Rev Fundatiilor Regale - 1946 - 03, 1 Mar Revista Lunara de Literatura, Arta Si Cultura Generala

ANUL XIII
MARTIE 1946
SERIE NOUA
a,
Nr. 3
REVISTA
FUNDATIMOR REGALE
........imaginilor
. In poezia modern/ (485)
..
TUDOR ARGHEZI
MICHEL DARD . . . . ....... Rolul
OLIMPIA FILITTI-BORANESCU
4
SANDA MOVILA
EU GEN SEIDEL
........
.
JULIAN M. PETER
Versurl (481)
. .....Asteptarea (527)
Versuri (535)
Heinrich Heine, poet politic si geniu profetic (538)
Mitologia constitutional/ (559)
PUNCTE DE VEDERE
AL. ROSETTI, Diverse (1. V. Stalin), 569 ; PERPESSICIUS
Jurnal de lector ( Prefata din umbra), 571.
COMENTARII CRIME
Perpessicius Mentiuni critice (Un rapsod al pamantului si al sufletului romanesc: Emanoil Bucuta), 573 ; Pompiliu Constantinescu,
Romantismul romanesc, 580 ; Serban Cioculescu, Aspecte epice
contemporane (. Unde Incepe noaptea de Sergiu Dan), 586 ;
Vladimir Streinu, Cronologia versului liber francez, 589 ; Petru
Comarnescu, Walt Whitman si revolutionarea poeziei moderne, 603.
CRONICI
'-
Douazeci de ani dela moartea lui Serghei Esenin, de Sorana Gurian,

(619); Beaumarchais, dramaturg al poporului, de Sanda Popescu,
(622); Erskine Caldwell, de Pericle Martinescu, (630) ; Romancierul
Henry James, de Adina Arsenescu- Iamandi, (637); Maurice Nadeau: Histoire du Sultana., de Virgil lerunca, (641).
LUMEA DE AZI
* Ultima oil o la Studio, de Alice Voinescu, (649); Legislatla roman/
de drept privat a anului 1945, II, de Lazdr Focsdneanu (652); Con-
ferinta mondiala a tineretului, de Calin Popovici, (657).
RECENZII
PRESA MONDIALA
,
Roman/
Sovietica
Americana
Engleza
Elvetiana.
ANIVERSARI
Marx :Stendhal
NOTE
.
Inocenta mortilor, de Tudor Arghezi ; Botanica si Niculae Grigorescu, de Perpessicius ;

Toscanini in Manhatan, Philipps Oppenheim, Un scriitor, Un om, de N. Steinhardt ;!Arl'Aide Briand, de Alexandru Baciu ; Creatie
nu teorie, Concurenta si imponderabile
Intalnire, de Dan Petraeincu ; Problemele de bael ale Teatrului romAnesc, Taal marlSrl mici, A fi contemporan, A face pe nebunul Moartea lui Harry Hopkins,;de Petru
Comarnescu ; Simfonia lui Andricu, Transfigurari, Un Marivaux modern, de Ovidiu_Con^
stantinescu.
CRONOLOGIE
11 lanuarie
10 Februarie
11111101DAT111 RIESALA PENTRILI LITERATVR *111241
REVISTA
FUNDATHLOR REGALE
LITERATURA ARTA CULTURA

CRITICA GENERALA
APARE LUNAR
Director
AL. ROSETTI
Redactor 6et t CAMIL PETRESCU
Secretar de Redactie r CORIN GROSU
REDACTIA
I ADMINISTRATIA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA

BUCURE$TI III BULEVARDUL LASCAR CATARGI, 39
TELEF ON 2.06.40
ABONAMENTUL ANUAL
Institutii publice si particulare
Particulari qi abon. rurale
Studenti, profesori, militari
Lei 60.000
s
o
24.000
20.000
ABONAMENTELE SE POT FACE $1 ACHITA PRIN ORIOB

OFICIU PO$TAL DIN TARA
REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ANUL XIII, SERIE NOUA, Nr. 3, MARTIE 1946
ATEPTARE
Toatd ziva 'n drum md uit_
.i-atept ziva ca sei uit.
Va veni ori nu mai vine?
Au trecut opt vremuri pline
.Fi soroc dupd soroc.
ll qtept &Ili facd loc

Sau prin apd sau prin loc.
E un drum
Ori o pdrtie de turn?
Vezi cd mi-a fdpiduit
C'o sil vie negre,sit.
Nu mi-a spus cu gura lui

Ci cu a ghiocului.
Toatd limba graitoare
Avdnd guru in zdvoare,
Am crezut ghiocului,
Lacdtul norocului.
Noaptea ochii nu-i inchizi,
Colcdifi ca de omizi.
Auzi fagurii din stup:

Se rdscoc i, plini, se rup.
Omul tace, gdndul umbld
Ca un hof in grdu ;i '17 umbrd,

Si-asculfi gdndurile 'n ;oapte,
Tdrld lungd 'n pas de noapte.
BABA MOARTEA
Baba Moartea, zgrci ;i piele,

Se strecoard prin zdbrele.
Pe un pat inteo odaie,

Arde-o fatd, de vapaie.
A 'nsemnat ceva pe poartd

Mona ei de piele moartd?
Ca lcd mut, ca pe tOrligi.
Nu se 'ntoarce de o strigi.
Ce cafi in cdtun, putoare,
Cu o fustd in spinare?
Te-am mai prins la ctite-un gard,
Unde ochii zac f i ard.
Uite-o, bajbdie 'n ogradd.
Venifi, morfilor, grdmadd.
Venifi, maici, flikdi, fOrtafi.
Zmulgefi crucile ;i dafi.
Dac' am pus mdna pe ea,

Poate nu ne-o mai scdpa.
Furcile ;i coasele
Sei-i sfdrOme oasele.
MAHALAUA CU COCOI
Mahalaua cu cocosi
Are multi copii frumosi,
Fete smeade si destepte,
Care nu pot sit astepte
Sd se 'ngrdmddeascd anii.
De curn Thcolfese castanii,
Primdvara are treabd.

Toamnei si ei i-i de grabd,
Cand le cade frunza 'n gol.
Timpul cat era domol,
Lenes se 'ntindea la soare
Cu copiii pe cdrare.
Acum, vantul strange jute
Boarfele din crdci, pierdute
Intre seri si diminefi,
i din zece noud viefi.
Au de furcd trei spitale,

Patru cimitire 'rz vale,
Puscdria, balamucul.
Zbiard cioara, &Mid cucul,
Fiecare la soroc.
Pentru tofi e limp si loc.

Ce dd carnea ia pdmantul:
Asa rdnduieste Sfantul.
Todd lumea 'rz fel f i cum
Se strdmutd peste drum,
Trecand lin pe la uluci

In hotarul alb, cu cruci.
A MURIT
I AURICA
A murit gi Aurica.
Ma apucd, mama, frica

De copiii cdfi ne mon
Tdnguiegte maica lor
Parca este un fdcut.

Doamne, ce fi-o fi fault,
Ca-i bait gubreda ei coapsa
Cu data grea pedeapsa?
Preotul are tain
Pentru fitece cregtin.
Zice : Nu te intrista.
Dumnezeu fi-i del fi ia.
Asia-i valea pldngerii.

El f i-alege 'Ingerii *
Ingeri mari, frumogi, Mani,

Tot de faisprezece ani.
Maica draga, nu mai pldnge.
Cum U. vezi ca scuipa sdnge
E un semn de infeles,
Dumnezeu cd i-a ales.
i atuncea rife ai
Doar de dric gi de alai.
Cd de viafa viitoare
Are Sffinta Ndscdtoare.
T. AR GHEZI
ROLUL IMAGINILOR IN POEZIA

MODERNA.1)
4 Retorica veche pretuia drept podoabe iii artificii aceste figuri ai aceste
legitturi pe care rafinamentele succesive
ale poeziei le-au desluait ca fiind temelia
Insitql a telului sail, roi pe care progreBele analizei le vor afla Intr'o zi ea fiind
datorite unor adanci virtuti... D.
P. Valery, Tel Quel (Litterature).
Se cunoate definitia pe care Aragon o da In privinta suprarealismului, fn Le Pagsan de Paris 2): 4 NAravul numit suprarealism inseamna folosirea neregulata i patimae a imaginei
stupefiante, ori mai degraba, stArnirea. fail de control, a imaginei pentru ea Insali i pentru ceea ce ar decurge din acest fapt,
sub forma unor turburari de neprevazut i a unor metamorfoze,
pe tarAmul reprezentarii: cAci fiece imagine, de fiece data, te
silete a revizui tntreg Universulo.
Narav, folosire neregulata i pAtimae, stArnire ce Uncle
catre tainice zamisliri, asemenea cuvinte Inca nu sunt deajuns
de puternice pentru a califica uzul unii-1 numesc abuz pe

care 1-a facut suprarealismul, i Impreuna cu el Intreaga poezie
.moderna, de imaginea stupeliantd. Caci dacd lipsa de control
despre care vorbete Aragon caracterizeaza et. deosebire suprarealismul, sau macar prezentarea lui (stArnirea imaginei poate. fi
1) In paginile ce urmeazg., termenii de imagine, metafora, analogie, cora-
paratie, ai chiar eel de reprezentare, vor fi socotiti aproape echivalenti,

In masura In care tli unii tiii ceilalti implica participarea noastra la Univers,
acesta fiind adevratul tel al studiului de fati.

2) P. 81.
486
descatuata de ofice supraveghere?), ar fi destul s deschizi o

carte a unuia dintre poetii din cealalta tabara fie acest poet
cel mai intelectual dintre toti, Valery pentru a constata desmatul, de data aceasta lucid i disciplinat de ratiune, caruia i
se dadeau, pe tarmul reprezentarilor, discipolii lui Mallarme
asemeni celor ai lui Lautreamont i ai lui Rimbaud.
Cu deosebire surprinzator e faptUl ea numele fiecaruia din
poetii contemporani starnete In mintea nogstra un fntreg univers de imagini care, departe de a avea vreun rost ornamental,
proiecteazd de Indata In fata ochilor nazuintele sale cele mai
abstracte, gandirea sa morala ori metafizica. Ofice cetitor cu
oarecare cultura poate vizualiza Meal nicio greutate (cer iertare
pentru acest barbarism) scriitori atat de complexi cum ar fi
Claudel, Saint-John-Perse, P. J. Jouve, Supervielle sau L. P.
Fargue. Lucru ciudat este c aceasta proiectie care, Intr'un fel,
se ivete mai fnaintea reflectiunii i care se Infatieaza ca fiind
o prima intuitie a cetitorului, fn aceeai masura pare sa-1 lumineze
pe Insui autorul asupra nazuintelor mintii sale. Mersul plin de

dibuiri al celor foarte tineri, cum ar fi P. de la Tour du Pin sau
P. Emmanuel, nu pare a fi trimes In chip de Inaintai, fn cele
dintai carp ale lor, un fel de coloane de imagini, meteor de
ghiata sau de sange, sortit a le arata drumul, prin neguri? Totul
se petrece astfel, ca i cum, Inteun fel protivnic clasicilor, poetul
modern ar a#epta din partea reprczentarilor sale, dcscoperirea
unui ritm al sdu, cuprinsul gandirii sale, fndrumarea credintei
sale. Asemenea modelare a . formei i activitatii mintale dup
tiparul imaginei, ne va pricinui mai putine prilejuri de mirare
cand vom ti ce anume rol i s'a dat acesteia fn seama, de catre
contemporanii notri, cat de mult incredere In destoinicia
semnelor subIntelege Intreaga poezie moderna. Dar intr'un asemenea domeniu din care ispitele verbale nu lipsesc, e mai prudent
ea nu te fncumeti a patrunde decal cu pai masurati. SA' ne

multumim, cleocamdata, de a culege numai i a discuta diversele
marturii.
In privinta virtutii i atotputerniciei imaginilor, scrie Andre
Breton '), ar putea fi vorba doar de un fenomen nou i caracte3) Hommve
1,
Szint-Pol-Roux.
ROLUL IMAGINILOR IN POEZIA MODERNA
487
ristic *. Fenomen care nu apartine unei scoli ori unei grupari,

in aceeasi masura, nu apartine nici poeziei franceze, claca-i adevarat c, pe urmele maestrilor simbolismului francez, nicio literatura nu s'a desinteresat de mijloacele bogate pe care le ingaduia un limbaj nou, fagaduind neistovite corespondente.
Se pare ca, totusi, suprarealistii si-au dat mai bine seama
decat oricine de rolul imaginilor In gandirea noastra. Ba Inca
poate ea au mers prea departe. N'au cautat intotdeauna a deo'sebi gAndirea poetica de gandirea conceptuala, pe de o parte,
si de cunoasterea mistica, pe de alta parte. Au avut tendinta
de a contopi In operatia poetica toate operatiile spiritului la
urma urmelor nu se arata ea, oare, a fi cea mai inalta?
sa ingaduie astfel imaginilor a stapfini un loc coplesitor in mecanismul nostru sentimental.

cel putin, cam ceea ce ear vedea din acest text al lui
Aragon 1), care, fata de noi, are meritul de a desvalui, slinteodata i pe de-a'ntregul, Insemnatatea problemei: c Fara indoiala
c imaginea nu este tocmai concretul Insui, ci constiinta posibila, cea mai.mare constiinta posibila a concretului... Temeinic
vorbind, nu se alla niciun chip de a gdndi care sa nu fie o imagine. Doar ca cea mai mare parte dintre imagini, abia Incoltite,
nu se insotesc, In cuprinderea cugetului ce le foloseste, de vreo
curnpanire a realitatii, i astfel ii pastreaza acel caracter abstract, care.,e pricina saraciei si a nedcstoiniciei lor. Insusirea
cca mai de seama a imaginei poetice inteun fel protivnic

celui prin care se talmaceste imaginea esentiala
...este de
a insuma accst caracter de materializare ce are o atAt de mare
putere asupra omului... Imaginea este calea pe care o ia orice
cuno0infd. Astfel poti avea toate temeiurile de a privi imaginea
ca fiind rezultanta tuturor miodrilor spiritului, de a te lipsi de
tot ceea ce nu se afla le gat de ea, de a nu te deda cleat Indeletnicirii poetice, In pofida oricarei alte Indeletniciri *.
Nu vom ridica aci intrebarea care cere a sti daca imaginea
suprarealista, careia, prin definitie, Ii lipseste rigoarea undo Instapaniri infaptuite de constiinta, poate Insuma acea cumpanire
a realitatii i acel proces de materializare despre care vorbeste
1) Le Payean de Paris, pp. 247-248. Sublinierile aunt facute de no!,
488
Aragon; s'ar parea & zamislirea ei la voia intamplarii ii asigurd

un Ice de frunte printre acele imagini cc abia incoltite * care fund
smulse, nu trag clupd ele niciun fir de tarfina. Deocamdata sa
ne amintim doar ea una dintre cele mai micdtoare profesii de
credintd din Indelefnicirea poetica, se sprijind pe afirmatia neovaitoare ca imaginea este calea pe care o ia orice cunotint *.
Silogismul se infdtieazd aid sub cea mai limpede forma' cu pitinta, iar argumentul acesta merit a fi luat In seama, deoarece
este una din pietrele de altar ale noului cult poetic: mice chip
de &Wire este imagine ; ori imaginea valabila, imaginea pregnantd,
imaginea totala, este imaginea poetica ; deci, cunotinta pe care,

mai presus cleat oricare alta, va trebui s'o Imbrd-tiem cu evlavie,
este cunotinta poeticd.
.Dar, fie ca e vorba mai degraba de a in/ Olui cleat de a

cunoqte, fie ca-i vorba de 4 a preface lumea * i nu de-a ne-o
reprezenta, ne vom folosi tot de imagine, dat fiind cd este cea
mai puternica parghie pe care oamenii au ingaduinta s'o mnuiascd : Tot mai mult se vadete, scrie Andr Breton 1), cd elementul zamislitor al acestei lumi pe care am vrea sd ne-o insuim,
In locul celei vechi, nu este altceva decat ceea ce numesc poetii,
imagine ... Numai imaginea, prin ceea cc se afla neprevazut i

navalnic, in ea, imi cld masura descatuarii posibile i asemenea
desatuare este atat de deplina Incat ma inspaimanta. Doar

prin puterea imaginilor s'ar putea implini, de-a-lungul timpurilor,
adevaratele revolutii 2). MocneLte, In anurne imagini, imboldul
dintai al unui cutremur cle ptimnt...o i astfel, alunecarea pe
care am vazut-o infdptuindu-se Inlauntrul suprarealismului, dela
activitatea desinteresata a spirituluf cdtre activitatea revolutionara, ar putea fi, foarte bine, pricinuit de catre revelatia
facuta poetului asupra puterilor cuprinse Intr'o unealt pe care
1) Hommage a Baint-Pol-Boux.
9 Reprezentarile sensibile n'au fost care, din totdeauna, cel mai desavarsit ferment al activitatii omeneti? Se, ne gandim numai la piramide,
pentru care s'au jertfit milioane de flints, la luptele zadarnice ale imparatilor iconoclasti, la imaginile ce au pricinuit Cruciadele, la rolul jucat de
dare Bastille, de catre Austriaca #, de catre t Patria primejduita* in Reyolutia franceza, la materializarile planului cineinal, astfel cum s'au infa'peat in sanul unui popor atat de mult tributar reprezenterilor (cf. gustul
pentru opera qi pentru teatru) cum este poporul rus.
ROLUL IMAGINILOR -IN POEZIA MODERNA
489
un veac intreg de cercetgri izbutise a-I desgvari. Iar faptul Ca
in timpul rgzboiului a luat natere o poezie militants, atat de

exceptionala In literatura noastra, indreptatete asemenea presupunere, daca vom cguta sg lam bine aminte ea operele ce
s'au ivit din 1940 i pang acum, fmpotrivindu-se povarnirii
spre vulgaritate a productiilor de circumstanta, i-au indestulat,
inteo bund mgsura, indrazneala lor primejdioasg, din puterea
descumpgnitoare a imaginei moderne.
*
A trecut aproape un secol de cand, In Jurnalele intime ale

sale, Baudelaire hotgrise pentru sine asemenea misiune: 4 SS
preamgresc cultul imaginilor (marea, singura, priinitiva mea
patima) *1). A trecut prea puling vreme totui de cand critica
i-a dat seama ca se schimbase ceva i In chip temeinic in firea
metaforei poetice. Desigur, din niciunul din studiile intocmite
asupra vreunui poet nu lipsea capitolul traditional asupra imaginilor folosite de el, impartite In chip Intelept In vizuale, olfactive, auditive, motrice i Dumnezeu mai tie In Cate alte falnice
deerfaciuni cenestezice sau kinesteice 2). Sg nu uitgm nici po-
adevarat huzur pentru profesori ce s'a lnjghebat

In jukul suprimgrii lui ca, infaptuire pretuit drept un nec plus
liloghia
ultra al descoperirilor simboliste. Nu tiu In ce fel, insg, asemenea

observatii, pline, cum ar fi spus Lautramont s de o considerabila
masura de Insemnatate nuld *, ne-ar fi putut deslui temeiurile
unei revolutii verbale care cerea ea insai a fi insotita de o con-
ceptie cu totul proaspata. asupra mijloacelor instrumentului

poetic.
Faptul acesta, anume ca poemul nu se mai infatia ca o simpla
modalitate a limbajului, cal incet chiar de a maili numai i numai
ritm, sugestie, vraje ademenitoare i. c deveni un instrument

pentru noui descoperiri ; Ca, pe deasupra, activitatea, poeticg,
inteleasa inteun fel cat se poate de larg, fueling' a nu mai con1) Mon coeur Ida a nu, LXII.
3) Cam acelai lucru s'a crezut indatorat, fn chip inutil, si fnfgptuiascit
M. Marc Eigeldinger Inteo carte, exce1ent5. de altminteri 0 foarte documentati, Le Dynamieme de l'image dans la pohie franaise (Ed. de la Baeonire, Neuch&te1, 1943).
490
sidera poemul cleat ca fiind un mijloc, printre celelalte ale sale,
de investigatie iata ceea ce critica nu s'a Invoit, vreme hidelungata, a recunoate. Odata cu aparitia Eseurilor de psihologie
contempoarnd, cazul psihologic al lui Baudelaire va fi stfirnit
interesul moralitilor; nazuintele acestui spirit Malt, mistica sa
supranaturalista, cercetarile sale Intru putinta de a stabili o

cale de legaturd cu acel dincolo ocult* i de a proiecta pe fata
aceleiai oglinzi atat microcosmul cat i macrocosmul 1) aproape
c nu trezird niciun interes la Inceputul acestui veac. Cat despre
mesa giul lui Rimbaud, se tie in ce fel a stat Inmormantat pada
la Intronarea suprarealismului. Nu ma pot Impiedeca de a

gandi, scrie J. Rivire In 1906 2), cd temeiul lor de mandrie (e
vorba de Mallarm, Rimbaud i Verlaine) sta In faptul de a le
fi Ingaduit lui Rgnier, Jammes, Van Lerberghe, care sunt

sd se afirme *. 0 asemenea declaratie, ieit
cei mai de seama
de sub pana unui tanar atat de istet, ne umple de mirare. Pricina
n'ar fi tocmai judecata de valoare, cat Intelegerea Insai a exercitiului poetic. Intre 1850 i 1873, oameni ca Baudelaire, Mallarm i Rimbaud, proclamaserd putinta unei cunoateri parti-
culare a universului, nevoia unei asceze, cerintele unei vieti

de sihastru In cuprinsul poeziei*. Baudelaire, prin mijlocirea
poeziei i strabatand ineleagurile poeziei*, cauta a pune sta/Janke de Inclata, pe acest taram Insui, asupra unui paradis
revelat*. Mallarm scria foarte limpede: Ma balbai, plin de
umilintii: Poezia este prin mijlocirea limbajului omenesc Indrumat pe fagaul ritmului sau esential expresia sensului tainic al existentei. Ea Inzestreaza cu autenticitate trecerea noastra
prin lume i alcatuiete singura stradanie sorocit spiritului*.
Rimbaud se afla In cautarea vietii celei adevarate *. Intreaga
poezie se Ina?ta la ideea suprema a menirii sale. Nu Intrevazuse
ea oare aceasta menire, mai fnainte, prin Nerval, Hlderlin,

Novalis? Dar ce spun
Ronsard, Du Bellay, Iiiii ei, Lionezii,
1) a Exist& un mijloo, pentru Bullet, de a intra in legiturii cu acest din-
colo ocult: intre microcosm si macrocosm ambele, in esenta lor, fiind

spirituale Se aflit un tiamaci care le ingrtduie a se desviilui unul fat e'. de
celidalt si a se recunoaste: e limbajul simbolurilor, al metaforelor, al ana.
logiilor *.
1) Corespondenfa cu Akin Fournier, vol. II, p. 86.
ROLUL IMAGINILOR IN POEZIA MODEBNA
491
unii dintre Proventali nu n5zuiser oare dtre acest zenit mistic,

In lumina druia poezia devine cunoastere a unei realifdti transcendente? i n'a ddinuit oare totdeauna o traditie orfic5 a poeziei, ale drei vlAstare s'au rgspndit, strabgtnd doctrina gnosticilor, Alexandria, ocultismul medieval, umanismul lui Marsile
Ficin si al lui Marul, Ong la Goethe, Maurice de Guerin si atatea
spirite, dintre cele mai alese, ale romantismului european?
TotuO, critica urma s'a cuvnteze la nesfarsit asupra jocului
poetic, dupd blandele precepte ale lui Horatiu, ale lui Boileau
ori ale lui Verlaine. Acolo unde se deslusea o esent5, ea ne vorbea
despre cele ce se cad ori nu a fi; acolo unde se vgdeau vizionarii,
ea nu afla dedt scamatori ; acolo' unde ar fi fost de dutat o alchimie a verbului , ea deslusea : coloarea vocalelor 1 Poezia dpata
tot mai mult constiinta de a fi o liturghie In stare de a evoca o

prezent5 real ; aflandu-se In pragul templului, critica Insemna
modulatiile si f g5teala ghilotinatului, pentru purees la drum 1),
astfel cum le deslusea la slujitorul biscricii.
( Rostul suprarealismului, in istoria litcrelor ncastre spune
a-tat de bine d-1 Leon-Gabriel Gros, ... 2) va fi fost cel de a
mijloci gandirii franceze, uneltele unei critici a Poeziei. Pada' la
Inceputul campaniei lui Andr Breton si a' echipei sale, MOO
acei care nu socoteau un text ca fiind o cuvntare oarecare,
nu se incumetau decat pada la unele vagi aprecieri asupra virtutilor de sugestie sau de incantatie ale poemului. Numai datorita suprarealismului, si In ciuda tuturor ifoselor lui, cele mai
Inalte nazuinti ale lirismului din toate epocile s'au rnduit pe
Intcicsul nostru . In ceea ce ne priveste, nu vom uita rolul de
initiator pe care I-a jucat, dcsi asupra unor lucruri i-a fost
dat a se insela cateodata, villa pe care insa ne-o putem explica
abatele Bremond, precum nu vom uita nici strAlucita revansd
pe care o pregneau, In folosul spiritului critic, oameni ca d-nii
Marcel Raymond, Rolland de Reneville, Albert Beguin, J. Maritain, E. Jaloux, Thierry-Maulnier si attia altii...
Am putea spune Irish' c ast5zi toat lumea gandeste la fel
asupra fenomenului poetic? S5 revenim la imagini. Dad exist
1) Jurnalul fratilor Goncourt, Octomvrie 1857.
s) Fontaine, numr special: De la page comme Exercice apirituel (MartieAprilie 1942), p. 49.
4911
REVISTA FUNDATULOR REGALE
o alta forma de limbaj ale carei modalitati sa fie dictate de catre conceptia pe care si-o intocmeste
poetul asupra menirii sale demiurgice, atunci aceasta este. e Intreg universul vizibil, spunea, de asemeni, Baudelaire 1), nu este
decal un magazin cu chipuri i cii semne, carora imaginatia va
avea a le da un loc i o valoare, relative amandou *. Loc i
valoare ce devin de prima insemnatate atunci cand limbajul
simbolurilor, al metaforelor, al analogiilor * slujeste la intemedup.-a cum vom vedea
lerea universului Intru spirit i la restabilirea legaturii celor

vazute cu nevazutul. Intreaga istorie a poeziei celui de-al XIXlea veac era sortita sa sfarseasca prin a face din imagine o unealta
de capetenie pentru cunoaterea cea noud pe care i-o fagaduiau
poetii.
Exista, Insa, o controversa asupra imaginii. Intr'o scurta

'Iota din a sa Clef de la Posie 2) d-1 Jean Paulhan a reunit, in
gluing, uncle din elementele acesteia, si putem vedea, astfel,
pe unii critici, care au facut cinstite eforturi sa inteleaga poezia
moderna, urmand a pretui imaginea drept ornament figurativ,
4 un joe mediocru, spune Jean Prvost, de care se face un ciudat
abuz P... 4 Imaginea, adaoga aceldi autor, va fi avand oare
mai multe virtuti decat vreo alta figura de stil, decat perifraza,
de exemplu?.. E dela sine inteles ca rolul antitezei ar fi tot

atat de obositor *. Comparatia cu antiteza rostul acesteia
fiind de a Impotrivi doua realitati pe care poetul modern i-a
fagaduit sa le reuneasca ne poate Indeajuns desvalui gresala
in care cade criticul mai sus pomenit.
$i ce putem gandi despre asemenea judecata biciuitoare, pe
cat s'ar 'Area formulata de Paul Souday, care, pe vremea
sa, s'a numarat printre cei dintai admiratori ai lui Valery?
4 Poetii Inzestrati cu idei sau cu imaginaPe aflasera Inca mai
de mult uncle procedee care pretuiau cel putin tot atfit cat cele
ale suprarealistilor *. Astfel deci, imaginea suprarealista pe
care, In multe privinte n'am avea s'o deosebim de imaginea

celorlalti poeti moderni n'ar fi cleat o randuire de cuvinte
i de fraze ce-ar purcede dintr'o idee ; sa ar face parte cam
din aceeasi clasa de artificii, ca si metafora clasica, figura de
1) Art romantique ; stucliu asupra lui Delacroix.
9 Gallimard, Colectia Mitamorphoses, 1944.
4S4
retorica abia superioara celorlalti tropi metonimia, sinecdoca,

hipalageul dar a cdrei folosire de catre poetii moderni, intrecfind masura, ar fi din nefericire, mai putin hotaritoare decal
in versurile lui Lamartine ori Corneille.
In sfarit, criticii care accepta principiile revolutiei inaugurate de care suprarealiti, nu vor sa recunoasca urmarile acestora. WA pentru ce d-1 Paulhan se and indreptatit a spune 1):
t Iata locul cel mai comun al lucrurilor nelamurite i al contradictiei. De obiceiu, mai toti incep prin a ingadui faptul ca, in
sanul poeziei, se and o taind ce, inteadevar, nu poate fi imprtaitd. Totui, in privinta amanuntirii acestei poezii se proce-
deaza urmandu-se calea legilor sau a regulilor, aa cum s'ar

i. cu aceeai simplicitate in privinta sulfului, a
greutatil, ori a starii timpului. Ori, daca taina este esentiala
poeziei astfel cum dintru inceput s'a pretins fiece trdsatur
poetica, incepand cu rima i sfarind cu exercitiul spiritual, ar
intampla
trebui, dimpotriva, sa poarte intiparirea acestei taine i sa o tal-
maceascA in vreun fel oarecare. Iata deci ea sunt atatia sorti

ca legile cu infatiare gramaticala sau tiintifica, ce ne sunt
propuse, sa se afle statornicite pe temelii false i.
* * *
Care este misterul, care este intentia lainuita ce poruncete

poetului modern a se folosi inteun anume chip de imagine? Din
ce pricini va fi ajuns el s'o considere ca fiind operatia primordiala
a unei gandiri poetice?
Litmea spiritului, ca i cosmosul astronomilor, se afla Inteo
necontenita expansiune. Larginduli mereu cercurile intocmite
in jurul adevarului primitiv, nu poate impiedeca faptul unei
indepartari de acest adevar, central, ori de eke ori ii impratie
aventurile sale, sorii i satelitii sal. Imboldul original care a
faramitat candva unitatea ii urmeaza micarea sa cu un neinvins automatism: ideile dau natere altor idei, aparentele,
odata solidificate, isvodcsc fantome noui, iar din privirile mele
purced t naluciri raspandith in noapte i in cuprinsul ochiului *.
Optimistul ne incredinteaza ca spiritul infaptuete progrese, iar
realistul, ca se indrumeaza pe cal de specializare. Incheieri ce
1) Op. cit., p. 10.
494
sunt fr indoiala adevarate, In ceea ce privete rosturile unui

soiu de creer mijlociu al omenirii: acesta nu Infaptuiete progrese
decat Indrumfinduli paii, pe rand, pe fiecare dintre sagetile,

ce pornesc ca nite raze (linteun focar pierdut, i patrunzand,
impreuna cu una din aceste sageti, inteo rasfrangere a negurilor.
S'a intamplat Insa, ca, In anume epoci, unele sp*rite alese sa fi
Inte les progresul ca o revenire la acest sambure isvoditor, la
aceastd viziune centrala, Inlauntrul careia se tergeau orice deosebiri. Atunci luau natere civilizatiile, literaturile de asemuire.
Cuprinzand multipla i nanteleasa minunatie inteun manunchiu
a carui legaturd ar fi Intocmit de Insui ochiul lui Dumnezeu,
asemenea civilizatii pot fi numite clasice pentruca ele &math
din nou aparentele, statornicindu-se in vreunul din acele turnuri
ce slujesc spiritului pentru a scruta zarile
Numar de aur,
Ideie platoniciana, Frumusete, Religie din care pornesc ca
nite raze, cele mai multe din privirile raspandite de catre o
anume epoca asupra universului. Cultul Ratiunii, identificarea
ratiunii carteziene cu Viziunea ce cuprinde totalitatea, a fost
cea din urma, In timp, dintre incercarile mari pe care le-a facut
spiritul omenesc pentru a-i regasi taria. Dar ratiunea noastra
putea fi ea socotit drept fire adancd a lucrurilor, drept duh
tainuit al realitatii? Inca din veacul al XVIII-lea, cativa iluminiti avura indoieli asupra acestui fapt, i se tie cum, mai In urma,
o turbure rasvratire a sentirnentului nimici ceea ce fusese atata

vreme, temelia metafizica a clasicismului.
Dat fiind c i se atribuie poeziei i imaginei o putere magica,
am putea vedea In aceasta Imprejurare semnul unei proaspete
sperante. Nicio altd masura de nefericire n'ar fi fost Indestulatoare, In gall de ingrozitoarea complexitate, de haosul
pe
care gandirea nu-1 poate cuprinde In granitele ei al lumii
moderne, pentru ca mizeriei spiritului sa i se desvalue cat de
mare era ajutorul oferit nu pentru a se refugia pe un tdram
imaginar, ci pentru o proaspata zamislire Intru rosturile acestei
lumi de catre o asemenea afirmatie : Poezia este realul absolut $ 1). Fata de clasici, o asemenea formula
ce nega o ratiune
universala
ar fi Insemnat o eXpresie a desnadejdii. Pentru
anume contemporani, ea este masura unei nespuse libertati.

1)
Novalis.
ROLUL IMAOINILOI1 IN POEZIA MODERNA
495
Se intAmpla ca drumul cel mai bun care ar putea s ne duca

la asemenea unitate i catre ea se tndreapta nazuintele noastre,
dupa atAtea rataciri sa fie irnaginea. Inteadevar, ce altceva
poate fi imaginea, cleat apropierea a doua realitati mai mult
ori mai putin departate, in vederea cuprinderii lor ideale inlauntrul unei identitati ce ai se Infatieaza ca fiind Insasi limita
confruntarii lor? <Unitatea spiritului regasita in multipla alcatuire a materiel *, iata definitia pe care ne-o d d-1 Pierre Gughen; i, acela0, adaogii Inteo fraza ce acum a capatat faima:
Imaginea nu este &cat o forma magica a principiului identitatii 1).
Din mice imagine puternic Intiparit ia natere Intotdeauna,
in chip implicit, o a treia realitate, care este topirea laolalta,

volatilizarea celorlalte doug. Atunci cand Baudelaire scrie: a Eti
ca un cer frumos de toamna, limpede i trandafiriu $ 2), el nu
se mu1tume0e s alature caracterul unei fapturi alese i aaalogia
ei exterioara, ci Intocme0e i dintr'una 0 din cealalt o simbioza,
a cal ei fire este cu totul deosebita, fiind vorba de o adevarata

stare sufleteasca: melancolia lui se investmAnta cu o nuanta
noug, Inlauntrul careia duio0a omeneasca se afld topit laolalta
cu o nostalgie cosmica, iar dorinta se Indeparteaza pe fagapl
unui sentiment de tainica interzicere. Astfel, deci, imaginea
este mai mult cleat o asociatie, infatiAndu-se, atunci and se
Incheie, ca o creatie autonoma i purA. In acest "sens, drept ar
fi sa sustinem ca tinde, fara voia ei, catre simbol i lard nicio
indoiala, am afla aici una din pricinile pentru care, de-a-lungul
celor cAtiva ani ce-1 despart pe Baudelaire de Mallarm, s'a
infaptuit atAt de lesne alunecarea uneia catre celalalt. Ea nu
se mu1tume0e a insemna o Inrudire de mai inainte consfintitA
ci nazue0e a contopi cei doi termeni in sanul unui focar indivizibil. Astfel ca, In mai mica masura, joaca rolul pe care teologia
I-a pus in seama SfAntului-Duh, acesta inchipuind, Intre celelalte
doua Fiinte, adierea dragostei, purcederea mAngAietoare ce le
une0e.
Hrisoavele sale boiere0i sunt prea frumoase pentru a nu fi

supraestimate. Dad simbolul, dupa cum atAt de limpede a des') Les Nouvelles Litteraires, 1 Iunie 1929, citate de citre d-1 Raymond
(De Baudelaire au Surreali.sme, p. 286).
1) Causerie.
496
kaInsTA FUNDATHLOR RgOALg
luit Hegel, nu are numai valoarea analogicg pe care i-o atribuia

Kant, ci o valoare sinteticg 0 claca mice sintezg inseamng manifestarea 4 armoniei universale, a unitaii primordiale #1), imaginea
cea mai simpla, comparatia cea mai elementarg este 0 ea, intr'un
fel umil, o mgrturie a acestei armonii. Numai din faptul cd in

vorbire exista infima, nevinovata particula ca, se desprinde o
insemnata descoperire: faptul acesta inseamnd ca niciun lucru,
niciun gand nu poate fi pe deplin prizonierul dainuirii lui deosebite ; cg lucrurile 4 totdeauna s'au expriinat printr'o analogie
reciproca, din ziva in care Dumnezeu a Intocmit lumea pe calea
cuvantului, ca o totalitate indivizibild 0 complexa # 2); insfarit cg,
dupg cum glgsuete invagtura lui Swedenborg, 4 totul
forma,
micare, numdr, colori, miresme a-tat pe tarmal spiritual ca 0 pe
cel material, e semnificativ, reciproc, reversibil, corespondent* 2).
Putem ghici de pe acum ce ispite, ce betie poate starni la

un poet darul imaginilor. Dar, mai de pret, in sine, decal darul
de a stapani cat mai multe graiuri, in imprejurarea ea' acesta
n'ar fi deck putirrta de a confirma, in tot atatea cuvinte cati

fii ai lui Babel exista pe lume, tragica insingurare a lucrurilor.
Prin silnicia infaptuita de o imagine, poetul se inscauneaza in
chip de arbitru al aparentelor, mijlocind o impgcare inlguntrul
cuprinzgtoarei familii a celor create, cgrora le redg demnitatea
lor de copile ale unei Gandhi supreme. Bab-el ori Bab-ilion
capag din nou adevgratul sgu sens de Poartg a lui Dumnezeu.
a Micarea de reintoarcere in sanul unitgtii, ne lamurete atat
de bine d-1 Marcel Raymond 4), strgduinta de a cuprinde lucrul
unic inteo prezenta multiplg, urcand pe firul analogiilor care izvoare, se inrudete cu incercarea de a crea inlguntrul tau o s viziune
diving s a universului, i. chiar ceva mai mult decal atilt : sentimen-
tul unei existente absolute, care se impartgete din divinitate s.
Inteadeva, artistul nu se multumete numai a reggsi asemuire dintre lucruri, a lega filiatia lor uitat de Dumnezeu ;
nu- i-ar inggdui s fie doar un heraldist care n'ar tine seamg
1) Cf. Marc Eigeldinger, op. cit., pp. 171-172.
2) Baudelaire, Art romantique.
3) Ibid. Articol anupra lui Victor Hugo.
() Gknies de France, Baudelaire, p. 201 Ed. de la Baconnire., Neuchatel,
Mai 1942).
497
de blazonul universal. S Uinta pe care o stapAnete 11 indeamnA
pe el, fie a-i descoperi primul nascut in genealogia aparentelor, fie a statornici asupra acestora, prin puterea artei sale,
un fel de paternitate adoptiva. Poetul imaginilor nu-i afla ini
destulare din faptul de a se risipi in oglinda analogiilor i in jocul

fara de sfArit al rgsfrAngerilor universale. Ca pAianjenul la
isvodirea pAnzei lui, el rAnduete imaginile in jurul propriei

sale identitati; stadiul prim al actului metaforic adung, cu degetele lui, plasa incarcata cu prada. El este locul geometric al
tuturor similitudinilor. Orgolios cap de familie, patriarh i demiurg al corespondentelor fiind, aceasta stare 11 indeamna pentru
inceput sa-i inchipue cA plasmuete lucrurile dupa chipul si

asemAnarea sa. Dar nu aid s'ar afla cea mai de seamd bucurie
a sa. Poetul adevarat, cel care slAvete noi poetii, cuvAnta
Gcethe, suntem cucernici cufunda aceastd asemuire in umilinta unei identitati superioare: contributia sa la rostul lucrurilor se afla insotitA de o participare la rostul celor divine; analogia sa cu universul, de o asemuire cu Dumnezeu.
Numai in aceastA absorbtie ultimA, va trebui sa aflAm unul
dintre izvoarele
izvorul cel mai insemnat, Lira IndoialA
legAturilor dintre poezie i misticA. Participarea care definete
misticismul nu-i nimic altceva, in rosturile ce-I privesc pe poet,
decAt o metalord supremd. Imaginile au fost pentru el cel mai
desavArit exercitiu spiritual; deodatA un ultim simbol, ce le
rezuma pe toate celelaite, isbucnete svArlit tie o pala de vAnt,
ca o flacarA in sAnul divinitatii. In aclipa aceasta catharsis-ul
se afla implinit. S'a infAptuit in chip tainic o trecere dela reculegere la contemplatie.
De altminteri inrudirea poeziei cu starea teopatica a misticului nu s'a ivit oare pe vremea cAnd cea dintAi a cApatat contiinta fariei imaginilor? 1) Nu-i oare aceasta o dovada vAditA
cA modul de cunoatere transcendentA insuit de poezie purcede
la infAptuiri prin sugerarea legAturilor?
1) Este un fapt destul de ciudat de constatat, c In decursul celui de al
XIX-lea secol, paralel cu simbolismul, avea si se desfapare i medicina
homeopati, a carei formula: similia similibus curantur, succedand adagiului
medicinei clasice: contraries contrarii8, ar putea fi reteta moderna a unei
tlimsiduiri a gandirii.
a
498
REV1STA 1UNDATI1LOR REWiLE
Salut ! ancore endormies

A vos sourires jumeaux,
Similitudes amies
Qui brillez parmi les mots
Au vacarme des abeilles
Je vous aurai par corbeilles,

Et sur l'chelon tremblant
De mon chelle dor&
Ma prudence vapore
Dj h. pose son pied blanc 1).
Aceasta scara a similitudinilor care, din treapta 'n treaptil,

ne duce care Similitudinea isvoditoare de inceputuri, aceasta
scara ce se iveste adeseori In visele spirituale, e tocmai aceea
de pe care-si iau sborul visarile unui misticism poetic.
Sa nu-si inchipuie totusi, poetul, c mice imagine ar fi priincioasa indeletnicirii sale I Exista o intreagd serie de omologii,
de raporturi, de reminiscente ce nu vor avea alt efect deck sa-1
Intareasca intru sistemul sail de referinte obicinuite, sa statorniceasca prin 1nsi existenta legaturilor insingurata neclintire
a lucrurilor. Sunt ca niste lucratori ce par a lega dou cldiri
impotrivindu-le, pe fiecare din ele, celeilalte. Legaturi de Inlnluire, camaraderii de inchisoare pe care nicio razd coborit din
inaltimi nu le lumineaza, calusei de imagini veghiati de aproape
de catre paznicii bunului-simt. Cam acestea ar fi metaforele
carora le-ar da nastere exercitiul activitatilor noastre de suprafata, dat fiind ea imaginatia i sensibilitatea pot urma adeseori
drumuri mult batatorite, intocmai cum se intampla I cu julecata.
*
Cea mai de seama, singura primejdie adevarata care ameninta spiritul este obicinuinta. 0 imagine care, in prima sa intiparire a izbutit sa stranga puternic legatura dintre lucruri, dacal
se vestejeste, nu mai ramane decat ca o proectie plana pe ecranul
ochiului nostru launtric: a Curcubeele intinse ca niste haturi *.2)
daca s'ar afla reproduse, de cinci ori sase ofi, astfel cum se obicinuia candva, in carnetele cu expresii pe care le alcatuesc candi.
datii stiIiti, ar putea ajunge tot atat de conventionale cat si

1) Paul Valery, Aurore.
I) Rimbaud, Bateau lore.
ROLUL IMAGINILOR IN POEZIA MODERNA_
499
41 aurora cu degete de trandafir sau <c carul neguros al craiesei

umbrelor a.
Aceasta constatare foarte simpla atrage pe urmele sale,in ceea ce
privete poezia, care ateapta din partea imaginilor o revelatie Inca
necunoscuta, unele insemnate consecinte. Cea dintai este nevoia
nestavilit de noutate. Natura nu ne infatieaza decat fapte de

recidiva : metaforele ei se repeta, sperantcle ei nu vor s se amestece, toate afinitatile pe care le descoperd in launtrul su devin
legaturi. Ea este 4 o bagheta magicd impietrit 4 Jamais de

la nature il Tie faut s'carter s, 4 que la nature donc soit votre
tude unique * da, dar ce se numete oare naturd sau natural?
In sensul clasic, asemenea maxime nu sunt oare tot atatea invitatii de a suprapune scleroza spiritului nostru, unei realitati
invartoate? Framntati materia, treziti-i memoria, faramati-i
visul sau de piatra, iata sfaturile pe care le optete poezia la
urechea zeloilor ei iubiti. Tinta unei imagini va fi deci de a
starni asemenea relatii Intre lucruri indeajuns de departate unul
de celdlalt, !neat din inmanuncherea lor s rezulte o Intovaraire patimae iar nu legaturi de familie. Corespondentele nu trebue
sa se prefaca niciodata In convenienfe, prin consolidare I
Surpriza, ciudatenie, scandal demonul lucrurilor potrivnice naturii 11 ateapta In chip tainic, pe metafizicianul imaginilor. Mai e nevoie sa spunem ea' straduinta de a cuprinde aceste
semne ciudate nu este cunoscuta de scriitorul clasic? Ceea ce
pretuete el In imagine este, dimpotriva, tocmai un caracter de
afinitate rationala, de familiaritate incereata, o patina datorit
careia imaginatia celor vechi i se infatieaza mereu ca fiind preferabila isvodirilor neffluite ale nascocirii sale. 4 Noutatea, scrie
Valery 1), este una din acele otravuri ce starnesc simturile si
care sfaresc prin a deveni mai necesare decat orice hrana ;
indata ce au pus stapanire asupra-ne, trebue sa marim necontenit
1) Tel Quel, Chose tues (Gallimard), p. 14. De comparat acest pasaj
celui pe care-I transcriem mai jos (p. 59) si in care Valery indrept4este,
in chip implicit, un anume gust al fantasticului, gust ce nu-i nimic alteeva
decilt nitzuinta citre o realitate fundamentald : a Otice privire asupra lucrurilor, care nu este ciudato., este falsa. Dac . vreun lucru oarecare este real,
devenindu-ne familiar, realitatea lui se risipeste in parte. Faptul de a cugeta
ea tm filosof, inseamn5, a te intoarce dela familiar care ciudat si a infrunta
realul dinliuntrul rosturilor celor ciudate s.
a
soo
doza chiar de-ar fi sd devind mortald, altminteri la tot pasul

ne pandete moartea. Lucru ciudat e a ne simti legati de partea
pieritoare a lucrurilor, care este tocmai virtutea lor de a fi noui.
Apdar nu titi a e nevoie sd ddruim ideilor celor mai noui acel
nedesluit aer de noblete, ca i cum ar fi alatuite Card pripd
i coapte Indeajuns ; nu neobicinuite, ci ca i cum ar fi &Inuit
de veacuri intregi; iar nu gata fAcute i aflate in faptul acelei
dimineti, ci numai uitate i regilsite si. Rnduri admirabile i
de un adnc adevdr, dar care sunt dictate de atre imperativul
desavdqirii i n'au nicio putere Impotriva necesitAtii lduntrice
a imaginilor.
Acestea nu au vreun alt mobil mai adnc cleat instinctul
kr de revoltd: sh fdrme eadrele in care se afld Inchise aparentele,
sd intocmeasa raporturi sociale deosebite Intre lucruri, sd reImprospdteze neincetat i cele mai adesea prin silnicie, gndirea
In care am cuprins aceste lucruri, ca i cum ne-ar asvArli i pe
unii i pe celelalte In bratele unei moae, pentru a ne da seama
a suntem odraslele unui acelai Dumnezeu. Acel 4 nedesluit
aef de noblete 4 pe care-1 tintete opera clasia face parte din rosturile conservdrii; de data aceasta, se impdrtdete din rosturile
revolutiei. 4 Ddinuind de secole Intregi*, fdrd indoiald, fiind chiar
i de varsta veciniciei, asifel se infdtiau corespondentele dar
e vorba de o vechime de origine, mereu neobicinuit, mereu proaspdtd, nu de o vechime de civilizatie i de folosintd. 4 Astfel
cum existd oameni de lume, recunoate Valery, exist la fel
oameni de univers #1). La fel se Intampld 1 cu imaginile: imagini
care sunt ale lumii, imagini lumeti i imagini cosmice. Sau,
mai degrabd, imagini care, sugernd ddinuirea unui Spirit primitiv i nedespdrtit, referindu-se la cine-tie-ce tainic UrGeist, existd, ca sd zicem aa, din vremuri mai vechi cleat cele
ce-au vdzut prdsmuirea universului.
Dacd Insuirea temeigia a operelor clasice este cea de a

avea putinta 4 sd se rdceascd fdra a pieri *2), imaginea, In felul
cum o pretuiesc cei moderni, vulcania, arzatoare, nimicitoare,
i ea i cum ar avea Intipdrite semnele unei siluiri fdr desfatare.
1) Ibidem, p. 51.
2) Ibidem, p. 20.
5o1
n'are de loc sorti sa ajungd mijloc de expresie pentru un nou clasicism. Zadarnic ar fi de exemplu sa cautam In juru-i aceste pregatiri delicate, visari risipite, cline sentimentale, efluvii imagi-
native, alcatuiri de atmosfera, la sfalitul carom isbucnete,

neateptata, i totui de mult vreme, intrezarit, intampinath
cu strigate de bucurie, avand un gest larg, suveran, inmanunchind toate sunetele armonice pe care artistul le-a ascuns de-alungul acestui minunat urcu, invalvorata -de toate stralucirile
ce par a colinda zarea poemului In cautarea sa, rezumand prin
insai prezenta ei nu tiu ce fluide mincinoi vagabonzi ai
re miniscentei,
i iat-o e secera aceasta de aur in mijlocul stelelor s, tinta a desmierdarilor primite din partea celor zece strofe,
neasemuit podoaba careia nesfarita bunAtate fasfranta asupra-i de pAnzele cerului, sborul ingerilor, capitele de fan pe care
le-ai fi putut socoti drept ruine o, istoria intreaga, cuprinsul intreg
al farAmului biblic Ii slujesc drept scrin i eine altul ar fi putut-o svarli cu atata nepasare, decal un Dumnezeu, Cosapl
verior eterne a?
S'a sfarit cu imaginea-tablou, cu imaginea-compozitie. Peisagii care nu ne poarta catre alte taramuri. 0 ciudata cruzime
pare a nu-i ingadui autorului bucuria cea simpla de a vedea (cel
putin de e-i desfaura In spatiu) reprezentarile sale. Priviti-le
cum se inghiontesc, se imbuca, se contrazic i se nimicesc unele
pe allele. Nicio clip de ragaz, nicaeri nu afli o terasal de pe
care ochiul sufletului, deplin strunit, sa poata contempla, plin
de recunotinta, coincidenta sentimentului i a privelitei, aa
cum se intampla la imaginea normal. Iuteala lui Lautramont,
iuteala lui Rimbaud, iuteala, Inca i mai mare, a suprarealitilor. Nici cinematograful, a carui influenta devine tot mai VAdita, nu este atat de grabit: Ceea ce tehnicieAli peliculei numeau
un londu-enchalni se afl de mult depait. Poemul modern e
un kaleidoscop Inteal carui cuprins, mii de fatete cu margini
taioase par a fi tarite Inteo curgere nesfarita ; fluviu incarcat
cu cioburi pe fata caruia nu se desemneaza nicio alt geometrie,
In afara celei a unui univers anterior tuturor dimensiunilor.

* * *
Aadar poetul nu se multumete numai cu imagini intru totul
neprihanite, ce nu talmacesc niciun fel de obicinuinta, niciun
502
REVISTA FUNDATHLOR REGALE
raport dintre obiecte invechit ca o racil5 ; ba irica mai simte

nevoia ca ele sa se urmeze inteo saraband ametitoare, s6 fie
tarite In aceast avalan0 in care sufletul nu mai poate respira
cum trebuie iar lucrurile nu se mai pot inraddcina. Fgrd indoiald nimic nu-i mai potrivnic economiei artistice. 4 In fata abuzului, multiplicitii imaginilor, ochiul spiritului este tulburat de
o neornduial incompatibil cu tonul. Totul devine egal in mijlocul acestei palpiri ))1). Nu este singurul prilej in care poezia
modernd arat fat de cerintele artei o asemenea spiiimntdtoare nep5sare. u In prezent ne este dat a asista, inseamn6 in
chip foarte just d-1 Marcel Raymond 2), la urm'arile disoeiatiel
a cloud idei ce s'au aflat vreme indelungat confundate:ideia
de formd i ideia de esent poetic6 . Ar fi locul s ne intreb6m,
mai inainte de a formula o condamnare ori de cte ori o vedem
pe cea dintai dintre acestea cd cedeaza", dac nu cumva cea de-a
doua Ii va fi cetut sthruitor o jertf5 atAt de grea pe altarul unei
poezii ce s'a prefdcut in experient Fauntricg. Este tocmai ceea ce
s'a petrecut in cazul de fat5.

Folosirea repetat a imaginilor n'are, in fapt, numai inconveniente: este un leac, prin firea ei insgi. Poetul cunoate slbiciunea fundamental a imaginei, defectul acestei unelte, de
altminteri att de pretioase pentru metafizica sa poetic. Nimeni
n'a afatat atat de bine aceast imperfectie, ca Bergson, 4 II as-
cultam, acum cativa ani, ne spune Albert Thibaudet, pe d-1

Bergson, desvoltnd inteo lectie, ideia Ca potrivnic unei teorii
foarte comode, in adncime noi nu gandim prin imagini. Desluea in gAndire o micare, o curgere, un vnt asemuitor avntului vital al Evolufiei Creatoare, i, in imagine, ne infalia, nu
pricina, ci dimpotrivd, oprirea i, inteun fel, ingliefarea acestei
curgeri, forma pe care ar cgpta-o in spatiu, devenind, pentru

practica i pentru viata social, o reprezentare *2). Bergson,
1) P. Valery, Tel Quel, Littrature, p. 152.
8) Op. cit., pp. 391-392.
8) La Poisie de St4ltane Mallartng (N.R.F., p. 199. Vom regasi aceast5,
idee in foarte multe pasaje din Bergson. Cf. in deosebi L'Energie spirituelle
(Alcan, 1919), pp. 24-25, in care filosoful compare', via0 noastra launtrica,
au o melodie continua si indivizibil, melodie ce ar fi presarata in chip artificial cu insulele solide ale imaginilor noastre vizuale, amestecate ca intotdeauna au perceppe noastre auditive. W. James scria on days timp mai
503
care a fost adeseori un critic sever Ltd de imagine, nu pare a

fi ghicit ce anurne rosturi i-au dat contemporanii sai : martor
al unitatii pierdute i semn al unei necurmate credinte. Daca
ar fi "recunoscut, aceasta supravietuire, iithluntrul spiritului
nostru, a identitatii primitive, Faa Indoiala ca nu s'ar fi codit
st-i insemne un loc de cinste in planul filosofiei sale : prin ea
se confirma gandirea sa cea mai intima. In mice caz, n'ar fi putut
face altceva cleat sa aprobe straduinta poetilor de a alunga

imaginile printr'alte imagini 1). Inteadevar nu tind ele care a
reproduce, prin desfasurarea grabnica a reprezentarilor i tergerea dimensiunii lor in spatiu, acea scurgere continua care ar
fi, urmand Invataturilor lui, adevarata realitate a vietii noastre
pSihologice, asa cum s'ar putea sa fie insusi tesutul tainuit al firii?
aici ar fi locul sa al-Ram, de asemeni, cat de mult se afla

In acord intuitia poetilor cu cele mai recente perspective deslusite
de fizica moderna. Cercetarile asupra energiei atomice nu se
bizuie oare asupra nestatorniciei pe care o presupun poetii c
s'ar afla In faptul existentei si al raporturilor dintre obiecte,

asupra fluidittii structurii lor, care cste justificarca Insasi a
imaginei? Oare va fi fiind altceva imaginea decat un fel de
fnainte (Precis de Psychologie (Rivire, 1909), p. 214): Va trebui sa-i lamurim psihologiei traditionale ca imaginile ei cu create vii, nu alcatuiesc
decat o foarte neinsemnatil parte dintr'o constiinta concret i af1ata," in
faptul vietii. and spui ea o constiinta nu cuprinde decat imagini de acest
soiu, e ea si cum ai spune ea un rau nu cuprinde decat caldari de apa ori alte
-asemenea volume de apa, ce ar fi capatat tiparul recipientelor in care se
af15,, pahare, litru sau butoaie. Si spunem, daca vreti cu mice chip, ca, toate
aceste galeti ori recipiiente s'ar afla in cuprinsul raului: mai ramane totusi
pe de laturi apa libera, inlauntrul careia aunt cufundate si care urmeaza
a curge printre ele. Tocmai aceasta apa, in stare libel* a constiintei

se incapataneaza th n'o vada psihologia traditionala, atunci and toate
imaginile Bolide se afla imbaiate de ea, primind rasfrangerile-i de coloare s.
1) E tocmai ceea oe dovedesc aceste randuri din Introduction a la Oletaphysique, citate de d-1 Marcel Raymond (op. cit., pp. 142-143): t Nicio
imagine, spune Bergson, nu va putea inlocui intuitia duratei, dar mai multe
imagini deosebite, imprumutate unor lucruri de ordine foarte diferita, vor

putea, prin oonvergenta actinnii lor, so, indrumeze constiinta catre acea
tinta precisa unde se afro, o anume intuiie. Alegand imagini cat se poate
mai disparate, numai astfel vei putea impiedeca pe oricare dintre ele de a
lna prin violesug locul acelei intuitii a earei raspundere o are, pentrucit
Ounci, la randul ei, va fi si ea alungata, fara preget, de catre rivalele ei... a.
504
bombardament spiritual asupra materiei, in stare de a elibera

un nucleu Inca nedeplin statornicit? Nu infdptuete i ea, un
fel de desintegrare in sistemul de legilturi obicinuite dintre
lucruri, preludiu al unei opere de seamd, al cdrei ultim termen
ar fi transmutarea totalitatii in unitate? Si, in sfarit, nu afld
ea oarecare temeinica indreptdtire in ipoteza unitatii materiei,
a alcdtuirii identice pe care o au atomii, vis cu care cea mai
veche poezie s'a tot hranit 'And in timpurile noastre? 1)
*
Identitate, nestatornicie, iatd ce anume ingdduie una dintre

cele mai neobicinuite indrdzneli ale proaspetilor vandtori de
imagini.
FICA' a imaginatiei, inventiunea metaforicd se supunea pang
acum unui judecdtor ce nu se arata prea ingaduitor fata de

maica ei. Dacd 0 4 comparatiune nu Inseam-id numaidecat i
ratiune #, va fi nevoie totui ca ea sd se intemeieze pe rosturile
ratiunii. Aga ca, dei s'a tot spus cd nu s'ar confunda cu ratiunea,
comparatia constituie totui unul din cele mai bune argumente
ale ratiunii. Dovadd este frecventa rationamentului prin analogie.
De indat ce pruncii sai vdzurd lumina zilei, imaginatia i-i
vedea smuli din brate. Nu erau zdmisliti pentru desfatarea ei.
Invidioasd i stearpd, Sara oropsete pe Agar, trimitand-o in
pustiu ; inteligenta, dand in seamd servitoarei sale grija zarnis-
lirii, intelege a se bucura numai ea de frumusetea imaginilor.

Infdptuind adoptiunea acestora, cautd a fi cat mai despoticd,
mai ales Ca' imaginile sunt, in adevdratul inteles al cuvantului,
nite copii gasiti. Desigur, pentru clasic ca i. pentru modern,
imaginea este inteadevdr perceptia unui raport, a unei inrudiri intre obiecte. Dar clasicul nu gandete ca aceastd inrudire
s'ar fi putut intipdri adanc in sufletul universului, deoarece
nu este nici imanentd i nici Vara' limite ; ea se intemeiaza mai
1) Acesta nu este singurul caz in care intuilia poetilor va fi precedat
descoperirile atiintei. S. ne amintim cit, mult inainte ca Einstein sit fi dat
definitia spatiului-timp, Edgar Poe ajunsese in Eureka la incheierea ci.
spatiul 0 durata sunt identice. Cf. despre reluarea aceleiaQi teme de atre
0. V. de L. Milocz (in Epitre a Storge din 1916), articolul d-lui Rolland de
ReniSville asupra acestui poet (Usivere de la Parole, Gallimard, 1944).
505
putin pe firea obiectelor cat mai ales pe aceea a inteligentei,

care este tocmai puterea de a concepe raporturile. Numai inteligenta este in stare a intocmi asemenea suave legaturi prietenesti,
asemenea impletituri stilizate, intinse intre lucruri care, prin

ele inile, sunt nef5tuite si deosebite. Ismal, vagabondul cu
ochi inflacarati , este desprins din mijlocul naturii, despartit
de greeri, de t stapanirea familiara a intunecimilor , sit de Cibela.
Doar mama lui adoptiva are dreptul a-I creste, invatandu-1 politetea de a fi exact, cinstea i modestia, ceea ce se cade a pretui
ori nu, purtarile c-e convin mediului, toate acele virtuti ce vor
terge semnele imprejurarile intamplatoare ale naterii lui i

revendicarile pe care oricand le-ar putea infatisa vreo oarecare
mistica naturista.
Sa va dam un exemplu:
Beaut, mon beau souci, de qui l'me incertaine
A, comme l'ocan, son flux et son reflux.
iata (pentru epoca in care a fost formulata) o analogie surprinzatoare i proaspata ; se afla aici o apropiere neateptata, dar nu
cea care s'ar putea face intre femeie i mare, ci intre capriciile
celei dintai i timpurIle mareelor ; cei doi termeni ai comparatiei
sunt indeajuns de departati pentru a crea o desfatatoare surpriza.
Slava imaginatiei care a dat natere unei asemenea minuni
Dar deindata se i apropie inteligenta, care pornete a cerceta
minunea, i-o Insuseste, o exploateaza. Ce bucurie rationala I
o Asta este 1 striga ea, incantata de propria-i iscusinta 1 Caci,
de fapt, imaginatia curata, a-tot-puternica fantezie, Agar Egipteanca, este cea care a zdmislit? Ba nu, mai degraba este imaginatia psihologicd, Sara, sotia legitima a spiritului.
Beattie, mon beau souci. . . visul modern de data aceasta
pare a cumpani lucruri deosebite imagine (( arzatoare i trista,
I
ce lasa drum liber presupunerii 1) ori poate nu va fi fost femeia,

ci insasi frumusefea, al carei suflet sovaitor va fi avut, asemeni
oceanului...
Si iata acum imaginea modernului. Este invenfiune curata
ai liber5, nu mai este in chip neaparat perceptie. Aflandu-se de
1) ; Am giisit defin4ia Frumosului, a Frumosului meu. Este ceva arsittor i trist, ceva nelmurit, ce lash drum liber presupunerii s. Baudelaire,
Fuaita, XVI.
506
REVISTA FUNDATIILOR REGALg
mai tnainte justificat de cdtre credinfd, nu va fi nevoie sd-i

cereti acte doveditoare. Analogiile, simbolismul lucrurilor, sunt
de esentd metafizied, se pot lipsi de o existentd rationald. Credo
in unum... ,A spune c5 Intre un object i un altul nu este deosebire mai mare ca Intre sev6 i mugurii, florile i fructele unui
aceluiai pom. A spune c5 prin fiece lucru se 1nf5tieaza Spi-
ritul pe de-a'ntagu1, Indatorirea mea cea mai stdruitoare ar fi

sd tumultesc, fdr5 nicio sfia15, analogiile, sfntul lor efect fiind
cel de a rdndui din nou formele In cuprinsul spiritualului.
Indeletnicire destul de lesnicioas5, pe deasupra. Nu numai
pentrucd se Implinete fdrd de paznic, ci pentrucd se bucurd de
Invoirea subinteleasd a lucrurilor. Este greit a crede c n'am
putea compara decat lucrurile asemuitoare. Apropiind ceea ce
se afld In apropiere, Inseamnd sa Implineti ceea ce s'a Imp linit
mai de mult. Aparentele nu sunt chiar atat de zdravgn statornicite incAt nucleul lor sd nu se lase tras de magnetul imaginilor
noastre. Faptul deptirtarii lor nu este de altminteri decdt un dat
al ratiunii ce se afld prizonierd a dimensiunilor ei. Nu se poate
afla o existent5 In sine, In spatiul Spiritului. Imaginatia, cea
dintdi flied a Spiritului, va Implini o lucrare proaspdtd, lucrare
cucernicd i demnd de izvoarele sale, numai desfdcAnd la maximum cele dou ramuri ale compasului, IntinzAndu-le pe orizonta15, care antipozii infinit depdrtati unul de altul.
4 Totul poate fi comparat cu orice, spune P. Eluard, totul

ti afld ecoul siiu, ratiunea sa, asemuirea sa, potrivnicia sa, prefacerile sale viitoare mai ales. Dar acestea din urmd sunt nessfdrite )). Asupra acestei propozitii toatd lumea este de acord,
tncepAnd cu Baudelaire, p5rintele nostru comun. Nu spunea

oare Valery, In Introducerea la Metoda lui Leonardo da Vinci,
ea' orice lucruri pot fi substituite de catre spiritul care are Insuirea de a apropia lucruri i forme oarecari ? Dar viitorul poet
al acelor charmes, va fi vdzut destul de ldmurit urmdrile acestei
universale sinonimii? Atingem aici, observd un comentator al
lui Eluard 1) unul din punctele esentiale ale cercetdrilor suprarealiste: In fotografie se numete revelator baia ce slujete la
developatul imaginei latente; limbajul va fi, tn deplinul Inteles
1) D. Henri Angel, In revista Pyrne8, Oet.-/Nov. 1942, p. 314.
507
al cuvantului, revelatorul realitatii. Inmanunchind cuvintele
dup anume asociatii ce DU vor avea nimic de datorat nici logicei nici utilitatii, va nscoci corespondente noui, va sili realitatile, acoperite de nenumarate straturi de conventii, sd se iveasca
la suprafata. Va izvodi, ca printeo adevarata vrajitorie, fiinte
noui... Cu cat limbaful va fi mai descdlufat de orice constrdngeni,
cu atat, prin sarguinta lui, mai bogat va tasni adevarul.
<I A
vorbi de dragul vorbei, iaid formula descalu.,sdrii v, scrie Novalis,
iar Eluard, la randul sail, se rasvratecte impotriva it acestei

oprel4ti formulate necontenit, in numele rosturilor practice,
impotriva libertatii absolute a cuvantului to.
Ne vom feri de a cadea in ridicol, aratand ca o mistica atat
de putin obicinuit a Verbului, nici nu ia in seama normele pe
care si le-a impus artistul. 4 Cand intamplarea ori inconstientul,
fncheie criticul nostru, ofera dela sine asemenea isbandiri, sal.guinta cautatorului i. cea a fatuitoruIui de imagini devine zadarnic a I). Indeobste faptul de a vorbi numai de dragul vorbei,
este infaticat prin: a bate campii. Romanticii care impotriveau
ilispiratia, elaborarii, vor fi biinuit candva ca poezia involuntard
avea sd fie la randul ei preferata virtutilor vizionarului? Se vor
fi gandit oare partizanii artei pentru arta, care Weptau dela

limbaj unele imbolduri suverane, ca Increderea lor avea sa ajunga
la o negare a artei fnsai? Totuci asemenea imprejurari se aflau
inscrise in premisele celui de-al XIX-lea secol. Marea e ispit

a angelicului ce dainuie fnca din vremea romantismului
pe
taramul inimii, purta, mai modest, numele de demonism fara
doar ci poate trebuia sa urmeze drumul ce clucea spre prapastia
In care fu aruncat, cu fata inainte, Maldoror, printul fulgerat de
imagini. Cel care cautd sa se prefaca a fi Inger. .. Lapsus, fapte
diverse, spovedanii de smintiti, retete de bucatarie, cantece
de copii, jocuri de biletele amestecate fnlauntrul unci paldrii,
nu exista nici arpe nici hada goliciune care, Mfg arta si aa cum
le-a plasmuit firea . , . 4 Imi plac, spunea Inca de pe atunci Rimbaud 1), picturile Aampe, cadrele asezate deasupra ucilor, decorurile, panzele vopsite ale saltimbancilor, firmele, zugravelile
populare ; literatura demodata, latina citit in biseric5, cartile
I) Una Saison en Enter, Alehimia Verbului.
508
erotice M ortografie, romanele strabunicelor noastre, povetile

cu zane, cartuliile copilariei, operele Invechite, refrenele blegi,
ritmurile naive .
N'are nicio insemnatate Intrebarea daca teoria moderna asupra
imaginei ne Ingaduie a ne rasa In voia tuturor peripetiilor catre
care ne poarta cuvntul sau daca desavarita libertate a imaginei se Intemeiaza pe faptul Ca i s'a dat cuvfintului un soclu de
divinitate. S'ar parea ca ambele ipoteze merg Impreuna, se cornpleteaza i se sustin. Cel putin, urmnd fagaul unei logici drepte.
Adevarat este ca numai suprarealitii au mers Ong lk capatul
acestei logici ; doar ei au Inteles sa traga foloase de pe urma

acestei uurinte 1). Cei mai multi dintre poeti Inca mai socotesc
necesara colaborarea spiritului, amintinduli ca imaginea nu

Inseamna numai o legatura a lucrurilor Intre ele, dar ca ea cere
totodata i statornicirea unei legaturi Intre noi i aceste lucruri.
Nu suntem scutiti de a .ni le alatura, oH de a ne alatura noi de
ele, intr'o completare a unitatii. Ce anume ruptura, ce rasfrn-
gere a granitelor personalitatii noastre am putea nadajdui din

partea unei analogii pe care n'am fi resimtit-o? Vizionarea,
activa ori pasiva, este deci, cel putin necesara. Astfel ca numeroi
poeti au ramas credincioi izvoarelor traditionale de inspiratie

ale imaginilor. Pentru unii din ei, imaginile se Infaptuesc printr'o
prelungire a senzatiei, a carei rasfrngere imediata, fireasca,

aproape automata, se oglindete In cuprinsul lor ... Asemenea
imagini sunt primare, adica urmeaza Indata unei senzatii puternice, unei perceptii rare *i originale a. Pentru altii insa sunt
rezultatul unor procese centrale, sunt stari secundare, fie c vor
fi fost Incercate Inteo viata anterioara i ea se ivesc acum din
nou la fata memoriei, fie ca purced dintr'o straduinta cercettoare 2).
1) De altminteri o usurintii, mai degraba aparentil cleat reali. Tot d-1

Henri Angel eerie: a Pentru cel care-i obicinuit a folosi limbajul Intr'un
chip Intelept fA rational, asemenea licentA va fi mai de'grab ii. o stingherire
ori, cel putin, o dificultate. Va avea nevoie di incerce exercitiul unui cuvint
Inteadevar libel% Fire; indoialli ca. la 1nceput va wird, ca un om care, ielind
dintr'o inchisoare, abia desciituat din lanturi, are de mere tn aerul liber r
(art. did, p. 314).

2) Mare Eigeldinger, op. cit., pp. 12-13.
5o9
Dar oricare ar fi izvorul lor i oricat de pretioasa va fi fost

pentru ek sarguinta reflectiunii, cu toate au caracter comun,
un aer de familie ce le deosebete In chip adnc de imaginile
clasice. Sunt astfel randuite bleat sa poata oglindi nevazutul.
N'are nicio Insemnatate faptul daca acesta va fi fost ori nu
Inaltat pana la contiinta falnica, Inteale carei graniti un Baudelaire, un Mallarm, un Valery au incercat s-1 cuprindd, scMdandu-1 In lumina. Ori mai degraba, daca ar avea vreo Insemna-
tate, aceasta se vadete fata de puterea de a mica sufletul pe

care o au imaginile, fata de posibilitatea lor de a avea un rasunet
omenesc, iar nu Ltd de adncurile din care imaginile au fost
scoase la iveala. Chiar de-ar fi recunoscute i ar primi aplauzele
logicei, o asemenea logic6 n'ar putea fi cea care stapanete Infaptuirile noastre dela suprafata ; ar fi un dat al simtuIui nostru,
supranatural. Frumoase i proaspete, aceste imagini nu tin de
lumea evidentelor ce alcatuesc inchisoarea noastra. Ciudate, hidepartate, neldmurite pentru inteligenta insai, ca nite meteori sositi
dintr'o lume necunoscuta, neobicinuite franturi desprinse, du.pa
cum spune Baudelaire, c din nesfarita bogatie a analogiei universale *. Nu judecata noastra ar fi cea care ar putea Intocmi o dare de
seamd asupra-le, ci dimpotriva, acel irational din launtrul nostru,
ce se mai Impartaete Inca din 4 Intunecoasa i adanca unitate*
i pastreaza amintirea inrudirii spirituale dintre noi i univers.

Astfel se lamurete pricina acelui soiu de fascinatie pe care-o
exercit asupra-ne, anume imagini. Diamante ce raspndesc
negre scanteleri i pe care inteligenta noastr nu reuete a le
toci, raman pentru spirit tot atat de imposibil de patruns, ca

desprinse de pe un taram Indepartat. 4 Lin4tite stand rostogolite aici, pe urma unui neguros dezastru *. Zadarnic ceva din
mine tot graete In taind Ca le-ar recunoate ; n'a putea spune
ce anume. Atat de indepdrtate sunt realitatile pe care le impreuna, Meat tea mai putea regasi etapele drumului strabatut.
Dar placerea i ameteala pe care le simt ma incredinteaza ea
au sfarit de strabatut acest drum, dintr'o singura saritura. Si
o frntura din mine, aflata in bund tovargie cu o lume de raporturi pe care-mi Inchipuiam ca n'o cunosc, striga, precum odinioara
ratiunea : ACEASTA este 1
*
510
REVISTA PUNDATHLOR REGALE
SA dAm i exemple? Se invAlm5esc7atAt de multe, In mintea
noastrA. Fiecare dintre noi le are pe ale sale, ce nu se amestecd

cu cele ale vecinului. Cutare tainA, a cArei neprihAnire de nes-
druncinat ne umple de admiratie, poate afla din partea altora

o explicatie rational. Cutare prApastie, cutare perete de piatr
ce nou ni s'a prtrut a fi vertical, a fost cereetat de cAtre altii,
care cunosteau semnele de CalAuzA. SA ne amintim numai de
dibacia dovedit de Mr. Mauron In descurcarea retelei de corespondente a lui Mallarm. Dar ce dovedete oare acest lucru
decAt cA, treptat, ratiunea Ii asimileazd i-i insuete nAscochile proaspete ale intuitiei, ea implinindu-se, se preface inteatAt, incAt astazi nu mai arat asa cum a fost ieri? Am fi
nedrepti dacA ne-am gAndi c ramAne necontenit impermeabild
In fata unor evidente care, pentru inceput, ii scApau. Mind Faun-
tricA firii noastre, nimeni n'ar putea spune cA ar fi lipsit din

alcAtuirea vreuneia din emotiile incercate de noi, ci nu s'ar fi
ImpArtgit din orice bucurie pe care vorn fi simtit-o. Este tocmai
ceea cc recunostea i abatele Drmond cAnd scria: 2) 0 Anima
i-ar fi aruncat al sAu
care
vitefie cu neputinfd de infdptuit
Animus pe fereastrA, i-ar schimba de indat numele, s'ar rAndui
pe o treapt mai jos decAt instinctul animalelor Apoi addoga:
4 Din pricina faptului Ca IncereArn sA lc deosebim, s'ar pArea cA
1$.
am cauta sA semAnarn vrajba intre ek. Dar nu l ... Este unul

i acelai suflet indivizibil ce are un centru i o suprafata ; care
Intocmete judecAti asupra realului i care-1 stripAnete; care
n'ar putea intocmi aceste judecAti, dacA, Intr'un fel ori intr'altul,
n'ar fi inceput prin a-I stApAni; i care dacA n'ar rationa asupra
lui, sau, macar, dacA nu I-ar rafionaliza inieun tel ori lnir'altul,
zadarnic 1-ar mai stapemi)). i Incheierea abatelui: Intre cunoaterea poetkA i cunoasterea intelectuald, se infAptuesc statornice schimburi de actiune i reactiune 5.
Mai bine nici nu s'ar fi putut spune: unul i acelai suflet

indivizibil. Uncle sunt hotarele dintre deosebitele puteri ale spiritului? Cum sa deslucti mAsura exact in care se impArt5esc
din desfAtarea poeticA, fiecare din ele? Nu este oare ratiunea
2) In Mallarme l'Obscur (Ed. Denol, 1941).
s) Priere et Podsie (Grasset, 1926), p. 155.
11OLUL IMAGINII,011 IN FOEZIA MODERNA
stx
noastr aceea care, deseori, se invoeste a se da la o parte in fata

unor anume instApaniri, invilluindu-le totodat5, inteo adancd
admiratie? Nu se intampla oare ca, pe f5gasul cuthei analogii,
cu neputint de l'amurit printr'un examen rational, sti fie tocmai
inteligenta cea care, multumit de faptul Ca drumul Care obicct
urmeaz5 o directie recunoscut5 de ea, ne d5 ineduinta de a
merge mai departe decat propriile ei posibilithti? 1).
Nu este vorba deci s'a inlgtufam ratiunea dela asemenea
acinc6 sguduire, pe care poezia o imp5rt(ste fieca'rei fiinte.
E vorba de a ti daca nu cumva ea este 'cea care o primete i
o transmite, dac nu cumva ea reprezint sistemul nervos prin
care trece cea mai intensa desf5tare a noastr. Totui unele
imagini chiar dacg le-am desprinde din opera celui mai intelectual dintre poeti ne tngkluie a avea destule Indoieli. Inteligenta pare a fi totdeauna poftit5 la ospiltul lui Valery. Cu
toate acestea, deseori e nevoita a se multumi nurnai cu umbra
bucatelor I
Comme le fruit se fond en jouissance
Comma en &dice il change son absence
Dans une bouche oft sa forme se meurt .
. 2)
Voluptate de nedescris, hicomie ce nu-i poate afla deslusire I Prezenta tot atat de subtild pe cat este o absentd... Sd
alegem doar douil exemple :
Et, roche d'air pur . . .
Et toi, maison brfilante, Espace, cher Espace . . .
Tonnes d'odeurs, gran& rends pgr les races heureuses
Sur le golfe qui mange et qui monte au soleil . . . s)
Dormeuse, amas dord d'ombres et d'abandons . . .
Ton repos redoutable est charg de tels dons.
0 bidie avec langueur longue aupres d'une grappe . .
1) Cineva care putea fi tot atat de putin biinuit de rationalism, ca si
Brmond, Marcel Proust, eerie: s Viata este aceea care, treptat, cu fiecare
intlimplare in parte, ne ingildue a b'aga de seam& cri, tot ceea ce are o deosebitii, 1nsemniitate pentru inima eau pentru spiritul nostru ne este infiltisat nu declitre judecatit, ci de eu totul alte puteri. i atunci inteligenta
inssi, dandu-si seama de superioritatea lor, abdic5,, prin rationament, fay"
cie ele si primeste a fi colaboratoarea si slujnica bor. Aceasta este incredeica
experimentalti. s (Albertine disparue, I, 14).
2) Charmes, Le Cimetiere marin.
2) Album de vers anciens.
4) Charmes ! La dormeuse.
512
N'a vrea sa spun ca o raza de exegeza n'ar putea lumina

pe fur4, aceste imagini. <Le temps d'un sein entre deux chemises .
Aveani toata libertatea de a ne inchipui vreun valmaag de

nori (sau altceva) plutinci carnos, deasupra acestor rase fericite.
dar, de fapt, ce anume

de a vedea In caprioara aceasta
vad In imaginea acestei caprioare? Nu sunt de nimic sigur.
e Cat de multe greeli le sunt fagaduite, celor mai alese spirite
totui, t longue aupres d'une grappe cat de repede a izbutit sa ia locul acelei ma jeune arnie 1 Lucruri vadite, pe care
judecata mea le incuviinteaza, dar pe care nu le poate acoperi
pe de-a'ntregul, Aceste imagini -- i asta este toata indreptatirea lor asemeni centurii hoinare a Umbrei,
Font dans le souffle a drien
Frdmir le supreme lien
De mon silence avec le monde .
. . 1).
Logica, fiind poftita numai de ochii lumii, va fi fost in stare

a lua loc la ospatul spiritual dat de un Valery ori de un Mal-.
larme; ramne, insa, straina de nuntirea sfintita a unui Rimbaud. In fata unor anume imagini, a caror fascinatie, totui,
a crescut netncetat, taria noastra In discursuri, de trei sferturi
de veac incoace, n'a prea facut progrese. Ce alt raport, decat o
evidenta irationala, ar putea exista intre cei doi termeni ai

acestor asociatii:
Est-ce en -ces nuits sans fond que tu dors et Vexiles
Minion, d'oiseaux d'or, o future Vigueur?
sau intre ultimele trei versuri ale acestei strofe:

J'ai vu le soleil base tachd d'horreurs mystiques
Illuminant de longs figements violets,
Pare'ls d des acteurs de drams tres antiques
Les flots roulant au loin leurs frissons violets.
In aceste versuri pe care toata lumea le admir :

Quand les juillets faisaient crouler A coups de triques
Les cieux ultramarins aux ardente entonnoirs, 55 .
ar fi oare cu putinta de lamurit in chip logic aceste pline de adevhr si adnc intiparite coups de triques?
1) /bid. La ceinture.
1) Bateau Ivre.
513
Tot astfel necesar i totui inexplicabil este raportul intre

omega i raza violeta a ochilor si , in sonetul Vocalelor, ori
nevoia acelor rochii de hind* pe care, stand pe povarniul antului e ingerii le rasucesc prin ierburile de otel i de smarald *1).
pentru ce este neaparat nevoie ca de indata ce ideea Potopului se potoli 4 i iepurele <C Ii spuse rugaciunea in chip de
curcubeu, prin panza de paiarilen . Doamna
fi statornicit
un pian in Alpi`12) Pentru ce? 0 singura lamurire : un titlu, Iluminatii.Imi Insemnam ceea ce flu putea fi rostit. Fixam ametelele.
Aceste iluminatii, poetul le-a simtit, pentruca traia scantee
de aur desprinsa din lumina naturd 8). N'are de dat socoteli

spunea Edmond Jadealt emotiei sale Insai-. <c Imaginea
loux, acea stare de contiinta In care emotia se intocmete, ca
sa spunem aa, dela izvorul su, izbucnind dinteodata, inteo
nespusa desordine 4).
* * *
Am fi putut alcatui un intreg volum cu asemenea exemple

culese din Apollinaire, Claudel, L. P. Fargue, Saint-Pol-Roux
(nu s'a intocmit, oare, un .catalog al imaginiler din Magnificul?),
Supervielle, Saint-John-Perse, P. J. Jouve, Aragon i oricare
altul dintre poctii contemporani. Am fi putut vedea, la fiecare
din ei, ivindu-se fiinte fara vatra nici aezare e, fantasme fara
de realitate cuprinsa in firea vizibila, perceptii, analogii, metafore ne- inscrise la starea civild a literaturii , creafii pure ale
spiritului, urmand definitiei pe care o da P. Reverdy Inca din
1918 asupra imaginei 6), inteun cuvant ,revelatii pe care, in
trecere, nu le recunoteau nici memoria intelectuala, nici rationamentul analogic, nici facultatea noastra de a asocia ideile...
Totui, sa luam seama ; aceste productii de sine statatoare
nu sunt simple fantezii, nu alcatuiesc ceea ce vulgar, pejorativ,
numim inchipuiri. Creatii ale spiritului, da, dar ale unui spirit
1) Illuminations ! Mystique.
2) Ibid. Apres le Deluge.
3) Une Saison en Enfer Alchimie du Verbe.
2) Les Nouvelles Littdraires, 3 Martie 1925, citat de J. Paulhan: Clef

de la Poksie, p. 80.
2) Art Patique, p. 52.
3
REVISTA FUNDATIILOR IIEGALE
514
din nou acordat cu natura ele corespund unor fragmente desprinse dintr'o lume ocult, mai mult reala cleat vizibila, o lume
desluita in esenfa ei, care reprezinta Ins4i legdtura nes/61.01d a
tuturor componenfilor. atiu Ca fiecare lucru, spune Claudel 1),
111.1 dainue pe seama sa insai, ci Intr'un raport nesfarit cu celelalte r>. Intelegem acum ca tocmai acest raport simtit de care
cea de-a doua vedere a noastra, este temelia oricarui fenomen
metaforic.
Dar, aici chiar, se afld adevarata problema a imaginii. In

absolut, deosebirea nu existd. La origine, nici natura, nici omul
nu cunoteau, nu puteau presimti macar principiul de contradictie. Iar visurile noastre care nu vor sa in seama de el, cu
atata uurinta, ne dovedesc cat de activa Inca se afM, inlauntrul
nostru, simpatia cea dintru inceput. uketafora, astfel cum ne lamurete Jaques Riviere 2), este expresia neistovitului primitivism al
lumii ; ea reprezinta o neincetata modulatie a acestui primitivism.
In chip teoretic, deci, in lumina acestui primitivism, orice analogie este justificata. < Cu cat mai poetic, cu atat mai adevarat a.
Cunoatem incheierea: libertatea fara de nicio stavila a imaginei , o incredere atat de deplina in puterea metaforei, Meat
stilul modern (i am putea spune insai gandirea), in proza ca
i in poezie, desparte fiece cuvant de intelesul lui intelectual,
prefacandu-1, pe seama unor lumini altfel randuite, intr'un

substantiv sensibil, indrumat Care vreo corespondenta nemarturisit i plin de o semnificatie bogata prin numarul valentelor.
Dar, dat fiind ea poarta pecetea adevarului, orice imagine ar
trebui sa fie recunoscuta de catre noi. De catre noi sau, macar,
de catre cei mai sensibili, mai cucernici dintre noi. De catre noi
sau, macar de catre acel ceva din sufletul nostru, pentru care
lucrurile i-au pastrat, fiecare in parte, legatura lor cu sufletul
de catre acel simt al participatiei pe care-I marturisesc visele
noastre i care nu se sfiete nici de egoism, nici de ratiune. Fiece
analogie, oricare ar fi ea, ar trebui sa dea glas, ca prin mijlocirea
unui deget invizibil, cdte unei strune ale memoriei noastre anterioare i sa starneasca acea nelimurita minunare ce ne Mere1) Cf. Marcel Raymond, op. cit., pp. 147 f3i 331.
2) Etudes, p. 70.
ROLUL INIAGINILOR tN POEZIA MODERNA
5X 5
dinteaza ea' in aceeai clip s'a luminat Inteascuns vreo culme

a vietii celei adevArate.
Mai este nevoie s'o spunem? Lucrurile nu se petrec tocmai
aa. Alaturi de izbfindirile pe care le insemn5m, un intreg registru de restriti I Cate ciudatenii far niciun rgsunet, deArtdciunea cam. ventriologii i Cate joeuri de-a baba-oarba ne va
fi dat s intalnim la suprarealitii care, uneori, au putut fi destoinici creatori I Fiind dintru inceput admis principiul de valabilitate a tuturor imaginilor, putem spune totui cii toti aceti
prunci cu ochii scuri ar fi in stare s'a chezilpiasca propria noastri orbire? SA dam vina pe acea Intov5r5ire de obiceiuri 1
prejudecati pe care, cu a-Ma stdruint5, urmam a o numi bun
gust dat fiind ca acesta nu este, prea adesca, decAt un fel
de caTauzire a miopiei dupa aparentele cele mai apropiate? Ei
da, tim prea bine ca simtul supranatural rimne strns legat
inliuntrul nostru cu simtul logic, sau mai pe scurt, cu simturile
toate 1aolalt5. Ne-ar fi anevoios sa despartim activitatea de
vreuna dintre facultatile noastre ; spiritul nostru de participare
se OM In fiece clipa limitat de catre contiinta vietii noastre individuale ; chiar la mistici flu exista nicio experienta care sa-i
scape, pe deplin, privirii patrunzatoare a ratiunii... Dar odata
ce anume imagini rationale, impermeabile fata de logica i cu
adevarat de nepatruns, ne silesc a le da o uimit5 adeziune, putem
oare socoti, ca din vina noastri exista i altele care ne lasa reci?
Nu se va fi afland oare In sinea lor Insiii vreun defect ce ar Inindreptati lipsa noastri de sensibilitate? SA fie orice metaforism
in asemenea ma'suri in chip automat valabil, astfel cum se pretinde? i, dac5 ne este ingtiduit a ne da pe fata gAndurile pe
dc-a'ntregul, nu se va fi afland care, in cuprinsul imrginei insi,
in imaginea moderna mai ales, vreo racili care ne-ar putea lamuri numgrul relativ, atat de scrizut, al analogiilor inteadev5r
mic5toare, al corespondentelor turburitoare?
Waspunsul la aceasta intrebare ni se pare a fi foarte simplu.
Ni se pare minunat lucru sii poti glisui, asemeni d-lui Reverdy,
cu at'ata convingere, ca numai spiritul (dar ce este oare spiritul?)
este in stare a surprinde legaturile dintre realit5ti departate i
incuviinteaza, in chip deplin, imaginea, in schimb t o ucide fritru
spirit*. Afirmatie pe care, dupd cum observa d. Marcel Ray3.
516
mond 1), cei mai putin Ingaduitori dintre suprarealiti, bucuros

ar Indrepta-o Inteastfel: Daca simturile Incuviinteaza, oricat
de putin, imaginea, In schimb o ucid Intru spirit *. Asemenea
lucruri sunt frumoase, scrise pe bartie. Dar dach imaginea Insai, prin firea sa de imagine, este cea care face apel la simturile noastre, cum de s'ar putea ca acestea sg nu intre in concu-
renta cu spiritul? Cum s'ar putea ca acestea sa nu caute a Indigui deplinele drepturi ale spiritului Intru apropierea unor realitati oarecari Intre ele?
S ne amintim de acea imagine a lui Andr Breton, atett de
mult admirata 6 Sur le pont la rose a Me de chatte se bergait *. Iata trei realitati destul de departate, punte, roua, cap
de pisicd (sa ldsam de o parte leganatul) ce sunt Infatiate spiritului meu dar care, din pricina caracterului lor cu desavArire
concret, se impun i fat-A de simturile mele. Raportul roud-cap
de pisicd nu starnete nicio obiectie In tagma acestora. Tocmai
dimpotriva toate facultatile mele laolalt admira asemenea
transparenta arhitectura din piatra de agata, strabatuta de
erpuiri luminoase, de tainice clipiri 0 de crude ascutiuri. Dar
pe punte-roua asta nu mai merge! Firea mea necioplita, pentru
care o punte Inseamna o punte, nu se poate opri & observe ea
lemnul, fierul sau smoala sunt Intru totul nepriincioase pentru
depozitarea lacrimilor diminetii.
Fie ca ne Invoim ori nu, orice imagine este ca un duel, silt.it printr'un compromis Intre adversari. De o parte se afla materia cu rezistentele ei, cu obiceiurile ei, cu densitatea sa deosebit, ce se Infatieaza In campul Inchis al poeziei, greoi marmat cu toate prestigiile sale sensibile; iar in fata ei, soldatelul
acesta firav, dragostea noastra, care-i d tareoale, manevreaza,
cauta beteugurile platoei, 10 zapdcete 0-0 despoaie dumanca,
pentru a o vedea ivindu-se In goliciunea semMficatiei sale spi-
rituale. Totui, niciodata natura nu se desprinde pe deplin de

materie. Ici i colo, ate un gogolo, cate o frantura opacd ori
vreo Incheietura teapana marturisesc faptul ea imaginea nu este
un corp plin de slava. Doar simbolul matematic tit poate Imprumuta gandirii limpezimea lui deplina. Semnul poetic, ase1) Op. cit., p. 332.
517
meni oric5rui fenomen de limba, poart cu sine 1.611144e, interferente, franjuri care, adeseori, subliniazd mai de grabg deose-
birea deck identitatea dintre expresie i lucru exprimat. Cu

cat termenii comparatiei sunt mai depOrtati, cu atlt unghiul
fliei luminoase pe care fiecare din ei o arunc6 asupra celuilalt,
este mai Ingust. Nu-i suprapun deck o infim6 parte din cuprinsul
lor. Resturile sa* le numim: ceea ce nu exprimd i ceea ce nu se
afid exprimat au dreptul de a cere alte imagini, care, la rndul
lor, vor Idsa alte resturi. Astfel c succesiunea grabnic6 a

reprezentOrilor, prin mijlocirea dreia contemporanii notri se
strOduesc a tOlmOci scurgerea vietii i mobilitatea senzatiilor,
ar putea tot atAt de bine sO nu fie deck o urmare a neputiutei
lor de a-i exprima intentiile prin imagini.
Nu exist t vreun duman mai Inverunat al gfindirii, deck
demonul analogiei 3,, inseamng Gide fn Jurnalul su 1). In aceasta
se afla n acord cu concluziunile cele mai recente ale psihologiei.
Husserl ori cei din Warzburg, ca i coala englez5 a Meaningului, ca i Saussure i Delacroix In Franta, au ardtat deseori
neajunsurile imaginii. Mai ales s'au ridicat fmpotriva' ideii fnvechite a atomismului psihologic care, dupd mai bine de doudzeci de veacuri, prinse din nou puteri In preajma lui 1880 i care
spunea ca viata mintal n'ar fi deck o fmbinare de imagini. In
cuprinsul spiritului nostru se afld o Intreag6 fiint ne reprezen-
laid, alcatuita din judecgti, tendinte, legaturi i tot felul de

elemente intelectuale i afective, pe care Messer le-a rnduit
intr'un tablou, fall a uita vreunul din ele. Declarniile lui Aragon.
pe care le-am citat la 1nceput: e Temeinic vorbind, nu se afla niciun chip de a gandi care sd nu fie o imagine ... Imaginea este
calea pe care o ia orice cunotinta. Astfel poti avea toate temeiurile de a privi imaginea ca fiind rezultanta tuturor micOrilor
spiritului s, amintesc de o afirmatie celebr fOcut de Taine,
dar care astazi se afl contrazis6 : Asttel cum un trup viu se
aseamOnd cu o colonie de polipi alcAtuit din celule ce sunt

1) Ed. La Pleiade, p. 822. A. Gide adaogi: Ce poate fi mai obositor
decal mania unora literati, care nu pot dui un lucru faro, a-ui muta gandul
de Indati la un altul s. Si fie numai o manie de literati Y... Oare autorul
Cdlcitoriei lui Urien, va fi lutind i el parte la cearta asupra imaginei, alaturi
de Souday i sle Jean Pr6vost
legate uncle de altele, la, fel si spiritul in actiune se asemana cu

o colonie de imagini ce sunt legate unele de altele, i inteun caz
si
in celIalt, unitatea nefiind nimic altceva decat o armonie

un efect #1).
Ciudata intalnire a materialismului si a misticismului. Intal-
nire cu totul intamplatoare, inteadevar. Pentruca poetii nostri

vor raspunde ca ei nu cautd a talmaci viata mintala, ci viata
lor spirituala i, de asemeni, nu gandirea lor ci o desprindere din
catusele acestei gandiri in folosul dragostei. Cat despre arta...
Nu ne va sluji, deci, la nimic faptul de a le impotrivi exemplul clasicilor, la care, dup ce s'a abatut catva timp din drum,
pc meleagurile simbolistilor, se refera Gide. Fara indoiala, clasicii, dat fiind ca nu ingaduiau decat un numar mic de imagini
rationale, capatau o coincidenta aproape fara de cusur a materiei cu spiritul. Zgura ce rezulta era cat se poate de subtire.
Dar tocmai aceasta lupt a lui Jacob cu ingerul, pe care ei vor
s'o suprime, ii ispiteste. Gandirea se supunea de indata obiectului,
a carui fire staticii si-o Insusea, lasandu-i i platosa pe trup si
maruntele-i OWL Conceptul i perceptia cadeau unul in bratele
celuilalt, sarbatorind o cununie fdra pereche. Imaginea, fruct al

fericirii celor doi soti, vadea in. neclintirea ei, prezenta absoluta
pe care tocmai o descoperise.
Ceea ce defincste imaginea moderna, este, dimpotriva, absenfa
pe care nazueste a o regasi. Distanta ce desparte eul de non-eu,
n'are nicio insemnatate. Ceea ce trage greu in cumpana este

numai avanti.1 ce-i svai le pe unLi in bratele celuilalt. Faptul
c pierd pe drum o mare parte din bagajul lor, n'are de asemeni,
nicio insemnatate. Ceea ce pierd in densitate, castiga incorporan-
du-si departarea lor.
Orice miscare din afara obisnuintelor
noastre si imaginea nu dovedeste oare insusirea de a infaptui

o deplasare a lucrurilor si a eului? inseamn un progres pentru
cunostinta. 0 alaturare oarecare, chiar clacd nu poate capata

indreptiitire, chiar dacd nu poate fi cuprinsa de catre gandire,
chiar daca insala ori se arata a fi umoristica, absurda, inseamna
totusi un pas mai mult pe drumul catre identitatea noastra primitiva. 0 proiectare asupra unei oglinzi ce stramba formele, ne
1) De l'Intelligenee (Hachette, 1870), p. 124.
ROLUL IMAGINILOR TN POEZIA MODERNA
519
Invatd mai multe lucruri despre problematica noastr fire decat

proiectarea vertical i netedd a clasicilor. Orice depdsire de
graniti cuprinde sdmanta unei reintoarceri pe meleagurile patriii noastre adeviirate. Imaginea - vector, mobild, mdritoare,
antipod al imeginii - coincidentd, urmeazd fdgaul fnsemnat cu
o sdgeatd nevdzutd, silgeatti ce se afld necontenit Indreptatd
cdtre Spirit.
Dar insfarit, dat fiind c materia rezistd, c o punte rdmane
tot punte i roua, mud, ne vom strAdui aici fncepe Inelaciunea
sd alegern elemente ware, solubile, ce sunt pe

jumiltate spiritualizate. Cea dintai reguld de care trebue sd
modernilor
tind seama poetul este aceea care-i cere s dematerializeze lucrul

sensibil , cuvantd cu hotdrire Saint-Pol-Roux. Trebue s. desensibilithm universul , spune, la randul lui, Eluard. Si, In
ceca ce-1 privete, nu va folosi decat cuvinte naive, aproape

neutre, pe cat se poate descdtuate de legAturile sintactice, zmislind un proaspdt paradis impalpabil, alcdtuit din frunze,
din -laced i din sdruturi suspendate. Poetul suprarealist, scrie
ymord 1), va cduta sd Impiedece folosirea, sub

orice chip, a limbajului su In scopuri practice, ajutandu-se,
pentru aceea, de expresii ce n'au nicio Insuire de evidentd intelectuald sau de evident sensibild astfel ca legdturile pe
care am fi ispititi a le afla fn lumea ideilor dare i In cea a read-1 Mqrcel 11
litiitilor cunoscute, sd devind iluzorii a.

Inca de mai fnainte, Mallarm, (land
un sens plus pur

aux mots de la tribu 2), spunea : o floare, cduta a isca doar
ideea Insdi i suavd, pe cea care lipsea din toate manunchiurile #4)
Si fn fapt, ciudata floare pe care Chinezul sdu <cu inima limpede

i find o picteazd < pe tesaturi smulse din lima nu este alcdtuit din ( niciun contur > i nici din rasfrante calicii ci este
floarea pe care, copil, a simtit-o altoindu-se pe filigranul azuriu
al sufletului #4).
Procesul de dematerializare ce se petrece cu imaginea mallarrrcand a fost descris adeseori. Dintru IncEput, poetul fi alege
1) Op. cit., p. 333.
2) Le Tombeau d'Edgar Pos.
8) Divagations: Crise de Vers.
4) Las de l'amer repos.
520
un singur drum, ale Cdrui rosturi sunt cele de a nimici bibelourile de sonora tharnicie . Lumea exterioard o micoreazd
pfind la mgsura unui alcov intaat cu console, oglinzi, dantele,
evantaie, Carp vechi, viole, 15mpi cu picior Malt, printre care
trec, revarsandu-i son caressd nonchaloir sans flambeau )),
triumfal5 isbucnire de artificial, pletele prietenei. Apoi aceste
firave obiecte intr in compozitia unor imagini pur negative,
in cuprinsul cgrora sunt nimicite de catre lumind alb5, frig,
plictisealg, tdcere, exil, 4 In descumpAnirea Jocului suprem )).
Insfarit, la rndul lor, aceste imagini, fugare, aluzive, abstracte,
vor fi prinse Intr'o retea de acorduri ce-i revarsa luminile,
una asupra celeilalte i care vor consuma, fiecare din ele
priia mijlocirea celeilalte, acele resturi neinsemnate ; in urma,
poemul total, diniduntrul cruia fiece element in parte s'a risipit,
atipete la rndul sail au creux du nant musicien .
Toute llme resume
Quand Mute nous l'expirons
Dans plusieurs ronds de fume
Abolis en autres ronds
Ainsi le choeur des romances
A la lvre vole-t-il
Exclus-en si tu commences
Le r6.31 parce que vil 1)
S6 insemn5m in treaca't cd aceast degradare progresivd a

realului pnd ce se rezumd la cateva cifre arbitrare i heteroclite,
a obiectelor pnd ce devin imagini abstracte i f5rmate, a imaginilor pnd ce se prefac In reflexe disolvante sau in visuri de
opioman este un procedeu pe care nu numai discipolii autentici
ai lui Mallarm i 1-au insuit. Suprarealitii folosesc adesea ma-
teriale i figuri ce amintesc, cel putin prin spiritul lor, de cele

folosite de catre poetul lui Igitur. Ne indoim ca Maldoror, fiu
al pampas-ului, i Rimabud, casap cu mAini roii al imaginilor,
i-ar fi recunoscut asemenea odrasle cu fete palide, care mutar5,
sunt dou zeci de ani de atunci mobilierul din strada Romei

in c5marutele din fundul cafenelelor Montparnasse-ului. Dimpotriv5, am pune prinsoare Ca' anume virtuoi ai perifrazei din
3) Toute l'ame reeumee.
52 I
cel de-al XVIII-lea secol, ar fi pretuit asemenea metafore, de

o atat de delicata irealitate, cum sunt edelirul Cu degete de cletar
(P. Reverdy), dulcea tmpldrie a somnului (A. Breton), cc un
rhs cu plete de glicin6 (P. Eluard), fruntea cerului nelinitit

se fncretete # (P. Reverdy) 1) etc.... Iar vreun Souday moroanos ar Intreba ce deosebire exista intre nobilele cuvinte ale
poeziei celei vechi, coursier, hymen, onde, fer sau trepas, i acei
anges, toiles, statues. mains coupees sau colombes poignardees ai
stilului suprarealist.
.
a Visul
reaIittii, Insemna, Inca' din 1909, Jacques Riviere,
nu mai bate In arterele lumii #2). Dela simbolism incoace, un Intreg
partid poetic, Intorcand spatele lumii din afarg, s'a lasat, cu

desfAtare, In voia acestor drAcuori ai literaturii noastre care,
neincetat, au urmat a-i Implini la granitele coalelor faimoase
vrgjile : platonicismul, pretiozitatea, ermetismul. CAtiva scriitori
i-au inchipuit Ca asigurd libertatea imaginei, curmand, In folosul
visului, cumpanirea dintre univers i eu. Simbolul un inseamnal
nimic altceva cleat o Incercare de a ingreuia pe cat se poate

unul din talgerele balantei, sau, dacd va" place mai mult, de a
tine pe un reazem concret, subtiat tnteatat Inca a devenit

aproape invizibil, cea mai mare povard de gAndire cu putintd.
Simbolul este, dupd admirabila definitie pe care a dat-o d-1 E.
Bouvier 8) e zatul distihirii intelectuale, esenta concentrat a
unei comparatii .
Toate aceste strAduinte de a inldtura realul ni se par csa

trgdeazd cauza pe care creftorul de imagini I0 fagaduise s'o
slujeasca. Vorbeam adineaori de o ine16torie. AlegAnd numai
un mic numiir de realitati, aratnd o preferinta pentru cele mai
delicate 0 cele mai pline de esent, transformndu-le In aburi
prin mijlocirea alambicurilor feeriei, ale nebuniei oH ale visului,
iat tot atAtea feluri prin care piedeclle pot fi ocolite 0 problema rezolvat de mai Inainte. 4 Sd desensibiliz5m universul n
ar fi foarte bine, daca se intelcge prin aceasta s spiritualith'm
sensibilul. Dar nu-I mai poti salva, dacd incepi prin a-1 nega.
1) Citate Intoemite de d-1 Eigeldinger, op. cit., pp. 269 i 271.
2) Ibid., p. 286.
s) Initiation a la litUrature d'aujourd'hui, pp. 17-18.
522
Pentru ca aluatul s creasca, trebue sa-1 framntam cu amndoua
mainile. Sa nu uitam ea idealismul nu insearnna spiritualitate.

Ne vom infatia in fata Spiritului, cu 1flSUt trupul nostru, la
ziva Invierii de apoi. Ingaduit sa ne fie a gAndi ca, in acea zi
cand universul se va infiora ca un cort al Judecatii, lucrurile,
de asemeni, cnd vor fi chemate de Dumnezeu ca sa dea marturie
pentru adevaratul poet, se vor infatia imbracate cu cele mai

frumoase podoabe i purtanduli numele terestru ca pe un stin-
dard. Vizibilul slujete drept inveli invizibilului. Astfel cum

intunecimile nu pot fi luminate prin mijlocirea altor intunecimi,
tot aa prezentele tainice nu se pot deslui cleat prin mijlocirea
unor prezente reale. Si aa cum tacerea cea neprihanita nu poate
fi simtita decAt n intervalul unor sgomote, la fel, nurnai privind
lucrurile astfel cum sunt, vom putea zari acel
dincolo
ce
depete granitele firii lor.
Lumea i noi, a spus Novalis, suntem jumatatile aceluiai

intrcg ; suntem copiii aceluiai Dumnezeu. Pe aceasta axioma
se intemeiaza im2ginea. Dam dovada de prea putina incredcre
in ea, ori de prea mult incredere in noi, limitnd duar la ftiptura
noastra puterea de reintegrare a imaginei.
Pe deasupra, toate cercetarile pe care le-a facut poezia asupra
unci spiritualitti MIA' de materie, au fost sortite sa nu isbu-
teasca. Pricina, dupa cum tim, st in deosebirea de natura

dintre experienta mistica i experienta poetica. Astfel cum nc-a
arraat-o i Maritain, o cunoaterea poetica ... nu se va putea
obiectiva nicicum altfel decAt in Spera ... Nu exista experienta
poetica fara de samnta tainica
oricAt de neinsemnata ar fi
a poemului r>. x In clipa cnd poetul se indrumeaza care CuvAnt,
spune la rndul sat' d-1 Roland de Renville, misticul Melina spre
tacere 0). Dar cuvntul, poemul, opera, sunt prin ele inile
nite materializari substantiale. Daca vom compara expresia cu
o foaie de hrtie 2), incercarea facuta de catre unii poeti de a
1) De cercetat in privinta acestui insemnat subiect, asupra caruia ne
propunem a mai reveni, crile lui Jacques i Raissei Maritain, Situation
de la poesie, cea a lui Rolland de Renville, L'Experience Poetique E).1 cea
a lui Albert Bguin, L' Ame Romantique et te Reve, precum i articolele lui
Marcel de Corte din Revue Thomiste, Hermes qi Revue de Philosophic.
3) Formula este a lui F. de Saussure: Cours de linguistique gin&ale, p. 163;
523
creste taria lucrurilor ce sunt exprimate, micsorand grosimea

lucrurilor care exprimit, s'ar asemui cu nadejdea himerica de a
Invartosa o MI6 a acelei file, razuind din grosimea fetei opuse.
E cu neputinta sd tai ori s subtiezi fata concreta a limbajului, lard
a desprinde, totodata, Intrcgul ori o parte din grosimeaei spirituala.
Exemplul lui Mallarm si cel al lui Valery sunt ca o proba

si o contra-proba a acestui adevar elementar. Va fi izbutit oare
Mallarm sa fie, cu pretul dematerializarii imaginilor, poetul
Ideilor ? Faptul de a ne pune asernenea Intrebare Inseamna a
ne aminti de acea 4 sonorti, zadarnica si monotona linie #, In
, care, asemeni nimfelor din l'Apres .Midi, s'a istovit gandirca sa.
Cel mult -- si Inca e prea mult one va fi dat ideia unui poet
al Ideilor. 4 Vadindu-0 bucuros incompetenta asupra oricarui
alt lucru In afara absolutului #, ne-a facut & ne dam seama,

prin izbanzile ca si prin neizbutirile sale, ea a bsolutul poetic nu
se poate Intemeia pe asemenea eroica incompetenta. Rasarit din
catastrofa lui Igitur, d. Teste asista (cu desnadejde) la triumful
sensibilului. 4 Inteligenta mea plina de nazuinti mai bune te va
chema mereu, trup drag, de mini fnainte, catre sine ... Fiecare din noi ne vedeam de rosturile noastre, dcosebit, Tu traiai,
eu visam. Dar cuprinzatoarele mele visari sfarseau printr'o
neputinta fara de limite 0-). Tanara Pared priveste cum atipeste chipul lumii o pe-al sail 4 san de miere a carui duioaSa
ivire Implinea cerul
In dramele ce poarta numele de Semiramis,
Tdndra Pared, Narcis, Pithia, .Farpele, Cimitirul, poetul Inmultc ste Inca, acele contacte dintre constiinta si univers, Inlantuirile si desprinderile lor. *i, ca o rasplata a Intovarasirii dintre
gandirea cea mai abstracta si cea mai senzuala dintre forme,

Void parler une Sagesse
Et sonner cette auguste Voix
Qui se connalt quand elle Bonne
N'tre plus la voix de personne
Tant que des ondes et des bois !.. 2).
*
**
N'avem de gand sa aratam aici in ce fel cei mai destoinici

dintre poetii moderni au Inteles sa rezolve, In felul lor, proble1) Eupalinos ou l'arhitecte, pp. 119 0 120.
' La Pythie.
524
mele pe care le starnesc, datorita imaginii, legaturile lumii cu

eul. Pasul pe care i 1-au insuit fiecare din ei pentru a ocoli
curia-tura dintre deosebirile aparente i pentru a patrunde In
cetatea identitatii ne-ar deslui unele iretenii foarte pretioase,
Nimeni nu i-a inchipuit ea ar putea cuceri dinteodata i pentru
totdeauna aceasta bastilie. Strategia fagaduete mai multe lucruri decat tactica iar teoria, dup cum am vazut,- mai multe
decat practica. Dar daca imaginea ne desamagete adeseori,
daca lumea, ca i. noi, nu suntem destul de stravezii pentru ca
sd se poata sari mereu esenta noastra comung, este nevoie, oare,
ca, din pricina descurajarii, sa inlocuim realitatea prin fictiuni
mai limpezi? Nu vom putea reveni dinteodata la Izvoare. la
rfindul sau, poezia occidentala a purces i ea la drum. u Mergem
pe drumur ce duce spre Spirit. Este ceva neindoielnic, este ase-
meni unui oracol, ceea ce spun 1). Pentru a nu desnadajdui,

este deajuns ca marii descoperitori de analogii, stapanii baghetei
sfintite un Baudelaire, un Rimbaud, un Claudel, sa dea
marturie, prin fiinta apelor vii pe care le-au facut sd taneasca,
despre spiritualizarea progresiva a concretului.
Pe deasupra
i acesta-i ultimul cuvfint pe care-1 mai avem
de rostit
s'ar putea ca modernii sa se fi bizuit in chip prea
exclusiv pe imagine. Este unul din procedeele
cel mai comod,
cel mai obinuit, Inteadevar prin care se exprima puterea

noastra de participare. Mai sunt i altele. Sunt i unele mai
subtile, ce pot cuprinde, tnteo singura evocare, Inca mai multe
lucruri deodata. Multi dintre contemporanii notri, din dispret
pentru forma, n'au cugetat indeajuns, de exemplu, asupra corespondentelor ce pot lega lumea sunetelor de viata noastra
interioara. Nu este vprba de imaginile sonore, destul de putine
de altminteri, i care au fost necontenit folosite. Ne gandim la
aceste echivalente tainice care se statornicesc Intre muzica silabelor i densitatea sau forma lucrurilor, semnificatia cuvintelor,
unele grupe de reminiscente nelamurite, starea de ateptare

voluptoasa a urechii i a faringelui, tot soiul de constelatii de-ale
fiziologiei sau de-ale afectivitatii: complex foarte bogat, a carui
capacitate de a se revarsa In consonante vecine ne poate da o

1) Rimbaud, Une Saison en Enfer, Mauvais Sang.
525
idee asupra nesfAritului num5r de relatii ce unesc spiritul,

limbajul, i lucrurile. Tocmai din aceastd delicat inervatie,
iar nu, dup cum pretind ativa teoreticieni, dintr'o grosolana
aritmeticg sonor5, 10 desprind unele versuri, inefabilele lor
pnd la cea mai dureroas6 emotie 1). Din ce pricirfa
atfitia poeti cautd sg inbue, mai degraba, cleat s'a starneasd,
ecouri
acele ecouri sonore ce rscolesc adeseori peterile cele mai ascunse
ale naturii i ale eului? Au uitat oare c ritmul alatuia cea mai
destoinich latura a simbolismului primitiv, dat fiindcg el CalmAcete una din virtutile esentiale dovedite de lucruri?
Si cum am putea s6 nu amintim rima, simbol al tuturor simetrillor fireti, tam-tam In jurul cruia se grupau atatea
fantome?...
Dar toate aceste procedee, asemeni imaginei, nu sunt, Inch,
cleat moneta mgrunta a puterii noastre analogice. Se Intampld
cAteodat ca aceast putere sh" se tAlm6ceascA pe sine ins5i,
de-a-dreptul, pe deplin, prin puternice sincretisme. Atunci se ivete
ate un mit mgret, imensA cale lactee, In sanul cgreia simbolurile 0 imaginile ssa nu mai fie deat nite sori domestici. Acesta-i
ceasul spiritului, cel In care Gcethe se unete cu Mumele, Novalis cu Noaptea, Hlderlin cu Grecia, Nietzsche cu Intcarcerea
eterng, ceasul In care Baudelaire urcd firul apelor catre izvorul
insui al adncii unitati, Browning sarbatorete nuntirea universalg, Proust tnvenicete timpul regdsit... Este ceasul, poate
cel mai omenesc i cel mai micgtor, in care Nerval al nostru
topete laolalt iubirile sale trecute, clAntuitoarele fiice ale focului, In spectrul Jenny-ei Colon 0 in care mica actrit6 se aflg,
la rndul sau, absorbit In 4iinta Cybelei celei mari, chip ideal
al cosmosului, in timp ce visul se rgspandete Meet In cuprinsu
vietii, cand existentele anterioare se ivesc din nou la fata existentei prezente i and toate religiile, devenind analogice, se
exalta, Impreunndu-se 1ntru aceeni mistic5 Impartganie, al
cgrei ospgt se poate intregri prin panza Himerelor.
Opera aceasta atat de subtire, dar care se and In Intregime
rAnduita, ca o cristalizare tainicg, dup rosturile celor mai
1) Cf. In legiiture, cu muzica simbolismului, excelentele observant ale
d-lui Raymond, op. cit., pp. 57 si 59.
526
drepte i -mai fireti corespondente, astfel cum le simtim i noi,
este raspunsul unei fiinte foarte curate la chemarea unitatii,

catre care-i dibue calea, in chip mai mult ori mai putin fericit,
imaginile noastre.
Miturile inlauntrul carora marii artiti prefac in cenue,

prin Cate o fulgeratoare identificare, toate deosebirile lor, raman,
fara indoial, mijlocul cel mai sigur pe care-I poate folosi omul
pentru a regasi, in el i in afara lui, unitatea. Tata pentru ce mitul,
care i-a luat drept obket Poczia Insi, nazuind de a o transcende
in cunoatere spirituala, nu se infatieaza atunci cand card-
uzete cutare ori cutare incereare particulara, ca fiind una din

cele mai frumoase stradanii pe care le va fi implinit, drept rascumparare, epoca noastra.
MICHEL DARD
A$TEPTAREA
...In desnadcjdea care simteam ca ma cuprinde n'am stiut
mai intai de loc ce sa fac. --- Astazi la dejun a mi-am spus
apoi hotarita, voiu vorbi cu Lori Paul daca va veni. Da,
astazi, dupa atata timp. Pentru a-1 ruga sa nu creada nimic din
cele ce i se vor spune, poate, despre mine a. *i nu pot sii-ti spun,
draga mea, sopti Lelia, vorba fiindu-i acum ca un suspin, nu pot
sa-ti spun cat de greu au trecut pentru mine cele 2-3 ore 'Ana
la masa si niciodata n'am sa uit cat de febril am asteptat in ziva
accea venirea lui la restaurant. Dar... Lori trecu numai prin
fata restaurantului, fir sa intre, si
ceea ce nu facuse Inca
niciodata pana atunci, cu un fel de ostentatie, nu se uit de loc
induntru, iar figura-i, chiar atat cat 1-am putut vedea in treacat,
era crispatti, iritata, exprimand in modul cel-mai evident, revolta,
dispret, manic, rautatea cea mai mare.
A fost la expozifie ,
am gemut covarsit de pareri de rail, chiar de-acolo vine acum
43
cu expresia aceasta indignata si de sigur i s'a spus totul a ...

a Ce, ce i se va fi spus? ... ma framantam mai departe...
a *i-acum ce sa fac? a ma intrebam fara sa pot gasi raspunsul.
Caci dupa o tacere atat de lunga de un an si mai bine era cu totul
nepotrivit s recurg iar la scrisoare. i dpoi nici nu stiam ce sh
scriu, din moment ce nu cunosteam raul care ma lovea pe la
spate... Cu mainile i capul arzand de febra gandurilor si de
emotie i cu totul istovita de atatea framantari, m'am inapoiat
insfarsit in locuinta mea. Trebue sa ma linistesc putin, sa ma
linistesc a... imi treceam degetele febril Reste tample i peste
frunte, dupa ce ma lasasem extenuata pe un divan. a Caci numai
clupa cc-mi voiu redobandi calmul, i o minte mai limpezita, voiu
putea gasi solufia pe care o doresc a... Ce mister sa fie acesta
528
REWSTA FUNDATHLOR REGALE
ca trupul s-ti poata atipi cAnd sufletul ti-e thscolit de atAta

neastAmpar?... Eram In starea aceea de toropeala care vine
imediat Inaintea somnului, cAnd din odaia cealalth, soneria stridead i prelungith a telefonului ma facu sa tresar. Fara niciun
interes pentru cel care putea sA ma cheme, avAnd impresia ca
toate oasele Imi sunt frAnte, cd tot corpul Imi este zdrobit de
oboseala, m'am ridicat In sila de pe divan i am pus insfArit
receptorul la ureche:
Cine e acolo?...
Aci... (am auzit Inteadevar bine? sA fie oare posibil?...)
aci, Lori Paul... A vrea sa vorbesc cu duduia Lelia.
Cine? cine e acolo? am strigat aproape In aparat i inima-mi Incepu sA bath cu salbaticie.
Pictorul Lori Paul ... Dar, ce ciudat, vocea era lath

nicio vibratie, aproape de nerecunoscut, aa IncAt cu greu
mai ales d nu-mi venea &A cred ca tocmai acum cAnd ma trudeam
atAt de mult sa gasesc un mijloc sa-i pot vorbi, tocmai acum
el sd raspunda astfel dorintelor mele aa Meat cu greu

m'am putut abtine sa nu-1 Intreb pentru a treia oath: D-ta
eti, Inteadevar dumneata, Lori Paul? ... Aci, Lori Paul.
A dori sa-ti vorbesc, bine Inteles dad nu te deranjcz...
Nu, de loc nu ma deranjezi I i eu voiam atAt de mult
sa-ti vorbesc, de aceea te-am i ateptat chiar azi la restaurant,
dar te-am vazut trecAnd ... (in zapaceala, In emotia mea cumplit, cuvintele izbucneau din mine in desordine i nu mai Ind
dadeam seama de loc ce trebue sa spun i ce trebue sa opresc)...
Dad vrei, ne putem insa IntAlni acolo diseara, sau dad preferi
dad vrei i mai curAnd, In dupa amiaza aceasta, Intr'o librarie .. ; Intr'o cofetarie ... unde vrei d-ta, cad tin i eu atAt
de mult sa-ti vorbesc...

De ce Inteo librarie? imi raspunse, ce curios ma impresiona
aceasta voce lath nicio modulatie ... (poate doarme tatal lui
undeva aproape i nu vrea s-I detepte, mi-am explicat apoi
felul
acesta al lui de a vorbi) de ce Inteo librarie? repeta.
Voiu veni la d-ta a cash' i te rog sa ma primeti nu, nu azi...

maine, dad et1 acasa ... 4 Da ? CAnd? La ce orA?... i un
val de sAnge proaspat imi dcsaltera parch' toata fiinta, cad aceasta
unica fraz, propunerea lui de a veni la mine, gonise toga grija,
AFrEPTAREA
529
toga teama care ma nelinitisera 'Ana atunci atat de mult. 0

bucurie fierbinte cretea, cretea In sufletul meu i o exaltare
fericita, tergand dinteodata tot rail], toate fntunecarile dintre
noi, ma facu s adaug din nou volubil, cu cea mai calda prietenie
ca i and n'ar fi trecut atatea luni i luni de zile,
i intimitate
de cand nu mai vorbisem nicio vorba impreuna

Vino
cat mai devreme, ca sa stai cat mai tarziu ... Vino la doua,
m'am mai trezit vorbind, respingearn insa cu toata
fiinta aceasta pentru mine teribilii eventualitate... dacd cumva
eti Impiedecat fn ultimul moment, te rog mult sa-mi telefonezi,
dar ai sa vii nu e aa? Te atept...
ca sa nu atept toata ziva
te Wept la dou
. Da, a raspuns avalanei mele fericite
vrei? i
da, voiu veni maine la ora cloud la d-ta,

voiu fi punctual dup dorinta d-tale i daca voiu fi impiedecat in
ultimul moment, voiu tclefona ... Dar nu voiu fi fmpiedecat
cu aceeai voce alba'
Ce uor a fost 1 mi-am spus dupd aceea atat de multumita.

Ce noroc ca s'a hotarit el sa-mi telefoneze. A vorbit fh indoiald
cu cei din expozitie i vrea acum sa se Mmureasca. Dumanii,
fn dorinta de a-mi face rau, au impins fara voia lor toate lucrurile spre bine.
Voiu veni maine la ora dou la d-ta ... ochii mi-se urnezeau de lacrimi de fericire... i toate gandurile uncle cantau un
iure de bucurie. Acum totul se va intoarce spre bine. Toata
suferinta, toate dibuirile s'au incheiat, au ramas in trecut...
Maine ne vom explica ne vom reglisi poate pentru totdeauna. Viata e minunata, plina de vraji fermecatoare. s, Voiu veni
maine la ora dou la d-ta
.
Toata noaptea m'am &Wit la el, a fi vrut sa. adorm, s
adorm cat mai curand, ca sa fiu a cloua zi odihnita. Dar acum
framntarea fericirii nu-mi dadea nici ea pace ... Mereu 11 vedeam In fata ochilor mei... Va fi aa va spune aa ... Pana
aproape de ziva nu am putut inchide ochii, atat de mult a trebuit In noaptea aceea sa ma gandesc numai la el.
...Mai, luna Mai, a cloua aniversare a fmprietenirii noastre,
suradea pe toate strazile Bucuretiului, In privirile celor care,
4
iubindu-se, se cautau, In ciripitul pasarilor Imbatate de miresme,

In inima mea insorita ... (daca ati ti, a fi vrut parca sii opresc
toti trecatorii, fn plutirea mea fericita, venind spre casa, daca

4
530
ati sti... Lori va fi langa mine peste doua ore... peste doua
ore Lori va fi langa mine...) si In cosul plin de maci, de liliac,
de narcize, al floraresei care se stabilise la poarta blocului unde
locuiam. i Intreg acest Mai Inflorit, simbolizat prin toate florile
ce am putut incarca pe brate, In zborul vertical al ascensorului,
1-am adus In lumina intensa i plina de raze, In al VII-lea cer,
in ceasul acela de nadejdi, inteadevar al VII-lea cer (etajul VII)
al locuintei mele. Pe o masa aezasem Inca de multa vreme
toate revistele care cuprindeau reproduceri din tablourile lui
Lori Paul, pe care toate le pastrasem, toate cartile despre care
vorbisem vreodata Impreuna, cele cateva stampe pe care mi le
daruise... cateva scrisori ce aveam dela el... tot, tot ce mi4

reamintea. i florile pe toate mesele celelalte, In vaze, pe divan,
pe etajera, pe perna, i chiar pe covor... Voiam ca ochii lui,

Indata ce va intra, sa se Imbete de aceasta bucurie multicolora,
dup cum i el ma imbatase toata, fluturandu-mi inaintea sufletului, prin promisiunea lui de a veni la mine, valul atat de viu
colorat al tuturor sperantelor... In ce constau acele sperante nu
puteam singura sa-mi dau bine seama. Toate gandurile, toate
cumpanirile si tot sentimentul meu pentru el, format din atatea
complexitati i din.atatea unde, se inmanunchiau, se impleteau
i se topeau acum toate Intr'o unica dorinta precisa, In visul
bland al acelei singure zile de atata vreme asteptata de mine:
0 zi alaturi de el, bucurndu-ma de prezenta lui, prin toate

fibrele fiintei mele, Inteo Incantare i delasare cerebrald si sufleteasca complet. 0 zi poate de Impliniri minunate, poate o punte
spre o prietenie cat mai stransa, fr temeri i fara Inselaciuni,

fara ipoteze i intrebari chinuitoare. Amanti? Nu tiam. Actul
fizic al posesiunii, ar fi fost poate numai inevitabil, una din
potecile pline de soare sprAo daruire fara rezerve, in niciun caz
scop al iubirii sau forma precisa i cuprinzatoare a visului meu
nelimitat... In orice caz o zi de amintire scumpa, un elixir,

care imi va ajuta sa bravez apoi, fie chiar o mita de ani, zambeam,
fr sa mai mor de urit i de nostalgie, absenta mereu repetata

i inevitabila a lui Lori i tot golul vietii cotidiane.
Mai erau patruzeci de minute... douazeci si cinci... patru.
Acum, trebue sa vina. Sgomotul ascensorului I Se aud pe salsa
pai care se apropie... care se apropie... S'au oprit?... sau e
AS TEPTAREA
531
inima mea care *i-a Incetat cu totul batai1e?... Suna 1 El este!

El este
Invingandu-mi fiorul de fericire i emotie, m'am
repezit la u*a, am deschis-o mare, dinteodata ... Dar nu era
el. Era numai portarul, care venise sa ma Intrebe nu tiu ce
lucru fara nicio insemnatate.
Doua i douazeci i cinci... doua i patruzeci... trei. (Chestiunea cu pa*ii s'a mai repetat i cu o altd persoana indiferenta,
producandu-mi din nou acee4 emotie). Trei i un gut! i deodata sufletul meu speriat pada in strafunduri se simti amenintat
de un gand pentru mine ingrozitor, gaud care Incetul cu Incetul
se preschimba In presimtire... Daca ... dart
totul a fost din
parte-i numai o Inscenare, ca sail Led un joc pervers din a*tep-
tarea mea, daca ... nu vine?...

5i a*teptarea continua din ce In ce mai intensa, din ce in ce
mai febrila, din ce In ce mai Indurerata Daca nu vine 1...

tralucirea zilei prindea sa se stinga, apoi soarele a apus,
aurind prin perdelele de dantela toate florile raspandite i fata
mea acum pamntie de Incordare zadarnica *i de deceptie, ceasuri In apartamentele Invecinate sunau pc rand trecerea orefor
pentru totdeauna pierdute i fluxul Intunecos al celei mai mari
desnadejdi ma cuprinse Incetul cu incetul. Iar and 'noaptea Ii
lasase de mult tacerea asupra Intregului bloc, eu Inca stateam
In fata ferestrelor, privind afara In spatiul negru i gol, fara ca
ochii mei, care ardeau ca i and a* fi plans ceasuri Intregi, s
mai poata vedea altceva decat golul infinit i negru din sufletul
*i din viata mea
* * *
A doua zi, cand m'am sculat tarziu, cu capul greu ca o piatra,

odaia mi-era aproape cu totul Intunecata de norii care se cerneau
afara Inteo ploaie marunta, deasa i frd de sfar*it. Da, mi-am
adus aminte, cu un gust de cenu*d i venin, ieri... i florile de
pe jos, pe care In ajun nu mai avusesem energia sa le strang, In
dcscompunerea lor Ii raspandeau acum parfumul ve*ted, miresme de cavou ... Nu, nu, Vara lacrami, fara 15crami... cautam
sd-mi Inving durerea care Imi ardea pared toate gandurile...
mai bine sa Incerc a-mi lamuri lucrurile cat voiu putea mai precis.
Deci, 1'6.0 din umbra ... (prietenii?... sau eine *tie poate
4.
532
REVISTA VUNDATIILOR REGALE
totusi numai ganduri de ale WO ... a fost mai puternic decdt

dragostea mea, decat dorinta intensa cu care-1 chemasem...
Prietenii din umbra ?... Ian' cum e de ajuns uneori ca barbatii...
si femeile
s5 se adune ate odat5, chiar i numai doi, f5r alt
scop precis decat al trecerii timpului, ca sa devie Indata mult
mai rai si mai periculosi decat ar fi fiecare din ei, luat In parte L..
Cad neavnd uneori niciun subiect inedit de conversatie, ei

nun sa umple acest gol ocupandu-se atunci mai ales de viata
celor care traiesc mai izolati. Iar daca nu pot sti nimic despre o
astfel de fiinta, incep sd presupuna i s nascoceasea dup Inchipuirile i calibrul lor sufletesc. Asa 'Meat cine stie
si aci ini-
ma-mi batea mai tare de indignare si de suferinta, cine stie ce

oroare au mestesugit fn ziva aceea in expozitie cei doi complici,
pentru ca Lori sa se fi razbunat astfel pe mine I... Si ce razbunare absurda, continuam sa ma sbucium mai departe, cad mice
ar fi auzit despre mine, era oare el cel indicat sa-mi aduca o astfel
de jignire?... Dar chiar daca, sub imperiul sentimentelor care

ma mnau spre el, facusem atatea imprudente, cum a fost de pildd
sa Frani in expozitia aceea, lucru ce regretam acum ant de mult,
sau chiar i fn alte localuri unde presupuneam ca fl pot gasi,

expunndu-ma astfel poate unor comentarii urfte, era totusi
de asteptat, orice ar fi auzit Lori Paul pe ceilalti spunnd, de
el sa fiu altfel futeleasa i apreciata ... De el, care avea de sigur
indeajuns experienta lurnii, caruia ii spusesem i scrisesem atfitea
lucruri despre mine, si care... o I doream atat de mult s'o cred
Impotriva tuturor Intamplarilor ... care nu se putea sa aiba
dect un suflet delicat i sensibil de. artist, si nu unul vulgar si
de duzina ... nu o Intelegere i apreciere de pia-Va. I...
...Dar daca totusi ma Inselam ... ma intorceau fnapoi

I
daca nu povestea urfta ce se

urzise fara indoiala peste viata i sufletul meu, fusese motivul
rautatii si al prefacatoriei
atunci... de ce ma chinuia
astfel?... Chi el fusese cel care propusese sa vind la mine,
care ma rugase sa-1 astept ... De ce oare dorinta de a trezi fn
mine sperante, ce, dupa vocea lui inexpresiva, mascata, alba,
cautarile mele desnachijduite
dela telefon, Intelegeam acum bine c5 Ii propusese de atunci sii

nu le fmplineasca
Ce animozitate I-a Impins la aceasta perfidie?
poate obarsia
Sau
jicnirea ce-mi adusese nu-si avea poate
A$TEPTAREA
533
decat... fntr'o structurd anormal a creerului s5u, fn voluptatea

morbida a celui care scotea de piidii ochii ciocarliilor, pentru ca
suferinta lor, exprimat prin cantec dcsdad5jduit, sd-1 bucure
cu atat mai mult cu cat va fi mai sfaietoare?. Sau pur i simplu,
asemeni imbeUluiui lipsit de mice imaginatie, i deci *i de orice
cutremur de mi15, care rupe aripile unei efemcre infime i apoi
o lash' s se tarascii pe picioarelc-i ubrede pand /a un punct

oarecare, Intorcand-o acolo Iiwpoi, inert odatti i Inca odatil,
Inc5 nu tiu de ate ori?... Atunci cand aceast5 fripturg firava,
sgribulit, sfdramatil de eforturi, se creAle insfar5it ajuns5 la un
liman 1... Mai mult chiar decat ipoteza Ca va trebui s renunt

cu totul la prietenia lui, din cauzd ea' nu aveam posibilitatea s
ma disculp de eine tie ce poveste infiripat asupra mea de
prietenii lui, ma infiora accst ultim gaud: dragul ineu drag, un
pervers care i-ar fi facut o distractie provocand suferint51...
Si de aceca, dintr'o prietenie pentru el, care In decursul vremii se inradacinase atat de adanc in inirna mea, 'Meat persista
acolo, aproape lard sd mai OA acum nevoie de o justificare
i apoi i fiindc frni reaminteam de figura lui crispata, chinuit5,
indignat, din ziva cand ii vazusem trecand reveneam din nou
la presupunerea cealalt a calomniei ... Dar atunci, continuam
s ma framant cu Intrebarile c5rora nimeni nu le putea da un
r5spuns, atunci presupusa lui revoltd contra mea revolt care
fl impinsese probabil la ofensa ce mi-a adus invitandu-se la mine,
lipsind apoi fard niciun cuvant de motivare sau de scuza,

pldcerea lui de-a mi face astfel
atunci ar fi insemnat, nu
sadism rece i perfidie, ci... dimpotiv5, sensibilitate, interes
pentru trecutul, pentru prezentul, pentru toafa fiinta mea
Ar fi Insemnat poate cii suferea din cauza celor auzite despre
mine 1... Deci nu cram de loc pentru el o indiferentd... ba chiar
dimpotriv61... In dorinta-mi nebuna ca ipoteza din urmil s

fie cea adevarata i in nadejdea creata de dcsnddejdca mea, am
tras atunci concluzia c ar fi bine, cu toate cele intamplate,

sa-mi mai pot Invinge odata toate revoltele, ca nu trebuia in
niciun caz sii rispund perfidiei, nepolitetcl i riutiiuii lui cu ambitie, nepolitete i riutate, ci trecand peste toate mandriile
peste indignarea mea, sii fncerc sa aflu dela el sau dela oricine
altu), ce-1 supArase atat de mult? Caci era imposibil, nu-i na?.. ,
534
sa reactionez contra dumaniei, era imposibil sil-i imblanzesc

supararea i sa-1 conving poate eventual de nevinovatia mea,
In orice ar fi lost ...cand nu tiam de loc adevaratul motiv care
ne despartea ... $i astfel, in timp ce ploaia imi ciocanea sinistru
in geamuri i pe cercevelele de la fereti, cautam, cautam copleit
de durere, de nesiguranta i de singuratate, ma sbateam 'Ana

la o complet istovire,.ca sa gasesc insfarit, cel putin de data
aceasta, explicatia justa a purtarii lui de neinteles, spre a putea
iei apoi pe un drum izbavitor din acest incalcit i chinuitor
labirint...
Niciodat, ii intrerupse aci Lelia povestirea cu o voce
desnadajduita, niciodata nu putem ti precis ce este de partea

cealalt a perdelei i care sunt adevaratele motive de actiune
ale fiintelor din prejurul nostru. Mai mult, uneori nu ne putem
explica nici chiar adevaratele motive ale Insai faptelor noastre,
care pot fi i ele izvorite din imbolduri pentru noi nedesluite,
din simtiri subcontiente, din inrauriri electrice, atavice sau
telepatice i Inca i din cine. tie ce alte porunci misterioase, de
neinteles pentru noi. Cel mult aparenta poate fi a noastra a oame-
nilor, adevarul ramanandu-ne aproape totdeauna o taina. Si

aceasta cu atat mai mult cand asupra celui pe care voim OA
cunoatem i sa-1 analizam, iubirea noastra i-a aruncat mirajul
idealist i inelator...
OLIMPIA FILITTI-BORANESCII
INTERIOR
Fereastra fusese spartd.
Luminile ei ucise, pline de stinge pe covor.
Soarele fugea ca un ttilhar
despicdnd zarea cu un Top topor.
Confuzele umbre iefeau din unghere.
Cozile lor stufoase aflerneau profunde ldicere.
Un om, o umbra mai mare ;i mai tristei,

Sta innodat ?n scaunul lui,
Ca inteo rdeicinei, sta, omul ln scaunul lui,
dour mdinile aveau mi;cdri ciudate,
se inndlfau, coborau, pdlpdiau speriate,
rnteo incandescenfd albd ;i vie.
Aceste mdini, desprinse de trup
aveau poate-o solie.
Din degetele lungi, ca vdrfuri de seibii,
curgeau pe o fild legiuni minuscule negre,
care ar fi putut deveni celdfi, cordbii,
revolufii, masacre, sau numai lin cor de ingeri.
Eiarfe se afterneau pe fila pustie ca o aimpie

,5'i in incdpere se ivi un svon, un murmur, pldngeri.
Dar marile, imensele umbre
f;i mi;carei domol draperiile,
ft cuprinserd, il lmbrafi;ard
in catifelele lor de vis 11 legeinard dulce
;i fruntea inalM a omului se apleacd grea
peste lila lumilor lui sd se culce.
ADAGIO
A murit cineva la noi in casci.
In fur o legiune de timbre deasd.
In fiece umbra ne vedem pe noi irqin`b
suntem proprii no#ri strigoi.
Diminefele noastre au increnienit
cu capetele retezate 'n ferestre.
Noi am retezat capetele diminefelor, noi!
De ce am facut asta? ne teinguim

ne freingem mdinile in pia marilor oglinzi.. .
Dar in adeincurile lor indepeirtate,
ca in ochiane prolunde rdsturnate,
se frdng desnddajduite, nenumeirate mdini.
De ce nu mai putem pldnge, nici zdmbi?

Cine a murit la noi in casc !
Nu s' au vdzut steaguri negre la porfi,
nici litanii n' au sunat pentru morfi !
Totwi einem a murit la noi

de odaid s'a feicut seard surd in toatd casa.
Uimili ci cu urd ne privim ca doi strdini
cu spadele privirilor trase.
Cine dintre noi doi a ucis ! Cine a dardmat

Escurialul nostru din stele,
cine a incendiat vastele plantafii de lalele
ale mdngdierilor i peste sdrutul de miere,
cine a trecut buretele lui muiat* in urd i fiere?
ADAGIO
537
Scapdrii spadele privirilor in odaie.

La ferestre rcinfesc retezate capetele diminefelor noastre.
Simfim cum ne topiin fi pierim in marile umbre,

care sunt tot noi, intr'o albci incandescentcl milvdtaie.
In addncurile indepcirtatelor oglinzi

ca in ochiane profunde, rcisturnate,
ingenunchiate se clatinil inside
frunze
ale inimilor noastre asasinate.
SANDA MOVILA
HEINRICH HEINE, POET POLITIC

$1 GENIU PROFETIC
De cAte ori intentionam sa ajungem la o apreciere estetica
trebue sa facem o deosebire stricta. Intre reflectiunile pe care ni
le sugereaza opera unui poet si cele pe care ni le sugereazd poetul
tnsusi. Dar cnd e vorba & tnfatisam continutul in idei al operei
lucru foarte necesar In cazul unui autor a-tat de actual cum este
Heine
trebue sa consideram creatia si pe creator ca facAnd
un Intreg organic. Astfel fiind, continutul unei pareri exprirnate

nu este determinat, nici chiar partial numai de context, si mai
ales de catre Intreaga personalitate a autorului.
Asa dar pentru a putea Intelege si aprecia fail prejudicii

unele observatii politice ale lui Heinrich Heine e necesar sa cuprindem Inteo privire pe omul Heine, sa deslusim personalitatea
sa atat de bogata In contraziceri, cum rare ori a fost cazul vreunui
mare poet. Insasi firea lui Heine, este pling de contraziceri, din
care pricina toate marturiile contemporanilor sunt neconcludente ; istoricii literari au contribuit de asemenea si ei, la crearea unei imagini unilaterale si denaturate a lui Heine. Acestor
aprecieri juste li s'ar putea gasi o scuza mnsasi In firea atAt de ciudata a poetului, dar motivul mai adnc pentru care adeseori el
a fost judecat defavorabil 11 aflam pe taramul politic.
Heine spunea despre el hisusi si despre intreaga Germanie
juna a ea nu vor sa bed o deosebire Intre viata si scris, ea nu
vor sa desparth politica de stiinta, arta si religiune si sunt, In
acelasi timp, artiti, tribuni i. apostoli #.
Din momentul, Lisa fn care poezia se amesteci In litigiile
actualitalii devine ea ins4 politica *i. este atacati 'I desfiguratii
HEINRICH HEINE, POET POLITIC 5I GENIC PROPETIC
539
de adversari din motive politice. Lupta dureaza de un secol

Intreg i mai putem, Inca 0 astazi gasi multi adversari ai parerilor lui Heine adica ai ideilor sale democratice. Natural ca unele
premise mai insemnate s'au modificat 0 nici intelesul ideologic
al termenilor nu mai este acela0, intocmai; de aceea e necesar sa
rezumam viata lui Heine, prezentAnd 0 ideile ce au agitat epoca
In care a trait.
S'a nascut la Dsseldorf, in Renania pe la sfar0tul secolului
al XVIII-lea, in anul 1799 sau 1800 0 a murit In anul 1856
la Paris. In tineretea lui, Renania se afla sub suzeranitate franceza, astfel ca ideologia revolutiei franceze ii devine, curand,
familiara. Cu exceptia unei reveniri vremelnice pe timpul cat a
fost student, la patriotismul german atAt de ingust, pe care-1
afia romantismul, Heine a ramas credincios acestor idei.
In anul 1831 plead. in Franta, stabilinau-se definitiv la Paris.
Ca 0 multi altii, prive0e revolutia franceza din 1830 ca fiind o
implinire a ideilor sale democratice, ce trebuiau sa fnlocuiasca
nationalismul prin cosmopolitism. Heine Insa n'a fost politician
4e partid, nu s'a putut hotari niciodata sa se identifice pe deplin
cu cauza unui partid, subordonAndu-i-se 0 lasAnd de o parte
pArerile sale personale. Este drept ca poetul a luptat pentru

libertate i revolutie fn Germania, fara a se fi fncadrat Insa Intre
exponentii unui anume partid. Astfel CA, foarte curAnd a trebuit
sa sufere atacuri venite atAt dela cei de dreapta cat 0 dela reprezentantii stAngii. La stAnga se aflau republicanii, iar la dreapta
teutomanii 0 ceilalti reactionari.

Pentru a intelege mai bine starea aceasta de lucruri va trebui sa ni-1 reprezentam pe Heine ca fiind un cosmopolit ; scriitorul nu voia sa priveasca lucrurile numai dirt perspectiva natiunii sale, astfel ca s'a vazut redus la o pozitie defensiv fata de
ambele parti. La aceasta s'a mai adaogat 0 ternperamentul sat'
plin de contraziceri. Poetul nu avea o fire calma, rece ; intotdeauna nemultumit de unele imprejurari 1) nu se potolea decAt
dup ce gasea un raspuns cat mai taios. Mintea lui agera 0 pa1) Cum se vede mai ales din asa nurnitul e Platenstreit a, /idle& cearta
pe chestiunea Platen, In cursul ciireia Heine asteaptii, luni de zile, mai Ins,inte de a reactiona cu o violent4 aproape oarbi.
540
truniatoare descopera, in mod clar, laturile slabe ale problemelor
in care se angajeaz6 i din aceastA pricing propriul s5u avant

se afla infranat.
Astfel i nu prin faimoasa ironic romantica
a incerca
sa explic tranzitia, uor i nemijlocit implinit, a lui Heine, dela
faptul sublim la cel josnic, fire care poate ca-i repugnA cititorului
nepartinitor i lard pareri preconcepute, i care face ca numai

putine din poeziile sale sii creeze o atmosfer statornicA i unitar. De asemeni un procedeu foarte frecvent in proza lui este
cel de a intrerupe desvoltarea unei idei printr'o gluma sau de a
inchcia o frazd printr'o formula caraghioasd ori lipsit de seriozitate. Scriitorul cedeaza orierui imbold, oricarei n5zbatii,
deformand conturul celei mai frumoase capodopere. Este o triltura' caracteristica a prozei lui Heine, cad din stilul sau cu resurse
atat de variate
pc bare nu le putem mentiona aici in intre-
din care ii trage obaria stilul

foiletonului modern, un stil folosit chiar de cei ce-1 def5imeaza
pe Heine, numindu-1 inventator al ziaristicei strdine de neam #.
Nu credem Ca ar fi locul s5 urm5rim aici desvoltarea stilului de
gime .1 mai putin Inca, discuta
foileton i in general a stilului gaze-Varese, odat ce Heine inseamnd
inceputul i totodat o culme a acestuia.

Pe noi ne intereseazd in deosebi sa urmarim ideile politice,
mai ales cele care, privite din perspectiva actualitatii, se inftieaza ca nite precizari ale evenimentelor din ultimul timp.
Cercetnd aceste idei, vom cauta a face abstractie de ceea ce este
pur gazetresc, deci valabil numai pentru momentul cand ele
au fost aternute pe hartie. Heine se plngea adesea Ca, prin cornpilatii, scrierile cele mai diverse ale unui autor Ii schimb6 inf5tiarea, frazele sunt mutilate iar scriitorului insui 4 1 se poate
imputa orice atitudine sau lipsil de atitudine (Schwabenspiegel):
Acela care nu se leag6 cleat de cuvinte, va gdsi lesne in

corespondenta mea, dac5 ii va da osteneala ssa cerceteze amanun-
tit, un numgr destul de mare de contraziceri, uurint i chiar,

In aparent, lipsa orica'rei convingeri sincere. Dar acela care pricepe Intelesul cuvintelor mele va recunoate pretutindeni cea mai
strict unitate de gandire i o dragoste neclintit pentru cauza

umanitatii, pentru ideile democratice ale revolutiei . (Lutetia,
Prefata, 1855, 4, 780, tradus din textul original in limba franceza).
HEINRICH HEIN1', POET POLITIC $1 GENIU PROFETIC
541
Intr'adev5r, i lui Heine i se poate aplica aceast5 sentinta:

Scriitorul care vrea s promeveze o revolutie social5, poate
s o ia totui, inaintea timpului sa'u, cu un secol; tribunalul
ins5, care intentioneazii s provoace o revolutie politic5, nu trebue s'a se depArteze prea mult, prin cuvfint, de masse s (Infatia-
rea stgrilor din Franta, art. 9, 4, 157).

Am gasit astfel, punctul de plecare pentru a intelege ideile
lui Heine, pentru a ti mgsura exacta' in care ele sunt valabile:
scriitorul nu este nici politician de partid, nici nu s'a angajat
s urmgreasa telurile vreunui program de partid. In genere
Heine nu poate fi privit drept un om politic ; este un spectator
al evenimentelor timpului, care dei este angajat sufletete cu
toat pasiunea, devenind un poet politic, nu poate fi rnduit
totui printre oamenii politici, ale cdror actiuni ori lipsd de actiune sunt hotdrite l'auntric de programe i. obiective politice,
atat de cele ale momentului, cat i de cele cu scadent mai hidepArtat5. Nu vom cAuta dacg nu cumva Heine va fi fost omenete
prea slab pentru a lasa ca viata s-i fie determinat de un tel

unic, ori dacd va fi lost o personalitate prea mare 0 va fi avut o
fire prea complex5 pentru a apartine unei singure idei. Oricum,
Heine este un fenomen european, prin el se afld elprimate cu vigoare problemele civilizatiei europene In genere, iar pozitia pe
care o ia poetul fat de chestiunile ce au agitat epoca sa are

semnificatia unei marturii, cu valoare de indreptar, chiar pentru
problemele timpului nostru.
Cercetfind ideile lui politice, adesea putem constata cu emotie
relieful profetic pe care il capiit unele cuvinte rostite de el acum
un secol. Intuitiile sale profetice se refer in cea mai mare parte
la destinul Germaniei; dar pentru a le putea aprecia insemndtatea, ar trebui sd ne lamurim mai intal pozitia sa fat de Ger-
mania i Lig de Germani.

Heine este german. Drep t e eh' s'a incercat Inca din timpul
vietii sale s-i se conteste nationalitatea germana, relevndu-se
originea lui evaiasca, dar incercarea n'a avut succes 2). Wine a
1) Inclusiv minciuna istolici, atilt de obraznicii, rezervatii nationalsocialismului, care a atribuit poezia lui Heine die Loicley unui poet
necunoscut *. Acest fapt este deosebit de interesant caci denotit, c nici
national-socialismul n'a indriznit sii inlriture die Loreley s, acest antec
cunoscut, din culegerile de lieduri, tuturor Germanilor.
REVISTA PUNDATIILOR REGALE
542
reuit s'a depeasc Ins6 conditia nationalithtii sale; delastabilirea sa la Paris, evolutia sa a continuat s5 se desavareased. Sederea In strainAtate a mijlocit o l5rgire a cmpului sdu vizual,
care fmbr5tieaza acum totalitatea natiunilor europene. Pornind dela o cunoatere superioar5, scriitorul este In mgsur de a
adopta o pozitie critica fa-V de poporul sAu, de a judeca

obiectiv:
4 Germanii In straingtate nu devin mai buni, dupd cum nici

berea exportat nu-i desavArete gustul v. (Scrieri diverse, Ed.
Lachmann, 4, 766)
sau :
t Gerxnanii, pe care Ii v'ad aici, defileaz6 prin fata mea ca fnteo fantasmagorie, niciunul nu se realizeaz6 v. (Scrieri diverse,
Ed. Lachmann, 4, 766).
Chiar dacA ne gandixn la unele ieiri ale lui Heine, considerate
de multi ca fiind antigermane, nu trebue s uitAm totui cii o

judecata exprimata Intr'un moment de iritare nu are o valoare
absoluta i c5, deci, nu ne ajuta sa tragem o concluzie asupra
sentimentelor autorului. Inca din anul 1822, cand era tidal.
student, Heine, desgustat de patriotismul teutoman, fi scria prie-
tenului sau Sethe: 4 tot ceea ce este german Imi repugna...

ceea ce este german Imi provoaca greacd v. Pe acelai plan se situ-
caza i o poezie scrisa Inteo epoch' mult mai tarzie, pe care o

vom cita In Intregime:
Cand, fericit de ale tale sarutari
Leneveso in bratele tale,
Sa nu-mi vorbesti niciodata de Germania,
Nu pot sa, rabd stiu eu de ce.

Te rog da-mi pace cu Germania!
Nu ma chinui tot intrebandu-mii neincetat,
De patrie, familie 0 rostul meu in viata;
tiu eu de ce nu pot sa rabd.

Stejarii Bunt verzi 0 albastri ochii
Femeilor germane ce lin lancezesc
Si suspina de iubire, nadejde i credinta
Nu pot si rabd
tiu eu de ee.
(Poezii foul, Angelique, 5, I, 203)
HEINRICH HEINE, POET POLITIC *I GENIC PROFETIC
543
Adeseori poeziile sale dovedesc o dispozitie satiricA fat de

Germania. Citam dintre ele una, in care atitudinea supuilor germani este comparata cu cea a lui Brutus i. care se fricheie cu versurile :
Germania, odaie pioasi de copii
Nu este o vaggun5, roman& de ucigasi
(Poezii noui, Poezii ale Timpului, Pentru
linigtire, 20, I, 278)
sau alta asemAnAtoare:

Sim Ore numai Germanul are.
Totul va ramtine pasnie
Chiar IA sub teroare
Germanul se va arifita feta de a sa Majestate
Bin de pietate, intotdeauna.

(Poezii ale Timpului, .
. .
.)
Deosebit de adAncA este inverunarea lui Heine Impotriva

Prusacilor:
#Prusia rigida", prefAcula, pling de ipocrizie 4 Tartuffe
printre celelalte state # cu stomahul incApAtor i cu gura mare,
tinAnd hi mAnA nuiaua de caporal, pe care, Inainte de a lovi, o
inmoaie hi aghiazmA.# (InfAtiarea stArilor din Franta, PrefatA,
4, 10).
Arnintim i de lunga poezie (I Atta Troll )), citnd un pasaj
glumet, in care se vAdete c'd Insu0 bunul Duranezeu ar avea

unele rezerve fat de capitala Prusiei:
Dar i propos 1
Dacii te intianesti
Cu Dumnezeul eel eeresc
Si El te 'ntreabg de unde vii

S nu-i spui: din Berlin,
Spune mai bine din Miinchen sau din Viena.
(Ultimele poezii, Indliarea, I, 467)
Multi s'au straduit &A ghiceascA pricinile aversiunii pe care

Heine o afia fata de Prusia. Nou, problema ni se pare uoarA,
dat fiindcA poetul vedea in Prusia i cu drept cuvnt personificarea tuturor acelor na'ravuri germane ce constitue o ame-
544
nintare pentru lume. Sa amintim si de simtamantul de ura al

Germanilor pe care Heine 1-a vazut, Intr'un fel aproape profetic,
astfel cum a rabufnit el mai tarziu din national-socialism: Voi
Francezii nu V puteti inchipui ura care iese la iveal in asemenea
imprejurari (lupta intre particle). In genere, Germanii sunt mai
razbunatori &cat popoarele romane. Aceasta se intampla din

pricina Ca ei Isi fac un ideal chiar si din ura. Noi nu urim, ca voi,
pentru motive cu totul exterioare, cum ar fi de exemplu o vani-
tate jignit..., noi urim la inamicii nostri, tot ccea ce este mai
Noi Germanii, urim permanent,
temeinic . (Despre Istoria Religiei, cartea 2-a, 3, 380).
Heine vorbeste despre un fel de idealism al urii, gandindu-se la tendinta inspaimantatoare a Germanilor de a cauta absolutul in orice indeletniciri mod primejdios, deoarece datorita lui orice activitate devine scop in sine, pentruca, uitandu-se
adanc, mai esential, in ei, ideea .
ratiunea initial, activitatea Insasi se transforma in scop:

Se trezeste acea poft de lupta pe care o aflam la vechii
German!, care nu purtau un razboiu pentru a distruge, nici pentru
a invinge, ci numai pentru a lupta. Crestinismul
si acesta este
cel mai frumos merit al sau a izbutit sa potoleasca intrucatva
brutala pofta germanica de lupta ; n'a putut insa, s'o nimiceasca,
iar dad se va Intampla vreodata sd se darme acest talisman al
blandetei, care este crucea, atunci se va trezi din nou, zanganind, salbatecia vechilor luptatori, absurda furie razboinica,
despre care poetii nordici tot povestesc si ann.. Talismanul
acesta este ubred i ziva jalnicei sale prabusiri va sosi candva.
Atunci, din molozul uitarii se vor ridica iar vechii zei ciopliti din
piatra r. (Despre Istoria Religiei, cartea 3-a, 3, 456).
Ceea ce era cat pe aci sa se Int:ample sub national-socialism.
Nu avem decal sa ne gandim la statornica dusmanie Ltd de erestinism i la incercarea de a reinvia veehile credinte teutone,
cultul apus al zeitatilor. Privind viitorul, poetul deslusete cu

limpezime acea nebunie germana care a pricinuit atatea framantari pe fata pamantului, in ultimii zece ani:
0 dementa francezd nu este nici pe departe atat de absurda
pe cat este una germang: cad aceasta se deslantuie, cum ar spune
Polonius, a cu metoda r. Nebunia germand a fost practicata cu
pedantism fara pereche, cu o meticulozitate Inspaimantatoare,
HEINRICH HEINE, POET POLITIC $1 GENIC PROFETIC
545
cu o femeinicie, pe care un mintit francez superficial, cum Ii

este fifea nici nu i le poate inchipui ) (Scoala Romantica,
cartea I-a, 3, 486).
S'ar 'Area cd, in aceastd carte, poetul *i-a ales intr'adins subiecte cat se poate mai inofensive, cum ar fi, de exemplu, admiratia pe care o cultivau romanticii pentru pictura veche germana,
dar sub aparenta unor lucruri indiferente se ascund semnificaVile mai adnci. Iar astazi, In lumina faptelor, nu mai gasim nici
un fel de exagerare In cuvintele lui Heine.
Flind Insa obiectiv, scriitorul nu nesocotete nici acele trasAturi de caracter ale Germanilor, ce cuprind germenii unor
virtuti posibile, cuxn ar fi consecventa i staruinta de care vorbete aici:
Nu este lucru uor sa-i pui In micare, dar daca poporul acesta
a pornit odata pe un drum, atunci il va urma cu cea mai darza

staruinta pad la capat. Astfel ne-am aratat in chestiunile religioase, tot astfel ne-am aratat i. in filosofie. Vom pai oare inainte, cu aceeai consecventa, i In politica? ). (Despre Istoria
Religiei, cartea 3-a, 4, 416).
Am ajuns astfel la pozitia pozitivistd pe care Heine a adoptat-o, pana la urma, fata de problemele germane, adica urmand
soartei tuturor cosmopolitilor fata de problemele patriei sale.
Cu toate cd lucreaza pentru promovarea unel idei supranationale,
a Saint-Simonismului de care se simtea legat, astfel cum se
afla legat de Franta prin afinitati elective scriitorul credea
totu*i intr'un viitor plin de promisiuni al Germaniei i adeseori
pledeaza cu staruinta i. MO rezerve pentru aceasta Germanic
a viitorului, libera i democratica. Au fost unii care i-au dat hii
Heine titlul de ovinist german. Oricum ar sta lucrurile, nu se

poate trece peste faptul Ca poetul a scris despre posibilitatile
sociale ce se ofereau Germaniei In lupta pentru libertate, dusd
Impotriva fortelor reactiunii:
(.( Toata Europa, toata lumea, toata lumea va fi germanal
Plimbandu-ma pe sub stejari, visez adesea la aceasta misiune
O. stapanire universala a Germaniei. Astfel se Infatieaza patriotismul meu ). (Germania, Prefata, 2, 85).
Se Intelege dela sine ca aici nu este vorba de o stapanire politica ori de o cucerire pe calea armelor. IViai citam totui Inca o
5
546
fraza ce o precede numai cu putine randuri pe cea de mai sus
pentru a elimina posibilitatea oricarei interpretari gresite:

u Fiti pe pace, niciodata nu voiu ceda Francezilor Rinul, fie
numai pentru simplul motiv ca. Rinul este al meu, da, al naeu,
prin dreptul inalienabil al obarsiei ; eu sunt al Rinului cel fiber,
un si mai liber fiu, leaganul copilriei mele, pe malul sau s'a
aflat si nu pot Intelege pentru ce Rinul ar trebui sa apartina altcuiva deck pamantenilor s. (Germania, Prefata, 2, 84).
Heine se gandeste deci la o mare familie a popoarelor, akatuit pe temeiuri de libertate, Cara de frontiere politice, si In rosturile careia, un loc de frunte ar reveni vredniciei si spirituali-CAW germane.
Ura cu cam a fost urmarit Heine In Germania nu are numai

explicatii de ordin politic dar si uncle pricini psihologice. Violenta acestui simtamant nu-si poate afla o motivare fa faptul ca
scrierile lui Heine ar fi avut toate virtutile cerute pentru a deveni
antipatice: ironia lui ce poate fi adesea jignitoare, ori acea brusca
schimbare de ton procedeu descumpanitor si chiar enervant
uneori prin care o atmosferd initial creata se preface lard nicio
tranzitie, se rastoarna. Dar asemenea pricini Inca nu pot motiva
suficient Inversunarea prigoanei deslantuite asupra poetului.
Mai de graba am putea socoti aceasta prigoana drept o reactiune starnita de modul cum a Inteles scriitorul sa procedeze la
demascarea firif autentice a Germaniei: WA, de exemplu, cum
caracterizeaza el nationalismul german:
# Acesti patrioti mincing.' a caror iubire de tali nu Inseamna
altceva decal stupida aversiune faca de straidatate *. (Lutetia,
Prefata, 4, 784 textul original fn limba franceza).

Aceiasi idee se afla exprimata si mai explicit Inca Intr'una din scrierile anterioare (1834) celei din care am extras
pasagiul de mai sus:
cAsa-numitul patriotism german consta din ura fndrepfa-Ca Impotriva Francezilor, din ura Indreptata Impotriva civilizatiei si liberalismului. Eu nu pot fi patriot nu-i asa pentrued prea aduc multe laude Frantei? 0. (Memoriile Domnului
de Schnabefewopski, Prefata, 3, 66).
Dup cum tot Heine a mai observat candva, In Prefata la

6 Florentinische Nchte s, ca nationalistii germani obicinuesc
HEINRICH HEINE, POET POLITIC SI GENIU PROFETIC
549
sa-i invaluiasca atacurile indreptate impotriva strainilor, in

tot felul de argumente religioase, morale i patriotice, folosite
doar ca simple pretexte.
Recitind constatarile pe care Heine le-a avut de facut i
fara vreun folos evident, pentruca n'au prilejuit nicidecum la indreptarea racilelor asupra starilor de lucruri de pe la mijlocul
secolului trecut, am inclina sa credem ca ele se refera la nationalitii germani de dup primal razboiu mondial i indeosebi la
national-socialiti. S'ar putea pune Ca Heine s'a nascut prea

timpuriu ; dupa spusele lui, s'ar parea ea moda nationalismului
era pe cale sa dispara, inteo vreme and Inca nuil atinsese apogeuL De abia in timpul celui de al doilea razboiu mondial popoarele
au inceput sa deschidd ochii i sa observe ca scopurile razboiului
dus de Germania nu mai erau nationale, depeau cu mult asemenea nazuinte. Lucru pe care i Heine I-a prevazut. Nationanalismul, vanitatea i ura ce-i sunt proprii, este tot mai ubred
i mai tocit; pe zi ce trece, dispare tot mai mult prostia prejudecatilor nationale, asprimea particularitatilor se pierde in cuprinsul
civilizatiei europene ce a pdtruns pretutindeni In Europa nu
mai exista astdzi natiuni, ci numai particle . (Calatoria dela.
Mnchen la Genova, capitolul 29, 2, 245).
Referitor la Germani indeosebi, poetul scrie:
a Germanii se straduesc sa-i injghebeze o nationalitate, dar o
fac prea tarziu. Cand vor sfari, se va fi ispravit i cu nationalismul in lume, aa Ca vor fi nevoiti s renunte de indata la nationalitatea lor, fdra a fi tras vreun folos de pe urma ei, cum au facut
Francezii sau Englezii #. (Scrieri Diverse, Ed. Lachmann, 4, 759).
Nadajduim ca cel putin acum cuvintele lui Heine vor fi luate
in serios. De altminteri intuitia lui patrunzatoare a descifrat i
numeroase alte some premergatoard national-socialismului. Cat
de limpede a aratat astfel falsele temeiuri i izvoare ale nationanalismului german, acel funest cult al evului mediu, a cArui reinviere a fost' predicat4 de eatre teoreticienii national-socialismului:
Mania nationalistd in Germania de Nord i cu deosebire
in Prusia s'a manifestat dintru inceput ca o afectare, dacd nu
chiar ca o minciuna Invatata pe de rost )). (Ludwig BOrne, cartea
a patra, 3, 795).
548
Si mai precis se exprima el altundeva:

Scriitorii care, In Germania, au desgropat din trecut evul
mediu aveau cu totul alte scopuri (contrastand cu telurile pur
literare ale romantismului francez). Si datorit efectului pe care
1-au putut produce asupra marclui public, libertatea i fericirea
patriei mele s'au aflat in primejdie... Evul mediu german nu
zace, putrezit, in Mormant... a (Scoala romantica, cartea a
treia, 3, 623).
Heine presimte pana i regresul Germaniei &are evul mediu,
dup o prealabila revolutie, astfel cum s'a i intamplat in vremea
national-socialismului, daca putem considera republica dela
Weimar drept o prefacere revolutionara: Nu ma temeam CA

ar putea fi lipsiti de credinta, pe timpul cat ar dura lupta, insa,
dupd victorie, vechea lor natura, acea teutomanie refulata, ar fi
izbucnit din nou... odata cu mohoritele cantece de vraja, ale
evului mediu a. (Ludwig Borne, cartea a 4-a, 3, 791).
Dupd ce am trecut in revista considerentele emise de Heine
asupra Germaniei i a Germanilor, ne putem opri, pentru un
timp, ca sa cercetam modul in care poetul intrezarea viitoarca
evolutie a poporului sau. Amintim inca odata Ca Heine nu-i
asuma vreo calitate politica, plecand dela prescriptiile vreunui
program ce nu admite niciun echivoc. Pe de alta parte, nu mai
.poate exista nicio indoiala, acum cand cel de-al doilea razboiu
mondial se afla incheiat, ca scriitorul german a fost unul din acei
putini care au prezis plamadirea unei noui civilizatii, pe care,

launtric o presimtea cu temeinicie, fard insa a putea deslui struc.tura ei politica i. planul dui:oh' care se va organiza. Walzel scria
inainte de primul razboiu mondial: Nu se poate tagadui ca. Ger-
mania s'a desvoltat inteun sets cu totul opus previziunilor Iui

Heine )), vrand sa spuna prin aceasta ea judecata lui Heine asupra viitorului Germaniei fusese intru totul greita. Cu cata emotie, insa, recitim astazi prevestirile poetului, care s'au implinit
intocmai, ba chiar intr'un chip i. mai grozav cleat cel pe care-I
intrezarise el gandindu-ne totodata ca, in decurs de un secol
intreg, nu s'au putut gasi fortele necesare care sa pund zOgaz
acestor catastrofale tendinte.
Dupd cum am mai scris, Heine n'a fost republican:
HEINRICH HEINE, POET POLITIC $1 GENIU PROFETIC
Nu vreau nicidecum s combat aci parerile lor
549
nu aceasta-i
atributia mea a.. (Infatiarea starilor din Franta, art. 9, 4, 153).

0 spune poetul care, gra a fi om politic, socotete totui
ca republica este o forma ce nu corespunde firii poporului german,
continua apoi:
Regalismul unui popor consta esentialmente din respectul
fata de autoritati, iar apoi din faptul ca acest popor se simte

legat, cu aceeai incredere, de persoana insai care reprezinta
acele autoritati n. (Infatiprea starilor din Franta, art. 9, 4, 154).
Cat de- mult i-a dat dreptate, poetului, istoria, o pot dovedi
faptele : prima incercare de a se pune temeliile unei Germanii
republicane, tentativa dela Weimar, a epat din lipsa de republicani iar cat despre firea hitlerismului, aceasta se baza pe o
suprema autoritate, conducerea (Fiihrung 0, cum o numea
termenul modern, Insumand laolaltd toate acele notiuni pe care
le cultiva, cu deplina convingere, cel putin o treime din poporul
german. Recitind definitia pe care Heine a dat-o republicaniswului, ne putem convinge, prin exemplul Germaniei hitleriste,
In ce masura a Infatiat aceasta lard tocmai antiteza definitiei
poetului:
(I Republicanismul unui popor, In esenta, consta din aceea Ca'
republicanul nu crede inteo autoritate, ea el are respect numai
pentru legi, ca statornic el cere socoteala reprezentantilor acestor
legi, pe care-i supravegheaza, banuitor, Ii controleazd a. (Infdtiarea starilor din Franta, art. 9, 4, 154).
Heine a preconizat unirea tarilor germane numai sub egida
unui drapel republican, In care privinta a greit n'a greit insa
In cea de-a doua propozitie a frazei, atunci cand spune

In ceea ce privete pericolul extern, o Germanie unit ar
fi cea mai infricoatoare putere din lume, iar un popor care, in
conditii de adnca servitute, s'a luptat intotdeauna atat de

minunat, ar intrece foarte lesne In vitcjie, daca ar fi alcatuit
exclusiv din republicani, pe bachirii i calmucii despre care se
spune ea ar constitui o temeinicd amenintare a. (Infatiarea
starilor din Franta, art. 9, 4, 153).

Nu trebue sa presupunem, insa, Ca' Heine a crezut In posibilitatea unei victorii germane ; dimpotriva, el prevazuse situatia
actuala, cu o exactitate inspaimantatoare :
REV1STA FUNDATIMOR REGALE
550
4 Polonii 1
Sangele 1mi svacnete In vine cand scriu acest
cuvant, and ma gandesc cum s'a purtat Prusia fata de acetia ...
cat a fost de lad, de josnica i pling de mielie. Oroarea lduntried 11 va Impiedeca pe istoric de a gasi cuvinte ca sa se exprime ... 1i va fi dat cdlaului sa zugraveased aceste ispravi necinstite. Pared 0 aud fierul rou sfaraind ge spinarea slalanoaga a
Prusiei *. (Infatiarea starilor din Franta, Prefata, 4, 11).
Acestei infioratoare viziuni poetul li afla o singura consolare,
oarecum ciudata, socotind ea cel putin literatura germand, prin
operele ei reprezentative, cum ar fi 4 pretioasele creatii * ale lui
Goethe, va mai putea, totui, dainui:
4 Cand limba germang va fi apus de mult iar Germania, lovita
cu cnutul, va boci Inteun dialect slay )) (1, 105).
Nefericita soarta a Frantei, datorith precuxn s'a i Intfimplat
- 4 uprintei 0 traddrii *, se afla oglindita In prevederile lui

Heine :
Dacd asemenea grozavie s'ar Infaptui, Insa, 0 Franta, tara

muma a civilizatiei 0 a fiber-CAW, ar pieri prin uurinta 0 tradare, iar pe strazileParisului s'ar auzi iar bombanitul jargonului
din Potsdam al Iunkerilor, in timp ce murdarele cizme teutone
ar pangdri din nou pamntul sfnt al bulevardelor 0 Palatul

Regal ar mirosi iar a iuft...* (Infatiarea stdrilor din Franta,
art. 4, 4, 65).
Intuitiile profetice ale scriitorului merg mai departe, Intrezarind
chiar o salvare posibila pentru Franta, prin politica aliantelor:

4 0 alianta 1ntre Franta i Rusia n'ar fi de loc nefireased,
date flind afinitatile celor doud OH. In ambele taxi domnete
spiritul revolutiei )). (Scrieri Diverse, Ed. Lachmann, 4, 766).
Nu tim de ce sa ne minunam mai mult: de faptul Ca scriitorul preconiza o alianta franco-rusa, Inteo vreme cand Rusia
trecea drept fiind un sala al reactiunii, drept o putere a carei
prietenie fi servea lui Bismarck ca o chezaie a preponderentei
prusace i germane sau de faptul ca firea iubitoare de libertate, fn ciuda imprejurarilor neprielnice, a Rusiei, este atat de
sigur recunoscuta. Pentruca Heine scrie fara niciun echivoc:
4 In Anglia libertatea a rasarit din premisele istorice, In

Rusia din principii )). (Calatoria dela Mnchen la Genova, capitolul 30, 2, 431) 0 dupd aceasta :
HEINRICH HEINE, POET POLITIC SI GENIU PROFETIC
55L
t Tot ce au ngscocit alarmitii, despre pericolul la care am fi

expui din pricina Rusiei, este o prostie. Cel putin noi Germanii
nu riscam nimic; ceva mai multg sau mai puting slugrnicie
nu are importanta atunci, cand putem caltiga cel mai mare bun,
liberarea de resturile feudalismului i ale clericalismului . (Cglgtoria dela Mnchen la Genova, capitolul 30, 2, 430).
In fine putem vedea In caracterul lui Kobes I, o prefigurare
a lui Hitler. Este drept cg nu toate caracteristicile acestui portret profileazg pang In amgnunt chipul sinistru al lui Hitler, cad
Kobes nu are trgsgturi tiranice ; facand abstractie de acest lucru,
el reprezintg totui caricatura until suveran care ar corespunde
Intocmai ngzuintelor germane, pentrucg, dei este incult i prost,
scrie carti i, Imbinand planurile sale imperialiste cu cele artistice, tine Mfg incetare cuvantgri turaultuoase:
.Alegeti pe fiul Coloniei,
Pe prostul Kobes din 'Coln ;

In prostie este un geniu aproape,
Poporului sgu, de sigur, Ii va gsi un rost.
Il s1vir pentrucit n'a inVitat
In uni.versititi
fi ci/Ii a aerie din sinea sa,
Firi a fi urmat facultiti.

Dar, that& ignorants. sa
Prin ostenelile proprii ui-a catigat-o.
Cultura striinit ci ctiintsle
Mintea nu i-au stricat-o.
flecirete i scincer}te i iar scincecte t}i
flecirecte
Vorbe ce au urechi mari !
0 femeie Insircinatit, care I-a auzit vorbind,
A niscut, ce ? Un migar.
Apolon i muzele 11 sfituieso
Impletitului de ciorapi si se dedice pe kc

$i se 1ngrozesc and In mina lui vid
In loc de andrele, dintr'o pani de gisci, un too.
Cind Insi catedrala zidit va fi,

Pe Kobes 11 va cuprinde-o sminteali
atunci, cu spada In mini, va cere
Francezilor socoteali.
Ultimele poezii i apicuiri, Kobe.% I, 1, 490)
35
Atunci cand gandul lui Heine trece de granitele thrii sale i

cuprinde Intreaga umanitate, poetul strabate negura razboiului,
catre un viitor mai luminos, pe care-1 nadajduiete i-1 afirma cu
statornicie. Privirea lui patrunde chiar atat de departe, peste

ani, tricot nici in timpurile de Ltd prevestirile sale Inca n'au
avut ragazul necesar sa' se realizeze; astfel, Heine prevede revolutia mondial.
4...lupta cen mare dintre nevoiai i aristocratia propriethtii
i nu se va mai vorbi atunci de nationalitate ori de religie:
va fi o singura patrie, anuMe pamantul, i un singur crez, anume
fericirea pe pamnt. Ar fi cu putinth oare ca sa se ridice din nou,
pretutindeni, pentru o ultima rezistenta disperat5, doctrinele
religioase ale trecutului... poate chiar sa intre din nou in scena
vechea traditie absolutista, Insa imbracata inteun costum nou
i cu alte lozinci, cu alte replici, pe buze? Cum va fi oare finalul
acestei piese? Nu tiu, dar cred ea pana la urma, teasta acelui
uria arpe de apa va fi strivit... poate ca nu va mai fi atunci
cleat un pastor i o turm5, un pastor liber cu un toiag de fier
i turmii de oameni tuni uniform i behaind in unison 1...

Viitorul miroase a iuft, a sange, a blestamatie i a cranceng
incaerare. Nepotilor notri le-a dori sa se nand Inzestrati
cu pielea spatelui cat mai groasa s>. (Lutetia, partea 2-a, 46, 4,
447).
Intr'un capitol special asupra comunismului (Lutetia, II,

apendice)
in care amploarea considerentelor se afla limitata
prin faptul ca poetul nu putea trata o anume tema, ramanand
In ordinea riguroasa ceruta de idei, i aluneca deseori in aprecieri secundare, legate de propria sa persoana ori de o mie de alte
lucruri, Heine prevede o influenta moderat,oare exercitata asupra
comunismului de catre Saint-Simoniti, in genere de catre fortele
spirituale ale filosofiei: # Mai devreme sau mai tarziu familia

impratiata a lui Saint-Simon i intregul stat major al
Fourieritilor vor trece de partea oastei crescande a comunitilor i, imprumutand sthruitoarei necesitati cuvantul fauritor de noui alcatuiri, vor avea de implinit inteun fel rolul pe
care 1-au avut Sfintii Parinti y). (Lutetia, partea a 2-a, anex5,
4, 559).
HEINRICH HEINE, POET POLITIC $1 GENIU PROFETIC
553
Inteun cuvant, sa-1 spiritualizeze 1). Dar modul cel mai

lamurit in care Heine intelege sa ia o atitudine se and exprimat
inteuna din scrierile sale de mai tarziu, uncle judecata Tui dovedete maturitate, concentrandu-se in fraze atat de limpezi i de
frumoase, bleat nu ne putem indura sa reducein prea mult din
acest citat edificator:
Am facut aceasta marturisire anume ea viitorul este al
comunitilor
cu strangere de inim i cu o nespusd teama,
simtaminte care, vai, nu erau prefacute I Ma gandesc, inteadevar, cu oroare i spairna la vremurile cand aceti sumbri iconoclati vor ajunge la putere: cu mainile lor pline de bataturi
vor sparge fara mila statuile de marmora inchinate frumusetii;
vor preface in tandari jucariile i zorzoanele artei, pe care poetul
le-a iubit atat de mult; vor distruge tufiurile mele de Iauri si
vor planta cartofi... Vai, prevad toate acestea i ma cuprinde
o nespusa tristete, gandindu-ma lenimicirea cu care proletariatul
invingator ameninta versurile mele, sortite a pieri odata cu
vechea lume romantica. i totui, sincer marturisesc, acelai
comunism, atat de protivnic intereselor i inclinatiunilor mele,
exercita asupra sufletului meu un farmec impotriva caruia nu
ma pot apara ; dou glasuri se ridicd in pieptul meu pentru a-i
pleda cauza, dou glasuri carora nu le pot porunci sa tact...
Pentruca primul dintre aceste cloud glasuri este cel al logicei:
prin hotaririle lui, societatea cea veche se Oa de multd

vreme judecata i condamnata. Faca-se dreptate I SA' se sfarame oda-Ca aceasta Iume veche din care a pierit nevinovatia,
inflorind in schimb egoismul, i in care omul a fost exploatat de
&Ire semenii sail Sa fie din temelie distrusemormintele acestea
palite, in care salaluiau minciuna .1 nedreptatea I...
Al doilea din aceste cloud glasuri ce ma vrajesc, poruncindu-mi calea de urmat, este i mai puternic..., cdci este glasul
1) Termenul de 4 Sfinti Pkinti* (Hirchenvter), far& anume intentii mai
adfinci. Heine credea atilt de mult in puterea spiritual& a comunismului,
haat dela inceputul scrierii respective prevede cE soarta ei se va asemui cu
soarta pe care au avut-o marturiile asupra persecutiilor suferite de care
primii crestini, adic& aceea de a nu fi Iuat in serios. i totusi, spune el, crestinii care au fost arsi in chip de fclii in antichitate, la serbirile curtii, au
incendiat intreaga lume a Romanilor.
554
REVISTA FTJNDATI1LOR REGALE
urii, al urii pe care am purtat-o unui partid, in virtutea unei vechi

dumanii Impartaite atat de mine, cat i de comunism, fata de
care acest partid se and inteun neinduplecat antagonism. Este

vorba de partidul german al aa numitilor reprezentati ai nationalitatii, patrioti mincinoi, a caror dragoste de patrie nu Inseamna
altceva cleat o stupidd aversiune fata de tot ceea ce este strain
i care zilnic fi revarsa fierea, prin insulte la adresa Frantei.
Niciodata nu i-am putut suferi i toata viata mea am luptat
Impotriva acestor descendenti ai teutomanilor din 1815, care au
cautat numai sa-i modernizeze costumele lor prafuite de paiate
ultragermane i i-au mai scurtat un pic urechile
iar acum,
cand spada cade din maim muribundului, simt o mare mangaiere
la gandul ea, intalnindu-i In calea sa, comunismul le va da lovi-
tura de gratie ; dar nu-i vorba de o lovitura de maciuca, nu,

caci uriaul, cu un singur pas Si va strivi sub picior, intocmai
cum ai strivi o broasca testoas. Asfel va fi Inceputul sat'. De-ar
fi numai ura pe care o simt impotriva partizanilor nationalismului, i Inca ar fi un motiv puternic pentru a-i indragi pe comuniti. Drept este & n'au religie (niciun om nu este fara de cusur),
sunt chiar atei, ceea ce desigur este un mare pacat 1), dar dogma
lor cea mai de seama marturisete pentru cosmopolitismul cel

mai absolut, pentru o iubire statornica Intre toate popoarele, o
fed-tie egalitara intre toti oamenii, care trebue sa fie cetateni
liberi ai pamantului. Dogma aceasta fundamentala este aidoma
acelei pe care odinioara a predicat-o Evanghelia, aa c, atat
In spirit cat i in fapt, comunitii sunt cu mult mai buni cretini
decal aa numitii patrioti germani, marginiti Intre granitele
stramte ale unui nationalism exclusivist... Astazi nationalitii
ai toata proasta gin-Ca a celor ce clescind din patriotii dela 1815
au impanzit din nou Germania i urla cu incuviintarea Domnului
Primar precum i a celorlalte inalte autoritati. N'aveti decal
sa urlatil Va veni ziva cand yeti fi striviti printr'o fatala lovitura
de picior. .Cu asemenea convingere neclintita, pot parasi fara
nick) grila lumea aceasta.
1) Nici acesta nu este un adevr exclusiv, cad Heine a fost totdeauna
constient de * rudenia intre opiu si religie * (I, 130), Ina mai fnainte de a se
fi popularizat dictonul s Religia este ea un stupefiant pentru popor *.
HEINRICH HEINE, POET POLITIC $1 CENIU PROFETIC
555
$i acum iubite cititor, pe cat mi-a fost cu putinta am cautat

s-ti dau prilejul de a judeca tu insuti unitatea de gandire i adevgratul spirit al acestei earti, pe care o Infatiez cu senidatate
tuturor oamenilor de buna credinca . (Lutetia, Prefata., 1855,
4, 783 ff. Tradus din textul original in lixnba francez).
Aceasta este marturisirea unui om care intelege sa priveasca
viitorul sub semnul certitudinilor, orichte contraste ar infatia
aceste certitudini, In comparatie cu dorintele sale intime, oricat
de putin agreabile ar fi fat de ceea ce va fi scontat, In reveriile
lui, poetul, s'a obtinA din partea vietii este confesiunea unui
om care nu poate primi ca pe o bucurie
pe care o vom
trai Imbatati de entuziasm epoca dificila de tranzitie catre o

nou viata, dar care este ferm hotArit s'a indure toate asprimile
unei revolutii sangeroase, o revolutie care, In perioada de inceput,
ar putea duce la excese ostile spiritului. Este parerea unui om

care, Inca din 1840, marturisete:
* Cuvintele pronuntate de Napoleon la SfAnta Elena, anume ea'
lumea va deveni, Intr'un viitor apropiat, fie o republicA americana,
fie o monarhie ruseasca ce ar cuprinde intreg universul, alcatuiesc
o proorocire foarte descurajant a. (Lutetia partea I-a, 11, 4, 301).
Totui este semnificativ faptul ea' Heine fi amintete de

aceste cuvinte ale lui Napoleon, acorandu-le incredere.
Dup aceasta trecere In revist a profetillor lui Heine, care,
in parte au fost confirmate de evenimentele postume, iar inteo
oarecare masura ramfin a fi solutionate de vremurile viitoare,
ateptand deocamdata o concluzie asemeni unei chestiuni deschise
ce nu i-a aflat Inca rezolvarea vom cerceta acum, in opera

poetului german, un ir intreg de observatiuni disparate care,
delimitnd caracteristicile poporului german, constitue un foarte
actual subiect de discutie, dei mai inainte cu ateva decenii

prea putini se gndisera a stdrui asupra lor.
Una din aceste ariatoare probleme este rasismul nationalsocialist, despre care multa lume mai crede Inca i astazi c'a ar
fi fost nascocit de Hitler. Sd nu uitam ins4 eh" Heine a pus candva
la stfilpul infamiei pe * cei mai inverunati carcotai asupra
temei rasiale a (*eingefleischteste Rassenmakler ) ; in discutiile
acestora * din trei cuvinte, mai totdeauna unul trebue sa fie :
ras6 germana, romang, sau semit . Apoi scriitorul adauga :
556
Aflandu-ma candva in pivnita berariei dela Gotingen, am

fost nevoit s admir temeinicia, cu care amicii mei, adepti ai
obiceiurilor vechi germane, intocmeau listele de proscrii pentru
ziva, in care nadajduiau sa villa la putere. Cel care se tragea

din Francezi, Evrei sau Slavi, fie ea ar fi fost din cea de-a 7-a
generatie, era condamnat la exil. Acei care in scrierile lor, ridimucedelor panglicasera glasul, catui de putin, impotriva
carii germane, se puteau atepta sa fie condamnati la moarte,
sfarind sub securea calaului*. (Ludwig Borne, cartea 4-a, 3,
772).
Cum sa nu ne aducem aminte, citind aceste randuri, de toate

grozaviile persecutiunilor rasiale i ale u tribunalului poporului *
instituit de Hitler ; iar dad pe timpul national-socialismului
4 dovada originii ariene * nu se Intemeia pe cercetarea a apte,
ci numai a trei generatii, trebue sa ne gandim totui c la capatul
acestor cercetari se and nu numai un simplu exil ci silueta lugubra a lagarelor de exterminare. Ceea ce in opera lui Heine era
infatiat Intr'un chip virtual, sub forma oarecum abstracta a

unui program, in timpurile recente a devenit realitate vie. Drep-
tatea st, de partea cuvintelor poetului; ar fi chiar interesant

sa controlam in ce masura i-au aflat unele amanunte o confirmare cat mai deplina. Iata, spre exemplu comentariile pe care
Heine le face in marginea prigoanei Indreptate impotriva Evreilor
din Damasc. Acetia fusesera din nou acuzati de a fi infaptuit

omoruri rituale, iar Franta, ca in atatea alte randuri, n'a protestat decfit foarte slab, impotriva unor asemenea nedrepte invinuiri. Cu acest prilej Heine scrie:
*Faptul c astfel de pareri marginite, nu au fost acceptate
in Germania constituie o dovada asupra temeiniciei cu care s'a
raspandit invatatura cea trainica la noi; cunotintele istorice
au patruns pretutindeni in randurile poporului german, astfel
ca Insi ura cea mai inverunata nu mai poate folosi asemenea
basme sangeroase, perimate acum*. (Lutetia, partea I-a, 17,
4, 329).
Inteadevar, dei national-socialismul a pus in seama Evreilor
lucrurile cele mai contradictorii i mai imposibile, nicicand, 5n
acuzatiile aduse acestora, n'a fost vorba de omoruri rituale. Iata
deci Inca un amanunt care confirma prezicerile lui Heine.
HEINRICH HEINE, POET POLITIC SI GEN11.1 PROPETIC
557
Scriitorul a enuntat just i normele ce trebue s stea la baza

eliberarii finale a Germanilor, care se cerea pregatita In prealabil pe taram spiritual;
4 Filosofia germana este un lucru de mare Insemnatate, care
privete intreaga speta umand
i abia urmaii notri de peste
veacuri vor putea hotarf daca ni se vor cuveni laude sau raustrari
pentru faptul c ne-am gandit a ne alcatui xnai Intai o filosofie
i de abia mai apoi ne-am straduit s pregatim revolutia
noastra
Prin xnijlocirea acestor doctrine filosofice s'au putut
desvolta fortele revolutionare care ateapta numai prilejul
propice pentru a izbucni, umplnd lumea de groaz i admiratie . (Despre Istoria Religiei, cartea III-a, 3, 455).
Revolulia noastra filosofica s'a Incheiat. Cercul ei atat de
cuprinzdtor s'a Inchis prin Hegel.* (Despre Istoria Religiei,

cartea III-a, 3, 453).
Omul, al carui spirit a fost cel mai limpede i a carui doctring
cea mai liberala, i-a exprimat totui ideile Inteo forma scolastica atat de opaca i imbacsita prin clauze atat de numeroase,
bleat orice 1ndreptare fiind posibila toate partidele trecutului i nu numai cel religios, dar chiar i cel politic, 1i Inchipuiau eh au aflat in el un temeinic aliat a. (Lutetia, partea II-a,
anexa, 4, 561).
Astazi tim ca nu numai originea marxismului poate fi eautata In opera lui Hegel, dar ca i national-socialismul s'a putut
uneori referi i s'a i referit la Hegel. Ar fi de aflat daca acest
fapt paradoxal se datorete cumva unui mod de expunere cam
vag folosit de Hegel sau daca nu este consecinta unei interpretari greOte ; in ceea ce 11 privete, Heine 1nclina cand catre
prima, cand catre cea de-a doua explicatie.
Tema noastrd a fost formata cu exclusivitate de catre ideile
politice i mai ales de catre acelea legate de proorocirile politice
ale lui Heinrich Heine care, de0 n'a fost propriu-zis un filosof,
a contribuit totui la propagarea filosofiei germane, desluind
faptul ca Insemndtatea Germaniei consta In realizarile ei filosofice i tiintifice. Heine, asemeni lui Schiller care a scris poemul
Impartirea Ptimantului (# Die Teilung der Erde *), le recomanda Germanilor sa-i Indrepte aspiratiunile catre taramurile
spiritului, carora par a fi fost sortiti; tonul pe care-1 adopta
538
poetul, neserios, ironic, nu trebue sa ne tnele asupra seriozitatii

cuvintelor sale. Incheiem deei insemnrile noastre printr'un
citat semnificativ:
e ...Francezilor IA Ruf3i1or le apartine uscatul,
Marea este a Britanicilor;

Nou ii insii, ne-a fost hrizit aerianul tiirim al
visfirii
0 domnie necontestatg.
Acolo ne exercitiim hegemonia,
Pe acest flirt= nimeni nu ne mai poate desprti
In timp ce toate celelalte popoare;

Pe netede Intinderi de pmtmt ui-au desfii-
prat viata.
(Germania, 7, 2, 101).
EUGEN SEIDEL
MITOLOGIA
CONSTITUTIONALA
Dela 1919, anul triumfului democratiei formale, /Ana astazi,
mai toate statele europene au trait o viata politica conventionala, dogmatica, nefireasca i mai cu seam falsa, viata care,
in cele din urma, dupa o serie de framfintari i lovituri de stat,
s'a innecat In diverse forme de dictatyri.
In anul 1919 credinta democraticd oficiald era cristalizat
inteo mitologie in care dogmele sfinte ale liberalismului erau
zeificate. Insurectia contra acestui sistem rigid i conservator, ce
mocnea de mult, a izbucnit i. popoarele au gonit zeii cunoscuti,
au rasturnat altarele democratiei ca sd se inchine unor zei noi,

barbari, insetati de sAnge i razbunare,
Examinarea atent a fenomenelor care au provocat acest ir
de evolutii i revolutii rastoarna multe idei curente necontrolate ci risipecte confuzii foarte raspandite.
Lupta dusa in decursul veacurilor impotriva puterilor absolute a regilor sau ale oligarhiilor, nu este cleat un lung proces
evolutiv, acela al exproprierii suveranitatii din patrimoniul celor
ce o exercitau in mod exclusiv, pentru a fi atribuit poporului.
Aceasta cucerire a suveranitatii politice s'a realizat in etape
succesive. Exproprierea s'a facut mai intai in favoarea nobililor,
apoi a burgheziei i micilor proprietari ii in sfrcit in favoarea
poporului in intregime.
Democratiile moderne s'au nascut sub egida principiilor liberale faurite in revolutiile din Anglia, Franta i State le-Unite.
In timpul razboiului de 100 ani, revolta baronilor englezi
contra regalitatii a smuls in 1215, dela Ioan-fara-de-Tara, Magna
56o
REVISTA MINDATIILOR REGALE
Charta. Acest contract nu avea nimic democratic, el marca

prima etapa a conflictului Intre supu0 i suveranul absolut,
care guverna prin camarilla lui. Primii care s'au revoltat, atat
In Anglia cat i In Franta, au fost nobilii. Prin Magna Charta
nobilii englezi au obtinut garantii ca drepturile lor vor fi respec-
tate de suveran, i au catigat principiul important ca niciun

impozit nu se poate percepe fara conshntamantul prealabil al
consiliului general al nobililor. Tot astfel regele garanta vechile
privilegii ale cetatii Londra, ale altor cetati i porturi conduse de
oameni liberi.
Acest act mai contine clauza ca nimeni nu poate fi arestat

i Inchis sau deposedat de averea lui, fara a fi judecat conform
legilor tarli. Mare le consiliu, care va deveni camera lorzilor, i
reprezentantii comitatelor i oraelor, care vor alcatui mai tarziu
camera comunelor, au dus Impreung o lupta aprigd contra regilor
care au Incercat sa nesocoteascd angajamentele luate. Dei
Carol I acceptase. Petitiunea drepturilor *, reata lui credinta
continua 1-a adus In cele din urma sub securea calaului, in

1649. A. urmat dictatura militara a lui Cromwel, Indreptata
contra atotputerniciei Parlamentului.
Sub Restauratie, Carol II aceptd sa promulge, In 1679, faimosul act numit Habeas Corpus *, act de simpl procedura.
penala, care ordona ca nimeni sa nu fie arestat cleat In virtutea unui mandat judecatoresc emis In termenul de 24 ore. A
trebuit totui detronarea lui Iacob II, revolutia dela 1688, aducerea pe tron a unei dinastii straine (Wilhelm de Orania), ca sa
fie consfintite i Intarife printr'un nou act (numit Bill al drepturilor 1689) drepturile individuale stabilite i garantate prin Magna
Charta i Habeas Corpus. Tot sub Wilhelm al III-lea se inaugu-
reaza traditia de a alege membrii guvernului printre membrii

partidului majoritar, deci ministerul este expresiunea majoritatii parlamentare.
George I, german de origina (1714, Casa de Hanovra), netiind limba engleza, renunta sa prezideze consiliul de minitri.
De atunci, membrii guvernului se intrunesc separat, sub prepdintia celui mai remarcabil membru, care va primi titlul de
prim-ministru i singur este indreptatit sa fac Icgatura Intre
Guyern i Rege, deci Intre Natiune i Coroand.
MITOLOGIA CONSTITUTIONALA
561
Astfel s'a constituit aceastd inseparabila trilOgie: Rege, Camera Lorzilor si Camera Comunelor, caracteristicd regimului
politic britanic. Prioritatea a avut-o intAi Regele, care se bucura
de o putere absolutd, apoi a fost silit s'o impart cu aristocratia,
reprezentat printr'un corp mare (consiliu),, care la un moment
dat s'a bucurat de prioritate.

Reprezentantii burgheziei oraselor i micilor proprietari rurali, organizati In camera popular, particip.la conducerea Statului i Incetul cu Incetul Camera comunelor ajunge sa fie organul
cel mai important al trilogiei.
Lunga i indArAtnica lupt a fost dusA numai pentru a ob-tine garantarea anumitor libertAti individuale concrete, sau unele
drepturi tot atAt de concrete, pentru orasele i comitatele din
Anglia. In niciunul din actele, pomenite mai sus, in niciunul

din actele ulterioare nu se vorbeste de libertate In general, nici
de drepturi naturale cu caracter universal ale omului. Nu se
vorbeste cleat de anumite drepturi ale Englezilor. Democratia
englezd a fost dela Inceput individualistA i pragmaticA.
Realizarea democratiei engleze s'a efectuat In etape care au
durat sapte secole, etape provocate de evenimente, IntAmplOri,
conjoncturi. Ideile i dogmele nu sunt concretizate nici asfazi
Intr'un text unic, totusi ele constitue temeiul spiritului efectiv

al institutiilor i practicelor politicei britanice.
In Franta evolutia s'a efectuat cu un ritm mult mai rapid;
Intr'un secol, Franta a trecut dela regalitatea absolutO la republicA radicalO, cu o singurd revolutie (1789-1794) cu anexele
ei IntArziate din 1830-1848-1871.
Monarhia francezA nationalA a domnit ifir intrerupere timp
de 806 ani (987-1793) si alti 34 ani dup Intreruperea Napoleoniand (1814-1848), a unificat teritoriul i populatiile Frantei
si, printr'o lung6 i InddrOtnicA lupt contra nobilimei feudale,
a reusit sO realizeze modelul de monarhie care a atins o culme
neintrecut sub Ludovic al XIV-lea. Monarhia franceth luptA
si contra particularismelor provinciale i manifesta tendinte de
unificare ostile nobilimei. Nobilimea, printr'o rebeliune numit
Fronda (1648), a incercat sA limiteze puterile regale si sd obt.nA
garantarea drepturilor ei feudale. Nobilimea a esuat, miscarea
a fost strivit de o regalitate prea puternicd, i nici n'a fost spri-
562
REVISM% PUNOATULOR REGALE
jinit de reprezentantii oraselor i piovinciilor, care se aratau

mai ostili Ltd de clasa privilegiatilor decAt contra regalitdtii.
Rebeliunea nobilimei a reusit In Anglia si a esuat In Franta.
Sub influenta filosofiei sceptice i critice din secolul al XVIII-lea,
precum si a rationalismului temperamental latin, opinia publica

franceza era coapt pentru o adnc a. reforma structuralA a societAtii. DificultAtile financiare In care se sbatea regalitatea, un
obscur sentiment c trebuesc inf6ptuite uncle reforme, au Indem-,
nat pe Regele Ludovic al XVI-lea s convoace State le Generale
ale regatului. Reprezentantii provinciilor, oraselor, nobilii, dericii i burghezii s'au adunat dup un concediu de mai bine de un
secol. Reprezentantii stArii a treia, adica burghezii oraselor,

proprietarii mijlocii si mid din provincii, clerul inferior au adus
cu ei memorii In care erau consemnate revendicrile natiunii.
Aceasta a fost intAmplarea care a deslAntuit revolutia dela 1789.
Aceste memorii provinciale nu atacau institutia regalifatii
ca atare ; erau Insd unanime s" reclame abolirea privilegiilor
feudale i o reformd fiscal profund.
S'ar fi putut ajunge la formele regalitii constitutionale daca
n'ar fi fost pe de o parte greselile until rege ru slatuit si slab,

iar pe de alt parte faptul c evenimentul se intampl la sfarsitul secolului al XVIII-lea, c'And In subconstientul poporului
mijeau primele semne ale sentimentelor democratice. La aceasta
se adduga exemplul Angliei i Statelor-Unite. Conflictul Intre
popor i aristocratia privilegiat, ca i rezistenta Curtii Regale,
s'au Incheiat prin decapitarea regelui Ludovic, In 1793.

Spiritul rationalist al burgheziei culte a Inchegat toate revendicarile inteun corp de doctrine cu pretentii universale, Intemeiate
pe o conceptie filosoficd logic. Aceste doctrine au fost concretizate In faimoasele a Declaratii ale drepturilor omului n care au
format primul capitol al constitutiei din 1791. Numeroase memorii provinciale prezentate in 1789 cereau ca principiile de bath'
ale noului regim sg fie Inscrise Inteun manifest, asa cum au
Mart cele 13 State confederate ale Statelor-Unite din America,
In 1776. Generalul La Fayette, comandantul corpului expeditionar francez, care a ajutat coloniile americane sg devind independente, a propus proectul unei declaratii a drepturilor naturale
ale omului, r scrise In sufletul fiecgrui om destinat s fixeze
spiritul legislatiei viitoare.
MITOLOGIA CONSTITUTIONALX
563
Proiectul, modificat, a fost votat de adunarea constituant

la 25 August 1789. Acest document are un caracter deductiv
i juridic, el este un act politic i In acelai timp un manifest
filosofic. In partea introductivA se spune : a Vrem o declaratie
pentru toti oamenii, pentru toate timpurile, pentru toate tkile,
ca sa serveasa drept exemplu pentru lumea Intreagd *. Ce diferenta Intre aceastd declaratie i textele utilitare i pragmatice
engleze 1 Declaratia dela 1789 a inspirat toate constitutiile
europene pAna la 1920, cu exceptia constitutiei sovietice din
10 Iulie 1918, care a fost punctul de plecare al constitutiilor din
1924 i din 1936.
Revolutia francez, skind etapele, a instaurat Republica.

Dup paranteza napoleoniang
care a organizat, lkgit i impus

altor state sistemul francez Restauratia n'a mai putut deck
sd instaureze o monarhie constitutional, Intemeiat pe un compromis schiop i lipsit de sinceritate de ambele pkti. Loviturile
de Stat dela 1830, 1848, 1859 i 1871 au desavkit opera Inceputd
la 1789, pe cand In Anglia Restauratia a putut realiza o monarhie
constitutionala trainica, care a continuat In mod linitit evolutia
spre o democratic cu tendinte sociale.

In Statele-Unite, emigrantii care s'au expatriat, fie din motive
religioase, fie din motive economice sau politice, au fost elemente
active, protestatare, Insufletite de principiile rkpndite de filo-
sofi englezi i francezi din secolul al XVIII-lea, au reactionat

contra politicei coloniale a Angliei i au Intemeiat de-a-dreptul
o Republica* Federal.
Lupta dug contra dumanului comun, regalitatea absolufa,

IncepAn'd cu revolta baronilor englezi In 1215, continuand cu
revolta burgheziei i a micilor proprietari provinciali francezi In
1789, cu rebeliunea emigrantilor In cele 13 eolonii din America
de Nord a stabilit In aceste tki regimul democratic liberal i
individualist.
Deci exproprierea suveranittii s'a Molt, In prima etap,

mai IntAi In favoarea no bililor In Anglia, i apoi In favoarea
burghezilor i tkanilor avuti, In Franta i Statele-Unite.
A doua etapg, parcur sa In secolul al XIX-lea pka la 1919,
Incredinteazg suveranitatea unor categorii din ce in ce mai mari
de cetgteni: burghezi, intelectuali, proprietari rurali mari i mici,
6
564
meseriai. Aristocratia ne mai avand privilegii este, din punct

de vedere politic, asimilata burgheziei.
Drepturile politice nu mai sunt legate de privilegiile derivand
din natere, Did din posesiunea latifundiilor, dar raman legate
de posibilitatea de a piati impozite, de tiinta de carte, de sex.
Mai toate statele au adoptat democratia liberala clasica care,
cif timpul, a alunecat spre democratia formala. State le Intarziate: Austria, Germania, Turcia, In urma Infrangerii din primul
razboiu mondial, au trebuit sa adopte i ele regimul democratic
republican. Rusia, printr'o sfortare extraordinara, unica In istorie,
a shit etapele i a trecut direct dela despotism tarist la democratie socialista radicala.
Anii 1918-1922 formeaza a treia etap, deosebit de interesanta. Ea marcheaza inceputul declinului democratiei clasice
zisa liberal. Dup primul razboiu mondial, catigat de marile
democratii liberale istorice (Anglia, Franta, State le-Unite) Impotriva monarhiilor de regim vechiu, au Inflorit in Europa democratii izvorite din aplicarea textuala a dogmelor liberale clasice.
Constitutiile din aceastd epoca erau Inrudite, contineau multe
dispozitii asemanatoare, porneau dintr'o inspiratie unica. Mai
toate erau intocmite de profesori de drept constitutional, dintre
care multi nu tiau ce este politica, nici sociologia.
Acest procedeu a creat democratii fara democrati i republici
Med republicani.
Neavand, rddacini profunde, putine au rezistat vremurilor ;

rand pe rand, Germania, Turcia, Polonia, Italia, Portugalia,
Spania, Jugoslavia, Grecia, Romania i Italia (cu o constitutie
mai veche), au adoptat regimuri care variau dela democratia
autoritara la dictatura cea mai absoJut i cea mai personal.
Aceasta epidemie de formule politice dictatoriale ii are explicatia ei naturala.
Etapa a patra prezinta o bifurcatie. Democratia clasica, devenit pur formala, evolueaza pe de o parte spre formele fasciste
sau hitleriste, iar pe de altd paYte spre democratia sociala sau
formula sovietica. Aceastd bifurcatie are cloud cauze: Prima
provine din necesitatile razboiului din 1914-1918 care, in vir-
tutea principiului de necesitate, a impus tuturor guvernelor,

chiar celor mai liberale, masuri interventioniste i centralizatoare,
M1TOLOGIA CONSTITUTIONALA
565
obligatia de a impune vietii publice o disciplind colectiva aspra,

pentru a castiga rdzboiul.
Unele din aceste masuri au fost mentinute si dupg incheierea
pacii, motivate de desordinea economica si financiara mondial.
Guvernele au gasit In procedura decretelor-legi si in dispozitiile interventioniste multe avantaje, iar publicul s'a obisnuit
cu ek, temandu-se de necunoscut.

A doua cauzd o constitue criticele de ordin politic, economic
si social, foarte numeroase, adresate democratiei clasice sau mai
bine zis democratiei deformate, degeneratd, influentata si intretinuta de hipercapitalismul anonim, constituit in carteluri, holdin-
guri, etc. si de toti cei care practicau meseria, atunci foarte

rentabila, de reprezentanti ai natiunii.
Aceste forme de democratie erau hotarit contrarii intereselor
si ale Statului si ale cetatenilor individuali.
In ultimii 30 ani # criza democratiei a inspirat o vastd
literatura in toate limbile si in toate tarile. S'au produs multe
reforme sau retete pentru a insankosi vechea democratic. Dar
reformele turnate in sisteme teoretice, ca si retetele de expedient,
au e pat. Toate sunt intemeiate mai mult pe exegeza textelor

si a sistemelor deck pe exprimarea faptelor sau diagnoza situatici politice si sociale reale si se strkluesc sd aplice dogme considerate ca sfinte.
Nu textele pot reforma o societate sau un sistem politic;

renovarea nu poate veni din afara, trebue sa izvorasca din adfincimea constiintei si sa fie in armonie cu legea evolutivd fatald
si necesara.
Mai este un lucru important: spiritul guvernarii.
Nimic mai 1nselator deck simpla examinare a textelor cons-
titutionale. tirmatoarele exemple luate din legislatia romana

sunt concludente. Art. 128 al constitutiei din 1923 permite
instituirea starii de asediu, gcnerala sau partiala, in caz de
pericol # de Stat . Aceasta dispozitie, care cuprinde cenzura si
restrictii diverse, era menita sd fie aplicata numai in cazuri

exceptionale si pentru un timp limitat. S'a guvernat timp de
20 ani cu starea de asediu. Starea exceptionala devenise normala.
S'au intocmit si votat legi administrative bune, logice, dar care
nu se aplicau fiindca fiecare partid care fdcea o lege, strecura la
566
sMritul legii dispozitii tranzitorii neobservate, care fAceau inoperante dispozitiile legale, normale, i se guverna cu dispozitiile
tranzitorii.
Aceste exemple arat ce imensd deosebire exist Intre tAlmdcirea textelor i aplicarea lor.
Dacd In fazele precedente democratia i liberalismul erau
inseparabile, In faza ulterioard anului 1922 aceste cloud hotiuni
se despart i chiar se opun. Democratia izvorttld din micdrile
dela 1848, mult mai radicald, repudiazd liberalismul.

Nuantele democratiei sunt infinit de multe, dar evolutia lor,
trecAnd &Ate odat prin forme extremiste, tinde In mod normal
cdtre socialism.
Inceputul evolutiei se i simte chiar In textele nouilor constitutii din 1919-1920, In care tendinta socialistd Ii face primele
aparitii, In dispoziiile privitoare la rationalizarea subsolului, a

apelor, a izvoarelor de energie i la conceptia despre proprietatea consideratd ca o functie sociald.
La bifurcatie, trile democratizate numai prin texte au apucat
calea dictaturii de tip fascist, rupAnd astfel linia evolutiei naturale, adoptAnd forme regresive, mergAnd pAnd la retnvierea
formelor politice primitive ale clanului rasist. Dupd o clip de
triumf, aceste forme anormale s'au prdbuit Invinse, pierzAnd
rdzboiul mondial provocat de ele.
Celelalte tari pdesc spre a cincea etapa, care Incredinteazd
suveranitatea i organele Statului masselor populare, deci caut
sd realizeze un regim care sd permitA sd fie cat mai bine pentru
cat mai multi.
Idolii democratiei clasice sunt:
Drepturile sfinte,Innascute i inalienabile, ale cetdteanului liber,
ale cdrui interese sunt mai protejate decAt interesele colectivitatii.
Suveranitatea natiunii, exercitat de adundri reprezentative,

care, dupd ce au fost alese, devin independente de natiune i
deci confiscd suveranitatea nationald.
Separatiunea puterilor de Stat (puterea legislativd, puterea
executorie i puterea judiciara) In scopul de a slabi puterea
guvernamentald In profitul camerelor.
.
Libera concurenta !litre oameni, Intre partide, tntre State gi
credinta Inteo ordine economicd naturald i imanentd. Libera
MITOLOGIA CONSTITUTIONALA
567
concurenta Intre partide a dus la puzderia grupuletelor de interese, fntemeiate pe scrutinul de lista' cu reprezentarea minorittilor.
Universalitatea si perenitatea acestor dogme erau socotite
definitive si eterne.
Comentatorii grupati In scoli au purees In operele lor, timp
de 50 ani, lq exegeze, la comentarii, la analize subtile, care amintesc discutiile teologice bizantine. Comentatorii au dat guvernelor,
la comandd, constitutii sintetice. Acest dogmatism quasi-clerical
nu a putut opri mersul evolutiei, cum nici codul lui Justinian

n'a oprit progresele stiintei juridice.
Democratia social5 a fost la Inceput un raulet care isi eauta
un drum printre obstacole, silit, din cand In cand, s6 intre In

pgmant, iesind apoi la suprafat, primind afluenti si devenind
cu timpul un fluviu puternie. In zadar vor unii s-1 oblige sal se
Intoarcg la izvor.
Aceast democratic Imbraca forme diverse, care merg dela
'trade-unionism la formula sovieticg, cea mai original dintre
toate.
Institutia fundamentala a sistemului politic sovietic este sovietul. Cuvantul cel mai potrivit care poate exprima aproximativ
aceast realitate ar fi cuvantul: comunitate organizat5. Existd
sovietul politico-teritorial (sat, plas, regiune, teritoriu, republic5, confederatie), sovietul economic (de fabric5, de kolhoz)
si altele. Intreaga colectivitate este organizata Inteo vast retea
de soviete asezate pe trepte ierarhice. Sovietele din treptele superioare nu sunt compuse din delegatii sovietelor din treptele
inferioare; toate sovietele, de orice treapt5, sunt alese fn mod
direct. Fiecare soviet Isi alege un comitet (prezidium). Fiecare
deputat, functionar sau demnitar este un delegat al comunitAtii,
delegatia este revocabil oricand.
Dar studiul atent si realist al evolutiei formelor politice

arat ea gradul de maturitate politica al unui popor nu se poate
aprecia numai din examinarea textelor constitutionale. Mu lte
popoare adopt5, fie din spirit de imitatie, fie constranse, o mitologie politica', cum odipioar mune popoare au acceptat crestinismul, pastrand totusi vechiul fond p5gan camuflat. In sufletul colectiv popular r5man str5vechi deprinderi si sentimente,
568
care constituesc rea1it5ti subjacente perinanente i ireductibile,

care denatureazti mice sistem politic i religios suprapus.
Sistemele politice democratice In devenire nu sunt inch' toate
bine inchegate, dar peste tot se impune un alt crez, se ridica alli
zei, se construiesc alte temple In locul celor pkisite.
Un nou Olimp detroneazd pe cel vechiu.
JULIAN M. PETER
PUNCTE DE VEDERE
DIVERSE
I. V. STALIN
Moscova, 21 februarie 1946. Dela local meu, Ii vdd de profit.
Suntem agzaft in jurul unei mese lungi i inguste ; generalissimul std lcingd interpret, care s'a gezat in capul mesei.
Profilul este pur, trdsdturile obrazului sunt fine. Paull, argintiu, se rdrote spre cretet. Mustafa e de coloare mai inchisd.
Oclzii, ii fine aplecafi deasupra paginei albe a blocului, pe care
traseazd linii geometrice, cu un creiorz rop. Gesticularea aceasta a
mdnei intovdr4e,ste in mod instinctiv frazele scurte, rostite cu glas
scaut, astfel Inct, uneori, ai impresia c monologheazd pentru

sine inswi, in singurcitatea camerei de lucru.
(Doi un birou simplu e cqezat intr'un colf al oddii, generalissimul nu pare a lucra aci).
Am sosit la Kremlin pe innoptate ; la ora 7 am lost introdwi
in biroul generalissimului.
Ne qtepta in picioare, in fundul camerei, ci venind spre noi
ne-a strcins rncina tuturor, inainte"de a-si lua locul in capul mesei.
Irnpresie de energie calmd. Linii simple, stil clasic. Simfi la

ddnsul deprinderea de a gdndi. Pilosoful transpare in toate intrebarite pe care le pune. Omul de acfiune porne4te dela frazele scurte,
in care 4i concentreazd toatd energia.

Este un mare privilegiu de a fi putut asista la cornportamentele
unui astfel de om. Raportatd la istoria strictd a evenimentelor,

personalitatea lui este coveulitoare. Dar opera scrisil nu trebue
uitatd, spre pildd expunerea de facturd clasic asupra materialismulti dialectic.
570
Acest om a sfdramat masina de rdzboi nazistd. Fiara ajunsese

la periferiile Moscovei si Leningradylui. Voinfa lui de 1 ier s'a
repercutat in mii de piepturi. Poporul sovietic a rezistat si a invins.
Coheziune, sacrificiu liber consimfit de tofi, pentru izbdvirea
patriei. Atasamentului orb de odinioard, al poporului, pentru seful
Statului, i s'a substituit o iubire rafionald.

Cariera prodigioasd a fefului de astdzi, o pofi urmdri prin
imagini in muzeul Lenin, vecin. Acolo se poate zdri, intr'o said,
un Stalin kindr, cu o figurd lungdreafd si o mustafd find, neagrd,
coafat cu o pdldrie de paie cu borduri largi, un portret revelator,
in care gracilitatea tinereascd se aliazd unei energii dure. Contrastul e frapant.
Modestia eroului este aparentd. Ea se manifesteazd si in uniforma simpld ce-1 invesmdnteazd si in toate atitudinile sale. Stilul
lui Stalin e simplu si sincer. Si aceasta are drept urmare o genera-
lizare a acestei atitudini, prin rafiune de Stat.

Sinceritate, onestitate, respect al cuvdntului dat.
Ne alldm in Uniunea republicelor socialiste sovietice.
AL. ROSETTI
JURNAL DE LECTOR
--Prefata din umbr5.
Recitesc, ;pall cu ;pall, in limp ce fac corecturile, a V-a serie
de 4( menliuni critice*, dintre Octomurie 1932Decernurie 1933 i 'n
fala aldtor vechi texte, intrupate din nou, in proaspdtd cerneald
de iipar, incerc un ciudat sentiment de comodd i armonioasd
calorie, pe care, in niciun caz, la vremea aceea, cdnd le scriam,
nu am cunoscut-o. Dacd lectura unei cdrfi este un exercifiu curent,
cc-0 afla in ea lnsafi satisfacgile, acumularea impresiilor despre
carte' ;i obligafia de a le da o forma, cat mai aproape de ecourile,
contradictorii uneori, pe care le-a stdrnit in inima ta, trezeFte,
deopotriva, revolte ;i obligafii, ce se infruntd, cateodata pond la

anulare, fi fac ;i mai dificild elaborafia. De ce, ifi spui, fn limp
ce ornicul aleargd i hOrtia adastd, sd cobori liz arena, cdnd e cqa
de pldcut sd stai, nevdzut, in feful amfiteatrului, sd te la;i pradd
visului i, presupundnd cit cineva te intreabd, sau te someazd, sd-i
rdspunzi cu o monosilabd sau chiar cu un gest, In aceeqi mdsurd
expresiv. Cine a degustat poezia I ilmului mut nu va conveni nici
cdnd sd glorifice monftrii aceia din umbra, proiectafi pe ecran,
fdra de consistenfd, dar cu gurile aft poarta iadului, din care se
aud, rdsundnd, Infuriate latraturi de cerber. Dacd nimic rzu egaleazd In /rums* Roema nescrisa, cu atezt mai adevarat e lucrul
pentru deliciile sau amdrOciunile tdinuite, ale lecturilor.
N'am uitat bate acele nepldceri ale scrisului cu orice pref,
;i cortegiul lor : nici migrenele, nici reumatismele, nici frigul
perf id din subsol, nici canicula, coborind din tavan, ca un nimb
de fier Incins fur Imprejurul capului, nici indispozifiile unei ve,sti
triste, nici, mai la urma urmei, acel prea firesc taedium vitae,
ce nu te intreaba ;i nu vrea sa ;tie fi pe care abia dacd U ming,
dela o lilt la alta, cu un fum de figard ;i cu o drofdie de cafea
amaruie *1-mi adue mat err seanza aminte, cdt mO nemulfumeau
572
Si gandurile ce trebuiau neapdrat gandite yi tiparul in care, de bine

de rail, aveau pond la urmd sd fie turnate. Si totuyi textele sunt
pure. Nimic din inciziile, ce torturau ceasul acela de noapte sau

din febrd orelor de peste zi n'a rdmas printre rcinduri. Abia dacd,
din loc in loc, o frazd, un acord, un euvant, rdspund mai greu yi
te fac sd blinuieyti cine ytie ce talc, cu grijd inchis, dar pe care 1-ai
vital dimpreund cu cifrul. Cdci mnemotehnica are, printre allele,
i virtutea ed-yi rdleiceyte cheile. Sd fie oare din pricina timpului,
medicul acesta inegalat, care aboleyte yi chinul scrisului, ca pe orice
suferinfa fiziologicd ?
Dar ypalturile tree, unul dupd altul, ca benzile dilatate, pe care
un. neobosit morse yi-ar fi imprimat mesagiile efemere. 0 des-
nddejcle surdd md pdndeyte. Viciul acela nepedepsit, lectura

despre care vorbea poeful galic, iar Valery Larbaud yi-1 lua tillu
de carte, nu m'a rdtdcit, oare, pe cdrdri greyite ? Pentru eine am
citit atatea cdrfi yi pentru eine, mai ales, am scris despre ele ? Ce
vanitate, rdu infeleasd, m'a intemnifat de bund voie, intre gratiile
cdrfilor, in limp ce veacull,i vedea de rosturilc lui iar anotimpurile
li alternau, cu nevinovdfie, splendorile? Zciddrnicie yi naivitale
md pregdtesc sd exclam cu Eclesiastul, dar textul ce percurg in

clipa de f ald md trezeyte la realitate. Poate cd nu e tocmai aya.
Cad dacd n'ay fi scris despre cdrfi, cilte garanteazd cd m'ay fi priceput in operafille de bursd sau in studiile desagregdrii atomice?
Fiecare destin cu riscul yi cu satis/acfiile lui. N'o fi eroic dar e
sdndlos. i apoi libertatea de a fi scris despre oricine, orice, dupd
bunul nostru plac, i pe propria nodstrd rdspunderel Nu se ndscociserd Inca' nici normativele, nici represaliile. Foiletonul apdrea cu
regularitate, indiferent despre cine scriai, indiferent in ce ton.
Eram departe de epoca demnitarilor, ce nu puteau f eird literaturd
yi cdrora le trebuiau cat mai multe certificate de competenfd. Nimeni nu-fi cotrobdia prin articole, sub motiv cO nu-i place vocabularul, ed nu-i convine cutare frazd sau, yi mai scurt, cd nu-i plac
ochii romancierului despre care scrii. Intoleranfa yi lagdrul au

venit dupd aceea. Ele s'au instaurat yi in literaturd yi inldturarea
lor nu va fi atat de uyoard. Trecutul consoleazd te ziva de azi. De
aceea sd mulfumim Domnului, cd ne putem refugia in trecut yi

sd nu mai cartim.
PERPESSICIUS
COMENTARH CRITICE
MENTIUNI CRITICE
UN RAPSOD AL PAMANTULUI
SI AL SUFLETULUI ROMANESC:
EMANOIL BUCUTA
Recenta tiparitura academicA a d-lui Emanoil Bucuta (George
ani, Analele Academiei Romane, Memoriile
Vedsan dupd zece
Sectiei Literare, III, XIV, 2, 1945) nu este numai un act de

pioasA comernoratie pentru unul din cei mai originali si mai
artisti totodat dintre oamenii nOtri de stiinta. Ea constitue,
fn acelasi timp, i mustrarea cea mai amabila, cu care risipitorul
acesta de podoabe generoase ne abate din cardrile ispititoare,
insa nu mai putin vinovate, ale actualitatii tiranice. Cci iat
Un an incheiat de cand, cu aceeasi simplicitate fn gesturi i In
aceleasi ademenitoare atribute ale tiparului ingrijit si al minunatelor planse documentare, am primit darul celui de al IV-lea
torn din Pietre de vad i Inca nu ne-am Invrednicit sa crestAm,
cu o linie de raboj eel putin, nici simpla lui aparitie, necum sensul
si semnificatia unei opere, atat de fundamentala In analele culturii i literaturii noastre. Nu suntem deprinsi scria, cu prilejul
cinquantenarului < Vietii la tara , a lui Duiliu Zamfirescu, emeritul editor al scrisorilor lui, nu suntem deprinsi cu sarbatorirea
faptelor mari din viata noastrd sufleteascA. Abia prindem de

veste and un scriitor sau un artist, care a facut sA ne vedem
altfel, pe noi i lumea, fmplineste, de pild, cincizeci de ani, ca
sA ne hotdrim la un popas de preamarire, nu atat pentru el,
mai mult stingberit i rusinat de asemenea prilejuri, cat pentru
aceasta cultura romaneascA i pentru credinta, de care are nevoie,

ea merge fnainte si merge bine -- si cuvintele acestea, atat de
adanc cumpanite, se potrivesc mai mult ca oricand i pentru

cazul de fata. Cele patru serii din Pietre de vad *, aparute In
mai putin de sase ani (I, 1938; II, 1941; III, 1943; IV, 1944),
.
cu cele mai bine de 2000 file mari, cu litera mascat, ca tot atatia
S74
faguri, grei de rodul multelor veghi deasupra cdrtilor ci al nenumdratelor drumuri prin lard ci dincolo de granitd, trebuiau sd
fie un astfel de R popas de preamdrire t, mai putin pentru dru-
metul neobosit, care urcase, cu acelaci picior, tandr ci prest,

cateva trepte dincolo de muchia unei jumdfati de veac, ci mai
mult pentru martorul plin de abnegatie al istoriei noastre contemporane sau, cu inseci cuvintele sale, 4 pentru aceastd culturd
romaneascd ci pentru credinta, de care are nevoie, a merge

Inainte ci merge bine *. Nu odatd, In comentariile cu care am
Insotit, cat de imperfect e inutil a mai spune, fiecare din intaile
trei serii ale 4 Pietrelor de vad *, apropierea de ceilalti antareti
ai frumusetilor pamantului romanesc ni s'a impus, dar odatd cu
ea ci tot ceea ce deosebecte de inaintaci, pe scriitorul nostru.
Rapsod al Romaniei Pitorecti? Fara indoiald. Cu precizarea InsA
a ne afldm In fata unei noui vane-rap, aca cum ci d-sa distinsese
In dese randuri notele diferentiale pentru antecesori. Ele se
intalnesc formulate, aproape In aceiaci termeni, atat in paginele

inchinate lui Valsan, din t Pietre de vad p, IV, 333, cat 0 In
recenta comunicare academia: 4 Stiu cd am vorbit in mai multe
randuri cu George Valsan, despre o Geografie pentru toti a Romaniei, care sd ia locul 0 Geografiei pline de poezie a lui Vlahuta
din 4 Romnia Pitoreasa ), 0 Geografiei inarcate de istorie a
lui Nicolae Iorga, din volumele de allitorie prin Ord ci Geo'grafiei
tesute la un gherghef de ctiinte naturale a lui Ion Simionescu.

SA' fie numai pdmantul romanesc, ridicat deodatd inaintea noastrA
din pldmada fierbinte geologia, intre munti ci Mare, cu tot ce

face sd ne bath inima and il vedem, aca cum se ridia pe hartd
la aceast margine de rdsdrit ci clAdit pared nu din lut posomorit,
ci din pietre scumpe scanteietoare, carte de pus in toate mainile,
nu de invataturd, ci de frumusete ci de iubire *. Locul d-lui Emanoil Bucuta e in preajma unora ci totuci dincolo de fiecare dintre
evanghelictii aceleiaci Romanii Pitorecti. Poet al naturii din

marea clasd a descriptivilor noctri, cap se aliniazd fare Odobescu ci Sadoveanu, cunosator ci pretuitor al istoriei nationale,
aca cum trdiecte ci in monumentele-i de arta, nu numai in amintirea artilor scrise, familiar al etnografiei ci al conceptiilor
antropogeografice, pe care k-a aplicat in cercetdri originale,
precum in monografia despre e Romanii dintre Vidin ci Timoc *,
din urzeala, cdrora s'a ales ci. panza atat de diafand, a atorva
din romanele sale, in frunte cu primul, 4 Foga lui efki s, d-1
Emanoil Bucuta este totodat ci glosatorul fard de fagaz al

tuturor faptelor de culturd, oricat de modeste sau ()fiat de
impzesionante. Un curs de apd, al Dambovitei, pe care o urmrecte cu admiratia cu care Pi pasul unui erou din basme, (tehnia
pe care d-1 Geo Bogza o va ridica, In t Cartea Oltului i, la nivelul
UN RAPSOID AL PAMANTULUI, EMANOIL BUCUTA
575
unei totale i absorbante orchestratii), o culme de munte sau

un Intreg sistem, al Bucegilor, cu imagina lor dominantg din
copilgrie, sau ai Fagaraului, In umbra cgrora se afla ctitoria
brancoveneasca dela Sambgta-de-Sus, unde se desfgoara nu
numai una din cele mai micgtoare ezatori culturale dar i povestea, cu iz de mitologie, a berzei sustrasg din cuib i a remu-
cgrilor ce tulburd somflul, un portret al lui Eufrosin Poteca,

descoperit In mangstirea din Sinaia, dimpreuna cu amintirea
Bucurei Dumbravg, pe care o trezete ci care prezidg, un calugar
misionar la fratii sal de dincolo de Dungre, ca Popa Dragsin,

o traditie ca aceea a *crucei calgtoare s, poposind Tiectiuta, din
casa In casg, ca un simbol durabil, In comunitatea Samocovului
aromnesc iata spectacole i imagini crescute din sine, ce
alterneazd 411 paginele, atat de ospitaliere, ale celor patru serii
din Pietre de vad a, cu marile i micile fapte de culturg, cele
mai multe din targ, Ins i din strgingtate. Cetitor pasionat,

bibliograf Innascut dar i preggtit In cele mai variate ateliere
ale tehnicei cgrtilor, drumet neobosit pe toate cargrile, de-alungul i de-a-latul tgrii, nimic din ceea ce i-a iecit Inainte: personalitate proeminenta sau umil carturar detinand o cat de mica
taina., paging de manuscris sau de capodoperd universala, referinta pierdutd In desicul epopeelor, ca aceea, altminteri problematica, a prezentei Romnilor In Poemul NiebeIungilor, date
festive din lumea crtii ci a creatorilor de arta, ctitorli muzeografice, realizari Intru totul moderne, precum cinematograful i
radio, tot ceea ce a Insemnat o tresarire de suflet i o lumina

mai mult in limpezirea drumurilor Intunecate, din care societatea
de astazi se sbate s ias, nimic nu i-a fost strain, le-a Inregistrat cu onoruri ci le-a comentat cu toata gratia, ca unul din cei
mai atenti ci mai devotati dintre exegetii culturali, pe care i-a
avut ultimul nostru sfert de veac. Si faptul este cu atat mai impresionant ci mai demn de laudd iar cele patru serii din a Pietre
de vad a, cu arhiva lor compactg, stau mgrturie cu cat nici-
odata cultura nu a fost mai mult luata In decert ca 'n toata

aceasta epoch' i niciodata nu s'au jucat mai sinistre farse, In
numele culturii, ca acum.
Rapsod, aca dar, al pgmantului ci sufletului romanesc, Inteun

sens negrecit cu mult mai cuprinzator ci mai gray cleat acela,
cu care d-sa caracterizeazg Intr'un anume loc ( Pietre de vad ),
IV, 267) pe autorul Vietii la targ *, d-1 Emanoil Bucuta se
vgdecte, cu toata aceastd constantg ci comprchensivg pasiune
etnicg, cu toate aceste atribute, proprii misionarismului cultural,
un discipol, de buna seamg cel mai stralucit 1 un suta, dintre
cei mai credincioci, ai lui Nicolae Iorga. Prezenta, de altminteri,
atator pagini Inchinate marelui carturar, 4n aceastd a IV-a serie
576
REVISTA FUNDATIILOR1REGALE
din Pietre de vad * nu este, Med Indoia15, Intamp15toare. E
drept c toate au fost scrise dupd 1940 0 c ele sunt omagiul

cel mai fervent pentru dureroasa jertfa, i prematurd 0 monstruoas, a cArturarului. Lectura lor mfingaie, cu atat mai mult
cu cat oficialitatea, de toate categoriile, s'a ferit, pan ast5zi,
sa cinsteasc5, dup5 dreptate i datind, memoria celei mai calde
inimi din ate au b5tut pentru soarta acestui neam. Romania
la Niculae Iorga r, Niculae Iorga, Intemeietor de muzee *,
Frescele dela Arge*,
Colinde *, Niculaie Polizu Micuneti *,
sunt numai cateva din titlurile acelui necurmat pean, pe care

d-1 Emanoil Bucuta II inton5 Intru pream5rirea gloriosului dis-
pgrut. Iat5, de pildg, un portret din anii de vijelie, aa cum 0

noi 1-am Intrez5rit, pe vremea studentiei noastre, cu imagina
aceea jupiterian5, iradiind fulgere i fecundand simtirea romaneasca, la fel cu ploaia mitologic5:
Iorga, in schimb (PP cu sacerdokaul Ptirvan), era patima i lipsa
de stapanire Insi. Iorga era cantargul vitejiei, al avntului care nu
se uita la piedici si se sfarama ca inteo ploaie de stele. tia Sn. rascoleasca in noi tot ce ne leaga de vieaVa i sa fad, sa suspine i sit fiarba
un intreg popor, in fele, pierderilor care nu pot si nu trebuie sit fie ocolite. Omul nu mangaia, ci smulgea din kc i ducea inainte. Pentru el,
mortii faceau incit parte, cat mai Onea lupta, dintre cei vii pi-i purta de
umar intre eei1a1i, ca BA fie de ajutor i s se mai imbete i ei odata de
invalmiiealii rid de biruinVii. Nimeni nu era in stare ca el sa deschida
sufletele, ca sn. plangh i se. se bucure. Am fost de faVa la atatea din prilejurile and istoria cerea un cuvant care ea le pastreze. Iorga traia din
plin cu acel prilej i gasea far& nicio si1inn. cuvantul asteptat. El era
mai cu seam& orator, vorbind far. pregatire, glasul cald i puternic al
clipei. Nu voia s domoleasca i s face, ail se uite, ci sa rupa, ranile si sit
curga lacrimi. Romantismul cel mai deslantuit punea stapitnire pe

oameni. Vorbitorul se svarcolea inaintea kr si striga i plangea cu ei
Ochii mari se luminau de fulgere si se intunecau de dispre i ura
Birba, parca intra in ea furtuna... s ( Niculaie Polizu Miruneti
138-139).
Dar d-1 Emanoil Bucuta a stat prea mult In preajma Uriaului

0 1-a urm5rit mult prea aproape In neobosita i proteica Intruchipare spiritua15, pentru ca In paginile sale sd nu se piistreze,
pe fiecare, cate una din menumdratele lui prezente. Iatd-1 la un
concert de colinde, la Ateneu, cucerit, pentruc descoperea In
ele o bucurie de via
i o Induioare Inaintea puterilor mai mari
decal cele omeneti, pe care le cunotea din folklorul vorbit *.
Iat-1 prezidand edin tele Comisiunii Monumentdlor Istorice,
lasfind s curga apropierile i propunerile ca dintr'un corn al
belugului * sau urcand, Intovgr5it de arhitect, pe schele...
la vreo biserica de 500 de ani, pentru eine tie ce cAriimida smintit dela loc, unde o aezase atunci un meter zidar intrat cu
toate calfele lui In cantecele batraneti *. Alfadat sunt ctitoriile lui, Valenii-de-Munte cu universitatea lui popular, cu tipar-
UN RAPSOD AL PAMANTULUL EMANOIL BUCUTA
577
nita, cu casa de odihng, In care a-tato a trudit, rgvgsitd si ea

de cutremurul din 1940 si in preajma cgreia sufletul sdu calgtor
se simfea suspinnd. Iar altadatg cgrtile, in care s'a risipit: acel
neuitat letopiset al e oamenilor care au lost *, unde, algturi cu
sute de imagini intglnesti, !litre altele, cel mai frumos dintre
portretele ce i-au fost inchinate lui Carol I, 4( paginile fremgttoare * despre cglgtoriile sale prin targ, e din cea mai Indfazneat i neinduratg autobiografie pe care o are literatura romfineascg, a 0 viat de om, a sa cum a fost o, sau oricare din paginile o nu de text anume, ci dintr'o prefat a lui.. acea de pilcid,
pusg la Istoria Romnilor in 10 volume * si in care, dela intaile
rnduri Iti dai seama cg acela care a scris-o, vede ngscndu-se
si pierind popoarele, pgtrunde In firea lor ascunsg, le intelege
ngzuintele cele mai alese, este un istoric i frgmntd viat
Cu cat dreptate, asa dar, se ridicg d-1 Emanoil Bucuta impotriva pigmeilor, ce crtesc pe de lgturi: o Ce inseamng, scrie d-sa,
luate de acest suvoiu, micile scgpgri sau greseli de date, de citate
si de fapte, pe care arhivarii marunti ai istoriei le descopgr si
i le aruncg plini de o multumire rea, in cArcg? ivoiul 1i taie
fggas prin locurile sterpe, inviornd si duce nepsgtor cu el toat
pleava strns pe drum -sou tulbureala facutd de propriile lui
ochiuri, sorburi i vrtejuri t. Incontestabil, putini au cunoscut,
nu numai in suprafat dar i in adncime, imensa activitate, de
a
toate hotarele, a lui Nicolae Iorga i, dupg aceea, putini au

pretuit-o la, justa inalterata ei valoare, aceea care arde i emit:
de toate impuritgtile, putini au iubit-o si au propovgduit-o si

altora, mai temeinic si mai devotat ca d-1 Emanoil Bucuta.
Cartea de pomenire, asa cum o merit acest gigant al culturii
noastre, studiu migglos i exhaustiv, mergAnd mng in mng cu
reconstituirea biograficg si cu cgntecul de slavg, singur d-1 Ema-
noil Bucuta, dintre ucenicii spiritului sdu, ni 1-ar putea da.
Dovadg, intre altele, aceastd paging de evocare, In care trgieste,
cu toatg intensa lui vitalitate, cglgtorul fdr de preget

de moarte Nicolae Iorga :
i gra
Plecasem &late; dela Vitleni impreun4. Valea Teleajenului, cu ma.

gud, cu pillcuri de copaci sau cu vii, de o parte, 0 cu deschideri de plaiuri, cu acoperisuri de tiglit i olane rosii deasupra pomilor, fr trup
de caul vitzut dedesupt, ca 0 cum ar fi stat deadreptul pe ei, de cealaltit parte, ne intovitrasea i ne impingea la visare. Dar cu Iorga alturi
nu se putea visa. Mintea lui neastiimplirati, tinutit necontenit in mit?,
care de tot ceea ce prindeau simturile, n'o ingitduia. Vorbea el 0 voia
e vorbesti si tu. Erai atunci ci tu o priveliste, in care el riiscolea, ca
0 in cealalta, ca sit nu-i ritmitn nimict ascuns, sit culeagit ce-1 putea ispiti
si Bs', admire restul. M'am mirat totdeauna, atta inaintea pompelor cu
aburi cat si a turbinelor 0 a morilor care intrebuinteaza ciderile de
spa, in vajilitul i in spumele acestui ciirbune alb, cum se poate ca aceeaci

apit sa. nu mai aibit, dup.& munca facuta, deci rimine pentru ochi cu
totul asemanittoare Cu mask's', nicio putere ? Lang& marele meu tovara4
7
REVISTA' VIINDAVILOR REGALE
578
de drum intelegeam. Sorbea tot din tine. Nu mergeam nici acum cu

trenul, ci cu alt vehicul, nu atat Tentrucli s'ar vedea din el altceva la
dreapta si la stanga, ci ea s5, putem opri sau abate, dupi chef. Un om
trecea. Opream ca sa-i vorbim. 0 tuHa de biserica se deslusea pe negan-
dite. Abateam ea s'o gsim. Ii cautam pisania, care era o pagina de

istorie ci o adevarata cheie pentru vreme ci pentru tinut, manuita de
un asemenea mester. Incercam zugraveala ci fresca. Riiscoleam pe potetrapodului dup5, cartile cu chirilica ci cu anii, la locul de ad.-
tare a tiparului, dela nacterea lumii. Ii aduceam rani, ca s'a stea de

vorba cu ei. Dupti, doul,. trei cuvinte, oamenii se deschideau. Isi spunean nevoile sau radeau cu hohote la glumele lui. Era un fermecitor,
dar ca s. scoatit cat mai mult dela ceilalVi*. ( Romc lnk la Niculae Iorga*,
pag. 28).
Ca astfel de rAnduri, strabatute de o atAt de intimd emotie,

se desprind, cu fireasca spontaneitate, de pe lira acestui cithared
al pamantului i sufletului romAnesc, nu are de cc sd mire, cad
Nicolae Iorga a fost poate cea mai expresiva dintre culmile la
care s'a ridicat acest neam, peisagiul cel mai divers al spiritualitatii romanesti, spectacolul cel mai impresionant. Dar d-1 Emanoil Bucuta afld accente, deopotriva de emotionante, nu numai
pentru eroii de legenda, ai istoriei i ai vietii. Ascultati, de pada,
di scrierea unei datine din plaiurile nasaudene, la care asista .si
sociologul american Mosek y, unul din cei mai buni prieteni ai
nostri, cAstigat mai ales acolo, si nu cu vorba, ci cu stari pe
care le judeca singur, pentru romAnitatea i faptura dinteo singura bucath a Transilvaniei : Era jocul cununii de grAu. Fetele
Ii Imprejmuesc tot capul cu o cununa mare de spice, nu ca o

tavd pe crestet, ci ca un disc pe la frunte, tAmple i ceafa, i pe
-care trebue sa-1 tie cu amAndou mAinile ridicAnd bratele. SAnii
se inaltd i mAnecile dela iile inflorate cad. Insotitoarele zeitelor
Flora si Pomona trebue sa fi jucat la inceput acest joc, nu joc

de femei, ci joc de fecioare preotese, inchinare la soare i lauda
a grAului hranitor. Se Invartesc usor in antecul fluierului si
femeile de pe margini arunca pe ele ap din &AM i donite. Jucatoarele joaca neturburate mai departe, ca si cum ar juca in cer
si le-ar fi apucat o ploaie stravezie. PAn4 la urma hainele li se
lipesc de trup i nici Victoria din Samotracia n'are un avant
mai curat si mai inalt decAt aceste fete de sat nasaudene *
( Oameni vechi )), 97-98). Sau, in alt. ordine de idei i ca o
dovada ca rapsodul tuturor manifestarilor, de arta, nationale, e
in acelasi timp poetul i romancierul atAtor pagini de Malta
frumusete din o Florile inimil , Legiitura rosie a, Fuga lui
efki s, Maica Domnului dila Mare , o Capra neagra * i, fara
doar i poate, din cele peste 2000 de file ale acestor patru tomuri
din Pietre de vad., iata unul din cele mai juste elogii, din cate
s'au inchinat cArtii literare. In nicio arta, scrie d. E. B., omul flu
se gaseste pe sine, mai deplin si mai curat, decAt in carte, si nu
UN RAPSOD AL PAMANTULUL EMANOIL BUCUTA
579
in orice carte, ci in cartea cartilor, care este cartea literara niiscutd numai din jocul cuvintelor si din potrivelile fara nicio CODstrangere din afara, ale fanttziei. Celelalte feluri de carti sunt
implinirea unui scop, urmarit in arhive sau in experiente controlabile ; singurd cartea literara iese far niciun scop, ca o raza
dela soare si ca o apa navalnich pe o albie si ascultand numai
de legi proprii. Cartea literard este prietenul omului, in care el
isi descopere si-si duce cu sine sufletul, cu dorul si nazuintele
lui... Nu este vorba in ea numai de nedeslusite suspine, ca o
amintire din an& lume pe unde omul a fost la el acasa al-Cal:lath
si care isi gasesc o multumire tot atat de nedeslusit in celelalte
injghebari de arta, ci de o rostire limpede, in graiul nostru de
toate zilele si dela fapturi la fel de pamantesti si de vii ca noi.
Daca umbra este proiectarea trupului nostru, a sezat in dreptul
unui izvor de lumina, cartea literara este proiectarea sufletului,
pus deodata in bataia de fiori a unei mari simtiri. Este nedespartit de omul de gand, cum este nedespartit cea dintai de
omul de came, afard daca, prin eine stie ce blestem de Peter
Schlemihl, omul Bra umbra', ne trezim scosi din ceea ce este
firesc si de obste A (# Cartea literard#, 288). Elogiu al gratuitatii
actilui de creatie likrara, cu atat mai impresionant sub condeiul
unui rapsod al etnicitatii si al tuturor manifestarilor ei, insd
elogiu explicabil daca se tine seam& ea, in oricare din ipostazele
lui, scrisul d-lui Emanoil Bucuta este scrisul unui artist rafinat,
in care se proiecteaza, cum atat de plastic o spune, sufletul sau
generos, 4 pus deodata in biitaia de fiori a unei mari simtiri *.
PERPESSICIIIS
V'
ROMANTISMUL ROMAN ESC

In 1948, vom sarbatori centenarul revolutiei, care ne-a pus
in contact cu spiritul i institutiile moderne ale Occidentului ;
acest fenomen este el insui incoronarea unor succesive stradanii,
care-i gasesc expresia culminant in anul 1848.
Daca, In domeniul politic 0 social, revolutia este fixat printr'o data istorica, nu tot aa de precizatA este 0 cealalta, In lite-
ratur ; contactul cu Apusul literar s'a fAcut mai intAi printr'o

serie de clasici intArziati *, la care influenta franceza, italiand
i chiar greceasca se amestecA, inteo orientare destul de hibrida
i de calitate indoelnica.
Infiltratia romantismului se semnaleaza, e drept, Inca dela
Inceputul veacului al XIX-lea ; generatia dela 1830, In fruntea
careia stau Heliade, Canova i Grigore Alexandrescu, luase act
de romantism, ca de o micare a sensibilitatii moderne, de care
0 ea era animata ; oricAt, in perspectiva timpului, Heliade apare
ca un eclectic, oscilAnd intre clasicism i romantism, iar Alexandrescu se va fi fixat ca un clasic, prin insA0 structura lui &eased
i prin realizarile lui poetice
infiltratiile romantice existA i
la aceti precursori.
Dar istoria literaturii noastre modem cunoate un spirit
compact de romantism ; generatia politica dela 1848 se acoperd

i cu generatia literara a vremii ; pada la junimism, exact pAna
la afirmarea genialului adolescent Eminescu, cu Venere fi Madond,
Mortua est i Epigonii, romantismul de izvor franco-englez a

dat o nouA fata literaturii noastre moderne.
Evident, cA romantismul nostru nu are un caracter de revolutie
esteticA, in sensul romantismului francez ; el nu lupta In contra
unei tiranii clasice 0 a unui academism osificat ; mai curAnd, are
caracterul unei descoperiri integrale de maturitate, al unei puneri
la nivel cu literatura europeanA a timpului 0 al unei ieiri dinteo
inertie orientala.
Entuziasmul pentru literatura popularA, al lui Alecu Russo
gi Alecsandri, este 0 el un act de romantism, o deshumare, din
ROMANTISMUL ROMANESC
581
anonimat, a unei productii romantice, a poporului, exprimat prin

doine i balade ; tonul elegiac al doinelor indica o suferinta secularg, iar eroismul cantecelor batraneti sugera dimensiunea
suprafireascd a eposului. Nu mai vorbim de cate infiltratii carturareti, din Lamartine, Hugo i Byron, intalnim la literatii din
gen eratia dela 1848.
Cu Eminescu, sinteza a romantismului european, Inteo creatie
majorg, procesul de natere i afirmare al literaturii noastre moderne se desavarete i putem vorbi de romantism ca de-o mi-care autohtona, In perspectiva vremii; faptul de-a fi asimilat i
de-a fi modelat, durd Imprejurarile, temperamentele i talentele
locale, o revolutie literard atat de covaritoare, este esential.

In preajma centenarului modernizarii vietii noastre publice, s'ar
putea pune i problema celuilalt centenar, al romantismului
romnesc.
Judecand prin analogie cu Franta, dificultatea fixarii unui

moment exploziv, cu caracter de manifest, al romantismului
nostru, ne In tamping tot timpul; n'am asistat i noi la o It batalie

romanticg *, ar am asistat, in schimb la o batalie a modernizarii
vietii publice i culturale, care-i trage originile Inca dela naiva,
dar patetica Insemnare a cglatoriei lui Dinicu Golescu, In
Apus.
Francezii au fixat naterea romantismului In Prefafa dramei
Cromwell a lui Hugo ; nu vom ggsi un document asemangtor,
intre 1830 i 1848 i, nici mai tarziu, in literatura noastra, care
sg dateze revolutia romanticg ; i atunci, ne-am putea Ingadui o
sugestie i o conventie: sd identificgm centenarul romantismului
nostru cu anul
1848, sintezd a
unor eforturi colective
succesive, in ordinea politica, sociala i culturala.

*
Doug mari primejdii pandesc pe istoricii literaturii romne;

cea dintai este iluzia de-a socoti ca, din veacul al XIX-lea, de
cand literatura noastrg se desvolta sub inraurirea copleitoare a
Apusului, curentele nationale reproduc simetric pe cele occidentale ; cea de-a doua este tendinta de-a izola cursul istoriei noastre
literare, la un instinct obscur al autohtoniei, considerand toate
influentele din afarg tot atatea Incercgri de a-I anula sau
num ai umbri; ambele Inclingri traduc respectiv i doua pozitii

critice, cunoscute sub denumirea de modernism 1 traditionalism.
Cand un critic militant, In cuprinsul uneia din aceste cloud
formule, va scrie i istoria literaturii noastre, totale sau partiale,
se va lasa antrenat de directiva lui teoreticg, transformandu-se,
rind p e rind, inteun apologet sau un detractor, al valorilor

literare, ce cad In lotul agreat sau In cel inamic. Ceea ce s'a in-
582
tamplat, In proportii diferite, atat cu E. Lovinescu cat i cu N.

Iorga, ca istorici ai literaturii noastre contemporane.
Dar aceasta aplecare, fireasca, Ora la un punct, la criticii
partizani, cand devin i istorici ai fenomenelor artistice la care-au
participat, se poate intalni i In prezentarea unui trecut mai
IndepOrtat ; firete, nu dintr'un spirit partizan i teoretic, cat din

aplicarea, cu ofice pret, a simetriilor istorico-literare, ca un criteriu absolut. Din confruntarea caracterelor romantismului
francez, vazut ca o unitate estetica i ca o realizare de mari ternperamente, cu romantismul nostnr, d. S rban Cioculescu a ajuns
la cateva concluzii, ca 1 la punerea lor in practica, ce merit o
discutie mai amanuntita.
In Istoria literatnrii romdne moderne, I, scrisa In colaborare
cu D-Mi Vladimir Sireinu i Tudor Vianu d. Cioculescu se
ocup de lnceputurile literaturii artistice, adicg de generatiile
noastre de romantici, Intre Carlova i I. Codru Draguanu. Inainte

de-a prezenta cele patrusprt zece figuri, fara circulatie intre ele,
ca o serie de studii, portrete i analize, fiecare valorificata mai

mult In sine ,i mai putin in ambianta epocii (deci Inteo operatic
strict critica) d. Cioculescu face un interesant paralelism
intre romantismul francez .5i. romantismul nostru ; firete c
suntem de acord cu unele discriminari, care se impun din Imprejurarile locale, ca nite deterrninante naturale. Aderam i. noi la
constatarea caracterului militant, politic i social, al romanticilor
autohtoni, In mare parte lupttori pentru unire 1 pentru preschimbarea moravurilor, ca i pentru Intarirea ideii de nationalitate ; dach o afirmatie ca aceasta : Renaterea noastrA literara
coincide cu redeteptarea contiintei nationale r este intru
totul justa, ni se par discutabile o suma de alte afirmatii categorice
dar care duc, In concluzie, la ntgarea insai a romantismului

autohton. E drcpt eh d. Ciocultscu ne previne rezistentele, subliniind : Cauzcle de ncadcrent morala, In tot decursul dintre
anii 1830 i 1866, la esenta patetic6 a romantismului, ar comporta
un studiu deosebit , pe care numai enuntandu-1, 11 inlocuete
cu unele constattiri r.
SO Warn In consideratie aceste constatari, rand pe rand ; pe
cea mai evidentd am amintit-o, adoptandu-i justetea, fiindca

sublinia caracterul local al romantismului vostru, de infiltratie
apuseana, aderent la un pronuntat spirit militant, in ordinea
politico-socialO.
Dinteun instinct de perfect simetrie cu literatura occidentalii, d. Cioculescu caut5 i o perfectii traducere a romantismului
apusean, in romanticii notri: Noi nu am cunoscut, ca alte literaturi vecine, atingerea directO cu problematica romantica. Expe-
rienta interioard a romantismului ne-a rdmas streina. Scriitorii
583
nostri nu au trecut printr'o a criza * morala, de csenlil faustica,

demoniacd sau egotista, ca urmasii spirituali ai lui Goethe,
Byron sau Chateaubriand, din alte tari .
Si mai departe: Inainte de Erninescu, asa dar, produs de
altfel tardiv al romantismului german, noi n'am avut ui adevarat

exemplu de poet romantic, in sensul plenar al cuvantului .
In realitate, toate aceste crize, faustica, demoniaca si ego-
tista, exista in romantismul nostril, cu intensitate variabila si

pe o durata mai spatiata ; in fond, romantismul se prelungeste,
la noi, pang dupa samanatorism, pad la aparitia simbolismului,
de o infiltratie tardivii i supusa unor violente rezistente.
Viziunea faustica o identificam la Eminescu, atitudinea demoniaca la Bolintineanu i Sihleanu, iar egotismul coboara
inalta, alternativ, lirica lui Macedonsky. Eminescu insu0 nu ni
se pare exclusiv un t produs tardiv al romantismului german )),
opera lui sintetizand insu0 romantismul european, in tot ce are
mai esential i deci universal.
E drept ca, pang la aparitia lui, n'am avut niciun poet romantic comparabil, ca valoare, cu marii romantici apuseni ;
factorul individual e in puterea hazardului si nu se pot produce
mecanic genii, inteo literatura. Spiritul romantic, in aspectul
de sensibilitate lirica, exista, in realizari partiale i minore, la romanticii autohtoni, la care poate fi identificat, In statea trasaturi disparate si dispersate ; o istorie literara nationald conceputa
In spirit de stricta simetrie cu literaturile apusene, risca s piarela
din vedere nuantele, cautand numai culmile sau analogiile
reliefate.
Ca sa explice absenta revolutiei estetice, dinlauntrul romantismului nostru, d. Cioculescu constata o cultura tangra, ca
a noastra, care nu trecuse prin succesive etape rationaliste, timp
de cateva secole, nu-si putea propune eliberarea de sub tirania
normelor silogistice ; observatia ni se pare Intemeiata, dar tot
ea poate fi susceptibila si de interpretarea contrarie ; daca n'arn
avut o traditie de clasicism, ca literatura franceza, cu atat mai

lesne, mai fireasca, ne apare infiltratia romantica, la generatiile
dintre 1830-1866; neoperand asupra romanticilor minori, oprelistea clasicista n'a operat nici asupra unui mare romantic, de
esenta patetica a lui Eminescu ; cad, daca explozia romantismului francez se explica printr'un act revolutionar fata de clasicism, explozia eminesciana se explica i prin lipsa acestei constrangeri i prin factorul individual, adica genialitatea poetului.
.
In al treilea rand, explicatia romantismului eminescian mai
poate fi cantata' in momentul social, in dialectica revolutie
reactiune, in alternanta dintre ideologia pasoptista i ideologia
junimista ; fireste, factorul individual, genialitatea poetului, scapa
584
mecanicei sociale, fiind un joc al hazardului, care i-a gsit totu0

dubla expresiune, in opera lui, a creatiei personale 0 a atitudinii
paseiste.
Metodele generale ale istoriei literare nu sunt identice cu

evolutia particulara a literaturilor ; influentele streine din literatura noastra nu ne pot duce 0 la concluzia inevitabild a simetriilor de valori interne, de desfawrare in timp 0 de echivalenta
a personalitatilor creatoare ; romantismul roman existh, cu caracterele lui, cu lacunele lui, cu mai micii 0 mai marii lui exponenti, cu
extinderea lui in timp i spatiu i cu alternantele lui orbite de

influent. In Eminescu se gasesc toate marilt teme, procedee i
intensitati, ale romantismului european, realizate inteun moment
autohton ; egotismul violent macedonskian se prelunge0e pand
la melopeea crepusculard a Rondelurilor, pe un spatiu care depaete momentul plenar al romantismului european, dar poezia
samanatorista, prin Goga, losif i Cobuc, este o intoarcere,
peste Eminescu, la un anume romantism autohton, din izvorul
generatiei dela 1848.
* * *
Neg6sind in bloc 0 in identitatea de timp, caracterele romantismului apusean, la romanticii no0ri, d. Cioculescu e inclinat
st-i conteste ins50 existenta. Condus de acela0 sentiment al simetriilor,-mai face o serie de constatari, din care desprindem: < despre
o doctrind literard, la scriitorii notri din jurul anului 1830, nu

poate fi vorba. Le lipsea acet spirit de grupare in cenacle, unde
se framnta manifestele artistice, precum i traditia Jiterara, care
asigura continuitatea sau starne0e reactiunile inoitoare a.
Desigur c nu intalnim o doctring literara, la romanticii
notri ; ei insa au aspirat, prin toti porii romantismul, 1-au asimilat i 1-au imitat, in felurite variante ; daca n'au avut spiritul de
cenaclu, ca o consecint a lipsei de doctring, au avut in schimb
un admirabil spirit de echipd, care s'a manifestat la Dacia literaid, la Prop4irea, la Romdnia literard etc. ; acest spirit de echipa
era totu0 organizat in jurul spiritului romantic, care plutea in
aer i in duhul general al vremii. Faptul ca programul Daciei
literare este mai mult cultural decat estetic i ca se margine0e
R la recomandarea izvoarelor proprii de inspiratie , tot in directia
romanticg, de0 unilaterala, a evocarii trecutului istoric, nu infirmd
existenta romantismului, ca o micare generala a sensibilitatii.

Kogalniceanu era un istoric 0 nu un critic 0 lacuna generatiei
dela 1848 sta i in nefericirea de-a nu fi avut un critic de prestigiu.
Ma intreb insa daca' Maiorescu, critic de necontestat autori-
tate, venind dupd Heliade, Kogalniceanu 0 Russo, a avut o

doctrina estetica in sensul cerut de d. Cioculescu, militand exclu-
585
siv pentru formula clasicg sau romanticg ; conceptele estetice de
lasicism i romantism n'au nici cel putin o utiIizre didactic5,

In critica lui ; In studiul teoretic i practic despre Poezia romand
citeaz6 romantici i clasici, la un loc, preocupat s scoat In

evident numai ideea de frumos i s valorifice opera literarA ;
de altfel, Maiorescu nu reactioneaza in contra romantismului
paoptist, In critica lui cultural, ci In contra lipsei de criterii
i a non-valorilor din literatura timpului. Dovad di, la Convorbiri literare, au stat alAturi i-au fost apreciati, Eminescu, Creangg,
Caragiale i Slavici, -a caror doctring esteticg, intrupat concret
in opere, flu venea dela Maiorescu, ci din structura i cultura

fiecgruia. Nici Junimea nu va fi un cenaclu de strict doctrind
literar5, promovand o estetid. exclusivistd ; norocul grupdrii este
de-a fi fost patronat de un critic, aa cum generatiile dintre
1830-1866 nu Vau avut, de un gust, o cultur i o orientare
superioard, unite cu pasiunea pentru creatia de arta'.
* * *
Asimilat i adaptat imprejufgrilor autohtone, redus la scara

temperamentahl i de expresie a talentelor nationale, romantismul
european ne-a descoperit sensibilitatea modern6 i ne-a valorificat
atftea virtualiti, trezite dintr'o indelungat somnolent lite-
rara" ; fenomenul a avut repercusiuni prelungite in timp, peste
limiele lui originare, dovedinduli fecunditatea, nu in simetrii

istorico-literare, ci In etape, In structuri individuale i In intercesiuni, care fac din evolutia istoriei noastre literare un peisagiu
cu jocuri proprii, cu nivante dobandite din aerul i pmntul
autohton.
Apropiatul centenar al revolutiei dela 1848 va trebui s puna
In discutie, sa reactualizeze prin studii i valorificAri, prin discriminri i analogii, prin durat i efecte i centenarul romantismului rornnesc, pe care o conventie justificat Ii poate fixa
In momentul istoric aL trecerii statului nostru printre statele
moderne, ca aspiratii, cultur i sensibilitate.
POMPILIII CONSTANTINESCII
ASPECTE EPICE CONTEMPORANE

SERGIU DAN: UNDE 1NCEPE NOAPTEA
Editura Nationala Mecu, Bucuresti, 1945.
Intre romanul d-lui Sergiu Dan, despre care vom referi, 1 cel
precedent, o Surorile Veniamin *, a trecut necrezut de mult
vrerne : zece ani 1 Nu mai e nevoie sa accentuez asupra nuantei
de repro amical i confratern, care se ascunde i nu prea in
constatarea uimita. Dela un scriitor care a debutat In chip atat

de personal, In povestirea Arsenic * (1934), ca sa se afirme,
la scurtul interval de un an, cu aa de bine construitul roman
4 Surorile Veniamin *, ne puteam atepta (macar pana in pragul
intervalului obscurantist, care a intrerupt multe activitati literare) la un alt ritm de productie. Spre deosebire insa de d-1 F.
Aderca, cu a carui inteligenta ironica i individualista are certe
asemanari de structura, d-1 Sergiu Dan nu se distinge i prin
productivitate. D-sa face parte din acea familie de scriitori,
impropriu considerati uneori ca amatori i diletanti, pentruca
nu-i disciplineazd productia ; daca insa, notiunea de amator i
aceea de diletant nu mai sunt Insotite de prejudecati pejorative,
ci prin despuierea judecatii morale de valoare, sunt examinate
in intimitatea esentei lor, i daca aceasta cercetare ar duce la
rezultatul unei simple detaari de actualitatea literara, cu fetele
ei politice, termenii nu 1-ar prejudicia pe d-1 Sergiu Dan.
De altfcl, nu numai desprinderea de contingentele literare,
contribue la caracterizarea fizionomiei scriitoriceti a d-lui Sergiu
Dan. Scriitorul este unul dintre acei individualiti rani, iviti in

literatura noastra, Inteun moment de aproape unanima fanatizare a spiritelor agitate sub zodia primatului politic. D. Sergiu
Dan nu s'a afiliat nicairi, din neaptitudinea de a adera, care

asigura, prin compensatie, libertatea absoluta a judecalii.
Subiectul romanului, cu sugestivul titlu: Unde incepe noapfea,

este insa rupt din miezul dureroaselor evenimente ce s'au desfaprat dup 1 Septemvrie 1939. Sau i mai limpede: din suferintele
Evreilor, sub apasarea inepta a nelegiuirii rasiale (daca e inga-
ASPECTE EPICE CONTEMPORANE
587
duit jocul de cuvinte inteo tragedie care a costat milioane de

vieti omeneti).
D. Sa-giu Dan nu face insa procesul * acelei monstruoase

crime politica la adapostul unor Inseilri epice. Nu-1 face nici
macar la modul indirect, al concluzici lcgitime pe care ar trage-o
cetitorul, din relatarea cat mai realista a grozaviilor petrecute

in Capitala noastra, sub obladuirea lcgionarilor i mai apoi in
lagarul de peste Nistru, dela Romanovca ; dei ii trage substanta
epica din numita dubla serie de evenimente, in cursul carora s'a
deslantuit cea mai odioasa salbaticie, romanul nu i-a propus
sa fie un documentar sguduitor *, prin aplicarea sistematica
a culorilor celor mai intunecate. Rareori mi s'a intamplat sa
citesc un roman mai obiectiv ca Unde incepe noaptea *, daca
prin obiectivitate se intelcge acel dar de situare a creatorului,
cum spunea atat de frumos Romain Rolland, au-dessus de la
malo o. Facultate cu atat mai rara, la un spirit de vioiciunea
i ascutimea d-lui Sergiu Dan, prevazut cu un umor, caruia nu-i
scapa niciuna din deformarile sufleteti Sunt, in Unde incepe
noaptea, anumite cenacle artistice i literare, din Bucureti, in
care se agit i politica. D-1 S rgiu Dan n'a scapat prikjul ironiei
subtiri, in marginea vekitatilor de tot klul. Cu toate accstea,
cand a fost vorba de evenimentele sangeroase din Noemvrie
1940, filmate cu talent, sau de vexatiunile victii de lagar, reconstituite cu ficklitate, scriitorul a ridicat arta romancierului la
inaltimea morald a istoricului. Fara ura i partinire, a descris
mizeriile i nedreptatea, neuitand un moment ea viata nu e
alcatuita pe tipul deductiv al logicei, ci in felul inductiv al simplelor adeva'ruri umane. Regasim firete, in lagarul dela Romanovca, pe sbirii jandarmeri(i i ai regimului penitenciar, precum i
ochiul G stapoului, dar i pe Evreul musdr (denuntator),
acea coada de topor de care niciun neam nu a fost vreodata

scutit, i insfarit, pe ofiterul drept, care vrea sa umanizeze
lagarul, punandu-se astfel in conflict cu superiorii i cu subalternii bestiali. Materialul uman al celor deportati nu este, de
altminteri, idealizat, ca inteun panegiric. In fata suferintei i
a mortii, omul este mai adesea marunt, decat sublim. In lagar,
fericirea fi arata uneori surasul, la Impartirea unei bucati de
zahar i a unui covrig. Detinutii traesc de azi pe maine, ateptand
cu infrigurare un pachet cu alimente, o legatura cu imbracaminte
sau o \raga' veste de eliberare, introduse prin fraudd *. Se glumete i se rade mai rar, dar eine s'a deprins toata viata s facd
haz de necaz, nu-i poate scutura deprinderea, nici sub amenintarea mortii.
0 figura neuitata domina romanul d-lui Sergiu Dan, Inobiland climatul moral al crampeiului istoric: este David Bather
588
REVISTA: FUNDATIILOR REGALE
blanarul voltairian din strada Sfintilor *, acest personaj poate

Inrudit cu eroii subiectivi ai lui Anatole France: Silvestre Bonnard, Jrme Coignard, Mr. .Bergeret, dar provenit si dinteo
proectie interioara, neevitabila. David Bainer formuleaza, in
fraze Inflorite, reflectiile sale despre oameni si viata, cu o nota
de Ingaduitor scepticism. Batranul a Inceput de altfel studii

academice si a citit o sun' de carti esentiale, strabatand tot
ciclul Intelepciunii umane, Meat prefera sa reciteasca cleat sa
citeasca. Apolitic si individualist, David Bainer afirma cu liniste
ea
viata nu a fost data ca sa serveasca la experiente *,
se
Intelege, la experiente sociale ; nu crede in izbucnirea rdzboiului,
si and Hitler 11 declanseaza totusi, Impotriva oricarei logici,

batranul Evreu rade subtire pe socoteala profetilor s din neamul
sau. Am recunoscut In acest Incantator personaj, ceva din inteligenta mai taioasa Insa si adeseori amara, a lui Stefan Antim,
eminent publicist politic si economic, cu care am petrecut lungi
cea suri de taina in anii de cosmar 1939-1944 (batranul a murit
Ina inte de 23 August). David Bainer infra' In lagar ca urmare
a Inregimentarii politice a fiicei sale si se lasa ucis de gloantele
garzii, ca sa Ingadue astfel eliberarea aceleiasi. Romanul se Incheie cu aceasta jertfa, sublima In esenta ei, si cu un semn de
Intrebare, totusi, asupra viitorului: va reusi Brudariu, locotenentul
uman, sa scape pe detinuti dela uciderea In masa, poruncit

verbal de Nemti, sau sbirul, Insarcinat In lipsa comandantului
lagarului, cu executarea a operatiei *? Autorul a preferat sa
opreasca aci romanul, decal sa riste un R happy end o, tot atat
de Indoielnic ca si desnodamntul patetic.
Sa nu Incheiem insa randurile acestea prea putine, Ma a
mentiona ca adevarata creatie epica din Unde ineepe noaptea,
este traiul falansterian al micii familii de detinuti dela Romannovca, zugravita cu un verism delicat si ironic.
ERBAN CIOCULESCU
CRONOLOGIA VERSULUI LIBER

FRANCEZ
Ajunsi la un punct din care putem privi suma originilor
i
antecedentelor, perspectiva versului liber se modified simtitor.
Aparitia nouii forme Intre consecinte sau ca fncheiere a unei

deveniri explicabile duce, in acelasi timp, la o mica pierdere si
la un cdstig apreciabil. Pierderea este In impresia i, dacd vrea
cineva s spund astfel, In farmecul de noutate efemerd, iar cdstigul e In recomandarea versului fiber de la legile naturii. Totusi,
poetii simbolisti au preferat, acestui fel de a-si consolida ritmurile, senzatia nouttii bor. Cunoscfind In deajuns momentele si
st4rile literare din care si-au extras modalitatea versificdrii, cei
mai multi, pe cale de enunt sau de articulare rationald, dupa

temperamente, fie placardnd-o, fie argumentnd-o, an prezentat-o ca noutate absolutd. SA renuntdm la pitorescuI bogat al
celor dintai, hrtre care Gustave Kahn si Jean Moras detin primele roluri In comedia nouttii, i sd considerdm pe Edouard
Dujardin, reprezentant mai linistit al aceleiasi erori. Dujardin
este chemat In 1920 sa sustind la Sorbonna un ciclu de conferinte
despre maestrii simbolismului. Dupd ce Infatiseazd auditorilor

pe Mallarm, pe Verlaine si pe Rimbaud, conferentiarul se,
opreste asupra unui #punct de istorie literard: instaurarea versului
fiber $. Era firesc. Dar, desi ii interzice a sd lamureascd locul
versului fiber fn evolutia tehnicei poetice*, ceea ce arat cii

recunoaste oricat de indirect legitimitatea chestiunii, desvoltd-
rile sale i limbajul fi denunta sentimentul de noutate
fArd
istorie, cu care Inconjoard versul simbolist. lath' cum Incearcd

sa-i comunice acest sentiment sub forma de piese rationale. In
cloud pArti ale expunerii, care au devenit cloud capitole In cartea
despre R primii poeti ai versului fiber*, se ocupa de definitia
si
aspectul propriu al noului vers In prima, iar In a doua de
prioritatea poetilor care 1-t- u minuit.

f
Nu ne intereseaza deocamdatd definitia i aspectul; ne

ntereseazd Insa staruinta de a-I separa de cfiteva forme cu-
590
REVISTA JUNDATIILOR REGALE
noscute care i-ar fi dat o aparenta de consecinta, de rezultat

evolutiv. Versul liber e diferentiat astfel, e rupt, daca tinem
sa ne exprimilm mai propriu, de versul liberat 0 de poemul
in proz5, din care provine, precum 0 de verset, cu o aplicatie in definitiv suspecta. Sa las'am la o parte separatia de
versul liberat, de0 foarte semnificativd ea ins50, de indata
ce istoricul literar trece cu totul peste derivarea noului vers
din forme, de care tine numai s5-1 separe ; 0 sg-i eXaminilm,
oricat de sumar, argumentarea cu privire la poemul in proz5 0
verset. u Poemul in proz5. scrie el, are comun cu orice fel de
vers, regulat, liberat sau liber, ca este compus din picioare ritmice. OHce fraza, de altfel, este compusii din picioare ritmice ;
numai Ca aceste picioare ritmice sunt mai mult sau mai putin
ritmate ; ceea ce scriu in acest moment este un total de picioare
ritmice (ce que lecris en ce moment est un ensemble de
pieds rythmiques., .). Poemul in proza difer5 de vers, mai intai
prin aceea Ca picioarele sale ritmice sunt in general de un ritm
mai putin pronuntat, apoi 0 mai ales prin faptul cd nu sunt
ordonate In unitatea strans5 a versului. Diferenta este deci mai
mare intre versul liber 0 poemul in piozd dcefit fare versul

liber 0 versul regulat *. Sentirnentul noutatii absolute, din ascuns,
este rau sfatuitor. Diferenta dintre aceste dou forme, &Ca .se
intemeiaza pe gradul de ritmicitate 0 nu pe natura lor, sustine
nu un ra tionament scrupulos 0 obiectiv, ci un sofism de tipul
e ambiguittii termenilor. Din clipa cand li se recunoate aceea0
natur5, ideea de noutate 0 cu atat mai mult gelozia de aceasta
idee e f5ra rost, in cazul cel mai putin r5u ; in cazul lui Dujardin,
e suspecta de sentimentalism. Cat prive0e versetul, ni se spune
ca este a un fel de vers liber largit, compus el insu0 cele mai dese
ori din mai multe versuri libere strans asociate, dup exemplul
versetului biblic . Ne-am putea socoti multumiti. Tot ce se
mai adaoga e de prisos. Daca versetul e et un vers liber lArgit t,
deosebirile dintre ele nu pot semnifica nimic profitabil pcntru
chestiunea noastra. Se va fi observat insa 0 aici interventia

sentimental; nu versul liber este un fel de verset restrans, ceea ce
ar fi fost mai firesc, mai conform cu istoria nc .stor forme, ci

dimpotriv versetul e un fel de vers liber, non-sens istoric, care
reflecteaza aceea0 grija secret 0 pracere de a prezenta versificatia simbolista ca noutate proprie. Capitolul urmgtor ne lamurete complet asupra punctului de vedere, din care purcede
intreaga lucrare, numai pentru titlu : se numete s Inventie .
Versul liber este prin urmare, dupa Dujardin, ea 0 dupa Kahn,
de care se deosebe0e numai prin metoda 0 moderatie, and

e inventie i cand u descoperire s, chiar daca o consider5, in concluzie, ca fapta comung a primei generatii simboliste. Au ceva
CRONOLOGIA VERSULUI LIBER FRANCEZ
S91
clasic Ih ei, acesti revolutionari francezi care au vrut sa izoleze

noul vers cu vechea energie a separarii genurilor.
Dar mai stanjenitor cleat orice pentru ideea lor de noutate absolutd era antecendentul metricei neregulate a lui La
Fontaine. Imprejurarile i-au scutit insa de aceastd noua bat51ie.
S'a intamplat ca inisi cercetatorii neinteresati sa distinga net
intre versul neregulat al fabulistului si versul liber. Vigi-Lecocq
(Op. Cit.) rispunde celor ce puteau gandi pe atunci cd La Fon-.
taine ar putea fi u stramoul o metricei simboliste: u nu e nimic
adevarat. Fabulele sunt scrise in versuri inegale, neregulate, dar
toate au ritm cunoscut i clasic, au rime corecte si rareori dublate ;
La Fontaine nu s'a aventurat niciodata in versuri de 9 i de 11
silabe, de un ritm mai instabil decat masurile traditionale; sub
aparenta nepasare a frazei muzicale se ascund adesea strofe de
4 sau 6 versuri combinate dupd legile prozodice ale timpului 0.
Intr'o pledoarie pentru noul vers i pentru Gustave Kahn, Henry
Braud (l'Hritage des Sgmbolistes, 1906), adaoga : u Cat despre
La Fontaine, forma lui practicA este departe de a fi liberd. Versul
lui vioi i glumet este in general foarte cuminte, i dacd duce la
ceva, ni se pare cd duce la usorul vers-cuplet al lui Branger,
facfind bine inteles toate rezervele asupra felului de a se folosi
de el it. Chiar prozodisti dintre cei mai clasicizanti ca Jules Romains i G. Chennevire (Petit Trait de Versification, 1924) nu
intekg sd despart nici formal pe fabulist de epoca sa_: e ...pro-
zodia intrebuintata de La Fontaine... nu comport ca element

special de libertate cleat felul de grupare al versurilor si distribuirea rimelor. Mai tot timpul, La Fontaine nu se sileste nici
sd construiascii strofele exact, nici sa grupeze versurile in serii
prelungite, de un, acelasi metru. Dar, pentru rest, se conformeaza
riguros legilor -traditionale. Fiecare vers, considerat singur, este
un vers regulat i, chiar in succesiunea versurilor, urechea este
condusa in asa fel, incat identifica fara cazna fiecare tip de vers
regulat (alexandrir, octosilab, etc.) in momentul cand se prezinta.
SA adaogam CA o analiza mai adancit descopere in prozodia lui
La Fontaine o textura fie de juxtapuneri sau de intrepatrunderi

de strofe felurite, fie de mici pachete de versuri egale, care servesc ca legatura sau tranzitie metricd. Nu este deci surprinzator
ca versul liber al lui La Fontaine nu deconcerteaza urechea,

cum face versul liber modern. In sfarit, nu trebue sa se ignoreze ca tehnica lui La Fontaine formeaza o exceptie care nu-i
datoreaza stralucirea cleat geniului poetului. Libertatile lui sunt
de un ordin mai general, care este al veacului sau, si n'a fost

niciodata vorba sa se faca din ele o aplicatie universala *. Istoricii literari in sfarit sunt de aceeai parere: Paul Fort i Louis
592
Mandin (Op. Cit.) precizeaz6 la rfindul lor t La Fontaine a compus

fabulele Iii metrici felurite, de dougspreLece silabe cel mult,
numai de trei silabe cateodat ... Nu trebue s luiim aceste

versuri ale fabulistului nostru ca versuri libere. Sunt versuri
perfect clasice, deoarece La Fontaine nu intrebuinteaza decat
metrici traditionale, i observd toate legile versificatiei, carora

li se conformau poetii de la Malherbe: masurA silabicg, cezufa
fixg, rimg pentru ochi, alternanta rimelor feminine cu cele masculine, proscriptia hiatului, etc. In rezumat se poate zice cd La
Fontaine facea foarte liber versuri clasice . Ca s'a nu IntArziem
mai mult decfit e necesar, observgm Ca ceea ce se obiecteazA in
principal situatiei lui La Fontaine de precursor al versului liber
este fizionomia clasicg a versului, usor de recunoscut dacd 11
izolgm. Dar versul izolat nu mai e un vers. Poate fi un fragment
ramie de frazg ; poate fi de asemenea un proverb mai organizat
ca sonoritate ; poate fi orice, dar nu un vers. Bandul de cuvinte
pe care 11 numim astfel, aratisa locul de unde a fost rupt i <Intors *:
e singurul lucru, Oath de ritm, esential. Iar ca s' putem aprecia

o intoarcerea , avem nevoie de cel putin cloud randuri ritmice.
La Fontaine nu t Intoarce versul numai cAnd bate metronomul
dougsprezece sau opt tacturi, ci adesea i dup zece, dup sapte,
dup sase, patru, trei i chiar doug liatAi. Este adevrat ca baza
me-tried a fabulelor poate fi redusa la combinatia fundamentald
de dodecasilabi cu octosilabi In serie ; dar Le Loup et l'Agneau,
construit pe acelasi temeiu prozodic, se complace in cateva
variatii deca- i heptasilabice, una fiind de 4, iar Les Grenouilles
qui demandent un roi Ii rnodificA Insgsi baza, care este de 12/7
agrementat cu variatii octosilabice. Exemplele de alternari mai
surprinzdtoare decAt acestea abund:
C'est promettre beaucoup: mais qu'en sort-il souxent
Du vent.
Mme ii m'est arriv quelque fois de manger
(12
Le berger.
L'homme au trsor arrive, et trouve eon argent

Absent.
Deux bellettes peine auraient pass de front

Sur ce pont.
12
(-2-)
12
(T)
CflONOLOOIA VERSLIWI LII3ER FRANCEZ
La perfide descend tout droit

A l'endroit.
Ou la laie tait en gesine.
503
(1)
Mon ami, disait-il souvent

Ad savant,
Vous vous croyez considerable.
(-1
e
La cigale ayant chant()

Tout Fete.
11,1
*i varietatea masurilor devine in context mai evidenta, prin

baza metrica de 12/8 a mai tuturor fabulelor, precum i prin
absenta ideii de strofa. Unii comentatori vorbesc de strofele
disimulate ale lui La Fontaine. Lucrul poate fi adevarat daca se
ia in seama numai combinatia de baza ; masurile lush' de 10 silabe
i mai mici, afara de cele octosilabice, nu revin in vederea nici
unei simetrii; ele nu sunt folosite ca sa alcdtuiasca o strofd,

ci ca sa intrerupa poate o monotonie posibila. In orice eaz, vazute
in contextul de alexandrini i octosilabi, aceste distrageri dela ritmica generala dau fabulelor un aspect liber. Incat s'ar putea admite
concluzia lui Paul Fort i Louis Mandin eh La Fontaine facea
foarte liber versuri clasice *, daca, in perspectiva simbolitilor
asupra trecutului, n'ar fi aparut tot ca versuri o clasice * facute
foarte liber i versurile romantice pana la cele inclusiv ale
lui Verlaine. *i atunci e de neinteles a se aplica aceeai formula
atat lui Hugo, Musset, Banville, sau Verlaine care neparasind

niciodata ideea de strofa, alcatuita din reveniri de unitati simetrice, au pastrat contactul neintrerupt cu prozodia traditionala,
cat i lui La Fontaine, pe care aceeai prozodie a ritmurilor II
simte jucandu-i-se pe de margini. Intre versul clasic i versul liber
nu mai exista alta forma intermediara, general admisa, decal

versul c liberat * al romanticilor i al lui Verlaine. Cum vom
numi, decal t liber * pe al lui Fontaine, care, sub aspect metric,
depaete singura forma intermediara? La aceeai denumire ne
decide i functia estetica a versurilor mici din fabule. Ele au
intotdeauna un fel de a sari in ochi, fiind puse in valoare de contrastul cu versurile anterioare i posterioare, de intervalele care
le incadreaza, de albul metric * care le separa. Expresia aceasta
e a lui Paul Claudel (Op. CiL), in comentarul lui Igitur de Mallarm. i n'am intrebuintat-o intamplator: Mallarm a dus la
ultima consecinta, in doua poeme in proza Un Coup de des 0i

Igitur, tehnica expresivitatii s intervalurilor i s alburilor *. E
8
REVISTA FUNbATIILOR ktGALg
504
ceva similar si in tehnica fabulistului, desi numai ca embrion.

La Fontaine da acele alte Intorsaturi versului obisnuit, creeaza
imprcsia ritmica de neasteptat, fiindca are sa exprime o nuanta
deosebita, asupra dreia doreste sa. atiaga atentia. Atat de comentatul monometru din versurile
Mme, ii m'est arriv quelqucfois de manger
Le berger
a putut parea lui Chamfort escamotarea In cateva silabe

iuti a unui gray pant, iar lui Grammont, dimpotriva, scoatcrea
In relief a pacatului. Oricare ar fi interpretarea justa, fapt cste
ca monometrul In chestiune implineste o functie estetica. Intoarcerile neasteptate ale versurilor sunt prin urmare comandate
de nuanta nou a ideii poetice. Dar aceasta nu insemneazd a
face Insasi teoria versului liber si a aseza pe fabulist In locul lui

de stramos al verslibrismului? Pala de opinia comuna, care,
dupd cum s'a vazut, II izoleazd fara Indreptatire de cei care Ii
seamana, situarea lui ca premergator era necesar6. Studiat in

scoale i combinat cu factorii reali ai versului liber, La Fontaine
a lucrat efectiv asupra spiritului verslibristilor francezi, chit.r
daca nu i s'a resimtit influcnta. E de mentionat totusi cazul a
doi poeti, care, fie si in treacat, Ii recunosc exemplul. Albcrt
Mockel, inteun manuscris pus la dispozitia lui Henry Berm. d
(Op. Cit.), Ii autoriza libertatile formale de la comportar( a
fabulistului, singurul care, printre acei literatori ilutri randuiii
sistematic in jurul lui Ludovic XIV, a avut curajul sa arate cu
naturalete un "simplu poet francez
iar ViC-Griffin (Deux
mots in Entretiens politiques et littraires, 1891), precizand c n'a
simtit nevoia sa depaseasca alexandrinul, adaoga: in complicitate cu La Fontaine si cu alti cativa, n'am simtit nevoia nici
s ne amplificam fiecare respiratie pana la aceasta limit cxtrema >>. Mai hotaritoare decat discriminarile pe care le-am respins si decat oricare altele, ni se par cuvintele de recunoastere
ale celor doi poeti, dintre care al doilea este si maestrul versului
liber francez. Ar fi fost destul sa ne referim la ei, dad situarca
lui La Fontaine fata de noul vers n'ar fi fost de asemeni cerutil
de o evcntuala cronologie verslibrista europeana.
Cronologia franceza se mai impiedeca de Inca doua atitudini: un mare personalism si un mic Fovinism. Daca ideea de
noutate kVA precedent, la Dujardin, se disimuleaza sub aparente
rationale, la altii se desvolt
r'un personalism cateodatil ri1) In Maurice Grammont, Op. cit.
CRONOLOGLs. VERSULUI LIBER FRAN CEZ
595
zibil 1). Indicatiile lor de ordin istoric, provenind de la militanti

din primul ceas ai nouii forme, pe care au resimtit-o ca desco-
perire , ca baza a unci reputatii imediate sau a unui spor de
reputatie, se cuvin suspectate in insusi principiul lor. In deosebi

Gustave Kahn, pe cale de convorbiri particulare, interviewuti,
articole amicale, studii i prefcte repetate la operele proprii,
printr'o neobosita, dar foarte obositoare, oricat de amuzanta,
opera de propaganda scrisa i orala, atat in Franta, cat si in
afara, a depus cca mai frumoasa silinta sa-si breveteze 4 inventia .
Si pentru un timp, a reusit in modul cel mai neglorios. In primii

ani ai simbolismului, pocta Marie K1ysinska, autoare de poeme
in proza pe care, in volum, dupa aprinderea discutiilor, le dispusese in versuri libere, revendica titlul de initiatoare ; Kahn insa
o acuza c i-ar fi cunoscut pe cale particulara manuscrisele sale,
pierzand din vedere ca poeta, la data in chcstiune, nu scrisese
cleat poeme Iii proza. Dar un fapt ceva mai gray ne comunica
tot Dujardin. In revista lui Kahn, La Vogue, apar primele versuri libere simboliste sub semnatura lui Arthur Rimbaud. Istoricii literari inrcgistreaza data, care se impune deasemenea lui
Edouard Dujardin chiar in 1922, cand isi tipareste conferintele
dela Sorbonna. Intre timp se va produce un articol <amica l , in
care, despre cele dou poeme (Marine i Mouvement) ale lui
Rimbaud se spune ca, directorului revistci unde se tiparisera,

adica lui Kr hn, i-au facut impresia de scrieri in proza ; ca acesta
proza cuprindea 4-cateva elemente ritmice , care, din placcrea
lui Kahn, au fost scoase 4 in relic f ), totul primind de la el 4 dis-
pozitia tipograficd dela care le venea infatisarea de bucati in

versuri . UjIta interventie se reduce in fond la nemultamirea
lui Gustave Krim de a fi fost numai cel de al doilea poet simbolist care a publicat versuri libere. Placuta nu-i era nici prezenta !litre primii verslibristi a prietenului, mort tanar, Jules
Laforgue ; va declara deci, in prcfata versurilor proprii, c
prietcnul, care nu mai putea vorbi, Ii a cunostea teoriile Inca
din 1880 2). Dar susceptibilitatea de initiator unic, manifestata
1) Edouard Dujardin produce trei marturisiri: 1. Dup.& spusele lui Monks,
Kahn ar fi primit dela el un poem in versuri libere pentru revista La Vogue,
dar ii amn publicarea pi confeetioneath pcste noapte ceva similar, introduchndu-si improvizalia in revisth, ca s ctistige pasul. 2. t Moias fA
Kahn se priveau piezi i fiecare dintre ei, la cafenea, Ii avea in buzunar,
poemul sail in versuli libere, gata sii-1 scoatil ca pe o aria, i sh-1 puni sub
nasul celuilalt .
3. Cea de a treia repefa intr'un fel miirturisirea dintki,
prczenta lui Moias in toate trei nu le acorda nicio valoare. El insusi suferea
in aceeasi miisuril de infeetia prioritii verslibl iste.
2) Andre Beaumier (La poesie nouvelle, 1902) si mai ales lienri Ensud
(op. cit.) 11 vor crede pe cuvant. Ei nu vor gresi, fiindett Laforgue insusi
recunoaste inteo scrisoare c in 1881 se indrepta ctre o prozodie4 kahnesque o
(Cf. Francois Ruchon, Jules Laforgue, 1924).
3.
596
Fara nicio retinere, dei a putut influenta pe unii cercetatori,

i-a strambat portretul moral, poetul fiind azi unul dintre cei
mai necititi simbcliti. Trebue sa fie Insd oarecum Inteles,
pentruca boala avea un caracter endemic. Foarte rari sunt poetii
din acea perioada care sa-i fi rn5rturisit un model. Si a poi,
dup cum observa In cele din urmil Dujardin, aceastd reformd a
instrumentului poetic (legata necesar de reforma gandirii poetice)
dei inaugurata de Rimbaud, n'a fost mai putin opera lor comuna *. Ce s'ar mai putea zice de Catulle Mends? El n'a participat sub nicio forma la aparitia noului vers. Totui, mai
tarziu, fiind insarcinat oficial s intocmeased o situatie a poeziei
franceze (Rapport sur le Mouvement Poetique franais de 1867
a 1900-1903) i adus de aparitia versului liber s mentioneze
pe autorii de poeme In proza, Ii amintete: Eu insumi daca
imi aduc bine aminte am scris la nougsprezece ani (fsi amintete
foarte bine n.r.)... stante de proza ritmat5, ici i colo asonanta, cu
fraze revenind ca refrenele ; i avea din p1M pretentia sa fie aproape
versuri libere
sDar erau numai nite mici jocuri ale spiritului,
recreatii intre adevaratele poeme i care nu aspirau deloc sa fa'stoarne arta poetica franc eza. Cine mi-ar fi spus c. o coala ( naitrait d'une amusette ) se va nate dintr'o glum5
Cand insui
Mends e dispus la atata bunavointa fal de sine, severitatea

fa-0 de Kahn, care a jucat unul din primele roluri In practica i
teoria noului vers, fi pierde indreptatirea.
Cu autorul raportului oficial, atingem ultimul neajuns al

cronologizarii versului liber simbolist. Unele date sunt trecute
cu vederea sau interpretate partinitor, dinteun inexplicabil,
dei mic, ovinism, Momentul literar dela 1885 era cosmopolit.
Intre scriitorii francezi, apartinfind In deosebi nordului Frantei
1 avand origini etnice Indepartate i eteroclite, vociferau mai
ales doi str5ini cu adevarat: poloneza Marie Krysinska i peruvianul Della Rocca de Vergalo. Dup cum se tie, Krysinsca tinea cu orice pret sa treac5 drept initatoarea versului liber francez.
Ea publicase prin 1882-83 (in revistele Chat Noir, l'Evenement,
Vie Moderne i Libre Revue) poeme In proza, al caror sfarit
putea sh semene a versuri libere, cum le va i transcrie autoarea
pentru volumul Rythmes pittoresques din 1890. Cu alte cuvinte,
pang sa-i dea seama, prin campania i practica de mai tarziu
a altora, de noua tehnica ea refacuse oarecum experienta trecerii
dela poemul in proza la versul liber. Cunoscuse, In manuscrisul care
circulase prin cafenele i redactii Les Illuminations ale lui Rimbaud?
Lucrul nu se mai poate ti. Fapt este insa ea Marie Krysinska,

la o data interesanta, constrange rndul de proza lirica la aparenta
1) Se fame aluzie la volumul Histoires amoureuse; urmat de poeme In
prod'.
CR ONOLOGIA VERSULUI LIBER FRANCEZ
597
unui vers nesupraveghiat i diber . Ceea ce se recunoate lui

Rimbaud, ar fi prin urmare de neinteles sa se nege poetei, oriarta deosebire ar arata Inzestrarea lor i. oricat mai ales ar fi vorba
de un francez i de o poloneza. In orice caz, data primului ei

volum, daca nu a publicdrii In reviste, ramne mentionabila.
Cel de al doilea strain, sgomotos ca fi Krysinska, dar mult mai
gesticulant, era Della Rocca de Vergalo. El tiparise, in 1880,
volumul La Potique Nouvelle, Manuel thoretique du vers libre,
avand caracterul de manifest. Rtforma preconizata consta din

suprimarea t artificiului tipografic * al majusculei la Inceputul
fiecarui vers, din recomandarea procedeului inversiunii atat gramaticale cat i logice, din rimele numai masculine sau feminine
fard alternanta, din tratarea lui e mut ca in adevdr mut, oricare
i-ar fi pozitia, din acceptarea hiatului i din gruparea versurilor
de 9, 11, 13 i mai multe silabe, cu cezura a vergaliana a, adica
mobila, In strofa numita nicarina a. Nimic extraordinar toate
punctele reformei fusesera aplicate de Rimbaud i. Verlaine fara
vociferdri teoretice. Numai versul impar al noului reformator
se deosebea de al lui Verlaine prin mobilitatea cezurii de la vers
la vers, cum se putea observa In Le Livre des Incas (1880). Mai
interesanta este atitudinea lui teoreticd. De pe o estrada, el se
adresa tinerilor poeti i viitorimii cu accente revolutionare: corn-
puneti versuri nicarine, adica versuri libere i mandre ... sub

desordinea aparenta, ritmul nu subzista mai putin
acest vers
e progresul, e reforma, e revolutia. Ne trebuia o lume noug, o
In strofa, bine Inteles,

nicaring 1 Dar dei ridicola, atitudinea aceasta nu fusese Vara nici
o putere de sugestie. Cronologia versului liber, .1n datele ei teovia-VA north' i noi am gasit toate acestea
retice cel putin, flu poate trece cu vederea o atitudine, numai

fiindca este a unui Peruvian. Catulle Mendas, ascunzanduli provenienta etnica discutabila a celor mai multi simboliti, Osete
nimerit sa se razbune pe locotenentul de artilerie din armata
peruviana, nascut la Lima i exilat din tara sa , pe Della
Rocca de Vergalo : 4 fiindca era Peruvian, puse bazele unei poezii
franceze, declarand categoric, ca de azi Inainte, poezia noastra
sau va fi vergaliana, sau nu va mai fi. Strainii acetia nu se

Indoiesc de nimic a ; nefiind multumit numai cu atat mai adaoga:
4 ...nu trebue sa acordam prea mita atentie inventiunilor nicarine ; ceea ce se poate spune despre ele n'are decat interesul
unei anecdote distractive ; i foarte stimabilul Della Rocca de
Vergalo este un om excelent, putin cam ridicol, Inverunat, ca
multi straini, sa transporte In limba noastra regulile prozodice
i chiar pe cele de gramatica ale limbii lui natale *. Iar despre
Marie Krysinska, istoricul literar, corectandu-se ca ton, mai amabil
MO de o femeie, dar ramnAnd cu micarea de a minimaliza
598
contributia unei straine, se Intreaba dad' faisait-elle bien expres

tout A fait, de s'exprimer en cette forme *, dad nu cumva imita
strofele traduse din Wine (de Gerard de Nerval n. r.), care
pastreaza ccva ritm in versiunea franceza i oarecare aer de masura In dispozitia tipografica 1). Indulgent cu sine pang la sen:
to
timentul de a fi un precursor, binevoitor chiar cu, azi, necunoscutul
A. de l'Etoile si cu nu mai putin necitita Judith Gautier,
conationali, drora li se face firete un loc nediscutat In aprecierea

i prcgRtrea versului liber, Mendes incheie clespre tnara poloneza
a Marie
Krysinska ar face bine sa nu mai pretinda la
gloria de a fi fost o novatoare . Aceasta atitudine a celui dinni

istoric al simbolismului se va transmite si ultimilor istorici ai
acekiasi perioade. Lui Andre Barre (Le symbolisme, Essai historique ..., 1912) i se pare potrivit sa spuna despre Della Rocca
de Vergalo, pe lnga cele ce afirmase Mendes, ca nu e un Francez
care in mod delibc rat sii fi vrut sa modifice alexandrinul s cI e

a tin exotic care, din orgoliu national, a crezut ca geniul francez
va straluci la o nou lumina dad va ajunge sa-i fad el o transfuzie de sange peruvian , iar despre Incercrile> Krysinskai cd
sunt expresia instinctiva si ddoc teoretica a unci indoite nepiisari,
de femeie si de Slava* . Micul sovinism initial va face pe toti istoricii literari ulteriori s-i adopte concluziile. Chiar Edouard Du-
jardin, a carui sfortare la obiectivitate, ca participant la insta,irarea versului liber, nu poate fi indeajuns de laudata, nurneste
pe Marie Krysinska numai ca s'o scoata din cronologia care totusi
o cuprinde, iar pe Della Rocca de Vergalo nici nu-1 mentioneaza.
Altk 1, seria de date stabilita de el ramne valabila si este fundamentala pentru tabloul cronologic pe care 11 dam 2).
1) Cf. Georges Rodenbach, La Paste Nouvelle. A propos de dicadents et
syntbolistes, in Revue Bleue, 1891. Opinia ca: Marie litysinska ar fi fost o pre-
cursoare, in afath de Rodenbach, si mai ales de ea insii*, care folosea toate

imprejurilrile ca sh-si impun precedenta, o avusese de asemenea Charles
Maurras: e D-na M. K. a incercat acum opt ani versul liber, child niciunul
dintre poetii de azi nu so gandise la asa ceva e, (in L'Observateur Frangais,
1890. Exces de curtoasie.
2) Intre alte deosebiri fa45, de tabloul alcatuit de Edouard Dujardin,
tablour nostru nu cuprinde poemele dramatice i traducerile din Walt Withman. Poemele dramatice, cum este Aneaeus de Viele-G if fin, ne-ar fi silit
s5. privim in intregime sectorul operelor teatrale, scotndu-ne inteun fel
din preciziunea datelor. Chestiunea nu este ins& neinteresantL De asemenea,

n'am gash cu cale si inregistram nici traducerile din poetul american. Ar fi
insemnat so. implic5.in i traduceiile anterioare din acelasi poet, publicate
(dupe, indicatia lui Leon Bazalgette datrt lui Dujardin) cu aproape douhzeci
de ani inainte, prin diverse reviste ; iar aceste prime traduccri, nu le cunosteam.
9i apoi, dace ne-am fi decis totusi intr'un fel, ar fi trebuit cu atAt mai mult
s mergem dincolo de ele, la traducerile lui Gerard de Nerval din Goethe si
Heine, despre care s'a i spus cit au avut oarecare rol in orientarea formal&
a cite unui nou scriitor. Ca si in cazul sectorului teatral, cercetarea mai
599
1. Jean de la Fontaine: Fables, 1668. Pentru motive dintre

care am artitat cateva (vd. supra, p. 591-4) i spre deosebire de
cei mai numerosi cercet5tori, considcriim pc fabulist ca autor de
versuri libere.
2. Victor Hugo: Contemplations, 18. Exista cateva versuri
libere, observa limy de Gourmont in Estetique de la Langue
Francaise, intercalate in poemele lui Victor Hugo ):, si citeaza :
Ce qu'on prend pour un mont est une hydre :
Ces arbres sont des betes :
Ces rocs hurlent avec furreur ;
Le feu chante ;
Le sang coule aux veines de marbres.
Dreptul de a figura in acest tablou, Ii se intemeiazA pe precedenta fat5 de tot ceea ce urmeaza, dar si pe analogia cu versurile dela nr. 5.
3. Arthur Rimbaud: Marine si Mouvement in manuscrisul Les
Illuminations, 1874. Data poate fi contestata ca nestiintifica.
Certe sunt numai datcle publicArii. Dar in cazul tarisim al Iluminatiilor lui Rimbaud, e contestabild data stiintific5 to propriu
zis5. Manuscrisul, dat lui Charks de Sivry, sau mai probabil lui
Verlaine, a rit5cit din scriitor in scriitor, din redactie in
redactie si din cafenea in cafeanea, timp de trcisprezece
ani, in lipsa autorului, devenit interpret de circ, marinar si
negustor peste mgri si tari. 0 altfel de publicitate, nu mai putin
efectiva decat a tiparului, sustinuta de noutatea si valoarea operei
ca si de legenda autorului, da consistenta datei cind manuscrisul
a fost instrainat. Se stie c5, de Verlaine, Rimbaud se desparte
definitiv, ca si de literaturA, In 1873, iar pe Charles de Sivry il
intalneste la Stuttgart abia in 1875. Presupunerea cea mai serioasa
este cii manuscrisul a fost dat lui Verlaine. Aceasta nu s'a imtut
intampla decat cind intre ei existau inch' legaturi literare. De aci,
anul 1874, cnd manuscrisul a inceput sa circule, adica sa se

publice pentru aceia In care putea sa suscite un interes, daca nu
sa exercite o influent5. Mica odisee a operei lisate in voia soartei
coincide cu perioada de ecloziune a noului vers, in mai multe

spirite contemporane deodata. Tabloul nostru cuprinde de altfel
si datele tipiiririi.
4. Della Rocca de Vergalo, La Potique Nouvelle, Manuel
thoretique du vers libre, 1880. Atitudinea, gc stul de revolutionar, si
ardoarea termenului de vcrsuri libere * impun mentionarea datei.
5. Arthur Rimbaud : Marine i Mouvement (Les Illuminations)
in rc vista La Vogue, no. 6 si 9, 1886. Dupd kctura Iluminatiilor #,
atent a traducerilor poate fi profitabilti. Dar am gout la tabloul lui Duj ardin, anumite adilogiri,credem, mai semnificative, dupl cum am introdus
antori omii, regrupand totul ca sa reflecteze punctul nostru de vedere,
64).
Ma Harm ar fi strigat: On a touch au vers! * i citete cu glas

tare, Insemnfind taieturile noului vers posibil, cateva proze fiicei
sale, Genevieve. (Cf. Henry Mondor, Vie de Mallarm, vol. II, 1942).
6. Gustave Kahn: Intermde, In La Vogue, nr. 10, 11 i 1

(II) 1886.
7. Jules Laforgue: l'Hiver qui vient pi La Legende des trots
cors, nr. 5 (II), 1886.
8. Arthur Rimbaud: Les Illuminations in volum, 1886.
9. Jean Mor as si Paul Adam: Jubili des esprits illusoires In
La Vogue, nr. 2 (III), 1886.
10. Jean Moreas: Ah I pourquoi vos Mores entre les coups de
hache du roi ? in La Vogue, nr. 4 (II), 1886.
11. Jules Laforgue: Sur une defunte, In Revue Independante,
nr. 1, Noenivrie, 1886.
12. Gustave Kahn: Les Palais Nornades, vol. 1887. Daca primele versuri libere, publicate sub o forma sau alta In perioada
simbolista, sunt ale lui Rimbaud, primul volum este acesta al

lui Gustave Kahn. In cuprinsul lui, se poate urmari, pe scarii
redusa, intregul proces evolutiv care noul vers pe care 1-am
schitat In cadrul literaturii franceze. E interesant insa, prin elementele de contrast i prin deosebita provenienta, punctul de
vedere imediat contemporan; 11 gasim In scrisoarea lui Mallarme
care Kahn, trimeasa dupg primirea volumului i intrata cu timpul
In colectia lui Henri Mondor (Op. Cit.): Pe legea mea, trebue

sa fiti mandru : e prima data In literatura noastra i In oricare,
cred, ca un Domn, in fata ritmului oficial al limbii, vechiul nostru
vers, isi creeaza unul numai al lui, perfect sau exact i totdata_
inzestrat cu vrajd : e o aventura ne mai auzit... Rezulta din ea
acest punct de vedere nou Ca' mice om organizat muzical poate,
ascultanduli arabescul special care 11 comanda i dad ajunge
s'o noteze, sa-i faca o metrica aparte, a sa, qi in afard de tipul
general (devenit monument public In privinta oraplui nostru) *.
13. Jean Ajalbert: Sur le talus, in Revue Indpendante, nr.
9, Iulie, 1887.
14. Gustave Kahn: Belle au chateau revant, in Revue Independante, nr. 11, Sept. 1887.
15. Jules Laforgue: Pan et la Syrinx (pentru fragmentele In
versuri), vol., Les Moralits Lgendaires, 1887.
16. Edouard Dujardin: Litanies, vol., 1888.
17. Albert Mockel: AntitUse, in revista La Wallonie, nr. 5,

Mai, 1888.
18. Fr. Viele-Griffin: Rondes, In Revue Independante, nr. 22,

August, 1888.
19. F.douard Dujardin: Pour la Vierge du roc ardent, In Revue
Independents nr. 23, Septemvrie 1888.
601
20. Francis Vil-Griffin: Joies, vol., 1889. Volumul dateaza

de asemenea, prin prefata, din care desprindem: i Versul e liber ;
ceea ce nu Insemneaza de loc ca vechiul alexandrin... este desfiintat sau instaurat ; ci numai c, In general, nicio forma nu mai e
considerata ca tiparul necesar al oricarei gandiri poetice ; ca, de
azi Inainte, i Intotdeauna, dar liber in mod constient de data
aceasta, poetul va asculta de ritmul personal, caruia fi este dator
c exista, farti ca d-1 de Bainville sau oricare alt legislator al
Parnasului D sa mai poata interveni ; i ca talentul va straluci
altundeva decat In traditionalele i iluzoriile a dificultati Invinse *:
arta nu numai se Invata ; se re-creeaza fara Incetare; nu traieste
numai din traditie ; ci si din evolutie a. Surpriaderea Inceteala :
verslibrismul devine forma curenta. Notabile, de acum Inainte,
sunt numai faptele de o Insemnatate deosebita, nu cronologia

analitica.
21. Emile Verhaeren: Comme fous les soirs, in La Wallonie, 1888.
22. Maurice Maeterlhick: Serres chaudes, vol., 1889.

23. Henri de Bgnier : Poemes anciens et romanesques, vol 1890.
24. Marie Krysinska: Rythmes pittoresques, vol., 1890.
25. Jules Laforgue: Derniers vers, vol., 1890 1). Dupa 1890
primii poeti ai nouii forme, Intre confratii mai tineri, care cu
totii se aplica de acum prin revistele vremii ritmurilor personale,
apar In volume: Gustave Kahn cu Chansons d'Amant, I ied-
Grif fin cu Diptyque, Moras cu Le Pelerin Passionn, Albert Mockel cu Chantef able un peu masive, tiparite toate In 1891; in acelasi
an, prin cunoscuta Enquefe sur l'Evolution lifteraire a lui Jules

Huret, aparuta mai Intai In l'Echo de Paris i apoi imediat in
volum, Incepe desbaterea teoretica a versului liber. Kahn, Vilii Opinia public& Iuase cunostinta de e anarhia s metrica, de 4; atentatul*
la regalitatea alexandrinului. Omul cum se cade resimtea noutatea in felul

lui. Cum se intampla ca Parisul, dupli cativa ani de practica verslibrist5,
foarte sgomotoask sa, fie alarmat de unele comploturi i atentate anarhiste,
ziarele vremii se fac ecoul acestei opinii publice i imp1ic pe verslibristi in
neasteptatul scandal. Apararea vine din partca lui Mallarm (Cf. Henri
Mondor, Op. cit.). Neavand alte urmtiri, atmosfera impune ins& o reaprindere
a subiectivitatilor precursoare i in consecinta, o nouL ancheta literara,

exclusiv asupra versului liber. Este intreprinsa de gazetarul Austin de Crose
(in Figaro, 29 Iunie-24 August 1895) sub titlul Le Vers Libre et ka Poetes.
Peste tabere, pluteste moderatia i obiectivitatea raspunsului lui Mallarm.
e Pentru mine versul clasic pe care 11 voiu numi versul oficial este marele
naos al acestei basilici e Poezia Franceza s, versul liber cat despre el, edifica.
lee bas-cots pline de ispite, de taina, de somptuositati rare. Versul oficial
ttebue s. ramand, pentruci s'a nascut din sufletul popular, a tisnit din
glia de alta data, a putut sa se desfaca in sublime eflorescente. Dar versu

liber este o cucerire frumoasa, a iesit in revolta, din ideea contra banalitatii,
4 du convenu *; numai, din nevoia de a fi, sit nu se ridice ca bisericuta disidente:, ca o oapela singuratici i rivala ISi etim asculta manila orgi ale versului oficial... *.
6oe
Griffin, Mockel, Adolphe Rett i Robert de Souza, carora Ii se

adaoga dintre neverslibriti, Mallarm i Remy de Gourmont,
sustin controversa. Protagonistul, luptator zi de zi, al perioadei
acesteia /Jana la 1900, este Gustave Kahn, cu lunga Pref ace sur le
vers libre, la volumul de versuri proprii Premiers Posies (1897),
iar aliatul de cea mai indiscutabila autoritate Stephane Mallarm,
cu ideea sa de a scoate dintr'o pagina de proza un poem tipografic, cu
La Musique et les Lettres (1895) i Crise de vers din Divagations (1897).
Practica tenace a unora, stralucit a catorva si disputa, care dupd

1900 va Incepe sa detepte un interescrescand In spiritele academice,
autorizase pe deplin nouile ritmuri muzicale sau numai psihologice.
Din seria de date de mai sus, Intocmit cu o fidelitate, care

fncadrea za epoca propriu zisa simbolista de ceea ce a precedat-o
i de ceea ce o urmeaza, rezu1t5 c5 versul liber, a carui prioritate
In volum si fn meditatie sustinuta asupra unei alte forme de

expresie ritmica Intre simboliti, a avut-o Gustave Kahn, este
totui un fapt de evolutie si nu de revolutie. Micarea generala

a prozodki franceze la libertatea logica i emotionala, precum i
contractiile prozei lirice, care, un timp paralele i apoi
fn jonctiute, au creeat ambianta genetica a versului liber, poate
Ii urmarita In mic mai la fiecare dintre primii poeti simboliti.
Ei scriu proza i versuri far deosebire, fn alternanta sau concomitent, alunecand insensibil de la o forma la alta In cuprinsul
chiar al aceluiai volum. Aa a procedat Rimbaud In Illuminations, asa procedeaza Kan fn Palais Nomades, Jules Laforgue
in Moralites Legendaires i Dujardin in Les Lauriers sont coupes.
Astfcl privind lucrurile, mai poate fi numit cineva, cum numete
Andr Barre pe Kahn, <i L'inventeur du verslibre ))? Experienta,
care se face si reuy ste intre 1880-1900, are dela Inceput un caracter colectiv, oricat de analitic i s'ar stabili cronologia. Fiind o
consecinta de mai indepartate stari, intrate In proces de dislocare,
de antecedente, origini si factori, care au actionat la un loc i
In acelasi timp, versul liber a fost simtit ca posibil i practicabil
In prima zece ani ai experientei, chiar daca nu era Inca Intrebuintat. Edouard Dujardin, ispitit de ideea si limbajul nouta tiimiracol, Ii cedeazd el Insusi obiectivitatii, recunoscand aspectul
veridic al lucrurilor. Ancheta pe care a Intreprins-o cu privire la
fiecare initiator al versului liber din perioada simbolista si marturia proprie ca participant la aceeai micare fl due la concluzia
aspiratiilor, a cercetarilor, a eforturilor, comune si paralele. Si
aceasta constatare semnifica Inca odata ca versul liber, In cadrul
poeziei franceze, n'a fost o inventie, nici individuala, nici a mai
multora, ci o consecinta adusa sa se exprime de un moment istoric:
un fapt clar de evolutie.

VLADIMIR STREINII
WALT WHITMAN SI REVOLUTIONAREA

POEZIEI MODERNE
I-a fost dat literaturii americane s aducA, prin Edgar Allan
Poe i prin Walt Whitman, cloud directii hotaritoare In evolutia
i revolutia intregii poczii mondiale. Ce a adus nou ca viziune i
tchnia Edgar Allan Poe este Indestul de tunoscut, precum i

ce Inraurire au avut creatia i conceptia lui despre compunerea
poeziei asupra lui Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarm sau
Paul Valery. Maestri.' al artei anti-naturaliste, Poe exprimd

cu o vitalitate neintrecutd fluturrile lirismului In fantastic,
spre o cuprindere a realifatii dincolo de viafa aceasta i dincolo
de aspectele cotidiene ale existentei. In plin romantism gratios,
firav, adesea declamator
exterior, poetul american cautd
marile semnificatii ale existentei, vAzand viata in functie de dra-
goste, iar dragostea intrit i talmcit prin moarte. Lirismul

su a atins culmile unei imaginatii, controlat IDA cu o luciditate, cu o contiint5-de-sine ce vor deveni bunul poeziei pure,
intelectualizand, aadar, lirismul, dar fAr a-1 priva de vitalitate.
De aceea, fat de el, Ma llarme i Valery par palizi i hermetici,
pe and Poe ra'sund covaritor In sufletul oriarui asculttor
de poezie, chiar i neinitiat.

E drept, la el mai starue, uneori, tonul declamator i patetismul romantic, iar Inraurirea ce-a suferit-o la inceput dela
Byron, Keats, Shelk y i mai ales dela Woordsworth i Coleridge nu a rtimas Med urme chiar In creatiile majore. Dar, oriat
va fi fost inspirat de lirismul mistic anglo-saxon i de viziunile
fantastice ale unora dintre poetii numiti, Poe transfigureazd
totul in acea clarobscuritate rembrandtesc5, atat de caracteristic5
lui, Imbinnd fantasticul cu realul, intr'o dramatia expresie a
vietii interioare.
Poe a dus poezia la transfigurarea metafizic5, la starea-i de
ecou a spiritului, la o savant muzicalitate suw stiv5, la o ampld
sinceritate sufleteasa, in care concureaz6 subcontientul, visul
i luciditatea intelectuald. Rigurozitatea compozitiei poVtice el
604
a afirmat-o i a dovedit-o, prin creatia sa, chiar daca a exagerat

rolul intelectului In elaborarea artist.ca. Mai adevarat este CA
el a daruit Intregii poezii mondiale indefinitul sugestiv al unui
vag i, de aceea, spiritual efect , fiind pentru poezie ceea ce

fusese pentru pictura Rembrandt, cu clarobscuritatea lui, i
ceea ce va fi pentru muzica Richard Wagner, mai ales In 4 Tristan i Isolda .
Actualitatea lui Poe in creatia poetica a zilelor noastre este

fund 1ndeajuns de cunoscutd i recunoscuta pentru a nu mai
insista. Nu la fel este cazul poeziei lui Walt Whitman, a carui
opera fi dovedete puterea inspiratoare mai ales in secolul
nostru i are toatansele de a Insufleti i mai temeinic de acum
Incolo, tt prin specificul viziunii ei cat i prin tehnica.
Orice lume noua in energetica formare democratica i In
drum spre unificare, prin respectul omului i prin participarea la
toate valorile constructive ale realitatii, ii gasete in Whitman
profetul i inspiratorul. Poezia lui Walt Whitman oglindete
procesul de prefacere a democratiei americane. Ea raspunde i
corespunde trecerii dela democratia mai mult principiala statornicita de drepturile formulate de Jefferson i Washington
pentru toti oamenii in general, aa* cum sunt ele exprimate In
Declaratia de Independenta dela 1776 i In Constitutia Federald
la democratia mai concret, pentru care a luptat, s'a jertfit
i a triumfat contemporanul au, Abraham Lincoln, care la 1863
va afirma, fn faimoasa cuvantare dela Gettysburg, nemurirea
guvernamantului poporului, prin popor, pentru popor.
Whitman a fost martorul unor mari evenimente in istoria
patriei lui i a lumii. Maturitatea acestui om din popor, nascut
la 1819 i mort la 1892, se desfaura odata cu rzboiul civil,
din care democratia americana iese deplin intarita, dovedinduli
forta i unificand federatia americana, pornind-o spre conditii
de desvoltare politica i economica uluitoare. Indelungata lui
viata acopera aproape tot ce-a fost mai viu In secolul al XIX-lea,
chiar daca la 55 de ani este lovit de paralizia ce Ii va umbri restul
vietii, dar nu-1 va Impiedeca de a participa mai departe cu mintea
i sufletul la tot ce e viu pe lume.
Se nate In preajma mortii lui Napoleon, e contemporan cu
Lincoln, cu Emerson, cu Edgar Allan Poe i cu atatia alti poeti,
prozatori i eseiti, care sunt grupati In istoria literaturii americane in epoca 'de culminare a micaril romantice. El asista i
nu ca un om nepasator, ci dimpotriva, participand la procesul
de transformare a economiei americane, la cuprinderea vastelor
spatii Inca libere, la expansiunea industrialismului modern, la
introducerea mainilor In viata patriarhala. Pionieratul american
este in toiu pe vremea lui. Goana dupg o viat mai bunA i mai
(03
WALT WHITMAN $1 11EVOLUTIONAREA FOEZIEI MODERNE
abundenta, lupta pentru drepturile tuturor oamenilor i raselor,

trecerea spre marile Intreprinderi industriale, Inchegarea fede-
ratiei americane spre a deveni o mare putere, Insufletit de

nobile principii democratice toate acestea Walt Whitman le
traete, le vede cu ochii, le Intelege, le admira, le critica, le
depete.
Democratul din el vede i mai departe. Oricat Ii plac trenurile

care Incep sa circule, eivilizand spatii pustii i ajutand omul de
a face Infloritoare Oa i deerturile, Whitman cere ca oamenii
sa fie i mai buni decal trenurile. Oricfit admird el prosperitatea
economica,
entuziasmul san 11 mana catre ndzuinta unei societati In care toti oamenii & fie multumiti i toti oamenii sa poata
deveni personalitati. 0 i spune, la 1871, In Democratic Vistas,
dup ce analizeaza programul american s i stadiile democratiei:
inteal treilea sta diu, ridicandu-se din democratia politica mintiala i din prosperitatea economica democratia trebue sa
adued un spirit expresiv al natiunii americane, o lume de oameni
Intregi. Pentru el, dem ocratia este aproape o religie, este religia:
progresul se va dobandi printr'o sublima i serioasd democratic
religioas, carmuind riguros, disolvnd vechile i statutele suprafete i reconstruind societatea, democratizand-o din principiile
ei launtrice i vitale *.
Rareori, In istoria culturii umane, o fire mai entuziasta, mai
fnerezatoare in om i In viata decat aceea a lui Walt Whitman.
Poetul, pamfletarul i profetul american vede In fiecare om o
virtualitate spre bine, spre progres, spre frumusetea vietii. El
canta masele, popoarele i omenirea In mersul lor vital spre

progres, spre expresie, spre dragoste i creatie.
Victorie, unire, credintg, identitate, timp
Legrauri frii moarte; comori, mistere,
Vesnic progres, cosmosul si inventiile moderne
Aceasta-i via4a.
Lit& ce-a iesit deasupra, dupit atAta sbucium si dureri.
. ...................
Iati spafile vaste, necfilcate

Cum se prefao ca'n vis si repede se umplu
.
. .
. .
. .
. .
Si nimeni pita acum nu s'a gindit ce dumnezeeso e fiecare in el Insusi

si cat de sigur viitoruk
( Traducerea Al. Busuioceanu)
Poezia lui Whitman este poemul creterii unei natiuni, al cre-
terii populatiei de pe Intregul glob ; e creterea progresului,

prosperitatii, sperantelor Inteo lume mai bung, mai dreapta,
mai frumoasa. Inteun sens, credem ca prin acest uria liric se
fundeaza ceea ce va fi o caracteristica a literaturii americane:
Increderea In puterea vietii, in generozitatea biologiei, In puterea
6o6
REVISTA FLINDATIILOR REGALE
omului ca, prin ideal si me sina, sa creeze o societate mai umana,

mai dreapta, mai splendida. Whitman este Americanul solar i
optimist, spre deosebire de sumbrul, melancolicul si tristul Poe,
mort la 1849. Fire le de Iarbd Leaves of Grass volumul de
poezii al lui Whitman va aparea dup sase ani dela moartea lui
Poe, aducand lumin, entuziasm, optimism, comunicare cu
multimile care trebuesc intek se, iubite, fnaltate.

De altfel, viata poetului Insusi este o experienta energetica,
variata, de om din popor fireste, cu calitati exceptionale si
cu o drama launtrica pe care el a tiut sa o treaca in virtute

creatoare. Parintii lui coborau din oameni stabiliti de mult In
America. Stramosii dinspre tata erau urmasii unor puritani englezi, care peste ocean s'au dedicat culturii pamntului. Mama
lui era de obarie olandeza si apartinea sectei quakerilor, crestini
atat de mistici, de interiorizati, privind lurnea ca o mare taing.
Dela viata de tara, Walt Whitman trece la viata de ora scan,
pentru a reveni adcsea la natura, la peisaj, la comuniunca omului
cu cosmosul, fiind un hoinar, care participa cu entuziasm la toate
aspectele realitOtii. La 14 ani este ucenic Inteo tipografie ; la
17 este tipograf ambulant si ziarist. Ii Imparte prima perioada
a vie tii Intre Long Island, unde va preda ca Invrtator, Intre
Brook yn, pe atunci scparat de New-Yolk, si Ne w-York, unde
dela 21 la 27 de ani este ziarist si reporter. Articolele din tin-rete sunt confuze si nu prevestesc decat cu greu pe viitorul poet
.al democratier.
Whitman s'a format traind. Viata are asupra lui o fascinatie,
pe care numai moartea o avea asupra lui Poe. 0 fascinatie, o

putere de Insufletire, pe care nu o gasim niciodata la oamenii
cu mintea precoce si structurata din adolescenta. Whitman este
mereu un adolescent, care invata la scoala vietii. Piimele poeme

le publica la 36 de ani i e un fapt semnificativ ca mai toti urmasii
sai poetici din America se vor manifesta relativ tarziu ca poeti.
Lirismul cuprinzator de experiente sociale si de o cunoastere

realista a lumii cere un timp mai indelungat pentru formarea si
exp.( sia lui decat lirismul inchis in cercul launtric al eului, cu
mrile-i pasiuni. Poetii realisti se manifestd tarziu, contrar
liricilor romantici.
Autorul poemelor Fire de Iarbd a fost mereu In contact cu
multimile. Se spune c, aflandu-se odata Intr'un autobuz si soferul
Imbolnavindu-se subit, Whitman conduce masina i recit cI-
torilor fragmente din Sh, kespeare. El aduce poezie poporului,

iar poporul fi inspira poezia.
E naiv, entuziast, afectiv, sensual, Indragind totul aproape
sexual, dar totodata e plin de activism, disponibilitate, idealism.
0 braid find aa I-a caracterizat cineva care, desigur, nu putea
WALT WHITMAN $1 REVOLUTIONAREA FOEZIEI MODERNE
6o7
intelege vitalismul i noua-i poezie, ce rupe cu traditiile i ca

viziune i ca tchniCa. Emerson 1-a numit Noul Adam, poetul
aducand inteadevar viziunea unei lumi noui, iar criticul Symonds
a remarcat la el 4 modurile unei sensibilitati delicate i evatcscente )), ceea ce anuleaza caracterizarea de bruta Eng.
Acest amestec de gingasie i putere, de contiinta Ca nu e la
fel cu ceilalti oameni, dorind totusi sa fie expresia lor vitala si
energetica, animfindu-le marsul spre progres fl caracterizeaza
deplin. El i-a luminat drama proprie, luminand multimile si
daruindu-le o poezie, care, la fnceput nu a fost lesne pretuita.
Emerson vede In poezia lui un amestec de Baghavagita si de
New York Herald, de psalm biblic i reportaj gazetresc, dar
Emerson a fost printre putinii care 1-au futelcs In timpul vietii.
Era i firesc de altfel: inteun mod poetic, Whitman ilustreaza
Inteo oarecare masura transcendentalismul emersonian.
Poetul, pamfletarul, i profetul Whitman nu a participat ca
luptator la razboiul civil, dar s'a fdcut infirmier pentru
ingriji
fratele ranit eroic i apoi a prearnarit cauza i rezultatele raz.boiului pentru democratic. Dupa razboiu, a functionat la Washington, luerand Inteun birou oficial. In 1873, paralizia 11 doboard, dar nu si sufleteste. Vitalitatea-i exccptionala, fncrederea
In orn i in viata, fi vor tine mereu viu spiritul pana la sfarit,
el murind la Camden In 1892.
Firele de Iarbd Leaves of Grass i-au aparut In 1855,
volumul avand in prima editie numai 12 poeme. Editia anului

urmator cuprinde 32, ce se vor fnmulti mereu cu noile editii.
Emerson 1-a pretuit i a dat unele adanci explicatii privind
structura acestui om nou. Dup board, Edward Carpenter, John
Burrougs i R. lvi. Bucke scriitori i intelectuali de mare contiinta artistica fac pelerinaj la locuinta poetului democratiei.
Incetul cu Incetul, critica i multimile pricep i gusta poezia
aceasta mareata, vie, luminoasa, care cauta parca sa fncorporeze
fn ea intreg universul, Intreaga suflare umana, Intreaga energie
constructivd a societatii, In marsu-i glorios i convins, raspicat
i categoric, spre democratia unanima, aducatoare de frumuscte.
In privinta viziunii caracteristice a poeziei lui Whitman si a
temelor ei specifice, sunt multe de observat. Poetul se contrazice
uneori i el Insui o recunoate:
M5, contrazic pe mine insumi7
Foarte bine, dacil-i asa, da, n. contrazie

(Sunt vast, cuprind multitudini)
(Cantecul meu insumi, 1325)
Inteadevar, acest idealist sensual, care nu are nimic puritan

Inteinsul, spiritualizeaza materia i materializeaza spiritualitatea.
Trupul i sufletul, lumea i eul, materia i Dumnezeirea, natura
6o8
omul ii au, rand pe rand, functiuni reciproce de subordonare,

core spondenta, intervertire.
1i
Am spus c sufletul nu-i mai mult cleat trupul,

0.i am mai spus c trupul nu-i mai mult deal sufletul
wi c nimic, nici Dumnezeu, nu-i mai mare pentru nimeni cleat propriul
lui eu.
(Cantecul meu ineumi, 1270)
Inteadevar, cum ar spune i Un Pdguy, Whitman sugereaza

cat de carnal este sufletul uman, dar totodata cat de susceptibil
de spiritualizare este trupul, pe care II formeaza sufletul. In privinta lui Dumnezeu, Whitman insa nu transcende, ci simte ei
presimte In fiece object pe Dumnezeu, dei nu-1 intelege in totul,
Indemnandu-ne sa nu fim prea curioi In privinta lui (Song of
Myself, 48). Cel mai minunat lucru i mai dumnezeesc pare a
rmfinea, pang la urma, eul, pe care poetul Ii exalta inteun fel
de solipsism berklcyan. Poetul se simte el Insui Dumnezeu, ia
act ca de o minune de trupul sat', de sufletul sau, de eul ce le
cuprinde pe amandoug, avfind simtamantul c eul creeaza lumea
aceasta minunata, pe care o percepe cantand-o, preamarind-o,
depaind-o. Uneori, privirea refuza stelele i se apleaca asupra
realitatii concrete, pozitive, materiale, dar alteori viata capdta
atfita putere bleat moartea insai, care la Poe era suprema realitate, palete, viata parand a infrange totul:
Cel din urnifi mugur ii arat5, c, In realitate, moartea nu existi,
ea conduce viata mai departe, n'o oprete, nu fi pune capit,
i daci existi
Nu Inceteazit acolo wade viata naqte iar.
Poate fi in aceasta i urmarea conceptiei tiintifice a vremii

sale, care, In cadru naturalist, vedea perpetuarea spetei i lupta
pentru existenta drept realitati primordiale. Dar e i mai mult
decal atat. Dach Poe &di:lea fantasticului o articulatie de realitate, Whitman confera realitatii pozitive o articulare metafizica,
o tensiune transcendenta (nu necesar catre Dumnezeu) i o
semnificatie iclealista.
Criticul a merican Louis Untermeyer, punanduli problema
contradictiei In viziunea i conceptia lui Whitman, afirma ca
pan la urma contradictiile se impaca i se completeaza. Obser-
vatia este justa, dar nu ne arata cum se impaca i cum se
completeaza. Daca In poemul de mare suflu i Intindere Cdntecul
meu insumi (Song of Myself), poetul marturisete, la un moment dat, ea" ceea ce-i mai comun, mai ieftin, mai josnic,
mai facil, sunt Eu* (versul 259), cateva versuri mai incolo sustine, dimpotriva, c o dumnezeesc sunt inguntru i in afara,
sfintind orice ating sau orice ma atinge a (versul 524). E o contradictie de stare sufleteasca, de context spiritual, fara insemnatate deosebita, dar ark:and variabilitatea viziunii whitmaniene,
WALT WHITMAN $l REVOLUTIONARIA POEZIEI MODERNE
6og
viziunea InglobAnd relative stari *i dispozitii sufleteti, de fapt

un fel de stadii estetice care-i au unitatea In Insai experienta
umanA, ce trAie5te i contopete atAtea extreme. Bucuria de a
trAi este atAt de puternicA Inc At totul este estetizat, inclusiv rAul.
Ornnes 1 Omnes 1 Lasi-i pe altii s5. ignore ce vor vrea
Eu fac 0 poezia thului, comemorez 0 aceasti parte,

Eu Insumi nu sunt mai putin r'au dect bun, la fel e 0 poporul meu pi
vii, spun, nici nu exist& In realitate aul,
Sau dace: existi, atunci IV spun, e tot atit de important pentru tine, pentru
Oa ori pentru mine, ca 0 orice altceva.
(Pornind din Paumanok, tr. Al. Busuioceanu, 7)
E greu de spus dacA aceastA acceptare este a unui realist

care accept orice pentru simplul motiv ca exist, sau dimpotriva, avem aici o atitudine idealist, care accept rAul i contradictia Ilumai ca aparente sau ca o negatie necesar afirmArii
realitAtii. Poetul exclamA singur :
Accept Realitatea 0 nu Indrazneso a o cerceta,
Materialismul fmbiband totul.
Ura 1 Tfaiasca, ptiinIa pozitivit 1 demonstratia exactil
(Cdntecul men fnaumi, 485)
dAnduli seama imediat cA el Insui este:

Walt Whitman, un cosmos, fiu al Manhattanului,
Turbulent, carnal, sensual, manctmd, band, respirnd,
Un nesentimental, cu nimic superior liarbaVlor ta femeilor sau deosebit de ei,
Nu mai mult modest cleat nemodest.
(Ibid., 497)
Poezia aceasta de afirmare mAndr 1 sincera a omului Intreg
i a realitAtii Intregi, cuprinzAnd extremele i contrariile, dar

conferindu-le un aspect energetic, pozitiv, solar, de preamarire
*i oda- vitala, Ii are unitatea tocmai In acest realism, fie de naturA idealist, fie de natur tiintificA.
Cel dintAi traducator roman, care a prezentat mai masiv din
poemele lui Whitman, dei foarte multe din ek Inca Ii ateaptA
traducatorul, mai ales lungul i cel mai Insemnat poem-torent
Song of M yself (CAntecul meu Insumi), d. Al. Busdloceanu (Walt
Whitman, Poeme, traduse din englezete cu un studiu introductiv
de Al. Busuioceanu, Cultura National, 1925) a Incercat sA explice
contradictiile din conceptia i viziunea poetului prin dialectica

hegeliana, despre care autodidactul Whitman tia, cum tia i
despre transcendentalismul lui Emerson, dAnduli seama cA
poezia lui InseamnA o capitala inovatie, deschizAtoare de drumuri,
aa cum s'a i dovedit a fi. Dar poetul nu e un filosof ; viziunile
lui nu trebue sa aiba stringenta unui sistem filosofic. In cazul

lui Whitman, credem cA vitalismul american, betia experientei,
proteicu-i entuziasm de martor i actor al unei minunate des9
6i as
REVISTA FLINDATIILOR REGALE
voltari de lume noua, falnica si uluitoare, explica mai temeinic

aceasta tonalitate optimista, aceasta preamarire a tot ce exista,
aceasta acceptare a contradictiilor cu scop constructiv.
Increderea in viata i intelegerea vietii, ca un act de creatie
savaisit prin om si pentru om acestea, credem noi, talmacesc
caracterul viziunii lui Whitman, cel mai american dintre top
poetii de pang la el i acela care va inspira pana in zilele noastre
cea mai tipica poezie americana.
Daca n'ar fi inteinsul atata bucurie constienta, atata constiinta
luminoasa, 1-am putea considera pe Noul Adam un primitiv, dar
primitivii, se stie, vorbesc numai cu fortele exterioare, tiu numai
de grupul restrans al celor de-acelasi sange cu ei si vad in ceilalti
doar dusmahi. Deci, nu putem fi de acord cu aceia care II socotesc
o brutd fina sau un primitiv sau un barbar. o Erosul whitmanian
nu e platonic... Sensual, asemeni celor dintai oameni, cei ce se
iubeau cu elementele, adorand soarele, pamantul si phalusul, la
fel iubeste Whitman lumea. Amorous love e expresia lui I in
sensul acesta de iubire elementard, aproape corporala, trebue
inteleasa )). (Al. Busuioceanu, Studiu Introductiv, p. 22). Daca
poetul american e departe de puritanism i de iubirea pur spi-
rituala, intreaga lui viziune nu este insa aceea a unui primitiv

sau a unui om elementar, tocmai pentrucd se bazeaza pe ideea
de frumusete a intregului cosmos si pe creativitatea omului,
intre oamenii-frati sau camarazi. Numai daca am mai crede in
naivele si nestiintificele mituri despre bunatatea omului primitiv,

omului naturii, cum si-o inchipuiau rousseau-istii, ipoteza aceasta
ar capita temeiu. Dar, dad privim intregul operei whitmaniene

i obscrvam ca trupescul si sensualul exista pentru a se spiritualiza, nu numai contrarul, precum si c totul apare ca o creatie
in devenire, avand un sens de bucurie existentiala, atunci II
putem asemui pe Whitman Mai curand cu Michelangelo, cu
Da Vinci, cu Beethoven, artisti care i-au construit viziunile pe-o
mare sentimentalitate umand si pe-o sublimd constiinta i care
au intrcbuintat atata sensualitate in plasmuirea operei bor.
Desigur, Whitman nu este artist ca ei, dar ca orientare si nazuinta slujcte aceleai valori humaniste, revarsand ca un torent
o ne mai intalnit omenie.
Walt Whitman este un humanist provenind dintr'o cultura
tanar 5, Inca In formare, in care fapta omului 'Area o minune,
jar viata si fapta lui ispraveau in uhnitoare constructii. Desi

intre oras si natura, poetul pare a prefera natura, in sens de
peisaj, totusi centrul operei sale raman omul si societatea
intre
relatiile dintre oameni prietenia sau camaradcria avand un rol

fundamental, ca i la Arjstoteks in Etica Nicomacheand sau la
Plato dragostea, nici acolo nu totdeauna platonica.
WALT WHITMAN Cl REVOLUTIONAREA POEZIEI MODERNE
61x
Intre oameni prietenie cat mai stransa pentru oameni,

democratie caldd i generoasa ca o religie. Aceasta este nazuinta
substantiala a viziunii poetului. In Pornind din Paumanok, dupa
ce cfinta peisajele diferitelor state i tinuturi americane i evoca
stravechile Piei-Roii, Inchee poemul formarii Statelor Unite cu
o navalnica proectie a prezentului sau:
Azi, toate se revarsa cu iuteala,
Elemente, neamuri i imperecheri, InvMmite, agere, cutezatoare,
0 lume not* iar elementark perspectiva nelncetata i intinsa a altor glorii,
0 rasa nouk mult mai mare, stapinindu-le pe toate cele dinainte, cu noi lupte,
Noi politico, noi literaturi, religii, noi invenii i noi arte.

Pe-acestea le vestecte glasul meu...
.
. . . .
. .
. ..............
Vezi, vapoarele de-a-lungul poeziei mele navigand,
Vezi, in poezia mea, cum vin neincetat 0 cum s'aseaza emigranta

.
. .
. .
Vezi, campuri de pasune i paduri, in poezia mea, vezi animale salbatice

gi Imblinzite,
vezi dincolo de Kaw, nenumfirate turme de
bivoli pascand iarba scurta i carliontata,

Vezi, in poezia mea, orase vaste i Bolide cu strade pavate, cu cladiri de
fier i piatrk cu vehicole fara odihnk i cornerV
Vezi multicilindrica masina de tipar vezi telegraful electric intinzandu-se

de-a-lungul continentului Intreg,
Vezi, prin adancimile Atlanticului, pulsu' Americii atingand Europa, apoi
venind singur lndarat,
Vezi puternioa si repedea locomotiva, cum porneste gafaind i fluierand
Vezi plugarii cum 10 arata fermele vezi minierii sapand in mine vezi
nenumarate fabrici
.
. . .
. .
. .
. ......
0, camarade, aproape ! 0, in sfarsit tu i eu, si numai amandoi !

0, un cuvant, s e luminfim drumul inainte i far& de sfarsit
0, extatic i nedemonstrabil ! 0, salbatica muzica!
0, acum triumfez triumfa i tu !
0, mina in mina. 0, kanatoasa placere 0, ince; un dornic i indragostit.
0, a fi puternic si a grabi mereu nainte a grabi, grtibi cu mine !
(Traducere Al. Busuioceanu, fragmente finale
din Pornind din Paumanok)
Poetul partici/A la tot ce e viu i maret, la tot ce e frumusete

i -Cade. Uneori, se identifica deplin cu cel thrift sau In suferinta
(# Nu 1ntreb pe cel ranit cum se simte, eu Insumi devin cel ranit).
Amintirile din tinerete le prezinta ca un reportaj de gazeta, In

cadrul marelui poem Song of Myself (34), istorisind direct i
simplu cum au fost ucii 412 tineri In Tcxas. Alteori, procedeazd
ca un socioleg i un statistician, aducand in poezie procedeele

tiintelor sociale:
Acesta-i orasul si eu Bunt unul din cetat,enii lui,
Orice-i intereseaza pe ei ma intereseaza ci pe mine, politica, ramboaie, targuri,

ziare, tscoale,
Primarul ci consiliile, bancile, impozitele, fabricele, magazinele, terenurile

de case, terenul meu.
(C4nico:1Z meu insumi, 1077)
612
Nicio zi nu trece, nici micar un minut eau secunda fara o nastere,

Nicio zi nu trece, nici mixer Un minut eau secunda Mei un cadavru.
(Gdndindu-te la trecerea timpului, 12)
Walt Whitman a creat poezia multimilor pentru multimi. 0

poezie puMnd de viata, de micare, de viziuni diverse i vii.
Profetul din el trevestise schimbarile creatoare ce trebuiau sa
urmeze. Ii dadea deplin seama ca noua lume va produce o noud
rasa, o nond literatura, o noua politica.
(( America cere o poezie cutezdtoare, moderna, atotcuprinzatoare i cosmica, aa cum este ea insai. In nicio privinta, ea
nu trebue sa ignoreze tiinta sau ceea ce-i modern... Trebue sa-i
atinteasca viziunea in spre viitor, mai mult cleat in spre trecut.
Ca i America, (noua poezie) trebue sa se descatueze chiar de
cele mai mari modele ale trecutului i, chiar pastrAnd gentilete
fata de ele, trebue s. alba incredere numai in ea insai i in produsele propriului ei spirit democratic *, scrie insui Whitman In
Democratic Vistas (1871), facand parte buna idealismului, condamnand aroganta i excesele realismului, recomandnd absorbirea tuturor materialelor i perspectivelor naturii in poezie,
care, mai presus de toate, trebue sa posede un caracter eliberator, fluidizant, expansiv, religios, exultand cu tiinta, fructificncl elementele morale i stimuland aspiratiile i meditatiile
asupra celor necunoscute .
Contient, deci, de misiunea lui de poet american, chemat s
pregateasca poezia viitorului mai mult cleat sa repete 'trecutul,
Walt Whitman a lasat universului o noua viziune, o noua tehnica,
un nou spirit poetic. Viziunea lui depaete romantismul, ca
de altfel i aceea a lui Poe. E o viziune humanista, in care, cu
mijloace uneori simple, dar puternice, poetul cauta sa cuprinda
toate aspectele semnificative ale realitatii dar nu in felul brutal,
grosolan, concret, al realismului literar. Cautnd sa-1 caracterizarn, ne dam mai bine seama de imperfectia formulelor filosofice
i estetice. Imaginatia lui este realistd, daca admitem drept
realism tot ce apartine cunoaterii noastre, orice calitate de care
ne putem bucura intediat sau pe care macar o putem banui
undeva. Transcendentalismul, misticismul, metafizica nu trebuesc

excluse clintr'un astfel de realism deplin humanist, ci dimpotriva.
Whitman aduce in poezie aspectele vietii cotidiene, concretul

lumii lui, infatiarile-i plurale, multiforme, marete, dar i cele
triviale, comune, diverse. Poezia lui are un suflu epopeic, dinamismu-i exceptional constituind pared marul unei lumi noui,
unui popor ales care lumina multumirii colective i catre progresul
definitiv. Este in lungile sale poeme ceva din suflul epopeelor

lui Homer, dar mai ales din micarea profetica, abundenta,
fascinanta i luminoasd a Vechiului Testament. S'ar putea face
WALT WHITMAN SI REVOLUTIONAREA POEZIEI MODERNE
613
relevant un paralelism in felul cum se desfa-urd viata poporului

evreu in Bib lie 0 viata poporului american In epopeea lui Whitman.
Oprindu-ne un moment la aceast legatur5 intre viziunea

biblica i viziunea whitmanian5, observm cat de apropiat este
poetul american de Vechiul Testament, in care popoarele pureed
spre o lume nou5, participanu la atatea prefaceri 0 prefacand
ele lumea intr'un fel de raiu provizoriu. Dar aici nu Dumnezeu da
poruncile, ci idealul democratic, increderea in viat5, iubirea de
oameni. Democratia este pentru Whitman noua religie, care

preface 0 construete cosmosul sgu. John Burroughs, eseistul 0
naturalistul american, care a putut tral in destul (1837-1921)

pentru a ajunge la o impacare intre tiint, filosofie 0 literatur
Impacare pe care mereu o caut5 Anglo-Americanii, care, contrar
Europenilor 0 mai ales Latinilor, nu vor sa trgiascd pe compartimente 0 izolri spirituale a cercetat relatiile lui Whitman
cu religia, aratand cat de profund 0 puternic impartaea poetul
trei mari 0 capitale pasiuni: dragostea, democratia 0 religia.

Dar la el religia nu trebue inte1eas6 in sens bisericesc. El nu a
crezut in pkatul biblic, pentruca" vedea peste tot binele 0 fru-.
mosul, infruptndu-se din ele. Nu a fost pios, ci credincios. El
nu neagA, ci afirmg ; nu critie5, ci preamarete ; el nu chiamA la
isp5ire, ci la triumf , scrie Burroughs, discipolul lui Emerson
0 contemporanul lui Whitman, subliniind la acesta, de asemenea,
prezenta bucuriei 0 nu a veneratiei ; dragostea 0 nu teama ;
exaltarea-de-sine i. nu umilinta ; serviciul faca de semeni i nu
jertfa ; credinta in spirit, in suflet i in inimg, dar nu pentru

lumea cealalt5, ci pentru lumea noastr poetul privind spre
pamant, iar nu spre ceruri.
E departat de teama 0 austeritatea pe care o infiltreazd
Vechiul Testament. E 0 mai depArtat de sensul jertfei din Noul
Testament. Dragostea lui e p5gand 0 sensual5, chiar dincolo de
obinuitele orandueli. Democratul din el nu admite ura intre
oameni i popoare, crezand deplin in frAtia oamenilor 0 raselor,

In contopirea materiei i sufletului, pentru o viatA mai pling,
mai vie, mai creatoare, In progresul catre bine i frumusete, ce
trebuesc intelese mai ales in sensul lor terestru 0 concret. Dar
In bogsatie poetul nu a crezut niciodat5, fiind un exponent tipic
al idealismului american, fiecare om trebuind sd lase ceva, dar
nu obligator bani, ci credinte m'arete:
Omul ce din afaceri a strans boghtii, dupii ani de 'ncordare, rodul strildaniei
sale-1 malsoar 'nainte de marea plecare ;
Case, pinahnturi, copiilor 01 el imparte,

Lash drept mostenire bunurile-adunate.
Interneiazii spitale, scoli.
ITnor prieteni dragi bani el le lag, spre amintire, Ishii curspers un dar:
cameos sau aur.
614
REVISTA FUNDATIMOR REGALE
Totul imparte cu grija. i spre-a 'nlatura orice cearta,

Pe voia lui scrisa Ii pune numele intreg.
Eu mns, de-mi socotesc viata, vad di nu am nimic s arat, sit impart, de
pe urma bietilor ani, nici case, nici pamanturi,
Nici daruri camee sau aur pentru prietenii dragi.
Doar amintirea aceasta despre Democratic, cuprins a. in canteen! meu, udatit,
dospit ii. cu rasuflarea mea, framantata cu mainile mele.

(Vezi cum imi bate pulsul la 'ncheieturile lor, cum se umfla si se eontracta
sangele meu!)
Doar pe-aceasta, una cu mine, aceea pe care niciodati nu voiu parasi-o,
o las Tuturor:
Ea-i mostenirea ce cu numele meu o 'ntaresc.
(Traducere Margareta Sterian, din volumul
Whitman, Poems, editura Pro-Pace)
Cantand Omul i cantand America, Walt Whitman a cuprins

in poezia lui democratia, lasand-o mo0enire spiritual. Poeza,
lui este o epopee i un testament, cu suflu i imaginatie biblici
dar cu viziune 0 ton de profet modern, nazuind cdtre viitorul
unui univers mantuit prin democratie, mereu indemnand la
creatii. Putem vorbi chiar de o rasturnare a ierarhiei biblice,
omul capatand prerogativele creatiei divine 0 detinand minunea
fri 1nsa0 faptura 0 in actele lui. 4 Toate adevarurile ateapta In
toate lucrurile )).
Opera poetica a lui Walt Whitman este vasta ca un fluviu.
Scrisa cu uurinta unui reportaj inspirat de un spirit care a trait
din plin, Indeplinind atatea meserii, hoinarind Inteatatea parti,
amestecandu-se cu tot felul de oameni, dar cetind lucrari fundamentale de filosofie i pe marii creatori ai poeziei universale,
asistand i participand deillin la atatea evenimente capitale din
istoria patriei 0 a lumii, fiind mai ales contemporanul hotaritoarei
lupte dusa de Abraham Lincoln pentru democratie
o putem
denumi poezie-fluviu.
Poemele lui sunt toate aspectele unei epopei moderne, dar

nu constituesc, totu0, o epopee, pentruca nu au desvoltarea si
actiunea necesara. Eroul e unul singur, poetul democratiei, care
Ii proecteaza viziunile, credintele, aspiratiile, uneori repetandu-le
cu prOlixitate, monotonie, grandilocventa. Chiar poemele de

mare suflu, pline de atatea observatii, evocari, interjectii, exclamatii, care laolalta alcatuesc o viziune energetica, dinamica,
vie, fascinanta, nu poseda o ordine, o gradatie, o tratare riguroasa.
Ideile i viziunile sunt pulverizate, proteice, senzationale, ca
Intamplarile cuprinse Inteun ziar.

Rare sunt poemele lucrate strans i formfind un tot definitiv. Song of Myself are aproape 1350 versuri 0 52 de 4 strofe i
sau mai precis momente. Song of the open road (Cantecul Drumului Mare) are 223 versuri 0 15 momente. Starting from Paumanok are 286 versuri 0 20 momente sau episoade. Aceste trei
mari poeme cuprind ceea ce-i mai caracteristic din viziunea si
WALT WHITMAN *I REVOLUTIONAREA POEZIEI MODERNE
615
tehnica lui, dovedind totodatd puternicu-i suflu epopeic. Dar si

aici poetul este inegal, desi mereu viu i dinamic. BucAti de antologie mai sunt desigur poeme mai scurte ca : To think of time,
Europe, To You-Pioneers! 0 Pioneers!, When Lilacs last in the
dooryard bloom'd i Years of the Modern, in_ aceasta din urm5.
poetul profetizand viitorul in care Libertatea triumfdtoare,
aldturi cu Legea i Pacea, de-o parte si de alta, va asigura o
comuniune a tuturor popoarelor de pe glob, bdtand laolalt ca
o singurd inim, alcdtuind o singurd mas de oameni i infaptuInd
creatii mar*, pe care nici nu le putem banui.
Viziunea i conceptia lui Whitma n sunt, asadar, profetice

valabile pentru intregul univers, nu numai pentru natiunea lui,
iubit i inteleasd deplin de dansul, nu numai in caracteristicele
ei, dar i in virtualitatile ei mereu in noitoare i gigantice.
Pentru exprimarea unei astfel de viziuni, poetul american a
intrebuintat o tehnic5 nou5, care si ea a devenit un bun mondial,
ca i tonalitatea luminoasd, accentele energetice, desfasurarea
dinamicd i plurald a poeziei lui. Walt Whitman a intrebuintat
i impus versul libcr, nerimat, dar sonor. El este muzical, fard
s numere'silabele, exprimand armonia vietii, ritmul trepidant
i insuflctit al unei lumi in uriasd construire-de-sine, vie, entuziast5, nespus de vibrantd, ca i sufletul acestui poet pasionat.
Cr esterea vietii moderne, a orastlor i drumurilor ; goana pinie-
ratului ; marsul popoarelor spre democratic ; dragostea de oameni;
trdirea in camaraderia de muncd i cunoastere ; increderea in

viatd., in cosmos, in frumusete, t5rie, creativitate toate aceste
teme whitmaniene str5bat i ritmeaz5, desvolt5, inl5ntuiesc si
transfigureazd lirica aceasta vital, dinamic5, avantath, solard
totodat concretd i idealistd, pornind dela viata real5, comun5,
dire eta'
i sincer5, la transcendentalismul ce ar vroi pared sd
a nuleze moartea.
Versul liber, oranduit dup5 voie i necesitate, p5r5sind rima,
mdsura i chiar strofa, sau dandu-i acesteia o altd functie, dar
cultivand muzicalitatea prin ritm, sonoritate, consonanta, asonantd, aliteratie, imbinki de cuvinte senzationale i sunete tari,
exclamatii i interjectii vii, este ast5zi o tehnicd obisnuit5. Whitman, insd, a avut nevoie de acest vers liber, puternic i clar,
banal i viu, totodatd, Mcand monumentalitate din pluralitate,
atat pentru a-i exprima viziunile plurale, vii, variate, dinamice,
cat i pentru a aduce poezia pe pdmant, facand-o comunicabild
tuturor. Aspirand la o poezie a poporului pentru popor, Intrebuintand vorbirea curent i desigur slangul, Whitman posedd
totusi un suflu poetic si adesea o muzicalitate tumultoas, vie,
vibranta, deci comunicabild tuturor, precum i o viziune monumentala in tumultul ei. Poeziile lui trebuesc cetite tare, cu insu-
6i 6
fletirea i pasiunea cu care au fost scrise, cu dinamismul uneori

violent, inundant, electrizant. Grupurile ritmice svacnesc, sugerand o muzicalitate cinematica, la care participa cu toate sim-
turile. Nu numai vazul i auzul sunt chemate s vibreze, dar

poezia lui Whitman chiama i participarea kinestetica, alarmand
i
punand in miscare intreaga fiinta.

Versul liber fusese intrebuintat si de Heine, dar 'Whitman
recunoaste singur ea Vechiul Testament I-a indrumat spre versul
liber. Inteadevar, maretia, forta, coloarea, ritmul, simplitatea

umang i profetismul su Ii pot gasi cbrespondente in poezia
Bibliei. Whitman a cunoscut bine lirica lui Dante, Shakespeare,
Blake si Shelley, ca i filosofia lui Emerson. Carti fundamentale
de filosofie i poezie sunt citate de el, ca i Leibniz, Kant, Hegel
in Democratic Vistas, dar mai aproape ne pare si ca viziune, i
ca tehnica de poezia Vechiului Testament, in care popoare pornese spre o lume noua i fagaduitoare.
Eu ored c faptele eroice, toate, s'au conceput in aer liber, qi tot aqa oricare
poem liber,
Cred &Eta putea s m opreso, s siivarsesc aid i eu minuni,
Cred c orice voiu tntMni pe drum Imi va fi drag, i-oricine m'o vedea niL
va iubi.
cred c pe oricine 11 voiu privi, va trebui s5, fie fericit.
(Ctintecul Drumului Mare, tr. A. Busuioceanu, 4)
Muzicalitatea limbii engleze i relieful viguros al slangului

american, pe care Whitman incepe sa-1 introduca in poezie, sunt
greu de redat in romneste. Pentru a ,sugera aceastd muzicalitate
vom da cateva pilde dupa original:
Growing among black folks as among white,
Kanuck, Tuckahoe, Congressman, Cuff, I give them the same, I receive
them the same
These are really the thoughts of all men in all ages and lands, they are not
original with me,
If they are not yours, as much as mine they are nothing, or next to nothing,
Old age superbly rising ! 0 welcome, ineffable grace of dying days !
(Song of lifvelf, versurile 108, 355, 1181)
Un stil de orator si profet posedat i insufletit, cu lungi succesiuni de cuvinte, ropotitoare vii, tumultoase, echilibrandu-se
prin suflu si accent, inchegandu-se monumental. Mai adesea
sonoritate vie, si mai rar muzicalitate propriuzisa, ca in ultimul
vers citat expresia lui Whitman are, uneori, repetitii nefericite,
monotone, mai multe versuri ispravindu-se cu acelasi cuvnt,
dar capatand valori sonore diferite dih pricina contextului.

Alteori, repetitiile cuvintelor sunt cu totul discutabilq din punctul
de vedere al muzicalitatii, pe care Poe inegalatul a realizat-o
WALT WHITMAN YI REVOLUTIONAREA POEZIEI MODERNE
617
cu atata desavarsire in Clopoiele, Corbul sau Annabel Lee, In

cadrul unei forme riguroase si totusi genial mladiatd. Dam urmatoarea pilda din To Think of Time (versurile 64 si 65):
What will be will be well, for what is well,
To take interest is well, and not to take interest shell be well.
pentru a arata nerealizate intentii de muzicalitate prea cautata

i ramanand la repetitii disonante, sterse sau confuze.
In totul, insa, Whitman e puternic, viu, vibrant, prin ideile
si accentele lui de vorbire curenta, prin variatia i caldura randurilor-versuri, de lungimi diferite, prin nespusa-i vitalitate verball. Nu e un imagist si nici un muzician superior. Nu e un mare
artist. Stiinta compozitiei poetice nu a posedat-o. Cu a-tat mai
minunat apare insd darul sau de a fi vibrant, dinamic, viu, mereu
semnificativ si reliefat. Pentru poetii victorieni, el putea, pe drept,,,
cuvant, aparea un barbar, cu astfel de versuri libere, informe,

grosolane, dar de un viu si energetic efect. Pkin acest vers liber,
el aduce poezia la vorbirea comuna, asa cum viziunile lui cuprind
lumea concret, familiara, materiald. Ton biblic impreunat cu
svficnirea reportajului din gazete. Viziuni comune proiectate
totusi de pasionata si profetica viziune sau conceptie, schimband

intreg orizontul poeziei universale. Trivia litate innobilata ; banalitate semnificativa, realism idealizat I
Revolutia poetica a lui Walt Whitman a avut urmari co-
vfirsitoare i pentru ethosul liricei contemporane, si pentru inovatiile tehnice. Humanitarismul su, viziunea democratica,
exaltarea eului ca minune a cosmosului, tonul profetic sau de
porunca-decret, entuziasmu-i solar i solidarizarea cu toate
intamplarile cosmosului, au fecundat lirica americana si europeang, ca si energetismul sail social, considerarea in masa a Game-
nilor i viziunilor lumii, intim solidaritate i progres. Unii poeti
au desvoltat idealismu-i profetic, alii, real smu-i atotcuprinzator, ferit de prejudecati, netemator fata de trivialitate, tritelegator pentru orice fapt uman. Stilul cinematic a fost prevestit
de aceast poezie whitmaniana, in care imagini constatative si
nu metafore sugestive se perinda uluitor de viu si semnificativ.
Simultaneismul isi poate gasi radacini si aici, ca i suprarealismul
i unanimismul.
Observatia ctiintific, lipsit de prejudecati ; exprimarea
pestrit in dialect si slang ; versul coloquial ; convingerea ea'
nimic din ce exista flu poate fi trivial sau nerelevant ; cuprhiderea
sociologica i statistica a lumii ; stilul de reportaj poetic ; concentrarea asupra aspectelor economice, industriale, financiare ;
staruinta de a vedea In lumea imanenta minunile si semnificatiile
substantiale ; credinta in viata ; intelegerea poeziei ca un fapt

de viata sau ca viata MAO, cu contradictiile ci frumusetile ei;
618
tendinta spre un realism poetic cuprinzator i direct, Imbinarea

viziunii lumii cu conceptiile i ideologiile politice cele mai diferite;
valorificarea omului obinuit i a multimilor, toate acestea

sunt drumuri ce pureed dela Walt Whitman i pe care atatia
poeti europeni, dar mai ales poetii americani din micarea de
inspiratie i desvoltare whitmaniana din 1912-1916: Vachel
Lindsay, Edgar Lee Masters, Carl Sandburg, Robert Frost i
urmaii acestora, poeti sau romancieri ce ajung pada la un T. S.
Elliott, William Faulkner, Thomas Wolfe, le-au desvoltat, patrunzandu-se de adevarul poeticei lui Whitman ea niciun aspect
al vietii nu trebue eliminat din poezie, ci trebue exprimat cat
mai valabil.
Poetii de astazi nu mai fug de lume, o iubesc sau macar

cauta a o Intelege, fie prin pasiune, fie prin chin i Indoiala.
Inraurirea, viziunii, conceptiilor i tehnicei whitmaniene este
departe de a se fi terminat. In multe privinte, fail a fi singura

determinanta cad, alaturi de ea, poezia pura Ii traiete glorioase metamorfoze sunt semne destule ca poetica lui Walt
Whitman abia a cum ajunge la o sugestiva i culminanta autoritate, fapt explicabil prin triumful democratiei In cosmos i
prin intrarea In functie a unora dintre realitatile, valorile, idealurile i conditiile ce au plasmuit-o acum trei sferturi de veac, ea
devenind mai vie cu trecerea anilor.

Credincios sie-Insui, Walt Whitman a fost
Inca este
cel mai Inerezator poet In soarta popoarelor i oamenilor calauziti

de democratic, care i ea evoluiaza, formnd spiritul, transformand
pe oamenii-zei de odinioara In personalitati creatoare, facand i
prefacnd viata Intr'un infinit izvor de frumusete i dragoste

pentru toti .1 Intre toti oamenii, pentru ea aceasta ci minunata
trecere spre moarte sa insemne o adevarata i obteasca bucurie.
PETRII COMARNESCII
CRONICI
zo ANI DELA MOARTEA LUI SERGHEI ESENIN

La 27 Decemvrie 1925, unul dintre cei mai autentici poeti dad"' nu
cel mai autentic poet al secolului nostru ii punea capiit zilelor.
Astfel ti incheie socotelile Serghei Esenin, desnIclajduit in fata vietii
ca un juciitor nenorocit la masa verde a unui casino fatal. Serghei Esenin
nu mai avea nici puterea nici dorinta s lupte. S'a scris mult despre alcoolismul sau, despre decadenta sufleteascii, despre inadaptabilitatea
U nii au pus in seama unei dragoste nefericite drama acestui sfarsit, altii
au pomenit nume intre altele acel al Isadorei Duncan a femeia de peste
patruzeci de ani a.
Pe care o numea ades:
Fetita, streng5zita
Iubita mea
(Omul negru)
dar toate acestea n'au fost dealt picaurile in plus care fac sit so reverse
paharul. Serghei Esenin nu era un bolnav predispus la delirium tremens,
era prea viu, prea thrtir ; nici un inadaptabil, cci iubea
viata mai mult deat orice ci un poet, adicil un om care simte i resimte
tot ce se petrece in jurul Ban mult mai adfinc, mai imediat cleat altii care
reactioneaza, mult mai violent si mai prompt la toate loviturile soartei.
Nu cunostea de loc e ponderea i oscila intre extreme, clatinat intre desnici un decadent
Midejde i bucurii, aidoma crestetului plopului b5,tut de vfint, care se inlta
pe vremuri pe marginea drumului pe care adolescentul cu boccea pe

spate 1-a parcurs, venind dintr'un sat uitat din Riazani la Moscova. Nu-voiu eerie aici o notip, biograiic5, despre Sergha Esenin. Nici nu m5 voiu
incumeta s5, explic cetitorilor taina creatiei sale. Poezia tine de esenta
muzicii i frumusetii, e e o stare * aproape magia sau mai simplu
poate doar im tur de prestidigitator foarte iscusit. Reuseste s ne fac5, sit
vedem chipuri trandafirii i porumbei de zapada," iesind dintr'un cilindru
in care, in mod logic, ar fi trebuit sit se ggseasci zeama cieioas i galben5,
a celor zece our:, sparte... Dar oriat de iscusit ar fi prestidigitatorul,
orictlt ar fi de miop spectatorul care-1 admir5, cu gura deschis5, in cele
din urna, bnuiala se furiseaz5, in sufletul copilului care doarme in fiecare dintre noi. Simtim a trucul )), virtuozitatea, facticele. Acest e factice *
620
care se regaseste deseori in poezia unui mare poet ea Mayakowski, de pilda,
eau a unui mare prozator ca Alexei Tolstoi, ea sa luam pe marii soriitori

din generaVia si epoca liii Esenin. Pe cand in versurile acestuia din urma
nimic artificial, nimie care ea f a I de ocazie Esenin, acest barbat i bolnav de amintirea copilariei i eerie verauri ace, cum deapana viermele
de matasa, firul situ de aur... ace. cum murmura izvorul printre ierbi, aca,
cum merg somnambulii, atraci de Hui, pe marginea acoperisului adica
inconstienti de primejdia care-i paste. In ocurenta de primejdia facticului, de primejdia unei poezii puse in slujba unei idei, unui scop, unei
reclame. Esenin creaza si de aceea universul lui e viu, e sonor i pur ca lumina diminetii i vesnic ca frumusetea amurgurilor de toamni, ea durerea
dragostei i ea tot ce e trecator pe pamant. Frumusetea dureroasa a clipei,
e tonul dominant al poeziei eseniene; o infiorare In fata inexorabilului ci
aceasta dorinta de-a ramane, de-a se acii4a de ceva, pe care le regasim
in poeziile lui netraduse pana astazi ca
de pilda
aceea de mai jos:
Nu regret, nu chem, nu plang

Totul trece... Fumul meriloe albi
Cuprins de aurul vestejirii, se destrama...
Nu voiu mai fi tank, niciodata.
N'o sa mai bati ass, de tare

Inima, atinsa de ger
Si Ora palida a mesteacanilor
Nu ma vs. mai chema, sa hoinaresc descult.
Dor vagabond! Din ce In ce mai rar
Vei aprinde flacra buzelor
! pierduta mea prospetime !
Setea ochilor, apele de primavara ale inimii!
Am devenit a.cum mai tgkcit in dorinti

Viata mea! oare te-am visat ?
Parca Intr'o dimineata de .Aprilie
Am gonit pe un cal trandafiriu
Noi toti, noi toti, Imt lumea asta, suntem trecatori
Mierea paltinului curge In frunze, atat de linistit
Fii In ved binecuvantat
Fiindel ai Inflorit si ai murit
(1921)
peste trei ani, poetul eerie
reluand aceiasi tema :
Noi toti plecam ate putin acum

Spre tara aceea, plina de liniste 0 rod
Poate ca va trebui sa-mi adun, In curand
Ramasitele pamantesti i e'o porneso la drum.
*
so ANI DELA MOARTEA LUI SERGHEI ESENIN
kr
Dragile mele piiduri de mesteactini !

Tu, taring ! Si voi, nisipurile viiilor !
In fata atti,tor plecki

Nu aunt in stare sil-mi ascund tristetea.
Am iubit prea mult, pe lumea asta
Tot ce intemniteazil sufletul in trup
Pace sillciilor, crengilor despletite
Care privesc, vrjite, in ape trandafirii.
Multe gtinduri am tors in ticere

Multe cantece am pistrat in mine
$i pe pilmantul acesta mohorit
Stint fericit c'am respirat 0 trait
Sunt fericit fiindcli am sirutat femei
Am cules flori, m'am tole:nit in iarbil
Si pe jivini ca pe fratii mei mai mici
Nu le-am lovit niciodati in cap.
Stiu, acolo nu inflorese pildurile
Nu-0 misc5, gtul de lebdii, orzul
De aceea, vilzand atatea pledzi
Sunt cuprins de fiorii desnildejdii.
Stiu, in taxa aceea nu vor fi

Aceste ogoare, aurii in noapte
De aceea imi aunt dragi oamenii
Care triiesc cu mine, pe pmlint.
(1924)
Mill critici sovietici, intre altii L. Timofeiev, sustin &A Esenin n'a devenit
a poetul epocii sale asa cum ar fi putut 05, fie a. I se reproseazi sovMe-
lile, desagregarea finarii, dragostea pentru temele morbide 0 desradiijduite, indriiznelile si sliibiciunea, inteun euvant a neintelegerea vremii sale a.
Nu stiu ins& dacii poezia rusi 0 cea sovieticil ar fi chstigat ceva dad, Esenin
ar fi fost altfel... dace: Esenin ar fi fost un alt Damian Bedn&i, poet social
prin excelenti sau un alt Mayakowski, poet tribun, perfect versificator

0 stilist. Ceea ce a curios 0 poate da de gtindit e faptul cii 0 Mayakowski
care se incadrase atilt de desiivrosit in noua asezare, in noul spirit al epocii
s'a sinucis ca si Esenin, trAgandu-si un glonte de revolver in piept. Dragostea e de vinii spun aceiasi critici. Ei condamnil dragostea, acest sentiment egoist care-1 face pe om et uite misiunea sa civilizatorie. Dar
oare fir& dragoste ar mai exista poezie ?
Esenin a iubit totul, s'a diruit cu pasiune peisajului rus, sillciilor, animalelor, femeilor, .
A ctintat ca nimeni altul gingAsia primiverii, scnteieres smaragdine, a ierbii tinere, cochetaria merilor in floare, visarile plopilor, buntitates
622
cainilor, despartirea i dorul, bataile marunte ale inimii... Mitrunte, nu-i

aqa
Foarte marunte... atat de omeneqti... A cintat Rusia
a vorbit
paltinul beat, 'care joac a. in poianit, la rascrucea vanturilor...*

desigur c e un satir minor, acest paltin beat, indeosebi atunci cand se poate
vorbi despre patrie cu totul altfel... De pilda 11 citez iar pe L. Timofeiev
proslavind in versuri trecutul glorios al tarii, oamenii celebri,
evenimentele istorice ale epocii noastre s. Conceptiile difera, ca i talentele. Cine qtie, dad, peste douazeci de ani cineva ii va mai aminti numele
despre
tuturor acestor critici domni i aici nu vorbesc numai de criticii sovietici ci ka de acei de pretutindeni pe and uite, au trecut douitzeci
de ani dela moartea poetului... iar poezia lui mai tritiekite, numele lui e
rostit cu fervoare de tovi acei care iubesc i simt poezia, numele lui Serghei
Esenin e rostit pe toatii suprafata globului terestru i suntem convin0 ca
Fji peste ali douLizeci de ani
va fi la feL
Poate ins& ca atunci nu se
va mai gasi nimeni care sa-i reproeze lipsa de 4 sinat civic * sau scaderile
decadente sau apartenenta unei lurni vechi, moarte...

a Tel qu'en lui memo enfin, l'ternit le change * Esenin va intruchipa
Poetul i o ! deriziune va personifica probabil o epoch:, o atmosfedi, o stare de spirit... Cad Esenin, liricul, e ci poetul prerevolutionar,
omul clatinat de dorinti contradictorii, omul care nu s'a putu hetari decat
in cele din urma, cand a apasat pe tragaci. i aceastit tragedie a lui Esenin,
care a fost i tragedia multor tineri ,care sub alt aspect e i tragedia
tinerilor din generatia i epoca noastra e fermentul unor lucruri mai bune,
e elementul ei omenesc. Cat de mult 1-ac invidia pe Mayakowski, marturisea Esenin, pentru fraza lui:
aNu mi-am pus' niciodatit intrebarea
dacit sunt pentru sau contra revolutiei e Revolutia mea!* Noi am
trecut printr'un drum mult mai lung. Am parcurs poate calea striibatutil de Esenin la ritsarit. Nu e aca ucor sa uii trecutul, nu e ucor sa renunti la un anumit confort intelectual. A trebuit
ca sit intelegem
trecem printr'un razboiu. Lectia se pare a fost lamuritoare...
hr ca sa revenim la Esenin ar fi fost mai cinstit din partea noastra,
dad, am marturisi c.4 admiram fara rezerve... Ne-a dat atat de mult incat
ar fi o ingratitudine din partea noastra sa-i reprocam ca nu ne-a dat acel
4 putin * despre care era vorba mai sus,
SOR ANA GIJRIAN
BEAUMARCHAIS, DRAMATURG AL POPORULUI

Privita in perspectiva timpului, societatea franceza a veacului al XVIII-lea
apare ca o lume care si-a pierdut echilibrul. CurenV de inala frecvenIii

o strithat, l dau miccari spasmodice i convulsiuni. Sunt ideile reformatoare ale o Secolului Luminilor Jerbe incandescente, aceste idei aprind
minile tuturor. Sufletele se turbura, con0iintele se clatina. Nicio convin-
613
gere nu mai e certit, nicio credinti nu mai e fermi. Toate faptele sunt trecute prin laminorul unei critici necrutatoare, toate ideile sunt supuse unei
ascutite analize i unei revizuiri totale. Enciclopedistii pregitesc terenul
pentru sguduitorul seism social, care va fi Marea lievolutie.
De un secol vulcanul ardea mocnit. Din sand in and tasneau la suprafate: farime din lava lui clocotitoare. Erau o Les Aventures de Tlmaque *
ale lui Fne lon, o Lettres persanes * ale lui Montesquieu, sau e Le Contrat
Social al lui Rousseau. Pe indelete, poporul francez Ii aduna corpurile
delicte, dovezile compromititoare, care aveau sii-i dea dreptul sa acuze
in ziva ineluctabilei judecati.
Necontestati autori morali ai Revolutiei, Enciclopedistii, au gasit drumurile destelenite de acesti inaintasi spirituali. Odatii, esafodajul ideologic
LIMO.% a Oamenii Luminilor a s'au vzut ajutati in efortul de a-si populariza ideile de care literatii timpului. Artistii francezi care intotdeauna
au fost aliituri de curentele progresiste s'au simtit chemati s investminte
in mantia atragatoare a sensibilitatii poetise, aceste idei, oarecum prea
cutedttoare. Formulrile teoretice ale lui Diderot, asupra tragicelor conditii in care triia clasa mijlocie, nu impresioneazil societatea contemporani, Omit sand Sedaine, in a sa pies& 4 Le Philosophe sans le savoir *,
nu indurereazi spectatorii infatisfindu-le drama acestei lumi. Tot astfel
doctrinele sociale ale lui Montesquieu, Rousseau sau Voltaire nu se Titspindesc in marea massii, a poporului, nu electrizeaza, multimile pine, sand
Beaumarchais nu aplic ideile la fapte, in piesele sale.
Totusi, numele lui Beaumarchais e prea adesea ornis, atunci sand se
face bilantul contributiei literatilor francezi la instaurarea noii ere politics pe care Franta o inaugura la 1789. Cu toate acestea, in masura in care
teatrul reprezenta si reprezinti cea mai largi, posibilitate de difuzare
pi popularizare a ideilor, Beaumarchais este printre cei dinted care trebue
mentionati. In cele doll& piese: 4 Le Barbier de Seville * i Le Mariage
de Figaro *Beaumarchais a formulat drepturile i pretentiile o Strii a treia
atilt de categoric si cu atita aprindere, incit poate fi socotit drept adeviratul dramaturg al Revolutiei.
0 minte lucid, o judecata, patrunzitoare, un suflet generos, desbat,
in aceste piese, sub o forme, usoare lucruri grave. Dar, furat de armonia
muzicii lui Mozart, antrenat de cursivitatea melodici a ariilor lui Rossini,
spectatorul trece lesne cu vederea fondul serios al celor doll& piese. Nenorocos destin dramatic!
Dusman neimpicat al clasicizantilor, ridiculizind i combiltind cu 50
am inaintea lui Stendhal obsesiva kr preocupare de a nu se abate dela
principiul celor trei unitati, Beaumarchais este un adversar tot atat de
inversunat al tuturor procedeelor care rapesc artei valoarea de autenticitate.
Declamatia e pentru el un abuz al naratiunii; iar cintecul, care e un abuz
al declamatiei, e abuzul abuzurilor. El visa la drama muzicali, ass, cum a
realizat-o Wagner, la folosirea muzicii ca lirnbaj sublim si tumultos al pasiunilor. Fugind de opera cornice, fiindci e aujourd'hui, ce qui ne vaut pas
624
la peine d'tre dit, on le chante i, Beaumarchais n'a putut Impiedeca cele

doll& comedii ale sale sii intre in repertoriul teatral ca opere cornice. La fel,
ferindu-se s6 intrebuinteze efecte de comic vulgar, pasquinade i calambururi, jocuri de cuvinte, toatit acea gam6 de spirite eftine
situatii
melodramatice prin care autorul dramatic 1i asigurit aplauzele galeriei,
Beaumarchais n'a putut face ca pieselor sale a& nu li se reproseze tocmai
aceste defects.
Banalizate prin prelucrarea lor in librete muzicale, ele si-au pierdut,
pentru noi, once valoare literar6. Reduse la ariile, devenite cu desiivessire
populare, ele 0-au tocit sensurile politics i sociale, prtnit la a fi considerate
simple scheme de operit comic6.
La inceput bas nu asa le-au juilecat spectatorii. Ziva premierei a fost
41 Le jour du combat. Les ennemis acharnes, le parterre ondulent, agit6,
1;1'1
grondant au loin comme les flots de la mer *. Cu o alt6 semnificatie, aproape
*La bataille d'Hernani *. (De altfel nu inteo singurit privintrt Beaumarchais e precursorul lui V. Hugo. Exploatand la maximum exotismul romantic, folosind la saturatie a spanielismele e, opozitiile i antitezele aflate
in stare embrionant in teatrul lui Beaumarchais tehnica pieselor lui
Hugo Ii este direct indatoratil. Atita doar c6, Incuraturile vesele, conflictele superficiale, se preschimbrt la Hugo in strin dureroase, in situatii
tragice. E o incercare a romantismului francez de a-si ciea puncte de asemrtnare cu atmosfera plinit de mister, cu stitrile tenebroase, cu fantasticul
romantismului german). La lectura piesei, Ludovie al XVI-lea hotitrise:
Cela ne sera jamais joue; il faudrait detruire la Bastille pour que la representation de cette piece ne flit pas une inconsequence dangereusei.
Dar cu Insi protectia reginei, spectacolul are loc. Curtea spent inteo cadere catastrofal6. E un triumf risunittor,
Dar timpul nu i-a conservat amintirea
Prevazand pare& acest destin falsificat, Beaumarchais, inteo scrisoare
prefatii adresatit cititorului, rezum&
pentru posteritate estetica sa dramatic6: R Presenter des hommes d'une condition moyenne, accables et dans
le malheur s. .Afirmatia e atilt de categoric& incat pare exclusa once alt6
interpretare. Totusi din spirit mistificator, din pldcerea de a crea incurcaplacere care in comedii duce la un adevitrat cumul de imbroglio
turi
dar mai cu seamii din impruden, autorul incerca s'o facit sa-ai piardit
semnificatia, innecand-o inteun noian de declaratii care o.infirmit i o con-
trazic. a Ne voulant faire qu'une piece amusante et sans fatigue... l'ouvrage devint une comedie fort gaie... mon but ayant t d'amuser les
spectateurs 1.
Sublinierile acestea, oarecum ostentative, :aunt total indepirtate atunci

cand Beaumarchais polernizeaza cu critica, cand Ii defineste pozitia sa
spirituala. Atacul e direct O. brutal: a Que les hommes de lettres laissent
aux journalistes la charge de faire rire la sottise aux depenses de l'esprit.
Mes pieces sont une production monstrueuse. Pourquoi? On ne doit s'oecuper que des rois malheureux ! Presenter des hommes d'une condition
6s5
moyenne accabls et dans le malheur, fi done! Messieurs, apres le bonheur

de commander aux hommes, le plus grand honneur est, de les juger a.
Fericirea de a comanda I Seniorii care, in 1775 si 1785, au asistat la
reprezentarea celor douit comedii au simtit, de sigur, c aceastit fericire
e un bun pierdut, din moment ce un ceta,tean oarecare Ii permitea si-i

discute In public bazele ei de drept, spre destatarea unui parter de nume
anonime, lipsite de particulii.
Ce originalitate la acest Beaumarchais sa, considere parerea cetitorului
anonim, superioara criticei oficiale I (Spirit de o surprinzittoare clar viziune
artistica., el cerea piesei asa cum pretinde astazi criticul dramatic
nu numai s&-si pAstreze, dar chiar said potenteze calita.tile la lectura: Que
reste-t-il, a, la lecture, de tout rillusion thatrale ? Alen. C'est ma vertu

toute nue que vous allez juger a). Ce indrazneala, s cearit verdictul specta-
torilor asupra unor piese care eta* far& menajamente, institutiile fundamentale ale regimului: legile i justitia! Char pe sacro-sanctii lor beneficiari: clasa nobililor.
Dar, intr'un secol si. inteo societate in care ipocrizia decentei este impins& tot slat de departe ca i relaxarea moravurilor, pentru un spirit care
se simte imputernicit sit judece oamenii i institutiile, ce alt loc mai potrivit
putea gasi, pentru a-i judeca, decat aceastit agora a timpurilor moderne,
care e teatrul?
PlecAnd dela constatarea c nimeni nu se observe', singur si nu observi
indeamniti seniorii
al se observe 0 ajut& cetateanului sd observe.
totul, dramaturgul prin intermediul pieselor sale
In aceasti dubli ipostazii, de judecator al nobililor si de tribun al poporului, Beaumarchais se dovedeste a fi un demn elev al Enciclopedistilor.
Revoltat de arbitrarul, de non-sensul drepturilor i pretentiilor nobilimii,
a atacat-o si a pus umarul la dar&marea privilegiilor castei feudale; constient
a a pleda cauza poporului, inseamnit a pleda cauza Dreptatii insi, nu-si
precupeteste nici spiritul, nici talentul, nici verva atunci c&nd ii ia apitrarea.
Care este, din punct de vedere moral, situatia omului anonim in secolul al XVIII-lea ? 0 expune Beaumarchais, realist si plastic, prin gura
lui Figaro: e La noblesse veut que le pauvre soit sans defaut *. Situatia mi
materiali ? Din and in cAnd i se asvarl superfluuri, dar e lipsit de strictul
necesar. Care e situatia lui politia Poporul acesta nu e bun cleat s5 fee&
ritzboiu. a Des soldats qui tuent et se font tuer pour des int6rats qu'ils ignorent a.
Care este, in schimb, situatia seniorilor, din punct de vedere moral?

Tot Figaro o contureazit: a Aux vertus qu'on exige d'un domestique, Votre
Excellence connait elle beaucoup de maitres qui fussent dignes d'tre valets ?
Din punct de vedere politic? Toate drepturile lor au la baz5: Le droit
le plus universellement reconnu: celui du plus fort *.
Rezultand din asemenea inechitate, raporturile dintre cei de sus i popor
nu pot cleat sa pacatuiascit prin arbitrar: a De cette absurde injustice,

Faut-il dire le pourquoi?
Les plus forts ont fait la loi
16
4s6
ItIVISTA FUNIDATIILOR REGAL11
Ce este justitia inteo asemenea societate ? 0 intreprindere particular5

absolut la ordinele feudalilor. Funytiile ei rangurile judecatoreeti se Vaud:
t C'est un grand abus que de les vendre *. Fotoliile aunt pentru seniori,
scaunele pentru judecdtori, bancile pentru avocati ei podeaua pentru impricinati.
Inteun asemenea tribunal, magistratul nu poate sit dea cleat sentinte

indulgentes aux grands, dures aux petits *. Justitia ? Ea nu e bung decia
Intre voi, pacittoeii. 4 Je suis votre maitre, moi, pour avoir toujours raison *.
Ce ar deveni autoritatea dad, ar avea dreptate toti nespalatii?
Beaumarchais a expus pe larg principiile lui de justitie ci umanitate
in 4 Memoriile referitoare Ia procesul Goezman. Cele mai multe au fost
luate drept baza, in alcatuirea nouilor legi republicane. In piese nu face
cleat sa-ai rezume convingerile: autoritatea va fi pierduta tocmai din cauza
abuzului care s'a facut cu ea; sift schiteze punctul lui de vedere moral:
4 Faire a, la fois le bien public et particulier. Chef d'oeuvre de la morale
en verit! #.
*
In general, raporturile dintre cele doua entitdti sociale (poporul nu fusese recunoscut ca o des& social c i tocmai pentru aceast5, recunoaetere
lupti pe plan artistic Beaumarchais, Figaro personificitnd Starea 111-0,
In alegoria satiric& a guvernului ei a soeietatii contemporane, care sunt
cele cloud comedii), se rezuma la: 4 Un grand nous fait asez de bien quand
II ne nous fait pas de mal ci 4 Un homme sage ne se fait point d'affaire
avec les gran& #.
Situatia aceasta de serv, oricand la discretia toanelor stitpanului, starer:*
aceasta de pasivitate, nu corespund firii lui Figaro, adica nu aunt comportali care intra in principiile ei in firea lui Beaumarchais. Caci, sa nu uitam,
Figaro e In cea mai mare parte o alcatuire autobiografica. Lite() vreme
cand rangurile erau respectate cu scrupulozitate, Beaumarchais se rupe
din randurile burgheziei, se introduce la Curte, se imbogitteete. Negustor
ei curtean, dramaturg la moat totodata, el dit lectii de moral& i propuna
reforme politice secolului care-1 admira uimit. Tot astfel Figaro, nu e un
eimplu valet de comedie, ci e un personaj tot atilt de complex ca ei parintele lui spiritual. Conetient de drepturile lui, mandru i indraznet, el nu
gdseete fireeti raporturile dintre popor ei nobilime. i nu numai ca, nu le
respectil, dar le critica vehement. Dila Beaumarchais n'ar fi avut nimio
Impotriva lor, Figaro n'ar fi avut in ambele piese rolul de tribun al poporului.
Figaro nu e nici un timorat, nici un resemnat. El e cettiteanul care va

da asaltul asupra Bastiliei i va lupta pe baricade pentru dobandirea ei
recunoacterea drepturilor lui de om ei de cetiltean. Mai mult, el e omul de
dupit revolutie: spiritul realist, omul practic ,chiar ambitiosul, chiar arivistul.
De extractie populara, dar inzestrat cu o minte patrunzatoare, cu un

spirit ascutit, Figaro priveete atent lumea, analizeaza baza de drept a raporturilor dintre membrii societatii timpului situ ei constatit ca nici nu co-
637
respunde adeviiratelor principii de drept, nici nn respecti conditiile evoluiei firesti. Intreaga seen& III, a actului V, din a Nunta lui Figaro a e
an monolog interior. Eroul fsi povesteste viata sa, luand mereu ea termeni
de comparatie viata Contelui Almaviva. S'ar zice a Discursul asupra originii inegalitii a, dramatizat. a Fils de je ne sais pas qui, vole par des
bandits, elev dans leurs moeurs, je m'en dgolite et veux courir une carriere
honnete. J'app rends la chimie, la pharmacie, la chirurgie, mais partout

je Buis repousse... Je broche une comdie dans les moeurs du serail, ma
comdie est flambee... Ne pouvant avilir l'esprit, on se venge en le maltraitant, B s'elve une question sur la nature des richesses, j'cris sur
la valeur de l'argent. Sit8t je vois baisser pour moi le pont d'un chateaufort ... a.
Astfel toate chile de parvenire sunt 1nchise omului din popor, oricet
de Inzestrat ar fi el. In fate. unei situatii atat de nedrepte si de abuzive,
Figaro face un,aspru rechizitoriu al starilor sociale existente: a Parce que
vous tes un grand seigneur, vous vous croyez un grand genie: noblesse,
fortune, an rang, des places ; tout cela rend si fier ! Qu'avez vous fait pour
tant de biens ? Vous vous &es donne la peine de naltre, et rien de plus;
du reste, homme assez ordinaire. Tandis que moi ! perdu dans la foule obscure, il m'a fallu dployer plus de science et de calculs pour subsister sealament, qu'on n'en a mis depuis cent ans & gouverner toutes les Espagnes... a.
Noull sl indrizneatil perspectiv din care sunt privite raporturile dintre

membrii societatii. Nu e de mirare ea piesa a ridicat cele mai vehemente
proteste din partea lojilor. Alarmati, seniorii nu mai binocleaz5, scena. Phrasind Valuta lor hieratia, se apleace peste balustrada lojilor si scruteaz&
parterul. Se pot abtine s nu urmereasce cum reactioneaz& multimea la
aceast direct& si prompte invitare la emancipare ?
Numai urechi e publicul anonim. A auzit el bine ? Marceline, mama
lui Figaro, 11 1ndeamnii: iNe regarde pas d'ot tu viens, vois oti tu vas, cela
seul importe e. chacun a. Figaro, la rendul lui, se consider& cu mult mai
merituos cleat un senior, deci cu mult mai indreptatit la situatii prospere.
Imbietoare, surazitoare perspective pentru popor ! Alarmantii, pdgubitoare,
pentru seniori
Sii conditdonezi drepturile dupe merite, e un criteriu revolutionar. Dar
sit sustii ea: pour gagner du bien, le savoir faire vaut mieux que le savoir a
e de-t-dreptul arivism. Am spas ins& ce, Figaro prefigureazii omul postrevolutionar : De l'intrigue et de l'argent; te voila dans ta sphere * 1i reproseaza logodnica lui, Suzanne.
Figaro nu e numai prototipul anonimului care aspire s devie cetiltean.
El e si cetteanul care, odat, dobendite drepturile politice, Intelege sa. le
valorifice pe plan social. El e omul care vrea s parvie, pentru care: a les
hommes que ne veulent rien faire de rien,n'avancent rien et ne sont bons
&
rien a.
Prin mintea _pitrunzatoare a lui Beaumarchais, Figaro Isi d seama

de toate anomaliile politice i sociale ale secolului i atac& just toate pane1 Ir
6z8
REVISTA. FUNDATULOR REGALE
tele slabe ale regimului feudal. Spirit realist si practic, el intrezareste tot
atit de clar, viitorul profil moral al nouii lumi. Daca intriga din cele doua
comedii e atit de complicata, aceasta se datoreste faptului ca viata lui
Beaumarchais a fost neinchipuit de agitata. Beaumarchais e omul nou
pe care revolutia il va multiplica in mii de exemplare la care calitatile
sale spirituale aunt bine puse in valoare de mari insusiri practice. Ca si el,
Figaro, va amesteca intrigile curtii cu interesele banesti, chestiunile juridice
cu afacerile comerciale i va reusi in tot ce va intreprinde.
Cum, prin ce mijloace ? Asa cum pretinde contele Almaviva: a aveo
de l'esprit et du caractre * ? De unde, Monseigneurul glumeste4 De l'esprit
pour s'avancer ? Mediocre et rampant et l'on arrive a tout .
Aceasta e convingerea intim& a lui Figaro. Beaumarchais nu-1 va rasa
ins5, niciodata s'o materializeze. El va reusi pentruca va avea o vointa hotarit i va fi decis si reuseasca. S5, nu uitam cit in Figaro e personificata
t Starea treia 4, adici clasa mijlocie, care Ii revendica drepturile cetatenesti,
tocmai invocand bunele ei Insuiri. Totusi aceasta lume mijlocie nu era
lipsita de defecte. Avea chiar multe. Autorul aflase despre existents, kr
scrutndu-si propria sa fire: foarte indoielnica, ca probitate i caracter.
Piesele sale, comedii de moravuri, nu puteau ea nu sublinieze aceste scaderi
morale. Dar Figaro, tribunul idealizat al poporului, nu putea sit le aiba.

(Le va avea celalalt, tribunul real: Mirabeau).
Atunci Beaumarchais 1-a creat pe Bazile. El schiteaza eroul balzacian,
construit din crud realism 0 materialism cras. El anticipeaza cele dou5,
mari vicii, care vor submina burghezia francez5,: setea de bani i vanitatea,
gi pe care Je va urmri in toate consecintele lor dezastruoase, E. Augier,
in teatrul sau. Daca pentru Figaro banii aunt nervul orickei actiuni, pentru
Bazile totul graviteaza in jurul aurului, totul poate fi cumparat cu aur:
a Un mariage inegal, un jugement inique, un passe-clroit evident, sont des
discordances qu'on doit toujours preparer et sauver par l'accord parfait
de l'or s.
Interesant fenomen de dedublare moral& (petrecut 0 la Caragiale) a
trait dramaturgul atunci And 1-a creat pe Bazile. Cad 1-a construit obiectivandu-si propriile sale defecte sufletesti. A biciuit la Bazile ceea ce era
de criticat in ins.* firea sa. Caci fiul ceasornicarului Caron, ajuns Pierre
Augustin de Beaumarchais, Ii traeste viata lui agitata 0 a v enturoasa,
impletith din tot felul de actiuni reprobabile; dar artistul Beaumarchais
scruteaza cu un ochiu necrutator toate dedesubturile urite ale acesthi vieti
0 le denunta lumii, din nevoia intim5, de a implini o actiune de catharsis,
cat 0 din obligatia dramaturgului de a Infatia lumii tabloul complet al
moravurilor timpului.
* * *
Pe urmele lui Moliere, Beaumarchais impleteste comedia de caraoter

cu comedia de moravuri. Vesele i sglobii, agitate 0 glum*, piesele sale
distreaza i instruesc. Ele rasun5, de toata febra revolutionara, dar nu tree
sub tacere nici desertaciunile epocii. Ele sunt doar scrise pentru Francezi
629
cette nation inconsistante et lgre pentru a le deschide ochii asupra drepturilor kr, dar si pentru a-i face atenti la defectele kr, deoareece ei au obiceiul: t de toujours faire des petites chansons sur les grandes affaires et
des grandee dissertations sur tea petites )).
Nu poate exista nicio indoiald asupra intentiilor sale satirice. Plecerea
de a construi piese de teatru, ace, dupe cum a4ii au plecerea s5, bea, era
dublate la Beaumarchais de inclinarea tipio francezi de a moraliza.
SA ne amintim sublinierea din scrisoarea preface': Des connaisseurs ont
fait remarquer que j'tais tombs!, dans l'inconvenient de faire critiquer des
usages franais par un plaisant de Seville a Seville D.
Faptul ce Beaumarchais Isi incadreaza, intrip in decorul spaniol, la
o data mult inapoiate in timp, nu poate convinge pe nimeni ce nu este vorba
de societatea franceza a sec. al XVIII-lea. Procedeul are mai multe cauze:
se incearca mistificarea cenzurei. Fere succes. .Aluziile i referirile la actualitate Bunt atat de transparente incet manuscrisul e trimis i retrimis
dela teatru la politic) 0 dela politie la teatru; se face o concesie modei, ahCat& dupe literatura spaniole de cand Ana de Austria o introdusese la curte
dar, mai cu Bean* se desavarcecte un proces de transfert literar inceput
cu un secol inainte.
In toate romanele sale, Le Sage se inspire din romanele spaniole, in
care observarea realittii e regula generale. Pe cend inse prozatorii spanioli au drept personaje acei declasaIi: picaros, i picteaza moravurile acestei
lumi napastuite ci vitregele ei raporturi cu marii seniori, Le Sage face din

al sau Gil Bias un aventurier care trece prin toate meseriile i toate mediile,
romancierul stabilind astfel o critica generale a timpului/seu. Circumscrise
la un anumit mediu, tratarea realista a subiectului, cultivate de genul picaresc, se preschimbe la Le Sage in tratarea realist& a intregului mediu
social, 0 astfel ici afla maturitatea romanul realist, schitat de Furetire.
Beaumarchais implete0e acest realism, inaugurat de genul picaresc,
cu burlescul italian. Din observarea atenta a realitgii ci intentia de a o
biciui, avand aerul ca glumecte, ca rade, s'a nitscut teatrul realist pe care
geniul dramatic al lui Beaumarchais 1-a dus la desavercire.
Situand actiunea in Spania, insistend c'a vrut numai se distreze, subliniind efectul benign al comediilor asupra spectatorilor: t tout finit par des
chansons e, Beaumarchais n'a putut totuci s induce in eroare curtea si
nobilimea asupra adevaratelor sale inten0i: critiquer, instruire. De altfel
era un fapt bine stabilit, ince dela sfarcitul evului mediu e qu'en France
on n'crit pas pour &lire, mais pour agir *.

Comedii de caracter impletite cu comedii de moravuri g Berbierul din
Sevila a 0 e Nunta lui Figaro e aunt o galerie de tablouri si o fresca sociala.
Particularul se refera tot timpul la general: a Des tableaux, jamais des
portraits )). De aci, valoarea tipologica a personajelor. Contele Almaviva
e seniorul libertin din plictiseali, gelos din vanitate, autocrat din traditie,
generos din grandomanie ; Rosine e castelana, romarqioase ci nefericita,
cochetand din plictiseala, minfind din inetinct ; Bartholo e tutorele tuturor
630
REVISTA FUNDATIMOR REGALE
timpurilor, senil i hriiparet, umbland sa-si tnsueasc i pupils qi averea

ei; Bazile e intrigantul de totdeauna, dublat de arivismul terbului recent
emancipat.
Caracterul lui Figaro, ca personaj central al ambelor comedii, e inchegat
din toate trasgturile care puteau da imaginea autentica a omului din multime, din sec. al XVIII-lea. Om care, multiplicat in sute i mii de exemplare, avea s deslantue i sa duc la bun sfarsit Revolutia. Mad calitati
qi man defecte ii alcatuesc firea. Lumini i umbre a1unec neintrerupt pests
sufletul sau. Ganduri generoase dar i ggnduri meschine Ii cutreera mintea.
Calitati innscute 1-au impins si se smulga din la:at:idle sclaviei sociale
qi ea incerce sa-si cuoereascg, in lume locul meritat. Alcatuirea nedreapta
a societatii, ou legile ei arbitrare,l-a impiedecat sit se realizeze. De aici amaraciunea i inverunarea impotriva ei, de aici rechizitoriul facut puternicilor zilei.
Sufletul greu de revolt& 1-ar impinge, poate, pe Figaro, la actiuni necugetate. Dar, ca un adevarat Francez ce este, se consoleazii, judecnd
lucrurile dinteun punct de vedere mai inalt. Adevarata perspectiva din

care trebue privita viata, nu e aceea a satisfactiilor materiale, ci a implinirilor spirituale:
Par /e sort de ltt naissance,

L'un est rot l'autre est berger ;
Le hasard fit leur distance;
L'esprit seul peut tant changer,
De vingt roi8 gue ron encense
Le trpas brise Cautel,
Et Voltaire est immortel.
Ratacindu-se de multe ori pe drumurile materialismului, sacrificAnd,

nu odata, pe altarul s Vitelului de Aur * natiunea franceza a sfarqit prin
a se reintoarce intotdeauna la ambitiile care o definese: acelea de nature',
strict spirituala. Om al unor timpuri de mad prefaceri, deci om al incertitudinilor morale, dar in acelasi timp om al Frantei din totdeauna, Figaro
nu putea sa nu descopere, pang. la urma, acest drum. Si so, nu-1 prefere.
Oricgt de imbietoare ar fi fost celelalte, i oricat ar fi luptat pentru destelenirea bor.
BANDA POPESCU
ERSKINE CALDWELL
Literatura noui americana, reprezentata de scriitori care si-au cucerit

notorietatea in ultiraii cincisprezece ani, prezinta, fata de literatura generatiei de scriitori imediat anterioare, aspecte cu totul diferite, prin acele
viziuni sociale tari i sumbre care o caracterizeazi i prin infatiprea unor
psihologii primare, ce par aproape inadecvate stadiului actual de culturg,
ERSKINE CALDWELL
631
civilizatie din America. De fapt, viata misterioasa, plina de surprize

contradictii, a continentului de dincolo de Ocean, n'a fost epuizata nici
de filmul mut, care avea o predilectie deosebita pentru subieetele luate
JA
t3i
din lumea romantica a banditdlor americani, ce misunau prin eek mai inde-
partate si mai salbatice tinuturi, nici de literatura mai mult sau mai pin
conventional& a scriitorilor, sa le zicem metropolitani, i nici de filmele
noui ce infatiqeaza o America bogata, vesela, stralucitoare i optimista.
Viala complex& a continentului in plina si continua prefacere sociala, pe
deoparte, i znentalitatile diverse ale atator rase ai categorii umane, pe de
alta parte, constituesc Inca un matelial literar bogat, departe nu numai
de a fi epuizat, dar si de a fi infatiqat sub toate aspectele, culorile qi diniensiunile sale. Speetatorii europeni ai fenomenului american au suferit
oarecare deformare de optica, in cursul ultimelor decenii, prin cunoasterea
oarecum unilateral& a acestui mre i formidabil fenomen. Literatura ci
cinematograful american ne infatiqau numai anumite aspecte ale vietii de
peste Ocean, concretizate fie in industrialismul masiv al Statelor-Unite,
fie in viaa bussinesmanilor din marile metropole, fie in poezia exotica a
tinuturilor indepartate, sau in stralucirea exoitiitanta a marilor centre de
industrie cinematografica. Dar America nu este numai aceasta, pe plan
social, si nu este, mai ales, numai aceasta din punct de vedere psihologic
ca potential de viata.
Astfel, literatura contimporana americana, care se bucura inainte de
razboiu de o circulatie larga in Europa, ne infatiqa, paralel cu filmul, o

viata conventionall, preocupata, e drept, de problemele sociale, insa
viata i problemele ce framantau aceasta literatura apartineau in general
mediului cosmopolit al centrelor industriale si al marilor aglomerari omenesti care aunt orasele americane. Scriitori ea Upton Sinclair, cel mai
revolutionar dintre ei, ca Sinclair Lewis, ca Theodor Dreiser i chiar John.
Dos Passos," ca si-i pomenim pe cei mai reprezentativi, sunt exponentii
unei Americi suprapuse, en sa' spunem nstfel, adevaratei, autenticei Americi
a fermierior qi a multimilor necajite, legate in mod indestructibil de viata,
mediul, clima qi solul american. Acesti scriitori aunt exponentii acelei fai-
!nesse e lumi noui e de peste Ocean, dar in sisal de aceasta lume noui,
format& in cea mai mare parte din oamenii proveniti din lumen veche D,
mai exist& i o alta America, fantastica si fabuloasa, aspra i primitiva,
a oamenilor care s'au nascut si au crescut in regiunile- ei nisipoase, sub soarele torid al Sudului, in mijlocul vastelor stepe ale Americii centrale, sau
in tinuturile bogate ale Vestului. Viata acestor oameni cu legituri adanci
in solul natal i a acestor regiuni vizitate rar de scriitorii yankei, a inceput
a'fi infatisata in literatura abia de &atm ultima generatie de scriitori americani.
Dintre acesti scriitori, cei mai cunoscuti pang, in prezent aunt: William
Faulkner, John Steinbeck si Erskine Caldwell. Toti acestia, inainte de a
deveni celebri, au trait in regiunile cele mai specific americane, astfel ca
literatura kr e o oglindire fidela a vietii din aceste regiuni. Judecand dupa
subiectele operelor kr, putem spune cu precizie in ce regiuni au trait ei si
632
ce medii sociale sau categorii umane reprezint& fiecare. Toti se identificii

atilt de bine cu opera lor, inc&t aceasta devine intr'o msuri o biografie a
for, pe Ring& faptul c5, e o monografie psihologic& a regiunilor respective.
.Astfel, Faulkner red& in romanele sale viata oamenilor din regiunea
central& a fluviului Missisipi, dintre Jefferson 0 Memphis, regiune torida,
btmtuiti de secetrt, cu oameni in care s&ngele e mereu aprins, pasiunile se
deslquesc repede, crimele, riipirile, violurile, i linsajiile sunt caracteristice,
iar justitia e o imanent& a legilor ineluctabile ale pamfmtului. Cele don&
romane ale lui mai specifice, Sanctuary 0 Light in August, aunt caracteristice.
Steinbeck vine dintr'o regiune invecinatii, Oklahoma, locuit& de fermien Inrdcinai flame in p&mantul i obiceiurile vechi, opunand o rezistent& detrzit fat& de inovatiile tehnice. Puternicul lui roman The Grapes
of Wrath (Fructele mniei) inatiseaz& lupta aprig5, a acestor fermieri refrac-
tari mijloacelor tehnice de lucru apitrute recent, cum aunt tractoarele,

destinate s imbunitliteascit mult culture pgmintului, dar care produe
aversiunea fat*, a micilor fermieri. Aceast& aversiune nu e ins& expresis
unei mentalit5,1i reactionare, ci rezultatul unei experiente economice amare,
Anume aparitia masinilor C adus dup& sine, in viata ferrnierilor, camita,
rezultatil din imprumuturile pe care acestia erau nevoiti EA le fac5, pentru
a-si achizitiona uneltele necesare, iar camitta i-a adus adeseori la sap& de
lemn, ficindu-i 85, piard 5. i ceea ce aveau inainte de a-si cumpgra tractoarele eau automobilele Co au invadat regiunea. Iat5 prin urmare, o gray&
problem5, social& 0 economic5, abordatii de romancier in termenii cei mai
vigurosi.
Far& s par& ca pune probleme, dar romanele lui fiind ilustrilri ale unei
stari sociale dramatice, Erskine Caldwell este scrfitorul care atac& intr'un
mod direct, dus aproape pan& la reportaj, aceste sari, infatiOnd prin oamenii, prin mediul, prin nivelul economic 0 preocuprile eroilor sad un
intreg sector al vietii americane mai putin cunoscuta de cetitorii de literaturi
din Europa.
Caldwell este originar din Georgia, stat situat in partea de sud din U.
S.A., o regiune agricola in care locuitorii se ocup& in special cu culturile
de bumbac i tutun. Pe 'IMO, vastele terenuri destinate acestor culturi,
find vorba de produse ca bumbac i tutun, care pentru a fi puse in valoare,
trebuesc prelucrate, in aceasta regiune s'au desvoltat i maxi centre industriale, a caror brag o constituesc filaturile i fabricele de tutun. Viata locuitorilor din acest& regiune se desfelsoara intro cele don& mari tentatii: cul-
tivarea pamantului, care int&mpina greutiiti mari din cauza factorilor

naturali (seceta, insecte, incendii, etc.) 0 a lipsei de investitii financiare,
ce mireste incontinuu massa proletariatului agricol,
i tentatia orasului,
care, prin fabricele i intreprinderile industriale ce der& omului posibilitti mai mari de distig, aspiri o mare parte a populatiei agricole. Unul
din aspectele iiteraturii lui Caldwell este tocmai acest antagonism dintre
traditionala cultivare a parn&ntului ci oferta industrialismului, mult mai
nrizitoare. Atentia romancierului se concentreath ins& asupra micilor
ERSKINE CALDWELL
633
fermieri pauperizati, a caror viata o descrie in termeni rea1iti, ajungand

uneori pan5, la modul naturalist de a infitipa lucrurile.
Erskine Caldwell este cel mai tank dintre romancierii amint4i mai
sus. El s'a nscut in anul 1903 pi a trait toata tinerelea in Georgia uncle,
ca fiu al unui pastor caruia i se incredintau misiuni succesive prin diferite
centre rurale, a ratacit pi el, impreuna cu familia, prin toata regiunea, putand sa cunoasca bine strile de lucruri i viata locuitorilor de aici. Din
cauza deselor permutari ale pastorului dinteun sat in altul, copiii sai nici
nu Ig-au kmtut urma cu regularitate cursurile pcolare, astfel c aceptia
ajungeau mari fara said poata Implini instruetia didactici. Piing la patrusprezece, ani Erskine nu frecventase in mod regulat nicio swab-, 0, in afara
de educatia prima& dela tatal su, pastorul, el nu cunoscuse alt studiu.
Cunoscuse Irma bine scoala mult mai mare pi mai instructiva, a vietii,
pe care copilul nevoit s5, colinde locuri i s vada atatia oameni o urma
cu pasiune din cea mai frageda tinerete, imbogiitindu-pi cunoptintele prin
observatiile sale din viata, completate apoi de lecturile personale foarte
numeroase.
Acest aminunt biografic este interesant de retinut la Erskine Caldwell,

deoarece el explica multe din insusirile pi preocuparile literaturii lui de
mai tarziu. Fiind tanir Inca i legat de familia parinteasca, Erskine a putut
cunoapte i observa bine realitatile sociale ale mediuki din epoca imediat
urmatoare primului razboiu modial, din care, se pare, face parte materialul
utilizat de scriitor in romanele sale. Aceste romane e vorba de cele donn,
principale romane ale sale: Tabacco Road (Drumul tutunului) i Godis little
Acre (Pogonul lui Dumnezeu), cele mai realizate, celelalte opere ca Bastard, Poor Fool pi un volum de nuvele, aparute mai inainte, fiind opere de
debut descriu starile din Georgia dinainte de aplicarea reformelor preconizate de Roosewelt prin acel faimos e New Deal , astfel ca, realitVle
sociale infatipate de scriitor aunt, cu siguran, ameliorate de reformele
rooseveltiene de chip& 1932. Intrucat insa aceasta faza a literaturii lui Cald-
well o avem In feta (nu cunoaptem Inca activitatea lui literara dela 1938
Incoace), o putem analiza i putem face legatura intro aceasta literatura
si epoca la care se refera ea, confruntarea fiind chiar necesara pentru justificarea atitudinii scriitorului din primele carti.
Primele romane ale lui Caldwell au aparut inainte de 1935. Deci epoca
sociala la care se refer& ele este cea de dupa primul razboiu mondial, adica,
decada dintre 1920 pi 1930. In aceasta epocii s'au produs in America cele
mai mari tulburari economice si mai ales domeniul agricol a suportat ode
mai adanci consecinte. Ritmul prosperitatii, inceput in acest domeniu de

pe la 1900 incoace, a atins maximul de desvoltare in timpul razboiului,printr'o
abundenVa ci crectere enorma a producVei agricole. Dupa rizboiu insa, a

intervenit depresiunea economica, prin scaderea vertiginoasii a preturilor,
care avea sa dueit la crahul din 1929. Astfel intre 1920 pi 1932 venitul agricol
a scazut dela 15 miliarde dolari la cind miliarde pi jumatate dolari. Conse-
ointele au putut fi vilzute In numarul crescind al vanzarilor klite pi al
634
ipotecilor agricole. Pe la 1932 peste patruzeci la suti din fermele rii erau
conduse de arendaai. (Vezi: Allan NevinsH. S. Commager: Istoria Statelor Unite, cap. e Agricultorul i problemele sale a).
Aceste stki de lucruri ai-au gasit o expresie perfecta, in literatura lui
Caldwell. Jeeter Lester, fermierul saracit complet din a Drumul tutunului ),
este cel dintai care le suporta cu amaraciune. Acesta nu-ai mai poate lucra
pamantul fiindcii nu avea unelte, vaca ii murise de foame, catkul Ii fusese
vandut, seminte i ingraaaminte nu mai gasia nicaeri pe ctedit, iar automobilul vechiu, singurul lucru ce-i mai ramasese, nu voia sa-1 cumpere nimeni.
Pe deasupra, arendaaul fermei, capitanul John, din cauza depresiunii economice, parasise ferma i se dusese la oraa, lasand familia Lester in prada
mizeriei ai a foamei. Situatia acestei familii este tragicii: un barbat, o femeie,
o bunica i doi copii n'au ce manca, dupa cum nu mai au nici ce produce.
Copiii mei clan vina pe mine, pentrucd Dumnezeu a vrut sd md arunce in
articie, spuse Jester. Api trec timpul, impreund cu mama /or, strigtind la mine
pentrucd nu avem de mAncat. Eu nu pot face nimic. Nu a vina mea. Cdpitanul John a hotdrEt sd nu ne mai dea natincare i tutun. Am muncit la ciimpul
lui mai vtirtos dectlt oricare din cei patru negri ai &U. Si uite cd inte o bund
zi, se ivefte
o dimineafd aici
zice cd nu mai poate sd-mi dea voie ad
iau mtincare i tutun dela prdvd/ie ?i, pe urrad 4i vinde cattlrii fi se duce sci trdia&cd /a Augusta s. Oamenii, saraciti complet, traese atunci and nu mor
de foame din mici furtiaaguri, eau din mila celor ce lucreaza In fabrici
ori la intreprinderile industriale (calea ferata, etc.), unde caatiga mai mutt.
Totuai Lester, legat adanc de pamant, nu se hotaraate sa-0 pariiseasca
ferma, nadajduind mereu ca va gasi un imprumut ca sa-0 cumpere seminte
de bumbac i ingraaiminte spre a se apuca de lucru. Nadejdea lui e zadarnica insii. Din cei 17 copii, au ramas HMO, el numai doi, Ellie May, fata
pocita la care nu se uita, nimeni, ai Dude, copilul de 16 ani, prea tank. Inca
pentru a-si fi gasit un rost. Ceilalti copii trilesc la orals, unde s'au Imbogatit,
ca Tom, ai unde luereaza la, fabricele de filatura, ea cele mai multe fete,
ori s'au depiirtat de casa, ca frumoasa Pearl, casatorita la 12 ani cu Lov,
un muncitor angajat la calea ferata s incarce carbuni In sebrimbul unui
salar de 1 dolar pe zi.

Situatie aproape identica o au ai personagiile din Pogonul mui Dumnezeu,
roman mutt mai realizat decal primul, dar in care Caldwell infatiaeazil
aceleaai stari de lucruri. Din aceleaai motive, fermierul Ty Ty Walden, ne-
multumit de rezultatele productiei de bumbac, a capatat credinta c. tn

pamantul fermei lui se afliVaur i astfel, cincisprezece ani, el sapa continuu,
groapa dupa groapa, gaurindu-ai tot pamantul cu operant& ca va descoperi

vana de aur. i Ty Ty are copii plecati la oraa, ea tA Lester ; aceatia ctiga
bine, ajutandu-1 din cand In cand i pe el, dar cu toate staruintele lor nu
izbutesc sa-i scoati batranului din cap mania de a cauta aur, singura lui
nadejde de a se imbogati.
Aceasta este, infatiaata foarte schematic, latura sociala a romanelor
lui Caldwell. Totdeodata, aceasta este ai latura bufona, caci e necesar de
stint, operele acestui scriitor se caracterizeaza printr'o unitate bilaterala
ERSKINE CALDWELL
63s
de ton, trecand cu o usurinta bruscii, dela caracterul burlesc la cel tragic,

transformand in mod neprevazut farsa in drama,.
Ty Ty Walden din Pogonul tut Dumnezeu i Jeeter Lester din Drumul
tutunutui Bunt doua, personagii cu multe asemanki. Amandoi sunt legati
de pamant i fiecare sperit sit &ease& ceva pentru a sciipa de mizerie:
unul aur, celalalt un imprumut pentru seminte. Ei sunt obsedati de aceste
idei si tot ce se intampla i jurul lor, drame, morti, violuri, savksite sub ochii
lor, nu au nici o importanta. Amandoi aunt copii unor familii cu destine similare. Ty Ty este tatk a trei fete, una mai frumoasit decat alta avand i o
nora, care le intrece pe toate. Darling Jill, Rosamond si Griselda sunt cele
trei femei dupa care alearga toti barbatii, fad, a mai tine seam& de morala
sau inrudirile de singe, mitnati de o sete implacabilii de aii satisface instinctele. Jim Leslie o pandeste pe Griselda, cumnata lui, i in cele din urmit
e omorit de Buck, sotul, care pentru a-si pastra nevasta 1i ucide fratele.
Whill Thompson, revolutionarul dela fabrica de filatura, se culd, cu Darling
Jill, cumnata sa,
i twit& aceasta cavalcada a instinctelor se petrece
sub ochii batranului Ty Ty, a carui mahnire este aceea ca nu se mai poate
bucura si el de avantagiile tineretii.
Aceleasi lucruri se intampla si in familia lui Jeeter Lester. Acesta o
daduse pe Pearl, fiica cea mai mid si mai frumoasa, in varstit numai de 12
ani, dupa, lucratorul Lov, dar fata refuza obIigaiile matrimoniale. Lov a
venit sa se planga socrului sau, dar acesta, ademenit de niste gulii din sacul
lucratorului, a lasat-o pe fiica lui mai mare, Ellie May, sa-I seduca pe Lov,
numai pentru a-i fura guliile i a-si potoli foamea cu ele.
Bizara asemanare dintre cele dolt& romane merge si mai departe. In
Pogonul tut Dumnezeu intalnim figura burlescii, a lui Pluto Swint, un tip
solid, cu un pantec enorm si de o prostie crasit, candidat in alegerile pentru
noul f3erif ; acesta este indragostit de frumoasa i indracita Darling Jill,
care-i prornite mereu ca-I va lua in casatorie cand a Ii va mai scade burta *.
In .Drumul tutunului intalnim figura sorei Bessie, predicatoarea cu nasul
turtit, mat& si in vecinicit gotta), dupa barbati, care, in cele din urma, Ii
seduce pe adolescentul Dutle, citruia Ii cumpara, cu banii stransi din daniile
oredinciosilor, un automobil cu trompa de clacsonat, numai pentru a-I decide
sit se insoare cu ea.

In felul acesta, mediul, actiunea i personagiile din cele douit romane
ale lui Caldwell evolueaza parole], aproape panit la identificare. Problematic&
este aceeasi: starea de paupertate a oamenilor, iar anecdotica se sprijina

pe aceettai lume, descrisa realist, a amoralismului si a erotismului, ce umple
cele mai frumoase pagini i caracterizeaza intreaga literature', a lui Caldwell.
Pentru a se fixa mai bine fizionomia acestei literautri, Caldwell a fest

comparat de unii critici cu Rabelais, in ce priveste prezentarea burlesca a
personagiilor sale, cu Lawrence in ce priveste erotismul du violent Ili

brutal, si cu Zola in ce priveste infittisarea conditiilor material() de viatit
a oamenilor sai. In privinta iruptiei tragicului din capitolele finale ale romanelor sale, el do, alaturi de compatriotul au O'Neill. Adevarul ca timrul
636
romancier american, robust si indraznet, Ii egaleaza pe toti acestia in multe

din paginile sale i uneori chiar Ii depaseste.
Ca sit ajunga aici, romancierul a acumulat o experienta bogatit i divers,
forrnandu-si o vocatie epic& viguroasa, din care s'a nascut o opera coloratit,
picaresca, osciland intre bufonerie i tragism, realizata, pe mai multe game
cu aceeas'i stralucire.
Existenta pitoresca a scriitorului pare a fi o garantie a soliditatii operei.
Astfel, Caldwell, dupit ce si-a prsit carninul parintesc, smulgandu-se de
sub aripa pastorului, i clupit o scurta trecere prin Universitatea din Virginia,
unde a inteles ca stucliile universitare nu-i pot oferi lectii mai mari decat
viata, a practicat cele mai eterogene meserii; a facut catva timp gazetarie,
a lucrat apoi inteo fabric& de uleiu, a fost pe urmil colector de bumbac in
Tennessee, a servit noaptea in restaurantul unei gitri, a facut critic& literal%
la un ziar din Texas, a fost jucator de foot-ball profesionist inteo echipa
din Pensylvania si a indeplinit functia de masinist inteun teatru burlesc

din Philadelphia, de unde si-a insusit inclinatia dare viziunea scenica, ce
se observa in romanele sale, dintre care unul, Drumul tutunului, 0.1-a adaptat
singur pentru scena.

Cu o astfel de experienta vast
i pitoreascit, nu e de mirare ca Erskine

Caldwell sit fi dat dela inceput opere care au atras dinteodata atentia asupra
lui, asigurandu-i un succes net de critic& EA public. In romanele lui nu transpirii ins nirnic din aceasta experienta variatii. In aceste romane trieste
omul american cel mai specific, micul fepnier, stapanit de forte rudimentare
si condus de o psihologie confuza, dominatit de glasul ascuns al instinctelor
si de predicele bigote ale pastorilor. Prototipul acestui om este bittranul
Ty Ty. Dupit toate peripetiile cornice, dupa scenele de o sexualitate patimastt, ajungand la incesturi, sau dupit desnodmintele tragice din familia
lui, unde fratii se omoaril intre ei pentru o femeie, Ty Ty, unul dintre cele
mai specifice personagii ale lui Caldwell, reprezentitnd in acelasi timp pe cei
mai specifici oameni ai Americei de dincolo de lumina reflectoarelor sau
de umbra sgarie-norilor, ajunge la urmittoarea filosofie personalit, pe care
si-o exprimit sincer i Benin in fata cadavrelor fiilor ski: a Ni s'a tras, cum
ear spune, un renghiu teribil. Duntnezeu ne-a fdcut cu trupuri de animate,
pi pretinde sd ne purtdm ca oamenii. Dar asta nu merge. Dacd el ne-ar fi
feicut afa cum suntem fi nu ne-ar fi numit oameni, cel mai ticdlos dintre
noi ar ,sti cum sd se poarte. Un om nu poate 8d trdiascd ina in pace atunci
c4nd simte ce este in el, ci and ascultd de sfaturile pastorilor. El nu poate
a le facd pe ansdndoud dinteodatd, dar poate a facd una sau alta. Omul
poate a se poarte aim cum e fdcut a se poarte, asculand vocile dinkiuntrul
lui, sau poate a se poarte afa cum spun pastorii, insd rdmIlsind mort
let
inlduntrul
D. Filosofie simplistit de om care nu cunoaste alte complicatii in afarit de complicatiile reale ale vietii: foamea, dragostea, moartea,
Dumnezeu.
Erskine Caldwell este romancierul unei asemenea umanititti in care instinctul invinge toate celelalte forte morale sau materiale, facand ca in sour-
ROMANCIERUL HENRY JAMES
637
tele clipe de bucurie fizic& omul fig uite mizeria din jurul lui i s5, priveasci
fenomenele esentiale ale vietii drept fenomene tot atat de simple 0 naturals
ca i cresterea unei recolte, sau pustiirea ei de un incendiu sau un uragan,
nenorociri care, de altfel, se imbin& cu celelalte nenorociri din viata personal& a acestor oameni.
PERICLE MARTINESCU

Munti i dealuri, cmpii Intinse, ape tumultoase, ce II taie drum printr'o
vegetatie bogati. Fagi arimii, pini ce In amurg par albastri, biserici 11161t&ndu-si turlele drept spre cer, lilac i iasomie, ulmi din care pasarile Ii
spun antecul cand ziva moare, acesta este peisajul Nouii Anglii, unde pietrele vechilor cimitire mai pomenesc i acum numele primilor pionieri, veniti
sa gaseasci libertatea pentru credinta kr 0 sit due& acolo viaa severa,

in care munca faro, preget i puritanismul moral aveau
sa carmuiascil atita vreme. Din noua Anglie a pornit i acea activitate industrial& care a contribuit atat la lurirea Americii moderne, dar i o bogat&
via culturala, In centrul direia avea s stea Boston. Aici se naste Transcendentalismul lui Emerson 0 Hawthorne. In padurea dela Walden, Thoreau,
disciplinata, mut&
va cituta in natur& adevirata bogatie. La Harvad, Longfellow va aerie

poeme i epopei. Tot din Noua Anglk pureed istoricii Bancroft, Prescott
Parkman, pictorii Gilbert Stuart 0 John Copley, cei doi presedinti, John
Adams 0 John Quincey Adams, ca 0 Daniel Webster, Whittler, sau progresista luptatoare Harriet Beecher Stowe. Familia James, tatill i cei doi fii,
apartin i ei tot Nouii Anglii, dar vor fi aproape si de Europa, iar experienta
qi viziunea lor, va depsi mediul de obtasie, care totusi are insemntate In
ci
formatia kr cultural.
Henry James tatal, coboara dintr'o familie de origine irlando-scotiana.
Si el ea ati ali locuitori ai Nouii Anglii a cautat o religie idealL Dtp5, doi
ani la facultatea teologica din Princeton, renunti la cariera eclesiastica.
Adept al lui Swedenborg, s'a cufundat in studii filosofice i si-a satisfacut
setea de cunoastere prin numeroase c&15,torii In Europa. Fiii acestui Henry
James, William James, filosoful, 0 Henry James, romancierul, au fost puternic
inr&uriti de tatal kr.

Henry James s'a nascut la 15 Aprilie 1843 la New-York 0, ca c fratele
siiu William, va fi tovaras nedespartit al tatilui su. Educatia tinerilor
James s'a facut la intkaplare, dar spre folosul lor. Intre 1855 0 1860, cei doi
vor urma scoli la Londra, Paris, Boulogne, Geneva 0 Bonn. Vizitarea

atAtor orace i contactul cu oameni atat de diferiti, le va ascuti spiritul de
observatie i cunoasterea de oameni. In 1860, cei trei James se inapoiaz5,
In Statele Unite, stabilindu-se la Cambridge, bang& Boston. Fii se inscriu

la celebra Universitate Harvard. Henry va studia dreptul, iar William medicina. Henry va aprofunda cultura Nouii Anglii i spiritualitatea puritana,
REV1STA FUNDATULORIREGALR
638
pc care Insa o va depilei, iar William James va ajunge la rstiinta ei mai ales
la filosofie. Henry James se pasioneaza pentru literatura. El nu-ei ascunde
admiratia puternica pentru Hawthorne, deei romantismul inteadevar excesiv
al acestuia era criticat. Influenta Inaintaeului se va simti in primele romane
ale lin Henry James, in special tema moil:1i, care apare in multe dintre cartile
sale. Cercetarea spiritului omenese insa devine din ce in ce preocuparea
noului romancier american.
Prime le scrieri ale lui Henry James apar In revista a The Atlantic Monthly, it,
din Boston, care a continuat indelunga vreme sa-i publice nuvele ei apoi
romane. Vechea civilizatie europeana, traditiile te poate ei gustul pentru
calatorii, sadit In sufletul lui Inca din anii copilariei, il fac sa pariseasca
Lumea Nona,. Din 1871 se stabileete in Anglia, de -uncle calatoreete mereu
In Franta ei in Italia, locuri ce-i vor servi de decor pentru romanele sale.
Deed vizitele In Statele Unite aunt din ce In ce mai rare, legaturile cu America au ramas mereu puternice. Cartile sale apareau aproape in acelaei timp
la Londra, la New Yolk ei la Boston. Cauti si contopeasca traditia literaturii
franceze si engleze, aril ea sa-ei piarda individualitatea F)i trasitturile moete-
nite din literatura americana. James a incercat necontenit ea impace acel

cod puritan al moralei Nouii Anglii cu ideia lui despre viata ei traditia europeanii.
In timpul indelungilor ei deselor calatorii a avut posibilitatea sa-ei Imbogateasca observatia aces observatie care joaca un rol add de puternio
In opera sa literarii. Acei spectatori pe care li gasim aproape in toate romanele,
ce In permanentii observa, tac ei asculta, nu actioneaza, niciodata, toti acei
Rowland, Mrs. Ti istram, Maria Gostrey, Fanny Assingham, nu sunt decat
imagines autorului.
Pe la 60 de ani se instaleaza in acel lee unde trecutul vorbeete la fiecare
pas cu prisosinta de oameni ei fapte, duse, aea cum e in toata Anglia
la
Rye. Aici se impricteneete cu G. I. Chesterton, in casa ciruia intalneete pe
Hillary Balloc. In acest timp, din scrisorile sale se desprinde interesul ce-lpurta tinerilor scriitori de atunci: Hugh Walpole, Compton Mackenzie, H. G.
Wells, si acel poet atat de cultivat, arzator, realist, ce moare la Dardanele
Rupert Brooke.
Sociabil, binevoitor, totuei James era un retras cu o bogata viata interioaril. Pentru cei ce nu-I cunoeteau, aparea rigid, distant, snob. Iar In spre
batranete, cu gulerul lui tare, cu palaria inalta, cu jacheta neagra, extrem
de politicos rsi conventional, inspira un profund respect. Chestiunile psiho-
logice, relatiile dintre'oameni, erau pentru el nesfareite subiecte de discutie.
Opera literara a lui James este foarte vast --. critici, nuvele, scrisori,
romane. Iar dad, primele carti stint izvorite dintr'o lung& observatie, celelalte aunt produsele unei vieti interioare foarte bogate, in care autorul se
cufund mereu, gasind nesfareite posibilitati de creare artistica. Fragmente
din observatiile din primele scrieri apar ca simboluri ale vietii interioare
ce o desvalue in romanele de mai tarziu. Imaginatia, care in carti ca 4 The
639
Golden Bowl I, joaci un rol atat de puternic, provine dintr'o observatie

anterioara a realitatii. Dintoate romanele se desprinde conflictul intre dorinta
de a se adanci in experienta, in actiune, i hotarirea de a rimane un spectator.
.Acea preocupare a lui James de a prezenta o viata, fara actiune, o viata de
observatie i asteptare, apare in carti ca 4 The Beast in the Jungle * uncle
autorul descrie o viata omeneasca ce e o continua asteptare in care
nu se intampla nimic. 4 The Altar of the Dead e existenta a doi oameni
ce Bunt in asteptarea morii. Iar acelui Strether din t Ambasadorii *, care In
calatoria lui la Paris ii dit seama c n'a trait niciodata,-ca nici macar n'a incercat sa lupte cu viata i atunci vede tot ce a pierdut, nuzi ramane decal o
asteptare tarzie. Intreaga carte e o viziune a vietii pierdute. o Madona Viitorului i oPelerinul Pasionat* aduc in paginele kr efectulcoplesitor al Europei
asupra calatorului american. In carti ca 4 Roderick Hudson * se vede dorinta
autorului de a crea personaje, care in viata, sa fie artisti. Dacii, 4 Madame
de Mauves i e povestea unei idealiste americane stapanita de ambitii romantice, 4 The Spoils of Poynton to este o adevaratit opera de arta, provenita
dintr'o aerie de episoade puternice si violente.
Cartile din perioada mijlocie, ca 4Secretul lui Maisie*, i Varsta Ingrata *,
4 Elevul *, prezinti Invluite bate() puternica fantezie refulari sentimentale.
Eroii acestor caiti aunt sbuciumati de conflicte interioare.
Americanul * este o carte de maturitate, al carei mecanism aminteste
literatura elizabetana.
t Principesa Casamassima * evoaca un roman de calibrul unui Dickens
sau Thackeray. James Infatiseaza in colori vii i puternice scene din Londra.
Iar descrierea vietii acelei Miss Pynsent e miscatoare. Personajele aunt

extrem de interesante i reale. Atentia cetitorului se opreste in special
asupra lui Paul Muniment, adeviratul tip de revolutionar, complet identificat cu cauza sa. In prefata autorul spune: Ceea ce doream In special sa
evidentiez, era ignoranta societatii, care abia intrezareste cate ceva din tot
ce se petrece in jur, abia banueste i incearca a uite tot ce ar putea turbura
calmul obisnuit al vietii I. Din aceste cuvinte se vede ca mai bine cleat
multi dintre oamenii de stat i dintre economisti, James a avut acel presentiment al luptei de clasit ce nu putea sa mai Intarzie. e Americanul *,
4Principesa Casamassima* i s Roderick Hudson * aduc in paginele lor moartea
unei societati.
4 Daisy Miller a, carte de mare succes, a reprezentat pentru mult timp
tanara fata americana exuberanta, naiv, virtuoasi, totusi uitand complet
conventiile sociale. In sfarsit e The tragic Muse * este ultima carte din aceasta
epocii de observatie. Dupit ce incearca fara mult succes s aerie teatru,
James va cants, subiectele in viata sa interioara, in experientele sale.
James venereaza in viata Arta, si s'ar putea spune ca in arta venereaza
Viata.
In cele trei mari romane scrise dupi 1900, 4 The Wings of the Dove *,
4 The golden Bowl *, ai The Ambassadors s, personajele au o inteligenta
fatal& i fiecare li urmeaza calea destiriului. Subiectul este bazat pe desvol-
640
REVISTA FUNDATIILOR_REGALE
_Urea unei situsatii foarte simple. Desnodamintul apare imediat cetitorului.

Fiecare personaj lns afl, incetul cu incetul, care e situatia si atunci
te intrebi care va fi atitudinea lui fati de desfisurarea logic& a imprejuririlor.
Maggie, Mil ly i Strether emit personajele virtuoase ale lui James, ce
apar complet izolate de mediul inconjuritor. Viata kr e desfacuti de viata

obisnuiti. Adesea mor pentru a nu trii viata moart5, a unor oameni vii,
dar care sunt morti in ceea ce priveso valorile morale. In sufletul acestor
personaje este un permanent conflict, tocmai pentruc Ii dau seams, c5,
sunt separate de viati. Autorul ne infitiseazi doui lunli cu totul deosebite
o lume obisnuiti cealalti o imagine a frimintrilor sufletului 85,u,
un vis simbolic. In aceste ultime cirti James intrebuinteath o fantezie minunat, o imaginatie bogat5,, ce par co, se confundi cu realitatea.
e The Sense of the Past * aduce obsesia timpului trecut, at5,t de caracteristici unei intregi scoli a literaturii moderne, care aminteste in special de
Proust. e The Ivory Tower * reprezint5, o cunoastere a prezentului i o incursiune in viitor.
CalitiIo operei literare a lui James trebuese cautate in adincul sufletului siu, in umanitatea sa i in acel dar de profund5, intelegere. Tocmai aici
este marea art a lui James, de a fi creat o viati interioari vie si reali. Per-.
sonajele triliesc nu numai inteo lume real, dar si intr'o lume a kr proprie.
Titlurile romanelor reprezinti simboluri, ce cuprind in ele intreaga desf5,surare a subiectului. Ceea ce se desprinde puternic din cirtile lui James, este
acel destin ce urmireste pe oamenii niL Eroii lui James aunt mai curnd
simboluri ale tipurilor care le reprezinti, dupi cum in Shakespeare personagiile nu stint oameni pe care i-ai putea intilni in fiecare zi, ci simboluri reprozentind in forma kr cea mai semnificativi oameni reali. Romanele lui sunt
pline de poezie, adesea impletite cu elemente dramatice.
In primele cri stilul e simplu, ca mai apoi s5, devie complicat i poate
uneori putin obositor. James kali, revolutioneazi romanul prin felul de a,

prezenta decorul i relatiile intre scena descris i desvoltarea emotionali
a caracterelor. Riminind credincios romanului realist si psihologic al lui
Stendhal, infaliseazi o lume pentru realizarea cireia a, ficut uz de toati
fantezia, care este darul siu eel mai puternic. Scriitor subtil i profund, James
Ii duce la capt ideile cu multi griji de exactitate l cu multi minutiozitate.

In 1915, in semn de protest in contra politicei americane de a nu sustine
dela inceput pe aliati in contra Germaniei, in care vedea o distrugitoare

a civilizi4iei, devine cetit,ean englez. Regele George al V-lea il decoreazi
pentru serviciile aduse in operele de ajutorare belgiene i franceze. In Februarie
1916, moare la, Londra.
Opera literati, a lui Henry James, izvoriti din bogitia sufletului siu
si din aces observatie strlucitoare a societitii, e un dar mai mult in lungul
sir de daruri oferite lumii de marele popor american.
ADINA ARSENESCU IAMANDI
MAURICE NADEAU: < HISTOIRE DU SURREALISME*
641
MATJRICE NADEAU:
HISTOIRE DU SURREALISME"
(Aux Editions du Seuil
Collection 4 Pierres Vives * Paris 1945).

Le surralisme est-il le communisme
de genie? n.
Suprarealismul ramane cu toate indoielile i renegade curente in

centrul preocuparilor permanente de poezie. Nu apare astazi un mare poet
care a& nu marturiseasek in moduri diverse, contactul lui cu aceasta modalitate sensibilk nu exista preocupare modern5, de art& obiectiv& care
sa nu recunoasca suprarealismului drepturi, privilegii i cuceriri.
Oricat de aparent blindata ar fi ignoranta i oricat de manifest, irespectul
pentru suprarealism, se simte totusi vointa i forta acestuia de a persista,
peste moda, coa1 literara eau simple negatii potrivite. Dialectic, suprarealismul nu poate deveni masur de inertie, pentruca substanta lui, at& in
insasi posibilitatea de libertate permanenti. Cei ce se departeaz& de el o fac
numai aparent, cei ce 11 reneg5 11 iubesc, cei ce ii ascund, 11 proclamk Supra-
realismul ofer& observatorului modern prilejid psihologic de a constata

Om& unde merge contradictia in viata poetica, unde sMrsesc poetii cu certitudinile, cu o mesagiile * lor, de uncle incepe bunavointa lor de sinceritate,
de existent& eliberat. Am auzit pe unul dintre cei mai presupu0 reprezen-
tativi scriitori europeni cu mesagii organizate s't primite ca adevarate

decrete ale certitudinii cum recunostea, in particular, total): valoarea
violent& si umani a suprarealismului. Mai mult, acest antreprenor al adevarurilor clasice, credea cu discreto, anticipatie c& viitorul poeziei este
in fond acela al suprarealismului. Tragismul acesta va apartine orickui mare
poet care are inspiratia sit se nasal, de acum inainte. Suprarealismul dureazit
pentruca in forme devenite, el face parte din insus't universul nostru moral.
Evident cit multe din o dogmele s lui vor &Idea, multe din retetele hd se vor
preschimba. Primenirea nu inseamnit insa moarte, ci dimpotriva, posibili-
tate, viata regasita, existent& revirginizatit. Exemplul definitiv 11 ofera

Henri Michaux cel mai reprezentativ poet de azi care a pastrat suprarealismul, lepadandu-se de multe din accesoriile lui formale, traind in insisi
substanta suprarealismului, care e aceea a libertittii, adica a pcii s&varsite
oontinuu, dace', ar fi s5, folosim expresia lui Huxley.
Cartea de care ne ocupam este a unui tb,nar. 0 carte de debut. Fifa

sgomot, far& procese teribile. 0 carte utilk care reconstitueste in timp
experientele suprarealiste, substituind comentariul, faptelor propriuzise.
Maurice Nadeau Ii ia sarcina de a povesti, degajat, si de a infatisa cu onestitate cuceririle succesive ale suprarealismului francez. Initiativa lui este
necesarli pentrue5, informeazit, este salutar& pentruca marturiseste prestigiul
gras al lucrului facut intaia oara. Prima istorie a suprarealismului nu vrea

so, arate Ins5, c5, suprarealismul a devenit valoare istorick Lucrul acesta are
11
642
grija sa-llamureasci i autorul, cand, intr'un avertisment explicat*vorbe0e

despre permanenta suprarealismului, ca transcedere a realului i chiar a lui
insuai. Autorul a voit doar sa, informeze, sit invite cetitorul la retrairea
unei experiente, consumata intr'un timp limitat. El a avuf ocazia sa cunoasca
O sit traiasca in preajma lui Breton, in timpul celui de al doilea razboiu
mondial. S'a bucurat de prietenia lui Benjamin Perot, caruia de altfel i-a
Ii dedicat studiul. A primit sprijinul (sfaturi ai bibliotecit) lui Georges Hugnet
O Raymond Queneau. S'a intretinut cu Michel Leiris, Jaques Prvert pi

J. A. Boiffard. A luat suprarealismul in serios.
Planul lucrarii este divizat in patru mari paiti, care incearca s cuprinda
O sa defineasca intreaga desvoltare a suprarealismului, ca moment de literatura : prima se ocup5, cu perioada de elaborare, a doua cu perioada dintre
1923-1925, pe care Maurice Nadeau o numeste, pe drept, eroica, a treia
parte trateazo, despre epoca 1925-1930, epocii de referinte i codificari
asupra suprarealismului, in sfarsit, ultima cuprinde perioada de autonomie
a sukarealismului, intre 1930-1939. Impartire de atribute sproximative,

diviziunea aceasta nu e totusi lipsita de justete, de perspectiva meritorie
asupra miscarii. Dimpotriya, ori de cate ori, intr'o opera care presupune
continuturi atat de refractare ca acela al suprarealismului, gasim accentuate,
b vointa evidenta de a sistematiza, procedeul nu ne mai apare atat de stereotip, iar recursul la ordine survine ca o binefacere.
In prima perioada, aceea pe care Maurice Nadeau o pune la baza elaborarii suprarealismului, st, prestigios i plin de raspunderi, razboiul. Cadrul
lui de destindere, care a usurat progresul tuturor rasturnarilor, infrangerea
logicei, aparitia lui Freud si a lui Bergson sunt invocate de autor cu suficienta circumstanta. Mai mult, Nadeau pregate0e un fel de tablou convulsiv
0 radical al tuturor valorilor sguduite de noui experiente, penfru ca aparitia
suprarealismului s survina firesc. El ne introduce direct in anul 1917, cand
poetii noui desavarseau doll& razboaie: unul in transee, evident 0 national,
altul intim, revolut 0 asocial. E vremea manifestului-program, semnat de
Apollinaire in L'Esprit Nouveau, in care se regasesc visurile unei generatii
intregi, Breton, Aragon, Eluard, Soupault, Pret. E vremea intalnirii de

extraordinare consecinte dintre Breton 0 Jacques Vach, vremea lui
Cravan s dezertorul celor 17 natiuni 6, vremea primelor reviste favorabile
artei moderne: 6 Sic s a lui P. Albert-Birot i eNrd-Sud a lui Pierre Reverdy. Tin nou moment esential pentru literatura nouti, momentul
Dada, e infatisat cu multe amanunte i suficienta intelegere de catre autor.
Dela sosirea lui Tristan Tzara la Paris in 1919, in deosebi, arta modern&
incepe sa se manifeste mult mai accentuat. Tzara continua la Paris spectacolele sale provocatoare dela Zurich 0 imprima fenomenului artistic un suflu
de mare revolutie. Buletinul Dada din Februarie 1920 strange laolalta pe

Francis Picabia, intors din America, Aragon, Breton, Ribemont-Dessaignes,
Eluard, Duchamp, Derm'e, Cravan i proclama pentru ca sa se tie: (( Les
vrais dada sont contra dada Tout k monde est directeur de Dada. Redam cu
acest prilej un manifest al lui Aragon, pe care il socotim i noi ca i autorul
acestei istorii a suprarealismului edificator pentru intelegere i concluzii ,
MAURICE NADEAU: 4 HISTOIRE DU SURREALISME
643
mai ales a el nu a figurat pftn azi in nicio referinti despre suprarealism:

a Plus de peintres, plus de litterateurs, plus de musiciens, plus de sculpteurs,
plus de religions, plus de republicaines, plus de royalistes, plus d'imperialistes,
plus d'anarchigues, plus de socialistes, plus de bolchevigues, plus de politigues,
plus de proletaires, plus de democrates, plus de bourgeois, plus d'aristocrates,
plus d'armees, plus de police, plus de patries, enfin assez de toutes cat imbe-
cilits, plus lien, plus rien, rien, BIEN, BIEN, IUEN s. Dada atacti arta
oficialii, neag i acuz. Revistele lui Picabia 391* 0 e Canibali * invoc5,
scandalul, acelea ale lui Eluard 4 Proverbe ci s L'Invention et Proverbe
rimin in cercul permanent al poeziei. Dar ruptura intre Breton si Dada
incepe si se schiteze. Maurice Nadeau o pregtitecte, insist asupra ei, o subliniaz5 pentruc5, seranificatiile ei aunt mari. In 1922, Breton convoac5, un
* Congres international pentru determinarea directivelor i apararea spiritului
modern *. Tristan Tzara refuza si ia parte. Pe de alt5, parte, Breton si Peret,
Eluard 1;4 Massof aunt rn primiti la o reprezentatie a lui Tzara din Iulie
1923. Breton se sepath. El denunt5, dadaismul ea simpl5, modalitate literal*
care ci-a filcut din negatie un fals blazon. Cu noua eerie a revistei 4 Litterature a mars 1922juin 1924, Breton nu mai are nimic comun cu dadaismul,
In acelasi kc care stabilecte fazele de elaborare ale suprarealismului.

Maurice Nadeau nu uito, s pomeneasc5, si de acele spirite care au anticipat
aceast5, miscare, tnainte de nasterea ei. E vorba de precursorii suprarealismului, sau de 4 excitatorii * lui, cum ii numeste, aproape impropriu, autorul
lucarii. Plecand dela poezia conceputil ea activitate a spiritului * (dupa,

definitia lui Tzara din 1934), Nadeau face in acest sens un examen aplicat,
onest, sustinut de texte circumstantiale. El ne intretine cu forte reduse
de convingere asupra gustului suprarealistilor pentru poemele anonime
din evul mediu, asupra romanului negru a din secolul al XVIII-lea (in deosebi
Walpole si de sigur, Marchizul de Sade), se oprecte apoi in romantism (Petrus
Bares si mai cu seamil Nerval), trece apoi la Baudelaire din a Scenes parisiennes *, la Jarry, la Rimbaud si Lautramont. Examenul e relativ, puterea de
relatie scilzut5,. Autorul se multumeste sii, indice si nu informeaz5, cu pasiune.
Vocatia lui e ostentativ istoricistii.
Perioada a doua, aceea a eroismului suprarealist, e deschis5,, de Maurice

Nadeau, cu un capitol binevenit i necesar despre faimoasele a epoce
ale somnului a pe care suprarealistii le-au construit eu toati vointa lor de a
se depisi. Maurice Nadeau o spune clar cand afirmii: a Ambitia swarealiftilor
nu este Wa fondeze pe ruinele dadaismului o noua estetica. Suprarealismul este
conceput de catre fondatorii lui, nu ca o noua fcoalci artistica, ci Ca un mijloc
de cunoqtere, En particular, a continentelor care pdna aci, nu fuseserd sistematic
exploatate: incomtientul, miraculosul, visul, nebunia, Write halucinatorii

intr'un cuvdnt, &al se adauga aici fantasticul i miraculosul risipite in lume,
inversul decorului logic a. Dupit aceastg introducere, mai mult simplist5,
cleat elm* la noile mijloace de existenti ale suprarealismului, autorul se
opreste bazat in deosebi pe studiul lui Aragon a Une vague de rgve* la
textele automatice, visate sau treze, nocturne sau diurne, ale lui Ren Crevel
si mai ales Robert Desnos. Mereu, prestigiul informatiei. 0 singur5, frazii,
11.
644r,
adecvat5,, pang aci, materialului studiat: aceea care il face pe autor s constate cit e de ce moment, le surrealisme peut se vanter d'avoir fait mauler a
des limites infinies, lea frontieres de l'homrne *.
Mai departe, intr'un capitol care studiaza fundarea insi a suprarealismului, Maurice Nadeau incearc5, un portret al lui Andr Breton, din care nu
reOnem decat aceasta observalie: e Ce n'est pas le respect qu'il demande mais
le serieux dans l'amoura. In ceea ce priveste fondarea propriuzisa, oficiala, a
aceasta aparline anului 1924. Cuvantul fusese gasit de Apollinaire;
Ivan Goll incercase si el o definiie i un manifest suprarealist, ins&

paternitatea trebue oferita numai lui Andr Breton, care lanseaza prinml
sau t Manifeste du surrealisme si care asigurii grupului un sediu permanent
Le Bureau de recherches surrealistes 15 rue de Grenelle precum i un organ
4 La revolution surralistes.
Maurice Nadeau expune apoi coqinutul fiecarui numar din
Revue
construeste in felul acesta o

Bursa, daca nu prea inedita, in oHce caz eficace pentru multe explicaVi.
Unele lucruri par astazi amuzante, pentrucii In perapectiva noastra de a le
judeca a intervenit timpul cu modificarile, negatiile i inconsecventele lui
si ale oamenilor. (Cat de stranie ne apare astfel polemica, purtata de Aragon
cu redactorul comunist al revistei e Clara Jean Bernier, pentru lucruri de
care astazi e mai convins decat toti urmasii mentalitaVii dela 4 Clartd! *).
Mai folositoare
prin faptill ca nu a fost publicata pilna acum nicieri
surrealistes, stabileste date, indica procese
ni se pare ins5, aceasta 43 Declaration du 27 Janvier z 1927, care i-a fost comunicata autorului de &litre Raymond Querneau i pe care o reproducem i noi
tocmai pentru calit4ile ei de mai sus:

1. Nous n'avons rien a voir avec la litterature. Mais nous sommes fres
capable.% au besoin, de nous en servir comme tout le monde.
2. Le surrealisme n'est pas un moyen d'expression nouveau ou plus facile,
ni mime une mtaphysique de la posie. Il eat un moyen de liberation totale de
l' esprit et de tout ce qui lui ressemble.
3. Nous sommes bien decides a faire une Revolution.
4. Nous avons accole le mot de surrialisme au mot de Revolution uniquement
pour montrer le caractire desinteressd, dtach et mime tout a fait desespr de
cette revolution.
5. Nous ne pretendons rien changer aux erreurs des hommes mais nous
pouvons bien leur dmontrelola fragilite de lova pensees et sur quelles anises
mouvantes, sur quelles caves, ils ont fix leurs tremblantes maisons.
6. Nous lanons a la societe cet avertissement solennel. Qu'elle fasse attention a ses ecarts, a chacun des faux-pas de son esprit, nous ne la raterons pas.
7. Nous sommes des specialistes dela Rvolte. It n' est pas un moyen d' action
que nous ne soyons capables au besoin d' employer . . .

Le surrealisme n'est pas une forme poltique. 11 est un cri de l'esprit qui
retourne yera lui-meme et est bien decide a broyer dsesperement ses entraves.
Et au besoin par des marteaux materiels.
Aceasta atitudine care concepe valorile revolutionare implantate in

viala tnsi, va faoe ca suprarealismul s5, tread+, printr'o seama de crize,
MAURICE NADEAU :
HISTOIRE DU SURREALISME
645
dintre care unele cu urmari grave. Autorul istoriei suprarealismului cla

dovada in aceste delicate EA dificile momenta de o superba obiectivitate.
Preocupat de fiecare ipostaza, de fiecare confluenta dintre politic si poezie,
el pastreaza o fericiti rezervii de interpretare, Mara si vorbeasca faptele

insasi. Este poate partea cea mai pozitiva din intreaga lucrare.
Primele vointe de aderare la fenomenul politic ale suprarealismului se
ivese in preajma razboiului din Maroc. Burghezia liberalist& VA strange
randmile i posibilitui4ile ei conservatoare in jurul notiunilor batrane pi
cunoscute, de patrie, familie, religie, etc. Suprarealistii se vad amenintati
de aceast5, falsa at union sacr
i ea reprezentanti ai revolutiei totale, ei
mama o apropiere de comunism, Pretextul e prilejuit de rizboiul Marocului,
sari luptatoare pentru cauze juste de libertate i autonomie. Points, de apropiere intr'o lupta comuna nu se confund5, cu o aderare ci numai cu o valabila
colaborare. Ia nastere in felul acesta un acord intre a Clarte*, * Philosophies *
(care apartinea lui Henri Lefavre, Georges Politzer, Georges Friedmann si
Pierre Morhange, nedeveniti comunisti) si s Correspondance , revista suprarealist% belgiana, sub conducerea lui Camille Goemans si Paul Naug. Impotriva aparatorilor S patriei i desigur s in pericol , manifestul coneret al
acestui acord spunea lucrurilor pe mime: s Plus eicore que le patriotisrne qui
est une hysterie comme une autre, mais plus creuse et plus mortelle qu'une
autre, ce qui nous repugne, c' est l'idee de Patrie qui est vraiment le concept
le plus bestial, le moins philosophique dans lequel on mak de faire entrer
nostre esprit *.
Autorul trece apoi in revista cu referinte minutioase toate ueintelegerile unei colaborari efective intre grupul Clara i suprarealisti. Acestia
din urma nu concep sa ramanti o anexa a revolutionarilor, care pun inaintea
valorilor spiritului, pe acelea sociale EA economice. Breton vrea sa pun&
suprarealismul in serviciul revolutiei, dar sa nu 11 sacrifice acesteia. Nici
unii nici altii nu ajting insa la o ruptura definitiva i fiecare admite schimbari
de colaborare in reviste reciproce. Aragon, Eluard, Pret, Leiris, Desnos
scriu la c Clarte pana in 1927, in timp ce Marcel Fourrier EA Victor Crastre
aunt gazduiti cu ospitalitate in paginele revistei * La Revolution Surrealiste s.
Partea a treia a studiului lui Nadeau cuprinde epoca suprarealismului
intro 1925-1930, care se caracterizeaza prin aparitia operelor de bra& doctrinal% ale acestuia. Este vremea aparitiei brosurei s Au grand Jour *, a volumului lui Breton Et Le Surralisme et la peinture* (care a aparut recent inteo
n ouii EA revazuta editie), epoca celui de al doilea Manifests du surrealismes,
epoca faimosului e Traite du style* al lui Aragon, este mai ales epoca
rnarilor rupturi, disensiuni i crize din Banal micciirii. Peste toate, trece
intelegerea obiectiva a autorului, care nu exceleaza niciodata in interpretari
subtile ci magnanime dar care instrueste totdeauna cu suficienta.
Problemele imixtiunii politicului in circomferinta suprarealist5, sunt din
nou prezente prin acuitatea kr. Pierre Naville, despartit de suprarealisti

Inca dela numkul 4 al revistei, arat5, in 4 La Revolution et les intellectuels *,
cii adevkata revolutie e pregatita de valentele economice si sociale. Breton
646
REVIETA FUNDATULOR REGALE
ritspunde prin Legitime defense (1926), ridicindu-se impotriva acelora care

monopolizeazit dreptul i libertatea de a fi revolutionar. Polemica BretonNaville e numai inceputul crizei si al disensiunilor. Ea e urmatit de afacerea
pitoreascit a faimosului Ernest Gegenbach, un iezuit indragostit de o actrita
dela Odeon, care, pe punctul de a se sinucide (il parasise iubita de indata

ce instantele bisericesti 11 silisera se renunte la sutana) e salvat de prietenia
suprarealistilor. Incercand s impace suprarealismul cu crestinismul, Gegenbach sfarseste 85. denunte pe Breton ca pe incarnarea posibila a lui Lucifer.
Cu toate desamitgirile survenite, suprarealistii continua lupta. Voina
lor de revolutie e total i impicarea dintre valorile imediate i acelea ale
spiritului ii preocupi si mai aceccentuat. Pentru a nu mai fi suspectati de
indiferenta feta de actiune, Aragon, Breton, Eluard, Pret si Pierre Unik
se inscriu in partidul comunist. Neputand ins& sa schimbe vocatiile violente
ffi intime ale poeziei pe militantismul pur politic, In momentul and suprarealismul lor e considerat erezie, ei se despart cu explicatii i invittaminte.
Totusi lupta i cuceririle lor continua, desi apar rupturi, neintelegeri. Antonin
Artaud si Philippe Soupault aunt exclusi cu sgomot i publicitate, in timp ce
Desnos se indeparteazii discret. Anul 1930 termini ins& disputele cu fostii
prieteni ai suprarealismuliii fA ai lui Breton in particular. Nemultumiti de
tratamentul oferit de Breton in manifestul al doilea, toti cei lezati alcituesc
un pamflet comun de o violent& extrema, intitulat *Un cadavren, unde putem
intalni razvratirea veninoasit a lui Ribemont-Dessaignes, Vitrac, Marise,

Jaques Baron, Michel Leiris, Raymond Queneau, A. Boiffard, Robert
Desnos, eau Jaques Prvert. Tuturor ins& Breton le cla o replica majorit 0
tactica. In editia-volum a celui de al doilea manifest, el public& toath aprecierile mai vechi cu privire la persoana sa ale celor care acuzii. Acuzatorii
devin astfel acuzati. In acelasi timp ca o alt replica forte noui se
aliturit suprarealismului: Salvador Cali, Georges Hugnet, Ren Char, Georges
Sadoul, Yves Tanguy, Man Ray, acestia doi din urma reintrilnd in gratiile
lui Breton.
Epocii de rationalizare a miscarii. Breton si Eluard dau apoi la iveala
*L' Imaculee-Conception *, una dintre operele de bad', ale suprarealismului
In aceeasi vreme apoi, in care Breton pleac din partidul comunist, el face sit.
apara noul organ 4 Le Surrealisme au service de la Revolution dovedind ca
prezenta lui nu poate sit fie decal revolutionarit.
Ultima parte a istoriei acesteia despre suprarealism este cea mai bogata
in reflexii. Noi nu vom mai intra in amanunte. Sunt aici adevitruri evident
*istorice *, pe care autorul le-a infatisat cu obiectivitate i pe care noi, din
aceeasi obiectivitate, nu mai putem s le rezumitm, sit le expunem. Astitzi
istoria se face de catre oameni, asa ca orice incercare de expunere purit ar
putea fi luata drept grav i periculoasa inadvertentit. E destul a& amintim
de capitolul pe care Maurice Nadeau 11 eticheteaza simplu l'Affaire Aragon
i invitam pe cei care au posibilitatea sit se opreasca la 'el pentru ca sit
ne lamurim o multime de fapte, sit ne facem clare o sumedenie de procese,
pe care istoria artei moderne a reusit sa le confunde sistematic. Aceste simple
fapte, aceste si mai simple referinte, revizuesc mult din imaginea pe care cei
MAURICE NADEAU: < HISTOIRE DU SURREALISME s
647
mai nau4i o au despre sinceritate, valoare i moral& in arta. Dar peste toate
acestea trecem, tip cum se poate trece peste adevarurile clandestine.
Epoca aceasta ultim, pe care autorul o fixeazit intre 1930-1939, mai

aduce, in afara de toate procesele politice ale suprarealismului, experientele
paranoia-critice ale lui Salvador Dali, precum i operele de cov1ritoare
cuceriri ale lui Andr Breton # Les Vases communicants s i 4L' Amour fou a,
a dinar substanta, Maurice Nadeau o infatieazit cu suprem bunavoinla.
De remarcat este, ea peste toate desamagirile, dezertarile ci constrangerile
timpului, Andr Breton rezista singur ea un adeva'rat atlet al spiritului.

Maurice Nadeau reucecte s dovedeasca aceasta, tocmai pentruca expunerea
lui nu e cleat expozitiva.

Pretioase pentru noi sunt in deosebi informatiile pe care istoria lui Maurice Nadeau ni le oferit cu privire la perioada dintre 1938 'Ana azi, in care
timp, contactul cu Franta ci cu activitatea suprarealista in deosebi au fost
cat se poate de reduse. Sunt trecute in revista,
cu multe amanunte expozitia internaVonalit a suprarealismului, activitatea dela a Minotaure, voiajul
lui Breton in Mexic, intalnirea lui en Diego Rivera ci cu revpluVonarii mexicani (cu multe consecinte spirituale) fondarea acelei Fdration. de l'art
rvolutionnaire independents, in sfarcit activitatea lui Breton in timpul razboiului de-abia sfarcit.
Parasind Franta, Breton a aterizat la Fort-de-France, unde a regasit,
un poet suprarealist autohton,Aim Csaire, care astazi este de altfel publicat
prefatat de Breton. In Statele Unite Breton a definitivat ruptura lui cu
Salvador Dali, care a terminat ca franchist ci care devenise Inca de multit
vreme suspect prin filo-faseismul lui. In acest timp, In Franta, Breton incepuse sit nu mai fie considerat ca reprezentant al ortodoxiei supKarealiste, din
cauza serviciilor aduse de catre el radioului american, precum i din cauza
impacarii lui cu vechii lui inamici, Roger Caillois ci Georges Batailles.
Calas, care a ramas in Franta in timpul ritzboiului, care reprezenta acolo
suprarealismul intransigent ci care era primul acuzator al lui Breton, a
sfaxsit prin reconciliere.
Unul din faptele cele mai semnificative ficute de Andr Breton peste
ocean a fost conferinta lui din 10 Decemvrie 1942, Valuta studentilor francezi
dela Universitatea din Yale, cand a vorbit despre s Situafia suprareali,Imului
intre cele cloud rdzboaielconferinta a aparut de altfel recent ci intr'o brour).
Dupa ce stigmatizeaza pe marecalul Ptain, pe Hitler ci Mussolini, Breton

trece in discutie suprarealismul, constatand di el este singura miccare organizati care # a reucit sa acopere distanta dintre cele doll& ritzboaie . Interesanta ni se pare atacarea lui Breton de Julien Gracq, care, prin romanul lui.
Cliateau d' Argol , a continuat cu adevarat
experientele valabile ale
suprarealismului (Julien Gracq este pseudonimul unui tanr universitar,

care a aparut din nou in vitrinele librariilor franceze cu un fel de romanpoem suprarealist, intitulat s Un beau tenebreux ).
Breton contesta apoi mai departe, in conferinta sa moartea suprarealismului. Aceasta n'ar fi posibila cleat odatit cu aparitia imei miccari
naai emancipatoare, arena, de altfel, el i s'ar ralia cu incredere. In absenta
648
REVISTA FUNDATIILOR. REGALE
acesteia, el crede in forts, de avant-gardA a suprarealismului. (a Le surrealisme

est n d'une affirmation de foi dans la jeunesse). Breton trece apoi la istoria
propriu zis 5. a suprarealismului. El readmiri pe Apollinaire si,Freud, explica
in ce caust valoarea micrii i pomeneste cu o superioarA desabuzare de

aceia care, tradand suprarealismul, s ont demrite de la liberts
Dup 5. consideraVi asupra trecutului i dup invocarea principiilor suprarealiste, Breton oferi pilonii do gandire pentru # Prologegomenes a un Troisieme Manif este du Surrealisme *. Dupa pirerea lui Maurice Nadeau, acest
nou manifest e mult mai putin puternic cleat cele anterioare. In el se regi-
sesta intact 5. constiinla liberit a celui mai violent posedat de libertate:

Andr Breton.
Istoria suprarealist a lui Maurice Nadeau e completati cu o multime de
note, manifeste, texte din atmosfera suprarealista, diverse brouilloane si
fotografii, care refexa despre.valorile, substanta i reprezentantii suprarealismului. 0 bibliografie bine pusa la punct in ceea ce priveste operele scrise
de care suprarealisti, una foarte redusa, despre referinte la miscare. Se

simte in deosebi abuzul pe care autorul 1-a fAcut de cunoscuta antologie a
lui Hugnet. In orice caz completarile acestea desi nu organizate excepVenal sunt totusi suficient de edificatoare.
Maurice Nadeau Ii incheie lucrarea cu cateva concluzii juste, bine exprimate si suficient de sustinute. Chiar dacki, in totalitatea lor, concluziile nu
sunt originale nici nu trebuiau a fie neaparat), Maurice Nadeau dovedeste
insa intelegere bun, atunci cand afirmA cu dreptate i patetism: s Le vivrealisme n'a rien d'une entreprise religieuse. ll est pourtant is seul capable de
donner a l'homme ce que lui ont promis toutes les religions : la liberte totale de
retre dans un monde libere.
Solution possible, vidente, ne dit pas solution facile. Et les surrealistes ne
sont point parvenus a la Terre promise. Ce n'est que dans ce sena que V on peat
parter de leur chec. Mais que se taisent ces qui continuent el aligner des yens ou
et barbouiller des toiles, sans tenir compte de cette experience sans precedent,
car ii y aura toujours plus de grandeur clans le vol de Vaigle foudroyi pour
s'etre trop approche des rages, que dans la tortillement assure du ver de terres.
Pentru peisagiul preocuparilor objective de frumos, pentiu intelegere,
interpretare i examen, e istoria lui Maurice Nadeau constitue un document
de care se va tine seama totdeauna, and se va lua in discutie problema

permanentA a suprarealismului. Maurice Nadeau a devenit o Bursa' de infor-
matie peste care nu va trece niciun cercettor viitor.

VIRGIL IERITNCA
LUMEA DE AZI
ULTIMA ORA" DE MIHAIL SEBASTIAN

Ultima orei este o excelenta comedie do rnoravuri, de alura europeana,
care, jucata pe oriaice seen& occidentala, ar starni un adanc interes ai ar
recolta tot atat succes cat realizeaza In Bucureati.

0 mica inatentie, o grecala de tipar, iata centrul, In aparenta inofensiv,
In jurul caruia finul intelectual, care a fost regretatul M. Sebastian, desf5,aoara filmul unei societati cutremurate de patimi, sfaaiate de interese contradictorii,ametite de dorinti,a1 unei societati scoase din echilibrul ei material
si moral. Dela deformarea profesionalk.pana la caricatura, dela oportunismul
ce se incearca, timid, pana la lichelismul abject, dela relativarea normelor

de comportare pang, la riisturnarea tuturor valorilor, o bogata gama de
chipuri omenecti deficiente ai de situatiuni, care mai de care mai piezie, se
perinda de-a-lungul celor trei acte, In hohotele de ras ale publicului care,
totuai, pan5 la urmi, ramane ingandurat, pentruca trebue ait constate,

ea ci Hamlet, t cii lurnca
-a
ieait din tatani ! .
Prsonajele poarta nume autentic romane0i si au apucaturi dela noi;

situatiile i ele aunt foarte autohtone ; totuai, aceasta lume e de o rasii universala, ce a aparut In intervalul dintre cele doll& razboaie. Chiar dad):
autorul s'a inspirat dela noi, ironia lui loveate mai departe, cad, dad), Ultima
Ord apare in Bucurceti, ea este Ultima Ord mondial& !
In redactia unei foi de aantaj, redactorii, hicratorii ca ai oamenii de serviciu, toti aateapta leafa de luni de zile, traind fiecare cum poate, din re-
nuntare sau din expediente, In vreme ce directorul a0eapta... victima

care va salva situatia. In mijlocul nervozitatii, a agitatiei, a opiniilor de
minutii, care se schimba dup5, cum se schimba svonurile politice, ce patrund
cu fiecare nou venit, in mijlocul acestei lumi efemere, care se amageate

ca ar urmari ritmul vioiu al a faptelor a, intra, pe neaateptate, intelectualul,
calm, senin ai curat. Profesorul de istorie, al carul articol de serioasi documentare s'a ratacit simbolic prin feuilletonul unui ziar deochiat, aduce
In lumea micilor expediente meschine, svonul marii aventuri a. Istoriei.
Chipul lui Alexandru cel Mare, cercetat de profesor cu fervoare atiintifica
si evocat cu pasiune de tanara studenta exaltata dela prima ei intrare in
climatul inaltei culturi, chipul eroului antic intra parch nevazut in .scena
65o
formeaz5, fundalul nobil al unei realiti purificate de poezia trecutului

de pe care e faptele *, din primul plan al scenei, se desprind marunte, agi.
M
tate 13i sterile.
0 gresala de tipar, care la inceput nu parea suparatoare decat pentru

constiintea prob5, a cercetatorului, iata c5, se revels turburatoare i pentru
altii. Puternicul zilei, patronul unor mari intreprinderi, a recunoscut in

numele scMciat al localitatii asiatice de acum 23 de veacuri si in amanuntul
asupra ovazului cu care Alexandru Makedon li hranea caii armatei sale,

o aluzie stravezie la un plan al situ de viitor, pe care I-a tinut ascuns.
Banuiala de a fi fost spionat pentru a fi santajat, se preschimba usor
in certitudine, and el di cu ochii de directorul ziarului care, hate() clipi,
prinde situatia si se pregMeste s'o exploateze.
Dup5, ce comedia si-a incercat in primele scene puterea ei, pe chipuri
ci situatiuni de redactie, acum ea se concentreaza in contrastul dintre candoarea intelectualului-,- care nu inteelege nici de ce e amenintat cu violenta,
nici de ce i Be oferit bani i banuiala tot mai apriga a celor cu constiinta

incarcatli, care nu vad in atitudinea desinteresat5, a profesorului, decal jocul
rafinat al unui super-snapan. Scenele sunt tesute din firele unei adanci
neintelegeri; cu o vervit sclipitoare, autorul se joac5, inmultindu-le, innodandu-le, incMcindu-le. Dar comicul actului II ar fi amenintat se, se diluieze
intr'o cascada de quiproquo-uri, dacit autorul, in graba replicelor, ce sboara
una spre alta fari a se intalni in vreun inteles, nu ar prinde silueta caracteristica, a douit tipuri do oameni, absolut opuse: unul e intelectualul pur, care,
purtat de nilzuinta lui spre adevar, pluteste deasupra timpului si a contingentelor ; celalalt, omul practic, care innoata in exigentele clipelor si care
pentru a nu se iimeca, poposeste din compromis in compromis. i pentru
a preveni o monotonie ce s'ar degaja din variatiunile prelungite ale aceleia0
teme, autorul introduce, cu personajul plin de fantezie al tinerei studente,
motivul scenic atat de generos, al dragostei dintre o fat& ind.rznea
i un
barbat timid. Printre marturisirile de dragoste adresate dithyrambic lui
Alexandru cel Mare, se strecoar5,, mai cu voie, mai fad, voie, cote una pi
catre te Alexandru cel Mic
*.
Acesta n'a trait dealt in carti i documente ;
acum, la 40 de ani, se trezeste uimit, ca afara e primavar5, i cit o fat5, ii

surade cu buze batjocoritoare, dar cu ochii induiosati.
Va intovarasi pe 4 Alesandru cel Mic s, pe care-I iubeste, in calatoria
de studii, pe urmele lui Alexandru cel Mare, pe care-I adora. Cele doua
partide care s'au ciocnit intalnindu-se nunaai din eroare se despart
iaraci, luandu-si fiecare drumul su, fara ca totusi contrastul s fi gash
cea mai mica atenuare. Ceea ce artistul a relish sit realizeze in figura fetei,
nu isbuteste si in celelalte personaje cci obisnuiti cu venalitatea, acesti
cinici nu mai pot crede in inocenta. Cortina cade pe un desacord fad" leac
pi pe o atitudine de panda, de neineredere, inteo atmosfera in care bietul
om de treabil trece drept supremul excroc !
Acest final spiritual, de un mare efect comic, poarti pecetea intelectuaMAW, a inteligentei treze, emancipata si de impulsiuni, dar si de orice sentiment de tandrete pentru flints. omeneasca.
0 ULTIMA ORA * DE MIHAIL SEBASTIAN
651
Filrit a vedea in **Ultima ora o satira propriu zisa, nu putem totuai

contesta a, in locul humorului induiosat al artei, surade pretutindeni ironia
inteligent i rece. Dialogul spiritual, subtil, ascutit, e dialogul inteligentei
0 tot ara e i atmosfera saturata, de luciditate. Am fi ispititi sit spunem o
aceasta, comedie e scrisa de un ganditor, nu de un artist ; i totusi cetind
paginile din jurnalul lui Mihail Sebastian, am inteles cat de adanc emotionat
traia autorul procesul de creatie al operelor sale, cu catit solicitudine, at}
zice... vitala, lasa sit creasca in el 0 sit se desavarseasca fapturile imaginatiei sale, purtandu-le docil, hranindu-le generos cu substanta intregii sale
conetiinte.
Ultima aril nu-si implinise forma ei definitiv, and autorul a lasat-o,

face: singurii, drum in lume. Ea a fames in faza combinaViler constiente, a socotelilor logice, 08. elaborarii Inca pur intelectuale. E
far& voia lui,
add de minutios combinata, ant de atent incheiata din detalii dozate

prevazute fare: greg, incat, pe alocuri ai don pare& o relaxare in constructie ;
a0epti
oricat ar plirea de paradoxal o inconsecventa, o lacuna in
tesatura impermeabila a firelor logice, ca sa patrunda o adiere de neprevitzut,
de viata reala. i structura personajelor marturiseqte cheresteaua sustinatoare a 0 Ideii *; ele raman toate credincioase, pana la sfailit, nu unitatii
lor temperamentale, ci categoriei in care au fost gandite. Nici unul, nici
macar fata, in toata aparenta ei fantezie nu aluneca din planul consecventei rationale spre imprevizibila, spontana reactie a vietii adevarate.
Dar mai ales finalul tradeaza, cu rigida sa consecventa, lectura intelectualii a comediei. Incapacitatea celor Ilona tagme de oameni, impart* in
naivi i in misei, de a se intelege, macar intr'o clip& fugarii, este o idee foarte
ingenioasa, incircatil de sarcasmul necrutator al inteligentei pure, dar orescuta exclusiv in domeniul intelectual.
Daca comedia ar fi ceva mai putin fink inai putin subtil ganclita 0 mai
ales mai putin sprintena, ar aparea inevitabil s theza * latenta. Finalul care,
pe de o parte, refuzit idealistului orice simt al realitatii ; pe de alta neaga
mairrialitilor pang i puterea de a banui existenta unei lumi cinstite
curate, aceasta incheiere negative:, in care vibreaza pare& fara sfar0t contradictia intre bine 0 ram, este expresia tipicti a cugetarii teoretice, iar nu
a simtirii artistice. Pe cand urmaream jocul straits al ideilor, mi-am amintit
cele spuse de Bergson despre geniul comic: s il n'appartient ni tout 11 fait
l'art rii tout it fait a la vie 0. i totuai, comicul atat de incisiv al lui Moliere
face credit de omenie pana FA monstruosului Harpagon, de vreme ce servitorul lui ii iubeste pan& a suferi pentru el! Si incorruptibila obiectivitate a
lui Shakespeare atribuie pane: i brutei demonice Caliban, virtualitati de
generozitate, de vreme ce ii surprinde infiorat de dorinta, in fata frumusetei pure !
Ca un santagist, mediocru i usurel in toate, inteligent doar pana la siretenie, sa, nu alba puterea de a-0 inchipui cum arata cinstea se poate !
dar nu din incapacitate a naturii omenesti, ci din lenea unui obiceiu. Dar
ca un tip de anvergura lui Bucqan, omul puternic pang la cruzime, cinic,
dar totusi creator in felul sau, sa nu fie in stare sit recunoasca simptomele
,652
unei alte mari puteri deosebit5, de a' lui, dar real&
85, fie
&tat de
steril, nu doar in inima, Liar pang, ai in imaginqia lui, aceasta seaman& a

partipris * sau eel putin a formula teoretica! Cad tipicul logic nu invie
in tipul artistic decat tocmai datorit5, substantei sentimentale, pe care

poetul o inancu1eaz5, fapturii doar gandite.
Fara indoiala, daca Mihail Sebastian ai-ar fi pus singur piesa in scene:,
gustul situ rafinat, simu1 lui artistic ar fi biruit pane: la urma ai comedia
sa ar fi ambit zambetul ingaduint,ei tai al poeziei, care nu e i1uzionist5, ci
creatoare de o lume mai adevarata.
Dar cine s'ar incumeta azi s schimbe o iota din testamentulunui disparut ?
Dacii, insistam asupra aspectelor ce-ai aateptau maturizarea in aceasta
comedie, e ca socotim de datoria unei critici cinstite, sa senmaleze panii, si
virtualitrgile de perfecOonare acolo unde sunt, caci numai astfel se poate
ajunge la o justa pretuire tai a operelor ai a oamenilor.
haind dela acest spectacol de tinuta europeanii, am simtit totuai o mare
tristele in suflet. Cautam zadarnic chipul celui disparut, fiindca eu 1-am cunoscut personal pe Mihail Sebastian. Aa fivruts5A spun ca m5, doare rasul lui
amar, c simt ea o vinfi ai a mea ai a tuturor, faptul c un om de calitate, un
ganditor ales, a putut suferi inteatat, incat sa-ai piarda nadejdea in oameni !
$i totuai, prin umbrele tristelei Ii croia drum o bucurie Bening, ; comedia
lui Mihail Sebastian a fost trit on atata dragoste de interpretii sai, incat
ei au realizat adevarate crealiuni de tipuri umane ai mai presus de toate,
&tat de rara simfonie a unui ansamblu desavarait. Oare tin e aceasta suprema
cinstire a unui autor, ca actorul a se confimde en personajul ai sa-1 traiasca
intocmai ca o realitate ?
Iar pentru actor nu e oare aceasta suprema pretuire a publicului ai a

criticei, sa-i uite numele propriu i sa,-1 cheme in amintire pe numele creaOunii lui ? !
ALICE VOINESCU
LEGISLATIA ROMANA DE DREPT PRIVAT A

ANULUI 1945, II 1)
IV (urmare)
Examinand, in numarul precedent al acest-i Reviste, legislatiunea romana de drept privat a anului 1946, am facut o categorie aparte din le-
1) In prima parte a acestui studiu, aparuta in R. F. R., Nr. 2, Ferruarie 1946, s'a produs o intervertire a textelor. Pentru restabilirea
formei corecte a articolului, rugam a se citi in modul urmator : intregul
text dela ultimul aliniat, pag. 413 (t Legen asupra numelui... ) ai pan&
la eel de-al cincilea aliniat dela pag. 416, va fi citit dup5, al doilea aliniat dela pag. 421 ; iar in locul ultimului aliniat dela pag. 413 se va citi_
nrmarea la pag. 416, aliniatul al cincilea (* Legea modilicatoare Nr.
405* ).
L. F.
LEGISLATIA ROMANA DE DREPT PRIVAT A ANULUI t945, II
6ss
gile pe care le numeam reparatorii". In randul acestora, am expus, in

ultimul loc, liniile mari ale lcgii Nr. 607 din 1 August 1945, pentru anularea i revocarea unor acte de dispozitie incheiate in imprejuthri exceptionale" si am arittat procedeele juridice prin care legiuitorul a socotit ci se vor putea indrepta nedreptatile suferite de evrei de pe urma
antisemitismului politic.
Desigur c principiul reparator al legii din 1 August 1945 corespunde
aspiratiunilor de dreptate ale poporului roman, a carui constiinth nu a
putut aproba niciodath agonisirile silnice. Legiuitorul a facut ins& greseala
de a nu tine seam& de scilderea puterii de cumpitrare a monetei noastre,
intervenita intre data incheierii actului i aceea a anulrii lui. Neglijarea
aspectului monetar al problemei a devenit fatal& pentru echitatea introgului sistem. In loc de a se repara nedreptatea )36varsita, prin restabilirear
echilibrului turburat, se ajunge s se inlocuiasc& o nedreptate prin alta,
ceea ce poate fi cu atat mai gray, cu cat, in unele cazuri, dobanditorul nu
are nicio ving personalii. Adeseaori, vanzatorul unui imobil sau fond de
comert, a plasat pretul primit, in diferite alte valori, mai usor realizabile
de pild& in bijuterii sau actiuni. Pe temeiul legii din 1 August 1945, el va
putea redobandi bunul instthinat, pistrand i valorile in care a investit

pretul i oferind, in schimb, contractantului san, restituirea unei sume,
a carei putere de cumparare nu reprezint& decat o mica fractiune din valoarea banilor pnimii acum cativo, ani. Lipsa unei dispozitiuni de revalorizare a pretului ce urmeath a fi restituit, transform& legea intr'o puternic&
ispit& de imbogatiri imorale. Aceast lips& apare cu atat mai inexplicabila,
cu cat, atunci cand a fost vorba de restituirea valorii materiilor prime consumate dinteun fond de comert, legiuitorul a admis principiul actualizarii
pretului bor. De altii parte, absenta unui text care s& limiteze sfera de aplicare a legii, in materie de bunuri mobile, a facut ca instantele judecatoresti
s& fie aglomerate cu numeroase actiuni tinzand la anularea unor vanzitri
de ocazie, de obiecte mobile de mica sau minim& importanta, la incheerea
carora cumparatorul a ignorat adesea calitatea vanzatorului si nu a cunoscut
poate, nici numele acestuia. In sfarsit, s'ar putea obiecta c, prin cazuistica
prea amanuntith 0 special& a prezunatiunilor, s'a ajuns la o mare complexitate de reglementare, filth, a se putea avea siguranta ca nu au thmas
in afara prevederilor legale uncle situatiuni ce ar fi meritat ocrotire.
6. Tot printre masurile reparatorii, trebuie amintith i legea Nr. 661
din 15 August 1945, privitoare la 4 editarea i reproducerea operelor literare
pi artistice apartinand autorilor strini, cu incepere dela 1 Septemvrie
1939, pan& la incheierea pacii generale 4.
Profitand de starea de thzboiu 0 de intreruperea comunicatiilor cu unele
tari, o seam& de editori romani au editat, in original sau in traducere, numeroase opere literare i tiintifice, apartinand unor autori straini, far&
a fi obtinut autorizarea lor i fart); a le fi platit drepturile euvenite. Procedarea era contrara atat legii romane asupra propriet&tii literare i artistice,
cat i prevederilor conventiunii internationale dela Berna, la care a aderat
O Romania.
654
Pentru reparea acest or nedreptati, legea din 15 August 1945 a obligat

pe toti editorii din Romania si declare Ministerului Artelor toate operele,
apartinand unor autori straini, pe care le-au editat, reprodus sau adaptat,
in original sau in traducere, cu incepere dela 1 Septemvrie 1939. DeclaraVa
trebuie insoVt it. de depunerea, la dispozitia autorului, a unei cote de 20%
din pretul operelor editate, reproduse sau adaptate si de 10% din pretul
traducerilor.
Dispozitiunile de mai sus se aplica nu numai pentru trecut, ci li pentru
viitor, pn in incheierea pficii generale, Ministerul Artelor fiind investit,
pane; la acea epoca, cu un mandat legal de apsarare a intereselor autorilor
straini si de urmarire a contrafacerilor.

V.
Diferite legi, publicate in cursul anului 1945, au reglementat unele

situatiuni speciale, nascute- de pe urma razboiului. Printre cele ce au legitturi cu dreptul privat, trebuiesc amiutite legile privitoare la stabilirea calltatii de sinistrat de razboiu (Nr. 85 din 7 Februarie 1945), la construirea
baracilor pentru adapostirea sinistratilor fare; locuinte (Nr. 89 din Februarie
1945), la autorizarea repararii constructiunilor degradate de fapte de razboiu i iesite din alinierea decretatit (Nr. 317 din 24 Aprilie 1945), la efectuarea de rechizitii pentru incartiruirea de persoane, autoritati i institutii (Nr. 439 din 5 Iunie 1945), la reconstruirea gospoditriilor Virfinesti
distruse de pe urma razboiului in Moldova (Nr. 643 din 14 August 1945),
la reglementarea raporturilor dintre proprietari i chiriasi (Nr. 365 din 4
Mai 1945), la acordarea de imprumuturi asiguratilor Casei Centrale a Asigurarilor Sociale i functionarilor publici, sinistraV de bombardamentele
aeriene (Nr. 381 din 15 Mai 1945), la actele administrative si judecatoresti
indeplinite de organele care au exercitat in fapt atribqiunile autoritatilor
legale, in Moldova si Bucovina de Sud, pe timpul cat acestea au fost evacuate (Nr. 443 din 5 Iunie 1945), eto.
Dupa cum se poate vedea din enumerarea de mai sus, majoritatea legilor din aceasta categorie se refera la repararea sau reconstruirea imobilelor
sinistrate prin fapte de razboiu si la probleme de locuinta.
VI.
Rzboaiele aduc, de obiceiu, perturbari adanci ale vietii economice.

Scoaterea unui mare numar de oameni din campul muncii productive Eli
trimiterea lor pe fronturile de lupta sau in industriile de ritzboiu, de o parte,
distrugerile intinse de bun-iri, de alai, parte, imp4ineaza, intr'o masura
sitatitoare, marfurile i produsele destinate consumului. Distrugerea mijloacelor de transport si intrebuintarea lor pentru nevoile militare, Ingreuiaz. si pot intrerupe chiar difuzarea mrfurilor i produselor in diferitele
regiuni ale teritoriului. In acelasi timp, cantitatea de monete,' in circulatie,
creste, din cauza volumului sporit de salarii platite de industria de razboiu
9i de solde platite armatei. Inmulprea cantittii de moneta in circulatie
LEGISLATIA ROMANA DE DREPT PRIVAT A ANULUI 194S
65g
imputinarea cantitatii de bunuri disponibile pentru consum, provoaci

urcarea prqurilor. Scumpirea costului vieii provoacit urcarea salariilor,
care, la randul ei, produce o nouit urcare de preturi i asa mai departi.
Astfel ia nastere e cursa dintre preturi i salarii a. Scliderea puterii de cumpitrare a monetei este adesea grilbita prin interventia facto rilor psihologici , care anticipit asupra deprecierii ei viitoare. Rkirea i disparitia de
pe pia Va. a unor bunuri de consumatie este, la randul ei, agravat5, de speculantii care dosesc mkfurile, anticipand asupra scumpirii lor viitoare.
In acest cero vicios de actiuni recurente stint indemnate s intervie, de
obiceiu, i puterile publice, prin incerciri de reglementare a preturilor.
Dac s. incercitrile nu tin seama de realititile economioe, aplicarea lor provoac&
aparitia aro numitului o targ negru a, paralel cu cel oficial.

legiuitorul roman a foot impresionat de continua evolutie aacendent&
a preturilor, din anul 1945. Potrivit datelor publicate de Institutul Centr al
de Statistic& 3), indicele preturilor de detaliu din Municipiul Bucuresti, care
in Ianuarie 1945 era 3453,8 (1933 = 100), trecuse in luna Aprilie a aceluiai
an la 6197,5, iar in luna Iulie la 7633,3. In fata acestei situatii, s'a incercat
sa se stabilizeze economia, prin dispozitiuni legale, public&ndu-se, la 3 Mai
1945, un numk de patru legi, cunoscute sub numele de, o legile economice *.
Ele cuprind o lege (Nr. 349) pentru reglementarea regimului preturilor
circulatiei mrfurilor *, o lege (Nr. 348) o pentru-reglementarea salariilor
si infiintarea economatelor *, o lege tranzitorie (Nr. 350) a pentru aducerea
in circulacie a mitrfurilor * Si o lege penal& cu caracter de cadru general
(Nr. 351) o pentru reprimarea speculei ilicite 0 a sabotajului economic *.
Legile din 3 Mai 1945 ordon& o e inghetare * general& a preturilor 0. a
.salariilor. Astfel, legea Nr. 349/945 a pentru reglementarea preturilor *
dispune:
o Dula& fixarea preturilor definitive, asa cum se arati mai sus, orice
o cereri de revizuire eau majorki de preturi nu vor fi luate in considerare,
o iar intreprinderile care vor incerca sit determine noui sporuri de preturi,
vor riispunde conform legii sabotajului* (art. 3 al. ultim).
De asemenea, legea Nr. 348/945 a pentru reglementarea salariilor a prevede c6:
nicio nou& cerere de mkire de salarii nu va putea fi luatit in consideo rare de intreprinderi, sub sanctiunea legii sabotajului a (art: 10).
Conceptiile economice care stau la baza reglementitrilor de mai sus
sunt bine intentionate, dar naive 0 dovedese o inexplicabila desconsiderare
a Inviltitmintelor istoriei. In loc de a urmitri cauzele fenomenelor 0 a se
putea inspira din cunoa0erea lor, legiuitorul a socotit cit le va putea fmpiedeca efectele, printr'o simpl5 dispozitiune prohibitivit, sustinutit de
sanctiuni penale.
Iluzia eficacitittii imobiIizrii preturilor prin lege este, de altfel, veche.
In anul 301 d. Chr., tmpiiratul Diocletian public& un mare edict de preturi
1) V. Inet tutul Central de Statisticd
d;n 15 August 1945 pag. 15.
Comun'ari Statistiee Nr. 10
656
maximale, prevlizand pedeapsa cu moartea, at&t pentru vanzittorul, cat

FA pentru cumpkittorul care le-ar dephsi. In anul 362, impAratul Iulian
face o nouit incercare de a fixa preturile. Revolutia francea. ne-a dat, in
decurs de un an 0 jumittate, trei legi de preturi maximale. Toate aceste
experiente s'au terminat printr'un esec total. Incercitrile recente fiicute
la noi nu au dat rezultate mai satisfitektoare. 0 lege din 4 Martie 1940 si
alta din 4 Octomvrie 1941 s'au stritduit zadarnic sg. e inghete * preturile.
Legiuitorul din 3 Mai 1945 nu pare sit fi tras nicio concluzie din antecedentele istorice, dup.& cum nu pare et fi luat in considerare nici efectele
pe care introducerea in circuitul economic a unei cantitliti crescinde de
unititti monetare le are, in mod necesar, asupra nivelului preturilor i salariilor. Din acest ultim punct de vedere, trebuie semnalat ci nu s'a incercat
nicio mitsurii tinzand s impiedece afluxul spre piati a prisosului de moneti.
In asemenea imprejuritri, nu poate surprinde c sfo.rsitul anului 1945
Isa s se yacht neindoelnic, imposibilitatea mentinerii stabilizrii de preturi
Ii salarii, ordonatii in luna Mai a aceluiasi an.
Legea Nr. 351 din 3 Mai 1945, pentru reprimarea speculei ilicite 0 a
sabotajului economic * este o reeditare iniispritii a legilor similare anterioare
(din 1 Mai 1943, din 3 Mai 1941, din 1 Noemvrie 1940, din 4 Martie 1940
O 18 Noemvrie 1939). Mira, indoialli ca imprejuriirile exceptionale impun
oi
rniisuri neobisnuit de riguroase. Colectivitatea care, prin stabilizarea
salariilor, impune claselor muncitoare un traiu de asprii sobrietate, nu poate

Ingadui inabogEttirea rapid& a speculantilor. S'ar putea obiecta totusi cg,
aceasta lege a impus vieii economice un formalism exagerat 0 a previlzut
pedepse disproportionate pentru unele infractiuni de ordin pur formal, datorite adeseaori unei simple scilpitri din vedere. Se pare de asemene& a, in
interesul unei represiuni grabnice si a comodititii organelor de urmarire, s'au
sacrificat prea usor unele marl principii ale dreptului, cum ar fi principiul
personalitittii pedepsei i garantarea dreptului de aprare. Nici aplicarea
acestei legi nu a dat rezultatele asteptate i, in special, nu a putut impiedeca desvoltarea titrgului negru.
A patra lege economica, din 3 Mai 1945, era destinattt s readuca in circuitul normal, prin efectul unei amnistii penale i fiscale, o eerie de mrfuri
dobindite in conditiuni neregulate.
VII.
Incheind aceast expunere, trebuie sa mai semnaliim diteva legi, farit

legaturrt directi c marile probleme ale zilei, care au introdus unele schimbari de amitnunt in sistemul dreptului nostru civil i comercial.
1. Legea Nr. 85 din 2 Fevruarie 1945 a restabilit dispozitiunile codului
civil privitoare la majoratul matrimonial. Potrivit prevederilor codului,
limits minima de viirstil pentru citsiitorie era de 15 ani, pentru femei, ni
18 ani, pentru barbati. 0 lege din 21 Martie 1944 a urcat aceste limite la
18 pentru femei si 21 de ani, pentru baxbati. Ea a fost abrogatii prin legca
din 2 Februarie 1945, revenindu-se la prevedetile codului civil..
CONFERINTA MONDIAIA A TINERETULUI
657
2. Legea Nr. 429 din 4 Iunie 1945 a abrogat articolui 277.din codul civil,
care interzicea sotilor divortati sa. se recasatoreasca impreuna. Prohibitiunea fusese copiata din codul fiance; care credea ca va face despiirteniile
mai rare, impunand sotilor mai multa chibzuire. De multa vreme, temeiul
psihologic al interdictiei fusese recunoscut greit, deoarece, sotii care se
despart nu se gamdesc la eventualitatea unei restabiliri a casatoriei. In
Franta, prohibitiunea a fost restrania' i desfiintata treptat, prin trei legi
succesive, din 1844, 1919 i 1930. La noi, s'a ajuns, dinteo data, la abrogarea total& a opririi prevazute de codul civil.
3. Legea Nr. 590 din 26 Julie 1945 pentru modificarea unor texte din lege&
bancara a inlesnit constituirea gajurilor in favoarea bancilor, recunoscand

valabilitatea i opozabilitatea gajului, fara luarea obiectului din posesiunea
debitorului, prin simpla transcriere a actului intr'un registru special.
4. Regimul societeltilor anonime a suferit mai multe schimbari, din
care unele au fost desfiintate in cursul anului. Astfel, legea Nr. 19, din 11
Ianuarie 1945, prevedea ca societatile anonime nu-i pot spori capitalul
fara autorizarea prealabila a Ministerului de Finante, care o putea condition&
de subscrierea unor rente de Stat sau bonuri de tezaur. Legea a fest abrogata la 2 Mai 1945. Q lege din 3 Martie 1945 (Nr. 143) reglementa operatiunile de transmitere prin vanzare a actiunilor i mecanismul transferurilor.
Potrivit unei legi anterioare din 5 Decemvrie 1944, vinzarea actiunilor nu
se putea face dead prin bursa. Aceste dispozitiuni au fost abrogate la 25
Aprilie 1945 (legea Nr. 319). Cea mai insemnata modificare a fest introdusa
prin legea Nr. 80 din 2 Februarie 1945, care a schimbat unele dispozitiuni
cuprinse in legea din 19 Octomvrie 1940 privitoare la functionarea societatilor anonime.
* * *
Concluzia care se desprinde din expunerea de mai sus este ea, nici dreptul
civil, nici dreptul comercial nu au avut o desvoltare organica, in cursul

anult trecut. Transformarile lor, uneori foarte insemnate, s'au infaptuit,
in gc. ere, sub presiunea imediata a marilor probleme actuale. Desigur ca
viitorul apropiat va trcbui sa ne aduca i reconstruirea sistematica aintregului
nostru drept privat, bazat astazi pe coduri invechite, modificate fragmentar
prin nenumarate legi speciale. Aceasta reconstruire se va putea face numai
dupa ce societatea romaneasca ii va fi definit tendintele evolutiei politice.
L. FOCSIINEANU
9 lanuarie 1946.
CONFERINTA MONDIALA A TINERETULUI

Primul razboiu mondial a lasat o mare desorientare in spirite, curente
antagoniste luptand cu toata violent& pentru suprematie, omaj i o coin-
pleta lira de perspective pentru tineretul care se detepta la vial&
gasea toate portile ferecate in fata sa. Mai ales Europa Central& a devenit
11
65E
un focar efervescent, unde aventurieri care nu aveau nimic de pierdut, tineri
disperati, cu capul infierbantat, s'au intovarasit cu privilegiai ai soartei

care puteau pierde totul. Astfel s'au nascut acele micari hibride, care voiau
sa impace un egoism feroce national i o netarmuita vointa de putere si
aservire cu un socialism sui generis, de care beneficiau in cercuri concentrice
si ierarbii treptate chca restransit, partidul, natia epurata, rasa TA constelatia internationala respectiva.
Framantarea care a rscolit adanc Europa desaxata a chemat la lupti
nu o clash sociali ci o noua categorie a societatii: tineretul.
Tineretul trebuia sit fie nu numai fermentul innoitor, pretextul miscarii,
dar mai ales echipa de cm dinamica i fanaticit, gata so, cucereasca statul
si lumea, cu pretul vietii sacrificate cu generozitate, dintr'o pornire natioCale, pusa la absoluta discretie a sefului miscarii. Trebue sa recunoactem
adevarul, c. intr'o parte insemnata a continentului nostru tineretul a raspuns chemarii agitatorilor, nu numai in tari ea Germania, Italia eau chiar
In noi, ci i in tari apusene, ca Frana spre exemplu. Tineretul i in special
cel intelectual s'a inregimentat masiv in nouile curente. E datoria cercetatorului istoric impartial si a psihologului sa lamureasca obiectiv cauzele
acestei rataciri, cai a dus omenirea intreaga la un cataclism neegalat 'Ana
acum. Limurind catizele, se va vindeca o ran& care mai sngereaz i azi
si se va feri in viitor si se mai repete tragedia. Urmele nu-s mcaieri sterse
acolo unde au triumfat miscarile de dreapta.
late: ce spunea generalul Montgomery despre situatia din Germania, cu
ocazia unor declaratii facute in Octomvrie trecut: t Cercetari preliminare
au arlitat ca baiatul i fata germana de rand, au uitat aproape sit mai gandean& logic. Ei nu pot decit s repete formule i lozinci, fara sa stie ceea ce
ele inseamn cu adevarat. Nivelul lor de ounoctinte este inspaimantitor
de coborit 0.
'
Una din numeroasele cauze ale ratacirii este misticismul unit cu fans,tismul cel mai ingust. Ele nu pot fi inlaturate inlocuind formulele de repetat,
ci schimband insasi mentalitatea f i procedeele de a gandi.
Tineretul, odata chemat la viata, nu mai poate fi indemnat s astepte.
Tragedia prin care a trecut omenirea a deschis eel putin ochii tuturor asupra
fortei imense pe care o reprezinta tineretul, forta care poate usor ea fie
canalizata pe ci periculoase pentru pacea lumii.
Nu bagatelizarea problemelor tineretului ar fi o solatie. Ea s'a dovedit
o greseala, in trecut, s ne ferim a repeta aceeaci greseala, de teama s nu
avem aceleasi rezultate.
Conferinta mondiala a tineretului dela Londra a fost o dovada, de constiinta, treazii, a nouii generatii, care vrea sa participe din plin la viati si
la oranduirea lumii.
In timpul grelei perioade a rizboiului din 1941 tineri, reprezentand aproape
30 de state, printre care unii erau din fortele armate aliate iar altii traiau
la Londra in exil, fugiti din tazile lor ocupate, au format, un club, Centrul
International al tineretului, care este la originea actualului Consiliu mondial al tineretului (W orld Y outh Council).
CONFERINTA MONDIAL& A TINERETULUI
659
In Septemvrie 1942, a avut kc la Washington o mare adunare inter

national& studenteascg, iar in Noemvrie al aceluiaai an s'a intrunit la Londra prima conferintg international& a tineretului, punandu-se astfel oficial
bazele Consiliului Mondial, prin semnarea unei declaratiuni (Call to action)
de atm reprezentantii a 29 de natiuni, printre care se &eau reprezentanti
de tineret din U.S.A. si U.R.S.S. Pe baza celor doug declaratii dela Washing-
ton si Londra, s'au pus temeliile noii organizatii internationale, ce avea

menirea i s vegheze la aplicarea principiilor acolo puse, sg le difazeze,
sg fie un fel de cash de clearing pentru informatiile privind activitatea
tineretului din lumea, Intreag
i sh, functioneze ca un corp consultativ
pentru problemele tineretului, &Ind vor fi puse pe scar& internationali.
0 astfel de organizatie nu mai existase inainte. In Londra slarmelor
aeriene, a bombelor sburgtoare, a tuturor restrictiilor, inteo lume in care
comunicatiile erau extrem de dificile, cu o mare parte a Europei ocupate,
consiliul a inceput munca lui grea.
Grgbirea victoriei era misiunea lui principalg, victorie fguritg in mare
miisurg de milioanele de tineri care luptau pe toate fronturile, tinerii din
miscgrile de rezisten
i aceia mai putin cunoscuti, care se trudeau prin
fabrici sau cutreerau mrile, ductind pretioase incircgturi.
In primgvara 1943 (21-28 Martie) s'a organizat prima saptaminali,
international& a tineretului, iar in Iulie a aceluiasi an, la o conferiati din
Mexico-City, s'a aliiturat noii organizatii tineretul din 14 tgri latino-americane, reprezentand 90 de asociatii tinerefirti.
La celebrarea sapth,manii tineretului in anul 1944 au participat i organizatiile de tineret din taxa noastrg, unite in miscarea de coordonare a Tine-
retului Progresist, as, cum era in aces, vreme, cu rezultate care au foot
subliniate atilt in publicaiile consiliului cat i cu ocaziunea conferintei
dela Londra.
Membrii consiliului au vizitat Europa eliberatg, Canada, Statele-Unite,
popularizand scopurile organizatiei mondiale. Consiliul mondial al tineretului a avut 2 observatori la conferinta dela San Francisco.
S'a activat apoi prin publicarea unui buletin pentru schimbul de informatii i experiente intre diferitele organizatii, s'a extins corespondent,
internationals& intro tineri i s'a inceput opera de ajutorare prin i adoptarea de ors4e, cluburi, universitfiti din regiunile devastate de rizboiu.
Toath, aceasti activitate a putut sg capete o noug extensiune in ziva
victoriei, gdata cu eliberarea Europei i reluarea legaturilor normale intro
tari. Se simtea ins& nevoia unei legalizgri a noii organizatii, care nu se
putea face decat prin convocarea unei conferinte internationale. Trebuia
ca, prin desbateri largi intre delegati reprezentand cele mai diferite tendinte ale tineretului din lumea intreagg, delegati reprezentativi, sh, se puie
bazele federatiei mondiale a tineretului.
Dad' din unele tgri cu organizatii unice de tineret sau cu comitete de
coordonare a asociatilor tinereati, se puteau trimite delegati care si reprezinte th,rile respective, din alto tari, ca spre exemplu Anglia, i Statele Unite,
uncle tineretul e risipit inteo puzderie de organizatii, delegatii nu puteau
12 e
66o
vorbi deceit cel mult in numele grupului restrans caruia apartineau. De legala trebuiau apoi sit fie alesi ca sii, poata sit fie reprezentativi, venind din
rile lor, unde trebuiau sa, aibe un contact stains cu tineretul care ii trimetea.
Numai o desbatere larga. ,nepartinitoare, in care fiece tendinta democrat& a tineretului avea dreptul de a se manifesta, putea duce la creearea
federatiei internationale, care sa reprezinte o realitate sincer i sa inspire
tuturor incredere.
Comitetul de initiativa a invitat sa participe toate organizatiile cu caracter democratic, fixand cu dela sine putere numarul delegatilor pe lard,
dupit marimea tarii i situatia po1itic, contributia in ritzboiu, etc.
Tari ca Argentina, Portugalia n'au fost chemate. Din Spania au venit
tineri luptatori din miscarea republicans. Din Uniunea Sovietica au fost
circa 60 de participant'', unii reprezentand republici autonome.
Tgaile baltice au avut separat cate 5 delegati de fiecare. Au fost in total
437 delegati si 148 observatori, reprezentand aproape 40.000.000 de tineri
din 63 de tari. A fost cea mai vast intrunire international& pe care a

avut-o vreodata tineretul. De sigur au fost i lipsuri. Este greu ca imediat
dupa ritzboiu, and comunicatiile sunt atilt de dificile, cfind situatia politica nu-i Inca limpezita in puke state, sit se poata oiganiza o conferinta deplin
reprezentativa, pe baza, iarg i in care toate tendint,ele sit fie just dozate.
Razboiul era viu in mintea tut.uror, razboiul i fascismul care I-a pro-.
vocat. Tineretul a fost amagit in multe tari de fascism si a sangerat pretutindeni din cauza lui; se intelege de ce antifascismul era la baza conferintei.
Nu toate organizatiile de tineret'au crezut c& asa este bine. Astfel Conkrinfa permanentd a organizatillor voluntare de tineret din Anglia a trimis
tuturor delegatiilor la conferinta dela Londra o intampinare, motivand

pentrtice nu particip5, la congres. Aceste organizatii britanice cuprind peste
doua milioane de tineri din Boy Scouts, Boy's Brigade, Y.M,C.A., Y.W.C.A.,
Church land brigade, Cooperative Youth Movement etc., toate cu un caracter liber i voluntar, n'au trimis cleat observatori la conferint5,. Ele
au cerut o conferinta mondiala adevaratit I, cu baza mai larga dealt cea
antifascistit i anume libertatea si demnitatea omului, intel gerea deplina,
intre tinerii dirk intreaga lume pentru cooperarea rodnica internationala.
Ele au pretins ca s5, se amane conferinta pan& &and conditiile g -nerale din
lume ar face posibila convocarea unei alteia, cu caracter larg reprezentativ.
Aceasta atitudine a organizatiilor britanice mai sus mentionate s'a resfrant i asupra unei parti insemnate a presei,:care a cautat sa, minimalizeze
conferinta, sa o treaca sub tacere sau s'o descrie ea o intrunire politica cu
un accentuat caracter de extrema' stanga.
Dupit datele oficiale publicate de prezidium, reiese ca, din cei aproape
600 de participanti, veniti in urma invitatiei nediscriminatorii (numai organizatiile fasciste n'au fost chemate), reprezentand fiecare din ei asociatii
studentesti, 15% veneau in numele unor organizatii de interes obstesc si
cultural, 22% reprezentau consilii nationale, regionale, sau comitete de

coordonare, 13% vorbeau in numele unor organizatii cu caracter religios,
15,5% erau organizatii politice, iar 34,5% alte asociatii (sportive, studen-
CONFERINTA MONDIALA A TINERETULU1
661
testi, de fete, etc.). Majoritatea delegatilor (85%) veneau direct din tarile
kr si numai 15% erau imputerniciti din Londra de compatriotii kr de acasa.
sa-i reprezinte, dift cauza clificultatilor enorme ale transportului.
Tot dupa raspunsul prezidiului la Intampinarea organizatiilor britanice,
reiese ca' numai 3,5% din participanti erau comunisti g 3% socialisti.
Conferinta, care avea ca motto a Inainte pentru viitorul nostruo s'a deschis intr'un cadru festiv la Albert Hall, in prezenta tuturor delegatiilor
a unui public numeros. A vorbit Sir Strafford Cripps, ministrul de Comert,
care, adresiindu-se delegatilor, le-a spus cii sunt mai bine pregatiti sa discute complexele probleme interne si externe decat erau parintii i bunicii
kr la acceasi varsta.
Au defilat apoi participantii la congres, cu steagurile tarilor respective,
cu embleme i multi in costume pitoresti. Aceeasi atmosferit sarbatoreasca
a fost si Ia inchidere: delegatii din Mongolia aveau halatele lor multicolore
de matase, indienele purtau saluri lungi pe umar. Erau negri cu fata radioasa, chincji cu zambetul br misterios, algerieni cu fes rosu, sudamericani oachesi, cu priviri aprinse... Un babilon al limbilor si al aspectelor.
Conferinta a fost salutata de personalitati de seama, printre care presedintele Truman. In mesajul sau, el se refera la responsabilitatea tineretului in cladirea lumii pasnice de maine: u generatia care a suferit si, a fost
neputincioasa sii inlature rlizboaiele mondiale poate sa puna numai fundaiiIe 'unui fel mai bun de' a trai. Este datoria noastra sa va transmitem lectiile amare pe care le-am invatat. Este in puterea voastra sa cIidii pe aceasta
experienta, ea combinati spiritul creator si aventuros al tineretei cu intelegerea, rabdarea, toleranta i credinta pe care le cere cladirea pacii s.
Seymour Hall, de langti, Hyde Parc, unde s'au tinut aproape doua saptamani cedintele zilnice ale congresului, era plin de afise, de panouri reprozentand lupta i viata diferitelor organizatii. Uniunea Sovietica a expus
fotografii minunate care dominau sala. Francezii, Cehii, Jugoslavii, au avut
fiecare standurile lor. i delegatia romani a pregitit un jurnal de perete,
cu frumoase fotografii din viata tineretului i aspecte pitoresti din Ora.
Poate una din cele mai insemnate misiuni ale acestor congrese o constitue
contactul personal al oamenilor din colturile cele mai indepartate ale pamantului, schimbul de experiente, contrastul perspectivelor. Invatat fiecare sa traiasca intr'o anumiti ambianti din tara respeotivi, ii dii seama
deodati de multiplele aspecte noui ale lumii.
Discutiile dela om la om lamuresc problemele mai bine ea orice corespondent& sau tiparituri.
Schimbul de publicatii, albume, fotografii, brocuri informative, extinde
orizontul. Multe delegatii au fost foarte bine pregatite eu astfel de material,
aduclind un real serviciu tarilor kr. S'au dat apoi receptii la care tinerii
s'au apropiat si mai mult. A se cunoaste, a se intelege, a se iubi, este inceputul nu numai al colaborarii internationale dar si al pacii durabile dupa care
tanjeste mereu omenirea. Congresul a servit telul apropierii dintre masele

poporului atator tari; cu aceasta el si-a Indeplinit cea mai Insenmati earcina a sa.
66a
Partea I-a a conferintei s'a ocupat de lupta tineretului pentru libertate

o lume nuti bunk partea II-a de nevoile de dupa razboiu ale tineretului,
jar partea III-a de organizarea cooperarii internationale a tineretului.
Vom da cateva din punctele trecute in rezolutia primei parti a congresului, pentru a ilustra atmosfera politica, a conferintei. Rezolutia subliniaza
partea insemnata pe care tineretul din lumea intreaga a avut-o la catigarea razboiului i nimicirea fascismului. Tineretul care a plait cu viata
ci sitnatatea a milioane din cei mai buni frati ai si aceasta victoria, face
apel la toate organizatiile tineresti din lume pentru a ajutora stabilirea
pacii durabile, pentru a lupta la acordarea dreptului i conditiilor necesare
pentru desvoltarea spirituala., cultural& 0 fizica a tineretului i pentru adancirea prieteniei i respectului mutual dintre natiuni.
Congresul cere o politica internationala de vigilenta 0 nu una de vorbe
ci declaratii dulci, care ar putea sit adoarma atentia omenirii, ca aceea din
ajunul celui de al doilea razboiu mondial.
Congresul saluta Charta Natiunilor Unite si cere o puternica organizatie
mondiala, care sa' salvgardeze pacea prin actiunea unit& i unanim& a marilor puteri. Regimurile din Spania, Portugalia i Argentina Bunt condamnate. Se cere ca BA se extirpeze definitiv rilma0tele mentalitatii fasciste
din arta, literatura, filme, sport. Bombs atomic& ea nu fie intrebuintatii
In razboiu iar energia atomic& ea fie deffvoltata pentru scopuri pasnice ci.
sa, fie pus& la dispozitiunea i controlul Organizatiei Natiunilor Unite.
e Tineretul trebue s lupte p'entru restaurarea pretutindeni a libertatii
cuvantului, presei, intrunirilor, a religiei, a asociatiei, a sindicatelor si a
organizatiilor democratice de tineret rt.
Congresul trebue sit sprijine lupta de libertate a popoarelor coloniale
sau dependente i sa ajute toate acele taxi care au suferit de pe urma razci
boiului.
Conditia esentiala a victoriei luptei tineretului fiind unirea, conferinta

face un apel staruitor la unitatea i coordonarea sfortarilor tuturor organizatiilor de tineret democrate.
Partea a doua a congresului s'a ocupat de nevoile de dupa, rizboiu ale
tineretului, dela dreptul de a munci, la dreptul de invatatura. Nevoile oulturii fizice, ale culturii sufletesti, toate au fost desbitute. Intreg congresul
a durat aproape 2 saptamini i s'a lucrat mult i In comisiuni stranse, in
afar& de sea* plenare, uneori chiar noaptea.
Cea mai insemnata parte a fost ins& partea III-a, care a avut ca scop
.
discutarea modalit&tilor practice pentru stabilirea cooperarii internaVonale

a tineretului i creearea Federatiei Mondiale.
Desi tineretul adunat la conferinta nu avea nicio misiune oficiala, desi
nu discuta tratate de pace, reparatii sau probleme de frontiera, el trebuia

totusi si-ci spuie cuvautul in problemele generale care fri-minta omenirea.
In ritzboiu sau in pace natiunile trebue s fie unite, federatiile internationale servesc aceasta cauza mare si cu aceasta strang legaturile intre
popoare.
Diu statutele uoii organizatii se desprind seopurile el. generale.
663
Federatia creatg este facutg sit str&ngg leggturile internationale ale

tinerilor in domeniul politic, economic, in activittile culturale i sociale,
85, stitrpeascg urmele fascismului i sg ajute sfortgrile de pace 0 securitate
ale guvernelor. Ea trebue s se strialuiasca a face cftt mai active*, participarea tineretului in stat, in viata economicg, social, culturalg, prin ridicarea tuturor distinctiilor de coloare, rasi, sex cd conditie socialg. S5, asigure tineretului democrat libertatea presei, a cuvantului intrunirilor i sa,
ajute formarea de organizatii independente de tineret. S. lupte pentru

conditii buns de lucru, de educatiune 0 de recreatiune, ajutAnd activitgtile
cultuiale, educative 0 sportive la toate categoriile de tineret.
Unul din scopurile nele mai insemnate ale Federatiei este realizarea in
cadrul national a unor federatii de coordonare a diferitelor organizatii de
tineret in fiece tar5,, sau a unor organizatii unitare de tipul celei jugoslave.
Ea va &Elute, sg popularizeze experientele tineretului in toate statele i si
educe noua generatie in spiritul progresului.
Federatia va reprezenta pe plan international interesele tineretului
va cere sit fie primite,' in comisiunile educative ale O.N.U.
De sigur c5, statutele unei organizatii sunt Insemnate, dar adeviratul
spirit se degajeazg numai din activitatea de fiece zi.
Curentele i tendintele divergente s'au manifestat 0 la aceastg conferintg, ea si la toate celelalte conferinte internationale din ultimul timp.
Problema este s5, se fac5, o sintez5, realg, eficient i durabili 0 nu co
simpl5, unitate formalit, care nu spune nimic fiindcg daci ar spune ceva
ar sari in aer in c&teva clipe.
Presedinte al nouii federatii a fost ales guy de Boyeson, un tnir de-
putat francez din organizatia unitarg progresist5, a tineretului francez,

vechiu luptator al rezistentei. Cei patru vicepresedinti aunt reprezentantii
celorlalte 4 mari natiuni. Din cei 3 secretari, una este Mrs. Kutty Hookam,
care a Indeplinit p&ng acum aceast5, functiune.
Plenul consiliului se compune din delegatii tuturor tgrilor' participante:
minimum 1, maximum 8. Marile natiuni au ate 6 delegati, afar& de America, ce are 8. Ukraina are ins5, 2, iar statele baltice Ate unuL
Rom&nia e reprezentat5, de un delegat al Tineretului progresist i unul
al Tineretului Socialist. Plenul se intruneste odatg pe an, congresul odati
la 3 ani, iar comitetul executiv odati la 3 luni. Toate deciziile se iau prin
majoritate simpI i sunt obligatOrii. Discutiile din comisiuni qi din, sedintele
plenare au fost adesea vii, ciocnindu-se vederi opuse. Olandezii, o parte din
delegatii francezi, negrii englezi, au avut atitudini pe care alti delegati le-au
&it R inapoiate politiceste a. Dar tocmai aceste ciocniri contradictorii dau
seva viejii unor conferinte, care altminterea ar fi doar ocazia de a recite
niste lectii invgtate pe dinafarg. La comisiile la care am asistat, am remarcat
atitudinea unor delegati englezi i olandezi, care au cerut pentru Germania
un tratament ferm dar nu crud, care sit nu comitg aceleasi greseli pe care
Germanii le-au comis in riie ocupate, in opozitie cu atitudinea =it mai
categoric& a delegatilor sovietioi.
664
ItEVISTA FUNDATIILOR REGALE
La incercarile unor delegati de a ridica probleme politice locale, fara

prea mare legatura cu tineretul, probleme de recunoastere de guverne sau
de sfere de influenta, congresul a cautat 85. nu le puie pe ordinea de zi,
pentru a nu intra intr'un labirint din care putea iei o spargere, in tot cazul
o diversiune. S'a tinut cont de criticile care parveneau prin presa sau prin
delegati FA s'a cautat ail se dea un aspect cat mai larg si mai reprezentativ
consiliului, fiind alesi chiar din acei care au avut o accentuata pozitiune
critica. Un vicepresedinte, australian, a avut chiar obiectiuni de constiinta
si a primit conditionat acest post. El reprezenta o organizatie religioasa.
A fost ales. La fel si delegatul negru din Africa de Vest, C. Amochoce. 0 orga-
nizatie international& nu se poate impune daca nu castiga increderea pi

dad:, nu este larg democrata. Prezidiumul a tinut seama de aceste considerente IA mai ales de atmosfera pe care au incercat s'o face; in jurul congresului anumite cercuri internationale. Sediul ales- a fost Parisul, ca fiind
mai favorabil activitatii noii Federatiuni. Activitatea de fiecare zi a organizatiei, precum i antrenarea in munca a tuturor miscarilor de tineret care
au aderat, pentru o cat mai autentic i general& reprezentare a lor, va
da viata viguroasi Federatiei mondiale a tineretului democrat.
Nu pot incheia fara a spune ceva de tineretul britanic. De sigur ca, intr'o
tara. de veche traditie politica, si cultural, de puternic5, traditie, si organizatiile tineretului vor resfrange caracterul general al natiunii. Sunt foarte
multe asociatii, cu cele mai diferite scopuri. Cele mai vechi cluburi de tineret
s'au constituit de catre biserici, asa ca. organizatiile crestine au o traditie
care le da putere. Y.M.C.A. are circa 90.000 membri si 100 de ani vechime,
Y.W.C.A. are 50.000 de membri, Boy's Brigade 120.000 de membri, etc.
Sunt apoi organizatii mai latgi, cu accentuat caracter educativ, ea Boy

Scouts (390.000 in Anglia, 1.000.000 in Imperiul Britanic), Girl Guides Asodation, o organizatie similar& Boy-Scouts-ilor (400.000 in Anglia, 200.000
in Iinperiu). Sunt organizatii sinoiste apoi, organizatii cu caracter educativ
si recreational, care urmaresc s5 faca buni cetatcni: National Asociation
of Bops'clubs (200.000 membri). Cooperative Youth Movement (55.000 membri), etc. Altele se ()cup& in special de ajutorare si de copiii mini. In timpul
razboiului s'au desvoltat asociatii pregatind tineretul pentru serviciile

armatei. In fine sunt organizatii politice de tineret ,care pe lftngi preocuparile de educatiune i recreatiune, se ocupti i cu orientarea politica. Ele
aunt mai putin extinse ea celelalte. In fine sunt organizatii studentesti ei
citteva in Trade-Union. Aceasta complexitate a miscarilor tineresti face si
coordonarea lor foarte dificil. Multe nu sunt unificate pe tarti, incat iniVativa locala este covarsitoare. In timpul razboiului, Ministerul Educaiunii si-a accentuat preocuparea de a stimula activitatile tineretului. El a
finantat organizatiile voluntare deja existand FA a creat chiar cluburi de
tineret in localitati, prin u Serviciul Tineretului infiintat la acest minister.
Administrarea cluburilor locale a fost lasata, in sarcina autoritatilor educative din regiunea respectiva, care au constituit comitete pentru tineret,
ormate din adulti care le sfatuiesc. In unele locuri s'au constituit de catre
665
acesta i consilii de tineri, care dau o participare activa a tinerilor in comducere.

Cat de departe suntem de schema clara si simpla a unei organizatii uni-
tare de tineret ea, spre exemplu, acea din Jugoslavia! Dar nu trebue sa ne
surprinda diferentele, fiindca altele stint conditiile din aceste ri i niciieri
nu se poate lucra in abstract, netinandu-se seama de realitatile sociale, politico, de traditie. Diversitatea mare a organizaliilor din Anglia nu le da, totusi
un caracter anarhic ; ele sunt legate printr'o conferinta perinanenta i, desi
au o varietate de metode, scopul lor general este asemanator, iar disciplina
kr decurge din liberii, consimtire. Aceasta dovedeste ca este posibil sa se
realizeze i pe plan internaVonal o unire a diferitelor organizatii de tineret,
o coordonare de activitati, ceea ce incearca s fad. noua Federaide mondial&
a tineretului democrat.
Sfoitarea organizaliei internationale ar trebui sa, fie cunoscuta in fiecare ar i sa inspire activitatea tuturor asocia4iilor de tineret.
Pentru aceasta trebuieste ca largimea de spirit care a existat la iniliatorii federatiei sa, se generalizeze pretutindeni. Numai printr'o incredere
castigata din activitatea zilnica, prin fapte aidonha vorbelor, prin intrebuinVirea metodelor demne de scopul urm&rit, vom reusi s indrumam tineretul pe calea adevaratei dernocratii. Trebueste sa avem mereu in minte
pacatele vechilor miscari, pentru ca in niciun fel sa nu recadem in ele. Spiritul ingust, vindicativ, misticismul bolnav, ura nediscriminatorie, dispreN
de oultiiril i invalatura, ingamfarea careii inchipuie a dela ea incepe ci
se sfarseste lumea, automatismul vorbelOr stereotipe, care EA-au pierdut
orice sens sau au un Bens cu totul opus, ascultarea oarba de seful uns, toate
aceste racile care au stigmatizat o mentalitate sectara i violenta, sit dispara.
Altfel sfortarea noastra nu va schimba nimic, ci doar va inlocui in mod
foarte superficial o firma, ca la prima ocazie sa ne dam seama de ceea ce
zace in adancuri.
CALIN POPO VI C I
RECENZII
Grigore Vast Ilu: Lady Mac Duckling

viata de student. Buc., 1945. Pentru
a o judeca, aceastk carte trebue compa-
bergul ramanea trunchiat. Istoria nu-
rata. cu Vechiul Heidelberg, Wesa cu care
o arata faptele, Inlantuitoare, ne face

memorabill si figura sl cartea, care, pe
are comunk Intreaga desvoltare a faptelor: Inceputul care se vrea exuberant,

Ind ocupat de vieti de student care nu
mai au perenitatea celor de altadati;
melui du, Impletire de ironie chintesenpat& 41 de distinctie aparenta, dar, cum
langa unele fadilitati, desvaluie si bogkti

reale.
G. Ddianu
si, mai ales, cursul final emotionant st
aici, ca si In modelul bine cunoscut.

Tema are si ea obligatiile ei si impor-
tant In aceasta carte este faptul ca pan&

la urmk nu se banuleste sfaxsitul omolog
Lull August : Sonata. Buc., 1945.

Muzical, In, carte, este nu numai titlul,
ci sl staruinta In a relua lark si lark teme
al caror complex sentimental eterat este
analogizat cu elementele compozitlilor
aceluia care, prin Karl Heinz si Katy,

Incheie piesa lui FOrster. Lady Mac
Duckling trebue judecata prin destinul
muzicale.
Katy-ei. Insusl Wax, care tanguie mereu
epicul pur, nedlstilat dupa retetele liri-
pierderea Lady-ei sale, In versurl care
aunt podoaba cartii, nu face WI la
urma gesturt fatale, flindci si el este

un Karl Heinz.
Toata truda autorului pare a se
fi
concentrat la Indepartarea povestirli sale

de modelul bine cunoscut ; inovatia sur-
prinzatoare a opera este ca personajele

sunt date cu numele lor reale, Intamplarile Insesi au avut loc 1ntocmai Inteo
epod nu prea Indepartata, !neat rolul

autorului pare a fl mai mult de memorialist.
5i totusi opera literal% exist& dincolo
de aceste negari flagrante ale conven-
tiilor ei fundamentale, Mudd viata a

fost literaturizata, dar nu In momentul
rememorkrii tritamplarilor, ci In succesiunea tritirli ei.
Totul Isi castlga un plan aparte.

Insesi Intamplarilor de acum opt ani
le-a dat aroma literaturii o bomba care

a pus carat imbratisarli centaurului cu
naiada, dela etajul IV al Facultatii de
Pentru un Incepator, inaderenta la
cului, este un stadiu care se cere depasit.
Faptul concret al cartil, de o penurie

uimitoare, este torturat pentru a umplea
Intregul pat procrustian al unui triptic
care, de altfel, nu constitue singura erezie
a carpi.
Desenul, dela Inceputul arta, da-
torat autoarel, ne Indica o formatie plastid, lamurita, In cazul operel literare,

prin faptul ca elementul dela care plead
autoarea nu este subiectul, ci cadrul.
Cadrul denota inteligenta: cunostinte de
tehnica a frazei si cunostinte de tehnica
picturalk. Nimic pictoricesc Ind In substanta carpi: nici coloare, nici desen
doar schitari de atitudini. Muzica
Insasi este vazuta. grafic, nu auzita. Cat
despre literaturk starue impresia mefientei autoarei In posibilitatile acestei
arte, pe care n'o vede dincolo de fraza:
Pentru forme de organizare superloare
acesteia, s'a recurs la similitudini din
muzica.
Litere.
Rezultatul imediat al inteligentei feminine este cochetaria: pictorIta se pare
Singura fling care are viata In carte,

o reliefare literara pout, este Alice V.,
ca aerie aceasta carte pentru a vorbi

romancierulul 5erban Don In limbs
artel lul.
Lady Hoc Duckling, lira de care Heidel-
RECENZII
66,
Specificul sufletese al cochetarlet este
specialicti. Cine ne ofera garantia ca cea
yeleltatea: palpairile stereotipe ale su-
de a patra indexare este mai potrlvita,
fletului eroinel, neadmisibile In economia

riguroasa a operei literare, un defect deci,
au fost justificate de autoarea inteligenta
prin recursul la tehnica muzicali.

De unde se vede ca autoarea are cunoctinte de limitele artelor, dar ignoreaza
nes/bit/Mlle unora din ele.
G. D.
Dezastrul ar fi ca aceasta munca a

bibliografilor sa nu le serveasca cleat
lor. In acest caz, cartile ci ideile pot fi
Inmormantate i fara concursul slstemului zecimal.
G. D.
Thornton Wilder : Puntea Replui Lu(Ed. Pro-Pace). Buc., 1945.

Efortul de compozitie, In structura acestill roman, consta In chip paradoxal, din
descompunerea I risipirea fragmentari
a materialului. Mijlnacele de care se
folosecte autorul, aunt disparate: forma
epistolara, episodul, povestirea, eronica
locala, modul analitic, toate acestea
se Imbina Inteun conglomerat, cAruia
dovic
L Maxim : Cdntecul stelelor. Blab 1945.
Este opera unui scriitor care pare a

11 avut oarecare comert cu teatrul. In
orice caz, situatiile create ci replicele per-
sonaJelor sunt teatrale In aca masura,

1ncat uneori piesa pare o traducere facuta
de unul dintre industriacii de resort, dupa
vreo pies a lui Pirandello. Personajele
nu vorbesc corect, dar vorbesc just ci
nu i se poate refuza originalitatea. In-
tot interesul piesei sta in teatralltatea ei:

personajele ne sunt cunoctinte vechl
(Bolnavul, Omul cu pelerina, Cioclul,
Insotitorul, Actorul), iar perspectiva
teatrului in teatru este multiplicat pen-
cludata Impletire de motive, al caror

rost este de a contopi materialul dislocat, dandu-i un sens poetic l im-
tru a servi aparent demonstratia unui

prosferb. Totul decurge dupa o geometric
dart, care rasplatecte lectura i Indrep-
tatecte bunele sperante.

G. D.
Buletinul Centrulud Roman de Dom-
mentatle. An V, 1944, Nr. 1-4. Buc.
consecventa aparenta ascunde, insA, o
primandu-i o alura. de balada.

Senzualitatea ci pItorescul until secol
al XVIII-Iea, de provenienta peruviana,
se resfring asupra unul scenariu cu multiple fractiuni, in euprinsul caruia evolueaza plastic cateva siluete familiare;
mediul special Ingadue acestor vial paralele, orice decolal catre aventura
fantastice ipostaze.
Autor al unor piese de teatru cu faima,
Merltul unui centru de documentatie
Thornton Wilder Inclina catre o conceptie dramatica a romanului, In care
a da Indrumari, cat In realizarile lui elective In materie. Misiunea lui este uriaca
si presupune oameni priceputi Inteo
liece situatie comporta numeroase semnificaii. Povestitorul cl-a propus demonstrarea unei teze oarecum transcendente.
Simetriile ascunse se centreaza In Jurul
unei lamuriri, ce trebue BA depaceasca
Brea comuna. a lucrurilor. Lectorul este
nu sta. atata In a scoate un buletin si
anumita. tehnica informativa care, In

forma ideall preconizata, absoarbe In
Intregime activitatea colaboratorilor, osandindu-I la un crunt anonimat con*tient.
Ne Indoirn Ins& de utilitatea documentelor clasificate dupa sistemul zecimal, and clasificatorul nu este el Insuci
specialist in domeniul pe care 11 inventariaza. Necesitatea multor specialicti
rAmane infinita, cand vedem rezultatele
metodei.
Tot mecanismul documentatiel se bazeaza. pe mecanizarea ei, pe indexarea

cu cifre, etc. Insa d-1 Ing. Al. Popescu
arata ca ifranarea motoarelor asincrone
cu curent continuu a lost indexata

gresit In trei feluri, probabll de niqte
ispitit a-ci exercita puterea sa de discernamant, clutand simptomele ce due

la o deslucire si talcul Mistic al carpi.
ABA deocamdata. o cronica savuroasa
bogata prin diversitate.
Finalul consuma toate resursele patetice ale talentului yacht de autor. E

amplu i gray, ca un coral ci mai
putin mistic decal ne-am fi putut Inchipul. Coboara asupra-i limpedea obla,
duire a dragostel, privite ca o chezalle
de durata pentru destinul searbad
chinuit al umanitatii:
Niel macar amintirea nu este necesara lubirli. Exlsta un tArA.m al vlilor
668
un Warn al mortilor I podul dintre

ele este iubirea singura ramasita si
Ci
singurul Inteles s.
Traducerea se afla stingherit de unele
deficiente In rosturile limbil si In sintaxd.
0. C.
Anton Bibescu : Qualuor (Ed. Pro-
dna doar episodic aceasta realitate. Fardul imaginilor adauga Inca exces de coloare romantica i povestirea pluteste
atunci ea un fum subtire pe deasupra

concretului.
Fiecare din personajele pe care le Intalnim In aceste nuvele, si-a cladlt cite
un castel de clestar pe meleagurlle lu-
Pace). Asupra unor elemente teatrale
nare, marturisindu-si ndzuinte ce se
fixe, comentariul dialogat alcatuieste variatil decorative si amuzante. Digresiunea

verbald suplineste dinamismul actiunii ;
tente si disponibilitati. Scriitorul din
replicele sunt scrise In stil de butada,

derivand unele dintr'altele, ca acele cutii-
surpriza, In numds nesfarsit, Imbucate

una'ntr'alta, In ordinea dimenstunilor descrescande.
Personajele se mentin la temperatura

unui urnor simplu si sceptic, epuizandu-s1
Infrigurarile erotice In conflicte aparente. Emotia este abstract, =nue
doar ca un motiv asupra caruia se aid.tuiesc jocuri de cuvinte Incrucisate.

Pe o scena de teatru, piesa ar putea
realiza un spectacol antrenant si pre-
sarat cu surprize, rutina autorului In

acest domeniu Bind Indeajuns de vadita.
0. C.
Sanda
Movilii : Ndlucile (Ed. Casa
Scoalelor). Tesute Inteo panza de reflexe subjective, nuvelele d-ni Sanda

11 ovi15. desprind un Inteles de provizorat
din faptul vietii, un provizorat In care

atributul de capetenie si-I Insuseste sensibilitatea ; destramate, impresiile plu-
tesc, pasive, Intr'o stare de contemplatie

aparent lucida.
Metafora constitue singura legatur
dintre lucruri, Intocmind singurul lant

de consecvente, Inteo priveliste caleido-
scopica, fastuoasa, ce tinde catre virtualitati patetice s1 grandioase; In asemenea Imprejurari, fantezia are drum
liber In fata, se complace In mijlocul
propriilor ei fantasme, ce au Imprumutat
dimensiuni 'excentrice I o structura
fluida, asemeni panzelor de aer cald, ce
plutesc tremuratoare pe deasupra lucru-
rilor, turburand fixitatea formelor, prefacdnd-o Intr'o curgere destramata, monotona, de senzatii.
Artistul se transpune Intr'o stare usor
halucinata, ce are patine si repezi contacte cu rosturile realit4iI, dispozitivul
Inregistrarilor obiective ramanand a ma-
fixeazd. In gol, asupra unor simple laNlucile *, care traieste In irealitatea

llteraturii, singura realitate ce-i este accesibil si zidindu-se Inlauntrul unui efectiv
divort cu viata ; fantastica rasbunare

pusa la cale de eroina din *Logica iubirii * si consumata Inteo absurda peregrinare de fapte; acea dragoste a fetei
ftizice din 0 picatura de sange *, ilu-
zoriu construita din puritatea velelttilor adolescentine si din ultimele reflexe

ale vitalitatii ; inhibitia erotica de care
sufera Manole Csrnat, eroul din 15

minute *,
ori acea, mai addrica, a lui
Toma, eroul din Cei trei si care cedeaza numai In fata unor vechi amintirl
tntretinute printr'o mise-en-scene *, usor
melodramatica ; infuzia de fast aristo-
cratic, necesara. ca un stupeflant Moculat cu periodicitate umilei studente

din
zatd.
credem cea mai deplin realinuvel din cuprinsul volumulul:
Iocurlle mele t, toate acestea !nap.

seazd. tot attea ipostaze ale unui stil
de viata confirmat numai Inlauntrul
iluziei, prin transfer de valor! de pe un
plan
de statornice
contururi, pe un
altul, In care arbitrarul impresiilor este

singura lege.
Mizeria fizic este singura intruziune

Ingaduita circumstantelor obiective si In
acelasi timp constitue explicatia acestui
cotropitor izvor de auto-sugestii. De remarcat tiparul original si diversitatea
unora din temele propuse, pe care autoarea cauta a le rezolva prin intermediul
confesiunii si pe temeiul unul lirism
efervescent.
0. C.
Aragon : Sclaria i maretia Francezilor.
Intamplarl din anii cel cumpliti. Ed.

s
Scanteia *, 1946.
Poetul face sa vibreze, si In naratiune,
o pasta bogata si vie, o coloare fixata

de un ochiu cuprinzator l sigur.
RECENZII
669
Sunt tablouri epice viguroase, sugestive. Cate un amanunt de expresiva seductie lirIca ajuta O. se prelungeasel o
vraja subtire pan g. dIncolo de lectura.
Sunt capitole, reconstituite cu mare mestesug, ale unel existente gatuite, In care
lacrima la randul el e Innabusita repede
ridge e:amineaza Pacea. Fiind o valoare,

Pacea trebue platit i pretul trebue sa-I
bravo. a Ironiel.
Aceste Intamplari din anli cel cumpliti oglindesc cu fidelitate si strlucire
cateva din caderile I Inaltarile franceze,
caracteristice epocei In care trezit din
nou in molaul Jacques Denis a, In
egoistul Jules
de pilda
4 locotenentul Pierre Vandermeulen ii reincepe
viata. . . s.
Pentruca: nu-ti poti trada tovarasii.
Anarhia international e cauza razboiului, fata negativa a Pacii; ea trebue

Inlocuit prin autoritatea legii. Razboiul
mondial din care iesim a fost pregatit,
de Tratatut dela Versailles, de usurinta
cu care Invingatorii din 1918, neuniti,
au privit problema unei pact durabile,
de insuficienta Ligii Natiunilor. Toate
aceste elemente definesc anarhia Internationala, care este conditla generall a
razboiului. Beveridge mai identifica si
anumiti factori speciali (s farina si semintele a), In numar de sase: 1) predispozitia Innscuta a a omenirii spre raz-
si repede sorblta, odati cu muscatura
$1 cand cade unul, alii zece trebue sa

se ridice s.
Pentruca: Nu ma priveste dad. un
anume maresal Tito crede In Dumnezeu
eau in dracu; dar dada se bate cu Hitler,

lmpotriva lui Hitler, as ta-1 totul
6.
Insectar cu gandaci gretosi l meprIza-
bill, dar mai ales fresca eroica In care

profiluri luptatoare se, Indeamna exem-
plar unul pe altul, aflam de sigur un
prilej de fertila contemplatie literarl. in

aceste impresionante documente de viata.
C. Th.
Sir William Beveridge : The Price of

Peace (Pretul Pacii). Pilat Press, London, 1945.
0 luminoasa expunere a
evenimentelor legate de sfarsitul celui
de-al doilea razboiu mondial. Autorul,
fost reprezentant al liberalilor In faimosul
guvern national al razbolului i victoriel,
prezidat de Winston Churchill, s'a facut

cunoscut Wm!! Intregi prin mult discutatul Plan Beveridge, care prevedea asigurari sociale pentru Intregul popor britanic. Lucrarea de rata porneste dela aceleasi preocupAri, care ll frAmAntau i pe
E. H. Carr In a sa Conditions of Peace
(Conditiile Paoli), aparuta In 1942: aceleasi temer1 i Indoieli, aceleasi nadejdi
idealuri, care sunt ale Intregii omenirl
de astzi. Trei marl nevoi (observa Beveridge In Prefajd) definesc la sfarsitul
acestui razboiu un climat posibil de viata
pentru omul de pretutindeni: 1) Nevoia
de pace ; 2) Nevoia de =Inca satisfacator
retribuit pentru cei ce pot mind; 3) Nevoia unor subsidii elementare de existenta
pentru cei ce nu pot munci. Act, Beve-
dea cei ce au (haves) iar nu eel lipsiti

(have nots); aceasta atat In ceea ce ori-
veste avutia cat si In ceea ce priveste

forta. Asa dar, Pacea e In primul rand
o sarcinA a natiunilor puternice i bogate
In folosul Intregii omeniri.
boaie; 2) sistemul economic al limit;

3) rautatea Germanilor; 4) ambitia conducatorilor ; 5) dorinta de revanse a nedreptatitilor ; 6) frica de agreslune.
Beveridge Incepe a examina edificarea
plc% eliminand mai Intal dile false
catre pace I: politica fond, saracirea si
degmembrarea Germaniei, necontenita
discrim1nare Intre natiuni. Conditiile Si
metodele unei pdci durabile stau In realizarea, pe plan international, a legii, In
crearea. unui organ international, dotat
cu oele Ire! functiuni fundamentale (judecatoreasca, legislativa, executIva), organ
care s5. declare, sa interpreteze, sa sprijine si sI. impuie legea In tot universul
ei s'o revizuiasca potrivit cu necesitatile
Imprejurarile recunoscute ca juste.
Care ar fl soarta f actorilor politicl $1 a
situatillor existente Inteo lume guvernata de legea internationala? Ce ar Insemna suveranitatea nationala, ce ar
lnsemna, atunci, forta armata? Ce ar
deveni (ce ar trebui sa fie) schimburile
Si relatiile Intre natiuni, problema granitelor, coloniilor, minorltatilor?
Beve-
ridge examineaza toate aceste probleme

si conclude afirmand necesitatea tine
autorildli supranationale
(supernational
authority), care Insa n'ar trebui sa fie un

stat mondial. Beveridge respinge planul
Lipniann, care pune In locul autoritatii
internationale un numar de grupdri regionale, fiecare urmarind realizarea pacii
In sfera sa proprie (comunitatea Atlan-
670
ticului, sfera Rusiii, sfera chineza, sfera

Incite...). Beveridge este pentru o ordine
mondiald (wide-world order), In cadrul
carela razboiul trebue evitat prin metode
pozitive. Iar metoda eficace este aceea
a arbitrajului obligatoriu dat de un tribunal impartial, sprijinit de o hog armatd
sdrobitoare.
Pacea 41 merit& pretul aerie Beve-
ridge; dar clack In ceea ce le priveate,

statele mic i vor Matt, fr Indoiala, acest
pret, punctul critic 11 constitue atitudinea
marilor puteri :
1. Anglia este dispusa. s faca multe
conceal', chiar daca n'ar admite un stat

mondial; Poporul britanic este cel care
cunoaate cele mai multe metode pentru
a salva libertatile in fata fortei arbitrare.
Unite
s'au dovedit, de
asemenea, favorablle unui organism inter2, State le
national care al garanteze pacea Limn.

Alegerile din 1944, triumf pentru Roosevelt, au fost o Infrangere categorica a izolationismului.
3. Rusia sovieticd frd a fi o democratie In sensul occidental al cuvantului,
este un stat federativ care recunoaate

orlcaruia dintre inembrii sat dreptul de
succesiune ai e lipsita de ambitii coloniale.
Atitudinea ei Ingaduie orice nadejdi.

Momentul este prin urmare favorabil
cei care poarta raspunderile trebue sa
fie intreprinzatorl, Indraznetl chiar ai sa
nu se opreasca la ejumtti de masurl 0,
lat concluzia lui Beveridge. Noi, care
locuim In Britania, nu putem, cu pute-
rile noastre, a realizam pacea pentru

noi I, cu Mat mai putin, pentru alte
Pacea este sarcina mai multor
natiuni. Dar nol putern si dam contributia noastra la aceasta sarcina comuna,
dovedind mai presus de orice Indoiala ca
dorim o pace dreapta pentru toate natiunile, ca cunoaatem pretul Wit al sun-
tern gata sa-1 platim, c vom accepta

o judecata impartiala In cauza noastra
ca vom contribui cu Intreaga masura
a fortei noastre pentru asigurarea celorSi
lalti s.
Cartea lui Sir William Beveridge s'a
Uplift In 1945. In Ianuarle 1946, In

Adunarea generall a Organizatiei Natiunilor Unite, poporul britanic a dovedit,
prin reprezentantii sal, cat de conatient
este de sarchille ce apasa asupra sa

acceptand fara reticente o judecata
tniparpal s asupra sa i chiar solid-
tand-o. Exemplul, istoric, e bun pentru

Intreaga lume ; caci, dupa cum &rata
Beveridge, dac nu putem nol, cei care
traim astazi, s asiguram pacea pentru
veanlcie (pentruca. nu Torn tral veanic),
trebue al ne ferim, cu totil, de a construi
prezentul In aaa, fel !neat s9. lasam moatenire generatiilor viitoare un razboiu
inevitabil sau quasi-inevitabil.
Sanda Diaconescu
Eturen Bel&
Romain Rolland oi
Uniunea Sovieticd, ed. Veritas, Buc., 1945.
Lucrare cu deosebire utill pentru publicul romanesc, adesea Impins s soco-
teasel pe Romaln Rolland drept un
scrlitor damnat, interzis. Nu apologie,

nici controversa i, Cu atat mai putin,
dupa cum arata 41 autorul, propaganda.
E o Incercare obiectiva de a prolecta
diagrama raporturilor dintre R. R. ai
U. R. S. S. In ultimele decenil intemeiata pe articolele, esseurile, mesajele,
declaratiile, apelurile l scrisorile redac-
tate de R. R. cu prilejul evenimentelor

politico-socIale din U. R. S. S. Ce rezulti.
este o neclintit convingere a autorului

lui
Jean Christophe I In destinul inovator al Ruslet Sovietice. Evocarea figurii
de neobosit luptator social a lui R. R.

415. un exemplu convingator de ceea ce
poate fi un bun militant In slujba popo-
rului, and este dublat de un artist desavarait. D-1 Eugen Relgis, cel mai bun
'rollandisti dela noi, a adunat un material documentar concludent i irefutabil
cu privire la vigoarea credintei lui Romain Rolland.

A lexandru Baciu
Ion Apostol Popescu : Literatura ardeleand noud, ed. Fundatia Regele Mibai I,
Buc., 1945. Pe cat de bogata pe slat
de illegal& In material, cartea de ode ai
elegii In proza a d-lui Ion Apostol Popescu Imbratiaeaza grijuliu manifestarile
literare ale foarte multora dintre sCriltorii sau pseudoscriitorii ardeleni, aparuti dupa 1930, dupl. 1935 at chlar dupa.
1940. Referintele d-lui Ion Apostol Popescu, In buna lor intentie de a cuprinde
integral vlata literara de dincolo de munti,
aunt sincere, bucuroa.se i ameatecate.
Aproape toti cei care scriu, devin pentru
d-1 Ion Apostol, Popescu demni de o

gratificatie, de un ropot de aplause, de
671
RECENZII
o PI Axle cu epitete, de o volute!. apredere. Cugetand despre Stefan Aug. Doi-
formarea unet
nae, d-sa crede, cu tot subiectul et cu

tot predicatul, c (aici are dreptate I)
lor, Miscarea decemvristd, care a dat gree

pentruca protagonietii se Intemeiau exclusly pe complotul militar el a momentului
Repetitia epuizeazd farmecul a. N'avem

ce s oblectam ; Insa, la d-1 Ion Apostol
opinil publice i (precedati
de o prezentare de ansamblu a mlecarli
patetic dela 14 Decemvrle 1825), apoi
PoDescu farmecul nu-1 mai epuizeaza nici

repetitia, nici altcineva. Peste tot e numai
poetul, cantaret al libertatii, Rtleev, cugetatorul ei publicistul radical A. I. Berzen,
!armee, deel s'ar putea Intampla ceva
Intemeietorul, e drept peste granita,

al preset ruse libere ( Pentru noi, forma
de guvernare nu este importanta. Noi
le-am vazut pe toate (guvernele) la lucru
et etlm ca, nu aunt bune de nimic &xi
sunt reactionare et sunt bune toate dada
aunt contimporane i progresiste a) et
neplacut: cartea, scrisa convenabil, con-
ceputa sltat al dulos, pentru ca O. le

cad bine la inima tuturor autorilor pe
care-i Imbratleeaza, -sa nu se bucure,
dincolo In raporturile critice et de cultura pe care le impune orice carte de
all& aprectere cleat aceea a scrlsorilor de
f el icltare.
D-1 Ion Apostol Popescu
fara Indo-
iall e jovial, e bonom, are voioeille

sale turistice, are festinurile sale inte-
In sfareit criticii, mai cunoscuti, Belinski

el Cerndsevski. Rezurnandu-se, modest, la
relatarea simpla a faptelor (poate cam

prea sumara: miezul unui secol In 60 de
pagin1), autorul izbuteete totuei sa aduca
un aer proaspat de libertate el trezeete
rioare.
In materie de critic!. Insa, de altmin-
terl ca t In viata, ca et In societate,

gingaela e o conditie care nu jigneete
bunul simt, doar atata timp cat al ser-
interesul pentru o cunoaetereemal ampla,

mai In adancime et mai critica, a gloriosului secol al XIX-lea rusesc.
C. Gr.
vit-o cu pricepere. AltmInteri deventta

metoda el meteahna ca toate metehnele
daca o Impart! la quintal, nu mai seamama catuet de putin a gratle. Ilarie

Chendi ei-a Inteles pe vremea lul datoria
asta i tocmai de aceea n'a prilejuit prea
dese surprize de decent!. socotelilor el

tendintelor de aranjament ale contemporanilor tut. Cu d-1 Ion Apostol Popescu
se petrece contrariul: gratitudinea Il este
o stare temperamentala, n'o poate arunca.
Numai aea ne explicam din ce tel de

ferment! plini cu optimism se ridica, se
nutresc aea de stufos, de candid, niete
entuziasme et niete bunavointe oferlte
scrlitorilor transilvaneni.
I. Car.
Aural Baranga : Ninge peste Ucraina,

Document 81
Ed. Veritas, Buc., 1945.
literatura laolalta; dar mai presus de orlce
un rechizitoriu, fara crutare, la adresa

celor ce au Mut din ura Impotriva seme-
nilor lor, oameni, un tel de punct de

onoare national. Iremediabila iarna ce se
aeterne peste Ucraina este tarna sufletelor,
fara nadejde, fara sfareit. Poetul Baranga
se Intrece pe sine ; o nelinietitoare putere
de sugestle face lectura atragatoare

dureroasa In acelaei timp :
a ...Si trenut mortii merge. De cdte ore,
de cdte zilet Nimeni nu mai stie. Nimeni.
S'a oprit vagonut, mai merge? Stalie?

Sfdrsitul pdrntIntutui. lntuneric i urtete...
Mihail Roller : Ougeldtori i luptdtori

rusi din secolul al 2IIX-lea, Ed. Orizont,
Buc. 1946. Nu o lucrare critica, exhaustiva, ci o prezentare la nivelul celui
mai larg public cetltor, far!. pretentii de
literatura, a Inceputurilor miecarli progresiste i libertare In Rusia modern!.

Rand pe rand defileaza decemvriVii
i Muraviov, fit ai Revoluttei
franceze, Impotriva armatelor careta (de-
Pestel
venite imperiale) au luptat, autorl de

proecte de
constitutie
e,
preocupatt de
Bat cu pumnii in .(perelii) vagoanelor.

Desehideli, cd murim.. . o.
Zell de sange al mocirla ai rase!, zell
Deschidetil
urii, deslantuiti, cenduc, din umbra,

apocaliptica sarabanda. Deasupra tuturor
troneaza. Marie, prezidand hotarltor. RazMont,
bolul I L-am simtlt cu totii
invallzi, ranitl Inca In spitale mizerie,
ne-omenie
Pictorul Perahim sugereaza
pe coperta acest climat general propice

tuturor fara-de-legilor: rdzimiu//
C. Gr.
PRESA MONDIALA
LIBERTATEA SCRIITORULUI
An. XV II Nr. 442, 443
Anticipand (sd sperdm. lard pericolul de a fi desrninf it) asupra viitoarei
Scdnteia
legi a seriitorilor e, atdt de asteptatd de toti condeerii scrisului romdnesc, precum i asupra maritor
initiative care se vor lua (sd recunoletern cd numai aceste nddejdi de-ar fi, si tot este
ceva nou in perspectiva eumbrd a scriitorului roman), d-1 Eusebiu Camilar aratd, pe drept
curotint, cd aceastd eliberare materiald constitue, de fapt, o libertate a scriitorului :
Scriitorul roman are azi toate libertatile. Descatuaat din lantul grijilor inutile al
mizerillor care 1-au faramitat ai 1-au dus la casa de nebuni alta.data, scriltorul roman
fai vede In tihna de alesele-i unelte, creind In folosul norodulul lui al al omenirli In plln
1,1 urtaa mers spre progres.
Singura libertate care i se ta scriitorului e aceea de a mai fi cereetor, de a mal
ajunge la ospiclu...
Si mai departe :
Acura e o adevarata Intrecere Infra institutiile noastre de cultura, In a Incuraja
talentele tinere. Concursuri de poezie, de nuvela, de roman, au rasplatit din plin el
au lansat In viata literal% nume nout, talente de aur.

Si ceea ce sa Mut pana acum, Inteun aaa de scurt timp, e un nelnsemnat Inceput,
pe langa marile initiative care se vor lua, pentru ridicarea 1 Incununarea talentelor,
pentru eliberarea lor din ttea.loasa robie a foamei.
VIATA IN PORTUL CONSTANTA
Romdnia Liberd An. III
Nr. 457
Reporteria George Dan a vizitat pe Niculae Rusu, preeedintele muncitorilor din Portul
Constanfa, tncercat hip de mare, vagabond, ziarist i autor dramatic autodidact. laid o.
evocare a vie/ft de pflnd mai ieri a haniatilor, dupd povestirea lui Rusu:
Intr'o craama din colt, cu o Mil de poairca pe masa, istoria portului Constanta
se desfaaoara cu iuteala de film mut, cu gangster! ai victime. Viata muncitorilor de
atunci? Portul era o Africa. Exploratorii erau vatafii. Sclavi negri, hamalii carand
lignit. Dimineata, atunci, in epoca vatafilor *, te sculai cu noaptea In cap, coborai
In port ai aateptai norocul. Norocul era vataful, un zbir cu cnut si mustata. Se cocota
pe varful lazilor din fata magaziilor ai asvarlea sac!! In arena cheiului lat. Cine apuca
sacul, manca, cine nu, aatepta norocul de a doua zi, rabdand de foame. Frau hamalt
care dormeau cu samarul de tel In port, numai sa fie la timp a doua zi, cand se Imparteau sacH sfa.siati at de coloarea paint!.
Apoi schela scartaia sub roan., umrul asuda sub coaul de carbune, spinarea paraia
sub sacul de cereale. Vaporul se umplea cu piramide de cereale. Curgea bogat graul
de pe malurile Nilului nostru, Dunrea, at muncitorli 11 carau crapand de fame.
Si mai era ceva. Alcoolul. Than faceau platile In craamd. Carciumarul dadea pe
datorie 4 isma. ei secarica numai daca erai de coloare Pe urrna flacarile spirtului
cuprindeau casa, bateau nev,..sta, schingiuiau copiii. Barbutul ranjea la amintirea
zarurilor manuite cu dichis. Se bea, se vindea votul, se Incerca norocul, se murea pi
Tamanea o vaduva cu 0 cast de coplt.
PRESA MONDIALA
673
'Math si Agentille de Comision pentru ambarcarea *I debarcarea marfurllor

a
luau procente marl si and murea un muncitor, angajau altul.

Mi-am zls atuncl, mai bine mananc la negri trestle de zahar decat bUJ si mamaliga la Constanta. Si am plecat In lume nu cu un suflet, cI cu toate sufletele iobagilor
din lume continua Nicolae Rusu.
Scdnteia
DOSTOIEWSKI
-- An. XVI Nr. 449
De cunind s'au tmplinit 65 de ani dela moartea marelui scriitor rus. Cu acest prilei
d-1 Ion Cdlugdru amid sd caracterizeze opera lui Dostoiewslii, scriitoru/ care a avut cea
mai addncd si mai durabild influentd in literatura universald:

Desigur ca vorbe s'au aruncat multe despre Dostoiewski. In perioada dintre cele
clou rdzboale mondIale, gloria lui a cunoscut o stralucire deosebita: traduceri, studil,
comentarii, f lime. Europa turbure $i framantata de incertitudini gasea ln Dostoiewskl
ceea ce se potrIvea aceluI moment istoric. Viata lui, mai cu seama accentele orIginale
prin patetismul lor, combinatiile ingenioase de analiza pslhologIca al de actiune senzationala au starnit mare interes. Erau curlozitati ce impresionau prin latura lor fantasta ;
un om care este luat de pe eiafod In clipa cand a*tepta moartea, deportat In Siberia,
fugal:Mit sd se Inapoleze la Petersburg, unde Incepe s publice rand pe rand romanele,
jurnalul sau, articolele de revista. In experientele benevole sau Mite ce le-a facut
nu se desfapar numai un temperament cum literatura rusa nu cunoscuse Inca un
altul pana la dansul *I traIsera. doar un Puskin, un Gogol ci oglindesc o epoca
din istoria tarismulul cu toate framantlrile ei. lath deci ca nu elementul autobiografic
era cel important, ci eel obiectiv.
Si In timpul vietii sale FA mai cu seama dupa moartea lui, Dostoiewskl a influentat
literaturile altor popoare ; de*I au existat nenumarati autori care au suferit Inraurirea
lui, nu ar putea sustine cineva ea el a facut scoaIl. Este adevarat Insa el tehnica analizel
psihologice umane
In hull largi, farl detalii subtile- pe care el a adus-o In literatura
qi a exercitat-o cu maestrie, a fost o pildl pentru altll. Literaturile anglo-saxone si cea
germana au folosit metoda lui de anallza psihologica. El a fast apoi prezentat Indeosebl
ca patriotul rus, a algid literatura e legata de limbd, care nu-i o valoare universala.
Dar el Insusi spunea ca spiritul rus, geniul poporulul rus este poate cel mai apt printre
celelalte sa cuprinda Inteinsul ideia de unire universald si de fraternitate I...
Ce a adus el In literatura? 0 constructie cu totul noul a romarmlui. Urmarind
actiunea la fel de lnlantuitoare ca *i a romanelor polItiste, el deseneaza caricaturi sl
flpturi gigantice, cu chipuri omene*ti care oglindesc
desigur ca oglinzile ce deformeaza
realitatea rusa. El ocupa un loc aparte In mijlocul secolulul al XI X-lea
RAZELE ROENTGEN
Poporul An. I
Nr. 4
S'au tmplinit cincizeci de ani dela epocala descoperire, de atm modestul fizician
Roentgen, a razelor care Ii poarld numele (numite si raze X ). Plecdnd dela aparenta
netnsemndtate initiald a descoperirti i evocAnd importanfa ei de mai apoi in stiintd si
tehnologie,il-i Prof. N. Bdrbutescu insistd asupra valorii muncii atiintifice teoretice, pure :
Povestea razelor Roentgen este interesanta *I instructiva, cad ea poate BA spulbere
o prejudecata, ce are Insa o mare valoare de circulatie la cel care nu cunosc munca din
institutele stilntifice. In adevar, multi oameni judec& activitatea *tiintIfica dupa

foloasele practice imedlate, nevoind sa la In consideratie *i cercetarea teoretica, mai
deaartata de necesitatile vietii de toate zilele. Este aici o mare gresala, deoarece istorla
*Illntelor arata c, In foarte multe cazuri, aplicatiunile practice de mare valoare se

Intemelaza pe umile cercetari de laborator, care la Inceput nu manifesta nici cea mai
mica contingent& cu practica. Niciodata nu se poate *ti In *Uinta, de unde rsare ce.a
mai fructuoasa aplicatie practica : cele mai abstracte teorii tiintirtce, ca t cele mai
nelnsemnate determinari de laborator, pot deveni lzvorul unor aplicatiuni practice

de mare utilitate.
18
REV1STA FUNDATIILOR REGALE
674
Acesta este, de altfel, cazul cu razele Roentgen. Asa cum au fost descoperite, In
cele mat modeste si simple condItiuni, nu puteau s trezeasca ganduri prea optimists
cu privire la utilitatea lor practicl. Nimeni, pe la Inceputul anului 1896, nu ar fi putut
s5. prevadl viltorul strIlucit al acestor raze pentru stiinta 5i practica, nimeni nu ar 11
putut s& prevadI ce agent mlnunat 11 constitue ele, pentru Fizict sl pentru Medicina.
Semnalul
An. IX
OPINIA PUBLICA
Nr. 1136 Fapta
An. IV
Nr. 434
Odatd cu problema apropiatelor alegeri, presa incepe sd se ocupe de opinia publicd.

/n Semnalule, d-1 Em. N. aratd care sunt mijloacele de exprimare (de fapt, f i de -reare)
a opiniei publice : intrunirile, presa, radiofonia f i sondagiile politico (tip Gallup)
pentru a fncheia :
Problema cea mare In materle de opinie publica nu e lns exprimarea el, oricat
de important& ar fi, ci educarea ei. Am Intalnit In ultimii an! deliruri de masse Inselate
si lnnebunite, ca suceesele electorale ale lul Hitler, a aror Intoarcere trebue evitati
cu orice pret. Fara optimism In privinta educdrii masselor, democratia e imposibill,

dar far& o opinie publica luminatI nu se poate concepe un regim democratic. Toate
mijloacele de care am vorbit 011 acurn pot di colaboreze la formarea acelel opinli
publice care nu se mai las& In5elat9. de tot! demagogii.
D-1 Al. Mironescu, in Fapta I, se opreste asupra altei probleme: care estes valoarea
opiniei publicet, pentru a ardta cd aci este Borba de o problemd de competentd si de
grade de competenjd e
Poate ea (opinia publica) oare s stabileascl valoarea unui poet, a unui muzicant,
a unui pictor, a unui gnditor? Uneori da ; de cele mai multe ori MO. nu. Raspunsul
acesta, s'ar 'Area, nu aduce nicio limpezire, dar ma voiu grIbi s5. observ ca opinia
public5. e In stare s dea o indicatie justI In cazul tuturor creatorilor care interpreteazI,
care semnificl valorile acoperite, latente, din sufletul ei ; 5i niciuna 05.nd e vorba de
creator!, s zicem, revolutionari, care anticipeazd cu mult viitorul si care o deranjeazd,
o contrariazI In habitudinile 51 comoditatile ei.
E, cu alte cuvinte, o problem& de competent& ; sau dacI vreti, o pricepere de a pune
o problem5....
d-1 Al. Mironescu Inchee :
Prin urmare, e limpede, In legAturl cu opinia publick se cer doua conditil cel
putin doll/ conditil, In afara libertatii, de care Insl n'am mai vorbit: pricepere ade a
pune o probleml l calitatea de a lnregistra un fapt, un eveniment.
In materle politica, opinia publicl e In general ImpIrtita, ceea ce nu Inseinneaza
si nu e un paradox c nu existl. i atunci o opinie publicI. In orice caz, la nivelul
acesta e totdeauna posibill o clarIficare, iar un om care vrea cu tot dinadinsul s'o
cunoascl, o poate cunoaste.
In sfarsit, In chestiuni foarte marl, In care sunt implicate destinul unui neam, traditia lui, instinctul lui de conservare, vreau O. spun Insusirile 1 valorile lui fundamentale, opinia public& e mai mult decIt o realitate evidenta, dar e si detinatoarea unui
adevIr mai presus de mice controversI.
In aceast privinta, mi-a rmas ca o experienta definitiv si ca un nepretuit lndreptar
felul In care s'a manifestat opinia publicl romaneasca In razboiul trecut din 1916.
Eram pe bncile scoalei, dar mi-a rmas ca o impresiune care a marcat puternic
toat sensibilltatea mea, acea lcoana de, aproape, unanimitate a unui popor care
totardste de soarta sa. N'au mai lost atuncl nici varste, nici categorii sociale si intelectuale, cl o singura znanifestare. Cel rare crArneau, de altfel In deplina llbertatP.
nu ficeau altceva cleat s& aseze Inteun relief Inca mai pnternic cepa ce era de domeniul
evld entel.
multi am vIzut amet imagine, si destui au avut urechea e asculte acest glas.
A lost Inteadeviir, un exemplu, 1 o tectie.
*1
PRESA MONDIALA
NICOLAI TIHONOV
Saintein
An- XVI Arr.
675
it 49
Tittonon Kind d Jieninat. d retire locuitorii Leningradulth, randHat in Soietui Suprem,
V Emile*, face o seu-rd biog-afieli:mrd a renurottuati cr rit tnr q tuietic, din mre e.ctragem
acest pasaj asupra poeziei /runtaqului literaturii eovictiee de azi:

Primele versuri ale lui Tihonov au atras atentia prin figurile pe care le evocau,
figuri de oameni puternici, lndrazneti i integri. Emit versurilor lui Tihonov veneau
sa confirme fericirea, pe care o da munca libera pe pamantul liber, transformand toata
viata tarn si contribuind la triumful InteIepchinii, al libertatii si al dreptatii. Poezia
lui reflecta sentimentele 1 gandurile a mllioane de oameni sovietici, care tinusera piept
In lupte crancene sl contrarevolutiel si interventiei armatelor streine, punand bazele
unui nou regim...

Poezia lui este multilaterall si bogata. In special a facut s reInvie genul uitat al
baladel. Minunata este balada lui Tihonov despre oamenli de fier, Bata sa lnfrunte
()rice pentru a asigura fericirea patriei. i Curaj In care clocoteste patima s 1st caracterizeaza Tilionov propria-1 poezie. Patria apare In versurile lui ca un camp imens de
rosIbilltatt creatoare, accesibil oricui o lubeste, oricui vrea s'o van mai frumoasa,
mai grandioasa. Lui T1bonov 1 se datoresc, In earl de versuri 1 o serie intreaga de
povesti, nuvele, schlte si scenarii de cinematograf. Din toata opera lui atat de multilaterall, se desprinde mereu figura umanistului militant.
CARIERA DE DANSATOR
Dreptatea Noud An. 11 Nr. 189
Asisldnd la o repetitie a unui recital de dans al Floriei Capsaii, care a desi si-a pregdtit
pe indelete programul, se strdduepte bid/ tn cdutarea unui maxim de realizare, Cu contur
impecabil... *, d-lOvidiu Constantinescu face, Intre doud compozilii, un bilant al carierei
de dansator, In genere:
Inteo cariera de dansator, sacrificiul are o Pondere mai mare decal In oricare
din carierele dedicate scenel, coplesind parct satisfactiile pe care le da succesul de o
seara, aplauzele al caror ecou se stinge dupa cateva minute. 0 mune& imensa, necrutatoare, ce dureaza luni de zile, pentru desavarsirea unui spectacol cuprins In spatiul
a doua ore. Idealismul e nevoit sa Inlocuiasca ispititoarea fosnire a bancnotelor ; far
subventii oficlale, rezistand numai pe temeiul unit! public restrans, blazat 41 pretentios
si a elogiiior razlete, culese din presa, dansatorul 41 poate statornici cu greu o cariera,
trecand peste indiferenta ce-1 Inconjoara 1 cheltuind t.r preget energie, bani si virtuti
artistice.
FR. S. RAINER
An. XV II Nr. 445
Publicdnd surnalut dola Iasi, am Incereat sd atragem atentia asupra autenticei Pole
mdntdri intime a marelui om de culturd care a fost Prof. Rainer, figura ade.sea hulitd
Scdnteia
de oameni care, departs de preocupdrile stiintifice ale savantuhai, Wan lost sensibili nici
mdcar la exceptionalele calitdti de do scdl ale acestuia. Cu prilejul aparitiei celui de-al
treilea volum al a Operel stiintifice s a Prof. Rainer, d-I Dr. Ion Vilner aruncd o fugard
Privire asupra personalildfii ptiintifice a regretatului prof esor :
Profesor de anatomie 1 embriologie al Facultatil de Medicina Umana din Bucuresti,
timp de mai bine de doua decenii, Prof. Rainer a lasat In urma sa o opera stiintifica
de o importanta depasind obisnuitul. Lucrand In acest domeniu al trupului omenesc
In care totul 'Area sa confirme, ca explorarea savarsita timp de secole Intregi a epnizat
Intreg continutul, Prof. Rainer reuseste s puie in evidenta, sa descopere elemente noul.
Studiul sau, de anatomie comparata, asupra Sistemului limfatiC al inimii constitue
rezultatul unei munci stiintifice de o rar preciziune si maestrie si una din putin,ele
contributii cu adevarat originate, ale ultimelor decenii, In domeniul anatomiei. Astazi
aceasta descoperire a savantului roman flgureaza In toate tratatele marl de anatomic
ale lumii, constituind unul din elemeptele clasice- de studiu...
13.
676
REVIgTA FUNDATIILOR REGALE
Trecand peste limitele pe care natura pare 51 le ft druit structurilor anatomiee,

Prof. Rainer stabileate o legatur& surprinzatoare prin noutatea si ronsecintele ei
Intre morfologic ai functional, nitre forma 51 eauzele care au determinat inchegarea ei.
Privita din acest punct de vedere, textura noastra anatomic& apare ca rezultatul In
continua desfasurare al solicitrit unut numr considerabil de forte mecanice, carora
savantul roman a cdutat s le defineasca in mod precis modul de actiune si de distribuire. Este in aceasta. conceptie original& o fericita Impereehere a biologicului cu
anatomicul si o Incercare de adancire a fenomenelor naturale, prin spargerea unor
granite aparente, (spargere) care este tributara unei viziuni dialectice a naturit.
SITUATIA POLITICO-ECONOMICA DIN ITALIA
Novoie Vremia .Nr. 1 1948
Cunoscutul ziarist sovietic Mihail Sarov, cunoscut I bucurestenilor din anti

premergatori razbotului in calitatea sa de director al agentiet Tass din Bucureati, semneaza un foarte documentat articol despre Italia, In revista politico-socIala
Novoie Vremia .1 analizand eauzele instabilitatii pollticel italiene interne, Mihail
$arov se opreate indelung asupra actualei start economice a tarli:
Situatia economic& a Italiet e caracterizata prin marile mine lasate de anti

de gospodarie fascistl, de actiuntle militare ai de ocupatie. Puterea de productie a
Italiei de Sud a scazut, dupa detaliile furnisate de ministrul Reconstructiei, Ruiny,
la 50 % tar acea a Italtet Centrale la 3% in comparatie cu nivelul anului 1938. Transportul pe elite ferate a scazut cu 60 % din cifra atins& in ani1 dinaintea razboiului.
Flota comereiala italiana e numai o zecime din ce-a lost. In Italia de Nord aomajul
este in crestere. In prezent, cifra aomerilor atInge 2 milioane. Dupl datele furnizate de
ministrul Ruiny, bugetul guvernului, cu un total de 700 miliarde lire in 1938, a sclzut
la 550 miliarde, ceea ce, avand In vedere actuala deprectere a banilor e dat 10-12
miliarde de lire dinainte de r&zboiu.
Aprovizionarea e extrem de defectuoas. Datorit& secetei din vara lut 1945,

recolta e cu 50 % sub nivelul normal.
Importul mrfurilor de important& vital& juca un mare rol in viata economic&
a Italiei. In prezent, carbunele e importat, aproape in intregime, din U. S. A. Dupa
cifrele oficiale, Italia trebuia sa primeasca In Noemvrie 220 mit tone ... dar aceast&
eantitate nu acoperl cleat 20-25 % din nevoile curente ale industriel itallene. Nici
importul granelor nu e satisfacator. In ciuda fagaduielilor americane de-a furniza
lunar cite 248 mii de tone de cereale Italiei, livrarile se fac cu mari intarzierl. Ratia
de paine a cetateanului e de 200 de grame. Dar se pare ca., totodata., o mare cantitate
de gram e desfacutl la targul negru. Greaua situatie alimentara provoaca necontenit
nemultumiri ai agitatii In salmi populatiel Acest dezastru economic e agravat de sabotajul practicat de elementele reactionare. Bancherti
carora le convine inflatia
bancruta guvernului refuza St. acorde credite statului. Multi antidemocrati speculeaza. Aparatul de stat mai e Min de elemente fasciste. Nu putem trece cu vederea
faptul cl ameliorarea situatiei economice a nand n'a fost de loc sprijinita de politica
armatelor de ocupatie, care au scos din Italia o mare cantitate de valori at lucruri de
pret. Dup& datele furnizate de d-I Songo. membru In Consiliul comistunii pentru
afacerile externe, redactiel ziarulut Unita e, totalul lor intrece suma de 200 miliarde
lire (2 miliarde dolarl, daca socoti dim& cursul oficial al lire!). Astfel gazeta Tempo
semnala Ca, in vreme ce Neapolul duce lipsi de geamuri, fabrIca napolitana de geamurt
a lost rechizitionat& de Englezi 1 Intreaga et productie este exportati in MareaBritanie.
Toate acestea ofera fasciatilor un camp larg de activitate. Presa ttaliana comuntca
zilnic descoperirea unor grupart fasciste. La Turino, Milano, Genua au fost arestati
membrli unei organizatii secrete, Lupii cenuaii t, create In 1944 de fostul ministru
mussolinian Pavolini. Alti 50 de partizant at . Societatii de actiune Mussolini au lost
prinst In Italia de Nord. Trieste a devenit i el un tel de adapost pentru terorlatil
1talien1 i jugoslavi.
PRESA MONDIALX
677
NOTE FRANCEZE
Novfi Mir Nr. 9
A. Rubakin, medic si scrlitor sovietic, a fost facut prizonter de catre Nemti CI

trimis s lucreze In fabricele de armament supuse industriet germane
din Franta.
Dupa o serie de avataruri, a fest Internet In lagarul de prizonieri dela Djelfa, din Africa
ocupata. Dupa debarcarea allatilor i eliberarea Algeriei si Tunisului, A. Rubakin
a luat parte la constituirea asociatiel
Franta U. R. S. S. si a ocupat cateva
functil semi-oficiale pe lang guvernul provIzoriu al generalului de Gaulle. In Note

franceze 6, medicul sovietic Infatiseaza sub forma unui jurnal la zi
toate evenimentele care au dus la eliberarea Frantei. Tata un extras din acest interesant jurnal:
Dupa eliberare, orasul e plin de uniformele tuturor natiuntlor aliate. Marinaril
arnericani i ofiterli
tort foarte lnalti i sportivi se plimba non-chalant pe strazileAlgerului. Soldatii britanici, arsi de soare l uscati, trec cu mandrie, ciicapu1 teapan
para. Soldatii francezi rad I vorbesc foarte tare. Stint vesell si prietenosi. $1 In mijlocul acestei multimi militaroase, trec Arabii fara grabs, cu mersul lor leganat. Unii
sdrenterosi, cu fetele bronzate, altii In burnusuri albe, de paradd, cu fesuri rosii.

Araboaicele task In mantii albe, cu fetele voalate, se plimba In grupuri. Nu It se vad
decal ocbil stralucitori, plini de siretenie si mangaieri. Americanii i Englezti se uita
la ele, cu jind. Asa se Irak In genere, toti militarii din Intreaga !time, lipsiti, timp
1ndelungat, de soctetatea feminina. Iar Araboaicele sunt minunate, Inteadevar. Am
vazut rareori femei mai frumoase, ca In Algeria. Amestecul de rase spanioli, francezi, Italieni, arabi a croit un tip feminin neobtsnuit de reusit. Nu de geaba 1-a
deserts, cu atata pasiune, Maupassant. Copiii arabl sunt ea vrabiibe. Ei cersesc tot
ce pot dela Arnericani, vand tot felul de suveniruri, care nu fac nici doul parale, vacsuiesc clsmele
aliatilor I.
In concluzie, doctorul A. Rubakin scrie:

Am petrecut aproape doi ani In lagarele de concentrare i Inchisorile faseiste
franceze. Am vazut fascismul francez. El apeleeia la pornirile rele ale omului, tinde
sa creeze banditi si misei din oamenii lipsiti de cultura, necopti la minte i lipsiti de
caracter. Prin gratit, subventit i posturi, cauta sa atraga adepti de obiceiu oamen1
fricosi, last, avizi, cruzi si tradatori.
La Alger am vazut o Franta renascanda, un popor care se trezeste la viata dupa
un somn lung de catIva ant. Am vazut Francezi si un popor francez vIril I Iola!, asa
cum 11 cunoscusem Ifiainte si-1 iubisem. Toate fortele vii ale Frantei s'au unit In lupta
Impotriva tradatorilor care asupreau tara. Nu era vorba numai de lupta Impotriva
Nemtilor
principalul pentru Franta era sa gaseasca propria ei putere, In ea Inssi,
sa creadl. din non In sine Insusi, sa lupte 1mpotriva dusmanilor rasariti In sanul ei,
Impotriva demoralizarii sl Infrangerii... Si acum Franta trebue sa-si desavrseasca
misiunea
sI. se regaseasca, sa rupa cu demoralizarea sl coruptia anilor de rusine,
sa ocupe In lume locul de frunte ce i se cuvine, la care are dreptul. Toate dovezile,
ale renasterli, ne-au fost date: unirea fortelor democratice, lupta partizanilor, a eroIcilor
voluntari st a Frontului Rezistentei a. Daca primele pagini ale cartii mete vorbesc
despre dezastrul Frantei, ultimul capitol al ei ar putea fi intitulat: Renasterea
Frantei *.
MIJZICA SOVIETICA. IN STRAINATATE
Sovetscaia Muzica
Revista Muzica sovietica public& un interesant articol al criticului G. Sneerzoa

despre rasunetul pe care 1-au avut compozitille moderne ale rnuzicif sovietice In
strainatate si In deosebi In America, In ultimui trei ani. Reproducem doul extrase
sernnificative.
--
La 22 Iunte 1942, aniversarea primului an de razboiu, Anglia a comemorat

data agresiunii germane Impotriva Uniunti Sovietice printr'un mare concert, dat
la Londra de catre orchestra Filarmonicei londoneze de sub 'conducerea dirijorului
Sir Moor, Wood. S'a Intorpratat pntru prima data In afara grardtelor Unlunii
678
Simfonia a VII-a a lui $ostakovici. Concertul a fost difuzat prin radio.

Sir Henry Wood s'a adresat muzicantilor spunand: Acum, In toiul uriaaei lupte, aunt
mandru de-a ft alaturi de aliatii noatr1 sovietici al In executarea misiunil mete celel
mai Inane de om at muzicant ...
Acest concert s'a bucurat de un enorm succes i In scurt timp Simfonia a VII-a
a lost executata ai In America. 0 Intreagu epopee s'a desflaurat In legatur cu acest
Sovietice
eveniment muzlcal. Un microfilm al partiturii a lost trimis din Kuibiaev la NewYork ; i-a urmat o lupta crancena Intro diversele asociatii orchestrate at marii dirijori
americani pentru capatarea dreptului prime! executii. In cele din urma, mult asteptata premier. a avut loc la 19 Iulie 1942, sub conducerea lui Arturo Toscanini. Desfaaurarea evenimentelor a fost urmarita de publicul american, obianult cu senzationalul
cu cel mai viu interes. Premiera a fon difuzata de toate posturile
de radio iar articole entuziaste au fost scrim de toate ziarele din U. S. A., Insotite
de fotografiile lui Toscanint ai Sostacovici. Time una dintre cele mai raspandite
reviste americane, a reprodus pe coperta un portret In colorl al lui Sostacovici, inf.tiaandu-I pe compozitorul sovietic in uniforma lui de pompier. Cad a provocat un
interes deosebit faptul ca Sostacovici a Mout parte din brigada de pompieri a Leningradului ai a luat parte In aceasta grea calitate la apararea
Vestita
Simfonie a VII-a Insaai a lost compusa In perioada asediului al sub amenintarea celor
mai groaznice bombardamente. Dupa. concert, Edmund Karter, preaedintele Societatii de ajutorare a Uniunii Sovietice, a adresat un 'vibrant apel Americanilor, sa
contribue cat mai mult la fondul ajutorului medical pentru Soviete o.
De acelaai succes se bucura operele lui Sergiu Procofiev. Celebrii violoniati Iaia
Heifetz al Szigetti executa adeseori concertele lui pentru vioara :as Vladimir Korowitz
marele pianist
Sonata VI-a al VII-a pentru pian.
Compozitiile tut Miescovsky, D. Kabalenwky sunt socotite de Arturo Toscanin1
drept simfonii de mare valoare artistica; tot astfel concertele lui Haciaturian, Alexandrov, $cebelin, Krenikov. $1 In Palestina si In Egipt, operele compozitorilor Boyle-
tici modern! aunt apreciate ai cunoscute.

TEATRUL DE DRAMA DELA MOSCOVA
Moscow-News
Anul XVI Nr. 20
Trecdnd in revistd, inteo eerie de articole, Seena Sovietici., dupd ce cr vorbit tntr'un
numdr anterior despre Teatrul Kamerny, exemplu de organism artistic ce a trecut, sub
influenta Revoluliei, dela esteticismul apolitic la temele sociale gi la formele de artd realisle, d-1 Mark Levin se opreee aci asupra altei scene, Teatrul de Drama, care n'a avut
nicio existenjd prerevolulionard:
Acest teatru este un copil al timpurilor sovietice. Fundat In 1922, el a exprimat

dorinta nouil lumi artistice sovietice, de a afirma repertoriul contemporan, de a da
eroului contemporan locul salt cu totul Indreptatit pe kena.
Patima ai intoleranta acestui teatru In stagiunile sale incipiente, vor ft Intelese
daca se aminteate ca In aceati primi ani al Statului Sovietie, teatre vecbi, cele ce se
nascusera Inaintea Revolutiei. mai bajbaiau, ca si. spunem.a.aa, In Intunerec, Inteun
efort de a adapta repertoriile lor clasice la nouile cereri.
Dramaturgia sovietica era la primil sai paal, pli.pi.nzt. Piesele scrise In acea perioada
erau lucruri crude ai prin urmare nepotrivite pentru a fi jucate In teatre marl, fapt
care la randul siu Intarzie desvoltarea unei foul literaturi dramatice...
Acest teatru se proclama vebicul al ideilor revolutionare. In lipsa de piece autohtone, In perioada sa incinienta de existenta, se traduceau piese revolutionare straine.
Incercand sa puie accentul pe conflletul social, el Undea catre expresioniam, cu clocnirile sale In abstract ai cu figurile sale hi-dimensionale de afis. Chlar Lacul Lyul
a lui Fano, prima piesa sovietica jucata de acest teatru, prezenta lupta revolutionara
ca pe o abstractiune, lipsita de revolutionar11 adevarati, umani, din came si oase, de
tip ovietic, edificatorii noun lumi.
Prim!! cativa ani ai activitatii teatrulul (era, pe-atunci cunoscut sub numels do
Teatrul RevolutieD, au lost cheltuiti In cautarea grava a unei forme potrivite. Nu era
PRESA MONDIALA
679
lucru uttor, cad teatrul nu voia sa Imprumute dela niclunul din sistemele teatrale
existente. Incerca sit exprime Wet contimporane In linit simple, angulare, In alblinegruri contrastante, rara nuante I tonuri intermediare.E1 termini" cu limitarile scenet,
prin recurgerea la cinema si la radio si prin Inscenari construc.iviste, ale caror platforme miscatoare 5i planuri suprapuse faceau actiunea dinamiel 51 expresiva.
Regisori talentati de diferite tendinte, dela extrema stanga l Tana la scolile lut
Stanislavsky st Vakbtangov, venira la noul teatru. Cativa actori de prim ordin at nouti
generatti se miser& In evidenta In fata reflectoarelor sale. Et aparttneau, In cea mai
mare parte, scold excentrice de arta damatica l erau un amestec al celor mai nessteptate formule. dela teatrul psibologic pana la cel de varletati...
Din an In an, Teatrul de Drama se apronie din ce In c e mat mult de realism, un rea-
lism teatral, care punea accentul pe expresle WI de pildi un scurt exemplu din
Romeo st Julieta*, care arata iscusinta teatrulut de a prinde spiritul t ideea unei
drame In cateva trasaturl abtle Este scena clocnirit de arme dintre tinerti reprezentanti cu sufletul aprins, al celor doua familit ce se luptau Intre el% Montagil l Capulettl.
Lupta are loc pe niste trepte albe, vaste, care se continua Mapoi tn fundal si se
pierd In distanta. Costume le stralucitoare ale tinerllor, miscarile lor agile st luciul
sabiilor dau un tablou plin de coloare.
Ritmul luptei se accelereaza sl, In .clipa cand ajunge la culme, un frumos tanr
apare de pe treptele invizibile superloare ale scant! monumentale 5i 1si croeste drumul
prin mijlocul grupului Infierbantat. La jumatate drum, o sable 11 strapunge pieptul,
dar, cu toate ca ranit de moarte, el lupta mai departe plin de vitalitatea tineretii si
numai cand ajunge la ultima treapta cade la pamant, mantia-i rosie Invaluindu-se In
jurul corpului situ fitrit viata.
Acest tablou este un fel de preludiu la povestea tragic& a lui Romeo si a Ju hetet
sl lasa pe spectator cu impresia nemuririt tineretit, pentru care iubirea este mai tare
dectit moartea.
Originalitatea este caracteristica multor productii ale Teatrului de Drama. Se

line minte piesa lui A. Faiko, a Concerts, In care Straukh, regisorul, avu o realizare
minunata a rolului principal. In primul act nu exista cortina. Pe scenit se afla 0 mare
orchestra simfonica, ce Ii acorda instrumentele, In momentul In care Mesa Incepe.
Cu past repezi, nervosi, dirijorul (Staukh) 1st face aparitia. Loveste cu bagheta pentru
a face liniste si conduce orchestra In primele masurt ale unei simfonii. Deodata dirtjorului ti cad mainile In jos si Inteun acecs de manic 1st rape bagheta 51 lese afara,
acompanlat de un geamat plangator al orchestrei abandonate. Luminile se sttng 51,
In minutul urmator, actiunea se muta In casa dirijorului, care tocmal descoperise ca
simfonia sa este o cadere...

Teatrul de drama este condus de Nikolal Okhlopkov, unul dintre eel mai dotatt
originali regisorl ai scenei sovietice si unul dela care se mai asteapta Inca mult. Sub
conducerea sa iscusita, Teatrul de Drama dela Moscova are un viltor mare.
al
MEMORIILE ALE XANDREI KOLONTAI

ed. Sovetski Pisatel
Octiabri (Octomvrie) Nr. 9
Revista de arta si literaturi. Octiabri i publica prima parte a menloriilor fostet

ambasadoare a Uniunii SovIetice la Stockholm si scriitoarea Alexandra Kolontal,
Intitulate simplu: Amintirii. Alexandra Kolontai, de familie bogata, tatal ei era
militar, a fost o pasionata. revolutionara. Iata cum 11 descrie pe tanarul Stalin:
I In Ianuarie 1918, vreo trei luni dela Revolutia din Octomvrie i venirea la
putere a Sovietelor. Lenin se aria In fruntea statului nostru si a partidului far elevul
lui cel mai drag, Stalin, prietenul si ajutorul lui, 11 seconda cu un devotament pasionat si nedesmintit. Si astazi, 11 revad pe tanarul Stalin, cu parul lui negru, cu trupul
lut svelt si elastic, Inteo camase ruseasca, de coloare Inchtsa, stransa Intr'un cordon
de piele, cum grabea de-a-lungul coridoarelor palatului Smolny, In cautares. lui
Lenin... Revad 5i astazi mersul lui u5or, frumos, tineresc... Nu-int aduc aminte
sit-1 fl vazut vreodata pe Stalin nervos sau excitat, In acele zile. Era totdeauna linistit
si disponibil l avea asupra celor care-1 Inconjurau o influenta aidoma celel exercitate
REVISTA FUNDAVILOR itEGALE
68o
de capitanul unui vas prins inteo furtuna asupra pasagerilor fricosi influenta
unui capitan experimentat, care stie c vasul lui va ajunge, nevatamat, In port. E
adevarat c timpurile erau grele, pline de amenintarl pentru tanara republica sovietica.
Cu toate cl. Stalin apartinea unei generatii mai tinere, lui Lenin li placea sa-1 aibe
alaturi de el si O. se sfatuiasca Impreuna. In timpul sedintelor Sovietului Comisarilor
Poporului, Lenin Isi ardta nerabdarea ori de cate ori cineva vorbea prea mult. Vorbiti pe scurt, thnpul ne e scump * ne spunea el noua, Intrerupandu-ne. Dad. Stalin
cerea cuvantul, Lenin punea de o parte hartiile sau documentele pe care le exarnina
In timpul sedintelor Comisarilor Poporului si-1 asculta foarte atent. Stalin, totdeauna
atat de retinut l simplu, lsi ducea la Indeplinire hotartrile cu o vointa neclintita, care
nu se lsa Infranta de niciun obstacol. El crea irealitatea., aducand In concret marile
planuri ale lui Lenin. Uneori, In timpul noptil, Lenin trimetea sa-1 cheme si amandol
discutau Impreuna pana In zori 0.
ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE
Nr. 1
Vol. 24
Foreign Affairs
0 remarcabild analiza a structurii oi posibilitafilor Organizaliei Najiunilor Unite
Intreprind d-nii John Foster Dulles, fost consilier al delegafiei americane la Conf erinja
dela San Francisco, membru al Cornisiunii Reprrafiilor oi al Consiliului Suprem Economic In 919, autorul lucrarii War, Peace and Change, i R. Keith Kane, secretar
specia/ In Ministerul Marinei i consitier natal pe ((MO delegatia americana la con-.
ferinfa dela San Francisco. Primul cerceteazd Adunarea Generald a Organizajiei Naliunilor Unite, iar cel de al doilea Consiliul de Securitate. Citdm un pasaj din articolul
d-lui Kane:
Organizatia Natiunilor Unite nu este un supra-stat, ci o institutie politica

posedand puteri anumite 1 raspunderi stabilite prin tratate Intre natiunile suverane.
Ea nu este, In primul rand, o fort& militar. Nu este o allantd, desi consimtimantul
explicit al membrilor ei de a lucra laolalta, In conformitate cu principille adoptate
si In aeord cu deciziile specifice ale anumitor situatii, o face O. para, a avea anumite
caractere de alianta. Nu este nici un organ judiciar, desi printre princlpiile ei sunt
justitia i legea internationala *.
Apoi, autorul aratd realist imensele posibilitdfi de activitate ale Organizajiei Naiunilor-Unite.
VIZIUNEA UNEI LUMI PASNICE

Nr. 1
Foreign Affairs
Vol. 24
Sub acest titlu d-I Summer IVelles, analizeazd esenja adevdratd a pdcii:
Aceste cuvinte, o lume pasnica, reprezinta. nazuintele a milloane de oameni
din fiecare con al globulut. Ele constituesb idealul catre care se straduesc democratine, de-atatea generatii Incoace. Este scopul catre care tind oamenii t guvernamintele Natiunilor-Unite.
Unii dintre cei mai iluminati conducatori spirituall au Intatisat metodele prin
care poate fi realizat acest Malt ideal, cel mai maret dintre toate idealurile. Totusi,
ne este teamd dl. Mca un numar mare de oameni se mai gandesc la cuvantul pace *,
ca la ceva implicand o conditie esential static.. Ei Inca mai socotesc pacea drept
ceva negativ si nu ca un concept care pe Mina dreptate nu poate fi decat pozitiv.
PAnA ce opinia public. si mai ales aceea din tarile lnaintate nu va recunoaste
deplin adevarul profund ca pacea nu poate fi niciodata static. si ca ea nu poate exista
decat ca un rezultat al unui continua efort si al unei nesdruncinate vointe a
arttAll popoarelor lumii Ora atuncl cautarea unei plc! adevdrate nu va ft Incunu-
nata de reusita.
Este aproape cu neputinta pentru mintea omeneasca sA acianceasca maretia
problemelor pe care popoarele Natiunilor-Unite au a le lua In seama, acum cand
Incep sa.-si asume raspunderea unei reconstructii partlale. Temellile au lost puse Ia
San Francisco. Pentru unit dintre not, Charta Natiunilor Unite, sea cum a lost mdse.
PRESA MONDIALA
681
tata la San Francisco, contine st unele masuri slabe eau nesatisfacatoare. Dar oriclt
unit dintre noi, In mod individual, au Incercat unele desiluzil privind greseli de
omistune sau de obligativitate, totusi nu putem O. nu recunoastem ca., asa cum este
ea, Charta Natiunilor Unite constitue singura temelie posibill pe care poate fi construit edificiul ordinei mondiale. Putem fi de acord ca. aceasta Cbarta reprezinta un
v&dit progres fall de propunerile dela Dumbarton Oaks i, de asemenea, un instrument
mult mai practic si mai 1ntelept,pentru mentinerea ordinei mondiale si pentru dobandirea progresului uman deck Pactul Ligit Natiunilor.
Sunt cu totul convins CA nicio organizatie mondial& nu putea fi instituit& cu
sans& de succes, daca n'ar ft fost 1ntemeiata pe conceptul tine! cooperatil Intre cele
trei marl putert l daca aceste puteri nu ar avea mijlocul autoritar reprezentat de
asa numitul drept de veto, cu privire la Intrebuintarea fortelor armate disponibile
pentru organizatia Natiunilor Unite, ort de ate ort forta este necesara pentru kastrarea ordinei In lume.
Sunt convins ca nicio pace just& st durabila nu poate fi Intemelata decal In adevaratul sens al pact! democratice. Nu vreau a spun prin aceasta CI lumea este pregatita pentru Parlamentul Omului. Dar ma gandesc ca popoarele micilor natiunl
din Europa si popoarele puterilor mai mici din celelalte parti ale lumii, nu vor ft
satisfacute si Mei nu vor sustine deciztile ce le-ar afecta interesele vitale, decizli In
care nu ar avea niciun rol si in determinarea carora nu ar avea glas.
S'a spus In ultimul timp ca guvernamantul State lor Unite ar trebui salt asume
serviciul de mijlocitor Intre Marea Britanie st Uniunea Sovietica. Socot ca. State le
Unite nu au si niciodata nu au avut nicio pricing de antagonism fata de Uniunea Sovieflea. Daca politica acestor doua marl natiuni este carmuita Intelept, nu este niclun
motiv pentru vreun conflict de interese In viitorul pe care-1 putem prevedea. De

asemenea, nu exist& si nu va mai ft niclun conflict de interese vitale Intre Marea Brltante si State le-Unite.
Necesitatea noastra urgenta de azi, daca este sa facem o realitate din viziunea
unel lumi de pace, este de a desvolta initiativa si de a adopta o politica externd cu
mart orizonturi decal una numai constatatoare. Securitatea noastra no poate ft separata de securitatea restului unit. Noul, celor din generatia aceasta, ni este dat sa.
plasmuim viitorul omentrit
EVENIMENTELE ANULUI 1945 DATE STATISTIC

14 lanuarie 1948
Time
/n statisticele americane privind evenimentele anutui 1945, gasim urmdtoarele date
interesante :
Consumatia bauturilor alcoolice a crescut, depasind recordul anulul 1942.

Numarul divorturilor este In crestere. La Reno, s'au intentat, In 1945, 8590
cereri de divort.
Delictele st crimele au sporit, dupl. cum au prevazut criminologii, care etiu
al dupA razboin totdeauna apare un val de crime.
Au murlt 29.000 persoane din prIcina accidentelor de circulatie, cifra fiind
totusi inferioarl aceleia-recod din aunt 1941, and au molt aproape 40.000 persoane.
In ciuda acestor recorduri negative, sanItatea natiunii este In progres. Au
fost mai putine morti chiar rap de timpurile de pace. S'au nascut 2.900.000 de copil.
Boalele si suferintele fizice sunt In proportii mat reduse.
Comunicatiile telefonice sunt Inca In crestere. In timpul anoint 1945, New
Yorkezil au 3 miliarde 1 mai bine de convorbiri telefonice, depasind cu 324.141.000
numarul conversatiilor anului precedent.
Paznicii dela metropolitane au OM 7800 de umbrele abandonate I alte

54.517 articole.
Trenurile au depasit orice record In materie de transport, ca st Waite aeriene
s1 vapoarele.
Desi aparatele electrice se gasesc In cantitati insuficiente, totusi consumul

lectricitlitt1 In gospodarll a creacut cu 9 %.
682
Epoca masinilor I1 confirm/. realltatile. La Chicago numarul vehiculelor trase

de cal a descrescut dela 916 la 777, fata de anul 1944. Atat au mai ramas la Chicago:
777 vehicule trase de cal !
0 FEMEIE PLEDEAZA CAUZA SORABILOR LTJSACIENI
Ianuarie 1946
News Chronicle
Sorabli din Lausitz, care-si zic i Serbi, au cerut 55 fie primiti 1n Organizatia
Natiunilor Unite. Cererea lor se sprijina pe faptul, CS In timpul razbolului au dat
azil t Ingrijire tuturor parasutistilor aliati I prizonierilor scapati din lagarele naziste. In epoca final& a razboiului, teritoriul acesta al vechilor Wenzi devenise lntr'atSta un centru al operatiunilor ascunse aliate, Incat guvernul german trimisese In
flecare sat, un reprezentant al Gestapo-ului, ca sS. spioneze orlte miscare.
Acesti Sorabi sau Serbi din Lausitz, care numara azi o jumatate de milion de
suflete, reprezinta un trib slay, locuind pe pamantul Germaniei centrale, la nord

de Boemia. 0 parte din acest teritoriu al Sorabilor sau Wenzilor, pan/. la rasarit de
radii Neisse, a fost recent anexit la Polonia.
Sorabif din Lausitz, 1ntruniti Inteun C:.mitet National, au ales ca reprezentant
al lor, lnsarcinat O. le pledeze cauza In fata Conferintei dela Londra, pe d-na Dr.
Marka Cyzowa, doctor/. In filosofie dela Sorbona. Alegerea a fost cu atat mai fericita,
cu cat printre personalitati apartinand natiunilor aliate, care datoresc viata d-nel
Cyzowa, se afla l generalul Giraud. Inteadevar, se stie ca d-na Dr. M. Cyzowa si
colaboratorli sai au aranjat evadarea generalului Giraud si a altor prizonierl din fortareata Koenigstein.
D-na Cyzowa, care dupi. propriile sale cuvinte, a dus un traiu negru In acesti
6 ani de razboiu, s'a prezentat In fata comisiel politica a adunaril Natiunilor Unite,
55 supuna cererile Serbilor Lusacieni. Acestia pretind sa li se reeunoasca independenta
el deslipirea dela statul german, apoi sS 11 se admit/. tinerea until plebiscit, care sa
hotareasca frontlera lor, cat i faptul dad, vor ramane independenti sau daca se vor
unt cu Cehoslovacia sau cu Polonia.
0 EXPOZ1TIE INTERNATIONALA LA LONDRA, IN 1951

Discovery. lanuarie 1946
In Marea Britanie, se aglta tot mai mult gandul unel Expozitii Internationale,
ce va urma sS aiba loc la Londra, In 1951. Sugestia a fost data 1ntr'o scrisoare adreBata de John Gloag ziarulM Times si a gasit sustinatori, atat lntre membril Pariamentului, cat si 1ntre membril lui Scientific Commitee.
Dr. E. F. Armstrong, si el un adept al acestui plan, a aratat, Inteo adresa

recenta catre Royal Society of Arts, care au fost urmarile expozitlei din 1851. Expozitia din 1851 n'a lost numai o mareata demonstratie a fortei industriale britanice,
dar a contribuit si la progresul industrial altor regiuni ale lumii; iar pentru Marea
Britanie, o prima consecinta a fost o mai mare atentie pentru educatia tehnica si
manual/. S'a creat In acest scop Department of Science and Art, cu menirea de a promova studiul desenului, al modelajului sl al artei decorative sl aplicarea acestora In
Industrie.
Expozitiile universale din '1862 si 1867 au dovedit avantajele realizate de Mile
cc dispuneau de un sistem educativ tehnicssi In special de Germania. Astfel, In 1869,
numai In Wurtemberg, pe bang/. o universitate politehnica, se gaseau peste 100 de
*colt comerciale, dintre care exemplul eel mai tipic II ofera, Scoala comerciala de
Constructii. Aceasta avea menirea de a ajuta pe lucratorii din clasele de Jos, specializati in mestesugurile constructiel, sa devina maestri In meseria lor, sefi constructori,
antreprenori de lucrarl publice.
Expozitia urmatoare (1878), aseaza. Anglia In urma natiunilor, ce au dat o mare
atentie Invatamantului tehnic; ca urmare a acestei lipse ia fiinta, doi ani mai tarziu,
cea de a doua Royal Commission on Technical Education, cu Insarcinarea de a
studia Invatamantul industrial din celelalte state. Rezultatul rapoartelor acestel
comisil adus la crearea actualului sistem de Invatamant tehnic, existent In Anglia.
PRESA MONDIALA
683
ExpozitIa din 1951, va avea de sigur, o Innurlre tot atat de Insemnata, deter-.
minand tendinte conforme cu nevoile zilei de azi. Prezentul pare O. ne lndrumeze
ore o Industrie bazata pe un lucrator cat mai talentat si cat mai abil, dar mai ales
spre o industrie bazata pe colaborarea dintre lucrator $1 omul de stiirlia.
Expozitia internationala din 1951 va trebui sa. marturiseasca tocmai valoarea.
pe care poate s'o aiba *Uinta pentru industrie; va fi o expozitie inchinata stiintei Ql
aplicarii acesteia In Industrie.
LACRIMI AMARE LA TOKIO
Daily Herald
Atmosfera l viata la Tokio sunt relatate de un adanc cunoseator al ExtremuluiOrient, Hesse 11 Tiltman, fost, In anii razboiului chino-japonez, corespondent de razboiu
pe langa cele don& armate In lupta. Intors de eurand la Tokio, H. T. a gasit orasul
aproape In Intregime distrus i o confuzie generala. Cei mai constienti dintre Japonezi
1st framanta mintea, fan putinta d iesire, In jurul a trei probleme cruciale, ce pot
fl rezumate In trei cuvinte: hrand, locuinte, imbrdcdminte pentru toti. Poate ca nicaieri
in lume urmarile razbolulul si Inapoierea In timp adusa de acest cataclism nu sunt
mai elocvente. Ar fl necesar un guvern foarte tare, care sa faca fats unei asemenea
situatii. H. T. a cautat sa, afie care sunt opiniile stdnijii japoneze. Una din candidatele
partidului socialist japonez In viitoarele alegeri, baroana Ishimoto, care este sotia
sefului acestul partici, nu este de loc optimista In ceca ce priveite starea de luerurl
din Japonia. Baroana Ishimoto, cunoscuta pentru ideile sale democratice (a fost
Inchis, ca fosta leader g grupului radical japonez, de catre dictatura militara), soco_
te5te ca peste 65% din numarul locuintelor, fabricelor si depozitelor cu marfurl de
tot feint au lost distruse In razboiu. Injumatatita, populatia orasului Tokio se chinueste fan. alimente si fan adapost l caldura, la o temperatura sub zero grade.
Numai cartierul care adaposteste comisiile aliate este luminat. Pe faimoasa strada
Ginza n'a mai ramas In picioare cleat un singur mare magazin. Peste tot se Intind
dughenile de bambu ale negutatorilor targului negru. Tokio este transformat, din pridna Ingramadirii de nelnchipuit a ruinelor, Intr'o aglomeratie de erase de cabane,
primitive, Injghebate din ramasite si daramaturi, fara Inclizire, fara apa, fan canalizare. Inflatia este In plina desfasurare. Un kimono care costa altadata 40 de yeni
este plant astazi 2000; dar, chiar la preturile cele mai marl, majoritatea articolelor
dela matase pang. la pasta de dinti
nu pot fl gasite nicaieri. Iar deasupra crizel
materiale, peste criza de alimente, de adAposturi, de combustibil si de Imbracaminte,
se lnalta, neagra, dureroasa l Incoereibila, criza credintei pierdute, eriza morala.
Ganditoare consecventa, Baroana Ishimoto Intrevede calea refacerii. s In Japonia
de azi i, spune d-sa, s numai doua lucruri mai au importanta: munca t hrana *.
MASURAREA TIMPULUI
Endeavour
Vol. IV Nr. 16
Sir Harold Spencer Jones aduce date privitoare la ultimele metode de masurare
a timpului. Progresele realizate In ftzicl. $i In special In campul electronilor, cerand
o mare precizie In notarea timpului, au dus la descoperirea de noui metode astronomice, de noui si ingenioase tipuri de ceasornice, capabile sa Inregistreze scurgerea timpului, cu o s eroare * minima, ce nu trece de a zecea parte dintr'o millisecundd, In decursul unei zile. H. S. Jones socoteste ca ceasul perfect este ceva teoretic, imposibil
de realizat.
Recent Insa. s'au Inregistrat noui progrese In acest domeniu, construindu-se ceaBernice prevazute cu oscilatoare din cristale de quarz, care sunt superloare celor mai
perfectionate aparate si pendule din trecut.

La Royal Observatory, se proiectean instalarea a 18 asemenea ceasornice, Cu
eristal de quarz t cu tuburi fotografice zenitale, care vor reduce eroarea In determinarea thnpului foarte mult, ajungand sa dea ora cu 0 exactitate neatinsa pica
& sum.
684
TENDINTELE NOUI IN $COALA ENGLEZA $1... PICTURA LUI PICASSO

The Times
La Educational Association, Whitehouse, directorul colii Bembridge, (mandu-se de problema scolilor publice In Anglia si aratand ca scoala publica Independenta
este un izvor de putere, contribuind la progresul individual si dand idet tarit *, a examinat, Intre alte reforme, si necesitatea de a se introduce practicarea artei. Interesant
e modul In care a motivat Whitehouse sustinerea sa... Intemeindu-se pe recenta

expozitie Picasso, la Londra. Whitehouse socoteste ca operele lui Picasso sunt expresia unui spirit falimentar. Nu gseste In ele nicio scanteie de adevar, de frumos
sau de umanitate. Operele lut Picasso Bunt expresia unet lumi care n'are nimic comun
cu viata, o jungla de diformitati
s TOWER OF LONDON. S'A REDESCHIS

The Times
Celebra cetate medievala din cuprinsul Londrei Tower of London (Turnul

Londret), asezata pe malul stang al Tarniset, locul In care s'au petrecut atatea scene
memorabile din trecutul framantat al Britaniet a fost Inchisa tot timpul razboiulut.
Act, In labirintul de turnuri cu scant In spiral& si cu mit de camere sapate In Matra,
se afl tezaurul imperial. Acum, vizitatorli Londret vor putea vizita din nou faimoasa
cetate. In timpul razboiului, accesul nu era Ingaduit decat celor sub arme. 0 mare
parte din soldatit snap veniti In Anglia (75-80%) au vizitat-o.
PAUL KLEE
New Statesman and Nation Vol. XXX
Nr. 776
Articolul Inchinat pictorului german Paul Klee, care, dupa cum se stie, a mutt
In 1940, pe pamantul Elvetiei, unde-si gasise azil, e prilejult de o expozitie a panzelor
sale, deschis de curand la National Galery la Londra. Duna ce arata ca Paul Klee
este cel mai mare pictor german din cati au aparut din veasul al XVI-lea pan& azi,
autorul articolului continua:
Este la el, ceva din Hans Andersen, care ne atrage: lumea imaginatiet sale cuprincle o fauna. si o flora minunata. Follaorul, basmele, legendele padurii 1-au !mhoBarn mintea i din toate acestea, a retinut o viziune, asemanatoare cu aceea a copiilor,
ceea ce este un privilegiu de poet ... Hipersensibilitatea tactila este darul cel mai
proeminent al lui Klee, dar inventivitatea sa In ceea ce priveste coloritul nu este
mai putin reinarcabill. Klee apartine aceleeast familli rafinate de artisti ca si Hugo
Wolf si Mallarm un civilizat In cel mai Inalt grad, un esoteric, un obsedat In
clutarea perfectiunii s.
PE MARGINEA CARTIL OR, IN GENERAL
New Statesman and Nation
Vol. XXX Nr. 770
Raymond Mortimer, criticul literar al revistel New Statesman t, trichina o
cronica volumelor de povestiri l pieselor scriitorului francez Jean-Paul Sartre, ailtand cA atmosfera lor este prea Intunecata. Analizand mai pe larg piesa Huis clos .,
a caret actiune se petrece In Infern, Inteun infern creat de prezenta celor tilt personaje, care se chinuesc reciproc
si a caret concluzie se cristalizeaza In cuvintele
eroului principal: L'enfer c'est les autres s, autorul articolului se !Utica lmpotriva
acestui pesimism acut.
Pesimismul lut Sartre, scrie el, nu este mai fondat, decal optimismul lui Panglos. Cartile sale arata reactiunea unui om anormal, Inteo situatie anormala.
Totusi aunt i bucurii In lume i ar trebut sa fie Qi mai multe. De aceea, avem
nevole s reabilitam notiunea de placere si bucurie. Chiar claca bucuria ar putea fi
condamnata ca vulgara, lar tristetea l pestrnismul ar aparea ca o nota de d!stinctie,
de and cu revolutia romantismului, s fim multumiti eh fim vulgar! impreuna eu
lioratiu, Shakespeare, Voltaire si Goethe
PRESA MONDIALA
685
o NOTA ASUPRA LUI JEAN-PAUL SARTRE

New Statesman and Nation Vol. XXX Nr. 73
D-1 Vernon Mallinson, care iscaleste acest articol, porneste tot dela t Huts clos $,
piesa de mare senzatie a lui Jean-Paul Sartre, care ofera viziunea infernului pe care
ni-1 construim singurl st pe care 11 purtam cu noi. D-1 Mallinson socoteste c aceasta
filosofie, sumbra In aparenta, dovedeste totust nadelde i curai din partea unor g&nditori ca Sartre si Camus, cei mai de seam& reprezentanti at doctrine! ExistentialIs-
mului, In Franta.
Stim ca acesti oameni at Rezistentel, au stat de vorba si au trait cu et hisisi.
Ei construesc solid, ei pasesc cu strasnicie, pe pamant. Sunt pesimisti, flindca sunt
realisti. Garcin (eroul din Huts clos *) este tipul acestor oament. De sigur, mai bun&
este aceasta atitudIne cleat elanurile unui optimism iluzoriu s.
ROMANUL ENGLEZ IN PERIOADA INTERBELICA
The Times Literary Supplement: Nr. 2286
Articolul de fond ne atrage atentia asupra incertitudinii In care se gaseste critica
contemporan& In privinta caracterizaril romanului englez interbelic i asupra loculut
pe care-1 va ocupa In aprecierea generatiilor viitoare. Aceasta epoc& de desagregare
a valorilor acceptate prin traditie, de anarhie a culturit, va lasa oare In urma ei o

influent& rodnica? Cum va fi privita peste un secol? Care dintre scrittorit celebrl acum
Isi vor mai !Astra faima?

Pentru a putea decide In ce masura critertile trecutului .yor fi Intrebuintate In
aprecierea literaturll contemporane, ar trebut sI. ghicim In ce fel se va rezolva crlza
Inc& latent& a civilizatici st a culturii apusene. t Suntem mai putin sigurt ca oricand
de verclictul posteritatii t.
Arta si literatura nu subsist& cleat prin traditie, irnaglnatia creativ& cladeste
Intotdeauna pe o ordine coherenta gi pe credinte solid stabilIte 8. Or, scrlitoril din
ultimele don& decade au uzat cu atata ferocitate de spiritul de analiza, disecand fara
mil& mostenirea trecutului, bleat au distrus increderea In traditie st au rapt continultatea In arta. Un alt defect al romanului interbelic este structura lui destramata,
datorit& largtrit nemsurate a orizontului intelectual al scriitorului. t Romanul devine
receptacolul tuturor doctrinelor i ideilor, al intereselor cele mai variate s. Mai departe crIticul continua: e Pentru a face loc preocuprilor de specialitate, dIsciplina
fIctiunii este Inlaturata i Inlocuita prin discipline de ordin personal s. Astfel multi
scriitorl se servesc de roman pentru a discuta problemele sociale care-1 pasioneaza.
Aceasta abatere dela ordinea esteticei, la care se adauga criza fundamentala prin care
trece credinta, explIca anarhIa In care a cazut arta romanulni Intre cele cloud. razboaiet.
In felul acesta se lamureste de ce din cele 5000 romane pe an produse Intro

1920-1940, opere a caror varietate, merit artistic si entuziasm experimental nu pot
ft negate, nu vor ramne poate, eum prevedea Virginia Woolf, cleat fragmente:
e Cateva stante, cateva pagini, Inceputul unui roman, sfarsitul altuia, care vor egala
ce s'a scris mai bun In decursul veacurilor de cei mai mari autorl
In capul celor ce vor trece poate dincolo de uitare, articolul aseaza, formulind
anumite rezerve la adresa fiecIruia, pe urmatorli scrittori: E. M. Forster, James
Joyce, Ernst Hemingway, D. H. Lawrence si Aldous Huxley. Virginia Woolf ocupa
un loc aparte, Hind considerata ca aceea care va reusi sa Infrunte cu succes Judecata
posteritatit, prin originalitatea prozet sale st prin atmosfer p. de poezie a romanelor el,
In care a Introdus un sentiment aproape dureros al frumusetti st al tragediel unie
versale t.
Pe langa !west! marl ease vor mai fl pomeniti, poate, In vittor: Somerset Maugham,
Masefield, Oliver Onions, Compton Mackensie, Storm Jameson, Elisabeth Bowen,
Charles Morgan, David Garnett, C. S. Forester.

Care Bunt sperantele viitorului? Poate, Evelyn Waugh, Christopher Isherwood,
Graham Greene...
Acestia l eel mai multi care vor urrna ar trebut sa se foloseasca de lectia trecutulut, ea caute s luteleag9. ce a ltpstt wad plelade sat de statuette de scriltort, care
it6
au cheltult atatea calitati artistice i intelectuale fail a lasa niciun mesaglu viitorului.
Ce mina fals in aceasta opera vast, aea de bogata In idei? Oare In scrierile lor Tictiunea nu oglindeete Intocmai viata? Orl viata insi, aea cum a fost traita atuncl,
era lipsita de un element esential? * se Intreaba autorul lnainte de a ajunge la concluziaurmatoare:
I Ceea ce a lipsit atat vietii cat i literaturii a fost afirmarea sensului existentei.
In lipsa lui, temeliile romanului ramaneau expuse surparii. Decaderea rornanulul
izvoraete din lipsa de disciplina intelectuall a epocei. Romancierii el-au Inchipult
ca toate domeniile etiintei intrau in competenta lor el el-au Insueit toate competentele,
trecand cu vederea truismul esential meserlei lor, anume ca: rostul artel este de a
brani imaginatia et de a spori viata spirituala. De sigur ca afirmarea puteril spiritualizatoare a artei poate parea deplasata In vremea noastrl, cand dificultatile materiale
In care se sbate societatea apasa greu asupra tuturor. Cu toate acestea, arta nu poate
11 cleat campul de viziune al spiritualitatii umane. Forme le artel, dintre care romanul,
nu pot trai decat daca re-cream valorile absolutului l eternului L
NOUI METODE EDUCATIVE
Nr. 1802
The Times Educational Supplement
In Anglia reforma invatamantului face obiectul unor interesante desbateri Intro

profesorii intruniti sa discute noile metode ce li se propun. Intre altele, este foarte
viu comentatl cartea d-lui G. Patrick Meredith, *Visual Education and the New
Teacher (published fqr the Visual Education Center, Exeter, by the Daily Mail).
D-1 Meredith nu se ocupa numai de noile metode de educatie: film, lectii radlodifuzate, televiziune, harp pictografice, epidiascop, gramofon, etc., el releva lnfluenta
acestora asupra artei de a preda ei insista asupra calitatilor de asimilare necesare
profesorilor In acest nou camp de activitate. Pana acum, profesoril s'au specializat
dupa aptitudinile lor universitare. D-1 Meredith propune specializarea dupa temperamentul fiecaruia iar nu pe subiecte de predat. Semlnarele pedagogice vor trebui
sa decida in care din urmatoarele eapte categorli se pot Incadra fiecare dintre viitorli
dascali: lucrari academice, invatamant ecolar, supravegherea psihologica a flecarui
copil In parte, organizatie ecolark lucrarl de biblioteca, manipularea aparatelor educative ei cultura fizica. Astfel profesorul Insarcinat cu lucrari academice ar contribui
la stabilirea programelor ei ar pastra contactul cu universitatile el cu celalte institutiuni de culturl; specialistul In cultura Mica n'ar avea numai raspunderea antrenamentului fizic, el ar trebui el colaboreze cu serviciul medical al ecoalei, ar conduce
campaniile de propaganda pentru siguranta circulatiei pe strazi t pe drumuri t ar
preda cursuri elementare de igiena ei de biologie umana. In ceea ce prIxeste gruparea
elevilor, d-1 Meredith preconizeaza predarea pe grupuri mid de cinci pana la ease
copil ei este In contra claselor supraincarcate.
Acelaei supliment reproduce mai departe cuvantarea d-lui R. W. Moore, directorul Colegiului dela Harrow, preeedintele Conferintei Asociatiilor Educative, care
a avut loc la King's College din Londra, in ziva de 3 Ianuarie 1946. Vorbind de relatitle dintre profesori ei elevi, d-1 Moore critica noile metode, care ar tinde la productia
de dascali In serie, ca niete automate. Esenta procesului de educatie, spune el, trebue
clutatl in relatiile sufleteeti dintre dad.). i copil. Restul nu e decat birocratie. Oricat
de abili am fi in Intrebuintarea mijloacelor de educatiune vizuali. t mecanick nu

se poate lnlocui necesitatea, de a pregati, pentru educatia tineretului, suflete, adica
barbati i femei echipati cu cunoetinte speciale ei inzestrati de natura vu darul de
a intelege copilul si de a se face iutiti de el s.
SALILE CORPORATIILOR DIN LONDRA
January 2, 11746
Nr. 3699
Times Weekly Edition
Doulzeci din cele treizeci ei ease celebre salt de festivitati apartinlnd vechilor
corporatii din Londra, au fost distruse de bombardamente. Dintre acestea, cele mai
frumoass erau *Mercer's Hall et *Mayor Whittington's Company Hall *, iar cea
PRESA MONDIALA
6E/
mai veche Merchant Taylor's Hall 6, a caret cladire fusese Inceputa Inca din Evul
Mediu. Multe din aceste sali suferisera avarii In timpul marilor incendli, care au pustlit
Londra In decursul veacurilor. Ziarul conchide spunand c8. actualul dezastru va da
ocazie tinerilor arhitecti sa se distinga. prin constructii noui, menite s Inlocuiasca In
mod demn pe cele cladite de generatiile influentate de maestria marelui Christopher
Wren.
INAPOI LA gPOCA VICTORIANA

January 1946
Vol. XIII Nr. 73
Sentimentul de instabilitate de care suferim In zilele noastre, nesiguranta trecutului si imposibilitatea de a prevedea un viitor mai fericit, se tradue prin nostalgia
epocei pasnice cand aveai timpul sa te dedai la placerea egoista de a te gandi la tine ,
cand petreceai sau te odihneai In tihna, fail a fi Imboldit de gran. Pe vremea
aceea, fiecare miscare se savarsea tn mod armonios at talentele ajungeau la maturitate
fara inexorabila presiune a timpului care fuge e. Este vorba, ati Inteles poate, de era
Reginei Victoria, catre care se Intore acum, dintr'o fireasca nevole de securitate, cetitort! englezi.
Intr'adevar, dupa cum ne informeaza Wiliam d'Arcey, un mare numdr de succese teatrale i cinematografice sunt inspirate din trecut: unul din cele mai bune
romane recent aparute, Edwin and Eleanor (Family Documents, 1854-1856) de
C. E. Vulliamy, a atras atentia criticei prin faptul ca situeaza personale moderne,
framantate de neliniste, Intr'un cadru victorian; In fine, casele de editura consacra
stocurile lor reduse de hartie reimprimaril unor carp aparute acum cateva decenii.
Aceasta popularitate indica mai mult decat o moda trecatoare i cauzele el merit a
s fie cercetate:
Horizon
Haosul ai nesiguranta dinafara trebuesc cumpanite printr'o sena stabilitate

launtrica. Astfel se explica favoarea de care se buena romanele epocel victoriene,
ale caror defecte sunt compensate prin imaginea pe care ne-o transmit, a unei vieti
plina de ragaz, printr'o certitudine nesdruncinata, victorioasa asupra ortcard nedumerirl. Lumea care traeste de cbtva timp In prada unor evenimente Infioratoare, se refugiaza instinctiv In trecut, In cauo.rea unor precedente linistitoare.
Extrema nesiguranta exterioara este astfel cumpanita de o miscare interioara, de.,
Intoarcere spre vremuri de mult savarsite, spre copildrie. Omenirea trece printr'o
criza grava: precocitatea stiintifica a epocel noastre a produs o stare de lucruri
pentru care oamenil nu erau Inca pregatiti, nici sufleteste, Mei din punct de vedere
Intelectual.
Numai cei Inteadevar maturl au curajul s privease adevrul tn fata. Pentru

cellalti, evadarea din realitate este o conditie esentiala a victil. Omenirea In cautarea
unut sanctuar priveste Inapoi, caci a privl In mice alta directie ar Insemna sa risti
Intalnirea cu necunoscutul Inselator. Numai trecutul este desavarsit si, fiind cristalizat,
nu poate trada. Fugim, dada se poate spune Inapoi. Aceast reactie copilareasca,
care s'a generalizat, nu face decat sa demonstreze nematuritatea noastra l explica
moda victorianisrnului sub toate formele lui. Structura erei victoriene, privita din
anumit punct de vedere, este aceea a unei societati de cord!, iar not, reluand contactul
cu atmosfera de Incredere In sine a acelei vremi atat de confortabil organizata, putem
11 socotiti ca neo-victorieni R.
LEUL BRITANIC ACUMULEAZA NOM' CANTITATI DE ENERGIE
Nr. 6571
Jan. 21
Vol. 208
The Mush cited London News
Dupa efortul pe care I-a dat In- anti de razbolu, Anglia s'a Intors la un ritm de
pace mai lent decal ar dori conducatoril ei. Telefoanele raspund cu Intarziere, trenurile merg Incet, oamenli se due la lucru alene, iar noilc constructii de care se vorbeste atat, sunt Inca In faza proiectelor. Arthur Bryant, gasindu-se In rata unui atia
care reprezinta pe leul britanic din 1943, cu coada In vant l muschii Incordati In
ardoarea luptei aprige, II compara cu lent din 1946, care ar trebui zugrvit dormitand,
688
ba chiar lasandu-se cilcat pe coadi. Dar aceasta apatie trecatoare nu trebue s Inee le
pe ntmeni, explic cu mult umor autorul
I Anglia ei-a dat efortul suprem i acum a venit relaxarea, s'a Intors la vechlul
el tempo somnolent. Nu-mi Inchipul ca va ramne aea multi vreme, starca el economica nu-1 poate permite asemenea lux, Insa n'ar fi ea Insasi, daca n'ar fi reactionat
In acest fel. Cad Englezii sunt un popor care nu-ei iese din fire decat cand nu poate
face Intealt fel. Puel Inteo situatie primejdioast, ei reactioneaza mult mai viguros
el cu mai multa continuitate cleat oricare alt popor din lume; sunt In masurt sa o
fact. gratie faptului ca, printr'un tel de instinct, sau mai bine zis o Intelepciune tnntscutI., ei stint obisnuiti st-ei tie energia In rezerva. Judecand dupa istoria lor, s'ar zice
ci aunt leneei cu dinadinsul; se tin in frau spre a-ei lua mai bine avantul pentru saltul
final. In vreme ce restul lumii Ii crede pe jumatate adormiti, ei nu fac decat sa-el
relncarce bateriile, acumuland o energle menita 61 uimeasca omenirea l sa schimbe
fata pamantului. Caci unde ar ft oare lumea i sperantele el, fara energia britanict
din 1940? anul cand d-1 Churchill ne-a oferit numai sudoare, sange I opinteala,
pe and cl-1 Morrison ne lndemna sa pornim la atac. Nu ne-au trebuit multe Indemnuri, energia era in aeteptare, gata st tasneasca din celulele unde sporise In timpul
acelor ant de viata tihnita, lipsita de griji, dintre cele doul rizboale, epoca socotita
de unit ca timp rlsipit de geaba. Puritanilor nostri moderni le place st declame ImpotrIva acelor clout decade cand se traia, pare-se, prea ueor. Totuei, anti aceia au fost
complementari celor ce au urmat. Caracterul unei marl natiuni este unul l indivizibil, ca 1 pacea t.
ROMANIA OSPITALIERA.
Tribune de Geneve An. XXX III,
Nr. 36
Rabinui J. Glasner, din Cluj, a Mout declaralii asupra situatiei reale a Evreilor in
Romania, In perioada in care, tn Europa ordinei noui hitleriste (de care poporut roman
s'a ferit mai mult decdt a putut i fata de care. in generalitatea sa, a retinas strain), spatiu;
de Limp, in care extermin.area Evreilor devenise o industrie comparabild celei tim
abatoarele
dela Chicago. Extragem un pasaj din aceste declaraiii, care au scapat neobservate:
Profit de prima ocazie pentru a da presei neutre o imagine obiectiva i veridica,

a atitudinii umane adoptata de ci.tre poporul roman ei de sentimentele sincer omeneeti
manifestate de tanarul Rege fata de Evrel, In timpul anilor de pericol de moarte din
acest razbolu. Gratie acestel atitudini sutele de mii de Evrei romani au scapat cu viata.
Toata lumea etie ca In regiunile ocupate de Germani, populatia evreiasct a suferit
sau deportarea organizata el executata de catre acestia, sau alte metode de distrugere.
Din acest punct de vedere Rornania reprezinta singura exceptie. Regele si poporul
s'au opus cu toata energia proectelor germane de exterminare ei au Impiedecat Inainte
de mice deportarea. In acelaei timp, Romania n'a ocrotit numai populatia izraelita
din tart, dar a acordat azil Evreilor refugiati din tarile vecine, In special din Ungaria,
salvand astfel viata unui mare numar de izraeliti refugiati.
Evreii Intregii lumi trebue sa ia cunostinta de aceste fapte, iar istoria trebue sa
eternizeze aceasta opera umanitara savareita de Romania. Evreii vor trebui sa-ei dea
seama ca. au contractat o datorie de recunoltinta rata de natiunea romant ei de Regele el.
AMVERSARI
14 MARTIE.
MOARTEA LIJI KARL MARX (1883).
Asupra iaiona1izuii, cu p ilejul examinarii mainismului:

e Rdindne incci de vaut, spune John Stuart Mill in ale sale Plinciplea
of Politi al Economy, dadi inventiile mecanicerealizate ptind astcizi au ufurat
truda cotidiand a vreul, i /Urge tontine oarecare. Nu acesta era scopul acestor
invenfii. Ca oricare alta desvoltare a forfei productive a muncii, intrebuinfarea
capitalista a masinilor nu tinde dealt sd m:csoreze preful marl
sd aorteze partea din zi in care lucnitorul munceste pentru sine, pentru a mciri cealaltd parte in care nu lucreazd deceit pentru capitulist.
Indatd ce revolta cresccinda a clasei muncitoare foga Statul ad impund
ziva de muncci normald, si in primul rand in fabrica propriu zisa, adicci din
clipa in care interzise metoda de a se marl productia plus-valutei prin multiplicarea progresi 'd a orelor de muncd, se asvirle capitalul, cu toatcl encrgia ,sa
si cu deplinci incredere, asupra p oductil: plus-valutci rclative, prim mijlocirea
desvoltdrii accelerate a sistemului mecanic.
Indatd ce legea sc irteazd ziva de muncd, mapina se transformd cat ai
clipi, in mainile capitarsmului, in mijloc sistematic de a extorca in fiece moment mai multd mimed'. Dar pentru ca 9ma2ini mul sci exercite aceastd peesiune
superioard asupra servilor sii umani, el trebue pert ectionat, fdrci a mai pane
la socoteald cd scurtarea zilei de mated obligd pe capitalist sd intindd toate
resorturile productiei si sd economiseascd cheltuelile necesitate de aceasta. . .
In manulacturd si la fescitorie, muncitorul se foloseste de unealta sa ;
in fabricd el se folosqte de mginci. Acolo, miscarea instrumentului de

muncd porneste dela el ; aci el nu face dealt sd-1 urmeze. In manufacturd,
lucrcitorii constitue tot atictea membre ale unui mecanism viu. In fabricd ei
sunt incorporafi unui mecanism mort, care existd independent de vointa bor.
Fastidioasa uniformitate a unei trude fard sjtirsit, prilejuita de o muncd
mecanicd totdeauna aceeali, seamind cu chinul lui Sisf ; ca i stdoca,
greutatea muncii cade mereu lard mild asupra muncitorului &lea de puteri
(Engels). In acelasi timp in care munca mecanicd iritd in ultimul grad sis; mul nervos, ea impiedeed jocul variat al muschilor i comprimd orice actsi
tate liberci a corpului si a spiritului. Facilitateainscisi a muncii devine o torturci,
in sensul cd; masina nu libereazd pe lucritor de muncd, ci desbracd munca,cle
tot interesul ei. In orice productie capitalistd, in mdsura in care ea nu creeazci
numai lucruri utile ci i plus-valutd, condifiile muncii, departe de a-i ti supuse,
14
690
stdpdnesc pe muncitor ; dar mapinismul este cel care dd acestei rdsturndri o

realitate tehnicd. Mijlocitorul muncii, convertit in automat, se inalfd in lap
luerdtorului chiar in decursul muncii, sub formd de capital, de muncd acumulatii, care 1 dominii pi ii suge forfa vitald.
s Marea industrie mecanial indeplinepte in skirpit, dupd cum am ardtat
mai inainte, despdrfirea dintre travaliul manual pi puterile intelectuale ale
producciei, pe care le transfornui in puteri ale capitalului asupra muncii. Indemdnarea muncitorului se infdlipeath pleipandd in fala ptiinfei prodigioase,
enormelor force naturale, grandoarei travaliului social,incorporate sistemului
mecanic, care constitue, toate, puterea stapanului...
Nu ne vorn opri aci asupra condifiilor materiale in care se indeplinepte
munca de fabricd. Toate simfurile sunt alectate laolaltd de ridicarea
artificiald a ternperaturii, de o atmosferd impregnatd de particule de materii
prime, de sgomotul asurzitor al mapinelor, Idrd a vorbi de primejdiile prin
care trece omul in mijlocul unui mecanism teribil, care il invdlue din toate pdrfile pi care dd, cu regularitatea anotimpurilor, buletinul sdu de mutildri pi
omucideri industriale. . ..
Capitalul, Tomul I, cap. XV, sect, 1, 3, 4...
(ed. hal:weed).
23 MARTIE. MOARTEA LUI STENDHAL (1842).

Omul neralionalizat:
a Pkicutul colonel Corner ne povestea astd seard, la Madame Lampugnani,
cd inteo zi, in Spania, pe Mud cattirii sdi se odihneau, se opri lute un han
pi se aisezd la Preastrd.
Un orb veni, se a,ezd pe banca din lafa hanului, yi acordd ghitara, pi
Incepu, apoi, scl chute nepdsdtor. 0 8ervitoare venea de departe, purtdnd pe cap
un vas cu apd. Mai intai ea incepu sii meargd in cadenfd, apoi fricu nipte salturi
mici pi in sftirpit, ctlnd ajunse aproape de orb, dansa in lege. Fuse ulciorul
yos pi se apucd sd joace din toatd inima. Un bdiat de grajd, care trecea prin
curie, mai departe, ceirdnd un sarnar de cattir, liisd jos sarcina pi se puse pe
joc. In aftirpit, in mai pufin de-o jumdtate de ord, treisprezece Spanioli jucau
in jurul orbului. Nu le pdsa de toe unora de ceilalfi. Nu era nicio urmd de
curtenie, fiecare avea aerul cii joacd pentru sine insupi fi pentru pleicerea sa
proprie, apa cum se fumeazd o figard . (Promenades dans Rome, 16 selltembre 1827).
(C. Gr.)
NOTE
INOCENTA MORTILOR
E adevarat. Mud ai trecut prin
cimitir, tacerea i oapta Bunt o
nuta. N'as putea spune ca respectul
de morti contribuie mai mult deal

sfiala generosului egoism la o atitu-
dine de suflet, aplecata ca salcia

plangatoare. Poporul mortilor anonim e de altfel al parintilor si stramosilor tai, Intre care s'au intercalat
eu chipul i cu bunatatea kr, dad,
au fost buni. Sunt parinti faril justi-
ficarea dreptului de generatori ai

unor odrasle chinuite.
Ai zis: S Mortii mei, mortii nostri*
ei se iiifatiseazi culcati, randuri

peste randuri, din toate neamurile,
si
dela Adam. Once ai iscodi in univers,
ei te-ai trage din peste sau din mai-
muti, primul om al dinastiei
cb-
mane cel din Scripturi.

Vazuta'n dunga vremii, moartea
o poezie. Mortii sunt rapsozii ei. Ei
au trait, au iubit, au cantat, s'au

gadilat, s'au vrajmasit. Mortii blajini i de toata, ziva, mica burghezie
a mortilor, n'au straluciri in afara,

pzii pe dinlauntru, ea si semenii lor
vii, de o candela cu steaua albastra.
Dupa o intelepciune, mai mult de

frica, ei trebuese vorbiti numai de
bine. Mai de graba, trebuiese ticuti...
Cimitirul are &maga, ultima semniBeare.
Dar aunt i ceilali morti. Ei nu
prhnese anonimatul Ninivei, al BMA-
lonului si al Piramidelor, invaluite

in namolul uscat: nisipurile calatoare
in eterna pribegie. Ei n'au fost nici

blanzi nici drepti: degenerati, acoperiti de prestigii, sau veninosi din
infumurare i fanatica iubire de sine.
Toate capitolele eronicii despre epoci
si oameni pastreazi cilte o monstruozitate moral& de primul plan, ineon-
jurata de sateliti O., in bun& parte,

molaia i intrerupta evolutie a vietii
in card, nu se datoreste atilt funestelor erori de doctrina i animalului
subieetiv cat individualitatilor seapate din controlul obstescului bun
simt, prin deraiere. 0 epoca mai

neagra eau mai putin Intunecata a
fost dominata de o zvapilialii, de un
orgoliu dement, de o salbatacie, de
o boala personala a unui om incalecat pe omenire.
Biserica iarta: datorie in fata mormantului inchis. Toate pacatele laolalta, ale cadavrului, incremenit in
necuvantare i neputinta fiiral, Bunt
deslegate. Molitva pogrebaniei absolva de tot ce gresesti... cu OHMS.
sau fara de 00015 au cu gandul
an cu fapta. E o achitare de ultima
scadenta. Amintirile rele lasate oame-
nilor in viata, se sterg cu buretele,

cu care, inmuiat in otet, a fost adapat Rastignitul.
Biseriea distinge douil feluri de
pacate, la fostul i actualul om ; par,
catul savarsit orbeste i pacatul de
14*
REVISTA FLINDATHLOR REGALE
692
moarte, conqtient. Amandouit se li-
chideaza. Dar pacatele bisericeqti

fac parte strict din cercul minuscul,
scris, al insului, considerat izolat,
pustnie, calugareste, raspunzator
pentru el insusi, far& raporturi cu

viata traita intre oameni, asuprit6
constrns
zaclarnicita. Hoitul
trece in posteritate cu o inscriplie

pe marmorit sapata, care imprumuta
o puritate frageda marelui ticalos de
desubtul ei. Biserica s'a ferit fig
pomeneascit vreodata de raul colectiv, de calamitatile reprezintate

de un ataxy binecuvitntat, pentru
motive de prudenVt. Blestemele au
apartinut profeVlor, nu doctrinelor
organizate, care tree din veac in

veac, nestanjenite i ocrotite.
Pitcatele maH ale omului sunt

istorice, nu bisericeqti. Preotul e
incompetent. Pacatul istoric trebue
retinut dincoace de moarte, de rugaciuni qi de cimitir.
AsiguraV de politqa practica, bise-
riceasca, potentatii sunt insi rspunztori feta de oamenii de rind,

cu caciula de oaie: tiara cu diamante
e indiferenta. Dogma fatarnici civila,, ca de morti suntem numai de

bine datori sa vorbim, cruta generaVi de flusturatici, de tortionari qi
inchizitori, din care, printr'o complexiune absurda a mjstificari1or qi a
cruzimii, cei mai vinovati cred in

Dumnezeu. Fardul celor prezenti in
viata, aparit trecutul ca pe un aliat.
Doctrina de complicitate qi Iasitati, facuta sit scum i s perpetueze.
Mortii rai nu mor odata cu rinichiul
qi cu limba. Ei traiesc i intarzie
intro vii. Scoate-i, cioclule, din morminte i trimite-i sit' fie judecati qi
pedepaiti.
T. A.
BOTANICA 51 NICULAE
GRIGOHESCU
Am insemnat, in alta parte a nurnitrului de fata, ceea ce mi se pare
ca, se cuvenea spus spre lauda seriitorului Emanoil Bucirpa, asa cum
se arata el din paginile, i multe

qi dense, ale color patru tomuri din
lucrarea sa t Pietre de vad u. Dar

randurile acelea nu puteau fi complete. Ele se sileau sit fixeze un
singur aspect, eel mai de temeiu,
poate, nesocotind totuci pe celelalte.
Si printre ele, contribulia sa istoricoliterara.
AfirmaVa, la prima vedere, poate
surprinde, ea este Ina, pe deplin

valabila. Si ne gandim, evident, mai
putin la editarea corespondentei
dintre Maiorescu i Duiliu Zamfirescu, ajunsa, la a doua ediVe, prima
inteatata evenimentul a revolucionat anume capitole din istoria noastra literal* interesand pe toti carturarii, cat la toate acele detalii qi
sugestii istoriografice, risipite cu nepasare de-a-lungul tomurilor qi care
ar constitui un frumos bagaj Olintific pentru un candidat la doctoralitate. Las deoparte cele dinainte,
qi indeosebi tot ceea ce a adaos d-1
Emanoil Bucqa in vulgarizarea si
lamurirea unor puncte obscure, in
legatura cu opera qi cu biografia
lui Ion Codru Dragucanu, vestitul
autor al Peregrinului transilvan *
qi ma limitez numai la ultima din
serii, la a IV-a.
Sunt, Inti, inforruatiunile referitoare la unele din lucrarile postume
ale lui George Valsan, editate de

d-sa la Casa Scoalelor s, inforreatii
intregite cu bogatul qi pretiosul lot
de scrisori, trimise cele mai multe
NOTE
693
in timpul boalei care 1-a chinuit,
Caragiale ? 0 aminteste d-1 Emanoil
unele din ele de o patetici sfasiere,

reproduse in comunicarea academici, a d-lui Emanoil Bucuta,
a George Vilsan dup5, zece ani a,
Tot acolo, i aminuntul cu totul
nou, despre o piesi de teatru intr'un
act, in versuri, a Datoria a, pretuiti
de autorul ei in acest ton 0 glumet
O series: a a fest i pentru mine o
descoperire: e reprezentabili chiar
pe o scen5, mai mare EA se desfiisoar5, nobil 1 cu o armonie de vers,
pe care nu i-o binuisem. Peste. 2030 de ani va fi desgropat i pus
in repertoriul Teatrului National, ca
Bucuta, cu retinuto, ironie, in frumosul articol, inchinat legiturilor
una din micile buciti clasice ale

literaturii noastre dramatice incep5,-
toare. Nu crezi ? Asteapti i vei

vedea a. tiati, de pild, c5, primul
titlu, nepromovat, al a Vietii la
noului berlinez cu Pericle Papahagi:
Era in acele parti nou venit, pentrucli altminteri istet ci scormonitor

cum fusese ticluit, ar fi aflat, introband pe unul i pe altul c5, Iola nu
era in Asia Mica, ass:, cum o eerie,
ci in apele cele albastre ale lui Saladin. Doctorii care-I inconjurau n'au
mai apucat sti-1 indrepteze, pe acest
autodidact atit de mindru de stiinta
lui a.
Atari detalii, utile oricind, se intilnesc in chip firesc sub condeiul

cetitorului Imptimit i riguros, care
a fest intotdeauna d-1 Emanoil Bucute,. Dar iat Un intreg capitol,
intitulat a Botanica i Niculae Grigorescu a, revelator prin materialuri
tari a era si fie a Pe arituri ? 0
din douti, seetoare ale culturii noastre.
spune Duiliu Zarafirescu, intee seriBeare din 1893, in care Ii promitea

sa incerce a a arita geniul rominesc
sub toate formele lui, la boier ci la
Comentind studiul d-lui Traian Siivulescu, a Inceputurile stiintei in

Romania: Botanic& a, publicat in
a Memoriile Sectiei stiintifice a Academiei Romine a, 11-1 Emanoil Bucuta este adus s vorbeasci despre
colectia de frunze ci flori, din Transilvania, afliteare in muzeul scolilor
Oran, la femeie si la birbat, la cei

dintaiu fax5, nicio traditiune, far&
gust, far& discipline:, la cei de al
doilea de asemenea firi gust 0

firi discipIin dar cu o violentit ni-
zuinti de fermi nationali, avind
din Blaj si care, trecuti pe foi inchpgtoare, constitue un foarte su-
ca inspiratie morali un realism trist,

o viati uniformi, dar senin5, a muncitmului de pimint a. Aveati cunos-
gestiv ierbar: Tiparul ar fi totdea,una
tinti c5, primul atlas al Romaniei,

redactat in rominecte i impirtit la
reproduceri colorate, de frunze ci
scolile din Capital i judete, a fost

comandat la Paris de Printul Carol,
eu a sa cheltuiali (30.000 lei)? St5,
scris in a Memoriile Regelui Carol I
al Romniei de un martor ocular a,
este. un ierbar, acele frunze si flori

Bunt aevea a. Mai mult: sub fiecare
varietate, se intilnesc stihuri popu-
sub data de 13 August 1868. Ati

remarcat, pn astzi, o gresali de
geografie in una din povectile baleanice, (a Pastrami trufanda a) a lui
mai neputincios cleat ele, pentruc5,
in el n'ar fi vorba cleat de niste

flori, pe cind in manuscris, care
lare, explicite 0 explicative. De
pilda: Calapitr Tanaretum

balsamita. Frunzifoard calapar
de-o lund rad cere un vdr ; Cinep5,
cannabis sativa. Bade pentru dumneata
hid topeac ca cdnepa ;Ior-
694
g o v an syringa vulgaris. Frunili

verde lorgovan Am lab bade Belintan
Si istoiiograful, mei &id s&
caute confirm:flea acestui ineeput
mina puternica, mai ales& din cel

se stravede un alt thigorescu, nu
numai cu inzestrare plastic& dm' si
de o mare agerirne a mintii... *.
de cantec, in o Monografia rauzicalit
a cornunei Belint din Banat *, cu

cele 90 de melodii, culese si explicate de Sabin Dragoiu, dar neg&sindu-1; cdci multe din ettntecele ce
s'au irosit se mai piistreazii, fie si

in crampee, doar in ierbare credincioase, ca cel din Blaj. Deopotrivi
de interesante i cele vase desene,
intru totul inedite, ale lui Niculae
Perp.
TO SCAN INI
iLAN HATTAN
SpIendida realizare americana a

lui Iulien Duvivier, construiti in stil
unanimist, cuprinde un episod (11
Grigorescu, mdular in 1869 al unei

societati de trei membri, dimpreuni
cu doctorul Bernat, balneologul geolog i Dimitrie Grecescu, botanistul,
in care se schiteaz& o ascensiune la
socotesc cel mai viu) in care apare, in

afari de incomparabilul Charles
Laughton, i distinsul actor trances
Victor Francen. Pe acest foarte mare
Virful cu Dor, cu peripctii amuzante,
1-au folosit de cele mai multe ori

gresit: i-au impus roluri de amores
tomnatec. Francen fleet cele mai
alternnd intre sedinte cand de herborizatie i Rdinte pantagruelice.

Plansa intitulat& 4 dup& dejun
arat& pe Dimitrie Grecescu privind,
comic de salon regizorii din tara lui
onorabile eforturi, iar rezultateIe erau

din cele mai penibile. In Le roi, insa,
ca printr'un ocbian, la o afield de
Francen diduse toata masura talen-
vin unguresc $. Despre norii ce se

vlid de jur imprejur, comentatorul
scrie : o nu sunt numai nori de aburi,
dar i nori, mil tern, de bauturi slcoolice. 0 a vaptea plansh, din aceeasi
vreme i cu acelasi creion schitata,
tului sOu: personajul suveranului

balcanic, bonom, birbos i chefliu,
fusese intruchipat cu o sineeritate,
poart& legenda: and un prieten
o bun& voie, o convingere rar

nite. In Etente cordiale Francen
fusese din nou un monarh, de data

aceasta unul autentic si mare: Edu-
Ministru la Connmicatii inaugureaz&

o nou& linie i infativeaza pe De-
ard al VII-lea. Pe acest rege britanic,
lavrancea, cillare pe o locomotiva,

intOmpinat de Grigorescu i Dimitrie Grecescu. Despre valoarea lor,
cultura, conceptiile i gusturile sale,

doar un Francez 11 putea reda atit de
convingator si de maiestos. Doar tin
cu adevarat remarcabila, d-1 Emanoil
Frances, prin intuiie, putea face ca
Bucuta eerie aceste juste randuri de

pretuire : s Este aici un Grigorescu
desenator umoristic, plin de haz, de
care criticii i istoricii de art& n'au
stint eau n'au vrut sa scrie, ca si
publicul sa Ineleag c& un om mare

poate fi i un om care iubeste viata
plicerile ei.
In episodul Laughton al filmului
Manhattan, Francen reprezint& pe
cum 1-ar cohort. Acest creion, nes-
un celebru dirijor, Italianul Arturo
pus de subtire, eu toate nuantele
Bellini. Aluzia e cftt se poate de transparenta. Arturo Bellini, conducator
rtigului intro linii, trebue pus in lu-
atat de european prin manierele,
rnial de orchestra, nervos, exaltat

manios, nu e desigur duet Arturo
Toscanini, genialul Italian pe care
pi
fascismul 1-a fiicut s paraseasce muted

Italia, apoi Europa. Toscanini, cel
mai insemnat sef de orchestra al

timpului nostru, e un om care conaunic senzatia genialitii4ii perfecto
din prima clipa. La repetitii acest

interpret neegalat al tuturor cornpozitorilor de seama se de. cu trup
IA wallet muncii sale. Erorile, cat
de mici, 11 suparii, fireste, grozav.
Italianul, iute din fire, scapath: tuseste, blestema, racneste, rupe partituri, baghete, ba uneori schiteazii,
pi
gestul de a voi se, distruge, pupitrul.
Apoi furtuna trece, munca e reluata,

cu incordare, maestrul e multumit,
surade. i in sears concertului orchestra, mustruluita i pusii la
punct, perfecta, do, publicul, la im-
boldul baghetei magice, cele mai

nluitoare emotii.
Duvivier a schitat cu ironie pe

Toscanini, dar i cu patrundere. Cad
gestul lui Bellini, care salveazii dela
ridicol i catastrofa pe bietul debu-
taut Smith, gestul acela imperial,
TE
6os
orchestre improvizate, in Palestina,

Elvetia si Anglia.
Ca Francez, Duvivier nu putea s.
nu redea omul intreg, cu micile lui
manii. Credem ca a facut bine di

n'a dat o imagine oficioasa si seaca
a lui Toscanini. Gestul final al lui
Bellini arate, ul Duvivier a inteles cu
desavaisire maretia unui Toscanini.
A ! dace, ar fi inteles lumea toatii, pe
Toscanini asa cum publicul din Bala
11 aprobil pe Ballini, dacit si-ar lepada
toti fracul in semn do simpatie cu

cel oprimat... A 1 trecerea aceea,
intai ailita, apoi totala, de la negru
la alb, ce simbolica, ce datatoare de
sperante, ce duioasa, ce maiestoasa e.
N. St.
PHILIPPS OPPENHEIM
Cititorii de romane politiste
et
sensationale deplang la moartea lui

Philipps Oppenheim un autor foarte
fecund si foarte inegal, carora Ii datoreaza multe ore pliicute i multe
deceptii. Cand Oppenheim respecta
regulele genului politist, da buci
facut cu atata calm si atata degajare,

cu atata bunatate si siguranta, gestul
acela demn de un Beethoven t;ii un
Ludovio al XIV-lea tot deodatii,
extrern de reusite, ca Inapectorul
nu e &cat o transpunere cinematografice, i simbolica a atitudinii lui

Toscanini in fata tragediilor i;si per-
Mud insa tinea cu tot dinadinsul
seeutiilor vremei noastre. Gaud Bel-
lini ii scoate fracul pentru a dovedi

ce, se solidarizeaza cu talentatul dar
ghinionistul i oropsitul Smith, noi
vedem pe acel Toscanini care renunta
la titlurile i onorurile pe care Italia

fascista, Germania nazista i le ofe-*
reau, care parasea iubita lui Scala
prestigiosul Bayreuth pentru a se
duce sit dirijeze, in conditii grele, cu
.Dickins, din care s'a extras un film

delicios, Clubul noctawbulilor, cu
marele actor englez Clive Brook.
simplu s pi
sa inoveze, prezenta credinciosilor
lui opere fade, cu totul ilizibile.
Oppenheim izbutise mai ales in
povestirile scurte, episoade legate
intre ele doar printeun fir comun,
cum ar fi diferitele aventuri ale
sa facii psihologie, se, fie
membrilor unei aceleiaci bande. Dar
acest procedeu nu e strict politist,

la urma urmei vine de la Chaucer.
La Oppenheim traia destul de intense, atmosfera londoneza. In The
696
REVISTA FLINDATIILOR REGAL
strange boarders of Palace Crescent,
una din ciiitile lui cele mai bune,

tema e demna de Dikens sau Wilkie
Collins ; apare pensiunea de familie,
una din caractelisticele Londrei, cu
tot potentialul ei de mister.
Oppenheim isi alege de multe ori
ca scene*. Coasta de Azur si evoca cu
predilectie pe fostii luptatori ai primului razboiu mondial, pentru care

avea vadita simpatie. Oppenheim
cuno9tea pe Germani si-i prezenta in
volumeIe lui in adevarata lor lumina.
publica numele zilnic sau debutantl

bilieti de familie, butrani ratati,
specialisti ai tiadkii cu biusee yeleitati jurnalistice &and se numiau atatea constiint,e 9i se acopereau
de ridicol atatea faime, Benador a
stint sa stea retras, sii sufere cu
demnitate si 84 ereada In bine. De
felul lui mic, jovial, familist cu griji,
mereu plin de tiebi, gata oricand sii,
povesteascii glume. intamplaii, cam
galagios, omul acesta, plin infati9area 9i manierele lui, da foarte puVin
Era sever cu ci, dar drept. E pacat
de banuit ea are aptitudini pentru
ca s'a vorbit astfel de Germani numai
maietie. Dar viata cate ne invqa ea
inteun gen literar atat de minor.
mice e posibil si nicio fiinta nu e

previzibila ne-a aratat si in cazul
Benador ca dreptatea e surprin-
Scriitori mai savanti si mai rafinald

au giesit aci, si au viizut mai putin
bine ca bietul Oppenheim.
N . St.
UN SCRITTOR, UN OM
Oridecateori ma gandesc la Dry
Benador mu cuplinde emotia pe caie
nu poate sa, n'o destepte in mice

minte dornica de adevaruri tali
aceasta fraza a lui Andre Snares:
4 Nirexista artisti mad, exista numai
oameni maH s. De sigur, pe scriitorul
Benador il poate indiagi oHce cititor
al sau: pe analistul subtil din Hilda,
pe nuvelistul atat de sigur pe mestesugul lui din A ppassionata, pe cionicarul social ironic 9i patrunzator din
Ghetto veac XX. Dar aunt unii, si

ma numiir plintre ei, care stiu ca
Ury Benador nu e numai un nume
des in literatura noastra ei si un om
cu care se poate fali o societate.
Cand atitia altii 9i-au pus talentul
'sau medioc itatea in slujba asupritorilor, cand in ziare qi reviste vedeam scriitori consacrati pe care nu-i
laaa mgoliul sa se abtina de a-0
zutoare.
L-as fi admirat pe Uiy Benador

chiar daca ar fi indemnat pe eititorii
Gazetei Evreefti sil depuna cat mai
multe efecte pentru armata german&
FA sa execute cu entuziasm munca la
zapac14, atat de higienica, uncle ne
bronzam, a9a cum nu pentru faptul
ca a nos Romdnia (albastra, verde)
nu citesc romancle d-lui Cezar Petrescu: in alto., nu cunosc decat eni-
telii estetice. Dar cand scriitorul e

i om ma bucur de dona oH: ca om
si ea iubitor al fiumosului. Caci aunt
convins ca o fire exceptionali ridica
incompaiabil un talent. Rctrospectiv, d scope:And pe omul Benador,

vedeam si pe artist mai bine, credeem mai mult in el, speram mai cu
temeiu de la el.
Inteo zi de iamb: calmii si turburatoare ca una de toamnit, in anul

1942, Ury 13-nador auzea, trecand
pe str. Tiaian, un flasnetar ; duiosia
cntecului, rupand tristetea apasatoare a vremurilor 9i valtoarea necazurilor noastre de atunci, 1-a impresionat puternic._Era pe seara: clack
NOTE
mi-a spus, am trait numai ca sa gu-
a lega intr'o pace durabila si de
stim aceasta clip5., e de ajuns. A

venit ziva de 23 Angus: am putut,
odata cu Bossuet, sit constatam ce
caracter unirenal interesele contrare ale diferitelor state, apelttnd
fericit lucru e sa poti nu numai respecta institutia monarhiei ci i iubi

persoana monarhului, am vitzut vic-
national, cei care k-au initiat eau

au cautat sit le aplice i sa le respecte s'au afirmat incontestabil ea
pilde de umanitate ale unei lumi,
toria si am trait entuziasmul. Azi

am reintrat in fitgasul vietii. Durerile se vor uita, se vor uita i pacatele
si insufletirea i tradarile i izbavirea.
Baietii de familie scriu si azi (despre
libertate 0 State le-Unite), maniacii

tradarii se plimba pe bulevard, sunt
foarte eleganti, eate 0 mai cate. Ce
la fondul lor latent etie, de altruism
ce si-a facut prea mult din ritzboiu

hi violente obipuitele instrumente
de argumentare In viata dintre
popoare.
Fie ea ne amintim de
dreptate: doar momente ca flagneta
marele plan s al lui Henric al

IV-lea al Frantei, intocmit de
ministrul sau, ducele de Sully ; fie
ca ne gandiin la proieetele de organizare internationala ale englezului
din str. Traian. Ei, dar asemenea
William Penn din sec. XVII sau
rctomente estetice nu sunt la indemana oricarei constiinte morale. Eu

cred c asemenea mangaieri nu le
poate avea orice omnumai pentruea,
ale francezului abate de Saint Pierre
stie ca tine condeiul in man& 0 sti-si

plaseze articolele la ziare i cartile
la eclituri. Asemenea bucurii estetice
in 1789 si Kant in 1795; sau la nenumaratele incercari din sec. XIX
sunt rezervate celor ce tree un exa-
tionti` conflictele internationale pe

cale pacnica, tentative cu rezultate
va ramane ? Poate ca Benador a avut
men etic. Omenia scriitorului e neceBarg artei ? Artei, nu, artei mari, da.
Razboiu1.0 teroarea, pe care Schmidt,
ironic, agitat i volubil, le-a infiuntat
cu aparenta resemnare a omuletului,
practic, cu profunda semetie a lup-
tatorului, mi-au aratat c ma oprisem in drum: pe Ury Benador aveam

dreptul sa-1 pretuesc mai mult, omul
fmi desvaluise pe artistul mare.

N. St.
ARISTIDE I3RIAND
I
697
Planurile de organizare international& au obsedat totdeauna spiritele

cele mai alese ale omenirii, au stigmatizat oarecum exemplarele ei de
elita. Izvorite din dorinta idealit de
din al XVIII-lea veac ; fie ca cercettim conceptiile formulate in acest.

domeniu de filosofii Jeremy Bentham
si ale timpului nostru de a soluuneori rodnice ;
cum le-au dat
de pildit cele douit conferinte dela

Haga din 1899 ;4 1907; nu putem
sa nu admiram generozitatea celor
ce 0-au cheltuit cu neprecupetit
spirit de jertfa energia in slujba

idealurilor de mai bine ale unei
lumi atat de framantate.
Iar din galeria acelora care s'au
consacrat cu cea mai total& convingere, cu cea mai sincera abne-
gatie acestui ideal umanitar, figura. bland& a lui Aristide Briand

ni se desprinde acum luminoasa,
privind parca cu amaraciune pests
mormanele de cadavre, peste , ruinele Europei de azi, pe care visul
eau bun, adresat tuturor popoarelor
batranului nostru continent, se stra-
698
duise cu o atata caldura i buni

credintii, s5, le evite.
Aristide Briand a fficut parte din

aceia care socotese di top oamenii
au ascuns, prin eine tie ce came,bolt tenebroasi a spiritului, un fond
bun, un rezervoriu bogat de bungtate, ca dad, acesta este descoperit
asemenea diplomat de carierit pe

aceea9i vreme, vocea sa de violoncel a fascinat literalmente pe
deputatii americani.
In Parlament nu venea niciodata
eu discursurile pregatite ; se plimba
adus la lumin, va fi folositor
pe culoare, discuta cu oricine 9i.

asculta cu atentie cuvantarile, impregnandu-se de dispozitia difuza
a auditorului. a Si and se urea la
atitt individului, cat 9i colectivitatii
tribunit tia destul pentru a poseda
din care face parte. Arta este sa
aceasto, calitate inestimabilit de a

nu gre9i niciodata, de a spune ea
qi cum le-ar fi extras din ins*
inima ascultatorilor euvintul a9-
El
posezi formula magic
i sa-1 pop
releva. Iar Briand avea din plin

acest dar de incantatie personala.
Caoi rar un diplomat s'a bucurat
de atata ascendent i autoritate In
timpul sin. Nu numai la Geneva,
unde reprezentantii tuturor statelor
Europei veneau si-i ceara avizul
sail competent, ce 11 &idea totdeauna cu un ton in care era greu.
ea discerni camaradul sau bunicul
in varsta experimentat, dar in
Germania, careia i-a aratat o ingaduinta nemeritat fasplatitit, in Anglia, 9i mai ales in Statele Unite,
unde ui-a legat numele in 1928 de
acela al ministrului de Externe
Kellog, prin pactul dela care lumea
o sperat la un moment dat ca infap-
teptat Eji fraza potrivita a.

0 culture', solid& i acel timbru
ai vocii incomparabil 1-a servit desavarrt In conversatiile diplomatice,
asigurandu-i dominarea situatiei. Un
artist de o clash: atat de inalta nu

putea fi amagit. Briand, ne relateaza acela9i scriitor francez, care
1-a cunoscut i i-a fost colaborator,
era omul care nu se mania niciodata,
care nu se pasiona niciodata, care

intelegea mice, care se interesa
despre totul, care deschidea tuturor

confidentelor ksi dificultatilor tentatia unei primiri indulgente eji ex-
perimentate de confesor. Ca un
tuirea instaurarii unei ordini juridice perinanente In afacerile internationale mai este posibilk pre-
excelent regisor, &idea partenerului

ocazia eau cel putin dorinta a de a
tutindeni Briand se bucura de o

popularitate, legata de ideile pe
trebue, de a fi mandru sit se simta

In compania sa superidr, rational ;
astfel ca tema discutiei, condusa
dibaci, prin bun simt ci conci1ie4ie,
de aceste maini pariziene, lua un
aspect cu totul nou ; dificultatile se
care le servea 9i de farmecul personalitatii sale, atat de esentialmente

galicrt, prin sentimentul general de
incredere ce-1 inspira i prin remarcabilele sale insu9iri spirituale pi
suflete9ti.
Ca orator 9i parlamentar, aceeali

dotare exceptionala. La Washington, ne povestere marele poet
eatolic al Frant,ei Paul Claudel, de
fi fost bun a, de a fi vorbit cum
subtiau dad, nu pan& la solutionare,
cel putin pana la transparent& *.

Era in Briand o sinceritate totala
ft emotionant5,; o oroare profund5.
pentru violentit i perfidie, pentru
inrlaciune
eji
lipsa de buna ere-
NOTE
699
dinta in politica internationalLIubea

pacea i dorea cu toate resursele
prea putin. Once modificare de straturi morale sau intelectuale survine,
sale spirituale atilt de bogate s'o
la noi cu prea mutt sgomot... in
fad, iubit. Cat voiu trai, obisnuia

s afirme, nu va fi razboiu a. i in
abstract ! Se dau Iecii inainte de a

se cunoaste mai bine modelul; se
adev, n'a fest.
vorbeste prea usuratic despre realitati inexistente, dupii, care artistul

ar trebui sa se ghideze. Teme generoase i vaste, ce au format pe alte
Europa a cunoscut de atimci, dela

moartea sa, transforman profunde.
Desvoltaiea tehnica, facilitatea ai

rapiditated comunicatiilor, care trebuiau s contribue la diluarea exacerbatiilor nationale i sa inalte
'punti dc intelegere intre oameni si
din cauza psihopatiei megalomane a conducatorilor germani
italieni au fost utilizate la provepopoare
cares unei noui conflagratii mondiale. Spiritul adevaratei diplomatii

a apus pentru un timp. I-a luat
locul pscudodiplomatia regimurilor
totalitare, care ascundeau dupa cuTinte fanfaroane pregatirea unui
ritzboiu, cu mult mai crancen, mai
barbar si mai distrugator, decat cel
din 1914-1918.
Iar astazi, and vinovatii au dipatat dreapta, pedeapsa, cand temeiurile morale ale diplomatiei au
fost reabilitate prin Charta; Atlanticului, Dumbarton Oaks, la Conferinta dela Yalta, la San Francisco,
O la Potsdam, datorita efortului
oi sacrificiilor Natiunilor Unite, memm ia ministrului de Externe francez
si a omului Aristide Briand merita

mai mutt ca oricand sit fie evocata
apreciata, pentruca mai presus
de toate ea inseamna increderea

total& in fortele spiritului, ale ratiunii, ale binelui rsi ale libertatii.
Alex. Baciu
CREATTE
NU TF' OR TE
Ca in toate perioadele de tranzitie,

se teoretizeaza prea mult si se creeaza
meridiane probleme grave si decisive
de constiinta, sunt desbatute facil,

de catre nechemati sau fiarlatani,
mesteri in cuvinte.
Adevarul e, insa, ca artistul trees
0 el printeo,criza, sa-i zicem a de
i literatura roman&
structura a
moderna, dupa, o creatie continua
de 25 ani, ereatie care-i face cinste
se afla la un impas. Literatuia, e

drept, are 0 ea nevoie de o directiva
principiala, in iqelesul cel mai larg
uman, o temelie consolidata de va-
lori, pentru a putea inflori. Tradm

la fascrucea tuturor formulelor si
exagerarilor ; artistul floare ginpsi). e gata s sucombe la smu-
citurile biutale ale furtunilor contemporane. Dar in once caz, noi

credem ca tans, nourt, acest artist,
acest producator de literatur romaneasca, si-o poate regasi prin adan-
cirea in sine insusi, in propriile sale

izvoare, acolo unde toate formulele *
dispar i raman simplu
doar
impulsiunile sacre ale talentului.
In fats, teoriilor de tot fetal, scriitorul roman trebue sa-si facia un sincer
pi profund proces de constiinta,
ea sit lase la o parte leziduurile
pi
ca sa renasca in fortele sale initiate,

cu puterile intacte. Legea creatiei,
in zitele noastre, pare a fi aceea
de a cuprinde cat mai mult, cat

mai divers, pent uca sunt experiente
uriase hotaritoare i pentru poporul nostril experiente oe se eer
7oo
asimilate, exprimate. Asta nu se

poate face cu teorii ; asta se invinge
numai plinteo tenace voinch de amplificare, oF ganich, pentru ea prin
boghlia lhuntrich sg; fie contopite,
in pasta creatiei, toate comandamentele teoretice, in sensul lor totodatit 4 actual * qi 4 permanent a.
0 sterilitate primejdioash ne pan-
deqte, cat timp ne supunem prea

multor s directives abstracte in arta.
Ca qi odinioarit, ca intotdeauna, cei
ce iubesc inteadevAr neamul acesta,
(cuvantul ne sunit foarte compromis
de autohtoniqti, dar iata 11 uti-
lizam i noi, cu rezervele de rigoare !)

qi cred in valorile lui culturale, nu
pot decat indemna pe toata: lumea
cu vechiul, dar menu shnatosul refren: scriqi badeVi sau creati...
teoreticieni ! Certati-v a. mai putin
creati mai mult. Aveli o idea nouit

de impus ? Crea(i inlduntrul ei, ofe-
riti-ne o opeiit viabil, i ne vom

convinge mai mult decht prin zece,
printr'o suth de manifeste pripite.
Este cert: i se cere scriitorului o
participare mai ampla la intampl-
rile acestui veac cu amploare de

tragedie antich. Dar, pentru gloria
literaturii noastre, decat sh vorbim
prea mult (e un alt gen de s cafenea a,
acesta), mai bine sh ne incorditm puterile i s oferim posterithtil ceeace
ea cere dela noi, in toatil severitatea

ei: opera de creatie, marturia talentului i indrepthtirea ambitiilor noastre in lupta piept la piept cu sterilitttle prezentului qi nu... teorii !
Mai putfra ghlagie: lsai pe scriitorii romani sit simtit qi s gandeasch
pe %delete. 'Numai scriitorul de duzing, numai eel lipsit de adevitrata
voeatie, va amaze surd la fenomenele imprejmuitoare. E, aci, la mijloc,
basil* legea intim& a crea4iei qi a
ereatorului. Nimic nu 86 fntdmp/cl pe
lume, fdrd ea adeviiratul seriitor ad

nu perceapd dela sine!
D. Petraincu
CONCURENTA 5I
IMPON1 ERAB ILE
Nu intotdeauna tot ce e de succes
nu e do calitate (chiar la noi), duph
cum nu intotdeauna tot ce nu are
e bun. Ciudat i delicat

destin au valorile, in necurmata lor
oscilare intre posibilitatea de intelegere i nivelul de gust al contemsucces,
poranilor !.,
Fiindcit dupit ce este rezolvati

confuzia propriu zisit dintre nivelurile de expresie artistica: fenomen
elementar in cultmile tinere dupi
ce s'au sedimentat exagerh'rile, falsele entuziasme ; dup.& ce s'a inchegat acel nivel comun de apreciere,
cht de cat valabil din punctul de

vedere al criticei curente de abia
atunci incepe marea disensiune in
jurul operelor unei epoce, intre conFAiintele critice avansate. Suntem,
din nefericire, in arta', la voia tuturor
imponderabilelor. De aceea profita
atat de copios nechematii FA semidoctii. Spiritul avansat are, in judecata lui de valoare, o ezitare, o sfialh
inainte de a da verdicte absolute.

Cine e mai gAbit cu verdictele, cine
e mai sigur de sine, de,cat prostul,

care nu are nimic de pidaut oniunde 1-ai aqeza ? ! Relativitatea unui
om cu experienth nu inseamna, numaidecat scepticism. Ea naqte din

conqtiinta multiplicitatii punctelor
de vedere posibile, din sentimentul
o totul e mai complex cleat pare
la prima vedere. Pentru omul simplu, redus, 4totul e reductibil la o
lithe, Ia un punct. Marile responsabilithli nem din imponderabil...
NOTE
Si acum s revenim la ceea ce
voiam s spunem dela inceput.
Tristetrea e ca 0 i pe nivelurile inalte
7on
ajunge sa dea dreptate... confuzionifitilor, i so. desarmeze !
D. P.
ale creatiei, gafele pot fi tot atat

do freevente, ea 0 jos, in elementar.
Un Sainte-Beuve considerincl pe
i pe Stendhal, romancieri
de mina treia... Un Gide, refuzand
Balzac
manuscrisul lui Proust, acest a diletant a amabil i gratios. Un Bielinski,
considerand pe Dostoievski nul in

tot ceea ce avea sa aerie dupa a Bietii
oameni a...
Aici, ins&
daca ne gandim bine
e vorba 0 de altceva. Exista o

concurenta a marilor structuri. Numai in adolescenta sau in adolescenta cultural&
noi infiatim
toate geniile inteun fel de familia
INTALNIRE
a Toti marii poet.' devin pin& la
urma, in chip natural, critici. Depling pe poetii indrumati doar de
instinct ; ii cred incompleti a. Acee sta.
observatie a lui Baudelaire o aljeaza

Andr Gide drept motto la articolul
sax despre Valiy, in Prtextes. Ori,
vtim cO. orice apreciere despre altul
ne define0e intai pe noi in0ne.
Valery nu s'a multumit sa fie doar
un mare poet ; el a fost i un mare
critic. i nu numai un critic de arta,
ci un critic al timpurilor noastre.

Critica lui e stiabatuta de toata ama.-
univemala, a a sufletelor superioare a,

care ar trebui sa se inteleaga dclasine.
raciunea unui om care a atins culmile tragediei contemporane 0 se
Adevarul e o, pe taramul creatiei,
afla la incruciprea dintre doua lumi.
rareori spiritele so intilnese. Excep-
Valery devine in felul acesta, prin

critica sa, expresia cea mai rafinata
a unei civilizatii la crepuscul. Fraza
tiile confirm& regula. Goethe-Schiller,
Wagner-Nietzsche (ace0ia din urma
eu rezultatul cunoscut)...
Sunt structuri i structuri, viziuni
Ii viziuni, stiluri i prejudecati de
lui celebra din 1919 ne sun& in urechi:
care nu se pot desbara cele mai pro-
mortelles a (a La crise de resprit *,

Varit I). Tema e reluata pentru
o uluitoare confruntare in 1932, in
eminente personalitati contemporane intro ele. (Ne amintim de felul

cum a privit Tudor Arghezi a r ea-
a Nous autres, civilisations, nous savons maintenant que nous sommes
esseul aLa politique de resprit a,
lismul plat a din Ion...). 0 opera
Varit III).
originala, o personalitate de intaia

marime, este oarecum un univers
Intalnirea dintre Andr Gide 0

Valery are ceva din frumusetea
inchis, o stea care se refuza dela orbita celorlalte stele vecine. Ca aunt
O stele duble, asta e o alta poveste. In orice caz, criticul care nu
se multume0e doar cu o judecat&
estetica, i scormonerjte mai &parte
afinittilor clasice. Ei constituese

don& momente cuhninante ale spiritului modern francez i tocmai
deosebirile par sa-i apropie. Am fi
tentati sa traducem intregul articol
al lui Gide despre Valery, dar, spatint nepermitandu-ne, ne multumim
in conformatia complex& a unui

creator are de intimpinat atitea
impedimente in stabilirea unei judo-
cati de valoare precisa, incit uneori
cu citeva pasaje:
a A. vorbi despre el mai uqor dad,
n'ar fi prietenul meu a spune Gide.
704
411 Prietenia comport5, o pudoare
expiesia admiratiei mele se giiseste

putin jenat5,. Expresia numai ; deoarece nimic n'are nevoie s5, fie in-
departat pentru a mi se 'area admirabil, nici de a fi. mai putin cunoseut de mine. Il cunosc pe Paul
Valery de mai mult de treizeci de
ani si nu numai opera sa e aceea
pe care o admir, ci i omul intreg *.
La,scia la poesia e studia la mathematica i-ar fi putut spune Muza
Noptilor lui Musset, dar el dispretuia, prea mult lira eollanit a poetului NopOlor i se refuza din fata
Muzei. Fara' indoial4 c5, el gasea in
cultiva permanentele. Gide, vesnicul

disponibil, cunoaste voluptatea de a
se lsa in voia vieii Valery aspir
realizeazi fervoarea rece a unui

astfu indepArtat, sub care realitatea
e o biat. i eternd repetare de evenimente. Din rigoarea i dorinta de
imitate a lui Valery, Gide culege...
tandretea! De sigur crt Valery avert
de ce s5, se supere. Ins5, si Gide are
dreptate: pentruc5, rod ce se sprijing,
in fond, toatii, necesitatea noastr5, de
altitudine si de a spirit pur *, daci
nu (la o reductie omeneascii) pe o
naturii tandrit, jignite. de realitAtile
brutale ale existentei Gide face o
rigoarea matematicilor o perfecth

multumire a spiritului si mai ales
spre stiinta numerelor 11 impingea
de preferint5. studiul; dar tocmai
remarci de psiholog, nevoind
aceasta, rigoare el pretindea a o

splice poetiei. Constiinta i luciditatea i se pgreau a fi virtutile earthnale ale artistului *. e Sentimentalismul i pornografia sunt surori gemene imi scria el... Il detest *.
Ceea ce toil pla ce mai ales sO,
regasesc in versurile lui Valery, cu
toate c el se supitra, este tandretea.
Imi aduc aminte cum, in primii ani
ai prieteniei noastre, el imi cita cu
admiratie un cuvant de-al lui Cervantes (cred): a Cum s'5," ascunzi un
om ? s, cuvant al &Anti sens nu-I sezisam prea bine atunci. Am asteptat
opera lui Valery pentru a-I pricepe *.
lumea de valori umane, noi nu putem

afirma niciodatii, ce este mai de pret:
abstragerea din realitate pentru a
realiza rigoarea puritatilor stelare
Cam acestea sunt zig-zagurile apre-
cierii lui. Gide, fat5, de Valety, in

1922. Astiizi, dupti, moartea celui
din urm i implinirea definitivit a
celui dinti, perspectiva relatiilor
dintre cele doll& spirite se schimbtt
putin. 0 valoare obiectiv5, nu poate
opri reactiunile de ordin personal,

ale pozitiei propiii. Gide reprezinta
instabilitatea in fats, lui Valery, care
s5,
admitg c5. spiritul * se poate implini i dincolo de psihologie. $i in
privinta unui creator, raportat is
sau confundarea in via, pentru a

extrage din adancul ei originar, un
sens tragic al conditiei umane...
Dup5, att de putin timp dela

moartea lui Valery, aceast antinoraie de sensuri si de structuri este
mai vie ca caicttnd, in epoca noastri.
.D. P.
PROBLENTELE DE BAZk
ALE 't E.N.1 HULUI
11 0 MAN ESC
Ciclul de conferinte organizat cu
titlul de mai sus de &are Directia

General a Teatrelor s'a inaugurat
cu symposionul privitor la Aleittuirea unui repertoriu superior s. Atttt
d-1 Mihail Ralea, ministrul artelor,
care a rostit cuvntul de deschidere
NOTE
703
apoi a participat la discutii, cat

cei patru voibitori: d-na Alice
Voinescu, d-nii Tudor Vianu, N.
D. Cocea i cu mine, am cantat sit
privim problema inteun mod car
nesociale. Sustinand teatrul artistic,

de temeinica relevant& umana, d-1
Mihail Ralea a aratat, de asemenea,
necesitatea descomercializiirii teatrului romanesc, fie prin initiativa Sta-
mai folositor si relevant. Expunerile
tului, fie prin incurajarea iniiativalor particulare care servese arta

valabilt pi spiritul social adevarat.
hi
discutiile au avut, prin unii vorbitori i prin unele teme aduse in

disoutie, and un caiacter de estetic& literal* child un caracter de
revendicari practice, tinandu-se sea-
ma de conditiile in care se face

teatru la noi.
Aducand problema unui repertoriu

superior la situatia realat a teatrului
nostru de azi, parasind deci cadrul de
subtile discutii filosofice si estetice,
creat de d-na Alice Voinescu si de
d-nii Ralea
eu m'am
Dezideratele exprimate au foot, in

genere, in favoarea teatrului clasic,
si a unei necesare valorificari a
teatrului antic grecesc i teatrului
clasic francez, sustinandu-se c, tocmai In epocile de mari prefaced.,
ocupat de nivelul actual al teatrului

nostru. Este_cert ca in vremea din
urmil si mai ales in ultima stagiune
s'au jucat nurneroase piese de valoare, uncle capodopere, altele lu-
cunoasterea i intelegerea omultii

este necesarit. Chiar vorbitorul care
crari de mare relevan. S ne gandim ca in cursul actualei stagiuni
a infalisat spiritul repertoriului ro-
s'au jucat Moliere (Don
mantic
-Schiller (Don
d-1 Tudor Vianu
a ple-
dat in favoarea clasicismului, arktand ca romantismul nu a construit

tipuri i caractere de semnificatia pi
taxis celor clasice, fiind de acoid eu
d-na Alice Voineseu, care a fcut o
inspirat i inimoasd pledoariepentru
i Vianu
uan),
Carlos), Ostrowski
(Furtuna), Ibsen (Hedda Gabler),

Tolstoi ( Puterea Intunereculni ),
Shaw (Discipolul Diavolului,) Pirandello (Henric al IV-lea), O'Neill (Din
jale se intrupeaza Electra), Thornton
contestat existenta omului etern, va-
Wilder (Orasul Nostru) i chiar comedii de tinutii superioarit ca Incatusare (Philip Barry), Copilul altuia
(Scvarchin) i Celcbrii Cavendish
(Edna Ferber si George Kaufmann).
Chiar ansamblurile actorilor tineri
lorificand pe omul istoric, ea mai
n'au jucat cleat autori ca -Anatole
interesant pentru cunoastere i arta..
France (Nevasta Mute.), Turgheniev

(Painea altuia) i Terence Rattigan
(Pensiunea Watson). Va urma MaCbeth. i totusi, in ciuda acestor piese
de seronificatie universal, succesul
valorificarea pe scenele noastre a ope-
relor lui Eschil, Sofocle, Aristofan.

D-1 Mihail Ralea, participand la
viile discutii ale symposionului, a
D-sa
d-1 N. D. Cocea, care a
animat, punand diferite intrebaxi pi

neapucand, din pricina lipsei de
timp, oft-oi expunit vederile asupra
repertoriului social, au privit problems mai ales pentru viitor, opecat mai descittusat si de vulgaritatea
mare de public 1-au avut Pdpufile

de Pierre Wolff, o prafuit& pies&
sentimental& i alte eateva comedii
de direct i buf amuzament, care,
laolaltii, fae un unman superior de
interesati sau de anumite interese
spectacole.
rand in realizarea unui teatru netezist dar, tocmai pentru aceasta,
7o4
Desigur, in faza actuafe: de tran-
Bakst, Picasso, Norman B-11 Geddes,
zitie spre o temeinica educare a
care cu toVi au revolqionat arta
maselor, tinute atata vreme in ne0iinta i conditii inferioare, nu se

poate pretinde o prefacere totala 0
o ridicare absolute', a nivelului repertoriului. Dar faptul acesta nu
trebue s ne fae . a uita datoria
conducatorilor culturali ai tarii de
a asigura, macar de acum incolo,
conditiile prielnice unui teatru su-
spectacolului.
perior, pe care multimile 864 poatii

gusta cu adevarat.
E nevoie de o baza humanist& in
invaIamantul nostru, caci numai humanismul ne poate inlesniintelegerea
omului 0 a marilor probleme eterne
ale existent,ei. E nevoie de un contact
In fine, este nevoie de o transfi-
gurare in joc, facand pe viitorii

actori sa iasa din conditiile lor coti-
diene, ea le uite, pentru a se identifica deplin cu personajele. Am avut
0 avem actori mari, majoritatea

druiti de natura, dar putini au
fost realmente formati de educaVia
artistica dela noi, in genere deficient&
0 intamplatoare.
Chiar cand profesorii au iirtenlii
mari, posibilitatile de educare artistica aunt minime la noi. (N'avem
in conservatoare laboratorul, uncle
sa experimenteze studentii, a obser-
mai viu, mai pasionat, mai direct

cu arta. In licee, ar fi necesar ca
vat d-1 Ministru al Artelor. Ansamblul
elevii sa rosteasc& ei Inii diferitele

roluri din piesele pe care le citesd
la limba romana, franceza, engleza,
rusa, germane:, procedandu-se ca in
Anglia 0 in State le Unite, undo mai
fiecare elev sau student a jucat un
rol din vreo piesa de Shakespeare,
biceiu, a observat d-na Alice Voinescu.
altfel putand pricepe mai tarzin
nici macar picturile unor Luchian,Andreescu, Nicolae Grigorescu,Patracu,

nefacandu-se iturneea cu expozitii de
picture: ; faptul ca piesele nu se tipa-
teatrul realizat pe marile scene. Aca-
demiile de Arta Dramatic& trebue

sa dea un stil actorului, iar aceasta
este posibil numai prin intelectualizarea materiahilului predat, renuntandu-se la o Regina Ostrogotilor e
0 s La Icoana >>, luandu-se poezii
Ili
scene din marii autori romani
si
striiini. Catedre de iegie la Academiile de Arta Dramatica, precum si

catedre de pictura scenografic& la
Academiile de Arte Frumoase, sunt
necesare pentru ajutorareainchegarii
unor spectacole complet artistice,

pentru- a nu se mai face de-atatea
ori la noi teatru, ca 0 cum n'ar fi
existat pe lume Gordon Craig 0

Reinhardt sau pictori scenografi ca
artistic este nerealizat la noi, de oUn studio de adevarat teatru experimental, nu exista inci, am afii mat
eu). Lipsa muzeelor i bibliotecilor
de specialitate, ca i a unei atmosfere
pasionate pentru idei i imaginacie ;
faptul ca piovincia nu poate vedea
resc in numar mare i nu se discuta
textele sub aspectul lor literar, ci

mai mult doar in functie de speciata cateva
din lacunele ce explica dificultatea
de a se ajunge la un nivel superior
In materie de repertoriu i realizare
tacolul ce le realizeazil
scenica.
P. Com.
TART MARI TART MICI

Pentru a se scuza deficiente de
acest fel se vine cu aigumentul ca
noi, fiind o tar& mica, nu putem
NOTE
705
avea conditiile i instrumentele de
Paris in 1937, pima sa vezi Straniul
educatie artistica pe care le au tad
Interludiu al lui O'Neill si piesele

lui Clifford Odets, eu dinamice revendicati sociale i code, la un mo-
ca State le Unite, Uniunea Sovietica,
Anglia, Franca. Totuai, e cazul 85,

nu uitam ce-au facut pentru teatru
si pictura tali ea Italia 0 Irlanda.
Gordon Ciaig si-a lasat ca urmas
piiitual pe italianul B agaglia, peniut sa animeze un
tiuci, acesta a
repertmiu de inalta tinuta
so,
ment dat, se jucau simultan pe

cinci sau sase scene newyorkeze.
A fi un contemporan Inseamna s5,
le poti auzi nu la multi, vreme dup&
ce s'au cantat la Moscova, Simfonia
V-a de Pr okofief, Oda pentru sffir-
atat de bogat, dar poate nu mai
fitul raboiului s, scrisa pentru o orhestra simfonica fara coarde, ci cu

opt harpe i patru piane, sau opera
facuta de acela0 compozitor dupa
Razboiu i Pace de Tolstoi.
Dad, este o mare lips& a teatrului
bogat decat al nostiu, creand, prin
nostru ea nu s'a jucat pang acum
Yeats si Synge, un repertmiu nespus
Orestia lui Eschil, ci numai reconstruirea ei modern& care se cheam&

Mourning becomes Electra : dm& e
rusinos ea nu avem tiaduceri dup.&
inchcge o regie semnificativa. De a-
semenea, am aratat intr'un numar

anterior al acestei reviste, ce-au
facut Irlandezii, numai in curs de o
generatie, spiritualizand folclorul lor
de inspirat i peste tot valabil.

Daca am transfigura folclorul noatru si am trai mai constient problematica timpului nostru, am putea
avea piese mai substantiale, ba poate
chiar EA o anumita atmosfera literara
ai teatrala specific& noua, dar comunicabila pretutindeni.
Esentialul este sa ravnim la o

arta, pretentioasa, dificila, integral& ;
sa punem pasiune pentru marile

idei, sentimente, inchipuiri, i doruri.
In arta, o tara mica poate concura
Montaigne si Pascal sau traduceri

complete. din Plato si Aristoteles,
netraind deci in planul valorilor

eterne, la fel de daunator mi se pare
faptul a nu traim indestul de contemporan cu aceea ce se creeazi, la

Moscova, New-York, Londra sau
Paris.
Societatea uman& tinde sa devin
o singura societate, iar mijloacele

de comunicatie au devenit atat de
tarile mari, daca poseda oameni inapirati i creatori adevrati.

P. Com.
rapide i eficiente, ineat trebue sac

traina cu adevarat contemporan, (lac&
A FI CONTEMPORAN
nu vrem B.& ramanem o provincie

lasata la voia intamplarii.
P. Corn.
A fi contemporan, in materie de
arti Inseamna si te simti mereu In
societatea matilor popoare de cultura, urmatind tot ce produc ele
alai relevant pentru spiritualitate.
A fi contemporan inseamna a& nu
A FACE PE NEBUNUL
acitegi decenii pan& 85, auzi la Bucu-
pindu-se integral cu ideile, sentimentele, viziunile, pe care vor 85, le
regti Oedipul lui Eneseu, cantat la
Ceea ce mi se pare ca, lipseste intelectualilor i artistijor nostri, cu

exceptiile bine cunoscute, este caRa-
citatea de a se transfigure, conto-
ii
realizeze. Nu ne depaaim indeajuns

conditiile cotidiene, nu uitilm indeajuns conditiile secundare sau exte-
nebun adevarat, ci a sgudui con-
rioare, pentiu a patrunde in sub-
ireal de luminos ai de dramatic,

pentru a impune o noua expresie
stanta unei teorii, unei viziuni, unui

rol teatral. Avern Inca postura unui
tran, care intra cu palaria in maria,
fpwiiind i rotindu-ai palaria, scarpinandu-se in cap ai nedandu-ai drumul in torentul marilor viziuni. Ne
ventiile i cIieele, banalitatea r)i

hicrurile comode, parand la inceput
artistica, daruind-o coleetivitatii.

P. Corn.
MOARTEA
mentinem, de cele mai multe ori,

la o formula naturalista; nu vrem
LUI
sau nu atim cum sa ne lasam transfigurati de idealmile ratiunii ai ale

imaginatiei. Sau, en o expresie vulgara, nu atim sa facem pe nebunii.
Harry Hopkins, eel mai stralucit

valoros colaborator i sfatuitor al
Preaedintelui Roosevelt. a murit intr'un spital new-yoikez, in dimineata
Brancuai a atiut-o. De Max ai
zilei de 29 Ianumie. In vaista de
Marioara Ventura au atiut-o, dandu-ai drumul marelui lor temperament, care poate fi filtrat de-o no-
in mma unei boli stomacale, ce-1
bilk pondere, aaa cum este cazul lui

Enescu. Mihail Sadoveanu se lasa,
posedat de lumea legendara, care
ARRY HOPKINS
55 de ani, Harry Hopkins a sucombat
chinuise de mult vreme, incereandu-1 ai mai tare in misiunile indeplinite de acest neobosit i neinflicat
politician prog esist.
pentru el este mai vie decal cea
A fost cel mai apropiat piieten
din jmul lui. Malioara Voiculescu

ai Aura B zescu, atilt de diferite ca
stil de interpretme, stint alte persoane, pe sc na, tocmai pentiu sa se
politic al Pieaedintelui Roosevelt ai
lasii transfigurate. Pictoi ul Pal lady

sau poetul Blcovia vad lumea intt'o
anurnita tonalitate eenusie i trista.
Altii o v- d vie, enci g tica, luminoasa.
Tot ce este la noi univeisal valabil

se datoreate acestei puteii de transfigmare, de ieaire din conditiile exterioare, pentiu a adanci substanta
prop. iei om nii.
Aceasta capacitate de transfigu-
rare nu insearnna a fi orb fata de

realitatile sociale, fata de suferintele
idealutile, nevoile i diepturile
semenilor. Dimpotriv, inseamml a
a locuit, timp de tiei ani i juraltate, la Casa Alba, spre a fi mei eu

la dispozitia Pre dintelui pentru
planurile, intiativele i actiunile
New-Dcal-ului. In ciuda sanat ii
sale, mcreu amenintate ai a unei
constitut'i anb ede, Hopkins a lucrat pana la epuizaie, rep tand cazul nrirclui Roos velt, cape ai el a
cazut rapus de-o supiaom neasea
activi qte inchinata popoi ului.
Rally Nopkins s'a nascut in 1890
la Sioux, Iowa, a luciat de Oa ar in
difeiite oiganizatii de asistcnta sociala, colabo, and la combateiea tuberculozei, la stai ph ea conditiilor
mizeie in care traiau copiii new-
le trai mai adanc rai a le face mai
yin kczi, din caitierele sai ace, la ac-
semnificative.
t A face pe nebunul s nu friseamna,
tivitatea Ciucii Roii. Plea dintele
a fi excroe spiritual ai nici chiar
Roosevelt, recunoscand competenta

lui pe terenul nevoilor sociale, 1-a
NOTE
numit f}cf ul faimoasei organizatii W.
P.A. Works Progress Administra-
tion care intre anii 1935 si 1938

a avut misiunea de a da de lueru
707
tica, pentru ridicarea standardurilor

o viatl mai dreapta si mai suficienta. In culisele politicii americana,
el a luptat pentru promovalea unor
la milioane de someri,.faand constructii de utilitate publica, plaand

toate fort le muncitoare disponibile
pe care industriile particulare nu le
puteau intrebuinta, crand tot felul
de utilitati. Pictorii ca i salahmii
au gasit puth a unui train cinstit,
prin mune& echitabl platita. Hop-
politicieni mai competenti si mai
kins a manuit,cu o cinste exemplarit,
al Piesedintelui la conferintcle dela
miliarde de dolari, fiind, la un moment dat, omul c 1 mai put rnic si

mai eficient, dup Presedinte, i intreart federatie. D h 1938 la 1940
a fost ministrul comertului, imbunat ttind rc1aii1e dintre muncito i
Casablanca, Teheran,
pationi, dintre ruunca
si capital,
contiibuir d astf 1 la spo irea puter'i
de cumparare i consum a multimilor. Opt milioarre de sorneri 1-au
binecuvantat and a condus Admit istratia Luc arilor pentru p ogresul
aiii. T ti
muncitorii 1- u
pretuit ea ministru al corn itului.

In 1940 si 1941 a fos ful re lizarii prog amului de imprumut si
deschisi progresului.
In domeniul international, rolul

situ a fost, de asemenea, proerninent.
A fost omul care a cunoscut eel mai
bine planurile i pozitia Presedintclui Roosevelt. Tchnician emerit, a
participat ea un fel de asistent

Quebec
si
Yalta.
Noul presedinte, Harry Truman,

i-a prctuit stiinta exj erienta, dOndu-i n isiuni speciale, ea aceea de a
fi solul sau pe langa G neralisimul
Stalin and confcrinta &la San

Francisco ajunsese la un punct molt,
pe ch stiuma chcptului de vcto.

Desi sufe ind si obosit, H pkins a
fost ia Moscova, a transmis si a
discutat cu G neralismul Stalin,
apoindu-se cu un bun rezultat,
rt zolvandu-se astfel diver ger la dela
San Francisco.
cov'a sitor rol de sf ttuitor si colaborator politic, d mare tactician

ii inspi ator a o se-tma de m smi
prog esiste, fiind mann dreapta a
Lun ea a pierdut un om de mare

omenie, o intclig nta scap iratome,
un luptator pentru-cauz demociatici, un fin si eficient tactician in
domeniul economic si social. Si-a
dat, ea i P e dintele Roosevelt,
nu numai tot coca a avut mai bun
in el, dar chiar i energ'a fizi .a si
viata pentru cauza unei lumi mai
Pres -d'irtelui Roosevelt in epoca
bune.
inchi ier e.
In afara do aceasta activitate pub1ic5 pe tarniul soCal i p litic,

fiul cur -larului din IoNNa a avut un
moicit si larg constructiva a New

Deal-ului. Temut i dctestat de oamenii cu mentaitate invechita sau
P. Com.
STMFONTA PE ANPRI U
cu inter ese 4neschine i egoiste, Hop-
kins ramftne in istoria patriei sale

ca un mare luptator i realizator in
a putea constata, inteo vrejne
Cu deosebire ciudat e faptul de
domeniul social si economic, desfasurnd o largil conceptie democra-
and inovatrile au toate sansele de

a se repercuta inzecit asupra unei
15.
708
societati obosite de statornicie
gi
traditii, cat de leflactari se arata

unii oamcni la sgindarisea osicasor
prejudccati i conformisme. Semidoctul clasicizant se trage in vizu'na
molcuta i cu incsopita tempesatura
a tutmor 4deilor iesite din stsungul
scolastic, ce au o forma imuabila ,ca
aceea a tivgelor i ciolanelor din
osuare. Irilauntsul fruntariilor ts asate cu carbune jur-imprejusul conceptilor lui, nicio furnica nu poate
trece, mai putin inca aripa noutat'i.
M'a surplins astfel zambetul iro-
decenii de viati sociala. Alunecarile

de planusi i tossiunile sonore tiaduc
o disponibilitate sufletea ea, pentsu
care, prezent's la
orizont a unui
ideal, devine o chinuitoare bucusie.

evoia de actiune cu ori e (hp,
in o ice fel zamisleste efosturi pe

case, din ascunzisusi, le pas desc doc piile i satasea. Tendintele se ins-
pletesc si se fa ama ints'o i ubsatis se crunta. Cand s's cand, puritatea

rostalgiilor t emura pe sunet de
flaut od. in vibiatii de coarde. roloncelele, bas'i descompun tsuda
nic si infumurat al doamnei case,

la un sccent concert dirijat de E-
intru linite
nescu, a comentat simfonia lui Andricu, decernandu-i calificativul sumar de <4 Katzenmusik . Am hiregistrat paserea, pentruca era cameteristica reactiilor smplinse la publicul snob al concertelor, public al
ciumari furtunoase i amurguri ts iste.
carui gust inabalsamat cu o vega cul-
tura clasica, a ramas depasit de
muzica ultimelor &mall; pentru

acesta, Debussy reprezinta maximum de evolutie, in forma si semibilitate, iar Respighi, este un adevarat revolutionar. N'am inteles,
asadar, cum capacitatea de emotie
a acestei selecte adunari melomane
nu s'a lasat ademenitil de dramatismul intens al simfoniei lui Andricu, ce talmacea ins* sensibilitatea framantata a omului contemporan epocii dintse cele dons); razboaie mondiale. Ma indoiesc, atunci,
ca asemenea auditor va fi fest ahceva, in decursul unor vremuri semanate cu atatea crize de acuta rezonanta morala, decat sui simplu
asistent, desinteresat, fad si debil,
asa cum s'a aratat a fi i in sala

de concert.
Simfonia lui Andricu este Un
produs i o oglindire a ultimelor trei
i sesemnase. Atmo-
sfera oseileaza intre safale ori buUn crepuscul statornic imbraca t mole cu infloritusa melancolica a
cantecului de al an si eu cadenta
naelopeica a colindului. Autohton
prin forma, Andsicu imbsatiseaza
zari vaste, prints'o sensibilitate co
depasete granitele patriai hatului.
Spirit analitic, tianspune in n uzica
ceva din nazuinta de a despica firul
in patru a literaturii p ihologice.

Prolix, dovedeste totusi vhtutea de
a se sustrage efeetelor divagatorii ol
confuze, pfintr'un spirit mediteranean de ordine si de masura, unbind
lucsurile netede i limpezi, chiar
cand sunt investmantate in tonalitati cenusii. Dispretuind facilul, se

stradueste a desteleni semnificatiile
mosale, culegand satisfactia amara
a unor privelisti cu copaci desradacinati de furtuna fi cu puhoaie revarsate.
Simfonia lui Andricu sta ca

4 marturie a unei generatii , transmisiune pregnant& a framantarilor
launtrice, in isonal celor de anvergura sociala, din contemporaneitate.
Papt artistic, greu de realizat, inteun
domeniu in care precumpanese eta-
NOTE
difuzele sugestii, dar
Asemenea performante negative nu
aiiruia, compozitorul, urmiind fa-
sunt lipsite de riscurile ispitelor.
gasul de pleocupari analitice al muEicii modcrne, a izbutit sa-i deslurasa, intentiile de simetrie si presumpanitoarele repere.
Uneori ne mai incearca atavica nostalgie a vremurilor &Ind umani-
rile fluide
0. C.
.
709
TRANSFTG1TRRT
tatea apartinea elementarului, iar

vorbirea nu avea diabolica maleabilitate a unui deget de manuse,
acele vrcmmi premergatoare (dui
Adam , astfcl cum ne-au fost zugravite de romanul lui Jack London.
Thin disciplina reflexelor, calmul

inselator, acel beau temps fixe
al barometrului, a devenit conditia
esei tiala pe caie tiebue s'o implineasca un ch.') omenesc, pentru a

capata o pi omovai e in cuplinsul
relatiilor cu semenii. In intimitatea
muschiulai a a figuiii, mareele nu
au voie sa increteasca ivoiiul pielei;
masca ajunge exponent simbolic al
unui maxim de suplete si de signranta in actiunile individului. C eVirile, in acest Bens, sunt semn de
totusi codul elegantelor sociale a a mai lasat deschis'a o mica

portita de rezeiva, pe caie n'a avut
suficient matelial aigumentativ, la
indemtiwl, ea s'o acop le: e supapa
artistica, /min care se poate elibera
ca dinteo colivie, salbateca fire a

inhibitiilor. Crescand, artificial, cu
un metiu atat cat masoala Inal-
imea unei scene de teatiu ori a
indisciplina f}i. de impulsivitate, dar
unui podium din Bala de conceit

omul, adic& artistul, se integieaza
unei noui oronducli, unci mai vaste
conditii de libertate. Ineheietura
ai do mediocia calitate a materialului, asa cum ar fi clistalul unei
nitnii nu mai are br-tara de sfoii

iar simetriile fetei se pot rupe din
oglinzi ce face ape.

Luciditatea ii gh tata i sobrietatea &Tilde sunt cele mai maii note
imuabila lor stale. Contaisiunea devine un fel de modalitate fiieasca a

g stului, iar c ispalea o necesitate a
obiazului. Transfigura ea se implineste ca un nit, invaluita
pe care infatisaiea cuiva le poate

capata in catalogul bunelor pinse
stianie noblete, ca tot ce participii

din tainele unei alte hum.
Iatii, astfcl, prin intunerecul unui
fereste apoi de a-si mai suci buzele
cinematograf, andrelele reflectoaie-
inti'un cat de mic suits, poate fi
lor, impletind pe o parizl, de var,
socotita drept o merituoasii

in acest domeniu abstract si codi-
drept ciudatenie mice licarire senti-
din umbre i lumini, mistica info.tisare a Gietei Garbo, vibranta prezenti a Bettei Davis, extaticul chip
al Katherinei Hepburn. (Un sciiitor
american povestea candva, in scris,
cum intr'un ospiciu de boli neivoase
mental. intrevazuta in portelanul
de peste Ocean, bolnavilor le era
unei epidei me si a atribui viciul cabotinajului micarei mimice mai putin

a stampa ate.
hituitzitit saptamanal cate o repro-
tail a, astfel ca doamna cal e, dupe

ce si-a intocmit 0 masca din gel-
benusuii de oua, pentru fata,
ficat al s manierelor a.
Prinsi in chiysalida acestei false

oonceptii, ne-am obicinuit a privi
zentatie cinematografica. Nimic prea
neobicinuit in acest fapt afai5, doar
7i0
litate prin tremurul barbiei si pole

felul cum isi debiteazd textul, osterit, taraganat, poticnit, faclind
paled imense efortuii de memorie;
dear coama leonina, de aigint, rasflange o cAudata vi ilitate asupra
de ciudatenia care facea ca filmele

alese sa fie inteipretate, cu exclusivitate de cdtre patrupede de speta
cavalina. 0 singurd exceptie: intr'o
zi ruleazd un film cu Katharine

Hepbutn. Autorul nostru cautd s
afle pricina pentiu care directia se
op ise asupra acestci al geri i o
afla, intr'o coincidentd de aspecte:
nasul cu nari laig desfalcute si palpitande al actiiei Ii imprumuta ac steia infatisarea uaui superb cal
chipului descompus. Scenat iul educe
pe ectan imprejurarea unui concert:

maestrul so aseaza la p'an .si canto:
Sonata lunii . Figu .a-i int .p neste, se crispeaza, balla'a cap Ltd
fermitatu, ummii obraj lor promrineaza enelgici, coama se sbuileste
de rasa).
Iat-o apoi pe Aura Buzescu in
toatii, oehii aid de o vit litate a-
rolul Mirrei lui Alfieti: o fata aproqe
triunghiulara, alba, faro: nicio patd
pliga, setoasa, de imp ini i.

Pe clapele pianului Ii t ecea acum
de coloare, insemnata doar de umbre
deg t le un tandr cu plete inzape-
adanci, o fata irea1, inundath de
zite. Mitacolul tiansfigunaiii se Infarptnise aici, car o tevelatie cutte-
subite incandeseente, consumatd de o

patima, far& de izbandiri posibile.
muratoare.
Iatd-i apoi pe marii diiijori, pe

Enescu asa cum 1-a prins, in cursul
unui concert, indiscretia unui operator de cinema: un chip ale cdrui
trasaturi, topite fiind, fuseserii, altfel
imbinate, dup.& o noud randuiald,
eu priviri febrile, nelinistite, vorbind
nu se stie ou eine : cu orchestra, cu
partitma, cu umbra compozitorului
ori cu sunetele inile, ce picurau din
UN MARIVAUX MODERN
Jocul diagostei }1 al intanmldiii e
simbioza de substantive ce traduce in cuprinsul unui titlu ciistalin

sglohiu. in chipul ccl mai simplu,
ins4i firea nedumerith a supremei

experiente sentimentale. Inteo imprejurare banala fj i totusi mereu
plind de neptevazut, cum e cea a
fermecata vaiguta a povestilor cu

zdne bune.
pe Karajan, inalt, mladios
ea o plantar, innotand cu gesturi

largi pe valurile muzicii, culegand,
cu miscarea unui cosas, lanul cu

spic de nestemate, crescut pe tar-
zamislirii unci ploaspete

accidentul detine un rol dete: minant 13i
surpriza devine union] lacier ce conduce pasii indragostitului
acest
murile imptesionistilor.
Si apoi aceasta, ultima i emotio-
clement paiv, haluelnat, stiiparnit
nanta imagine, pe care tot filsia de

celuloid a inregistiat-o candva, in
America. Paderewbky este solieitat
Talmaei deosebit de abil si de

prudent al intuitiilor ce uneltesc
se strecoara catre tainitele sefletesti,
joace inteun film in carte i s'a

destinat un rol principal. Este un
\Tit ginia
de tentm I i de absurde impulsiuni.
Woolf
realiz 'zi
puha
Noapte i zi un spi.itual acord,
omulet cu incheieturi slabanoage, in-
ale cdtui note vor sluji mai tarziu
covoiat, manifestind o that& seni-
litamilor grave, incantatiilor solemne,
NOTE
tulburatoare, ca o cavalcada marina, din celelalte romane ale sale.
Int:ie cloud sonate de B ethowen,
vittuosul violonist ii mladiaza de-
711
mide turbulente in existenta tipic

rationalizata, a Mary-ei Datchet.
Cuvintele se pierd in t3ovieli
suspensiuni. Taeerile se incolacesc
getele pe at pegiile suave si sbuidalnice ale unui rondo de Mozart. Dialogul Ii statoiniceste o cadenta pro-.
ca niste pisici la gura sobei: jeratecul
pde, este un joc intehgent, suplu,

care pulverizeaza sterile suletesti,
complacandu-se intre farade si re-
felinului. Pale de neguii mistice stau
busuri i cautand a-I dumiti pe lector
dalnici, intelectualitate, a amutit.
1111111%i prin aluzii ori prin insinuari
Replicele cad, inopetante. Gestul a

devenit fixitate, s'a transformat in
atitudine. Nedumeririle ii dau tarcoale eroului nostru, ca niste oaspeti
subtiri. Autoatea imprumuta o adttuline usor echivoca, mai mult condescendenta si oarecum ironica feta
de personajele sale. Matudtatea pri-
veste, cu z:mbetul intdepciunii pe

buze, expericnta mugurelui ce se
descatusea75, din sti ansoarea callciului. Ofiliti pare& de o intelectua-
litate consumati i putin cam pedanta, eroii sai, Katherine Milberry,

William Rodney, Ralph Denham,
Maly Datchet, n'au izbutit totusi

sa raman5, inmmi fatal de asemenea
gripa sentimentala, cum se arat5, a

fi dragostea. Morbul ei, rezistent la
presiunea atator batine veacuri,

este invizibil i lipicios. Te desparti
de un om i observi, chip& cateva
ceasuri, c ai capatat guturai. Starea
de incubatie amoroasa se desluseste
La inceput sub simptomele de rebeliune, pe care le infatiseaza gandurile, se destainuie prin acel leit-
motiv ciudat, ce se insaileaza obsedant de-a-lungul oricaror impresiuni primite din afara. Alteori sentimentul se infiltreaz i dainue subteran, adastand in latente ce-si sbusiuma: tiriile inteo unica i superba
unui sentimentalism violent sauna

palpaiti stranii pe blana tarcato, a
sa se abata asupra luciditatii analitice. Jocul fragil, spititual, de o sbur-
nepoftiti. Extazul se pregateste a

bate la pottile sufletului, a descuia
lacatele intepenite, cu o mana diafana, ca un cristal de zapada.
Virtuozitatea scrisubii nu se marturiseste, lima: intentiile sunt impalpabile. Nu poti afla pe unde a
patruns in miezul paginii compacte,
simtul acesta precis, lipsit de (mice
sovdeli, care a desprins pentru o

clipa valul de pe chipul cel mai
tainuit al zeului cu o rnie de fete:
simpatia recunoaste i soarbe prin
osmoza, filtmula unor emotii cuno-
acute, dar ruciodat pe deplin l5.murite.
Actiunea exterioara a romanului

se desfasur5, cu simetriile unei ga-
vote in cuprinsul carnia s'ar fi in

tercalat un pas de cadril. Viata ne
imbie dare o stare de gratie, in

care impresiunile aunt acceptate
simplu, deschis stilul ei se infratiseaza cu o ponderata resemnare.
s.estenica, egoista. si trufasa in medio-
Dexteritatile scenariului se sustrag

observatiei; ochii ni se opresc pe o
cortina de catifea, cu sumedenie de
chipuri pictate. Dar, din culise, Inabusite, tremuratoare, ne sosesc svo-
era ei lancezeala, cum e cea a Katketinei Hilbery, on provocand ti-
nurile unei orchestre simfonice: concertul se desfasoadi, dup5, perdelele
lip& de paroxism, bantuind cu

desordini o viata comoda, paliclii
71
trase, executanpi sunt invizibili, armoniile delicioase. Apoi, deodati, un

magistral contrapunct ne imbie auzul
care patru fragmente melodice su-
Ne dam seama atunei c autoarea

s'a amuzat cu croii si, facandu-i
gesticuleze patetic kg putin ridicol,
ca niste marionete. Dar Virginia
prapuse.
Woolf pare a protesta impotriva
atunci se intampla acest fapt

ilogic: desi premizele dela care s'a
pornit, la inceput, an ramas aceconcluziile se prefac. Kathe-
unor asemenea invinuiri: Eu? Nu!

Asta-i viata! D. i inclinam a-i da
dreptate. Pentrucii intervine atunei
$1
rine Hilbery, fire seacii i inghetatit,

descopeia ca sufera postum din pricina iubirii pe care a nutrit-o candva,
fara sa stie, pentru Rodney apoi,
printr'un joc al inttimplarii, se afla

purtata de apele ievarsate ale unei
patimi far& contur, fan, tarmuri, cu
zari pi a vaste, patima al carei astru
ar fi Ralph Denham. i Mary, rationala Maly, care s'a angajat in mis-
carea sufragetelor, cu o bunavointa

ce inlatura ridicolul, C silita a-si
marturisi dragostea Japi de Ralph.
Cu o franehete Cimpla si onesta, se
destainjie a;-P primeste masura de
resemnare. Inconsistent i nevolnic,
din pricina unui temperament eq.pricios, Rodney adopta sufletest iitmul
unui pendul, osciland int c Cassandra
si
Katherine. Doar dragostea lui
Ralph Denham, ex cuta conseevent
partitura cu grave cadente a statorniciei. lag pentruce- d-1 Hilbertytatal, delegat al conformismului social, pentru buna respectaie a con-
venientelor, intr'o scena plina de

fantezie i cu tonuri schimbatoare
se va arlita incapabil de a rezolva

o fanatic absurda I pandit& de
atatea riscuii.
unul din acele momente de transfigurate intensitati, ce rascumparii

totul prin poezie:
Cine era femeia pe care o vedea
el? ii incotio mei gea ea si cine-i

era tovarasul ? Momente, franturi,
viziuni de o clipa i apoi apele ce-si
urmau drumul i vanturile ce imprastiau totul; i, de asemeni, mai
apoi, amintiica haosului, revenirea
increderii, pamantul vartos, maret

si
sti alucitor in lumina soarelui. Din
fundurile acestei intunecimi pe cai

o cunoscuse el inlAti un cantec de
slava: de pe un talam tot atat do

indepartat, tot atilt de neguros, ea
ii raispunse. In timpul nopPlor de
Iunie, privighetorile canta si-tg raspund, de-a-lungul campiei. Le pop
auid sub fercastri, in copacii gradinii. Nemiscati, 9taturl s piiveasca

raul- ce-si rostogolea valurile miseatoare T i intunecate, la picioaicle lor D.
Ritmul gavotei s'a pierdut. Din

culiscle mascate de catifeaua perdelolo:, ne soseste o muiica tainica
si pItimrise, ca desprinsa din Cantecele pamantului , asa cum le-a
compus, eandva, Mahler.
0. 0.
CRONOLOGIE
LI IANUARIE 10 FEBRUARIB 1946
11 Ianuarle.
Ambasadorul britanic Arch. Clark Kerr pleaca lnapoi spre Moscova (i Academia Roman comemoreaza pe botanistul sovictic V. L. Icomarov, recent
decedat 4) Congresul Uniunii Patrioplor (discutii In jurul creerii unui i partid al claselor mijlocii ) (3 Ia fiinta Comisia interministeriald pentru aplicarea RelorMei agrare (j)
Liberalii discuta reluarea activitatil de presa a partidului
Ang/ia: La Londra
Adunarea generald a Organizafiei Nafiunilor Unite. Presedintele P. H. Spaak pronunta
discursul formal de deschidere, cerand delegatilor un spirit international * si cele
doul virtuti cardinale bunavointa si bunacredinta. Delegatul cuban cere modificarea
art. 32 si 33 din reg. interior (vizand a da o mai bund reprezentanta statelor mid).
Se aleg presedintii comisiunilor c Guvernul britanic cere Inceperea pregatirii tratatelor
de pace cu Italia.
U.R.S.S.: Premierul bulgar Gheorghieff paraseste Moscova.
U.S.A.: Greve. Comisia de ancheta dela General Motors i propune ridicarea salariilor cu 17,5% ci Fizicienii realizeaza contactul cu luna cu ajutorul aparatelor
radar.
Albania: Proclamarea republicii. Germania: Procesul dela Nue mberg :
Acuzarea se ocupa de cazurile economistilor sistemului nazist: Schacht si Funk.
Italia: Partidul crestin-democrat (de Gasperi) cere ca Italia sa participe la negocierile_
de pace.
Bulgaria: Va.sinski In audienta la regentii bulgarl.
12 Ianuarle. Premierul Groza se Intretine cu nouil mini$tri: Romniceanu si Hatieganu a Se Infiinteaza Parlidul Najional-Popular; presedinte: Mitita Constantinescu 4)
Crizi bartiei: presa cere masuri grabnice guvernului. Anglia: Adunarea generala
ONU: Se aleg membiii nepermanenti ai Consiliului de securitate (Brazilia. Egiptul,
Mexico, Olanda, Australia $i Polonia). Constituiri de comisii. U.S.A.: Einstein
In fata comisiei palestiniene anglo-americane: nu este pentru crearea unui stat eureesc,
dar gaseste natural ca Evreii s gseasca. azil In Palestina. Cehoslovacia: Congresul
Partidului Social-Democrat: Fierlinger: 4 Uniunea Sovietica respecta independenta
noastra s.
Bulgaria: Vasinski paraseste Sofia. Situatia politica ramane neschimbata
Haiti : Revolutie?
13 Ianuarle. M. S. Regele Mihai I se lnapoiaza In Capital& Intrunirl politice
Nou sistem de distributie a tigarilor (cote standard si suplimentare) G Timpul Se mentine
bun, perspectivele agricole favorabile (i) Cenzura militara Sovietica $1 romilna ridicata:
corespondenta $i teiegramele admise In than. lumea (exceptand Spania $i Portugalia).
Anglia: ON U Discutii In jurul ordinei de zi (controlul enertiel atomice $i Unrra
Inscrise) G Manifestatie antifascista In Hyde Park-Londra.

U.S.A.: Greve G
Guvernul federal decide s se pastreze o flota In Mediterana In perioada de dupa
razboiu >.
Crecia :Acord Intre partide asupra procedurii de control al listelor electorale. Germania: Sindicatele se reorganizeaza.
Bulgaria: Guvernul actiza opozitia de a fi Impiedicat aplicarea hotarlrilor dela Moscova.
China: Razboiul civil
Inceteaza 4) Frunta$ii comunistl japonezi se Inapolaza din exil In Japonia.
14 lanuarle. Activitate politica in ajunul reluarii audientelor la Suveran l Ziarul
Ardealul reproduce o eroare tipografica flagranta, pentru a se deda la manifestatii
huliganice.
Anglia: ON U : Adunarea examineaza raportul comislei pregatifoare.
Bevin: Institutiile creiate trebue folosite pentru reconstructia hunii ruinate c auvernul
714
britanic reduce constructia vaselor de razboiu pentru a construi vase comerciale.

U.R.S.S.: Presa sovietici cere lichidarea urgenta a regirnului Franco. Franfa:
Guvernul francez primeste nota de raspuns la cererea de litmuriri In legaturl cu Conferinta dela Moqcova. Germania: Procesul dela Nuernberg: Doenitz In fata acuzaril p Uneltiri naziste In zone americana?
16 Ianuarfe. Asigurarea libertAtilor dyne In desbaterea Consiliului de ministri.
Guvernul studiaz1 revendicarile partidelor istorice c Comisariatul preturilor
aprobl majorari la telefoane, radio, tarifele C.F.R. si chibrituri P Conferinta pentru
libertatea tuturor cultelor p Ziarul Ardealul suspendat pe 15 zile c Masud pentru
asigurarea productiei de 'ladle. Anedia, ONU: Diferend sovieto-iranian In fata
Consiliului de securitate: delegatul Iranian Takizadeh acuza Sovietele de a Inalca
suveranitatea iraniana. Se cere admiterea Federatiei sindicale mondiale In ONU.
U.S.A. : Churchill la New-York a Trumann anunta el Statele Unite vor exercita
un tutelaj unic asupra 4 insulelor de siguranta din Pacific.
Franla: Politica
externI a guvernului in desbaterea Adurarli constituante.
Ungaria: In Adunarea
nationall majoritatea priveste favorabil instituirea republicel.
18 Ianuarie. Heide Voronca la Bucuresti c Lucretiu Patrascanu dS relatii asupra
legilor In studiu (electorall, a chiriilor, a sabotajulut). po Razie militara In CapitalS.
Anglia: ONU : Raportul comisiei pregStRoare. Trygve Lie: responsabilitatea pad!
revine marilor puterl. Fran/a: ItSspunsul celor Trel Mari puteri primit favorabll
de guvernul francez p Desbateri asupra politicei externe a guvernului In Adunarea
constituantS: problema bazinulul rhenano-westfalian, alianta cu Marea Britanle.
U.S.A.: Churchill la Miami (Florida): pentru divizarea Gertnaniel. U.R.S.S.:
Delegatia comercialS bulgarl. la Moscova.
Germania: Procesul dela Nuernberg : Cazial
lui Baldur von Schirach.

17 Ianuarle. Sindicatul ziaristilor profesionisti dezavueaza ziarul Ardealul op Se
acordS termen de 5 zile pentru depunerea armelor neautorizate P Reprezentantul
t ArAnist In guvern face declaratii preset (3 Se inaugureaza Ora Bulgaiiei la Radio.
Anglia: ONU: Bevin anunta punerea Sub autoritatea sistemului de tutelaj a teritoi independenta Transiordaniei. Moment istoric
riilor africane cu mandat britanic
Fran/a: Bidault Inchee
(Gromyko): Consiliul de securitate Isi Incepe activitatea.
desbaterile de politica extern& din Adunarea constituantS. Franta va fi protectoarea
prilor mid t Propunerea pentru tinerea unei Conferinte de Pace la I Mai, la Paris,
e acceptata. Germania: Procesul dela Nuernberg: Procurorul francez Francois
de Menton Ii desvoltS acuzarea trecand In revista. crimele comise de nazisti In Occident.
Belgia: Partidul socialist belgian nu accept& cartelare In alegeti.
Italia:
Lupte lmpatriva separatistilor sicilieni. Olanda: Adunarea deputatilor cere trimiterea unei comisiuni parlamentare de Informatie In Indille orientale olandeze.
Argentina: Masuri pentru asigurarea secretului In alegeri.
18 Ianuarle. Scriitorul I. A. Basarabescu sarbStorit la Ploesti (70 ani) t Viitorul
buget In studiul Ministerului de Finante clit Jafuri si crime In provincie IP Manifest
catre tars al Partidului Taranesc-Democrat. Anglia: ON U : Dezbateri asupra
raportului comisiei pregItitoare (31 Adjunct!! ministrllor de externe continua. desbaterile pe baza acordului dela Moscova po Bidault se Inapoiazi la Londra 5 Byrnes
discutS cu delegatil polonezi problema intereeelor americane In Polonia.
U.S.A.:
Plan al presedintelui Truman pentru InlIturarea grevelor din metalurgie (sporirea
salariului cu 18,5 etc. pe orS), acceptat de sindicate (C.I.O.), respins de patronat.
Critici parlamentare aduse presedintelui. Franla: Adunarea constituanta feliciti
guvernul pentru atitudinea ca. In problema spanioll p Ninsoare groasa la Paris.
U.R.S.S.: Ambasadorul american Harriman se Inapoiaza la Moscova. Gracia:
Libera expresiune a opiniilor: Fruntasul comunist Zevgos Omit la o lntrunire
Functionarli publici In grevS. Japonia: Hiro-Hito pe lista criminalilor de rIzboiu.
10 Ianuarie. AprobSri de cotidiane i saptdmanale pentru Partidul Nationa
Irinesc (Iuliu Maniu): Dreplatea la BucureSti, Petrie la Cluj a C.G.M. distribne
CRONOLOGIE
715
Anglia: ONU: Se Inchee desbaterile asupra raportului Comisiei

premil literare.
pregatitoare 4) Adjunctii pregatese Tratatele de Pace cu Italia (Statele Unite se opun
cererii de reparal.ii in bani). Frania: Proect pentru nAtionalizarea industriilor de
gaz si electricitate In fata Adunarii constituante.
Ungaria: Premierul Tilldy anunta
la radio viitoarea proclamare a republicii.
U.S.A.: Truman face un nou apel catre
patronii metalurgisti t Vasele americane Imprumutate aiIailor raman acestora.
Cchoslovacia: GuNernul este dispus sa acorde azil fruntasilor slndicaliti spanioli
Alvarez si Zapirain.
20 Ianuarle. Intruniri politice. Modul de prezentare a partidelor In viitoarele

alegeri face obiectul discutAilor generale CV Concert simfonic pentru comemorarea lui
Lenin.
Franja: Neasteptata criza guvernamentala: de Gaulle demisioneaza st
se retrage definitiv din viata politica i. Consultri dupa un moment de nedumerire.
Anglia: Sarbatoare a presei libere: 100 de ani dela trifiintarea ziarulm News Chronicle,
Inflintat de Charles Dirlienst la 21 Ianuarie 1846 (4 Presa libel% este simbolul libertatii
politice *, declara H. Morrison) (31 Delegatia parlamentara britanica se Inapoiaza din
Polonia c ONU: Federalia Internationala a Femeilor Democrate cere admiterea In
rganizatie. Grecia: Svarcoliri fasciste: gruparea smonarhistI. X Inceara o lovitura de stat la Kalamata (Peloponez). Intrunirile politice interzise. Stare de asediu.
Pale tina: Turburari i atacuri teroriste. Germania: Alegeri manicipale libere In
Hessa.
Japonia: 400 uzine japoneze sechestrate de Americani.
21 Ianuarle. Cinci ani dela e rebeliunea legionarl s: comemorarea victimelor

22 ani dela moartea lui Lenin: conferinta a lui Lucretiu Patrascanu. Anglia: ONU :
Se infiinteaza comisia pentru energia atomic5. (1,1 Partidul Comurust cere sa se afilieze
Partidului Laburist.
U.S.A.: Mesajul presedintelui Trumann catre Congres: Scopurile political externe si interne (reconversiunea si bugetul) americane l Greva metalurgistilor (800.000).
Fran/a: Criza politica: consfatuiri. Partidul Comunist propune
socialistilor o guvernare bi-partita. De Gaulle paraseste Parisul. U.R.S.S.: Comeznorare solemna mortii lul Lenin la Kremlin.
Ungaria: Monarhia fI.rli rege
Till criticata. Grecia: Trupele guvernamentale stapane la Kalamata. Austria:
Uneltiri monarhiste. Manifeste. Germania: Procesul dela Nuernberg: Nesfarsita.
evocare a jafurilor naziste In Franta, Belgia, Olancia, Danemarca. Cehoslovacia:
Generali colaborationisti condamnati la moarte.
22 lanuarle. Premierul Groza In audienta la Suveran 4) C.G.M. intervine pentru
reducerea impozitului pe salarii Pregatiri in vederea reluarii relapilor cu strainatatea. Franja: Criza politica: Mare activitate In ajunul alegerli de dare Adunarea
eonstituanta a unui nou set al guvernului. Felix Gouin, socialist, candidat al majoritatii tripartite P Guvernul ungar e recunoscut. Anglia: Situatia din Indonezia
la discutia Camerei Comunelor Nationalizarea Bancii Angliei adoptata de Camera
Lorzilor
Vasinski soseste la Londra (Intrevederi cu Bevin si Byrnes) ONU:
Situayia din Grecia si cea din Indonezia aduse In discutia Consiliului de Securitate
Discutir (Bevin-Nenni) In vederea tnfiintrit unei Internationale socialiste.
Germania:
Aleg ri sindicale la Berlin: Comunistil in frunte. Cehoslovacia: Alegerile se vor face
pe liste separate. Austria: Consiliul de control aliat solicitat 51 ia masuri pentru
a Indeparta membri easel de Habsburg.
23 Ianuarle. Turburarile dela 8 Noemvrie: reconfirmarea mandatelor celor arestati;
la fata Curtii Martiale 5 Nou regim al convorbirilor telefonice (taxarea fiecarei convorbiri).
Franta: Criza politica: Felix Garin ales set al guvernului de catre Adunarea
eonstituanta (947 voturl, contra 35 candidatului dreptel). Consultari Intre ,partide
pentru stabilirea unui program comun de guvernare 4) Flandin, fost membru al cabiaetului Laval, este eliberat din Inchisoare.
Anglia: In Camera Comunelor, Bevin
defineste atitudinea britanica rga de Spania franchista: dezaprobare... dar rezerva 4)
Bevin primeste pe Vasinski f Intrunire neoficiala a marilor cinch *. Belgia:
Regele Leopold cere ca disputa guvern-coroana sa fie amanata pan& dupa alegeri.
Polonia: Mikolajczyk ales presedinte al Partidului Taranesc polonez. U.R.S.S.:
Semunicat anglo-sovieto-american privitor la linpartirea mariner de razboiu gernfans 0
716
Stalin primette pe ambasadorul Harriman Delegatie B.A. M. la Moscova (cere dta

nou retragerea trupelor britanice din Grecia).
Peru : Criza de guvern.
24 lanuarle. Comemorare solemn& a Unirii dela 24 Ianuarie 1859. Meetinguri.
Turburari la Cluj.
U.R .S.S. : Ambasadorul american Harriman parase$te Moscova IS
Franta: Criza politicl: acord Intre socialisti, republicanii
Intrevedere Kerr-Molotov.
populart si comuni5ti pentru formarea unui guvern tripartit sub Felix Gouin. Anglia:
0/V U : Comitetul pentru energia atomicd aprohat de catre Adunarea generall. Byrnes
paraseste Londra (spera Inteo Incheere rapida a tratatelor de pace cu fostele tari satelite ale Germaniei) Comitetul palestinian anglo-american soseste la Londra.
Grecia:
Premierul Sofulis accepta propunerea de a se convoca o comisiune a tuturor partidelor
pentru a examina atitudinea fata de prezenta trupelor britanice In Grecia. Germania:
Procesul dela Nuerenberg: Executiile de ostateci in Franta (29.000) 0 Bavaria: Partid
regalist (I Regele $i Tara *) autorizat sS participe la alegeri (zona americana). India:
Girt ernul indian dezavuat de Adunarea centrala a Indiei (n'a pus In libertate pe detinutli politic!). Japonia Profesiunea ghei$elor desfiintata de Mac Arthur.
25 Ianuarle. Ministerul de Finante reorganizeaz5 corpul de control Consf: tuire

interministeriall la Pre$edintie: problema hartiei pentru ziare IS Incidentele dela
Noetrmie: cercetarile pr liminare sunt Incheiate IS Delegatia Arlus-ului plead. la
Moseova.
Anglia: ONU : Consiliul de securitate examin aza diferendul so\ ietoiranian. U.R.S.S. respinge afirmatia ca s'ar amesteca In afacerile interne ale Iranului G
Planul guvernamental de asigurare a Intregil natiuni supus Parlamentului 0 In estuarul
Tami ei un vapor este pilotat orbette prin radix. bras* : Criza politica: F. Gou'a
continua consultarile. Dificultl4i.
Ts rc.a: Se reiau relatiile diplomatice cu Bul aria
Grecia: Stabili7area drahmei (20.000 drahme = 1 lira sterlina) (i) Grex a a ciilor (crate.
India : Turburari la Bombay.
china: Manifestatie studenteasel antibritanicl ei
antifranceza la Ciunking Java: Lupte Intre trupele britanice si extremi$tii indonezleni la Semarang.
20 Ianuarie. Bugctul general al Statului pe exercitiul In curs rectificat la 2,02i

miliarcle (dela 815 miliarde) lei.
C.G.M. obtine reduceri de impozite pentru functionari
si muncitori. Anglia: Guvernul britanic rispunde favorabil cererii Egiptului de

revizuire a tratatului anglo-egiptean. U.R.S.S.: Ambasadorul britanic Kerr In
audienlS la Stalin G Campania electorala In pl in G Ororile naziste evocite Ia prr esul
criminal dela Kiev.
Manta: Criza politica.: Felix Gouin aleatuelte guvernul (7 soc'alisti, 6 comunisti, 6 M.P.R., 1 independent) $i preconizeazA masuri radicale pentra
U.S.A.:
redresarea economica G Grey& a lucratorilor tipografi, nu apar ziare.
Conflicte de munca. Guvernul sechestreaza fabricile pentru Impachetarea can..
h an: Ghavam Sultaneh ales prim-ministra
Conflictul de mune/ dela Ford e aplanat.
(anunta viitoare negocieri directe cu Sovietele). Elvefia: Cutremure de pamant
violente. Distrugeri In regiunea Valais. Comunicatille Intrerupte. Panica. Tu cia:
Ungaria: Comisia aliata de control invite guvernul
Se reia traficul feroviar cu Grecia.
ungar sa-5i expuna punctul de vedere cu privire la Intoemirea tratatului de pace en
aliatii.
Schimb de reprezentanti diplomatici cu 11.R.S.S. Germania: Capul
regmei Nefertiti, furat de arheologi germani din Egipt acum 50 de ant, e gasit 111W
mina de sare.
27 Ianuarle. Intruniri politice. Sedinta plenara a Comitetului Central al Partiduln
Comunist (i) Se Infiinteaza oficii de dirijare $i control economic.
U.R.S.S.: Insulele
Kurile $l sudul insulei Sakhalin anexatu Uniunii Sovietice i Ambasadorul Kerr
pleaca spre Cairo. Franfa: Consiliu de mini$tri: Situatia flnanciara serioasa
Problema relatillor eu Spania. Gouin e Impotriva guvernarii prin decrete-legi : cere
Adunaril Constituante sa se asocieze masurilor luate de guvern (31 Greva tipografilor
(ziarele nu apar). Germania: In Bavaria pastorul Niemoeller declar ca Intreg
poporul german e raspunzator de razboiu ; studentii it fac o manifestatie ostila.
Italia:
Conflict de competent& Intre Locotenentul-General al Regatului $i MM. lustitiei, en
privire la apartenenta dreptului de gratiere. Orlando arbitreaza.
Portugalia : Intrunire socialist/ la Lisabona (dupa 20 de ani de interdictie).
Elve/ict: Cutremure 48
CRONOLOGIE
717
arrant. Egipt: Ministrii wafdisti (nationalisti) se retrag din guvern. Auqria:

Premierul Figl protesteaza Impotriva revendicarilor italiene asupra Tirolului de Sud
austriac.
Argentina: Ciocnirl sangeroase Intre nationalisti si comunisti la Buenos
China: Harriman la Ciungking.
Aires.
28 Ianuarle. Atentat criminal asupra unui ofiter superior sovietic. Anchet IC
Ministerul de finante fixeaza definitiv nouile impozite asupra salariilor. Anglia:
Consiliu de ministri la Londra: Guvernul britanic doreste o grabnic examinare a acuzatiilor ce i se aduc cu privire la Grecia si Indonezia (31 Ambasadorul gree Agnides
declara ea prezenta trupelor britanice In Grecia are asentimentul partidelor politice
ONU: Consiliul de securitate: Diferendul sovieto-iranian: Delegatul Iranian Takizadeli cere ca suveranitatea i independenta Iranului sa fie respeetate si ea fortele
straine sa fie retrase pana la 2 Martie. Delegatul Sovietic Va,inski respinge afirmatil e
privitoare la irnixtiunea fortelor sovietice In afacerire interne ale Ir, nului
si arata
ct Uniunea Sovietiel e dispusa a continua negocierile bilater ale Se examineaTa
cererea Albaniei de a fi admil In orn.nIzatie. Franta: Gouin defineste politica
externa a guvernului francez: neschimbata. Glanda: Premterul olandez preconizeaza descentralizarea pentru Indonezia.
Japonia: Muncitorimea se organizeaza
In sindicate.
Egipt: La cererea regelui Faruk wafdistii demisionari retraa demistile
29 Ianuarle. Masuri pentru activarea Incasarilor Statului. Se studiaza un cod al
apdrdrii patrimoniului public p Comitetul Central al Partidului Comunist preconizeaza o prezentare unita, In alegeri, a fortelor F.N.D. Anglia: ONU: Consiliul de
securitate alege secretar general al ONU pe Trygve Lie, reprezentantul Norvegiel
Proectul de rationalizare a industriei carbunilor In discutia Camerei Comunelor l Adrian
Holman numit repreTentant politic britanic In Romania.

U.S.A.: Harry Hopkins,
lost colaborator al Presedintelui Roosevelt, Inceteaza din viata. Franta: Leon Blum
numit ambasador extraordinar francez pentru chestiuni economice si financiare In
atrainatate (1) Cabinetul Gouin In fata Adunarii constituante: expunerea programului.
Vot de lncredere (541 voturi, contra 51).
Grecia: Conflict Intre guvern si ministrul
de externe Sofianopulos. Argentina: Gruparile democratice se coalizeeaza Impotriva
lui Peron.
Chi/i: Masuri guvernamentale antimuncitoresti. Turburart. Palestina:
Se furl arme de pe un aerodrom britanic.
China: Acord pentru largirea bazelor
guvernului.
$0 Ianuarle. Se stabIleste structura bugetului viitor S Ztarele lipsesc din come*
angrosistii le cumpara cu toptanul dela vanzatori, la preturi mai marl decat cele de
detain, pentru a le folosi ca maculaturd. Anglia: ONU: Consiliul de securitate:
Diferendul sovieto-iranian: Partite interesate vor continua negocierile, ConsIliul fiind
informat asupra rezultatelor si avand dreptul de a cere oricand informatii. Adunarea
generala solicitata sa precizeze notiunea de trdddtor si de refugiat (is Bidault se Inapolaza
la Londra.
U.S.A.: Trumann cere Congresulut sS ratifice acordul de Imprumut
anglo-american (i) Byrnes: 0 conferinta a marilor puteri, In Martie, la Washington,
nu pare necesara. Statele Unite n'au dat arme Spaniei. Gerrnania: Procesul dela
Nuernberg: Hitler planuia o agresiune si Impotriva Vaticanului. Palestina: Noui
nasuri de siguranta.
31 lanuarle. Consiliul de ministri: Prelungirea legii pentru purificarea aparatului
de Stat ; prelungirea legit de sanetionarea. eriminaltler de razboiti (3/ Nuntiul apostolic
Cassulo ofera un dejun Patriarhului Nicodim f Noui norme de impunere comerciala.
Anglia: Folosirea pacifica (industriala) a energiei atomice In discutia Camerei Comuactor (i) Montgomery numit sef al Marelui Stat Major Imperial britanic. Franfa:
Vincent Auriol (socialist) ales presedinte al Adunaril constituante.

Greein: Noul
ininistru de interne grec pleaca spre Londra IC Guvernul grec se opune ca Albania sa..
fie primita In ONU Inainte de a fi Incheiat pace formal.
Italia: Restriettile impuse
de aliati comertului exterior italian sunt ridicate. Germania: Procesul dela Nuernberg: Propunerile lui Hess catre guvernul britanic, In Aprille 1941, sunt comunicate
tribunalului.
Palestina: Guvernul britanic autorizeaza imigrarea a 1500 Evret
lunar pans la terminarea lucrarilor comisiei palestiniene anglo-americane. Nemultu-
718
mini la Arab si la Evrei. Noul agitatii.

Indochina: Autoritatile franceze preian
administratia. Japonia: Harriman la Tokio.
1 Februarie. Apar noui ziare- Aurora, Poporu/ OR Stagiul militar al tinerilor care
au lucrat In fabricile de armament este redus (ji Furturi de produse Unrra la Constan ta.
Anglia: ONU: Vasinski cere retragerea i imediata si neconditionata s a trupelor britanice din Grecia (pacea Hind amenintatA). Bevin recpinge teza sovietica: trupele
britanice Impiedica razboiul civil In Grecia (cu asentimentul guvernului respectiv).
Agrddes, delegatul grec, deciara ca trupele britanice se afla In Greeia cu asentimentul
unanim al partidelor grecesti. Adunarea generala confirma pe Trygve Lie In postul
de secretar general al organizatiei. Delegatul ucrainian cere ca nationalistil ucrainient
tolerati In zonele occidentale ea refugiati s si fie considerati ca i nazisti rasisti s a
Don Juan, pretendent la tronul Spaniel, In treccre prin Londra.
Porlugalia: Mare
manifestatie a opozitiei la Lisabona.
Franja: Disculia bugetului a tireva tipogratilor se termina: reaper ziarele. Jupoclavii: Cgm Out i nare'o- are se IntruII.P.S.S.
ne$te la Belgrad.
Ungama : Zoltan Tildy presedinte al Republicil Ungare.
Noui metode de tratament al cancerului. Japonia: Sosesc primele trupe britanice
de ocupatie.
2 Februarle. Partidul Social-Democrat se deelard. Impotriva autonomiei ArdeaAnglia: GNU: Trygve Lie
lului OR MIsuripentru colectarea buntirilor agrieole.
Ii ia postul In primire. Primirea Federatiei Sindicale Mondiale In discutie. Porlugalia: Don Juan se Intretine cu monarhistii spanioli la Lisabona. J igoslavia: Noul
cabinet se prezinta. Adunarii nationale. Franla: Discutii vii in jurul reducerii hugetului armatei.
U.S.A.: Conferinta Truman-Byrnes: dircultatile economice ale
tarilor baicanice. Liban: Se cere insistent evacuarea trupclor streine.
Ch
Tensiune notated.
Japonia: Bilantul distrugerilor dela Hiroshima: 100.000 victime.
Cuba: Churchill la Havana.
3 Februarte. Intrunirt politice c Numiri In diplomatic t InvtAtorii discuta
7
anteproectul de lege pentru organizarea si functionar a scolii democratice a poporului.
Anglia: ONU: Pauza. Activitate In culise.
German'a: Comis'a aliata interzice

functionarca industriilor-chLe (petrol sintetic, cauciuc s'ntetie. alun in'um, an omac
sIntetic, masini-unelte grele, etc., e c.). Java: Ambasadorul britanic Kerr se consulta
cu eefii national isti indonezieni.
G ecia : E.A. M. cere retra erea trupelor brita ice.
Iran : Ambasada sovieticA transmite o non, invitnd reprezentanti tranieni la Moseova
bnearia: Prepentru discutii. Austria: Casa de Habib irg definitiv eliminata.
tedintele republicel, Tildy face apel la ajutorul strainattii.
Poriugalia: Ciclon In
regiunea de Nord.
4 Februarie. Reapare ofielosul national-taranist Dreptalea (declarat'i Hat eganu,
cerand alezeri apron ate cupravegheate I: dizolvarea formatiunil i irpl t are do 0 rt id
asiaurarea hberol'ilor) OR Comunicat al F.U.M. asunra i iitoarolor alegeri sin lieale:
candidatii vor ft ale i de eomun acord de eVre Cele clout partide muneitoresti Patriarbul Nicodim face un apel catre coml.
Anglia: Prerenta trunelor britanice In Grec'a
diseutata In Camera Comunelor OR 0 N U : Se Intruneste Statul Major al ONU. Delegatil
sirienl eer retraaerea trupelor britanice si franceze din Sins 51 I ibm.
Fran fa Partidul Comunist din Frant 1 Impotriva unor economil care ar atinge potentialul militar
al t ru. Ed? pt: Se Infiinteaza un Parlid nalional-demoerat. Punctul central al pro1 elon'a:
gramului: independenta. Grecia: Organizatia teroristi X continui.
Cereurle ouch le iau atitudine Impotriva generalului Anders, comandantubli arupului
polonez din Itilia.
Chili: Remaniere guvernamentala.
Java: Ambasadorul Kerr
continua negocierile cu fruntasii indonezieni. Atmosferli mai senin1.
5 Februarle. Reprezentantii britanic si american comunica. guvernulul Dr. Groza

note prin care se arata ca sunt dispuse sa-I recunoascl f Sosesc 1200 tone grAu din
U.R.S.S. (3 Consil tut Superior al Economiei Nationale: recalcularea preturilor
trifilntarea centrelor de coleetare a granelor Q Ucigasul a 30 soferi, Leseovetchi, e arestat.
Anglia: Coneiliul de ministri, solidar cu Bevin, cere sentinta tOrI echivoc In problema
greacl. (3 ON U Chestiunea Striel si Libanului pe ordinea ae zi a Consiliului de securitate.
CRONOLOGIE
719
Chestiunea refuglatilor tn discutia comitetului Social. Problema greaca ajunge la un

Impas: delegatul polonez cere ragaz pentru a redacta l propune o rezolutie a Camera
Comunelor discut insuficienta mondiala de gram a La Foreign Of.tcp cele elnci mad
puteri examineaza modalitatea prezentarii problemei alimentare tn Adunarea general&
ONU.
U.S.A.: Prohlema alimentarii mondiale examinata la Washington a Truman
Incearca sa puna capat grevelor G Proectul de acord petrolifer angio-american criticat
In Senat. Franja: Reducerea creditelor militare capat aprobarea unanima a cabinetului. Proectul de buget In diScutia Adunarii constituante 0 0 Inscenare radiofonie&
asupra unei imaginare catastrofe prin dezagregarea ato mica provoaca panicil la Paris.
Ungaria: Ferenez 1ns1.rcinat cu formarea noului guvern. Grecia: Bevin considerat

drept continuator al lui Byron In apararea independentei Greciel. Germania : Procesul dela Nuernberg: Procurorul francez arata persecutiile antisemite sistematice
ale nazistilor.
Transiordania: La Amman negocieri pentru 0 unire politica Intre
Transiordania si Irak.
6 Februarie. Consiliul de ministri: sedinta solemna pentru recunoasterea guvernului roman. Cabinetul Dr. Groza Intarit. Manifestatie populara. c Noui norme pentru
distribuirea painii (pentru a se evita furtul cartelelor) a Situatia hartiet de ziare

ramane neschimbata.
Anglia: Problema allinentara retine Camera Comunelor G
ONU: Uruguay propune desfiintarea pedepsei cu moartea pentru crIminalii de razboiu;
delegatii sovietici se opun; propunerea e retrasli provizoriu. Consiliul de securitate:
Problema greaca: Majorltatea delegatilor considera ca prezenta trupelor britanice
In Grecia nu amenint pacea; delegatul sovietic se opune adoptarii unei rezolutill
formate; prc hh- ma e Inchisa prin dec'arat.a pi esedintelui, care 0 aet do toate declaratitle facute. Se aleg cei 15 judecatori pentru Curtea International& de Justitie dela.
Haga G Intrevedere Bevin-Vasinski. Franfa: Consiliul de ministri decide sa puna
teritoriiie asupra cArora are mandat (Togo si Camerun) sub tntela ONU. Germania:
Procesul dela Nuernberg: Procurorul francez cere pedepsirea cu moartea a tuturor
acuzatilor.
Liban: Solidaritatea guvernului cu Liga araba; problema Palestinei
va fl adusa In fata ONU. Polonia: Acord economic polono-ungar la Varsovia.
7 Februarle. Reprezentantele politice britanica sl americana In Romania comunic&
textele integrate (neaplrute anterior In presa) ale notelor de recunoastere conditionata
a guvernului roman a Consiliu de ministri: problema aprovizionarilor la oras si la tara.
Anglia: ONU: Consiliul de securitate: Problema indoneziana: delegatul sovietic

ucra'nian sustine ea situatia din Indonezia constitue o amenintare a pelf si securitatii ; nu cere retragerea trupelor britanice; cere Infiintarea unei comisiuni speciale
pentru cercetarea la rata locului a situatiei est restabilirea pacii *.
U.R.S.S.: Mare
discurs electoral al lui Molotov; Uniunea Sovietica trebue O. se consacre operei de
productie i restabilire a pacii. Cehoslovacia: Negocierl ceho-ungare privitoare la
minoritatile respective, la Praga.
8 Februarle. Termenul de epurare prelungit pana la 1 Martie 1946 a Apare un
oficios al Partidului National-Liberal: Liberalul. Anglia: ONU repudiazi guvernul
si regimul dictatorial al lui Franco. Grecia: -Guvernul elen satisfacut de rezolutia
data problemei grecesti In Consiliul de securitate al GNU.
U.S.A.: Truman renunta
la vacanta. Situatia alimentara mondial) grava. -- Germania: ProcecuLdela Nue,-nberg:
Acuzatia soviotica: agresiunea germand asupra U.R.S.S. Partieipatia regimului dictatorial din Romania.
Portugal:a: Dictatura: La Lisabona toate sediil^ onontiei
sunt Inchise. Proteste. Bulgai ia: Bu4etul pe exercitiul 1946-47: 43 miliarde

leva.
Italia: Framantari In sanul Partidului actlunii. Austria: Masud de signranta Impotriva uneltirilor Habsburgilor.
9 Febranrie. Ofiterl panduri * decorati cu Victoria i sovietica c Sarbatorirea
batranulut ziarist independent Branisteanu.
U.R.S.S.: Ajun de alegeri. Vle antivitate. Mare discurs sobru si linear al generalisimului Stalin: bilant al trecutului razboiul
planuri de viitor.
Anglia: ONU : Consillul de securitate: Prohlema Indoneziana. Delegatul olandez glseste ca 4 este ceva subred In acuzatle * si ca nu poate fi
vorba de 0 amenintare a pacii. Adunarea general& hotardste o Conlerinti internnfioncild
720
de presd pentru sesiunea viitoare. Germania: Proresul dela Nuernberg: Masuri de

paza a membrilor tribunalului. Acuzatia sovietica: Acte compromitatoare pentru fostul
regent Paul al Jugoslaviel. Spania: .Asa spun toril: Franco declara el ramane la
putere fiMd necesar pentru refacerea Spaniei. Franta: Giral, seful guvernului republican spaniol In exil, soseste la Paris: consultari cu oamenii politici francezi. Olanda:
Se Infiintea75. un partid muncitoresc. Egipt: Manifestatii studentesti antibritanice.
Japonia: Partidul Comunist japonez pregateste un Congres.
10 Februarle. 528 ani dela moartea lui Mircea cel Batran IV Intrunirl politice.
Comitetul Central al Partidului Social-Democrat desbate chestiunea modalitatii partieiparii In alegeri. Motiunea preconizand list unica obtine majoritatea: 19 voturi
Turburarile dela 8 Noemvrie: noui mandate de arestare.
U.R.S.S.: Alegeri generale.
Mare participatie a electoratului. Partidul Bolsevie Invingator pretutindeni.
Anglia:
ONU: Consiliul de securitate: Vasinski sustine propunerea ucrainiana, cerand trimiterea unei comisii de ancheta In Indonezia. Bevin se opune G Generalul Juin, seful
Statului Major francez, la Londra G Inundatii generale. U.S.A.: Intrevedere
Churchill-Truman la Casa Alba Washington a Personalitati americane cer transformarea ONU In guvern mondial. Fgipt: Manifestatii studentesti antibritanice.
Incidente grave la Cairo.
Olanda: Guvernul olandez studiaz1 crearea unui Cornmonweath olandez (cu statut de egalitate lntre membri).
C. Gr.
PENTRU COLABORATORI
DIN CAUZA LIPSEI GENERALE DE HARTIE, REVISTA
SE VEDE CU REGRET IN IMPOSIBILITATE DE A MAI

TIPARI EXTRASE DIN STUDIILE APARUTE IN SUMARUL SAU.
COLABORATORII REVISTEI SUNT RUGATI CA, ODATA
CU MANUSCRISELE TRIMISE, SA MENTIONEZE ADRESA
EXACTA, UNDE SA LI SE EXPEDIEZE ONORARIUL.
IN CEL MULT $ASE LUNI DELA DEPUNEREA FIECARUI
MANUSCRIS, AUTORUL VA PRIMI RASPUNS DACA MANUSCRISUL A FOST ACCEPTAT SPRE PUBLICARE. DIN MOTIVE FINANCIARE, REDACTIA NU I$1 POATE LUA OBLI-
GATIA DE A RASPUNDE $1 CELOR ALE CAROR MANUSCRISE NU AU FOST ACCEPTATE.

MANUSCRISELE ACCEPTATE VOR FI PUBLICATE DUPA
NECESITATILE DE ORDIN REDACTIONAL.
MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZA,

AUTORUL CONSIDERANDU-SE OBLIGAT SA-$1 PASTREZE
COPIILE NECESARE.
COLABORATORII REVISTEI SUNT RUGATI A PREZENTA MANUSCRISE PERFECT LIZIBILE $1 GATA CORECTATE - IMPREJURARILE NEPERMITAND, DECAT IN MOD
EXCEPTIONAL, TRIMITEREA PRIMEI CORECTURI.
:.
: FUNDATIA RE GALA PENTRU LITERATURA *I ARTA
4*:
AU APARUT:
..-
Revolte
F. ADERCA
GEO BOGZA
LUCIA DEMETRIUS
M. RALEA
Cartea Oltului
Album de famine
NordSud
Plantain
Filosofia valorii
PETRE ANDREI
Corespondenta lui Carol Davila, ed. 2-a
EL. G-ral PERT. DAVILA
AL. SERGHIEVICI GRIBOEPrea multd minte stricd (traducere de Zaharla Stanca
DOV
si Sorana Gurian)
Don Quijotte, vol. II (traducere de Al. Popescu-Telega)
MIGUEL CERVANTES
Slants (traducere de Al. CiorAnescu)
MOREAS
La Farmecul Noptii
PAVEL CHIHAIA
Ilumindrile (trad. Ion Frunzetti)
A. RIMBAUD
In cdutarea timpului pierdut '(trad. de R. Cioculescu)
MARCEL PROUST
C. TONE GARU
ING. N. P. CONSTANTINESCU Enciclopedia Invenhiunilor tehnice, vol. III.

Kalokagathon
PETRU COMARNESCU
Filosofia cuvdniului
AL. ROSETTI
,
Odiseia, ed. 3-a (traducere de Eug. Lovinescu)
HOMER
Marea
furtund
AUREL BARANGA
Opere, tomul I, Scrieri Istorice (editie critic& adnotatA
MIHAIL KO GALNICEANU
cu o introducere si note de Andrei Otetea).
Istoria limbii romdne, vol. VI
AL. ROSETTI
Impresii asupra literaturii spaniole
G. CALINESCU
Oamenii
stiu
sd
zdmbeascd
OVIDIU CONSTANTINESCU
.
SUB TIPAR:
TICU ARHIP
.,.
G. CALINESCU
CAMIL PETRESCU
CAMIL PETRESCU
CELLA SERGHI
OSCAR LEMNARU
OL. FILITTI BORANESCU
PERPESSICIUS
PERPESSICIUS
G. C. NICOLESCU
'
AL. PIRU
JAC QUES LASSAIGNE
AL. PHILIPPIDE
Prof. GR. T. POPA
AUREL VL. DIACONU
M. JORA
MIHAIL SEBASTIAN
CICERONE THEODORESCU
CAMIL BALTAZAR
SANDA MOVILA
CALISTRAT HO GA$
CAMIL PETRESCU
GEO DUMITRESCU
RUXANDRA OTETELE$A NU
PETRU DUMITRIU
M. EMINESCU
,-
Soarele negru, roman

Enigma Otiliei
Patul lui Procust

Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rdzboiu
Pdnza de pdianjen
Omul si umbra
Un Episod ciudat
Mentiuni critice, vol. I, ed. 2-a

Mentiuni critice, vol. V
Duiliu Zamfirescu .
Viala lui G. Ibrdileanu
Stefan Luchian
Scriitorul despre arta lui
Viald si socielate
Petrascu
Insemndri muzica le
Opere
Cdntece de galerd
Poeme de zodie noud
Versuri
Cdldtorii
Opere, vol. II (ed. Vladimir Streinu)

Teatru, ed. definitiva
Libertatea de a trage cu gaga
Nuvele
Euridice (8 proze)
Poezii, cu o cercetare critica de I. Cretu
AL. ROSETTI
Note din Grecia
VERESAEV
Viala lui Pu.kin
de Suzana Boteanu)
EDNA FERBER
Cimarron (traducere de Alf. Adania)
AMELIA EARHART
Ultimul sbor (trad. de Leodora Sadoveanu)
ERIK KNIGHT
Sam Small, flies again (traducere din limba englea)
HENDRIK VAN LOON, etc. Cele zece porunci (trad. Florica Bratescu)
IIONITOREL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI, IMPRIMERIA NATIONALL
C. 36.147
3000 LEI

Rev Fundatiilor Regale - 1946 - 03, 1 Mar Revista Lunara de Literatura, Arta Si Cultura Generala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rev Fundatiilor Regale - 1946 - 03, 1 Mar Revista Lunara de Literatura, Arta Si Cultura Generala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUL XIII

Heinrich Heine, poet politic si geniu profetic (538)

Mitologia constitutional/ (559)

Douazeci de ani dela moartea lui Serghei Esenin, de Sorana Gurian,

ferinta mondiala a tineretului, de Calin Popovici, (657).

Inocenta mortilor, de Tudor Arghezi ; Botanica si Niculae Grigorescu, de Perpessicius ;

11111101DAT111 RIESALA PENTRILI LITERATVR *111241

LITERATURA ARTA CULTURA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA

ABONAMENTELE SE POT FACE $1 ACHITA PRIN ORIOB

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

ll qtept &Ili facd loc

Nu mi-a spus cu gura lui

Auzi fagurii din stup:

Ca un hof in grdu ;i '17 umbrd,

Baba Moartea, zgrci ;i piele,

Pe un pat inteo odaie,

A 'nsemnat ceva pe poartd

Dac' am pus mdna pe ea,

Primdvara are treabd.

Au de furcd trei spitale,

Pentru tofi e limp si loc.

Trecand lin pe la uluci

Ma apucd, mama, frica

Parca este un fdcut.

Asia-i valea pldngerii.

Ingeri mari, frumogi, Mani,

ROLUL IMAGINILOR IN POEZIA

de puternice pentru a califica uzul unii-1 numesc abuz pe

paratie, ai chiar eel de reprezentare, vor fi socotiti aproape echivalenti,

acesta fiind adevratul tel al studiului de fati.

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

descatuata de ofice supraveghere?), ar fi destul s deschizi o

pe Insui autorul asupra nazuintelor mintii sale. Mersul plin de

ea nu te fncumeti a patrunde decal cu pai masurati. SA' ne

ROLUL IMAGINILOR IN POEZIA MODERNA

ristic *. Fenomen care nu apartine unei scoli ori unei grupari,

urma urmelor nu se arata ea, oare, a fi cea mai inalta?

sa ingaduie astfel imaginilor a stapfini un loc coplesitor in mecanismul nostru sentimental.

cca mai de seama a imaginei poetice inteun fel protivnic

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Aragon; s'ar parea & zamislirea ei la voia intamplarii ii asigurd

imaginea totala, este imaginea poetica ; deci, cunotinta pe care,

.Dar, fie ca e vorba mai degraba de a in/ Olui cleat de a

imagine ... Numai imaginea, prin ceea cc se afla neprevazut i

desatuare este atat de deplina Incat ma inspaimanta. Doar

ROLUL IMAGINILOR -IN POEZIA MODERNA

un veac intreg de cercetgri izbutise a-I desgvari. Iar faptul Ca

in timpul rgzboiului a luat natere o poezie militants, atat de

A trecut aproape un secol de cand, In Jurnalele intime ale

adevarat huzur pentru profesori ce s'a lnjghebat

ultra al descoperirilor simboliste. Nu tiu In ce fel, insg, asemenea

ceptie cu totul proaspata. asupra mijloacelor instrumentului

ritm, sugestie, vraje ademenitoare i. c deveni un instrument

REVISTA FUNDATIILOR REGALE

sidera poemul cleat ca fiind un mijloc, printre celelalte ale sale,

supranaturalista, cercetarile sale Intru putinta de a stabili o

la Intronarea suprarealismului. Nu ma pot Impiedeca de a

fi Ingaduit lui Rgnier, Jammes, Van Lerberghe, care sunt

culare a universului, nevoia unei asceze, cerintele unei vieti

ea oare aceasta menire, mai fnainte, prin Nerval, Hlderlin,

Ronsard, Du Bellay, Iiiii ei, Lionezii,

1) a Exist& un mijloo, pentru Bullet, de a intra in legiturii cu acest din-