=

AN UL XIII

Nr. 4

-*

APRILIE 1946

SERIE NOUA

REVISTAUNDATIILOR REGALE
.

Crainicul noptii (721)

MIHAI CODREANU
. . . . . . N. Balcescu, precursor al democra-tiei romane (722)
G. ZANE . . . . .
Mama (728)
HORTENSIA PAPADAT-BE NGE S CU
Tineri naratori italieni (762)
SILVIO GUARNIERI
ION CARAION .
Versuri (773)
.
.
.
. G. C. NICULESCU
Primul roman 4 de idei romanesc (776)

PUNCTE DE VEDERE

441;

AL. ROSETTI

Diverse (Socrate), 789.

COMENTARII CRI7ICE

_-

Pompiliu Constantinescu, Debuturile lui E. Lovinescu, 787; ,Serban

Cioculescu, Un jubileu literar, 793 ; Vladimir Streinu, Iinitatii

strofice In sec. XIX, 801 ; N. Steinhardt, Andr Snares contra
barbarilor, 807.

. -

-;

CRONIC1

Laureatii premiului i Stalin pentru literatura, de Sorana Gurian

(813) ; Jules Renard si dificultatile inteligentei, de S. Sebastian, (821);
Din corespondenta lui Verlaine, de Dumitru Panaitescu, (823);
Valery Larbaud, scriitor social, de Alexandru Baciu, (828); In
legatura cu ultimul poem al lui Maiacovsky, de Cicerone Theodo-

doresca, -(830).

LUMEA DE AZI
-

Macbeth cu masti la Teatrul National, de Alice Voinescu, (833);

Cronica externa (Coordonatele unei politic! externe romanesti),
de M. Bova, (840) ; Note plastice, de Florica Cordescu, (855);
Zile de razboiu si zile de pace pentru teatrul american, de Sanda
Diaconescu, (858) Un modernist: M. H. Maxy, de George Radu

' Bogdan, (866); Electra contra Main, de N. Steinhardt, (874).

.

TEXTE ,S7 DOCUMENTE

Documente macedonskiene inedite, de A. Marino, (882).

'

"4-

RECENZI1

PRESA MONDIALA

Romani

Engleza

Sovietica

Americana

ANIVERSARI
Paul-Louis Courier

Kant

NOTE
Pictorul H. H. Catargi, Maid! Popescu, de A. Rosetti; Asociat.ia Prietenii lui E. Lovinescu *, de Pompiliu Constanlinescu; Prietenii lui E. Lovinescu, K.Onigsberg, orasul lui
Kant, Afluenta la cinernatografe, Rathenan, de ce parte?, de N. Steinhardt; Virginia
Woolf, de Aetna Arsenescu-lamandi; Tot despre problemele de ban ale teatrului romanesc; Deziderate concrete in materie de teatru, de Perm. Comarnescu; Lovinescu si tineretul. Moment la o prefata, de Ion Caraion; 0 confuzie dragii omulni temporal, "%Mettle,
de Alexandru Vona ; Un gen hibrid: romanul-esseu, Ecbillbristul, Eternitate, Floria
Capsali, de Ovidiu Cortaniinescu.

CRONOLOCIE
11

TO AT_Li

Februarie

10 Martie

ROALA P ENT It LI EITZRATURA

ARTA

REVISTA
FUNDATIILOR REGALE

LITERATURA ARTA CULTURA

CRITICA GENERALA

APARE LUNAR

Director, 1 AL. ROSETTI

Redactor $4 I CAMIL PETRESCU

Secretar de Redactie r CORIN GROSU

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA. 1 ARTA
BUCURESTI III BULEVARDUL LASCAR CATARGI, 39
TELEF 0 N 2.06.40

ABONAMENTUL ANUAL
Institutii publice ci particulare
Particulari si abon. rurale
Stuclenti, profesori, militari

Lei 60.000
24.000
20.000

ABONAMENTELE SE POT FACE SI ACHITA PRIN ORICE

OFICIU POSTAL. DIN TARA

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ANUL XIII, SERIE NOUA, Nr. 4. APRILIE 1946

CRAINICUL NOPTII
Teicere-aancd. Sgomotele toate
,Fi toate sunetele dorm In ea.

Prin /minus* noplii cade-o stea...

De-un fulg ce-i pas(' bolfii instelate?...
Palpild 'n nevdzut stihii ciudate
,i-un fipdt ascufit de cucuvea
Infunghie strident tdcerea grea...
Cine-a strigat? Iubirea? Moartea,-ploate?...
Ii chiamd pasdrea perechea? Sau
Vre-un tile de negre presimfiri sd dau
Acestui vaet monstruos f i tainic?...
Mai f tii . . . UmplIrzd seninul de fiori,
Imi spune-acum gentind nocturnul crainic,

Cd Moartea cu Iubirea sunt suroril

Popeti-I* 1944

MIHAI CODREANU

N. BALCESCU
PRECURSOR AL DEMOCRATIEI ROMINE
A trecut aproape un veac de cAnd Bglcescu a murit si totusi
amintirea lui stgruie Inca vie In constiinta natiunii noastre. Este,

fail Indoialg, In aceast continua actualitate, semnul cel mai

vgdit cg tintele pentru care el si-a trait sbuciumata sa viatg,
framAnt Inca si generatia noastrg. Inteadevgr, dacg Bglcescu
a limas mereu actual, si este astgzi mai actual chiar decAt ieri,
aceasta se datoreste numai faptului & problemele pe care le-a
pus el vremii sale sunt in bung ingsurg si problemele zilelor noastre, iar sensul In care le-a cgutat el atunci deslegarea este foarte
aproape de sensul pc care li-1 cgutam noi azi. De aceea Bglcescu
rgmAne in istoria culturii noastre o figurg aparte si exceptionald ;
omul care si-a depAsit cu mult propria sa generatie, situAndu-se

ca un Indreptar al generatiilor care s'au succedat timp de un

secol. Este inteadevar uimitor cum un tAngr, care avea de abia
vreo 32 de ani cfind pgrasea lumea pamanteasca, fArg sg fi avut

parte de vre-o scoalg deosebitd, fail sg fi trait Intr'un media

priclnic, Vara o mare traditie de familie a putut totusi sg se
inalte peste propria sa generatie si peste cele care au urmat,
farg sg lase alt mgrturie scrisd decAt o opera fragmentarg, lucrata grgbit si lipsit la elaborarea ei de mijloacele tehnice de
care se foToseste stiinta modernd.
Numai faptul cd aceasta opera a pus lapidar marile probleme
ale unei Intregi epoce, care incepea sub privirile sale, si & Bd1-

cescu a Inteles in mod extraordinar cg traia In pragul unor

adAnci prefaceri prevestitoare ale unei lumi noui, poate sd explice
valabil temeinicia amiutirii lui 0 actualitatea sa.

N. BALCESCU

723

El singur, Inteuna din numeroasele sale scrisori, i-a sintetizat conceptiunea i. programul sail de viata. Trei tinte trebue
sa stea ca fndreptar pe drumul natiunii noastre: finta nalionald,
unirea i independenfa; finta po1itica, democratizarea statului gi
finta socia14, democratizarea proprieteifii rurale i a capitalului.
In slujba acestei conceptii a pus toata viata sa : tiinta unui

Invatat, cumpanita judecata a fnteleptului, graiul de foc al

ardoarea nestinsa a revolutionarului.
El este cel dintai dintre Romani care pune In scrierile sale,
neted i hotarft, problema unirii celor doua Principate cu Ardealul, o discuta i lupta pentru rezolvarea ei. Inca In 1847, Balpoetului

a,

cescu a aruncat ideea unirii tuturor Romnilor Intr'un singur

Stat i. dadea o atat de mare importanta acestei idei, fncfit o considera ca o idee 4 m'areat5, singura mantuitoare pentru noi, pe.
care parintii notri n'o putura realiza statornic i. care singura
trebue sd fie tinta politica a Romanilor de astazi s.
Evenimentele din 1848, emigratia, revolutia din Ardeal, 1-au
pus In mai strain contact cu Transilvania i au situat In centrul
preocuparilor sale chestiunea unirii Ardealului cu Pyincipatele.
Avea pentru misiunea romaneasca a Transilvaniei o idee
atat de fnalta, Incat a putut sustine ca, pentru emanciparea Intregului popor roman, punctul sau de reazim trebue sa fie Ardealul. A crezut o vreme ea rezolvarea unitatii nationale se va
face Intr'un vast cadru politic, printr'o federalizare cu natiunile
inconjuratoare, Unguri, Sarbi, Croati, poate chiar cu Polonii.
Ideia era privit cu simpatie de diferitele migratiuni straine,
Irish' ea a Intampinat o crancena rezistenta din partea lui Kosuth i a partizanilor sai maghiari. Acetia voiau sa pastreze cu
orie pret, In contra tuturor, vechiul stat maghiar, aristocrat i
despotic, Ungaria unitara, stapanitoare ea singura peste toate
natiunile conlocuitoare. Balcescu fntelesese din primul moment
ca o federalizare cu Ungaria istorica nu este cu putinta i. de
aceea a ridicat, dela fnceput, chestiunea ungureasca. El a sustinut cu fermitate i curaj, fnaintea fruntailor emigratiunii
maghiare, eh' Ungaria istorica, aa numita motenitoare a coroanei Sfantului Stefan, nu-i are absolut nicio justificare. 4 Dupa
noi, spune dnsul, unitatea politica a Ungariei prin mijlocul
unei administratii, a unei limbi i a unui stat maghiar, este o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

724

imposibilitate. i aceastd imposibilitate rezultil din statistica,

geografie i istorie, din moravuri, din traditiile opuse i obiceiurile diferitelor rase a.

Ungaria una i indivizibil5 nu poate invoca dreptul ei

istoric, caci acest pretins drept istoric, va spune el, este forta,
invazia i cucerirea a.
1)

Au disparut oare populatiile b5tinae? va intreba pe fruntaii

maghiari.
*i-au pierdut oare ele amintirea originei i a insemnatatii?

Au renuntat ele la obiceiurile, la portul, la limba lor?

Nu! Ele au cedat fcrtei invadatoare, fara s o accepte.

Ele sunt i azi pe aceleai pozitii morale i materiale i la

capAtul unui mileniu stau Ltd In fata cu nvlitorii, ca In

zilele lui Arpad, cu arma In maini
Intr'o nou5 aezare a popoarelor, va spune, profetic, Blcescu, pentru Ungaria istorica, una i indivizibil *, nu mai
este loc. Ea va trebui sa se transforme, acceptand demarcatiile
teritoriale pe care le impune legea eternd a majoritatii etnice.
Acest masiv atac, primul din i5ndurile romneti, In contra
istoricei i deSpoticei Ungarii a facut s izbucneasca toata trufia
i inverunarea dictatorului maghiar. Acesta, ca i toti ai lui,
vedeau In proiectul romnesc nu ceea ce el era in fond, o Meercare panica de rezolvare a conflictului milenar dintre nationalitatile din Ungaria, ci numai o tentativa deghizata de desmembrare a Ungariei i de, anexiune a Transilvaniei la Principate. Kosuth nu g5sea altceva de riispuns decat c5, oricare

ar fi viitorul, desmembrarea nu va putea fi acceptatd. Ar fi,

spune el, o sinucidere, o ruine, o laitate, o tradare (...) niciodata *.

In gandul lui era de sigur i acum, cand era infrant, ceea ce

fusese cu cati-va ani mai Inainte, cand spunea Romanilor, mandru i provocator, In toamna lui 1848: eine vrea nationalitate,
s i-o ia cu sabia a. Balcescu a inteles i a raspuns la fel,
formuland lapidar principiul permanent al politicei noastre
pentru frontiere, explicand c romanismul va trebui sa-i traga
tu sabia hotarele sale nationale .
Ii va aminti din nou de ideile sale de alt data asupra valorii fortei armate i singur, pribeag, nu va putea face altceva

N. BALCESCU

725

decal s proslgveasc6 faptele de arme ale otirii lui Mihai Viteazul, justifiand actiunea acestuia in Ardeal. Trebuia oare
el, Mihai, a mai ldsa in stapanirea Ungurilor toata aceasta Ord
care, pe dreptul naturii i al oamenilor, este a Romnilor? 9
Si In stilul su inspirat, el a impodobit descrierea luptelor lui
Mihai cu incursiuni menite s arate c5. Transilvania este i trebue & fie romaneasca, dupd S dreptul naturii i al oamenilor .
De altminterea, spre deosebire de toti contimporanii
afara de KogAlniceanu, BAlcescu a refuzat sa vada In istorie o
descriere oarecare a trecutului, cu scopul marunt al cunoWerii
faptelor. Istoria este pentru dansul un instrument de lupta. Ea
trebue scrisd astfel incat sa' devina" un adevrat lndreptar al
marilor interese nationale "i sociale. Ea trebue sa insufleteasca
lupta popoarelor supuse i al claselor oprimace. Rostul ei este
s descopere in trecut titlurile care justifica unui popor sau unei
clase dreptul la o nou viat5.
Dela istoria natiunii oprimate, el va trece uor astfel la istoria claselor oprimate i la analiza problemelor lor fundamentale. In centrul preocuparilor sale, dupa problema nationala, vor

urma problemele politice ale poporului roman. Balcescu va

aduce astfel in discutie chestiunea formelor de guvernmnt,
cautandu-le deslegarea cea mai potrivit in interesul marilor
mase populare. Statul oligarhic, statul monopolizat de o singurd clasa este Statul menit s oprime 1 s5 exploateze, in favoarea unei minoritati, imensa majoritate a poporului. Intreaga
istorie a Romnilor este, pentru BMcescu, istoria luptei celor
oprimati In contra privilegiatilor. Fondul intern al ei este numai
ciocnirea intereselor de clas. Ea a inceput, dup dansul, din
momentul cand au ap5rut saraci i bogati, din natere, sclavi gi
sta'pani, exploatati i exploatatori: de atunci Inca se eau-Ca o solutie. Fiecare secol a adus pe a sa, dar toate, in loc de a micora
faul, 1-au marit . Pentruca, in.locul Statului dominat de o clasa,

a adus Statul dominat de and clas. Statul cel nou va trebui s

fie Statul tuturor claselor, Statul democrat. 0 democratic adevarata exist numai acolo unde s'a consfintit egalitatea de
drepturi intre oameni, unde conducatorii sunt alei liber de
toti locuitorii, unde masele au dreptul la culturd i instructie,
unde domnete o libertate absolut a euvntului i a tiparului.

726

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Revolutia dela 1848 Ii formulase i ea ca principal tel tocmai

democratizarea Statului. Dar cei mai multi dintre fruntaii

ajuni minitri au lunecat uor, fie pe panta exceselor, fie pe

panta concesiunilor. Erau unii total lipsiti de experientd i de
Intelegere, erau altii, oameni ai clasei pe care voiau s o rdstoarne,

cu legdturi puternice de familie, cu o traditie atotst5panitoare,

Vara iluminarea care deosebeste pe omul de rand i mdrunt de
marele inovator. In zadar Bilicescu s'a ridicat i In contra excesului i In contra oportunismului i striga tare cd revolutia
trebue s Inving5 sau sa piard. Servilismul demagogic al lui
Eliade i interesele de clash.' ale celor mai multi dintre fruntaii
ei au deviat-o dela scopurile initiale. Balcescu a dat In sanul

guvernului provizoriu o mare luptd, de care s'a mandrit mai

tarziu, pentru a catiga principiul alegerilor parlamentare pe
baza sufragiului universal i direct. A avut s6 lupte mai ales cu
Eliade, cere-i opunea sistemul cenzitar, cu reprezentarea egal
a tdranilor, negustorilor i boierilor i cu toti acei care voiau

s torpileze Inteo eventuald adunare constituant, marea reformA agrard care se proiecta.
Este un lucru putin cunoscut ca, In domeniul reformei agrare,
ailcescu este un mare precursor. El este cel clintai In tara noastr care a pus categoric chestiunea exproprierii i a fmproprie-

taririi tdranilor, democratizarea propriettii pdmntului prin

finproprietkirea taranilor, cum spune dansul, anticipfind cu
aproape dou decenii reforma dela 64. addea o atat de mare
importanta problemei agrare, Inscrisg prin staruinta lui fn pro-.
gramul constitutional al revolutiei dela 48, In faimosul articol
13, Inca singur spunea, i a repetat-o, ca Intreaga revolutie
era cuprinsd In aeest articol.
Chestiunea taraneasca II preocupase cu mai multi ani Inainte.

Foarte tandr Inca, aproape un adolescent, luase parte la cornplotul dela 1840, ai carui participanti erau preocupati i de
chestia rurald. Este aproape sigur ea agitarea mai ales a acestei
chestiuni 1-a filcut s rnearg6 trei ani fn surghiun i s5 fie
exclus din otire. Nu s'a shit, ieit din mandstirea In care a fost
Inchis, s6 ceard pentru taranime drepturi deopotriv5 cu clasele de sus i Imbundfatirea soartei ei. A eautat mereu s r5spandeascd aceast idee i s catige aderenti, aa cum a reuit

N. BALCESCU

727

s catige pe acel care avea sa devina mai tarziuun adevarat apostol

al luptei pentru Improprietarire, pe Ion Ionescu Moldovanu.

A organizat In timpul revolutiei faimoasa comisie a proprie-

tatii, unde taranii i proprietarii s desbatil intre ei marea reforma agrara. Dar 0 aceasta Comisie s'a pierdut In discutiuni,
pentru ca la urrna s'o lichideze chiar iinii dintre colegii sal de
guvern, in frunte cu Eliade. A scris In acest timp un remarcabil

studiu asupra improprietaririi,. primul din literature noastra

economica, iar peste doi ani a publicat In limba franceza, pentru a apara reforma a grara proiectatil inaintea opiniei puMice
europene, o lucrare cu a devarat exceptionala 0 care 'Ana acum,

credem ca nu a fost depa0ta. Grasim in aceste doug lucrari,

pusa cu o impresionanta luciditate, fatreaga problema agrara
si enuntate fn aa fel temeiurile exproprierii 0 ale improprietaririi, Inca cei care au mers mai tfirziu pe acela0 drum, cu greu
au mai putut gasi ceva de adaogat. Gdsim ad o extraordinar4
analiza a modului de formatiune al marei proprietati funciare
0 de imbogatire al vechei clase stapanitoare. Descrierea este
atat de puternica Meat o vom gasi folosit in Capita lul lui Marx,

pentru ilustrarea procesului de acumulare primitiva in tarile

iobage. Mai intalnim o remarcabila pledoarie in favoarea micii
proprietati t5rane0i, care ar trebui sa fie citit i azi de cei care-i
contesta avantajele sale sociale sau economice.
Balcescu a inteles Inca de atunci ea' numai repartizarea pamantului n'ar fi suficienta. El vorbe0e, acum aproape 100
de ani, de asociatii agricole, de Inzestrarea cu inventar a taranimii, dar mai ales sustine ca. Statul trebuie s intervina pentru organizarea creditului, suprimand monopolul capitalist, demo-

cratizand capitalul, cum spune dansul, prin organizarea de institutiuni de crbdit rural. El ne-a lasat In aceasta privinta planul amanuntit al unui sistem de credit, preconizand printre altele
Creditele Funciare i inflintarea unei banci nationale de emisiune.
Astfel,tn organizarea Statului roman modern, a a cum este 0 na
cum trebue sa devina, Balcescu ocupa locul unui mare precursor.
Precursor al unei aezari de Stat, Intemeiat pe ideia unitatii nationale 0 a dreptatii sociale, el va ramne mereu in actualitate, pana
atunei cand destinul va face ca poporul roman sa priveasca in precursorul limas in actualitate, un tnainta apartinand numai istoriei.
G. ZANE

MAMA
A avea ceva sa-ti spun, Mama' I Doamna Varclali se
rasuci cu scaunul mobil dela pian i se uit5 la fiica ei Elena, care,
cu paTaria Inca' pe cap, aa cum abia se 1ntorsese din ora, fi
vorbea din pragul ii camerei cu pian . Aa chemau toti ai casei
odaia care slujea pentru primirea musafirilor i in care era aezat intr'un colt pianul demi-queue aa feL aezat Inca s5
capete luminA prin geamurile mari. Rezonanta nu era destul
de build deoarece plafonul era cam scund. Casa ceea aezat5 1n
fundul unei curti mari, 'Area mai lat5 decal mnaltii. Totui strada

era la un nivel mai jos, caci decum deschideai poarta de fier

ruginit, urcai uor-uor pentru a ajunge la peron, 1ndat5 tns
ce ptrundeai in antreul vast, dimensiunile pareau normale; de
altf1 pe ulita ceea, zisii a Targului, toate locuintele pareau ceva
mai nalte deca: erau din pricina ca ulita cobora.
Lui R5ducu copilul mamei, cel mic, cand se Intorcea dela
coa15, ii plAcea sA alerge la deal, dela poart5 pada la ua intrgrii,
pornea Ins5 mai Incet de vale spre coal; i-ar fi placut lui R5ducu

stea mereu acasa langa mama. In ograda Raducu calca dinadins pe iarba, nu pe poteci, ceea ce de fiecare data Ii atrgea
s

mustrarea cuvenita i colectivA : a Mamei, a sorei lui Elena, cat

i a femeii de serviciu. Acele mustrari nu-I turburau, erau sgomote familiare Fara de vreo valoare anume. Ducu cum era
desmierdat mai avea obiceiul sa tranteasca cu sgomot ua
hallului, lasand-o 1ntre deschis5,
o trantea dinadins i o I5sa
Intredeschisd din neglijent5. Din camera ei, cea cu pianul, Mama,
ca in toate zilele, va auzi ea i-a sosit baletelul iar femeea de ser-

viciu ca in toate zilele va sosi sii o Inchidd bine, bombanind

fireste.
Nu te supara Marito I se alinta Raducu, tiind ca

MAMA

729

o impac5 i graft, din trei lunecki, ajungea la usa camerei

de unde porncau sunetele pianului i unde Mama Ii oprea exercitiile ca s astepte acelasi atac nAvalnic de dragoste, al b5ietelului. TrAntind la intamplare cascheta si ghiozdanul, copilul se
repezea de gtul Mamei: Incet Ducule cd ma dai jos... Ai
spus bund ziva sorei tale? Spus 1... Spus la toat lumea 1
afirma Ducu un neadevar pe care il socotea gra de important5.
De indat ce se afla lngd mama lui scump, se aseza pe genunchii ei gata s o rastoarne cu taburetul dela pian cu tot, privind
cu coada ochiului spre sora lui Elena, care nemiscata, fArd de
cuvnt, exprima prin toat inf5tisarea, blamul ei pentru aceste
alintari.
A vrea s aflu cnd o s5 umbli cum se umb15, cand o sA
sfArsesti cu aceste apudituri ce nu se mai potrivesc cu Varsta ce
o ai? spuse in ziva ceea Elena, cu vocea ei grav5, incArcat
de mustrare. Cuvintele nu se adresau numai fiului alintat, ci i
mamei, deopotriv5. Nu primi niciun rkpuns i nici nu-I astepta,
era aceeasi scenA repetat zilnic, cu mid variante.
Uneori R5ducu se intorcea dela scoa15, cu mkica hainci nitel
sau cu o carte lips, care
rupt5, nu stia de fel cum i de ce
lunecase din ghiozdan in chip inexplicabil. Se mai intampla ca
Mama sit se supere uneori de acele pagube i sA cerce a mustra
pe Rdducu; in acele cazuri, b5iete1ul intrcbuinta dou metode:
sau se arunca ca de obiceiu de gtul Mamei, aproape rasturnnd-o

de pe scaun, sau lua dinainte un aer Intristat si Ostra asupra

felului In care se produsese catastrofa, o tkere prudentg.
In amndou5 cazurile, sora lui cea mare se scula si pk5sea
in chip ostentativ camera, ar5tndu-si astfel indignarea pentru
lipsa de burfa cretere a fratelui ei. Iltiducu astepta ca usa sa se
inchidd bine dup ea, astepta ca pasii ei s'a se dep5rteze, pentru
ok in voie s arunce iar de gAtul Mamei, s'o s5rute de zeci de
ori, despiept5nnd-o si stergand cu s5rutgrile lui, patina pudr
pe care Doamna Vardali o punea pe obraz. Uneori, cand scaunul
era gata sa se rgstoarne sau pieptdn5tura i se desordona, mama
cea indulgentit se arata supkatd, inl5tura pe Raducu i Inchizand brusc capacul peste taste, se scula dela pian.
Raclucu Intelegea gestul,aa dar Mama era tare suparata pe
el; Ii trebuia atunci copilului o mare putere de voint ca sh" nu

730

plane:
moment!

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

Eti acum baiat mare, nu trebue sa plngi la fiece

erau cuvintele Mamei, dar mai ales un pretext bun

pentru ca sora lui cea mare sa-i Lea un curs de morala. Raducu
nu putea suferi morala sorei lui, de aceea In astfel de cazuri ii
astupa urechile, se ascundea dup canapea sau pleca la bucatarie
la Marita sa-i scoata sufletul cum se exprima ea, MIA de
convingere, cad ii era drag Maritei, diavolul mic.
Acest program era ca i fix, cu mici variante: uneori Raducu
avea interes ca sora lui Elena # celebra studenta )), cum Ii zicea el
in cirlise, sa-i faca o problema sau un desen; aci Intalnea din
partea iubitei lui mame, un obstacol:
Ducule iti faci lectiile
singur, sau nu le faci de fel 1 Trebue sa se tie de ce eti in stare,

trebue sa te osteneti, nu se poate admite ca Marita s faca

socoteli mai bine ca tine. Orice viitor ai avea in vedere, trebue sa

cunoti cele patru operatii, daca nu eti in stare de mai mult.

Firete conform acestei culturi, vei deveni vnzator de ziare,
sau altceva mai de seama..
Daca ar fi tiut Mama, cata durere Ii pricinuiau lui Raducu
astfel de cuvinte ale ei, nu le-ar fi pronuntat; in adevar, copilul
simtea o sfaiere, da, se- rupea ceva in el, atunci cand Mama
Ii arata dispret. Ducu se schimba la fata, nu putea sa mannce
in ziva ceea, dei se ostenea sa mestece pentru a nu supara Inca
mai mult pe Mama.
Nu tiu ce e de facut cu baietelul asta aa de zvapaiat i
ap de sensibil I spunea Mama fiicei ei Elena, care 'Astra o tacere niustratoare, cu semnificatia severa: Ce semeni, culegi
Totui Mama, credea ea asprimea nu e un bun medicament
pentru Ducu, nu din slabiciune materna, ci din cunoaterea perfecta a caracterului celor doi copii ai ei. Ar fi putut de fiecare
data exclama ceea ce Elena nu se sfia a repeta, dar cu asprime;
Copil fara de tata care sa-1 struneasca 1 Da, in adevar, Ada
Vardali, prematur vaduva, recunotea lipsa unei autoritati,
totodata cuvantul # a struni , aplicat baietelului ei, Ii era nesuferit; ea tia bine ce saflet sensibil are copilul i cat de funesta
i-ar fi putut fi asprimea, ca metodd de educatie.
E rea I
asigura Ducu pe mamica lui, inteuna din zile, despre sora lui
Elena. E rea i eu sunt prea bun ea' nu o parasc, cu toate
ca ea ma parate pe mine, pentru orice nimic I

MAMA

731

tiu, e
Nu e vorba de pal% micutul meu, e vorba de... 1
vorba de educatia mea. Am sa te rog sd-ti faci datoria si sa ma
educi tu. Ea, sa-si vada de alte treburi ale ei si nu tiu zau la adica,

cand a spune ce stiu despre ea; cine ar iei mai deasupra, dar
nu spui ca sa nu te supar pe tine... Rabd... Sa se stie ea rabd,
dar mult nu voiu mai rabda. Ma gandesc dimineata la sculare:
sa spui sau sa tac 1 si simt ea Imbatrnesc... da, mi se pare ca
Imbatranesc i Imi creste barba, o barba ca a Domnului Primar
Ducule 1 Nu e cuviincios sa ironizezi pe oamenii in varsta 1
Nicio ironiseala Barba creste oamenilor din batrnete si
eu imbatranesc, asta e adevarul 1 Atata de mult ma gandesc eu
I

la unele lucruri, ca simt eu bine, ca imbatranesc I

Ducule 1 Puiul mamei 1 Nimic nu e mai frumos decat copi'Aria

sau ar trebui sa fie Daca tu simti ca. Imbatranesti,

Inseamna ea eu nu tiu sa te crut de griji, puiul meld Eu sunt

cea vinovata 1 Spune marnei, grijile tale, ca sa te usurezi de ele...
Vreo problema la aritmetica?... Cercam s'o rezolvarn amandoi,

sau recurgem la Dinu Albu, cand vine sa ceteasca cu Elena.

Vine el sa ceteasca cu Elena fiindca e un prost. Prosti mai

sunt barbatiil... Eu cand...

Ducule, afla Inca odata ca nu permit sa judeci pe cei din
jurul tau ce nu sunt de varsta ta. Ascult cu destula rabdare criticele pe care le faci colegilor tai, totodata ma intreb ce vor fi
crezand colegii despre tine... dar nu Ingaduesc sa faci aprecieri
despre Dinu si despre sora ta. Ne-am inteles 1
Ei 1 Daca e asa, m'am hotarit I Am sa spun tot... Vream

sa-i vorbesc Intai ei, ca sa stie... ca tiu... Sau lui Dinu sa-i
spun intai??...Imi sucesc mintea ca sa nu ies tot eu vinovat,
atunci cand ceilalti Bunt plini de pacate.
Fief... Vinovat sa ies, daca asa merge! i glasul lui
Ducu, scapata Intocmai ca al copiilor mici cari cearca a-i cere
dreptatea, dar se tern ca n'o vor dobfindi fiindca n'au nicio putere.
Da 1
spuse Rdducu din proprie initiativa, vazand ca nu e
intrebat. Da 1 stiu ceva important i seara nu pot sa adorm,
gandindu-ma daca e bine sa spui, sau nu e bine.

Doamna Vardali paru a nu fi auzit, dar Ii trecu mana pe

frunte ca cineva foarte obosit; nu putea suferi sbaterile cestea
marunte, era coplesita de griji prea mari: o fiica cu un caracter

732

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

accentuat, voluntar 0 egoist, caracter lipsit de orice expansiune

baietaul asta naiv i precoce, bland, dulce ca o fetita, totodata zvapaiat i alintat. E drept Ca 11 alinta, totui nu ar fi putut
fi mai severa cu el 0 nici nu vrea sa fie.
Uneori se simtea nespus de obosit, refugiul era camera cu

pianul, 11 deschidea dar nu avea curajul sa ante. De fiecare

data, Raducu se apropia de ua camerei i asculta atent, daca
flu auzea niciun sunet se Intrista, 1ntelegea ea' Mama nu va canta
In ziva aceea, adesea o vedea aezandu-se la pian, apoi Inchizancl
capacul peste clape ; erau totui i zile cand ea canta aa de frumos
ca nimeni alt pe lame credea copilul. Problema parea
a-1 preocupa un minut pe Mete], apoi se Intorcea la distractiile
lui: jocul de Domino de unul singur, sau In lipsa de acasa a Mamei,

cu Marita ; daca cumva era surprins asupra faptului, Mama 11

privea mustrator, iar Elena 11 privea dispretuitor.
E ceva rau daca joc Domino cu Marita ? De ce mi 1-ati
cumparat daca n'am cu eine juca ? 1ntreba copilul convins de
dreptatea lui.
Nu e nimic daca Marita are timp i plcere sa joace, tu !ma
nu ai timp, te plangi c n'ai cand ceti atatea pagini cate 10 cla
profesorul; 0 cum atunci poti ga'si timp pentru joe
1

Vezi c Marita se duce la plimbare Dumineca

raspundea
Ducu Imbufnat. Mama nu putea suferi ca puiul ei sa fie 1mbufnat : Cand ai timp liber i n'ai partener, jucam amandoi ...
exclama balatul, i pentru a-i exprima bucuria,
Cu tine?
1

facea doug tumbe artistice pe covor, apoi se asvarlea de gatul

Mamei, privind peste umarul ei spre Elena, sora lui cea grozava 0 care la randul ei privea efuziunile mamei i fiului cu un
amestec de blam 0 de plictiseala. Uneori Irish* privirea dispretuitoare era insotita de un blam nespus de suparator. Sunt
sigurA ca nu ti-ai Invatat lectiile spunea Elena. Ducu pleca
In camera de alaturi bombanind, era atunci randul Mamei sd se
supere pe el.
Nu e cuviincios sa bombaneti, Duc. Cat e de greu sa creti
un baiat cand lipsete tatal I dar tatal revenea In amintirea
doamnei Ada Vardali, ca un gust amar.

Ce grea problema e viata

era atunci simtirea vaduvei, careia sotul ei nu-i Meuse traiul

tocmai placut. lath' acum, firea Inchisa, uscat a Elenei, nu adu-

MAMA

733

cea mamei vaduve nicio consolare, mai grea Ins parea a fi problema acelui baietel atat de sensibil i de sburdalnic, totodata

inteligent i lene, fara de rabdare studioasa, nespus de copilaros caruia totui nu-i scapa nimiC neobservat din preocuparile
celor din jur.
In starea asta de oboseala, LI-Ira de nicio ameliorare In perspectiva, dei copleit de atatea maruntiuri, Mama se &Idea la ce
fi spusese Ducu cu acre misterioase, anume ea el tie un secret
si vrea sa i-1 spuna.
Cum Elena se retrasese la ea In camera, Ducu relntors fncepu
a inspecta uile pentru a vedea dad," nu cumva -se afld cineva
In hall, apoi se apropie cu gravitate de Mama ; dei parea absor-

bad In cercetarea unui caiet acoperit cu note muzicale, ea fl

prinse de urnar i de ciuf, strigand: Bau Era un joc al lor
doi, joc de dragoste, care Ingaduia lui Ducu sa se repeada si
cum spunea el sa o sarute pe par,
s'o sarute de mii de ori
pe gat, pe rochie, pada' cand Mama spunea : destul acum s, pro-

fdcandu-se a sufla din greu. In cursul acestui atac, Ducu Insa

nu uita s supravegheze usa, ua cea pe care putea intra ea *
adica sora lui ,cea mare cum o chema el fie ca avea una
singura. Sora cea mare era oarecum sperietoarea lui Ducu i
uneori Mama Insai era nevoit s recurga la ea pentru a-I decide
sd lase jocul cel cu betipare sau du pietricele dupa sezon

care joc, pare-se, trebuia sa inchipuie o inventie a lui.

Elena era cea care amintea leneului mic ea trebue sa-i scrie
temele. Ducu nu ceda la prima somatic : Am tot timpul I raspundea, ca un lene mic ce era, amanand astfel problema studii-

lor pe timp nedeterminat, sau bizuindu-se pe cele cateva ore ce

mai erau disponibile fnaintea culcarii. Vai 1 Ducu era lene, In
schimb avea o int,tligenta vioaie care prindea uor, atunci cand
Intamplator atentia lui nu era solicitata de altceva.
Adesea, iMama se &Idea cu grija, ce oare va deveni mai tarziu Ducu ei cel lene, mai adesea Irma se agata de nadejdi cad
nu 11 putea fnchipui pe scurnpul ei mic, ca pe un om fard de
capatai fie ca fntr'un viitor departat, cat mai departat, deoarece
ea ar fi dorit ca varsta lui de acum s stea pe loc, atat i se 'Area
de Incantator baietaul. Parerea Mamei era a multora, nii Insa
a sorei lui Elena, care reprezinta cu asprime i convingere opozitia.

734

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Deocamdata, Ducu avea un aer totodata misterios i convingator, inspectand mereu coridorul, deschizand brusc ua camerei
de alaturi i Intinzand urechea. A vela! spuse. Cine a
venit? Intrebd Mama, nepricepand manevra misterioasa a
A venit studentul, saracu I
copilului.
Vorbete, te rog, aa cum se cuvine Ducule, e timpul sa slateti cu unele obraznicii care i se puteau trece cu yederea unui
copil mic. A venit... eine? Spune cuviincios numele oaspelui.
Stii tu bine... eine
4 Colegul men 1 z - Ingana Ducu la
perfectie pe sora lui.
Ducule, baiatule, nu e nevoie s iei aere misterioase i sa
te uiti de dupa ui, cand vine la noi tandrul Albu. Vizitele lui
colegiale sunt aprobate de mine, dupa o cuyenita judecata.
Ma rog 1 Nu am nimic de zis 1
lug Ducu un fel gray de a se
1

exprima. i eu aprob vizitele lui, e un baiat de treaba, cam...

blegut... i unde d Dumnezeu sa fie pe placul, domnioarei

sorei mele 1

Ducule, tti repet ca acest fel de a vorbi e prostesc i necuviincios i dacd nu te corijezi, eu nu te voi mai iubi de fel...
ma 'ntelegi?
Vocea era aspra, aa cum Ducu nu o auzise niciodata, lacrimile
umpluta ochii copilului rasfatat i dintr'o micare, fu In bratele
mamei lui, rasturnand, aproape scaunul, risipind caietul de soteli, creionul i hartiutele pe care Marita fi Insemna socotelile
dela piata. Acele socoteli erau adesea object de mature preocupari ale Mamei i ale Maritei, preocupari pe care Ducu le respecta de obiceiu, cad avea instinct, chiar (lath' nu avea multa
minte.
e N'am Inca minte... fie I...* spunea adesea copilul.

Ducu auzea zilnic dialogul neschimbat: Mereu mai scump I

Ce facem?
Cum o scoatem la mal?

Da, scump *1 prost

Intreba sau se Intreba Marita. In acest scurt interval de timp al

socotelilor conitei, Ducu lua hotarlri eroice, anume de a se
apuca sa Invete serios, pentru a catiga bani, mufti bani, anume
cei ai conitei, subject al preocuparilor deopotriva, ale Mamei
i ale Maritei.

Azi /ma, Ducu cu o mutra neobinuita, repeta:

am sa-ti spun ceva zerios.

Mama,

Ducule, lasa-ma sa-ti spui eu Inca

MAMA

735

odata ca vizitele dese pe care mi le face Dinu, sunt autorizate

de mine! Ducu dete afirmativ din cap, nu fara a spune printre dinti: Nu ti-a cerut nimeni autorizatia, iubito
I
Mama
/ma repeta: Autorizate de mine i e suficient ca sa nu te mai
ocupi de fel de vizitele lui, fn schimb s te ocupi de ceea ce se
cuvine, pentru ca mai tarziu s fii un Mat tot aa de bun ca el,
ca instructie i ca suflet.
Nimic de zis, e un baiat de zahar..: Numai ca tu Maicuta

mea, le vezi pe toate... aa... cum se zice... In roz... se mai

zice i altfel: ideal, dar, ideal! nimeri el cu mandrie cuvantul.

Ducule, nici tu nici eu, n'avem vreme de pierdut, explica

ce vrei sa spui i pleaca sf-ti faci lectiile 1
Nu 1 Intai pianul striga Ducu.
Vazand c e nevoie s ma' la tocmeal, Mama admise ea vor
I

face Intai lectia de pian.

Nu e ohiar aa uor de spus... Nici greu 1...

Elena

nici atat, arata el varful unghiei.

Ce expresii i ce gusturiI Ma mahneti Ducule, n'auzi tu
cat de nemuzical suna cuvantul a sinchisete 1* Nu tii ca are
In genere o Intrebuintare vulgara?
Da 1 E nemuzical, recunosc, dar Intrebuintarea e nimerit:
nu se sinchisete de Dinu

repet.
Nu se sinchisete 1
Sau spui ceva, daca ai de spus, sau fncetezi cu prostiile 1

Cum Insa Ducu nu raspundea, Mama se uit spre el, ateptfind

gestul prin care sfareau de obiceiu micile lor 'hartueli, atepta
Ca Ducu sa i-se svrle In brate, gata Incordata pentru a rezista
ocului, cu o mustrare blanda pe buze i cu sensatia fericita de a
putea alinta pe puiorul ei mic. Ducu Insa ramase pe loc, cu o
mutricicd nemultumita.
Ducule 1 Pentru ultima 'Dna : Daca ai ceva serios de spus,
spune. Tu eti aici singurul barbat, eful mic al casei noastre 1
Ada Vardali avea geniul maternitatii cum spunea adesea
fiica ei Elena, nu fara de oarecare ironie i adaugand: Geniul
maternitatii cu privire la Ducu 1
La varsta lui 1
cerca atunci a se justifica Mama. N'avea
pe eine convinge. Sloiul de ghiata, cum chema Ducu pe sora lui
cea mare, sloiul de ghiata nu se topea.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

736

Mama lunecase iar spre Onduri foarte -serioase: Anevoie

de manevrat o fiinta ca fiica ei Elena... Anevoie de manevrat
acest mic diavol ce era Ducu I
Para m'ai rugat sa-ti spui ceva I solicit Ducu, neraba-tor sa dea drumul urrui secret ce-i &lila de mult buzele.
Mtept I spuse Mama, lasand de o parte cartea pe care
o cetea.

Tu... Tu crezi I Ducu ar fi vrut sa zica Tu crezi ca o

prostuta I
dar se abtinu. Tu crezi ea tngrul Pascu, vine la
noi aa ca sa studieze I
Glasul mamei se auzi imperativ:

Ducule 1

Iti interzic orice

aprecieri ! Atunci and eu admit ca cineva sa vie in casa mea,

acela e binevenit 0 IV ordon sa te porti ap cum se cuvine I
Da, vocea Mamei, era cea de zile rele, acele zile destul de rare,
cand se supara tare pe el. Iata dar ca. 0 cea mai bund mama,
putea fi nedreapta. Ducu se simtea nedreptatit 0 era posomerl.t.

Vino aici la mama pe genunchi 1 Il therna vocea muzicala. Dinu Pascu vine la noi des, cu Ingilduinta mea. L-am obser-

vat, I-am judecat, e un Mat .bun, un Mat cinstit.

Aa cred 0 eu I oftd Ducu spre nedumerirea Mamei.
Daca aa crezi I?...

Vezi ca... e alt pop apca I

Ducule 1 Iara0 vocabularul Maritci? Te rog Inca odata ...

Am sa cerc sa vorbese mai frumos, Ili promit 1
Urrna o tacere, Mama ar fi vrut ca baietelul sa spuna ceva,

iar Ducu ar fi vrut ca Mama sa-1 mai 1ntrebe. Mai putin fadator, Ducu incepu:
Cred ca 0ii de vizitele pe care sora mea
cea mare, le face acasa la Pascu. Daca ar fi fost mai putin
surprinsa; Mama ar fi corectat felul de a se exprima al lui Ducu,
acum !ma atepta cu incordare. Da I... Ea li intoarce vizi-

tele... Se duce la Prefectu I

Preocupata, Ada Vardali nu raspunse... era mirata, era nemultumita sau care alta 1i era impresia, nu tia. In loc de a mustra

pe copil, atepta, simtincl ca Ducu 0 el ateapta sa fie cercetlt,

Mama cerca a des1u0 problema: Se duce 0 ea ... probabil

In trecere... ca s ceara notite... sau ca sa villa Impreuna la

noi, pentru a studia caci studiaza, asta e sigur. Tanarul
Pascu e un camarad bun 0 chiar daca am vorbi din orice alt

MAMA

737

punct de vedere, e un baiat bun, distins

Te rog Ducule Inca
odata sa nu uiti ca. vizitele lui Dinu Pascu sunt aprobate de
mine. Sora ta e destul de mare ca sa judece i bhiatul, pe cat
tiu, e un element bun ... Numai ca toath chestia asta pe tine
nu te privete decat foarte putin
Nu-mi place sa te amesteci
in lucruri care depaesc varsta ta i cuviinta. Urma o tacere
i Mama se alarma nu cumva vorbise prea aspru puiorului ei
cel ginga .

Eu vreau sa vie la noi Ione! Paseu, n'am nimic Impotriva I

statornici Ducu dela fnaltimea parerilor lui copilareti. Deoa-

rece noi aprobam sa vie aci oricand are pofta, de ce sa se mai

clued Elena la el acasa.
In spusele copilului era ceva care suna convingator, gray
aproape, de aceea Mama ramase un minut tacuta.
Daca tu vrei i eu de asemeni, totul e in buna ordine I
spuse apoi Mama, glumet. Un oarecare mrait care putea sa
Fie i aa 1
Ce ciudati sunt
mira pe Ada Vardali:
copiii de acum I gandi, dar iata tocmai intra Elena, gatita,
cu ochi stralucitori ci fata mai inviorata ca de obiceiu:
Dejunez In ora I spuse grdbit.

Insemne :

In ora?... Anume unde ? Intreba Mama cu glas mat,

pe fata ei cea autoritara.
La Prefect... La tatal lui Dinu I... Nu e chiar aca de greu
de ghicit... nu avem printre prietenii noctri mai multi prefecti I
se enerva Elena.

Prefectul Pascu nu e prietenul nostru pe cat ctiu

mult fiul sau e colegul tau de studii.
Sa liisam discrirninarile I

Cel

i dupa un La revedere # Elena

ieci cu pas grabit, ceea ce nu fi era obiceiul, micarile fiindu-i

acordate cu Infaticarea, adica Incete, impunatoare.
Prefectul !... Prefectul I... MOM' In oaptd Ducu, dupg
pIecarea sorei lui.

De ce repeti tntr'una Prefectul...*. De ce ingani?... De

un timp ma superi puicorule
ci sunt destul de necajita.
Ducu Insa era cu adevarat preocupat:
Sunt ci eu Ingrijose asocia cu seriozitate. Da, preocupat I confirma
rat
copilul cu glasul lui fraged i contrastul Intre acel glas ci afirmarea matura, stranse inima mamei.
2

REVISTA FUNDAT/ILOR REGALE

738

Ducule, spune tot ce te apasa, Ili promit ea nimeni alt

nu va ti:
Dacd e aa I
decise baietelul, fericit ca se descarca de o
grip" I
Daca e aa, atuncea afla i tu, ea Elena nu se duce
acasa la Ionel Pascu, pentru el...
Dar pentru eine? fu intrebarea nerabdatoare i ingrijorata a mamei :
Vezi... Vezi ca te sperii I ... Se duce pentru cellalt, pentru

Prefectu 1

Mama pdru a reactiona in sensul cd baiatul cu felul iui de a

judeca, nu tie ce spune ... Ce idee totui, oarecum perversa, se
iscase In capul lui mid Nu era de loc patrunsd de cele- auzite,
dar o paloare ciudata se aternuse pe fata ei. Tacerea Mamei
prelungindu-se, Ducu se uit spre ea, apoi speriat se agata de
Mama 1... Mama I aa fel Inca Marita infra
gatul ei Strigand:
inteun suflet, sa vada ce s'a intamplat.
Nimic Mario I Bdietelului i s'a parut & ma simt rau I
Mama desmierda dporul copilului pentru a-1 liniti; totodata se mustra de a fi crezut in spusele lui i a se fi speriat de
geaba. Copilul asta atata de emotiv ii semana, dar ea avusese
un traiu nemultumit, cu multe necazuri /Jana sa ajunga la emotivitatea de acum, pe cand pentru el, puiorul, pentru el nu era
fireasca atata sensibilitate.
13aietelul meu 1 repeta In gaud, ca i cum ar fi exclus
orice drepturi ale altuia asupra lui... De altfel totul fiind basmuit
de caporul lui, nimic nu era adevarat, deci trebuia sa se liniteased, .. Dar, parca inadins azi, copilul o necajea.
Te asigur Mama ... E foarte adevarat I Pentru Prefect se
duce i am auzit-o spunand lui Radu cd ateapta cu emotie
vizita lui a Prefectului aci la noi.
De ce cu emotie? Intreba Ada Vardali cu glas absent
pe un interlocutor invizibil.
Stiu eu de ce cu emotie 1 Ea nu se prea emotioneaza ... iar
tu nu prea ai putere asupra ei... Dinu to place, nu aa ?
De sigur Imi place Dinu 1

se incuraja Mama. Dar, o mama

are oricum o emotie and se decide soarta fiicei ei, oricat de

independenta ar fi acea fata I cerca a se convinge pe sine .
Am auzit eu rau, sau tu ai auzit rau... Prefectul probabil poarta

MAMA

?39

grija cu privire la raspunsul ce trebue sa-1 dea Elena lui Radu,

cu privire la logodna
Prefectul... pentru Radu? Nu te supara
Eu stiu cam
sigur, ca era vorba de el, nu de Radu... Nu te supara pe mine,
nu te speria asa ... N'o sa fie nimic I incepu Ducu sa tremure,
gata s planga vazand pe Mama atata de turburatd.
De sigur
E sigur ea n'o sa se intample I spuse Ada
Vardali, cu o voce acum aspra. Ducu se lipi strans de ea si maica-sa Ii desmierda parul.
glasul acum era calm,
Fii linistit 1... Joaca-te puisorule
chipul ei redevenise cel de totdeauna, frumos i cu o expresie
I

dulce. Ducu se linisti de-a-binelea :

Mama, Mamile, Mamisor...

S'ar putea sa nu ma duc maine la scoala ? Din pricina evenimentelor, am uitat tot ce am cetit marturisi.
Ce desordine ! Lucrurile astea trebuesc asezate la locul lor
Ce villa are copilul, ca sa se turbure din toate acestea
fantome,
Ducule I joaca-te ... Nu mergi maine
gandi Mama, ingrijorat.

la scoala fiindca nu stii lectiile, iar de maine incolo, ti-am spus,

ca ne asezam serios la munca. Nu mai esti un t bbe.... Fireste,
in recreatii esti tot Puisorul Mamei II asigura, vazand ea ochii
baiatului se umezesc i fata ii paleste.
Da, o sensitiva era
copilul se turbura din nou Ada. Dar totul se va limpezi 1
decise cu fermitate.
Ductile I Cand se intoarce sora ta, vii i imi spui... Exact

atat... Cand se intoarce sora ta, vii i imi spui

preciza

Mama.

Am inteles mama I
bisnuit.

raspunse copilul cu o supunere neo-

Serios ca un ambasador, Ducu se strecura in hall la postul

de observatie, apoi tot asa de exact, intra tiptil in camera mamei
lui dragi i anunta :
A venit... e in camera ei 1 Mama se
ridica dupd scaun, frumoasa, svelta, cu suvita ei alba in parul
castaniu, cu chipul ei senin de icoand regeasca. Asa o vedea Ducu
asa chiar ardta.
Ducu fusese nervos toat dimineata aceea, constata el inausi. Acum era linistit, ba chiar un somn usor Ii cerca pleoapele,
asa c tresari cand Mama intoarsa in camera ciii lug pe genunchi,
Ii e somn pci50.
ii saruta pe frunte i incepu sa-1 desbrace :
2*

740

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

rului meu 1 spuse cu vocea ei dragastoas. Aa dar totul era

dibui Ducu prin aburul somnului i se Incredinta Mamei
lui 1Vjo Iene, care Ii lipea genele.
Dimineata la deteptare, copilul ii reaminti de cele petrecute

bine 1
i

in ajun, gata s apere la nevoie pe Mama, gata sa Infrunte darzenia sorei lui, gata spre orice isprava cat de anevoioasa.
Ducule 1 Sd ma lai sa te spal i sa te pieptan frumos, lard
de mofturi, deoarece sunt ocupata ; avem un musafir la dejun,
am invitat pe Dinu... Mama, contra obiceiului spusese numai
numele mic. Nu e o invitare oarecare, ci una de logodna. Sora ta
s'a hotarit sa se logodeasca cu Radu Pascu, aa cum i el i eu,
doream Inca de mult.
Bravo 1 Ce prajitura avem la dejun
consfinti Ducu evenimentul ; nu fara a se intreba ce oare ii va fi spus Mama, Elenei,
care s o convingd atat de uor, pe and Radu de mult se muncea,
fard de succes.
lath' ce povestise Mama, fiicei ei, trufa5a Elena, dupa ce o
Intrebase daca e dispusa sa asculte un episod dramatic din viata
ei. Incepuse prin a-i spune ca i ea a fost odata tanara, lucru
pe care de obiceiu copiii II uita, de aceea In loc ca o generatie
sa fie legata de alta, mai mult se simte despartita. WA, in casatorie fusese resemnata dar nemultumita din pricina unei deosebiri de gusturi i idei, nepotrivire pe care amandou partile con-

jugate dar mai ales injugate, nu o putuse remedia. In traiul

acesta inconform, gasise consolare In muzica, dase cateva recitaluri cu succes, de preferinta Irma facea muzica pentru ea ins5i,
singura cu pianul ei scump... uneori acompaniata de un violonist, nu de cine tie ce valoare, in schimb de o rard sensibilitate muzical... i sufleteasca
Sedintele acelea Ii erau pla-

cute, din ce In ce mai placute, de altfel cu auditoriu, anume

sotul ei, nelipsit, atata de nelipsit !neat prezenta lui era ostentativa, ofensatoare.
In loc sa fi spus Elenei povestea ca despre tatal ei, iat ii Vorbea fara de voie, ca despre un strain. Nu, nu era orgoliu, se simtea
destul de resemnata, totui orice atingere adusa pe nedrept faptelor ei, o indigna profund, disproportionat. In acest fel pe semne,
acordului muzical i se adaogase o revolta ce se cerea satisfacuta,
revolt pricinuita de atitudinea nesocotita a aceluia, caruia obi-

MAMA

741

nuit i se spune tovaras de viata . Nu, ea nu putuse s socoteasca tovaras de viata, pe cineva care banuia, spiona sau provoca scene necugetate, absurde... Daca acel sot nu ar fi reactionat in chip nedemn, tanarul violonist ar fi ramas un partener

Totul Insa se precipitase, tanarul inginer fusese

mutat de urgenta la .capatul celalt al tarii, mutare ceruta de
Prefect, pretinsa prefectului de sotul ei, de tatal lor explica
oarecare

Mama ca si cum trebuia sa fie oricui greu de 1nteles cum omul

acela despre care povestea ca despre un strain, dusman al lor,
cum omul acela Ii fusese sot si le era tata.
Abia atunci, deodata cu vestea plecarii, aflase ca acel -radar

avea pentru ea o admiratie, impinsa pada' la adoratie, asa

cum o au credinciosii pentru icoane 1i repeta probabil cuvintele. Da, aflase acel sentiment, deodutd cu despartirea ... El fi
spusese ca fusese singura lumina a vietii lui de orfan sarac...
Ea singura Ii dase iluzia c e si el o faptura omeneasca demna
de vreo pretuire, ea singura Ii dase iluzia ca e un muzician, nu
un orfan, Un proletar, rat:kit in acea amarnica multime care se
cheamii societatea
Nicio alt explicare, niciun nume, nicio
plangere 1mpotriva celor ce-i distrugeau cariera, 1i siluiau destinul. Asa cum il pretuise, nobil la chip, nobil la suflet, asa era ...
asa fusese
Peste putine zile, prirnise o vizita ciudata, anume a unci vecine,
o vaduva care, prin reputatia ei, se excludea din categoria chiar
a simplei vecintitati. Fusese o vizit mieroas, de plangeri, de
suspine, apoi de oarecare reprosuri, oarecare revendicari, pe care
Ii era greu s le credda a fi fost cu putinta, a le fi ascultat. Vecina
pretindea c norocul ei, viitorul ei, fusese distruse prin interventia
Domnului Inginer, sotul ei, al Adei Vardali... Domnul Inginer,
pe atunci Inca traia i ceruse prefectului care Ii era bun prieten
mutarea tanarului chiria, undeva cat mai departe
Ele
anume mama si o flied a ei sperasera c pana la urma
tanarul se va 1ncurca cu una din ele doua i poate chiar se va

casatori, de treaba cum era ... Ba chiar ele dou se certasera,

care & fie castigatoarea i trasesera la sorti... Norocul fusese
al fetei si era mai bine asa, deoarece nu va ramane nici ea aeros-

tita ... Dar iata tanarul fusese mutat In fundul Moldovei

rostul le fusese stricat . Da, fusese Devoita s asculte astfel ce

742

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

cuvinte spuse de acele fiinte. Nu isi mai amintea ce rgspunsese,

destul era ca putuse totusi spune vreun cuvant, ori si care...

Da, cu toat turburarea ei, simtise cg trebue & spung ceva,
ca le e datoare ceva, probabil tocmai ceea ce veniserg sg cearg :
o pomang. Deschisese Su chip masinal poseta si le dase banii
pe cari intamplator ii continea ... Nu se mirase c ele au primit

ba chiar i-au multumit... Si cum oare, in ce stare de spirit se

va fi aflat, deoarece spusese acelei femei:
E intaia si ultima
oarg 1 In adevgr, nu le mai revgzuse, auzise pared dela Marita
cg s'au mutat fiindcg nu le mai mergea bine in acel cartier...
Un cuvant !mg spus cu glas fals dar plin de otravg, acel cuvant
o turburase: 0 parasise pe acea Ltd a unei astfel de mame, o
parasise logodnicul.... Oribil I ...
Da, asa se petrecuse intocmai. Ada Vardali rgmgsese tot timpul
in picioare pentru a nu oferi acelei femei sg ia loc. Ceea ce nu
tia, era cd Ducu se furisase dupg o canapea undeva, nu din
curiozitate ci din instinctul ciudat ea Mama ar avea poate nevoie
de protectie... si iata sosise cu acelasi scop, dupg o scurta Mak
la usg, Marita. Fenomen neprevgzut, odioasa musafird se ridicase
de pe loc si in grabg parch' se sdvarsise plecarea. Marita le insotise pang la usa de iesire, in curand dupg ele, cu cheia ... iar
dintr'un colt al hallului, Ducu se strecurase nevgzut, ca unul
ce poate acum pleca din post, cu toate cg nu ar fi putut spune
de ce credea protectia lui necesarg Mamei, nici MI intelesese
spusele vecinei...
Da, acestea le povestise Mama, fiicei ei Elena i Elena cum
i de ce o sgrutase pe frunte.
Acurn Ada isi amintea cu un fel de suras, cum Marita dupg ce
incuiase cu grija usa, spusese:
A golit locul... Nu o mai prinde
nimeni pe aici, acum Ca m'a vgzut pe mine 1 Ada cercase un:
<I Dar 1 >>. Niciun # dar.... Noi, adica eu si dumnealor vecinele

ne cunoastem bine... Da, ne cunoastem, stim cat ne plateste

pielea ... Eu lc-am mutat de aci, de au curg-tat locul... De unde

am avut atata putere?... Ilite asa, o poveste dela Piata mare...

Sosesc inteo dimineata la piata, la zarzavagiul nostru, al mai bun

fireste... Cine e acolo infipt si astupg locul: dumnealor doug,

Mama si fata ... i ce fac?... Aleg, adicg mama alege si fata
cara pe ascuns inteun ghiozdan. La urma nu le place nimic i

MAMA

743

gata sa piece cu trei fire de patrunjel. Precupetul nisnal...

Stati I Nu merge aa I strig eu. Ia scoateti-mi la lumin, ridichile i mararul daca nu va e cu suparare I... Cum... Ce fel?...
Vardistul i el acolo i iac scoate din ghiozdan ridichile, ba i

nite unt proaspat...

Hai cu mine la sectie I... Da nu...

Fata ea merge numai ea i o sa vada el gardistul. Amndou i pa sul I poruncete sergentul intaritat. Le-a petrecut
ca aa

'Ana cine tie unde ocarile zarzavagiului i rfisul muteriilor...

A fost a buna, cad s'au carat de ad, de alaturi, cu totul s'au carat
i cu ce datorii neplatite mai aveau.
Ducu privea pe Marita CU un vadit respect, o rasa sa piece
fara sa se ia dup ea, trebui sa-i Meg semn spre bucatarie, spre
vreun rost de gustat ceva inaintea mesei. Copil ce sa-i fad I se
scuza Marita catre sine, se scuza de acea slabire a principiilor ei
de ba za .

Buna, vrednica i credincioasa Marita I

opteau adesea
pe buzele Adei, cuvintele recunotintei, pentru devotamentul,
pentru sprijinul ce-1 da Marita, traiului lor sfios i necajit.
Ada ramasese singur cu trecutul... Nu-1 izgonea, dimpotriva
atepta ca tacerea sa se fad In ea deplina pentru ca evocarea
unui anumit moment sa fie ca i o realitate. Intr'una din zile,
dupa multe ezitari de sigur, inchizAnd pianul, cu gesturile lui
delicate ca toata fiinta lui, prietenul ciii spusese :
Iti pricinuesc mari necazuri, pe unele le tiu, pe altele le ghicesc... Iat6
azi fli voi pricinui o manire i sunt fericit fiindca am siguranta
ca vei suferi.
Cum se va E tras in ea sAngele i cum se va fi aternut paloarea I

El, era Incordat In sfortarea de a stavili suferinta pricinuita de

acea despartire.
Pentru linitea dumitale, pentru a pune
capat mustrarii dumitale de contiinta, am cerut mutarea
Deoarece problema noastra nu poate avea niCio solutie.
Solutie I... Problema I... Ciudate cuvinte
cuvinte cumplite daca le-ai crede sincere, dar nu le cred I raspunsese.
Tfinarul avusese un gest de uurare : aa dar ea nu crezuse in

acea minciuna, deci nu va ramane cu o amintire de dispret...

Ea nu-1 crezuse, deci credea In iubirea lui cea muta i ea insai
Ii iubea Inteatat !neat nu putuse sa creada
Deoarece exista
dragostea lor amndoura, ea nu va ramfine cu o amintire de diz-

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

744

pret...

Cuvintele lui erau mgsurate, dr5muite, dar Adei nu-i

trebuiau nici cuvinte, nici dovezi. Poate cg acel moment al

iubirii lor fusese suprem, inaltat deasupra a tot, inving5tor
dei ei erau invinL

Ce s'a intamplat?... Sirnt Ca' se petrece ceva neobinuit

ceva...
Nu spune cuvntul... SA nu ne speriem, sa nu anticipAm...
Poate ca nu va fi aa de gray. Se oprise vazind-o aa de paha"
ca i cum Ii fugise sangele tot, de.1 nu-i spusese inc5, dei nu
putea binui adevArul...
lett_ Eu sunt acum soldat, deoarece concentrat...

Neateptatl... nth" de niciun motivl... friminta Ada

degetele ei frumoase.

Vari drept, firi motive, cu dreptul celor tari i nici chiar

putinta de a-mi pleda cauza... Chemarel... 0 misiune urgent:61,
pronunta In sfirit, cuvntul cumplit al despgrtirii.
Unde... De ce... Cum? 0 tAcere lunga i dorinta lui

de a amuti, pentru a nu fi silit sii spun6...

Plec maine I

cutezase i n'ar mai fi putut in acel moment

descleta dii4ii pentru a mai ad6oga o silab5. Ada Ii desprinsese
m'ainile din ale lui, cu un gest de ofensi: Maine 1... Si eu aflu
abia azi?

Afli cea dintai, in primul minut ce am avut liber...

*tii?
Da, tia... Era o sclay,a i nu fusese In stare si-i rupi lanturile, nu fusese In stare de niciun sacrificiu i iati, el era sacrificat
din cauza ei.

De ce spui sacrificat?.... Aa dar tii?...

Si -tie ea ceva... i ce anume ar fi putut ti... Stia numai
ci i-a cizut cerul pe cap! i cum el ticea: Te rog... Pentru
prima oari ii chiar poruncesc... Spune adevirul, oriicare. Si
nu-1 aflu dela striini, i cum totui nu spunea nimic:

Aa dar

anta de putin 1...

Atita de putin te iubesc?... Nu, nu te iubesc, e o adoratie
-a-a cum se adori icoanele... aa cum adori pe femeia cirnii
Reproul lui, lovi In toati fiinta ei,
tale dei neatinsi...
In carnea ei... lati acum el vorbea cu un glas pe care Ii cerca
a fi cit mai Nnal, gribit parci a spune Geea ce avea de spus:

MAMA

Mi

Z45

s'a dat o misiune urgenta i ora plecarii mi-a fost fixata,

111.1 pot deci amana

Pleaca diseara. Sa mai stam odata de vorba, acolo la tine.

Ii spunea u tu . De ce oare?
De asta m'am temut... M'am temut c ma vei retine, c
vci vrea sa mai fim odata singuri. M'am temut cum se tern cei
ce flu banuiau ce este fericirea i iata fericirea a sosit, e aproape,

dar ei nu o pot atepta nici macar un ceas mai mult.

Se uitase spre strada 0 ea cu el deodata i iata vazusera
pe slujitorul lui fidel, a0eptand pe trotuar cu o geanta in mang.

Aa dar... chiar acum? In ea tot sangele se racise.

Nul Nu ma banui, nu ma mi... sunt destul de necajit...
Am primit ordinul abia aseara... Scria pe el urgent 0 ca sa
lntareasca urgenta, adaogasera Fara de amanare . Aa dar
niciun demers nu mai era cu putinta

Se uitase la ea ... 'Area ca de ghiata ... Nu ma crezi?

vad eh' nu mai e nimic de facut...
Ba da
E o misiune de serviciu, fara de refuz posibil... Sunt
mai de _mull conCentrat i lasat provizoriu pe loc... Acum au
nevoie de mine, de un tehnician... Am cercetit totu0... Mi
s'a spus c lipsa, intarzierea mea ar insemna dezertare.
Nul Nu 1... Du-te acolo repede
Poate ai Intarziat...
Poate, te vor pedepsi
Spaima ei trecu In el ca un val patima de dragoste, de posesie.

Aa dar Ii prefera dus, nu-1 vrea pedepsit, Impurat... Aa dar

fl iubea, pe el acesta, care niciodata nu se socotise demn de ea.
Crezuse ca e numai o generozitate de artista catre subaltern.
Acum iata Ii stase In fata o mireasa nefericita, careia i se rapea
mirele, o sotie careia i se rapea sotul pentru a-1 trimite la moarte.
De ce la moarte? 0 condaninare plutea vag in jurul lor, poate

din pricina acelui dar al ei, promis, nelndoios... Era prea mult,
ca sa fie ingaduit. Stia cel putin sigur, ca e a lui, din vointa el
libera, nu de milil, nici din generozitate, ci din propria valtoare
a fiintei ei, care consimtea. Era destul... era prea mult 1...
Ada nu 0iuse cand plecase prietenul ei, and disparuse la coltul
strazii. Numai semnele pe care i le facea Ion ordonanta, numai
pe acelea le vazuse. Ion /Area a spune,:
Nu plange... Ne
Intoarcerp noi repede i facem nunta
I

REvarrA FUNDATHLOR REGALE

746

De ce nu spusese el, acest cuvant... de ce nu i-1 spusese ea

lui?... Se sin-rti turburata ... Se ducea totui Inteo misiune

Nu era timp de razboiu, era timp de pace ... De ce atAta spaima?

Da, toat fiinta ei, era o sonerie de alarma, asurzitoare. Ii astupa
urechile, dei tia bine ca alarma era acolo undeva In lAuntrul
ei... Porunci acelei fiinte lAuntrice sa nu se teamii, sd nu jeleasca,
sa spere, s atepte, sa-1 poat IntAmpina la Intoarcere cu darul
tot, darul cel mare, unic, darul primei perechi de oameni. Da, ei

doi, o singura pereche de oarneni Inteun paradis I

Da, logodna Elenei cu tanarul Dinu, era opera ei, a Mamei.
Dar CAVA turburare, cata rascoala a trecutului. Oare de ce se
vorbete mereu de trecutul mort... Ea, Ada, nu putea crede In
trecutul mort, pentru ea trecutul era viu, prea viu i chiar dacd
ar fi vrut sa-1 uite, viata i-1 aducea aminte la fiecare cotiturA.
Se auzi un ropot de pai marunti, coborind scara podului.
Mama eau-Ca o lanternd i o aeza la capul scrii.

Bravo, bravo,

chestia asta cu felinaru... Eti un Inger... eti un geniu... dar

n'am timp s te sarut. CArucioru cere reparatii i trebue s ma
apuc de lucru
Dar Ducule I...
cerca Mama, uimita.
I

E timp destul... Eu InsA ma grabesc. Aa Imi place

mie sA ma grabesc, sa fiu gata din vreme I
Nu Irish' i cu lectiile 1
profitd Mama.
Vine randul la toate 1
rAspunse Ducu cu resemnare. Deocamdata In ascuns de sora lui, lucra cu zel la repararea caruciorului.
Ei 1 Acum c acum, Doamna mea dragA I

inaugurA el un nou

nume, mamei lui iubite, Inteo bung zi de Dumineca.

Ce anume Ducule?
Coloarea I...
Despre ce coloare vorbeti?

A fundei... Tu ai panglici destule... dar coloarea?...

Ce idee 1

se enerva putin Mama.

Da ... coloarea

roz sau albastru? Marita n'a fost in

stare sd-mi spuna. Spune tu
Itj marturisesc ca sunt la fel cu Marita ... nu tiu sa-ti
spun...
I

MAMA

747

Bun l Am vazut cum stau lucrurile ... Tot eu trebue sA

&est. Am i gtsit I... Cautd prin sertarele tale, panglici bleu
i rose
Tot tu, ai sa-mi faci un t chou 1) cum ziceti voi. 0
fund frumogsa bine combinata. Eu ma apuc sa lustruesc caruciorul, nici n'o sa-1 recunoateti

Putea oare Mama sa curme acel elan sufletesc, sa distruga

o precoce dar i naiva iluzie a baietaului scump? Voiu cauta
panglici chiar asta seara Ducule I promise solemn.
tu eti ingerul casei. Tu eti iubita mea.
Aa da I Tu
Am hotarit. Eu nu ma insor, eu ramai cu tine ... Destule griji
ai de dus, singura. Acum, le vom duce amandoi.
Emotia, impiedica pe mama, sd pronunte vreun cuvant. Tot
emotia, fu pricina ca Ducu simtea un nod care-i astupa gatul.
*tia el bine cd dupa asta, yin lacrimile ... Cu un acelai gest,
In acelai minut, mama i copilul fura strans Imbratiati, cu capul
Irma intors pentru a-i ascunde lacrimile.
Nu! Eu nu voiu face ca Elena ... Eu nu te voi lasa singura
Eu nu ma voiu insura-niciodata Tu eti nevasta mea 1 hotari
Ducu, cu cea mai serioasa convingere. Ada, ridica capul in sus,
spre cer, spre Providenta I Ada, sta pe scaunul dela pian, intoarsa
spre golul camerei. Era singura, o uoara caldura urca tn obrajii

palizi i Ii colora. Auzise trantindu-se ua vestibulului inteun

anumit fel i recunoscuse paii grabiti ai lui Ducu, ai dragului
ei baietel:
Puiul meu de om .1i spunea adesea, printre alte
I

desmierdari.
Ghiozdanul, urmarit cu atentie de copil, sbura i aterisa exact

pe masa, Fara de accident. Satisfacut, Ducu se asvarli de gatul

mamei, apoi i se aeza In poala, nu fara s cutremure echilibrul
fotoliului pe care Mama din prudenta se stramutase. Ca de obiceiu la Intoarcerea dela coala Ducu fu ocupat s o sarute pe
Mama sistematic pe amandoi obrajii i sa-i sburleasca cu amandou mainile, parul matasos.
se ruga Mama, in realitate Manta-Ca de acest
Ajunge 1
fit cotidian i purtand dinainte in ea, regretul timpului cand copilul nu se va mai asvarli In bratele ei, n'o va mai ciufuli, va fi
baiat mare.
Cnd vei fi tu Mat mare I
incepu, dar fu
Intrerupta :
Cand voiu fi Mat mare, voiu fi tot bdiatul tau
mic j am sa te ciufulesc ca i acum
i o sburli Inca mai mult.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

748

Mama scoase din buzunarul rochiei negre un pieptana ca de

jucaric i Ii netezi la loc pieptanatura.

N'ai sa mai spui ca nu viu drept acas i case gura prin

pare 1 Nu! raspunse Mama solemn si se uita la penduta care
confirma acel adevar. Se poate sa i se intample uneori ceva ornului care sa-1 intarzie? explica copilul cu seriozitate.
Da, se
poate i cand tu intarzii sunt ingrijorata tocmai din teama de
accidente.
Accidente pe strazile astea pe care trece o birja
odata pe saptamana 1 E o fericire ca nu e mina circulatie
dar exagerezi Ducule 1
rase Mama. Facem pariu ... Pe ce ?
prinse ocazia trengarelul.
Facem 1
aproba mama lufind

acelasi ton, totodata copiliresc i gray.

o carte de geografie 1

pe

Pariem... pe

oYai glasul lui Ducu, apoi cuteza.

Aveti de invatat doua manuale anul asta ?

adica la drept vorbind, unul... dar 1-am
Nu chiar cloud
pierdut... poate mi 1-a furat 1 cerca Ducu.
Da, poate 1-ai
S5 nu invinuim pe nimeni de furt, e prea gray 1...
pierdut
statornici Mama.
Totul este ca imi lipseste si am poimaine
teza
rispunse Ducu cu graba. Ca dupa o matura gandire,
Mama propuse: Ce sa facern... o sa spargem purulita i o sa
cumparim acum la fine de an, un manual nou. Ducu paru a cum-

pani lacrurile cu seriozitate : Da, s'a scumpit tot si noi nu

suntem bogati i daca Ili umpli buzunarele cu pietricele, buzuDar 'Ana cand
narele se rup 1... Baiatul cerca s'o opreasca :
vom fi saraci, mama 1 intreba. Mama avu o ezitare :
Pada
cand
pana cand
Mereu I...
Copilul izbucni in plans.
Ce sa ma fac cu sensitiva asta de om mid gandi Mama,
obsedata de problema. Era o vaduva Inca tinari care se simtea
fall de putere, in fata problemei cresterii celor doi copii. Asprime
cu puiul ei? Nu 1. De altfel i-ar fi stricat caracterul i n'ar fi
obtinut nimic. Spontaneitatea, naivitatea lui, erau incantatoare.
Da, era preferatul ei... i cum oare 1-ar fi putut compara cu sora
lui Elena, care avea optsprezece ani, parea de doutizeci, daca nu
chiar mai mult. Nicio cOmparatie, deci nicio remurare pentru
dragostea inegali.
Ce ai in buzunar Mama ... Arata puiului 1 se alinta Ducu.

Mama paru nemultumita, o umbra cobori pe chipul ei armonios :

Curiozitatea c UR defect 1

spuse, Totqi credea eA satis-

MAMA

749

facerea curiozitatii e preferabila misterului, in educarea copiilor.

Scoase deci din buzunarul hainei de casa un cornet, i 11 deschise,

fara a-I da eopilului care sta cu mana intinsa. Copilul li trase

maim inapoi i privi fotogtafia :
E Gill... E nenea Gill I ...
Dar nu seamang bine... El e... i nu e 1... spuse just i cu
un ton Intristat. De ce mor oamenii Mama?... Oamenii pe
can Ii iubeti I
omenirii.

preciza. Ducu, nu Ma de cruzime pentru restul

Nu cerceta aceste legi I murmura Mama, cu gandul departe.

Copilul simti nevoia unei diversiuni. Dinteun instinct totui

just, vorbi tocmai de ceea ce ar fi parut nepotrivit.

Eu ma
gandesc foarte des la el... Eu am fost la el acasd I...

Cum?... Cand?... De ce ?...

se gramadeau intrebarile
care erau totodata protestari, Invinuiri, mirare.
Nu I
striga
Ducu. Ce va fi insemnat, ce va fi vrut sa inlature acel Nu?
secretul cugetului fraged al celor mici. Apoi Ducu spuse:
E simplu
Tu tii ca drumul meu spre coala e prin pare. Tot in
pare, adica numaidecat alaturi locuia i Gill...
De ce Ii zici pe nume? opti Mama.
Vezi cii i-o n'o prea nimeream cum sa-i spui, atunci mi-a
Ducule, suntem prieteni, spune-mi pe nume.., ba
spus el:
suntem chiar complici deoarece fari de voia mamei, te-am aba-

Ce abatut I Eu nu mai puteam de bucurie,

tut din drum.
eram curios... De ce cram curios?... Vezi ca nici el nu era ca
ca un... frate 1
dicaud orice mustrare.
de obiceiu, era aa

statornici copilul impie-

Aa dar eu ma intorceam mai de vreme dela coala

fiindca profesorul de geografie se imbolnavise i lipsea. Mergeam

Incet prin parc, cand iata-1 pe Gill... pe nenea Gill crezu

ma Intreba
de cuviinta sa corecteze. De unde imi vii?
el glumet. Tu tii ce dragut e el cand glumete I

Da tu de uncle
spui eu. Eu viu dela birm dar era inchis pentru reparatii.
Nu m'a
Aa i coala mea, se repara Domnul Director 1
mustrat, a ras cu haz... Duca Iti spui eu cii e un baiat de zahar I
i cum Mama parea a nu se mai ocupa de prezenta lui, iei din
odaie tiptil....

vii?

REVISTA FUNDAVILOR REGALE

750

Preocupat, Ducu nu vedea ea' Mama era alba ca varul.

Nu vrei sa intri la mine un minut, aci la doi pasi? Mi-a spus
Gill.
Cum sa nu vreau ... o casa alba cu un fel de etaj, chiar

la iesirea din pare... El locuia odaia din dreapta... numai o

odaie si noi toata harabaua asta I constata Ducu, cu un repro care ceva nedrept, imprecis.
Noi suntem multi I spuse Mama, ca prin vis.
confirma Ducu, ca unul care a experimentat
Multi dd I
conlocuirea i cunoate toate defectele ei.
Tot neasteptat, Ducu se asvarli iar de gatul Mamei, sdruncinand-o de pe locul ei.
Ai sa ma trantesti cu scaunul I spuse glasul pared enervat
al Mamei.
Stau cuminte I jura Ducu, cu 'liana lui mica ri-

dicata pentru juramnt. Lacrimi se urcara in ochii Mamei:

Ce ma fac eu cu un copil atat de sensibil 1 gandi iarasi cu
descurajare.

Sa vezi 1 Nu stii Inca nimic...

Asa dar tu Imi ascunzi mie atatea lucruri I
Jur; numai asta am
Fata copilului lug' o expresie grava :
ascuns I
ridica pentru juramant mana lui mica.
Te cred I Trebuia sa te cred I

repeta ca pentru sine, Mama.

Sd vezi I Acolo la el in camera, era numai un pat de cam-

panic, o masa de lemn, un dulap si doug scaune. In schimb,

In perete era batut un covora frumos, si pe el atarnate trei
flaute. Intelegi? Nu mai esti suparata pe mine... juri?
Mama fueling' capul afirmativ si Ducu Intinse fruntea, apoi
multumit de sdrutarea mamei, pleca la joaca lui
Ada era acum singura, Isi putea aminti In voie camera, vazut o singura data, in graba, In goana, cu spaima. Camera
aceea era Intiparit In memoria ei cu fiece amanunt: cum el
se lovise de usa ca sd o lase sa intre... paloarea lui ca de marcum apoi ii aratase covorasul de Persia si cele trei flaute
Da, Ada revedea limpede, cum ea ramasese In picioare la marginea patului
de campanie, privind flautul fermecat ei Insusi fermecati.
... Cum printr'un acelasi gest, aceeasi micare, se smulsesera de
mora

cel din mijloc era un instrument rar, pretios...

ltinga acel pat de campanie, se departasera de el... Cum ea,

ca dupa o imensa oboseala se'asezase pe unicul scaun, si el jos

MAMA

751

la genunchii ei... Cum Ia un moment se ridicasera deodatd...

Ea Isi cautase cu ochii sacul de 'nada care lunecase pe pardoseala. El, i-1 ridicase, i-1 dase, apoi deschiscse Meet usa, cercetand coridorul stramt ii Meuse loc ca sd poata pasi pragul...
Cum in haosul vijelios, ei se opriserd fata in fatil, asa de
aproape fata ei de a lui
frunte laugh' frunte, ochi in ochi,
buze ca i impreunate, in sarutul iubirii celei ce se simte eterna,
ca tot ce e pieritor, pieritoare ca tot ce ar fi trebuit sd fie etern...
Dup5 fiecare zece pasi, ea intorcea capul si 11 vedea in prag,

drept, nalt, subtire... Rand cand la o cotitura a drumului, disp5ruse brusc, asa cum se stinge o 1umin. Adei, Ii stase inima
in loc, prinsa inteun camel: Presimtire I spunea un glas
din ea, pe care-I respingea cu oroare... El, Gill, ramasese tot
pe prag, si era firesc, deoarece acolo la cotitura ulitei, femeea.
pe care o iubea, care dupa legile sufletului ar fi trebuit sa-i
fie soat5, iata se inturna cu vointa sufletului in spre el, pe cand
cealaltd, mama, cotea spre cuibul unde o astepta Ducu, puisorul
ei. Da, Ducu o astepta, ghemuit in sine, sgribulit de un tremur
ca i frunzele copacilor cad iata era pe aproape toamna. Asa

dar o sofa' geamana a ei ii va urma logodnicul, acolo departe

unde 11 chemau legi ce nu puteau fi inlaturate, pe cand Mama
zori spre cuibul familial. Din poarta, Ducu zarind-o fugise inapoi
spre casa i aterisase pe prag in asteptare. Socotind ch. Mama
1-a zarit i ea 11 va mustra, Ducu pregatea lingusiri: cum ii

va pleca capul de hainele ei cu alintare

poata certa

...

asa fel ca s

nu-1

Dar iata, Mama trecuse pe langa el ca si cum nu

1-ar fi v5zut. Ducu merse pe urma ei i in varful picioarelor,

intrase dupa ea. 0 g5sise stand in poza ei obisnuita, pe marginea

taburetului dela pian, cu fata spre odaie dar cu ochi ce pared

nu vedeau. Aoi, privirea ei 11 g5sise i Ii cuprinsese. Ca un catelus Ducu se apropiase de genunchii ei; Mama ii trecuse maim
prin par i acum se uita la el pared cu spaima, intrebandu-1
cu o voce schimbata : Nu te doare nimic?
raspunsese mirat copilul, dar tocmai din pricina acelei intrebari simApoi Mama, vorbi, umbla ca
tise parca 1-ar fi durut ceva
de obiceiu i Ducu asemeni.
I

752

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Urmase alaiul grotesc, alaiul de carnaval:

Scene, binueli,

apoi crima se desdvarsise, c5ci crima fusese delegatia ceea urgentd, primejdioasa ... Ce lesnicioase mijloace. Oamenii care
Iti sunt displicuti, pe aceia ii suprimi, cureti locul de un rival
fie c5 numai binuit I. .. Timpul nu-si oprise mersul, timpul maturase In calea lui. Asasinul murise curind dupa aceea, din
ceea ce se cheamd :
moarte bund.
Iatd, mai pe urma murise i complicele, murise Domnul Prefect friteun accident. Ada
nu se mai putuse nici bueura, nici intrista,

si ea pare ca moartd,

de atunci de cand un om tndr, un om cinstit, fusese asasinat

din pricina ei. Numai copilasul 5sta neastampArat, care uneori
sta palid, nemiscat, privind-o, numai el nu-i ingaquia sa mai
iubeasca pe nimeni, sa urasca pe nimeni, de el se agtita Ada,
ca de un colan de salvare, pentru a putea uita, pentru a putea
trii. SA vezi Mama! auzi ciripitul lui Ducu, sau poate era
cel al pdsdrelelor, cele de sub stra sina desmierdata de primayard. Umbra celui pe care-1 iubise i fl ucisese plutea fn jurul
ei, blinda. Cel ucis nu cerea risbunare, iertase... Va putea
oare ierta si ea altora ?... Iat5, absentul va rimne mereu
Inteun colt cald al amintirii celei filth' de durere.
Trei am ca trei veacuri I... Ciripitul neobosit al lui Ducu
o sculd pe Ada de pe loc, ca sd admire cdruciorul, caruciorul
nadejdilor de mdine.
Zarul c5zuse 1
Nu stiu Marnd 1
spuse Ducu, intrind furtunos, cu respiratia
scurtat5. Nu stii I .. Profesorul ne-a vorbit azi despre Nenea Gill 1
Profesorul?
semnul afirmativ.

Intrebi Ada mirati. Ducu ficu din cap,

Cu ce prilej ?.. Ce v'a spus?..

Prilej 1
eviti Ducu explicatia. Ne-a spus cam asa :
Un fiu al poporului lipseste dintre noi I Care noi... ?. .
Adici poate funded el profesorul, e si Pdrintele Orasului 1 se
deslusi Ducu cu sine.
E foarte frumos ca s'a &Ida... 1 murmurd Mama.
Prietenul nostru era fiu de sdtean I
Bravo lui I aproba Ducu.
Meritul lui de a fi fost cel ce era, apare cu atit mai mare ...
dar trebue si tii Ducule ca noi toti romnii, suntem dela tali,

fie cd mai pe urind unii ne-am strimutat la oras...

MAMA

753

Lasa ca stiu: Suntem un popor de tarani, un popor

eminamente agricol... Dar tu vezi bine ca cei dela Ora sunt
mai pe jos... 1
Nu sunt mai prejos, deoarece ei sunt obarsia i painee
noastra si de aci 'nainte prin invataturi...
Rana n'aduci tu vorba de fnvatatura
0 aduc mereu Ducule, deoarece firi 1nvatatura nu se
1

poate...
E inteles... De ce sa tot vorbim mereu, daca e Inteles
Ca sa nu uitam cumva vreo lectie netnvatata
Aici bateai 1

...

Dar ce expresii Ducule I 11 mustri.

Dela scoali ... Ai vrut la scoali cu orice pret... Nenea
Gill Ii spunea ea 10 ia el sarcina sa mii 1nvete. Tu n'ai vrut 1...
Dar ... Era greu...

...

Aici In casa ar fi fost greu... Cred i eu ca ar fi

fost greu... din pricina unor anumite persoane. Nu 1 Nu te
Da

supara 1

As fi putut sa ma duc eu la el... Stu ca ...

Ce?...
Nimic 1... Gill e nume englezesc...
Mama nu rispunse, Ii aminti versiunile pe care i le spunea
prietenul ei, cu privire la acel nume. Am in ochi, chipul lui smead,
s'ar fi putut spune, sinexpresiv, dar acel ceva )> din suris 0 din

privire, care Impreuna cu felul caustic al vocii

totusi do-

moali
da impresia humorului englezesc. Ii aminti i versiunile povestite de el cu privire la numele de Gill Ionescu.

Cu un astfel de nume trebue sa iei bine seama, pentru

a nu deveni ridicol 1 spunea.
Cum Mama, 'Area a nu se mai ocupa de el, Ducu se strecura
spre bucatarie pentru unul din permanentele lui conciliabule
cu Marita.
Da, Ada 1si aducea aminte cu durere, cum inteuna din zile
venise vorba despre numele lui. De ce < Gill Ionescu *? E
soarta unor nume cea de a deveni ridicule! explica el suabia
rizind surasul acela
In comuna In care se nascuse, primarul trebue sa inscrie In
registru pe acel nume an copil al unei femei, care In timpul sarcinei rimasese vaduva. Cum 11 cheama ? Intrebase primarul

754

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

pe femeie care drept raspuns, incepuse s boceasca.

Te Intreb
cum II cheama pe tatal copilului I Ajutorul primarului se aplecase la urechea efului i Ii optise : L-a facut cu boierul 1
Primarul se scarpinase la ceafa i C proprio mot... 5) ^ cum zicea

apoi drept nume de famine, adaugase :

Virgil
Al vaduvei lui Ion.
0 tot atat de mare initiativa crezuse de cuviinta sal aiba
mai tarziu i secretarul gimnaziului: .Cum te cheama, tu
de acolo, la nou . ? Intrebase pe baiatul sfios, apoi trecandu-i mana prin barba, Inscrisese: Virgil Ionescu. Ca un al
treilea na, camarazii gasisera formula :
Gill Ionescu.
el, scrisese

Ceea ce insa nu s'ar fi putut defini, era amestecul de ironic

i resemnare cu care povestea aceste lucruri, un fel al lui, care

nu ar mai fi putut fi al nimanui... La un moment al acelei

povestiri, mama bagase de seamii prezenta lui Ducu, nu-1 gothse, nu-1 mustrase c stase pitulat. Copilul simtise cal aceastd
ingaduinta se datora prezentei lul nenea Gill, de aceea stase

cuminte, tacut... L'ar fi durut mice mustrare facuta In prezenta lui Nenea Gill, Gill, care era marele lui amor afara
firete de Mama. Ea, era a icoana din cer
iar Nenea Gill Ii spunea mamei, atata de frumos:

spunea copilul,
Domnita 1

Tot ce spunea Nenea Gill era frumos i amandoi erau buni,

de aceea chiar, Ducu se furia In camera unde faceau muzica.
In adevar prezenta copilului nu le era suparatoare, dimpotriva.
Fiecare din ei doi simtea nevoia unui al treilea, spre a nu ramane singuri cu marele lor secret. Copilul era pentru ei o pavaza,
iar Ducu Ii imbia pe amandoi laolalt, cu simplitatea sufletului
inocent. Atunci and uneori, tata intra aa de brusc, beat cum
&idea Ducu parea c pandise dup ua gasea acel tablou
linitit, armonios. Cum lima in el clocotea permanent mania,
furios ca nu avea nimic de repropt, furios de atmosfera pe care
o simtea calma, placuta, ieea fara a zice Nina' ziva, trantind ua
cu violenta. El, sotul, cu atitudinea lui necuviincioasa, crease
complicitatea lor, scormonise in simtirile lor din adanc, In acele
anume momente Ada se uita spre Gill, iar el Ii cerceta Intrebator, privirea: Fara de cuvinte, erau de acord ca nu se vor lasa
terorizati de acele procedAri necuvenite. Fusese prima lor fate-

MAMA

755

legere secreta, iar cel ce le-o Inlesnise, fusese sotul eel nesocotit.

Da, aproape nu lipsea din camera de muzica atunci cand

t-

n ruI se afla acolo, se aseza greoi pe un fotoliu dosnic, cu barba

roscovana sucit inteo parte de falca usor stramba, cu pleoapele

lasate in jos, acoperind privirea lor neagra.

Peste cate saptmani
Peste cate veacuri ?..
I se paruse Adei, Ca cineva trece mereu prin fata portii... Poate cd
numai i se 'Area ... Dar inteo dimineata, acela sta chiar laugh'
poarta si In chip vadit, astepta. De cate ori trecea cineva pe
strada, se prefacea a privi In alta parte, apoi iarasi Ii relua panda.

Adei, i se golise ceva n piept, fu o sensatie oribila. Decum Ii

reveni putin din ciudata emotie, arunca pe umeri la intamplare
o haing i fugi spre poarta. Se temea acum, nu cumva omul sa
piece, simtea ca si cum de el ar depinde viata ei de acel necu
noscut cad nu-1 cunostea, nu-1 recunostea. Asa, cu o haina
aruncata peste kimonoul de dimineata, fugi la poarta, nimic nu
ar mai fi putut-o opri, nici un scrupuL Era acum In puterea
presimtirii... a carei presimtiri?
Imbracat cu haine civile vechi, cu Ufi suman deasupra i pe
cap cu o caciula roasi, omul parea ca In adevar pe ea anume,
o astepta. Eu sunt ...Dumitru I zise ursuz. Astept de
trei zile si am pierdut cursa I

apoi cu o mare sfortare

Domnul

Inginer, m'a rugat sa va dau asta I

i intinsese un pachetel.
E i o scrisoare induntru... bine Ca m'am putut tine de juramant... & ma intorc i eu acasa. Dad nu era vorba de el I
o privea filed' placere, ba chiar cu un fel de ura ... de ce?.. Era
Mihai ordonanta lui : Vii dedeparte? Din iad... Tocmai

sus In capul tarii... a fost un iad repet i pleca morocanos

lasand-o cu mama intinsa. In mana Ada tinea o hartie de o mie,
pe care gasise in buzunarul mic al halatului, dar Dumitru,
omul /ui de serviciu, ordonanta /ui 'Anise a nu observa gestul
ei i plecase ursuz... atata de ursuz

Era toamna, \rant, si era aproape desbracata, de aceea,

pe semne tremura, cum tremurau frunzele copacilor marl si
cadeau frunzele cu un sgomot sinistru.
ce oare cauta ea
acolo la poarta, desbracata?.. Intra in camera ei, fara sd
stie, cum si and s'a departat de poarta ; inchise cu cheia
cele cloud usi ale camerei, apoi se aeza pe un fotoliu la o me3*

756

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

sut5 i puse pe masa plicul

Dupa un timp lung... lung...
deschise plicul, cu mAini care tremurau. G5sise o fotografie
i o foita de hArtie cu cAteva rAnduri:
Puteam sa refuz misiunea
ce mi s'a incredintat, am vrut Insd sd ma aflu fata In fat cu destinul meu, sa-1 Infrunt. Daca in locul meu iti sosesc aceste randuri
i fotogralia, vei Intelege. Nu plange, nu te mhni, dimpotriva

s ai mereu In minte c ai fost unica fiinta care m'a facut sa

cunosc ce e frumos, atata de frumos, twat nu pot sa cred c
mi-a fost (Bruit mie. Cred In nemurirea sufletului, ca un bun
cretin, un Oran ce sunt, oricsand ma vei chema, voi fi aproape.
Eti liber5, aeaza-ti cuminte viata, caci ori In ce fel o vei aeza
eu Ii voi fi alaturi i nimeni, nimic, nu va mai putea acum im-

piedica insotirea noastra. Nu uita i fii tare...

...Apoi iscalitura lui, descifrabila numai ei... Ada alergd
din nou spre poarta, nebunete... dar omul cu sumanul rupt,
nu se mai zarea. Nu va mai putea afla din gura singurului martor:

Ce... cum... cand?..

Se inirau zilele, ea purta acum numai rochia ei cea neagr,
fara ca nimeni sa aiba aerul a observa, ceea ce insemna ca tiau,
iar unul din ei, acela, poate ca se bucurase ricAt de oribila ar fi
fost acea bucurie. Ea insai nu murise, nu purtase valuri mari
cernite, in purtare, vorbise, umblase i nimeni nu ap5ruse In prag

care sa o cheme In judecata fiindca a omorit un om. Adesea,

distrasa de ganduri, intalnindu-si cumva in oglinda silueta neagra', se intreba pentru ce i cum e astfel Indoliata. Daca i altii
ii vor fi pus aceea0 intrebare, 1-ar fi fost cu totul indiferent.

Copiii o adusesera inapoi la noime, la grija sperioasa pentru

sanatatea, pentru viala bor. Elena era mereu frumoasa i rece,
corecta i infiderenta, fie pentruca aa Ii era firea, fie ca Inca
mai avea regretul mortii tatalui ei. Era dreptul i datoria ei,
sa-I planga, sa-i p5streze amintirea. Ea, Ada, nu putea nici
ierta, nici uita, ca el fusese ucigaul, nu putea nimic alt, decAt
sa-1 Impinga cat mai adanc spre neantul uitarii. Ea, Mama,
avea de vegheat pe baietel, pe Ducu, cel frematator, sensibil;
oricat l'ar fi mustrat, copilul era umbra ei, mai mult Inca atunci
cand Ii mustra. Nicio preocupare nu se putea aeza statornic,
deoarece dr5gal5enia lui Ducu o facea sa uite necazul... Putere

MAMA

757

balsamicd a sufletului, cea de a pastra intacte durerile, totodata

a le vindeca. Drum lung parcurs... Parea ea a trecut un veac:
Elena cerea loteria casatoriei, Ducu pregatea caruciorul unui
nepotel, Inca problematic... Va fi oare cu putinta, ca ea insa0

sa ierte, sh uite?
Mama!
se auzi vocea turburatil a Elenei si up se deschise. Un minut, Elena cea calma nu putu vorbi din cauza emotiei.
Ce s'a intamplat? intrebase Mama, cu glas alterat.

Un accident, un acident de tren... Trenul cu care trebuia sa

soseascd Prefectul... Printre victime e i. ell si cum Ada
cerca sa spuna ea poate nu e mort, poate cii va fi fost salvat ..
Nu! Ziarele spuneau ca i-a fost recunoscut cadavrul. Ap

dar o forta majora... cisitoria se va amana? Nu 1 Tocmai

vreau sa-ti spui ca Dinu nu vrea sa amine, decum se va intoarce,

ne vom cununa civil, apoi dupa trecerea unui timp cuvenit ne

vom cununa i religios... Deocamdata el pleaca acolo... Gindetete-te tu, cam cine ne-ar putea fi martori...
Cuvintele pedeapsa , rasplata aptireau si dispareau in
gandul uimit al Adei. Ceva de felul 4 Justitia imanenta o obseda, cand iata Ducu spaimintat, i se asvarli de gat: Mama!

Sa nu pleci cu trenull Nu iubitule 1 Nu pleCaml

II linisti. Iar gandul ei se ruga Doamne 1 Pazeste copilasul
meu eel prea simtitor 1 Prin geamuri intra un val de soare
Mama 1

i umbrele se topira in umbra 1

HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU

TINERI NARATORI ITALIENI

Rastimpul cuprins intre ccle cloud razboaie mondiale cunoscu
o caracteristica evolutie a prozei noastre narative. Dintru Inceput,

se deslusi un net contrast de tendinte: de-o parte literatura

usoara, romanul, nuvela pentru marele public, de-o stearsa valoare artistica si de mare tiraj, aduceau succesul sgomotos al
unor scriitori ce lasar In arna lor o faima aproape scandaloasa,
dar nicio posibilitate i dorinta de recitire ; era epoca lui Guido

Da Verona, a lui Pitigrilli, a lui Mario Mariani, a lui Bruno

Corra, a editiilor Vitagliano, cu copertele multicolore i Imbie-

toare femeiusti decoltate; se vorbea ca de sigure lagadueli

din partea lui Virgilio 13rocchi, a lui Salvator Gotta, a lui Lucio
Ambra, iar Luciano Zuccoli aparea aproape ca un maestru discret si elegant; fiecare scriitor compunea unul ori doua volume

pe an, editorul i le lansa la Inceputul ori la mijlocul sezonului

literar, i In Galleria, la Milano, pasionatii se Inghesuiau in libraria Baldini i Castoldi, pentru a obtine un autograf din
partea autorului preferat, pe prima pagina a volumului Inca netaiat, iesit proaspat din tipografie.
De partea cealalt statea, In net si ostentativ contrast, un
grup de scriitori feriti de succese usoare, inarjiti In elaborarea
prozei lor, multumiti cu cele doug, trei pagini pe care o infranata
pi avara inspiratie le acorda ; cu o Indarjit exigenta a demnitatii,
ei Ii asumau pi-pi abrogau sarcina de-a innoi moravurile literare,

de-a readuce literatura la un nivel artistic, se simteau izolati i

aristocratici, se fereau de mice Intalnire eu un public pe care-1
judecau cu totul nepregatit si nu se ingrijeau sa placa. Exemplard In asemenea caz fu revista romana t La Ronda t (Rondul),
care adung In putin lungul ei rastimp de existenta, pe cei mai
buTii dintre acesti literati puri, dela Cardarelli la Cecchi, dela

TINERI NARATORI ITALIENI

759

Bari Ili la Baldini, la Montano, la Bacchelli i care incrusta In

istoria literaturii noastre un sigur punct de reazam, o pozitie
stilistica i morala limpede, sustinuta critic, contiincios, cu
indadire i intransigenta.
Dar contrastul acesta dintre literatura clasica, de mare tiraj
i cu subiecte placute i vesele, i cealalt, cumpatata i modesta, multumita In izolarea ei, Inchisa In turnul de filde, adeseori manifestandu-se doar prin paginile vreunei reviste cu cetitori putini, abia dup multi ani adunata. In volum, nu arata
numai o polemica literara ci i o fundamentald deosebire de
pozitii umane, oglindea un contrast Infipt adanc In viata unui
popor, contrast nefiresc care trebuia, de nevoie, sa culmineze
Inteo criza. 0 burghezie multumita de sine, imbogatit de uoarele i ruinoasete catiguri ale unui razboiu aspru i dureros,
se distra i se complacea in lectura nuvelelor decoltate i a romanelor de aventuri, cu satisfacuta superioritate a celui ce simte
hrana potrivita propriilor nevoi, i In acelai timp, se socotea
ridicata, Innobilata de o facild competenta, capabild de judecati
inteun camp din temelie strain ei dar pe care, de acum, se putea
amagi sa-1 domine cu desinvoltura. Inteadevar, imbogatitii i
afaceritii, care tindeau sa dea un lustru i o temelie bogatiei lor
prea recente i neateptate, ii vedeau astfel coirmate propriile capacitati practice, printr'o dovada intelectual; i aveau
literatura i cultura pe care o meritau: literatura de dup razboiu, dui:4 cum fu i numit. Astfel, aceia care nutreau o trebuinta

de absolut, de valori neatinse de decadenta, flied impini la o

scarba de nebiruit i-i facura o datorie i o mandrie din a nu
sluji i din a nu putea sluji drept hrana spirituala unui asemenea
public ; se smulsera din viata cotidiana a tarii lor i aceasta atitudine s intipari pe deoparte cu generozitate dar i cu sgarcenie ;
pe de alta, contienti, poate, ei inii de o intima slabiciune, i

astfel neirnpini sa reinnoiasca o ambiant vulgara, nedanduli

seama de necesitatea formarii unui public, unei clase intelectuale
capabila de Induioari adevarate i de entuziasm; izolati, fiind
fundamental sceptici, resemnati sa accepte o stare de lucruri
pe care o judecau inevitabiM, dispretuind o decadenta intelectuala i morala care ar fi sfarit prin a-i molipsi daca s'ar fi
inchis doar In aparare.

760

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Din aceasta stare de lucruri deriva faptul c, daca istoria

noastra literara mai recent:a, In perioada care se scurge aproximativ Intre 1920 i 1935,
cunoate o reinflorire a tuturor
genurilor literare i aproape o creare i o afirmare a unei literaturi
noui,
totui poate numara doar putine romane care & aiba o

validitate mai mult cleat trecatoare, una de document al epocei

i al moravurilor. De Roberto, Albertazzi, Pirandello, Deledda,
sunt exponenti ai unei perioade ce se Incheie cu primul razboiu
mondial ; tot aa Panzini, a earui activitate, chiar trecand de
aceasta limita, se bazeaza mai ales pe acele volume care cuprind
In proze seurte, in diarii i jurnale de calatorie, impresiile sale,
decat pe romane, prea adeseori capabile de o desinvoltura superficiala, abia strabatutd de eleganta ; Svevo, unicul mare
romancier pe care 1-a avut Italia dup Verga, i-a compus
ultimul i cel mai mare roman intre 15 i 18, iar conformatia
sa intelectual, varsta lui, 11 fan contemporanul lui d'Annunzio
i-al lui Pirandello ; opera lui Tozzi e trunchiata de moarte In
1920 ; cei de aceea0 varstd: Pea, Palazzeschi, Bontempelli, ori
par indepartati de roman In toata perioada aceea, ori, eand i-1
propun, raman sub nivelul lor obipuit, stangaci i siliti parca,
inteo treaba ce nu-i a lor. Pentru a ne consola i a umple cronielle ramanaperele lui Borgese, Moretti, Cicognani, Beltramelli,
Bacchelli, care par tarlrea inainte a trecutului, prea departe de
noua atmosfera. Inteadevar, putem afirma ca Intre o Tre croci
(Trei crud) a lui Tozzi, <( La coscietiza di Zeno a (Contiinta lui
Zeno), a lui Svevo, care dateaza din 1920, i Le sorelle Materassi s
(Surorile Materassi) a lui Palazzeschi, care e din 1934, niciun roman

care sa poata Insemna o data i s ramana In istoria literaturii

noastre, nu apare In Italia.
Cu toate acestea nu lipseau Imbierile i atatarile criticei, adesea

din cele mai limpede vazatoare ; i niciodata nu s'a Indreptat

catre scriitori cu o mai raspicata stima, ateptand, parca, din
partea lor o posibilitate, un indiciu de reinnoire, nu numai i
nu atat a literelor cat a moravurilor; lor li se cerea s construiasca, sh pung opera lor pe temelii de omenie, adica acele ale

unei soeietati reinnoite, lor li se cerea, dupa pilda celor mai

buni din veacul trecut i a strainilor, opera eomplexa, vasta,
care sa imbratieze panoramatie activitatea, exigentele, aspiratiile

TINERI NARATORI ITALIENI

761

unui popor, iesind din izolarea la care se constranseser. Cateodat,

scriitorii raspundeau imbierii, erau purtati de aceastd atmosferd

de asteptare, Ii fortau propria lor naturg, momentul lor ; dar,

dac stridania era generoas, opera desvelea mai mult o

imposibilitate cleat o incapacitate. Chiar i acela care in limitele unei proze, unei nuvele, izbutise s dea o prob6 des6varsita
de personalitate si de o nou vitalitate, apgrea atins de retorica, pierdut In banalitate, 'atunci cand incerca s Infrunte
Emile mai largi. Asa i se intamplase lui Bontempelli i chiar
lui Pea si lui Savarese ; tot astfel nici cei mai tineri, ca Alvaro
si Comisso, nu biruiau incercarea ; proza italianA 'Area ajung la
un punct mort.
Dup traditie, care lash' totusi o depling libertate a subiectelor si a desvoltarilor, romanul se Intemeiazg pe dou elemente
fun damentale: eroul, protagonistul, i ambianta ; Cate odatg,
unul devine neglijat In folosul celuilalt, dar din nevoie, fiecare
Imprejurare joacA pe contrastul lor si pe reciproca lor cornpletare. Acum, proza noastr cea mai buri din aceast perioadd
se ferea in cea mai mare masura de oHce desvoltare, de oHce
continuitate ; se culegeau i redau impresii, sentimente neasteptate, reflexii, i, In scurtime, in intensitate, se cauta a
se castiga o primordial certitudine, o sinceritate care s nu dea
loc unui joc dialectic de contraste, de opozitii, aproape fiindca
se simtea fragilitatea unei asemenea sinceritati, imediatul ei,
pierduta indat acolo unde se voia s'o fixeze in moravuri,
acolo unde se voia sa" dginuiascg. Scriitorul nu-si trada datoria,
nu se delAsa superficialitatii, dar tocmai de aceea nu indrgznea
s-si impung o sarcinA care 1-ar fi tradat, 1-ar fi abAtut. Se simtea

necesitatea noutatii, a unei absolute reinoiri, i intru asemenea

sens se socotea necesara, din instinct si inainte de oHce, fixarea
unei temelii sigure acestei noutati, culegerea 'i afirmarea ei In
miscarile acelea libere i spontane care alcsatuiesc patrimoniul
oricgrui om, lamurindu-le, revelndu-le, impunndu-le deasupra
zgurei unui moray, devenit acum retoric, dar Indeajuns de puternic pentru a le putea devia i birui.
Celor doi termeni li se iinpunea aceeasi solutie:
0 reinnoire a eroului cerea o reinnoire a societ4ii, unul era
respectiv contarninat de cealalt, iar aceasta format prin el ;

762

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

dar aceasta se putea fmplini doar daca ceea ce era Inca fragmentar

si de abia amintit s'ar fi putut impune, ar fi putut deveni contiint i sigurant. Aceasta nu se putea fntAmpla pAn5 and
scriitorul nu avea s-i simt Inteadevdr ambianta, societatea,
timpul, pgrtae la reinnoirea care i se impunea implicit. Istoria
mai recent5 a romanului nostru reveleazd acest contrast de
raporturi, de chemgri, -de nevoi i de corespondente dintre scrii-

torul italian i ambianta In care acesta traiete.

Se scurgea cu trecerea anilor o Inceat5 maturizare, o chibzuit orientare spre un asemenea gen literar ; idila, proza artistia prindeau o mai precisd desvoltare, personajul se delinia,
se afirma, din liric devenea istoric ; i astfel, pe 'ncetul, se Innoia
nuvela care, czut In mAinile metesugarilor, devenit In paginile revistei t Grandi firme * (Marile semnturi) gen de delectare i distractie, se redusese la un joc de ward ilaritate, la surpriza final5, la anecdot. De aceea perioada aceasta de ateptare
Insemna o detaare dintre dou5 maniere, dintre dou5 obiceiuri
literare, pe care le putem caracteriza i defini mai exact fnapoindu-ne la precedentele unuia Inteo epoc6 mai Indep5rtat, pAn6
la 1910, i socotind tarfrea celuilalt 0115 aproape In zilele noastre,

in cea mai comun5 literatur ward. Si nu e numai o detaare

de generatii, Indat ce i tinerii, care pe urm6 aprur de altfel dotati, puteau fndura pc atunci influenta ambiantei mediocre, i operele vreunuia, care p5rea sa Se impung indat i s6 rspund unei
nevoi imediate a celor mai luminati atunci i indiscutabil a tuturora
astgzi, apar molipsite pared de acea veche atmosferd de decadentd.
Inceata i gradat5 avea sd fie, de nevoie, o asemenea trecere ;

fnceat, cucerirea definitivg a unui nou stil narativ ; era cu neputint de a se ajunge dinteodat la cea mai intens6 afirmare
a romanului ; i mai ales fiindcd noua literatur se n5tea dintr'o

colaborare, dintr'o comun5 experient, nu din neateptata i

peremptoria afirmare a unuia, a catorva. Cumpalarea i nevoia
de cAutare fi f5ceau pe scriitori chibzuiti fn desvoltarea lor,
acestea neavntndu-se, i doar fncetul cu fncetul siguri de cuce-

rire. Romanul 'Area sa fie un fndepArtat punct de sosire, ca

semnul unei noui i explicite moralitati.
Era inutil s' se apeleze la scriitor, cerndu-i insistent romanul,
construirea, o luare de pozitie decis6 i Innoitoare fat de timpul

TINERI NARATORI ITALIENI

763

i societatea lui, daca acfstui timp i acestei societati le lipseau

posibilitatile i pAna chiar i aspirafia la innoire. De aici deriva
greutatea, zadarnica stradanie, 'Ana i stngacia aceluia care,
scriind prea de timpuriu un roman, vrea sa creeze i sa afirme
ceea ce era abia o izolata, nesigura exigenta ; materia se rascula
impotriva naivului. Astfel faptul acesta, care unui observator
superficial putea sa apar6-doar literar i episodic, je In schimb
semnul unei foarte importante contingente istorice: in perioada
dela 1920 la 1935 putem afirma c Italiei, societatii italiene,
Ii lipsi orice siguranta de destin, care, fie fermentnd inteinsa
noutatea, fie maturizand durerea i Innoirea, sa reveleze o noua
forma civilizata, de raporturi i de incredere umana. Scriitorii,
si tocmai pentru exigenta lor concretizatoare, prozatorii, naratorii, exprimara evident o asemenea situatie.
Si Ma, in sfarit, c aspectul narativei noastre se schimba ;

nu e o schimbare neateptata, ci coapta de-a-lungul unor lungi

experiente, Incercari, falimente, repetari: scriitorii generatiei pre-

cedente sunt in felul acesta apropiati de cei mai tinerii truda

i sbuciumul lui Pea, ale lui Savarese, ale lui Bontempelli, ale
lui Palazzeschi au avut o Insemnatate i, In fine, au ajuns la un
rezultat ; Inteun asemenea Inteles acceptam t Solaio i i 4 Rosalia

(Rozalia) ale lui Pea, # Gente nel tempo & (Lume in timp) a lui
Bontempelli, i mai ales # Sorelle Materassi (Surorile Materassi)
a lui Palazzeschi, drept opere definitive, imbibate cu un significat
i cu un indelung istoric. Dar fn timp ce aceste romane aproape

incheiau o lunga cariera i le dadeau un semn de tel atins, cu

impresia, parca, a ultimei sfortari ce nu se mai poate repeta,
in scriitorii noilor generatii romanul se prezinta ca o prima ezperienta, puternica in noutatea ei, In cautarea ei, Inviorata
de numeroi fermenti, Impratiata Inca In felurite solutii, pe cal
contrastante i opuse, dar tocmai de aceea marturie a unei lumi
i a unei societati pe cale de a se Mud.
Si iata nouii prozatori, nouii romancieri: daca Alvaro i Comisso i Carlo Emilia Gadda i Angioletti par a fi cuprinqi
impiedicati intre noua cerinta i vechiul scepticism, siguri pe
pagina dar Inca nesiguri pe o mai lunga compozitie

care tocmai

pentruca acum le angajeaza mai complet umanitatea, inteo

explicare a cotidianului, Inteo intelegere a fiecarei micari, a

764

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

fiecgrei Imprejurgri i ei nu pot sa creadg Inca, nu simt posi-

bilitatea unei noui solidaritati umane,

cei care le urmeaza

imediat ca vrstd, se angajeazg In aventura romanului, la Inceput

cu rezerva, aproape cu tearna, 0 In sfarit, cu decisd i convinsd
abandonare de sine.
De acum, criza vietii italiene e In faptuire : de acum, e pe cale

sa se darme un obiceiu, ajuns la ultimele sale experiente, la

cele mai josnice, la cele mai meschine ; iar cu pesimismul, cu
dispretul fata de o anumitg conditie de viata, alterneazd de
nevoie, vointa de evaziune, care devine In curnd o vointa de a
crea noutatea pe trecut, credinta pe coruptie. Opera acestor tineri
scriitori va putea adesea sg Insemne i sd exprime Indoiala, ne-

siguranta, desiluzia, dar aduce din ce In ce mai limpede, mai

dramatic, greutatea unei dureri umane i o aspiratie de nehrldturat spre bine, spre fraternitate. In danii, fantezia e refugiu,
Inteo lume mai bung ; spasmodicd e Insd cautarea evaziunii,
pentru a culege o clipa de uitare, de seninatate, In amintire ori
In momentan, i persistenta i ineliminabila e jignirea cotidianului,
a tot ce se ferete de nadejdea i capacitatea noastra, i ne zadarnicete o pace definitivg cu noi inine i cu oamenii, o certi-

tudine a activitatii contopite cu activitatea celorlalti oameni.

Acest joc continuu Intre un realism de neInlaturat, Intre
aceasta Inaltare a realitgtii, Intre cea mai grea, mai oprimanta
realitate, ca termen cotidian, i evaziunea, i credinta Inteo
lume mai buna, de fantezie, i prin urmare de o mai bung' reaMate, sta la temelia nouii narative, a noului roman italian. In
acest contrast, cei doi termeni se substituiesc din cnd in cnd
unul altuia : cateodata unul pare sa se impund hotarit, dar lash'
o amaraciune, o dezolare ce reclamd imediat exigenta unei corn-

pletari ; nu sunt senine aceste opere, nici definitive In ceea ce

privete afirmarea unei noui civilizatii, dar pline de nelinite,
de ateptare i chiar de descurajare ; sunt opere ce Incrusteazg o
veghe mereu tnnoit i niciodata. satisfacuta.
Faptul cel mai insemnat nu este deci reluarea unui gen literar, o perioadd de stagnare 0 de uitare, cu vechile scheme i
vechile motive, ci Innoirea acestui gen printr'o noua inspiratie,
depgit de acum, ambianta aceea naturalista care-i Intiparise
pecetea thai mult de-o jumgtate de veac ; criza acea accep-

TINERI NARATORI ITALIENI

765

tare a unui stil ce devenise pasivitate retorica i care marturisea

o altd pasivitate, o alta resemnare i anume acceptarea resemnata

a unor moravuri intrinsece societatii era biruit printr'un

nou stil, printr'o noud curiozitate umana, printr'o vivacitate
care era In acelai timp incredere in viata i avant Innoitor, ori
care Ii constituia preludiul, o anunta, o intrevedea. *i tocmai
faptul & acest nou stil de viata nu era simtit numai de tanara
generatie, ci chiar i de cei mai buni dintre cei batrani, arata
CA, de-acum, el era in ordinea necesara a lucrurilor, prin care
un popor trebuia sa -Linda la mantuire ori sa decada iremediabil.
Astfel, acest fapt literar, care cu toate ca e departe de faptul
politic, de contingenta desvoltarii unui regim tiranic intr'o naturala curba de intensificare, pana sa ajunga la autocondamnare
i la autodistrugere, ramane aderent acestuia : fascismul In accen-

tuarea lui, dela rapida sa trecere dela o moderatie paternala

la cea mai explicita violenta, la oroarea razboiului i a distrugerii, aeza definitiv Impotriva-i partea cea mai buna Italienilor,
i mai ales pe tineri; acest sentiment era implicit oricarui act
mai sernnificativ al poporului nostru, nu putea fi declarat dar
se strecura In discutiile cele mai variate iar literatura era patrunsa de el ; dc-acum erau nejustificate sperantele unei evolutii
spre mai bine ori incercarea unei acomodari, era momentul
disperarii i al unei consecvente nadejdi, al unei vointe de-a
construi, de Indata ce vechea lume se distrugea dela sine, In
infamie.
$i iatii ca, firete, tonurile cele mai evidente In stilul i In

urzeala acestei tinere narative sunt tocmai o tristete profunda,

dezolata, un desgust, o scarbd documentata i staruitoare in
mice contact omenesc, i de-aici cautarea trudit a unui refugiu ;
iar cei trei termeni, cele trei pozitii alterneaza In diverii scriitori,
inteo schimbare de teme i de subiecte, de atmbsfera ; se amesteen" inteo cautare, inteo vointa de solntionare, rareori devenind

puncte sigure, definitive, de nedepait, pentru a Insemna o

satisfacuta cucerire, e o narativa prin excelenta nelinitit
aceasta, --dc-aceea, mai ales plina de Incereari, i interesanta,
vie prin sbuciumul i prin nemultumirea ei pana i de sine Insai.
Intr'o trebuincioasa caracterizare putem indica prin Moravia,
prin Piovene, prin Quarantotti Gambini, o pozitie initiala a unui

766

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

realism mai accentuat, o mai continua i insistenta aderenta la

faptul cotidian, i de-aici o lupta neintrerupta, marunta, Intru
eliberare, Intru Inlaturarea sensului aceluia de apasare, care se
nate din acest realism ; de sigur, la ei, tocmai dintr'o nevoie de a
constata imediatul printr'un pesimism de nelnlaturat i reInnoit,
de cele mai multe ori repulsia, critica, au un ton static, se Incheie
Inteo complacere, ori inteo neputinta de a crede i afirma
innoirea, cade i se pleaca Inteun conformism, Inteo nostalgie
care le condamna Insasi stradania lor de scarbire i de detaare
din actualitate ; dar Inlauntrul lor, dei schematica i aparent
nejustificata, ca o solutie ce li se impune din afara i de care

artitii nu sunt nici macar demni, iat cateodata explicita,

neasteptata cerere a fnnoirii aceleia, simtit trebuincioasa pentru

a birui un pullet mort, pentru a reda un motiv i o justificar2

scrisului lor. Un asemenea realism i o asemenea repulsie sunt
de-altfel baza unei evaziuni fantastice, aventuroase, Inti 'o lume
departata de a noastra i mai buna, libera i senina ; aproape
de basm la Loria, cu totul invaluite de o gentilete galanta, intr'o
atmosfera de menuet, la Boqsanti, intense In micari Intrevazute
i Inca neprecise ale avanturilor i nelinitilor primei adolescente,
la Bileneni.
Dar nici macar evaziunea nu poate da seninatatea, fantezia
e i ea contaminata de durere ; omul, artistul, se Intarata, astfel,
inteo cautare ce-I respinge mereu la punctul de plecare, 11 pune

In fata inevitabilului sau destin ; o tristete Inchisa, Incercata,

definitiva, apasa asupra prozei lui Buzzati, iar uparele, genialele
divagatii ale lui Landolfi, atunci cand prind trup i se angajeaza
Inteo vointa de autodefinire, marturisesc cleodata o dezolata
neputinta umana. Am putea afirma c In Soldati se impune
cateodata, neateptata i intensa, o mai vesela i contienta ade-

rentil la o viata noua, plina de aventuri de libertate, dar sunt

mai mult izbucniri de revolta, ori aspiratii brusce, In fata earora
destinul obinuit se impune deaceea mai opresiv ; de-asemedea In
Vittorini, capacitatea aceea fundamentala de libertate, de uitare,
e 'Ana la sffirit trunchiata, Impiedicata fn continuitatea ei,

redusa la nostalgie, la compatimire ori la plnset. Dar astfel

de caracterizari au doar o valoare de indicatie, de nucleu mai
vadit ; experientele se succed una dupa alta ca o continuare ori

TINER1 NARATOR1 ITALIENI

767

opozitie, niciuna implinita definitiv ; acesti scriitori ne apar

asteptandu-si epoca,.ravnind-o, pentru a propune in sfarsit loru-si
si timpului lor o definitie, o tendinta.
Deocamdata, ne raman din rastimpul acesta, care precede
imediat recentul razboiu mondial, vreo zece volume, romane,
marturie indreptatita a unei sbuciumdri indarjite si pasionate ;
cu ele, narativa italiana iese definitiv din limitele provinciale

pentru a deveni europeana, impinsa de acelasi fapt politic

sa asume o importanta definitiva, indreptata spre o chemare a
tuturor oamenilor, caci suferinta nu mai poate fi limitata, circumscrisa, si problema unuia e problema tuturor : raul ne-a
cuprins, a patruns in noi si ne asvarle, iar din cadere ne vom
putea ridica numai printr'o stradanie de solidaritate ; o imbiere
la solidaritate, o frica a singurdtatii sta in incheierea aproape
al tuturor romanelor acestora : biruita de desgust si strabatuta
l'n intregime de un sens al ruinii in Gli indifferenti 1 (Indiferentii)

a lui Moravia, atenuata inteo necesara si reciproca Intelegere

de slabiciuni umane in La rosa rossa b (Trandafirul rosu) al lui

Quarantotti Gambini, ravnind la revelatii si sugestii Inca nedeslusite si turburata de neprevazute revelatii si infrangeri in
4 Conservatorio di Santa Tereza b (Conservatorul Santa Tereza)
al lui Bilenchi, plina de o duiosie care lupta zadarnic impotriva

unei convingeri de neputinta in Il deserto dei tartari t (Desertul tatarilor) a lui Buzzati, pierduta in jocul rautacios si
prea abil in Lettere di una novizia * (Scrisorile unei calugarite),
dar mai precisa, reiesind dintr'o autocondamnare in La gazzetta
nera o (Gazeta neagra), al lui Piovene, si in sfarsit mai explicita
si mai indrazneata, intr'un avant care prevede de acum cucerirea
in Il garofano rosso o (Garoafa rosie) si 4 Conversazione in Sicilia t (Conversatie in Sicilia) ale lui Vittorini.

Aceste opere au insemnat si au implinit o perioada de asteptare, altele au fost incepute si chiar savarsite de aceiasi autori ori de altii, nefiind publicate, altele asteptau pentru a se
incepe ori desavarsi o confirmare, o necesara concluzie a realitatii. Cinci ani de razboiu si de distrugere au schimbat fata
Italiei, retorica a fost maturata, astazi, ceea ce era ferment
de neliniste devine o exigenta si program, oamenii isi scuturi
de pe ei inertia, suferinta i-a constrans sa-si asume o pozitie,

768

REVISTA FUNDATULOR REGALE

s6 afirme ori s'a apere tot ce aveau mai bun odatA cu existenta
lor; astfel, drama individualg a devenit drama unei Intregi socieati, a unui Intreg popor i literatura Ii-e p5rta5, e readusg,
firete i imediat, la izvorul ei, Ii reia raporturile cu oamenii,
un schimb se sentimente i idei se realizeazd In sfarit, far nesigurante i echivocuri. Nouii povestitori nu au numai de portretizat ori de acuzat o societate ci de pftruns, de experimentat,
confruntndu-se cu ea, din ea i din ei Inii cristalizand o noud
form5.
SILVIO GUARNIERI
Traducere: Florian Potra.

LO GARITMI

Pe cdmpuri clare-aduc ciulinii brumd,

Singurdtdli de presuri due conace,
E-o yard 'rz noi ce nu se va mai coace
Si-o prdblgire-addned ne sugrumd.
Peidurea 'n fund haoticd petrece,
Sculatd a blesteme,
ccind se-apleacd,

E 'n noi o spaimd care nu mai pleacd

poartil peste care n'om mai trece.

Pe-o zi de toamnd, ultimul salcm

Isi va trimite ochii 'n barierd,
'n fiecare zi, o pasagerd
Va pldmge-un cdntec nou pe caldardm.

N'or s n tie munfii nici cocorii

Prin arbori cum ne-alungd mai sonord
Schematica sldrfitului de ord
Desfoliatd 'n mingile Pandorii.
n'or pricepe holdele nimic,
Prin vechi sentare mdinile-au sd arda,
Va fi o zi cu soare de mansardd

In care vin Tdtarii dirt Balcic.

Din depcirtdr'le esului opace
Vor bate minturi, apele-au sd tacd,

...E 'n noi un sunet care nu mai pleacd

Si-o noapte 'n foi ce nu se va mai coace...
4

COMENTARII LA UN PEISAJ
Ciosvdrta de crivini culcatd 'n ndmoale
Impri4tie limpezi chimvale pe uncle,
Dar spinfecd esul nuanfele-alunde
Cdnd plopii i-astupd picioarele goale.
Pdntecu 'n bozii ndvalnic se 'mbuibd,
Suvile de lapte i'mprejmuie-obrazul ;
Asemeni se 'ndoaie sdrutul, grumazul
.Tar seara o mulge un furn i-o scuipd.
toftqi mai joacd lumina prin toamne,
Mesteceni rdsar din clavire la hanuri.
Si

Vdrsatd-i cdrufa averilor, Doamne

Miroase a mica i-a stepd i-a lanuri...

Trezifii mei paltini cu hanger de sigd
Adulmecd somnul pddurii, opac

Dar scade ecoul intors In copac

.54

cruzi voievozi putrezesc in faigd.

TO RNADA.

Prin pdrul ca iarba trec lene# pitici,

Sosirea fi-i beatd ca mierea, cdnd pici.
Te-aldturi, te ghemui : cocarde

Piciorul te frige fi gu.ra te arde.

Tii foldul aproape sau pldul atingi,

antdnile coapsei dau In tine cu mingi,
Te sgudui, frdngi carnea fierbinte, md'ngdni
..i Allele cdrne te mugd de sdni.

0 presurd caldd strdngi mdinile: aripi,

Dar pldngi ldngd mine cuprinsd, #. fipi
Cazutd aldturi ; raw: din viori,
Cuib mic de mdtase cu-addnci subliori...
Ifi mdngdi condurii ca mierlele vii,
Clavirile calde, copildreti bucurii
.1: 'n moi portative cu clampe ovate
Tristefea din somnul odditor goate.
ION CARAION

4*

PRIMUL ROMAN .DE IDEI

ROMANESC:
(LYDDA' DE DUILIU ZAMFIRESCU
Proza lui Duiliu Zamfirescu *se prezintg cu o incontestabila
unitate in evolutia ei. 0 *singura fisurd: Lydda care, cel putin
aparent, rupe aceastd unitate evolutivd i in ce privete aezarea
in timp i in ce privete ideile ce le reprezintg. Ea deconcerteaza
nu numai prin greutatile de plasare ca gen, din care n'am facut
niciodatg o gravd problemg, cat mai ales ca forma' lguntricg, prin
problemele pe care le pune, nemaiintalnite in proza romaneasca
de pang atunci, surprinzatoare i in cariera lui Duiliu Zamfirescu,
in acel moment.
In fata fenomenului literar pe care-1 constitue acest roman
se impune, in primul rand, constatarea c, dei cu incontestabile
leggturi in opera i framantarea anterioard a scriitorului, nimeni

n'ar fi putut prevesti aparitia lui, ceea ce desminte categoric

pretentia naivg a unor cercetatori megalomani ca menirea criticei

este sg prevadd i s indice directia de desvoltare a ifiecdrui

scriitor. Actul de creatie este insg unul complex, la care participa

nu numai structura artistului, dar nu mai putin necontenitele

sale lecturi, investigatii i meditatii ce se adaugg. Nimeni n'ar
fi putut prevedea, dupd o poezie din cele publicate in Familia,
ce avea sa fie Eminescu i se pune intrebarea dacd el ar fi fost
ceea ce a fost i aa cum a fost dacd intre timp nu ar fi luat
contact cii atgtea forme inane de culturd i in deosebi cu ideile
lui Schopenhauer. Nimeni de asemenea n'ar fi putut prevedea
dupd In fafa viefii i ainele Nizamului sau Desgust desvoltarea
lui Duiliu Zamfirescu, Viafa la farti, De la villa Tuseulana sau

PRIMUL ROMAN # DE IDEI* ROMANESC

773

Palinodie i de sigur ele n'ar fi fost asa cum le cunoastem daca nu

interveneau atatia factori, dintre care unii au ramas i vor ramne
poate pentru totdeauna necunoscuti. Problema aceasta se poate
repeta i de fiecare data se va capata o mai categorica infirmare a
ereziei de a Indruma critica literara pe drumuri sterile. Faptul ca
astazi gasim In uncle opere filoane ale celor ulterioare sa nu ne
insele, caci de [apt procesul nostru de cautare este invers. Cautand
aceste elemente premergatoare, cercetatorul nu mai face simplul
joc de devinatie pe care-1 propuneau unii, ci Incearca s desluseasca, pe cat posibil, din ce si cum s'a desvoltat o opera literara,
pentru a-i putea lamuri mai bine intentiile i semnificatiile.
Urmarind operele numai la suprafata, asa cum fac cei ce-si
imagineaza ca In chipul acesta respecta mai mult arta, ca si cum
aceasta n'ar fi decat aparenta i Incremenire, nu numai ea n'ar
fi fost usor de identificat elementele care s integreze Lydda In
unitatea Intregii opere a lui Duiliu Zamfirescu, dar nici iiu s'ar
fi putut descifra ce anume este acest roman, care sunt radacinile
si nazuintele lui adanci, ce Inseamna el in epica scriitorului si
ce reprezinta In cadrul romanului romnesc. Nu e de mirare, de
;
aceea, ea pada astazi nimeni nu I-a socotit vrednic de a fi
foarte putinii ce s'au oprit In fuga asupra lui, daca nu s'au limitat
la scurta relatare a subiectului, cel mult i-au relevat s'caderile.
Caci de fapt tacerea din jurul lui dovedeste mai cu seama imposibilitatea de a i se sesisa adevaratele semnificatii, atata vreme cat
nu este pus In functie nu numai de miscarea de idei europeana,
dar mai ales de totalitatea operei i framantarile launtrice ale
scriitorului.
Inteadevar, cu acest prilej, se poate verifica, odata mai mult,
realitatea unitatii organice care face frumusetea i interesul ace-

stei Intregi creatiuni literare. Caci daca romanul Lydda pare

complet strain de tot ce daduse scriitorul pana atunci In proza,
romanul se leaga de Insemnate puncte atinse In poezia i teatrul
sau (pe atunci Inca necunoscut publicului), dupa cum se leagi
de asemenea foarte strans mai ales de acea regiune greu de definit
si de localizat, care se afla intre vieata i creatiune sau mai de grab

si In vieata si In creatiune, sudfindu-le una de alta i alcatuind

bogatia spirituala ce sporea necontenit prin lecturi, prin experienta i prin meditatii. Pe de alta parte, romanul acesta care nu

774

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ramane cu totul fara ecou, macar in vieata scriitorului, reprezinta

Inca o dovada de mobilitatea spirituala a lui Dui liu Zamfirescu,
de necontenita lui framantare (in aceasta perioadd Inca I) si in

permanenta cautare de forme si de idei literare noui pe care sd

si le apropie. Nu este o intamplare ca despre In reizboi romancierul

spune & va fi cel din urma din ciclul Comanestenilor, cad el se

simtea ajuns la zenitul launtric, depasind conceptia de arta si

viziunea de vieata, /Ana' la urmil ingusta, din care izvorau ultimele

sale trei romane si presimtind rasturnarea adanca ce se putea

produce.

Romanul Lydda este in creatia lui Duiliu Zamfirescu daca nu

cel mai insemnat moment, in mice caz unul din momentele cruciale pentru eine considera lucrurile in sine, independent de realizari si consecinte. Scriitorul se afla acolo la hotarul intre a fi
un scriitor national sau pur si simplu un scriitor, poate de circulatie europeana, pentru o vreme cel putin, adica la punctul unde
se abandonau problemele si oamenii caracteristici romnesti pentru

a infatisa probleme si oameni de pretutindeni si de totdeauna.

Ar fi prima incercare serioasa din literatura noastra, care nici
0115 astazi n'a reusit pe deplin in aceasta nazuinta. Daca lucrul
nu a izbutit, nu se pot trage concluzii in ce priveste posibilitatile
scriitorului, cad insuccesul cu primele (loud romane n'a impiedicat

inconstetabila izbfinda cu Viata la lard, iar fenomenul ramane

produs. Drama sta insa in faptul ea' ideea de a realiza un roman
cum e Lydda ii vine asa de tarziu: prima parte din el este scrisa
in a doua jumatate a anului 1898. In acest moment, tocmai cand
el se indrepta si in roman spre problemele eterne si universale
ale sufletului omenesc, amplificandu-se ca scriitor, largind claviatura incercarilor de a afla o deslegare nedumeririlor si nelinistilor care-i fecundau creatia dela Erica la epica, Zamfirescu se
lamureste asupra nucleului acestor probleme: sensul existentei.
Poeziile Sosesc (Iulie 1898) si Palinodie (publicata in 1899) marcheaza aceasta lamurire si in acest moment cariera sa lirica era
propriu zis incheiata. Daca aceasta a scapat observatiei cercettorilor nu e nicio mirare ca nu s'a semnalat cd de fapt in acest
moment, prin aceastd lamurire, se incheia si cariera de romancier
a lui Zamfirescu, care nu mai avea ce 4 cauta * tocmai atunci
cAnd vola 0 faloseasca toate thstrumeutele ereatiei sale pentrtt

PRIMUL ROMAN (( DE IDEI

ROMANESC

775

aceasta cautare. Aa se explica tacerea sa completa din 189 9

Intreruperea elaborarii Lyddei, a caruia parte II-a apare pe masurd
ce era scrisa abia In 1900, 1903 i 1904, cum .1 revenirea la vechiul

tip de roman, pe linia caruia da slabele Indreptdri i Anna, reednoatere indirect c ceva nou nu mai poate da, Ca fantanile
creatiunii sunt sleite i ca se mai Incerca ceva numai folosind
experiente, abloane vechi i arii cunoscute.
Firete, scriitorul nu-i dddea seama de toate acestea. Ii
Impiedica, In primul rand, orgoliul sau. Apoi, ca orice artist, el
nu-i putea descifra cu preciziune propriile resorturi adanci ale
creatiunii. Sunt totui semne lamurite ca avea intuitia unei noui
etape in epica sa dupa ce scrisese prima parte din Lydda, a unei
orientari de la o viziune sociala romaneascd spre o adanca scru-tare a sufletelor omeneti fara preocupari de specifice nationale.
Aa se face ea, prin 1900, In scrisorile sale, odata vorbete de vieata

din marile orae, interesanta ca material pentru romancier, ceea

ce Insemna o evadare din caracteristicul national spre cosmopolitismul urban ; iar alta data nu mai pomenete de nazuinta care
prezidase zamislirea Viefii la lard i a lui In rdzbol, de a da o

icoang adevarata a campului i romanesc sau R nota exacta a

sufletului Romanului In t anumite momente istorice # ci declara
ca nu-1 intereseaza ca scriitor decal mobilele sufleteti #, ceea
ce stramuta de asemenea aria interesului din regional sau national In etern-uman. Chiar incercarea semnalata de a Impleti In
Anna cloud teme, una nationali, cealalta etern-umana, arata ca
i atunci &and trecuseri multi ani de la momentul crucial din
1898, In care fusese conceputa i elaborata prima parte din Lydda,
Zamfirescu Inca mai strecura umbre din zadarnica i subcontienta sa aspiratie de a se ridica la problemele eterne i universale.

Faptul ca la 1898 cariera scriitoriceasca a lui Duiliu Zamfirescu era virtualmente Incheiata, cel putin In sensul ca dupd
aceasta data ea nu mai cuprinde, afari de cateva rare i tarzii
exceptii, realizari de seama care sa Insemne ceva In plus fata de

trecut, chiar daca n'ar fi fost deplin rotunjite artisticete, se

datorete j unui alt factor. Chiar daca la 1898 nu era scrisa cleat

partea Intai din Lydda, partea a doua : Insemndrile bdtrdnului

era conceputa 1), aa ea liniile principale de gandire ale Intregului
1) Cf. Scrisoares, atre Alaioreseu, dela Crieluil 188 (

WOO, do PA),

776

REVISTA FIJNDATHLOR REGALE

roman (i prin aceasta ale scriitorului Insui: e Ce spun eu acolo

i mai cu seamd ce voi spune in urmarea scrisorilor romane ale
tndrului, este convingerea mea, puternied i definitivd, ca
indreptariu al vietii * 1) spune romancierul erau limpede
precizate Inca de pe atunci. In momentul cand desdvdrea cunoaterea lui Platon 2), pHn aceasta Innurindu-i definitiv pentru
orizontul sail de atunci rostul vietii, Zamfirescu Ii Incheia cariera
sa de creator nu numai pentrucd el nu realiza decfit In perioadele
de framntare i cdutare a marilor adevdruri ale vietii i lumii,
dar i pentrucd el aspira spre intelepciunea vietii o, spre bucuria
de a trdi In contemplatie, Intelegnd adncul lucrurilor, ceea ce
duce Insa la un fel de sterilitate. Ma simt ajuns scrie el In
Mai 1897 care Maiorescu, la un moment de desvdrit senind-

tate i dacd n'a avea copii i nu a fi legat cu sdnatatea mea

puternied de pdmnt a 'fi un budhist In felul meu, a inceta
de a mai face ceva, tot ridicndu-md In cdutarea cuno#infei
absolute, care la urma urmei este linitea absolutd *. Semnificatia

ce vrem s o relevdm sporete daed se tine seama cd mdrturia

aceasta urmeaza imediat dupd afirmatia ca incepe sa lucreze la
In rzboi, 4 al treilea i ultimul din lumea Viefii la lard i eine
tie daca nu i ultimul din incercdrile mele *.
Inteadevar, daca reale sacrificii sunt impuse artistului de
misiunea sa creataare, aspiratia spre o Intelepciune supremd,

spre o vieata de pace Iduntrica depling, In care cineva sa se

bucure desinteresat de tot ce poate contempla i descoperi, lard
sa-si aroge vanitatea de a-i Inchipui cd 'And la el nimeni n'a
vazut aa ceva, implicii i ea sacrificii, intre care acela de a renunta,

dandu-si sau nedinduli seama de acest imperativ, sii creeze.

Intelepciunea > aceasta este poate pind la urma o forma a egoismului: ea acumuleaza necontenit i nu da nimic, fie chiar din-

tr'un sincer sentiment de umilinta, convins ca nimic nu este cu

adevarat nou i cu adeviirat mai frumos de cum s'a tiut pAnd
1) Scrisoarea ciitre Maiorescu din 28/10 Octomvrie 1898.
2) Este interesant c5 n p4ine1e ingrturii certe rimase asupra formaiunii scriitorului se gaseste totusi dovada c In Martie 1898 (vezi scrisoarea
ciltre Maiorescu din 3/16 Martie 1898) citea Fileb, adicit tocmai dialogul
capital In ce priveste conceptia de vieat,b, la care se paFe a se aflii In aceaatit
p oe. Duilin ZanIfirescu.

PRIMUL ROMAN 4 DE IDEI ROMANESC

777

atunci ca s merite sA fie Impartasit In jur. Cand ramanea cu

sine Insusi, cand era adica Inteleptul # singuratec, Duiliu Zamfirescu era consecvent: nu aVem nicio indicatie sa fi scris ceva

In 1899. Cand ins5, ca tanarul din Fiica haosului, revenea In

lumea pamnteasca, de care-1 Jegau juin:Rate din firea sa
contingentele vietii de familie, el uita o bun5 parte din intelepciunea cucerita, asa c la sfarsitul lui 1899 publica volumul
Poezii noud, din care cinci inedite apar In Convorbiri la 15 Noemvrie, iar in 190 incepe s5 scrie romanul Indreptdri.
Din aceasta dualitate launtrica a acelei perioade ia nastere
romanul Lydda. Cei doi protagonisti: batranul Filip de la mosia
sa din Moldova si tnarul Mircea de la Roma (de unde scrie, ceea
ce explicd titlul: Scrisort romane pentru prima parte, fara ca el
s5 fie subtitlul intregului roman) nu sunt cleat intruparea celor
doua proprii tendinte intre care romancierul se afla nedumerit,
a sa cum se intampla i lui Goethe In piesa Torquato Tasso. E
greu sa spunem daca el ar fi ajuns sli dea expresie literara acestor
nelamuriri si mai cu seam6 daca ar fi extins Incercarea de a afla
o deslegare nelamuririlor sale de la Erica i teatru la epica, unde
drumul s5u era mai sigur dar i mai Ingradit, fara & se fi aflat
anume In acel moment literar. Cert este 111s ea ultimii ani ai
sec. XIX reprezint definitivul faliment al naturalismului francez
si verismului italian in formele lor de atunci. Literatura apuseang,
cu care scriitorul era In mult mai de aproape contact decal cu
cea romneasca, prezinta In acest moment o categoricA intoarcere
de la formele i temele preferate pana atunci spre tot ce era
preocupare spiritual i oarecare rafinament. Aceasta tendinta,
cu care Zamfirescu ia contact, se pare, In prirnul rand prin teatru,

dupa cum dovedeste Incercarea sa din 1895, este generala In

toate genurile i, cum ea corespundea deopotriva structurii
scriitorului, orientarii ce i-o daduse Maiorescu i preocup6rilor
sale de subtile abstractiuni intelectuale din ultimii ani, se poate
presupune ea a avut cuvntul ei. In acea sta. atmosfera In care
literatura se desinteresa de materialism si de tarele ereditare,
pentru a cuprinde In deosebi desbateri de idei, cum era de fapt
teatrul lui Ibsen sau romanul lui Bourget si al lui Anatole France,
lui Duiliu Zamfirescu nu i se pare de sigur nepotrivit sa consaere
un roman nedumeririi sale Intre cele dou conceptii de viatrt ce
Ii stateau Inainte i sa Incerce sa-i afle acolo solutia.

778

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Britranul Filip A. este un pesimist sceptic, care traeste vieata

numai prin cap, nazuind la libertatea launtrica, singurul bine de
pe pamant, pe care numai oarnenii fr pasiuni o pot dobandi. De
aceea el duce o vleata solitara, dispretuind natura, lumea i In
deosebi femeia, ca Intrupari ale existentei sensuale ce coboard
pe om de la contemplara valorilor ideale, In afara de care nu este
multumire, asa cum sustinea i Socrate in Fileb al lui Platon.
Acest batran, pentru care e a gandi pentru a gandi fara niciun
scop utilitar, ci numai desfacand din principiul vietii nazuinta
catre abstractiune este scopul existentei, urmareste o suprema
lo

abstractiune: sa realizeze un om dup idealul sau de vieata.

Acesta este fiul sau, Mircea, caruia nici nu-i marturiseste nicio-

data adevaratele legaturi dintre ei, tocmai pentru a-I desface

din orice tipar i prejudecata, cautand sa-1 lmureasc i sa-1
Indrumeze astfel far silnicie pe drumul nazuintelor sale. A Eu
vream marturiseste el mai tarziu Lyddei, sa fac din barbatul
tau o creatura ganditoare la cel mai fnalt grad, ceva care sa se
apropie de conceptia platoniciana a omului, s'o ajunga i s'o
Intreaca. Pentru aceasta, voiam mai Intai sa-1 ajut a \creste In
cultul ideii, si de aceea luptam pe cat puteam sa-1 tiu departe de

atingerea veninoasa a patimilor o. Dar tangrul, care o vreme

raspunde nadejdilor, batranului iluzionar, se cultivii i gandeste
asupra acelor ce-i tree pe dinainte, este o fire vanjoasa, realista,
legata de vieata. Fiind cucerit de ideile lui Spinoza, pentru el
omul nu este decat o fugara Intrupare a energiei universului, de
aceea nu ramane Incremenit In abstractiuni, ci Intelege curgerea
vremii i imperativul trairii fiecarei clipe. In desacord cu nerodnicia egoista pe care o reprezenta in definitiv conceptia de vieata
a batranului, el se indragosteste, convins ca i Spinoza, ca lirnpedea cunoastere a raporturilor pasiunilor ne face sa le depiisirn,
se casatoreste i, fara sa paraseasca nimic din convingerile sale
spinoziste, crede ca fericirea vietii sta In creatiune, Inteleasa In
sensul cel mai larg.
Tanarul Insa moare foarte curand dup casatorie. Partea a
doua a romanului: Insemndrile bdirdrzului (tiltul fi vine de la
forma literara de insemnari personale pe care o alege) se petrece
dup aceasta drama. Omul care voise sa se desprinda de lume 1i
de sensatii, urInd tovarasiile, mai cu searnd pe ale femeilur, este

PRIMUL ROMAN < DE IDEI> ROMANESC

779

sguduit de suferinta i o intreaga prefacere se produce in el. Ii

d seama acum de grandoarea naturii, a lumii, de nemarginita

putere a legilor universului, carora nici vointa, nici ratiunea

noastra nu li se pot opune sau substitui i recunoate ca <uiimic
nu este absolut. Toate filosofiile au un smbure de adevar daca
nu se departeaza de na tura a. Acum, batranul Filip se apropie
din ce in ce mai tare de lume. El, tare se ascunsese ca tatal fiului
s5u de dragul unei abstractiuni, acum alearga la Roma, unde
Lydda ateapta un cOpil, iar existenta lui se lea& de aceea a
urmaplui sau, incepAnd sa dea un alt sens vietii. 0 aduce pe
Lydda In tara, la moia sa, i treptat, prin aceasta tulburator de
senina femeie, bAtrAnul este din ce In ce mai sdruncinat din
vechile sale credinte i indreptat spre o conceptie noua, care

inteun fel tot din Platon descinde. lush' ironia pentru bietul
teoretician batran este Ca in aceasta and conceptie platoniciana
a vietii i a poeziei 11 initiaza Lydda, care marturisete c n'a
cetit pe filosoful grec. Inca dinainte, ca forma cea mai Malta a
ideii de sigur, poezia era acceptata de batrAn. 4 0 singura nazuint a sufletului nostru se cuvine sa ne calauzeasca: poezia.
Intr'insa, batrni i tineri gasim steaua care ne duce la tarm e.
Dar Lydda 11 indrumeaza pe o cale unde poezia inceteaza de a

mai fi numai 1ntruparea eterni a frumusetii absolute. Ea 11

invata csa poezia

i cuvntul nu e spus in intelesul de: versuri,--

nu trebue sa fie o abstractiune, o evadare din vieata, ci o incununare a vietii, in atmosfera frumusetei careia oamenii sa traiasca necontenit. C5nd este Intrebata cine a Invatat-o sa inteleaga
pe Shelley, Lydda raspunde: 4 Nimeni. Dorinta mea de frumos pi
setea de un ideal realizabil in viata, care SA infrumuseteze traiul
pi sa ridice pe om din noroiu. Acetia sunt adevarAtele genii ale

bietei omeniri, cntatori .ca Shelley, art4ti In forma, poeti In

suflet .1 In vieata lor, capabili de a muri pentru idealul pe care
1-au urmarit, iar nu fduritori de minciuni rimate, care devin
rentieri vnzAnd la volume. Orica s'ar schimba parerea oame-

nilor asupra acestui punct, adevarul ramane unul singur: ca

frumusetea nu e creata pentru a inspira poezii, ci pentru a ridica

sufletul... A intra in frumusete cu minuta de acum a vietii

pi

a nazui catre clansa cu minuta de mni,

a.

la-Ca scopul existentei

78o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Pentru batrAn pare ea abia atunci se desvMuie intregul trite-

les al vorbelor Diotimei, pe care le comenteaza larg Lyddei.

Scepticul egoist este cucerit de o laturd din Platon, care Ong
atunci Ii fusese mut5 : aspiratia spre nemurire a omului care nu
se poate implini cleat prin generare, nu ramnnd pururi
acela0, ca divinul, ci lasnd eel ce este batrAn i trecand In altceva

nou cc-li seamana P. Este, dup cum u5or se poate vedea, ideea
din care izvorate poezia Sosesc i in jurul careia se cristalizeaza
convingerile definitive 'ale scriitorului in lirica sa. Lydda murind

din cauza naterii, btranul, lovit iara0 puternic de durere,

intelege imposibilitatea de a te izola de lume, se lasa o vreme
cucerit de spiritism, pentru a mai putea ramne in leg5tura cu
nora lui, al cdrei spirit delicat, ales, cultivat i totu0 nu livresc,
cu rara calitate de a .pastra necontenit contactul cu vieata,
ramnnd insa. chiar In acest contact senina i pur5, imprumutndu-i chiar ceva din frumusetea i poezia ei 1auntric5, 11 InrAurise

att. Ii d seama de frumusetea iubirii pe care altadata atata

o hulise 0 de relativismul fiecareia din judecatile noastre. Primejdia de moarte in care se Mid la un moment dat copilul Lyddei,
nepotul &au i singura legatura ce o mai avea cu lumea, ratiunea
lui de a exista de vreme ce era urmapl sau i Fiinta prin care
propria sa fiinta devenea oarecum nemuritoare, 1.1 trezete defi-

nitiv pe batrAn din visul sau 11-I aeaza in mijlocul lumii 0 al

vietii, de care nimeni nu trebue & se despart5, rasturnnd astfel
complet toate credintele sale de altadata. Ma gandesc cat sunt
de inconsecvent scrie batranul. Ce eram In tinerete i ce sunt
acum. Infinit este vanitatea peireriil Mi s'au prut atAtea lucruri 1... Si au lost atAt de putine 1 In realitate, eu n'am trait,
ci numai mi s'a parut. Cu parerea am voit s guvernez viata mea
gi pe a altora i n'am guvernat nimic. Nu numai n'am guvernat
nimic, dar viata altora m'a guvernat. Lydda m'a tutors catre

poezia realitatii, iar copilul acesta catre poezia suferintei o.

Este in afara de mice discutie ca romanul acesta nu e o realizare desavAr0ta. I se poate reproa, in primul rand ca lucrurile

nu sunt perfect puse la punct chiar din punctul de vedere al

ideilor ce le contine, i in sensul ca nu s'a ajuns la expresia cea
mai limpede i cea mai eleganta 0 In acela eh' sunt imperfectiuni
gi nepotriviri. Cauza sta la faptul c romanul a .fost scris In trei

PRIMUL ROMAN 4 DE IDEI ?) ROMANESC

781

etape (1898, 1900, 1903), deci el infatieaza o conceptie nu per-

fect rotunjit i unitara, ci aa cum se prezinta in evolutia ei,

fara sa mai poata fi perfect racordat i pus la punct, din pricina
nefastului obiceiu al lui Duiliu Zamfirescu de a incepe publicarea
operelor sale inainte de a le incheia definitiv. Lipsa de perfecta
unitate se vadete i prin alte aspecte. Amestecul acesta de formule literare folosite este unul din ele. Se afla in Lydda, nu mai
putin de trei formule literare: cea epistolara, cea a Insemnarilor

personale i cea mult mai putin folosit in epica a sententelor,

cuprinsa sub titlul: Mdsura dreaptd a viefii. Amestecul acesta
este cu atat mai daunator cu cat fiecare formula nu este facuta
strict necesara, in sensul cal numai prin ea s'ar fi putut da la
lumina, In chipul cel mai expresiv, toate efectele ce se voiau
Botentate. Cu atat mai mult dauneaza and artificialitatii acesteia
i se adauga aceea a inutilitatii, cel putin in forma i cu intinderea
ce o are, a capitolului ce cuprinde cele 33 maxime, care nu evidentiaza nimic, sau in orice caz nu cu pregnanta, sau aceea a
lipsci de abilitate cu care sunt alcatuite scrisorile care constituesc
prima parte a romanului, ce nu se cheama una pe alta cu necesitate. E suparator chiar pentru un demodat roman epistolar,
cd o scrisoare poate Incepe brusc (cum e a II-a) cu desvoltarea
unei teme ce i-o propune, dupa cum e suparator i un oarecare
dispret pentru firescul psihologic care intervine uneori. Pe de
alt parte, scriitorul este atat de preocupat de fizionomia spirituala a celor trei eroi ai sai, ca elimina cu totul infatiarea lor
fizica, iar cand o incearca o face cu stngacie neateptata, mai
ales cfind e vorba de descris gratia feminina, in care el in deobte
exceleaza. Tanarul, deci romancierul, nu izbutete alt portret
mai putin conventional i cu mijloace mai putin ieftine pentru
Lydda, decat: 4 Inchipuiti-va un fulg alb, care cade din vazduh,
pe o zi de primavara, Incet, domol, cu firele moi prinse de nervulcandid,

-- i veti avea poate impresia fizica pe care o lash' Lydda.

Zambetul ei 4 /Area a fi motenit de la un Inger )). Ceea ce nu

impiedica ins, in momentul cand depaim amanuntele externe,
care puteau lipsi (dar de vreme ce sunt puse trebuiau aflate In
tonalitatea necesara), personalitatea Lyddei in deosebi sa fie

prinsa cu o remarcabila pregnanta, ea fiind poate cea dintai

figura interesanta, Intru Cava tipica i deplin realizata ca vie*

782

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

launtrica, din epica noastra, care infra' inteo galerie de eroi

etern-umani, fara sa fie specifici romaneti, reprezentand numai
virtuti daco-romane. Din acest punct de vedere, cu toata superioritatea Saei, care este o creatiune depling, tipul Lyddei ramane o'izbanda, depaind cadrele inguste,ale unui neam 1 ca un

indiciu limpede ca romancierul se afla inteo perioada In care

incerca sa se II:101e spre valorile universale.

Faptul c romancierul recurge la formula epistolara i la

aceea a Insemnarilor personale deteapta unele suspiciuni. Romanele epistolare, foarte frecvente In secolul XVIII, ca i romanele-confesiuni alcatuite din Insemnari, mai ales inteo epoca
In care nu se revenise la fervoarea autenticitatii de pe la 1930,
Incetasera de mult sa mai fie In actualitate, pentruca mijloacele
tehnice pe care le ofereau ele fusesera depaite prin evolutia
genului. Duiliu Zamfirescu a aderat la aceste formule perimate,
care dauneaza romanului sau, Intim cat era vorba aici mai cu
seama de discutarea unor idei, poate ispitit de posibilitatile
dialectice pe care le ofera vorbirea directa, combatand la fiecare
pas fiecare argument prin scrisori, aa cum, prin dialog, se petrece

mult mai prompt la Platon. Mai greu trebue sa fi cantarit insa

In hotarirea de a apuca pe acest drum teama scriitorului de a ss
avanta In !arg pe o mare necunoscuta, de a se aventura In mijlocul dificultatilor pe care le implica o trecere la persoana III-a
(care fara indoiala presupune o intreaga altd distribuire a materialului, alte mijloace i alte efecte), obiectivand, incorporand
totul inteo actiune mai putin schematica, cu o tehnicd mai complicata, pentru a incadra toate interesantele divagatii filosofice,
M.A. ca romanul sa devina prea incarcat. Un cuvant decisiv a
avut aa dar inexperienta scriitorului nostru, cu atat mai insemnata cu cat dificultatile sunt deosebit de mari tocmai in romanele
de idei, cum este Lydda.
S'ar putea spune g ei i spus ea nici pana astazi nu
s'a depait dificultatea de a topi i integra perfect in unitatea
unui roman ideile filosofice ce se vor evidentiate. Cu atat mai
putin s'ar putea face invinuiri grave lui Zamfirescu pentru ceea
ce n'a izbutit. Dimpotriva, la acest roman trebue luat In considerare, In afara de forma In care este realizat, cu scaderile ei
inerente genului i epocei, semnificatia lui interna i, apoi, prin

PRIMUL ROMAN DE
p
WEI )) ROMANESC

783

prisma acesteia, o alta nu mai putin insemnata In raport cu pozitia lui In cadrul romanului romnesc i numai sub acest unghiu
de privire sa fie valorificat. Este incontestabila Insemnatatea pe
care o au In arta realizarile formale. Dar nu trebue s se uite, i
i cu atat mai putin In perioadele de formatiune a literaturilor,
cum era Inca la 1900 in literatura noastra i cum poate este Inca
i astazi fata de inaltimile ce nazuim sa le cucereasca creatorii

notri, ea este i o frumusete launtrica In afara de criteriile

moralului i imoralului
o frumusete i o generozitate a ideii
i a nazuintei care, mai ales atunci cand scriitorul este un adevarat deschizator de drum, cantaresc imens. La rafinamentele
formale cele mai alese din literaturile lumii nu s'a putut ajunge
dectit dup ce adevarurile cele mai adnci i frumusetile launtrice
cele mai de seama fusesera deplin stapanite.
De aceea, In judecarea dreapta a romanului cel mai ignorat
al lui Duiliu Zamfirescu este insuficient criteriul formal sti-

listic sau arhitectonic

ca pretutindeni unde n'am ajuns la

culmile valorilor literare i se impune considerarea, cu pregatirea

necesara pentru a putea Intelege inaltimea i frumusetea ei, a

ideii pe care a vrut s'o desvolte romancierul. Este In aceasta
Incercare de impacare dintre cele doua conceptii ce se ciocneau
In scriitor: de o parte aspiratia catre valorile absolute ideale
inteo complet izolare, de alta, realismul care crede In tiinta i
se simte legat de lume, prin concluzia ca pentru om fericirea nu
sta inteun fel de parasire a vietii, in izolare de lume, ci In Intelegerea adevaratului sens al vietii, care consta In indatorirea de a
desavari necontenit sufletul prin Infrumusetarea fiecarei clipe
prin care trecem i de a-i asigura nemurirea prin generarea urmailor, o incontestabila Inaltime pe care nimeni nu o atinsese
i nu se gandise sa-i Lea loc In epica romneasca. Nu trebue s
se uite ca Duiliu Zamfirescu este adevaratul intemeietor al romanului modern romanesc, cel dintai care poate da la noi un roman Ora cusur cum este Vieala la lard. Daca ne amintim ca el
era scris doar cu patru ani inainte de Lydda, ne putem da seama
ce repede izbutea scriitorul acesta sa Lea sa evolueze .romanul
romnesc, ducandu-1, dup romanele de calitate atat de infeHoard ce aparusera pana la el, de la nivelul atat de modest din
punctul de vedere strict literar al romanului lui Filimon, pun

784

REVISTA FUNDATULOR REGALE

de clisee formale, tipologice i ideologice, la romanul de nivel

occidental ca realizare, cum este primul din ciclul Comanestenilor,
si apoi, foarte curand, la romanul de nivel occidental ca proble-

matica, prin cel dintai roman de idei romanesc: Lydda. Astfel

c cel care, eel dintai, reuseste sa se desfaca din cliseele care
dominau epica romneasca din vremea aceea, nu fara eforturi
fard esecuri pada la izbanda pe care o constitue Via la la NM,
este si eel care incearca sa indrepte romanul romnesc pe drumul
pe care avea sa se orienteze foarte tarziu si Inca nici pana astazi
fr sfiala 8 i cu deplin succes. In felul acesta, Duiliu Zamfirescu
este cel care de doua ori la scurt interval aseazd romanul romanese In ritmul romanului european, iar Lydda, cu toate clefectele
lui tehnice, prin ceea ce reprezinta el Insusi ca Inatime i frumusete de gandire, prin problematica ce o pune ca tip de roman si
prin pozitia ce o ocupd in cadrul epicei noastre, In care o simpla
privire asupra perioadei .contemporane operei acesteia este edificatoare., merit sa fie considerat ca unul din cele mai insemnate

pietre de hotar.
G. C. NICOLESCU

PUNCTE DE VEDERE

DIVERSE

SOCRATE
In lumina evenimentelor din ultimii ani, viafa i fnvdfdmintele
lui Socrate, astfel cum le putem cunoafte din mdriuriile contempo-

ranilor sdi ;i. mai ales ale lui Plato, apar, dacd nu Inteo lumind
noud, dar cel puf in fncdrcate de o semnificafie vie.
Invinuirea ce i s'a adus f i care, In cele din urmd, i-d provocat
condamnarea la moarte, de a fi conrupt tineretul, primefte astdzi
ecouri din mai multe pdrfi ale Europei. Dacd motivul condamndrii
nu li se pdrea suficient Invdfafilor dela sfcluitul secolului trecut
sau dela fnceputul acestuia, noi, cei de astdzi, f t im di o fntreagd
generafie poate fi antrenatd de un fndrumeitor Inzestrat cu suficier}td
influenfd asupra tineretului.
Socrate era wit din cauza tendinfelor sale anti-tradifionaliste.

Spirit critic prin excelenfd, el disprefula erudifia oficiald fi Ifi

lndemna discipolii spre cunocqterea proprie i interiorizare. In
felul acesta, ei puteau sd stabileascd limitele propriei lor ignoranfe.

Dar iubirea pare a fi lost principiul superior pe care Socrate

fl afeza la baza cunoa.qterii. Cel pufin afa ne este Int d(i.,satd doctrina.

lui fn dialogurile platoniciene. Influenfa sa asupra tineretului f i

atraclia lui laid de tineret, pledeazd In 1 avoarea acestei interpretdri.

Dar q vrea sd atrag atenfia aci asupra unui aspect mai pufin
cunoscut al genialului filosof. Recitind pe Plato, dupd o cdldtorie
fn Grecia, am gdsit fn Socrate un evocator neprefuit al peisajului
grecesc.

Cdci nu este una din surprizele cele mai mici, pentru un cilleitor
din zilele noastre,.de a regdsi fn Grecia, dupd trecerea veacurilor,
locurile aproape neschimbate, astfel Malt descrierile vechi de aiteva
secole pot fi urmate aproape cunint cu cuveint.
5

REVMaA PUNDATHLOR REGALE

786

laid, In traducerea noastrii, un fragment din Fedru, in care

Socrate ne till o astfel de descriere. Locul este, dupd cum se va vedea,

cu totul potrivit pentru cugetarea purd ; ci astfel a reimas el pdnd

astdzi, petstrad Inca vie amintirea celebrului vizitator de odinioard.
SOCRATE: Sit parasim aici drumul 0 sit urinam valea Iiisosului. Mai pe urma, intr'un loc pe care 11 vei socoti potrivit,
ne vom opri.
FEDRU: Vad ea m'am nimerit bine fara incaltaminte. In
ce te prive0e, Aga 0-e obiceiul, se 0ie. .Astfel, o sa ne fie uor,
umbland cu picioarele goale, s mergem pe firul apei; i lucrul
n'o sa, ne fie neplacut, mai ales in acest anotimp al anului 0 la
aceasta ori a zilei.
SOCRATE. Mergi odata 0, umbland, vezi unde ne vom putea
aceza!

FEDRU: Vezi, acolo, acel pfatan inalt ?

SOCRATE: Ei, si ?

FEDRU: Acolo e umbra, un vant potrivit, iarbit ca s ne

putem aceza ci, daca; om vrea, s ne i intindem...
FEDRU: Ei, iata-ne quasi Ce farmec, ce limpezime,
trebue st o recunocti, ofera oehilor auvitele astea de apit 0 cat
de pottivite stint malurile ei pentru jocurile tinerelor fete.
SOCRATE: Nu, nu-i locul cautat; el se afla ceva mai jos,
la vreo dona-trei stadii, la locul unde treci rAul in direcOa sanctua-

rului din Agra; tocmai acolo se afla un altar al lui Poreu

SOCRATE: Ah! pe Hera, ce kc minunat de popes. Platanul
asta, cu drept cuvant, acopera tot attita spaiu pe cat e de inalt.
5i acest arbust in floare, cat e de mare si de umbros ! In plinatatea
infloririi sale, ace cum e acum, imprejurimile nu pot fi mai incarcate
de parfum. Dar mai e i farmecul fara pereche al acestui izvor, care
curge sub platen, i racoarea apei sale: piciorul meu gol mi-o spune

destul de lamurit. Apa asta e consacrata, pe semne, nimfelor fi

lui Ahelous, dad, e s ne luin dupg figminele i statuile zeilor
de aci. i inca, rogu-te, aerul inmiresmat pe care il sorbim aci,
nu e oare de invidiat i nespus de pliicut ? Clara melodie a verii,
care face ecou corului greerilor ! Dar rafinamentul cel mai ales
II constituie iarba asta, cu pante ei dulce, care IV ingaduie, child
te intinzi pe ea, si ai capul perfect acezat. Imi dau seama, draga
Fedru, ca un strain piin aceste locuri nu poate avea o calauza
mai buna ca tine.
AL. ROSETTI

COMENTARH CRITICE

DEBUTURILE LUI E. LOVINESCU

De obiceiu, scriitorii 10 amintesc cu ironie si cu un fel de indulgenta superioara de inceputurile lor timide si prea putin conturate ;

uneori cauta sa le ascunda si lasa, cu o secreta placere, sa le

acopere uitarea ; pentru creatori, tineretea este o epoca de jend
sau, in cel mai bun caz, de o decenta ce frizeaza pudicitatea.
Maturitatea ii flateazil si-i face siguri pe sine, solidarizandu-i chiar
si cu ererile ei ferme ; numai diletantii 0 spiritele sterile se rasfat5

inteo vesnica adolescenta, socotindu-se prezenti printr'o retrospectie de cateva decenii, in care o singura 0 palida imagine se
suprapune peste o naluca a creatiei.
Nici lui E. Lovinescu nu-i placea, la maturitate, sa-i amintesti
de primele lui volume, Pqi pe nisip, la care se referea numai ca
la o data istorica, in memorii si in desele lui procese de autocritica ; daca-i facea oarecare placere referinta la Intaile lui articole,

ea era legata de atitudinea anti-samanatorista si, cu deosebire,

anti-iorghita a unor diatribe virulente 0 categorice, la o varsta
and teoretiza un pironism critic, cu destuld emfaza juvenila.
*

Maiorescu a fost un scriitor pe care nu I-a obsedat niciodata

problema inceputurilor ; cristalizat dela debut, ideea si expresia
se afirma nesovaelnic, ca o certitudine a personalitatii lui critice.
Individualitatea lui a avut totusi o devenire si paginile In-

semairilor zilnice ne pun In contact cu toate prefigurarile ei;

in adolescent intuim pe barbatul matur, aproape in toate cornplexele cute ale personalitatii, manifestata pe planuri atat de
diverse. Maiorescu a avut un stil interior si unul social, care uneori

s'au suprapus, alteori s'au subordonat ; in tot cazul, au avut

atatea interferente.
Individualitatea lui E. Lovinescu este eminent reliefata in
planul literar ; forma ei sociala aproape s'a identificat cu expresia
scriitorului ; regretatul critic a fost obsedat de ideea perfectarii si

Inteadevar, in cele patru decenii de neintrerupta activitate, a

5"

788

REVISTA .FUNDATIILOR REGALE

devenit mereu, pang a ajuns la expresia Implinirii mature ; aceasta

devenire a pornit Ins dela temelii mai modeste, dela intuitii

mai fugare 0 dela atitudini diferentiale mai mult de temperament

cleat de ordine speculativg. Personalitatea lui critica dela maturitate se prefigureaza totu0 fn formele nucleare ale Pqilor pe
nisip, cu o surprinzatoare anticipatie ; daca nu se reggsesc aci
toate trgsaturile ei constitutive, Intalnim Insa atatea note esentiale,
!neat descoperirea lor Iti provoacg o adevarata placere intelectuald ;
pentru situare In perspectiva vremii, ca 0 in perspectiva launtrica,

a structurii lui, Inceputurile au exact acela0 farmec pe care-1

descoperi In seria de Incercgri preliminare ale unui mare pictor,
care a realizat o opera de stralucita maturitate, dup schematice
eforturi, In care Intrevezi, partial, plenitudinea finala. Pentru o

criticg ce urmare0e desfaurarea organica 0 pipgie zarile spirituale

ale unei personalitati, zidit din stradanii 0 cautgri, nu este o

mai mare delectare decat aceste Inceputuri In care poti capta
fluviul la izvoare ; citita printeo opted de retrospectie, opera de
debut se lumineazg de bogatele reverberatii ale operei mature,
ca in acele fotografii, in care cite sti, In ordine inversa, trasaturile
fiziognomice, pang In firava figura a adolescentului sau in candidul
chip al copilului ; maturitatea limpeze0e, prin expresivitatea ei
marcata, expresivitatile virtuale ale incertelor linii, In care poti

descifra o structura 0 un destin.

***

Fiindcg a socotit critica 0 o creatie artistica, In strictg conceptie

impresionista, aa cum se afirma cu ostentatie, in cele cloud

volume ale Pqilor de nisip, E. Lovinescu, in plin proces de evolutie

formalg, a respins instinctiv 0 rapid, cea mai mare parte din

articolele de directivd 0 polemicd, dela debuturile lui ; ajungand,
cu vremea, la un fel de misticg a perfectarii expresiei, 0-a desfiintat
cele doug volume initiale, cuprinzand rodul a doi ani de activitate
criticg (1904-1906), tragandu-0 o parte din prezentarile scriitorilor epocii, 0 acelea remaniate, In Critice.

Pentru noi Insg, materialurile parasite au un deosebit pret

0 In lumina lor anticipativa, vom Intelege mult din evolutia lui
ulterioarg ; Inteo eventuala editie critica, articolele neretiparite
din Pafi vor trebui, neapgrat, trecute la Addenda, ca un document
esential asupra personalitatii lui incipiente.
Cand E. Lovinescu debuteaza, Maiorescu I0 Incetase activitatta, de0 se Intretinea un cult viu al regalitatii lui, cel putin in
cercul Convorbirilor i In spiritul discipolilor de formatie junimista.

Gherea I0 istovise 0 el activitatea 0 Incepuse sg fie socotit un

fel de patriarh venerabil al socialismului roman ; critica lui va
fi dusa mai departe, cu modificari, de G. Ibraileanu 0, cu rezerve

DEBUTURILE LUI E. LOVINESCU

789

polemice, destul de categorice, de H. Sanielevici. Din aripa

maioresciana se desprindea, cu exagerkile vizibile de pe atunci,
crescute mai apoi la forme excesive congenitale, critica estetica
a lui M. Dragomirescu. La orizont mai ap6ruse Inca vijeliosul
temperament al lui N. Iorga, polarizAnd in jurul unei micAri
literare i al unui violent dogmatism, multe din tinerele talente.
In aceasn ambiantA, E. Lovinescu ii caun o pozitie, dac6
nu cu fermitate de contur, In tot cazul cu indicatii care, In perspectiva desfurgrii unei stralucite cariere, sunt foarte semnificative.
Aparitfa lui, intre doi mari indrum6tori i intre antia dogmatici,
pare putin snnjenita ; el nu era niciun indrumAtor fanatic, nici
un spirit speculativ ; introducfind un nou concept in critica romAna", impresionismul. este la egald distant i de spiritul filosofic maiorescian i de dogmatismul gherist i, temperamental,
prin nuanta i ironie, prin judecat amabilg, In afirmare, ca i
in negare, deosebit de toate fortele tinere, pe atunci, ale criticei
nationale. De aceea a ap5rut multora drept un diletant, beletrist
agreabil, furiat in critica ; aceasn imagine se agraveaz, cu ant
mai mult, cu cat, paralel cu actiunea critic% scrie teatru i nuvele,

ant de depdrtate de ambianta sanidndtoristd i poporanist a

vremii, ca i de literatura junimismului istovit, patronat dela
distant de prestigiul maiorescian. Colaborator la mai toate revistele importante, de pe atunci, cu exceptia Samdruitorului, de
unde fusese refuzat cu brutalitate, de N. Iorga, E. Lovinescu este
un neinregimentat, fa ta. de toll animatorii cti se agitau, intre
directivele ideologice, temperamentale sau numai partizane, ale

momentului. Instinctiv, inclina totui spre Maiorescu i junimism,

iar debutul in foiletonul Epoch ii putea situa ca pe un maiorescian
de nou generatie, dei nu fusese crescut In preajma maestrului ;
sensibil la spectacolul individualittii -puternice, Lovinescu ne-a

marturisit, in Memorii ca, In perioada lui universitar5, a fost

obsedat de aureola crepuscular a lui Maiorescu i de cea auroral
a lui N. Iorga, pendulnd intre dou structuri intelectuale i cloud
expresii literare diametral opuse ; omagiu adus personalitAtii, dincolo de ideea de afinitate, i semn al inteligentei critice receptive

la farmecul valorilor. E.Lovinescu nu era nici orator, de specie

maioresciana sau iorghist% nici cap speculativ, ca indrumgtorul
Junimii i nici un animator, ca rascolitorul de energii Iorga, apostol

al traditionalismului.
Cu o serioasg cultufa literal% umanistri i modern5, se orienteath repede i inteo expresie fluent% In problemele criticei romane, puse autoritar de Maiorescu i Gherea, .1 solutionate In
spirit vdit antagonic. Impresionistul E. Lovinescu, mai inainte
de a-i teoretiza propria lui pozitie, In configuratia criticei autohtone, se va pronunta i asupra principiilor dominante ale celor

790

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

cloud pozitii care-i disputau intfiietatea In directivele impuse de

cei doi maetri. Printr'o justa intuitie va pune Intr'o discutie

cursiva, nutrit de numeroase lecturi i ilustrata cu 0 mai numeroase exemple, temele principale ale criticei maioresciene 1 ale
criticei gheriste.
* * *

Pentru uurint i simplificare vom scoate mai intai In evidenta

atitudinea tanarulut critic fata de Gherea, care aplicase teoria
mediului din Taine la literatura noastrri 0 care practicase i. o
crtitica activistd de continut asupra lui Eminescu i Caragiale ;
discutand aplicatiile lui Gherea, In fond discuta insui determinismul celor trei factori taine-isti, schitand o pozitie pe care va
relua-o i In alte Imprejurari, adica In propriile lui orientari teore-

tice dela maturitate.

In studiul Teoria mediului ci literatura noasird, cu tot spiritul

de fronda fata de spiritul doctrinar, cu tot aerul de scepticism

general ce invalue eseul, intalnim cateva ferme afirmatii pe care
le vom desprinde In Ins5i succinta lor formulare ; nu vom reface
aa dar toata argumentarea 1 nici nu vom relua exemplificarile
aduse in sprijinul ei, ci vom deduce insei concluziile controversei.
Fa-VA de conceptul economic, altoit din marxism, inlocuind teoria
rasei taine-iste, la Gherea, Lovinescu constata :
u Este vorba de un determinism economic? Nu poate fi vorba
de aa ceva. Daca ne place MA determinismul, trebue sa admitem
ca exista un determinism organic un determinism al rasei z
restaurand conceptul lui Taine In demnitatea lui, dar i printre
conceptele pe care le va utiliza el insui mai tarziu, inteo acceptie
particulara, aplicata la literatura noastra.
Referinta cea mai ampla o face insa la teoria mediului, privita
mai intai In sensul cel mai strict, al mediului familial 0 al mediului
social imediat 0 local, In raport cu talentul i geniul. Scoatem In
relief numai concluziile:
Aa dar nu exista numai un determinism al rasei, ci i un
altul al fiecarui om In parte. E un determinism organic. Talentul
0 mai ales geniul (cuvant foarte elastic) sunt prin urmare inascute.
Admitand acest lucru, mice discatie viitoare e posibila. Neadmitandu-1, discutia cade. Ea e de prisos s.

Iar In privinta Insi teoriei mediului, ca factor explicativ al

marilor individualitati i ca determinant al curentelor literare,
ajunge la concluzii diametral opuse teoriei lui TaMe i deci 0 a lui
Gherea, aplicata la literatura noastra.
u Operele de arta presupun individualitiiti artistice. Individualitatile se formeaza ele singure printr'o lucrare interioara i subiecU1/, dei alimentata prin elemente exterioare, care formeazd

DEBUTURILE LUI E. LOVINESCU

791

ceea ce se numete mediu. Factorii acetia externi, cu toate ca nu

stint de prima Insemnatate, arunca o oarecare lumina asupra

evolutiei sufleteti a artistului. E bine deci sa-i cunoatem, fra a
pune Ins5 tot razimul criticei noastre In ei.
Artitii mari, departe de a fi o expresie a acestor factori, a
mediului, sunt dimpotriva acei care izbutesc uneori s creeze un
mediu. Ei modeleaza pentru un timp mai scurt sau mai fndelungat
sufletele, creind ceea ce se numete starea sufleteascd a unei

epoce. Ceilalti artiti, ce vin mai pe urma, se inspir5 nu dela

mediul creat ci dela creatorul lui, adec5 dela marele artist, ce a

dat o form noua de simtire sau de cugetare a.

Intalnim aci nu numai toate obiectiile pe care Sainte-Btuve le-a
f5cut sistemului prea rigid al lui Taine, insistand asupra factorului
individual, al creatici, care scapil explicatki exterioare, mecanice
a celor trei determinante, rasa, mediul i momentul, dar intainim,
schematic i Inca neformulat Intr'un concept de noua circulatie,
In critica noastra, teoria sincronismului i a dikrentic rii la care
Lovinescu va ajunge, dupa ce va lua i o poz4ie sociologicti asupra
civilizatiei romane modeine.
* * *

Dac5 din factorii determinismului lui Taine, actionand asupra

individualitatilor ce alcatuesc o literatura nationala, retine numai
conceptul rasei, pc care-1 va utiliza In Istoria civilizafiei romdne
moderne, In Istoria literaturii romdne contemporane, mai al( s fn
volumul fnchinat Evolufiei prozei epice i in Mulatia valorilor
estetice, atitudinea rn gativa fata de teoria mediului fl desparte
cat goric atat de criticul francez cat i de Gherea.
In studiul Literatura fi critica noastrd, caracterizand pe Maiorescu i Gherea, ajunge la aceste concluzii, fn ce privete pe cel din
urma, socotindu-1 tottii un talmilcitor * al lui Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Dclavrancea, Cosbuc i Vlahut5 :
# D. Gherea, ce e drept, a mai venit cu o doctrin5 critica,

care daca nu era nou5, era tottii localizat pentru Intaiai data
la noi. Aceasta doctrin5, dusa fn consecintde ei, e foarte contestabila : e vorba de faimoasa teorie a mediului.
t Pe aceastii doctrina a aplicat-o d. Gherea la literatura noastra
cea bun5, cu succese Imprirtite i bazat pe ea, a luminat unele
puncte obscure ale scriitorilor notri. De sigur c5 opera d-lui Gherea

are i ea multe parti, ce dei au fricut mare elect pe atunci, s'au

eliminat apoi dela sine prin procesul firesc al timpului, Aa de
pild5 finalitatea utilitaril a artei, sau amestecul idealelor sociale
In conceptul mult mai Ingust al artei, sunt lucruri, care cu tot
sgomotul vremelnic ce 1-au facut, au disprut, nu sub loviturile
etelor ce le combateau, ci In mod firesc i dela sine.

792

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Acest mod gresit de a vedea, e drept c5 a adus o tulburare In

literatura romneascA. Pentru un moment Incepuse chiar s5 se
confunde cele cloud notiuni artA si a ideal social )), tot asa precum

odinioard se confundase conceptul

artei a cu acel al (I idealului

nation al o.
Tari InsA de experienta trecutului, si ceva mai limpeziti asupra

artei, prin pilda atAtor scriitori buni, noi am clarificat repede

aceastd confuzie, reintrAnd iargsi In pacea adAncA a artei adevd-

rate.
Voind sA facg o scoard literarI, d. Gherea n'a reusit de loc,
dar a reusit s ne interpreteze pe unii scriitori, f5cAnd tin pas
Inainte asupra trecutului, care nu se ocupase atAt cu aprecierea
amAnuntit a litera tilor nostri, ci stabilise numai oarecare principii
de art adevArat5 si sAndtoasii a.
Rolul criticei i teoriilor lui Gherea e vAdit pus In cumpAn5 cu

rolul teoriilor si criticei lui Maiorescu, despre care si vorbeste

Intr'un pasagiu imediat anterior ; dar este nu mai putin vAdit
cA aderenta lui Lovinescu, Intre aceste cloud personalitiiti si directive antagoniste, InclinA spre cea din urrrfa.
CAnd, In atAtea diti, i-a 1evendicat o formatie junimistA, In
ordinea literari, n'a exagerat cu nimic: iar din 1937, de cAnd si-a
pus sub patronatul spiritual al lui Maiorescu compendiul de Istoria
literaturii rorndne contemporane
se poate vorbi de Inceperea unui
a dev4rat proces de reniaiorescianizare, continuat cu monografia

apAruth In anul centtnarului marelui critic si prin toatd seria,

din nefericire neterminat, a monografiilor privitoare la contemporanii i posteritatea lui.
Conceptele criticei maioresciene sunt mult mai numeroase,
deck ar 'Area sau au pa'rut, la aparitia Pqilor de nisip : vAzute
astAzi, In perspectiva junimismului i, In special, a maiorescianis-

mului, ca un spirit viu al criticei noastre contemporane, ca i

In cealalt perspectivA, a unei pArti speculative, din activitatea
lui E. Lovinescu
ele capAt o semnificatie nouA, pe care trebue
s'o punem In relief ; cAci, oricAte deosebiri temperamentale, teore-

tice, de talent, de metod i de Incadrare istoricA, In evolutia

criticei noastre moderne, au existat i s'au adAncit cu timpul,
Intre Maiorescu i Lovinescu, in aripa esteticA a disciplinei lutemeiatg, cu atAtea autoritate de primul, descendentul lui cel mai
autentic, In multe privinti, rAmAne totui teoreticianul i practicianul impresionismului critic la noi.
Anti-taine-ist partial si anti-gherist integral, Lovinescu este
un filo-maiorescian, ciesi va recunoate, fn aceiai Pai, limitele
criticei realizate de cel dintAi critic estetic roman.
POMPILIU CONSTANTINESCU

UN JUBILEU LITERAR
5o ANI DELA DEBUTUL D-LUI TUDOR ARGHEZI
La 30 Iu lie (stil vechiu) se implinesc 50 ani de cand a aparut
intaia poezie a d-lui Tudor Arghezi. Este un eveniment literar
de o insemnatate deosebit. Putini scriitori romani au fost Inzestrati cu atatea zile cat talent le fusese harazit, ca sa poata privi in
urma, peste o jumatate veac, acea zi indepartata, cand tiparul le-a
cules prima oath' inspiratia * i numele. Iar dintre acestia, si mai
redus este numarul alesllor, pe care ziva festiva a semi-centenarului
le activitate literara Ii &este Inca la masa de lucru, cu aceeasi
fragezime a viziunii si a expresiei, ca In ceasul fericit al ince-

putului. D-1 Tudor Arghezi este fara indoiala, tntaiul poet roman,

sub acest raport fabulos, al tineretii fara batranete. Nu ne propunem, cii prilejul jubileului pe care-1 semnalam, de a-i masura
dimensiunile, de a relua paralela, incetatenita in scrisul nostru,
de peste dougzeci de ani, !litre Eminescu i Arghezi, nici de a-i
intemeia primatul ierarhic, in actualitatea sau peste toga intinderea cronologica a tinerei noastre literaturi. Suntem insa datori
sa relevam un fapt semnificativ: d-1 Tudor Arghezi este poetul
roman care si-a variat chipurile, cu o putere de 1mprosptare
necunoscuta Inca In literatura noastra. Cauza acestui fenomen
sta in structura intima a poetului, care este o naturd, nu in sensul
obisnuit, de creator prevazut cu o vitalitate extraordinara, ci in
acela de adevarat proteu, al dna chip nu seamand niciodata cu
cel din ajun. Inteadevar, unul este poetul Intaielor Incercari,
din 1896, iar altul, autorul ciclului Agate Negre, din 1904; tutors
din Elvetia, in 1910, sau trimitand de acolo poezii pentru Viala_

Soriald, Arghezi Ii & in vileag un nou termen de evolutie ;

abia in pragul razboiului nostru de Intregire, cu poezia Belsug

poetul Ii afirma acea densitate i duritate, pe care o putem numi
pecetea argheziana i prin care rupe cu versul fluid si muzical

al celorlalte trei avatare lirice amintite. Suntem insd abia In

19161 Dupa douazeci de ani de activitate lirica, ce este drept,
destul de spatiata, cu taceri prelungi, marele poet ti gaseste

794

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

accentul, acel sunet propriu, care-i constitue o identitate ne

varietur In contiinta cititorilor, doritori de inlesnirile unitatii,

ale caracterului individual. CAnd, tocmai in 1927, apare intaiul
volum de versuri argheziene, Cuvinte Potrivite, Inchizand intre
scoartele lui, poeme, unele vechi de 25 ani, altele, cele mai expresive, dinteo pulsatie lirica mai recenta, culegerea poate parea
eteroclita i determina reactii numeroase de neintelegere. Critica
universitard Ii manifesta neaderenta. Nimic mai firesc, pentru
judecatorii deprini cu canoanele treptelor formale, ale logicei,
ale discursului poetic, clasico-romantic1 Mai curiodsa este
reactiunea Cate unui tAniir in curent cu toate, sau a Cate unui
poet ermetic, care cred ca e nimerit sa-1 declare pe Arghezi depait i lipsit de mesaj . Piste doi sau trei ani insa, autorul
prea curand lichidat fi desvalue, cu Flori de Mucigai, culcgcre
aproape complet inedita, un alt ton i un alt chip, aproape fara
raportare la cele din ajun. Niciodata nu se infatiase Inca in
lirica noastra, cu atata ingenuitate, dar in colori atat de realiste,
pand la brutalitate, infernul uman al inchisorii. A fost un sensibil moment revolutionar in lirica noastra, dei autorul nu era
deloc la intaile lui experiente lexicale Indraznete. Cu Flori de
Mucigai, poetul da echivalentul liric al viziunii sale pamfletareti,

prin care se afirmase ca prozator cu aproape douazeci de ani

inainte, creand un gen, i mai oferd un diptic, prozelor de Inchi-

soare, adunate oarecum sincronic In volum, sub tithil Poarta

Neagrei. Acest avatar este insa urmat, dupa vreo patru sau cinci
ani, de incantatoarea bucolicd din Cdrticicei de searei, In care
poetul descopere limanul nelinitilor sale, in raiul domestic i

agrest. Omul adamic este insa curand urmat de bonomul din

Hore, cu acea euforie afabulatoare, a marelui patron La Fontaine,

dar i cu alternanta de registre a veseliei enorme cu mania,

a bucuriei cu imprecatia, a suavitatii cu abjectia, conforma structurii sale duale, de homo duplex. In sfArit, din totalitatea operei
argheziene, in deosebi de dup 1910, se cuvine sa pastram imagina
unui poet al nelinitei metafizice, de accent religios mereu mai

pronuntat ; nu este un problematic, cu radacini in cultura filo-

sofica, ci un primitiv, neincrezator In valorile intelectuale, rafinat

prin cultura artistica, penduland Intre individualismul rasvratit

i impacarea cu divinitatea i valorile vitale. Pornit dintr'un
cenaclu care promova cuceririle ultime ale simbolismului francez,
Arghezi ajunge, odata cu impunerea personalitatii sale complexe,
sfaiata de tendinte contradictorii, la afirmarea unui manunchiu
de valori etnice, care-i asigura de pe acum clasicitatea, in cadrul

literaturii nationale. Mai bogat in verb decat Goga, cu care se

aseamana prin impetuozitate, Arghezi aduce limbajului nostru
liric modern, o ci udata infuzie de termeni bisericeti, derivati

UN JUBILEU LITERAR

795

din subconstienta acumulare a anilor manastiresti, ai Intaiei

tinereti ; aceasta, sub raportul linguistic, In care s'a manifestat
ca un turburator al marilor linisti sintactice si morfologice, producand luxatii, substituiri, raporturi verbale noui si folosindu-se
de toate licentele posibile. Din punct de vedere al temelor sale
lirice, Arghezi a scandalizat adesea prin legea proprie a bunului

sau plac, dar cu cat va trece vremea si cu cat opera sa se va

istoriciza *, ea f*i va scoate mai limpede In evidenta simbolurile

de sensibilitate etnica, prin care genialul poet, adesea rsvratit

Impotriva oamenilor si neimpacat cu divinitatea, si-a afirmat
acordul profund cu fiinta permanenta a neamului. Nimeni n'a
dat expresie mai viguroasa eposului transhumant (Inclzinciciune),
momentului sacramental al aratului (Belpg), despartirii supreme
a gospodarului, de copiii sal (De-a v'a(i ascunselea), mentalitatii
primitive a ciobanului (Flautul descntat). Dupd cum apartine
modernismului supra-realist, fn unele aspecte fundamentale ale
prozei sale artistice, dar fard voie si neconsimtitor anexarii sale,
de &are gruparea numita, asa si adeziunea la valorile traditionale

se prezinta neteoretica, dar cu atat mai autentica si profunda.

In viitorul cel mai apropiat, Arghezi nu va fi revendicat numai
de modernistii, care au invatat din proza sa eliptica si nervoasd
libertatile scrisului artistic, ci poate mai ales de gardienii ortodoxiei catedratice, de universitarii fnchinati specificului national.

Boltind asadar, In fnchipuirea inductiva, o Ingaduita arcada

cdtre ziva de maine, o fntrevedem strabatutd cu evlavie de urmasii

acelora ce-1 tagaduisera In ajun, pentruca le mirosise a erezie

si pucioasa. Numai de nu 1-ar priv posteritatea In chip prea
exclusiv, ca si pe EITliTICSCII, fn veacul nostru, ca pe exponentul

national si religios cel mai expresivl

*

Ne ramne Insa, dupa ce ne-am fncumetat cu caracterizari

generale si previziuni ipotetice, sa ne Intoarcem la debuturile

argheziene, din 1896. Datele pe care le vom propune sunt exterioare, culese din rasfoirea Intaiului periodic, onorat cu semnatura
viitorului mare poet. Semndtura nu este Insa accea a numelui
sail literar ; este semnatura patronimicK : Ion N. Theodorescu, si
apare fn jurul unei poeme Inchinata tatalui sau. Aceastd Intaie

poezie apare In numarul dela 30 Iulie 1896, al ziarului Liga

Ortodox& Cu putine zile fnainte, la data de Joi 25 Iulie 1896,
sub aceeasi semnatura se putuse ceti un scurt comentariu (Din
ziva de azi) a indiferentii cu care este primit de catre public,

un volum de poezii. Cum colectia dela Biblioteca Academiei Ro-

mane fncepe cu Nr. 5, cuprinzand acest articol, nu putem sti

daca In celelalte patru numere nu s'a mai produs colaborarea
debutantului. De aceea, deocamdat, trebue s'a ne multumim

796

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

cu aceste date. Int 'Ala prozd a lui Arghezi a fost inchinat sentimentului de pietate pentru fenomenul liric nepopular ; pgstram
o expresie sintetic5, in care se anunt prozatorul concentrat de
mai tArziu: 6 Ploaia ciuruia afar... #. Prima poezie arghezianA

nu desvAlue Inca nici una din trgaturile fizionomiei sale ulterioare ; atitudinea este mai putin de revolt, cleat de supunere
fata cu destinul, de resemnare fatalist. CAteva alte poezii accen-

tuiazd chiar o not elegiaca, de lament oarecum nediferentiat,

adolescentin ( Plans i Iubitei mele, in numerele dela 2 i 10 August

1896). Nimic nu ar ingdui previziunea unui talent deosebit, la

cetirea acestor trei poezii... Cand iat ea', urmatoarea, cu titlul
Clara noapte, dela 20 August, denot o vocatie liria cern", de
poet muzician:
Clara undii argintoasii, reflecteazii alba lunk

Lacul limpede se mirk 'nalta trestie riisunii.;

Abea vantul rrpue0e printre crengi de salcii verzi.
Itlisfoirea kr e triste: kli In rapta kr te pierzi
Adncit in visul duke al reflexelor de lunk
Noaptea clad', Intr'un basmu de magie schimbri, balta,

Oh, ce aur curge 'n trestii ce cad una peste alta;

Peste tot plikeri nespuse bat din aripile lor,

Tainic citrit'a 'n ulmul falnic singuraticul cinflor;

El doinerk qi in ochi-mi se resfrtinge dart' balta.

Am uitat sh" spun c6 poezia precedent ( Iubitei mele), fusese

semnat Ion Theo ; in Clara Noapte, acest nume contras se

stabilete, dei o altd poemd (In cimitir, la 31 August), e semnat
Ion Theodorescu.

Este numele cu care tn'arul debutant, care implinise 16

ani (la 21 Mai st. v.), era thsgaiat in cercul literar al lui Macedonski. Inainte de a ajunge la acest cerc, e nevoie sA preciz6m
fizionomia i scopurile ziarului condus de neastAmp5ratu1 poet.
Cu putine luni inainte, se produsese in viata noastr publidi,
un mare scandal: mitropolitul primat Ghenadie, capul Bisericii
romneti auto-cefale, refuzand sd se demita, fusese inlaturat cu
alcarea tuturor uzantelor i traditiilor ; din ordinul guvernului,
prim-procurorul 11 ridicase cu sila, manu militari, spre a-I duce la
mangstire, in surghiun. Opinia publicd a fost rascolit de procedura brutala, iar opozitia a speculat cazul, prin micari de strad

fard rezultat. Una din urmArile politice ale neoportunului gest

a fost i aparitia ziarului Liga ortodoxd, in lulie 1896. Cum a
ajuns Macedonski in fruntea gazetei, data ca organ al unei asociatii, cu numele 4 Liga ortodox5 14 nu tim. E insd u*or de inchi-

puit cg poetul, solicitat de imprejurare, a gdsit-o nimerit sali

deslantue temperamentul agitat, nedndu-se in laturi dela nicio
extremitate. Unul din editorialele sale poart titlul: De ce suntem
lovifi, cu aceste subtitluri vehemente : Fiindca credemin Dumnezeu,

UN JUBILEU LITERAR

797

Fiind-cd scrim cu inima, Fiindcd looim pe regele, Fiindcd ne este

consciinia curatd, Fiindc suntem sdraci. De aci ar trebui & deducem ca pura religiozitate i impulsul spontan al inimii, au dat

nastere organului publicistic. Macedonski era insa sarac, iar

4 Liga s abia in stare de proiect, strangand din greu fonduri cu
pantahuza ; cine altul putea intretine campania, cleat insusi
inaltul prelat caterisit? Ca si in trecut, poetul afiseaza un antidinasticism, care-I dusese in tinerete pe banca acuzatiei, si de
care se va lepada peste cativa ani, in termenii cei mai umiliti
(prefata la Cartea de aur , 1902). Spre cinstea sa, oricat i-ar
fi fost de putin cugetata actiunea politica, poetul deschide Ins
in ziarul sau, unele coloane, rubricelor literare, publicand Cate
o poezie zilnic, apoi nuvele originale i in traducere, poeme in
proza, afara de nelipsitele romane de sensatie in foileton. Grupul
de poeti dela rubrica : Stihurile zilei nu mai cuprinde ins numele

notorii, dela Literatorul. Majoritatea semnaturilor sunt de tot

obscure: Elisabeta M. Z. Ionescu, Maria Minescu, Gcorge Russe,
Arist. Cantilli, S[ofronie]. Ivanovici tefan. Scurtu, N. B. Roza

Barzon], Stiva, Norim [Miron?], G. (de lnga Jiu), G. Costesti, Dmetre Platon ; dar mai sunt Ion N. Theodorescu
Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care justifica stralucit rubrica ;

[M.

si intre prozatori, afard de Const. Cantilli cu o cronicd velocipedica

si de D. Caselli, intalnim pe Gala Galaction, pe atunci coleg de

clasa cu Tudor Arghezi, semnand mnti Grigorie Pisc. (Dinteun
carnet, 18 Aprilie, la 18 August 1896, fn amintirea lui Traian
Demetrescu) si apoi Gr. Pisculescu. Dintre cei mai proaspeti
recruti literari ai lui Macedonski, se vor afirma a sadar mai tarziu
doua nume ilustre.
Macedonski a tinut sa disocieze activitatea literara a gru-

pului sau, de actiunea politica, prin aparifia unui supliment

literar, saptamanal. In fruntea intaiului numar, dela 20 Octomvrie 1896, publica un articol-program 4 Inceput de insanatosire
in care cetitorul avertizat recunoaste cu indulgenta tonul autist,
nesuferit celorlalti. Cine este insa vedeta literara, cu care se
mandreste directorul suplimentului i eful de scoala? Este
insusi Ion Theo, ale carui poeme, dela primul numar, sunt agezate la loc de cinste, tiparite cu caractere mari, pe ate trei sau
doua coloane, fata cu celelalte poezii, modest imprimate pe o
singura coloang. Asa apar in N-rul 1, Valea Saulei, in N-rul 2,
Zori de aur, iar in N-rul 3, In Roma, indraznet tablou al moravurilor Rena sterii. Dar aceasta nu este totul. In fruntea N-rului 4,
dela 10 Noembrie, editorialul directorului, cu titlul 4 Poezie i poeti
contimporani , este aproape in intregime consacrat exceptionalului poet debutant! lui Ion Theo. In stilul sail superb, cu atitudini de muschetar, autorul articolului incepe a-si revendica,

798

REVMTA FUNDATHLOR REGALE

din micarea literara a Literatorului, In ordine oarecum cronologic5, pe Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu, C. Baca Map,
Carol Scrob, Traian Demetrescu, Alex. Obedenaru, Cincinat Pavelescu, Scar lat Orescu, chiar tanrul Radu D. Rosetti i, la

urm5, pe mult iubitul sau Mircea Demetriade. C unii din ei

s'au lepAdat de eful lor? N'are aface, pentruca Macedonski
are constiinta de a fi promovat valorile Intotdeauna cu desinteresare, iar nici de cum in vederea reciprocitatilor. Poetul Ii
afirma solidaritatea cu genul numit de unii symbolist, de attii
decadent , dar In care nu trcbue vazut decat tendinta actuala
a sufletului omenesc, s sboare sus, mereu mai mult (sic) de
pmrilesc (subliniat In text), cu alte cuvinte de proza i de ceti-

torii nerozi, cari nici nu trebue sa aib vreun amestec cu arta,

cu esteticismul In orice it ramura s'ar manifesta . Intreg Macedonski este identificabil in aceast5 fral, estetistul agresiv, ca
si prototipii s5i, din vremea romantismului, aprigi In repudierea
burghezului materialist i prozaic. Urmeaza definitia destul de
largd a poeziei; foarte remarcabila In latura ei negativa, eliminatorie: $ Inteun cuvant, pentru cei can Ii merit numele de
poeti, poezia nu este si nu poate fi decat fantezie, muzic5, imagine,
coloare
i In adev5r, poezia nu este, n'a fost, nu va fi niciodata
basmu versificat, episod de nuvela, viata real5 nefericita i ticaloasd proz5 . Se precizeaza mai departe caracterul ei, In deosebi
muzical : Ea, ca i muzica, va destepta ideea, fara a se face ea

Insasi idee, ci ramannd ce a fost dintru Inceput, cantec i prin

urmare art5 altoita asupra armoniei intime individuale .
Dupa acest memorabil articol de crez, Macedonski isi strunete entuziasmul In cinstea incepatorului: Dintre cei tineri,
unul de curand de tot, pare a fi Inteles mai mult sau a fi sugestionat mai mult de temperamentul sau, evolutiunea pe care Inca
din timpii lui Omer, cei Inzestrati cu schintee dumnezeeasca o
incleplinesc.
e Ion Theo, aa se numeste cel care, de un ir de vreme, m'a
surprins cu versuri mai presus de vArsta sa, dar nu i mai presus
de talentul sAu... originalitate rar Intalnita In tineretul actual
si sufleteascd nobleta ce se resfrange nu numai In versurile sale
ci i in toate actele sale de om . Macedonski pretueste deci i,

caracterul tanarului poet, al calla talent II admira, cu oarecare

spaima. t Dar pe cat este de sigur Ca acest tanar este un artist i

un artist viitor de mare valoare, pe atat sunt dator sa i-o spun

ca merge pe un drum la a carui fiecare cotitura e o prapastie,
i cu atat trebue sa-i atrag luarea aminte ca geniul sa atinge

totdeauna ca extremul sau, i C cea mai neinsemnat alunecare

II poate face victima sborului ce-1 ridica astazi .
Este' clar ca Macedonsld a avut, Inaintea tanarului Ion Theo,

intuitia genialitatii i c s'a cutremurat la gandul invecinarii

UN JUBILEU LITERAR

799

nebuniei cu geniul, dup5 teorii pe atunci curente. Oricum ar fi,

seful de scoal nu s'a sfiit sa-si marturiseasca inferioritatea ca
poet, la varsta respectiva:
Acest tanar, la o varsta cand eu gangaveam versul, rupe
cu o cutezanta fara margini dar pana astazi coronata de cel mai
stralucit succes, cu toata tehnica veche a versificarii, cu toate
banalifatile de imagini si de idei ce multa vreme au fost socotite,
la noi i In strainatate, ca o culme a poeticei si a artei.
El Impreuna cu alti cativa despre cari vom vorbi la timp,
fara insa a ma opri de a nu cita chiar astazi, un sonet, cap de opera

superb, cit de curand din condeele a altor doi tineri, Gr. Pipuel dar, probabil efect psiho-fiziologic al
naturei sale, a cutezat ce Inca, la noi, afara de cloud sau trei
exceptiuni, n'a cutezat nimeni i anume: A ermetiza poezia,
altfel zis, a o aristocratiza... a.
Asadar, In privirea intaiului silu cetitor de marca, Arghezi
a aptirut ca un poet ermitic I iar cutezanta tanarului debutant
s'a parut maestrului un efect psihofisiologic al naturei sale ,
deoarece i s'a Inf5tisat de pe atunci ca un temperament de o
mare bogatie structurala.
Dintre aceste manifestari, continua comentatorul entusiast,
eurithmie estetic ce canta in intimitatea personalit5tii lui Ion
Tneo. cateva au fost publicate chiar in Liga Ortodoxa , fara
a se putea insa spune care este mai frumoasa, caci toate vor rapi
totdeauna admiratiunea celor pe cari armonia Si frumosul,
melancolia i sensatiuMle vii, dulci sau intunecoase, le com-

lescu 0 M. P4can,

port: .

In ciuda acestui embarras du choix , Macedonski citeaza

patru versuri din Clara Noapte (a noaptea cea clara vibreaza
pe un rithm in care fiece literd se schimba in nota muzicala ),
sase din Valea Saulei a, apoi in intregime, poemele Zori de aur

( muzica este atat de puternic studiata Meat se face din aceasta

bucata, o poema ce nu va putea fi imitatii de nimeni i ce va

ramanea in literatura Malta ca o manifestare dintre cele mai supreme ) i Tatalui meu, ca un exemplu de poezie, In care duiosia
atirge simplitatea clasicismului . Poema In Roma e recoman-

data pentru sugestivitatea

temei libere.

ei,

care atrage indulgenta asupra

Macedonski Ii inchee articolul, anuntand o lege artistica,

prin raportare la starile sociale si morale, sincronice: Cu cat
o ep,oca se pravaleste mai jos, cu atat din ea, nasc exceptiuni,
ce sboara mai sus . Antidinasticul aminteste de Ludovic XIV
si publicul de atunci *, poate tot atat de ticalosi ca suveranul
tarii noastre f i ca publicul roman de astdzi . Entusiasmul
literar deviaz pang la urma in vehementa politica.

800

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Am mai scris, tot in paginele acestei reviste (1 Rink 1936),

cu prilejul aparitiei intaiei editii de * Versuri , in Editura Fundatiilor Regale, despre debutul arghezian, in Liga ortodoxa to.

Pana atunci, crezusem ca Arghezi debutase in revistele macedonskiene, ale fratilor Constantin Cantilli (Revisfa Modernd,
Clara noapfe, 20 lulie 1897) si Aristide Cantilli (Vieafa noud,
Versuri, 10 Mai 1898). Analizand cu acel prilej, poemele din * Liga

Ortodoxa *, am aratat ca autorul lor, pe urmele poetilor francezi

instrumentalisti (Ren Ghil), care-I influentaseri i pe Macedonski, prin 1890 0 anii urmatori, tintea la acele armonii imitative *, prin mijlocul aliteratiilor. Am citat in intregime poema
Do-re-mi. spre a invedera a aplicatia muzicista a poemei, in care
se intercaleaza ca niste leit-motive notele muzicale ale acordului Jo,

cu procedeul sublinierii Cate unei silabe in corpul versului. La

debutul sau, Arghezi este un virtuos al muzicei verbale, un refractar
care a rupt cu ai si, un melancolic, oarecum declamator, un admi-

rator al civilizatiilor decadente, ca aceea a Romei din vremea

Renasterii si a Egiptului elinizat (Aegypf, in a Liga ortodoxa a,
supl. lit., 1 Decemvrie 1896) si mai in genere al splendorilor
voluptuarii.

Nu stim care va fi ecoul semnalizarii noastre, despre acest

jubileu literar, care-I &este pe rnarele poet in toata vigoarea
talentului sau i pe prozatorul tot atat de admirabil, in plenitudinea mijloacelor sale variate. Laureat al premiului national de
poezie abia din anul trecut, d-I Tudor Arghezi n'a solicitat
niciodata recompensele oficiale. Academia si Universitatea i-au
fost mai adesea ostile cleat amicale. La * Revista Fundatiilor
Regale a si In editura lor, marele scriitor a fost insa totdeauna
cinstit cum se cuvenea. Din acest climat de intelegere i admiratie
este dar firesc sii porneasca intaiul semnal pentru sarbatorirea unui
jubileu, care este o data festiva pentru literatura noastra nationala.
tiERBAN CIOCULESCII

IMITATII STROFICE IN SEC. XIX

o practia foarte urmatd, care nate, diversified i consolideazd versul nostru scurt este imitatia strolled.
Adesea ate o combinatie de m5suri poate fi luat ca experient. Aa este la Alecsandri Moful f i Secuiul, care 1i vorbesc

in tiparul aceleiai strofe (3-4-8-8-7-7) sau in Miezul

iernii (12-12--2-5-5-12--12), la Bolintineanu Flufurul f i
Floarea (7-3-8-3-3-7), la Mace donski Infdiul mint de toamnd

(11-9-7-5) i Primilvara (4-8-9-9-8), la Cobuc Recruful

(7-8-8-8-4-3), etc ...

Dar imitatia dominA. Cazurile reprezentative sunt cloud.

Este mai intdi strofa din La Chasse du Burgrave de Victor Hugo,
refAcutd de Alecsandri inteun cuplet comic din Coana Chirifa
la Iqi, pentru ca Macedonski, reluand-o i el, sd o insoteased
dupd obiceiul s5u, de oarecare sgomot. El publia in Literatorul
(nr...., 25 Ian. 1880) poezia Ecourile Nopfii :
Inima-mi ce se 1mbat5,

Bata
Bat& 6.6 beat aunt de amor.
Mor 1

Pe brate-ini iatit se 'nclinii,

Mini;

Viala sa-mi cearti, i-au da,

Da!

Mara' e nori, furtuna,

Tuna!
In casli, pace qi trai
Rai 1

Cu buzele 'n foc brunite

Unite,
Nu mai formiim amitndoi
Doi!

Ca gerpi de Mari pliivits

Vitt:),

Din piiru-i m'ard, mi omor,

Mor 1
8

8o2

RRVISTA FUNDATIILOR REOAL8

Mor, dar Incai o ea plAnga

Lan ga

Piatra sub care-oi zacea,

Ea!

Ah! jalea mea e adanci

Inca,
N'am vietuit iiii diaper,
Per !

Dar ea, sarutari o Dale

Mie,

Imi da pi astfel redeviu

Viu!...

Poezia continua cu alte zece strofe de aceeai factura i e

sustinut de o nota, In care i se zice # poezi4 cu ecouri #. Macedonski o credea, la data publicarii, un gen de versificatie Inca

necunoscut # In limba noastra, staruind In eroare chiar dupa

ce i se va atfage atentia de un ziar ( Telegraful Roman) ca Alecsandri
Incercase strofa de mai Inainte ; dar recunoatea modelul francez,

pe care de fapt Il imitasera amandoi. Fara cas Macedonski sa fi

tinut seama, ceva similar Imbiase deasemeni pe G. Baronzi In
Dan Irodan, care avea pentru haiducie
...un rastoo
de soc
Cu cinci guri de foe
In cioc.

Toroipan cu colti
Involti,
Bate lungi cu bumb
De plumb.

Ochi ca de cotoi

Strigoi,

Si un par turloi

Burloi 1.

1) Cu acelaqi efect burlesc, Insuqi prozatorul C. Negruzzi, sub forma

de gluma versificati incidental, In Au mai pdfit-o fi allii din Pcicatele Tineretelor, introdusese cu multi fidelitate imitatia.
Cuprinsit de-un trist neeaz
Azi,

Priveam amurgu 'ntunecat.

Cat
Si vad ca dintr'un nour des
Es
Multime de draci fioroqi
Rofg.i.

etc.

IMITATII STROFICE IN SEC. XIX

803

Dar modelul, fie cel francez, fie cel roman, care dup5 1880
incepuse si existe, va fi mai urmat de Mihail Zamfirescu in Fantezie rithmica

Mai ii minte-un juramant

&ant,
Ce adesea Imi ficeai?
Mai

Pi tu minte acea zi
Si

Acea noapte 'n care 'n noi

Doi

Confundam Intr'un stirut

Mut,

Si dureri i bucurii?
Stii ?

Astazi eu unt un strain!

Prin
Lumea ta eu tree tacut,
Mut.

Imitata" cu mare predilectie este Irma' strofa tinereasc, plin6

de vioiciune i grape (7 3 7 7 3 7), pe care Sainte-Thuve
(Tableau Historique et critique de la Posie Franfaise. . . au XVI,'
sicle, 1828) o descopere la Ronsard, Joachirn Du Bellay i R.,my

Belleau. Romanticii ii creeaser5 un destin exceptional: o intrebuintase Victor Hugo in Sarah la Baigneuse, Sainte-Beuve in
A la rime i Thophile Gautier in La Demoiselle ; iar Musset 91
Bainville o r5suciser5 in numeroase forme derivate 1). Ingenioasa
combinatie de m5suri p5trunde prin romantici i in poezia
noastril 2). Alexandru Dep5r5teanu o reface primul in romanete 3), cu placut5 dexteritate, modificandu-i insensibil tiparul
silabic (8-4 7-8-4 7). Calul, Lila i Vara la lard sunt poeziile sale in care ii sustine imitatia, ultima fiind insa cea mai
.1) Se poate vorbi qi de un destin european al strofei lui Ronsard. Dela
acesta e reluata nu numai de romanticii francezi; poezia italiana o adopta
cu mult mai Inainte prin Gabriello Chiabrera (cf. Giossue Carducci, Dello
evolgimento dell'Ode in Italia, Opere, XV, 1942), insuinduii-o Inca odata,
dar dela Sainte-Beuve, care o folosise cel dintftiu pentru glorificarea rimei,
prin Carducci cu Alla rima i Congedo (Opere, III).
2) Cf. N. I. Apostolescu, L'Influence du RomantiemeFrancais..
L'Aneienne Vereification Roumaine.

1) Cf. Al. Cioranescu, Alexandru Depardleanu, studiu critic, 1936.

6*

804

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

cunoscutA si mai apreciat5. Vara la lard In adeviir, desi se

afirma ca patronul metric ar fi luat din Gautier, are ceva din
ffagezimea celebrei Avril a lui Belleau.
Spicul blond cu pain de-aur
Scump tezaur,
Pentru mafi FA pentru midi
Unduleaza mii de valu,ri
Intre maluri
De sulfina i d'aglici.
Astfel basmele-azurate
$i 'nstelate
Cu-al lor cer de Orient
Spun, ca 'n rile 'ncantate

Sunt bogate
Mari de aur i d'argint.

Dupa Depdrilteanu, In timp, dar dup Hug-o ca model 1),

Alecsandri recompune strofa in 0 Noapte la Alhambra. Ritmul
e cel mai propriu, ca sa evoce printre coloane maure, pe fiica lui
Boabdil,
Linda-Raia, pentru care
Mic si mare,
Sufletul eau ar fi dat,
Pe cand dalba-i tinereta
$i frumseta

Incantau acest palat.

ci

ca s sugereze miscarea horei, pe care umbrele noptii o invartesc

in cinstea ei:
Toate 'n horia vesel prinse
$i cuprinse

De-ale dantului betii,

Raspandeau luciri uoare

Sburatoare,

Ce sltau prin galerii;

Si din bora, din sburare,

Fiecare
Cu-o zambire-i saluta
Pe-a seraiului Regina
Ce 'n lumina
Dantail repede-1 purta.

Poet de scoald franceza, apartinand unei traditii din care nu

lipseau Depgrateanu i Alecsandri, Macedonski, cu via sa inspi1) Cf. Charles Droubet, V. Alecsandri pi Scriitorii francesi, 1924. N. I.
Apostolescu afirmase Ins& c Alecsandri se inspirase direct din Ronsard,
cu toate ca masurile lui modificau originalul intocmai ca la Deparateanu.

IMITATH STROFICE TN SEC. XIX

8o5

ratie forrnal5, se Inte lege & nu s'ar fi putut abtine de la ritmuri

atat de juc5ue. Dintre poetii romni, el experimenteaz5 forma
cea mai apropiat de originalul francez In Mur-Fallar (7-3-7--

8-4-7), dar tot combinatia DepArateanu pare a-i fi venit In

Barcarold, mai la IndemAda :
Intr's norqii scumpg taing,

Ca 'ntr'o haing,
Ne-ascundeam al nostru dor,
Si 'ntre noi amorul dulce
Sii se culce

Cobora incetior ;

Iar dantand la stele coruri

De amoruri
Ce prin aer se 'nvgrtesc,
Le vedeai cum cete, cete,
Iau stigete
'n gondole atintesc I

Farmecul sprinten i neistovit al acestei vechi strofe, mai

fnainte cleat pe Macedonski g chiar pe Alecsandri, oprise un
moment pe tan5rul Eminescu. Cntecul de amor al #junelui
din 0 cdldtoriein zori, spre deosebire de strofele care-o fncadreaza

g care sunt de tipul 12-5-12-5, e sustinut cu m5surile lui

Dep5rateanu. Formal, se pAstreaz intact veselia metricd, pe
care nici accentele de pozitivism ale unor strofe din Vara la lard
nu o atinseser5, dar peste care acum trece repede umbra unui
nor nevazut de melancolie:
De-ai fi noapte-asi fi lumin
Blnda, ling,
Te-a cuprinde cu 'n suspin;
Si

in nunta de.iubire
In unire

Naste-am sorii de rubin.

Cu tot gustul lor pentru forme, strofe i ritmuri variate,

Iosif vor privi cu indiferenta la aceste m5suri, care
se articulaser5 mai totdeauna vesel, cum trebuia s6 plac5 In
Cobue i

deosebi rusticitatii festive a celui dintai i polistrofismului amanduror. Nici Bolintineanu nu le Intrebuintase. i, pentru alte
motive, lucrul 'in-lane tot atat de surprinthtor. La el fris5, dac6
lipsete tiparul francez, g5sim In schimb o alctuire noug, deg

Inrudit. Versurile, tot 6, se grupeath dou ate dou4 dui:4

lungime i, In Joe de 8-4-7--8-4-7 (aabccb), dau astfel

8-7--4--4----8-7 (abaccb sau abccab) ca In Copdciarul, San

RRV1STA FUNDATHLOR RESALE

8o6

Marina i Ziva Onomasticd ; chiar Fluturul i. Floarea, .a c5rei

strofd, tesutd strns in context si deci identificabild mai anevoie,
am considerat-o ca experientd, poate p5rea de asemenea o modificare a mult r5spAnditului patron. De altfel, formele derivate
din strofa ronsardiand sunt mult mai numeroase. Mentionarea lor,
dela DepAr5teanu pada' la 011dnescu-Ascanio, care la sfdrsitul
secolului reface originalul in Bosforul (Poezii, 1901), justificabild
in tratate speciale, pe noi numai ne-ar abate dela scopul ce urmdrim. Tratatul prozadic al epocii s'ar opri desigur la attea alte
tipuri strofice, dintre care cel mai practicat este acela din cunoscuta poezioard a Dumnealui Marelui Logofdt Enache Vdcdrescu
(o Inteo grading, / Lng'o tulpind, / Zdrii o floare ca o lumin5 ; /
S'o rup se stric5, / S'o las mi-e fried, / Ca vine altul si mi-o
ridic5 ); si care va fi reluat intocmai de Alecsandri in Barearold
Veneliand (cu un neinsemnat spor la silabe si in Dridri) ca si de
B. P. Hasdeu in La Julia (o Cnd v5z 6 floare / Lucind la soare /
Ca o lumin5 din curcubeu, / M5 fac o raz5 / Ce coloreazd / Flori
si mai mndre pe chipul Liu ), dupd cum foarte sensibil la gratia
modelului se va ardta, in Noaptea e lind i Chitard, Mihail Zamphi-

rescu, care in Nebuna va r5sturna tiparul 1), amestecndu-i

rimele (o In nopti senine, triste cuvinte, / Printre morminte I
S'aud sburnd / E o femee, e o nebun5, / Care pe lund / Trece
cntand ). i prozodistul ar urma sd cuprind in acelasi inventar

formele fixe (sonet, gloss5, ghazel, triolet, etc.), care au avut

deasemeni un rol determinant in constituirea versului nostru
scurt.

Dinteun astfel de tablou general, s'ar vedea, mai limpede

decat am ardtat noi, producerea,

diversificarea si

consoli-

darea versului scurt prin cateva experiente si imitatii strofice

fundamentale, care, ajutate din rezerva mostenirii noastre ritmice, de metrica populard, au creeat versificatiei secolului trecut

cel de al doilea aspect mai insemnat.

VLADIMIR STREINU-

1) Originalul este in Oda XXII (Cartea III) de Ronsard, devenit model

european cu Le Pas d'Armes du Rai Jean de Victor Hugo, aceasta tradusg.
la noi de C. Negruzzi (4 Catedralii / Colosalii / Notre Dapae OA art dori, /
Nb pi tale ( Padre dale / Qasele-mi a odihni s).

ANDRE SUARES CONTRA

BARBARILOR

Observator critic al evenimentelor contemporane, Suars le

desparte in doug, cele-ce Oman in fagasul civilizatiei i cele
care o ameninta : barbaria. S aparam locurile sfinte ale civilizatiei impotriva barbarilor e invatamantul lui. II exprima
inteo lirnba puternica, verde, pe leau. Scrie barbarie, nu teorie
gresita. Spune lucrurilor pe nume, vorbete ca sa se facd inteles.
Tonul lui e just, stiintific, rnoderat. E obiectiv. Nu se numete
obiectivitate indulgenta. Tratamentul egal al ideilor, da, dar
fiecareia ce e al ei: sa lauzi binele, sa critici cu tarie raul, neadevarul, josnicul. Ne inchinam cui merita, dar nu suntem obli-

gati s lam totul in serios, sa combatem cu politet grava

inselaeiuni, barbarii. Stilul las si semi-doct, Saurs II lash' profesionistilor a obiectivitatii . Prefera dreptatea, care trateaza pe

fiecare dupa insuirile lui. Hula barbarului, lauda civilizatiei.

Iar nu o falsa amabilitate amandoura. Am spus dreptate.

t Dreptatea cere s iei parte. A lua parte e de esenta justitiei n.
Impinsd prea departe, impartialitatea sfarseste prin a con-

trazice logica. Se intampla fenomenul pe care-I observa Bagehot

in Camera Comunelor, unde moderatiunea e atat de mare Meat

aproape c poti auzi deputati spunanth Fara a impartasi cu

totul doctrina absoluta, dupti care 3+2=5, si cu toate ca, trebue

s'o recunosc, onoratul coleg care o sustine a invocat argumente
foarte impresionante, cred, Domnule Prizedinte, ea' pot pretinde
cu voia Dvs. si Vara a contesta posibilitatea unei alte solutii,

ca 2+3 nu fac 4 s... Formalismul parlamentarilor englezi e

Incantator, e si foarte util, dar rezerva devine toleranta suspecta

and e vorba de cauza dreptdtii.

De barbari au mai vorbit i altii. D-na de Stael credea ca
la 1789 au avant barbarii in interiorul societatii. La inceputul
celei de a treia republici s'a spus acelasi lucru, in urma discursului tinut de Ganthetta la Grenoble, la 25 Septembrie 1872, in
care anunta ascensiunea unor e straturi sociale noua

p.

Eroare ft

1144

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

ambele cazuri. Nu barbarii nAvalisera la 1789, ci fusese succesul

burghezilor i al nobililor liberali. Intre 1870 i 1880, se straduiau
s ajunga pand la functiunile de conducere elementele cele mai

demne de respect ale societatii. Tipul social pe care 11 vestea

Gambetta ajunsese de altfel la putere. Era Insui rivalul lui, dl.
Thiers, mic burghez devenit mare om de Stat. Medicii, profesorii, avocatii, negustorii, industriaii, notarii,_ rentierii erau cei
la care se &Idea Gambetta.
Veacul al XX-lea Irish' cunoate o reala invazie interna :
drojdia societatii, organizata de fascism, Impinge pe aventurieri fnainte. Nu mai sunt oamenii dela 1789 sau 1879 ci urmaii
Aretinului care se impun. Trecerea timpului nu Inseamna Intot-

deuna progres. Pentru Comte, orice ar fi, anul 1800 e superior

anului 1500. Nu pentru Saures. # Corpuri fall suflete v iata
genul uman cel mai recent, dacd nu II preocupa decat formele
materiale si e incapabil de a tine fn cap cloud idei nobile v. Puteti

stapni fortele i legile naturii, puteti cladi edificii enorme,

Inseamna doar ea forta a fnlocuit gustul, cd forma ascunde fonclul, ca ati pierdut simtul perfectionarii i al scopului u.
Ati Inteles cui se adreseaza el. R Colosalului german, siste-

mului organizat, care dispretuete tot ce e educabil In om.

Saures e mandru, se mandrete cu mandria omului civilizat.
Ca i Voltaire, tie CA istoria se descompune In lungi perioade
de barbarie i scurte, pretioase veacuri de lumina. Secolele nu
au o durata egala. Uneori cele mai bune sunt cele mai scurte.
E importanta afirmatia lui Saures In ziva de fata, cand civilizatia e Inca amenintata In numele fntoarcerii la evul mediu.
E cu atat mai importanta aceasta afirmatie, cu cat de mai bine
de douazeci de ani, dela venirea fascismului la putere In Italia,
toata doctrina reactionara europeana, sub numele de misticism,
n'a Incetat, fati sau ascuns, sa propovaduiasca Intoarcerea la
evul mediu. Ce se fntelege prin acest termen arata pe larg Berdiaev. Nu e vorba de o conceptie cronologica sau macar ideologica a periodei istorice dintre secolele V i XV. Noul ev mediu
e sfaritul rationalismului, al individului, prabuirea In catastrofa apocaliptica. E antiumanismul, e # nocturnul v. Iata: lumea
libera e prea luminoas, le trebuie o epoch' 4 misterioasa v, 4( teribila v, # elementara v, # ontologica v, # Infricoatoare ca noaptea v.
Noaptea e or cosmica v i e general , adica mdtura conceptiile
superficiale de drept, ratiune i contient. Mai presus de orice,
noaptea exclude libertatea. Cad frazeologia medievalista, du/A

multe ocoluri i erpuiri stilistice, aci ajunge: la suprimarea

libertatii.

Cine e ostil evului mediu e i durnanul tiraniei. DovadA

Saints. El tie a organizarea Mil scop superior duce la fur-

ANDRI SETARES SONTRA BARBARILOR

1199

nicar, iar furnicarul la automat. Ce-i pasd furnicarului de libertate? Nu simte nici lipsa ei. La fel ceea ce se chiamd Organizare,
creatoarea Statului-maina i a Statului-cucerire, transpunerea
in Europa a Babilonului, a Ninivei. Idealul german e un sistem
de canalizare. El concepe ordinea numai sub forma ei elementaxi, el vede numai oranduirea automata in vederea dominatiei militare universale, unde sute de milioane de oameni, transforma ti din oameni liberi in sclavi, din fiinte vii in automate,
cu acelni intestin, acelai creer, aceea0 hrand, aceeai viata,
aceeai moarte mai ales, robotesc lard' speranta tntr'un perfect
regim celular.
,Individul e o forth' concreta, Statul e o abstractiune. Dar
Statul tiranic e eel mai abstract, legdturile lui cu delicatele
probleme ale vietii reale in toata complexitatea-i sunt cele mai
fragile. De aceea e cel mai aproape de dementa. ,
Despre tiranie, Saures nu-i face nicio iluzie. Sueton i Tacit
au descris ororile Cezarilor. S'au gdsit istorici moderni care sa
sustina Ca acetia n'au fost poate atat de rai. Saures tie con-

trariul: # Ma Ca 1-am cetit pe Sueton pentru a unsprezecea

oara 8., scrie el. Incercarile istoricilor, sub care se ghicete intentia reabilitarii vechilor tiranii in profitul celor noug, afirma
ca sunt absurde. Rai, nebuni, monstruoi, aa au fost detinatorii unei puteri nelimitate, aa sunt, aa vor fi oridecateori
neghiobia omeneasca le va permite sd ajunga stapani. Iata-1 pe
Tiberiu: e cumplit de rau, diavolul care salaluete in fundul
omului s'a descdtuat la el. Or, pentru a rupe Ianturile i a
libera demonul, cea mai sigurd cale e atotputernicia. s Aceasta
atotputernicie Tiberiu a dorit-o i a ateptht-o, e batran, e ro-

bust, sufletu-i, mort cu desavarire, are doar inteligenta necrutatoare a insensibilitatii i a dispretului total. # Puterea absolutd duce la dementa #, dar Tiberiu e destul de tare i. spiritu-i

destul de lucid pentru a fi cu adevarat nebun. Nebunia lui e

doar un exces de violenta egoista i de perversitate crudd. # E
pldmddit din noroi i sAnge *. Omoara in ir, chinuete, inmultete executiile: # Iatd capcaunul. Niciun pic de inima, nici
de mild, nici de mustrare in contactul cu ceilalti, niciun gaud
pentru un altul cnd e singur cu el insui, in cloaca i'n pucaria
fiintei lui. Nesimtitor i tacut, viclean, ascuns, incuiat; se slobozete dinteodata, cand se poate razbuna, 'ca o vipera uria,
daca se simte insultat sau daca e cuprins de-o bnuiald. Nu
crede in nimic, decdt In astrologi; i se teme de tunet o.
Saures are dreptate cand spune cd tiranul e mereu acelai.
Nu ui-a gasit acest portret un model in zilele noastre?
Dar puterea neingrAdita nu duce numai la nebunie. i la
ridicol. Dictatura deslantuie fortele raului din suflet i scoate

&le

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

la iveala vuIgaritatea din caracter. Dictatorul 10 zeifica eul, dar

0 mai simplu, mai gray: 10 zeifica pe ai lui, sotie, rude, frati,
prieteni, asociati, rubedenii. Competenta lui n'are margini. Venit
s puie capat 4 regimului incompetentei , statueaza In toate,
legifereaza de omni re, se amesteca in toate. Excesele dictaturii
sunt omene0i, inerente, inevitabile. Ridicolul, excesul, favoritismul, lipsa de competenta, apoi jaful, omorul, chinul: pacate
vechi, Vacate noua, mereu ace1ea0.

Dupa ce a prezentat tirania, Suares a privit libertatea, c

ace1a0 curaj. Libertatea, pentru el, nu e vitalismul elementar.
Viala, in forma ei cea mai simpla, e o sclavie, o servitute Vara
maretie i fara noblete D. A fi liber Inseamna a fi nobil. Spiritul
deasupra automatului, educatia deasupra instinctului. Republica
oamenilor liberi e un regim ideal, dar numai pentru oameni
nobili. Cine spune nobil, spune liber. i invers, ba mai ales invers.

Suares cere libertatea politica. De ce? Pentruca libertatea, sau

iluzia ei, e temelia demnitatii omene0i, care ridica omul deasupra omului, cetatea deasupra furnicarului.
Libertatea aceasta adevarata n'o inteleg nici barbarul,
care nu vrea sii fie liber, nici criminalul, care nu tie sa fie liber.
Aa caracterizeazd civilizatia Sieburg, care n'o aproba, dar *tie
s'o descrie. Pentru om, libertatea are valoare prin ceea ce ti da
posibilitatea sd fie. Pentru barbar, e licenta de a face orice rau.
Omul e mai mare decat crede: libertatea Ii permite sa tnaint,ze.
Pentru barbar, e doar invoirea care-i permite s revina la starea
primitiya.
Cine vorbe0e de libertate nu trebue sa uite ca exista anarhie.
Individualistul poate deveni anarhist. In clipa aceea fiecare in-

divid e statul Insui, e propria lui ratiune de Stat. < Eu sunt

Statul * spune eul. 0 spune mai bine ca Ludovic al XIV-lea,

cu ferocitate i convingere. Ma se intampla oridecateori individul pierde credinta in omenesc. Individul se transforma In propriul lui zeu. Libertatea, daca nu e intovara*ita de convingere,
de conlucrare, de ideal, face din fiecare om o fiara. Fiecare se
trichina' smerit poftei lui zeificate.
Cautand solutia, Suares o gase*te tot in individualism, dar
in cel educat. Pentru a invinge individul, nu exista decat individul D. Nietzsche, aceasta nu intelege: progresul moral al indi-

vidului asupra lui mnsui, efortul. Trebue sa te Invingi pe tine

insuti, iat singurul ascetism. Omul e egoist: e fatal, e natural.
Pentru a se apara de abuz 0 a se supune regulei, trebue sa se
inving5, cumplit. Nietzsche nu se Invinge niciodata. Spune
mai curand nu tuturora cleat lui insu0. Numele lui nu e decat o
negatie. II chiama omul de nimic sau aa ceva D. Anarhistul e
un om slab, n'are vointa. Si Nietzsche e slab, e jalnic. Vorbe*te

ANDRE SOARES CONTRA BARBA1ULOR

de b5rb5tie Intr'un fel bolnAvicios. (( Nietzsche e un fel de femeie

vrea s fie Antichristul .

Asa sunt individualitii naturisti, preotii f5pturii lor proprii.
S6 fii liber e posibil, dar e greu. Trebue sa te supui, de bun6
voie, ratiunii din tine si principiilor care te dep5sesc. Trebue
s5 fii foarte tare si s ai un suflet larg pentru a 'Astra sentimentul

eului fAr a Invarti Intregul univers In jurul acestui punct fix.

Nimic nu m5rgineste deci religia egoista' decat un sacrificiu
cut de eu, eului: Vointa de a prefera s te desdvarsesti tu Insuti, care nu e niciodatA posibila f5r5 mult durere, plcerii directe
pe care o resimte, In micile ei victorii, satisfacerea purA i simpl
a interesului 0.
* * *

Sunt dintre aceia care gandesc c sabia trebue pus5 In slujba

drept5tii, spune Benda. Suares, cu scrisul lui tgios, InvingAtor,
rApune barbaria ideilor. E un intelectual. Existd oameni care
cred c menirea intelectualului e s Inteleag5, sA g5seascd expli-

catii. De acord. Atata tot, mai spiin ei. De data aceasta : nu.
Intelectualul trebuie s judece conform cti dreapta ratiune. S
observe din punctul de vedere al spiritului. Dar dup ce pi-a
explicat I'M, nu trebue sd confunde motivul cu justificarea,

explicatia cu scuza. Sh Inteleag5, adic6 s6 aprobe melancolic pi

indiferent. S nu se plece In fata rAului pentrucA I-a fnfeles. Ci
tocmai pentrucd a fnteles cat e de rau, s-1 condamne, spre deplina lamurire a tuturor. De altfel, fnsusi Taine, care spusese c vitiile i virtutile sunt simple produse fatale ale naturii, mai declarase c nu scuzd un ticalos pentrucA pi-a explicat ticalosia a,

c5 dac5 analiza lui prealabil e strict determinista, In schimb

concluzia lui e strict judiciara.
Cand a v5zut r5u1, Suares I-a condamnat. Asa cum stie el,
hotArit, tilos. N'a ezitat o clip. Intelectualul acesta a Inteles
mai bine ca un om politic, scriitorul acesta a fost mai atent ca
cel mai sforar dintre asa ziii realisti care ne-au dus la Mnchen
si la razboiu. Suares a vazut pericolul din 1929. Cand evenimen<

tele au luat ritmul preludiului b catastrof5, a fnteles de fiecare

data i s'a pronuntat. In Octomvrie 1935 a cerut fnchiderea
canalului de Suez si izolarea, la nevoie afumarea a trei sute de
mii de Italieni In viesparul Mgrii Rapt: prin Italieni Inteleg
fascisti, i trebue sa lovim In ei pentru ca Roma sa. cedeze .
Mussolini s'ar fi prabusit. Italia fnceta de a fi sclava nazismului
si Europa ar mai fi avut poate o jun-la-tate de veac de pace. La
7 Martie 1936, cand s'a dat prima loviturA pe fatA pe chiar te
ritoriul european, Suares, fntelegand din nou, a cerut mobilizarea.

Mobilizarea despre care Hitler a spus mai tarziu c 1-ar fi silit

812

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

s4 se sinucid5. Mai apoi Suares n'a incetat de a vedea 0 de a

prevesti. A0eptnd razboiul pe care-I simtise venind, a cerut Orli
lui un singur lucru : s1 spunA un cuvfint de energie. Cuvntul pe

care pada in 1939 tara lui nu 1-a spus, el, ca scriitor, luptnd
cu arma scrisului, 1-a spus mereu, cu tot prestigiul talentului
i cinstei lui, I-a spus 144, uneori voit simplist, ca sa. fie bine
Inteles i ascultat, I-a spus cu orice prilej, 1-a repetat, 1-a strigat,

neclintit In fata barbariei, d'arz i dispretuitor In fata tiraniei.

Tirania i barbaria se numesc In fel 0 chip cle-a-lungul istoriei.
In veacul al XX-lea se chiamg : fascism. Fascismului deci i s'a
opus Suares cu toat tria, fascismului lui Mussolini el care
iubete Italia mai mult cleat orice fascismului lui Hitler, el
care cunoate venica poft germanicg de opresiune. Fascismul
pune, pentru el, problema cruciald omenirii. Trebue s6 aleagg
intre dou drumuri: al brutei sau al omului liber. Se poate ca
problema s'a se mai pund i Intre disciplina furnicarului i stendania lui Prometeu, intre spirit i materie. De o parte e libertatea, efortul, spiritul ; de alta furnicarul, lipsa de voint5 creatoare, abdicarea. CAci toate se tin : # violenta, rzboiul, barbaria nu formeaz6 decat un singur tot, un singur i venic duman a.
Acestui duman, Suares, ca intelectual lupfator, fi spune cuvn-

tul pe care tam lui n'a 0iut s4-1 spuna pand In 39, pe care de
atunci 1-a fdptuit atAt de glorios, cuvntul care e t o armg puternic6 dac tii s'o tii, s'o manue0i: e doar un cuvnt, dar
dintre toate cel care spune cel mai mult, cuvntul refuzului,
cuvntul insu0 al lui Neptun Catre valurile desinntuite ale eaului 0 ale minciunii: nu, nu i nu. Cnd II z'aresc lucind In ochii
oamenilor, fiarele cele mai sAngeroase, In fundul junglei, se dau
Inapoi 5.
N. STEINHARDT

CRONICI

LAUREATII PREMIULUI STALIN PENTRU

LITERATURA
Toate ziarele sovietice au publicat, in decursul lunei Ianuarie listele
cu numele laureatilor premiului Stalin pe anii 1943 si 1944.
.

Intrerupti in timpul ritzboiului, decernarea premiului s'a fkut anul

acesta cu un fast deosebit. Premiul Stalin nu se atribuie numai scriitorilor,
ci este numele generic care potrivit vointei, marelui situ fondator
( rispliteste operele cele mai de seam5, ale stiintei, tehnicei, culturii, lite-

raturii, muzicii 0 artei in toati multilateralitatea ei apitrute in decursul

anului * (I. V. Stalin). Printre laureati, se afl5, deci arhitecti 0 medici-chirurgi, somititti de pe tiirmul matematicilor si astronomici, botanisti 0
etnologi, compozitori 0 pictori (printre primii, gitsim si numele lui Procofiev,
iar printre ceilalti pe Gherasimov) poeti FA artisti, scriitori si sculptori. Nu
ne vom ocupa in aceasti cronic o. cleat de literati si de operele care au prilejuit scriitorilor sovietici onoarea titlului de laureat al premiuiui Stalin
si... confortul unei impozante rlisplate bilnesti. Unele dintre cartile premiate au fost incepute inainte de ritzboiu, altele au fost scrise in decursul
anilor celor mai grei, toate ins& poartg pecetea indiscutabili a conceptiei
sovietice in arti.
Viaceslav itskov un scriitor hatriln 0 satos, care a Mout parte din
vechea gard5, Erick, adunati in jurul lui Maxim Gorki 0 care a murit anul trecut, a primit post-mortem premiul Stalin pentru romanul oEmelian PugacievB.
Cartea, care a fost scris5, dupit multi ani de studiu 0 documentare, e o frescit
amplii, plink de suflul epic al traditionalului roman rusesc. Personajul principal e poporul, aceastit mass& vesnic revoltat, nesupusi, ridicatii pentru

a infrunta opresiunea si sclavia.

ic Tragicul destin de care a avut parte
riiscoala titriineasc5, pornit lute', vreme cand clasa muncitoare Incepea
abia s5. se alcittuiasc5, in primele fabrici 0 uzine
nu poate sit micsoreze
eroismul conducittorilor ei, nici importanta misekrii initiate de cateva persoane *. (N. Tihonov). De fapt, acest Emelian Pugaciev era un Viran dftrz,
evlavios, care credea in posibilitatea unei dreptitti sociale, instaurate pe
piimAnt cu forta si, totodatit, inteun adevr absolut, aproape divin, de care
sr fi constient poporul. Taranul a efttrsit prin a se integra haiducului. Revoltele declansate de temperamentul lui arzittor aunt 0 astizi semnele

814

REVISTA FUNDAVILOR REGALE

precursoare ale furtunii, iulgerele care au brazdat orizontul intunecat si

marginit al unor epoci revelate, egoiste 0 crude, durate de feudalism. $i
cu toate acestea, epoca lui Emelian Pugaciev a fost bogata in contraste.
personajele lui icov capata, ceva din diversitatea pur-exterioara a peisajelor i evenimentelor prin care tree. Asistam la trecerea armatei ruseqti

in marqul ei victorios in urma armatelor sdrobite ale lui Friederich,

intram in citadela prusiana Berlinul, ne intoarcem cu ofiterii decorati
in Rusia, 0 alba, 1ini0ita Siberie, vijelioii i salbatecii Urali se succed, apoi
se pierd, pentru a ceda locul curtii imperiale din Petersburg. Luminile lustrelor venetiene din saloanele boierilor licaresc in contrapunct cu flacatile
focurilor de camp aprinse in stepele pustii din Urali de catre primii rasculati.
Cartea lui A. Stelanov 4 Port-Arthur *, al doilea volum caruia i s'a de-

cernat premiul Stalin, e romanul apararii fortului Port-Arthur asediat in

1904 de catre fortele japoneze. Aceasta ciocnire ruso-japoneza, despre
care putini romani Ii mai aduc aminte, a lasat urme ne0erse in sufletul
poporului rus. Infrangerea suferita atunci a fost caracterizata de Lenin
mult mai tarziu drept o e ru0neasii infrtingere a despotismului i arismului, nici decum a poporului rus *.
Aceasta fraza, a fauritorului i teoreticianului revolutiei din Octombrie
poate sluji de epigraf cartii.
Personajele lui A. tefanov sunt vii rid destul de reu0te, indeosebi figura maiestoasa a amiralului Makarov i a generalului Kondratenko.
inainte de a trece la scriitorii tineri voiu mai aminti aici ca 0 IAposatul Alexei Tolstoi este laureat post-mortem al premiuliu Stalin, caci
ultima piesa a autorului a Calvarului s, intitulata e Ivan eel Groaznic a, a
fost socotita de juriu ca una dintre operele cele mai de seama ale literaturii
sovietice. V. Ermilov, criticul literar al ziarului e Comsomolscaia Pravda *
caracterizeaza accasta piesi in felul urmator: 4 Geniul politic al poporului
rus, vointa lui de a unitate i forta sunt intruchipate in Ivan cel groaznic,

creat de A. Tolstoi. Piesa aceasta e o opera indubitabil-inovatoare, caci

distruge toate pretuirile neadevarate din trecut facute asupra vietii si
activitatii lui Ivan cel Groaznic. A. Tolstoi a kitiut sit evidentieze asprul
pathos al sumbrului tar, acel pathos care a aparut in ochii imor contemporani 01 unor istorici drept violenta sau ie0re din fire, iar de fapt nu era nimic

altceva cleat concentrarea intr'o singura persoana a pasionatei vointe

specific ruse0i pentru realizarea vigii nationale s.
E incontestabil ca puternica personalitate a sangerosului tar a influentat literatura rusa. S'a Boris mult despre el i in proza 0 in versuri, iar
chipul lui monacal cu barb& neagra i sprancenele stufoase a trait luminat
de focurile rampei. Piesa lui A. Tolstoi care a inspirat in mare masuril ei
filmul realizat de curand de 'Eisenstein e foarte colorata i dramatica.
E compusi din doua parti care redau doua momente din vieata tarului.
Personajele secundare, ea Vanua Maria, cneazul Kurbskii, Malinta, uiski,

Godunov, Viazemskii, sunt reuiiite 0 au ceva din lirismul ascuns al vechilor

icoane bizantine. Iar dialogul lui A. Tolstoi vadepte, ()data mai mult, marile
ealititi tehince ale iscusitului dramaturg.

LAUREATH PREMIULUI STALIN PENTRU LITERATURA

815

Dintre scriitorii tineri laureafi ai premiului Stalin fac parte : Boris Gor
batov cu romanul a Neinfranfii , asupra caruia nu ma voiu opri, caci aceasta

carte a rezistenfei poporului sovietic a aparut in traducere, in editura

Milli Ruse, Constantin Simonov cu romanul despre apararea Stalingradului
Zile si nopfi a (pi aceasta carte a aparut in traducere romaneasca, in editura Carfii Ruse, 0 de aceea nu ma voiu opri asupra ei). Despre Simonov
frisk pe care-I socot pe unul dintre cei mai inzestrafi tineri scriitori sovietici am scris pe larg in numarul precedent al Revistei Fundafiilor Regale) ;
Wanda Vasilievsca, scriitoare poloneza ale carei opere sunt i ele cunoscute
cetitorilor romani. (Nuvela ei Dragoste simpli a a obfinut premiul Stalin
cu toate ca mi se pare ca aceasta povestire, destul de banali
a unui caz
banal 0 induiosetor, e mult mai pufin reusita din punct de vedere al artei
decat romanul 0 Curcubeul care, desi liniar i centrat pe o singura idee,
avea un vibrant fond omenesc i o duritate, o simplicitate care aminteau
de primele eculpturi gotice... ). Veniamin Koverin este si el unul din tinerii
laureafi ai premiului Stalin. Romanul sau pentru tineret intitulat
Doi capitani s
se bucura de o mare popularitate ih Uniunea Sovietica.
Se afla, in curs de traducere in romaneste i va fi editat de Fundafiile Regale

asa Meat cetitorii 21 vor putea judeca. E un roman educativ 0 moral,

scris vioi 0 nu lipsit de calitafi stilistice. Axat asupra personajului principal desvoltii, teza creterii i formarii caracterului tanarului sovietic, e
plin de temele propuse educafiei comuniste i freamata, animat de un suflu
de eroism romantic. Autorul isi pune eroul cu tot dinadinsul in fel de
fel de situafii complicate si extraordinare, pentru a putea demonstra cum
poate rezolva un tanar i energic adolescent sovietic toate problemele,
cum poate invinge toate obstacolele i trece peste toate piedicile care-1
despart de finta aleasa de propria lui voinfa.
Parasind pe prozatori, trecem acum in miristele acute ale poeziei. Trei
tineri poefi au primit premiul Stalin pentru trei poeme de razboiu.
Primul Alexandru Tvardovsky, un poet foarte popular pentru
poemul aparut inteo brosuria de 160 de pagine format de buzunar
Vasilii Teikin. Numele este al unui simplu ostas al Armatei Rosii, al unui
soldat care intruneste toate calitafile caracteristice ale luptiatorului rus:
curajul fara panas, infelepciunea, adica mult bun sin* generozitatea,
capacitatea de a se lase, furat de vise sau de emofii, un fel de humor gras,
cam nepasitor, fatalist as spune, dad", acest termen n'ar fi fost contrazis
toemai de energia 0 de aptitudinea de a se dagaja de toate neplacerile
din toate primejdiile vieii, din linia intaia a fiontului *. Poemul lui Tvardovsky este eerie cat se poate de simplu, cu acea prospefime a inimii ci
limbajului care sunt proprii oamenilor simpli, iesifi din popor, cu multe
versuri care sung a proverbe populare, 0 a zicatori. E un poem dedicat dragostei de patrie i eroismului cu are au luptat oamenii rui impotriva cotropitorului fascist, acest dusman neimpacat al poporului sovietic, si confine

cave, foarte adanc, omeneso si acea efervescenfa spirituala caracteristica

oreafiilor populare*
aerie inteun articol aparut in Izvestia, marele prozator

8t6

RMSTA FUNDATHLOR REGALE

qi poet al Leningradului, Nicolae Tihonov. Pentru a ilustra acest poem,

fmi voiu fngiclui s traduc o strati. din Vasili Terkin, evidentiind atitudinea
soldatului In feta morlii:

Asurzit de canonadit
$i rani% Terkin se clatinft
Ungele curge din umar
lIfftnec& toat e udft.
Torii dragii, tart', dragit,

N'am nici un chef a mor.

Doar n'o s mit sting aici,
Singur cue, ffirit lumnitri,

N'o s mor In gaura asta

Rece si inospitalierit.
Nu e nicio placers s mori
Cu picioarele ude de noroi

un umfir ud de ange
Barem de-as muri pe o
Inteo odaie calda, cu cizmele uscate.
Tara draga, Ora dragrt,

N'am niciun chef a mor...

Cid lupta In rilzboiu nu pentru glorie,
Nici pentru onoare, ci
Luptit pentru vieata pe parnant
Cantecele lui Alexei Surkov prietenul - poet al lui Constantin Simonov au fost cantate timp de patru ani de intreaga Armat5, Rosie. Poetul
Insusi a luat parte la toate luptele i si-a auzit versurile fasunnd pe drumurile desfundate, in poenile padurilor, fn adiiposturile blindate, fn jurul
buciitariilor de campanie, Intovitritsite de sunetul acru al acordeonului de
buzunar sau de acel vibrant al ghitarelor i mandolinelor. Sunt antece
simple si directe, aproape lipsite de orke artificiu literar. Sunt cirateee
de dragoste si de mftnie, de milnie blirbitteasett si de dragoste duioasa,
nostalgia, pline de adevftr omenese. Poeziile Insa diferit de antece prin
factura lor pasionatft. E o poezie de partid
asa o caracterizeazil criticul
V. Ermiloy. 4 Surkov vorbeste in numele acelora care au crezut In om si
au mers cu Lenin fmpotriva viratului secolului trecut *. Are un inens
sentiment al epocii sale, stie ca t cu fierul rosu au fost arse datele vieii
noastre I i lirismul lui are gravitate si asprime.
t Nu existi fericire mai mare deat fericirea de a combate sub stindardul
stalinist si de a construi viata oamenilor pe pilmetnt I.
Omul s'a aplecat asupra apei
a yiizut deodata: a albit.
Omul avea doutizeci de ani,
A jurat izvorului din piidure

LAUREATII PREMIULUI STALIN PENTRU LITERATURA

817

Ca se va razbuna fara mila,

Ca va lupta fara ragaz
Impotriva acelor care vor sa ajunga la rasarit.
Cine va indrazni sa-1 invinovateasca

Daca a fost crud in lupta?

(1941)

acest al doilea poem al lui Sulkov dedicat misiunii poetului contemporan :

In tunctul luptelor invervunate, mortale

Sboara peste noi zilele nelinivtite i grele
Ridica-te, pocte, in fa.ta liniilor, sub flamura rovie
privevte drept in ochii contimporanilor tai
Ai fost cu noi, la fiecare pas,
Impreuna cu tine am intampinat diminetile stavietoare
Pline de sange i -groaza... Jura-ne deci

Ava cum se jura pe drapel, pentru patrie un cantec.

Poet din tranvee ! Sentinel& a sufletului nostru
Cu sangele inimii scrie despre noi
Sa fie cantecul un descantec impotriva mortii i gloantelor.
Sa fie o mangaiere pe pieptul soldatesc
Si dupa ce va bate marele ceas al Victoria,
Tinerii movtenitori ai pamantului nostru
Vor canta cantecul despre bunicii care au luptat i crezut
In .stindardul rovu, ce falfaie peste veacuri
(1942)

Cu toate cit pare diferit de Alexei Surkov, poetul Alexandru Prokofiev,

vi el laureat al premiului Stalin pentru poezie, i se pare cit face parte din
aceeavi categorie. Si muza lui e de extractie populara, e razboinica vi iiidritzneait, slujindu-vi doar patria. Partav la apararea Leningradului, Pro-.
cofiev a impartit cu locuitorii oravului asediat toate greutatile, nenorocirile i, in cele din urma, i bucuriile. Poezia lui e de esenta muzicala, ritmata
t)i sprintena ca un joc. Creatia lui cea mai original& e poemul dedicat familiei Sumov. Batranul soldat ii trimite pe cei vase fii in lupta. Familia
Sumov * nu este insa o creatie literara. A existat inteadevar, i cei vase
frati formau, pe frontul Leningradului un grup omogen, centrat in jurul
unui tun-aruncator de flacari, grup care in scurt timp s'a acoperit de glorie.
Redam mai jos o poezie a lui Procofiev, datata din 1934 vi intitulata s Logodnica :*
Amiaza a trecut navalnic pe strada
Maturand-o cu aripa ei verde
Si-a rasalit, ca o dimineata in pangliei,
In margele, cu anii ei ne-ascunvi logodnica mea,

In fa.ta ei dealurile canta, ca privighetorile

7

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

8 18

In urma ei plang acordeoanele.

Lam spus: In tars asta frumoasa,

Tu semeni ea un pescarusi de argint
Priveste la stanga 0 In dreapta ta:
Nu vezi c pomii s'au imbricat de sarbatoare ?
Vezi hainele kr verzi? i chiar dac . nu vezi,
Rasp:rade: m iubesti, on ba ?
Raspunsul ei n'a fost eel asteptat
4
Prietenelor, e timp s ne intoarcem masa;
Vad a se apropie de orasul nostru
Nori cenusii, aducatori de ploaie.
Dar mandra mea smeada, ce ti-a nazarit,
Inteo amiazit de vara, senini cum de-ai pomenit
De ploi viitoare, de non cenusii?
De uncle sit vina furtuna odatit ce vantul e schiop?
Dar fata: 4 Prietenelor, suntem asteptate acasa
Oratorul are Inteadevir dreptate:
E soare prea mult i ne va vesteji panglicele.
Asculta mandruto, te rog... asteapta
Panglici noi i frumoase li voi drui
Singele marii i vantul le vor eolora
soarele nu le va vesteji i vantul nu le va rupe
Ce-i cu tine ? Nu te

Dace'. vrei te voi saruta in fata lumii...

Dar fata raspunde, semea
i darza:
(c Cile noastre s'au despartit;
Tu esti un uliu intr'o taxa bogatit
Vei sbura spre stele, spre soare.
Departe, peste munti, peste yid

nom* uliule! Caci eu astept vulturul!

El va aduce un cantec cu puterea
Cu care va scoate un armasar din grajd
El ma va saruta, fara sa ma intrebe
farit frieit, in feta lumii, oamenilor i soarelui!
Pleaca

uliule... eu astept un vultur

...Acordeoanele an tacut, tristetea Intuneca zarea

M'am dat Indarat, ealcand pragul namiezelor moarte
Si am tipat Acordeonistule, canta-mi de despartire!
Cu totul altfel sung poemul c Fiul al hi Pavel Antokolski. Acesta din
urma, nu e un scriitor Omar. E un om care, toot& viata lui, a muncit pe
taramul artei. Cunoscator adane al literaturii universale i Indeosebi al
poeziei i prozei franceze, Pavel Antokolski a fost acel care a Incetatenit-o
In LT. R. S. S. A tradus toV poetii rezistentei, dela Louis Aragon la Jacques
Destenne 0 pot afirma ea frumusetea acestor traduceri e egala, cu acea
inepuizabil a originalului. Pavel Antokolski e un poet rafinat, de o

LAUREATII PREMIULUI STALIN PENTRU LITERATURK

vibrant& sensibilitate. Premiul Stalin i-a fost decernat

819

trist& recompensg

pentru poemul inchinat mortii unicului 8U copil, ca.zut in primele

Un poem plin de umanitate, de durere, de emotie at:Apar:RS:. Cred c& multi

dintre cetitorii lui Antokolski au plans impreun& en el, rostind versurile

acestea inchinate unei flints tinere, entuziaste, generoase, victim& a mortii

violentei ; au plans pentruci poetul a dat glas propriei lor dureri. Despie
Pavel Antokolski vom scrie separat. E un mare poet, imagist, violent, plin
de viziunea multicolor& a lumii.
Leonid Pervomaisky e un poet ucrainian, a ciirui poezie e tradus& in
ruseate fai se bucura de aprecierea cercurilor largi ale cetitorilor. Nscut pe
plaiurile Poltavei, el a luat parte la luptele pentru aprarea patriei ai s'a
reintors in casa lui daramat5 in oracul pustiit de vandali. Poeziile lui aunt
fermectitoare i gingaae fiindca aunt expresia poetic& al unui intens sentiment al naturii, a unui panteism interior aproape unic in literatura sovietier). Pervomaisky are mult& originalitate. El educe un suflu nou specific
ucrainian in poezia sovietick reuaind a& armonizeze traditiile liricei ruse
cu traditiile vechiului folclor poetic ucrainian, and la, ivealg, amalgamul
unei poezii noi, stralucitoare. Din Leonid Pervomaisky am tradus, in numerele

precedente ale Revistei Fundatiilor Regale, atunci And am intocmit un

scurt tablou al liricei sovietice din anii azboiului.
Gal ur Guliam e un celebru poet uzbek, cunoscut in toate republicele
Uniunii Sovietice datorit& ertii sale a Vin dela ritsfirit . Ceace e interesent la Gafur Gulian este incercarea lui de-a reconstrui inteo limb&
oriental& ale carei forme aunt aproape impietrite de veacuri versul modern, liber, fir& piedeci, versul abrupt ai direct sau contorsionat ai violent
a lui Maiakovski. Limba =bell& e o limb& care a intrebuintat
ca i toate
idiomele orientale formele cele mai complicate, mai inflorite. Poezia
oriental& este
prin insaci structure ci
plin& de sensuri adanci, de
intelepciune, de a complexuri lirice. Gafur Guliam Ii educe dacti nu un
spirit nou, &id ai vechea poezie oriental& e plin& de suflul epic al cavalcadelor, prazilor i faptelor de arme, de scinteierea siibiilor ai de falfairea

coamelor in vantul galopului cel putin un suflu modernist. Iatit cateva

strofe dintr'un poem al lui Gafur Guliam:
Anul trecut, cand se culegeau smochinele,
amd pepethi galbeni inmiresmati i dulci ca mierea,
Dormitau la soare, cand stralucirea
Fructelor coapte umplea pimantul,
Fiul meu tai-a parsit casa parinteasci
Chemat la luptit.
Plin de demnitatea str&moailor mei
prin de m&ndrie, ci-a adunat fratii mezini

I-am fmbraticat apoi s'a oprit pe prag

A tacut ai a sirutat pmintul drag.
7*

820

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

Seara, cind ne adunitm cu totii la masa,

Suntem multi, dar locul tau e gol;
Avem o paine, dar bucata ta ramane
Neatinsit, o tu, cel mai iubit plecat dintre noi.
Si uneori, fitra s

vrea, mama ta obosita

Iti intinde o felie de pepene.

Imi intorc fata spre perete... Ceaiul mi se raceste.
Mama ta se scoal& i incetisor se ascuncle inteun colt intunecat,
sit plangit...
* * *

Dintre operele tinerilor dramaturgi sovietici, comedia feerica a lui C.

Marsak e Douasprezece luni * a fost aceea careia i s's. decernat premiul
Stalin. Cetitorii nostri au avut poate prilejul s'o eiteascit intr'o in-

grijit& traducere frantuzeasca in revista sovietica e La litterature internationale *. E un basm plin de fantezie i originalitate, construit pe teza
vesnica a basmelor populare slave a mamei vitrege rele i fetei bune dar
oropsite, trimese la moarte. Toate elementele naturii participit la aceasta
feerie usoara, spumoas, delicata, asemanatoare
dar vag, foarte vag
cu poemul translucidei Andine a lui Giraudoux. Se intelege dela sine ca
feeria lui Marsak n'are nici adancimea, nici pateticul subtil al piesei marelui
stilist francez. a Dourisprezece luni i, e o opera poetica plina de prospetime i inventivitate, o delicioasa fabula cu moralitatea adevarata.
In domeniul traducerilor, s'a decernat premiul Stalin lui Mihail Lozinsky
pentru traducerea integral& a 4 Divinei Comedii i. Vorbind despre aceasta
traducere, poetul Nicolae Tihonov a opus: e Exista in munca traduciitorilor

momente care se pot denumi clipe de victorie desav&rsha. Sunt clipe

de vitejie poetica, de completa identificare cu opera tradusit. Aceste traduceri intr.& in domeniul literaturii clasice si pot fi socotite capo d'opere
la rand cu creatiile liricei originale. Traducerea lui Mihail Lozinski e un eveniment literar *. Cata pretuire pentru traduceri ! E interesant de observat

aici ca Dante a mai fost tradus (de 16 ori !) in ruseste... Lucrarea lui Lozinski intrece ins& toate cele precedente. Cu o ironica parere de rau ma
gandese la traducerea piesei lui Griboedov.

4 Prea multa minte stria *

care ne-a prilejuit, lui Zaharia Stancu i mie, atatea clipe de fervoare, de
desfatare, ne-a dat de atatea ori acest sentiment al biruintei despre care
aminteste Tihonov... dar la ce bun ? In definitiv, mice opera poarta in ea
lnsi samburele bucuriei i rasplatii...
Dar e timpul sa incheiu aici aceasta sumara prezentare a ultimilor
laureati ai premiului Stalin. Concluziile le las pe scam cetitorilor. E desigur
greu sa-ti faci o parere asupra valotii tuturor operelor premiate. In ceea ce
ne priveste, le socotim doar jaloane pe drumul nou, larg i neprevazut, pe
care-I va, parcur ge tanara literatura sovietica, astazi in plin progres de desfasurare si crestere.
SORANA GURIAN

JULES RENARD $1 DIFICULTATILE INTELIGENTEI

821

JULES RENARD SI DIFICULTATILE

INTELIGENTEI
Jules Renard nu a fost numai un om inteligent.
Inteligenta este o calitate uzualift. Ea urmitreate, de fapt, sit justifice
o sum5, de fluctuatiuni i aspecte," pe care sensibilitatea le impune oricum.
De aceea aunt poate putini oamenii lipsiti de inteligentit. Toata dificultatea constit in a crea inteligentei un obiect adecuat si.a-i oferi posibilitatea
unei exercititri perfecte i libere.
Exist& o ierarhie a inteligentei socotit o. dupit gradul ei de finete sau de
adancime, dup5, cum poate exista o alta, in care criteriul de apreciere sit-1
constitue insuai materialul asupra cruia va opera inteligenta, interesnd

deci mai mult punctul de plecare cleat rezultatul, care sunt nes pitrat
provizorii.

Jules Renard se amuz5.: adic5. observit lucrurile nu dintr'un interes

direct si prezent, ceed ce presupune o oarecare gravitate ci pentru
a le aaeza in perspectivrt. Viziunea lui capittii amploare i totodatit o oarecare artificialitate. Deplasand liniile, el contravine orictirei aprecieri obisnuite.

Astfel, Jules Renard scoate in evidenta un neajuns sau un desacord,

acolo unde o constiint5, grrtbitit nu retine decrtt o aerie de imagini convenabile.

El intervine cu o luciditate, care far& si fie gravrt, aci nu apartine unui

moralist, constitue totusi o piedec i pentru sensibilitate i pentru creatia
de mtg.
Pe Jules Renard nu-I intereseaz 5. aspectul. comun al lucrurilor. Pentru el
emotia are totdeauna un dedesubt care o face improprie. Un act de fervoare
reprezintit mai putin decat o stare clad" i sigurg. Jules Renard descoperrt
ici o rezervii, acolo o abatere.
Cu toate acestea, Jules Renard este un sensual si un lacom. 0 sensualitate
care mutt); sit-1 apropie de viatit cu tot dinadinsul i un fel de litcomie
care-1 sileate sit fie prezent pretutindeni.
Existil in Jules Renard o aviditate care deconcerteazrt; deoarece lucidi-

tatea creeazit obisnuit o stare de inertia.

De aoi, pozitia dificilit a unei inteligente cireia Ii convine jocul modest
si variat al realit4ii, dar care, aproape in aceeasi clip5., intervine cu o in-

dreptare, cu o piedecit.
Jules Renard se Iasi solicitat, disputrt fiecare intamplare, fiecare emotie,
fir& sit ascunclit lns o desinteresare, care poate fi, tot atilt de corect, si
indiferentti.

0 sensibilitate, asa dar, prevenitit, care-ai caut5 deliciile intr'un act de

luciditate i nu de abandon. In consecintrt, uneori, o impresie de fitcut, de
compozitie.

Jules Renard nes000tepte (inadins parch) gravitatea acestei lumi. El

denatureazi proportiile pentru a surprinde existenta in notele ei mici, pro-

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

822

N izorii. El intervine in procesul de cunoastere, cu o nuanta care de fapt

inseamne o rezerva, cu o malitiozitate care indica un sentiment de panica.

Lu iditatea lui Jules Renard a suspendat o eerie de valori curente si a

cleat, datorita unei ironii care desconsidera datele fixe, o imagine personal*
aproape frivola, tuturor lucrurilor.
Luciditatea este un mijloc discret si subtil -de a ocoli existenta. La Jules
Renal d dimpotriva.
* * *

Jules Renard nu crede in valabilitatea unei singure solutii. El nu ignoleaze nimic. Raporteazi in schimb toate datele la important& lor minimala.
Cu alte cuvinte, realizeaza un act de scrupulozitate si decenta.
Inteligenta lui Jules Renard are totusi partea ei de nedumerire si de
resemnare. Ea este aceea a unui om avizat clinainte de toate abaterile si
neajunsurile cunoasterii. 0 inteligenta de asemeni spectacular* care s'a
d prins se, retina o infigisare inedita, ca se, descopere, dintr'o nevoie de
pitmesc, un dedesubt (lucrurilor).
Astfel, notatiile lui cuprind acea perfida detacare, care inseamna libertate, exercitiu, acel spirit suplu, care se contrazice din plecerea inteligentei
d a motiva egal serii de fapte contrarii, acea splendid& ingenuitate care
gscunde candoare, care presupune fantezie.
*

Quand je serre une femme dans nies bras, je me rends parfaitement

compte, qu'a ce moment encore, je fais de la littrature s.
Jules Renard iubeste starile dare. El ramane lucid cLiar in momentele
rale de fervoare. De aici, riscul de ail micsora sau compromite emotiile.
$'1 tot de aici, aversiunea sa impotriva femeilor, cu toate c exist& intro un
spiiit i altul o vdit apropiere: o persiflare care este * une sorte de delicatesse a rebours s, o mobilitate de gandire si de simturi, obisnuinta de a
aprecia prin aluziuni i nuante, in sfarsit renuntarea la spiritul de sistema
si la mice efort care ar putea deveni necesar.
Jules Renard pastreaza continuu vioiciunea observatiei, o very& a adevarului care nu se relev, intreg, intru cat cuprinde totdeauna mai multa
subtilitate dead certitudine, o nevoie de a se ocupa de sine, dintr'o aplicatie
ex esiv feminine,.
Totusi 4 faire son voyage de noce tout seul nu presupune da aste, data
indiferenta. Pentru Jules Renard femeile au o importanta, accesorie. Apropicrea lor nu duce la nicio revelatie. Dupe, cum probabil nici lipsa lor.
o

Jules Renard nu urmareste o explicatie. El nu depaseste realitatea unor

adevaruri partiale. Inteligenta lui observe, cu predilectie ceea ce separa un
lucru de altul. Nu-1 preocupa corespondentele, un sentiment unanim de
dragoste, o pretuire mai putin r:guroasi.
La Jules Renard totul spare trunchiat, faro, capat. Insenmarile lui prind
un fragment, 11 impart din nou. Inteligenta lui se apropie de obiecte cu

DIN CORESPONDENTA LUI VERLAINE

823

satisfactia parch de a inmulti desacordurile, cu o ironie care tine mai ales

de o sensibilitate difieil, greu de impacat.
Ilna, la urmit, Jules Renard las& impresia ca. repeti mereu aceeaei experientit. Ii lipseete o perspectiva organic& a lumii, conetiinta unui efort care
sit nu se ineele, Ii lipseete mai ales linietea.
0 luciditate excesiva este un neajuns. Ea implicit riscul de a vedea pretutindeni un obstacol.

Dela o imagine a lumii care ar fi putut s par& precara, sterila, dela o

judecata sigur deprimanta, Jules Renard ajunge totuei la un echilibru,
specific francez, facut din nevoia mai mult estetica de a data o impacare,
de a interveni pretutindeni cu un bun simt care in fond inseamna un gest
de intelegere 0 de a trece cu incredere, poate i cu nepasare, peste toate
incordarile mari.
Inteligenta lui Renard se fereete insa s traga ultimele consecinte. Se
ascunde aici banuiala cit nu totul se poate rezolva printr'un act de gandire.
Luciditatea a impus ei de asta data o rezerva. De aceea este loc i pentru
fantezie i naivitate ei mister.
Jules Renard nu ramane numai cu.satisfactia corect i grava, ma cum
ti-o d obienuit inteligenta.
Pastrind o distant& care nu este nici detaeare, nici singuratate, Jules
Renard ajunge si observe lucrurile oarecum dela marginea lor. El las& impresia de a fi un strain inteo lume in care toate obiectele ii aunt inca familiare.
Este la Jules Renard o incapacitate de a se ditrui far& reticente, o obligatie de a motiva oricand actul situ de prezenta.
Este probabil aceasta un exces de scrupule. Este in orieice caz orgoliul,

uneori penibil, de a observa clar 0 de a nu te rasa ineelat de importanta

unei efuziuni.
Numai ca interventia aceasta continua, personalit, pentru a lamuri o stare
de lucruri, daca nu ascunde un Bens mai adano i dad, nu este legata de un
adevar fundamental, conduce la sterilitate 0. la diversiune.

De aceea, inteligenta la Jules Renard este mai mult un exercitiu 0 nu

un prilej de cunoaetere.
0 inteligenta infructuoasit, care nu rezolva o problema, ci se multumeete
sii-i observe numai limitele, golurile. Perspectiva lui se opreete neaparat
undeva. Jules Renard este un resemnat. Nu din vina lui. E unul din neajunsurile

S. SEBASTIAN

DIN CORESPONDENTA LUI VERLAINE

Biografiile verlainiene, cite s'au eerie pang in prezent, se pot imparti
in clout), grupe: unele sunt apologetice, iar altele sunt prea tendentioase.
La aceasta constatare ajungea Maurice Barres, in prefata volumului Les
derniera Pura de Verlaine, datorit lui F. A. Cazals ei Le Rouge. a Cat de

824

REVMMA FUNDATHLOR REGALE

ciudata este viata s scria autorul Desrdacinafilor. s 0 asemenea biografie Indurereaza inima. AV avut mare dreptate, scumpii mei confrati,
intrebuintati feta de poetul blestemat numai simpatie ; sunteti pe drumul eel adevarat, clandu-i toata afectiunea i aproape tot respectul vostru,
In ciuda slabiehmilor lui pamantesti. Sunt fiinte singulare a caror viata
pnfanteasca intristeaza, cu toate c nobletea lor ranatine neintinata; cine
ar indatzni deci, numai cu gandul, sa ridice mans, ? Cine, sub pretextul ameliorarii acestor mesageri ai Spiritului, ar indrazni sa-i Indrepte, sa, intervino: in destinul lor, chiar sa-i denatureze ? In cazul lui Verlaine sa respectam misterul. De ce a fost terfelita, ba chiar injosita, aceasta natura divina?
Te infunzi intr'un labirint... Ah! De ce nu pot sit plimb peste viata acestui mare poet al remuscarii, aceeasi privire pagan& cu care Imbratisez,
dela masa de unde va scriu, incantatorii pini ai Proventei, ce-si inalta In
Lumina, cu inocenta, ramurile moarte amestecate cu cele verzi ?
In eautarea unor documente inedite din biografia verlainian5,, doctorul
Henri Mondor, autorul unei interesante &kV asupra lui Mallarm, publica,
cu ani in urmo,, un volum despre Prietenia dintre Verlaine pi .Mallarmi.
Despre prietenia literati, a acestor doi poeti francezi, Mat de diferiti In scris
t3i in viata, s'a vorbit prea putin. Importanta acordata de Mondor acestui
capitol din biografia lui Mallarm, 1-a convins pe autor sa-1 desprinda din
cortegiul Intrimplitrilor mallarmene i s5-1 prezinte de sine statittor. Dela
acesti poeti au limas scrisori interesante pentru mice istoric literar; ele
desvalue importante date asupra proiectelor lor literare i adue intregiri
la agitata viata a autorului poemului Sagesse.
Acum mai bine de zece ani, Jean Aubry, ocupfindu-se de prietenia impa:A.110a, timp de 30 de ani, de Mallarm pentru Verlaine, gasea ca a singura poezia fusese origins i asigurase durata unei atari ainiciii literare*.
Intro 1866, data primei scrisori a lui Verlaine catre Mallarm 0 1896, anul
mortii lui Verlaine, prietenia eelor doi oameni de litere s'a desvoltat Intelegatoare i cordialit.

La 20 Octomvrie, in anul 1866, au apkut, in primul numk din Parale lui Verlaine. Debutul se

nasse contemporain, 43 Les pogmes saturniens

buena de o primire calduroasa, ceea ce-1 determina pe autor sa trimita un

exemplar 0 confratelui sau, Stephane Mallarm, pe care nu-1 cunostea
Inca deck din scris. Scurta scrisoare ce intovaraseste darul lui Verlaine
catre profesorul de engleza din Besanon, de pe atunci, este un fel de eoncisa profesiune de credinta literara:
a Indraznesc sib sper scria Verlaine lui Mallarm crt aceste incereari va vor interesa i c inteinsele
yeti recunoaste de nu un mare talent, eel putin un efort spre Expresie, spre

Sensatia redati dad); pot vorbi intrastfel si de care autorul, un naiv!

(are 22 de ani) se simte multumit s.
Mallarm, care era ntimai cu doi ani mai varstnic dec5,t autorul a Poemelor saturniene 0, lb raspunde emotionat de gestul donatcaului necunoscut:

Permite-mi sa vad In aceasta atentie ce ai avut de a-mi trimite volumul

far& a& ma cunosti, odata cu simpatia dumitale literara, minunatul presentiment al imei prietenii necunoscute a.
o

DIN CORESPONDENTA LU1 VERLAINE

825

Autorul e Dux/ amtiezii unui faun intuise just calla scrisese aceste
rinduri. Mallarm era unul dintre puinii contemporani meniti a intelege
drama verlainian i timbrul Malt al versurilor sale. El adresase priete_
nului parizian Henri Cazals urmatoarele randuri scrise, pare-se, pentru Verlaine: a Un sdrman poet ce nu este deck poet adica, un instrument ce

rasun sub degetele diverselor sensatii este mut, cand tritieste intr'un
mediu In care nimic nu-I mitscit; coardele i se destind, urmeaza pulberea
si uitarea r>.

In pofida acestor cordiale i distantate recunoasteri, scrisorile celor doi

corespondenti nu abunda; se poate ca scrisorile din primii wise ani ai prie-

teniei lor literare sa se fi pierdut; Verlaine era vesnicul descoperitor de

tinuturi damnate, iar Mallarm era obosit de tribulatiile vloii cotidiene.
La una din fledintele literare pe care Verlaine le prezida in proaspatul
eau camin, Mallarm a avut ocazia ciA Intlneacc i pe Rimbaud. 0 singurd intalnire, Inca portretul rimbaldian pe care autorul Herodiadei * II
infatiseaza posteritatii este urmarit de un ochiu scrutator si sever, in acelasi
timp. 4 Cu nu stiu ce semet sau rau de fata din popor, adaog do profesiune
spilatoreasi, din pricina mkinilor imense, inrosite de degeritturi. Ele ar fi
indicat mestesuguri Ingrozitoare pentru un bkbat. Aflai ca, ele scrisesera
frumoase versuri, nepublicate; gura, cu o (mita imbufnata i ireatd", nu
ne recite:, niciunul dintre ele s. Ct deosebire intre acest portret crud, par-

tial poate indreptatit, i intearipatele vizhmi rimbaldiene instrunate de

aiirmanul Llian!
Prietenia cu Rimbaud ayes sa-i aducit lui Verlaine multe zile agitate ;
unii, ca Hugo, aveau sa-1 compatimeasca sincer, alii ramtmeau fideli admiratori ai poetului, care prin suferinta descoperea strune noui lirei sale. Mallarm, printre acestia, recomanda tinerilor discipoli si. stie pe de rost poerude din c ',gyres closes de Leon Diem si din a Nies galantes ale lui VerlaMe. Aceeasi admiratie pentru scrisul verlainian o mkturisea Mallarm
si in scrisorile adresate autorului e Inchisorilor mele . In randurile ce le
trimite lui Verlaine dup.& aparilia poemului 4 Sagesse , trecut sub tacere
de critics, timpului, el scria urmatoarele: Lasa-mit Bali spun, inteunul
din rarele minute cand iau pana in meta. pentru altceva decta pentru trebun i pentru lucru, cat de atent te-am citit, deseori incfintat i totdeauna

plin de simpatie D.
Admiratia celor doi poeti era reciproca: Verlaine citea cu aceeasi lutelegere poemele mallarn*ene. Inteo scrisoare din 1882, el anunta lui Mallarm colaborarea la Lutgce cu o eerie de articole intitulate a Les pates matt-

dies ; intr'o prim& eerie urmau sit fie studiati: Tristan Corbire, Arthur
Rimbaud si Stphane Mallarm, iar corespondentul cerea consimtamntul
autorului a Divagafiilor s la un atare. plan. Mai tkrziu, Mallarm multumea
intr'astfel autorului s Poefilor damnafi * : e Nu Indraznesc tali spun: multumesc, fiindca am pdrerea ca accept toate elogiile ate mi-aduci i nu le
consider drept expresia justa. a. unui cuvant bun si prietenesc*.
Admiralia lui Verlaine pentru Mallarm nu reiese numai din corespondenta sa; toate actele lui o atesta. Combate criticile aduse de Thophile

826

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

Gautier poeziilor mallarmiene, iar lui Gustave Kahn ii recita din versuiile
lui Ma llarm, IntoviriOndu-le de curioase intonatii grandilocvente s.
Mallarm Ii rispundea cu multi solicitudine la mice scrisoare. Autorul
Inchisorilor mele, dupi ce trecuse i prin temnita dela Vouziers, Ii ceruse
IW Mallarm un fel de interview dela distanti, la care acesta rispunsese
cu celebra Autobiografie ; Verlaine avea si utilizeze fidel datele biografice
in Les hommes du jour, apiruti la Vanier.
In pofida prieteniei, manifest& fn corespondents. purtat& Intre cei doi
poeti francezi, Intrevederile dintre ei au fost foarte rare. A doua IntMnire
Verlaine-Mallarm, povestiti. de Rene Ghil, martor ocular i initiatorul
vizitei lui Mallarm la patul mizer al autorului Romantelor fdrd cuvinte,
se petrecu in 1886, la distant& de douizeci de ani dela debutul kr la Parname, unde se 0 cunoscuserii.
t In ciuda anilor ce trecuseri noteazi Ghil amindoi au' reluat tonul
amical de odinioari. Evocari debutul kr. Parnasul unde Impreuni fuseseri.

priviti cu suspiciune. Verlaine pastreazi in fats, lui Mallarm un fel de

timiditate, chiar de umilinti. Ca un omagiu, scuzindu-se aproape In ace-

19.0 timp, Verlaine recunoate egalitatea lor In noua poezie. e Iat&-ne celebri,
de acum, conducitori de coalii
spune Verlaine. # Da, se spune s rds-

punse Mallarm, cu un suras delicat s.

Anii tree ; Verlaine, bolnav, indurerat i plictisit de vicisitudinile vietii,
decade. Mirturisise, in erecut, ci nu vrea si cerpasci: 0 Sunt srac, aunt
nenorocit, dar nu vreau a& primese bath decit In schimbul muncii *. Sf &Wit
de medici a& urmeze o curi la Aix-les-Bains i profitind de recomandatia
pe care Mallarm i-o &Idea citre doctorul Henri Cazalis din localitate, Verlaine plead, ; drumul i viata desordonac i. i desonoranti ce o duce la
Aix-les-Bains, 11 Indurereazi ins pe bunul su prieten.
Poetul lucid descirna tristele experiente ale vietii 0 le transpunea In
tipare poetice. Parallnement, visul 0 mai ales comarul efirnii, cum ii caracteriza autorul opera, este socotit& de Mallarm s o minune de voie buni,
de spontaneitate 0 de ton Inalt totodati s. Poate c cea mai veridica explicatie a 1ntregii lui vieti de om 0 de poet o tilmicete tot Verlaine, In dostinuinile ce le ficea lui Rene Ghil: s Toti oamenii au In ei doui flints ce
se impaci ci totuci nu se Inteleg: un inger i un pore ! Perfect !... Am scris
La bonne chanson 0 Sagesse; Inteadevr, asta e partea Ingerului; voiu scrk
acum o caite ce se va numi Parallament, fiindcitrebue s dau cuvantul
si Animalului. Voiu aerie de asemenea alte ciirti, care la rindu-le vor fi paralele. Iati-mi planul*.
Stagiul lui Verlaine prin spitale i lipsurile de tot felul 11 conving pe
Mallarm si se intereseze i so. initieze o subscriptie public& pentru Ddicace8, noua carte a autorului Spitalelor mele. Mizeria, bolile, instabilitatea
lui Verlaine, Indurerau, din ce In ce mai mult, pe sensibilul, discretul
indulgentul poet din Rue de Rome, care se ginclea poate ci e turpitudinea

prezenti nu-1 Injosete, dar 11 Inalti In eternitate * opinezo. autorul

acestor interesante documente literare. Si este drept ca numai viand lu-

DIN CORESPONDENTA LUI VERLAINE

827

crurile printr'o atare prisma, putem intelege prietenia durabila dintre Mallarme 0 Verlaine. Uneori, Ins, Mallarm, obosit de scandalurile pricinuite
de prietenul sau,i1 sfatuia a ea fie mai silvestru, mai idilic 0... mai putin
om de cabaret *.
Oricat de mari von fi fost distantele dintre oameni, poezia, de cea mai
pure', esenta, 11 apropia pe Mallarm de autorul Intelepciunii ; acesta ceruse
Poemele lui Edgar PoI in maestrita traducere a lui Mallarm 0 le primise
cu dedicatie, Ins& lipsurile materiale II siliseri sit vancla exemplarul daruit.
Cu toate ca aflase de soarta volumului daruit, tradueatorul lui Poe Ii trimite,
la cerere, i volumul eau antologic, cu frontispiciul de Renoir, aparut la
Deman, cu aceeaei amicala bunavointa.
Cu trecerea anilor, boala i viciul ocupa, un loc din ce In ce mai impor-

tant in viata lui Verlaine. Ajutoarele pe care Barnes 0 Montesquieu le

dadeau 4 srmanului ',Can * la cafeneaua Vachette ori Franois I-er, eerierile confectionate, in pripa, pentru bath, ajutorul de 500 de franci, pe care
ministrul Deschamps i-1 acordase la cererea prietenilor sal literari, printre
care 0 Mallarm, nu-i sunt indestulatoare. Atras poate 0 de ca0igu1 material, va fi plecat Verlaine, In 1892, la invitatia prietenului situ, pictorul
Zileken, In Olanda, sa, conferentieze despre 4 Decadenti i simboli0i*. Relatiile inedite i pline de interes pe care le aducea Jean Aubry asupra lui
Verlaine edlator in Olanda, amintesc de inapoierea in Planta, obosit i Indurerat, dupa ce una din nenumaratele lui prietene 11 devalizase. Mallarm,
prietenul de totdeauna, este pus imediat In curent. Conferentiar consacrat,
cu toate ca uneori se prezenta beat in fata auditorilor, Verlaine vorbi anul
urmator in Belgia ; i in alcatuirea cielului de conferinte tinut in patria lui
Verhaeren, Mallarm fu consultat i ascultat. # Cu siguranta, scumpul meu
Verlaine, hotarirea ta este foarte buna. 0 voiu anunta i eu cunoscutilor
mei. Du-te sa vezi in Belgia pe prietenii no0ri grupati in Jeune Belgique*.
Spre sfareitul ace1uia0 an, Verlaine tinu o serie de trei conferinte in Anglia. Revenise in tara pe care o vizitase de nenumarate ori, acolo unde giisise odinioara un adapost i un cuvant prietenesc. De Anglia era legat ei
Stphane Mallarm, care avea sa, rostease, anul urmator, la cererea entuziasta a lui York Powel, o prelegere despre Muzicd i litere.
.Alegerea es print al poetilor, in locul ramas liber prin decesul lui Leconte de Lisle, avea di fie ultinia satisfactie literara a autorului poemului
Sagesse. Ultimele scrisori ale poetilor nu prezinta nicio data inedita de istorie
literara. Stint aluzii la viata intima, la anii care trec Ca o clipitii.
Verlaine muri Miercuri 8 Ianuarie, in anul 1896. A doua zi, Mallarm,
adanc indurerat, se prezenta in rue Descartes i ceru s fie primit. 0 Poetul
se strecura in camera, in varful degetelor i depuse un mare buchet de vielete in mijlocul coroanelor 0 al ghirlandelor, ingrimadite una peste alta *,
noteaza autarul studiului. Mallarm era acela care avea sa cinsteasca in
maestrit chip, in fata proaspetei gropi din cimitirul Batignolles, amintirea
lui Verlaine. 0 Mormantul atrage dupil sine tacerea Ii incepea panegiricul Mallarm. Aclamatii, renume, cuvinte solemne, totul inceteaza 0 sus-

823

REVMMA FUNDATHLOR REGALE

pinul versurilor parasite va Intovarapi pang la locul de spprema discretie

pe cel ce se ascuncle ca sa nu supere, prin prezenta, propria-i glorie
In cei doi ani, cat supravietui lui Verlaine, Ma llarme veghie la intretinerea cultului verlainian. Ales print al poetilor in locul prietenului decedat,
autorul Herodiadei prezideaza comitetul de actiune intru ridicarea unui
monument poetului francez, in gradina Luxemburg, in preajma Cartierului
latin, pe care-I onorase i cantase ani de-a-randul.
Cartea lui Mondor se inchide asupra nrortii lui Mallarme, la fereastra
casei sale din Valvins; ea este un document literar de prim plan, cuprinzand multe amanunte inedite pi date noui asupra eior doi poeti dela sfarpitul secolului trecut. Via(a ui Mal tart-A datorita aceluiasi pasionat cercetator al istoriei literare, se completeaza armonios nu Prietenia dintre Mallarme fi Verlaine, o noua i interesanta prezentare biografica a 4 sarmanului Llian to.
DUMITRU PANAITESCU

VALERY LARBAUD, SCRIITOR SOCIAL

In literatura franceza contemporana, cu aspecte atat de bogate i cornplexe, Valery Larbaud ocupa un loc important pi dificil de caracterizat.
Pentruca scriitorul n'a iubit ancorarea pi inchistarea intr'o coaI literara
ci n'a chzut niciodata prada unui manierism steril. Toata existents, sa s'a
desfiipurat sub semnul unei continue cauttiri In slujba unei alese umanitgi.
A iubit nelimitat lectura e acest vkiu nepedepsit dupe: propria sa expresie eel mai pretios vehicul de calatorie in timp. Vorbepte la perfectie cel
putin papte limbi straine i citepte curent textele vechilor autori greci ci
latini. Dela clasicii antichitgii pana, la scriitorii cei mai moderni ai vrernii
sale, dela Herodot pi Tacit pana' la James Joyce, Theodore Dreisser ci
Romain Rolland, Valery Larbaud a strabatut cu nepotolita curiozitate
drumul celor mai variate lecturi. i deoarece aceast& explorare in timp nu
i-ar fi putut darui o viziune integral& a multiplului univers modern, nu i-ar
fi acoperit toate golurile perspectivei sociale, scriitorul a calatorit mult. A
parcurs mai toate tarile Europei ic Rusia, a vizitat America de Sud pi America
Centrala. A citit, a ciilatorit pi a ptiut s vada ,sa simta, ea inteleaga.
Pe aceste temelii ci-a construit Valery Larbaud opera, in care minunate
calitati clasice se impletesc armonios cu nostalgiile, sensualismul i reven-

dicirile sociale, inteun cuvant cu variatele aspirgii ale epocii noastre de

rascruce. Ca pi Andr Gide pi Alain Fournier, Valery Larbaud a poetizat Is
Inceputul carierii sale literare bucuriile tulburr ale adolescentei, ale * marei
epoci atat in 4 Enfantiness cat pi mai ales in t1rermina Marquez *, uncle
viata pcolara este descristi, cu indoelile, cu
grabite, cu visurile
sale imense.
Dar in 4 A. 0. Barnabooth, see oeuvres completes, c'est-et-dire un conte, ses

poisies et son journal intime, opera sa capitala, scriitorul francez dove-

VALERY LARBAUD, SCRIITOR SOCIAL

829

deste pe deplin capacitatea superioara a subtilului sau talent, ancorarea sa

in social. A. 0. Barnabooth, personagiul central al lucraiii, este zugra,
vit in tuse laigi, bine conturate, virile de fapt, motiv pentru Valery Larbaud
de a insinua toate nostalgiile sociale ale unui spirit luminat al vesscului.
A. 0. Barnabooth, teluric, este un tip de om modern cu nenumaratele lui
contradictii i aspiratii sensmiale, pe care scriitorul descriindu-le, nu le-a
dramatizat, dar a presarat peste ele pulberea ling a ironiei, ca 85, poata sit
evidentieze anumite tare contemporane. Imaginat ca multi-milionar american, care n'a putut sa se fixeze in casta sa, Barnabooth a evadeazas in Europa,
cgiutand in numeroasele lui calatorii, totes via0, pling cu mice pret, sa se
gaseasca, sa," se realizeze, 85,0 s f i xe z e s ideaIurile sale materiale. Face de
aceea experimente cu el insusi. Coboara chiar 'Ana la cleptomanie, Mfg s
izbuteasca ea DAN, atractie pentru viciu. Abandoneaza Europa, prilej pentru
ca autorul sa; conchida cu ironica i amara constatare, pe care o rosteste
unul din personagii : s Toute noblesse vient du don de soi mem. J'aime l' Homme
qui s'eleve de si peu que ce soit. L'economie et l'amour sont peut gtre deux nom

d'une meme chose*.

Dar peste trama de fin& satira sociaM din care aunt tesute povestirea i
jurnalul intim al lui Barnabooth, darul de autentic poet al lui Valery Larbaud

se afirma pretutindeni in aceasta lucrare, impregnand proza sa cu un parfum de originalia i superioara, poezie. Poemele sale vor desvalui eclificator
de concludent acest aspect de adevarat poet social al scriitorului francez.
Peregrin de-a-lungul Europei, a mare europeans prin cultura, dar atat de francez prin structure', sufleteasca, Val& y Larbaud, sub semnul aceluiasi Barna,
booth, va canta in poemele sale, cu un talent care aminteste adeseori pe al
lui Apollinaire, nostalgia uman i aspra a calatoriilor. Inteligenta sensualizati Vang la extrem dar cu profuncle accenfe sociale, minunat exemplu de
sudare armonioasa intre cultur i sensibilitate, Valery Larbaud a captat
in poemele srle aspiratiile difuze, melancoliile evanescente, dorurile incon-

stiente ale unei umanitati in febrila cautare la un inceput de veac trist.

Poemele sale sunt un omenesc mesagiu de intelegere, adresat lumii ce prea
c. lunecit pe drumul derutei.
Colaborarea so freeventa la e Nouvelle Revue Francaise s inainte de ocupatia germana, fragmentele publicate in acel interesant dictionar literar si
geografic intitulat e Villes ou paysages s, volumul de poeme s Jaune, bleu
et blanc s i e Amants, heureux amants a, reprezinta alte aspecte variate ale
suplului talent al lui Valery Larbaud, al capacitatii sale statornice de a nu
se atasa de nici o formula literara. In ultimo. lucrare,
o nuvela mai desvoltata, va manui cu abilitate monologul interior la modul utilizat de James

Joyce in Ulysse, pentru ca in notele &supra lui Maurice Scve, Antoine

Heroet, Jean de Lingendes i alii sa se dovedeasca un dotat critic literar
ce prin serioasa cunoastere a limbilor vechi i straine a daruit Frantei
comori linguistice, pe care scriitorii din secolul 17, 18 FA 19 le neglijasera.
* * *

83o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Triiind inteun univers atat de complex ea cel modern, Proust a cautat

sa-0 reconstruiasca eul, uzand de o memorie prodigioasii in slujba careia
a pus o metoda originala. A diruit astfel lumii o opera remarcabila, construit& pe planuri bogate, de un spirit fin 0 cultivat, adeseori interesanta din
punct de vedere documentar istoric, dar prea putin semnificativa prin conVnut pentru generalitatea colectivitatii umane, pentru lumea modern& al
okui produs era. Valery Larbaud a trait, qi el, aceasta drama a problemei
eului, in fa4a unui univers de rascruce, cotropitor de difuz i contradictoriu.
Si a rezolvat-o in felul situ, captandu-i aspiratiile intr'o continua explorare
de-a-lungul lecturilor i Europei, optand clar pentru uman i social, printr'o
perseverenta i patetica trud& de cunos4tere. Opera sa a luat uneori o f4adi
epicureani, de o senzualitate excesivii, cu un pseudocolorit alteori cinic.
Dar sub aceast& pojghila superficial& 0 transparent& se oglinde0e pretutindeni in scrierile sale dragostea nepotolit& pentru spirit 0. om, o convingere
total& in reabilitarea lui, in care spera peste avatarul unor vremuri vitrege.
Iar aceasta credinta in spiritul uman este servita de o proza strillucitoare,

bogati, poetia, patinata de vastul eau bagaj de cunotinte.

Prin caIitile atat de alese, de continut 0 de forma, scrierile lui Valery
Larbaud, universale prin fondul lor special 0 uman, dar atilt de franceze
prin subtilitatea kr, prin autoironia utpara i satira incisiva, prin verva pi
umorul de buna calitate, prin fantezia i melancolia kr, evanescenta,
constituese o opera de autentica valoare, reprezentativa pentru timpul de
rascruce in care traim, de o actualitate de necontestat.
ALEXANDRU BACIU

TN LEGATURA CU ULTIMUL POEM AL LUI

MAIACOVSKY
Poemul publicat in numarul trecut: t In gura mare *, adica versiunea de
sensuri i sonoritafi ce ne-am propus sit gaseasci in romine0e atat cat
ne-a stat in putinia o echivalent& de continut, o fidelitate in primul rand

de contextura i numai in al doilea de texte propriu zise, este ultimul pe

eel mai bun :0 eel mai talentat poet al epocei sovietice * (cum
ii definea Stalin pe Maiacovsky) i in care se vede bine t adevaratul, profundul tragism al versurilor sale o (de care vorbea Gorki).
Asupra atmosferei in care lull naltere ultima lucrare a lui Vladimir
Maiacovsky, a cohceptiei acestuia despre arta, ca roi a imprejurarilor in care
el a rostit In public (dupe: cum Ii era obiceiul) pentru intaia oara acest poem,
care 1-a scris

o preVoasa mrturie aflam inteun autor care a cunoscut viata marelui

poet 0 i-a descris-o sugestiv, N. Kalima. Dar, poate, cel mai potrivit lucru
e sa-i dam cuvantul:
o Sttea pe scara i croia din hartie nipte cravate de pionieri. Cupidonii
decorativi de pe perete 11 priveau cu orbitele goale.

IN LEGATURA CU ULTIMUL POEM LUI MAIACOVSKY

831

Iata, inaripatilor, o non& podoabg, pentru voi ! Vg, di bine, spunea

Maiacovsky, croind de zor cupidonilor cravate de pionieri.
Dupg, ce legit i ultimului amoras ultima cravata, cobori de pe scare: si
fcu cativa pasi ca sa-si poatg, privi opera. Dgdu din cap satisfacut; amorasii
aratau destul de bine. De ateva zile nu se mai cobora de pe sari. El pregates, la clubul scriitorilor, o expozitie: a Dougzeci de ani de activitate
Dorea s5, arate tuturor ce a realizat in cursul anilor scursi dela ziva and
Ii tiparise primele versuri.
Singur adung, cartile i poemele de pe timpul and era futurist, ca pi
placardele en inscripVii din primii ani ai revolutiei. Singur se osteni sta aranjeze totul, incepand dela cuie i rafturi.
Expozitia e gata acum. Peste o org, se vor deschide usile i vor intra
primii vizitatori.
Maiacovsky trage adanc din tigarg, autand sa-si stapaneasei nervozitatea. Acest mare poet, acest om neobisnuit, se simtea nesigur. I se parea
i chiar
c expoziVia nu prezinta niciun interes, c nimeni n'o sa vin5,,
cei ce vor veni se vor plictisi.
Spune-mi sincer, nu-i asa a nu face nici cat o ceapa degerata ? Nu-i
asa a e monoton i plicticoasa expozitia ? intreba el neincetat pe un
ajutor al situ.

Vladimir Vladimirovici! Cum va puteti inchipui una ca asta! El

Insa nu-1 credea; se agita din ce in ce mai mult; si nu degeaba, deoarece
continua Inca sa-1 inconjoare un zid de rgu-voitori.
Cine va veni la expozitia lui ? Ce o a se mai spun& despre el ? Varindu-si

mainile in buzunarele aditnei, se plimba nervos prin Bali. Erau trei. Intr'o
sale% cirtile i manuscrisele; in alta, placardele ; i in cea de a treia, activitatea lui publicistica.
De pe pereti II priveau coperte stridente,
placarde enorme ce ocupau
peretele de sus pang jos, fiuici, reclame, ziare cu poeziile lui. Toate
acestea le-a eerie, be-a facut el, Maiacovsky.
Privea la volumele operelor sale ca un conducator de oaste la soldatii
Cu ele a atacat el pe dusmani, necrutand pe nimeni, luand parte la luptele cele mai crancene.
Totuci.... acest bitran Maiacovsky scria destul de bine !... spuse
rizand ajutorului au. Acesta rase si el dar n'apuca sa, raspunda: pe sari.
se auzeau pasi i galagie: primii vizitatori. Erau pionirii. Facusera o adevarata excursie, ea sit yin& tocmai dela Malahovca
i pe sprincenele
lor stralucea umezeala fulgilor abia topiti. Vorbeau atilt de tare, incat se
parea ca in expozitie intrasera de zece ori mai multi cleat erau in realitate.
N'ati inghetat ? ii tot intreba Maiacovsky. Era profund miscat c ei
venisera de departe, ea sa-i viziteze expozitia. Pionerii 11 inconjurara. In
sal& apareau i alti vizitatori. Studenti, tineri pictori, fete tinere.
Urca pe estradi. Se fcu liniste.
-- a Pentru ce am organizat masa, expozitie ?... incepu ilaiacovsky.

Am facut-o pentruca, datorita caracterului men combativ, de mine au

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

832

spinzurat toti cinii mori. Toti m'au acuzat de atitea pdeate (pe care,
poate, in parte le am, dar despre altele nici nu auzisem!...), incit imi era
uneori lehamite de mine insumi si asi fi plecat asa pe vreo 2-3 ani, ca si

nu mai aud ploaia de injurituri...

.

b.

Zianbi cu tristote:
st Scopul principal al acestei expozitii e dorinta de a litrgi in intele-

gerea general& notiunea de scriitor si a vit da o idee mai ampli despre activi-

tatea i realizArile lui, de a vrt arita a nu acela e poet, care desvolth teme
Brice i vorbeste de dragoste sass e bolnav de dor, ci poet e acela care in
lupta aprigi de clad consa&A fortele sale acestei lupte, sporeste cu arma
cuvintului arsenalul proletariatului ci care nu se di in laturi dela nicio
munch ce i s'ar cere si care trateaz& mice temi. spre a servi revolutia...
Vorbea i in acelasi timp privea auditoriul, pentru a-ci da seama dad.
e inteles. Putea fi linisitit. Pe el II ascultau, pe el II intelegeau i ii iubeau.
Deodata, se intoarse. Se ivise, in use, o bAtrnicit uscativa, in rochie
neagrA. Dintr'o srituri fu ling& ea:
Mama!
Se aplech, spre dinsa, o sarut& cu drag si pe nrni, uitind de toti ceilalti,
Ii arAti, pied, cu pied, expozitia.
pentru ea emu pline de amintiri aceste sAli. Doar alituri de el simtise
traise toate succesele, ca i toate loviturile nedrepte. Acum el tinea in
mina lui mare, mina ei mid si uscatA; acum o conducea pe maid-sa prin
multimea vizitatorilor, ca pe oaspele cel mai scump.

Publicul Insa Ii cerea s apara pe estrada! SA le recite...

e Binevoitorii mei spun ca nu stiu ssi scriu versuri si ca. din aceasta
cauza urmacii ma vor rasplati cu uitarea... spuse rotindu-si privirea peste
ascultatori; dar cum eu sunt un om hotarlt, vreau BA stau singur de vorba
cu urmasii... fad, BA astept ca despre mine sit le povesteasca feluriti oritici
literari.
Iatit de ce in poemul meu intitulat e In gura mare 1 ma adresez direct
posteritAtii !*

Se sprijini cu palnaele de masa si cuvintele-i miscarit ecoul in linistea

deaf:viz:OVA a sAlii...

Cetea. Cuvintele lui risunau ca niste lovituri viguroase.

Toti ii ascultau, palizi, cu respiratia intretaiata. i and isprvi, pornira
aplauze atilt de furtunoase, incit din clipsi in clip& te asteptai ea zidurile
sti, se risipeascil in pulbere... sp.
CICERONE THEODORESCU

LUMEA DE AZ1

MACBETH CU MAgI LA TEATRUL NATIONAL

Cetisem articolele explicative ale d-lui Sava. Asteptam de luni de zile
pe Macbeth cu interesul pe care il merit& mice incercare cugetata, intemeiatit pe o convingere i cinstit pregatita. Asteptam aceasta experienta
teatral i cu obiectivitatea care nu ingaduie afirmitri sau negari apriori
fara pre-judecati dar i cu emotia unei nadejdi. Caci Macbeth, una din
cele mai desavarsite opere ale dramaturgiei universale, ar putea insemna,
pentru un public coplesit de grijile materiale, o scapare dinservitutea materiala,
o iesire &titre perspectiva larga a vietii adevarate, asa cum o revere; arta
shakespeariana.
Dar in locul inseninarii pe care o asteptam, Macbeth cu masti a starnit
in spectator o turburare de simtiri, o invalmasalit de impresiuni, o deconcertanta contradictie in idei. Nu ne indoim ca asemenea stari aunt mijloace de
a trezi constiinta oamenilor de teatru* de a-i neliniti cu folos prin probleme
vesnic prenoite. Dar asemenea mijloace nu izbutesc sa ridice i sufletul

publicului in sfera curata a frumusetii, nici nu-1 izbavesc de ispita unei

platitudini comode in ganduri si in simtire.
Odata iesita din atmosfera de obsesii, pe care o crea viziunea d-lui Sava
exprimatit in mhstile sale, m'am supus unui viguros examen de constiint5,,
reexaminand i verificandu-mi convingerile estetice. Rezultatul 11 incredintez
acestor randuri care nu au alt5, pretentie decat de a fi o sincerit marturisire
a unui spectator de teatru atent i generos.
Cu toata repulsiunea pe care ne-au inspirat-o mtile indiferent de
valoarea lor plastica, asupra careia vom reveni trebuie s5, recunoastem
ca spectacolul a avut un stil, aceea tinuta fermit, datoritit filth indoiara,
in primul rand, unei conceptii foarte precise a regizorului. Cu toate ca. unele
scene au fost tratate realist, in mijlocul unui spectacol expresionist, am simtit
totusi c5, insasi sovitirea crea aci dovada unei serioase cercetari. Desi nu
impartasim deloc cu d-1 Sava, conceptia d-sale despre Macbeth al lui Shakespeare
si vom incerca 85, ne justificam pdrerea, nu-i putem contesta
meritul evident, de a fi autat cu fervoare o expresie scenica potrivita propriei sale viziuni. Deci nu vom contesta nici parerile d-sale asupra o spectacologieis, nici chiar intrebuintarea mastilor intr'un anumit teatru, ci numai
8

834

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

conceptia d-sale asupra lui Macbeth si cu ea asupra teatrului shakespearian

in genere.
Pentru d-sa, Macbeth este omul supus unei fataliti cosmice, cel putin
asa reiese din spectacolul pe care d-sa ni 1-a dat. Cad din prima scenii,

aceea

a vrajitoarelor (de altfel o adevarata reusita picturala) d-sa a subliniat

prin toate mijloacele scenice posibile: dansul grotesc, confundarea cuvintelor de vraja Inlmite inteun nou sena, lumina turbure, ceoas i echivoca in care era scaldata intreaga scena, nivehil teluric, bestial, subuman
pe care avea si aseze intreaga tragedie. .Accentul pus pe scenele de vraj&
a deplasat Insi axa tragediei. Cad dee& la Shakespeare cele trei vraji,
toare nu inseamn dealt o intalnire intampratoare a trei prevestitoare,
multiplicarea lor si intovarasirea lor cu tot soiul de iasme, monstri i starpituri, le integreaza inteun neam intreg de duhuri rele care se afirma ca o
putere raufaeatoare in preajma omului. Dintr'un simplu motiv scenic, d-1
Sava a facut o terna dramatica fundamentala. Astfel Macbeth, de cand apare
in scen, nu este decat un predestinat el e harazit sa cad& in latul acestei
lumi subumane, care il pandefte din af ard puternic i implacabil. Tat ce
urmeaza nu mai este decat consecin0 acestei determinari straine. In concepIia
d-lui Sava planeaza peste Macbeth un destin de natura cosmica. Tot ce ku,
meaza nu mai este efectul unui proces psihic si a unei lupte morale ; drama
shakespeariana este anihilata dela inceput.
Astfel se si explica intenVia d-lui Sava de a inchide pe eroii si in fixitatea mestilor. Aceasta e intolerabila in conceptia dinamica, evolutiva despre
eroii lui Shakespeare si e incompatibila cu mice drama psihologica ; se potriveste ins& cu viziunea unui Macbeth erou de tip antic, supus
Astfel cii, discutiunea dace, masca este sau nu potrivita nu se poate angaja
decat pe planul pur dramatic si nu se poate solqiona din nici un alt punct
de vedere, plastic sau * spectacologie *. Celor care, pentru a se ralia inovaVei
d-lui Sava, se prevaleaza de tragedia antica, nu le vom raspunde numai ca
distanta dintre scena i amfiteatrul imenselor teatre entice necesita masca
pentru intensificarea unei expresiuni ce altfel s'ar fi pierdut, slat prin departarea cat si prin efectul luminii cerului liber ; ci le vom aminti ca metrul
versului antic da acestuia modulatiuni ce-1 apropiau de cant. .Astfel declamatia avea o putere de expresiune sentimental& pe care nu o are versul
modern si pe care o mai dubla i atitudinea actorilor ca i miscarile corului,
derivate de-a-dreptul din dansurile sacre. Ceea ce joul de fizionomie nu
putea atinge in conditille teatrului antic, era Impliniat cu aceste mijloace
muzicale si coreografice. Dar, mai presus de toate, vom aminti ca teatrul
antic difera de cel modern prin Ina* conceptia si structure sa ; el nu este un
teatru psihologic ci etic-religios.ln tragedia antickindividualitatea omeneasca
se smulgea deabia din omogeneitatea rasiala, deabia tindea sa iasa din uniformitatea determinismului, catre libertatea constiintei morale propriu zise.
Actiunea dramatic& a eroului antic comta in gestul de trezire al constiintei
din mecanismul orb al cosmosului. 0 mama, sau cel mult doua, ajungeau sa
exprime acest act elementar, aceasta revolulie titanica, dar simpla, traita

MACBETH CU MABTI LA TEATRUL NATIONAL

gas

de erou. Pe And eroul shakespearian, crescut dintr'o cu totul alt virsti

culturalk este mult mai complet.
Dacit eroul antic se cldeste pe axa puternicit dar simplit a unei aspiratiuni, intr'o simplitate psihologicit desitvarsit, eroul shakespearian se intrupeaz a. din nenumarate nuante ale impulsiunii, ale simtirii, ale cugetfirii. Shakespeare modeleazi in meat& past& psihologicii pan& i scheletul etic pe care
va axa evolutia continua:, organick cresterea tipului dramatic. Este deci
o imensit deosebire intre cele clou t!. realizitri estetice, izvorit dinteo fundamental& deosebire de conceptie, care nu se explicit numai prin unghiul vizual,
prin conceptiile proprii geniilor dramatice, ci prin InsLi transformarea culturii
omenesti de-a-lungul vremii. Stilul de glindire i simtire shakespearian este
simptomul unei oulturi umaniste in care omul nu este numai centrul preocupiirilor, nu este numai problema de predilectie intre altele, ci este locul in

care se rezolvii Insi problema universului, si a devenirii lui, potentatii pan& la problema istoriei. DacL Shakespeare a stiut s organizeze
in perfectiunea unei forme dramatice, in unicitatea tipului, lnsi curgerea
timpului, 1nsi fluiditatea constiintei, aceasta nu inseamnit c& eroii si
fact* din infinitate de nuante de via, pot fi captati i imobilizati in expresiunea unei mti incremenite oriat de tipic caracteristicii ar ft ea. Spuneam mai sus el!, d-1 Sava nu procedeazL superficial dintr'o predilectie, ci ci
la origina incerciirii d-sale este o conceptie precisit. Pe aceasta Incercilm sa o
combatem nu cu un fine de neprimire, ci CU argumente asa cum se cuvine cinstit combatutii o conceptie.

Viziunea d-lui Sava izvoritste dintr'un profund pesimism, ne-o spune

nu numai expresiunea mitstilor despre care vom vorbi mai jos ci faptul
cli dintru inceput eroii si aunt pusi sub semnul pasivit4ii. Gad ce este alteeva
decitt pitimire, o actiune determinati de o voint& strain& ! 0 lume infernal&
pune pecetea pe nobilul Than, viteaz i lel, prinzandu-1 in mreaja ei disol-

yenta. Dar Shakespeare il aduce in seen& pe Macbeth.tot atLt de curat

ca i Banquo, iar ode trei vrjitoare nu fac alt oficiu decht cel de a profetiza ; ele anuntit evenimente viitoare, asa cum un astronom anunt&
eclipsele viitoare, far& a exercita vreo putere efectiv& asupra lor. Nici
macar nu se poate invoca puterea lor de sugestie, fiindcit cei doi cavaleri,
Macbeth EA Banquo, sunt intampinati cu prevestiri analoage: Macbeth va
fi rege, iar Banquo printele unui sir intreg de regi. i cu toate acestea,
reactiunea lor este cu totul diferitL. Banquo primeste stirea far& a-i &Luta
mai departe cauzele sau consecintkle pe and, Macbeth este stritfulgerat
de un gaud criminal care il face G.& tresarit. Nu vajitoarele au hotifirit
crima, nici nu i-au sugerat-o ; numai gitndul lui a ales dintre toate nenuraitratele posibilititti care l'ar fi putut duce in mod firesc i legitim la tron pe

cea mai anormalL Tragedia lui Macbeth nu consta asa dar in a fi victima
unei vointi stritine, infernale, ci in a fi determinat de propriul san
gitnd pervertit. Un gaud, un simplu glad, 11 va duce la prima crimii, din care
apoi vor izvori toate celelalte. Dela uciderea lui Banquo, savirsite, pentru a
se apira de o eventual& rivalitate, pan& la asasinarea absolut gratuit& a
oopiilor qi a sotiei lui Macduff, crimele se suoced Inteun crescendo care oul-

638

REVISTA FUNDATILLOR REGALE

mineaza in inutilitatea lor. Scena cu Lady Macduff, care nu stim de ce a fost

taiatk e tocmai acea care ilustreaza, zidarnicia actelor deviate de pe calea
normalitatii si care vadeste perversiunea latent& si progresiva in toate faptele
lui Macbeth.
Soarta lui Macbeth nu e hotarit de vre-o putere din afarii,
ea e rodul
propriei lui constiinte, pe care Shakespeare o surprinde in culmea si in esenta
ei: cugetarea. Un gaud e responsabil de faptele noastre pan& in gaud trebue
urmarita, urma pacatului. Gandul, prin care flints, omeneasca, se deosebeste
de toate celelalte fiine, e marea ei putere e mijlocul ei cel mai sigur de
a se libera din negura vieii animalice, din &Russ unui vesnic prezent.
CugetuI e stapan pe timp fiindca, 11 anticipeazk e stapan pe determinism
fiindcii, 11 intelege ; e, in fine, stapan pe pornirea egoista, pe puterea care
izoleaza pe oameni, unii de altii ! Numai lumina cugetului poate topi umbrele
despartitoare, numai ea poate stivaoi minunea adevarat umana a dragostei
intre oameni.
Dar vai,cand izvoriil curat al gandului s'a turburat !Dintr'un gand pervers

creste toata recolta otravitti a faptelor lui. Virusul lui e atat de puternic
Incat, dull& ce Ii perverteste vointa, ii seaca sentimentele, ii dizolva, parch
instinctele cele mai normale. Mani la urma Macbeth se intoarce cu urgie
asupra sa Insui, renegandu-si nu numai propria sa viata dar pane: si
viata in genere:

Viata nu e decal o umbra, miscatoare, un biet actor

ce se agita, un ceas pe scenti,
i apoi nu se mai aude !
E ca o poveste povestita de un nebun, plink de
sgomot, de funie i fang niciun inteles ! (Sc. 5, act. V.)
Dar eroul lui Shakespeare mai are o existenta, una curatk umank trait&
inainte de primul cuget pervei tit. Ne-o spun camarazii sal de lupta, ne-o
spune Duncan, o actualizeaza el insusi in primele lui replici, cand intl.& in
scenk i mai traieste normal in ultimele scene cand, dupa o tragic& leptidare
de sine de viata sa pervertitk el renaste in simtamantul adanc uman al sympathiei. Macbeth vrea sa-1 crute pe Macduff: Plead, ! Sufletul meu e prea
incarcat cu sange de al tau! . i, in fine, se implineste asa cum incepuse
viata, in actul generos al vitejiei. El moare in lupta, dreapt. Astfel ne-a infittisat Shakespeare drama omului care nu este o victimii a vreunei puteri
straine, ci care este fauritorul propiiului su destin. Din motivul supranatural al legendei populare, el distileaza" un sena moral superior. Intamplarile
aunt dincolo de voia noastra, dar raul i binele care le dau o semnificatie
sunt in om. Daca, in alte tragedii Shakespeare a denuntat raul, adic inumanul din temperamentul sau din simtirea omeneasca, in Macbeth el, denunta,
pan& si in cuget, adica pang in cea mai curata manifestare a spiritului, avala

animalitatii, a inconstientii. Nu vrajitoarele, cel putin nu cele trei ale

lui Shakespeare, 1-au determinat pe Macbeth la crima, ci propriul tau gaud;
nici railcar temperamentul Eau, nici vreo simtire ci numai cugetul sau.
Recunoastem aci tematica din Hamlet i, cu ea, insasi tema fundamentalii

MACBETH CU MASTI LA TEATRUL NATIONAL

831

a idealismului modern. Crici Shakespeare este unul din cei care au ptegatit
lmurirea ei i precizarea ei In expresia filosofica a lui Descartes # Je pense,
done je suis s Cunoasterea, cugetul, iata, specificul omenesc, prin el biruie

sau prin el piere omul. Aci, fireste, atingem extrema limit& a tragismului
shakesperian. Caci deed pan& 0 gandul, cetatea cea mai sigurd a spiritului,
poate fi nripadit de negurile inconstientei,atunci s'ar putea desnadajduiasupra
omului. Dar aceasta viziune pesimista, In care umanismul Renasterii pare
a se renega, este biruitii de Shakespeare prin credinta sa nebiruitii in posibilithtile de regenerare ale fiintei omenesti. TJn gand poate otrvI sufletul,
poate distruge pand in raddcini viata constiintei, dar viata insd0 0i sufletul
aunt indestructibile, iardsi i iardsi incoltesc, se reinoiesc, triurnfd. 0 clipi
de reculegere numai, de just valorificare a faptelor sale, 0 in Macbeth renaste
omenia.

Lady Macbeth, cu toato, importanta rohilui ei in economia dramaticd,,

nu este decal aspectul feminin al constiintei otriivite de cuget. Natura ei
instinntivi, elementard, vibreazi sub actiunea gandului lui Macbeth si i se
supune. Ea a cetit printre randuri in scrisoare gandul ascuns al sotului ;
din impulsiunile i sinatirea naturii ei instinctive, ea elddeste treptele pe care
se va coboi I gandul in realitatea concretd. Astfel e eroul tragediei este insusi

cuplul Macbeth. Cuplul uman asa cum el cu dublul sdu profil se luptii In
cosmos ea s facii lee conlstiinfei. Situatia este cu atat mai tragick cu cat mici
Macbeth, nici Lady Macbeth nu Bunt monstri, nu sunt nici macar criminali

inascuti ; ei sunt omul tip, bietul om, expus far& ragaz primejdiei de a fi
cotropit de inconstienta I Deed barbatul este lovit de acest dusman In luciditatea sa, femeia este atacata de negura in sentiment, in izvorul cel mai
fecund al constiintei ei. Amandoi se intregesc 10 raman credinciosi pin&
fn pacat ! Devierea, ca i renasterea constiintei lor, este ingemanata. Ea,
In siguranta ei instinctiva, nu cunoaste sbuciumul Indoielii, dar este totusi
cutremurata pane, in temelii de vederile lui Macbeth, pentru care propriii
sal ochi i propria ei constiintii, nu aunt destul de treze. Somnambulismul ei
este efectul acestei simbioze spirituale, un cornpromis intre somnul vietii
instinctive EA starea de veghe a constiintei morale. Nici desteptata moral,

nici odihnindu-se in amoralitate, ea este just atat trezit incat s sima

pitcatul devierii, nu ca remuscare propriu zisa, ci ca o jell& organicd. Cand
nopti intregi ii freaca mainile ea sit scape de o path', de sange inchipuita,
constiinta ei elementara este trezitii, nu pang la simtiimantul i ideea chard,
ci Rand la un grad de luciditate subconstienta. Astfel somnambulismul ei
nu inseamna o degradare a constiintei ei, ci inseamnii dimpotrivii zorile
constiintei morale propriu zise. Aceastii constiint,d, renaste in Macbeth tocmai
cand Lady Macbeth moare, fiindell sub aparenta indiferentil a cuvintelor
putea s moard mai tarziu o, se turburd flints, lui intreaga pentru a se aseza
apoi intr'un nou echilibru. Lrmanitatea distrus In Macbeth prin pervertirea

gandului, renaste acum far ea gand obiectiv, normal pentrucit in Lady

Macbeth s'a trezit constiinta morala elementara. BArbatul i femeia, In cuplul
desavarit ce formeaza, nu aunt deckt un singur personaj dramatic, deoareoe

131,

1UTI8TA FUNDATIILOR RISALII

actul dramatic emang dela amandoi. Psihologic, ei se intregesc. Fara impulsul

ei, gandul lui ar ramne o umbra' inactivg fara cugetul lui, ea ar ramane

pe nivelul animalic, instinctiv. Esenta acestor personaje e atat de subtila,

Inca realizarea kr scenica necesita cunoaktterea tuturor mijloacelor de
expresie i centrarea kr asupra unei mimici desavarpite. Oricat de artistica
ar fi Q mama, oricat de caracteristica pentru natura presonajului, ea nu
poate exprima i evolutia conptiintei, ori tocmai aceasta este atat de importantg in Macbeth i In tot teatrul lui Shakespeare in genere. De altfel nu
credem in posibilitatea unei innoiri a teatrului psihologic prin masca. Colaborarea artei plastice in teatru, ea decor expresiv, ca un cadru viu, poate ea
avea alt sena, cleat acel de a ajuta, sau mai bine zis, de a reliefa fizionomia
ei atitudinea actorului ? Actorul trebue sa fie in stare sa-pi creeze intal prin
simtire purg, apoi prin expresiunea ei, fizionomia tipicg i totupi mobila a
personajului sau. .Artele stint fiecare un fel de a solutiona problema omenescului, ele nu se pot inlocui unele pe altele. Am inteles nevoia pe care o simte
d-1 Sava, tot atat de talentat pictor cat i regisor, de a impaca yiziunea sa plastical cu cea dramatica, dar credem ca, in nobilul fall elan artistic, d-sa a jertfit
in Macbeth drama, de vreme ce a eliminat crepterea organica, devenirea
constiintei eroului, din conceptia sa. Crepterea nu o poate exprima plastica,
ci numai muzica pi arta poetical. 0 drama ca Macbeth, infatipand dinamismul

cel mai subtil al glindului

nu se poate caracteriza printr'o singura

expresie simbolica. De altfel d-1 Sava a simtit acest lucru. 0 marturisepte

insapi masca lui Macbeth construita pe doua planuri: fizionomia animalitatii
predoming, dar e completata cu atributul demonicului, prin puvite de par,
stilizate in coarne.
Conceptia d-lui Sava despre om, cetita pe ins* creatiunea sa plastica,
este net pesimista, pesimista fara drept de recurs. Acest pesimism acut ei
principial se marturisepte nu numai in intrebuintarea maptii care anihileazg
individualitatea eroului i cu ea a actorului, dar se vadepte pang pi in felul
in care tipurile shakespeariene au fost caracterizate de d-sa. Maptile d-lui
Sava sunt concepute sub semnul caricaturii. In ele se simte o teza i ceea
ce este poate mai gray un parti pris: viziunea d-sale revel& o umanitate
hidoasa. Caci nu numai expresia tipurilor este bestiala, dar disproportia intre
mapti pi trupuri nu este intamplatoare, ci prea consecventa pentru a nu fi
voita. Aceastg disproportie, mult mai mult chiar decat uratenia trasaturilor
pi a expresiei fiecarei mapti in parte, intretine o atmosfera de hidopenie prin
anomalie. Spectatorul s'a trezit in fata unei menajerii infernale. Personajele
lui Shakespeare poarta capete de caini, de berbeci, de pasgri caricaturizate
pang la grotesc. Tendinta pare a fi fost mai puternica cleat conceptia pi a
antrenat pe artist add de departe, incat a uitat cal sunt pi personaje normal
umane, cum este Duncan ci mai ales Malcolm. Tanarul rege, cu suflet de
arhanghel, devine in aceasta viziune un ourang-utang speriat, aproape nebun.
Toate personajele anonime dela banchet par nipte pasalri de noapte speriate de
o lumina. Pan g. qi capul turtit, diminuat, ascuns in armurg al garzilor, con-

tribuia la diminuarea simbolich a umanului. Un singur personaj a sapat

MACBETH CU MA$T1 LA TEATRUL NATIONAL

839

de aceasti deformare: portarul beat, al ciirui cap este inteadevar plin de

humor. Dar tendinta d-lui Sava triumf& in ma:stile celor doi eroi. In masca
lui Macbeth, diavolul lui Darer se inganii cu vreo iasm imaginat& de Breughel

cel Ratan ; Un chip fioros de bestie apocalipticit, cu ochii extrem de mici

e asimetrici, ca si cum privirea, fereastra sufletului, ar fi astupatii. Lady
Macbeth, un chip de cauchemar in intregime compus pe de o parte din atribute ale animaliatii, din simboluri ale viciului, pe de altii parte. OHM am

suferit de nepotrivirea intre text si aceste ilustraii, oricht n'am ir4e1es

necesitatea unei asemenea incerciiri asupra lui Macbeth, trebue totusi sit
recunoastem cii, privite in sine, unele tablouri scenice an fost foarte interesante. Intre ele stint de remarcat scenele vrjitoarelor, sciildate inteo
lumin misterioasg, si care sunt de o real& valoare picturali. Tot atat de
remarcabil& e i scena banchetului, replica unor sculpturi primitive in lemn

da prin veacul al XIV-lea, cu nota lor de stangiicie altoit& pe un realism

brutal.
Un spectacol mut, o poveste zugrvit i sculptat& in stilul naiv al mesterilor populari nordici, din ultimile veacuri ale Evului mediu, o interpretare
net plastid, a unei vechi legende populare, ar fi izbutit s ne dea prin viziunea unei lumi inca turbure i nelitmurita o real& emotie estetici. Dar indatg,
ce intervenea textul, disonante, devenea flagrant& si dureroasa. Nu numai ca
cele doll& expresii se intretdiau,dar ele se anihilau. Spectacolul acesta nu a fost
totusi inutil, cici a provocat o verificare a valorilor, o reexaminare a sintezelor posibile intre arta dramatic& propriu zisa, si arta decoratorului. Dacii,

experienta d-lui Sava nu este o reusittt, eroarea dansului poate totusi sg,
croiascg, un drum spre adevir. Actorii, in primul rand, pot trage o mare
Invilturg,. Cad multi dintre danii, bizuindu-se pe jocul fisionomiei, au
neglijat sa-si educe trupul spre gestul i atitudinea expresiv. Spectacolul
lui Macbeth sa., fie un avertisment impotriva ignorantei legilor naturale care
doming, expresia ffi sii-i imbie a le invitta. Cad orice stare sufleteascii dela

impuls, pan& la gandul mai subtil are o putere de expresie ce se revarsg,

in trupul-intreg. Actorul desilvarsit trebue s realizeze aceast& expresie
integralii, fox& de care nu poate destepta ecoul plin i adevarat in constiinta
spectatorului. Dar indrsneata incercare a d-lui Sava poate insemna un real
progres in teatrul romanesc dacg, opinia public& ar intelege c asemeni
intimplari sunt un simptom ale propriei ei frmntri. Simtamantul acut
al nevoii de prenoire ce munceste timpul nostru se marturiseste pe toate

taramurile ; spiritul de pionier nu e departe de spiritul liber al artei

si in vremile mari arta a proiectat departe lumina ei revelatoare de
adeviir.

Preinoirea care care aspira lumea de azi, nu va putea fi atinstt, fireste

in teatru, prin mijloace care jicnesc instinctul natural de frumusete, ci printr'o
educatie serioasii a actorilor ca rid a publicului spre armonie i prin ea spre
umanizare.

ALICE VOINESCU

840

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

CRONICk EXTERNA

COORDONATELE UNEI POLITICI EXTERNE

ROMANEgI
Y. PRINCIPII
S'a spus, i pe drept cuveint, c ara noastrii nu a avut o po1itic5, externil
bine precizatei. Ani de-a-randul, conducaorii alesi de popor sau impusi acestuia, au incercat tot felul de formule, neoprindu-se hotdrit i sincer la niciuna
din ele, multumindu-se cu tactica strecurgrii printre evenimente, ridicind

ffiretenia la rangul unicului principiu director si optand, in marea majo-

ritate a cazurilor, pentru soluii arbitrare t;ii de moment.

Ceea ce a lipsit conducatorilor nostri, chlar cu multi ani inainte de cele
trei dictaturi, a fost viziunea lucida a unei politici de ansamblu si de durata,
linia ferm a unei actiuni continui de scopuri consecvente, armonia intro
interesele reale ale trii i necesitatea inexorabilli de afirmare eticii, pe planul
international.
Greseli care nu pot giisi scuz i infeodari unor teluri straine de destinul
noastre, ne-au adus acolo unde suntem. Din tali, cfistigiitoare a primului razboiu mondial, cu prestigiu i drepturi in lume, suntem azi o tar5,
infrantil a celui de al doilea rzboiu: am pierdut prestigiul si nu avem deceit
datorii,
Opera unor rneratii de inima,' si de sacrificiu este azi spulberat5. Trebue
incepem lucrurile dela capait. Ne este dat nou5, celor intorsi la rosturile
noastre zilnice dintr'un macel la a ciirui desliintuire am contiibuit, din nefe-

ricire, s cladim o tara noui. Este dat generatiei noastre s5, traseze linia
indicatoare a politicei noastre externe. Trebue B5, aduntim cariimizile vechiului edificiu, sI adaug5m altele noui, pentru a ridica rii noastre un rost
demn in lume.
Altfel, toate durerile nu ne vor fi servit la nicio Invaitura, altfel toate
sacrifiiile vor fi fost inutile, altfel am putea reincepe maine greselile de
ieri, altfel am risca sa, pierdem i ceea ce am putut aduce nevatmat la mal
din recentul naufragiu.
1.

Politica externa a unei tari nu se improvizeazii. Ea nu este expresia unor

fantezii sau sentimente personale. S'a gsit un descreerat care sei anunte
la un moment dat ca, dup5, doudzeci i patru de ore dela inscitunarea sa,
tara va apuca brusc pe un fgas pe care il oco1isen trecut. A urmat un vindut,
care, cu sprijinul unei clici interesate, s realizeze aceastit fantezie de scos

din minti. Si am ajuns unde se stie.

Aceasta a fost posibil pentruca,, cu ani inainte, pilotii politicei noastre
externe pierdusera busola. Nu se mai orientau dupa punctele cardinale permanente, oi dup.& directiile schimbitoare ale v4..trtuhli.

COORDONATELE UNEI POLITICI EXTERNE ROMANESTI

841

Dar, peste contingentele momentului, peste sinuozitatile hazardului,

linia de afirmare a unei tari in lume se precizeaza ai se intareate timp de
generatii. Dincolo de vederi politice de partide, de preferinte sau antipatii,
ia natatere ai se desvolta conatiinta a ceea ce trebue se: reprezinte o tail, a
ceea ce trebue sa urmareasca ea, a modului in care trebue, fie sa, se prezinte
In lume, fie sa-ai urmareasca telurile.
Trebue sa atim deci care este rostul nostru real printre celelalte natiuni
ale lumii ; trebue s ne dam seama bine de ceea ce vrem ; trebue s fim convinai ca, mijloacele noastre sunt cele mai bune, pentruca cele mai juste,
mai conforme mtralei internationale. Fara acest punct de plecare limpede,
hotarit sincer, e zadarnic s speculam asupra viitorului, pentruca nu vom
putea realiza nimic trainic.
2.

Orice politica externa este In functie de interesele ei proprii. Dar nu

numai de acestea. Egoismul in viata popoarelor poate duce la succese de
moment sau chiar de oarecare durata. Dar compromite nu numai prestigiul
dar i viata acelei taxi. Ant vazut prabuaindu-se sub ochii noatri imperii
a caxor singura ratiune de a fi a fost egoismul.
La limitele intereselor noastre gasim pe acelea ale lumii care ne inconjoara. Dincolo de interesele noastre, sunt acelea, mai vaste, ale eivilizatiei.
Integrarea telurilor proprii in acelea cuprinzatoare ale intregii lumi, armonizarea conduitei noastre cu sensul mai adanc al geografiei, al istoriei pi
economiei globului, ne poate duce, hotarit, printre lauli sau obstacole, pe
calea poate grea, dar singura posibilii, a afirmarii noastre demne ca natiune.
3.

Nu traim i luptam deci numai pentru noi. Interdependenta stransa,

care domneate azi i va domni Inca ai mai imperios maine intre toate pail()
globului, trebue s ne faca foarte atenti la ceea ce se va petrece in viitor
intre fruntariile trii noastre. Caci lumii nu-i va fi indiferent, de azi inainte,
ceea ce se va petrece la noi acasa, dup.& cum nici noi nu vom putea ramane

reci la ceea ce se petrece aiurea. Vom ati deci ca lumea ne priveate nu

numai cu curiozitate explicabila, dar ai din interes mai mult sau mai putin
direct.

0 politica externa bun& este deci in functie de o politica interna chibzuita. Mai mult Inca, politica extern& a unei taxi este determinatit nemijlocit de politica ei interna. Un guvern democrat in adevaratul sena al cuvantului in Germania sau Italia nu ar fi avut nevoie de un razboiu de agresiune
pentru canalizarea spre exterior a nemultumirilor paturilor populare, provocate de tiranie i exploatarea economica. Un guvern democrat in Romania
nu ar fi avut nevoie sit' se puna In slujba uriui capital monopolist, in camtare de debuaee straine, fA a unei moaierimi parazitare, alimentata artificial
cif prinie de export, pentru a se alatura unui in calificabil razboiu de agresiune.

114.2

REVIBTA WUNDATIILOR REGALE

4.

Nu se va amesteca nimeni in treburile noastre. Ni s'au garantat intr'adevar i fiinta noastra ca stat si forma noastra social& Nu ni s'au impus
schimbari structurale. Am avut norocul, prin generozitatea nesperatii a
TJniunii Sovietice, s ne bucuram dup5, Armistitiu, de total& autonomie
administrativa.
Dar asta nu inseamn5. c ceea ce facem ne priveifte numai pe noi. Prin
conventia de armistitiu, creia Ii va urma in scurt timp tratatul de pace,
ne-am asumat i ne vom asuma anumite obligatii care constituesc in acelaiji
timp conditiile de insantoqire a Orli i, in primul rand, democratizarea,
devenita cu atat mai uwara, cu cat ea corespunde dorintelor, aspiratiilor
arzatoare i marturisite ale maselor populare, ale natiunii oprimate in trecutul apropiat.
trn guvern democrat, o democratie reala ci nu numai formal& este prima
conditie a politicei noastre externe, fundamentul ei.
5.

Numai o democratie efectiva poate garanta i infaptui realizarea obligaiilor asumate prin Armistitiu sau Tratatul de pace.
Numai un guvern, expresie a vointei Varii i lucrand pentru realizarea
intereselor nationale, poate avea posibilitatea de a satisface conditii consimtite generos de catre Marii Aliati.
Numai o astfel de democratie ne poate recapata increderea Aliatilor,
pentruca prima faza a politicei noastre externe trebue sa fie una de confirmare a increderii ce ni s'a acordat, de cactigare a unui nou prestigiu national. Numai dupa ce aceasta prima faza va fi fost realizata, vom putea
pa* cu fruntea ridicata spre realizarea celei de a doua faze: aceea de integrare a noastr in noua viola internationala, de situare a noastra pe acelaci
plan cu natiunile care au c4tigat razboiul, luptand impotriva obscurantismului pe care noi I-am sprijinit.
6.

Vom lupta deci .pentru rec4tigarea prestigiului nostril. Dar prestigiul

national este un lucru i politica de prestigiu este altul. Aceasta din urma
este un tot atat de rail sfatuitor ca i egoismul i poate duce la aceleaci
dezastre.
Nu vom fi animati deci de mobile donchicoterAi i de viziuni megalomane.

Ne vom cunoacte exact limitele i nu vom cauta s le depacim. Ne vom

echilibra posibilitile ai}a incat realizarile noastre sa fie de durata i adancime ci nu de suprafata sau numai de suprafata'. Vora fi realicti, calculati,
fara ea aceasta ni ne duca la meschinarie, la izolare, eau s ne rapeasca
dreptul la un idealism inviofator pentru noi ci generos pentru altii.
7.

Cunoscandu-ne pe noi incine, vom vedea ea am fost, suntem cj vom fi

o tara mica. Politica noastrii externa nu va putea fi cleat aceea a unei tari

11411101UDONATILI UM POLITIC EXTERNS ROMANIIIITI

mici.

$43

i dadi nu ne este permisa politica de prestigiu, nu ni e va putea

ierta nici aceea de neglijare a posibi1ita4i1or noastre geografice ci economice.

Pe acestea nu va trebui sa le supraevaluam vreodata. Pe baza for 0 a unor

principii de etica, care aunt deasupra tuturor contingentelor materiale, nu
vom aspira niciodata la maxiri teritoriale, la sfere de interese sau de influent&

Imperialismul nu ne este permis, pentruca toate tarile mid care s'au

jucat de-a imperialismul, au platit scump experienta, ca i ank marl de
altfel.
8.

Dar ce inseamna o taxa mica ? Numai o suprafata teritoriala redus5,

un numar restrans de locuitori, un potential economic precar ? Nu.
0 tare', poate fi mare prin realizarile ei, prin spiritul ei, prin influenta
ci prestigiul ei in fume, indiferent de posibilitatile ei materiale cantitative.
Ar fi i nechibzuit i josnic, ca saracia noastra material& 85, fie transportata 0 in lumea realizarilor noastre de viitor sau a preocuparilor noastre
ideale. Dar in cadrul acestor limite putem lucra in adancime 0 in inaltime.
Si nu uitam c5, un sgarie-nouri poate cuprinde pe o suprafata de teren redusa,

mai multi omenire, mai multe posibilitati ca un crag intins pe mii de hectare. Acesta sa fie idealul nostru.
Pe spatiul i cu posibilitatile noastre reduse putem creea o natiune Waal:
toasa i conctienta, conditii materiale de vial& satisfacatoare pentru toata
lumea, adevarate eleraente ale prestigiului. In acest Bens vom fi natiune
mare.
9.

Pentru toate acestea ne trebue insa munca, o munca arida 0 indelungata,

o mune& de defricare, de pioneri, o munch', planificata ci darza, indiferenta
la succesele sau insuccesele momentului 0 care sa aiba ca tel numai ima-

ginea ideala a tarii, pe care ne-am propus-o.

Fara aceast munca, o politica extern& demna de acest nume nu este
posibila.

II. COORDONATA GEOGRAFICA

S5, ne intoarcem o clip& la legaturile externe ale Rominiei cu cativo,

ani inainte de inceperea razboiului. 85, trecem sumar in revista raporturile
noastre cu vecinii ci cu aliatii mai departati de pe continent. Va fi destul
pentru a ne da seama de precaritatea situatiei tarii noastre 0 de faptul ca
era fatal sa ajungem acolo unde am fost.
Cu Uniunea Sovietica nu aveam cleat raporturi formale. 0 propaganda
interesata i abila ne facea sa ne tinem in rezerva. Deci nici acorduri politice speciale, afara de acelea generice incheiate in cadrul Societatii Natiunilor, nici legaturi economice. Dimpotriva, oficial, o politica de lezare a busceptibilitiitii sovietice, o eerie de provocari propagandistice, care trebuiau
si puni In garcli pe vecinul nostru. Pe ascuns, discutii ou Polonia pentru

844

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

crearea unui el cordon sanitar *, cochetarii i apoi legaturi din ce in ce mai

stranse eu inamicii declarati ai Uniunii Sovietice.
Cu Ungaria eram intr'o stare de adversitate infieibantata. Problema
Transilvaniei facea imposibila mice apropiere. Raporturi economice anemice.

Cu Bulgaria, acelasi lucrn. De astadata Cathilaterul era pricina. Neinsemnate raporturi economice.
Cu Polonia un fel de prietenie, in care vecinul dela nord canto, s traga

toate foloasele, in primul rand angajandu-ne intr'o aventura impotriva

Uniunii Sovietice, dar 41 cu gandul secret de a ne cere, inteo bung zi, o bate
la Mama Neagra.
Cu Jugoslavia si Cehoslovacia eram angajati in sistemul Micii Intelegeri.

Fati de a doua manifestam rezerve, pentruca, pe de o parte cochetam cu

Germania si urmam Polonia, inamicii Cehoslovaciei i, pe de altit parte, ne
temeam de a bolsevizarea * ei. Nu i-am dat deci tot sprijinul necesar. In
Jugoslavia, guverne de dictatur& flatau politica 'Italian& fata de Ungaiia
si nu erau dispuse sa miste un deget pentru cauza noasti.a.
In vest eram prieteni cu Franta si Anglia. Dadeam asigurari cd soldatul
roman va fi alituri de soldatul francez, dar intorcandu-se dela Paris, Carol
II intalnea pe ascuns pe sefii Germaniei naziste. Ne manifestam sgoinotos
simpatia pentru cei ce ne facuseig, o Romfinie Mare, dar ne infeodam din
ce in ce mai mult economiceste fata de Germania si Italia si ne pregdteam
sa ne punem in serviciul imperialismului fascist agresiv. Anglia producea
scump, deci nu putea fi vorba de relatii economice stianse. Pentiu Manta
produsele noastre, care o yuteau interesa, emu scumpe, dcci iar nu putea
fi vorba de un comert infloritor.
In Balcani, legaturi platonice cu Giecia si Turcia, fruit prea mare important& economic& i, cu toata asa zisa Intel geie Balcanied, far& nicio valoare
militara si politica. Era, ea in cazul Micii Intelegeri, un fel de prietenie fra-

zeologicd, care da ministrilor de externe respectivi prilejuri periodice de

banchete somptuoase. Atata tot.
Colaboram, ca Vara, destul de ascultata pe atunci, la Societatea Natiunilor. Titulescu fusese unul din heralzii ei i ai politicei de secmitate colectivd

pe care o preconiza. Dar, sub influenta dictaturilor fasciste, ne-am eschivat

din ce in ce mai mult spiritului genevez i, militand ideologic alaturi de dusmanii acestuia, i-am precipitat declinul i apoi prabusirea.

Aceasta era situatia In ultimii ani dinaintea razboiului.

Trebuind s refacem politica extern& a Romaniei, va fi necesar deci
sa evitana, in primul rand, greselile trecutului i sit gasim mijloace efective
de colaborare cu popoare de care nu mai pot sa ne desparta, ca in trecut,

atatea motive, pe atunci juste sau inventate.

1.

Va trebui s ducem, mai Main de toate, o politica, de amicitie sincerd

cu toti vecinii si mai ales cu cel mai important dintre ei, cu Uniunea SoVieticd. Generotitatea aratata de aceasta din urma prin Armistitiu pe de o

COORDONATELE UNEI POLITICI EXTERNE ROMANE4T1

845

parte, un guvern democrat roman care sa nu fad, interesul unei politici de

diversiune, pe de alai parte, vor trebui sa fie factorii hotaiitori ai unor legaturi din ce in ce mai stranse ai mai cordiale. Legaturi economice serioase,
cu atilt mai mult cu cat Uniunea Sovietica este azi cea mai mare tara
industrial& a Continentului ai a doua din lume ai cu cat structura economic&
a Europei va fi complet schimbata prin disparitia de pe arena a Germaniei c Italiei, tari industriale, vor trebui sa cimenteze fundamentele
amiciiei cu U. R. S. S.
Acadar, dup.& satisfacerea integrala a conditiilor Armistiiu1ui, guvernul
roman democrat ci numai un astfel de guvern ar putea pdstra increderea unui vecin pe care 1-am atacat va trebui s urmareasca un acord
diplomatic in genul celor realizate de Pranta, de Polonia, de Cehoslovacia
ai de. Jugoslavia ai ad' obtina extinderea la maximum a raportuiilor comerciale.

In ceea ce-i priveate pe ceilali a1iai, o eerie de motive de separatie au

disparut. Cu Bulgaria am lichidat definitiv orice diveigenta de vedeii. In
Polonia FA Jugoslavia sunt ai vor fi ai in viitor guverne demociate, care nu
se vor face uneltele unei politici reactionare, caie sa ne atraga, ai pe noi in
sfera kr. Un guvern democrat la Budapesta nu va agita revizionismul,
pentruca pi in rezolvarea problemelor po1iticei economice interne,nu va mai fi

nevoie de o canalizare spre exterior a opiniei publice ungare. 0 politica de

bunk convietuire cu minoritatea maghiara din Ardeal va indeparta definitiv
toate resentimentele trecutului. In ceea ce pi iveate Cehoslovacia, vom strange
cat mai mult posibil legatmile cu ea, atat din cauza necesitatilor economice,

cat ai din cauza acelora strategice. Praga va fi, in viitor, ca ai in trecut,

un cuiu infipt in inima oricdrui revizionism fascist, german sau de alt soiu.
Pacte bilaterale cu tori aceati vecini, acorduri economice ai culturale,
o actiune continua de cunoactere recipioca, ar putea face din bazinul duna-

rean o oaza de prietenie calda c un factor hotaiitor al pdcii.

2.

Inainte de rdzboiu, Romania participa ai la pacte regionale. Acestea

erau ins& animate de spiritul e cordonului sanitar . Asemenea pacte nu
mai trebue sa, invie. Mentalitatea provocatoare trebueate sti fie definitiv
inmormantata.
Sistemul legaturilor bilaterale va fi suficient pentru a pazi pacea in
aceste sectoare, mai ales daca, se va fi operat intie timp ci o serioasa interdependenta economica.

In consecinta, o Intelegere Balcanied ai chiar o Mica Intelegere nu-ai

mai au locul c e explieabil de ce la Moscova se manifesta o atat de mare
neincredere in astfel de regionalisme diplomatice.
3.

Ceea ce pactele bilaterale ne vor putea da, va trebui completat ai perfectat de Organizatia Natiunilor Unite.

346

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Ca tara invinsa, nu puteam opera acum cateva luni sa fim prea curand
admisL Cu toate acestea, satisfacerea conditalor Armistiiu1ui, recastigarea
increderii Aligner, recunoasterea recent& a legitimitatii guvernului nostru
ne Vor da dreptul de a fi printre celelalte ngiuni castigatoare ale razboiului.
In cadrul acestei organizatii va trebui s militam pe liniile unei politici
de democratizare In lume si de respect al dreptului gini1or, fara rezerve
mintale, Mr g. ganduri ascunse.
4.

Va trebui si reluarn firul amieitiei noastre traditionale cu Franta, de care

ne leaga nu numai amintid sentimentale sau rudenii de latinitate. Franta

va ramane, in viitor ca si in trecut, un pion al luptei pentru democratie,
un focar nestins de idei generoase, umanitare, civilizatorii.
Vom lupta pentru recaatigarea increderii Regatului Unit, al carui adversar am foot in acest razbeiu. Pacte bilaterale, dupa exemplul Cehoslovaciei, aunt si in aceste cazuri cele mai indicate. Dar aceste instrumente
trebuesc solid fundamentate pe trainice legaturi economice.
Dintre natiunile de peste Ocean, Statele Unite vor trebui sii fie in primul
rand al eforturilor noastre de captare a bunavointei. Raporturile mai mult
formale ale trecutului, trebuesc transformate in legaturi comerciale i culturale efective si ample.
5.

In general, Romania va milita pentru o prietenie sincera cu toate Natiu-

nile Unite, cautind s stabileasc a. relgii cu acelea cu care nu a .avut in

trecut sau cu care a dus numai raporturi de politete diplomatica.
Luptand pentru prietenia cu Natiunile Unite, Romania va lupta i pentru
prieteniaD/NTRENatiunile Unite. Nu va mai trebui s contam, ca In trecut
si cum mai face si azi reactiunea dela noi si de aiurea, pe o spiixturii in
frontul aliat.
Vom intelege, odata pentru totdeauna ca, In calitatea noastrit de Ora
mica, In virtutea unui puternic principiu de interdependenta, situgia noastra
va atarna de situgia generala a lumii ; c securitatea noastri este o farama
din securitatea colectiv a Ngiunilor Unite si ca o divergenta intro acestea

ar putea atrage Romania intr'un conflict care i-ar putea fi fatal. Numai
In alianta. cu Natiunile Unite, numai in alianta DINTRE toate Natiunile
Unite, viitorul rii noastre poate zari lumina, progres, inaintare pe scara
civilizgiei, imbunatatire a propriei noastre tari.
6.

Luptand pentru securitate In cadrul colectivitatii umane, Romania va

trebui sa evite, ca fatala, politica asa zisului echilibru.
Ea trebue s ia aminte dela faptul c echilibrul dintre puteri sau grupuri
de puteri nu a putut fmpiedeca niciodata razboiul, i ca Odle care practicau
echilibristica diplomatica au fest intotdeauna victimele unei agresiuni care
putea sa le devina fatale'.

COORDONATELE UNEI POLITICI EXTERNE ROMANE$TI

849

Pe de alta parte, in timpuri de relativ5, pace, echilibrul a dus la sporirea

concurentei economice, politice; militare, dintre puteri i grupuri 0 a precipitat r&zboiul dupa ce II facuse iremediabil.
7.

Ca 0 echilibrul, trebueste evitata neutralitatea.

Neutralitatea se apara, nu se dec1ar5,. Ca Ora, mica, nu ne-am putea apira

niciodata, neutralitatea intr'un eventual razboiu 0 am fi, din cauza imprejurarilor, victime ale unui agresor.
Imprejurarile au aratat in ambele razboaie mondiale, ca neutralitatea
nu poate fi efectiv5,, ca ea are un Bens unic, favorizand intotdeauna pe
agresor.

cum inteun eventual razboiu viitor, ca si in eel trecut, nu va putea

fi vorba de a pastra indiferenta, neutralitatea absolut& intre aparatorii
democratiei, ai progresului 11;1 adversarii acestora, se intelege de ce Romania

va trebui sa se situeze, in primul moment, de partea acelora care sunt cu

legea, cu dreptatea social& 0. internationala.
8.

Interdependenta politica mondiala este in functie de aceea economic&

Nu ne mai putem refugia, ca in trecut, in autarhie csi izolationism economic. Protectionismul vamal nu mai poate fi un punct cardinal al comertului nostru exterior. Crizele sau prosperitatea din lume nu ne mai pot fi
indiferente, pentruca pretul grnelor noastre se va decide la Buenos Ayres,
sau al petrolului nostru pe piata sovietica, levantina, sau americana. Ascendents, conjuncturii sau depresiunea noastra vor depinde de situatia eco-

nomici a lumii la un moment dat.

Va trebui deci ea refacem sau s cream o economie care so, se angreneze,
iar nu sa, villa in conflict cu economia tarilor cu care vom fi in relatii. Raporturile de complimentaritate economic& vor trebui a& intareasc& pe acelea
de coordonare politico-diplomatica.
9.

Aceasta interdependenta, va trebui sa, ne determine a transforma cat

mai rapid tara noastra, inteun nod rational 0 complex de comunicatii
moderne, pe uscat, pe api si in aer.
Din totdeauna Ora noastra a fost punct de trecere intre Occident 0
Orient, intre Nord 0 Sud. Va trebui sit modernizam aceasta punte istorich inteuna a viitorului. Vom area conditii prielnice de tranzit intre Baltica i Mediterana, intre Marea Ncagr i .Adriatica, intro Marea Nordului
si Orientul Apropiat.
Romania poate deveni o placa turnanta a coraunicatiilor internatiopale i noi am fi cei dintai care sa profitam de pe urma tranzitului amplu.
Aceasta ne-ar apropia de centrul relatiilor internationale i, far& a ne da prilej
de megalomanie nationali, ne-ar urea totusi important& i deci qi prestigiul.

848

REVISTA FLINDATIILOR REGALE

III. COORDONATA ISTORICA

Dath este adevaxat a politica externa, a unei tad nu se improvizeazil;

c nu este rezultatul unui singur moment istoric ; c nu este expresia simpatiilor sau antipatiilor personale ale unor conduthtori fatal vremelnici ;
cgs peste succesele sau esecurile momentane ale unor directive politice,
domneste linia unei permanente de eforturi coordonate i neinterupte In
acelasi sens ; dath toate acestea nu pot fi contestate de oamenii lucizi pi
In misur
dea seama de perspectiva desfiisurArii evenimentelor, atunci
este si logic si necesar ca, in momentul trathrii sau revizuirii modului de
afirmare al acestei tri in lume, sit se examineze i datele istorice, sii se
caute, cu alte cuvinte, dath, trecutul nu Inchide Intro filele lui tendintele
oarecum eterne ale drumului neamului.
0 politic a'. extern romneasth, care si neglijeze datele istoriei, nu poate
avea pretentii de seriozitate i urmiile ei pot fi fatale. Aceasta nu mai
este o simpl consideratie, mai mult sau mai putin fiIosofic, ci o lectie
pe care ne-au dat-o evenimentele. Este in acelasi timp i un avertisment
pentru viitor, pentru toti acei care ar credo th se poate trece cu buretele
peste jaloanele luminothe pe care le-au liisat in urma, mintile strillucite ale
multora din conduchtorii acestui neam.
Vom face deci un apel constant si serios la istorie.
1.

Dar istoria au scris-o oamenii si multi dintre acestia au foot inclinati

fira: vad5, in ea imaginea unor sentimente mai mult eau mai pntin personale.

Interese de o clip/ ale unei close sau ale unui singur om s'au stiecurat In
examinarea evenimentelor. Multi au vbizut trecutul prin lentila deformantil
a unui plezent exclusivist i toate acestea la un kc au alterat imaginea
real& a istoriei. Asa th, piing acum, luarea treeutului ea, marturie sau sprijin
in Osirea unei orienthri in prezent sau viitor putea fi destul de periculoath.

Vom revizui deci, desVarati de once resentimente, istoria neamului

nostru. Nu iota mai fi narmati, in povestirea ei, de covinisme sau nth, de
rasa, de interprethri tendentioase ale evenimentelor. Si, mai ales, nu vom
mai imbuiba capul tinerelor generatii cu un fals patnotism bazat pe o viziune
eronath, a trecutului.
2.

Ca si coordonata geografith, si aceea istorith cere a se incepe once examinare atenth prin studiul raporturilor cu vecinii. Or, pram& ieri,istoria noastth

oficialli nu a fost cleat un indemn la adveisitate, &And realitatea istorith

constituia tocmai o lectie categorith de colaborare.
S'a spus c suntem o insura, de latinitate inteo mare de slavonism si
turanism. Nu putem nega, fireste, importanta capitala" a elementelor latine
in formarea limbii. Istoria noastrit si strdinii mai recent& a redus inth megalomania latinitatii. Ca once popor, nu suntem o rath aparte, nu constituim
o natiune puth, neatinth de influente strine. Dimpotniv, datorim foarte

COORDONATELE UNEI POLITICI EXTERNE ROMANESTI

849

mult nelatinilor, piintre care am convietuit. Nu numai limba noastrit, dar

cultura noastra, intiegul nostru fel de a ne manifesta i de a fi, modul nostru
de a simti 0 de a gandi, au fost afectate, timp de secole, de popoatele in mijlocal carora am trait, cu care am avut raportuii continui i normale.
Aa ca nu numai limba noastra este plina de slavonisme perfect incetatenite timp de secole, dar i de turanismcle pe care eri le respingeam
desgustati. Iar filologia, astazi un instrument capital al cereetarilor istorice,
ne arata c asimilarile de elemente linguistice nu stint evenimente arbitrare,
ci se explicit prin cauze sociologice ci psihdogice bine determinate. Dacit
in tot cursul istoriei noastre ne-am fi simtit rau printre popoarele in mijlocul
carora eram situati, dad, raporturile noastre ar fi foot numai de ducmanie
cu ele, limba noastra ,nu ar avea azi Inca un numar atat de important de
elemente nelatine. Or, filologia ne dovedecte tocmai contrariul. Ea ne demonstreaza, Omit la aparitia documentelor scrise, o convietuire aproape
pana la confundarea esentei noastre i, dupit aceea, persistenta unor raporturi

fratecti cu toti, cu absolut toti vecinii, fara nicio exceptie. Si and vorbim
de fratie, ne referim. bine inteles la aceea a popoarelor, nu la aceea a paturilor conducatoare, care puteau fi manate de interese straine de ale celor
oonduci.
3.

Suntem inconjurati de ruci, polonezi i slovaci, unguri, srbi, croati

si bulgari.

In tot cursul lungii noastre istorii nu am avut, dintre acecti opt vecini,
decat diferende de moment cu doi: ungurii i polonezii. Sit examinam si
natura acestor diferende. In Ungaria, in Po Ionia, ea t3i. la noi de altfel (cum
au dovedit cercetarile istorice recente), pang, la sfarcitul secolului al XVII-lea
au domnit forme sociale i politice strict feudale. Adversitatile ce au putut

izbucni, nu au foot decat diferende de seniori feudali, conflicte intro suzerani i vasali, certuri de prestigiu cavaleresc. Atat. Intre poporul roman
si popoarele Poloniei i Ungariei, deopotriva de impilate, nu a domnit in
tot cursul veacurilor nicio adversitate. S'au certat stapanii intre ei. Robii
au ramas prieteni. Din cearta intre Mircea eel Bat an 0 Carol Robert, din
conflictul de suzeranitate al lui Stefan cel Mare cu craii polonezi sau cu Corvinii maghiari, sit nu batem moiled& istorica diversionista.

Dimpotriva, din Polonia cronicarii noctri moldoveni au adus pentru

prima oara contiinta 1atinitaii noastre, primele rudimente de cultura
modernit. Iobagii romani i unguri au luptat impreuna, la Bobalna in secolul

al XV-lea 0, sub conducerea lui Gheoighe Doja, la inceputul secolului al

XVI-lea, impotriva asupritorilor comuni, iar celeliqte revolutii, ale lui
Horia c Avram Iancu, pe care istoria oficiala le prezenta drept nationale*,
aveau in realitate un caracter pur social. Iar dintre ungurii S cu care am
venit in conflict, nu trebue sa se uite c adveisaiul lui Miicea cel Ratan
era francez, iar acela al lui Stefan cel Mare pur ci simplu roman. Aceasta
ne invata istoria. Nimic altceva.
9

85o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

4.

Dintre neamurile cu care nu am avut niciodald vreun conflict in cursul

istoriei noastre milenare, Rusii ocupa locul intku. Or, tirnp de secole nu
au fost deck raporturi de cea mai paifect a. vecinatate, schimburi culturale
pi economice de mama intaia, un perpetuu dute-vino peste fiontieie, farit
nicio piedecti. Dimpotrivii, am dat Rusiei pe un Petiu Movilii, pe un Dimitrie Cantemir, dupa cum pi ea ne-a dat attttea gingase dornnite.
In lupta impotiiva Turcilor, domnii nostii au gisit spiijin in craii Moscovei, iar mai tttrziu interventia protectoare a imperiului ius impotiiVa cxpansionismului turc nu a fost simpla inventie. Trebue sa mai pomenim de
ajutorul capiltat pentiu captigarea independentei noastre, de faptul ca, am
luptat alatuti impotriva nemtilor in piimul razboiu mondial pi ca azi datoim
fiinta noastra Armatelor Ropii Eliberatoaie ?

Mai e nevoie de argumentki pentru a epura iptoria relatiilor romanoruse de toate fanteziile inveninate pi a face lee piieteniei dcsinteiesate co
a domnit intre un stat din totdcauna uriap pi until din totdeauna foaite
mic sau numai mic? Mai e nevoie La" sub liniem sensul pe caie istolia ni-1
arata in relatiile permanente romano-ruse ?
5.

Dar cu vecinii din Sud i Sud-Vest cum stam ?

Istoria noastrii cunoapte o foarte indelungata perioada balcanicti. Din
toata aceasta perioada, limba noastra, poezia noastra populara, legendele
noastre nu au pastrat la nord de Dunare deck amintii ea celei mai calde
colaborari. Legaturile noastre religioase cu Tarnova, cele politice cu Vidinul sau Krupevatul, lupta comuna pe campiile balcanice impotiiva impe_
rialismului turc nu au fost decat dovezi de fraternitate, de comunitate de
interese istorice i geografice.

Asta ca sa nu mai amintim de unde ne-au venit alfabetul cirilic sau

primii capi bisericepti i, cu un cuvant, toatii perioada slavonismului nostru
cultural.

Cu acepti slavi am .colaborat. Printre ei ne-am simtit bine, le-am dat

ne-au dat o milni de ajutor. Aceasta n'o pot nega decat san necunoscatoHi istoriei noastre reale, sau rauvoitorii manati de interese straine de
acelea ale natiei noastre. Mai mult Inca, noi, latinii dela Dunke s, cum
ni s'a spits, ne-am mentinut, fie prin sangele proaspat pe care ni 1-au infuzat
slavii, fie prin ajutorul pe care ei ni 1-au dat. i daca este adevarat ca incruciparea raselor produce tipuri superioate de cultuia, ratiunea noastra
de a fi, taria, noastra national& este tocmai faptul de a fi realizat o fericita
sinteza de latinizati i slavi.
gi

6.

Legiturile cu Occiclentul au Venit mai tarziu, abia la inceputul secolului

trecut. In scurt timp insa, pentructi Occidentul reprezenta atunci progiesul,
lupta pentru democratie, pentru forme mai drepte de viatti, pentruca In-

COORDONA1LE UNtI POLITICI EXTERNL AOMAINEST1

8,1

semna posibilitatea de afirmare a natiunilor oprimate, aceste legaturi au

devenit de o intcnsitate pe care nu ar fi putut-o bknui niciodata trecutui
nostru.

Din primul moment Franta, mai apoi 0 Anglia si oarecum Italia, colaborand cu Rusia, ne-au dat posibilitatea afiimgrii noastre in lume. Am imprum- utat apoi forme noui de viatk, ne-am improspittat cultura, ne-am modernizat, ne-am imbogitit re1aiile economice gra:tie Frantei i Angliei.
In sfftrsit, ca o incununare a acestei evoluii, algturi de Manta 0 Anglia,
aliatcle Rusiei, am luptat impotriva imperialismului german wilhelminian.
Si aceastit lectie am neglijat-o. Am pgrsit Emita in momentele ei tragice. Am intors spatele Anglici. Am dispretuit suveran Statele Unite, care
ne-au ajutat i ele la constituirea unei Romknii Mari 0 am luptat apoi si
impotriva kr, pentruck se impoti iviserg planurilor de cotropire ale dusmanilor

nostri din trecutul rdzboiu mondial, carora fusesem vitridqi de clica tradatoare.
7.

Trecutul nostru, adeviiratul nostru trecut, nu acela falsificat de istoria

reactionark, trebue sa ne fie o invittilturk pentru viitor. Neglijarea acestei
lecii ne-a adus pan la marginea prapastiei. Numai o nesperatg generozitate
din partea Uniunii Sovietice ne-a salvat de o soartit similara cu a Germaniei.
So, stim sit tragem foloasele acestui noroc neasteptat.
a Romknii au avut totdeauna noroc in istmie #, au spus cigiva filosofi
ieftini ai trecutului nostru. Am avut noroc ? Nu. Ne gitseam numai pe linia
adevaratelor interese naVonale EA civilizatorii. Am avut s noroc # in 1877
fiindc luptam pentru o cauza dreaptit ; am avut noroc s in 1918 pentrucii
am luptat algturi de cei ce suslineau o cauzg dreapta. Dar am pierdut atunci
arid am mere impotriva dreptg.tii. Si &di poate fi vorba de un adeviirat
noroc, primul nostru mare noroc naVonal apoi 11 avem acum, dupg catastrofala noastra infringere, numai gratie unei generozitti pe care n'am
meritat-o dela inceput.
)))

IV. COORDONATA ECONOMICA

Situatia economica a unei

tiI i raporturile ei comerciale cu toatk lumea

nu pot fi indiferente conducittorilor ei. Aa C

a stabili directivele unei

politici externe, fad): a lua in consideratie elementul economic, inseamna a
cladi pe nisip. Chiar fkra a fi de parere ca economia fundeazit intreaga suprastructura politica, trebue sit admitem azi, dupii o experient plink de inv-taminte intre cele doug. razboaie mondiale, cit raporturile economice intre
Vari au fost elementul hotgritor al relatiilor politico.
Si pentrucit politica externa viitoare a t 'aril noastre nu va fi o aerie de
improvizatii ca in trecut, ci o armatura solidit de concepVii ferme, va trebui
sg, lucram serios in domeniul economic intern 0 extern, din convingerea
cS aceasta condiVoneaza situalia noastra ca stat.

9'

852

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Am vazut, la un moment dat, inainte de recentul razboiu, cum structura

economic& a trii noastre ne-a manat spre o infeodare economici si ce,
aceasta a precedat pe cea politica. Aceasta a schimbat linia de pftnil atunci,
o lithe oscilanta, e drept, dar tot* orientata inteun anumit sens, i ne-a
alitturat unei grupe de natiuni care, prin structura lor economicil, in afaril
de atittea motive de altit naturit, erau fatal destinate sa piarda ritzboiul.
Lucrul acesta nu se mai poate repeta.
1.

Dace: scopul relatiilor politice dintre tari este pacea, telul relatiilor economice este prosperitatea. Intru cat intre cele dou r). ritzboaie mondiale nu
s'a vazut limpede legatura intre pace ei prosperitatea natiunilor, dace, nu
s'a inteles c5, depresiunea ei marasmul pregatesc ritzboiul, trebue 85, ne f olosim eel putin acum de exemplul pe care ni-1 ofer5, anii 1929-1939. Va
trebui sa sesizitm faptul ca o conjunctura descendent& impinge anumite
OH la rezolvarea crizelor interioare prin canalizarea spre exterior a nemul-

tumirilor populare, ca aceasta indreapt& productia spre prepararea razboiului devenit inevitabil.
Prosperitatea, ca i pacea, este o problema de interdependent5,. Ca ei
securitatea, este un fenomen indivizibil. Nu se poate spune ea un eveniment
economic este prea deprtat in spatiu ei ca nu ne priveete, intru cat, pima
la urma, ne vom resimti i noi. Nu vom putea afirma c rezolvarea unei
probleme economice a titrii noastre ne priveete exclusiv, pentruca ea influenteaza, oricat de putin aparent ar fi fenomenul, toate ri1e cu care venim

sau nu in contact direct.

2.

Planurile de refacere economica a lumii, discutiile dela Bretton Woods,

parerea guvernelor autorizate In ceea ce priveete structura economic& a
lumii de maine se concretizeazit in trei directive:
a) reconstruirea unui sistem care sit se intinda peste intreaga lume,
b) asigurarea cu minimum de eoc posibil a trecerii dela economia de
rizboiu la aceea de pace ei
c) vegherea ca fortele susceptibile de a provoca noui depresiuni 85, fie
combatute in mod eficace.
Este probabil ca aceste trei directive, care urmiiresc unul ei acelaei scop,
prosperitatea indivizibilit in lume, sit conditioneze tot pe atilt de obligatoriu

ea ei Charta Securittii, re1aiie economice dintre state ei chiar structure

lor economic& proprie. Caci, dup 5. cum democratia intern& este considerata

ca factorul fundamental al relatiilor internationale viitoare, este probabil

ca o anumit strueturit economic& a fiecarei t5,ri in parte, o anumitit productie i chiar un anumit mod de productie, vor trebui sa fie asumate de
fiecare tarit, cu conetiinta cit astfel va constitui o unitate care trebue sa
se integreze perfect in angrenajul complex al lumii.

COORDONATELE UNEI POLITIC/ EXTERNE ROMANESTI

853

3.

Romania se va integra efortului de prosperitate al intregii lumi, acceptand rolul modest dar totusi atat de important care-i va fi alocat. Ea va
accepta acest rol, intru cat orice organizatie economic& a lumii viitoare va
garanta tarii noastre, ea i tuturor celorlalte tari de pe glob, bine inteles
in cadrul unor anumite limite:
a) libertatea de acces la pietele mondiale, de a obtine materii prime
eau produse manufacturate, cumparate sau vandute pe aceste piete, o liber-

tate favorizata prin suprimarea progresiva a stavilelor care ingreuiazi

comertul;

b) avantajele ce decurg din metodele moderne ale productiei sit fie

nii noastre, ea 0 tuturor celorlalte tari, atit prin suprimarea
stavilelor de mai sus, cat i prin curajoase masuri internationale de reconstructie i desvoltare.
accesibile i

4.

Nu va mai fi deci indiferent conducatorilor nostri, ea 0 intregii colectivitati mondiale, ce fel 0 cu eine vom face comert exterior.
pentruca este probabil c vom fi integrati unui sistem care sa, se
refere nu la spatii economice ale altor continente i nici chiar eine stie carei
extremitati a continentului nostru, ci pur i simplu spatiului mai mult eau
mai putin limitat, in mijlocul caruia ne aflim, cu corectari inerente, cu com-

pletari indispensabile din alte spatii mai departate, i intru cat intro toate
aceste spatii va domni o armonie de alaturare aceluia0 efort de prosperitate mondialit, va trebui s examinam atenti de pe acum sensul in care
vom dirigui relaiile noastre economice cu exteriorul.
5.

In viata economic& a fiecirui stat, libertatea absoluta a initiativei particulare a dus la haos. In viata economic& internationalit, pluralitatea de
haosuri nationale a dus la o anarhie care a precedat si a pregatit razboiul,
pentruci, de asemeni, nicio autoritate, deasupra statelor, nu a intervenit
pentru a directiona productia i distributia.

Para a stingheri initiativa particulara, gra a-i taia elanul, este insi
probabil c i se vor da anumite directive, pe linia carora se va putea desvolta, dup anumite principii i in anumite limite. Primul principiu va fi
de sigur utilitatea colectiva. Vor fi produse, mai Mai de toate, marfurile
general utile. Dar 0 utilitatea are margini. In cadrul ei va trebui ea se produe& la pretul i calitatea pieii internationale. A produce mai scump si

mai prost inseamna a stabili din nou bariere protectioniste, a deschide

din nou razboiul economic cu frile cu productie superioar& in calitate
inferioarii in preturi.
Dar utilitatea national& mai are 0 un aspect international. Este 0 probabil i necesar ca, in organizarea rationala a productiei i consumului in
lume, ea se aloce fiecarui stat un sector specific de activitate, in cadrul tots.-

REVIErrA FUNDATULOR REGALE

854

litii productiei mondiale. Nu vom mai fabrica deci anumite produse,

pentruca ne sunt utile, ci vom fabrica altele care sunt utile lumii intregi
pe care vom schimba produsele necesare pieii noastre interne. Nu vom
baza deci industria noastra pe principii anarhice de autarhie, ci pe principiul armonic al interdependentei.
si

6.

Vorbind de industrie, am atins un punct nevralgic.

Va fi taxa noastra, in lumea de dup.& ritzboiu, o tara eininamente agri* ca in trecut, eau una industriala. Tiirile pur agricole sunt 'pH sarace,

cora

orice s'ar spune. Cerintele vieii moderne, standardul de viata, al maselor

noastre, care trebueste ridicat mult, ne impun, ca un imperativ categoric,
ea abandonam un traditionalism economic, care si-a trait traiul, oridtt
s'ar preta el lirismului.
Va trebui ea no industrializam, deci. Dar industria noastri nu trebue sa
concureze industrii straine mai vechi. Vom creea o industrie care sa-si
gaseasca materiile prime la noi in tarii, eau una de transformarea materiilor
prime primite de aiurea, numai in masura in care productia noastra ar fi
necesara colectivitatii inconjurittoare sau mondiale.
A proceda altfel inseamna a crea din nou industrii artificiale, a provoca
pentru incurajarea lor ritzboiul vamal, a contribui la declansarea sau batetirea anarhiei economice in lume.
Vom industrializa in primul rand intreaga noastra agricultura, pentruca
numai aceasta va crea bunastarea taranimii j va duce deci la crearea
unei economii saniitoase a marii majoritati a populatiei noastre 0 la ayezarea unui puternic fundament de prosperitate interne: 0 pace externa.
7.

se.

Industrializarea necesita maH capitaluri. Initiativa statului va trebui

aiba un rol important, dar nici aceleia particulare nu i se vor contests

dreptui ile.
Inge:, prin legaturile sale internationale, bancare sau pur industriale,
acest capital asa zis particular poate fi infeodat unor anumite interese.

Ele pot fi pur economice, dar atunci sunt monopoliste, sau politice, straine
de intercede nemijlocite ale tarii noastre ci securittii in general.
In acest sector se impune deci controlul absolut al statului. El trebue
sa vegheze ca economia tArii sit se ellideasca pe baze sanatoase, atilt in
ceea ce priveste refuzul de a participa la combinatii de cartele i monopoluri
internationale, care din totdeauna au due tarile pe panta imperialismului,
cat 0 in ceea ce priveste refuzul de a ne infeoda unor interese politice, pe
care istoria i viitorul tarn noastre le contest&
8.

Economia noastra va trebui ea tina seama de noua structura economica

continentului, In cadna acesteia, Germania dispare definitiv ca mare pu-

NOTE PLASTICE

tare industriall, spre binele pa:0H r)i. al tuturor

trecut.

8ss

ri1or exploatate de ea in

Avand nevoie in viitor de produse industriale sau semifabricate, de

masini i unelte, ne vom adresa altor ri industriale. Vom apela in primul

rand la cea mai mare tar& industrial& a continentului si la celelalte tri cu

care am avut un comeit mai mult sau mai putin prosper in trecut, Franta,
Regatul Unit, State le Unite.
Pentru moment, toate aceste ri sunt preocupate majoritar cu propriile
kr nevoi de refacere. De un comert intens cu ele nu poate fi vorba cleat
in trei-patru ani. Pk& atunci, putem injgheba numai rudimente de comert
exterior, care ail satisfacii in msura posibilului necesitiitile noastie 'curente.
Modul in care vor fi stabilite ins& in viitor acordurile noastre economice a
fost perfect indicat recent de acordul romuno-sovietic. Ni se dau materii
prime qi produse industriale, fie contra produselor interne, ce pot interesa
piata ruseasch, fie contra muncii de transformare a materiilor prime, pe care
le vom inapoia fabiicate sau semifabricate Uniunii Sovietice.
Apare deci principiul nou al compensatiei prin muncii, care este atat
de util desvoltarii economiei noastre nationale i coopergrii internationale.
Gratie punerii in valoare a acestui principiu, vom putea resorbi in mod normal
suprapopulatia noastr& agricolii i ne vom putea anglena mai perfect economiei statelor inconjuratoare.
9.

Nu putem triii fur& un comert exterior prosper, care sit satisfac& necesittile noastre 10. so. multumeascli i pe acelea ale partenerilor nostri. Dar
nu ne poate fi indiferent nici nouu i nici natiunilor cu care suntem in relatii

de prietenie, nici cu cine nici in ce mod vom face acest comert exterior.
Vom veghea deci ea acesta, ridicandu-ne propria prosperitate, s ne
fie mijloc de apropiere de natiunile iubitoare de pace ale lumii, un mijloc
de coasolidare a bunei stiri universale, de colaborare la armitura de securitate colectiva.
In acest fel, respectnd interesele noastre, vom respects i pe acelea
ale progresului si ale bunei invoiri intro oameni. Numai acesta poate fi
sensul unei integrri economice a Romniei intre celelalte natiuni paanice.
Numai in acest sens relatiile economice ale Romaniei vor putea servi eficace
'raporturile ei diplomatice internationale.

M. ROVA

NOTE PLASTICE
Relukd notele noastre plastice, trebue Ba ne marturisim regretul de-a

nu fi putut vorbi la timp despre doua dintre cele mai demne de kat in
seam& manifestari de art& plastic& ale sezonului care a trecut. Este vorba
despre expozitiile d-lor Tuculescu i Maxy.

856

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

I. TUCULESCU. Ceea ce caraeterizeaza, mai presus de orice, personalitatea d-lui Tuculescu, este indubitabil, efervescenta. Elogiile de care
s'a bucurat Inca dela inceputul manifestalilor sale, 1-ar fi putut inclina
catre adoptarea unei retete. Nu a fost cazul, i aceasta, pentru motivul
binecuvntat ea d-sa face paite din categoria pictolilor cam cunose
primejdia incorsetarii intr'o formula oricat ar fi ea de a fericita . Cu un
cuvant, corabia pe care s'a imbarcat d-1 Tuculescu, nu are la carma numai
Entuziasmul, ci i acel infailibil carrnaciu al talentului care este inteligenta.
Dela vapaile inceputului i pang la panzele prezentate in ultima expozitie,
este o distantg sesisabili. D-1 Tuculescu trece dela orgia coloiilor elude
la o pasta in care tonurile sunt trecute prin sentiment, prelucrate, imbinate
armonic. Cate un amanunt de coloare cruda, intentionat plasat in primul
plan, incearca s dea adancime. sa marche7e diferente de planuri.
De sigur, pictorul ar putea gag o indreptatire a procedeului In afirmatia facuta de Matisse, care spune (dram din memorie): a Ochiul nostru
este plictisit de monotonia mijloacelor de exprimare ; el cere neprevazutul e.

Totul este ca neprevazutul sa distoneze... armonic cu restul...

Abandonand cerurile vinete, negre, bleumarine ale vechii maniere,
pictorul redg acum In panzele sale, miscarea, vibrarea tonurilor cerului,
din natura. In felul acesta, trece la o exprimare mai terestra, mai realista.
Luarea de contact cu pamantul nu trebue sa ne fac s credem ca temporamentul tumultuos al d-lui Tuculescu se va opri aci. Impresia c ne aflam
In fata unei noi etape, careia Ii vor urma nu stim cate altele, este certa.
Aceast framantare, turburatoare de sigur, las repetara totus'i impresia unei cautari trecatoare ; un experiment interesant pe un drum la eapatul caruia prevedem completa gasire a artistului. Salturile brusce stint
proprii evolutiei sale, evolutie de autodidact in picturii i tocmai prin aceasta,

nealterat de viziuni i conceptii academice. Spunand autodidact, nu vrem

sa intelegem nicidecum diletant, ci doar o individualitate netrecuta print' e
bancile unor dogme de multe ori nocive. Ne aflam In fata unui pictor nilscut,
care poate pasi cot la cot cu cei mai de seama exponent.' ai generatiei sale.
M. H. MAXY. Vizitand expozitia d-lui M. H. Maxy, ne-am amintit de
unele reflectii ale lui Cezanne. Mafele artist afirma ca pictorul trebue sa
facii tot ce-i sta in putinta pentru a se pazi de influenta literaturii si a unei
tematice care il Indeparteaza de calea adevarata, de studiul concret al naturii, obligandu-1 sa se rataceasca in speculatiuni infructuoase.
Nu-i mai putin adevarat ca, in pictura, natura motivelor corespunde
conceptiei specifice a fiecarei epoci, ilustrand in diferite moduri climatul
colectivitatii, nealterandu-le cu nimic valoarea lor artistica.
Nimic nu este intamplator. Societatea din vremea lui Breughel si Goya

nu este nicairi oglindita mai cu fidelitate decal pe panzele acestora. In

epoca noastra, un Picasso a realizat cel mai sguduitor document, deopotriv
de mare valoare artistica, dar i umana, prin faimoasele sale frescuri Ii
desene asupra razboiului civil din Spania (Guernica).

La randu-i, d-1 Maxy se stradueste s infirme afirmatia lui Cezanne,

cerebral prin excelenta, d-sa izbuteste s duca, pictural, la

intru cat

NOTE PLASTICE

857

bun sfargit temele propuse. Optand pentru puterea de sugestie imediata

a temei, i (land primitate compozitiei, d-1 Maxy nu insist& asupra colorii
a't desenului. Tendinta catre sensibilitate transpare din panzele d-lui Maxy,
deocamdata numai in intentie. Pictori ea Matisse gi Picasso, cari au experimentat toata gama posibilitatilor plastice ai care au reugit sa-ai impuna.
pe rand respectivele faze, putand face trecerea dela cerebral la sinteza,
sensibilitate sau invers, sunt ilustre example. Pionier al unei arte militante,
s'ar putea ca d-1 M. H. Maxy s ne infatiaeze intr'o viitoare expozitie aspectul
unei arte pluriformo, trecuta i prin circuitul sansibilitii. Drumul parcurs
de d-sa dela pictura i desenele epocei de avangarda de acum doua decenii,
este ascensional, viziunea devenind limpede, iar obiectivul spre care tinde
fiind deliberat. Renuntand la schematizarea formelor, d-1 M. H. Maxy este

singurul dintre pictorii nostri care slujeate socialului cu mijloace plastice

de burnt calitate.
GRUPUL a ARTA)). Una dintre cele mai bogate manifestari ale anului
plastic. Personalitatea componentilor grupului, degi nu de valoare egala,
se completeaza fericit, realiz&nd un manunchiu prestigios. In frunte, Pictorul

Steriadi. D-sa expune cu exclusivitate desene, spirituale, strabatute de un

suflu vital salutar, dovedind Inca odata cat este de pretioas& ironia, aceasta
sare a inteligentei. Tratate liber, in linii fulgurante, desenele pictorului
Steriadi aduc un limbaj neechivoc, categoric, de o modestie sincera.
a Desenul (spunea Rodin) reprezinta in arta plastic& ceea ce este stilul
in literatura. Demn de laud& nu este cel manierat, rafinat, ci acela care
trece neobservat, deoareee nu distrage atentia cetitorului ci concentreaza
subiectul i sentimentul exprimat. Pictorul, care scoate in evident& tehnica
desenului su, scriitorul care recurge la efecte in stilul sau, pot fi asemilnati
laranului care i lustrueate plugul doar ea sit straluceasca, in loc sa-1 infiga
in brazda. Bun este acel stil i acel desen care nu se lauda, ci dimpotriva,
las& ca intreaga atentie sa. fie absorbita de interesul continutului. Acelaai
lucru se poate spune i despre colorit. In esenta nu exista stil bun gi colorit
bun ; bun este numai adevaru1 desfiaurat inaintea ochilor nogtri. Cel mai
greu lucru i cel mai inalt, cu alte cuvinte: limita artei, este desenul i atiinta
de-a exprima simplu i firesc. Cand priveati un tablou sau ceteati un vers
nu bagi de seam& nici desenul, nici stilul i, totugi, far& s vrei, egti migcat
pana In adancul sufletului a.
Desenele d-lui Steriadi ne-au amintit aceste ganduri. E un elogiu indirect, dar credem cel mai de pret.
* * *

Pasiunea pe care o pune d-1 Lucian Grigorescu in arta sa ne duce cu

gandul la emotionantele example ale maeltrilor impresioniati cari 10 Sochinau intreaga existenta, muncii i problemelor picturale. Devotiunea d-sale
pentru arta se exprima, prin intreaga sa viatit de munca g,i izolare. E un
exemplu pe care 11 propunem in deosebi celei mai noi dintre eneratii.
Expozitia aceasta ii gaseate pe d-1 Lucian Grigorescu in plin proces
evolutiv. Este un pas oprit la jumatate,
i, afirmand aceasta, n'am vrea

858

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

sit fim gresit intelesi. Vrem sti spunem doar atitt: ca, exploratile d-sale se
giisesc in piing desfrisurare dare o nouit exprimare coloristicrt, tot atfit de
subtilrt, tot adtt de plinii de bun gust si comprehensiune. Chiar felul d-sale
de-a vedea este altul dead cel de ptinit acum. Lucrrtrile ce amintese de
trecuta viziune aunt mai surde, mai putin izbitoare. Coloritul peisagiilor
din trecut contopea tonuri reci cu tonuri calde, realizttnd un univers coloristic de vibrri armonioase. De data aceasta, tonurile reci si cele calde
aunt cu fermitate definite. Ajunglnd la acest stadiu de o mai stringent&
organizare a viziunii, de disciplinare a joeului adeseori amagitor al colorii,
d-1 Lucian Grigorescu are datoria sa intregease& un pas care ar putea sh: fie
determinant in cariera sa.
Privitil in intregime, opera d-lui Lucian Grigorescu care incepuse prin
speculatii realiste, surprinde scum printr'o vrtditit inclinare spre abstract. Repetrim d-1 Lucian Grigoiescu se aflit in ciutarea unui nou limbaj nu mai
putin interesant dec&t cel dinainte.
In ceea ce-1 priveste pe d-1 Eustatiu Stoenescu, recunoastem si de data
aceasta in phnzele expuse pe mestesugarul atilt de incercat. E o virtuozitate
ampl, din phcate insli. mai putin de adIncime. Avem impresia &A, la d-1
Stoeneseu, sentimentul fuge tot timpul dup& m'anit si nu poate s'o ajunga
niciodata. Iota, in recenta sa manifestare, aceastit panzi, intitulat& e Concertul a. Te intrebi: s& fie, oare, un releveu arhitectonic, sau picturil ! Desfiisurarea pictural& a motivului se contrazice supitriitor cu linia rigid& a
desenului tehnic. .Aceasta nu insemneaz& ca. atfitea dintre virtutile notorii
ale d-lui Eustatiu Stoeneseu, manifestate prin specificele d-sale acorduri de
gris-uri surde din care frisar uneori stridente care anim, nu aunt prezente
si in recentele sale tablouri.
Un regres trebue sa march:in in cariera pictorului Catargi. Ne obisnuisem
s-1 considerim ca pe un artist de calitate. In aceastrt ultim& expozitie colectivii, il constatiim prezent cu o desaviIrsit quietudine, ou o doz.& remarcabil& de superficialitate si multumire de sine. Dac& nu ar supravietui
anumite calitati de coloare reminiscente din zestrea trecutului n'ar
mai trebui sit consemniim in proaspetele d-sale p&nze, dectit un tardiv reflex
al preocupatilor Matisso-Palladyene.
FLORICA CORDESCU

ZILE DE RAZBOIU *I ZILE DE PACE

PENTRU TEATRUL AMERICAN
Rzboiul, care de curfind a luat sfttrsit, a ingropat sub mormane de ruine
si sub valuri de tiizrtna rascolitil, o lume intreagii, cu mentalitatea ei, cu formele sale de viatrt, cu organizarea sa. Pe locurile unde a trecut iuresul, pe
urmele dezastrului, prinde s& se infiripe acum o viatrt nou& si, ca si pasitrea
Phoenix, din cenusii se ridica o alt& viat.

ZILE DE RAZBOIU $1 ZILE DE PACE PENTRU TEATRUL AMERICAN

859

Infloresc iar gradinile, se inalt5, iar palate, se ridied orase, se construesc

suflete, oameni tan i doritori de pace, de lumind, de cAntec...

Dacd rileboiul a ingropat o lume Invechit i obositii, tot el a deschis

poarta .spre un ev nou; vantul tilnar al innoirii sufl acum pretutindeni.
Dar pe batranul continent oamenii au suferit prea mult, ei sunt obositi
si se desclituseazd mai greu de patimirea kr si de urmele rnilor primite,
spre a se indrepta pe calea cea noud. In vreme ce in lumea mult mai tnirit

0 mai ferit5, de dezastre de peste Ocean, oamenii cu spiritele aproape neatinse de nevroza timpu1ui i cu sufletele mai putin rviiite dealt ale Europenilor, s'au apucat, de timpuriu, BA construiasc i sa inoiased. Multe din
proaresele stiintei, din perfectiondrile unei uluitoare ale tehnicei, din
innoirile in domeniul literelor si al artelor ne vor veni, in zilele plicii, din
Lumen Noud de peste Atlantic.
In randurile ce urmeazd vom prezenta cdteva aspeete si tendinte in teatrul
american din zilele noastre, caci dintre toate manifestarile spiritului omenese, teatrul este poate, cel mai mult legat de viata, de sbuciumul si frilmtintarea colectivitiltii, de mentalitatea i organizarea societatii care-I produce.
Teatrul este o arta veche i s'a Miscut aproape in acelasi timp cu constiinta omeneasca. Inteadevilr, cand oamenii s'au deqteptat la viata, s'au
inspdimantat de maretia universului inconjurator si atunci au cioplit idoli,
la care sd se inchine i s clobandeased sprijin. Din oficierea cultului si a
ceremonialului desfdsurat in cinstea idolilor i zeiti1or, s'au infiripat primele reprezentatii, care imbinau muzica, dansul i pantomima.
Teatrul a fost, de asemenea, in toate timpurile, o arta, a multimii. a maselor i n'a rdmas, ea alte manifestri ale spiritului omenesc, monopolul qi
privilegiul unor alesi, al unui numr restrans de fericiti, cu pregatire speciala.

Nu s'ar putea spune, ca despre alte domenii, o democratizarea teatrului

este o descoperire a zilelor noastre: in societdtile primitive, in Grecia clasicismului si a tuturor artelor, in misterele, farsele i moralita tile Evului
Mediu, in drama modernd, teatrul spare ea o expresiune a multimii si se
adreseazii multimii.
.Astfel, in lumea veche, teatrul grecesc s'a ndscut din cultul zeului naturii, al vinului si al vietii si chip& cum spune G. Glotz in celebra sa carte
La ciM grecque o, 4 il faisait communier la cite entire devant l'autel de Dionysos s. Multumirea elenilor sprijind toate reprezentatiile si 1;4 exprima,
punctul situ de vedere, dorintele sau gusturile, aplaudit sau critic faptele
eroilor, prin glasul corului, care are un rol atdt de insemnat in tragedia elasicL
.Acelasi aspect II intfilnim si in inceputurile teatrului franeez. Drama
liturgica a secolului al XI-lea n'a fost altceva decat procesiunile, pe care
biserica le organiza cu prilejul unor anumite sarbatori Nasterea sau
pentru intregul popor al credinciosilor. Din
Invierea Domnului, de pilda
biserica, aceast drama religioasd a iesit in strada si in veacul al XII-lea
se laicizeazd tot mai mult, mirenii organiztind ci luand parte la.cortegiile
pompoase si la spectacolele, ce 80 desfasurau sub eerul liber.

86o

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

In teatrul modern, cei mai mari creatori au fost aceia, care au zugravit
Sn piesele Mr, oameni universal adevgrati 0 au prins viata i framantarea vremurilor lor.

Nevoia aceasta de comunicare cat mai direct& cu publicul, nascuti de

insasi natura teatrului, de artg a multimii 0 a vietii comune, a facut pe
scriitorii i regisorii teatrului modern, a& inlature din reprezentatie orice
artificiu, care ar 4 aristocratiza 4, cat de putin, scena i pe protagonistii ski
si sg dea reprezentatii fara decoruri i fara costume.
Ali dramaturgi, intelegand tot mai mult, leggtura adanci dintre lume
ci teatru, dintre via i creatia dramaticg, au creat piese, in care publicul
dob&ndeqte un rol activ, devenind din simplu spectator, parte integrant& a

reprezentatiei, alaturandu-se la jocul artistilor. Este intru catva o reintoarcere la corul antichitii clasice.
Teatrul american al zilelor noastre vadeste aceea0 stains& legatura Intro)
viata colectivitatii i aceea a scenei. Evenimentele, pe care lumea le-a trait
recent, zilele negro ale rgzboiului, cu experienta Mr amara, revolutia produsg impotriva sistemelor invechite de organizare, tendinta maselor spre
o viata noui, mai bung, se oglindeste in teatrul american.
Bitalic* crhncena care a sguduit din temelii intreaga lume, a adus In
teatru teme noui, sensuri dureroase dar mai adanci, a desvaluit colturi
necunoscute ale constiintei omenesti i aspecte de viati, nebgnuite. Iati
ce ne spune, in aceasta privintg, cunoscutul autor dramatic Irwin Shaw,
care a facut parte din fortele combatante si a cgrui pica, s The Assassin o,
a obtinut, de cur&nd, nu mare succes la Londra:
e M simt intristat pentru scriitorii acestor zile. Ma simt intristat mai
ales pentru scriitorii care nu aunt sub arme si care n'au vazut razboiul,
apoi, ma simt mai putin trist pentru scriitorii, care sunt sub arme 0 care
e au vgzut rgzboiul... Arta scrisului, intocmai ca ci arta chirurgiei folot seste de pe urma razboiului 4.
Este Inca prea timpuriu, ca a& ne dam seams, Intru c&t, a profitat literature draraatica americana de pe urma razboiului, ce anume piese se vor
naite din aceasta a&ngeroasa incercare a omenirii. tiri din America ne
inunta, ca multi din acei oameni, care au luptat pe uscat i pe mare, in
posturile inaintate din toate colturile lumii, si-au tradus experienta i sbuciumul In dialoguri i scenete, in care se simte iurecul bataliilor i glasul
mortii.
Este sigur ca acum, cand pacea le va da ragaz, nenumgrati vor fi acecti
focti luptatori, in care se -vor trezi vocatii scriitoricesti 0 care vor gasi in
teatru, forma cea mai apropriatg pentru a revarsa viata prea intensa, prin
care au trecut F}i tumultul sufletelor. Ce vor aduce ei pe scenele patriei br
regasite ? Fi-vor ei creatorii unor drame inshngerate, a unor viziuni apocaliptice ? Vor prezenta ei sbucium i inclest are ? Poate ca vor infatip o
lume trista, obosita, cu aripile frante, cu idealurile moarte. Ceea ce ne pare
sigur, este faptul ca autorii care au trait aevea drama razboiului ci care in
vecingtatea .mortii, au inteles sensul adevarat al vietii, vor construi niste

ZILE DE RAZBOIU *I ZILE DE PACE PENTRU TEATRUL AMERICAN

86i

opera de adeviir, de sincer i adfinca traire. de viata desciitusat& de preju-

deati, de superstitii, de forme intelenite.

Asa dar, este greu, pentru un moment, sr: vedem care a fost contributia
rzboiului pentru atmosfera i temele literaturii draniatice americane, dar
este mult mai usor s urmarim celailalt aspect al problemei, anume rolul
jucat de learn in elortul de rdzboiu al Statelor-Unite.
Astfel, in tot timpul rzboiului actual, asociatii dramatice i companii
de actori de profesiune, sau de amatori, mai ales studenti, tineau de
marile unitati ale armatei i diideau reprezentatii pe campurile de lupti,
pe scene improvizate, in riistimpul dintre dou5, atacuri. Se cunoaste, in acest

sons, activitatea, pe care a avut-o asociatia teatrala din Palo Alto (Palo
Alto Community Theatre), care tinea de West Coast Defense Command si
care a dat nenumitrate reprezentatii, atat pe front cat 0 in spitalele militare, din spatele frontului. S'a constatat cu acest prilej valoarea terapeutic&
a teatrului, menit sa devine, un mijloc 'de Insntoire i de readucere Ia
vial& a soldatilor desfigurati, cu membrele ciuntite, cu nervii sdruncinati
si cu moralul destriimat de incerarile i emotiile prin care au trecut. Multi
s'au trezit din letargie si au piisit spre o viatit normala, auzind un cantec,

noian de amintiri, tau viiand, reprezentandu-se, inaintea

lor, campee de viati.
Colaborarea aceasta intre teatru i spitalele militare s'a dovedit mai
bineficatoare pe frontul intern, pe piimantul St.-Unite, atunci and s'a
ce le-a stfiznit

pus problems convalescentei, celor ce se intorceau de pe ampurile de luptii,

cu rani adnci pe trup i in suflet sau atunci, and se autau mijloacele de

reabilitare a veteranilor, de reincadrarea acestora in viata comunitatii.

In acest scop, guvernul Statelor-Unite a elaborat un intreg program, in
care teatrul 10 are rolul au bine definit: actori cu renume, diletanti cu
suflet si talent, dar mai ales, studenti din toate universititile americana
s'au organizat in asociatii i colegii teatrale, oferind tot sprijinul spitalelor
de convalescenti i institutelor destinate reabilitirii veteranilor.
Garett L. Starmer, ditector la Montana Stage College, Inteun interview
acordat unei gazete americane in legiturit cu spectacolele date de trupa
sa, se opreste mai ales la reprezentatia data cu t Night must fall s (a Trebue
sit se lase noaptea *), la care a participat 0 Bozeman Junior Chamber, o
aka; asociatie dramatic& studenteascii. a Acest speetacols, spune Garett L.
Starmer, 4 a creat o unitate Intro scoala i restul comunitatii i ceea ce este
a Inca mai important, a adus un real serviciu veteranilor nostri, intorsi de
a pe front. Incercarea acestei asociatii teatrale constitue o cale sign* pe
a care vorn putea sii ajungem pan& la sufletul veteranilor i sa-i Teaducem
*in anul comunitatii f,4 a activitatii cooperative #.
De asemenea, Rita ce aerie Jack Morrison, abia intors in patrie dupa
trej ani de lupta in Mediterana, despre reprezentatiile date de compania
teatrala a universitoitii californiene din Los Angeles: a Ultimele reprezentatii
inainte de Inchiderea stagiunii, pe scena principal& din Royce au fost:
t Trei surori # de Cehov, sBolnavui Inchipuit a lui Moliere* 0. 4 Doi pe 0

862
al

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

insula i> de Rice. Moliere fcea toate paralele EA era de tot hazul, cu Ralph

t Freud si studentii si in rolul unui bolnav tare furios Desehiderea stag giunii de primavarli cu piesa lui Saroyan a Vremea vietii tale e, a adus,
(I in productie, contributia a opt veterani... .
!

* * *

A sosit in sftusit ziva Victoriei pentru lumea lntreag i pentru locuitorii

continentului american i n'a fost o simpl coincident& faptul e sarbdtori-

rea ei a concordat cu izbnzi si evenimente dintre ccle mai imbucuidtoare

pe tramul scenei americane, care, cea dinti, anunt& rea1izrile de intline
ale teatrului. Chiar dacit aceste vietorii ale scenei americane n'au retinut
atentia oamenilor, fiind depsite i umbrae de evenimentele politice ale
zilei, ii au totusi semnificatia lor pentru tiparul cel nou al vietii ce va incope, cand pacea se va intinde pe 'intreg globul..
.Astfel, un eveniment astistic, strins legat de ziva victoriei, a fost prezentarea la radio a operei lui Norman Corvint t On a note of Triumph
care a acut parte chiar din programul festiv al celebraxii sf&rsitului r&zboiului. Acest eveniment inseamn& incununarea a ani de mune& si incercari
pentru realizarea unei drame muzicale, coborit din inaltimile, putin accesibile marelui public, unde o arzase Richard Wagner, si adus& la nivelul
omului comun. Prezentarea operei lui Corvin in fata microfonului dovedeste
in autorul s&u nu numai creatorul unei drame muzicale, in forma cea mai
pura, dar i un maestru tehnician, care s'a servit cu abilitate de radio, pentru
a contopi cu toate posibilittile ei vorbirea omeneasc cu ranzica.
Odat& cu nasterea drarnei muzicale americane, New-Yorkul a vazut
realizarea, In forma moderna., a unui alt gen de spectacole, acela al dramelor
coreografice, in care tema subiectului, desffisurarea evenimentelor i fi&m&n-

tarea sufleteasc& a personajelor aunt exprimate numai prin dans. Initiatoarea i creatoarea acestor reprezentatii, in care dansul devine o arta mai
complexd, se imbegateste, ii insuseste noui posibilitati de exprimare mai
patetice, mai tulburatoare, este Martha Graham, care a prezentat publicului
american realizari cu adevrat magistrale in t Appalachian, Spring i
A Herodiade . Desi cu totul nepregatit pentru arta, pe care Martha Graham avea s'o dea la ivearg, dup& indelungh vreme de Incerciiri i straduinte, publicul new-yorkez a primit cu mare interes, chiar din pima zi, aceste
spectacole, iar tirile, proaspal sosite din St.-Unite, arata c succesul lor
cref)te tot mai mult.

Este cazul s ne intreVam dac . drama coreografia nu este arta cea

mai apropiatii de sufletul omului obianuit, deoarece mijloacele at care lucreaza sunt cele mai sugestive, cele mai usor de receptat i cu un ecou imediat in sufletele noastre. Dansul, cu toate posibi1itiiiIe sale, gestul cu intreaga-i gam& do variatii, mimica, toate acestca sustinute si conturate de
o muzic& adecuatk care raireste emotia artistic& si o face mai directa, fac
din dramele Marthei Graham, spectacolul ce place deopotrivit omului, comun ea si rafinatului, care lucreaz& nemijlocit deopotriv& asirpra spiritului

ZILE DE RAZBOIU $1 ZILE DE PACE ReNTRU TEATRUL AMERICAN

863

primitivului sau al civilizatului si care,

nefacand apel la cuvantul cu nationalitate definitii,
vorbeste oamenilor de toate neamurile, de toate legile,
de azi san de maine. Tocmai prin accasta, ne apare si mai mult, ca arta zilei
de maine, a infratirii dintre popoare 0 a sfaiamiirii granitelor de tot felul
Alt eveniment, eu urmari multe i insemnate pentru acest inceput de
ev nou, Ii constitue progresul i nouile realizari din domeniul televiziunii.
Amelica, prin reprezentatiile sale televizionate, va starni un vant proaspat
si o inspiratie bine venita pentru intreaga lume i va contiibui la rasturnarea
tiparelor cam intelenite ale traditiei.
Herbert Graf, regisor la N. B. C. Television, care s'a straduit eel mai
mult in ultimii ani pentru realizarea operei televizionate, a acordat un interview rcvistei 4 Musical America s, in care arata unele din concluziile experientei sale. * Televiziunea este forta democratica,, cc va face ea opera sa-si
pariiseascii jobenul i sa vorbeasch in graiul poporului, spune el, ca o ragaduinta. De asemenea, ne mai arata ea televiziunea unei opere core un
ansamblu bine pregatit prin numeroase repetitii, cu stabilire a. exacta a
fiecarui amanunt... ceea ce exclude, in practica, improvizatiile de ultima
clips ale estelelor s, oricat de stralucite ar fi ele pe sceng i reclama actori
i capabili sa, se supun cerintelor ansarnblului.
e desavarsiti, cu bunavoin
Probleme, care in marea opera aunt Inca desbatute cu ealdura, ea aceea a
a vorbirii, de pilda, aunt rezolvate in televiziune, chiar prin propria-i mijo locire. Caci televiziunea... este o tehnica naturalii, favorizand realismul*.
In ultimele luni ale anului trecut, 1945, lumea americana a incercat o
noua realizare pe tarkimul teatrului. Este vorba de injghebarea unui teatru
cu totul special, destinat muncitorilor i alujitorilor scenci, care doiese sit
ridiee arta lor la un nivel tot mai inalt i sa creeze lucruri tot mai aproape
de perfectiune, de ideal. Teatrul acesta, al carui sediu trebuia 85. fie in orb':
selul Dallas EA in care toate talentele, atat eele incercate cat 0 cele incepatoare
si-ar fi gasit locul permanent, siguranta i demnitatea necesarii, spre a putea

sa se daruiasca tot mai rank artei Mr, anuntase ca-si va desehide portile
in Octombrie 1945; de aci denumirea de s Teatrul '45 s, ce avea sa deving
t Teatrul '46 anul acesta, apoi Teatrul '47 * 0 tot astfel, in fiecare noua
stagiune.

Totul ins& a ramas numai un proiect i un vis liana azi, dar e siaur ca
americanii nu vor intarzia prea mult sa traduca, in fapt dorinta kr, de a
ridica acest teniplu de arta.
*

Privind acum alt aspect al tcatrului modern american, i anume acela

al arhitecturiii ce va sta /a baza clddirilor destinate reprezentariilor de tot felul,

constatain ea spre a imbraca forma, viitorului, teatrul zilelor noastie trece

piinteo adevarata, revolutie.
.Nu este vorba numai de simple transformari de ordin tehnic, nici de
detalii i linii noui in planul eladirii, nici numai de introducerea altor materiale de constructie, ci de o adevarata revolufie, determinata de noua struc-

864

REVISTA FUMAMOR REGALE

tura a lumii. Teatrul fiind o s art& vie *, absolut toate formele, in care se
intruchipeath, taunt strans legate de acele ale vietii i, in consecinta, tipul
arhitectonic al localurilor de spectacol trebue s urmeze schimbarile intervenite in timpul alezarilor omeneati. Arta constructiei trebue s realizeze
un teatru cat mai adecuat, cat mai integrat in noul tip de cetate i cat mai
conform .cu noua conceptie de viata a comunitatii.
Dup& parerea lui Julian Huxley, revolutia pe care o traina, consta din
inlocuirea omului economic, produs de secolul al XIX-lea cu omul socia
al vremurilor noui. Acest Om Social are nevoie de alte conditii de traiu ei
va trebui sa-ai traduca in fapt, sa-ai realizeze efectiv, dorinta de o viat& mai
libera, mai luminoasa, mai rafinata.
In America, s'au facut planuri pentru inlocuirea oraaelor pe care le cunoaatem cu aaa numitele citadele regionale ( Regional Cities), care se vor
infatiaa mai de grabit ea un grup de erase mai mici, despartite prin spatii
argi de campuri, Paduri i ferme. Othaelul Insui va fi asemenea unui pare.
Citadels regional& va fi un orals verde, nu un oral fumuriu ea cele in care
traim acum. Inceputuri raslete s'au ai facut prin construirea oraaelor Howard
Garden City, Radburn i Greenbelt Towns. Aceste Regional Cities vor fi
confederatie de ()raw, gravitand in jurul unui centru, la thndu-i, fiecare oraa
va fi format dinteun numar oarecare de cartiere, de vecinatati (neighbourhood), unitatea de btu& a societitillor democratice.
Teatrul de maine va trebui s corespund& tuturor acestor forme de
organizare a comunithtii, cartierul (neighbourhood), oraaul (The town of
district) ai regiunea.
Astfel, revista Theatre Arts, ne informeath, prin articolul semnat de
Edith J. R. Isaacs, di planurile americane previa ridicarea a trei tipuri de
teatre: teatrul prolesional, teatrul contunitcliii regionale, teatrul educativ.
A. Teatrul regional comercial. Am vazut c& exist& o stransa legatura intro
geneza ai forma teatrului i aceea a societatii i cetatii, care-I produce. Atunci
e natural ca In locul teatrului cu sali neconfortabile i supra-aglomerate,
care corespunde block-house-urilor prea populate ai inghesuite unele intr'altele

din vechiul sistem, se vor construi localuri de spectacol spatioase, confortabile i cat mai potrivite cu ()maul t verde *, de mftine. Aceste teatre vor
avea, de asemenea, sali agreabile, unde spectatorii se vor strange intre acte,
vor fi preva7ute cu restaurante, baruri vesele, gradini incantatoare i chiar
piscine. De asemenea, planurile cele noui prevad amenajarea, in imediata
vecinatate a unei asemenea cladiri, ai a unui teatru in aer liber, destinat
mai ales festivalurilor atletice. Dar deoarece acesta este un teatru comercial,
la care principala chestiune este aceea a beneficiului, pe care-I realizeath,
til deoarece se va conta mult pe un public cat mai numeros, care a& vina til
din regiunile vecine, in preajma cladirii de teatru, se vor amenaja parcuri
intinse pentru maaini 8 i teren de aterizare pentru avioane.
Un model in aceast& privintro, 11 ofera noul centru de distractii, construit
la Malm, in Suedia, unde o cladire imensa adaposteate un teatru mai mic,

ZILE DE RAZECIU $1 ZILE DE PACE PENTRU TEATRUL AMERICAN

865

apoi un teatru foarte mare, o opera', sili de eoncerte, e des foyers s spatioase,

restaurante, gradini, terase.

B. Teatrul regional cultural sau unirersitar. Tipul de teatru universitar
este, chiar i astzi, foarte inaintat in America. Astfel teatrele universitare
din Wisconsin, Palo Alto, Stanford, Iawa, Indiana sunt moderne .atitt in
ceea ce priveste echipamentul cat i pentru faptul ca se intind pe spatii
largi i sunt amenajate pentru toate genurile de spectacole: dans, muzica,
drama.
In viitor, tcatrul universitar va deveni un focar cultural regional, el nu
va urmitri scopuri comerciale, ci va contribui numai la distractia i educatia comunitatii.
La concursul de arhitecturit tinut de American National Theatre and
Academy pentru construirea unui teatru la College of William and Mary,
a fost premiat un excelent plan, pentru un astfel de teatru regional cultural. Cladirea este amenajat 5. in asa fel, haat sa gazduiasca nu numai un
teatru mare pentru festivaluri, dar i o scena mai mica si un auditoriu,
destinat studerrtilor, dar in acelasi timp potrivit pentru lecturi i proectii
de filme. De asemenea, sunt prevazute sali pentru activitatea studentilor
in domeniul artelor frumoase, pentru reuniunile muzicale i pentru expozitii de citlatorie.
C. Teatrul centrului regional. Acesta va fi un teatru ridicat in centrul
citadelei regionale i va constitui un focar de viata si de lumina pentru toti
locuitorii regiunii. Idealurile de confort i perfectionare telanica, pe care
le-am urmlirit in planurile celorlalte tipuri de teatru, vor fi realizate, mai
ales, in acest teatru al intregii comunitati regionale.
S'ar parea insa, ca societatea, care se formeaza in zilele noastre, va da
nastere i altui tip de teatru, care va fi de Mina seama, expresiunea cea mai
democratica a artei scenice si care se va desvolta in neighbourhood Centre,
va fi un teatru al cartierului. Actorii i spectatorii vor fi locuitorii aceleiasi
vecinatati, ei vor fi prieteni in viata de toate zilele si nu vor cauta, prin
aceste reprezentatii teatrale, s realizeze vreun cfistig material, ci, pur si
simplu, sa se distreze. Ceea ce intereseazit mai ales in acest gen de reprezen-

tutii, este caldura, simpatia kri inftatirea care se va naste intre toti participantii la spectacol, actori si public.
Acest teatru poate deveni o adevarata forta a micii comunitati, el poate
imbratisa diferite arte i poate contribui la transformarea societ4ii. Asa
se intampla in Bali, imde dansul, muzica, drama, impodobirea costumelor, infrumusetarea uneltelor tind s realizeze o singurit arta, arta unei
vieti frumoase
Asa se va intampla pretutindeni i teatrul ne apare ca unul din mijloacele cele mai sigure, pentru reeducarea omcnirii, pentru formarea unei
constiinte pasnice i luminoase i pentru infrumusetarea traiului de toate
zilele al omului comun.
SANDA DIACONESCU
10

S66

REVInA FUNADATULOR REGALE

UN MODERNIST: M. H. MAXY
Litre anii 1918-1920 expunea intai in capitala Moldovei si mai apoi
la Bucuresti, un elev al lui Ressu: M. H. Mazy. Era un amestec de certitudini si de bucurii in aceste prime incercari de a comunica oamenilor fiorul

trait. Desenul se contura viguros, inchegat, amintind pe alocuri de arta

maestrului initiator, parcimonioasa imbratisare a formelor trada inca din'
epoca aceea spiritul de economie 1 i precizune de mai tarziu. Coloarea aducea
cu sine ceva din tineretca proaspatului debutant: vioiciune i lumina.
(t Ciobani la vatra
1918). Trei ani mai tarziu, pictorul Ii petrecea

cateva saptamani de laborioasa aotivitate la Vlaici, pe mos'ia lui BogdanPitesti. Caracterele evidentiate in 1918, se mentin (t Fenieia cu dovleci *
1921).

Risipita, in opere raodeste i cuminti nu fara a imbraca haina unui

mestesug precoce, sensibilitatea artistului inregistra indemnul din ce in

ce mai aspru i mai viu catre un farm necunoscut. Lumea redevenise stiuta
i

veche. 0 chemare launtrica, o neliniste care-si cerea impliniiea, se spaigeau

de fruntariile acestei lumi cu icoanele unei traditii apuse. Ecou stins al

revolutiei consumate cu o jumatate de veac in urma, post-impresionismul
tardiv, devenit aproape scolastic, Ii raspandea existenta dulce i monotbnlif
sporind neastamparul celor tineri. Izbavirea avea sa vie din afara. Cu un
deceniu i jumatate mai devreme, Paiisul fermentase germenul unci noui
rasturnaii: Cubismul. Proaspatul curent ni-1 aducea, descop-iindu-1 alaturi

de Marcel Iancu, M. H. Mazy. La Bucuresti, in capitala acestui ()tient

al Europei, cubismul putea IneoIi asemenea unei plante exotice, stainind
culiozitatea, simpatia chiar, a unui public nedeptins a-I cunoaste. In evolutia picturii moderne, cubismul desemna o etapa. Dincolo de ineditul unei
mode, el introducea o perspectiva, reinnoia un continut. Faptul ca sensibilitatea tanarului pictor s'a revendicat pe urmele noului curent e seatnificativ,
ei ne determine: sa deschidem o fereastra laiga, asupra cubismului pentru a

ne da seama in ce masura prin arta sa Mazy a izbutit sa realizcze clipa

suprema in viata uni artist, a intalnhii cu sine insusi. inu trebuieste nesocotit nici faptul ca manifestarile sale actual micat de osebite ar apaie ele
fata de trecut, nu constituie in fond decat o succesiune fireasca, o evolutie
conforma, pe drumul trasat odinioara. Este ca ataie necesar pentiu a cuprinde i intelege opera lui Mazy, penru a-i diagnostica cu valabilitate continutul, de a-i cunoaste izvoaiele i etapele parcurse in timp.
Afilierea la cubism in anii tineretii a corespuns faia indoiala nevoii
pictorului de a-si afla un echilibru. Pastisand forme invechite, piomovnd
concepte de arta perimate, traditia contiibuia la propria ei discreditare.
De fapt o adevarata traditie pictural nici nu exista la noi cram abia la
inceput. Dintre tineri, Luchian care murea pretimpui iu in 1918 prin
fusese o iruptie. C3i1aIi, viitorii t pontifi S emu in deveniie.
exceptie
Mad reuseau sa fie un Sti ambu, un Kimon Loghi, un Mirea, un Artachino,
un Verona, si nu gresim adaugandu-1 i pe Vermont. Aceasta era t traditia e

UN MODERNIST: M. H. MAXY

867

Se cultiva prin excelenta o arta, confortabill de salon, reflex fidel al unei

burghezii multumite, mulcomind in tihna la gum sobei.
Impotriva unei astfel de arte, reactia devenea inevitabil. Imediat dupa
primul razboiu mondial aveam s o resimVm. Reactie t zie, fileste: o decada
intreaga se scursese de cand B:aque, Picasso si Juan this, aplicand pan& la
limitele ei extreme lectia lui Cezanne # de a trata natura prin sfera, cilindru
i cub , afisasera primele tablouri cubiste. 0 decada aproape se scursese
de and Tristan Tzara pusese in 1912, la Zurich, bazele miscarii Dada.
Reactia fusese tarzie, dar in campul plasticii romnesti ea avea s5 justifice
pe deplin aparitia acelui tanar dotat cu un spirit de randuiala concisa, practicand o pictura extravaganta uneori, care semna Maxy.
Morbul revoltei 1-au introdus revistele din Apus. In paginile ciudat ilustrate ale acestora, inteligenta lucid& a pictorului, secondata de o patrunzatoare receptivitate, deslusea mesagiul vestitor al unei alte planete. In 1922,
nu mult dupa popasul dela Vlaici, Maxy plcaca so; se iniVeze peste hotare.
Ne-am astepta sa-1 intalnim la Paris. Anumite inconveniente de moment
il determina sit ia drumul B-rlinului. In 1922-1923, pictorul expune si este
remarcat in capiatala Germaniei. Tin timp lucreazii in atelierul liber al lui
Arthur Segall, pictor de avantgarda, spirit constructiv, nu lipsit de ingeniozitate, inzestrat cu un siin auster al compartimentarii i reparticiei imaginilor. Aci, in metropola celui de al doilea Reich, Maxy Ii va Ii,sui repede
disciplina severa, arida, chiar, a constructivismului, care se va suprapune
manierei unui cubism primar. Arta lui Maxy devine obiectul unei metamorfoze. Pe ecranul sensibil al imaginatiei sale, lumea formelor aparente
se naruie. In locul ei creste o alta, in care totul e transfigurat pana la nerecunoastere. Dar dupa ce se risipeste colbul starnit din ruina celei vechi,
ochiul ghiceste conturele halucinante ale celei noui. Numai ordinea s'a
schimbat. 0 ordine impusa din afar& geometric a minVii creatoare, cadiu
stabil inlauntiul caruia natura trebue se. se supuna. Perspective simtului
comun devine o iluzie. Pictorul sesizeaza realitatea, refuzand veracitatea
inselatoare a datelor imediate. Perceptia vizuala a obiectelor e stramutatii
inteun plan ideal, artistul indeplineste sinteza corpurilor din natura recepand desfasurarea instantanee, simultana, a formelor in spatiu. Daca ochiul
nu cunoaste decat spaVul perspectiv Belie undeva Rene Huyghe 1)
daca el nu poate infatisa un subject decat dintr'un singur punct de vedere
si sub aspectul pe care i-1 imprima un moment determinat, el, spiritul, se
misc.& tot atat de liber in spatiu ea si in timp: dece n'ar concepe oare cubistul
prin gdndire obiectul in afara oricarei perspective si nu i-ar infatisa laturile
in planul tabloului, dece n'ar inconjura obiectul pentru a-i surpiinde mai
multe aparente succesive, care, contopite intr'o singuril imagine, il reconstituie in durata ? s.
Am subliniat acest spirit al genezei cubismului, pentruca in el se oglindeste originea caracterului a cerebral al artei lui Maxy. Este totusi de ob-

1) Histoire de l'Art Contemporain,

L'Amour de l'Art, 1933.

10*

868

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

servat c In cubismul lui Mazy, nu vom Intmni niciodara aceea tendinta

de monocroinizare a materiei, atat de caracteristica primilor initiatori cubisti. Coloarea, element genzorial, pe care acctia 11 socoteau impur ca atare.

deci vreclnic de inlaurat, Ii pastreaza pentru Mazy Intreaga valabilitate.

In labirintul de unghiuri i suprafete, vibratia sonora, turburatoare, a colorilor proieoteazil pe retina ceva din salbaticia virgina a junglei. Iat5, bunaoara conturandu-se inteun amalgam feeric de resfrangeri mate In care jadul,
cafeniul i violetul pal fi imprumuta reciproc o armonie solemna, trupul
de metal al unei tiganci nude. Tabloul
executat in 1922 constitue
una din cele mai frumoase marturii ale acestei epoci de cubism a artistului.
Se poate urmari cu destula certitudine fn operele perioadei mentionate
mai sus, staruinta pictorului de a se mentine fn planul unei optici precise,

fnregistrand natura inteo perspectiva aeriana, In limitele careia totul se

descompune, esalonandu-se egal in adncime, jocurile i problemele suprafetei fiind singurele elemente socotite vrednice ail retie atentia pictorului.
Accentul va cadea pe echilibru, pe ordine, pe aspectele statice ale naturii,
note predominante care se vor mentine si mai tfirziu. Tablourile prezintii
aspects caleidoscopice, suprafete mici, multiple, triunghiulare de cele mai
multe ori, se invecineaza, se intretaie, moo una din prelungirea celeilalte,
risipindu-se inteo sumedenie de lumini resfrinte de apele unei rozete multicolore. Tonurile sunt deschise, coloarea vie, uor stridenta uneori. a Berlin *,
t Peisaj aerian *, t Natur e'. moartil a, iata citeva titluri sugestive ale operelor expuse in vremea aceea.
La un moment dat, artistul avea s5, se orienteze spre o pictur deposedata
de ultiinele tangente cu realitatea aparenta, practicand un constructivism

pur in care (spre deosebire de un Kandinsky) circuitul liniar, perimetrul

formelor, si nu suparafa ta, aveau ul. joace rolul botaritor. Un astfel de exercitiu formal poarta titlul edificator de e Constructie a.

Faza aceasta de constructivism pur nu avea sit ocupe cleat un cadru

restrans in evolutia plasticei a lui Mazy. Influenta ei se transcrie Ina sub
o forma suprapusa uneori, adiacenta alteori, la ceeace un mnunchiu
de tineri in frunte cu Mazy au cautat 65. defineasc5, prin 4 Integralism.a.
In 1925, grupul compus din M. H. Mazy, Ion Calugaru, Ilarie Voronca, F.
Brunea, B. Fondane i Mattis Teutsch scotea la Bucuresti revista 4 Integral a.
In manifestul primului numar, se incearca definirea pozitiei adoptate, dupla
ce in prealabil aunt repudiate: dadaismul, taxat drept 4 viril a, i suprarealismul caruia i se imputa ca nu 4 sdruncini a, ca e e tardiv a, ca e e desagre-

garea romantica, bolnava 5 i, ceeace tinerii considera drept esential, ca:

e nu corespunde ritmului vremii a. Dimpotriva, cubismul prin construetivism fi deschidea un drum nou i pur de viata in spatiu; era de reconstructie a Europei fncepea. Organisme vii, plasmuiri de piatra, lemn, decor,
avion, se trezeau spre un pamant insfingerat. Constructivismul, ordinea
abstract5 cu armonie de legi i linii echilibrate, era e cktigat 5. e .Azi
constati Dark Voronca in paginele urmatoare ale revistei
ora infaptuirilor
e plina: poezie, muzica, arhitectura, pictura, dans, toate merg inlaquite

UN MODERNIST: M. H, MAXY

869

integral spre o garb', definitiv ii. i kali& s. Ceeace se cere, este e ordinea sin-

tea., stilul epocei, integralismul incepe stilul veacului XX. Suprarealismul a ignorat glasul secolului strigAnd: integral. Nu imprimntenim
nimic, cantim. Clintitm Bulevardul Elisabeta si Ca lea Victoriei, cantitm
conglomeratul de oameni dela Mosi, citnam tramvaiul 14 si mai presus
de toate cantam Strada, Uzina, T. F. F., Inte ligenta, Omul: in locul traditlei
statice a istoriei, am introdus traditia dinamica a geografiei *. In numitrul
9 al revistei, sub titlul e Politica plasticei a, Maxy Insusi afirma: emodernismul

nostru nu e 0 nu poate fi dupit cum au aerul s'o cread& bieii destepti,

un sistem meanie de gimnastic5, spiritualk imprumatat din Occident 0
adaptat la noi. Nucleele moderniste in plin creptere reprezinti de aceea
izbucnirile vulcanice ale spiritualitii4ii europene, aceeasi ca esentit pe toat&

intinderea ei, ce se manifest& aici ca pi aiurea, biruind date psichologice

ei climaterice, socotite pan& acum nealterabile. Modernismul romnesc se
integreazit peisajului spiritual european, ape, cum o certificit cazul Brancusi *. Intrucitt II priveste pe acesta din urmit, adeziunea lui spiritual& se
manifest& in paginele revistei prin reproduceri i desene, ci mai cu seam&
printr'o savuroasii i Histoire de Brigands* in care Brancusi incearcii sit
previa reactia publicului profan in fata unui quasihermetism inerent unui
crez care prin natura lui insisi era silt s5.-1 practice.
Se incerca In acelasi timp precizarea unei perspective politice:4 progresul

este treptata apropiere de integralitatea individualitatilor omenepti, pe o

complet& distribuire a muncii intre organe i funcVnmi, pe o cAt mai reduso.
diviziune a muncii intre oameni. E imoral, nedrept, prost, ditunitor, tot ceea ce

fncetineste aceastit apropiere. E moral, drept, inteligent, util, tot ceeace

distruge exterogenitatea societtii, construind eo ipso exterogenitatea membrilor ei componenti. Ira& domeniul filosofiei sociale pe care se bizue integralismul constructivist x (Alexis Nour, In nr. 4 al revistei).
In numitrul 3 al revistei, inchinat lui Tudor Arghezi, int&lnim portretul

acestuia, executat In maniera integral* de &titre Maxy. Concomitent,

textul 15,sa sa se presupun& o subtila invitatic la integralism, adresatii, poetului. Dar, in rium&rul 5, 4( Integral * publica raspunsul lui Tudor Arghezi,
adresat lui Maxy, in care sub titlul: e Ce trebue s& cunoasc5. un tank de 45

de anii, poetul, caustic, eu mult humor, intuia in atitudinea grupului ceva

inconsistent, nihilist pi anarhic. In incheiere, poetul isi transcria desaprobarea, la modul celui mai autentic arghezianism: e In revista Dvs. am gitsit
capete cu 11 profiluri, cu 1 ochiu deasupra pO.lriei i cu cellaLt pe mupama,

am gsit fire de mustata ivita in spinare, peste sacou, nasul demontabil ai

ghetele fcut corp cu fiinta. In kc de creer, un portret purta, mi se pare,
in craniu un grilaj de lemn vopsit verde, prin care se uita incoace un dike
dresat si o inscriptie: Sunati a. Propriul meu portret din Integral*
era agrementat cu 10-15 capace de aluminium acezate in dosul urechei
mele: ar fi fost deajuns un bobarnac in ultimul capac, pentruca portretul
sa inebuneasci. Vreau sa zic c& in lumea Dvs. totul devine posibil pi ironia
functioneaa, cu 0 sever& gravitate D.

870

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Revista reusise prin intermediul redactorilor sal sit stabileascii, un contact

cu intelectualitatea de peste hotare. Intr'un t}ir de numere Bunt publicate

interviewmi cu Pirandello, Robert Dclaunnay i a1ii Solicitat, Blaise Cendrars riispunde inteo carte postal& rnesaj, pe care grupul o reproduce
in paginele revistei.
Desi relativ scurt 3 ani
momentul c Integral a sintetizat o intreaga,
ambianta, in mijlocul caruia a continuat sa evolueze Maxy. Prin a Integral a
e'EL incercat promovarea unei tinute, crearea i adaptarea dad, se poate
a unui stil. Incercarea a da t gres, incadrandu-se pan& in cele din
spune
urma in perspectiva timpului ca un simplu joe prodigios al unor a copii inteligenti i tei ibili a, nu fax& a fi atras ins& atentia asupra posibilitatii de eva-

dare din liinitele orizontului nostru plastic indeajuns de restrans. Pentru

noi este ins& interesant de constatat cum etapa aceasta se situeaza de fapt
la intersectia a color doua faze ale cubismumi francez. a In fond a spune
Renee Huyghe acest cubism prim (enuntat in citatul pe care 1-am
reprodns la inceput; N. A.) mai ritmarrea Inc& dependent de conceptia realist& a arta, edictata de predccesorii ski, el incerca s& desprinda din lucruri
realitatea intelectuala ne mai incercond a& o desprinda pe cea a aspectelor,

dar continua totusi sa urmareasca realitatea. Artistul continua s&-si caute

punctul de plecare in realitatea fizica, penti u a se ridica progresiv la imaginile abstracte pe care acesta i el sugera. El mai oferea Inca, o reprezentare
(subliniat in text) a lumii, dar abstractli. In curfind aceasto, transcriere
cubist& a realului sfarsi prin a trezi la artist o constiinta mai limpede a liniilor i culorilor, deal)] ins din imitatia lor a realului. .Aceste tablouri in
care ele pareau finalmente arbitrar (subl. in text) ordonate pe panza, far&
coincidente cu realul, Ii &Aura, cubistului constiinta evident& a realitatii
lor independente. Cubismului analitic avea sa-i succeadit cubismul plastic.
Culoarea renaste, linia odinioara, segmentata, pierduta, se inalta pan& la
arabesc. In loc de a pleca dela real spre a parveni progresiv la o reprezentare
abstracta, cubistul pleaca, dela o compozitie plastic& purit, creatie a spiritului sau, pe care se straduieste s'o fax& s coincida cu forme reale a.
Am vorbit de o interaectie a celor don& faze, pentruca inteadevar Maxy
realizeaza, o sinteza intre obiectul fundamental al celei dintol si caracterul
coordonator al celei de a doua. i este cui ios cum, plecand dela substratul
ideologic al unui cubism analitic, Maxy ajungea, sub imperiul constructivismului, la o realizare aproape integral desprins& de realitate, in timp ce
imbratiOnd cubismul plastic, revenea incetul cu incetul la natura. Astfel,
dupa un sir de opere mai apropiate de perioada berlineza, in care culoarea
devine mai sumbili: 0 Mosi a, a Taietorii de lemne a, a Femeia cu idolul a,
vom intalni intre 1926 si 1930: a Portretul lui Tristan .Tzara a, a Portretul
lui Lucien Fabre , a Lopatar , a Arhitectonica vegetalti , a Cresterea apelora,
Cobzar a, a Curse-gratare a, etc. urmate in 1932 de a Flasnetarul a i a Por-

tretul d-nei V a.
Cercetarea operei lui Maxy ne desvalue un spirit critic prin excelenta,
e unui inteleet
j eintep clovedindu-se justrumentele favorjt
anali

UN MODERNIST: M. H. *MAXI'

871

mai putin adaptat speculatiilor imaginative pure. Vitalitatea robust& a

pictorului, cu puternicele ei pulsatii in lumea exterioara, se opune unui
univers launtric, care se cere populat de un geniu creator al emanatiilor
subcon5tientu1ui, atunci and se vrea situat deasupra realitatii. Nefiind un
mag al visului, incursiunile pictorului in lumea oniricului se soldeaza ca o
simpl experienta in care anecdoticul starne5te o curiozitate legitim, uneori
nu cu totul in afara unui interes plastic. Probabil ca Maxy insu5i a sesizat
situatia aceasta, intrucat dupa o scurta, tangent& cu suprarealismul, in care
se mentine ordonat i decorativ, experienta e abandonata. Retinem ca document: c Voiaj intr'un pare s.
Intre anii 1935 5i 1937, Maxy atinge stadiul cel mai inaintat al evolu-

tiei sale. Opera lui inceteaza a fi construita pe date exclusiv abstracte.

Culoarea, care nu fusese neglijata nici in trecut, capata de asta data o valoare

esentiala. Are consistenta, foi, greutate. Bogata, pasta este chemata Era
joace rolul prundiwlui inchegat, al betonului, al caramidei. E un sentiment
de soliditate de autentica emanatie plastica. in compozitiile acestea unitar
legate 5i sigure. Ceeace e nou 5i surprinde in toate aceste tablouri, e caracterul expresiv, emotional, al motivelor 5i compozitiilor. Fie ca e vorba de
peisagii, de naturi moarte, sau de grupuri de oameni, pictorul adopta in
fata lor o atitudine schimbata fata de cea cu care ne obipuise. I5i ingaduie
libertatea emotiei, a sentimentului. Continua, ca 5i in trecut, sa vadd, mintea
sa divide, ordoneaza i compartimenteaza suprafetele ea 5i odinioara, dar
acestui intreg travaliu de organizare i se amesteca siratirea. Totul incepe
sa capete un aspect mai uman, fapturile impietrite de alt data se rede5teapta la viata, incereand tristetile i bucuriile.
Intreaga opera a acestor ani respiril dese&tuprea, o destindere adane
resimtita Ii face loc in spatiile panzelor. In epoca aceasta e conceput 5i
realizat e Biliardul s, compozitie de sumbrit i mister& tonalitate, asociere
gray& de verde EA cafeniu, decor melancolic al vietrei de taverne. Imaginea
e instantanee, o faramil, de secundil in care pictorul a surprins un univers

intreg refugiat in spatiul restrans al tabloului. Din panza, de plumb, se

desprinde_ tikerea. Tot in aceasta perioada intalnim o seama de peisaje,
de nuduri, de portrete (printre care acela al mamei sotiei artistului reprezinta
unul din cele mai desavar5ite) EA de compozitii. Dar cea mai frumoasa opera
poate cea mai frumoasa din intreaga opera a artistului o constitue,
incontestabil, s Piata Sfantul Ghoerghe in carje Simfonie de tonuri calde,
dominata de alternanta nuantelor a1bastre-cenu5ii, carora vecinatatea ocrului-pamantiu 5i a tu5ei largi, apasate, de coloarea viinei putrede intr'un
colt al tabloului le subliniaza contrastul. Ansamblul arhitectonic de ek-

mente ordonat 5i organic dispuse in spatiu, toate laolalta imprumuta tabloului o expresivitate i o emetic care rasbate subtil prin porii materiel.
Vechea piata Sfantul Gheorghe, obosita, cu obrajii crispati, cu existenta
in descompunere, e gata sa se naruie sfa5iinduli aeriana prezenta in impunsatura cal jelor care o sprijina.
In 1938 arta pictorului continua experienta ca5tigata in anii precedenti.

0 geometrie scrupulos aplicath, supune formele nnei stringenle severe,

872

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

lumina sti umbrele riguros compartirnentate imbratiaeaz& conturul disciplinat al acestora. 4 Portretul doarnnei S s e una din lucrrile caracteristice
acestui timp.
Cu cat ne apropiem de prezent, telurile artistului se limpezesc. Intro 1942
si 1943, tablourile sale reflect& preocuparea constant& pentru plenitudinea
formalit, pentru densitatea colorii. Tonurile se mentin vii, constrastul puternic (a Flasnetarul a
1943). Aceeasi melodie gray& se desprinde din tablou, dar excesiva atentie acordat& formelor i compozitiei indeparteazii
sensibiitatea artistului dela continut. Discrepanta e evident& i, acolo undo
e firesc s aparti nostalgicul, predomina exercitiul formal. (a Evrei la ziipadga
1943). Chiar si mai tarziu pan& spre inceputul lui 1945 --. acest desacord
continua 6, atrag& atentia. Obiectul nu e intuit psichologiceste i compozifa,
desi inchegata i consistenta, se mentine in planul unei realizri inerte (a Muncitorii repar& uneltele tranilor a). Preocupat de aspectele statice ale naturii,

pictorul neglijeaz& miscarea, .diminuandu-i implicit tabloului caracterul

vital. Deaceea, acolo unde staticul e inerent motivului ales, Maxy reuseste
sit se sustrag& acestui efect, i exemplul ni-1 ofera un tablou executat in
aceeasi vreme cu cele doug mentionate mai sus, expus laolalta cu ele Ia 4 Salonul Oficial b din primilvara anului 1945: a 0 familie de tirani a.

Recenta expozitie a lui Mazy, din Decemvrie 1945, reclamit un popas

mai indelungat. Sintez& a unei activitati de peste un sfert de veac, vom
Intlni aci o bun parte din elementele caracteristice ale 1ntregei evolutii.
In perioada aceasta de maturitate deplina, sensibilitatea artistului s'a
depus. 0 ordine interioara s'a suprapus lueidit4ii turbulente. Trecutului
aventuros nu i s'a plistrat dealt schcktul. Echilibrul static continua s&
predomine, repartitia gray& i ordonat& a planurilor imprima imaginilor
o atmosferi solemna, menita parc& sa consacre prin seriozitatea ce o degaja

universul de funingine pe care il reprezinti. Expozitia e intitulatii: a ChipuH i privelisti din Valea Jiului s.
Dela 1nceput, te isbeste la artist un discerniannt sever al impresiilor
primite din afara, carols li se asociaza un sentiment exprimat fn tonuri
calme i retinute. Pasta e vascoas, grasii. Coloarea implineste forma, transcriindu-i profunzimea. Pilienjenisul de ascutisuri i linii, ritmul casant al
de fapt a o seam& de direetii i curbe surprinse
desenului (rezultante
naturii si reduse la expresia unit4ii lor) trierea conform& exercitiului experimentat si optioa proprie artistului impunfind plistrarea numai a necesarului, toate aceste elemente laolalta stabilesc o medie grafi* tntretin
un indice de recunoastere, constituind alfabetul artei lui Mazy.
S'a rostit in leg&turii cu aceast& expozitie termenul de reportaj sodal.
Denumirea e improprie. Mazy n'a pornit pe Valea Jiului In dorinta unei
anchete ciireia sa-i ilustreze concluziile. Artistul a urmarit B.& intuiasca
plastic un univers apropiat sufleteste. Gestul sau include vointa de a se sframa o prejudecat, de a afirma necesitatea identificarii viziunii cosmice
a artistului cu obiectul artei sale. Deaceea se constat& in aceast expoiitie
lipsa 4 Nudurilor a, a a Florilor o i a a Naturilor moarte a, ciirora le-a luat

UN MODERNIST: M. H. MAX!

873

locul OMUL cu manifestarile sale, ci peisajul in cadrul caruia viata lui se

desfacoara integral. Putem mentiona: astfel 4 Drum spre Petri la #, viziune
dramatic& a tinutului carbonifer dominat de acezarea greoaie a muntelui.
Expresia vulcanica a scoartei gata 85, irupa, geometria asprii, a naturii in
vaile careia s'au risipit acezarile omenecti, verdele, cand albastru, and milsliniu, al coamelor impadurite sau acoperite de mucchiu, ritmul surd, hidepartat, care sgudue maruntaiele pamantului, totul 10 sugereaza, printr'o
admirabila sinteza, tragedia omului care sap& in adancuri. In 4 Rado Ludovic ci Dada lio Pavel * imaginea e abundent hranita de coloare, suculenta
materiei transcriindu-se plastic prin succesiva saturatie a tonurilor. Expresia
tabloului e dura ea ci obrajii taranului roman surprins in existents, lui incordat i amara. 4 Dumineca la Aninoasa s amintecte structural de intregul
drum parcurs de Maxy. Te izbecte ordinea, echilibrul, constructia. Contrastul
e accentuat, dar tonul retinut. In atmosfera tabloului plutecte melancolia
zilelor de pada', a oamenilor ale ciiror putine clipe de ragaz sunt tradate
de obsesia ceasurilor de istovire. t Zi de targ la Petrocani # surprinde ochiul
prin perspectiva iiaiv, rezultat al procesului de rezumare caruia 1i sunt
supuse formele. Bogata juxtapunere de culori, conglomeratul de nuante
tonuri in planul inferior al tabloului reflectate de portul tfixanilor
adunati in targ, nasc In spectator o bucurie vizual5, la originile ca'reia nu
trebuesc neglijate calitatile de colorist ale pictorului. Am ales exemplele
de mai sus 1ntrucat mi s'au parut reprezentative. Fie 1ns5, ci ne raportiim
la exprcsie, la densitatea materiei, la spiritul de ordine, sau la sensibilitatea.
fatil de coloare, pretutindeni apare elementul constant, care unecte diverBele etape prin firul unei continuitati nedesmintite: caracterul static ci constructiv al operei. Urmare logica a unui exercitiu prin care artistul s'a deprins a descompune nu numai formele, dar ci miccarea.
Privirea retrospectivii aruncata asupra intregii opere a lui Maxy, ne-a
desvaluit cum artistul, dornic de echilibru ci constructie, s'a supus unei
discipline severe in masura sa-i pondereze avantul ci exuberanta anilor de
tinerete. Emotiile refulate vreme dearandul, barierele impuse de o arhitectura rigida, au sfarcit prin a trezi creatorului un impus spre eliberare.
Pictorul ajunsese sit resimta carcera propriei sale ideologii. Tarziu, avea sa
se Intample cu dansul ceeace se intamplase cu mai toti modernictii apusului:
lepadarea de intelectualismul abstract care alimentase o art& decadenta,
@i revenirea la formele de expresie ale vietii. Totuci, experienta trecutului
a folosit: constrangerea rabdata timp de un deceniu ci mai bine in rastimpul
primelor etape i-a permis artistului sa se supunti far5, team& procesului de
descatutare survenit in decada a doua. Intro 1935 ci 1945, mecterul a
avut rgazul s5, se desluceasca pe sine, sa-ci cunoasca puterile ci sa se consacra nestanjenit examenului propriilor sale resuise.
La 50 de ani, Maxy, stapan pe izvoarele artei sale, 10 continua drumul
spre libertatea deplina.
GEORGE RADU BOGDAN

374

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ELECTRA CONTRA 'DETAIN

In 1944 trupa marelui regisor i actor Charles Du llin a jucat piesa unui
scriitor francez care reprezinta una din cele mai serioase sperante ale literaturii. Nuvelist (e autorul turburatorului volum Le mur), esseist, psiholog,
filosof fenomenolog i romancier (Les chiming de /a libert : I, L'age de raison,

II, Le sursis, III, La dernire chance), Jean-Paul Sartre a dat, fart); a mai
vorbi de Buis-dos, o bucata teatrala de adanca, poezie 0 mare simt scenic:
Muftele. Dar nu despre exeeptionalele calitati artistice ale tragediei vreau
sa vorbesc aci. Urmkesc sa scot in evidenta latura ei simbolica, aluzia politick, pe care, aceasta reluare a Electrei o confine neincetat.
Piesa e de sigur explicabia numai prin preexistenta teatrului lui Girandoux. Sistemul e acelasi: prezentarea unui subject claeic cu froze inspirate
din sensibilitatea moderna si en o ironie pe care numai vederea retrospective-,
a lucrurilor o poate ingadui. Dar, spre deosebire de mitologia lui Giraudoux,

pur psihologica, a lui Jean-Paul Sartre e plina de idei politice; Muftele

aunt o piesa eu cheie. A lua mereu in consideratie ea a fost jucati sub ocupatie ne va ajuta s'o intelegem mai bine. A nu uita ca e totu0 opera unui
poet ne va face sa nu ne miram cetind un final care, brusc, paraseste linia
moralo-sociara 0 se pierde in domeniul celei mai vaste

Daca schema tematica e luata dela Giraudoux, coneeptia e complet

diferita," de a acestuia. Giraudoux, in E/ectra, propovadula indiferenta si
impacarea. Sora liii Orest era pentru Giraudoux un fel de catastrofa, o
mania* fiindea voia dreptatea cu orice pret. Electrei i se opune uitarea,
phicutul compromis, linitita resemnare. La Jean-Paul Sartre lucrutile stau
cu totul altfel. Baza piesei o constitue ideea strict morala a dreptatii. Ne
aflam la antipodul conceptiei lui Girandoux. Iupiter Ii ofera lui Orest uitarea i pocainta. Dar Orest, ea om liber, cere dreptate: a Pentru a ma invata
uitarea greselilor cerul se faeuse dulce ca o iertarel. Electra nu-i da voie

sit uite rhul; o indeamna ura ? Mai onand dragostea de via. Pe omul
chemat s impart& dyeptatea ea 11 vede clar, asteapta s faptuiasca, sa nu
se manifesto Oar prin vorbe: S'ar apuca el sit rnearga, de-a'ndaratelea,

facand temenele, sa-si caute mngaierea pe laugh fete? sau si-ar scoate
spada si-ar da in ucigas "Ulna ce i-ar crapa capul?
Aluzia, cred, e destul de evidenta. Scena e in Grecia, dar curand cetesc
fraza lui Orest: E drept s te strivesc, ticalos mirsav, e drept s dobor
puterea ta asupra poporului din Argos, e drept sii-i redau sentimentul demniti4ii a, stiu ca autorul vorbeste cu Ptain, Abetz i Laval. Reminisceutele
din Giraudoux sunt numeroase (Jupiter e harbosul Egist es o secaturi
care chiar de pe atunei vadea dispozitii catre melancolie ))), dar tonul ii dau
continuele referinte la tragedia politica a Frantei dupti 1940. and Orest
cere socoteala forului suprem pentru faptul ca asasinul domneste nestingherit de atatia ani, acesta raspunde; Ia stai! Nu da vina atilt de repede
pe zei. Trebue care ea pedepsim mereu? Nu era mai cuminte s. invartim
lucrurile asa fel hick s duca la intkirea ljnitii j ordinei?i.
cc

ELECTRA CONTRA FITAIN

875

Mustele, care dupa asasinarea regelui .Agamemnon, invadaseri Argosul

sunt simbolul Eryniilor, zeitritile remuscitrilor, dar si al soldatilor care, in
uniforme feldgrau (vert-rkseda zicea d-1 prof. Joseph Barthl6my and, din
distins constitutionalist cu principii democratice devenise ministru la Vichy),
se napustisera ca niste stoluri flana&nde asupra solului begat si sfrtnt al
Frantei. Mustele cresc si se ingrasa mereu. 01134111 Atrizilor a devenit locul
mortii, al mustelor si al poclintei.
Aci, din nou, aluzia la Petain i oamenii lui e categorici. Egist (secatura
evlavioasa proclamase in Argos pocainta generala. Asa facuse i Vichy-ul.
Franta, dupa aceasta, teorie, urma sa-si ispaseasca vini pe care singurit si

le asuma. Dar Electra nu recunoaste aceste pacate. Ea (0 nu e greu de

ghicit c simbolizeaza' Planta patriot& si rezistenta) scuip& pe statuia lui
Jupiter, zeul mustelor si al mortii, Ii aduce ca jertfa laturi si came putredit.
Iar drept rugaciune spune: a Dar va veni eel pe care-I astept, va veni cu
spada lui cea mare s. Orest, exilatul, omul drepfatii, acel care stie ce are
de facut i unde ii e dat s& meatgii, proclama si mai clar: 8 Nu impaztasese
remuscarile lor i nici nu t iu macar cum ii chiama o. (De Gaulle n'ar fi vobit
altfel despre ratatii i necunoscutii care formau consiliile dela Vichy). Electra,ea i Franta, 4 desi printes& e batjocorita ca o slujnica s. Clitemnestra
Ii spune eit depinde doar de damn srt-si schimbe soarta. Dar Electra nu e
petainista: Da, daca m'as molipsi dela remuscarile voastre i dac& a cere
iertare zeilor pentru o crima pe care n'am savarsit-o. Da, dm& a sitruta
mainile lui Egist, spun&ndu-i: tata. Mi-e scrub& I Unghiile-i sunt incrustate
cu sange uscat )).
Stilul la moda in Argos e eel dela Vichy: sa ne pocaim caci vina e a noastra.

La Argos toti, in frunte cu Clitenanestra, se joaca de-a marturisirile publice.

Sunt gata toti sa-si atribue cele mai grele pacate. Dar Clitemnestra tipa
cand Electra incearca sa-i analizeze remuscrtrile. Ceea ce Electra bag& de
seama, de indata: c Vezi, aceasta e regula jocului. Oamenii te roag& sa-i
condamni. Dar fereste-te de a-i judeca numai pentru faptele pe care voiese
sa le marturiseasca s. Jocul acesta e comun tuturor tradatorilor. Am cunoscut
si noi cazul ziaristului care, indignat, declara cit nu regret& si nu reneagi
unul singur din ritndurile pe care le publicase inteun jurnal tiparit din ordinul Germanilor pentru o anume central& ce infiintaserti. i caruia un alt
ziarist de bung credinta ii raspuridea cu dreptate: nu pentru articolele
semnate, unde ai avut grij sa scrii numai lucruri nevinovate, te judec csi
te ostindesc, ci pentru tot ce n'ai iscalit, pentru toate josniciile i ipocriziile

ce s'au tiptit in complicitate cu tine, pentru slova ta anonim, pentru

toate comentariile binevoitoare cu care ai primit cele mai odioase ordine,
pentru faptul c ai publicat randuri agreabile i seci, ea si cum nu s'ar fi
int&mplat nimic pe aceeasi pagin& pe care apareau comunicate de jaf pi
dispozitii de omor 5.
La aniversarea a cincisprezece ani dela moartea Iui Agamemnon, in ziva
inapoierii lui Orest, orasul Argos, pocait, tremura ; total e ferecat, zidurile
swat roii, mustele misunrt, din palat se aude ur/etul prelung al unui bivolar.

876

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Iupiter ft fndeamni pe Orest sa plece: sa nu cheme poporul la lupta, sa-I

lase fn pociiinta lui. Dar fortele vii ale unei natiuni nu Inte leg farsa po&lintel, vor lupta, asteapta razbunatorul. 4 Va veni )6, striga Electra, nu
se poate 85, nu villa. Trebue sa raman aci, sa-i calauzesc mania, sa-i arat
cu degetul pe vinovati i 85,-i spun: loveste, hai, loveste:
#. Egist, la
serbarea mortilor, enumera pacatele tuturor, Intr'o atmosfer5, apisatoare.

Doar Electra e imbacati in alb si rade. Ca si Franta eterna, sta darza

fncrezatoare In fata prezentului. Danseaza, nu-i e rusine de veselia- ei:
A! dac5, ar fi aci Agamemnon, daca si-ar vedea /ilea In vesmant alb, fiica
lui pe care ati robit-o, dad, ar vedea c5, poarta capul sus pi ca, nipasta nu
i-a sdruncinat mandria, nu s'ar gandi, o stiu, sa, ma, blesteme. Caci joo de
dragul bucuriei joc de dragul infratirii dintre oameni, joc pentru fericire
ci pentru via4. Mortilor, inima voastr e a mea D.
pi

Asa ar fi vorbit Franta sugrumata daca Ptain, care o sugruma sub

pocainta, ar fi liisat-o s5, se exprime. Ptainistii vorbeau nault. Electra se
afla In fata aceleiasi situatii: 4 Incercasem 85, cred ca pot vindeca acesti
oameni prin vorbe. Ai viizut ce s'a intamplat: n'aveati nevoie de suferinta kr,
de o rani cu care se obisnuisera, pe care o tot rascoleau, sgariind-o cu unghiile lor murdare. Cu sila trebue sa-i vindecam, cid nu poti Invinge raul

cleat numai cu alt rus.

Daca Egist e un fel de Ptain, daca Electra simbolizeaza Franta

oi

Orest pe de Gaulle, populatia Argosului pe catolicii pocaiti care faceau jooul

colaborarii, personajul pedagogului reprezinta pe intelectualul gratuit oi

sceptic, gen Andr Gide, e tipul s oulturalului s vid care a contribuit atat
de mult la ruina Frantei. Ca disponibilist ce se aflii, e liber pentru mice
legamant, fiindca stie ca nu trebue s. te legi niciodata ; se socoteste un om
superior, adica un individ capabil 85, predea Inteo mare universitate. Si el
cauta s5,4 opreasca pe Orest. Si el e unul din patronii pocaitilor, sectia indiferentilor. i De ce porti doliu ? * o Intreaba Iupiter pe o batrana din Argos.
Asa e obiceiul aci*. 4 Da, porti doliu dupa regele tau ucis #. t Tad,
taci, pentru Dumnezeu #.
$i ce-ai fficut, oe-ai facut cant' ai auzit rifenetele regelui omorft, racnetele lui prelungi si man ? #. 4 lirbatul meu

era la camp, ce puteam face ? Am fncuiat poartas. sDa, si ai deschis

nitel geamul, sa auzi mai bine ; i ai stat la panda, dupa perdea, cu rasuflarea
oprita i simt,eai cum te furnic5, In yale...i. i Taci ! 6. s Trebue ci ai

facut bine dragoste in noaptea aceea. Era o zi mare, nu? #. Acum, biltrana
se pocaeste. Ei Si spune Orest: E 'n regula, cutrit batrana, du-te i vezi
de crapa, pociiindu-te s.
Indiferentii i pocaitii se uitau cu groaza la Orest. fl urau pentruca era
anar i orgolios, pentruca reprezinta curajul i fapta. Lui Egist fi e teama
de el pentruca stie c5, fi va contamina tot regatul. I lJn om liber Inteun oras
e ca o oaie raioasa intr'o turma #. Si Ii e si mai teamii de Electra pentruca

e spiritul Insus'i al dreptatii. Girau.loux si-a Intitulat piesa Electra, dar

pentru el dreptatea Insemna ceva desagreabil, In fond, evitabil. Pentru
Jean-Paul Sartre e o necesitate de sigur aspra, dar absoluta i ultimata.

ELECTRA CONTRA PETAIN

877

Electra 11 infrunta, pe Egist, ala cum Francezii liberi aveau si infrunte pe

Ptain. Muqtele pe care Orest le ia cu el printr'o oper4ie de incantantde
magi* Fran0 avea ea le alunge in 1944 prin forta armelor. Sub ocupalle,
Sartre nu putea da alt final tragediei sale. Dar se vede bine ca inapoia imaginii poetice sta setea autorului pentru dreptate. De altfel, aceasta deosehire dintre dreptate .1 poezie cred ea e greit s'o accentuam. Dreptatea
e un lucru profund pasionant qi emoionant. E rara, cere nespus curaj, e

Indrazne4a, e grea, obositoare 0 eroica. Pe scurt, cred ca e poetici. De

aceea socotesc ea Electra lui Sartre e superioaril celei a lui Giraudoux. La
Giraudoux stilul e puternic i incantator. La Sartre la fel, cu ceva In plus:
farmecul imens al dreptatii.
N. STEINHARDT

ROBERT LOUIS STEVENSON I PROBLEMA

DUBLEI PERSONALITATI
Pentru epoca noastra problema dublei personalitati a intrat de mult In
domeniul public. Noi ne-am plictisit de Procurorul Haller; ne-am obinuit
cu Giraudoux 0 Pirandello; iar Freud 0 psihanaliza fac parte din cuprinsul
revistelor-magazin de mare tiraj. Dar In 1886 chestiunea era Inca proaspata.
La acea data a publicat Stevenson un voluma de proportiile unei nuvele
lungi, intitulat Dr. Jekyll and Mr. Hyde. i de atunci pana azi nu s'a eerie
nimie mai puternic sau mai rascolitor sau mai adevarat in aceasta privinta.
Autorii veacului al XIX-Iea mai puneau cazurile din punct de vedere moral
ili poate ca tocmai aceasta slabiciune a Mr le asigura trainicia 0 superioritatea,

pentruca modelele estetice tree repede, dar ne framanta mereu alternativele

sufletului nostru. Carticica lui Stevenson inflieaza problema fara cruOre
0 inconjur 0 o face intr'o form desavaritii, in tonul cel mai potrivit fondului: din imbinarea adevirului cu perfectiunea sensibila nu putea rezulta
cleat o capodopera.
*

a.

Domnul Utterson qi domnul Enfield erau doi londonezi extrem de respectabili, rude Indepartate, care obinuiau in fiecare Duminica sit se plimbe
Indelung pe strazile pline de mister 0 de farmec ale oraplui lor. Mr. Utterson
era a un om rece, la vorba sgareit .1 greoi ; din fire, rezervat ; uscativ, inalt,
prafuit i singuratic ; i totui, intr'un fel anume, delicios a. Mr. Enfield,
dimpotriva, era un om de lume, elegalit qi cunoscut, Deosebiti, cei doi se

imprietenisera 0 cautau prilejul de a se vedea cat mai des. Inteuna din

peregrinarile Mr, tree prin dreptul unei porti ferecate, aqezata inteun cartier
comercial al Londrei, o poarta grea, In zidul unei cladiri cu aspect tristi In
legatura cu aceastii poarta, Mr. Enfield povestete insotitorului sam o stranie
Intamplare. Iar Mr. Utterson 11 asculta cu uimire 0 durere ; caci el cunotea

878

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

aceast o. intrare: era a laboratorului prietenului Ban, Dr. Jekyll 0 banuia

ea toate nu erau curate inapoia ei. Iata cum Mr. Utterson e adus s afle
mai mult, din ce in ce mai mult, pana ce intrcgul adevar, teribil, i se desvaluie.

Drama pe care acest sever avocat o afla e insiii desfaeurarea dublei personalitati, a discatiei dintre bine 0 ram in mintea i inima unui individ unic.
Mr. Utterson nu e un om curios, ceea ce ajunge la cunoetinta lui nu s'a
straduit sit afle, dimpotriva: s Imi displace cu totul sa pun intrebari s, spune
prietenul lui, 0 el II aproba ; prea e in stilul judecatii de apoi. Asvarli o
intrebare, pi-i pang ai asvarli o piatra. Stai linitit pe varful unui deal 0
piatra porneete, starnind altele; 0, din senin, cel mai cumsecade tip din lume
(ultimul care ti-ar fi trecut prin gand) e lovit in cap pe cand se plimba in
propria-i grading, FA familia e push in situatia de a-ei schimba numele. Da,
domnule, pentru mine e o regula sfantit: cu cat lucrurile par mai incurcate,
cu atat eu intreb mai putin . Ceea ce Utterson Etna, o afla silit. i tocmai aci
e unul din aspectele tragediei lui Jekyll, adica, a omului vitae: lumea e ifidiferent i discreta ; el e acela care-0 impune confidentele, apasat, setos sit
se descarce. Nu e cea mai mica dintre umilintele la care vitiul duce pe cei
ce-i stapaneete.
* * *

Morala nuvelei lui Stevenson e ea viata normalg are un farmec profund,

pe care oHce ins care s'a jucat cu pacatul i libertatea existenta dincolo de
distinetia dintre bine 0 ran, e constrans in cele din urmg sa-1 constate pang
la exasperare. Aceasta nu e o concluzie exprimatg de autor, o simtim doar.
.Aventura D-rului Jekyll e prezentata, de altfel, inteun stil absolut rece,
aproape juridic, solemn fara intrerupere, chiar afectat, impanoeat, reamin
tind pe al D-rului Johnson care, vorbind cu Bosvv,11, spune Sir de trei ori
eel putin in fiecare fraza. In opozitie cu aceastit forma existi oroarea povestirii. Autorul e retinut, sfatos, de nu amabil; febril, agitat e numai bietul
Jekyll. Contrastul e nu numai intre stil i fabulatie, ci i intre oameni. Stilului sobru i confortabil ii corespunde Domnul Utterson, calm, demn ei
decent; in laboratorul lui sumbru, Jekyll e nenorocit ci disperat. i casele
la fel: seara, dupa munca zilnica, Utterson, de indatg dupa cing, se ae3aza
cu o carte in fata vetrei in care ard buetenii ei-ci pune o sticla de vin alaturi
pe masa. Astfel, tihnit, eiteete pang ce aude clopotele unei biserici invecinate
vestind miezul noptii. (Dela acest procedeu aveau sa se inspire ci filmele
americane: contrastul dintre crima i cinste II vor evidentia prin atmosfera
caminului oamenilor care se supun legilor: case simpatice, linictitoare, cu
ocupanti ingrijii, multumiti, in care ,canta, un pian, se joacii un copil sau
croeeteaza o batrana).
Tema lui Stevenson, deci, nu e greu de ghicit: viciul, in afacerea Jekyll,
nu e invins de morala ci incomparabil mai cumplit de elementarele
bucurii cotidiene ale unei vieti obienuite. Viata cumsecade infz tinge viciul
pe terenul confortului material ei spiritual. Huxley, in Point Counterpoint,
arata ca desfraul eau infractiunea devin cu timpul in viata unui individ o

ROBERT LOUIS STEVENSON $1 PROBLEM.% DUBLEI PERSONALITATI 879

parte a programului situ de toate zilele, o notatie in agenda intre douit vizite.
Or, pe temeiul acesta, al Serilor Calme ai al Casei Liniatite, se aaeazi, ei Stevenson. Victhria, dacit ar fi fost asiguratit moralei dup& o luptit cu arme egale,
dupit o desbatere ampl i liberk ar fi avut i pentru invins o mretie. Dar
ataa e supizdtoare i penibilli la oulme, sti, sub semnul Domnului Utterson

aaezat in fata vetrei cu paharul de yin vechiu, adicil sub semnul celui mai
banal (si mai puternie) aspect al traiului mijlociu.
0 splendeurs de la vie commune et

du train-train ordinaire
A vous cette time perdue.

avea s scrie Valery Larbaud.

*

Dar ai in locuinta lui Jekyll exist& un element potolit: e partea casei

care rispunde spre intrarea principa1, despartiti, de laboratorul in mite
ajungi prin poarta misterioasit dela care porneate povestirea. Aci Domnul
Utterson e primit ca un oapse dorit i cinstitul majordom Poole ii face onorurile oridecateori binevoieste a& vin. Domnul Utterson e un foarte vechiu
ai bun prieten al D-rului Jekyll, dar cand acesta, transformat iremediabil
in Hyde, se baricadeazit in laborator, se stabileate dela sine o aliantit intre
prieten ai servitor. In fata straniului, oamenii cumsecade, fie ei spirite culte
sau simpli membri ai personalului casnic, se unesc. E i aceasta o crunta.
pedeapsa pentru D-rul Jekyll. Cum! Prietenul lui de totdeauna, bunul lui
Utterson nu mai gaseate sa spun cleat a Doamne fereate ! Doamne fereate !
cand ii aude glasul. Cum! vorbeate la fel ca butlerul Poole, zic deodatii:
o Amin . In aceastit clip& toate puntile sunt rupte. Utterson nu mai e dealt
o flint& normalit, pe care oroarea o aruncii de partea unui servitor. Reactioneaz& la fel ca el. Din amicitia lui, solidi., a Himas doar un e Fereascii Dumnezeu a, spus din inim, i o intelegere adnct pentru oamenii de serviciu
ai lui Jekyll.
Jekyll e singur in laborator, neinchipuit de singur. Toti oamenii drepti
claH stint de partea cealalt, infratiti firesc, impotriva lui. Infernul e virtual realizat: Jekyll e numai spirit, nu mai dispune nici de corpul lui, nu mai
e dedtt un suflet prizonier intr'o form straing, un suflet care cautil, fuir
speran
i cid de comunicare, mijlocul de a ucide legitura care-I mai retine
inteo lume ostilac i miratit.
*

Mr. Enfield il int&Inise pe hidosul Hyde inteo noapte de iarni, pe la

orele trei, pe una din strzile interminabile i drepte ale Londrei. s Nu vedeam
cleat felinare. Treceam din strad& in strada, toatii lumea dormea din
strad a. in strada, toate luminate ca-in vederea unei procesiuni i toate goale
ca niate biserici r. Cand Utterson binuieate c e ceva nel6murit in viata lui
Jekyll, el se gandeate la tabloul strazilor pustii i nesfarait luminate de felinare. Iar &Ind afl c& Jekyll tai Hyde sunt de fapt unul i acelasi, inteligentul

&So

REVISTA PUNDATIILOR REGALE

si generosul Jekyll cu ciudatul 0 infioratorul Hyde, el intelege ce; scena la

care asistase Enfield avea ca erou pe insusi Jekyll, scena aceia de neinteles,
jignitoare pentru orice caracter oricgt de putin sensibil. Jekyll, ce e drept,
raspunsese temerilor lui: # Nu c chiar atgt de rail; 0 ca O. te linistesc, iti voiu
spune doar un lucru: in orice clipl vreau, pot scapa de Hyde i.
Dar jocul Cu vointa nu i-a mers lui Jekyll. E depisit tA adus fiind
primul infiorat la crimg. In nrturisirea lui scris& explicit: aCu toate cii
ajunsesem tin taler cu doug fete atal de perfect, nu eram cgtusi de putin
un ipocrit, amandoug fetele erau sincere... 5. Si mai departe: din cele doug
naturi care se luptau in cuprinsul constiintei lui, niciuna nu putea fi consideratit ca a lui cu adevgrat, pentru og erau de fapt ambele deopotrivii de
puternic si de exact ale lui.
Jekyll urmgrea, prin elixirul lui miraculos, sa. disocieze radical cele dolt&
personalitati, cea bung igi cea rea, sit ereeze din fiecare cgte o fiinti, fizicit
isi morale:, aparte. Jekyll urma sa tritiascit onorat, voios 0 bun ; iar Hyde
avea sit comitg liber orice voia, sit dea drumul tuturor impulsurilor pe care
Jekyll le retinea si care-I posomorau. Acesta e simbolul autorului, desigur
destul de pueril. Dar minunat realizat estetic, jocul de marionete senzationale dar pregnante, sub care a prezentat problema. Iar concluzia morale;
coexistent& cu involuntara transformare definitive; a lui Jekyll in Hyde toi
sinuciderea lui e ca disocierea celor clout,: persoane e imposibilg; ele se influ-

enteaza una pe alta si rezultatul e ea, individul inzestrat cu o dublit personalitate suferg in ambele ipostaze. Abstractizarea depling a uneia din personalit4i e cu neputinVi. Nenorocirea lui Jekyll nu e cit are doug firi separate,
ci c in realitate ele Bunt bine deosebite ; se intreptrund. Desavarcita despartire i-ar da fericirea. D-rul Jekyll, nereusind sit realizeze ruptura absoluta
intre el si Hyde, da, urmatoarea lectie: dubla personalitate nu e ingrozitoare
prin aceea ci desface un ins in doug, ci tocmai prin faptul contrar ci omul
tras in directii contrare e constient sub fiecare aspect de cerintele si remuscarile sau dorintele celuilalt eu al eau.
Ar fi o solutie mandrg 0 clarg, ca Hyde 0 Jekyll sg se ignoreze unul pe
altul, sii-si succeadg fir& a se intglni 0 a se influenta vreodatg, ca figurinele
care les din orologiile turnurilor anumitor vechi palate municipale. E umilitor si teribil pentru Jekyll sit vedem cum sub forma Hyde, adicit sub orice
aparent& ar lua viciul sau anormalitatea, tnjeste si susping dupg valorile

pe care le dispretuia altadatit.

*

Dubla personalitate, la un autor imaginativ ca Robert Louis Stevenson,

nu apare sub aspectul ei fantezist si deci agreabil. Morala nuvelei e asprg si
precise:: cele doug personalitati nu se pot niciodatit disocia complet. De

aci provine ciiderea lui Jekyll si triumful nestavilit, brutal, neindurat al

banalitatii.
Cgci Hyde nu e neapgrat un criminal. Uciderea lui Sir Danvers Carey e
doar un simbol exagerat, cadreazg cu stilul bucatii. Dar in fapt Hyde e de
la inceput prezentat ca profund respingator pentru . ceva S nedeslusit.

ROBERT LOUIS STEVENSON $1 PROBLEMA DUBLEI PERSONALITATI 881

Hyde nu e atilt ciiminalul, cat cel pe care-1 descrie Enfield: a N'am vazut
niciodata un om mai antipatizat i zau dad, stiu de ce. Trebue s aiba vreun
defect de conformatie ; ai imediat impresia unui om diform, cu toate c
n'as putea spune unde anume: un om cu infatisare extraordinara i totusi
n'as putea preciza ceva care sa iasii din comun. Nu, domnule, incerc degeaba: nu-I pot descrie . Caracteristica aparte a lui Hyde e deci luata in
erns larg, poate desemna orice iesire din comun. Atunci, plansetul final al
lai Jekyll-Hyde inchis in laborator nu e oare jalea ascunsit a oricarui individ
exceptional dupa poezia celor simple si neintinate ? E viciul cel mai bun
admirator al viitutii ? E deci dubla personalitate, conceputa si ea lato-sensu,
doar un blestcm i o sufelinta far& sperantii ? Se plateste mice iesire dincolo
de fagasul ingust atilt de scump ?.
N. STEINHARDT

11

TEXTE SI DOCUMENTE

DOCUMENTE MACEDONSKIENE
INEDITE
Incepand a pregiiti o Viotti a lui Alexandra Macedonski, farit a subpretui

catasi de putin insemnatatea informativa a incetcarilor anterioare, ne-am

condus n materie de strict& documentare dup principiul de a umple cat
mai multe din spatiile albe existent; pkefind dela cea mai bogata lucrare
in stiri apiruta pima in prezent, in sputa dela biografia cl-lui T. Vianu. Este
o munch: pur pregatitoare, adesea inglatii, plictisitoare, pe care in Occident
nu taunt chemati biografii s'o fac, ci athivarii i palcografii. Din nefeticire,
in starea actuala a culturii noastre, mai toate cercetatile bebucsc intieprinse dela capat, biograful
un timp ir dclur gat cu invcstiaatii
preliminare, de care, in alte conditii de luctu, ar fi fest scutit dcla inecput.
Nu acesta era cazul biografiei lui Akxanchu Macedonski, unde d-1 T. Vianu
a stiut sit aduca din timp un numar de contiibutii fundamentale, de o utilitate informativa netagaduitii. Sa recunoastem Ins ca nici iii intentia d-lui

T. Vianu nu statea, nici starea studiilor macedonskiene din acel timp nu

ingaduia acest lucru, de a Vivi campul documentar ca strabatut pe toati
intinderea i cu atat mai mult de a-I fi skit cu desavtusire. In felul acesta,
()data cu refacerea cercetitrilor dupa un plan propriu, suntem in masura
sti," comunicam o noua eerie -de documente macedonskiene inedite, care Yin

sit se Mature celor cunoscute pana in pre7ent, utile la ifindul lor oricaror
incercari de sinteza viitoare. La aceste rezultate ne-a condus invcntatietea
arhivei familiei Macedonski, pusa la indemana cu multa buni.voirta de d-na
Ana Macedonski, sotia 'clecedatului poet 0 de d-na i d-1 Mihail (elatianu,
paralel cu unele sondagii la Ai hivele Statului din Bucuresti. Uncle rectifica

date vechi, unanim admise (locul de nastere, de pildii), altele vin sa

umple adevarate lacune (act de studii, casatori; actul de moarte al
gcneralului Macedonski, etc.), totul prezentndu-se sub titlul de contributie

strict doeumentaa, in asteptarea adevaratei sintere biografice pe care o

sprijin a.

Adrian Marino

DOC,UMENTE MACEDONSKIENE INEDITE

883

ANEXE
DO VADA

Suhscrici, dupit cererea ce ne adresatil, D. General Alexandru Dimitrie

Macedonsky, incredintEm printr'aceasta, dup5, cunoscinta ce avem ca Dum-

nealui are virsta de cinci deci de ani trecui ci este nscut in Bucurecti
mahalaua Cicmeaua lui Mavrogbeni.
Aceast dovadii 'io da'm spre a'i servi la regulaiea pepsiei sale a.
1861 10 oarie Bucurecti
ss. N. Gliika.
Cc Arat i eu ctiinta mea c
d-1 Gcneral Alexandlu Macedonski este
niscut pe la leat 1810 ci spre aceasta ctiinta am iscalit a.
ss. Gtigore Obedeanu
1862 Februalie 22

cc Constant;n Stefanescu c5, esta in vaist de cirgiwci de ani a.

Urmeazd legalizarea t8caliturvlor martorilor, fdcutd la 26 Februarie 1862.
(In pdstrarea d-nei Ana Macedonski Textul cDovezii s aria de tndna
Generalului Macedonski cu litereklatine. Mdrturiile lui Grigore Obedeanu
pi Constantin $te/dnescu, in scriere .cirilicd).

II
[ACT DE DECES]
Nr. 903

D-1 General Din anul una nile opt sute cse deci i nor'& luna Septeravrie
Alexandru dou5, sl cl ci case, orele- una dupS amiacii. Act de moaate al
d-lui General Alexandru Macedonschi, oxtodox, de ani cese
Ma c e onsiu
deci, casatorit cu d-na Mari Mmedonschi, de ani tic i deci fit
opt, domiciliati in oractl Craiov a, fin al decedatilm Dimitrie
Zinca Macedonschl, incetat din viata alaltaeri la ()tele cpte
sra in casa din subur. Otetaxi, sti1 Teilor No. 11.
Marto:A au fast d-1 Sub-Loc. Leonida Biezianu, de ani douit
si

deci i patru, din subur. Mihai-Voda, strada Sfintii Apostoli

No. 54, Nepotul decedatului.

D-1 Gligore Paciurea, de ani trei cicci ic unu, Independinte;
din suburbia Otetari, str. Teilor Nr. 11, Idem, cari au subscris
acest act dimpreung cu noi i D. Dr. Petrescu Medicul veilficator ci care am constat acest cas de moarte.
Fadut de noi Constantin Iconomu, officier stiirei C. al Comunei Bucuresci, Circumscrip. II, judetul Ilfov.
Martori r ss. S. Locot. L. Bresianu

t ss, G. D. Paciurea

Medicul: ss-. Dr. Petrescu

Officier: ss. C. Iconomu,

Ir

884

REVISTA FIJNDATIILOR REGALE

(Arlsive le Statului Bucurefti, .liegistru pentru actele starei cv ic ale

anului 1869, Marg., Nr. dos. 2.032 1869, fila 31. 0 copie autentificatd tr).
Dosarul ielativ la c tsato.ia d-lui A1( xindru A. Macedor k cu ol-soara Ana
Ral t, Arlsivele Statului, Sectia Judecatoreascd, Dosar Nr..41, 30 lanuarie
1883, fact 6).

Ill
ACT DE BOTEZ

Nr. 17
4 La 14 ale lunii lui Martie anul o mie opt sute cinci zeci i patru au
nascut K. K.: Maria cu legiuitul dumisale sot anume Donmul Alecsandru
Macedonschi ot mahalaoa Precupetilor Noi orasul Bucuresti, fiu, i astiizi
la 28 ale lunii lui Martie anul o mie opt sute cinci zeci i patru &a botezat
in legea pravoslarnica, a Bisericii riisiiritului, de subt-iscalitul preot al Bisericii Precupetilor nok dandu-i-se numele Alexandiu de nasul san K. K.
Zoita sin Polcovnicul Paznaski ( ?) din mahalaoa Precupetilor noi orasul
Bucuresti.
ss. Preotul Gheorghe
(pe -v'erso)
PRIMARIA COMTJNEI BUCURESCI

Officiul Starei Civile

Circumscriptia II-a de galbenti

Acesta add confrontandu-se cu tesstul di Condica de botevati pe anul

1854, a Bissericii Precupetii-Noi, s'a ga'situ onform cu differinta numai
ca in aretata Condica n'a sapatu din vedere de &Are Preoti a se trece ei
numelle de familie al tatalui d-lui Alexandru Macedonschy, trecandu-se
numai gradul militat ce avea pe atunci, d-1 Alexandru Maiaru. Assemenea
omissiune s'a observat < s'a fdcut de preoti in aceast5. Condicil si la inre-

gietiarea altor nasceri, pentru care se certified de Noi s.

Officiare, ss. Indescifrabil
Nu. 962
1875 Decembriu 16128.

(Arhivele Statului, Dosar relativ... fila 4. Actul de botez formular cu

litere cirilice completat de Wind, :dem. Apostila de pe verso, manuscridi).
IV

CERTIFICATU SCOLASTICU
a Pren quare se incredentiedia, quo scolariu-lu Alessandru Macedonschi,
nascutu la Bucuresci in anu-lu 1854, de parente Generariu, de natiune Romana, de religiune oitodoxa, au terminatu in annu-lu scolasticu 1867-68

DOCUMENTE M.VCEDONSK1ENE INEDITE

885

Classe-a IV a Lyceu-lui (Gymnasiu-lui mare) de aici si au obtinutu, dreptu

resultatu allu annu-lui, note-le urmatorie:
Portare-a
Limba-a Romana si Latina
Limba-a Ellena
Istoria-a si Geografia-a

buna
benisioru
benisioru

Matematice-le
Naturalie-le (repetiendu essame-le)

benisioiu

Limba-a Francese
Studiu-lu Religiuni-ei

bene
benisioru
benisioru.

bone

Desemnu-lui

b nisioru

Directore-le Lycelu-lui: ss. G. M. Fontanin'

siglliu

169 Noembre 29
Craiova.

(In pdstrarea d-nei Ana Macedonsk).

V

DO MNULE OFITE R,
o

Subsemnatul Alecsandiu A. Macedonski, ortodox, junede ani doue-

zeci i noue, publicist si om de liteie, nascut in Bucure#i F.; i domiciliat in

suburbia Amzii,stiada Piata-Amzii 7, fia major al dccedatului genetal AI.

D. Macedonski si al Doamnei Maja Macedorelci domiciliata cu mine, voiesc
a lua in casatorie pe Dommigoaia Ana Ralet, oitodok junk de ani dout
zecii i unu, nascutil in Bucuiesti si domiciliata, in suburbia Pitai-Mosu,
Strada Dreaptii No. 4, film majorh a dumnealor Giigoiie I. Ralet, profesiune advocat, si al Doamn i Elena Ralet, niiscut5, Slatineanu, divoiath
de sotul d-sale, mama domiciliata en fiica d-sale, far tatill, in strada Fintnei No. 6, si v6 rog, s6 bine-voitl a dispune cele legiuite pertru celebrarea
acestei casatoril.

v8 rog, Domnule Ofiter, incredintarea deosebitei mele considerziri.

ss. .Alecsandru A. Macedonski

D-sale Domnului Ofiter al StArii Civile, coloarea de Galben.
rApostilel:
1883 Ianuarie 29

tc Se va face publicatiunile cerute de c( dill ciiI ait. 49 )).

as. Indescifrabil Nr. 118.
4 Publicatia s'a flout la 30 Ianuarie 1883, subt Nr. 97.
e S'a dat certificat de datn, Nr. 168/83.
(Arhivele statului, Dosar relativ . . . lila 1).

886

REVISTA FUNDATHEOR REGALE

VI
ROMANIA

Publicaliune de cdseitorie

Nr. 97
Primdria comunei Bucuresci, circumscriptia II coldrea galbert

6 Din ziva 30 a lunei lanuar anul 1883 Duininecii, la ora 8 dimineata,.

A q de pima publicatiune a casitoriei piojectati intre D. Alccsandru A.
Macedonski oitod. june (ortodox) de ani 29, publicist si om de litere din
Sub. si str. Amza 7, major, fiu al d-lui Al. D. Macedonschi, decedat si al
d-nei Maria Macedonschi dom. cu fiul siiu i d-ra Anna Ralet Ortod. Jung
de ani 21, din Sub. Pitar-mosu Str. Dreapta No. 4, majora, fiicg a d-lui
Grigore I. Ralet dom. in Strada Fanteumi No. 6 si a d-nei Elena Ralet rigscutg Slatineanu divottiatg, dom. cu fiica sa.
Acest act s'a publicat i s'a afipt la ua casei oficiului si a Bisericei
enoliei de noi oficierul starei civile aci sub-scris 6.
Oficier, ss. Indescifrabil.

A doua publicatiune,'Nr. 121, din 6 Februarie 1883.

(Arhfrele Statului, Dosar relativ... tilde 2-3. Formulare completate

de mdnd).

VII
INCRED1NTARE

e Sub semnatii locuitoil in Comuna Bucuresci veniti ea maitori la 666toria ce este a se pionunta astii7i intre d-1 Alemindiu A. Mau dorski cu
d-ra Ana Ralet, inciedintam prin aceasta in constiintg i pe a noastig riispundere:

I. Cit contractantii nu sunt rude intre d-lor de nici un grad din celle
oprite de lege.

II. Ca ambii se ciisitorese acum pentru prima card si

III. Ca persbaele venite in fiinta ca Mama a contractantelui i piirinti ai
contractantei sunt in adevarata d-lor cualitate.
1833 Februar 10
Martori contractantelui

ss. V. A. Ureche
ss. St. Vellescu
(Arltivele Statului, .Doear rekaiv... lila dt).

Martori contractantei
se. C. Ctimpineanu

ss. A. Sc. Ghika.

DOCUMENTE MACEDONSKIENE INEDITE

887

VIII
[ACT DE (ASATORIE)
Nr. 41

Alecsandru A. Macedonschi Din anul una mie opt sute opt zeci i trei
de 29 ani
luna Februarie zioa zece la ora trei post meriPublicist si om de litere diane. Act de casatoria d-lui Alecsandru A.
eu d-ra Ana Ralet
Macedonschi, ortodocs, roman, june, (roman),
de 21 ani
de ani doa zeci i noa, de profesie publicist si
Ambii juni
om de litere, nascut in Bucuresti i domiciliat
in suburbia Amza strada Piata-Amzei No. 7,
fiu major al decedatului general Alecsandru D.
Macedonschi si al d-nei Maria Macedonschi domieiliata cu fiul d-sale, care a fost fata si a de-

clarat ca consimte la aceasta casatorie, eu

d-ra Ana Ralet, ortodocsa, romana, junk de
ani do& zeci i unu, nascuta in Bucuresti f i
domiciliata in subuibia Pitar Mosu strada
Dreapta No. 4, fiica majora a d-lui Grigore
I. Ralet domiciliat in strada Fantfinei No. 6
si a d-nei Elena nscuta Slatineann, dive:Vita
de sotul d-sale i domiciliata cu fiica sa, cad
au fost fata si an declarat Ca consimt la aceasta
casatol ie. Cei de fata contractanti, mama contractantelui i parintii contractanti ne-au de-

clarat ea' au fAcut un act dotal in valoare de

lei trei zeci i douit nh pe care Pain vezut ft
noi autentificat de tribunalul Ilfov sectia de
notariat Qub No. 226 din 5 Februarie curent.
Actele preliminat e Qunt: I. Publicatiunile facute

faro', opozitie in aceasta vununa in duminicele

dela trei zed Ianuarie espirat i sase Februarie
curent. II. Un act eliberat de preotul bisericei
Precuretii noi din Bucuresti sub No. 17/1854
vizat de acest oficin sub No. 962/1875 din care

se constatl etatea contractantelni. III. Un

estract liberat de oficiul st.irei civile de ros
din BucureQti sub No. 115/1883 din care se
constati etatea contractantei. I V. Un alt
estract liberat de acest oficin sub No. 170/1883

din care se constata decesul tatalui contractantelui si al V. 0 incredintare silbsciisa de

patru martori cari an fost fata la celebrarea
acestei casatorii din care se constata: ca contraetantii nu sunt rude intre d-lor de

888

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

nici nn grad din cele -oprite de lege,

ell

ambii se casatoresc acum pentru prima oara

si ea perwancle venite in fiinta ca mama

a contiactantelui vi parintI ai contiactantel
sunt in adevarata d-lor calitate. Tuturor acestor
ante peu.afate de noi i oprite la acest oficiu
spre a reinAne alaturate la registru pi ecuin vi

capitolului VI de subtitlul V din codul civil

s'au dat cetire de noi in auzul tuturor celor
de fat& despre care contractantit au declalat
ca voesc a se lua in casatorie: unul pe d-ra
Ana Ralet i alta pe d-nu Alecsandru A. Macedonscai, i rwi imitrie Braeseu . oficerul
starei civile a circonscriptiunei a doa din Bucu-

revti am pronuntat in numele legei ca contractauii aunt uniti in &deb-lode. Toate cele de

mai sus s'au Lent in public In casa ace9tui

oficiu in prezenta vi a cerutilor de lege patru
martori i anume: d-nu Vasile Alecsandrescu
1:Trechie, de ani patru zeci i nod.; profesor,
din voseaua Chiselev No. .., d-nu Stefan
Velescu de ani patru zeci vi vase, profesor,
din strada Armeneasca No. 1; d-nu Constantin
Campineanu de ani patru zeci i trei, magistrat,
din strada
bei-Voda No. 20 vi d-nu Alec-

sandru Scarlat Ghica de ani patru zeci

qi

cinci, magistiat din strada Fntanei No. 12,

cei doi dintei din partea sotului iar cei din
urma din a sotiei vi dupe ce am dat cetire

acestui act in auzul tuturor celor de fatil:

soti, mama sotului, parintii soioi i martori
l'am subscris impreuna cu toti acevtia.
as. Al. A. Macedonski
as. Anna Rallet.
ss. Maria Macedonski.
Mama sotului:
ss. Gr. I. Rallet
Parintii sotiei
as. Elena Slatineanu
Soti

Bs. V. Al. -Creche

ss. St. Vellescu

Martorii: I ss. C. Campineanu

ss. A. Sc. Ghika.

Oficer: ss. Braeseu.
(Arhivele Stafului, Registrul steirei eivile pentru cdseitorifi, Nr. Dos.
$17311883, fade 63--64).

DOCUMENTE MACEDONSKIENE 1NEDITE

889

IX
PRIMARIA COMUNEI BUCURESCI

Oficiu Statului Civil

Circumscriptia I-a
Extract

Din registrul de botezati al Bisericei S-tu Dumitru pe anul 1861

Nr. 13
t La nou spre zece Noembriu, anul una mie opt-sute sease zeci i unu,
s'a nscut in Bucuresci Suburbia S-tu Dumitru, un copil legitim, de sex
femenin, din pkrinti: Gligore Rallet si Elena Rallet i, la dou zeci si una
Decembrie, acelas anu s'a botezat cu numele de Ana, de catre persona bisericeasca, (semnfttura sa indescifrabild), naset fiindu'i Anica Filipeasca. Estras
conform registrului i eliberat de Noi, Andrei Dertman, Oficiarul Statului

Civil din Bucuresci, Circumscriptia I-a, In urma petitiunei d-lui Gr. I.

Rallet, inregistratk la No. 103.
Oficiar, ss. A. Dertman
p. conformitate
ss. Indescifrabil

No. 115

1883 Ianuarie 29
(Arhivele Statului, Dosar relativ

fila 5).

X
CERTIFICAT DE CASATORIE

Judetul Efov
Circumscriptia II-a
Primiria Comunei Bueuresei
D-1 Alexandru'A. Macedonski, ortodox, june, din Suburbia Amza g
d-ra Ana Rallet, orthodoxa, junk, din Suburbia Pitar-Mosu s'au ciisktorit
asta-zi, la aceastk primrie, inscriindu-se in registru sub Nr. 41 i, spre
credintl ii s'a eliberat acest certificat, spre a le servi pentru cEstitoria religioask.

p. Primar
Oficer: ss. D. Brkescu.
Anul una mie opt sute opt-zeci i trei luna Februarie, ziva zece.
o Ast-zi la 24 Februarie Anul 1883 sau sivAiOt aceast tain6 a Cununii
de Prea Sfintia sa parintele Inochentie Ploesteanu Vicaru Sf. Mitropolii
gi treandu-se si in Condica Bisericii Pitar-Mosu. la Nr. 9.
ss. Inocentie M. Ploesteanu.
(In pdstrarea d-nei Ana Macedonslci. Pormular cornpletat gi addugat

de land).

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

890

XI
ACT DOTAL

t Subsemnata Elena Sleitineanu la ciisgtoria ce contracteazi prea iubita

mea filch,' Ana Rallet cu d-nu Alexandra Macedonski publicist, Ii constitui
dotii urmaoarele:

I. Patru spre clece mii lei in numerar

said's, 14.000.
II. A patra parte din casele mele din str. Dreaptit No. 4 cumpitrate
de mine dela d-nu Bratianu cu act transceis de onor Tribunalului de notariat
0 care a 4-a parte valorand 12.000 lei n. Dupe incetarea mea din viatEt o
va stitpttni in bun intelegere cu fiaii ei dobilnda la aceast sunlit de 12.000
lei noi nu va primi de oare ce ca compensatiune fi acord domiciliul i intre-

tinerea fn timpul vietii mele

III. Un truso evaluat vase mii lei n.

12.000
8 MO

32.000

Aceasta dela mine Impreuni cuvitntarea mea, ca 0 dela Dumnezeu

fericire i viata unit&
1883 Februarie 4
Bucuresti

ss. Elena Slittineanu

es. Anna Rallet
ss. Al. S. Macedonski
(Arhivele Statului, Trib. Mos, sectia de notarial, Nr. dos. 480,1883,

fuck 93-94).
XII
TRIBUNALUL ILFOV, SECTIA NOTARIAT

1883 Februarie 5 No. 226

a In ziva de 4 Februarie curent s'a presintat inaintea Tribunalului d-lor
Elena Sltineanu, Ana Rallet i Alecsandru C. Macedonschi citrora eitin-

duse acest act depus cu petitea reg. la No. 1671/83, au declarat ca, este fitcut
i ca, este subsemnat prin propriile
de d-lor, ci contine cele era d-lor vointa
d-lor semnftturi.
Tribunalul

Avand In -v'edere declaratiunile partilor, avind In vedere c d-lor Alex.

C. Macedonski prin subscrierea facuta pe petitea reg. la No. 1871/83, renunt5,

la cercetarea registrelor 0 la presentarea titlurilor de proprietate in privinta imobilului considerat cloth,. Pe aceste baze se autent. acestui act 0
ordonii G:effa 0/-1 treaca in reg. respectiv conform art. 708 i 714 Pr. C.
Civ., in urma areia se va transcrie 0 in reg. de transcrip. conform art. 722
Pr. C. Civ.

DOCUMENTE MACEDONSKIENE INEDITE

891

Avistrid in vedere cii ciistitoria civil& nu s'a celebrat piln5, in prezent,

dupii cum atestit Off, civil din circumscrip. II prin certificatul sail cu No.
168/83.

ss. Indescifrabile Grolier ss. Al. N. Vasilescu.

Observatiuni:

e Prin petilia din 10 Septembrie 1886 regis. la Nr. 13.333, d-na Elena
Sktineanu, Caterina Rignanet, Ana Macedonski cu consimt5mitntul socrului
d-rei, Al. Macedonski dcpuntind suma de 12.000 in recipisa Casei depuneri
No. 43722 a 4-a parte din casele din strada Dreapa No. 4, constituitil dot5,

aceasta a patra parte, d-na Ana Macedonski cerlind a se face mentiune

despre aceasta. Drept aceia se face ceruta mentiune aci pe marginea registrului unde este trecut actul dotal 1886 Septembrie 10.
Grefier, ss. Indescifrabil.
Graf/a

Atest co. acest act a trecut in reg. respectiv astazi 5 Februariu 1883 subt
Nr. 74.
Grefier: ss. Al. N. Vasilescu.

Am primit actul, ss. Al. A. Macedonski.

In preseqa noastra:

ss. Elena Slitineanu

ss. Anna Rallet.

(Arhivele Statului, Trib. May).

RECENZII

Ion elusion : Ornul profilat pe cer,

Ed. s Forum t.

Un apocalips liric, prins

ca Inteo oglinda concava. Dezastrul,

revarsarea materiel, fermentatia organica, laolalta cu gigantescul avalanselor

confuze, alcatuesc un spectacol al desagregarii In plin evolutie, ireversibile
totale, carela un zambet straniu, lucid,
necontaminat de aceasta dement& a materiel, ii cuprinde mecanismul launtric,
cu resorturi patetice.
Acest spectator, necontenit prezent,
ascuns In faldurile decorului ori ivindu-se
In avant-scena, pe neasteptate spec-

tator carula paradoxul ii lnfloreste lesne

pe buze se statorniceste Intr'o atitudine de sarcasm $1 duritate, complacandu-se deseori In funambulesc si rece
parodic, formuland cateodat, discret,
unele vitale revendicari, Imprumutand

atuncl, energetIsmul de scurt durata

al aripelor unui Icar, dar prabusindu-se

mai totdeauna In apele voluptoase

@I

tragice ale dezoldril:

/nit place sd cant dezolarea
(gigantcscul

t Arrant desfranat al dureril, cangrenat,

cr acele ziduri pe care 1 cresc musiti s,
sceptic sl defin!toriu: ne-am falsificat
tineretea ca o introducere In filosofie p,
prins inteun vartej de metafore ce s au
Imbacsit creerul poeziei peisagiul acestui
patimitor suflet (ca un arhipelag cu nenumarate Insule, ale carol., tarrnuri cuprind,

fiecare, 2111 altfel oranduite) patrunde

deodata Inteo tainica liniste de vis,

pluteste catre un destin ireal, strabatut
de hipnotice imagini:
Pe fundul oceanului, seara
au trecut turme de arbori de sare.
sau:
Prin sdngele nostru vin cdinit do ling.

ori:

trotuana a trecut prin casd

ca tin dorrot cu strata dupti el
sau asemenea sumbra sugestie:
Palmele acestea, cum le vent

le-a fatal o noapte 'n bdldrit.

Citatele se Imbuizesc In varful penitei.
Pregnanta lor e Intocmita din ineandescente si din simetrii rasfrante, cludate, din
contururi pale, enigmatice, spectrale, ori

ed-rni iubesc fl area bolnava care-mi

(zace In carne.
Motivele, amare, uneori lugubre, revin
cu imaglni de spital, de ploaie, de razboiu,

din tulburi violente. Cetltorul pitrunde

Pe un teren accidentat, pandit la fiece
pas de nesigurang si descumpanire.
Ion Caraion nu este un poet comod. II

de mahalale putride, cu unele crancene

nostalgii citadine:

place sa monteze spectacole In care genul

capricios al i Commediel dell'Arte s se
afla In bunt societate Cu Grand-Guignol-ul
.Astfel, serenada sul-generis
dedicata
unel s dragoste rurale I:

Un desma j

se 'ntinde pretutindeni macerat.

Plutesc celdtile cu deRrompunere
(laten/d.
Ochiul se .1valeste cu desgust dar $1 cu
o ciudata desfatare In mlezul privelistIlor
bolnave espresia devine directa, agresiva

santurile put ca /a paradd

sau :

Inotam prin iarba goald, stergem

grajdul uietii cu singurdtate.
Dezabuzat, cinic uneori, fierbinte, ca
o Inserare la tropice, Intr'un tel de elm-

Noi ne iubim din altruism pi seara

(mancam 'Inghelatd

Sambata ne fntd/nim la ord f ixd

trecem pe bulevard In sarbdtpri
(nationale.

se lntalneste cu o cosmica viziune a

omului profilat pe cer s, care:
cdt asteptdrile crescuse

cat noaptea, cat iarna de mare

si tartar ca glesnele ciutei.

RECENZII

Dupa Panopticum 6, acest ultim volum de versuri al lui Ion Caraion, deslu*este destinul unui poet a carui personalitate se imprim cu un blazon artistic, cuprinzand simbolurl stranii l sugestive
asperitati.

0. C.
George Mihail Zamflreseu Bariera
(roman), ed. Forum a, Buc. 1946.
Inrudindu-se In adancime cu tristetile si
nemultumirea care au facut s existe. paginele cu infiorari sincere si neterminate
ale unui Alexandru Sahia, Nicolae Can-

tonieru, Stoian Gh. Tudor, N. Milcu,

Alexandru Calinescu s. a.

Gemy Zam-

firescu promite sa reabiliteze ceva din

imaginea mahalalel vazuta de Caragiale.

Nu includem nimic pejorativ In acest

promitea dar acceptam sa Priem In
deopotriva masura seama ca, clack prin
ceea ce e realist In romanul lui George
Miball Zamfirescu a constrult, Inteo
alt proportie el si-a diluat propriile cuceriri prin sentimentele efuziunii romantice, exagerat poetice si adesea total
deplasate.
Barlera

ar fi trebuit s deschida
ciclul acelui roman-fluviu, din care fac
parte Maidanul cu dragoste s 51. Sfanta
mare nerusinare si care urmarea sa prezinte o viziune coherenta asupra vietii
de periferie si asupra aspectelor socialumane, oferite de munca industriala.
Barlera
(dupa volumul de nuvele

803

i-o 'nfelege nimeni... 0 lacrimd i un

suflet avem: Nimeni nu are drept sd-gi
bald joc de elel s.
sau:
Un reline, tovardg de mizerie. Seara,

Voicu ti prindea capul in palme si se

uita In ochii lui, addnc: cdine, Irate cdine:
Animalul ldtra suns, Infelegdtor: omule,
irate omule. ).

dau expresia tipica el cuprind, In putine cuvinte, fondul acestui proiect de

roman. De altfel, astfel de fraze sunt
curente In cele vreo 200 de pagine.
Cartea se sfarseste tn dreptul unor
nume scrise cu pacura pe un carton alb:
sunt mortil dela 13 Decembrie, pe care
1-a dat mahalaua. Si toate acestea pentruca, Inteo zi dela sfarsitul razboiului
crede Gemy Zamfirescu ceasul prielnic
fusese ignorat, far scriitorul trasese concluzia:
Turma e sdluldl Mahalaua se
minte, se 'ntoarce in colibe, tn mizerie, 'in

jug. Mahalaua a avut puterea In nulnd

N'a gliut ce sd facet cu ea si-a aruncat-o

tn drum, ca pe tin lucru de prisos. Stdpdnul e aproape. Prilejul trece gi nu se

va mai intoarce.....
I. Car.
Sinclair Lewis : Cass Timberlane, NewYork, 1945.
Spre deosebire de cele mai
multe romane ale lui Sinclair Lewis,

noul sail roman, Cass Timberlane nu

ridica probleme sociale. Razboiul chiar,
nu este amintit decat In treacat : cand

Miss s, aceasta e a doua carte postuma

a lui Gemy Zamfirescu) e numal bruil-

Jinny afla despre odiosul atac dela Pearl

Harbour, exclaml: Ah! ghinion, de ce

lon-ul unul roman care n'a avut vreme

si. fie terminat sau revazut. Prins din

n'am stiut mai de vreme. De data asta

vor servi si femeile In armata. As fi
putut vedea Hawai, Franta, Rusla i.

fragmente,

din fotografii si tablouri,

uneori fara suita., accidentat cu digreI momente izolatoare pentru economia de pagine terminate, totusi, c'un
conflict, subiectul se centreaza pe evenimentele violente care-au avut Wc la
13 Decembrie 1918. Scriitorul lsi afla
stunt

si'n aceste pagine multe din calitatile

sale, nu-si desminte decal rar apetitul
dupa. amanunte, dupa nota particulara,
plastica, Ii pastreaza. amaraciunea Inca
neobositoare si staruie Inteo elegie de
intensa. distinctie sufleteasca.
Fraze precum:
Avera si noi, un sufletl II cdlcdm in
picioare, printre masini, It inecdm In praf. .

Nu-i ascultd nimeni jelania: lacrima nu

Cartea este povestea judecatorului Cass

Timberlane din Grand Republic si a Virginiei

Marshland

povestea casatoriel

unui om In varsta cu o fan de 23 de ani.

Sotul incearca. necontenit 55 faca din
tanara Virginia o so-tie fericita: o Invata sa joace sah, o introduce In cercul
familiilor ibune din Grand Republic,

o plimba In dese calatorii. Cu toate acestea Jinny 11 va parasi, In cele din

urma., pe Cass, plecand cu cel mai bun
prieten al sau, Bradd Ceiley. Alaturi de
casnicia sotilor Timberlane apar si cele
ale prietenilor lui Cass: Drovers, Havocks,
Zagos
un tel de adunare de soti si
sotil v. Povestea este banal&
chiar Sin-

894

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

clair Lewis a tratat-o mai bine In celebra sa Main Street (Strada Mare). Ca
acolo, atentia cetitorului este Indreptata asupra lurnii evocate: acele tipuri
de oameni avand o viata prea WW1 sau
prea desarta ale caror trasaturi bune
sau rele aunt puternic relief ate. Asa dar,
este lumea lui S. Lewis cea din Babbitt, Arrowsmith si Dodsworth prinsa
in cliseele realiste ale romancierului a-

merican: acele personaje care se lupta

al evadeze, din lumea lor Intfalta mai
strlucitoare (Jinny), sa fuga de Zenith,
de Groper Prairice, al se sustraga inertie
si rutinei. Au fost atrase de vraja NewYorkului, dar odata ajunse acolo, avand
realitatea In fata, se trezesc din visarile
lor.

Sinclair Lewis a Imbogatit literatura

americana cu o vast& galerie de portrete

de neuitat neegalate de nici un alt

scrlitor american. Cass Timberlane si
Jinny Marshland, desi poate mai putin
vil, 1st gasesc locul firese alaturi de G.

In noaptea asta iezilor le cresc cornijele

gi mdine la lantana
tnghesuite boturi ude sd se priveascd
; ad relcId.

ileum aunt mare. Na mai mi-e fried.

Dar vreau sd te fin Incd de mdnd.

Stare poetica juvenill, necesitate de

altfel de a rascumpara, prin
iluzia sensualitatillor, povara de banaMate a conditiei umane:
a vedea

ti cdteodatd 'n trup se'ncheagd cdntul

ca o apd

depi pe mine nimeni nu Wet tnediat

sd cdnt.

Margareta Dorian murmura suave cantece, cu darul firesc pe care-1 au 'Marne

cerului si ale campiei. Din versurile sale
se raspandeste mireasma nuptiala a tufisurilor de iasomie, aburul fecund al

brazdelor de primavara. Si am dori ca

acest izvor sa nu-si Intineze nicicand
limpezimile.

F. Babbitt, Carol si Doc Kennicott, Fram

0. C.

si Sam Dodsworth; Martin si Leonore

Arrowsmith, figuri cunoscute, cu care se
confundi. Jinny pare a fi Dica lui Carol
Kennicott, iar Cass Timberlane o rube-

denie a lui Dodsworth.

Desi mai putin sarcastica cleat Babbitt

si mai putin Inflacarata decat Main

Street, Cass Tirnberlane este tot atat de

bine construlta, iar calitatile primordiale
cunoscute ale autorului apar limpede.
Adina Arsenescu Iarnandi

MIhnea Gheorghlu : Ultima peisaj al

orapului cenusiu (Ed. Coresi). Imbietoare, precise si netede, marginile acestui
peisaj s sunt subliniate de fragile licariri, ca si cum, 1ntreg astfel cum este
vazut, In raccourci dela Inaltimea a

s'ar afla
milioane de leghe dea.supra.
Inchis in apa unui aquarium: o lumina
revelatorie 11 Imbliaza, iar profilul lui
se desprinde ca decupat, Inlauntrul unui
mediu fluid. Contemplativ, delicata, sen-

Margarita Dorian : /erbar (Ed. Forum).

sibilitatea poetului se lasa Invins de

0 poezie cu gust sntos, de sensualitate sincera si curata prin certitudinile

ei, sensualitate prefacuta In cantec, asa

stunt proaspete pe o retina accesibili

cum carnea vegetala se preface In must,

In cramele toamnei. Muzica Indulosata

Un arbore, ea o trompetd
ne aptepta pe marginea serii un arbOre

a cuvintelor se abate In stoluri asupra

nesatioaselor bucurli fizice, asupra patimirilor ce urmeaza acestor bucurii. In
transparentele rubinii ale sangelui se
presimte chiagul melancolillor postume,
Melodia optimismului adolescentin, gatindu-se cu cerceii bemolilor Isi schimba

tonalitatea, murmurata fiind, acum, de

strunele unei sensibile si grave vio.ine.
Idila gingase capata constiinta paradisului pleclut *, a propriilor candor! pe
cale de a se risipl si atunci, o umbra
trece pe obrazul copilariel:

fascinatia imaginilor

onirice

impre-

Ineditului:

de sugativd,
care opereazd cu mdnuai,
ca o caracatifd.
Purtam tn ndri o respirafie de roatd

Si pe ochi, ea un stindard,
voaleta de alge.

Ch un spirit receptiv, curios si detasat,

adolescentul Faust porneste s colinde

prin vazduhul metropolei, purtat de o
mantle fermecata. 0 alegorica Elena 11
asteapta la capatul acestel miraculoase
calatoril, sa-i desvaluie semnele timpu-

RECENZI1

895

elm' no!. $1 sensul vietil ce va avea al

de nesemnificative, decorul strict conven-

Inceapa:
In tnserarea aceea, aerul rar a/ cerului
fti netndurata prezenja a Ia ndvdlise
tn grddini
ea un redutabil sena a/ visdrii.

cului carciumar.

Intalnirea se consum In voluptatea

calm& a unor impresil melancolice:
laid noi suntem cloud cordbii lmbdtate
si puler?' footle bins td jim doud sicrie.

In atmosfera de basm modernizat, Inbalsamat cu o rece desfatare a simturilor,

finalul presara punctuatia catorva momente de elocing }I dinamism. Reportajul se Incheie pe o pedal& eroica: ale-

gorica Elena lI despleteste parul agitand milioane de bandiere ale unei

bucurli noui
Viziunea se Implineste
cosmic tnlauntrul aceluiasl aquariu cu
ireall luminl.
Reveria LU armonioase cadente a desenelor lui Tomaziu, frmantarea patella a celor datorite lui Dragutescu se
asociaza cu o prezentare grafica de calltate.
0. C.

tional al matroanelor, In sfarsit figurile

clasice ale comisarului spertar si ale gre-

Ne Intrebam de ce aceasta amid. In

care hazul este scontat dupa perseverenta

autorulul de a face personagiile sa comita
cat mai multe spirite, si al carui nume ar fl
putut sa fie Domnisoara Vica face nunta
mare b Incepe prin spectacolul dramatic al

unui accident de tren la bariera, cu care

ocazie se vadeste peisagiul sumbru al
egoismului omului necajit. Cu totul Mudata ni s'a parut partea In care autorul,
luand cetitorul de brat, ca batranul Hugo
In povestea romantioasa a MizerablMa
lilor II plimba la locul crime! :
lntelegi, cetitorule? $i daca n'ai 1nteles
spune-mi, ne gasim sau nu tn fata unui
asezamant de acest solu?
Lasa-ma.
sa-ti raspund tot eu, MEMO. slint ca ai
ramas putin Incurcat

$i mai departe :

SI ramanem din ce s'a petrecut cu

atat. Poate CI. ne va folosi mai tarziu.
Esti grabit, cetitorule?
Ca sa fim sinceri, credem ca peste aceste
pagini mai cu seama, privirea cetitoarelor

avide de episoade aventuroase va trece

cu cea mai mare viteza.

Porti fdrd numdr

Octav Befalls
Roman, Ed. Cartea Romneasca *, Buc.
1

1945.
Insailare fara nervi, a unor Intamplari sablonate din mahalaua lipsita

de consistenta (prin vina autorului) a

Cotrocenilor. Ce a retinut d-1 Dessila din
lumea periferica atat de aderenta la colorile vlolente? Niste chipuri fara Indoiala
vulgare, 1nsa de o vulgaritate schematica,
viclile *i incultura fiMd atribuite cu

Oscar Wilde, Casa cu rodii, traducere

de Eugen Boureanul, ed. Cugetarea 8,
Buc. 1945.
Dad. pentru copii glasu-

totul arbitrar si naiv unor figuri In care

alta decat cea pe care o cunosc, pentru

umanul nu strabate prin nimic. Nu e

IndeaJuns sa noteze

radicalele conulul
Abagiu, ex cadastral ajuns i printr'o
ostentativa. venalitate, la nunta flicei
0

caruia asistam pe spatiu de mai mult de

100 pagini,
pentru a ne familiariza cu
trivialitatea personagiului. In general sunt
.

Duna umanitatea atat de dramattel

a periferiei regretatului Gemi
Volumul II sub tIpar.
Al. Vona

prea sarjate elementele de prima observatie, militarismul vagmistrului Taroiu,

redus la acte de autoritate de genul:

Vorrbal ca. fac culcari cu Dumneavoastra 6, abllitatea Don Juan-ului Mirel

rile subtirl ale pasarilor *1 plantelor

din povestirile lui Wilde pot faur1 o lume

noi Intelesul lor, cules cu pretul suferintei

cunoasterii lumii In care traim, le da o

realitate mai pregnanta ate odata cleat
a celei mai sincere confesiuni.
Cunoa.stem cu toti I Prletenul cel bun
care primeste cu indiferenta toate darurile noastre lar pentru cei care stiu mai

mult despre viata sbuciumata 1 singulara a lui Wilde Pescarul l sufletul sau

e o impresionanta marturisire. MAIMnarul model 8, povestire foarte fada, ex-

trasa parca dintr'un magazin ilustrat,

Cojocaru, necontenite nuantate stran-

distoneaza In cadrul celorlalte nuvele.

la care se limiteaza
autorul, personagiul neamintind tntealtfel

Traducerea Ingrijita a d-lul Eugen

Boureanul pastreaza 0 apreciabila parte
din muzicalitatea originalulul. Formele
pasarile sburatuiau 1,
putin uzitate:

ger!

de maul

prin nimic de paslonantul sail model,

serla de vadane toate la tel de patite N

896

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

,Inteaurita mea Imparatie ), etc. cu

toate ca stau marturie a ostenelli traducatorului, Incarca tatui frumusetile limpert ale textului.
Al. V.
Radu Teculescn Sixto Escobar (poeme),

ed. ePro-Pace s, Buc. 1946. E volumul

de debut In poezie, semnat deopotriva
de un tanar autor si de o tanara edItura.
Fiindca de obicei ultimii ani au primit
s dovedeasca tot mai accentuat dispozitia lirismului autentic Inlocuindu-I cu

comentarii la un soiu nou de... lirism

sa-1 zicem, desi e altceva; si fiindca ul-

tima poezie si-a permis toate tonurile

de care a erezut ca are nevole In progra-

mul ei Intim de eliberare, invitand

aproape cu regularitate curiozitatea In
locul emotiei sau frizand alteori jurnalis_

mul de ultim nivel, e mai franc s constall ce crede un poet despre sine, decal
si emiti judecati de valoare Inteun domeniu asa de sensibil.
D. Radu Teculescu a obtinut dela un

critic inteligent o banderoll care, din

rnomentul Intalnirit cu textul volumului

propriu zis, li justifica doar utilitatea

elementara a politetel.
Autorul se auto-schiteaza la persoana

I-a plurall:
Crestem pe Idngd masini Cu miros de ulei
61

ne cultirdip suflette n sere bolnave:

In lexicoane i ci Ire gasim Melt temei

81 aborddm in oglindd pozele cele mai
grave.

apoi, pentruca taint In secolul marilor

mesagerii si al profetilor:
Despre Sixto Escobar nu stim mai nimic,
Cd doarme kinget Mime oceanelor noi...

Veac putred, iatd, de-acum md ridic

Sdsterg vdlul lumii de pririri si noroil...

In primul vers poetul are dreptate;

In ultimul anunta Irma teroarea, cu care
nu putem fi de acord, nici chiar claca e
vestita poetic.
Convingerea sa, el:
tVerlaine sau Esenin nu spun prea muite
Sub trist urnbrita visului tihnd s.
nu solicita deloc aprobarea celor care
1-au 'cetit pe poetul francez I pa cel rus,
dar asta n'are probabil importanta, devremece d. Teculescu e solicitat de probleme cu mai multe aspecte filosofice,

ca de pilda:

Cine m'a asztHit din miezul pdradntutui

Pe tdrdmul acesta, i ms-a zis Om if

Colectie de tntarziate exereitil semanatoriste (nu lipseste Mei traditionalul carciurnar, plantat pentru orice evantualitate sub Capricorn si apot pe tropic),
,Sixto Escobar, s ofera un prilej nimerit
sa ne gandim
prin contrast
la
toata sensibilitatea moderna care a pulsat

In acel ignorat Anton Pane...

I. Car.
Pavel Chibala : La farmecul nopiii
(Ed. Fundatiel pentru Literatura si arta),
Piesa d-lui Pavel Chihaia este o incantatie ce se desfasoara prin intermediul mai
multor s glasuri rituale. Sunt acele

talnice vocl launtrice care cuvanta, ca

Inteun somn adanc, In dramele tut O'Neill

In latentele unei convorbiri cu destinul.

Principiul motor al dramei s'a Intrupat
prin prezenta peisajului, personagiu insidios, obscur si malefic, morb Infiltrat
printre rotitele angrenajului rational, detracand resorturile firesti i calluzlnd
eroii catre taramul unui fantastic morbid.
Tablourlle din stepa. au pregnanta
unor imagint plasmuite din a plata si
foe *, calcinate, pline de nociva energie
at bantulte de duhul unor iminente cataclisme. Tehnica piesei se leaga ispitill de expresionism eu incluziuni de
recitative, ca Intr'un oratoriu. Impreciziunea devine un mijloc de atmosierizare e. Drarnaturgul nu se Invoieste a
exereita vreun control asupra actelor ce
C

cad In seama eroilor sat, izbutind, astfel,

al realizeze imaginea unei realitati In

descompunere. Elernentele concrete se
trizeaza, faptele raman In stadiul sugestiei. Real, prin amanunt si prin justetea
atitudinilor, ramane doar profilul decrepitudinit lui Haralamb.
Deductiile pe care le intermediaza a-

ceasta carte de debut sunt multiple:

printre ele, certitudinea unui talent necon-

trafacut si baniala unei cariere promitatoare In domeniul romanului de atmosfera.

0. O.
Pearl Buck : Promisiunea, traducere
ed.
Forum s, Buc.
1945.
Daca n'ar ft cadrul exotic, materialul uman atat de strein pentru noi,

de E. Ellenberg,

al Orientului Indepartat, poate ca am

ft oarecum deceptionati de lipsa de
couture din acest fragment al razboitilui

RECENZII

Ingrozitor pe care 1-au dus albli si Chinezi

laolalta Impotriva piticilor de peste

ocean Retragerea din Burma, credern
a ar fi putut aS. dea nastere unei opere
de un epic excesiv. Romanul d-nei Pearl
Buck se fereste 111s de violente, bS.tS.-

hue sunt schematizate Oa. la proportitle unui comunicat, calitatile idealizate,

Insa nu suficlent demonstrate, ale eroilor,
sunt putin convingatoare.

Cronica se Imbogateste prIn scenele

din spatele frontului, daca In acea jungla
confuze poate fi vorba de front, In care
autoarea schlteaza siluetele generalului
Chang Kai Chek st ale desavarsitei sale
tovarase de lupta. Iubirea dintre uriasul
Sheng l frumoasa Mayll putin intere-

santa. Duarte de a avea valoarea romanelor profund revelatoare s Mama s si

Ogoruli, cu care autoarea si-a cucerit
celebritatea, aPromisiunea ramane to-

tusi prin justetea notatiilor adlacente

actiunii t prin acea calitate a stilului
datorita carela scriitoarele anglo-saxone
Indeosebi reusesc sa creeze o intimitate
autentica Intre cetitorl i eroi, o carte
inteligenta i agreabil5..
Traducerea fara strIdente, ceea ce poate
11 o calitate.

Al. V.
Ion Calugartt Scriitorii Libertdjii, ed.
Scanteia s, Buc., 1945. Trezentari

scurte, lineare

poate cam inegale; dar

297

luminoase, vii ale unui numar de scriitori foarte deosebiti !titre ei si, In acelasi
timp, foarte apropiati prin nobila trasa-

tura comuna a luptei pentru libertatea

tuturor oamenilor. Alexei Tolstoi, care
se misca In literatura pe linia istoriei
celel mari a poporului rus 8, Maiakovski,
un s chaste al poeziei sovietice a (dupa
definitia lui Ehrenburg), apoi Ehrenburg Insusi, scrlitor-tip al rezistentei s(si
Inca ... avant (a lettre), Maxim Gorki,
cel Indragostit de desmostenitif unei so-

cietati orientata spre profitul, cu orice

pret, al unei minoritati, si, In sfarsit,

N. Ostrovski, scriitorul mmii noui soAsa s'a cdlit stelal. toti
scrlitori rust al libertatii, allturi de care
apar st doul figuri franceze (acestea mai
cunoscute): Romain Rolland si Louis
viettee din

Aragon.

Sobru dar plin de o comunicativa caldurd, d. Ion Calugaru izbuteste, In prea

putine paginf, sa sugereze unitatea acestui ne-omogen grup de luptatorl cu

condeiul; tuturor li -se potriveste defi-

nitia, pe care o schiteaza autorul, a

scriitorului rezistentei: e scrlitorul care

se opun i lupta Impotriva fortelor ce
tind sa mentina. pe oameni robi ai rutinei, sclavi at prejudecatilor, victime
ale tiraniei si exploatarii, care face din
apararea culturii centrul de gravitatie
al actiunil sale.
C. Gr.

19

PRESA MONDIALA

PLANUL CINCINAL SOVIETIC

Veac Nou An I/ Nr. 16
Planurile cincinale sovietice au fast urmdrite totdeauna cu interes de fumea luminatd.
D-1 Iloria Liman scoate In evidenjd semnificajia u/timului plan, astdzi pc cale de realizare, raportAndu-1 la frdmdntdrile de ieri:

Planul cincinal al Uniunii Sovieti6 prevede cresterea cu 50 la stag a puterli

economice a tarn In raport cu stadiul el dinainte de r5.zbolu. El Uncle sl ajungli
el s dep55easc5 nu numal realizArile de pni acum din U.R.S.S.; dar i nivelul eco-

nnmic al tarilor capitaliste, al tuturor marilor puteri capitallste. Aceasta este de naturi
s5 asigure pacea t securitatea Uniunii Sovietice, dar In acelael timp si pe aceea a

tarilor vecine. Experienta razboiului este, In acest sens, elocvent. Ea a dovedit

ca existenta Insaei a popoarelor vecine Uniunii Sovietice a putut fi salvata datoriti
puterii pe care aceasta-n stiut sit si-o asigure In anil trecutelor planurl cincinale. 0
Uniune Sovietica slabl ar fi dat posibilitale hienelor hitleriste sa transforme In mine,

slt presare cu cadavre Europa Intreag5. Dimpotriva, bratul de otel al popoarelor

sovietice a frant avantul agresorilor hrap5reti ei I-a spulberat sub loviturile sale.
Ian de ce, se poate spune ca noul plan cincinal al Uniunil Sovietice este o Intreprindere care intereseaza In acemei masura toate popoarele lubitoare de pace ei de
libertate. El este o stavin ridicata In calea tuturor uneltirilor marilor trusturl monopoliste et a complicilor lor din toate ungherele. Prin el, omenirea doritoare de progres va fi aparatl de furturile agresiunilor Imperialiste care ar mai putea II Incercate
de vreun nou Hitler cuib5rit prin vreun consillu de administratie al eine stie carul
mare trust cu mondiale interese 4.
INTRODUCERE IN ETICA NOU.A s
Viala RonVineased

An. XXXVIII

Nr.

Aparitia clasei muncitoresti, eject al revolujiei industriale, implied, dupd d-1 C.

lonescu Gulian, o died noud. D-sa Incearcd ad rezolve antinomia dintre Valoare
Necesitate, servindu-se de 4 criteriul utile de lntelegere justa a acestor contradIctil
pe care it oferd materialismul istoric. Valorile etice sunt condilionate de evolutia economicit si de studiul raporturilor sociale 4, ceea ce inseamnd cd trdirea valorilor nu se
poate realiza la addpost de framdntdrile sociale ale epocei respective:
4 Oricat s'ar stradui cineva s5. traiasca Intr'o sfera a veeniciet, a des5vars1ril morale
atemporale, valoarea aceasta a deselvdrstrii i vesniciei a fost conditionata de o anu-

mit5. fazd istoricd a mijloacelor de productie si a raporturilor dintre categorille so-

Male

I Dar imaginea nu trebue Inteleasa radical, unilateral. Etica noastra nu se reduce

la realizarea schematica a Necesitatil prin Valori. Lupta politica nu este numai un
scop ultim, ci minoe ei drum spre o lume nou5. a valorilor. lar din aceasta lupta care
concretizeaz1 realizarea Necesitatii, asare un grup de valor! specifice epocei noastre...
Etica noui. este etica actiunii, dar se deosebeste de amoralismul fascist, care-I si el

PRESA MONDIALA

899

actiune, prin faptul cd realizarea Necesildlii se afld in continuu raport cu vaiorIe. Chiar

and omul nou este silit s actioneze cu duritate, chiar cand actele lui par ca se departeaza de criteriul e010001,
e 0 eta. noua trebue s legitimeze actele, atitudinile, eforturile i nazuintele
omului nou. De acte nelegitimate etic se bucura numai animalele. Fascismul tnsusi a
trebuit sa apeleze la o mixtura In care intra morala clasica, cea a supra-omului I surogatele pseudonaiona1ismului...i.
Et iatd concluzia :

Necesitatea singura nu poate justifica actiunile. Omul nou nu poate ramane cu

aceasta iluzionare, fiindca atunci pierdem criteriul care desparte antifaseismul de
fascism. Etica noul este o morall a actiunii, este practica, este colectiva, poarta. adanc

Intiparita becetea dud. a Necesitatii. Dar In timp ce amoralismul fascist si-a desvaluit radacinile ca nonvalori ale lacomiel, oprimarii si cruzimii, etica noul antifascista trebue s gaseasca o elipa de reculegere pentru a-si dovedi reIaiile adanci cu
seria de valor! pe care le determina momentul istoric al crizei existentiale t.
DESPRE INTELEPT (SI INTELEPCILTNE)

Lumea, An. II, nr. 23

Dupd metoda acumuldrii de amdnunte, d. Petre Pandrea tncearcd o prezentare a
tnfeteptului *, in genere:
Inteleptul este omul care cla tarcoale neantulul, omul cu sfasietoarea nostalgie
SI dorinta In piept de a deprt s? pragul, care desparte cognoscibilul de Incognoscibil.
Inteleptul s'a resemnat si priveste Surazator viata de rand, viata de relatle. El
participa, deseori, la luptele de agora, fiincica observatiunile lui asupra vietti de relatie
sunt patrunzatoare, profetice, aparent cinice si sgomotos paradoxale. Inteleptul anticipeaza si este batut cu pietre sau cu flori, coneomitent sau succesiv pentru activitatea

lui In agora.
Dar
viata de agora nu multumeste pe Intelept. Nici nu conteaza pentru el,
asa ceva. Ii plimba lentilele, peste plata publica si privata, ca peste musuroiul de
tumid, cu mill, perspicacitate si distanta patetica.
Viata secreta a Inteleptultri, viata sfasietoare, contradictorie, agonica, pasionata
si purl, viata lui plenitudinara poarti asupra neantului. E o cercetare analitica
sau intuitiva, dupa prototipul su originar, cu toate armele si fortele deslantuite, furioasa si atenti., dezesperant si plina de nadejdi relnnoite.
Aproape nimic.
Inteleptul poate fl descifrat de discipoll din atitudinea lui, din fragmente de conversatie si din zdrentele mantiei, devenite, ulterior, fetisuri. $1 evident din opera
scrlsa, atat de imperfecta, fiindca Inteleptul nu stie nimic, desi el stle mai mult decat
oricare, Inteleptul gandeste concret pe,speta, iar nu vagamente teoretic. Orice filosofie esle o filosofie a cotidianului, daca o desfoliezi de petale...
80, in tricheiere, rine randul infelepciunii :
Pentru a sai pana la lntelepciune, sunt rnulte trepte de urcat. Prima si cea mai
grea este o suferinta cumplita, care s nu te doboare pana la alma, sinucidere
sau josnicie.

Marea suferinta nu purifica, asa cum se spunea banal: suferinta Invenineaza,

Incovoaie constilnta, (range sira spinaril.
Din acest dezastru, similar cu al daramarii easel proprii In urma cutremurului
sau al bombelor, tu s ai curajul, forta, tenacitatea si chibzuinta de a reface casa ta
intr'un templu al Intelepciunii.
In afara. de suferinta, pentru a sui treptele catre Intelepciune, mai este necesari.
conditie sine qua non
stapanire de sine. Toti O. se deslantue dionisiac si bachic,
iar tu s3. ramai leonardesc, In contemplatie, frumusete interioara si pustietate. Totdin jurul tau sa se bucure. Sa-i ajuti sa se bucure sgomotos. Inteleptul ti tine zabala
bucuriei Intre dinti. Intcleptul ajunge la tao I: nemiscare, contemplatie, melancolia
curgerilor vitale. El traieste, dar si-a oprit respiratia: sondeaza incognoscibilul
12"

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

,001

BENEDETTO CROCE IN FATA FASCISMULUI

Timpul, An. X, nr. 3.099
Cu prilejul fmplinirii a 80 de ani de viatd a marelui ganditor italian este evocatd
opozitia inf lexibild a acestuia fatd de fascism:
4 Croce a fost un luntinat. Intr'o vreme In care fascismul mussolinian izbutea prin
surle, prin fanfare, prin parazi, sau mai ales prin constrangeri, s capete adeziuni, s
lngenunche sufletele slabe, Benedetto Croce a vazut
a stint s vada si s'a Impotrivit.
4 A hiteles c patria sa merge pe un drum gresit la capatul caruia trebue s se afle
logic prpastia.
Croce a stiut sa vada. Mai bine de douazect de ani a Indurat opresiunea, dar n'a
Incetat sa cfeadd In libertate si s'o slujeasca.
Faselsmul s'a zbatut, Incercand sa arunce valul uitaril peste munca, peste opera
unui mare ganditor. Dar n'a izbutit.
4 Italia, Italia cea adevarata stia ca la Neapole, Inteo cas Inconjurata de 11nist1
grave si de... agenti de politie, un mare om, un adevarat ganditor, lucreaza pe Indelate, In singuratate, sfidand toate metodele de intimidare folosite de uneltele
odiosului regim.

Benedetto Croce a fost o lumina, o stea, In care au crezut toti eel cu mintea limpede, cu sufletul nelntinat,. In care au crezut tog cei convinsi c ideia 1ibertiI, cd
libertatea nu poate fi Infranta b.

0 ENCICT.OPEDIE DE TIP NOU

Scdnteia, An. XVI, nr. 483
Enciclopedia Rorndniei fnceputd in anii trecuti gi ardtdnd lipsurile

Amintind
organice de care suf erea aceastd lucrare prin inswi felut fn care fusese conceputd, d. J.
Granach propune alcdtuirea unei noui tucrdri, intr'un spirit mai comprehensiv:
. .. care s lndrumeze masele populare I sa le lnarmeze cu cunoast,rea conditiuS

nilor reale de desvoltare a poporului roman, pentru ca In lumina acesteea s lupte

pentru faurirea unei vieti democratice bazata pe dreptate si nu pe asuprirea sau pe
exaltarea unui spirit intolerant feta de popoarele conlocuitoare.
Pentru elaborarea unei asernenea enciclopedii, intelectualli trifratiti cu masele
poporului dela orase si sate, pot aduce contributia lor pretioasa, utilizand metoda
materialismulul istoric, singura metoda care ne introduce la profunzimea raporturilor economice, care determina desvoltarea unui popor si care relevand pozitia
dialectica a diverselor paturt sociale, fag de problemele economico-politice ce framanta poporul In anumite perioade istorice bine determinate, ne d si posibilitatea de a Intrezari desvoltarea vlituare a poporulu: rornanesc, pe baza datelor reale
stiintifice

a.

BALCANISM

Lumea

An II

Nr. 25

Care este sensul gi care legitimitatea acestui dispretuitor calif icativ, atdt de larg fntrebuintat fn societatea noastrd?
Poate, opindm noi, cd, prin el, nu se exprimd dec.&
o desnadejde explicativd rei, deci, uguratoare... ) In fata contradictiei flagrante dintre

veleitdfile sociale fi comportdrile reals ale unor anumite persoane, in cnumite Imprejurdri; explicatia, implicitd, ar fi cd numai e balcanicii s (In sens geografic) se pun
latr'o asemenea contradicjie, fi anume aceia dintre ei, cari n'au prins decal formele exterioare (mai bine: spoiala) occidentului cultivat (dela care ne-a genii cultura... ), rdnulndnd mai departe fnapoiati fn fond. Sau poate...
Iatd triad cum privote d-1 Serban Cioculescu probtema

e In uzualitatea termenului cu caracter pejorativ, se cuvin isolate degradarile

feaomenului spiritual: reversul medaliel. Este Ingaduit a crede, ca nivelul de jos al
vietli noastre morale, n'ar 11 decat un fanomen de meridian sufletesc? Si and ne
recunoastem Unhl altora, sindrome ale acelulasi ru, ce ne Indreptateste a le s000tl

PRIMA MONDIALA

94bi

oomune eu felul de a fi al tuturor popoarelor din Balcani? Prin alte cuvinte, suntem
oare identici cu vecinil nostr1, sub raportul respectarii cuvantului si a Indatoririlor
de tot felul?
Inainte de a raspunde la aceasta Intrebare, cu caracter de examen de constiinta,
este necesar s restrangem sfera incriminarilor de ordin moral. Stratul popular fundamental, taranimea, legat de asprele conditil ale muncii, nu lute lege sa 11 se sustraga
prin smecherie *. Lucrul se poate afirma despre tot! muncitorii cu bratele, dela oras
ca si dela tara, dela nol si din vecini. Muncitorul de rand * are o etica fara compromisuri iar and o mica, ;tint toate semnele a a luat pilda cea rea dela alte categoril
sociale cu care a venit In atingere...
Smecherul balcanic i e un produs al periferiilor sociale, al mutatiilor brusce de
clas, al nestabilitatil. Acest parazit el-a dat seama ca se poate tral relativ usor, la
noi mai vartos ca oriuude, cu putina munca i cu ceva InvartLala *. In tam fara
somaj, ca fenomen Inregistrat, se someaza larg, cii suflcienta retributie i cu mai
mill aflare In treab * decat munci. adevaratd. Balcanii nu ofera Ins celorlalte
popoare, aceleasi conditil de viata, ca inteun . pays de Cocagne sau Schlaraffenland t. Muntent, macedoneni si albanezl, balcanici veritabili, nu au nimic balcanic
In sensul r ostru uzual. Dintre arnauti Isi alegeau boierli nostri, pe slujitorii cei mai
credinclosi...
Ce mai ramne aa dar, ca expresie a realitatilor morale degradate, din conceptul

balcanism t...

A spune mereu Ibalcanism i nu e decat un mijloc comod de a ne scutura de mice

raspundere. Ne degajam istoriceste, aruncand Tina pe fanariot1 si pe bizantinism.
Alte aspecte ale problemei I 1 ne scuzam geograficeste, largind abuziv sfera unor
realitati In deosebi locale. Poate et leacul racilei s'ar afla In cresterea enorma a populatiei, prevlzibila la noi, In asprirea conditiilor de existenta, ca urmare fireasca si In
seleetia viitoare, severa, intmelatl. exclusiv pe munca /mesa. In acest fel, smecherul
nu va mai constitui o realitate multipla, Invaluitoare ca un climat. Singularizat, va
fi aratat cu degetul si tinut sub observatie. Nu va mai fi un balcanic
CONDITIONAREA STILULUI
Viaja Romdnec scd

An XXXVIIINr. 3

Examindnd in Critica literara l tehnica scrisului imprejurdrile $i mobilurile

nouilor scat literare franceze, d-1 Ion Biberi ajunge /a urmdtoarele concluzii privitoare
la legitimilatea i conditionarea, psihologicd i tehrticd, a scrisului:
Multiplicitatea stilurilor literare este, prin urmare, conditionata de varietatea
starilor de constiinta care-si cauta expresie. Atitudinea concentrat, stapanirea de
sine, In care omul comunic direct cu semen!! pe plan logic, expozitiv si analitic, ia
In deobste forma stilului oratoric; expresia starilor de suflet fluide, muzicale, intime,
va Imbraca cu necesitate forma plina de sugestii a scrisului poetic, plin de prelungirl;
singuratatea morala, procesul de constiinta, se cer exprimate prin monologul interior ;

automatismul gandului se va exprima prin automatismul scrisului, iar startle de

delicvescenta Interioara, de psihoza, se vor exprima prin discontinuitati si incoherente.
Sub raportul conditionarilor lor interioare, toate stilurile sunt deci valabile, pentruca
toate izvorasc din ritmuri psihologice si structuri deosebite. Un scriitor nu va folosi
niciodata monologul interior, cu formele lui de expresie ciuntite esuate, neelaborate
suficient, pentru a exprima gandul clar si conturat, dupa cum nu va folosi Mei stilul
oratoric, pentru redarea crizelor de constiinta care transfigureaza. Flecare stil 41 are

o adecuare si o valoare expresiva proprie. Sub raportul estetie toate stilurile aunt
asa dar adevarate, In masura In care sunt adaptate, sau mai precis, apar ca expresia
unor tonalltatl sufletesti.
Nu In aceeasi situatie se gaseste serisul, examinat sub raportul adevarului psihologic... prin observatia sintaxei, a regulilor gramaticale si a ordonantelor, scriitorul
nu asculta numai de dinamismul propriu al adanculul, dar de un Intreg sistern de

valor! statue, exterioare sie-si... El nu se paraseste total, fara rezistenta, sponta

neltatil sale creatoare, si altar arid a face, de altminteri partial, In prima laza a elit%

902

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

bordrii operei, 0 intervine secundar, constient, In perioada de echilibrare a scrisului

sau, printeo activitate tie epurare, de ratura, de Imbunatatire. In acest moment,

trecem din domeniul sinceritAtii pure In al actului literar prelucrat, care, dupa
expresia lui Paul Valery, este un fats, adicl o fabricatie. Acesta este un rapt, pe care
trebue sa-1 acceptarn ca atare. Cetitorul se afla In fata unel elaborAri complexe, In
care intra deopotrivA sinceritate dar si mistificare, tehnica dar 41 Wing, spontaneitate initiala dar j prelucrare secundara.
Sub raportul adevarului psihologic, toate stllurile sunt asa dar false, pentruca
niciunul nu redd integral viata sufleteasca a creatorului In devenirea ci intima ; sub
raportul estetic insa, toate stilurile de tinutd literard sunt adevdrate, cad toate redau
adaptat varietatea miscdrilor de gand i sensibilitate ale artistulul, in masura In care
acestea pot fi comunicate s.

MINERII SE INDREAPTA SPRE OXFORD

Picture Post Vol. 30 Nr. 3
Dovada cd bdtrdna Engliterd a fast intoldeauna in fruntea statelor pe sated progresului,

o gdiim d in existenfa acelui s Ruskin College s, unic printre institutiile academics ale
Oxfordului d unic in Occident. Ruskin College a lost infiinfat in 1899 spre a semi la educarea munatoritor, bdrbati d femei. Multi dintre elevii acestei inalte scoli au fost nume
cunoscute in viata publicd britanicd. Autorul Inches:
e AdeastA scoall fiinteaza i astazi, cad s'a dovedit din ce In ce mai mult el Invatdmantul adultilor nu trebue sl fie numai o chestiune de ambitie, prin care sd se Incerce
ridicarea lucrAtorilor deasupra unei vieti fArA orizont, prin trimeterea lor la cursurl

serale, la sfarsitul unel zile de munca istovitoare ; ci aci se ridica o problema strans
legatd de aceea a progresului astfel Incat ea trebue tratata cu toata. seriozitatea s.

CELE TREI SURORI DIN YORKSHIRE

Illustrated
lanuarie 1946
1st luna /anuarie a acestei luta, s'a irnplinit un veac, de cdnd se elabora prima carte,
ce alma sd fact' celebru, in lumea intreagd, nurnele surorilor Bront6. Cu aced prilej, revista
numild a organizat un pelerinaj in sdlbdticia dela Hayworth Parsonage, unde s'au ndscut
lumea i personajele din Wuthering Heights s :
Tinutul este mohorlt, dar tablourile de natura posedd acea mdestrie I dezolare

amintind totodatd atat de Jane Eyre cat si de

Wuthering Heights s... l peste

tot, se Mute personalitatea celor trei surori, care au facut din coltul lor de singuratate
din Yorkshire, tin toe de pelerinaj, atata timp cat cartile lor stint Inca cetite s.
OROVIDA
Vol. 131

Nr. 635
Strdnepoald a celebrului Camil Pissaro, fiicd a nu mai putin strdlucitului Lucian
Pissaro, Orovida, uitima reprezentantd a acestei familii de artisti, se afirmd ca un talent
cu totul original.
Originalitatea sa nu trebue cantata In Mille, care au facut-o s Incerce explorarea posibilitatilor unor tehnice mud, dar In acele trasaturi, care au dus-o la desfasurarea unor metode potrivite spre a exprima sensibilitatea neobisnuita a artistel
reactiunile sale In fata Inisterului vietil tinere, atat la om cat 0 la animal.
In plctura omului Omar, artista surprInde acea seninatate simpld a yield primitive.
Picturile i gravurile sale cu animale arata o simtire aproape nestavilita pentru bucuria
sensual& de a 11 In viata, de a trai b.
The Studio

THE NATIONAL ACT COLLECTIONS FUND.

Nr. 635
The Studio Vol. 131

Sir Robert Witt face o interesantd dare de seamd asupra (tea numitei National Act
collections fund (Fundatia colecjiilor najionale de arid) :

PRESA MOND1ALA

903

Aceasta institutle a luat fiinta In 1903, din nevoia de a se sprijini printeun efort
particular resursele modeste ale muzeelor de stat si ale galerlilor de pictura din Anglia.
La aceasta fundatle, s'a alaturat asociatia Friends of Britisch Museum si Impreun

au veghiat la imbogatirea colectiilor nationale, oprind multe capo d'opere ale artei
europene al tread. Atlanticul si achizitionandu-le pentru muzeele I galerille de stat
britanice. Astazi, Fundatia colectiilor nationale de arta lt propune un scop mare,
acela de a infiinta muzee si sail de expozitle nu numai In orasele de provincie, dar si
in domlnioane si colonii.
. Cad arta este unul din elementele vitale pentru spiritul l pentru vlata noastra.
sl unul din cele mai marl servicii, care se pot aduce Statului, este sa Incurajeze l sa.
sprijine pe toti acel, a caror principali grija. se lndreapti. spre comorile de arta ale
acestei tad s.

0 PIMA. CARE... NU TREBUE VAZUTA

Illustrated

lanuarie 1948

Tara Gal Ilor a trimis recent In capItala o WO., care pus In scena a produs multa
valva, dar pe care, dupa parerea cronicarului dela revista Illustrated, nu trebue s'o
vada eel ce vine la Londra pentru destindere s! distractie.
Aceasta opera dramatica este intitulata sOut of the Dust s si poarta semnatura lui
Horace Morgan, autorul fiind fiul unul minier din comitatul Wailes.
Tema este constItulta de drama unel intregi familii de vechi minieri atinsi de sillcask acea curnplita boon de plamani, provocati de lucrul In minele de carbuni.
CHARLES MORGAN

Faits ca dintre too scriitorii englezi contemporani, Charles Morgan este acela care
s'a bucurat de cele mai multe simpatil pe continent. Cdrgle sale au Jost cetite mai mull ca
alte paginti de literaturd strdind $i /a noi in lard si de aceea, vetile ce yin despre Charles
Morgan aunt mai mult decal bine venite. Afldm de pildd, cd recent, va iesi de sub tipar
un volum de eseuri, purtand WW1 de Reflections in a Mirror; Second Series care
va tdlmdci gdndurile scriitorului din acesti ultimi ani de frdmdntdri. .De asemenea,
la o receptie oficiald la Guild Hall din Londra, autorul romanului a The Fountain) a
fdcut o declaratie deosebit de prelioasd, pe care o dam mai jos.
Charles Morgan se ridicd Impotriva tendintei de a face din orice operd noud, zisd
modernd 6 fie o capo d'operd revolutionard tie o crimd, dupd cum partizanii se grdbesc
s'o laude exagerat, iar adversarii a' o condamne cu extravaganfd:

Unii afirma ca noul pionier a facut pe VeIasquez sau Tolstoi nite a demodatio,
altil ca ar trebui si. fie suprimat sau bagat In Inchisoare...
Daca Inteadevar dorlm binele literaturti trebut sa ne rugarn si si. lucrAm,pentru
a o elibera de Ingustimea de spirit, de orMe cruzime si mai ales de spiritul partinitor.
Acest nenorocit spirit partlnitor se naste In noi si va deveni din ce In ce mai puternic,

dad, lasam biurocratia si. se amestece In arta ... In vreme ce adevaratul artist 15i
va rade de intrigile oficiale si se va retrage, pentru a-si talmaci povestea sau pentru
a-al zugravi prIvelistea, la o sun de leghe de anticamerele oficiale, artistii cei mindnosi sunt toti preocupati sa traga sforile, spre a cucerl pozItille de unde vor putea
consolida cauza sacra a temenelelor si a apei sfintite...
Adevaratil tineri, care au dorinta fireasca de a redescoperi, In chip lucid, frumusetea
si dreapta Iudecata, o coherenta si un sens tragicelor contingente ale vietii contemporane, se gasesc Indepartati de o handl de fanatic!, care nu cauta sa. exprime, deformandu-le, cleat tocmal aceste contingente. Nu ma riffle lmpotriva deformaril

In sine: dela El Greco la Stanley Spencer In picturi, dela Emily Bronte la George
Meredith In arta romanului, ea a fost, In toate timpurile, un instrument al penetratiei
poetice. Ceea ce Imi pare fals, este ideea ca arta nu trebue sa se concentreze decat
asupra contingentelor experientei contemporane si individuale, ca ea trebue sa Malaria
la suprafata haosului, fara sa Incerce sa-1 patrunda. Extremistii se sprijina pe Freud ;

dar Freud n'a opus niclodati ci. acele cazuri anormale, pe care le cita In calitate de

904

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

medic, ar revela adeVrul absolut ci ultim asupra sufletulul omenesc; si cred ca cunt
articti fal.i ci chiar discipoll falci ai Jul Freud aceia ale caror tablouri I poeme cunt
efectiv ilustrarea unui carnet de note freudian si care, ca Mete papagali, pretind c a
canta mai adanc n'ar fi cleat un mijloc de evadare
e
...Arta e prea superficiala ei ramane
In cel mai bun caz, un Tel de chromo mintal, dacl se marginecte la reprezentarea discordantelor haotice ale lumil noastre framantate, frit sa se stradulasca sa gaseasca
o armonie profunda. Literatura nu depacecte ziaristica sensationala, daca nu patrunde
dincolo de experientele personale, pentru a descoperi o sinteza i o interpretare.
Iata dece, socotesc eu ca sanatatea literaturii atarna, In mare parte, de chipul In
care vom cti sa linpiedecam, ca. o gacl. Ingusta i cu adevarat totalitarl. al tarasca
tineretul, In temnita adancl, In care ea Masi se sbate i.

0 CARTE DE MARE RASUNET: ESE URI CR.ITICE * de GEORGE ORWELL

The New Statesman and Nation
Vol. XXXI Nr. 782
Recent apdrutd la Londra, cartea de criticd literard a /ui George Orwell, a stdrnit mull

interes. New Statesman ft anata pe George Orwell ca fiind un critic moralist mai degrabd decdt un estet, atras mai mull de atitudinea fafd de viola a scriitorilor, de care se
ocupd si mai putin de frumosul paginilor lor. Critica sa pare cd a luat nastere din reaclia
violentd impotriva s moJelori intelectuale ale timputui sdu. Cu excepjia lui Y eats, Dali,
Koestler, eseurile lui G. Orwell se ocupd de autori foarte populari, dintre care Dickens pi
.Kipling ocupd prirnul loc. Concluziile:

D-1 Orwell ocupl. un loc aparte Intro scrittorii stangei, el se cheltueste framantandu-se, el dispretuecte mai mult ce e al sau decal ce este al ducmanulut, e mai aproape
de scriitoril de pe continent. Pe continent, a gasit el acea drama, pe care, cu un amestec
de quixotism ci misantrople, a cautat-o Intotdeauna... Dar, ceea ce 11 face mai diferit
de ceilalti, este faptul cI., Intocmai ca un Kipling turburat, a vazut Imperiul l ctie ci

drama politica engleza violenta se joaca t acolo * ci nu acasa

PICTURA IN SLUJBA INVATAMA.NTITLUI
London Calling Nr. 837

Paul Redmayne aminteste cd in vechime, inainte Ca oamenii sd invete sd scrie, fi

exprimau ideile cu ajutorul desenului ei a picturii ; In Anglia, au rdmas pdnd in zilele
noastre faimoase, zugravelile de pe ferestrele unor hanuri, ca e The Bull's Head *, 4 The
Mairmaid t... ca apoi sd vind asupra celor mai noui fntrebuintdri ce se dau picturii,
ilustrafiei i anume in scoald, pentru explicarea lecjiilor :
In acest scop, Imprimeriile Universitatii din Londra au publicat recent o serie de
diagrame, cunoscute sub titlul de 4 Changing Britain * (*Mama Britanie In transformare i), care Intereseaza i captiveaza pe copiii din ccoll. Tot din aceeact categorie,
fac parte brocurile din seria t The Changing Shape of Things +, publicate de John Murray,
In care picturile murale t diagramele sunt prezentate ca mijloace sigure pentru clara
explicare a lectiilor ci pentru o cat mai ucoara Intelegere a lor....
*Este nevoie de un nou tip de artist care sa poata face 41 o pictura care sa explice
lucrurile t. Un mare viitor se deschide pentru acest fel de arta. Si nu numai copill noctrE
cunt aceta, care au nevoie ca lucrarile sa le fie explicate Inteun chip nou et viguros
ci noi top avem de Invatat problemele t gandurile ce framanta pe cement! noctri

$TIINTA $1 IMPERIUL BRITANIC

Nr. 8608
The Times weekly edition
Problemele ctitntifice ale Pact!, ant In domentul tehnic cat si In domeniul academic
preocupa mult pe m1n1tri1 Mare! Britanit. Recent, Guvernul Majestatti Sale a 1nskrciant pe Royal Society sa organizeze o conferinta ettintifica a Imperiulut (Empire's
Scientific Conference), ce va ft urmata de o conferinta, la care vor participa atat dominioanele cat st colontile engleze, prin reprezentantil lor eel mai competent!. (ConlnIont
Nveath Scientific Official Conference),

InsuI I:nele Mare! BMW! va (MAIO aceast4 couterintA de Itiintd

PRESA MONDIALA

*el

TALMICIREA SUFLETULUI BRITANIC

Nr. 6141
The Spectator
Revista The Spectator, sub semndtura lui T. R. Henn, public?' un foarte interesant
articol asupra ro/ului ei influenfei pe care-I va avea Anglia pe continent, tntr'un viitor
apropia t :

T. n anul trecut un grup de ofiteri englezi, facand o vizit lui Benedetto Croce, la
vita sa din Napoli, intrebandu-1 care e cel mai mare serviciu pe care cineva poate sa-1
fad. Italiei, au prima urmatorul raspuns: s Acela ar trebui sa restauretze traditionala
prietenie dintre Italia si Anglia i.

Si peste tot pe continent din Grecia pana in Franta, este aceeasi dorinta. Exist
aproape o i mistica privitoare la felul In care Englezli stiu s lupte pentru ei, sa-i ajute
si n'ar trebui ca aceste credinte O. fie Inselate. Continentul asteapta cev,a, care sa

Inlocuiasca filosofia totalitarista. Si pentru Inceput, trebue s Invatam sa tinena

capul mai sus. Producem fenomenul acesta, atat de ciudat in tarile mediteraneene
al functionarului incoruptibil, nu numai din pricina unel moralitati formate, dar Ci
din cauza unei lungi traditii. Avem o stranie traditie de munca desinteresata tn interes
public si o aristocratie cu slmtul responsabilitatii comune. Avem o capacitate de organizare fara rigiditate, de disciplina fara tearna, care a determinat admiratia aliatilor
nostri. In spatele tuturor acestora, cred el se afla un lucru pe care-1 putem mimi o
filosofie. Aceasta are nevoie s fie definita t.

REEDUCAREA PRIZONIERILOR GERMANI

The Spectator = 1 Martie
Pentru reeducarea prizonierilor germani, pentru a-i face sa creacla inteo lume mai
buna si sa doreascl realizarea ei, guvernul englez a Infiintat langa Beaconsfield asa
numitul "Wilton Park Training Centre. In acest centru, prizonierii sunt grupati in trei
categorii: a lbif *cci ale caror idei si atitudini antihitleriste sunt Indeobste cunoscute
I negrii I, partizani notorli al nazismului, si I cenusii I a caror formatie ideologica nu
este prea lainurit, urmand ca fiecaruia dintre aceste categorii sa li se dea o cducatie
adecuat.

LETA HILL $1 CERAMICA AFRICEI DE SUD

Vol. 131
Nr. 635
The Studio
De cand razbolul a produs serloase greutati i chiar a desfiintat fabricele i centrele
producatoare de faianta i portelanurl de pe vechiul continent, artistii si industriasii
din Uniunea Sud-Africana. au dat vlata posibilitatii proprii de productie si au desvoltat
o Infloritoare arta a olaritului. In cadrul acestei miscari artistice i industriale sud
africane, s'a distins mai ales o femee, Leta Hill, care a realizat obiecte cu adevarat
minunate, in atelierul sau din Cape Town, facand apel la sublecte tipice din tara sa,
inspirandu-se din flora si fauna locall. Vasele, statuetele, bibelot-urile artistic cizelate
si Impodobite de Leta Hill se raspandesc acum in lumea Intreaga i cuceresc tot mai
mult publicul strain.
APARAREA AUTORULUI
Ogoniek 7 13 lanuarie 1946
Despre apdrarea drepturilor de autor se vorbeVe i In presa sovieticd. Revista Ogonieli

scrie intro allele:

Directia pentru apararea drepturilor autorilor depinde de Comitetul pentru Arta
Infiintat pe lang Comisariatul poporului pentru educatie. Cu o lun in urma, aceast
directie a sarbatorit 75 de ant de existenta. Cu trei sferturl de veac In urma dreptul
autorului nu era respectat, in Rusia. Mamie dramaturg Ostrovsky scria in 1869: E
neaparata nevoie de a se introduce In legile noastre i o lege pentru protectia literara.
Malan teatru din provincie nu plateste autorului pentru piesa. SI nu numai asta, dar
fiecare director care II permite sa i tale e textul, 0-1 modifice sa,i s1.1 soliin4e tjtIiL

906

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Autorul ml poate lua nIclo masura cad nu existA Melo lege care sa-1 apere t. In urma
initiative! lui Ostrovsky, In 1874 un grup de sase oamenl infanta Socletatea Autorilor
Dramatici I Compozitorllor Rusl Paul la moartea sa, Ostrovsky a fost presedintele
acestel asociatti.
Membrl activi ai asociatiel au fost: Turghenlef, Selticov-Scedrin, Leskov, Gorki
Cehov, A. Tolstoi, Malakovsky, Rimsky-Korsakov, Rubinstein, Ceaikovsky, Dragomirjski, Mussorgsky, Scriabin, Ipolitov-Ivanov si multi alti. Muzeul Inflintat pe WTI
Comisariatul pentru educatia poporului pastreaza multe autografe care aratA cat de
prost trliau autorii rusi. IatA concluzla unei dari de seam& semnata. I redactatA de
marele profesor Korolenko, fost Incasator al Asociatle1.sCei cAtiva gologani stransi

cu trudA au fost Inmanati... din totul ne-a ramas suma de... 0 rubla care se raporta
In bugetul anului vlitor le
Se gasesc autografe si de alta naturl ; o pagina Cu vaste manuserlse a lui Glazunov,
o notitl de Necrasov, documente oficiale despre Cehov, Rimsky-Korsakov 41 altil dintre
membril asoclatlei. E interesant de notat act cl In decursul celor 75 de ani de existenta
numarul membrilor Inscrisi a trecut dela 800, la 8000 far surna de 30.000 ruble rezultate
de pe drepturile de autor colectate de poetul Maikov In decurs de patru ani s'a rldicat la
suma de 45 mllioane ruble. platite asoclatiel In decursul unui singur an (1945). In locul
scriitorilor care-si lertfeau timpul si banii sluand de agentl i si Incasatorl socletatii,
activeazA
In cadrul Directiel, sute de functionari specializati In apararea drepturilor
scriltorilor. El plzesc cu strAsnicie Indeplinirea obligatiilor materiale fata de autori
si la Kamciatka, si la Novaia Zemlia si In Caucaz si In Ucraina, In mice loc si coltisor

al Unlunii Sov1etice unde se gaseste o scena, o estrada, un club eau o gazeta. S'au
Infiintat fonduri de alutorare pentru autorli batrAni, sau pentru armasil autorilor care
In timpul existentel lor n'au stiut sa stranga. Urmasii lui Ostrovsky, Leon Tolstoi,
ItImsky-Korsakov, Malakovsky, Gorki sl altora au un cont curent la hancA si posibili-

tatea sa tralasca omeneste din veniturile operPlor... mostenite.

Activitatea Directiei pentru protectia drepturilor literare nu se mArelneste numal
la recunerarea sumelor datorate autorilor ci I is protectie literarA propriu-zisa. Ea
apara opera literara de plagiat si de modificari, de transformari si de tAleturl, face
expertize asupra marilor opere, ledifuzeaza prin propria ei editura., organizeaza conferinte
si spectacole menite a evidentia pe tineril autori sau pe ace! ramasi necunoscuti marelui

public. Inteo bibliotecA specialA, Directia pastreaza toate operele literare Incepand
cu romanele Istorice si sfarsind cu ultimul cantec dintr'un film.
RIDICAREA PRODUCTIEI IN U.R.S.S.
Pravda
6 Maras 1946
Discursul generalissimului Stalin a pus in Ma poporului societic probleina riclicdrH
productiei. Ziarul Pravda publicd tabele cu tirrndtoarele cifre:
Extractia pacurel se ridica la 9 milioane de tone In 1913, la 31 milloane In 1940
si la 60 milioane de tone anual... daca va fl Implinit planul generalissimului Stalin.
Productia plumbului se ridica la 4,220 mli tone In 1913, la 15,220 mli tone In 1940
si la 50 (cinclzeci) milloane tone se va ridica potrivit planulul... Otelul 4 milloane
220 mil tone In 1913, 18,300 mii tone In 1940 01 la.. . 60 milloane tone anual In
decursul viitorilor 15 ani...
UN DECENIU DELA MOARTEA LUI PAVLOV
8 Mattis 1948
lzvestia
La Mann!, orasul in care s'a nascut marele fiziolog rus, a avut loc desvelirea monumentului consacrat savantului i punerea placilor comemorative pe casa In care s'a
nascut 1 pe scoala In care a studiat. Cei mai apropiati colaboratori l discipoli ai lui
Pavlov se gAseau adunati In oraselul devenit celebru datoritl cantecelor lui Esenin, care
si.el s'a nascut la Riazani. Reprezentantul scorn pavloviene, Eroul Muncii Socialiste,
academicianul L. A. Orbeli, membril Academiel de MediclnA A. V. Parin, S. P. Rezenkov
P. I. Anekin, profesorul P. C. Kupalov, profesorul Fralov l a1411 au rostIt emotionante

PRESA MONDIALA

907

cuvAntAri In rata monumentului. Mai tArziu, comisia etiintificA ei-a Inceput lucrArile.
In cursul sAptAmAnii o eedintA solemnA in menloria lui Pavlov va avea loc In ncinta
Academlei de St Hine, la Moscova.

KOALA POLITETEI
10 Martie 1946
Ractio-Moscova emite bilunar pentru copii un curs de- politetA, redactat de
un grup de entuziaeti pedagogi.
Personajele
Crocodilul Savant (R. Pliatt), Papagalul (0. Abdulov), blietelul
Comsomolscaia Pravda

prost-crescut Andrluea (R. Zelenaia), fetita bunA Iura (I.Pototcala), Cot.ofana (Z. Boca-

rera), Ursul (L. Pirpgor) sunt personajele acestor spirituale scenete care critica tot
ceea ce e rAu si laud A ceea ce ar trebui sl fle a. Dialogurile foarte vii sunA In felul urmAtor:

Ai venit acas1 dela ecoall, Iura, ei ai gAsit-o pe mAmica ta stand de vorbl teu un

necunoscut... Ce al spus?

Mergem la masa? rAspunde Tura grAbit dar o elevA mai bunk Tanta, o
Trebue sl 'soul, Intal, Bina ziva, apol pop pomeni ei de masa...
Indreaptl:
IatA o probleml mai complicatl:
Un domn ceteete ziarul, stAnd In pleloare In tramvala II cade de sub brat
un pachetel. Ce-i de lAcut?
CetAtene, ti-a cAzut ceval rAspunde Tania prompt.
Bine... o Incurajeaza crocodilul, apol?
Apoi? gatal
Nn, nu e destul, trebue sl rldici pacbetelul
Asta n'am InvAtat-o Inca, rAspunde Tanta, am InvAtat cA trebue sA ajutAm
numai batrAnilor. Astfel de probleme cotidiane sunt rezolvate la microfonul Crococodilului. In Incheere, animaiele Intelepte el copiii dna In cor cAteva expresii din a dictionarul omului politicos a ca a Multumesc I Dati-mi vole! Iertati-ma I VA aunt recunoscAtor I Nu vA deranjatil Poftimi Luati loc I Muzica scrisA special de compozitorul
D. Kaleolevsky e vioale el se memoreazA ueor. Emisiunile Crocodilului Savant sunt
urmArite cu un yin interes de milioane de ecolarl sovietici a.
Si devil el pArintil scriu Crocodilului ei Ii cer deslegarea diferitelor probleme ale vietil
de toate zilele. De pildA, fetita Nina scrie: M'a cAlcat pe picior, In tramval, o
cetAteancl. I-am spus Bagati de seama I M'ati cAlcat pe piclor I Ea mi-a rAspuns:

De ce te bagi Inainte? De ce te vAri sub picioarele mele? I-am raspuns, politicos:

VA rog nu vA emotionathl $i atunci toti pasagerli tramvaiului au tipat ca. nu mai
e de trAit din priclna obrAzniclei copiiilor, a el nu mai lasA pe pArintil lor sl swat&
o vorbA, cl se amesteca In toate... Dar eu am fost politicoasA nu-i aea?
Inteleptul Crocodil va rAspunde micutel corespondente la microfon... Dar Ora
una alta poate CA n'ar strica sA se organizeze o a ecoall de politetA el pentru pArintil
Inchele autorul articolului din Comsomolscaia Pravda profesoara F. Vigdarova.
Pleat el aceste emisluni ale Crocodilului Savant au 100 numal la microfonul din
Moscova. Niel noul nu ne-ar strica deloc.
109 ANI DELA MOARTEA LUI PU$KIN
Literaturnaia Gazeta
In fiecare an se comemoreazA In Uniunea Sovieticl
aniversarea mortii marelui
poet rus. Aceste comemorAri au luat denumirea de a zilele lui Puekin s. $i anul acesta

la 14 Februarie s'a sArbdtorit, la Clubul scriitorllor si la Institutul pentru literaturA,

amintirea poetului. CuvAntarea traditlonall a fost rostitl. de Pavel Antokolski, apoi
a urmat un concert alcAtuit din romantele compozitorilor ruI pe temele l versurile
lui Puekin.
DE SPRE TIRAIUL CARTILOR LITERARE
Buletinut Goslibizdat-utui

Din 'Buletinul Editurii de Stat pentru Literatura de ArtA din Moscova spicuim
IirmAtoarele clfre, care vor face al paleascA pe bietii autori romAni: Departamentul

9o11

REVIZTA FUNDATIILOR REGALE

din Leningrad al Editurii de St at a tiparit o editie noul, revazuta de autor a romanulul

lui *olohov Pe Donul linistit inteun singur volum. Acest roman s'a tiparit nelntrerupt
In numeroase editH. Tirajul este de... 5.074.055 exemplarel Al doilea loc In tabelele
tirajulul e det.inut de fragmentul din romanul lui $olohov:
Am luptat pentru Patrie I
3.598.650 exemplare. Perina al treilea roman al lui $olohov are un tiraj de 2.513 740
exemplare. Editia de lux, cu gravuri a atins un tiraj de 50.000 exemplare. Romanele
lui M. olohov sunt traduse In U.R.S.S. si peste granitele Oniunii in 52 de limbi. Tirajul
global e de* 15 milioane 235.500 exemplare.
Cartea lui A. Fadeev Tandra Gard& apare In cursul lunii la Moscova In editura
4 'Mara Gard& si Inteun tiraj de sute de mil exempla:A. Cdrtile Jul A. Fadeev stint
si ele traduse In 50 de limbi straine. Tirajul lor e de 4.916.800 exemplare.

POEMELE ALESE de SERGHEI ESENIN

Apar Inter) editie noul la Moscova, Intr'un singur volum. Din sumarul carpi fac
parte mai toate versurile i poemele scrise Intre 1910-1925. Ele sunt reproduse In
ordinea cronologia ; toate textele au lost revAzute dup& alte manuscrise, care sunt
plstrate de familia poetului. 0 ampl& autobiografie Incepe volumul. E autoblografia
pe care a scris-o Serghei Esenin, la aparitia celor patru volume care constitute editia
completa a operei sale poetice In anul premergAtcr mortil sale. Editia noul apare
sub Ingrijirea scrlitoarei S. Palstaia, redactat de P. riAaghin t cu o coped& desenata.
de N. Min.
O PIESA DE OSCAR WILDE LA TEATRUL DE ARTA DIN MOSCOVA
Iznestia

Criticul V. Ermilov face o ampla recenzie asupra plesei lui Oscar Wilde Sotul
ideal reprezentata. la Teatrul de Arta. din Moscova (lost al lui Stanislawski l Ne miroviclDancenco) si scrie Intre altele:
Ce a putut suscita 1nteresul Teatrului de Arth pentru aceasta pies& a lui Oscar
Wilde? 0 piesa care prin stil si subiect e departe de traditiile comediei engleze, de
satira englezk care a cunoscut mania nelnduplecata a marelui Swift 51 zambetul trist
si lntelept a lui Dikens. A-tot-distrugatoarea ironie a lui Wilde a-tot-distrugltoare
inseamna i a-tot-iert&toare (1) este un principiu estetic wildian strain de orice contingenta cu satira realistk e un principiu al decadentei un cinism frumos potrivit expresiel lui Maxim Gorki... Ne e cunoscut pretul pe care-1 d&dea Sta'Aislawsky conti-

nutului ideal-artistic, principiului calauzitor al unei plese... nivelului ei moral...

Juand piesa lui Wilde, Teatrul de Arta nu $i-a precizat intentia. Ce vola a ofere spectatorului sovietic? Dar care sunt valorile moralo-estetice pe care vrota s5. le swat& In
evidentd? Daa era vorba de creiarea unui spectacol usor $i elegant piesa aceasta

ironic& n'a lost bine aleas... Dar de ce personajele au lost interpretate ca $i and ar
fi trait I suferit cu adevdrat? Interpretii s'au identlficat atat cu personajele piesel
Incat au pierdut simtul realitatii ; el para au uitat pe eine * joack eine sunt eroli
acestei piese In realitatea social& vazuta Inteun chip treaz... S& nu uitam sfatul Jul
o pies& frumusica, elegant& ca un buduar nu este o pies& de arta
Stanislawsky
iar eroll lui Wilde un ministeriabil care are In trecut o afacere murdark o lady
care se complace In lux $1 In frivolitate, un dandy-filosof care nu are nimic slant (In
ciuda simpatiei care ne-o inspira actorul Massalsky) o $antagista din lumea mare $1 o
domnisoara. care trleste In nori... sunt expresiile geniului decadent al unui reglm
capitalist si nu pot lb tratate drept valor! omenesti.
BERGSON SCRIITOR
Tribune de Geneve

68-e amide

Nr. d9

Cu prilejul republicdrii, in Elvelia, a operelor celui tnai de seamd filosof al fimpului

nostru, de eurdnd decedat, Jean Martel examineazd calitdlile de scriitor ale ace,. *uia,
urzite din ingemdnarea, inteo fericild pondere, a sensului imagine! cu rigurozitatea con.
efructiei sinfactice gi cu bogd/ia nunntelor:

PRESA MONDIALA

99

... Nu se multumea O. se Inteleaga pe sine, mai vroia si s9. se facd Inte les
5i,
In aceast privintd, experienta pedagogicl I-a fost de cel mai mare folos, cad II sugerd
argumentele, Tuetaforele si pand si ritmurile care s izbeasca mai Intai pe cetitori st

sd. le tina atentia treazd.

Prima constatare ce se face cetlnd o lucrare a lui Bergson este a acesta ne pune
In lap un curs In care Ingeniozitatea se Intrece cu limpezimea. S'ar simne un monolog
prins pe viu inaintea unei close de auditor! sensibili, dar cdtusi-de-putin specializati
Inteo disciplina. Bergson vorbeste limba omulul de treabd, este un umanist care nu se
sinchiseste de pedanti sau de tehnicieni ; el te ia de nadml, oricine al ft, i te duce la
capIt cu conditia de a-i acorda oarecare atentie. Evident, gandirea sa nu este elementarl,
este nevoie de un efort serios pentru a o cuprinde In toatd complexitatea el, si, dup
puterea de concentrare si memoria fiecaruia, acest efort se dovedeste mai mult sau
mai putin considerabil ; dar el nu are nicio formatie anumit i poate fi Indeplinit de
orice inteligenta mijlocie care dispune de destul timp. In consecinta, scriitorul Bergson
s'a servit si a reactualizat o arta, pe care s'a luat prostul obiceiu de a o desconsidera:
retorica. El ordoneaza i prezint un discurs...
... Nu se va gasi In cele sapte sau opt volume ale lui Bergson, care condenseazd
viata sa spirituall, 0 singurd frazd deslinatd, rdu construit lnadins sau din neglijentd.
Este aci o mare lectie i mai ales, din punctul de vedere al siluiuI. A scrie corect Insemneazd, dupd cum a spus-o rotrivit Valery, a se supune unor constrAngeri excitante I:
o limbd nu este niciodat un instrument perfect, nici chiar franceza. 0 limbd In exigentele ei profunde, obligi. la sacrificii continue, la o autolimitare perpetud ; dar, chiar
prin aceasta, ea forteazd pe cineva Ali determine gndirca, s'o chintesentieze i s
nu dea din ea deal ceea ce ea oferd mai de pret, mai rar. Dacd nu reusiti asa ceva, el

bine! rupeti-vi manuscrisele: a scrie este un lux, la urma urmei... ).

JEAN-PAUL SARTRE IN AMERICA
Time
28 lanuarie 1946
Jean-Paul Sartre, filosof, romancier, dramaturg si profet al existentialismului
a vizitat Statele-Unite pentru o serie de prelegeri la Universitdtile Yale, Harvard,
Princeton. Revista americana Time ironizeazi. usor yoga filosofiei existentialiste,
and totusi informatil asupra filosofulul francez, al carui volum L'Etre et le IsIdant,

apdrut In 1943 se buena de mare rdsunet.

Inca Midi., Sartre are o interesantd biografie. In vrstd de 40 de ani, purtand oche bar!, plIcAndu-i s vorbeascd, fiul unui ofiter din marina francezd a fost catva timp
un necunoscut profesor de filosofie (1940-1943). In timpul rdzboiului a fost Inchis de
catre Germani, timp de vreo noul luni, apoi a avut un rol important In miscarea de
rezistenta. Acum, este scriitorul cel mai discutat In Franta. Isi pierde mult timp la
Cafe de Fiore, unde scrie si predicd. Lucreazd cam In acelasl timp la lucrlri de filosofie
la piece de teatru, la romane si scrie articole. Piesa sa Huis-Clos se petrece In lad, fiind
vorba de o pruncucidere, i avind ca personaje principale o femee ciudati. si un dezertor.
Existentialismul li are discipoli si e pe cale de a deveni un cult. Simone de Beauvoir
este cea mai Insemnat& dintre discipolele scrIitorului.

Existentialismul purcede dela Kirkegaard, singuratecul teolog danez, care a trait

acum un veac si dela Martin Heirlegger, filosoful german, care, scrie Time, a lost Intre
1932 si 1934 un nazist. Sartre a luat dela Kirkegaard conceptul de tensiune tragica, In
care trleste omul, sbdtdndu-se Intre cloud planuri existentiale ireconciliabile: timpul
ei vesnicia. In timp, omul existl ca un neinsemnat membru al societatii sau al speciei
si nu ca indlvid. In eternitate, el existd numal ca individ, fIrd societate si In deplind
singuratate. Din pricina acestei insolubile tensiuni Intre temporal si eternitate, omUl
trleste tragic, In teamd i disperare. Agnostic, Jean Paul Sartre a luat dela Kirkegaard
conceptul de tensiune, dar a renuntat la Ideea de Dumnezeu, sustinand el pentru filosofie nu are important& dada Dumnezeu existl sau nu, de vreme ce nu exista comunicatie directd Intre om i Dumnezeu. Omul este rdspunzltor numai fall de el Insusi.
Tu Iti esti viata ta, si nimic altceva este una din ideile de baz& ale lui Sartre, constituind replica unui personaj din Huis-Clos. Revista Time crede cd mai ales subiecti-

910

REV1STA FUNDATIILOR REGALE

vismul chile al lui Heidegger a determinat conceptul de respundere umane a filosofiel

Int Sartre ei nu atat Kirkegaard. *Omni este liber se actioneze, dar el trebue sa actioneze ea a& fie liber. Dace el nu izbuteste sa-si aleag o linie social& sau politice de actiune,

el nu este o Fiinte, cI neant

s. Atitudinea lul Sartre, scrie Time, raspunde nevoli

disperate a pagenilor modern! din Europa si din alte parti de a gasi o oarecare just!.
Deere rational& pentru viata individuate sI pentru stradaniiie omului I. In Incheere,

se mentioneaze unele apreciert defavorabile hil Sartre al existentialismului su, publicate

de unele reviste franceze, acuzandu.1 de gusturl morbide, de erotism eovaitor, de visuri
echivoce, de pretentiozitate filosofice.

ULTIMUL ROMAN AL LUI REMAR QUE

Time
28 Ianuarie 1946

Arch of Triumph (Arcul de Triumf) este titlul noului roman al MI Erich Maria
Remarque. Eroil sunt emlgranti german! aflati la Paris, unde se i petrece acliunea.
Tonalitatea romanului apartine unel calme dispereri. Personajul principal este un medic
german, treind ilegal In Franta si avand numele de Ravic. El null poate practice meaerie, neavand drept legal, dar se substitue la operatil unor chirurgi nepriceputi, Indeplinind el operatiile and pacientii sunt anesteziati. Se arata viciRitudinele vi.t11 emlgrantilor german! persecutati de hitlerism, idila de dragoste a acestui medic devenit
cInic 41 disperat. Ravic ucide pe aeful Gestapo-ului, care 11 chinuise odinioara In Germania. Partea aceasta este mai vie decat povestea de dragoste.
RELATIVUL SUCCES AL EPICEI POLITISTE
Time 28 lanuarie 1946

Un articol din revista Time se (=IA pe larg de recentul succes al unel scrlitoare
americane Craig Rice, care dupe 15 romane, 1 contracte la Hollywood, va conduce si

un magazin lunar numit Craig Rice Crime Digest, in care se vor publica abreviate
povestirile cu detectivi, crime si politisti, acele murder stories eta de cautate de un
anumit public. Noul mystery magazine va continua astfel yoga unei epice care a originat dela Edgar Allan Poe si Conan Doyle, Americanii contemporani aducandu-I
mai mult viata, dinamism, ingenlozitate, dar mai putin stil i preocupari psihologice,
cum le-a avut genialul Poe.
Succesul povestirilor cu crime si detectivi riu este totusi atat de mare pe cat s'ar
crede. Revlsta Time arata ca plafonul de venzare al cartilor de acest tel este cam de
20.000 exemplare, ceea ce nu este deloc impunator la o populatie de 140.000.000 sl mai
ales dace tinem seama ce romanele populare, care nu trateaza despre crime, detectivi
si polltisti au un tiraj de 40.000 exemplare, venzandu-se cam cu 2,50 dolari exemplarul.
Autorul romanelor populare poate castiga la o astfel de editie de 40.000 exemplare
cam 15.000 doled, pe and acela al romanelor cu detectivi numai 6000 dolari.
Revista mai observe ca femeile s'au dovedlt a fi excelente autoare de detectivestories. Anglia are pe Agata Christie, Dorothy Sayers, Marjery Allingham. Statele-Unite
au pe Mabel Seeley, Helen Reilly, Hilda Lawrence, Helen McCloy si multe altele
In 1944, Craig Rice a scris Rome, Sweet Suictde, In care detectivil sunt trei copii fermeaton ! si naivi, ea $1 autoarea.
Dace romanul lui Dostoiewsky Crimd i Pedeapsd sau Baltagul lul Mihail Sado
veanu
observern noi
pot fi considerate si ele marete povestiri cu detectivi, noi
observend In serfs acum doi ani ca Baltagul este, In fond, un roman cu detectivi In stil
romariesc, In care nevasta taranului ucis cauta prin mijloaeele ei pastorale si naive
s geseasc urma asasinului, iar Thomas Mann sustinand recent ea romanul hil Dostoiewsky este cea mai Insemnafa povestire cu detectivi din toate timpurile *
nu
la Tel este cazul productiei curente engleze si americane In materia aceasta atat de corner-

cializate si care, taus!, dupe datele de mai sus, nu dispune, din fericire, de prea multi
admiratori. Diferenta 1ntre autori ca Poe, Dostolewsky al Sadoveanu si Intro ceilaiti
este diferenta Intre arta antic semnificativa si arta comercializand satisfacerea naivitatil.

PRESA MONDIALA

91 1

CAT DE BINE STITI SI CETITI?

The Reader's Digest

November 1946

Ruth McCoy Harris publica un articol cu titlul de mai sus, sustinand ca a ceti
repede nu Inseamna a ceti prost, ci dimpotriva. Sunt citati diferiti autori care s'au
preocupat de problema lecturil. Dupa. unit i principala gresall a lecturii este aceea ca
se ceteste cuvant cu cuvant si uneori se revine asupra aceluiasi cuvant s, In loc de a se
ceti fluent sl continuu, pentru ca Intelesul sa se desprinda din totalitatea unei perloade.
sMulti dintre eel care cetesc Incet pronunta fiecare cuvant, fie tare, fie mental s. Normal
Lewis a observat CA un vocabular bogat nu-I capeti cautand lista de cuvinte in

dictionar, cl cetind repede, fiind alert si curios *.

Cat de repede trebue sA cetiti? Daca cetiy 225 cuvinte pe minut, atunci ceti1 ca
mijlocia lectorilor din America si asa cum NI ceteste manualele fjcolare Un baiat de clasa

a sasea elernentara. Acest ritm nu este suficient pentru a face placuta lectura ziarelor
sau revistelor. Elevii de liceu au dificultati dna nu cetesc 300 de cuvinte pe minut,
tar studentil trebue sa ceteasca, daca nu vor sa-si iroseasca timpul, cam 350 cuvinte
pe rninut. In anumite slujbe chiar 600 de euvinte pe minut Inseamna a ceti prea InertLewis ceteste mai repede decal 800 de cuvinte pe minut si progreseaza Inca Adulli
VA pot Imbunatati cetitul prin sfortari proprli I.
CRITICUL LOUIS UNTERMEYER DESPRE NOUILE VOLUME
DE VERSURI
The Yale Review Winter 1946 Vol. X XXV Nr. 2
Recenzand ultimele volume de versurl aparute In America si In Anglia, Louis Untermeyer socoate ca eel mai de seama poeti englezi actual( sunt W. H. Auden, Stephen
Spender sl Cecil Day Lewis.
Alfred Kreymbourg si-a publicat recent un volum de versuri In care sunt cuprinse
poeme de acum treizeci de ani ca si poeme patriotice de razbolu, scrise In 1944. Ceea
ce ramane dupa ce II Inchizi volumul nu este poezia Insasi, nici muzicalitatea ei, ci
caldura personall, spiritul sensitiv si generos al auterului.
A Stone, A Leaf, A Door se chiama volumul de poeme al marelui romancier Thomas
Wolfe, mort In 1936, versurile Dindu-1 aranjate de John S. Barnes. Introducerea a fost
scrisa de Untermeyer. Daca Intelegem bine, proza lui Wolfe a lost oranduita in Unit

ritmice, aranjament cu totul logic, scrie Untermeyer, care mai observa ca se afla In
aceasta poezIe asemanari superficiale cu Whitman si Meliville, precum si unele care
amintesc de Vechiul Testament. Dar e viziunea sl vigoarea acestor meditatii si rapsoelli
vine dintr'o forta proprie si proaspata. Astfel de pagini dovedesc ci Wolfe a fost ceea
ce totdeauna a dorit sa fie, dar nu a izbutit din pricina mediului si a temei lui ca nu

va deveni: un hotarlt si reprezentativ poet t.

Volumul Essay on Rime al lui Karl Shapiro este cel mai important volum de poesli
produs In timpul razboiulul, chiar daca nu are prea mult aface cu razboiul. E un tel
de arta poetica, o carte de poesie asupra poesiei, o opera de contemplatie si analiza.
Scrisa In zona Pacificulul de Sud, unde Shapiro a servit timp de trel ant ca sergent
in corpul medical, poesia lilt Shapiro este Indeosebi pretuita de criticul atat de competent Louis Untermeyer.

EPICA WIRGINIEI WOOLF

The Yale Review Winter 1946
Recenzand cartea salsa de Joan Bennett Virginia Woolf : Her Art as a Novelist,
Bettina Linn subliniaza ca regretata icriitoare engleza proceda printeo metoda cumulativa de a revela personalitatea eroilor ei, aratand cat de incompleta este cunoasterea
unui om Yap de semenul sari, cat 11 schimba timpul. Virginia Woolf cauta mat ales
fluiditatea personalitatii umane decat fixitatea ei s, Intrebuintand analiza traditillor

si juxtapunerilor In Melte de timpul ce se scurge.

ox t

REVISTA FUNDATULOR REGALE

PRO GRESELE ULTJITOARE ALE MEDICINEI AMERICANE

The Reader's Digest November 1915

Medicina americana a facut noui descoperiri pentru sanatatea publica. Iln nou
preparat va avea In curand celebritatea penicilinel. E vorba de streptomycin, medicamentul necesar pentru combaterea febrel tifoide, a holerei. a infectiilor chirurgicale
el poate chiar ei al tuberculozel. In revista Hygea, I. D. Ratcliff arata fazele acestel
descoperiri, pornindu-se dela existenta unlit microb aflat In pamant el care poate nimici
bacteriile ce cauzeaza. pneumonia. D-rul Waksman a Inceput explorarea pamantului
pentru a gas! o arma Impotriva bacteriilor ce cauzeaz febra tifoida, disenteria i holera.
Pamantul poseda o infinitate e microbi ce distrug bacteriile dannatoare, astfel pamantul neftind, cum se credea odinioari, un izvor pentru epidemil, ci dimpotriva. Cercetarile recente au dus la gasirea unui microb aflat In pamant, numit actinomyces
griseus, cu o mare putere de distrugere a bacteriilor anumitor boale. Streptemyeina
nu-i cleat preparatul chimic al materiel distrugatoare a acestor microbi. Experimentele
Mute pana acum au dat rezultate uimitoare. Se pare e noul preparat, care, spre deosehire de penicllina ce este un acid el este o baza, va avea efecte considerabile pentru
combaterea i tamaduirea boalelor mentionate. Se urmareete acum efectele Int Impotriva tuberculozei, flind oarecari semne Imbucuratoare.
Alt prenarat miraculos este D.D.T., un insecticid care a et perm% In timpul razboiului ultim uciderea insectelor, in ..pecial a muetelor, taritarilor pe Intinsul unor
Intregi Insule l localitati, In special In aria Pacificului. De asemenea D. D. T. a permis
oprirea epidemiel de tifos la Neapole ei a ciumei In Guadalcanal. Noul preparat ucide
insectele daunatoare agriculturil, ca el vietii casnice, tantari, ploenite, pureci, paduchl
fara a dauna oamenilor, animalelor sau plantelor.
FRANKLIN DELANO ROOSEVELT, DESCRIINDU-SI PARALIZIA
Martie 1946
Time
Vol. XLV II Nr. 9

Recent a fost dat publicitatil memoriul In care fostul preeedinte Franklin Delano
Roosevelt lei descrie modul In care a Lost atacat de paralizla infantild. Clam: i Primele
simptorne ale boalei au aparut In August 1921, cand ma simteam obosit din pricina

muncH excesive. Am avut mal Intal febra, declarata seara si care apoi a tinut toat
noaptea. A doua zi, dimineata, muechil genunchlului drept se muiasera, far pe la pranz

nu mai puteam lndura greutatea Intregului picior drept. Seara, el genunchiul stang
a Inceput sa se Inmoale, far ziva urmatoare nu m'am mai putut ridica. Temperatura era

mare ei aveam dureri peste tot. In timpul celei de a trela zi, toti muechil dela piept
In jos mi-erau slabiti el ma dureau. Nu am avut nicio durere mai acuta la eira spinarii
el nici gatul rigid.. o Conditia aceasta de durere el apasare a durat aproape trei saptamani. Fostul preeedinte a fost apoi internat Intr'un sanatoriu new-yorkez, facandu-i-se
greeite masaje, prea puternice. Mai tarziu medicil i-au pus picloarele In gips, timp de
doul saptamani, dupa care au Inceput ware masaje ei exercitii de redresare. Insanttoeirea paraliziei muechilor a lnceput Incetul cu Incetul. Apo!, Roosevelt a descoperit
aproape singur valoarea.tamaduitoare a Innotului, la Inceput eezand In apa ei apol
Incepand Incetul cu Incetul sa se miete ei sa Innoate. Ca mijloace de evitat, Roosevelt
mentioneaza: masajele puternice, exercItille prea insistente, Ingraearea ei sederea in
frig. Ca mijloace recomandabile, el mentioneaza: exercitii ueoare de miecare, masaje
pentru circulatla sangelui, Innotul In bazine calde, baia de soare. Dar mai presus de
toate, scrle marele om de stat, este Increderea pacientului In Insanatoelrea lui.
PARTICIPAREA LUCRATORILOR LA BENEFICII
Time

Martie 1946

Eric Johnson, preeedintele Camerei de Comert a Statelor-Unite, a aplicat In Industrine unde are autoritate, masura ca lucratoril sa participe la beneficille Intreprinderil,
alocandu-se In acest scop 25 la slit/ din venitul net, Mainte de plata Impozitelor el a
dividendelor. Totodata., a creat un consiliu compus din functionarl i lucratorl, care
sa dea sugestil pentru bunul mers al Intreprinderll.

ANIVERSARI

10 APRILIE: ASASINAREA LUI PAUL-LOUIS COURIER (1825).

Progresele lui Than Roatd.

e Ne pldngefi mult pe noi, fdranii, z avefi dreptate intrucdt soarta

noastrd ar putea fi mai bund. Suntem la cheremul unui primar $ei al
unui jandarm care se supdrci uvor. Amenda vi inchisoarea nu aunt fleacuri.
Dar gdndifi-vd, domnule, cti altddatd eram omorifi pentru cinci gologani parisieni.
Ava era legea. Orice nobil care omorise un mujic trebuia sd arunce cinci gologani
in groapa mortului. Dar legile liberate nu se executd deloc vi cea mai mare parte
din timp eram omorifi pe degeaba. Astdzi, un primar trebue sd cheltuiascd hartie
timbratd de vapte gologani i jumdtate numai pentru a bdga in inchisoare pe omul
muncitor, i judecdtorii 1i mai vdrd i ei nasul. Se lac incheeri, dupd care se da
o sentinfd potrivitd dorinfei primarului ,vi pref ectului. Vi se pare, domnule, cd
am cdvtigat oare rutin in cinci sau vase sute de ani? Noi eram cei supuvi angaralelor,birurilor, i putdnd fi omorifi dupd plac ; nu mai suntem dee& incarcerabili.

Este destul, yeti spune dumneavoastrd? lidbdare ; ldsafi lucrurile sd-vi facd
cursul ; incd, cinci sau ease sute de ani, i vom ajunge ad vorbim cu primarul
chiar ava cum vorbesc en cu d-voastrd ; vom putea sd-i cerem bani dacd ne datoreazd, i sd ne plangem, dacd ni se va pdrea cd e cazu/, fdrd sd fim ameninfafi
de pedeapsa cuinchisoarea. . a ( Premiere lettre au Ridacteur du Censeur, 10 Iulie 1819 ),
* * *

21 APRIL1E: NASTEREA LUI KANT LA KONIGSBERG (1724).

Kant judeditor al moralei fasciste: Politicianul moral si moralistul politic:
Politicianul moral va avea ca principin cd, dacd s'au strecurat greveli, fie in
Constitufia unui Stat, fie in raporturile statelor intre ele, datoria principald a
vefilor este de a 1ace indatd amendamente conforme dreptului natural intemeiat
pe rafiune, chiar dacd ar trebui ad sacrifice acestor schimbdri propriile lor interase. Nu cd ar trebui sd rupd cu violenfd toate urzelile Societdfii ,si ale drepturilor
omenevti, inainte de a avea o formd mai bund de substituit celei vechi . . dar
ceea ce se poate cere guvernelor este ca ele sd aibe mereu inaintea ochilor datoria
de a indeplini aceste ref orme vi de a tinde, prin progrese continue, cdtre tea mai
bund Constitufie en putinfd. . .
a Pe and moralivtii politici, care potrivesc morala dupd felurilelor, contestad

naturii umane facultatea de a se supune rafiunii morale, sprijind maximele de

Stat incompatibile cu dreptul
dau silinfa sd fact/ cu neputinfd mice ref ormd
pi sd eternizeze violarea dreptului.
13

REVNTA FUNDATHLOR REGALE

914

Departe de a avea acea stiinfei practice& cu care se lauda, acesti abili politicieni nu au detht practica afacerilor. Ocupafi numai se& tamdieze puterea dominantei, pentruca interesul lor personal thstigd din aceasta, ei se coboara la manevrd
pentru a carol- reusite deceit' le-ar fi cu puling ar sacrifica poporulsi ar rdsturna

lumea intreaga. Fara a supune legile judeceifii tor, ei 19i iau sarcina de a le
executa ; cele din urmei mut totdeauna pentru ei cele mai bune, 9i nimic nu ii
face sei iasa din ordinea mecanicei a obisnuinfei. Dar mteidierea pe care au
cdpeitat-o supundndu-se tuturor imprejureirilor le inspirit desertaciunea de a se
crede judecatori ai principiilor eterne ale dreptului i guverndrii. Multiplicitatea
relafiunilor tor, fi fac sei cunoascd un mare numcir de oameni i ei iau aceastel
cunoastere drept cunoasterea Omului, cu toate ca este o mare deosebire intre
aceste cloud, i cd este necesar, pentru ultima, sei se considere omul dintr' un
punct de vedere mai inalt. Mdndri de spiritul lor de observafie, se inalfa ei oare
pdnd la dreptul civil si public? N'ar putea aduce acolo dealt spiritutlor de sicanet ;
ei vor aplica procedeele lor mecanice chiar acolo unde nu vor gasi legi despotice,
0 uncle rafiunea nu ingdduie vreo altei constrangere deo* aceea a unei liberkZi
legate, singur i unic temei al unei Constitufii care sti poatei garanta dreptul.
Este un lucru la care omul C practic C se gandeste pufin ; el ti inchipuie cei poate
scoate totul din experienfd, si tiara a cere ceva judeccitii, el vrea ca acele Constitufii

care au trecut pand acum drept cele mai bune, cu toate c aproape toate au
violat dreptul, sei ne dea ideia celei mai bune Constitufii cu putinfei.
laUt cateva din sofismele . . . la care se restramge intrucdtva stiinfa sa practicei :

1. Fac et excusa... Este mai bine sa comifi actul de violenfei pi ea it

scuzi dupd aceea, cleat de a cduta cu trudei rafiuni convingatoare si de a pierde
timp ascultdnd obiectinoile,
4 2. Si fecisti nega. Neaga tot ceea ce ai comis. . . Ai pus stapdnire pe
un Stat vecin, susfine cd de vind este natura omului, care, dath nu pune mai

intai mama pebunul altuia, este cu certitudine prddat de aproapele seiu. .

3. Divide et impera... Privirile tale se indreaptei asupra unor State

straine? Attila certurile intre ele, i sub pretextul de a da ajutor totdeauna celui
mai slab, vei putea sci le supui pe toate, unele dupd altele. . .
Toate aceste drumuri ocolite pe care merge o politica imorala . . . arata cel
pufin ca nici in relafiunile lor personale, nici tn raporturile publice, oamenii nu
s'ar putea sustrage ideii de dreptate ; ca ei nu incearcei set intemeieze politica

pe simple artificii de prudenfet, nici, prin urmare, sa se sustragci ideii unui

drept universal ; ca ei ti aratd, dimpotriva, tot respectul cu putinfd, mai ales
in ceea ce priveste drepturile omului, in acelasi timpin care ei inchipue subterfugii
pi paliative la nesfdrsire, pentru a le sceipa in practice 1, i thud printeo eroare

grosolana atribue origina i menfinerea dreptului forfei sprijinita pe siretenie

Ei bine 1sa sf drsim odatd, dacei nu cu injustifia tnsdi, cel pufin cu sof ismele
de care se servesc oamenii pentru a o acoperi. Sd silim pe reprezentanfii perfizi
ai puterilor ed marturiseasca in 811170 ca ei nu *demi, pentru drept ci pentru
forfei, al threi accent se regasote pawl si in tonul tor imperios, ca si cum puterea
lor s'ar intinde pand acolo inctit sa comande adeveirului C.
(Esseu filozofic

asupra pacii perpetue, 1804).

NOTE

PICTORUL H. H. CATARGI

Catargi ocupa, in pictura romaneasca, un loc aparte ; subtilitiIe

Expozitia lui Henri H. Catargi, la

Da Hes, constitue un eveniment artis-

de tonuri, intelectualizarea peizajelor sale il apropie de anumiti pictori

tic. Ea consacra un pictor ajuns la

francezi contemporani. Ca ei, Catargi

stapanirea mijloacelor sale tA 1. a ma-

turitatea talentului. Plecat dela urmarirea sarguincioasd a unei transmutatii personale a naturii, Catargi
si-a degajat an de an personalitatea,

a profitat de experienta cubista ;

natura, in panzele sale, apare degajata de atributele complicate 0 vialgare. Contururile lucrurilor capata,
astfel o noblete pe care nu o regasim

perfectionanduii mijloacele de notatie proprii. Coloritul i-a ramas sobru ;

in panzele altor pictori romani. Catargi este, in primul rand, un pictor

tonurile sale preferate sunt griul,

cerebral.

Al. Rosetti

ocrul i albastrul. Dar dozajul culo-

rilor a capatat un rafinament in

plus, 0 forta de sugestie a panzelor
sale a crescut in mod sinatitor.
Peizajele lui Catargi contin virtua-

litati 'care se degajeaza treptat,

ceea ce inseamna ea o pima., a sa
trebue0e vazuta zi de zi, pentru a fi

gustata integral. Este, in culoarea

sa, o discretie i un gust care caracterizeaza pe artistul de rasa. Vaile,
paj4tele sale, strafundurile peizajelor trezesc un tremur sufletese de o
inalta calitate artistica. Natura moarta pe care o expune este adnairabil

construita ; ea poate sta alaturi de

cele mai bune panze ale unui muzeu.

Preferintele pictorului merg insa

la peizajele infatiate la diverse ore
ale zilei ; raman neuitate, in actuala
expozitie, variatiile de albastru ale
unui peizaj de sear& i variatiile de
gri ale unui peizaj diurn.

MITICA POPESCU
D-na Alice Voinescu, in crenica
teatrala din numarul de Februarie
a. c. al revistei noastre, a spus esenValul despre piesa d-lui Camil Petrescu, care se joaca cu mare succes

pe scena Studioului Teatrului National.

La premierii, in timpul spectacolului, imi formulasem pareri favorabile despre piesa, dar am ezitat sa le
dau publicitatii inainte de a cunoa0e
parerea criticei competente.

Voci din public au comparat pe

Miticru Popescu cu eroul purtand
acela0 nume al lui Caragiale.
Comparatia este interesanta, prin
laturea ei sociala, caci Mitica a evoluat considerabil dela Caragiale incoace.

1 3*

916

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Mitich al lui Caragiale este un tip

vulgar, care face deseori glume de
prost gust, e neserios, lenee ei are
toate pficatele unei societg,ti in plin,

evolutie, dela tipul suburban autohton la cel occidental.

Mitich al d-lui Camil Petrescu a

profitat mult de cultura ce

ei-a

agonisit-o ei de civilizatia occidentalli, care ne-a transformat societatea:

e leal, bun, spiritual, discret ei de o

Ina lth valoare moral.

D. Camil Petrescu a reueit un

lucru pe care putini autori dramatici

II duo la bun sflreit: a creat un tip

specific atht de asemnlitor cu realitatea, incht publicul spectator, care
uneori are intuitii juste, a recunoscut

In erou un tip al zilelor noastre

1-a adoptat imediat, ridicand pe
Mitich la gradul de simbol.
D. Camil Petrescu merith sincerele
noastre felicithri.
Al. Boietti

putea fi o nildejde, o realizare satz

numai o simpre, iluzie. Poate

eel

nici in vremurile cele mai glorioase

ale cenaclului n'au lost prezenti
atatia scriitori, de toate vhrstele ei
de toate nuantele notorietatii. Celui
care-ei druise aril pretioei, din
timpul, din energia F)i din entuziasmul lui i se rhspundea cu o caldi
afectiune postum pe care niciodatil
n'ar fi banuit-o ; sceptic pang, la
totalul scepticism, fath de oameni,

Lovinescu a fost un optimist neinfrant, fath de toate virtualithtile

acelui home aesteticus,

In care a

crezut cu un fel de mistich, Inteo

viatii In care toate i se preau Intristatoare vanitati ; numai vanitatea litcrara, era justificata; In ochii
lui biinuitori ; ei fi ierta totul, Ii
concedase prioritatea i exclusivita-

tea, etia ch dintre toate vanittile

ASOCIATIA i PRIETENII

piminteeti, aceea care-1 apropie pe

om de divinitate, creatia, transcende
pe om ei-1 depaleeete, ca orice activitate ce-ei are scopul In sine Ingest
De data aceasta, oamenii se pare

LUI E. LOVINE-SCUA

c s'au lephdat chiar de vanitatea

.Duminich, 24 Februarie cor., a

avut loc adunarea constitutivit a
.Asociatiei t Prietenii lui E. Levinescu In casa regretatului critic,
din B-dul Elisabeta, ultim sediu al
cercului literar t Sburatorul o.

Convocati printeo sobri invitatie

difuzati prin ziare, prietenii de tot-

deauna ai aceluia care-a fost E.

Lovinescu au venit intfun numir
impresionant, abia Incipand In ospitaliera lui cash, unde amfitrionul
eel mai primitor i pasionatul, phn

la uitarea de sine, citutitor de talento noi, tinea ueile deschise, in

fiecare dupe: amiazh, oricui voia sh-i

Impirtileeasco, 0 pagini scrish, care

nici un interes nu-i

mai aducea in casa criticului, de
unde numai el lipsea, cu prezenta
lui material& ; fotoliul din spatele
lor literarti;

biroului, gol de apropae trei ani, era,

tot gol ei in acea Duminech solemna ;
dar, In jur, se simtea cealalalth prezenth, mai vie ei mai durabitii cleat

a bietului om, supus destramarii, a

spiritului ei a operei care-a 'ntrupat-o.
Acesteia au venit sh-i educe: prinosul de admiratie, de recunoetinta.

afectiune, atatia scriitori i intelectuali care, constituiti Inteo asociatie desinteresata, vor dovedi co,
ca Lovinescu a avut dreptate sti se
jertfeascii, Intru spirit, fiindca nugi

NOTE

917

mai in planul lui, vanitlitile personale amutesc, unifiand vointele in

strarea lui voluntarii, taria cu care

omagiul suprem adus talentului, harniciei, caracterului i purului concept

de idealitate.

tic, seriozitatea cu care a dovedit

credinta lui in spiritualitate prin

Lovinescu poate fi sigur, din lumea umbrelor, ea, exemplars, lui

via
literar5, n'a fost zadarnica
c5, perpetuitatea memoriei lui este .
asigurata.

P. Const.

imbratipa principiul primatului este-

Insuci felul lui de viat5,, prin retragerea in camera de lucru i renuntarea la orice onoruri. Da, relua d-1
Sorban Cioculescu, ceva mai mult
dectit admiratia pentru un om ne-a
adus aici; mai mult cleat pe Lovinescu, vrem s5, perpetuani s spiritul
lovinescian s.

PRIETENII
LUI E. LOVINESCU

lata o vorba mare. Ce e acest

el spirit lovinescian i, cand e vorba

de un critic care, lub,nd pozitie im-

Intr'unul din blocurile care se

potriva pcoalei estetice, s'a proclamat

cu predilectie, un impresionist ? De-

ingliii, sus pe bulevardul Elisabeta,

in fate. Facultiltii de Drept pi care
ritspund cu o fatil spre cheiul ggelei,
s'a petrecut un fapt singular pi semnificativ. In apartamentul locuit in

sigur, poate sa para surprinziitor sa

vezi cum ralierea in jurul criteriului
estetio se face sub autoritatea unuia
care pornise lupta impotriva lui Maiorescu. Dar timpul trece i pozitiile

ultimii ani ai vietii, de regretatul

Lovinescu, s'a intrunit un numar

noastre fate: de probleme, se schimba ;

nu exist& imobilitate, se petrec hi-

impresionant de prieteni, admiratori

ani dup.& moartea amfitrionului lor

crurile ca pi cum am fi toti pe placi

turnante, continutul valorilor evolueazit, punctele de interferenta se
deplaseaza. De aceea d-1 Pompiliu
Constantinescu, vorbind la aceeapi

literar saptamitnal, pe toti acepti

adunare, spunea 435, cei prezenti ve-

literati, deosebiti intro ei prin genul

talentului, preocupki i simpatii politice ? Ce-i facea sit fie acolo toti,

nisera mai ales pentru a-pi afirma

nu aderente, la o doctrina, ci res-

nu pentru un act de pietate comemorativii, ci pentru a vota statutele

sou.

pi

discipoli, pentru a intemeia o

asociatie care urmeaza si-i poarte

numele. Ce-i aduna, aproape trei

unei a persoane juridice

pectul fata de caracterul lui Lovine-

Lovinescu ramasese in anii din

urma ai vietii lui, cand ati Ina-

Intrebarea pi-o puneau chiar cei

into* murisera pi ati contimporani

prezenti. S5, fie cultura lui Lovi-

se compromisesera prin devieri dela

nescu? spunea d-1 I. Peltz. S5, fie

inteligenta lui ? Insupirile lui rare
de critic ? De sigur nu, cici inteligent5, cultura sau abilitate scriito-

linia intelectualitatii, unul din putinii noptri oameni de litere demni

de consideratia tuturor. Retras, serios, mereu acelapi, cinstit, &idea

riceascit au mai avut i altii. Ceea ce

ne leaga, de Lovinescu, incheia romancierul, caruia maestrului ii placea
eg-i zic5, Balzac-ul nostru, e clau-

oricui II vedea, senzatia cert.& a bunei

oredinte. Puteam sii nu fim de acord

cu unele preferinte ale lui i s5. nu
gustiim, unele incereari ale sale, dar

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

918

nu inciipea indoiata: omul era mai

presus de mice suspiciune, intelec-

bine retribuite, c va veni ziva and

Lovinescu ajunsese astfel un simbol

al criticului, ba mai mult: al omului

valorile cele mai inalte ale unei

eivilizatii, vor fi din nou libere. Ziva
aceea Lovinescu n'a vitzut-o. Soarta,
care a fost sever& i sgarcita cu el,

tualul rimilsese absolut neintinat.

de caltura, asa cum ar trebui sa

a facut sa moara in epoca trista a

fie el. Nu era numai opusul fantasmelor culturale , ci i cel cc rezista imbieillor unor mode vremelnice, un ftl de cleric , asa cum Ii

primaverii anului 1942, dup& o boar&

grea.

voicste Benda.

imbucurator faptul ca vor sa se

stranga in jurul numelui situ. In-

In jurul acestui Lovinescu s'a

realizat astazi unanimitatea. Putem
aproba sau nu judecatile lui de valoare ;

dar, dad, suntem leali, nu

putem s nu admiriim pe intelectualul civilizat, care se pronunta,

dup& criterii cultui ale sau impresii
estetice, in orice caz nu dup& considerente politice sau prejudecati patimase. Lovinescu statea in camera
lui de lucru, in timp ce altii se urcau
pe schele, se costumau, perorau.
Lovinescu se facuse pe vremuri apologetul progresului si stabilise in istoria civilizaiei romane, principiul ch

E firesc ea astazi scriitorii roman'

sit

se gandeasca la Lovinescu. E

seamna ca libertatea gandului i suprematia spiritului stint din nou recunoscute. Ca valorile artistice sunt
din nou judecate doar asa cum pot
fi: estetie. Mai inseamnii a se rem-

noaste interdependenta dintre criteriul estetic i necesitatea caracterului etic al omului care-1 aplica.
A considera altfel izolarea lui Lovinescu vrea s zicii a-1 trida. Pentru
el esteticul nu era ref ugiul interesat

al omului comprornis etic, pentru

care singura scuza e invocarea au-

tot ce a fost insemnat in formarea

tonomiei frumosului. Criteriul estetic

nu era la Lovinescu un alibiu ; izvora

Statului nostru EA in inchegarea cul-

firese

turii noastre, s'a datorat influentei

liberalismului. El a stiut sa treac&
prin greaua incereare a ispitelor in

despre viatri, din autoritatea incontestabila pe care i-o conferea caracterul lui drept i cinstit. Lovinescu,
spunea la prima adunare a Prie-

epoca fanatismelopolitice. Frontului

renasterii nationale, dictaturii, ver-delui legionar, Antonestilor, el le-a

rlispuns pnin mirare, discretie, nepartinire i munca. .Astfel, criticul

claustrat in apartamentul din Bulev.
Elisabeta, iesind rar, primind politicos pe oricine, devenea o figura
gray&

i importanti. Ca altadata,

d-1 Thiers asteptnd prav&lirea imperiului liii Ludovic-Napoleon Bona-

parte, din casa din piata SaintGeorges, Lovinescu intruchipa speranta intelectualilor romani, necontaminati de furie i urit i posturi

i necesar din conceptia lui

tenilor lui E. Lovinescu * d-1 thy

Benador, a fost un democrat. El
nu intreba pe scriitorul care venea
la el ce politic& face. E adevarat.
Dar nu inseamna Ca cei ce au tradat

cauza spiritului liber in anii dictaturii i ai razboidiui, se pot pitula

inapoia numelui san venerabil, numele unui om pe care atainci il desconsiderau si-1 ignorau. Lucrurile acestea aunt clare, le intelege oricine.

La urma urmei, E. Lovinescu n'a

lost un personaj fabulos ; a fost doar

un exemplu foarte distins, dar ca-

NOTE
racteristic unei civilizatii adevgrate.
E drept a veacul nostru a cunoscut
forme atta de variate ale absurdului

ci. minciunii, inat e nevoie s se

919

douli. Germanii, cea buna ci cea rea.

Unii Germani ea Emil Ludwig ci

Thomas Mann spun c5, sunt toti riii;
strilini ca Morgenthau ci lordul Van-

precizeze evidentul fA s'a se accentueze elementarul. Noi, cei care am

avut cinstea sit-1 frecventitm pe E.
Lovinescu, nici n'ar trebui sli% intemeiem o asociatie a prietenilor siti,

sittart aunt de aceeaci pArere. Dar

ci s'ar cuveni sit chemilm laolaltit

Retin acest din urmlt nume civisez.

pe toti cei ee, fie cli 1-au cunoscut pe

Lovinescu sau nu, simt ci stiu a

exist& principiile imuabile ale unei
civilizatii. Nu cherniim la unire in

kii. ceilalti sunt numeroci. Germania,

sustin, nu e numai a lui Hitler fir

Himmler, e ci a lui Bach, a lui Goethe,

a lui Kant.
Sunt, in lumea noastrii, formule
care evoac5, numaideat un nume.

jurul unui critic impresionist sau

Principiul separatiei puterilor e legat

de Montesquieu, materialismul istoric
de Marx, idealismul de Platen. Sunt

dogmatic, ci al unui intelectual au-

ci ()race a citron lumina a fost cuprinsli

tentic ; nu proclamitm .primatuI esteticului pentru a dosi deficiente etice,

pentru totdeauna in strAlueirea unui

geniu. Aca, claritatea cernitii de
ploaie a Salzburgului e pe veci a lui
Mozart, soarele puternic al Assisilor
ci ciripitul pastirilor perusiene alert-

ci pentru a mentine superioritatea

gandirii, and e desinteresatii i curata. Cei care incearcit sit acopere cu

volul uititrii plicate grele in numele

esteticului, de care n'a &pins ca

Lovinescu sit nu aibe soarta unui
Iorga, nu mi se par cei mai sinceri
prieteni ai Iui. u Prietenii lui E. Lovinescu I> nu sunt nici numai cei ce
au fost in easa din str. Compineanu

40 sau bulev. Elisabeta 45, ci toti

cei ce ctiu ci simt adevazuri elemen-

tare. Pentru un om, aruia contimporanii, ostili sau indiferenti, i-au

oferit postul de profesor secundar,
posteritatea trebue s'a facit tot ce
poate ; or nu poate face mai mult
deat cinstindu-i memoria ci pitstrandu-i, vie, opera, duce cu darzenie lupta pentru civilizatie ci mentinerea adevitrurilor elementare.
N. St.

KONIGSBERG, ORASIJL
LUI KANT
Iat5 aliatii ocupit Reich-ul ci se
pune din nou in plin problema celor

teem pang astitzi nimbul Sf. Francisc, clar-obscurul Amsterdamului

nu va putea fi niciodatlt vizut altfel

deat prin Rembrandt.

Iar Konigsbergul e al lui Kant.
KOnigsbergul pune in plin problema germanit. Pentru omenire e
oracul unui filosof, locul unde s'a

nliscut ci a murit, undo a invatat

ii a predat. Pentru Germani e un
simbol creator de simboluri. E cctatea in care la 18 Ianuarie 1701
margravul Frederic al III-lea al
Brandenburgului s'a proclamat rege
al Prusiei. E bastionul lor spre riisarit.

E inceputul mitririi ci imboldul expansiunii.

Kanigsberg fiind salacul monarhiei

prusiene, 18 Ianuarie a devenit ziva

tendintelor ei universale. La aceasta
data a tinut regele Prusiei sa se pi odame in 1871 impitrat al Germaniei
cu numele de Wilhelm I, in Galeria
Oglinzilor dela Versailles. Spititul
metodic al Germanilor preghtea

142o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

treilea ritual in palatul dela West-

fiMd in ultimul timp diplomati din

ordinul unui conducator cu pretenVi
psihologice, sa admit& predarea in

minster, in Capitoliul din Washington

universitatile kr de pe intreaga

sau in Kremlin, victoria ne-a scutit.

suprafata a globului a sistemului

criticist datorat acelui profesor la
care popoarele lumii, in incapata-

probabil pentru un nou 18 Ienuarie

o ceremonie mai ampli. De acest de-al

Natiunile lumii vtiau ea oraul

Konigsberg fusese cladit in 1255 de
eavaleri-calugari vi ca devenise in
1525 revedinta ducilor de Prusia. Dar
retineau mai ales faptul ea in 1544
fusese intemeiata acolo o universitate, ca una din cele mai insemnate
doctline ale filosofiei moderne fusese
elaboratii, de un cetiitean al Konigsbergului. Respectuoase fata de cultura, nitel copihrtioase vi iubitoare
de imagini induiovdtoare, massele
pamantului intreg sintetizeaza KS-

narea kr, pareauca tin atat de mult.

Germanii uitasera cu desdvarsire
ea intre 1757 vi 1762 'Drawl kr simbolic fusese ocupat de RlIfji, ca dup.&

bRilia dela Friedland, Francezii in

1806 intrasera, inteinsul. Mai pierduseri din vedere co, Hamburg fusese

sub Napoleon simpla capital& a de-

partamentului Elba. ca in 1918

aliatii n'au intrat in Berlin doar
pentruca n'au voit.

nigsbergul in tabloul unui batran

Cand a edzut KOnigsbergul, ome-

filosof oarecum pedant care-vi facea

plimbarea cu regularitate la ore fixe.

nirea a vazut liberarea oravului lui

Kant. Au vazut Germanii caderea
capitalei provinciei junkerilor prusieni vi a burgului imperialismului

Increzatoare in desinteresarea carturarilor, popoarele mici nici nu se

putcau mira c5, inteleptul profesor
ivi schimbase o singura data drumul,
ca sa afle vevti despre marea mivcare

de eliberare a omului, care sub numele de revolutie incepuse in Franta

in 1789.
Dar pe arid pentru imensa majoritate a cetatenilor universului KOnigs-

berg era oravul lui Kant, exista un

partid vi un popor pentru care viata
scursa la KOnigsberg intre 22 Aprilie

1724 vi 12 Februarie 1804, anii de

profesorat i scurta perioada de reetorat a unui ganditor, plimbarile vi
nevinovatele lui manii cantareau
prea putin. Fondul liberal al ganclirii
lui putea fi trecut cu vederea. Pentru
acest partid vi acest popor, Konigsberg era numai initiatorul imboldu-

rilor de marire, punctul de plecare

al avantului care trebuia sit-i duck

german ? Aci e toata problema. Cancl

aud la posturile de radio germane

muzica de Mendelssohn sau recitari
din Heine, cand citesc polemicele in
jurul celor dolt& Germanii, imi revine

mereu in minte KOnigsbergul. Ce e,

oravul lui Kant sau citadela prusiana ? Ce e pentru Germani KOnigsbergul ocupat ? 0 trezire la realitate,
o inclarjire ? Fie ca pentru acea Ger-

manic care nu-i a lui Beethoven, a

lui Bach sau a lui Kant sa insemne
secarea izvorului otravit dela care
s'a alimentat timp prea indelungat
setea ei de cuceriri.
N. St.

AFLUENTA LA
CINEM-ATO GRAFE

prin razboiu gi teroare, la stapanirea

In oravul nostru unde de vase ani

nu se mai prezinta filme ca lumea,

universali. Erau de altfel dispuO,

pentru care ruleazil ineptiile cele mai

NOTE

921

absolute, agile de cinematograf sunt

luate cu asaIt. E adevarat c dela

stai acasii ? Sau pretul alimentelor,

inaccesibilitatea localurilor de con-

armistitiu incoace au venit cateva

(putine) bucati americane, ruse si

sumatie pentru cei multi ?. S fie

engleze care ieseau din comun ; dar

A, e ceva. Toti acesti oameni au

un ce comun; Ii Indeamna, fara sa,

si din productia aliata, cite lucruri

mediocre t Nu insa de aci provine
uimirea noastrii; privim, fara putiny, de intelegere, cozile la casele

luat einematografuI in locul halbei ?

stie, un acelaci impuls. A te resemna

de bilete care dau acces la filme

sa-ti petreci timpul valand un film

idiot, fara niciun motiv, e un lucru
trist. A sti ca aceasta Bead& o au

jucate de mult la noj, filme jalnice

dintr'un Inceput, ajunse la ultima

zilnic zeci de mii de oameni constitue

o problemii. A scazut nivelul cultural

expresie a mizeriei fizice, prezentate

in c6pii rupte, scoase par'c'a
mor-

manturi. Comedioare cu Pat si Patason trezese atnintiri din copilarie

pi, vai, le spulbera. Filme odinioarii

atat de jos ? Sau poate cel mintal ?

Primesc oamenii orice ? Sunt atat de
naivi ? Atat de blazati ? Sau dragostea pentru arta aceasta noug si mare
e atat de apasittoare incat in astep-

onorabile reapar, incomplete, in ver-

tarea unor pelicule bune, cinefilii

siuni straine si de noi si de text si

accepta totul numai ea sit fie in fata

unui ecran ?
Sau e mai muIt ? E o plictiseala,
o desaxare, o abdicare, un automa-

ne fac s radem. Filme italiene bune

pentru vremuri de bejenie i opresiune ies din nou la iveala cu incredere si indrazneala. Filme neroade,

filme ce nu pot fi macar criticate,

filme pentru civilizati recenti, la
acestea publicul nostru se inghesue,
pentru ele sparge geamuri i rupe
cordoane.

S5, fie pretul scazut al biletelor ?

Dar nici contra rifisplata asemenea
spectacole nu pot fi suportate. SI
fie plictiseala ? Numarul mare al flo-

tantilor din Bucuresti, al acelora pe

care a dovezile 0 n'au remit sa-i indeparteze ? S fie prezenta G masse-

lor *, a acelor cantitati de oameni

pe care Ortega y Gasset le vede in
continua crectere, dand buzna pretutindeni ? S5, fie lipsa de ocupatie ?
Ce e ? De ce refugiul in intunerecul
salii ? Sit fie desamagitea pacii ?
Asteptarea ? MeIancolia ? Amintirea
unor vremuri mai usoare ? Speranta
unor timpuri mai bune ? Nep5sarea ?
Fuga de riispundere ? Febra, dorinta
de a merge ori unde, numai s nu

tism ?

ifit semn robe al unor zile.

framantate ?

N. St.

RATHENAU, DE CE PARTE?
Am asistat la o polemic5, in care
Branisteanu, acest ziarist
deosebit de cinatit si de bine informat, lua apdrarea lui Nietzsche 0-1
scotea din orbita precursorilor pangermanismului eau national-socialismului. Nietzsche, figura complexa,
ci-a gasit admiratori in toate taberele ; socialistii, mai ales, s'au aratat
foarte atrasi de el. Dar pentru eine
pune ratiunea deasupra naturii, ramane un autor a suspect s.
d-1 B.

Printre autoritatile invocate de c1-1

Branisteanu in sptijinul tezei ca

Nietzsche nu a fost ceea ce vor cei
mai multi 85, creada ca a fost e si
E. Vermeil, profesor francez in deobste cunoscut. In cartea lui Ver-

C22

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

meil despre ganditorii

( revolutiei
germane figureazil un alt nume mai

putin celebru ca al cronicarului lui

Zaratustra, dar nu mai putin semnificativ i, la urma urmei, poate nu

mai putin demn de consideratie.

E vorba de un alt filosof german,
destul de adanc i foarte turburator,
pe care cu greu ii poti aseza intr'o

a oiganizat asasinarea lui ? Pentruca

pe omul pe care-1 admira 11 gasea
rece , lipsit de suflet . Vorbe
goale, fireste ; 1-au impuscat pentruca
pe fiul omului care infiintase eel mai
de seama organism economic al Germaniei moderne .(Allgemeine Electri-

partidele politice.
Am opus filosof, si nu dau inapoi.

rittits Gesellschaft), pe cel care propusese in 1918 ridicarea in masa a

natiunii i rezistenta pan& la ultimul
om, pe ministrul care facea tot posibilul sa-si salvcze tara, nu-1 puteau
ierta crt era ceea ce considerau ei dm-

Walter Rathenau n'a fost numai

pur

economist, organizator i om de Stat.

A fost i cugetator. Mai ales cugetator, activitatea lui in alte domenii,

au idei comune, nu vor putea nici-

oricat de rodnica si de vasta, vine

in randul al doilea pentru oricine
11 priveste cu atentie. Rathcnau a

cerea statului sa interzicrt productia

coal anume sau de o parte sau

alta a liniei de demarcatie dintre

fost, in intelesul deplin al expresiei,

un om modern: un conducator de
mare intreprindere, un vizionar social, un critic. Ca aproape orice om
al veacului al XX-lea, el Lulea planul
mmli viitoare. Von Kommenden Dingen e utopia lui rationala si practica,

dar inspirata, de idealism si dornica

de a adapta viata unor principii prestabilite. Lumea aceasta viitoare, asa
cum o zareste Rathcnau, care e ea,
lumea socialista, lumea libel ala sau
national-socialist ?

Da, ipoteza din urmit nu e de

prisos. Multe din ideile lui Rathenau
coincid cu cele din planurile nationalsocialistilor. Cand Vermeil il aseaza

pe Rathenau printre precursorii regimului german din 1933-1945, vorbeste ca un cunoscator serios al

chestiunii, nu face paradoxe. De

altfel, desi 1-au ucis, nazistii fAiau

ca au puncte comune cu el. Ernst

von Salomon in Die Getichteten arata

cu cat entuziasm, cu ce incantare

1-a cetit pe Rathenau. De ce totusi

i pentruca simteau ca dad

odata lucra cu el clupa metodele

care le erau dragi. Rathenau care
obiectelor de lux si sa impuna exclusiv fabricarea marfurilor necesare
razboiuluik inteo vreme cand o ase-

menea masurrt pdrea revolutionara

si de neinchipuit, care voia sa solidarizeze statele europene cu Germania excluzand Rusia Sovictica,
care pe taram economc, cultural si
social are atatea legaturi cu ei,
1-au rapus. Dar faptul acesta tragic nu poate desfiinta

realitatea contactului dintre doua

forte ce par opuse. Istoric, de altmintmi, nu trebue s fim surprinsi:
adversarii seam 'dna atat de des
intre ei.
N. St.

VIRGINIA WOOLF
Rhsfoind zilele trecute o revisal
americana, privirea mi-a cazut pe
reproducerea unui tablou. Intr'un
fotoliu, o feineie slaba. Un bogat
par alb incadra o fata vizibil insemnate', de urme de oboseala, de nervozitate, de ingrijorare, de framantare. 0 lumina puternid 'Area cg. se

NOTE
rasfrange din ochii a caror vioiciune
n'a putut sciipa penelului, reflect&nd

in ei bogatia unei vieti interioare

suprasensibilil. Privind mai indelung
acea fotografie, intelegi dece, pentru

un suflet ad:A de sensibil ca cel al

Virginiei Woolf, anii de sange 0 foe

prin care a recut omenirea au fost

poate riispunsul final la acea fraza,

923

simte sufletul nostru, i timpul masurat de orologii. Personajele trMesc

un timp psihologic, necesar echilibrului lor interior. In Mis. Dalloway
timpul acesta se reduce la o zi, care
apare pateticd, pentrucil inchide in

ea mii de zile trecute sau viitoare.

Orlando ne Infl4ieaz o calatorie in
timp: trei secole se reduc Ia 30 de ani

pe care o rostete Septimus din

de viata, ai unui tank. Este o bio-

Mrs. Dalloway: E oare posibil, ea

lumea sa, fie far& inteles ? .
Viiginia Woolf, care, Inca, inainte

grafie de-a-lungul secolelor. In cartea

de ritzboiu, era atilt de framantatil

si ingiijorat& de starea In care se
gasea lumea, nu a mai putut suporta
suferintele i ororile pe care anii din
urm& i-a adus omenirii i 0.-a pus

in Valuri, cele cateva personaje pare&

capiit zilelor, innecilndu-se.

La Far, timpul apare ca un puternic

curent in casa abandonat5,. In sfarsit,

ar fi pescirusi, purtati de valurile

timpului. Anii aduc, in paginele lor,

povestea unei familii engleze dela

1880 la 1936. Familia Pargiter evo-

lueaz& intr'un mediu social: toate

Dintre astrele literaturii engleze,

evenimentele contempora9e, ea moar-

numele Virginiei Woolf se desprinde

puternic, scanteetor. S'ar putea

tea lui Parnell, a lui Eduard al VII

a lui Shakespeare, opera literaril a

gi riizboiul mondial isi au riisunetul

lor. Ideea care se desprinde din Alai,
ca 0 din Valuri, e ca, singura noastril

acestei stranii scriitoare apare ca

posesiune este momentul prezent.

revolutionard. Virginia Woolf a reinnoit romanul psihologic englez

prin felul eau impresionist de a face

In Valuri unitatea de timp este

sa alterneze constientul cu incon-

pend& cursul. Este, dup.& cum spune

un personaj, atmosfera momentului

spune di, in insula lui Chaucer 0

stientul.
Fiica eminentului critic englez
Leslie Stephen, Virginia se ciisa,to-

reste in 1912 cu Leonard Woolf,

fondatorul i directorul editurii Hogarth. Prima sa carte Ccilatoria apare
in 1915, in mat& de Zi i Noapte,
Oclaia lui Jacob, Doarnna Dalloway,

La Far, Flush, Valuri, Anii, i, in

sfarsit, hare Acte. In afartt de aceste

romane, a mai publicat un volum

de nuvele: Luni sau Marti, critice,
Mr. Benett ,si Mrs. Brown, Oititorul.

Preocuparea de cdpetenie a autoarei, astfel cum se desprinde din

cele mai multe opere, este diferenta
intre durata timpului, aa, cum o

clipa, in durata ciireia, timpul pare

ea, se rezolva, tocmai and i susea trece . Momentul trait are o puternicil intensitate, primeste intreaga
viata a lumii.
In cartile Virginiei Woolf nu vom
gasi anumite intamplazi determinate
de evenimente precise. Ele nu sunt
cauzele imediate ale altor evenimenle. Importanta lor depinde numai de efectul pe care il produc in
constiinta personagiilor, care sunt un
manunchi de senzatii i impresii.
Viata lor e format& din combinarea

posibihtatilor lor interioare 0 din

ceea ce le oferil evenimentele.
Virginia Woolf aduce minunate

descrieri ale naturilor moarte sau

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

924

pelsagiilor. Din opera sa literara se

desprinde un fel de magie, ce pare
a& farmeca. E o opera muzicala, pasionatf, nedefinita. Autoarea se desciituaeaza de subiectele obianuite 0,
fn pagini pline de ironie, Invluite

Sturdza-Bulandra i d-nii Camil Petrescu, Al. Kiritescu, Ion Manolescu,

Ion Sava ai Sandu Eliad au cape',

Intr'un stil de o rara frumusete,

aduce personagii ce gases(' In momen-

amanandu-se cu o qedinta tratarea

temei stabilite anterior. La sympo-

tele de percepere ale vietii 0 de iden-

sionul de concluzii au participat

tificare cu ea justificarea existen-

d-nele Alice Voinescu 0 Maria Filotti i d-nii N. D. Cocea, Camil

tei kr.

tat atata amploare i interim kelt

cel de al treilea symposion a fost
consacrat concluziilor primelor doul,

Razboiul cu toate ororile lui, cu

i sbuciumul fauririi
unei kmi mai bune 0 mal drepte,

Petrescu, Ion Sava, Sandu Eliad

pe care toti o dorim, ridicata din

plementare sau contradictorii sau

controversate, aaa cum sunt sym-

framantarile

ruine i sange, ne indeparteaza poate

azi de opera ei ; dar arta Virginiei

Woolf, impresionismul ei gingaa, se

fnscrie In acea literatura a permanentelor, dare care omenirea se va

Indrepta totdeauna.
Adina Arsenescu Iamandi

TOT DE SPRE
PROBLEMELE DE BAZA.
ALE TEATRULUI
ROMANE SC

Directia General& a Teatrelor a

organizat la Fundatia Carol I o serie
de symposioane privind problemele
de baza ale teatrului ronahneso. Am
comentat primele dourt Intr'un numar anterior al revistei. Dar aceste
discutii sustinute In primul symposion despre a Alciauirea unui repertoriu superior a de catre d-na
Alice Voinescu i d-nii Mihail Ralea,
ministrul Artelor, N. D. Cocea, direc-

subsemnatul.
Deai conferintele, fie ele i corn-

posioanele, form& de discutii introdusa la noi acum vreo paisprezece

ani, sub imboldul lui Plato qi al

continuatorilor lui anglo-americani,
dela care noi am adus-o in Ora,
posed& un caracter viu i atragator,
totuai ideile propuse adesea se uita,
cand nu sunt consemnate intr'o pablicatie. Speram ca interesantele expunerk privind necesitatile teatrului

romanesc de azi vor fi candva publicate. Dar, pana atunci, socotim

cit un rezumat concludent al kr nu
face cleat sa le pastreze in actualitatea ce o merit.
In genere, cele trei symposioane
initiale au emis o seam& de consideratii teoretice, de estetica Mcrae& 0
teatrala, dar i o searna, de propuneri
concrete pentru progresul vietii teatrale romaneati.

Vianu, directorul Teatrului National

Oprindu-ne la consideratiile teoretice, amintim ca d-na Alice Voinescu i d. Tudor Vianu au vorbit
In favoarea teatrului clasic, chiar
daca cel de al doilea a tratat despre
teatrul romantic. Amandoi vorbi-

si subsemnatul, iar Inteal doilea,

torii au sustinut un teatru pentru

privitor la t Relaiile dintre text

cunoaaterea omului fntreg, pentru

expresia a ceea ce este mai etern

torul general al Teatrelor, Tudor

actor si regisor *, de catre d-na Lucia

NOTE

925

qi mai profund uman in noi, rtima-

textul a fost sacrificat de regisor,

nand arta permanent valabila. D.

Mihail Ralea s'a pronuntat pentru

dar i cazuri contrare.

Vorbitorii care au prezentat pozitia
autorilor dramatici, d-nii Camil Pe-

un teatru al vietii, al omului istoric,

legat de conditii specifice si de pre-

cise idealuri sociale. Un teatru nu

atilt al eternitiitii din noi in genere omul etern nefiind interesant
si expresiv, dup pererea d-sale
cat al schimbarilor semnificative si
constructive, ce nu au nevoie i nu

trescu si Al. Kiritescu, au luat atitudini opuse. D. Al. Kiritescu a aratat cu multumire i ca o necesitate

cat se transforma un text pane, ce

devine spectacol, tenth! scriitorului
fiind sacrificat si uneori chiar i ac-

trebue a fie, pentru acest motiv,

torul pentru a se realiza realitatea

fascinanta care este spectacolul de

teziste. Noi am pledat, de asemenea,

pe scene... Protivnic acestei poziii, d.

pentru teatrul humanist, sustinand

necesitatea clasicismului grecesc si
continuarea lui in cadrul conditiilor
si idealurilor humaniste contemporane. Este necesara reprezentarea
Orestiei lui Eschyle, fiind absurd a

Camil Petrescu a exprimat necesitatea respectaxii textului, autorul

dramatic ffind acela care ajunge la

cunoaste tragedia Atrizilor prin versiunile lui O'Neill si Victor Eftimiu,

inainte de a cunoaste modelul sau

izvorul dramatic hellen. Insusi faptul acesta arat& cat de lipsit& de
haze; humanist& este intreaga noastra cultur, format& in epoca romantismului i fiind, in toate pri-

vintele, lipsita de nobletea si lumi

nile indispensabile ale humanismului antic qi modern. In privinta viitorului, ne-am exprimat convingerea

c textele pieselor vor fi mai vitaliste, creandu-se un teatru al vietii

si al cunoasterii temeinice, mai dina-

mic, dar qi mai semnificativ, asa

cum il creeazii, in ultimele decenii,
Americanii i Sovieticii.

In privinta relatiilor dintre text,

actor qi regisor, d-na Lucia Sturdza-

esente si la adevarurile substantiale,

pe care actorii i regisorul trebue s le
serveasca deplin. Cand exist& un astfel de text substantial, ei trebue sfi-1
respecte, recunoscandu-i primatul.
D-na Maria Filoti a explicat de ce,
uneori, actorii tree inaintea textului:
arta lor ffind mai efemerii, decat cea

a dramaturgului, actorii transfigureazi i aduc o via ce se suprapune

si uneori depaseste textul.
Exprimend pozitia directorilor de
scena sau regisorilor fat& de problema

relatiilor dintre text, actor si regie,

d. Ion Sava a aratat c textul este
doar o sure& de alimentatie pentru
realizarea spectacolului, in sine mult
mai complex qi cerand o pluralitate

de mijloace fat& de ceea ce a aerie

dramaturgul, care, de cele mai multe
ori, nici nu se gandese la realizarea
scenicii. i actorul este doar un mijtoo pentru realizarea spectacolului,

Bulandra a pledat pentru o colaborare cat mai stream& intro aceste

elemente, nevroind ins& a intra in

ca c i textul. Intro actor si regisor

dificulttile cpncrete ale acestor rela-

dauna celuilalt. In scrisoarea trimisa,

artistii instrumentisti. Spectacologia

este o ctiinta complexii, iar regisorul
dirijeaz& spectacolul, netrebuind oh

d. Ion Manolescu a dat pilde and

invete pe actori ce este jocul, ei

tii, care mereu impun un primat In

trebue s existe aceeasi colaborare

ca i intro dirijorul unei orhestre ci

92,6

REVISTA PUNDATIILOR REGALE

doar cum s'a joace in spectacolul

romantica, actorul pare B.& capete

respectiv, imprimandu-i un stil i un

sena. Conservatoarele ci nu directorii
de scenii, trebue s invete pe actori

intaktatea, iar in epocele realiste,

directorul de scenit, care trebue a&

cum sa joace, aca cum dirijorii nu

mai invatit pe muzicieni cum sit
cante, ci doar le a un anumit sens
de interpretare. Repertoriul se alaituecte dup posibilitiIe ce le are

cabile multimilor atat textul cat f;,i

jocul artictilor. Depinde iarilci de co
stil vor avea arta ci cultm a viitorului pentru a ct1 care dintre cele trei
elemente constitutive va predomni.
P. Com.

regisorul, dup.& conditiile societatii,

simplifice ci sit faca, deplin comuni-

institutiei i dupa actorii ce ii are la

indemana. Nu e vorba de vreun

primat, a sustinut d. Ion Sava, ci de
coordonarea tuturor mijloacelor ci
posibilitatilor disponibile pentru realizarea spectacolului. D. Sandu Eliad

DEZIDERATE CONCRETE
IN MATERIE DE. TEATRU

a pledat pentru coordonarea perfect-a

a textului piesei, actorilor i regiso-

Mihail Ralea a cerut descomercielizarea vieii teatrale, Statul trebuind

rului, and pilda unei operatii, in

s. ajute initiativele particulare devotate artei ci societatii. Trebue

care, simultan, trei medici i cele

case maini ale kr intreprind operatia i o izbutese.
In genere, in afarit de d. Camil
Petrescu care a argumentat necesitatea ea textului sit i se respecte
primatul, socotind pe actor ci regisor
doar ca mijloace pentru slujirea sensului textului ceilalti vorbitori au
afirmat dezideratul unei coordonitri

armonioase a celor trei elemente

constitutive, d. Kiritescu recunosand ins ca, in practicii, acest lucru
este dificil ci mai totdemma nerealizat.
In ceea ce ne privecte, am arittat
ca, intre text, actor ci regie, relaiile
variaza dupit epoci i stiluri i dupit
valoarea predominant& a unuia fatil
de ceralalt, rareori gitsindu-se simul-

In cadrul aceloraci symposioane, d.

alungata, de asemenea, vulgaritatea.

Sit nu facem tezism, dar nici sit cul-

tivitm teatrul inferior ci pasiunile

inferioare, caci ci aceasta tot tezism
devine. D-na Maria Filotti a expus
greutatile pe care le intampinit companiile particulate, care nu dispun
de mijloace materiale suficiente pentru a risca ececuri ci caderi, Statul
trebuind sit sustina spectacolele ci
intreprinderile devotate artei, dacit
intr'adeviir are grijit de educarea Ii
initltarea spiritual& a cetiitenilor lui.
AIi vorbitori -*u arittat c trecerea

spre un repertoriu superior nu se

poate face total ci brusc, cat& vreme
multimile inc.& nu sunt educate suficient, nu au bazA humanist, nu sunt
familiare cu rnarile creatii culturale.

cele mai nobile, ea la Greci, in Rants,

lui Ludovic al XIV-lea sau in epoca

In legatura, cu aceasta observatie,

d-na Alice Voinescu a sustinut c
educarea maselor trebue facutrt, totuci, nu prin lucrari inferioare, realizate inferior, ci prin capodoperele
clasice, jucate in conditii optime,

elisabetana. Dimpotrivi, in epoca

acestea fiind mai cerand asimilabile

tan texte geniale, actori geniali

si

regisori geniali. In epoca adevitratului

clasicism, textul plimeaza pentruca, poezia i ideea sunt considerate

NOTE
de care marile mu1imi cleat lucrarile mediocre. D. N. Cocea a met-10o-

927

sunt familiarizati; ramanand la un

semanatorism i romantism ieftin.

In genere, s'a cazut de acorcl ea

repertoriul sa se ridice la un nivel

Desi astazi avem o poezie evoluat5,

ca, forma 0 senmificatie i desi avem
o miscare picturala remarcabila, conservatoarele par, de eele mai multe
ori, a nu f}ti de existents, lui Sadoveanu, Arghezi, Blaga, ea si de aceea
a lui Whitman, Rilke, Maiakowsky,
sau de cea a lui Luchian, Andreescu,

continuu preocupat de formarea unui

Grigorescu sau de Bakst, Picasso,

om mai viu, mai constructiv, mai

intreg, intrebuintandu-se texte de
valoare artistic i eticii, actori ex-

Gonciarova, Norman Bell Gedes.

Symposioanele Directiei Generale

presivi, regie adecvata. Revenirea la

tragedie, ca si la comedia semnificativil este o necesitate. Transitia este,

bleme i ajungand in discutii la ast-

de sigur, dificili, dar trebue facuta

este de altfel o dovada.

nat modul vibrant si superior in care

reactioneaza multimile din ca,rtierele
periferice, din fabrici i dela sate la
spectacolele realizate de Teatrul Po-

porului, prin echipe ce se due in

mijlocul lor.

a Teatrelor, punand astfel de profel de aspecte concrete, s'au dovedit

cu totul binevenite. Rasunetul avut
P. Com.

cu teat& devotiunea I cu twit& grija.

Trebue pregatit raarele public, trebuesc formati actori mai la curent

cu arta mare 0 cu marile idei, mai
familiarizati cu spiritul vremii i cu
cerintele dificile ale culturii superioare.

Notam ca in accast privinta, conservatoarele capata un rol imens, ele

neavand acum laboratoare experi-

LOVINESCU SI TINERETUL
Dupa o activitate de aproape o
jumatate de secol, E. Lovinescu
omul faa de care, dela un loc
si

intr'un fel, nici nu e de conceput

literatura roman& moderna a plecat din viata poate mai Vara, prieteni

mentale, ass, cum a observat d. Ministru al Artelor Mihail Ralea, neavand

cleat in clipa cand se hotiirise sa,

catedere de regie, cum am observat

noi, i nici Academiile de Ante Fru-

Amfitrionul bonom, receptiv, con-

moase neavand catedre de scenografie

pi

luminatie, atilt de necesare specta-

cologiei i inse0 artelor plastice. De

asemenea, trebue mai multa grija de

stil unitar i expresiv in jocul actorilor, invatandu-i sa se transfigureze,
se, vibreze emotiv i expresiv fat&

ramana pentru totdeauna al literelor.

ciliant, pe la care au trecut cu

foarte putine exceptii toti scriitorii de treizeci de ani incoace, disparea in mijlocul tmor prefaceri impresionante, alaturi de masa cu manuscrise i corecturi, iar nu la Aca-

demie. Ideologul, care s'a batut o

viata intreagil pentru inovatii arti-

de atmosfera creata pe seen& cu

stice, n'a fost in stare

ajutorul textului, decorului, luminii.

astazi se mai recita in conservatoare doar poezii ca a La Icoana
a Regina Ostrogotilor , cerandu-se
apoi actorilor sa joace texte de Shakespeare, Ibsen, Cehov cu care nu

vrut

sau n'a

dueleze pentru o catedril

universitai a.

In urma sa rilmane o opera vasta,

un crez in linii generale, impus i pana

la un anumit etaj chiar acceptabil

fi

acceptat

(dovada

a Asocialia

928

REVISTA RUNDATIILOR REGALE

Prietenii lui E. Lovinescu n, infiin-

vati de curhnd), rmne goal o

i incepe platform& imensil a
rilzboaielor fratricide, ascunse sau
declarate. De sigur, se va gasi criticul tot awl de fin, de ascutit,

tabil in sensul c e unicul de peste

dou&zeci de ani mai apropiat de

loj

cuvntul a maine s.

criticul destinat sh capteze entu-

E lesne de amintit boala care a

precedat moartea lui E. Lovinescu
interventiile chirurgicale caror
fusese supus. Chnd s'a simtit ceva

ziasme, sh suporte campaniile adversarilor, se va gad omul epocii

noi poate, dar niciodath n'are sh se

d-lui Arghezi, analizandu-se cu o

severitate de chteva ori injusta.

mai bine, a trimis o scrisoare-rdspuns

descopere o a doua central& masivh

de bunittate prudenth, diplomaticit,

Ii imputa lipsa de afectiune, se

foarte imperceptibil teatralh, prin

fat& chreia pleiadele de tineri ale
viitorului sh defileze interminabil.
Coalitiile i frondele tineretului vor
fi de acum inainte de alth naturit.
N'avem decht s& le urmarim In
presa zilnich. Cu E. Lovinescu s'a
incheiat poate complet traditia atht

tive, prea strict fivreti, ajunsese

intolerabil cu el insuqi. i totul era
aFgt de inexact, de exagerat... E.

de fecundli, de prezentit, de pozitivit

Maiorescu, a fost atacat pan& in

a saloanelor de lecturh inaugurate

prima data. la noi in secolul prece-

ultima zi. Afarti de cosmopolitismele

dent.
Thnhrul scriitor, pe care II va solicita viitorul, este In felul sail la ora

actuala Inca un solitar, silit

auto-acuza de atitudini prea obiec-

Lovinescu are in cartile sale do memorii mesaje calduroase, patetice in

intelesul bun al cuvhntului, amical
redactate.
Continuator ideologic al lui Titu

(de fatete multiplicate la nesfaxit)

care i s'au aruncat in spate, adversarii shi au fost EA de alth natura.
Mill I-au dupaiinit, 1-au atacat i
poate pe drept cuvhnt pentruch

caute echilibrul in el eau intr'o amicitie echivoca, obligat sit-0 descifreze singur coordonatele spirituale,
determinat de factori generali umani.

n'a fost destul de intransigent ;

ceilalti 1-au fixat la zid in numele

In literatura roman& de astazi se

combate, noi intki am facut-o i

kilogramele.
4 Din zece tineri ce-mi calc pragut,

&parent nu e ru turnul de filde,

dar nu se observit ca, cel putin intru

scria E. Lovinescu, numai doi-trei

csi game climatul spiritual fi rdnitin

cht ne privete ca popor, noi nu ne-am

cat pot ; trei-patru se resemneazd si-

ostenit cu nimic pentru posibilitatea

tuafiei de japt fi se retrag pa:strand

de creatie in cadrul comunitatii.

totuisi o decenfd datoritd crepterii sau

temperamentului; cei/alp: devin e adversari n, de care aunt pline toile

Omul de litere roman e (i chtiva

ar vrea sa.-1 fad, din ce in ce mai
mult) un izolat.
Odata cu inchiderea "cenaclului
dela a Sburdtorul n, se termin i se
inaplinete in istoria culturii FA lite-

raturii noastre un capitol fructuos,

colorat, dinamic, tranzitiv tit supor-

aceluiaiid nationalism fals, cu care ei

oi-au facut situatii i ui-au sporit

zilei ; un prieten mi-a ardtat chiar

zilele astea buretele plin de nemernicele dejecliuni intins de un 4 poet))
cdruia dacd nu i-am putut da mai
mutt in prefuirea mea literard decal

i-am dat nu e din vina mea s.

NOTE

929

Inteadevar, dela profesorul uni-

Literatura noui e o literature;

versitar pane; la sapca de curs superior, E. Lovinescu a trait intre bisturiile tuturor amatorilor de polemica.

veche. Trupuri sanatoase au tesut

si vor mai tese bandaje pentru trupuri bolnave. Mecanica s'a tocit.
Cineva danseaza i danseaza uituc.
Niciun vapor nu desarta nicio bucurie. Poetul e un palmier indecis

Cu disparktia lui, s'a pus punct

unor anotimpuri de libertate artistica.
0 figura proeminenta a trecut in
istoria culturala a neamului acesta,
uneori prea putin entuziast i prea
evident inegal.

I. Car.

MOMENT LA 0 PREFATA
Am primit la redactie, eram aplecat peste cateva pagini de manuscris,
o 5 invitatie la revolutio *. Confratele
care mi-o aducea, stia el insusi ca
mai mult decat s'o citesc n'asi
fi avut ce face ; dar se simtise mustrat

intro amurguri negre i dimineti ne-

traite. Pasarea pe care nu si-o cunoscuse (atatia navigatori o pierdu-

sera fife, sa-i spuna nici idee nici

viatd) a murit urgent in cusca pieptului.
Adica: mereu aceeasi negustorie.
Mereu acelasi flux si reflux. Viata
influentata de imaginatie i imagi-

natia creseand electric din hoitul

unei biologii suficiente. Starvul conservat iate; grandoarea. Si conSe acuza, se cere,
se eomanda, se raspunde. Pentru ce ?
secinta ? logica ?

in singuratatea lui de maiii indragostiti ai artei. i avea convingerea

vreti realitatea ; vreti comentariul;

ca anumite lucruri se intampla astzi

avea disectia. i ce yeti face cu ea ?

La ce va trebue realitatea, domnilor ?

pentru prima data. Mi-a venit sit

scriu, in kc de alt raspuns, o invitatie Ia poezie.
Vedeti, un peisaj sguduitor traversat de crime, de obscurantism si
atrocitate se incheie. Lingo, el
cresc semne de intrebare, reincepe
(propriu zis: continua) nelinistea

omului, cu tipatul

incertitudinea

lui. Poate ca va fi pace. Poate ca

ne vom reintalni cu posibilitatea
calma a sufletului in stare de a da
omului orgoliul tineresc al redescoperirii sale. Cateva din obloanele yeacului se inchid, dar cateva altele

s'au deschis sub un cer de imense

nehotariri. Viitorul omului, drama
lui spirituala, problema existentei

vreti masa de operatii. Bine, veti

poezia ? Sunteti asa de siguri c.
voi cereti poezia si nu altceva? Poezia

e o sapca, o dimineata, un pasaport

clandestin. E casca uitatit; in sant.
Poezia e o chinina care n'a vindecat
niciodata de friguri. Credeti c va
intereseaza ? Poftim ! E un arc aici
destinat pentru cel ce trece st-1 ia.
Poftim comertul a imbatranit.
Acesta e an moment. E cletaliul la
o prefata posibila despre poezie.
Detaliul ? Nu. Am ajuns la pieptul
poemului. Umerii lui ard ea nista
cazane de gaz. i flacarile sunt frumoase. Cine trece prin ele se vindeca.

sale intre singuratatile care-I asteapta

Otravitor de greu e asta. Parul arde.

Excursia a apart betonul. Infractorii
de acum treizeci de ani au murit ( ?)

din toate rafturile, aceasta drama

mai cumplita ca totdeauna ea

in propria lor nastere. Aplaudati.

Din viscerele ingrosate vor Vtsni

singura nu EA-a gsit rezolvarea.

semintele unor buruieni ierboase, de

11

93o

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

picur i diamant, s spintece roua.

C&ti suntem pe drum, am plecat.
Plecarea noastrii, e un verb care-0
lingo buzele. S'ar putea sit si le misntsnce singur.

I. Car.

0 CONFUZIE MAGA.
0 MULU I 'I EMPORAL

Inteun interview luat, in luna

Ne afi6m in fate, unui maniac cu

aspect demonic, maladiv de orgolios,

exploatnd cu luciditate mitul creat

in jurul lui.
Dad, Rilke si Munthe trebuian
insemne pentru noi niste ingeri,
ideea poetului de geniu colectatil
din notele biografice ale contimporanilor nu are mimic comun cu blIn-

detea. Duritatea lui Goethe, brutalitatea egotismului Byronian, duplicitatea vietii lui Hugo, suferintele

Ianuarie, de corespondentul ziarului

4 Die Weltwoche o, scriitorului i lup-

celor legati de blajinul Verlaine, amo-

tdtorului B.. Kassner, intre alte figuri cu care ne intalnim este 0 cea
a lui Rainer Maria Rilke.
Turburatoarele miirturii ale unui

parte de exceptionala figura; a seraficului Shelley.

om care 1-a cunoscut pe cturtriretu1

elegiilor Duineze, ni-1 infii,tiseaza in-

tr'un fel cu totul neasteptat. Cel

mai sensibil poate dintre toti peetii
veacului, autorul t Povestirilor despre Bunul Dumnezeu s, ar fi fest
un ciudat amestec de naivitate fata
de strilini i abilitate in chestiunile

ralitatea, lui B. Constant, sunt de-

Trecand dela poeti i artisti la

marile figuri de conducistori, al direr
continut sufletesc nu-1 putem nega,

confuzia devine 0 mai flagrant& ;

dacii, pA,nrs 0 in slujba unui bine
ideal, figurile de iluminati ale lui
Saint-Just 0 Robespierre au riimas
in istorie pgitate de neintelegere pi
cruzi me.

Se pare di o asemenea confuzie

domestice, de exaltatrs pasiune a

suflet-inima *, care se vildeste de

binelui (opera, scrisorile) 0 de egoism

neint,eleghtor, mergilnd 'Ana la cru-

ate ori vrem ars plasticizam bite-

Aceastii < demarcare ne aduce a-

legerea, bllindetea, sfintenia, trebue

eludata. Sufletul, elanul prometeic
ce cuprinde trecutul i viitorul, sursa
operelor de geniu, a marilor gesturi
de eliberare infiiptuite de citre om,

minte de silueta lui Axel Munthe,

pare a nu fi limitat prin nimic de

asa cum o schiteads d-na Claire Sheridan in cadrul interesantei cMStorii

printre evenimentele i eroii inceputului de veac, Nuda Veritas P.

.tarmurile binelui. A vorbi mai departe de suflete bune i rele, ni

pare nepotrivit, atunci dad sufletul
damnat al lui Villon nu se deosebeste prin nimic, in ceea ce priveste
t stadiul de extrumanizare s, de per-

zime (purtarea lui fat5 de cei mai

apropiati si in particular faf de

sotia lui).

Este o enormii deceptie pentru cei

care s'au familiarizat cu imagines
cristalizatil , din accentele de rafts
umanitate cu care scriitorul realizeazii tabloul pur dela t Anacapri s,
spectacolele infiorlitoare ale t ciumei
din Neapole s ale sau 4 Cutremurului
din Messina s.

fectiunea mitids a situ .tului Francise

din Assisi. Puterea magicrs a 4 Rim-

ini., ca 0 a Binelui s, ni se pare

o idee liturgic i romantioasii. Nu 1
ei acum suntem 15,muriti, nu este
vorba do motorul actelor de filan-

NOTE
tropie, este insg0 cheia ce descuie
portile lumii de neingradite posibilitgti ale zeilor, iar in ce priveste
mgsura in care aceetia sunt stapaniti

de criterii etice, mitologia e clarg.

Probabil c marele salt dincolo
de destinul omului, in singuratate,
face ca un bine conventional, nascut
pentru conservarea i indulcirea

931

ratie Disneyang, ale bucgtarilor,

# malaise a-ul pe care ni-1 producea
confuzia impresiilor de pana atimci,
s'a risipit odatg cu dispozitia emotiva. Algturi de figurile # nostime
ale bucatarilor, in aceeasi atmosferg

care nu mai avea nimic dramatic,

s'au aliniat apoi i chipurile carnavalesti ale eroilor. Copii teribili, mit+

vietii in comun, sg nu mai fie o

problema pentru omul de geniu.

tile d-lui I. Sava i-au jucat parintelui lor o neplacutg farsa.

i vietile sfintilor sunt, in

Burlescul, ridicolul, grotescul, aunt

trepte ale desumanizaiii. Mastile co-

Poate c

mare parte, rodul unor confuzii.

Masca diabolica, a sfantului Ignatiu
de Loyola ranjeste Intre figurile inexpresive ale heruvimilor. Noi, miliardele care ospatgm umil pamantul
uitarea, n'avem cleat inirn. i uneori nici ata. Sufletul nostru, despre
care vorbim mereu, nu este decal o
confuzie

Wilde, in s Pescarul i sufletul

sail a, ne aratg cum sufletul, de care
pescarul vroia sg se despartg pentru
a putea patrunde in lumea sirenelor,
Ii cere sta.panului sgu, in clipa despartirii, sa-i dea i inima:
D5.-mi inima, se roaga, sufletul,
&lei lumen e vitregg si mi-e fricg a.
Individualizarea sufletului de ini mg

este cat se poate de clarg ; ne indoim, insa, ca Wilde era sincer,

Wilde autorul # Salomeei a, and sufletul situ vorbeste despre frica de lume.

a Sufletele a nu pot avea hid. de

lume ; e ca i cum ochiului plin de
frumusetea unei largi perspective,
i-ar pasa do forfota nagruntii a Winganiilor ce acopera, nevgzute, marile conture.
Al. Vona

MXSTILE
Cana in scena ospatului spar pen-

tru prima oarg &agate de o inspi-

rnice le prind perfcct pe acele personaje care trebue s5. le trezeascg.

Niciun actor, machiandu-se, nu poate

intrece sarja unei masti; prin trasg-

turile simplificate ar straate din

cand in cand cate o expresie umana,
care nu convine economiei rasului.
Rasul i masca aunt, prin esenta
lor, simple. Intr'o comedie grotesc5.,

personajele sunt niste pioni ce se

misca mereu la fel. Orice deviere e
plohibita de regulile jocului, ar
scinda atmosfera comicg. Masca este
cel mai bun slujitor al acestor scheme.

De altfel, aproape toti actorii de

comedie stiu aceasta. Efectul buf
al lui Vasiliu-Birlic, este rezultatul
unui chip extravagant, dar mai ales
invariabil, ea de masca. Iar asupra
faptului ca aceastil invariabilitate
este conditia comicului si nu numaidecat un aspect grotesc, stau martunic figurile oarecari ale lui Buster
Keaton, Harold Lloyd, Chailot, etc.

I7n alt motiv care favorizeaza

masca in rolurile cornice: comicul
nu cere gradatie, este o dispozitie
bruscg, neobisnuitg, pe care, dae
o capagm, orice o serveste. Dela
prima pang la ultima aparitie, cetateanul turmentat produce acelasi
efect. Este sernnificativ rasul cu care
e primit cabotinul, interpret unui
14'

S32

REVISaA FUNDATHLOR REGALE

indriigostit desnadajduit, atunci cand

lepeta de trei ori la rand gestul cunoscut din ilustratele romanfioase.

Si acum masca tragica. Utilizata
in antichitate si din motive exterioare

marimea teatrelor pentru care proportiile chipului uman nu erau suficiente, eliminarea din scen a actorului feminin, pe langa calitatea
special& a spectatorului antic a
disparut, pentru a nu reapare cleat
ca experienta regizorald.
Masca tragica o puteau purta an-

ticii pentruca in lumea kr de predestinare, suferinta, rolul suferintei

impus din afara, trebuia sa fie evident, vizibil , ca statura sau chipul

pe care ni le-a fixat, far& posibilitate de alegere, natura. Pentru noi,

insa, suferinta fiind insasi viata,

trecand deci de pe fruntea mitica

a erouki antic pe chipul comun al

Calitatile care ar promova, dincolo de aceste incompatibilitati, masca

dramatic& la rangul de auxiliar al

teatrului modern, raman discutabile
numai in cadrul problemei teatrului
expresionist.

Alex. Vona

UN GEN HIBRID:
ROMANUL-ESSEU
Drumul pe care-I avem de strabatut in comun Ii se pare, multora, a fi
infundat i obscur mijloacele de
comunicare ce ni s'au daruit Inca din
veacul cel mai adanc al omenirii, ca
un desuet joe de 4 lotto s cu cartoane
uzate i numere sterse. Cand modu14iile glasului au Inceput a captita,
pentru unii, sunete rancede, acestia
0-au incredintat, jalea i bucuria,

personajului modern, desfitsurarea ei

pang Ia cuirnile aproape tragice, legata de complexul viu al proceselor

cantecului de lir& ori de hada.

Viela i luthul au inlocuit mai apoi

intime si al condiViilor externe, nu

ror coarde vantul putea flutura in

poate fi imobilizatAn fixitatea

Ce a ramas din figura de victim&

voie, adaugand strunelor o cutie de

rezonanta. Tot astfel, cnd cadentele
poemului epic si-au epuizat ineditul

a lui Macbeth, cand masca oare

de ce atat de demonica ? se afla
rnereu in decalaj, devansa, cuvintele
lui Shakespeare ? Expresia e apres
moi le deluge s pe care o manifesta

masca zadarnic timp de trei ore,

nu-si gaseste, cleat in clipa cand
eroul afla, in pragul ultimei bktalii,
moartea sotiei sale, oportunitatea.
In sfarsit, un ultim pullet delicat.

Masca nu stie di fie discreta, decor

o repulsie cu totul ciudata
fatO do insasi natura ei. Figurile de
ultim plan ale doamnelor de curte,

ostenitele instrumento, printeale ca-

fanteziei, s'au ivit povestirea i romanul cu incomensurabili metri.

Dela 4 Daphnis si Chloe s pana la
4 Liaisons dangereuses , calea e mai

scud& decat s'ar putea crede, desi

plina de peripetii, iar dela 4 Princease de Cleves pane. la Proust,.
miraculoase intamplari s'au petrecut

pe acest ogor brazdat in toate sensmile si insamantat cu cele mai ciudate gram:rte.
Nesatisfacut, romancierul a cautat
sa semene stele pe cerul de amiazit

fetcle acelea care vroiau cu orke

eu mature cu diafanul tarn al intros-

pr4 eu pare', insignifiante, erau ostentative i suparatoare, ca o falsa

peqiei praful cuibarit prin hrubele

nocturne. Acelasi diamant, aceeasi

modestie.

pretioasa substant& al earth depozi-

NOTE

tari se

constituiserg, prin gratia

diving s, au incrustat-o in veriga de

ficiu-realitate. De o parte suprastructura imaginative:, intruchipat a. prin

plating, ea 0 in cea de otel ori de

tinichea. Peste prundisul fondului
imuabil au curs eele mai diverse
forme. Din viciu superficial 0 din

fastul rigid 0 ermetic al mitului euharistic, de alta simbolul regenerator

al lui Don Juan Tenorio, personagiu
trecut prin filiera tuturor mitologiilor, primgvarg, mereu incipientg, datoritg jocului echinoetiilor.
Romanul este produsul unor experientre i revendiegri personale: va fi
trait autoarea indelungg vreme sub
tutela catolicismului i va fi respirat

simpl gaIanterie, forma * s'a trans-

format in racilg ale cgrei rgdcini

chinuite i bulbucate patrunseserg,
adgne, ca mrttritguna.
Ara avut de toate: roman filosofic

0 roman-enigma, roman eu iz de
iodoform i en sali de chirurgie,
precum FO. roman mistic, incuiat cu

pritfuitul iz al cfirtilor de psalmi.

sapte chei, misterioast bolta: in care

lampa lui Aladin n'ar fi descoperit,
pang la urmit, decgt ate de prtianjen
si ourbe miriapode. Scepticii au Incercat sg, devie iniiatori, soarecii de
bibliotecg, descoperitori de constelatii Inca necunoscute. Alizeele fierbinti si-au inclreptat suflarea uscatii,

fi ffind ins.* oglindirea autoarei.

asupra cgmpului cu albistrele

oi

maci. Bibliotecile 0-au prvalit to-.

murile docte asupra trupului firav ai
realithfilor.

De eurnd ne-a egzut in mng o

carte extrem de interesantiti, de
curioasg, mai bine zis al unei autoare cu nume la fel de curios, de
original: Hope Mirrless: Lovitura
rgsfrantrt a, cam astfel ar suna, ea
un ermetic simbol, titlul acestui
volum. Teatru 0 roman in aceIasi
timp, povestire i esseu, poem In
prozg 0 mister medieval, laolaltg,
.

933

cartes, se aseamgng cu acele pritijituri

pe care o gospoding prea zeloasiti le-ar

fi imbglsgmat cu prea multe mirodenii: vanilie, cuisoare, coaje de por-

tocalg, rom, scorioar

i apa, de

roze, amestecate deavalma, In acelai aluat. Hope Mirrless expune in

Eroina acestei naratiuni, Tereza, va

Dach astfel stau lucrurile, pitrundem
In atmosfera cgrtii en sentiznentul de
penibilg curiozitate pe care 1-am avea
ascultitind, fart& voie, o discutie ce se

desfasoarg, inapoia unei usi inchise,

dar cu tablii subtiri i sonore.
Iatii-1 pe Mr. Lane, un om pozitiv,
Inggcluitor 0 slab din fire, astfel cum
aunt mai toti scepticii t iat-o i pe

rigida Dona, sotia lui, o spaniel&

bigot& care nu poate afla consolare
pgcatului shvarsit prin cdsgtoria cu
un a erotic , un anglican. Tipic si
sumar, eroii sunt realizati multumitor, reactiile lor traduc aceeasi fide-

litate fath de un tipar cu margini

simple. Intre cei doi poli eu inegale
rezistente i virtuti, arcul electric se
desface i dhinue, ea o permanent&
incordare dealungul paginilor. Tereza 10 va afla un refugiu in voluptgtile intelectuale. Sechtuitg de sti-

mulente vitale fiica va auto.,

sli

mimeze viata intr'o injghebare artistica, o pies& a cu cheie , ce va deslega zggazul tuturor inhibitifior, un

prefatg, schematio 0 rational la

fel de a auto-sacramental a cu mireasma medievaliti i cu un splendid

stil metaforic, grading somptuoash

extrem, cuprinsul romanului brodat

pe tema: dualitatea vialft-arta, arti-

Impodobita cu cele mai alese tinfloriri do parabola Ceea ee partea epia,

934

REVISTA FUNDATULOR REGALE

iar discutiile interminabile

aaa numitg epica,
reuaesc, cu precizie, s transmitg
sensa4ia de obosealg, sentimentul
platitudinii ai al pustiului sufletesc,
pe care le va fi incercat i autoarea.
Carte& e stralucitoare, inteligent.

a lgsat sa lancezeasca, sensibilitatea aici se desfdaurg din plin, pe

fagaaul unui talent loquace dar disciplinat, cu o inepuizabi1 varietate
de sugestii, deai, toting, cu o emotie
cam artificioasg. 0 culturit meticulos
asimilata, Ii Ingaduie autoarei sit, fie
punctuala ai s incerce chiar uncle
sgrituri mai inalte, de pe trambulina
Erica, in pitorescul de epocg. Citatele
abundg: Hope Mirrless cunoaate pe

folosit

de rost literatura religioas, pe mai

Insg, 0 izolatg, prizonierii. a sceptieis-

to.ti cuvioaii pgrinVi carturari din mai

mului sgu, stand sg priveascg, mai

departe, cu 5an ochiu rece, jocul
vietii, in rascrucea drumurilor ce

toate epocile culturii religioase ere?,

tine ai, mai cu osebire, ale celei de

disictnta, catolicii, Pe fiece paging
se 1nairg cate zece nume de exegeti
ofi cercetgtori 1ntru ale dogmei. Citatul devine ngaav i obsesie: citate
din pogii englezi, din psalmi, din

din partea

Spectator ce simte cu fiece fibrg

nervoasg, voluptatea spectacolului,

ca i imensa. lui deertgciune, Hope

Mirrless, asemeni Terezei, va rgmane

due egtre, inaccesibile zgri sufleteati.

0. C.

ECHILIBRISTUL

scriitorii latini, citateingreacaveche ;

literatura italiang nu-i este stilling

ai nici cea spaniolg. Se aflg, pomeniti
ei Proust ai Claudel, ca f;i1 pictorii
impresioniati francezi. Hope Mirrless
atie de toate ai-ai alcatueate romanul

din sumedenie de reminiscenie, ca

pe un caleidoscop, ametitor prin atfita

inflatie eruditg.

Autoarea a neglijat Ins

Pe o vergea de lemn, spanzuratg

cu doug fianghii de scheletul cortului, echilibristul a aaezat un scaun,
proptit piezia, aaa ca sg se cumpg-

neasca, fgrit a se prvli. Pe muchia

scaunului, trupul vartos s'a aezat
'laurel ea un fulg, dar oscilant ai
coviitor, rezemandu-se cu capatul

viata:

fiecgrui muachiu de aerul dimprejur.

cateva rafinate descripcii, cateva

scurte fulgeigri, innecate in
pada comentariilor cum ar fi acea

Forma umang tinde s qe intipg-

halucinantg viziune pe care o are

Tereza, in ajunul unei petreceri nupVale in familie, viziune ce amestecg,
laolaltg intr'o raistici sarabandg, en-

perstiiile p5giine .1 lugubre convoaie

de slujitori ai cultului creatin, deschizand subite perspective asupra
unor fascinante intunecimi. Scheletul simbolic e aubred i destul de

banal: personagiile sunt neinteresante afarg doar de transcriptia lor

dramatick In piesa Terezei, i aceasta
paj datoritg envovei limbajahli

reascg, sg, se afle inscrisg, In orizontul

inchis al cortului, pastrand cea mai

infimg legaturg. cu gravitatea, cu
materia. Sub pielea desgolitg, Incordarea undueate, ca la felinele junglelor. 0 fgramg, de neprevgzut ce
n'ar mgsura mai mult decal o fractiune dintr'un mitimetru, 1-ar svarli
pe cutezator dincolo de porOle tutunecate ale cerului. Brgele pa:lite de
teamg, obrazul fix, cantaresc in clipa
aceasta rosturile vieii ai ale mortii.
Ponderea unei pulsatii de sange, a
catorva celule din organism poate
$nelina ba.la,nta ipteo parte ori. in,

NO TE

935

sealalt6. Momentul e culminant, absurd, primejdios.

Joe de ponderi pentru echilibrist,

Pn i moderna ipostaz a actului

sportiv uzeaza, de o tehnic& proprie ;
o lovitur& e direct& e in pugilistic&

joc de imponderabile pentru truda

artistului. Priveam de curaind o

trebue aplicat. inteun anume punct

al maxilarului, nici cu un, milimetru

franturil de peisagiu printr'o fereastrit ce rispundea In gra-Ain&

Un violet de amurg

mai la o parte. Nu poti dolAndi

iernatec investmanta copacii goi in

contururi fine 0 dare: deodatk insk
o pat& de row basmaua unei fe-

mei imbrkate de Duminicil a

prins s& colinde, ea o coccinelk
prin rimurisurile viollete, iradiind ca

un minuscul focar, ca un sprinter

feu-follet v, caldura unei neverosi-

mile prezente. Pata aceea de row,

dee& un pictor ar fi reusit s'o fixeze
pe pima, in acela0 cadru si in locul

anume, in care fulguirea ei ar fi

insumat cele mai adanci semnificatii,

prin transcriptie, asemenea viziune

plastic& ar fi cipittat drept de feud&
In arta,. Tot astfel, un cuvant, unul

singur, in rosturile unei fraze

Ii

meritul de a te numi artist far& a-ti

fi asimilat toate mijloacele ce due la

o expresie at mai curatk mai desavaritil. Intro echilibrist 0 artist nu

exist& numai o apropiere inttimpliitoare nscocitil de nevoile metaforei ;
temeiuri practice confer& numeroase

afinitati acestor exponenti ai unor

tehnici deosebite ca infittisare, dar

imbinate ca structure,. 0 culoare

a murder& *, o frazg salciatk sunt
imperfectiuni ce scad avantul unei
marturii artistice.
In aceastil privintk un spectacol
de cire poate fi cu totul edificator
pentru meseriasii scrisului, muzicii,
ori paletei. Invitatia pe care o adresam Ins& nu tinde a favoriza scrisul
asa numit s frumos s. Vremurile mo-

poate intocmi acesteia o structuril

anume i o anume orientare, dupi
cum prezenta unui pilianjen in cen-

demo au inlocuit caligrafia cu masine de scris, dup& cum stim. Ape-

trul pAnzei, culege sensul fiecatui fir

in parte f3i-1 leag& de acel inamovibil

cuvntului, a frazei: coherentk claritate, exactitate, simetrie virtuti

clasice, binecuvantate si, in acelasi
timp, trainica urzeala, primitoare de

semn, aflat, ca o agrafk in miezul

urzelii.

Sunt unii care dispretuesc ase-

lam doar la o simpl disciplina a

oHce inovatii.

menea joc rafinat si a pretios , refuzftnd decantares expresiei,pe motivul

ea ar fi un soi de vetust artizanat,

inaderent la realititi; aceotia, printeo candid& auto-ingelare, recurg la

modul brutal, la expresia kustit, des-

0. C.

ETERNITAT
Cu o privire ingandurata, ce mut&

ghiocat& din mice suaritiiti, inchipuindu-si eg, astfel experienta artis-

sit patrunda dincolo de secolii in

tic& se va declansa nemijlocitk puri.

5i asemenea mod, insk este tot un
refinement.
Totusi, sivilisatia ne-a invitat
folosinta filtrelor qi slarabicuriIor,

din calculul dividendelor scontate

asupra unei eventuale editii, pentru

devenire, scriitorul, deseori, se opreste

pune siesi intrebarea user

parafrazata a lui Hamlet: A ra-pi

nne

or

a Pa ritaAn9

jot

etmii-

936

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tate ? a. Patin intimidat de specta-

colul nemasurat al desfasurarii timpului, artistul cat a-si crea o religie

co i-ar putea da garantii de nemurire. Renuutnd la orice alto promisiuni ce mizeaz5, asupra permanentei
sufletului, el incearcii sa-ai consolideze macar credinta c duhul operei

sale va tresari, la fel de viu ca

si

acum, peste un veac ori peste Zece.

Oare nu spune insgsi Biblia:

t( La

inceput a fost Cuvfintul ? s.

0, falniel desertaciune ! Iata-1 pe
renumitul scriitor preumblndu-se
prin galeria de portrete ce reprezinta,

fiecare in parte, ate o imagine, o

veche imagine a sa, astfel cum se
afla deslusita intro scoartele vreuneia din cartile editate dealungul
anilor: la 20 de ani era un iluminat,
cu fata imberba i plete rhzvrritite,
cu o scnteie de nebunie in cioburile
_de oglinda ale ochilor, seragna cu
Rimbaud ; la 30, barbia i se invlrtosase, sprncenele i se imbinasera,
gura Ii impietrise forma avea ceva
ditrz si romantic in aspect, semana
cu Barbey d'Aurevilly ; la 35, chipul
sau capatase o sensualitate i vigoare
balzaciang, iar la 40, dunga buzelor
Ii deslusea un umor sceptic si minu-

deslusi furnicarul posteritltii, asa cum

nasimg, la nesflr0t, &Are zarile vecini-

ciei: in ce anume chip vor izbuti

scrierile lui sii inriureasca aceste ne-

cuprinse forte de viata ? Cu mime,

streasina la ochi, artistul se pierde
in contemplatie, jar stthica, scapindu-i de sub puterea bratelor, porneste sa se prvale, pe slink in jos,
catre jghiabul morii. Sisif coboara
sg-si caute povara de care se simte
legat printr'o &Dart& imperioasii,
necrutatoare.
Si opere noi ies la iveal, zimbitoare, credule ; truda nu are preget
nici istov. Artistul se inchide in limi-

tele propriei fiinte, posomorit, incruntat, indrtnio. Turbulenti, infloritoare, viata curge pe de laturi,
Era pasare pentru inviersunarea lui.
Comanacul gloriei ce-i inconjoara
fruntea, paleste-si el. Individ excentrio, artistul se zbate in:promiscuitatea obsesiilor, devine un maniac,

nu cu mult deosebit de cel care-si

inchipue a fi Napoleon oH Mahomed.
Turnul de fildes este numai expresia
nobila a unei anume forme de aliena-

scriitorul stdrue s agate cocarda

nemuririi de pieptul fiecireia din
ele. 0 viati intreaga, patetic Sisif,
s'a luptat sa nu se lase doborit de

tie mintali. Hecate fierbe in miezul

propriilor miasme, zeita a unui infern de ordin particular, fnchis oricarer intruziuni alogene. Tragedia
destinului scriitoricese se rezolva
inutil. Fantoma
uneori morbid
eternittii litintue castelul din Elseneur, smintind cumpenele ratiunii
jimelui Hamlet. Iar, intre timp, privirile Ii infoaie imaculatele rochii
de bal, iar toamnele se phrguesc pe
creanga varstelor, fara ca acesti ochi
halucinati sa poata cuprinde macar

stanca zeidarniciei, striduindu-se,

dimpotrivl,s'o urce pe culmile ce pri-

etern pieritoare,

tios, ca pe chipul batranului Anatole France.

Soarele vieii lui a Hisdrit de fiece
data, asupra. unui alt peisaj, a lumi-

nat un obraz altfel cldit. Toate

acestea sunt imagini desuete A care
nu-I lamuresc in niciun fel, 0. totusi

ven oatre viitor, Do Moi so poRto

1;4.

cate ceva din farmecul lucrurilor

NOTE
FLORIA CAPSALI
Calitatea unui roman se recunoapte

din lectura unei singure pagini, a

unui poet din lectura unui catren
unic. Virtutile actorului se desprind
dela prima intrare in meal: o privire, un gest, aunt astfel, mai grai-

toare cleat o indelung& familiarizare cu un anume stil. Un mare actor

transfigureaza scena : perdeaua cir-

cular ce-i slujepte drept fundal, devine un decor de feerie, prezenta lui
high, pe scandurile podium-ului,
constitue o necesitate dramatica, o
figuratie simbolica. Iat& impresia
pe care o mijloceste aparitia acestei
atat de personale actrite i dansatoare ; miscarea sa are siguranta
calm i ireprosabil& a studiului riguros, compozitia coregrafica
o unitate fireasca, o consecventa logica si

un tipar de o rarta finete. Sugestia

se faurepte ou promptitudine i cu un
savuros spirit de a &-propos a ; umorul

nu se sfieste a se alatura lirismului,

observatia justa, efuziunii patetice.
Astfel, programul prezentat de cu-

rand in recitalurile dela Studioul

Teatrului National s'a vadit bogat
bit

valente, pitorese prin contraste,

armonios prin stil, chibzuit pe seama

unei stringente discipline, nuantat

prin colorit caracteristic. Jongleurul,
Ondina pe muzica de Debussy, Fusul
(muzica de Martian Negrea) aunt tot
atatea piese de rezistentit, conturate
cu migara, experiente artistice dealt-

surate cu seninatatea fturitorului si

executantului care stie ce vrea si

cum saii transmita, fart ezittri, fart
ocoluri, inten tine.
Poemul dramatic (Bach) sttrue ca

un acord dominant, major, in textura acestui recital, potentare a unei

tensiuni launtrice, confesiune impre-

937

sionantt i sobrt, emotia se acumuleazt in crisparea dureroast a bratelor, in incordarea extrema; a trupului ; dansatoarea capatt infatiparea
unei cariatide pe umerii ctreia se reazamt coplepitoare raspunderi, dansul

Insui ia forma unui dialog cu fatalitatea.

In cuplu, alaturi de partenerul

situ, Mititia Dumitrescu, Floria Cap-

sali a prezentat o stilizare nespus

de caldt i delicatt a unor dansuri

spaniole, pe muzict de Ravel 0

Albeniz, o suava viziune plastic& a
lui Clair de Lune de Debussy, brodata

pe drama exterioara a acelui alibiu

uman, umbra
i un eferveacent
luminos mozaic de mazurci (Chopin).

D. Mitita Dumitrescu, prezent&

melancolict, asemeni unui vers de
Lamartine, ne-a infatisat un Poem
Uric pe muzict de Liszt, viziune gratioast, difuzii, sentimental& i odihnitoare. Dansurile a carer coregrafie

ii apartine, au inclinat care eclectism, inmanunchind o Haiduceascd

(Mihailovici) bine ritmatt i phut
de vitalitate, un hieratic Dans voevodal (Erik Satie), decupaj dupt si,
metriile frescelor, o bufonerie amumarl, mimatt cu verva, Craiul de
mahala pe muzici de Jora.
remarcabile in deoCostumele

sebi cele din Jongleurul, Ondina,

Poemul liric, dansurile spaniole ci
mazurci au intovtrasit complimentar coregrafia, printr'un fast mai
elocvent si mai delicat dead cel al
profunzimii de amanunte, prin fastul

unui desen elegant, al simplicitatii

si al discretiei.
Acompaniamentul la pian sustinut

de d-na Frederica Rosen a fturit,

din penumbra culiselor, mediul sonor adecuat, prin interpretare supra
convingttoare.
0, C.

CRONOLOGIE
11 FEBRUARIE 10 MARTIE

11 Februarle. Ministerul de interne precizeazI a Intrunirile publice aunt libere.

InaintAri In armata. S Noui tarife la radio. Anglia: ONU: Consillul de Securttate: problema indoneziana: delegatul ucrainian propune trimiterea unei Comisiuni
de ancheta. In adunarea generall se cere extradarea criminalilor de razbol si judecarea
lor In tarile unde au comis crimele. G) Guvernul britanie satisfacut de includerea a doi
membri al opozitiei in guvernul roman. IS) G-1 locot. Crawford numit comandant al
trupelor britanice din Grecia (In locul generalului Scobie). (i) U. R. S. S.: Acordul dela
Yalta, potrivit caruia Uniunea Sovieticl se angajeaza sa declare razbol Japoniel la
3 luni dupa eapitularea Germaniei, In schimbul unor restituiri istorice si a unor avanfigil noui este dat pnrnioltltll. Comisia electorala centrall: comunIcat provizorhi
asupra al egerilor pentru Sovietul Suprem: participarea electoratului: 99,5% . U. S. A
Intrevedere Truman-Churchill (se discuta i despre viitorul discurs al lui Churchill la
Fulton-Missouri).

Germania: Procesul dela Nuernberg: von Paulus (Stalingrad)

depune ca martor. Mari inundatii In regiunta Hanovra (zona britanica). Austria:

0 comisie de artisti (muzicanti i actori) cerceteazA legaturile dirijorului Furtwaengler
cu regimul nazist. Spania: Planuri pentru restaurarea monarhiei. (4 Greve (desi
declarate ilegale de catre regimul dictatorial).
India: Turburarile la Calcuta.
Morti i raniti.

12 Februarie. Se reglementeaza cetatenia locuitorilor din Ardealul de nord. Go

Proect de lege pentru reglementarea comertului de hartie. S Proteste (P. N. L. TatArescu) lmpotriva monopolizArili de catre stat a productiei agricole i Industriale.
Anglia: ONU: Consiliul de securitate desbate propunerea ucrainiana (Somisie...) In
afacerea indoneziana.. (3 Camera Comunelor discutA situatta armatei poloneze din
Italia (107.000 ofiteri i soldati). (;) Emil Ludwig afirma ca. aliatil au o politica prea

blanda fata de germani. Germania: Procesut dela Nuernberg : Continua depozitia

lui von Paulus. Procurorul sovietie Zorya da. citire maxturiei dictatorului Antonescu:
acesta recunoaste ca. n'a consultat poporul roman Inaintede a-1 antrena In aventura
fascista.
Austria: Consiliul aliat de control hotaraste reducerea ratillor alimentare
(actualmente: 1300 de calorii pe zi). Franja: Bugetul armatei redus la 140 miliarde
U. R. S. S.: Stalin este ales de cAtre alegatorii districtului Stalin i.
U. S. A.: Se publica un document asupra relatiilor guvernului argentintan en puterile
axe!. S Greva lueratorilor dela remorchere, la New-York: primarul orasului inchide
Ora la noui ordine Intreprinderile ne-esentiale. Cehoslovacia: Acord privitor la
schimbul de minoritati cu Ungaria. Egipt: Greve studentesti, demonstratii antibritanice. Ciocniri cu politia. India: Turburiri la Calcutta.
18 Februarie. Proteste cetatenesti Impotriva Incadrarilor arbitrare decretatede Soc. de
Telefoane In aplicarea tarifelor. a Turburarile dela 8 Noemvrie 1945: Curtea martian(
reconfirma. (pentrti 30 zile) mandatele de arestare a 7 dintre principalii acuzati.
Lipsa de nutret: ratiile de hrana. pentru animale aunt micsorate (2 kgr., dela 3, pentru
o vaci cu lapte...). Anglia: ONU : Situatia alimentarli mondiall gravi (5 railioane
T. deficit de cereals) In discutia Adunirli generale. Consiliul de Securttate: problema
indoneziana: Vasinski sustine propunerea ucrainiani. Consillul o respinge. Se admits
cererea Greeiet de a se amana examinarea includerii .Albaniei In ONU.
U. S. A.:
Ickes, ministru cle interne, In:conflict cu seful statului, Truman, clemIsioneaza el se
frs. (dela 200).

CRONOLOGIE

939

explica la radio, criticand atitudinea presedintelui (I eu ma opun doctrinei naziste

dupa care interesele partidului se confundi cu cele ale natiunii *).
U. R. S. S.: La
Moscova este comemorat bicentenarul nasterit eroului polonez Kosciusko. Germania: Procesul dela Nuernberg : Procurorul soviettc, col. Prokowski arata maltratarea
prizonierilor sovietici de catre nazistl.
Canada: Imprumut de 100.000.000 dolari
acordat Olandei. Iran: Ambasada britanica desminte sosirea de trupe britanice la
Teheran. Egipt: Solidaritatea arab afirmata de delegati al Marocului spaniol In
vizita la Regele Faruk. India: Turburari la Calcutta.
14 Februarie. Presa discut principiile i realizarile epuratiei. f Deficitul productiei agricole: 62.000 vagoane (din care 30.000 vagoane vor fl acoperite de Imprumutul
din U. R. S. S.). l Tribunalul poporulu.: Procesul centralei evreilor. -- Anglia:
ON U : Adunarea generall adopt& o rezolutie recomandand o actiune preventiva comuna in fata crizei alimentare mondlale. New-York ales sediu provizoriu al ONU,
pana la cladirea sediului permanent In regiunea Greenwich-Stanford, U. S. A. Sesiunea
adunarii generale e Inchisa.
U. R. S. S.: Alegerile pentru Sovietul Suprem. Rezultate : Alegatorl Inscrisi = 101.450.936. Participatie = 99,7 %. Voturi pentru =
100.621.225. Voturi contra = 819.599.
U. S. A.: Truman examineaza o eventuall
remaniere a guvernului (In urma iesiril lui Ickes). Franta: Preambul al noirei Constltutil, elaborat de adunarea Constituanta (Principiu conducator: egalitatea. Dreptul

de habeas corpus. Cetateanul este socotit nevinovat pana la dovedirea vinovatiei.

Pedeapsa are un scop educativ. Rezistenta fata de abuzul de putere guvernamental
este socotita sfanta si imperioasa *). Germania: Prosesul dela Nuernberg : Procurorul
sovietic expune chestiunea asasinatelor dela Katyn si dovedeste autenticitatea documentelor sovietice. Se arata crimele naziste din estul l nordul Europei. Grecia: Greva general& de 2 ore (lupta pentru salarii omenesti). India: Turburari la Calcutta. Morti si
000141.

15 Februarie. Controversa Intre guvern si partidele istorice * privitoare la presa

(Ministrul propagandei cere reprezentantilor partidelor istorices s controleze presa
oficioasa a acestor partide
sa verifice trecutul colaboratorilor si sa traga concluzii).
Se recalculeaza preturile. Anglia: ONU: Consiliul de Securitate (permanent)
desbate problema prezentei trupelor franceze si britanice in Siria l Liban. @ Guvernul britanic socoteste satisfacator raspunsul guvernului roman la note dela 5 crt.
Proect de demobilizare: 2.000.000 in viitoarele 6 luni.
51 confirma recunoasterea.

Franla: Adunarea Constituanta aproba trimeterea unei comisii pentru controlul

alegerilor In Grecia. U. S. A.: Harriman, ambasador federal la Moscova, demisioneaza. In locul sau e numit Gl. Bedell-Smith, fost sef de Stat major al generalului
Eisenhower. Proect pentru efectuarea unor experiente cu bomba atomica. in Pacific.
Cehoslovacia: E numita o comisie pentru schimbul de minoritati cu Ungaria.
Canada: Arestari (22 persoane) in legatura cu idivulgarea s de informatiuni secrete
(energia atomica.7) catre o putere* straina. .Polonia : Se cere guvernului britanic sa
desfiinteze armatele poloneze (antidemocratice) de sub autoritatea sa. China : Guvernul
central semneaza un tratat de amicitie cu Republica Mongola. Egipt: Cabinetul
Nokrashy demisioneaza. Nokrashy Pasa Insarcinat cu alcatuirea unui nou guvern.
16 Februarle. Comemorarea victimelor dela 16 Februarie 1933 (Grivita). Iau
fiinta oficiile economice judetene.
Pretul ziarelor sporit dela 60 la 200 lei.
Anglia:

ONU: Consiliul de securitate: Sovietele transmit o nota jugoslava privitoare la

armata poloneza din Italia (amenintarea pacii si securitatii). Problema Siriei t Libanului: Rezolutia americana exprimand 1ncrederea In retragerea trupelor britanice
sl franceze * In cel mai scurt timp este adoptata de 7 membri, dar respinsa de Uniunea
Sovietica. Franta si Anglia declar c se vor conforma spiritului celor afirmate In
consiliu: vor retrage trupele. Consiliul ia sfarsit. f Delegatiile la ONU bleep sa para.seasca Londra. Spania: A zecea aniversare a victoriel Frontului Popular Spaniol
in alegeri (1936). Manifestatii anti-fasciste. Contra-manifestatie franchista. (Falange
aclarra pe dictatorul Franco) Pranta: Adunarea constituant s,dopta Totul obligator
ei reprezentanta proportionala. l Franta are nevoie de 2.000.000 muncitori strAMI.

U. S. A.: Acord cu guvernul roman Pentru schimbarea de ambasadpri. Byrnes

eert, ltil 131441* ca Franta 0-11 retraga obiectiuntle fag de Intiinlarea inlet adult.

940

REVISTA FUNDATHLOR REGALE

nistratil centrale In Germania. 0 Byrnes II viziteazI pe Churchill la Miami. Polonia:

Incepe procesul organizatiei teroriste NSZ. Albania: Colaborationisti condamnati
la moarte.
17 Februarle. 161 de ani dela moartea luptAtorilor nationalist! Horia, Closca si
Crisan. 0 Delegatie sindicall. la premierul Groza: cere suprimarea ziarului Dreptatea
care a calomniat pe luptatorul Chivu Stoica (eliberat din Inchisoare abia la 23 August
1944).
Anglia: ONU : numiri In posturile secretariatului general. U. R. S. S.:
Se numeste un ambasador la Viena. Truman se adreseaz1 conferintei nationale a
crestinilor l evreilor (Impotriva urei de rasa).
Belgia: Alegeri generale pentru Ca-

i Senat: 2.724.796 alegAtori (32,7% din totalul populatid). Partidul Socialcrestin: 92 mandate, Partidul socialist: 68, Partidul comunIst: 23, Partidul liberal: 18,
Uniunea democratica belgianl: 1 mandat. Egipt: Ismail Sidky Pasa formeazA noul
guvern. 0 Manifestatie studenteasca cerand retragerea trupelor britanice. Argentina : Protest Impotriva imixtiunii strAine (USA) care, incearcl sS. influenteze opinia
In viitoarele alegeri. Franta: Premierul Gouin cere lui Franco amnistie pentru
republicanii spanioli care au luptat In rezistenta franceza. Iugoslavia: Guvernul
China: Ciocnirl Intre trupele Kuomintangului
Jugoslav cere extradarea lul Horty.
Java: Frontul poporului lndonezian sarbatoreste
Si conninisti In Manciuria.
zinc' libertdtii la Batavia. Spania: Manifestatia antifranchista la Madrid.
18 Februarle. Conferinta pentru realIzarea libertatii religioase.
Alegerl sindicale.
O Numiri In diplomatie. 0 Tribunalul poporului: procesul Centralei evreilor: condamnAri la mune/. silnica i detentiune grea-- Anglia: Nationalizarea BAncii Angliei
este definitiv realizata. 0 Mei un progres spre recunoasterea guvernului bulgar.
Marea Britanie l Franta trimet note identice reprezentantilor lor In Levant cerand
perfectarea de urgent& a retragerli trupelor resr ective. Guvernul britanic rAspunde
notei jugoslave privitoare la trupele poloneze din Italia.
Spania: Monarhisti notorii
concediati de Franco.
Iran: 0 delegatie iraniana plead. la Moscova pentru negocieri
politice i economice.
Vatican: Intrunirea consistoriului: 32 noui cardinali.
merA

Germania : Procesul dela Nuernberg : MAcelurile colective

l distrugerea mai multor

localitAti, expuse tribunalului. Canada.: CercetAri In leg/Aura cu divulgarea de

informatii secrete.
Ungaria: Comisia anglo-americana pentru Palestina nu este

autorizatA s ancheteze. Egipt: Guvernul Sidky obtine lncrederea parlamentului.

Belgia: Van Acker demisioneaza. A. de Schryger Insrcinat cu formarea
unui nou guvern. China: Acordul Intre Kuomintang si comunisti necuprinzand si
Manciuria, luptele continua.
U. S. A.: SAptAmana fraternitatii. l Se cere ca problema averilor germane ascunse In Argentina M. fie adusa In fata ONU.
19 Februarle. Precizari asupra organizArii jandarmeriel. @Ministerul de Interne
nu se ocupa de apartenenta politica a functionarilor publici (4 guvernul nu cere decat
Implinirea datoriei profesionale Go Se constitue Frontul democrat universitar (F.
N. D.). 0 Se Intruneste Consiliul Superior al Economiei Nationale. Germania:
Procesul dela Nuernberg: Se proecteazA un filnr sovietic arAtand ororile din lagArele
naziste. Tribunalul respinge cererea de amanare fAcutA de aparare. U. R. S. S.:
Premierul Ghavames Sultaneh i misiunea iranianA sosesc la Moscova. Argentina:
Partizanii,lui Peron provoaca turburarl. Egipt: Comori din epoca de aur a artei
egiptiene descoperite In valea Nilului (mormantul lui Sus En Neh, 100 de ani in. de
Chr.).
Belgia: ConsultAri In vederea formAxii unui nou guvern. t Regele Leopold
India: Marinarli
insistA ca natiunea s5. fie consultata cu privire la chestiunea regall.
Indieni de pe vasele de razboi britanice declarl grevl. Acte de violent/.
U. S. A.:
Victorie sindicalistA: greva din industrIa metalurgica se termina: noui salarii, maJorate. Noul arme atomice In discutia comisiei militare a camerei reprezentantilor.

Japonia: Hiro-Hito, In tinuta civila, viziteaza pe supusii sai cu care se Intretine

neprotocolar.

20 Februarie. Guvernul nu are intentia sl ridice inamovibilltatea magistraturil,

restabilita la 1 Septerovrie 1945, desi este Investit cu toate Imputernicirile de a o face.
Tribunalul.
S) Dreptate pentru striitori: legea drepturilor de autor In faza finall.
poporului: Vrocesul a guvernului Horia Sima. 0 Navigatia pe Dunre este reluata,
Anglia ; Incep desbaterile aSupra politicei externe In Camera Couumelor.
U. It.

CRONOLOGIE

941

S. S.: Guvernul Sovietic nu intentioneazA s cearl Jugoslaviei sA renunte la ravendicArile asupra Triestului. Intrevederea Ghavames Su lianeh-Molotov.
Canada: Incercare de atentat la viala martorului principal din afacerea de spional. Spania:
Franco IntAreste garnizoanele metropolitane cu unitAtl marocane (7 meta).
Franra:
Declaratie asupra lndatoririlor omului inclusi In Constitutie. Propaganda rasialA e
anti-constitutionall. Acord franco-chinez pentru retragerea trupelor chineze din
Indochina francezA. Germania: Procesul dela Nuernberg : Se aratA rolul lui Goering
In exploatarea teritoriilor ocupate.
8 Febrnarle. Premierul Groza cere urgentarea lucrarilor de definitivare a refortnel
agrare. Tribunalul poporului : membril guvernuluis Horia Sima condamnati la
moarte. (i) TurburAri In Universitate. AnchetA. Anglia : Camera Comunelor examineazA politica externA a cabtnetului Atlee. U. R. S. S.: Guvernul sovietic raspunde acuzatillor canadiene In legAtura cu afacerea de spionajc Ghavam Sultanehes
In audientl la Stalin. Franta: Bidault, ministrul de externe declarl el pactul francosovietic i rAmAne
Germania: Procesul dela Nuernberg : Jafurile naziste In Uniunea
Sovieticl t estul Europei. Finlanda: Fostul presedinte Risto Ryti condamnat la
10 ani mina silnicl. India: TurburArl la Karachi (cu caracter anti-britanic).
Java: Revolt1 a trupelor Adigene dela Menado (Celebe).
22 Februarle. ConferintA de presA la Presedintla Consiliului de micistri.
Presa
se pMnge de lipsa de hArtie. Fabricile nu pot mentine productia? U. S. A.: Washington day: se comemoreazi. 214 ani dela nasterea lui George Washington (22 Februarie 1332). l Spania Dietatura franchist se sapArd): zece republicani spanioll
executati (Intre care Cristino Garcia, luptAtor In mIscarea de eliberare francez3).
Franja: Adunarea ConstituantA cere ruperea relatiilor diplomatice cu regimul dictatorial spaniol. Egipt: Manifestatii anti-britanice. TurburAri. Victime. Siria:
Incepe retragerea trupelor franceze. Ungaria : Se arena o lig antifascistA.Jugoslavia: Arhiepiscopul romano-catolic al Bosniei si Herzegovinei, pr. Ivan $arici pe lista
crIminalilor de rAzboi.
Bulparia: Maresalul Tolbukin la Sofia. India: Rebellunea
marinarilor indieni dela Karachi: guvernul britanic cere predarea neconditionatA a
rebelilor. Concentrari de unitati navale britanice. Cong-resul indian cere rebelilor s
Filipine : Generalul Japonez Yamashita (Tigrul
Inceteze turhurArile i sA se predea.
din Malaya) este spanzurat la Manila.
23 Februarie. MAsuri guvernamentale: ajutorarea populatiei din Maramures; aprovizionarea fabricilor de hArtie . U. R. S. S.: Ziva Armatei Rosii: a 28-a aniversare
dela crearea Armatei Rosii: ordin de zi al generalissimulul Stalin. (Bilantul Armatei
Rosii: Ingenuncherea inamicului comun, eliberarea teritoriulut national, eliberarea
trilor subjugate de axA: RomAnia, Polonia, Bulgaria, etc, etc). e Progrese In tratativele sovieto-iraniene. Bulgaria: ziar de opozitie (socialist) suspendat pe id zile
pentru comentarea defavorabill a unui discurs al primului ministru. Germania:
Pro,,esul dela Nuernberg : Tribunalul examineazA listele de martori propuse de apArare.
Portugalia: Discutii In jurul restaurdril monarhiei spaniole la Lisabona. Grecia:
Atentate. Clocntri Intre grupIrile politice rivale. Danemarca: PregAtiri pentru vii_
torul congres mondial al ziaristilor. India : Marinaril grevisti dela Karachi se predau autoritatilor britanice. Noui turburAri la Bombay. Gandhi cere indienilor FM Ince-

teze a nesabuita orgie a vlolentel

Anglia: Conterinta organizalillor evreesti la
Londra.
Egipt: Guvernul britanic protesteaza Impotriva atacAril e persoane si
bunuri britanice.
24 Februarle. M. S. Regale Mihai I asistA la Cercul iblilitar la o receptie In onoarea
Armatei Rosii. Intrunirl politice. c Partidul National-Democrat (Iorga) fuzioneaz1
U. R. S. S.: Academicianul V.
cu Partidul National Liberal F. N. D. (TAtrescu).
Potemkin, comisar al poporului pentru educatie, Inceteazl din viatl. Cehoslovacia:
Negocierl ceho-polone la Praga. DifIcultati. Cercurile autorizate cehe cer Poloniei 51
renunte la Ideea anexiunilor teritoriale. Argentina: Alegeri prezidentiale si pentru

congres. Peron candidat al partidului muncitoresc. Tlmburini candidat al Untuniii

Spania: Tren ataEgipt: Noui incidente la Cairo.
democratice. Niclun incident.
Palestina: Demonstratia evreeasci. pasnicA la Telcat si jefuit de banditi.
Aviv.

943

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

25 Februarle. Constructii de spitale noul proectate de Asigurarile Sociale. pi Non!

tarlfe la cinematograf.
U. R. S. S.: Generalissimul Stalin numit comandant suprem
al fortelor armate ale Uniunii Sovietice. Vatican: Papa expune normele dupd care
a activat In decursul rAzboiului (t nu existA popor clruia s5. nu-i uram s5. traiascd. In
demnitate, pace si prosperitate In interiorul frontierelor sale )). Grecia: Turburari

provocate de teroristi: membril grupdrii X atacd. sediul partidului comunist dela

Atena. Germania: Procesul dela Nuemberg. Apdrarea propune martori. Guvernul
austriac trimlte un reprezentant pe lAngS tribunal. Belgia: A. de Schryger Incearc5.
SA constitue noul guvern.
Jugoslavia: Negocieri cu guvernul albanez pentru inclu-

derea Albaniei In Federatia Jugoslava. Egipt: Guvernul egiptean elaboreaza un

rAspuns la nota de protest britanicA. China: Manifestatil antlsovietice la Clunking.
26 Februarle : Bugetul Educatiei Nationale: 319 milioane. Conferinta rectorilor universitAtilor din tars. Anglia: Problemele austriace (frontlerele, zonele,
etc.) In discutia Camerei Lorzilor. Franta: Manifestatil anti-franchiste. Guvernul
francez hisistS asupra primejdiei ce rezultd. din actuala situatie a Spaniel pentru securitatea internationall. Brazilia: Agitatil muncitoresti. Greve. Egipt: Guvernul
egiptean respinge afirmatiile continute In nota de protest britanicd., si cere: 1. evacuarea trupelor britanice din Cairo si din Alexandria; 2. despAgublrl. U.S.A.:
Guvernul federal nu vrea sI. arnSie Conferinta de Pace dela Paris (1 Mai). China:
PrecizIri oficiale sovietice la Clunking asupra modalitStilor i motivelor IntArzierii
retragerli trupelor sovietice din Manciuria.
27 Februarle :. Se Infiinteaza o Directie generalA a constructillor publice si a refacerii. Anglia: Camera Comunelor: Atlee face declaratii asupra situatiei din Egipt.
Guvernul britanic studiaz5. nota americand. privitoare la inlocuirea lui Franco.
T.U.C. (Trade Unions Congress) cere ruperea relatiilor diplomatice cu Franco Comisiunea N.U. pentru urmArirea criminalilor de rdzboiu stabileste o a 26-a lista (11.650
persoane).
Spania: Franco ordora Inchiderea frontierei franco-spaniole (proectata
Belgia: Partidul comunist belgian refuzl
de guvernul francez pentru 1 Martie crt.).
55. colaboreze cu partidul social-crestin, favorabil Inapoierli regelui Leopold. Fran/a:
Guvernul republicei InmAneazd. Marei Britanii si St. Unite o not& cerand ruperea

relatiilor diplomatice cu Franco (plodalitatea Inchideril frontierei franco-spaniole

este examinata. Germania: Procesul dela Nuernberg Atrocitatile naziste (80.000
evrei ucisi la Vilna, etc.).
U.R.S.S.: A 25-a aniversare a Georgiei Sovietice.
Java:
Trimisul britanic, amabasadorul Kerr plrlseste Batavia.
28 Februarle : Consiliul de Ministri: reorganizarea Ministerului Propagandei; noui
mAsuri economice (t) Aprovizionarea cu paine i malai asiguratS panS la noua recoltS.
Go Proteste Impotriva executdrii republicanilor spaniel!.
Anglia: Institutul Gallup
aduce date privitoare la atitudinea opiniel publice britanice In chestiunea ruperii
relatiilor cu regimul Franco: pentru: 60%, contra: 16 %, neutri: 24 %. U.S.A.:

Guvernul american propune o declaratie tripartita anglo-france-american5. privitoare

la dezavuarea regimului dictatorial din Spania. Franja: Guvernul francez acceptd.
propunerea americana A Consulatui spaniol dela Sette ocupat de republicanii spanioli.
Germania: Procesul dela Nuernebrg: Masacrele ordinei noui i naziste). p
Proect de acord lntre socialisti si comunisti pentru alcAtuirea unui Partid al Uniunil
socialiste germane I la Berlin.
Ungaria: Acord ungaro-ceh pentru schimbul de populatie ungara din Slovacia cu cehi i slovaci din Ungaria). Bella Imredi este executat.
Cehoslovacia: Impas In negocierile ceho-poloneze.
Grecia: Partizanii de dreapta
(X), care au dat lovitura de Slat dela Kalamata, condamnati.
1 Martle : ConsfItuiri pentru armonizarea nouilor mAsuri fiscale 3 Se cere reglementarea comertului ambulant. Franta: Conferinta militara franco-britanica la
Qual d'Orsay In vederea retragerli trupelor respective din Levant.
Anglia: Guvernul
britanic se raliazS propunerii americane (declaratie tripartitl condamnAnd regimul
dictatorial al lui Franco si oferind recunoasterea unui guvern de tranzitie, care ar
restaura libertItile democratice) t Conferinta adjunctilor rela discutia tratatului
de pace cu Italia. U.R.S.S.: Guvernul sovietic autoriza lnapoierea pe teriteriul
sovietic a tuturor armenilor aflati In strAiratate A Guvernul sovietic cere Statelor
Unite un Imprumut. Argentina: Alegerile prezidentiale: rezultate partiale: Peron

CRONOLOGIE

943

eonduee in patru provincil, Tamburini in clout. Spania: UnIttile armate din Catalonta aunt 1ntarite.
Palestina: Atacurt terorlste. Arest9.r1 printre evrei. Grecia:
Partidele de stanga continua propaganda electorall dar se hotarase sa nu participe
la alegerl. Germania: Procesul dela Neurnberg: Vinova4la Inaltului comandament
german examlnatft de tribunal.
II Ilartle : Reorganlzari de servicil (marfuri, pasageri) la C.F. R. (;) Controverse
relative la libertatile civile. Spania: Franco denunta Incerearile de rasturnare a
regimulut pornite din earl I (eSpania 41 va apara prin toate mijloacele pacea
intern& ). /ran: Trupele britanice retrase In Intregime. Incepe retragerea partiala
a trupelor sovietice (din regiunea la sud de Marea Caspica). 50 Intrunire a Cabinetului
persan.
U.S.A.: Campania pentru reducerea consumului de alimenth (In vederea
ajutoraril statelor Infometate din Europa $1 Asia) 1 Guvernul federal studiaza nota
franceza privitoare la administrarea centralizata a Germaniei si la frontierele occidentale Fir Se precizeaza termenii conventlei dela Ialta privitoare la repatrierea cettenilor sovietici
Manifestatil anti-franchiste la New-York. Anglia: Guvernul
britanic face un apel catre guvernul canadian pentru sporirea culturli de gram.
India: Turburari la Madras (foamete). Frania: Acord comercial franco-norvegian
semnat la Paris. Java: Dr. Sharjir demisioneaza.
8 Marne Intruniri politice fgo Turburari In provincie. Turburarl eletro-magneAnglia: Presa britanica Ingrijorata* de situatia
tice (provocate de petele solare).
din Persia (cere respectarea angajamentelor luate). /ran: Intrunire a cabinetului.

Protest fag de nerespectarea tratatului dela Teheran (29.1.1942) aprobat de Parlament. Germania: La ,Berlin: primul congres al Partidului Comunist German
(se cere 0 se faca uz de forta Impotriva elementelor reactionare din partidul socialistdemocrat).
U.S.A.: Churchill la Washington. Franla: Guvernul spaniol republican (Giral) promIte aleger1 libere Indat chip& instaurarea regimulul republican In

Spania. Se dlscuta coalitia Intre fractiunile republicane.

4 Martle : Se constitue Federatia democrata a femeilor din Romania.
/ran:
Intrunirea Paralamentului nu poate avea loc din pricina manifestatillor.
U.S.A.:
Demersuri persane pe langa guvernul federal pentru a cere respectarea acordului
dela Teheran Truman cere Camerel reprezentantilor s aprobe planul de Imprumut

pentru Anglia. P Guvernul federa, elaboreaza un nou plan pentru alimentarea mondiala l Presa americana calarmatas de noua situatie din Iran.
Egipt: Turburarl
anti-britanice. Greva de o zi pentru comemorarea mortIlor din saptamana trecuta.
Franla: Acord franco-britanic la Quai d'Orsay pentru retragerea trupelor britanice
el franceze din Sirla (Incepand dela 11 Martie).

Canada: Premierul Mackenzie King

China: Intelegerea interna
Finlanda: Presedintele Mannerheim, gray bolnav, demisioneaza.

cla publicitatlf raportul asupra afaceril de Spionaj.

face progrese.

Elvelia: Cutremur de parnant violent. Germania: Ratiile de paine reduse la jumatate. Spania: Nota eltre Washington i Londra (asupra guvernului suveranitatii
spaniole a).

5 Martle : Mintsterul Propagandel se reorganizeaza $1 se transforma In Ministerul

Informatiilor.
Rectorul Universitatil precizeaza ca In Universitate nu se poate face
politica de partid. j Produsele CAM nu se scumpesc.
U.S.A.: D.claratia anglofraneo-american asupra Spaniel: Regimul Franco e denuntat. (Spania nu va prim!
ajutor economic atat timp cat petsIsta regimul. Nu se va intervem in afacerile Spaniel:

poporul spaniel trebue sA elimine slrgur regimul, inlocuindu-1 cu un regim interImar, respectuos drepturilor democtatice) l Guvernul arrPrican publica o carte alba
asupra legaturllor lui Franco cu Hitler si Mussolini P Situatia din Iran e urmarita
de aproapet p Byrnes declara ca la Conferinta dela Moscova nu s'a inentionat sa
faci presiunt asupra partidelor de opozitie bulgare @ Churchill pronung un mare
discurs (4 Nervil pacii a) asupra problemelor internationale ale zilei l asupra relatiilor

la Fulton Missouri. Franfa: Presa franceza nesatiqf acut de

declaratia tripartit asupra Spaniel: Este, de rapt, o Incurajare la rezisenta pt.
anglo-americane

Pranco. Se cere guvernului sa aduca problema spanioll In discutia ONU (j Libertatea preset: proectul de lege a presei prevede suprimarea obligativitatil ziarelor
de a obtfne panatela guyerinlul peatru a apars Se afirmi ca demisia lni de Gaulle

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

944

se datoreste dorintei acestula de a InlItura orice eventuate suspiciuni cu privire la

veleitatile sale dictatoriale. U.R.S.S.: Negocierile premlerului iranian la Moscova
sunt Incheiate. Rezultatele sunt tinute secret urmand a fi comunicate ulterior
Premierul canadian Mackenzie King atacat de radio t presa sovietica pentru atitudine antisovietica
Canada: Guvernul canadian afirm ca activitatea de spionaj s'a
/dent pe baza instructiunilor primite. Anglia: Camera Comunelor discut probleme
militare britanice Guvernul britanic este dispus s examineze un armistitiu de
radio In leglturd cu afacerile de spionaj din Canada e arestat la Londra fizicianul
Dr. May.
6

Martiec Un an dela instaurarea guvernului Dr. Groza. Mare meeting In Plata

Natiunii. $colile suspend cursurile la ora 10 pentru a se explica elevilor Insemnatatea

zilei de 6 Martie 1945, realizarile guvernului. China: Diferend cu Sovietele cu privire la echipamentui industrial din Manchuria. Anglia: Discutil ample In jurul discursului d-lui Churchill.
U.S.A.: Aprobri i desaprobari a actiunii lui Churchill.

Franta: Discursul lui Churchill este bine primit In mai toat presa de dreapta.
China: Consultdri in afacerea mancluriand. /ran: Nedumerire la Teheran.
Germania: Procesul dela Nuernberg: Continuare: Supunerea Statului Major German
Tap de politica de agresiune hitierista este deplin dovedit.
7 Martle : Ajutordri pentru functlonarii publici p Partidul Comunist la atitudine
fata de congresul social-democrat.
Anglia: Guvernul britanic cere explicatii

asupra pastrdrii trupelor sovietice in Iran. (i) Discursul lui Churchill nu reprezinta punctul de vedere oficial britanic 4 Delegatiile sindicale vor sprijini guvernul pentru intensificarea productiei. U.R.S.S.: Premierul Sultaneh parseste
Moscova.
Egipt: Manifestatii antibritanice. /ndochina: Artileria chinezft deschide focul asupra unor vase franceze.
U.S.A.: Discursul lui Churchill In discutia
Camerei Reprezentantilor. Belgia: Se cere expulzarea lui Degrelle din Spania.
Palestina: Acte de teroare, masuri de politie, arestrl. Egipt: Manifestatii antibritanice la Port-Said. Germania: ArestrUarbitrare.
8 Martle : Efervescentd. In ajunul Congresului social-democrat. U.S.A.: Nota
cdtre Uniunea Sovieticd
Comunistii americani protesteaza impotrIva discursului
d-lui Churchill si condamnd politica externd a St. Unite. Italia: Comisia aliata
de anchetA soseste In Egipt. China: Foamete. Grecia: Desacord cu privire la
alegeri, partidele de stanga protesteazd Impotriva teroarei deslantuita de gruparea X.
Franja: Bidault precizeazd punctul de vedere francez In chestiunea administrrii
Germaniei: Anglia: Incendiu pe bordul vasului Queen Elisabeth .. U.R.S.S.:
Cutremur la Baku.
9 Martle : Un an dela reinstalarea administratiei romanesti In Ardealul de Nord
datorita amicitiel manifestata de U.R.S.S. fata de Romania Anglia: 0 tribund se
prabuseste in cursul unui match de foot-ball Motiune de protest In Camera Co-

munelor Impotriva discursului d-lui Churchill.

Java: DebarcAri de trupe olandeze.

India: la Shripur se inaugureazd un templu dedicat lui Gandhi. Frank': Crizd.

guvernamentald.
U.R.S.S: Guvernul Sovietic raspunde notei americane cu privire
la Bulgaria.
/ran: Este asteptat premierul G. Sultaneh dela Moscova. China:
Retragerea trupelor sovietice dela Ciung-king.
10 Martle Intrunirl politice. Partidul social-democrat hotdrdste participarea In

alegeri In blocul guvernamental. Anglia: Bevin trimete un mesal premierului

Egipt: Uragan
U.R.S.S: Politica externd americana viu criticata.
grec Sofulis.
la Cairo. Grecia: Crizd politica endemicd. Olanda: Mobilizare. U.S.A.: Truman examineaza sltuatia internationala. Franta: Criza politica. In continuare
Belgia: Negocierl pentru formarea noului guvern.
C. Or.

PENTRU COLABORATORI
DIN CAUZA LIPSEI GENERALE DE HARTIE, REVISTA

SE VEDE CU REGRET IN IMPOSIBILITATE DE A MAI

TIPARI EXTRASE DIN STUDIILE APARUTE IN SUMARUL SAU.

COLABORATORII REVISTEI SUNT RUGATI CA, ODATA

CU MANUSCRISELE TRIMISE, SA MENTIONEZE ADRESA
EXACTA, UNDE SA LI SE EXPEDIEZE ONORARIUL.
IN CEL MULT SASE LUNI DELA DEPUNEREA FIECARUI
MANUSCRIS, AUTORUL VA PRIMI RASPUNS DACA MANUSCRISUL A FOST ACCEPTAT SPRE PUBLICARE. DIN MO-

TIVE FINANCIARE, REDACTIA NU I$I POATE LUA OBLIGATIA DE A RASPUNDE $1 CELOR ALE CAROR MANUSCRISE NU AU FOST ACCEPTATE.
MANUSCRISELE ACCEPTATE VOR FI PUBLICATE DUPA
NECESITATILE DE ORDIN REDACTIONAL.

MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZA,

AUTORUL CONSIDERANDU-SE OBLIGAT SA-$1 PASTREZE
COPIILE NECESARE.

COLABORATORII REVISTEI SUNT RUGATI A PREZENTA MANUSCRISE PERFECT LIZIBILE $1 GATA CORECTATE - IMPREJURARILE NEPERMITAND, DECAT IN MOD
EXCEPTIONAL, TRIMITEREA PRIMEI CORECTURI.

FUNDATIA REGAL A PENTRU LITERATURA SI ARTA

AU APARUT:
F. ADERCA
GEO BOGZA
LUCIA DEMETRIUS M. RALEA
C. TONEGARU
PETRE ANDREI
AL. SEROHIEVICI GRIBOE-

Revolte

Cartea Oltvlui
Album "de familie

NordSud

Plantatii
Filosofia valor.

DOV

Prea multd minte strict (traducere de Zjharia Stancu

si Sorana Gurian)

MOREAS

Startle (traducere de Al. Cloranescu)

La Farmecul Noptii
Ilumindrile (trad. Ion Frunzettl)
In cdularea timpului pierdut '(trad. de R. -Cloculeseu).
Enciclopedia Inventiunitor tehnice, vol. III.
_ t.

PAVEL CHIHAIA
A. RIMBAUD
MARCEL PROUST
ING. N. P. CONSTANTINE SCU
PETRU COMARNESCU
AL. ROSETTI
HOMER
AUREL BARANGA

Kalokagathon

Filosofia curdniului
Odiseia, ed. 3-a (traducere de Eug. Lovinescu)
.
Marea furtund
Opere, tomul I, Scrieri Istorice (editie critic adnotatA
MIHAIL KO GALNICEANU
cu o introducere si note de Andrei Otetea).
Istoria limbii romdne, vol. 'V I
AL. RO SEM
Impresii asupra literaturii spaniole
G. CALINESCU
OVIDIU CONSTANTINESCU Oamenii stiu sd zdnibeased
Nuvele (trad. de Elena Eftimiu)
MIHAIL I. LERMONTOV
D. ONCIUL
Opere oomPlete,
ad. A. Sacerdoteanu
/
CAMIL PETRESCU
Patul
Pronto

j,

AUREL VL. .D I ACONTI

_Petrascu

SUB TIPAU:
TICU ARIIIP

'

Soarele negrui roman

Enigma Otiliei
G. CALINESCU
C (MOIL PETRESCU
Ultima noapte de dragoste, intdia nocr.?..de de rdzboitt
Pdrza de pdianjen
CELLA SERGHI
OSCAR LEMNARU
Omul si umbra
OL. FILITTI BORANESCU - Un Episod ciudat
Mentiuni critice, vol. I, ed. 2-a
PERPESSICIUS
AI mullein( critice, vol. V
PEEP ES SICIUS
Dvitiu Zamfirescu
G. C. NICOLESCU
AL. PIRU
Viata lui G. Ibrdileanu
JACQUES LAS SAI GNE
Stefan Luchian
AL, PHILIPPIDE
Scriitorul despre arta lui
Prof. GR; T. POPA
Viata si socielate
Insemndri muzicale
%M. JORA
MIHAIL. SEBASTIAN
Opere
CICERONE THEODORESCU Cdntece de galerd
CAMIL BALTAZAR
Poeme de zodie notal
SANDA MOVJLA
COMM Versurl
CALISTRAT HOGAS
Opere, vol. II (ed. Vladimir Streinu)
CAMIL- PETRESCU
Teatru, ed. definitiv
GEO DUMITRESCU
Libertatea de a (rage cu pusca
RU XANDRA OTETELESA NU Nuvele
PETRU DUMITRIU
Euridice (8 proze)
Poezii, cu o cercetare critiel de I. Cretu
M. EMINESCU
AL. ROSETTI
Note din Grecia
Viata lui Pushin (trad. do Suzana Boteanu)
VERESAEV
EDNA FERBER :"
Cimarron (traducere de Alf. Adania)
AMELIA EARHART ltimul sbor (trad. de Leodora Sadoveanu)
ERIK -KNIGHT
Sam Small, f lies again (traducere din limbo. engleza)
_

...L.

HENDRIK VAN LOON, etc.

Cele zece cord.: (trad. Florica Bratescu)

MONITORUL OFICIAL g IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONAL'.

fd:
-

C. 30.661

3000 LEI

''`` 211: