Alexandru Arm[

Rinile unui oras.)

Bucuresti bomb ardat
(4 aprilie - 26 august 1944)

EDITURA VREMEA
BUCURE$TI
2016
 CUPRINS

Bucure;tiul, un oraq greu incercat in anul 1944.......... .......5

l
 Bucuregtiul, un orag greu incercat in anul 1944

in timpul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, Bucureqtiul a fost singura capitaldeuropeand care afost bombar-
datd"tdndpe r0nd de avioanele sovietice, americane, britanice qi germane. Primele bombardamente au avut loc ime-
diat dupd intrarea Romdniei inrdzboi, pe 22 iunie 1941. in zilele care au urmat, avia[ia sovieticd a executat cdteva
raiduri asupra capitalei Romdniei, insd fird a provoca mari stricdciuni. La trei ani distan!6 , in 1944, Bucureqtiul a
devenit obiectiv strategic pentru avialia americand si cea brrtanicd", care avearLsd declanqezeincepdnd cu 4 aprilie o
serie de atacun aeriene fird precedent. Avioanele Aliafilor, decolate din sudul Italiei, au provocat oraqului distrugeri
matl dat qi un numdr impresionat de victime gi sinistrali. Pdnd la mijlocul lunii august 1944, avialia americand qi
cea britanicd au executat asupra Bucureqtiului peste 15 raiduri de zi qi de noapte. Dupd actul de la23 august 1944,
Romdnia a trecut de partea Aliafilor, dar Bucuregtiul a devenit de aceastd datd
[inta avia]iei gerrnane, care timp de
ttei zile a atacat aproape neincetat orasul, provocdnd noi distrugeri si victime. in dupd- amiaza zllei de 26 august,
atacurile aeriene au incetat, dar pentru majoritatea locuitorilor aare autrdit acele vremuri amintirile bombardamen-
telor din vara anului 1944 nu aveau s5 fie uitate prea curdnd. Dupd num5rul mare de victime qi distrugeri provocate,
bombardamentele aeriene drn 1944 reprezinld, cea mai mare tragedie din istoria Bucureqtiului in secolul XX.

5
 La inceputul anului Ig44,Bucureqtiulpdrea departe de rdzbor. Cu toate cd frontul se apropia de granigele Rom0-
niei, viafa cotidiand aCaprtaleiiqi urma cursul firesc. LaIg martie 1944, armata sovietici a atins Nistrul, iar in sudul
Italiei americanii organizaserd deja o puternicd annatd. aeriand - For,ta 15 - care num[ra, la inceputul lunii aprilie,
16 grupuri de bombardament qi 7 de vdndtoarel, pregdtindu-se sd declanqez'e ofensiva aeriandimpotriva Romdniei.
Un prim avertisment la adresa autoritdlilor romdne a fost lansat de postul de radio ,,Londra" care, prin crainicul
Wickham Steed, arntnfa cd odatd, cu apropierea armatelor sovietice de granilele Romdniei ,,a sosit ceasul infrdnge-
ril"z.in acel moment pulini bdnuiau cd Bucureqtiul avea s[ pldteascd un tribut greu in rdzboi.
La22 martie 1944, generalul britanic Maitland Wilson, comandantul forlelor aliate din Mediterana Orientald", a
trimis la Bucureqti o scrisoare ultimativS, destinatd sd determine ie;irea Romdniei drn alianla cu Germania. intrucdt
pdndladata de 28 martie 1944, dataultimei radiograme ,partearomdnd nu ddduse nici un rdspuns, a fost lansat ordi-
nul inceperii bombardamentelor aeriene asupra teritoriului RomAniei, cu scopul sprijinirii ofensivei sovietice, care
in acel moment se desfigurain nordul Moldovei qi Basarabiei3.
Marli,4 aprilie 1944 erao zi frumoasd de primsvard.inCaprtald, se desfbgurau exercifiile pregdtitoareincazul
atacurilor aeriene. Sirenele sunau prealarma, apoi alarmapropriu-zisd. La ora 10.30 a sunat preal arma. Bucureqtenii,
care se plimbau pe sftdzi, bucurdndu-se de vremea frumoasi, nu s-au ingrijorat, pentru cd exerci{iul fusese anunlat
in presd cu urmdtoareaprecizare: ,,Cu ocazia acestui exerciJiu de prealarmare, activttalea nu-Ei va intrerupe cursul
ei normal"a. Nimeni nu bdnuia insd c[, la aceeaqi or5, o forma]ie de circa 350 bombardiere de tip B-24 Liberator

I Richard G. Davis,Bombing the European Axis Powers: A Historical Digest of the Combined Bomber Offensive. 1939-1945, Air University
Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, 2006, p. 145.
'zMihai Pelin, Raidul escadrei trddate, Editura Elion, Bucureqti, 2005, pp. 127-128.
3 Mihnea Romano, Romdnia in al doilea rdzboi mondial,Editura Vestala, Bucureqti, 2001,pp.9l-92.
a Dinu G. Giurescu, Romdnia tn al Doilea Rdzboi Mondial (1939-1945), EdituraAll, Bucureqti, 1999,p. ll0.

6
 $i B-17Flying Fortress, apar,tindnd Forfei 15 Aeriene a SUA, tocmai decolase din sudul Italiei, av0nd ca obicotivc
Gara de Nord, Atelierele CFR qi triajul de la Chitila5.
Bombardierele americane au survolat MareaAdriaticd,, dupd care au urmat itinerarul nord Lacul Scutari-Kruse-
vac-Vidin, in direcfia RomAniei. Coridiliile atmosferice de deasupra Balcanilor au determinat o parte din formalie sd
abandoneze misiunea qi sd se intoarcd labaz6. Spre obiectiv qi-au continuat zborulnumai 170 de bombardiereB-2|
din Grupurile 98, 376,449,450 qi 4lI,majoritateaapa\indndEscadrei 4l Aeiene. Acestea auintratin spatiul aerian
romdnesc \ntre Calafat qi Bechet, in patru valuri, incepdnd cu ora 13.106.
intreg sistemul de apdrare romdno-gennan a fost alertat odatdcu intrarea formafiilor inamice in spaJiul aerian
romdnesc. Pentru interceptarea bombardierelor americane, avialiaromOnd de vAndtoare a aclionat cu 81 de avioane,
cdrora li s-au mai addugat alte 9l de aparale germaneT. Cu toate acestea, greul luptelor, care au durat aproape doud
ore, a fost sus{inut de cdtre piloJii romdni, intrucdt aviafia de v6ndtoare germand a fost inifial direcfionatd cdtre
Ploiegti, pentru ca mai tdrziu sd revind qi si atace bombardierele americane pe drumul de intoarcere. Atacatorii au
pierdut zece bombardiere, dintre care opt au cdzrttpe teritoriul Romdniei8.
Artileria antiaeriand din jurul Bucuregtiului a intervenit prompt" insi efectele, dupd cum au declarat prizonierii
americani capturali din avioanele doborAte, au fost reduse din cauza inll{imii marila care zburau bombardierele
(6 500-7 000 metri), proiectilele apdrdrli antiaeriene explodOnd mult sub elee.

5
Alexandru Arm6, Sorin Turturicd., Misiuni de sacrificiu. Grupul I Vdndtoare in apdrarea teritoriului nalionat (apritie iunie t 944),Edi\ia
-
a II-a, EdituraMlIitard,, Bucuresti, 2013,p. 54.
6 Arhivele
Nalionale Istorice Centrale (in continuare, va fi citat ANIC), Pre;edin{ia Consiliului de Minigtri - Cabinet Militar (in continuare,
va fi citat PCM - Cab. Mil.), dosar 94/7944, f. 4.
7 lbidem, dosar 3611944, f . 772.
8
AlexandruArmd,, Bucure;tiul sub bombardamente (1941-1944),EdittxaMilitarS, Bucureqti, 2015,p.64.
eANIC, fond PCM Cab. Mil., dosar 9411944, f.5.
 La ora 13.45, formaliile inamice venind in valuri de 20-30 de bombardiere,la o in61!ime de peste 4 500 de metri,
au pdtruns din direclia vest qi nord-vest in spaliul aerian al Capitalei, virAnd larg pe deasupra Gdrii de Nord qi ludnd
apoi direclia sud - sud-vest. Cdteva minute maitdrziu, ?n Bucureqti s-a dezlSnluit infernull0.
Din documentele militare romdne reiese cd bombardamentul s-a efectuat ,,in covor", cu o ldlime de circa 1500
metri, pe direcliile satul Giuleqti Sarbi - Triajul Chitila - Gara de Nord Ei $oseaua Militari - Cotroceni - Statuia
Leul - Podul peste D6mbovila (pe l6ngd Spitalul de Zond lnterioar[ nr. 303). Au mai cdzut bombe qi in alte zone ale
oraEului, frrd avtzavreun obiectiv militarlr.
Cele mai afectate au fost: zonaGdii de Nord, Atelierele CFR Grivila, stalia Bucureqti-Mllitari, Direcfia Medicald
qi Matemitatea CFR. Au mai fost distruse sau avariate liniile CFR din Halta Grivila, din stalia Bucuregti-M[rfuri qi din
triajul Bucureqti, unde circa I 000 de vagoane au fost dishuse sau incendiate. Bombele americane aucdzut qi in zonele
aferente transporturilor CFR qi in unele cartiere ale Capitalei, lovind Liceul ,,Aurel Vlaicu", localul Cretzulescu, Ckca
33 Poligie, Judecdtoria Ocolului 8 Urban, $coala Politehnicd, Institutul ,,Cantaclzino", Instifutul Botanic, Imprimeria qi
Manutanfa Armatei. Pagube importante s-au inregistratlaUzina Electricd Grozdveqti, laUzina de Apd qi la refeaua de
conducte, precum gi la releaua de transport in comun (STB). in zona centrald au fost grav avarrate hotelurile Ath6n6e
Palace, Ambasador, Splendid, Papadopol, braseria ,,Floarea Soarelui", blocurile Generala, Mica, Kapriel, Bdicoianu,
Moara Romdneascd,Banca de Credit qi Rafiniria de petrol Blankl2. Sub sutele de imobile ddrdmate au fost ingropafi
peste 5 000 de morli Ei rdni\i, majoritatea femei, copii qi bdtr6ni, unii dintre ei nemaifiind gdsili niciodatd de familii.
Numdrul mare de victime s-a datorat faptului c5 o mare parte dintre bombele aruncate de valul doi de bombardiere,
indreptate cdtre stafiile de cale feratd Gara de Nord gi Chitila, at cdzut deasupra cartierului de locuinle din vecindtate,
deoarece aviatorii americani s-au ghidat dupd fumul qi praful provocate de atacul primului val. intre timp, vdntul a bdtut
qi a impins fumul cdtre zona locuiti. De asemenea, exerci{iile de alarrnd, aeiand derulate chiar in acea zi, dupd care

10
Alexandru Armd, op. cit., p. 54.
tt lbidem,p.77.
r2 Colonel (r.) Gheorghe Florea Creangd-Stoilesti, Istoria Apdrdrii Civile, vol. I, Editura Porto-Franco, Galafi, 1993,pp.488-489.

8
 populafianuamailuatinserios alarrnarealiginuacobordtinaddposturiaucontribuitladezastru.Totla4:rpr.ilier lr),f,1
si-a pierdut viala qi cunoscutul actor Vasile Vasilache, care, impreund cu Nicolae Stroe, forma celebrul cuplu urrr6r'istit,
al popularei emisiuni de radio ,,Ora veseld". Majoritatea victimelor bombardamentului aveau sd fie ingropato iltr-1rr
cimitir nou, numit ,,4 aprilte", pe car€ autorit5lile il vor amenajain grabd,, pe o laturd a fostului Cimitir Calvin dil c:1r-
tierul Giuleqti. Oficial, numdrul victimelor produse de atac a fost de 2 942 de morfi qi2 416 r6ni1i13.
Pe 15 aprilie 1944, chiar in Sdmbdta PaEtelui, BucureEtiul a fost bombardat din nou. De aceastd dat6, deasuprl
Capitalei au ajuns circa 400 de bombardiereB-24 Liberator. Bombardamentul s-a produs in jurul pr6nzului. Genc-
ralul Constantin Sdndtescu, maresal al Palatului, care a fost martor la acest atac, nota: ,,La ora 11.30 se dd, alanna.
Aviafia anglo-americand igi face aparrigia peste 20 de minute Ei bombardeazd cumplit centrul oraqului, atingdnd, cld-
dirile din jurul Palatului Regal qi Palatului Telefoanelor. Incendii marilaUniversitate qi Casa Romdneasci"ra.
Imediat dupd incetarea alarmei, formafiunile Apdrdrii Pasive au intervenit pentru degajarea ddrdmdturilor qi
scoaterea la suprafaf[ a victimelor. Bombardamentul a produs 236 de morli
Ei 159 de rdnili, fiind lovite Universita-
tea, Facultatea de Arhitecturd, blocul $u!u, Palatul SocietSlii de Asigurdri Generala, Spitalul Militar Central, Minis-
terul Propagandei, Pavilionul ,,Expozilia Transnistriei", blocul Editurii Cartea Rom6neasc6ls, Societatea Generald
de Petrol, Creditul Industrial, Teatrul Comedia, Baia Centrald, hotelurile Capqa, Union, Stdnescu, Majestic, biseri-
cile Reformatd,, Albd, qi Albanezd , farmaciaBrusse. Avarii importante au suferit qi Uzina electricd cu releaua de inalti
tensiune, Uzina de apd cu reteaua de aftere qi conducte , reteaua de transport in comun (5TB)16.
La2l aprilie 1944, Forfa 15AeriandaprimitordinsdbombardezedinnouBucureEtiul. Strategiiamericani
erau conqtienfi cd triajul din capitala Romdniei era,Ia acel moment, grav avariat. TotuEi, facilitdlile de manipulare,

13
Alexandru Armd, op. cit., p. 72.
ra Constantin Sdnitescu, Jurnal, Editura Humanitas, Bucureqti, 1996, pp. 14g-l4g.
ls Distrus complet
dupd acest bombardament, blocul unde iqi avea sediul prestigioasa Editurd CarteaRom6neascd era construit in ani '20 qi
se afla pe Bulevardul Carol I, in apropiere de intersecfia acestuia cu Calea Victoriei. La pafter se gdsea qi o librdrie de unde cititorii puteau
sd achizilioneze cele mai noi cdr{i ale editurii. Pe acest loc in anii '60 s-a ridicat blocul Romarta.
16
Col. (r) Gheorghe Florea Creangd-Stoileqti, op. cit., pp. 492-493.
incdrcare qi de reparalii erau funcfionale. in centrul atenJiei lor rotativ din zona
se aflau stalia de comandi qi podul
de nord-est gi atelierul de reparalii din sud-estul obiectir,ului. Misiunea de a ataca Bucureqtiul a revenit
grupurilor
din Escadra304 Bombardament (304th Bomb Wng),toate inzestrate cu avioane B-24 LiberatorlT.
Bombardamentul a inceput la orele 12.25. Din cauza vizlbtlitdllt redus'e (conform rapoartelor americane, cerul
era acoperit cu straturi multiple de nori) numai o parte din avioanele americane qi-au putut lansa bombele, care
arL

cdzut in arra Caprtalei, insd frrd a atinge obiectivele vizate; Triajul qi Gara de Nord. Au fost lovite zona $tefan cel
Mare, strdzrlePolonS, $tefan Greceanu, Glucozei, Calafat,Vidin, Keppler, FoiEor, aleea Tonola, Parcul Tei, Velodro-
mul qi cartierul Tei. Au fost distrus e 125 de case ;i avariate III, iar 87 de oameni qi-au pierdut viala (dintre care 51
de femei qi 15 copii) qi I29 au fost rdnili (dintre care 49 de femei Ei 28 de copii). Alte victime s-au mai inregistratla
Compania Zondlnterioard 216 Jandarmi, unde au fost 6 morli Ei 16 rdni{i care se aflau intr-un addpost de pe Velo-
dromls. Tot in acelaqi bombardament, Spitalul Diaconescu a fost ddr0mat pa{ial, rar depozitttl Primdriei sectorului
I
a fost avartatle.
Sub aspect strategic, pe 2l aprilie 1944, Fo\a 15 Aeriand a SUA nu qi-a indeplinit misiunea, intruc0t niciunul
dintre obiectivele principale nu a fost lovit: la Bucureqti au fost lansate numai o parte din bombe, dar nu pe lintele
vizate.Americanii au pierdut in aceastd misiune 10 bombardiere (dintre care trei au cdzulin Romdnia, restul fiind
pierdute pe drumul de intoarcere) din cele 258 ajunse deasupra obiectivelor, qi cinci avioane de vdndtoare (dintre
care trei at cdzutpe teritoriul nostru). Procentual, aceste pierderi insemnau 3,9o/o pentru bombardiere Ei, respectiv,
5,3o/o pentru avialiade vdndtoare. in ceea ce priveqte echipajele, Forla 15 Aeriand a pierdut de 60 de
aviatori, dintre
care 27 au rdmas prizonieri in Romdnia2o.

17
Kenn C. Rust, Fifteenth Air Force Story, Sunshine House Inc.,1989,p.22.
ls ANIC, fond Direc{ia GeneralS a Poliliei (in continuare, va fi citat DGP), dosar 6411944, f ' ll.
le Col. (r) Gheorghe Florea Creangd-Stoileqti, op' cit.,p. 493-
20
AlexandruArm6, Sorin Turturicd, op. cit.,p.9l.

10
Manifest aruncat de avialia anglo-americand 4 aprllie 1944.Primele bombardiere americane apar deasupra Capitalei.
la Bucureqti, in arr';J 1944

25
S-a dat alarmat Vin bombardierele inamice! Pilofii romdni de pe aerodromul Pipera aleargd la avioane sd decoleze.
Cdpitanul av.DanYizanfl, comandantul Grupului 6 V6ndtoare, decorat cu Ordinul,,Mihai Yiteazvl",
a fost implicat activ in apdrarea Bucuregtiului in primdvara qi vara anulfi 7944.
;dd;"ti,,Apxr l; Sueuregrinlalii;,6i@1
l6ng& ur 1A{{'8f i'"'
ay,lorr d{y,anatbarq