MIHAIL SADOVEANU

CUIBUL INVAZIILOR

Colec!ia .Po•1esiiri Ş.tiinjiiico- Fantastic3"'

�.·
17
 .P�BiAŢA LA BDIŢIA NOUX

Cărţulia aceasta a fost tipărită intăia oară acum doutl decenii.

in /936. In prefa ta pe care i-o adăogeam atunci arătam că peisagii/11

centrului Asiel şi pop oarele care trăiau acolo din r;echimea cea mai
adîncă sint destin a te - datorită progresului tehnic - sd s• prefacă.
să se apropie "de lumea cir;ilizată• şi tn scurtd r;reme sd intre în
curentul lumii copitaliste. Deplingeam faptul că un colţ at!t de inte­
resant şi de original al lumii r;echi e menit să dispară.
Tn spre acele r e giuni misterioase. despărţite total de lumea Apusu­
lui. nu izbîn.a'ise a trece şi a se intoarce decit veneţianul Marco Polo
in r;eacul al Xlii-lea, in r;remea lui Kubi!ai-han, urmaş al lui Ghin­
ghis-han, după cucerirea de către mongoli a Chi n ei.
Tn vea c u ! al XVII-lea, un boier pribeag moldovean, Neculal Milescu
spătaru/, po re cli t Cîrnu, după rătăciri tn ţările Occidentului, unde
ş1-a plls inr;ăţă/ura sa in slujba disputelor religioase ale r;remil, a ajuns
plnă la curtea farului Alexei. tatăl lui Petru cel Mare. Alexel l-a Incre­
dintat lui Neculai M i /eseu o misiune grea. trimiţindu-1 ca ambasador
la impăratul Chinei. Spătarul a lăsa t şi o relata re scrisă despre căld­
toria sa, descoperitci acum citeva dec'enii şi tipărită într-o traducere
engleză.
Tn afară de aceste pătrunderi în taina Orientu lui Depărtat, se
cunosc p11(ine alte mărturii scrise.
Mi s-a intimplat să găsesc. intr-un periodic francez de pe la
1860, re/atăriie unor călători englezi, soţii Atk inso n. despre o călătorie
a lor in Mongolia, fn care peisagiile şi oamenii se aflau încd în r;echi­
mea lor intactă. Jurnalul lui Wit/am Atklnson şi notele soţiei salo1
mi s-au părul atit de interesante. incit le-am folosit, legindu-le <Il'

trecut şi de istoria poporului nostru. ar;ind încredinţarea că dati ccil·

torilor ml!t tiner i un prilej de lărgire a orizontu/ui lor intelectual.
Greşeam- în prefa(a mea de acum douăzeci de ani prevazind pier­
derea originalit<l{ii Mongoliei la atacul cioilizaţiei moderne.

3
 Dimpolrivll. revoluţia din 1917 a adus o scflimbare !a vedere sur­
prinzutvare intfll totu!. Sa l v area poporului mongol şi ridicarea lui e.:o·
nomică şi culturală sint astăzi realizări depline.
Tablourile sumbre ale acestor călăreţi înfricoşaţi ai pustiei care
nu ameninţa/ tn curgerea veacurilor Europa. de la t'o fga la Dunăre
fl la Tibru, rămîn proiectate pe apusul istoriei trecutului.
Tn cr�rsul unei sin g u re generaţii, Marea Revoluţie din Octombrie
a tnălţat la lumină o lume înnoită, disciplinată prin socialism, luptă­
toare in ultimul mare război impotriva spasmului fascist, asociată
idealului de pace şi tnfrăţire a 1rrmii.

MIHAIL SADOVE.4.NU
 CALATORI DE ACUM UN VEAC

In ziua de 22 fe bru ar e 1848, o sa n ie in care călătoreau domnul

i
�� doamna Witlam Atkinson - voiajori celebri la acea epocă - ieşea
din Moscova pe poarta ce se de s chi dea cătră drumul Siberiei. Porţile
de atunci ale oraşelor ruse şti erau ca şi cele pe care le-am cuno s cut
in copilăria n oastr il la noi : un fel de bariere sau "rohitci", cum se
zicea in Moldova, doi stilpi deo p a rte şi de alta a drumului şi o bucati
de lemn transversală deasupra lor. De cite ori venea o cărufl ori un
călăref, paznicii lfidicau bariera, după aceea o lăsau la loc. Inainte
de a străbate p r i ntre aceste furci părechea de călători englezi trebui
să-şi d o vedeasc ă drepturile de trecere, dind la lumini paşapoarte şi
documente.
"Cît timp a ţ inut aceastl formalitate - zice doamna Atkinson,
in memoriile ei tipărite in 1863 - in citeva clipe, am avut parcă in
m ine veşnicia unei evocări a jalnicelor fantome de proscrişi, pentru
care bariera aceas.ta fusese prima etapă a exi·lutui in Siberia : uni.i acu­
zati de cele mai mari crime, altii de cele mai uşoare delide, multi
simple victime ale unui capriciu, a brutalităfli sau a teroarei unui
stlpin, mul ţ i, de asemenea, martiri al unei credinfi eroice.
In timpul scurtei noastre petreceri în Moscova, familiile cîtorva
deportafl a flaser ă planul nostru de a vizita unele regiuni unde pl­
rinfji, so ţ i i sau fraţii lor gemeau, d eţi nuţ i de ar.i multi şi lungi, şi in·
cercaseră să intre in legături cu noi. Fiecare dintre membrii acestor
familii avea a ne face cite o comunicare. Ici o femeie care stătuse cind­
va la aceeaşi barierl a Mos.covel, cu p r unc ul in brafe , ca să primească
ultima privire a unui sot ; dincolo copii, acuma ajunşi la bărbăfie. car e
fuseseră înfricoşaţi de zuruitul lanfurilor pe dnd işi imbrăfişau părin­
fil de cea din urmă oară ; sau m ame care asistaseră cu groază la tre-.
cerea fiilor lor printre tur ci l e acelea groaznice, cătră care n-aveau
a se mai intoarce niciodată ; sau in sfîrşit surori care p rim i ser ă ul­
timul rămas bun de la cei sc um p i , ori frati care se imbrăfişaserli. con­
vulsiv ştiind el nu se vor mai revedea in veci. Toti ne:ericllii ace}îia
aveau de trimes o veste. Orice fam ili e care avea in exil un tati, un
fiu, un frate, dorise să ne aifiă musafiri. Scrisori nu îndrăzneau să mai
scrie. Puteau numai prin noi să facă s-ajungă pînă acolo, depas·te,
mărturisiri de interes � dragoste, şi toţi voiau să facem din fiecare
mesaj un caz cu totul special. Amănuntele nenorocirilor lor ni le ex·
puneau in toată lungimea, revenind neconteni·t asupra lor - deta­
m adesea tragice, totdeauna tri�te in cel mai înalt grad.
Se găsea in aceste povewri, pe care oricine le-ar fi apreciat ca
şi noi, un Interes melancolic. In general, era vorba de anume împreju­
rări care du·seseră pe fiintile regrctate in exil şi de greutatea tie a
face s-alungi pînă acolo confidenţe de care adesea atlrnau onoarea,
averea şi vfjtontl mal multor familii. Aşa incit intelegeam interesuj
minuţios P• :care tofi il puneau in expunerile lor şi niciodată n-am sa
f
uit aeeastă plecare, pe care o b!necuvfntau atitea i n i m i zdrollife".
 A fos.t dat domnului şi doamnei Atkin�on, in timpul l un�; ilor lor
p eregriuări prin tinuturile siberiene, sti-şi poaUi inJcplini cea mai mare
par te dintre angaj;unentele lua t e fata de acele respectabile ne feric ir i.
Jnc..::pind de la cobor i şul oriental al Uralilor, pe c are I-au •!răbătut
cătră frumoasa vale a Turei, p înă la ţ ă rm ur il e baza!lice ale lacului
Baical, călătorii s-au intors de multe ori din d ru mu l drept şi au a co­
tit ca s-aju n gă la cine ştie ce sat depărtat, în sint;:uriităji fără nume.
adesea pînă şi-n viz un i a subpămînteană a unei mine, ca să găseasd\
pe un exilat ce le fusese recomandat şi să-i transmită un cuvînt O.:e
iubire ori o veste de la căminul părăsiL
Astfel, în ceJ dintăi oraş s·: heri a n in care au pus piciorul, la Nc­
viansk- celebru prin bogăţiile-i metalurgice şi prin palatul Monetăriei,
cu turn Inalt şi frumos , mult mai inclinat decit cel de la Pisa, e\·ocînd
fără voie monumentele cu temelie de nisip despre care vorbeşte Scrip­
tura -, călătorii au putut să constate că o bună parte a popul a t i e i
descinde din fu garii scăpaţi in ultimul seco l din singurătătile de la
3erezov şi din a lte iaduri siberiene. Cel di ntăi dintre Demidovi, in
pofida rroaznicelor prescripţii împărăteşti, i-a primit, i-a a s cu ns şi
apoi i-a întrebuinţat in min el e şi uzinele lui.
Astfel, la con f l uen t a )setului cu Tobolul, la lafutorovsk, domnu•
şi doamna Atkinson s-au dus să îmbrăţişeze, in numele familiei lui,
pe unul din tr e pri-ncipalii conjuraţi de la 1825 - Muraviev (Alexan<iru
Nikola.ievicl). Douăzeci şi patru de ani de exil, din care mulţi petre­
cuti in pă durile mlăştinoase ale guvemămintulu.i lrkufk, fără tov a ­
răşi, fără cărţi şi hirtie de scris, nu-i putuseră încă altera s pi rit ul ne­
domoltt şi convingerile pentru care suferea.
De asemenea, in vecinătatea tirgului l\'\inusinsk, pe lenisei, mic
centru populat de exilaţi, soţii Atki.nson au vi zit a t pe savantul ger­
man doctorul fahlenberg, a cărui m o a rte fusese oficial anunţată fam i ­
liei cu douăzeci de ani in urmă . Cu toate repetat ele lui încercări de
dezmintfre, familia nu put us e fi convinsă că el trăieşte incă. Prin­
tr-un raf i na men t de tortură, el era inşt!inlat că nu mai este decit o
aminUre in sufletul copiilor lui şi că soţia lui se măritase a doua
oară. Nu n um ai atit. Omul aces•ta, aşa de distins prin erudiţie cît ş i
prin tnllfi m e a spiritului său, deschisese la l\'linusinsk o şcoală in
rare, in curind, s-a îmbulzit tot tineretul din imprejurimi. Indată ce
guverauJ a aflat de asta, a inchis şcoala şi a trim es pe sa v an t intr-o
pustie, prescriindu-i strict oc u paţ i a la ca re mai avea d rept. "lată - a
zis neoorocitul d e sc h iz ind o fereastră şi arătînd celor doi v iz it atori
citeva răzoare plantate cu tutun -, asta e munca ilobilă ce-mi mai
este Jnglduită in putinii ani pe care-i mai am <le trăit !"
La lrkufk, unde dom nul şi doam na Atkinson au petrecut iernile
anilor 1850 şi 1852, se găsea un nu măr de exilaţi r o ! on e z i şi ruşi,
care, ostnditi la ince put să lucreze in mi n ele de la Narcinsl1, dobin­
diseră cu \'remea o im b linz ir e a pe de pse i şi alc ă tui a u, la acea epocă,
cea maJ bună şi mai a gr ea bilă societate din capitala S:beriei orientare.
Se găseau printre dînşii mari seniori ruşi : prinţii Trubeţkoi şi Vol­
konskoi, cu familiile lor. So!ia celui dilltăi, crescută in tinerefa ei
in ftnglia, in mijlocul celor mai mari nume ale celor trei reg'ate, era
prima femeie de inalt rang care urmase pe bărbat ul ei in exilu·l sibe­
rian. Exemplul ei fusese contagios. Doam n a Atkinson a ascultat chiar
din gura acestei no bi le doamne, pe cit de pătrunsă de cultură pe atit
cie -pli nă �e;�devotament, istorisirea călătorle! pe care o intrepri.nsese
in acele .re,g iuni dczolate, urmată n um a i de o singură servitoare. l\�ai
dnreroasi( decit toat e era descrlcrea prtmtrn ei şi a v1efli ce-a dus It
minele din Narcinsk, unde soţul ei lucra ca ocnaş. Cit de sp re prinţ�
Voll-:cm.koi, doamna At:\inson arată c.ă se indeletnkn cu iOS<podil.r;a
un ei ferme mici din vecinătatea oraşului; iar sotia lui - altădatli
vedetă a sa l oanelor din Petersburg şi h\oscova - aduc� sina.ură
la pia(i şi vindea produ.sele fennei. Volkonskol, fA)tdeauoa sea&n ti
g rav, manierat, purta fărl aJec.we straie �oaste ţ ără oeşti. De ase­
menea, in adunări publice, Ja teatru. la bisuicl, -lua loe Intre oamenii
de rind, cărora le era drag şi pe care-i iubea.
- Sint unul dintre af Jor, zicea el, şi mă simt onorat si ._ prtrit
ca atare!
Amiinuntele aces.tea sint intrucitva �a marginea subiectu� ce
vcm dezvolta, totuşi le SIOCotim nu numai .in�tructlve. Şi Siberia. 111
vr emea aceea, se găsea aşa de sălbatid şi de prJmJtJvă ca fi ţinutul
misterios cătri care domnul şi d oamna Atkiosoo se Indreptau. E Inte­
re sant să se ştie în ce chip o tară cu mult mai intinsi decît intreaga
Europă, cu păduri nesfîrşite, fluv ii imense, bogăţii s ubterane firi capăt,
sol foarte fertil, cu toată asprimea iemiior, cum o asemenea tari. ncină
cu China, Japonia şi Transoxiana, menită unui mare viitor, şi-a aăsit
primele impulsii spr e c.ivUizare. Cînd populatia ei va devern destul de
deasă ca si alcătuia scă o natiWJe nouă, fără îndoială c.ă ea îşi va aduce
<�.minte şi va onora cum se cuvine numele pionierilor pe care, l-am po­
menit şi al altora, insemna.te pe monnintele atîtor exi,Jaţi. Tot aşa,
poate, şi ac el cuib neguros a.l Mongoliei, din care au purces fuMu·nile
invaziiklr de odinioară, ble9lem al veacunlor şi nenorocire a Europei
Evului-Mediu, poa! e şi acela are rezervat un vi.itor de lumină.
Cind Atkinson s-a întors indărăt din rltăcirile lui la aceeaşi
poartă fatală a Moscovei, şapte ani Il despărţeau de clipa pleciril. 1 n
aceşti şapte ani, el brăzdase cu peregrinările lui - cind singur, cind
insotit de admirabila-i so ţie şi chiar de un copil ce Li se născuse
in acea călătorie - intreaga Sibuie meridională, muntii Altai şi
toată depresiunea vastă care se intinde intre aceste culmi şi mu.njii
Cereşti. Seriile acestor itinerarii trec peste şaizeci şi trei de mii de
kilometri 1 Cel din·tăi dintre europeni, el a unnat calea pe care au pur­
ces odinioară spre apus Ghinghis-han şi urmaşii lui. El, primul, a
văzut inălţîndu-sc dinaintea priviri-lor lui piscurile ni·nse ale m&s;vului
Begda-Oola şi peisagiile alpi·n e ale muntilor Alatau. Nu fără multe
greutăţi şi aspre wferinţi, cilă·torul acesta eroic a putut trece prin
toate şi alcătui un jurnal scrupulos, de note zilnice, la care se adao­
gea şi o mapă de cinci sute şaizeci de desene. "Am trecut, zice Atkin­
son, prin îngheţ şi arşiţă, prin foame şi sete ; adesea m-am găsit in
situaţiile cele mai critice, in mijlocul triburilor Asiei centrale şi mai
ales printre pribegii fugari scăpaţi din inchisorile Chinei, desperati
care nu pun nici cel mai infim pret pe viata omului. tn multe rînduri,
în sfîrşit, am văzut cu ochii moartea, in marginea unor pripăstil fără
fund, de care nu mi despărţeau decît un pas şi o clipă! In acest me­
diu în care toate sînt sălbatice - natură, oameni şi animale -, chiar
partidele de plăcere cuprin
. d în ele primejdii nebănl!ite.
o­
Er:�m odată la Kopal, urmează Atkinson , dînd un exem plu . L
calitatea aceasta se af.Jă situa·ti la poalele masivu-lui Alatau. l·ntr-o
dim.jneat�. r�,eşi însorită, stăpinul casei und� mă afla !"
muSiafir în
uclt şi
tlOPas inu propuse să fac o preumblare cu sama pe om�tul bit

7
Inghetat. Sania, la fel ru cea pe care o lnfrebulnfeazl ţăranii slbe­
rieni, era un fel de j)aJJt!l" lmpletH din ntla.iâ şi fixat mai mult sau mai
putin pe un cadru de lemn. In fundul panerului, blânuri grămid\te pe
tare puteau sta, strins, două perj()Bne. In partea de dinaime, pe o ban­
chetă de scîndură, ua locul vizitiului. Gazda mea, oflţer de ?.rtilerie,
�chimbase caii lui ruseşti cu nişte aprigi llarmisari kir�id. Trei din­
tre aceste animale, ncinvlit�te încă la ham, fuseseră prinse la sanie.
Dinaintea locuintei se deschidea un şes de o intindere de peste trei­
reci de mile, avind ins�. intr-o laturi., nu mai departe decit cinci sute
de metri, o ripă de o adincime înfricoşată.
Abia ma suisem in s:Jnic, şi caii, sm un d nd in latu.ri, porniră in
galop. Vizitiu!, Z\'irlit fie pe bancheta lui, se duse cu capu-l\ zăpaclă,
scăpînd ll ătarile; caii sălbatici se năpustiră asupra ripei. Intr-o clipă
am .Jud�at situatia in care mă afiam: dacă aş fi incercat să sar din
nn•e. farl fndolală că m-aş fi zdrobit ; m-am lăsat dus aşa, bizuin­
du-mă pe norocul unei întîmplări. Caii, totuşi, galopau in c:şa chip
apropiin:lu-se de rîpă indt aşteptarea nu pute a să dureze mult.
Eram aşa de aproape incit vedeam malul din potrivi - rîpă
dreaptă - ; mai aveam douăzed de paşi pînă la prăpastie cînd, di.n­
tr-o d:ttă, caii rotiră brusc zvirlind sania pl� in mar�inea malului.
Inainte de a-mi da sama de ce se întîmplă, harmăs.arii sălbatici mă
duceau intr-o direcţie opusă, zbătînd sania inwlo fÎ incoace ca pe o
coadă de zmeu, prin donfii ingbeţafi ai cîmpiei.
Intre alte feluri cle primejdii seminale pe drumurile Siberiei, tre­
buie să semnalez mai ales superstijiile ne�:re ale !ăranilor, colonişti
vechi ai acestui finut. Jntr-acelaşi hordei, în faţa clruia ne-am oprit
şi noi intr-o sară cerind ospit"litate, nu prea de multă. vreme doi
dilători fu s ese ră hiculti cu topoarele pe cind dormeau de cătri razde.
Tii.ranii din acel sălaş sing1:ratic se soco1iseră d<!lori să săvîrşească
asemenea faptă, deoarece era intr-o sfinti vineri SP.ra şi băgaseră
de samă că străinii minînc!, la cina lor, carne, aliment spurcat in­
tr-o zi de post. Asemenea fapt! nu putea avea altă ispăşire decH
toporul".
Ieşind din teritoriile stăpînirii ruseşti, Atkinson a trecut spre
regiunile unde trăia ne amul mongol kalkha. Aici incepe el cercetarea
\'echllor vetre a le învaziilor din vea cul al XIII-lea care au izbit
'i bintuit şi pămîntul Daciei. Cercetările lui Atkinson se leagâ de
Istoria şi de suferinfile ţoporu!ui nostru.
Mongolii, cum se ştie, alcătuiesc ramura principală a unei. rase
rispindite pe platoul va st al Asiei centrale. Divizate in mongoli orien·
tali şi kalmuci, triburile lor apartin unei seminţii nomade care s-a în­
deletnicit totdeauna cu păstoria şi n-a incercat niciodată să iael agri­
cultură. Pricina acestei particularităţi trebuie atribuită faptului că
pămîntul pe care-I ocupă e cu totul impropriu plugăriei. Tot in înde­
ldnldrea lor de păstorie şi nomadism trebuie căutat argumentul ex­
pansiuni! lor repetate cătră mirajul unor ţinuturi mai ferHie şi cătri
bogăfiile lumii civilizate. Coloanele lor s-au succedat fără contenire
in veacuri, ciocnindu-se şi rlzboindu-se pentru pradă şi stăpînire.
Populatiile de rasă turco-chineză antrenate de ei au :-i\mas în margi­
nea Europei fie amestecate, fie ca hoarde ameninţătoare.

Monrofi; propriu-zişi, intre care a intrat Atkinson, locuiesc o parte

a Asiei centrale care ar fi cuprinsi la miazănoapte de o linie unind
nordul Ja�;u)ui BaicaJ cu nordul laculwi Balcaş şi merrind pidi la

"q�,·�·,
\._.; ,_):i�":::_-
provlncine cblneze agricole şi civilizate. (a 1850 erau supuşi nominal
�uvernului chinez, lnsă continuau a trli apro::)ic iiber. La t:poca aceas­
ta toti din regiun�a aceea, socotincu-se o singură n;;ţiune, se anau
imp!rtitl in doulzed şi şase de triburi numite "aimak". Fiecare a.lmak
are un rrinţ ereditar. Kalmucii alcătuiesc un singur aimak şi au pa'-!·u
şefi care poartă nume de bani şi se socotesc coboritori din Ghingilis
cuceritorul.
Unii au con fun dat pe mongol.i cu tătarii. Intre unii şi aJtii e deo­
sernre mare. Mongo!H au stigmatele anu m i te şi cun:Jscl!te ale rasei.
Tătarii sînt di;� a.:c�aşl tutpir.ă cu turc·ii; sint Ufl neam întreprinzător,
tn�uf.lefit de pasiuni sălbatice şi dedat pridlkiunii şi hoţiei, fiind !:1
••celaşi timp foarte c:redi�!oşi şi avind in mare ci n !t1e rrimirea oe
(:aspcţj. Siilt a�bi la o!?raz şi !n gene!'llf au !răslturiie caucazieniior;
t•e cind mongoloii sint mici de statură, cu obrazu! galb!'n intunecat,
lat ti ooifurat, CK nasul turtit, urechile clăJJăuge, lipsi1i de barba.
Numele distinctive de mongoli şi tătari au devenit cun-:�c!Jite
dupi aparitia de meteor singeros a lui Ghinghis-han. Acest celebru
răzl:cink a dat oşk!t�or hd tiHul pompos de Koekae Mongi10el, adid
poporul cerCS(:, pe cînd ltoardele ,ftJrcomane s-upuse prime.au numele c:·�
tătari, adică tributari.

"{ARA NEAMULUI I(ALI(HA. VECHEA

MONGOUE

Aâlinson strf.bătuse masivele munţi:or Altai. Valea rîului Bia,

unde se i.tttindea Altin-Kool - Ba!ta de aur - arătr.se ochilor lui pri­
velişti tot aHI de minunate ca cele din Alpii elvetieni şi italierri. Valea
l<atuuiei. nH mai puţin frumoasă. ii deschisese cale pină la piscerile
catenei Bieluka. Din acest punct culminant al masivului Altai, călă­
torul cobori cătră miazăzi, hotărît si caute, io pustia care se chiamă
Gohi, scene as up ra cirora nu se opriseră încă privirile unui european
ti pe care nu le zugrăvise încă nici. un penel.
A&:olo, departe, Atkinson ştia că anoa i i va fi trebuitoare la alt­
ceva decît Ioa dobindirea hranei. Acolo curaju,J şi singele rece sînt puse
Ja încercare de cătră oameni neobMiţi şi flră de fricl. Impotriva actelor
de violen(i era necesar si aibi braî fenn, privire rapidi ti obişnuinţa
rarabinei. Jn deşert, juful este dreptll'l comun şi, ceea ce e mai rău,
călătorul care n-a fost ucis e des.tina.t sl îndure o captjvitate in­
fricoşată.
Escorta lui Atk.inson era akitultă cYn trei cazaci, oameni vrednici
�; CUIB�ade, care şi-ar fi dat viata pentru călătond incredintat lea­
lîtăjii lor. l...ocu l lor de şedere era un sat subt muntele Kurcium. Acolo
s-au şi infurs dupi auea, bin«uvintati de udrile ewopeanu!ui şi
evocaţi cu plăcere in amintirile lui. Pe lingi aceşti trei cazaci, Atkinson
a adăogat tovirişiei lui şapte kalmuci, vinători tari. obişnuiţi w
viata gl'ea de munte. P,-ovizia de pulbere fi gloante era iodestu lă­
.
to.ue. Armele pe cace le duceaa erau in număr d" opt : carab;ne
ghintuite.
l(almucii se purtau raşi pe cap, !bind să le atîrne pe spate n u­
mai u n mot imp·letit - ceea ce le c:ia o infăţişare chine.zeascl. De fapt:
r-uteau fi socctiji drept supufi chinezi. Din neferictre il c:cmstrlngea ŞI
�tăpinirea. .r:tis�:ascli sl plăteattă o dajdk
Şefut fiâlmuci-lor avea numele de Ciuk-a-boi. Era un individ pu-

9
ternlc, cu lnfăjlşare bărhlHeascll, cu frunte masivi şi och.l m ari ne�rl.
Era imlmicat cu o manta de pi e l e ue cal, strî nsă la talie, cu un b-rîu
lat, roşu. Cind se i nt im pl a să fie vremea caldă, Ciuk îşi scotea man­
taua de pe mîniei şi o strîngea in brîu. lmbrăcămintea U cădea atur.cJ
in falduri pes•te partea de jos a trupului, di·nd relief portuf.ul şi mişco.�­
r.ilor lui pitoreşti şi imprimi.nd un fel de efect putemic tig·u:rii lui her­
culeene. Se vedea că e născut să fie şef. Firea lui veseli şi bună făcea
din el Ull tovarăş de drum prea rtăcut. A stM in serviciul lui A1kin­
son multă vreme, in care au lost m ult e zile de greutăţi şi trude, in·
durind foamea şi setea. fără a lăsa să-i scape un murmur.
Explorările călătorului începură dincolo de riu.\ Nartm, printre
ramuri de munţi ce se prelungesc străb�etind deşertul Ulan-Kum. Ca­
ravana a trecut pes.te stincă.ri.i aspre şi prin văi pitoreşti la est de
lacul Upsa-Noor. Atkinson avea deocamdată două obieciive: să cer·
ceteze munţii Tangnu, p e care il ză·ri se de pe tancuriJe de la Bieluka
şi să vadă lacul care pcimeşte atitea ape fă.ră să aibă el inwşi nici o
ieşire. Se allă ifl catena Tangn.u W1 mare num ăr de piscu-ri care in­
trec nivelul omăturilor eterne: u.nele se apropie de 4.000 de metri.
Umblîn d cătră răsărit, Atkinson a trecut mult.: şuvoaie care se pră­
vălcsc din aces.te piscuri in Ups:a. Nimeni nu le �tia numele; tova­
răşii lui nu trecus eră pe acolo niciodată; lndigeni ca să-I infon:1e:zo
nu intilniri in cale . .Pe plaiuri se găsea cu bnbielşugare vina.t; la pu­
pasuri se frige au la foc, in ţigle, hartane grase de sălbătăc.iunL Pe
alocuri, descopereau ţăruşi bătuti circular: acolo fuseseră lurte conlce
ale vînătorilor kalkha, trecuti dndva prin acea pustie. După douăspre·
zece zile de drum, cu popasuri pe malur.J de şuvoale coborind din
Tangnu, Atkinson ajunse la o apă largă şi repede ce venea dinspre
nord-est.
Fiindu-i cu nepuiinfă să gascască acolo vad, călătorul incepu si
urce înălţimile sălbatice ale muntelui Tangnu. Ajungînd cu multe greu•
tăţi pe un pisc încununat de omături, se gă� in faţa unel perspeGUve
l arg i şi sple.ndide. Drept in adincime, la poalele muntelui, Atkinson
văzu scînteind Upsa-Noor; în depărtare, cătră sud-est, se zărea de­
şertul Ulan-Kum şi Arai-Noor; la sud, Ceagan-Tala şi înălţimile aw-e
se zimfuiesc coborînd spre Gobi ; la sud-e:;t se întrezăreau Cftlte do
munţi subt zăpezi : Kanghai. Era o pr:vire depărtată aruncati deas u·
pra Asiei Centrale, asupra u nui ţ i nut pe care nici un european nu-l
văzu�e incă. O intunecată şi ceţoasă profilare a munt i lor llogda-Oola
se desemfla tocm a i dincolo de păm î ntul Gobi şi de pustia fărl fund
care se sur-unea su bt adîncimea depărtărilor.
Cea mai mare parte a acestui finut e ex trem de abrupt ă şi săi·
batică. Arbori nu se găsesc decî.t in rîpi şi văile adinci ; culmiJe stau
pleşuve chiar şi pe versantele meridionale. Totuşi, in scobiturile stîn­
cilor s-au tesut covoare de iarbă deasă şi scurtă, colorate de mu:te
feluri de flori. Se găseau pri·ntre acele f.lori trel sp ecii de Iris, adică
Sllinjenel: unu.l purpuri.u inchis pe fond alb, altul alb stropit cu brun
şi al trei·lea de un f·ru·mos galben aun.u. Bănutei creşteau pretutindeni
grămez-i. Clopoţei de un roşu cenuşiu, alfii de un galben palid erau
împrăştiaţi pe ooas t e le stincăriilor, răspîndind o dulce mireasmă.
Trupa şi-a continuat drumu.l aproape dcept că.tră ră sărit
; după
unsprezece zile trave rsa afluentii lna.lti ai riul·ui Tess. Um1î·nd dup�
aceea lanJul�munfilor în direcţia sud, ajunse la izvoarele Salcngel şi
G ia bakamt!ui, unde călăuzii se aşteptau să intilnească triburi kallilla.
 1\a hnucii c a r e i n t o vără ş ea u pe Atk i n so n a răt a u că i nti l n iserli ara­
_ rcori oa m e n i d i n a s em ene a tri buri i n stepa Ci u şi n ă d ă j d u i a u din p a i­
l ea lor ce l p u j i n ospi t a l itate. i n ori c e caz, armele d i l iitoru l ui şi a l e
t o v a ră ş i lor săi p u t e a u s ă i m p u r. i respect.
In t i m p u l cit a ţinut a c e st d rum, p o pa s u r i l e s-au făc ut neco n t e­
uit pe m a l u l a p elor c are coborau săltî nd di n m u n ţ i . C u m se opre a u ,
l; a l rn uc i i făceau f oc şi se îngrije a u d e pe şte pr o a sp ăt , p e care ei ş t i u
sa-I p ri n d ă cu un me.�teş u g deo s e !Jit, sl u j i n d u-se de c u ţite.
Undiţa l i se pare oamenHor ace�tora un i n s·trument c a re c ere
t i m p m u lt pen t ru pu ţ i nă ispravă. Ei fac a ltfel. Trci ori patru oamen i
i ntră in apă şi i ncep să bat ă peştele de l a a d i nc spre mal ; c e i l a lti
a şezaj i l a m a r gi ne U st ră p un g c u cu t i t e l e . In j um ăt a t e de c ea s ,
peşte le era la foc, in c a ntitate i m bielşu gată.
După ce a u t rec u t ri u l Tess, a u u m b l a t pe s u l;t m u n t e , întî l n i n d
d i n c i n d i n c i n d şesu r i nisi poase. Cînd loc uri le era u p rea deşerte,
abiite�n i a răşi p erc u l m i , ca să gă s ea scă i arbă pe nt r u cai şi v i n at pen­
tru hrana o a m e n i l o r, d upă care c o bo ra u i arăşi .
i n opt zile de u m b l et au a j u n s la San-Gh i n d a l a i - l ac frumos
de ci nd sprezece k i lo metri lungime şi patru pînă l a şase lti !ometri lă­
! i m e . Aco l o şi-au a l e s un s ă l a ş pe d o u ă z i ie, ca să Iese c a i i la o d ihnă
ş i l a păşu ne, iar c ă l ătorul e uro pea n să ai bă răgazul de a schita aspec­
t e l e l o c u l u i , noti nd l e gend el e kalmudlor. Ajunseseră ap roa pe de i z voa­
rele r î u l ui Selenga şi nu înti l niseră încă nic i un kalkha.
Părăsi n d şi S an -Ohi n d a l ai i ntr-o dimineaţă p l oi o as ă , cotiră cătră
apus, cu i nt e n ţ i a de a a j un ge la riu l Tess, la j u m ă t a t ea cursului i ntre
izvoarele l u i şi Upsa- Noor. Ka l m u c ii incepeau să se teamă că n-au
să î nt î l nea s c ă pe n i m eni . Oind u l lor era, i n ace s t caz, să îm p i n gi>.
c e rcetarea mai d e p arte, pînă la un dru m al carava nelo r : în pa rtea
aceea nădăj d u i a u să dea în s.fîrş i t peste v re u n tri b n o m a d .
Cîteva zile ploaia a u rm a t să curgă necon te nit , i!!gr e unl n d calea
şi in ceţoşi nd priveHştile. M u n ţ i i Tangnu siăteau asc u nşi s u bt o per­
cea d e asă d e negu ră. La popasuri trebu i a u să deS<Ca lec e in apă şi
g lod ; i arhatu l c ai l o r şi şUie �e serveau de adăpost şi aşternut. Ka l m u ­
di clutau spi nării ş i bol i n d ar i p ri n rîpi, n e voi n d u - s e să a p r i !ld ă o ;;:are
oe foc ; încălzeau cu greuta.te o c i n ă săracă ; de m u l te ori îşi strîn­
geau brîiele pe ei, m ultărnindu-se să rabde ; urmau a-şi fa-:e d atori a c u
voie-hunl şi fără m u rm ur.
La şas� z�le după ce au plecat de la San-Ghi ndalai, iirziu după
amiază, a u coborit într-o va le i·ngustă, că pt u ş i t ă cu i a rbă grasă, pe
care caj.j lor tr u d i j i o adulmecau cu del ici u . Cîteva d.m i le păşteau
n u de p a rt e d e i n t r a r ea yăii , ia r în fund, depar:e, se zăreau ci t ev a
.,iurte", c u m se n um e S<C corturi·le de pt slă ale nomaz i l or.
Pri vel i ştea aceasta u m p l u de b uc u ri e i n i m i l e c azac i l &r şi kalm u ­
dlor. Dincolo de i ul'te, pe n i ş te v ă· lce le tă r li g ă n ate , se d e s l u ş e a u ta­
bunuri de cai şi, n u departe de aceSite tabu n u ri , t u rme m ari de oi.
Era, fă ră î nd o i a l ă , un aui de kalkha. Călătorii îşi i n demna ră c a i i .
C î n d aj u n ser ă i n apropierea corturi·lor, At ki n son v ă z u _ c um . doi
oame.ni se zvîrl pe cai şi ies cu grăbire intru î n t îm pinarea calăton lor.
D u pă părerea l ui C i u k -a - bo i, asta era sem n bu n de p ace.
Cei doi ieşiţi i ntru întîmpin area stră ini lor p u se ră cu . ' � a �e gr�l:!
ş i v:::liciune î ntrebiî ri, la care Ciu k-a-bol r ăs.p unse oumat aect t. D.tpa
schimbul de'-:cuvinte, u n u l răm a s e c u că•lă·t orii , iar c e l ll l a lt .se i�to�r�z
in goana. ca lului la a ui. Reveni în d at ă , i ntovărăş i t de alţt tre� ca l;;.-

11
 ret i . Dupi llmurirl le pe care 1� didea Ci uli, aceaMa era escorta car�
lrebu ia să că lăuzească cu cin ste pc european in aui.
Cin d ajunseri i ntre i urt e. leşi inaint� un Wmt in \ Jrstl care apucă
d irlogii cal u l u i lui At k i n son şi il pofti pc musafir să coboar� din şa,
spriJini ndu-1 de subsuoari in c lipa Hscăluării. l n.chinindu- se cu vi i n­
cios, se r u gă sl fi� urmat. Atkinson se d use d u pă el i ntr-o i urti, un de
se gbeau două MVestc şi patru copii.

Bărbatul acesta in vi rsti era dpHenia au!utui. Numele fu i e ra

Arabdan. Pofti nd pe d l3tor si se aşeze pe poc lbi, il ci nsti Indată c u
o ceaşcă de ceai, pe care i l ttrmi i n eRpi dintr-an cazanaş d e fier
de mal I n a i n te pregătit. Era un ceai deosebit de felul cum il bem
noi ; avea i n el amestecat lapte, u n t , sare şi fi i ni, ceea ce-i dădea
î nfăţişarea u nei supe dese ; I nsi nu era displăcut. Cazacii şi kalmu­
cii furi poftiti si bea şi ei asemenea ceai.
Pe cind îşi sorbea ceaşca, Alkinson exam ina atent pe gaz d ă Er it .

u n bărbat i n a l t şi subji re, i n virstl de docizedşlci.nd, f3i z ec i d e a n i ,

cu fata smeadă, ponactti obrazului iqifi, ochii negri, na su l d e st ul de
mare şi barba spinated. Umb&a îmbrăcat cu ISA halat de matasă al­
butru-inch is, imbum ba t pe piept. ( Cuvi ntul ,.halat" nil e traducere, c i
vocabu! ul origi nal moorol.) Mijlocul i i era lnci ns c u o centură c u paf·
tai� de argint ; de centură ati r Aau un c u t it şi u11 amnar cu cremene.
In cap avea o cuşmă ca un ceaw�aş, cusată �tn matasă neagră, îm­
podobită cu catifea de aceeaşi coloare şi cu două cord;:!e lungi roşii
c are atlmau pe spate. In picioare avea du!:ote roşii deschis, cu că kăie
i na lte. Una dintre femei era gătitll cu un halat cu dungi roşU şi verz i ,
cealaltă c u un halat d � catifea neagră ; amîndouă aveau in jurul taliei
centuri roşii. 1 n cap, comănace l a tel : părul lor era impletit intr-o
.

m u ltime de cosiţe care le atîrnau pe umeri, împodobite cu boabe de

mărgean juvaer foarte preţuit d� frumuseţi le mongole. In picioa re,
-

conduri roşii cu călcăie foarte înalte, ceea ce le impiedica să umb!e

spri nten. Copui nu prea erau împovăraţi cu straie. Le fu sese de ajuns
să se tăv:i lească i n balta de aproape şi să Iese să se u suce pe di r.şi l
o poj ghiţă de l u t i şo r roşcat, c are contrasta cu pku l lor negru-corb.
l urtele acestor neamuri se cons1ruiesc ca şi cele ale k irgbizi lor şi
sînt acoperite .cu pistă. Numai interiGru( se fnfăţişează deosebit la
kalkha. In f u nd, cum intri, stă aşezată o mcsută joasă, pe care·s rin·
duiti idoHi de aramă lîngă citeva vase IDki "e metal. In unele d i n
aceste vase si nt grăunţe d e mei, in alte le lapte, u nt şi kumi s ( lapte de
i apă fenn entat ) . Partea stîngă a acestui altar e ocupată de s.ipde,
in care se păstrează averea stăpînului. Alătu ri e depus burdtdul cu
lapte f erm e n tat şi citeva u nelte dontestice. In partea cealaltă sta u clit
pătu ri le de p is4ă numj.te voilok, pe care fa.nUiia îşi face od ih n a .
fn4ată după sos irea oaspeţil&r fusese tăiată o oa ie, care �; tu se�e
p usă la fiert i n căldare de schij ă , l a o iartă vecină In jurul acelei
căldări începuse să se concentreze atenţia oamenilor di n aui. Uri !lut
d i n oaie f11sese incredintat cauci lor, ca să-I frigă i n tielă pentru
european, aşa ca să aibă djn ce se îndestula şi in ziua aceea şi a
doua z i .
Ma sa a fo� pu să i ntr-o încăpere alături ; a4:olo se adRn;ul blir·
baţi, femei şi copii, ca să m i ninc� oaia. Ciuk-a-OOi dădu lămurire d­
p iteniei .că rrwl Atklnson doreşte să liUăbati cilltpia ca să ajungi
la 'riul Tes��''Pemru asta ar pofti si 1 se ckie ajutor şi cai odihni ti.

"'1 2� '
'V ,_):i�":::_ '
 Ara bd a n se l n vof sll sporeasd cu dol oameni es c ort a eur()fea n u ·
lui ş i si-i dea cal. In zori, a d o u a zi , totu l t re b u ia să f i e gata. O a ·
r:: eni i l u i a veau 5-ă-1 ducă pe At ki n son pî nă la au l u l cel m ai a pro­
piat, si n g u rul care se afla in drumu l pînă l a Ups·a -Noor. S-ar p�.�tca
intimpla, adăogea el, chi a r să l1ll î n t îl nească t ri b kalkha pînă la
lacu l U p sa .
A dcua u i n zori, dupl o noapte liniştitll petrecută in hartă pe
cu lcuş de pis.iă, trupa îşi făc u gătire de d ru m lung, şi Atki nson g u � ă
flip iura rece de o ai e inainte d e plecare. A rabdan e r a i n picioa re, po­
nmri nd pentru escoita oaspete l u i sau patru o;ameni şi �ai sprezece
cai. Soarele răsărea cu mare st răJ ucire pe pi scuri le m un ţi lor Ka ngai.
- Ce distanţă avem de stră bătut ? se i n teresă Atki nson.
- Asta nu se poate şti 1 ră59 u n se Ci uk-a-bol. Avem să vedem.
Jnairite de a înc ă l e ca, Atki n son d ăr ui gazdri sale un frumos c u ţi t
de vi năto;are, fabricatie a casei Rod gers. Arabdan primi inci ntat d a ru l
şi p oru n ci î ncă o d ată oameni lor săi să ducă intreg şi sănătos pc
o a!petere său pînă ra aufuf vec i n, u nde va fi si fie.
Calea de data aceasta se îndrepta sp re nord-vest, printr-o l u n gă
cîmpie ondulat!, acoperiti cu rufe de larbi. d i n c a re ca ii se puteau
llrlrri cu î m biel şu gue. I ntr-un t imp, oamerni lui Arabda n descoperiră
un drum pri n acele sin gurătăţi. Pe a c el drum, după cit spu neau ei. se
putea a j u n ge la ora ş u l U liasotai intr-o zi şi o n'>apte ; se găseşte
acolo o oa ste subt comanda u nu i ofiter chi nez.
Călătorul nu găsi de cuvii nţă s![ se abată din directia ce-şi pro­
p u sese. Cllăuzii k alk h a sprij inirii şi ei cu putere această hotărîre.
Şi con cluzia l ui Ciu k-a-bol era la fel :
- Mai bine in p u s t i e , decît la tirg.
I n dimi neata aceea dintă i, m u ntii Tangntt stătură î n v ă l uiţi i n pidă ;
d a r după ce se înălţă s o are l e spre amiazl, privelişti magnifice se
dezvă l u i ri i ntr-acolo.
Văzute d i n d epărta rea aceea a s.tepei, t a ncurile ninse pireau in
azur nişte bo l d u ri de argint.
C iteva zi le, neintrerupt, că lătorii au umblat cătră m i a zăzi de
eceşti mu nţi, lăsînd .pri veliştea lor i n sti nga. In z i ua a ci ncea, pe .:ind
soarele cobora departe după piscuri, deodată va l u ri de l umină roşia­
tică se imprăşti a ră cătră bolta cerului. Curind, n u anta aceast a făcu
loc a lteia, portoca lie, sc ri j e l a tă de s t r at uri bru ne ; nouri roşi ca sî n ·
ge!e se întin seră pe c restele m u n ti lor, pe cînd n i n sori de raze curgeau
pe un ime ns peisagi u argi nti u.
Era o scenă dintre cele mai rare pen tru ochii d� l!.rtist ai c ă lă­
toru l u i . In ace l e re gi u n i fenomen u l e o b i ş n u i t ; ni meni d i ntre e u ropen i
pîni la Atki nson nu-l contemplase şi n u-i admirase efectele.
După ce rămase in urmă ca si schiţeze această mi n u ne, explora·
turu l î ncălecă, spre a a j u n ge con vo i u l insoţitorilor sit Singurătăţile
care se des-făşurau i n j uru-i trezeau i n el şi alte ecouri JWOfu nde de­
ci t cele a le farmec u l u i artistic. C ătră m i ază z i . d u pă c itev a valuri d.-,
coline cu aspect ni sipos, se desfăşu ra, fără hotare, un şes în c are
toate oş ti ri l e Europei ar fi putut fi c onc e ntrate şi ar fi părut totuşi
un pu nct m işcător în i me n si t atea pustiei. Pe aici a trecut Ghin jlbis­
han cu hoardele lui acum şapte sute de a n i . Au poposit cont emplînd
a u r ul asfinţitului, vi sind m ă ce l u l şi jaf u l depărtatelo r ţi n ut uri eur�­
pene. după ce covlrş i s eră ci vi lizaţia ş i i nteleapta împărăţie chi n eza .
Nenumărate mo v i le erau sem ănate în intinderea &ceea vaS'tlt.

.1 3
 Subt acele gorga !1e ale p u st i ei ză c ea u rămăşiţl ale t recutului ş i
osef!: i nte a le u n o r generaţii ş i mai vechi ; e l e i n s e m n a u i n să ş i dru­
m u l ma rei hoarde u e la 1 240. A m u rg u l v en ea cu grăbire. Pe ci n ti
cii1:îtoru l î ş i i sprăvea dese nuri le, c az aci i pierd useră nihlejdea d e a mai
descoperi vreun aui. N i c ăie r i in imprejurimi, cit p u te a strabate pri­
vi rea, n u se bă n ui a urmă de viaţă ome nească. Deci escorta poposi se
la m a l u l u n ui pîrău şi apri-n sese focu l din elementele p u ţ i n e şi săraci'
pe care le p u tea avea l a i n d emi nă. In stepele mongole şi hanul, şi
roh u l trebu i a u să fie mulţămiţi cu aceeaşi Hdirire p uf o a s ă de t i zic sau
cu t resă riri le f l acărilor scurte de i erburi, spini şi rădăc i ni uscate. C i n a
englezului e r a gata : o ciosvirtă de căprioară şi o ceaşcă de c ea i . D u p ă
ce Atkinson zvirli osul şi sorbi u ltim a picătură, se î ntinse noapte
nea gră �� c o m ;Jactă. Focul s : s t i n se ; c '! 'ăto rul se cufu n !lă î n som n,
�u bt imensitatea î ntun eric u l u i .
A d o u a zi, î n z ori , porniri mal departe i n căutarea tri burilor kalkha.
Străbăt-eau ac um o regi u n e goală, aproape fără vegeta j i e : ici erau
nisipişuri, dincolo prund ca re supăra copitele cailor. Ceasuri după cea­
suri o bositoare u�au î ntr-o monoton ie bo lna v ă. I n sfîrşit, cătră a l
trei lea c e as al după-amiezi i s e deschise o vale ; cai şi căm ile l a pă­
şune se profi l ară în lumi nă. GrăJii.n d i n acea direct ie, Atktnson desco­
peri aulul ; indată sosiră d i nt r-acol o doi oameni ca să călăuzească
pe Sltrăini la şatra şefului. Aşe z i ndu-se de o parte şi de alta şi apu­
clnd frî u l c a l u l u i cu cite o m î nă, făcură lu.i Atk;nson onoru ri le pr.mirii,
pînă la malul u nui pirău şi al unei bă l ţ i , unde erau i n stalate i urtele.
Un cort mai îna.Jt decit celelalte arăta locuinţa stăpinitor u l ui . Pri n ţ u l în­
suşi aştepta ; făcî n d de l a perdea patru paşi, apucă frl u l şi î nt i n se
străi n ul u i mîna, ajutlndu-1 să coboare, după care îl pofti ceremon ios
în cort. l nă u ntru era întins l a pămînt covoru-l ; Atki n �. o n t r e b u i să ia
loc, aşezindu-se destu l de comod in felul orient a l i lor, şi să primeas-că
ceaşci de ceai obli gatorie. Pol i teţa aceasta mongolică, negreşit, nu pu­
tea fi refuzată. Călltorul se găsea in căm i n ul lui Darma S i rim, vestii
şef k a l k h a .
Darm a s e a ş e z ă i n faţa l ui Atkinson ; fiii l u i - cei care înto­
vără şi seră pe călător - l uară loc de o parte şi de a lt a a p ă ri nte l u i
lor. Ir.uărătul ace st u i grup se ci-nchi ră d e asemertea vreo zece-doi s p re·
zece k a l kha, observî nd cu cea ma.j mare l uare-am i n te orke mişcare
a str;:Li n u l u i . Se î nţ e l e gea bine di-n atitudin ea lor că, pînă în acea
clipă, n u văzuseră încă europea n . Pl·lăria de pis t ă cu marg;ni l a r g i ,
jacheta de vînătoare, botror i i î n a i !l p î n ă pe st e genunchi produceau o
uimire care a vea să alimentme ani şi a ni î n curs u l generati i lor povesti·
riie şi midrHe nom azi lor. Era ceva care nu se mai văzus e i n pustia
lor de cind l umea.
Cîteva femei apărură ; î n fru ntea lor păşea nevasta şef u l u i . Doam na
se lăsă j o s , l in gă p uternicul ei stăpîn ; fetele o impresnrară ; care
n-aveau loc acolo, trecură pri n colţuri . I ndată începură c u ochi l a comi
să cerceteze şi să am ă n u n tească pe en glez, şopot i n d grăbit şi cu
a p r i n dere.
T n a c e st răstimp u n u.J d i n c a z ac i a d u se s amovaru l . Tot i cei de
fată fură nespus de uimiti văz î n d că ies aburi oin acel rec i p i e nt. U n u l
întinse d e get u l ca să s e incredi n teze c ă fierbea a p a fără foc şi -�i
retrase m ina, scuturî nd-o c u violenţă şi schimo nosituri, spre haz u l tu­
turor celorl a l t i pri vitori. Alt cazac, de asemenea, î n fii ! i ş:!. pe o t a L I :J
stră l ucitoare:, u n but de v i n at fript la jărati c. Cin.d Atki n;o n dădu la
l um i nă un c'U ţit şi o furc u liţă şi-şi i ncepu opera ţ i a , un frea m ;a t recu
 P! i ntre SIJl e.ct at o rl . Nimeni n u -ş i plirhl loc ul, u r m llri n d cu llco m i e
(1 1 1 1 1 la u lti m u l gest. D u m neze u rezervă şi l! n.•itor oam e n i de depart P
sprc t a co l e d e n e u i t at.
Da rm a Sîrim p oru nci s e , in ci11 s \ ea n . u s a l i r u l u i , s :i se taie o oa ie.
După ce s-a i spră v i t r eprezen t a ţ i a lui Atk i n son , sl u J i tori i ve n i r ă să
Vt � iească stăpî n u lu i ciî fes t i n u ! era gala . Ab i a in această c l i p ă străi­
nul p u i u să � s i m t ă în voie, avî nd p l ă cere a să dev i n ă şi el, l a rin­
dul său, spect a tor. Era o prive l i şte p rea tare p e nt ru o bkei u ti le l u i c i­
vi l i zate ; Atk i n so n fu si l i t să părăsească p art i da , c a să-şi f a c ă făr:l
primejdie diges!ia.
După toat e aceste emoţion ante peri peţ i i , e nglez u l chemă l a sfat
pe C i u k-a-hoi, i n sărd nin du-1 să ceară l u i Darma-h an, pe a doua z i ,
ca i şi cii 11i u z e .
- Fără î n doi a l ă 1 a răS(l u n s cu bu n ă -voi n ţă s-tă p în u l tri b u l u i ;
m î n i , în zori de ziuă, toate au s ă fi e g a t a pentru p re a ci n stitul
oaspe!"! f

C I M P I I L E M O N G O L I E I . ST E P A
Ş f LO C U I TO R I I E l
De l a a u l u l lui D a rma, Atk i n�on trebui să se i ndrepte pe o c a l e
ditră m iazănoapte, printre ondulatii ierboase ale solului. De la o vrem r:
aceste o n d u laţii deveniră co l i nr, despărţite i n t re ele p r i n văi l argi
i n cl reptate de l a e st spre vest. Era u n ţinut foarte prielnic călăriei . D�
aceea î n s o ţ ito r i i k a l !:ha erau foart e di spu şi să-şi i n ce r c e f u garii im­
po t r i v a ant Hopelor, pe care le i nti ln ea u di n c î n d i n ci n d in cirdu ri
con si d erabi le ; d a r s li l bătăci u n ile n u - l lăsoau pe că lă to r să se a p rop i e
de ele n ici la o bătaie de carabină şi dispăreau î n da t ă i n adî n cimea
depă rtări lor. Jnspre vremea am iezei, trupa urcă o co lină mai îna l tă
şi pri v i r i lor călătorul u i apă ru di ntr-o dată d eş e rt u l U l a n - l( u m , î nt i n­
z i r. d u-se c ăt ră apus cît putea străbate ochi u l ; i n toată inîi n derea
aceasta sdi p e a u in soare nen umărate bălfi . C ă l ăt or u l putea băn u i i n ­
t r-o m are a d î n c i m e a orizon ! u l u i şi lac u l cel mare l l ka-Arai- N oor. I nsii
c î n d aj u n s e in virful col i nei, î nţe l e s e că nu era decit u n uşor m i raj a l
a c e l ei i me n se perspective. I n a c e l a ş i t i m p , pe to a t ă i n t i nd erea, pînă
la mu n tii din sud-est, văzu pltt t ind o p i e l ii uşoară a l bastră impur­
p u r a t ă de s oare , in care to a te cont u n1 rile se estompa u . lntorcî ndu-şi
in loc calul spre altă d i recţie, Atki n so·n avu bru sc, i n văi, vizi u n e a
ap rop i ată a l acu l u i U p sa şi a ri u l ui Tess, care c ur gea î n f u n d u l văii
�.ubt culmea col i n e i . In ad î n c imi l e depărtărilor di n acea d : recţi e se
tonturau m u n ti i Tan gnu in toată l u n g i m e a lor, pe cind î n spre latura
a sf i n-ţ i :ulu i se d es f ăc eau nemărginite stepe, i n i nfi nit u l c ă ro r a s e
.ame�tecau ceru l şi pămîntul in tr-o p u l bere nouroasă.
Un sentiment adinc, pe care-I ma4 avu sese, pătru nse su flet u l eu­
ropeanu l u.i . Schifi nd pri veli ştea aceea extraord i n ară de v a s t e propor­
jii, cu munţi, coline şi lacuri, a vu i arăşi 1•edenla mari lor hoa rae, fră ­
m î ntî n d u - se subt cer cu veacuri în urmă. In acel ceas o J i n ! � t e nes tir­
ş i t ă stăpînea toate : de veacuri toate recăzu seră i ară ş i î n t r- o i ntre­
menire de vr aj ă , fără o fiinţă vie, fă ră o locu i nţă omenească.
Col i na pe ca r e stătea c ă l ă to r u l era de u n granit a cărui coloare
bltca în sî nge, c u r u ptur i colţu rate. Vine de cuart t ra n d a f i r i u străbă:
teau stincile, f u g i nd i n l i ni i paralele pe o mare î n t i n dere. O pe ş t e ra

15
imensil, niad drept portk sUipl de acest tra ndafiriu aproape tra nspa­
re nt, se deschidea in dosu l spectat9ru l u i ca di nsp re o a_ltl l ume, �Jlre
acea pri v e l i şte neasem u ită. D u p ă ce îşi i sprăvi d e se n iAF i le, Atkinson
p oru nci coborişu l , care se săvirşi in două ceasuri. Aju nseră l a apa
Te56, care era in ac e l loc u n şuvoi r ep e de şi l a r g, îmbulzit printre
stînd rupte i n toate sen s uri le. I n crăpăt uri le $t inc i fo r, tufărişuri şi co­
paci. Cind începură a se î nti nde perdelele amur gu lui, făcură popas in­
t r-o văfcică, i ntre ierburi bogate, in vederea apei. Un cazac, Ciu k-a-bof
şi lUI kalmuk ce rc et ari imprej urimi le şi, inainte de • se f ace noap�
depli nă, se î n to arser ă cu o căprioară fo ar t e frumoasă, ucisă de d t ra
k almuk. Oame ni i pregătiseră In preajma j a rulu i cele doui c r ăc ă n i pe
.:are urmau si at îr ne hartanele pentru fript ; î nsă ci titoru l abia privi se
cele dintăi stele ale î n ă l ţ imi lor şi se şi cufundă in somn adinc.
Cătră a doua st ra j ă a nopti i , deo d a t ă a u z ul li fu sfredelit pri n
somn d e urlete fioroase ş i se deştepti. Noaptea era naltă ş i seni n n ,
stelele sc î nteiau cu vioiciune, focul îşi t rem u ra vi l vitlj.Je î n apropiere.
Caii sforăi a u şi p uf nea u aproape.
A l doi l ea urlet su nă di n umbra adî ncă a stepei de l a o depărtare
nu prea mare. Cazaci i şi i·nsoţitoril kalkba era u î n picioare şi ate nţi,
deştept aţi încă de la primul semnal Deci l u piJ miroseau u rm ele călâ­
to ri l or şi-i căutau. Oamenii adunari caii cu re pe z i c iu n e , p u nîndu-!
î n tre foc u l de p o p a s şi apă şi stăpîni n d u-i.
Insotitorii kalkha dădură de ştire europeanului că trebuia u pre­
gătite annele. Lupii din ace le si n gurlttătf si nt viteji şi indrbneti şi fac
mari pagube in turmele tri buri lor. Atkinson porunri si se sco<ltă
carabi nele şi el însuşi inarml puşca lui cu două te�·i.
- Să se la se să ado a rmă focul, dădură sfat kalkha ; aşa, l u p ii
au să i nd răz ne a scă s ă vină pînă aproare. Atunci, trezim f lacările
şi-i vedem.
Cea din urmă licărire a l bastră se prel inse cătră sp uză. Urletele
se mai Inşu rubară o dată î n :«p re stele ; apoi conteniră. Atkinson şi
însoţitorii săi erau c ukatl pe pîntec e In preajma focului, c u ţev�le ar­
melor i n toa r se in directi a atacul ui. Paşii repezi şi fîştit u ri l e u mbletu­
l ul dibănitlor fură deodatl in preajmă. O nouă oprire ; li se auzea
smlrciitu l nă ri rc.r şi mestecatul lacom aJ fălcilor. U n nou urlet de
război. Atunci insotitorii kalk.'la aruncară dea supra jarului a dormi t bo­
lî n d ari u Katl de stepi : intr-o clipă izbuc ni o f l acără î nalt ă, desco­
perind coarnele :zbîr iite ale agresori!or �i punind puntte roşii şi verzl
In ochii lor crunţi .
Atkl nson d ă d u u n îndemn scurt ; carabi nele tr!imi ră ; s e văzu
la lumina focului in zvîrcc lirile furi bunde ale să l bătăciuni lor efectul
teri bil al sal vei. A rmele fotră tncărcate iar c u grabl.
- Călătorul să ştie, d ă d e a u Iar sfat i n sotitorii kalkba, el lupii
se i n torc de i s noavă.
Li se auzea dest u l de departe mormăitul ; cei rănifl cbe l ă ! ă i a u
stins. tingui ndu-se stelelor.
Focul fu ia r� acoperit. Cu toţii rămaseră (lîndi nd î n Ucere.
Nu trec u multi vreme şi prezenja fiarelor se manl1estă din nou.
Caii Incremen iri deodată a te n t i , apoi pri nseră a se fr11mint a cu m are
nelinişte.
l(alkha j u de�ară situaţia :
,_ LupirAvin d<u dowă părţi asupra cai lor, vesteau e l . U nii d i n
susul apei,� tuţil dia joa.
 Ieş ind di ntr-o dati din nedintirea lor, săriră ditră malul arci, c u
m11rl răcnete in cele două laturi ameninţa te. Dlhil uiile dădură o clipă
i n apoi.
Se făcu iar l i nişte, dar stepa era vie şi vorbea urechi lor atente a le
a s i atici lor.
- O parte a f i arel o r vi ne ş i a supra foc ul u i , dld ură veste inso­
t i tori i kalkh a. N i vala se dă prin trei părf i . Toată luarea-a m : 'l'te t re­
buie sli fie l a cal, ca să nu-şi rupi pripoanele şi să SI! lm priştie. AS'ta
poftesc şi l u p i i ; pe urmă li a l u n gi i n toate părt i le şi i l vînează cu
u şu r i n 1 l pi nl la z i ui, Iar noi rlmi nem pe jos.
Deci u n c azac şi u n kalmuk t rec u ră l a cai , ca si-1 H niştească şi să-I
stăp l n easci, priveghind tn ace l aşi timp lmprej urimea.
Atki nson a vea grijă inspre partea stepel.
F oc u l fu i nviorat din nou . Un om kalkha il hrănea neconte n it
cu ierburi şi rădli.cini. Lucoarea l u i se î nti nse pîni ce se f ixă i n ochii
s ăl bităc i u n i lor. U m bre c e n uş i i se frăminta u şi se teseau î n marginea
I nt u nericu lui . C azacii t raseră c iteva foc u ri din d r ea pt a cam pame nt u­
lui. Pe dira de l umină a explozi i lor, Atkinson, trăgător de m i n a i ntăi,
avu timp să ia î n ţ e l un lup pe care - I avea mai aproape i n latura lui
d reaptii ; i ndata după aceea, a doua l ovitură o trimese i n �: rămada care
se frămî nta mai departe. Un c oncert de u rlete se am e s tecă in noapte ;
căzuti i se zvi"rcoleau, cei l a l ţ i se retrăgeau i ar.
O tăcere desăvîrşit! se î nt i nse după asta ; n u adi a n ic i o suflare
d e v î n t ; o pînză de nouri trecu pe deasup ra, adincind i n întuneric de·
săvîrşit îm p rej urimea fi apa.
Ciuk-a-boi veni ciltră Atkinson :
- Se ispră vesc boll ndarii şi ierburile, zi se el, şi treaba aces tor
d u şm a ni î ncă n u·i i sprăvită. A c Li m a stau : se sfătui esc cum să schimbe
aiac u l : d u pă ac ee a au să se î ntoarcă i ară. A c um a are să fie· m al
gre u , nu m a i avem l u m i nă nici de sus, nici de jos.
- Să se ducă oamenii tăi, Ciuk-a-boi, să aducă rădăcini şi luburl
u s.c a te pentru foc.
- Să se ducă, măria ta. U nii in susul a p e l , a lţii in josul apel ;
să ia cu el şi carabi nele.
- Aşa să se facă, Ciuk.
- Da, mă ri a ta, şi să f i m �u mare grijă ; d u ş m a n i i sînt tot i n
.
pre�jmli. l ată, s-aud ca i i nechezind iar şi � m u nci n -: u · se i n prij:oa. n �.
In depărtare, hil u liră urlete.
vine un ri nd. Cel
- Aceşt i a sint a lţii, preciză Ciuk-a·bol. Mal
care vi n acum au să dea peste cei care stau şi pîndesc i n preajmă.
I n tr-adevăr, şi Atkins<J n , şi cazacu l tălmaciu, c a re sta lîngă el
neco ntenit, a uziră, n u mult <l u pi ce se d ep ă rtă Ci uk-a-bol, cclizinne a i n·
t re b a n d a nouă de l upi ş i cea care atacase de cu sari. Cd vechi m i·
riiau şi hîrî iau impot ri va celor proaspeţi. După un timp tăcu ră, punln·
...
du-se probabi l de acord. ·
Nourii care tmbrobod iseră cerul trecurl şi imprej urim i le î ncep ură
a se prevedea i n z a re a a pel. Oricît era de st:ipi n pe sine , Atkinson a v u
o c l i pă de desti ndere bucuroasă cind kai m uc i l i nar m a t i ad useră e le·
mente nouă pentru foc.
V i l voarea izbaKni cu violent!. In noaptea spilltecată, c ! l ător u l văzu
prima coloan ă de asalt a sălbătăduni lor înaintată pî nă la cind spre:ece
paşi 'apropi�e : i n dosul acutor dihănii, se zărea al dc;i lea şi rag, şi r.l
t reilea. ua � tactid intrucitva ontenească. Era tacuta hoarde lor de
·

17
dun u l t , P� care m a i de g rabă e l e o t nvătaseră d e la aceste sălbătăc i u ni
a l e p u stiei.
O des cărcăt ură vie dobori o pa r te d i n di h ă n i i ; c h e l ă lăiri le de
spa i m ă se depă rt a ră. Se făc u l i n i şte. Focu l u r m ă să ardă i n a l t o b u n a
p ar t e d i n noapte. S ă l batic i i n u se m a i l n t o arse.ră l a a t a c . I n zori i z [ l c i ,
d i l 5 torul şi oamen i i l u i , străbăti n d c î m p u l d e bi ru i n j ă , rcc a noscură opt
lupi morfi şi n u meroase urme de singe a l e răn i t i ! o r c a re !>e ret răse:.eră
ca să piară i n s i n g u rătate ori fu seseră s·fi ş i aj i de s e m m i i lor.
- E plin t i n utu l d e asemenea fiare, î ncredinţa u m o n golii kalkha
pe Atki n so n , ş i c ă l ă t o ru l stră i n are să m ai a i bă d e - a f a c e cu e l e .
No1�ă ne fac stricăc i u n i nes-fîrş ite in ta bunurife de cai ş i turmele
de oi.
D u p ă d o u ă z i le, î na i n te de a m a i d a l a arătare l u p ! , pustia scoase
In calea eu ropean u l u i a l ţi locui tori a i ei. Era pe o aşezătură go a l ă ,
semănată c u bolovăni ş uri de calcedon i e şi a gată frumos c o l orat ă . k ! ­
colo, stlnci lpstruite d e u n fel de rocă purp u ri e şi neagră , î n f l orită c u
pete de roş violent. J.ntre aceste stî nci, c a l ea era l n greu n;;tă de bolo­
văn işurl ascufi.fe in care cail îşi singe.ra u copitele.
Pri ntre asemenea ghimpi de p i atră, se îm p-l eteau f u l geri n d în
kuni.n i feluriţi feopi . U ni i îşi cumpăneau capetele, i e ş i n d di n crăp3.­
tur i l e stîncilor ; altii se prel i n geau î n ascu n z i � uri, fngind oin c a lea
ca r ava nei ; unii însă deveneau agres.ivi, î ncord îndu - s e şi şuierin d cu
m î n ie. Pe care il p u t e au ajun ge, mongo l i i şi cazacii l i tii au c u sfirc tl­
rile barapn i celor. Ciudat loc de popas i n vremea nop j i i ar fi ace l ţi­
nut, se g î n de a Atkinson, urmări n d evoluţi i l e re pt i l e ! o r şi c e rc i n d să !e
d eosebească fonna şi coloratura. U nele, cele m a i n u m eroase, ave a u
nuanta ardeziei şi s e con f u n d au cu aqJectu l ge nera l a l pei sagi n ! u i .
A lt ele, verzi-cenuşii, pătate c u r o ş d e s i n ge, stră l uceau î n chi p extraor­
dinar, ca n işte j u v aer ur i în soare.
Pe cînd e u ropean ul, d e s c ă l ec a t un ră sti m p, exam i na u nele roci
cri stali n e dintre cele mai curioase, un str i găt de alarmă i zbucni l a
oarecare d i st a n ţă între î n soţitori i s ă i . l ntcrcind u-şi priv iri le, Atk i nson
\'ăzu doi k alkha fugind c u o c h ii aţintiţi in spre un punct a n umit.
Călătoru l se repezi s p re e i . Oameni.i îi a rătară la o m ică dep ă r t a re
pridna spaimei lor : era un şarpe eaorm î nc o l ăci t pe o stîncă. I şi ri­
dicase In s u s capul , bala n s i n du-1, avea och i i ca două p uncte de foc
şi şuiera cu î nt ărîtare. Pri n strigătele lor, oam enii dovedeau cunoştinţă
despre venin u l mortal a l ace l u i mon stru. Atki nson trase din sjlatc
n umaidecit carabina, care n u-l părăsea niciodată. O îndreptă spre
şarpe, rezernind-o de u n colţ de st î ncă. O clipă cap u l lui di sp ă r u in
covru. Ci u k-a-boi făcu doi paşi înai nte. Capul se r i di c ă i ar, cu ş u i e ru - i
ascutK. Atunci Atk i n son ii trimese glontele, decap i t : n du-1. C o rp u l se
desfăcu intr-o parabolă, sărind d i n c u i bar ; mo n g o l i i se n ăpustiră
asupra lu1 cu harapnice!e. Cu toate loviturile lor furioa se, convu !s-iu nile
repti lei n u conteni ră decit d upă u n pătrar de cea s . Cind fu î nti n s i n
toată l u n � ime a l u i , măsurătoarea arătă a p r o a p e doi metri : grosi mea
era cit m î n a . Era de o coloare fumurie, cu pete ro ş i i şi v e rz i p e laturi.
ln toată fnfă(işarea lui înflori·tă, se vădea un ve n i n uci gător.
Drumul p rintre stîncării şi şerpi urmă a stfel m ultă vreme. Caii
umblau greu, oam e n i i trebuir1' sli descalece. Cu toată t r u d a, popas u l
trebuia I mpi n s cu m u lt mai departe şi cu m u lt mai tîrz i u decît ora
obl�nuită : ;p
rirea î n a c ele regi u·ni dezolate şi l u gu bre apă rea ca im­
posibi lă. Ori incotro işi întorcea căllltorul privirea, nu Zăiea nici sc li-
p i re de apă, nki i a rb!l . $1 ia rba , �1 a r> :- . ff'f u �l . tre'" u i 2 11 �bite i n a i nte
d e căderea nop ji t .
I n d ată c e c alea deveni m a i P U IJ I I �.: n:a, l a r .: v a na i ncă.Jecă. Du p ă
un galop de două ceasuri , se ar ă tară p i l c u rl de i arbă, amestecate cu
n i şte sp i n ă r i i i n f lorite g a l be n şi roş, semănind cu răsura.
U m b l i n d a şa cu grăbire î n al n te, că. l ătOI'i.l trec:ură intr-o vale.
Cînd f u l gerări le argi nti i a l e apel c:lipiră, mon golll dlidurl semne şi
s.u n ete de mare bucuri e, cail c: i u lirl urech i le şi pufnlră ca p l licere ! p re
sm oc u ;i l e cu i arbă bogată, care căp t u ş esc vălceaua. Cilăuzil cotir ă i n
l u n e a de l a m a l ul riului. & a o ap ă li mpede d e doulzed d e metri lă·
l i m e şi doi o ri trei adincime. I n so t i torii kalkha nu-l cunoşteau numel e :
n u şti au de u n d e vine şi î ncotro se d uce. Era o apă de ia d um ne zeu.
B i nec u v i ntat fie n umele lui 1 Şi oam e ni şi �� se repeziră In valuri,
potol i ndu- şi de-a valma se t e a ş i arşiţa. Pop as u l a fost dintre cel e
m a i p l ăcu t e şi n o aptea t i h n ită, d u p ă ce Ci u l(-a- bol a luat toate mă•
surile de pază.
A d o u a zi , a s u pra r i u l·u i plutea o pidă deasă, c:ace, î ncet-incet, "
risipi st răpu n s ă de raze l e soarel u i , ceea ce vestea o z1 de mare ză pu­
şeală. Aici, i n sotitorii ka l kha rămaseră pe loc, ca Soă se î ntoarcă tna p of
l a a u l u l l or. Se i nchi n a ră în faţa eu ropean u l ui, l u î ndu - şi rărnas-l;un
şi pofti n d u -i m u l t ă s ă nătate. Atklnson le m u l ţ ămi şi rămase u n timp
p r i v indu-i cum se d uc . Erau n i şte oameni cumsecade şi vrednkl, care
s t ă t u seră la dato r i e n e î nt rerupt şi se dovedi s eră desto.1 nicl şi devot aţi
in n o a p tea de pri mejd ie, cu l upii . Eu rop e a nu l sim fea pentru ef un re­
{,i iet s i ncer. li fu ses e t· ă u n ti m p to v ar ă ş i şi pr iet i ni ; n-avea sl-i mal
vadă nici odată!
Tova răşi i răm a ş i trebui a u să-I i ns otească şi să�l călăuzească i na­
inte, in căut a rea r i u l u i G i a ba k a n , despre c are n u a u zi s eră şi pe care
n u - l c u noşte a u . Cu ajutor u l lu.i Alah şi m ai a l e s al hărf i,lor europea n u­
l !.! i , d upă c i teva zi le, străbătu ră cu b i ne i ntr-o v ale l argă unde c urgea
acea apă, cu acel n ume. După s i t u a ţ i e şi ori entări , nu se putea să fie
a l t a . Atkinson o rec unoscu ş i ponmci popas.
S e af l a u acum pe ţărm u l u n e i ape a d î nc i , c a re c urgea l in . Lă ţ imea
ei era de d ouă sute d e metri . Trei d i nt re i nsoţitori , fără să se o d i h ­
n ească, porniră n u m ai decit d upă vi n at. Locurile erau si nguratice ; nu
r; ă s i ră nim ic. Oamenii treb u i ră să se m u lfămească c u foarte pu i i n ;
i n schi m b , caii aveau d i n biel ş u g iarbl grasă. Cum v e ni noa p tea. furi
l u ate to at e m ăs u r i l e î mpotri va fi are l or, căci, după cît af i rma s eră i nso­
titori i k alkha, în ace ste părf i mai c u samă hălăduiau l u pii.
Noapt e a se p e trec u l i n i ştită. A dou a zi d imi neată, pe o vreme
fru m o asă , C i u k-a-boi căută vad, d u p ă care, cu c h i bz ui ti ri n d u i al ă , oa­
meni şi boclucuri t re c u r ă pe cel ă.la l t m a l . A rmele, h ai ·nel e ş i hirt i i le
curopea n u l u i , i n deosebi , avură parte de grijă deos e b ită ; ka l mu c i i le
p u rta r ă In creştet u l cap u l ui .
Dupll ce toat ă l u m ea fu de partea c e a·l al t ă, se f ăc ură pregăt iri de
alt d ru m . Aveau a s tră ba te u n şes înfricoşat pri n p u s·t i etatea lui , ca
sii poată aj u n ge c li t ră t i n ut u l u n d e, după hărţile lui Atki nson, trebui a u
să se găsească m asi vele m u n ţ i lor A ltal. Şe su l acela d e secet ă ş i nis i p
era o p a rte d i n deşertu l Sarl<ha, şi e l , la rîndu·l l u i , s ectiu ne d i n
nesfir�ita p�sti e Gobi. In toat ă î nt i n derea nu mai creştea i arbă ; numai
p l a nia. l) ll_mită salsola i n sem na, ci rcu l ar, ma l u rile bll l ţ l l o r sărate, r c­
lcrlndu-fe cu p o rtoca l i u ori roş. Văzute de depart-e, bă l ţ i le acestea

10
0\ Veau o l nfll!i� lre dint re cele mal c u ri oa se. Ful gerKrile sliril c rista·
l i zate î n c a re se r a s l rî n f! f lori le roşii t:e s a l s o la iau, la răsaritul şi
a s l i n t i l u l soarelui, a S4)ecte de diama nte şi rubi ne i n c rustate intr-un
juvaer somptu o s .
O t ăcere solem n ă stăpî neşte ac ute vas.1e c impii a r i d �; , in care n u
po-t v i e j ui nici oam e n i , ,.n i c i patrupece, r.ici p a s e r i . N ic i cel m a i m i c
su net nu c l i nteşte tăcerea d e moarte care p l a ne ază p�;rpetuu asupra
aces·f u i sol cald uat.
Tâce rea pă durii e c u totul altceva ; e -vie, p l i nă de m i ş c :S ri tai n ice
şi d e murmure ; e ci ntec, z l;or, pas furi şat. Alei era m o a rt e totală. I n
tot cursu l unei zile în trc"i, că lătorii n tr o !Jservară 11 imic care s ă poa tă
adăposti o ri hrăni o pasere sau o căprioarlL Cu m a re greutate cazaci!
şi k a lm uci i putură strînge p uţ i n e s p i nării n ra ve pentr.1 focul de pop as,
in a m urg. I ntr-asemenea Joc nu mai a v e a u nevoie nici de mhuri de
paz a i mpot riva Harelor. Petrecură noaptea i n l i nişte, c u f u n da ţ i sub! in·
t u nuic, î n l u g u b ra necl in tire a inti nderi lor. Şi a doua zi trerură mai
oeparte, cău l t n d ceas u r i d upă c e a s u r i un ostrov de verdeaţă. U m b l i nd
aşa pe- linzli m l a ;;l i ni acoperite de papură, pe lîngă m ovi li m�lte el e
nisi p sem ă n î n d cu gorga nele, a j u nseră la nişte blUti fără ţarm uri.
Acolo Atki nson, pe cînd schi !a priveliştea, fu martor al formări i u n ui
uragan pe za rea d re aptă a pu �1iei. C u m observatii la orizont se m n ele
tulburi, cazacii şf Ciult-a- boi se gră biră si p un ă la adăpos-t caii in
dos u l unei perde le de stuf. Doi d i ntre călăuzi rămasera Jl ngă călator.
Vi j e l i a sosea c u o repe z k i u n e î nfricoşată, zvirlind val uri de n i si p
i n spa tiu şi privălind s t u fărli le ş i trestii le. Pe ba ltă venea impotri va
spectatorului uimit o linie l u n gii de val, î n c o v o i a U ca un grumaz.
Cind acea l i n i e albă fu l a jumătate de l d !ometru , Atkil'son i ncepu să- i
audă m u get u l ; kalmucii care rămă seserll cu el î n c ep ură sl st ri ge , ru­
gîndu-! să tread numaidecit la adăpost din faţa primeJdie i. Lui n du-1
cu desenuri c u tot, il d uscră i n des u l perdelei de stuf. Abia ajunsese
la ceilalţi to vară�i că lătoru l, ş i virtej u l sosi ca u n trăsnet, detu nlnd
pămî nt u l şi prăvălind vegetati a. Cum trecu I n nisip, ridică pînli la cer
o p î l ni e de p u lb er e c u u n horcăit enorm.
Trecerea fenomen u lu i nu finu mal m u l t de un sftrt de c ea s . I n t i n­
deri le căzură iară în Uniştea lor sinist ră.
In a s em e n e a clipe cle deslănţuire a elementelor, primejdia e să fii
surprins în loc deschis. U neori . in acel e ţ i n u t uri , tornada porneşte d in
ripi •le m u ntilor şi se desfăşoară incet, măci nlnd spati! circulare c a m
de u n kilometru, sorbind în pilnia ei şi revlirsind în laturi t o t ce în­
t î l n eşte. Fuga e i in stepă e ca a u nu i c a l i n g a l op u l cel mare. Toa te
animalele, fie sălbatice, fie domestice, fug i ntr:coşate din calea ei .
Orice fiinţă vie, prinsll, e spulberată, băt u t ă şi nci sll.
Caravana şi-a mai u r m at astfel dru m u l prin pu stit! încă două zi le.
După popasu l nopţii a d o u a zori le t randafi rii ale d i m i n eţii vestiră o
,

zi frumoasă, cu so a r e str � ! u c i tor. Atki n so n văzu pe cazaci şi pe kalmuci

foarte ocupati cu pregătirea şi curăfirea puştilor.
- Am i ntrat intr- u n t i nut m ai p rielnic, vesti vesel Ci uk-a-boi,
astăzi preg ătim m lriel tale vî nătoare.
Mincarea de dimineaţă fu repede ronsumal ll . Patru oameni ră­
maseră la popas cu două c arabine, pentru imprejurarea d. s-ar pro­
du c e un atac al k irghizi-lor. Şase di ntre cei l a l t i oa meni ai escortei
l ntovărăşiră>pe Atki nson, î nconjurînd locuri le. Al şaptelea, un k i r­
gh.iz, purta anna cu doui fe\•i a englezului.
 Soarele se ridkase pe cer de doul !ullti. CazacH erau intr-o v a le,
J!e urmele m istreţi lor, lkKoperite de ei i nci d i n zori. Di ncolo de aceste
u rm e , se i ncurc a u spi nării măru nte şi ierbu r i i n a l t e . I nd a t ă ce v ! nă­
torii intrari c u caii i n acea desime, m l �tr�i l zvic niri din vetrele lor :
ierburile şi s p i i1 ;i ri i l e o n du l a u şi se sc u t ur a u ia trecerea lo r ; in c uri nd
să l bltic:iuni le iqiră I ntr-un spaţi u curat. % ndati ce-i vlzu rl desco­
peri ţ i , vînătorii i�i gră lliră caw JÎ îşi găti ră pu.ştile.
fu gea u i n frunte, la două sute de metri depărtare, doai f ia re
u riaşe cn părul negru-cenu ş i u . Dupa loc u l gol. urm au alte t ufe de
splniri l. Citva timp, urm!ritori i pierduri iarăşi d i n ve d ere vtnatul. Un
kalmuk, dnd ndu-şi ca l u l i n g a lo p oblic, deKoperi iar mi streţi i cel mari
dincolo de un rind de tu fari şi dădu semn. Ceilalti vi nlltori puseră
p i nteni, siliră cai i , pî n ă ce se apropi ară la cincizeci de metri. Atk imon
şi un cazac săriri din ş a. După ce tra seră cîte un foc, bă garl de
s a m ă că u na dintre dihă n ii fusese atin să.
Pe cind călătoru l european şi cazow: ul î şi î ncărcau puşti le, c e ila l ti
oameni ai esco.-tei tra seră şi ei focuri. A lk i n so n şi sot u l său, i a r i! ş i
că lări, luară urm a mistrefu�ai riinit. O v r em e , ambel� sălbătăc i u ni lu­
gi!;Cră împreu nă : ac uma se despărţiseră. U n a lua� i n l u n g m a l u l
r Î il lui, a l ungată d e doi c azac i ; unul tdisese iară şi u •1 foc: as upra e i .
Cea laltă s e re�zi se oblk intr-un teren de!chis � l tare ; călătorul en­
g lez darlu drumul calului cu cea mai mare vi&oare, pină ce o ajun�e.
Era zbirii tă, furioa să şi c lefăia spum ă. In acea cli_,i, u nu l dintre
cazaci ii trfinese iar un glonţ, care o atinse fără a o opri . Atingindu-şi
calu l c u c rava�. Atkinson o ocol i, ieşi rnlu-i in coasta, la doDăzeci de
paşi . Cum dihania slăbea giflind, cllăretul trecu i n ai nte şi o lui In
tel, ochind asupra ca�ului. Nici ile data a�ta, fiara na căzu ; glontele
ii i ntrase i n grumaz şi o sili numai si se oprea� o c l ipă. Atki nson
i şi trecn puşca in spate şi trase un pistol de la cobur, gafop!Rd in
st i n ga fiarei şi p ara lel c u ea.
Fiind bun tră gător cu pistolul, englezul lşl purtă calul ptnă la
şa p t e-opt pa ş i de mistret. Atunci ii t rimese u n !:lo r.te, care nu nemeri.
Rel ulndu-şi galopu l, îi t ri m e s e a l doi lea g lo nt e de p i �tol, care l ovi :
mistre f u l şov ă i o c l i pă, a p oi se p răbuşi ; u n cazac şi un kalmuk veniră
asu pra lui imediat.
Atki nson descă!ecă şi el şi cercetă u l tima lo vitură. Glontele lovise
deasupra ochiuful, llngă tîmp lă. Era u n m i s tre ţ de o mărime respecta­
bi lă. Cazac u l i l preţelui cam de nouă puduri, deci aproape o sută cinci­
zeci de ki lograme. Colţi l ungi şi ageri ca ni�te cutite puteau fi arme
teri bi le i m potri va o m u l u i ori a c a l u l u i .
Un om din e sc o rtă se intoarse l a p o p a s cu să ad ucă ca l şi targil.
I n vremea ut a C i u k-a-boi şi alti c a z aci d o bo r a u cel a l a l t m i stret cu
mult mai m are şi mai fioros decrt primul. VinAtorii se î ntoarseră l a
pop as c u indoitul l o r trofeu şi c u mare bocarie.
V l nătoarea aceasta luase o parte di n zi : caii aveau nevoie de
o di h n ă i n ainte de a st r ă ba t e o altă distanţă. Cit a n i m alele ş i o parte
d i n oameni r ă m a s e ră la foc, înai nte de prî n z , Atk i nson hotărî să urce
o coli nă, spre a avea priveli�tea locuri lor mai îndepărtate. l ntovără :; i t
de Ciut-a-boi şi u n cazac, urcă ln susol văii, care se Ingusta, şi, de
pe o inllţime, putu si-şi de.a sama că u ltimele valuri ale Attailor se
pierdea11 tof mai scăzute in imensitatea deşertultri Gobi. Cifră apus,
la o di!flanfă m are, se ridica in cer lin s.tllp de fum.

2J
 - Poate să fie, ln acea latură , o tabără de k lrgh izi ? se iutl c b ll
r '> U toru l . Ti n u î u r i l e lor, liupă c î t avea i n form a ţi i , sînt c u m u lt m a i
l a a sf i n j i t .
Nici triburi kal k h a n u s î n t i n a c e a d i r& t i e . Totu ş i , tre b u i e să f i e
ci neva.
- Să ne apropiem i n t r-acolo, dă sfat Ci u k-u.-l:oi. 1 n părji le ac este:>
trebuie s ă f i m c u grijă ; nomazii de a ici n-au n u m e b u n .
U rm i n d creast a co! i n e l o r ş i pri ve ghi n d cîmpia in care se d e s l ,t­
şeau acum mai bine focuri apror.i ate de pc;:as, Atld n so n şi tovar:t � i i
săi d ă d ură peste o pote cii bătută, drum d e caravane p ri n deşert . Deci
foc u l era a l u nu i p o r: a s . C i u k-a-boi privi m u ltă vreme in d i r&j i a l u i
Din l oc u l î nait u n : L s e! g:isca, 1\\ ::i n son a vea p erspecti vă spr � l l ka­
Arai-Noor, inti n d ere de a p e care �driteiau în l u m i n a asfi nţit u : u i . A l t
l ac de o î n t i ndere con s i derab i l ă se dcsc:1i dca d i nco l o de vetrele cam­
vanei. Pe cind coborau, c a să se î n toarc ă l a t a oă ră , Ciuk-a- l:oi i � i
d ă d u părerea :
- Acolo e po p a s de carava nă, dar poate să fie şi popas de nom a z i .
U nde um blă carava nele. u m b l ă ş i nomaz i i ; ei sint ca l u p i i acestor
locuri ; despre i s p răvi le lor sţ aude pînă departe. Deci, cum am vărut
noi acel fum de popas, a u p u t ut să ba!!e de samă ş i alţii fumul po­
pasu l u i nostru . Tr e b u i e w fim cu grijă a s u p ra ca i·lo;- : să-i dăm l <t
hrană c u pază d e oamen i , să-i ti nem lîn gă' noi i n vremea nopţii ş i
să fi m c u carabinele încărcate. Dacă rămî nem f ă ră cai în aC'este si n­
gurătăţi, nu mai avem nici o putere şi sintem in m i n f.le lotri lor.
Doi cercetaş! cazaci a u trecut in ainte ca să alea gă u n loc po1 rivit
pentru tabăra de noapte. ln soţ it o ri i călătoru l u i au fost c u gri j ă tot
timpul ; dar zorii rl lei a. u l u m inat din nou l in i ştea împietrită a l o c u ­
ri lor. Cercctîndu-şi h ă rţ i le, Atk i n son hotărî î nc ă doo ă zile de drum
dU r i sud. După aceste d o u ă etape, trebuia să cotească la v est, ca �ă
ajungă la ţărm u l unui ri u numit Urangur ; de aici şi-ar f i făcut i n ­
trarea in pusti u l G o bi , pe l a nord de lantul m unti lor Sian- Ş a n . Ace�t
lanţ e cel mai i na rt al Asiei ct-•drale ; pe axa l u i se ri dică l n cer î n ­
soăimintătoru l masiv Bo gda-Oo,. şi cres·tele v ulcanke Pe- Ş a n şi Ho­
T e u . Aceste t r e i erau ti nta excursiei lui Atk� nson l n acele l u gu b re
regiuni .
Călă.torul ş ti a c ă gri j a pe care o expri mase C i uk-a-boi în preaj;n a
acelor focuri stnguratice d e caravană era c u totu·! îndrept ăţită. PrimeJ ­
diile unor inti l n i ri cu banditii erau tot aşa de prevăzute de el ca şi
celelalte greutăţi fără număr şi trud e fără stî rşit pri·n care trecea : î n sli
era hotlrit s ă bi ruiască tot u l ca să c u n oască ceea ce i nd nu văzuse
n i meni şi si lămurească, pe ntru l u m ea c i vi l i zat>�., l! n e l e nedumcr:ri
geografice.

TATA R I A C H I N E Z EA S CA. C U I B U L
I N VAZI I LO R . V U LCAN I I .
T R J B U R I L E D E K I R G H I Z I . S U LTA N I
SI BAN DITI.

Ţi nu.t ul plrea u i n c e i n c e mai sterp, pe m ăsură ce Atk i n so n şi s o ; ' i

sat i n a i ntau spre m iazăT.i. N u mal înt î l neau verdeafă dtc i t i n vălcelele
i n g u ste, şi acolo ou era d ecit o iarbă scuf'tă şi să rikădoasă. Din cind
i n � ind descopereau cîte un pîră u c u apă p u f i nli : era:t s ; n :rurele l ocuri
bune de""jlbpâs şi hodi nă. Ceasuri m u lte şi zi.le d upă z i l e se petrecur?'
a s t f el s trăbăt ind a c t> l e a ş i loc u ri go a l e , su i n d aceleaşi coli ne, cobo �i nd
�� � c i t> aşi vaj : u; o : r o l o n .c şi tristetă, d u p a u i O n otonie şi t ri Site ţ ă . Cite·
oliaîă un acci dent m ai i na lt de teren i n r; ii d uia exploratorul u i să-şi
înti ndă pri virea i n lungu.J de�ertului Sarkha, as-upra nisipuri lor .ral·
ben e, a gorganelor roşcate şi dunelor cen u ş ii .
I n Sofirşit, înt·r-un timp, a că.ruJ măst: ră d evenea aproape i.ndi fe­
ren tă, că l ătorii aj u n seră la riul G i a b a k a n . De d eparte inel, slnuozi til·
file l ui d esem na u in i nti ndere o îndoită l i ni e neagră : vegetaţia m a t u­
ri lor. La es.t de a.c eas.tă inti l nire ro a pa G i a ba ka n, se Inti nde Gobl c.­
o n J ul aţ i i le-1 fără num ăr şi fără sfirşit, pierzi ndu-se tn deplrtărl ne-­
m ăs-urate subt o pk!l a l b astră. I nspre sud :�p :irură lut Atl.lnson ţann t­
ri l e n i n se ale l u i S i a n - Ş a n, stăpî nite di n cerul Inalt de Bogda- O o la.
I n t re aceste mase gi gantice de pi atr ă , care barau orizontul, se af l au
�� pi scwi.le vulcanice Ho-Ceu şi T u rfan, î nsă, intre sute şi mit de
p i s c u ri , numa·l f um u.J şi f.!acăi"a, intre ghcfurl şi omăhai, ar fi p u t ttt
srn : n a l a pundele acti ve. Deasupra in frico ş atc !or i n ii lţimi, ceru.! era
de u n si n i l i u c u rat şi d u lce.
I n t i mp ce c ara v a n a cobora in stcpă, e uro!J eanul avu din nou vi­
z i u n ea trec u t ul u i , cu seriil e l ui de h o a rde, c are ::.e scur::;eseră prin vas.tu1
pustiu Ciobi , cătră A p u su l n o �t r u . Revărsări periodice de mu lţinrl, ca
revărsăci de potopuri , ca revărsări de vu lcan. lsloridl chlnerJ poves­
tesc despre o i z buc n i re grozavă a p i soc u ri lor Si,a·n-Şan. acum două mii
de ani. F oc uri l e craterelor lurni n a u fuga semi n fi : l ()r Hiong.nu, pri go­
n ite !)pre apus de armiile general u l ui chinez Teon- Hia.n. Pe cind no­
rn a z i i f u geau revărsînd u-se in p ustia Ciobi, craterele, rJc: istorJdi, arun­
c a u în cer şuvoaie de pi atră top i tă, care se învolburau apoi in fl uvii
tn ff ikărate prin ri p e le rn un ti,lor, l um in in d depărtarea pu stiei .
Pe ci.nd Atkimon sta privind în pra gu.J �lor locuri, pe care le
o b s e r vas e nu cu multe săptăm îni inai nte de pe caalm tle munţi:lor, unul
d i n t re cazad se apropie şi-1 af.rase aten tia asu,pra uneJ coloane drepte
de fwn, care se ridica spre cer la o m are di stanţă înspre asfinţit.
At!< i n so n se î ntoarse ca să observe.
Nu se putea să fi e acolo decit o t a bă ră de ldrih izJ. Dad vedea
călătorul focurile lo r. insemna ci şi kirghizii puteau sli observe fum u l
u n u l popas st răin . Sfatul lui Ci uk-a-boi devenea iar (J poruncă. D ec i
caii fură p u ş i s u b t pază cit stăt u ră l a p ăş u n e ; in vr e m e a nopţii fură
a d u şi aproape d e foc , şi străji, cu arma gata, fură rî.ndulte.
- C aii şi puştile, ca ii şi puşti.Je, repeta C i uk-a-boi, riztnd cătrl
englez. Fără cai m a i ales, nu mal avem nici o putere.
Dar şi noaptea aceasta se petrecu in Ji.nişte. Stind intins pe teltle,
cu c apul pe şa, Atkinson se trezi din som n u l adinc tocmal In clipa
c î n d o linie de sînge scriJela zarea rbăritu,lul . lncet-tnc.et .lum ina
crescu fi lucirea ri se î n tin se asupra i m prej urimi,lor, descoperind di ..
tr-o dati, la o depărtare de douăzeci ori tre i zeci de ki l o m et ri Inspre
s ud , o apariţie c are nu f u sese vizibf.lă in aj u n la inserat. Era am mu nte
in formă ele dom ; rot u n z imile l m aveati soliplri de juvaer.
Că.Jătorul hotărî să cerceteze deaproape locul. Părăsind popasul,
Atki nsoo că.lări î·n di.recfia domului plnă ce ajunse la nişte ripi p ră·
pă stioase. I ntrîn d printr-una d i n liUSife rîpi ca tntr-u.n coridor, exp lo­
ratorul aju�se l a m u n tele emi sferic, care-I aţlfase �ozl.tatea.
'La po�Je1e lui, l u i n d numai trei oameni din escortă, îşi incepu
cercetărl·le.�.c

23
 rntr-una din rlpile C4a&tel zlrf curgue de lavl, cu ru pturi şi
a sc u tifUri. rn boldurile acelei roci , abia se puteau ţ i n e oame nii pe
pici oare. Toată aceasti m a să vu lca nică de coloare nea grl, amestecat'\
c:u un cenuşiu-purpuriu, Ieşise ci ndva din domu l vu kanic in stare l i ­
chidă : pre s i u nea lău ntric! o impinsese afui In forma u n u1 bu lbu r
enorm. Riicirea o cr.&pase in t oate sensurile, c u oarecare re �.ru l a r i t ate
însă. Du pi cercetări le lui Atkinson, natura roci i era bazaHică. Călă­
torul culese şi citeva probe de cri �>tale verz ui de ol i vinlf
DomuJ ace&ta pă rea a fi un em brion vu lca n i c . roc ut l ăuntric
rlisu f l.tse şi ak i, dar izbu.:nirea pri nclpzlă f usese In a lti parte. Oc
s u s, _că.lii torul văz u, � o depărt are de a !ţi douăzeci şi cind, t.-eizec i
tie. kilom etri şpre sud, încă o lom;t aţie goologică identici . Călirim l
Intr- acolo cu esco rta s a, Atk i n�on <lesc�ri u n ascl, intre citev a c o -
·
l i n e j oa se.
Călătorii deodată se v�zura iUlpresurati de herglie ii1 enorme de cai
şi cămi le. PăstOTi k i.r�h i z i călări făceau paza, avind fiecare la şa
baltagul de război. ) m potr i va cui aveau a se apăra ? C u cine ave a u a
lupta, căci erau si n ar u ri in acea imen sitate ?
Ciuk-a-boi pu se intre bărHe de ri Jioare ; păstori i a rătară poteca
srrc aui. Unul di n ei işi repezi cal u l în gaiGp, ca iă dea de ştire ită­
p i mllui. Strliinii h: sescriî. văzuţi cu arme.
In cîteva minute, Atkinson zări aulul, tn fu ndu! unei vălcele, l a
malul pirău l ui. C a m l a un k i lometru de i urte, ie d�sfăcea u n lac. De o
p a rte a ac e st e i ape �e ridicau stufării ; de alta o păş u � pe care erot u
'mprl�tif.t � m\i de oi şi capre. DinSi)re aui veniră intru întimp\n&rt"
cifiva căl ă rejl cu î n făţişare, după cit .se vedea, p aş n ică Cînd ace şti
.

călăreţi fură ap�oafte, opf"i ră. Uuul d i n ei îşi împinse ca l u l cătră At­
k i n so n şi î nti nse mina pln li. ce ati nse piept ul stră i n u l u i, rosti nd o sin·
gură vorbă :
- Arnnn !
- .&.ma n ! răspunse cllăt orul, punind şi el m i n a pe p i eptul kir-
ghi zu l u i .
Porniră căt ră aui. Di nt r- o da tit s e iscase intr-acolo o ma re .11 i şcare .
Doi călăre ţ i fugeau in goana cai lor. A l t i i Ieşi seră în fugi pe costişă ca
să strlngă spinăt"ft şi ciulini. Altii se incrucişau in toate sensurile
p ri nt,-e iurte.
Cei ra re ieşi seră intru î ntîm p i n are călăuziră pe s·trăi n p înă la u n
cort mare, la i ntrarea căr u i a e r a î nfiptă î n p ăm î n t o su liţă. I n bol d u l
e1 fîlfiia o co a m l de ca l. Lîn�ă acest sem n al stăpînirii stătea u n băr­
bat cu înfăţişarea respec·tabi�i\. Păşind inainte, apuci trtul cal u l ui lui
Atki-nson, apoi i i i n U n se mina , ajutîndu-1 să desca!ece şi-1 pofti în
iurtă.. Numele acestui şef kirgbi z era 8 asp�han-sult ;. n .
- Poftesc bu n so slt i n cortu l meu , se l m::h inli e l cătrli european.
Era un om nalt, cu obraz ul rumă n , înveşmîntat cu un halat de
catifea ncagri, mărginit cu blănifă de zi beli nă_ M i jlo� n l îi e ra i n d n �
c u un ,al roş u ca singele ; a vea in cap o cu şmă roşie c l:!nică, cu zagara
de coadli de vnlpe şi impodob!t'l cu o pan ll de huhl!. .A.cest d i n urmă
semn era dovadi d Baspasitta n era roboritor din vestitul Gbinghis·
han.
Pe plm;nt, in luni, era aşternut un covor de Bubara. Mldnson
fu poftit 1i se a�r.. In fata lni �ull loc su ltanul.
Atkin soo 11 pofti alături. lnlltimea sa veni alături, cu evidentli
sati slattie.
 Oupl citeva clipe, doi blleli i ntrară în rort, n dud n :l ceai şi fructe.
Ami ndoi erau imbrăcati Cll ba\.ate de Alatui in dl&nti, purtau in cap
c u şme de bfanl de 'Yu�pe şi enw inc inşi cu şalcui ven:L Erau feciori i
�u ltanu l w . Sutt a n41 nu ua in au i ; se afla dus! intr-o vizitA, la un alt
�ef, la dep3rtare de două zile.
l u rt a era foarte largă. h1tr-o parte, perdele de matasi i ochi d ea u
i11tacut, unde nu se vedea nici un fel de pat. Ling·i perdele .sta un
t:�I'C \...ţ , vultur e��rm , inilinluit pe slativa lui. in tovărăşia uaui şoim .
Cei care imrau in i::rti. ca să adud ceva Dri să inlrebe ceva. se ţineau
la o di s l a nfl pot ri vită de acel vultur. In parta cealaUl a cortu l u i ,
i nt r-t�n f e l d e st aul s-trimt , er a u închişi doi ca.i ti «kki miei. lndărătul
locu lui unde sta t n u safirul european, se a-heau clădit� llzl şi covoare
âe Buft a ra şi ttn j:!ă el l>urd!lhrl de k umis, ingrijtt ecop«it cu un
\'OÎ II)ÎI..
lndată dupl copii, se grimădi seră de la intrare pină l a covor vreo
Ojl! ori zece kir ghizi, c a re observau cu o adinci aknfie cea mai m.lcă
mi�are a tui At1d nson. De asemenea a!ară. Unei perdelele de la i n­
trare, se îm bu lziră m u lte femei spl oniml pe stră.ifl, cu ocbfi lor mici şi
negri.
Statul incepu intre sultan, Ciuk-.a-boi şi unul dintre cazaci . După
ttri vi ri le pe care Baspa s ih a n le intorcea Rlff«t a&a�pra e nglezalui. scru­
tindu-1. se putea i nfelege lesne c are le era miewl coo venat iet.
Mai i ntii erau acele părţi de imbrădminte aşa de deoiebite, ..ual­
a u zite fi nemaivizute : o pă.lirie de ,Pis.ll cu -niş-te streşini aşa de largi,
nişte cizme pînă p«$te geJW.nchJ, Jacbeta de vinătoare ca croiala aşa de
ciudată. Al dGi�a fÎ mal ales se vedeau la centura strWwlui pistDale l e.
C..e era u acelea ? Ce se putea face cu a.sernenu jucării ?
- Sultanul doreşte si pipăie pistoalele, llnwri Cluk-a-boL DupJi
aceea ar pofti să affe ce se poate face cu ede.

At kinson scoase mai intii cap sele, după aceea prezintă măriei sa�e
p;stoatete.
Sultan u lle pipii atent ; le cercetă o(elele ; se uită in fevi.
- CP. se poa te face cu ele ?
- Europeanul se slujeşte de ele ca de o puşcă. tlmwi Ciuk-a-boi .
- Aş ! 111.1 se poate. Ascmenu tevi scurte ou pot face mare lucru.
Scuipi (toart1cle la dţiva paşi.
- Poate i nălti meoa ta potteşti să vezi ce face e.glezul cu aseme nea
jucării? intrebi Ciuk.
- Poftesc. Să se ad ucă u n ied şi să fie aşent la douăzed de
pa1i.
Dorinta lui Baspasihan fu comunicată călătorului.
Atkînson refuz! iedul. Ideea lui era el p istoalele trebuiau li pro­
ducă an argument m ult mai serios şi mai puternic in favoa� lui, in
mijlocul u nof' hoarde firi friu şi lege. Deci trase o foaie din carnetul
5. ă u şi-i făc u u n se m n la mij loc, treocind-o u n ui cazac d i·n escortă.
Acesta. in(def!iod ce trebuia fi faci, ad u se un bif, 1! despică ta un
capăt. aşezi foaia cu sem nul in desf'irătară şi se d u �.c si tnfiră bitul
la oarecare distan(ă.
Sultanu l iefi din cort, urmat de taati sui ta lui.
Atki mon se aşezi la dndsprezece paşi de jintă, armi unul din
pistoale. " strlil•n� toa'� de tdrt;e Jri n ��·
. •

B_aspasiban :r:imbi cu t ndOtali. Oamenu lut zimbiri de asemenea.

Nu-... se patea\ să fie la mijloc decit o boscirie. Cazacu1 a impuns a.
degetul �itl.t de hirtie.

25
 - P n rt�sc sl! m a l v ll .-1 o 'dati pe oa s.Jl�e n ostru flnti.n d tn alt­
ceva . :rlse el.
li ă u u u v o runcă. U nul di.otl'o feciorii IW lAtră in cort şi aduse
n H m a i decit o cupl chinezească de lemn. Sul-tanul singur s e d use s-o
a � e ze i n virful băfu·lul. pe W111 ă veni satf9flcut Unră A t ki n so n , pof­
tin d u-1 pri ntr-u n gest să tragă i ar.
A t k i n s o n trase in c l i pă , s.tr ăp u n gi nd cupa. Lovi tur a fu cercetaU
cu c e a m ai m are atenţie şi m i ra r e. Uni i d i n tre kirghizl c lăt i.n a u ca­
pete l e s e m n i ficativ ; altii întorceau och ii spre e uropean cu un spor de
res p ec t . Baspasihan îşi plstrl p e n r u el î nsuşi re flecfii l e.
t
Şi A t k i nson observa destul de aJtent tot ce se pet rece in j uru-i .
Cîţ iva f l ăcăi atletid ş i î ndrăzneţi i l spionau de la d i sta nţ ă. O oa' e
canara, a dică stearpă ş i grasă. fusese t ăi ată ş i fierbea i ntr-wt cazan
la u n u· l di·n cortu ri. Ritualul primirU de oa speff se execu·t a decl după
t ra d iţi i le st răvechi ; călătorul însă avea c u noştinjă că se af l a i n m:J·
loc ul u nor triburi care inspirau groaza in toate vecinătătue. Erau
oameni i n af ară de l ege, in pli n ă revoltă contra autoritătii chi neze .
Atkinso n îşi reîncărcă pistol·u.l.
Atmosfera era insă pa ş nică, cel puf i n in aparentă. şi ci na era
a proape gata. Doi b u căta r! cu bra t e muşchiu loase cu le geau spuma da
J
P,ţ ca z an u. care clocotea. �J.te preparative aveau Joc : bărbaţi şi femel
se ad u n au î n v ed e r ea osp a fulul .
Un a sem e nea eveniment e o raritate pentru un m usaf.ir &trăi n . De
aceea At k i n so n îşi asc u t ea mai mult atentla decit dintii. Un covor f u
întins l a i ntrarea i urtei. B aspasîha n pofti pe o a sp e te s i se a şeze jos
d upă moda or·ientală. Se a ş ez ă şi el alături. In fată răm as e u n sp ajiu
gol, după ac ee a bă·t rînii ş i not a b i li i se rînduiră in cerc. N e fi i n d loc
pentru toţi , bărbaf i i l u ară loc in prim u l rînd, după aceea se g ră m ă ­
.
dca u bă i eţi i ; după feciori, fe m ei l e şi fet el e In s f îr şit , intre pici oarele
acestora di n urmă so îmbu lz eau cîni cu u n i nteres ş i o poftă -tot aşa
de m a r e ca ş i a oameni lor. Cind t o at ă l umea f u a ş e z a t ă şi toate ale
os p ă ţ u l u i gata, doi sl uj itori i ntrari
î n i nt e ri o r ul cercul ui , p urt î-n d un
fel d e oală c u cap ac şi gurgui, in care er a apă caldă. Sultanul intinse
m l n i l e , Atki nron făcu la fel ; slujitorii vărsară apă. Li j>sea prosopu l :
fi ecare m u s afir trebuia să a i bă pe al său. Toti bărbaţii fură sluj i ţi
i ntr-ace�t f e l , de .Ja cel m ai de sam ă pîn li. l a cel mai um i.Ji t sluj i·tor.
N u m a i femei.Je şi fetele fură lăsate să se spele sin gure pe mîn i , cum or
şti şi c u m or p utea.
După 5păl atul mîni lor, bucătarii aduseră v a s e , din c are ieşea t; n
t
a b u r des ; erau n i şte treuci l ungi de l em n . U n a d i n ac e s e t reuci fu
p u să d i n a i n t ea sa şi a s u l t a n u.J ui , plină cu bucăţi de oaie şi orez fi ert.
O a s,petii t ra s eră cu ţitele din teacă ; ei nu si mteau nevoie, c a eu­
ropea n u l , de . f ar f u ri i şi aci m u ri . S u l t a n u l alese di n grăm a d a de căr­
t
n u ri o buc a ă , care pă;ea mai m ar e , o puse î n m i n a l u i Atk i nson, d u p ă
t
aceea scoase şi pentru î n ă lţi mea s a una.
t t
La a c e s t semn al, t oa e mînile celor de faţă, ca·re p u ea u a j u n ge,
se c u f !l n d ară in treuc i. B ă rba ţi i din f r u nt e , care rupeau cei d i ntăi cu
d i n t i i bucăţ i le a l ese, a veau î n d ato ri rea să l ase pe alt ii să i sprăvea5c'\
ce î uce p u s er ă ei, deci treceau bu că ţ ;1 e lor călră cei care aş te p t a u i n­
d ărăt. Aceşti a m u ş cau şi ei o d at ă ori de două ori şi t r ec ea u şi ei
!:ucăti·le în r i nd u l al t re • t e a, unde erau băieţi ; de la băieţ i, o a s e l e
ap roape clezgol ite t rec e a u la femei şi cop.i i ; după ce erau cu a spri m e
roase pî nă ·tă, cea d i·n u rm i fibră , în sfîrşit, le pri m ea u cî n i i , care se
inghesuinu.'Şi se băteau Jl1'i n t re pici oarele c i n st i ţ i.Jor m u safiri.
 C i n d osi->ă j u l era i n toi, A t k i n s o n bă gă cle sa m ă t r e i cop i i goi, c a re
se f ur işased. in dosul s·u ltanului, pe cind acesta prive'l la ce se p etrec<.!
in ce rc u l din fata sa. F 1� virile l o r a sc u t i t e p i mii ră cel m a i potrivit mo­
m e n t , cind su l t a nu l n u -i putea o bserva. A t u n ci îşi c u i u n d a ră braţe l e
i n treuci şi ap u cară o bucată de . c arne , d u p ă care, tot p e furiş, c u m
ve niseră, se retra s e ră î n t r-u n cot lon ca s-o S!li ş i e cu d i n ! i lacomi .
După c e î s prăv irli, se î ntoarseră i ară şi , rep e t i n d u-şi î n ac e l a ş i c h i p
i sprava. Di ncolo de ce rcu l femei lor, u n băielel de p a t r u a n i , cu u n
c i o l r. n mare i n m î n ă , se l u pta c u m are v red n ic i e î mpot r i v a asalt u l ui
c în i lor, ca să păstreze n u m ai pentru � n e prada. Cîn i i l ăt ra u î n ju rn-i· ;
pe cei m a i î n drăz neţi el îi p ă l ea cu o s u l peste bot, apoi m u şc a d i n
sfi rc u r i c u gră b ire.
In fo a rte p u ţ i n ă vreme, tre u c i l e riima seră goa le. După ce se i sprăvi
ast fel ca r ne a cu orez , î ntre com e s e n i încep ură a circu l a o a : c enorm e
p l i n e de z a m ă . Kirgh i z i i sori)e a tl cu m are p ! ăcere d i n e l e şi le t re ce a u
d i n m i n ă în m î n ă . I n sfîrşit, siuj itorii a d u s er ă iar apă de s p ă l at, ş i ,
d u p ă c e f iec a re î ş i c lăti m î ni l e, l o ji se r i d i c a ră c a să se d u c ă l a tre­
b u ri le lor.
Su lta nu l îşi expri mă cltră Ci u k-a-boi d o r i nţa f>ă v a dă ca rabi nt.le
euro!Jea n u l u i . Trei oameni, la po ru nc a l u i , l e a d u serii. Atki nson po­
r u n c i cazaci lor să le î ncarce, apoi pofti pe k irghizi să tra gă intr-o
ţi ntă a ş eza t ă la ş ai zeci de paşi depărta re.
Trei di ntre kî rghizi tra seră cite două focuri, fără soă nimerească.
După ce c arabinele fură di n nou încărcate, se apropiară de ţi ntă l a o
d i s t a n ţă m a i m ică . Atunci u n u l d i n ei n i m e r i , ceea ce J!rod use s en z a ţie
şi b u c u ri e . . .
Ci u !c-a-boi ş i u n c a z a c tr a seră şi ei de I a şaizeci de paşi şi n i m e­
riră cen';rul. La porunca lui Mki n s o n , u n u l di ntre ca za 1.i stră mută ţi nta
la o depărtare întrei.fă - cam Ia o s ută c i n cizeci de m etri . D i st a n t a
acea sta m i ră nesp u s pc su l t a n şi pe ki rghizi i de fată.
Cind e u ropea n u l străpu n se ţ i nt a , nomazii se priviră c u o uimire
nesp u să, in a cel a şi t i m p pentru asemenea arme şi a semen e a trăgător.
Tocm ai asta dorea şi călătorul .
I n telegind că m u sa fir u l său a r e i nt e n t i a să p l e c e a do u a z i , B a s­
p a sih a n îşi e xpri m ă dorinţa să-I i ntov�ră şească pînă h a ul u l v ec i n , l a
o zi de um blet d ep ărt a r e.
De a s e m e ne a, exp l i c a C i uk-a-boi l u i Al k i nson, s u lta n u l d orc.� te ! ă
ar&-tc musafirului să u cum s e face în acele ti nuturi vînătoarea c u v u l ­
t u r u l negru care s e ch i am ă berkut. Loc u ri l e erau bogate i n v i n a t d e
tot fel u l . P e l î n gă cerbi, m ufioni ş i căprio:t re. sînt şi m u lţi ml slreţ i .
şi Baspasihan ar voi să vadă pe musafi r u l s ă u trăgînd a s u pra u n e i
aseme nea să lbătăciu ni c u carabi na. Dec i , di n d r u m u l lor cătră a u l u l
vecin, se vor opri un răstim p pentru aseme n�a petrecere.
Sara, î nainte de cu lc a re , sulta n u l îşi mai exp rim ă o d o r i ntă .
- Baspasîhan, exp l ic a Ci u k-a-boi , se ro a g-ă de stăpîn u l nostru ca
sl î n gă d u ie a fi i n tovărăşi t m a i departe de aulul veci n de doi k irghizi,
oam e ni d e-ai săi, pînă l a su lta n S a bek , un de avea a se du ce stăpî n u l
europe an. Sultan Sabek e un prietin a l lui Basp as:îhan ş i Baspasi'lan
1-a promi s să-i trimeată un harmăsar frumos, de m a re preţ. Nu-i mai
bun pri lej decî.t a cu m pentru a face să aj u n gă î n bună stare harmă­
sar u l de preţ Ia su l t a n Sahek, pr i ntre primej d i i l e pu S!Ii e i .
Ceea ce dovedeşte, a d ăorrea zîmbi n d C ! uk-a-bo! , că războinicii d e
aici au _ dob\�dit m a re intredere in armele lui Atkinson şi mai cu
sam ă .Ca. SI!� tem
'
de ele.
"'7"-·

27
 Cititorul aclonn i adinc iH cortul sultanului, pe plel de oale.
I n zori de ziul, \oaU lumea era in pit: ioare. Se llceau pregat iri le
de plecare ; caii erau inhima1i ; mi ncarea de Jlim ineată gata.
Se aduse pen tru Atkimlon un 6:al al sult " nltlu i . Era u n adm irabil
animal mu rg, care rodea cu nelinişte zăbalele enr�U. c a re ii fu·
s�ri PJ:!e cu acut prilej. Şi ceilaiji soti ai ltti Atkin.5Gn lncălecau cal
din grajdu l s u lt a nului lllrttbiz. C&ii caravanei lu seserf trimeti inai nte
la aulul vec i n, 6:U oameni al lui Baspasihan şi c u trei din k almucU
escortei.
Cind toti tură că lări, europea nul av u timpu l şi plicerea să exa­
miue:u pe ca din juru-i. Confort u l acelor kirghizi, in ceea ce priveşte
mesele mai a l e s , e r a d e s t u l de mediocru ; î n s ă caii lor, dtşi n u e r au
tinuti i n grajduri luxoase, se dovedeau fără păreche. Atkinson fu
sHit de asemenea să admire felu l cum su ltanul şi fiii sii se tineau in
şa. Cel mai mare d intre tinerU pri nti purla şo im nl - ţ entru vînat u l·
pană. V ult urul cel mare negru, pent ru vînatul-păr, es a purtat de 1111
slujitor kirfbiz tat că lare. Serkut u l se arita l i ni ştit in lanţugul şi cu
coi f u l l u i ; alţi doi c ă lăreţ i , de o parte şi de a l ta , îl s upravegbiau to­
tuşi. Jn preajma su!ta.nului erau aijl trei slujitori, vinători ai săi, In·
armat! cu carabine. Su•ta era completată de vreo douăzeci de kir·
ghizi imilrâcati cu halate de colort vit. Unii purta11 baltagul de
luptă. l n făţ işarea a l a i u i ui era d•atre c e l e mai pâtoretti.
Cei trei vi n:itori ai suttanulul apucar ă î n dirKtia risăritahri, ca
avangardi a vî nătoarei. Vrmau Atlrinson şi Baspasiban, după aceu
fi ii so"anu!ui şi cei t re i kirgbizi cu berkutul. Veneau uilalţi, şi eStorta
se inchei a cu doi cazaci ai ex1>!oratoru lui.
·

După trei ctasuri de umblet, aj unseră la o baltă cu tufirituri şi

stufuri dese, unde se ştia că se găseşte vî nat.
· Intr-a de vă r, cîţiva cerbi mari ieşită di ntr-un tufiş de tres-til, la
o depărta re tic trei sute de metri de vinători.
I nt r-o clipă herkutul fu e li berat ele lanţug şi de căpilstrul coifu·
lui. Aruncînd u-se de pe . sta ii va lui, îşi luă zborul, ridicîndu-se in
rotocoale deas upra capet'3�or noast re. Părea el incă n-a luat cunoş·
tintă despre cerbi şi pl..tea in vlizduh la o mare înălţime. Deod ată.
ci teva clipe, păru că şi- a contenit z bo r u l şi stătu neclintit in sp a ti u ;
vis!i de c itev a ori d i n aripi, a po i căzu a s u p ra prăzii cu o iuţeală tul·
gerătoare, SJ)�ntecind cu freamăt văzduhul.
Pa z n ici.i berkut u lsai îşi puser ă caii i n galop, i n directia atac u lui.
Atkinson işi îndemnă şi el c a lul cu crHaşa, punindu-i pi nte.ni , şi-i
ajli.rtse di n urmă. Cînd se apropie la dollă s u te de metri , putu vedea
pe vu lt u r c u m love şte pe unul din cerbi. Animalul nu mai put u f ace
decit un salt şi cizu. Berkutul il apucase cu o ghiară gitul, cu cealaltă
şo ld u l , şi-şi înfipse clontul in coas tă , scurmind ca să-i smulgă ficat ul.
K irghizut care-I stăpi�a să.ri d i n şa. l i aruncă î n cap căpăstru l � i -1
cupri� cu lantugul de pid oare, trăgindu-1 fără multă gre11tate la
o parte. Oupă aceea se sui iar călare şi-1 primi � stativli. de l a inso-­
titorii săi. Astfel era gata pE.ntru altă ispravă.
Cind se face viniitoare cu berkut, kirgbizii nu iau cu dînşii copoi .
Atkinsoo mai află c.ă v u lturul acela negru e in stare să atace şi s.i
doboare ll.-pu l. Intr-ace laşi chip se vine azi in locurile acelea foarte
mu·lte v u l p i , de asemenea căprioare şi alte soiuri de sill!ăticiuni.
La oa�are deoărtare de locul unde căz11se cerbul, fu semnalat u n
cîrd de . a!ltll�pe rftki, care plştea:.t in şes. Berkutul se inll!ă i a răşi
in văzduh.� pluti şi căzu ca un trăs net. AnUiopa pri nsă era moartă
i n a i nte dea aju nge călă rej ii. Nid � v i n a t nu sc a pli c i nd vu it u ru l
�e rt:pede asupra lui . Foarte rer poate S<:ăpa vu lpt>a, d.:!.cil e aproarc
de vizuină, ori dacă a re vreme si se abat ă di n f u ga r.i i n vreo cră pa·
t ură a s.tindlor, ori i ntr-alt fel de adăpost acoperit. Jkrkutul libe r.
pe c a re At k i n son 1-a vizut pe munţii Al ata u, vî nează pe socoteala l u i
proprie c u aceeaşi sigura nţă ne!n duplecatl. N i mic n u � scapă. Explo:
ratoru l 1-a văzut d u c i nd i n că n gi, pe deas11 p ra p i s.::u r�lor, miei de o:
să l batice. A avut p r il e j u l s.ă vadă cizind de pe ţa ncuri mu flonl a d u l ţ i ,
lovi li de moart e , i a r berk u l u l i i u r m ărea in zbor in tăderea lor plnă
i n f u m l u l p răpăst iei.
Toată zi u a ac eea se petrcc u astfel i n u rm ă r i re a şi prinderea vina­
t u l u i ue tot soi ul . Ti rzi u d u pă-amiază, A t k i n �on vbu t u rn u ri l e a u l ului
u n d e trebu i a să a i bă gilzd ui re. Gră bind caii, a l ai u l a j u n se şi fu i n ·
ti mpinat cu toate r î n d u i e l i le. C u rind d upă aceea că lător u l s e găsi
aşezat pe co vor in i urta 5ultanului , şi sl uj i torii adu seră k umis i n oale
mari. făcî ndu-le să circ u le intre oas;>ejJ din mină i n m i n ă .
Atki nson măt1 u ri si că preferă să bea ceai. C i n d U tl om din escorta
l u i ii a d u se aseme nea bă u t u rii, intr- o ceaşcă e u ropea n ă , şi cind căl ă ­
torul incepu să soarbă servi ndu-se d e o l i n g u rtfă, t o t i cei d e faţă se
pri viră cu mirare. Mirarea lor era i n tovărăşită de dispreţ pent r u a se­
menea obiceluri nem aipomenite şi cu adevărat h<if"bare . Se adusuă şi
tre�«:i le cu m încări de oaie. I n tr-o clipă nu mai ră m a se în e l e n i m ic .
N u n u m ai vinători i asiatici dovedeau a se m en e a apeti t după o zi de
trudă. După mîncare, sosi şi noaptea, f i in curînd toată l umea bo·
d i n ea s u b t corturi , sforăind.
Călătoru l s e trezi i n fapt u l zi lei şi ieşi la lumină, ca să cu·
noa sc ă aşezarea locuri.lor. Din vă1ceaua u nde era aşezat a u l ul, văzu
pi sc u ri le m u n ţi lor Si a n - Şan . I n depărtarea adindmi lor ceru lui, în h.1·
mina ac e ea de zori, i i apirură î ntăi fantomatice, apoi ful gerate de cele
dintăi raze de soare, ţanc uri le ni nse se c ol o r ară i ntr- u n roşu-ru bi n i u .
I ncet-incet c o l o r i l e se schimbari, cieschi zi ndu-s e pînă la a r gi n t i u or·
bitor.
fn lum r n a p u te rn ic i a dimi neţii, î m p rejurimea era plină de acti­
vi tate. I ntr-o parte, vreo sută şi ceva d e o am e n i m u l ge a u ie pe l e ş i
d uceau la iurte laptele, in doniji de piele, ca să-I toarne in burdufur i l e
de k u m i s . Minjii erau priponifi de d o u ă rin{i uri de (ăruşi bătuţi i n
pă m î n t . In a l tă parte, femei le s e i n d e letniceau cu mulsul vaci lor, ca·
p re lor şi oi lor. J.n dără t u l acestui gru p, c ă m •l e l e îşi pr im e a u la supt
puii. In Jurul a u l u l u i stepa frem ă·ta de v i aţ ă şi acti vitate.
Su ltan u l da l ăm u rire l u i Atkinson ci se aflau acolo, de faţă, pute
c:f o u ă mii de cai, o mle de vac i şi boi, o sută optzeci de cămile şi m a i
m u lt de şase mi i de oi şi c a p re . Ţipetele stride nte- a le căm i le lor, m u ­
get u l vaci lor, nechezat u l c a i l or , behă itu l oi l or şi c a p re l o r a lcătu iau u n
cor pastoral pe care niciodată călătorul nu-l auz ise i n Europa.
Inainte de p lecare, Ci u k-a-boi trebui să tăhnăcească l u i Atkinson
două dorinţe ale s u lta n u l u i . E xpfor a to ru l era rugat să bi ne voiască a
mai fi o dată oaspetele acelui aui. La i ntoarcerea de la Kesi lhab, p utea
să-I găse asc ă in anume regi une, cătrl c a re se mişcă n ec o nt e m t . At­
k i nson era rugat de a sem e n e a să primească în dar un cal frumos şi
puternic, care-i era pregătit. Acel animat a fost foarte de folos călă·
to ru l u i în drum urile grele pe care le avea de străbătut.
La două 2i le după plecarea di n ac e st a u i , expeditia intră Iarăşi
in Jocuri pusiji. ln tQate direttii\e se înti ndeau numai nis\pişuri sterpe.
Totuşi e-xî��, şi acolo viaţă. In uscăc i u nea solu lui apăruri intr-un

29
 l'ă s t i m p m u l ţ i m i n e n u m ă rate de p a i n j e n l m a r i de p li m l nt, foj '!ă i nil
i n tre t esături fe for. Caii i i c a !cau ş i i i sfilrimau i n cop ite.
Cu rios, ca t ol u ea u na, să cerceteze l ucr u r i l e n oi , Atki nson descâ i e c i
ş i se d u s e să c erceteze o lo c u i n ţ ă de tara n t u lă. E r a o bol t i t u ră i n pl­
rn î n t care p u tea face c i n �te arh i t ectu l u i ei co n structor.
Exp loratorul trase c u t i t u-i l u n g şi d ă d u o lov i t u ră la i nt rare.
I n d at ă propr i etar u l ieşi, zbîrli t şi v i scos, p i p ă i n d cu l a b e l e-i l u n gi îm­
p rej u rimea c a să vadă c i ne-I tu lbură. Fără să-şi dea bine sama u�
ce este, s e ret rase preci p it at.
K ir gh i z i i i n se j i tori dădu ră l n ş l i i n j are străi n u l ui că trebu i e să se
ferească de m u şcătură, d i h a n i a f i i n d v e n i n oasă. Vorb i n d , oame n i i m a·
ni fest a u frică şi greaiă.
Atki n s o n i n li p s e c u ţ i t u l în n i s i p, C"a s-o dez groape. Tarant u l a i eşi
indată din nou, manifestind minie şi repezind u-se asupra cuţitului.
Era n eagră, c u d u ngi bru nc. Atkinson simţi şi e l greaţa as iati c i l o r .
- O a m e n i i se t e m de m u şcătura u n o r asemen e a painjeni, ex­
plican kirghizil ; oii� şi vit e l e îl m î n l ncă î n să cu p lăcere şi fără nici
o p r i m ejdie.
Ca să cîşt i g e vremea pierd u tă, c ă l ă u z u l ki r ghiz d ă d u pi nte ni ca­
l u l u i său, grăbi n d cătră u n grup d e m i c i î n ă l ţ i m i care se p rofi l a u l a
orizon·l. Acolo socote a el că e c e l m a i b u n popa s de noapte.
Soarele ardea cu p utere d rept in creştet u l bol t ii , î nsă o a d i ere
p uter nică d i n spre a s f i n ţ i t răcorea u m b l e t u l că lători lor. U m b l a ră aşa
S<pre zare, p ri ntre p riveli ş t i monoto ne, dar î n spre a m urg i ntrară î n t r- u n
l a b i ri n t de m a s e g r a n i t i c e roş i i , c a r e n-avea u î n ă l ţ i m e ma i m a re d e c î t
d o u ă pînă la trei s u te de metri. fra u stinci rupte, împră ş t iate pitoresc
i n m i j l o c u l p u stiei fără hotar, avi nd î nfăţ i şa rea u nor ru i n i de cetate şi
p a late. A s i a t i c i i priveau cu sfială î m b u l z e l i l e de blocuri e norme, zi dă�
r i i le frî nte, t u r nu ri le dărîmate, c o l o a n e ! e căzute.
- Să trecem repede mai departe, d ă d u sfat ki r gh iz u l d i n fru ntea
carava n e i . E uropea n u l î n să poftea să cerceteze l oc u l .
A si a tic i i se opriră, ascu ltînd d e por u ncă, du c u m i rare şi î n f ri co­
ş a ţ i . S a ra se apropia cu umbrele ei de spa i m ă ş i , d u pă a lor părere, lo·
c u r i l e ace!ea nu erau curate. Erau o dom n ie a poveşti lor de dem u lt şi
a fantomelor deşert u l u i . Aşteptară c u n el i n i şte ca e.'C: p lorator u l să-şi
scrie ţe hî rtie l i n i i l e l u i . Trăgea u c u coada ochi u l ui l a ce face e l şi
erau bi ne î ncred i n ţaţ i că, î n fata acestei c utezări fără n u me, vor i zvori
neguri bol na ve ori vor iz buc n i timete in care se va vădi numaidecit
î n fă ţ i ş a r e a satanei .
Ieşi nd totuşi cu bi ne di n a�el haos de sfărimăt u r î u riaşe, dă d u ră
l a u d ă p u teri lor p ă m î nt u l u i şi văzd uhului. Caii c i u leau urechi le, s i m ţ i n d
a p ropierea a p e i . I n c u r i n d si l uete nede s. l u ş ite a p ă r u ră pe linia d reaptă'
a orizo n t u l u i . După u n t i m p l u n g d e galop, Atki n w n desluşi o turmă
d e c ăm i le l a p ă ş u ne. Gr u p u l călătorilor se abătu î ntr-acolo. I nd a t ă se
r i d icară o a m e n i , care a l ergau i n vă lmăşi n d u-se şi răc n i n d , cerc i n d să
a d u ne a n i m a lele şi să le a bată îndărăt.
- E i c re d că sî-ntem hoţi, dădu lăm urire C i uk-a-boi lui Atld nson.
C ă lă u zu l kirghiz poru nc i oprirea ş i trimese n umai d ec it solie i n a i nte
re un u l d i n soţi i săi. Cei care se i n v ă l rn ăşeau c u noştea u pe cel care ve­
nea a supra lor, totuşi urmau să adune cămi lele şi să le împingă in di·
recţ i a a u l uzu i . Kirghîzu l îi aj u nse. U n u l di ntre p ăzitori i c ă m i lelor
î i ieşi intru··intî m p i n are. Du p ă u n schi m b de c î teva c u v i nte, păz i t o r u l
işi pu se c alu l în goa nă cătră a u i . Ce l ă l a l t aşteptă escorta şi in c urî n d
cu tojll dcpllşi r! pe păzitorii oţrifl din fu ga lor ; c:! m i f ele î nc e p u r ă
i ară ş i a pa$le t i h n l k
U rm i n d rli rec l i a � e care o i n � : " l u p azn ic i i , Atki n s o n şi i n sot i t o r i i
săi i e ş i ră i n vederea a u ! u l u i . Sosi rea str:i i n u l u i fu sese s t ri gati u ; n o m
i n om ; c ă l ă rej i i eşea u i nt ru înt î m p i n area oa s p e t u l u i şi prieti n u i u i l u i
5ulta n Baspasih a n .
C i n d c ă l ăr e ţ i i a u l u l u i se o p r i ră ş i văzmă c u ochi i l o r p e At k i n m n ,
cu t o ţ i i se bucura ră şi u n u l d i n ei a răt ă că v e n e a u d i n parlea s t ă p î n u­
l u i for U i -i a s , ca să po ft ea scă b un :l - v e n i re stră i n u f.u i . Cei l a l ţ i î nc u v i i n ­
fară c u stri gă.t e de bucurie. Tot i po fteau b u n ă - v e n i re s trăi n u l u i . I nc o n ­
j u rî n d u-1, îi făc u ră a la i şi-! d u seră i a iurta cea m a r e , i n fata c ă r e i a s·ta
î n f i pt ă o su l i ţă împodobită cu o coamă d e cai roi b. Un bă t r î n cu pri­
vire binevoi toare păşi i n tru î ntî m p i n area oaspete l u i . Era î m brăcat c u
u n h a l at de m atasă în do u ă colori : ga lben şi roş u - c î r m îz . M i j l o c u l i i
era i n c i n s c u u n şa l verde. Cuşma, î n formă d e ceaunaş , de asemenea
era ro ş i e c i r m i z , î n f lorită l a margi ne c u argi nt. l n c ă l făr i l e ii erau
roş i i , cu c ă i că ie foarte na ite.
U i - i a s , d u p ă c u m î i poru.ncea r i nd u i a l a di n veac a ospefiei, a p uc ă
frî u l c a l u l ui ş i î n t i n se străinu lu i m î na ajut î n d u-1 s ă desca lec«.
Cî n d Atkinson fu i n faţa l ui , U i-ias î nt i n se mîna �i-şi p use painia
pe piept u l oaspet e l ui. Apoi făcu acei aşi gest c u m i n a stingă. După care
pofti pe !> t ră i·n in i u rtă. I n dată după i n trare erau î nti n se covoare ; mai
la o parte, un voi l o k mai p u ţ i n bogat.
Ui-ias aşeză pe Atk i n s on p e covor ş i el în suşi l u ă loc pe voilok.
Jnsă exp loratoru l avu grijă să po f t e asc ă a l ă1urea de sine pe stăp î n u l
Jocu l u i . Poli teţa aceasta făcu o d eo seb i t ă plăcere şefului ki rghi z .
S l u j itori i a d u seră in dată un ceainic de aramă ş i o mesufă joasă cu
ceşti chineze ş ti şi farfurioare. l mpi nseră m a�a l î n gă co\'or ; adăug iră
l în gă ceşti şi o chisea cu zahar · d e ghiajă şi c i t e va farfurii î n c ă rcate
de fructe. D u p ă ce se ret ra seră s l u j i to ri i , i ntră in cort un cop i l a n d ru
de şaptes.prezece ani ; veni şi î n gen u nc h e l î n gă m e s u ţ ă , tu r nli ceai şi
înfăjişă oas pete l u i s·tră i n ceaş.ca p l i nă i n tr-o mînă şi o farfu rie cu
fructe î n a l t a . T1>t i n a semenea chip sluji şi pe băt rî n u l U i-ias. Pe mă­
su ră ce se deşertau ceşt i le, el se grăbea să ! e umple ş i să le p rezi nte.
I n acest timp, sos i s er ă , aşezi n du-se l n 'j ur, f e i u ri t i m u s a f i ri d i n
aui. fv\ u l f i erau îm brăcaţi c u halate de m a t a s ă ş i p urtau î n c a p c u ş m e
d i n blan a de vulpe. C o pi la nd ru ! l e servea ş i l or ceai. Pe l î n gă m u safirii
di n ă u n tr u , se g rămă d i s e ră o m u l time şi la perdeaua cortu l ui , p ri vi n d
cu l uare-aminte pe străin, ri d i c î n d u-se in v i r f ur i l e degetelor, i n ă l fî n ­
ll u - şi capetele, răsuc i n cl u-şi gituri le, ca să nu piardă n i m i c d i n a c ea
import antă prive l i şte.
Cost u m u l însof itori lor kirghizi pe c a re îi dă d u se Ba sp a si h a n l u i
Atk i n so n e r a destul de a se m ănăto r c u a l k i r �h i zi lor l u i U i-ias. De ase·
menea cei la l f i asi a.tlci aveau o îmbrăcăm i nte pe c are m em b ri i ace l u i
aui o m ai văzuseră. D a r stră i nu l purta pe el n i ş t e l ucruri nemaipome­
nite. M a i întăi u n p i ep t a r de v : n:ituare v r i s tat cu verde ; subt p i ep t a r .
o vestă la fel, d upă aceea n i şte p a nta loni foarte l ar� i la c o apse şi
strî nşi î n dată m ai jos în nişte c izme fără sfîrşit. Pe lînl)'ă tnate acestea
se vedea s u bt vestă ş i o căma şă d e p i n z ii roşcat3, cu guler l arg d eschi s .
P ă l ăria c u boruri foarte l a rg i l u a toate formele. D e p a-t r u ani At k i n s o n
n u - ş i dăduse p ă r u l p e m î n a vreunui a rt i st, a ş a că p letele î i filfiiau i n
voie pe umeR,, Asta m a i cu samă era u i m itor. Toţi bărbaţii acelor p u s­
ti u ri işi rad capetele cu cea m a i m are grijă.

31
 Cind se deschise sfatul in privi n ! a c l l ltorlel, bltrinul U J-Ias se
arătă dornic să s l ujească şi el c i t va putea mal bi ne pe clUător. t i
m u ltimi că i - a adus di n partea l u i sultan Baspasihan u n harmlisar
frumos. Se arăti .rata si dea cai hodinitl şi lnsotitori m ai departe pînă
la priet l n u l să u s u ltan Sabek. La i ntoarcere, cilltoru l i l va glsi c u
a u l u l s ă u i n a n ume regiune, c ă t ră ca re se deplastazl, şi atunc:l işl va
lua caii sii, care p i n ă atunci p r i nd putere iarăşi, la iarbă bună.
Pînă la � u l ta n Sabek mal e ste cale l u n gă . Pî ni la su ltan Sabek
mai este Şi o oarecare piedică, pe c a re U i-l as ura c ăl ăt o rului s-o t rea d
bine. Pină ia su ltan Sabek, la două zile de um blet, clnstitul o as pete ar
trebui să s e opreasd undeva pentru hrană şi hodlnl. Oprirea aceasta
n-o poate face decit l a a u l u l lui l(ubaldos, primejdios om, hoţ de pro­
fesi e , foarte cunoscut la hot ar u l chinezesc.
Cind domnul Atki nson porni cu escorta lui Ul-las, avu griji sl se
Informeze pri n cazaci dacă tovarăşii sil cel noi se tem de l(u baldos.
- lok 1 strigară klrghizii cu hotlr1re, punind m i n a pe balt a g-u ri le
de la oblî nc uri.
- Alt ri ght 1 ris9unse Atkinson ; atuncea vom face popas la mis­
ter Ku baldos, ca Stă-I cunoaştem mai de-aproape.

(Continuare tn numărul 16)

, L_}�P_��l exccu i a t la Cotnbin�tul l'ol i g r a i ic Ca;a Sdntcil , . 1 . V. Sta lin"

c _2:��"-�-:'�)0