incäpere, turnul dela poartá.
Se vede un mare bloc al unui fost plafon'ckut acoperit:cle bolo-
www.dacoromanica.ro
141
-vani. Sau poate e unui gang, sau gärliciul unui beciu? Personal
am säpat spatele päretelui sprijinit de contrafortul dublat, care e
foarte spre salva dela ruinä nu numai pe el ci o ocnitä,
a cärei e toatá sfärimatä, de te miri cum n'a ckut
acum. In därämäturi am gäsit o lulea de lut, roscat, cu gura stirbitä.
Fig. 23. - Pe näruiturile primei inaperi, de turnul cu

poarta principalä, a crescut un mai ca cetatea. Grota
+) fereastra legendarä (+).
Sub de sus, moluzul tras afark am gäsit o toartä de

un alt fragment dela gura ei.
Dupá mask la ora 15,30', am gäsit pe stratul de moluz, de pe
terask unde sapá jidovii, o de arbuni märunti,
groasá de 2 cm. Ce a ars de unde a putut cädea ? Se pune
www.dacoromanica.ro
1.42
barea pentrucá pe zidul de N.N.V. n'a avut ce arde

inafará, pe terasá, unde evreii, n'au fast con-
structii rezernate pe acest pärete. fost adaposturi pentru vite r
Sau pcate pentru a päretii, au clädit in lungul acestui párete,
- -
x-
Fig. 24. - prunet cu

poarta principali.
lemne, care apoi au putut indeajuns päretele ! Se poate
una alta. voiu scoate moluzul din interior (curte), in
lungul aceluia§i pärete, atunci poate se va putea trage o concluzie,
mai apropiata de realitate.
www.dacoromanica.ro
143
5 Septemvrie 1942.
la amiazä am säpat aláturi de turnul dela poarta principala,
dinspre curte spre zidul exterior dela Est. Nimic deosebit.
amiazá, am degajat la baza garliciului, care e chiar
turn. Se o de pe sub care sunt
sfärâmate (fig. 24). Aveam convingerea pânä acum
afirmam chiar, cl aci e un gang. Nu mi-1 imaginam ci cu boha
orizontala pe linia pámântului, sau cel mult cu o mai micá.
Fig. 25. - Urmele punctelor de sprijin (+) ale celor bolti, plafoane ale
celor etaje. Aspectul sápiturilor la 2 Mai 1941.
e de face impresia cá partea

va ie§i pe sub zidul exterior, cu toatä ametitoare a
zidului in exterior. Direct nu poate merge,
ar trebuit coboare aproape ca Aci putea,
foatte bine, fi fost intrarea spre o in care
putut servi -de inchisoare. Insk ori cum ar fi, ea trebue :
sau sub turnul dela poartk sau spre dreapta. Cine poate ce a fost,
când e de sflrâmat detunat, de aproape cl nu se mai
www.dacoromanica.ro
144
cunoa§te nimic, nu se tine piaträ pe piaträ? ! Dupá toate aparentele,

aci, au fost special dinamitati, s'au gásit bucäti masive de
fer ars.
Dar dinamitä tot soacta aceasta
in gura acestei
o avea aceastä intrare, deoarece blocurile chute dela ata
Fig. 26. - Poarta principals de intrare, dinafarä, dinspre Est.

de mari, peste intrFe bokitá, tot o puteau oricât
de soli& ar fost, deasupra ei au mai fost douá etaje, dupä
cum se constatä urmele- in grosimea zidului turnului dela
pe care se zprijineau boltile caturilor de deasupra (fig. 25).
6 Septemvrie 1942.
Observatii másuri amänuntite ale turnului de in are in cetate,.
trmásuri
partea dinspre Est (fig. 26 ti 27). (De descris cu atentiune päretele
www.dacoromanica.ro
1.45
dinspre Nord al acestui turn, care se vede deplasat aplecat spre

Nord, dela marea cräpaturá ce se la coltul turnului Nord-Est).
7 Septemvrie 1942.
parte sapá in bola (gârliciul camerei I a E), parte
dintre presupusa biseria contrafortul dublat. La ora 8, la
aceastä incepe a se vedea un pärete in fatá, spre Est, la 2,40 m.
Fig. 27. - Poarta principali de intrare, in interior.
din afara zidului. La ora 9,30' constat e un gang, larg

care porne§te in unghiu drept spre stânga, in lungul päretelui interior,
care merge spre turn.
Tin sä spun päretii dela aceastá sunt complet stricati
partea de sus. Ora : Dela de unde zidul e bun, spre turn
(spre Nord) la 1,85 m. implântatä vertical in zid, este o piatrá verticalä
cu aparente de u§or, ca jghiab. Ora 15,30': Are
de 1,20 m, grosirnea de 22 cm.
Ora : Se pe o altá piatrá cioplitä. Oare e un prag
rupt, aceea pe care se sprijiná? La ora 16,25 : dupä acest -prag (?)
www.dacoromanica.ro
1.46
colt (subt u§orul implântat vertical zid), de

terii ca ni§te solzi de pe§te. Am cules câteva le-am pus pe
hârtie le-am da foc. Nu s'a intamplat nimic. Gândeam poate
ni§te de de coloare gálbue, ca a cleiului de pe§te. Dar
chiar de de-ar fost, socot a pierdut proprietatea de
aprindere dupä atâta amar de vreme.
Continuând merg orizontal pe subpragului gäsit, spre
turnul nordic, observ un strat regulat de material, par'c'ar un lut
galben amestecat cu nisip. Portiunea aceasta corespunde deasupra
ferestruicii dintre cele aripi ale contrafortului dublat, despre
care am vorbit in ziva de 1 Septemvrie (vezi fig. 22, iar plan vezi
F U la camera I-a E.).
Ora 16.35' : 0 mare, ultima (odihna) de sus, din
capul scärilor, directia Nord-Sud. Sigur de aci trepte
in jos spre Sud.
Ora 19,02': In total sunt 5 trepte, o odihnä sus una jos, aceasta
din fiind din bolovani pietre betonate (fig. 28).
8 Septemvrie 1942.
Mäsura zidului cu ajutorul präjinilor gradate, ruletelor,
scarilor, plecând dela puncte fixe.
g 1942.
Se cu scos din incáperea cu sari. La ora
9,45' am a scoate därâmatura prin zisei biserici
(camera a II a E.): Moluz, bolovani mai ales bucäti de
de unde ar rezulta a fost fácutá de Ora 12,15':
degajat fereastra cu tocul din päretele dinspre
curte, din dreapta u§ii. Ora 15,08': In dosul u§ii presupusei bise-
rici, la 1,85 dela päretele dinspre curte, spre Est, la 1,65 m.
adâncime, o cioplita, in douä, pe una din muchii
având sculptat un colac (ca pe pietrele gäsite in 1940); e
de e de sigur, mai de sus.
Pozitia ei: are capetele spre Nord-Sud; dinspre Nord
e cu colac, cealaltä e Ora 15,20': Am piatra. Este
pentru prima când fac constatarea afirmatia ce :
Impletitura colacului e pliná cu mortar (ciment), de unde concluzia,
cl a fost ziditá in grosimea Cazul acesta e intocmai ca
www.dacoromanica.ro
147
cu cele trei fragmente din in elphturile

din 1940, blocul de zid där4mat in locuri diferite,
;
.
2*
-- -
Fig. 28. -0 inapere cu trepte, care urcau spre stânga,

camera care era la primul etaj, deasupra ferestruicii
(din fig. 22) apoi la turnul poarta principals, la gro
la fereastra legendarA la biserica a etaj).
in partea dinspre Vest. imbinate, aceste pietre ne-au dat

sferturi din piatra mormântalá conservatá in muzeul
Neamtului (vezi 16, 24 25 1940).
www.dacoromanica.ro
148
comentarii socot a nu fi de prisos : Cel care a reparat

cetatea, dezastrul provocat de Alexandru Läpusneanu,
a fost Vasile Lupu. e ava, atunci piatra discutie nu
poate fi din epoca lui Vasile Lupu, ci dintr'o mai veche, ante-
lui Alexandru Läpusneanu.
De altfel Vasile Lupu a putut repara Cetatea, intárind-o
in slabe, dar nu era-cazul punä u§ori ferestrari sculp-
tati unei clädiri de greu incercatä care, pentru continuarea
existentei ei, a avut nevoie de atâtea proptele fel chipuri.
se cum la a doua stricare a ei, a fost din functiune
pentru totdeauna. Prin urmare, pietrele sculptate sunt dintr'o epocä
mai veche, anterioará lui Alexandru fie dela tefan
cel Mare, fie dela inceputurile zidirii ei. N'am riscat cl,
malt materfal aflat in zidurilor näruite, a mai fost cândva
intrebuintat la o slat construcvie. Unde sä fi fost acea constructie ?
E greu de afirmat acest lucru. S'ar putea fi fost o constructie,
veche ca Cetatea Neamtului, de proportii mai reduse care
a putut fi in imedia ta apropiere a pe mamelonul dinspre
rd-Vest.
o Septemvrie 1942.
La ora 9,18', la 1,60 m. dela . dinspre curte spre
lângá ce desparte spre Nord presupusa (in camera
a E.), la 1,10 adâncime, un fragment de usor, lung de 0,45
cu fata in sus, clirectia N.N.V.-S.S.E., are pe el impletitura colacului
obisnuit. 'Ora 9,45: In moluzul care se scotea, printre cei doi
contraforti ai u§ii presupusei biserici, loan Stan a gäsit
un ban de alamá cu diametrul de 2 cm., având pe avers o
in picioare, cu aripele capul intors spre dreapta (stânga
noastri), scris aripa pajurii cuvântul : « Spiel », iar partea
opusä, dreptul aripii stângi, cuvântul «Münze ». Pe revers e o
coroaná de foi de fag, sus impreunatä jos, in
de . Se observá bine pe de laturile coroanei, printre frunze,
de fag. Are cam de milimetru grosime.
Ora 9,50 : La 2,80 m. dela páretele dinspre curte spre Est, la
1,20 m. adâncime, s'a mai o cioplita, de 0,50 m.,
de 0,30 si groasä de 0,20 in., fragment tot dintr'un usor cu
colac. Pe una din are canelul colacul, care sunt
www.dacoromanica.ro
149
infundate cu teanc, in sunt de material

din care a fost fácut teancul (fig. 29). Nu mai nicio discutie
aceastä a fost adusá de altundeva, unde servise de usor, iar aci ca
piatrá de zidarie, cläditá de-a-valma cu celelalte pietre, pie-
troae cärämizi. Prin urmare, in plus, se sdruncina
nitiv _pärerea, cum pietrele sculptate cu caneluri, muluri colac
pe muchi ar fi vremea lui Vasife Lupu. A mai reparat
Fig. 29.- Fragmente de pietre cioplite,Vsite in provenite din bise-

; ele au servit ca simplu material de dupa cum se vede din urmele
mortarului rimas pe de (+, +).
cetatea cineva dupá el? Dacá pietrele ar fi dela Vasile Lupu ar

servit de usori la Cetatea Neamtului, atunci rind au reparat
cetatea n'ar fi avut posibilitatea in grosiinea
fragmente din acei usori, fiindcä páretii plafoanele existau. Apoi
cum ar fi putut mesterii sá o operá de schimbe
destinatia, zidind-o in rind cerelalte pietre ?
cum se brie, Vasile Lupu a reparat cetatea pe unde a
fost stricata, dar nu putea face ziduri interioare plafoane, in gro-
www.dacoromanica.ro
150
simea cärora fragmenie din opera sculpturalk speci-

ficä - cum s'a zis - epocii sale. Nimic nu ne indreptäte§te,
azi, sä inaintea epocii Vasile Lupu, n'au existat pietre
ornamentate caneluri, muluri colaci pe ele impletite).
Nimeni, nu-1 oprea pe Vasile Lupu, dacá sub domnia
lui s'a continuat art!, sä n'o perpetueze. In concluzie : pietrele
gäsite acuma in näruituri, sunt dintr'o epocá mult anterioarl
domniei lui Vasile Lupu. Ora 11,26' : Deasupra näruiturilor,
din dreapta -fund al camerei presupusei biserici (a a E.), este
un bloc enorm, ckut de deasupra zidului dela Est, lung de 3,30 m.,
lat de 1,30 m., pe care incepem desface, pentru a putea
,continua sápáturile, cáci ar intreg, s'ar prábu§i ar
därâma zidul dinspre curte (Vest). La a fost fotografiat
colori.
Dupá : La 1,70 m. adâncime, la 1,60 m. dela fereastra bise-
ricii, spre Est, imediata apropiere a .boltii därâmate, dinspre Sud,
pietre cioplite, figuri ; una mai mare, alta mai mick având
látimea de 0,25 m. lungimea de 0,50 m. (cea mare); stä cu
capátul bun spre bisericii ; coloarea ei e A doua piatrá
picioare. E un fragment mijlociu (capetele lipsesc), cu dimen-
siunile : 0,25 m/0,29/0,24 m. La 16,15', odatá cu
pietrele gäsite, la adâncime s'a dat de boltit
fonul) de sub presupusa bisericä. Constructia e fácutá din pietroae
cärämiclä, toate cu mortar. Partea de deasupra, bolta
lipse§te : s'a näruit sub povara-zidurilor cäzute de sus. Säpäm
deasupra acestui fragment de bola, pentru a-1 degaja de enotma
greutate care apasá pe el.
Septemvrie 1942. Doi oameni sfarmá mereu la blocul näruit
de sus, dar nu-1 putem astázi. Se cará mereu pämânt piatrá
nici nu se cunoa§te. Nimic prea important pentru ziva de
azi.
12 Sept emvrie 1942. La ora 9,45', la 3,90 päretele dinspre
curte spre Est, la 3,50 m. dela norclic spre cel sudic, la 3,20
m. päretele cel sudic spre cel nordic la 2 m. adâncime, dela
orizontala bollii, la 10 cm. deasupra ei, am gäsit o piatrá de u§or,
lungá de 37 cm./30 pe una din inuchiile de 37 cm. cu fragment
de colac, de 40 cm. groasä de 20 cm.
www.dacoromanica.ro
151
Aproape cam in acela§i am gäsit un fragment de piaträ

plitä, reprezentând pe mulurä, frunza de stejar relief, unic5.
acum sapäturile ce facem aci
Amândouä aceste pietre, evident cf sunt din catul de sus.
13 Septemvrie 1942. Plätile lucrätorilor, facerea actelor gi

la Cetate.
Septemvrie 1942. Plan de lucru pentru in curs fi

la Cetate. E repaus (Ziva Ináltärii Sf. Cruci).
Fig. 30.- Frunzá de stejar,

relief, pe mulura pietre cioplite.
15 Septemvrie 1942. Scoatem näruiturä din incäperea de sub

presupusa biserica. Nimic de remarcat.
Septemvrie 1942. Continuarn cu säpatul aceea§i incäpere.

Nu-i nimic demn de semnalat.
17 Septemvrie 1942. Prof. I. Minea dore§te sä descriem amä-

nuntit Cetatea, atât cât in E nevoie putiná
curätenie pe lângá ziduri, in exterior. Pentru aceasta suspendäm
säpäturile 5i procedez la täiat arborii, cari se ridicá chiar sub
impiedecând veclerea circulatia imptejurul 31).
se impletesc printre arbori crengi impiedecând inläturarea
www.dacoromanica.ro
152
rapids a bälärillor. Se : barda, toporul, foarfeca

de täiat crengi feristräul.
al Septemvrie 1942. Continuam curätenia imprejurul Cetätii.
Septemvrie 1942. Idem.
'.
Fig. - De jur-imprejur cetatea e de arbori care se iau la

intrecere s'o acopere . . .
0 Septemvrie 1942. Plata lucratorilor, acte mäsuri la

estic.
1 Septemvrie 1942. Se in exterior. Cu ma§ina

de dimineatä am fost la Pascani spre a mä interesa de ciment pentru.
consolidarile zidariei. Pretul e de 10 lei kg., transportul
privindu-ne pe noi. Seara am vorbit cu un comerciant din Tg.-
Neamt, care-si face cask oferindu-ne din cimentul cu
de 12 lei kg., la el
www.dacoromanica.ro
153
22 Septemvrie 1942. Curátim terasa. arborii

crescuti pe marginea zidurilor, reteaua de iederk fac aproape
imposibil -un progres-.- Nestabilitatea pietrelor de pe marginea
zidului ar putea arunca la picioarele terasei pe cel mai
orn, care totusi nu vrea rämânä nici o urmá de copäcel pe ziduri.
Fermecätoare apärea Cetatea gi acum, cu tot aspectul ei in
paraginä. In prezent e solemná. E ca un schilod de
-/z.
Fig. 32. - inliturarea
pe câmpul de bätälie, cáruia doctorii higienistii i-au acut mai

curätenia (fig. 32). Cetatea reinvie majestoasä solemnä, ca un erou la
paradá. Cei cari au väzut Cetatea cu o säptárnânä in urmä, n'ar mai
recunoaste-o. Se de multe ori, ca aproape toatä ziva
ningk sau sá plouk spre seará si fie cald frumos, pentru ca
poporul sä : Cine-a murit azi regretá
vrerne fi sä rnoarä acum ». Tot e cu cei ce-au väzut
Cetatea de ferchezuialä.
23 Septemvrie 1942. Curätim curtea Cetátii. E de mirare ce
lárii au mai crescut in cursul veri. Abia se vede calul cu
retul pe el. Spre totul a fost gata.
www.dacoromanica.ro
154
24 Septemvrie 1942. Incepem a säpa, de sus, camera zisá a

bisericii. Greu mai merge lucrul ! In zidul e surpat arbori de
ani, nu bagi de seamá, te pot práváli in abisul dela Est.
o care a moluzul oprit marginea ziclului,
atunci cade, o impresie care-ti opreste respiratia. Un sá-
trage mereu de tulpinile rOdácinile arborilor, in
vreme ce curentii par'cä viscolesc nisip.
Fig. 33. - Din nepitruns adânc de veacuri sträjue§te cu fatä plaiurile

Moldove . . . i-au dat foc, au aruncat-o in
Ruina ei a adus robia Moldovei. Azi ea renate, falnicä, prin . . .
In dupt amiaza zilei incepe a se rotundul cupolei in partea

dinspre unde probabilitätile a trebuit sä fie o
ferestruica, locul unde zidul e in cea mai mare parte
in afará. Se sapä cu o infrigurare ! Doamne, ce fericit
fi, fie aceasta biserica, pe care o doream scoasä la luminá ! fi
in stare at sap singur, dupä ce se vor termina banii, numai pot
vedea ce e cum a fost ! De n'o fi biserica, amrit o mai inchidem
in anul acesta. Toate prognosticurile mele vor
www.dacoromanica.ro
155
visurile mele se vor spulbera. M'ag cel mai

indiciu, aid a fot biserica el din incäpere, pe vremuri,
s'au rugi, de preamgrire vremuri bune ea s'au bätut
metanii pioase pentru izgonirea du§manilor, când biata
era cotropitg de !
25 Septemvrie 1942. Acum un an scäpasem dintr'o incercuire.

Dumnezeu ne scosese la liman. Astäzi e o mare ! Pe jumátatea
a absidei apare, pe varul de pe tencuialg, un grafit. E vânt
praf de nu poti ochii deschi§i. Sap de zor. .Curg sudo-
de pe frunte pe gât, la dar nu opresc !
Ce scrie oare Pleat nu se pästreazg intact. Totu§i, ultimele
slove sunt foarte clare : ultima din dreapta e litera ; cea
din e cirilica p, iar a e cu probabilitate Umezeala
a co§covit varul a cäzut in mici fragmente cu muhi -ani
Se poate spune, e anul 7140 (1632-
1633). ar fast in cu un an inainte de Vasile
Lupu era cáci altfel nu s'ar putUt scrie
pe acel Deosebit de acest grafit mai e un sernn, fäcut tot
cu un cuiu.
26 Septemvrie 1942. aceea§i de sus in jos.
Päretele lateral, din dreapta cum privim spre Est, e complet
L-am consolidat (fig. 34).
7 Septemvrie 1942. Lucrez la acte.
28 Septemvrie 1942. camera de sub biserick la
Pe ce scoatem moluzul, se sub
resturile laterale ale e gol. urmare, aceste resturi
boltite, care nu se leagä cu päretii laterali, se pot peste
tot De aceea am din pädure un brad, potrivit cu
buintarea ce-i voiu da, apuc de consolidat, sistem
care a construit (fig 35). Pe urmele vechilor grinzi,
care mergeau din dinspre curte, spre Est, am pus
fragmente de pe care le-am apoi spre pirepi laterali
(spre Nord Sud).
29 Septemvrie 1942. La-ora 6 climineata am primit o scrisoare dela
d-1 profesor L Minea, care-mi spune ingrijesc de ciment
www.dacoromanica.ro
1.56
pentru consolidare. M'am coborit acasá, la d-sa i-am arátat

stau lucrurile, rugându-1 nu prea multá incredere numa
-
n .-
- ,
Fig. 34. -Datoria acestui simplu de sprijin, un

fragment de prete a fost savat dela
n'are in ce se mai (+).
mine, cáci eu specialist pot gre§i n'a§i vrea sá-mi iau ago
ceva pe constiintä. Am ajuns la concluzia cá e mai bine sä-1 chemäm
gi pe d-1 inginer Cojoc. Dupá toast au venit gi am fost de
www.dacoromanica.ro
acord, cu Cojoc, e sä facem ceea ce sustine d-1 profesor
I. Minea, o cosolidare superficialä, prea costisitoare poate
chiar câtá vreme nici nu-s bine uscati. L-am
convins pe d-1 profesor I. Minea sä la Bucuresti, spre a cere bani
pentru o consolidare sistematica, st se facá un raport mai amplu
din care sä se constate toate nevoile, ce trebuesc acoperite la Cetate,
numirea unui de serviciu (paznic) permanent, etc.
-r I
Fig. 35.- In de sub boltile foarte Pentru a nu se

le-am consolidat la vrerne. Jos se vád blocuri (+).
Am cercetat apoi poarta de intrare din päretele nordic s'a

afirmat cf n'a fost la baza turnului de N. V., terasä nici
In curte, la acelasi turn, Est. Nádájduesc sä le pot demonstra
cu temeiu, la acel turn au existat ambele deosebit de cea din-
spre S.
Le-am arätat uncle am säpat personal, afará din cetate, pe mame-
lonul N.V. uncle am constatat existenta, in sectiune perpendicu-
larä, a o sumedenie de bolovani de S'au trecut in revistä picioa-
rele podului nu admite niciunul ar fi putut fi un viaduct. Totusi
slat de pod e greu de conceput. Un pod cu mai multe
ruperi nu poate fi admis.
www.dacoromanica.ro
Septemvrie 1942. Säpäm in camera de sub bisericá, la
spre stânga. Am dat de prag, o lespede fäinoasá, roasá la
De o parte de alta, grosimea zidului, câteva rânduri de cärämizi
pe marginea golului usii, care e largä de 1,10 m. Jos, deasupra ultimului
strat de piaträ pisatä (popular-chisoc), ce forma pardoseala camerei,
e un strat de care se multe fragmente de
ceramicá gi nesmältuitä. S'a ajuns la a
de jos, al cärei rând Interior de cärämizi e näruit. Tot astfel
se prezintá bolts dreaptl.
S'a jos, la 10 cm. deasupra nivelului inferior (al pardoselei),
o cioplitä, cu caneluri gi muluri, pe ambele muchii ale ;
bucatá are alt garniz gi apoi o alta are un fragment de de
Am degajat esticä a turnului din coltul Asearg, d-I
profesor I. Minea d-1 Cojoc, nici voiau cl acolo a fost
pe vremuri o usä. Ziceau cä e o a atmosferici, sau
de omului, sau poate chiar de dinamiel, In planul
acum ani, peretele nordic al cetätii, nu e trecutä sub care
acum am fäcut sápäturi. Atunci mi s'a spus iaräsi al n'a fost
totusi au ajuns la concluzia e usä.
Octomvrie 5945. Säpäm in camera de sub bisericä. La 1,70 m.
dela usoru1 drept cum camerä, spre Est, la 10 cm. deasupra
nivelului pardoselei, gäsit un fragment de piaträ cioplitä, care
a fost váruitä.
La 2 m. spre Est, din acelali la 2 m. adâncime (la 2 m. dea-
supra pardoselei) un alt fragment de cioplitä, cu o mulurä
mare la o alta lateral cu garnizuri; e tare stqcatä.
A fost vorba de piatra forrná de jgheab, in la
mijlocul contrafortilor päretelui estic. Am mäsurat ziclul exterior
gi apoi in interior, am säpat gi am dat peste gura canalului din cetate
(fig. 36).
2 Octomvrie 1942. Azi, d-1 Prof. I. Minea gi Ing. Cojoc au
descris päretele estic al dela ora 10-12. Des crierea e la
profesor I. Minea.
In amiaza zilei am scos din un fragment de :
partea din dreapta gi deasupra cum in sau privind din
spre partea stângá, deasupra, la 1,40 m. dela päretele
curtii spre Est la 60 cm. deasupra pardoselei.
www.dacoromanica.ro
159
De de pärete, s'a scos o cioplita. E tot un

usor, partea de jos. E din gälbue, cealaltá e mai
nätä. A fost fata ei e pliná cu mortar. Ceea ce e curios
e cd partea de deasupra e cioplitä (capatul), dându-i aspectul unei
pietre de monument, sau pare c'ar fi o piaträ funerari evreeasca.
S'a scos o de disc ornamental, ars, cu fragmente de figuri
florale clouä frânte, apoi un fragment verde inchis, tot de disc
ornamental.
Fig. 36. - de ploaie se scurgea din curte pe un care construe-

deli Est rispundea in inconjurätoare.
Tot acum s'au mai gäsit 3 de fer, fäcute de ureche

4 de sguel de fer, un gât de urcior, o bucatä de
cu steaua cu 5 precum un mic fragment de cioplitä,
cu frunza de stejar pe ea (fig. 30; vezi fig. 49).
3 Octomvrie la poarta dinspre niciun-

rezultat pozitiv.
In camera de sub am pus un pop grinzii dinspre Vest, -
la jumátatea boltii. Ceva mai jos de grinda care merge dela Vest
www.dacoromanica.ro
160
spre Est s'a gäsit o de ca prima din ziva de

Octomvrie. S'a mai descoperit un mic fragment cu frunza de stejar
apoi o de in de capitel.
Acum doi ani s'a gäsit in camera I-a o de la
fel cu aceasta din
5 Octomvrie 1942. 0 echipi un ingust dinspre Nord

spre Sud, la mijlocul fostei din päretele nordic al
pe De sus in : bolovani moluz, moluz ;
sub ele urme de foc. Urmeazá un strat de foc. Oblic

spre o de 2 m., in diametru avánd 6-7 cm. Pe
de- láturi, cum lemnul a ars urme de
bine conservate. apoi un strat de amestecat cu
lut galben apoi iarä§i moluz pietre.
In camera de sub biserict mai mult moluz unele
intregi. Pe ici, colo o fragmente de pietre
cioplite, urme de stâlpi cilindrici. din balm superioara
a dezastrului, in mijlocul camerei de sub bise.
ricä, ca o amenintare, acoperitä moluz, ca o crisalidä.
6 Octomvrie 1942. Continuam cu scoaterea moluzului din camera

de sub Sub din stânga, cum intri, spre Nord, pämântul
e ji el apare un fragment márunt de de
de verde. Aceste par a resturi dela
monete. A fost oare o monetarie? lucrul
pe iar eu cu patru oameni scot moluzul din
Personal sap aci resturile de tablä de se inmultesc.
Au forme diferite. Se la din ele, urme de de
Incep sä cred c'a fost o monetarie. Sap de o de
nu mai dau de nimic ; totu§i e infoiat. Recurg la
torul mijloc : Ascut un lemn lung de aproape 2 m. il bat in ;
merge tot. Nu mai sap aci, iar in arunc la
scos. Analizez cu lupa resturile de metal, scoase din E ma-
terial din care s'au bani, cáci se urmele unor litere, sau
cifre .
alt la otetul. La lumina
a disting cuvântul Cristina ». Prin urmare e un frag-
ment de ban, ca acela pe care l-a m &it, tot eu, in curtea
www.dacoromanica.ro
164.
pe când fáceam un de scurgere. Dar cum vine asta? Acesti bani,

ai Cristinei, contemporanä cu inceputul domniei lui Vasile
Lupu, se fabricau in Cetatea Neamtului? posibil? Atunci a fost
o tarapana, o monetárie clandestinä in Moldovei. Cine
n'or fi bani dela alti regi? !
7 Octomvrie 1942. La ora 10 am gäsit o paralelipipedicg,

de 1,10 la drept in camerei, nu
departe de päretele estic exterior. Am fotografiat pozitia ei culori.
La ora 11,45', aproape de ea, mai spre Est, am gäsit o alta, fragment
din partea superioarg, de
8 Octomvrie Continugm cu scos moluzul. Nimic deosebit.

Lucrul merge greu, deoarece pietrele trebuiesc scoase
din mânä mânk la dinspre curte.
Scoatem möluzul din incäperea de sub bisericä. Pe terasä säpä-
tura nu di niciun rezultat. Am inceput a scoate cárámida din turnul
nord-vestic, de uncle era adäpostitä, pentru a o cládi in
urtii. Cu aceasti ocazie am pus fie cercetatä fiecare
care ar avea semne pe ele. Unele din ele au urme de labá de lup,
de pisick de ; altele au sgarieturi.
are pe ea semnul grecesc A ; ceva deosebit : o

midi are pe ea mai multe semne pe unui cerc de
in cáruia s'a aplicat apoi monograma inelului, atunci când
cärämida era crud?: Nu pot descifra literele monogramei. Pe o altá
se vede de bine laba unei
s'au imprirnat tesuturile pielei. 0 oare meste-
rului cdrämidar, cherna sau ? Neavând cu mono-
gram?, ca de mai sus, o fi recurs la acest mijloc. In acest caz
trebue admitem pe ceilalti mesteri cherna : Lupu,
Vulpe, -etc. In once caz, repetitia semnelor ceva (fig. 37).
9 Octomvrie 1942. Ultimul rest de moluz e scos din incaperea

pe care eu o nurnesc aci monetgria clandesting r. In
lungimea päretelui din fund, diffspre gäsesc frag-
mente de de aramk de forme diferite. D-1 profesor I. Minea,
care s'a ridicat aci astázi, nu vrea creadk Meg o piesk o
frec de cum pot mai bine, dau lupa o analizeazá. Nu distinge
12
www.dacoromanica.ro
162
iau eu vi-i citesc: Solidus pe ceea parte o mo-

nogramä: C.R. *. Tot nu crede ceea ce-i spun, ad s'au fabricat
bani sträini. Izbuteste cele din urmä poatä citi.
esti extraordinar ! te rog; dar cum de si-a venit
in minte creli ceva? Scrânge, strânge tot, cáci ai fäcut douä
lucruri mari: Ai scos biserica exact din locul unde mi-ai
Fig. 37. -Pe carämizile gäsite in säpäturi sunt inafará de obisnuitele

frecventele labe de vulpe, câine lup de pásári. 1. (+) litera H
talpa unei labe de ; 2. labá de 3. Steaua cu 5 ; 4. Douä urme
care au fost irnprirnate mai in circomferintá in ea s'a imprimat apoi,
in mijloc, monograma ; debparte numai monograma +). 5. litera A ( ..)
cá este, acum doi ani, acum ai dovedit e o monetárie clan-

destinä. te-ai dus voluntar räzboiu; ai dreptate când
spui erai necesar acolo. Päcat te-au nenorocit
ro Octomvrie 1942. Ducem materialul la muzeu. In principiu

sápäturile le socotim De Luni ne de ordine 5i curäteni
In curte 5i pe terasá. Imi rámâne gäsesc catapeteasma
www.dacoromanica.ro
163
INCHEERE
Prin nea§teptata trecere in rândul dreptilor a celui ce a fost

Minea, neobositul profesor de Istoria Românilor dela Universitatea
din Ia§i, cercetätor initiator al säpäturilor dela Cetatea Neam-
au rämas nepublicate rezultatek säpäturilor din anii 1940
Intru cât am luat parte la aceste säpäturi ca secund al marelui
dispärut, care ocazie mi s'a grija consider
de datoria mea sä le dau la ivealä, deocamdatä aci pe scurt
voiu pune la punct, cadru mai larg, lucrare,
care urmeazá apará in Buletinul Institutului de Istoria Românilor
t A. D. Xenopol », aflat sub tipar.
Säpäturile din 1940 au fost o continuare a celor incepute in 1939,
al cäror rezultat a fost publicat «Cercetäri istorice » titlul:
« Din trecutul Cetätii Neamtului », de L Minea, N.
inginer Gh. Cojoc, la§i, 1940. de mijloacele pe care le-au avut
la rezultatul a fost cât se poate de satisfäcätor.
Prin säpäturile din toamna anului 1940 s'a scoaterea
näruiturilor din curtea cetätii, pentru ca zidurile interioare ale curtii
se poatá usca. Cum toamna anului 1939 säpäturile s'au fácut
mai cu seamä in partea esticá a incáperilor dela Sud operatiunile
acestea erau costisitoare greoaie, materialul scos din incáperi
trebuia din in ajungea am propus
scoaterea näruiturilor, incepând dela jumatatea päretelui estic spre
Sud, continuând apoi cu cele dela Sud Vest, pânä la päretele
nordic, ala fel ca lucrätorii carele sä se poatá mi§ca voie.
In felul acesta am scos la zidurile interioare proptelele, un
de contraforti care sunt o constructie sigurá din secolul
al XVII-Iea. Lucrul n'a mers prea greu, am fost mereu stinghe-
de numärul imens de soldati, cari se gäseau in vremea aceea
Tg.-Neamt, pe cari trebuia sä-i päzim nu se pe zidurile
§ubrede ude, impotriva acestor garduri bari-
cade, care uneori se dovedeau neputincioase. a fost posibil
acolo unde zidurile amenintau cu näruirea, dupä ce s'au uscat,
le-am consolidat, toate regulele tehnice.
De§i säpäturile au ziva de 22 August, noi nu avem
insemnärile zilnice decât dela 16 Septemvrie, deoarece carnetele cu
efemeride le-am profesorului Minea, vederea
12
www.dacoromanica.ro
164
ce intentiona pi din care gasit numai pe cele dela

datá Nu contineau lucruri prea deosebite, afará doar de
locul unde erau gásite unele fragmente de pietre cioplite, sau resturi
de vase de lut pi de ornamentale, dar care
etichetate când erau gäsite, pot da o imagine controlând inven-
tarul muzeului. In campanie de s'au scos din curtea
cetätii pi din dela Sud aproximativ 250 de vagoane de
Fig. 38. - Päretele vestic o parte din nordic, cu in care s'a aruncat
moluzul din cetate; in fund, pe vale vede o parte din Humulesti.
moluz pietre. Moluzul a fost scos afará cu crugele aruncat In

dinspre Nord-Vest de cetate (fig. 38), afará de o parte, de
deasupra turnului sud-vestic, care a fost aruncat, pe un jgheab foarte
inclinat, peste zidul dela Sud; din incáperile dela Sud, continuând
lucrul neterminat in 1939, a fost scos afará pe rânduri
de schele, tot in parte ; pietrele au fost pe
(fig. 39), cárimizile depozitate in turnul dela Nord-Vest.
In timpul acesta, sporadic, s'au fácut sondagii pi in afara cetátii.
Rezultatele obtinute au dus la cu totul alte concluzii, decât cele
asteptate de cercetatori. gásit din a dovedit
pi in afara au fost
www.dacoromanica.ro
165
Fig. 39. - Piatra din cetate a fost pe
Fig. 40.-0 ghlulea de tuciu inscriptia e un fragment

. ,
www.dacoromanica.ro
166
Intreg materialul gäsit säpäturi a transportat in Tg.-Neamt,

la primarä Nr. 2 de unde ni s'a pus la dispozitie o salá
mare, care s'a putut injgheba un inceput de muzeu al cetätii (vezi
fig. 51), pe care 1-am inaugurat in ziva de 26 Octomvrie 1940,
Fig. 41. - Chipul unei fete ornenesti, - poate - reprezenta soarele

sterna
reprezentând ilustrul dispárut, care, cu subsemnatul,

a fost acestui muzeu. Inventarul muzeului va fi publicat
lucrarea pomenitá Ia Dintre obiectele aflate in muzeu sunt
demne de : o piatrá mormântalL din trei bucäti (o. parte
&site in diferite locuri bloc de 'näruit curte
(fig. 10 11); o ghiulea de tuciu cu inscriptia « rmy » (fig. 40);
o cioplitá, care are chipul unei fete omenesti pe jumátate
www.dacoromanica.ro
.467
relief (fig. 41); o de aramá, mai multe cuie de fer

(fig. 42); fragmente de discuri ornamentale multe resturi de
(fig. 43, .44 45). Nu s'a risipit nimic ; nu s'a pierdut
nimic din vedere nu s'au fácut niciun fel de incercári riscante,
care ar putut sh primejduiascá seculare ale legendarei
cetáti ene§ti. bogatá colectie de fotografii inlesneste, celor
interesati, bunul mers al cercetárilor din aceastá perioadä de sápaturi.
Fig. 42. -0 de diferite cuie de fer bucäti de zgur5.
Concluzia generalä la care ajuns la inchiderea sgpäturilor este

in constructia acestei cetäti, s'a utilizat material, care fusese
intrekuintat mai in altá parte, la alte constructiuni similare.
Lucrul acesta dovecleste, pe de o parte materialul gásit in
turi, dupä cum se poate veclea din efemeride, pe de altá parte,
materialul aflat in prezent in zidária existentá, semnalat abia duph
ce am gäsit pe din tuine, cum sunt, de exemplu, o sumedenie
de usori, o mulpme de pietre cioplite cu multe ornamente sculptate
fragmentele din piatra funerará, pe care am amintit-o mat-sus.
www.dacoromanica.ro
168
Dacá in 1941 nu s'au fácut sdpáturi, din motive cunoscute de

toatá lumea, 1942 ele au fost continuate cu multä pasiune
Rezultatele au fost adevärat strälucite. Conducerea a
avut-o tot regretatul profesor Minea, planul de rânduiala,
supravegherea libertatea de actiune mi-au fost mie.
SI
Fig. 43. - Discuri ornamentale ceramia incizatä.
Planul de lucru a fost urmátorul: Scoaterea näruiturilor, chiar

dela poarta principalá, la jumätatea pretelui estic al curtii,
spre Sud apoi desfundarea usilor pätrunclerea in interiorul
incáperilor. Prima parte a planului a fost executatá intregime,
iar a doua parte nu am Am a scoate närui-
turile din incáperea de lângá turnul cu poarta pr¡ncipalä. Deoarece
www.dacoromanica.ro
169
Fig. 44.- Material gäsit in gi transportat in muzeul din Tg.

(+ = cel mai fin portelan, F = resturi de lulele, = o de cafea, etc.).
Fig. 45.- Ceramicä, fer, gásite in (un sfesnic de lut discuri

ornamentale
www.dacoromanica.ro
170
timpul sapäturilor am dat peste o foarte nu prea

solidä, am päräsit säpátura pentru ca aerul cäldura sä-i reda
mäcar parte täria cerutá pentru consolidare. Mai spre Sud, a fost
..
Fig.-46. - estic, degajat de in curte. In mijloc se

vede.- sus -o inapere semicirculari, altarul bisericii, jos In care
s'au gäsit resturi de bani fabricati.
. Fig.47, Resturi de monete falsificate in cetate.
degajatá _complet o cu trepte intacte, iar la jumátatea päre-

telui estic, am scos complet moluzul näruiturile din douä
suprapuse. etaj, aci, a fost biserica, o constructie conceputä odatá
www.dacoromanica.ro
171
cu cetatea, pe teancul cäreia este un din anul (7140), ire

la patter o camerá cu plafonul boltit gi din constructia
cáruia luau na§tere doul absideole (fig. 46). In a fost
monetárie clandestina, aproape in tot cursul secolului al XVH-lea,
socotind aceasta resturile de bani pe cari i-am gäsit
pe pardoseala camerei, dimpreunä cu resturi din materialul din
care se fabricau (fig. 47).
Atât säpäturile din 1940 cât acelea din 1942 au fost cercetate
de d-1 arhitect M. Stoian, din Ia§i, care a rämas multumit de felul
cum se data câncl d-sa a venit special pentru a constata
consolidärile se fac conform regulelor, a gäsit consolidärile
fäcute exact dupä principiile me§terilor au construit cetatea.
Deoarece consolidärile din zidärie nu se pot face, atâta vreme cât
zidurile sunt umede, mijloacele intrebuintate au fost cele mai simple
mai sigure: grinzile de paianturile.
Materialul pentru muzeul cetätii s'a mai cu urmátoarele
piese mai : Un disc .ornamental (fragment), cu capul de
r
1
Fig. 48. - Material gäsit in camera care a fost sub biseria (disc ornamental repre-
. zentând capul de bour cu intre coarne +). .
www.dacoromanica.ro
172
bour pe el coarne (fig. 48); o eärämidá cu steaua

cinci colturi, fäcutä pe ea inainte de a fi (vezi fig. 37); o
altá urmele unui monogramá ; alte
cu cliferite semne - unele chiar cu litere -etc.; pietre cio-
(fig. 49, 50 51) resturile gásite in camera monetâria
clandestínA, constând din piese falsificate materialul din care au
-fost scoase.
Fig. Pietre cioplite (frize si diferite ornamente) doue de urcioare

de rezonand, gAsite in cele douä rnonedria clandestini biserid.
- Cantitatea materialului scos din näruiturile din din

incáperile se la circa 250-300 de vagoane de piaträ
moluz.
www.dacoromanica.ro
173
Fig. 50.. - In muzeu : reconstituirea unei arcade (de in centru.
Fig. - Obiectele &site in au fost aranjate, numerotate etichetate

in Muzeul Cetätii Neamtului *.
www.dacoromanica.ro
1.74
Fig. 52. - Rezultatul sápäturilor in partea

numai mAturä).
(dela semne + in jos era
Fig. 53. - Rezultatul in partea (+ aratä limita superioarä

a säpäturilor).
www.dacoromanica.ro
1 75
R
'
. .
Fig. 54. - Cetatea (ultimul picior de pod +, un bastion al terasei,

terasa, päretele nordic o parte din estic al
..
'-
-
Fig. 55. - Cetatea Neamtului (terasa, nordic, vestic ripa in care

s'a aruncat moluzul scos 'din interior).
www.dacoromanica.ro
.
- .
Fig. 56. -Pe o care nu e neagrA, . . . gloria Moldovei depmte

veacurile . . .
Fig. 57. -Profiluri de pietre cioplite.
www.dacoromanica.ro
Peretele
Fig. estic, interior, la inchiderea. sápäturilor din 1942.
www.dacoromanica.ro
8
Efemeridele au fost insemnate cu minuta milimetrul, fiind

de schite, releveuri (fig. 52, 53, o bogatä colectie
:
\\
- Planul
0
0.
%%%
de fotografii filme colorate, executate timpul

cu de atre subsemnatul.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra arheologice dela Hârsova
de GR. FLORESCU.
Domnule Presedinte,
invitat de d-1 Director Victor Brdtulescu de a colabora
cu d-sa la arheologice dela Hârsova (Carsium), ca specia-
list epoca a trebuit vara aceasta, potrivit fondurilor
date, nit limitez la determinarea stratificatiei special a
stratului roman.
In acest scop am executat sectiuni pe laturi diferite
ale turcesti liberate de sub in bunä parte, de
d-1 V. Brätulescu. Prima sectiune am in spatiul dintre incinta
principald cea de a doua cetätii turcesti, adicá pe
latura dinspre Nord «Turnul Comandantului ».
In säpat cele douá ziduri, lung de 5 m., lat de un
metru aclânc, la stâncä, de 3 metri, am gásit urmätoarele
straturi, de cel de sus modern-turcesc, ridicat prin sdpäturile
anterioare: 1. circa 1,50 m. medieval bizantin; 2. circa 0,50 m.
Barbar »; circa 1 metru roman. Straturile sunt separate ele
prin cárbuni A doua sectiune am fäcut-o pe latura de
apus unde terenul era neatins. Am inceput dela marginea
pe o lätime de 3 metri mergând pânä la stânca vie,
la o adâncime de circa 1,50 la 2,80, 1-am continuat pe
in sus circa 17 metri prelunginclu-1 pe platou 17
m. unde adâncirnea a crescut la 4,50 m. Pe pantâ am
zidurile celor trei incinte ale cetätii turcesti. Stratificatia se limi-
teazá la numai straturi: modern-turcesc, deasupra, cornpus
www.dacoromanica.ro
din därâmäturile zidurilor incintelor dedesubt, un strat
cu resturi foarte putine din celelalte epoci, ce insemneazä
in aceste epoci panta nu a fost ocupatá de constructii, ci obiectele
putine ce se gäsesc au ajuns aci poate fiind aruncate
dupä distrugere.
Pe platou am gäsit aceeasi stratificatie ca prima sectiune :
1. Stratul modern-turcesc ; 2. Stratul znedieval-bizantin circa
0,60 ; 3. Stratul barbar roman drziu circa 0,70 ; 4. Stratul
roman circa 2,30 m. Tot stratul roman am gäsit un zid, care
merge in a cärui grosime nu am *putut-o determina
fiind sub malul care este probabil zid roman.
parament pare a temelia, prin
la stâncä, a unui zid din epod târzie romanä.
Prin urmare prin aceste sectiuni am putut stabili existenta sub
cetatea turceascä a unei asezäri romane care, pozitia lo-
cului cu elemente de fortificatie naturalä, nu putea decât castrul
roman. Important este apoi cum straturile care se succed
cá pe acest vieata a continuat zilele noastre.
Obiectele deosebite pe straturi, le-am depus la muzeul local
de sub conducerea d-lui V. Cotovu rämänând a studiate publicate
cu cele pe care sápáturile viitoare le vor scoate la iveali.
Cred sápáturi sistematice la nu vor putea
face utilajul necesar, special vagonete linie Decauville.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra activitätii arheologice la Capidava 1943
de GR. FLORESCU.
Domnule Presedinte,.
Pentru campania de säpäturi arheologice din anul acesta la
pidava, proiectasem sä cercetez stratul barbar in intregime, pe toatä
intinderea cetätii, ca sä pot rezultatele, care in prezent
se foarte importante, consolidez latura din spre Sud-
Est a incintei cu turnul portii cum zidurile din interior
iesite la ivealá in campania säpäturi din anul trecut.
Fondurile puse la dispozitie de Comisiunea Monum.
Istorice, cât de Muzeul de Antichitäiti, fiind prea
fatä de scumpetea mânei de lucru (500 lei ziva), mi-am dat seama
dela inceput cá planul meu nu va putea realizat in intregime. De
aceea, moctficându-1, am pus in primul rând consolidarea zidurilor
sápäturile le-am subordonat acestei necesitäti.
Am consolidat astfel restul din anul trecut, al curtinei din stânga
portii, gi trei laturi, rämase tot din anul trecut, ale turnului din dreapta
portii. Pentru consolidarea zidurilor din interior a trebuit sä fac
sapáturi, mai jos de stratul bärbar, al doilea gi al treilea strat, ca
sá pot mai lämuresc aceste ziduri dupá aceea sä le conso-
lidez. Curtina ce se intinde dela turnul portii spre Dunäre a rämas
sä fie consolidatä vara viitoare pentru motivul cä, neavanc
posibilitate, därämäturile din regiunea acestei curtine le scot afará
pe deasupra ei, ceea ce mai putea face odatá fiind
lidatä.
www.dacoromanica.ro
182
dar, linind seama de necesitatea consolidärii, am restrâns

säpäturile la regiunea zidurilor ce trebuiau consolidate, trecând
in straturile inferioare. Am ridicat, astfel mai därämäturile
din stratul barbar pe portiunea de anul trecut, cätre poarta
cetätii, pe o de circa 900 mp. o adâncime de 1,50-2 m.
Dupä aceea am trecut la al doilea al treilea strat, la o adâncime
de circa 1,80, pe o de 400 mp. In acela§i
tirnp am cercetat incinta castelului din ultima vreme, redus la 1/4
din intinderea situat in acest am constatat zidul
ei, in grabä, este a§ezat pe urmând nivelul aci mai
ridicat aci mai scäzut al acestora, o-lungime egalä pe toate latu-
rile de 58,50 m. formând un ,exterior incinta e prevázutä
cu un larg de 6 m. adânc de 3 m. in därämäturi - numai pe
latura din spre Dunäre acest nu intru cât nu era nevoie,
malul apei aproape.
Poarta castelului trebuia fost pe din spre Nord-Est.
De altfel zidul este distrus in prin scoaterea pietrei
cu tarnäcopul. Dar prin aceastä operatie a teren, pe locul
zidului, un gol in formä de care se intrerupe singur
unde nu existä nici n's existat zid prin e foarte
probabil al a fost poarta.
In stratul corespunzätor castelului, al doilea, se gäsesc numai
crâmpeie de ziduri fäcute din cu nu cu mortar. In stra-
III au ie§it pânä acum la ivealá o cre§tinä o parte
dinteo constructie mare cu rânddri de pila§tri in interior
cu un portic pe una din laturi, forma bazilici romane,
de felul celei forensis din Tropa eum Traiani.
Ca obiecte, in .afará de foarte interesantá péntru faptul
istoric al continuitätii elementului Daco acest
vremea migratiunilor, s'au descoperit diferite unelte de os fier;
podoabe de . bronz, monete o inscriptie latiná dovedind in a
doua jumätate a secolului II, stationa la Capiclava Cohors I Ger-
mano rum.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
de activitatea anualá a Institutului de Studii Clasice al
versitätii din Cluj-Sibiu, asupra säpâturilor cercetärilor
arheologice, intreprinse anul 1943
de C. DAICOVICIU
Directorul Institutului de Studii Clasice, Sib;u.
Domnule Presedinte,
Am onoarea a mai jos, raportul anual al Institutului de
Clasice al Universitätii din dluj-Sibiu, asupra säpiturilor
cercetärilor arheologice intreprinse, anul 1943, de acest Institut
de Muzeele regionale din Deva, Alba-Iulia Timifoara, grupate in
jurul säu, pentru lucrärile arheologice din Transilvania Banat.
L Lucrdri fäcute de Institutul de Studii Clasice

r. Institutul de Studii Clasice a continuat in 1943 slpäturile la
asezarea neoliticá dela Tärtdria, obtinând un bogat material o
compleM a civilizatiei neolitice tip Turdas-Tártäria a
ceramicei pictate de Vest. Lucrárile au fost acute de d-1 Kurt Horedt,
asistent la Institut, din fondurile puse la dispozitie de Comisiunea
Monumentelor Istorice. Materialul s'a depus la Institutul de
Studii Clasice din Cluj7Sibiu. Cu ocazie, d-1 Horedt a
cercetat alte asezári din regiune, stabilind intinderea acestei
civilizatii Valea Muresului descoperind unele
urme de de cea mai mare importantá pentru epoca me-
dievalä timpurie a poporului românesc, asupra cárora investigatiile
sunt in curs.
www.dacoromanica.ro
z. Au fost cercetate strälucit succes
dacice din Muntii Or4tiei si a fast intregime dacd
Costefti.Rezultatul extrem de interesant al acestor
lucari va fi pe scurt publicat in curând. Lucrärile au fost conduse
de subsemnatul cu asistenta tuturor colaboratorilor mei. Materialul
foarte a fost depus la Institutul de Studii Clasice, care in urma
acestei campanii se va putea cea mai completä colectie
arheologicI dacicä.
Fondurile pentru aceste lucräri au fost date de Ministerul de
Finante, dupä cum v'am rap ortat prin adresa Nr. 46 din August
1943. In jurul acestor lucräri s'au organizat tabere de studenti
elevi care au avut prilejul sä parte la säpäturi sä dese
excursii la celelalte Lucrärile au fost onorate cu vizita unor
alese personalitäti ale vietii noastre intelectuale au proclus o vie
repercursiune asupra opiniei publice.
'Tin sä multumesc in acest d-lui Colonel Gabriel Gheorghiu
dela Institutul Geografic Militar, care ne-a pus la dispozitie o serie
de härti detaliate, absolut necesare inregisträrilor topografice.
3. La castrul roman clela Plugova-Mehadia, s'au terminat
la ivealä in mod sigur däinuirea lagärului roman secolul
IV d. Chr. Acest rezultat räspläte§te cheltuialä are o
deosebitä valoare pentru istoria romanitätii dacice. au fost
acute de d-1 Mihail Macrea, de lucräri la Institutul nostru,
cu fondurile puse la dispozitie de Comisiunea Monumentelor
Istorice. Materialul a fost adus la Institutul de Studii Clasice din
Sibiu.
4. La Sarmizegetusa s'au executat dupä indicatiile mele intinse
aproape complete lucräri de consolidare a ruinelor
staliilor a supraveghere a avut-o d-1 I. Russu, asistent
la Institut. Cheltuelile au fost acoperite din fondul däruit in mod
generos de cätre Conducerea INCOOP.-ului, cäreia ii multumim
si in acest
IL Lucrdrile Muzeului Regional din Deva

i. D-1 Octavian directorul Muzeului din Deva, a executat
toamna anului 1943, foarte fructuoase cercetäri hotarul Sarmi-
zegetusei reu§ind sä desvefeascI un cuptor de cärämizi inteo stare
www.dacoromanica.ro
185
neobi§nuit de bunä. Rezultatul e mai mult decât interesant, cuptorul

descoperit un unicum la noi. Lucrarea a fost executatä in conditii
excelente ridicându-se un bun plan al constructiei cu toate deta-
hile necesare. Materialul a fost us la Muzeul judetean din Deva.
2. Tot d-1 O. a descoperit câteva rnorminte in
Sarmizegetusei. acest material a fost depus la Muzeul din Deva.
Ambele lucrari au fost fäcute cu fondurile Comisiunii Monumen-
telor Istorice date prin mine.
III. Lucrdrile Muzeului Regional din Alba-Iulia
r. I. Berciu, directorul Muzeului din Alba-Iulia, a executat,

mele, säpäturi in hotarul comunei unde a
descoperit un cimitir daco-roman (bänuit de noi din anul 1942)
o statiune romanä. morminte din acest cimitir, extrem
de- importante pentru istoria poporului daco-roman, au fost conser-
vate in situ.
Cheltuelile au fost suportate de atre Muzeul regional din Alba-
din fondurile obtinute dela autoritätile lui tutelare. Materialul
a fost depus Muzeul din Alba-Iulia.
2. Säpäturi cercetäri arheologice fost fäcute de Ion
Berciu cu asistenta d-lui Dumitru Berciu, la statiunile preistorice
din Ighiel, Cetea Bogata, Cuci, cu frumoase rezultate materiale
acest material Muzeul din Alba-Iulia.
I. Berciu a mai vizitat verificat statiuni preistorice
in Alba, in vederea desgropärii sistematice.
IV. Muzeul din Timi,roara
Sectia arheologic/ a acestui nou Muzeu al Municipiului Timi-

§oara, organizatä dupä mele de d-1 Marius Moga,
preparator la Institutul de Studii Clasice din Sibiu, a inceput cerce-
tarea de dela Cerneteaz, lângä Timiwara. Lucrarea
a fost d-lui M. Moga. Lucrärile, de Muzeul din.
Timisoara, au fost intrerupte din pricina concenträrii d-lui Moga.
Ele vor in anul ce vine, aducând, sper, lämurirea defmitivä
a acestor enigmatice valuri din Banat.
www.dacoromanica.ro
186
V. Muzeul din Turda

cum v'am raportat prin adresa Nr. din se Decemvrie
1943, in Turda s'a luat initiativa unui Muzeu regional
(oräsenesc), cu scopul de a cerceta bogate ale
acelui judet. ca acest Muzeu activitatea
in acest an.
Domnule Presedinte,
Cred din acest sumar raport puteti convinge de faptul
imbucurItor jurul Institutului de Clasice al Universitätii
a biroului din Sibiu al Comisiunii Monumentelor Istorice, se
o activitate vie si rodnicä. Ea este, de sigur, consecinta marelui
sprijin a pe care ne-ati dat-o ne-o dati
d-voastrl.
u ocazie de increderea ce mi-ati acor-
dat-o rog sä binevoiti a ne acorda aceasti incredere ca spri-
jinul material pe viitor.
vä rog, Domnule Presedinte, asigurarea deosebitei mele
time.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra söpäturilor arheOlogice dela movila preistoricA
Mare dela Semlac, jud. Arad
de DORIN POPESCU
de la Muzeul National de
Domnule Presedinte,
Odatä cu justificarea sumei de lei ce binevoit a-mi
acorda in vara anului 1943 pentru cercetäri säpáturi arheologice
in Transilvania, am onoare a vä inainta urmätorul raport asupra
säpäturilor de subsemnatul pe movila preistorici
Mare, situatä intre comunele Rovine 3i (jud. Arad), pe malul
drept al Muresului.
Movila era cunoscutä dinainte, grape arheologilor
unguri L. M. Roska, ca o asezare a cärei
la sfârsitul epocii eneohtice, infloreste in primele perioade ale epocii
bronzului se manifestä mai târziu in a doua epoc a fierului
târziu in vremea nävälirilor barbare. Un bogat material scos din
asezare se in Muzeul Palatului Cultural din Arad.
Säpätura mea a avut ca scop 59 verifice stratigrafia
Muzeului National de cu mate-
rial apartinând unei civilizatii, care nu era reprezentatä in acest
Muzeu.
Sub un strat subtire datând din epoca La Tne am un strat
gros de aproape 3 m, continând vestigiile epocei bronzului.
constau din numeroase vase intregi de diferite forme din fragmente
www.dacoromanica.ro
188
ceramice frumos ornamentate, din obiecte de lut, greutáti de plasá,

fusaiole, de corn, de os, fragmente de obsidianá, de bronz, etc.
In stratul superior am mai gásit o de din epoca
trei monete de argint romane mai multe schelete intinse
pe spate, dueled probabil din epoca
Primiti Domnule Presedinte, asigurarea deosebitei mele
consideratiuni.
www.dacoromanica.ro
RAPORT
asupra campaniei de arheologice intreprinsä vara
anului 1943, la cetatea Sucidava (Celei-Romanati)
de Prof. D. TUDOR
de la Muzeul de Antichititi
din Bucure§ti.
Domnule Pre§edinte,
La adresa d-voasträ Nr. 23, din Februarie am onoare
a inainta expunerea cerutä, referitoare la rezultatele campaniei de
säpäturi arheologice, din 1943, la cetatea romano-bizantinä ucidava.
Säpáturile au avut lee dela August 1943, cu un fond de
150.000 lei, ce mi s'a pus la dispozitiune prin Comisiunea Monu-
mentelor Istorice si Muzeul National de Antichitäti din Bucure§ti.
Pentru prima datä, santierul nostru s'a bucurat in acest an, de o
mai consistentä. De aceea, investigatiile dela Celei
s'au desfä§urat pe o de mai largá cu rezultate bune.
Lucrärile de desvelire s'au extins in lungul laturei de N. a
pe o lungime de o m. Zidul a fost säpat exterior interior,
pe o de 5-io m. Dupä terenului a straturilor de
civilizatie, säpätura s'a adâncit dela m.
In general, zona desgropat apare mult rävä§itä de obisnuitele
säpäturi clandestine, din trecut, ale cäutätorilor de extractorii
de plata amatorii de antichitäti. Din nefericire, zidul cel mare
al incintei a fost mult atins de aceste sápáturi, incât, cea mai mare
la care s'a mentinut, nu trece de un metru. S'a stabilit
fain exterioarä a zidului a mai fost desvelitä odatä, probabil de Cezar
Bolliac la 1869. SApIturile lui Tocilescu, in n'au cäutat decât
fala interioarä a lui.
www.dacoromanica.ro
190
S'a putut verifica, sapiturile lui Tocilescu n'au dat rezultatele

dorite. fäcute in grabk nu s'au adâncit suficient, spre a urmAri
stratigrafia toate elementele Astfel, din cele patru
turnuri de apärare, lui ii era cunoscut singur (fig. r, A). Linia
zidului ce apare pe planul ridicat atunci cu intreruperi, s'a con-
statat a fi continua.. Un element ce i-a scâpat aici, ca in alte
ale cetAtii, este un contrazid construit ulterior alipit curtinei
dela apus de turnul dublu A-B. Servea pentru cu mate-
riale si armament, in dosul crenelelor.
La turnurile A-B se numeroase refaceri transformäri,
care si urmele a doux sclri laterale ce duceau la crenele. Cele
doux turnuri au intre ele o bunä de zid cred a fi fost ridi-
cate concomitent, epoca constantinianä. cum a remarcat
Tocilescu, turnul A avea o intrare. alta am precizat

la turnul D. E de observat faptul, cä desi zidul a Fast
aproape intregime, nu am reusit a descoperi poarta cea mare de
intrare. o problemi ce se va putea rezolva prin planul
interior al
.Turnul C este aproape complet distrus. Cu ajutorul molozului
râmas dupä scoaterea temeliilor, i s'a putut preciza forma si
El nu mai are un al doilea turn in interiorul In locul acestuia
gâsim douâ ziduri ce intrarea o
alungitk care cu cetatea printeo numai de
0,50 m.
turn descoperit de noi (fig. r, D) are el intrarea
cu o neobisnuitâ masä de zid, ce corpul unui turn inte-
rior. acest turn este stare de conservare slabâ, dar cu urme
suficiente, spre a ne putea da seamä de dimensiunile planul
original.
www.dacoromanica.ro
191
Paralel cu zidul cel mare, interior, ca pe alte laturi ale

constatäm o serie de postamente lucrate din zid de
Dimensiunile variazá. Cele mai bine pástrate sunt cele
ce merg la o distantá de 6 m de linia interioarä a zidului mare.
arderea cetätii, sub Teodosiu II, intro aceste posta-
mente 1i zidul incintei, s'au construit zisele « locuinte barbare»
din de sau cárámidä, cu mortar de pämânt.
de acest gen s'au stabilit lângä rurnurile B C. In
apar mari vetre de foc, asezate pe romane cu resturi
bogate de romano-barbarä. turnul C, o atare vatrá
ziditä cu ingrijire a dat douä vase intacte (fig. V). Cercetarea
liniilor de postamente inter turnurile C D va face obiectul viitoare
campanii de arheologice.
Stratigrafia constatatá laturei de N a e aceeasi
ca pe latura vesticá. La avem un strat preistoric, ce a dat in
acest an, neoliticá. Urmeazá imediat un strat roman, ce
incepe din epoca lui Constantin cel Mare, pânä in prima jumátate
a secolului V p. Chr. (monetele). In el, apar bogate elemente ale unei
civilizatii mixte romano-barbare, icoana alcätuirii etnice a garni-
zoanei care a apárat in acest timp cetatea Sucidava. Dupá monete,
cetatea apare evacuatä spre domniei lui Teo-
dosiu II (408-450 p. Chr.). Acest eveniment a läsat un strat de
incendiu impunátor. Asa cum am arätat cu alte ocazii, arderea
Sucidava e datoritá hoardelor lui Attila. Procopiu regele
hun, a fäcut una cu pämântul toate cetätile cap de pod, pe care le
aveau Romanii pe malul dac al Dunärii. Ultimul strat de vieatä al
incepe in epoca lui Justiniari-(527-566). Din el, s'au scos
monete de bronz, opaite cu crud numeroase fragmente de vase,
impodobite cu inscriptii cruci vopsite. Sub Justinian sau urmasul
säu Mauriciu Tiberiu, cetatea fu definitiv evacuatä.
Datoritá faptului regiunea era mult räväsitä de
säpäturile anterioare, descoperirile de au fost mai reduse.
Dintre acestea, o mentiune specialg, urmätoarele:
fragmente de Ogle ce poartá câte o cu literele
imprimate invers: LE.XIII.GPS. Atari s'au mai gäsit la Egeta,
in vecinätatea capului sudic al podului lui Traian, unde era castelul
Pontes. Lectura ce s'a propus pentru aceasta inscriptie de atre B.
Filow, le (gio ) XIII G ) ) S (everiana ), nu a fost admisä de
www.dacoromanica.ro
Ritter ling, ce vede in ultimele litere, numele unei localitäti,
garnizoanl a legiunii. Forma literilor stampilei noastre ne
o epod târzie, dintr'o vreme când legiunea evacuatä din Dacia
de Aurelian, se instalase cu cartierul general la Ratiaria.
Detasamente ale ei päzesc aceastä datä, malul stâng al Dunärii
dela râul Cibar (Bulgaria) la Portile de Fier, Lectura ce am propus
cu altä ocazie acestei stampile, o mentin: (gio ) XIII G (emina ),
P (onte )s. In adevär, Notitia dignitatum in aceastä loca-
litate, stationarea unei prefecturi a legiunii XIII E de presu -
pus, cä un detasament al legiunii vine dela Pontes, imediat dupä eva
cuarea Daciei participä la ridicarea fortificatiilor dela Sucidava, unde
un cap de pod a fost mentinut de Aurelian. Mai târziu, aceste Ogle
au fost refolosite in constructiile constantiniene sau bizantine.
z. Un important ocupä numeroasele fragmente de vase
amfore gIsite lângä vetrele locuintelor. Pe ele multe
inscrippi executate vopsea. Seria apartine la douä epoci: prima
jumätate a secolului p. Chr. sau vremea bizantinä. Ca element deco-
rativ simbolic, preclominä crucea, frecvent flancatä de A
o serie de monograme crestine ca, XM Adäogate
lângä alte urme crestine descoperite in (opaite, vase, cru-
ciulite de bronz, etc.), ele o bunk icoanä a crestine
din importantul centru dela Sucidava, secolul IV-VI p. Chr.
3. Ca monumente epigrafice, avem profilul unui altar dedicat
zeitei Ceres un alt fragment cu numele unui Aurelius Antonius (?),
ambele prinse in zidAria unui turn al cetätii.
4. Un relief de marmorä dedicat zeului Mithras, s'a gäsit folosit
zid barbar este primul din acest cult, descoperit la Celei.
Un alt relief de marmorä pästrat partial, ne pe
Cavalerul thrac de cei doi Dioscuri.
tratare mai detailatä a acestor descoperiri,voiu da in
rog a primi modestele mele multumiri, pentru ajutorul
interesul pe care arätati säpäturilor dela Celei.
4 Martie
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Anuarul CMI 1943

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuarul CMI 1943

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUARUL

MONITORUL OFICIAL IMPRIMERIILE STATULUI

Cu destula intdrziere, cu mai mari decdt cele din anii

ANDRIE§ESCU I., 1927-1940. MOBIL C., 1924-1938.

BALAN T., director de bibliotecá.

BÁRCÁCILÁAL., profesor (pentru jud. Meheclinti, numit in 1928).

OLSZEWSKI G. (numit 1924 pentru jud. 1928

nr. 2762/Septernvrie 1942.

BISERICI SCOASE DIN MONUMENTELOR

1. I.P.S.Sa Mitropolitul Tit primind un raport al

C. Tomescu, I. Zugrav T. Sáveanu prof. univ., T.

lucrarilor de restaurare, trebue o acorde Comisia centrala, in urma

1) S'a omis a se intreba Directorul Comisiunii Monumentelor Istorice al

ilustratiile - introducând pe cele noul. de a se da la tipar,

8. Se aprobá planul devizul de 1.350.000 lei, intocmite de d-1

träsnetului, pe Bisericii Sf. Nicolae Dornnesc din Dorohoi.

Presedinte : Al. Lap edatu.

In privinta casei lui Anton Pan, se va interveni pe Sf.

7. Se aprobá majorarea devizului dela 200.000 lei, la 440..000 lei,

Presedinte: Al. Lapedatu.

General I. Räscanu, Primarul Capita lei, Ing. G. Minescu, Director

146/943 Biserica SE Stelian, comuna Chitorani, Prahova.

din Aiud, in Inventarul Monumentelor Istorke

4. Se refacerea invelitoarei de a Bisericii Sf.

Putna, in conditiile reaactate de d-1 arhitect Horia Teodoru.

Membri prezenti: A. G. Oprescu, I. D.

se deschide la orele 11,30. Se cite§te se aprobä procesul-

luând ca de plecare memoriul d-lui arhitect N. membru

7. Se aprobä devizul 250.000 lei, intermit de d-1 arhitect Becu

19. Se executarea suplirnentare la Biserica Sta-

Se va publica o pentru colaboratori.

pentru consolidarea, dupâ cutrernur, a Bisericii Parohiei Päusesti,

Botezätorul din Popesti, Parohia Miclesti, judetul Vaslui. (Tern.

24. Se referatul d-lui arhitect tefan relativ la con-

35. Se devizele intocmite de d-1 arhitect Bali, va-

pentru restaurarea bisericii de lemn loan Botezatorul,

Se Primäriei Aiud castelul bastioanele

Pre§edinte : Al. Lapedatu.

Actele justificative vor verificate vizate de Muzeul de Anti-

6. Se aprobä situatiile definitive de 420.000 lei, de 200.000 lei

16. Se aprobä majorarea devizului la suma de 1.930.000 lei,

de restaurare dela biserica parohiei Cornu de Sus, jud. Prahova.

urmAtor, urrnärindu-se relevarea persoanelor care, având condu-

cere fonduri de sápäturi arheologice pentru d-1 Cantacuzino. Cererea

Se conditiile speciale d-1 Horia

absidei altarului bis. Catane Ciesti, judetul Arge5 (Tern. Nr.

19. Se devizul valoare de 477.660 lei, cu instructiunile

Se aprobä devizul de 2.130.000 lei, de d-1 arhitect

42. Se aprobä devizul de .ioo.000 lei, de d-1 arhitect

53. Se sporul de cantitate la zidäria de refAcut

Se majorarea la suma de 320.000 lei, a devizului de

78. Se devizul de 270.000 lei, trirnis de Parohie, pentru

Pre§edinte: Al. Lapedatu.

a chestiunii unei generale a am

C) Pentru consolidarea ca si pentru examinarea

Se devizul de 540.000 lei, trimis de Parohie pentru

Se referatul d-lui conductor arhitect V. Moisescu,

Se aprob de z5o.000 lei, de d-1 arhitect

din 20 August 0943

Presedinte: Al. Lapedatu.

Luându-se in discutie chestiunea lucarilor de restaurare dela

de de ou, ci de pastel praf de benzinä.

12. Se conditiile speciale redactate de serviciului