.

;
 GEORGE COSTESCU

BUCURESTII
VECHIULUI REGAT
Cu numeroase reproducen i foto-.
grafice document ire si doua planse
cu peste 200 de portrete cari-
caturale ale oannenilor timpului.
Coperta cu un desen de
I. Protopopescu-Picg.

BUCURESTI
EDITURA UNIVERSUL", SOC. AN., STR. BREZOIANU 23-25
1944
 Dambovitg, apn dulce,
Cine-o bea nu se mal duce...

AT RANH no$tri spuneau c a$a le cantau lautarii, pe vremuri,

bucurestenilor cheflii, ori de cate ori Ituzztrul sau aleanul' )
ii aduna in jurul vreunei mese a$ternuta qi impodobita cu dichis
un i la intamplare, in zilele de praznic sau la ceasurile cand inima
indemna la petrecere.
Garla Dambovitei $i apa ei nu aveau, chiar pe vremea
cantecului acela de ce s fie atat de atrilaatoare, 'Write& Ion
(Mica, iseusitul nostru povestitor, vorbind despre striciiciunea
apei aceleia, nu $oviiia s scrie ca' cal care bea apa nu se
Inca duce, este ca i$i ja de tan& domicilitt la Bellu" 2). Can tarea
de mai sus liuda, pe-semne, nuntai multumirea si voia-bunii Cu
care bucure$tenii, ca toti romanii totdeauna bucuro$i de oas-
peti. primeau ori adunau pe straini, ori pe-ai lor, la traiut
intbelotgat ce ei duceau, chiar da ora$ul nu era nici pe de-
parte cunt amid- acum.
Urbea noastrii a avut insa farmecul ei, fie prin acea cali-
tate imbietoare, fie prin exotismul oriental al infatieirei ei tih-
nit& Au fost chiar printre straini scriitori inviitati, diplonza(i,.
ziaristi si artial care, plecand de-aci cu impresiuni mutt mai:
taigulitoare, au thud sri le dea publicitatei, areitandu-i deose-
Huzur, in loc de be4ug i bund-stare; alean, in loe de necazuri
ori am'araciuni sufleteti.
Adic5 la cimitir.
VI

bita multumire si admiratiune atat pentru firea poporului nos-

tru ccit si asupra traiului la Bucuresti.
Multumirea alor nostri, ca si a musafirilor strdini, a tre-
buit s aibii un temeiu de vreme ce amintirea celor de-atunci
mai freimiintel $i azi pe cei cu stiintei despre rosturile timpurilor
acelea, asa cum pe toti cei ajunsi in floarea vcirstei, ii mas
leagdnd aducerea aminte a voiosiei si sburddlniciilor copia-
riei lor.
In dragul acestor amintiri, si zoriti de schimbeirile ce se
ivesc dela o zi la alta in cuprinsul acestui atelt de indrdgit ora.,
ne-am hoterit sii scriem aceastei carte.
O carte" vorba vine !
Ceiace ne incumetdm noi a face, ar putea fi mai de graba'
un basm, o poveste... cu tale dacei ne este ingeiduit sei o spicnem.
O poveste din care toti cei ce nu ar avea de unde sd stie, se
poatd af la cum s'a prefdcut Bucurestii din vremea Turnului
Co7tei, /Ata la aceia a Palatului Telefoanelor; cum s'au zeiticnit
mora/no-Re bucurestenilor dela tihna protipenda-dei3) Clubulut
Regal de pela 1880, ca s'ajungei la promiscuitatea Casino-urilor
si tripourilor clandestine din ultima vreme, si cum s'a preschim-
bat duhul cheflitc al norodului nostru, dela romantele suspinate
si dela scirbele balde pe cari le ziceau ldutarii de-atunci din
scripcd, cobzei i ghitarii, pcind la tango-urile, f ox-trot-urile
rumbele sporovdite de diseur-ii" Jazz-urilor cu zeci de instru-
mente cari mai de cari mai schimonosite si mai tipeiite.
Mai pe scurt, o poveste in care sei se perinde ca inteun ca-
leidoscop viata marelui nostru oras, asa cum se deplina ea in
sburcleilnicia ei inapoiatei" de mai eri, fat de maturitatea, pre-
matur saturatd, pe care o areitdm, azi sub ponosul civilizrei cu
atatea si ateitea moravuri ce nu sunt ale noastre.
Am numit povestea: Bucurestii Vechiului-Regat" pentru a
deslusi ccit mai bine campul acestor amintiri.
3) Vorbd greceasca spusd in loe de elite si referindu-se la partea
boiereascil a populatiei orasului.
 VII

Oameni etc alta faim si etc altei greutate in ale publicisticei,

precum au fost: Ion Ghica, maiorul Papazoglu, lonescu-Gion,
D. Berendei, Frederic Dam, Constantin Mille, Henri Stahl,
Constantin Bacalbasa, George D. Florescu, iar mai de curdnd
ins4i mat-ele nostru istoric, mult regretatul profesor Nicolae
lorga, au scris mult si bine ,asupra trecutului Capitalei noastre.
Mai toti Ins, fie in domeniul istoric documentar, fie in eel al
.vietei politice si asupra vremurilor de inainte de unirea
?I/or surori.
Noi ne oprim indeosebi asupra celor trade si vdzute in
timpul cuprins intre inceputul domniei lui Carol I qi cel de-al
patruzecilea an al acelei domniei lui, atilt de miinoasei si de fe-
ricitei, dind atelt motorizarea mijloacelor noastre de viatii obis-
?milli ca $i moftorizarea" traiului distractiv, au preschimbal
In total 5i fetid de trait& al bucurestenilor insi$i.
La aCeasta ne-a imbiat ateit acei din publicistii nostri care
mai in fiecare zi scriu sau povestesc la Radio asupra vremurilor
acelea, cat si scriitori de seamei de prin alte orase ale luniei
chiar cei ai ateit de sleivitului Paris. Dela acestia din urmei $tim
buncloard c, acum o sutei de ani, stregucita capitalei a Frantei, cu
toate edificiile Cu caracter istoric ce o impodobesc si acum, pri-
- vita' insii doar din punctul de vedere edilitar, era mai prejos de
cdt acele 1,bourgades" de care se mai geisesc si azi prin unele
.dn provinciile ei.
Un scriitor francez de seamei ne povesteste c mult admira tul
rond-point des Champs Elyses" nu era de cdt un spa(iu cir-
cular, imbreicat cu iarbei si inconjurat de pomi, semandnd ai-
doma etc rspntiiie piidurilor vecine ; c drumul cel mare dela
Neuilly minanata Avenue" de asteizi era podit cu calda-
rain, ca si mahalalele Bucurestilor de-atunci, si di vastul triun-
ghiu din josul lui era pe deaintregul acoperit cu grlidini de zar-
zavaturi4).
4) Vezi G. Lem:Are, laureat at Academiei franceze, in lucrarea sa
Vieilles maisons, vieux papiers" Ed. Perrin & Co. Paris.
VIII

Ba in descrierea din care rezumam randitrile de mai sns-

autorul francez. nit se sfieste sa flete cu Manca sincenitate: Ah!
ce oras fermecator trebuie sa fi fost Parisul inainte de funesta
oranduire a actualei administra tu a editor publice ; pe vreme,t
dind striizile 'noastre un eran in fiecare ti netezite si stro pite ca
acum, abad totusi fiecare din noi le vedem prifuite, imputite
tare nesuferite. linde sunt ierburile acelea nestavilite ce se aster-
neau pe marginea ulitelor si criicile uriase ce se bolteau deasuprir
trecatorilor?... .Atunci era linistea, mireasma, si tilina campulit,,
la doi pasi de la rue dit Bac"...
Acestea ne-au imbiat si pe noi, sa infatisam aci, spre tinerP.
aminte, descrierea Bucurestilor cant din aceiasi vreme, a loen-
rilor si .a lucrurilor de-atanci, a oamenilor fi a moravurilor lor.
Sd aratam ea dadi ne fdlim intr'attit cu orasul acesta, asa cum
ne gasim azi in el, adicd inghesuiti intre blok-nrile ce par ca
stau sa ne cada'n cap, supraincalziti de asfalturile asternute
strazi, chiorati de Neon-urile reclamelor himinoase, aiztriti de
harmalaia radiofonica $i imbrnciti de Taxis-urile care mat
de care mai luxoase $i mai iuti a fost totusi o vreme cand $t
fard bate astea, se haia .in orasul nostru foarte bine, daca ni";.
chiar mai bine ca acum.
A fost vremea aceia, minunatii, .cand hatranii no$tri se dis-
trait mai bine peld caselor ion, ale vecinilor salt ale cunoscittilor
ton; .cand nuntile se fiiceau numai la biserica, iar sindrofiile
numai acasa, si pe strada (nu dea'ndoasele, cum se obi$nueste as-
tazi); cand mai toata omenrea orasului acesta petrecea de mi-
mote doar cu doi-trei lautari tigani sau chiar numai cu un A-
riston" pe sase cantece; alud Lotto"nul sau Bdrlogitl"( Do-
mino) inlocitiait in mod fericit Pocker-urile, Maus-urile litt-
Mmy-urile de azi; si alud pentru week-end"-uri, lumea bucure$-
teana ie$ea prin paduricile si pe apele deafara. cit tramwaiitl
cu un cal ce o ducea pan'd la barierele orasului, ori cu trasztrile
de Herasca" sau cu briscile cz leagan" ce o cara pana in curtile.
nuinastirilor de pe margine.
 IX

Timpuri care al& trecut"!...-- dar care nu vor mai trece niel-
.odatd pela noi.
Timpuri, cetncl copilatii erau inteircati de sinul mdicutelor
_lor cu, zeama ciretelor coapte (ata cum se zicea c i Maica-Pre-
cista intdrcase pe Isus al ei); cdnd apoi cretteau toti pe Muge?
-casa numai mire ai-lor, iar mai tdrzior prin copacii greidinilor ve-
cine, cu 3dnul ti gura pline de robotine abia date incopt ti chiar.
crude incei ; treigeau sortii pentru Mire chiar inainte de
nirea majoratztlui,' ti fetele se mdritau dela 15-16 ani implini ti
-de pe slova biletului de botez ; iar cnd pdteau in gospoddria
lor, iti aflau petrecerile adunati sub nueza umbritor ce nu lipse(1
-din nicio curte, cu memcdricei gatita de mdnutitele nevestelor
-cit vinitor curat cumplirat din timp, pe do t tez vadra de ocale;
seara. se azticau ccind fluera Gara 5) san Arsenalul; intirau cate
cinci-tase copii pana la vdrsta cand azi se insoarei a dona san,
ti eia oard fdrd set- fi crescut vreunul, fi rdposau fiecare la rdndut
lui, de pe catagrafie"), dar numai la acleinci beitrdneti, adicd pe
la optzeci qi chiar noztelzeci de ani.
Viata. aceia patriarhald dar pe care nici Patriarhii
nu credem s'o //Jai apuce vreodatel, cdutdm sd o putem cdt mai
bine zugrdvi din vorbe, spre a leisa celor ce vor veni dupd noi un
-basnt minunat ti czt adeveirt din alle lumi, pe pare la rcindul lor
povesteascei urmatilor.

pentru ca povestirea sei ias e& mai dultiie7) ti mat im-

bietoare la citit, am geisit cu cale set o presdreim inadins cu unele
envinte i .exprimdri de cari lumea obitnuia sd se foloseascei in
graiul ei de-atunci. In felul acela de a vorbi erau felurite expri-
meiri ciudate: 'linde de uzantd" numai in lumea alectsd unde std-
Tajan- a deiinui doar ca ighemonicon" sau distinctiune ti din in-

Atelicrele Garei de Nord si Arsenalul Armatei ii chemau lucra-

.torii cu $ueratul sirenei cu abur si le vestea ora de lAsare a lucrului.
Condicile de na$teri, c5s5torii si decese ale Oficiului St5rei Civile.
Hazlie.
X

raccrirea protipendadei fanariote; altele cu care oamemi cititi8)

(ineau sa-si arate cultura prin expresiile zise radicale", ?cara ca
macar intelesul acestei denumiri s fi avut vreun rost ; iar altele,
deforinate, fie ca in teles fie ca forma, erau obisnuite numai in
graiul poporului dela mahala.
Am folosit f i expresiuni de-aceste in cursul povestirei deoa-
rece am Onda ca, asa cum era el, felul acela de a vorbi carac-
teriza epoca si c deci nu este riiu ca el sa ranzcina scris undeva,
Dealtfel mnsi Ion Ghica a procedat la fel cu stilul ce a adoptat
pentru Convorbirile" lui economice, ca si in scrisorile adresate
amicului sau, diplomaba poet Vasile Alecsandri.
Cu aceasta lamurire nu cautam nici o apropiere de opera
entditului scriitor amintit. Urmarim doar amuzarea cititorilor si
multicmirea de a da batrnilor bucuresteni, ce acum vor fi hoina-
rind pe Campiile Elyseene, bu curia de a se sti smulsi din invd-
luirea

8) Oameni umblati brin lumea i prin scolile straine.

BUCURESTII VECHIULUI REGAT

In alte timpuri.

de cand i se $tie locul si i se cunoaste rostul in

tara noastrk a fost dat sa fie si a ramas un oras de cinste
BIJCURESTII,
si de faim.
(Jondicile mnstirei Glavaciocului din Vlasca arat eh ora-
sului acesta i-a fost zis candva si Vestita Cetate a Diimbovitei"
iar un hrisov de-al lui Neagoe-Vod Basarab, de pela 1515, Ii serie
numele ea Minunatul Seaun al Domniei". ')
La $tiinta carturarilor nostri, obrsia orasului acesta s'al
urca panl prin veacul al patrusprezecelea, cand.resedinta Voevo-
zilor Munteniei era la Trgoviste.. Se mai spune cA l'ata de ne-
curmatele navliri si jafuri ale turcilor si ttarilor la noi in tara,
s'a simtit nevoia sa se dureze atunci, si anume pe locurile astea, o
cetate bine intilrit, ca una ce era asezat chiar la mijIocul dru-
mului adicil tocmai la trecatoarea apei Thambovita.
Locul ales ar fi fost cel cunoscut apoi sub numele de Curte
Veche" in dreptul cdruia au fost fcute si cele dinthi trei poduri
peste Grl (adic: cel (lela $erban-Vodii, cel dela calea Rahovei
si col de sub miinastirea Mihai-Vod, la Isvor, zis Podul rupt)
toate temeinic alternute si bine striljuite cu Oaste aleask
Imprejurul cettei acleia ar fi prins a se aduna orasul, mai
inthi numai pe partea stang a apei, pe locurile mai ridicate ala
suburbiilor de mai apoi: Dobroteasa, Apostolul, Staicu, Srbii,
Oltenii, Foisorul, Jignita si Udricanii.
Inceputul l'ar fi fcut zice-se unul din neamul vechin
al boierilor 'porniti dela Udriste Nsturel-Herliscul. Acesta a pus
1) Cel dintai Domn ce si-a statornicit Scaunul aci a fost Radu cel
Frumos, care a urmat kit Vlad Tepes (1462).
12 GEORGE COSTESCU

..sa fie zidita cea dintai biserica a locului, ca liram la ziva Bunei-
Vestiri, si pe care lumea din jur a numit-o Dobroteasa", adica
pe slavone$te : a bunilor parinti" acestia fiind pentru ea cti-
torii bisericei cum si tot cei de neam inane ce eran capitani ai
ostilor de pail], de aci si caro veneau sa se incliine Domnului
acel Rica* daruit de ei cu tot felul de odoare.
Despre acestea insa, vom lasa s'a vorbeasca litisoavele si
eeice buchisesc prin ele ; iar noi vom porni povestirea dela vrenii
mai proaspete pe care sa le putem mai lesne potrivi cu cele de-
acum.
Ce gasim totusi ea trebuie facut mai inainte, este sa dumi-
rim pe cercetatori despre cum arata acest oras mi putin inaintea
yremei. dela care pornim povestirea.
Cum era Bucurestii inainte de-a N fost ales Capital& a /pilau
doror Principaie, unite mai apoi, si care era intinderea acestui
oras, ne-o arata o hartii, ce se all in Muzeul nostru Municipal.
intocinita pe la 1789-90 de catre un oberst-offizier" al Stab"2).
-ului tilor austriace ale Printului de Coburg, adica din timpul
acelei ocupatiuni vremelnica numita de popor a nemtilor en coa-
da" (porecla privitoare la perucile albe si impletite la ceafa et:
erau la mod in Austria inert de pe vremea Imparatesei Maria
Te reza).
Cum anta luinea noastra de-aci, cum &ilia in viata publica
cetateneasca de-atunci si cum se desfasura sub ochii el cuprinsul
acestui oras, aflam intrucatva din urinatorul fragment al confe-
rintei pe care profesorul G. Ionescu-G-ion, autorul celei mai vaste
lucrar asupra Istoriei Bucurestilor"8), a rostit-o in anul 1896 la
Atheneul Roman, de fate', fiind si Regle Carol I. In acest frag-
ment, conferentiarul, evocand infatisarea urbanistica a acestui
liras In anul 1830 si mai incoace, inchipue o raita prin mai tot
cuprinsul lui si spune :
..Am ocolit de-atatea ori, cu gandul, vechea Curte Domneascti. ince-
jiand del a Poarta de sus, cea le Per, din u/ifa Covaci/or (lela gura Pi etei 4)
$i wind la Poarta de jos sau poarta cea mica din capeitu/ de jos at ulitel

Statul-Major al ostilOr acelea.

Lucrarea ap5rutd in editura Ton V. Socesc. in acelas an, si care nu
a mai, fost retiprit".
Plata de flori, de-acum.
 BUCURE$T11 VECHIULM REG A1 13

.5e/ari/or care trecea, ea si acum, pe la Baile Turcosti" ce se aflau in curtea

flote/ului Victoria de azi 5)
..0 luain apoi, dela Puscidria din Piafa Sfantului Anton, in sus spre
Moara (i) de Muga Barci(ie pusd in miscare de apa 7) ce venea toemat din
local dela Icoanci, prin Teirgul Cuctiliti din spate/e si iatura bisericei Sidn-
(ului Gheorghe cel Nous). lescam prin Boiangi2.0) in Teirgul Lipscanilor si
treccInd prin ulicioarele de /tingcl bortele 10) acestor credinciosi al meirfuri/or
din Lipsca (Lipscanii) ajungeam lcingd Stavropoleos, bisericd ziditd ca si Ha-
nid /ui Constantin-Vodd") pe locurile trufasi/or Bedeicenz 12).
anc(i vreo cdfiva pasi, si iatcl-nid in Podul Brasovului, numit din vie-
enea Breincoveanului i Fodul Mogosoaiei. Md uit in j'ata si la stanga, la
casete vechi ale Wiciirestilor si privind deo parte si de alta a podului, zdrcsc:
casele /ui Damari 13), casele lui Meitani 14), casele Filipestilor15), ale Can-
tacuzini/or 1,), ale Ghiculestilor17), ale Cocordsti/or 18), ale Cretulestilor15),
peinci la /ocia Colfescu/ui 20). Inaintez spre steinga putin si iatd-mti in Live-

A cioua curte pe drepta, can(' eoboreim din str. Lipscani.

Moar careia poporul ii zicea atunci la Rotile" de pe rotile cc.
se miscau cu scurgerea apei.
Al carui nume era Bucurestioara".
0 alta biseric a Sfantului Gheorghe, cel Vechiu, era si se afifi
inca' intro curte de pe calea Mosilor din portiunea zisa in Caldrari", intre
strada Sfintei Vineri i strada Baratiei.
In locul earora s'au asezat apoi Ceaprazarii, din cari unii se m'a)
v5d i azi pe-acolo.
Pravaliile cu pivniti mari, din cari mai sunt inca pe acele
ce leagri strada Lipscanilor cu cele a Covacilor (str. Bcanilor) si a Blana-
rilor (Hanul cu Tei) i u:icioara Sf. Nicu:ae-Selari.
Han ce a fost pe locul Palatului Postelor si Telegrafului, de-acum.
Acestor boieri neaosi li s'a zis trufasi" pentru multa lor demni-
tate romeineascli si pentru ifosul ce aveau prin bogatiile de cari dispuneau
Unul din ai lar, de pe vremea lui Ion Caragea-Vocl, care era dregtor maro.
dar nu voia 55 invete a vorbi greceste, a reispuns acelui Domo Fanariot can:
ii observa acea lipsei, ca datoria lui Voda, ca strain ce era, ar fi fost sa fi
invi,at mai intai a vorbi rom5neste.
Azi, pe locul lor, Hotelul de France (Grand Hotel Lafayette).
Casele Socec i palatul de azi al Prefecturei Politiei Capitalet.
Locul de lang5 Politie unde este acum grdina Colos".
16) Cel pe care a fost Legatia RuseascA si unde este inca Hotelul
Bulevard.
Cele de la Clubul Tinerimei, fosta ale Banului Dumitrache Ghica
Azi inlocuite cu eladirile unde se afla cafenea la Royal".
Cldinle de langA aripa dreapt a Pasagiului Romn (dramate de
curand) si ale bisericei Cretulescu.
Pe locul Palatului Regal.
14 GEORGE COSTESCU

cica Vdcdresti/or 21). Md las la dreapta prin mahalaua Boteanu/ui; tai la vale,
apuccind spre Colea si vechea Carvasard 22) qi, ferindu-md la casele Corne-
stilor 23) de cetina cei siilbateci ai acestor boeri, las in stnga casele Cdmpi-
nenilor, iar la dreapta a/te /ocuri Cantacuzinesti trecute prin ceisdtorii, maX
bit& in neamul Racovitestilor, apoi in ace/ al Sutu-/esti/or 21, p inaintez
la vale p elngd Hanu/ /ui Zamfir 25) qi Pe leEngell cel vestit al Sf Cintului Gheor-
ghe-Nou, zis Hawai Dracu/ui. Iatd-md astf el in capta Podului Thrgului de
Mart 26).
,,Dacci la Hanul lui Zamfir asi fi inteanit un bdtriin proot dela biszrica
Ghiorma-Banu/ 27) el mi-ar fi spus in tabla c dela casele Bii/eanu/ui 23)
ale Beirccinescului 29) se intind pivnite sub pivnite cari duc, prin gangurile
subterane" pand la Curtea-Veche ") slujind din bdircini ca ascunziatori).
Dar, nu. Prefer, la lumina sctizcindll a zi/e2, sic" o iau pe podul Thr-
guini de-afar, cel podit totd'auna cu podine stricate, i sil cobor pn la
biserica Rtizvan; trec grlita Bucurestioara do lcingcl Pescdria-veche si, apu-
cnd pe lngti grlitcl prin mahalaua Domnitei Ancuta, les la casele BO-
tretului 32).
,,Mi-e lesne de-ad, cci maidanele sunt nenvmdrate, Vi o iau pc /cingei
Gdr/itcl, Sd taiu mahalaua Lucacilor p st ajung mana- la biserica 0/terti/or
de unde la dai pasi dai in pcidure 33).
Si s'a fcut noapte. O 'Ulcere ackincd se intindo asupra Bucurestilor;
nimeni nu o intrerupe deccit Witratid c(iinilor, nenumdrati pe vremurile ace-

Fost gradin a Episcopiei, azi scuarul Atheneului Romn.

Cliidirile vechei case a Vmilor, de pe locul din jurul palatului
actual al Ministerului Internelor, din strada Vmei (azi str. Wilson).
Pe locul unde s'a nruit blocul Carlton" din str. Regala'.
Palatul lui Vod-Sutu (azi Banca Crissoveloni).
Casele cele foarte vechi din rand cu Spitalul Coltei, darmate abia
in 1938 pentru continuarea bulevardului si care se intindeau pn la biserica
Si. Gheorghe.
Capt din oras al clei Mosilor ce se afla la Biserica cu sfinti.
Aci este vorba de biserica ce se vede si azi in spatele cldirei
Creditului Rural", in curtea caselor fostei tipografii a lui Iosef Gbl de pe
strada Doamnei, si devenit paraclis al Lahovrestilor.
Cele ce erau atunci in jurul bisericei Sf. Niculae-Selari.
Cele de pe locul de azi al palatului Camerei de Comert si Indu-
strie, in cari se afla Directiunea Postelor si Telegrafului pela 1884.
Palatul Domnesc de lng biserica Sf. Anton.
Loe de refugiu al Curtilor Domnesti in zilele de n'Avara.' i jafuri
ale Turcilor.
Lng' biserica Stelea, unde a fost cAndva si resedint ):lomneascd.
Pdure ce se intindea pe toate locurile de-azi dinspre Raion" 'si
can se legau cu pduricile de-acum din afara orasului in partea locului.
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 15

lea si, para, orticditu/ broaste/or cictilitoare din billti/e si bditoacele Suca-
restilor si in deosebi din mahalatta Brosterti/or 34).
Nimeni nu umblii noaptea.
Pe podurile 35) cele mari ale Mogosoctiei. Calicilor, Trgului-de-afara
si Beilcului, ca si prin ulitele boieresti din maha/aua Arhimandritului Si a
Golestilor 36), rar se vede esind din curtile Dudestilor, Golestilor, Briincove-
nilor, nacoienilor, Obedeni/or sau Greceni/or ccIteo butcel sau aleasdi 37)
precedatli de doi tigani.88) cu masa/a/e39) aprinso. Prin celelalte mahalale n'u
Sc aude in intunericul adiinc decdt strigdtele : Cine-i acol000!... ale strajerilor
sou ale rtisptintasilor46); iar in. vremuri/e de primejdie, de Vi jenie-.1), de mo-
limi42) sau de reizboi - strigatele caraulelor sau patru/o/or formate chiar din-
tre maha/agii ai locului si cari cutreierau ulitele in cete de cede doisprezece
si cincisprozece Cine-i acol000!.. Straja Vergului! Dar voi, cine
sunteti?., Straja Sfiintulut .te fan!... - i altele ca acestea".

Dar de-atunci infhtisarea Bucurestilor se schimbase foarte

repede, iar numArul locuitorilor lui sporise inteatilt ca, pe vremea
lui Alexandru orasul nostru cuprindea seaptezeci si
opt de mahalale. " bis).
Boierimea cea mare,inmultitaeu tinerele vlastare si prin nu-

Astazi cartierul Gramont, de dincolo de biserica Sf. Niculae-V15-

dica de pe strada 11 Iunie, pana sub dealul pe care stau acum Seminarul
Central si fabricile Brag,adirti.
Denumirea aceasta de pociuri" data cilor Mogosoaiei sau Victo-
riel, Rahovei, Mosilor si Serban-Voda cate duceau pe-atunci afara din oras.
venea din faptul c acestea avand circulatie mai mare de vehicule erau
asternute cu grinzi de sleau sau de stejar, ca s fereasca de noroaie si
gropi.
.36) Azi Antim" si Sfintii Apostoli".
Trasuric sau trsur.
Tiganii argati ai curtilor boieresti, inca nedesrobiLi
Facie de lemn de brad inmuiate in rin sau in pacur cu carl
se lumina drumul.
40) Paznici de noapte, platiti de Stapanire.
Cand lumea mai aleasa a orasului prsea orasul pornind, care
cum putea, spre Brasov, spre Moldova sau pela mosii si prin padurile vecine
de teama jafurilor la cari se dedau ostile turcesti
Epidemiile de cium si de holer ce-au bantuit de-atatea-ori popu-
latia Bucurestilor si cari rnpreunii cu marile incendii ce-1 au pustiit de
nentunrate ori au impiedecat atata vreme desvoltarea asezrilor acestui
oras.
42 bis). In locul color 16 mahalale din impartirea administrativa' Inau-
gurar de Alexandru, Voc15 Ipsilant, la 1775, cand a fost facutt penbru prima
cera si impartirea pe culori a orasului.
16 GEORGE COSTESCIJ

meroasele .incuseriri de png atunci, se rilnduise mai toat, de-a

lungul Podului Mogosoaiei impingilnd caphtul acestuia pltn la
biserica Isvorului Tmduirei, unde .Nicolae-Vodd Mavrogheni,
cel mai -de pomin5, Hospodar fanariot, facuse sA i se cladeascrt
Lin frumos chiosc in care zilnic venea sirsi bea cafeaua j ciubucut
de dupd ainiaza, chiosc care a fost cunoscut sub numele de.
Palatul de agrement.
Dealtfel intinderea cam in aceiasi. masura a orasului so
t'Acuse si pe celelalte locuri, unde capetele drurnurilor fusese-
le-asemeni impinse : cel al Podului Trgului de-afarg, dela. bi-
wica Sfintilor, la Olari si de-acolo in gura Oborului eel al
Podulni Beilicului, dela biserica Sfintei Ecaterina, la biserica
Slobozia (din strada Trofeielor) cel al Podului Calicilor, dela-
Sehitu Maieilor, la biserica Mrgineanului dela rlispilntia de sus
us a Antimului jar cel al Podului de pmiint, dela. Livedet:
(10spodului si biserica Sf. Constantin, la capatul din spre
al ulitei Farmazonului.
Odat cu intinderea, orasul dobandi si unele imbungtAtiri
de ordin edilitar, precum : Hasnele (puturi absorbante) in chteva
puncte ale lui si santuri deschise dar cptusite cu biirne de sima].
pentru scurgerea apelor zapezei si ploilor, fAnare cu lmpi de
llichi din loe in loe de-a lungul ulitelor, strji de noapte platite
de Primilrie, pela rspiintii, si alte rAndueli gospodresti.
Academia Roman posed. un manuscris (Nr. 1632) din caro
desluseste aproape intreaga impArtire a Bucurestilor prin
anul 1840 43). Acel document este o Est in care sunt insiruite sta-
ti ile de paz, ale strjuirei de noapte in fistecare comisie"). a ora-
sului Bucuresti". Din al-M.6rd listei aceleia putem s lmurim
euprinsurile mai tuturor mahalalelor din acea vreme, cu numele
lcr de-a.tunci, din cari putine se mai pastreaz azi doar prin con-
dicile bisericilor, ale Politiei sau ale birourilor de percepere a
In interesul orientarei, foarte necesadi pentru cunoasterea
precis a schimbrilor de mai apoi, dam aci cuvenitele expliciiri
trase din acea list, deslusind locurile si denumirile ce ea cu-
prinde, si imprtirea malialalelor pe culori.
Vezi brosura d-lui profesor Gh. Potra, cu titlul Ilcurestii de-
alt-dat5".
Denumire prescurtat de poporul mahalalelor, spre a inlocui pe
aceia de Comisariat de politie.
 BUCURESTII VECHIULT-11 REGAT 17

in culoarea de ro$u" (cea din miezul orasului) : mahalaua

Scaunelor, dela biserica Caimata din Potcovari (la Spatele spi-
talului Coltei) in sus, pana la vduva Tudora Oleangioaica din
Popa Piltru, margine de mahala unde se adunase uleierii (cari
vindeau untdelemenul in garnite) cum si o seama de scaune"
pentru vnzarea crnei si a pestelui toate mrfuri ce veneau
deadreptul din Obor, pe Podul Targului de-afard (azi calea Mo-
silor) ;
Coltea, mahalaua mai mult de imbulzeald decat de intinde-
re, ce tinea dela ulita Turnului pana In Scaune si dela podul
-lui Ceamur ") 'pana prin blnarii de lng Sf. Gheorghe-Nou ;
Sf. Gheorghe-Noa dela pinta de azi cu acelasi nume pana in
Targul Cucului din stanga bisericei si in jos prin Rogojinari
pana la Grosii-Cojocari dela gura Pietei Sfantului Anton unde
era si vechea Pescrie-mare ;
Sf. Gheorghe-Vechiu dela ulita Rahtivanului sau strada
Decebal de azi, prin Boiangii de lang Drtie i Gabroveni pana
In mahalaua SI. Niculae-Selari, cuprinzand i Hanul cu Tei si
biserica lui Ghiorma-Banul din spatele cladirei Creditului Rural;
Stelea in jurul bisericei cu acelasi nume de intre calea Mosilor
si calca Caldrasilor, iar in sus pang la casa vicontelui de (i-ra-
mola 46) de lang fostul foisor de foc" ars ()data cu casa mic"
ce fusese multa vreme palat al Ghiculestilor, si in jos pana in
Cavafii 47) din gura Pietei;
Sf. Ion-Non, in jurul bisericei si cuprinzand locurile de pana
In soseaua Vergului (calea Calrasilor), la rspantia Ulicioa-
relor din care unele treceau si in mahalaua Popescului din spre
Jignita ;
Curtea Veche, in jurul bisericil Sf. Anton si inrduntrul loen-
lui dintre Cavafii vechi, strada Covacilor si plata Zarzavagiilor,
azi a Florilor ;
Sf. Niculae-05elari, dalungul strzei Selarilor pan in strada
Smirdanului de azi, in partea de sus pan in malialaua Sf.
4'5) Un podet peste apa Bucurestioarei ce venea dela Icoan prin Ba-
tiste si care pod se afla cam pe locul rspntiei din spatele fostei Primiirii.
46) Vicontele Louis de Gramont era la 1834 colonel in Oastea roma-
neasca si a fost pe rnd aghiotant al lui Alexandru-Vod GhIca, al lui
Gheorghe Bibescu-Vod si al lui VodIi Barbu tirbey care 1-a Mcut Mare
Logort.
'47) Negustori de caciuli si plrii, de cojoace si de opInci.
2
18 GECRGE COSTESCI;

Gheorghe-Vechiu si in jos pe liingh Baia din Lipscani la poarta

mare a Curtei ;
45erban-Vodei, care cuprindea Hanul lui Serban-Vodil ce era
pe lo.cul Palatului Postei, liara]] Zlgtarilor si locurile din preajma
miingstirei Stavropoleos-,
Sf. Dumitru aliituri de biserica din dosul Postei cu locurile
de pana in str. Smiirdan (ulita Nemteascg) cu casete Brneove-
nesti depe strgduta ce coboarg si azi spre Piata Senatului si cu
Ulita Francezg (azi strada Carol) ; si
Biserica Doamnei, mab ala ce cuprindea locurile dintre strg-
zile Lipscanilor, SmArdan si Academiei de azi, si cele din jos pana
la Fiera Brezoianu impreung cu Orfelinatul ce se afla in fostul
Han al lui Filaret Mitropolitul (azi Theatrul National).
In culoarea de albastru" erau :
Mahalaua Popescului un Popescu despre care, ca toat
taima lui de atunci, noi nu stim nimic dar care mahala era mi-
noscutil prin locuintele de-acolo ale bancherilor Aron Levy si
Halfon Zaraf-Basa, intinderea ei fiind cuprins6 intre mahala-
lele Sf. Niculae si Jignita (pe lngg Morga de astAzi)
.Foisor, era cea. din prelungirea acesteia spre miazg-zi pana
pe la Apele Minerale (azi uzinele lui Lemaitre);
Dobroteasa dincol6 de calea Vricgrestilor., din dreptul biseri-
cei piing in spre strada Nerva Traian, ctre marginea orasului ;
Srbii dela capgtul clei Dudesti piing spre biserica Troitei
,(Sf. Treime) ;
Doamna Balasa cuprinziind asezgmintele Briincovenesti si
imprejurimile lor ce tineau dela bisericuta Sf. Spiridon din str.
Apolodor si piing la Mitropolie ;
Vhidica, in portiunea de oras dela biserica Sf. Nicolae-VIii-
dica din Prund cuprinzlind in sus si Tiggnia din Broscrie piing
spre Filaret, dar din oras;
Sf. Ecaterina dela biserica Sf. Ecaterina de sub Mitropolie
png'n spre Radu-Vodii, ;
Slobozia sau locurile dela biserica zisg Slobozia (din str. Tro-
feielor) piing pe la biserica Alexe de azi, in barier ;
Staicul, partea din spatele acestora cu Radu-Vodg pling in Cg-
rgmidari i Tabaci ;
Brostenii sau malialaua Tabacilor si a parlagiilor Abatoru-
lui,,pang afarg din oras si piing in malul Giirlei ; .
 BLICURESTII VECHIULUI REGAT 19

Apostul, de cealalt parte a Garlei, cu Apele Minerale, pan&

afar ;
Crrnidarii intre aceste din urmil doua mahalale, la margi-
nea de-acolo a orasului ;
Beirbeitescu, dela biserica Antim la casele lui Costache Mo,
raitu, intre Doamna Balsa si Mihai-Vod ;
Radu-Voda, locurile ce si azi cad in acea suburbio, intre
narie i mahalalele Slobozia si Sf. Ecaterina.

In culoarea de galben" erau cuprinse mahalalele :

Biserica lenei, a crei intindere era dela podul lui Ceamar din
clreapta caselor familiei Hagi-Moscu (fostul local al Primiiriei)
peste locurile lui Simion Romanov azi ocupate de palatul Univer-
sitAtei si de strad, cum si peste cele ale Enei Bircaneasca (cti.
tora bisericei) de pe terenul $coalei de ArhitecturA, apoi triun-
ghiul locurilor lui Mazar Pasa si ale Cornestilor (fostul Carlton)
adicil cele cuprinse azi intre strada Regala', bulevardul Ion C.
Brittianu i str. Biserica Enei;
Batistea al crui nume era l'Amas din vremea cAnd femeile
acestei mahalale bteau panza, tesut la rzboaiele casnice, in
apa Bucurstioarei ce isvora din lacul Icoanei si trecea prin
mahalaua aceasta indreptandu-se spre Dambovita, in care se
vrsa la locul zis la Rotile" cam unde sunt azi f,ntanile jucEl-
toare din Piata Natiunii. Aceast mahala se intindea dela Pitar-
Mosu pe str. Clementei piin la Dumitru Luminraru dela podut
Bucurestioarei (acolo unde sunt casele Fortunatu, colt cu strada
fi ogu Cantacuzino de azi) si de-acolo liada spre locul Pietei Ro-
setti, la marginea mahalalei zish Otetari.
Otetarii, poreclit astfel fiindca acolo se prsiser peste tot
topacii cu acelas nume. Aceast mahala impresura biserica ce
se cunoaste sub acolas nume;
Popa-Rusu, cuprinzand loeurile dintre Otetari si ulita Ar -
men easca;
Caimata 48) cu biserica ei, azi darmatil, ce se afla, pe locul
caselor scoalei primare ce poart o piatr indicatoare a fostului
altar ( pe bulevardul Regele Carol I, mai sus ceva de piata Ro-
setti) si care cuprindea locurile dintre cele dou mahalale pre-

48) Cuvant grecesc ce inseamna: copilaria". Este probabil cd acolo

a copilArit ctitorul bisericei.
20 GEORGE COSTESCU

cedente si aceia a Scaunelor, intinzandu-se spre Miaza-zi pang

la (=tea Bisericei cu Sfinti, sau a Sibylelor" 49) iar spre
rdsarit dealungul &Alai Mosilor pana la carciuma Farimitoaiei
(azi raspantia cu bulevardul) carciuma trecuta apoi lui Glieor-
ghe Bacanu sub care a ramas de pomina si cunoscuta sub po-
recla la trei ochi sub plapunia" fiindca femeia acestuia er.
chioara de un ochiu;
Armeneasca in jurul bisericii Arinenilor, intre mahalalele
Popa-Rusu, Popa-Patru, Caimata si Popa-Chitu si care ajungea
pang, spre SiliVestru, cam la locul uncle era haznaua apelor de
colo si unde se adunase pastramagii Oborului ;
Papa-Palm, dela Carcitnna Galbena" din locul coltului cu
calea Mosilor, la Siinigerie, pe la casa Vaduvei Tudora Olean-
gioaica (scuarul din str. Aureliu), ocolea locurile de-atunci_ ale
Fainarilor, cu brutaria lui Iane.Grectil si se incheia in Franzelari
la capatul carei strazi era dugheana lui Ionitd Cocatoru;
Silivestru care se intindea si spre dreapti calei Mosilor
'(Podul Targului de-afarii) peste Hanul Pitisteanului la Cafe-
neaua cu zece mese" dinspre actualul Foi$or de foc; iar in stanga
pe laugh' Banica Chiristigiul din spre strada Toamnei, pe la gura
Haznalei pastramagiilor, sub mahalaua Precupetii-Vechi din ju-
rul bisericei cu acelasi nume; iar de-aici pn in barierd, mahalaua
Sfeintului Ion care razbea pang in Oborul cel mare.
Tot mai spre stanga venea apoi malialaua Dichiului care
invecinandu-se cu Sf. Ion pana afara din bariera, la groapa Hin-
gherilor din Colentina, se rasa apoi pima in Dogari, la Carabu-
lea unde se ridica azi cladirea Centralei a II-a a Telefoanelor si
de-aci spre Ciltunul" din Tunari si pe ulita Madritului (azi
str .Polona) se incheia sus cu soseaua de margine;
sub Dichiu, se 'Asa spre centru mahalaua (Jeusu-David care
euprinde.a si locurile din jurul bisericei Popa-Chitu panala Cru
coa cazuta" din str. Toamnei si se intindea apoi spre stiinga
panrtla lacul Icoanei si la Schitul calugarilor dela Muntele Athos
(azi Schitul Darvari), $i mai jos pe strada Armasului pand ;pie
maidanul Postei dela Pitar-Mosu;
mai In jos, vimea mahalaua Popa-Darvas cu locurile bise-
ricei Albe de-alungul Podului Mogosoaiei p4na'n marginea

49) Nume datorite faptului ea, este zugravita pe &fat% Cu o hora d:!
Sfinti, tare cari se vad insa si cativa intelepti i filosofi ai lumei antice.
 BUCURE5TII VECHIULUI REGAT 21

de miazii-zi a maidanului Postei celei Vechi, iar de aci Boteanu-

Bradul prin in malialaua Bis. Enei;
In sus de Popa-DOrvas-veneau cuprinsurile mahalalei Amza
ce cuprindea .loctirile de la Podul Mogosoaiei. la Papazoaia",
cum si mai sus toate locurile din jurul putului de liingrt Manta
Surtuca si Luxandra Boiangioaica (locul Pieti Amza si al clOch-
rilor Primilriei de galbn) cum si pe cele ale Arionilor, ale ma
relui vistier Grigore Gradisteanu, ale clucerului RAducanu
Cornescu unde azi se aflii, Legatia Frantei si casa blitrfinului
Marghiloman, cum si cel al caselor Petrescului, care a fost cel-
dintOi secretar al Regelui Carol I;
de aci inainte spre stfinga: mahalaua Sf: Visarion pAna in
ulita HerastrOului (calea Dorobantilor) rOzbind in soseaua de
margine la lane Brutarul fost cam lnga locul Spitalului de copii;
malialaua Precupetii Noi din soseaua Heriistraului Oran
Die!' u la ulita. Madritului ; malialaua Popa Cosma din Visa-
non spre Podul Mogosoaiei, dela casele lui Aleen Barut
(Barozzi) din coltul stritzii fosth Cosma (iar az.i Vittorio Ema-
nuel III) si panala clirciuma Smarandei din coltul str. Romanfi
(azi str. Benitto Mussolini), iar peste calea Victoriei, locurile
Vornicesei Floreasca si ale Vernescului pOnd in TigOnia Vorni-
cului Filip (mosul Filipestilor-Vulpache) in Sf. Voevozi;
In sfOrsit,-de-aci. inainte maltalaua Sf. Vasile tot inainte
pe langii podul Mogosoaiei, dela Aga Ion Filipescu-Vulpache,
peste locurile din jurul Putului cu piatrA, ale Serifului si ale
011inestilor pardila Dimache din Clopotari, mArginindu:se in so-
seaua de-afarii; iar apoi, pe ambele parti ale soselei Kisselef,
pe locurile lui Ion Jianu si ale maidanului tiganiei lui Patan-
gliel ca si pe cele dela Cismeaua Mavrogheni cu palatul si bise-
rica Isvorului-Tiimaduirei deacolo si cu cele ale spitalului Filan-
tropia piinh in Baneasa-HerOstrOului se Intindea mahfflaua
zisa a Cismelei".
Culoarea de Verde" cuprinCiea, in partea apuseang a ora-
sului, mahalalele ce urmeaza:
De-a stiinga Podului Mogosoaiei, pornind dela centru, Cre-
tuleseu in care intra Caraula-mare dela Carvasara" cu locul
VAmei 50) vechi (intre spatele fostei $coale de ROzboiu si acela
50) Dela acea Varna veche luase str.. VAmei numele ei, ce a fost nu-.
mitA str. Vienei dupA vizil area BucurWilor de cAtre Dr. Karl Lueger, Pri-
marul Vienei; iar apoi str. Wilson, dupfi r5sboiul mondial.
22 GEORGE COSTESCU

al palatului ministerului internelor), Palatul lui Voda cu locurile

din jurul bisericilor Sf Jonica si Stejarul, pana la locurile lui
Fiera Brezoianu si ale Campineanului dinspre gradina Cisme-
giului;
Fanteina Boului (Mica locurile ce se desfasurau dela Cismi-
gin peste ecareturile ") serdarului Dumitrache Sorescu si peste
Putul cu plopi .pana la Gropile lui Neptun de sub Omul-de-piatra
si peste ulita lui Popa-Tatu cu locurile zise dela Caraghiozoaia";
Sf-tii Voevozi, mahala mare care atunci se intindea, in afara
de locurile din jurul bisericei pana in marginea mahalalelor
Popa-Cosma si Sf. N'asile, dar si pe cele din jos pana' la Ghita.
-Oliera dela Omul de piatra" (din str. Sculpturei, azi general
Ang. elescu) si la locurile paharnicului Mitache Coada pe eari
s'a cladit mai tarziu $coala Militara (azi localul Ministerului
Apararei Nationale), ca si pe cele de sus, dela Gara de Nord
si dela via lui Ionita Cismaru (Viisoara) de sub marginea ma-
halalei Cismeaua.
Erau apoi cele ce duceau pan in malul garlei si anume :
Sehitul Magureanului, vecina cu acea a Cretulescului, pe
locurile dela Sipotul Isvoarelor Cismegiului si dela biseriea
Nemteasca (Luterana) pe sub Fantana Boului pana, peste bise-
serica dela Cuibul cu Bar*
Podul de Piimant (azi calea Plevnei), numit astf el fiindca
atunci nu era asternut cu piatra) cuprindea locurile din jurul
bisericei Sf. Ilie-Gorganu152), Gradina cu Cai ") si casele lui
Pana Farfurigiul de langa coltul Bulevardului unde se afl'a azi
postul de pompieri;
Livedea-Gospod, in jurul bisericei Sf. Constantin pana sub
Schitul Magureanului si pana la Hristea Rachierul (dela ras-
pantia de azi a str. Stirbey-Voda), iar spre G-arla, tot Gia-
ferul" (paduricea pe care a inceput a fi cladita Cetatea Univer-
sitara) cum si locul de peste Bulevard dela coltul postului de
pompieri, unde atunci era conacul cel vechi al lui Searlat Russet:
si mahalaua 'Gorjanului ce urma dela Livedea-Gospod in sus,
cuprinzand locurile casei Elenchii Statuleanca, zisa si ,Proeo-
,
ProprietAtile cu
Gorgan" se chigma in vechime dealul pe care std biserica si care.
se spune, era rnorrMInt eilpetcniilor de oaste n Schitilor.
V. lirnuriri la nomenclatura mahalalelor ma! noi.
 BUCURESTII VECHILTLUI REGAT 23

poaia" i pe ale polcovnicului Famazonal" dela care a 1-Amas

si numele strzei Francmasonului cu toat intinderea Mal-
maison-ului si a Grant-ului de azi.
Sf. Elefterie dela locurile din Groziivesti (incepand la chi.-
churla dela Trei luido" in jos pn la moara lui Pilciu ce se
afla la podul din dreptul bisericei vechi a Sf. Elefterie)
sub dealul Cotrocenilor;
Spirea Cu locurile din jurul bisericei Spirea-Nouli Lidia, de
pe. Dealul Spirei, cu crciuma lui Niculae. Hangiu (rmash lui
Nit, Stere) si cu Hanul lui Burnaz ce se afla cam pe unde e azi
scoala primar Ion Creang", atunci afar din oras;
Isvorld, in valea acestui Deal, dela Buluc-Basa Nenciu (pe
locurile fabricei Oppler si mai jos), cu goApodriile din jurul
bisericei Isvorului-Tmduirei si pn la Buluc-Basa Raicu
sub Ceta.iea bisericei lui Milmi-Vod Viteazul;
dela Grl pe sub Dealul Spirei, incepAnd dela
strada Isvorului piin, la biserica Sfintilor Apostoli;
Arhimandritul (fost mahalaua lui Popa Ivascu) in jurni
bisericei Antim Ivireanu pan, la inahalaua Doamnei Blasa si,
pe langil, casele lui Costache Moraitu, pe sub Arsenal in sus
para'n mahalaua Spirei;
iar de-aci spre margine, intre Dealul Spirei si Barblitescu,
euprinznd locurile stolniceselor Tudorita, Iacovachina si
erau malialaua Bisericei .Albd-Postvari in fata creia
Petraehioaia,.

a famas in stirea vechilor localnici cA ar fi fost asezat de ciare

Alexandru-Vod eel la 1592) butucul pe care a incereat
sA taie capul Banului Mihai, fiul lui Ptrascu col Bun, care
fost apoi marele nostru Voevod Mihai Viteazul.

In sfiirsit, in Culoarea de Negru" ce se desrsura, pe

celalt mal al Dambovitei, intre culorile de albastru, galben
rosu, eran cuprinse mahalalele ce urmeaza:
Olteni, . dela Dumitru Rachieru din Dudestii-Troitei, cu
locurile pitarului Mihalache Piron de hingg, biserica Dobrotesei.
si peste toate cele din preajina acestei biserici, pn, la prviiiiile
Elencliii Comneasca (spre Mircea-Vod);
Udricani; dela Russe Rachierul (podul Serban-Vod, de azi)
peste locurile casei lui Costache Villara si impreung, ca cele din
24 GEORGE COSTESCU

jurul bisericei Bradului pana la prAvaliile lui Rosu din cate

a rmas Ons mai eri vestitul Hanu Ro$u" din Clilddrari.
. Sf. Vineri, cu locurile din preajma bisericei ce are hram la
S f-ta Paraschiva, incepiind dela casele baronului Sachelarie,
(intre mahalalele Udricani si Stelea) pita, in Lucaci si Vergu
Lucaci, in spatele mahalalei precedente tinAnd si pe lii,ngd
Udricani pan* la Dumitrache Ggitnarul (cel mai vechiu cea-
prazar al urbei) adic pana la malul Wirlitei dela locul zis la
Rotile", iar in sus pana la biserica lui Lucaci;
Vergu, partea de deasupra mahalalei Stelea in spre Cai-
mata, cu locurile ce tineau de biserica Sf. Mina, pista, la casele
Serdarului 'Panul din Popa-Soare;
Negustori, care incepea din Scaune peste locurile dintre
biserica cu Sfinti si metohul mangstirei Cernica, piinrt in Vergu,
Popa-Soare si Caimata;
Popa-Soare, din jurtil bisericei, pAna peste locurile cluceru-
lui Petrache Orbescu din Sf. .Stefan;
Sf. Stefan, in jurul bisericei pana in mahalaua Ceaus-Radu
si piinirn Miintuleasa, cuprinzand si locurile livezilor cu poame
ale lui Stamate Nicolau Arnuteanul;
Ceaus-Radu, in jurul bisericei cu locurile cuprinse azi intre
Dudesti, Labirint si Mircea-Vod si unde se afla atunci dughea-
na lui Mihale Telalu (precursoar a Halei Vechiturilor de mai
tiirziu);
Popa-Nan i Delea-Noud, intre calea CTrasilor (atunci
Soseaua Vergului) si fosta strad Labirint, in jurul bisericilor
lor, cea din urm5, rdzbind pn in soseaua ce duce la Cioplea,
pe locurile asa zise: Gura Lupului";
Delea-veche, cea de pe locurile Orzarilor, piind la mahalaua
Iancului;
Hagiul, in jurul bisericei Hagiului Manta din strada Traian
(in fata Halei) pn in spre Mecet (fostul cimitir turcesc) si in
jos pilnd la Mantuleasa;
Mntuleasa, mahala ce cuprindea locurile de zestre ale so-
tiei Hagiului Manta cum si pe cele din jurul mitohului 54) mam.-
stirei CAldurilsanilor, ajungfind 01-16 la dugheana p.itarului Ro-

54) Schit pentru glizduirea 'in ora a ciAlugarilor veniti cu treburi. de

la acea m5n5stire.
 817CURE5TIt VECHIULLII REGAT 25

sianu, ce se gasea cam pe locul rondului dela statuia de azi a lui

Paella Protopopescu;
Olarii, vad al mestesugarilor de acea breaslli i care se in-
tindea dela prvlia lui Calin Cofetarul, de Muga bis. Olari
(pe calea Mosilor), pAnii in scaunele miicelarilor dela biserica
cu Sfinti;
Oborul-vechiu, dela biserica cu acelasi nume de liingri Foi-
sorul de foc (in al ciirui altar st adapostitii crucea de piatr
ridicat de mahalagii duna isbrtvirea de molima holerei cele;
mari) si piing spre locurile de-acum ale Giirei de Est;
lamia, dela carciuma lui Costache (l'Amasa apoi neamului
lui Nit Berechet), din riispiintia strazei Popa Nan cu Bulevar-
dul), piirf la Serban Hagiul din Obor, si in sfiirsit
maltalaua Pantelimoltului, dincolo de aceia a Oborului ve-
chiu, dele cfirciuma lui Luca din batiera Mosilor pila, la Ceausul
Nitu din poarta Zalhanalei (lela Colentina.
Tot ca un fel de mijloc de orientare in cuprinsul de-atunci
al orasului, mai era si faima Gropilor". Acestea erau scufundit-
turile locurilor acelor Hasnale de care am pomenit mai sus si
care, pierziindu-si rostul data' cu canalizarea ascunsa a strAzi-
lor, fusese adiincite si largite de localnicii care scosese ctindva
de-acolo nisip si pietris pentru casutele ce isi durau prin mahala,
iar apoi ftisese napiidite de buruieni. Minase astf el, ele devenise
loc. de joaca al copiilor si uneori chiar maidane de zacere a
gunoaielor svilrlite de prin curtile vecine.
Asa erau: Gropile lui Neptutt,") cele mai centrale fiind si-
hiato in plin oras, acolo unde este azi Scoala Italiana si scuarul
ei cu bustul ctitorului Luiggi Czavillan, intemeietorul ziarulut
Universul" cel dinti ziar popular al nostru; Gropile lu,
Aristide, din mahalatia Madritului cuprins6 intre stritzile Tara-
nilor (azi str. Aurel Vlaicu) i Polonii la portiunea din sus de
GrAdina Icoanei, adicii pe locul prins astrai de Parcul Ioanid;
Gropite lui Pipaild") dinspre Colentina si Gro pile lui Uatu
(sau Ouatul) din ptirtile cartierului numit azi al lui Grant.
55) Nume tras din aceia cd la niste s5p5turi de lemelli pentru casa
a fost gsit5 acolo in p5mAnt, o statuie de marmur5 a Zeului Neptun.
my Un Sigan, vestit ca staroste a hingherilor ce adunau cainii rara
stApan de prin oras, prinz5ndu-i din goan5, Cu un laS de s'arma pus in yaz.-
ful unei prjini
 Infdtisarea orasului
hum anii 1866-1906.

aceste impartiri si denumiri si-au avut vremea si

TOATE
rostul in timpurile cand inalialalele erau temeiul intregului
oras, cand administrarea lui era pe mana Agai care tinea loe si
de Primar si de Prefect, si cand lucrarile edilitare erau la che-
remul ,sau la voia si nevoia proprietarilor de sute de pogoane de
teren si a starostiiior de inestesugari sau de negustori.
Cand ins. Bucurestii a fost eonsacrat Capital, a Threi in-
tregi, adica la vremea inceputului acestei povestiri, noua adult-
nistratie oraseneasca intocmitil, de pe normele cele randuite prin
Wile mai inaintate, a inceput a se strdui pentru civilizarea hi+,
lucrurile au luat cu totul o alt fata.
Imboldul pentru aceasta a venit dela insusi Domnitorul
Carol. I, care, sporind si infrumusetand palatul sail domnesc.
s'a ingrijit in acelasi timp si de infrttisarea si de starea higienicii
a Capitalei. El a stAruit la intocmirea unui buget al orasului,
in care, pe langrt fondurile necesare .nevoilor administrative eu-
rente, trebuiau alocate din bugetul general al Statului sau din
imprumuturi contracta te, si sumele necesare celor mai urgente
1 tterhri.
Lucrarile astfel proiectate nu au fost e drept savarsite
toate de azi pe maine, ca in basme sau ca in vremea din urm;
dar Oita a ajunge sa fie implinite, toat lumea vedea cum
Bucurestii se Them dela an la an tot mai chipes si mai dichisit.
Boerimea si lumea mai instkit si-au cldit gospodrii ma i
aratoase, in curti mai restranse, puse la linie cu. ale vecinilor.
cu portiuni gridinrite in jurul locuintei lor, iar locul depeii-
dintelor", rostit mai spre fundul curtei, a fost impanat cu point
roditori sau cu copaci umbritori si cu tufisuri sau brazde de
flori. Prisosul locurilor acelor conace, pe care fusese cocioabele
28 GEORGE COgTESCU

robilor, cei mai multi din ei l'au vandut altor oameni instrtriti
care si acestia au cladit pe ele locuinte mai bine construite.
Tigrtniinea si mestesugarii desrobiti ai curtilor boieresti, o
parte s'au acivat prin curtile cu locuinte sarace de prin mahalale,
iar alt parte cea mai numeroasil Cu banii ce agonisise In
vechea lor stare, au luat, tot dela boieri, in Embatic"), bucriti
de prumInt pentru casa, pe marginea mosiilor ce se invecinau
cu orasul si, clitdind pe ele crtscioare pe mAsura nevoiloi lor,
au deterrninat Intinderea i popularea periferiei de-atunci, care
azi face parte din chiar trupul orasului propriu-zis. Maltalale si
cartiere din zilele noastre, cum sunt: Tunarii, Dichiul, Precupe-
tii-Vechi, Finarii, Pantelimonul, Giulestii si uncle dinspre su-
burbanele din Dealul Belului sunt mai toate iesite din constructii
Mollie initial de acea populatie pe locurile embaticare pe cari
le-au Impodobit cu constructii orilsenesti.
Astfel, de la un caprd la altul ,orasul a inceput a se implini.
Ulitele, trase la inceput pe voia cebra care construise, au ince-
put sit se aleagrt si ele, au fost Indreptate si. asternute cu calda-
ram de piatrrt de pe Pralrova (necioplitii); s'a lAsat pe lattirile
lor carilri mai inalte pentru umbletul celor ce nu circulan
carute, iar la marginile acelor crtrri au fost scobite jghiaburi
pentru scurgerea apelor ploaei sau a color pe care le fiirsau
gospodinele Curtilor spre a le trimite in .santurile orasului ") care,
inainte de inceperea lucrarilor de canalizare ascuns, le colectau
si le indreptau spre Grl. Asemeni lucrari edilitare pentru asi-
gurarea sAnAtatii publice sau salubritAtei, cum se zicea
atunci au fost Ins greu Inaptuite din cauza putinelor veni-
turi ale bugetului comunal; ?le au fost totusi Cu staruintii.
urmArite, ()data' Cu sporirea acelor venituri.
571 Embaticul Emphytheusa din dreptul Elin era o inchiriere de
teren Pe termen lung (99 de ani), pentru care se plAtea o chirie minima
(intr.e 12 si 80-90 lei pe an) dar admitea si o platA globalA pentru rdscum-
pdrerea pe veci, platA care varia si ea intre 3-400 lei. Dei desfiintat
prin prevederile Codului Civil a mai fost cfitva vreme ingAduit prin rat-
ficAri ale Corpurilor LegiUitoare si era numit in popor i Besman.
58) Asemeni santuri" fusese trase inca" de pe vremea Regulamentu-
lui Organic (1830-32) si anume: unul dela captul CAlei Mogosoaiei (calen
Victoriei de azi) prin grAdina Vornicului Barbu Stirbey si prin Cismegiu
spre Gorgani i deaci la podul GArlei dela Mihai-Vodd; altul prin 5f-tit
Apostoli si Antim la Podul Calicilor si un al treilea dela Icoand prin Batiste,
Scaune si BArAtie, la podul dela Serban-VodA
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 29

Intre cele dintiii masuri cu acest scop a fost stfivilirea in-

tinderei neregulat a orasului inlaunrul soselelor marginase,
astazi saute sub denumirile de Bonaparte, Stefan-cel-mare,
Mihai-Bravul, Vitanului, Piscului, -Pandurilor, Belvedere si
Basarabilor ; iar la capetele cllor ce ieseau spre afara din oral
au fost puse straji de zi si noapte pentru cercetarea carelor si
oamenilor ce intrau si ieseau. Posturilor acestea li se zicea Ba-
Here", iar strajerilor pusi acolo de administratia oraseneasca,
guarzi comunali" .Rostul acestor din urma era acela de-a cerceta
si supunecele ce se duceau in eras, la anumite taxe aLzise
cari cea mai strasnica era aceia pus, asupra spirtului si bau-
turilor spirtoase.
Inlauntrul acelor sosele de incercuire si a barierelor lor ra-
masese totusi intinse !milli ce nu erau cladite Inca, dar erau
locuite de oameni nevoiasi, cu adaposturi primitive. Si acelea
ins au fost cu vremea implinite cu case si strazi bune.
In totul deci masurat in gaud cuprinsul Bucurestilor
de-atunci sa tot fi fost cat o treime din intinderea pe care o are
CapitAla astazi, lasaral la o parte suburbanele de-acum.
Malialalele pe care le-am pomenit nu aratau nici la inceput
o infatisare preau urita intruciit toate curtile, mari sau mici,
ca si maidanele nelocuite, erau acoperite cu verdeata buruienilor
si a stufurilor de liliaci, bozii si soc, sau a pomilor ce cresteau
bogat din sucul pamantului si din semintele purtate de vant.
Aceste mahalale" insa, dei intinderea orasului fusese
atunci stavilita, s'au inmultit pe masura ce locurile virane s'au
populat si in aceias masura cu instarirea localnicilor prin inde-
letnicirea lor cu diverse meserii. Din aceasta prefacere, vechile
mahalale sau suburbii" au inceput a se farimita in altele mai
putin intinse, iar unele ca: Apostul, Fantana Boului, Arhiman-
dritul, Gorjanul ,Curtea Veche, Ceaus-David, Cismeaua, Caima-
ta, Hagiul, Livedea-Gospod, Podul. de pamant, Pantelimonul,
Staicu, Popa Coma, Popa Ivascu si Barbatescu au trecut din
mintea localnicilor, data cu cei si ell cele ale chror nume le pur-
tau, ori au fost schimbate cu denumiri mai cunoscute timpu-
rilor noi.
Denumirile cele noi au urinat cam aceleasi norme, dar pc
alocuri s'au mai nscocit si altele. Asa au fost Uncle cu nume
luate dela bisericile Ion sau dela preotii de seama ce le-au slujit,
cum au fost mahalalele Antim, inlocuind Barbatescul", Sf -tii
30 GEORGE COSTESCU

Apostoli pe locurile Arhimandritului" Dobroteasa din Vrtc.-

resti si Troj (a din Dudesti Schitul Maicilor de sub Arsenal
Sf. Mina intre Negustori, Popa-Soare si Lucaci, Icoanei la bise-
rica Icoanei filcrttoare de minuni". Mavrogheni pe locurile
numite la Cismea" Radu-Voclei in spatele vechei manlstiri
si a bisericei lui Bucur Ciobanul Popa Chitie intre Silivestru
si Armeneasca.
Altele au luat denumiri de pe meseriile localnicilor, precum
erau mahalalele : Abagiitor ") de lngrt Cavafii din Piata-Mare-
Blanarii in Sfinti" si in spatele bis. Sf. Gheorglie-nouBoiangii
si Gditenari sub Brtriltie Birjarii spre bariera Mosilor unde
aveau grajdurile crtrilusii ce- tineau trsuri de piatai pentru
oras; apoi' a Caddrarilor ce'si aveau prAvAliile pe capatul
dinspie Piatii al cillei Mosilor; a Covacilor sau a negustorilor
de talprt si de toval, vecina cu aceia a Gabrovenilor negustori
de aceias teap, priprtsiti din Gabrova bulgAreascA; a 'S'e/ardor
si a AS'epcarilor; a Fainarilor si a Franzelarilor din preajma mo-
rilor de la marginea Podului Trgului-de-afar i pd spre
Popa Rusu; a Fiiurarilor din coasta bisericei Olteni; a.
Orzarilor negustori de nutreturi din bariera Vergului; a Poi-'
covarilor din spatele Coltei, rAmasi acol de pe vremea Hanurilor
din alte vremi; a Tabacilor sau Teibacarilor dinspre Abator
si a Zleitarilor 00) sau a argintarilor ce'si aveau pravliile in Ha-.
nul cu acela$ nutue, de pe Podul Mog. osoaiei.
Dintre toate irisa, cele mai nostime au fost (si ar fi trebuit
lam cu osebire acele denumiri de locuri cari au esit
din spiritul glumet si din nazrile Numirile
acestea se legau de anumite porecle a unor personagii de
seama lor, de fapte petrecute ciindva acolo, de diferite semne
distinctive ale locului san de anumite ramasite de amintiri --
toate demne de a fi fost prtstrate, ca unele ce aveau sA perpetuezc'
rosturi din alte timpuri ale Bucurestilor nostri.
Asa a fost mahalaua lui Bate-peste", un cfirciumar. dela ca-
piltul de sus al calei Serban-Voda, in fa'spantia de sub cazanele
Uzinei de Gaz, si crtruia i-se dase porecla asta fiindcil, iarn-
vara, la crciuma si gradina lui se putea gsi peste viu pe care-1
alegea si prindea el-insusi din hrdaie, pe pofta musteriilor;
1.15inari ce lucrau cii tofe groase din 15115 'mai netoars5, bune
pentru pantalonii-creti, dimii $i mantale.
.Cuvntul z15tar" inseamn5 In limba slavon5 ,.argintar"
 t'sA
My:an 44.
:
_mpg
-- '

s. .

.4,0. 3.
...f.ir.,
rf A
-4 :. :.,V .e.
Fro " ' 1 .e 'i .

- - '. 4 -e ,:,.$,4 'AA/ 4,;

.
, .....'.,..A.,
,. Atr, `

0.77.

7.74
:10

"
mi

-r-

MAnstirea lui Radu-Voda i bisericuta lui Bucur Clobanul, de pe

malul Dmbovitei, inainte de adAncirea i canalizarea girlei.
 RUCUREETII vEcnruLui REGAT 33

mahalana lui P'alcil-priijitii", tot chrciumar 5i el, aviind din nastere

un obraz acoperit de o path mare din felul celor mici zise alunite, si
care carciumar isi avea negotul si casa in Otetari, maliala. numith
astfel nu pentruch acolo se fabrica sau se vindea (get, ci pentruc
In mai toate curtile si maidanele ei se prhsise copacii aceia care
aduna mustele si chrora poporul le zice si azi otetari" pentru
mirosul acru ce rAsphndesc; a lui Stan Tranul, alt carciumar
cu faimil de laugh' rilsphntia chlei Grivitei cu strada Buzesti;
a lui Pitar-Mosu *i a lui Manea-Brutaru cari erau ctitorii bise-
ricilor locului; a Tirchilestilor din Dichiu" si a Jarcaletilor
din Spirea Veche", si unii si altii avAnd faima de cei mai stras-
nici bathusi pentru vremea alegerilor de deputati sau de consilieri
niunicipali, si erau cei din urna bucuresteni care se mai purtau
mitociineste", si pe ei si Cu lumea cu care avea de-aface ;
cea dela Cioneaua Rosie din fata bisericei Albe, la coltul strazei
Ffintnei; cea dela Sabia Trznit de lngh putul cu cumphna
de pe locul din rhspfintia Buzestilor; a Crucei de Piatrii din
Dudesti; a Putului de Piatr de liinga biserica .Sf. Vasile; a
Putului cu apii rece de sub Dealul lela Izvor; a Sfintilor, de
la podoaba zidurilor bisericei cu acelas nume din calea Mosi-
lor "); a Scaunelor ce inlocuise pe ale mAcelariilor, si pe cari
picoteau de somn, pAng mai ieri, la cafeneaua tatalui lui Grigora*.
Dinicu, cei mai mesteri lautari .ai Bucurestilor, in asteptarea
chef urilor la cari erau chemati sh chute; si insfarsit aceia zis.
la Zece-Mese, nume rhmas dela mesele insirate pe vremuri in
fata Cafenelei Galbene depe Podul Targului-de-afar5, (calea Mo-
silor) unde se a flau in oricare ceas al zilei negustori sau
z pz ) pentru mhrfurile Oborului.
62

In cuprinsul acelor mahalale a convietuit ordsenimea de

toath miina ce alcrituia populatia neaosh bucuresteara, dela Vl-
dich (3') pn la opinch si de atunci piing la caphtul povestirei
acesteia.
Printre sfintii zugraviti pe sub strasina acelei biserici erau ins cateva
Sibile si filosofi ai antichitAtei pe can inv5tatu1 Mitropolit Dania, ctitorul
biserice:. ii facea astfel cunoscuti i bucurestenilor. Intre .chipuri:e ce se
mai cunosteau pela 1875 si de pe inscriptille fiecdrora, Ion Ghica ne spune
erau: tilosoful Thales, Hermes Trlsmegistul, Aristotees, Platon, 'stoicul Ze-
non si sibilele Cumea, Delphea qi Persica. Tot el bnueste efts ceilalti erau:.
Socrate, Anaxagora, Empedocle si Heraclit.
Samsari, intermedian i la felurite vanari
Gel mai Malt obraz bisericesc al locului la noi-azi, Inalt Pi-ea
Sfntul Mitropolit.
3
34 GEORGE COSTESCU

Bucure$tii se Meuse intre timp un oras in adevratUl inteles

al cuviintului; nu era ins, un ora* in felul cum ar crede cineva
gndind la cele de prin trile strine, adicii, un oras cu construe-
tiuni de arta veche si cu viat de civilizare notf.
O crticicii apruta in 1871 si datorit maiorului D. Papa-
zoglu pentru a servi de Ghid al Bucure$tilor de-atunci ") ne
spune ca. orasul era imprtit in cinci despartiri numite culori
$i anume: culoarea Galberat unde locueste mai toath nobilitatea
orasului; Verde, Neagrti si Albastrti in cari locueste populatia
claselor de mijloc; ear, culoarea Ro$ie este centrul capitalei in-
chrcat cu magazinele comerciantilor". Din aceia$i lucrare,
care se margineste doar la indicarea mijloacelor de comunicatie
in oras, a llotelurilor, a osptriilor si strzilor sau parcurilor
cele mai de seam aflm si ca la vremea aceia Bucure$tii avea
nourizeci si dou de mahalale cuprinznd 658 de strzi-
Culoarea de Rosa era cuprins intre strzile VAmei (azi
Wilson), Coltei panti in Batiste, Scaunelor -(azi Nicolae Filipe-
scu). Polon (azi Gogu Cantacuzino), Teilor, Bolintineanu, Sf in-
tilor, calea Mosilor, Sf-ta Vineri, caleaNcgrestilor, str. Negru-
Vod (la MONA), Bibescu-Vod, Artei, Apolodor, cheiul Grlei
piing la podul dela Mihai-Vod, Domnita Anastasia, Brezoianu,
Renasterei si Stirbey-Voda pn la Palatul Domnesc ").
Culoarea de Verde era cuprins inlauntrul limitei celei de
Rosu, a lungimei 6'16 Craiovei (Rahovei) deoparte ,a chlei Vic-
toriei dealt parte, iar inspre afar, se mrginea cu strzile Se-

Vezi Cillusa sau Conduckorul Bucurestiului". tip5rit5 in 187i

la tipografia C. Petrescu si I. G. Costescu din calea Mogosoaiei nr. 7, de
maiorul D. Papazoglu
In culoarea aceasta erau cieci cuprinse, afaril de cele limitrofe, si
urrnatoarele strazi: Sgrindarului, Teatrului (Matei Millo), Zorilor, SI. Ionica,
Campineanu, Regald (Aristide Briand), Biserica Enei, strada Noug (Edgard
Quinet), Pensionatului (Vasile Boerescu), portiunile Elisabeta" si Acade-
mier ale unicului bulvard ce faia in dou5 aceasta' culoare, apoi strada
Academiei (Raymond Poincar), calea Victoriei, str. Belvedere, Doamnet,
Vestei (Bursei), Smardan, Sf. Niculae-Selari, Lipscani, Basarabilor, Blnari-
lor, B5canilor, PAtrascu-Vod5, SI. Gheorghe-nou, Mihai-Vod5, Rfiureanu,
Ilfov, Carol I, Brancoveanu, Sf. Dumitru, $elarilor, Soarehli, Covacilor, Ga-
brovenilor, $epcarilor, Ranzarilor, Brtiei, Decebal, Halelor, Patriei, La-
zar, Sf. Ion-nou, Sticlarilor, Mamularilor, Bazaca, Israelitd, Spaniola, Negru-
Vocla si Jignita.
 RUCURE*TH VECHIULUI REGAT 35

bastian, Pandurilor, unja ferath i Soseaua Basarab phnii la

Soseaua Kisselef ").
Culoarea *de Galben pornea din marginea celei de rosu, cu-
prinsh fiind intre chile Victoriei si Mosilor i inchish in spre
afara de unja soselelor Bonaparte, si Stefan cel mare
Strzile cuprinse in aceste limite erau: a lui $tirbey-Voda, a Model
(Pictor Grigorescu), a Fantnei (General Berthelot), a Campineanului,
Renasterei, Luterana, a Diaconeselor, a Putului Cu plopi, a Astronomului,
EscUlap, Neptun (Luiggi Cazavillan), Numa Pompiliu, a Soarelui (Theodor
Aman), a Banului, a Itti Manea Brutarul (general Constantin Budisteanu).
a Sculpturei (zis a la inceput a Ornului de piatra, iar azi general Anghelescu),
a Caprioarei, a Chimistului (Julia Hasdeu), a Schitului Mgureanu, a lui
Popa Tatu, a Buzestilor (fratii Preda i Stroe, mari capitani de oaste), calea
Grivitei, strada Semicercului, Osiris, a Sfintilor Voevozi, a Emigratului (azi
Barbu Catargiu), strada Verde (azi general George Manu), Frumoasd. a Se-
vastopolului, a Occidentului (Basarabiei), a Berzei (Cobalcescu), a Paunilor,
a Ciclopilor, a Progresului, a Sfantului Constantin, a Eroului, a Segmen-
tului, a lui Belizarie, Valeriu, Virgiliu, a lui Antonica, a Ceairului, Alexan-
dru cel bun. a Crepusculului, a Francinasonului, a Cameliei, a Atelierului, a
lui Polizu, a Dreutului (Alexandru Cuza-Voda), a Dulgherilor, a Turculul
(Chisinau), a Spitalului (azi Dr. Felix), a lui Tudorache Mitu, Vespasian, a
Despinei Doamna, Regulus, Eliseu, a Barierei, calea Plevnei, strada Sf. Elef-
terie, Rea-Silvia, a Lebedei; iar, peste Garl, strzile: Isvorului, Mihai-voda,
Sapientei, Brutus, a Sfintilor Apostoli, Orfeu, a Politiei, Iuliu Rosca, Apo-
lodor, a Vanatorului, a Cazarmei, a lui Antim, a lui Lupea, a Justitiei, a
Schitului Maicilor, a Banului Mihalcea, Pallas, Morfeu (Gheorghe Panu), a
Libertatei, a Zebrului, a Militarilor, a Miracolelor, Seneca, Scevola, a lui
Lazureanu, a Minotarului, a Ecoului, a Meteorului, a Arionoaiei, a Salva-
torului, a Sabinelor, a Acvilei, a Lantului, a Sirenelor, Epicol, Coriolan si
soseaua Doamnei
Avnd in acel cuprins strazile: Scaunelor (Niculae Filipescu), Ba-
tiste, a Gloriei (Eugen Sttescu), Minervei (Vasile Conta), a Coltei, a Bo -
teanului, a Clementei (C. A. Rosetti), a Scoalei, a Crinului (general David
Praporgescu), Franklin, Postei Veche (Nicolae Golescu), a Episcopiei, a Co-
rbiei (George Clemenceau), a Pietei Amza, a Primaverei, (Nicolae Bal-
cescu), a Catunului (Athena), a Bisericei Amza, a lui Popa Cosma (Vittorio
Emanuele III), Romana (Benitto Musslini) dela calea Victoriei pana
la calea Mosilor, a Brutarilor (general Badoglio), lui Visarion, a
Viisoarei, a Pietatei, a Povernei, a Clopotarilor-vechi in prelungirea strazei
lui Popa Cosilla pana la Spitalul de copii, Verde (din Sf. Voevozi pan 'n
Buievard, azi general George Manu), a Putului de piatr (Orlando), a Clo-
potarilor-noui (Grigore Alexandrescu), a lui 1.7asile Alecsandri, a Nisipari-
lor (azi Dr. I. Sltineanu), a Crciunului, calea Dorobantilor (dela biserica
Alba pan in piata Lahovary, azi str. Alexandru Lahovary si de acolo
pana in 5oseaua Bonaparte, (azi Bulevardul Regale Alexandru al Jugo-
slavilor). a lui Dionisie Luptl, a lui Pitar-Mosu si strada Dreapt (azi str.
36 GEORGE COSTESCU

Caloarea de Negru era cuprins, ca si azi, intre calea Mosi-

lor si calea Dudesti; in jos spre centru pand'n culoarea de Rosu;
iar in spre afarl era incliisa de Soseaua Milmi-Bravul").
Iar Culoarea de .Albastru cuprindea restul orasului,
din calea Dudestilor la calea Raliovei (fost a Craiovei) si dela
marginea Culoarei de Rosu pfin la marginea din afar, tras de-
linia flcutti de S'oseatta Millai-Bravul, de strada Laboratorului

Jules Michelet), a Memoriei pe lng grdina Icoanei, a lui Columb (Niculae.

Xenopol), a Armasului (general Eremia Grigorescu), a Precupetilor-Noi,
Cortului, a Fetei (prof. Ion Bogdan), a lui Vod-Caragea, Polon i pn la
grdina Icoanei, a Teilor (Vasile LascAr), a Icoanei (loan Lahovary), a Td-
ranilor (Aurel Vlaicu), a Dianei, Italiana, a Prudentei, a Armoniei, a Ote-
tarilor, a Rotarilor (Ion L. Caragiale), a Ermitului, a Slciilor (Masaryk),
a Sf. Spiridon (Maria Rosetti), a Pcei, a lui Popa Chitu, a Viitorului, a Su-
rorilor (Robert de Flers), a Serei, a Lustrului (astzi Ion Movil), a
Nordului, a Orientului, a lui Alecu Russo, a lui Despot-Vod, a lui Ion
Ursu, a lui Radu dela Afumati, a Vrjitoarei, a Crutasilor, Leonida, Saul,
Dichiului, a Margritarelor, a Lacului, a Dogarilor, a Bratului, a Ghiocei-
lor, a Rdspntiilor, a Ferarilor, a Marginei, a Tunarilor, a Fecioarei, a Lap-
telui, a Telegrafului, a Caimatei, a Arcului, a Sgetei, a Fortunei, a Spe -
rantei, a lui Popa Russu, a Inocentei, Termopyle, Licurg, Armeneasck a
Sptarului, a Modestiei (Latin), Aureliu, a Martirului, a Dorului, a Fran-
zelarilor, a Cercului, a lui Popa Petre, Solon, a Lipcanului, Rudolf, a Sal-
ciamilor, a Venerei, a Olarului, a Sf. Silivestru, a Zidarilor, a Profetului,
a Verei, a Toamnei, a Slcutei, a Suvenirului, a Gemenilor, a Stindardului,
a Ocolului, a Rsurilor, a Maidanului, a Coloniei, a Precupetilor-
vechi, a Birjarilor, a lui Dragos-Vod, a Lyrei, a Mcelarilor, a ni-.
narilor, a Cdmpului, a Sf. loan din Mosi, a Vaporului, a lui Ghica-Vod
si a Viesparilor, zis mai inainte a Ulierilor (nume dat de popor celor ce
fac cresc5torie de albine i erau culegtori si vnzdtori de miere).
68) Strzile din cuprinsul ei erau: calea Clrasilor (Vergului), strada
Stelei, a lui Radu Calomfirescu, a Domnitei (cu bulevardul de azi impreun),
a lui Tudor Vladimirescu, a Sfntului Mina, a Culmei, a Sborului, a MAn-
tulesei, a Negustorilor, a Cernici, a lui Paleologu, a lui Romulus, a lui
Popa Soare, a Vntului, a Plantelor, a Diminetei, a Furiilor (Stefan Mihi-
leanu), a Sf. Stefan, a Zefirului, a Linistei, a Stupinei, strada Gratioas (?),
a lui Traian, a Olarilor, a Cuviosului, Zece-Mese, a Iancului, Rumeoar (?),
a bisericei Pantelimon, a Putului, a Strbunilor, a Horei, a Lyrci, a Clu-
seilor, Albisoar, a Vaselor, a Masinei de pine, a Aprodului Purice, a Flue-
rului, a Austrului, a Timpului, a Visinilor, a lui Tepes-Vodd, a lui Popa
Nan, a Mrcutei, Rond (Matei-Voevod), a Ciresului, Delea-Veche, a Hra-
mului, a Gndacilor, a Duzilor, a Frunzei, a Gogosilor a Matilsarului, a.
Orzarilor, Herasca, a Sinagogei, a Corbului, Olteni, Labirint, a Udricanilor,
a lui Mircea-Vod, a Columbelor. a lui Anton Pan, a lui Lucaci, a lui Matet
 BUCURE$TLI VECHIITLUI REGAT 37

pAna la TJzinele lui Lemitre- si de Cheiul Garlei, apoi prin strada

LanAriei, strada Cuza-Vod, k4oseaua Filaret si strada 11
Itmie 69).

Intre strAzile Capitalei astfel desenatrt si ale crtrei margini

erau insemnate de linia circular a soselelor Bonaparte, Miliai-
Bravul stefan ce! mare, Vitanului, a Piscului, a Pandurilor si a
Basarabilor, ca drumuri mai 'de seamii erau socotite cele
oseapte ci, numite astfel pentruert pornind din miezul orasului
11 strrtblteau ca niste raze si, iesind dincolo de marginile lui, se
legau cu cele mai principale drumuri nationale ale fostei Munte-
nii. Acele cAi erau: Podul Mogosoaiei ,Podul Targului de-afadi.
Calea Dudestilor, Calea SArbilor 7) (mai Vrziu Calea VacAre-
tilor), Podul Beilleului ,Podul Calicilor si Podul de PAmnt.
La capatul acestor chi au fost aseazte cele dintii bariere"
adicA posturi de control si de taxare pentru fondul comunal a
uturor mrfurilor si produselor ce intrau pe-acolo taxe euno-
scute sub numele de acsize". Ghidul maiorului Papazoglu ne
Basarab, strada Cotitd, fundatura Faurarilor, a lui Ceaus Radu, a lui Remus,
a Gandului, a Vulturilor, a Parfumului, a Fetitelor, str. Gentild (?), strada
Scurt, a Trifoiului, a Pescarilor, a Epurilor, a Filomelei, a Trinitatei de
lngd bis. Troitei si fundatura Pipdild, a Locotenentului, a Spoitorilor, calea
Raionului, str. Gura Lupului, Turturelelor, a Gditkiarilor si Dela Nou,
lar cuprinsul ei inchidea strdzile: Bravilor, Bovina, a Srbilor, a
lui Radu-Vodd, a Oltenilor, a lui Cantemir, a Bradului, a Florilor, a Plu-
gului2 a Dobrotesei. a Rdscrucilor, a Splaiului, a Aurorei, a Cerbului, a Babei-
Dochia, strada Virgin (?), a Triumfului, a Crucei de piated, a lui Nerva-
Traian, a Campoducelui, a Golestilor, a Simionocului, a Micsunelelor, a
Smeuratului, strada 0135datd (?), a Mdcelarilor (celor din Abator, spre deo-
.sebire de cea din Negru care era a mdcelarilor din Zalhanaua-Colentineil,
a Foisorului, a lui Barb rasa, a Simboltilui, a Apelor Minerale, a lui Cuza-
Vod, a Pstorului, a .0itelor, si. strada Bucur (cate trele in ainintirea lui
Bucur Ciobanul a cdrui bisericutd std sub umbra mAndstirei lui Radu-Vodil),
a Trofeelor, a lui Leon-Vod, a Cdlaretilor, a Bardului, a Domnitei Florica,
a Irodiadei, a Discordiei, a Concordiei, a Cocosilor, a Poetului (Endchit
-Vcdrescu), a Principatelor Unite, a Muzelor, a Sfintei Ecaterina, strada
11 Iunie, a Egalittei, a Chindiei, str. Emancipatd (?) si strada Mitropoli-
tului Nifon. Mai trziu parceldndu-se si mahalaua Brostenilor si devenind
cartierul Gramont, s'a tiat si Bulevardul Regina Maria cu strdzil lui la-
terale (cam prin 1897-98).
Numitd astfel fiindc la capaul ei, Mara' din oras, se desfdsurau
gradinile de zarzavaturi ale cultivatorilor care atunci erau toti de origind
sdrbi
38 GEORGE COSTESCU

spune cg., In 1871, numarul posturilor de felul acesta se indoise

prin adilugarea altora intermediare i c atunci barierile se git-
seau in urmAtoarele puncte: la cal:4W' CAlei Mogosoaiei (in
Piata Victoriei de-acum), la Mandritu in capatul de sus al still-
zei PoIona, la lloata Lumei" din capiitul ulitei Herstraului nu-
mit mai tiirziu calea Dorobantilor, la Obor, In capiitul strAzei
Iancului (azi bulevardul Pache), la Vergu lAngA biserica Popa-
Nan, in Vitan la capiitul calei Dudesti, la Pisc-ul din malialaua
Foisorului (de sub dealul VAciirestilor), la Serban-Voda lngii.
biserica Slobozia, la Milrgineanu In capiitul de sus al clei Cra-
iovei (azi calea Rallovei), la ciirciuma lui Nit Stere din dealul
Spirei pe riisptintia strrizilor Uranus si Caziirmei, la Cotroceni
in dreptul podului Grlei (lela cazarma Malmaison, la Belvedere
adicii la fabrica de tutun din calea Plevnei si la capatul podului
Grei dinspre ulita TArgovistei (mai trziu numit calea Gri-
vitei).
Inlauntrul acelor patrusprezece posturi de paza ale barieri-
lor si in cercul soselelor prin care erau legate se desfkura intreg
cuprinsul Bucurestilor, pe o suprafata de ceva mai putin de :M-
inh-late din aceia pe care o ocup astzi. Edilii de-atunci ai Capi-
talei au avut mult de luptat cu lipsa miiloacelor biinesti de care
aveau.nevoie pentru modernizarea ei. Din acea pricin5 orasul
nostru rrimiisese cam mult in urma celor de prin finile Apusului.
cari mai aveau si podoaba vechilor lor clAdiri monumentale, in
vreme ce ale noastre, ()rick de modeste ar fi arittat. ne fuses&
distruse de cutremure si de marile pfirjoluri ce ne bilntuise dela
o vreme.
Frumusetea Bucurestilor de-atunci sta deci mai mult In bog-
tia vegetatiei grdinilor nesfrsite cu cari era inviistmantat. iar
farmecul lui atrgiitor In voia-bunii cu care cettenii lui duceau
o viata de tilina si de belsug.
Piete si artero largi de comunicatie avea prea putine si prea
modest impodobite. Ele eran:
Asa-zisul Bulevard ")" lung doar cat o 'Ataje de pusca tot
din acea vreme, si cu putin mai larg cleat celelalte strazi, era

71) In limba francez Boulevard". dela expresiunea germana Boni-

werck" ce inseamn trecere asterput Cu /Arne groase de lemn.
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 39

irisa inpodobit cu vechia cladire a Universitatei, construita de pe

planurile inginerului Alexandru Orascu (fost apoi ministru), pe
terenul daruit de Grigore-Voda Ghica pe la 1840, si cu statuile :
lui Miliai-Vod Viteazul (inaugurata in ziva de 8 Noembrie 1878)
si ale celor doi intemeietori ai seolilor romanesti : ardeleanul
G-heorglie Lazar si targovisteanul Ion Heliade Rildulescu acestea
fiind asezate mai tarziu.
Calea Mogosoaiei numita dupa rasboitil independentei
CaleaVictoriei ulita boiereasca de pe conacurile ce se insirau
pe amandoua partile drumului, pe care isi facuse intrarea trium-
fala Oastea ce ne liberase de sub suveranitatea Turcilor. Pana la
vremea domniei lui Constantin-Voda Brancoveanu (1690) i-a fost
zis Drumul Brasovului, fiindca pe el coborau carele cu eoviltir a-
ducatoare de marfuri brasovene si de Lipsca spre Targul-dinaun-
tru, de langa Curtea Domneasea cea veche. Voevodul cumparand
irisa la acea vreme o mosie de langh Bucuresti, zisa Mogosoaia
(pentruca era a vaduvei Vornicului Mogo) a hotarat sa-si faca
drum mai scurt intracolo si a facut sa fie asternut cu barne spro
a-'l feri de praf si de noroiu de unde apoi denumirea de Podul
Mogosoaiei. Fiind astfel cale domneasca, ea fu curand strajuita
pe ambele laturi de caminurile velitilor boieri ai Scaunului si
ajunse ulita cea mai de seam. a orasului. Marginea, care pana
atunci fusese la Carvasaraua (Vamei) ce se gasea cam pesto
drum de Palatul Doninesc de mai apoi, fu impinsa pana la ca-.
patul Soselei ramasil tot a Brasovului de-acolo inainte. Starea
ei de-atunei a ramas eam aceiasi pan mult tarziu, prin vremea
cand Grigore-Voda Ghica, gonit de pustiirile focului din Palatul
mic de lama biserica Stelea,isi rosti resedinta in casele tatalui
sau Banul Dumitrache (Mica Batranul de pe calea Mogosoaiei:
ia.r urmasul ski la domnie (dupa ocUpatia ruseasca), Alexandru
Ghica, statornici resedinta Domnitorilor in casele boierului Dinicu
Golescu de pe fostele locuri ale boierilor Col festi, unde se afla
si acum Palatul Regal. Cam de pe-atunci Ins vlastarele tinero
ale familiilor boieresti, sub indemnul Ghiculestilor incepand a
merge pela seolile si prin lumea Parisului, si revenind in tara
cu alte apucaturi si gusturi, pusera sA li-se faca', asezari in felul
eelor de pe acolo. Fura astfel construite, an-de-an, mai cu ose-
bine dela ulita Targovistei spre Garla, numai case la drum si cu
doria randuri de incaperi, jos pentru pravalii iar sus pentru
40 GEORGE COSTESCU

locuinta, avand gang") spre curtile mari cu gradina cu so-

proane si grajduri pentru trasurile lor luxoase").
Povestea din trecut t Bulevardului" este mult mai recent&
El a ivat fiit. ()data cu cladirea palatului Universitatei pe
toata portiunea de loe dintre strzile Coltei si Poloneza (azi str.
Academiei") i prin inadirea drumului din fata acestuia cu cel
ce cobora peste calea Mogosoaiei pang, la Cismegiu. Mad Domm-
torul Carol I a pornit cladirea unui palat domnesc mai larg
mai falos decilt cel in care descinsese la suirea lui pe tronul
tarei si cand a luat resedinta provizorie in chiliile monastirei
Cotroceni, Primaria orasului a dispus predungirea bulevardului
panala podul Garlei de laugh' biserica Sfiintului Elefterie pen-.
truca, impreuna cu malul de-acolo al G-arlei si cu soseaua larg
a Catrocenilor, sa rosteasca un drum mai deosebit inspre Palat.
Vechiul Bulevard si portiunea calei Victoriei dintre el si
gradina Episcopiei aveau trotuarele asternute cu lespezi de pia-
trA alba, in vreme ce trotuarele 1)546 celei noua a bulevardului
au fost cele dintai asternute cu asfalt, in Bucuresti. Drumul tra-
surilor era pe ambele artere asternut cupiatra cubica de granit.
Dupa 1900, intre Bulevard si Palatul Regal fost o vreme &and
s'a facut i incercare cu un pavagiu de lenm, dar acela a durat
doar ctiva ani si a fost inlocuit tot cu asfalt.
Piete larg deschise pe raspfintiile mai de-scarna, in felul
celor ce fac podoab si aierisesc marile-ingramadiri ale oraselor
din strainatate, Bucurestii nu avea atunci. Erau Ins numite
astfel dotia locuri de pe sus-descrisele artere principale: Piata
lui Miliai-Viteazul si Piata Teatrului National. Cea cunoscuta
de bucuresteni si azi cu numele de Nata-Mare, pang la acope-
rirea Garlei de-acolo, a fost totdeauna balciu; dar Nata, in in-
telesul obisnuit azi al cuvntului, n'a fost niciodata.
Cea dintai din cele dotia piete, alcatuita doar din latimea
bulevardului din fata Universitatei si din scobitura scuarului
din jurul statuilor, era locul obisnuit de adunare a manifestan-

Cuvnt german artnd un loe pe unde se merge sau o intrare.

Acest fel de trsuri erau asa-numitele ..Victoria" ale industriet
vieneze si cari aveau de-asemeni mare cutare la Paris. LaBucuresti trd-
surile acestea au fost mai trziu adoptate si de faimosii muscali" cari au
adoptat tot atat de grabnic si cauciucurile pe .roti.
Numele . acesta i-a fost dat dup ce In Palatul Universittei se
mutase si Academia, pe lngil Senat si Muzeele ce acaparaser acel local.
Vederea scuarului statuei lui Mihai-Viteazul, inainte de crdirea block-urilor de-acum.
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 43

tilor ce plecau de pe la intrunirile publice cu caracter na-

tionalist-iredentist" iar uneori chiar dela cele cu caracter po-
litic intern si unde uneori, urcati pe soclul statuiei lui Miliai-Vi-
teazul, rosteau discursurile lor infliicitrate. In ziva de 10 Mai
a fiecarui an, tot pe plata aceia primea Regele Carol I defilarea
trupelor militare, inconjurat de membrii Familiei regale, ai gu
vernului Tarei si ai corpului diplomatilor acreditati in tara
noastrii.
Pe cea (le-a doua Piatil, a Teatrului National, frontul birja-
rilor muscali 15) primea in fiecare zi defilarea bucurestenilor
plimbareti care fiiceau zilnic promenadii" intre Capa si Palat.
Iceasta a doua piat mai avea caracteristic si faptul ea, atunci
cand intrunirile publice erau mai infierbantate i cautau s'A
meargrt s manifesteze la Palat, erau oprite acolo de &are cor-
doanele de jandarmi si de politisti cu care cettenii obisnuiau
s se infrunte provocand inghesueli, scandaluri si uneori
rliri cu urnitri sangeroase.
Dar adevaratele padoabe ale Bucurestilor pe MITA
intinderea grAdinilor particulare dintre pomii caxora scan-
teiau la rasaritul si la apusul soarelui coperisurile turlelor si
clopotnitelor dela cele inai mult de o suta de biserici ale orasu-
lui eran cele cateva Parean i sau gradini publice cu care Capi-
tala noastra avea de ce se mandri.
Intre acestea col care e si acum fala noastrA, Cismigiul.
Situat chiar din vremurile indepartate tocmai in mijlocul
orasului, Cismegiul era totusi la inceput doar o parte din padu-
ricea care se intindea atunci, legatii. de Livedea Gospod-ului.
pand in malul Garlei. Desprirtit candva prin trtierea Podului de
parnant (calca Plevnei), partea dinspre Garld a ramas deosebitli
cu numele de Giafer, iar cea dinspre oras cu numele Cimedji
amandou denumiri turcesti (in obiceiul vranei) cari pe romane-
ste se talnuicesc :cea dintai in intelesul de dumbrava. iar cea dea
doua sipot de isvoare", denumire pe care Cismegiul o legi-
tima prin acoja c mijlocul lui era prins de o billtoacil formata
din rasbirea a o multime de isvoare tasnite din vinele de ami
subterand ce coborau pe sub 'dealurile Schitului Miigurean si
al Sarindarului. Preschimbarea acelei padurici in parcul de azi a
facut-o Gheorghe Bibescu-Voda care a ducand din Austria
75) Locul din fata peronului dela Teatru ,era destinat ca statiune.
permanent5 si exclusiv5 a acelor trsuri, cu deosebire curate si luxoase.
44 GEORGE COSTESCU

pe grdinarul Mayer pentru rostirea pajistilor de pe la-

turile Soselei Kisselel $i fiind multumit de lucrul lui,
i-a dat in grijrt i infrumusetarea Cismegiului, iar acela
puniind toat priceperca si arta lui a facut din dumbrava aceia
mocirloasa ") o gilding din cele mai incantatoare. Opera lui s'a
dovedit atat de reusita nct insusi eruditul nostru scriitor si
profesor, fost Bey al Samosului si de mai mule ori ministru al
TArei, om umblat prin toat strilindtatea civilizata a vremei, a
.scris despre ea: nicAeri nu se poate vedea o gradina mai bine d.ese-
natl.. Grupo de arbori, peluse verzi, partere srdltate cu florile
cele mai delicate si mai rare asezate in buchete armonioase...
Ori incotro te intorci; poti sA admiri peisagiuri demne de pene-
lul lui Claude Lorain si al lui Poussin..." De-atunci Cismegiul
a fost mereu infrumusetat si a ramas obisnuitul loe de recreare
al multor bucuresteni i obiect de sincerd admiratiune al tuturor
strinilor ce ti ce prin capitala noastrg 77).
Grddina Icoanei. sau micul pare de langa biserica Icoanei
faciltoare de minuni (de pe str. Ion Lahovari). Este de ase-
ineni un criimpeiu din o alta dumbravA ce se intindea pe vremuri
pe mele locuri. Dumbrava aceia a fost si ea despiirtitii prin fdie-
rea striizei Polonil, iar partea de dincolo de acea strada librarui
Ioanid a cumpdrat-o Si a rasadit-o cu pomi roditori, 'Hind
cunoscuta sub numele de Parcul Ioanid. Ca si Cismegiul, acea
padurice era in parte acoperitil de un lac adunat din isvoare
rdsbatusera acolo si din care lac pornea phrhiasul numit
re$tioara. Unie afluent al DAmbovitei, acesta se strecura pe
lAngrt curtea Mitropolitului Dionisie Lupu, numit si Bati$tea
de pe numele malialalei de-acolo "), treCea apoi prin locurile mi-
76) Din scrisorile ramase maestrului sculptor Emil Becker dela o ruda
a sa, artistul strungar Dietrich cunoscut si sub numele de Sion Pieptanarul.
aflam c acesta iesea adesea, in zorii zilei de Duminica, sa vaneze rase
salbatice prin stuful baltei Cismegiului si ca deseori a vazut acolo vnand si
pe Bibescu-Voda.
77) Lucrarile de horticultura facute ulterior de catre nu mai putin
merituosul Rebhuhn, ca si cele de decor sugerate de catre Regina Maria,
nu au schimbat infatisarea deatunci a Parcului cleat pe aleja primcipal,
atunci data circulatiei celor ce se plimbau acolo. Treptele cascadei
de piatra din fundul acelei alele au fost construite cu prilejul organizarei
Expozitiei Cooperatorilor, in anul 1886.
78) Denumirea de Batiste a mahalalei si a bisericei venea din aceia
ca pe locul de-acolo -Bucurestioara incepea a curge mai plinuta si pe ma-
hone ei se adunau femeile din partea locului sa-si bata si sa inalbeasc
valurile de panza tesuta de ele la rasboiul casei fiecareia.
 k

rr,"

CI
-
,

ir, i R

p III 64
4
e=
;err leree.

r
i
P.eleee.

rni .011 ALI/jai

r

'
1

Plata Teatrului National. Pe coltul din stanga vechea casa Trk, azi blocul Adriatica".
Pe coltul din dreapta casa Vanicu, azi blocul Bancei
 BUCURESTII VECHIULTYI .REGAT 47

tohului mongstirei Cernica de 'fined biseiica cu Sfinti si se in-

drepta spre Garth', in care se viirsa la locul zis la Roble" ").
Dupd secarea lacului, peticele de pildure ramase pe margini au
fost cumparate: cel din, sus de &Are loanid, si cel din jos de
&are Fortunatu "), iar cel din mijloc a ramas cu copacii lui si
a fost preschimbat in acea grading, de raspAntie pe care o avem
azi.
Gradina Cotrocenilor zis i griidina lui Davila cu-
prindea marginea orasului din sus de mahalalele Isvorului si
Sf. Elefterie, intre Dealul Spirei si cel al Ierbariei (Pirotehnia
Armatei), oprindu-se in soseaua Panduriloe"), laturile ei fiind
strada Isvorului i oseaua Cotrocenilor. Pe pajistea mijlocului
acestui petec de padure, in dreptul locului pe care mai Varziu a
fost clAdit Azilul intemeiat de Elena, Doamna lui Cuza, la poa-
lele dealului, se afla o frumoag fantiing de marmorg alba con-
struith la dorinta Doamnei Maria a lui Constantin-Voda Bran-
coveanu, iar in jurul acelei filntAni impodobita cu o icoang a
Precistei, se tinca in fiecare an, de ziva Sf. MAni a micA (8 Sep-
tembrie), un billciu la care o sAptAmiing intreagg venea lume
de la mare depArtare dinprejur. data cu clAdirea Azilului Dom-
nitorul Cuza a daruit, cu hrisov si pe vecie, partea dinspre Dea-
lul Spirei celei dintiii asociatii de tragere la tinta, intemeiatil
de boierul Dimitrie Racovit in vremea aceia. Dupg venirea pe
tron a Donmitorului Carol, asociatia aceia a luat o desvoltare
frumoas, numArul membrilor ei sporind prin inscrierea celor
din colonia germana bucuresteang. Cu banii adunati din cotiza.
rea lor si cu cei luati din china marginei dinspre miaza-noapte
a locului, pe care germanul Wastely s'aliseo mare floriirie, aso-
ciatia aceia, care a fost cea dinthi adunare sportivii romneascd.
a rostit locul fa,mas inteun Poligon de tragere, cu standuri, cu
tinte fixe si miscgtoare si cu toate cele necesare exercitiilor de
E vorba de rotile moarei ce se afia pe Grl cam in dreptul Morgel.
Locul acela al Fortunatului a fost de-asemeni preschimbat in li-
Ale& cu pomi roditori. In 1860, partea dinspre grAdina Icoanei a fost vndut
belgianului Liebrecht, prieten intim al lui Cuza-Vod'd care 11 Meuse director
al Postelor. Acela si-a facut pe fata dinspre strada Dionisie frumoasa cas
ce, dupg abdicarea Domnitorului si plecarea proprietarului, a fost cump-
rat de boierul Ghcorghe Filipescu-Maresalul care, de curAnd decedat, a
fcut-o danie Eforiei spitalelor civile.
Numire data la retragerea ostilor lui Tudor Vladimirescu de lrig
monAstirea Cotrocenilor. in ale crei chilii isi luase resedintii Domnul Tudor.
48 GEORGE COSTESCU

tragere. Cu prilejul acelor concursuri si al aniversdrei interne-

ierei, se organizau acolo serbdri campenesti in parte costuma-
te si care, de pe obiceiul nemtesc, luau caracterul traditiona,
lelor -reuniuni ale Freischiitz-ilor din Germania si Austria 82).
Partea rdmasa in jurul si la poalele zidurilor mandstirei
(Jotroceni a servit de pare al familiei Domnitorului Carol pan.
la terminarea hicrdrilor de reconstruire a palatului din oras. In
acelas timp unica fiicd a lor, Domnita Marioara, sucomband din
cauza unei molipsiri de scarlatina', a fost inmormantat in ame.;
pare, in o capeld funerar ce se vede si azi, iar grdina a fost des-
chisd celor ce veneau de-i impodobeau mormantul cu flori proas-
pete 83). Cu refacerea chiliilor si cu construirea noului palat ce a
servit de resedintd Regelui Ferdinand I i Reginei Maria, grddina
Cotrocenilor a ramas doar ca pare al acelui palat.
Partea rmasd dincolo de soseaua Cotrocenilor a fost apoi
rostit ca Grddind Botanicii a Universitdtii bucurestene si, dupd
inchiderea grAdinei Palatului, a fost ea deschisd si destinat
preumbldrei cetatenilor si vizitatorilor orasului.
G-rddina lui Filaret cea de sub dealul cu acelas nume --
a fost din vremuri vechi un pare cetdtenesc. Incepand de la 1848,
el a dobandit si caracter istoric prin aceia crA pe campia din
marginea lui de sus, s'a adunat, la 11 Iunie a acelui an, poporul
care a proclamat Revolutia pentru obtinerea une Constitutiuni
egalitara drept care locul a si fost numit Campia Libertatei.
Inconjurat de podgorii si impodobit cu pajisti bogate in iarbil
si cu batrani copaci umbritori, ea aduna pe bucuresteni si fa-
miliile lor in zile nelucrtoare si, in preajma fantiinei de mar-
mora duratd acolo de spdtarul Mihai Cantacuzin, aflau prilej
de petrecere si de odihn, la ospaturi intinse pe iarba verde. In
anul 1906, pentru rostirea in acel loc a Expozitiunei generale a
produselor rdrei noastre, grdina aceia a fost preschimbat in
Parcul minunat ce poartg de-atunci numele Regelui Carol I.
lar fiindcd am prins a spune cate ceva despre acele parcuri.
s amintim unele date si asupra, vechilor drumuri mari caie
Germanii numind grdina Schiesstadt", bucurestenii au stiut-cr
siei multa vreme de Sistad".
Acestui parc bucurestenii ii mai ziceau si Grdina lui Davila dc
pe numele dat stradei de sub ea.
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 49

legau orasul cu tot cuprinsul tarei asa cum facuram mai sus
eu Podul Mogosoaiei.
Drumurile acestea erau :
. Podul TArgului de-afara, cel ce duCea la Obor
soseaua nationala spre Moldova. data cu oficializarea Thrgu-
lui Mosilor, el a fost numit Calea Mosilor. Este cel mai vechiu
drum al Bucurestilor intruck pe el s'a facut din cele mai vechi
timpuri legatura cu rasaritul tare', cu porturile vechi ale Chiliei
si Brileisi cu Tara Moldovei. Insemnatatea lui urbana s'a afir-
mat insa ca drum de leghtura intre Targul-dinauntru, de liinga
vechia Curte Domneasca, Tilrgul de mijloc sau TArgul Cucului
din mahalaua Sfintilor. atunci mahala de margine, si Tirgul
de-afara.
Podul Beilcnlui al doilea ca vechime nu era Ia
inceput decAt un drumeag care ducea spre porturile .dunarene.
Rusciuc si Silistra unde erau asezate resedintele Pasilor
si Muhafizilor pe care malta Poarta otomana Ii punea acolo cu
oaste, gata de-a navali la once semn de nesupunere al Domni-
torilor nostri. Tot pe el plecau i veneau atilt alaiurile noilor
Domni ce se duceau la Constantinopol sa primeasca cuvenita in-
vestitara i veneau cu firmanul de inscaunare, cum si cele ale
marilor demnitari ai Sultanului, trimii cu anumite rosturi la
Bucuresti. Predecesorul lui Constantin-Voda Briincoveanu, Ser-
ban-Voda Cantacuzinul, avand o mosie prin partile acelea, a pus
indrepte drumul si sa-1 astearna cu .grinzi de lemn ca sa-i
fie cale usoara spre conacul vecin orasului, iar poporul Ii zise
de-atunci Podul lui Serban-Voda. Un veac du:pa aceia, Hospodarul
fanariot Alexandru Ipsilante hotari construirea la capatul din-
spre Garla al acelui drum, a unui Han pentru gazduirea Bey-lor
ce veneau pe la Curte si a suitariilor lor, iar drumul Il numi Podul
Beilcului."Ctind insa, Hanul fu dariimat iar Constantin-Voda
Hangherli inaugura intrarea noilor. Domnitori pe Podul Mogo-
soaiei drumul acela relua numele de calea lui Serban-Voda, pe
care Il pastreaza si az.
Podul Calicilor mai inainte Drumul Craiovei, iar in anii
din urma Calea Rahovei. Pe acelea se scurgea in zorii zilelor,
catre oras, toata tiganimea cersetoare ce-si avea salasurile in cu-
prinsul mlastinos si plin de broaste din spatele bisericei Sf. Ni-
4
50 GEORGE COSTESCU

culae-V1Adica, cuprins cunosctit chiar cu numele de Tigdnia"

sau BroscAria". Cum cersetorilor li-se zicea atunci calici" adica
saraci, lumea bucuresteanii a zis drumului acela Podul Calicilor.
Povestea numelui vechiu al acestui drum mai are si alto
dotfii versuri care au sthrnit candva polemici cu haz pro-
vocate de confundarea Jon Asa bundoar bucurestenii de pe
tot locul care aveau in mare admiratie biserica Domnitei
Balasa, unde se. faceau mai toate nuntile boiercsti cu arhierei
si cu corul ce canta si la Opera, aflnd la podul Giirlei de-acolo
o droaie de cersetorime ce se insiruia pentru pomana boiereased,
i-ar fi dat strzei porecla de Podul Calieilor" ; pe de alt parte
localnicii Ii ziceau si Podul Calitei" de pe numele cArciumaresei
sotie a vestitului CAnuta, podgorean cu vinuri bine si curate pe
care le serveau musteriilor in niste canute sau ulcele de pmnt
smAltuit.
Liniile acestor patru drumuri se intretAiau tocmai la vechea
Curtea Domneascii (azi Piata Sf. Anton) unde si atunci era cell-
trul orasului. Intre ele, si intre liniile celorlalte strazi mai lungi
si mai umblate, cum erau: Ulita Thrgovitsei (calea Grivitei), a
HerAstedului (calea Dorobantilor), a Podului de pamnt (calea
Plevnei), a Vergului (calea, CAlarasilor) 84) si a Vitanului (calea
Dudesti, adicA spre satul Dudestii-Cioplea) se desrsurau
asadar mahalalele orasului.

84) Toate .noile denumiri amintind nume ale locurilor unde Ostirea
romAneaseA cucerise neatArnarea TArei, sau denumiri ale trupelor viteze cari
smulsese ostilor incercate ale Turcilor izbanzile liberatoare.
 Cletdirile istorice
si de folos public.

Cu o constructiune monumentai si de o deosebita artii

arhitectonica, Bucurestii nu a avut drept vorbind pana
EDIFICII
la cldirea Atheneului Roman, .deck pe aceia a Teatrului Na-
tional.
A avut ins ckeva clildiri cu caracter istoric, rmase ca prin
minune din pustiirile cutremurilor si focurilor mari de care a
fost bAntuit in ultimele -veacuri. Dintre acestea, la vremea ur-
cdrei in Scaunul Tgrei a lui Carol I, mai dAinuiau :

Palatal Regal, fost conac al boierilor Colfesti i apoi cas

a boierului Dinicu Golescu, cumprat de Stat pe vremea dom-
niei lui Alexandru Ghica-Vocl (1839) spre a servi de resedint
domneasca. La acele inceputuri, ea nu era alcatuita deck din
corpul de cldire ce a fost Ong in ultimii ani aripa dinspre bi-
serica Cretulestilor. O nepoata a acelui Domnitor, Alexandru
Ghica, a lsat niste Amintiri" publicate mai thrziu de Vasile
loft Ghica 85) si din care, intre alte multe informatiuni, allam si
pe aceia ea Palatul de-atunci era impodobit cu mobilier ce apar--
tinea Domnitorului Ghica si care, la moartea lui, a fost impartit
intre mostenitori. Tot ea ne spune ea peretii erau acoperiti cu
gobelin"-uri ce infatisau o vizit a unei ambasade Siameze la
Versailles prin secolul al VII-lea si c, acestea au fost apoi cum-
Orate de Regele Carol I si readuse in Palatul actual, unde se
aflau nc in ultimul timp. Alexandru loan Cuza, primal Domn
85) Vezi lucrarea d-lui Constantin Gane Trecute vieti de Doamne
Domnite", vol. III.
52 GEORGE COSTESCU

al Principatelor Romaine unite, a avut si el resedinta in acel conac

modest de pe vremuri. La suirea pe tron a lui Carol I-ul, acesta
a dispus insa recladirea si marirea acelei aripe asa cum era la
vremea povestirei noastre. Tot el a adaugat apoi vechei clAdiri,
mai intai partea cea mare din mijloc in care erau Sala Tronu-
lui si Sale festivitatilor, apoi aripa din dreapta, destinata
corpului de garda si care a fost construitA pe locul casei Banului
Constantin Cantacuzinul, fost si Caimacam al Munteniei, in 1848.
An de an Regele Carol I a dobAndit apoi pentru curtea si parcui
palatului su i alte proprietati ce-1 inconjurau precum: cele ale
bas-boerului Iordache Filipescu uncle au fost si birourile ad-
ministratiei domneiilor Coroanei, cele din laturile bisericei Ste-
jarului si toate cele din strada Ciimpineanului, numita astf el pen-
truca una din ele era proprietatea acelui boer.

Palatul lui Voda-Sutu construit in timpul celei de-a doua

domnie, in fata asezamintelor Cantacuzinesti dela Coltea si a
Turnului cu acelas nume. Acest palat dainuieste inca, ocupat
fiind acum de birourile Bancei Crisoveloni. Pe vremea aceia el
era locuit de urmasii fostului Domn fanariot, iar gradina si
curtea lui se intindea pe tot locul din spatele statuilor pang in
ulita Poloneza, cunoscuta apoi sub numele de strada Academiei.
Chiar in spatele statuiei Voevodului Mihai-Viteazul se aflau
atunci geamlacurile de flori (Sera) ale gradinei palatului acesta.
gradina ce era foarte bine ingrijita si populata cu pauni, fazani.
pelicani, cocori, berze, cocostarei si alte pasari mari domestice,
cari ciuguleau pe pajistile de larba in deplina libertate. Intro
cele dourt porti ale grilajului de fier din fata palatului porti
impodobite cu elite un scare aurit si cari se vad si astazi era
si un basin cu joc de ap," in care sburdau lebede, lisite si rate
salbatice, in vreme ce ambele intrki erau strajuite, zi si noapte,
de doi arnauti. Acestia purtau costumele lor pitoresti: fustanele
albe de panza si mintene lucrate bagat in gaetane de fir de aur
carat, fesuri moi indoite pe stanga si de varful carora atarna
eke un ciucure mare de aur; erau incaltati cu cipici de piele
rosie Cu varfurile lung arcuite in sus si impodobiti cu parnatu-
f uni. tot de fir de aur; iar in brAul de mAtase zosie sau verde
aveau infipte cate un iatagan si un pistol incrucisati, amandoua
armele avand manerele de abanos incrustat cu aur si argint si
 4.
-

'
L.--

Palatul Regal in anii cind aripa corpului de gard nu era cladit.

 EtICURESTII VEcHIULL7.1 REGAT 55

biltute cu ghiuluri colorate irnitnd. pietre nestimate. Fastul

acesta al curtii lui Vodil-Sutu starnea curiozitatea si uimirea
bucurestenilor si constituia un punct de atractie al orasului.
In josul cAlei Victoriei, la capatul ei dinspre Grl, pe locul
unde au fost puse temeliile unei cldiri destinate aduniirei Sena-
tului, se afla atunci Palatul cel mic" al Brfincoveanului. Curtea
$i gradina acestuia cuprindea tot locul dintre Cheiul Dmbovi-
tei, calea Rahovei si strzile G. Danielopol, Apolodor si Sf-tii
Apostoli, el fiind asezat cu fata spre bisericuta ce a fost res
tauratil aeum. Fostil resedina vremelnicA si a lui Constantin
Brneoveanu, dup focul care. distruSese Curtea lui cea mare din
piata Bibescu-Voa (azi Piata Natiunei), acest palat, ramas In
avutul Maielui Ban Grigore Brncoveanu, ultimul urmas al Ba-
sarabilor Briincoveni se), a fost trecut de acesta in zestrea fiicei
sale adoptiva Joita (nAscut Mavrocordat), nepoat de sord a
Saftei, sotia Marelui Ban Grigore. La cas.toria Joitei cu Gheor-
glie Bibescu, Palatul cel mic" a revenit acestuia si i-a servit ea
resedintii chiar dup6 alegerea lui ca Domn al Munteniei. B'trnii
nostri isi mai amintesc de acea nefericitil Doamna Joita a lui
Voa-Bibescu, inbolnavitil la clitiva ani dup c'gtoria sa si cu
mintile ratkite, care umbla zitia intreagg prin gradina palatu-
lui investmntata in alb si culegand flori din brazde sau din
miiinile vreunor trecritori ce isi fAceau inadins drum pe-acolo.
Dela Domnitorul Bibeseu, palatul acela a trecut apoi in stpani-
rea lui Gheorghe Bibescu-fiul. Acesta era un foarte destoinic
mlinuitor de arme si a trait mai mult in Franta. A. luat parte.
ca of iter al Frantei, la rzboaiele pentru linistirea Algeriei de
revoltele stiirnite de viteazul emir arab Abd-el-Kader si a luptat
Cu mult bravura sub ordinele Ducelui d'Aumale. Insurat in
Franta Cu Valentina principesit de Caraman-Chimay, el a avut
din aceastii castAorie pe George-Valentin Bibescu, mort de cu-
rand, c'ruia a rmas mostenire si Palatul cel mic" al Brnco-

86) Sireaua Iamiliei acestuia era uringtoarea: Dup mceldrirea, la

Constantinopol, a urmasilor lui Constantin-Vodd Briincoveanul, soarta a
voit sa r5man6 in viatA doar copilasul fiului col mai mare, pe nume tot
Constantin, care s'a casatorit apoi cu Maria Coslogeanu si a avut doi copii:
PC Nicolae mort fard urmasi si pe Manoil insurat cu Zoe Sturdza. Acestia
din urinfi au fost printii lui Grigoredevenit Mare-Ban si mort In 1832.
(Vezi Trecute vieti de Doamne si Domnite". vol. III, de Constantin N. Gane).
56 GEORGE COSTESCU

venilor. "). Vandut mai trziu Statului terenul dinspre calea

Rahovei a servit ridicarei pe el a Palatului justitiei de-acum,
iar restul impreung, cu vechea cladire a fost dat ca local Institu-
tului antirabic, la intemeierea lui de catre profesorul Victor
Babes; apoi a fost dariimat pentru a ridica acolo un palat al
Senatului, lsat insa din temelii in pardsire, din cauza razboiului
cel mare din 1916. Acum pe locul si pe temeliile acelea este con-
struit, in mod provizoriu, un pavilion pentru expozitii.
Intre cldirile vechi ale orasului se mai aflau la vremea po-
vestirei noastre :
Vechiul palat al Banului Dumitrache Ghica. cunoscut sub
mimele de Banul Batranul si care a fost una din cracile prin-
eipale ale arborelui genealogic al familiei Ghiculestilor de ma]
apoi 83). Palatul acesta, unul din cele mai vechi cuprinsuri do
eldiri ale Bucurestilor, se intindea spre fund pe tot locul dintre
Academia de Arhitectura si Bulevard ; iar cu fata dinspre Podul
Magosoaiei dela casa Slatineanului (Capa) 'Yana la pasagiul
Victoria. Din tot palatul acela a ramas doar corpul principal
In care se afla pang mai deunazi sediul Clubuin i Tinerirnei, iar din
acela s'a mai pastrat doar peronul dela intrare si sala de jos
wt cum au fost, iar pe peretii scarei ce duce sus in saloanele
Boeria Bibestilor se urcd spre sfrsitul veacului al XVII-lea cnd
trdia in partile Craiovei Cdpitanul Mihai, dregtor de hotare ce era fiul
lui Tudor Bibescu iar acesta coboritor din indepdrtatul strdbun, mosneanul
Bibu dela Gorj (v. N. Iorga: Viata si Domnia lui Barbu D. Stirbey"). Fiul
acelui Mihai Cpitanul, Dumitru Bibescu a fost Ban al Craiovei pe la 1804
si a scdpat Craiova de prjol si de jafurile rsvrdtitului Pazvantoglu, pas
al Vidinului, predndu-se el si ai lui ca ostateci acestuia si jertfind intru
aceasta avutul lui. In acea vreme de zdlogire la Vidin el a avut pe cei doi
fii ai lui: Gheorghe si Barbu-Dumitru cari au domnit amndoi in Muntenia,
cel din urm sub numele de adoptiune al familiei Stirbey. (v. C. Gane
op. cit. vol. III).
Marcie Ban Dumitrache Ghica era fratele lui Grigore Alexandru
Ghica fost Domn al Moldovei, decapitat de Turci in anul 1777 la Iasi; ia7
amndoi acestia erau feciori ai vestitului Ghica, Dragoman al Sublimet-
Porti, decapitat si el la Constantinopol, in 1751. Obrsia lor pornea dela
Gheorghe Vod5 Ghica, de origin albanez si care, cel di ti, a donmit in
Muntenia dela Decembrie 1659 la Septembrie 1660. Fiul acestuia, Grigorascu
Ghica, i-a urmat in domnie pnd la 1665, revenind apoi dup Radu Leon
si Antonie Vod din Popesti, adic dela 1672 la 1674; iar un alt fiu al lui,
Gheorghe II, a domnit in Moldova cam in acelasi timp cu tatal sdu. (Idem
ibidem).
 IWW11197""iraillPilllig
. 1tINIP141k.L,
= `41 11/11/1:'-
-
-- - -

Palatul lui Vodd-*utu de pe strada Coltei, azi bulevardul Brncoveanului.

 BUCUREVT:1 VECHIULUI P.EGAT 59

casei stau Inca o seamA de decoratiuni murale ale pictoru-

lui italian Giacometti, frtcute dupA restaurarea poruncitA
de Grigore-Vodrt Ghica al IV-lea in 1822 ") cand el a luat a-
colo resedintri,. Inaintea lui, palatul acela mai fusese locuit de
Ion-VodA Caragea pela 1812 si de Alexandru-VodA Sutil pana
la moartea lui 1821 "). Urmasii Ghiculestilor au vAndut apoi a-
cel palat cu tot cuprinsul lui unuia pe nume Mircus, care pe
locul din part,ea stAngii a construit Hanul preschimbat aeum
In Pasagiul Victoria, o alta clAdire alAturatii. lui Grigore Eliad
Carciumrtrescu, iar restul lui Emanoil Lahovary. Acesta a in-
chiriat corpul principal Clubului Tinerimei, anexa lui din mijloc
unei pensiuni-garni" care mai apoi ajunsese cu totul altceva,
si corpul cel mic dinspre str. Academiei, tipografiei lui Dor. P
Cucu. Mai tArziu acestea din urrnii au fost dArtimate si in locul
lor s'a ridicat Teatrul Comoedia de astai.
Tot pe calea Victoriei in sus, la coltul cu strada Banului ")
era, ca si acum, Palatul lui Stirbey casA. frumoasrt si impu-
/atoare chiar pentru Bucurestii de azi. Aceastil cladire ridicatrt
pe vremi de neamul Stirbey-lor, a servit de resedintA Marelui
Logofrtt Barbu, frate ;mi Gheorghe Bibescu-Vodrt dar adoptat
de Stirbey si care a fost Domn al Munteniei dela 1849 pfinil la
ocupatiunea ruseascil (1853) si, duprt retragerea acestei, pAnrt
la 1856. In acest palat Bibescu-VodA a dat un mare bal spre cin-
stirea Printului Albert al Prusiei ,fratele regelui Friederich-
Wilhelm, cu prilejul vizitei ce acesta a flicut in vara anului 1843
In tara noastrrt 92).
Allituri de acest palat, peste ulita TArgovistei (azi calca Gri-
vitei), era si atunci c15.direa ce a fost apoi ocupatA de ministerul fi-
nantelor. Amintirea ei aci isi are rostul prin aceea ca, construitA fi-
id de bogatul boier Faca, tatAl lui Costake Faca, autorul piesei de
De fapt Grigore-Voda acesta era al optulea din neamul Ghicu-
lestilor, care domnca in Trile Romhnesti; chci aceasth familie a dat in
total unsprezece Domnitori in douh sute de ani, ultimul fiind Alexandru,
cel care a fost si Caimacani la 1856-1858.
Parada ingropaciunei acestuia o gasim minunat de precis descrish
intr'o carte cu acest titlu, datorith d-lui George Florescu.
Nume dat In amintirea Banului Dumitrache Ghica ce avea sl adt
o cash in coltul cu str. general Budlsteanu, si care, locuit fiind de un str-
nepot al lui. Alexandru Scarlat Ghica. a ars in timpul ocupatiei germane
din 1916-1917.
02) Vezi: Constantin Gane, op. citat.
60 GEORGE COSTESCU

teatru Frantuzitele", si yndutit de copiii lui unui grec cunos-

cut sub numele de Romanitos, a fost folosit de Grigore-Vod
Mica, in seara Anului-Nou 1827, pentru un Bal al Curtei ").
Palatul de agrement" al lui Nicolae-Vod Mavrogheni, de
lng5, biserica Mavrogheni din soseaua Kisselef, in care era in
stalat Tarapanaua" (Monetfiria Statului) si in locul caruia se
ridici acum cldirea Muzeului Etnografic.
Palatul lui Grigore-Vod Ghica, din Teiul-Colentinei, con-
struit pe acea mosie a lui, milrginas Bucurestilor, si unde prima
lui sotie Maria, fiica lui Constantin Hangerli-Vodri, a locuit
pang in 1861 cnd avea vrsta de 92 de ani, ingropati fiind
ea si sotul si copiii si, Ur-10 biserica de-acolo unde mor-
mintele lor se vAd si astilzi. Si acest palat, construit foarte f ru-
mos, a fost impodobit de Giacometti cu picturi. El a fost dat
crindva pentru adpostirea unui orfelinat combinat cu o Scoala
de surdo-muti, de cAtre urmasii epitropi ai diatei Domnitorului,
iar acum in urm este ocupat de o scoala pentru orfane de riizboi.
Palatul din chiliile mnstiri Cotrocenilor, unde si-a avut
Domnitorul Tudor Vladimirescu cartierul general, &and a venit
asupra Bucurestilor pentru a goni pe grecii ce impanase tara
sub dornnii fanarioti si sub rscoala Eteriei" condus de Ale-
xandru Ipsilanti. Aclo au locuit o vreme si Vodit-Carol I cu
Doamna Elisabeta, pima la terminarea reconstruirei Palatului
Regal din oras. Vechile cldiri au fost preschimbate apoi de Re-
gele Ferdinand I Intregitorul de Neam si de Regina Maria in
resedinta ce au pstrat pe tot timpul domniei lor.
In sfrsit, Vechiul palat al Adunrei Deputatilor de pe Dea-
lul Mitropoliei, azi reconstruit, si cruia poporul i-a dat denu-
mirea Camera".
Mai erau apoi ciiteva c15.diri folosite pentru sediul
unora din autorittile si institutiunile oficiale ale Statului.
Astfel erau, dintre ministere : acela al internelor care im-
preung cu presedintia consiliului ministrilor, se_ afla, in ve-
chiul local din strada Academiei drmat acum doi-trei ani si
care se recldeste acum; al ministerului finantelor despre care
am vorbit mai inainte si al ministerului cultelor si instructiunei
publice, in localul actual din strada Spiru-Haret..Celelalte patru
ministere cci atunci toate erau numai seapte la numr isi
93) Vezi aceia$i lucrare a lui C. Gane.
 IV
,
---,--...7 k4.4,..-'''
........._._
- 42,
!.,
,

ti 1
- .
I
II
-1
=.11.;r_
0-1i.-.C.: :
Il.
r__El;'"A

i
*.-
-

-1-----77-i i 1 ---......._*..........i
,
.19 ;,
' . 4-Afpf,
!I
J..i.r.,.7-

"J 1 'reT -1 F''' '''%161- : ,'. - ' 'd

_ 'cu.
!-,, fis: 1 .
r.
'..,
;,r1-112,,I,14 ',P ., di''! .. '

_IS i;0110.00
1 4.V.I.WrIr7SK04
-, .,_ ErSids), ,
xi ' .-1243'Adtt&ia' . --,

_
r
a....ko_i__-.....-.........--11,t,-,----
..,,-.
Vechiul palat al Consiliului ministrilor de pe strada Academiei, unde era si ministerul afacerilor interne.
 BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 63

aveau sediurile prin case de-ale particularilor, si anume: minis-

terul afacerilor straine in casa cu gang din strada Dionisie Lupu,
uncle se and azi un Caitlin pentru studente infiintat de Clotilda
general Al. Averescu; ministerul lucrarilor publice, in casa pe
local careia soc. Asigurarea Romaneasca" a cladit blocul din
fata strazei Piata Amzei; ministerul justitiei, tot pe calea Victo-
riei in casa joasa din fata localului Bibliotecei Academiei Ro-
mane; iar ministerul de rdzboiu (caruia la inceputurile organi-
zarei ostirei noastre i-se dase ca local cel al Colegiului Milita-
resc", fosta rewdint6 a generalului Kisselef la 1829, adica corpul
central al fostei cladiri a Prefecturei Politiei Capitalei) a fost
mutat, la moartea lui Guna Vernescu, in cladirea acestuia, care
apartine azi ministerului economiei nationale, si abia mai tarziu
In fostele case ale colonelului Maican, din piata Valter Maraci-
neanu, unde se afla si acum, fiindu-i cumparate de Stat ca local
definitiv.
Primaria Orasului careia i se mai zicea atunci si Ospe-
lul Comunal" avea vechiul ei local, bine asezat, in casele ce
erau pe terenul de langa statuia lui Ion Bratianu teren rezer-
vat pentru recladirea acolo a unui edificiu mai mare si incapa-
tor pentru toate serviciile acesteia. Aceste case, care au adapostit
Primaria Capitalei pana prin 1912, erau proprietatea din bar.
trani a familiei Hagi-Moscu ").
Prefectura Politiei Capitalei se afla tot unde se gaseste si
ande, sub prefectura Agai Aleaxndru V. Beldiman (1864-65)
ocupa toar aripa veche dinspre cladirea Socec, iar in 1866 la
nirea Domnitorului Carol I i-a fost data si cladirea principala
In care se gasea, cum am vazut, ministerul de razboiu95). La
1890, fiind prefect al Capitalei colonelul Ioan Algiu, acesta
obtinu fondurile necesare cu cari a recladit corpul principal pen-
tru Politie, cele vechi de pe latura ramanand cazarmi ale jan-
darmilor pedestri si pompierilor.
La inceputul povestei noastre, Primdria isi avea sediul in Plata-
Mare, pe locul actualei Hale; iar cldirea aceasta din str. Coltei a fost dd-
ramat sub primarul Dumitru Dobrescu (Matache) in 1911.
Casele acelea apartinuse pe la 1795 tot Paharnicului loan Hagi-
Mosco, care le luase dela Vornicul Ionit Damarl, iar pela 1800 le trecuse
fostului Ban, colonelul Dimitrie Racovit, dela care le inchiriase Domnia
pentru Agie i pentru Colegiul Militresc, dupg cum am mai artat. (Vezi
Istoricul resedintelor Prefecturei Capitalei" de V. Dasckievici). Agia (Po-
Ella) a mai fost irnainte si pe locul actual al Postului Central de pompieri.
64 GEORGE COSTESCU

Casa de Depuneri si Consenmatiuni era tot unde este azi,

dar in o cldire asezat pe latura dinspre strada Marconi (care
atunci nu exista), in vreme ce pe latura dinspre strada Mihai-
A od. se afla Curtea Juratilor pentru procesele criminale, iar
In mijlocul terenului un corp in care era Prefectura de Ilfov.
Noul palat al Casei de Depuneri a fost ridicat pe tot acel teren.
Dincolo de Vadul Sacagiilor era Palatul Administrativ.
Clildirea aceasta fusese conacul Marelui Ban Dumitrache
Ghica-Batranul, despre ale ciirui .proprietati de-acolo Ion Ghica
aminteste in Scrisorile sale, cum crt incepeau din captul
dinspre apus de podul Grlei (adica dela aceasta cldire),
mergeau in jos pe malul apei pang in dreptul caselor Vac-
rescului (casa Prager, azi sediul Casei de Economii i Cekuri);
de-acolo duceau spre Sfintii Apostoli piing unde sunt Mile Mi-
tra$evski, apoi la dreapta pe ulit inainte, Mau de-acurmezisul
strada Mihai-Voda, treceau Girla mergAnd la vale prin Gor-
gani, cuprinznd toata mahalaua Domnita, Nastasia si incheiiau
ocolul la podul GArlei dela Zltari".
Tribunalul-Vechiuera atunci in piata Valter MarAcineanu
In aripa veche din dreapta a caselor lui Maican. In aceasti arip
fusese instalate, pe lngd sule Tribunalului si Curtilor care
ocupau partea din fat, ce acum este teren viran, Conservatorul
de muzica si Art dramaticil si sediul Societatii Atheneului Ro-
mn clirora le-a luat locul. cldirea Teatrului Lyric.
Banca Nationala a Romfiniei din frumosul edificiu actual,
construit in vreme ce birourile ei adapostite erau in cldirea Ha-
nului Ghermani (din spatele ei) acum de curfind diirtimat si el
spre mArirea sediului Bancei.
Posta i Telegraful fost mai intai pe strada Nicolae Go-
lescu de azi, ereia mai Inainte i-se zicea strada Posta-Veche,
apoi in casele Brcnescului de pe strada Doamnei, pe locut ca-
rora a fost ridicat palatul Camerei de Comert si Industrie.
Biblioteca National, in niste case ale Pensionatului ")
Central de fete, ce se aflau pe locul aripei drepte a localului mi-
nisterului domeniilor si agriculturei.
Palatul Universitar in vedija lui cldire, din faja Statm-
lor, construit pela 1840 pe locul druit de Grigore-Vods Ghica $i
96) Dela acela se dase numele str5zei: Pensionatului", nume schim-
bat apoi In : .Vasile Boerescu", ale cArui case erau pe locul Mat pentru
Bulevard.
 e
4 Ilf
41,
II
Ir
A
Ili
e
!it JIRO

Ie

n rO,

Vechiul Palit al Universitatei, cladit de inginerul Al. Orascu.

Cladirea cea veche a Facultatii de medicina.

5
 EUCTIRESTIT VECHIULUI REGAT 67

made au fost apoi ingrruniidite i sediurile Senatului, Acadeiniei

Romiine si al celor dintiii Muzeuri bucurestene (cel zoologic, eel
de antichitati si cel geologic). Partea central a edificiului nou
construit in locul aceluia, piistreaza inch' urme ale infltisrtrei
vechei cldiri care, impreunr. cu aceia a Teatrului National, au
fost cele dintiii edificii frooase ridicate in scop cultural, in Bncu-
resti.
Tot printre edificiile orasului de-atunci se mai numarau si
cIclirileAsezilmintelor Briincovene$ti din Plata Bibescu-Voa si
ale Eforiei Spitalelor Civile, de pe Bulevardul Elisabeta; acele
ale $coalei superioarrt de inedicinh veterinar si a Labora-
torului de Chimie organicrt, de pe Cheiul Garlei; cele ale Socie-
tAtilor de Credit funciar urban si rural de pe strada Doamnet;
cazArAmile Malmaison din Calea Plevnei, klexandria si Cuza-
\ odh de pe Calea 13 Septembrie si urmAtoarele spitale ale Buell-
restilor de atunci: Spitalul Coltei, Spitalul Filantropiei era"-
(lit prin 1815, -MIA anexa celui al Maternittei care se afla ling6
biserica Radu Vodii; Spitalul Militar cladit de Alexandru Vodil-
Ghica prin 1838-42 pe strada $tirbey Vod, piing la anul 1885
&And a cazut pradA focului si a fost stramutat apoi pe strada
Francmasonu-ului ; Spitalul Colentina, cldit in 1858 pe locul
alma din mosia lui Grigore-Vodil Ghica si dat folosintei abia
prin 1864; Spitalul pentru nebuni din chiliile mnstirei War-
cuta de liings Pantelimon si eruia bucurestenii Ii ziceau Ba-
lamucul"; iar dup ciltava vreme apoi, Spitalul de Copii din so-
seaud Bonaparte. '
Mai erau apoi cele dourt marl vechi: a Turnului Col-
tei si a Hanului arttarilor, han rostit in fostele chilli ale bise-
ricei cu acelas nume, inc.onjuratii atunci pe trei laturi: dinspre
strada Lipscanilor, Calea Nictoriei si strada Stavropoleos.
Turnul Coltei erb.. asezat peste drum de palatul lui Vodit-
Sutu, in fata bisericei cu acelas nume. In spatele amilndoura au
fost clridite, de cAtre mesterul Dobre, (asupra cgruia ne vom opri
mai mult in alt capitol) asezhinintele spitalicesti pe cari le ve-
dem si azi. Despre acel turn se spunea cA fusese inilltat acolo
de cativa ostasi ai regelui suedezilor Carol XII, rrisletiti depe
urma infrangerii ce oastea aceluia .indurase dela aceia a Tarului
rus Petru cel Mare, la Pultava, duprtanul 1709. Adevitrul ni-l'a
arrttat o inscriptie pe piatrk aflath la ariimarea turnului st
data In phstrarea Muzeului de antichitfiti. Din inscriptia aceia
68 GEORGE COSTESCU

re'zult c Turnul a fost ridicat acolo din porunca Sptarului

Mihail Cantacuzinul, ctitorul tuturor acelor asezaminte, i crt.
denumirea Coltea" este datil din hotArirea aceluias, dela numele
lui Coltea Doicescu, fostul proprietar de teren pe care au fost
ridicate acole asezaminte96 bis).
In sfrsit, intre cele peste o sut de biserici ale orasului .din
alte vremi, notan' pe cele cateva care prin constructia sau ve-
chimea lor aveau o mai deosebitii insemniitate.
Astfel, erau :
Mitropolia, construit la 1654 de catre Constantin-Vod ser-
ban, reclfidit in urma cutremurului cel mare din 1838 de catre-
Salta, sotia Barlului Grigore Briincoveanu, si reinnoitil sub dom-
nia Regelui Carol I, asa cum se vede astAzi.
Biserica fosta la inceput o bisericut cu hraniur
Sf. Nicolae si clilditit cam prin vreinea Aroevodului Matei Basa--
rab, dac nu chiar mai inainte. Duph isbavirea lui din primejdia
de moarte In care il aruncase Alexandru Vodti cel rAu, banuind
de vreme ce se da drept fiu al lui 135trascu cel bun, nifzuia.
domnia rrei Romiinesti, Mihai-Vod Viteazul ajungnd in
adeviir Domn; ridica biserica de azi in locul celeilalte, (1594) I
inconjoadi Cu cldiri puternice ca pe o cetate, isi aseazil acolo.
toat Curtea si drui bisericei mosii si odoare de pret, punfind-o
sub hramul Archanghelilor ocrotitori Mihail si Gavrilii. Cazut.
si ea prad unui din focurile cele mari, a fost reparan,* i redatii
slujbei lui Dumnezeu, iar apoi refilcutii impreura cu cliidirea in-
conjurtoare spre a fi destinatA toatii Arliivelor Statului, cum
e si azi.
Biserica Domnitei Walasa (Brncoveanu). Despre aceasta
hrisoavele spun eh ar fi fost cldit mai inthi din lemn de catre-
Vlad-Voda Calugrul 97) atre anul 1492 si apoi zidit In 1662 de
catre Vornicul Nedelcu din neamul Bliicenilor. Ea a fost apoi
96 bis) Pe locurile acestea Coltea Dicescu ctitorise pela 1667 o bise-
ricut de lemn (pe locul celei de azi a Coltei), pentru usurarea sufletului lui
de apisarea cii, patruzeci de ani mai inainte, implinise cu sil porunca lui
Mihnea-Vodi cel riu de-a merge la Constantinopol .si indemne pe marele-
Vizir si ucidi pe Cantacuzino postelnicul, tata' spitarului Mihail. La moar-
tea lui, Dicescu a lsat acele locuri Slintei Mitropolii. Dela aceasta le-a cum-
pirat apoi sptarul, pe 800 de talen, si. a ridicat acele awziminte pentru
sufletul tatilui siu, rnduind si porte numele lui Coltea, si pentru izb5-
virea aceluia.
97) Vezi Istoria Bucurestilor" de lonescu-Gion.
 lurs711

Turnul Coltei in anul premergdtor ddramdrei lui.

 MI%

JAW

El

..... .t.:44LE

Infdtisarea bisericei Sf.. Spiridon din calea Serban-Vodft, Cu stilul

gotic In care fusese clditA de Ghiculesti.
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 73

recladita la 1831 de Banul Grigore Brancoveanu si daruart eu

Azilut alnturat ce purta ctitoria Domnitei Balasa. Arsa de focul
-cel mare din 1847 a fost refilcuta doi ani dupa aceia, iar in 1884
renovata de Asezamintele BrAncovenesti asa cum se vede acum.
Biserica Antim, din malialaua zis atunei a lui Popa Ivascu.
fusese cladita de prea invatatul arhimandrit Antim Ivireanul si
pus sub hramul tuturor sfintilor. Despre acest prelat raspan-
dindu-se vorba eh era foarte bogat dar tagaduia averea lui, a
fost gonit din tara de unul din Mavrocordatii ce au avut Doinnia
Munteniei si, ajuns la Dunare, a fost ucis si aruncat in alga. Sub
urgia care-1 pandea, inchiziindu-se in locasul bisericei, el a scris
:spate in piatra coloanelor stiliuri frumoase asupra desertriciu-
nilor celor lacomi de putere si de asuprire, si asupra intampla-
rilor ce in curand aveau apuna.
Biserica Sfantului Spiridon, de pe Calea Serban-Vocla. ridicati1
la inceput in stilul gotic de catre Domnitorii Ghiculesti.
Biserica Stavropoleos, capeta bizantina a Hanului Grecilr
.ee fases alaturi de cel al lui Constantin-Voda, pe locurile
cenilor din spatele Palatului de azi al Postei si Telegrafului, si
care tine hramul Sfantului Haralambie. Aceastil bisericuta, a-
junsa o ruina, a fost restauratil de Comisiunea Monumentelor
Istorice sub staruinta Profesorului Nicolae Iorga si du destoini-
-cia arliitectului loan Mincu.
Biserica Sarindari sau a Pomenirei, ridicat de catre Matei
Basarab Voevod pe la 1640 si la a earei trnosire cucernicul
"Voevod a adus pe slaN itul Atacarle al Ierusalimului. Aceasta bi-
sericil a fost multa vreme lasata in pirsire, nu stim din ce pri-
ina. Refileutil In toatil inipunatoarea ei mxime de catre Domnii
din neamul Ghikulestilor, ea a fost redatil credinciosilor, intre
.care a fost viizut ani de-arandul si Domnitorul Carol I, la sluj-
bele cele mari ale hramului. Lsata iar sil se paragineasca, a fost
,daramata in 1893, fara ea macar sA i-se fi Insemnat locul alta-
rului, asa cum cer Canoanele eclesiastice.
Mitohul Episcopiei llilmnicului din grildina ce era In fati A-
theneului si al cilrui loe de altar era atunci inseninat cu o coloanil
de marmortt alba"), iar acum cu un bloc de piatril sculptatii.
98) Coloana aceia a fost mutatd mai Irital pe bulevardul Carol I, unde
a fost asezata statuia lui C. A Rosetti, iar dupd aceia pe bulevardul Re-
ginei Maria. pe rondul Pietei de legume numit5 de bucuresteni Adis-
.Abeba"(?)
74 GEORGE COSTESCU

In amintirea acestei vechi ctitorii a Vacilrestilor ne ramasese

Grdina Episcopiei, mult cautat'a de bucuresteni, dar care totusi
s'a Osa bine sil fie desfiintatiti, si in sffirsit Bisericuta lui
Buctir, de Muga miinAstirea lui Radu-Voda, fost sella de ea-
lugari (cu liramul Sft. Athanasie) asezat din vremea indepar-
tata ciind pe acolo isi avea stilna ciobanul Bucur .care a trecut
pentru multa vreme drept intemeietorul orasului Bucuresti.
Din cele ariitate se poate deslusi cA, M'ara de putine excep-
tiuni, mai toate cldirile de seama ale Bucurestilor de atunci, si
in tot caitil acelea care adposteau autoritatile sau institutiunile
orasului, erau adunate &are central lui.
Tot in acel miez de oras roiau : miscarea negustoreascii, pre-
.

cum si aceia a populatiei strilina venitri pentru treburi i pentru

d istractii.
Aceasta pare sa fi fost si cauza ce determinase municipalitatea
sA vadil necesitatea despartirei centrale a culoarei de rosu, care
astAzi nu mai ainueste.
O dovadri in aceast privinta ar putea fi si faptul cA, spre
deosebire ciliar de starea de lucruri anterioaril, in acest ocol central
se aflau atunci si toate hotelurile construite in decursul acestei
epoci pentru gazduirea vremelnic, atlit a strainilor ce veneau sg.
ne viziteze tara, clit si a conationalilor provinciali pe care demni-
tritile la care erau chemati, sau treburi personale, i aduceau pen-
tru un timp oarecare in capital. Numitrul mare al acelor bote-
luri, ciliar la inceputul perioadei de timp de care ne ocupm aci.
aratia da de vie si de bogatii era viata Bucurestilor inca de pe
atunci.
In adevifir, In locul Hanurilor dealtridatil, 99) Ghidul"- malo-

99) Hanul Golescului de lang biserica Sffintului lije, de alilturi de

Domnita Masa (azi c1diriIe fostului Pasaj Nierescher) Hanul Manuk
azi Hotel Dacia din Piat5 Hanul Coltei depe locurile spitalului Hanul
Dracului din dosul bisericei Sf. Gheorghe-nou Hanul lui Zamfir din
rAnd Cu Coltea, spre Sf. Gheorghe Hanul Rosu din Caldrari Hanui
Serban-Voda de pe locul Palatului Postelor Hanul Grecilor din spatele.
mAn5stirei Stavr000leos Hanul ZI5tarilor Ce a fost in jurul bisericei azi
reclAdin de lang' PostA Hanul Frnteascrti pe locuriles Palatului lui
Sturza, azi ocupat de ministerul afcerilor str5ine Hanul Pitisteanulur
sub care se afla Cafeneaua Zece mese" Hanul Capitanului Niculcea,
cel dela Cismeaua Mavrogheni, dinspre spitalul "Filantropiei d2 unde plecau
,,olacurile" (diligente) spre Ploesti; (cele dinspra Oltenita dela Herasca-Sf..
 ---.111.1110.11.1011.

IP
rerrrri" IMP

1
A ,
Infatiarea bisericei Sirindarului pe locul cdreia se and acum
Cercul Militar.
 BUCURESTII VECHIULIJI REGAT 77

rului Papazoglu ne spune chiar in Bucurestii de la 1871 se

g,dseau nici mai niult nici mai putin deciit 28 de Hoteluri din can
numai douti in afar, de aceast despgrtire. Numele si locurile lor
erau : Hotelul lui Hugues, 100) ea vestal:11 lui restaurant frantuzesc
pe calca Mogosoaiei cam unde este azi Hotelul Continental ;
Hotelul Oteteleseanu cunoscut apoi sub numele directorului san
italian Frascatti in casa de lng palatul de-acum al Telefoane-
lor ; Hotel de France (Lafayette) dela Zlltari ; Hotelul
Pitisteanului sau Orient" de pe locul de azi al Hotelului Splen-
did ; Hotel Concordia din str. Academiei ; Hotelul
Fieschi din Selari ;- Hotelurile Caracas si Patria din Piata
Mate; Hotel Budisteanu pe str. Carol ; Hotelul Dacia, fostul
Han al lui Manuk din nata Sfntului Anton Hotelul lui
;

Avram din Bibescu Vod ; Hotel de Rusia in mahalaua

Gorganilor ; Hotelul Bien-garni" de lang bis. Domnitei
Brdasa ; Hotelul lui Simion din spatele bisericei SI. Ni-
volae din Selari ; Hotel Cernica, zis si hotelul lui Cioacg, de
pe catea Mosilor si str. Radu Calomfirescu, ce a fost numit apoi
Hotel Athena si azi Hotel Londra ; Hotelurile Transylvania.
Bulgaria si Gabroveni de pe strada cu numele celui din urm5.;
Hotelul Pescarului din malialaua Herasca (Muga Sf-ta Vineri din
Lucaci) ; Hotelul Vasilache din mahalaua Olteni ; Hotelul
LazAr sau de Nord" din fata ministerului finantelor ; Hotelul
Stadt-Pestli ; Hotel Europa din str. Stavropoleos, ce avea sub
el vechiul local al Berliriei La Carul cu bere" si Hotelurile Neu-
bauer din str. Riiureanu, Moldo-Romiin" din Sfiinti si Uber
Land und Meer" din strada Politiei, Muga Salvare".
.0 parte din aceste hoteluri au dispgrut ins, cu incetul fiind

Vineri. iar cele spre Giurgiu dela Hanul lui Manuel Hanul Suditului dela
bariera Madritului, Catre spitalul de azi al Colentinei Hanul Caraghio-
zoaiei din gropile Neptun ce au fost pe locurile $coalei Italiene i a Scua-
rului de acolo din Popa-Tatu Hanul lui Burnaz din Spirea-veche, acolo
unde azi se vede cldirea scoalei primare Ion Creang6" Hanul Filaret
PC locul din calea Victoriei pe care a fost cldit Teatrul National Hanul
lui Simion Armeanul si Hanul cu Tei din spatele bisericei Sf. Nicole-$elari.
100) Cel dinti hotel bucurestean inca' de sub domnia lui Cuza si in
care a fost gilzduit printul Plonplon (Napoleon, vrul Impratului Napo-
leon III) venit in misiune pe lng Domnitorul Carol (1868). Era cel mai
bun restaurant. Abonamentul p. mas era de 10 galbeni (120 lei) pe luna.-
Faima i-a pierit mai ales in urma unui scandal intre ministrul justitiei Voinov
magistratul Edgard Mavrocordat. (1884).
78 GEORGE COSTESCU

inlocuite de altele mai bine inzestrate si asezate la loc mai bun.

Astfel au fost apoi : Mamie Hotel Bulevard, cel dintiii care a fost
clridit si intoemit de givaergiul Herdan in felul color din striiinii-
tate, Hotelul Continental, Hotelul Capa, Hotelul Metropol (din
fata aripei drepte a Palatului Regal si care a fost ariimat cu
prilejul liirgirei pietei aeestuia), Hotelul Imperial darilmat pentru
itiurirea Palatutui Regal, ea si Hotelul Manu dela fostul colt al
strrtzei $tirbei-Voclii, Hotel Splendid &Ada pe locul fostului Hotel
Orient, Holelul Union si Hotelul Regal (azi Stilnescu), Hotelul
Bristol transformat ulterior in Hotelul Esplanade de acurn, si Ho..
telul Colaro de pe strada SmArdan, ce raspundea in ulicioara Sft
Nicolae-Selari si in a cilrui clAdire se aflrt azi sediul Bancei Co-
merciale Romtme.
Pentru lumea de pe la far ce venea la Bucuresti dupri
cumpliriituri sau cu niscaiva procese, treburi pela autoritAti sau
de negustorie locul hanurilor Il luase, ()data cu inceperea trafi-
cid ni pe cile ferate, niste acliiposturi ce inchiriau camere cu ziva
sau paturi pentru noapte. Ca acestea erau in afara de cele ce
se insirau pe Calea Grivitei, dela Gara de Nord Oat la Piafa
Stan Trtranu (azi Pinta Matache Milcelaru sau Dr. Botescu)
si o seaniii de altele ca : FIotelul lui Avram caruia atunci bucu-
restenii ii ziceau si .,Hotel Rogojing", ocupat mai ales de misiti
si samsari ai miirfurilor Pietei ; si, pe partea opus Aleiei se suia
spre Mitropolie, la coltul cu strada Poetului (azi str. Enfichitri
Viidirescu), Hotel Nemtoaica", numit asa din cauza nationali-
trttei patroanei si a femeilor de serviciu crora li-se zicea ma-
dame".
 r

. -

Hotelul lui Hugues din Plata Teatrului National casa inloculta cu

actualul Hotel Continental

t7."

It

7.,

Casa diruita de fostul pandur Roca, ce servea de hotel al

precupetilor zarzavagii.
 Cdminurile ceteitenilor.

sfarsitul veacului al XVIII-lea, pe ulita cea mare a

CATRE
Podului Mogosoaei, se rilnduiser cum am spus. o
searn de noi case boieresti de-alungul ambelor ei laturi. Incepiind
dela Grl din dreptul Palatului cel mic al Brancoveanului, pe
partea stangh a drumului, erau : casa lui Enachitg, Vdcarescu-
Poetul, casele lui Meitani, pe locul carom, s'a ridicat apoi cldirea
marelui Hotel de France (azi Lafayette) si casa lui Dim. Raco-
vita, in care a locuit generalul conte Kisselef pe vremea celei din
iirmg ocupatiuni rusesti (1829), si unde in 1843 Bibeseu-Voda a
adus Scoala Cadetilor pentru incadrarea cu ofiteri romani a osti-
rei reorganizat de el.
Urmau, alAturate, casele lui Pang. Filipescu-Drajneanul, &aril--
mate pela 1907 si pe locul carora a fost Ong deunAzi, griidina
teatrului Colos" ; ale Cantacuzinilor. vndute lui Milan Obre-
novici, fostul Tar al Sarbilor, care dAruindu-le impgrAtiei mos-
covite aceasta le-a destinat ea resedint,g, consulilor ei din Bucu-
resti, si vechea casa a Corbenilor, trecur Bleanului, doamnei
Vitcareasca Venetiana si apoi baronului grec Sachelarios, dela
care a fost cumpArar de giuvaergiul Herdan pentru construirea
marelui hotel Bulevard.
Casa lui Cocorhscu, dela coltul Sgrindarului, pe locul careia
Trk a clAdit pe aceia ce o avem si azi renovat i in care se
and Cafeneaua Royal" ; casa cu gang a Banului Dinu Cretulescu,
In locul dreia a fost crdit aceia ce a servit ca prim sediu BAncei
Ilfovului si, alAturi Hotelul Frascatti ; casa Otetele.sanului, pe
locul crdirei de acum a palatului Telefoanelor ; casa lui Fiera
Brezoianu, preschimbat in Hanul lui Filaret, apoi inteun orfe-
linat rAnduit cu danie de &Are Mitropolitul Filaret i in sfiirsit
In edificiul Teatrului National pe care-1 avem si azi ; casele Ca-
82 GEORGE COSTESCV

targiului ce cuprindeau si pe acelea ce erau pe local Pasagiului

Roinan ; Hanul i biserica lui Iordache Cretulescu, cladite pe loe
daruit acestuia de catre Ion Mavrocordat in vremea hospodariei"
sale ; conacul boierilor Colfestii care, inaintea focului cel mare
&idea in marginea orasului si care a trecut mai tarziu in proprie-
tatea boierilor Golesti, prefcutii de Domnitorul Carol I in Pa-
latal Regal de atunci.
Dupa acestea urmau, la rand : casete boierilor Iordache Fili-
pescu, Triisnea, Ballet, a Banului Balaceanu (azi bloc-ul Soc.
Mica") apoi locurile virane dela Fantana Boului Oda' la casele
Banului Scarlat Gliica (strada Banului) impreung cu locul de azi.
al Palatului Stirbei. Casa cea mare a lui Alexandru Facca (fostii
apoi local al ministerului finantelor) ; casa Niculescului, recla-
dita si marit de Monteoru, casa Baleanului data de zestre lui Di-
mitrie Moruzi-Kneazul si apoi : casele lui Vereteanu (sediul de azi
al Academiei Romane) ; a*Campinenilor pe o parte a locului careia
a clridit Vernestii, iar acum Statul pentru ministerul economiei
nationale, a lui Alecu Filipescu-Vulpache, alaturat acesteia dar
azi dAramatA ; a Butculestilor si a Elenchi Filipeasca, de-dincolo
de strada Frumoas.
Pe randul de peste drum, incepand tot dela Garla cele dintai
eladiri erau : Hanul lui Constantin-Voda (Brncoveanu), cladit
din porunca acestuia pe locurile foste ale lui Aga BAlaceanu 102)
si biserica cu Hanul Zlatarilor a carui cldire inconjura biserica
de-a dreapta si de-a stanga clopotnitei, si care a fost daramatA pe
la 1890. Peste ulita Lipscanilor erau locurile fostului han a Fili-
pescului pe care au fost apoi ridicate cldirile societitei Dacia-
Romania ; iar de acolo inainte, prvAliile doctorilor Serafim si

1(12) Istoria ne spune ca locurile acestula, ce se intindeau pe lAnga

Hanul Zltarilor pAnd la Poarta de sus a Curtei Vechi si pAn in malurile
GArlei i-au fost luate de Voda Constantin BrAncoveanul dupA ce acesta
pusese sa i se taie capul ca pedeapsa pentru ridiCarea impotriva lui c,
pentru a da o pilda cat mai strasnica, a tinut capul aceluia timp de mal
bine de un an, atArnat de imprejmuirea bisericei Sarindarului. La fata locu-
rilor acelea dinspre Podul .Mogosoaiei a pus apoi sa se clAdeascA Hanul zis
a lui Constantin Voda, care a dAinuit pAn la vremea focului din 1847, si
pe restul de loe, o gradina intocmita pentru Curtea domneasca. Intre timp
insa locul ramas in spatele hanului acela, impreuna cu biserica etitorit
_de el -(Sf. Dtunitru) au fost redate neamului Bfilcenilor.
 j
ijijipend-
wra4ii -
..... .....
11/11/r>
%.11.1/1

'11111;$inilli:7(

Hanul Zlatarilor din jurul bisericei ; clopotnita si aripa dinspre strada Lipscani nedaramate inca.
 BUCURE$TII VECIVULUI BEGAT 85

Macca 103) si apoi, pana la coltul Ulitei Doamnei,104) casele. Ca-

-strisoaiei ; apoi Hanul um) G-receanului ce cuprindea atunci si
-casele de peste bulevardul actual ce nu era inch,' deschis ; casele
Yornicului Slatineanu, pe o parte si pe alta a strazei Noua de-
mai-tarziu (azi str. Edgard Quinet) ; cldirile Banului Dumitra-
che Ghica-Batranul ; locurile virane ale lor Pan si Stefan
Costescu, ce se opreau in casa lui Tache Ghica ; casa Perdicaris
trecuta apoi lui Vanicu ; si apoi locuri virane liana la casa lui
Barbu Slatineanu, trecuta ca zestre in familia Creteanului. Din-
colo de locurile virane din fata Palatului Domnesc Incepea livada
metohului Episcopiei, asezat in fostele case ale Vacarestilor, iar
dincolo de acestea, se insirau curtile intinse ale caselor Desliu,
Locusteanu, Babeanu, Manolache Florescu si Faca 106) In care a
fost Liceul Sf. Gheorghe ; a lui Filipescu-Buzatu, de pe local ca-
selor ce apartin acum Legatiunei Germane si a Paleologilor, tre-
cuta prin infiare In neamul Vacarestilor. Dincolo de biserica Sf.
Nicolae-Tabacu era frumoasa cash,' a lui Iordache Golescu, tre-
cut, apoi in proprietatea lui Aristide Pascal si, in sfarsit, casele
miirunte ale Burchilor si a GrAdisteanului ; iar tocmai dincolo
de ulicioara Putului de piatra, curtea cea mare si casele lui Mano-
lache Florescu si acea a Serifului 107) ce atunci se invecina de-a-
dreptul cu padurea prin care Voda Brancoveanul tajase Podul
Mogosoaiei.

Infatisarea dobandita de Podul Mogosoaiei in urma acestora

nu era, fireste, aceia a unei principale artere de ora 4 mare si ea
trebue sa fi dainuit multa vreme astfel, de vreme ce chiar dupa
mai bine de cincizeci de ani, in 1857, mucalitul pamfletar Nae T.
Orasanu, In fascicolele lui intitulate Misterele mahalalelor",
inchina stihuri ea acestea :
Pe locul acestora s'a cl5dit pe la 1892 trecerile Villacros si Macca
Numele acesta al ulitei a fost dat cand Brancoveanu a cump5rat
casele Greceanului pentru locuinta Doamnei si a copiilor si mai mici.
Denumirea de Han e dat5 aci prin asemuire tuturor caselor
mari cari acopereau o mai mare intindere de loc.
Acel Faca, boier moldovean este cel ce vnduse. lui Romahitos
palatul de peste drum, In care a fost apoi ministerul Finantelor.
Vezi rostul acestui bog'tas al vremei In Scrisorile lui Ion Ghica,
trimise lui V. Alecsandri.
86 GEORGE COSTESCU

Are daruri o murvime E podul cel mai faimos; Cel mai mare in lun-
gime, Daca nu cel mai frumos.
Aranjat e de minune Ici-colea cate-un palat; Lana niste case bune
Cate-un bordei daramat.

Cele ce bucuresten.ii de pe la 1870 apucase sa vada mai pe tot

cuprinsul Capitalei noastre, marturiseau cu prisosinta despre
adevarul si dreptatea zeflemelei acesteia asupra Podului Mogo-
soaiei, in afara de care doar partea negustoreasert orasului, adica
locurile Thrgului dinauntru" si ale Thrgului de mijloc", erau
singurele ce luase infatisare mai buna cu prilejul recladirilor depe
urma focului eel mare.
Restul orasului lasa foarte multa deceptie in privinta cladirilor
ce ar fi trebuit sA aiba.
Cele dinthi case mai de soi au aparut abia pela. 1830, era-
dite de arhitecti straini, pentru unele familii boieresti ea : Golestii
cu cladirea Palatului Domnesc depe Podul Mogosoaei ; Grigore
Brancoveanu cu Palatul cel Mic" fost pe locul temeliilor parasite
ale Senatului proiectat Mihalache Manu cu casa ce se vede inch
peste drum de localul ministerului economiei nationale casa
lui Alecache Villara de pe strada Bradului, a lui Barbuceanu
din SfAntul Ion-Nou, a Vacarestilor de lhnga biserica SI. Nicu-
lae-Tabacu si altele.
Restul caminurilor bucurestene erau case scunde cu ograda
mare, asa cum pe Calea Victoriei ramasese Oat prin 1890 cele
ale lui Manolache Gradisteanu dela coltul strazei Romana si in
locul cArora fiul acestuia, fostul ministru Ionas Gradisteanu, a
facut sa fie dada palatul ce dupa moartea lui a trecut in familia
lui Serban Ghica. Asemeni cascioare, chnd apartineau cetatenilot
mai putin cuprinsi, Ora pe la 1850 nici nu aveau usile i feres-
trele vopsite, iar dusumelele erau de schnduri de brad nevopsite.
uleiul fiert fiind atunci adus din Olanda si deci cerhnd prea mare
cheltuiala.
Indesirea caselor boieresti a inceput mai ales duprt alegerea
Bucurestilor de Capitala a Tarei, chnd familiile de neam mare
au simtit nevoia de a avea si cash' la oras, iar acestora li s'au adau.-
gat cele ale fruntasilor politici moldoveni ce deasemeni se stra-
mutau aci.
Unele din nouile caminuri ca acestea incepura sA arate chiar
oarecare fast occidental, iar altele aveau si porti impunatoare,
prinse in arcade de marmora sculptata cum erau cele ale pala-
tului lui Grigore-Voda Ghica, amintit mai sus, ale caselor lui
 BUCURESTII VECHILTLUI REGAT 8'T

Gua, Vernescu, Aristid Pascal si Petrovici-Armis, despre care

vom serie mai departe.
Pe Podul Mogosoaiei si pe bulevard, ca si pe strdzile Carol,
Lipscanilor, SmArdan, Doamnei, Academiei, Regal, Coltei, Vach-
restilor, Mc*.lor, Covacilor, Gabrovenilor si $elarilor adich pe
acolo pe unde miscarea negustoreasca predomina cu vadurile ei
la vremea suirei pe tron a Regelui Carol I, mai toate casele
erau lipite una de alta, riinduite la unja strazilor si clAdite cu
iar deasupra acestora avnd un singur rand de inc.&
peri pentru locuintg.
Pe celelalte strazi si ulite ale orasului, casele Cu dou rnduri
ea acestea se amestecau laolalt cu cele ale mahalagiilor, abia
ridicate dela pArnant; ele aphreau la fel cum, prin aceleasi locuri,
se riding azi bloc-urile rklete intre casele de moda veche ce ne-ait
mai r5mas.
Dupii anul proclamArei Regatului Romiiniei (1881) vldstare
de-ale familiilor boieresti au inceput a'si dura, pe locurile mos-
tenite sau primite ca zestre, si ease in felul celor de prin straina-
tate cu dou porti la grilajurile de fier lucrate, trase putin dela
drum, si cu brazde de flori in fat:1. Acestea, care de care mai f ru-
mos intocmite, se gaseau mai toate in afara locului vadurilor ne-
gustoresti, erau intocmite numai pentru chminul unei singure fa-
avand curti si grAdinite in spatele sau in jurul lor, iar spre
fund grajdul si soproanele necesare echipagiilor ce nu lipseau mai
dela niel una din aceste gospodrii.
Tot in felul acela mai construise o seani de bancheri san
negustori impliniti. Acestia ins," erau risipiti pe tot cuprinsul ora-
sului, in vreme ce gospodAriile boieresti eran aproape toate adu-
nate in cuprinsul despArtirei culoarei de galben, adica intre calea
Victoriei, calea Mosilor si centru.
Adunarea aceasta inteanume locuri a gospodariilor lumei
mai aleasil nu venea din nAzuinta de a desphrti inadins traiul
lor de acela al celorlalti cetAteni. Ea a fost determinat mai intiii
de rosturile acelor vremuri, nu prea depgrtate, cand boierimea
detiniind mai taote dregiitoriile ciirmuirei obstesti si-a putut alege
pe plac locurile lor de cash'. ; apoi din faptul eh inzestrarea copii-
lor cu asemenea locuri o Mceau de cele mai multe ori din chiar
intinderea curtilor lor, care erau la inceput foarte mari. Asa ceva
a facut numai lumea imboOtit in vremi mai proaspete si ce
este mai ciudat, chiar in toiul curentului democratic atunci
88 GEORGE COSTESCII

&And a cautat sa se trawl in asa zisele parcuri dela marginea de

Miaza-noapte a orasului.
Cea mai bung dovada am avut-o dealtfel, in aceia c in cu-
prinsul acelui loc, zis boeresc", s'a desvoltat mai tarziu vadul
celor mai importante negustorii, autoritatile superioare ale Sta-
tului au instalat birourile diferitelor lor administratii si totusi
calea Victoriei nu si-a pierdut insemnatatea ei. Vechile case boie-
resti au fost -- e drept inlocuite, dar numai atunci ciind s'a
vazut ca era de nevoie din cauza vechimei lor ; iar cele cu care ele
s'au schimbat, n'au facut decat sA se adapteze gustului vremilor.

Infatisarea aceia vetusta a disparut numai pentruca in local ei

sa se arate cea pe care o vedem si azi, acolo unde bloc-urile mo-
derne nu s'au intins inch*. Noua oranduire a acelui drum, devenit
ealea Victoriei, implinea casa-de-casa locurile pana atunci virane
si alinia o strada cu aspect in adevar occidental.
Pentru a evoca in amanunt acea infatisare noua, vom face o
atta preumblare de-a lungul ei, aratand si de-asta data ambele la-
turi ale strazei, cu toate cladirile de pe ele.
Pornind dela cea dintai casa de pe partea stanga a calei Vic-
toriei, ce se vede si azi si care a fost apoi proprietatea avocatului
Barbu Paltineanu. dincolo de strada doctorului Mureanu eran
acum casele fost ale batranului Barbu Bellu, din zestrea sotiei lui
nascuta Pang. Filipescu, case cumparate dela urmasii lui End-
chith Vacarescu. Acolo se afl aazi Cassa de economie si cecuri,
In o cladire noua ce clateaza, de pe la 1888, ridicat fiind de Sig-
mund Prager pentru atelierele si magazinul lui de brnArie. Ala-
turi de aceasta era terenul de pAn in strada Mihai-Vod, pe care,
In stAnga, cam pe locul luat pentru strada Marconni, era atunci
cladirea cea veche a Cassei de Depuneri, la mijloc era localul
prefecturei judetului iar spre povArnisul dinspre Marele Hotel
de France era localul Curtei cu Jurati ,inteo cldire de tipul
color ale Judecittoriilor de Ocoale, din care azi se mai vede doar
una singurA, cea a culoarei de Albastru. de lfingg biserica Sfilnta
Ecaterina din Bibescu-Vodil.
Dincolo de impungtoarea cldire a Marelui Hotel' de France
(pe-atunci cea mai mare si mai faloasii din tot Bucurestii), coltul
era ocupat de casa librgriei lui I. V. Socec ce nu avea atunci ate-
lierele din jos, ce se \Id azi, terenul de-acolo fiind ocupat de get.
 e

ea,
bop, ;lc mil,

moiL
_.. ,,,promeriorwrgpt .

. Una din vechile case boieresti, ce se mai afla pe strada Domnitei.

e- I

Casa lui Eliad Sapunarul, din strada Mircea-Vodd.

 BUCURE$TEE VECHLULUI REGAT 91

dinita restaurantului lui Rusescu (la Trei frunze de vita"). Ur-

mau : curtea i localul Politiei Capitalei ; casele dentistului Lem-
part in fundul ciirora se aditpostea tipografia lui Weiss unde se
tipilrea Rizboiul", eel dintuii ziar independent al Bucurestilor
(1877); apoi Legatiunea rush' i hotelul Bulevard.
Pe coltul strlzei Silrindar, in locul vechei case a Cocor5s-
cului, arhitectul Trk construise cldirea cu (loud catan i pentru
sediul filialei societrttei vieneze de asigurAri Anker", ale cared
incriperi din celelalte caturi erau inchiriate particularilor. Duprt
1890, societatea aceia a construit o and en-Wire mare pe coltul
strazei Franclin (dspre care vom vorbi la locul cuvenit), iar
In Ssrindari fostele ei birouri au. fost date pentru "instalarea
Magazinului Louvre", distrus de un incendiu prin 1910; iar
dui:n-1 restaurare, restaurantului si cafenelei Royal" care si azi
se all acolo.
Urmau apoi clrtdirile fostei case a paharnicului Dinu Cretu-
lescu si a Hotelului Frascatti, iar pe coltul de liinga Piata Tea-
trului erau casele, scunde dar inciipatoare si bine primitoare, ale
boierului Alexandru Oteteleseanu, pe local c5.rora se inalta azi in-
tr'un pes,108) aproape de-a curmezisul strazei, palatul Tele-
foanelor.
Pe celalt colt al Pietei Teatrului, la strada Cfimpineanului.
arhitectul Trk (acelas care construise pe cea dela coltul Sarin-
darilor) ridicase, in locul ca.selor Catargiului, cl5direa cea veche
de pe locul pe care se vede blok-ul societAtei Adriatica" si care
filcea atunci un trup cu aceia de pe laturile Pasagiului
Rormin. Restul, pang la Palatul Regal, erau casele Eforiei Cre-
tulestilor, care 'Ana mai de-unrtzi se vedeau inconjurfind biserica
de toate Partile.
Patratul acela de cldiri, cuprins intre Teatru si Palat si intre
calea Victoriei si strada Ciimpineanului, asezat in centrul
lumei celei mai alese a orasului, este si unul din colturile cele
mai vechi ale lui, fiind legat de o seamd de amintiri ce tin de
Istoria capitalei noastre. In partea coltului de sus al cl5direi
locuit In mare parte de artistii teatrului, de gazetari si de scrii-
tori de tot felul pravriliile de la pmAnt erau aproape toate,
spre strada trampineanului, ocupate de cofetaria berrtrie a lui
Fialkowski mina pela 1890, (And i-a 111.7-lint aceia a lui Andrones-

108) In Inc de: str5mb.

92 GEORGE COSTESOU

cu, apoi de BerAria Cooperativil", panA la devastarea ei dato-

nth', ciocnirei dintre cetilteni, studentime si jandarmeria orasului
cu prilejul marei manifestatiuni din 13 Martie 1913.
Ceva mai jos de localul acela a fost deschis. de cAtre marele
scriitor I. L. Carageale BerAria Gambrinus" ce lua local vechiu-
lui vad al lui Fialkowski, fiind si ea local de intAlnire al celor
mai de seamil personalitAti intelectuale ale orasului ; iar in coital
de jos, era BerAria lui Oswald, destinatA inai mult membrilor Co-
munitatei Evanghelice, dar foarte malt frecuentatA si de ceilalti
cetAteni.
Local pe care au fost construite toate aceste clAdiri fuseSe-
proprietate a lui Constantin Catargiu. Acesta a fost cel dintAi
.care se reintorsese in Muntenia de unde pornise neamul lor cu
Ianache Catargiu, Vel-Ban al Craiovei la 1614-20, si care fusese
disAtorit cu Maria, fiica lui Radu Buzescu. Fratii si urmasii
.aceluia fugise in Moldova pela 1632, dupAce luase armele impo-
triva lui Matei Basarab Voevod, cu prilejul rAscoalei Seime-
nilor. "o)
Cat pentru parteaf dinspre Palat, aceia tecuse de multA vre,
me in avutul familiei Cretulestilor, dintre cari, In anii ce ne amin-
tim, trhia IncA boierul Niculae Cretulescu, fost de mai multe on
ministru i prim-ministru in anul abdicArei Domnitorului Alexan-
dra Ioan Cuza, cum si unul din intemeietorii si sustinAtorii de
seamA ai institutiei culturale a Atheneului RomAn.
Dincolo de Palatal Regal, peste strAduta ce a fost pang mai
de-unrizi, alrituri de Hotelul Imperial dAriimat si el de lucrArile
tele noi, era o cash' albAstruie ridicatA acolo de familia Stelorie-
nilor, iar local prinA in jos la catedrala Calvinilor cuprindea pe
vremuri conacul si curtea Banului Constantin Cantacuzinul.
Casele Caimacamului erau se spune legate peste ulitA prin-
tr'un geamlAc suspendat cu cele deis coltul din fat, cumpArate
dela Doamna Tarsita, vAduva lui Iordache Filipescu care stA-
pfinise toate ecareturile ") cuprinse atunci ?Titre Podul Mogo-
$oaiei, ulita lui Stirbey-VodA si cea zisfi a Modei iar acum purtAnd
numele pictorului Niculae Grigorescu. Pe locurile acelea au dill-
nuit de-asemeni "Oat mai in ultimii ani o seamA de case rAmase
din vremea Bucurestilor pe cari incercAm noi a-i zugrrivi aci din
vorbe si din amintiri. Asa. erau : la colt, pe locul caselor Fili-
109) Vezi Trecute vieti de Doamne i Domnite", de Const. N. Gane.
110) ,Azi generalizate in cuvAntul imobile".
 It

Ego- r
T

Calea Victoriei vAzut din coltul dela Ed scopie. Pe dreapta hotelurile

Manu si Imperial.

Vechea c15.dire a Prefecturei judetului Ilfov, pe locul de azi al

Casei de Depuneri.
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 95

pescului, cladirea Hotelului Mano $i alaturi casele lui Gamut

Luminararul in ale caror pravalii era atunci Cofetaria lui Ghita
Tanasescu-Schiopul 4i a lui Radulescu, iar in ultima vreme ma-
gazinul de automobile al soc. Leonida & Co. ; iar dincolo de aces-
tea, cladirea cu un singur cat a vechiului Hotel Orient, pe locut
caruia se vede azi Hotelul Splendid si casele din celalt colt.
Peste ulicioara Modei, pand la Cismeaua Rosie (din coltul
strazei Fantanei) veneau la rand : casete soc. de asigurari Da-
cia-ROm'nia" in cari era sediul ei cel vechiu si pe locul carora
sta azi blocul soc. Mica", si a-poi casele vechi ce se vad inca si
cari fusese zestre sotiei colonelului Botez din Garda &Mare a Re-
gelui Carol L
Peste strada Fantanei, la colt (azi loe viran), urinau sine'
caselor boieresti ale Filitilor, cu pravalia farmaciei lui Alexan-
driu ,cel dintai fabricant de Biter 111) din tara romaneasca ; ale
cofetariei si fabricei de ciocolata C. Dobriceanu, ale fostului sediu
al ministerului lucrarilor publice, ale bogatasului craiovean Din]
Mihail, ale lui Ghita loan, fost negustor ploiestean si tag' lui
Take Ionescu, ale Pitesteanului si, la coltul strazei Banului. casele
familiei Vldaienilor, care incheia sirul caselor cu
Urmatorul patrat de loe era al Palatului lui Stirbey, si acum.
In fiinta, iar pe celalt colt al crtlei Grivitei, laugh' casa grecului
Romanitos, era casa Colonelului Niculescu, trecuta apoi lui Mon-
teoru.
Pe partea opusa a strazei, revenind spre punctul de uncle a
pornit, .erau: la coltul strrtzei Amzei, casele vechi in care si azi
se afta farmacia la Ochiul lui Dumnezeu", cea mai veche din chic
avea Bucurestii de-atunci, apoi alte case noi cladite pe locurile
boieresti ce am numit cu insiruirea de mai inainte.
La coltul strazei Pietei Amzei era o cash a familiei lui Ema-
noil Porumbaru, vecina cu aceia a Petrovicioaiei batrana, mama
fostului handier Petrovici-ArmiS, si unde acum stau casele foste
ale ministrului Toma Stelian. Alaturi de aceasta era locuinta
bancherului Petrovici-Armis si casele Urlatenitor dela coltul stra.-
zei Dorobantilor. In celalt colt de langa biserica Alba, erau casele
parohiei, de trei ori arse si recladite. La coltul strazei Umbrei
(azi strada Cretulescu). eran niste case deasemeni foarte vechi,
ajunse in proprietatea unui negustor si in care se afla birtul si

111) Vermouth-ul de ast5zi.

96 GEoRGE COSTESCIJ

magazinul de vinuri i lichioruri straine al italianului Bruzzesi,.

cu firma sugestiva' a vigurosului Hercule". Acesta avea ca mus-
terii obisnuiti pe mai toti gazetarii bucuresteni intre care si pe
inarele Mihail Eminescu. Cenaclul literar si artistic de acolo s'a.
stramutat, cu vrernea, in carnaruta din fund a magazinului Bruz-
zesi cand acesta a trecut sub Hotelul Orient, iar de-aci in casele
inginerului Van Zaanen i in ale ministrului C. C. Arion, care
au avut pe rand de sotie pe Cucoana Louisa, unica filch' a lur
Bruzzesi
Paste drum de acele case vechi era casa Printului Calimachi
de curand daramata si apoi, pirna'n coltul dela Episcopie, casele
familiei Ralet, 112) conac de gospodarie boiereasca veche ce rama-
sese unica in tot Bucurestii pan acum vreo treizeci de ani si
unde bucurestenii puteau inca vedea, pe inserat, bivolitile gos-
podariei ce veneau dela pascut intrand pe poarta dinspre gr.-
dina Episcopiei.
Pe coltul str'zei Franclin era cladirea (proprietate a Canta-
cuzinestilor) in care se adapostea atelierul de fotografie al lui
Spirescu, cel dintai fotograf roman in Bucuresti ; apoi un rand
de case ale aceleiasi proprietati si in pravaliile carora se aflau
magazinul de manuserie al batranului Nowak si libraria lui Hai-
unarm, care a adus prima oar% in orasul nostru cartile de litera-
tiled i arta ce se tipareau in Franta, Anglia si Germania.
In fata Palatului Domnesc, piing la coltul strazei Varner,
erau : la coltul cu strada Clementei, frumoasa cash' a lui Grigore-
Paucescu si vechia cash', a lui Ioanid, ambele darmate pentru
construirea palatului Fundatiei Universitare Carol I.
In celalt colt al strazei Vamei, din fata, aripei celeilalte a Pa-
latului Regal, se gasea casa generalului Alexandru Creteanu, cu
pravaliile lui Coltescu si Petrache Than, cele dintiii si mai de soiu
bacanii ale protipendadei bucurestene. Urma apoi, sirul neintre-
rupt al cladirilor lipite una de alta si care, afar% de cea a Hote-
lului Metropol, erau locuite de familii iar jos aveari pravaliile :
Manuseriei Franceza. a celor trei surori frantuzoaice 113) cu are-.
care faima pentru frumusetea lor deosebit ; aceia de masini de
cusut Kepich si apoi Singer; magazinul de cusaturi romnesti al
soc. Furnica" de sub patronajul Reginei Elisabeta, pentru care

Pe locul Crora a fost construit Hotelul Athene Palace.

Cunoscute sub numele de Parfumdresele".
 RUELIFtE$TII VECHIULUI REGAT 97

lucran cucoanele i domnisoarele color mai bune familii in scop

de-a mentine gustul pentru costumele noastre nationale ; opt"
cianul Travisani; farmacia cu firma la Cerb" a lui Papini zis
Salvadent" de pe numele unui calmant al lui pentru durerile
de masele; bazarul de covoare i obiecteorientale al lui Djaburov
si ceasornicaria lui Popovici-Agemolu.
Pe coltul strazei Regard era casa lui Vanicu in care, sus era
sediul partidului conservator si redactia ziarului Timpul" iar
jos libraria lui Graeve, trecuta dupa cativa ani fui Carol Storck.
Pe coltul din fata al aceleiasi strazi emu niste case vechi,
proprietate fosta a paharnicului Puna Costescii,vecine cu cele ale
restaurantului lui.Hugues". In acel colt se vede acum Hotelul
Continental, cladit cam pe .vreinea incoronarei Regelui Carol I.
De-acolo inainte, OM la coltul Bulevardului, toate casele
timpului acela sunt i azi in fiinta, uncle cam tot asa cum erau
atunci, altele refacute la fataa i doar reparate in interior, pre-
cum : acoja a lui Riegler eofetarul, English Hotelul" lui Gr.
El iii(1-Carciumarescul,114) apoi Hanul lui Mircus (tizi PasagilLi
Victoria). In pravaliile acestuia erau : o pl.:Ovalle a Regiei Tutu-
nurilor, giuvaergeria lui Rescli, blanaria liii Iscovici si magazinu !
de note si de instrumente muzicale al lui Costea Gebauer, unul
din cei dintai impresari de teatru si concerte, care spre fundul
pravaliei avea un Salon cu cele mai bune piane si viori, Uncle se
adunau iubitorii de muzica, spre a canta sau auzi cantate bucatile
muzicale ce alegeau. Urmau apoi : o alta cash' a lui Eliad-Carciu-
marescu, care a ars in iarna anului 1893; palatul Ghiculestilor
in care fu Oat mai ieri Clubul Tinerimei ; casa cofetariei, cafe-
nelei, restaurantului si hotelului Capa, ufide fusese vechea, Sala
a. Slatineanului si Teatrul lui Momulo; peste strada Nou (azi
.Edgar Quinet), cladirea existenta a partidului National-Liberal,
iar la coltul Bulevardului, casa .Grecenilor, sub care era maga-
zinul Universel".
Dincolo de Bulevard eran vechile case ale hanului Greceanu,
foste ale Brancovenilor si Palatul Nifon dela coltul strazei Doan"-

114) Acest Grigore Eliad zis Carciumrescu, fiindc tat-su fusese

crciumar bogat al Pietei, luase in intreprindere de construire un dig din
Portul Galatilor. Digul, se zicea, nu a fost terminat; dar el s'a 'mbogtit si in
strintate se prezinta ca fiind de profesiune meleonar". El a fcut sd se
construiasc5 Hotelul English din calea Victoriei.
7
98 GEORGE C0STESCI1

nei, in care se afla sus sediul Societatei Contrale Agricole si Chi-.

bul marilor mosieri.
Pe coltul din fata acestuia, casa soc. de asigurari Unirea",
casete generalului Macca si locul viran pe care a fost cladit Pa-
sagiut Villacros ; in colturile Lipscanilor, deoparte Casa Da-
cia-Romania" in care era Banca Agricola si de partea cealalta,
Hanul Zlatarilor cu tot sirul de dughene 'Ana la coltul berariet
Can't cu here" ce nu avea inca frumosul local actual.
De-acolo in jos, maidanul pe care a fost ridicat (prin 1895)
Palatal Postelor si Telegrafelor, iar, peste strada Carol, niste
vechi cladiri din care unele se mai Arad si azi, pana la locul pe
care se ridica azi bloc-urile.societatilor Edilitatea" i Adriatica".
Spre deosebire de aceasta portiune oarecum negustoreasca a
calei Victoriei din spre centrul orasului, toata cealalta parte, dela
Palatul lui Stirbey in sus, pastra inca vechile conace, cultic mari
ca gradini si viata obiceiurilor de altadata. Astfel erau, pe partea
stanga : curten fosta a batrilnului boier Em. Baleanu, data apoi
de zestre lui Dimitrie Moruzzi-Kneazul si in care s'a adapostit in
anii din .urnia Muzeul Municipiului Bucuresti ; a lui Zaleschi
in care a fost candva Ministerul Justitiei, apoi a Campinenilor,
vecina cu aceia fosta a lui alma Vernescu si a baronului Wal-
burg, pe locul careia s'a clad it de curand i alte corpuri aparti-
nand ministerului economiei nationale, iar la coltul strazei, curtea
fosta a lui Filipescu-Vulpache, pretendent la Domnia Munteniei
data cu Glieorghe Bibescu, casa si curte dramata de curand.
Peste drum erau vechile case ale Cantacuzinestilor, apoi curten
si casa generalului Pallade, cea a lui Gheorghe Filipescu-Pomadii
(azi Scoala de menaj), a Brailoilor trecuta prin casatorie lui
Constantin Cesianu, a Doctorului Polizu i apoi alte cateva mm
marunte, pang. la Palatul Societatei Functionarilor publici dela
Caput Podului.
De-acolo, revenind pe partea pug a strazei, amintim : locu-
rile Serifului, pe cari au fost cu vremea construite : casele lui
Cotadi, a lui Grigore Olanescu, (trecutg apoi fiilor lui Gheorghe
Gr. Cantacuzino) si casa Serif ului nsi, ramasa unor neamuri
de-ale lui si dramata abia anul trecut. Pang la trada Putului
de Piatra mai erau : casa lui Mihail Kalenderu, a lui D. Matali
si a Florestilor ; apoi a lui Davila, a generalului Mihail Boteanu,
a Camarasescului-Oteteleseanu si, langa biserica Sfantului Vasile,
aceia cumparata de Printul Grigore Sturza si pe care, la termi-
 t
/.4,4,., -

I
, i
..
c_, _ _
ku,......._..... j
t
I, , Q
t, i
,---
re.I
. 1 1-.^.11 il i 1 i it
I lug jail.'
P I
I .1 I 1 l
r
1
4;..,
. J . , ,1
4 r i
111111V11,11, ip," '' CS _...

_a.,

Palatul Printulm Grigore M. Sturdza (Beizadea Vitel) si tramvaiul Cu

un cal, ce ducea la Bufetul dela osea.

-d
:
ti.

M.:Urea legatlel rusesti, fost in spatele hotelului Bulevard.

 ISUCURE$TII VECHIULUI REGAT 101

narea Palatului sail. dela Capul Podului, a dat-o avocatului Con-.

stantin C. Disescu drept onorariu pentru ducerea procesului de
mostenire in potriva familiei Printului rus Gorceakif f ). Mai in
jos, piin la strada Romana (azi Benito Mussolini), urmau : casa
lui Capitanovici, a generalului George Manu, a doctorului Toma
Tomescu si a lui Grigore Gradisteanu, acestea niste case mi-
cute si vechi cu o curte piing, de stufuri de liliac si cu brazde de
iarba, dar in locul carora fiul lui, lianas Gradisteanu, a durat prin
1890 frumusetea de clAdire ce este azi proprietatea lui Serban
Ghica. Intre acestea si strada lui Popa Cosma (azi Vitorio Ema-
nuele III) se aflu : o casa a Slatinenilor i apoi cea a lui Aristide
Pascal, ramasa sotiei profesorului Nae Bazilescu dela, Facultatea
de Drept din Bucuresti, care mostenind si pamanturile din preaj-
Ina orasului, in susul Soselei ce duce spre Targoviste, i-a venit
ideia sil le parceleze si sa incerce acolo construirea unui alt Bum-
rest in felul neu-stadt"-urilor de prin strainatati, Bucurestii-
Noi de azi.
Dineolo de biserica Sf. Niculae-Tabacu, casa ce se mai vede
si acum a Vacarestilor, in care niste negustori evrei au facut
depozit de mobil fabricata peste munti ; si, dupa aceasta, fosta
casil a lui Steftin Sihleanu, rercuta si adaptata Institutului Mo-
teanu, iar la colt, casa 1 ui Tamil Cesianu, ocupata acum de Le-
gatiunea Reich-ului German.
In sfarsit, de-aci si pana la strada Amzei, casele altor ceta-
teni de mai putina vaz, intre cari cata sil amintim doar pe aceia
ce era a Liceului particular Sf. Gheorghe" de sub directiunea
eminentului profesor Anghel Demetrescu si pe cea de-alaturi a
Hotelului de Nord.
Cateva curti boieresti cu case mari si frumoase mai erau si
pe bucata din 8oseaua Kisself, ce duce pana la Rond (azi Arcul
de Triumf).
Astfel, pe partea dreapta, era curtea Printului Dimitrie Al.
(Mica, pe care bucurestenii, in dragostea ce-i purta, Il mangaia
eu numele de Beisadea Mitic, i in care acum este Sanatoriul
Elisabeta ; apoi niste case mai oase, din parcul vecin, cari erau
resedinta bucuresteanil a marelui om de stat Mihalache Kogil-
niceanu si la moartea caruia casele acelea au trecut in stapanirea
eofetarului Gr. Capa, iar mai incoace asupra Bancei Marmo-

115) Azi Institutul de cultur

102 GEORGE COSTESCU

rose!' si Blank care le-a ddrrnat spre a clddi acolo locuinte pen-
tru functionarii ei.
-Pe partea stfingd, incepind de dincolo de Bufet : aceia a
Ginestilor din coital strdzei Mincu preschimbatd de citdva vre-
me ; a Bibescului, care impreund cu vecina ei (ce apartinea lui
Scarlat Jarca) au alcdtuit resedinta de copildrie a Regelui Miliai;
aceia a generalului Theodor Vdcdrescu, fost Sambelan al Regelui
Carol I ; vila pictorului- Mirea i in sfirsit vila res-
taurantului Flora".
Celelalte curti si case boieresti, risipite prin alte parti ale
orasului, erau :
Pe strada Dorobantilor, allituri de Biserica AM (la numdrul
7), casa lui Alexandra Lahovary, fost ministru al afacerilor strdi-
ne in guvernele conservatoare si avocat cu mari insusiri oratorice.
al canal nume a limas pe strada locuintei lui, ping la rdsphntia
cu strada Dionisie, unde i-a fost asezatd i statuia. Pe aceiasi
stradd, ceva mai sus, laugh Bulevard si pe partea opusd, era casa
lui Cariadgi, fost Primar al orasului, darhmat de curnd. Pe
strada Episcopiei, acolo unde acum este sediul Jokey-Clubului,
era casa lui Tache Gianni, avocat si fost de mai multe ori minis-
tru. Aldturi de clddirea de azi a Hotelului Athene Pallace, casa
lui Nicolae Blaramberg, membru de seamd al partidului conser-
vator si un neinduplecat lupator in Presd si in Parlament ,im-
potriva curentului ultra-liberal de dupd, Revoluti din 1848; 'casa
aceia era impodobith cu marele si admirabilul tablou al lui Mirea,
inchipuind imaginea simbolicd a muntelui Virful cu dor", si
care azi se vede in Pinacoteca noastrd. Cam in spatele acestora.
pe strada .Cordbiei, (care poartd acum numele lui G-eorges Cle-
menceau), aproape la rind, era casa bdtrinului Constantin Poroi-
neanu, apoi a doctorului emerit ce a fost G-heorglie Stoicescu,
fratele ministrului liberal din Batiste ; a lui Galleron, architectul
Atheneului; si a lui Constantin C. Arion si acesta avocat distins
si de mai multe ori ministru al conservatorilor.
In fata acesteia din urind, casa ce se vede si azi si care a fost
cliiditd cam in aceiasi vreme cu Palatul Atheneului si de acelasi
architect francez, a Contelui Alexandru de Linche cash cu pro-
portii si intocmire destinatd a ingklui mari- receptiuni si care,
dacd prin ,stingerea familiei si prin imprejurririle.' din timpui fa's-
boiului mondial din 1914-18 nu ar fi fost cumpilratil de inginerul
Vasile 1141dceanu care a decedat si el curand dupti aceia, ar fi
 BUCITRE$TII vEcrarumn REGAT 103

putut fi cumparata de Stat i transformat inteun Muzeu a crui

intocmire sa fi pastrat incaperile ei asa cum erau. Casa aceasta
are in incaperile de jos, in dreapta celei dela intrare, o spatioasil
said* de ospete cu estradd anume pentru tarafurile lautarilor ; in
stfinga un birou in stil arab de twig frumusetea; iar, peste locul
scarei ce duce sus, o sala a primirilor de gala si a balurilor, pre-
vazutil si cu o mica scena pentru concerte sau spectacole in genul
celor ce se rosteau pe vremuri la Versailles si la Trianon. Primul
cat de deasupra acestora este rostit in casa de locuinta obisnuintrt
a staphnilor, in stilul Ludovic al XV-lea iar catul al doilea $1
ultimul, in stil egiptean. Contele Alexandru de Linche, francez de
pe origina stramosilor lui, tinca de familia lui Barthelemy do
Linche de Moissac dela 1460, despre ai carei straluciti urmasi
vorbesc toate arhivele marilor institutii ale Frantei. Unul din
acestia, Jean Baptiste de Linche, s'a insurat in 1778 cu o romncil
din familia Hodivoienilor, traditie ce a fost apoi pastrata si de
descendentii aceluia. Astfel fiul lui, Filip de Lens (prin romd-
nizarea numelui), care a fost Mare-Vistier si Mare-Logofat al
Dreptatei in Tara Romfineasca, s'a insurat si el in 1807 cu Lisa-
veta Baloteasca-Carpeniseanca cu care a avut seapte bgieti si o
fatg. Aceasta a fost maritata cu Constantin Vacarescu, in vreme
ce patru din fratii ei, cdti s'au insurat, au luat : Constantin,
pe Sultana Balaceanu. Alexandru, pe Alexandrina Filipescu
Jean-Baptiste, pe Elena Florescu si Georges, pe Zoo Slab-
neanca. Dintre acestia, au lasat urmasi numai : Georges, doi baieti
din care unul s'a casgtorit cu Zoo Brailoiu, Vaduva lui Gheorghe
Costaforu, fost ministru al justitiei si eminent jurisconsult
Jean-Baptiste, care a avut doug fete : pe Zoe, maritata cu Ion
Florescu si pe Ana, maritata cu I. Alexandrescu, si un baiat,
Ozar, insurat cu 'Veronica Ddmboviceanu, vaduva profesorului
Massim dela Academia Romana ; lar Alexandru, doi Valet;
din care unul decedat in copilgrie, iar celalt fiind acest Alexandru
despre a cgrui cash' ne ocupam si a cgrui sotie a fost Maria, fiica
lui Dimitrie Pascaly.
In apropiere, la coltul strazilor Posta-veche si Mercur (azi
Nicolae Golescu si Dimitrie A. Sturza) este si azi casa lui Titu
Maiorescu, marele orator, profesor de filozofie si litere la fa-
eultatile din Iasi si Bucuresti, neclintit junimist, de mai multe
ori ministru al scoalelor si al justitiei si fost sef al guvernului
care a determinat in 1913 intervenirea pacificatoare a RomA-
101 GEORGE COSTESCU

niei In rrtzboiul balcanic si incheierea la Bucuresti pai:ei care

ne-a redat cadrilaterul Dobrogei. Tot pe strada Mercur, a doua
pe stanga dela coltul actual al Bulevardului, casa micutrt a lui
Dimitrie A: Sturza, cel de-al doilea sef al partidului liberal-
national; iar, fatii cu ea, in coltul pe care se ridica acum bloc-ul
soc. Asigurarea Romaneasca, era casa lui Alexandru Marghi-
loman, neinduplecat conservator, distins om de lume si de stat,
si fost sef al guvernului de ocrotire din timpul ocupatiunei
germane ce a urmat intrarei noastre in valtoarea razboiului In
1916-18. -

In coltul strrtzei Pitar-Mosul cu strada. Dreapta (azi, Jules

Michelet), In locul bloc-ului de-acum, era casa lui Costica Ale-
xandrescu, poreclit Cafegi-basa 116), iar, pe .strada Mitropolitu-
lui Dionisie Lupu, in spre strada Clementei, unde se vede si
azi, casa Maresalului George Filipescu, fosta a lui Cesar Lie-
brecht 117), amicul lui Voda-Cuza, casa ce are si acum un pare
minunat care se intinde pe langa gradina dela Icoana pang In
strada Polona.
Pe strada Coltei, care isi avea capatul in strada Clementei,
era, chiar pe coltul bloc-ului Algiu, casa lui Pand Buescu. La
rand cu aceasta se insirau apoi: casa Doctorului Boicescu (tit-
mash' asa cum era), o casa ell gang a lui Hrisoscoleu, vecina cu
ea aceia a Doctorului Alexianu, iar dupa aceasta casa familiei
lui Ion Bratianu, al carei loe se vede azi insemnat cu acel cub
de piatra asezat intro pomii Bulevardului ce-i poartrt numele.
Ceva mai inainte, adica .dincolo de capatul de-atunci al strazei
Minerva (azi Vasile Conta), era casa lui Dalles dupa care era
casa lui Dumitru Bratianu, frate cu Ion.
Peste drum, incepand cle-alaluri de Biserica Ianei, se insi-
rau spre inapoi: casa mule locuia la inceput C. G. Disescu, apoi
Ion Ghica spune despre tat51 aceluia ea ar fi fost cAnt5ret de
hiseric5 si avea o voce atat de frumoas5 in cat Ienachit5 Vacarescu il lua
pe capra calescei lui spre a cfinta serenadele ce fficea cucoanelor pe inop-
late. Ca r5splat5 ace V5c5rescu l'a fAcut apoi Cafegi-basa la curtea unui
boier de neam domnesc de unde urmasi au r5mas cu porecla.
Acest Liebrecht se bucura de prietenia fostului, Domnitor, inc5
de pe vremea pfircill5biei dela Galati. Ca Domn, Cuza il numise director
al Postelor si Telegrafului, atunci vi-a 15cut casa aceia care dup5 detronarea
Domnului si fuga lui Liebrecht a fost cumpArat5 la licitatie pentru 6000
galbeni de Maresalul George Filipescu, care a 15sat-o prin testament Efo-
riei Spitalelor Civile.
 RUCURESTII VECHIULUI REGAT 105

aceia a lui Nae Oasanu-Nichipercea din coltul strazei Regal,

fosta casa a Cornestilor, iar inainte cladirea ce era atunci ocu-
pata' de cazarrna Jandarmilor carari (Garda Regala), apoi casa
avocatului Evglienie Statescit, si aceia a maiorului Grunau.
Peste strada Vainei, in colt, casa lui Emil Costinescu, apoi cea
a doctorului Sergiu si in sfiirsit aceia a lui Costescu-Comanea-
nul, lang care se intindea maidanul cu balarii al bisericutei
de atunci a Boteanului. Spre Palat, pe strada Clementei,
urmau : casa lui Alex. Costescu si a pictorului Theodor Aman
iar, de cealalta parte a drumuliri, casa lui Constantin Boerescu
In care este azi sediul Clubului Agricol, a lui Nicu Cesianu, iar
In colturile strazei Nicolae Golescu si al Bulevardului, casele Is-
voranului si cea a lui Marin Butculescu, trecuta apoi in proprio-
tatea lui Monteor a D-rului Const. Anglielescu.
Pe locul blocului Britania" de azi era gradina curtei caselor
lui Emanoil Protopopescu-Pache, fostul Primar al Bucurestilor.
In spatele cladirei ocupata de Primarie, pe straduta zisa a Pen-
sionatului, era casa lui Vasile Boerescu, ale &Ir& grajduri
vileau cu spatele lor vechiul Bulevard ce, atunci, acolo se isprAvea.
Pe strada Lustrului, intre strazile Viitorului si Icoanei. era
casa in stil de conac climpenesc a generalului Iacob Lahovari,
In care acurn este Spitalul ministerului muncei; iar pe ulita He-
rastraului (mai pe arma ealea Dorobantilor) era casa in stil me-
dieval a lui Ion Laliovari,m) acel ministril al agriculturei si do-
meniilor care incepuse de mult timp sa se ingrijeasca de impro-
priefarirea taranilor din mosiile statului.
In sus de ea, pe cealalta parte a clrumului, era casa lui Pe-
trache P. Carp, seful .Tunimistilor (lela Iasi, strrimutat de politica.
la Bucuresti1"); iar in raspiintia strazilor Povernei si Brutari-
lor, (azi, general Badoglio) en rata la rnicul scuar de-acolo, era
o cascioara sub al carui frontispiciu triunghiular de pe moda
vremei, sta scris cu lacre sripate in zid: adagiul latinesc: Parva
domus magna quies" sau pe roniiineste: Casa, mica, filma mare.
In casa aceea locuia, la liticuresti, aratosul dar blandir] Cuconn
Toderitii Roseti, fratele Doamnei Elena a lui Cuza-Voda si fire
asezata de moldovean cumprinit la vorba si la faptri. Cuconu
Lascar Catargiu, seful conservatorilor de dupri moart,ea tragica a
Ion Lahovary a fost frate cu Alexandru. cu Jacques si cu Emil
Lahovary toti fiii cuconului Nicu Lahovary care a fost .cArmuitor"
prefect al Giurgiului, pe vremuri.
Acum proprietate a familiei Negroponte.
106 GEORGE COSTESCU

lui Barbu Catargiu si al doilea om de temeiu al Domniei atat

de chibzuita. a Regelui Carol I, avea locuintA pe strada Amzet.
in a dotia cash* de pe partea stinga, venind dinspre strada Pri-
maverei (azi,.Nicolae Balcescu).
Pe aceeas strad a Amzei mai erau: la coltul .strazei Ltuni-
nei, laugh' Legatiunea Frantei, casa batranului Iancu Marghilo-
man, ramasii fiului sAu Mihai; iar mai jos spre cala Victoriei,
chiar laugh' colt, o a doua casa a aceluiasi, dar pe care o dase de
zestre. fiicei sale Elena, sotia lui Scarlat Pherekyde, primul-
presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie din acel timp.
Doamna Elena Pherekyde, mult stimata pentru bunatatea, dis-
tinctia si osardia ei Intru ocrotirea gracilor si nevoiasilor, a
fost einstita de cetatenii bucuresteni cu monumentul ce i-a ase-
zat pe cea mai frumoasa pajiste de flori si verdeata a Parcului
Cismegiu.
Mai erau in sffirsit: casa lui Constantin Stoicescu de langa
coltul strazei Batiste, cea a lui Costica L'ecca de pe coltul opus
ocupat acum de blocul Creditului Minier; a lui Mihail Phere-
kyde fostul prim-ministru al Tarei dupa incheierea primului
razboi mondial, pe strada Gloriei, acolo unde a fost dada blocul
ce-i poarta numele; a lui Petrache G-radisteanu cu intrare 1.)(
ambele strazi intre care era crdita Si casa lui Nicolae Filipescu, .

dela coltul strazei Batiste cu strada Scaunelor, care azi Ii poarta

numele.
itceste gospodarii fiind si ele asezate mai toate in despar-
tirea culoarei de Galben, a facut ea si partea aceia de oras sa
ajungil a fi desemnata drept cartier boieresc, denumire ce
mai tarziu a trecut .asupra Parcurilor Bonaparte si Filipescu,
din sus de soseaua Bonaparte.
Cat pentru infatisarea celorlalte troj sectoare, ea era tot asa
de amestecatil in ce privea cladirile, cum Ghidul dela 1871 ne
spune cA erau din punctul de vedere al populatiei lor.
Construirea de fabrici, de $coli si de cazarmi prin mai toate
colturile ,Bucurestilor adunase si in jurul acelor, ltune de toata
maim, care acum gasea locuinte pentru toate pungile si care,
risipita astf el, inlesnea si mai mult viata aceia de invoire gene-
ralg ce a fost caracteristica vremei asupra careia ne-am oprit
aci. De altfel amestecul acela a contribuit in ce,a mai buna parte
si la desvoltarea repede si minunata a Intregului oras asa cum
Il vedem acum.
 13UCURE5TII VECHIULUI REGAT 107

Pentru a implini eat mai lamuritor acest capitol al urba-

nisticei Capitatei noastre, la. vremea inceputului acestui rust al
ei, vom arata in cele ce urmeaza si ulitele cele mai de seam
din despartirile orasului amintind si edifieiile sau eladirile mai
de seama ce le impodobeau.
Pastrand deci ordinea in care le-am insirat, avem, in Verde:
ulita Thrgovistei sau calea G-rivitei de azi care era drumul Garei
celei mari a orasului, avnd pe ea $coala de Poduri si Sosele (azi
Politechnica); Atelierele C. F. R.. azi mutate afara din ora,
Scoala militara de Aplicatie pentru artilerie, geniu si marina
si Curtea de Compturi la capatul dinspre calea Victoriei unde
e si azi. Podul de Pmnt sau calea Belvedere. iar mai trziu
a Plevnei, in oras marginad mai mult cu locuri virane sau cu
locurile ramase impadurite cum erau: G-iaferul sau Livada Gos-
podi, Gradina cu Cai si Cmpul Procopoaiei de lngil cazarma
Malmaison-ului si Manutanta militara, pentru a sfarsi in Cmpul
Grant unde se afla Fabrica de tigari Belvedere" a Regiei Mo-
nopolurilor Statului. Calea 13 Septembrie ramasa cu aces!
nume in amintirea luptei data acolo de Pompierii Bucurestilor,
la 1848, impotriva ostilor turcesti ale lui Soliman-Pasa dela
Rusciuc intrat in tara cu porunca -dela Sultan sa potoleasca mis-
carea revolutionara pentru libertate si pentru democratizaren
Carmuirei, avea, la capatul din strada Mihai-Voda, atelierele
Arsenalului si Inchisoarea militara (Garda-pietei) iar in celalt
capat cazarmile. Alexandria si Cuza-Voda. Calea Craiovei, azi
numita calea Rahovei, pe drumul carda se afla Seminarul Mi-
tropolitului Nifon iar mai thrziu au fost cladite: Palatul .Tusti-
tiei, Seminarul Central, Pensionatul pentru fete al Doamnei
Pompilian si Zosima, si la eapatul de sus Fabrica de bere a lui
D. Marinescu-Bragadiru.
In Albastru", 'Ana a nu fi fost cladit cartierul Gramont
si taiat Bulevardul Maria, drum mai de temeiu nu era dealt
calea lui $erban-Voda, iar populatia era pe aci oarecum foarte
rara. Aci, locul era mai mult maidane si lumea impanata cu
multa tiganime borfasa 120) ce-si ascundea naravurile cu te-miri-
ee mestesuguri. Barbatii erau rudari (5,1bieri), lingurari, piept-
nari sau ursari; femeile: chivute, bidanarese sau ghicitoare cu bobii

120) Holi de pas:Ali i de lucruri de prin curtile oamenilor.

108 GEORGE COSTESCU

sau din ghioc; iar copiii puradichiul era invatat la toate,

dar facea, cat erau de mici, mai mull cersetorie. Ziva satrele lor
dn baltoacele Broscariei erau pustii si pazite doar de babe si
rnosnegi; restul tiganimei se risipea odata cu zorile peste oras
si revenea numai noaptea thrziu cu castigul si cu. ciordelile 120 bis;
ce aplicase a face prin raitele lor. G-onirea tiganilor deacolo s'a
facut doar Pela 1890 cand s'a cladit noul Cartier Gramont. Sta-
vila in sore oras malialalei aceleia tiganeasca o aceau calea
Rallovei si strada 11 Iunie. Numele acesteia din 'Irma a fost
dat in amintirea zilei din anal 1848, cand pe ea s'a scurs bucu-
restenimea spre campul Fila retului uncle au fost atunci procla-
mate libertatea si egalitatea tuturor cetatenilor inaintea Legei;
libertate i egalitate in a caror amintire (pasa-mi-te) s'a dat
aceste nume i celor dotal, stradute laterale de sub Mitropolie,
pe care se ingramadise o buna parte din prostituatele orasulut
de-atunci.
Abia in 1906, la sfarsitul epocei cuprinsa de aceasta carte,
prilejul sarbatorirei celor patruzeci de ani de domnie ai Regelui
Carol I si a unui sfert de veac dela proclamarea Romaniei ca
Regat, a indemnat guvernarea de atunci sa insufleteasca si acea
parte de oras, cladind pe valea si pe Dealul Filaretului un Parc
iesit- ca din basme in care a organizat ceadintai expozitie gene-
rala a bogatiilor si produselor pamantului romanesc. Pentru o
cat mai frumpasa incadrare a acelei Expozitii si a Parcului ei
s'a deschis tot atunci si micul Bulevard al Neathrnarei (azi Mara-
sesti) ce duce pana In strada Cuza-Vodh.
Cea mai de seama artera a sctorului acesta era 'rusk tot
calea Serban-Voda careia mai demult i-se ziSese si Podul Bei-
lacului. Pe vremuri, sub proteCtoratul stapanirei Turcesti, pe
drumul acesta se scurgeau dela Dunare la Bucuresti ostile de jaf,
curn si ala iurile Bei-lor si Pasa-lelor dela Silistra si Rusciuk, care
aveau supraveglierea color ce se petreceau in Muntenia. Alaiurile
acelea, aduceau uneori in scaunul domniei Munteniei pe noii
Hospodari (Domnitori) proasprif investiti decatre Padisahul
Inaltei Porti Otomana ; alteori duceau de-aci -la Constantinopol
pe cei dintre acestia care erau maziliti (detronati) de Sultan si
purtati e mare suitarl4c (cu suita" multa) 121) spre inchisorile
120 bis) Furtisagurile.
121) Curios este faptul cum cuviintul de suitariu cu acest inteles a
ajuns i in vocabularul turcesc, $tiut fiind eh el vine dela frantuzescul
suite" adicd ceata curtenilor suveranilor si printilor.
 RUCURkSTII VECHIULIII REGAT 109

de pe malul Bosforului, uncle adeseori li se flew de petreeanie.

A fost, se vede, aceastil cale oarecum predestinatit la asa-ceva,
crici si azi a rilnias sort it'd acelora care suie dealul pentrtt ma din
itrm'd oara.
Drumul acesta si cuprinsul din jurul lui Oat spre malul
(lela Radu-Vodil al Ditmbovitei, erau cele ce aveau mai putine
asekrtri de oat-11mi gospodari. poate tot din teama cea veche
de-a sta in calea iuresiurilor turcesti Cu toate crt cuprinsul
&awl al orasultti impreuna cu DeaItil Filaretului este partea
liti cea mai ridicatil si cu aerul eel mai sliatos. Peste toatrt intin-
derea aceia de oras nu au fost, part trziu incoace, deck grrtdini
intinse si ulite mici si intortochiate pe care abia de se zilreau
ici-si-colo.chteva crtscioare mai arritoase, si acelea apartinfind mai
malt unor familii de greci, turci slat armcn. dintt%;coi rhttai
acolo din vremurile &Ind se Indeletniceau cu inviirteli din mere-
met-urile1") Pasalelor turcesti si ale ()stilt)]. lor. Curtile si gos-
podAriile localnicilor se pierdeau pe sub copaeii maidanelor, iar
pe cele mai 'mine loeuri si nuti ales pe Deal fusese slid itli vitit
de struguri ea re la timpul culesului atrilgea lumea ora*ului I;,
petreceri.
Edificii publico insemnate erau pe-aci doar: Asezilmintele
Brilncovenesti, Mitropolia Cu Camera Deputa,tilot de-alaturi,
Judeciltoria de col, Biserica Domnitei Billasa despre care am
mai vorbit, falnica bisericil a Sf. Spiridon, InAniistirea lui Radu-
Vodil si, Mngui acettsta, Bisericuta lui Bucur Ciobanul despre
care se spunea cA ar fi fost aseziltorul dint ru Inceput al acestui
oras crtruia Ii dase si namely sau.
Daert acest sector a fost apoi printre cele mai bine construite
si populate acesta se datora faptului crt a fost aproape
in intregime elrulit prin 1885-90, eiind Creditul funciar urban
a filcut mari inlesniri in acest scop color ce posedau terenuri
acolo.
Nu tot astfel au stat insrt lucrurile cu pa rtea acestui sector care
.se intindea dincolo de albia Wirlei. In acea parte se ingrilmildise
de timpurin populatia evreiasca ce pe-atunci se indeletnicea mai
122) Dijmuirile, riisluelile si jafurile gloatelor turcesti, repezite dese-
ori atunci Cu prilejul alaiurilor pomenite si pe motiv c veneau si facil
ordine intre ghiauri" acestia fiind ins5si locuitorit de bastinii .ai hucu-
restilor.
110 0E0ItOE CosTESct

ales eu negotul cu amAnuntul si cu zarafia12) de tArg.

mildirea aceia se Intindea pe tot acel cuprins de-a laturile
Vadirestilor pfinil in calea Dudestilor iar spre margine pang
pela asa-zisele Apele Minerale", ciare locul fabricelor metalur-
gice ale lui Lemaitre. Printre acesti evrei se mai aflau In acea
parte de oras si diferiti alti mestesugari ruarunti: hinari, cis-
mari, abagii si cojocari, cum si o colonie mica de slovaci dirora ma-
lralagii le ziceau ungureni si care se indeletniceau In deosebi cu
meseria de geanigii sau de cursan i adicrt impletitori de salina
din care faceau griltare pentru fript carne si peste,.cosulete pen-
tru prtstrat otra $i curse pentru prins soarecii. Fajina cea mai
mare, dar si cea mai rea, a acestei parti de oras a fileut-o irisa
rnalialaua Crucei de piatril care adApostea cea mai vasta colonic
femeilor prostituate.pe cari strdaniile tuturor localnicilor nu
a isbutit nici azi sil le smulgil de-acolo.
Culoarea de Negru a avut, In scltimb, totdeauna earacte-
ristica de a cuprinde partea de populatie bucurestettnil coa mai
neaosrt adic alerttuitrt aproape numai din oarneni al locultri, de
basting. Cu inaltalitle care fuses de multri vreme lntrupate ora-
$ului, populatia de-acolo (In mare parte trtrani ('are prinsese a
se Indeletnici Cu negotul de merinde, cereal, lemne si nutreturi)
:hind si vecina tiirgului aproape permanent al Oborului, a de-
venit pe nesimtite si vad negustoresc pentru desfacerea milrfu-
rilor mestesugarilor manuali a tot felul de efecto de imbricil-
minte, a carelor si cArutelor si animalelor de tras si mai ales a
eailor, atunci de mare trebuintil intruck mai toatit miscarea
circulatiei se filma numai Cu tractiune animal. Oborul, Zalha-
naua 124) Colentinei si Vitanul unde se adunan si se tistrguiati
vitele sortite consumatiei de carne erau stlpii care Impreurai
cu Tfirgul anual al Mosilor sustineau mersul afacerilor acelui
Ocol.
PATA la vremea eiind s'au ivit meseriasii nemti si italieni
care au provocat in Bucuresti Injgliebarea temeinica a nricei
industrii", toatrt marfa lucratil in tara, ea si toate productele na-
Vnzarea de bani de aur" tranilor in schimbul mruntisului
ce acestia prindeau in trgul Pietei pe merindele, lemnele si ordtniile co
aducau zilnic la oras. Tranii fceau cu acesti bani de aursalbe pentru
femeile si fetele lor, care le purtau la gfit in zile de srbtori.
Vechiul abator primitiv uncle se tAiau vitele a cror carne era
mara mAcelarllor.
 irteinuLUI AgOAT 111

tionale ce se arritau pe Piatrt, veneau din aceastri parte a ora*u-

lui. Aci gilseai de toate: cereale, nutreturi, cherestea sau lenme
de foc, vite de tot soiul ,lapturi ,ou6, si brilnzeturi, fructe si le-
gume, vinuri si rachiuri, straie i opinci, cai, hamuri si trrisuri
ori crtrute, in sfiirsit ()rice lucruri de care lumea orasului, nu
proa instArit, avea atunci trebuintri. bona, care oficial tinca
billciu doar Martea i Vinerea, functiona de fapt toat sgptri-
!mina deoarece, pe Ung Vitanul geambasilor i malialatm Or-
%ardor, toatil cala Mosilor era phyla numai de prAvillioarele
rneseriasilor manuali de tot felul, in care gaseai orisice avea,i
de crtutat ceiace Ii dase si vechea denumire de Podul Tar-
gului de afaril".
Negustorimea si mestesitgarimea maruntA adunatrt acolo de
eerintele tiirgului acela permanent, determinase in populatia
acesiiii sector o striinsii, solidaritate. Aceleasi. eauze ns frteeatt
ca rivalitalea de prestigiu sa stilrneascri, Intre tineretul calfelor
si bilietilor de priivrtlie o atmosferii, de antagonism ce izbilenec
In zilele de Dumineeri,_ si sarbrttori in necurmate scandaluri si
Mali cana lucru ciudat nu aveau nici o alta urinare rea.
Maltalalele acestora se intindeau part in marginile de afar" ale
,Bucurestilor; inspre oras insrt era limitat de o altA asezare de
lume, mai instrtritil si mai tihnit, cu care ceilalti nu voiau cu
nici un chip sh se amestece. Suburbiile Dobroteasa, Miintuleasa,
Sfilnta Vineri, Stelea, Si. Mina si Lucaci incepuse a arrtta de
atunci locuinte niai chipese, uncle chiar foarte frumoase si bine
gospodarite toate proprietki ale negustorilor impliniti si care
litsau s se simtrt invecinarea lor cu partea cea simandicoasii
a Urbei.
Partea cu adevarat neagrii a culoarei acesteia tinca insrt
mortis ea, pe lng faima negustoreascA *i mestesugrtreascrt,
srt-si mentiml si pe ce mitocAneascil i inch' in asa fel cA, pe
vremea copilEtriei noastre, cu greu se incumeta sA calce pe-acolo
bucurestean de prin alte parti ale Orasului si mai cu osebire
dintre cei mai cu fason. Cine avea anumite treburi insemnate
prin pArtile acelea, se ducea doar cu birja sau trimetea alti oa-
meni de-ai lor sil fad, ce aveau ei de fAcut.
Dar de-atunci lucrurile ca si locurile au primit altA fatrt, iar
himea s'a amestecat Intr'atka crt nici nu se mai cunoaste. Prin
unificarea rnoravurilor si prin generalizarea indeletnicirilor pe
torah intinderea orasului s'a ajuns la starea de lucruri in care
112 GEORGE COSTESCU

nici acolo, nici in tot restul Thrgului, o impiirtire pe malialale

de bresle situ de negustori nu ar inai fi acum Cu
Totusi cu inftisarea accia \recite si cu lumea, veche si ea,
care locuia orasul acesta si II Indrilgise asa de mult impresiunea
generala, pe care el reusea sA o lase ciliar acelor strilini ce veneau
pe la noi din cele mai falnice si mal modernizate centre ale striii-
niltritii, era destul de milgulitoare.
Alai toti musafirii cari veneau la noi In treacilt, dar irisan
sil treac multA 'reme pana ce se indurau sil se desparta de
Bucuresti, au litudat entuziast si sincer exotica" dar primitoa-
rea noastril Urbe de atunci. JatA, bungoarg, inipresiunile unuia
din acestia, pictorul francez Edouard Marbeau, care cercetlin-
du-ne orasul pe la 1879, a scris ca doi ani mai tfirziu In ziarul
Correspondent" din Paris, cele ce urmeaztl:
Situat intre Orient si Occident, Bucur. estii imprumut asezrei lui o
fizionomie special i once calator, flea ajunge acolo pe calea Dundrei sau
pe aceia a Mrei Negre, all un oras cu totul deosebit de ceiace cunoaste
din Viena si din Budapesta. sau de cele ce i-au rrnas in minte dela Con-
stantinopol.
Bucurestii numr vreo dou-sute-de mii de locuitori din care cea
mal mare parte sunt, fireste, de neam romnes.c. Dar alaturi de acestia mai
toate neamurile vecine, au si ele importante colonii care fac din acest oras
un Babylon in care Greci, Albanezi, Germani, Armeni, Srbi, Rusi, Tigani,
Unguri i Evrei spanioli .sau levi (poloni) se amestecil pe tot locul. Nu ai
decfit &ti privesti cniar de-departe orasul acesta i vei avea, M'A nicio alta
prevenire, adevrul acesta. Turnurile cu umflturi ca de turbane ale biseri-
cilor de rit oriental amesteca culorile lor vioaie Cu dom-urile i cu vrfurile
Ificaselor similare catolice,sau armenesti, .ale templelor protestante si a vreo
zece sinagogi.
Orasul cuprinde o mare intindere. In jurul monumentelor publice ale
Palatului Domnitorului, muzeului, teatrului si ale diferitelor autoritti, se
intinde orasul cel vechiu in care populatia este foarte deas. Dar in toate
celelalte mahalale, mai fiecare familie locueste un &Amin ale ei, Cu curtea
grdina fiecruia.
Frumoasa Aleie de tei, care se aseamn mult Cu Prado"-ul din
Marsilia si care continufi cea mai de seam strad a orasului, se prelun-
geste la nesfrsit marginit de vile si de parcuri, ldsnd pe laturi nenu-
milrate aleje ce duc spre boschete, spre restaurante si alte locuri de petxe-
cere. Departe, cldirea mare a scoalei de agricultur, singuril in rnijlocul
unui cAmp, inseamn capatul Bucurestilor inteacolo.
Cu totul altfel este ins inftisarea acestui. oras spre miaza-zi; aci
cele din urm case ale mahalalelor se amestecri aproape cu ogrzile satelor
vecine. Inspre colina pe care o incunun frumoasele cldiri ale Azilului
Elena Doamna nu se vfid dect pajisti si grdini. In mijlocul acestor dese
umbrare, printul Carol si-a ales resedinta de val*
 BUCURESTH VECRIMAn REGAT 113

Orasul se intinde totusi dela o zi la alta. Sc ddramd mercu vechile

case subrede, si pe locul lor sunt readdite.altele din cdrdmidd; fata caselor
este acum acoperita Cu un strat gros de tencuiald in care se prinde inflori-
turile tuturor soiurilor de arhitecturi. Tiganii, *care la %aril se indeletnicese
Cu .meseria de Idutari sau de fierari si potcovari, aci fac treabd de zidari
sau de salahori. Pe schelele binalelor se vdd tigancile cu chipul lor coaches
care le sporeste albeata dintilor si cu pdrul lor ca de abanos rdsfirat pe
umerii goi; imbrdcate doar cu o cdmasd de panzd i incinse pe solduri Cu
un brau de land rosie. Ele framant de zor tencuiala i mort:rul din var-
nite, in vreme ce copiii lor le ajuta umpland gdletile pe care altele le poarta
pe cobilite sus pe schele, de unde harbatii ce ziddres1 Cu ozardie le indeamnii
sau le ocardsc Cu haz, sd s grabeascd la treabd
Ici si colo, pela casele boieresti, slugi arnaute cu mustdtile pe ()aid,
in vestmintele lor pitoresti: Les Cu ciucurele atarnand pe umii.r, vesta cu
gditane de fir auriu si fustaneld fac serviciul de portan i sau paznici ai
cur. tei; acestia sunt rmdsitele idzlete ale acelor mercenari din care le pia-
ceau hospodarilor fanarioti s-si alcdtuiasca -garda personal, de pe cum
nobilii medieval* faceau cu elvetienif halebardieri"; Cu deosebirea aci,
cateodata, arnautii aceia erau indltati la rangu. I de intendenti i apoi abuzau
de nesdbuinta stdpanilor lor spre a oprima tdranimea si chiar spre a puna
sd biciuiascd slugile din rfindul carora
Interioarele caselor sunt mai peste tot mobilate europeneste, dar prin
pdrtile celor mai bogati multe case mai pstreazd cel putin o incapere impo-
dobit Cu scoarte sau cu covoare turcesti asternute pe podele sau pe diva-
nurile joase si largi pe care isi petrec ceasurile de tihnd ale zilei, inteo
semi-obscu.ritate orientald.
La ceasurile de preumblare ale dupd-amiezelor, lumea aceasta obisnuie-
$te a iesi de acasd. Podul Mogosoaiei, cdruia decand cu izbanda rdzboiultd
din Bulgaria ii zic Calea Victoriei, este deodatd plin de. trasuri si de birji,
un fel de victoria" cu perne de catifea cu felinare si hamuri impodobita
cu ardmuri. Birjarii rusi (muscalii)-cu tichia lor scundd pe cap si stransi in
anteriurile lor de postav albastru, stand tepeni pe capra trdsurei si Orland
haturile cu bratele intinse, man in goana mare caii lor frumosi. In aceleasi
eeasuri, trotuarele din fata cafenelelor si cofetarillor sunt pline de mase la
care consumatorii iau prdjituri si -dulceturi. Romania este prin excelentd
tara dulciurilor". Numai in Bucuresti sunt mai bine de optzeci de cofetaxii
In care gdsesti toate felurile de dulceturi si de serbeturi, de peltele si paste
de fructe cu zahr. Trebuiesc gustate mai cu osebire dulceturile de tranda-
fir' (rodozahar) si de violete ale caror. petale pstreazd tot parfumul lor.
Seara orasul se insufleteste ;din nou, rnultimea se adund prin cafe-
nelele sau grdinile cu muzicd unde se 'atid can:ate mai toate ariile opere-
telor sau eantonetelor ce fac valva la .Paris... In multimea aceia pot LI vazuti
tinerii ofiteri ai armatei romanesti Cu piefiftrrile impodobite Cu decoratii si
medalii, ca ale unor veterani..."
 Binefacerile Comunei
traiul gospodaresc.
cu multumirea pe Care in mod firesc ne-o &it apre-
ODATA
eierile binevoitoa re ale oaspelui francez pe care id cita-
,

ram, nou, ne rnihne indatorirea sa ardthin in aindnunt cum a-

rtau si toate celelalte pe care el nu le-a putut vedea decht in
&meat sau pe care nici nu le-a vhzut.
Privit ntr'o cuprindere intinsd si general sau numai din
punctul de vedere al locurilor pe unde el trecuse in riistimpul.
sederei lui ,la noi Bucurestii fdcea in adevr acea frurnoas,
i nip resiune.
.i
Vzut lush de-ariindul, stradd cu strad, si in oate unglie-
role lui, orasul avea pe vremea aceia foarte multe lipsuri, mai
eu 6Sebire in domeniul lucrdrilor edilitare despre care fusese
proa putind vorbd pAnd atunci.
Cercetarea lui amdnuntitd lsa chiar sh se vad, unele ciu-
date contraste in normele de pe care se porneau lucedrile ince-
pute, fa% de nevoia urgentd a color pentru a cdror indeplinire
imprejurdrile vitrege nu ne (Muse ragazul si mijloacele necesare.
In afard de regularea cursului DAmbovitei, de ingrijirea
destul de restrns a strzilor, de rhnduirea unui corp de gar-
dieni pentru paza orasului ziva si noaptea si de o luminare mai
efectivii, a cuprinsului orasului destul de intins,
. nici o altd
lucrare mai temeinica nu fusese inceputd.
Cu privire la, pietruirea drumului strAiilor, cea mai mare
parte a acestora erau asternute cu caldarhm de piatril- de rhu,
asezatd in riinduri apropiate, ale cdror goluri erau umplute doar.
Cu nisip. Pavdrile cu piatrd cubidi de granit au inceput a se
ardta abia In 1884, sub primariatul lui Niculae Fleva, lucrarile.
f iind siiviirsite de intreprinderea .mai bine alciltuit a lui Lazu-
reanu: Inceputul zis de ,probil." a fost facut cit .micuta stradd
116 GEORGE COSTESCU

Pensionatului (azi str. Vasile Boerescu). Pana la descoperirea

carierelor dobrogene dela Turcoaia, piatra de granit se aducea
din Belgia. Pentru asternutul trotoarelor inginerul Nicu Zane
intemeiase pe soseaua Pandurilor, cu capital belgian, o fabrica
de bazalt artificial si de carainizi avand 15 cm. patrati.
Patru ani inai tarziu. sub primariatul lui Emanoil Proto-
popescu-Pche, fui% pornite si o searn de alte lucrari care au
contribuit in bulla mrisura la modernizarea Bucurestilor. Astfel
['tira executate: lucrarile de completare a alimentarei orasului
u apa potabila si distribuirea conductelor ei pe mai mult de
jumatatea numitrului strzilor, canal izarea subterana peal% co-
lectaren si indrumarea spre Garth' a .apelor de ploaie si a laturi-
lor adunate pe la gospodariile oamenilor. imbunatatirea si ge-
.neralizarea luminatului strazilor; Jar, ca incoronare a _strada-
niilor lui, prelungirea Bulevardului si inspre rasarit prina la ca-
plitul de acolo al orasului. Largit, pavat si plantat in intregime,
ceiace Il schimbase kite() frumoasa artera*ce strabatea Bucurestii
diametral, Bulevardul fu inzestrat si cu o linie dubla de tram-
way electric, ceeace i-a dat putinta sa fie si luminat cu -lampi
electrice cu arc si in globuri mari, a caror instalare pe stalpi
inalt isi frumosi de fonta sporea infatisarea lui cu adevarat oc-
cidentala. Partea lui cea noua fu numita Bulevardul Carol
wind la rondul din capatul de sus al strazei Olarilor, si Bule-
vardul Orientului de acolo pana la capatul lui din soseaua Mi-
hai-Bravul.
Pentru producerea curentului electric necesar luminarei si
tractiunei, acelasi primar fcil sa fie cladita in mahalaua Groza-
ve*ti, langa un nou stavilar metalic al Dambovitei ce fu adancitit
pana in acel punct, o Uzina generatoare de electricitate, care, mg-
si desavirsita, este si azi una din principalele uzine de acest
fel.
Pe masura infaptuirei lucrarilor telinice de salubritate pu-
blica si de infrumusetare a strazilor, au urmat si alte lucran
de sistematizare .a orasului, precum: deschiderea, dupii 1893, a
bulevardului Ferdinand ce duce. dela rondul statuiei lui Paella
Protopopescu la Gara de Est sau a Oborului, cum si pe aceia a bu.-
levardului Maria, pe locurile parcelate i asanate din cartierul
Grarnont (fosta mahala tiganeascii a Broscariei) si care ducea
ca si acum .din gura Pietei-Mari in sus, la fabricile lui D.: Ma-
rinescu-Bragadiru si la Vama-Intrepozitului de marfuri; iar in
 BlICURE$TII VECHMLITI REGAT 117

1895 flerea bulevardului Lascar Catargiu, debt Piata Romang

(unde a fost asezata statuia acelui venerat fost prim-ministru
al Tarei) $i piina la piata din capatul Soselei Kisselef.
Intinderea orasului sporea mereu pentrucii. populatia lu
sporea si ea, dela o zi la alta. Totusi traiul ei de toate zilele
pastra ritmul acela tihnit al vremurilor ce apucase, neadopthnd
decal obiceiuri la care o indrumau treptat $i eu oarecare metoda
inSasi prefacerile Urbei lor. Lumea. bucuresteaml afla atunci
putinta de-a convietui in conditiuni le cele rnultumitoare. Traiul
ei se prefira in cea mai deplina intelegere omeneasca, fieearo
ne.dorind dedit ceiace Ii ingaduia rosturile, mijloacele $i aviitul
lui. Vecinii se sprijineau cu voie-buna in toate nevoile lor gos-
podaresti, apropiindu-se cu mult mai multa omenie decal, o fac
azi, dud totusi se face atiita valva de mull slavitul democra-
tism".
in afara .de caminurile gospodarite boiereste, pe care le-am
mai amintit, cuprinsul orasului se implinise in .buna parte cli.
locuinte, acum frumos intretinute, mai toate avand si un petec
de grading, cu cladiri de inchiriat ale negustorilor impliniti ori
ale unor cetateni instariti $i- chiar cu prvlii, chnd erau da-
dite pe drumuri cu vad pentru mestesugurile sau pentru negotu-
rile cu care lumea se indeletnicea. O mare parte dintre cele din
'Irma erau prevazute cu ganguri de intrare spre curtile spatioase
unde negustorii pravaliilor respective aveau magazii de lemn
sau zidite in care isi depozitau marfurile lor, cum si grajdurile
si soproanele cailor si vehiculelor ce foloseau, si care nu lipseau
de pe la casele celor cu Oarecare avere, cum nu lipsesc astazi
trasurile automobile.
Restul caminurilor, cele ale oamenilor nevoiasi, de prin
mahalalele mai marginase, pastrau totusi in mare parte aseza-
rile fail rost in cari se pomenisera. Cele mai multe curti de-
acestea ingramAdeau fr nici o norma chte cinci-sease corpuri
de cash', toate subrede si pipernicite, totdeauna rau ori mai debe
intretinute si in cari locuiau, inteo promiseuitate vinovata, mult
mai multe suflete decht s'ar fi cuvenit.
Abia prin 1890, societatea Creditului funciar urban dorind
sa ajute municipalitatei bucurestene in opera ei de sistematizare
si sa puna la indemhna cetatenilor locuinte mai potrivite train-
lui pe care Il doreau, a inceput o intensa activitate constructivit
fie imprumuthnd pe cei ce ar fi voit sa o faca dar nu aveau
 118 GEORGE COSTESCU

banii necesari, fie rscumparAnd terenurile celor ce nu erau la

zi cu plata ratelor unor imprumuturi ciirora le clase altil destina-
tiune si reviinzhndu,le celor ce voiatt sil cliideascil in conditiu-
nile impuse de Creditul funciar in intelegere cu Primaria ora-
sului. Noile cldiri erau astfel construite de pe chteva modele
anume intocmite, si obligatoriu aliniate la marginea trotoarelor
strilzei.. In locul cocioabelor scunde, umede $i f Ara nicio rn-
duial gospodrireascil, mahalalele s'au implinit de-atunci cu OA-
dirile poreclite Wagon". S'a Neut astfel pe-o scar% intins par-
celarea acelor maidane de gunoaie si onstruirea caselor de
cuit pentru multimea de oameni ce locuiau cu chirie si se mutan
&Lute() maliala in alta la fiecare Sf. Gheorghe sau Sf. Dwnitru.
Case de-acestea, din care foarte multe se vad i acum mai pe
tot locul in Bucuresti, erau construite cu o incilpere sau doutt
la stradil si despilrtite printr'un antret 12) ingust de restul inc5,-
perilor ce dau din-una intealta prima la dependinte. and easel('
ea acestea nu erau ciilite spate'n spate, gradina ion, era rostitil
PC partea de loe dinspre calcanul caselor vecine si prevzute .cu
o perdea de vitil americanil .ce se Mara pe acele calcanuri for-
milnd un fundal" de verdeat, aveau sditi unul sau doi ar-
busti de soc sau de liliac spre drum si un gutui, corcodus, dud,
cais sau chiar simplii salchmi. sau otetari spre fundul curtei.
Sub pomi locul umbrit era btut cu nitel pietris, pentru sufra-
geria de var; iar restul imprtit in brazde de iarbil cu stufuri
de muscate, de chrciumrese, de micsandre, busuioc sau gura-
leului, pentru decor si pentru priclidirea mirosurilor ce se iteau,
end dela buertfrie, child dela cotetul psrilor curtei, cAnd in
sfiirsit de pe la celelalie dependinte ale fundului curtei.
, Cine avea mai mare patim, de flori si se indernhna srt le poarte
de grijrt, mai punea in mijlocul fiecrirei brazde din acestea si
, eke un trandafir inalt, cu tulpina sprijinit pe un wit verde
in viirful crui punea si chte un glob de sticl argintie sau de
diferite alte culori. Unde nu proa era loe, sau gologani de.prisos,
In loe de vita canadian si de flori, semilnau zorele ctilrate pe
sfori sau pe uluci si doug trei stufiiri de pelin. Alte ori locul
sufrageriei dela aier era inpodobit cu un chiosculet de schnduri,
ea si poat servi si pe vreme de ploaie, chnd zgauful din casa'
era prea de nesuferit.

125) In locul frantuzescului entre".

,

II
of

,
- e
el
"
z

c'.1.
e .
'

Vederea uneia din mahalalele reconstruite prin 1890, Cu c15.diri In felul celor zise vagon".
 BIJCURE5TII VECHIULUI REGAT 121

Cum-necum. mahalalele incepur s in si ele alt fason,

mai curatel, ce-a contribuit deasemeni la infrumusetarea margi-
nilor orasului, iar gospodilriile incepuril a se mai dichisi 128).
Buchtrtriile eran puse tot spre fundul curtei, dar aveau ma i
bate afarri, sub fereastrii, cliepengul1"), unor pivnicioare, mai
spatioase deck cele de azi, bine adiincite deci destul de calde
iarna si rhicoroase vara, pentru a putea adhposti merindele
lemnele in primul caz sau bhuturile si miinchrile in col de-al
doilea. Laolalth cu legurnaria ingropath in paturi de nisip, se
mai vedeau si chte-ceva sticle sau clondire 128) cu tuich de prune
sau cu vinisor de thinaioash, de care chrciumile depela colt de
stradh nu prea tineau, dar care, la zile mari, dupil mesele mai
imbelsugate se prezintau" de minune...
In asth privinth gospodariile nu duceau lipsurile de-acum.
deoarece bmturile se griseau pretutindeni bune si ceiace can-
threa in deosebi in gustul aeelor bucuresteni erau neasemAnat
mai ieftine ca azi si nu erau debe drese 129) si mai ales falsi-
ficate Carnea vitelor thiate la zalhanaua Colentinei, iar
mai apoi la Abatoriul comunal, o desfeiceau mrtcelarii care isi
asezau scaunul sau butucul, la inceput in dreptul caselor lor
Ing poarth, iar mai thrziu in pravhlioarele mici din mahala.
Viinzarea chrnei se fhcea numai dearindul. Alegerea si deose-
birea diverselor calithti din carnea unei vite nu era inch obis-
nuith, deck pentru musterii de seamh si cu mai multh dare de
mama sau in hathrul oamenilor Stpnirei. Grasimea se vindea
crudh ca si carnea, fiecare topindu-si-o acas la el. Untura asa
cum o cumparam azi a fost push in comert mai thrziu dechtro
mezelgii cari se indeletniceau cu preghtirea crirnurilor de-phstrat
si cu fabricarea carnatilor si a mezelurilor.
LegumAria, ouhle si brnzeturile, fructele de tot felul, lap-
turile sub toate formele, untul, pestele, carbunii de mangal si
grhuntele pentru hrana orhthniilor131) se vindeau si in Piat la

A fi mai rostite.
Capac cu doua usi ce acoperea gura pivnitel.
Niste sticle albe si subtiri cu gatul foarte scurt si care aveau
capacitate exacta de un litru.
Amestecate i fritirite sau indulcite.
Mai mult deck prefAcute, adic aproape fabricate din alto
esente.
PAsarile de curte.
12 GEORGE COSTESCTJ
Hale, dar si deciitre oltenii zarzavagii care le strigau pe strzi
si le aduceau fiecdrora la indemiin, cum se mai face si astzi.
Atunci oltenii acestia vindeau pe inserat si untdelemn sau gaz
(petrol) din garnite de tinichea pe care le purtau tot pe cobilitil.
Pentru cUmprturi .mai mari, fcute in nata, cei ce nit
veneau cu siuga lor de-acas foloseau hamalii, oameni care so
in(jeletniceau cu cartura aceasta ca si cu oricare alt meserie,
umblau cu o funie si cu o papornitd pe mana' si fceau once
transport pe jos, liana la capittul orasului, pentru chtiVa gol-.
gani. Cam pela 1900, i-a nzrit unui fost Comisar, pe nume
Lesviodax, sil adune cativa oameni de teapa Astora, dar mai
eurtei si mai destepti, i statornicindu-le ea semn distinctiv un
l'el de chipiu rosu cu numere pe el, i-a asezat prin diferite locuri
.rrtspfintii ale orasului, numindu-i Comisionari de strad" i

le-a fixat ca tarif: o bancuta de cincizeci de bani pentru purtat

e scrisoare san n pachet si un Leu in caz di avea de ,adus si
rdspuns.
Greul eel mai mare al gospodriilor de-atunci era Ins,
apa.
Asezat in plind eiuupie, Bucurestii a avut multa vreme de
suferit in aceast privinta. Inca de prin anul 1800, alimentarea
eu ap a gospodriilor se fcea doar din trei asa-zise vaduri 182)
insirate de-alungul cursului Dambovitei, vaduri ce adunau
apa din isvoarele subpiimntene ale ritului, dar cari nu erau intru
nimic ferite de norii prafului murdar ce se ridica de pe uliti,
nici de miresmele ce'pluteau pe oras din attutea alte isvoare. Abia
In 1848, Gheorghe Bibescu Vocl hotrtt s'a pun in lucrare un
proiect al inginerului francez .Marsillon pentru aducerea prin
eonducte a unei ape, filtrat din aceia a Gttrlei din sus de oras,
si pentru construirea a vreo cincizeci de cismele (fantni) prin
tot cuprinsul orasului. Pe rspAntia din dosul Agiei, unde azi e
Vama-Postei, a fost construitil si o Casa a apei" pus sub con
ducerea tehnic a Inginerului Gilbert. Se intmplii irisa c banii
pe cari Vistieria Ii putea cheltui atunci, fcurh ca nurnrul fn-
ttmilor s fie redus la (loulizeci care fuser insirate doar pe
podul Mogcrsoaiei si pe alturi. Cev-a mai thrziu conducta fu
intinsii si pe alte strzi mai de seamk trecand si pe sub calma
132) Niste basinuri cu fundul liber spre a 'Asa scurgerea isvoarelor,
dar cu marginile sprijinite Cu zid de dirmizi, si din care se inctTa apa cu
donitile in sacale.
 Putul Cu zale din rdspAntia de sus a stilzei Annul.

1.

Pompa de ap." construita apoi pe aceiasi rdspantie, dupd asezarea

conductelor subterane.
 SUCUREsTII vECHIIMUI RgGAT 125

Mosilor Ora la Biserica cu Sfinti, calea Grivitei IAA la Bise-

rica Sfintilor Voevozi, cum.si pe ulita FrancezA (str. Carol);
pe ulita Domunei si pe ulita Polonez5 (str. Academiei). In 1856
au fost puse cele dinti patru guri-de-aprt pentru cazurile de
i

inCendii, si anurne: una in Piata Teatrului National, a doua

spatele acestuia la biserica Sflintului Ionick a treia la grAdina
klpiscopiei si a patra la coltul cAlei Grivita, .15ngit Palatul lui
Stirbey. Un an dupA aceia PrimAria, spre a inlesni adunarea
banilor necesari intinderei lucrrtrilor, stabili pentru prima oar%
un, tarif de contributiune a cetAtenilor, prin plata apei ce se dis-
tribuia din conductele instalate. In felul acesta si cu adaosul
tutor alocatiuni anuale in bugetul Comunei se ajunse crt, prin
1879, Bucurestii incropise vreo zece kilometri de conductil din
care se' alimentau cam 190 de gospodArii, 260 de guri-de-apil
pentru stropit si pentru cazuri de foc, basinurile a vreo 40 de
avuzuri asezate pentru infrumusetare la di ferife rspntii, curn
$i basinurile dela Rondul I al Soselei Kisselef, (lela grAdina
Episcopiei si al lacului din parcul Cismigiului.
O canalizare a subsolului pentru scurgerea apelor nu a fost
cu putintii pAnit ce nu s'a putut face mai inttti ad5ncirea cursului
(fin oras al DAmbovitei. Proiectul acesta fusese votat sub dont-
ilia lui Cuza-Vodk prin legea din Martie 1865, dar lucrririle nu
fost incepute si efectuate deck dup5 1871 si numai la- strt-
ruinta Domnitorului Carol, 133) iar complectarea canalizArei pe
toate drumurile previlzute cu conducte de apA nu s'a fAcut deca
(lela inceperea campaniei de lucrrtri edilitare a Primarului. Em.
Protop9pescu-Pache, adicil pela 1888 14).

133) Inaintea acelor lucedri, scurgerea apelor provenite din ploi si

din zdpezi era inlesnitd oarecum prin .,Hasnalele" despre care am scris mai
la inceput. Pe la 1830 incepuse croirea unor canale semi-subterane, cdptu-
site Cu traverse de lemn, dar Cu totul nepractice. Cel dintAi din acestea
trecea dela locul de azi al Camerei de Come.rt prin str. $elari si se stArsea
in malul GArlei la locul zis la Roaile" din dreptul strdzei Negru-Vodd
(1fingd Mora); cel dealdoilea, cdptusit Cu zidrie, trecea pe sub calea Mosi-
lor pAnd la Biserica cu Sfinti si era legat cu cel dela Coltea, tot din lema
dar care in 1845' a fost si el zidit.
1.34) Instalatiunile fdcute atungi aveau trei basInuri la Arcuda (lAngd
Bucuresti, in susul Dfimbovitei) cdptusite cu traverse de lemn si in mdrime
de .50 in. late pe 10 m lungime. In aceste basiriuri apa ce le umplea era tinutd
3-4 zile spre a se limpezi, apoi i-se da cirumul pe canalul distribuitor care
era fAcut din cArdmidd si ciment, avAnd din loe in loc guri de aerisire,
12G (IEORGF. COSTESCII

Pan tunci,Bucurestenii fceau si ei cum puteau mai .bine.

Astfel. o parte a curtilor avea cke o. ci$mea cu pompa'," si scoteau
apa 'curat din vinele izvoarelor de sub pmhnt, in locurile
dela adncimile unde dau de ele. Apa aceia era in deobste foarte
limpede si rece, dar calittile'ei potabile erau adesea viittnate
de infiltratiunile de prin vecintate. i acest fel de cismele era
ins proa putin la indemilna orieui si mai ales a oamenilor nevo-
iasi care a.lcatuiau m ultimen nm re si care erau siliti s foloseasca
tipa din comed.
. Din cele vgzute pana aei se desluseste bine c5, negotul cu apa
era atunci negot din nevoie". Din izvoarele cari alimentau Va-
durile acelea de apl.' de bilut, ne-au rmas numai cele cAteva ipote
eu teav de -fier de pe malul de jos al Wirlei. Apa acoja este una
din cele mai curate -ce se. poate afla in orawl nostru; e rece, .cu
totul limpede si are, dela tevile prin care se scUrge, un iz al
gustului ruginei, fapt pentru care biltriinii nastri Ii i ziceau ap
feruginoas".
Apa cumparat dela sacagii, dupii umplerea putinilor tre-
buia s fie mai intai batut cu fAcAletul si Cu puting piatr-acr
(alun) spre a fi limpezit.
Pentru rdcirea apei de but, vara, se foloseau bulgri de
ghiat cumprat din cea striinsa de-cu-iarn de pe apele de
prin jurul oraplui. In .unele case apa era trecuta prin niste
conuri de piate poroas, ce se vindeau asezate-gata in niste
dulpioare. Altele se multumeau numai cu riicoarea pivnitelor
lor, in care tineau apa in urcioare de pmiint sau in doniti de
lemn acoperite cu cateo ciirp
Pentru splatul pe cap sau al rufelor, gospodinele timpului
acela.obisnuiau sA striing6 si apa dela ploaie in vase pe cari le
punea din vreme la burlando de scurgere ale apei depe cas.
Ct.pentru imMierea trupului, rosturile. gospodresti se
intreceau in ingeniozitate, mai cu osebire dup ce se fcuse in-
stalara conduetelor de prin 'Oras. Mara; de cei ckiva ce se du-

pe unde putea fi si verificat sau curAtit. Ra'suflatorile apelea erau un fel

de puturi Cu capac de lemn si cu lacAte. Din acel canal, apa venea intr un
rezervor delling6 Palatul Cotrocenilor si care era prevgzut,cu un gratar
ce .trebuia s'a mai retin5 ceiace ar fi putut scapa si veni pe canalul
dintai. De-aci apa pornea prin conductele tubulare de ciment in oras. (Vezi
Amintirile" d-rului C. Severeanu, fgst consilier comunal peritru cele sa-
nitare). ..
 "

,
rI
,
-,

. -5 , :
.
oN I; 14

no ,
.
o
- 4.

Arc

t I'vr,
"."....51111N
t13111,101r

il''.'41
T111

011 1,
.

rt.
Serviciul laptelui la domiciliu. In fund casa veche a lui Alexandru
Ordscu, din coltul de jos al strazei

L.%

j
C-

Cap5.tul de jos al str. Lazureanu, din Dealul Spirei. La stb.nga o saca

de ap lar la dreapta un felinar cu gizoaie".
 BUCURESTII VECHTULUI REGAT 129

eeau pe la rarile stabilimente de &Ai publico (si asta numai la

eel mult cloud saptamani o data), mai toata lumea bucurestean
facea baie la ea acasa, fie in cazi speciale de tinichea de zinc sau
In hardaie scunde i largi cu doage de lemn incercuite cu fier,
fie in albiile de lemn, de pluta sau de plop pe care le scobeau
anume si le vindeau tiganii rudari. Vara, multi se multumeau
numai 'cu un dus, instalatie proprie, facutd prin fundul eurtilor
sau pe-dupa cash' si prin magazine de scnduri ale gospodariei.
Dusurile acestea erau alcatuite din o ingraditura stramta de
rogojini, deasupra careia se atarna o stropitoare de tinichea
plina cu apa, pe care si-o desertau pe cap tragand de o sfoara
legata de piirghiuta ce tinca un capacel de pe fundul ei. De bine-
facerea unei asemeni instalatiuni ingenioasa foloseau pe rand
toti ai casei, ha uneori chiar unii dintre vecinii, ce nu erau pliro-
forisiti cu asa... confort".
Cum vedem, dei foarte iubitori de ballicealg, bucurestenii
au fost vreme indelungata lipsiti de rostul necesar unor indes-
tulatoare bi corporale. Ghidul lui Papazoglu ne spune in acea-
std privinta ea, pela 1070, Bucure$tii nu aveau decht patru Bdi
publico: Baia turceasca (hamam, cu aer uscat) din strada Se-
lar, Baia Ruseasca (cu aburi) dela Jignita, pe str. Negru-Vod,
reconstruita apoi de Meltzer; Baia din mahalaua Dudescului
(Sfintii Apostoli) azi Baia Mitraschewski si Baia cu pucioasa a
doctorului Lucaci, din dosul Palatului Regal. Dupa multi ani,
Baia turceasca si cea de pucioasa au fost desfiintate si inlocuite
cu Bile Eforiei, cele dintai mai bogat si mai larg instalate, si
cu Bile Doctorului Erdreich, cari la inceput erau in strada
Vestei, la spatele statuiei lui Mihai-Viteazul, apoi au fost mutate
pe strada Italiana langa Biserica Armeneasca unde sunt $i
acum, dar sub alta directiune. In afara de acestea, Primarul
Protopopescu-Pache a pus sa fie construita l,'ng, Plata Legu-
melor, dela Bibescu-Voda, si o Baie Populara destinata mai ales
precupetimei si hamalilor Pietei-Mari. Aci tariful era potrivit
scopului; 10 bani pentru spalare sub dusuri si 20 de bani pentru
o baie in basin cu ara cald. Dupa cativa ani de utila functio-
nare, aceasta Baie publica a fost totu$i lasata in parasire si in
cele din urna chiar darmata. Intre timp, o societate particu-
lard a construit pe strada, Bisericei Enei, o instalatiune in total
modern si de pe legile higienei, numind-o Baia Cenrala, care
este si acum in perfecta stare de functionare. Cam in aceiasi
o
130 GEORGE COSTESCU

vreme au inceput a folosi deasemeni Baia Solacolu, dela capAtul

de-afara al calei Mosilor, si Baia Grivitei, de langa biserica
Sfintii Voevozi. CatA sA marturisim insa, in frica lui Dumnezeu,
cA ppulatiunea cea mare a orasului nu se lasa usor imbiata sa
se spele prin asemeni locuri publice. Ea facea asa-ceva mai cu
drag In stramtorarea ei de-acasa, asa cum arataram mai sus.
Apoi, pentru bAtranii nostri spalatura peste-tot avea anu-
mite soroace precum : ajunul Sarbatorilor mari, a doua zi dupa
niscaiva petreceri cu treabd multa si cu halai de sbucium, la vre-
mea deretecatului intregei case si, in once caz, de ziva Sfantului
Toader cAnd, in loe de alte mirodenii, se fierbea apa de spalat
cu radacini de Iarb-mare.
Vara insh, cand lumea buna pleca la bAi" prin statiunile de
vilegiatura, bucurestenii se scaldau si ei de-zor In garla Dambo-
vitei, cat este ea de lunga, sau in scAldatorile marginase care
erau lacurile: HerastrAului, al Floreasci, al Teiului *i al Pl-
cintei" de sub zidurile conacului lui Gherase din Fundeni, cum
$i panglica de apa a Colentinei ce chendruia orasul in partea
dinspre miaza-noapte si rAsarit, si care tinea pline cu ap toate
lacurile pecan i le pomenirArn.
Prilejurile astea de scaldatura mai aveau si un alt rost, pe
acela ca dau ocazii i la alte ciiteVa prCute distractii..Unii vanau
potarnichi de 'prin miristile sau fanetele locului, altii culegeau
castraveti i pepeni de pe bostdndriile din malurile lacurilor, iar
altii, de era cumva si vreo morn% pe-aproape, se dau $i pela
carciuma morei, imde, cu peste viu si cu niscaiva raci fierti ori
pastrama frtpta si cu vinisor Ilea la ghetarie, se spalau oamenii
mai abitir," pe dinlauntru cleat pe din afarA. Uneori scAlda-
turi ca astea erau si pricinA de nenorociri, cu inecul celor mai
putin prevazatori si... prea bauti. Ho,.
) CA, de ! una e sa ti-se
invarteasca pAmantul sub picioare, si alta e apa... Lacurile .ace-
lea aveau si vdltori, iar unde nu erau de-astea, se gaseau pe fund
tot soiul de buruieni ale caror fire incalcite indrageau grozav
pe cei cu coraj 137). Mach' foarte de,seori lumea bucuresteana
citea... la Universul" in rubrica Intamplarilor din Capitala"
si cazuri de-astea, petrecute in afarA de ea.
Pentru tineretul cu veleitati atletice inca din acele vremuri
Mai bine.
Cali Muse mult.
BO
 BuouRzsma vEcHrumn BEGAT 131

cnd bucurestenii n'aveau habar de Sport, societatea de gimna-

stied si tragere la tintii, de pe cheiul Gill.lei de lingd Sfintii
Apostoli, (Tirul", cum i-s'a zis totdeauna) avea *i un Bazin cu
plata unde se putea chiar invdta. innotul.
Dintre toate scaldritorile astea, Diimbovita ramdsese trig
tot cea mai populard si- mai distractivd. Pe tot timpul cu vreme
bund din cursul anului, incepAnd de pe la al doilea ceas al dupd-
amiezei pnd pe-inserat si chiar in zorii zilei, trecdtorii peste
podurile Grlei ca si cei de pe ambele maluri, se amuzau grozav
privind MlAceala sgomotoasd din josul malurilor adfinci i bo-
gat inverzite de iarba mdtAsoasa cu grija cositd. Chiotele de
bucurie si de joacd ale scaldgtorilor i atmosfera aceia de cama-
raderie ocazionald, de nimic stingheritA, in care apa 011.16 con-
topea simtimintele .de pudoare si de build dispozitie ale lumei
aceleia din toate straturile Urbei, alcdtuia ceva in totul specific
Capitalei noastre din vremea aceia. Pornea lumea de-acasd, cu
mic cu mare, tot neamul, impreund Cu vecinii, sd se rdcoreascd
o leach' de zriduful zilelor de arsitd ale verei, in apele galbui *i
incropite de soare ale Dambovitei, in care cucoanele intrau cu
cdmsile de zi pe ele iar barbatii avAnd, in locul tricourilor azi
de rigoare pe la Stranduri, costumul strdmosului Adam mai
putin -frunza de vita.
Dupd baie, spre satisfacerea bunei-dispozitii dolAndit,
unii trimeteau pe copii acasa sa-si urmeze jocurile, iar ei se
opreau nitel pe sub leandrii cfirciumilor cu gratar sau intre pretii
de stuh de papurd ai cabinelor" vreunei mustdrii apropiath
locului. Altii, cei mai multi si cu mai putind putere a pungei,
umpleau cu apd feruginoasd ulcioarele cu care venise si le du-
ceau acasd, unde, pe scdunelele din curte, faceau tratatie cu dul-
ceticd noud" *i cu cafelutd turceascd. Mai erau apoi si altii care
nu aveau, nici obiceiul, nici mijloacele cu care sd facd asemenea
primire", aceia inlocuiau totul cu o felie zdravdra de pepene
verde, rdcorit si el pe sghiabul cismelei dela Ghrld in timpul ciit
durase sedinta de hydro-therapie, si, cu o simpld sindrofie in
curte, la lumina Lunei, pe scdunele, cu pisicile in poald si cu
toatd ilota cdteilor plini de purici pe lfinga ei.
Si sa nu se creadd cumva ea o asemeni indeletnicire, rdco-
ritoare si in acelas timp recreatoare. cu tot hazul ei, era numa
In obiceiul oamenilor din pdtura sfiracd a populatiei bucures-
tene. Diimbovita era atunci foarte cautatri de toad lumea d prin
132 GEORGE COSTESCU

preajma ei. De-cum insera iesea lumea de prin toate curtile, in

grupuri mai mari sau mai mici, cu sapunul inf Asurat in sterga-
rele si cearceafurile ce purtau la subsuoarA, si cobora in siruri
vesele scarile de piatr, ce duceau jos la marginea apei... Cel ce
inseamnd aceste amintiri, nu a uitat nici azi, cum, data pe sAp-
titinAna, trecea prin fata portei sale de pe locul Bulevardului ne
tiat inca atunci, si un grup de persoane foarte simandicoaso
din floarea elitei bucurestene. In acel grup, de pe spusa celor
mai btr,ni, erau cAteva boieroaice intre care mandra Doamn
Elenca Oteteleseanu si o Sltineanca, ruda a ei, insotite de tine-
ret barbatesc din rubedeniile cele mai apropiate si din rAndul
cilruia era nelipsit cbitanul din cavalerie Sasa Blaranberg si
unul din Cmpineni. Pornit dela Teatrul National, lng5, care
era casa bogath a lui Alexandru Otetelesanu, grupul acela o
lua prin grdina Cismegiului, apoi, prin asa-zisa Grding-cu-
cai", ajungea la cheiu si se rasa tocmai la podul de lemn al ve-
chiului stavilar dela SI. Elefterie. Se scAldau acolo pentrued ape
era mai curat si mai adncA; iar dup5, scgldat suiau scara de
piatr, aruncat, pe malul inierbat si treceau peste drum la grit-
dina birtului lui Zdrafeu, un fost bucAtar de pe la curtile boie-
resti. Acolo se rnduiau in jurul unei mese asezat, intre f run-
zarul arbustilor, primeau niste lutari din cei ce forfoteau prin
grading neasteptAnd dealt asa noroc, iar apoi, cu patricieni,
cu mititei aromiti si cu o leach' de vin bun racit in hiirdaiele cu
ghiat naturala, cinau pn aproape de miezul noptei, chnd
porneau, tot pe jos dar pe rcoare, la curtea Otetelesanului de-
unde fiecare se indrepta spre locuinta lui.
 ,
,
,Y
..,,, 7.,........
I. -I,. '

,,
.' ' e . ::::."-.....-1"."-.7"."4..
. '.... ......,..
f y.-:."'-.."'"""'"......"......"---"..:77:-.... .. `!. l'
... - .,..1,
...,,,
.p ,,,,
- -i
.4,...:,. .i, ....-
-
2.:, ; '.t..: ,
- ..-..
...., ..,*...=
.. ...,- u,
-.7.. . ' --, ..-'
.4
,11 -
s . -% , 4.: " ,,
,,.....1
,. - .
.4
i 7./...;;
,-. ,W'7. '7'.': r, 1 .,), i, .P.P,," " P ..,'5',:70:31e.: 4-. 4 .:
,77 ......
1 712
Th
.111... 7,7
7...
. ---) r) 4 r .
' r E- 0.1,
wo
...:
e
..., 1...
.
. .
1"Lat) : 7 11 ,I '
..
....................
.01 ..
A\ , 4 . rt . ,.,,,n
- :..-A,
k

V'
., 14 C

1 4 cli.. L; (1
t r
-, f . .-
,f ,.
=
"_-,
1
.
t
4.
.. 111_ t.,... ..
-,
.
I 11
v,.$ I 1+
- ./ j
i 't.,
,,le.:. i
L
A',. : 'll iii e

- ..11/1
1

1. it .

- 44...

ManAstirea Stavropoleos, a Hanului Grecilor, in vechea ei infati*are.

 Categoriile sociale.

povestite aci nu trebuie sa mire pe nimeni si nici sa-1

CELE facA a crede c5, principiile egalitare ale Pasoptistilor" 138)
ar fi pus atunci Cu totul stapanire pe sufletele tihnite ale bucure-
.3tenilor. Departe de-asa ceva, boierii ramasesera tot boieri, si lu-
mea continua s, le dea consideratiunea si respectul ce li se cuvenea.
Ei erau recunoscuti ca clash' de elit lume aleas6 sau Iumea
mare", cum i-se mai zicea. Liberii profesionisti, functionarii,
negustorii instariti si cei ajunsi pe cai drepte oameni cu oare-
care avere, aleatuiau clasa oamenilor de conditie"; iar lumea
ce mai rAmanea, era desemnatd de clasele superioare ea stare
a oamenilor de rand". Notiunea de Oita' a vremurilor despre care
povestim aci, devenise insa oare cum general, si avea mai mutt
un caracter mondain" "1-
Dovada acelor stari sociale ne-o aduce tot Gliidul dela 1871
al lui Papazoglu care s'a tinut nevoit sh insemne si niste liste
ale rangurilor de boierie luate in seam5, in aeea vreme, atilt in
ce privea rilndul la cinstire cat si vechimea familiilor din care
deschideau. De pe listele acelea mai erau deci in Bucuresti :
boierii din familiile Domnitoare pamantene, ca : Basara-
besti (1290) Danestii (1333) Dragoietii (1352) Raletii
(1527) L'Acustenii (1533) Lrpusneni (1538) Movilestii
(1607) Barnoschi (1626) Ghiculestii din sireaua Banului
Dumitrache Ghica-Batranul (1630) Briincovenii (1654)
Dabija (1662) Cantacuzinii (1679) Rosetti (1676) Raco-

In loe de cei dela 1848" - porecr ticluit pentru cei cari adu-
sese ideile revolutionare de egalitate fraternitate, pe temeiul cgrora por-
niser5 revolutia de-atunci.
Expresiune frantuzeasc5 rezumand pe aceia de homme du
monde" sau pe romnete om de lume". adicA de lume aleas5.
136 GEORGE COSTESCU

vitestii (1741) Sturzestii (1828) Bibestii (1843) Stirbey

(1850) si Cuzestii (1859).
boierii din familiile Domnilor fanarioti, ca : Mavrocordatii
(1716) Calmachii (1766) Ipsilantii (174) Moruzzi (1783)
Mavroghenii (1786) si Sutulestii (1791):
boierii pamhnteni de mana intAia : Vachrestii,
Cretulestii, Filipestii, Negri, Cornatoii, Glogovenii, Dudestii,
Cornestii, Balacenii, Beldimanii, Herastii, Rosnovanii, Miclestii,
Pascanii, Golestii, Florestii, Vldienii, Filisenii, Slatinenii,
Greceni, Falcoienii, Cocorastii, Canta, Obedenii, Dragodinestii,
Otetelesanii, Murgasenii, Varnavii, Cmpinenii, Socolestii, Voi-
nestii, Lehlii, Rudenii, Manestii, Costestii, Barcanestii, Millo.
Cioranii, Calotestii, Caplestii, Toplicenii, Clincenii, Ghiculestii,
Druganestii, e11u, Chinezii, Farcasenii, Racotestii, Giurgii,
Stefanestii si Lupu:
boierii parniIntenii de mana a doua : Poenarii, Budistenii,
Bratienii, Jienii, Bratasenii, Mainestii, Paclenii, Mihaiestii,
Varzarii; Contestii, Perietenii, Corlatestii, Capelenii., Marghi-
lomanii, Isvoranii, Porumbarestii, Ciupagea, Ciculestii, .Bros-
tenii, Barutii, Orasanii, Poroinenii, Golfinenii, Riosenii, Toci-
lestii, Cotofeanii, Butculestii, Camarsestii, Costiestii, Babenii,
Urlatenii, Gardestii, Barca, Lupestii, Zaganestii, Dascalestii,
Maicanii, Glasesti, Arionii, Macestii, Lamotestii, Stolojanii,
Bucsanestii, Bunestii, Pastia, Colfestii, Ciochrlan, Magherii,
Robestii, Baldovinii, Catunenii, Chirculestii, Urdarenii, Crete-
nii, Condiestii, Ratestii, B1tenii, Balotestii, Lerestii, Paucestii
si Ciirlovii.
Tot In randurile Elitei mai erau socotiti si nnii hoieri de
rang, dar de origina greack cum erau: Arghiropolii, Blehanii,
Candiano, Conduratii, Calinestii, Cerkezii, Coressi, Aslanii,
Aman, Formac, G-ianoglu, Gianni, Giurgiu, Fotino, Hrisoveloni,
Lahovary, Manos, Mavros, Paleologii, Plagino, Polizu, Perti-
cari, Stefanopolii, Steriadi si Titopoli 140)

Dar neeste ranguri de boerie nu se margineau aci.

140) Listele acestea nu cuprind, fireste, deck numele familiilor ce
aveau resedintd stabild In Capitald si din ele probabil mai lipsesc si cele
le fostilor dreadtori cu vitae domnesc de pe vremea Regulamentului
Organic
 DUCURE$TII VECHIULLTI AEGAT 137

O categorisire pe if osuri" de rang exista atunei chiar intro

locuitorii mahalalelor, care se deosebeau ei-insisi in doua cate-
gorii: una a celor ce aveau casele lor i erau edecuri" ai maim-
lalei adica din .neam-in-neam nascuti si crescuti acolo, si alta
a celor ce i mutau boarfele la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf.
Dumitru si lucrau cu ziva pe la altii. Diferentierea asta isi avea
rostul mai mult din punct de- vedere electoral, cei dintai fiind
censitari deci avand in ale Politicei o anumita cautare care
Ii facea sa nu se tina de-o seam nici cu cei dela Centru care se
intoleau numai cu haine nemtesti 141) si faceau pe fandositii 142),
nici cu cei din categoria si mahalaua lOr, dar pe care Ii socoteau
inferiori lor. Fata de lumea mai aleasa ei pastrau o atitudine
rezervata" ocolirid once contact mai de aproape cu ea ; fati de
cei din lumea de jos, aratau insa o trufie intrunimic justificata
si plina de un fel de spirit autoritar. Intr'un cuvant oamenii
aceia se deosebeau de coneetatenii lor i ca fire, si ea vorba
ea port. Firea lor tantosa i vorba lor de sus" faceau pe cei
de-o seama cu .ei, dar Mai putin instariti i mai putin ifo-
sosi" 143) sa Ii socoteasea un fel de asupritori, iar pe cei din
lumea blind sa-i priveasca drept niste prosti increzuti, poreclin-
du-i mitocani" 144) vorba al &ANA rost in graiul bucurestean
nu-e bine deslusit; aceasta cu atat mai mult cu cat intelesul
ei pejorativ se va fi generalizat cu vremea, dar mitocani de soiul
celor pe care ii identificam noi aci nu stim sa se mai fi aflat
pe-undeva.
Portul lor pe ei, cum si fati de lume Ii facea sa se
deosebeasca mult de toti ceilalti coneetateni. Barbatii, buniloara,

Or5senimea bucuresteanri ce apartinea claselor culte sau boie-

resti adoptase portul hainelor facute pe eroiala vienez5.
Erau numiti astfel cei cari, adat. Cu imbr5c5mintea oecidenta15,
deprinseser5 si felul amabil si politicos de-a purta cele haine si de-a se
puna cu cei cu cari aveau de-a face.
Care Isi. dau aiere de grozavi".
D. Mihail Negru, kite not5 a sa din zlarul Universul" sale
c5 origina acestei denumiri ar fi cuvntul mitoc, sau metoh" din greceste,
cu care se arat5 schiturile de gazd din oras ale c5luggrilor de pe la man-
stirile din tar5. Mitocani s'ar fi numit astfel argatii mahalagii ai acestor
mitocuri". Noi credem tns ca poate etimologla d-sale s5 fie oarecum
acceptabil; dar deductiunea, nu. La stiinta noastr5, mahalalele mitocanilor
pur-snge erau tocmai acele In care nu se gAseau asemenea Mitochuri.
138 GEORGE COSTESCU

purtau tot anul chciuld de bland de oaie, un f el de mintean 145)

far milneci peste chmasa de panza thrdneasch lucratii cu ar-
niciu rosu si negru, pantaloni creti de aba blemar 146), largi pe
trup ca salvarii si la glesne stranati, ghete cu bizeturi de gumi-
lastic 148) si cu tocurile inalte, iar peste mijloc se infaisurau de
patru-cinci ori cu un briu de land rosie sau verde, la fel cu legh-
tura ce'si inodau la gilt.
Femeile se legau la cap cu tistimelul (un tulpan de pfinzh
alba cusut pe margini cu mdrgele colorate), purtau camizon 147)
de pichet alb sau de piinzh, subtire, marginit la gat, la maneci si
pe poale cu horbotich" de aceiasi coloare, fuste largi si lucre-
tite de stambh infloratd, ciorapi de bumbac alb sau de Una colo-
rath, fhcuti in cash pe chrlige, si papuci de piele, f di% *taif la
yate. lama bdrbatii puneau cojoc sau bundh imblhnith cu
oaie, iar femeile niste scurteici de plus colorat viu si chptusite
cu bland moale de iepuri de cash sau de pisici.
Prin oras si mai ales prin centru, nu le placea sa iasd decal
In zile de paradd, despre care discutau apoi tot in mahala, in
sindrofiile ce tineau pe la portile caselor lor sau la chrciumi, la
un phharel de vin. Nu le pldcea insh nici ca nemtestii" sh for-
fote fr rost prin mahalaua lor; rost nefiind pentru ei decal
treburi in leghturd cu meseriile sau cu negoturile lor, ori niscai
daraveri electorale pentru cari eeL interesati aveau prevederea
sh nu se clued decht in grup mai numeros si cu toath grija
cuvenith.
Saietandrii lor aveau, si ei orgoliul mahalalei foarte des-
voltat. Dach vreun surtucar 140) de seama lor venea sh, se furlan-
diseasch1") pe-acolo, nu se putea sh, nu-i ias in cale doi-trei
localnici care, trecndu-i peaproape, sh nu-i fach cu umhrul
'(de'l da grAmadh in uluci) si sa nu-i strige in ; Hart !
nemtesc c te'nchlzesc... Inchlzeala, consta deobiceiu in aceia
&Rh cel ginit 151) incerca sa protesteze se putea pomeni, si mar-
Dela maintien" sau soubreveste" cum numesc francezii hai-
nele scurte, asta tot asa cum dela maintenant" se zice pe la noi: min-
tena0, adic5 numaidecat, ndat sau acusica.
Postav gros tesut din lnd sc5moas de coloane bleu marine".
Dela frantuzescul : camisole".
Gum5 elastic.
Orgsean cu straie nemtesti.
Sil se plimbe intro-doar dup5 niscaiva fete sau femei
Observat.
 .UUCURE$T1I V E CHI U LIJI REGAT 139

die") de-abinelea, si Cu toata mahalaua inconjurandu-I amenrn-

t'atoare sub pretextul ca el se legase de oameni pe drum.
,,Domnisoarele" in schimb sau gagiicile", cum le ziceau
ei nu aveau obiceiul sa se incaiere deck intre ele, si numai
pentru a apara prestigiul lor si al familiei de barfelile ce le
ajungeau la urechi.
Altfel, mitocanimea asta se avea foarte bine si se intelegea
de minune sindrofisind sau petrecand impreuna, chiar daca din
aceste raporturi se isca uneori si vreo ncierare, dupa care
oamenii se impacau pe loc, iar femeile prelungeau ocarile zile
intregi din pragul usilor casei sau carate pe uluci.
Cealalt, categorie a populatiei de jos era aceia a muncito-
rilor din fabrici sau pe apncate", cand si undo se simtea nevoie
de ei. Acestia erau: unii zidari, dulgheri, rotar, potcovari, do-
gari, lacatusi, brutari sau de once alte meserii, iar altii se toc-
meau cu ziva la munca de argati. Ei erau mai toti din lumea
aceia de zestre boiereasca, ce, ()data cu noile legiuiri democrate,
fusese sloboziti din starea lor, dar ne mai putandu-se inapoia
la urma lor, de unde lipsise dela imparteala pamanturilor, se
trasese la marginile orasului durandu-si acolo cate-o gospoda-
rie asa cum d'adiase Dumnezeu. Laolaltil insa, amandoua acele
categorii de mahalagii. si cu inca ceva taranime pripasit5," de
prin satele vecine cu locurile lor, alcatuiau toata populatia asa-
zisei stari a treia" ce umplea mahalalele propriu-zise, intre
care cele mai cu Mima erau: Tirchilestii, Jarcaletii, Tabacii,
Oborul, Vitanul si Troita, cum si locurile de lang, bariera Mo-
gosoaiei spre Floreasca, unde, pana aproape de 1890, salasluia
inca bulibasia tiganeasca a vestitului vataf Patanghel, cu pot-
covariile, rotilriile si murdariile ei.
fe

Asa cum era de amestecata, lumen aceia, deba boierul de

neam pana, la cel din urma argat si dela dregatorii cei rnai de
sus pana la negustorasii cei mai parliti 153), la muncitorii cei

Lovit cu palmele sau Cu pumnii,

Calificativ dat celor ce vlind pe strad te miri-ce, prin o asemuire
sugestirv5 cu negustorii de altdat carora focurile cele mari le distrugeau tot
avutul 01' fi aruncau pe druansuri cu astfel de umilA indeletnichre, pentru a-si
putea c4tiga einstit o bucat de pAine
140 GEORGE COSTESCU

mai nevoiasi sau la mitocanii cei mai darzi ducea toatil, in

Bucurestii de-atunci, o viata randuita i tilmita ce va ramane
vecinic .un exemplu de solidaritate sociala.
Luinea de astazi desconsidera in mod cu totul vinovat in-
semnatatea rosturilor acelora, iar ideile sanatoase de-atunci
sunt luate 'n ras ca unele ale caror cerinti ar calca pare-se
demnitatea generatiilor proaspete ce nu se sfiesc de-a pretinde
sus si tare dreptul de-a putea fi de capul lor.
Nu sta. -nicidecum in intentiunea noastra sa facem aci pro-
cesul moral al unor vremuri ce nu sunt ale povestirei noastre.
Nu facem deck sa reflectam. Va fi fost poate tineretul de-atunci
mai infranat deck asa cum Ii place sa fie astazi, dar asta nu
dovedeste cu nimic Ca e mai bine asa cum este, ci dimpo-
triva. Nu trebuie sa se treaca cu vederea mati ales ca, in vre-
murile acelea, nu numai batranii dar chiar cei maturi respectan
cu toat smerenia atat legile tarii cum si obiceiurile noastre
din stramosi si c. daca celor de-acum nu prea le place cu-
vantul smerenie", apoi nici nu-1 pot .inlatura dintre ale noas-
tre, deck inlocuindu-1 macar cu acela de cuviinta", pe care'
nu este .si nici n'a fost Natie pe lume sa nu o cunoasca si sa
nu o practice. Numai cuviinta aceia a dat cetatenilor de-atunci
ai Bucurestilor putinta sA aiba o viata tilmita, adica in rostu-
rile ei firesti.
Familia, cu rubedeniile 154) si cu avutul ei. Politica, cu le-
gaturile, nazuintele si procopselile ei periodice dar modeste.
Prietesugul, cu distractile si cu petrecerile lui.
Toate astea dainuiesc si astazi, oarecum in acelasi fe!;
numai cA cerintele ce le determinau atunci, normele depe cari
.ele erau urmarite si infaptuite, cum si caracterul civic-colectiv
cu care ele se manifestau, sunt azi cu totul prefacute.
In gall de aceste apropien i spre Mina intelegere, mai era
si aceia de vecinatate intre cei ce aveau locuintele alaturate sau
pe aceiasi strada. Vecinii se apropiau intre ei, si in trebile casei
si in cazuri de nevoie sau de board; iar petrecerile se lacean
tot intre ei. Punerea la cale a acestor petreceri la casele unora
din ei sau impreuna, pe afara, undeva la iarba verde, era o
contribute voioasa a tuturor. Unii aduceau merindel, altii se

154) Legauri de rudenie ce mi aunt de sAnge ci de afinitate adkA pain

botez (cumetrii) sau prin cdsatorii (cuscrenii).
 sse
I

: .

;.
'
e
.) ,
" '
4 . ,

Veche casd boiereascii pe strada Spdtarului ; restaurata de

negustorul Melic si ddruiti bisericei Armeneascd.

s
`
A'

Casa din mahalaua Spirea noud, pe la 1880

 BUOURE$T1I VECHIULUI REGAT 143

Insarcinau Cu prepararea mancarilor, altii cu grija bauturilor,

a mijloacelor de transport sau chiar a lautarilor, f ail de care
nu se prea faces, asa ceva.
Mai pe scurt, lumea bucuretseana de-atunci se cunostea mai
bine si mai Cu folos din convietuirea, in felul sus aratal, decat
din promiscuitatea silita a democratismului atilt de rAu inteles
In zilele noastre. Experienta unei asemeni convietuiri mai avea
si darul de a generaliza acea educatie Intemeiata pe cuviinta
si bunAvointa pe care astazi fiindca am vazut ca ne lipseste
o cautam in rezultatele organizarei a tot felul de institutiuni,
,eare mai de care ins mai nepotrivite cu firea noastrA roma-
neasca
In familie, in aceiasi curte sau in vecinatate, toata lumea
bogat sau sarac, ruda sau strain, proprietar sau chirias, in
sfarsit chiar creditor sau debitor se aveau bine. Certuri, cand
se iscau, erau doar din neastamparul copiilor, pentru nAravu-
rile cainilor sau pentru alte fleacuri i toate se impAcau pe
loe, nu prin costisitoare si nesfarsite procese, ea acum.
In diferitele cartiere si malialale a caror cuprindere si fin-
pArtire le-am aratat, bucurestenii traiau fie cA erau oameni
mai cu dare de mAnA ori mai putin instariti, proprietari sau
nuinai chiriasi cam in aeeiasi amestecatura ea si azi.
Deosebirea era mai intai aceia ca in atunci asezarile gospo-
daresti bine intocmite cautau sa se depArteze de centrul negus-
toresc, prea sgomotos si prea intesat, spre mahalalele cu o popu-
latie mai risipita, cu loc mai larg si cu o vegetatie mai bogata;
in vreme ce acum populatia periferica, lacoma mai mult de
,,confortur tehnic deck de cel natural, se imbulzeste in zaduful
si vacarmul blocurilor" dinspre centru. O alta deosebire mai
este cA, din desfasurarea moravurilor noi, s'a starnit intre pro-
prietari si chiriasi un antagonism care nu numai cA a racit.
considerabil buna lor intelegere de altadatA, dar a indrumat
spre o vrAsmasie permanent ce a ajuns sadeformeze pana si
normele principiale ale raporturilor juridice i sA provoace
aducerea de legi cu caracter vexatoriu EA pentru unii si pentru
ceilalti.
Concluziunea aceasta poate sa para unora prea tare", to-
tusi ea poate fi usor deslusita.
Oamenii de-atunci stau locului. daca aveau dela parinti
locuinta de zestre saii din mostenire; se asebau, daca puteau
144 GEORGE COSTESCU

aduna banisorii cu cari sa-si dureze o casa penttu ei i pentru

ai lor; lar, daca nu intra in randul niciunora din acestia, i*i
luau casa cu chirie dela cei ce aveau de inchiriat. Asemeni case
se gaseau, fie intocmite astfel ca s poatil servi pe de-a'ntregul
unc singure familii, adica singuri in curte", cum se zicea
atunci; fie inteun grup de case sau apartamente, in aceiasi
curte cu proprietarul sau chiar cu mai multi chiriasi. data
intrat in o asemenea locuinta, data, fiind buna invoire ce dom-
nea, greu se mai hotara omul sa se mute. Venit acolo dela cash"-
torie, acolo i*i 'cre*tea copiii pana Ii trimetea si pe ei la casele
lor, *i ramaneau tot acolo Omit cine *tie &And. Nomazi, ca astazi,
erau doar militarii *i unii functionari ai Statului; dar aceia
numai de nevoie, fiindca Stapanirea Ii purta din ora* in ora*.
Unde se nemereau sa vin i oameni _de natie straina, se
invoiau *i ei cu ai no*tri; iar cei fara natie se adunau ei insisi
cum se putea mai laolalta. Si a*a, toate mergeau de minune !
Astazi, insa, lucrurile s'au schimbat cu totul. Bucurestii de
acum au poate de cinci-ase ori mai multe proprietati locuibile,
dar au desigur de zeci de ori mai multa lume ca atunci.
 N. vt,
r4

3 2 oj _
z
,
Fa... 71 4te

41

-."
t , r,.. .,.
1
.1%0 ' 0.-

111/P/ l'
0
r3
. oi i

Fosta 1ocu1nt5. a ministrului profesor Gh. Dem. Teodorescu din strada Mircea-Vodb..
 Mestesugurile primare
desvoltarea industriei.

Q;rn.n. este de oricine ea cele mai puternice mijloace intru

propasirea marilor orase sunt imbunatatirile si bogatia pe
cari le aduc desvoltarea industriei si a comertului. Bucurestiul.
nostru a fost si el printre cele ce au adus cea mai netagaduita do-
vaca In aceasta privint. Prefacerea lui, atat de repede si te-
meinica este datoritil aproape numai infaptuirilor pe acest tarim.

La inceputul vremei de care ne ocupam, cea mai mare parte

a meseriilor ce alciltuesc mica industrie atat de necesara des-
voltarei unei economii Incepatoare ne lipsea aproape cu totul.
Seolile dementare de meserii, deasemenea. In Bucuresti, nu
aveam dedil Scoala superioara de arte si meserii, care nu ajun-
sese a ne da numiirul de meseriasi specializati de care tonta' tara
avea nevoie. Tinerii bucuresteni care luau atunci calca strina-
tatei pentru invatatura, se duceau numai pentru studiile prole-
siunilor libere superioare si doar cu gandul sil ajunga toti oa-
meni mari". Cei care ramaneau la Invatatura din tara, de cum
apucau un certificat de absolvire a gitnnaziului, cautau sa ia
vreo slujba la Stat. Aceasta a determinat pe iscusitul nostru
in de stat Petre Carp sa spuna ca mult haz, ca: Romanul se
naste bursier, traieste functional. si moare pensionar".
Singurele meserii ce bucurestenii practicau din vremuri
vechi si din straintoarea nevoilor de toata ziva erau: abageria,
cavii.fia si cusatoria, pentru cele necesare investmantarei; bla-
liarla si cojocaria pentru infruntarea frigului si viscolelor ier-
nei; zidaria, dulgheria si dogaria pentru ale caminului si gos-
podariei, rachieria pentru potolirea necazurilor si brutaria pen-
tru painea noastra cea de toate zilele. Denumirea de brutarie"
148 GEORGE COtTESCti

era mai nou i ne venea dela vorba nemteasca Brot" (plane).

Noi zisesem painei pita, iar pe cei ce o friceau Ii numeam pi-
tari1").
-Ctun planea era cea mai de trebuintrt tuturora, mai toate
inahalalele orasului aveau pitarii lor. Astfel, la vremea intro-
nrtrei. Domnitorului Carol I, ,erau: pitarul Milialache Pulgar
In inalialaua Fntnei Boalui, pe strada lui Popa Tatu; Pitar-
Mosul de Muga marele maidan al Postei celei vechi in malta-
laua lui Popa Diavas, pe strada Dreaptrt (azi str. Jules Mi-
chelet); %inca Pitrireasa in maltalaua Bradul Boteanului; pita-
rul Hristache Thltancu, in Beilc, peste Garla, Muga biserica
Sfintei Eeaterina; pitarul Mitache Coadd in rilspantia ulitei
Tiirgovistei cu cea dela Omul de piatrrt"; pitarul Petrache Zo-
tovici, in Lucaci; pitarul Milialache Piron, in Olteni; pitarul
Manolache LAzarescu, in Popa Soare; pitarul Matache Teisanu
la biserica Sf. Stefan si pitarul lonit Rosianu, in Mntuleasa.
Mai pe urniii, si in local unora din acestia, s'au ivit: Ma-
nea Brutarul, urmasul lui Mitache Coadri; Babic cel dela Cui-
bul cu bara a carta dugheanit este azi modernizatrt in... phi-
eintarie; Kir lani Brutarul din Visarion; Radu Brutarul dela
Schitul Darvari, din Icoana; Gheorghe Damalidi de pe coltiil
strilzei Sfintilor, peste drum de spitalul Coltei; Nicola dela Sf.
Glieorghe Nou; Anastasie Brutarul dela Sfintii Voevozi, iacela
preschimbat azi in placintar, Niculescu-Lungu cel dela Podul
Beiliicului din portiunea ce azi poartrt numele de strada Carol
$i Ionitrt Cociitorul din ulita Franzelarilor, botezatit astfel de
pe urma lui, el aviind acolo si cea dintAi franzelrtrie. Pe la 1870
aveau deasemeni mare faimA de brutari buni si Dumitrache
Oochi-Albi, din calea Viicarestilor, dar mai ales Sache Constan-
tinescu, tatrtl fostului ministru literal Alecu Constantinescu care
isi avea brutria peo ulicioara a strrizi Cazgrmei, desfundatil apoi
si numit strada Bateriilor. Aiesta adusese si niste luerMori nom-
ti dintre cari.unul, pe nume Bleschek. a preluat brutiiria si a fa-
cul-o franzelArie
Cam in aceiasi vreme se arMase si celelalte dourt bruarii
nerntesti sau franzelarii si anume:. a lui Alois Miiller din Rada-
Vod si a lui Otto Gagel care a inceput inteo casi veche de pe
155) Printre dregtorille de Curte ale Domnitcalilor de p5n5 atunci, era
aceia a botierului .c..5ruia se da in searn indestularea cu si cu paine a
mesei si a Curtei Domnului. Acel dregator era mimit si el Pitar
 BIICUIVESTII VECHIULUI REGAT 149

strada Doamnei, s'a stramutat apoi in alta de la Schitul Mai-

cilor si in cele din urma pe strada Putului ea alza rece din lila-
halaua Isvorului unde a durat acea fabric mare ce lucreaza
ii azi.
Painea Bucurestilor se facea la inceput numai din graul
mosiilor de prin jurul orasului, care era macinat pe la morile
cu apa de pe Garla Dambovitei, iar mai tarziu la morile din
malialaua Fainarilor dinspre Campul Mosilor sau la cele de pe
langa Obor..Pretul painei era 2 gologani (20 de bani) chnd era
din Mina' integral, si Ii zicea paine neagra, si 25 de bani pentru
o jimbla sau paine alb, toate in forma de pita' rotunda. Greu-
tatea painei era de un .kilogram, rara gres, si regula asta era
strict pazita deoarece abia trecuse vremea cand Agia, daca prin-
dea pe vreun brutar ea Meca phinea cu lips la cantar, punea
pe Capitanul Costache '58), Zapciul Agiei plimbe prin Piata
cu painea atarnata de gat i manat cu garbaciul de la spate.
Pentru salahori si pentru saracime se mai fama, la pretul de
10 si 15 bani, o paine ceva mai mica, de secara i lipie din Mina
mai bunisoara si mai putin dospitil, in forma de azima sau tarta.
Dintre celelalte meserii printre enumOrarte mai sus abagii
incepuse a se trage pe la tara, caci la oras lumea prinsese a se
intoli cu haine din stofe aduse dela Viena si taiate de pe croiala
nemteasca, Cavafii rama$i se indeleiniceau mai mult cu negotul
de piei si de talph. Rachierii, odata cu inmultirea carciumilor, se
margineau numai la facerea rachiurilor si erau numiti povarna-
gii, pentruca aveau livezile si povernele lor, precum: Costache
Moraitu care tinuse rachieria dela Sf. Tonic., la povarna ce avea
la Gheboaia, pe mosia Brailoiu; Caprita la Bolintinu-din-vale;
Paxino ranga Ploesti; Tancu Dobroici la Clucereasa si eeilalti
.prin diferite alte locuri.
Caldararii se adunar In jurul catorva din cei mai cu stare
care puteau tine pravaliile sub legile cele noi si care erau :
Raducanu Simionescu ; lonit Iancu, Tanase Dumitrescu si
alti cativa toti cu vadul pe strada Baratiei i Calea Mosilor,
In preajma Hanului Rosu.
Cusatoria de arbituri rufaria a mers din ce in ce mai bine si

156) Dela o vreme se vede scris sa) se aude la Radio de Chitan Cos-
tache-Chiorul. Zapciul Agiei de pe atunci era schiop, dar chior n'a fost nici-
data de pe cele ce stim noi.
150 GEORGE COSTESCU

orasul se unipluse de cusatorese cari primeau pnzeturi le ce le

aduceau musterii ca sa le lucreze fiecaruia de pe placul lui.
Intre toate acole mestesuguri blanarii au avut soarta
cea mai vitriga. Din vremuri vechi, faima blanarilor bucures-
teni, pentru indeinfinarea si onestitatea lor in meseria asta si
In negotul ei, era pretuita pang in marile orase ale tarilor ve-
cine si chiar la Moscova, Kiew, Lemberg si Varsovia de pe
nude se aduceau atunci blanurile cele mai de pret. Hrisoavele
Carmuirei de la 1831 ne spun ca, mahalaua acestor mestesugari
se intindea pe tot cuprinsul strazilor ; Blanari (ramasa azi (loar
cu numele), Selarilor, Sfintilor si pe la spatele bisericii Sfn-
tului Glieorglie Nou, Oda in calea Mosilor la biseriea Sf.
Gheorglie Vechiu si in Piata Sfntului Anton, iar dughenile
blanarilor si ale grosilor" (cojocarii) se insirau pe acolo cash.-
de-casa. Condicile vremei ne arat ca in mahalaua aceia se O-
scan 145 de blanari patentan, ce aveau ca staroste pe vestitul
Vasile Hristea, din neam de polcovnic cu caftan "7), din inhi-
nile caruia iesise coi mai destoinici mesteri ai timpului acela.
Astzi pe aceleasi locuri vadul blanarilor st inca marturie a
color ce au fost ; dar blanarii romani, ne mai avand capitaluri
si credit, au ajuns lucratori ori s'au dus s faca cojocarile la
tara, iar negotul acestei meserii, aleasa si banoasa, a inc'put
pe de-a'intregul in mainile strainilor.

Cum se vede mestesugaria bueuresteana se desvoltase des-

tul de frumos in pasul trebuintelor si al obiceiurilor color de-
atunci. Ea nu ,se potrivea insa vremurilor: noi, care eereau si
chiar impuneau o alta viata care sa dea neamului nostru pu-
tinta ridierei in rndul celorlalte natiuni din Europa..
Aveam o tara manoasa si bogat Oda la belsug in tot soiul
de materiale care ne-ar fi putut pune curnd chiar de-asupra
acelora.
Aveam si un popor ale carui insusiri spre tektite mestesugu-
rile aratau o deosebita indemanare, a carui ravna de civilizare
nu era intru nimic mai prejos si a carui perspicacitate a mintei,
chiar la copii inca nevrstnici, uiTnea pe oricine se.apropia de ei
cu sfaturi in spre atari indeletniciri.

157) Colonel de ota0e, eu War de boles.

 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 151

Nu aveam insh o ,,industrie mica" propriu zish, teem

a imbrhamintei, a luctiirilor i uneltelor casnice, a rostului
mai omenesc, a podoabelor cladirilor si a atator alte nex oi care
cereau priceperea unor mesteri specializati, scule potrivite si
mai ales putinta de a creste, de a hatni si de a inviita pe uce-
nicii ce urmau sh primeascil pregatirea mestesugrtreasch si con-
stiinta onestittei cu care once meserie trebuia sit' fie exercitath.
Acel care a inteles cel dintrti acest lucru a fost Bogota Carol
I-ul care, pe lngh tmarile lui insusiri de om de Stat si de militar
emerit, a avut si acest simt gospoclresc al arnanuntelor, si care,
secandat de Ion C. Brritianu si de Laschr Catargiu, a frtcut
se schimbe acea stare de lucruri, cat mai in folosul threi intregi.
Atunci au fost adusi in Bucuresti un mare numrir de straini
in majoritate nemti.1") si italieni, toti mesteri iscusiti in cele
mai felurite meserii si care au indemnat pe ai nostri la mesie-
sugurile lor, dovedindu-le cu fapt i cu ajutor c mestesugul,
la om, e bratarh de aur". Ei au venit aci cu nevestele si cu copii
lor; au riimas si se contopeaseit Cu noi Meg niciun fel de Lille
ganduri si s'au Malt in adevr una-cu-noi invtandu-ne si srt
mestesughrim si sh hm oamenii de omenie.
Nu trebuie uitat cui dach bucurestenii clasei de mijloc de-
atunci si orAsenii in genere au adoptat atat de iute si de fru-
mos acea tinuth europeanh cu care ne fuim astrizi, aceasta o da-
torim mad ales acelor musafiri strhini pe care i-am chemat noi sh
se aseze aci in Urbea noastra si care, drept recunostinth a ospita-
.

lititei omenesti ce le-am asigurat, ne-au dat tot ce au avut. Dela

acesti oameni, si Cu invatritura meseriilor lor am putut noi
temeia aeea mich industrie" ce a fost apoi temelia valorifich-
rei materiilor prime ale tArei noastre, cat si a insusirilor firesti
de iscusintrt Si destoinicie cu care am fost blagosloviti de Dum-
nezeu si cu care am cldit o bun parte din prophsirea noastrrt.
Strhinilor aceia, care n'au venit la noi cu gandul si cu sco-
purilor altora din cei ce s'au mai oplosit pe meleagurile acestea.
romanii li s'au alriturat dela inceput cu tragere de mimi. nu nu-
mai la lucrul ce invhtau dela ei, dar si in viata lor intimrt. Norm-
inaratii copii ai mahalalelor bucurestene, pe cari phrintii lor
trimisese ca ucenici, cu istetimea lor inascutri, au prins-

158) Denurnirea de nemir ramariii o dau atunci tuturor strainilor

de origin german.
152 GEORGE COSTESCU

foarte usor si repede meseriile ale cgror rosturi li se ardtatt si

au devenit curand ei-insisi calfe, apoi mesteri pe seama lor.
Thmplarii, croitorii, tipografii, tapiterii, cismarii, lgatusii sau
tnecanicii si toti ciracii meseriilor nemtesti fosti ucemci ca ace-
tia si toti romhni neaosi s'au inmultit de-atunci mereu, inpg-
nand orasnl si curand apoi toatd tara. Cui i trebuie o dovadg la
indemang despre aceasta, sd ia doar seama la nomenclatura scu-
lelor asa cum au invAtat-o si o pgstreazii, Inca meseriasii nostri
si va vedea cd e pling de numiri nemtesti ce le au rdmas si au
transmis apoi celor pe cari i-au invtat la randul lor. Chteva
exemple socotim cg sunt deajuns, precum: f oraibdr, slefuit, bank,
nut-si-f eder, etc. in ale thmpldriei; ghevint, surup, bor-masind, etc.
in ale fierdriei ; raspel, staif, brant, bizet, rihtuiald, etc. in ale
cismgriei; dursus, ainfas, vingalac, in ale tipografiei; slit, untdr-
lag, fular . a. in ale croitoriei.
O altd dovadd std in aceia cd multi din cei mai vrednici ciraci
ai acestor ,maistori"nemti au fost insurati Cu fetele juphnilor
lor, au fost inzestrati de aceia cu sculele necesare practicdrei mes-
tesugurilor invatate deba ei si chiar inlesniti cu credite de-afard
pentru mdrirea si desgvar$irea atelierelor lor. In aceasth privintg
condicile Oficiului nostru de stare civilg stau gatti sA dovedeascd
multe celor ce ar voi sA be cerceteze.
In epoca de care ne .ocupdm aci, bucurestenii convietuiau cu
acei strgini foarte cu drag si intr`o invoialg din cele mai fericite,
atit prin voiosia cht si prin roadele ei.
Prin voiosia ei fiindcg munca aceia se Mcea cu o constiinth
Oita de rhvng de mai bine, cu onestitatea cuvenitg si intr`o ca-
maraderie spontand ce se deosebea Cu totul de tovdrdsia" teoriilor
Pocialiste, niei astgzi inch' bine deslusite; iar prin roadele ce
a dat, pentrued in chtiva ani Bucurestiisi dupg, el Tara intreagg
a avut o sumedenie de oameni bine preggtiti si ager priceputi
in exercitarea a numeroase mestesuguri care au asigurat apoi
necurmat progresul nostru economic in aceastg ramurg de munch,.
Datoritg acelui sistem de initiare, care dela patronii strgini
a trecut si la mesterii romhni ce-si Meuse ucenicia la ei, orasul
a fost curiind impgnat cu nenumgrate ateliere la domicilia si cu
instalatiuni industriale deosebite dar modeste, ce`au adus acea
repede schimbare a Bucurestilor, si in infgtisarea lui ordseneascg,
si in traiul de pang atunci al tuturor cetdtenilor lui. E destul &it
amintim pentrucg nu este aci locul sd facem un istoric amgnun-
 BUCURESTII VECHLULUI REGAT 153

tit al desvoltirei noastre industriale crt la serbarile incoro-

mirei primului nostru Rege, in 1881, cortegiul carelor alegorice
care .simbolizau mestesugurile i industriile romanesti erau atat
numeroase hick defilarea lor a durat ceasuri intregi.
Vom enumara aci, din aducerea aminte si oarecum in ordinea
inseninatiitei lor, doar pe cele mai de seanfii si pe cci mai cunos-
cuti atunci dintre intemeietorii lor.
Aveam buntuoara, in afara de Arsonalul Armatei. de
Ierbarie (Pirotechnia), de Uzina de Gaz si de Atelierelor
ferate pentru montarea si repararea materialului rulant, care erau
ale Statului mai multe asemeni intreprinderi particulare pre-
cum: turnatoriile Lemaitre dela Apele minerale (in josul Garlei,
MI-1ga Abatorul comunal);-metalurgiile E. Wolff de pe Dealul
Filaretului; morile cu aburi ale lor: Assan, Olmazu, -Andrei Po-
povici cu fabrica de spirt dela Floreasca, Stancovici de pe
Campul Mosilor, Masina de Nine (manutanta). din mahalaua fil-
inarilor, Belvedere" din Grant pentru prepararea tutunului
si manufacturarea tigarilor, fabricele de bere Ziepzer din Negru-
Vodit, Carol H. Oppler din capiltul strazei Isvor, Erhardt Luther
de laugh' Pdul garei dela capatul ale& Plevnei, fabrica de con-
serve al lui Dumitrache Staicovici dela jntrepozitele Vmei,
unde citrand a fost instalatA si a patra fabrica de bere si spirt
a lui D. Marinescu-Bragadiru, fabrica de tamplarie $i chiristi-
genie a lui Lesselide pe valea Plevnei, cele de fierrie: a lui Haug
pe strada Isvor si a lui Weigel pe strada Sfintii Apostoli, fa-
brica de ciocolata a lui G. DobriceAnu din Calea Victoriei si dis-
tileria lui E. Bresson.
In domeniul industriei mici, atelierele mai restranse, pentru
celelalte meserii, erau insa mult mai numeroase.
Din acestea insemnam: postavaria si piituraria lui D. Simion
care sistematizase abageria de pan atunci preschimband-o in
paslarie perfectionata. Strungaria lui Dietrich cunoscut si sub
numele de Sion Pieptanarul, care trecuse fratilor O. H. Milner
si mesterului I. Brang din Pasagiul Roman. Atelierile pentru ma-
sini de cusut. Ressel, Frantz Kepich si Singer, cele pentru instru-
mente chirurgicale si proteze ale lui Frantz Brtihm si Otto Ran-
ger; cele pentru mobilier de lux ale lui Olbrich (str. Sf. Ionie)
si E. Pranger (Str. Banului);. cele de caretArie si trsuri ale lui
F. Jean dela Cismeaua Ro$ie peste drum de biserica Alba, si
Frantz Hintz din str. Clopotarii Vechi; eel de motoare si repara-
154 GEORGE COSTESCU

rea masinilor agricole si pompelor a lui Neubauer, din str. Isvor

si eel de pillarier al lui!stater din pinta de sus a bisericii St.
Cheorghe Nou, Thbachriile lui Stefan Mincu, unchiul lui Matei
si 0 rigore Alexandrescu (azi Soc. anon. Gralex"), a liii Dumitru
Berceanu, Mandrea, Ch. Trandafirescu, Chita. VAleu si Theodor
Sapatino. Curelhria lui Beckmann pentru harnosaimente si ha-.
muri si cea a lui Paul Milcker pentru articole de chlAtorie, cum si
cele atilt de numeroase de pe cala Mosilor, lAng, mahalaua bir-
*ease& Blhnhriile lui Iordache Toneovici, Hagi Vasile, Prager
s. al. Ceaprazari -sau gilitanari ea: Dumitrache Gaitlinarul dela
BArAtie; Nicu Mincovici, starostele breslei ale chrui prAvAlie si
atelier erau pe ealea Victoriei peste drum de Pasagiul Roman, si
urmasul lui, C. Georgescu care a flcut in chtiva ani prisos de ave-
re eu care a eu_mphrat minunata asezare boiereasch elhdith de ar-
hitectul francez Galleron pentru mAndra familie a lui Al. Lenes,
de pe strada Corhbiei Nr. 6 rrh sit mai numhrhm toate atelie-
role cu prhvillii de pe strada Bhrhtiei si de sub Hotelul de France.
Aceasth meserie care ea si acoja a blAnarilor trecuse toath in
minile strhinilor, a revenit din nou in cele ale romAnilor, in
ultima vreme.
Croitori pentru haine bArbatesti erau: Melic, Francke, Jos,
Luca, Jean, Vladimir (Olsewski), Karnbach, Walter, Pangl si
altii care in vremea mai apropiath au fost toti inlocuiti de mes-
terii lor romAni, abilitati apoi de o Academie a breslei lor. In
ramura vestmintelor femeesti, cum moda" era numai pentru
ceiace se purta la Paris, cele dinthi croitorese cu faimh au fost
de nationalitate franceza, precum: celebra madame Briol ale
chrei saloane se aflau in etajul caselor Eforiei Cretulescu si ch-
reia i-a urmat in ramura croitoriei D-na Pantazi care i este
nepoath; si apoi saloanele de croitorie cu firma la Ville de
France" a lui Sache Dumitrescu, conduse de premiera" Ma-
dame Paul, acesteia urmAndu-i Madame Martin, in etajul case-
lor Lempart de laugh Politia Capitalei.
Modiste erau: doamnele Beslegeanu la Biserica Alb, Ju-
lie Vogt pe calm Vietoriei in fata Palatului Regal si Olympia
pe strada Regalh.
Saloanele acestor maestre-artiste indestulau numai nevoile
familiilor din Oita orasului; pentru lumea cealalth Bucurestii
erau plini de ateliere la domiciliu ale croitorilor si croitorese-
lor, de haine si rufgrie.
 BUC1JRE$T11, VECHIULUI BEGAT 155

Aveiasi stare de Meru ri era pentru eismrtrie panto-1'5,6e.

u raiuura carom i mole mid de seam5, eau cele ale lor: Brand
I

de sub Palatul Nifon din Calea Victoriei, care era si eel inn i
Neellill, C. Statesett din casele de eurand drtramate ale printuliii
Calimachi de Wawa Athene Palace Hotel, Costache(Jlieorgliiii
din Pasagitil Roman, S'tefilneseu-Progresul" (trecuta de ea-
rand eiracului s'Au Costica Baraitaru) si Vasileseu-Boreea, foste
mai intai sub Hotelul Metropol, I. Stoiceseu din strada Dottmnei
si Dumitru Raftpol care a inceput in strada Sfintilor si a
sfarsit in calea Victoriei, lng Teatrul National, dupil ce in
anii din lima intemeiase si o fabriert, de ealapoade.
Erau apoi eelelalte meserii din care unele s'au presehimbat
In Saloane", iar allele in mar. industrii cu fabriei. Dintre
acelea insemnam: Frizerii" sau Coaforii" pentru doamne cum
au .fost: Pepi Makhauer si Luis Beer care au pregatit inflori-
toarea desvoltare de azi a aeestei meserii, si biirbierii cari, pe
lng calitatea de mesteri ai asa ziselor Saloane de ras, tuns
si frezat" adilugau si pe acoja de sufirurgi" (sub-chirurgi)
pentru faptul c, in afar% de arta de-a ferchezui pe musterii in
ale ficzionomiei", se indeletniceau si cu scosul mAselelor sau cu
pusul ventuzelor, cu pabare san cu lipitori, de pe cum pros
criptia medicului era pentru ventuze use,ate sau cu sflnge. Saloa
nele de felul acestora, avand doar musterii din lumea bun, emu:
acela al lui I. Moisescu Oiseau", porecla aceasta fiindu-i data
de un francez de aci, client al lui, pe nume d'Arthne, pentru ea
In scopul de a face sh cante mereu un eanar pe care-I avea In fe-
reastra priivaliei din casele 'Nit& uncle era si cofetaria lui
cowski, Il atata Cu o muzicutrt pe care o tinca meren
sub limb. Aoest bgrbier, care avea cinstea sit serveascrt si. pe
Regele, Carol I. a ,avut si norocul sit fie unicul castigator in Ro-
mania al lotului col mare (80.000 marci) al lnteriei Hamburgheze.
Dintre ciracii lui: Popovici a ajuns si el coaforul Curtii Regale,
Misu avea pravalie sub Hotel Boulevard, Gabrilescu peste drum
de, Hotel Orient, laugh Episcopie, iar altii pe alte strAzi de prin
eentrul orasului. Mai pe la margine eran barbierii de mana a doua
din cari numai unii erau si subeltirurgi, dar toti aveau agAtat la
pragul de sus al pravaliei elite .un eiur in caro canta saltand eke
un pitpalac i cei mai multi isi asteptau musterii cantand din
chitara pe scaunul de laugh' use, sub adierea falfaierei stergaru-
lui ce, Impreunn cu lighenaul de arama, le serveau de firma.
156 GEORGE COSTESCU

Fiindca veni vorba de sapuneala barbiereasca, sa amintim

si pe spuliarii din vremea aceia: Stere Anastasiu cel dintai fa-
bricant al sapunului de rufe, in care a fost urmat i depasit de
Tilnasache Eliad caruia i-a i ramas porecla de Sapunarul"
Zamfirescu, dela care avem fabrica Stella" ce, cu instada-
tiunile ei technice din ce in ce mai moderne, a trecut si la sa-
punul de toaleta, la cel de glicerina si la tot felul de cosmetice
pe care fabrica lui le pune in comert, de mai bine de o suta de ani.
Alaturi de acestia pot fi amintiti lumanararii, intre care
tinca f runtea Nae Dumitrescu-Fabricantul, porecla ce i-a ramas
tocmai pentru faptul ca el a fost cel dintai care a intocmit in-
dustria lui pe sisteme technice; avea pravalie la Sft. Glieorghe-
Nou. Dupa el, sau cu marfa produsa de el, au lucrat apoi: Gan-
ciu din Piata Sf. Anton; Fundanescu de pe str. Carol, Marti-
nescu din calea Victoriei i alti cAtiva risipiti prin restul ora-
sului.
Productia uleiurilor o facea, in vremea povestirei noastre,
o seama de industriasi primitivi intre care amintim pe unul,
Sandia Uleierul, din Soseaua Herstraului (cadea Dorobanti-
lor) 159) care, desi lucra cu mijloaee oarecum empirice, reusise
sa faca concurenta chiar fabricilor cu instalatiuni technice cum
erau cele ale lui Assan, Olmazolu, Popovici si altele. Unt-de-
leannul de masline se aducea atunci de prin Turcia si Grecia, in
burdufe mari de pide, cu caicele de pe Dudare si Marea Nea-
gral. Vnzarea o faceau bcanii toptangii de prin nata impreuna
cu acesti aleje ri care aveau si oameni ce purtau marfa prin ma-
halale, in dou gamite de tabla atarnate de-o cobilita, asa
cum s'a vndut apoi si gazul (petrol).
Pe lnga aceste mestesuguri de folosinta gospodareasca erau
altele cu insemnatate si mai mare, precum erau: Tipografiile
pentru inlesnirea desvoltarei culturale a obstei si despre care
vom aminti in capitolul aeelor desvoltari. Ospatariile, al caror
rost Il vom gasi deasemeni inteun alt capitol urmator si in sflr-

159) Uleierl de feluil acestuia mai fusese in Bucureti, (pe vrernea cand
nu aveam inca fabritile morilor), altii ca : Ghtta Uleierul, dela Omul de
Piatr i vaduva Tudora Oleangioalloa dn mahalaua lui Popa Petre. Ca si ve-
chii rachieri Hristea din Popa Tatu, Dumitrica din Troita Dudestilor, Russe
d'ab Serban Vod5, Costache Moraitu din Sf. Ionic i altii, faima lar a tinut
vreme indelungat, si pentru multa lume bucurestean, locurile asezrilor
1or erau folosite ca puncte de orientare pe cuprinsul Bucurestilor de atunci.
 BUCUETR VECHIULLII itEdAt 157

it acela al constructorilor de clAdiri, al grAdinarilor si al can't-

midarilor, cAror.a le datordm in burirt parte chiar infAtisarea cea
mai bund de-atunci a orasului nostru.
Vom aminti astfel c in afaril de cliscioarele mahalagiilor ne-
voiasi care aveau peretii din chirpici (gard de nuele sau de sipci,
tencuit cu primAnt galben ininuiat) si din care multe se mai vrid
inert prin cartierele marginase cele dintAi clAdiri bucurestene
au fost construite cu crmizile galbene ce erau Acute in cup-
toarele de prin gropile uncle se aflase straturile de argilli si
nisip necesare fabricArei. Gropi ca acestea erau atunci, in
afarg de cele din jogul 5i din susul MHO, dela care au $i
mas denumirile locale: CArrimidarii de Jos *i de Sus", cele
ale lui Costache Gheorghiu din Tunari si ale lui Mitricri din
Tirchilesti (Dichiu), crirora li s'au adriugat, sau cu care Wau.
contopit, instalatiunile mai noui ale Colonelului Ghergliel si D.
Hagi Tudorache din HerstrAu, ale lui Popeseu Si Gaillac dela
Floreasca, ale Contesei Montesquieu dela Brineasa si cele ale
lui Georg Hernian care a introdus tiparele cu presA ce dau e-
rrimida zisA de masinA", i eriruia i-a urmat marea Intreprin-
dere a lui Maximilian Tonolla.
In ramura constructiilor urbane cu infritisare chipesil si in-
tocmite depe normele civilizate ale acestei ineserii, Bucurestii
au avut din vremuri mai vechi o seamA de foarte buni mesteri
zidari si dulgheri care friceau cinste breslei lor. Multi din oi
ajunsese a se pricepe chiar la intocmirea planurilor, firnd aju-
tati la aCeasta, cu !Milt folos, de cAtre mesteri italieni, pe vre-
mea aceia foarte multi prin Bucuresti. Pentru edificiile publico.
$i cAminurile mai distinse ale bogritasilor, ale cAror planuri de
construetie erau intoemite de arhitecti strrtini ea: Alfred Gotte-
reau, Trk, Bllacker, Galleron, Burelli, Louis Blank, Lipi-
mi. 160)i altii ca ei, si de ctiva arhitecti romAni diplomati In
strAinritate, ea: Rosnovanu, Alexandru .Orriscu, 'MaimarolUm1)
$i altii. Casete particularilor de prin colturile orasului erau insrt
construite de mesteri bucuresteni care isi Menu scoala in lucrul

Acesta este autocull cldiriier n st:11 erenelat cum stint: cea a Ma-
resalului George Filipescu din str. Dionisie Lupu, a lui Laptev din str. Bre-
zo'anu, langa Opera Romn, casa in care a fost efind.va i sediul Conserva-
toruluf de Muze j Arta Dramatica i aceia a lui, din strada Stelea
Numele acestuia din wrm a fost facut din denumirea maimar-
basa", in limba turca' constructor".
158 GEORGE COSTESCLT

pentru care erau tocmiti ca supraveghetori la asemeni cladiri.

Din practica" aceia si cu staruinta celor dintai arhitecti romani
diplomati in strainatate pentru aceasta profesiune artistica, s'a
ajuns, inainte de intemeierea Scoalei noastre de arhitectura, la
intocruirea unei scoli elementara a societatei constructorilor ro-
mani. Aceasta Scoala, creiata din initiativa particular* a fost
condusa de marele nostru arhitect. Ion Mincu, principalul ei in-
drumator, si de osardia altora ca: Stefan Petricu, renovatorul
bisericii Sf. Silvestru si fost sef al serviciului cladirior mu-
nicipale si de Tanase Dobrescu, fiul rnesterului Dobre dela Cui-
bul cu Bar* care a fost staroste a celor dintai e,ditori ai
orasului. Mesterul Dobre a fost si cel mai priceput sobar al
acestor .timpuri, cand si Palatul Regal folosea incalzirea cu
lemne, deoareee nu fusese inca nascocite instalatiunile pentru
incalzirea contralti, prin calori fere. El prinsese insa si priceperea
constructiilor in intregimea lor, caci Eforia Spitalelor Civile i-a
incredintat ,lui construirea cladirilor Spitalului Coltei. Cu inde-
manarile si ca averea ce agonisise, el cumpara locurile virane
si construia pe ele locuinte bine cladite i rostite, populand ast-
fel cea mai mare parte din locurile ce adaposteau doar cainii
far stapan, in vreme ce lumea orasului se inmultea si se in-
ghesuia. Exemplul acela al mesterului Dobre a fost apoi urmat
chiar de arhitectii straini de aci, in fclosul populatiei mai dela
centru. Astfel Trk a construit cidirile cu trei-patru caturi
dela colturile calei Viitoriei cu strazile Sarindari si Campi-
neanu, Pasagiul Roman, cum si pe cele ce au alcatuit asa-zisa
Intrare 11 Februarie de sub Dcalul Schitului Magureanu; Bii-
hacker a construit intreaga Alee Carmen Sylva, pe locul fostei
G-radini a lui Schlatter din Nordul Cismigiului si mai toata par-
tea dreapta a strazei Umbrei (azi str. Cretulescu); iar Louis
Blank a parcelat locurile virane dela Patanghel (azi Pareul Bo-
naparte) pe care a dada casele ce s'au randuit in Aleea -Blank,
sistemul fiind apoi urmat de numeroasele parcelari si cladiri ce
au acoperit tot cuprinsul orasului. ()data cu furia aceia de con-
struiri de case s'a desvoltat si industria accesorie a fabriearer
podoabelor din teracota, in care cei nrai de seamil au fost: O.
Spathe, F. Stork si Hahn, si a podoabelor de marmora datorite
sculptorilor italieni: Oliva, Michelli si altii. Dela acestia ne-au
mai ramas doar mausoleul lui Grigore-Voda Mica dela biserica
rreiuI Doamnei (paraclis al fostului lui palat alaturat), o mare
 131..iCIIRE$TIL VECRIULIn REGAT 159

parte din monumentele funerare de prin cimitirele Serban-Voda

(Be11u) si Manta Vineri, cum si urmele Fantilnei lui Serban
Cantacuzinul dela Filaret, refacuta si inglobata acum Pamirlui
Carol I.
Col aboratori dintru inceputai infrumusetarei Bucurestilor
au fost deasemeni gradinarii eari au rilnduit si modernizat par-
eurile paduroase ale orasului. In fruntea acestora au stat Lud-
wig Mayer care a infiintat cea dinti sera (geamlac de flori)
pentru producerea rasadurilor de flori din feluritele varietati
cu care a impodobit gradinile orasului nostru sera ce se afla
la spatele statuiei lui Miliai Viteazul si care azi poate fi' vazutii
In Gradina Botanica dela Cotroceni. Dupa Mayer am avut pe
Wenzel Knechtel, care era originar din Bohemia, dela pnalele
muntelui Urias, si fin -al fostei doici a primului nostru Rego.
Ca gradinar-sef al Glutei el a proiectat si executat intocmirea
gradinei Palatultti Regal din Bucuresti cum si Parcul Castele-
lor din Sinaia1"). Dupa el a mai venit si alti inaestrii horticul-
tori ea: :Lacroix, Filaret Levras, lohann WasteIly, Montinni Si
Charles Fitraudo a crtrui florarie bine ctinoscuta este vecinrt Ci-
mitirului Bellu, si in sfttrsit erneritul maestrn, Rebliiin, fost
Oita mai eri director al Societatei Gradinilor bucutestene.

Meseria propriu zisa, acee bratarrt de aur" atilt de fru-

mos cinstita de proverbul romilnesc, bucurestenii de-atunci
au deprins-o dela inesterii de prin malialale.
An de an, inaestrii romani ajungeau curand atilt de cautati
nct abia puteau sa pridideasch cornenzile ce primeau. Unii in-
f iripau repecle oareeare stare si atunci se lama mai la centru
uncle au deschis si prvlii, inflorind mereu meseria pe care o
onorau. In seurta vreme faima romanilor in blanarie, cismarie
'si pantorarie, tipografie, cotetarie si altele, ajunsese sa treaca
si dincolo de hotarele tarei. In anii 1885 1900 se gaseau la Pa-
ris cativa cisniari, coafori si blanari -romani, porniti de aici si
care isi sustineau teminic faima cliiar In riul acelei metropole a
model, unde se dusese cu prilejul Expozitiei, apoi ramasese iteo!o,
aveau pravalii foarte cautate si faceau treburi din cele mai }mine.
Toti acesti industriasi intreprinzatori, din acea epoca linis-
162) Fink lui Wentzel Kneehtel este azi, si el, un distins profesor al Aca-
demiei noastre de Hortleultur5.
 180 GEORGE COSTESCU

tit, au lucrat numai cu romni de-ai nostri care la rilndul lor

au devenit patroni; si buna-invoire cu care au filcut-o era exem-
plarg, &lei pe atunci despre dusmanii sau grove nu era nici po-
nnmeald !...
Scoala Superioaril de Arte si Mesern (cea de liingii, Poli-
technica bucurestena) avea si ea ateliere, atilt pentru partizani
ai sculpturei in lemn si forjiirei fierului, cilt si pentru mese-
ride minore pe cari le-am amintit mai sus ; dar absolventii a-
eesteia erau iinprtiti mai cu seama ca profesori si maestrii la
seolile elementare ce se infiintau prin tara peste tot locul.
Drumul pe care l'a apucat atunci mica industrie" bucu-
resteand a fost tinut cu struint si cu mult drag de meserie
de catre romiinii nostrii ! El le-a fost ins tiat, in vremuriie co
nu urmat, mai intAi de ngvala strilinilor pe care i-au manat la
noi alte giinduri deck cele cu care venise eel ce ne-au indem-
zutt la aceste mestesuguri, si apoi de desvoltarea pe care a luat-o
. ulterior negotul care, precum vom vedea, a avut si el aceleasi
.hecazuri.
Se pare insa crt zorile vremurilor din urm" si ale color ce
au s vind, cu toate greutAtile lor de altit specie, au luminat si
deschis din nou acele drumuri, si c bucurestenii, ea si toti
romilni, au hotArit s le urmeze iar"si cu teeth" &amnia
lor si Cu mult mai multil grije.
 ,

4
L.

411-- A.

' i."/..
,

.-

Captitul clei Mo*ilor din Plata SI. Anton. In fund, Bar4ia catolicA.
 Propasirea si dec6derea
negotului bucurestean.
romaneasca a tinut si ea pasul allturi de des-
voltarea
NEGUSTORIA industriial. De pe ardtdrile amdnuntite ale re-
grdtatului profesor Nicola Iorga163), legaturile negotului
romanese cu pietile cele mai marl ale tdrilor streine dainuiau
de vremuri, mai cu deosebi-re cu targurile venetiene, cu cele din
Lipsca si cu tArile baltic,e. Vremile pe care le bsmuHm noi aei
au prins si ele acea stare de inflorire ; ele au ajutat chiar la
propsirea negotului de-atunci, mai intai prin desvoltarea lui
inluntrul Trei, datorit intemeierii nouilor industrii, si apoi
prin legAturile pe care Romania libera a stiut sa le prindd cu
mai toate Wile din jurul ei.
Pe la anul 1870, in afar% de granele, lana, lemnul, sarea si
alte cateva produse dela noi, Romania nu trimitea mare lu-
cru tarilor straine ; in schimb piata noastrd negustoreascd era
Implinit cu multe mrfuri de pe afar.
Profesorul G. Ionescu-Gion ne spune c'd inainte de unirea
trilor romano, la Bucuresti, negotul cel mare era mai tot in
minile unora ea.: Baltretu, Hagi-Stoica, Pipolo, Hagi-Tudor,
Iordachitd Toncovici, Hiagi-Pandele si altii ald cdror capita-
luri, in lzi, ajungea pan la milion, in banii de atunci, adic
In Sfanti (a caror valoare a timpului era de 80 de bani), si a-
ceasta in afara de giuvaericalele de pret mare ce agonisise si de
hainele portului de atunci, a cror valoare pentru fiecare om
de seamd trecea de 10.000 de sfanti. Datoritd legdturilor vechi
si bine tinute cu targurile anuale dela Lipsca, creditele aeelor
negustori erau nelimitate si in alte tri, pentruc temeiul nego-
tului a fost totde,auna : onestitatea si respectarea cuvantului dat.

163) V. Isbaria Cornell-1SM din Tkile Rornane#1, de N. larga.

164 GEORGE COSTESCU

Din neamul acelor .negustori, D-1 Dumitru Hagi-Tudora-

che, fost el insusi mare industria i presedinte *IA acum in
urmii al Camerei bucurestene de Comert si Industrie a scris in
niste amintiri :ale, sale') : Tot ce se cumpra atunci era asa
cum spunea negustorul c este. Cuvantul era cuvAnt, nu ca azi,
cand cu toate inserisurile, politele. si tratele to judeci ani de-a-
randul ea sA intri In dreptul tau, iar la sfarsit vezi cA, si efts-
tigand (procesele), banii tai s'au dus pe timbre, pe plata avo
eatilor si-cate altele ; asa ca din ce aveai de primit, te alegi si
Cu- alti bani proaspeti cheltuiti".
Ceva care catA sa fie deawmeni amintit este cA, pan la
1848, tagma negustoreascA era privitA cam piezis de lumea cea-
laltA; iar apucturile IngAduite unui CApitan .Costache 'dove-
dise cA autoritAtile inssi vedeau cam la fel. Cativa ani. ins&
dupA aceia, partida liberalilor ce cAutau s-si feed o lume a lor
pe care sh se poat bizui, incopu prin a ocroti negustorimea.
.Costache A. Rosetti, care a fost sufletul revolutiei aceleia .
care rAmAsese un democrat radical, dei fu.sese ministru, se a-
plica el-insusi de' negustorie si, pe lAngA tipografia ce-si fcu
spre a sustine si aparitia ziarului sAu Romiinul", deschisese o
librrie in care se vindea si qlte lucruri asa cum sunt azi
librAriile Socec" si Cartea Romaneascr ; iar In 1861 accept
chiar alegerea lui ea staroste a negustorilor bucuresteni.
Dintre negustorii acelor vremuri amintim in treacAt pe
Tudor Hagiul, 'din care se trage Hagi-Tudorache
dela care au pornit ciracii lui : lmt Eliad Ronainul, de fel din
Filipestii de Virg ; Costache. PAuleseu, deja RAmnicul-Siirat,
tatl regretatului medic erudit Paulescu ; Ion Barka, dela
Ploesti ; Costache *Georgescu i Ilie Zamfirescu toti ajunsi
si ei negustori de frunte ai Bucurestilor, cum si acel Nieolae
Voicoviei care, la indemnul jupanului san., s'a dus la Viena
ande a deschis un ,,cantor" 165), de comert prin care mijlocea
eumpArarea partidelor de milrfuri strAine pentru negustorimea
bucurestean 166).
Aceleasi Amintiri' citate inseamn spre a devedi cat
164)-V. D. Hagi Tudonache. Arnintri astipra trecustului, negustordlor,
meserieilor.qi prafesioni.,tilocr liberal din Tara de sub Milcatt, 1927.
165) In loe de hanVumescua comptoir". Aci era vorba de un birou de
agenlie comercial.
166) Vezii D: Hagi-Tuxlorache op. cit.
 Biserica SI. Anton si vechea Piat a florilor.

lve?' '
_

"'rm.

117.-

'Vja.
If t,
II
1 ,
e -

Piata Si. Anton, Cu tarabele greinareselor..

 BUGURE$T11 VECRIULU1 REGAT 167

de pretuit. incepuse a fi apoi negustorimea ea Ion Eliad

Romanul era. un om foarte harnic i priceput ale carui dotal
fiice au fost luate in casatorie de Costicd Cire$eanu si de Va-
sile Arvanezu, fost magistrat si cenzof la .Banca Nationala ;
iar fiul lui The Zamfirescu, ajunsese procuror general al Curtei
de Casatie si Justitie. D-1 D. Hagi-Tudorache adauga in spri
jinul aceleasi preocupdri.: Se zice despre comertul romanese
eh a pornit dela mittura" ; lucrul e oaly.lcum adevarat caci uce-
nictii malualalelor, la rand cit copii jupanultri,"milturau pravalia si
carau marfa la musterii ; dar fiecare din ei au ajuns stpani la
randul lo r".
O trecere in revista, intemeiata aci doar pe aducere a-
minte, a negustorilor' de atunci, va sprijini pe deplin atestarile
acelea. In$iruirea o vom face cam in ordinea vechimei bransei"
lor si a insemnatatei comertului cu care se indeletniceau. A-
veam asfel :
C;erealistii sau granarii, cum li se zicea atunci, cari vindeau
particle considerabile in strainatate, erau : Rodoconachi, Mihail
Xantho, Zerlendi, Sechiari si Derussi greci, afara de eel din
arma care era roman neaos, fiul Polcovnicului Niculae Rusul").
Afacerile de grandrie au avut mai tarziu si alti oameni
priceputi ca : Hristu Athanasiu, Amira, si mai in urmil fratii
Man i ssal ian.
Brasovenii, preschimbati apoi in Lipseani, cum au fost :
Ion Manu dela Sf. Glieorghe Nou, Vasile Stefan, Orgliidanii,
Draghiceanu (care impreuna cu unul pe nume Cristescu, au
cumparat casele maiorului Frtnuta din suseaua Bonaparte si au
facut acolo si o fabrich de franglii), Stancu Becheanu, Ionica
Pencovici, Luca P. Niculescu, Dimitrie Petrescu, Ilie Dumi-
trescu $. a.
Marchitanii. ;(magazine de fierrtrie) cum au fost Niculae
Hagi-Stoica ce a avut de ciraci pe Dumitraehe Boranescu, pe
Rada Gologan, pe Boros si pe Mirea ; Ion Theodora, Simion

167) Acesta era proprietor al rmosiei Row (ce tinea de comuna care e
azi o suburband a Capitalei). La moafrtea lui, Costache Rusa, fiul polcovni-
cuati, care era coasociat al rrmei Seohiari, a gsit cu cale adauge un
de" la =male tal, pe care deaserneni 1-a prefcut, si a -ajuus Drussi, Copiii
acestuia cu fost: unul Vesicle, secretar general al Bncei Natonale ; tar
ce1dIalt George, in Dip1orna4ie, ajungnd Ministru plenipotentiar..
168 GEORGE COSTESCU

Milfilescu; Ion Olteanu din mahalaua Sfintilor cAruia i-a ur-

mat Mjeru in, Ion Ionesca si Demetrescu-Mirea din SmArdan.
Parfurigii (vAsitrie $i porcelArie) au fast : Para Far furigiul,
pe nume Mihalovici ; Petre Dancovici, a cArui cash* din strada
Domnitei dAinueste si ale &Ark ferestre are ochinrile dela gett-
mini. din cristal si concave, comandate Immune in strAintate ;
Rducanu-Dumitriu care avea case mari in malialaua Radu-Vod;
Saya Vasiliu din Lipscani, a cArui firma a trecut apoi asupra lor:
Giuris *i Opresc.
Negustoriile materialelor de constructie si in deosebi a lein
nului, in care, pe Yana cliiristigii de seam ca : Soare Oprea,
cel cu palatul de casii in stil *romAnesc dela coltul strAzei Sfin-
tilor Apostoli cu strada Apolodor,, Nicolau dela bis. Sf. Spri-
diron ; Ilie Stoenescu din Filantropia, Berevoianu i fratii Do-
robin din Obor, si Inca multi alti se mai numrau si cei
phduri in tiliere pentru lemnele de foe, precum : Ghit Pencu,
Ghit, Niculeseu, Ghit Trifu, Ghit Hagi-Tudorache, Chita' Pro-
topopescu si Ghit Dorojan, purtAnd toti cu acelasi noroc numele
lor de botez si fiind tx;ti oameni cu milltA stare .45i Cu mare greu-
tate in negotul lor.
Mai erau apoi Cirezarii, care aduceau Arbartorului si Zalha-
halei dela Colentina vitele pentru Were si dintre care amintim
dintre cei mai vechi pe : Ion Durnitru-Sureciu 169) din Obor ;
Procopie din Silivestru, tatiil fostului Primar al Bucurestilor
in 1901 si 1912; Economu ; Visarion ; Nicu, Tache si Alecu
Gogu ; Matei Dorojan *i altii cari le-au urmat negotul. Apoi
pescarii ce pe vremea child nu era administratia de Stat, du-
ceau a.proape tot negotul Bucurestilor si cum au fost: Lan-
ghie Pescarul '(pe nume Haralambie Glieorghiu), Alecu.Duduc,
Costache Neamtu, Dibici, GhitA Staicu *i Enache Barosanu.
Ca s incheiem rAndul tuturor catA s mai amintim pe
Caiangii si pe Telali.
Caiangii", adunan, pregAteau .$i vindeau tutunul, inainte
de infiintarea Regiei Monopolurilor Statului. La v.'nzare, care
ciliar la particulari se fcea pentru provizie pe un an intreg,
ei tAiau foile in fire de grosimea pe placul fiecarta 5i-1 dan in
hesele sub al crtrui capac puneau o felioarA de morcov care sA
tind umezeala necesarA.
P5rintele fostului ministru, Virgil Magearu.
Nume prefcut din poredla $oriciu.
-

S;i1

ipt4 L.

Fid.a

n1111::
1. sift
r- jY 1j
v.. 4.. tt".:44 ;. '
0,1
4

- -
-

- _

Strada Lipscanilor, vazut5. din Plata Sf. Gheorghe-Nou. La dreapta,

unul din vechile avuzuri" de raspntii.

16
4f1.11

j
Strada Lipscanilor, v5.zut dela ilspb.ntia Bincei Nationale.
 BUCURE$TH VECHIULIJI REGAT 171

Telalii" adunau tot soiul de lucruri ,socotite ca vechituri,

iar ei le vindeau ahora care le mai puteau folosi. Operatia a-
ceasta se facea, totdeauna cu o diferent de pret ce le aduceau
castiguri foarte bune. Gel mai vechi telal al epocei acelem a
fost renumitul Miliale, din mahalaua lui Ceaus-Radu. Acela a
starnit apoi pe multi la aseine.nea indeletnicire, asa incat, pen-
tru ca rsh se poath exercita, un control sanitar si chiar politienesc
al acestui fel de negot, Primaria a statornicit o anumit stradel.
(strada. Patriei, dinre strada Sfanta Vineri si Piata Sf t. Anton),
unde i-a adunat pe toti acesti neguttori asa cum prooedase si
Cu anticarii, despre cari vom serie la local potrivit. In fruntea
acestui vad oficial a fost apei ca un fe! de :staroste, evreul chruia
clientela si confratii Ii ziceau Tata Meahm. Cand comertul aces-
ta s'a extins si la diferite obiecte de uz gospodaresc, Primaria a
construit in apropiere (pe locul liber, acum, de langa fosta Scoal
Primar General Adrian" de pe Cala Vcrestilor) o Hal
anumit pentru expunem acelor obiecte, Hal, ce a fost d'ara-
mat de curand, cand in loealul acelei scoli a fost instalat Pri-
maria Sectorului II Negru.
Intr'o categorie mixtAadica si de industrie si de comert-
intrau: cofetriile, restaurantele, birturile si carciumile despre
cari ins ne vom ocupa In alta parte a povestirei noastre.
Ceiace trebuie totusi sa strduim a aminti aci, este o alta
fat a negotului bucurestean, adic, aceia privit, din punctul
de vedere al propsirei Pietei in genere, cum si din acela al se-
lectiunei cettenilor cari foloseau de ea.
Lunaea inmultindu-se si mrfurile deasemeni, prvliile au
devenit din ce in ce mai artoase si s'au intins pe toate strazile
vecino Pietei-Mari si chiar pe Podul Mogosoaiei ajungnd pana
dincolo de Biserica Alba rara sa mal socotim pe cele insi-
rate de-alungur crtlei Mosilor si clei Grivitei pan, in piata GA-
rei de Nord.
Pe calea Victoriei se adunase o seama de magazine cu fe-
tirite specialitti, toate mai la indemana elitei orasului.
Ga acestia erau : giuvaergii"o) :Carapatti 'din easele Vechi
cu gang ce se mai vd inc pe strada Ac,ademiei in fata Pasa-
giului Majestic ; Teodor Riadivon din easele Eforiei, G. Nicolau

170) Negustor!1 de ,giuvaeruri adic,6 de podoabe seumpe egror li-se

mal zicea i bijuterii, dele franIuzeseu1 bijou".
172 GEORGE COSTESCU

din fata Politiei, Castriseanu din Antim i Resch, cel din vechea
eladire de pe calea Victoriei, in fata Toatrului National. Maga-
zinul de instrumente de precizie i optica al lui Menu & 0o. (fost
In local soc. Leonida-Auto.) din fata, Episcopiei, magtazinul dE.
vinuri si lichioruri straine al lui Bruzzesi i acel vestit magazin
Universal" (al fratilor Bortolli in care gaseai once eautai, *i
numai lucruri de cea mai WWI, calitate. Aceasta din Iiirma so
deschisese in coital Bulevardului cu calea Victoriei in diagonala
Hotelului Bulevard i cuprindea toate pravaliile acelei cldiri
de pe ambele strazi, dar prin 1890 s'a mutat lalaturi de legatiunea
Rusa in easele vechi ale lui Pana Filipescu Vornicul, cele de
pe locul mide &emu e Gradina Colos" ;
Magazinul de jucarii pentru copii Santa, unicul din Bucu-
resti atunci, deschis mai intai in fata Palatului Regal si stia-
mutat apoi in una din pravaliile lasate de inagazinul universal
din Bulevard. Salonul de Mode al Madamei Martin ramas apoi
renumitei Madame Paul, unde si lucra palarii, rochii, mantale
*i rufarie, mai tot cuconetul de frunte al Capitalei, ea si cel do
pe tot cuprinsul frei Aci veneau bate modelele ce se Purtau
In acelas timp" la Paris si Londra, tesaturile de matasa, lan sau
bumbac ce serveau la confectionarea modelelor acelea, erau din
cele mai. alese i aveau o trainicie ce nu se desminte nici azi la
urma*ele carer le-au ramas din f muffle &Ate cerva de-atunci. De
aceia poate ca Madame Paul nici n'a reusit sa faca milioane si
nici .sa exhibeze Galerii" cu marfa de Weill si cu preturi de
bijuterii. -

Peste drum de Palat era marele magazin Aux-Quatre Sai-

sons" tot cu lucruri de moda,pariziana mns confectionate-gata,
care se afla in 'coital dinspre strada Vamei al caselor ce se aflau
pe locul de-acum al statuiei Regelui Carol I-ul. Acest magazin
era concha de acelasi Hertz care, ceva m.i tiirziu, a deschis ma-
ga.zinul Old England" de sub fostul Hotel .Metropol, pentru
lucruri de moda pariziana i londoneza destinate barbatilor.
Pentru modele femenine mai era si magazinul lui Maximo
Viei, de sub Palatul Nifon in coital calei Victoriei cu stnada Doa-
mnei.
Saloanele de croitorie barbateasch, civil i militrO al lui
:

Frantz Jean din fata Bisericei Albe i al lui Wladimir Olsevsclii

strada Regal, ; jar pentru articole de galanterie si cosmeticuri
 BUCURE*TIE VECRIULUI FtEGAT 173

brbteti miagazinele : Jobin si Fain, unul in casete bisericei

Cretulescu i celalt sub Clubul Tinerimei din cala Victoriei ;
Parfumeria francez5, i Manuseria franceza de sub Hotel Me-
tropol si marea droguerie a lui I. Ovessa din. strada Academiei.
Expozitiunile de mobile de styl, aduse de afarii sau lucrate in
tarA, ale lui Olbrich (laugh' Paliat in fostul cot al strazei SI.
Ionica) si a lui Pranger de laugh' palatul lui Voda Stirbey, pe
calea Victoriei.
Mamie magazin pentru plrii birbiitesti .,a1 lui Georges
Becker, dela coltul Hotelului Continental, care a initiat pe cei
mai-de-seam5 psalarieri romani ai timpului cum erau: Niculae
Lupan, Iancu Constantinescu, Nae Simionescu, C. Duca si altii.
Tot ea prvlii destinate In deosebi elitei bucurestene tre-
buie sii socotim si marile bAcAnii ce au inceput a se ivi pe la
1870 pe cele mai principiale strIzi ale orasului si cari vindeau,
cu amanuntul in aftarg de- articole coloniale si asa-zisele deli-
catese" sau trufandale aduse anume pentru lumea cu dare de
Intre cele dintili si in ordinea vechimei lor, amintim: pe
aceia a lui Cotadi (deschisA inainte de 1864), a lui Tabacovici,
a lui Simonide si a lui Martinovici, aceasta cu firma la Crucea
de aur" in coltul strzei Lipscani cu istrada SmArdan si in ace-
la$ rand ca Banca NationalA. Acest Martinovici a avut de ciraci
pe toti marii negustori din aceasta brana", de mai tiirziu, pre-
cum au fost: C. Fundescu de sub Hotelul de France, Petrache
Ioan, Angelescu si Ion Coltescu din fata Palatului Regal, Mo-
ceanu Dela Teisani din fata Teatrului National, D. Staicovici
din strada Regal, Patin Popescu din Lipscani si Gustav Ritz,
cu firma la Steagul Alb" de pe strada Carol; iar acestora le-a
urmat: I. Ovessa si Tzetzu din Lipscani (firma la Ciiinele Ne-
gru""1), Ilie Caciulescu (apoi Rknoveanu si Babes) in fata
ministerului finantelor, Petre Amsrristeanti pe strzile Coltei si
Blanari; Dancu Velcescu (firma la Mielul alb") in str. Stirbey-
Voda colt cu Popa Tatu si apoi pe calea Mosilor; Al. Bediteanu
in cala Calgrasilor, la Sf. Mina si Ioanin pe strada Mihai-
VodA. Felul acela de bacanii s'au generalizat cu timpul si,
adAugAnd delicateselor" mixturile asa-ziselor aperitive", au
devenit Consumurile" sau Bodegile" de mi.
Dar atunci negotul se facea in Bucuresti nu numai cu top-
, 171) pespre acel caine, d. Rack& D. Rosetti ne spune in aanintirile sale,
c ar fi avut celebritatea lui pe vremea aceia.
174 GEORGE COSTESCU

tanul sau 'cu ridicata (en gros) ori cu paraua sau cu amanuntul
(en detail) si numai prin pravalii sau clugheane; se faecal si pe'
strade si pe la curtile fiecaruia. Negustorasii ce se indeletniceau
cu. aceSt tel de comed pe care-1 faceau. din cos si- de pe cobilit,
erau nwniti comersanti ambulanti"- si negotuf lor asisderea.
lul acela de negustorie dainuieste si astzi, deoarece cu
vremea el nu afacut deck sa se preschimbe, fara sa dispara cu
totul. Astazi insa el se deosebeste 'carte mull de ceeace a fost.
Negustoria ambulantil de atunci avea rosturi felurite si
constituia prin aceasta chiar o curiozitate a Bucurestilor, cu un
caracter exotic foarte interesant. Ea se facea mai cu osebire in
ramura marfurilor de uz casnie si in aceia a merindelor, pu-
mind la indemana oricui serviciile magazinelor si consumuri-
lor" din ziva de azi.
Dela 1868 si Oa la 1885 Bucurestii nu aveau deck doug.
Piete in intelesul acesta si anume:
Piata-Mare, zish astfel- nu numai iindc avea constructiuni
mai than si mai fakes adica o Hal de carne, o Hal de
peste si un targ de legume, toate cu-mari cantitati de marfil; dar
si pentruch targul ei se intindea si pe strazile laterale para. in
Piafa Sfantului Anton unde erau tarabele granareselor care, pe
lng graul necesar colivelor vindeau i lucraturi taranesti de
cash', ceara, lumanari si preseuri pentru parastase si Piafa
Mica, cu o singura Har, mai putin incapatoare, lng Biserica
Amzei, si cu targul restrains aproape numai la cartierul boieresc
al coloarei de galben.
Si, cum nu toata lumea bucuresteana avea atunci una sau
cloud slugi la casele ei, ori bani de dat hamalilor ca sa le care
cumparaturile acas ; cum nu avea nici vreme de asa ceva, tre-
burile gospodariei fiind multe &find stai sa le faci cu mana ta
lumea aceia nu avea nici cum, nici de uncle thrgui cele de care
avea nevoie dela o zi la alta.
G-loata de negustorime marunta, ce-si purta pravalia pe
umeri sau pe brate, devenise a$adar o .mare usurare in desf-
surarea negotului cel mare al orasului; iar gospodariilor le adu-
cea marea inlesnire, pentru care era atilt de bine vazuta, cu toate
ea din zorii zilei Bucurestii liu.ia atunci de svoana sprecupetilor
ce goneau pe toate ulitele, cu cosurie sciirtiiincl de incarcate ce
erau si isi strigau mara cat Ii tinea gurea de tare.
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 175

Felul acesta de negustorie a dainuit si mai trziu cnd Ha-

lele si Pietele mai mici s'au inmultit cu: una la Matache Mace-
larul si alta, la raspantia str. Traian cu strada Calarasilor, nu-
-mita Hala Traian; ba, dainuieste si azi pentru unele lucruri.
Dar felul acesta de a negustori avea atunci alte rosturi.
Pentru, fiecare ,,brans," se alegea anume f el de oameni sau
cum se zicea atunci anume natii. de oameni. Astfel pentru
.carnuri, branzeturi, pasari, peste, fructe si legume, erau Oltenii
zisi precupeti din pricina obiceiului lor de-ta se tocmi pentru ni-
mica toatA; pentru cocaturi si placinte erau greci sau inacedo-
neni ; pentru dulciuri si bauturi racoritoare sau incalzitoare,
turci sau bulgari ; -pentru haine sau pentru maruntisurile in
cari intrau : ata, acele, nasturii, sireturile si multe altele erau
ovreii; iar tiganii i tigancile, pentru alte lucruri pe cari le vom
vedea. lar negotul merge,a de-mama-focului, de-cum Ise iveau
zorile zilei si -pana noaptea trziu, lar gospodinelor le veneau de
toate la usa casei.
Oltenii-precupeti aduceau, in afar de carnea de vac,, de
porc, sau de berliec, si tot felul de legume, oua, lapturi si bran-
zeturi. Din apropierea Pastilor si. pana pe la San-Pietru, ei vin-
deau si miei taiati si jupuiti care Ii lagatau de sgarciul glesnelor
din spate pe niste coblite drepte, cate cinci de ficare parte, inva-
liti cu pnze albe. Mieiii Ii vindeau intregi, jumatati sau in cios-
varte (sferturi); unele cu cap pentru ciorba de bors, altele cu ma-
runtaie pentru placinta de drob, iar partile dinapoi numai, cu ri-
nichi, pentru pus la captor. Pkrile le vindeau in cosuri cu plasa
si numai vii., ele urmand la fi: sau taiate si jumulite la bucatarie,
sau pastrate pentru ouat si puse la clocit.
Laptele dulce era adus orkenilor de prin satele marginase
In garnite de tabla alba, fie incarcate in faitoanele pe dota roti
si trase de un calut, fie purtate cu cobilita pe umeri. Pretul cu
care era vndut, era 20-30 de bani ocaua174). Laptele biltut (a-
cru) cu 10-20 de bani ocaua, iar Untul in turte mici cat podul
palmei peintru 10 bani o turta sian chiar trei turte pentru 20 de
bani. Acel unt era nestors, ba cbiar era tinut in galetile cu lapte
batut. CAnd, dupa 1880, cofetaria lui Capa a inceput a face unt
presat (stors de zer) si 1'1 vindea boerimei in blocuri de sfert sau
172) Ocaua era egail cu un kilogram si o Mea. Ea se ImpArtea in 400
de dramuri. Litra era deci de 100 de dramurl, ial jumtatea el de 50 de
drarnurri era nurnit cinzeacA".
176 GEORGE COSTESCU

jumatate de kilogram, pe pretul de 5. Lei kilogramul, toate zia-

rele protestiau pentruca oostul acela era socotit ea... speculatoriu.
Ciobani dinspre marginea orasului vindeau deasemeni lapte dulce
de oaie sau ca s de ofaie in &Mile celdintdi 15-20 de bani ocaua.
Tot de pela margine venea,u si cu capre in oras. Laptele de capra
se vindea 'hash muls atunci, cu litra (sfert de oca) si la pretul de
10 bani, adica 40 de bani ocaua. Bucurestenii cumparau laptele
de cam% pentru copiii mai slabuti, ca sa-i fereasch- de off tic&
oamenii stiind c animalele acestea nu oontactau tuberculooa.
Branzeturile, de ca s dulce sau sarat, de burduf de oi si de
vaci", ca si casoavalul de Pentelefu, presat in roat,e groase de
trei degete si cu frunze de visin ori de piersic intre ele, se vin-
deau toate infasurate in foi de vita. Iaurtul si laptele covasit,
din harddiase legate de cobilit, se vindea cu lingura, randuit
ca solzii de peste in farfuriile casei; ar foile de caimac, pe care
laptele de-atunci il da si la a treia fierturd, se cumparau inva-
latite in felul clatitelor si faceau deliciul copilasilor lacomi de-a
prinde putere. Tot oltenii vindeau, cu cosurile, si grauntele pen-
tru brana orataniilor curtei, cum si carbunii de mangal pentru
cdlcatul rufelor si pentru gratar.
Negustorii umblareti ce erau de 'obarsie balcanica aveau
cum am mai spus specialitatea dulciurilor si a bauturilor,
racoritoare vara si infierbintate iarna. Cei mai cautati si mai
cu dever erau bragagii si limonagii. Primi erau in mare parte
turco-bulgari (Rumelioti) pripasiti ,pela, dugenelle-bragagerii
risipite prin unele mabalale, si care erau adevarate laboratoare de
cofetarie in care se fabrica in cantitati destul de mari: rahat, al-
vita, tot felul de nuga-le cu nuei, Cu naut, cu susan sau cu alune,
si bidji-bidji", ea un fel de lumanari groase din coca de rahat,
inchegatd cu zandr legat i prinsa pe sferturi de nuci insirate pe
sfoard. Cu portal lor turcesc (mintean colorat cu flori de gaitane
uegre, salvari de aba, pe cap cu fesuri rosii cu ciucure negru, iar
In picioare purtand cipici de opined, varfuiti in sus) lacesti ne-
gustori duceau pe bratul stang un cos pe gura cruia sta o tava cu
multe despartituri pentru fiecare din zaharioalele ce vindea; iar
eu mina dreapta purtau o dorinta curata batuta in semi-lune de
AMA de alanik donita in care tineau braga 173) racita de un bul-

173) 0 zeiam'a de 2neiu umezit pentru inaorire i apoi Induleit cu

znlar pm!.
Un vnzAtor de ziare.
(Desen de C. Jiquidi).

12.
 RUCURESTII VECHIULATI REGAT 179

gare de ghiata ce platea in ea. Fin i blande, ca toatrt natia lor, si

oameni f carte cum-secade, bragagii erau patima copiilor care..
cu un gologan de cinci parade, putea cumpara dela ei. o mat de
braga, ori doted feluri de zaharicale, ori chiar numai un rahat
i:oJuinate de braga. pe cum le pof tea inima.
Limonagii erau uneori si rumani oachesi. Acestia parfait Cate
una sau doug doniti, de -pe cartierul in care se departau sau de pe
deverul cc faceau. Donitile lor erau vapsite ca verde iar cercurile
negre, aveau capacul grturit atat eat sa traca prin gaura o sticla
de cele lungurete i iosii, care fiind si ea gaurith in fund si ba-
gatii in limonata din donitil, se umplea si rasa apoi limonada.- s
urga cu presiune, ca din sifon, in paharele in care era servita,
niste 14/glare de sticla cioplita, de coloare verde-sidefie, intoc-
mai ea acele cari se.vand azi nrin magazinele fabricei ',Rosenthal"
si se pretind a fi sticlarie de mare .pret. Limonada era fabrilata
la ei acasa, din ap inacrita ca lamae stoarsa si colorata cu mbar
ars, apoi racit cu bulgarul de ghiata aruncat in donita.
Bautura acceasta se vindea : doug pahare pentru cinci pa-
rale, si, pe caldurile mari, se desf Acea de zor in strigatele ne-
gustorului : arnpania rece !.. doug la cinci !.. numai zeama .de
lamaie o Vaud sa nu mai ramaie.. si multe de-astea cu caro
strangea liimea in jurul lor.
Simitg-ii.174) sau covrigarii se indeletnicisau cu viinzarea co-
mari si mici, cu susan sau fara cum si a placintelor
cu carne, cu branza. ori humai ca. 'simplu bogaciu,"5). Prava-
lia lor era tot un cos; de cele mai mari, pe care Il atarnau ca o.
curca Data peste umar. In fundul cosului puneau un lighenasrii
jaratec de mangal, iar deasupra sta o sinie"o) eu placintele ce.
se tineau calde in felul acesta, ca si cum ar fi fost scoase atune,i
din cuptor ; iar pe marginea cosului de nuiele erau infipte bete
De cari stau insirati covrigii de tot felul. Placinta era vanduig
pe cinci parale o bucata cat podul palmei, bogaciul acelas pret
pentru o bucata cat palma intreaga, iar covrigii zece bani cei
:

mari, cu susan sau fAr, si ceilalti cinci parade unul sau doi la
einci, de pe marime.
Cam in aceiasi categoric de negustori intrau si franzelarii
ce dintr'un cos adanc pe care Il purtau pe spate ca pe-o ranita,
Dela simit" cum se mai zicea semintelor de susan.
PlamadA gras' de covrigl uscati.
176)'TavA de aLamA, mare qi cu margine ingustA.
180 GEORGE COSTESCU

vindeau 1'..anzele lungi, pitinisoare Cu cartofi, chifle, cornuri

cu lapte, sau presitrate Cu boabe de chimion, strigAnd cAt Ii lua
gura:. Paaa.tri corni d'un ban!.. Firianzelaaal..
Toti acestia i ificeau negustoria in timpul diminetei --
tre seal% ns, i chiar noaptea pan, dup esirea lumei de
prin teatre sau alte localuri, se iveau- alto ne,gustorii. Astf el.
vara, in ceasurile ciind mai prin toate curtile lumea odihnit5,
de truda caldurilor si a treburilor casei, iesea in umbra casei
sau a pomilor srt bea, la ajen, o cafeluts, cu dulceticii si cu ap5,
rece dela pivnitil, strazile riisunau iar de clamoarea177) altora.
CofetArii eran pe-atunci prea putine, pentrucrt
baclavalele si sarailiile erau priljiturile predilecte ale bucureste-
nilor, iar cofeturile (bomboane) erau mai mult pentru.copii. La
sindrofiile caselor, amfitrioanele ofereau musafirilor, dat cu
cafeaua turceasca, .dulceturi" Matte de ele din tot felul de fructe,
cu care se filleau si de care aveau amarile pline. Fierturile de
dulceturi isi aveau locul ion, aproape nelipsit, intre tingirile si
crdttitilo de pe masina dela bucatitrie. deoarece- ele mergeau in
pas cu aparitia fructelor in tot timpul anului. Cazitnelele de ala-
ma emisf erice ineepeau a clocoti One de zahgrul legat,
de cnd caisele erau verzi si nu 0,pueau s 'si intilreascal
sfimburii ; odat cu ele veneau cupunile 5i fragii, apoi : foile de
trandafiri si de violete, ciresile albe sau negre si amare, visinile
turcesti (cele cu coade scurte), coadizele i agrisele, caisele coapte
si piersicile, smeura. coarnele si murele, nucile cu coajit' frageda
sau chiar cu nvliul lor verde si imprmate cu fire din coji de
portocale,prunele verzi sau coapte dar jupuite ; iar spre toamna,,
gutuile, portocalele buditi ori melci" din coajii si chitra ce ne
venea dela .Constantinopol acesteal din arm& trebuind fierte, fie in
bucati, fie in firisoare trase pe razgtoare.
O specialitate a gospodinelor mai erau si serbeturile" facute
din zahrtr legat, aromit cu zemuri de fructe sau seminte, si care
era apoi frecat la rece phut' la zaharisirea" lui. in pastit, nu prea
Intaritil, ce semana cu aceia a invelisului bonboanelor fantuzesti,
zise fondante". $erbeturi de-acestea erau rcute cu sucuri de
foi de trandafir sau de violete (petale), de mai toate soiurile de
fructe zilmoase, de portocal sau ; cu 'mama fierturei de
alune, migdale, fisticuri sau chiar a porumbului fiert in stuleti.

177) HArrn. Aleia strigatelor.

 BUCURE$TIL VECHTULUI REGAT 181

din zeama de cafea sau de ciocolatil, si chiar din zaharul ars

Pkg. niciun alt amestec.
Cat pretuia lumea de-atunci dulceturile acelea, am Vazut din
scrisele oaspetelui francez, pictorul Marbeau, pe care l'ani citat
la inceputul povestirei acesteia. Ne vom da mai bine seama a-
ruintind, despre patima cu care boieroaicele noastre de-atunci
cinsteau aceasta indeletnicire gospodareasca, pe destoinica
palcovnieea.sa Anca Toporanca, opera faimosului 'umorist si
polemist politic Nae T. Orrtsanu, care pecetluia sforile tiplelor
ce acopereau borcanele cu dulceturi facute de mana ei, cu cearii
rosie si cu sigiliul inerului ei de profir, sapat cu stema Olteniei
si -pecare Il mostenise dela unchiul ei, Tudor Vladimirescu, col
dintai Domnitor. de pana atunci, care fusese proclamat in Mun-
tenia de-ad reptulprin glasul poporului. -

Se mai aratau atunci, pe la toate colturile de stradii, and unil

cu niste borcane mari de sticla la subsuoara, pline cu zaharache-
bastonache 78), cu alune curatate i prajite sau cu nuci noi cu-
ratate si tinute in aprt ; and altii cu niste tablale de scandura
pe cari stau insirate glasele" facute din mere, pere, smochine,
curmale ori boabe de razachie mare 1") date putin in fiert si
apoi infipte pe cate un betisor si inmuiate in zahar bine legat.
Prin mahalalele de pe la margine apareau, pela aceleasi cea-
suri si tiganci Cu fusta zuvelcata in beau si purtand unele, pe
cap, cate-o copaita cu porumb heft inrsurat in folostinele
calde si apoi in carpe albe curate ; allele, cate douri borcane de
pilmant plin cu ciorba de burth de vacii, vanduta en portia
in castroanele celor ce asteptau pela portile curtilor ; iar altele
cu co$uri pline cu floricele" facute din boabe" de porumb in-
cinse pe foc inteun ceaun cu sare, panace plesneau si infloreau.
lama in locul bragei, turcii porneau cu samovarele cu ceaiu
sau cu salep 180,) ; altii vindeau, din sobite de tabla, Crenvirsti
41erti peeari Ii strigau: Varnaviici 181)! iar altii eastane coapta
fierbinti.
Cum. insa pomeniram si de indeletnicirile tiganesti, trebuie
sa ne oprim putin si nsupra altor feluri de negoturi al lor, din care

Ni* ciubuce de spruma de zahar colorati cu sirop.uri de flume

ce le da difer'te gusturi.
Struguri cu boabe maxi gi lunguiete.
Un fel de ceaiu vascos.
In loe de nemtescul Warme-wurst" carnati calzi.
182 GEORGE CC_,STESCU

cea mai mare parte au incetat de mult. Asa, uncle tigAnci cari
nu aveau de lucru pela binale sau din cele ale cAror bArbati erau
rudari, ursari ori pieptAnari, se indeletniceau cu indoitul negot
al vASAriei si al hainelor vechi, fiind denumite chivute". Ele
targuiau, pe nimica toatA, vasArie de cash si de bucAtArie des.-
perechiatA sau 'rAmasA nevandutA de pela depozitele angrasisti-
lor 182), le ingrAmildeau lute papornith mare pe care o luau pe
umAr si porneau pe stAzi strigand: Paliare, flax furil..
castroane... lighiane... tucale....aveeem ! Vindem p vechituri..:
Paaaharie... cieeesti ! si, pe unde nu erau chemate, intrau in
curte, se indreptau spre bucAtArii, si, cum dau de gospodine, in-
cepeau sporovii:ala lor caracteristicA: SArut mana, manca-
te-asi... laca vinii sa-ti mai dau cevasilea vase... eh stilt tre-
buie, frumoaso,.. CA tare vrenicA mai esti !
Cucoanele aveau sau nu aveau nevoie de cev.a, se dau in
vorbil :
Da'ce-ai acolo ?...
Da'ce n'am, mancate-asi !... Jaca, toate cele da tribuintA,
u d'aia m'am betejit cArandu-le 'n spinare turnan de unde-a
'ntArcat Dracu copiii... SA-ti dau niscai farfurii ori pahari, cA
alea sA sparg mereu... Tac, maicA, zAu asal... c'A eu nu cer pa-
rail pa ele. DA-mi, acolo, c fustA, o treantA... ceavasilea. ca sa
nu mai $tie Domnu cA s'a spart... SA-ti dau o pomiarA" d'a-
stea... sit se bucure boiaru cand Ai pune fructili ph ea la mask..
PA' asta poci sA'rni dai si o hantal de pantaloni rupti de-ai Dum-
nealui... cA mi-a rAmas gol prapaditu mien de bArbat...
Si o tnea asa panAce gospodina care, ca toate, avea tot-
deauna ce face cu dealde-alea, se imbia pentru cate-ceva si, sec,-
tocind prin cuierele de-dupA usi sau prin boccelele cu boarfe,
alegea : mai un camizon, mai o fustA ori o cArna$6, in sfarsit
Ce se gAsea de dat ; dup care incepea targui.ala, Cu tocmeal6, ca-
rat tigAneascA, din care chivuta pleca cu hAingret in lege, iar
gospodina rAminea cu ceva cioburi din care abia mai tarziu ve-
dea CA. nit pre ave e.dlege.
'Odatrt negustoria inceputg, la a treia 'sail- la a patra sal-
tea 183), and tiganca nu mai avea unde indesa toalele In papor-
nit, se oprea pe eke un Ice viran sau maidan,cu blrii i

Celace vnd cu ridicata.

Cea dintaikt vrizaze a z:lei.
 ,

Ceasornicul municipal ce se afla in Piata-Mare, Ulna. Hale.

ANTICHITATI
magma
Cb IC A1.2LIIIE.
CAL VACAREVI 1

Hala Vechiturilor, dela SfAnta Vineri.

 BUCURESTIL VECHIULUI REGAT 185

incerca sh mai faca loc. Peste &amasa ei, strnsa cu un snur

peste mijloc ,tragea una sau dou, fuste din cele negustorite ;
peste aloa o rochie de stof si inca o fusta de stamba sau de
math'sica, apoi punea o bluzulith de barchet peste care innua-
neca un camizon ; peste tulpanul ei de pe cap punea o palarie
de pisla si pe deasupra ei un ciupag 184), mai pe sprinceand,
smulgea si o muscata sau vreo garoar de pe la ferestrele des-
ehise la strad infigAnd-o deasupra urechei, si asa, ca papornita
usurata pe umar, o intindea iar la drum prin mahalale, racnind
mereu ; Paliaaarie... cieeesti !... Apoi cnd schimba toata
marfa, se indrepta spre Hala Paduchilor 185) la dugheana lui
Tata-Meaham din strada Patriei si acolo rasa toate vechiturile
ce prinsese, pe ce bruma gologani putea scoate dela acela ;
cci nu trebuie uitat cumva cA negotul hainelor era cu preca-
dere apanajul evreilor care Il mai conserva si astazi, cu taica
Lazar.
Dar intre aceste tiganci negustorese, cu hazul lor, se stre-
curau si altele ale caror infatisare sau siretlicuri era cam ace-
leasi, dar care a vea si unele apucaturi in sensul cel mai propriu
al cuvtintului. Alea puneau inteun cosulet niscaiva linguri, sa-
tare, facalete si vergele de lemn sau chteva bidinele de spoit si,
strecurndu-se prin curtile oamenilor, se miloi,-,eau sa vand pe
cativa gologani asemeni scule de gospodarie. Daca era sau nu
chip de vandut ceva, ele nu'si pirdeau vremea de geaba, se
asezau pe pragul bucatariei sau in fata usei pe parniint si luce-
peau sA bombane femeilor ce se aflau acolo, cerand sa le ghi-
ceasca cu Ghiocul 186), in bobi 187) sau in carti pasurile inimei,
:

necazurile vietei si bucuriile viitorului, adica ce li se intamplase

lor sau barbatilor lor, in.viata sau la asternut, si ce avea sa li-se
intmple pa-curand, mai thrziu sau numai... la un bob za-
baya 188). Tariful lor varia dela cat te l'Asa mima" in sus ; dar,
de plecat nu plecau 011a nu ciupeau si altele: o treanta de fusta
184) PAlArie tare, brbAteascd.
185)Hala ce fu.sese constrult." pe calea VAcdrestilor, lngA biserica
Sf. Vineri. si care a fost desfiintatA de vreo ctiva ani.
Casa unui melc de mare, de mrimea une! 15mai, lustruit i tAr-
cat frumos, i cape din trecerea aerului prin el lsa se audA un suiarat usos.
Bobii erau 41 de boabe de porumb sau de fasole, din asezarea
cArora, cnd Ii arunca pe fundul unui ciur, se fAceau a citi anumite nAseoceli
(Inchipuiri).
La o micA in'tarziere, ct adicA e loc intre dou boabe.
 186 GEORGE COSTESCU

veche, niscaiva ghete rupte sau macar un codru de pane si o lin-

gura de .fiertura ramas din ajun saw dela masa deatunci a zilei.
Negotul se incheia deci mai Inuit sau mai putin pe placul baragla-
dinei. Mai putin" e doar o vorba, caci dupace tiganca dispa-
rea pe poarta, abia atunci lua searna gospodina ca Ii lipsea :
te-miri-ce, sau din cash*, sau de prin curte. Si asta inca n'ar fi
lost cine-stie ce mare lucru; dar de cele niai multe ori tigancile
de soiul acestora ochiau si alte ispravi Cu putinta. Asa, nu rare-
ori se pomeneau oamenii ea, in aceiasi noapte sau in alta urrna-
toare, ramaneau cu cotetul gol de pasarile pe cari le ochise ti-
ganca si pe cari pilrlitul de omul ei, pentru care cersise vechi-
turi, venise inainte de zorii zilei, cand era somnul tuturor mai
whine, si le &chase cu sacul inpreuna cu vreo albie, cazan sau
. mai stie Durnnezeu ce, de prin curte.
Alte nogoturi ambulante, care azi nu se mai fac, erau cele
cu lemnele de foc sr cu apa.
Lemnele de foc se vindedu din carutele in care le adu-
ceau taranii de pe la padurile din preajma Bucurestilor. Caru-
tele lor erau incarcate cu slerturi de stinjen carora li-se mai
ziceau si cioace", de lemne sau de buturugi, caci multe case ale
vremei aceleia aveau sobe oarbe" (rusesti) aviind trupul inteo
incapere si gura sau usa in ineaperea.vecina. Usile acestor sobe
erau asa de largi inca incapeau prin ele si buturugi ne sparte.
Taiatul si spartul lemnelor era treaba unora ce purtau pe u.-
mar o capra, herastraul si toporul necesare lucrului, si care se
tineau pe drum in urma sirului carelor tarnesti, ca sa-si afle
de lucru. O cioaca de lemne descarcat tragea, 189) cam trei-
sate de kilogramo si se platea intre ease si zece lei fiecare, de
pe soiul lemnelor; iar pentru tbiat se platea cam doi lei de stall-
jen, afar% de un brat de bucatele taiate pentru capra" si cite-
tova tuici cu care Il cinstea oamenii ca s-le mai dea putere, in
frigul din curt& uncle isi facea lucrul, si pentru ca sa care apoi
lemnele si sa le aseze in pivnita.
Apa se vindea si ea pe strada, pn la desavarsirea lucra-
rilor de instalare a conductelor de aducerea apei in oras si de
distribuire prin curtile oamenilor. Vnzarea se facea cu sa-
caua 190) sau chiar cu Clonita. Sacalele erau niste butoiase de

CntArea.
Cuvnt turcese Itrilas de pe vremuri.
 BUCURESTII VECHIULIJI REGAT 187

vreo doudzeci de vedre, legate cu cercuri de fier pe un gherghef

de burumaci 101) cu dou, roate si cu hulube la cari trdgea o
gloabd de cal, firav ca vai de capul lui" si pe care doar hulu-
bele il mai tineau .pe picioaren. Sacalele erau umplute la in-
ceput la cele dou, Vaduri ale sacagiilor, din care unul se afla
la spotele Casei de depuneri si consemnatiuni. Aceste basinuri
erau continuu alimentate de cateva isvoare de ap subterand.
limpede, provenind din vinele care in preajma DAmbovitei e-
rau foarte aproape de suprafata solului. Dup, ce s'au ilcut in-
stalarea conductelor, adurile au fost asiturjate iar sacaleIor
li-se da ap, la pompele" speciale ce fuseser construite in
chteva raspfintii ale orasului. Pretul apei dintr'o saca era de
cinci-zeci de bani, cdrat," cu donitele in putina casei.
Pe vremeia aceia mai era obiceiul ca, la sorocul parasta-
selor 103), s'A se impart, si ap,, celor lipsiti. In scopul acesta
oamenii plateau sacagiului pretul apei, puneau o luminare a-
prinsil pe fundid donicioarei de la gura de sus a butoiului si'l
trimetea apoi prin mahala, sit imparta' apa pe la curtile sxaci-
lor cari alergau fiecare cu chte o donit, la strigtul sacagiului:
Are aop' !... Ap de pomp, aaop' !...194).

Spre marea pagaba a orasului nostru, ca si a T'ami intregi,.

iosturile binecuvantate ale mestesugilriei si ale .negotului de-
atunci, atat de bine incropite, nu numai ea nu s'au perpetuat in
inflorirea la care ajunseserA, dar, in ce privea elementul natio-
nal, au dat foarte mult inapoi. Pricina de c5,petenie a acestei
pagube a fost lipsa din aceste activitti a capitalului nat'onal
apoi defectiunea clasei de mijloc si de sus. Capitalurile ce
nutreau sporul acelor .afaceri, afar, de cele ale negustorilor
romni instgriti, erau in minile doar a catorva bancheri,
inii romani, altii greci de origin6 si procopsiti aci de pe urma
stpnirei vremelnice a fanariotilor. Pe lang5, Nedelcovici, Chi-

Un cadru sau, cum zicem azi sasiu dela chassis" al francezilor,

construit din stilpi de lemn emplit cu barda.
De unde a-ea.'mas i vorba: cal de saca.
Skijbele pentru cei morti i omenirile sau pornenle dela so-
roacele statornicite de Biserica.
Fiecare primea cucernic si spunea: Bodaproste, Dumnezeu s5-1
, ierte !..."
188 GEORGE COSTESCU

rilov, Nieu Hristu, Hagi-Moscu, Meitani $i Mehedinteanu, care

lucrau cu bani rornAne$ti, grosul afacerilor erau pe mAna al-
tora ca : Nicolae Xantho, Mondas Ghermani, Hristo Zerlendi,
Vanghele Zappa, Nicola Hrissoveloni cu ginerele lui Icomonos
dela Triest, Gudju, Vlasto, Evloghie Gheorghief, Negropontes $i
Pacostea ne-a venit apoi cu Silnicia CO ne-a facut-o Con-
gresul din Berlin (1878) care, in schimbul recunoasterei nea-
tArnarei noastre de Turci, de care noi ne liberasem cu armele in
maini pe campiile Bulkariei, ne-a impus incetatenirea in ma-
sh a evreilor pripa$iti aci din prigoana rusilor. Ace$tia, sprijiniti
in mod nelimitat de bancile lor de prin capitalele marilor Pu-
ten i cari i ocroteau, au infiintat in Bucure$ti o multime de Banci
care, 'de la o. zi la 'alta, au inabusit puterea financiara a Piete7
lor noastre si au acaparat aproape intregul negot. Noile ele-
mente romAnesti -cum au fost apoi : C. Steriu, Eftimiu, Toma
Taciu, fratii Stanescu $i Indulescu $. a., s'au straduit sa fernascA
macar negotut hucurestean al afacerilor mai marunte:dar au
fost curand impin$i in afacerile de Bursa ale celor cateva
cietati infiripate de Ai no$tri, ea sa lucreze nevoit tot in intere-
sul lor.'
Ambitiunile nesabuite ale multora ; unite cu nazuinti neso-
cotite scornite de Politica noastril launtrica, ne-au adus apoi sh
tragem pacatele in care Staruim si azi, far% ca, dupa toate eke
le-am indurat, sa ne pocaim macar acum.
Caci mai sunt doar popoare care au rAvnit $i straduiesc
mereu pe Mlle civilizatiei moderne, dar acelea nu a facut ca
.noi, ci $i-au pastrat cu sfintenie datinele si asezamintele lor
vechi.
Omul luat cu ce are el mai deosebit de celelalte vietati
cata sa fie mai intAi Omul lui Dumnezeu", in al doilea rAnd
$tie a fi Om intre oameni" $i in sfAr$it trebuie neaparat sa fie
Om intro ai lui". Cele cuprinse In intelesul acestor cuvinte, sunt
si yor ramAne de-apururi i pretutindeni adevarul cel mai lu-
minat far% de care o buna judecata omeneascil nu se all nicai-
rea pe fata pAmantului.
Ele ne invata, mai 16,murit chiar cleat Biblia $i decal ri-
ce filozofie, ea temelia vietei noastre a tuturora si mn deosebi a
vietei de bastina a unui popor ce nazueste cu tot sufletul spre
binele lui, nu se cauta in imprejurarile schimbatoare ale color
din afar% de el, ci ramAn mereu in pastrarea acelor porniri sau
 ".

Strada Academiei vazuta dela grdina Blanduzia". Pe coltul din stnga

fosta Banca Poum si Xanto, unde a fost apoi Cinema Lux".

,
*vs

'
..;
.

Capatul de afara al calei Mosilor.

 BUCUREETII VECHMLUT REGAT 191

inclingri Fauntrice cari sunt : inaltarea sufletului, constiinta na-

tiei lui i imbierea inimei catre cei ce i sunt mai aproape. Nu-
mai sfrile acestea sunt normale si sunt cu deosebire sVarile mo-
rale ; ele nu 'si afi indeplinirea decht in asezAniintele ce oniul
insasi si-a cfaruit dela inceputul vremurilor si pe care le-a
numit : credintrtationalitate--familie. Treimea aceasta pg.m'an-
teasch a familiei, a marturisirei sufletesti si a neamului, treime
cgreia a fost dat s aibh totdeauna acelas inteles cuprinzAtor,
facut, ea -singura, minunefa acelei convetuiri pasnicg si im-
belsugat de care au avut parte localnicii bucuresteni pang mai
antarti si pe care ar fi putut s o trdiascA, 'Ara la sfarsitul vre-
murilor.
Pentru aceasta ins5, ei ar fi trebuit s ia seama ea traiul
lor s se desfasoare alhturi de acela al strainilor ngduiti, cu
aceiasi bunA invoire si blandete ce au mostenit dela btrnii lor,
Mfg ss se lase ademeniti de felul lor de-a trgi asa; cum
fac dela o vreme bucurestenii nostri, dar nu si f r a ha
aminte cg straini aceia nu fac ca noi. Crici aceia urmeaza ci-
vilizatia lumei numai in cele ce au de-aface cu lumea ; dar
pristreazg neclintite toate cele ale lor, mostenite din striimosi
si poruncite de credintele lor intime.
Noi am cauta s depAsim inainte de
a o cunoaste In amanunt si, pang, sa o ajungem din urn* ne
grabim a ne lepgda de toate cate sunt cu adevrtrat ale noastre...
 Administratia dilitaret
si Politia,

Bucurestilor era atunei, ca si acum In seama Ca-

lor cloud autoritati municipale : Primaria si Politia care isi
CARMUIRHA
exercitau atkibutiunile lor sub .grija si snpravegherea guvernelor
ce se succedau la &Arma Statului.
Sediul Primariei care mal inainte se afla laolalta cu t-
ecla -al Politiei (Agia) in Piata Mare, in niste cladiri pe locul
carora au fost apoi construite Halele Centrale a fost curtmd
asezat deosebit, in casele bancherului Elagi-Moscu dela capatul
de atunci al Bule.vardului, acolo unde acum a fost construit pro-.
vizoriu Pavilionul de expozitie al Transnistriei, si care au fost
daramate sub primariatul lui Matache Dobrescu, in 1911, spre
a ridica pe acel loe un alt Ospel comunal" 15) mai potrivit cu
prestigiul Capitalei.
Atributiunile lor erau si ele aceleasi, cu deosebire ca inda-
plinirea lor era facuta de pe norme si mai ales cu raijloace pa-
trivite moravurilor de atunci ale populatiei orasului si fondu-
rilor bugetare pe cari le puteau procura veniturile Urbei. Acea-
st deosebire determina dealtfel si acele rosturi caracteristice
epocei asupra carora vom avea de staruit mai mult.
Cele mai de capetenie intre acele atributiuni erau si atunci:
salubritatela ',publica, adich sltarea sanitara a orasului si a
locuitprilor ; luminatul strazilor si parcurilor ; 'ma impo-
triva incendiilor care altadata biintuise amarnic acest oras ;
asistenta sociala a cetatenilor si intocmirea aparatului fiscal
pentru incasarea, darilor comunale care alcatuiau temeiul financiar
al bugetului acestui oras. Fiecare din aceste servicii munid-
195) Asa ziceau bucttre$tenii de atunci palatului PrimZiriet lor,
printeun fel de analogic voit cu .acele Hotel de Ville" ale Parisulai
altor orase franceze
1$
194 GEORGE COSTESCV

pale" avea curiozitati si uneori chiar ciudatenii ce socotim e

trebuesc amintite si insemnate ad i pentru cea mai buna cunoas-
tere a vietei bucurestene ce a precedat pe aceia a zilelor de acum.
Incepand dar cu sanatatea publica, trebue sa marturi-
sim dela inceput ca ea era din cele mai excelente, cu toate ca
intocmirea serviciului municipal in acest domeniu era cea mai
iluzorie dintre toate.
Pentru a lamuri acest parado:: trebuie s amintim cate ceva
din inceputurile starei noastre sanitare in genere.
Organizatia noastra sanitara i avea inceputul pe vremea
domniei lui Barbu Stirbey caruia consulul francez Bclard, gi-
nerele lui Barbu Catargiu, Ii recomandase in acest scop pe doc-
toral in medicina Carol Davilla. Dr. Constantin Severeanu ne
spume, in Amintirile" sale, ca la inceput organizarea serviciu-
lui nostru sanitar a fost facuta cu cativa felceri" de origina
straina ce se aflau pe la noi prin tara, si apoi cu cativa baieti
mai de familie, ceruti unitatilor militare dintre cei ce isi faceau
stagiul serviciulu militar. Regretatul profesor ne mai lamureste
ca acestia din tiring au fost atunci vreo opt la numar, care au
devenit buni practicieni, unii din ei trecand si pe la faculttile
straine, precum : excelentul profesor Ghita Tanasescu care fu-
sekse trimis de Corpul Pompierilor, D. Theodorescu - Tunarul
care venise din regimentul de artilerie, D. Nicolaides care a fost
apoi diplomat la Torino, Alexandru Vladescu devenit doctor
dela Torino si Paris, iar D. N'.colau, licentiat in medicin, ca
Mino. Ionescu si Grigore Mano.
Cu acestia a fost organizatd o $coala de Medicina, in felul
celor secundare din Franta, inaugurata in Decembrie 1855, ca
scoala de mica, chirurgie, pe langa Spitalul Militar, ce era atunci
instalat in chiliile Manastirei Mihai-Voda din poala Dealului
Spirei. Din corpul profesoral al acelei scoli faceau parte si alti
cativa medici 'straini cum si Dr. Niculae Turnescu, iar In 1857
si Dr. Emil Severin-Buznagea, venit din coala dela Con-
stantinopol. EleVii urmau in acelas timp cursurile gimnaziului
dela Sf. Saya. Disectiile se faceau pe cadavrele soldatilor morti
In acel spital. Directorul scoalei era dr. Carol Davilla, iar sub-
director botanistul ungur Brust. Regimul era militar, studentii
purtand uniforma. Intre cei dintai din studenti, au fost : Ver-
cescu, C. Severeanu si D. Grecescu.
De un serviciu sanitar al Bucurestilor, aproape nici nu se
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 195

stia pe vremea aceia. Pricina era vesnic aceiasi, lipsa fondurilor

bugetare necesare. Lucrurile nu s'au schimbat deca cu numirea
ca medic sef al orasului sa. doctorului Iacob Felix, ,ramas intru
pomenire prin numele strazei ce s'a pIstrat pang astzi.
In Bucurestii dela 1870 incoace, lumea, care traia atunci
mai putin higienic dar inai risipita, se credea feria de once
boli si era chiar mai saniitoasa ca acum. Din cele scrise si din
spusele celor ce au trait aci acele vremuri, lumea aceia stia ea,
pima pe la 1848, Bucure*tii fusese bAntuit doar de ateva ori de
lIolera pe care o aduceau stile de strAnsura ale Turcilor sau
Muscalilor, and li se facea sA ne mai cutreiere tara.
Dacii scoborkim &are vremurile mai apropiate, adica cele
ale inceputului povestirei acesteia, stim iarasi cA cele cilteva
sporadice molime de Tifos, de Scarlatina, de Angina, de In-
fluenta" si Gripe spaniole sau de alta obrie, nu s'au ivit
aici deck tot aduse, de data aceia de bulgarimea si rusnacii cari
veneau la vremea prielnica sa cultive zarzavaturi in jurul ora-
selor sau sa pescuiasca prin baltile Dunarei.
Altfel bolle bucurestenilor puteau fi numarate pe degete si
nu aveau niciodata caracter endemic. Asa erau : Troalina (gu-
turaiul) si Tusea magareasca (convulsiva), Pojarul (Rujeola)
sau Spuzeala si GAlcile (Amigdalita) toate contractate mai
mult de copii, din joaca prea multa sau din promis.mitate.
La cei mari nu se pomenea deck de vreun Junghiu care tre-
cea LTA o trasatura blind (masaj) sau de niscai friguri de sto-
mac ori malarice. Aceste afectiuni erau Ins lipsite de once
gravitate si medicii de-atunci putini, dar buni le vindecau
mai mult de picioare cu ceaiuri de diferite buruieni sau cu
pa hare aplieate and ca ventuze, and sorbite cu drojdioara, vi-
nisor sau tuic fiarta. Medicamente se lnau foarte rar si, in once
caz, numai : Chinina, Antipirina sau purgative. Si era bine !...
In once alte cazuri mai grele", molipsitoare, de betesu-
guri sau schilodiri accidentale, ingrijirea se facea acasa. Vizi:-
tele" medicilor erau ieftine si foarte eficace ; ele erau Chiar
preferate, de oarece bucure*tenii nu se duceau usor si cu inim
buna la spitale cari, in credinta, lor ciudatA, enaiu socotite a fi
destinate numai oamenilor lipsiti de mijloace. A fi spus cuiva-:
vezi pe pernele spitalului, insemna un indoit blestem. Azi
tocmai lumea instarita se imbulzeste la ele, pentruca acum le
196 GEORGE COSTESCII

zice... Sanatorii si te vindeca numai la gandul cat ai de cheltuit

pe acolo.
Medici sau doftori", cum le zice lumea saraca aveam,
slava Domnului, prea destui si pe vremea aia. G-hidul Bucure-
stilor dela 1871 ne aratd c toate eke s'au scris si s'au vorbit
candva pe seama stdrilor acestea, erau sau din curatd nestiinta
sau din rautate. Bucurestii avea chiar de pe ortunci pe laugh' E-
foria Spitalelor civile si un Comitet central doctoricesc" al-
cdtuit din medicii romani : Ion Varlaam, Dumitru Teodorescu,
Emil Severin, Stefan Capa, Alexandra IVIarcovici, C. Dumitre-
scu si Nicolae Turnescu, alaturi de altii straini ea : Trandaf
lidis, Zicos, Pazeldt, Glack, Maier, Marsilie, Moor, Kremintz,
Cagliari si Iacob Felix pomenind nuniai pe cei- mai reputati
dintre medicii profesionisti a primilor ani. Dupd, acestia, Cole-
giul Medical s'a imbogatit curand cu 77 de practiciani romani
de toate specialitatile, din care 18 venisera atwaci cu .doctora-
tul" dela Paris si carora li s'a addagat alti 40 din generatia ur-
matoare. Numele celor mai distinsi dintre acestia erau : Asachi,
Alexianu, Caracas, Gilita Athanasovici, Capa care a fost un
mamo s excelent si intemeietorul celei dintai Scoli de moase la
noi, Niculae Kalinderu, N. Kretulescu, Obedenaru, Sergiu,
Sache Stefanescu, Alexandra Sutil, Ramniceanu, Argeseanu, N.
Nichita Adriteanu, Niculae Mdldaresca, Constantin Severeanu,
Draghescu, St. Biucliu, generalul Demostene, bacteriologul
Victor Babes, Leonte, Thoma Ionescu, Racoviceanu, Theodori
medical Curtei Regale, N. Manolescu si Zaharia Petrescu ocu-
listi, Obreja si legistii Mina, Stefan i Niculae Minovici dintre
care cel dintai a fost intemeietorul si organizatorul Institutului
Medico legal (Morga) iar cel din urma,' a infiintat institutia de
asistenta publica a societatei Salvarea" cu spitalul ei de ur-
gent si scoala de 'reeducare profesionaJa a infirmilor ce ajun-
sese cersetori insemnand astfel doar pe cei ce au profesat de
pe catedrele universitare sau care, in afara de celebritatea ca-
ricrei lor, au contribuit si la propasirea organizatiei noastre
sani tare.
In domeniul Farmaciei procesul de desvoltare s'a desfd-
surat tot cam in acelasi fel. Inceputul l'au Meat o seama de far-
macisti de origing germand, adu,si data cu infiinstarea scoalei de
medicina dela Mihai-Vodk precum au fost: Schuster, cu farma-
cia La ochiul lui Dumnezeu" dela coltul strazei bisericei Amza,
 BUCURESTIr VECHIULUI REGAT 197

unde se all si azi ; Rissdorfer, eel de langa Piata Sft. Anton,

pe strada Carol ; Nierescher, fondatorul farmaciei dela biserica
Sfintilor, stramutat apoi pe calea Rahovei langa Asezamintele,
Brancovenesti unde a dada un sir de case ce si azi pastreaza
miracle de Pasajul Nierescher; Bruss, cel din Calea Victoriei,
peste drum de biserica Sarindari; Schmettau; Eitel, de peste
drum de gradina Episcopiei; apoi Franck, Thoiss, Witting si
Thiiringer, alaturi de care s'au ivit cu vremea si cei dintai far-
macisti romani ca: Alexandriti, cu farmacia la Cismeaua-Rosie
(la coltul calei Victoriei cu strada Fantanei); Mazarini cu far-
macia de pe .calea Grivitei, langa raspantia dda Stan Tirana
(azi Matache Macelaru) si a carei farmacie bine reputata purta
firma la Galen" l") fiind furnizorul preferat al amploiatilor
d:ela Chile ferats ; Niculae Row, cel de pe calea Mosilor, dela
biserica Rsvan ; Popini cu farmOcia La Cerb"197) pe calea
Victoriei peste drum de Pasagiul Roman, $. a. In afar, de scoala
elementargt de farmacie a lui Carol Davila si de practica asis-
tentei prin farmaciile strainilor pe cari i-am numit, profesiunea
aceasta datoreste propa.sirea ei si Institutui de chimie ce se
intemeiase cam in aceeasi vreme. Acel institut esise din initia-
tiva chimistului elvetian Bernard Landwey los), venit la noi in
tara data' cu Davila, si a fost apoi desavarsit de specialisti ro-
mani in fruntea carora stau Dr. Grecescu si Dr. Constantin
Istrate, amandoi profesori univrsitari.
In acele inceputuri bucurestenii se faleau si cu vreo 3 den-
tisti Si 3 medici veterinari acestia tot de origina straina,
amandougt aceste profesiuni fiind abia mai tarziu imbratisate
de &are romani. -

Cand am zis se Mean", ne-am gandit doar la bucurestenii

din lumea mai aleasa. caci lumea mahalalelor avea in aceasta
privinta o mentalitate foarte ciudata. Daca dela o vreme ince-
. puse si ea sa cerceteze pe doftori, nu se ducea totusi dead la
altii deck cei la cari ar fi trebuit sa mearga. Bunaoara, lumea
aceia nu credea, deck in fait= celor ale caror merite stiintifice

E vorba de de emblema CAilor ferate (o meta' inaripat5).

Ca seam distinctly, ce azi a dispArut, toate tarmac:Ile bucurestcne
aveau In vitrina lor un glob mare de stitlg. verde sau rosie, pe un piedestal
de lemn.
Autorul involuntar al nenoracirei ce a provocat decesul d-net
Ana Davila. A rnurit n stoma de dementrA in care-I adusese acea nenorocire.
198 GEORGE COSTESCU

si clinice erau tocmai in opunere cu valva ce se ram in jurul

lor. In felul acestora, eel mai renumit era doftorul Drasch, un
felcer neamt, Para titluri academice si cu sisteme foarte nepo-
trivite adevratei therapeutice. Din Amintirile" d-lui Dumitru
Hagi-Tudorache $tim ch pe o fat care+ sufereta de obsesiunea
c ar avea sticleti in schfarlia capului, Drasch ar fi vindecat-o
prefilcandu-se eh Ii d dreptate i fAgAduind ch ar avea el un
mijloc de a-i -scoate de acolo. I-a spus sO, stea dou zile si douri
nopti inteun fotoliu, iar child a venit duph aceia avea in buzu-
narul hainei o batisth in care pusese trei sticleti cumparati din
Piata pashrilor dela Sft. Anton, si pe care scothnduji Meg, de
veste le-a dat drumul prin odaie, zichnd c ei erau cei din teasta
ei. Unei doamne care din pricina unor atacuri de nervi ajunsese
a se crede cu amandoud bratele imobilizate, i-a spus s stea toat
ziva aceia in pat, desbrkath complect si cu fata in sus pfinii ce
va ve.ni el, si i-a dat ni$te hapuri. Venind ditn nou in acea mar&
se prefacu ea st de vorbh cu cineva din cash*, la picioarele pa-
tului bolnavei, si cand aceasta era mai cu luare aminte la sopo-
teala aceia, se intoarse brusc si trase cearceaful cu care era invh-
lith. Surprinsh de faptul ch a rmas goal de fatA cu cei de acolo,
femeia a Intins mainile sit ting cearceaful pe ea, si... astfel s'a
vindecat. Profesorului Stefan Vellescu,. directorn1 Conservatoru-
lui din Bucuresti, care suferea de duren i atroce in stomac, i-a
prescris un regim de doug luni in care sh nu manance deck mere
si sh nu bea cleat ap caldh, suprimhndu-i astfel suferinta aceia
pentru totdeauna. Pe clientela de oameni mai simpli, care era de
altfel foarte numeroash, o vindeca de once boli sau afectiuni nu-
mai cu niste hapuri fAcute din rii$ina de Jalapa si rugin de
fier 199) pe care le vindea cu 3 lei o cutioarfi, si numai la farma-
cia dela biserica Sfintilor. Alt doftor, foarte popular, era Hirsch.
un evreu tare sarlatan care trecea zilnic pe la ferestrele oame-
nilor, MI% s intre vreodat in casa lor; Ii intreba de shndtate si
le vindea doftoiii din cele de care avea vesnic buzunarele pline.
Mai amintim si pe doftorul Ceaph, cunoscut sub numele Asta din
cauzA cA medicamentul panaceu al lui era ceapa, 8.dministrata si
intern" si extern", pentru once boalh sau betesug. Si, in sfarsit.
renumita MAthreasa, care purta deasemeni porecla medicamen-
telor ce intrau in terapeutica ei special&

199) Retet" stabiliti de Dr. C. Severeanu., In Amintirile" saie.

 UCURESTIL VECHIULEI REGAT 119

Predilectiunea vechilor bucuresteni pentru mestesugurile

acestor empirici" sarlatani, nu era de altfel deck o denaturaro
exagerata a prejudecatei batranilor nostri in credinta tamadui-
loare ce dau, din vremuri vechi, leacurilor babesti si descantece-
lor de tot felul, atat de mult folosite inca pe la tara, si in a caror
eficacitate credeau chiar unii dintre medicii cu inalta cultura' do
specialitate.
Alai cu osebire in specialitatea dentisticei erau foarte putini
bucuresteni care ajunsese s. renunte la traditionalul tratament
unic, al clestelui celor mai voinici barbieri. Aceia insa nu credeau
deciit in renumitul doctor Kibrick care se instalase pe strada
Ciimpineanului, alaturi de Teatrul National, si a carui publici-
tate de reclama, din Universul" nu era intrecutii decht doar de
aceia a hapurilor de Ciatramina si a pilulelor Pink, ce aveau re-
putatia de a vindeca toate bolle si toate metelinele. Faima aces-
tora din urma a fost rapusa atunci de glumele foarte spirituale
asupra lor si publicate prin ziare si reviste de regretatul medic
higienist Alceu Urechia.").
Cu vremea ns i in deosebi datorith organizarei data de
Dr. Felix, seful de atunci al serviciului sanitar al orasutui,
incepilnd cu instituirea medicilor comunali pe despartirile de cu-
lori, s'a ajuns la Dispensarele sanitare inzestrate cu policlinici
si in sfiirsit la centrele sanitare din ziva. de lazi ; iar bucurestenii
au ajuns si ei sa foloseasca cu multa buna-voie aceasta asisten-
ta" stanitara care i-a initiat de-atunci, chiar in medicina terapeu-
tica cea mai complicata.

Cele dintl servicii comunale auxiliare ale asigurrei salu-

britatei, erau cele ale asa zisului Ecarisaj" ce cuprindea: sthr-
pirca cilinilor de prisos, adunarea si ridicarea gunoaielor si or-
duri1or casnice si publice, aducerea apei si canalizarea orasului.
Ecarisajul cAinilor vagabonzi" .a fost, pana la intemeierea
societatei pentru proteguirea animalelor, o indeletnicire edilitara
(lamia cetiltenii Bucurestilor nu a voit sa-i zica altfel deck Hin-
gherie" si pe drept cuvlint. Dei stfirpirea chinilor far staphn,
pripasiti pe strazile orasului rara sa aibe cine le purta de grija,

200) Articolasele acelea au fost apoi roun'Ae intr'un volum intitulat

Verzi i Uscate" ce se mai gdseste .1t-icA pe la anticari.
200 - GEORGE COSTESCTJ

este un serviciu al cdrui rost Il recunoaste toata lumea, el fiind

si astzi in vigoare, pe vretrnea aceia era foarte ru vAzut de
bucuresteni din cauza felului neomenos si brutal in care era in-
deplinit, dar mai eu osebire din pricinile pe care le iscau matra-
paslcurile tiganilor de pripas si ei cari erau folositi ca
hingheri. Cum restituirea cAinilor care aveau stpiini se putea
face atunci si pe loe, indat dup prinderea lor, in schimbul unei
taxe de 2-5 lei, tiganii se dedau la smecherii. In zilele lor libere,
umblnd prin mahalale cu ursul, cu lbii sau cu linguri si ciu-
ruri de vnzare, si strnind cainii care se tineau liot dup5, ei,
ochiau pe cei cu marci 201) pe sgardd, Ii potoleau, Ii milngiau si
le scoteau mareile, iar and venea ziva de slujbd ca hinglieri, tre-
ceau iarsi pe-acolo si le puneau latul de gilt, ca s ja bani pen-
tru ei.
Gunoaiele si praful strzilor, tot din cauza lipsei fondurilor
edilitare, erau lsate in voia Doninului sou in a Sfntului, Ilie.
Acesta avea vara grig sA dea din &And in ciind eke o ploaie de
le facea... una cu pmntul, cruia ii erau druite in lips de
canalizave, si lturile gospodinelor ce erau vrsate sub marginile
trotuarelor unde zceau infectnd orasul cu mireasma lor. Cele-
lalte gungaie, adunate prin hasnalele gheretelor ascunse prin fun-
dul curtilor, erau lasate in grija proprietarilor imobilelor respec-
tive, cari eran obligati ca, la un an odat cel putin, s le... eva-
cueze. Procedura evacugrei lor era facuta prin mijlocirea unui
serviciu auxiliar", in intreprindere particular, ce purta numele
pe Cat de pompos, pe atilt de nelmurit de Barometric6".
Din fericire, indeplinirea acestei procedan i se putea face numai
In timpul noptei, asa c5, de ea nu aveau s, se plng cleat cet-
tenii cari intarziau notiptea prin oras, sau cei care se incume-
tau sa doarm cu ferestrele desehise.
Starea acoja a lucrurilor a durat pan la generalizarea ca-
nalizarei si introducerea obligativittei instalatiunilor tot la
canal" despre cari am spus tot ce era de spus in capitolele pre-
precedente.
O grije mare a municipalittei Bucurestilor de atunci. era
ins aceia a luminrei orasului.
Pan la Noembrie 1871, ciind au fost aprinse pe ciiteva din

201) Marche erau clovada deolarartiumei stpnilor, davedind c anima-

lele nu erau far% stapn.
 a, .,

40

FFvf.,-.23620-t^n.
Vechiul sediu al Prima- if [21

riel BucureWlor. in casa

din strada Coltel a lui
Hagi-Moscu.
.1. ;

117

I :1

Hanul Cu Tei", de pe strada Lipscanilor.

 BUCURE$TI1 VECHTULUI BEGAT 203

strazile cele mai centrale si mai mult umblate felinarele cu

de gaz aerian"29, toate ulitile bucurestene erau luminate
Cu gazoaie, adica niste lampi du fitil si cu rezervoriu de tabla
ce avea capacitatea de o jumatate de litru de petrol 203). La data
aratata mai sus a fost incheiat de catre C. Panaiot, al doilea
Primar al Capitalei, cel dintai contract cu o societate engleza
pe actiuni (The British and Foregin Water and Gas Company
Limited204), pentru instalarea si functionarea Uzinei de gaz
aerian", sub directiunea inginerului Alfred Gotterati. Aceasta so-
cietate a asezat intr'un an conducte pentru alimentarea a vreo
4000 de felinare pe strzile cele mai principale, iar pana la 1880
toate strazile coloarei de rosu cum si drumurile ce duceau afara
din oras 'Ana la bariere erau luminate cu lumina ce o dau niste
becuri zise in fluture", de pe forma pe care o avea, lumina
flacarei ce iesea cu presiune prin o crestatura a cartusului dela
capatul din felinar al conductei. Uzina se vede si azi sub poalele
Dealului Filaret. la stanga fantanei Zodiacului din Piata Par-
cului Carol I. De aceiasi lumina in fluture se foloseau si pr-
vliile orasului. Casele purticularilor ramasese Irish' tot la folo-
sinta lampilor cu petrol, ale caror exemplare de lux aveau atunci
masini cu fitilul circular si dau astfel o lumina destul de buna
incaperilor casei. Generalizarea luminatului cu gaz aerian s'a
facut abia prin 1886, dupa nascocirea de catre germanul Dr.
Auer von Welsbach a sitei" incandescenta care a transformat
lumina slaba a fluturelui inteo lumina all* mai placuta chiar
eck a multora din becurile electrice de-acum. Generalizarea
asta a durat totusi cativa ani de zile deoarece la 1901 Bucurestii
mai aveau 'Inca vreo 112 kilometri de strazi cu peste 3000 de fe-
linare cu lampi de petrol sau de ulei. Luminatul cu gaz aerian
a mai durat catva, apoi a fost inlaturat si el de lumina electric-O.
Aceasta din urma a fost introdusa prima oat% in Bucuresti In
202)Vezi buletintd societfrtei Politehnica Istoricul inStalatiunilor
tehnice ale unicipiului Bucuresti, datorit d-lor Ingineri D. Leonida si
N. Caranfil (1935). Inaugurarea lurninatului cu gaz aerf.an, desccperit de
William Murdoc, a fost tiouta in Anglia in anul 1813; a fost adoptat5 la
Berlin si Hanovra in 1826, iar la Viena si la Paris in 1830.
Petrolul, adus din America In Franta prin 1863, a aprut si la noi
cfitiva ani mi t5A-ziu.
In anul 1980 contraetul concesiunei acesteia a fost trecut unei alte
societ541 franCez.5 Companie du Gaz de, Bucarest", cea &TAM combinatie de
cointeresare au PrimAria si care a lucrat pnA In anul 1906.
204 GEORGE COSTESCU

edificii particulare si anume, din struinta Regelui Carol I,

pentru sala si (peronul Teatrului National in- anul 1882, iar in
anul urmator la Palatul Regal din oras si la cela dela Cotroceni.
apoi pentru luminarea gradinei Cismegiului. ,Motoarele genera-
toare ale curentului necesar acestora erau instalate: unul 'jute
braca de lemn din curtea caselor Regelui, din strada Vamei.
case pe locul carora a facut sa se cladeasca mai tfirziu Funda-.
tiunea Universitara ce Ii poartil numele; iar. cealalta la Casa
Apelor" care se afla exact pe terenul pe care azi se ridica Varna-
Postei. Cam in aceiasi vreme Gara de Nord a fost si ea lumi-
nat electric dela un motor de electricitate instalat la Atelierele
'Garei din vecintate. Orasul insa a dobindit aceasta lumina
abia in anul 1891, pentru marele Bulevard tiliat sub primariatul
lui Em. Protopopescu Pache si anume dela Obor la Podul Diim-
bovitei dela biserica Sf. Elefterie,,avand curentul necesar dela
Uzina electricii ce fusese claditii lingrt stvilarul cel nou al
Garlei dela podul Grozavesti.
Cum vedem Capitala noastra a adoptat cu grabil toate noile
sisteme de luminare; dar generalizarea si unificarea intirziau
mereu, pe deoparte chiar din cauza schimbarilor repezi ale siste-
melor noi, iar pe dealta pentruca restul orasului ce se intindea
nevoie mare inert pe taitunci, sa poati rmne cat mai mult la
vechile gazoaie. Felinarele acestea. din urmrt, daca erau aprinse,
se vedeau Intrucitva dela distant; aveau insa marele cusur
nu prea lasau sa se vada bine in preajma lor. Dar la urma-
urmei, ce erau ele de vinal.. Gazul-petrol era si pe vremea aia
foarte prost, mai ales cfind era luat in antipriza" 205), deci in
cantitati mai marl. Apoi, controlul numrtrului de felinarele ase-
zate pe strzi era usor de fcut, ca pe alea nu le lua nimenea
de-acolo; dar cum sa controlezi daca toate erau aprinse noaptea;
si, chiar de-ar fi fost, daca ardeau toate atitea ceasuri cite era
de nevoie? Totusi Cu o asemenea treabil erau insarcinati bietii
ipistati ai Politiei comunale, cari f5ceau dii-jurnii"2") in fie-
care noapte. Fiece subcomisar avea In grija lui cite un sector
de oras, de inspectat i eke un vraf de procese-verbale de con-
statare, de scris.
Lampagq, oamenii andiprinorului", veneau ziva cu scara,

Corteesiune. cu contract.
0 fonm5 romAneasca tipic5 a frantuzescului de jour".
 BUCUREVTII VECHIULUI REGAT 205

din stalp in stalp, se catarau pe ea la felinar, Il tergeau pe gea-

muri cu carpa ce li-se da in fiecare a-n; abureau si curateau de-
asemeni sticla dela lampa, Ii potrivea fitilul cu o foarfeca spe-
ciala, apoi, cand venea seara, o pornea. din nou, din lampa 'n
lampa, sa le aprinda. Pe unele le mai uita din goana, pe altele
le aprindeau dar nu ardeau ele din pricina gazului, apoi, altele
nu erau la numar de aprins in seara aceia, si cate si mai cate...
Caci tampagii nu aveau vai ! de capul lor numai grija aia.
In aceiasi noapte ei trebuiau sa mai dea o mita, dupa ce trecea
inspectia, ca sa le stinga, din doua 'n dona sau din trei in trei,
de pe cum era situatin locului. Bietii ipistati nu aveau nici ei
cum prididi asa control, mai cu seama ea aveau si ziva de alergat
de colo pana colo cu alto troburi. Ca sa-si faca deci datoria in
constiint recurgeau la tot, felul de ingeniozitati. Bunaoara, so
opreau pe undo erau carcitunile mai pline, insemnau ce ,bruma
felinrare stinse afla pana acolo, apoi danduse in vorba cu mus-
terii mai auzea de pe la unii si altii .daca pe strazile lor erau
sau nu toate folinarele aprinse. Pe urma se tragea la o masa
mai retrasa si se asternea pe scris foile de constatare" a contra-
ventiilor concesiunei la luminat. Uneori treaba mergea in rostul
ei, i atunci se pomenea contracgiul" cu niste amenzi, de-i mergea
fulgii. De cele mai multe ori irisa ipistatii nu mrai rasbeau cu indo-
plinirea misiunei lor si himinatul stritzilor ramanea pe seama La-
nei sau chiar numai a stelelor de pe cer.

Dar fiinddi ne aflm, cu povestea noastril, asupra aprinsu-

lui si stinsului pe taramul edilitar sA aratam si in ce fel a
fost atunci intocinit. serviciul Pompierilor si cum s'a desvoltat
el ulterior in misiunea de-a suprima incendiile, care eran insasi
ratiunea existentei lui. Caci organizarea i propasirea acestuia
a fost unul din marile opere ale acelui vechiu regim.
Pe timpul focurilor celor de pornina 207) ce cu zeci de ani
inainte bantuise Bucurestii 5i-1 pustiise -de cinci-sease ori, ma-
suri de paza oficiala impotriva acestui flagel aproape nu se cu-
nosteau. Zicem aproape" ca sa nu trecem in anii povestirei
noastre ara a aminti macar de asa-zisii Tulumbagii, mune si-
milar etimologiceste cu cel de azi, numai c era luat din turceste

207) Focuri mari, ce nu pat fi uitate, dela 1718 i 1847.

206 GE'RGE COSTESCU

in loe de' frantuzeste. Tulumbagii aceia alergau la locurile si-

nistrelor pe jos, carndu si pe umerf tulumbele (pompele) de
mrt cu cari lucrau. Despre apa, nadejdea era la ce aduceau
sacagii adunati de prin mahalale i la ce prididea sa care iumea
vecina, cu donitele *i cu galetile ei; asa ea cu tot venitul tulum-
bagiilor, focurile se stingeau atunci &And nu mai avea ce arde.
adicrt mai mult cu ajutorul borfasilor care, la asa prilejuri, fu-
rail, de... stingeau
Dupa suirea pe tron a Domnitorului Carol I, corpul Pom-
pierilor a fost intocmit din ostasi ai armatei permanente care
faceau trei ani de serviciu militar: dar era intretinut *i inzestrat
din bugetul comunal. Atunci s'au biicurat ai nostri de un ser-
viciu atilt de necesar si hied de unul inzestrat cu pompe de mang
si cu aburi, cu scan mecanice si cu sacale incapatoare procu-
rate toate dela fabrica lui Knaust din Germania. Comanda
acelor pompieri a avut-o multa .vreine capitanul Barbu Stan,
provenit din randurile sub-oficerilor reangajati, dar care a con-
dus si ridicat acel corp la un stadiu de organizare ce nu se deo-
sebea mult de cel actual, daca avem in vedere mijloacele de care
putea dispune Primria atunci. El a organizat cum a putut mai
bine postul Central ce atunci isi avea sediul in curtea din dos
a Politiei, laolalta cu Jandarmii pedestri, aPoi a facut sa fie
cladite sau inchiriate case pentru ctazarmile posturilor de sec-
toare care, .attea eke sunt i astazi, de capitanul Barbu Stan
au fost infiintate. Cel dintai post de sector a fost ce! dela Foi-
sorul de foc din Bulevarlul Ferdinand pe care primarul Em.
Protopopescu-Pache a pus sa-1 construiasca, a*a cum este, la
staruinta acelui destoinic comandant care pe-atunci a struit
si pentru construirea postului de la biserica Radu-Voda spre a
servi cetatenilor din Coloarea de Albastru. Postul pompierilor
dirt Culoarea de Galben era adapostit in casele fostului Set de
Portrei Donescu, din strada Amzei spre coltul cu strada Pri-
maverei (azi strada Nicolae Balcescu). Tot capitanul Barbu
Stan s'a straduit atunci pentru construirea unei cazarmi spe-
ciale pentru acel post, si care a fost facutii acolo unde este azi
Postul Cometa; iiar odat cu acosta, Primaria .0, construit pe Bu-
levardul Elisabeta si- cazarma postului destinat Coloarei de
Verde. Acelag comandant a cenit si statornicit ca la fieoare in-
cendiu anuntat sa mearga si o grupa de jandarmi pedestrii care
sa asigure ordinea ce ing'duie pompierilor sa lucreze prompt
 '
o

Vederea Tribunalului vechiu, dupd construirea Teatrului Liric.

Turnul Coltei impreund

cu clAdirile laterale, vizut
din curtea Palatului utu,
inainte de 1880.

,
'
ti r t.
_
_

Prri 111 121.! ,

 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 209

pentru loealizarea stingerea lui, cum si pentru a pAzi lucru-

i

rile scoase din cladirile ineendiate de jaful la care erau expuse

din partea borfasilor ce obicinuiau a provoca paniell si inghe-
suial, spre a putea fura ce putea din avutul salvat al celor si-.
nistrati.
-Dintre focurile cele mai mari, cu care au avut de luptat poni.
pierii vremei aceleia sub destoinicul lar comandant, ne amintim:
pe acola dela Spitalul Militar cnd acesta era instalat in marea
cldire din strada tirbey-Voda in Pare azi sunt adpostite bi-
rourile Marelui Stat Major al Armatei, in iarna anului 1883-84;
cele care- doi ani dupg acesta, au distrus .Circul lui Hiitterman
asezat in iarna anului 1885 pe loeul atunei viran din coltul bu-
levardului Elisabeta cu strada Brezoianu si. eel dela Hotel Bule-
yard isbucnit in aceiasi noapte cu altul care a distills easel() pare-
hilale ale Bisericei Albe din calm Victoriei.
In 1892 cAnd au ars easele marnei bancherului Petrovici-
Armis, focul fiind provocat de cderea unei lumnri pe cata-
falcul decedatei batrne, un fruntas de pompieri s'a urcat pe
scrile aprinse, ce se surpau in urma lui, a ptruns prin valva-
taia flcrilor, a luat in brate cadavrul ce ardea ca o torta si de
pe balcon 1-a aruncat in plasa intinstt in stradii de camarazii
srind si el tot astfel din casA. De amintit mai sunt : focul care
a distrus casele de locuint ale lui Eliad CArciumarescu, foste
ale curtei Ghiculestilor) lipite de cele ale Hanului lui Mircus, azi
Pasagiul Victoria). In locul acestora a fost upoi construit palatal
%iarului L'Independance Roumaine", care ,avea in fata geamuri.-
lor catului de sus o statuie in bronz a Dorobantului romn ce
cucerise neatrnarea Tarei, iar la acoperis un cea.sornic ce la
fiecare or pe care o anunta, intona dintr'un grup de chipote,
aria belgiani La Pampolaise". Incediul acela a- isbucnit din
priivitlia de lmpi a lui Litman, prin 'anuario 1893, chiar in
noaptea .cAnd la Teatrul National se desfsura reprezentatia de
gal a srbtorirei cstoriei Principelui mostenitor Ferdinand
cu Principesa Maria de Edimburg, prin reprezintarea piesei lui
Schakespeare Visul unei nopti de vara'. G-erul era asa de nh-
flraznic,' inct apa din furtunurile pompierilor ce lucrau in foc
ingheta pe hainele lor. Au mai fost in anii mai apropiati si alte
focuri mari, ca acele : dela Pirotehnia Armatei, eel din Trgul
Mosilor si miai cu osehi re aeela care a fost de douli ori stins si
14
210 GEORGE COSTESCU

care a distrus localul Teatrului Lyric din fostele case ale colO-
nelului Maican de pe Plata \Taller Maracineanu, teatru recons-
struit rapoi si in care s'a instalat apoi Opera Romnii.

Cu privire la asistenta sociald municipala, e foarte putin

de spus asupra vremei aceleia. Primaria nu avea fonduri pri-
sositoare pentru creiarea si intretinerea unor asemeni opere de
.caritate publica, iar rolul initiativei particulare era atunci
foarte sters. Boerirnea de bastina era alcatuita din farniliile cti-
torilor asezamintelor spitalicesti ale Brancovenilor, ale' Can-
tacuzinilor si Ghicule$tilor si socoteau ca o traditie sa se preo-
cope numai de acelea.
Totusi Emanoil Protopopescu-Pache, acel destoinic Primar
al guvernului conservator ce a carmuit dela 1888 la 1895, care
In mai putin de troj ani de earmuire municipala a rausit sa
schirnbe atat de mult drumul Bucurestilor inspre adevarata pro-
pasire a gasit rnijloacele cu cari sa faca a se infiinta si ca-
teva asemeni institutiuni, ce au disparut dar cari au servit de
model celor de mai tiirziu. El a fost intemeietorul Ospatdriei
comunale si al Azilului de noapte, pe cari 16 cladise si intoc-
*wise pe Cheiul Diimbovitei, larva podul Pietei de azi zisa a Se-
natului si cari, impreuna cu Baia popular% de langa Piata
tegumelor, au fost cele dintai asezarninte municipale pentru aju-
torarea populatiei &dram si a celor ce nu aveau niel adapost.
Dupa vreo zece ani a urimat infiintarea unui mic Azil pentru
copiii pe cari paznicii de noapte ai orasului ii gaseau parasiti
in pragul portilor de pe, la casele din oras. Acest Azil a fost
opera lui Alexandru Canttaeuzino, om cu suflet foarte milos, cu
nervii putin earn sdruncinati, dar care purta copiilor o dra,goste
riernrginita. Pentru ingrijirca iacelor copii .aruncati si .pentru
adapostul lor, el daruise Comunci njste lease ale lui din
,

strada Buzestilor cum si o parte din venitul averei lui, pen-

tru plata doileilor necosare, restul ,cheltuiehlor de intreti-
nere si functionare Azilului ramaniind p seama Prima-
riel. La cAtiva ani dupg, moartea lui, doamna Ec,aterina. Can-
tacuzino, sotia fostului prim-ministru George` Gr. Cantacu-
zino si hid"' a marelui boier Baleanu, a staruit pentru fuziona-
rea aeelui Azil cu un altul numit Tibisoi", intemeiat in acelas
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 211

scop, $i a f gent sa seelklease," si sa, se organizeze marele azil

Leaganul SfAnta Ecaterina" de pe Soseaua Kisselef.
O institutiune cu earacter social administnativ a fost si a-
eeia a notabililor". Aceasta institutie civica era distinctiunea
de notabilitate ce se aeorda celor mai cu vaza si mai stimati ce-
tateni, prin ealitaten de Delegat al mahalalei" in care locuia.
Atributiunile, de natura gratioasa si onorifica, ale acestor De-
legati erau aeelea de-a fi consultati de autoritatea munieipiului,
In mod prealabil si inseris, oridecateori vreun cetiitean oarecare
din suburbia i.esedintei lor avea nevoie, pentru implinirea vre-
unor formalitati legale, de atestate" care sa confirme fie lipsa
mijloacelor de existenta, fie buna-purtare, ori nationalitatea de
obiirsie. Se fileea o Dovada scrish pe care trebuia sa o ateste
semnalurile a cinci propician i sau oameni cunoseuti, impreuna
cu Parohul bisericei locale, si sit fie confirmata, atat pentru
continut eta si pentru autenticitatea senniaturilor, de acei De-
legati ai mahalalelor. Valoarea si putere,a acelor atestate sta in
eertitudinea de netagaduibila corectitudine eivica a semnatari-
lor (cei mai in masura dealtfel sa cunoasea deaproape pe soli-
citatori) si tinea Ice de once alta ancheta a prepusilor altor au-
toritati, care se stie cum le au Meat mai trziu cnd acea insti-
tutie a fost desmintata.
Uneori valoarea testimoniala a aeelor atestate mergea pang
acolo ea era recunoscuta si luata in considerare &ajar de instan-
.- tele judeeatoresti, inaintea carora ele serveau adeseori drept
once alta eautiune morala seu materiala clind era \Tuba de pu-
nere in libertate provizorie a acelor cetateni ce se vedaau impli-
cati fAr rost in afaceri cu caracter penal si se gaseau sub sta-
rea de detinuti preventiv.
Cum vedern, probabilitatea si demnitatea cettenease erau
atunci oarecum inaltate in rndul investiturilor cu autoritate,
prin increderea ce toed lumea avea in controlel $i stima reci-
procit a comahalagiilor. Oprobriul public, cal:id era cazul, se
vedea tot asa de sigur confirmat prin refuzul unor asemeni ate-
state. Cine nu indraznea sA ceara concetatenilor lui astfel inve-
stiti asemeni atestate, sau cine era ref uzat dad. le cerca, aeela,
()rick ar fi staruit sa induplece autoritatea, nu putea sA obtina
o alta calificare deck pe aceia la care avea cadere, adic pe care
o merita in adevar.
Era asadar in fondul civico-moral al acelei institutii,- curat
212 . GEORGE COSTESCU

cetrtteneascil, un principiu de inaltit conceptitine a democratic',

surprinzritor pentru vremurile de cart-Finite atitoritara de-a-
lurid ; dar care, ca. o supreing ironie a lucrurilor, nu a mai pu-
tut drtinui sub regimurile ultra-democnate de Omit' mai de-unrtzi,
toemai din lipsa probabilti a garantiilor morale ce presedeau
la temelta ei ! Desfiintat azi, ea a rilinas doar ca o curiozi-
tate" a timpurilor acelea.
Rostul ei in vremea aceia at putea fi explicatrt. dacil nu
cliiar justificatii, numai prin aceia ca bucuresteni de-atunci, pe
langa crt nu erati coplesiti ea acum de numrtrul prea mare si de
purtarea nestrtpanitii a strrtinilor ce conlocuiau in acest oras,
dar traiau ei-in*i*i si se comportau In toate ale lor, cu mult mai
In frica, lui Duninezeu. Rusinea de pileate infrana atunci mai
bine peck se pare atilt incliniirile cele role cat si pornirile
spre infruntarea color neingaduite de lege, de cat toate pedep-
sele proa inliiturabile ale nentmairatelor Ordonante municipale
san politienqti din zilele noastre, si deck proa vinovata onteniii
cu cari asemeni piicate au Yost apoi supravegliiate, constatate,
dar mai ales... urmririte si sanctionate.

lt serviciu municipal al vremei, am spus crt era acela

al supraveglierei ineasarei acsizelor cum se zicea atunci taxe-
lor comunale pe tarfuri si care a fost desfiintat din stifiruinta
ininistrului finantelor (lela 1902. Acest serviciu pentru contro-
lul efectiv at marfurilor ce se aduceau cu carele de-afaril din
oras, nu numai cA 1M-bit pitorescul lui, dar insilsi indeplinirea
lui era prilej de multe nostimade.
Posturile de control ale acestui serviciu eat% de cel al
functionarilor din oras erau cele de la Barierele orasului, iar
agentii executori ai controlului de ad i erau guarzii acoja pe cari
poporul Ii numea spirtari" fiindeii grija lor cea mai mare era
sh nu se strecoare prin contraband', mai ales huturile spir-
toase pe care erau puse cele mai mari taxe. Acesti guarzi, child
n'aveau ce face, sedeau cu tigara'n gurrt pe banca de lemn din
umbra gheretei lor de paznici. Erau imbriicati cu o uniformii
chipiu si tunicg. de infanteristi, pantalbni si cisme de
ctilfirasi, saino lung in( insit pe(linafaril pe un centiron 28) lat

208) Dela frantuzescul ceinturon".

 BUCURESTII VECHIULUI BEGAT 213

de .piele de care era ataniat un toe cu livorver 200) ineareat si

nelipsitul tignal 210) ; iar, ca scula principala, o rang de fier
aseutita la un capat iar la ceialt prevazuta cu o bratar de care era
tinuta in timpul manevrarei ei. Manevra acelei rangi sta in a-
ceia cA, pentru control, atunci cand avea de-aface cu care blear-
cate cu paie sau cu fan, ea sa nu le descarce, guardul infigea
ranga in inearditura lor de mai multe ori si din mai multe parti,
spre a descoperi ceiace ar fi fost ascuns.
Atributiile aeestea aveau in mod normal un canacter de pc).-
litie fiscal, dar intmplator facean ajar politie judiciara $i
jata cum. ()data, in urma unor crime de natura politica ale unor
bulgari asupra unor coneetateni de-ai lor refugiki pe Oman-
tul tarei noastre, faptasii au fost prinsi, dupa infructuoase cer-
cetari ale Politiei, tocmai de niste spirtari de-acestia, la bariera
Filaretului pe unde voiau sA fuga. in Bulgaria, Ei au fost di-
buiti" intre niste poloboace goale de tuica, dintr'o caruta ce se
intorilea spre Vidra. Altadata, cand banditul dobrogoan Licin-
ski sau un tovara* de-ai lui fusese prins impuseat si a.dus ranit
la un spital din Bucuresti, un alt bandit de-al lor, venit aci
sa-i inlesneasea fuga, a fost prins tot de niste guarzi al Pri-
mariei . Ca sa poata intra in oras necercetat, banditul se aseun-
sese in fanul din carul unui Oran din Cioplea, ce aducea nu-
tret pentru caii unui boier dirt oras. La bariera Dudestilor, spir-
tarul, tot infigand ranga lui ascutita In Mull din car, auzi deo-
data un raenet si apoi geanete de durere, Punand se descarce
ml, gsi in fan pe bandit strapuns prin cosul pieptului si tra-
gandu-si ultima rasuflare.
Comandant al acestor guarzi comunali era, si ramanea sub
toate guvernele, maiorul Luchide, -tetras. din Ostire si pus in
acea slujb ea unul ce era un foarte bun organizator si foarte
stra$nic administrator. El rasplati atunci pe spirtarul constiin-
cios si starui sa fie inaintat la grad ofiteresc, luandu-1 ea ajii-
tor la comandamentul sau. Omul acela, pe nume Silaghi, deci
ungurean de obarsie, avea o statur uriasa si niste mustati
roseate si stufoase ea niste cozi de veverith, lungi de cate-o

In loe de revolver.
Nume dat fluierului cu care trebuia s dea semnal de oprire
si de alarm.a. cAnd vreun delicvent Outa sA fug sau il ataca.
214 GEORGE COSTESCU

seltioapA.211). Ca ofiter de guarzi' comunali el. a fost mult, vreme

stApiinul "mahalalelor and, in. timpul alegerilor pentru Conti-
hui." eoma1, pornea in fruntea spirtarilor lui pusi la Ovil" 212)
si trecea dela o seetie de vot la alta spre.a-i pune sil voteze .eu
guvernul. Cum era si sugaciu 213) din fire si avea suflet bla-
j in 214,,
) el a rAmas unul din cele mai cunoscutc tipuri ale Bu-
curestikir de-atunci. .murit bAtrn in spitalul de la Panteli-
mon, paralizat mon,
_

In indeplinirea tuturor acestor a,tributiuni si a celorlalt. ce

vor mai fi fost, Primrtria Urbei noastre era atunci ajutatrt si de
un serviciu politenesc municipal. Politia aceia comunalA avea
insArcinAri in totul deosebite de cele ale Politiei dela prefectura
orasului: Ea avea sA poarte grija aducerei la indeplinire numai
a mrisurilor legislative- Cu referire la autoritatea si atributiu-
nile de administrare ale Primariei, Astfel elau, ea insArcindri
speciale date Politiei comunale : grija de a impune pastrarea
eurAteniei orasului, a intocmirei listelor electorale pentru alege-
rile Primarului si ale consilierilor lui, aceia a supravegherei
indeplinirei .Intocmai" a contractelor de lucrAri edilitare- si de
luminate a orasului, de respectare a obligatiunilor impuse la
clAdirea noilor construtii prin autorizatiunile date de Primrtrie,
de supraveghere a exercitArei negotului in prAvAlii sau pe strA-
zile.orasului, cum-si pe aceia a controlului si executArei impli-
nireide &are toti cetAtenii a dArilor comunale impuse prin legi
si ale cAror venituri aletuiau fondurile de administrare si de
Inzestrare.a orasului cu cele necesare modernizArei si infrumu-
setArei lui.
Organele acelei Politii erau, in ordinea ierarhicrt : &Ate un
inspector -pentru fiecare de.spArtimitnt de culoare; ate un co-
misar cu ipistatii" (sub comisarii) lui, de fiecare circumscrip-
tie din acele culori ; apoi aceleasi organe pentru supravegherea
Pietelor, a Abatoarelor, a grAdinilor publice, a easelor de prosti-
.

Cfit e Intre varfurile degetului cel mare si cel mic. cAnd e

palma Intinsd si degetele resfirate.
ImbrAcati cu haine civile.
Iubitor de b5utur5.
BlAnd.
 BUCURE$TIT VECRITJLUI REGAT 215

futie si a cimitirelor ; i in sfarsit guarzii eomunali (spirtarii)

pentru supravegherea barierelor.
Cum vedem o intreagn legiune de functionari, o droaie de
atributiuni municipale costisitoare si, peste toate acestea, mi-
siunea de-a face sa se execute cat ni grabnic acele nenumarate
lucrari edilitare de intretinere, de sistematizare si de infrumu-
setare pe eari le cerca imperios marirea si civilizarea Bucures-
tilor, pentru a ajunge la infatisarea marilor orase din Apusul
Europei. Si toate acestela fafa alte mijloace Muesli deal cele
pe care le lasa dlsponibile un buget atilt de incarcat.
Un adagiu strain spune ea : Primarii sunt parintii orase-
lor pe cari sunt chemati sa le gospodareasea.
Credem ca la noi, mai mult ca oriunde, vorba asta se po
trivea de minune Cu vremurile acelea. Ceia ce insa nu se prea
potrivea erau mijloacele ce se puneau la dispozitiunea oameni-
lor alesi pentru asta si mi au fost toti insufletiti de cele mai
bune intentiuni. Politica partidelor politice ni caror membrii
marcanti" i paraduiau atunci propria lor avere in loe sa
caute a o spori, nu avea cum face fa ta la toate die se cereau ;
veniturile bugetare ale celor institutii erau foarte mici, iar ne-
voile Wei prea multe si proa mari fata de ce procluceau im-
pozitele ce puteau fi afectate creditelor ce li se destinau. Im-
prumuturile marilor bancheri ai strainatatei ne afland in acele
bugete nici macar garantia dobitnzilor ce urmau sa ne ia, nu se
imbulzeau nici ele, asa cum au facut ceva mai thrziu &And au
inceput chiar a se trece cu firea. Si apoi, caruia din Primarii
aceia i-a dat pas Politica sa aplic,e teaneinic programul pentru
implinirea caruia cereau sau primeau ei aceastrt demnitate
In cei patruzeci de ani trecuti sub domnia Regelui Carol I
pan& la capatul povestirei acesteia, in scaunul acelei dregatorii
au stat nu mai putin de dourtzeci si trei de Primari ; dar cilia
vreme au fost lsati sa lucreze ? Dumitru Bratianu, un an --
Costache Panait, notia luni, Dr. Panait IatroPol cinci luni
George Gr. Cantacuzino, seapte luni Eftimie Diamandescu,
opt luni generalul Cristian Tell, cincisprezece luni Scarlat
Cretulescu, un an si opt luni generalul B. Vladaianu, *ease
luni Costache Brailoiu, un an si patru luni colonelul Con-
stantin Manu, doi ani si opt luni C. A. Rosetti, patru luni
D. Cariagdi, patru ani si cinci luni Nicolae Fleva, doi ani
pa tru luni Dr. Nieulae Manoleseu, trei 1n -- D. Muni-
216 . GEORGE COSTESCU

neanu,- un an si einci hin i Einanoil Protopopescu-PacheNtrei

ani si seapte luni Dimitrie Orbescu, seapte luni Grigore
Triandafil, opt luni Nicolae Filipeseti, doi ani si opt luni
C. F. Robescu, trei ani i Jumatate la prima -venire iar apoi alti
doi ani si iclocia luni intre anii 1902 si 1904 Barbu Stefanescu-
Delavrancea, un an si opt luni Ion Procopie Dumitrescu vreo
doi ani; in dona randuri, si Mihail Cantacuzina dela Decembrie
4904 pana la Aprilie. 1907. Dintre toti acestia, asadar singurii:
Niculae Filipescu si Em. Protopopescu-Pache dela conservatori,
iar D. Caragiali, Niculae lleva si C. F. Robescu, sub guvernari
liberale, au putut face cevia temeinie si schimba, oarecum infati-
sarea vetusta a Bucurestilor, In ceiace, de bine de ran, ajunsese
In pragul anului jubiliar 190G.
In noianul acela de schinibilri ale edililor, cine ar fi putut
asigura o opera de continuitate in urbanistica unui oras ca al
nostru ? Chiverniseala" politica facuse ca intreprinzatorii de
asemeni lucrari sa se. imparta si ei celor dona particle, in eat
contractele de lucrari se suprapune'au si se anulau intre ele.
Uneori erau i lucriiri mai de seama cari de pe urnia schimba-
rilor de regim Se intrerupeau doar pentru a fi reluate la reve-
nirea la guvern a partidului ce le revindeca. Dar intre timp,
cate nu se schimbau si inai ales cAte nu se prapadiau impuniind
apoi sporuri de cheltuieli pentru refacerea lor ! Asa ca schim-
baffle schimbau i pierderile pagubeau, iar lucrarile intilrziau
mereu ; si nici nu se puteau altfel de vreme ce numai in rils-
timpul dela proclamarea Regatului &la la anul rascoalelor ta-
ranesti, am avut cincisprezece formatiuni de guverne Cu patru-
zeci si trei de rernanieri ministeriale, si in care chiar lunge gu-
vernare a lui Ion Bratianu a inregistrat douazeci si una ,de re-
manieri2").
Cu aceste reflectiuni noi voim s larnurim doar ca, fata de
atinosfera primitoare i simpatica a Bucurestilor de-atunci, in-

215) Ion C. Brtianu a aprut intre carmuitorii trebilor Statului 'ea

11 Martie 1866 in cel dinti guvern inscAunat dupri retragerea Locotenen-
tei Domnesti care proclamase Dinastia actuar. In ace1 guvern el a avut
ministrul finantelor, sub sena lui Lascr Catargiu. Lunga guvernare dela
Iulie 1876 la Martie 1888 a fost i cea din urm5, ea provocnd in tabrira
conservatoare o furie nestkinitd, Cu toate cd nu dela el venea acea std-
ruint de a rmne la conducerea trebilor Tdrei.
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 217

tarzierea lui pe calea infaptuirilor ce trebuiau s-1 punti, in ran-

dul altor orase mari, nu era numai vina autorithtilor superi-
oare rnunicipale, si eh' din potrivg ele trebuiau, eilinate 216).,
Tat% cu deosebire prielnica civilizatiei prin belsugul bogii-
tiilor ei de tot felul. Romnia a fost nevoitil ea, dupil sacrif
eiile grele ale rAzboiului care ii asigurase libertatea de-a dis-
pune cum se cuvenea mai bine de acele mijloace, s indrepte
toate strAdaniile ei catre o eat mai grabnic, propilsire generalit

216) Adie5 sd fie comptimite.

 Miscarea culturala
marile ei infaptuiri.

ACA pe tarinnul economic si social felurite piedici de ordin

politic si pecuniar :au intarziat poporul nostru in traiul
rnai .inapoiat si in unele inoraN un i In care fusese tinut de im-
prejurgri neprielnice pe tart-mill cultural silintele lui- au fost
mai putin incritusate si propgsirea i-a fost cu adevgrat Verb.-
ginoasg. Miscarea noastrg cultural a .fost mai nti bine suSti-
mail 'in locurile de peste munti, unde oainenii aveau mai la in-
defining putintA de inviorare la isvoarele culturei. De acolo ea
s'a strecurat la noi odatg eu carturarii si patriotii prigoniti ca
Glieorglie Lazar, Gheorghe Barit, Cesar Boliac, Ion si Titu
iorescu, Titnotei Cipariu, Aron Pumnul, toti oameni ce nu
numai eh, au deschis, sub sprijinul Domnitorilor si boerilor nos-
tri, scoli pentru luminarea poporului, dar au colaborat la 'hail-
tarea nivelului cultural al nostru Mfg, de natiunile ce ne intre-
cuse demult i intr'o mare ingsurri. Stimiinta push de ei in o-
gorul insusirilor noastre. intelectuale 'a prins si a dat mai mult
chiar de cgt se asteptau serngngtorii. Scolile in care aceia si-au
indeplinit misiunea" erau .0 drept mai putine decgt ar fi
fost necesare ; dar rfivna si puterile lon au fost cu atat mai
mari si mai rodnice.
Bucurestii n'au avut la vremea acelor inceputuri deck
$coala dela Sf. Saya, intemeiala cu sprijinul 'Banului
ceanu si push sub conducerea lui Gheorghe Lazar si ajutorului
sgu, moahul Eufrosin Poteca dela Gura /vlotrului; dar in foarte
scurt timp ea a dat o pleiadg de profesori care au pus tot en-
tusiasmul nilzuintelor lor, Ong atunci ingbusite, in slujba cgs-
tiggrei timpului pierdut. Valoarea didactica si. educatoare a a-
celor indriungtori pe chile invgtaturei carturgresti, valoare
220 GEORGE COSTESCU

ce in mod obisnuit este exprimat prin cuvantul eruditiune",--

dep5sea la (oarnenii aceia intelesul acestei notiuni, el fiind spo-
rit si prin infrtirea cu ceiace noi numim destoinicie".
Mijloacele folositoare au fost fireste aceleasi ca pretutin-
deni : Scoala, Presa si Teatrul mai inthi, apoi toate celelalte
feluri de institutiuni menite sa desvolte gustul pentru educare
si pentru cultiVarea intelectual, precum : Muzica, sub manifes-
tarde ei cele mai alese, cum si cele1alte Arte plastice, ,serse
sau vorbite in scopul de a asigura o cht mai mare si mai
grabnic prop6sire generar.
In amintirile ce am incadrat capitolului acesta ne vom sili
s adueem o cat mai deplin si mai precisii informare despre
mochil cu deosebire .satisfctor si despre timpul atat de scurt
In care orsenimea, si mai ales bucurestenii, au rusit sa-si in-
suseasc6 si s adapteze vietei romfinesti, mai toate comorile u-
nei asemenk culturi. Vom deslusi cht vom, putea mai bine
silintele puse de inaintasii nostri in toate acele.ramuri de acti-
vitate silinti pe care masa cea mare a poporului nu le-a pre-
tuit totdeauna ea atari si nici tocinai la adevrata lor valoare.
*
in notiunea ei a-tot-cuprinztoare -- era, ea si
acum, intocmit tot pe trei grade de invTinant.
SCOALA
Din anii 1870-75, Bucurestii infiripase vreo 35 scoli pri-
mare,....imprtite pe culorile orasului si pe nevoile populatiei lo-
cale. Erau astfel in coloarea de rosu scoala General Adrian"
dela Sfhnta Vineri, a lui Petrache Poenaru" rngil biserica
Luteran, a lui Nicolae Golescu" in -Sfintii .A.postoli, si cea de
liingli grdina SI. Gheorghe unde acum in man era instalat
Oficial strii civile; in culoarea de verde: cea dela Azilul
Elena Doainna", din Cotroceni, scoala dela Cuibul cu tiara"
de pe str. Stirbey-VocIA, cea dela Sf. Elefterie de lng6 vechea
biseric, cele de pe str. Mihai-Vod, : una la coltul str. Isvor si
cealalt, lhrig6 Arsenal, cea din str. Polizu lAngh Pialta Buzelt,i,"
cea, din eaptul str. Cfimpineanului, a lui Petrache Poenre-
scu" din Antim si a lui Ion Creanga" din Uranus ; in co-
l carea de galben: cele (lela biserica Mavrogheni de 'pe Soseaua
Kisselef hingri Monetrie, dela biserica Precupetii-noi, dela
biserica. Sf. Ion din Mosi, dela biserica ' Popia-Rusu, dela bise-
ricuta Caimatei din mahalaua cu acelasi nume, cea din coltul.
 IESUCURE$T1r VE`CHIULUI REGAD 221

strilzilor iitorului si Slcutei, cea dela Clementa si oca din str.

Tunari colt cu Roman, in culoarea de negra, scolile: din
Lueaci, din Mtintuleasa, din str. Parfumului, dela Masilla de
paine a Prinariei (str. Vaselor), scoala Iancului, cea din Delea-
noui1 si cele de peIhng6, bisericile 'rroitei, Popa-Nan.si Popa-
Soare; iar in coloarea de albastru: scoala dela Maidanul Du-
lapului pe codea Serban-Vod si cele din Tabaci. Radu-Nroclii si
Lanrie.
kseziinclu-le pe colori si pe ltingii biserici, edilii bucuresteni din
acea vreme fAceau o Intreitil socoteald. Pe Muga potrivirea lor
tlesimei populatiei locurilor, ei dan profesorilor putinta de-a tine
pruncii in (latina strilmoseascrt a cuviosiei aduntindu-i la bise-
rica Cu prilejul srbtorilor Donmului, iar in perioada alegerilor
pentru Parlament si Consiliul comunal, localurile lor putear'
servi si ca localuri de vot.
Pentru inviltiiintintul secundar aveamatunci, la inceput, pea-
tru bilieti : dona gimnazii en cate patru clase de curs inferior
Mihai-Viteazul" si Cantemir-Vodii" si trei lieeie cu curs
complect: Sf. Saya" in marginea Cimigiului, Matei Basarab"
In Lucaci si ceva mai ttirziu ,,Gheorghe- Lazar" pe Bulevardul
Elisabetlia tot l'iingA Cisinegiu. Dintre acestea cele dona dintai
aveau si interna-te in care erau adpostiti elevii bursieri" adicil
coi ce eran tinuti in scoalii pe cheltuiala Statului. Cu vremea
cele douil gimnazii au fost sporite cu InCA unul al lui Gheor-
glie Sincai" si apoi impreunil ridicate la rangul de liceie.
Pentru fete, in atar de scoala normalrt dela Azilul 'Elena
Doarnna" si de Scoala Centralii, mai erau: un Externat pe strada
Popa-Tatu colt cu Kinttmei, acolo unde este acum localul Ad-
ministratiei financiare de Verdi si o Scoal profesionalti avand
si o sectie de gospodirie casnick in sus pe catea RoIlovei, cum
si scoala profesionalii de fete a Protopoputui .Tudor, din calea
Calarasilor.
In arar' de aceste $coli, cuisurile secundare de inviitnnInt
mai puteatt fi urmate si in asa zisele Fensioane" seoli in-
toemite itinute de profesori saiu profesoare Statului, dar In
particular" si cu plata, atat pentru intretinerea elevilor in in-
ternatele lor, cAt i pentru invttura ce li se da. Pe N reinuri'e
acolen nu existau taxele *colare de-acinn, Legea decretrind crt
inviitilmtintill public in seolile Statului era gratuit. Asenieni
pensioane erau la inceput: pentru bileti, cele ale Comunitiltilor
222 /GEORGE COSTESCU

evanghelice si catolice de pe l'nga bisericile Luterana, si Si.

Iosif; jar pentru fete, cele dela Institutul Diaconeselor, dela
Sfanta. Maria din Pitar-Mos si dela Notre-Dame de Sion. Cu-
rand apoi, de pe exemplul acestora, au fost infiintate: licen Si.
Gheorghe din fata Ministerului Finantelor, cel al lui Novian de
rang& Legatiunea germana txecut apoi sub ,direetiunea doctoru-
lui Branza, cel al profesorilor Clinciu i Popa-Lizeanu din calca
Plevnei, al lui Schewitz-Thierin din strada Seaunelor; si pe calea
Mosilor cele al lui Eniu Balteanu si al lui Ion Manliu; iar pentru
fete : Pensionatul Central de langa Spitalul Coltei, al d-nei Bolin-
tineanu de lAnga palatul lui Grigore Sturdza dela Capul-Podu-
lui Mogosoaiei, al lui Blaremberg pe str. Primavelei, ale lui
Lolliot si Cristu Negoescu pe str. Fa,ntanei, al lui Gadsthdter
in calea Rahovei, acesta trecnd mai tarziu sub directiunea
doamnelor Pompilian si Zossima, cum i i.3l al doamnei Borck
in Bulevardul Ferdinand. In aceste pensioane fetele aveau pu-
tinta s'a-si desavhrseasca atAt cunostintele de carte necesare cat
si insusirile pentru a prinde uzul graiului francez, german si
chiar englez, practica muzicei la pian, cum si pe aceia a lucrului
manual pentru ale imbracamintei si pentru treburile gospoda-
resti. In afara de aceste indemnari si cunostinte ele nu aveau.
nevoie de altceva intrucat, atunci, femeile nu eran admise nici
In Profesiunile libere, nici in slujbe la Stat, cu exceptiunea doar
a celor ce ar fi imbratisat cariera de profesoare la scolile de
fete, ori daca' practican mositul. Ele nu eran primite nici ca stu-
dente la Universitate.
Invatamantul universitar, &lid", superior, euprindea in pri-
inul rand cele cinci Facultati pentru studiul Dreptului, Litere-
for si Filosofiei, Stiintelor matematice, fizico-chimice si natu-
rale, al Medicinei si Farmaciei si al Theologiei. Mara de aceste
Facultati, alte scoli superioare mai eran: Scoala de Poduri si
S'osele (azi Politehnica) pentru pregatirea inginerilor, Scoala
pentru invatatura poporului roman care era pepiniera profeso-
rilor pentru toate colile de, gradul I si al II-lea, Seminariile
Nifon" si Central pentru initiarea viitorilor preoti, Scoala de
Agricultura,' si Silvicultura, 5coala superioard de Arte si Me-
serii, cea de Medicina veterinara depe Cheiul Diimbovitei,
*coala ofiterilor de Infanterie, cea de Aplicatie pentru armele
speciale si Scoala superioara de Rzboi. Dintre acestea din urma
 BUCURESTII VECHIMUI REGAT 223

unele erau in fUnctiune ehiar la inceputul epocei de mire ne

ocupain aci. Astfel o scoal de conductori fusese infiintata la
1850, iar cele ale pro fesorilor i preotilor ca si scolile de medi-
cina umana i veterinara in cei zece ani urmatori. Scoala de con-
ductori de-atunci fusese intemeiata de un inginer francez La-
land, mai malt pentru ingrijirea soselelor si santurilor de cana-
lizare; mai trziu a fost schimbata In Scalia de poduri si so-
sele, ci ferate, constructii si mine. Cei dintai ingineri au fost:
Hartel si Burelli, apoi au venit, cu studii din strainatate: Ianu
Cantacuzino, G-h. Duca, C. Mironescu, Carcalechi, Padadopol,
Iorecanu, D. Urcu, Trusianu, Zauceanu, Gafeneu, Kirilov si
altii.
In afara de acestea, mai eran socotite ca Wind parte .din
invatamantul superior: Scoala de Bele-Arte pentru indeledni-
cirile de arta pictura si sculptura, si Conservatorul de Muzica
Arta dramatica pentru-acelea de muzicanti si de actori de teatru,
caruia s'a adaugat prin anul 1897-98 si o Academie particulara
pentru aceleasi studii. Aceasta, Academia de Muzica si de Arta
dramatica si oratori a fost intemeiata i conclusa de Tli. M. Stoe-
nescu, directorul Revistei Merara".
Corpul profesorilor tuturor acestor scoli -superioare nu era
atunci prea numeros dar era alcatuit numai din dascali de mana
intaia", a caror eruditiune so formase prin cele -mai vestite scoli
ale lumei si se desavarsise prin mulled noostoita si prin com-
plectarea ei ciliar la catedrele ce li-se incredintase la venirea lor
iii tara. Pentru aceasta multi din ei, pe lAnga sprijinul banese
al avutului lor, au avut si pe acela al Domnitorilor de inaintea
Unirei si dupa aceia. Dintre ei insemnam doar din :aducere amin-
te, pe : Ioan Ghica, Mihail Cogalniceanu, Glieorghe Assaky, Petre
Poenaru, Barbu Constantinescu, Enaanoil Bacaloglu, August
'Preboniu Laurian si alti vreo cativa, caror le-a urmat la cate-
Arele Universitatei romano o ,a dona pleiada de invatati'dintre
care amintim pe: Dumitru Laurian, I. C. Massim, Bogdan Pe-
triceicu Hajdeu, Burl, Philipide, Titu Maiorescu, Vasile Conta.
Gheorghe Danielopol,,fratii Longinoscu, Nicollae Coculoscu, Dr.
Stefah Hepites croatorul Institutul nostru de Meteorologic, Co.
co-Dimitreseu Iasi, Vasile Alexandroscu-Ureche, Grigore Toei-
lescu, Nicolae Iorga, Ion Bogdan, Dimitrie Onciul, acestia din
urma cinci putand fi socotiti drept fauritori.ai adevaratei Istorii
a neamului., romanese; apoi matematicianii emeriti ca: Spiru Ha-
224 GEORGE COSTESCV

yet Kirilov, Titeica, Voinov, David Emaniol, Ion lonescu i DaN i-

doglu; geologii Cobalcescu, Grigore lefanescu, Mrazec si Saba
tefilneseu; geografi ea 'Stefan Miltailescu, eolonelul Gorjan si
Simeon Meliedinti; naturalisti ca: Dimitrie Grece,scu, Dr. C.
'strati si (Jr. Antipa; fiziologi bacteriologi cum au fost Dr. Vic-
tor Babes si Dr. Pauleseu; juristi impartitori ai dreptittei ea :
Nicolache Ghera.ssi, Searlat Pherekyde, Glieorghe Bagdat, Cor-
"Lelia llanolescu-liamniceanu, Scarlat Pop escu, Mihail /Paleo-
gu, Ciru Oeconomu, Nieulae Schina, Glieorghe Buzdugan, Oscar
Niculescu, Andrei liaduleseu, I. Ioneseu-Dolj, George Slatinea-
nu munind doar pe eei ce au fost apoi cheirjati la cele mai
inalte dregatorii ale magistraturei si avoca,ti jurisconsulti, cei
mai multi profesori ai Universitatei sau ministri ai Taei ea:
Constantin Boereseu, Iorgu Vernescu, Constantin Boziau, Gheor7
glie Costaforu, Vasile Boere,scu, stefan Plierekyde i fiul su Mi-
liai I, Ion Tanoviceanu, Constantin Nacu, Gheorghe Toeileseu,
N ihail Cornea, Valerian Ursianu.si Thoma Stelian; econornisti
ca : Ion Ionescu (lela rad, P. S. Aurelian, Nieolae Bazilescu,
-.Mihail Sauleseu, Glieorglie 'Tasca si Sandu Aldea, cum si cei a-
tatia alti huninatori ai nenumaratelor generatii de tineret roman
.de eri si de azi, care au profesat de pe catedrele tuturor scolilor
noastre secundare ori primare toti niste pedagogi ininunati,
deveniti univrsitari prin inaltimea capacitated lor de cultura si
eari, ea niste adevarati apostoli, au indemnat si au ajutat pe tine-
refill destoinic, pregatind pentru viata cea nouri a societatei ro-
miinesti acele falange de profesionisti si de specialisti care ne-au
ridicat Tara la puterile ei de-acum.
Acestora cata s mai adaugam, din campul artelor, si pe
profesorii-maestri, artisti ei insisi, ce se straduiau pentru des-
voltarea gustului acelor indeletniciri 5i pentru initiarea si in-
drumarea celor care dovedeau inclinare si insusiri vadite pentru
arta. Numele lor, ce se pot citi pe atatea lucrari ramase s im-
bogateasert comoara de arta a poporului nostril si cari impodo-
besc atat Pinacoteca bucuresteana si Muzeele orasului nostru cat
si incaperile caselor atator iubitori de asemeni lucrari. stint azi
incii pe buzele tuttu-or. Noi vom aminti aci doar eateva si aniline
pc acelea a caror fainfa este bine cunoscuta. Asa au fost, intro
pictori: Lecca si Obedeanu, cei mad vechi ; Theodor Aman, a
carui casa si atelier este azi muzeu public; C. Tiltarfiscu alcarui
&Amin. din strada.Domnitei Anastasia nr. 7 dainuieste inca; Ni- _
 BUCURESTII VECHIULIJI REGAT .225

volae Simonide, asezat o vreme in casele parinte*ti de pe strada

din Isvor ce-i poarta numele si amintirea; Nicolae Grigoreseu,
neintrecutul infatisator al farmecelor tinuturilor si ale vietel
noastre dela tara si al vitejiei ostasilor nostri din razboiul pen-
tru Independenta, mesterul fara pereche al zugravirei atator
biserici si manastiri; Ion Andreescu, fost elev al lui Theodor
A.man si coleg al lui N. G-rigorescu la Barbizon in Franta; Con-
stantin Stancescu, fost director al Scoalei de Bele-Arte din
Bucuresti, al &anti camin si atelier de-asemeni dainueste pe col-
tul strazei Armeneasca cu straduta Raphael; Carol Satmary al
earui atelier de pe strada Bisericei Ienei la nr. 5, l-a folosit *i
regretatul salt fiu, Alexandru Satmary, pictor eminent *i el;
Stefan Luchian care a trait i a lucrat in casele rudei sale din
strada Nicolae Balcescu nr. 29; Potro Alexandrescu, elev al ma-
relui maestru francez Leon Cognet si coleg la Paris al pictori-
lor Carolus Duran, Jules Lefare si Emile Bayard, fiind acolo
trimis cu bursa', dela Voda-Bibescu si care, reintors in tara, a
zugravit biserica Antim din Bucuresti si biserica Sf. Nicolae
din Braila; Serafim, Eugen Voinescu. neintrecut infatisator al
Marei noastre in toata frumusetea si maretia ei; G-. Mirea, fost
si el multi ani director al Academiei noastre de arta picturala;
Stefan Popescu, peisagist de mare patrundere a acestei arte;
G-h. Petrascu a carei opera magistrala este inca in curs de im-
plinire; N. Angelescu-A.nge; Constantin Aricescu, artist de un
deosebit rafinament ce a imprinaat peisajelor 'lui un stil deose-
bit ; apoi Kimon Loghi, Verona, Ludovic Basarab, Jean Ste-
riade, Bunescu si multi altii mai tineri pentru epoca aceia si a
earor opere s'au desvarsit in timp. Dintre sculptori amintim,
ea apartinand acelor inceputuri, pe: Constantin Georgescu care,
mort de timpuriu, abia a apucat sa lase cateva lucrari minunate
ce se all in Pinacoteca noastra; Fritz Storck si Oscar Spathe;
Emil Berker, artist convins al scoalei clasice pe ciare a reprezinta-
t-o cu mare cinste, atat prin statuia Avantul Tarei, din fata Mi-
nisterului apararei nationale, Nit si prin ,frumoasele medalii ce
i s'a cerut s infaptuiasca, Marin Filip, Horia Boamba si in
$farsit Paciurea, cel mai din urma ca varsta al acelei generatii,
si cel dintai laureat al Premiului National infiintat mai tarziu.
In sfarsit, in campul artelor Muzicei si Scenei despre earl
vom vorbi la Ice mai nimerit cei care au pregatit pleiada
actori, cantAreti si muzicanti c<2. au facia de-atunci fala Tarei
noastre.
15
226 GEORGE COSTESCU

Progresele isvorite si raspandite din toate aceste $coli, in

unii inceputurilor lor, $i de toti cei ale caror nume sau infar)-
tuiri le-am amintit mai sus, au fost fireste de mare insemnatate
pentru vremurile acelea, totusi au fost oarecum limitate pentru
unii din cauza lipsei obiceiului de a citi, iar pentru altii din
aceia a lipsei cartilor de citit
Cartea Mina", cartea pentru luminarea rnintei si pentru po-
doaba casei, nu era atunci decht proa putin tiparita si mai debe
raspAndita in masele poporului romilnesc.
Bibliotecile publice cari sa puna la indemiin crtile ne-
cesare lipseau de-asemenea. Unica institutie de-acest fe! in Bucu-
rest de-atunci, Biblioteca Nationald, era foarte putin deschisa
publicului cercetator din dorinta de-a se instrui $i cultiva, si
Coarte putin inzestrata in felul cum ar fi trebuit s'a fie. Asezata
lute casa veche cu un cat, ce se a,fla alaturi de Spitalul Coltea,
cam pe locul aripei drepte a clddirei ministerului agriculturei si
domeniilor Statului, ea cuprindea, ingrgmadite f ara nici-o norma:
o destul de bogata colectie de hrisoave $i manuscrise vechi, o
destul de saraca adunare de lucrri tiparite in romfineste si... o
Coarte numeroasa familie a bibliotecarului din acea vreme. Cum
In asemeni conditiuni ea se dovedea foarte anevoie de folosit
chiar pentru lumea scolareasca a orasului, acea unica biblioteca
publica a fost prin 1890 stramutata la Academia Romfina care,
In cladirea de pe bulevard a Universitatei (unde se afla atunci
si Muzeele si sediul Senatului) abia avea loe pentru nevoile ei
cele mai stricte. Ad i ea nu putea fi folosita nici cat pn atunci.
Neindeajuns slavitul Rege Carol I, socotind cu drept cuviint
ea ace,asta era o lips de neindurat, $i pentru a da el cel dintai
exemplul unor asemeni ctitorii, a 110.11.11 sa intemeieze din pro-
pria lui avere o alta biblioteca destinata a inlesni deocamdata
studentilor putinta unor studii al mai desavhrsite. Cumpara
In acest scop casele lui C. Ioanid, i la 3 Mai 1891 Regele comuni-
ca primului sau ministru Lascar Catargiu scrisoarea sa cuprin-
zrind dorinta intemeierei acestei Biblioteci universitara si funda-
tiunea de sprijin material a studentimei merituoasa dar lipsita
de mijloace. La 27 Iunie 1891 ea a fost decretar ca institutiune de
Stat sub dependinta ministerului invatmntului
, public, cu nu-
mole Fundatiunea Universitard Carol I".
 ii, .

, --7.---

,..., 1:, .,4,

_., ,__ ____ ,,,_-..,,,-. :-tT---_,
__,
t , . t__.______ __...
. ;
.. __I .
1 '_ -' $ -

------...c--,...#,-.
'-'-z'-'77'. . .. tr.. ,..,
...... . r
,
w tisont-
. _ .....
.....- ,...,,.,
. . - . ,
a,.
,_........., . 11. ,,.. ........ Irr,,,,-.,
--, .
. ' 7-... mr _ t .,..

,,,tpolfyn, q TY: !I/f . . .

. .

......-v------ F-1-&-F-,7-4= .
-7,1
''''Z'N ...." " '

, "
- 1.
.!!' '4A,%.,,, ' r.
kt+F-- i,; '
"4-"
1
\II ,..
- = "

Fundatia universitara a Regelui Carol I, in 1nfdt4area ei din anii 1895-1914.

 BUCURE$TIP VETRITTL17r BEGAT 229

In August acelas an cliidirea cea, veche era push,* in construi-

re si la 14 Martie 1895, fu inaugurartii.
Primul ei comitet a fost alcAtuit din : Titu Maiorescu, ca rec-
tor al UniversitAtei bucurestene ; N. Culianu, ca rector al .Uni-
versitAtei iesene si Ion Kalinderu ca delegat al Ctitorului ; iar
director a fost numit Gh. Dem. Teodorescu, profesor si fost mi-
nistru al invAtAmntului, si bibliotecar d. C. RAduleseu-Motru,
abia inapoiat ca Doctor de la studiile ce Meuse in strAinAtate. A-
cestuia i-a urmat d. Al. Tigara-Samurcas diruia apoi a fost in-
credintatA directiunea fundatiunei Ong acum. In local Comiteta-
lui de trei, conducerea superioarA si privigherea activitAtei ei a
fost data profesorului Coca Dumitrescu-Iasi, clit a fost rector al
Universitiltei din Bucuresti. In euviintarea lui din 9 Alai 1906
(anal jubileului de patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I)
Rectorul spunea : Fundatia ace,asta este un focar de educatie
SA lam pe Majestatea Sa drept pildA si s'A ne gandim
continuu sA avem un ideal national bine desfAsurat, bine lilmurit
si sA avem depriderea de-a munci cinstit pentru urmArirea rea-
lizArei lui, si atunci vom sti cA bine-meritAm dela TarA."
Biblioteca acelei Fumlatiuni a fost deschisii, in 1895, cu 3.400
de volume si avAnd 48 de scaune in sAlile ei de citire. DupA zece
ani (1906) numgrul cArtilor ei se urcase la peste 20.000 de volu-
me, cel al cititorilor din ac,e1 an a fost de de 62.364 care consul-
tase 89.874 de volume, iar acela al scaunelor ajunsese la 128, maxi-
mul ce putea incApea n &Arne de-atunci.
In 1911, Fundatia cumpArA si locul alAturat al casei fostului
ministru Grigore Peucescu si porni construirea localului mArit
pe care 1'1 avem si acum, si care a fost inaugurat in ziva, de 9
Mai a anului 1914. In discursul rostit atunci Regele Carol I a
amintit, foarte inspirat, cuvintele lui Miron Costtin, din predos-
lovia cronicelor lui : cA nu este altA mai frumoash si mai de folos,
zAbavA, in toatA viata omului, decht aceia pentru c,etitul chrtilor,
ceiace s'a dovedit si de-atunci ca unul din cele mai de seamA
adevAruri.
Exemplul regesc a fost curAnd urmat. Academia RorniinA,
de indatA ce se strAmutA in eltidirea ce are acum pe calea Vie-
toriei, cu materialul fostei Biblioteci Nationale, cu ce mai adu-
nase ea, en luerArile ce se adunau mereu potrivit prevederilor
nouei legi asupra tipAriturilor.romnesti, si cu donatiunile ce-i
mai venirA, intocmi si ea Biblioteca ei de azi pe care a deschis-o
230 GEORGE COSTESCU

permanent oricaror cercetari. dat cu mostenirea, cartilor ce

apatinuse bibliotescilor particulare Sale lui Constantin Essarcu,
Nicsolae Cretulescu si altii, Atheneul Roman deschise si el o bib-
lioteca publica in incaperile din aripa stnga a palatului lui.
Totusi, ceiace numim noi azi bibliofilie" adica dragul cartel
de citit si de pastrat ca podoaba a casei fiecaruia, .era atunci
ceva inca prea putin cunoscut la noi.
Oameni carturari nu putem spune cA nu aveam destui pe
vrernea acoja. In lucrarea citata a lui George Bengescu gasim ca
dela Petre Demanega (1820) si Dumitru Filipescu (1833) sin-
gurii si ei dintai romiini ce obtinuse doctorate la Universitatea
din Paris, in primii ani ai domniei fericita a Regelui Carol I
Btivure,4ti i numarau nu mai putin de 101 doctori ai acelei Uni-
versitati, in diferite specialitki de studii, fara a mai socoti
pe cei cari, desi nu urmase deck cursurile Universitatei noastre.
isi desavarsise totusi eruditiunea pang la a intocmi lucrari ce
erau pomenite si folosite chiar in scolile mari ale Apusului si
pretuite de Academiile de pe-acolo.
In afara insa de acestia dita orasului, chiar daca se mai
da uneori cititului, nu cite,a deck cart: cu romane frantuzesti,
rareori vreunele in alte limbi si mai niciodata romanesti. Cat
pentru cealaltil. lume oraseneasca. ei nu-i ramanea, ca isvoare
de cultura deck ce pieura din cand in cand din rarile conferinte
publico sau din discursurile de educatie civich ale politieianilor
discursuri ce erau apoi eomentate mai in amanunt prin ziarele,
si revistele ce incepuse a se inmulti ca destul folos.
Crtrtile romanesti erau totusi .prea putine atunci si mai
ales proa necunscute lumei, din pricina ea' lipseau chiar de prin
Scrisul romanesc se manifesta doar prin 011'0 de spe-
cializare care in mod firesc aveau o raspandire foarte limitatrt.
In lucrrtri susceptibile de-a fi cautate si citite de masele po-
porului, bibliografia noastra era tare saracuta. Ea se compunea
doar din cilteva traducen ale unor lucrari franceze cu
mare, incercate timid, cu ani in urrna. Beldiman, cel dintfii, tra-
dusese prin 1820 pe Oreste" al lui Voltaire si pe Numa Porn-
piliu" al lui Florian; in anul urmator Ion Asaky tradusese
Crtminul indian" al lui Bernardin de Saint-Pierre, in 1829 Ple-
soianu traduse pe Anette et Lubin" a lui Marmontel, iar in
1831 Avehturile lui Telemac", pe cari le tradusese si Petru
Maior Inca din 1807 dar de pe un text in italieneste. Intre 1831-
 BUCURERTII VECHIULUI REGAT 231

1834 au mai aparut, si numai prin revistele vremei, alte tradu-

ceri si anurne: Meditations" a lui Lamartine si Amphytrion"
al lui Molire, facute de Ion Heliade Radulescu; Considera-
tions sur la grandeur et la academe des Romains" a lui Mon-
tesquieu si Zaclig" a lui -Voltaire, facute de Capatineanu; He-
radius" al lui Corneille, de Than Rosetti si Alzire" a lui Vol-
taire, de Grigore Alexandrescu.
Lucrarile originale rornanesti au inceput sa se iveasca tibia
dupg vreo douazeci de ani, &and, in afara de ceeace fusese pu-
blicat in periodicele saptamanale ale lui Heliade Radulescu, Ce-
sar Boliac si alti cativa ce tineau mai mult de lupta politica
potriva nazuintelor rusesti si, de tineretu venit din straingtate in
frunte cu Mihail Cogalniceanu, Vasile Alecsandri si Than Ghica
incepu sa serie pentru lumea din toate clasele poporului. Atunci
au apgrut o searna de lucrar ca acele ale lui Constantin si
Negrutzi, B. P. Hasdeu, Alexandru Odobescu si Niculae Gane;
iar, din cele mai eunoscute si mai rspandite: poeziile lui Vasile
Alecsandri in volumul Doine si Lacramioare", ale lui Grigore
Alexandrescu, Florile Bosforului" ala lui Dimitrie Bolinti-
neanu care ne-a dat si cel dintai roman intitulat Elena", cum
ki ale lui Mihail Eminescu, publicate mai ales in revista Juni-,_
mei" dela Iasi. Scrierile acestea au fost cele dinfai cari ince-
puse a ajunge si In minile adolescentilor prin mijlocirea ear-
tilor scolare sau a revistelor literare din cari s'au si adurtat
mai tarziu cele mai multe culegeri i prin care inceputurile noas-
tre literare au putut ajunge sg, atraga luarea aminte chiar a strai-
natgtei. Cu privire la aceasta ggsim loeul sA amintim o lucrare
a lui Xavier Marmier, din 1854, cu titlul Du Danube au Cau-
cas" in care se gasesc urmatoarele notan:
Mai mult ca in alte state europene, in Romnia literatura populard
a dAinuit in stare de traditiune oral. Abia de cativa ani ea a fost in parte
adunatil in dou'd luceri speciale. Una este .culegerea de basme publicata
in limba germand de M. Schott (Walachische Marchen, Stuttgart, 1845),
iar cealalt este un ma'nunchiu de poezii muntene si moldovene, Doine".
publicat de Vasile Alexandri.
Doinele sale sunt o tulpin de flori crescute pe prmantul rornAnPsc.
Este vorba de o culegere de dintece care au esit chiar din Mima popo-
rului sub stApiinirea unor impulsiuni puternice, asa cum apa isvora tAsnit
din stalled sub lovirea toiagului lui Moise; c'aci cntecele acestea nu le-a
scris nici un poet si niciun autor nu ravneste a lace sa se cread c ar
232 GEORGE COSTESCU

fi ale lui. Ele s'au nscut nu se stie unde, niel cand, au vibrat in vAzduh
tot asa ca suierdturile ciocrliilor sau ca suspinele privighetorilor ; ele
apartin tuturor celor ce le aud, ca i tuturor celor ce regsesc sau ghicesc
in ele vreuna din impresiunile dragostei, ale bucuriei sau le durerii lor".

Aceste sfioase dar frumoase inceputuri au fost apoi urmate

si de chteva traducen, de-astddata de pe lucrari de alta putere
culturala si care aveau cu ce sa imbie pe doritorii de-a citi. Asa
au fost : in 1868 traducerea de &are P. P. Carp a pieselor Othelo"
*i Machbect" de W. Schakespeare, in 1871 Willierm Meister"
al lui Goethe, tradus de B. V. Vermort si publicat in foiletonul
ziarului Presa", apoi Aforismele" si Lumea ca vointa si
reprezintare" ale lui Schopenhauer, in traducerea lui TAU
Maiorescu, Istoria Romilnilor" de Titus Livius In traducerea
emeritului profesor Anghel Dernetrescu, sub auspiciile Acade-
miei Roinhne; Odele, Epodele si Carmen Secularae" ale poetului
latin Horatiu. traduse tot in versuri de Dumitru Olanescu-As-
canio; Infernul" si Purgatoriul" lui Dante Alighieri in tra-
ducere (cu textul original alaturat) de doamna Maria G. Chilli
dela Craiova, si alte chteva carti de-acestea dar care au fost
deasemeni tiparite in conditiuni de editura prea scumpa si in
nurnar prea restrans de exemplare pentru a putea fi cu folos
raspandite pentru cultura generala a Poporului.
Peutru dorinta arziitoare de-a citi a tineretului si a lumei
mahalalelor erau in Bucuresti si niste libran i care umblau cu
un cos On de anumite carti pe care le insirau pe soclurile gardu-
rilor dela casele de prin centrul negustoresc al orasului sau del
gradinile publice, spre a imbia pe trecatori sa se opreasca si sa
aleaga chte ceva. Mara acestora era insa alcatuita numai din
tiparituri populare ca: Alixandria" sau Istorisirea ispravilor
si a rdzboaielor lui Alexandru Machedon, Povestile si Fabu-
lele inteleptului Isop", Nasdravaniile lui Nastratin Hogea" si
Povestea Vorbei" ale lui Anton Pan, Basmele" lui Petre Ispi-
rescu si Povestile" lui Ion Creanga, ispravile haiducilor:
Jranu, Mihu, Corbea si Codreanu povestite de N. D. Popescu,
sau in sfarsit: Cheia Viselor", Visul Maicii Domnului", Micul
Dor" cu cantecele lautaresti sau Zodiacul" cu Calendar si cu
rostul mersului stelelor, Soarelui si Lunei, acesta din urma
intocmit mai apoi sub forma de Calendar popular cu diferite
colinde, sfaturi agricole si gospodaresti cum si insemnari de
fapt,e deiosebite, pe ani si pe zile, si care au fost de bun folos
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 233

teititorilor deschideau dorinta, de a citi, cum si insusirea de-a

memord.
Tiparnite" sau tipografii erau Kitt aseineni prea putitne in
Bucuresti. Cele. dintdi fusese: acoja a boerilor clinceni, dala bise-
rica Alba, despre care Nicolae Filimon spune c tipdrea la 1814 si
.si afisele teatrului infiripat de Domnita Ralu, fiica lui Ion voda
Caragea; a lui Winterhalter, a lui Ion Heliade Radulescu la Scoala
de la Sf. Saya si a lui Costache Roseti, inainte de 1848 217).
In 1851. Mitropolitul Nifon a adus una, pe care a inzes-
trat-o cu masini si material adus din Wiena, impreun cu un
meserias iscusit in ale tipacrului, pe nume Frantz Gal, Si cu
care lucra atunci numai ea Imprimerie a Statului si pentru car-
tile de scoald si cele bisericesti. Alai tdrziu acel Gbl a cumpd-
rat tipografia lui C. Petrescu-Conduratu si a mdrit-o stramu-
Adiad-o in str. Doamnei, unde lucra cu ginerele lui, Ion St. Rasi-
descu. Iosef Gobi deschise apoi alta pe aceiasi stradd, in case o
bisericei Glieorma Banul, iar Carol Gbl in Pasagiul Romtm
-si apoi pe strada Regard. Pe calea Victoriei, in curtea easelor
-dentistului Lempart de ldriga Politie, mai era o tipografie roe
care o gdsim smintitrt si de Ghidul" dela 1870, cu firma C. Pe-
trescu i I. G. Costescu, trecutd apoi asupra lor Ion Weiss si
Thiel si stedinutatd mai iiirziu in curtea cascor Soc. Dacia-Ro-
mtmia dinspre Episcopie.
Cu vremea au mai fost infiintate tipografiile : Dor.
-P. Cucu din strada Academiei, Ignatz- Hertz de sub Hotelul de
France, I. V. Socec si Teclu ale cdror ateliere erau pe strada
Berzei acolo unde au fost apoi Grajdurile comunale, iar mai
apoi Toma Bazilescu si alte cliteva intocmite la deosebi pentru
a asigura aparitia ziarelor politice de partid.
LibrArii de asemenea nu prea erau, dici nici nu aveau cu
ce sd, fie. In ordinea vechimei erau : a lui C. Ioanid si ginerele
lui Spirescu, pe str. Lipscani, trecutd apoi lui Ion V. Socec care
:a intemeiat si casa de editurd unde au fosC tipdrite toate cele
dinti ciirti ale invdtatilor i literatilor nostri ; a lui Ha,imann
In fate, Palatului Domnesc (cea dintai librdrie care a introdus
la noi crtile strdine in depozit permanent), a lui Leon Alcalay,

217) Altele erau ale unor ntrnti, pe nume . 'Waldbaum, Ferdinand

.Ohm, Compainig, Zah *i Ulrich.
234 GEORGE COSTESCU

de sub Hotelul Boulevard : a lui lidnisteanu, sub Clubul Tine--

rimei din calea Victoriei cea dela Cartea de aur" (Gabay
si Penchas) sub Hotel Orient : a lui Theodosiu Ioanitiu pe
strada Selari ; a lui G. Sfetea pe a dou.a piata"." dela Sf. Gheorghe%
si a lui Pinath, in calea Vdcdrestilor lfingd Hala Vechiturilor, li-
briirie care si aceia a lui H. Steinberg erau depozitul de aprovizio-
nare al acelor libran i ambulanti despre cari am scris ceva mai
sus. Mai tarziu ceva, dar tot prin acele vremuri, au fost des-
chise Librria Francezd a lui Leon (inlocuind pe a lui Hai-
mann care fusese desfiintatd) si laceia a lui Carol Storck care
inlocuia pe a lui .Graeve, din casele lui Vanicu ce erau acolo
unde e acum badinia lui Dragomir Niculescw.
Cele mai la indemnd cdrti erau insd cele pe care le vin-
dean asa zisii anticari" 218) ce isi aveau dulapurile insirate pe
bulevardul PAcademiei, acolo uncle azi e cliidirea Cfarteal Ro-
milneascd, si uncle vreo cinci-sase negustori de-acestia isi
zase dulapurile lor.
Anticarii aceia bucuresteni, indeplineau rostul buchinisti-
lor" 810) de prin =rile orase ale Frantei. Ei cumparau cartile
de prin bibliotecile celor cari rdposau cum si pe ale oricui avea
edit de vindut si le revindeau Mor ce aveau nevoie de ele, mad
ales atunci dud nici librdrii nu prea av,eam, nici &Ai nu se prea
tipareau. CAtiva din tre aceia (din cari amintim in treacdt pe
Poli!, pe Pach si pe Eskenasy) erau niste adevdrati doctori" ai
negotului acesta. Ei stiau pedinafard toed bibliografia color
mai edutate si pe aceia a programelor analitice ate tuturor facul-
tailor universitare si ale scolilor superoare de specialitate, cum
si mai toate operele literare si stiintifice cunoscute din litera-
tura universald. Pe lngsd toate.acestea, unii din ei devenise ex-*
perti in- alegerea, descifrarea si clasarea oriehror documente
strdine sau hrisoave de-ale noastre, din vremurile ciind actele o-
ficiale romnesti se scriau greceste iar pe romfineste numai cu
scrierea cirilicd. Negustorii aceia devenise cei mai apropiati si
mai.priceputi auxilian i ai marilor nostri profesori de-atunci, care
le pdstrau o consideratiune deosebitA si chiar. simtdminte ami-
cale. Caracteristic in aceast privintd este faptul eh' atunci Child
Nume luat dela cei ce vAnd lucruri 0 mobile vechi de art.
Dela cuvntul francez bouquin" carte veche.
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 235,

local pe care eran ei asezati urma s fie cldit si ei s'au vzut ne-
voiti sh' se risipeasca pe cheiurile GAT.lei ( de pe exemplul seme-
nilor lor din Paris) sa.0 pe unde ar fi putut, marii nostri das-
&Ali, in frunte cu neasemuitul si de toti regretatul Nicolae Iorga,
au cerut Primarului Bucurestilor sil le cladeasc in miezul ora-
sului un pavilion cu mai multe compartimente intocmite pentru
rostul negotului lor si atunci a fast construit pavil'onul din
spatele Hotelului de France, in fata Palatului Vama-Postei".
 Presa bucuresteana.

RESA romtmeasca era si ea pe atunci in epoca inceputurilor ei.

Dupa incetarea aparitiei Foilor" lui Ion Helide Radu-
lescu, a Reformei" lui Ion S. Valentineanu si a Epocei" lui
Nae T. Oraseanu singurele ziare bucurestene ramasese Ro- :

manul" lui C. A. Rosetti (continuat de fiul lui Vintila Rosetti

pana la 1890), care avea colaboratori pe Ion Bibicescu, Eugeniu
Carada si Emil Costinescu ; si Timpul" la care colaborau, si
penele maiastre ale unor scriitori emeriti ca : Mihail Eminescu,
Ion L. Caragiale, Grigore Ventura, Gh. Radulescu-Archibal $. a.
Acestea erau insa ziare de propaganda politick al caror folos
pentru cultivarea cititorilor era prea restrans.
In zilele razboiului nostru pentru cucerirea independentei
politice a Romtiniei, a aparut, din initiativa tipografilor Thiel si
I. Weiss si cu colaborarea redactional a lui Grigore Grandea,
ziarul Razboiul", cel dinti ziar romAn care a instituit un ser-
viciu d2 reportaj in felul celor de la ziarele din strainatate si a
avut corespundenti permanenti pe campul luptelor
Regretatul fost decan al ziaristicei noastre Constantin Ba-
calbasa, inteo lucrare anexa la Istoria Presei romane, scrisa de
profesorul Nicolae Iorga, ocupandu-se si el de acele inceputuri,
le precizeaza astfel :
Pan la sfarsitul razboiului din 1877-78 ziarele din Romii-
nia" vorbesc de Principatul liber aveau o factura uni-
forma. Alai multe ziare politice, cultivand polemica dela par-
tid la partid si &And o deosebita luare aminte numai politicei
si faptelor din afara. Serviciul Informatiunilor" din tara era
foarte putin desvoltat. Interwiev-ul" politic nu era cunoscut
si, in Owl de reportagiul desbaterilor parlamentare si de ar-
ticole politice, ziarele nu tipareau deck articolase si telegrame
238 GEORGE COSTESCTJ

traduse de prin ziarele dela Pasta i Wiena, si o rubric de stiri

diverse toate traduse deasemenea din ziarele strrtine. Cate
odatil., o cronica teatrala si foiletonul", totdeauna traducere
din limbi straine".
Cel dintai ziar romanese care a dat cititorilor si articole
originale romanesti cum si lucrri sau comentarii stiintifice a
fost, cam tot in acea epoc, ziarul Romania Libera" al lui Du-
mitru Laurian.
Tot atunci la 2 Lillie 1877 francezul Emile Gall, a
facut sa apard un ziar roman scris in limba f ranee* numit
L'Orient" si care in luna Septembrie a aceluias an si-a schim-
bat titlul cu acela de L'Indpendence roumaine" Amandou
erau intocmite pe normele ziaristice occidentale, avand i cate
o rublica a reportajului mondain" in care iscusitul Mihail Va-
carescu-Claymoor facea recenziunile tuturor receptiunilor poli-
tice si diplomatice, ale reuniunilor artistice si ale balurilor, con-
certelor, serbrilor si nuntilor la care luau parte familiile elite!
bucurestene.
Anul 1885 a fost MA un an de adevarata afirmare a zia-
risticei bucurestene. Inceputul l'a facut ziarul Drepturile omu-
lui", editat de tanarul Constantin A. Filitti si avand un comi-
tet redactional alcatuit din : C. Bacalbasa, Alexandru Braescu,
Emilian Frunzescu, C. A. Filitti, Constantin Mille, Ion Na-
dejde, Alexandru G. Radovici si Paul Scorteanu (o intreaga
pleiada de fruntasi ai gazetariei de atunci!); dar care a durat
doar cateva luni, cu mari sacrificii materiale. Concomitent au
aparut insd : Epoca" lui Nicolae Filipescu si ,Universul" lui
Luiggi Cazavillan, acesta in format occidental si la pretul de
5 bani exemplarul, ca sa fie citit de toata lumea, cum de alt-
fel a si fost, ramanand pan astazi cel mai mare, mai impar-
tial si mai popular ziar romanesc.
Universul". luat cativa ani de-a randul cam in zeflemea
de cercurile gazetaresti si cam neluat in seama de cititorii obis-
nuiti ai ziarelor politice, a rasbit prin ideia de-a cobora pretul
ziarului dela 10 bani la 5 parale (cinci bani) si a ajuns cel mai
raspandit ziar ale vremei, tirajul" lui depasind, inca de pe-
atunci, cifra de 80.000 de foi zilnic.
Desvoltarea Presei prin inmultirea ziarelor a provocat si
infiintarea unei Societati a Presei, in 1888, din initiativa si sub
presidentia lui Dumitru Laurian, directorul ziarului Romania
Liber".
 BLICURESTII VECHIULUI REGAT 239

In acelasi an Alexandru V. Beldiman. venit din Mol-

dova, scoa.se ziarul Adevarul" Ziarul acela avea un pro-
gram ,republican si de ,un nationalism mai .mult antidinas tic,
ceiace l'a impiedicat de-a deveni prea popular, deoarece .pepo-
rul nu era republican si iubea sincer pe Regele Carol I. Dupd
moartea lui Beldiman, and Adevdrul" a pirdsit atitudinea
aceia, ramniincl doar in cadrul criticei politice a diverselor par-
-tide, publica!, a carei opinie incepuse a se forma, a inceput a-1
-citi si, in Bucuresti mai a-
les. devenise mult rnai eer-
cetat. Incurajati de succe-
sul acola. cei dela, directia
lui: au voit s cucereasca si
.cititorii Universului" si i-au
opus ziairul Dimineata" cu
care au lupta,t mult in seo-
pul ardtat, fard sh reuseascd .

' rks-t.",
ins deoarece ziarul lui Ca- , -1!
zavilan, condus cu mull tact
si cu deosebit pricepere de
vrednicul Iancu Popescu.
primal lui redactor, a in-
fruntat cu vitejie si izbiindit
lupta la care fusese pro-
vocat.
Dintre ziarele ca ca- Portret-sarji al lui Luiggi Cazavillan,
directorul-proprietar al ziarului Universul".
meter politic, in al ara de
(Desen de C. Jiquid1).
-cele pomenite mai sus, au
mai apdrut in r5stimpul dela 1880 la 1906: Vointa Nato-
na.15," (1884), dupit desprixtirea lui Ion Brdtianu de Cos-
tache Rosseti, (and ziarul acestuia din urinii, Romfinul", a in-
cetat de a mai ,,combate" pentru nationali-liberali); ',Demo-
cratia", tot liberal, (1888) la care a colaborat si bdtdiosul ma-
estru al penei gazetdresti Barbu Delavrancea ; Tara", ziar
-conservator, al lui Panait Christodulo, care a apdrut doar piind
in 1903,si care a continuat mai thrziu sub directiunea lui Papa-
mihalopol; Gazeta Poporului" liberar, a hfi Glieorglie Pal-
lade (1895) ; Constitutionalul" al. conservatorilor junimisti ;
Lumea Noud", intemeiat de Ion NAdejde cu colaborarea color
;mai bune pene de 'propaganda a ideilor social-democrate ;
240 GEORGE COSTESCU

Lupta" a lui Gheorghe Panu Dreptatea", sub directiunea

lui Niculae Fleva si cu sprijinul entuziastului sail partizan ti-
pograful Torna Bazilescu (1896) /care a facut apoi sa apara
Cronica" si ,,Patriotul" care avea de redactor-sef pe Constan-
tin Bacalbasa (1900).
In campul publicatiunilor necesare indrumarei si informa-
rei economice, primul organ de propagare Curierul financiar"
care aparuse inca din 1876 sub conducerea lui Mina Minovici,
s'a vazut urmat si apoi inlocuit de revista Bursa", a lui I.
Hussar, iar dui:4 extensiunea industriei de exploataie a terenu-
rilor perolifere, de Monitorul Petrolului" intemeiat de N.
Mancas in 1900. In 1904 au aparut : Revista economica si fi-
nanciara" de sub directiunea lui Pictorian si Le Mouvement
Economige" a lui Nicu Xenopol, iar la cativa ani dupa ace-
stea, ziarul Argus", sub directiunea lui Christache Staicovici.
ziar care a avut reusita pe care i-o cunoastem si acum.
Cu toate acestea, adevarata propagare a culturei cat mai ge-
nerala a fost opera acelor publicatiuni care, fie ca urmareau
doar incurajarea la scrisul literar propriu-zis, fie ea inserau in
coloanele lor si recenziuni de lucrar sau chiar incercari de vul-
garizare a stiintelor, s'au straduit temeinic intru aceasta si au
rausit sa atraga lujar ea aminte si interesul maselor asupra foioa--
selor lor. Acestor publicatiuni li s'a zis la noi, in mod generic,
Reviste.
Revistele din vremea acelor inceputuri nu erau insa facute
pe anume specialitati ca acum, ele erau brosuri indeobste pe
format maricel si cuprindeau relatar istorice inedite, chiar
nele lucrar succinte in domeniul filozofiei, dar mai ales pro-
ductiuni literare romiine$ti si studii critice asupra tuturor a-
cestora. Ele au fost deci la inceput singurile depozitare ale seri-
sului alor nostri, caci mai mult din colectiile lor au fost adu-
Date mai tarziu acele opere si au fost rinduite in volume ce au
consacrat valoarea lot% Cu timpul, si data, ca sportul mij-
loacelor noastre de editura, felul acesta de publicatiuni s'a de-
savarsit. Revistele au inceput a lua o infatisare mult mai atra-
gatoare, ba, au atins chiar conditiuni mult superioare din
punctul de vedere al tipArirei !or.
Dintre acelea amintim tot in ordinea vechimei lor : Drep-
tul" pentru studiile juridice si pentru pastrarea jurisprudente-
lor stabilite de instantele judecatoreSti, apruta inca din 1862
si reluata in 1871 de care Grigore Peucescu dela care s'a trans--
 BUCURE$T1I VECHIULUI BEGAT 241

mis Si a continuat sit aparA panren zilele noastre ;Econontia

NatiOnalA" a lui P. S. Aurelian (1875), continuatA mai tamiu
sub titlul Campul" si destinan numai economiei rurale, de
cAtre harnicul i eruditul agronom G. P. Radian ; Romania
Medicaid", intemeiatii tot in anul 1875 de medicii : Al. Marco-
vici, Iacob Felix, N. Kalinderu si Fiala, dublan mai tarziu de
revista Spitalul",-. sintocrnin prin sarguinta unor studenti
(1881; Romania Liber" care a apArtit in mud 1877 sub
directiunea lui Damara Laurian si a lui Stefan MiliAilescu si
la care incepuse a colabora cei mai cunoscuti scriitori literari
ai viemei, ea : Dimitrie RacovitA, Alexandra VlAhutri, Barbu
Stellnescu-Delavrancea, Duiliu Zamphirescu s. a. ; Litera-
torul" care a aprtrut In 1880 din initiativa lui Theodor Stoenescu
si la a citrei conducere s'au succedat profesorul Bonifaciu Flo-
rescu i in cele din audit' Alexandra Macedonski, Revista
LiterarA", apdrutrt mai tarziu sub directiunea lui Th. M. Stoe-
nescu ; Revista Armatei" (1883) ; Revista pentru Isto-
rie, Arheologie i Filologie" a lui Grigore Tocilescu (dela 1882
incoace) ; Revista Nouit" a lui Bogdan-Petriceicu Hasdeu,
(1887), editan de Ion V. Socec inteun gen de tipAriturrt si ilu-
strare pe care nici una din publicatiunile literare de acest f el
nu l'a mai ajuns atunci si care a numArat Intre colaboratorii ei
obisnuiti pe : Iordache Goleseu, Ion Ghica, Costache Negri,
Alexandra !Allan, Grigore Tocilescu, Barba Delavrancea,
Petre Ispirescu, Gheorghe din Moldova (Kernbach), Virgil
Cosinovici, Potro Dulfu, Ion Bianu, Ionescu-Gion, Haralamb
Lecca, Niculae Tine, Theodor SperantA, Victor Bilciurescu s. a.
revista pedagogicA Lumina pentru toti" a profesorului Eniu
BAlteamt (1885-95); Revista RomanA" a lui C. Riidulescu-
Motru, Vatra" (1894) datoritA colaborArei permanentA a lui
Carageale, Slavici si Cosbuc, intcmitrt de minunatul povesti-
tor Dumitru C. Strtncescu si editatA de librAria Sfetea ; Via-
ta Nouri" a lui Alexandra Vliihutg ; Foaia pentru toti" a
lui D. StAncescu si in care mai tot tineretul cu veleitAti literare
a debutat atunci in publicisti; ,,Literaturrt si Arta rorraing" a
profesorului Necula'e Petrascu, propovAduitoare Cu deosebire
pentru arta noastrA nationalA ; ..Floarea AlbastrA" a lui I.
N. Constantinescu-Stans (1898-900) unde colaborau : Dimitrie
Anghel, St. O. Iosif si bAtrtiosul critic Ilarie Chendi ..Se-
mAnAtorul" (1889) pornit din preocupArile nationaliste ale mini-
16
242 GEORGE COSTESCL1

strului Spiru Haret si ale profesorului Nicolae Iorga si la care,

pe Muga floarea scriitorilor de atunci. se alaturase si Alexandru
Vlahuta, cu Gheorghe Cujbuc; Convorbiri entice" a profesora-
lui Mihail Dragomirescu si revista Convorbiri Literare" a carei
original cum spuneau parintii ei deja Junimea" din Iasi se
pierdea in noaptea timpurilor (a,dica pela anual 1867). Acesta a
j'Arana chiar dela primii ani ai intemeicrei e colaborarea celor
mai mari fruntasi ai scrisului romanesc de atwaci22) pentru ca
tinand neconlenit fruntea si duna ce si-a stiamutat sediul la Bucu-
curesti, sa 'Imana si astazi Decan a publicatiunilor noastre cul-
turale de cea mai inafta tinut6,229.
Toate aceste publicatiuni urmareau cu multa stradanie si
eu eel mai frumos entuziasm luminarea poporului romanesc si
indrumarea lui snre acea munch spiritual care este de-apurani
si pretutindeni titlul de noblet al oricarei natiuni.
In paginile lor, cercetatorul aplicat care ar voi sA rasfoiasca
colectille pastrate de Academia Romana, poate fla oricand nu-
mele tuturor celor ce s'au afirmat ca cei mai de seama literati
ai nostri si poate urmari larnurit evolutia productiunilor noa-
stre literare dela inceput.
*.
Alaturi de acestea, si pentru a implini oarecum lips'a car-
tilor la indemana oricu, au aparut catre 1890 pe la geamurile
librariilor si niste eartulii denumite biblioteci de populari-
zare. In cuprinsul lor, de 64-96 pagini din formatul cartilor
mici, ce puneau sub ochii celor dornici. pe pretul de 30-50 do
bani, culegeri de luerari mai mici sau lucrari complecte in una
sau (load brosuri de-acelea, fie de-ale scriitorilor nostri, fie tra-
ducen i din cei mai cunoscuti si reputati scriitori ai lumei. Cea
dintai cl:ntre ele a pornit din initiativa librarilor Rallan si Sa-
mitca dela Craiova. Bucurestii nu au voit s ramana mai pre
jos. Din initiativa si cu manca a doi studenti : Nicolae Badule-
scu si George Costescu a aparut atunci si la Bucuresti o publicatio
s'Inflara, cu numele Cartea Luinei", in format ceva mai mare
si tiparita In teascurile tipografiei lui Iacob T'arana din strada
Adicd in afar de pleiada Junimei in fruntea cdreia stau . Titu
Maiorescu, Vdsile Alexandri si Mihail Eminescu, scriitorii eruditi ca :
Matei B. Cantacuzino, Teohari Antonesct.. Ion Cantacuzino, Petre Missir
Simeon Mehedinti, Petre P. Negulescu si Mihail Sdulescu.
Inadins a fost lsat la urrnd, pentrucd este cea mai veche dar
,d5inueste si astzi.
 BUCURETII VECHIULUI REGAT 243

Vestei ; din necia au aparut numai vreo seapte brosuri sapta-

manale, din cauza lipsei mijloacelor de sustinere. In 1895 libra-
rul Carol Stork incepu el tiparirea unei Biblioteci, atilt de ne-
cesara tineretului scolar. Numele aceleia a fost Biblioteca pen-
tru toti" si a aparut in format mic de tot, identic cu La Biblio-
thque Nationale" dela Paris, cu pretul de 30 bani exemplarul.
Storck fiind insa constriins sa parsesca, in intregime negusto-
ria lui, a cedat si editura Bibliotecei pentru toti" vechiului li-
brar Leon Alcalay. Cu ajutorul lui Dumitru Stancescu si apoi al
lui V. Dometrius, Alcalay a fcut din ea o adevarata bi-
blioteca pentru $colarime, tiparind si desfacand in decursul vre-
mei peste 20 de milioane de exemplare. Biblioteca pentru toti"
continua sa apar si azi in editura Remus Cioflec caruia apar-
tine acum fosta librarie a lui Alcalay.
Toate acestea au fost publicatiuni cu fond cultural ales st
pretuit, cari au contribuit inteo nebanuita masura la fonnarea
gustului pentru citit tot ce trebuia cunoscut si pentru cunoaste-
rea si admirarea tuturor capo-d'operilor literare consacrate
lumea intreaga.
 Teatrul.

a tiA, ut, dupa Swath', cea mai puternica si mai

larga inraurire asupra indrumarei spre cultura si mai ales
TEATRUL
spre o educatie aleasa a poporului bucurestean, nepregatit
Inca pentru lectura recreativa. Trebuie sA marturistm dela ince-
put ca. si incropirea acestui mijloc de cultivare in forma si en
inijloacele cele mai prielnice rausitei, a fost la noi tot cam
tttrzie 222).
intemeierea Teatrului National bucurestean a venit abia
anul 1853, din dorinta de luminare a poporului si din puterea
domneasca a lui Glieorghe Biibescu VodA, i anume in urmatoa-
rele imprejurari.
Pe vremea domniei de scurta durata a acestui Domnitor se
Wise un oarecare Ieronim Momulo, care in scopul dea face o ne-
gustorie rodnica cu dorinta bucurestenilor de a avea un teatru,
a Inchiriat cunoscuta Sala a Slatineanului, ce se gasea in eladi-
rile de pe strada Noua de-atunci si din care azi nu a mai ramas
deck aceia a Hotelului Capsa. Acolo lute sala .mai spatioasa
, ce era claditA cam inspre strada. Academiei de ak, a rostit el un
fel de sala de spectacole si de serate sau baluri, destinate lumei
mai aleasti a orasului,.si ia zis Teatrul Mic".
Cam in aceiasi vreme a aparut si s'a gAzduit in Bucuresti, ne-
222) Inceputurile incercarilor de-a intocmi in Bucuresti, mai inainte,
oarecari xeprezentari de ucrari si spectacole de teatru cele adica scor-
nite de tineretul boieresc pe vremea carmuirilor fanoriote, prin saloanele
conacelor Ghiculestilor sau chiar cele injghebate cu actoci de meserie
straini, la dorinta ficei lui Raluca, de catre Ion Caragea Vocra) nu le
mai insemnam aci deoarece nu sunt niel ale timpului asupra caruia arh
inteles a serie, nici pe potriva straduintelor culturale ce ne face sa pfisim
In acest domeniu de art numai .din dorinta de a informa cat mai bine
pe cititori cartel 'acesteia
246 GEORGE COSTESCU

semAnatul Matei Millo care pArgsea Iasii, orasul lui natal, ca.
poat face aci nesuparat de nimeni un Teatru pentru luminarea
poporului, asa cum vazuse la Paris, unde fusese trimis cu bursa
a Domnitorului Mihail Sturza spre a se face carturar mare. De
cum a descAlecat in Bucurestii nostri, Millo a pus ochii pe sala
Teatrului Mic a lui Momulo si a hotArilt sg, intemeieze aci un fel
de scoalil actoriceasca din care s'd scoatg dintre tinerii bucuresteni
pe acei ce aveau sti fie ctitorii celui dintad teatru romnesc. In
acest scop el juca, cu cei pe cari li convertise la acea indeletnicire,
mai tot reportorial pieselor lui Vasile Alexandri si altele, ba
se apuciase chiar s serie si el unele, de pe nevoile programului
lui de invatAmiint, pAng.ce ajunse sit poati monta. la Teatrul
Mic spectaeole la care bucurestenii alergau cu mult voiosie si cu
mult simt de pricepere. La sfruintele boierului moldovean, actor,
se raliara, cu incetul si o seana de boieri bucuresteni si chiar
Vod Gheorghe Bibescu. Domnitorul fAcu sa se intocmeasc o co-
misie care sA se ocupe cu alegerea loclui i cu studierea felului
cum s'ar putea ajunge, cu sprijinul Chrmuirei, la ridicarea
Bucuresti a unui edificiu anume destinat teatrului asa cum
al-Ata Matei Millo eh ar trebui sA fie. Sufletul acelei comisiuni
era boierul Ion Samurcas care dupil multh diiscutiune rgusi
decid pe toti asupra locului unde se alb,' astazi Teatral National
al Bucurestilor. Pe local acela erau atunci in stnga, uncle azi e
palatal Telefoanelor, terenul ce apartinea Comisului Barba Mg-
nescu, cumparat del un anume Stan Taie-cuie ce'l stApiinea de
pe la 1700; alaturi de acela era fostul HOT' al lui Filaret in a c5.-
rui cladire aproape ruinata se adApostea de la o vreme un Orfe-
linat; jar mai la dreapta spre strada Ciimpineanului era local
Merisestilor, mostenit dela un wain al lor pe nume Stroe Sei-
meanul amAndoub." aceste din urmA mArginindu-se spre fund
Cu intinsele locuri din vale ale lui Fiera Brezoianu. Pe acestea ho-
tarA comisiunea sa fach sA. se ridice cadirea ce se plAnuia, tgind
si cele doug strazi laterale. Lucrul pentru asezarefa, fundatiilor fu
de inclat inceput, de pe planurile arhitectului Heft dela Viena
si cu bani pusi deocamdat'd la indemAnA din averea lui Vod5,-
Bibescu. Dup doi ani cldirea fu terminata siinzestratA cu toate
cele de nevoie.
Cel dintai toatru bucurestean institutie de culturg sub gri-
 BUCURE$TII VECHIULin REGAT 247

ja Statului" numit Teatrul National, a fost inaugurat astfel in

seam zilei de Miercuri 31 Decembrie 1852.
Programul acelel seri inaugurai, if &Ham, din gazetele timpu-
lui, astfel intocmit: in partea intAla a spectacolului a fost jucatA
in romaneste piesa Zoe sau Amantul imprumutat", un vodevil
Cu un act, tradus din frantzeste si cu muzica cupletelor scrisA de
profesorul Eduard Wa-climan: iar in partea a doua, teatru de
peril in care se cuprindea o arie din opera Masnadieri" (Ban-
ditii) ciintat& de Mustani, trio din ,,Lucretia Borgia" ciintat de
soprana Marziali cu Finochi si Pellegrini si un quartet din Lu-
cia de Larnermoor" cantat de domnisoara Lesniewsha cu Mustard,
Finochi si Carol toti din trupa de opera a lui Papa Nicola. Ac-
torii romani din partea prima' ia programului erau: Costache
Caragiale, Cost,ache si Rana MihAileanu, Niny Vallery,- Maruta
Blonda, Catinca MihAiescu i Raluca Stavrescu.
Luminarea teatrului si a seenei se fileea atunci en lamilnAri
de seu, tot ea pe vrernea lui Caragea; dar dupA doi ani, un
nea,mt, Carol Knappe, care ayes o asemPni negustorie sub casa
brancoveneascA ce era in locul Palatului Nifon din strada Doa-
mnei, fu pus sA aseze peste tot lAmpi cu ulei de rapit.
Cu aceastg intocmire Teatrul Bucurestilor a fuactionat vreo
20 de ani fiind dat de pe voia Domniiorului in arendrt,
mai inthi. lui Matei Millo egruia i se l'Asase voia do a intocmi
repertoriul si de a-si administra trupa cum Ii convenea mai bine.
Teatrul aeela se bucura ins6 si de-o subventie, mai intili din
caseta Domnitorului apoi din bugetul Statului. Peripetiile teatra-
licesti ale acelor vremuri sunt arAtate in aniAnunt in lucerile
publicate de eAtre Dumitru 015.nescu-Ascanio 5i Ioan Massa,
cum si in amintirile lisatte de Artist% Romanescu si de Costantin
Nottara
Ceiace priveste in deosebi povestirea &pasta este cui la 1877,
sub guvernarea lui Ion C. Brgteanu, 'ministru fiind Gheorghe
Chitu, si la stAruinta lui Costache Demetriad (223), atunci actor
excelent si cu mare trecere, CArmuirea a propus si Parlamen-
tul a votat incetarea arendArilor Teatrului, intemeierea Socie-
tAtei Dramatice si ineredintarea conducerei lui unui dolegnt mi-
nistrktial si unui comitet, care impreunA cu artistii dramatici so-

223) Tatdl minunatei actrit5 de mai trziu, Aristita Romanescu.

248 GEORGE CCSTESCU

cietari, sit asigure functionarea Teatrului National de pe norme

care sd contribue in at mai maro milsurd la propsirea cul-
t:11mM a poporului romanesc. Duupg, votarea acelei legi, ca di-
rector al Teatrului a fost numit printul loan Ghica si acesta
si-a alcaluit un eomitet din Vasile Alexandri, C. A. Rosetti, Va-
sile Alexandrescu-Urechia, Gh. Sion, Titu Maiorescu, ,Con-
slantin Stnescu, Petre Grdisteanu, Eduard Wachmann si
Alexandra Bilicotanu.
Societatea Artistilor Dramatici" intocinit cam de pe mo-
delul celei dela teatrul Comedic Francaise" dela Paris, a fost
alektuit, in sedinta acelui Comitet din 23 Tube 1877 si aniline din
-urmtorii: Matei Millo, Costache Dom et riad, Mihail Pascaly,
Stefan Iulian, Ion Panu, Mihail Mateescu, Ion Cri.stoscu, Stefan
Velloscu, Eufrosina .Popescu, Frosa Sarandi, Amelia Weliner.
Raluca Stavrescu, Maria Vasiluscu, Ana Popescu, si Maria
Fleclitenniaclier, ca societari clasa ; Ana Daneseu
Teodora Ptrascu, Ana Cipagea, Aristita Romanescu, Irina
Poenaru si Ana Florescu, societare elasa a doua ; Nieulae llagi-
escu, N. Durnitriu, CampeFinu, Alexandra G Nottara, -Victor
Friewald, Petre Ionescu si Nicu Petreanu, gagisti, adich anga-
jati de societate ca actori auxilitari; iar ca. elevi practicanti:
Constantin C. Nottra, Niculae Grdeseu, Nae Bmiaa-abeanu
(fost apoi toatA viata biblioteear al Teatrului National bucu-
restean), Luca Manovici, Stefan'Grigoreseu, Agatha Barsescu.
Euaterina Dimaneua, Gh. Dumitriu, Petn2 Sfetescu, Al. Cato-
poi, Constantin Costescu, Ion Ionescu, Alexandrina Gavale.
Elena StAnescu, Aneta Nicolau si Alexandrina Alexandrescu:
ihr la cele dintai vacante: Maria Constantinescu si Grigore
Manolescu, venit in Miartie., 1878 dela Teatrul National din Iasi.
Ca regizor in aceast nou alcAtuire a fost angajat francezul
Gattineau ; dela Iasi iar cea dintai reprezentare a fost aceia a
piesei Visul Dochiei" de Frederic Dam si Dumitru Olnescu-
Asean i
La vreniea ineoronrei primulai nostru rege, Teatrul Natio-
nal avea deci o existenta de aproapetreizeci de ani. Trecut
directivele pc ciare i-le clase otameni ea Matei Milo, Costache Ca-
ragiale, Ion Ghica i altii, si ajutat de strdaniik color CA eutau
el
sit scoat, din Conservator elemente din ce in ce mai pregatite
ajunsese sa. aibd un prestigiu de adevrat teatru occidental. Fu
 AUCURESTII VECHIULUI REGAT 249

laminat ca electricitate, mobilat cu un lux deosebit i inzestrat

cu aparate, costume si o recuzita care ii ingacluilau sa monteze
once lucrare de acest gen si ajar uncle feerii din genul celor
ce se jamu la teatral Chatelet din Paris. DispunAnd de actori ad-
rnirabili ea: Grigore Manolescu, Stefan Iulian, Mihai Mateescu,
Constantin Nottara, Aristita Romanescu, Fros,a Sarandi si altii,
si incurajat de solicitudinea si de entuziasmul publicului, Tea-
trul National bucurestean a ajuns un templu cultural in felul ce-
ion subventionate prin trile Apusului si, totodat, eel mai ray-
nit local de recreatie aleasa al poporului din toate elmsele sociale.
Locurile spectatorilor erau rostite, de pe ierarhia claselor acestea
si anume: logile din intaiul si al dciilea rand (beignoir si bel-
etage) costaa 20 de lei, cele din al troika rand 10 lei, statul de
orchestra 4 lei; al doilea si ai trailea still 3 si 2 lei, local la ga-
lerie 1 leu.
In 1883, director al Teatrului era Grigore (Grigri) Canta-
cuzino, care a fost initiatorul coneertelor orchestrale, intre acte,
conducator al orchestrei fiind la inceput ;Alexandra Flechten-
macher-
In ,acel timp, murind Pascaly, cale fusse eel mai de f mute
actor al Teatrului si detinator al celor mai de ,searna si mai mul-
tor roluri din piesele repertoriului de-pana-atunci 224), IOCUI lui a
fost solicitat de Grigore Manolescu. 0 parte din societari opunan-
du-se la aceasta numire, Grigore Manolescu a demisionat, alcatu-
ind o trup a lui, care a trecut s joace po scena din sala Hotelului
Dacia de pe strada Carol. Directorul Teatrului National a numit
atunci pe Constantin Nottala in local lui Manolescu.
Programele stagiunilor erau anuntate cu o luna inainte de
deschidere. Repertorul, imbogatit in anii din u rmg, In-
seria lucrari din literatura universala, precum : Baizit si Fe-
dora, de Racine; Cidul, Horatiu si Mincinosul de Pierre .Cornei-
lle; Avarul, Tartuffe, Georges Dandin, Doctoral far% voie, Vi-
eleniile lui Scapin si Burghezul gentilom, de Moliere; Regele
Lear, Hamlet, Machbet si Visul unei nopti de vara, ale lui Wi-
liam Schakespeare; Don Carlos si Hotii, de Schiller, Ruy-Blas

224) In timpul verei, Pascaly Cu gag*ii Nationalului" jucau acelasi

repertoriu pe scene grdinei Orfeu" a lui Guichard, din strada Ciimpineanu,
si uncle a debutat atunci, In teatru, Paul Gusti eminentul regisor de mai tArziu.
250 GEORGE COSTESCU

de Victor Hugo; Patria, de Victorien Sardou; ITagda si Onoarea,.

de Suderman; Hero si Leandru, de Grilpartzer si ehiar Oedip-
liege, a lui Sophocle toate traduse de cei mai de seamd inte-
lectuali ai timpului si jucate magistral pe prima noastrd scend.
Acestora le-au fost laddugate curdnd si piese originale romd-
nesti. Ambitiuncia si insusirile scriitorilor romdni au dat
multe luerdri bine primite de porsonalul artistic al teatrului no-
stru si din ce in ce mad. apreciate de lumea noastrd cult. Acosta
lucrdri urmdreau la inceput s'd faed euroseute poporului marite
episoade ale Istoriei nationald, in tragedii cdrora ele se adap-
tan de minune si in comedil in earl se urmAreau ridiculizarea si
inlturarea moravurilor perimate ce dinuiau inch" in viata noas-
trd pubicd si particulard, cum si pregatirea cerutd pentru 'cum-
panirea si adaptarea noului fel de vigil ce se introna atunci in
lumea intreagd.
Dintre aceae luerdri notdm doar din aducere aminte 115.svan
si Vidra, a lui B. P. Hasdeu ; Despot-Vodd. Ovidiu, Fantana
Blanduziei225) si Lipitorile satelor, de Vasile Alexandri; Curcanii,
a lui Grigore Ventura: Serisoarea pierdutd, O noapte furtunoasa,
Conu Leonida fatd en reactiunea si De-ale Carnavalului, cum
si Ndpastea, ale lui Ion L. Caragiale ; Ah-Baba, de Mircea De-
metriade ; Tadesul si Saul, de Al. Macedonski ; Pe malul Ghrlei,
de Dem. Oldnescu-Ascanio ; Beizadea Flutur de Al. Polizu-Mic-

225) Fantana Blanduziei" a fost citit5 in public de Vasile Alexandri

in ziva de 22 Martie 1883, in casa profesorului Titu Maiorescu, apoi, de pe
sfatul acestuia, i la Atheneul Roman pentru adunarea unui fond de susti-
nere a cautdrei san5tatei poetului Mihail Eminescu ce atunci se afla inter-
nat in Casa de Sandtate a Dr. Alex. Sutzu.
Prima reprezintare a iacestei piese a lost data in seara zilei de 23
Martie 1884, rolurile fiind distribuite de insasi autorul, precum urmeazil :
pentru Horatiu, Constantin Nottara pentru Getta, Aristita Romanescu
pentru Scaur, Ion Petrescu iar pentru Postumiu, Stefan Iulian batranul. Ast-
fel a fost jucat zece seri de-arandul, ceiace era cu totul exceptional in acole
timpuri, iar la 31 Martie 1884 a avut loc un banchet dat in cinstea autorului
la Hotelul Bulevard, la care au luat loc : Ion Ghica ce era atunci ministru,
B. P. Ha$deu, Titu Maiorescu, Ion C. Br5tianu, C. A. Rosetti, Nicolae Cre-
tulescu, Constantin Essarcu. V. A. Ureche, fratii Negrutii, Costche Negri,
Duiliul Zamphirescu, Dem. 0115nescu-Ascanio si interpretii rolurilor princi-
pale ale piesei
In seara premierei, MM. LL. Regele Carol I si Regina Elisabeta au a-
vut tot timpul reprezentatiei pe Vasile Alexandri araturi de ei, in loja regald.
 BUCGRE$TII VECHIULUI REGAT 251

$unesti ; Traian si Andrada, luerat in colaborare de Gr. Ventura

si V. Leonescu, acesta fiind actor al Teatrului ; Pygmalion si
Amilcar Barca, ale Jui G. Bengescu-Dabija, Craiu de
de V. Le013E',Sell $i I. Duteseu-Dutu; Casta-Diva, Suprema forth'
si Juektorit de eiirti, ale lui Haralamb Lecea ; Sanda. de (1. A.
Floreseu si atatea altele cari au venit mai tarzia
Acestora si celor mai inainte numite, li-se intereaLau, cu deo-
sebire in ajunul si zilele sarbatorilor, si unele spectacole de me-
lodrame sau de feerii, ca,; Roza Magied, Fata Aeralui, Doi Ser-
gent, Moartea civil, Dona orfeline, Copidi pargsiti, O crime).
eelebrk Sinziana si Pepelea, Dama de Caro si altele ea acestea
eari multumeau setea de senzational a claselor poputare, prile-
juind si artistilor teatrului creatii din cele mai frumoase. Nu
mult timp dup5, acestea, si tot din nazuinta educarii maselor prin
teatru, directorii acetei institutii, secundati inch' de-atunei de
postal pe care Paul Gusti, noul regisor eare detin.e, si azi,
onorific, l-a ilustrat cu atata destoinicie, au egatat sit im-
bogatea.scd repertorral cu spectacole menite sit atrag cat mai
Multh lume. Asa erau diferitele comedii strkine de satir5 a. mo-
ravurilor invechite. pe cari le localizau, cum si o seamg de luer5ri
orig;nale precum : La treizeci de ani, a lui Poliza-Miesunesti,
O &suede, a capianului Ursache. Regulus Codoveanu Ju-
deatorul de instructie ale lui Lupaseu si Mort fAr lum,'nare, a
lui Ion Bacalbasa. Protagonistilor acelor reprezentatii ce au 15,-
sat pe veci numele lor inserise in cartea de aur a teatrului ro-
mnese, sau adaugat si alte talente ce au cunoscut o frumoasii,
celebritiate, ca : Vasile Hasnas, Ion Jianu, Petre Veleseu, Vasile
Leonescu, Ion Brezeanu, Ion Niculescu, Vasile Tone.anu, Petra
Liciu, Tony Balandra, G. Carussi, V. Maximilian si N. Ciucurete.
cum si dintre femei : Constanta GArteseu-Demetriad, Miarioara
Glikorghiu, Marioara Giurgea, Tina Barbu, Lucia Sturza-Bu-
landra $. a. toti laolaJt notati in ordinea aparitiei lor pe
scena te,atrului, si numai Oa, la anal cam] se opreste povestirea
scena tetrului.
Lumea Bueurestilor, ca i marele numar de provinciali, venea
atunci la Teatru ea la o solemnitate mu ca la o important se-
dint5, academia In afar, de cei din lojile de rndul intAi, de
locurile din .avant-seen,226`, si din primele rAnduri ale stalurilor
226) Lojile de lAnga ambele laturi ale seenei.
252 GEORGE COSTESCU

ce incepeau dela balustrada orchestrei (locuri prinse mai tot-

deauna de oameni iunblati", eari prin educatia lor familiatr
erau preghtiti a socoti teatrul ea pe o distractie aleas,), resta'
lumei- ce umplea sala considera liaptul de-a putea veni ia spec.
tacolele acelui teatru unic, ca la ceva cu caracter deosebit de sal.-
btoresc, fie c, era sear, de dramA sau de opera. Pentru marele
public, asistarea la acele ,s1pectiaoole oferea un indoit interes :
acela al scenei cu rostul i valoarea. pieselor ce erau jucate. dar
si cel al fastului lumei Cu care sala era impodobit.
Sub focurile luminei uriasului candelabru electric din 1161-
timea tavanului sAlet si ale celor de pe marginile lojilor, compar-
timentele acestora sciinteia.0 de reflectarea boghtiei de giu-
vearicale pe cari boerodicele noastre le purtau in asemeni oca-
ziuni. In afar de acea strlucire, ceiace impwaea indeosebi si da
tetrului un prestigia ce-i sedea de minune, era tinuta foarte
demn, si taleas a celor ce veneau sa--si petreac seara acolo. La
rampele lojilor. apreau doanmele si domnisoarele bucurestene,
toate frumoase si totdeauna distinse, inflorind din toaletele lot
care mai de ctare mai elegante si mai de pret. In saptele lor, in
penumbra lojilor, se vedeau siluetele de sobra elegant ale bar-
batilor insotitori, in redingote sau jachete negre de obiceiu, lar
la primele reprezentri ale pieselor noi, numai in fracuri si smo-
kinguri. In staluri cucoanele veneau in tinuta de vizitil si bar-
batii in haing, neagr si pantaloni cenusii vrgati.
Pentru a accentua si mai bine caracterul oarecum solemn
si in acelasi tinip distractiv al acelor spectaeole, orchestra exe-
cuta bucti de muzica aleas, din repertoriul uverturilor si fante-
ziilor inspirate al color mai de searn compozitori. Orchestra
de-atunci. alctuit numai din muzica.nti in cea mai mare parte
profesori, ena condus, de maiorul Hiibsch, inspector al muzieilor
militare si autorul Imnului Regal roman, de maestrul Costache
Dumitrescu, profesor de violoncell la Oonservatorul nostru si. com-
pozitor ale enrui luerdri se anta si azi, san de ctre maestrul
George ,Sterneseu, lost director al Operei Romlne a infiin- -

tarea ei.
 Opera si Opereta.
muzical sau Opera", duph numele ce i-a fost dat
in lumea Apusului, s'a *hin areehiat a noi dintru inceput
TEATRUL
Cu reprezentriil.e teatrului vorbit. inca din anii de dupil re-
volutia de la 1848, un Serghiade a facut o asociatie Cu Papa
Nicola si folosind mai intai vechea sal, delia biserica Alba,.
apoi sala lui Bossel de lana Hanul lui Mircus de pe cala Mo-
gosoaiei, incepuse a intocmi reprezentArt de Opere din repertoriul
italian. Cel dinti se indeletnicea cu atributia de impresur, co-
lindand prin strAinatate si aleatuind trupe de cantAreti cel
de al doilea indeplinind pe aceia do adrninistrator al teatrului din
Bucuresti.
Reprezintarile teatrului de Opera citan sporadiee si destinate
deosebi lumei aleasa a Bucurestilor de-atunci. Ele au dilinuit
tctusi pan dupa ereiarea si alctuirea societatei noastre de art
dramatica, cu a carei precAdere In rata publicului bucurestean nu
a moi putut ins, lupta.
Gustul acelui public pentru teatrul de Opera struia, asa
ea incetarea manifestarilor lui se simtea din. ce in ce maii mult.-
Inca din primii ani ai folosirei noului teatru, la dorinta
elite" bucurestene, eativa amatori pasionati de muziert intreprin-
ser sil angajeze din Italia cate-o trupa de cantAreti buni, caria
adrtugand concursul corurilor romanesti ce aveau eAntareti destul
de priceputi si cu material scenic al Teatrului National. Moya-
sera stagiuni in cari teatrul dramatic se imbina (lela o sear
la alta, alternativ, cu reprezintatiile de Opera. Sistemul acesta
1-am datorit in deosebi intelegerei si dorintei sincere a directo-
rului Grrigore Gr. Cantaeuzino de-a ridica nivelul culturei teatrale
(lela noi si de a da in acelasi timp cantAretilor romani, ce se
ilustrase prin tarile striiine unde isi t'Acuse cultura artistic,
254 GEORGE COSTESCU

prilej sa poata veni si canta pe scena unui teatru romanesc, in

tara lor.
Asa s'a facut c in acele vremuri .cand tara masted avea
doar un singur tqatru in stare de a lucra de pe toate cerintPle
artei. Bucurestii oferea. atat alor nostri cat si strainilor ce ne
vizitau, pe langa un teatru stralucit, si reprezentatii de Opera
din cele mai multumitoare ; iar acestea dese-ori cu cantareti ro-
mani celebrii in rolurile cele mai dP seama. Intre acele marl
talente expatriate, ca care astfel ne puteam mandri si aci la noi.
erau : tenorii C. Gavrilescu si Ion Dnmitrescu; celebna cantreata
Maria Assan care a dafil.surat in Franta o cariera de scena din
cele inai stralucite fiind alintata de popor cu numele de Dom-
uisoara Sani" si care si-a incheiat viata ca distinsa profesoara
a Conservatorului nostru ; iar mai tarziu : Serena.. Matilda Bod-
narescu. Novina. Zina de Non i (Zoe Niculescu, fosta sotie a a-
vocatului Grigore Chrissenglii), Onoria. -Popovici, Elena Tf.,,o-
dorini, craiovoanca de origina, care a facut valva, in toata lumea
-
muzicala europeana cu creatiile ei in rolurile Carmen si Aida,
cum si celebra Hariclia Darclee, maritata la Braila cu capi-
ta.nul Hartular. Cu aceasta din urma, mtarele compozitor italian
Puccini a tinut s inaugureze opera lui Tosca" la Scala" din
Milano, iar cu prilejul unuia din trecerile ei pe la noi in tara Si
la Constantinopol, ea a hut ea. partener" pe tenorul bucures-
tean Bajenaru cu care a cantat si in fata Sultanuliii Abdul Harnid.
Cu insufletirea patriotica, a unor asemeni artisti si cu mij-
loacele de care se pute dispune atunci, scena Teatrului nostru
cel mare" a reusit,inaintea intemeierei Operei NatIonale de
azi, sa dea romanilor si in special bucurestenilor, inca de-acum
patruzeci de ani, spectacole de Opera Cu mai toate partitiunile co
eompuneau atunci repertoriul general al acestui gen, intern]
eadru si cu trupe de .cantAreti italieni din cei mai buni. Intro
acestia au fost si celebritati sraine, de felul si renumele
unor: Batistini, Tita Rufo si Giov,achinni, baritoni ; Ernesto

Luca, Lucenti, Sabelco si Beltramo. lyasi ; -

Colli, 'Francesco Sneltrinni si Alessandro Bonci, tenori ; De
Tetrazzini, Adela
Borghi, Giulietta Vermez. Yvonne de Treville, -Yvonne Dubel,
soprane, si multi altii pe care nu ni-i mai amintim. Corurile ace-
stei Opere erau Dregatite si conduse de maestrii spciali ai
pelor italiene angajate. Intre acestia a fost candva si celebnil
de mai apoi Ruggiero Leoncavallo, sarbatoritul si popularul
 UCURE$T11 VECHIULTA REGAT 255

autor al operelor Zam." si Paiate". Cativa din protagonistii

acelor coruri romane, ca : tenorul Bajenaru i basii Theoderscu,
Catopol, Alexiu si G. Niculescu-Basu, au devenit ei-insisi
cantareti ai partitiunlior principale (ale operelor jucate act.
iar apoi fruntasi ai scenei &la Opera Roman'a".
Dar in privinta prestigiului artistic al scenei romanesti, si
genul dramatic recitat s'a bucurat atunci de aceiasi sti-
ma si afectiune din partea strainatatei. In afar de re- .

petatele turnemi ale celebrei Agatha Barsescu, ce era :angajatit

aproape permanent la teatrele din Wiena si Berlin si care in
cele din uriaitt s'a devotat scenei romanesti, bucurestenii de
atunci au avut plitcerea sa admire *i celebritati de seaxna unor
mari actori ca : doamnele Judie, Sarah Bernardt, Bartet, R6-
jane si Eleonora Duse, iar dintre barbati: Silvain, Mounet
Scully, Feraudy, Baron fiul, Enrico Rossi, Ermette Novelli si
Zacconi socotind, bine-inteles, numai pe cei veniti in perioada
de timp ce urmarim aci.
Din rastimpul acela de educatie artistica aleasa, bucurestenii
carora se adauga si multa luine ce venea inadins din pro-
vincie si de pe mosiile unde locuiau, au prins nu numai gustul
acestor distractiuni culturale, dar au devenit i buni pretuitori
al lor. Publicul bucurestean incepuse sa cear ce sa i se canto,
si ajunsese ajar sil arate ca stia, cum intelege sa i se &trite-
Pentru o cat mai Mina caracterizare a stadiului acela de price-
pere a bucurestenilor nostri in ale niuzicei de scena si a tea-
trului, si pentru a, ilustra cat mai bine cadrul vremei ce ne-am
propus aci sa cercettun si stt prezintam generatiilor mai finery.
vom rtiscoli si unele precizari asupra stagiunei de Opera a (anului
1905, inprospatate de hicrarea deosebit de interesanta a d-liii
G. Niculescu-Basu. In anul acela, spune d-sa, au fost cantate pe
scena l`eatrului nostril. intre allele, operele : Puritanii, Un bal
mascat si Mefistofele al lui Arrigo Boito, cu basul Lucenti, cu
tenorii Ernesto Colli si M. Umberto si cu baritonul Giuseppe
la Puma ; apoi operele : Carmen si Barbierul din Sevila cu Ni-
culescu - Basu in comprimar". Romeo si Juliata si Mireille,
pentru prima me la noi, cu minunata Yvonne de Trville dela
Opera franceza din Pnris ; iar mai spre sfarsitul stagiunei, Iti-
goletto cu baritonul TIta Rufo si cu tenorul Armunini. Acesta
din urma, avand in duetul cu Gilda .din al doilea act cateva lip-
suri de voce si ezitari. a fost fluerat la seem, deschisa si apoi
256 GEORGE COSTESCU

chemat la finele spectacolului spre a fi huiduit, ea sil. tina minte

ea a cAntat prost in Bucuresti. Aceasta, si ancle mai putin grave,
au facut pe italieni sa duc vorba pretutindeni ca Bucurestii
era unul din cele mai. teribile orase din lume".

Dar daca pentru orasanime aceste speetacole erau o comoara

de invataminte laclalta cu cea mai aleas& dintre distractiuni,
pentru lumea ce alcatuila grosul mahalalelor, ele nu eran tocmai
accesibile si nici ciliar potrivite. Lumea aceia nu stia inca s
aleaga si, la dreptul vorbind, nici nu voia s'o faca. Ea, cumetrie
mare cu cei grozavi" nu se prea indesa sA duca. Si, la urma-
urmei teatrul cu atatea pretentii cerea o cheltuiala pe care ea nu
o intelegea si care nu i-ar fi dat deplina multumire. Cele ce se
spunea si se canta pe scena Teatrului Al mare, nu se prea impaca
cu placerile si cu mintea ei. De-aceia i actorime,a, care nu mal
avea loe acolo, ca s'A nu stea degeaba si filiada cunostea bine
slabiciunile vulgului, filma ce t'ami si pe unde se putea prin
gradinile mai raporoase ale orasului, vara, sau prin salile mai
mici, lama, injgheba ate o scena mica si cate nitel teatru
mai pe potriva lumei aceleia. Teatrul acestora se putea privi
asculta mai in Mina, la o masa, fiecare cu ai lui, eu &Ate Mi
pahar de bere si un punin de alune prajite pe masa, toate pe
un pret mai potrivit pungilor lor. Caci aci e local s'o spunem
de vreme ce atunci toate se puteau avea pe foarte_, putine parale.
bucurestenii: erau mult mai lacomi ca azi.
Asemeni teatro se deschideau vara in grildina Rasca, de pe
local de "in al strazei din spatele palatului Universitatei ;
la Stavri" Care era 'rinde e acum cladirea Liedertaffel ; la
Oasincul Austro-Ungar", gradina ce se gasea pe locul pe care
se construeste acum palatul ministerului afacerilor interne; la
Orfeu" pe str. Campineanu, la spatele bisericei Si. Tenia,; la
.,Union", despre care aminteste asa de spiritual Caragiale
piesa lui O noapte furtunoas. A", peste drum de Orfeu in gr-
dina lui Matei Salcianu; la Bufetul din Cisinigiu sau in sala
si gradina teatrului Jignitit" din strada Negru-Voda.
Acel fel de teatru a fost la Inceput, cum era si firesc, cea mai
simpla expresie a acestui gen de spectacol. Indraseala initiati-
vei lui dimane daca' dam Cesarului ce este al lui unor actori
carora li se zicea cabotini" pentru ca nu aveau loe in Teatruf
 BUCURE$TII VECHIITLIII REGAT 257

oficios de-atunci; numle lor erau ins: Zaharia Burienescu,

un popularizator al acestei arte ; Vladicescu. care la Craoiva. si
prin alte locuri a putut dovedi ea era un talevarat artist ; Leo-
nescu-Vampiru, un excelent .impresar al acelor vremuri si pro-
videnta actorilor cu talent dar fara angajament, si valorosul
Ton Anestin. Se juca acolo, pe o sun de cea mult de dourizeci
de metri patrati, piesele mai mici ale lui V. Alexandri ori alto
,.scenete" serse inadins pentru acele. trupe, de multe ori
improvizate. Lumea bucuresteana de-atunci si mai de pe la mar-
ginea orasului se delect de minune cu Reel treatru. fiindea era
mai ....comod si lase loc la petrecere in Plin aier....
Bun sau rail, un rapt ramane totusi bine stabilit si anume
c teatrul acela, intocmit si practieat in marginea adevaratei
arte, a fost totusi auxiliarul cel Tnai de &myna al Teatrului cel
mare In indeplinirea men i rel. pe care i-o vazuse indrasnetul
boier si actor Matei Millo, pe vremea cand facea si el teatru de
propaganda.
Ridicarea mestesugului teatralicesc la inaltimea la care ne
bucuram ea Il avem azi, este opera Teatrului National din Capi-
tala Wei ; dar indrumarea la teatru a tuturor claselor de
oameni ai societatei romiinesti se .datoreste in deosebi propaga-
rei grele si neobosita pentru care s'au straduit ..actorii-boemi"
ai acelor trudnice incenuturi..
Pentru a ne convinge pe deplin de acest lucru. trebuie sa
ne intoarcem cu gandul la momentul din acea epoch* de cultura-
lizare prin teatru. in care pe scena dela Teatrul National se ju-
cau piesele de arta pentru: cultura ce erau impuse de statute e So-
cietatei Dramatice si de menirea of iciala a acelei institutii, dar
en sala aproape goal, in vremo ce trupa lui Marinescu din
gradina Rasca si a lui Nicu Poenani (lela Stavri dau reprezen-
tatii la cari publicul platea bilete pentru Ice pe scaun, staruind,
daca nu se mai gaseau, sA stea si irl picioare;
Cu predilectiunea bucurestenilor pentru spectacolele intoc-
mite de trupe ca aceastea din urma, intra'm Insu inteo perioada,
de progres al acestui mijloc de cultivare a maselor asupra ca-
ruja de-asemeni catd sa staruim ceva mai mult, caci tocmai in
.acea vreme s'a produsin lumea bucuresteana acel fenomen de pe
.urma caruia am ajuns la avantul de azi al acestei iamuri de
cultura.
Sustinute de ineurajarea publicului bucurestean, trupele ce
17
258 GEORGE COSTESC

am numit mai sus incepura a diuta mijloace cu care sA prelun-

geascil turneurile" lor varatice, in stagiuni si pentru peste
iarnA.lile dela Eforie, dela Dacia si dela Hugo furilgsite
oarecum proprii pentru asta. Pentru spectacole in local inchis,
ncepur s joace unele din comediile-farse" si din vodevilu-
rile" ce li se traduceau din repertoriile teatrelor strAine ; iar cele
care aveau cntreti buni, cum eran: Nora Marinescu, Pepi Moor,
Nicu Poenaru s. a., jucau repertoriul operelor bufe frantuzesti
si al operetelor in gentil vienez.
Acole repertorii, care erau si cele mai preferate de public,
cuprindeau .atunoii fluceri ca: Mica Tanibur-majurului;" sau
Mica Mamei Angot", de Le Cocci ; Ma'mzelle Nytouche" a
lui Herv ; Pericola" lui Offenbach si Pilpusa" lui Audran,
din repertoriul francez; Voevodul Tiganilor" de Ioliann Stra-
uss, SArmanul Iolinatan" 5i Studentul cersetor" de Millkei
.si ViInziltorul de pilsri" al lui Zeller, din productia geniului
vienez. Distributia rolurilor de frunte o tineau : Biljenaru, Con-
stantin Grigoriu, Alecu Bilrcanescu, Nicu Poenaru, Costich
Murgeanu, Ella Keiser, Wivi Roth, Pepi Moor 5i admirabila
Nora Marinescu, cgrora se adaugau, pentru rolurile cornice: A-
nestin, Hagiescu, Ilie Alexandrescu, domnisoarele DAnescu si
neinlocuibila Alexandrina Alexandrescu, excelenta dueng" dela
Teatrul National.
Noul curent creat prin aetivitatea acestor trupe care pen-
tru a atrage lumea urmgreau de-aproape desvoltarea 5i varieta-
tea spectacolelor teatrale ce se iveau in acest gen, au sfilrsit prin
a pune pe giinduri directiunea generaili a teatrelor si a InfrAnge
cerbicia societarilor dela Teatrul National din Bueuresti. Sem-
nele acestei infriingeri s'au aratat atunci ciind, printre piesele
clas.ice, a aparut in repertoriul stagiunei primei noastre scene
Canteen' lui Fortunio" 227), un act ce servea de lever du ri-
deau" alAturi de lucrAri a caror desfsurare nu implinea orele
de spectacol obisnuite. Ele au fost in sfiirsit confirmate &And
prin 1902-1904 s'a admis ca, in alternare cu serile de reprezen-
tali de lucriiri dramatice, sa se joaee, ca pe vremea operei ita-
liene, reprezentatii cu cele mai cunoscute opere-bufe, cu per-.
sonal romnesc ales dintre gagistii" de curfind veniti dela Con-
servator cu asemeni inclinhri si cari nu proa &au alesi in dis-
I ri buirea rolurilor altor piese.
227) 0 preluorare a comediei lui Alfred de Musset, Le Chendelier".
 13HCURESTII VECHIULUI REGAT 259

Cea dintai .reprezentatie de felul acesta pe marea noastrii.

scenh a fost aceia a operei Voevodul Tiganilor, cu distributia
urmatoare : -Bajenaru in rolul lui Sandor Barinkay, Alexandru
Catopol in cel al lui Carnero, Vasile Hasnas juca pe Contele Ho-
monay, Constan tin Grigoriu pe Ottokar, Stefan Iulian-fiul pe.
jupan porcarul 22s), tragedianul ion Petre.scu pe Bulibasa al tiga-
nilor, Ion Jianu, Vasil Toneanu si Iancu Brezeanu pe cei trei
viltafi ai iganilor, iar dintre femei : "term Vladaia dela Cra-
iova in tofu' Cyprei, Virginia Miciora in cel al vrajitoarei Sa-
pho, Mara Demetrescu d'Asty in rolul Arsenei si Alexandrina
Alexandrescu in cel al Mirabelei. Asa dar o distributie in care
intrase chiar unii din cei mai buni artisti societari de mai tr-
ziu Succesul a fat categoric si aceasta primA incercare a tinut
afisul dous-trei sApthmani cu sala piing pang la refuz. Gestul
camaraderesc al artistilor consacrati ai marelui nostru teatru
a starnit un ntuziasm de nestapanit in randurile color tincri
cari lancezeau in roluri episodice ale repertoriului oficial. Aces-
tia se puserit pe studiat roluri de seama din acel gen de teatru
si, inlocuind uneori lipsurile vocal cu alte ingenipzithti ale jo-
cului, ajunserh sh alchtuiasc impreunh cu cantAretii" buni, un
amsamblu" din cele mai desavarsite pentru reprezentarea si a
altor lucrari din genul acesta, ca : Bocaccio" al lui Frantz' von
Supp, Mascotte" a lui Audran, Lumpatius Vagabondus" si al-
tele in distributia carora aprur apoi. si Gogu Carussy, N. So-
reanu, Nae Ciucurete, V. Maximilian, Marieta Ionascu si Lini-
vier dintre elementele mai tinere, atunci.
Cum proiectul intocmirei unei Opere Romano, sustinut cu
tata sarguinth in aceiasi vreme de chtre maestrul George Start-
nescu, nu putea rhsbi dificulthtile cc se ridicau de pretutindeni,
canthretii adunati in jurul maestrului se alhturarii si ei marei
scene, pentru a putea oferi bucurestenilor i alte lucrari ale ge-
nului, cu partitiuni mai serioase, precum erau: De asi fi Rege"
de Alphonse Adam, Zana Alba" a lui Boieldieu, Clopotele din
Cornevillo" a lui Planquette, Dragonii din Villars" de Maillart,
Liliacul" de Ioliann Strauss si, odath cu consacrarea noului gen
de Opereth vienea Vagabonzii" (Im lauschiger Nacht).
S'a ajuns astfel ca toath lumea sa fie impacath, mai ales ch
aproape in fiecare searh, locurile marelui teatru incepuse a fi-

228) Rol in care avusese o str5lucit5 creatie si tat51 lui, pe vremuri.

20 GEORGE COSTESCU

putine pentru lurnea care se imbulzea la casa biletelor. Totusi,

pentru cei cu respectul sever al menirei oficiale a Teatrului Na-
tional, solutia nu luase un caracter definitiv. Aceast solutiune
avea sA se impuna doar pe calea evolutiunei normale care nu
intiirzie sa se deslu*easca in cur:and.
In vara anului 1902, Alexandru Andronescu, seeretarul-ge-
neral al Teatrului National *i om cu un desvoltat spirit de a-
facori, inchiria dela impresarul Mihalovici gradina numita E-
dison" din strada Doainnei, unde aceasta injghebase un teatru
de varietal. Andronescu dispuse implinirea acelei gradini cu o
scena spatioasa, prevazuta cu cabinele necesare, se invoi cu o
seama de tineri dela National", care sburdau *i ei in eurentul
col nou, *i astfel intemeia aci o Companie de Teatru de Opereta
*i de Comedic" ce avea sr, lucreze vara, in vaeanta stagiunei
oficialo,*i pe care ,o numira Blanduzia", spre cinstirea marelui
poet Vasile Alexandri, precursor la noi al teatrului cu ciIntece.
Personalul artistic al ,acestei trupe era format din : Gogu Ca-
russi, V. Maximilian *i .Nae Ciucurete dela Teatrul National.
tenorii Ion Biljenaru, Alecu Barcanescu *i Costica Murgeanu :
Margareta Dan ea soprana, Leontina Ioanid dela Craiova ea su-
!meta *i 'altii necosari diStribuirei rolurilor mai marunte si no-
voilor tehnice ale scenei. Repertoriul Conipaniei era eel schitat
pana atunci la Teatrul National, ramlinand sA fie ulterior sporit
cu ultimele noutilti ale genului.
Mande succes pe care l-a asigurat straduinta *i talentele
adunate in aceastil prima. intreprindere de teatru particular a
sporit apoi, prin concurshl si competinta emeritului om de tea-
tru ce a fost *i este inca Paul Gusty.
In aceia*i vreme, colonehil Maican fiind silit sa daraine (7
parte din casele vechi ce, avea in jurul Pietei Valter Maraci-
neanu, refricu bucata ce era inca solida *i reconstruindu-o, fact'
aeolo o noua Sala de. Teatru, cu instalatiuni compleete pentru
asa ceva, pc Care destinand-o spectacolelor muzicale o numi
Teatrul Lyric". El a inaugurat acel teatru cu reprezentatii ale
unei Companii germane In frunte cu Betty Stoyan, artista de
Mare fa ima a genului Operclei la Wiena, atunci. Intro auto re-
prezentatii a fost si Geisha", o lucrare cu sgbiect japonez a
carei partitura muzicala- e scrisa de englezul Johnsohn *i care
obtinuse un frumos succes, intrilnd in repertoriul universal.
Noutittea vremei in acest doineniu a fost ns noul styl de ope-
 BUCURESTII VEGHIULUI REGAT 261

retil pur vienez pe care 1-au inaugurat coMpozitorii din

pleiada neasemanatrt in care figurau, cu atkea succese : Iosef
si Oscar Strauss, Paul Linke, apoi Leo Fall, Kalmann si Frantz
Lehar. Genul acesta de Operet, care a grtsit si la noi interpreti
cu cele mai frumoase insusiri, a insemnat se she o epocrt
In Istoria muzicei universale. La noi, ea a determina't si o a-
levArat reforma a moravurilor bucurestene de piing atunci si
adus im nou fel de a petrece si de a se distra; in masa poporir
lui. In clasele mijlocii a Wilms un avant de culturrt muzicala
care a flcut ca in acel rstimp Bucurestii sh se imboggeascrt
de-odat ca numeroase piane, cumprtrate de familiile cu copii
pe care i pusera sA urmeze lectiuni de muzicit spre a folosi a-
cele instrumente in petrecerile lor acasa.
Vadul filcut la Teatrul Lyric pentru spectacolele rnuzicale si
isbfinda dela grAdina Blanduzia indemnii pe unul din cei de-
acolo, pe Costantin Grigoriu, care putea dispune de ceva capi-
tal liiinesc, sa se gandeascti sA inchirieze scena din Plata Valter
MilrAcineanu pentru a continua, cu colegii lui, stagiunea ince-
putrt in varrt cu Andronescu. Cu ce putuse asigura el, si cu spri-
jinul entuziastului amator si mosier de pe Ialomita, Leon Po-
pescu, Teatrul Lyric fu asigurat grupului dela Blanduzia si in
iarna aceia a anului 1902 noua Companie de Operet a lui Gri-
goriu a facut o bogattt stagiune, numai cu sAli plinc. Hotilrt
de aceste isbnzi sA incerce permanentizarea teatrului acela,
Grigoriu se ingriji din vreme si, pentru vara urrnAloare, obtinu
(lela Academia Romka, legatar a fostei proprietali a boierului
Alexandru Otetelesanu, inchirierea grAdi nei acelor case boeresti
pentru teatrul s'Au de vara, care in Aprilie anul urnator era
perfect intocmit. Stag,iunea de vara a fost deschis, la Parcul
Otetelesanu, in seara zilei de 23 Iunie 1903 Cu opereta Printesa
de Canaris", care insA nu a proa placut, Pentru ca, douii zile
mai tiirziu, cu Vint de primavar" a lui Oscar StrausS, WA pa-
seascrt de-odatit pe calea triumfurilor ce au ilustrat pn la ce-
lebritate acea companie de minunati artisti. Intruchipiirile de-
atunci lui Gogu Carussi, in batrnelul craidon"22) Knie-
kebein, a lui V. Maximilian in ciracul de avocat, a lui-Niculescu-
Buzau in chelnerul Moritz, a Leontinei Ioanid in subreta dela
Ziererthal, a ilariantei dueunii Ana Grant, cum si ale lui

229) 0 expresie echivalent Cu Don Juan"-adic5 curtezan al remellor.

262 GEORGE COSTESCU

Popescu si d-ra Ionescu-Hui in alte roluri, au ificut din acel

spectacol o capo-d'operil ce, chiar de pe declaratiunea marelui
comic Steinberger dela Volks-Theater din Wiena, ce venise
el cu un turneu in Bucuresti a depit cu mutt interpretarea
vieneztt care juca aeeiasi operetii. A urmat apoi -seria marilor
succese ale Companiei, la care a contribuit apoi si neintrecutul
Nae Ciucurele ; iar eilnd dela Wiena au inceput sit vira ope-
retele moderniste" ale pleiadei de compozitori inspirati pe eari
i-am numit mai sus, adicK : Viiduva veselii., Fire de artist, Sa-
zana, Farmecul unui Vals, Divortata, Eva, Contele de Luxem-
burg, Mostenitorii veseli si celelalte buchetul artistilor ace-
lei companii s'a imbogiltit si el cu noi elemente ca : Elena Teo-
dorescu. fiica basului Teodorescu, Elena Jipa, Florica Florescu,
Annie Aurian, Florica Cristoforeanu care a devenit apoi marea
cilrittireatil de Opera eu renume mondial, si rasfAtatul Nicu Leo-
nard.
Impulsul acesta pentru admirarea spectacolelor realizate in
cele mai desaviirsite conditiuni, adoptarea dela ele a anumitor noi
feluri de a fi, de-a gandi si de-a vorbi si pasiunea creseilna pen-
tru cant, muzicsi dans, molipsittt dela avantul cueeritor al artis-
tilor Operetei, sfiirsise prin a face sg, nu mai fie casti in Bucu-
resti in care sit nu fi vzut si -auzit tineretul invatilnd si repe-
tnd melodiile retinute dela teatru si chiar alte bucati de mu-
ziett aleas.
Toate acestea au Meta asa dar ea moravurile poporului
bucurestean sit' se preschimbe si ssg-i se deschidtt gustul chiar
pentru alte preocupAri ce tineau de ridicarea nivelului cultural,
pe care alte institutii cultural se grilbiril si ele sa-1 insufleteaseit
 .,.
7
, .

"
o
, E
V-

-
a
t'
'-1 417,40
r YLO
-
'

er;id r

, e-w,
"C,
irtr, e . fr - Z.

4 *. . " ,frail ,5 /AU. 0,10 .. e

A'
,
-4 , ' ,,,--- ft.p. "1.
1,1,4 :...
,
' ' :',- .
.' '' t 1 ,,. .1 -
r
,....'-, t. ' . .
55C:1

'1,-. -i-,
- .ea,.. a

.,,,,
.. E
'
if,a 1 I t
2

9(11-
-

El
t . , ,L

.4,.P...,'_ . .
.
-. . -,=..-,:.-
_
.
"
r--Im. , - , ,.._. 0.-1
r--f - ,,a0-4.7. - ,,--,-",r '
I

,
.....". .. '"',!..
r
v. . 4

,
. - . .
4
, 1i;517.7
1,04 OP .11,
". F... .1
, ,
-, A .tr.,
'
-.
r * '-; -
3 L s-
1.4 Cab c.a. -Lt 1 :ca. e.. .,
41111114

nt, Ags.,--Lits--)11111.

Seena si locurile Teatrului de yard din grklina caselo.r.Otetelesanului.

 Alte institutii de cultura.
INTRE aceste institutiuni de cultur mai vechi se cuvine sa dam
Academiei Romaine" locul de cinste ce i-se cuvine, ca uneia
ce trebuie sA rgmang, adevarata alma mater a indrumArei spre
caile luminei culturale a poporului romanesc in general, avaind si
focarul ei de activitate permanent aci in Bucuresti.
0 institutie modest, foarte modest chiar" cum spunea
d. Alexandru Lepadatu, secretarul general al ei de-acum cu pri-
lejul anivergrei a 73 de ani dela intemeiere (sArbgtoriti in luna
Mai a anului 1941) a,ceasta adunare de fruntasi intelectuali ai
Tarei a fost inteineiata imediat dupil suirea pe Tronul Romilniei
a Domnitorului Carol I, pentru aducerea la indeplinire cAt mai
grabnica a unui Decret al Locotenentei Domnesti a Principatelor
Unite Romano, din 1 Aprilie 1866. Prin acel decret se infiinta
o Societate literal-A Romilna" stabilindu-i-se normele de consti-
tuire si menirea, enuntatii atunci in trei mari deziderate: stabi-
I i rea ortograf iei, in tocm iiea, unei gramatici * i alciltuirea un i i i
Dictionar al limbei romhne.
Creiata inteun moment istoric ciind striiduintele oamenilor
m.ari de atunci ai Neamului rorminesc razuiau la o intregire 'a
poporului RomAn risipit de vitregia vremurilor in care el nu-si
putuse afirma origina si unitatea lui de veacuri phstrat prin
credinta, prin limba si prin obiceiurile ce mostenise din strii.-
buni, programul de atunci era temeiul principial al unei ac-
tiviati ce putea chezilsui infaptuirea acelor razuinti. De-aceia,
la constituirea acestei institutii academice, membrii ei intemeie-
tori au fost alesi dintre carturarii romilni din toate tinuturile
romnesti. La ineeput emu numai 21, pa nume: Ion Holiade
Iiii,dulescu, August Treboniu Laurian, C. A. Rosetti si Ion C.
Massim, din Muntenia Vasile Alecsandri, Costache Negrutzi
266 GEORGE COSTESCU

si Vasile Alexandrescu-Urechia, din Moldova Alexandru

Hasdeu, Constantin Starnati si loan Strajescu, din Basarabia --
Timoteiu Cipariu, Gabriel Munteanu si Gheorghe Baritiu, din
Transilvania Ion Caragiani si Dimitrie Cozacovici, din Ma-
cedonia Alexandru Hurmuzachi si Ambrosiu Dimitrovici, din
Bucovina Andrei Mocioni si Vincentiu Babes, din Banat --
Iosif Hodos si Alexandru Roman, din Maramures.
Inaugurarea activittei ei fusese fcut. cu mare solenmi-
tate publica la 1 August 1867 in sala de festivitilti a Universi:-
ttei bucurestene, sub presedintia canonicului Timoteiu Cipa-
riu. Cele trei lucrari prevzute in programul dela intemeiere au
fost cu grabil, dar cu mult competinta, infptuite prin stator-
nicirea ortografiei de pe proiectul etimologico-fonetic al lui Ti-.
moteiu Cipariu (1867), prin intocmirea gramaticei de &are ace-
las erudit presedinte al ei (1869) si prin intocmirea Dictionaru-
lui limbei romane, lucrare incheiatil in 1876 de &are toti membrii
ei sub directivele date de August-Treboniu Laurian si Ion C.
Massim.
Printr'o lege din 29 'garlic 1879 s'a con ferit acelei societal
academice caracterul de institut national si denumirea de Aca-
demia Roman", persoan, morala si autonomil in lucrrile ei de
once fel, asigurandu-i sprijinul Statului si primind cinstea pre-
sedintiei de onoare a gloriosului Domnitor intemeietor. Sub
aceast noti, ipostas si cu sprijinurile morale si materiale che-
zsuite de lege, programul restrans enuntat de generatia inte-
meietorilor ei fu largit spre aspiratiuni de infptuiri cultural
de-acum nelimitate si institutia cea veche intr, astf el in randul
marilor Academii ale lumei.
Cat de justificate au fost ndejdile puse astfel in osardia
acestui Areopag de crturari, a dovedit-o cu prisosint activi-
tateia si infAptuirile lui de mad apoi, and numrul membrilor s'a
ridicat la 137, din cari 97 si-au sfarsit viata lucrand cu tot de-
votamentul lor pentru inltarea ei, iar restul sunt in via% cu
aceiasi neclintit nzuintil. In afar de aceia, au fost adusi apoi
membrii de onoare si membrii corespondenti, intro care au fost
trecute si personalittile stain ce au sprijinit-o sau a conlu-
crat cu ea in diferitele ramuri de activitate cultural.
Instalat dela 1890 in frumosul imobil ce i-a fost druit de
Stat in calea Victoriei si sustinut de devotamentul si stridania
lui Dimitrie A. Sturdza ca secretar general si a lui Ion Bianu
 BUCURE$TII VECHIULUI BEGAT 267

ca bibliotecar timp de peste treizeci de ani de-mill-1(U, Academia

Romani'', a cucerit, pe drept cuvant, insemnatatea suprema in
randul celorlalte institutiuni eulturale ale Wei noastre, prin
uriasa activitate ce a desfasurat si pe care sfatuim pe oricare
dintre cititorii acestor amintiri sa o cerceteze mai in amanunt
In lucrarile si in expunerile ce stau la indemana oricui, la can-
celaria si in admirabila Biblioteca pe care aceasta, institutie a
adunat-o, a intoemit-o si o tine deschisa si primitoare pentru
once minte ce cauta a se imbogati de toate cunostintele ce au
ridicat poporul nostru la gradul de cultura cu care se faleste
astazi.
Dar sub egida acestui templu oficial de culturil din Buell-
resti au mai inflorit si alte institutiuni ca nazuinti similare, in
diferite alte directiuni. Din acestea, nu putine la numar si care
au fost rasadite din initiative cu total particulare, ne vom opri
mai ales asupral celui de-al doilea templu de culturg, ce stil si azi
ea o podoaba veche pe pieptul orasulni nostru, in fosta gradina
a Episcopiei, de laugh' Palatul Regal.
Atheneul Roman" luase nastere in anul 1865, sub numele
de Asociatia de cultura generala, de literatura si de arta". Asu-
pra intemeierei lui kasim numeroase date si informatiuni in
cuvantarea din 1890 a profesorului V. A. Urechia, tinuta cu
prilejul sarbatorirei unui sfert de veac dela intemeiere. Insem-
ram aci doar cA denumirea acestei institutii vine dela titlul unei
reviste intocmita de profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia, la
Iasi, in anul 1860; ea dupg, mai putin de dou luni dela infiin-
tarea acesteia, sub indemnul inarelui om de Stat Mihail Cogal-
niceanu, cercul redactor al acelei reviste a devenit o numeroasa
asociatie de cultura literal% si ca, spre sfarsitul anului urmator,
asociatia s'a disolvat totusi din pricina stramutarei la Bucuresti
a mai tuturor membrilor. La Bucuresti gandul si nazuintele
acelui grup de oameni nu au ramas neluate in seama caci de
pe cum spune cuvintatorul de-atunci era dat iubirei de cultura
romana a onoratului domn Nicolae Cretulescu, pe la 1864 era
ministru al invatamantului public si cultelor, era dat neobo-
sitului si admira.bilului devotament pentru instructiunea si edu-
catiunea nationala al d-lui Constantin Essarcu, ca societatea
Atheneul Roman", disolvata la Iasi in 1861, sA reinvie in 1865
la Bucuresti"...
Aci. actiunea a pornit dela acesta din urma care, de curand
268 GEORGE COSTESCU

revenit din Franta uncle isi Meuse studiile i obtinuse doctora-

tul in litere si filosofie, a propus numitului ministru si a oferit
sit Vita o serie de cursuri publico, cum se fac pretutindeni si
nude se propagrt in popor instructiunea si educatiunea". A doua
zi. ministrul instructiunei publico a afi$at pe toate zidurile ora-
sului si prin ziare curand se vor deschide in Capitala
noastril cursuri de s'eark astfel cum se obisnuieste in Englitera,
Elvetia, Francia, Germania si se vor face la o oara si inteun
mod astfel hick toat lumea, oricare i-ar fi ocupatiile si oricat
do putin ar fi pregAtit, sA poat sa le asculte si sh' tragii din ele
oarecare profit si oarecare placere".
In seara de Joi 28 Iartuarie 1865, in sala cea mare a caselor
lui Beizadea Costache Ghica salg desairtg aVapd doar vreo
douiizeci de scaune si la lumina slabd a ciitorva 16mpi de pe-
rol, un auditor pc cat de ales pe atilt de numeros, saluta apari-
tia, la o masutii de brad, a primului conferentiar C. Essarcu ce
inaugura acele cursuri serale pentru adulti vorbind despre Na-
turA si regnurile ei".Ind la 18 Aprilie acelas an au urmat apoi
o intreag serie 'de conferinti fAcute de V. A. Urechirt, Nicu
Racovitza, Constantin Stiincescu, B. P. Ha sdeu, Ernanoil Baca-
loglu, Ulysse de. Marsillac, Radu Ionescu, Alexandru Petreseu
dela Curtea de Casatie, P. S. Aurelian, Emanoil Cretulescu, Spi-
nazzola $i Than Milcoianu, toate fiind lucrilri de deosebitg, va-
loare culturalg, si care au fost sincer ovationate de auditorul ce
sporea mereu la nunir.
Au urmat constituirea Comitet:ului de pe Statute si insta-
larea asociatiei Atheneul Roman" in vechea emit a lui Maican
.din Piata Valter Maracineanu, unde era atunci Conservatorul
de Muzia. si ArtA dramatia Col dintili presedinte a fost P. S.
Aurelian, secundat de Constantin Essarcu si de V. A. Urechi
ea Vice-presedinti si de Te.odor Vacarescu si Emanoil Cretu-
lescu ca secretan. Cu Striiduintele unor oameni ca acestia si cu
ajutorul asigurat numai de membrii ei activi, toti buni patriot
si oameni de inalta culturA, asociatia Atheneul Roman a creiat
apoi, ca anexe ale Ci, si alte institutiuni de cultura dela care
am avut de primit, noi cele dinti, indemnuri si cunostinti Tutu'
Infgptuirea progreselor de care no bucurAin azi pe acest tAritm.
In anul 1868, un cerc dintre membrii necia, cunoscAtori si
iubitori de muzicA, au intemeiat Societatea Filarmonice pen-
tru propagaren gustului i culturei muzicale si Societatea ami-
 r

!,a-.r.

,-

Atheneul Lornn, .asa cum se infatisa Cu grdina Episcopiei in fata lui.

 RUCURESTII VECHIULIII REGAT 271

caor artelor frionoase" Intocmita tot in acel an, data cu cea

dintai Expozitie artistica universala Despre aceasta expozitie
au scris si multe ziare de prin straintitate, unele cu elogii ma-
gulitoare, dar altele cu oarecare amaraciune nestapanitil fata de
bogatia si. frumusetea ei, atat in domeniul colectiunilor particu-
tare de mare valoare ce se gaseau deatunci la noi in tail, cat si
in eel al lucrarilor romanesti originale ale artistilor nostri si
.cari fusese acolo expuse spre cumparare sau numai spre simpla
etinoastere a lor. Au mai fost apoi creiate : Athenerle provin-
cial, asociatia pentru invatatura poporului roman, muzeul
Essarcu, Pinacoteca si Universitatea populara, iar acum in 'Irma
si o biblioteca publica, instalata in aripa stangil a palatului aso-
t:iatiei si deschisa zilnic celor ce doresc BA o cerceteze.
Demn de amintit este si felul in care acea modesta asocia-
tie a ajuns sa poata construi frumosul palat in care isi are sediul
si care este si azi apreciat ca o adevarata podoaba a Bucurestilor.
In 1883, Constantin Essarcu reintors din Grecia uncle ocu-
pase cativa ani demnitatea de ministru plenipotentiar, nascoci
ideia unei loterii populara, cu bilete de 1 leu. Loteria aceia
deveni atat de populara in cat biletele ei erau difuzate si cum-
Orate de toatii lumea, iar lautarii nsi Ii faceau o propaganda
minunata cantand pretutindeni, pe aria Am un leu si vreau
ski-1 bou, di...r nici Ala nui al meu", lozinca: Am un leu, dar nu-1
mai bou c'o sa-1 dau la Atheneu...". Cu fondul adunat de
aceasta loterie i cu donatiunile ce Veneau de pretutindeni la
indemnul Comitetului patronal pus sub malta ocrotire a Regelut
si Reginei si alcatuit din fruntea oamenilor mari ai vremei, aso-
ciatia de carturari, care incepuse opera lor *jute incapere mica
un cateva scaune, inaugura la 16 Februarie 1888 minunatul edi-
ficiu al palatului sail actual, cu o conferinta a lui Alexandru
.0dobescu asupra edificiilor circulare si cu discursul lui C. Es-
marcu, acoperit de nesfarsitele aplauze ale publicului imens ce
Npnise sa le arate toata gratitudinea lui. La catedra Atheneului
Roman s'au perindat, dela intemeiere pang, la stramutarea in
localul actual, peste 100 de conferentiari din cei pe care Tara
ii avea mai culti, care au .desvoltat pang la 1904 peste cinci-stite
de prelegeri, iar astazi ele se socotesc cu miile.
Dintre institutiile anexe Atheneului Roman, aceia care a
avut o des\ oltare proprie unei cat mai intense propagar in
272 GEORGE COSTESCU

mase .a elementelor de progres general, a fost cea care imbra-

tisase yaspandirea culturei muzicale.
Filarmonia", inceputa cu concursul personal al catorva
luzicanti ainatori", a avut mari greutati in opera pe care
a infilptuit-o si de care ne folosini i .ne bucarain ileum. Pen-
tru regretatul dirijor al prinielor concerto ineetreate atunci, E-
duard Wachniann, care era si director al Conservatorului,
fost un adevarat canon adunarea elementelor necesare pupitre-
lor unei orchestre normalade ma mai redusa proporti De foarte
.

multe ori la acele pupitre apareau,- chiar in concertele publice,

personagii din lumea bucuresteana cea mai aleasa, cum erau:
a.vocatul si marele tribun al salilor de intruniri politice Nicolae
Fleva care canta ininunat Cu vioara; Alexandru Vladoianu, de-
asenieni un bun iolonist si unul din promotorii institutiei, si
mAia acestuia care era o pianista admirabila si ca excelente stu-
dii in strainatate. Aetiunea de propagare a gustului pentru mu-
zica inalta nu s'a oprit totusi din cauza aeelor greutati, deoarece
ea a fost efectix sprijinita, din forurf 43 cele mai de sus ale so-
cietatii bucurestene.
Regina Elisabeta a fost mereu in fruntea acelora. Pe langa
insusirile de valoroasa scriitoare a operelor pe care le-a semnat
cu numele poetic Carmen Sylva, ea avea si pe acelea ale unei mu-
zicante pasionata. La Palatul Regal erau in fiecare, saptamana
sedinte de muzica de camera.. Conducerea acelor coneerte regale
o avea Dumitru A. Dinicu ce tocmai terminase stralucite studii
la .Wiena si se afirmase acolo ca,unul din cei mai admirati vir-
tuosi ai violoncelului. Aleatuirea pe care acesta o dase grupu-
lui palatin de muzieanti era: Edgard d'Allorso, secretarul par-
ticular al Reginei, la pupitrul primei viori; la eel al vioarei a
dotal, Glieorghe A. Dinicu, frate mai mare al lui Dumitru si
profesor de vioara la Conservator; Loebel, la viola si Dumitru
Dinicu, la violoncel. Uneori insasi Regina si, in mod obisnuit,
Doamna Baicoianu executau partitiunile pianului, la care mai
tarziu s'au succedat: Thedor Fuchs, George Boscof, domnisoara
Theodori. him medicului Curtei si Nicolae A. Dinicu. eel mai
mic din frati, recent absolvent al Conservatorului din Wiena cu
deosbita distinctiune. Sedintelor acestora la cari se adaugase mai
tarziu si George Enescu, pe-atunci copil IncA. au`datorit bucu-
restenii intemeierea Quartetului Carmen Sylva", cea dintai
formatiune de muzica clasica ce a inaugurat la noi concertele
 BUCURESTI1 VECHMLIJI REGA'r 273

publice. Primul concert al acestui quartet a fost dat in 1890 in

sala cea mare a Conservatorului bucure$tean. In anul urmator
concertele lui fura trecute in Sala Liedertafel, iar dupa succe-
sele obtinute prin atragerea unui public din ce in ce mai numeros,
la Atheneul Roman, unde ele devenira publice in adevaratul In-
teles al cuvantului si wade curand ajunsera, sa fie tinute cu casa
inchisa", deoarece toate biletele erau vandute cu ciiteva zile
inainte.
Bucurestenii incepura astfel sa inteleaga frumusetea muzicei
alese si de inalta inspiratiune a color mai mari compozitori ai
genului acela; iar curand apoi aparura in programele acelor con-
certe si lucrati compuse de muziciani romni, - precum guar-
tetele regretatului maestru Constantin Dumitrescu, un quartet
Cu piano a lui Eduard Ca,udella dela Conservaturul din Iasi si
chiar un trio" pentru vioar, viol i violoncel al lui George
Enescu. Conservatorul de Muzica lu atunci hotarirea
rei unei catedre de muzia de camera, care fu incredintata lui
Dumitru A. Dinicu. Acesta, dupa ce forma cateva elemente bine
pregatite si starui pentru completarea cu ceilalti instrumentisti
din complexul orchestral, propuse prin 1903 Eforiei Spitalelor
Civile sit formeze o orchestra romfineasca care sa fie angajata
sit tin'a, vara, in Parcul din Sinaia, concertei de promenada"
pentru vizitatorii acelei statiuni de vilegiaturk Propunerea fu
acceptata si programele intocmite. Orchestra romana, alcatuita
din vreo patruzeci de pupitre, isi incepu opera de popularizare
cu cele mai frumoase lucrari orchestrale cunoscute prin strai-
natate, mai intiti sub baglieta dirijorului Costache Dumitrescu
dela Teatrul National, apoi sub aceia a lui Gheorghe Dinicw
care, stimulat de fratele su Dumitru, incepu sIt ataco cu acelasi
mare suecos si alte lucrari ce se apropiau de programul adeva-
ra,talor concerto cimphonice. Nu cu mult dupa acestea, Dumitru
Dinicu, cu aceia$i orchestra ceva mai marita, organiza tot la Si-
naia auditiuni matinale cu lucfari pur simfonice si reusi, chiar
cu plata locurilor, sr], obtina acelas succes, ha, sit atraga chiar
lume dela Bucure$ti, care se repezea Duminicile si sarbatorile
la Sinaia spre a asculta acele concerto. In toamnk cand lumea
dela statiunile de pe Valea Prahovei se reintorse la Bucuresti,
Dumitru Dinicu spori orchestra la numarul de pupitre necesar
executrirei multimitoare a lucrarilor mai mari din muzica cla-
sick si la 21 Noembrie 1904, inaugura in Sala cea mare de sub
IS
274 GEORGE COSTESCU

cupola Atheneului Roman cyclurile de Concerte Symphonice.

anuale avand dela cel dintai concert, din cele patru anuntate
pentru acel an; o salsa arhiplina cu un public sincr entuziasmat
care ovationa dupa fiecare bucata a programului. Cel de-al
doilea concert din. 6 Decembrie s'a dat cu profesorul Karl Prill
dela Wiena, ca solist; iar in cel de-al patrulea, din 20 Decembrie,
a fost ciintat Poemul simfonic Ziva" (11 Giorno), compozitie a
profesorului Alfons Castaldi dela Conservatorul din Bucuresti.
Acestea au fost cele din Lima concert?, simfonice, publico, ale
vechei societati Filarmonica Romana".
In cursul anului urmator, 1905, ministnil Mihail Vladescu
inscris in bugetul ministerului inbtructiunei public% aloca.
thine de 70.CCO lei destinati inEntarei unei Orchestre Perm-
nenta a Ministerului" care cu activitatea ei neintrerupta, avand
ea director pe Dumitru A. Dinicu, a reusit sa dea concertelor
noastre simfonice si o reputatiune mondial, prin mijlocirea mai
ales a marilor maestri straini cari, ea solisti sau ca diriginti.
onorau muzica romaneascrt eland concursul lor mai la fieeare
concert.

Intre muzicianii biicuresteni din vremea aceia erau si cativa

compozitori din ale caror lucrari uncle au si astazi faimrt uni-
versal. Intre acestia unii erau profesori ai Conservatorului,
precum : violonistul Iulius Wiest, autor intre altele si al celei
dintai rapsodii de muzica popular romaneasca intitulata Nunta
tilraneascrt" ce a servit apoi de imbold genialului copil George
Eneseu la inffiptuirea celor doua minunate rapsodii azi cunoscuto
de toata lumen; Geoege Steffinescu, pianist, autorul cantecului
Mandrulit dela munte" s. a. si mai farziu promotor al Operei
romane ; violonistul Costache Dumitrescu, dirijorul orchestrei
Teatrului National, autor al Dansului taranesc" si al mai mul-
tor partitii pentru quartet si trio ; apoi pianistul Ochi-Albi,
autorul delicatelor compozitii : Un tour de vals si Petite- causerie
ce fac si azi farmecul programelor mai tuturor orchestrelor
noastre ; cum si Margarltescu, Kratocwill, Namian i Ivano-
vici, sefi ai muzicilor militare cari au scris nuineroase bucrtti de
muzica vai iata si de dans pentru vremurile acelea. Fajina lui
Ivanovici a avut norocul s depaseasca pe a tuturor colegilor lui
citati mai sus. ValSul lui intitulat Valurile Dunarei", pe langrt
 BUCURESTII VLZIIULUI REGAT 275

faima ce a starnit in vremea lui, so bucura si azi, dupa o juma-

tate de veac, de pretuirea muzicianilor lumei in toate emisiunile
de Radio. 0 bun parte din aceasta fainitt a fost datorita pe
langa faptul cA, venind dupa An der sch6nne blaue Donnau."
al lui Ioban Strauss, aducea, pe langa o frumoash inspiratie in
genul vremei si o melodizare originala care, a ramas de-atunci
ea un ,stil propriu-romanesc al valsurilor sneastre in gentil
vienez si succasului obtinut de autorul liii. la Paris in timpl
Expozit universale din .1889. Ivanoviici aflandu-se atunci
acolo a participat la ooncursul internafkmal instituit pen-
tru conapunerea unui Mars de defiliare destinat marei reviste
militare ce s'a desfIsurat inaintea Tarului Alexandru al 111-lea
al Rusiei care a vizitat acea expozitie. Laureatul acelui concurs.
la care au participat 116 muzicani din toate colturile lumei, a
fost compozitorul nostru Ivanocici, cu Marsul lui Alexandru
111" care a ramas pana azi unul din cele mai martial marsuri
de defilare.
In afara de compozitorii mentionati ai acelei Vremi, cata sa
amint'm si pe diletantii" compozitori ai Romantclor cu vorbe"
ce au de,slectat pe cei de atunci staruind a dele,cta si pe bucures-
tenii deacum precum au fost George Cavadia, Grigore Ven-
tura autor al romantei ,.Doi oehi" si I. Moisescu, al romantei Sub
visinu'nflorit" pe care o asculta'm si azi mai in fiecare zi.

Dar desvoltarea culturii muzicale la noi a cenit, pe lang

impusul inalt al acc,lei institutiuni of icioase si in afara de aeela
pe care i l-a dat infloritoarea epoch' a teatrului muzioal despre
care am povestit mai inainte si o ala fat, mai populara, pe
care, de vreme ce ne aflana in acest domeniu, nu putem trece frii
a o insenma aci.
Este un lucru de multe ori afirmat cu convingere la noi, cil
Romanul de pretutindeni, se naste poet un poet al doruriior
al voiosiei lui, plcandu-i sa-si chute, cum s'a priceput el mai
frumos, aleanurile si bucuriile ce i-au framantat sufletul sau
svanturat mintea.
Cantecele acelea, puse in Doine, llore, Sarbe, Invartite si
a1te felurite jocuri cu eari el s'a indeletnicit din mult voie-
buna, au fost trecute din tata", in fiu generatiilor ce s'au succedat
In timp, fiind prinse din arcus si purtate, dela sate la orase pe
toate meleagurile tarei, de catre Lautari". Acesti trubaduri, ca-
276 GEORDE CCSTEECU

chesi prin traditie si hoinari din obiceiu, au fost si au ramas

rnuzicantii de cari Romanul nu s'a putut lipsi oridecateori
timpul, predispozitia i prisosul de gologani i-au Ingaduit sa-si
mai uite necazurile la joc sau la un pahar cu vin.
Denumirea de Lautari, dei din intAesul vorbei ar fi trebuit
s ie data numai celor cari canta din Pauta, adica din vioara
la noi a fost pretutindeni intrebuintata spre a desemna tarafit-
rile acestui fel de mu-
zicanti. In vremurile
mai vechi taraful de
lautari cuprindea doar
un scripcar sau viorist,
un cobzar si un sufla-
tor In Naiu. Prin a-
ceasta denumire gene-
rica si mai ales din
ordinea insirarei celor
ce alcatuiau un taraf,
s'ar crede ca vioristul
ar fi fost vataful gru-
purilor acestea de lau-
taxi ; vom vedea
ea nu era totdeauna
astf el.
Un scriitor fran-
cz care prin 1854 s'a
ocupat cu mult inte-
res de lautarii nostri.,
sustine ea prima vioar
Papa Grigori Ventura, de pe teoria transformismului.
au mostenit-o dela stra-
(Desen de C. Jiquid1). mosii din India si ca
nu ar fi adoptat pe
cea din vremea mai noua.decat fiindca acel instrument muzical fu-
sese mult perfectionat. O asemeni parere a aflat sustinere si la Phi-
limon al nostru, care, In ziarul Buciumul" tot de pe la 1850, afirma
aceiasi ipoteza adaugand ca unii tigani batrani, lautari de meserie,
numeau si pe vremea lui coardele marginale vioarei (cea de
sol" si cea de mi") neva", iar pe cele dela mijloc (re" si la")
saba", amandoua aceste numiri fiind cuvinte ce apartin limbei
sancriste. Cobza ne era decat un fel de mandola" rudimentara
 BUCURE5TII VECHIULUI REGA.T 277

ce servea ntunai pentru acompaniament, avnd zece coarde duble

din care patru perechi.eu aceleasi tonuri si ca aceleasi numiri ca
si cele ale vioarei. Vestitul nostru Barbu Lautarul, pe care Vasile
Alexandri 1-a cntat la rndul lui, era un neintrecut cobzar si in
acelas timp un gurist" 230) plin de .haz si cu =Rd psihologie la
dibuirea toane:or" in cari se gaseau cheflii cdrora el le chum.
In sfrsit, Naiul nu este alt deciit legeitdarul flaut pe Mai multe
tevi, al zeului Pan din mitologia greae. Prezenta naiului in ta-
rafurile din vremile de pana acum, ar putea constitui un subiect
interesant de cercetat.pentru o 'mina Istorie a Muzicei la noi. Am
avut minunati virtuosi" ai acestui instryment clasic; dar azi ei
arnenintii sa disparil cu totuI, ceiace ar fi mare paeat si o mare
vinA pentru cei ce pretind ca se ocupa, si IncA in mod oficial, do
soarta mitzieei romnesti.
OdatA cu inceputul modernizarilor" tarafului (a cdrui eti-
mologie este curat tiganeaseil i deci, prin origina acestora, tot
indianit) i-:s'a zis band" CO, in deosebi deckind numrul instru-
mentelor ce Il aleatueste a fost sporit.
Trecnd Irish* prin toate aceste prefaeeri, ca si prin aceia care
a preschirnbat vechiul taraf inteun sextet", tarafurile lautarilor
nostri care s'au dovedit capabile de adaptare tuturor schimbdrilor
de repertorii la care .au fost suite de asa-zisele progrese, si-au
pstrat totdeauna faima bine legitimat de culegatori si transmi-
Mtori ai acelei muzici autolitona ce constitue folklore-ul romnesc
s'au ridicat prin insusirile lor de virtuozitate muzicalri la culmi
ce au surprins adesea De muzicianii eruditi stritini ce i-au ascul-
tat, si au pristrat cilt ail putut mai bine chiar traditia de a in-
demna pe cei de o rasA cu ei s se Oat mortis de meseria asta
pe care atti de-ai lor au ilustrat-o cu atta farmec si talent. La
aceasta, insil nu le-a lipsit ce e dreptnici sprijinul necurmat
al romnilor nostri care, stiid si ei din biltriini ce se chiming un
,,chef in lege", nu 1-a vrut niciodata dect cu lautari. Pentru asa
ceva romanul mai ales la Bucuresti, era mull pAng, ce se prindea,
6'1 de-aldsat nu se mai lasa. deck cand... lsa balamalele.
Numai in imprejurAri ea acele pe cari le aratam, breasla lu-
lArease6 a putut proprisi deci la noi inteatt ea sa doblindeasea,
In vremurile &are cari se indreaptil amintirile noastre, o des-
voltare atilt de .pretuit ea nurrar, dar m-ai ales ca valoare at-
listich a protagonistilor ei de-atunci.
230) Azi ii zicem Dizeur", pocind cuvAntul frantuzesc corespunzAtor.
278 GEORGE COSTESCU

Bucurestii ajunsese si au ramas multa vreme orasul acade-

mic al lautariei. Sediul academiei" lor era celebra cafenea lau-
tareasca dela raspantia strazilor Bolintneanu, Poteovari si Sfin-
tilor, local tinut de un batran, fost lautar si el, pe nume Panait.
Acolo isi petreceau pe vremuri cei mai strasn'.ci lautari bucures-
teni timpul lor liber, in fata unui paliar de ceaiu sau a unei cafele
turcesti si in asteptarea sa le pice... o cantare, cum ziceau ei.
Dealtfel, mai tot' lautarii nostri cu faima loeuiau in mahalaua
acoja, cunoscuta ca atare, si care cuprindea partea de ora, dela
biserica Potcovan (din spatele Spitalului Coltea) spre Caimata
Sf. Gheorghe; iar mai incolo, pe strazile: Sfintilor, Melodiei
(nume dat par'ert inadins) si Sperantei, pana la biserica lui Popa
Chitu.
Dintre aceia, cata sa insemnam la locul cel mai de frunte pe
neuitatul i neintrecutul cantaret din naiu, pe Anghelus Dinicu,
fatal celor trei Diniei deveniti mari muzciani ai Wei noastre,
socru al flautistului profesor Elinescu si bunic de pe mama al
neasernanatului Grigoras, singurul care a pastrat locul de frunte
In breasla lautareasca a orasului nostru, fiind in aceas timp un
excelent si virtuos muzicant in ini,elesul eel mai savant si rnai
modern al acestui cuvant. Locuinta batraneasca a acestora, din
strada Sperantei Nr. 4, dilinueste si azi asa cum era atunci, si nu
ne putem opri de-a exprima sperant noastra ea onorata corni-
siune pentru nomenclatura strazilor acestui oras isi va aminti
eand-va de aceasta, spre bucuria celor ce poarta Bucurestilor o
dragoste adevarata.
Anghelus Dinicu fost col mai inzestrat si mai desavarsit
cantator din naiu pe care ha avut tara noastra si breasla ei lau-
tareasca. Faimciasa Cioehrlie", coca rda muzioei romanesti in
toate manifestarile ei din afara de hotare sau fata de marile per-
sonalitati ce ne vin dinteacolo, a carei melodie a fost sehitata
Inca de pe 'vremea lui Barbu Lautarul, a fost adaugita si deg-
varsita de acest nenitrecut depozitar artistic al stilului curat al
adevaratului cantec romanesc. Cand scotea Anghelus, din buzu-
narul din dreapta al vestei lui, boabele de fasole sau de 'ma-
zare uscata, si le imparta in tevile naiului sau ea si zica o
toata lumea adunata in localul unde canta taraful
lui incremenea cu paharul la gull, pentru ea apoi, la trilurile
sfarsitului, si isbucneasea in aplauze ce deveneau adevarate oyn,
 BUCURESTI1 VECHRILUI REGAT 279

jiuni. Iar cand se mata el in toane bune si pentru muzica de

Opera, si incepea, cu aeompaniamentul tarafului in surdina, sa
dea drumul vreunei Fantezii" din Traviata, Rigoletto ori Tro-
vatore sau Valsului din Faust inmarmurea litera:mente lu-
mea cu simtul lui nmzical si Cu preciziunea cu care le canta numai
de pc ureche, deoarece el nu invatase sA citeasca notele muzicale.
Anghel Dmicu staPoste a lautarilor bucurteni din vremea
lui, a fost (ca si nepotul lui, Grigoras, dare i-a urmat la aceasta
demnitate de breasla.) desfatatorul nelipsit al ospkurilor Dom-
nesti si al boierimei bucurestene. Deaceia el a fost ales sa for-
meze si sa conduca orchestra romaneasca ce a aleatuit impreuna
Cu Saya Padureanu si cu Dinica Ciolacu, acel celebru taraf in
costume nationale ce atragea la Pavilionul Roman toata lurnea
ce a vizitat Expozitia Universa,la dela Paris in anal 1889,
fapt inregistrat si de revista franceza L'Illustration" din Oc-
tombrie acelas an, care seria intre altele: Le -cabaret roumain
a cette particularit qu'il reproduit fidlement une partie de la
vie nationale roumaine et que le public s'y croit vraiament tran-
sport sur les bords du Danube, a trois mile kilometres de Paris.
Tout concourt a donner cette illusion; la musique des lautari"
d'abord, a cause de a virtucsit des artistes naturels qui l'inter-
pretent avec autant de sentiment et de douceur...2").
Amint'rea reintrocutului musealagiu" Anghelus Dinica ne
starneste parerea de rail nestapanita ca acel artist desavarsit al
naiului nu ne-a lsat mai multi ciraci de-ai lui si mai ales pe cine
sa continue traditia acestei podoabe eminamente artistica a tarafu-
rilor noastre de datina, cari incep de-asemeni sa dispara. In
recua privinta Academia noastra de muzich ar putea sa se gin-
deasca din vreme la infiintarea unui curs liber intemeiat pe acea
scoala tradit'onala. Ar fi mai bine ()riera de tarziu, decat nieio-
data. Folosul unei asemeni initiative ar fi si mai mare dach." vom
socoti si faptul de netagaduit cA numai acelor lautari ai nostri
le datorim pastrarea temelor duiose sau voioase ale Doinelor,
Horelor si altor jocuri pamantene pe cari compozitori romani
231) Cdrciuma romaneascd are darul de-a infdtisa intocmai o parte
din viga romfineascd in asa fel inctit publicul se credo in adevdr strdmu-
tat pe malurile Dundrei la trei mii de kilometri de Paris. Totul contribuie
sd lase aceasta impresiune : mai intdi clintecele ..1dutarilor" Cu o muzicd ce
inmfirmtreste prin virtuozitatea artistilor din ndscare ce o interpreteazd cu
atfita simtimint si duiosie..."
280 GEORGE COSTESCU

ca : George Enescu, Ciprian Porumbescu, Muresenii, Flondor,

Iuliu Wiest, Gheorghe Dinicu, Elinescu si cei de mai pe ulna,
le-au folosit in compozitiile ion, ca sh impodobeasca cu ele, ca si
Cu niste pietre nestimate, rapsodiile, poemele si alte literati ale
lor ce sunt podoabA a. muzicei noastre national. De ce nu s'ar
bucura ei. mAear de-atilta cinste; iar tara de darul ion muzical
ce poartA asa de statornic amintire,a datinelor noastre din biltrAni 7
Dar sa revenim la cei cari, data ca mestesugitul Anghelus
s.a.0 upa el, au cinstit breasla acestor chnthreti; cad fruntasi
de searnA au lost si lautarii pe cari Ii voila mai numi.
insemna asadar: pe vioristul Nastase Ochi-Albi; pe Marin
Buzatu. vestitul chitarist care cu vocea lui de bariton ajunsese
sh." uimeasca si pe parizieni ale caror chntece le invatase si le
..zicea" inteun mod desAvhrsit; pe Rada Ciolac, muscalagiu de
faima si pe Saya Padureanu, lAutarul Tarilor Rusiei pravoslav-
nice, unde a petrecut o mare parte din eariera lui si de uncle ve-
nea chncl si chnd pe-acash, incArcat de ruble, de dubli-poli de aur
si de giuvaericalele cu cari Il rasplateau Imphratii, printii si
marii-duci ale cAror serbbari si petreceri le insufletea cu Mestria
arcusului su, erudit in muzica usoarA a tuturor neamurilor
pamiintului; Iorgu Ochi-Albi, elev.al batranului Iulius Wiest de
la Conservatorul bucurestean. Acesta a invatat la vhrsta de 30
de ani sa chute cu vioara si apoi, alcatuind o orchestra, a plecat
In Rusia pe urmele mai marelui sau si a chntat la Curtea Tarului
Nicolae al II-lea, leghnd o stransh prietenie cu cei mai mari mu-
ziciani rusi ca: Rimsky-Korsacov, Glazunof, Rachmaninov si al-
tu. Dela el ne-a rAmas chteva compozitiuni cum sunt : Petite
Causerie", Tour de Valse" s. a., ce fac parte si azi din repertoriul
multor orchestre de localuri, nu numai dela noi, ci si din straina-
tate. Copiii lui Radii Ciolac au fost si ei lhutari cu rename. Col
mai mare, DincA, era viorist si am aratat ca a fost ales in taraful
Expozitieidela Paris; mijlociul, Fotache, era chitarist excelent si
purta porecla de Printul" din cauzh, ca umbla foarte elegant in-
bracat si se purta intre breslasii lui cu o foarte mare distinctiune;
iar cel mai mic, Christache Ciolac, a fest, in epoca dintre cea. a
lAtrhnului Anghelus Dinicu si aceia a neputului sau Grigoras,
fruntea lAutarilor bucuresteni. A chntat, cu taraful sau, la Berg-
ria CooperativA de lhnga Teatrul National si la restaurantele
'Elyseu" si Continental", unde se aduna pentru el toata elita
 EUCURE$TII VECHIULUI REGAT 281

ora$ului, *i nu era nunt *au petrecere pela casele mari, de

unde s fi lipsit taraful lui.
Dar aceasta breasl rufreasca dela noi a dat pe-atunci,
a farit de maestrii de talia aoestora, si alte elemnte, rdzlete dar de
deosebit valoare, cum au fost de pild: muscalagiul Ciuciu, un
zaplan urilt cu chip de gealat (cdlu) turc, dar care sufla in naiu
de-se auzea cale de-o post (adicg la douzeci de kilometri) si era
fama grdinilor noastre cu gratar; rafinatul lonic Brau, orn
simpatic si excelent viorist care cnta la griidina lui Stavri din
Ulita PolonezA (str. Academiei) si, din taraful acestuia, Gliin Fi-
lipescu, chitarist de pomin, cu o voce admirabil lucrat pentru
romantele, doinele si toate cantecele noastre en of! su cu ah! Vesta
mai cu osebire pentru virtuozitatea lui la chitara, avea un reper-
toriu de canzone si de tarantele spaniole si italiene, pe cari le in-
vtase la fata locului", si in cari spunea el, and il punea pe
mate" cateva phlihrute de rom Meuse martz" pe toti chitaristii
de pe-acolo si din lagunele Venetiei. Acest G-hing era vecin in ma-
bala cu alt vestit sef de taraf, Costache Pompieru, dela care avem
si azi bine curoscuta Srb a lui Pompieru. Alt chitarist minunat
a fost cntretul poreclit Gura de ciline" gurii, din care so
nlta ins un glas de tenor liric, ce fcea pe cucoanele bucures-
tilor sh-1 asculte cu ochii inchisi.
Mai aproape de zilele neastre s'a ivit un alt lutar inscut,
Nicu Buic, viorist nzdrrivan care -Meuse studii complecto la
Conservatorul nostril dar care, prin complexitatea atat a firei lui
ctsi a talentului ce poseda, a tinut s rmrti in breasla Mug.-
reascA, unde evolua cu o frenezie uimitoare, dela neastmprul
jocurilor noastre repezi dela tail si al chilabalelor tignesti phnh
In cele mai complexe partitiuni ale vrjitului Nicolo Paganini.
Pentrrt acestea din urma awn o pasiune si o intelegere unit cu o
precepere de executare, earl au uimit pe multi muzicanti de, seamil
ce Pau auzit. Duph ce a cntat vreo doi ani la restaurantul lui
Tordache din Covaci, BuicA a plecat la Paris cu un taraf costumat
rmneste si a obtinut foarte frumoase succese in vreo dou lo-
caluri de-acolo, pnce trite bunii-zi a schimbat straiele trne$ti
cu fracul si a trecut la Teatrul Mane, uncle concertele lui de en-
tre-actes", cu repertorirt din cele mai alese si mai dificile" com-
pozitii, au delectat mult vreme publicul parizian.
Generatiile acelor neasemAnati lutari romni s'au incheat
cu strlucita carier a tambalagiului Lich' Stefnescu, clou-
282 GEORGE COSTESCU

ul" celor mai de seamil localuri din Petersburg si Londra unde el

se intitula timbalist" si unde obtinut succese cu adevrat r-
suntitoare executnd ca solist, cu acompaniament de piano, ade-
vrate concerte de virtuos, pe un instrument ca trei pedale, de
cea mai nouji constructie in acea vreme. La noi, a cntat in tara-
fui lui Nicu Buie la Iordache, apoi in tate marile centre euro-
pene, culegnd peste tot faima unui mare artist, si a murit la Ros-
tov, in refugiu pe vremea celuilalt rzboi, la o vrst cnd, ca si
Mika, ar fi putut s mai desffisoare multd vreme gama insusi--
rilor lui exceptionale.
Incheirn elogiile acestor adevrati artisti ai breslei noastre.
lfiutAresti cu adanca prere de ru ca inclinarea tineretului spre
sachismele" muzicei barbare made temehile desvoltArei normale
a acestei bresle care once s'ar spune a fost si va rmne o
institutie, intre mijloaceie cele mai apropiate cu cari poporul
nostru a 'Asa atilt de voios.si att de bine pe trlimul adevratei
cuturi muzicale, de care ne arAtam ca.5a de volnici in ziva de azi.
 Educatia si moralitatea
bucurestenilor de-atunci.

invataturei si a educarei prin cultura nu era atunci

GRIJA o precupare obsteasca a bucurestenilor asa cum pare sa
fie astazi. Viata fiind mult mal simpla si mai wail ca acum, fie
care categorie de copii primea educatiunea, cultura si indelet-
nicirile mediului social caruia apartinea.
Copiii de boieri, daea nu erau inscrisi sau chiar internati in
vreunul din Pensioanele orasului, invatau cartea cursului pri-
mar si gimnazial la ei acasa. sub grija si priceperca vreunui
asa-zis meditator". Fara viata de sward' si deci Para camara-
deria ce acolo se deprinde mai inai, copiii aceia fiind de mici
mustruluiti 232) de &are guvernantele" lor. cresteau far% sa, fi
eunoscut bucuria libertatei de joaca laolalta cu ceilalti copii de
viirsta lor.
Odraslele familiilor hurgheze erau aproape singurile ce ur-
mau cursurile scolilor publice.
Copiii mestesugarilor si ai oamenilor mai de jos erau in cea
mai mare parte dati din vreme la deprinderea uneia din meserii.
Acestia duceau la stapan" cum se zicea atunci o viata
de ucenici, potrivith mai ales intereselor jupanilor" lor. flee-
nicia aceia dura panace erau scosi calf e spre a putea lucra si
la alti mesteri, ori mesteri spre a putea lucra pe seama lor. Anii
de copilarie ai acestora nu erau lasati libertatei sau haimana-
lacului, care ramanea numai pe seama celor ce alcatuiau posi-
dicul mahalalelor si cu care toti ceilalti so cam fereau s alba
de-af ace.

- 232) Expresiunea deformat a notiunei mesterluit" adicd educat de:

cei mesteri in aceast5 indeletnicire.
284 GEORGE COSTESCU

In felul acesta copildria tuturor bucurestenilor se petrecea

mai mult pehing gospodttria fanailiilor lor 5i deci numai in
contactul cefor de-o seamd cu ei.
De-aci venea diferentiarea ce rezulta pnn deosebirea fie-
chreia din ele, si tot astf el se ajungea si la lipsa acelei
berrti, in voia ctireia sunt 15,sati de phrintii din zilele noastre
si de care copiii de acum se folosesc numai in paguba educa-
tiunei lor.
Cum vedem. atunci, pentru sburalnicia copilgriei propriu-
zisa, ni,manea doar Joaca" intre ei.
Jocurile copiilor in lipsa sporturilor de azt erau de-
stul de variate si atunci ; dar erau mai naive si in niciun caz
atilt de colectivizate ca cele de acum. Ele se mai deosebeau
prin aceia ea unele eran oarecum educative pentru trup ca si
pentru suflet, deci cam in felul sporturilor actuale ; iar altele
era numai recreative.
Intre cele dintili insemnttm, din ale iernei : datul pe ghiatd,
MIA patine si pe oriunde se gasea loe bun pentru o mica 'Artie;
datul cu tarlia pe derdelus, pe povarnisurile naturale ale ora-
sului sau pe delusoare ridicate din zpada anume ingrtimgdita
prin unele curti sau maidane ale mahalalei, si acestea farb,
costumele speciale si atat de costisitoare si fall plecatul la
munte, cum este moda in ziva de azi. Ceice f Aceau patinaj se-
rios, pe patine speciale de fier, erau mai putini la numgr si de-o
vArsta ceva mai maricica ; asta probabil fiindca cheltuiala
echiparei in acest scop cntArea ceva mai greu de cat azi, cu-
toateca atunci toate erau cu mult mai ef tine ca acum. In timpul
verei, copiii se jucau in plina libertat2 : Leapsa, Barul si So-
dronul ; iar in mod reglementar, Oina. Cei de pela mahala
obisnuind s. joace si Turca ori Poarca 2").

233) Leapsa" era fuga, pe fereal de a nu fi atins Cu mana dreapt

de cel care, atins la randul lui, trebuia si o treae altuia. Barul", joc inteun
dreptunghiu tras pe pdmant cu creta sau pe iarbd Cu sfoard si in care se
insemna anumite posturi ce trebuia impdrtite pe cei cativa parteneri, iar
apoi schimbate prin destoinicia cucerirei lor, de pe insemndtatea ce aveau.
Acesta era un joc colectiv, pe echipe, oarecum asemndtor cu foot-ballul".
5odronul" (nume francez chaudron" care inseanind cAlddrusd, dar
caruia nu-i stim rostul analogiei) se juca tot intr'un dreptunghiu inscris
pe pdmant cu creta, dar consta din impingerea Cu virful piciorului a unui
caldp de piatrd in fiecare compartiment al careului de joc si juctorul era
 EUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 285

Ca jocuri recreative, copiii din familiile boieresti cuno-

steau doar Croquet-ul, Tennis-ul si asa-zisele jocuri de socie-
tate, imprumutate dela francezi ; iar ceilalti : Smeul si Ar-
sicele 234).
Smeurile erau patima cea mare a tuturor copiilor. Ele
se mai va si azi prin vilzduhul periferiilor orasului, dar nu
ca atunci cand umpleau cerul cu vjjiitul lor si ciind erau po-
doaba siirmelor. de telegraf de-alungul tuturor strilzilor. In pri-
ceperea confectionilrei lor, smeurile aveau mesterii lor ; iar ca
indemAnare in mfinuirea lor la inaltat sau la incurcare", aveau
si campioni cu Lima, cunoscuti dela o maliala la alta.
Toate jocurile astea erau niste indeletniciri nevinovate si

obligat s'A faca aceasta sarind numai pe un picior greseli fiind : punerea
jos a celuilalt picior sau schimbarea lor In cursa', scoaterea calapului din
conturul dreptunghiului sau oprirea lui pe liniile despartitoare.
Oina" jocul din batrani al Hoinarilor despre care se pomene-
'te in piesa Vlaicu-Vocr c ar fi fost jucat si de Voevodul 11.1ircea cel Mare
'in copilaria lui este un joc, in dou echipe pentru baterea unei mingii cu
o dopata lunga din lemn cioplit. Oina a fost decretata. prin 1897, ca joc
colar oficializat ; se mai practica si acum in sanul asociatiilor sportive
scolare. -
Turca", un exercitiu de dexteritate constand In a lovi din sbor si a
trimite cat mai departe cu un ciomagel scurt, o bucata de lemn ascutitil la am-
bebe capete si pe care atingerea cu acel ciornagel pe capetele ascutite o ridica
In aier unde trebuie poi lovita spre trimitere.
Poarca", joc predilect numai la mahala si pe la tara, era leit nobilul
joc de azi ce se chiarna Golf" Cu deosebire ea ai-nostri de-atunci se sei,
veau de-o bata si un ciolan de bou, dela genunchi; In vreme ce azi uneltele
s'au schimbat in cros" si o mingie de celuloid plina si nu mai mare ca un
ou de bibilic5.
234) Smeurile erau de doufi feluri : cu speteze, cari se inaltau cu
sfoara din papusoaie cat mai mari ca sa poata fi urcat cal mai sus, si cele
turcesti, pentru pustii micuti, acestea facute usor din o bucatica de .hartie
de caiet si din un crfimpeiu de coada din siret de carpa, si putand fi inaltat
cu at de patru-cinci metri lungime, ele nesuindu-se prea sus.
Arsicele" erau rotulele genuchilor din spate ale mieilor si li-se
mai ziceau si gioale" in mod generic ,iar ca valoare erau deosebite in :
miele, cele provenite dela miei, si soalbe cele provenite dela capre, acestea
fiind ceva mai mari, mai lucioase si mai consistente. Miza de arsice se ase-
za in doua randuri pe pamant si trebuia lovit in acele randuri cu un Ichiu,
adic o soalba plumbuit si pilit spre mai indemanateca la ma-wire. Ce
se rasturna din siruri in acea lovire dela distanta, pe depsire aleasa, era
castigul jucatorului al edrui rand era sa traga. Furtul lor din joc, si prin fuga,
se numea Pui de giol".
2E6 GEORGE COSTESCU

necostisitoare, pentru chnd se ghseau mai multi copii laolalth si

pentru ca s treach vrernea, ce a lor era, de dimineatil, pawl
seara. Erau jocuri din care nu se putea isca niciun ndrav urat,
ci doar, din dud in child chteo mica pruiald 235) pentru te-
miri-ce sfada esith din semetia cu care se intreceau intre
Apuchturi mai rele si care i-ar fi putut impinge la saviirsirea
vreunor blestemhtii" lipseau cu totul din mintea copilandrilor
acelor timpuri, denumirea aceia de blestemiltii" fiind ea, in-
silsi o indicatiune de oroare cu care ar fi fost priviti cei ce s'ar
fi incumetat la asaceva. Micile ndravuri prinse din promiscui-
tatea intiimplatoare ou niscai anciuci de neam tighnesc pre-
cum erau furtisagul fructelor si florilor de prin grhdinile oa-
menilor sau aruncatul ca pietre unii pe lhrigh eh nu
converteau pe ceilalti copii, dat erau si dirAnd lecuite de nuie-
ile de Salchm cu care aveau de-a face faptuitorii, chnd eran
prinsi de care paznicii sau proprietarii grAdinilor astfel in-
calcate.
Intre fete, nici de-asaceva nu era vorbh. Ele nici nu a-.
veau ingaduinth sh se amestice intre bieti, si erau de timpuriu
lipite de gospodhria casei unele pentru a invata sh, lucreze
la ciorapi, la broderii, la cusut albituri, iar altele mai cu ose-
biro la arta ghtitului manchrilor si fAcutului prjiturilor i dul-
ceturilor, la sphlatul si chlcatul rufelor si la scuturatul si dere-
tecatul casei. Scuturatul acesta general trebuia filcut ne-apiirat
cu prilejul mutatului dintr'o cash intealta, si apoi cel putin :

la Pasti adich in preajma Shrbgtorilor, in postal Sfintei-Marii

si spre sfhrsitul Toamnei cat mai aproape de Crhciun, dach nu
se strica vremea mai de timpuriu. ()And femei mai vrednice se
indeletniceau cu scuturatul prea des peste an, celelalte ziceau
ch'si milturh norocul din cash. Tot pe seama fetelor &Idea si
grija cresterei fratilor si surorilor mai mici.
In felul acesta, mai cu una, mai cu alta copilhlria lor
trecea pe-nestiute, phrace, devenite codane" (child adich le cre-
steau cozile phrului mari de trebuiau sh le incolAceasch pe
cap), incepea sa roiasch svonul prin mahala pentru chphtui-
rea fiechreia la casa ei ceiace se facea fie prin cunostinte, fie
cu ajutorul petitoarelor speciale sau de meserie care ingrijau
sh se fach vorb5, de mhritisul lor i sh se punh la cale vede-

235) Toat5 bataia consta In aceia ca se trageau de par.

 ISUCURE$TII VECHIULUI REGAT 287

rile" pentru ca sd se poatd cunoa$te viitorii insurtei. In acea

perioadd pregatitoare fetele abia clack cosiind la trusourile"
lor, puteau prinde doar din auzite eke doud-trei cdntece pe cari,
dud aveau glas bun le cdntau lucrnd sau ciind veneau mo-
safiri, de pe cuvintele pe cari le inviltau una-dela-alta sau din
cartuliile Micului Dor".
Cdnd tinerii" ajungeau le schimbatul inel(lor ceace se
facea cu logodnd in temeiu, cu popd, cu mash' mare, cu cadouri,
insd numai intre ai familiilor educatia lor era de-abinelea
facutd. Tndrul inceta de-a se mai aduna cu haidamacii 236) cu
cari bdtuse strzile pang atunci si intra in rndul oamenilor
cumsecade ; iar tfindra, era si ea admisti intre cu:coane unde i-se
fcea pregdtirea teoretied despre toate eke aveau sit mai fie si
despre cum aveau sd fie, de pe rnduiala lasatd dela Diunne-
zeu si de pe normele stiute doar de cele dela casa lor.
Cu mici deosebiri. acestea se petreceau cam la fel in toate
straturile societatei bucurestene ; micile deosebiri tinfind
doar de zieala : _cite bordeie. atalea obiceie". Si dacd bordeiele
nu proa erau toate la fel, in schimb obiceiele" se loveau 237) al
Dracului !...
Cu jocurile copildriei, cu tinerea strict a poruncilor Bise-
ricei. cu deprinderea unei meserii sau slujbe, cu prinderea in-
vdtilturei de carte sau a treburilor casei. cu driValdseniile pla-
tonisMului dragostelor lor inocente" si cu toate celelalte dichi-
suri ale cdpiituirei lui tineretul din vremea aceia nu avea
nici dorinta nici grija de-a bate drumurile la toate soiurile de
intillniri ea acum, nu avea nici pas sd se dedea altor ndravuri
sau apuedturi urAte.
Cum se fcea asta ? Foarte simplu.
Legea cea mai temeinich a cresterei copiilor si a educatiei
lor pnla vremea child aveau s ja in mama haturile cdsniciei,
era : Copiilor, nu trebuie s li-se dea bani pe mnd, pfinace
nu i-ai vdzut la casa lor".
Numai asa se fAcea cg, atunci, odata" intrati in randul lu-
:mei, de era vorba de barbati sau de femei, fieeare isi ve-
deau de treburile si de rosturile caselor lor. Treburile erau :
pentru brbati, grija primnturilor sau a ,ecareturilor ce aveau

236) Cei cari hoinareau in voia lor..

237) Adicil se potriveau.
288 GEORGE COSTESCLI

din al-lor sau pe cari le primise ca zestre, si indeplinirea Inda-

toririlor ce le puneau ocupatiunile lor fie cd era vorba de
functionari, de rentieri sau de simplii muncitori.
Familiile de-atunci, ndunate cat mai laolaltd, In deplind
&dnatate de trup ca si de minte erau rasadurile ce asigurau
cu fiecare nourt generatie, copacii sdraveni, bine inradricinati, cu
trunchiuri tari i firesc crescute si cu frunzis bogat si adapo-
stitor, din care se alcdtuia ca intr'o pildure frumoasd po-
pulatia de felurite obArsii a Bucurestilor de-acum saizeci-seap-
tezeci de ani. In pddurea aceia, virgind -de once nriscociri vdtd-
matoare, yegetatia cea mai bund,a familiei era ocrotitd de Dum-
nezeu si de Fire, oamenii se aveau bine intre ei, iar faptele rele
si farddelegile rrunAneau doar pe seama firilor blestemate,
foarte arareori cazilnd si pe capul celor cu fried de osiinda le-
gilor si de muncile Iadului.
Din cand in cnd, pentruca tfilcul zicalei Oameni
suntem" ! sri nu rdmiind de rusine se mai ivea pe ici pe
colo si ciite unul mai slab de inger care se rasa prins in mreaja
vreunui pdcat. Dar aceste pdcate nu erau din, cele grele, si nici
mdcat din cele de nemdrturisit.
Cine ajungea sa agoniseascd pentru a spori avutul fami-
liei lui, acela era socotit om mai vrednic intre ceilalti si exem-
plul lui, chiar dacd nu era de toti urmat, era Irish* admirat cum
se cuvine, fiinded toata lumea stia de unde venea prisosul. acela
si se bucura cd instririrea cat mai multora aducea folos tuturora.
Cine, din potrivd, se rasa ademenit de unele din acole nara-
vuri usoare cari II aducea, si pe el si pe-ai lui, la lipsuri ,si la
strdintoare, acela era privit cu dojand dar totusi cu ingilduinta
care se da celui dela care astepti sd, se pocriiascd. De-acestia se
iveau Ins totdeauna nurnai intre oamenii ajunsi la maturitate,
cdnd adicrt fie care se simtea stilpdn pe munca si pe banul lui.
Numai atunci se incumetau sd ja asuprd-le greseala voitil de-a
se 'Asa imbiat : mai, la ndravul bduturei depdsitil ca milsurd
mai, la patima unor foite" (cfirti de joc) mdnuite cu nenoroc,
sau in sfrsit la mai stim noi ce, din cele cari pe vremea aceia
cu greu si numai la intmplare deosebitri se putea and.
nicatelor din tagma asta, nici nu li-se da` atunci prea
multd Insemnatate ; ele erau socotite mai mult ca niste metehne,
usor de lecuit sub apdserea nevoiei de ceiace se numea consi--
 BUCURE$TEE VECHIULIII REGYer 289

deratia"..de care oricine trebuia s se bucure in fata semenilor

si a concetitenilor lui.
Pe consideratia aceasta toatd lumea de-atunci punea cel
mai mare pret. Ea era legatura cea mai puternicd ce apropia
pe cei de-o seamit si care putea ridica pe cei mici si mai lipsiti
In rAndurile celor mari si instAriti ; si tot ea departa pe toti
cei Cu minte sdniltoasd, de cei molipsiti.
Inteun mediu ca acela nu se prea afla deci putintd de vreo
pornire oarbd .spre farddelegile care ne lAntuie astdzi pe tot
locul si la tot pasul. In lumea de-atunci se Stia bine despre f ie-
care, ce face si ce poate. Chip de-a arunca praf in ochii lumei,
nu era. Iar cine se incumeta s incerce asaceva, se fricea de po-
min in asa fel cd pan'la urma se 'Asa.
. Legea poruncea ; iar paznicii ei ardtau ritos final-ilia ce
se cuvenea s Leg si ce nu. Rosturi de inseldciune si de excro-
cherii nu se prea stiveau si nici nu incdpeau in cugetul nimd-
nuia cdci, ca sd spunem vorba pe sleau, oamenii aceia aveau,
toti, simtul rusinei. -

A 'Tunas celebrd in aceastd privintO demostratiunea fAcutO

de marele avocat Alexandru Djuvara inteo sedintd publicti
dela palatul Justitiei si care ardta minunat de frumos ce se
intelegea atunci prin meritul de a se putea cineva bucura de
Acea consideratiune" social& Era in procesul penal al unui cu-
noscut arhitect bucurestean care, dupd ce cliidise o cas pentru
el pe bulevardul Carol I, striimtorat si indatorat baneste, i-a
dat foc pentru a se descurca din suma destul de mare pentru
care isi asigurase casa. Curtea cu Jurati, in urma unei pledoa-
rii admirabil mestesugitd de Bark' Stefilnescu-Delavrancea, a
adus un verdict de. achitare. Inainte de ridicarea sedintei, unlit
din avocatii pArtei civile a cerut Curtei sti se pronunte si asupra
despdgubirilor civile ; dar dintre avocatii apdrdrei s'a ridicat
unul care a obiectat &A, de vreme ce inculpatul fusese achitat
de &Ore Juriu. verdictul de achitare a snillat definitiv pe
acuzat de erice f el de urmdriri ale acelui proces. La accastd ar-
gumentare, Alexandru Djuvara, un eminent jurist si fost mi-
nistru al Justitiei, a rdspuns cum nu se putea mai stralucit zi-
cand : Verdictul, domnilor Jurati", a putut spdla pe invinuit
dar nu ca apa botezului, de once pdcate, ci doar cum spald a-
pele mdrei hoiturile pe cari le aruncil pe trm !" si dreptatea
a rdmas de partea acestuia, deoarece inculpatul de-atunci nu
D
290 GEORGE COSTESCU

s'a mai putut reabilita niciodat, ramnnd pe veci exclus din

buna consideratiune a societtei bucurestene.
Afar de acestea, si spre marea lor deosebire de cei de-acum,
bucurestenii vremei aceleia aveau o repulsiune, nedesmintit
decat de nevoie, pentru umblatul cu procese pe la Tribunal".
Ei priveau pe cel pedepsit candva penaliceste, ea pe un om scos
din rndul lumei ; iar pe puscariasi, ca pe niste molipsiti de
cium.

Sarcina de-a apara pe cetteni de asemenea npaste, ca

aceia de-a'i urmri si trimite Judecatei atunci cnd eildeau in
ea, o avea Prefectura Politiei Capitalei si Parchetul judecilto-
toresc, ca si acum.
Sediul Politiei bucurestene 'care fusese cndva in Piata-
mare, laolalt cu Primaria, si i-se zicea atunci Agie, deoarece
era conclusa' de un Ag (Prefect) a fost apoi asezata pe cheiul
Garlei dela Mihai-Vod (unde e acum cazarma postului central
al pompierilor) si, dup ridicarea ocupatiunei rusesti dela 1834,
trecuta in cldirea cea veche a locului unde se ridicA acum noul
edificiul al Prefecturei municipiului. Cldirea cea veche avea
un singur cat si nu ocupa decat centrul terenului pe care st*
azi. Lipit de calcanul fostei librarii a lui Socec, mai era un sir
de cldiri ce serveau de cazarm jandarmilor si pompierilor. In
curte, spre strada Domnita Anastasia, erau grajdurile i remi-
zele ; iar la fat, spre calea Victoriei, in locul grilajului de fier
de acum, erau cktiva stilpi scunzi de piatr, legati de vilrfuri cu
niste lanturi grele de fier ce atArna ca ghirlande si erau sin-
gura lor podoab.
DregAtoria prefectoriceasca era, chiai la inceputul domniei
Regelui Carol I, incredintatil unor aleSi dintre fruntasii parti-
delor politice, cari dovedise mai mare destoinicie in manuirea
maselor electorale cu prilejul perinarei pela Putere a partidu-
lui respectiv. Cel mai cu faimd din seria acestora a fost vestitul
Radu Mihai, omul Vizirului" Ion Brtianu, si care a prefec-
torit in toti cei doisprezece ani ai lungei guvernari a sefului su
politic (1876-86). Din seria ce a urmat si care incepuse a se o-
cupa mai mult si mai cu vdit competinth de organizarea Po-
litiei noastre pe temeiuri mai potrivite rostului ei, insemnm
in treact numele : colonelului Ion Algiu, al colonelului-print Di-
 Biserica veche a Sfantului E'efterie si campul care o inconjura
pan, la 1894.

Un vardist" (gar-
dist ) in prima uni-
form. a acestor gar-
;

dieni ai Bucurestilor.
 BUCURESTII VECHIUUTI REGAT 293.

initrie Moruzzi cunoscut de popor sub porecla Kneazul si al avo-

catului Ion G. Saita care trecea atunci drept eel -mai destoinic
ref ormator.
Intocmirea vechei administratii politienesti semana aidoma
cu cea comunal., cu singurele deosebiri ea Politia avea si un
serviciu zis de Siguranta pentru dovedirea si prinderea delicuen-
tilor si criminalilor; iar, ca ultim grad ierarhic avea, in locul
guarzilor-spirtari, pe gardienii-vardisti". Sediurile politiei de
despartiri din oras poporul le zicea la Sectie" sau la Comisie"
fiindca aveau ca sef un Comisar. D.ela aceste Comisii porneau
controlul si urmaririle fiecarui raion", si tot acolo se face,
izicutia" primei instructii a tuturor afacerilor cu caracter penal.
Nurnarul gardienilor publici era atunci Cu mult mai redus;
iar pregatirea lor in. a-si exercita atributiunile si a-si impune
autoritatea... si mai i 238).
Bucurestenii traiau basil atunci in mai mare siguranta si
lumea isi puteau face glugile de lemne si cotetele cu tot felul de
oratariii in curte; iar vara dormeau fdra grija cu geamurile des-
chise chiar jos si la strada, fara sa se team ca acum de-a cadea
prada gerului sau de-a ramane in pielea goala si de rasul tuturor
In anii dinti ai ciclului ce imbratisam ac comandant al
vardistilor era tot un fost militar, capitanul Solmonescu, un
om atat de corpolent incat nu putea umbla mai debe pe pi-
cioare si de-ceia isi indeplinea slujba circulnd lute() trasura ale
carei arcuri, dei erau bine intrite, se lasau spre partea unde
se aseza el, de credeai ca la tot pasul sta sa-I verse in strada.
Dar' asa cum era el, capitanul Solommiescu a fost nu numai un
politist de rasa, dar si un foarte simpatic tip al Bucurestilor
de-atunci, atat prin modul constiincios in care isi indeplinea
functiunea, cat si din pricina conformatiei lui robusta si volu-
minoasa. Se poate spune chiar ca el a fost adevaratul organiza-
tor al corpului Gardienilor publici cu care au fost inlocuite a-
tunci patraulele 2") si caraulele cetatenesti, de cari pomenea
profesorul Ionescu-Gion in conferinta din care am citat la in-
ceputul acestei povestiri.
La serviciul de siguranta al Politie-i noastre de atunci,

In loe de 4i mai mult".

Dela frantuzescul patrouille".
294 GEORGE COSTESCU

de antopometrie, de fise, de amprente"24) digitale si de apli-

carea teoriilor de criminologie ale lui Lombrozo sau ale lui Ber:
tillon, nu era nici 'pomeneal. Abia pela 1880, un roman care
deprinsese arta de a fotografia, pe nume Ion Niculescu, obtinu
ingtiduinta de a instala in curtea din dos a Politiei o barach a
lui in care isi avea atelierul si unde i*i luase obligatia s. faca,
pe un pret modic, &Ate o &Ala imagine a celor ce avea de-a face
cu aceastrt autoritate. Cu acele fotografii, din Ltd si din pro-
fil 241,,
se incepu intocmirea unui registru similar cu cel al fise-
)
lor actuale.
Politia bucuresteand avea de altfel prea putin de lucru in
mijlocul unei populatiuni pacinice de oameni linistiti i pum
pretentiosi cum erau cetatenii vremei aceleia. La Siguranta ei,
cercetrile marilor crime sau delicte erau lAsate in seama des-
toinicului de buna amintire, vestitul Puiu Alexandrescu, si a a-
jutorului si. ciracului242) sau Willy Georgescu, a.mg.doi selectio-
nati numai pe criterii de pricepere si de vechime ca simpli po-
litisti. Abia dup 1900 a fost adus in fruntea ac.elui organ
politienesc. fostul judecator de intructie Romulus Voinescu.
Si totusi, sub conducerea empiricti a acelora si cu devota-
mentul sincer si onest al subalternilor lor, vechea noastrri Poli-
tie h *tut a dobandi lauri de frumoase isbanzi in diferitele ca-
zuri celebre ivite atunci si ramase de pomina pe mult vreme,
cum au fost: furtul Clofcei Cu pui de aur 243), dela muzeul de
antichitilti din bulevardul Academiei, de cAtre un anatec Cu
numele de 'Pantazescu ; excrocheriile si falsurile preschimbh-
rilor de bani cu apa de aur" a lui Andronic; falsificrile de
bancnote ale Bancei Nationale, atat de artistic saviir*ite de iscu-
situl desenator Sache Botez 244), ttilhariiie baniei Zdrelea si Ma-
runtelu, ale lui Pipa si ale tiganului Lache B6heanu. Inaintea ace-
lor isprvi sporadice, pentru vremea indelungat in care s'au.

Imaginea incretiturilor pielei degetelor spre palm, luata prin

apsarea pe .hartie a degetelor masijite cu cerneala oarecare.
Vazut dintr'o parte.
Elev si initiat al lui.
243) Obiecte din tezaurul gasit in sapaturile dela Pietroisa (Buzau) si
ramase in Rusia dupa Revolutia Bo4evicilor din 1917.
244) Cate si trei acesti oameni de oarecare stare social, cel de al
doilea inrudindu_se chiar aproape cu familia unui dintre fostii oameni de
Stat ai vremei.
 BUCURE$T1I VECRIULUI REGAT 295

petrecut rdnidsese de pomind si de groazd doud crime: cea din

calea Mosilor, fiiptuita de un bulgar impotriva unui brutar de
acelas neam cu el, si oribilul caz de criminalitate inniiscutd a
lui Stefan Venescu ce ucisese inteo noapte tooth familia direc-
torului scoalei primare din Tabaci, unchiul si gilzduitorul neno-
rocitului fdptas.
Toate cele enumdrate aci se petrecuse insd in rdstimpul a
peste treizeci de ani!
In mod obisnuit, rubricele Intimpldrilor din Capitald"
sau ale Curierului Judiciar" de prin ziarele timpului, erau mai
totdeauna searbede, neavnd de relatat deck heinsemnate is-
prIvi de-ale borfasilor de ogrzi sau unele incdierdri iscate pe
la cfirciumi intre cei ce beau prea mult sau nu duceau de-loc la
Muturd.
Si bucurestenii se mfindreau atunci pe drept cuvnt cu ra-
ritatea intdmpldrilor" astea, cdrora le. si ziceau astfel pentrucd
de-asa-ceva nu se auzea deck din an in Paste" cum obisnueste
a spune rominul.
La decdderile si la coruptiunea ce au urmat In vremurile de
dupli aceia si despre cari poate ne vom ocupa inteun volum vii-
. tor bucurestenii nu au ajuns, deck datoritd, destradldrei
la care au contribuit in deosebi moravurile nestdpilnite ale Po-
liticei... asa cum ea a fost fricutd in anii de dupd Cei prin care
hoindresc amintirile noastre de-aci.
 Moda vremei aceleia.
la inceputul domniei Regelui. Carol I, portul bucuresteni-
PE lor adoptase imbracamintea croita din stofe aduse deafara
si intocmita de pe moda asa-zish nemteasca", in care se aratau
toti icei din clasele de sus ale orasenimei. Deosebire, la bar-
bati, era aceia ea cei din tagma boiereasca staruiau inca in moda
si croiala frantuzesch pe care o adusese bonjuristii" pela 1848.
Moda aceia impunea, chiar pentru tinuta zilelor de lucru re-
dingotte"-a neagra sau albastra inchis, cu pantalonul de cuba-
rea oului de rata si cu jiletca (gilet) din stof de matasa gal-
buie cu floricele rare de culoare mai inchisa. Cravatele din ma-
tag neagra fara, lustru, inodate gata in nod de funda, de plas-
tron sau de regard ; unii cu gusturi si pretentii de artisti ori in-
telectuali purtau fttsii zise La Vallire", pe care le inodau in
funda mare si moale, in jurul gulerelor albe, tari i inalte, ne-
rasfrnte nici la colturi si cari le tineau gtul intepenit. Pe cap
purtau numai jobenul (tilindru) sau melon-ul (cipag) palarie
tare in forma rotunda emisferica, uneori de culoare cenusie ; iar,
ca incaltaminte ghetele moi, f Ara vxfuri adause, fAr deschiza-
tura pe nasturi sau pe sireturi, ei numai cu bizeturi" (besezen)
laterale de ptinza elastica pentru a inlesni tragerea pe picior.
Rufaria se purta numai alba, cu pieptul si mnecutele camasei
intarite in scrobeala si lustruite acestea din urma despartite,
pentru a fi schimbate data cu gulerele, si f Acute sul ca burla-
nele masinilor de gala. Ciorapii, ca si manusile, de culoare
buie afara de tinuta de gala la care ciorapii erau numai negri
tar manusile glace", albe ca zapada. Din tinuta domnilor mai
f rtceau parte : ceasornicul cu capace care se purta in buzunarul
vestei si cu li-intisor petrecut prin chiotoarea nasturilor de pe
piept, ranala buzunarul opus uncle la capatul lantului se punea
298 GEORGE COSTESCU

un creion mecanic, un medalion ca vreo fotografie dragii si une-

ori cutiuta cu tabac de tras pe nas ; apoi tabachera cu tutun
si tigaretul" de tilde*, de chililibar, de abanos sau de sidef *)
$i in sfarsit, bastonul, neincovoiat si cu mailer de aur, de argint,
de tildes, de baga **) ori de sidef, &Ica nu chiar de vreun cram-
peiu de corn de cerb. Uneori manerul nu era fixat de baston ci
se prelungea inlauntrul lui cu o lama, de stilet, pentru eventuala
nevoie de aparare atunci cand lumea nu umbla cu arme de foe
asupra ei. In acel caz. era baston cu sis". Oehelarii se purtau
prinsi doar de spinarea nasului si aveau la dreapta un iret ce
se prindea de chiotoarea hainei pentruca, daca s'ar fi desprins,
sa nu cada sa se sparga. Ca amanunte ale tinutei barbatesti, a-
mintim de-asemeni umbrela de soare, imbracata cu borangic
chinezesc (shantung) captusit cu pe dedesubt cu matasa verde
spre a apara si ochii de lumina prea tare a soarelui de vara.
Cucoanele aveau, si ele, portul mult mai complicat. Rocliiile
nu erau dintr'o bucata ca acum, iar costumul simili-barbatesc
tailleur"-urile de azi nu se vedea pe nicaieri. Costumele
femenine erau aleatuite din talie" (corsaj sau bluza) pang peste
brau, $i din jupa" (toile sau fusta) dela brau in jos ; iar josul
ajungea panala varfurile pantofilor. Taietura sau croiala ro-
chiilor (faqon"-u1) se pastra ani-dearandul ; variatiunile se
artau numai din tesaturile stofelor sau culoarea lor si din gar-
niturile ?,e le impodobeau ; iar acestea variau doar ea style", nu
din once scorneala ca In zilele noastre.
Schimbarile, rare cum erau, veneau doar dupa ce le statorni-
cea Moda dela Paris.
Astfel pela 1866 dainuia inca, la cucoanele mai varstnice
jupele cu malakof adica imbracate peste Tin fel de schelet de
balon ticluit din fasiute de oase de balena si anume in asa fel
ca sa tina fusta hainei infoiata. Cucoanele mai tinere ineepuse
insa a inlocui acel desous" cu fustele de paned scrobite, puse
doua-trei una peste alta, in felul cum se purtau tarancile din
unele provincii ale Frantei i Olandei. Mille treceau putin
peste cingatoare, aveau manecile lungi si largi, si la gat se in-
PAnd la inzestrarea fabricei Belvedere cu masinile necesare manu-
facturei tigaretelor cu si filed carton, fiecare isi rasucea singur tigarea si o
fuma din tigaretele" aceasta..
**) Carapacea de broasc'd testoas6 (caille) din care se rcea si momea"-
ua narghilclelor sau b5g5"-ul tigaretelor de abanos de uncdo si aceast5
denumire cunoscutg doar la not.
n

La stanga :
Portul cucoanelor in
varst," pe la inceputul
povestirei noastre.

La dreapta :

Portul barbitesc, cu
elegant% aceloras vre-
mull.
 zUCURE$T1I NECHIULUI FtEGAT 201

cheiau pana sus Cu un rand de nasturi ; la gat si la maned erau

chenarite cu (kilted ingusta
Pela 1878, fustele scrobite au fost reduse la una singura,
imbracata peste coapsa corsetului rigid, pe care'l mostenise dela
bunicile cu crinoline si malakoafe si la care nu s'a hotarat sa re-
nunte deck catre sfarsitul vremurilor pe care le basirmim aci,
iar jupele rochiilor au fost si ele restranse din croiala, la atilt
cat cereau deschizaturile pasilor in mersul intins. In schimb, in-
foiala a fost Malta pe-afarry prin doua sorturi de stofa la fe]
cu a fustei, drapate in fata si in spate si printr'un volan de doug
palme, incretit si cusut peste marginea din jos a fustei. Scobi-
tura din jurul gatului a fost sporita putin, manecile stramtate
PC brate. iar peste incheietura taliei, cand ca un fel de cravat,
cand Cu .adevarate pieptare, se prindeau siruri spumoase de dan-
tela lat sau de mousselina plisat. podoaba ce se numea ja-
bot" de pe nurnele dat cravatelor similar ce le purtau barbatii
de neam nobil din veacurile trecute, prin trile Apusului.
Pe la 1885, sorturile de pe,jupe au disparut dar in locul lor
s'a adaugat un al doilea volan cusut dela cel vechiu in sus. Nu
se 'ndurau cucoanele s renunte nici la silueta infoiat a vre-
milor de mare luxurie, nici la distanta aceia respectuoasa pe
care forma toaletelor lor o impunea inca galanteriei barbatilor.
Tliile sau corsajele au fost si 'ele lungite cu o basca" ce inva-
luea soldurile ajungand piina aproape de noul volan.
Iar dup alti vreo zece ani, vblanele aplicate au -,...amas nu-
mai rochiile de seara ; taietura costumului femenin s'a lipit si
mai mult de trup, garniturile adause au disparut si ele, iar poa-
lele fustelor au inceput a fi croite in felul floarei zisa Rochita
randunicei" sau a Zorelelor, croiala cunoscutu sub denumirea.
volant en forme", si dupa disparitia careia Toile fustei s'au
croit drepte si scurtate doar pan la glesne.
Rufaria femenina se facea numai alba, din panzeturi cit de
fine (linon, mlinos, batiste) ori din Olanda sau chiar Mado-
polan in once caz insa migalita in garnituri de broderii, de
cerculete si impodobita Cu o profuzie de dantele si de hor-
both' lucrata cu multh fineta, la iglit sau cu ciocanele (frivo-
lits) ori cu acul (points l'aiguille si points de Venise). Gin-
rapii se purtau la Inceput doar pang la genunclii, apoi deasupra
si sustinuti cu jaretiere elastice, festonate in frou-frou" si im-
podobite cu ghirlantele" (gliirlande mici) de flori de camp lu-
302 G F.0 R GE CO 8' r EL C:1;

crate in mtsuri culorate sau cu ate un trandafir de catif ea

ori un chou" de panglicA.
IncAltmintea era, in afar de pantofi escarpins" (sco-
biti) cari erau purtati mai mult la toaletele de seal% sau in cu-
prinsul caminului ghetele Cu cariimb inalt avnd 16-20 de
nasturi i cu tocurile de lemn invlit in piele (Louis XV), inalte
doar .de 5 cm.
Gatelilor imbracAmintei se adauga si atunci aceia a pieptii-
nAturei, cu deosebirea c atunci aCeasta"indeletnicire era o art
la indemana fiecAreia, nu ca acum and femeile sunt victime in
tot felul, ale masinriilor si masinatiunilor nenumratelor sa-
loane de coifeurs"-i si institute sau uzini de -frumusete anexe.
Pam' se purta cu lungmea la care ajunsese din urea lui; iar
asezarea lui se f Acea: sau prin simpla rsucire si .aducerea lui
incoldcit la ceafil ca torsadit, pe craniu in coc sau spre crestet
In chip de creast sau impletit in dou cosite strnse in jurul
capului ca o coronit ale carei impletiri dau minunate reflectri
de bucle, inlesneau cresterea si pstrarea parului si Il unduiau
Farb, alte mijloace, pentru.and avea s, slujeasca unei pieptnturi
de gall Doamnele cu vtirsta mai matur preferau pieptnatura
zis di la belle femme' cu curare la mijlocul capului, lipit,
desfcut si putin' ondulat pe tmple i cu cositele fcute coc in
coal Domnisoarelor li-se indoia torsada pe ceaftt si o inodau
hate fund de panglica lat de taffetas pieptAnaturtt numitA
Katogan". Despre schimbatul culorei prului nit era nici po-
meneal pe vremea acoja, tot asa cum nici despre maquillage"-ul
obrazului. Desbdrate de sulimanurile la care se dedaser pnn
imitarea obiceiului adus de fanarioti de prin haremurile Cons-
-

tantinopolului femeile noaste. primise en mult folos

exemplul de-atunci al lumei alese din %rile Apusului civilizat;
si, druite cum erau din plin cu frumusetea rasei lor, redobfin-
diser curnd faima gratiilor lor firesti. Cine si-ar fi putut in-
chipui cA, mai apoi, sporind acea inltare, ele avea s* cad totusi
din non in abuzul cu care par di se Men acum?
Bucurestencile rstimpului acela au avut marele merit de
a riu fi folosit alte accesorii ale gatelei, afar de cele mai suave
par fumuri din esent curata de flori si pudra" de orez parfu-
mat la fel. Cu acele daruri si cu gustul si elegnta ingscute cu
care ele purtau toate costumele timpului acela, romncele noas-
 La stanga : " o

Costumul de oras al
doamnelor din Ecelasi -N4
epoca. '
tam..

La dreapta :
( Uniforma ofiterllor din
cavalerie, inaintea
i domnlei lui Carol I.
44
"AL VI
.
r It
 La stanga
Uniforma ofiterilor
din infanterie inain-
... tea domniei Regelui
Carol I.
r

La dreapta
Costum al doamnelor
din aceiasi vreme.

411.

.1

c _
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 307

tre au imparthsit pe drept prestigiul pe care semenele lor din

Franta Il cucerise in acel fin de sicle", inceput cu bon got"-ul
inaugurat in atmosfera Curtilor si saloanelor de sub al doilea
imperiu.
Teaturile folosite atunci pentru imbrilehmintea cucoanelor
erau ca si acum cele fiicute din mhtash, lanh si bumbac, cu deo-
sebirea eh amestecurile nu existau deck acolo unde le impuneau
fabricatiunea inshsi, nu si socotelile negustoresti speculative.
Varietatea lor era insh mult mai mare, mai frumoash' si mai
prielnich Intre matasuri se cunoa$teau Satin-ul, moale, lucios
si atilt de decorativ; Rips-ul, mai putin moale, nu atat de lucios
$1 tesut in fibre milrunte verticale ; Faille-ul, mai groscior si cu
fibre mai maxi (gros grains); Otoman-ul cam de aceia$i struc-
turd, dar tesut in ite vizibil $i regulat suprapuse; Serge-ul, mai
suplu deck precedentul si tesut in fibre piezise; Taffetas-ua,
asprh si math, tesuth btut ca panza de bumbac; Catifeaua,
turd i cea moale si mai rara in phi., numith Velours paon";
Moire-ul (moar) cu tesut dens $i mat, dar cu ape lucioase in
felul vinelor lemnului si Passementeria, tesatura pe fire groase,
impletite mai slab si &Ind stofe din care se facea mai cu osebire
manteaux-uni si hainele lungi, imblhnite pe de-a'ntregul inlhun-
tru; iar pe din afarh doar impodobite la gilt, la maneci $i pe
poale cu blAnuri mai de pret (Chinchilla, Skongs, Herminh, Sa-
mur, Jderi $. a. *) si cu aplicatii de flori din ceaprazuri negre
mhestrit impletite cu jais"-uri si cu margele de sticlil neagrh.
Pentru plrii erau folosite garnituri de panglich din ace-
lea$i teshturi de matash, catarame de anr sau argint cu pietre
de pret, pene de phshri exotice si chiar phshrici intregi cu pende
frumos colorate. Phldriile de paslh (feutre) nu le purtau nici
cucoanele nici domnii. Formele pentru coafarea cucoanelor erau
Matte din satin, taffetas sau tulle intinse pe schelete de sannh
(leton). In zilele insorite ale verei purtau Venetianele sau Ber-
gres-ele de paiu mare sau mdrunt ; iar pentru zilele viforoasu
ale iernei, chciulite de blanh, de acela$i fel cu gulerul si garni-
tura hainelor.
Cateva curente trechtoare au sthrnit o vreme $i anumith
moat la intoemirea chipului barbatilor prin forma ce se da piep-

*j Bldnile de Astrahan, Loutre si Lupi serveau gulerelor de la hal-

nele bdrbatilor i edeiulelor lor.
308 GEORGE COSTESCII

taniiturei pArului, barbei, favoritelor si musftilor. Acestea erau

doar ni$te imitatiuni, din simpatie, a unora din personagiile ea-
lebre ale timpului, precum: Napoleon III, Tarii Nicolae I si
Alexandru III ai Rusiei, Gambetta, Thiers, Guizot, Alfred de
Musset $. a.
Cu anii ns, toate acele capricii s'au potolit, lumea lua din
ce in ce o infatisare cat inai asernAngtoare ca port orhsenese,
ceiace a fAcut ca tinutele bbirbAtesti sa se statorniceasca: pentru
cele oficiale si de vizith ziva, redingotte-a si jaquette-a; iar pen-
tru toate zilele veston-ul sau sacoul in costum complt" adicri
tot din aceiasi stag, in timpul verei putiind fi si acesta combinat.
De retinut, din acole timpuri, riimAne calitatea exceptional
de bunA a stofelor, mAtasurilor si pilnzeturilor ce se aflau atunci
In comert. In deosebi rochiile cucoanelor durau o viatd intreagA,
iar cele mai multe erau 16sate urma$elor care le prelucrau $i le
mai purtau o viath...
 * . La stng a :
; 4 Alte costume de oras
ale doamnelor
(1880-90).
.

-4
La dreapta
Tinuta or'aseneasc. ci-
din aceiasi vreme.
 t

z :

Imbrac5.mintea de vara a doamnelor, la

vremea incoronarei Regelui Carol I.
 Politica"...

IN VREMEA
basinuita de aceasta carte, se facea Politica, poate
mai multa ea oricand; dar felul cum era facuta si mai ales
seopurile pe cari ea se intemeia, ,se deosebeau foarte mult.
Bucurestenii de piin acum vreo patruzeci de ani faceau
Politica mai mull in gluma si pentru ca sa-le treaca vremea sau
sa aila despre. ce vorbi. Naivitatea cu care ei intelegeau sa o
faca era asemenea celei a jocurilor copiilor micuti; avea foarte
mare haz !...
Cum partidele politice ale acelei vremi nu erau decal doug,
poporul suveran era si el impartit in doua tabere cari comba-
teau 24), fiecare pentru printipurile" partidului cu care mer-
geau in alegeri.
Un partid era al boierilor, rentierilor si bogatasilor cu re-
putatie stabilita pe sireaua 246) familiilor din cari se trageau :
celalalt partid era aleatuit din functionarime, mestesugarime si
negustorirne toate alcatuind acea stare de mijloc. numitri
elasa burgheza, al carui rost, de pe practica de-atunci a siste-
mului, era: mai intiii sa cumpaneasch si apoi sa precumpaneascii
echilibrul politic al maselor alegatoare.
Restul, adica golanimea" si prostimea" cum obisnuia, eu
atat pacat, sa numeasca cei mari pe cei far avere si fara, sti-
inta de carte era sortita sa %ink in operatiunile electorale, ro-
lul lichidului din experienta fizica a vaselor comunicante..
Mijea, pasami-te, de pe atunci mugurii unei organizari cor-
porative vor zice poate cei ce azi cugeta cu nadejde la foloa-
sele unor astfel de intocmiri. Va fi fost poate ceva, dar nu toe-
Sau se cam bateau" intre ele.
Arborele genealogic - exprimat ins cu vorba tureeasc,
obiceiu de prin vremea and stApsanirea era fanariota". ramasin
314 GEORGE COSTESCU

mai; raspundem noi. Caci pe vremea aceia, doar conducatori i

partidelor erau bine deosebiti in cele dona tabere. Masa poporu-
1 ui, mai toata spalacita, prindea culoare numai dupa ce Car-
muirea se schimba, si atunci, deveneau ai-nostri" doar cei ce
mnblau dupa intolea,la si care erau adoptati ori unde ar fi venit,
numai sa fi mers in alegeri cu unii sau cu altii. Masa ace-
lora nu avea inca un sufragiu universal"; fiecare adasta ce
avea sa cada dela masa sefilor, adica dela cei ce asezau tacamu-
rile cand un partid sau altul venea de-rand la Putero. Intere-
sele acelea erau insa foarte marunte si se margineau doar la
ata.
Tintarul electoral era intocmit pentru corpurile legiui-
toare, adica pentru rcprezentanta national, ca si pentru Con-
siliile de judete si cornunale pe trei colegii censitare din care,
pentru Senat votau doar primele doua colegii cari cuprindeau
numai pe alegatorii cu dare de mana". Acestia pe vremea aceia
dau cu adevarat din al lor pentruca s'a sustina rosturile politi-
cei pe care o urmau din deplina convingere toata viata lor. Ce-
lalalt, al treilea colegiu, era al belor oarecum cu dare din
maini", carora apoi trebuia sa li-se dea" neaparat si cari se
tineau ea sunt ai unora sau ai altora, incepand deba bumasca 247)
ce li se da ciliar atunci in mana si cu cinstea ce li-se facea... la
carciuma. Catagrafia 248) tuturora, dar mai ales aceia a com-
batantilor, era tinuta de oamenii celor doua politii ale orasului.
Acestia impreuna cu vardistii si cu spirtarii, pusi la tivil, ani-
mau apoi si lucrau masele. Animarea" se facea in corpore si...
cu vadra ; lucratura" insa nu mergea decht individual. Cei re-
crutati de ocazie" trebuiau mai ales supravegheati. Acelora li-
se da, cand porneau la vot, (loar cate o jumatate din bumasca,
pe cealalta ne avand s o primeasca deca dupace se dovedea ca
votase bine. Asa daca' se intampla de iesea cumva din loca-
lul de vot cu crucea de tibisir 240) pe spinare, atunci se cherna
ca umbl cu fofarliga" si, in loe de restul bumascei, Ii scuturau
de cruce de-i inmuiau oasele, Ii opreau sangele din nas cu caciula
pa chinoroz 250) de-1 faceau negru, ca sa nu mai *tie nimeni cu
Bacnot de 20 sau de 100 de Lei.
Listele electorale ce erau intocmite la anii recensmntului, dar
cari erau revizuite cu prilejul fiecarei campanii de alegeri.
Creta alba'.
Praf de grafit, Cu care bdtAusii isi presarau cAciulile.
 BUCURE*TH VECHIULUI REGA'e 315

ce culoare tinca in politic, i, dad, nu reusea el singur sa Sc

strecoare afara din raza", Ii faceau ei onoru" sa-1 dud, la
at sau cu targa Ora la poarta domitilului respectiv"..
Toate astea se petreceau 'jug pe un plan normal, ele flind
cu grija puse la cale de mai 'nainte si bine stiute de cei care in-
tram de voia lor la masing". Toata lumea vota deci in liniste
si cu o seninatate mai dihai deck a raposatilor care, nici ei, nu
lipseau de la o asemeni indatorire cetateneasca ; In vreme ce
azi, legea obliga pang si pe cucoane sA voteze si par'ca-i un
facut mai toat lumea nici nu se sichiseste. -
Ne aducem aminte din toate campaniile electorale la cari
am asistat ca o singura data, un alegator pe nume Mischiu
si de fel din mahalaua Podului-de-parnhnt, nu a putut rezista
acelor ingerinte blhnde si... a sucombat in timpul operatiei"
electorale... L-au dus acasa pe 'nserat, ca pe once partizan cu
chef ; au mhi cinstit un paharel ca mortul, inainte de-al baga in
cash', si tinhndu-1 de subsuori ; apoi 1-au dat in primirea fami-
liei". I-au facut si cinstea pung vardist la poarta, ca rich"-
ail cetatean &alit pe chmpul de onoare, si, pentruca mi cumva
familia sa ixagereze", 1-au ridicat pe la miezul noptei, chnd
toata lumea dormea tun si, impreuna cu toata familia, fail lu-
minAri, far% niciun alaiu, 1-au carat spre Giurgiu, la o mosie a
candidatului "bi) uncle, pe el 1-au Ingropat In cimitirul satului.
jar pe familie a tinut-o in vilegiatura, ca mhncare si bautura pa
gratis", pan ce s'a hotarit lumea dela Bucuresti sa-si cate de
treaba. CA, la Bucuresti s'a vorbit vre-o troj patru ani de
chestia asta n'are aface ! Vorba Romhnului zice : Gura lu-
mei n'o astupa deck pAmAntul...
In felul acesta alegerile bucurestene ramiineaujn viata. ceta-
-tenilor Urbei ca niste..:. evenimente pracute, cum erau bunaoara
si parada dela 10 Mai, vizita Imparatului Frantz Iosef sau serba-
rile populare ale socialistilor, care porneau cu muzica mare
dela Sotir din Piatal si nemereau pe tacute in beciurile politiei,
f ArA sstie nici ei cum.
Socialistii" aia erau si ei, lartunei toti Romani de-ai nostri,
adica de-ai liberalilor, de vrezne ce aveau pe Lancu Nadejcle de
vataf, iar pe Constantin Mille numai de chibit. Lor, li-se zicea

250 bis) Cel pentru care s'ar fi cuvenit s voteze, asa cum faggcluise.
316 GEORGE COSTESCU

ca-s din partida catainizie", asta de pe armele ca cari combateau

clind Ti inghesuiau pe undeva jandarii" guvernului, ca ocazia
vreunei manifestatii..
Dar, pentruca veni vorba de prupaganda", cata, s lamu-
rim (lela inceput ca, pe vremurile acelea noi eram carmuiti de pe
vechea Constitute dela 66" (1866) e,are glasuia ritos ea dreptul
de intrunire in public era liber absolut". Este drept iarasi,
asemeni intruniri nu se faceau deck in preajma alegerilor si
numai in vederea lor. Cum insa partidele ce asteptau perioada lor
de guvernare eran numai doug., si cum roata o manuia Suvera-
nul care cauta, pe cat era cu putinta, sa ting fiecaye partid la gu-
vern numai cate-o legislatura, adica patru ani, toate schimba-
rile veneau pe-stiute si deci erau oare cum pregatite de mai 'na-
inte. Daca mai tinem seama si ca coi mari nu'si prea bateau capu s5
se inteleaga deck ca acei fruntasi cari aveau sa, intre in Parla-
ment, nu mai avem de ce ne mira ca atunci mergeau lucrurile
asa de minunat. Ba, uneori minunea se ispravia chiar cu petre-
ceri in lege intre combatanti, petreceri cari nu ajungeau decat
seara t5,rziu si... la bataie. Si la urma-urmei, ce bataiel.. Mai
mult un fleac asa cum yearn si acorn mai la orisicare reuni-
une de Fott-ball sau de Box. Deosebire ar fi doar in ce privea pe
campionii de-atunci, fiindeA aceia cand cucereau titlul il detineau
pe viata. Dintre acesti campioni amintim aci doar pe cei mai de
se,ania si a carer reputatie :era bine cnnoscuta de toata lumea, pre-
cum : Manafu, Scofita, rang, de bou, Fala, de magar si
Lungu, cumnatul lui Popa Tache col din Dealul Spirei, in cu-
lorea de verde ; Diaconescu Barbosu si ica Talianu, la galben
State Scorteanu si Mita Carpa'n nas, in albastru ; Ilie Tabacu,
Tranca Temelie si Jean dela Obor in culoarea de negru, si in
afara de acestia cativa sefi" ca G-rigore Serurie, Nita Store,
Nita Berechet si altii ejusdem farinae. In culoarea de rosu,
central, concurau cu totii ca la finala", si, tot ca la finalele
de-azi, de cele mai multe ori faceau numai... exhibitie" ;
nu stiau insa ce e aia macht nul" !... Ca antrenor, aveau pe
valorosul avocat Iancu Brateseu zis si Nenea Iancu Decalitru,
de pe metoda cu care lucra prin toate colorile orasului. Portul
numitilor campioni, ca si al tuturor atletior alegatori de-atunci,
era insa, mull mai decent deck al sportman-ilor de ,azi. Ei purtau
costumul br obisnuit de jarcaleti" sau de mardeiasi" la care
mai adaugau ca gteal, niste inele groase, nu d'alea batute cu
Un ceatean alegator.
(pesen de C. Jiquidi).
 BUCURE$TII VECHIULUI REGAT 319

pietre nestimate, dar unele potrivite oarecum pe dantura 251) ad-

versarilor intiimpatori; iar, ea bratar5,, la mama dreaptit, ciiteo
curelu$6 de care atiirna asa, de flason cAteo Wit de lemn de
corn noduros si care nu se rupee nici dind nimerea poste tur-
loaie252):
Dealtminteri, oamenii aceia, era toti, ;,la o adiciitelea", niste
baieti foarte... de treabli. Ei se cinsteau si chiar se hisau
stiti ca oricare altii, ori-unde $i de cdtre ori-cine, numai sa fi
ayut grijii sa le respecti grantul 253), sa nu-i fi luat cumva in
periplizon 254) si mai ales sa nu te fi luat cu ei la contradictie
pa chestia Politicei. PArerile lor in aceastii privint erau bine
stabilite, $i ind de-acas, de uncle ieseau mai totdeauna din
consideratii pe care le cumpaneau In pririi rand consoartele 253)
dumnealor 2"). BunAoarA, omul" lor mergea in deosebi cu acei
dintre boieri cari ii dau cel mai bun os de ros 257) Si chiar din-
tre acoja, mai mult cu cei care crind veneau la dumnealor in
propaganda, era mai respectabili".cu cucoanele : le pupa mana
ciiiar dad, le nemerea cu camizonul ph ele si sumes dela albie
ori dela vase 258) sau le lua tot posidicul 259) In brate, dandu-le
$i ceva iiiirtioare2") sa le cumpere cofeturi.
Mahalalelelor erau vestite 261) si erau totdeauna ocolite cu
temrttoare grija. Ele aveau denumiri ca : Jarcaletii, in susul
Dealului Spirei, Tirchiletii, cea din preajma bisericei Di-
eliiu, Parlagii, din spre Abator si dela Zalhanaua Colentinei,
Mardeiasii, din jurul bisericei Troita din Dudesti, TAM-
carii, din cartierul tbacariilor din sus de Serban-Vodrt, Bro-
stenii, din sus de biserica Sf. Niculae din Prund si 5.i din
(rant" adicli din cartierul Gdrei si al Regiei.
Perioada obisnuit a activitatei normale a acestor cet4.-
Dintii din gurd.
Oasele lungi ale picioarelor.
Importanta adic5 insemnAtatea lor politic6 i socialii.
In tataie de joc sau in zeflemea.
Nevestele lor.
In loe de Domniile-lor.
Once post sau afacere din care s-le iasii ceva parale.
Adic5 de pe cum le nemerea splfind rufele sau vasele dela bu-
ditArie.
Copilasii lor.
Hrtii de banc6.
Renumite.
320 GEORGE coSTEscu

teni constienti" era aceia din timpul child veneau scliimbarile de

guvern si anume dela ceasul depunerei juramfintului noilor mi-
nistrii, chnd se fhceau si instaldrile"2), cht durau intrunirile de
propaganda pentru-suecesul in alegeri al noului guvern, si phnh
la sfarsitul alegerilor.
Mai eran ins, cilteodath si perioade extraordinare pe care
le aduceau uncle evenimente mai grave. Asa erau, bundoarii,
chnd cetatenii soeoteau eh trebuia sprijinith" vreo actiune pa-
triotich a studentimei, pe care guvernul orieare era el nu
putea o lase sii-si Melt* de cap; sau atunci chnd corpurile le-
giurtoare aveau de votat veo lege cu noi impozite ce loveau in
negustorime sau in ale lumei cu dare din mini. A rhmas ast-
fel de pominh cele intamplate chnd Cu .votarea Legei Maximu-
lui" sau Legea Tuicei" care, in scopul sporirei fondurilor bu-
getare pentru noile luerhri de edilitate, a mAxit taxele comunale
ce se percepeau pentru dif elite articole de eonsumatie. Cu acel
prilej macelarii Halelor si preeupetii Pietei se adunase sh ja
Camera eu asalt", In 'reme ce Testul poporului se. imbulzea pe
Plata Teatrului ca de-acolo sh se due la Palat, care.era po-
toul" tuturor manifestatiilor de- stradii. Aci a fost ins oprit
cum tocmai trecea cupeul lui Nicolae Fleva care plecase dela
Camera, lumea l'a oprit si i-a scos rotile ca sh rhmiir,h intre ei,
s-i fereased de surja Jandarmilor clri. Acestia sosind cu o
parte din escadron in frunte cu vestitul pe-atunci maior Fhnutil,
all $arjat multimea lovind cu latul shbiilor s ,o risipeasch si,
a urrnArit-o cu caii piinh si pe schrile Pasagiului Romhn.
Restul esca(lronului, care fusese trimis la Plata, aviind in
fratite pe etipitanul Botez-Sarsailii, 203) a 1161/Alit in multimea
color de-acolo care inchisese podul Ghrlei spre Camerh si a im-
briincit-o pe malurile adhnci ale apei de unde arunca in soldati
cu pietrele pe care le scosese din caldarhmul Pietei, rhnind gray
P e chiva din ei. O astfel de manifestatie gravii a mai vazut
bucurestenii de-atunci si cu prilejul .protestului colectiv fAcut
guvernului liberal a lui Conu Mitith Sturdza care Meuse gre-
sala de a cere sh fie decorat un ministru ungur, po nuMe Iesent-
zki, tocmai in timpul amArkiunei ce toath romanimea suferiso
Cand se devastau birourile CircumscriOilor de Politie i de
Perceutie.
Porecla data de istetul Nae Or4anu, fiindca era negru si patat,
din cauza boalei de ficat.
 BUCUREST11 VECHWLUI REGAT 321

de pe urma solutiunei pe cari cei de-acolo o das e Mernorandului

rratilor asupriti de peste munti.
Altfel, razmiritile color ce n'a veau alta treabii erau mai midi
cornice, ea bundoara cele puse la cale de mitre asa-zisii
Socialisti ce tineau mortis sit aibit de-a face cu paturile de puscrt
ale jandarruilor, numai ea sa a ibrt de co tipa la gazetele lor de
propaganda, care abia mai tarziu s'a vazut ce scopuri aveau.
La urma-urmei, Bucurestenii de-atunei, cant' ieseau pe
drum sa filed' politica, nu ieseau nici cu gandul sd faca ei o Tara
mai buna deck era, nici ca sa faca, moarte de am. Ei deprin-
sesera aceastrt indeletnicire mai mult pentru micile invarteli ce
pretindeau de pe urma ei ; dar cu toata expresiunea, eureka
atunci, de Politica militanta", ei nu ajunsese pand la a se or-
ganiza militareste si nici nu tinca sa tart de-a lace ea armata
ci doar asa, din cand In cand cal mult cu... gardienii ordi-
nei publice.
Alegato. rii, cum spuseram, aveau oamenii lor pentru cari
votau toed* lista pe care ii gaseau inscrisi; iar acestia, ()data
alesi, aveau grija sa-i multumeasca cu cate ceva. Acel ceva"
nu consta ins, &cat intr'un cilanas sau, cum i-se mai zicea,
un rnizilic" de pe urma caruia fiecare incropea: mai o zestrisoara
pentru fete sau o slujbulita pentru baieti, mai cu ce sa clued
omul un trai mai larg, ba, uneori, chiar ea ce s dureze o
cascioara de pe tirma careia sporea si valoarea lui , electorala,
trecand astfel intr'un colegiu superior. Dar astea se film nu-
mai pentru cei care se dovedise fideli pang la moa'rte" parti-
dului, sau color cu merite exceptidnale care erau de-obiceiu le-
gitimate si de cate o mica dicoratie" asta pentru ea toate sa
aib aierul ea veneau cu hotafire dela cel... de sus.
Ciolanasele", erau numarate, si se distribuiau prin statele
personalului comisariatelor sau perceptiilor cu locuri de unde
fiecare putea fi de mai mult.folos la o alta alegere; unele eran
chiar posturile de Itidenti" ai azilurilor coniunale sau ai cinii-
tirelor ; tia, pasa-mi-te, ca sa Una mai bine catagrafia ra-
posatilor care aveau sa voteze si ei, la revoie.
Mizilicurile" erau insd numeroase. Ele aveau pe deoparte
un caracter mai provizoriu, iar pe dealt:a.' parte mai erau si md-
runte: posturi de vatafi de pavagii care lucrau caldariimurile
strazilor, de lampagii sau de controlori de Piete, (cum ajunsese
ii bietul Christache Ciolac lautarul, cand .se inbolnavise si nu
21
322 GEORGE COSTESCU

mai putea canta); iar dad se nemerea ea omul sA aiba si ceva

stiinta de carte, atunci Il punea practicant" pe la vreo Judeca-
torie sau jaibar pela diferitele autoritati 264).
Fiecare avea astf el, ca rasplata meritata a fidelitatei lui
politice, o chiverniseala oarecare, totdeauna insa tinandu-se
seama si de conditia" lui social. Deosebirea aeeasta din una
era atunci observata cu foarte mare grija si numai dela stric-
teta aplicarei ei s'au ales Bucurestii vremurilor acelea cu ordi-
nea social)," si cu spiritul de iinduiala si respectul banului public.
Pentru masele poporului de-atunei, .stindardul luptelor po
Ii tice era Constitutia sau, cum i-se mai zicea, Pactul fundamental.
Program"-urile existau si atunci dar discutarea lor nu era
de nasul" sau de mutra" oricarui alegator; dici asta era treaba
numai a gazetelor si a acelora care aveau sA guverneze. Numai
asa s'a facut ea, sub regimul iutacilor" 265), retardatarii" au
mentinut politica populara numai la preocupan i de ordin prac-
tic si gospodaresc. Luptele politice se reduceau doar la acea
sfada, destul de pasnica, ce se isca numai pe inthietatea de-a
(lori mai cu rvn binele cat mai mare al Tarei, si numai in ca-
drul prevederilor constitutionale. .De-aceia, chiar cand din acea
sfada se ajungea uneori si la incaierare, cei dinprejur stau linis-
titi de-o-parte, eonvinsi fiind ca nu era vorba deck de... aplicarea
Constitutiei. Asa ea, alaturi de toate aceste consideratiuni, lu-
mea Bueurestilor se avea atunci foarte bine. Fiecare isi cunos-
tea lungul nasului; sefi" erau numai sefii ior adevarati, iar
easatie" era numai malta Curte de Cassatie si Justitie care,
ca si azi, nu se afla dedit la Bueuresti...

Oamenii mari", cari duceau PolitiCa Tarei, erau socotiti de

pe datini ca sfetniei ai Tronului, in felul si de pe regulele cu
care Suveranul le haladuia aceasta invrednicire, iar popularita-
tea lor decurgea numai din faptele ion bune sau rele, pentru
folosul poporului.
Atunci majoritatea acelora (ba, chiar unanimitatea) erau
oameni cu prestigiul dobiindit de in alai% de luptele politice, si
a vutul lor asisderea 2"). Din acel avut, al lor,,ei faceau sacri-
Cari fceau petitii, celor ce un stiau s'A scrie.
Cei cari se grbeau, adica liberalii si socialistii.
In loe de la fe!" sau de asemenea".
 iat tt c it REeTir vtainnAti Rt9At

ficii personale foarte mari pentru politica Pe care o urmau,

ajungand uneori piina la a-1 slei cu desavArsire, dar intelegnd
sa nu se atinga in nici un fel de banul public, pentru fol9asele
lor sau ale familiei i partidului lor. Este adevrtrat crt atunci
erau putint la numar, dar erau inteadevar numai cei ce se cu-
venea sa fie alesi". Cu acestia eran, la Conservatori: Barbu
Catargiu, Lascar Catargiu, generalul Gheorghe Manu, Gheor-
Ole Gr. Cantacuzino-Nababul, Tudorita Rosetti, Petre P. Carp,
Titu Maiorescu, Alexandru si Ion Lahovary cunt si generalul
Jack Laliovary, Alexandru Marghiloman, Nicolae Blararnberg,
Grigore Trianda NI, Constantin 016nescu, Grigore Paucescu, Al.
Vericeanu, profesorul Gli. Dem. Teodorescu, profesorul Dr. C.
Istrati, Ionas Gradiseanu, Constantin C. Arion, Nicolae
pescu, Dimitrie Greceanu si altii; iar la Liberali: C. A. Ro-
setti, Ion Campineanu, Mihail Plierekyde, generalul Stefan Fill-
coianu, Eugenia Sttescu, V. A. Urechia, Constantin Nacu,
Anastase Stolojan, Emil .Costinescu, Eugenia. Carada, interne-
ietorul i conducatorul timp de 30 de ani neintrerupti al Bancei
Nationale a Romaniei, Gogu C.. Cantacuzino, Guild Vernescu,
Constantin si Vasile Boerescu, P. S. Aurelian, Toma Stelian,
generalul Constantin Budisteanu, Gheorghe D. Pallade, Vasile
Lascar, Emanoil Porumbaru, Alexandru Djuvara, Spiru Haret
si toti cei din neamul Bratienilor numind cu acestia -numai
bucuresteni si numai pe aceia caror li s'a incredintat in vremu-
rile acelea conducerea diferitelor departamente ministeriale si
miinuirea fondurilor bugetare si extra-bugetare ale Statului.
Acei oameni politici au fost cu totii patrioti" in adevara-
tul si cel mai bun inteles al cuviintului, au fost destoinici i pri-
ceputi indrumatori ai trebilor publice, si toata strridania lor a
fost indreptata numai la sporirea binelui obstesc. Pentru acele
virtuti ale lor, nu numai bucurestenii contimporani ion, ci si
toata suflarea romaneascii de pretutindeni i-a stimat cu vene-
ratiune, ca pe unii ce, alaturi de marele Domnitor si Rege
Carol I, si-au dat toate silintele si l-au ajutat cu bate puterile
lor srt tinA, far% sovaire cumprina dreptei chrmuiri a poporului
nostru pe calea infaptuirilor ce au impodobit glorioasa si niult
binefacritoarea lui domnie.
 Tipurile bucurestene.

dub,' oamenii aceia luminati erau in mod firesc constienti

DARpe depl in de menirea si de rostul stradaniilor lor, masa
poporului ram, Politica, asa cum. fat copiii cand vor sa se afle
in treaba. Ca si in viata lor de ordin familial, in care pe cat erau
de cucernici pe atAt erau de dispusi si la petreceri oarecum naive,
tot astfel si in viata lor politica bucurestenii imbinau, cu o
adorabila voiosie, respectul pe care il purtau conducatorilor si
mai-marilor lor. cu zemefleaua la care se dedau cu privire la
felul lor de-a fi sau de a se manifesta in ale Politicei. Fat% a
lasa sa, se banuiasca macar cat de putin urma vrelinei un i sau
a fatarniciei, bucurestenii de-atunci adorau Nina la sacrificiu pe
acesti indrumatori politici, dar o faceau si cu acel spirit ironic
pe care acum 11 mai aflam doar la taranii nostrii varstnici.
In adunarea oraseneasca, de-atunci, toti traiau laolalta si se
pretuiau cum se cuvine, fara a se dusmani sau a se invidia
catusi-de-putin.
Minunea ce tinea dreapta cumpana acestei star de lucruri,
sta in firea inascuta a tuturora de-a se multumi cu ce-i daduse
Dumnezeu, si care inlocuia invidia cu surasul zeflemelei pe care
o cultivau si o gustau cu pasiune, dar si cu nelipsitul bun-simt
al poporului nostru.
In ale Politicei, pasiunea era fireste ,a maselor popular;
iar masura o tineau cei ce cultivau felul acela de-a combat?
numai cu ascutiumea condeiului lor adica Gazetarii".
In fruntea gazetarilor ghidusari",. si in ordinea cursului
vremei, amintim de-atunci pe neastamparatul Nae Orasanu-
Nichipercea ale carui glume usturAtoare atrageau mereu supri-
marea foilor lui de satirg politica, dar care urmau totusi sa
apara sub diferite alte nume cum au fost : Tantarul" (1859)
326 GEORGE COSTESCU

In colaborare cu C. A. Rosetti, Nichipercea"2") (1865) la care

seria din cand in clind si inviltatul B. P. Hasdeu, iar dela 1879:
Sarsail", Urziciitorul" .Gliimpele" si Viespea". Intro emulii
acestui gen de gazetrie avem inch' de insemnat: pe avocatul Ion
Atanasiu care a fcut s aparit Scaiul" si Ciulinul" in 1882;
pe C. Stamatin-Nazone 268) a crui foaie saptiimanala Tocila" a
aprut cativa ani in tipttritura aleas si ilustrat bogat de ta-
lentul neintrecutului desenator-caricaturist Constantin Jiquide
pe Marin Ionescu-Marion care, in Veselia" (intemeiatA si edi-
tea* la tipografia ziarului Universul" de &Are inimosul Luiggi
Cazzavillan), a creiat satira literara a mahalalei bucurestene
pe Radu Tandgr (Constantin Bacalbasa) cu Ghit, Berbecul"
pe la 1888; I. L. Caragiale cu Moftul Roman" (1893)
Anton Bacalbasa cu Mos Teaca" si in sfiirsit George Ranetti
cu Zeflemeaua" si apoi cu faimoasa Furnica" (1904) in cola-
borare cu amicul lui, Nae Tranu, si cu concursul desenatorilor
Ary Murnu si F. Sirato si care a aprut pfinri cAtre ajunul tre-
cutului razboi mondial.
Din glumele acelea .ale penelor lor .zeflemiste, pe seama p)-
liticianilor inversunati, a reactionarilor" prea cumptati, ori
a mitocanilor infumurati a esit formarea, aproape pe nesim-
tite, a unei opinii publice cum era cea de atunci, cum si simti-
Mintele de omenie cu care ea privea chiar metehnele unora din-
tre ei, ca si pe ale altora ajunsi cunoscuti din di ferite alte came.
Personalittilor distinse ce ajungeau s aibe vremelnic o
asemenea celebritate, gazetria aceia glumeatA le dase denumi-
rea de tipuri"; iar poporul bucurestean facea mare haz de ele.
In afar de foile politico-satirice sau umoristice pe cari le-am
amintit, ca documente pentru pastrarea de-apururi a acelor
frumoase aducen i aminte, au fmas doar cele dou stampe, ale
lui Constantin Jiquidy a &Ater. reproducere am aliiturat-o acestei
povestiri, numeroasele desenuri colorate ale prea curand uita.-
tului caricaturist N. Petrescu-Grtin, ale egrui opere sunt inch*
risipite pe la familiile celor ce i le-au cumpArat atunci. Pe lfing6
ilustrrile prin desenuri caricaturale mai eran ins poreclele",
cum si cate-o vorb" ce se scotea pe seama unora din peele per-
sonalitAti ce erau denumite i Oamenii zilei".
Una din denumirile ce impreun cu : Aghiut, Nichidut, SarsailA,
l' ecuratul s. a., inlocuiau pe acele de Drac sau Diavol.
Porecr italiand .a celor nAsosi.
 BUCUHETII VECHIULUI REGAT 327

Astfel, ca porecle, amintim ca: lui Ion C. Bratianu i se zicea

de unii Firfirica" pentru ca era maruntel de statura, iar de
altii Vizirul", pentru strasnicia cu care guvernase doisprezece
ani de-arandul trecand drept sfetnicul caruia Regele Carol I
facea toate voile; fratelui aceluia, lui Dumitru Bratianu
ziceau Catarul" din cauza indaratniciei statornice cu care isi
mentinea parerile lui; lui Costache Rosetti Ii ziceau Berli-
coco", porecla data de colegii lui Inch' din vremea cand erau stu-
denti la Paris ; lui Alexandru Golescu Ii ziceau Sfantul",
pentru. atitudinea lui linitit, i spre deosebire de un var al lui,
tot Alexandra Golescu, caruia. ii ziceau ,Arapila", Pentru
era foarte aches; lui Ion Ghica Ii ziceau: Cotosila", fiindca,
era cam adus de spate ; lui Eugen Statescu Sfinx"-ul si
Omul verde" din cauza culoarei obrazului, datorita unei boli
de fiere si pentru ca era si cam inaccicu 260); generalului
G-heorghe Manu, Curcanul" fiindca fusese comandant al uriui
regiment de dorobanti (curcani) in vrema rasboiului indepen-
dentei, si pentru ca- din firea lui avea o tinutii tanto sa si man-
cu toate ca in fapta era un om foarte kin si drept; lui
C. F. RobescuiCatarama" (nu stim pentrn ce); generaluliii
Cristian Tell, Tremarici" fiindca avea ticul tremurarei capu-
lui; lui Petre Carp, Gogornanul" fiindc4 dei el &kluge
aceastil porecla .altor politicieni ale carcir idei sau principii nu-4
placeau, avea el insusi 'nazarea de a se purta cu monoclu (sau
cu ochiu de sticla, cum ziceau mahalagii) iar, pe vreme de iarn.
cu un manson de astraban pe care-1 avea legat Cu un nur.negru
petrecut pe dupa` gat; lui George Gr. Cantacuzino, Nababul"
fiindca era ntunci omul cel mai bogat din tara; printului G ri-
gore M: Sturdza, Beizadea Vitel", pe mina ponosului ce avea
si de care vom aminti mai departe; printului Dimitrie Al.
Ghica, Beizadea 270) Mitica"; lui Tache IoneScu, ;Rapte pan-
taloni", fiindca taica-sau avuSese candva la Ploesti o abagerie
pe pridvorul creia. drept once firma, Marna pe o sfoara $eapte
perechi de pantaloni de alit; cu creturi ; tot lui, i-se mai zieea :
Gufitit de aur", porecla data de partizanii lui politici pentru

Adicg ursuz sau posac.

Sau bezdadea", pentruc' erau fii de Domnitori ziceau
Printi". In limba turc5 cuvfintul pare a fi din bey sade" = neam curat de
print.
328 GEORGE COSTESCU

(larul ce avea de a tine discursuri care mai de care mai fritmoase.

In Parlament, la intrunirile politice, sau la bara Justitiei ea
avocat ; iar avocatului Iancu Bratescu, mare elector al Con-
servatorilor din Capital, ii ziceau Nenea Iancu Decalitru", pen-
truca era de felul lui tare chefliu si, in alegeri, dadea de baut
cu vadra alegatorilor care erau oamenii lui.
Cat despre ponoasele, adiert vorbele" ce se spuneau pe so-
cteala lor, acelea erau si mai de haz. Se spunea astfel: despre
Cantacuzino-Nababul ea, dei dormea pe pungi de am% vechilii
numeroaselor lui mosii aveau poruncrt sO nu primeasea dijma
de oar dela tarani pana nu le masurau trecandu-le printr'o ve-
riga ce statornicea marimea pe care trebuia s'o aibe. Conu Mi-
tag, Sturdza, care urmase lui Ion Bratianu la sefia partidului
liberal, era inchipuit cand ea un monah cu cerc de -lumina flea-
supra capului pentru prea marea lui cuviosie in ale credintei
religioase, eand cu trup de maimuta, pentru miscarile lui scurte
si iuti si pentru avaritia de care se zicea cA ar fi stOpanit. Ale-
xandru Marghiloman era infati$at In costurn de jockeu si &glare
Pe. o sea, din pricina pasiunei lui pentru caii de. rasa, el insusi
fiind un mare crescatori de cai. Mihail Pherekyde era infatisat
in frac si avnd drept plastron un as de pica, simboluri ce
lamureau obiceinl ce avea 'de a umbla pe-afara in frac si pe
gerul Bobotezei cand asista la acea scilemnitate fiind-pe dede-
subt captusit u hartie de ziare, si pentru eh Ii placea grozav
sa joace ca,"rti. Iar porecla Beizadea Vitel", data printrtlui Gri-
gore Sturdza, venea din vorba ce esise despre deosebita lui pu-
tere muschiulara. Se spunea ea, de tanar, incepuse prin a face
gimnastica si ridica de mai multeori pe zi un vitel care cu vre-
mea ajunsese cogeamite plavanul, dar pe care Beizadeaua
ridica mereu en aceea$i usurinta. Ponosul acesta avea $i oare-
care urni de adevar. Dime destula din Bucuresti era in situatia
de a sti cA in adevar Beizadea Grigore Sturdza 271) faPeazilni
de Ate doua ori pe zi gimnastica si ridicari de greutati pe eari
putini atleti se puteau incumeta sa le fac. lama, ca supliment
al acelui program, facea lupte greco-romane cu un amic al lui,
George San-Marin, cunoscut ea atlet de seama, iar vara, la Con-
stanta, pornea cu alt prieten, capitanul de calarasi Alecu Vasi-
liu, dela torasa palatului lui de laugh' Hotel Carol'si se ducean
271) Fost si candidat ic Scaunul Moldovei la 1859.
 PLANSA I-a

Pe partea stanga a plansei, in rnduri dela stcinga spre dreapta

I : (?) Grigore Ventura (la pian) Dr. G. Asaki Nicolae Velescu

Roco Em. Protopopescu-Pache si Iancu Bratescu-Decalitru
(pe butoi).
II. Dr. George Stoicescu Matei Millo Mihail Cogalniceanu (cunoan)
Ion C. BrAtianu Titu Maiorescu.
III Aristila Romanescu Ciru Economu (?) Dumitru C. Bra-
tianu (?) Hitrovo.
IV: (?) Gh. din Moldova (Kerembach) Principele Bibescu (clopot)
Andrei Popovici (fabrica de spirt) Dr. Victor Babes Nae
Ulmeanu (seful bAtti,ilor electorali ai liberalilor) Vintil5
C. A. Rosetti.
: Generalul George Manu ,Stefan Bellu Dr. Petrini Paul Prin-
cipele Dimitrie A. Ghica Beizadea Miticd (pe un dovleac)
Ion L. Caragiale Constantin Nacu Alexandru Lahovary
banditul Licisnski si Dr. Petrini-Galati.
Vi. Petrache Grdisteanu Theodor Sperantia Grigore Manolescu
(in Hamlet) Dr. N. Kalenderu arhitect Ion Mincu Grigoro
Brgtianu Radu Mihai si G. Costaforu (Adevarul").
VII : Simeon Mihailescu Tudorit Rosetti generalul Ion Em. Flo-
rescu (floare'n ghiveciu) general Dr. Demostene (Cu trombonul)
tipograful Iosef Gbl Alexandru Marghlloman (pe cl de
lemn) Dr. C. Severeanu (meter lacatus) Grigore Peucescu
si I. Popovici-RCciune.
VIII: Tache Gianni Ionic Falcoianu (cobzar) Laurian (?)
Constantin Nottara si Dr. Felix (esind din canal).

Semnele de intrebare sunt personagii dc cart nu se vorbeste in carte.

 Pe parted dreaptii a plansei, in randitri dela stiinga spre dreapta

I: Constantin Jicquidi (autorul planselor) Gr. Alexandrescu

(?) Gheorghe Mdrzescu.
TI: Niculache Gherassy prim-presedinte la Casatie, cu fustaneld) Dr.
N Mdlddrescu Niculae Camdrasescu Stefan Iulian tatd1 (in
Jupan din Voevodul Tiganilor") Sculptorul C. Georgescu
Lar, pe paleta, piotorii : B. Panaiteanu Dumitru Mirea Theo-
dor Aman si Nicolae Grigorescu.
III : Al. V. Beldiman (Cu pana si Adevdrul")
Vasile Aleesandrl (cu lyra).
; B. P. Hasdeu {?)

1V: Ion Ghica Luiggi Cazavillan (Universul") Ion Creangd Ion

Slavici si Dr. Ramniceanu.
$tefan Sihleanu (in fluture) Papamihalopol LascAr Ca-
targiu (in rae) Georges Cosman (ca sticld de vin) si Petre Poni
Petre P. Carp (in Don Quichotte) Nicu Metz Al. Cantacuzino
(cel cu Azilul copiilor gasiti) C. Olmazoglu (moard de vnt)
Popa Tache (seful btdusilor electorali ai conservatorilor)
Claymoor (Mihail Vdcdrescu) (?) (?) si V. A. Urechi.
 PLAN$A II-a

Pe parted stnga a plansei, in rdnduri dela stdnga spre dreapta

I: C. Dobrogeanu-Gherea Dimitrie Alexandrescu To1011 (juris-

consultul) George Gr. Cantacuzino-Nababul Costica Bobeica
si Mihail Paleologu (cu lanterna).
Il . Gheorghe Sion (fabulistul) Capitan Creana Eugeniu StAtescu
I. Valentineanu (decanul Presei) si Ion Niculescu (in rolul Bolna-
vului inchipuit).
III. A. C. Caza (Cu pene incrucisate) &mid' Vernescu N. Steriade
prof. Gh. Dem. Teodorescu (Ghiuden) generalul Barozi si
Menelas Ghermani (ca zeul Mercur).
IV . Leautey (dala Agentia telegrafia) Pictorul Stefan Luchian si
l3azil Epurescu (in iepuras).
V Buncherul Zerlendi Dr. Mina Minovici George Duca (directo-
rul C. F. R.) ,Constantin 015nescu si Al. Ciculescu (ziarist).
 Pe partea dreaptit a plarefei, In rnduri dela stiinga spre dreapta

1. Colonelul Rosnovanu Constantin Mille (socialist, Cu 8 ore de

muncd) Alexandru Odobescu (arheolog) si Nicolae Blaremberg.
: Ghiea Comnesteanu (in cocos) Gheorghe Palladi Barbu Ste-
fnescu-Delavrancea Constantin Esarcu (Cu macheta Athe-
neului roman) si G. Gheorghian (Program).
Fit C'corm lancu Marghiloman -- Al. D. Holban Eduard Wachinan
si Stefan Velescu.
IV: Nicu Ceaur-Aslan artistul Jianu (in rolul lui Nuhm din
,.Lipitorile Satului") (?).
V.: Ilariu lsvoranu (in pun) Vasile Toneanu (in rolul lui Crispin)
farmacistul Papini-Salvadent" (cu lyra sl binoclul).
.

VI: Delettre (Anuarul Rom5niei) Dimitrie Racovit (in potcoav)

Theodor Radivon (ceasornicar) si Dumitru A. Dinicu (violoncelistul)
 BUCURE*TIT VEGR.R.TLUI REGAT 329

Innot la plaja ce era atunci sub viile dinspre Agigea; acolo fu-
inau o tigara, pe nisip, si reveneau tot innot acasa, capitanul
chiar Cu ochelarii neclintiti pe has 272) si la dus si la inton.
Dar ponosul cel mai neadevgrat, si de care totusi fama haz
toata tara romaneasca, era cel pe care mucalitul 273) ziarist
G.00rge Ranetti II scosese, prin revistele Zeflemeaua si Fur-
ruca, eoriteului" liberal, avocatul Gh. D. P.allade, un om de o
severa seriozitate, cu deosebire cumpatat, dar care avea cusurul
de a se bucura de o conformatie cam corpolenta 274). Folosind
acest cusur si speculand prin antiteza asupra calitatilor ce ara-
tam ed, avea, George Ranetti i-a scos ponosul ca era un mare
chefliu, cam mitocanos, adorator al femeiloi tot atat de patimas
ca si in Politica si ca fama chiar... poezii.
Versurile pe care i-le atribuia Ranetti Domn' Paladu"
au fost mai tiirziu adunate si Inteun volumas intitulat De inima-
albastra". In acest volumas, plin de scanteieri spirituale, sunt ca-
leva parodien i ce pot fi socotite ca adevarate capo-d'opere" .ale
geniului. Buna-oara, aceasta evocar a frumusetei parcului nostril
dela Sosea. la vremea dind inflore$te teiul

Tiii ! ce extra e Natura

La Soseaua Kiselef
Te crucesti, parol! casci gura
Si ti vine gust de Chef.
IV
Te apucA idialu Basca 277) de parfonu-acesta
cAnd te plimbi pA la Bufet e rAcoare ca 'ntrun beci
un' m'A duce 'n zbor Tramcalu 275) de'ti desbraci pana si vesta.
Cu Nea Nit Berechet 276). SA' te taie nu mai pleci !

Un parfon de teiu te 'mbata,
n'am vAzut asacevasi !
te-ameteste, Dom'le 'ndatA
par'c'ar fi taman mismas.
V
O Natur asa de fain,
pAn'la cel mai oltem 278) grad
ca s5 stai M'A' de hain,
nu e nici la Karlisbad !... 2791

Atunci nu se purtau ochelarii fixati cu bare de urechi

Glumetul.
Suferea de obezitate.
Tram-carul lui Toma Blndu.
Agent electoral liberal.
In alar& de" cuvAnt turcesc.
Ultim.
BAile dela Karlesbad.
330 GEORGE COSTESCU

...sau acest buchet de melancolie a oprelistilor Toamnei si

de nostaigie a zilelor de voie-buna si de inima-largil cu cari ro-
manul bucurestean era, de felul aui, atat de obisnuit :
M'apuca toti Dracii cand vine Sictembre !... -
Cu dame-asi vrea iarasi amor sa tratez.
Nu d'alea e 'n Clubul lui Gherea sunt membre, 280)
ci dame vivante si Cu chichirez 281).

Pardon ! ca pe fata imi dau azi arama,

dar toamna transforma al meu naturel ;
cand frunza paleste si iese pastrama,
Cu mamilliguta cu turburel.

Asi da nu s'ce'n lume s vad Zalhanaua..

Serban, la ureche, sa'mi cante-un romant.
Din oala cea noua sa'i torn cu ocaua...
Dar, vai ! imposibil, caci azi ;tint finan.!

...ori acest Sonet dedicat amicului sau, careitimarul elector

Nita Berechet :
Of dom'le ce e viata... i zilele cum trec...
Mai iute ca tramcalu! Ti-mai amintesti ,Nea Nita,
De seara aia 'n care am ba'tut noi halvita ?
Era numaru aint Lasatu'ala de sec I
Bre ! scurt e firul vietel $i-a vremei jurubita,
Imi vine-ades, cumetre, s plang ca un zevzec.
'OM mai manca noi Ore, stii d'alea de berbec,
mai fragede ca trupul de juna copilita ?
Imbteanim, nea Nita ! Par'ca ma vaz, ca'rnaine,
cu dricu Primriei ducndu-rna la Bellu.
Nu-i de glumit : Destinul e mare porc-de-cliine !...

In fata mortii, nene, sOldatul, colonelul

taranul si ciocoiul nu au deosebire...
Asa seria un. -Ala In Cartea de citire.

Felurile ea aeestea, de-a fi si de-a se exprima, erau specif ice

acelei populatii periferice pe care noi am eitutat BA o de,seriem
cat am putut mai bine in cursid aoestei povesti. Si daeg, cu
Bocialistele.
Cu nuri, simpatice.
 EUCURE$TII VECIINLUI REGAT 331

vremea, ele s'au schimbat Para ea oamenii aceia sa fi p'iirasit lo-

eurile lor si Para sa fi urmat niscai scoli de educartiune, asta se
datoreste indeosebi acelei literaturi zefleuaiste de care, ei cei-
dintai faceau mare haz.
Portal vetust si venetic al mitocanilor" a pierit cu incetul;
vorba lor aiurita si Oita de nenumarate metafore sui generis,
s'a mai schimbat ; dar acea susceptibilitate ultra-sensibila, cu care
ei intampinau contactul cu lumea obisnuita, a ramas si azi apa-
najul unor anumite cercuri de mahalagii, mai moderni" si deci
cu atilt mai de mirat la niste cetateni ce se pretind civilizati pan'
si in cele mai departate sub-urbane. 0 apropiere f r urrna de
exagerare, ca sa nu zicem ehiar o dovada, ne-o confirma
faptul crt i azi unii din scriitorii nostri cu spirit de observatie
mai subtil,. afla Inca destul material pentru asemeni white de
moravuri in cuprinsul acestui oras. Ceiace I. L. Caragiale, D.
Teleor, Marion, Sarmanua Klopstock, V. Demetrius, O. Ara-
leanu, Dumitru Patrascanu si altii au creionat cu atata mfiestrie
din ale vremurilor de-atunci, vechiul si bunul nostru amic si co-
leg, Cosco, inzestratul urmas al lui Marion la Veselia" si la
Universul", a mai putut s afle si intre cetatenii bucuresteni din
vremuri mai apropiate, pentru a ne da volumele celebrului sau
Nita Pitpalac". Ca acest Tartarin", bucurestean si ea pretinul
lui, Mica Itidentul, n'or mai fi multi prin Bucurestii de-acum;
dar nici prea departe de ei nu sunt toti cei cu mania de-a intre-
buinta cuvinte si oxpresiuni a caror pronuntare nu o cunosc in-
deajuns, sau acei care, in ce priveste portul, s'au schimbat doar
prin aceia crt in Ice sa mai staruie in pastrarea celui al mahala-
giilor de altadata, acum exagereaza insasi portul orasenesc, adopta
MI% niciun bun-simt toate inovatiile interesate ale negustorimei
care abuzeazil de lipsa lor de pricepere si de seriozitate, si
o tinuta cu totul nesabuita. Iar pe langa toate astea &and
,auzi cum au prins variile denumiri ce negustorimea d stofe-
lor si straielor cu cari se impopotoneaza, apoi atunci, curat
ca... te strmbi de ras.

Bucurestii de'nainte de 190G au mai avut insa si altf el de

tipuri care isi datorau celebritatea altor pricini.
Intre aceste tipuri, cel mai interesant si care se bucura de
332 GEORGE COSTESCLI

unaninie simpatii, a fost faimosul Nicu Metz. Copil de oameni

foarte cum-se-ca(Ie de prin partile Oltului si fin, prin botez, al
Regelui Carol :1282), prinziind dela o vreme a se ticni, riimaseso
err mania unui erotism exagerat, care Il impingea la tot soiul
'de raizdrrtviinii. Cu cartea ce apuease 85, invete, el traducea din
frantuzeste si tipArea in fascicule pe cari le vindea cu 10 bani
exemplarul, nuvelele cele mai frivole din opera liii Paul de Cocci
si din Decaineron"-ul lui Bocaccio, localiziindu-le uneori si prin
aceasta faciindu-le si mai insinuanto pentru tineretul ciirtria le
imphrtea. Avea inai ales o mare siinpatie pentru pustii 283) de
rnahala, in care vedea, cu o bucurie nestiipiinitii., tot atiltia viitori
Don-Juani ca el. Din inclinarea asta, dese-ori lumea Il vedea
amesteciindu-se intre copii, sh se joace cu ei in arsice, sau si
hare nepoftit prir, curtilo oamenilor si oprindu-se pe strAzi
bath turca.
Un alt tip" de felul acestuia a fost Costieg Albulescu, un
trsnit", plin de-o surprinziitoare seriozitate si de un humor rece
care dezarma pe oricine. Lume:a de toate clasele bucurestene
stia ca nu era in toate mintile lui, ciar nu intelegea demnitatea
si seriozitatea cu care se manifesta tcneala lui si de aceia, fAr
sA-si dea seama, Il privea cu oarecare stim6. Fusese profesor si
fiind indepgrtat de scoalg, scotea un jurnal nurnit de. el Turnul
Babilonului" in care aduna, odatg pe lung., bate ciudgeniile ad-
ministrative si politice, cu o luciSitate in metod6 care nu desvg-
lnia starea lui mintal6 de cat prin felul nedeshisit al criticilor
sale. Sub titlul gazetei, enunta profesiunca lui de credint5, inteun
cuvnt-frazA" eompus din o serie de vorbe legate cu oarecare
inteles, dar cu nu mai putin de 93 de litere. Ceva mai 5os, drept
indicare a pretului, seria: Un poi" celor din protocol" 234); un
Leu, dela once derbedeu; o BA.'neuth" 285, ) cui n'are cal si cArutti:
zece bani, pentru golani si gratuit, cui stie ca e smintit", jar
sub aceste indicAri : Toate astea le rostesc, ea sa nu ma mai
tocmesc". Cine socotea ca si asta era o dovads, de nebunia lui,
se insela. DovadA st6 o intiimplare in care a avut de-a face ehiar

Vezi amintirile din vechiul Bucuresti al d. Rad-. D. Posetti.

figetasii strengari de pe la mahala
Celor din lumea mare.
Moneda de 50 de bani
 BUCURE$T11 VEGRIGLGI REGAT 333

eu un prim-ministru al uostru. Conu Mitita Sturdza, .fiind la gu-

vern, se ducea bate() zi la Sinaia s supuna Regelui decretele sap-
truninale din consiliul rninistrilor. In Gar, dind sa se urce
ragon, este retinut de Costica Albulescu care *tia cine este, *i pe
care Premierul Il cunostea de-asemenea. Albulescu Ii oferit ulti-
mut numar din Turnul Babilonului". Conu Mititrt, care nu prea
era manil spartil", vara trei degete in buzunarul vestei si nu
gaseste decat un napoleon'. de aur, (era un simbol al banilor de
buzunar, deoarece *eful de-atunci al liberalilor, ea si Voda, nu
umbla cu bani la el). Grabit de plecarea trenului si ne-avand ce
tinsa: -
face, Il pune in palma lui Albulescu si Ii zice, tinand mina in-
Cusurul... (adica: astept restul).
Dar Albulescu, auzind clopotul de pornire a trenului, se In-
clin leganiindu-si, ca un muschetar, p.lria lui de pasla cu bor-
duri mari *i Ii rrispunde, in vreme ce trenul se si pusese in
nii*care :
Toatii lumen stie crt Primul ministru de azi al Tarei, nu
are niciun... cusur".
Albulescu da astfel cuvintului cusur" intelesul de defect.
Tipuri de-acestea, fiecare. in felul lui, mai aveau Bucurestii
de-atunci: pe fo*tii profesori de matematici Fane Dumitrescu si
Bondreanu eel dintii un maniac al clecoratiilor, care, la ora
schimbarei garzei dela Palat, se strecura printre cei adunati in
fata portei, imbracat intr'o jachetrt veche si cu pieptul incarcat
de stele si cruci de hartie poleitil pe care le cumpara din compar-
timentul judiriilor dele Magazinul Universal; iar eel dealdoilea
avand mania sa =hip, si pe arsitele din luna lui Cuptor, im-
brawl cu trei pardesiuri peste bailie, cu criciula de blana, casalul
de lama infasurat pe gilt si cu umbrela de ploaie la subtioara.
Mai erau in sfar*it: Apostolica, Singe-rece si tiganul cobzar
Dulu*, fiecare cu metealina lui, si care facea pe copii sA se Ora
droaie dupa ei prin mahala.
- Dar, ce nu avea Bucurestii atunci i!...
Alai avea bunaoaril, si pe Piticul de pe Bulevard" un mu-
let mic dar gros, care era gatit cu un ciupag enorm pe capul lui
mare; avea niste mustati ca vrabia si i$i avea resedinta perma-
nenta la scara de intrare a Muzeelor, asezat pe un scaunel de
leran i sprijinit intr'un baston gros cu carlig la capiltul de sus
334 GEORGE COSTESCti

a$a cum nu purta nimeni pe vremea aceia. Piticul acela avea

drept tovards de sedere. ea tinA de urt, pe Ghitil Berbecul,
un berbec in eoarne si 'Yank pe care-1 hranea cu alune prajite toti
musterii dela mesele bodegei lui Kosman, cum si toat lumea
care trecca pe acolo; dar care, cilnd nu mai aveai ce-i da, repozea
pe nestiute niste imbriinceli Cu eapul, ce foarte adeseori lungeau
pe trotuar pe eel ataeat, in hazul color ce asistau intampiltor la
asemeni $cono cornice_
 0

Mitropolia, inainte de cladirea Camerei Deputatilor si a Patriarhiei.

Fostele colcane-portal ale

Mitropoliei, la captul din
vale al aleiei.
 Evlavia bisericoasa.
al unei firi totdeauna voioasa, 1-au avid bucu-
restenii
HARuLacesta, de-attinci pentruca sufletul lor candid avea o deose-
bah' inclinare spre cel mai strasnic optimism. Mara de asta, tot ce
faceau era pornit doar de la ei, iar nu din spirit de imitate sau
de Mod& ea acum. Credeau fara sa cerceteze, in obiceiurile
lasate de stramosi. si Oman toate sarbatorile calendarului bise-
ricesc respectand datinele lor. Isi iubeau Tara si Neamul asa cum
Meuse toti ai lor, pang, in negura vremilor cele mai vechi, si de
aceia se veseleau la bate sarbatorile noastre nationale ea si la
cele ale lor, familiare. Toate sarbatorile si Duminicile, ei le ini-
parteau intre credinta sufletului si bucuria inimei lor.
In Bucuresti erau ca si astAzi peste o suta de biserici
intre care si cateva manilstiri de ctitorie domneasca, precum :
cea a lui Radu-Voda, din veacul al XV-lea a Domnitei Balasa
si cm dela Sf. Gheorghe-Nou, ridicate de neamul Brancovenilor
in veacul al XVI-le a Sfiintului Spiridon, zidita la inceput in
stilul gotic, din avutul Donmitorilor Ghiculesti cea dela Curtea-
vale, a sfantului Anton, ctitorita de Voevodul Mircea cel batran
inca din al XIV-lea veac si unde era datina sa fie un4i tot Dom-
nitorii Tarei, aceia a Sarindarului '(san Pomenirei) ridieatil de
Matei-Basarab pela 1634 si pentru a carei sfintire la deschidere
Voevodul a chemat sa slujeasca pe Mitropolitul Macarie din An-
tiochia, biserica Dobrotesei, veche cat orasul acesta biserica
Oltenilor ctitorita si chiar zidith cu mainile enoriasilor ei, si in a ea-
rei clopotnita s'au inchis pe vremea Zaverei286) vreo patruzeci
de greci Prigoniti, care au fost mgcelariti de turcii lui Mehmet-
Pasa al Silistrei chiar in euprinsul sfantului lacas ; apoi bise-
286) Revolutia greceasc a Eteriei dela 1821.
22
338 GEOI1GE: COSTESCI1

ricile : Sfintei Ecatherina, a Sifintului Niculae din ,5elari, ce

fu recldit de Regele Carol I a Sfntului Dumitru de MITA
Polt i .care atunci era metoli al episcopiei Buzilului, a Sfintet
Vineri din Lucaci, a Zltarilor si aceia a ,lui Antim Ivireanul
(rnitropolit ucis prin innec in Dunre din porunca Dornnului fa-
nariot Nicolae Mavrocordat), biseric, ce serveste si azi ea meto])
al episcopiei dela Arges.
Mai in toate aeeste lcasuri ale lui Dumnezeu slujba era
cut, la zile mari, de catre Vldici 287) si de aceia erau foarte mult
citutate de lumea aleas, laotalt cu enoria*ii respeetivi de once
clas sa.0 obaryie.
Evlavia cucernicilor lor inaintasi fusese pe vremuri affit de
temeinica nct cei-ce aveau conace boieresti de frunte, isi cldi-
ser chiar inlduntrul inprejmuirei curtilor lor paraclise (mici ca-
pele de inchinaciune) inzestrate cu toate odoarele cre*tine*ti si in
care veneau s, slujeased preotii parohiei lor. Asa erau: cel al
Banului Ditnitrie Gbica-Bdtrtmul ce se vede si azi in curtea pa-
latului administrativ 'de Casa de Depuneri ; cel al pri-
mului Mitropolit-Primat al Romaniei Dionisie Lupu, ce se afla
la resedinta Inalt Prea-Sfntului Prelat din mahalaua Batistei ;
cel al Cretulescului, preschimbat apoi -de Eforia asezmitelor
neamlui su in biscrieg parohialh si restaurat acum in urni. (in.
eoasta Palatului Regal); cele ale familiei Bellu, din cari unul
se afla cam pe loeul strzei Marconni din fata palatului Postei si
Telegrafelor, iar altul e si acurn pe Soseaua (-iurgiului, avand hra-
n'u' in ziva de Buna Vestire", cel al Marelui-Ban Grigore
Briincoveanu din fosta curte a ,.Palatului .cel mic" si aviind
Itram in ziva Sfntului Spirilon ;
.
eel al familiei lui Nieolae
Britiacoveanu din eurtea Spitalului Bri-incovenesc; eel al Dom-
nitei Masa Brancovearm de hIng Azilul (lela biserica ctitorith
de aceiasi DOmnit; cel al lui Matache Racovit ce didea pe lo-
cul de azi al sediului Politiei Capitalei; cel al Episeopului 'osa,
dada pela 1800 in curtea bisericei lui Antim Ivireanu; cel din
curtea fostei resedinte a Sfntului SinOd (pe .stada Sapientei, sub
miinstirea Miltai-Yoda), si astrizi in fiiint, si cel din curtea in&
nstirei Vcrestilor, eldit de Doamna lui Nicolac Mavrocordat
care, in vremea goanei si prilphdului ce asmutise asupra.boierilor
prnanteni, isi fcuse acolo resedinta si privea ,orasul dintru cer-
dac innalt al chiliilor acelui paraclis.

287) Mari prelati ai Bisericei.

 Biserica Sf. Gheorghe-Nou
vechea $i frumoasa ctito-
rie a Brancovenilor.

Clopotnita si chiliile bi-

sericei Mihai-Vod in cari
er au Arhivele Statului
inainte de 1890.
 BUCURE$TII VECHIULUI BEGAT 341

. Sirul sarbritorilor se desvsura tot ca actin ineephnd cu Anu I_

nou, adieg ntia zi a anului.
Natia romAneseg a tinut totdeauna soroeul Anului-nou in acel:
zi a Sffintului .Vasile, potrivit pomelnieului Bisericei rgsgritului.
De pe datini mult inai vechi ns, anul se incepea odata cu
sgrbatorirea nasterei Domnului nostru Isus Cristos, and se por-
neau si colindele eu jocurile lor rituale ce nu eonteneau cleat la
ivirea stelelor din seara zilei Sfantului Botez.
Rnduiala asta a dat in timpuri indepgrta,te, loe la multi,
sfadg orideehteori inteleptii lumei s'au adunat in Sinoadele lor
ecumenice si s'au strgcluit a o deslusi de pe litera Sfintei Seripturi
a proorocilor si a sfintilor apostoli, de pe eanoanele conciliilor
arhieresti, precum si de pe eanonul fieegruia dintre oameni, ca
sg-si asigure o tiling eht mai lungg dupg munca lor din zilele de
lueru.
Din ate mai $tim si noi, din cele invgtate prin arti, se pare,
ea strgmosii Romani, earl au locuit prin tinuturile Daciei cam
tocmai pe and se implinea primul veac dela nasterea lui Isus Na-
zarineanul, serbau Anul-nou chart cu Crriciunul, adicg in a treia
decadg a lunei Decernyrie, and cade noaptea cea mai mare a anu-
lui si de-cnd Soarele pgseste iar pe calm lui suitoare. Ei numeau
sgrbgtorea aceasta dies natalis inviati solis adieg ziva nasterei
Soarelui a-toate biruitor. Prgznuirea o fgceau timp de seapte zile
la rand prin colinde cu chntece si joeuri numite de ei f estum ca-
lendarium lela cari calende" pare a ne fi rgmas si noug de-
nutnirea colindelor. Cum Soarele, eel mai mare binefgcgtor al lor,
era personifieat de ei in zeul Apolon, sgrbgtoarea cresti-
neascg de mai thrziu a nasterei Donmului Isus Cristos a rgmas
cam aeeiaasi, cu deosebirea eg a fost prelungitg pang, la ziva po-
gorrei Sfantului Duh asupra, botezului din apa Iordanului, asa
cum le fusese dat proorocilor sg vesteascg.
'Dar bucurestenii au adus zilei Anului-Non si onorurile publice
ale urgrilor ce se face Suveranului si intregei Sale Familii
decgtre toti demnitarii Statului, incepand cu Malt proa sfeintul
Mitropolit Primat si Patriarch al Ortodoxiei noastre, la slujba
ce oficiazg in SfAnta, Mitropolie, si and inceperea zilei noului
an este vestitg de danggtul elopotului eel mare si de bubuiturile
celor dougzeci si una de lovituri de tun. Prin asta noi ne tinem
oarecum si de latina crestinilor apu.seni cari serbeazg arm' ce]
nou in miezul acelei nopt,i (la ei, a SfAntului Silivestru) serhare
342 GEORGE COS"TESCV

ce se urmeaz acasa printr'un ospdt numit de ei Revellion",

obiceiu pe care Il avem si noi.
In Bucurestii povestirei noastre mai era obiceiul, ce a pierit
.odatg, cu Regele Carol I, ea in seara zilei Anului-Nou sg aibg loe
in palatul regal un mare Bal al Curtei la care erau invitati toti
oamenii de seani ce se aflau in Capita16, impreung cu sotiile si
cu unii din membrii familiilor lor. Traditia acestui bal, care se
suia destul de departe in sirul Domnitorilor nostri pgmanteni, a
fost reluat, de primul nostru Rege ina, din anul urmgtor urarei
sale pe Tronul Romfiniei, si iatg cum si de ce. In anul 1867 Dom-
nitorul Carol fiind ne neinsurat si cum in Bucuresti teeth.' lu-
mea in seara aceia de An-Nou petrecea in sanuL familiei, el sin-
gur neputand implini datina, a fost invitat la balul de reveillon"
dat de egtre boierul i doamna Otetelesanu in casele atilt de pri-
mitoare ale lor de lfinga piata Teatrului National. Marele Dom-
nitor, petrecand foarte plcut in noaptea aceia si deslusind ehiar
a un asemeni obiceiu frumos i-a-r ngdui lui, strginul .infrgtit
pe totdeauna ca Tara, sg-si apropie cat inai malt pe membrii celor
mai de seamg familii ale Neamului pe care era ehemat sg-i car-
muiascg, hotara de-atunci sg rosteascg si el un asemenea bal la
Curtea lui.
La inceput, Balul Curtei s'a facut in seara zilei de 24 Ianuarie,
zi in care intregul popor sgrbgtorea aniversarea Unirei princi-
patelor romane prin alegerea unui aceluiasi Domnitor ; dupg
cativa ani ins in seara zilei de 1 Ianuarie.
Acest Bal al Curtei avea si o altg, insemngtate pentru sta.-
rile de-atunci, intrucat el a inaugurat .petrecerile oarecuni pu-
Mice de felul acesta, in deosebire de soarele" ce adunau pang
atunci numai pe boierime, numai prin casele lor, si la cari nu
erau invitate de cat familiile inrudite sau amical mai mult a-
propiate de amfitrioni. Mai da apoi prilej pentru consacrarea
publicg a .distinctiunilor pe care Suveranul ggsea cu cale sh* le
confere slujitorilor Tgrei si of iterilor armatei, decoratiunile ce
insoteau acele distinctiuni fiind de obiceiu inmanate cu prilejul
Anului Nou, iar fericitii lor dobanditori fiind in cea, mai mare
parte si ei invitatii Suveranilor la acel bal.
Asupra acestei petreceri domneascg afl. n o notita,' foarte
lrimuritoare chiar in Memoriile primului nostru Rego, la data
de 31 Decemvrie 1969, and a fost celebrata castoria Domnito-
 BIJCURESTII VECHIULUI REGAT 343

rului Carol ca Principesa Elisabetha, buna ilustra Regina Car-

men Sylva,. Aceast notita .spune: Seara retragere Cu torte;
apoi Balul de Anul.Nou la Palat. Printesa prin vioiciuncia si gin-
gasia ei stie sa, dea un farmec cu totul nou serbarei. Ca si barbatul
san, ea a luat parte cateodata, la dant. La miezul noptei s'a dat
sampanie; iar,la unu, inaintea supe-ului la care iau parte vreo
seapte sute de persoane, Printesa se retrage".
Poporul bucurestean se bucura si el de aceasta sarbatoare
a Curtei ca de un eveniment periodic cc intregea rosturile ofi-
ciale ale vietii lui. Manifestarea simtamintelor acestea el o arata
esind Cu drag, pe vreme ()rick de rea, sa se insiruiasea pe mar-
ginile strazilor pe unde trecea cortegiul regal spre mitropolie,
si in drumul demnitarilor ce veneau sau plecau dela. palat. Seara,
s aduna in piata Palattilui si. privea multumit spre ferestrele
stralucind de lumina ale Caminului Domnesc si, la calescile, guide
si cupe-urile ce veneau cu invitatii regescului bal.
Parazilor acestora, poporul bucurestean mai adauga si bu-
curia colindelor si a jocurilor nationale ce forfoteau pe toate stra-
zile orasului ; iar din voiosia lor prindea el-insusi buna-voia cu
care se s'Ata apoi si petrecea ca la zile -mari.
Dintre colindele i jocurile acelea, uncle: Sorcova, Vasilca
si Plugusorul, emu numai ate zilei Anului Non; celelalte: Stea,ua,
Vicleimul (Betleentirl) i Brezaia incepeau ()data cu Craciunul si
ineeta,-u abia in seara Sfantului loan Botezatorul.
Sorcova" era colinda de urare a copila,silor, carora li-se cum-
para din vreme cate jerba de flori din hartie colorata cu care ei
sorcoveau pana'n ziva pe printii si rudele lor din casa, pornind
apoi si pela vecinii si cunoscutii din mahala. Ca rasplata pentru
bundle lor urari copilaii primeau covrigi, prajituri, cozonac,
mere si portocale.
Urarile M'elite la o zi ca aceia prin graiul dragalas al co-
piilor si pornite din veselia lor sufleteasca pentru rostul acelor
datini, erau pline de atiita duiosie in &At cei mai multi treca-
tori Ii opreau si le corean sorcoveasca si pe ei, dandu-le a-
poi cativa gologani ca sa-si cumpere cofeturi sau aeadele, cum
erau numite atunci zaharicalele in genere. Oricat de frumos
era ins acest gest prin spontaneitatea lui respeetoasa, pentru
datini, el a avut totusi si o parte rea prin aceia ca a provocat
degenerarea acestor colinde inteo adevarat cersetorie general
344 GEORGE COSTESCU

Urarile pe cari acei copilasi le spuneau color pe care

sorcoveau erau ast f el ticluite :
Sorcova vesela
sa traiesti, sa 'nbatranesti
ca un mar, ca un par
ca un fir de trandafir ;
tare ca fierul, iute ca otelul
talle ca piatra, iute ca sageata
la anta si la multi ani !

Prin mahalale circula si o alta varianta, specifica graiului

popular de-acolo, si care suna asa:
Sorcova, morcova
da-mi, jupane, roscova
itele, momitele si Cu fudulitele
sac ! fastac !...
da-mi paraua s md duc 2").

Vasilca" era urarea tiganilor de pela margine in amin-

tirea vremei de robie a lor i prilej de adunat de pela curtilo
boieresti ckteceva de-ale mancarei sau ceva gologani pentru
tuicuiala. Pentru asta ei pastrau sau cumprtrau rnai-pe-nimic
o capatana de porc afumat la Ignatu1289) Craciunului, o puneau
pe o farfurie mare, o Impodobeau cu margele si cu flori, o aco-
pereau cu un stergar curat si porneau din curte in curte, misma,
asa curn apucase si ei dela blTni, cu aceasta colinda:
In aiasta zi frumoasa, Domnili din cer venial si la voi acasa, Dom-
nili din cer c la munti m'am urcat ghind si fragi am mancat ....
la vali m'am scoborat pe livezi verzi am pascut apa rece am bata
pa noroiu m'am noroiut Rumanii c m'au vzut si au s'Ara Cu topo-
rosu i tiganii cu barosu pa mine m'au omorat carni grasa m'a
facut Rumanii au luat slanina si tiganii capatina si frumos m'a'n-
podobit s'aci la voi am vinit s'o vedeti si s'o priviti frumos dar sa'i
druiti cu trei galbeni infloriti c'asa'i legea din batrani din btrani,
din oamani buni Sanatate si multi bani, cu noroc si la multi ani "

Colinda asta venea dela obiceiul macelarilor i parlagiilor (tale-

tori de vite) care trirnitea rudelor si musteriilor de seam, prin odras!ele
lor, cate-o farfurie de maruntaie proaspete ale vitelor stdiate, ca un fel de
plocon".
Ziva Sfantului Igual, de lnaintea Craciunului, cfind la noi se bis-
uueste a taia i rosti porcii gospoddriilor dela margine.
 BUCURESTII VECHTULTJI REGAT 345

sporovgiau colinda asta repe*and dupg fiecare f rnturg

de vers Doamnili din cer" si asteptand darul de gologani cu care
(zicea datina) aveau sa-si cupere purcelul de crescut pentru era-
iunul viitor. In cele din urma si colinda asta a rgmas doar un
ngrav tiggnesc de-a cersi cu Vasilca pe de-arndul 2").
Plugu*orul" era Ilusa colinda rgmasg, de mii de ani, a ta-
ranilor. Mgrgina*ii Capitalei intrau pe fiecare barierg cu ca-
te un plug gata cu crgcute de brad, cu stegulete din stergare, cu
coarnele boilor aurite si legate cu funde de panglici cu diferite
colori, si porneau prin ora*, oprind din loe in loc sprea ura an
bogat in bucate, invremece doi-trei flacgi pocneau ,napraznic
din bice, iar unul imita din buhaiu 291) un muget ce vrea fie
adicg si urarea vitelor injugate la plug. Colinda Plugu*orului
era un f el de balada in care se proslgvea asezarea strgmo*ilor
nostrii Romani pe aceste rneleaguri, cum *i diversele munci ale
pgmantului si se fgeea urare de recoltg de mare boggtie. Lumea
de pe drum si de prin curtile mahalalelor se bucura foarte de
trecerea alaiului acola si ie*ea al vadh si sal asculte cu o va-
dita plgcere.
Dupg cinci zile dela praznuirea Anului Non, veneau zilele
Bobotezei si ziva Sfantului Ioan Botezgtorul, cu cari se in-
cheiau sarbatorile iernei. Ziva Bobotezei 292) sau a botezului
Domnului Isus Cristos era mai ales legata de o suma de datint
si de obiceiuri ale poporenilor. Cea mai de cgpetenie din acestea
era, fireste, aceia bisericeascg a sfintirei apelor, care era sgr-
bgtoritg cu un deosebit serviciu religios dupg care se desfasura
o frumoasa paradg militara. La sfar*itul slujbei Inalt Proa
Sfantul Mitropolit cobora din pavilionul dela capgtul cglei Vic-
toriei pe cheiul G-Arlei, la malul de jos al apei, insotit de mem-

Un obiceiu tignesc era si acela al Paparudelor". Dou-trei ti-

gdricuse infsurate In girlande de buruieni, jucau spunnd o colind a
br prin care cereau lui Dumnezeu sa dea ploaie cand era vreme de secetii.
Bucurestenii le udau cu apd asvarlit5 asupura lor si le dat: cate un gologan,
Cu credinta ca aceasta va aduce p,oaia dorit.
Buhaiul era fcut din o putinic de brad pe gura careia era in-
tins o pielel de bou sau de oaie, strpunsd de o fume uns5 Cu sacz si care
tras fiind dintr'o parte sau alta, fama un sgomot ce seamn mult cu al
mugetul vacilor.
Denumire in ruseste a zilei Botezului lui Istis.
346 GEORGE COSTESCU

brii Familiei Regale, .si arwaca in apa Darnbovitei Sfanta

Cruce pe care apoi o prindeau o ceata de biirbati de prin maha-
lalele orasului ce se aruncau In apa aproape inghetata in ea-
msile lor lucrate taraneste. De atunci ins, asta e tot ce ne-a
mai Minas ; celelalte obieeiuri au disparut sau stint pe cale BA
dispara cu totul.
Cei batrani mai cinsteau ziva ajunului Bobotezei cu post
mare, ceiace insemna eh nu bagau- nimicuta in gura lor, toat
ziulica, pana la ivirea stelelor pe cer. Fetele la varsta mariti-
sului asteptau ajunite iniezill noptei cand aveau sa'si afle ur-
situ]." tidied pe viitorul lar sot, fie in oglinda casei In care
se aratau la ceasul acela despuiate, fie In vis dad, se culcau va-
rand sub perm lor firele de busuioc pe cari le lasase de-cu-zim:
preotii ce le eautase casa pentru botezul cu agliiazma. Se mai.o-
hisnuia de-semeni cercetarea viitaarelor intamplari din viata in
niste figurine ce se intruchipau din o lingura de cositor topit la
gura sobei si aruncat inteun castron cu apa rece luata din o donita
neinceputa, adica din care nu bause nimeni in ziva aceia. Deslu-
sirea acelor figuri se Men, proiectiind umbra bucatilor de cositor,
incliegate astfel pe peretii casei si la lumina unei lumanari. Pre-
zicerea era cu atat mai bung in general, cu cat calirea si inche-
rea in apa a cositorului se face inteo bucatil si nu lash farami,
turi, caci acestea, si mai cu osebire cele avand forma de cuie, nu
vesteau lucran i bune, ci Oarecari boli si necazuri nedorite.
Aceste doua sarbatori Incheiau petrecerile de data ale
Craciunului, dar nu si pe cele ale Carnavalului nostru, care in-
cepea data cu Craciunul dar nu se incheia decal in seara celei
de-a doua Duminici a Lasatului-de-sec, cand se "punea 'capat
nuntilor, balurilor si oricaror petreceri ce erau oprite in timpul
Post ului mare.
Balurile" erau in vremea aceia cele mai gustate petreceri
colective ale bucurestenilor. Niculae Filimon, in lucrarea lui
Ciocoii vechi si noi", aratil ca, cele dintai baluri publice in Bu-
curesti au lost intocinite prin 1814 cand Domnita Raiu, fiica
lui Ion Caragea-Voda, a facut sa fie construitti, pe locul zis la
Cismeaua Rosie de, langa. biserica Alba din cala Mogosoaiei,
o sala in care se adunau boierii si cueoanele lor >,de petreceau
noptile cele lungi ale iernei".
Dup revolutia dela 1848 Ieronim Momulo inchiriase easel
foste ale Slatineanului i rostise acolo pe laugh' resturantul
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 347

eafeneaua dela inceput $i o Sala ce servea pentru adunan i si

baluri publice. Oamenii timpului no-au lsat unele insemnari 203),
din care aflm ca, dup vreo zece ani, numrul si unor
asemeni sli sporise. Astfel mai erau : sala lui Bossel, sala
Orfeu" $i Sala lui Schlatter din grdina dela poarta dinspre
miaz-noapte a Ci$megiului. In aceia$i vreme se desehisese $i alte
&Ali de acestea pentru primirile" :nuntilor $i pentru balurile
intocmite de populatia stairei mai de mijloc. Politia le deosebise
pe categorii, socotind pe cele de mai sus in cea dinthi categorie,
jar in a doua : sala dela Pomul verde" a lui Hagi Tomitu de pe
strada Sf-ta Vineri si cea dela Hanul Rosu, sala Herasca de
peste drum de Hala Vechiturilor $i cea zis la Eisenbahn" 2")
a unui fost functionar neamt dela atelierele Cilor ferate $i care se
afla in mahalaua centrar a Dudescului, peste drum de biserica Sf.
Apostoli. Intr'o a treia categoric erau clasate cele pentru adunrile
de petreeere ale tineretului lumei de jos. Acestea erau : balul lui
[ano, jute() milt' a caselor lui Tiirk din strada Schitului Mgu-
reanu, acolo unde e azi Intra rea 11 Februarie $i unde pela 1885 i$i
avea $coala de dans eminentul profesor Schmidt, diplomat al
unei $coli de coreografie dela Dresda $i care era maestrul oficial
pentru intoemirea balurilor $i conducerea cotilioanelor la Pala-
tul Regal ; sala lui Ziepzer, din coltul Bulevardului cu strada
Sf. Constantin, $i cea de pe Podul Beilhcului, langa biserica
Fmiinda, cu firma la Salcia pletoasil", nume dat de la co-
pacul pe care II avea la intrare. Mai era in sfhr$it, bile() cate-
goric deosebitil, sala lui Wileek zis 5 a balurilor de societate",
care se afla peste drum de Politic, in fostul Han al Doctorului
Serafim, alturi de cafeneaua Pesta".
Crticelele lui N. T. Org$anu ne spun $i ce fel de baluri
erau cele de prim' sal& acelea. La Bossel, bungoar, ca $i la
Sltineanu, chnta orchestra btrAnului Iulius Wiest, profesor
de vioar al Conservatorului de muzic si autorul celei dinthi
rapsodii romitn cunoscut sub titlul de Nunta trneascsa".
Balurile de-acolo era u frecuentate" de lumea mai aleas a Bueu-
re$tilor de-atunci si au dinuit vreozece ani din timpul domniei
lui Carol I. Uneori ele erau costumate si atunei li se zicea pie-

V. Misterele Mahalalelor" de N. T. Orsanu.

Pe romaneste la Drumul de fier", firma reprezint insa desenul
unui tren.,
348 GEORGE- COSTESCII

nicuri" (pique-niques). Ordseanu inseamnd numai pentru anal

1858, dotasprezece asemeni baluri din cari trei nobile", orga-
nizate de agentul comercial francez Carissy ; trei, de societatea
Filarmonica ; trei, de fratii G-eorgescu ; cloud, de farmacistul
Zeides, pentru fruntea negustorilor bucuresteni si unul, de cA-
tre colonia francezA a orasului i numit le Grand Bal par"
(costunaat).
La Wilcek ciinta o capelii" nemteascii, iar societatea de-a-
colo era alatuitg mai ales ,din modiste, eroitorese, negustori
si baieti de pravillie, multi din ei nemti si unguri,. care dansau
valsul de pe aria O ! du lieber Augustin". Acolo se duceau
petreacil si multi tineri feciori de bani-gata" cari, dedati la obi-
ceiurile pariziene, veneau pentru grisettes-le" cu cari se aflau
in tratare de amor".
La Pomul Verde, sala era inteun fund de curte dela capil-
tul unui gang. Acolo ciintau doisprezece muzicanti din banda
militar" a Stabului, impreung cu un taraf de lautari din
Somme. Garderoba balului era inteo pravalie a unui brubier
de la strad, iar la intrarea gangului era push' o piatrg, mare
pe care vizitatorii isi spalau ine5,1tAmintea de noroiul cu care
veneau de prin plirtile lor, sau isi schimbau ghetele murdare
pantofi pe cari i aduceau sub brat infAsurati in carpe sau in
jurnale. Cam adeseori balurile de-acolo, ea mai toate cele din
treia categorie, se incheiau cu scandaluri cari degenerau
in incgierari.
Cu vremea lucrurile sau mai schimbat. Lumea bun, obis-
nuit cu soarele" (soires) pe cari inainte le fAcea prin casele
lor, a inceput a da si balurilor public* o intocmire din co in co
mai aleask iar reuniunile br puteau fi vizitate chiar de doam-
nele si domnisoarele elitei bucurestene, devenind uneori ocaziuni de
intocmire a unor noi familii. Asemeni balan i selecte" se f.ticeau
mai ales in sule teatrelor si erau, .fie mascate, fie deschise"
adic numai costumate. Acestea dan prilej societgtilor de bini!-
facere, care le prinea de obieeiu la cale, s strngii fonduri
nesti necesare ajutorgrei s5Acimei orasului, a chrei grijg si-n
lua pe seam". Astfel de Societgti eran Obolul". de sub Thalia
presidentiie a Reginei ; Tibi$oi"-ul, pentru erestekea
,orfanilor sou a copiilor pArgsiti, !care isi luase numele
dela cel dintki pensionar al ei si era condusg de Principesa
Mostenitoare ; Pumice, ce da de lucru femeilor sgrma.ne en-
 EUCURE$T11 VECHTULUI REGAT 349

saturi itesaturi romnesti artistice care erau vindute pentru

sporirea fondului de ajutorare, incurajiind si pastrarea obi-
eeiului de a purta costumele .noastre nationale, si Crucea Rosie"
a Romniei, a earei inenire. este cunoscutil
Baluri ca aeelea mai eran cele ale Operei si Teatrului National,
balul Preseil (al gazetarilor) cum si balul ,societatei Politeli-
nica". Toate aceste baluri se desfasurau in sala Teatrului National
unde, in acest scop, se asternea pe de-asupra scaunelor de jos
un podium din bucati de parchete de stejar ce se imbina cu
cel al scenei, uncle erau asezate : o Tombola' cu toate numerile
eAstigatoare pentru artieole de parfumerie si mici obiecte de
arta daruite in acel scop de negustorimea bucw:esteana, chteva
jocuri distractive cu miza de ,un leu, si eel mai de semi-a tarar
de lautari ce cnta pentru dans, alternnd cu o muzica militar
ce se afla aseunsa in baleonul Galeriei. Cele ale societatilor de
binefacere si 'al Politechnicei erau cu invitatiuni personale day
platite ; celelalte erau deschise oricui avea bilet de intrare. Fe-
yers"-urile .de mai sus si de jos ale Teatrului erau rostito ea
bufeturi. Balurile incepeau pela oree 10 seara si tineau Oral
dup ora 1 din noapte, fiind astfel singurile prilejuri in care
tineretul putea petreee si el Cu eei marl. laolalta. Cad insa ba-
lurile eran maseate, fetelor nu le era ingduit sa meargA, cbiar
de ar fi fost de varsta
Alte baluri, similare dar eitrora li se zicea Serate (soires) e-
ratt organizate, data sau de dou ori pe iarna, de dare Legatiu-
nile straine sau Cluburi (Cercuri inchise), dar acolo nu se venea
deck cu invitatiune personala si nu se pram, pentru intrare.
Asemeni Cercuri inchise erau : jockey-Clubul infiintat in anul
1875, pus sub presidentia Regelui Carol I si avnd doi vice-pre-
sedinti pentru condueerea .rosturilor lui intre cari in prim rand
era incurajarea inibunatatirei rasei cailor, Clubul Regal, in-
fiintat in 1881 in fosta casa, a boerului Otetelesanu de lniga, Tea-.
trul National clubul Tinerimei, infiintat la 1870 si care si-a
avut inulta, vreine sediul in eladirea centrala a fostului palat al
lui Grigore-Vocla Ghica de pe calm Victoriei Clubul A-
gricol (al Societatei central agricole) din Palatul Nifon si
apoi in casa lui Costica Boerescu unde se all si azi, pe piata
palatului regal Cereul Militar, atunci in alta Wire de pe
350 GEORGE cosTEscu

e,alea Victoriei si eel al asoeiatiei germane Liedertafel" din

strada Academia.'
Pentru clasa de sus a societatei bucurestene aceste ron-
niuni de distraetie eran singurele prilejuri de apropiere si do
cunoastere In vederea imor ra,porturi mai strAnse, in aftara de
cele obisnuite intre rude mu ?rite priefenii farniliei fiecilrora.

infiitisarea balurilor si seratelor epocei aceleia era cu tutti'

alta deck aceia a reuniunilnr pentru dans din zilek noastre. Deo-
sebirea este chiar mai mare decal a fost fat de aceia a saloa-
nelor nobilimei franceze si habsburgice din cele trei veacuri pro.-
cedenle (1500-1800) in cari dansurile si baleturile introduse de
Ecaterina de Medicis ajunsese cele mai distinse distractiuni la
Curtile regilor si apoi pi-in saloanele rudelor sau nobililor clern-
nitari ai acelor curti.
Dansurile acelor vreniuri de fajinA : Ciaccona italianil,
nuet-ul si Gavotta francezii, Farandola si Rigoclontil provansal
cari se jucau in hore, Gigue-a"si Scotisch-ul engleze, Sarabanda
si Pavanele spaniole, au fost, dup restaurarea regalitatei
Franta, mai toate inlocuite treptat, mai inttii cu Valsul si con-
tradansurile si apoi cu altele adoptate de pe la alte popoare,
proem : Polka dela unguri, Mazurka dela polonezi si Tarim dela
rusi, si in sftirsit Cotilion-ul, in tempo de Galop en care era
obiceiul sh se termine lc:0e balurile mari.
Tinuta dansatorilor si a tuturor celor ce vizitau acole baluri
se schimbase si ea, trecAnd (lela pieptiinAturile cu caturi inbu-
elate (dar nu buclarisite" ea acum), corsetele de viespi ce sugr-
mau trupul si fustele crinoline' In chip de poloboace, la cucoane,
dela costumele bltate de catifea ori nftasii incarcate de dan-
tele, ale barbatilor cari atunci purtau i ei peruci cu etirlionti ce le
atArnau pe umeri, si pantaloni scurti cu ciorapi lungi la piep-
trintitura anticA zis la belle femme" si la rochiile croite In
forma de teach (fourreau) cu platea deschisg si cu mneei
scurte dar cu bratele innanusate Nub: peste coate ; iar la bar-
bati, redingotte-ele de start in culoare inchisri albastrA, 'verde ori
castanie, pantalonii lungi in tonuri deschise ale acelorasi culori
cari au fost piistrate, in tinuta do gal, Ora in ariiisfritului
celui de-al nou6-spre-zecilea veae and a venit moda fracurilor
cu clack ; iar pArul lilsat inai mare si pieptiinat cu dirare spre
 hGCUREST VECHIGEW REGAT 351

lirechia stnga, musttile lungi, favorite" tunse ori stufoase san

barbi mici ascutite.
La Curtile noastre domnesti din trecut nu se faceau baluri ;
iar dintre dansuri nu se cunostea deck Hora noastra din batriini,
iar pe vremea fanariotiior se adugase doar giamparalele turcesti
$i Kindia palicareasca pe cari boierimea caftanita de ei le mai-
muthrea in tactul meterhanelelor barbare, ca sa le fie p plac.
Cele dintiii soarele" cu muzica si dans au inceput la noi cam
lu aceiasi vreme chnd Restauratia din Franta a adus schimb-
rile revolutionare de cari am scris mai sus. Dintre dansurile a-
celor vremi unele ne-au fost aduse de tineretul care Meuse stu-
dii pe-acolo si acestea erau : Parola" un fel de Gavota mai putin
complicat, Scolisch"-ul sau Ecossaise"-a poloneza .adie Ma
zurka si Valsul". care la noi se dansa de pe aria tiroleza O !
du lieber Augustin", chiar la balurile domnesti, cum ne spune
Ion Ghica eh a fost si la balul dat de .Grigore-Voda Ghica in
anal 1827, in casele Romanit-ului. Faptul acesta se datoreste
pare-se imprejurarei c atunci noi nu aveam incri muzieanti
de scoala europeana cari s alcatuiasea orchestre pentru asa-ceva.
Cele dintili bande" de muzicanti de-acestia, ce s.'au vrizut la noi
au fost cele aduse la balul domnesc al lui. Grigore G-hica, si a-
nume muzica" clucerului Aleeu Nieulescu dela Rilmnic, pe
:

care o intocmise maestrul de gratii" Cocoratu i in care ease

tigani chnta pe cincisprezece instrumente Si orchestra de doi-
sprezece instrumentisti formata la scoala din Golesti, de iscusitul
boier Dinieu, de pe rostrtl color pe earl le vrizuse prin strainata-
tile pe uncle umblase el.

data cu venirea vremilor pe eari le povestiin ci, toate a-

stea trecuserg ins, in stolul amintirilor. Muzicilor acelea le luase
local fanfarele si orcliestrele militare rostite de maiorul Hiibseli
pe care \Todd Carol I il Meuse inspector al tututor muzicilor mi-
litare, acestea fiind conduse de maestrii ea: Bittner, Kratokvil si
Wiest ; iar in local tarafului de lautari al lui Dumitrache Cio-
rap care nu infra la rand dect dupit spartul balurilor child
se porneau boierii pe chef", balurile Curtei regale si cele pu-
buce, de Oita, intoemite pe acelasi model, aveau vestitele tara-
furi ale unor mesteri cu faima peste hotare ca Anghelus Di-
:

picu, Saya Padureanu, Christache Ciolac si Nicu Buick ale ca-

ror programe erau impletite cu cele ale nmzicilor militare.
352 GEORGE COSTESCO

Balurile de pe vremea lui Voda-Carol I erau tichrite ca repre-

zentatiile dela, teatru si se desfasurau aproape de pe reguli a-
semenea. and erau mascate 'sari numai costumate, lumea toatii
venea la cele dintili in diferite costume ca la teatru pe scena salt
cel putin cate-un domino" o hainii lunga si larga de ma-
tasa, in felul raselor chlugaresti, ca gluga pentru cap. La cele-
lalte, conditiunea aceasta era impusa numai femeilor care, la
noi, veneau mai mult in costume bgate de frumusete ale Oran-
cilor noastre de prin toate tinuturile Wei ; iar domnii, numai
In frac. In afar% de tachinariile" obisnuite intre cunostin-
tele celor casatoriti, regula cerca ea fiecare doamna sa, fie inso-
WA de sotul ei sau de vreo ruda de-aproape, daca era vadana ;
itir de era domnisoark de parintii sau de fratii ei, si ca nicio
persoana straina sa nu fi solicitat vreun dans sau s infiripe
convorbire ca ele inainte de-a fi cautat s cunoascil pe insoti-
tori si sa le ceara a le fi prezintat. Chiar intre cunoscuti, aces-
tia aveau grija de a solicita dansurile serei inainte de incepe
rea balului i erau inscrisi pe rand in carnetelul cochet ce fie-
care dansatoare primen la intrarea in bal. Cererile ulterioare nu
pirteau fi satisfacute deck daca vreunul din dansuri era ne acor-
dat dawn, solicitatorul avea in mod prealabil consim-
timantul vreunuia din cei inscrisi.
Aceasta din 'ulna regula era oarecurn respectata chiar in ba-
lurile mahalalelor. O abatere era privitil acolo ca un afront"
adus celor in drept afront ce era pedepsit pe loe de acestia,.
fie la bufet, fie la plecare, unde conflictele de felul acesta se sfar-
*(au de foarte multe ori eu neierri i batai ca urmari regre-
ta hile.
Dansurile ce se vedeau inscrise pe earnetele sexului frumos
erau combinate alternativ dintre cele .ce erau la moda": gavota,
valsul, polka, mazurka (intr'un timp si : pas-de-quatre, pas do
patineurs, polka en croix)., Cadrilul, Lancier-ul si Cotillon-ul *)
*) Cadrilul (Quadrille) se dansa in cloud randuri de perechi asezate
fala'n fata, domnii stand la stanga partenerelor lor si conducandu-le cu
mana dreapta sau stanga de pe cum cerea executarea figurilor ce alcatuiau
acest dans in diferitele lui faze. Figuri erau miscarile dansatorilor, cu-
noscute sub denumirile de: chaine anglaise, chaine d2s dames et de cava-
liers, balance-ul, tour de main ; queue de chat, en avaht deux, en avant
trois, en avant quatre, en avant" al unui rand, en avant" general, travel--
&Arne, ronde (hora) si moulinet-ul (morisca). Din combinarea lor sunt al-.
catuite cele cinci faze ale Cadrilului cari sunt raimite, pe temeiuri de ca-
 tUCURESTII VECHIULIII RECAT 353

aceste din urm, trei alcatuind grupa contra-dansurilor, adica

a dansurilor de promenada, convorbire si recreare.
Vantul de asa-zisa democratizare a vietei orasenesti,
nit de prefacerile de dupa 190G, a uscat gradina de veselie firesc
starnit
randuita pe rostul si puterile claselor populare de atunci, iar pe
locurile ei au crescut nestavilite buruienile exotice ale Jazz-urilor
americane, cu balurile lor injghebate oricand, oriunde i cu ri-
cine, Dancing-urile si ceaiurile dansante, cari ar fi putut fi
mai nimerit denumite Coktail-uri" dansante, data fiind a-
mestecatura de oameni, de cantece si de dansuri, lipsite de once
frumusete, gratie si cuviinta.
In lumea orasancasca de mijloc, asemeni petreceri erau or
ganizate de asociatiunile profesionale sau de asigurare mu-
tuala, si numai prin sulilo publice ale coloniilor de straini sau
ale teatrelor particulare, precurn eran : aceita a lui Bossel, ri lu i
Broft, Coloseum-ul lui Oppler, cele ale societatilor Eintracht".
si Turnverein", Orfeu, Eforia, Dacia i Jignicta_
Populatia inalialalelor marginase foloseau, cum am vazut,
sane mai mici de prin partea locului, in cari faceau si asa
zisele nunti la Salon si cari erau : cea dela Pomul Verde", a lui
Schlater, a*lui %enea, dela Hala Traian, sau a lui Solacolu (lela
Bariera Mo$ilor. Aceia$i lume se mai aduna pentru ca sa danseze

pricii pe cari nu le putem larnuri aci: Pantalon, Et, Poule, Pastourelle

Final care poate fi executat si el, dupa vointa, prin una din alte cinci faze
numite: Chass crois, la Boulangre, la Corbeille, le Moulinet, si la Saint-
Simonienne sau Galop-ul, cu care de altfel once final de cadril trebuie
sfarsit.
Lanciers-ul sau Cadrilul lancierilor se dansa in grupuri de cate
patru perechi asezate tata 'n fat, dar in cruce, prin alta' combinare a ace-
lorasi figuri ca si ale Cadrilului si tot in cinci faze, numite in ordine:
Tiroirs, les Lignei, le Moulinet, les Visites si Lanciers (sau ianu1 Lan-
cierilor).
Amandoua aceste contra-dansuri sunt anuntate de orchestra prin doua
semnale executand primele opt masuri din partit'a primei faze. Pentru Ca-
drill, orchestra trebuia s cante de doua ori partitia fazei I-a si de cate patru
ori pe a celorlalte. Pentru Lancier muzica executa de cate patru ori primele
parti si de opt ori pe cea din urma.
Cotillon-ul era o continuare a balului numai cu vals sau cu polka
in grupuri fixate prin mijlocirea unor jocuri de societate" (13 dupa unii,
peste 100 dupa autorii francezi) si care se termina cu un Galop general.
'23
354 GEORGE COSTESCU

si la complet"-uri asa cum tineretul de azi se aduna la (tea-

iurile dansante.
Faima acestora, cand ele au dispArut, a fost mostenitii de
alto s'Ah Inehiriate cu seara cum erau ce! deja Vrtraru din
maltalaua Sf. Niculae din Prund (In Gramond) ; al lui. Marin
Rotaru, zis si la Silleioarrt" din strada Fratilor si cel dela Le-
metru" In preajma uzinelor de metalurgie dela Apele Minerale"
despre cari ne aminteste asa de pitoresc confratele Cosco in po-
vestile lui de Cand era bunica l'ata" cum si altele cate vor mai.
fi fost la fel, dar pe cari nu le mai stim noi.
Epoca anuala a acestor petreceri publice se incheia cu cate
un Bal zis de ingropare a Carnavalului si care se tinca in seara
Lit'satului-de-see. Tinerea posturilor in ee priven ale manclirei
si ale.chefurilor, vi-o .potrivea lumen de-atunci de pe cum o triia
capul, si o lisa mima sau bilierile pungei. Ea impunea totusi
mai tuturora un traiu oareeum retinut si, in once caz, o tinut
mai rezervatr de cat se obisnueste astAzi.
Lumea de-atunci batea mai des pragul Bisericei, isi amintea
cu mai larga milostenie de cei siiraci pe care i dAruiau fie
aedo, fie aceza, prin vecini cu ce aveau mai din helsug, Intru
proslrtvirea patimilor lui Isus i pentru pregatirea obstestei
voiesii la care avea di ept ()rice crestin de sarbAtorirea invierei
eelui ce prin martiriul lui a rrtscumparat pkatele lumei i i-a
nrtzuit fericirea. In asteptarea Pastilor oamenii se fereau sa
su(luie ,au sA pAgubeascA pe semenii lor, se duceau la slu.ibele
Deniilor, ?ti floreau mormintele rposatilor familiei din cimitirele
ora$ului in zitia Vinerei-Mari, cand duceau si pe eopiii lor srt
treacrt pe sub Domnul Christos" si In seara aceia participau cu
totii la Sfarna Ocolire, se spovedeau295) ferindu-se de spur-
care2"6) si se grijeau primind cu evlavie Sfanta Cumenicriturrt.
Pe copii Ti inoittu207) la acele sirlitori si, luandu-i la BiSd
l'iert in noaptea Invierei, Ii fficeau sA se prttrunda de rostul im-
prtisirei Luminei la cari toti isi aprindeau fAcliile de cear,
eum si de rostul veseliei si belsugului ertutate in zilele sfintelor
Sarbiltori.

M5rturisirea d'Are duhovnIc a p5catelor s5vArgite peste an.

Mancarea celor oprite de BisericA.
Le cump5rau sau le f5ceau haine i ghete noi.
 BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 355

Pregatirea aceasta sufleteasca era atunci sporita. *i de st.

ruinta Cu care seurma preceptele Sfintei Scripturi, cu prilejul
serbarei Duminicei Floriilor *i sfintelor Pa*ti. Nu. erau atunci
copii ajun*i la o minte intelegatoare, care chiar deal nu price-
peau indeajuns poruncile, Postului, sa nu fi fost totu*i impre-
sionati *i cuceriti suflete*te de misticismul patimilor lui Isus.
Ei ascultau eitia Sfintei Scripturi in Taca*urile Domnului
se patrundeau de snierenia cu care Miintuitorul a putut indura
toate umilirile Calvarului pentru rascumpararca pacatelor vechi
ale omenirei *i pentru aducerea ei pe calea dreptatei, care e *i
lacia a fericirei de pe Parnant. Copiii prindeau astfel *i intuitia
acelei discipline pe care azi parintii inward," zadarnic s'a o. mai
insufle odraslelor lor, in sufletele carora Credinta abia mai all
un colti*or prielnic pentru rasadirea ei. Ba, se simteau de
multe ori i atra*i sa marturiseasca cuvio*ia lor prematura, fie
ciintiind in corurile biserice*ti, fie ajutiind preotilor la .savar-
sirea ritualului mariler slujbe, ingrijind de lumanarile sfe*-
nicele imparate*ti, de tamiiia cadelnitelor aromitoare sau chiar
a*ezand, cu miinutele lor nevinovate, a*ternutul de flori de pe
sfantului Prapur 298) Cei viirstnici dau *i ei aceia*i., pilda fru-
nioasa, urmarind cu evlaN ie desfa*urarea serviciului *i unii
cautiind s obtina chiar ingaduirea de a cuvanta .ei-in*i*i, la
sffinta Liturgliie, slova Evanglieliei in mijlocul enoria*ilor. La
e*irea dela slujba bucure*tenii semanau in palmele scorojite ale
saracimei adunata acolo, milostenia cre*tineasca a restului de
marunti* lamas din eel pregatit pentru Discul bisericei *i pentru
SI. Mir.
Cucernicia aceasta a vecliilor bucure*teni se dovedea aceia*i
in tot cursul anutui, presarat de celelalte sarbatori sobornice*ti
ca : ziva Izvorului Tamaduirei, and toate bisericile inalta ru-
gaciuni pentru izbaVirea celor bolnavi i infirmi ; marea
Duminica a Rusaliilor amintind pogoriirea Sfiintului Dull .asu-
pra apostolilor cre*tinatatei *i in Sambata ,careia se f acea a
doua pomenire a mortilor la biserici i prin toate cimitirele ora-
ului (parastasele) ; cum *i ziva Sfinte Treimi din Lunea Rusa-
liilor i Duminica tuturor Sfintilor dupa care se intra In Postul
eel de noua zile al Siin-Pietrului ; Duminica a *aptea

298) Nframa pe care este inchipuit u ma fetei lui Isus din timpul
ingropciunei lui.
356 GEORGE COSTESOU

Rusalii and se rasa sec pentru postul de dou'a. sAptsmhni al Sfin-

tei Marii; Preobrajenia sau ziva Schimbarei la fat, deciind
se aia copiilor ingriduirea de a se mai a:Aida la (}rl pentru ea'
ar fi spurcat cerbii apa, dar de fapt pentruch de-a,tunci ineepe a
se schimba vremea spre inceput de toamta i apa pierde cdldura
soarelui; Duminica Sfintei Theodora, cea dinti inaintea zi-
lei de Inillta,re a Sfintei Cruel, and drept-credinciosii ajunau
Ziva intreagh; ziva cuvioasei Parascheva, zisA, si Vinerea-
mare desi calendarul bisericei nu i:-a fixat aceast zi, si and se
lace slujbri mare de hram la biserica. Sf. Vineri din Lucaci ;
ziva Sfintei Filofta ale cArei moaste sunt in paza si cinstea Mi-
tropoliei din Tirgoviste; ziva Sifintului Dimitrie (Basarabof)
deasemeni cu slujb deosebit pentru moastele a.cestuia din ra-
cla adapostit de sfilnta noastr Patriarhie si in sfarsit ziva In-
trArei in bisericd a Prea Curatei Maria (la 21 Noemvrie), fail a
mai pomeni aei si celelalte prAznuiri ale hramurilor tuturor 15.-
casurilor inchinate lui Dumnezeu prin sfintirea artoselor297)
cum si altele ca ziva celor patruzeci de Muceniei (9 Martie), a
:

siinZienelor DrAgaicei din ziva tglerei capului Sfantului loan

(29 August), a Armimlenului sau a Mai-ului din prima zi a aces-
tei luni si a Ciirstovului 299 bis) Viilor din ziva Inalfdrei Sf. Cruel
(14 Septemvrie), child incepe a se face culesul strugurilor toate
laolaltA tinnd sufletul oamenilor indreptat spre puterea si slava
Ziditorului si aleAtuind impreuna viata lor duliovniceascA.

299) Un fel de azime groase f5cute din coc5 Cu lapte i cu mirodenie

de anason.
299 bis) CuvAnt slavonesc intelegAnd culesul".
 Petrecerile incleitinate.

partea petrecerilor Cu masa si Cu veselie, ele se deose-

DESPREbeau in cele ce urmau (latina acestor sarbatori si cele cari
urniau doar pornirea inimei sau feluritele bucurii pe cari rostu-
rle vietei le aduce la casa omului.
In general petrecerile acelea aduceau multumire tuturor in-
truca eran intocmite in comunitate, pe buna-intdegere si pe
gustul fiecarui, dar mai ales Met preocuparile de--acum asupra
color ce te vad, te judeca si te bartese.
Ele mai aveau si ecel dar al varietatei pe care o iMpuneau
anumitele datini sau obiceiuri, de cari atunci toata lumea tinca
swing.. Se mergea astfel de fiecare data in anumite locuri, se
m'Anca anumite mancari, se facea anumite cocaturi si placinte,
si asa mai departe.
Cnd venea, bunaoara, Craciunul toat lumen, dela mic
la mare, intra inteun sbucium de bucurie neaistamparata, andu-
se cu totul pregatirilor cat mai vremelnice si mai bogate tale celor
ca care aveau a se indeletniei. Bunicile si bunicii lu.au do man
pe pruncii familiilor lor si porneau cu ei s'a colinde toata Pinta
spre a alego si compara bradul cel mai chipes, betelele si pangli-
cele cele mai sclipitoare, destile si lumanarile colorate, jucarioa-
rele cele mai liazlii si pachete cu tot felul de cofeturi300) pentru
inzestrarea si impodobirea Pomului de Crciun; precum si Sor-
300) Cofeturi" era pe vremea aceia denumirea ce se da bomboanelor
ce se fabricau cam in felul celor numite azi fondante" pentru cd se topesc
in gura si al drajelelor" ce acoperd cu zaharul lor ctlte un sdmbure de
migdald, o alund sau un bob de cafea prdjit. Dela acestea a t'Amas si de-
numirea obisnuitd de cofetArie. Zaharicalelor fAcute cu zandr legat, li se
zicea acadele".
358 GEORGE COSTESCU

cova cea mai invoalta si mai mestesuguita in podoabele ei de

flori facute din foita de hartie.
Gospodarii ravaseau toate pravaliile cu merinde si se incar-
cau cu pachete cu tot felul de carnuri, de vinuri, de mezeluri, de
fructe si de elite alte buniitati. Gospodinele trebaluiau din vretne
infkuraitul sarmalelor, umplutul caltabosilor, fiertul suncilor si
al limbilor afumate, tocatul si aromatul carnatilor toate astea
In naduful masinelor infierbantate ca niste locomotive sub pre-
siune si In harmalaia pe care o faceau pocnetul spartului nuci-
lor si tacaneala piulitelor in oari pisau miezurile de nuci si zaha-
rul pentru cozonaci si pentru cearceafurile de foi de coca ale de-
licioaselor placinte, baclavale si sarailii ce aveau sa- le impodo-
beasca praznicele. .Copii se faceau roata pe dusumelele casei,
jurul eke unui maldar de hartie c.oloratil $i.a unui borcan ea li-
pici de filing si se trudeau sa incondeieze si sa impodobeasca mai
iscusit, unii Steaua cu care aveau sa colinde in noptile Craciu-
nului, altii straiele si chivarele Vicleimului mahalalei lor, iar
altii cei mai multi cantau repetitia corurilor de bung. di-.
mineata la Mos-...A.jun" cu care aveau sa umple vazdultul noptilor
de vifor.sau de ger in cari colindau in seara ajunului zilei de
nastere a Dorm-m.1M si apoi In cele ce urmau din prima zi a
Craciunului.
MoslAjuniul" era semnalul general al intrarei bucure$tet-
tenilor in roiul sarbatorilor Craciunului. Inceputul Il Well co-
rurile de barbati ale Mitropoliei, Domnita Bala$a si al Operei"
Teatrului National 301) care porneau colinda lor incepand, Care
ora 8 seara, Cu Palatul Regal.
Aci, la dorinta Regelui Carol I si din bunatatea i dra-
gostea de popor a Reginei Elisabeta, se pregatea din vreme in
sala de a$teptare din josul aripei stangi a palatului o mash"
mare cu ceaiuri, covrigi, mere, portocale si nuci poleite, cum
si cu prajituri de tot felul. Mad corurile se randuiau in fata sea-
rei Palatului $i atacau primele masuri ale cantecului de colinda,
Majestatile Lor apareau impreuna cu principii mostenitori si Cu
copiii lor la ferestrele de jos din stanga intrarei si ascultau Cu
*o vadit placere tot programul colindelor si urarilor populare ;

301) In anii aceia Opera cdnta in alternare cu piesele de teatru. Dis-

tributia rolurilor o aveau artisti italieni, dar corul era compus numai din
romani.
 BUCURE$T1I VECHTULUI BEGAT 359

porunceau apoi sh se deschida usile si si .pofteasch pe colindh-

tori la ceaiurile preghtite, la care asistau tot timpul si duph care
imphrteau darurile urhndu-le shratate $i voie-bunh de Shrbatori,
la plecare. Dela palatul Suveranilor corurile se duceau la rese-
dinta limit Prea Sfiintului Mitropolit. Un ems mai thrziu, de
prin toate curtile orasului se inaltau, printre fulgii mari de zrt-
pad sau peste asternutul argintiu al zdpezei poleite de razele Lu-
nei ea o chemare a ingerilor din thriile ceriului glasurile co-
pilasilor bucuresteni, ridich,ndu-se de pretutindeni, pe diferite to-
nuri si acoperindu-se unele pe altele din diferite locuri, zvon din
care se deslusea urarea voioash cu Bung 'diminelata la Mos-
Ajun" i rughmintea Ion semeath ne dati, ori nu ne dati"...
Pe toate ulitele se vedeau grupuri de cite patru-cinci
pusti, cu piciorusele ingreunate de cismulite sau de sosoni, cu pal-
tonasele aproape Ong la glesne, infofoliti cu saluri de
peste nasuri, cu chciuli tuguiate de oaie infundate pe ceafii si
pe sprancene, cu asagile de covrigi pe unar si cu miinutele in-
mhnusate in ling i infundate in buzurari, lupthnd din greu cu
zhpada moale ce cadea fara contenire din vhzduli sou alunecand
pe urmele inglietate de ger si inghesuindu-se unu-'ntraltul ca sh
tin piept mai bine viscolului ce-i purta dintr'o curte intealta
pe tot cuprinsul mahalalei lor.
Prin curtile oamenilor, erau asteptati peste tot cu portille
de covrigi, de mere si de nuci poleite, gata-pregatite, ce li se
dhruiau de chtre gospodari si de copilasii lor inch prea mici, care
ascultau colindele si Ii priveau prin ochiurile. de geam inghe-
tate si topite de rhsuflarea lor caldh si nerhbatoare..
Esiti iarasi la drum, cei mai multi trechtori le puneau in
phlmute ate un gologan, cu care ei dau nhvala la celdinthi ceinar
(lela coltul strAzei. Acela zgribulit si el de frig, le da pe gologanii
aceia chte-o ceasch de salep sau de ceaiu fiert cu scortisoarh,
duph care ei isi reluau colinda mai inviorati.
Scenele acestea ale micilor colindhtori prin viscolul iernei,
cu toath simplitatea din decorul in care se desfhsurau, sunt
poate cele mai frumoase viziuni al trecutului acela, pentru cei
ce au apucat toiul acelor traditii in infhtisarea Bucurestilor
de-atunci !
Pentru cei mari ca si pentru cei mici, in mijlocul eolindelor
si meselor vacantei Crhciunului, sosea apoi ziva Anului-Nou,
chnd dela masa nianhnui nu lipsea traditionala placinth cu
360 GEORGE COSTESCU

vase302) -- o nitscocire filcut doar sa insuflete,asA pornirea tu-

turor de a petrece, veselindu-se ch,l mai mult.
Toatil vremea cuprinsil intre Crciun si BoboteazA, malta-
lalele orasului rsunau pana pe la miezul noptii de cntecele
bilietandrilor : Cine primeste Steaua, frunioasil si luminoasill"...
intovArsit de clinclietul argintiu al unui clopot legat de bAtul
stelei lor de hrtie, luminatA de o lumnAricA din lAuntrul ei.
La rstirnpuri chntul lor era intretAiat de tipritul vreunui cla-
naret (clarinet) ce vestea trecerea unui Vicleim. Vestirea asta
a apropierei Vicleimului avea pe lng rostul de-a face lumea
s4 prind de veste despre trecerea lui, spre a-1 cherna sa joace
prin case patuda lui Irod ImpArat, i pe aceia de a da de veste
altor Vicleimuri sau Stele s se abatA, din drumul lui. Dad, si
cu aceastA vestire, ele se intmpla de se intlneau Uta 'n fatA,
atunci Steaua trebuia 's 'Se inchinatrt Vicicimului pentru ea
sa-si poatA urma cala, fr, de care Mutul VicIeimulu ar fi
filent-o tndAri en ciomagul lui ; iar Vicleimurile de se intal-
neau, se opreau la lupt, in acelas scop. Lupta lupt dreapt
se da intre Mutii arnbelor Vicleimuri pnA la trnta nutria din
ei in zApadA, dupri care Vicleimul invingto. r isi urma drumul, iar
cel invins fAcea cale intoarsil, pe tAcute, Orla la prima ras-
Oribe si de-acolo era obligat s'A sting lumina din cutia pApusilor
si sil se abata spre cas, pentru noaptea aceia, cAci de era intlnit
a doua (rara se fAcea incAerare generar si de pagubA amndorora.
Dela praznicele si petrecerile acestea se trecea la balurile
*i nuntile Carnavalului, al crui capAt era in ultima Duminicil
a Triodului bisericesc, end se l'Asa lumea de mncatul cArnu-
rilor, iar in 'Duminica urmtoarei si de al brnzeturi1or si al
lapturilor, pentru a intra in Postul Pastilor.
LAsatul de carne" se fAcea prin riinduirea unor ospete in-
cArcate cu tot felul de mncAri si de fripturi si cu bAuturA din
belsug ca sa-si scoatA lumea din capte. Copiilor li se rostea pe-
trecerea cu bAtaia Halvitei 303) din care un bulgAr, ea de un
kilogram, era legat cu sfoarA si atarnat de cfirligul tavanului
302) Niste biletele r5sucite pe ca.ri erau tiparite mici strofe cu carac-
ter epigramatic i Cu aluziuni ce chiar prin nepotrivirea lor Cu cei chror
le-au fost impartite 'odatA cu bucata de plAcint, produceau totusi mare haz
filtre meseni.
303) Un fel de nuga de zahar alb . amestecat cu sferturi de miez de
nuca.
 BUCURE$TH VECHIULUI REGAT 361

casei de-asupra mesei, lungimea sfoarei fiind potrivita asa ea

bulgarul de halvitii, legnat Spre tot incojurul mesei, sa poata, fi
ajuns cu gura si ea fiecare comesean sa-si poata infige dintii in
el spre a musca o imbucatura. Obiceiul coma sa se lipeasea ici-eolo
pe halvita si monede de argint de eke doi lei, un leu sau de cinci-
zeci de bani, peitru a spori interesul color ce luau parte la joc.
Hazul jocului era ea toti convivii, mici si mari, se alegeau cu
nasul i cu obrajii inaclaiti de zaharul inmuiat al halvitei, daeil
nu chiar cu cate un dinte zaticnit dela local lui.
Caracteristica ..menu"-ului unor asemeni praznice era : pe-
carie conservata in untdelemn sau numai grata si afumata, purcei
de lapte, curcani sau gaste fripte, cu coaja rumenita la cuptor
si servite in tavi maxi de anima, pe un asternut bogat de varza
acid taiat subtire ca fideaua i With' in suvite de slaning a fu-
mall la cari se adaugau euvenitele eastroane cu muraturi in sa-
ramura sau castraveciori si gogosari in otet de vin, apoi placintele
cu carne .(felul zilei) din foi framantate si intinSe la buctria
casei, coapte gras si rumen, de se topeau in .gura, laolalta cu vini-
sorul din care se boa vartos la tot rtIndul mesei ; iar la urma,
data, cu leganatul halvitei, veneau siniile cu nelipsitele baclavale
si sarailii facute, n treacat fie zis, mai ales pentru cocoane
si eopii.
La saptamand,, adica in Duminica urmatoare, se facea si La-
satul de branza care era inchiderea art-u1ui304) si dup care urma
oprelistea..stricta de-a mai manca ceva de dulce"305) in tot timpul
Postului. Acksta era deci prilejul ultirnului praznie, pana la
ceasul Invierei Domnului. Ospatul lui se rezuma la cele inga-
duite in cursul saptamanei de pang atunci,' dar cu temeilul in
plaeintele cu branza coapte In unt proaspat si in vinisorul ce le
era de ajutor.
Un popas 'al Postului cel mare, ingaduit si in ce privea clie-
furile, era cel al Blagovesteniei sau al zilei de Buna-Vestire (25
:Martie), pentru and datina spline ea : in ziva de Blagoveste, tot
tiganul mama peste" vorbd pe care pravoslavnicii bucure.;-
teni nu lipseau de-a o respecta cu sfintenie, fiind dela voia Dom-
nului ingaduinta de petreckre, cum si -Hided,' o vorba batraneasca
spunea: Pestele mort Win aria putrezeste"; iar bietii oameni, de
Slobozenia in ale mancdrei.
Adica oua, lApturi, carne sau grasimi.
362 GEC:MOE COSTESCU

team& Il sropeau Cu vin, urmand prin asta *i sfaturile dortori-

cesti de pe cari : stomacului nu-i prieste, child bei apa dupa peste.
Batranii nostrii aveau si vin bun la asa ceva, dar si rost
in ale bauturei : o tuiculitii sau o drojdioara la aperitivul" icrelor
batute cu undelemn de masline ; un pahar-dourt de profiriu
dupa pana de somn, altele de vin alb dupa plachia sau ialinia de
nisetru ori inorun, fierte in undelemn, cu boabe de piper si fe-
lioare de lamitie, in cuptorul descliis ; iar de cumva gospodinele
uascoceau i vreun crap mai marisor, pe varza sau pe orez, ori
chiar asa semplu" si la protap") atunci Il cinsteau *i pe acela...
hinde n'aveau incotro.
Dar oamenii aceia aveau *i cu ce sa implineascit toate dati-
nele astea, caci pe vremurile acolen le ducea grija nsi Sta..
pfinirea. Ce fame ea, ce dregea dar in ajunul i in dimineata
Blagovesteniei putea" Bucurestii de fel de fel de peste. Atilt
pietele orasului cAt si macelariile de peste tot gemeau de peste
proaspitt, asa cum se intelegea atunci ce-i proaspat, *i la un pret
nici pe jumatate ea era in zilele obi*nuite. Si, nu era casa in-
destulatil sau cort tiganesc unde sa .nu fi ghicit, de pe droaia
pisicilor adunate miorlind, ca acolo 'se curata peste de zor pentru
masa zilei de Blagove*tenie.
Postul era totusi post. Unii aveau i cateo pofta, de lucruri
ce nu se gaseau pe Piatil decilt In acole zile ale anului, precum
erau : un pilaf sau o scordolea307) de raci, o iahnie ori un pilaf
de caracatita.. Dar ce nu gaseai pe vremea ceia, dad. aveai poftit
de raine,are *i daca tineai sa poste*ti de-a binelea
Bucataria posturilor, la noi, avea slava Donmului fe-
luri si iar feluri de minciiri destul de hranitoare.*i cari inergeau
de minune cu un vin bine potrivit, potrivit, bine 'nteles,
manearea. ; nu potrivit de negustori. Caci atunci vinul ora vandut
dela caneaua butoiului din pivnit i in vas de-a.casit ; nu ea
acum, in sticle cu capsule colorate, ca. sit le ziert InfOndate"
pasa-mi-te fiindcil mai totdeauna i-se infundii alui de le bea pe
ne-gustate...
Tot in postal cel mare, calendarul bisericesc a sorocit si ziva
color 40 de Mucenici (9 Martie) un fe! de Eroi necunoscuti" ai
Crestinratei zi cure avea de-asemeni datinele ei. Astfel, cum
0 frigare de bat cioplit.
Raci fieri inmuiati intfun sos de' nuci si untdelemn
 BUCUREETII VECHIULUI REGAT 363

ea era socotith si ca inceputul Primverei, copiii adunau dinii-

neata cu tArnurile de nuiele toate .aschiile si gunoaiele curtei smul-
geau si buruienile uscate si le fceau maldr in spre poarta apoi
le dau foc. Peste flacAra Si fumul vreascurilor acelea aprinse, ei
sreau apoi ca s se curete de duhurile rele si s nu-i atingg
peste an nici un fel de molima308). In acelas timp gospodinele f va-
rnAntau aluatul de Ming alb' din care fceau sute de colcei
subtiri si Ii fierbeau intr'o ar mare, cu ap5, indulciV de zahr
pfina ce se ingrosea.. Fiertura aceia era imprtit in farfurii
adAnci sau castronase si presrata cu nuci frAmate si cu pral
de scortisoar Datina ei, a clirei origina se pierde in vremea fa-
raonilor Egiptului si a colivei de grAu), se lacea de Catre ai
nostri intru cinste-a, si pomenirea celor patruzeci de martiri, ne
$tiuti pe nume dar care au ptimit cfindva pentru credinta lor
in Iisus Christos. Num itA din aceast cauz Mucenicii" fiertura
aceia era impartit, pela vecini si cunoscuti, pe tvi care se in-
torceau mai totdeauna, tot pline, pentruc gospodinele se intre-
ceau in a-i face cat mai gustosi si deaceia replicau cu produsul
talentului lor. Schimburile acestea de mucenici" si cu ceiace ra-
manea pentru ai-casei. le mAntuiau copiii cari aproape numai Cu
d'Ala se indopau toat ziva.
SAmbta ce urma zilei Mucenicilor, sorocit in calendar
sffintului Toader, era rostit, de obiceiul vremei de-atunci unor
alto datini. Copilandrii incurau eaii pe maidane, brbati maturi
din mahalalele mrginase dau cAini in Tarbaca 300) spre a-i lace
imuni la Jigodie sau Turbare, iar femeile se spalau pe cap cu
ap in care. fierbeau si radcing de Iarb-mare, pentru ca sil
nu le scada prul cozilor de pe cap
Cu zile de-astea cu datinile lor, se ajungea pe nesimtite In
pragul Srbiltorilor Pastelui, adic Duminica Floriilor, de cAnd
se incepeau virtual pregatirile cu plmditul si coptul cozonacilor.
cu strAnsul, alesul i inrositul oulor care mai trebuia si incon-
deiate, si cAte altele ce se mai cerca in zile ca celea.
Datina cea mare, pe care bucurestenii tineau mult sa o res-
pecte, era ca,.. de pe obiceiul ciobnesc al strmosilor nostri si
potrivit ciliar slovei .Sfintei Scripturi, podoaba mesei sa fie
mielul pascal". Acea dating hotra cA, de Pasti trebuia s se
Board molipsitoare.
0 invdrtiturd pand la ameteara a cdinilor legati de picioarcle
dinapoi.
364 GEORGE COSTESCU

mntmce mielul pentru prima oar, de vreme ce Postul cel maro

nu inghduia s o facem mai de vreme si nici ciobanii nu dau
atunci mieii la thrg inainte de luna Mrtisorului ") si anume
dupl ce treceau Babele 311) iar Pocha isi lepda si cel din urmil
cojoc al ei.
Obisnuit cea dinta pritznuire a Invierei se fcea chiar
la intoarcerea celor ai-casei dela Sfnta Slujb, la masa intins
In curte, dac vremea ingduia, sau in grdinita casei. De pe
masa aceia nu lipsea nici la casa celui mai s'Ame : feliile de
PaseA impodobit cu oug rosii, tava cu melul fript la cuptor,
insotit de un castron de salat verde si carafele cu vin pro-
firiu.
Comesenii ciocneau, mancau oule ciocnite pentru mrturisi-
rea credintei lor, ca,: Christos a inviat !, si beau pentru impArt-
sania cu siingele Domnului Mntuitor 312).
A doua zi, (lupa slujba celei de-a doua Invieri (al-Atarea lui
Isus Mariei din Magdala), cei vhrstnici se intorceau pela caselo
lor s, mai ciupeasc o 01.6 de somn" din cel pierdut cu masa
de noapte, si, in asteptarea praznicului de zi, in vreme ce
copiii si tineretul alergau in blciul mahalalei sA se de,a In Dulap
(scrnciob) sau CAlusei, ori s cutreiere panoramele btticiului..
Prilej de ospt traditional mai era si Armindenul sau Majal,
In ziva intaia a lunei Alai, chnd lumea bucurestean obisnuia
s ias, la iarb verde. Cei ce se invoiau intre ei s facr Maiul,
se ingrijeau din vreme de o damigean 313) de pelinas su) i ho_
trau din timp cam in ce parte de loc aveau sA meargl pentru
asta. Loeurile potrivite pentru asemeni praznice in abra do

0 alt dating de pe care se dgruia fetelo- cae un bgnut de

aur, de argint sau altfel, ptruns de trei fire rgsucite de arniciu, Cu urarea
ca pn la an sg se mdrite Cu noroc.
Legenda spune cg, pe vremea Dacilor, Baba Dochia pgstorind
niste oi pe culmile Carpatilor, se intolise cu noug cojoace ca s Infrunte
puterea viscolelor si cg, incepand cu prima zi a lunei Martie, a lepgdat
fiecare zi cgte un cojoc iar cele noug zile au fost numite ale Babei sau
Babele".
Vinului rosu i-a fost zis totdeauna la noi : s'angele Domnului.
Dela frantuzescul dame-jeanne", nume dat unor ulicioare de
sticlg, incpgtoare invelite cu impletitura de rgchitg.
i
Vin plamadit cu frunze de pelin,
 RUCURE$TII VECHIULLTI REGAT 65

uncle gradini cu birt315) de prin oras si de cele cdteva manas-

tiri mai apropiate cum erau : Cernioa, Pasdrea, Ciorogdrla, Ti-
gdnesti, Snag ovul si Cdlddrusani care aveau si lacurile lor
eran pajistile impAdurite din Bneasa-Herdstrului si Mogo-.
*Gala, cele de pe apa Colentinei si dela trei lulele" din Ciurel
(pe apa DAmbovitei in sus) sau, mai apropiate, cele din preajrna
fntnei 13rancovenesei de sub Cotroceni si a lui Cantacuzino
de sub dealul Filaretului. Aceste doud din urm, an disprut
acum cea dintiii fiind desfiintat ()data cu parcelaren si con,
struirea eartierului ,nou de-acolo, lar cealaltil Yiind inglobatd,
cum se vede azi, in Parcul Carol I creat pentru Expozitia Jo-
biliard din 1906.
In acele locuri, bucurestenii se adunau pe grupuri, venind
unii cu trsurile de Herasca316), altii cu trasuri de piata sau cu
niscai brisci cu leagan tocmite cu o zi-doug, mai inainte, iar altii
pe jos ,5 i purtnd fiecare cae ceva de-ale mancarei si de-ale lidu-
turei. Ajunsi la locul ales, intindeau pe iarb, pitturi sau rogi-
jini, scoteau merindele de prin boccele si papornite, priponeau
sticlele si damigenele in racoarea apei vecine, apoi, in vreme ce
copiii se jucau prin pajistea infloritA ia,r cucoanele si fetele ro
steau tacknurile si asezau farfuriile si tvile cu bunlitati, bar-
batii porneau prin imprejurimi dupd specialittile locului. Ei
Umhlau, eare-incotro, ca sa dibuiasch ceva raci vii pentru fiert
ori niscai peste viu pentru ticluitul a la minut" al unei saramuri
bine ardeiatd, de caraeudd, biban, albisoar sau rosioar, gus-
thri cari, imprund Cu pastrama8") de briceag si cu o leaed de
brnz, nou, cu ceapd si usturoiu verde, aveau sa insoteased to
iurile cu tuicd') la inchindrile de indemn la masd. Masa era
cu o fripturd de miel rece si citiva pui, fripti la
frigare ciliar atunci in timp ce oaspetii se infruptau din celelalte.
Cand praznicul era in toiu, si pelinasul pe jumdtate consumat,
se iveau de obiceiu de prin tufisurile pgduricei, ca niste duhuri

Carciumi Cu bucatarie dela care se putea manca Loarte bine

totul fiind pregatit mai totdeauna de insasi patroana localului.
Un fel de diligente" incapatoare, acoperite cu piele si care se
gaseau in oras, in mahalaua Herasca de langa Sf. Vineri.
Carne de capra sau de vaca svantata la soare dupa ce era mai
intai tinuta la sare si care, la iarba verde, inlocuia minunat alte mezeluri.
Niste sticlute speciale acestei bauturi.
366 dtORGE COSTESCIi

de-ale lui Agliiuta'19), si cate doi-trei lautari de-ai dela tara,

adica : un scripcar, o cobza si. un tambal, si, din pitlphiala aia
unei mese tilinita, se aprindea un chef, de-i prindea pe toti Luna
In- padure i nu-i mai gonea acasa decta: pe cucoane, igrasia;'2")
ierbei umezita de roua si motaiala copiilor, iar pe barbati stic-
lele golite.
Pentru cei veniti mai de pe aproape si mai aprinsi la chef,
intoarcerea acasa se fricea cu oareeare schimbari in ordinea pro-
tocolara a convoiului. In trasurile din fa t porneau cucoanele cu
eopiii adormiti, ea s'ajung6, mai de graba sa-i calce; dupa, ele
venea brisca slugilor cu vsaria, Cu tacannirile murdare si cu sti-
dele goale; iar la urmii, boierii cu taraful intro ei, ca sa nu se
intrerupa petrecerea si ca sa mai afle, din drum, o leaca de vini-
sor cu care sa poata duce, acasa, 'cheful la bun sfarsit. CO nu
de geaba era Maiul cel din lima praznic din vara scris
ealindar" !... Mai erau ele si Stinzianele Dragaicei, dar alea mai
mult pentru nespalatii" de pe la mahala, cari gaseau atunci prilej
de scaldatoare ea si pe acela de a fi uneori scosi vineti si umflati
de prin ierburile lacurilor Herastraului, Teiului si Floreasca.
Mai era. apoi, in pragul Rusaliilor, Sambata Mortilor" in
care ca si la Vinerea mare, se duce,au raposatilor la cimitire flori,
eolive i luman'ari, iar acasa se facea de pe datin, pomana
cu vase, bine'nteles pline cu mancari, cu castraveti noi, cu mere
dulei, cu couvA i cu un paliar de vin, toate pentru ,sufletul
posatilor a caror pioas, aducere aminte era sarbatorita cum si
pentru sufletelul color cari faceau impateala.
De-aci'ncolo, pi aznic pe zile de sarbateiri bisericesti nu ma.i
era de cat de Ziva Crucei (14 Septemvrie) si atunci numai pen-
truca din ziva aceia se incepea si Ciirstovul viilor sau culesul
Ion si pentruca, in rndul bauturei, intrau si m.ustul, cu tulbu-
relul" lui.

Unul, din attea denumiri populare ale Diavolului.

Egrasia, echivalent din grecete al r9:4itmei de umezeal.
 Alte petreceri ale bu-
cure*tenilor de atunci.

I.:NGX sarbtorile bisericesti Si .nationale, datinele strAmo-

pEsesti rAnduise in viata a lor nostri si cAteva sArbtori fami-
hale cari, pAn mai deunAzi, erau tinute cu mult grijA si Cu
mare voie-bunrt si dintre cari unele Isi aveau sorocul lor stator-
nicit, iar altele cAdeau la intAmplare.
. Ca acestea din u' rmrt erau cele ale nuntilor si botezurilor, sau
eum se zicea atunci ale incuscririlor si ale cumetrii.
Dintre celelalte aveau preciidere zilele de pomenire a celor
rposati (parastasele), precum si zilele numelui fiecrtruia din cei
mai viirstnici ai casei (onomastica) sau zilele de nastere" ale celor
mal tineri. Caracteristica principala acestor feluri de sarbtori
erau darurile. Pentru cei rposati darurile erau numite po-
man" (de la pomenire") si erau fcute rudelor srace si prie-
tenilor celor decedati, ele constAnd, in albituri, tistimeluri sau
curnase de rochii ori de 'mine pentru cei dintai, si in obiecte de
tiz zilnic (tabachere, tigarete, de abanos si de chihlibar, tutun,
portofele s. a.) pentru ceilalti.
Celor ce serbau ziva onomasticit li se aduceau flori, giuvae-
ricale, cesti de cafea, vase pentru flori, iar celor mai ba
taini fetele le lucrau fete de papuci, pe canava, impodobite cu
flori de Mira coloratil, tunse in relief ca o deosebit mAiestrie si
cari stistrneau mare bucurie celor druiti. Pruncilor micuti le
dAruiau rufsoare lucrate cu broderii, pusculite cu bani de aur
si de argint sau iconite pe lntisoare, pe cari aveau s'A le poarte
para cresteau mai mrisori.
Pntru pomenirea - celor raposa ti se intocmeau daruri de
crtni si farfurii,, doniti si ulcioare de prtmnt cari eraii impArtite
pline cu vin, cu mAncrtruri, cu colivrt si cu ala de isvor, acestea
368 GEORGE COSTESCU

fiind impodobite si cu cate o batista sau un tistimel si cu cate

o lumanare aprinsa.
Ospetele ce insoteau aceste sarbatoriri erau imbelsugate ca
de- obiceiu; numai color inchinate zilelor de nastere ale prun-
cilor li se adauga o solemnitate deosebita ; acelora, pana la
al seaptelea an, li se frangea turta'n cap". Aceasta se facea,
catre sfarsitul mesei. Copilul era asezat pe o donita plina cu
apa, i-se da inteo mana un ban de aur si in cealalta o prajitura,
iar nasii lui rupeau in dou deasupra capului lui o turta impo-
dobita cu dulciri care era apoi impartita tuturor oaspetilor ce
inchinau cate un paliar cu vin pentru bineI i sanatatea copi-
lului a parintilor si a rudelor lui.
Toate petreeerile astea, ea si cele pe care le ' Tom veden mai
departe, sunt astazi aproape ca totul date uitarei.
Prefacerile, de cele mai multe ori nesabuite, venite din im-
prumutul altor apucaturi straine, pretinse mai civilizate" pecani
le-am deprins numai ea sa ne aflarn in treabil de lume mai spa-
lata", adica la fel cu cea din Wile Apusului, au scliimbat nu nu-
mai fata lucruiilor ci pana si strafundul firei noastre s-afletesti.
Dovada ne este la indemank daca treeem si la celelalte dis-
tractii" ale lumei de atunci distractii tot colective pe care insa,
comparandu-le cu cele de azi, deslusim cum nu se poate mai bine
nerostul inoirilor la eari ne-am incumetat.
Amintim bunaoara plimbarile din oras, preumblari facute
doar ea sa mai vada oamenii si alta lume, sa mai privasca pe la
galantarele (vitrinile) prvaliilor .spre a vedea ce se mai poarta"
si pentru a mai intalni vreun cunoscut si a mai sta la o mash'
cu carf ea, o prajitura sau un mezelic (aperitiv). Pentru asa lucru
bucurestenii aveau obiceiul ;sa, iasa, cand aveau pas si dispozitie,
fie la $osea", fie pe calea Victoriei, pe Bulevard sau in Cisme-
giu.
$oseaua" fusese rostita ea loe pentru preumblarea bucures-
tenilor inca de prin anul 1830. Guvernatorul pe care ni-1 dase
protectoratul de atunei al Rusiei, generalul Kisselef, ca sa, dea
trecerei calescilor boieresti, la iesirea din oras, ,o cale mai fru-
moasa, prin padurea care'l marginea in partea aceia. , a pus sa, se
rosteasca pe laturile drumului ce-i poarta numele ami, un Pare
frumos cu aleie pentru umblat calare si pe jos. Druraul rostit
astfel ducea dela Capul Podului Mogosoaiei pang la al doilea
 ., Li ,-,,
1
,

IC 1a
1:;111111111?

r'
..
, ....,..,. 1

I- c,..., "

-.4 .s.
N.. Art f1't ,.
a
lie, i 1
S

jiki4E 6.,
t 1,....1.....,.
-

11

^V

O vedere a strizei Coltei, azi Bulevardul Bratianu. La dreapta

Panorama Grivitei".

'

i.
"\.. I .

Bulevardul. Lascar Catargiu in cei dintai ani dela deschiderea lui.

24
 IkUCURESTII VECHIULLTI REGAT 371

Rond, unde e acum Arcul de Triumf. Primul Rond .era atunci

ce! de Varga fosta Monetrtrie a Statultti, langrt locul de pare uncle
este asezatd, acum statuia Regolui Ferdinand I, iar celalt fusese
fleut pentru ea srt poata intioarce tritsurile cenu ieseau la Sosea
deck pentru preumblare si deci nu mergeau mai departe. Cu
vremea, si de pe nevoile tirnpului, Soseaua a fost apoi prelungitit,
mai Infili pan& la Hipodrom, data' cu infiintarea acestuia de eh%
tre Jockey-Clubul bueurestean; iar apoi Nina la malul Lacultii
(lela Brtneasa.
Bucurestenii. indragise pe vremea aia Soseaua" pentrucii;
In earl de racoarea aicrului curat al dumbravei, mai avea, 4i
prilej s vada lumea aleasA a orasului si &Asiatic ei, care mai
de care mai frumoase si mai de pret, la cari erau inhamati tot
soiul de cal de rasrt adUsi de prin Ungaria, si din alte strrtiniitati.
cum si s5, admire tr5surile Muscalilor de piata, cu cai adusi din
stepa ruseascA, negri sau vineti rotati, cu eozi lungi *i coame
bogate fillfaind in vant cand goneau, de par'cil macau non, de-a
1 u ngul Soselei...
Atunci ca si acum. Bucurestii au stat totdeauna in fruntea
oraselor de seam& din lume in ce priveste vehiculele tarifate ce
stau la dispozitiunea publicului pentru circularea in oras. Atunci,
echipajale particulare cal si cele ale muscalilor, (Tau tot ce putea
fi mai ales. tot asa cum sunt acum automobilele. Deosebire
este eh' automobilele gonesc intrecandu-se unele pe altele, farrt a
rasa putintA s." vezi pe cei dinlauntru, in vreme ce atunci mersul
triisurilor la Soma era reglernentat: la ducere in trap intins, ca
sh se vada pretul cailor, iar la intoarcere la pas. Pan& la o vreme,
nici de bieiclete nici de automobile nu se pomenea. Erau ins5
echipajele celor avuti" ; cu lacheu in livrea pe capra, lang& vi-
zitiul la fel inbracat, cu interiorul tritssurei crtptusit cu catifea,
miltasit sou postav din cel mai fin si cu pernele de stat ea si
cele dela picioare, si infvelitoarea picioarelor brodate cu mono-
gramul strtpanului. Pentru admiratiunea color ce se preumblau pe
jos, erau si trasurile largi si legangtoare ale musealilor121), spani
321) Denumire dat5 rusilor din despartimantul Moscovei. Muscalii no
stri nu era de-acolo, ci o sect& din josul Rusiei alcdtuit din oameni foart.4,
blianzi dar aviAnd anumite obiceiuri ale lor, intre cari si pe aceea de un co-
pil de fiecare familie si pentru respcctarea crei reguli bArbatii sufereau ope-
ratia castrilrei, fapt pentru care bucurestenii le mai ziceau si scopiti".
372 GEORGE COSTESCU

grasi si infoiati in anteriurile lor lungi din catifea dungatd."'),

cm sepci rusesti pe cap si incinsi cu esarfe de pa.nglica lat. de
mAtasil, in diferite Colori. Muscalii acestia ale caror trsuri eran
pasiunea celor ce nu aveau echipaj propriu, isi aveau locul de
stationare pe plata Teatrului National. Unii .aveau si cupe-uni
sau carete, cum li-se zieea atunci. Acelea erau ins numai pentru
nunti, pentru insatirea rposatilor la locul de veci si uneori
elliar pentru preurnlari tinuite, in dei, dad era vremea pe
ploaie sau pe.viscol mare. Tariful rouscalilor era indoitul celui
al trsurilor de piat obisnuite adica: doi lei cursa ce nu trecea
de o jumAtate de ord si cinci lei pe or, pentru cazurile cnd erau
tinute la dispozitiunea conasului" care le angajase.
Ca popasuri ale preumblrilor acestea, pe jos sau in trsuri,
popasuri pentru contemplhre si odihna sau pentru recreare si
ritenrire se gseau acolo pe Sosea ciiteva localuri deschise ina-
dins pentru lumea aceia, ce iesea la aier. Erau un fe! de lptii-
rii", la care se gseau si alte bauturi si chiar unele lucruri alese
de-ale inncrei. Ele emu cunciscute sub numele urrnatoare :
Flora cea de liinga Ronda' II, Bu fetal cel de lngA Rondul I,
dada in stilul romiinesc de pe planurile intocmite de &are ma-
rele nostru arbitect Ion Mincu; in fata Bufettilui, Vila Roza si
In spatele lui (unde acum e Sanatoriul Saint-Vincent de Paul)
Vila Regard. Pe-aci se opreau sau veneau inadins perechile de
musterii bine dispusi sau amorezati de cinau cu mancAri alese,
cu vinuri strain si en sampanie, avnd i lutari slefuiti", al
cAror repertoriu era compus, pe lng cntecele noastre roma-
nesti si. din cantonete pariziene. Se .petrecea astfel, fie afar in
boschete eilnd vremea era frumoasti si serile cu Luna, fie in
chambre spare" iarna sau pe vreme urat-
Iarna dad, in vremuri.le acelea, ninsorile eran foarte dese si
din belsug din cauza pdurilor ce impresuraur orasul, iar
pada nu se riinea823) dealt de pe trotuare de unde era aruncatil
twin.' in strada, birjarii" Inhmau caii la niste snii Cu treapt
la spate, Ii gAteau Cu cozi de vulpe la urechi si cu zurgalAi pe
spinare sau pe gast, si Ii acopereau cu un valtrap mare de plasii
de sfoar impletit in Culori si chenruitit cu horbot lucrat
Tesuta in dungi inguste si dese.
Curata.
Denumire generala data celor Cu trasuri de piata.
 f

, 4;IF 4:
, ,Ltzt.'"
-*we
r.
. ,

ki
4Isik,
,.. 07....zr
.. .
*--.4";--7 .
..... Vvil , 4.7..i;
Lit4W it- I- Crvt..
141?'
A
.1- 1,n .- ,... ...
0 _

I.

t,

Vechea Tribuna" a Hipodromului Baneasa (Jockey-Club).

 I3UCURESTII VECHIULUI REGAT 375

din bumbae pescarese. Cdnd goneau apoi prin pulberea de zd-

padd, al cdrui strat de-alungul tuturor strdzilor era inalt de-un
cot325) dela marginea trotuarelor, nor de mitt se ridica de sub
copitele cailor. Lumea privea cu mare pldcere la perechile do
bucuresteni veseli, infofoliti in bldnuri frumoase si de pret,
caii cei ndzdrdvani si la vizitii lor cu subele gros inbldnite si
cu cciuli de bland mare 'n pal, ce se Incruciseau pe toatil ealea
Victoriei si la osea in sgomotul sunetelor argintii ale zurgd-
'Anon Era in toate astea o infrtti$are de oras pitoresc, cum mai
erau putine altele pe lume si a cdrui iamintire, cei ce au vilzut-o
atunci nu o vor uita eke zile-or mai avea. Din scrierile si scri-
kerile strdinilor bogdtasi, diplomati sau artisti ce veneau
pe-aci pe la noi, se vede cd de cele mud multe ori nu se Mai
indurau s plece de dragul bucurestenilor si de al orasului lor ;
lar dacil totusi plecau, nu stiau cum sd revindi ea sd petreaci
In Urbea noastrd sau sa viineze pe mosiile intinse si mdrioase
ale boierilor nostrii, cu care ei cdutau inadins prietenie. Amintim
In.treacat pe Edouard Toudouze, marele peisagist socotit printre
cei mai de seani pictori ai Frantei, care a fost ani de-a rdndul
oaspe al familiei pictorului nostru Teodor Aman, si ale cdrui
tablouri infdtisdnd Iarna la Bucuresti" si prin imprejurimi
i-au adus o blind parte din celebritatea de care s'a bucurat. Un
alt mare .artist francez, pictorul Bellet, prieten bun al familici
printului Alexandru Scarlat Ghica, a stat de-asemeni multd
vreme ad i la noi, si a pictat numeroase tablouri cu tipuri" si
capete de studiu", lrisdndu-ne si admirabila pfinzd mare a
Diimbovitei la izvoarele ei" tablou ce acum face parte din
colectiunea Pinacotecei bucurestene.
Alta preumblare obisnuit a bucurestenilor era pe calea
Victoriei, intre Capa si Palat, pe unde lumea ie$ea spre a in-
tdIni vreun prieten sau cunoscut cu care srt se opreascit la me-
sole vreunei cofetArii sau cafenele, sd mai lege o leacd de vorbd
despre una si despre alta..
Cam in acelas scop era folositA si buetica de bulevard ce
se afla intre calea Victoriei si strada Coltei, sau In jos pad la
grAdina Cismigiului.
Pe aceastd portiune de preumblare public, vad de
era bet-Aria si bodega lui Georges Kosman, cea dintdi in genul
325) Unitate. mAsurd popular, egald Cu 0,65 cm.
376 EORGE COSTESC U

atesta in Bucuresti $i in locul ertreia strt azi firma lid Ignat

Mircea. La mesele de-afar ale aeelei bodegi, la umbra mistandoi.
mari ce strrtjuiau atunci marginen trotuarului, se adunau zilnic
o seamil, de personagii. Cu reputatie dintre bucuresteni,. in-afar4
de lumea ce se oprea ntmpltor. Intre acei obi*nuiti amintim
pe Coco Dimitrescu tinul din triumvirii celei de-a doua
denla a liberalilor 320); pe magistratul consilier Algiu dela Guaca
de Apel, perechea de masa a glumetului judeciltor Florian,
ve$nic in completul" bleu marine la dourt riinduri" si cu ne-
lipsita earnelie alba la butonierrt ; pe conu Manolache Culoglu,
primul socru al lui Aristide Blank; pe Costic5 StAnceseu, di-
rectorul Atheneului, al Teatrului National si al Scoalei Bele-
Arte, cu jobenul i redingota lui de moda din vremea Revolutiei
franceze si pe care nu le-a schimbat toatit viaja lui, fileandu-1
celebru prin caricat u rile lui Jiquidi $i ale lui Nae Petrescu-
(Iiiinii; pe fostul ciipitan din artilerie Stefan Cristeseu,
entera mateuratician, dar cam original" in felul lui de-a se ma-
nifesta ; si pe eleg-antul pritn-procuror al Parchettului Costi&I
Paraschivescu, si acesta cu tirilla de predilectie : jaelietii si demi-
joben cenusii, pantofi de lac in once ora din zi sau din noapte
$i nelipsitul monoclu deasupra unei perechi de mustati ea mrt-
taSea porurnbului, groase $i areuite spre urechi ; toti
oameni pentru care dacri voiai sA aibi admiratiunea ce li se
cuvenea, trebuia neaprtrat sa-i fi cunoscut mai de-aproape.
Pe lingri lumea care, In anumite ceasuri ale zilei, iesea de-
acasrt pentru preumblare si aerisire, aletuitl in cea mai maro
parte din cucoane si tineret mal era lumea biirbatilor maturi
eari se duceztu de-a dreptul la cafenelele si beririile de prin ;ice
leasi parti ale orasului, pentru a se intfilni cu cei de-o soma cu ei
pentru a privi la lumea care se plimba.
Intre localurile cele mai predilecte acelora cele mai cunos-
cute erau la capraul dinspre grrtdina Episcopiei, cafeneaua High

326) Ceilalti doi erau economistul P. S. Aurelian, fost ministru al

agriculturei si domenillor Statului si etern presedinte al Maturului Corp
(Senatul) si avocatul-profesor Thoma Stellan distins dialectician politic si
sufletul ziarului dizident Drapelul".
Cea dinti dizidenta a liberalilor fusese aceia declarata chiar sub se-.
fia lui Ion Bratianu, cu cativa ani mai inainte, si chiar de catre fratele saz
Dumitru Bratianu.
 BUCURESTII VECHIULUI REGAT 377

Life" din col tul strazei Franklin, si cafeneaua lui Kiibler dela col-
tul stradutei Imperial de liing5. Palatul Regal. Patronul meth
teia din urinii era Un fost inginer de origin .austriac, din perso-
naltil tehnic al cAilor ferate adus pentru lucrrile concesiunei r-
inastt de poininii a lui. ..:;trusberg. Acolo se adunau pensionarii cei
niai Cu az si luine din colonia german a orasului; mai pe urmil
s'a injghebat si un cerc de intelectuali ce cuprindea pe unii scrii-
tori, muzicanti si maestrii in artele plastice, cum de pila eran:
Mircea Demetriade, Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel si
Stefan O. Iosif, Ilarie Chendi, Iuliu C. Kvescu, Stefan Petica si
altii, dintre cei profesorul de violoncel si dirijor al or-
c.hestrei -Teatrului National Costache Dumitrescu, mae,strul Al-
fons Castaldi, George Stefiinescu dirijorul orchestrei Operei
nuastre, si decterul 'Tempea distins muzician amator; pictoril
Stefan Luchan, Killion Loghi si Eugen Voinescu; sculptorii C.
G-eorgescu, D. Paciurea, Fritz Storck si Oscar Sphtlie, cum si
ctiva actori cu faim cum erau: Ion Anestin, N: Hagiescu, Va-
sile Leonescu, Vasile Toneanu i Niculae Soreanu. Cenaclul acesta
era sub presedintia de vechime a lui Mircea Demetriade si se
sea instalat la un sir de patru mese ahlturate din fundul localu-
lui, la geamurile din spre corpul de gard al Palatului Regal,
unde nu se putea a.seza nimeni eat% doar de Kiibler-insusi, sin-
gurul Cu care cei de-acolo se invoiau de minune.
Pe Plata Te.atrului eran: cafeneaua cofetriei lui Fialcowski
uncle se aduna un cerc mai mult al actorilor si al gazetarilor.
Acolo erau de gsit in fiecare zi dup amiazil: papa Gri-
gore Ventura redactor la ziarul Timpul" si ta.tAl marei noastre
artiste Marioara Ventura, Nicu Caludescu dela aceias redactie,
Dumitru Rosseti-Max tatl lui Radu D. Rosseti, Alex. Polizu-
Micsunesti autor dramatic al acelor vremi, cpitanul Ursache au-
torul piesei O crisnicie", cea dinti comedie modern jucatil pe
scena Teatrului National *i altii toti fiind prezidati de Care
Ion L. Carageale.
Dincolo de Teatru, la Teras, era un alt cerc, acesta ins al
recrutilor escadronului de Paranseni i al ciracilor condeiului
aazetrese, laolaltA cu muzicanti si cu grupul actorioesc eretic
dela Opereta din grdina Terasei, toti cafegii" ptima*i si
admiratOri) entuziasti ai capel-maistraritei nemtoaic dela or-
chestra ce, in toate dup-amiezele si seara, cnta concerte de
promenad" pentru bucuresteni.
S78 GEORGE COSTESCU

Gel mai cu faini cenaclu buctirestean era irisa eel dela cafe-
neaua lui Capa. Acolo era cercul exclasivist al seriitorilor si ga-
zetarilor politicei militante si unde gseai oricnd pe: Nicu
lipescu, directorul-proprietar al ziarului Epoca"; pe George En,.
Laliovary, directoral-proprietar al ziarului L'Independance
Roumaine ; pe bratiosul bAtrn Nic Valentineanu, fost amie
intitn al lui Vodil Alexandru Ion Caza i apoi director al ziarului
Reforma ; pe Nae T.
Orasanu - Nichipercea,
,..
directoral nenumitra-
tele foi de satira poli-
6 i'.19 tie 327) intre cari si
accia dela cari
mirtsese porecla ce pur.
ta ; pe Victor Ionescu,
clirectorul-proprietar al
s's 15, ziarului Actiunea" cu
al lui alter ego, deli.
catul dar impetuosul
Costica Nicolau ;
Thstaforu si pe Gri-
gore Ventura insotit
de nelipsitul san to-
vars, cainele Leandra,
pe Timoleon Pisani si
pe Ghitil RAdulescu-
/.krilibald dela Epoca",
Portretlarj5 al lui .Claymoor.
pe Misu Veilreseu-
(Desen de C. Jiquid. Claymoor, cronicarul
mondial" si pe Mauri-
eiti Colien-Linaru, cronicarul muzical al ziarului francez de mai
sus, pe Dumitru Ordnescu-Ascanio, tradue'torul in versuri al lui
Horatiu; pe elegantul poet romantic Duiliu Zamphirescu; pe D. Ro-
seti-Max,.cel mai fin- ironist al condeiului in acele vremuri; pe
Const. Stamatin-Nazone directoral foaiei satirico-politica sptil-
manal .,Tocila" impreun Cu neuitatul artist caricaturist Cons-
tantin Jiquidi, pretiosul colaborator al lui ea si al lui Orsanu in
'
327).Pentruca pe fiecare le suprima Cenzura, Ceiace il silea sd le schim-
be numele.
 4,773, "r - -

?;.)
' r.% 44..
-
..0;:;t4" I
4; .

p,
T

- - _

-
-.
- c

Cafeneaua Terasa" de ling& Teatrul National, unde se ridicd azi Palatul Telefoanelor.
 BUCURESTII VECHIULGI REGAT 381

sarjarea" politicianilor timpului; pe fratii Constantin, Ion si

Tony Bacalbasa, minunatul trio al gazetarilor politici inai tineri
si din care cel din 'Irma a fost colaborator si al lui Caragiale la
redacta,rea Moftului Roman"; iar pe langa toti acestia, pleia-
da tinerilor talentati ca; poetii Cincinat Pavelescu si Dimitre
Naum, pictorii Nicolae Grant si Alecu Satmary si atatia altii pe
cari nu ni-i mai amintim, dar eari erau toti oarneni de spirit si
pescuitori de... noutati. Cafenelele, berariile si cofetariile din con-
triLl Bucurestilor de-atunci erau ca si cele ale Vienei sau Pari-
sului pe langa niste localuri de adunare si de siesta" ale ceta-
tenilor cu traiu mai deosebit, si adevarate focare de viata mai
a.leasa pentru patura intelectualli a concetatenilor nostri. Aceste
focare, insufleteau mai. liber activitatea culturalii in genere si
erau ca niste seminarii din care se desprindeau apoi initiatii sa-
cerdotiului artei litera re, alcatuind contingentele saloanelor ma-
estrilor sau ale nlecenatilor timpului. Asemeni reuniuni" eran
cele (lela Titu Maiorescu, dela Hasdeu, dela Grigore Paucescu,
(lela Alexandru Macedonski si altele carora s'a datorit in
mod aproape exclusiv avantul productor al color mai trainieo
opere literare, cu cari tara noastra se mandrea atunci si pe cari
le pretuieste si astazi ca pe o comoara national de mare valoare
cultu-rala. Din nefericire, urma acelor cenueluri libere a pierit
data cu Terasa dela Otetelesanu, iar ce a reuniunilor din sa-
loanele literare", cu moartea recent a prof.esorului Eugen Lovi-
neSeU.
Portiunea de prelungire in jos a Bu.levardului, avand la ca-
patul ei gradina Cismegiului, luase si ea oarecum caracteristicile
unui f el de Corso 328) pe care se gasea deoparte beraria-cafenea
cu gradina a Hotelului Bulevard, iar pe cealalta parte buna si re-
numita cofetrie a lui Bazili.u, din pravaliile vecine eu Cinernato-
graful Trianon" de-acum.
Alta lume isi facea de preumblare si pe crampeiul din ca-
lea Victoriei ce tinea dela Bulevard pang la strada Carol, dar
I-Apia era a obisnuitilor Tablelor si Domino-ului dela Cafe-ul de
France, ai Schwartz-urilor" si Carolinelor" cofetariei celei miei
a lui Frederik de langa Legatia ruseasca, s.aiu ai Kriegel-milor
si Halbelor dela vechiul Carul cu here" din coital Zlatarilor
328) Aceasta denumire data strilzei celei mai frecuentata a Romei, a
fost de multe ori atribuita si veselei noastre calea Victoriei
 82 GEORGE COSTESCII

lialbe ce, tocmai prin anii aceia si din initiativa berriei Capita-
nului, dela statuia lui Gheorglie Lazar, au fost intrecute de noua
unitate de m'Asura' a Tapilor" ce au castigat curiind pentru con-
sumatie si pe cucoanele eari Orla atunci nu beau bere decat din
paliare de apg.3")
Megiesii cursului de apg al Diimboviitei din oras si lumea co
era mai greoaie la iesitul din casa, luase obiceiut de-a a se pre-
umbla si pe minunatele bulevarde ale celor doug, cheiuri ale
care, cu trotuarele lor destul de largi si curate, cu umbra
si rcoarea pomilor crescuti pe ai-nbele laturi ale fiecruda, i cu
adierea ce se ridica dintre inalurile adkncite si inierbate ale apei,
erau un foarte nimerit loe pentru asaiceva.
Loc de atractie, scornit din preocuprile patriotice si artis-
tice ale bucurestenilor vechiului regat si care a fgcut mula vtdvg
in vreme.a lui, a fost catva i acee expozitie de lng fostul sediu
al Primriei orasului (pe strada Coltei), cunoseut sub denumi-
rea de Panorama Grivitei. Clgdirea ei avea Inatisarea unui Oirc,
iar in interior era fixat, pe toat lungimea cicular a peretilor,
o fresa' prictural amintind cele mai insemnate episoade ale is-
toiei rsboiului nostru pentru cucerire,a, independentei de sub
suveranitatea Tureilor, din 1877. Fresca aceia era opera unui
pictor al crui nume nu ni-1 mai amintim si era executata' in asa
fel cit luptg,torii de pe planurile din fat, apareau privitorilor
aproape in mgrime natural. Valoarea picturalg, -a ei era apre-
ciabilg, farg." sg li fost exceptional ; a avut insg, meritul do
a prilejui,' dupg trecerea unui sfert de veac, o reinviorare pa-
triotich loarte utilg noilor generatiuni de-atunci.

Locurile de preumblare pe cani le:arn aminti.t piing aci Crall

mns folosite mai mult in timpul zilei.
Pentru ceasurile serei, adicg tunci ciind unii se gitseau po
la teatre sau se multumeau s"-si treacg vremea In sindrofiile
dela ei de-acas, coi carona totusi le ardea de altfel de distrae-

329) Origina denurnirei ,,Tapului" de bere este numele celui mai re-
numit berar din Munchen, Bock, (care in nemteste insearrin tap" si care
nume a trecut la Paris sub forma un bock da bire" justificnd ea e vorba
de o bere bun5 ca din fabrica lui Bock.
 bUCtiRE$TII VECHIULIII REGAT 883

tiuni, puteau s, le .gilseasc prin unele grdini ale orasului ori

ale celor dou (mai tilrziu, troj) fabrici de bere, sou la reprezen-.
tatiiile Circului si ale Varieteurilor" dela Hugo (sal con-
struit prin 1895 in spatele Bncei Nationale) si din sala Brtilor
Eforiei, de pe Bulevardul Elisabeta. Genul de spectacole ca
acestea din urmri cari atunci tdneau, dar cu mai multri decentrt,
local Cinematografelor de-ecum, aran premergtoarele
ciliar auxiliarele formiireii gustului publtic ,pentru teatrul pro-:
priu-zis.
Pentru prilejuirea si a preumblrei in aer curat" era mai
ales mica scen. dela Bufetul din gradina Cismegiului, unde mult
admiratul cupletist George Ionescu a fcut o destul do frumoasil
carier distdind lumea cu cupletele si cu monoloagele lui.
Distractia muzicalrt popular 6 faceau atunci cele trei muzici
militare. Despre aceste muzici care ciintau, pltite de Primrie,
Diminicile dimineata si dup5, amiaz si Joile numai dup amiaz
In Cismigiu si la Sosea" alturi de bufetele respective, se poate
spune, cu drept cuviint, ca ele au invtat pe bucuresteni buchile
muzicei mai aleasd a ,ompozitorilor straini Cu reputatio uni-
versal.
Cismegiul" a fost In aceasta peivintA parcul-scoalrt al ce-,
t'Acudo'. Capitalei spre multe din inclinrile frumoase si utile
ale unui traiu public mai ales. In acest Pare, in mijlocul unei ve-
getatii naturale din cele mai frumoase, bucurestenii si-au petro-
cut ceasurile lor libere adinirkind guija pomilor si a florilor si
invittiind 4, le iubeasc, ascultand muzicri bung si incepAnd s
o inteleagri, and copiilor lor loe de ac sanAtoas. si aleas,
lar adultilor prilej de exercitii fizice de viislire si patinaj si obis-
nuind familiile cu petrecerile cmpenesti. Tot el a fost raiul
celei dintAiu Expozitii a Bucurestilor, care a fost organizatrt in
vara anuului 1886. Initiativa acelei expoZitii o datorm ini-
mosului boier Dumitru Butculeseu, Intemeietorul miScrtrei co-
operatiste intre bucuresteni. El a pus la cale atunci intnnun,
cheierea diferitelor meserii pe asemeni principii si, spre a le im-
bia mai mult la intelegerea foloaselor lor, a pornit s adune pro-
dusele exceptionale prin iscusinta si frumusetea lor, ale tuturot
meseriilor manual din toate ramuri le, ceriind apoi Primarului
Bucurestilor ingaduirea de-a intocini expunerea lor vederei pu-
blicului in acel pare al orasului. Cismigiul a luat atunci infriti-
sarea modernizatri" ce a fost apoi neintrerupt urmatri. La-
384 GEORGE COgTESCti

cul a fost sleit, asternut pe fund cu ciment, canalizat pentru

primenirea apei si marginit la maluri Cu pereti de earamidrt
de bazalt. Pavilionul muzicei (uncle este acunt eel al apelor
tninerale) a fost reeonstruit in fier, iar fundul aleiei celei mari,
cale oferea perspectiva dealului Schitului Mrtgureanu, a fost in-
podobit cu verdeatrt si flori si ca o caseadrt artificialrt ale ca-
rei ape ca si acele ale lacului,.pravrtleau sau'tau seara bucheto
de 110. 'unlined. in ,diverse culori, (land totului o infrtti$are lee-
rica. Atunci a fost cxmstruitri ?Main. ara cldirea din insula zisti
apoi Monte Carlo" ea fiind unicul pavilion al lucrurilor ex-
puse de meseriasii cooperatisti ; tar prin toate coluturile aleiei
principale erau presrirate chioscuri inbramte in panze tricolor()
In care doamnele si domnisoarele vindeau vizitatorilor cuS-
turi romanesti, prjituri, tigrtri si ,tutun, bauturi rilcoritoarc si
jucrtrioare de lemn pentru oopii.
Acolo au vzut bucurestenii, pentru prima data inltari
vazdult cu balonul, sub nacela eitruia acrobata Leona Dar se
'Malta panii la 1000 de metri, tinandu-se doar Cu dintii de un Fan-
tisor fixat pe bara unui trapez, Cu ajutorul ciruia apoi se suia in
Balonul era apoi putin-cate-putin dezumflat si coborit
prin imprejurimile Capitalei, unde lumea alerga facA ovatii
si si o acopere cu flori.
Tot pentru muzica si pentru petrecere se mai ducea lumea
cartierelor mrtrginase la gradinile fabricilor de bere Luther si
Oppler iar ceva rnai tarziu, si la aceia a lui D. Marinescu-Bra-
gadiru atilt de frumos rostiti. pe inilltimea locului ei din cap-
tu1 calei Rahovei. Lumea asculta si acolo concertele acelorasi mu-
zici, cu bore proasptii, Cu krenwursti, cu unc, unt si ridichi.
Tineretul dansa in jurul pavilioanelor muzicei, iar copii se dau
in leagine, trgeau la semn in figurine mecanice si isi incereau
puterea pumnilor in Mee umflate ale unor manechine amino)
facute pentru asta. Din anii de dupit 1900, in grrulinile Otetele-
sanu, Bragadiru si aceea a cafene1ei dela Hotelul Bulvard, in
locul muzicilor militare, incepuse si cante orchestre in felul co-
lor din Praterul vienez si conduse de dirijorii ca Peters sau
Eduard Strauss, adusi inadins dula Viena.
lama, acelas public se ingrronadea la spectacolele Circ"-u-
rilor ce ne veneau spre sarbatorile Crniunului, cu nesfarsite
caravane de tot soiul de animale, si ca cai fruntos inhmati,
care Circuri se asezau pe nmidanele din coltul Brezoianului sau
 a

;..

Localul Circului Sidoli, inainte de cldirea pe locul lui a Casei Rural:a" din strada Sapientei.
 BUCLTRETII VECHIULUI REGAT 387

din cel de la palatal Postelor &Ind reprezentatii de doudori pe

zi. Asa au fost : Circul lui Hiatern-iann (care a ars cu total
.in anul 1883), al lui Schull, al lui Selmehmann si in sfArsit
col al lui Sidoli care s'a stahilit la noi clddindu-si un local spe-
cial (ddrmat abia in anii de dupd rdzboiul din 1916) si care se
afla in coltul strdzilor Politiei i Sapientei, lng sediul socie-
tdtei Salvarea". In Circa! lui Sidoli au debutat si s'au desit-
vArsit, pang. la celebritate mondiald, multi ronalni cu insusiri
deosebite pentru gy-mnastica la aparate. Notam din aducen' a-
'Mute doar pe neintrecuta zburdtoare.hi. trapeze" Stela Petrescu,
o nepoatd a profesorului Glioorghe Moceanu; pe fratii Vasileseit,
minunati baristi (la bard, fix5,) ce au uimit si pe eei din Ame-
rica cu figurile" lor neasemuite, cum si pe fratii Dumaresou,
tot zburdtori la trapeze, cari nu aveau rivali in toatd humea.
Cu vreniea buturestenii, cari in ale spectacolelor erau atunci
mai pretentiosi i mai cusurgii ea acum, au preferat altfel de
distractii si, Hind (lela Circuri nu mai numerele senzationale alese
pe gustul lui, le-a Meat sa fie aduse in sdlile de pria oras spre
a alcdtui, cu ele si cu santezele de pe la Pesta si Constantinopol,
asa zisele Teatre de variete. In vremea apogeului lui, genul aces-
ta de teatru s'a ad-dpostit in Wile cu reputatie fdeutd din central
orasului, cum erau: Aide Eforia" si Orfeu" iar mai pe urnal
in frumoasa said anume construitii de un anume Hugo in spatele
BAncei Nationale, si care 'a devenit mai trziu Teatrul Modern".
In trupele dela Eforie, bucurestenii au avitt prilejul de a admira
artisti cu rename mondial, precum pe faimosul jongleur-clown
Leo Bilward, pe renumitii transformisti" Bosco si Frizz Freg-
Ili, pe Motofozzo sau omul de loran" si pe multi alti mari ar-
tisti ai geniului acesta ; iar la sala lui Hugo, celebre antd-
rete (diseases) cum au fost: bdtdioasa Polaire dela Moulin Ro-
uge" din Paris; delicioasa Clo de Merode (despre care se spunea
ed era protejata Regelui Leopold II al- Belgiei), diva Lina Ca-
valieri de la -Teatrul Olympia. din Paris; Blanche Lescaut; ado-
rabila Fauvette de la Bouffes-Parisiennes si celebra Jvette Gail-
bert pe care o mai vedem si azi, imbatrilnitd, prin unele filme
franceze. Dintre diseuri" parisieni am avut de-asemeni aci pe :
Mayo', pe Manuel, pe Darius, pe Dranem, pe vienezul Varady
si pe belgianul Mony care imita cu oca mai desavdrsit -artil pe
cele mai maxi artiste ale timpului, travestindu-se si grimilndu-se
piing la cea mai perfect asonidnare cu ele.
388 EORGE COSTESCLt

Alt gen de a petrece al bueurestenilor, era atunci si acela de

a lua masa in oras. Cu deosebire citadin` si mai ales mondain"
felul acesta de petrecere era insa. in vremutile de cari amintim
.aci. rezervat mai mutt barbatilor, intrucat atimei cucoanele obis-
nuiau s primeasea musafirii la masa lor sau s lid invitate ra
rude sau la cunostinte de ale familiei. In lumea bucuresteana
mai aleasa, la restaurante se mergea in familie numai child era
vorba de invitatiuni ale barbatilr holtei sau provinciali, cari
nu gaseau alt mijloc de a raspund deselor gazduiri sau invita-.
tiuni al caror obieet erau.
Cele alai cu fa,ima restaurante bueurestene din acea vreme
nu se deosebeau aproape intru nimie de modelele lor de pela Pa-
ris si Viena.
Eran .astfel: restaurantul lui Hugues din fostul local al co-
fetariei lui Riegler, care pe vremea lui Cuza .Voda servea
masa Palatului ce nu avea inca instalatiunile intregei gospoda-
rii ; al lui Capa ; al lui Fraseatti si 'eel dela Grand Hotel du
Boulevard" (cum i se spunea atunci).
La ace,stea erau abonati mai toti parlamentarii reprezintanti
ai provinciilor, burlacii elitei bucurestene si strainii de 'seama
ce ne vizitatt tara. Seara saloanele lor erau pline de familiile
boierilor orasului, cari veneau sa supeze"-0) dupa terminarea
eoncertelor .sau a reprezentatiilor teatrale la cari asistase.
Alta restaurante cu fajina eran cele ale chefliilor, arnatori
cu precadere ai buclitariei noastre nationala si in care gratarul
i*i avea rostul lui de capetenie. Acestora li se zicea atunci bir-
turi" si faima lor a fost consacrata cu more izband chiar in
strainatate, cum a fost bunaoara la pavilionul roman al Expo-
zitiei universale din Paris in 1889. Birturi de acestea noi axonal
Inca cu multi ani in urnia si reputatia lor era facuta, chiar pen-
tru toatii lumen aleasa a provincial, care nu lo ocolea niciodata,
In trecere.a.ei prin Capitala. Cele rnai bine cunoscute si mai pre-
tuite fusese la inceput : Birtul lui Cristodor dela capatul &alai
Vietoriei dinspre aria i care mai ,apoi s'a mutat la eoltul stritizei
Sarindari, peste drum de Capa; al lui Petrovici care a
trecut apoi asupra lui Enescu si Andreescu, in cotul strazei Sf.
al lui Colaro in gradina hotelului pare da in Piata Sf.
330) Cina" din spre miezul noptei, obisnuit mai ales de artistii si de
spectatorii de seam5 ai teatrelor.
 BLICURESTII VECIMILUI REGAT 389

Nicolae-Selari ; al lui Stavri de liInga Biserica diritijo zi chi)

strada Academiei uncle azi e sediut societatii Liedertafel ; at
lui Lazar, fost buciitar al lui Beizadea Mitica, trecut apoi sub coil-
ducerea lui Andrei Dumitrescu si in cele din urma al lui Epu.
ream si care se afla in coltul strazei Regala cu strada Academiei;
al lui Grigore Stefrinescu de .sub hotelul Continental ; al
lui Enache din actuala cladire a hotelului Paris de pe strada
Acadeiniei si 'al fratilor Constantin si Iordache Ionescu lin strada
Covaci. Acesta din Lima, Cu toate crt era asezat la inceput Trite
carciumioara ce avea alaturi doar un umbrar acoperit cu rogo-
jini, se bucura de mare fauna in Bucuresti si avea.o lurne de
obisnuiti alcatuita din personalitati de seama ale orasului de
atunci, precum erau : Costache A. Rosetti, ministrul republican
al guvernelor liberale ; Manolache Culoglu ; Emil Costinescu
Nae T. Orasanu, directorul Monitorului Oficial si fost director al
foilor de satira politica pe care le-arn numit la locul cuvenit.
Acosta din lima, care era un spirit plin de verva umoristica-
luat atunci initiativa botezarei." anumitor consumatii inteun
chip mai simbolic i stablise ca, baietii ce serveau sa transmta
comenzile In noua lor nomenclatura si cu glas tare. Se zicea
astfel: sticlei pu apa rece, o naturala" ; tuicei, o ideie" ; ar-
deiului, un ,,focos"; carnatilor din carne de vaca mititei" si
patricieni" celor cu piele ; vinul cu borvis3") la glriata era
numit baterie cu lustre; cafeaua tureens* un taifas"; ca-
feaua Cu rom, un marghiloman" ; iar scobitorilor li se ziceau
,,baionete". In legaturti cu acestea se povestea ca printul
trio Ghica (inangaiat cu numele de Beizadea Miticil de po-
porul bucurestean care-1 avea in mare dragoste, fiindca fusese
un sincer sprijinitor al Unirei, era grascean si Ii placea sa-si
arate spiritul lui democrat), auzind de atmosfera ce se creiasela
fordache din Covaci, s'a dus 'jute zi sA dejuneze acolo. Cerilnd
sa fie servit cu o portie de dovlecei umpluti, chelnerul, surprins
de acel neprevazut" trecu pe llinga Nae Orasanu, la masa uncle
se afla cu amicii lui, Il intreba cum sa-i zica mancarei coman-
date, apoi fu auzit strigiind : Un democrat cu fustanel! pentru
Maria saaal.... Printul imbufnat se scula, plati ce avea de
platit si plea
Tordache, asociat ceva mai tarziu cu Radu care era un vi-

331) In Umpul acela nu aveam Inc& fabric.ile de ap gazoas (sifon).

390 GEORGE COSTESCU

nar Cu mare pricepere, a avut ca ciraci pe : Tache Rusescu al

crtrui birt La troj frunze de vita" era pe delusorui din spatele
librriei lui Socec (atelierele de acum nu erau ,atunci aeolo); pe
.Spiridon, care era *eful birtului lui Lazar si al lui Andrei Du-
mitnescu si pe Pandele, care deschisese birtul de laugh' hotelul
lui Kiriazi (in Sf. Nicolae Selari) cu firma la Troj Sammie".
Tot pe atunci mai erau birturile cu bucatArie vieneza : al lui
Strobel, in spatele hanului Zlatarilor chiar pe locul hotelului
Carol de-aeum, si eel cu firma La seapte Svabi" din str. Aca-
demiei.
Birturile In genul celui al lui Iordache, erau 'lush' mai mult
la indemAna rafinatilor in ale specialitatilor artei noastre culi-
nare, contbAtutA cu altele rAmase dela turci si dela greci, pre-
cum : ciorbe acre (cu bors, cu potroace, ori batute cu ou), pacea,
schimbeA, si tuslamit de burta de vacuta sau de picioare de vitel,
piftii de puree], iahnii de peste mare, ciulamale cu ciuperei,
scoici umplute, scordoleA de raci *. a. Asemeni specialitati, lao-
lalta Cu altele, se gaseau mai ales pe la birturile retrase", dintre
cari se envine sa amintim : pe col dela Harm] Rosu din Ma-
rari, si al lui Toboc din coltul strazei Carol dela spatele bisericei Sf.
Dumitru strAmutat apoi pe strada Decebal; al lui Costica Marinescu
Purcel din cotul strAzei Campineanu, ialaturi de Teatrul Na-
tional ; cl cu firma .GhitA Berbecul", dela. Vadul Sacagiilor
de laugh Casa de Depuneri ; cele ale lor Zissu din Silivestru si
Sotir din strada PolonA colt cu Scaune, astazi pe coltul opus
si cu firma Bucurestii de altrt data"; cel al lui Zdrafcu, de la
podul de langa biserica Sf. Elefterie ; cele dela Suzana", Pari-
ziana" si Leul i CArnatul" de pe strada 11 Iunie numit
astfel pentrucii numai acolo patricenii costau doar 1 leu bu-
cata ; cel dela Roata Lumei" din bariera HerAstraului si cel
dela Trei ochi sub plapuira" din calea Mosilor, la coltul de pe
dreapta bulevardului porecht asa pentruca sotia ciirciuma-
rului, care sta la tejghea, era chioara de ochiul stng.
Birturile ca acestea aveau pe orasenii de la centru musterii
de ocazie", iar ea obisnuiti pe cei de prin mahalalele vec;ne. A-
cestia insa child o porneau inteacolo, nu ziceau ca se due s iau
masa in eras ci sa traga un pui de chef".
Pentru populatia mahalalelor care nu se proa indeparta de
psele ei, ca si pentru alti cetateni cunoscAtori", mai erau si o
 BUCURE$T1I VECHIULUI REGAT 391

seama de alte earciumi cu gratar si cu viri adus dela obarsia lui

unde lume bucuresteana nu lipsea nici vara, nici iarna.
Din .acelea amintini in treacat pe a lui Mos Pascale din Di-
chiu, Hagi Gliita Frigadau de pe RomanaTeilor, al lui Cantilli
de pe Mosilor si din Batiste, a lui Glierghiceanu din Zece Mese
si a lui Nita Berecliet din Popa Nan, ea acestea, marturisind
insa ca raposatul nostru coleg de gazetarie, Ghita Radulescu-
Arhibald, cunostea si proslavise pana la vreo treizeci, iar malta-
laiele Bucurestilor trtinuiau inca vreo o suta pe cari le vizitau"
numai cei de prin partea locului.
Bucurestenii din vremea aceia nu erau, ca acum, toat ziva
si noaptea pe Cale" sau prin cinematografe ; ei plecau de-
acasa numai cand aveau de umblat dopa treburi sau cand aveau
rost" de petrecere.
Pe-atunci mai era si obiceiul ea, vara, in zilele Duminicilor
sau altor sarbatori, unele asociatii mestesugrtresti sau de ajutor
mutual" sa-si convoace mernbrii la serbilri campenesti organizate,
cu plata de un leu la intrare, in gradinele pe unde se adunau.
Gradini de acestea erau : Bordeiul", prtdurice ce se gasea la ca-
patul soselei Herastraului, cam pe unde s'a parcelat si eonstruit
acum parcul Jianu; Trocadero", in viile ce se aflau atunci pe
locul de azi al Crematoriului ; Gradina lui Bilicoianu, pe lo-
curile careia s'a cladit apoi latura dreapt a strrtzei Dr. Istrati
de lang parcul Carol I; cea dela Sapte Nuci" din calea Ser-
ban-Vodii; a lui Hagi-Ilie din calea Vkarestilor; a lui Schlat-
ter de langa Cismigiu, si cea a lui Wladmann, de pe calea Du-
clesti. La asemeni serbrtri, adunarile membrilor si comitetului
facea la SI. Gheorglie in gradina de unde pornea cortegiui"
avand in frunte steagul cu emblema societatii brodat in fir de
aur si argint pe tricolorul de m'atase, si o muzica ori militar
ori tivila", din cele ale unor muzicanti de-adunatura` ce aveau
ea uniforma doar ciupagul 332) si care obisnuiau sa cante ciliar
nechemate, pela casele oamenilor, la zile onomastice.
Prilejuri asemanatoare se ivea si la balciurile traditionale ce
se tineau : la ziva Stantului Toader, in dumbrava Giaferului
(tosta Livedea Gospod-ului) de pe bulevardul Elisabeta in

332) Nume dat de mahalagii pdlAriilor tari cArora francezii le zic

melon". Muzicantii aceia le furnizau dela Hala Vechiturilor unde le adunau
tigancile chivute despre cari am scris mai la inceput.
392 GEORGE COSTESCU

ziva Sf. Mrtria a mate (Adormirea Maicei Doiiinului) la finitiina

BrAncovenesei din poalele dealului Cotr.ocenilor si, in toiul lunei
Mai, la Tiirgul Mosilor"" clela capatul Podului Tiirgului de-
afar.
La acele billciuri se adunan oamenii In numele traditiei, ea
sh faca plricere copiilor, si ca s poatrt da si i-mari in inintea lor.
Se dau in Dulap si in CAluei, intrau si prin toate panoramele,
menajariile i panoptic-urile ; griseau acolo si Circuri, cu cai si
cu ciiini dresati, cu clovni si acrobati, si la care reprezentatiile
7ncepeau la fiecare jumritate de ceas, si se sflirsea mereu cu tea-
trul de pApui ai luiVasilache".
'La Mosi" gasea luinea, ce prin minte nu-i trecea : tot felul
de panorame, berarii cu muzici turcesti si cu cadAne ce-si s'altau
piihtecele si snii In dansurile br orientale cantate pe melodii de
giamparale; corturi cu poloboace de zaprtcealil` (tujc nou6) si
cu gratare pentru pastraina i kebap de berbec, birturi in felul
mustaiiilor.de toamnii, tarabe cu tinta-dulce si gurite" din cocri
de miere dospitrt bine si inpodobite cu jumatriti de inigdale, rogo-
jini incat.cate cu poame uscate, tigAnci cu flori sau cu floricele",
turci cafegii A la minut", fotografi la fel si cite alte bazaconii!...
Cea mai mare atractie a Mosilor si cea traditional era ins aceia
a CAlusarilor o duzina de olteni cu vrttaful lor si cari jucau in
costumele lor tarrinesti, inzorzonate cu panglici de toate culorile si
cu pinteni zorn'aitori la opinci ; jocurile lor fiind 'incluirte de pe
un scenariu de datinli rrtinasri dela stramosii Romani 233) .
333) Istoria ne spune c Numa Pompiliu, al doilea Rege al Romei din
vremea dela intemeierea ei, pentru a srblitori rapirea Sabinelor cu care
Romulus imperechiase pe ostasii lui spre a coloniza cetatea ce creia, In_
fiintase un fel de casta' de doisprezece sacerdoti, prizitori ai celor dou5sprezece
scuturi sacre, si care alcAtuia un.cortegiu dansant ce fu numit chiar Saliis,
adicA sltretii. Denumirea rominiesc5 ar veni deci dela acel colis salii"
al latinilor, preschimbat in alusarii. Seful acelor Salieni fiind atunci
numit yates", cel al cAlusarilor nostri a devenit vitaf. Dintre .calusari, u-
nul poart mascA si face pe mutul, anignunt al aceleiasi traditii deoarece
reprezintd simbolizarea tainei sub care se fcuse isprava r5pirei femeilor
sabine. Chiar miscgrile jocurilor si cteva gesturi din cursul lor, precum
batele si pintenii surftori cari vor s amintescA gladiurile soldatilor romani
si zdngdnitul lor in luptA, figura in care .c5.1u.siri din goana jocului,
smulg o fatfi dintre privitori si o amestecA in dansul acela, apoi regimul
alimentar prealabil la care se supun oltenii nostri In pregAtirea cetei lor,
mAnc5nd numai mkriliga Cu usturoi dou' saptArnani inainte, cum si ski-
turne peste cei ce se culc5 In drumul lor toate mrturisese vechimea se-
culara a acestei datini.
 _

r
.7. _
,

r
74

" C
4. 4,0
el0 "".4

...

Un 'pillar muscal", Cu trasura pe roate Cu cauciuc, rang& scuarul

fostei biserici a Sarinciatului,

O latur a TArgului Mosilor. Tigancile Cu floricele" si in fund

corturile Cu zdpacea16." (tuica nou5.).
 BUCURESTII VECHIULUI REGA'r 395

Vizitatorii Targului Mo$ilor se adunau stand ore intregi sa

priveasea jocurile calusarilor i Ii rasplateau cu daruri de bani
tutun. Pe copii Ii duceau pela panorame, apoi le targuiau lor
jucarii, iar cucoanelor si fetelor bratari de margele. Pentru acasa,
eumparau doniti si vase de pamant, de sticla sau de faianta pen-
tru impartit la pomenile zilei mortilor din ajunul Rusaliilor.
La sfar$it, se opreau in -jurul meselor dela birturile amintite
se inglindiseau" cu fripturi la grtar i cu bauturica Oat seam
tarziu.
Cand sirul balciurilor calendaristice bucurestene se inclieio,
venea Ziva Crucei (14 Septembrie) si, cu ea, venea culesul vii-
lor i vremea mustariilor de prin viisoarele risipite prin oras
sail pe la margine.
Rostul dcestor locuri de petrecere, cari azi au disparut cu
totul, cere in prealabil anumite lamuriri pentru intelegerea lui
deplina $i a celor ce tineau de el.
Asezarea si structura solului tarei ncastn au facut pe pod-
gorenii dela noi &A nu porneasca culesul strugurilor si facerea
vinurilor deck In pragul toamnei, pentru viile dela $es si spre
-Vinerea-mare (Sfanta Parascheva) pentru cele de la deal. La
ses, vita de vie se cultiva pana'n erestele de nisip ale Dunarei si
pan'n.colinele malurilor Tisei si Nistrului. Bucurestii, in vr3
muffle pe eari le amintim aci, era si el imprejurat mai peste tot
de culturi de vita de vie carora parnanturile de-aci le priau de
minim atunci &and, dincolo de acele culturi, orasul era incer-
cuit de paduri. Acele paduri erau : incepand dela miaza-noapte
Bneasa, Mogosoaia si Tunarii ; spre rasarit Pantelimonul, GA-
neasa, Piteasca, Tanganu si Cernica, adapostindu-ne toate de
viforele Barganului si Bueeagului basarabean ; iar spre
miaza-zi, Balaceanca, Paroaia, Batoneasa, Otetele*anca si Mano-
basa, din cari azi au mai rams doar cate un snop de copaci, dar
cari atunci eran unite si apropiate pierzandu-se apoi in codri i
Comanei si alcatuind acea fortareatii natural care, cu veacuri in
urrna, era paza acestui oras de navalirile Turcilor ce amarau lu-
mea cu jafurile lor.
La suirea pe tronul Tarei noastre a Domnitorului Carol,
multe din desisurile padurilor acelea se rarise ; dar viile din mar-
ginea Ion dinspre oras ramilsese Inca in putere de rodire. Ele erau
ins risipite, unele dineolo de barierile orasului precum erau :
cea .dela Ciurel pe Dambovita, cele de pe dealul Filaretului pe
partile soselei Viilor de acum, cele de pe mgurile Plumbuitei si
396 GEORGE COSTESCU

Fundenilor cari eran proprietatea lui Glierase Vinarul, cum

cea a lui ionit Cismarul dela Salcia traznita" si careia bucu-
restenii ii ziceau Vi isoara" dei se intin(lea din piata de azi a
.Buzestilor pana dincolo de terenurile de cultura' ale scoalei *de
agricultura din Soseaua Kisselef ; altele se aflau chiar inlaun-
trul orasului.
Aceste din urin, .intinse doar pe cateva pogoane fiecare,
erau : una pe dealul de sub Schitul Magurean pana prin preaj-
nut malialalei Cuibul cu barza" ; alta pe dealul 'Cotrocenilor
pana in apropierea Schiesstadt-ului ; alta care se intindea
dela gradina lui Waldmann din Dudesti, pela spatele bisericei
Troita, pana, 'n Isvorul-nou dinspre satul Cioplea; alta dincolo
de Obor peste easele.si gradina lui Eliad, pana, pe sub zidurile
conacului lui Glierase din loundeni, si in sfarsit cea care se
afla la spatele bisericei Dichiului si se intindea pana spre Tunari,
pe lana inahalaua Madritului. Vine acestea si zeama rodului
lor, stoarsa si inasprita sub ocliii musteriilor, si fAr nicio car-
dasie cu apa chiora", sunt singurele vinovate de-a fi naravit
pe bucuresteni sa manance la gradina si sa se sprituiasca" man-
cand. Gradilla le era via, iar turburelul", le era spritul &del
trebuie retinut ca pe vremea aceia bucurestenii nu stiau inca ce
e sifonul.
Cum caldurile de-aci era mai aprige ca spre deal, viile in-
cepeau a da in copt ciliar mai inainte de Ziva Crucei si deci cu-
lesul lor se facea mai de timpuriu. Cele din oras nici nu faceau
culesul dintr'o data, ci pe'ndelete adica, pe masura consumarei
mustului sau tulburelului. Pe marginea dela strada a viei, sco-
teau uluca pe o deschizatura, de vreo zece metri pe cari i incadra
cu stalpii unui cort de papuris pentru adapost de soare si de
ploaie. Sub cortul acela puneau deoparte, un tease cu hardaul
:

la scursoare, un butoias cu tuica de .prune noua si o masa cu

struguri alesi ; de cealalta parte, dou mese lungi incarcate cu
pescarle rece si cu mititei, patriceni, momite si uger de vaca,
fudulii de berbec, colace de &liuden si sferturi de pastrama de
capra toate proaspete si afumate doar putintel de fumul, tot
de friptura, de la gratarul incins de-alaturi si care sfaraia sub
mangaierile Praftoritei de seu cu care era uns neincetat, ea sa
nu arda, fripturile.
Mai la o parte, pe niste pirostrii 334), clocotea un cazan mare
334) Un trepied primitiv de fier pe care se aseazd cazanele de-asupra
focului fcut pe pgmnt.
 BUCUEESTII VECHICLUI RE-6AT 397

cu ciorba de burt. Mesele consumatorilor erau risipite prin ra-

zoarele viei. Duprt pusul soarelui, pe sub felinarele cu gzoaie,
ce licureau noaptea ca niste lumini de sonde, incepeau s. misune
si nelipsitii lAutari. Si asa, bucurestenii srtrbiltoreau Cfirstovul,
In oras !
Cilnd, in sfArsit, trecea si vremea acestora, le rAnirtnea buctt-
restenilor prea nrirAviti la asemenea petreceri, diferite alte locuri
cari se cherna ea erau rizerv6", pentru asa-ceva, si a crtror
fainta mergea datoritii si numelor lor : Ograda lui Fierea" dela
Zallianaua Colentinei ; Trei inicie" pe malul Grici in sus spre
Grozrivesti si carciuma zisA la Trei Chiftele" in jos, lng Aba-
torul comunal frri a mai pune la socoteahl escapadele" de
pe Arges si Sabar 335), la M5gurele si GrKdistea, locurile de pe-
trecere si de rAsuflu, despre cari ne-au t'Amas inca aduceri-a-
minte in clintecele lautaresti.
Chici, erice s'ar spune mai ales in aceastil privintil.
Bueure$tii (le-atunei era o adeveiratii... gradina a !ni Dumnezeu !

335) Mijloacele de transport cu cari bucurestenii se miscau atunci pela

bate aceste locuri de petreceri si de cumpiirkuri eratt : birjilc sau tr53urile
de piatvii si tramvaiul. Nu am scris inadins tramvaiele" deoarece, la Mosi
nu ducea dec5t unul, cel cu doi cai, nicand cursa de acolo la Gara de Nord
si inapoi, pentru 20 de bani, iar o ramificare a lui facea cursa intre Plata Sf
Gheorghe si Depoul din soseaua Bonaparte, cu un singur cal. Linia acestuia
din urmii trecea pe tcat strada ColIei, o lua apoi la dreapta pe str. Ciernan-
tei, la st5nga pe str. Dionisie si pe calea Dorobantilor pAnd la str. Romana,
de-aci la stAnga pAn5 'n Clopotarii vechi, pe care se ducea pAndla capat.
Ccalalt5 linie pornea dela bariera Mosilor pe aceastA cale 0115 la Sf. Gheor-
ghe, deacolo pe str. Coltei piln5 la Primriei, apoi pe str. Biserica Ienei,
Rega15, C5mpineanu, Luterana, Manea-brutarul si calea Grivitei pAnala Garit
si inapoi. Tramvaiele de pe linta aceasta erau cava mai spatioase, avand si pe
pl5tea Cu cinci parale mai putin. O a treia linie infiintat5 mai tzlrziu, lega
Plata Matache Macelarul cu Bufetul deja osea, treaind pe drumul soselei
Jianului.
La o vreme s'a gasit un negustor, pe nurne Toma Blndu, care
spre a inlesni circularea oamenilor mai nevoiasi, cum si spre a putea s5 duc5
pe cei petrecircti pe-afar5 din oras, a infiintat un fel de Omnibuse cu cal.
caror le-a zis Tramcare si la care se plAteau cursele fixe cu 10 bani, iar cele
colective si mai lungi de pe invoial.
 h
tell Mel."'

Bucuretii in preajma anului 1906, vdzut din dealul dela *erban-Voc19.:

 1NTRERUPAND astfel aceste amintiri, adicd in toiul desfii-
surdrei lor, ne oprim inadins la capeitul unor vremuri
cu all infeitisare, pentru ca s punem o temeinicii hotdrnicire
mire timpul cercetat f i acela care a urmat apot.
Cei care le-ant citit cu luare aminte vor fi geindind pm,*
grija noastrd fag de inoiturile ce ne niipildesc dela o vrente,
pare cant exageratd, ca $i laudele ce am adus celor de-atunci. Ei
vor fi socotind chiar cii fiecare vreme are oamenii si stdrile
ei de lucruri, care nu pot fi nici rele intru toate, nici fiird de
cli sururi.
Rdspunsul nostril e cd, in mod firesc, acestia catii s aib oa-
recum dreptate ; dar nu chiar pe deplin.
Cd, din fuiorul povestirei acelor vremttri indeptirtate, vom fi
tors poate i uncle fire mai noduroase ori altele prea firave ; sau
cd, din bate, unele vor fi riisucit f i ceva fdriintituri de scaitt,
si asta poate fi adevdrat. Dar sd nu late cei ce au indriigit asa
de ovan tnasinile cele noi i rosturile la care ele ne-au impins, cd,
desi mriinile ce au tinut.caierul acelor vremuri erau mai scorojite,
iar degetele ce au tras (Lode fire nu erau chiar asa de lustruite
viipsite ca acele ingrijite de manichiurezele" de azi, totusi fuio-
rill acela era din lna ceo mai curatd a oilor noastre, kind toarsil
in zumzetul cantecelor noastre beitranesti si al cdror ghiers se
imhina de min une cu s ritul fusului.
Sd nu se uite iardsi cei firele acelea, bdtute la rdzboiul casei
fiecdruia, teseau straie Mr moarte; dinteo ptinzd ce se intdrea
din ce era mai bdtutii de femeile de-atunci, pe prundisurile din Ba-
24,1
XII

tiste ale Bucurestioarei sau altor garle si lacuri de prin preajnut

acestui oras, si care se innalbea din ce era mai purtata, nu ca acele
care azi ne ia ochii cu stralucirea lor inselatoare.
Cat pentru hazul celor basmuite, nici pe acesta nu l-am cau-
tat noi cu tot dinadinsul. El este una cu vremurile din care l-am
luat, cu oamenii cu lucrurile pe care le-am anzintit; cu alte
cuvinte, el a fost topit in traiul pe care ne-am straditit des-
criem in aceastii poveste; anume pentru cei ce nu au avid parte sa-1
traiasca i ei, si deci judece cu o minte cat mai nepartinitoare.

Multumire,a noastra de-a fi facut acest lucru este in totul ase

menea celei a vestitului pictor francez,-Poussin, care, zugravind
pe panza turmele, pastorii, pdraiele si crdngurile de sub mu ntli
Peloponesztlui vechei!lade, nu s'a putut stapani sa .scrie in jo-
sul tabloului ispravit:.
Et in Arcadia ego !... adica : am fost si en pe-acolo.
Deosebirea este ca, el ar fi dorit doar sa fi fost asa, pe-
card noi am trait cu-adevarat in Bucurestii pe care am incercat
a-1 zugravi aci, prin scris.
 CUPRINSUL CARTEL:
Pagina
Leimurire VX
In alte timpuri 11 25
Inftisarea orasului intre anii 1866-1906 27 50
Cldirile istorice si de iolos public 51 78
Ciminurile cetatenilor 81-113
Binefacerile Comunei" si traiul gospod&resc 115-132
Categoriile sociale 135-144
Mestesugurile primare si desvoltarea industriei 147-160
Propsirea si decaderea negotului bucurestean 163-191
Administratia edilitara si .Politia 193-217
Miscarea cultural& -- marile ei infaptuiri 219-235
Presa bucuresteana 237 243
Teatrul 245-252
Opera si Opereta 253-262
Alte institutii de cultura 265-282
Educatia si moralitatea bucurestenilor de-atunci 283-295
Moda" vremei aceleia 297-308
Poltica" 313-323
Tipurile" bucurestene 325-334
Evlavia bisericoasa 337-356
Petrecerile indatinate 357-366
Alte petreceri ale bucurestenilor de-atunci 367-397
Incheiere XI XII
Autorul aduce ctilduroasele lui multu-
miri d-lui Dinu V. Rosetti, directorul
Muzeului Municipiului Bucuresti, pentru
colectia fotogratiilor cu veden i ale ora-
sului, si d-nei Maria Vasiliu pentru Trn-
prumutarea originalului stampelor cu
Tipuri bucurestene" ale lui Constantin
Jicquidi datoritti cdrora a putuf
ilustra atAt de bogat aceast lucrare.

EXTRAS DIN CATALOGUL .LITERAR
EDITUR A UNIVERSUL-
Colectia : OPERELE SCRIITORILOR ROMANI"
LIRICA EROICA ROMANEASCA
prezentatl
de Prof. Victoria Gavrtiescu
NUVELE de NICOLAE FILIMON
Cu amintiri si Insemnari de Pr.
G. Negulescu-Ratiste si Dr. N.
Vat, mann.
(Opera premiati de Arad. Rom.)
LEGF.NDELE SAU
11.051ANILOR de Petre Isplrescu
editie comentata
de N. Mihaesen
asistent universitar
AMINTIRI DIN VIATA-511
de g-ral AL Cand.ano-Popescu
AVENTURLLE POETCLUI MA-
ZARE, de George Voinescu.
B1SERICA NEAGRA. Novele
de Victor Popescu
(Caectia ,,UrriverSul Literar")
BOALELE PA SARILOR
de Pref. univ. Dr. Med. vet.
I. Bu -led.
CELL AJOUA ORFANE (Ed. IV)
roman de A. d'Ennery
CHIMIA FAJA FOr:MULE
Vo5innul II de G. orge Giurgea
CARNEA $11 GRASIMILE ANIMALE
de med. vet. Th. Ioneseu
CAND ERA BUNICA FATA
schite si aniintiri de C. Cosco
(Editla III-a).
D'AIA AM DIV 311TAT lSchl(e)
de laieriu tardare
ERI... schite si amintiri de Radu
D. Rosetti. Ed. HI revazuta
adaogata.
COSTA BERLING
de Selma Lagerldf
Ed. IV-a
revamta de D. Ionescu Morel
GRAMATICA LIMBII ROMANE
de prof. univ. AI. Rosetti
IARRA FIARELOR. Poeme
de Sebastian Popuvict
JOC DE OGLINZI. roman
de Ioana Petrescu
ISTORIA LITERATURE'
GERMANE
de prof. Dr. V. Tempeanu
iNTRE FAPT SI BASM. Se/Me 41
nuvele de Const. M. Mihallescu
MARGOT. Roman de Ch. Braescu
MAI SUNT OAKEN! BUNT...
Roman Ed. III-a
de D. Imiescrt-Morel
MANIA LUI liER CULE
de ConsL Harriet
F..11.111.11111iiilltliiiiiiii iuiiuiuiisiuiiiiuuciuiii,isipiiiiiipiuiiui11.1111111111111111.11111111111111111.1111111.0101111111111mInir
Tipografia ziarului Universul" S. A., BucureW, Strada Brezoianu 23-25.
C. 14.532.
E
E
-
VASILE CARLOVA, preientat de
Prof. Paul I. Papadopol
MIHNEA VODA. CEL RAU, DOA51-
NA CHIAJNA, MOTH, CURCA-
NIL POETII VACARESTI, de
Al. Odobescu, Editie comenitatasie
N. Mihkescu, asistent untiversitar
PSEUDO-KYNEGHETICOS
BASNIELE de Al. Odobescu
editie comentata de N. Mihaescu
ST. O. IOSIF Poeiie vol. I si
vol. II. Editie comentata de
Prof. P. V. Hanes.
NEAMUL POLANIEKI
de H. Sienkiewlez
trad. de AL lacohescu
O CALATORIE CEREASCA
de Mol Delamare
PREDICA IN PUSTIU
tie Stellan Popescu
PANA VINE DOCTORUL. Ed. II
de dr. N. Vatamanu
PROCESTU LU ILIE SFERT
schlte de Dorin Iliescu
QVO VADIS. roman de H. Sien-
kiewicz, trad. de Const. A. I.
Gh.ca.
ROBINSON CRUSOE
de Daniel Defoe
in romaneste de I-etre Comarnescu
REGINA EUSAVETA - CARMEN
SYLVA, de Lucretia Carandrno-
Platamona.
STRANIUL PARADIS. Nuvele
de Laurentiu Fulga
SFARLEAZA CU FOFEAZA
Roman, Ed. 111-a
de Victor Ion Popa
STUDII DE ISTORIE SOCIALA
de Constantin G.urescu
SFATURILE MEDICULUI de Dr. N.
atamanu (Ed. II-a).
Opera prenniatil de Acactesullii Romana
TEATRU ALES: LOPE DE VEGA
trad. de Al. Popescu Telega
TRECUTE VIETI DE DOAMNE
Si DOMNITE
ed. V de C. Gane
Opera premiata de Academia Romana
TIMOCUL Studiu documentar)
de Mayor A. Dum.treseu Jippa
si Octavian Metes.
VA1KILE VAZDUHULUL Poe211
de Mate) Alexandrescu
Firma inscrisa la Of. neg. Comertului sub Nr. 43711932
Pietul Lei 640