Sunteți pe pagina 1din 115

1) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu

combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 10 200 KcalKg...
dif ch = +
3 Kg/h;
dif ch = 15 Kg/h;
dif ch = 10,1Kg/h;
dif ch = 0
Kg/h;

2) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=16 bar, este alimentata cu
combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = +
3 Kg/h;
dif ch = 10,2
Kg/h;
dif ch =+
14 Kg/h;
dif ch =+
2 Kg/h;

3) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu
combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 38 500 KJlKg...
dif ch = +
6 Kg/h;
dif ch = -6
Kg/h;
dif ch = 10 Kg/h;
dif ch =
+10 Kg/h;

4) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu
combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = 11,2
Kg/h;
dif ch =
+11,2
Kg/h;
dif ch =
+5 Kg/h;
dif ch =-3
Kg/h;

5) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu
combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg...
dif ch = +
4 Kg/h;
dif ch = 4 Kg/h;
dif ch = 11Kg/h;
dif ch
=+10
Kg/h;

6) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu
combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 70 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
dif ch = 12 Kg/h;
dif ch
=+5Kg/h;
dif ch = 5Kg/h;
dif ch
=22,3
Kg/h;

7) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar, randamentul de transfer =75%,
alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a
combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
dif cs =
0,011 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,1 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,2 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,05 Kg
comb/Kg
abur,

8) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=30 bar, randamentul de transfer =75%,
alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a
combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
dif cs =
0,084 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,011 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,1 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,05 Kg
comb/Kg
abur,

9) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =75%,
alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a
combustibilului este Qi=42 MJ/Kg....
dif cs =
1,2 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,2 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,01 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,6 Kg

comb/Kg
abur,

10) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =90%,
alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a
combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
dif cs =
0,15 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,012 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
0,2 Kg
comb/Kg
abur,
dif cs =
1,4 Kg
comb/Kg
abur,

11) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu
combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai
scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
75 %;
0,55%;
0,82%;
94%.

12) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=20 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu
combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,12 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta
cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
0,9%;
64%;
85%;
75%.

13) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu
combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,1 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu
100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
0,7%;
82%;
0,56%;
0,9%.

14) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 400 grade C alimentata cu
combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu
100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
80 %;
0,9%;

71%;
0,65%.

15) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu
combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai
mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
67 %;
0,75%;
84%;
0,95%.

16) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10
to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa.
1,05Gcal;
1050
Gcal;
10,5
Gcal;
0,5 Gcal.

17) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10
to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar.
1002
Gcal;
100,2
Gcal;
1,002
Gcal;
0,61
Gcal.

18) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10
to/h abur cu temperatura de 500 grade C si presiunea de 2,5 MPa.
160Gcal;
1,6 Gcal;
16 Gcal;
0,8 Gcal.

19) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 20
to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa.
21 Gcal;
0,21
Gcal;
17 Gcal;
2,1 Gcal.

20) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de
20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 kj/kg K...

100
grade C
131
grade C;
150
grade C;
70 grade
C.

21) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=42 MJ de
20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 KJ/kg K...
135
grade
C
105
grade
C;
115
grade
C;
165
grade
C.

22) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de
30 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 KJ/kg K...
110
grade
C
125
grade
C;
167
grade
C;
205
grade
C.

23) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de
20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,85 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 KJ/kg K...
141
grade
C
120
grade
C;
105
grade
C;
85
grade
C.

24) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de
20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 3 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 KJ/kg K...
128
grade
C
108
grade
C;

118
grade
C;
138
grade
C.

25) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de
20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 KJ/kg K...
121
grade
C
141
grade
C;
151
grade
C;
131
grade
C.

26) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul
exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de
slabire este de 0,85...
5,0mm;
70 mm;
25 mm;
12,7
mm

27) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 20 bar, are diametrul
exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de
slabire este de 0,85...
2 mm;
20 mm;
5,6
mm;
10 mm

28) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul
exterior al colectorului De= 0,7 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de
slabire este de 0,85...
10,1
mm;
15 mm;
5 mm;
30 mm

29) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul
exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de
slabire este de 0,85...
25 mm;
16,6
mm;

2,5
mm;
17,5
mm

30) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul
exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de
slabire este de 0,85...
24 mm;
14,2
mm;
30 mm;
5 mm

31) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea
tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.
30
bar;
2,5
MPa;
35
bar;
20
MPa.

32) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 125 N/mm2, grosimea
tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.
17,7
bar;
2,1
MPa;
35
bar;
40
MPa.

33) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea
tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8.
45
bar;
3,2
MPa;
25
bar;
15
MPa.

34) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea
tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,7 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.
25
bar;
35
bar;
3,2
MPa;
40
bar.

35) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea
tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8.

30
bar;
2,5
MPa;
150
bar;
3,2
MPa.

36) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
30,3
mm;
22,5
mm;
20
mm;
12,2
mm.

37) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 30 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
21,2
mm;
7,7
mm;
21,8
mm;
32,4
mm.

38) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm...
11,2
mm;
10
mm;
17,9
mm;
25,2
mm.

39) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
5,8
mm;
9,7
mm;
30
mm;
15,3
mm.

40) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem
urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 125 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
14,5
mm;
10,2
mm;

30,5
mm;
12,5
mm.

41) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare
p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100
grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,75;
0,89;
60%;
80%.

42) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare
p1=40 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100
grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,65;
0,79;
89%;
0,9.

43) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare
p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 400 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100
grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
0,81;
0,75;
70%;
95%.

44) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare
p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100
grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
70%;
80%;
0,78;
0,86.

45) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare
p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100
grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 60%, puterea calorifica inferioara a combustibilului
Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
70%;
0,85;

0,78;
90%.

46) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea
de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
105 kg/h;
480
kg/h;
0,58 to/h;
1,2 to/h.

47) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea
de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 15 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
1,5 to/h;
0,6 to/h;
815 kg/h;
720kg/h.

48) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea
de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
496
kg/h;
0,65 to/h;
0,75 to/h;
910kg/h.

49) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea
de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 100 grade C...
0,16 to/h;
1,6 to/h;
840
kg/h;
430 kg/h.

50) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului
supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea
de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
310 kg/h;
480
kg/h;
1,7 to/h;
0,17 to/h.

51) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750
torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.
0,3 bar;
52 Pa;
92 mm col
H2O;
0,8 kg/cm2

52) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 760
torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,31 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.
0,2 bar;
95mm col
H2O;
1,01kgf/cm2;
40 Pa.

53) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=10 m, presiunea barica 750
torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.
46 kgf/m2;
110 mm col
H2O;
0,2 bar;
0,15 kgf/cm2

54) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750
torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200 grade C.
40 Pa;
128mm col
H2O
0,1 bar;
0,7 kg/cm2

55) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750
torr, temperatura atmosferica 20 grade C, densitatea aerului 1,22 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.
48 Pa;
1,1 kPa
15 torr;
70 mm col
H2O;

56) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare.
Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
p' 1=1,1bar;
p2=5,0 bar;
p' 1=4 bar;
p2=10 bar;

p' 1=0,2
bar;p2=12;
p'
1=0,5bar;p2=15
bar;

57) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare.
Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
p' 1=2 bar; p
2=0,1 bar;
p' 1=10 bar; p
2=2,5 bar;
p' 1=6 bar;
p2=1,2 bar;
p' 1=8bar; p
2=3 bar;

58) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare.
Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=300 [grade C]
p2=1,5 bar; p'
1=3 bar;
p' 1=3,5 bar;
p2=0,5 bar;
p2=1,5 bar;
p1=4 bar;
p2=0,5 bar;
p1=0,3 bar;

59) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,3. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare.
Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
p2=0,8 bar; p'
1=3 bar;
p2=1,8 bar; p'
1=0,5 bar;
p2=1,5 bar; p'
1=3 bar;
p2=0,8 bar; p'
1=3 bar;

60) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare.
Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,25 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
p2=0,3 bar; p'
1=4 bar;
p2=0,8 bar; p'
1=8 bar;
p2=0,5 bar; p'
1=0,4 bar;
p2=0,4 bar; p'
1=3,5 bar;

61) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea
din ajutaj w pol.= 1000[m/s]; titlul aburului x pol.= 0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
t1=300
grade
C;p1=15
bar; i=3000
kj/kg;
t1=290
grade
C;p1=7 bar;
i=3050
kj/kg;
t1=400
grade

C;p1=20
bar; i=3200
kj/kg;
t1=500
grade
C;p1=25
bar; i=3100
kj/kg;

62) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea
din ajutaj w= 1100[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
p1=20 bar;
t1=250
grade C
i=3200
kj/kg;
p1=25 bar;
t1=355
grade C
i=3125
kj/kg;
p1=15 bar;
t1=400
grade C
i=3000
kj/kg;
p1=25 bar;
t1=400
grade C
i=3100
kj/kg;

63) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea
din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 80 grade C]; randamentul intern de 80%
t1=305
grade
C;p1=6,5
bar; i=3070
kj/kg;
t1=400
grade
C;p1=20
bar; i=3020
kj/kg;
t1=320
grade
C;p1=15
bar; i=3070
kj/kg;
t1=450
grade
C;p1=25
bar; i=2900
kj/kg;

64) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea
din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,98; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
t1=300
grade
C;p1=22
bar; i=3050
kj/kg;
t1=250
grade
C;p1=11
bar; i=2800
kj/kg;
t1=320
grade
C;p1=0,7
MPa;
i=3090
kj/kg;

t1=310
grade
C;p1=8 bar;
i=3070
kj/kg;

65) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea
din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9
t1=200
grade
C;p1=16
bar; i=2800
kj/kg;
t1=250
grade
C;p1=10bar;
i=3400
kj/kg;
t1=300
grade
C;p1=4 bar;
i=2600
kj/kg;
t1=280
grade
C;p1=5 bar;
i=3025
kj/kg;

66) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol=
5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
t1=300
grade
C;p1=2 bar;
i=2600
kj/kg;
t1=350
grade
C;p1=25
bar; i=3110
kj/kg;
t1=300
grade
C;p1=2
MPa;
i=3000
kj/kg;
t1=390
grade
C;p1=25
bar; i=2800
kj/kg;

67) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol=
4[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
t1=400
grade
C;p1=20
bar; i=3100
kj/kg;
t1=200
grade
C;p1=16
bar; i=2800
kj/kg;
t1=300
grade
C;p1=20
bar; i=3000
kj/kg;
t1=460
grade
C;p1=55

bar; i=3320
kj/kg;

68) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol=
5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 30[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.
p1=16bar;
t1=300
grade C
i=3000
kj/kg;
p1=15 bar;
t1=300
grade C
i=3050
kj/kg;
p1=60 bar;
t1=360
grade C
i=3060
kj/kg;
p1=15 bar;
t1=300
grade C
i=2800
kj/kg;

69) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol=
5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.
i=3050
kj/kg;
p1=4,5
MPa;
t1=340
grade C
i=2500
kj/kg; p1=7
bar; t1=160
grade C
i=2860
kj/kg; p1=11
bar; t1=175
grade C
i=3300
kj/kg; p1=19
bar; t1=400
grade C

70) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol=
5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,9.
i=3060
kj/kg;
p1=20 bar;
t1=590 K
i=3000
kj/kg; p1=15
bar; t1=250
grade C
i=2800
kj/kg; p1=5
bar; t1=500
K
i=3500
kj/kg; p1=25
bar; t1=600
K

71) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de
4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
p'1=8 bar;
t'1=200

grade C; p'
2=1,2 bar;
t'2=120
grade C;
p'1=10 bar;
t'1=250
grade C; p'
2=0,8 bar;
t'2=160
grade C;
p'1=2 bar;
t'1=470
grade C; p'
2=0,2 bar;
t'2=170
grade C;
p'1=2 bar;
t'1=300
grade C; p'
2=0,4 bar;
t'2=190
grade C;

72) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de
4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=8000[CP]; p1= 5[MPa]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
p'1=6 bar;
t'1=250
grade C; p'
2=0,4bar;
t'2=80
grade C;
p'1=5 bar;
t'1=480
grade C; p'
2=0,2 bar;
t'2=80
grade C;
p'1=8 bar;
t'1=300
grade C; p'
2=0,6bar;
t'2=120
grade C;
p'1=10 bar;
t'1=350
grade C; p'
2=0,8 bar;
t'2=140
grade C;

73) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de
4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=40 [bar]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C].
p'1=1,8bar;
t'1=480
grade C; p'
2=0,2bar;
t'2=180
grade C;
p'1=5bar;
t'1=300
grade C; p'
2=0,4 bar;
t'2=200
grade C;
p'1=2,5
bar;
t'1=350
grade C; p'
2=0,6bar;
t'2=220
grade C;
p'1=1,5
bar;
t'1=200
grade C; p'

2=0,1bar;
t'2=80
grade C;

74) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de
4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5[MPa]; t1=673 [grade K]; t2=60 [grade C].
p'1=2 bar;
t'1=150
grade C; p'
2=0,4 bar;
t'2=65
grade C;
p'1=4 bar;
t'1=160
grade C; p'
2=0,6 bar;
t'2=55
grade C;
p'1=0,8
bar;
t'1=250
grade C; p'
2=0,8 bar;
t'2=75
grade C;
p'1=3,5
bar;
t'1=355
grade C; p'
2=0,2bar;
t'2=60
grade C;

75) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de
4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [K].
p'1=3 bar;
t'1=300
grade C; p'
2=0,25
bar;t' 2=55
grade C;
p'1=5 bar;
t'1=350
grade C; p'
2=0,35 bar;
t' 2=160
gradeC;
p'1=6 bar;
t'1=370
grade C; p'
2=0,5 bar;
t' 2 =200
grade C;
p'1=4 bar;
t'1=470
grade C; p'
2=0,15bar;
t'2=50
grade C;

76) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea
initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa];
debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
Pad= 7645
Kw;
Ppol=6300
kw;
Pad= 5000
Kw;
Ppol=6000
kw;
Pad= 4500
Kw;
Ppol=4000

kw;
Pad= 6650
Kw;
Ppol=5315
kw;

77) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea
initiala p1=5[MPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa];
debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
Pad= 6645
Kw;
Ppol=5300
kw;
Pad= 6000
Kw;
Ppol=5100
kw;
Pad= 5100
Kw;
Ppol=6370
kw;
Pad= 6000
Kw;
Ppol=5500
kw;

78) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea
initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 450 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa];
debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
Pad=5940
Kw;
Ppol=5500
kw;
Pad= 5820
Kw;
Ppol=4655
kw;
Pad= 4750
Kw;
Ppol=4000
kw;
Pad= 5940
Kw;
Ppol=6300
kw;

79) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea
initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =30[kPa];
debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
Pad=6000
Kw;
Ppol=4500
kw;
Pad= 6360
Kw;
Ppol=5085
kw;
Pad= 6360
Kw;
Ppol=5000
kw;
Pad= 5050
Kw;
Ppol=4050
kw;

80) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea
initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd = 30[kPa];
debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%.
Pad=6320
Kw;

Ppol=5800
kw;
Pad= 7000
Kw;
Ppol=6315
kw;
Pad= 7610
Kw;
Ppol=6090
kw;
Pad= 6330
Kw;
Ppol=5315
kw;

81) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute:
debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t
si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
Dif.
Pad=3010Kw;
Dif.
Pad=2000Kw;
Dif.
Pad=4110Kw;
Dif.
Pad=2810Kw;

82) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute:
debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t
si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
Dif.
Pad=2800Kw;
Dif. Pad=2800
CP;
Dif. Pad=2385
CP;
Dif.
Pad=1330
kw;

83) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute:
debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t
si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
Dif.
Pad=3050CP;
Dif. Pad=2560
CP;
Dif.
Pad=1810
CP;
Dif. Pad=3920
kw;

84) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute:
debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,2; temperatura de supraincalzire t
si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
Dif.
Pad=3220CP;
Dif.
Pad=2420
Kw;
Dif. Pad=4215
Kw;
Dif. Pad=3520
kw;

85) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute:
debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t
si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa].
Dif.
Pad=2420Kw;
Dif. Pad=3600
CP;
Dif. Pad=4010
Kw;
Dif. Pad=2525
kw;

86) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date
cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25;
temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
Dif.
Pad=4445Kw;
Dif. Pad=4000
CP;
Dif. Pad=4505
CP;
Dif. Pad=3250
Kw;

87) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date
cunoscute: debit nominal D=15[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25;
temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
Dif. Pad=2500
CP;
Dif.
Pad=3626
CP;
Dif. Pad=
2733 Kw;
Dif. Pad=2835
CP;

88) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date
cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25;
temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
Dif. Pad=3720
CP;
Dif. Pad=6045
CP;
Dif. Pad=
3720 Kw;
Dif. Pad=3350
Kw;

89) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date
cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25;
temperaturi de supraincalzire t si=450 [grade C].
Dif. Pad=3055
CP;
Dif. Pad=3835
Kw;
Dif. Pad=
3530 CP;
Dif.
Pad=3200
Kw;

90) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date
cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a presiunii 0,25;
temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].

Dif. Pad=4210
CP;
Dif. Pad=3750
CP;
Dif. Pad=
3725 Kw;
Dif.
Pad=3890
Kw;

91) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de
presiune 0,4[bar] in condensor.
0,041 Kw/kg;
0,066 Kw/Kg;
0,05 Kw/kg;
0,1 Kw/kg.

92) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de
presiune 0,4[bar].
0,15 Kw/kg;
0,17 Kw/Kg;
0,07Kw/kg;
0,25 Kw/kg.

93) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,83; randamentul intern 0,85; cresterea de
presiune 0,4[bar].
0,16 Kw/kg;
0,2 Kw/Kg;
0,14 Kw/kg;
0,047 Kw/kg.

94) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,8; cresterea de
presiune 0,4[bar].
0,062 Kw/kg;
0,09 Kw/Kg;
0,055 Kw/kg;
0,165 Kw/kg.

95) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,85; randamentul intern 0,85; cresterea de
presiune 0,4[bar].
0,0029 Kw/kg;

0,083 Kw/Kg;
0,028 Kw/kg;
0,051 Kw/kg.

96) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere
politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste
pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
rand.int=0,852;
rand.int=0,685;
rand.int=0,825;
rand.int=0,753.

97) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere
politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=800[m/s]; diferenta de titlu 0,1.
rand.int=0,4;
rand.int=0,8;
rand.int=0,58;
rand.int=0,75;

98) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere
politropica X pol=0,98; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1;
rand.int=0,8;
rand.int=0,5;
rand.int=0,75;
rand.int=0,69;

99) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere
politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,15.
rand.int=0,61;
rand.int=0,8;
rand.int=0,7;
rand.int=0,8;

100) Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=323[K]; titlul aburului dupa
destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se
preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
rand.int=0,8;
rand.int=0,68;
rand.int=0,9;
rand.int=0,75;

101) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar];
temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea
politropica Wpol=1000[m/s]
p=0,5kw/kgh;
p2=0,3bar; x=0,9; t2=70
gradeC
p= 0,2kw/kgh;
p2=0,5bar;x=0,8;t2=80
gradeC
p=0,139kw/kgh;p2=0,155
bar;x=0,95; t2= 55 grade
C;
p=0,2kw/kgh;p2=0,8
bar;x=0,95; t2= 55 grade
C.

102) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=15[bar];
temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea
politropica Wpol=1000[m/s]
p=0,3kw/kgh;
x=0,85;p2=2 bar; t2=90
grade C;
p=0,139 kw/kgh;x=0,96;
p2=0,25 bar;t2=65
grade C;
p=0,2 kw/kgh; x=0,9;
p2=0,4 bar; t2= 105
grade C
p =0,14kw/kgh; x= 0,8;
p2 =0,6 bar; t2= 90
grade C.

103) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar];
temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea
politropica Wpol=1000[m/s]
p=0,2kw/kgh; x=0,95;
p2=0,5 bar; t2= 85
gradeC;
p=0,139 kw/kgh;x=0,9;
p2=0,2 bar;t2=60 grade
C;
p=0,139kw/kgh; x=0,99;
p2=0,2 bar; t2=60 grade
C;
p=0,3kw/kgh;x=0,9;
p2=0,4 bar; t2=75 grade
C;

104) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar];
temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1300[m/s]; viteza aburului dupa destinderea
politropica Wpol=1000[m/s]
p=0,189 kw/kgh; x==0,9;
p2=0,6 bar; t2= 90 grade
C;
p=0,21kw/kgh;x=0,87
p2=0,06 bar; t2= 75
grade C;
p=0,139kw/kgh;x=0,97;
p2=0,06 bar; t2=35
grade C;
p=0,139 kw/kgh; x=0,9;
p2=0,2 bar; t2=60 grade
C;

105) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar];
temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea
politropica Wpol=900[m/s]

p=0,2;x=0,9; p2=2 bar;


t2= 160 grade C;
p=0,11;x=0,99; p2=0,6
bar; t2= 115 grade C;
p=0,11; p2=0,15 bar;
t2=60 grade C;
p==0,31;x=0,95; p2=0,2
bar; t2=60 grade C;

106) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala
Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur
D=20[t0/h].
p2'=0,6 bar;t2'=110
gradeC
p2'=2 bar; t2'=75 gradeC
p2'=2,5 bar; t2'=85
gradeC
p2'=0,2 bar; t2'=40
gradeC

107) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea
nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul
de abur D=20[t0/h].
p2'=4 bar;t2'=130
gradeC
p2'=0,8 bar; t2'=120
gradeC
p2'=0,2 bar; t2'=40
gradeC
p2'=0,2 bar; t2'=60
gradeC

108) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala
Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,9; debitul de abur
D=20[t0/h].
p2'=1,3bar;t2'=60
gradeC
p2'=1 bar; t2'=115
gradeC
p2'=0,9 bar; t2'=165
gradeC
p2'=0,9 bar; t2'=35
gradeC

109) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala
Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur
D=15[t0/h].
p2'=10 bar; t2'=110
gradeC
p2'=0,4 bar; t2'=80
gradeC
p2'=0,06 bar; t2'=35
gradeC
p2'=0,6bar; t2'=80
gradeC

110) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea
nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern 0,8; debitul
de abur D=20[t0/h].
p2'=1,1bar; t2'=170
gradeC
p2'=0,3 bar; t2'=40
gradeC

p2'=0,5 bar; t2'=32


gradeC
p2'=0,8bar; t2'=180
gradeC.

111) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de
50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur
D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
p1=150
bar;
t1=710
grade C;
Pad
=21000
CP
p1=17
bar;
t1=405
grade C;
Pad
=3351 CP
p1=23
bar;
t1=340
grade C;
Pad
=2330 Kw
p1=25
bar;
t1=300
grade C;
Pad
=1115 Kw

112) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de
50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=45[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur
D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
p1=30
bar;
t1=330
grade C;
Pad
=2385
Kw;
p1=38
bar;
t1=200
grade C;
Pad
=2100
Kw;
p1=60
bar;
t1=300
grade C;
Pad =400
Kw
p1=10
bar;
t1=300
grade C;
Pad
=1100 CP

113) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de
50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=450[grade C]; debitul de abur
D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
p1=100
bar;
t1=250
grade C;
Pad
=8000

CP;
p1=22
bar;
t1=440
grade C;
Pad
=2550
Kw;
p1=2
MPa;
t1=300
grade C;
Pad
=2500 Kw
p1=3MPa;
t1=350
grade C;
Pad
=2000 CP

114) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de
50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur
D=20[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
p1=10
bar;
t1=600
grade C;
Pad
=10000
CP;
p1=12
bar;
t1=325
grade C;
Pad
=3410
CP;
p1=23
bar;
t1=340
grade C;
Pad
=4500 Kw
p1=25
bar;
t1=600
grade C;
Pad
=3232 CP

115) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de
50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur
D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=15[kpa].
p1=60
bar;
t1=700
grade C;
Pad
=3231
CP;
p1=4 bar;
t1=150
grade C;
Pad =322
CP;
p1=18
bar;
t1=215
grade C;
Pad
=351CP
p1=25
bar;
t1=340
grade C;

Pad
=2500 Kw

116) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea
politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de
mare C am=4,2[kj/kgK].
Mam
=3205
t/h;
D=262 m
cub/h;
Mam=612
to/h;
D=1500
m cub/h;

117) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea
politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de
mare C am=4,2[kj/kgK].
Mam
=4358,8
to/h;
D=1100
m cub/h;
D=200 m
cub/h;
Mam
=1200
to/h;

118) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea
politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=500 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de
mare C am=4,2[kj/kgK].
D=200 m
cub/h;
Mam
=3497,5
to/h;
Mam
=2000
to/h;
D=500 m
cub/h;

119) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea
politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 4[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de
mare C am=4,2[kj/kgK].
Mam
=250 to/h;
D=2000
m cub/h;
Mam
=2552,6
to/h;
D=1050
m cub/h;

120) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea
politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=30[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de
mare C am=4,2[kj/kgK].
D=150 m
cub/h;

Mam
=600 to/h;
D=600 m
cub/h;
Mam
=3200
to/h;

121) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala
p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa];
incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare
cam=4,2[kj/kgK].
d am =3 m cub/h
d am =30 Kg/Kwh
d am =1000
Kg/Kwh
d am =88
Kg/Kwh

122) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala
p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa];
incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare
cam=4,2[kj/kgK].
d am =45 m
cub/Kwh
d am =16 Kg/h
d am =88
Kg/Kwh
d am =50 Kg/Kw

123) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala
p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa];
incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare
cam=4,2[kj/kgK].
d am =110
Kg/Kwh
d am =91,5
Kg/Kwh
d am =50
Kg/CPwh
d am =25m
cub/CPwh

124) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala
p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,75; presiunea de condensare Pcd=20[kPa];
incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare
cam=4,2[kj/kgK].
d am =91
Kg/Kwh
d am =61m
cub/Kw
d am =10
Kg/CPwh
d am =20 Kg/Kwh

125) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala
p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=30[kPa];
incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare
cam=4,2[kj/kgK].

d am =150
Kg/Kwh
d am =89
Kg/Kwh
d am =200
Kg/Kwh
d am =30 Kg/Kwh

126) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul
mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=
40[kj/kg].
Ce=0,200Kg/Kwh
Ce=0,043Kg/Kwh
Ce=0,150Kg/CPh
Ce=0,025Kg/CPh

127) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,3; randamentul
mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=
40[kj/kg].
Ce=0,369Kg/Kwh
Ce=200g/CPh
Ce=1,2Kg/CPh
Ce=1,2Kg/Kwh

128) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul
mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=
42700[kj/kg].
Ce=0,3kg/Kwh
Ce=0,22Kg/CPh
Ce=0,415Kg/Kwh
Ce=0,5Kg/CPh

129) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul
mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=
10000[kcal/kg].
Ce=140g/CPh
Ce=250g/CPh
Ce=250g/Kwh
Ce=0,423Kg/Kwh

130) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul
mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,9; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=
40[kj/kg].
Ce=0,2Kg/CPh
Ce=300g/KWh

Ce=0,468Kg/Kwh
Ce=0,120Kg/CPh

131) Pentru o caldare de abur cu arzator avand presiunea de exploatare la 18 bar, temperatura de supraincalzire a aburului poate fi
125 grade C;
150 grade C;
250 grade C;
175 grade C.

132) Preincalzitorul de aer este montat in ultima parte a traseului de gaz. Care poate fi temperatura de incalzire a aerului si temperatura gazelor
evacuate
t aer=125 grade C; tg=75 grade C;
t aer=125 grade C; tg=200 grade C;
t aer= 125 grade C; tg= 100 grade C;
t aer=125 grade C; tg=65 grade C

133) Pentru o caldare de abur recuperatoare avand presiunea de exploatare 7 bar, temperatura de saturatie este
165 grade C;
153 grade C;
143 grade C;
173 grade C.

134) Circulatia apei in instalatia de alimentare a unei caldari este.


preincalzitor de apa, sistem fierbator, economizor;
economizor, sistem fierbator, preincalzitor de apa;
preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;
sistem fierbator, economizor, preincalzitor de apa.

135) Procesul de ardere al combustibilului lichid in focarul caldarii se face


izobar;
izentrop;
izentalp;
izocor.

136) Depresiunea din focar se obtine la caldarile cu tiraj fortat cu


ventilatorul de aer de introductie;
arzatorul de combustibil cu doua diuze;

ventilatorul de extractie;
injectorul de combustibil cu abur.

137) Circulatia naturala a apei in caldare este datorata


diferentei de temperatura dintre temperatura de vaporizare si temperatura apei de alimentare;
impulsului de circulatie creat de diferenta de greutati specifice intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si
tuburile din vecinatatea focarului;
cantitatii de substante folosite la tratarea apei;
presiunii apei de alimentare.

138) Care este cea mai mare presiune din caldarea cu arzator.
presiunea de deschidere a supapelor de siguranta
presiunea de alimentare cu apa;
presiunea de proba hidraulica;
presiunea aburului supraincalzit.

139) Ce unitati de masura se utilizeaza uzual pentru presiunea din traseul de gaze al caldarii de abur cu arzator
bar;
MPa;
mmCHg;
mmCA.

140) Ce reprezinta duritatea temporara.


continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;
continutul total de ioni de calciu si magneziu;
continutul total de saruri de calciu si magneziu.

141) Ce reprezinta duritatea permanenta.


continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;
continutul total de ioni de calciu si magneziu;
continutul total de saruri de calciu si magneziu.

142) Ce reprezinta duritatea totala.


continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;

continutul total de ioni de calciu si magneziu;


continutul total de saruri de calciu si magneziu.

143) Ce produce excesul de hidrazina.


cresterea continutului de oxigen;
alcalinizarea apei prin descompunerea hidrazinei cu formare de amoniac;
cresterea continutului de dioxid de carbon;
marirea aciditatii apei.

144) Pentru ce se foloseste hidrazina.


eliminarea oxigenului;
eliminarea directa a dioxidului de carbon;
eliminarea amoniacului;
eliminarea compusilor de calciu si magneziu.

145) Eliminarea dioxidului de carbon se realizeaza prin.


amoniacul gazos ce se formeaza prin descompunerea excesului de hidrazina;
utilizarea materialelor neferoase pentru tuburile condensatoarelor;
condensarea vaporilor de apa in vid;
utilizarea apei acide.

146) La sfarsitul procesului de vaporizare titlul este.


x=0;
x=1.
x=0,85 - 0,9;
x=0,5;

147) La sfarsitul procesului de condensare titlul este.


x=0,85 - 0,9;
x=0;
x=0,5;
x=1.

148) Procesul de condensare poate fi.


izoterm si izocor;
izocor si izentrop;
izoterm si izobar;

izobar si izentrop

149) Procesul de vaporizare este


izoterm si izobar;
izocor si izentrop;
izobar si izentrop;
izoterm si izocor.

150) Reglarea automata a alimentarii cu apa trebuie sa asigure


mentinerea nivelului apei in caldare constant;
mentinerea nivelului apei la maxim;
mentinerea nivelului apei in caldare intre anumite limite independente de oscilatia sarcinii;
mentinerea nivelului la minim.

151) Reglarea automata a arderii in caldare trebuie sa asigure:


mentinerea depresiunii in focarul caldarii intre anumite limite;
presiunea din focar egala cu presiunea mediului ambiant pentru a reduce infiltratiile de aer fals;
presiunea din focar mai mare ca presiunea mediului ambiant;
o diferenta de presiune intre focar si mediu ambiant de 2 bar.

152) Reglarea automata a alimentarii cu aer a caldarii are ca obiect:


reglarea arderii cu coeficient de exces de aer mai mare de 2,5;
reglarea arderii prin mentinerea optima a raportului dintre cantitatea de aer si cea de combustibil;
reglarea arderii cu amestec bogat;
reglarea arderii care sa conduca la un procent de oxigen in gazele de ardere mai mare de 8 %.

153) Valvulele si robinetele montate pe caldarea de abur trebuie sa fie prevazute cu


indicatoare de pozitie 'deschis' si 'inchis';
indicatoare de pozitie de montaj;
indicatoare de pozitie geometrica pentru determinarea N.P.S.Hd;.
indicatoare de pozitie cu sensul de deschidere.

154) Capul de alimentare este format din


valvula de retinere si valvula de control;
valvula de retinere si valvula de purjare de fund;
valvula de retinere si valvula de inchidere;

valvula de inchidere si valvula de golire.

155) Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldarii
valvula de inchidere;
valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este de 4-8 bar;
valvula de inchidere daca este montata intre doua valvule de retinere;
valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este mai mare de 8 bar.

156) O caldare de abur cu suprafata de vaporizare a apei libera trebuie sa fie prevazuta cu.
un indicator de nivel minim;
un indicator de nivel maxim;
cel putin doua indicatoare independente pentru nivelul apei cu scala transparenta;
cel putin doua indicatoare dependente.

157) O caldare de abur cu circulatie fortata are prevazute.


dispozitive de avertizare separate care semnalizeaza alimentarea insuficienta a caldarii cu apa;
doua indicatoare de nivel dependente de presiunea de vaporizare;
un indicator de nivel minim;
un indicator de nivel maxim.

158) Sticlele indicatoarelor de nivel ale caldarilor de abur pot fi.


tuburi transparente;
plane si striate daca presiunea de lucru este sub 32 bar;
tuburi cu mercur;
tuburi cu alcool colorat.

159) Cu ce trebuie prevazute indicatoarele de nivel.


sita de azbest pentru izolare termica;
cu robineti de retinere pe partea de apa;
cu robineti de retinere pe partea de abur;
cu dispozitive de inchidere atat pe partea spatiului cu apa, cat si pe partea spatiului cu abur.

160) Ce trebuie sa permita dispozitivele de inchidere ale indicatoarelor de nivel.


controlul calitatii apei;
purjarea separata a spatiilor de apa si a spatiilor de abur;
controlul calitatii aburului;
montarea unor sticle de nivel etalon pentru verificarea exacta a nivelului.

161) Teleindicatoarele de nivel pentru apa din caldare nu trebuie


sa prezinte abateri care sa depaseasca + 20 mm sau - 20 mm fata de indicatiile sticlelor de nivel montate pe caldare ;
sa nu prezinte abateri fata de indicatoarele locale;
sa permita purjarea de la distanta pentru a mentine nivelul corect;
sa permita reglarea nivelului prin purjarea de fund.

162) La fiecare caldare cu suprafata libera a apei, nivelul minim inferior al apei in caldare trebuie.
sa fie consemnat pentru fiecare cart;
sa fie marcat pe sticla de nivel;
sa fie consemnat pentru consumatorii principali de abur;
sa fie marcat pe indicatorul de nivel prin trasarea unui riz de control pe corpul indicatorului.

163) O caldare de abur va fi prevazuta cu


cel putin doua manometre racordate pe spatiul de abur;
un manometru montat pe purja de suprafata;
cel putin doua manometre racordate pe spatiul de apa de alimentare si de golire;
un manometru montat pe purja de fund.

164) Intre manometru si teava de racordare se monteaza.


robinet cu retinere;
robinet cu inchidere;
robinete sau valvule cu trei cai;
robinete de inchidere si retinere.

165) Economizorul este prevazut cu .


un manometru montat pe partea de iesire a apei;
un manovacuumetru montat pe partea de intrare a apei;
un vacuumetru pentru (-2. -0,5) bar;
un manometru montat pe partea de intrare a apei.

166) Pe scala manometrului montat pe caldarea de abur se va marca cu linie rosie


presiunea de deschidere a supapei de siguranta;
presiunea de lucru a aburului in caldare;
presiunea de proba hidraulica;
presiunea de referinta

167) Supraincalzitorul de abur trebuie prevazut cu...


manometru local;
robinet de control pentru calitatea aburului;
termometru local si termometru de la distanta;
manometru de la distanta.

168) Fiecare caldare de abur trebuie sa fie prevazuta cu cel putin


o supapa de siguranta;
trei supape de siguranta inseriate;
doua supape de siguranta cu arc, de aceeasi constructie si aceeasi dimensiune montate pe tamburul caldarii si o supapa de
siguranta montata pe colectorul de iesire al supraincalzitorului;
doua supape de siguranta inseriate.

169) Cand trebuie sa deschida supapa de siguranta montata pe supraincalzitor


inaintea supapelor de siguranta montate pe tambur;
odata cu supapa de siguranta montata pe tambur;
dupa supapa de siguranta montata pe tambur;
la atingerea presiunii corespunzatoare nivelului maxim.

170) Presiunea maxima de deschidere a supapei de siguranta nu trebuie


sa fie mai mica ca presiunea de proba hidraulica;
reglata;
sa depaseasca cu mai mult de 0,7- 0,9 bar presiunea de lucru;
verificata in timpul functionarii caldarii.

171) Valvulele de inchidere ale conductei principale de abur si ale conductelor auxiliare de abur trebuie prevazute cu
mecanism local de inchidere, mecanism de actionare de la distanta dintr-un loc permanent accesibil, amplasat in afara
compartimentului caldari;
mecanism local de inchidere;
mecanism de inchidere de la distanta;
mecanism de inchidere de la distanta si mecanism local de inchidere, dar cu interblocare la comanda,

172) Diametrul interior al valvulelor si al tubulaturilor pentru purjare inferioara trebuie sa fie
1012 mm, daca debitul de abur este 500 kg/h;
40...60 mm, daca debitul de abur este 500750 kg/h;
cuprins intre 20...40 mm
minim 20 mm.

173) Pe fiecare caldare se monteaza


cel putin o valvula sau un robinet pentru luarea probelor de apa;
robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul cu trei cai de la sticla de nivel
robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare superioara
robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare inferioara

174) Sistemul de protectie al instalatiei de ardere trebuie sa declanseze la


cel mult o secunda flacara s-a stins in timpul functionarii;
la 5 secunde daca nivelul apei este maxim;
la 5 secunde de la oprirea exhaustorului;
la 25 secunde daca presiunea aerului refulat in camera de ardere este insuficienta.

175) Semnalizarea la atingerea limitei superioare a nivelului apei se face.


numai prin semnale sonore;
prin semnale numai la posturile de telecomanda;
prin semnale la toate posturile de comanda si supraveghere;
prin semnale numai la postul local de comanda si supraveghere.

176) In figura CAN 51 sunt schemele de principiu pentru caldari ignitubulare. Ce particularitati constructive le deosebeste..

circulatia apei- aburului;


presiunea aburului supraincalzit;
circulatia gazelor;
temperatura apei de alimentare.

177) In figura CAN 52 denumiti urmatoarele elemente componente.

1-pulverizator de combustibil, 2- tub de flacara, 8- antretoaze;


4-cutia de foc, 5- placi tubulare, 9- camera de aer;
12-tiranti pentru fixare pe postament, 11-domul culegator de vapori;
8- antretoaze; 7-perete, 4 -cutie de aer, 1- pulverizator de abur.

178) In figura CAN 53.b. ecranul este constituit din..

perete de caramida si tevi prin care circula gaze;


perete de tevi sau bare de ridigizare prin care nu circula fluide;
perete de tevi la care schimbul de caldura permite incalzirea aerului;
perete din tevi prin c are circula apa-abur.

179) In figura CAN 53.a. descrieti circulatia fluidelor de lucru..

apa-aburul prin tevi, gazele peste tevi;


apa-abur in colectoare, prin tevi gazele rezultate in urma arderii;
aburul prin tuburi, gazele de ardere in colectoare;
apa peste tuburi, gazele de ardere in colectoare.

180) In figura CAN 54.a. colectoarele pot fi..

in legatura cu tevile de fum;


cilindrice sau sferice;
tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula apa;
tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula aburul supraincalzit.

181) In figura CAN 54.b. schimbul de caldura prin ecran se face astfel....

convectie, conductie, convectie;


numai prin radiatie;
prin radiatie la tevi, de la tevi la apa-abur prin convectie libera(circulatie naturala);
numai prin convectie fortata pentru ambele fluide.

182) In figura CAN 54 unde se plaseaza supraincalzitorul de abur...

intre fascicolele de tuburi neecranate;


pe peretele ecranat;
pe traseul de gaze dupa economizor;
direct in focar, circulatia aburului fiind artificiala.

183) In figura CAN 55.a. fixarea tevilor direct pe tambur se face prin

nituire;
nituire, lipire tare;
mandrinare sau sudare;
cu filet si nituire;

184) In figura CAN 55.e. tevile fierbatoarele sunt dispuse

in zigzag pe camerele sectionate dispuse orizontal;


in zigzag pe tamburul superior;
in zigzag pe tamburul inferior;
in zigzag pe camerele sectionate dispuse vertical.

185) In figura CAN 55 f. care este rolul capacului oval

functional, pentru marirea suprafetei de schimb de caldura;


tehnologic pentru montarea sau schimbarea tevilor;
tehnologic pentru rigidizarea camerei sectionate;
tehnologic pentru etansare.

186) Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56

radiatie si conductie;
convectie si radiatie;
izocor si izentrop;
convectie de la gaze la tuburi; conductie; convectie de la tuburi la abur.

187) Care sunt elementele componente din fig.CAN 56

1-serpentine, 3-colectoare, 4-distantiere.


2-colectoare, 3-camere sectionate;
1-serpentine, 2-colectoare, 3-elemente de sustinere;
1-serpentine, 3-colectoare.

188) In figura CAN 57a. Sunt prezentate economizoare din tuburi de fonta. Care este rolul functional al aripioarelor

permite cresterea temperaturii apei cu 10 grade c peste temperatura de vaporizare in sistemul fierbator;
creste suprafata de schimb de caldura;
ridigizeaza tuburile;
sunt distantiere intre tuburi.

189) In figura CAN 57b. Este reprezentat un economizor din tevii de otel trase. Care din urmatoarele propozitii este adevarata

temperatura apei la intrare in economizor este 50 grade C, iar temperatura apei la iesire este cu 30 grade C pese temperatura de
vaporizare;
temperatura apei la intrare in economizor este 10 grade C;
temperatura apei la iesire din economizor este mai mare cu 10 grade C decat temperatura de vaporizare;
temperatura apei la iesire din economizor este mai mica cu 30 - 40 grade C fata de temperatura de vaporizare;

190) Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor in mediu ambiant. Care trebuie
sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului

300 grade C;
250 grade C;
cu 200 grade C peste temperatura mediului ambiant;
temperatura aerului este mai mica decat temperatura de saturatie a gazelor ( temperatura punctului de roua).

191) Gazele evacuate din caldare sunt utilizate pentru obtinerea gazelor inerte. Ce implicatii are daca preincalzitorul de aer din fig. CAN 58 este
fisurat

scade presiunea aerului din focar si creste infiltratia de aer fals;


scade puterea compresorului de aer, deoarece o parte din aer scapa in gazele de ardere;
creste continutul de oxigen in gazele inerte;
reduce temperatura gazelor si reduce poluarea cu oxizi de azot

192) Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca.

pompa de alimentare are presiunea de refulare pa >p vap.- presiunea de vaporizare


miscarea amestecului apa-abur in sistemul vaporizator este ascensionala si se bazeaza pe diferenta de densitate intre apa de
alimentare ce intra in vaporizator si amestecul apa abur ce iese din vaporizator;
capul de alimentatre este plasat in partea inferioara a caldarii;
prelungitorul tubului de alimentare este corect pozitionat.

193) Caldarea de abur cu volum mare de apa se caracterizeaza prin.


timpul de punere in functiune redus;
raportul dintre volumul de apa si suprafata de incalzire este mai mic ca 0,026 (m cub/m patrat);
circulatia apei este peste tevi;

circulatia gazelor este prin tevi si focarul este cu suprapresiune.

194) In figura CAN 60, elementele componente sunt

2- economizor , 3- preincalzitor;
1-pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;
4- colector superior, 5- supraincalzitor, 6- pompa de circulatie;
1- pompa de circulatie, 2- fierbator.

195) Cum este circulatia gazelor in figura CAN 60

naturala cu un drum de gaze;


artificiala cu doua drumuri;
artificiala cu trei drumuri;
naturala cu doua drumuri de gaze, primul drum fiind canalul de gaze unde este montat economizorul 2.

196) Viteza gazelor la tirajul natural este de


(3 - 5) m/s;
(5 - 10)m/s;
(0,1 - 0,50)m/s;
(0,01- 0,05)m/s.

197) In figura CAN 61 elementele componente sunt

1-ventilator de introductie, 4- supraincalzitor;


3-colector superior;
sistem fierbator; 5-economizor;
5-preincalzitor de aer, 4- supraincalzitor.

198) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi

a- robinet cu ventil, d- robinet cu cep;


b- clapeta de retinere cu ventil, c- clapa de retinere cu valva;
robinet cu sertar pana conica;
robinet cu ventil drept.

199) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi

j- supapa de siguranta cu contragreutate, d- robinet cu pana cilindrica;


a- robinet cu ventil de colt, b- robinet cu ventil drept;
i- separator de apa, k- supapa de siguranta cu resort;
c- clapeta de retinere cu valva.

200) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele de armaturi

j- supapa de siguranta cu contragreutate;


d- robinet cu pana,
c- clapeta de retinere cu valva;
l- oala de condensat cu plutitor, e- clapeta de retinere cu ventil.

201) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi

l- oala de condensat cu plutitor, j-supapa de siguranta cu contragreutate;


b- ventil de reglaj, g-ventil de reglaj cu membrana;
k-clapeta de retinere, a- robinet cu ventil;
k-supapa de siguranta, d-robinet cu ventil.

202) Ce reprezinta elementele din figura CAN 64

2- ventil, 3-corpul armaturii;


1- corpul armaturii, 4-contragreutate;
3-tija, 2- element de reglare;
4-contragreutate, 1-organ de inchidere.

203) Ce reprezinta figura CAN 65

robinet de purjare continua;


robinet de purjare intermitenta;
supapa dubla de siguranta;
cap de alimentare.

204) Pentru robinetul de purjare din figura CAN 66, ce reprezinta principalele elemente componente

2-ventil de inchidere in caz de reparatii;


1-ventil de siguranta;
4-parghie de actionare, 2- ventil de lucru;
2- ventil de inchidere in caz de reparatii, 1- ventil de siguranta.

205) Pentru figura CAN 67, ce reprezinta elementele.

c-indicator de nivel cu tub cilindric;


3-robinet de golire;
2- robinet de aerisire si purjare;
d- tamburul caldarii pe care s-a montat indicatorul de nivel.

206) Care din rolul functional al placii calmante din figura CAN 68

asigura miscarea naturala a apei in colectorul superior;


regleaza debitul apei de alimentare;
reduce gradul de umiditate a aburului , determina o vaporizzare ordonata;
modifica presiunea de fierbere a apei.

207) Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69

regleaza debitul de apa;


regleaza presiunea de saturatie;
mareste viteza de vaporizare;
asigura alimentarea cu apa fara a perturba circulatia naturala a apei-aburului.

208) Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70

asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in caldare;


asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;
asigura separarea si evacuarea spumei;
asigura separarea si evacuarea namolului.

209) Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 71

presiunea de condensare nu se poate modifica;


evacuarea aerului si aburului permite modificarea presiunii de condensare;
temperatura de condensare depinde doar de temperatura apei de racire;
presiunea de condensare si temperatura de condensare sunt independente.

210) Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 72

presiunea de condensare depinde de temperatura apei de racire;


temperatura de condensor nu influenteaza presiunea de condensare;
temperatura apei de racire poate fi mai mare decat temperatura de condensare;
procesul de condensare este izocor si izoterm.

211) In schema de principiu din figura CAN 73, presiunea aburului este de 18 bar, iar ultimul schimbator de caldura este preincalzitorul de aer.
Care parametri sunt corecti

t ia = 220 grade C, tg e= 160 grade C;


tg e=200 grade C, t ia=150 grade C;
tg e=150 grade C, t ia =150 grade C;
t ge= t sat ( temperatura de roua), t ia=t sat =10 grade C.

212) Pentru caldarea de abur cu dublu circuit reprezentata in figura CAN 74 , precizati care afirmatii sunt corecte

fluxul energetic cedat in schimbatorul de caldura de apa -abur la 40 bar este izocor si izoterm;
fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt izentrope;
fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt politrope;
fluxul energetic primit in (schimbul de caldura) de apa -abur la 18 bar este izobar si izoterm.

213) Definiti elementele componente din figura CAN 75

1-colector (tambur), 3- pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;


8-supraincalzitor, 5-economizor;
7-preincalzitor de aer, 5-sistem fierbator;
7-economizor, 8-supraincalzitor, 9- supapa de siguranta.

214) Definiti elementele componente din figura CAN 76

5 pompa de alimentare , 6-tubulatura de umplere supraincalzitor;


2- preincalzitor de aer, 4-sistem fierbator;
pompa de circulatie, 1-cap de alimentare, 2- sistem fierbator,
1-cap de alimentare, 3- supraincalzitor.

215) Definiti elementele componente din figura CAN 77

4- supapa de siguranta, 6-regulator de presiune;


2-manometru, 5-acumulator-separator de vapori, pompa de circulatie;
7-pompa de alimentare ,1-caldarina recuperatoare;
2-manometru, 4- supapa de evacuare abur in instalatia de stins incendiu cu abur.

216) Definiti elementele componente din figura CAN 78

6-pompa de alimentare, 5-cap de alimentare, 8- basa, 13-supapa de siguranta;


9-condensatoe de abur cu vid, 16-manometru;
8-basa, 15- supapa de siguranta;
1- focar, 15-supapa de aerisire, 7- pompa de circulatie.

217) Definiti elementele componente din instalatia de alimentare cu combustibil reprezentata in figura CAN 79

1-tanc de serviciu, 6-tava de scurgere combustibil purjat, 13-robinet actionat electromagnetic pentru aer comprimat;
17-tubulatura de surplus de combustibil, 18-vas de separare aer din apa;
8-tanc de amestec ( de omogenizare), 12- incalzitor de combustibil, 16- magistrala pentru alimentare arzatoare;
18- oala de condens, 3- robinet de aerisire.

218) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 80 care afirmatii sunt corecte.

presiunea aburului nu este constanta;


fluxul energetic cedat de abur este constant;
fluxul energetic primit de combustibil este constant;
presiunea aburului este constanta.

219) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 81 care afirmatii sunt corecte.

presiunile agentilor de lucru sunt constante;


temperaturile agentilor de lucru nu se modifica daca procesul de schimb de caldura este izocor;
presiunile agentilor de lucru nu sunt constante;
diferenta de temperatura in astfel de schimbatoare nu depinde de nivelul presiunilor.

220) Pentru schema din figura CAN 82, definiti elementele componente

11-volet care permite by-pasarea caldarinei recuperatoare, 8-condensator cu vacuum;


6-pompa de circulatie, 8-condensator, 9-volet;
3-pompa de circulatie, 8-condensator, 12-actuator;
7-basa, 8-condensator, 4-pompa de alimentare.

221) Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat de gaze in caldarina recuperatoare.

sarcina motorului;
Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare;
temperatura mediului ambiant;
caderea de presiune pe traseul de evacuare.

222) Pentru figura CAN 83, daca temperatura de evacuare gaze din caldarina recuperatoare este 190 grade C, care poate fi presiunea de lucru a
aburului in caldarina recuperatoare.

p vap= 20 bar;
p vap= 40 bar;
p vap= 18 bar;
p vap=7 bar.

223) Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii:
natura combustibilului;
patrunderile de aer fals in zona cosului de fum;
presiunea de refulare a ventilatorului de gaze;
omogenitatea amestecului de combustibil-aer

224) Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri
mari de propulsie:
sisteme de propulsie cu turbine cu abur;
sisteme de propulsie cu turbine cu gaze;
sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna;
sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;

225) Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare:


rigidizeaza legatura intre cele doua placi tubulare;
asigura transmiterea caldurii de la gazele calde in toata masa de apa a caldarii;
transmit caldura spre spatiul de apa al caldarii;
asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii.

226) Avantajul esential al utilizarii caldarilor navale cu dublu circuit este:


un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceeasi productie de abur si aceiasi parametri de functionare;
excluderea posibilitatii formarii crustei in circuitul primar;
o exploatare mai usoara;
un grad mai inalt de automatizare.

227) Principalul avantaj al utilizarii caldarilor navale cu dubla evaporare este:


se construiesc pentru debite mari de abur;
permit realizarea unor presiuni si temperaturi ridicate ale aburului;
folosesc apa de calitate inferioara in circuitul secundar, excluzand posibilitatea formarii crustei in caldarea circuitului
primar;
au un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceiasi parametri de functionare;

228) In ce categorie de caldari se incadreaza caldarile tip La Mont din punctul de vedere al circulatiei apei:
cu circulatie naturala lenta;
cu circulatie naturala accelerata;
cu circulatie fortata (artificiala) repetata;
cu circulatie fortata (artificiala) unica;

229) Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului:
carbonul si hidrogenul;
azotul si oxigenul;
cenusa;
umiditatea.

230) Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul caldarii este optim din punct de vedere al
sigurantei in functionarea caldarii:
pe toata lungimea caldarii, in zona tuburilor ascendente;
in zona centrala a colectorului;
in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in sus;
in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in jos.

231) Ce semnifica punctul de roua acida:


temperatura la care se condenseaza vaporii de apa din gazele de ardere la cos;
temperatura gazelor de ardere in zona de evacuare la cos;
temperatura la care se condenseaza vaporii de apa in zona economizorului;
temperatura la care se condenseaza anhidrida sulfurica din gazele de ardere.

232) Viteza optima de curgere a aburului in tubulatura de abur prelucrat este:


65-70 m/s;
45-63 m/s;
35-50 m/s;
40-45 m/s.

233) Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei:
sub 55 grdC;
60 grdC;
65 grdC;
75 grdC.

234) La atingerea presiunii de regim in caldare, este necesar a se efectua o proba a supapelor de siguranta prin ridicarea presiunii cu cca:
0,2-0,3 bar;
0,4 bar;
0,5-0,7 bar;
0,8 bar.

235) Temperatura de lucru maxim admisibila a aburului in caldare, care se mentine la o valoare constanta in timpul functionarii caldarii in regim
normal, poarta denumirea de:
temperatura de utilizare;
temperatura de regim;
temperatura de proba;
temperatura nominala.

236) Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul nominal, poarta denumirea de:
debit de varf;
debit economic;
debit specific;
debit de regim.

237) Procesul de ardere a combustibililor reprezinta:


o combinare a combustibilului cu azotul din aer;
o combinare a combustibilului cu hidrogenul din aer;
o oxidare violenta a substantelor combustibile cu degajare de caldura;
o combinare a combustibilului cu oxigenul din aer, insotita de degajare de caldura si emisie de lumina.

238) Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca distanta intre suprafata superioara a tubului si
suprafata interioara a colectorului este:
sub 60 mm;
cca 60 mm;
cca 70 mm;
cca 80 mm;

239) Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si
bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta denumirea de:
salinitatea apei;
duritate pemanenta;
duritate temporara;
duritate totala.

240) Cantitatea stoichiometrica de aer introdus in focar depinde de:


natura combustibilului;
presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze;
presiunea de refulare a ventilatorului de aer;
temperatura de aprindere a combustibilului.

241) Temperatura de ardere a unui combustibil creste:


daca concentratia de oxigen in atmosfera de ardere creste;
daca concentratia de azot in atmosfera de ardere creste;
daca continutul de cenusa in combustibil este mai mic;
daca continutul de materii volatile din combustibil este mare.

242) Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer:
pierderile prin ardere mecanic incompleta;
pierderile prin ardere chimic incompleta;
pierderile gazelor de ardere la cos;
pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior.

243) Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii cand numarul tuburilor tamponate, comparativ
cu numarul total de tuburi, este:
1%;
3%;
5%;
peste 10%.

244)

Ce semnifica termenul

in relatia de calcul a consumului de combustibil

[kg/h]:

capacitatea de vaporizare a combustibilului;


incarcarea termica (tensiunea termica) a focarului;
factorul de forma al focarului;
puterea calorica inferioara a combustibilului.

245) Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta
denumirea de:
putere calorica inferioara;
putere calorica superioara;
entalpie;
caldura fizica a combustibilului.

246) Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6


caldura pierduta prin gazele de ardere evacuate la cosul caldarii;
caldura pierduta prin ardere chimic incompleta;

caldura utilizata pentru transformarea apei in abur;


caldura pierduta prin saturatie si convectie in mediul inconjurator.

247) Principalul parametru care intervine in sistemul de reglare automata a debitului apei de alimentare a caldarii este:
presiunea apei la refularea pompelor de alimentare a caldarii;
titlul aburului la iesirea din caldare;
presiunea apei la aspiratia pompelor de alimentare;
nivelul apei in colectorul superior al caldarii.

248) Parametrul care sesizeaza perturbatia si intervine in sistemul de reglare automata a sarcinii la caldarea tip La Mont este:
debitul de apa de alimentare;
presiunea la aspiratia pompei de circulatie;
temperatura aburului in domul caldarii;
presiunea aburului in domul caldarii.

249) In care din sistemele de reglaj automat aferente caldarii navale exista urmatorii parametri reglati: debitul de combustibil, debitul de aer,
debitul de gaze de ardere evacuate:
reglajul automat al nivelului apei in caldare;
reglajul automat al consumului de combustibil in functie de regimul de mars al navei;
reglajul automat al procesului de ardere in focarul caldarii;
reglajul automat al debitului de apa de alimentare.

250) Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii:
temperatura in focar;
presiunea aburului livrat la consumator;
temperatura aburului livrat la consumator;
debitul apei de alimentare.

251) Prin denumirea de autoclava se intelege:


capacul de inchidere al colectorului inferior;
capacul de inchidere al colectorului superior;
placa in care sunt prinse prin mandrinare tuburile caldarii;
capacul de inchidere a orificiului de vizitare a caldarii;

252) Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de regim a caldarii:
valvule principale;
valvule auxiliare;

robinete de control;
supape de siguranta.

253) Valvula extractiei de suprafata are rolul:


de a permite inlaturarea depunerilor calcaroase;
golirea apei din caldare in cazurile in care se impune acest lucru;
reglarea nivelului apei in caldare;
indepartarea grasimilor acumulate pe oglinda de vaporizare;

254) Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale:
analiza chimica a gazelor de ardere;
analiza continutului de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu in apa de alimentare;
determinarea salinitatii apei-aburului;
determinarea coeficientului de patrunderi de aer fals in caldare.

255) Supapele de siguranta din dotarea caldarilor navale sunt reglate pentru a declansa la o presiune care sa depaseasca presiunea de regim cu
valoarea de:
0,1 bar;
0,3 bar;
0,5 bar;
0,7 bar.

256) Placa calmanta face parte din accesoriile interne ale caldarii navale, avand in principal rolul de:
captare a aburului din interiorul colectorului superior;
evitarea patrunderii bulelor de abur formate in tuburile de coborare;
distribuire uniforma a bulelor de abur pe oglinda de vaporizare;
protejare a metalului caldarii impotriva proceselor electrochimice;

257) Pierderile de caldura prin gazele de ardere la cos sunt influentate de:
puterea calorica superioara a combustibilului;
raportul combustibil-aer in focar;
temperatura gazelor de ardere;
presiunea de refulare a ventilatorului de gaze.

258) Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:
debitul de gaze de ardere;
debitul de aer;

debitul de combustibil;
debitul de apa de alimentare.

259) Care este sursa de agent termic pentru preincalzitorul de combustibil al caldarii:
aburul extras de la o priza a turbinei in cazul sistemelor de propulsie cu abur;
aburul saturat luat direct de la tubulatura auxiliara a caldarii;
aburul supraincalzit luat direct de la admisia turbinei;
aburul prelucrat in diferite masini auxiliare de la bord.

260) Pe langa rolul de a transmite caldura apei, tevile tirante la caldarile ignitubulare mai au si rolul de:
a permite intoarcerea gazelor de la evacuare din tubul de flacara spre tevile de fum;
a face legatura intre peretii verticali ai caldarii;
a asigura rigidizarea intre placile tubulare;
a rigidiza peretii cutiei de foc fata de corpul exterior al caldarii.

261) Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea turbinelor auxiliare sau principale:
economizorul;
vaporizatorul;
preincalzitorul de aer;
supraincalzitorul.

262) Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in cea mai mare masura de regimul
termic de lucru:
diametrul interior al tuburilor;
numarul de coturi al serpentinelor tuburilor;
diametrul exterior al tuburilor;
grosimea peretilor tuburilor.

263) Care este locul de amplasare a fasciculului supraincalzitorului de radiatie:


in zona focarului;
imediat dupa vaporizator;
inaintea vaporizatorului, dar in afara focarului;
inaintea economizorului, dar dupa preincalzitor.

264) Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in care:
temperatura aburului este inferioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;
temperatura aburului este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;

entropia ramane constanta;


entalpia ramane constanta.

265) Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al caldarii este influentata in cea mai mare masura
de regimul termic de lucru:
lungimea tuburilor;
numarul de coturi ale tuburilor in forma de serpentine;
grosimea peretilor tuburilor;
numarul tuburilor.

266) Care din urmatoarele materiale termoizolante se utilizeaza pentru izolatia tubulaturilor cu temperaturi sub 200 grdC:
snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 10-12%;
snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 8-9%;
straturi din vata de sticla prinse cu ajutorul sarmelor metalice;
foita din aluminiu cu grosimea de 0,008-0,011 mm.

267) Daca tubulaturile de abur trec prin locuri unde pot fi supuse diferitelor socuri mecanice, este necesar ca izolatia termica sa fie acoperita cu:
foite de aluminiu cu grosimea de 0,8 mm;
site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm;
site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm cu aplicarea unui strat de sovelit sau azbomagneziu;
table din fier zincat si din duraluminiu.

268) Compensatorii sunt portiuni de tubulatura cu configuratie speciala, montati in diferite locuri de-a lungul retelei de tubulaturi, avand rolul de:
a asigura alungirea tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;
a asigura dilatarea in grosime a tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;
a facilita montarea retelei de tubulaturi in spatiul afectat acestora pe nava;
a nu permite deformarea tubulaturii datorita greutatii proprii.

269) Pentru ca apa sa poata patrunde in caldare, trebuie ca presiunea de alimentare sa depaseasca presiunea din caldare cu valoarea de:
sub 1 bar;
2-3 bar;
3-4 bar;
5-6 bar;

270) Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare sunt:


cu circulatie naturala lenta;
cu circulatie fortata (artificiala) repetata;

cu strabatere fortata;
cu circulatie naturala accelerata.

271) Principiul de circulatie a apei in caldare, sub efectul unui impuls de circulatie creat in mod artificial cu ajutorul unor pompe de circulatie,
caracterizeaza caldarile:
tip Benson:
tip La Mont;
ignitubulare cu flacara intoarsa;
acvatubulare triunghiulare.

272) Trecerea tubulaturii prin peretii etansi ai navei se face astfel incat sa nu se deterioreze etansarea compartimentelor. In acest scop, una din
metodele de fixare a tubulaturii, frecvent utilizata in etapa actuala, este:
cu suporti distantieri rigizi;
cu suporti distantieri cu resoarte;
cu suporti distantieri reglabili;
cu labirinti de etansare si fixare.

273) La care din urmatoarele categorii de tubulaturi navale se utilizeaza, pentru imbinare, flanse din otel aliat cu crom si molibden:
tubulaturi principale de abur supraincalzit;
tubulaturi auxiliare de abur saturat spre masinile auxiliare ale navei;
tubulaturi de abur prelucrat;
ramificatii de la tubulaturile auxiliare de abur.

274) Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si
temperaturi de cca. 450 grdC:
cartonul din azbest;
snur din azbest;
cauciuc;
paranit.

275) Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze:
caldarea triunghiulara normala simetrica;
caldarea triunghiulara normala asimetrica;
caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;
caldarea cilindrica normala simetrica.

276) La care din urmatoarele tipuri de caldari prevazute cu doua colectoare snopurile de tuburi sunt inegale, gazele fiind evacuate numai prin
partea snopului cu tuburi mai multe:
caldari triunghiulare normale;

caldari triunghiulare ecranate;


caldari cilindrice normale;
caldari cilindrice asimetrice.

277) Zona de amplasare a preincalzitorului de aer in interiorul caldarii este:


in focar;
intre vaporizator si supraincalzitor;
dupa supraincalzitor;
dupa economizor;

278) Care din urmatoarele armaturi sunt utilizate in mod special pe traseele de alimentare cu aer a caldarii:
valvule;
subare (registre);
supape de siguranta;
robinete cu cep.

279) Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu
presiune pana la 16 bar:
cartonul obisnuit;
cartonul din azbest;
cauciucul;
snurul de azbest.

280) Care este principalul factor care influenteaza timpul de ridicare a presiunii la caldarea navala in etapa de punere in functiune:
cantitatea de combustibil care arde in focarul caldarii in perioada de ridicare a presiunii;
temperatura de vaporizare;
presiunea de vaporizare;
cantitatea de apa.

281) Culoarea alba a gazelor de ardere la cosul caldarii semnifica:


aer de ardere insuficient;
exces mare de aer;
o ardere buna;
spargerea unuia sau mai multor tuburi fierbatoare.

282) In care din situatiile urmatoare se considera ca nivelul apei in sticlele de nivel indica functionarea caldarii la sarcina nominala:
nivelul apei este nemiscat in dreptul semnului mediu de pe sticla;

nivelul apei oscileaza usor in dreptul semnului mediu de pe sticla;


nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel maxim in caldare;
nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel minim in caldare.

283) In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:
fenomene anormale care permit functionarea in continuare a caldarii doar o scurta perioada de timp;
fenomene anormale care pot deveni cauza unor avarii periculoase;
fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii;
fenomene anormale care permit functionarea caldarii cu conditia luarii unor masuri de remediere.

284) Care din operatiile urmatoare se executa mai intai in cazul spargerii unor tuburi la caldarile acvatubulare:
se controleaza calitatea apei;
se constata cauza si se iau masuri corespunzatoare;
se curata caldarea in interior, daca situatia o impune;
se opreste accesul combustibilului in focar.

285) De regula, cele mai multe tuburi la caldarile acvatubulare se sparg in zona ultimelor randuri (zona tuburilor descendente). Precizati care este
cauza:
lipirea bulelor de abur de suprafata interioara a tuburilor; se inrautateste astfel transmiterea caldurii;
instalarea incorecta a prelungitorului tubului de alimentare, adica in dreptul tuburilor de ascensiune;
lipsa de apa, determinata de mentinerea nivelului apei prea coborat in sticlele de nivel;
coroziunea excesiva a tuburilor in zona respectiva.

286) Ce se intelege prin fenomenul de ebolitiune:


vaporizarea brusca a apei in tuburile caldarii;
vaporizarea brusca a apei in colectorul caldarii;
stagnarea circulatiei apei si aburului in tuburile caldarii acvatubulare;
fenomenul de fierbere turbulenta a apei in colectorul caldarii.

287) Care din urmatoarele manevre, care trebuie efectuata in cazul spargerii unei sticle de nivel, este gresita:
izolarea sticlei de nivel prin inchiderea robinetelor care asigura comunicatia cu caldarea;
demontarea sticlei sparte;
inlocuirea sticlei sparte cu o alta de rezerva in cel mult 1/2 ora de la aparitia deranjamentului;
urmarirea cu o deosebita atentie a nivelului apei in caldare prin cealalta sticla de nivel.

288) Controlul sticlelor de nivel se face prin purjarea acestora la un interval de:
10 minute timp de 1 secunda;

10 minute timp de 2-3 secunde;


15 minute timp de 1 secunda;
15 minute timp de 2-3 secunde.

289) In stationare, caldarile pot fi pastrate in stare 'pline cu apa' sau in stare uscata. Pana la ce perioada de stationare caldarea se conserva in
starea 'plina cu apa':
peste 50 zile;
45 zile;
35 zile;
pana la 30 zile.

290) Economizorul unei caldari navale are rolul de a:


mari randamentul caldarii;
reduce consumul de combustibil;
mentine parametrii functionali in limite nominale;
creste randamentul caldarii numai daca este fierbator.

291) Economizoarele fierbatoare pot fi utilizate numai de:


toate tipurile de caldari;
caldarile cu circulatie naturala;
caldarile cu circulatie artificiala;
caldarile acvatubulare

292) Valoarea adaosului de coroziune 'c' luat in considerare la calculul grosimii tablei colectoarelor:
creste daca presiunea nominala este mare;
creste daca presiunea nominala scade;
nu depinde de valoarea presiunii nominale;
se calculeaza in functie de temperatura de supraincalzire

293) Economizoarele nefierbatoare pot fi utilizate numai de:


toate tipurile de caldari;
caldarile cu circulatie naturala;
caldarile cu circulatie artificiala repetata;
caldarile ignitubulare.

294) Procesul de vaporizare, din punct de vedere termodinamic, este:


izentropic;

izocor;
izentalpic;
izobar-izoterm.

295) In reductorul de presiune:


entalpia este constanta;
procesul este isentropic;
volumul specific se micsoreaza;
temperatura creste.

296) Duritatea temporara reprezinta concentratia de:


hidrocarburi de sodiu si potasiu;
bicarbonat de calciu si magneziu;
carbonati de sodiu si potasiu;
sulfati de calciu si magneziu.

297) Duritatea temporara se elimina prin:


incalzirea apei pana la temperatura de saturatie;
utilizarea de aditivi specifici;
pulverizarea apei;
decantare.

298) Duritatea permanenta este produsa de prezenta ionilor de calciu si magneziu in saruri ca:
CaSO4, CaSiO4, CaCl2, MgSO4, MgSiO3, MgCl2;
CaSO4, Ca(HCO3)2, MgCO3, CaCO3;
MgCO3, MgSO4, MgSiO3, MgCl2;
MgSiO3, CaSiO3, Mg(HCO3)2, CaCl2;

299) Indicele 'ph' reprezinta:


concentratia de fosfor si hidrogen din apa;
logaritmul cu semn schimbat al concentratiei de ioni de hidrogen;
cantitatea exprimata in procente a concentratiei de saruri;
continutul de gaze dizolvate in apa de alimentare

300) Pentru a preveni actiunea coroziva a apei in procesul de incalzire care are ph=7 la 20 grd, acestea trebuie ca:
ph=5;
ph=2;

ph=8;
ph=9

301) La supraincalzirea izobara a aburului:


entalpia si entropia cresc;
entalpia creste, entropia scade
entalpia scade, entropia creste;
entalpia si entropuia raman constante

302) La supraincalzirea izobara a aburului:


temperatura si volumul specific cresc;
temperatura creste, volumul specific scade;
temperatura creste, volumul specific ramane constant;
temperatura si volumul specific scad.

303) Preincalzitoarele de aer au rolul de a:


creste randamentul caldarii;
imbunatati procesul de ardere;
reduce consumul de combustibil;
protejeaza peretii focosului.

304) Colectoarele caldarii se construiesc din:


tevi laminate cu diametrul de peste 500m;
toate sudate elicoidal;
table sudate pe generatoare;
toate solutiile de mai sus sunt aplicabile in functie de tipul caldarii

305) Calculul la rezistenta a capacelor colectoarelor caldarii se face in functie de:


forma(semisferic, plat, etc.);
temperatura aburului;
debitul de abur;
prezenta armaturilor externe.

306) Tevile fierbatoare se construiesc de regula din:


materiale neferoase pentru a rezista la coroziune;
oteluri aliate, ca si colectoarele;

fante perlitice cu calitati anticorozive;


toate materialele de mai sus, in functie de tipul caldarii.

307) Reglarea temperaturii de vaporizare se realizeaza prin:


modificarea debitului de combustibil;
modificarea aer-combustibil;
modificarea temperaturii apei de alimentare;
nu se regleaza.

308) Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se realizeaza prin:


pulverizare de apa, schimbatoare prin suprafata;
modificarea temperaturii initiale;
turnuri de racire;
nu se regleaza, scopul fiind obtinerea unei temperaturi cat mai mari.

309) Turatia preincalzitorului de aer regenerator de tip Ljungstrom este:


n=50 - 100 rot/min;
n=750 -1500 rot/min;
n=3-5 rot/min;
n=0-preincalzitorul este fix.

310) Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele:


minus 1,5 - 1,9;
2 - 3;
1,05 - 1,4;
0,5 - 0,9.

311) Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de:
densitatea combustibilului;
temperatura la care se face arderea;
componenta chimica a combustibilului;
sarcina caldarii.

312) Temperatura punctului de nava acida depinde de presiunea partiala a acidului sulfuric si are valori cuprinse intre:
20 - 50 grd. C;
50 - 190 grd.C;

200 - 250 grd.C;


250 - 300 grd.C.

313) Consumul orar de combustibil la o caldare este:


direct proportional cu debitul de abur;
invers proportional cu diferenta de entalpie: abur-apa;
proportional cu randamentul de transfer;
direct proportional cu puterea calorica inferioara a combustibilului.

314) Randamentul termic al unei caldari creste daca:


intra in functiune economizorul;
intra in functiune preincalzitorul de aer;
intra in functiune supraincalzitorul;
utilizam un combustibil cu putere calorica mai mare.

315) Influenta variatiei de sarcina este suportata favorabil de:


caldari acvatubulare cu circulatie naturala;
caldari acvatubulare cu circulatie artificiala mica;
caldari acvatubulare cu circulatie artificiala multipla;
caldari ignitubulare.

316) Fenomenul de ebolutiune are loc in cazul:


deteriorarii placii calmante;
introducerea apei de alimentare cu temperatura prea scazuta;
cresterea rapida a sarcinii turbinei;
schimbarea timpului de combustibil.

317) Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:


presiunea pompei de alimentare;
presiunea pompei de circulatie;
diferenta de presiune pe conturul de circulatie;
presiunea initiala la caldarile ignitubulare.

318) Cel mai mare consum de energie se inregistreaza in cazul tirajului:


artificial direct;
artificial mixt;
artificial indirect;

natural dinamic.

319) Temperatura gazelor de ardere la baza cosului se stabileste (la tirajul) considerandu-se o pierdere de temperatura de-a lungul cosului de:
0,3 - 0,5 grd/m;
1 - 2 grd/m;
2 - 3 grd/m;
pierderea este nesemnificativa, cosul fiind izolat.

320) In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:
se consemneaza incidentul;
se opreste caldarea;
se procedeaza la racirea brusca si intensa pentru eliminarea riscurilor de incendii;
se pregateste instalatia de stins incendii cu CO2.

321) In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
s-a redus consumul de abur;
presiunea de refulare a pompei de alimentare a scazut;
izolatie deteriorata
ventilatie incorecta in compartimentul masini.

322) In cazul supraincalzirii peretilor metalici extreriori (inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
nu s-a facut analiza elementara a combustibilului;
ventilatia incorecta in compartimentul caldarilor;
deschiderea brusca a valvulei catre consumatorii de abur;
pulverizatoarele proiecteaza combustibil pe pereti.

323) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
s-a schimbat culoarea flacarii;
lungimea flacarii s-a redus;
temperatura scazuta a combustibilului marin greu;
puterea calorifica a combustibilului este scazuta.

324) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
lipsa de aer de ardere;
nu s-a urmarit corect nivelul apei in colector;
umiditatea aerului din mediu ambiant a crescut;

s-au spart tuburi de apa-abur

325) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
se mentine coeficientul de exces de aer la valoarea de 1,2
se verifica temperatura combustibilului si daca este mica se creste temperatura acestuia;
se determina puterea calorifica inferioara a combustibilului
se face analiza elementara a combustibilului;

326) In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
se face analiza elementara a combustibilului;
se creste temperatura punctului de roua;
se mareste debitul de aer de ardere;
se verifica starea preincalzitorului de aer.

327) Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt cauzele posibile:
nivelul apei in basa este maxim;
s-a defectat instalatia de automatizare;
s-a defectat pompa de extractie condens;
nu s-au executat purjerile programate.

328) Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt masurile ce se iau:
se reduce cantitatea de combustibil, se asigura alimentarea cu apa la nivel maxim;
se reduce cantitatea de aer;
se verifica compozitia gazelor de ardere;
se reduce presiunea apei de alimentare.

329) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
modificarea compozitiei combustibilului;
cresterea duritatii apei;
variatia excesului de aer;
tubul prelungitor de alimentare nu este pozitionat corect.

330) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
deschiderea brusca a valvulei de abur catre consumatori;
capetele de alimentare sunt defecte;
supapele de siguranta se deschid la presiuni mai mici;
presiunea apei de alimentare este prea mica.

331) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
duzele pulverizatorului de combustibil sunt infundate;
pompa de extractie condens s-a uzat;
continut sporit de impuritati mecanice si uleioase;
vidul din condensator nu este reglat.

332) Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, ce masuri trebuie luate:
se face o extractie de suprafata si se reduce consumul de vapori;
placa calmanta nu este pozitionata corect, deci trebuie repozitionata;
se verifica capul de alimentare;
se verifica nivelul in basa.

333) Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si cu degajare mare de vapori, care poate fi cauza:
supapele de siguranta nu sunt reglate;
purjarea de suprafata este continua;
nu s-a facut corect purjarea sticlei de nivel;
incalzirea neuniforma a sticlei.

334) Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si s-au degajat vapori, ce masuri se intreprind:
se izoleaza sticla prin robinetii cu trei cai si se face inlocuirea acesteia cam in 20 min.;
se urmareste presiunea apei de alimentare;
se face ventilatia compartimentului caldarii;
se verifica instalatia de stins incendii cu abur.

335) La aparitia fisurilor in corpul caldarii, ce masuri trebuie luate:


se face purjarea de fund pentru evacuarea depunerilor de namol;
se opreste caldarea, se raceste lent, se remediaza fisura;
se opreste pompa de alimentare;
se consemneaza incidentul.

336) Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii:
incalzire neuniforma si o racire brusca;
incalzire neuniforma din cauza ventilatiei din compartimentul masini;
racire brusca prin executarea unor purjeri de suprafata mai prelungite;
tratarea incorecta a apei.

337) Daca se observa abur intens pe cos, care sunt cauzele posibile:
temperatura gazelor a ajuns la valoarea de saturatie;
spargerea tuburilor, la o supraincalzire locala;
coeficientul de exces de aer prea mare;
umiditatea aerului este de 85 %.

338) Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:


lipsa apei in tuburi;
placa tubulara s-a incalzit neuniform;
debit mare de abur catre consumatori;
nivel maxim al apei in caldare.

339) Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:


placa tubulara s-a incalzit neuniform;
dupa mandrinare nu s-au punctat prin sudura;
coroziunea accentuata a tuburilor;
depuneri de funingine pe tuburi.

340) Daca se constata spargerea turburilor, ce masuri se pot intreprinde:


se opreste caldarea , se lasa la rece, se goleste, se depisteaza tuburile sparte si se tamponeaza ;
se face comanda pentru inlocuirea placii tubulare;
se opreste alimentarea consumatorilor cu abur si se regleaza procesul de ardere;
se consemneaza fenomenele aparute.

341) Daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia unui miros specific de cauciuc ars, ce masuri se iau:
se verifica cablurile electrice ale motoarelor electrice;
se porneste pompa de alimentare si se reduce consumul de abur;
se consemneaza incidentul;
se opreste caldarea, se face controlul suprafetelor de incalzire; se lasa caldarea la rece; se depisteaza si se remediaza
defectiunea.

342) Reducerea duratei de incalzire a caldarii se poate realiza prin


cresterea debitului de combustibil pana la maxim in primele 10 min.
punerea in functiune cu nivel de apa sub min.
introducerea de abur de la alta caldare in apa din tambur inainte de aprinderea focului;
reducerea coeficientului de exces de aer pana la valoarea unitara.

343) Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza la

se deschide robinetul de purja de suprafata;


se intredeschide o suprafata de siguranta montata pe colectorul superior;
scade nivelul apei la minim si se intredeschide valvula principala de abur;
se face purjarea de fund pentru un minut.

344) In timpul incalzirii se verifica..


sa nu existe scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;
vidul din condensator;
puterea si turatia turbinei cu abur pentru antrenarea generatorului de curent electric;
amperajul electro-pompei de extractie condens.

345) Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale


se deschide rapid valvula principala de abur pentru alimentarea consumatorilor;
se deschide incet si treptat valvula principala de abur;
se deschide robinetul de purja de fund pentru eliminarea namolului;
se deschide valvula pentru instalatia de stins incendii cu abur.

346) Debitul de abur livrat de caldare.


este constant daca viscozitatea combustibilului este corecta;
este variabil functie de temperatura combustibilului;
este constant daca se regleaza temperatura de supraincalzire a aburului;
este functie de cerintele consumatorilor, dar trebuie mentinute presiunea si temperatura aburului.

347) La cresterea sarcinii caldarii, care este procedura corecta.


creste cantitatea de combustibil si se porneste pompa de alimentare cu apa;
se mareste debitul de aer;
se mareste tirajul, se mareste debitul de aer;se mareste debitul de combustibil;
se mareste tirajul, se mareste temperatura combustibilului;

348) La reducerea sarcinii caldarii, care este procedura corecta.


se micsoreaza cantitatea de combustibil, se micsoreaza cantitatea de aer si apoi se reduce tirajul;
se micsoreaza debitul de aer;
se micsoreaza temperatura combustibilului;
se reduce nivelul apei din caldare si se urmareste presiunea in condensator.

349) Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare galben deschis, cu varfuri incolore, fumul la cos este incolor, daca
coeficientul de exces de aer este 0,85;

raportul aer-combustibil este corect;


sarcina caldarii este de 50 %, iar consumul de combustibil este maxim;
s-a micsorat tirajul si s-a marit cantitatea de combustibil.

350) Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este
negru, daca
arderea este fara aer suficient;
coeficientul de exces de aer este 1,82;
sarcina caldarii se reduce, iar cantitatea de combustibil scade;
raportul aer-combustibil este corect.

351) Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se face intr-un schimbator de caldura racit cu apa de alimentare.
racirea aburului este un proces izocor;
racirea aburului este un proces izobar;
racirea aburului este un proces izobar-izoterm;
racirea aburului este un proces izentalp.

352) Culoarea gazelor la cosul navei este alba.


combustibilul este insuficient omogenizat;
cantitatea de hidrogen din combustibil este mare;
apa in combustibil sau tuburi sparte;
temperatura gazelor este mare.

353) Tamponarea tuburilor se poate face cu


dopuri metalice cilindrice cu guler;
dopuri metalice sferice;
dopuri din plumb;
dopuri metalice de forma tronconica cu o conicitate de 1/10 din diametrul interior al tevii.

354) Numarul total de tuburi tamponate nu trebuie


sa depaseasca cu mai mult de 10% din numarul total de tuburi;
sa fie amplasate in centrul placii tubulare;
sa cuprinda mai mult de 3% din tevile tirante;
sa fie amplasate la intrarea gazelor in schiombatorul de caldura.

355) Oprirea rapida a caldurii se face daca


pompa de rezerva s-a defectat;

nivelul apei a scazut sub valoarea minima;


s-a declansat alarma la nivel maxim de combustibil in tancul de serviciu;
presiunea indicata de manometru pe colectorul superior este mai mare cu 0,2 bar decat presiunea nominala.

356) Oprirea rapida a caldarii se face daca.


s-a deschis supapa de siguranta de pe supraincalzitorul de abur;
temperatura de incalzire a aerului a scazut;
s-a topit dopul de siguranta amplasat pe centrul focarului la caldarile ignitubulare;
temperatura apei in basa este 45 grade.

357) In condensatorul de abur


transmiterea fluxului energetic de la abur se face la temperatura constanta daca presiunea se mentine constanta;
aburul care condenseaza si modifica temperatura chiar daca presiunea este constanta;
aburul condenseaza, temperatura scade, iar presiunea creste;
daca presiunea de condensare este 1 bar, temperatura de condensare este 110 grade C.

358) Preaincalzirea apei de alimentare se poate face


de la temperatura mediului, pana la temperatura aburului supraincalzit;
de la temperatura de condensare pana la temperatura aburului supraincalzit;
de la temperatura de condensare pana la temperatura de vaporizare;
prin recirculare in preincalzitorul de apa, gradul de recirculare fiind mai mare ca 5.

359) Supraincalzirea aburului se face


izobar;
izocor;
izocor, dar se regleaza supapele de siguranta la presiunea de 1,5 ori mai mare ca presiunea de lucru;
izobar-izoterm.

360) La care dintre tipurile de masini navale cu abur cu piston introducerea aburului in cilindru se face pe intreaga cursa a aparatului:
masini cu abur cu simpla expansiune;
masini cu abur cu dubla expansiune;
masini cu abur cu tripla expansiune;
masini cu abur cu plina introducere

361) Distributia aburului la masina cu abur cu piston in cazul introducerii interioare si exterioare a aburului se realizeaza cu ajutorul:
sertarelor plane;

sertarelor cilindrice;
unor sisteme de supape actionate de mecanisme speciale;
sertarelor diferentiale

362) Diagrama prezenta mai jos, cu referire la masina cu plina introducere, reprezinta:

diagrama reala a masinii cu expansiune cu avans la admisie si evacuare;


diagrama teoretica a masinii cu expansiune cu avans la admisie si evacuare;
diagrama teoretica a masinii cu expansiune;
diagrama reala a masinii cu plina introducere;

363) Diagrama din figura reprezinta:

diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu expansiune;


diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;

diagrama reala a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;


diagrama teoretica a masinii cu plina introducere

364) Care din cele patru diagrame de mai jos reprezinta diagrama teoretica a masinii cu plina introducere:

365) Cel mai sigur sistem de ungere, care asigura un debit constant si suficient de ulei in toate zonele de ungere ale masinii cu abur cu piston,
este:
ungerea prin barbotaj;
ungerea prin picurare;
ungerea prin circuit inchis sub presiune;
ungerea prin gravitatie

366) Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:


de a sustine intreaga constructie a masinii;
de a asigura legatura postamentului de osatura navei prin suruburi;
de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit;
de a asigura, prin locasurile special prevazute, fixarea lagarelor de pat care sustin arborele cotit

367) Care din urmatoarele sisteme de distributie se utilizeaza numai in cazul distributiei exterioare a aburului la masinile alternative cu piston:
distributia cu sertar plan;
distributia cu sertar cilindric;
distributia cu sertar cu acoperitoare;
distributia cu supape

368) Ce reprezinta raza de excentricitate la masina alternativa cu piston:


raza excentricului masinii;
raza sectiunii transversale a arborelui cotit;
raza cercului descris de centrul excentricului;
raza manivelei sertarului

369) La masinile cu plina introducere, intre raza manivelei arborelui cotit si raza manivelei sertarului exista un decalaj de:
180 grdC;
270 grdC;
90 grdC;
360 grdC

370) Ce tipuri de garnituri se folosesc la cutiile de etansare ale masinii alternative:


klinghenit;
carton;
piele;
azbest.

371) Care din urmatoarele tipuri de dispozitive de inversare a sensului de mars este utilizata in mod special la actionarea masinilor auxiliare
(vinciuri, cabestane, servomotorul carmei etc.):
inversare de mars cu un excentric;
inversare de mars cu doua excentrice;
inversare de mars cu trei excentrice;
inversare de mars cu sertar diferential

372) De la cat timp dupa oprire este necesara inceperea actiunii de virare a masinii cu abur cu piston:
imediat dupa oprire;
dupa 10 ore de la oprire;
daca stationarea dureaza peste 24 ore;
daca stationarea depaseste 48 ore

373) In ce consta operatia de balansare a masinii cu abur cu piston:


rotirea inceata a masinii (20-50 rot/min) inspre pozitia inainte si inapoi;
rotirea inceata a masinii o singura data inainte;
rotirea inceata a masinii de mai multe ori inainte si inapoi;
rotirea mai rapida a masinii (100-150 rot/min) de mai multe ori inainte si inapoi

374) Ce este notat cu 1 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie.

arbore
miez rotoric
infasurare rotorica
miez statoric

375) Ce este notat cu 2 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie.

arbore

miez rotoric
infasurare rotorica
miez statoric

376) Ce este notat cu 3 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie.

arbore
miez rotoric
infasurare rotorica
miez statoric

377) Ce este notat cu 4 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie.

arbore
miez rotoric
infasurare rotorica

miez statoric

378) Ce este notat cu 5 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie

infasurare statorica
carcasa
scuturi portlagar
ventilator

379) Ce este notat cu 6 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie

infasurare statorica
carcasa
scuturi portlagar
ventilator

380) Ce este notat cu 7 dn Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de

turatie

infasurare statorica
carcasa
scuturi portlagar
ventilator

381) Ce este notat cu 8 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie

infasurare statorica
carcasa
scuturi portlagar
ventilator

382) Ce este notat cu 9 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie

cutie de borne
nervuri pentru marirea suprafetei de racire
carcasa
ventilator

383) Ce este notat cu 10 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de
turatie

cutie de borne
nervuri pentru marirea suprafetei de racire
carcasa
ventilator

384) Ce este notat cu 1 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

miez feromagnetic
bare de cupru incorporate in crestaturi
inele de capat (de scurtcircuitare
carcasa

385) Ce este notat cu 2 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

miez feromagnetic
bare de cupru incorporate in crestaturi
inele de capat (de scurtcircuitare
carcasa

386) Ce este notat cu 3 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

miez feromagnetic
bare de cupru incorporate in crestaturi
inele de capat (de scurtcircuitare
carcasa

387) Care este Regim 1 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone

regim de generator
regim de motor
regim de frana
regim nominal

388) Care este Regim 2 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone

regim de generator
regim de motor
regim de frana
regim nominal

389) Care este Regim 3 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone

regim de generator
regim de motor
regim de frana
regim nominal

390) Alegeti plaja de valori in care se incadreaza alunecarea la motoarele asincrone trifazate navale la functionarea in regim de motor
0<s<1< div="">
</s<1<>
0?s?1
0<s?1< div="">
</s?1<>
0?s<1

391) Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat este direct proportional cu:
patratul tensiunii de alimentare
frecventa tensiunii aplicate
reactanta circuitului statoric
rezistenta circuitului statoric

392) La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la retea este :
egal cu valoarea curentului nominal al motorului
de 4-8 ori mai mare decat curentul nominal al motorului
de 10-12 ori mai mare decat curentul nominal al motorului
de 1-2 ori mai mare decat curentul nominal al motorului

393) La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, curentul absorbit in cazul conexiunii stea fata de curentul absorbit in
cazul conexiunii in triunghi este :
egal
de 3 ori mai mare
de 3 ori mai mic
de aprox 1- 3 ori mai mic

394) La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, cuplul la arbore in cazul conexiunii stea fata de cuplul la arbore in
cazul conexiunii in triunghi este :
egal
de 3 ori mai mare
de 3 ori mai mic
de aprox 1- 3 ori mai mic

395) In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurt-circuit , infasurarea rotorica:


are un nr. de perechi de poli mai mare ca in infasurarea statorica
are un nr. de perechi de poli mai mic ca in infasurarea statorica
are un nr. de perechi de poli fie mai mare,fie mai mic ca in infasurarea statorica, in functie de varianta constructiva
ia automat acelasi nr. de perechi de poli ca infasurarea statorica

396) In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (1,+?) motorul asincron functioneaza in regim de:
motor
frana electromagnetica
generator asinron
mers in gol

397) In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (-?,0] motorul asincron functioneaza in regim de:
motor
frana electromagnetica
generator asincron
mers in gol

398) Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre:
fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici
fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si frecventa din infasurarea rotorului
tensiunea aplicata infasurarii statorice si t.e.m. indusa in infasurarea rotorica
tensiunea aplicata infasurarii statorice si curentii din infasurarea rotorica

399) In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat, valoarea cuplului maxim se poate obtine chiar si la pornire prin:
marirea frecventei tensiunii de alimentare
inserierea in circuitul statoric a unor rezistente exterioare
inserierea in circuitul rotoric a unor rezistente exterioare suficiente ca valoare pentru ca alunecarea critica sa atinga
valoarea maxima
alimentarea directa la retea a motorului fara inserierea de rezistente exterioare la infasurari.

400) Utilizarea la bordul navelor a motoarelor ale caror colivii rotorice au bare inalte sau a motoarelor cu dubla colivie, are ca principal avantaj:
imbunatatirea caracteristicilor de pornire
un consum mai redus de energie electrica
posibilitatea pornirii prin cuplare directa la retea
micsorarea curentului de pornire pana la valoarea curentului nominal

401) Principalele caracteristici la pornirea directa a motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit sunt:
cuplu mare de pornire si curenti mici absorbiti de la retea
cuplu mic de pornire si curenti mari absorbiti de la retea
cuplu mic de pornire si curenti mici absorbiti de la retea
cuplu mare de pornire si curenti mari absorbiti de la retea

402) Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat se poate realiza :


prin alimentarea directa la retea a infasurarii statorice
folosindu-se un comutator stea-triunghi la alimentarea inf.statorice
prin alimentarea infasurarii statorice de la un autotransformator, variindu-se astfel tensiunea aplicata infasurarii primare
prin inserierea in circuitul rotoric a unui reostat de pornire

403) Frana dinamica a unui motor asincron se realizeaza prin:


micsorarea valorii tensiunii de alimentare a infasurarii primare
schimbarea numarului de poli ai infasurarii statorice
alimentarea infasurarii statorice de la o sursa de curent continuu
alimentarea infasurarii rotorice de la o sursa de curent continuu

404) Modificarea turatiei motoarelor asincrone trifazate nu se realizeaza prin:


modificarea frecventei tensiunii de alimentare
modificarea numarului de poli ai infasurarii statorice
variatia alunecarii
variatia reactantei de scapari statorice

405) Uzual, modificarea turatiei prin variatia nrumarului de poli se realizeaza :


la motoarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit
la motoarele asincrone bifazate cu rotor bobinat
atat la motoarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit cat si la motoarele asincrone bifazate cu rotor bobinat
la nici un tip de motor asincron trifazat

406) La motorul asincron monofazat:


infasurarea statorica este monofazata, iar infasurarea rotorica este polifazata
infasurarea statorica este polifazata, iar infasurarea rotorica este monofazata
atat infasurarea statorica cat si cea rotorica sunt monofazate
atat infasurarea statorica cat si cea rotorica sunt polifazate

407) O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor
doua tipuri de turbine:
egale;
paletele turbinei cu aburi sunt mai mari;
paletele turbinei cu gaze sunt mai mari;
paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori.

408) In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:

reglarea presiunii aburului;


reglarea temperaturii aburului;
reglarea debitului de abur
reglarea umiditatii.

409) Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:


laminare;
destindere;
comprimare;
admisie.

410) Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:


laminare;
destindere;
comprimare
admisie.

411) Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:
mansete de etansare;
presetupa;
labirinti;
cu toate dispozitivele mentionate anterior.

412) Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:
cu distrugere totala a vitezei;
cu trecere directa sau semilabirinti
de ambele tipuri precizate;
doar cu trecere directa.

413) Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:


rigizi;
elastici;
doar elastici;
de ambele tipuri.

414) Lagarele turbinelor pot fi:

lagare radiale;
lagare axiale;
doar axiale;
de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale.

415) Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:


de suprafata;
de amestec;
de ambele tipuri mentionate;
doar de amestec.

416) Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:


ejectoare;
pompe de vid;
pompe centrifuge;
ejectoare si pompe de vid.

417) Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:
sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;
modifica debitul de abur de alimentare;
regleaza presiunea din interiorul turbinei;
modifica turatia turbinei.

418) Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:
mai mica;
mai mare;
egala;
indiferent.

419) Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:


realizeaza pornirea turbinei;
turbinele nu au viror;
realizeaza oprirea turbinei;
roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.

420) Reglarea directa se aplica:


turbinelor de mare putere;

turbinelor mici de puteri reduse;


indiferent de puterea turbinei;
nu se aplica.

421) Reglarea indirecta se poate aplica:


numai turbinelor de mare putere;
numai turbinelor mici de puteri reduse;
turbinelor indiferent de putere si dimensiuni;
nu se aplica.

422) Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva suprastructurii:


reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa;
turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv;
limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita;
intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.

423) Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:


lira;
ondulate;
de ambele tipuri;
doar ondulate.

424) Turbina de abur este o masina termica care transforma :


energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor rotorului in miscare de rotatie;
energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata de transformarea energiei
cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile;
energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului;
energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului.

425) Ajutajul este:


spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
spatiul dintre stator si rotor;
spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza.

426) Diafragmele sunt:


pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;

pereti transversali semicirculari montati in carcas, in care sunt fixate paletele mobile;
pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA;
pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA.

427) Forma tronconica a TA se datoreaza:


cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii
aburului;
cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea
presiunii aburului;
scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii;
cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii
aburului.

428) Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:


in turbina cu actiune, destinderea aburului are loc numai in ajutaje, iar in rotor se produce numai devierea curentului de abur,
pe cand in cea cu reactiune, destinderea se produce atat in ajutaje cat si in rotor;
in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in cea cu reactiune numai in ajutaje;
in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in rotor;
in ambele, destinderea aburului are loc numai in ajutaje.

429) TA cu dublu flux permite:


dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux;
dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux;
autocompensarea impingerilor axiale;
insumarea impingerilor axiale

430) Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:


scaderea randamentului turbinei;
erodarea paletelor rotorice;
franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;
erodarea diafragmelor.

431) Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:
unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;
unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;
esaparii in atmosfera;
condensarii

432) Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:


dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire regenerativ;

inainte CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma;


intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma;
dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma.

433) Umiditatea aburului este:


mai mare in treptele cu actiune;
mai mare in treptele cu reactiune;
indiferenta de tipul treptei TA;
aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune.

434) Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:


pozitiv, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile;
negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de apa centrifugate, provocand deteriorarea
paletelor;
nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de palete deteriorate compenseaza cresterea
scaparilor secundare de abur;
negativ, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile.

435) Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:
bordul de fuga al paletelor;
bordul de atac al paletelor;
bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit;
cea a ajutajelor ultimei trepte.

436) Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza
prin:
pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;
cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte;
cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;

437) Solicitarea axiala a TA este generata de:


diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP;
diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP;
umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP;
scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP

438) Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:


de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau;

de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este plasat gulerul (discul) sau;
de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA;
de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA.

439) Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele admise, deoarece:
presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete;
presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete;
presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete;
umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete.

440) Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:


reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de
pornire;
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de
pornire;
reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire.

441) Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:


cu abur si cu aer;
cu abur si cu ulei;
cu abur si cu apa;
cu ulei si cu apa;

442) Etansarea cu abur este formata din:


succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;
succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur;
succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere;
succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei.

443) Autoetansarea cu abur este posibila:


doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;
doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;
ambele variante a) si b);
doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare.

444) Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal
dezavantaj;
dependenta de debitul de abur vehiculat in TA;

dependenta de umiditatea aburului;


dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism;
dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.

445) Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:


incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in peretele acesteia;
de a reduce solicitarea axiala;
de a reduce umiditatea aburului;
de a reduce scaparile de abur

446) Condensatorul este agregatul in care:


aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica;
aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;
aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;
aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.

447) Scopul crearii vidului in condensator este:


scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de
functionare;
cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare
mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de
functionare;
scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare.

448) Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:
cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;
inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;
inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate;
scaderea randamentului turbinei.

449) Ejectorul aer-abur are drept rol functional:


extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent;
extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent;
extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;
extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent.

450) Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:
tratarea chimica a apei de racire;
degazarea apei de racire;

filtrarea mecanica ;
toate cele anterioare.

451) Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:


infundarii tevilor de racire;
cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta;
scaderii presiunii din condensator
cauzelor de la punctele a si b

452) Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:


de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA.

453) Precizati daca schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze este corecta:

nu, intrucat lipseste electromotorul de pornire;


nu, intrucat lipseste compresorul de aer;
nu, intrucat lipseste turbina auxiliara de gaze;
da, intrucat schema cuprinde toate elementele componente.

454) Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
turbina Curtis;
turbina Laval;
turbine radiale;
turbine cu mai multe trepte de presiune.

455) La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:

turbina Curtis;
turbina Laval;
turbina cu actiune;
turbina cu reactiune.

456) La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:


paletele directoare;
ajutaje;
valvulele de reglaj;
palete mobile.

457) Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna
in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:
ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis;
ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;
ITG de tip clasic si cu circuit inchis;
ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.

458) Pentru determinarea tipului de ajutaj folosit, se calculeaza raportul dintre presiunea de iesire p1 si presiunea de franare p0;care din cazuri este cel bun:

, respectiv

ajutaj convergent

, respectiv

ajutaj divergent

, respectiv

ajutaj convergent

, respectiv

ajutaj convergent-divergent

convergent.

459) Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:


pompa cu piston;
pompa cu membrana;
pompa cu angrenaje;
pompa centrifuga cu rotor si palete;

460) Turbina Laval este alcatuita din:


o singura treapta de viteza;

, respectiv

ajutaj convergent-divergent;

, respectiv

ajutaj convergent;

, respectiv

ajutaj divergent;

, respectiv

ajutaj

o singura treapta de presiune si o treapta de viteza;


doua trepte de viteza;
o treapta de viteza si o treapta de presiune.

461) La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:
schimbare a directiei jetului de abur;
destindere a aburului;
transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica;
preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.

462) Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:


cupru;
fonta;
otel slab aliat;
alama.

463) Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:
de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s;
de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar;
de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii;
de a micsora timpul de ardere a combustibilului.

464) La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:


paletele mobile;
labirintii de etansare de la capetele turbinei;
ajutaje;
labirintii de etansare dintre treptele turbinei.

465) Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:


carcasa;
valvulele de reglaj;
rotorul;
cutia de distributie a aburului.

466) Ce reprezinta

simbolul:
turbina cu mai multe trepte;
turbina cu actiune;
turbina cu reactiune;
turbina cu mai multe prize de extractie.

467) Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:


convergente;
divergente;
convergent-divergente;
divergent-convergente;

468) Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:
cuplaje semielastice;
cuplaje rigide;
cuplaje elastice;
cuplaje speciale;

469) In timpul functionarii turbinei termice, conform standardelor, deosebim trei valori caracteristice: - putere nominala; - putere
maxima; - putere optima. Care este definitia corecta a puterii economice si optime?
puterea la care consumul specific este cel mai mic;
puterea cea mai mare pe care o poate produce turbina;
puterea pe care o produce turbina in mod continuu la parametrii nominali de functionare;
puterea la care turbina termica functioneaza economic, dar in conditii de siguranta in functionare.

470) Ce reprezinta termenul


recuperare de caldura:

in relatia de calcul

a randamentului ciclului Breyton al instalatiei de turbine cu gaze cu

raportul dintre temperatura maxima si minima a ciclului;


raportul de crestere a temperaturii in camera de ardere;
raportul intre temperatura la intrarea in turbina si la iesirea din turbina;
raportul de comprimare in compresorul de aer.

471) Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:


viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;
viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;
viteza relativa a aburului la intrarea in palete;
viteza relativa a aburului la iesirea din palete.

472) Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:
secundare;
principale;
mecanice;
externe.

473) Stetoscopul este un aparat special care serveste la:


masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei;
masurarea turatiei turbinei;
masurarea vibratiilor turbinei;
detectarea zgomotelor anormale in turbina.

474) Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:


a evita cresterea turatiei peste limita admisibila;
a evita trecerea turbinei prin turatia critica;
a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator;
a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina.

475) Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare poate conduce la:
aparitia fenomenului de subracire in condensator;
ambalarea turbinei;
deformarea placilor tubulare;

nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.

476) Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:
se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza;
se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;
se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste turbina;
se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe turbina pana la
disparitia acestora.

477) La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca turbina:
zilnic;
din doua in doua zile;
din trei in trei zile;
saptamanal;

478) Valoarea randamentului mecanic la turbine este:


scazut la turbinele de mare putere;
ridicat la turbinele de mare putere;
nu depinde de puterea turbinelor;
in functie de valoarea caderii de entalpie pe treapta.

479) Valoarea randamentului mecanic la turbine este:


mai ridicat la turbinele auxiliare fata de cele principale;
mai scazut la turbinele auxiliare fata de cele principale;
direct proportional cu variatia de entropie;
o marime nesemnificativa la turbine.

480) Randamentul intern al unei turbine cu abur este:


raportul caderilor de entalpie, politropica si adiabatica;
raportul caderilor de entalpie adiabatica si politropica;
in functie de valoarea pierderilor mecanice;
in functie de valoarea pierderilor in ventilele de reglare.

481) In trurbina Laval:


viteza creste in ajutaje si presiunea ramane constanta:
presiunea si viteza cresc in palete mobile;
presiunea scade si viteza creste in ajutaje;

presiunile raman constante, procesul fiind izentalpic.

482) Turbina cu actiune Laval este:


utilizata foarte rar din cauza turatiei ridicate;
utilizata ca turbina principala deoarece prelucreaza cu randament ridicat aburul la presiuni mari;
utilizata ca turbina auxiliara deoarece are cel mai mare randament mecanic;
turbina cu reactiune.

483) Turbina Curtis este:


turbina cu reactiune polietajata;
turbina cu reactiune cu admisie radiala;
turbina cu actiune cu trepte de viteza;
turbina cu actiune cu trepte de presiune.

484) Turbina cu actiune Curtis este:


utilizata ca turbine auxiliare si ca roata de reglare;
ca turbosuflanta la m.a.i.
tipul clasic de turbine cu reactiune;
utilizata numai la hidrocentrale.

485) Gradul de reactiune:


defineste o turbina ca fiind cu actiune sau reactiune:
are valori proportionale cu viteza aburului in ajutaje;
are valori proportionale cu viteza aburului in paletele mobile;
este o marime utilizata de motoarele turboreactive.

486) Daca gradul de reactiune la turbine


are valoarea mai mica decat 15% turbina este cu reactiune;
are valoarea de peste 15% la turbina este cu reactiune;
are valoarea de 50% turbina este cu reactiune totala;
are valoarea de 50% turbina este cu reactiune pura;

487) Introductia aburului la turbine cu reactiune totala este:


axiala;
radiala;
tangentiala;
axial-radiala.

488) Turbina cu reactiune Ljungstrom este dotata cu:


ajutaje convergente;
ajutaje convergent-divergente;
ajutaje divergent-convergente;
acest tip de turbine nu are ajutaje.

489) Pierderile interne ale turbinelor cu aburi sunt:


cantitative, deoarece se reduce debitul;
calitative, deoarece influenteaza parametrii de stare ai aburului;
cantitative,deoarece influenteaza parametrii energetici;
generate de consumurile energetice interne.

490) Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt:


invers proportionale cu debitul de abur destins;
direct proportional cu variatia de presiune in paletajul mobil;
directproportional cu patratul vitezei absolute la iesirea din paletajul mobil;
direct proportionale cu viteza periferica medie.

491) Pierderile prin energie cinetica reziduala sunt importante procentual la:
turbinele polietajate;
turbinele cu condensatie de putere mica si mijlocie si a celor cu roata de reglaj;
turbinele cu contrapresiune;
numai la turbinele cu reactiune.

492) Umiditate maxima a aburului admisibila la turbine poate fi:


2 - 5 %;
20 - 30 %;
30 - 40 %;
12 - 15 %.

493) Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:


turbinele Curtis;
turbinele cu admisie axiala;
turbinele cu reactiune polietajate;
turbinele cu actiune cu admisie partiala.

494) Pierderile de energie termica intre paletele mobile au ca efect:


diminuarea substantiala a entalpiei pentru treapta urmatoare;
cresterea volumului specific a aburului;
scaderea presiunii aburului pentru treapta urmatoare;
cresterea entalpiei fata de cazul teoretic.

495) Roata de reglare este de regula:


componenta a regulatorului de turatie;
montata pe axul turbinei pentru actionarea regulatorului;
turbina Curtis utilizata in reglarea cantitativa.
dispozitiv de reglare a calitatii aburului in reglarea de tip calitativ.

496) Viteza teoretica a aburului in turbinele Curtis:


scade in ajutaje, creste in paletele mobile, constanta in paletele directoare;
creste in ajutaj, scade in paletele mobile, creste in paletele directoare;
creste in ajutaj, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;
creste in ajutaj, scade in paletele mobile, ramane constanta in paletele directoare.

497) Presiunea aburului in turbine Curtis:


scade in ajutaje, creste in paletele mobile, scade in paletele directoare;
scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile, creste in paletele directoare
scade in ajutaj, ramane constanta in paletele mobile si paletele directoare;
constanta in ajutaj si paletele directoare, scade in paletele mobile.

498) Viteza aburului in turbine cu reactiune:


scade in ajutaj, constanta in paletele mobile
scade in ajutaj, scade in paletele directoare
creste in ajutaj, scade in paletele mobile;
creste in ajutaj, constanta in paletele mobile.

499) Presiunea aburului in turbine cu reactiune:


scade in ajutaj, scade in paletele mobile;
scade in ajutaj, constanta in paletele mobile;
creste in ajutaj, scade in paletele mobile;
creste in ajutaj, creste in paletele mobile.

500) La turbina cu actiune si reactiune:

primele trepte sunt cu reactiune si ultimile cu actiune;


primele trepte sunt cu actiune si ultimile cu reactiune;
primele trepte sunt cu actiune numai daca sunt de tipul Curtis si ultimile sunt cu reactiune;
nu exista o regula, fiecare constructor alege solutia in functie de utilizarea turbinei.

501) Turbina radiala cu trepte de presiune (Ljungstrom) are gradul de reactiune:


0 fiind o turbina cu reactiune cu admisie radiala;
1 fiind o turbina cu reactiune totala;
0,5 pentru ca este o turbina cu reactiune totala compusa din doua rotoare contrarotative;
neglijabil pentru ca intreaga cadere de entalpie se produce in paletele mobile.

502) Turatia rotoarelor contrarotative ale turbinei Ljungstrom se mentine egala prin:
regulatoare de turatie asistate hidraulic;
prin sincronism electric, fiecare rotor antrenand cate un generator;
cuplarea la un reductor de turatie;
nu este necesara mentinerea aceleiasi turatii pentru fiecare rotor.

503) Diafragmele turbinelor cu aburi au rolul:


de a delimita spatial de abur;
de sustinere a ajutajelor;
de izolare a rotii de reglare;
de preluare si diminuare a socurilor generate de variatiile de temperatura si presiunea aburului.

504) Reglarea prin laminare(calitativa) se realizeaza prin:


variatia caderii de entalpie;
scaderea entropiei initiale datorita reducerii presiunii;
scaderea entropiei initiale datorita scaderii temperaturii;
scaderea volumului specific datorita scaderii temperaturii si presiunii aburului

505) Reglarea cantitativa(prin admisie) se realizeaza prin:


modificarea numarului de trepte alimentate cu abur;
reglarea pozitiei valvulei principale de pe;
modificarea numarului de ajutaje alimentate cu abur;
supraincalzirea intermediara a aburului.

506) Turbinele cu contrapresiune au:

presiunea la evacuare subatmosferica;


presiunea de admisie mai mare decat presiunea critica;
admisie bilaterala pentru a reduce forta axiala;
presiune supraatmosferica la evacuare.

507) Turbinele de condensatie inregistreaza:


la evacuare o presiune subatmosferica;
la evacuare o presiune egala cu presiunea atmosferica;
la admisie o temperatura mai mare deca temperatura de saturatie;
o umiditate apropiata de zero.

508) Uleiurile de ungere utilizate de turbinele cu abur trebuiesa:


abia viscozitatea cinematica relativ scazuta pentru ca turbinele au turatie ridicata;
abia viscozitatea cinematica mare pentru ca turbinele lucreaza la temperatura ridicata;
fie neaditivate pentru a nu produce oxidari excesive;
fie aditivate pentru a preveni emulsionarea condensatorului

509) Procesul de condensare este:


izocor-izoterm;
izobar-izoterm;
izentalpic;
izentropic;

510) Presiunea de condensare este asigurata de:


ultimile trepte ale turbinei;
dispozitivul de vidare;
capacitatea pompelor de extractie condens;
sensurile de curgere a fluidelor
511) Valoarea minima a presiunii de condensare este o functie de:
suprafete de schimb de caldura;
tipul dispozitivului de vidare;
temperatura agentului de racire;
temperatura aburului la intrare