jigi i

www.digibuc.ro
 CEI CARE S'AU NASCUT LA 29 FEBRUARIE
Mrs. Marjorie Mc. Cannon
din Aberdeen ( Scotia) a siir-
biitorit la 29 Februarie\, a
24-a aniversare a vietii sale.
Ea a implinit 96 de ani. S'a
niiscut insa la 19 Februarie
aso incât si-a sarbatorit data
nasterii din patru patru
ani, adicci numai de 24 de orL
Acelas lucru se intiimplci si
cu tanarul losif Halmagi
din Bucuresti, care a fast
fericit anul acesta câ si-a
putut sarbatori ziva nasterii.
Dupe's cum acelas lucru se va
intdmpla i cu cei 6 baby
din fotografia noastrci, care
s'au nascut anul acesta la
29 Februarie la spitalul Char-
lotte din Londra.

IAVLThkL DE MARE
[II PESTRE IN MARE
Theodor/kW& ea LA.
STR. BAZACA 1 STR. CAROL 76-78.80.82 STRMALELOR 21

IIII41
DOAMNELOR! PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL
BULEYARDUL CAROL, 3S TELEFON 332-73
Vopsitul pâriilui. in cele mai fru-
moase culori naturale precum si on- D-NA Dr. M. RABINOVIC1 dermatolog specializate la Paris si Viena, trateaxis:
dulatiuni permanente, execut,i ire- negi, pistrui, cosuri, etc. Ingrijirea fetei cu hormoni i masage pneumatice.
prosa bil Coaferul François, Strada Distrugerea defieitivi i fard cicatrice a pdrului de prises. Sidbirea
Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-2 locald a corpulei prie masaje electrice, curs de gimeastic â.
Consult. 10-12 si 3-7 p. m. Consult. gratuite Miercuri 11-12 a. m.

www.digibuc.ro
 0 FIGURA REPREZENTATIVA A ECONOMIE1 ROMANE5TI
Un intreprinzator modern. Unul care a reusit
z5torilor de pesfe ocean, a diriguitorilor de marl infreprinderi. G5ndirei permanente con-
C5ci domnia-sa este creator, conduc5for si organizator. Adic5 centrat5 Infer) singur5 directie.
se distinge in toate acesfe trei aspecte. E un creator plin de Când m5 scol, gandesc la lote-
initiativ5 si optimism, dar in acelasi timp de circumspectie si rie. Plec de acas5, gandesc la
prudent's. E un conduc5for care vede repede esentialul, noteaz5 colectur5. Viu acas5, sunt preo-
am5nuntele interesante, decide cu promptitudine, are curej cu cupat de intreprinderea mea.
inteligent5. E un organizator care se inspir5 din realifatea vie, Noaptea in somn, fresar si m5
liber de prejudec5ti sau rutin5, folosind si adaptánd, cu un destepf gandind tot la loterie.
remarcabil simt practic, experienta sa si a alfora, penfru cea Sunf deci in permanents obse-
mai rational5 realizare a planului de lucru. dal- de loterie, lar aceast5 obsesie
Domnia-sa st5 infr'un contact direct si permanent cu afacerile am transmis-o clientilor mei.
oamenii intreprinderii sale. Pe acestia ¡nitiaz i ndrumez5 Si gandind mereu in aceeasi di-
in fiecare ocazie cu vioiciune i p5trundere. Generos cu cei rectie, reusesc s5 g5sesc solutiile
meritosi, inflexibil cu cei inutili, domnia-sa vegheaz5 cu man- calea de urmat si de in-
drie asupra operei sale, studiind neincetat punerea ei la punct dreptat a Intreprinderei mele.
si dezvoltarea ei viifoare. intr'un cuvant, un mare efort
* * fizic, un mare eforf intelectual.
Sau mai bine zis, un mare e-
incontestabil, d-i Siinoiu este un orn de pasionatá activitate, fort de munc5 si un mare efort
indreptat5 spre larg, spre in5itime. Dar este in acelas time un
de nervi. latà secretul succesu-
meditativ. Un critic sever al propriei sale actiuni, un critic al lui meu."
faptelor econornice asupra e5rora reflecteaz5 cu p5trundere. E La acestea am mai putea a-
un adept convins al liberalismului i individualisrnului economic, crauga o ultim5 reflexiune.
pe cari, Cu o deosebita si simpatici franchet5, le-a ap5rat Orice ascensiune presupune o
prin presa. Domnia-sa poate fi inscris printre aceia al c5ror aspiratie spre culmi, pentru a
n leg5turá cu articolul O mare initiativa ramâneascii", temperament moral si intelectual consfitue adev5ratui antidot contempla lumea de sus poate,
ap5rut Samb5t5 in ziarul Dimineata" d-I Aurel Par- politicianismului: reaiizarea ascensiunii morale si materiale
pentru a o domina. Aceast5
vulescu, de la Banca Româneasc5, ne trimite urmgforul prin fortele proprii, adic5 individualismul in cel mai bun Inteles am v5-
tr5s5tur5 se g5seste
articol : al cuvantului. zut in portretul moral al
Numai oamenii cari inalt5 atitudinea lor fat5 de viat5 si de Colectura, creatiunea sa, a parcurs un drum interesant, intr'un D-lui Gheorghe Siinoiu. Ea ex-
lume la valoarea unui simbol, pot fi cu aslev5rat interesanti ram vioiu. Incepand cu un singur sediu, ea cuprinde azi intrea-
plic5, evident, dorinta de as-
pentru ceilalti. i numai aceia, cari, p5trunzänd cu mintea in ga tani in reteaua numeroaselor sale sucursale, agentii si re- censiune, adia ambitiunea, in
inima lucrurilor, au energia si priceperea de a le organize in prezentante. Cunoscut5 la inceput inteun cerc relativ restrans,
precum am sensul nobil al cuvântului. Suc-
favoarea colectivit5tii, pot fi creatori. Oricát de mic ar fi gratie initiativei inteligente a conduc5forului si cesul d-sale, ins5, cred c5 nu
cercul in care au ridicat un sfeag, gestul !or trebue retinut ar5tat a calitStilor sale de excelent organizator i diriguitor, se poate explica numai printeun
calea lor cercetat5. E ceeace ne-am crocus in aceste putine si-a capigat, recede, primul lee In opera de promovare a loteriei
singur resori suflefesc, ci prin-
r5nduri. Scriindu-le, ne-am gandit la figura unui intreprinz5for Statului. Coiectura sa are azi un renume cu rezonanfä national5. fr'un complex de insusiri pozi-
al cgrui nume e 6ine cunoscut. five : necesitatea de activitate,
D-I Gheorghe Sfänoiu, c5ci de domnia-sa e vorba, e repre- * *
Mai e nevoie, dup5 caracterizarea ce-am incercat, s explic5rn dorinta de a creea, gusful pen-
zentativ. E din rassa acelora cari au pasiunea acfivifàtil neastám- tru in5Itime si amploare, deci-
parul creatiunii, impulsul ascensiunii, conceptia dinamica si ascensiunea si succesui D-lui Gheorghe St5noiu 7
Nu ar fi lipsit de interes s5 Imp5rt5sesc, in primul rand, gandul d-lui ziunea prompt5, energia cons-
practic5 a realitAtii, viziunea larg5 a lucrurilor si un ascutit tan+5, solicitudinea penfru opera
spirit critic. Domnia-sa are eroismul manlier actiuni economice. St5noiu asupra reusitei d-sale, Intrebandu-i infr'o zi, c5rui resort
intim se datoreste, In definitiv succesul d-sale, l-am auzif spunând: Intreprins5.
Aceiora cari-1 cunosc mai bine, le aminfeste figure infreprin- D-I Gheorghe Sfineiu esfe. deci,
o fericit5 ilustratie a spiritului
modern de creatiune, organizare
conducere in lumea econo-
mic5. Un model si exemplu re-
confortant de ceeace coate rea-
lize un intreprinzitor roman prin
procriile sale facultäti dec5
sunf suficienf si fericif combi-
nee. Gheorghe St5noiu este
..s.1(\
solutiunea vie a mull-or probleme
economice i sociale, pe cari
guvernantil, cele mai adesea,
incearc5 s5 le rezolve prin mij-
loace formale si remedii super-
ficiale.
De aceea indr5znim s5 credem
si noi c5 persoana D-lui
Impresia curSteniei $i a prospetimei Vo dn prima Gheorghe St5noiu are, pentru
cercurile románesti intreprinzà-
linie o gurS Pentru' o buns Zngrijire a gurei se toare, semnificatia unui simbol si
recomandS PASTA DE DINTI ODOL. Pasta de dinti forte unui exemplu viu, de ceeace
peaty realize si un roman prin
ODOL face dintli strilucitor de albi i ii mentine sänS- munc5 si forte proprii, atunci
to$i. Intrebuintati pasta de dinti ODOL pentru ingriji cand ia rolul in series.
rea gurei Dv. $i curkati astfel dintii in mod rational. AUREL PARVULESCU

mop
1,94 Intl IIMAGAZ IN U L"
revista publicului select

eficace,-curätä dinti,mentinándu-i sänito.5i

No. 477
Pea. 3

www.digibuc.ro
 Is mi..
A 4111111111111111P row
Ala BMW
1MII MUM 4111111 MIL
4111111111111111111011011
MUM 111111111Mr
ammini 11111111

ANWIIIIIM
AEI! 1111111`1111111W 1.1111
IM111111116.41111111111111111
1111111111101111111III MINIM=
ENE 111W INE111
MEMBER IIIIIIIIIIIII IMMIll

AZ
Doi scriitori, Maur ras s Daude t, fiul marelui poet Alphonse Daudet, tin
ridicat vechiul stindard al crinului, al acelui ,,oriflamme" al regelui Ludovic
cel Sf5nt. In jurul lor, un grup mic de credinciosi nestramutati, adunati in or-
Charles Maurras in cabinet& siu de iucru. redac ând arficoful ganizatia numita Action francaise", care editeaza i ziaul cu acelasi nume,
acea gazetä care ameninta zilnic cu moarfea pe conducatorii partidelor ad-
de fond penfru Action françaisen. verse, care nu vrea sa recunoascä pe He r rio t si B I u'rn, pe Da la d ier
Chautemp s, ei care din pricina imperecherii neobicinuite intre articolele
cr5ncene si literature delicati lirica, alcäiueste o curiozitate in maidarui de
gazete pariziene.
In fond, toate acestea sunt cat se poate de neimportante. Import-an-1.5 e numai
organizatie de aparare ei a tineretului lui Action Francaise, adica ceeace se
numeste "Camelots du Roy". In cea mai mare parte acestia se recrutearä din
idoaptea in tedac- tinei4tul universitar ; in provincie, chiar in micile centre universitare. deabia
tia ziarului Action mai exists. In ceeace priveste forte ei nurearica, nu se poate precise nimic
frangaise" dupa di- peste 50.000 (dint-re acestia cam jumatate in Paris) nu sunt in nici tin caz.
zolvarea organiza- Si ceeace e mai frist este ca in capetele acestui tineret si al acestor cameloti
filar de dreapta. fanatiei, articolele de atätare ale fui Charles Ma urras se concrefizeaza
Se veld in fotografi e in incaerári de strada, in maltrafarea conducatorilor partidului socialist.
Charles Mc:arras si Aces,tia stint credincioeil regelui Frantei catiya, pufini aproape mosnegi, mem-
fin fata) An d r bri ai grupului Action Francaise i studentii cameloti, cari, ei aceasta este
Pu o. partea cea mai curioasa imediat dupä ce-au parasit universitafea uita idea-
haile lor de pane aci i obicinuesc sa se incorporeze in particle republicane
moderate. Tertium non datur printre barbatii in värstä de 25-50 ani din
Franta, nu exists. regalieti.
LA ADAPOSTUL PRESEI LIBERE...
Strada Boccador, o strada lMuralnicä, mica, linistita, In tentrul Parisului a fost
cSfeva zile asemenea unei tabere militare. Aceasta pe timpul cand judecatorul
de instructie al tribunalului din Paris, insotif d palititfi si de o garde ¡rrf5riti,
a fecut o perchezitie la sediul lui Action Francaise.
aceasta perchezitie dorniciliara a fast un lucru nefericit Dupa perchezitia bi-
rourilor din partere, autoritatile se pregateau tocmai s5 urce scare, and,
deodata. asemenea unor arhangheli razbunatori. Charles M au rra s
D. André Pula. Andre Pujo f, redactorul-sef al ziarului, apárurä in capul scarii, spre a
primul redactor al impiedeca pe judecätorul de instructie s5 Inainteze, pe rnotivul ca aci sus este
ziarului A cilia n demeniul ziarului, iar acesta trebue sa fie' sacrosanct pentru justitie si pentru
f r a ng a i se" in poliiie. Si intrucát Franta e un stet ai dreptätii, iar libertatea presei e soce-
cabinetul sau de fita Cd o mostenire sfänt5 a marei revolutiuni, reprezentantii autoritatii au fost
incru. nevoiti s5 fac5 calea Intoarsee.
Rezultatul perchezitiei in felul acesta, a lost aproape nul; o lista public5 invechita
de membri, precum si cäteva afise si convocari. Dar a fost confiscate ca o atractie
deosebita, palaria domnului Leon Blu m, palarie care a fost luatä trofeu
la ciocnirea din Boulevardul St. Germain.
Ziaristii care au Intovaräsif pe judecatorul de instructie in vizifa sa la cenirul
monarhietilor francezi au pefrecuf iartä-ni-se aceastä expresie oarecum nepotri-
Comelotiiregelui" vita aci regefe. Pretutindeni desene drastice pe pereti, caricaturi de poli-
facand veghe ticieni de stänga, afise prin care se indeamn5 mulfimea la 1(405 Impotriva
in ifinpul noptii. Ei actiunilor Genevei contra ltaliei, frofee de vicforil. din luptele de stradä, cum
isi petrec vremea ar fi semne comuniste sau stegulete de bicicletä dernocraticeesi altele.
fumand, band, si Cu o veselie greu de stapanit, ziaristii au atras atentia asupra unui amanuni
¡tic and. hazliu : toti oamenii la Action Francaise, incepänd dela domnul Maurras si
Pujo i, pane' la ultimul zetar sau fipograf, poartä culofii, un barbison la fel taiat...
In cele din urm5 i-a venit in minte unui gazeter, care e deosebit de cunoscator in
istoria civilizatiunei, c acest fel de barbison este clasic si mostenit in case de Bourbon
ca si ducele de Guise II poartä, dup5 cum se invedereaza din portreful in

UN OM E ATACAT
UN convoiu mortuar se miscal prin stradele fa-
risului : scriitorul regalist Beinvii le e dus
la mormant Cäteva sute de tineri, cu basca in
cap si cu marriale de cauciuc, avand la buto-
niere un crin mic de argint, urmeazä cosciugul. Pe Boule-
vardui St. Germain, la cáteva minute depärtare de cladirea
Parlarnentului. la o incrucisare de strazi, un automobil
tocmai vrea sa treaca. Tinerii de dinapoia sicriului au
recunoscut pe cel din masiná, un bärbat inalt, mai in
várst5: Leon Biu m. presedintele partidului socialist fran-
ces. Inteo clip5 automolailul e inconjurat de o multime
sgomotoasä, geamurile masinii sunt sf5r5mate. cu pumnii
si cu bastoanele se napustesc pe conducatorul stängii, pe
care-I wise at5f... Gray ranit, plin de sange, in cele din
urma e eliberat de câtiva trecàtori si po/itisti, si salve+.
Un val de indignare si amaraciune s'a ridicat cu o unani-
mitate neobicinuitä, in toate tare, exprimSndu-se prin adu-
nári de protest, articole prin presa, discursuri prin parla-
ment Guvernul a disolvat ambele organizatiuni vinovate :
Action francaise" si Carnelots du Roy", a confiscat ma-
terialul lor ei a sigilat sediile ior.
Action francaise? Camelots du Roy? Ce este asta. ce in-
seemna asta, ce vor ei. cine stä indaratul lor?
STEGULErUL CELOR TRE1 CREDINCIOSI SI JUMATATE
Franta, de aproape un veac, nu mai e regat, si de B5 de
ani e republics. Aceasta nu inseamna cä nu exista nici un
indreptatit la tronul Frantei. Exista chiar un descendent in
linie dreapt5 al manlier Burboni. Dánsul poarta titlul män-
dru de et! uce de G sii s" si traeste in exil, in Beigia.
Alteapta oare sä fie recbemat pe frontul strämosilor sai?
Num-Srul partizanilor sai in mijlocul poporului francez. In-
semnatatea politica a regalistilor este foarte mica-.
No. 477
Pag.

www.digibuc.ro
 mlarime naturaI5, care afarn5 in camera
de lucru a lui Maurras; e acel barbison
care se numeste in toat5 lurnea dup5 cre-
atorul sau: i la Henric al IV-lea".
ACTION FRANCAISE ASTAZI SI MAINE.
Action Francaise si Came lots du Roy au
fast interzise i disolvate. Au incetat prin
aceasta s5 existe?
Un local vechi de fabric5, departe, afara,
inteunul din sectoarele exterioare ale Pa-
risului. Un orn de Incredere", amic,
m5 conduce In intuneric eaci e tarziu
seara prin curte, prin partea de dine-
poi a casei, pe o scars, ¡as In pivnit5.
Aci se aflä asa numita permanence", pas-
teli de gard5 al uneia din sectiunile came-
(War interzisi.
Ca vechil lännieri in tabärä, se g5sesc aci
o duzin5 de fineri, fumSnd pipe si ¡united
belota. Din cand In cared, unul din ei p5-
r5seste odaia, spre a inspect& sentinelele
postate afar5. Peretii goi, väruiti, din a-
ceast5 camer5 se preteaz5 foarte bine la
desene in carbune. Deaceea, in mijloc, less:
in evidenfa un portret al sefului", Leon
Daudet (si este, minune, perfect ras), iat5
pe Herrio+, atärnat de a spanzur5foare.
Mariana, simbolui republicei franceza, nu
un baston de cauciun in m5n5, asa cum
au
Trebue s5 depun un ¡ur5mant sfänt c5 nu
vol pomeni absolut nimic despre existenta
acestei permanence". Bieti lâncieri, voi
n'ati sfiut nä eu sunt ziarist si c5 port sub
hain5 un aparat fotografic...
Action Francaise ieri i azi! Cameloti ile-
gall, ascunsi in pivnitele dela marginea
Mairgalituri pe pereti mud
orasuluif Departe, departe, dincolo de an- local al caenelotilor re-
fiunea si fr5mientarea voastr5 se defasoar5,
gelid. la dreopto portre-
politica internä a Frantei. fed tui Luau Daudet la
stenga Herded spanzerat,
JEAN SEWER. Sited jos caricatura nisei
Copyright by Realitatea llustrati iiocuiri pe sliced& Mai
si Elysées Presse". jos rechial sews regaL

STOP! KALI:MONT va sfiluepte

asAtate &Rota" inie-
10.000 lei premiu timid a dinfitat
Realitafea Hustratii"
care se mandreste de a Nu vei metrginiti in a cureiti numai
fi initiatoarea a tot fe- partea exterioarei a dintilor, ci mai
ales partea lor interioarea. Caci pia-
lul de concursuri si jo- tra, ateit de periculoaset pentru dinti,
curi, menife sa disfreze se formeazei in special in dosul dan-
si sà dezvolfe infeligen- turei, fiind de multe ori cauza celor
tii. Nici-unul insii din mai grave cifectiuni ale dintilor.
jocurile si concursurile
Ilustrafe" Si nu uitati: 3 punde canstitue avantajele
n'au fosf Oaf de infere- Kalodontului si deci ale unei bune ingri-
sante si de pasionate ¡iri a dintilor:
ca jocul STOP, un
joc special infr'o cu-
fie Spuma cea fin6 a seipunului special
pe care Rea li- pentru dinti curate' temeinic dantura
fatea Ilusfrafii" II va panel si ìn locurile inaccesibile pentru
oferi in curiind cififo- peria de dinti;
rilor
Odatii cu jocul vom pro- Confine o substantel extrem de finei
pune o serie de proble- aveind proprietatea de a lustrui smal-
me, a ciiror deslegare tul dentar farei de a-I ataca;
e premiofà cu 10.000 lei.
Amiinunte vom da in Oleal'ul sulforicinic dupel formula
numãrul viitor. d-rului Breiunlich:indepeirteazd treptat
piatra periculoasei pentru dinti, im-
piedeceind-o sa se formeze din nou.

Romanul de dragoste si r-

KAL NT
de ayenturi al d-rei

CRISTINA TITESCU
de Joseph de Saxe
IN MAGAZINUL"
No. 61", care a ap5rut
asi 160 pagitsi 25 lei
CONTRA PIETREI DE PE DINT!
No. 477
Pag. 5

www.digibuc.ro
 Fotograful ambu-
lant si-a reluat ac-

Hiram tivitatea:
rog... asa...
multumesc pes-
te cinci minv4e fo-

witAruaiE tografia este gata.

NIMENI dintre noi nu tine minte s5 fi apu-

cat o iarn5 fár5 iarnä, ale c5rei semne s5
se fi ar5tat numai odatä sau de dou5 ori,
mai mult räbufniri de vânt, cu putin5 z5pad5
iar copiii s5 fi stat pe malul Dunärii, in ziva de
Boboteaz5, pe iarb5 verde!
Aceast5 indulcire a timpului nu e tocmai in firea
farii noastre, care acum dou5zeci de ani, li zic, a
cunoscut una din cele mai cumplite ierni : iarn5
obicinuit5 poafe, dar devenitä amarnic5 si prin
cruzimea räzboiului. Acum dou5zeci de ani au
ghetat boii in jug si au intepenit c515retii pe cai,
iar in aceast5 iarn5 in 1936 skiorii au plecat cu
acceleratele la Predeal, sä apuce zäpad5 macar o
jum5tate de zi, pänä nu se topeste.
Prim5vara a inceput cam de la Cräciun si ne-am
lep5dat c5ciulile, inainte de ivirea Babelor r5zbun5- Prima zi ea snare
toare. BlajinStatea v5zduhului, brusca, a amintit c5 cer albastru de prima.
vará a coincis cla pri-
niciodat5, pe aceste meleaguri binecuvântate de ma zi de animate in
Dumnezeu, pedepsele nu sunt prea lungi oricat Cilmigin. Mile care
de mari ar fii f5r5delegile si c5 fetele incruntate fusesera intrerupfe la
ale oamenilor am5riti, p5n5 la urrnä se insenineaz5 caderea eltimei franze
ingalbenite an fast
repede, intr'un zâmet si un räs de voe bun5 si reluate.
c5 n'avem de ce fi prea seriosi.

Servitoarea, Into-
cuind moderna
..fraulein. a p-srnit
sä plimbe odras-
lele staprimilor pe
aleele sciildate 'n
soare.

Nimeni nu se bu-
curii mai muff de-
cât copiii la veni-
rea primäverii. Ei
hi reiau jocul lor
nevinovat aer
liber.

aNo. 477
Pag. 6

www.digibuc.ro
Btranis i$i mutà res,e4
dinta de la cafenea pe
bunco Cilmiginlui. Este
mai eftin $i mai placut

0 friialein" piizeste co- Ce s'a schimbaf oare in rotatia

pile( din ciiruciar. La coi- focurilor si pompelor solare, de
tal batten, timid. sin +a- sau mute curentii marini ai Ocea-
ncir. la flings o idila? nelor, s'au schimbaf horele
s'au desträmat Invelisurilor
redi si nev5zufe ale f5riilor?... Nici-
un asfronom, nici un mefeorolog
nu e In stare s5 ne 15mureasc5.
Trandafirii au daf muguri de Anul
Nou, ca la inceputul lui Mai, zar-
zárii s'au f5cut mirese albe, cu
valuri de flori, pânS'n p5m5ntul
reav5n, de la Sf. loan, iar autorii
de sfihuri vesele din Bucuresii au
anuntaf, prin radio, c5 peste dou5
zile se tleschid sfrandurile cu ba-
zinc de Innot si peste frei ziie ne
ernpul celor multi si in- facem bagajele 55 plec5m la 135i.
giindurati. grainsl celar De Pasti vom purta costume de var5.
flint!' de slujbei cautil mein-
gdere razele calde de RecoRa de gr5u se va secera ir
,zo are. Aprilie, se va freera in Mai si ir
lunie vom avea nuci, struguri i qu
fui asa zise de toamn5. Telegramele
9 si imaginile cinematografului ne ves-
test si ne arat5 ins5 cá in parfea
e a vti" cealaltá a p5m5ntului, in America
de Nord, iarna s'a pus cu temei,
trenurile s'au inz5pezit, or5selele

CREMA- tr5esc inmormântate in grote albe

de gheatá ; insulele pescarilor sunt
asaltafe de ghetari c5f muntii, prin
care nu mai poate str5bate lama
niciunui vapor, iar biefii oameni izo-

NIVEA
Veti avea sensatie pidcutd : Ras
uor, piele netedd i catifelatd, nu
yeti avea pielea cr5patd sau iritatd.
Recomandabil este ca inainte de a
vá sdpuni, sd masati bine pielea
cu un strat subtire de crema Nivea,-
Dv. §titi: Crema Nivea contine Euce- sau chiar i mai bine este sd vd
rita, i pe aceasta se bpzeaz5 calitStile
masati seara cu Crema Nivea, ca
ei cunoscute. - Crema Nivea In cutii §i astfel peste noapte facd efectul
tuburi
No. 477
Pa g. 7
lati de restul lumii sunt hr5niti cu
alimente aduse de avioane.
R5sfurnarea timpului e miraculoas5,
ca tot ce se pefrece pe aceasf5
lume, af5t de firesc supranaturalä.
S5 fie oare o lectie a cerului, care
ne vede Inc5erati ca musuroaele
de furnici, pentru st5pánirea mi-
cului glob?...
Dar citi din noi v5d i inteleg aceasf5
lectie a anotimpurilor care ne stà-
pánesc, ne fr5m5nt5 suflefele si ne
pot ingheta in c5feva ore, cu o
singur5 rostogolire de temperatur5,
precum ne dau recolfele unui an,
In cateva s5pt5malti... A.

www.digibuc.ro
 -misuillit

cT FANATIC
Aodesto Fra¡ilia care 5:-rs cosasinat
stcipdabi in speranto ca ar ri pe- Nis
depsit ca eastignirea. D,F:ccoandatii
inä o tast arestat.
TRAGICUL sfärsit al ziaristuíui
arnerican, care izioutind sä
intre 'In secta secreta a unar
mistici religiosi, a fast ucis de un
frate", ca sä nu divulge ritualul si
tainele sectei, a atras din nou luarea-
aminte a omenirii asupra acestor
sumbre fanatisme.
CiSci unde nu domneste ratiunea, cu
toate severitätile ei lucide, oamenii
decad In voluptätile negre ale tutu-
tar crimelor pe care le cred justifi-
cafe, de-o sfäntS pasiune..
Patimile Mântuitorului, de-acum douS
mii de ani, crucificat Inmarginea leru-
saiimului, n'au izbit nurnai imaginatia
apostolilor, ilurninatii pescari din Ga-
iileea. De-alungul a doua milenii, pen-
tru a ajunge In culmea puritátei sufletesti, numerosi schirnnici, fa- Fofografia de feta reprezinta
natizati, au Incercat s'S urce Calvarul si s'S se supue acelorasi ritualal crucificarii asa cum e
torturi plagiat fär6 valoare, cand sufletul nu s'a ridicat dela practicaf de catre misterioaso
sectii religioasci a Penifentilor.
inceput la aceeesi viziune cereascS. blembrii ciilfuui urea in proce-
Numarul lisusilor, cari s'au ISsat biciuiti, cari au purtat a cruce, siune un deal purtrinci fiecare
puss de voe-bun5 pe umerii goi, cari au cerut cu frenezie s5 fie mici cruci in spinare, 5i criun-
urcati pe stalpii crucii si batuti in cuie, e legiune. Niciunul n'a gând in varf. Histignesc pe cel
favorizat".
r5rnas Insä, asemenea lui lisus, in isforia constiintei umane, niciu-
nul n'a dat amenirii o nouà lectie de noblete. Candidatii la misterios I cult al
Rusia taristS, In care asupririle politice se arau cu mizeria socialà penitentilor stint adusi inaintea
acestui grup. pentru initiere.
pentru a tine a sufa douSzeci de milioane de suflete In intuneric Fotografici de fatii a fost luatá
si lipsuri, era tara clasic6 a sectelor fanatice, mai mult sau mai in interiorul uneia dintre ,,mo-
putin secrete. Secta skopitilor, cari renuntau la darul procreSrii radas-urile" lor, lânger Truchas,
Noul Mexic
e cunoscutä si la noi. Secta clistilor (din care fiicea parte Ras.-
putin), intemeiat5 In pivnite si grote, pentru provocarea unui ex- Lit fotografia de fatiii il veciera
taz calectiv, urmat de turbSri erotice, In deplinä prorniscuitate pe candidat urcand dealul cu
crucea in spinare si biciuit pima
Isi are prozeliti si In Basarabia, unde se numesc inochentiFti. la sfinge. Patin timp dupa lua-
Existau secte si mai ciudate : Uncle cereau adeptilor purtarea hai- rTa acestei sc,ne, candidatu/ a
nelor albe, hran5 cu lapte si moarte prin foc, aRele propovgdu- cázut sleit de puteri si in citeva
ore a murit.

Un membru al cultului, inarrnat

cu o puscili de mare caliber',
stii de pazci pentru a impiedeca
ropierea vreunui curios
locul unde se desflisoara ritua-
ls' crecificiirii.

`Now-

iau refuzul serviciului militar, sau o viat de vagabandaj

si cersetorie, de-alungui si de-a latul nesfärsitului imperiu.
o buns parte din aceste secte au dispärut.
Asasinarea ziaristului american, dovedeste c'S nici p5-
mântul Americii, in care oamenii harnici si cu mintea
limpede, au Intemeiat una din cele mai Inflaritoare civili-
zatii, n'a fast scutit de halucinatiile boInSvicioase ale mis-
ticismului, purtat pe ci ISfuralnice.
Se vor lua oare misuri impatriva unor asemenea secte?..
Probabil. Dar in America au mai existat secte secrete
unele de natura polificä si social5 si ele n'au pu-
tut fi stärpite, decät prin räspändirea culturii sSnátoase.

A.

www.digibuc.ro
Un corespondent de renbor Hco so.

Pub Halm mai jos scrisorile corespondentului Karl von

Wiegand ciitre fiica sa. Comuniciirile sue intime,
sincere si se intelege, necenzurafe. Ele sue pline de
observatii inferesante i amuzante asupra curtii lui
Haile Selassie, asupra vietii in Efiopia i asupra
situatiei, pe care o are astazi un corespondent de
riizboiu la Addis-Abeba.
Karl von Wiegand este unul dintre cei mai marl ga-
zetari, Decan al corespondentilor americani in strea-
m:001'e, el a lucrat timp de 25 de ani in Efiopia,
apoi in China, Japonia si alte colturi de lume.
S'a ilustrat, in 1914, când a luat un interview Kron-
i*
printului i apoi Amiralului von Tirpitz, care i-a vor- gaje, iar cum acestea sunf foarte scump Ore dearandul am trecut printr'un tinut plin de m5-
bif penfru prima dater despre intentia Germaniei de-a faxate, am avut de prátit mai bine de 30 de r5cinis, cu ghimpii lungi ca piroanele si ascutiti ca acele.
incepe retzboiul subrnarin. dolari. C5fre sear5, fäcând infre 50 si 25 de mile pe or5,
El a fort singurul gazetar pe bordul dirijabilului C516foria, interesantà. Peisagiul, la inceput, am ajuns la Dired a w a -o iocalitate foarte agree-
Graf Zeppelin" al cdpitanului Eckener, Fare-a fäçut pustiu, tinutul secetos. Dupa ce-am iesit din bil5, situat5 la altitudinea de 1156 m. Dup5 chinui-
prima traversare a Atlanticului, in 1928, pornind din Somalia Francez5, pätrunzand in Abisinia, o toarea cSiclurä indurat5 peste zi, am g5sii- aci o rá-
Germania spre Statele Unite, i apoi intr'o Fälcito- mic5 ,armatS" formatä din cafe trei soldati coare, care ne-a mai inviorat si am hot5r1+ s5 facem
rie de inconjur a lumii, in 1920. in haine kaki, ne-a intämpinat, la fiecare un popes pentru noapte.
dintre statiile foarte depSrtate uncle de Pe cánd cinam era ziva mea de nest-ere si am co-
Addis-Abeba, 14 Septembrie 1935 altele. mandat sampanie a inceput s5 cada prima ploaie
-
a sezonului. A fost o adev5rat5
urgie. Sgomotul apei pe acope-
CE ciudat5 este aceastS capitaI5, situat5 pe acoperi- risul de tinichia al cl5direi ce
sul Africei, la o_ altitudine de 2800 m. si care pä- ne adSpostia, era asurzitor.
trunde, cu mai bine de o mire si jumState, in imp5- Una dintre interesantele regiuni
r5tia norilor ! Capitala unui imperiu semi-barbar, guvernat pe care le-am str5b5fut, in ziva
de un imp5rat, care poseda o cultur5 sup5rioare. Aci, intr'o urm5foare, a fast imperiul
vale nconjurate de piscuri uriase, acoperisuriie galvanizate Furnicilor" un p5mSnir de-
ale capitalei efiopiene sunt aproape ascunse in pSdure de sert, presSrat cu uriase furni-
eucalipti, plantati sub Menelik I. Si cu toate c5 popula- care. Se spune c5 acestea sunt
tia num5r6 cel mult 70.000 de suflete, orasul are o mare locuite de o specie de furnici
intindere. extrem de feroce.
Ultima zi petrecut5 la Dji bout i, a fost un chin. Trenul a Am luat dejunul intr'o mica sta-
pornit la sase dimineata ; aveam cu noi o multime de ba- tie, din cap5tul inferior al tinu-
tului Danakililo r, un trib sil-
batic si foarte r5zboinic.
Corespondentul nostru din Addis
Abeba, Alexos Angelopulos, m'a
intämpinat la gars si mi s'a dat
o camera la Hotel Imperial.
Marea altitudine a localitStii
(2.800 m.) a fäcut s5 m5 simf
Palatul Negusului rau. leri de dimineatá, pe la
la Addis-Abeba.
patru, am avut o criz5 graN 5 de
r5u de altitudine, care m'a ire-
zit din somn. M'am dat ¡os din
pat si-am luat repede doctoria
pe care mi-o procurasem din
vreme, penfru aceastS even-
tualitate.
Stoneman de la Chicago
Daily News a propus o vSn5-
toare nocturn6 de hiene, cu
la lumina farurilor de au-
I5nci,
tomobil. CStiva dintre colegi au
acceptat si s'au dus intr'unul din
acele puncte periferice ale Addis-
Abebei, unde se depoziteazS
gunoaiele, dar s'au intors cu
mSinile goale.
Una dintre primele vizite pe
care le-am f5cut ¡medial ce-am
sosit in localitate, a fost la le-
gatia noastr5. Aceasfa este si-
tuat5 intr'un fel de barac5, mur-
0 receptie la Pa- dar5 si neingrilit5. La resedinta
latul imperial din
Addis-Abeba. ministrului nu exist-5 nici urm5
"1 de rnobil5, asa c acesta lo-
cueste, ca si mine, la hotel,

No. 477
K1 Pag. 9

www.digibuc.ro
 Intr'o camere fire baie. Lega- Asteptam ca suveranul se-mi dea
tiunile britanice, franceze si ger- a intelege ce audienfa se sfersise,
mane au posturi proprii de tele- Una dinfre foarfe rarele lo- dar cum el n'o fecea si continua
fografii In care Negusul vorbeasce, m hoterli in cele
grafie ferá fir... rade.
Automobile le sunt extrem de din urme se mä ridic singur, stiind
scurnpe, pentruce benzine coste cei deafare deabia asteptau
peste un dolar gaionul (5 Uri fie primiti.
¡umetate). Knick (Knicker- Audienta mea durase mai bine de
bocker, corespondentul Serviciu- 20 de minute.
lui de Informatiuni Internatio- Am auzit c suveranul proecteaze
nal) si cu mine, am inchiriat ofere un ceai sau un dineu,
astäzi un automobil american, corespondentilor i reporterilor foto-
cu septemena, pletindu-i 12 ta- grafi. Ar fi pentru prima date ce
leri Maria Tereza pe zi ; der Impäreful ne-ar face o asemenea
benzine tot noi trebue s'o cum- onoare.
perem. La cote actuale, doispre-
zece taleri valoreaze 3 dolari si 17 Septembrie.
75 de centi. Unii corespondenti Acest hotel Imperial a inceput
au cateri, alfii cai, iar cetiva, scoate din serite, si totusi, ar
masini. trebui s fiu fericit ce posed o ca-
S'au adunat aci mai bine de mere. Nu e prea curet si are
cincizeci de reporteri si foto- o singurä baie, pentru cincizeci
grafi ei spun ce sunt sapte- de persoane, cari oricum, e foarte
zeci asteptand cu totii un res- rar utilizate. Apa pe care o aduc,
boiu, pe care nu-1 vor vedea are culoarea mMului, iar hrana e
decat in cazul c o esadre c'e extrem de serececioase.
aeroplane italiene se va apuca Altitudinea 2800 tr. afec-
loombardeze aceastä loca- teaze pe gazetari si pe reporterii
litate. fotografi In fel si chipuri, cu mai
Câtiva dintre finerii gazetari, multi sau mai putine intensitate.
animati de ambitia de-a deveni Ceeace se impune in primul rand,
adeverati corespondenti de res- este o reducere a oricerui efort
boiu" au costume, ca niste eroi fizic, la minimum, se mergi ;rice,
de cinema si pe deasupra, si-au se nu alergi pe sceri si in genere
cumperat cateri, corturi, pusti se nu te misti repede. Multumesc
provizii alimentare, n sperante lui Dumnezeu ce am o inime sane"-
vor alunge pe front. toase. Knick nu mai are pofte
Numai c unul din fronturi se de mencare si se simfe foarte
afle la vreo trei sute de mile slab obicinuitele simptome ale
distante, iar celelalt si mai de- reului de altitudine.
parte, la vreo patru sute de Hotel Europa are niste bi mi-
mile. Dupe cum se prezinte lu- nerale admirabile. Dar One acum
crurile, In momentul de fate, nu le-am incercat ince, reducân-
n'avem nici o sans s ajungem du-mi ablutiunile la un lighean mare,
in liniile de betaie. Pe niciunul cu ape fierbinte si la frectii cu
din fronturi nu existe o armata ape de Colonia. Doi tineri s'au dus
organizate si n'au mácar un sin- septemena trecute sä face' o baie
gur stet major. Comunicatiile,
serviciile de aprovizionare, ser-
viciile medicale si transporturile,
se resimt de aceeasi lipse de
organizatie.
Sezonul ploilor este in toi. A-
cestea vor Inceta abia in ziva
de 27, din luna curente, cand
va avea loc o mare serbare,
prin care se va celebra sfársitul
perioadei ploioase. Dupe- cât
am auzit, limba amharice nu
confine, in privinta vremei de
cât doue expresii ploaie
vreme bune.
Aceaste mare 21 de sfraini parasind Addis-
altitudine nu Abeba.
este tocmai senetoase pentru Confele Vinci minisfrul Ha-
acei cari nu s'au nescut ad. tiei la Addis-Abeba Oman-
Pe cei mai multi dintre Euro- gand maim Negusului, pufin
peni ii distruge, dupä câtva inainte de izbucnirea
boiutui.
limp.
Foarte ciudat mi s'a perut, la inceput, faptul c peste zi lumea poarte flanele de Iâne
Elaine nu tocmai subtiri, dar nu se lipseste de casca tropicalä. Acest sistem de imbráce-
minte se datoreste faptului cä atmosfera fiind aci foarte rarefiate, razele soarelui au o
mare putere de penetratie.
16 Septembrie
La ora cinci, Imperatul Haile Selassie a primit in audiente cetive corespon-
denti si fotografi.
Monarhul este rnic ca o fetite de 15 ani. L-am gsit, cu nelipsita-i pelerine neagre pe
umeri, sezänd la o mass Louis XIV. Intr'un cemin larg ardea un foc vesel.
La intrarea mea, imperatul se ridici si-mi intinse cea mai mice' si mai frumoase mene, ce
mi-a fost dat s ved vreodate la un Verbal-. Strânsoarea sa era insä ferme. Spre deose-
bire de Mussolini, care rn'a tinut tot timpul in picioare, Imp:ireful Etiopiei m'a pc-Rif se
iau loc längä el.
Mi-a spus cäteva cuvinte In englezeste si cum eu ii ceream iertare, pentru faptul ce nu
eram In finute de gals, deoarece nu luasem astfel de Heine cu mine, el fecu un semn,
prin care voia s spun c aceasta n'are importante si-si exprime regretul ce nu cunostea
engleza in deajuns, spre a se putea lipsi de interpret.
Imperatul Etiopiei, Regele Regilor i Leu al lui Jude, mic de stet, dar svelt, cu mâinile
si picioarele mici, cu figura fins, cu vocea dulce, cu privirile blande, emanând un farmec
nedefinibil dar majestuos, si de o naturale demnitate, este incarnarea ideale a monarhului.
El ar fi oriunde, o aparitie interesante. Are inse un aer obosit, ceci In aceaste perioade
plinä de frementeri, i se Intemple adesea se 1ucreze cete 18 ore pe zi.

No 477
Paq. 10

www.digibuc.ro
cald5 la Europa, dar când au iesif din cads, au ckut lesinati. r5mas pe Infuneric, vreme de
5-10 minute lacheii ne-au
In al-I-5 ordine de idei, am aflaf astSzi c5 armata" legatiunii
si
britanice posed5 27 de mitraliere. Aceeasi surs5 de inforrnatii, adus lampi de petrol.
prefinde a sti sigur c5 129 de Sik hi si ofiteri din P u n- Pe când eram la cafea, Imp:i-
a b au adus cu ei, nu mai putin de I.250 de pusti i muni- reful a trimis dup6 diversi co-
tiuni din aleundentS. Legatiunea 'eritanic5 e foarte solid dS- respondenti si a stet cu ei de
dit5, cu numeroase metereze pentru pusti, special amenajate vor65, prieteneste. El a spus cu
In zid5rie. aceastS ocazie, c5 dac5, prin-
Knick fr'un miracol, rkboiul n'avea
Hubbard (asistentul lui Wiegand) si cu mine,
vom porni intr'una din aceste zile in recunoastere, spre a ne se deslântuiescS, intentiona
s5 viziteze America.
alege un loc afar5 din ores, unde s5 ne instal5m, in cazul
unei bombardäri a Addis Abebei (ceeace, dup5 p5rerea tutu- Ceeace te izbesfe in special la
ror, se ve intámpla cu sigurant6). Aci, in hotelul acesta, situai Haile Selassie esfe echi-
Iâng5 oficiul postal si I3ng5 postul de receptie radiofonic5, la librul senin5tafea sa. Tinând
i purtând pe cap o casc5 tropical5, coborise din limuzina sa si
câtiva pasi de palatul regal, suntem prea expusi. searna de grelele rSspunderi ce
Plecarea Contelui Vinc i, ministrul italian pe care I-am apas5 asupra-i i de munca fita-
intalnit ieri la cockiail-ul Lady-ei Barfo n, va semnala ince- nic5 pe care trebue s'o depuie
c5ci lui ii revin spre rezol-
perea ostilitätilor. El mi-a spus c5 toti consulii italieni, din dis-
trictele ce Inconjoar5 Abisinia, au primif ordinul s5 se sfrâng5 vare mai toate problemele fâ-
spre Addis A6eba. Unii au trebuit s6 c515toreasc5 mai bine de ru banchetul acesta a fost
15 zile, In caravane de catâri. un extraordinar tribut adus pre-
Àvând in vedere faptul c tinutul acesta sufer5, cel putin de sei.
opt luni, neajunsuri de pe urma faptului c5 Mussolini se pre- Un fribut meritat Ins5 pentrucá
g5teste s invadeze Etiopia, e de mirare c6 populatia n'a luat presa rnondial5 a fost cea mai
inc6 o atifudine impofriva str5inilor. Aceasta reflect5 o mare puternic5 aliat5 a sa.
Era unsprezece i jumState când
incredere In impSrat. Pe Iâng6 Greci i Armeni, cari-i exploa-
teez5 pe Etiopieni, mai sunt la Addis Abeba Inc5 vreo 2000 de am plecat.
sträini.
Dar ca s5 reviu la ceeace m5 preocupa, impresia mea e ins5
28 Septembrie.
dup5 cum ti-am mai spus c5 de aci n'o s5 vedem mare
Astäzi e inceputul moskel"-u-
lucru, din rSzboiul ce se va des15ntui, iar spre Nord n'o s5 fie
chip s5 ne deplas5m. lui, anuala festivitate, prin care
se celebreez5 sfârsitul sezonului
21 Septembrie. ploios. lncepe la dou i jum5-
Joi seara am luaf pentru prima dat6 parfe la un 6anchet al fate, cu o parad5 a G5rzii im-
periale, urmat5 de friburi inar-
imp5refului.
mate, apoi de lupt5forii dela
Marea sals dela intrarea noului palat imperial, care se numesfe
G e b i" era Intesaf5 de gazefari si fotografi. Cum multi din- Adowa, asa mai departe, ce
i
defileaza pe dinainfea impâra-
fre acesti domni nu se gândiser5 cá la räzboiu le-ar putea
trebui frac, Imp5ratul a frimis vorb5 c5 oaspetii puteau veni fului, a corpului diplomatic si a
corespondentilor. Dup6 aceasta,
cu ceeace aveau pe ei, asa c5 mai bine de jumState purfau
jachete negre. are loc un fesfin, care dureaz5
dou5 zile. Se vor consume, cu
DupS câte stiu eu, se intâmpl5 penfru prima dat5, In istorie, aceast5 ocazie, enorme cantit5ti
ca un Imp5rat s5 ofere un banchet, numai reprezentantilor de carne crucIS si de tej. Mi
Presei Mondiale si reporferilor fotografi. Si a fost cu ocazia s'a spus c5 In alti ani, multi oes-
aceasfa, foarte drSgut, c5ci n'a exclus femeile sofiile mai
peti au murit de pe urma 15-
multor corespondenti i fofografi. Acestea au fost pafru, apoi
in total, sase comiei.
o doamn5 greac5 i sotia unui avocet englez Masckel-ul si Pastele sunt, in E-
doamne. fiopia, dou5 dintre cele mai mari
Doi cafe doi, am intraf in sale de receptie a palatului impe- evenimente. Etiopienii au un ca-
rial. Imp5ratul, cu o pelerinS neagr5 pe umeri, si purl-6nd lendar al lor i un orar cu to-
nisfe pantaloní negri, lipiti pe picior, dela genunchi ín jos, sta ful diferit de al nosfru.
in picioare Iâng5 use si r5spundea saluturilor noastre, incli-
lnvitatia mea la bancheful im-
nându-se. Doamnele, care intrar5 ínaintea noastr6, se rânduir5
páratului, de sgpfâmâna frecut5
de o parte a sälii, la un loc cu câtiva demnitari etiopieni,
lrni recornanda dup5 metoda am-
iar bärbatii de cealalf6 parte. Lachei in uniform5 ne servira
haric5, s5 fiu la ora douS la
aperifive. palat, ceeace insemna dup6 o-
Imp5ratul r5mase pe loc, vreo douSzeci de minute, in vreme
rarul nostru, la opt seara.
ce doi din c5telusii sSi i se jucau la picioare. Apoi doamnele
infrar5 in sale de mâncare, iar unul dinfre demnifarii impSra- Dat5 fiind lipsa de ziare, un
tului veni la mine si impreun5 conduser5m pe domni. grup de Greci Incearc5 s5 spe-
Masa principal5 avea intre 24 si 27 de metri lungime si era culeze situatia vánzand tot felul
de forma unui T". Ne asezar5m fiecare la locurile indicate de versiuni i prefinse informa-
prin carfoane tip5rite cu aur. Mesa era bogat decorat5 cu flori. tiuni".
Impäratul 1u5 loc in eapul mesei. Insfârsit, am reusit a pune ca-
Cei doi caini ai si, nisfe animale rnici si albe se hârjoneau In pât izolärii de lumea din afer5.
jurul scaunului lui si nu acceptau leucätelele de carne decât K nick si cu mine am cump5-
din rnSinile imperiale. rat un aparat de radio cu pa-
Imp5ratul, cu pielea de culoarea cafelei, dar cu träsSfurile tot tru 15mpi, (-Scut de un diletant pIS-
atât de fine si de cizelate ca ale oricSrei alte figuri albe, se find pentru el nouSzeci de dolari,
íntretinea cu comesenii. Ing5cluindu-le astfel s5 se simt5 bine, in monet5 american5. Joseph
fr s piard5 prin aceasta nimic din extraordinara demnifate I sr a cis stenografiazâ noaptea
mesagiile prinse pe diferite lun-
natura15, ce-I caracterizeaz5. Ochii s5i scânteeau, are un zâmbet
fermec5tor si când vorbeste, se transfigureazS. gimi de und5. leri sear5 am avut
Menu-ul a fost delicios, dar nu extraordinar. Ca s5 fiu sincer, un admirabil report asupra ce-
nici nu mai stiu ce ni s'a dat; altceva rnS interesa in momen- lor intâmplate, in cursul zilei,
tele acelea. Iti pot spune ins5 c'am gustaf tej-ul, un vin indi- la Geneva, la Londra, Berlin si
gen, fiScut din rniere fermenfat5. Dup5 aceasta, ni s'au servit Paris. (N. R. Israels a deve-
niste vinuri rosii si aibe, iar la urm5, sampanie. ImpSratul abia nit mai farziu sfetnicul lui Haile
de s'a atins de vreo b5uturS si nici n'a fumat. Biserica etiopi- Selassie).
an5, care e cea mai veche biseric5 crestin5, interzice fumatul. Hrana este aci mai effin5 de-
Sir P e r ci va 1 Phillips dela Daily Telegraph, din Londra si cu cal- in ori care alra capitalS a
mine, am ocupat locurile de onoare, la masa imp5ratului. lumii. Cu un taler Maria The-
La sfârsitul mesei, suveranul s'a ridicat si ne-a condus Intr'o alt6 resa, de argint sau hârtie, cum-
saiS, unde ni s'au servit cafele si lichioruri. Am uitaf s6-ti spun peri o suf6 cincizeci de ou5. Un
c5 ín cursul acestui banchet, luminile s'au stins in sapte rânduri. taler valoreazâ, acum, exact 34
Addis Aleebe n'are o uzinS electricS asa cS hotelurile si palatul de centi americani. Pentru un
imperial posedS fiecare cafe o mic5 insfalatie de dinamuri taler obtii adesea dou5-frei
desigur c5 risipa de lumin5 ce s'a fScut In sale banchetului, a g5ini i dac5 iesi din ores, cum-
intrecut puterile minusculei uzini. In vreo frei rânduri am peri cinci panS la sase g5ini,
www.digibuc.ro
pentru echivalenful a 24 de centi. 0 oaie grass cost5 doi ta-
leri si jumState pânS la trei, ceeace inseamn5, mai putin de un
dolar. lar penfru un dolar si jum5tate, cumperi un bou intreg.
* *
Insfársit, parada Maskel-ului s'a terminat. Ce priveliste! In pri-
virita pitorescului, nu se poafe spune c5 egaleaz5 festivitStile
Durbarilor din India, sau acelea ale Dragonului, pe care le-am
väzut in China, dar e de o not:5 infinif mai barbar5. Este
dupa cum ti-am mai spus, o s5rbâtorire a sfârsitului perioadei
ploioase. Dar vremea le-a jucat o fest5. La câteva minute dup5
ce Impäraful, in uniforma comandanfului suprem al armafei
luase ioc sub baldachinul tribunel imperiale, cerul si-a deschis
b5ierile si a incepuf s5-i toarne o ploaie forentialS cu piatr5.
Când suveranul intr5 mn loja imperial5 imbrâcet5 in verde si
aur culorile nationale draperiile furS frase In ISturi,
s5-1 poat5 vedea. Apoi deodat5 se In-
pentruca toatS lumea
tunec i incepu s5 plou5. Zeci de mii de oameni au fost
udati la piele.
Fotografii f5ceau eforfuri disperate spre a-sí salve aparatele.
Iti voiu face acum o scurtS descriere a paradei, care a in-
cepuf prinfr'o procesiune de arSt5ri fanfastice, asa cum vezi
la Arabii din Nordul Africii. C5pitani, cu coade de leu in jurui
gâtului si al umerilor eroi rkboinici, cu scuturi din piele
de rinocer, impodobite cu aur, isi conduceau triburile infr'un
pas desordonat. Unii iesiau din rânduri, se repeziau inainfea
impSratului isi rotiau s56iile, sau ranciile deasupra capului, si
top5ind, isi povesteau isprSvile, ar5fând cum isi uciseser5 dus-
manu i rugându-se s5 fie trimisi la lupt5.
Un detasament de veterani ai bâtilliel dela Adow a unde
Abisinienii au repurfat in 1896 o mare vicforie, capturând
14.000 de lfalieni, a f5cuf o pufernic5 impresie. Erau foti câ-
156 cari pe cai, cari pe catâri. S'au oprit inaintea boxei di-
plomatice, uncle sia ministrul ifalian, Co nf ele Vine i, si
si-au strigat sfidarea.
Dup6 acestia a ap5rut garda imperiaI5, de un aspect ceva
mai modern. Membrii acesfei g5rzi poarf5 uniforma kaki, po-
sed6 cele mai noui modele de pusfi si au fosf insfruiti de c5-
fre o misiune de ofiteri belgieni. Au urmat apoi Iâncierii Im-
p5ratului, pe niste cai superbi si insfârsit, 16 automobile, cu
câfe un tun antiaerian, montat pe fiecare din ele. Procesiunea
a fost IncheeatS de dou5 automobile ale Crucii Rosii.
Spectacolul a duraf dou5 ore si in tot acesf limp a plouaf.
30 Septembrie.
Vestile sunt aci fot atât de rare, ca si apa in Sahara. Cornu-
nicatele oficiale nu spun mare lucru, relevând mai putin chiar
decât ceeace sfie guvernul. Un comunicaf redactal In frantu-
zeste i scris la masin5, se lipeste pe usa exterioar5 a birou-
lui presei, odat5 pe zi, uneori de cl3u5 ori si alfe ori de loc.
Comunicatele de pe front merg mai int5iu la impârat. Mesa-
giile sunt predate Ministerului Comunicatiilor-. Dac5 se intâmpl5
ca acesta s5 nu se afle in biroul s5u, trebue cäufat. El esfe
mesagerul imp5ratului! Dar chiar monarhul ignoreaz5, o mare
parfe din timp, ceeace se íntâmpI5, evenimentele ajungându-i
la cunostiint5 dup5 câteva ore, ba uneori, dupg dou5-frei zile.
6 Octombric.
Doliu In tabäre corespondentilor si a reporterilor fofografici.
Azi la arniaz5, Wilf red Bar be r, dela Chicago Tribune,
c5s5forif doar de câteva luni, a murit In spitalul local. 0 corn-
plicatie de malarie cu influentS si cu un afac de inim5, acesta
din urm5 determine-1- de marea lafitudine, I-a pr5p5dit In
câteva zile.
12 Oct mbrie.
Am avut o zi teatral5 de melodram6 si tragicomedie. Voiu
ciiuta s5 fiu cât mai succint.
S'a trimis contelui Vinci un paseport, cu recomandatia de-a
p5r5si tinutul in 48 de ore. Trenul sSu special 71 astepta, In
static, azi de dimine05. Corpul Diplomatic venise ss-i ureze
c5IStorie frumoas6 si o baferie de aparate fotografice stau
pregâtite, sâ prind5 plecarea.
La ora opt eram In garS. DupS o bun5 bucaf5 de vreme
apSru in sfârsit un sir de camioane, cu bagajele i personalul
legatiei. In vârful unuia dinfre aceste camioane se afla intr'o
cuscS, leopardul írnblânzit al consulului. Dar Vinci si colo-
nelul Ca I d erin i, atasaful militar, nu se vedeau nicSieri. Pe
la ora nou5 ne veni svonol c5 Vinci se incuiase in localul
legatiei i refuza s5 execute ordinul Impâratului. M5 urcai
atunci in masin5, si dândui ordin sa mS ducS la legatie.
Aci, soldati cu baionetele intinse erau postati inaintea porti-
lor, oprind intrarea. Privind In jur, avui impresia c5 mS aflam
intr'o fab5rS militer5. Trupe de infanterie i cavalerie erau
rânduite sub eucalipti, iar pe sosea se aglomeraser5 masinile
reporterilor.
Colonelul abisinian al detasarnentului de cavalerie din garda
imperiaI5, care trebuia s5-1 escorteze pe Vinci la statie se
duse 55 raporteze suveranului.
(Cititi continuarea articolului in pagina 23)

DRUMM WIRE 11111ERICR
COSTUME DIN SECOLUL AL. 13-LEA.
ANGA Brasov, la
o distanft de citva
1.4 kilornetri, se afki
un amulet de Sasi, emit
Hirman. Inainte cu vreo
BOO de ani, cavalerii ger-
mani ai cniciadelor, cari
se intorceau in patrie, po-
posiau aci. Deatunci
dorii satului au ptstrat u-
nele tradifii i costume
speciale, ce se irebract la
sárbätori.
Drumul spre biserict, in fie-
care Durninici di/nine*,
apare o viziune din End
Mediu. In shivechea bi-
serict, credinciopi se adu-
pf cu costurnele
stribundor. Chiar biserica
a fost cltditt la inceputul
secolului al 13-lea si paint
la risboiul de 30 de ani,
a fast catolict, de atunci
inst a trecut in sttpánirea
cornunifOfii evanghelice.A1-
tarral a feast ridicat de
Carol al XII-lea, re-
gele Suediei, care in 1712
a trecut din Turcia, pe a-
1. Randall dese de create.
<ion pernesc epee nettles,
binerici. le primer plat e
pereche nobila,
2. Prin mico pertild a bin..
ricei se pet admire recbile
costtone.
3. Feed din Harman. cm man.
tilele ler negre, tinned
In
Warn cartes. psolmiler.
10. Minnie peered Pe Ow a careann miai de mist si ie mánn co renown de resmarin.
11. Costume pitorerti. In fata bisericel
12. Copilul este dun la bete. Portal tinerelor Insane est. diferif de eel al colorlalte
lemei Caere.
13. Sugociel eat* dus la altar sub acan.mh.mn area de cafifee. on martini de nee. Marna
poartii e beentò neagrii. impodobiti neceltar i de &Intel&
19. lineal iti ci pastoral tarn eee c biserica. P eeeeee I poorli rani stravecbe, cap-
tatiti cm Walla.
15. Ppitrol teisti Ime de pe li.ep.l coed Inserter, era cofolien. SI paean Nat nester.,
evaNgbelic in-fella de pe acest pepitru.
litrbatit i ferneile sloe in Wind se-
parate. Seriosi 1i evlaviosi, ei mur-
murt
vechile costume prind viatt, serviciul
religios s'a sfirsit. Ca la o ezpozitie
de costume din secolul al 13-lea 'se
perindi, prin fate, ochilor notfri, dife-
ritele porluri, care en lest sia ghicim
ut ereanirongri l social al fiectruia.
O rnireast 1i un ginere. Mireasa cu
coada implant& imbricate' in alb, pe
umeri cu un guler negru de catifea. Pe
cap poarti o nifranzt caciuci.r i,
colo. Dela pupitrul, de under altádati predica
preotul catolic, vorbefte asnizi pastorul cyan-
ghelic. El vorbeste de virtutaa stribunilor, care
se straiduieu totdeauna no treiiasct in bunt inte-
legere cu diferitele natiuni care-i inconjura.
Orga eta de mart in bisericile evanghelice
räsunä, iar vend anti lernurivychi bisericesti.
cEptusitä cu o stoft infloratii. Din Mamele tinera 4i aduc copiii Du-
pOr coboart dout panglici lungi, bro- rninica la bole.. Portul lor este dife-
date i ele cli flori. Ginerele rit de al mlorlalte. Basmalele lor sunt
zeste mOndru, Ifni ea. Pe haina sa. negre, irnpodobite cu danielis in col-
impodobitei cu catering de metal se turi, panglica infloratt este purtatä
aft fireati o coronitt de mirt. in pe gOt, in formt de sal. Sugaciul ester
infna Minot poartt o crengutt de dus pre apa sfintitt inteo cuverturt
reveal:in. Acesta este serenul mireksi. de catifea, impodobitt cu aur. Cele
Tinerele as:florae au si ale un COSiUM rnai in várstt poartt costurnul vechi-
special : nnineci largi, fled de aur in lor patriciene rochii negre, mantel&
piar, pe frunte o panglict coloratt P fungi, irnpodobite cu blani, <him P
un vfl pe spate fixate de Or mai preoiul poarti un antereu la fel cum
mite panglici colorate. il purtau strirnosii sti.
9. 0 mireosi, Inointe de
cerenlaMo brawn
dame femme de corned
cnsdforitii.
5. Darbatii ni ferneile sta.
in bond diferite. la bins.
slat Sus. carel de copii
/1
6, remeile sta., in band
tarn razinsiteare. spre a
nu-si matetali costumele.
handle au o teenier de
mai bine de 700 mil.
7. Borbatii din Harman
in moan; traditional, ce
ccccc *me de metal si pas-
manterii. Aceste mantil
se mot ccccc c din tali in
Tie de mIte ori as.-
menea manta e5ee infre.
beintati 3-400 ani la rand.
8. Co ce.si impedabesc
copal femel'e din Maracas.
Stange, e mimeos& dreop.
t o. o femee fOndirri.
9. Nafroma fnflerata a
u nei femei tinere.
www.digibuc.ro
 DELA CAMPIONATUL MINCINOSILOR
Ciiteva din brasoavele trimise la concursul
organizat de Clubul Mincinosilor, din Burlington
de OTIS C. HULETT
Preledintele Clubului Mincinolilor din Burlington, Wisconsin

Cifitorii revisfei noastre gasesc din cand in cand in paginile ei relatari despre
o noua institutie interesanta americana, Clubul Mincinosilor din Burlington, SNOW
Wisconsin. De cativa ani se acorda o medalie de campion al mincinosilor, acelui
care trimite clubului tea mai gogonata minciuna, in cursul anului.
Presedintele acestui club este domnul Otis C. Hulett din Burlington, si dansul in
cele de mai jos insira cateva din minciunile care au fast remarcafe in anul 1935.

Un membru al clubului din Neul Mexie, spune cá are misciirile

ea de repezi Inc& still hi fata oglinzii i scoate revolverul
din buzunar inaintea imaginei sole.
In dimineafa urmeitoare, am constatat cu bucurie
Ct planul meu isbutise: domnul fobolan era prins.
Mercurul coborise aleit de mult, în cursul nopfii,
din pricina gerului, incett imi fintuise mosafiral
de podea",
Drept e c d. Jordan este un mincinos de profesie si nu
un amator el 10 spune deobiceiu brasoavele la radio
dar asta nu-I descalific.5.
In total am primit 5.000 de minciuni si-am observat
cei mai fecunzi 0 mai inzestrati sub raportul fanteziei,
sunt vänätorii i pescarii, i C o mare parte din seria
celor mai reusite minciud, pe care le vom cita ad, ne
vin dela sportsmani.
latä o interesanii experientä, amänuntit descrisä de care
El isi indreptä telescopul asupra megarutui sits sergentul Jason Ad amso n, din regimentul Statului
si vent cures un tentar intepa in coapsei animals!t
care se afto la zece mile deperfare. Megarul Major, 11 Cavalerie, U. S. A. Bravul sergent se aflä
svfirli din picioare si tentila il adusese atilt de actualmente Ea Presidio, rin California, 0 ¡eta ce ne scrie,
aproape incâf individul se alese cu sase coaste despre unul dintre inferiorii
rupte.

Capitanul vasul Brasoave" a traversal Sahara

cv vasur säu plutind pe valuri de cfildurci si
pascuind scrumbii afumate.

ANUL care-a trecut a fast o perioadá

foarte activä pentru clubul nostru,
care are acum membri in fiecare
district al Statelor Unite, in fiecare pro-
vincie canadianä, in Newfoundland si Alaska,
in Mexic. Cuba, in Canalul Zone si Hawai,
apoi in Africa, Australia si in Anglia iar
infra toti acestia, se aflä o doamnä.
sträin, care s'a inscris in Clubul Mind-
nosilor, a fost senor Carl os L Elizond o,
din Alajuelai Costa Rica.
Carlos mi-a frimis o scrisoare, pe patru
pagini, in limba spaniolä, dar clubul nostru
si-a creiat un servkiu de interpreti, asa
din partea aceasta n'a fast nici o greutate,
desi toatä spaniola mea se märgineste la chile con cornea% Scrisorile venite
din tiri sträine le trim imediat interpretilor pe toate cu exceptia acelora
din Anglia, pe care le traduc eu insumi. fifi ce se spune: c humorul unui
englez este ca acoperisurile de stuf din Dakota, care incep sä se scurgä abia
la trei zile, dupä ce-a dat o ploaie.
Dupa cifirea i cântärirea miilor de minciuni, primite in cursul anului 1935, comi-
tetul s'a hotärit s acorde medalia campionatului lui John (F ibber M c. G e e)
Jorda n, din Chicago, care ne-a trimis urmitoarea poveste:
Acum doi ani am avut nifte inghefuri, ateit de teribile, 'Inc& un
fobolan foarte mare fi-a diutat un adeipost in casa noastrei. In Alabama dealu-
Zadarruce furei toate incercetrile mele de a-1 prinde, cu toate Inge- rile sunt atilt de
nioasele curse pe care i le intindeam. In cele din urmá, mi-a venit rdpoase incest
o idee. nidi isi leog vi-
;Frigul te-a beigat aci" mi-am zis eu frigul te va prinde". tele doue certe doule
de cozi si le arunce
In seara aceea, dupii cinet, am luat cel mai mare termometru pe peste vertu! conic.
care-I aveam in casei §i 1-am dus in buceitetrie, aveind grija sei pun pentru a putea pa-
sub el o bucatii mare de branzei. Am leisat ufa i fereastra buceitcl- ste.
riei deschise fi zn'am dus sii má culc
No, 477
P a g. 14

www.digibuc.ro
Soldatul in chestie este expert in lucriiri Mi-am imprumutat telescopul unui prie- fi mei culc. Cainele meu e atett de obicinuit cu bdtaia,
de radio ,si a inventat mai întôi un ten, ca poatet ctiuta mdgarul, care se inced ma intampind in fiecare seard, in poartii, cu bi-
ea care putea auzi pestii inotand in apd. riiteicise in cursul nopfii. Urctindu-se pe du! in gurei. Partea tristd este inset cet md fac din zi
Atunci, i-a venit o idee. Aceastei capacitate un deal Malt, el incepu a scruta zânile in zi mai razz, asa dà umbra mea a ajuns a nu mai
de-a descoperi locurile unde se aflau i-i gâsi in cele din urnzei meigarul, pds- indrani só mei urmeze in zilele insorite".
pestii, peirtindu-i-se insuficientd, el a nets- cand inteun camp de trifoiu, la zece mile Printre membrii clubului nostru se af15 persoane de toate voca-
turnat principiul, vetrand ciirligul intr'o depeirtare. In momentul ctind ifi puse tiunile si de toate profesiunile. D. G u y R. E i d e, un voiajor
sticld pe care o legei de una din marginile telescopul la punct, el van un fânfar in- comercial, ne scrie din Green Bay, Wisconsin :
beircii sale. teplind intr'una din coapse. Bunicul meu este un biltran cdpitan de marina'. Cu
Umpland stida cu vermusori el intrii in Meigarul wadi atunci din picioare f i len- mult inainte ca Mussolini sei fi descoperit cii ocuparea
golf pi &Mu drumul la curent, in aparat. tila telescopului it apropiase attit de tare, Etiopiei se aseameinii cu incercarea de-a mama nuci
Cand auzirei pe.,stii sgomotul vermusorilor Matt prietenul meu s'a ales cu sase,coa- verzi mai mutt te piitezi pe metini, deceit meintinci
cari se tetrau in slid& se irnbulzirei in ste rupte". bunicul a traversal cu splendidul sdu vas Brasoavii",
jurul beircii, s'o rdstoarne i mai multe S. Davis Ri c k eft s, din Peryman, Maryland, Sahara, plutind pe valuri de ceildurd pi a realizat o
nu7 Atunci prietenul meu se indreptd spre scrie urm5toarele : avere formidabilei, pescuind scrumbii afumate".
locurile unde apa nu era ademcd. Pestii Pe vremea cand incepusem sei má gan- F. J. Knac k, ofiter de marins, in flota Statelor Unite ne
dupd el. Menfinemd emisiunea radiofonicii, desc la insureitoare posedam doar un pe- scrie urmätoarele :
pawl la sosirea refluxului, cand apele se tec de pdmiint, la marginea orasului, pe Am petrecut ceiteva luni in Alabama f i iatd ce-am
retraserei, peptii riimaserei pe uscat: ei nu care semeinai in arm! acela cartofi. Spre observat, in acest timp. Dealurile au prin partea locu-
se induraserd set' se depeirteze de bared', marea mea meihnire, avui o recoltd de lui pantele atett de rtipoase, 'Meat ciind ifi duc vitele
atetta vreme cett auziserii micórile viermu- un singur cartof, dar curand descoperii hi peiscut, localnicii le leagd (loud cede cloud de cozi
sorilor I di nu era un cartof obicinuit. El luii pro- si le aruncei peste awful conic al iniillimilor.
D-I Frank To mlinso n, 50 Morris Street, porfii attit de mari, Inc& cemd 1-am scos Metoda lor de-a recolta cartofii constitue unul dintre
Newark, Ohio, scrie urmätoarele : din piimeint, a 'limas in o groapei cele mai ciudate spectacole, ce mi-a fost dat sá odd
Prietenii hid spuserei cá orictit de greu ceit o pionifà, iar cand I-am vandut, am vreodatei. Ei ifi planteazei cartofii pe tocitei supraf afa
ai rdni un mistref, acesta geiseste intot- luat pe el o sumd care-mi permise set clii- dealurilor, iar cand vine timpul culeagei, sapei
deauna puterea de-a se retrage, in vizuina desc o casei, peste groapa aceea ; astfel pur .,si simplu Hindu( de jos si fin apoi un sac dede-
sa. i atunci, cand am impuscat primul m'am cdseitorit ci treiesc impreund cu subt".
mistref, am aruncat repede arma din sofia mea, in aceastd casei, de vreo 25 de Poate c5 ati auzit povestea omului care-a ridicat o p5lärie, spre
maini si am dat fliga spre locul unde se ani". a gäsi sub ea capul unui individ, care se impotmolise in n5mol,
afla animalul, pentru a-1 prinde mai lit- Automobilistii cari se impotmolesc adesea, pe cu Lin car cu fân.
ainte de-a apuca set intre in vizuinii. De soselele desfundate de ploi, ar trebui s5 ia Ei bine, C. H. Sisson s, din Monroe, Louisiana, ne educe
aceasta-I despeirfeau vreo cincizeci de metri contact cu E. E. Sander s, 1202 West Fort cove i mai tare, in materie de riimol.
tocmai ctind ma plecam spre a-I insfeica Street, Detroit, Michigan. Ideea sa ar fi provi- Acum cedva timp, ma aflam intr'un tren, care mergea
simfii infingemdu-mi-se ceva in dentialä, dacä s'ar dovedi cu adev5rat practic5. dela Monroe la Ferriday, Louisiana. La un moment
Era glontele pe care-I trdiesem si care-mi latä, el o d5 in mod cu fotul gratuit. dat, ne oprireim asteptand trecerea altui tren. ln acest
sosia pe urme. Subsemnatul era reprezentantul unei f a- limp, imi aruncai intampliitor privirile in sus, pe
lat5 acum o minciunä venit5 din Statul Wolverine, brici de praf pentru dospirea prdjiturilor, fereastrd i ziirii un Uhu, carer pdrea a se geisi intr'o
o .minciun5 inteadev5r gogonat5. Don Jòne s, i se afla intr'un district, untie inunda- situafie extrem de curioasd i in acelasi timp, extrém
care locueste in Grove Street 128, Allegan, fine primeiverii feiceau drumurile cu to- de grea. Pasiirea da din aripi, cu toate puterile, dar
Michigan ne vorbeste despre un put, care se tul impracticabile. Intr'o zi, ciitre apusul nu isbutia sá inainteze,
afiä la ferma vecinului s5u. soarelui, veld un individ, in varful unei ,Aceastii ciuddfenie md feicu sei-mi pfireisesc local si
Auem in Michigan cetteva pufuri" spune griimezi de fan, cu carat fi call complet vrui sd ies din vagon, pentru conductorul.
a vedea mai bine f eno-
Asteptai ca
elfaimoase, pentru adtincimea lor, dar innecafi in netmol, f i ce-mi vine in giind? menul. In ufil se afla inset
cred cii acesta define fruntea. Vecinul Disolu o cutie confinand 2 Kg. praf pen- acesta sei se dea laoparte i sii mei lase sii cobor, dar
meu obicinueste set of ere in fiecare an tru dospirea priijiturilor f i reistorn cu incepui a-I trage de manecii. Atunci, individulcand
el nu-mi &Wu nici o atenfie pand'n momentul
mà
de Craciun o masei mare, gospodarilor ajutorul unei pretjini lungi, geileata in
din acest fimzt i cand tot& este gata, îi care se afla acest amestec. Praful, care apucei de brat, ductindu-mei in interiorul vagonului.
cheamil invitafii, treigtind un clopot mare. dupei spusele fabricantului ridica orice, Nu coborifi zise el pe un ton gray.
Acum un an viand fereascei dopo- nu-si desminfi reputafia; in mai pufin de Dar de ce ? protestai eu.
tul de ploi si zeipezi, I-a atetrnat sub un zece minute el scoase din neimol carul, Vedefi paserred aceea de colo ? intrebii el.
acoperis, pe care-I ridicase deasupra cu cai cu tot si fermierul isi putu vedea Desigur replicai eu.
pufului. In ziva de Creiciun a anului 1934, de drum". Ei bine zise el din non ieri a plouat f i
el pi-a chemat oaspefii ea de obiceiu, tret- iat5 acum c5 d. J. A. Dupoi s, din Ottawa, umbra i s'a prins colo jos in neimol, iar pasiirea nu
gand clopotele uimirea lui Canada, ne d5 un mic sfat, de natur5 stiintific5. poate da cu destuld putere din aripi pentru a si-o
cand exact in aceeasi orei, in ziva de Multi dintre amatorii de stridii mntâmpin mari smulge din noroiu.
Crdciun a acestui an, a auzit dangiitele dificultäti la deschiderea lor. lat5 cum resolv5 Intorcandu-mii pe acelasi drum, cloud zile mai tarziu,
clopotului thu. desi el nu atinsese incd d. Dupois aceastä problerna. am sosit in momentul cand paseirea izbutia insfewsit
funia. Cercettind de aproape fenomenul Mai intaz" scrie el punefi stridia sei-si ia sborul. Era attit de preipdditei i de sleibitii,
acesta, a constatat cà sunetele erau un pe masei apezafi-vei inaintea ei. A poi din
mai
pricina sforfdrilor si a lipsei de hrand, Inc& nu
putea proecta nicio umbra"!
ecou al celor din anul precedent care, deschidefi gura i pornifi-vei pe o serie O poveste cu pesti n'a câstigat înc pân5 acum premiul Clu-
dupd ce se loviserei de fundul pufului, de ciisceduri sgomotoase. Dupei cum desi- bului Mincinosilor, dar.aceea pe care ne-o trimite d-ra D o-
reveniserii acum la suprafafet". gur cei stifi din experienfei, ceiscatul e rot hy Hyson din Londra, este dintre cele mai nostime.
Camerele de Comert din Kansas alte State
si contagios f i cureind, stridia va ceisca si
pescar irlandez, care furios c5 nu f5cuse nici
ea, dupil dos., prin simpatie. Prof itônd E vorba de aunaruncat
bântuite de uragane vor da poate o aplicare
de aceastii ocazie, varifi repede lama
practica, ideii pe care o expune d. Herman o isprav5, intr'o zi tabac In api. Praful acesta i-a
Michelso n, din Paducah, Kentucky : cufitului intre cele cloud scoici, o vefi fäcut pe pesti s5 str5nute atât de tare, ;mat si-au sdrobit
Mii aflam intr'o dupei amiazi la vdrul impiedeca astf el set se mai inchidii capetele de stânci.
rneu, ceind apdru la un moment dat pe poftei bund. Simplu ca bund ziva, nu-i * *
orizont un nour negru. Nu-i deidurdm inset' asa ?" ll'ornânia n'are Ina nici un reprezentant in Clubul Mincinosilor,
importanfii, pand cand niste oameni. cari Dar Canadienii acestia mai au si ingeniozitatea
si... dat5 fiind imaginatia de care Românii au dat intotdeauna
treceau in fugd pe lôngà noi, ne_strigard deslegirii enigmelor. Spre exemplu, A I. Sid ee n,
cä acesta aducea un tornado", sfeituin- care m'a luat la pescuit, vara trecut5 pe când dovad5, noi credem c mincinosii nostri pot bate cu multe
du-ne sii ne addpostim cat mai repede cu m5 aflam in Canada mi-a explicat un mister si lungimi pe oricare altii. Prin urmare, cu autorizatia domnului
putinfd, intr'o pivnifà. Intrareim imediat anume : pentruce poart5 Scotienii fuste... El spune Otis C. Hulett, invit5m pe cititorii nostri dac5 au vreo obser-
in casei, dar trectind prin buceitdrie, spre ci picioarele lor sunt atat de lungi, incât nu vatie de felul celor de mai sus, sau si mai i, vreo min une a
naturii mincinoas5, bineinteles s5 indr5zneasc5 si s5 le tri-
a cobori in pivnifei, väzui o ceapei uriase ;map in pantaloni. miti la Clubul Mincinosilor din Burlington. Taxa de inscriere
o cdpeifemil de usturoiu pe masd. Acea- Acum, Jack Hapto n, din Port Arthur, Texas,
club este odati pentru totdeauna de dou5zeci lei.
sta-mi diidu o idee.' Vôrli in gurei ambii n'o fi el campionul mincinosilor, dar, nu Incape
bulbi si-i mestecai cat putui de repede htdoialà c5, dac5 deschide gura, ingheatä apele.
apoi mei intorsei afarei. Inspirtind cidtinc, Un individ din Noul Mexic ne scria câ atât de
suflai in diredia tornado-ului" care venia iuti fl sunt misc5rile, incât dac5 st5 inaintea unei
spre mine. Suflarea mea a fost atunci atett oglinzi mari, îi trage revolverul din buzunar EXCEL ENTELE
de puternicei. 'Inuit nu mimai cei risipi inaintea imaginei sale virtuale, intrecându-se ast-
acest formidabil mint, dar aduse un ham- fel pe sine insusi. Ei bine, Jack al nostru spune
bar, pe care acesta-1 tarise la o distanfei c5 are o fire atât de iute, incât il e team5 s5
produse TABAN" PENTRU INGRIJIREA TE-
de cincizeci de mile, blared pe temelii". se uite in oglindä. NULUI SE GASESC LA
Se pare c5 noul telescop pe care savantii p15- Sunt atat de arldgos" spune el Matt INSTITUTUL DE
rniesc s5-I construiasc5, nu este deaf o juarie, ctind mei vede venind dela lucru (prind INFRUMUSETARE
aligatori din mleistini) nevasta mea spune Calea Victoriei N r. 1
pe Iâng5 acela al d-lui Ted O'H a v e r, din Tel efon 3.09.60
Ohio. Ascultati numai: copiilor sd se ascundd, pand ctind metruinc
No. 477
Pag.

www.digibuc.ro
V pisai monciena
-
RECEPTII - SERATE NUNTI BALURJ
D-ra dr. Buican
si d. Locotenent
Marinescu s'au
caseitorit sàptä
miina trecuta
(stanga).

INN

Fotografie Iuo
tó la dineul
care a avid' loc
cu prilejul nuntii
locotenen fului
Marinescu
(drea?ta).

ale
Alt grup de in-
vltati la nunta
lac o t enentului
Marinescu

D-ra dr. Pastia

si d. ay. Virgil
Zigura s'au
siitorit sap-
fâmâno trecuta
tdreaptai.
ENE
D. Ottavioni Lui-
gi prim secretor
al legatiei ita-
d-na Chri-
stine Dozy fiica
consulului gene-
ral al 0!andei,
d. Dinu Conte-
mir atasat de
legatie, cu pri-
lejul unei r e-
c eptii intime
MID
D-na Virgil Di-
mitriu, d-na Ma-
nolescu, d na
Kapriel, d. C.
Alezandrescu,la
un bazar dot in
folosul copillor
sâraci (dreap-
fa).

D-na Brezulescu,
d. ceipitan
Sturdza, d - n a
Calomfirescu, d.
Petre Durma la
ceaiul dela d-na
Luciette Brezu-
lescu (stamp:3),

11111

D-na Nagy de
Galantlia sotia
consilierului de
legatie al Un-
gariei, d. Jean
Bastian Hub-
recht ministrul
Olandei, d. Ca-
rol Dozy consul
general al Olan-
dei cu prilejul
unei receptii
fdreaptal.

www.digibuc.ro
 ccotz cir LI ILA.
CPELC* COASA.,

04 dreorgiessit ii..setsi ***hits* ciiIiigritosre

smashed stilt gr. is earth* shilieruisi *du

PMUOMit

fervonizot
#4.100A4E,

04 basis. ihicier. chides*.

lbacsrecti, ferkifid
asead cu Urt bdii11341.

S.,,,i lc, t,ct.r.azr la fabrita,

de bere Lciber. cactigii-
torsi 41;iissidui Gesriiescs-sur;disbi is prod sciiritate
anerd. Cl.sa 04 4 Ail Deans.
si sactigaisi de
de 4..richd
441D

UREA COLKTURA NOROCOMA

No. 30

ACADEMI
MO$ILOR
No. 3

www.digibuc.ro
 OMUL MISTERIOS AL EUROPEI

SIR BASIL ZAHAROF. SIHASTRUL

DE PE COASTA DE AZUR, NU-I
POATE SUFERI PE FOTOGRAFI
CUM A CASTIGAT, PE VREMURI, SIR BASIL, CEL DINTAI
MILION... SI PERIPETIILE ACESTOR DOUA FOTOGRAFII UNICE

CATV/A säptámáni dearânclui m'am sträduit, in zadar, s5-1 fotografiez pentru posteritatea fotograficä, pe Omul care datoreste räsboiului averea-i
pe Sir Basil Zaharof. Cum m5 apropiam de el, räsäriau ca din Om-ant fabuloasi".
-Frei sau patru insi Imbräcati in negru, pe cari li ghiceam din capul lo- Dar pán5 sá inchidá aparatul, secretarul ingrozit si indignat, II si apucase de brat.
cului cä sunt politisti. Färä sä se arate supärati, dar plini de hotárire, fáceau Domnule, n'aveti drept sä fotografiati persoane streine färä consimtämântul
totdeauna in asa fel ca sä-mi Impiedice vederea sau sà-mi insele atentia in lor; vä rog sä distrugeti imediat place...
clipa când eram sigur cä voi lua in sfârsit o fotografie a stäpânului lor. 0 si- Deocarndatä sunt in toate mintile... räspunde cu un accent usor i fleg-
tuatie cu drept cuvânt descurajatoare ! Reusisem sä fotografiez personalitätile matic ca orice englez, fotograful nostru. Daily Chronicle" mi-o va pläti cu cel
cele mai indärätnice fatä de obiectiv ; fotografiasem pe Rockefeller, Chaplin, putin cinci lire sterline...
Wilhelm II la Doorn, dar toate astea nu erau decát jucärii pe läng5 greutätile Cum? Sunteti si reporter pe deasupra! E prea mult! Domnule, v rog...
ce le intämpinarn In aceastá imprejurare.
Oricum, dupä doua säpiimäni, eram in curent cu pro-
gramul zilnic al lui Sir Basil. Stiam la ce or ieia, când
se plimba, cand se inapoia la hotel. In sfrarsit, as putea
sä spun pe din afarä, färä sä mä insel, tot ce f.icea ziu-
lica intreag5... dar cSt priveste fotografia, n'am fost
stare sä iau vreuna
SIR BASIL ZAHAROF SI FOTOGRAFII
Firea ursuz5 a Omului misterios al Europei" nu se im-
pace de loc cu reclama si se feresfe de ea mai mutt
decät in frecut de cand cu incidentul care a avut lac
acum câtva timp :
Inteo bunä zi, bätränul voind sä faca o plimbare cu au-
tomobilul, tocmai iesia din hotel, insotif de un singur se-
crear de urnärul cäruia se sprijinia, când un tânär, räsä-
rit nu se Itie de unde, imortaliza cf ai clipi din ochi

..Dinteun loalcan I-am In clipa aceea se amestecá insusi Sir Basil Zaharof:
vazut pe Sir Basil Domnule, spuneati cä yeti vinde aceast5 fotografie cu cinci sterline. Poate
Zaharaft intriind in- c5 da, poate cä nu. Ei bine, eu vä afer pe loc zece lire pentru place
cef in hotelul sau... fotografic5 (si curn reporterul soväia incä, el adause) sau o sums rotunda :
1000 de franci si dati-mi negativul.
latä deco ziarele si revistele din lumea intreagä nu vor putea s publice
anuI acesta fotografia bätrânului.
CSci am constatat de atunci cä in juruf lui se face o pazä strasnicä, mai
strasnicá poate decät pentru capetele incoronatel
CUM A CASTIGAT SIR BASIL ZAHAROF CEL DINTAI MILION
in lips5 de fotografie, &gm cel putin deocamdatä o anecdotä:
Zilele trecute, pe când hoinäream prin vecinätatea casinoului din Monte
INN Carlo, mä vád oprit in drum de un individ care, dupä ce se asigurase
cä nu-I auzia nimeni, imi spuse pe un ton confidential.
Douäzeci de franci sistemul infailibil al profesorului Berndorff. Multu-
mitä acestui savant, faimosul Sir Basil Zaharof a câstigat odinioarä cel din-
täiu milion... Numai douäzeci de franci! In limbile englez5, germans, olan-
dezà, in idis, 6a chiar si in frantuzestel
Si când, pus pe gânduri de aceste brasoave, am vrut sä-i cer oarecari
deslusiri, necunoscutul mä mäsurä dispretuitor din cap pánä'n picioare, zi-
cându-mi:
Nu vä sileste nimeni s mä credeti, dar vä spun adevärul adevärat.
cinci minute mai Sistemul profesorului Berndorff consfinteste principiul ca jucätorul sä se
tiiirziu, I-am vcizut e- scoale dela masa verde cánd incepe sä piard5 mai mult de 100 franc .
sind din nou si [wind Dacä Zaharof, care odinioarä, la inceputul afacerilor sale, era un jucätor
loc in automobilul säu pasionat, n'ar fi urmat acest principiu, ar fi pierdut sume fantastice si n'ar
care-I conducea... ni- fi reusit niciodatä sä strâng5 cel dintaiu milion...
meni nu stie unde! Färä comentarii, dar riguros autentic...

www.digibuc.ro
 TOTU$I, AM ISBUTIT SA-L
FOTOGRAFIEZ PE SIR
ZAHAROFF
Atunci cánd pierdusem orice
sperant5 de a-I mai putea avea
pe Sir Basil in fata obiecfivului
meu, c5 norocul imi surise
in chip neasteptat:
In cursul unei dupa amiezi...
plaja era pustie.., si-I vedeam
de departe pe barânul milio-
nar contemplând zarea nesfâr-
sii5... La ce se gândia in cli- k %N.
pele acelea, omul eel mai bo-
gat din lume? CIORAPU " MATASE
Deodat5, in linistea blâncl5 a
arnurgului, v5zui r5s5rind silu-
eta unui barbei care mergea
cu pasi gr5bifi. Dând in 15turi
poIifitii nedesp5rtiti de per-
soana baranului, ce sta nemis-
cat inteun fotoliu cu roate, se
aplec5 la urechea lui si-i rpti
câteva cuvinte.
Niciodat5 n'as fi crezut c5 acel
b5trán pietrificat ca o mumie
era in stare s5 se miste cu a-
tata infrigurare.
S5 plec5m... s5 plec5m ¡me-
dial II auzii strigând.
Norocul mi-a venif inteajutor
am putut s5 iau o fotografie
in clipa cand regele armamen-
tului coborind din masin5 infra
hotelul s5u. N'a stat acolo
decât câteva minute, de buns
seams ca s5 primeasc5 o co-
munkare telefonic5 important's,
numai decát... spre a se
duce... nimeni nu stia unde...
iar eu l-am fotografiat pe mili-
ardar iesind din hotel: era a
doua fotografie
Ce stire s5 fi primit 1,5trânul
in ziva aceea? Poate din Abhi-
nia, poate din partea Negusului
CARNAVAL
care da o nou5 comandi lui
Sir Basil Zaharof... tot asa cum
se poate prea bine s5 fi fost
La baluri, serb5ri, kermesse, eleganta
din parfea lui Mussolini, care ADESGO ciorapul clesävarsità e revelat5 prin ciorapul
avea nevoie de munifii, sau
chiar a ambilor beligeranti, c5ci lingeria doamnei ADESG O. care inseamn5 finete
Sir Basil Zaharof e fipul ade-
v5ratului negustor... i negustorii
elegante de vânzare
elasticitate, durabilitate, asa cum
de teapa lui n'au ochi i urechi
decat pentru cump5r5tori I
costumul îi va avea distinctia i linia
in toate magazinele impecabil5 cand el e purfat pe lingeria
STEPHEN K. SWIFT
(Copyright by Realitatea Iles-
de specialitate. din materialul special elastic ADESGO
trata" si Elysees Presse"
milanese.

natzaaed
ADESGO
FEMEEA I ARMONIA
Dacfi bárbatul e capul familiei,
4 minunate excursiuni de NO având darul sa protejeze si
ingrijeascd de nevoile materia-
le ale familiei, femeea e inima,
PARIS ATENA-ISTAMBUL
care are darul sá mfingAie i sä
risipeascA durerile i desamä-
girile. Purtând o dubld räspun-
3-18 4-16 APRILIE dere, in calitate de sotie
APRILIE femeea trebue sä-si impunfi
stápánire de sine, tact,
calitäti de care depinde armo-
ISTAMBUL-Prinkipo- YIENA-B. Pesta nia in cäsnicie. Dar de unde
sä iei toate aceste calitati cand
Eyub-Skutari 8-17 zi de zi te chinuesc colicele
9-15 si 11-16 APRILIE stomacale datorite turburärilor
APRILIE de ordin nervos, i provocate
SIDY THAL fie de factorul central, fie de
Informatiuni, prospecte si inscrieri la Biroul de ganglionii nervosi din peretii
care obtine un frumos succes voiaj al ziarelor ADEVERUL" si DIMINEATA" stomacului.
la Teatrul Baraseum in re- Str. Const. Mille 5-9 Tel'. 4.10.04 In acest caz se impune imediat
vista Carnaval" de Ben Ely. preparatul Gastro-D.. care are
roprietatea - de a- echilibra
No. 477
Ng. 19
IN CASNICIE
functiunea sistemului nervos
si a evita formarea ulcerelor
stomacale i intestinale. Dar
chiar si in cazul declaririi ul-
cerelor, un tratament cu Gastro
D., aduce dupä sine o sistare a
maladiei si o gräbire a vinde-
Gastro D., se gäseste de ván-
zare la Repr. G-rala Farmacia
Thoiss" din Bucuresti, calea
Victoriei 124 si la farmacii. In
provincie se expediazá contra
ramburs de Lei 130.
Gastro D., e produsul care a
ajutat chiar in cazurile and
alte medicamente n'au dat re-
zultate favorabile; deaceea e
indicat in toate afectiunile sto-
macului i intestinelor, in tur-
burfirile ficatului si rinichilor,
precurn si impotriva nervozitá-
tii si insomniei.

www.digibuc.ro
 TR.UPELE GERMANE IN RENANIA

primite prin fototelegrafie infatisand tru-
Prime le fotografii
pele germane in orasul Colonia, din zona renanii. Prin intrarea
trupelor germane, in aceasta xonL tratatul dela Locarno a fost
violet si conflictul intre Pronto si Germania deschis.
Comandantul trupelor care-au piitruns in zona demilitarizata pre-
zinti, generalului von Kluge, raporful asupra efectivului care-a
intrat in eras.
La extrema dreaptii (cu lantul oficial ) primarul general din Co-
lonic!, doctor Riesen.

DESCH1DEREA EAOZITIEI DE P1CTURA TURCA

Saptiimiina trecutii s'a deschk in Capitalà expozitia de picturá RADIO-TELE FON MOBIL
Fotografia noastrii H infatiseaza pe d. ministru al Turciei la Bucuresti,
rostind cuvantul de inaugurare. Iriso446 Cu prleju desbaterilor de sell,-
tamiina trecuta dela parlament,
ciind se prevedeau unele agita-
rAt 'IN. politic a intrebuintat pen-
tn.: prima carat* un post de
radio telefon mobil asa cum
vedem in fotografia noastra.

MMIR

COMEMORAREA RE-
GINEI ELISABETA LA
ACADEMIA ROMANA
Regina Elisabeta a fast
cornernorata
trecuta !a Acade.
mia Romania' cu prile.
¡al implinirii a 20 de
ani de la maartea ei.
Fotografia noastroi
fiffiseazet pe Suveran
rostindu.si discursul a.
magi& si pe d. prim
ministru Tateireiscu sa .
lutându-I pe Rege la
plec are.

BAIRAMUL
IN CAPITALA
Musulmanii din Capi.
talCiau scirbeitorit
siiptamiina frecutö
bairamul. Fotografi a
noastrei
pe musalmani in fata
moscheei din Parcul
Carol.
IFotografi Bermunj

www.digibuc.ro
 Primii arti*ti sovietici in România

DANSURI DIN BALETELE:

Don Quijote'l, Macul Rosu", Lacul lebedelor", apoi Mazurca" de Wieniawsky, Nocturna no. 13" de Chopin,
Baccanala", Lezginka osetiniana", Papusele ruse", Dans popular rusesc", etc. vor fi executate de art-Oil soviefici ai
baletului din Moscova :
LIUBOVA BANC SI MIHAIL GABOVICI
Vineri 13 Marfie in sala Teatrului EFORIA (Vox) BILETELE LA JEAN FEDER

1111111
,Ininia" Le coeur)
de Henry Se nstein
DECE S'A RASPANDIT TONOGLOBINE IN
LIIMEA INTREAGA
Duna o ultimä statisticä, nu-
mai in Statele Unite s'a consu-
mat in 1935 peste 5 milioane de
flacoane de Tonoglobine sub
formá de vin si sirop. In uncle
orase din Statele Unite sau Bra-
zilia, consumatia a fost de 21/4
flacoane de cap de locuitor, ce-
eace e o proportie incä nea-
tinsá de un produs medical. CA-
rui fapt se datoreazA succesul
imens i pe zi ce trece tot mai
mare al Tonoglobinei?
In primul rând, elementelor ce
d-ra Beatty Fredanov intrA in compozitia sa. Pentru
noun creatie a cunoscutuhd dra- prima (ma stiinta a realizat
maturg parizian, care hi urmeaza
in Tonoglobine, sinteza perfec-
calea succesului pe scents teatrului tiecul Carmen Sylva" care poartii nomele ciefunctei tit a tuturor elementelor nece-
k.
ist.ete, s'au comemorat 20 de aid dela moortea Reginei
Gymnase din Paris. va forma viitoa-
rea premierii a teatrului Regina Elisgbetc. profe_sarii si -elevele aoifâ lectura D-rei
Maria. Oirectoare.
sare regenerärii organismelor
debilitate: hemoglobine. ex-
tract de ficat, glicerofosfat de
calcium, vitamine D., ergoste-
rina iradiatä, china, coca, kola.
Rezultatul acestei sinteze e ea
Tonoglobine activeazä in asa
mfisuril inmultirea globulelor
rosii din sânge, incilt se poate
spune ca fiecare picatura ab-
sorbitfi se preface in siinge sä-
nätos, menit si hrineascä tesä-
turile si organele i sà dea o
viatá nouä corpurilor anemiate
ostenite, epuizate. Vin sau sirop
Tonoglobine este alimentul
normal al sfingelui i acestui
fapt se datoreazä marele siiu
succes.

Midi sfaturi SCPERIC

Scherk
ye; va Mbi mai mult do-

trots
amna clacei-Iscäpati de
tortura cotidian& de du-
p5 ras.Oferitii un flacon

tios ote
de TARR, care seprim'a
usturiniea rasuMi, nete-
zeste pielea §iï fereve
de infectii. Fiacoane
Lei 51, 72 i 129.

0 pudrei care cline,

VG.
este pudra eMystikum»
Scherk. Su perioa ra tutu-
ror celorlalte prin puri-
1
tatea §i finetea ei. Are
Un parFum delicatli per-
sistent Cutii à Lei 35,75
si 130.

Machilajul natural 4I11 satt(i nimic Atunci este intaevär

ci timp sá cono-
c.5rQeflz3 femeia Scherkl Si tenul
r=egant&SiDvs.vetireu--
§; so cnaturala, Mire-
cuintand fardul cMysti-
una Sdierk care
cder5 perfect dandu-vei
ocea nuanta veritabkà
IncFetoiel 0.121:1911,i
asteti lo¡
Dvs. se va
curat si proasp6t.
de iat6
indrepto repede
Faceti

ins6 irnediat
devenind
neaparat o
Flacoane
incerc0 re
pe care barbatii o 300", 475".
epreciazer at& de molt. 01.'"flerkScherk, a Lei62", 103", 164",
Cutia Lei 70.-

www.digibuc.ro
 rui
o societate secre0 cu o jumálate milion de adepti
PARISIENEI Sufletul japonez tut-buret+ de profetiile unei babe dela tare,

bo
Fabricat dup5 o
formul5 cu totul
nou5I rujul Rjbo e
persistent, sec, si
d5 buzelor Dvs.,
Doamn5, aspectul
Rujul RJBO
se fabricir proasp5f cati-
in patru felaf al florii in
nuante mo-
derne. zori de zi.
DEPOZIT GENERAL PENTRU ROMANIA: TEL. 3.73.0.

clilatasuri-i)enujuri NUMAI NOUTATI

CALITATI SOME

' BAKAL FEILLAIII I

fTR.14:141.

MALTA GALATI
rm HEW FEA0:11210

IBIRAZEN IBIUREIL1
Pita, LIBEI,A,11 /TR 41tUlgif.11

BRAILA
t :TP.PEetLA
A inceputul veacului traia infr'un orasel Rifuri relnoile ale credintelor disparufe.
FlIALITI
PECELE fEP:n1tANE!.
PLCILTI
PP,1,121.f sarackios din Japonia o taranc5 batran5, Dupa aceasta, vechii ofiteri se alipir5 in grup
fara carte, anume Nuoko Deguc la noua religie: profetii prevestisera lupte mari
, re Nimeni n*ar fi banuif rolul foarte insemnat pe infre Japonia si puterile mondiale. Prin urmare,
CLUJ care ea avea si-I joace i räsunetul mare pe care locul ofiterilor era in aceastá sects.
1TR.SEMM NUVI.CE-17
111.111kH
vorba ei avea s5-I aibe in tare sa. Japonia spuneau dansii dup5 räsb3iul ruso-
LONJITANTA I , TIMIJECARA
7
Dinteodat5, inteo bur, zL ea s'a simtif inspi- ¡aponez va frebui s5 se masoare in mod vic-
/TR CAROLSS ,

rata si adunând mai intai pe rudale sate, apoi torios cu imperiul chinez si forte sa màrita va
T.-JEVERIN
CALE,: 724,1,76 pe locuitorii satuletului, deveni profeta unei ameninta apoi imensa Rusie, alte lupte vor mai
religii noi. r5sturna lumea i tara noastra va trebui atunci,
spre a putea sa-si pastreze fradifile puri-
i'l.ttUrlfALE
0 NOUA RELIGIE CUPRINDE SUFLETUL tatea idealului säu, s ia in seama sa intregul
1TR. L IPSCAN1 36 TRIANON BARATIEI 4 MISTIC AL JAPONEZILOR Pacific, printr'o lupta crâncen5".
PIALTO ITA.L1Pf CANMA CAL. GrovitEl ao
Inceputul realizärii acestel proorociri späiniânta-
Sufleful misterios al acesfor orienfali s'a &Stull toare, a turburat adânc pe acei cari sovaiau
deindat5 acesfei fern& si minunile n'au intárziat sä adere la aceasta ntscare: ei se intoarsera
sä arunce o stralucire si mai mare asupra pre- deaceea iar vechii ofiteri &liar cu mult5
sligiului neinteles : se spunea c5 aceast5 ardoare la antrenarnent, in luptele strämosilor:
femee proast5 ar fi inspirata de zei i ca vor- tánara generatie fu invatata sa se lupte cu sabia
bete intelepte pe care le adresa adeptilor ei de catre acei cari cunosteau aceasta lupta
PR1N FRIG aveau origine sfánta; mii de adept; se adunar5 veche ; se mime celebrul sacrificiu numit hara-
curánd in ¡rind sau, i alcatuirá o adevarata kiri, care consta in a-si sfasia singur pantecele
PRIN UMEZEALA sect5 tainica, cu o evanghelie misterioasä. si in a se omori astfel in imprejurari extraordi-
nare ; manuscrisele vechi care erau pastrate
nu er¡iti fir& ca sá aveti DUPA MOARTEA TARANCH SATUL DEVINE bine in temple, au fost traduse si interpretate
la goat' UN LOC DE PELERINAJ in favoarea nouei credinte.

Cand Nuoko Deguci murif, rniscarea GUVERNUL SE NELINISTESTE. EL ORDONA

Pastile Va Id a a
religioas5 pe care ea o provocase, a capatat
o forta de neinvins. Nimeni nu voia sa creada
pentru a evita sau a combat. ca nu fusese decal- o biata femee proast5,
Dared de gat, Miceli. Broutite inspirata deodata de o iluminare de care poafe
nici nu-si dadea seama; lumea v5zu Inteinsa un
Grip& IutfIuenâ Astm etc. fel de trimisa a zeilor i banii incepura sa curg5
din toate p5rtile. Pe locul unde obicinuia sa
VERITABILELE VALDA sfea in mijiocul credinciosilor sai, se ridica un
templu imens, in care urmasii ei fanatici f5curg
care se Wind mimai in cutii nenumarati prozeliti.
originale piareand numele VALDA Si asemenea futuror cenfrelor religioase, safu-
ret prutra public cutia Lei 33 letul v5zu mii i mil de pelerini din toafe stra-
La tarsocii i drogierii turile sociale atrasi de repufatia locului sfânt,
venind din toate colturile Japoniei.
Alti profeti nu intârziara sa se ridice si sä dea
acesfei miscäri un impuls nou. D5nsii interne-
iara in toatä Japonia finale secrete, unde
adeptii se supuneau riturilor misferioase ale
nouei religiuni.
No. 477
Pag. 22
0 ANCHETA CARE INSA E UN LUCRU
FOARTE GINGAS
Dar ceeace a emotional mai ales guvernul ja-
ponez, e ca aceasta secta tainica ale carei
amanunte, frebue s'o marturisirn, nu le cunoa-
stem nici noi cuprinde idei subversive, care
pot slab; chiar majestatea divina a Mikado-ului
si sa-I faca sa piarda prestigiul sat, in fate a-
cestei navale de misficism, care pare a voi sa
cuprinda tot.
Nu se cunosc fermenii raportului, pe care I-3
primit politia japoneza, dar actualmente secta
este urn-tat-HS de aproape, adunarile trebuesc
s5 fie autorizate, iar vechii ofiteri ai Mikado-
ului au fost obligati sa se retraga din aceasta
organizatie care primejdueste majestatea im-
paratului.
Jean Charles Rivet

www.digibuc.ro
 SCRISORI DIN ETIOPIA goneasc5 pe rkboinici. li impingeau afar5 cu imbrânceli si
lovituri de biciu. Si partea ciudat5 este c5 rkboinicii nu se
Toga lu I calmeaz5

(urmarea din pag. 11-0 indignau, desi unii erau tratati cu o brutalitate excesivä.
Mai multi sefi se repezir5 in cort, calare pe cat5ri sau mä-
durerile gutei
Siam Iânig5 poart5, cu alf doi colegi, când auzirám deodat5 gari, cu sabia inteo mans, pusca si sulita intealta P cu un
o bufnitur5 pe terenul legatiei, de cealalt5 parte a zidurilor. scut rotund (impodobit cu aur sau argint) pe bratul stang. M5 pentruc5 iniáturà
So !data alergar5 inteacolo, inc5rcându-si in fuga pupae. Dup5 uitam la ei, minunându-m5 cum de puteau tine atâtea arme
putin timp, câtiva dintre ei reapiirur5 si in mijlocul lor se afla
Ui reporter londonez. Tän5rul se c5t5rase pe zidul inalt, nu de-
deodatä, in m5ini. Unii dintre ei purtau splendide pelerine,
fácute din coame de leu.
cauza durerilor
parte de poart5 si s5rind de cealaltä parte, fäcuse atata zgo- Mii de rkboinici erau inarmati cu 15nci i scuturi, din piele
mot, Inc5t fusese descoperit. Soldatii II imbrânceau cu brute- de rinocer sau de bou P pe lang5 acestea, tofi aveau cite o Guta, aditä acea boalä carac-
litate. Atunci, el incepu iesi din s5rife si Incerc5 s5 ad- pusc5 veche. Aproape toti, chiar multi dintre guarzii imperiali, terizatä prin dureri si umfleituri
ministreze câteva lovituri soldatilor, and unul dintre acestia erau desculti, desi purfau moletiere. Multi aveau uniforme kaki, la incheieturi, datoritä depozi-
izbi peste cap, turtindu-i p5I5ria. El fu f5rit p5n5 la una dar majoritatea purtau vestmântul indigen de chamma" alba telor de acid uric in articulatii
din ckutele sentinelelor si inchis acolo.
§i in diverse tesuturi guta,
nipe pantaloni strinsi pe picior. Mi-a fost dat s5 và'd intre boala in deosebi a oräsenilor, a
Intre timp Imp5ratui fusese informat c5 ziaristul londonez era de- altele, i caeva jachete, cam de forma redingotei, ba unul oamenilor care se hränesc mai
tinut de catre soldati si d5du ordin sä fie imediat eliberat. Fiecare dintre ei avea un frac, peste care se Incinsese cu o cartuPer5. mult cu carne gäsit, in
chestiure este supus5 imp5ratului. Numai cuvântul lui e ascultat. Impäratul sta pe iron, impasibil ca un sfinx. Rareori, când vreun starait, leacul, intrun produ5
Vinci si Cal derini se Incuiaser5 inteadev5r in cäpitan mai de seams se opria inaintea sa, catadixea sä zm-
farmaceutic, inventat de indus-
localul tria farmaceuticä elvetiand
legatiei, decisi s5 nu se miste. Trenul special cu bagajele beasc i s dea usor din cap. Lateral, in spatele s5u, sedea lansat pe piata farmaceuticä
personalul pleca, cu o infirziere de trei ore. Trebue s5-ti spun fiul mai mic Ducele de Harra r, pe a c5rui figura se zu- mondialä sub numele de TOGAL,
Ins5 c5 refuzul lui Vinci de-a piece, se baza pe motivul c5 grivia phcfiseala, deoarece mai vkuse de nenum5rate ori Superioritatea TOGAL- ului
nu putea pärki localitatea, p5n5 and nu veniau s5-1 ia doi aceastä jamboree. constä desigur in faptul cä,
agenti consulari italieni, din Megalo. Comandanful frebue S'a intimplat insä, la un moment dat, cave foarte caraghios.
gratie Litiului ce contine, to-
peate depozitele de oträvitorul
set paraseasca cei din urma vasui spusese el cuiva. Un mare I ef, cu coama de leu pe umeri (trebue si-ti spun c5 si iritantul acid uric, uaurând
Azi dupa amiaz5, cu putin inainte de ora patru, m'am dus la vechiul aceast5 podoab5 n'o poart5 decât aceia cari s'au distins in ai eliminarea lui din corp.
palat, s5 vorbesc cu Everett a Colso n, sfituitorul american lupte) cu lancia inteo man5, pusca intr'alta p mânándu-si ca- Multumitä Aciclului acetyl-
al saticilic din el, calmeazi imediat
Imp5ratului. Acesta mi-a spus c5 directorul Ministerului de târul, numai cu genunchii, ala cum se obicinueste aci, infra in durerile i gratie Chininei to-
Externe, insotit de un ofiter al Palatului, ea dus si-i invite" cortul imperial. Catirul se sperie de atita lume si se cabr5. nifica Mima, adesea atinsd la
pe Vinci si pe Calderini a-i urma in case celise pregkise." Cum m5inile-i erau ocupate, seful nu-si putu st5p5ni imediat gutoai.
Pe la ora 4.50. Vinci si Calderini iesiau pe poarta le- animalul. Ajungänd la câtiva metri de cort, seful sbur5 peste TOGA L-ul este deci medica-
gatiei, inteo masin5, escortati de 12 guarzi c515ri. Ministrul capul animalului, ca asvârlit dintr'o prapie. Fkuse o muträ mentul antigutos ideal, bazat
italian atasatul militar au fost condusi la ginerele Imp5ratului.
i stupid5, iar coama sa de leu era plin5 de pref. Dar se ridic5.
pe o actiune similari a trei
factori terapeutici, bine cunos-
Astfel ea terminai cu eroismul lui V inc i. Se spune c5 maine Inc5lec5 din nou repet5 intrarea, de data aceasta cu mai cuti prin eficacitatea lor, dar
de dimineat5 va fi urcaf In tren i expediat din tar5. Acum c5 a mult succes. care, fiecare in parte, îsi ma-
iesit din zona exteriforial5 a legatiei, au posibilitatea sä-1 expulzeze. Tobele de räzboiu cons-fa inteun fel de oale mari, legate de nse forta terapeutici atunci
Circul5 svonuri cá Etiopienii ar fi luat Ad ow a. La palat nu când lucreazd in asociatie chi-
spinarea caiSrilor. E ceva extrem de sinistru p de impresionant, mica asupra organismului.
pie insä nimeni de asa ceva. In acelasi timp se spune In sunetul acestor tobe. Daca le auzi ateva minute in sir, te Câteva tablete de TOGAL
Ifalienii ar fi anuntat oficial c5 Dedjematsch-ul Haile neurastenizeaz5. taie accesul de gutd, iar o cura
Selassi e, comandantul suprem al aripei drepte din armata In cele din urm5, a venit barkul minisfru de rkboiu, Rasta de mai mult timp vindecä.
etiopian5 dela Nord, care se af15 in Makale, ar fi pornit im- Moulouguet a. Toat5 lumea se ridici in picioare. Rawl
potriva Ifalienilor cu toate trupele sale.
15 Octombrie.
purta o uniform5 moderns, de un olive-kaki i o casc5 tropi-
cats, dar deasupra acestor vestminte avea o pelerin5 etiopian5.
,Incercati aceastä
Scrisoarea mea de asfki e mai bogat5 decind orickd. Du-
Imp5ratul se ridic5 si citi o proclamatie, format5 in mare parte
din sfaturi simple i sk5foase care rkboinici. Printre altele, Noui
dup5 amiaz5, Habbard, Knick, Denny, Joseph el le recomanda s5-si lase scuturile, deoarece acestea, nu pu-
I sra els si cu mine, am avut insfärsit dupa patru s5pf5m5ni,
o mass civilizat5, abstractie fkind de dineul dela legatia
teau fi decit nipe tint* penfru inamic, si s5 caute a se face
at mai putin vizibili, pentru cei din tabära advers5, 15eindu-si
Pudri de humus*
francez5 si de cel dela legatia german5. La vreo cinci mile distantä chammalele" albe sä se murdáreasc5.
de cenfrul orasului, am dat pesfe Ja hod a, un austriac, care are Defilarea dur5 mai bine de patru ore. Am plecat de acolo la IMPERMEABILA
acolo o mic5 fermi si prepar5, uneori, miinc5ruri pentru vizi- unu. Ministrul de rkboiu porni spre Nord, pentru a lua comanda.
tatori. Bucaäreasa sa e vienez5. Dupa amiazi m'am dus la hotel Europa, s5 fac o baie cald5
Ne-am a4ezat in jurul unei mese rustice i ni s'a servit unt veritabil, (asta se intimpl5 pentru a doua oar5, in patru s5ptämâni).
apoi paine alb5, niste mânc5ruri delicioase, pr5jituri vieneze doriam ins5 ataa, Inca am fkut-o prea calc15, cu rezultatul
dou5 slide de Chablis! De mult n'am mai mâncat eta de bine. c5 a frebuit sä ies repede din cads i s5 Pau Iinitit timp
Partea proast5 e ins5 c5 nu primim vesti. Nu se intimpl5 ni- de-o or5.
mic. Suntem pur i simplu izolati. Se spune c5 imp5ratul va
porni curând in inspectie i ç va lua cu el câtiva corespon- 22Noembrie.
denti. Asta nu e ins5 sigur. Aci tofu! este isinaga". adic5 Majoritatea bandei" a plecaf vorbesc de reporteri. Au
nmiine"nichevo-ul" Rusiei, manana" Spaniel si a Mexicului. pornit-o in ziva de 19. Orasul s'a linipit ca prin farmec. E
Ni ea oferit astki un spectacol care mi-a pkut reeditarea pentru prima data c5-1 v5d astfel.
unui indep5rtat trecut. Imp5ratul frebuia s5 treac5 in revist5 Aufolsuzul lui Fox Moviefone a piece primul, cu Hubbar d,
vreo 40 50.000 räzboinici, mai Inainte de a-i trimite, desculti, Alfred Waldron, Harry Hensser, Hans Schnei-
pe frontul nordic. In earful imperial se amenajase un tron, la der, ca interpret, i cátiva servitori, dimineata la ease. W a I-
care duceau frei trepte. dron este operatorul lar Hensse r, fotograful firmei Inter-
Guvernatorul Takele Woldes Hwaryat, v5zand c5 st5team national News Photo. Hubbard mi-a !Lief pusca Mannlicher.
afati, veni la mine si-mi spuse: Soarele acesta nu-i pentru Mai toil erau inarrnati panä'n dinti, iar in afar5 de H u b- FACETI
d-ta" apoi m5 trase in interiorul cortului, unde g5sii un mare b a r d, niciunul nu Pie s5 umble cu o arma de foc. ACEASTA 'INC.ERCARE
num5r de corespondenti. De o parte si de alta a Imp5ratului Foxy Jim Mi Ils a s6urat spre Diredawa, inteun aeroplan SURPR1NZATOARE
se afla consiliul de minipri, b5rbati incSruntiti, tinând fiecare Percival, cu un pilot francez, si s'a infors ieri. Imp5ratul sburase Noua Pudrs, Tokalon, celebra de Pa.
cite o pusc5 moderns in mân5. spre frontul sudic cu o zi inainte. J i m 1-a vkut la Diredawa, ris, mine capIt lucirii" pielei, fiindcl
contina un nou ingredient minunat,
Pe covoarele ce acoperiau pämântul, am vkut perind5ndu-se, pe când se intorcea dela Jijiga i Sasa Bane h. Cred numit: Spunil dublA (procedeu breve.
cu pleckiuni adânci, hoardele lui Genghis Kha n, T a- c5 a loaf un interview suveranului, asupra primei sale vizite pe tat). Faceti inslsi Dv. proba cu aceastA
merlan, Kublai Khan si Saladin cel Mare. Toti front, b5tându-ne astfel cu 24 de ore. Asta a putut-o face simplA Incercare. Acoperiti unul din
degetele Dv. cu Noua PudrA Tokalon,
inviaser5, pentru aceast5 ocazie. Nu lipsirä nici fanaticii W u z- numai pentruc5 e singurul reporter, care dispune de un aeroplan. apoi muiatiA intr'un pahar cu
z i i" cari-si fkur5 aparitia cu aceeasi frenezie, cu care s'au lmp5ratul a manifestat curajul i energia, despre care am auzit Scotand degetul yeti constata cA nu e
aruncat asupra Englezilor, la Omdurman si Khartum. nici umed nici lucitor, ci absolut
vorbindu-se ataa, luând un vechiu Fokker, cu un singur motor sl anal". Pudra rezistA umezelei, pen.
A fort o exhibitie de ferocitate i fanatism, cum nu mai g5- sburind dincolo de Sasa Baneh, pe care, cu câteva zile tru cá contine SpumA dublI". De a.
sesti astki decát la frontierele nordice ale Indiei i in uncle inainte, ltalienii pretindeau a-1 fi luat. La intoarcere, Impäratul ceea Noua PudrA Tokalon tine 8 ore
puncte ale Arabiei. in sir. Puteti dense intr'o sail
ne-a spus c regiunea se afla incä In mäinile trupelor sale. zitA peste mAsurA si puteti avea tenul
Pe m5sur5 ce le venia rândul s5 defileze, serii de trib se re- asa de proaspat ei de fermecAtor ca
peziau spre corful imperial, rotind s5bii vechi, incovoiate, pe $i la inceput. Nona Pudrà Tokalon nu
care le tr5geau din teci rosii sau albastre, agit5nd sulite
manevrând pusti.
Ei ar5fau cum
POMI FRUCTIFERI
Arloori pentru strázi, sosele i parcuri, brazi, frandafiri, pueti
se altereazA de ploaie, de vint sau de
transpiratie. Se garanteazA el ea pune
capit pentru totdeauaa nasulni lucitor.
De viinzare la toate farmaciile, arch
vor ucide inamicii : se läsau infr'un genunchiu gheriile ei parfurnerille din tarl. Noi
intindeau teava pupii spre iron, strigându-si cu voci ascutite de salcâmi i gi5clice, vite altoite, etc., de calitate supe- preiuri recluse: La Lei 45..
ispr5vile si insirându-si aptitudinile. rioarä, furnizeaz5 :
FAB C ANT
Exaliarea si fanatismul atingeau uneori culmea i deveniau pri- HENRY COHRS
mejdios de realiste. Cei lase guarzi ai imp5ratului, cari pkiau PEPINIERELE STIRBEY-BUFTEA
intrarea larga a cortului, se plictisir5 dela o vreme si incepuri
Reprezentanta generaki in Bucuresti I I
Str. Banului No. 2. Catalog gratis la cerere.

www.digibuc.ro
 MwzuL NOPTII*" supettuimea
mem u

PUDRA CALIGENICA" LOU1S-PHILIPPE In localurile cele mai chic,

e singura pudrà menH- sà evidentieze si sä valorifice fru-
musetea d-voasträ. Calitätile primordiale ale pudrei Louis
Philippe sunt cuprinse in 6 proprietäti : finetS, aderentä,
regularitate, permeabilitate, protectie, si asimilare.
Redusä la o finetä molecular:6, aderenta pudrei caligenice"
se face chiar sub cele mai ascunse celule epidermice,
dänd tenului o regularitate desävärsità. Läsánd porii li-
beri, pudra caligenic5" Louis-Philippe nu stânjeneste res-
piratia cutanee, ci ii asi-
gura o protectie abso-
lutä contra prafului si a
intemperiilor, asimilarea
ei de catre epiderma a-
siguränd tenului un as-
pect de naturaletä si
frägezime.
yeti observa ca din zece
femei elegante, opt nu In-
trebuinteaz5 decät acesf ce-
lebru étui gravat In aur si
rosu... Farmecul incontesta-
bil al acestor femei izvo-
reste din simtul lor practic.
Ele stiu, InWadevär, cä Rujul Angelus Louis-Philippe,
tine mai mult dead' oricare alt ruj, i c'S culoarea lui se
adapteazä dupa nuanta buzelor ! Rujul Angélus se intinde
singur" cu o preciziune neIntrecutä, accentuând farme-
cul prim6väratec al buzelor fard a le imbdcsi!
0 stiti dealtfel si Dvs., Doamnä!
RUJUL ANGELUS
LOUIS - PHILIPPE

PUDRA RUJUL

Astini cand mai tot:4e articolele sunt din rarele produse ce se aduc
de prfamerie se produe in Ora Cosmeticele Angélus LOUIS-PH1LIPPE gata fabricate si mutate din Paris.
¡Mitzi:Kea exclusiva pentni Romania : FARCOSA" S. A. Buturesfi

www.digibuc.ro