Sunteți pe pagina 1din 6

Vlad Mitric-Ciupe (Ed.

Arhitectul
G.M. Cantacuzino
in dosarele Securitltii )
Prefafl de Prof. dr. arhitect Sorin Vasilescu

EDITURA VREMEA
BUCURE$TI
2018
Ii..dinn arhrhi vele CNSAS
htaxcuuzinc
no

inroductir'
It

Nefionale a RomAniei
e'ra dosarele Securitlfii / ed.
irrye : pref. de prof. dr. arhitect
ri:

;!
I
Introducere
uEste re- Introducerel
rl-r;lElttsefodreap_
George Matei Cantacuzino s-a niscut in 23 mai 1899, in
lEhhcet Ei domnul
familia lui Nicolae B. Cantacuzino Ei a Marcelei, ndscutl Bi-
deArhitecturd
bescu, la Viena, acolo unde pdrintele slu sosise in 1895 pentru
aiiEesafi de isto-
a-;i lua in primire postul de al doilea secretar al Legaliei Ro-
&sinului indivi- m6niei2. Odat6 cu incheierea misiunii diplomatice a acestu-
rlrEilt ia Ei numirea in postul de secretar general al Ministerului de
Externe de la Bucureqti, familia Cantacuzino revine inlard,in
VIad Mitric-Ciupe 19093. Ulterior s-a hotirdt ca tAnirul George s5-qi faci studiile
medii in Elvelia, ca majoitatea Carfiacuzinilor moldoveni vre-
me de trei generafiia, ajung6nd astfel la Montreux, in perioada
in care N.B. Cantacuzino fusese numit ministru plenipotenliar
al Romdniei la Berna, in 1911s.
Revenit in 1916 in Rom6nia pentru suslinerea bacalaure-
atului la Liceul ,,Sf. Sava" din Bucureqti, G.M. Cantacuzino
se prezinti voluntar in armata romdn6, participdnd la opera-
funile militare pAn[ in 1918, inclusiv la M[rdgeqti gi Soveja,
devenind cel mai t0ndr sublocotenent rom0n6. intre 1920 ;i
1929 astudiat la Ecole des Beaux-Arts din ParisT. incd dinain-
te de a-qi frnaliza studiile, proiecteazd qi executd sediul bdncii
Chrissoveloni din Bucureqti (1923-1928, impreun[ cu August
Schmiedigen), restatreazi, Palatul Br6ncovenesc de la
I Acest text reprezintd varianta aclualizatd a capitolului dedicat lui G.M.
Cantacuzino din prima noastrd lucrare, a se vedea Vlad Mitric-Ciupe, Arhi-
telii romdni Si detenlia politicd 1944-1964. intre destin concentralionar Si
tocaSie profes ionald, I.N. S.T., Bucure;ti, 20 13, pp. ll 5 -124.
2Ion Mihai Cantacuzino, O viald in Romdnia. De la
,,Belle Epoque" la Re-
pttblica P opulard I 8 9 9 - I 9 6 0, Editura Fides, lapi, 2012, p. 84.
'Ibidem,p.86.
t lbidem, p. 87 .
t lbidem, p.90.
'Padu Patrulirts, inaintasii noStri- George Matei Cantactzito. itr -&hi-
tcnrra", rc. 41 197 5, pp. 57 -62.
'Fentru detalii suplimentare despre studiile lui Cantacuzino gi profesorii de
ncd de care a avut parte, a se vedea Dan Teodorovici,Gurye ltfuei Can-
Euino. Modernismul hibrid, F,dinxa Simetria, Bucureqti, 2016, g- 2943.
13

F
Arhitectul G.M. Cantacuzino in dosarele Securitdlii Introducere

Mogoqoaia (1920-1930), realizeazd, blocul de locuinle pentru ce fusese unul din membrii colectivului de elaborare al Planu-
funclionarii bdncii Chrissoveloni din Calea Floreasca 9-ll lui Director de Sistematizare a Capitalei in 1934; din 1938 este
(1925, impreund cu August Schmiedigen), reface gi extinde membru corespondent al Royal Institute of British Architects'
vila Principesei Elisabeta a Greciei din Calea Victoriei 163 Din punct de vedere politic, incd de la inceputul anilor 1930
(1925-1928), intre altele. ln aceeaqi perioadl debuteazl qi ac- se inscrie in Partidul Liberal condus de Gheorghe Brdtianu,
tivitatea sa publicisticS, cu celebrul text Introducere la studiul liind parlamentar de Dolj, intre 1931 qi 1937 .Dttp1' instaurarea
I arhitecturii (1926, Editura Socec); imediat apare un articol
despre arhitectura romdneascd in revista pariziand, L'Archi-
tecture (1927), urmat de studiul despre arhitectul renascentist
dictaturii regale, devine membru al Frontului RenaEterii Na-
fionale. in 1936 este invitat la Catedra de Desen Linear
de la
profesor
Academia de Arte Frumoase din BucureEti, devenind
Andrea Palladio (l 928, Editura C artea Rom 6neas cd). suplinitor, p6n[ in 1937 .lntre 1943 qi 1947 avea sd fie titular
Perioada anilor 1930-1940 este una prodigioasi, re- al catedrei, intre 1943 qi 1944 suplinind qi Catedra de Istoria
marc6ndu-se ca arhitect, pictor, critic, teoretician, profesor Arhitecturii din cadrul Facultitii de Arhitectur6 din Bucuregti.
si eseist, realizdnd un numdr impresionant de lucrdri de ar- intre 1945 qi 1948 a suplinit qi Catedra de TeoriaArhitecturiie.
hitecturi (amintim aici doar complexul de vile de pe litoral Conform documentelor din arhiva C.N.S.A.S., polilia se-
- 1930-1933, blocul Carlton din BucureEti - 1932, Hotelul creti a produs o serie de note informative despre activitatea lui
Belona din Eforie Nord - 1933-1934, Hotelul Rex din Mama- G.M. Cantacuzino inc[ de la inceputul anilor 1940. Intrat in
ia - 1936, in colaborare cu arhitectul Vasile Arion, pavilionul aten{ia Siguran}ei, urm[rirea operativd a fost preluat6 ulterior
Rom6niei de la Expozilia Universald din New york
- 1939,
in colaborare cu arhitectul Octav Doicescus). in aceeaqi pe-
cle citre Securitate, dar primul document identificat a fost emis
de c6tre Serviciul Special de Informalii, datat decembrie 1941.
rioadd publicd volumele Arcade, firide ;i lespezi (1932, Edi- Referatul intocmit in urma unor ,,investiga{ii efectuate in mod
tura Cartea Romdneascd), Imoare ;i popasuri (1934, Editura
discret" menlioneazd datele de stare civilS ale arhitectului, alte
Fundaliilor Regale), Pdtrar de Veghe (1938, Editura Cartea
ofiteva elemente biografice, precum qi faptul cd ,,este anturat
Romdneasci), alSturi de diferite studii si articole in mai multe
numai de elemente cu idei democratice qipartizani ai Angliei,
reviste. lntre 1939 qi 1947 au apdrut iaietele de artd criti-
;i cl insuqi fiind un admirator al statelor occidentale, in speci-
cd Simetria, publicalie anual5 fondatd de G.M. Cantacuzino si
al Franfa"ro. Un aspect extrem de interesant al preocup[rilor
Octav Doicescu. incepAnd din 1930 - vreme de aproape l5 ani
arhitectului - cu siguranld necesar qi important de cercetat
- a suslinut conferinle radiofonice despre arhitecturd, precum suplimentar pe viitor - ne este indicat de un alt referat care,
qi conferinle publice despre arhitecturd qi culturd, din 1934
printre altele, menlioneazd c6: ,,se ocup[ cu intervenlii pentru
a fost primul corespondent romdn al revistei L,architecture
scutirea evreilor dela munca de folos obqtesc"rl. Beneficiind
d'Auj ourd' hui, precrtm qi arhitect-qel' I a C.F.R. (lg3j -19 4O).
cle o ,,sursd de incredere", in iulie 1944 Inspectoratul Regio-
Arealizat nenumdrate excursii de studii in Europa, SUA dar qi
nal de Polilie Craiova anun!6 Serviciul Siguranlei cd arhitectul
Egipt, Irak, Persia, Siria qi Liban. Din 1934 a fost membru al
SocietSlii de Promovare a Urbanisrnului din RomAnia 'A.U.A.R., Fond Dosare Personale Dosar G. M. Cantacuzino, fiEd de in-
- dupd
soriere in U.A.R. din 24.03.1958.
8Pentru o listd completd
a lucrdrilor de arhitcclurtr, a se vedea Dan Teodo- r0
A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr. 705, f. 1. Referat din 22.03.1943.
rovici, op. cit., pp. 179-201. tt lbidem, f.2. Referat din12.07.1946.

t4 15
r .mrnrra.r $cl.ZnfJiTi Introducere
"r:lryt,,flr:rrti rtms.ui .ie locuinle
pentru ce fusese unul din membrii colectivului de elaborare al Planu-
:*rm rm- Caiea Floreasca 9_ll lui Director de Sistematizare a Capitalei in1934; din 1938 este
:{:rmm:irr*!il1 r. reface gi extinde membru corespondent al Royal Institute of BritishArchitects.
,L --rr;rlg. cn Calea Victoriei 163
Din punct de vedere politic, incd de la inceputul anilor 1930
: lr u.*.tLil :erroadd debuteazd qi ac- se inscrie in Partidul Liberal condus de Gheorghe Britianu,
j-r ;-r.:r* ::5. lwroclucere
la studiut fiind parlamentar de Dolj , intre 1 93 1 Ei 1937 . Dupit instaurarea
s.:rtr :mediat apare un articol dictaturii regale, devine membru al Frontului Renaqterii Na-
fionale. in 1936 este invitat la Catedra de Desen Linear de la
&
r-,c: -. iesrre arhitectul renascentist Academia de Arte Frumoase din Bucureqti, devenind profesor
E;:::Jr C:nea Rom Aneascl). suplinitor, pAnd in 1937.intre 1943 Ei 1947 avea si fie titular
f tq:---q*l esre una prodigioasd, re_ al catedrei, intre 1943 ;i 1944 suplinind Ei Catedra de Istoria
hct. ::;Ior. critic. teoretician, profesor Arhitecturii din cadrul Facult6tii de Arhitecturi din BucureEti.
a r:umi-r rmpresionant de lucrdri de ar- intre 1945 ;i 1948 a suplinit gi Catedra de TeoriaArhitecturiie.
eici doar complexul de vile de pe litoral
Conform documentelor din arhiva C.N.S.A.S., polilia se-
d Carlton din BucureEti _ l[8r, Hotelul cretd a produs o serie de note informative despre activitatea lui
hd - I 9-i3-l 934, Hotelul Rex din Mama_
G.M. Cantacuzino incl de la inceputul anilor 1940. Intrat in
r?re cu arhitectul Vasile Arion, pavilionul
atenlia Siguranlei, urmdrirea operativi a fost preluatd ulterior
lozitia Unir.ersall din New york _ 1939, de cdtre Securitate, dar primul document identificat a fost emis
hitecrul Octar. Doicescu8). in aceeasi pe_
de cdtre Serviciul Special de Informalii, datat decembrie 1941.
rele .lrcade, firide ;i lespezi (1932', Edi_
Referatul intocmit in urma unor ,,investigalii efectuate in mod
ascir. Itoare ;i popasuri (1934, Editura
discret" menlioneazd datele de stare civili ale arhitectului, alte
, Pdrrar de Veghe (1938, Editura Cartea
cdteva elemente biografice, precum qi faptul cd ,,este anturat
i de diferite studii qi articole in mai multe
numai de elemente cu idei democratice gi partizani ai Angliei,
i l9-ll au ap5rut Caietele de artd;i criti_
el insuqi fiind un admirator al statelor occidentale, in speci-
Jie anuala fondati de G.M. Cantacuzino si
al Franta"r0. Un aspect extrem de interesant al preocup6rilor
epind din 1930 - vreme de aproape l5 ani
ge radiofonice despre arhitecfurd,
arhitectului - cu siguranld necesar Ei important de cercetat
precum suplimentar pe viitor - ne este indicat de un alt referat care,
r despre arhitecturd qi culturd, din 1934
printre altele, menlioneazd c5: ,,se ocupl cu intervenlii pentru
urdent romdn al revistei L,architecture
m si arhitect-qef la C.F.R. (tg3:,_1940). scutirea evreilor dela munca de folos obqtesc"rr. Beneficiind
e excursii de studii in Europa, SUA de o ,,surs[ de incredere", in iulie 1944 Inspectoraful Regio-
dar qi
liria si Liban. Din 1934 a fost membru nal de Polilie Craiova anunld Serviciul Siguranlei c[ arhitectul
al
rare a Urbanismului din Rom6nia _
dupi 'A.U.A.R., Fond Dosare Personale Dosar G. M. Cantacuzino, fiq[ de in-
scriere in U.A.R. din 24.03.1958.
r hrcrdrilor de arhitecturd, a se vedea Dan Teodo_ i A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr. 705, f. 1. Referat din22.03.1943.
)l- 1
lbidem, f.2. Referat din12.07.1946.
I4 15
Arhitectul G.M. Cantacuzino tn dosarele Securitdlii

Cantacuzino, fost qef al organiza[ieiliberal-georgiste din Dolj, arhitectuluilT, totodata D.G-S'S' i


a luat contact cufo;tii sdi partizani, tnvederea recrutdrii ele- complete asupra urmirituluitt' Ali
mentelor de incredere pentru a le inarma ;i a da concursul libertate - in Primdvara lui 194& G
para;uti;tilor englezi ce ln curdnd ar ateriza in respectiva mai apoi si fugi din Rom6nia Pc1
regiune.
g[ arestdrii imediate, atunci cAndl
Lonstanla, duPd ce motorul blrr{
in perioada 1945-1946, arhitectul i-a inlesnit in mai multe
dare, polilia secretA reu;egte sn{ j
r6nduri colonelului Tobdr2, ,,conducdtorul unei organizalii sub-
mai 1948. ,i
versive", legdtura cu un anume Jadwin13, membru in misiunea
Dupd cum vom Putea con{
americanlta. Emitem ipoteza implicdrii mai consistente in ten-
selectate, Pentru activitatea rwi
tativele de organizare a unei reale rezistenle impotriva comu-
lor, prin Sentinla nr. 2195 din I
nismului, frri sI putem insd proba (la acest moment) aserfiu- g" Vfur.i Cantacuzino a fost d
nea, subiectul rdm6n6nd unul deschis.
foreclional['o' DuPd o Primi f
in august 7946, arhitecrul solicit[ eliberarea unui pa;aport dintr-o notd datati 1949 afl5m i
pentru ieqirea dinlard, cerere avizatd negativ de c[tre S.S.I.15. penitenciarului Vdcdreqti, urml
in 1947, face o noui incercare de oblinere a permisiunii de irenul-dub[, la Penitenciarul Ail
plecare, cererea este avizatdpozitiv, dar nu reuEeEte sI plece, trodus intr-un lot format di" {
motivele qi contextul r6m0n6nd necunoscute. arhitectul ajunge la Canalul Dd
Supravegherea lui G.M. Cantacuzino se accentueazd, iar 1951, arhitectul Cantacuzino el
datoritl unei succesiuni de note informative afl5m, printre Iacob Lisnic23, unde ii regdseg
altele, c6, dup6 sustragerea unor documente din seiful con-
; Ib'td"-, f . 164 Srdin din 18' 12'19{7',
sulului britanic Kendall, intre acestea s-a g[sit qi o scrisoare t8 lbidem,f-161.
adresatd de arhitect soliei sale aflate in Anglia - scrisoare ce re Castelul era inchiriat - la momedl
urma s[ ajungd la destinalie prin intermediul lui Kendallr6. Poate cercetdri viitoare vor elucida fi
in decembrie 1947 se emite un ordin de cdutare pe numele vreun rol in ascunderea qi protejarea{
20
A.C.N.S.A'S', Fond Penal, dosar r !
12
Ion Tobd (1903-1,979), ofi1er de carierS, erou al celui de-Al Doilea Rdzboi
2rA.C.N.S.A.S., Fond lnformativ, Du
Mondial, deportat de sovietici in Siberia gi ulterior inchis de regimul comu- citre penitenciarul V6c6reqti, prin c*t
nist din Rom6nia, pAnd in 1964. Pentru detalii suplimentare, a se vedea qi meazd si fie transferat la Aiud pentm I
Ion TobI Hatmanu, Dan Giju (ed,.), Jurnal de rdzboi ;i pace. Memorialul din de29.03.1949 Ei semnati de Colonel
Siberia, Editura Favorit, Bucureqti, 2014.
22
Vasile Bl6naru-Flamurd', Mercerwfr i
13
Comelius C. Jadwin (1896-1982), ofijer de carier[, a ocupat o funcfie im- reEti, 1999, PP.63-66.
portantl in cadrul Comisiei Aliate de Control, in 1945.
23Iacob Lisnic (1918-?), absolvent &
darmi intre 1939 Ei 1947' Arestat in 19{
'4 A.C.N.S.A.S., Fond Informativ, Dosar nr.203544, f. 3. Figa
personal6 a
delinutului Cantacuzino Gheorghe datatd 8.06. I 95 3. re corecfiona16, pentru uneltire, pedcq
t5
lbidem, f. 8. Adres6 S.S.I. cdtre D.G.P., din 20.08.1946. la Jilava, Peninsula gi Galequ' a fost I
matri"ote penale dinA'A'N'P' in 196(
'6 A.C.N.S.A.S., Fond Informativ, Dosar nr. 203544, ff. 175-177.Raport I
din 11.08.1947. novarea", iar in 1965 era brancardier

16
ll