S·TA.NIS.

LAW LEM

. -.

....
 Cu prilejul

anului noa

urăm eititorilor
şi colaharatorUor
.

Colectiei
succese, prosperitate, fericire
STANISLAW
LEM

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE:

•

Solaris eşte o planetă oceanică aflată sub influenţa a tloi sori, şi .·.dato�
t•Ul legilor mecanicii cereşti orbita solariseană ar fi trebuit să fie instabilă.
�ar existenţa vieţii pe planetă - imposibilă. Pămîntenii au constatat însă
că orbita lui Solaris este stabilă, ceea ce atrăgea concluzia că o forţă
inteligenti determinase această incălcare a legilor astrofizicii. După de·
cenii de zadarnice eforturi din partea solaristicienilor tereştri de a intra
în contact cu presupusul "ocean gînditor", explorarea acestuia s-a redus,
deasupra lui nemaiexistînd decit o staţie cu trei cercetători : Gibarian�
.conţi"Q.cătorul ei, cibel·ncticianul Snaut şi fizicianul Sartorius. Pe staţia
Solaris este trimis. Şi psîhologul Kt·îs Kelvin� care, uimit şi inspăimintat,
vede el printre ei se află "oaspeţi" trimişi pesemne de ocean. Kelvin este
vizitat d e Harey, iubita-i, care,. din vina lui, se sînucisese cu un deceniu
it� urmi. Singura explicaţie e că oceanul, folosind "firide" tăiriuite ale
memorie1 celor pairu ··pămînteni, a plăsmuit acele corpuri F (cum le nu•
mese et in mod conspirativ) şi le-a introdus pe sta'ţie în scopul sondărli
astr9 nauţilor,

(U1·1nare din n·urnărul t1'ecut)

- Intr-adev ăr, mi-a spus chiar Sartorius şi eu a1n observat ...

tn ceea ce priveşte cauza apariţiei corpurilor If' prima şi cea mai
..•

firească este ipoteza că se efectuează cu noi un experiment, de

altfel unul destul de banal. Cînd facem o experienţă, noi învăţăm
din rezultatele obţinute, şi în primul rînd din erori, astfel încît la
:repetarea ei introducem corectuni. Dimpotrivă, în cazul t;e .faţă,.
.•

nici pomeneală de aşa ceva. Acel eaşi c orp�u·i F apar din nou ...
necorectate� .. neînarn1ate suplimentar împotriva� . .-: încercărilor noas�
tre de a scăp9 de ele... .
- Intr-un cuvînt, am remarcat eu, circuitui acţiunii lor nu
este dotat cu o retroacţiune corectivă, după cum s-ar .exprhna doc.-
torul Snaut. Ce rezultă 1
·

� Doar faptul că, în ipoteza nnui experhnent, este vorba de

,
u�ul cam supe�ficial , lu c r>? 1 destul de . jmp�obab�l, căci ne-atn co�­
.:. .
.

VJJns c1t de prec1s lucreazţt ocean11l f1e cluar d1n n1odul d u b l u Hl

care �cd.:1struieşfe obiecte!� 'F. Pînă la o anumită lh11Hă� cotnpor•
... ta-menţ�l lor seamănă c9 .acela al unor.:. reale . realt' ...
..

3
 Nu pute-el ie�i din cercul acestor .cuvinte.
- Originale, a �o ptit repede Snaut.
- Da, odginale. l)acă si tu a ţia depăşe�te po!>Î bi li tăţile nor1nale
ale un ui... ăăă ... original obişnuit, su rvi ne un fel de d ec onec tare "

a conştiinţei" cor·rul ui 11" şi irnediat urn1ează o rea c ţie neu1nană .."

- E drept, an1 spus. l)ar în felul acesta întocn1in1 doar cata­
logul c:omportarnentului acestor. . . obiecte ... şi ni tnic r11ai rnult. E o
îndeletn.icire cu 1otul infructuoasă.
- Nu sînt chiar a tît de sigur, a protestat Sart.orius. (Atunci arn
în ţ.p les bru ':!<.· ch) <:(t tn ă iri ta î n tot dea un a : nu vorbea, ci cuvînta:
JH:U'Că' ar n rost n t e n: U la şed inţele i nsti t utul ui . Se pare că altfel
'

nu ::;;tia s{l Sf' <·xprilnC".) Aici intră în joc probletna individualităţii.

()ceanul esle tol al 1 ipsi t de acest atr i but . Şi e norn 1al să fie aşa.
J)e aceea tni sE' pare, dragi colegi, că. . . iîî. .. tocnHli latura experi-­
lne nt u lui car<' pe11tru noi estP c..:ea 1nai i r i tan tă cea rnai ŞO('antă,
, ,

.ii s c apă totul oC'ennului! clepă�indu-i litnitele înteleg-erii.

- Consjdc.•J'Î că nu acţionează it1lenţionat? cun şopqt.
AePastă întrPhetn• <·a1n tulburat, dar după o clipă d e gîn­
tn-a
ţ.}ire tHi-<1n1 ·d<tt s<':llnct că nu p u t0 a fi eu nici un ellip e- x clusă .
- ])a. Nu cred ea procedt:�ază cu p�rfidie, cu t·ăutate sau cu
�adisn1. .. Asa ctun o t:l'(•d e c:ole.gul Snaut.
•

- Nici c·u nu-i a tt· ibu i sentilnente Olll(\nesti, a luat euvîntul•

Snaut. Cun1 ai put<:•a 'in să explica toate aC(:'�Ste neîncetate revenh'i?

- l� j>OS Î lJj.l sfl fi fost pl'Ogrcunală V I'c-'0 instala ţie care .fuocţio..
nează <'ircular� c·a un dist: dP patefon, a.nl repl icai, nu fără i n te n ţ ia
ascunsă de a-l n eeăji pe Sartori us. ·
- J)r<ud col<.\_qi� :-lii nu divag-ăin. a dr·clarat . fonfăit doctorul.
N-aJ.n epUÎJ,Ht. incă tot ce avean1 de spus. în eondiţii norn1ale aş fi
considerat eă este prenu1tur să. pre:dnt c h i ar · şi ntnnui o co tnuni...
care provizorie despre l u c ră rile ·n1ele ; tinînd see:una însă de situ a­
ţia specifică, voi fnce o excepţie. Arn iinpresia, o repet. deo ca tn...
dată n-a1n decît i n 1pr esi n că presupune1·ea colegului �elvin con­
,

tJne un �îtnbtu·e UL' adevăr. Mă refer· la ipoteza lui privind structura

neutr·inică ... As(�Jn<:'nea. sisterne
.... . le c u noas te1n doar teoretic, nu stira
' '

dacă ele pot fi sta.bili?.ăte. Infr'evăd .aici pentru noi o anutnită şansă,
e:1('i prin anihilare�l cîn�p�luţ de for\ă, care <;onferă sJsten1ului sta..,
.bi1itn te...
·

·
··
·

f)e eîteva clipe. nbservasen1 că obiectul negru ce acoperea

'
Per an ul 1 ni Surtori us- se dă în l ă t ur i ; în par tea . de sus. se l tuninase
o d0sehizătură ��i putea .:fl văzut ceva trandafiriu. deplasîndu-se
1ncct. Deodată· <.•an1ufla]ul în tuneca t a dispărut.
·

- Pleneă ! J>leaeă ! ! ! ş-a f:l.Uzit . î n n1icrofon strigăţul exasperat

·
al lui Sartorius. Pe ecranul devenit. ·brusc. h.uninos,. între . . miinile
eri spate ale doctorului, s-a ivit un n1are· obiect audu� :asen1ănător,
unui dis�\ apoi t oful s-a stJns, îna � nte de a fi av;ut.. ti;11 p ul s.ă-n�., ·

ţeleg <;ă acel disc atu·iu er a o păl ărie de p ai.

- Saaut ! an1 î n găi rnat i raţia tăiată.
cu r esp .
-- Da! Kelvln, nli-a răspuns gl asu l 'obosit al ciberncticianulut

' că. ..�l,1 iubesc sl n1i-a ·pierit orice do ri!'lţă să

�n acea cliJ]ă atn sin1tit •

a1:1u c-tne-1 întovărăşeşte şi pe el. l)eocan'rthlt.ă ne ·Pste ·destul,.

{

\
\
 - Cred şi eu� tun ră�puns. Ascultă . dflcă poţi, coboară a.ici . .

sau în cabina 1nea ... vrei '? ctl11 adăugat în grabă-, înainte ca Snaut
şă fi înch.is legătura.
- De acord� a spţlS. Dar nu ştiu cînd.
Şi astfel s-n încheiat discut ia referltoctre la proble1nn noastră.

PLĂSMUIRILE
. . ·� '. - • •

.
. . ,
•

�·, ,
. ... . • •
• .. r
•
: •
, .. • � •

�-

In toiul nopţii, 1n-a trezit lurnina. lVI-am ridicat într-un cot, iar
<:u 1n îna cealaltă 1n i-a n1 acoperit ochii. lnfăşurnt.ă într-un cearşaf.
.

1-[arey şedea la capă lul patului, chircită, cu faţa năpădîtă de păru-i

lung. Umerii îi tresăltau ; plîngea fără glas.
- Harey ! S-a ·chircit si n1ai n1ult. Ce-i .cu tine?... 1Iarey...
.

Incă neclezn1eticit bine, 1n-a1n aşezat pe n1arginea patului des-

-

cătuşindu-tnă treptat de co�1nnrul ce rnă chinnise doar cu o clipă

in urtnă. Fata tren1 ura. Arn îrnbrăţ.if?at-o. M-a respins eu cotul.
Faţa !-;li-o ţinea ascuns_ă.
- Iubito...
- Nu vorbi a�a.
.
.
- Dar, 1-Iarey, ce se-ntin1plă?
I-am văzut chipul .zbuclutnat urned de lacr:itni. Lacrin1i 1nari,
de copîl i se prelingeau pe obrn,i i. strc'H llcind un n1o1nen t în gro-
piţa bărbiei �i picurînd apoi pe cearşaf. .
•

5
 - Tu nu mă tnai vrei.
- Ce-ţi 1nai trece prin cap !
- Am auzit... ·
- Ce-ai auzit, am întrebat-o, sirnţind cun1 J'rni an1orţeşte obra ....

zul. N -ai înţeles, era doar....

- Ba nu, spuneai că nu sî n t eu. Spune ai să plec. J\ş pleca.
O Doan1 ne ! Aş pleca. dar nu pot Nu ştiu ce-nseanu1ă asta Vreau
. .

şi nu pot. Sînt atît atît de decăzută 1

·

.••

- Copi lule ! ! !
An1 î1nbrăţîşat-o, am strîns-o la pieptul n1eu cu toată puterea,
parcă universul se prăbuşea, îi săruta1n mîin ile degetele ude şi
,

săr ate repeu:un nu ştJ.u ce jurăminte, îmi cerean1 iertare, îi spu­

,

ne am că fusese numai un vis prostesc şi oribil. Incetul cu înce tu l

s-a liniştit. A în ceta t să mai plîngă. Mă pri vea eu ochi imenşi, lu­
natici. Lacrirnile i se uscaseră. Şi-a întors ca pul .
- Nu, a mur1nurat. Nu vorbi aşa, nu tr·c:bniP. Nu tnai eşti
pentru n1ine acelaşi�
- Nu sînt t
Cuvintele 1ni s-au snntls ea un gearnăt.
- Da, nu mă mai vrei. Am simţit-o mereu. Mă prefăcea1n că
nu văd. G în deam că mi se pare sau că e altceva, dar nu.. Te com­
porţi. . altfeL. Nu mă iei în serios. E adevărat că a fost un vis, dar
.

pe tnîne n1-:ai visat. l1ni spuneai pe nun1e:\ 'fi-era scîrbă. De

ee? De ce?
An1 îngenunci1eat ÎlHJ,intea ei, cuprinzîndu-i gen un ehii ..
- Copilule ..,..
- Nu vreau să-mi vorb<��ti a�a. Nu vreau, auzi? Nu sînt. cîtuşi
de puţin un copil Sînt
.. ..•

A izb ucnit în plîns şi a căzut cu faţa pe pat. M-an1 sculat.

IJinspre gurile de ventilaţie pătrundea, cu un ZU1n7..et liniştit, aerul
r·ece. �1i s-a făcut răcoare. · Atn tras pe min e halatul de baie. Aşe­
zînclu-lnă pe pat, am simţ.it că-i ating fetei un1ărul.
- 1-Iarey, ascultă. îţi voi spune ceva. îţ;i voi sp.une adevărul. . .

S-a li'tsat lîng.ă tnine, sprij.inindu-se încet în nliini.. Vedeatn

c urn p ulsul îi izbeşte puternic sub pi(�lea subţire a gîtului. D i n nou

1ni-a an1ortH obrazul şi ::un inceput să tretnur ea �i eun1 aş fi stat

in ger. Capul îtni era golit dt:• l)rice gînd.
·
- Adt·vărul ? a spus. 'iţi d;d cut'întul '!
Nu l-a1n răspuns ilncdiut : a trebuit S<1 înghit nodul zdravltn
care rni se pusese în gît. I�rH ,·echiul n ostr u eonsen1n ; la au2ul
său ni(:i tplul dintre noi nu nunu1i eă nu cuteza �ă n1intă, dar nici
1năcar să asc u ndă ceva. J'us{•St, o vre1ne în rare ne chinuiam,. exa­
gerîncl sinceritatea, din nai \'a convingere că a�a ne vo1n salva.
,

- Pe c uvi n t de onoar,<\ cun rostit cu toat ă seriozitatea. liarey ....

Aşteaptă. Şi tu te-ai schiplbat. Noi toţi ne schllnbătn. Dar nu asta
a1n vrut să-ţj spun . Adev�rul este ur1nătorul... Dintr-o cauză pe
..

care nici unul ui ntre noi h-o cuno aş te precis ... nu 1nă poţi părăsi.
Lucru � rJle nu stau însă chih�, atît de rău fiindcă nici eu nu te pot ..•

1- Nris!

c
 An1 ridicat-o în brate, aşa înfăşurată în cearşaf. Un colţ umed
de lacrimi mi s-a lipit de un1ăr. Un1blam pPin ca1neră şi-o legă-
nam. Ea mă mîngîia pe bbraz. .

- Nu. Nu tu te-ai schilnbat, ci eu, tni-a şoptit la ureche. Ceva

se-ntîmplă cu 1nine. Poate asta ?
Privea la dreptunghiul negru, vid, ră1nas din uşa spartă, ale
cărei resturi le· dusese1n aseară· la tnagazie. Va trebui să rnontez
una nouă, m-an1 gîndit. .
- Tu nu dortni? an1 întrebat-o pe liarey după ce ·am pus-o
·
pe pat. ·
_..:... Nu ştiu.

- Cum nu ştii ? Gîndeşte-te, dragă.

- Probabil că nu-i un son1n adevărat. Poate sînt bolnavă.
Stau aşa, întinsă şi mă gîndesc. Ştii...
A tresărit.
- Ce? an1 întrebat-o în şoaptă, căci glasul ar fi putut să
mă trădeze.
- Sînt nişte gînduri foarte curioase. Nu ştiu· de unde-mi vin ...
- De pildă?
Trebuie să fiu calm - m-am gîndit indiferent de ceea ce
-

voi auzi, şi In-atn pregătit pentru cuvintele ei ca pentru un şoc

puternic.
·

A dat neputincios d·in cap :

- Ele... parcă... parcă.... de pretutindeni. ..
- Nu-nţeleg...
·

· - De parcă n-ar fi numai în mine, ci ar veni de mai departe.

într-un fel... nu ştiu cum să-ţi spun. Pentru asta nu există cuvinte. ..
- Cu siguranţă că sînt vise, am adăugat, prefăcîndu-mă plic­
tisit ; de �apt o piatră î1ni căzuse de pe inimă . Iar a_cum vom stinge
lumina şi pînă ditnineaţă nu von1 1nai avea nici un fel de griji,
iar dimineaţat clară vom avea chef, ne vo1n strădui să ne facen1
·
altele. Bine?
A _întins 1nîna spre îritrerupător; ne-a învăluit întunericul,
m-am l ung,it pe aşternutul· răcoros şi atn silnţit apropiindu-se de
tnlne căldura răsuflării ei.
Ain
. îmbrătisat-o.
. ., -·

- 1\1ai tare, a şoptit, şi după o cli pă � Kris!

-Ce-i?
- 're iubesc.
î tui venea să uriu.

_
.
!Jitl:lii��aţa era roşi'e. �iscul tt.u;nefiat ai soarelui zăcea deasupra
orJzentuhu. Pe pragul uşu se afla o scris . oare.
Am desfăcut plicul.
Harey era ·în baie ; auzeam cum fredonează. l1in cînd· în cînd, îsi
vtra în cabină- capul părul ud i se lipise de trup. M-am apropiat d e
,

fereastră ��ti ·am citit :

,,K.e1v.in, ne-am împQţ�nolit. Sartorius preferă acţiuni energice.
Este convins că va reuşi ;să destabilizeze sislen1ele neutrinice. Pen­
tru iniţierea experienţelor {tre nevoie de o rnostră din materialul
de construcţie al corpurifot� F. Îţi propune să pleci într-un zbor
de_ rec-yneaşte�;e ca să iei într-un recipient o a ntunită cantitate dC'
/piastnă o�canică. Acţione�ză după cum crezi, dar înştiinţează-
tnă

7
 c u privirela hotărîrPn luată. Eu n-an1 nici o părPre şi de altfel ·tni
se pare că în genere nu nlai anl ni n 1 ic Sus�in propunerea lui S.
.

dour ca să progresărri. cu ceva, fie chia r şi iluzoriu. în caz contrar

nu ne-ar llHli răn1îne dec-ît să-1 jnvidiern pe (;.

Şobo.lan\tl

P.S. Nu intra în cabina postului de n.tdlo. J>oţi :face asta JH�n­

tru n1ine. Ct:"'l 1nai b.ine tPl(�fonPază-nli".

Parcurgînd ac<.lste rî n duri sinttearn cun1 1ni se strîtu�e ininHl .

•

J\rn rPci l it <'U ah.lntie serisoan:.•a. a p oi e:un rupt-o. iar bucăţelele de

.

hit·tie lP-aJn aruncat. Pt" unnă Jlt-an! a p ucat să caul un scafandru

p en tr u 1-hu·ey. 1,reaba asta n1i se pilrt!a la ff�l d(\ o ri b i l ă ('Cl �d ue0Pa
dinainte. l)ar .Harey nu b ăn u i a nirnic, alt1nint<...)ri nu s-ar fi bucurat
atît de tnult eînd i-atn spus <li trebuie să plc·c iittr-o actiune de
recunoa�ter-e 1n afnra sln ţiei �i efi o rog ·să n ui Înt oY ărft�<·clscii. A 111
1 uat 1 nieul tlej un 'in ('\lici nc\ti1 (�i de da la �1sta li a rey el bia dacă a
eiugulit dt.) două trei ori) �i ne-a111 dus la biblioft�t·ă. An1 vrut să re­
vfld litt"t'Hhn·u referitonr(· la problt'lll(�le ('Îtnpului �i al(· sistetnelor
neu1riniee îtulinte de a îndeplini dorinta lui Sat·Lorius. 'in('u ntt �l.iatn
eun1 vo i proeeda, dar aJn l1otărlt sa consult lu('ri1rile lui. i\'11-n venit
id0ea C'U ani hil alorul nPulri n ic, dt'ocan1dată i nPx i s lent i-ar putea
,

elibera pe Snaut şi Sartorius : in act\st tiinp. undeva. în t\.xtcr·ior�

înlr-un avion. de pildă. a::; fi putut ary1'.epta îrnpreună ('U lJarey
Bfifşitul ,,opernţiei·•. Arn riuna� o vrerne în fet1;.a lllHrelui ('alculator
electroni<.· : ii purH:"'HHl intrebărL iar e l ba nispundea aruncind o
fişă ce purta in seri pţia la con 1că ,,li pseşt() din bi b 1iogra fi <:\.... ha în1i
prop un ea să 1nă pierd (ill t.r-o ase 1 ne nea junglă de lucrări dt� fizică
foarte speciale, l'ncît sfatul dev<:�nea cu totul hH:"'ficCJce. Nu-n1i venea
să părăs0s<: neeHstă lll<ll't't. îneăt)t�rf' eu pere'ti nPtezi, tă.ia ţi de c-he­
f.lareJe sertarelor\ eu noianul lo r de n1icrofilnu\ �i de 1nregistt•ări
eJectron ice. A�ezată în chiar centrul staţiei, biblioteca n av ea fe­ -

restre si era l<icul cPl tnai bine izolat din in teriorul cllibrasei
•

de ot.el.
Cine stie dacă nu toc1nai de aceea tnă si ln tean1 în ea atît d�
• •
•

bine� în ciuda văditului eşec al căutărilor tnPle. An1 rătăc it prin

vasta sală ; în cele din urtnă nl-arn oprit în faţa unor raf tu r i uriaşe.
înţesate pînă la tavan ; neest 1nunte de c ărţ i nu reprezenla un lux,
ci întruchipa n1en1oria legată de pionierii solarist.icii : · r·afturile
care nurnărau circa fiOO de v ol u rn e purtau întreaga literatură cla­
sh:ă a obiC'ctuluL începînd eu eele două v olun1 e ale n1onu1nentalei
1nono�rafi i (l:n bună pa rte d0păşită) a lui C}iese. A tn luat pe rînd
acele to n1 uri, fiecare avea o greutate in1presionantă, şi le a n1 răsfoit -

într-o doară, aşezat pe bra ţul fotoliului. 1-Iarey şi-a găsit şi ea o

rartCl A1n citi t -citeva rînduri peste utnărul ei. l�ra ,,Bueătarul si­
deral", una dlntr.e pu ţ i nel e �\ărti p rov en ite din patrin1oniul prhnei
expediţii, pa re-se chîar t:ă-f eţparţinuse lui C�iese Văzînd-o pe Ha­
rey ct,l ce a ten ţi e studia prescriptiile culinare adaptate eerinţelo!'
vitrege ale cosmona.uticii,'\fl'U i-<-un mai spus nin1 i c şi rn-arn întors
la res,pectaoilul volurn pe ,{ţ}Jre-1 avean1 pe genunchi : ,, Z ec e ani de
t e r c etăr i ale 1 ui Solaris", apărut în seria "Solarisiană de la ntnnă­
"'

rtrl- 4 f)1nă la 13, pe cînd actualele publicaţii poartă n utnere cu

--puJt/u c:ifFe.

8
 (;jesu nu fus€,:->C d[n11it cu o tH·ea 1nare inspirapej dar inspirntia
flste o în �u*; re carp poate doar să-j dăuneze unui cercetător al 1 ui
Solari s , Nicăieri hnaMinaţia şi, capacitatea de a c rea rapid ipoteze
�

nu -se dovedesc atît de păgubitoare. în real it ate, pe această pJa ...

netă e p osi bi l orice. Descr ierile incredibile ale constelaţi ilor pl ăs­
n1ui te de pla st nă sînt tnai tnult decît probabil autentice. de�i. în
genere� neverificabile, deonrec:e doar ra reori î�i repetă o<:eanul evo­
luţiile. Cel care le observă p�lltru pri n1a dată este speriat îndeosebi
de caracterul lor straniu, de proporţiile lor uria�e. <)bservate la
seară tnică� în l.r-o băi toac{\ � să spu1H:1n, nr fi rost cl es i g ut· <:on si ...

derate cel fii n d un si111plu "joc al naturii", o n1anifesta1·e a huzar­

dului. Fnptul ('ă un otn Inedioeru şi un geniu stau la fel de ne ..

pulincio�i in fa 1;H tlPsflnşit(.li varietăţi a forrnelor solarisiene nu fa ...

cilitează intru nirnic cnnviet.uirea eu Jeno1nenele oceanului viu.

'

(;iesP nu t)ra ni('i Q'(•niaL 11ici prost ; pur şi sitnplu aparţinea tagntei
tJ<:(:) 1 OI' pedanl_ i c l< lSi ( i <:a lor Î. H c ăro r aparentă li n i �te extet·ioară ll1US­
'

dlC(l/,i\ o IH'obosi t ft pasiune dt- nHuH:ă, pasi UllP cart:\ .Je d (l v o re a z ă

întrea.l!a t)xislc-n�ii. Clt<.l \Tt'tne putea, se folosea Pxclusiv dP lilnba­
jul <.lt:\scrierii! i<u· cltHl ii lipseau cuvintele se apuea să cret'Ze noi
(-)xpr<:\si i. <H.lc)S()o r i ttf.'rP u�i te� necJ( lecva t(· renntnenelor dese r ise. IJar·,
în fo11d. n i ci un f t l dt· lertneni nu s'int în star() să rl)d<:'H <:PPa <:� �e
•

în tî tnplă pe Solaris. ., S -u p ra c o p a c i i". ,.1 ungonii''. ,�ciu pc.)reări ile·",

"tn Îlnoizi i... si tllPtriad l' It··· şi �,asitnet riadelf' " �.llli'l i{t nU lt:·u �i "ari-
.. .

cioizii" lui (;h.. se sună PxtrPnl dP aJ·tifi<·io� � totu�i d<:t\')te inven ţi i

v<:---rbalP ol'Prit o a1 1 UHlitft rPprf:'zell tare a 1 ui Soia ris cll iHr �i <:<:\1 or ce
nu-l cunost· dl)vit diu l.IJlelt" fo1ografii neclarP �j filtntl irnperfeete.
Evident, ('hiut· �i act'sl (·IHsifiyator con�Liineios s-a fiH·u1 nu <.le pu­
ţine ori · vi IlO V al de .inlpn:ci zi e. C )nltll prod uct' i pol eze ·1111 otdcauna,
atît î n rnod co n�tjt)n t cît şi u 1 u nd C'Î nd ba har n-a r(• '·•1 .o face.
(;iesp considPra <:ft .,lungonii" C'Onstitui0 o ConnaUtt fHndatnentală
�i i-a as(lfilllit cu valurile pt·ovoeult"' dt-. (luxul 1n tu·ii t<.�rl'Stre, dar
n1ul.t rnai 111 ari şi mai înaltl\ J)e altfel, <'el ee a c�·n·Plat prhna (ldi­
ţie a opert,i 1 u i (iiese �tie căi inl tiai influentat de gt,oC(-lJ1 t ri s m ,

(�l le- a numit .. fluxuri". Cotnparaţia pare ridieo){t, dar irt'lbuie să

,

tine m sean1a de li ps a de i n1 agin a ti e a a u tor ul ui Pi. Dacf1 Lot am

• • . t

căuta paralele terest re e:u� trebui să obscrvl\m <:�1 a<:<:.'SJ e for.rnatii.

depăşind ca din1ensiuni marele canîon C�olorudo. sint rnodelate din ...

tr-o substanţă <·arL\ la suprafaţă, are o consistl�nţă gelatinoşpu­

moasă (această spurnă se sol ici ifică în festoane uriaşe, uşor
Jriabile, în dantele cu ochiul'i uriaşe, bo < h i a r r)entru ui1ii cerce
' ...

tători ea se prezinti{ ca o "conerescentă scheiE:-tică''), iar i'n adinc

de vi ne tot n)a i tnl[ldioasu, ca un rnuşc hi încordfl t, dar ca un nn1şchi
c�.r�. păstrîndu-şi elasticitatea� dobîndeşte rapi d la o ndînchne de �

cîteva su te de m e tri, duritatea stîncii. între per(\ţii t.<:'nsionaţi ca o

membrană p.e spatele acestei plăstnuiri vert<:'brat.e se desfăşoară
kilometri în şir l u ngo nul propriu-zis, obi e c t apar0nt independent,
" "

asemănător unui piton cq�osal, care după ee a în_ghiţit Inunţi în­

tregi îi digeră în tăcere ;, din cînd în cînd� îi trc)rnur<.'l trupul �i·i
zvicneşte. Dar n u m ai de �tls arată "lungonul'' a�a, de. pe bordul
unui avion. !1\.httnG.'Î e în d te � ropii de ei la o distanţă la care an1bii
. .

,,pereti /.ai canionului" se i·Jdică la sute de metri d eas upra apara-

tului, ,;�:orpul pi1 anului(' se d ovedeşte a fi don1eniul unei atît. <Je

9
 vE'rtigi n oa se tnîşcăr� · incit d i n pricina ei ca pili ii i n făţişarea u n u i
cilindru gîluit din loc i n loc,- ce· se întinde pî n ă di ncolo de orizont.
Prima impresie ţi-o dă vîrtejul unei paste vîscoase de un verd�-sur,
în ale cărei văluriri se răsfrîng razele soarelui, dar cînd ai aj uns
în· zbor deasupra "lungonului" (iar pereţii "canionului" care-I tă i ­

nuiesc devin atunci a i d oma unor culmi d e munţi), poţi vedea c ă

mişcarea este cu mult m a i complicată. ln ea se încrucişează şu­
voaie tnai întunecate care apoi se r ăsfi r ă coaxial ; î n unele c l i pet
) , man t a ua superioară, devenind lucie ca oglinda, reflectă cerul şi
"

norii şi este stră pun să c u larma unor salve d e erupţiile epicen tre­
lor semilichide. Treptat. devine evident faptul că in1edi �t sub tine
se află nucleul de acţiune al forţelor care menţin masele gelati­
noase, răsfrînte pe flancuri, şi le înalţă pînă la cer, dar ceea ce
·este evident pentru ochi, ştiinţa nu acceptă chiar aiît de lesne. De-a
lungul an i lor , cîte discuţii aprinse n-au avut loc cu p r i vi r e la pro­
cesele desfăşurate în cadrul acestor structuri care brăzdează cu
milioanele nesfîrşitele larguri ale oceanului viu. Se credea că în
aces te acţiuni se manifestă unele organe ale monstrului, în func­
ţiile lor metabolice, respiratorii, nutritive ... Fiecare ipoteză a fost
pînă Ia sfîrş i t i nfirmată de 1ni i de experienţe, de cele mai multe
vr i primejdi oase. Şi toate acestea se referă doar la "lungoni'\
formaţiile, în · fond, cele mai simple, cele mai persistente, fi indcă
existenţa lor numără săptăn1îni, fapt care aici este cu totul ex­
cepţionaL
O forn1ă 1nult mai cornplicată şi mai capri c i oa să şi c are stîr­
neşte po a te cea mai vehementă î 1n po trivire (evident, una reflexă)
o co n st i tuie "n1i moizii". Se poate spune, fără exagerare, că îndră­
go sti t de aceste plăsmuiri, G i e se şi'-a consacrat întreaga viaţă ca
să le cerceteze, să le descrie şi să le descifreze esenţa. Denumindu-i
,.mi moi zi", el a încercat să exprime trăsătura lor cea mai specifică
din punct de vedere un1 a n ; o an tunită înclinaţie de a imita for­
Inele înconjurătoare mai · 1nult sau 1nai puţin îndepărtate.
Intr-o bună zi, în adî n cur i l e oceanului, un hnens disc cu · ma r ­

ginile sfî_şiate prinde să se întunece ca o suprafaţă pe care s-a tur­

nat smoală. După cîteva ore, restructurîndu-se în n işte lobi tot
1nai evidenţi, d iscul urcă spre suprafaţă. Un o b se rva t o r ar jura
că as i stă l a o luptă năprasnică, deoarece d i n întreaga regiune şiruri
nesfîrşite de valuri sferice se reped aici ca n i ş t e buze crispat�,
ca n işte cratere vii, . mus c ulo ase ce se închid �i se deschid 111 e r eu ;
,

ele converg spre o . neagră inhnă pendul ar ă se înalţă ca o co..

,

loană, pentru ca să se prăvălească în abis. Fiecare · dintre acest�:

prăbu �iri de sute de tnii d e tone stîrne şte un p l es că i t, ca u n tunet
p �elung, fiindc ă tot�l se desfăş oar� aici în prop or ţ ii 1nonst ruoase.
Discul cel sumbru este împins spr e adîncu ri, fiecare lovitură pă­
rînd să-1 turtească tot mai mult să-1 fragmenteze î n tr u n fel · de
) -

lobi, că zuţ i ca nişte aripi ude, apoi prefăcuti în ciorch ini la rîn­
dul lo� s ubţi aţ i în lungi şiragu ri care se c o nt opes c într� ele si
urcă, parcă tîrînd după . s i, n e d i s c ul m at ern fărîmi ţat, în tinlp ce
de sus .următoarele inele" �le· va l ur i l or cad · neîncetat în golul tot
mai adînc . Iar acest j oc du·rea ză uneor i o zi, a lteori o lună. Cîteo­
dată · totul se sfîrşeşte n i o i r €onşt iincios ul Gi ese a denum it această
varia ntă ,,tuim oid · avort at", 1ca şi cum, nu se ştie de unde, a r fi
... aftat cu e�a cti tate eâ .s€,qpul final · al catastrofei îl constituie "mi-

.,. .
 n1oi d u l tna t u r '" (adică acea c o l on i e pol i poidală, de obicei rnai rnare
decît un ora� te restr u) a că r ui n1en ire es te să tnahnu\ărească · for­
,

n1ele e x ter io a re... Evident, n-a l i psit un alt sol a r i stician, pe nun1e
Uyvens, care, d i mp o triv ă , a socotit a c ea s tă fază ca fiind dege n e " ­

rativă'\ ago n i că, iar păd u rea de fo rn1 e hin1erice a co n sid e rat- o
drept o ev i de n t ă eliberare a structurilor der-ivclte de sub do tni ­

naţla n1aternă.
Totuşi Giese, care� în descri erile t u t u r or plăsrnuirilor solari­
s i ene, se cotnportă ca o furn ică h oi n ă rin d pe o cascadă înghe ţa tă ,

n u s-a lăsat cîtuşi de puţin abătut d in cadenţa frazei lui uscate şi,

<:u o certitu d i ne absolută, a clasificat d iferi tel e faze ale desfă­

�ură r i i n1itnoidului în or dine a unei perfe cţ i un i ascendente.
·Privit de sus, un 1nin1oid p are a setnănător unui ora ş. E n u mai
o i l uz i e , produsă de ci't utarea unei an al og i i cu l uc ru ri l e pe care le
ctu1oaştcn1. C.încl cerul este senin, toate acele excrescenţe multi ..

etnjate şi palîsadcle de pe creasta lor sînt î n vă l u i te de un strat de

aer inci ns, care tulbură şi trer:nur:1 for m ele distinse şi a lhn in teri
cu destulă grel!t tate. J->ri tnul nor ce trece pe fondul a lbastru (o
spun d i n obişnuinţ[l, fi indcă ac:est ,, al b astr u este brun în ti mpu l
"

zilei roşii �� i extre1n de nl b în timpul celei albastre) p rilej u i eş te a

replică i n1e d i a l ă . Incepe o în tnugurire impetuoasă, învelişul ce se
înfoiazll c:a o conopidit este aruncat spre slăvi - desprinzîndu-se
de tetnelia l u i care pu1eşte tot tnai rnult - , şi, după cîteva mi­
nute, reprod uce pînă l o i l uzi e norul c tunulus. Uri a ş ul obiect pro-
iectează o un1bră r o ş i at i că pe care culrn.ile n1ilnoidului parcă şi-o
t rec u n el e al t ora ; această tnişcare se desfăşoară întotdeauna
în sens contrar deplasării norului adevărat. Cred că Giese ar fi
pritnit să i se taie mînn. nun1ai să afle explicaţia fenomen ului.
Dar ase1nenea p l ăs tnui r i ,Jzolate�' ale mimoidului nu sînt nimic .
în con1paraţie eu creaţia spontană "excitată" de prezenţa obiecte­
l or şi a f or 1n el or ivite deasupra 1 ui, od a tă cu sosirea pămîntenilor.
Sînt reprocluse forn1ele a tot ee se afl ă la o d i stanţ ă de maxi-
1llU111 opt-nouu m i le. Cel tnai adesea 1na ş i n i l e terestre sint cop i ate
de n1it11oi d ln o scară n1(tritil ; ele sint in tnod frecvent d efo r1na te �

t·edate cu sin1plificări t"aricat nralc, groteşti. D esi gur tnateria alcă

, ...

t:ui toare este întotdeauna aeeeaşi tnasă ce-şi pierde iu te culoarea

�i care, zvîr l i tă 1 n vă zdu h îu 1oe să recadă� rătnîne, pr i n cordoane
.

o1nbilicale u�or frinbilc, legată de s ub stra t u l ci, deasupra căruia

Be deplasează, tîrîndu-s(�, eontrac:tîndu-s�, în doi ndu se şf alungin
- ..

du--se şi astfel ia cu u�urin\ă eele n1ai ron1plcxe plăsn1uiri. Un

avion, o antenă sau o pla lfonnlt satell zată sînt re p rodus e cu aceeaşi
iscusinţ.ă ; tnitnoidul n u reacţionează direct la apariţia oamenilor
şi, vorbind n1ai exact, lu apariţia nici unei pl ante sau an hual adus
pc Solaris în scopuri l'Xperimentalc de neobositii cercetă tol�i; In
schimb, un tnanechin, o păpuşă tunană, statuia unui cî i ne sau un
len1n sculptat,, indi feren t d.ln ce 1naterial, sînt c opi ate in1ediat.
Aici trebuie să nd{lugărn în paranteză că, din pă cat e ac�astă ,

�,docilţtate''' a tnilnoidului ţaţă de experitnentatori, atît de puţin

î ntîl n -i tă la alte plăsn1 uiri \ Solarisiene, este . uneori suspendată. Chiar
şi cel mai perfect mitrtoiu a re zilele l ui ,�leneşe", în cursul căror<J
�
pulsează f�arte :ar. e �����inter! aceast� p uls a ţ ie n u este .vizibilă
pentr,q� octn, o s.1ngura bat,a1e a et dureaza peste d ou ă ore, Jar des­
C9pţrifea ei a � ecesita� filmări speciale._

11
 În aceste i t n p rej u r ă r i t fortnnţ.i a rea rnai l e s n e d-e v i ;.i tat �sle
n1hnoidul, îndeosebi cel bătrîn, fii ndcă atît platfonnrt scufundată
în ocean, cît şi suprastructltra constit uie un sprij i n d estu l de sigur
pentru tă lp ile noastre . ... · .

F i reşte că î n zo n a u n u i n1 i tn o i d puten1 aj unge şi î n z i l e l e l u i

�,act i ve " , atunci însă vi zibilitatea d evi ne ega l ă cu zero, d i n p ric i n a
căderi i unei su spe n si i coloidale albe ca o 1n ă tu l , revărsate c on ti n u u
·

din r a tn i fi cati i le nodu loase ale torsului ce c o p i a ză for1nele. De

.

a l t fe l , aceste forme n u pot fi sesizale d i n apropiere, deoarece pro-

.

por ţ i i l e lor sîn t uriaş� ca n işte tnu n ţi. I n plus, substratul unui mi ­
rnoid " a c tiv ' e î n n ă n1olit de o p l o a i e cărnoasă care pătrunde după
"

cîteva ore în c o aja lui tnult n1ai uş on r ă decît t u f u l . In sfîrşit.

trecî n d fără un echipament adecvat prin labirintul coloanelor care
se t u r tes c ca nişte gheh;ere vîscoase, te p o ţ i rătăci chiar cînd soa­
re l e este puternic, deoarece razele acest u i a n u p o t s t ră bate ne­
încetat î n ve l i ş ul ��exploziilor h n i t n ti v e" a r u n cate î-n D trnosfer{L
Observarea n1imoid u l ui în zi lele lui fericite (la d rept vorbind,
zilele feti cite sînt ale cercetătorului aflat deasupra) poate c o n sti tui
izvo r u l unor hnpresii de neuitat. lV[imoidul at·e ,,ascensi u n i le lui
creatoare", cîrtd începe o extraord i n a r ă h i perprod ucţi e . Plăsn1u ...
ieşte atunci variante, ccnnplicaţii s au chi-ar "con t i n u ări fortnale4'
ale for 1nel or exterioare şi astfel se poate clistrn ore în ş i r, spre
bucuria unui artist abstracţionist şi spre exas[Jerarea savan tului
c are - se străduieşte în z a d a r s ă înţeleagă cît d e cît procesele care
a u loc. U neor i , în ac ti v i ta tea l H i , 1Tii1noidui manifestă trăsăturile
unei simplificări de-a dr ept u l i n fan tile, aclesea cade î n ..abat�;ri
· baroce'', i a r tot ce creează atunc i poartă pecetea unei opulenţe ·de­
suete. Indeosebi mhnoizii bătrîni produc forme capabile să-ţi pro ..
voace un rîs hori1eric. I n ce 1nă priveşte n-atn putut n i ciod a tă si'l
·rîd de ele ; prea tare mă t u l bura taina acestui spectacol.
Se înţelege că î n prirr11i ani ex p l ora to rii au năv ă l i t litera l n1ente
!iSUpra tnimoizilor, cons i d eraţi pe a tunci centrele oceanului so-
. 1-arisian. prin i n termediul cărora avea să se s tabi lească 1ntilt rîv­
nitul c o n ta ct al celor două civi lizaţii. S-a do v edit însă foarte cu­
i·înd că nu p u tea fi vorba de n i c i un contact, deoarece tot u l începea
şi se sfîrşea cu o imitare a fonnelor, ceea ce nu ducea nicăieri.
Obsedaţi de viziunea lor antropo- sau zoomorfică, savan ţii se
strădu ia.u cu d i s pe ra r e să descopere in p ro du s e le mereu altele ale
oceanului v i u organe ,�senzoriale" sau chiar "membre", pe care Q
a n l:l n1ită vren1e s av a n ţ i ca M a artens şi Ek1{onai le-au soc o t i t co-
. respunzînd m ă tăn i i l or şi ,,aricioizilor�' lui G i e se. Dar ac est e pro­
" "'

tuberanţe, ce e r u p ea u uneori la înălţime de două n1i le, puteau fi

soco tite ,,me1nbre" ale oc ean u l u i doar în felul î n care arh consi­
dera cutremurele d e pămînt drept "gimnastica" scoarţei terestt•e.
Catalogul aces.t.or form a ţi i repetate cu o constanţă relativă ş i
,

pe·. c a re o���UlHl le n a � te ?tît d e frecvent încît pot fi descoperite pe

suprafaţa. lui cel p u ţ i n de cîteva zeci sau sute de ori pe zi, cu­
pr i n d e apro x i m a ti v 300 cţe poziţii. Cele mai inumane, în sensul
u nei a bsolute lipse d e asetnănare cu orice ţine de experienţa unui
p�mîntean, sînt; c o nform ş,cPli i lui Giese, si m etr i a d ele .
1 Tot în acea vreme sL:a' constatat aproape __cu certitu dine că
.

()ce-anu l nu se comF>,o r,tă agresiv ş i că în frămîntările lui plas-ma­

-::ti ce p oate FJieri doar cel ce o vrea cu tot dinadins-ul (nu vorbesc
 fi r P';\te d(.' (l( ' ( i tlcl n l v ) ("' i v ! I P J H · i n .Je ft'c tn rca a p a r a t u r i ) ) , s - a s t a u i ! i t
t ă . a t î t ri u ri l P c i l i r l d r i c e a l e l u n go n i l n r , (_î't � i u r i a ;;e l e tr·i lnbe ale
tnJ.tlt n i i l o r pot fi s t ră b ă t u te cu u n a v i o n fără cel rna i t n i e pe ricol.
PJ a s r n a l asă d r u 1 n l i ber <:orp u l u i stră i n , rP t r ăg î n d u -se c u v-iteza
sunet u l u i i n a h1 1 o �fe r (l so l a r i s i n n.ă ;; i dt'\sc-h i z.în d , 1 u soli c i tă r i l e oa­
.

nlt'l n i l or, t u n e l<:� adînci ( ' h i�u· s u b s u p ra f.a ţ c.l ocean u l u i .(en-tlrgi a
P n orrnă pe ca re o d ee l a n �cc.lză i n ueest scop a_ fost ca l c u l n U i de
Sc r i a b i n ca fi i 1 1 d de 1 0 m r·r� i î n cnz u r i le e x t rP n H) ! ! !) .
(�erc�hU'('Cl s i t l 1l'tr i ad<:.) l o r a fost î n t re p r i n s ă l'U o foarte t n a re pre­
ca utie! i a r n tunele <'elor (_·<• a u p ă t r u n s pen tru pri tna oară î n tni s­
L(�t·ioasPle a d î n (.' u r i sînt cunosc.· ute a s t ă z i d e ori('<:) co p i l de pe J.>ărnînt..
G roaza pe c a rt"' o i n s p i ră ac�� t i c o l o ş i n u (-'�te p r i e i n ui lă d e
nspec t u l l o r (dc�i e l i n s u � i î n �tare slt - � i pr·ovoacE\ et· l e n1ai si 1 1 i s t r e
('O�JlH.l r t t ri)� ci l H c l i c u rî n d d e Japt u l <·ă î n s fC' r H _sj 1net ri adelor n u
(·x i st�l n i rn ic c o n s t a n t . sa u sigur, deoare('e Gl i e i sîn t susp�ndute p î 1 1 ă
� i �J egi h, f i :;, i c i t " . Toc n u 1 i ct'l'cetător i i acestor fo r n 1 a ţi i susti neau
cc.) l t na i frt'C\'t') n t tt:}zn potri v i t c ă reiH ocea n u l esl.t:.. dotatraţi une .
cu
.S i nH' l r i ad<:-l l t_, n p a r b r u sc, n a ::; terea l o r fi i n d C'e\'a î n gt:') n u l u n e i
E.�r up l i i . < :cnn ( · u o ori1 î n a i n tfl de i Y i rea lor, ocE. \a n u l ·i n eepe să stră-
1 u cPr.tscil tn H'n s. dt.) p a rcă ar Lleven i s l i <: l os, pt� o su prafn �il de cî­
h'va zeci dP k i l o l ll('ti'Î p ă l r a U : d a r a t î t f h t id i ln t(:' cL ('Ît ş i rittnul
h"i lă zu i r i i s a l e r[l l n Y n l l l�Se h i 1 n b a te. Ci l.Podn Ui si tnetriada i n.unpe
in <.Ta t(�r u l cc.1 :s<.·i;l l p r i n e l b�orb � i a u n u i a r i e i o i d . d ar· fPJHJtuen u l n u
t .PJn·pzi n lii o t't.' gu l ă . l) l l pf4 t'Îrcn o oră. l'n v(:lJi�ul v i t. r o s zboa 1·ă în
sus, a ichn n a u nC:.�i u ri <..l �t· b re �i<:i ·1 n c · a r t' S<:' ră�fJ·î n gc.. c� r u l , soa1�ele,
nori i . tontP p(· bet j (� l e, sch i t n bî u d u -ş i ( ' U l o r i lt) � i rPfnH·t in d u -sc:' Jocul . •

Ju l g u rc n l t Hl l tnnhu i <:\sit' f;lră t\g a l .

l4:fe('te 1 t l lH i n oase (1X1.J'()nl d e pu tQrni CP p ro d uc siln etri ade1e
i v i te În ti tnp u l zi1<.� 1 <l l b�lstrt) sau i lned i at î n a i n t(:\ d e .erep uscu l . Ai
at unei i 111 presia t:ă planPta nnşte o a l la, cart.) î n fieee c 1 i pă î�i
dubleay;ii v o l unH.l. l . ( ; l ob u l orbitor de ra d i os, abia nă s c ut d i n
(·ldîncuJ'i, s& d<:)spittl l<1 virf în se('toare ''erti cale. Acest stad i u,
del l unl i t prin tr-o ex.presie n u toe1nai fericită �Jaza potirului flo­
ra! " , d tu·ează <·Î lf'va sec u n d P . J\i·erv u ri rnetnbrDnoase se arcuiese
spre cPr, forn1înd fulgerător c·e:\ va în #enul un u i tor·s, inăun tr ul
< ăruia se desfăsoc.1ril s i n1 u l t a n st.t te d e fenonH' t H :) . l n oentrul fornHl-
•

1�iei, cercetat pentru pri 1na o a ră de eeh i pa l u i H au1alei, se r i d ică

pr i n tr-o h iperpol i c ri stu l i zare un p i l a st r u ea o axă! d enutn i tă une­
t>ri .,e o l oană vertebrală'\ d a r t'U n u fac parte d i n t re a d e p ţ. i i acestu1
terrn<.� n . N eb uneasca al'h i t e c t u ră a usi ei ·cPn tra l e este S!Jrij j n i tă in
stoftt nascendi . de stî l p i ce 1}!'5nesc neincotat d i n .ndîn c i n1.i le de k i ­
J o rnelri a l e unc·i n 1nse gelatin o i de, a p r o a p e apoase. In cursul aces­
t u i proees, eo losu l erni tP u n zgornot surd� contin u u ş i este Îlnprej­
nJ u i t d e u n z i d de SJF.ună c loeotî toare, a l bă ca n f)aua. Pt.' ur.tn ă�
di n �;pre etl n ' l r u. <'ă t re tna rgin i , pornesc tnişcărH� Pxt renl de con1 p J i ­
ca t e al<:.• u n o r s�rat u r i pe (.·n re �e d e p u n e substa n ţ a zvîen i tă d i n
străfu n d u r i . tn a ce la ş i t f nl'p, gheizerele a b is ale, a rn i n t i te an h•rior,
st� trq,. n sforrnă. î n gr oş î n d �J.;--�e. în coloane ci l ifonne �i tnobi l e . /\ceşti
.
,,ci l i " t i nd spr(l l o(· u r i le ch :: t(lf"'n i n a te de d i n a t n i c a generală a con­
str·uet. i P i . a rn i n t i n d de bron h i ile u n u i etnbr i o n ce a r creste de 0
. .
\

r n i e de ori rnai repede dttt'IÎt în n 1od ouişn v i t * i ar atin ge c�rul.

Pr· i n 0('l eirc-wlă s· n v o a i e l e u n e i seve tra n d af i r i i ş i ale u n u i l i c h i d
/ de. lui ·verde ' a tî t ue sun1bru încît pare negru. Di n acea clipă, si lne-

13
 triada incepe să-şi tnani feste p r op ri e tate a ei cea !Ţlai n eobişnuită '
modelarea sau chiar abolirea anumitor le gi fizice. Să precizătn că
n u există două simetriade asemănătoare, geotnetr i a fiecăreia P.ă­
rînd a fi o nouă i nven ţ i e a oceanului viu şi că sim etriad a plăs­
" "

muieşte în interiorttl ei aşa-nu1nitele ma ş i n i 1nomentane'\ p ro­

"

duse care n u ami ntesc prin nimic 1naşinile construite d e oameni,

d.eoarece în caz ul ..lor finalitatea " meca n i că a acţiunii este foa r te
''

relativă. . ·

Cind gheizerii ce bat din adîncuri se întăresc sau se un1flă,

dînd naştere unor galerii ş i coridoare labirintice, iar "rnembranele"
c.reează un sistem de planuri ce se în tretaie, de bolţi şi de pereţi
î n c l i n a ţ i simetriada îşi j ustifică nutnele prin aceea că fiecărei for­
,

rn a ţ ii alcătuite la u n pol îi corespunde un sistem f i d e l pînă l a

�măn un te, la pol !;Il opus.
. . După vreo 20-30 de minute, giga n t u l începe să se afu n d e
încet, cîteodată înclinîndu-şi rnai întîi axa verticală cu 8-12°.
Există s imetriade mai mari şi a lte l e tnai mici, dar c h i a r şi cele
pitice, după ce au. rev en i t la suprafaţă, se înalţă cu mai bine de
opt su te de n1etri d easupr a orizontului şi sî nt vizibile de la de­
părtări de mul te mile. Interiorul lor poate fi străbătut î n condi­
ţiile celei n1 a i perfecte securită ţi, hnediat după stab i l irea echili�
bru l u i cînd shnetriada încetează să se mai a dî n ceasc ă în oceanul
,

viu şi în acelaşi timp survine revenirea la p o z i ţ i a perfect ve r­

tjcală. Locul cel mai adecvat pentru penetrare este regiunea si­
tuată imediat în vec i n ă ta tea vîrfului. "Calota polară'', relativ
netedă, este împrej muită de o zonă plină de tu n ele care conduc .

spre incintele şi culoarele i n terioa r e. Această structură luată în

�nsamblu reprezintă. desfăşurarea tridhnensională a unei ecuaţii
de grad înalt.
După cîte se ştie. orice ecuaţie, fiind exprhn ab i l ă în limbajul
figurativ, al geometriei superioare. poa te genera un co r p cores­
punzător. tn această accepţie, simetriada este o ru d ă a c on u r i l o r
lui Lobacevski si . . a curburilor negative ale lui Rie1na'nn, dar �
.

rudă foa�te în depăr�ată, q i n cauza complexităţii ei inimaginabile .

Ea cons ti tui e desfăsurarea unui întreg si ste m maten1atic pe sp a
• •
-

ţiul cît9rva h1ile cubice. Dar această desfăşurare . este cvadridi-

lnensională, deoarece coeficienţii r e a l i ai ecuaţiilor se exprimă
şi temporal. prin transforrnările ce survin odată cu scurgerea
t i n1p u l u i
.
.

Eviden t, cea mai simplă ar fi ideea că ne găsi1n p ur ş i simplu

în prezenţa · unei "n1aşin i matem atice4� a oceanu lui viu, a u n u i gi­
ga nt model de calculare, care-i ·sînt necesa re într-u n scop necun os...
cut nouă ; astăzi însă această ipote�ă a lui . :F'e r m on t nu mai es.te
împărtăşită de nhneni. Intr-adevăr, ideea ·că prin intetnte �:li':l-1 u n o r
astfel · de erupţii. titanice (în care fi e c are particu lă este supusă
unor tot mai co mpl i cate f-Ormule de analiză superioară) oceanul
ar reexam ina oroblc mr.1e n1ateri ei, ale Cosmo sului, ale extsten ţe1
n-a re"usit să se me n t i nă .oricît de atrăgăt oare ar fi fost. In adin­
,

cul U,ria:�ului acţione a ză rriţllt prea multe f en o men e in cotni)at ibil�

cu aceaslă imagine , în fo-r;t'p prea s implă (copilăr os de simplist ă,
după · c u nl au remarcat urti1)·. .
� N..;cnţ l i psi t �neerc:iir! efe a inventa un model acc es i b i l silnetr ia·
<âei- . de} \n o reptezeHtn cuitrva ; a căpătat o suficien tă popular itate
 ex€'rnplul lui A veri a n . cnre ş i - a for1n u l a t ipoteza . î n fel ul u r tnă·
�

tor : sii' ne i tnagină1n o co n s l r uc� i e terestră din trecutul în de păr tat

...
,

de pildă din tilnpurile de în fl or i re a Babilonului. Să în ce rcăm g o

realizănl din tr-o substa n ţ.ă vie, excitabilă şi capabilă de evoluţie ;
a rh i t ec t u r a ei ar parcur·ge o serie de faze irfter1nediare, căpătînd
sufJ och i i n oştri for1n e l e arhitecturii greceşti, rotnane, apoi coloa­
n ele s-ar su bţ i a cn 1 ujercle, bolta ar pierde d i n greutate, s-ar· tnlă­
dia, s-ar ascuţi, arc u r i l e s-ar p re s ch i n1 ba în para bole a l ungite ş i , în
fi ne, s-ar frînge avîntat. Goticul astfel apărut s-ar n1 a tu ri za ş i ar
r!nbătri n i , t recî n d în formele tî rz i i ; severitatea ascensi u n i i .în­
drăzncte de pînă atunci ar fi în l ocu it ă de erupţiile u n e i eflorescenţe
orgiastice, sub ochi i n oş t ri s-ar dezvolta fecunditatea p ro l i x ă a
barocului, iar dacă am con tinua acest şir, considerînd o b i ec tu l nos­
t r u tnetatnorfozat drept stadiile dezvoltării unei fi i n ţe vii, a m
aj unge, .in sfîrşit, l u arhitectura epocii cosmodromuri lor, totodată
..

a p ropi in d u-ne, poale, de în ţelegerea a c e ea ce este s i n1 e t r i a d a.

Dar această <'otnparaţie, oricît ar fi ea de mu l t îmbogăţită (au

.
existat, ele al tfeL încerc[tri de a o vizualiza cu ajutorul un o r nlo­
dele speciale şi al fi lln u l u i ) , răn1îne, în cel mai bun caz, in ope­
" ""'
rantă� iar în cn7.ul cel rnai rău, o fa l sificare, deoarece s hne t r i ad a n u
.
�e aseatnana c u nun te pan1 1n tesc . . •
- . ...,. "'

Otnul poate cuprinde sirnultan ext.re1n de p u t: i n e lucruri ; vede

n un1ai ce se petrece sub nasul său, aici şi a cu1n ; reprezen ta'rea
eonconditentă a unei n1ulţin1i de procese interdependente î i depă­
şc�te pos i bili tăţi le. Constatăm aceasta chiar înaintea unor feno­
mene rel ativ si rnple. Despre sourta u n u i om puten1 spune tnul te�
soarta a citorva sute e ste greu s-o n1ai cuprindetn, iar desfăşu­
rarea vi eţii a m H , mil ioane nu tnai înseamnă de fapt nhnic din
cauza uriaşei cornplexităţi. S hnetriada reprezi n tă un 1nilion, ba nu,
u n mi l i ard ridicat l a puteri, este i n1 ag i na bil ul în si ne ; ce i n1por­
tanţă are că ne găsirn în i n teriorul vt�euneia di ntre navele ei (care
reconstituie un sp ati u Kron ecker la p uter ea a zecea), agăţaţi ca
H Î $te furni('i, că vcdcn1 rcspirnţia plan urilor gigantice, care iri­
zează sub lun1inn torţel o r noastre� eă a s i s tăn1 la interpătrunderea
Jcr, cc1 ni se dezv ă l u i(;) f l u i ditateH şi perfecţi unea fără greş a so­
l utiei, carP. 1n ·fon d, esl<:.· · doar un tnotncnt., î n t r u c î t aici totul
<· urge, iar con ţ i nutul aeestPi arhi t �etonici este rni ş c a r ea precisă şi
conecn1rată spre un untnnit \eL ()bservărn doar o fărîtnă dintr-un
hnens proces, vibratin unt.li corzi d i n orc h e s tra siJnfonică a unor
h ipergiganţL totnşi cl1hu· şi acestea nu in sean1nă n i tnic, căci in­
tuhn - d a r o i n h.tinl fură să in ţelege1n că Jn acel aşi tin1 p dea
- ..
supr�a şj dedesubtul n ostru, în hă u ri d e cntedrolă, dincol o de lin1i·
tele ochiului şi 8le in1ag·i naţiei. au loc n enu t năr a t e tni 1 i oa n.e de
transforn1ări sinrultane, întreţesute ·aiclotua unor note rn uz ic al e
legate prin t e- u n i 1ncns contrapunct tnatetnatic. Iată de ce a u fost
asemuite ou o shnfortie geo1netrică ; noi sîntcn1 doar ascul tăt�Jrii
e1 surz1.
• •

Alei, ·să poţi verl<�h într-adevăr ceva, ar treb u i să te dai

ca

înapoi la o d i s t anţă uriaşţl, dar în sin1etriadă totul se petrece în

�
i � er'ior totul este o înmu}��ir_e ce erupe în avalanş � de naşter , '?
,
� . .
... !
ne1neetată plăstnUire, ea .1nsaş1. sincrona c u factoru forrn ato r 1 Şl
ni�i, 1) r n1imoză n u văd eşt e sensibilitatea acestor puncte plasrnatice
:-- c-are răspund la cele _Jnai infime transfor1nări suferi te d e sime-

15
t r i ad €: 1 e " •
A i c i f i e ca re ca n s tr u c l i e E' r(\ t ne ră .
fl ale 1 a l1 i s l n n te ll c rn i l e. •

d e o f ru t n u seţe a c.:ăt·ei rral i za r e d c ptl. şeş t e l i rn i te l e p ri v i r i i n o a s-

tre� este î n acelaşi ti rnp con structorul t u t u ror celorlalte care 5e
edifică sirnultan. Si rnfonic, da, i n să u n a care se a ut o c r ee- a z ă ş i se
a ut o a ni h ilează.
Sfîrşitul sitnet riadei este î ns pă i tnîn1 ător. N i n1en i d i n t re c0i
care 1-au vă z u t n-a fost î n stare să se în1 p o t. r i ve a s c ă hnpresiei ci\
e ste 1 n artorttl u n e i t r a g e d i i d a c·ă n u chiar a l u n u i asasi nat. J)upă
,

d o u ă -trei ore ( ac e a st ă c reştere e x p l o z i v c.l. , această a utogeneză � i

a u t oc o p i e r e n u d u rează n i c i o d a t ă rnai n1 ulL), ocen n u l v i u t r e ce l a
atac. I a t ă c e se în tîrnplă : supraf n ţa netedn se r i d ează, în1 prej uri -
111 ile s i tnetri adeC li nişti te pînă a t u n eL se acoperă de sput ne usca te
şi î n ce p să f i a r bă d in spre o r i zo n t p o r n esc ş i rur· i de u n d e centri ­
,

pete, cratere c ă r n oase, asen1ă nătoare celor pre·zente l a n a�ter(•a

n1i rnoid u l u i dar de d i n1ensi un i i n co1n pnrabile rnai n1ari. Do n1 e n i u l
,

su btnarin al si1netriadei e s t e s t r a n g ul a t, c ol o s ul se r i d i că încet,

d e p a rcă urmează să fie expulzat în a fara pla netei. Păturile super­
fici a l e ale o cea n u l u i se a c t i ve a ză se cată r ă tot tna i sus de-a l u n g u l
,

pereP lor, îi acoperă, sol i d ificinclu-se, zid ind d e s c h i d e r i le, dar toate
acestea nu pot fi cotnparate cu ceea ce se întÎln p l ă î n a d i ncuri.
Mai î n tî i procesele Inorfocreatonre - au togenerarea s ucc es i v e l o r
arhitecturi - îngheaţă o cli pă, pen tru ca brusc să sufere o acce­
lerare v iolen tă : n1i şcări le care erau l i ne p en e tră r i , v ă l u r i ri , des­
făş ură ri de fund<nnente ş i boltiri, p î n ă nt u n c i atît de ritn1ice ş i atit
d e sigure, de parcă ar fi d u r a t de v ea c u ri toate acestea î ncep să,

se p r ec i pi t e . Sen t i tnen tul că t i tanul se în cordează d i n r ă sp u te ri în

faţa p e r i c ol ul ui ce-l atnen i n ţă e tot tnai copleşitor. Dar cu cît 8e
accelerează vi te�a pt·cfacerilor, cu atît devine n1ai ev i d e n tă şi lne­
tamorfoza materia l u l ui de constructie s i a d i n ami cii l u i . l,oate
• •

boltirile suprafeţelor atît de mirific arcuite se 1noa ie, dev i n flasce,

atîrnă, apar di sconti n u i tăţi, forme im perfecte, masacrate, infirme :
din a d încurile nevăzute creş te un ţ i p ă t strident, un răget. Aerul ,
arunca t · ca î ntr-u n · horcăit ago n i e , se fre a că prin ca n a l el e tot rnai
inguste, sforăind şi bubuind în orificii, face ca nervurile strîrnte
ale bo lţilor să vi breze, a s e me n e a unor u ri a ş e laringe nechezătoare,
izbind în cor:zi v o c a l e 1noarte, n ă pă di te de s t ala c t i t e mucoidale,
iar în c i u d a dezl ănţ�uirii celei nHli năprasnice n1işcări - a n1işcării
d i strugerii - spectatorul se s i rn te neputincios, paralizat. Doar
orgia furtunii ce v u ie ş te în a d î n c u r i prin tni i de galerii ma i men­
ţ i ne cu sufl ul ei edificiul c e atingea Iirtnan1entul, iar acum prinde
să se p rel i n gă top i n d u-se şi t urt i n du -s e , a i d on1a unui fagure cu�
,

pr'i ns de văpăi, dar pe alocuri se şl văd ultimele zvîcni ri rupte de ·

re stu l mişcării oarbe, din ce în ce m a i sleite, pînă cînd uriaşu�
n ec on teni t atacat d i n afară se prăb uşeşte cu inceti neala unui rnunte
şi d is p a re în vil to a rea aceloraşi spume care i-au însoţit titan ica
a p a ri ţi e .
S i -ce î n se a tnn ă toate astea ? Da , ce î n se a n1.n ă ... ?
i m i a1nin tese de- � E;�curs i e şcolar� eate vizitase Institutul
d e so 1 a ri st i că d i n Aden, p e c�nd eratn a s i s ten tu l lui Gibaria n ; d upă
ce trecuseră printr-<? ari p � a bibliotec i i , elev i i au fost conduşi î n
sala p ii n c ip al ă , care eentirt�a în majoritatea ei c asete cu micro­
,firme: ' N,e unele dintre ele erau ·înregistrate mici d etali i ·ale inte-
 t i oruiui s 1 tn(\ l r i a d('lor, evi den t, de n1 u i t d i spărute. d o r se aflau
acolo n u fo togra f i i , c i peste 90 000 d e f i l tne corn p t ele. Ş i a tunci,
o f et i ţ ă de v reo 1 5 a n i , grăsuţă, cu ochelari, n1-a p r i v i t pălrun­
zfltor şi 1n-a î n t r c·b a t brusc 3
- Si I a ce serv es c astea ?
•

S-a lăsat. o t ăcere s tî n j e n i t o a re . Jlrofesoara ş i -a p r i vi t sever

tt,. lnerara-i ele\. ă ; d i ntre solaristicien i i prezen ţ i a l un e i n i rn eni n-a
g f1 si t un ră s p u n s ; shnetriadele sî nt nerepe labile şi, în genere, nici
u n u l · d i n t re fenon1enele care au lo c î n ăuntrul lor nu poate fi re­
produs. C:ît e o da l [t aet·ul î ncetează să c o n d uc ă sunetele, cîteodată
,

n·e� le s a u scade in d ice le de refracţie, a p a r loca 1 n1odificări r i t n 1 i ce,

p u l sa t or U ale gravit a ţiei, ca şi cînd si n1etriadei i-ar p a l p i t a o i n tntă
gravitaţiona.l ă . ( 'îl.eoda l ă girobus ol e l e cercetători lor p a rc ă înnebu ..
nesc! a lteori . apar !-;'i d ispar st r a L tJ r i de ionizare n1 ărită. Ent.unerarea
tut uror acestor a n o t n a l i i a r p u t ea con t.inua 1a n esfî rţ1 i t. De a l l.fel.
c hi ar dacă \Ta fi dez le gată taina sitnetriadelor, tot vor n1ai rf u11îne
asi rnetriadele.... .
Acestea apar î n n1od asen1ănălor, doar a l tu l le esie sfî-rşi t u l . î n
el e nu poţi vedea decît v ib raţii, pîl p î i ri . sclipiri ; şti 111 nu n1 a i că
sî nt sed i u l u nor pt�ocese an1eţi toare s i t uate la l i n1ite le viteze l o r
fizice. Sînt clPnun1i t e ş i .,n1egafenon1ene" cu a r U ce . Analogia Jor n1a­
1

_te 1n ati că cu antu11ite n1 od e le ale ato1nu l u i este în�ă atît de su per­

fi c i a lă , încît unii o consideră ca fi in d cu totul a lea t o r i e . Asirnetr"ia­
dele a u o cxisl.cn\i't incon1parabil n 1 a i scurtă decît a celor·Ial l.e
for.rnaţ.ii, doar de cîteva tninute, iar s fî rşitu l le este, pu re-se, ş i · nuli
îngrozitor, fii ndcă, după ura gan u l ce le invadează şi le dezagregă
cu aerul s�iu solid î n ele pătrunde cu o i u ţ:eal ă inin1aginabilă u n
�l ichid clocotitor care în eacă totul ; atunci izbucneşte o explozie ca
d i n t r-un vulca n not·oios ; erupe o u r ia� ă trîrnbă de rlt n1 ăş i ţe cat·e
cad apoi îndel u ng sub forn1a unei ploi de ţ e su t u r i rnacerate pe
sup rafa ta caltnă a oce anulu i . Unele d i n tre aceste resturi, p u r t a t e
de vînt. zbîrcite, ca nişte e pi d ern1 e uscate, gălbui, ş i sern ă n 'i nd
uneori cu oasele late, pot fi vă zut e plutind î n derivă la d i sta n te
de Inu l te zec.i de k i lo1netri de epicen trul exploziei.
O grupă d istinctă o forn1ează acele plăsmuiri ce se rup d e
O ce an u l viu, pentru o perioa d ă 1nai lungă sau 1nai scur· l ă ; ele .pot fi
·observate n1u l t n1 a i rar şi 1nai dificil d e cî t celelalte. Fr a g tn e nte l-e lor
au fost c o n s i de ra te la început d re pt co1nponente ale u n or fi i n ţe
ce ar trăi în a dî ncur ile oceanului, ipoteză cu t ot u l eronată, după
cun1 s-a d ove d i t n1ai tîrziu.
Uneori, par să z b oa}·e ca nişte păsări ciudate, cu tn ul te aripi,
;dar s·i aceste notiuni l uate d i n d ictionarul teres tru se presc h i n 1 bă
• • •

·într-un zid i n1 pe n et ra b i l. A l teori,. dar asta e x t ren1 de rar, po t fi

observate pe ţă rn1ul insulelor stîncoase nişte t u rn1e, asen1ănătoare
cîrdurilor de_ foee, - care se o dîhnesc l a soare sau ca re reintră, tîri n ...
du-se leneş, î n 1n a re pentru a se contopi cu ea.
Ş i p. stf� l nu S··a put ut ieşi d i n cercul no ţ i u n i lor p ă m î n t eş li şi
u1nane, iar pr i n1u l contact ...
Exp ediţi ile au stPăbăt�t sute de kilon 1ctri în aclîn c�trile s i rne­
triadiel or au rnont at a p a ra t e \ d e î n regi strar e, carne re de fi l rnat aut0-
mate : ·o � hii ·sate litilo r a rti fi � i a li dota ţi cu insta laţii de te l evi?:'iu ne
·îrire.gistrau Întnu gurir ea vdi111 oizilo r şi a 1 ungo nilor , n1aturi�ar·eo. şi
-- rgoartea acest ora. Bi bliotţcile se umpleau� creşteau arhiv ele ; preţ ul

17
care t rebu in pl ă t i t d e venea Lot nHli. n1are. 7 18 o u t H e n i ca re i n ti rlia­
seră să părăsească la tin1p co1oş i i în agonie şi-au pierd ut v iaţa :
dintre ac�sle vi ctime, 106 au pierit în acea catastrofa tnen1 orabi l ă i n
care şi-a găsit 1noa rtea însuşi Giese, pe atu n c i în vîrstă de 70 de
ani ; cauza dezastrul ui t rebu ie căutată în fa p tul că o plăsn1 u i re
e vi d en t de tipul shnetriadei a pie ri t în mod ilnprevizibil ca o asi ­
tnetriadtl. î n cîteva secunde, 79 de oameni îtnpreună cu maşini l e
lor de zbor au fost n i n1 i ci t i de explozi a magn1ei n oroioase, iar
suf l u l ei a doborît pe alti 27 care p il otau avioanele ş i eli coţ)terele
aflate în rai d d e cercetare deasupra falsei sin1et.riade. Locul acesta ,
la înct�ucişarea p arale le i 42 cu n1eric1ianul 89, este însetnnat pe hărţi
prin uPierirea celor o sută ş ase " Dar acest punct' există doa r pe
.

hărţi, deoarece suprafaţa ocean ulu i nu se deosebeşte cu n i n1 i e ,

acol ot de alte zone ale lui.
Atuncj, pentru prin1a dată în istoria cercet.u r i l o r solarisienP.
s-au făcut auzite glasuri ca re au cerul: să se tr<)acii l a o ripostă
tennonucle ară. Ar fi fost î n tr-adevi'tr n1ai îngrozitor d ecî t răzbu­
n a rea să distrugi ceva ce nu se putea înţelege. ·rsanken, adjunctul
gr upei de rezervă a expecl i ţiei lui Giese, s-a salvat graţie d o a r unei
erori : nutornatul ind icase în r-nod greş it pozitia sin1etriadei, astfel
încît Tsanken a ră tă c i t cu apa ra tu l său deasup ra oceanulu i , ajun­
gînd la Jocul sinistr·u l u i abia după ex pl oz i e Zburînd, mai vedea
.

ciuperca nea[�rii. In clipa în ca re unna slt fie luată decizia pri\':i­

to a re la ripos1a nucleară, 'l'snnken a a menin t n t că va arunca î n
aer staţia î nl pr eun ă cu el însu şi şi cu cei l al t i 18 d i n ea ş i , deşi
nu s-a recunoscut nicioc1at.u oficial, se poate bănui eă acest ultiina­
ttun sinucigaş a influenţat rezultalul ne fav ora b i l a l voh1rii.
Dar tilnpurile în care exped ] ţ i i atît de nutnerouse vizitau pla­
ne t a sînt de domeniul trec utul u i t n ce prive�t.e staţia. ea ar fi
.

putut prin arnploarea şi perfecţiunea ei te h ni cii să un1ple Păn1întul

de n1incl1'�e dacă n-ar fi e x is ta t edificiile de miljonne d<? ori fuai
n 1 ari pe care oceanul le pl�tsnn!ia în cîteva secunde di n adîncurile
,

lui. Construi 1 :.1 sub fortna unui d i sc cu un dian1etru dl' 200 de metri,
staţia are pntru etaje în centru şi două lateral. Plutind la înălţin1i
î n ire 500 şi 1 500 rn dcasup1·a oceanului gratie grnvitoarclor p ro...
pulsate cu ent\rgie de anihil are� en a fost inzestrat� (în a:fnra ins ta ­
laţiilor de ctn'<: dispun statiile obi�nuite �i n1nr i i satcloizi ai altor
planetl�) ('U o reţ.en spQcia l ă de ra d ar c ap a l>i Hi st1 dirij cze nJo­
,

toarel e eoJ·espunzător e u ntod i fi c {t ri 1 e oceanul u L ns t l'Pl înC'ît discul

de oţel su S(' î n a ) te în si ralosf(•rti la prilnele 1nan i fest<1 ri de . naştere
a unei noi plăsJnttiri.
Acuu1 'ins�, sta�ia n a j uns a pronpe pustit�. l)c cind -�lin
n1otive răn1asc� pentru n1 ine i ncă necunoscut� autornatclt· a·u fost
-

în(·hise in n1ngaziile an1pl asnte la 1nari ad.inci J n L p u teai su c1rcuH

cu uştn·i n ţ ă pf.? n esfîrşitele cot�idoarc :fiiră să-ntilnc!3li pe ni men i ,

după cun1 S(� .intîn1plă uneori pe o epavă ce lu nf'ci'l orbeşte şi oJe

cărei n1aşini n u �upraviefuit pi eirii echipajuluL
·

Cînd atn lăsat deopart� cel d e-al nouălea volu tn al monografi,ei

lui Giese, n1i s-a p ăru t că oţelul de sub stratu1 de burete plastiG
al podelei a Inceput să trernure A1n înmărn1urit. Trepidaţia nu s-a
.

n1ai repetat. Bi1lli oteca fiind perfect izolată de restul constructiei,

vnlratîile pu teau avea o singură cauză s vreo rachetă îşi luase
/startul din s taţ ie �cest gî1)d tn-a adus la reali tate. Nu era1n încă
.

18
 pe d e p l i !1 decis dacă v o i zbura, d upă c u J n do r ise Sartorius. Co n l ­
portîndu-rnă ca ş i cun1 i-aş f i a cce p l a t planuri le, aş fi putut ce_r
n1u l t să a tn î n criza ; aveam. aproape certitudinea că vo1n ajunge 1?:
o c i o c n i re căci era1n h ot ă rî t să fa c orice ca s-o salvez pe Har·e y.
,

Totul de p i n d e a de rezultatul încercărilor lui Sartorius. Supe ri o ri ­

tatea lui asupra n1ea era · uriaşă - ca fizician cunoştea probl em a
de zece ori n1ai bine decît nJine şi d oa r în rnod p arad o x a l rnă
pu t ea m bizui pe trăini c i a creaţiilor oceanice. In cursul o rei urtn ă ­
to are m-ara a dînc i t î n st u d i e r ea 1nicrofiln1elot·, că utî n d să descifrez
infernala genune tn ate ma ti că in al cărei limbaj se exprin1ă fizica
,

pi·oceselor neutrinice. La î ncep u t . n1i s-a părut o treabă cu totul.

lipsită d e speranţă. Cu atît n1ai 1nu l t cu �ît existau cinci ase1nenea
îndrăcite teo ri i ale cî1npului neutrinic, setnn evident că nici una
tli.ntre ele n u era perfectă. Şi tot u şi , pînă l a sfîrşit, am reuşit · s a
găsesc cevn pron1iţător. Î1ni c o p i a s en1 tocn1ai forn1 u l el e, cînd s-a
auzit un c i o c ă n i t M-arn repezit la usă si an1 întredeschis-o, a s t u­
.

pînd gol u f cu p ro p ri ul meu trup. L�ani văzut pe Snaut cu faţa

lucind de s ud oare. în s p ate le său c o ri d or ul era pustiu.
·

-- · Ah , tu tsti, am ros t i t , deschizînd larg usa. Intră !

• •

- Dn, eu sînt, a răspun s . Glasul î i era răguşit, sub o c h i i roşii

•

îi atîrnau· pungi ; purta un şorţ lucios din cauciuc an t i a c t i n i c ,

agăţat de bretele elastice. De sub şorţ i se vede·au aceiaşi pa n tu l o ni

n1înj iţi. Şi-a î n lo rs privirile în j u ru l rotondei egal Iu1ninate :
zărind-o pe Hurey, care stătea lîngă fotoliu, S naut a încremenit.
Ne-an1 înţeles di ntr-o clipire, el s-a înclinat uşor, iar eu, trecînd
la un ton IY1onclen, an1 făcut p rezentările : .
- Dinsul e d octor u l Snaut, Harey. Snaut, . ea este soti a mea .
- Sînt... un men1bru al . expediţiei prea · putin vizibil. Iată
de' ce . . - pauza s-a p re lung i t prim�jdios de 1nu lt - . n-a1n avut ·
·
.

prilejul să vă cu nos c . . . ·
. H a rc.v a zî tn b i t şi i -a întins n1�na � el i-a st rî ns -o, după cîte
�i s-a p ă ru t , aproape fascinat, clipind de cîteva ori şi ră1nînînd
cu privirea a t i n ti t ă pe ea;pînă cînd 1-atn luat de braţ.
1\'Iă iertaţi, şi-a regăsit glasul Snaut. Aş v re a să vorbesc
·
�

cu tine, I(elvi n...

·-C;u p l ă ce r� a111 răs p u ns CU � UŞ U ri n ţ ă de OIU tlln bl a t prin
,

l u n1e ; to t u l îmi suna ca î n t r-o comedie ieftină, dar · altă ieş i re n u

e x i sta liarey d ragă , nu te deranja. Trebuie să discut cu doc to r u l
·
.
·

despre : pl icti�qasele n oa st re problen1e.

. L-an1 a p u ca t îndată de cot şi I-an1 condus spre n1icile fo t o l i i d i n
cealaltă parte a s ă l i i Harey s-a lăsat în fo t o l i u l in care s t ă t u se n t
.

.rnai înainte eu, dar, în prealabil, şi l-a aş ez at în aşa fel încît, ri d i ..

c1ndu-ş i ele .P.e carte capul, să ne poată vedea. ·
· - Ce se aude ? am !ntrC'bat cu glas scăzut
-:.:.. Ani d i vor ţat, mi-a· repl icat el tot în şoaptă. Pr obab il că aş
fi izbucni l în rîs dacă păţpnla n o astră mi-ar fi · fost cîndva relatat[l.
dar pe staţie s i mţ u l umotulu i Îlni era ca şi s uspendat. De i E' ri pînlt
azi am trăit cîţiva _ani, · ��eJ Yin, a .adăugat. · Cî�iva ani bunişori.
Dar tu ? '
- Nilnic . .am răs p u n s 1 d upă o cli p ă , fl in(k:f't nu ştiam ce s[l
.

sp u n . T'ineam l a clînşul, da'� pcurn simţeam că trebuie să fiu prudcn.L

fşţă �e-· el sn.u mai ,curînd fc,i�ţă de c ele ce avea slt-nTi spună. ·
·
·

/ � - Nin1 i c ? m-a îngîrtG(L In te uită... e chiar a tî t de· 'bhl(' ? ...

19
 �- T ce t(l referi ·? a r n s p u s . d e par-cu n -a � f i p r h · t) p u t . Ş i -a
... a

fnchi s och i i con gest i on a ţ i � L a p l ec î n d u-se atît df' I n t l l t l n c î t i-a1 n

sinl ţ i t pe obr·az cal d u ra respi raţi ei, n1i-a �op t i t :
- Eşuă t n ) Kelv i n . C u Sart ori us n u n1ai pot stabi 1 i n i c i o le.lgă­
tură . Ş t i u doar ceea ce ţi-drn scris, ce n1 i - a s p u s d u pă n1ica noas­
tră con�fă t u i re . . .
- A det_?onectat v i tleuf<Jn ul ? arn întrebat.
- N u . Un .scurtcircuit la. a p arat u l său . . . Se poate să fi făcut-o
intenţionat sau ... � i Snaut î�i zvîcni pumnul de purcă ar fi vrut
să spargă ceva. Il privean1 fără să rostesc n ici un e u vînt. Colţul
stîng al g u r i i i s-a lăsat într-un zîn1bet neplă c u t . KC'lvin, an1 ve­
n it ca să ... S-a întrerupt o el ipă. Ce in ten ţ ionezl să faci ? 9i-a
tenninat apo i gîn d ul .
- "fe referi la serisoa rea a i a . . . ? arn spus ÎIH'( t . Pot s-o fac�
..

nu v ă d de ce a::; refuza. Toctna i de uceea 111ă aflu a i <:L voiarn să

n1ă ori en t<:-z . . .
- N u , 1 n -a î n t. t'eru p t 'Nu pPntru nsta a 1 n v E> n i t . .
-- N ll . . . '? n1-a n 1 pre făcut su rprins. \ i u n t · i tP iiS<'ul t.
l

- L u.i Surtori us, a I n u J·nl u t·at d u pă o (' l i pă, i Stl parc:' că a

găsit ca lea . . .
N u 1 n ă slăbE)n d i n och i . ŞPd('a l n l i n i �t. i t. , slrăclui nd u-t.nă să
afi!:iez o tninlieă i n d i feren t ă .
- lVIai întîi est e i s t o r i a cu·een eu razelf' lloent.gPJL fi i t n i n te '

ce-a Jr1cut. c u ('l{' (�i ba riH n . Eslc' posj b i l ă o a n u1n ită n1odi ficare ..•

- i 11 <:e ft1 1 '?

- Pînă n c u rn Jascicu J u l u i dP ra�e proip('tnt în ocPan i se rno-
duJ a doar i n tens i tatt 'il p o t r i v i t u n or an u J n i te fonn u lP.
- S ti u tlStn. A făcut-o si
, . N i 1 i n s. i n1 ul t.i alt' i i .
'

- l)a. J )ar au apl icat rnd i a t) i puţin p e n<: tran t e 1)(\ data asta
) .

n fost o rad i a t, i e d u t·ă. A u t r i J n is-o în ocean eu nHl :X Î tn a i n tensitate

de care dispuneau.
- Ar putea să aibă eonsE·cin te neplăeuie, arn rP 1narcat. E o
încălca re a Convenţit:' i CP lor patru şi a ().N. U .
- Kelv-in . N u fă pe n aivul . Actun n u tnai al'e n i c i un fel de
. .

·în�en1nătate. (;ibarian i1 u n1ai trăieşte.

- Ah, atn priceput. .. Sartorius vrea să urunce în treaga vină
asupra l u i . . .
- ll. abar n-arn. Nu n1 i - a spus n iinie. E o chest i e derizorie.
Sartorius ('l'E:\de eă de vretne ee · "oaspetele'' apare Îlltotclcauna nu­
n1ai cind n e tre z i n 1 , <.;) prob a b i l că tocn1 a i în ti1npul sotnn ului
exti·age elin noi oe e an u l forn1ula de reprodueere, socoti n d că sta­
rea n o as t ră esenţială este cea o n i rică ; de uceea �i procedează după
eun1 an1 văzut. f n eonsecin ţ.ă. Sartor i u s v re a .să- i <'otn u n ice ocea­
n u l u i stnrea noastră de veg he, g î n d ur·ile pe care le aven1 c� n d
sînten1 trej i . lnţeJ egi ?
- ·1r1 ce fe l '? P r i n po!)tă ?
- caen1e le peţi să ţi · le înră1nezi separa t. Ac.:esl fascicu l de
raz(l va fi n1odul at eu b i o c u renţ i i cerebrn l i ai ''reu n u i a dintre noi.
M i n tea n1i s-a l u n1inat brusc.
- Aha. a n 1 spus. Şi acel c ineva sînt eu, nu-i a�a ?
Cl - l)a, s-a gîn d i t l a tine.
M u l t.un1 i r i cord i a l e .
•

- lJHr t u ce zici ?

23
 Tăceatn. Fără să s p u n n i n1i c . rni-an·1 întors î n cet pri\ridle
spre H a rey � care e r a c u f u n d a t ă î n lec t u ră. Şi-a rid icat ochi i spre
tn i ne. Am si lnţi t c u n1 î n1 i piere s î n gel e d i n obraz. IVIi-an1 dat
sea:tna că-1ni pierd stăpînirea de s i n e.
- Asadar , c t n n rătnîne . . ? 1n-a în trebat Sn a ut
•
. •

Am dat din umeri.

- Aceste p r�d i e i ltoen tgen clesrre 1năreţia on1ul ui le consider
d rept o tre a bă d � bufo n . Tu nu ? 're p o rne n eş t i că nu.
- Aşa gî ndt'\şt i ?
- J) J.
- Atund � foa rte b i ne; a s p u s � i n1i-a zL inbi t ca şi c u rn i-aş
fi î n de p l i n i t dori n ţ a . Va să z ic ă· te opui acestei i d ei a lui Sartor i u s ?
N u pricepean1 încă b i n e c u n1 d e reuşise, dar î n privirea l u i
Snaut an1 c i t i t că tn-a d us într-acolo u nde a vrut. Tă ceam. Ce mai
putea1n spu ne.
- Perfect ! a contin uat. F i i n d că n1ai ex i s tă si un al doilea
proiect : să fie t ransforn1at ap a ru t u l l u i I-loche.
•

- An ihi l alo ru l . . . ?
· ·

- Da. Sartori us a şi efect u a t cal culele preal abi le. Posibili tHt.ea
este reală. N i c i n u va fi nevoie de o p u tere prea rnnre. Apa ra t ul
v a f u nc ţ i o na cont i n u u , t i mp nel i n1 i t u t , producînd anticîn1puri.
- Stai. . . c un1 vine asta ?
- Foarte sitnpl u . Vor fi n i �te a n ticîn1puri neut r·inice. Suh-
s t an�a ob i ş n ui tă n n ya s u fer i modificări, Anihilate vor fi doar...
sisten1ele neutrin ice. I nţ e l eg i ?
A zîmbit satisfăcut. S tă tean1 cu gura căscată. T rep tat a în ce­
tat să mai zÎlnbeasc:ă. Mă privea î n c runtat, în aşteptare.
- Aşadar respingetn proiectu l denumit ,,Gîndirea''. ce zici ?
Cit d esp.re al doilea . . . Sartorius a ş i în cep ut să se ocupe de el.
Îl vom nu1ni "Libertatea".
M i-am înch i s o c li pă ochii. Deodată m-am hotărît. Snaut nu
era fizician ... Sartor i u s cleconectase ori poate d istrusese videofonul.
Prea bine ...
- Eu l-aş d e n u rni tnai curind "Abatorul " ... , an1 sp.us încet.
- Şi tu ai fost rnăcelar. Sau n u ? Dar acu1n va fi cu totul
·
altceva. Nu vo rn n1ai avea .,oaspeţi�', n i ci c or p ur i F, ni mic. Chiar
în tn o men tul n1ater ializării lor vor fi anihilati.
- E o n eînţelegere, am ră s pu n s zîmbind şi cl ă tinî nd u-n1i
c�pul întt�-un fel pe care l-am d o r i t cît mai fi resc Reacţia mea n u
.

t1 ne de nişte scrupu le- n1orale, ci doar de i n st i n ctu l autoconservării.

·

N -atn c J1 ef să 1nor, Snaut.

. .
- Ce Z·lCl.
?
• . •

Era constern at. Mă pr i vea băn uitor. An1 scos din buzunar o
notă a coper i tă de forrnule.
- Şi eu 111-am gJn d i t la asta. Te �iră ? Doar �u an1 e m i s cel
d i n t î i i pote?a neutr i n if'ă, sau n u ? Priveşte ! Anticîn1purile poi fi
e xc i ta te E drept că p.e ntru materia obişn_u ită n u -i nici un pericol.
.

Dar în mom en t ul destaţ> J l Jzării, cînd sistetnul ne-utrinic se des­

comppne, este elibera( surplusul de energie al forţţlor de legătură.
Aecept1nd c·ă un ki l o g ra n1 \de m<;1să de repaus are 108 ergi, obţi­
nern P: �� nt ru un singur oqiect F : 5 . . . 7 X 10 8. Şti i ce n s ea n1 n ă ? -

Ecfiiva1er1 tul uncl tnic i �neărcături de uran iu care ar e:MpJo<la

în�unlţ9ul st aţ i ei ..
..

21
 Ce
;...__ spui ! Dar... dar · Sartorius trebuie :;ă fi ţinut . searna
de asta ...
- Nu-i obligatoriu, atn ·negat cu un zîtnb et răutăcios. Vezi.
est� v o rb a de fapul că Sartorius provine din şcoala lui Frazer şi
Cajolla. Conform acestora; întreaga energie de l egă tur ă este elibe ..

rată în cl i p a exploziei sub for·ma unei radiaţii lun1i noase. Ar fi o

shnplă străfu lgerare in ten să poate nu chiar inofensivi'l , dar nu ne,..
distrugăto�r.e . Există însă şi alte ipoteze, şi a l te teorii o1e cîJnpului
neutrinic. După Cayatta, după Avalov, d u pă Siona. spectrul df?
en1isie este rnult mai larg, iar tnaximul se află în banda radiaţ:iPi
ga n1a dur·e. E frumos că Sartorius crede în rnaeştrii săi, dar n1ai
există ş i alte teorii, Snau t Şi mai este ceva, an1 spus, sin1ţind că
.

vorbele mele 1-au impresionat. 'frebuie luat în considerare şi ocea-.

nul. Dacă a făcut ceea ce a făcut, atunci cu siguranţ<1 că o aplicat o
n1etodă optin1ă. Cu alte cuvin te, acţiunea lui n1i se pare a fi l l U
argun1ent în favoa rea ce l(l'i ele-a doua .scol i s i î1npot<rh'a l u i t •

Sartorius. ·

- Dă-n·1i notita nsf a. J{elv in . ..

• 1

I-an1 î n t i n�-o.. Şi-a plecat capul� înc(_)rci nd st1 - n l i cle�d fr�ze

rnîzgă 1 itlH'i le.
- Ce est.e Hsta ? a ară t a t: cu degetul.
1 -an1 1 ua t not.i1 a. •

-- Asta ? E tensorul 1TH 1 1 S n lu1 a ţiei cÎrnpu1 u i .

- Dă-n1i-o. te rog ....
- De ce aj nevoie ? . . . 1-atn î n trebat.
Şt i a n1 ce va răspunde.
� 'l'rebuie stt i - o arăt lui Sartorius.
- Dacă vrei, ţi-o
pot ela, a n1 răspuns ll(�pusător. Nun1ai că�
vezi, . n h 11eni încă n-a cercetat problema experhnental. Pină acun1
n -tnn c u n oscu t asemenea siste1ne. El crede i'n Fr·azer, iar eu .a1n cal""
eulat după Siona. l ţi va răspunde că nici eu, nici Siona nu sîntern
fizicieni ; c�l pu ţ.in în uccepţia l u i. E însă o c1 1esf.ie d iscutabilă ..

Nu-n1i d otesc o dispuU"t tH n a cărei concl uzie sit fiu volatilizat, spre
slava l u i Sartorius. Pe t i ne le pot convi nge� pe el n u . Şi nici nu-n1i
voi da osteneal u. . .

- - l)eci ce vr('i sr1 fa< { . . ? f) ri<�UJYL el 1 U(·reaz� ;l a a sf a , a bîigutt

Snaut. Se încovoinsP �i l oatil însufleţi rea l i el ispiU·use. Nu ştiaJ n
.

dacii-rn i J ă crezare drtr· l:nli era i n d i fc1·c n t .

..

- C\�Pa e<' ('aeP un o 1 n anlPnin tat <\u � u p ri t n H r(.�H, un1 n.1spuns

·

în cet.
- Voi cii u t a �ii iau lega t u ra c u e1, a l11ttrn1urai. Snaut. Poate-i
voi sugera citt'vn idei privitoare la unele Inăsuri de securitate Si·a "
...
·

ridicat pd vir('la spr(l n1ine... AscuHii, dar dneii tot u�i. . . ?. P.roiectul
nc0 lq d in t i i . . . CP zici ? Sattorius Ya fi de acord. C'1.1 sigurnnţă. Este .••.
în oric(l caz... o antU11 i t ă şansă ..•

- 'fu ' .
în ea ?
crezj
- Nu, 111i-a răspun� ln1ec1iat. Dar ce strică ! ?
N:.an1 vrut să fiu de a�ord prea repede, ,întrucît urrnărcrirn ace­
la!ii �el, iar el dev enea aliatul tne� în jocul atnînării..
- Mă voi gîndi, arn replicat.
·

...- Atunci mă duc, a şp.ptit. Pe cind se scula din fotol iu, oa sele
--L-�u-- to?nit. Ai să laşi deci să ţi se Iad o encefalogramă ? m · a
î n trebat, trecîndu-şi degetele peste şorţ ca şi cun1 ar fi vr·ut să
şteargă o pată nevăzută.
- Da, an1 spus.
Fără s-o i a în seamă pe Harey (eate n e p r·iven tăcî n d , cu
cartea pe genunchi)t s-a apropiat de uşă ; cînd arn văzut-o î n r l l i ­
zîndu -se d upă e l , m-arn scu lat. A n1 desfăcut coala ţi nută î n n1înă.
:as::.:..

/)t'scn de [J(! JJ.A l'01VOZEA1VD.

· 23
Fot"tn ulele et'au corecte : nu le falsi ficase1n. l fabar n-an1 î n s ă dacă
Sion a ar fi acceptat dezvoltări le tne le. r>roba b i l că n u . An1 tr·esă rit.
1 h:u·ey se apropiase de n 1 i ne, ven i n d d i n spate, � i - r n i a t i u s<?se brn t n l .
- Kri s !
�(....e-1, . .
l U b 1• t O ?
.
- (....
.
.. .. t n e a fos l. as i a ?.
"'

'fi-anl spus. Doctoru 1 sn�Hl L

(�e fel de o1n este ?
I I cunosc p r ea p uţ i n . J )e ce . i n trPbi ?
lVIă pr·ivea c i u d a t ...
.-

Probab i l că i - a i p l ă c u t .
Nu, a dat ea d i n c a p . l\fu Pra o a:-ie n l <) J 1 (in p r i v i re . 1\:1 <1 pr·i v<:a
ra. �i ctHll . . . ca � i c u n L . S-a î n l'iot·at,_ ş i -a nd icHt oc h i i spre n 1 i n e ,
.

t.hu· � i i -a cobor i t irr grabt"'i. Sc1 plPcă t n de a i ci . . . o r i u ndt' ...

OXIGENUL LICHID
Ziic�Hi n culcat î n bez ru1. a 1 n o r1_ H ., < ' U p t ' i vi t•(la p î ro n i t ă pe ca­
dnlnu.l l u z n i n<.�sceu t a J C(iasu lui n leu d e n 1 i n ă . Nu � l i u cî l t i 1 n p Ulll
stat aşa .. . Ascu J ta n t propria- n 1 i t·espi raţ i e şi tnă i n t r iga ceva., d a r ::;i
�induri 1e-, � i p d v i t'(;'<l a ţ i n t i t ă -p<::• ş i ragu l verzui al e i fr(l ) or, ş i n1irar·ea
erau (•u fund�lte i n t t·-o st a re de: apa tie. pe care o at ri buian1 ol>ose l i i. ·
M-a1n întors pe o par1 <.\ patul părea curios dP J arg. ct�va în1i
lipsea. M.i-<un o p d 1 resp-i ra ţia. S-a · aştern_u L o l i n ist.e depl i rul. Ain ·

încren1en i L I la rf•y ! ? Nu sP a uze-a nici cea n 1 a i U:)oară foşnire. De

ce nu- i au z<.:)anl respir·atia ? A n l început să t u i p l i 1 i 1 b n 1 î i n i l e pe
· - ·

aşternut : eranl singur,

- llarey ! a1n vrut să st.rig, dar <:un a u z i 1 pa� i. ·se tlpJ·opia ·
cineva rnare ş i gr·eu, ca ...
- (�iba rian ? a1n spus .l i n iştit.
- J)a. Eu sî n t. Nu aprind(! Iun1 i na.
- Nu ?
- Nu-i necesar. Aşa va fi rnai · bi n e - p entru an1îrHJoL
- 'fu însă nu eşti în via-ţă... -
- N-are i n1 portanţă. Doat' îtni rc-cunoşt i ·g l asu L
- lJa . IJc ce-ai făcut-o · ?
- A.111 fost nevoit. A i întîrziat cu pa lru zile. l)ac<1 a l fi venit
n1ai devre1ne, poate n-ar n1ai fi fost nevoie. r>ar n u - l,. i fă rcp1·oşur •�
Nu nlă s i n 1 t rău. .;
. �

- s, 1 a1evea ?. . ..
E t.
- Ah, c t ·ez i Cil tnă visezi , . .. aşa c u n 1 a i .�î n d i 1 ntnnci. . · de s p r�
.

Harey ...
- Unde este e n ?
- /De unue .. ) s. t. 1 1 v s 1. n+ t ?
ea
'\. .
• ' •

- Deduc.
- Dacă ş t i i , 1, i n c-o penit ru ti ne. Să spu n <l J 1 1 cii sînt a i c i în
loaul ci .
.., � lJar oH vreau să fi� · şi ea a i c i .

- �; i rnposi bi l.
..
 - J)f:. ? Ast;ultă ... I n real i ta te nu e�U tu, (·i eu ...
<'e •

- Nu. Sînt eu, reallnente. Dacă ai vrea sn fii pe<.Iant ai putea ..

3pnne că sînt eu încă o dată. J)ar să nu i rosi i n c l rvintele.

Ve1 pJ eca ?
l)a .
Ş i se va în toarce atunci ea ?
!'rii ne-apărat ? Ce însean111ă ea pe n t ru t i ne ?
--JV1ă pri ve�te.
--- l)ur t i -e tearnă de ea.
- �11.
- Si �o· cîrb·1 ..
.
' ' ·
( ..

( �e '\T�·i de l n n1 i ne- ?
- lJe f i n (') ar t rf�bu i s�l a i Jll i u-1 , nu de Pa. Ea va a vea în tot ...

d<)a n n a d oull;�,(\ci tle a n i . Nu t e pi·efă că n-o �.� n i �

1Jeosla1ă , fclril să -n1i d a u de loc sea 1 n a de Cf\ t n -a.tn liniştit pe
d�)pJ i n . I 1 asct1l tarH c u u n ea J J n desăvi'r �iL J\,1 i se părt:a că se apro­
p J n se, că s l ăJ ea _pr9pt it d e pa_f . dc1r nu vedea 1 n n h n i e în be na ce
· z
don11 -1 t\n.
· · · ·

- Ce dor<:>�tî ? H l11 în trebat ine(:\t.

·ron1 J l n l P H parcă I-ar· fi surprins. A 1 i:lcu1· o clipă.
- Sartorius 1-a con v i n s p(\ Snau1 că l ai i n:":'e l a t. ;\ctnn te in­ -

gn 1 ă. t\ i. . Pref ft cind u SE că n l O n tPază o H pn n.1 1 tu·{l I1ocn 1. gen

- \ con­ t

st ruie�c (._h· ('apt Un H n i h i l a tor de CÎillf>.

- U ndc t-ste ea ? an l între-- b at.
J'-.J-ai n �tzit ce ţ. i-an1 spus ? '1'0-a1n pl '(\V� n it !
llnde se afl ă ea ?
Hahar n-a 1 n . Fii at(.) n 1 : V( j avea lH)voie de ar·n1e. Nu te ..

poti l>i�u i pe nhnen i.

- 1V1ă bi:�ui pe IIaeey, an1 spus.
Intediat arn auzit ct'va cu u n ecou al vo rbelor Hl<'le. IUdea.
-- Firec,;te cii p o ţ i dar ntnnai pînă la o anu1nită 1i rn i tă . La
�

u r1na unnei vei putea întotdeauna să faci ceea ce an1 făcut eu.
l'u nu es' t i Gibarian.
Nu rnai spu ne ? l)Hr cine sîn t ? Poate visul tău ?
'"'
1N u. F."'..ş t.1 papuşa 1 OI". 'I" u 1nsa nu e� t .1• · con�1 :Ien t; d· e as ta.
.
.., "

. .

·- l.Jar t u esti constient cine esti ?

• t •

.T n f l·ebarea nl.i -a dat el€ gîndit. Voian1 s<1 1 nă sco 1 , dar nu

pu tearn. (�ibarian conti nua să vorbească ; nu î n ţelegean1 cuvi ntele,
îi -au:�.earn doar· glasul. I Juptan1 d i sperat ÎJnpot.riva slăbiciunii trupu-
1�1i 1 1 1eu . Cu un supren1 E�fort, an1 încercat î n că o dată să 11.1ă
-

�<,o L . . �i n1 -a1n t rez i L Răsuflan1 din greu ca u n peşte în a :to ni e. J

�:ra î n t unerie beznă·. Fusese un v i s . Un coş n1ar . J)ar· stai . . . . "dilen1a

pe care n-o pt: Je1D r.�zolva. Ne persecută n1 pC' noi î' n ş i ne . Po l i theriile
au a pl ical./ d-oar un gei1' de ana·plificare selectivă a p1 o p r ii l or noastre
gînd uri .
A c ă u t a o n1cti va re a renotnenul ui cons1i l u i �? u n den1e1·s antro­
ponlOJ.:. f i c . tJ nde nu exislă o a t ne n i , . acolo nu există nici n1otive
J

accesj bile otn u l lti . Pentru a i;l;e continua expl orarea, trebuie s ă a n i h i ·
Jli rm fie p ro p r i H & rnoastre f{fhduri, fie întruc h i parea lor 1naterială.
JJrhna / cn l e n u stă în �:>ute:11ile noastre. A doua p re a se asean1ănă
cXt b \c ri 1n ii".
.
.

25-
 . .

Ascultam în î n tune ri c cadenţa a cestui glas al cărui thnbru l-am

recunoscut in1ediat : vorbea Gibarian. An1 î n ti ns n1!inile în jurul
n1eu. Patul era gol.
·

,;M-an1 trezit pentru un al doilea vis" - n1i-a trecut prin n1inte�

- Gibar ian ? a1n spus. Vocea s-a întrerupt ilnecliat la jun1ă ...

tatea cuvîn tului . S-a auzit un decli c abia perceptibi l, iar pe faţă
am simti t o vagă adiere.
· ·

' .
- Ei, tu, Gibarian t an1 1nurmurat căscînd. Ce te tii scai de 'rnine
·

dintr-un vis într-altuL..

Ceva a foşn i t lîngă 1nine:
..:..._ Gi'ţ>arian ! an1 · repetat ·n1ai tare.
Arcurile patului au vibrat.
- Kris .. Sînt eu, s�a auzit o şoaptă în in1ediata 1nea apropiere
. .

- Tu eş ti Harey�.. dar Gibarian ?

·

- Kris... Kris... doar nu poate fi el... tu însuţi ziceai că nu

este în viaţă. . .

- î n vis poate trăit am răspuns fără convingere. Nti er�m

de loc s1gur c·ă Jusese un vis. A vorbit. A fost aici . am adăugat.
Eram foarte somnoros. Sînt sotnnoros, deci dor1n, m-am gîndit
prosteşte, atingînd cu buzele umărul rece al lui H arey, şi m...;am
întîns mai comod. Ea mi-a\ răspunş · ceva, dar eu tn-an1· adîncit în
apele de uitare ale semnului.. ·
� Di lli i n ea ţa . în caFnera l u mi n ată în roş u mi-am adus an1înte
' ,

a� întîn�plă.rile n.opţii. Disc u ţ i a cu G i ba ri an am visat-o, dar ce s-a

• •
 î ntîmplat mai tîrziu ?Îi recunoscusen1 glasul, aş fi p utu t fura, nu1nai
că nu 1ni aducea1n . prea bine an1inte ce s pu nea. Nu suna a dialog,
-

suna sentenţios... Sentinţă ! ? ·-

Harey se spăla IU1suna pînu la rn in e plescăi tul apei în baie.
.

J\II-a1n uitat sub pa t, unde cu cîteva zile 1nai înainte aruncasen1

111agnetofonuL Nu 1nai era acolo.
- Harey ! a1n stri gat. Faţa ci, de pe c are picurau stropi de
apă, a apărut de după dulap. N-ai vt'tzut cun1va magnetofonul ? an1
în trcbat Era sub pat... u nul mic de buzunar.. .
.

- Da, au fost n i şte lucruri. . Pe toate le�a1n pus acolo. şi, ară ... ...

tînd raftul din apropierea dulăpiorul ui cu tned icainentc, I-Iarey a

dispărut în baie� .
A1n · să ri t din pat, dar nici în ra ft ul acela n-a1n găsit aparatul.
- Trebuia să-� fi .văzut, i-a1n spus lui Harey cînd s-a î ntors în
c(uner-ă. . Dar ea se pieptăna . în fata ' oglinzii si nu n1i - a răspuns.
. .

A bia aeu1n mi -a1n dat seama cît e ste de palidă şi eli în ochii ei,
cînd privirile ni se·ntîlneau în ogl-indă, licărea ceva iscoclitor.
Jiarey) an1 reluat cu încăpăţî'nare, 1nagnetofonul n u se află în raft.
- N-ai nimic tnai ilnportant sii-mi spu i .. ? .

- Iartă-�nii, an1 tnurnnirat. Ai dreptate, e o prostie.

Asta mai l i psea ! să ne certftnl !
Pe urr11ă ne-an1 dus să luăm n1icul d ej u n . llarey f ă c Pa astăzi
totul altfel decît de obicei. dar n u reuşeam să definesc această
deosebirE.� . Privea în j u rul ei, de cîteva ori n-a auzit. ce i-an1 sp us ,

(�a şi cun1 ar fi căzut brusc pe gînduri. O dal i», cînd şi-a î n ă l ţat
capul, j an1 văzut ochii în lacrhni.
...

- C�e ai ? an1 b o rît vocea pînă la şoaptă. P lî n gi ?

co
- Oh, la�ă-n1ă ! a scîncit.. Nu-s l acri1n i adevărate.
Poate ar fi t rebu it să:.i spun 1nai multe, dar de nin1ic nu-n1i
�?·a atît de teamă C"a de ,�discuţiile si n c�re \ De altfel , altceva aveam
'

1n c ap.
Desi stian1 ca Inasiila tiile lui Snaut si ale 1ni Sartorius n1i-au
• , .. a 1

fost revelaie doar în vi s an1 jnceput stt mă întreb d a că în 1 r-adevăr

,

există arn1e în stat-ie. Nu n1ă gîndean1 la <�cea ·ce voi fnce cu ele ;
voian1 put· şi sin1plu să .le atn. I-an1 spus lui IIarey cii trebuie să dau
o raită pri n 1nngnzii. A n1ers după n1inP, t ăcînd. Arn cotro băi t prin
lăzi, an1 cercetat i'n c o n t .ei ncre iar ) a coborire n n 1ni-run putut
,

� l.<lpîni dorinţa ele a z v:i rli o privir(' în sal a frigori fică. Nu voia1n
.

totu!)i ca IIarcy su i n lre acol o ; de aceea run crăpat: d oar uşa şi

an1 cuprins dintr-o uitfltură întreaga încăper e. Li ntol i u l C'el negru
acopl�rea si lu�ta prelung ă, dar d�n un�hiul u�ii !1U rPuşea1n să
vă<.l dacii negresa 1nai stă ct1lcată acolo unele fuses(.· în ni nte. Mi
se părea că locul gol. era

N-anJ găsit niu1i r di n ceea ce a� fi avut nevoie· şi r·ălăceatn

a�a in lr-o dispoziţie din ce în ce n1ai proas t u eînd , d(\od ntii, an1
ren;arcat � îns�
,

lipsa etei. A v�nit curînd ; r � n1_ă sese pe � oridor,

dar faptul că a 1ncercat sa se d eparteze de m t ne (ceea ce-1 venea
atîb de greu fie chiar pen tru o cli p ă ) ar f:l trebuit să-n1i dea de
�
gîndi t. Mă p rta1n în continuare ca un on1 supărat, fără sfl ştiu pe
cine,. sau lllai degrabă Ga un nătăr ău. I n cepu se să n1ă d oară capul.
Nu deseoperea m nicăieri u.n antinevralgic şi din pricin a nervilor
an1 răstu rnat cu josul în sus î ntre gul conţi nut al farln aci0i . Nu-tni
/ venea ', să n1.erg d i n nou în , :;al� de opera
ti i . R are ori 1ni s-a în tîn1p1at

27
să fitl scos d i n sărite î n aşa h al . fiarey trecen ('U o lnnbră p r i n
cabi nă uneori dispărea pentru cîteva clipe. l)up�1 n1asă (de fapt
,

H arey nu se atinsese de n1 î n c a re , iar etl, l i psit de poftă d i n cauza

migrenei ce făcea să-111i crape capul, n i ci rnăcar nu î ncercasen1 s-o
înde111n să �nănînce) s-a aşezat brusc lîngă n1 i ne ş i a început să tnă
ciupească d e n1î n e ca bluzei. .,
- Ei, ce vrei ? an1 ITIUr1nurat n1aşi na l Avea1n d e gînd să .

dau o raită pe sus, deoarece n1i se părea că î n ţevi ră s u n a un ecou

slab d e clocăniturî, s e tn n că Sartorius lucrează l a a paratura d e
înaltă tensiune, dar deodată c heful mi s-a evaporat la gî n d ul că voi
fi obligat să 111ă duc cu Harey, a că rei prezenţă în bi bl i otecă 1nai
era explicabilă, dar ac o l o , printre maşini, · ar fi putut să-i dea l u i
·
Snaut prilejul u nei atenţii pren1ature.
·

- Kris, a şoptit. Ce se-ntîr:nplă cu noi ? . . .

Aln oftat fără voie. Nu pot susţine că aceasta era z i u a rnea

fericită. '

- Nhnic rău. Dar l a ce te referi ?

- As vrea să vorbesc cu ti ne�
•

- Poftin1, te ascult.
- l)ar nu asa. •

- Dar cun1 ? ţi-an1 s pu s doar că rnii doare capul, cii an1 o

111ulţh11e de griji. ..
- Puţină J{ris !
bunăvo i n ţ ă ,
l\'I-a1n si J i t. să schiţez u n zi rn bet ; de�igut� că n u nli -a reuşi t.
- Da, i u b i to. z i . ..
- Dar îtn i vei spune a de vă r u l ?
An1 ridicat sprîncenele ; nu-Ini plăcea acest început.
- D.e _ c� te-aş n1in ţi ?
- Poţi avea n1otive. ·. in1portante. Da r � dacă v rei ca să . hai_
nu n1 ă minti !
. . .

rru ceant . .

- ;Eu ît i · vo i s pun e ceva şi tu-rni vei spune . ceva. Bine ? Dar

nu:n�i adevărul. Orice-ar fi. N-o priv�arn în ochi. deşi îmi căuta
privirea ; n1ă prefă.ceazn că nu obs�rv . '1'i-an1 n1ai spus că nu ştiu de
unde a1n ve ni t aici. Dar poa te că o ştii tu. AŞteap tă, încă n-am ...
E posibi l să. nu şt i i J)acă totuşi ştii, dar nu n) i - o poţi spune acutn,
.

o vei face p oa te n1ai tîrziu, cîndv a ! N u va fi l ucru l cel n1ai rău ..

ln orice caz î1ni vei da o sansă . •

AveaJn in1 pre s i a că un curent rece ca gheuţ.a îrni străbate î n ...

tregul trup ..
- Copilule, bî iguii, ce tot îndrugi ? Ce fel de şansă .. ? .

- Kris, or·i c i ne aş fi � ce rt e că nu sînt copil. Mi-ai pron1 i 5 1 '

răspunde-n1i !
Acest , o r i ci n e -aŞ_ fi" parcă m-ar f i strangulat : n -an1 reuşit
,_

d ec ît s-o privesc, pe Har��y, nega1n pro s teş te din cap, ca şi cînd

m-aş fi apărat de ceea ce aveam · să m�i a ud.
---: Doar ţi-am _ zis că ,n;u tre bu i e să ·llli spui. E destul dacă-tni
vei ela de·nleles că n u ' ()oţi.
1
CON1'1NUARE IN NU:AtJ.ARUL
. VIITOR
' 1
In romAneşt�, ,t]e ADRIAN ROGOZ Şi TEOFIL BOLt.
A

ra

:... ... . . :
:
•
• . • • • • • • • • • • 1 • ••• • ţ .
•
.. •
•
..
•
• • • •
•
•
� • ••• ·: • • •
• •
� • 1 •
•

CUM · -voM L OCUl?

()d<. ît · d e lrepidan f· \'a ri l"ÎilllUI vie! ii (�otidienc !:)i OJ'ÎCÎt ue
vati a l e v o r fi solicH.i,rilc t.' il ro ra le ,,a J'i supus omul, l oc u i n ta va
(!Oil t i n ua să joatc un rol rn a j o r . f)in t o ta l i ta t ea rnediului î n eonjur.ă­
tol· const r u i t , loeuin(a · rcpa·�zintft p r hna trcaptft pe (�are o m ul o
uHJ izcazit nt�('ontcnit si ffu·ă de (�are vi ata Jnodcrnă este de
•
ne-
COllCCJUlt.
lJn shu1 i u !JU h l i t«.at a·ec<�n t d e C o tni te h l l p< n tru sistctnatizar(! şi ..

loc uin ţ e al ·· ()r;.:anizaţici · Nc.tţillnilor V ni te ��.rage aten t ia că, pină

înia"-un viitor iclc.tiv a pro t) i a t , JJină la s fîr� it u l �ccolului, şi i.n .spe­
('ial in an�diul urh.an. t'ea nJai an a re · pa 1· t e a fondului lot�uibiJ exis­
ten t HJ'JUează :.l fi CC(�011�frttit..
· V a r ia n t a nlijln(·ie a )J r o g n oz ei · de creştea·(� a . pOJJUhtţi"i .gJobuluit
·Pînă în anul 2000, indil·ă o du blare a . otn cni a i i (de la . :1,2 ·ntiliard.e ·

la 6�(},5 tni l i a i d c ) . Nutnăr·ul de .- locuitoa·i· ai · ()l'a�eloa· . \'3 spori, în

·

cifre a bso l ut e , de la c i r < a o ..}unt ăta te de mili:u·d h.a . ap t o a p e 4: rni- � ·

. liardt�. Co nv<�rt i t in apartan1ente con-venţiunah�- de :10 nt:l sup. ra fa·ţă
de . locuit, 4:H:cash' ar f(�Pl'ezenta neces it atea . a aprox·ianati"' 2. . nti­
.Jiarde de at>aJ�tanu�ntc, t�u·c ar trebui, în prupoa·ţic · de· 90o !Q, con­
·

s t-ruit e · de at�un1 î n ain t e : nuntai o nti(�ă pat· te din a r t ua l ul lDnd �

construit va ntai fi ·uti lizabi l . şi în viitor, deua rec�e u zu r a . ntaterială

şi •nornlă a <�onstruc·ţ·iilor itu pun e o înnoire · la . fiecare generaţie
(40-45 ·ani). .
Ant făcut această in cu r si un e · în ·viitorul . constructii lor de locu­
inţe pe platl an o n d i a l spre a sublinia giga n U sntu l . a(�·cst u i p rogram
lt�gat ncntijJoc it de o ncecsitat e :fundamentală a - o mul ui · <�ivi.Iizat :
nevoia de a se u d ă post i, de a avea adunate laolal tă, el şi familia
�!It t�ate aec1 c o bi ec te şi amena_1ări car e , uşurîndu- i şi î n f r u muse­
ţtndu-i viaţa, ii p 1·o cur ă ceea ce cu un tc r nte n . ·atotcupt inzător se
. nu1ueste
..
. co n fo rt .
Cultul că m i nul ui ..etn•cziniă una dintre ccJc -1uai vechi prat.�tici
ale u ma ni tăţ ii-. în - eposul antic, Ia nuntel"oase . popoare, · lo c ui n ţa este
vcnerată, şi zeii "V � tr ei oc:upă un loc · Înlportant in i e rarh i a c.li,·ină. "

Respec tul � i d r agos t ea pentru locuinţă a evo l ua t o d a t ă cu isioria

civilizati ei , si apare in ter,cs·antă sondarea n l o du l u i · în , <�are . se p()atc
t
, •

prey edea r ea cţi a o anuh li' ll10d ern.

1
JJent.ru ,{iilor e�tc ev id en t ă răsp îndi rea unor noi Juat eria Je · de
t�onst tul�ţ ii, a ccen tul punî ruJu- se î n s p e c i al pe cete tie rezis tenţă şi
/ pc cele de flnisaJ, cat·e yor p ertni t e str:uc turi şi fornte ':ariate ;

29
necesităţile llivcrc..i ficatc
se exprimă şi în planul locuin ţ e i prin apa­
. . prin mentinerea sau n1odificarea
ritia s au disparitia, . . uneia s. a u
' .

alteia dintre u tilizările a ctua l e.

' ,

La Gland, în Elveţia, arhit ec tu l Robert Frei a executat proto­ '

tipul unei astfel de locuinţe a viitorului denumită , ,v il la a rojada4' *·

Pe o suprafată totală construită. de circa 550 n12, · utilizînd . cadrul
natural al unei t>ajişti mărginite de-o pădure, noua clădire, · deşi
.

clasificată de uni i ca un exemplu de arhitectură fantasti�ă, p�ate

fi totuşi analizată sub asp ectu l trăsăturilor c�racteristice· Iocuinţelor
mileniului următor.
. ln afară de dotarea modernă sub raport tehnic, co . nstru ctia arc .

ca .specific un dispozitiv de totire la n i v elul fundaţiei, ceea ce per-

mite o dozare a însoririi pe tot timpul zi lei Costul relativ ridi cat .

al instalaţiei de forţă care asigură mişcarea edificiului în jurul

unei axe apare ca o dificultate teJnpot·a:ră î n răspîndirea ·acestui
tip de locuinţă. Energia şi dispozitivele �fercnte vor înceta să cons­
tituie piedici p e n1ăsură ce vor fi date în folosinţă noi rezerve
potenţiale de energie.
Locuintele amplasate în zonele temperate ale globului
, . sînt
expuse vîn·turilor si radiatiei sola re, care vari ază ca intensitate
•
•
,

şi durată, în cursul anului, trimestrelor, ba cldar zilnic. A putea

•

reglementa după pl�c expunerea la so a1· e şi la vînt, reprezintă un

confort pe care oanieni i Şi-l ''or putea oferi cîndva, aşa cum astăzi
ei îşi dozea ză intensitatea iluminăl'ii arti ficiale sau a căldurii. Noua
construcţie se poate roti' după n1ai m ulte programe, cu viteză
foarte mică, aproape , intpet·ceptibilă, sau repede, în cî teva minute,
în functie de comanda d<\tă.
.

.
'

.
Instalaţiile de căldură şi de· iluminat sînt comandate electric,
pe · baza unor �elule optice c om p ensato a re care spore�c intensitaJea
temperiiturii Şi a f h.i� u lu i iumirtos �n funcţie de s·tarea locuinţei.
A stfel, atît l uni i na cît si terilpcra:tura sînt mentinute constante,
fără flu ctuaţii de Ia un anotimp ' la altul sau de la n oa pt e . la zi.
• •
• • • • • • f •

Arhitectpl fi·ancez . Pascal Ha us erma n .8 reaUzat la Gully (Franţa)

o . �ocu in ţ�. exp�i"im�ntală_, cu un .i>reţ de cost rela t i v .redus,. utili­
.

zînd pinze . . s ub ţir i · de beton armat de 5 cm gro si me Construcţia .

utilizează la�g suprafeţ�le curbe atît · la pereţi ţîţ .Şi la acoperire,

fiind p referate formele paraboloizilor. hiperbQ.lici şi a hiperboloizi...
lor de rotaţie. Es en ţ.iit l ttl îl col).ştituie prefabri.carea con1pţetă, n1on­
'

tajul realizîndu.:.se integral, inclusiv racordurile . . la retelele edili.�.

tare .(apă) canal). · î n nta·ximtinl . 8-10 ore� aproximativ do�ă Qre
' .

pentru · o ca meră d·e locu·it. · · ·

,

.·
·

,
c asa de la Gully . ar� drept caracte�istică i n ov aţo a �e P.�r.cfii . ·in.-:'
· .

teriori n1obili, ceea ce conferă posibilitatea utilizării ap�rtante,ltu­

ltii · în cinci ·sistem�, î n functie de neccsiiăti . : struct.urâ .normal� . ,

primire de prieteni,_ p r i n1i r e oHcială, �eparure· parţială . intre c ele

• •
t • • •
.

două gene:raţii care lo<�uiesc în aceeaşi casă ·şi · 'ametţajare d�

vacantă. · · ·
O pită tendi�ţă s� rci'erţi ·ta creşterea in1portan tă: a consumului
• •

de ntetale şi st i cl ă Iolositc·' pentru a1ncnajăr ile i n te r i oa r e Yor . fi

'
.

larg folosite n1 a s el e p l as ti �c viu c o lo raţe . şi de divct'se d ur i tă ţi, pte­

cuin şi uluminiul
. . ce se proft�az. ă . la prcluct·ăr
. i niultiple.
. - .
 D isc ut ia dc.sprc utilita tl\a bucfl tări('.i in catlru 1 a p.artatncn luJui
pare a fi depăşită. Cons t rucţ ia de scrie mare a apartamentelor cu
comu tare posi bi lă a atribuţiilor unor spa ţ i i permite transformarea
bucătiirici într-o cameră de baie, fiind genera lizată tendinta de a
avea două băi la un apartament de 4-5 ca mere. In felul acesta,
ţndifcrcnt dacii o familie recurge 1a ser,,irea mesei prin alimentaţia
publica sau preferă propria bucătărie, racordurile de apă şi de
c anal iza -re existente la b ăi şi bucătării pot fi utilizate d upă nevoie
şi în funcţie de progratnul săptamînal ş i sezonier ..

Sistentul imaginat de portughezul Ama ncio Guedes p�re să se

bazeze pe estimarea evoluţiei psihologice a mentalităţii umane ş i
este executat în mai multe oraşe din lume. Un cartier cu aproxima�
tiv două sute de locuinţe de acest tip se afla în execuţie la Rio
de Jan ei ro (HI·azilia), und e se constah1 o primire deosebit de bună
i cl ei l o r legate de "locuinţa psihologică".
Tendinţele de vi eţ u i re colecti,ră în apropierea t·udclor foa1·tc
ap ro p ia te şi a prietenilor foarte buni, (�u posibilitatea izoHirii fie
individuale, fie in cadrul familiei restrîn.Clc (soţ şi soţi e), au deter­
ntinat apariţia lotuin1clor g etne ne , două, patru sau opt, în fu n c ţie
de mărimea grupului care c onsti tu i e nucleul de legături.
Ll\sen1enea locuinţe sînt complet separate, a v înd întreaga dotare
n1 od crn ă pentru apa rtamente de două, trei şi patru cam et·c . l n ge­
mănarea lor, realizată prin ran1pc de legătura, care fol os es c pla­
nuri înclinate, permite relatii .
interioare în t re. toate apartamentele,
�reind intimitatea necesari•, fără însă a face o contopire, decî·t
atunci cînd ca este d o rită .
La Oldahon1a (S.U. .A.), arhitectul Bruce Goff n const•·uit o "casă
în spirală'', în forntă de n1clc, cu un co1·idor în mijloc şi cu o dis­
poziţie a catnerelor variată� cu ferestre orientate diferit, realizînd,
.fă ră rotirea c l ă diri i condiţii diferite, în fiecare încăpere în parte.
.

Deşi, la P I'i tna ' edere, v i lel e e:xperirnentale realizate p ar a fi

soluţii de avangardă, ele sînt studiate pentru a fi aplicate în con­
strucţia de ntarc serie, prin p1·efabricare. Există posibilitatea de a
r al iza astf(•l densih1ţi mari şi foarte mari, pentru asigu1·area efi­
�
<aenţci et�ononliee a unor oraşe c-a r e să gă zdu iască (le şase ori n1ai
Jnoltă populaţie decît cea actuală.
Cele mai spectaculoase şi mai interesante sînt poate pcrfecţio­
u ă ri le tehnice care vor transforn1a v iata i nt eri oar ă a locuintei.
• •

La I�:xpozitia mondialit de Ia Mon t real , l a o 1nasă rotundă a

unor specialişti în amenajarea intcrioarft au reieşit o serie de con­
t�luzii care au fost formulate.• de E. Finley (�arter, unul dintre direc­
torii tehnici ai Institutului de cercetări ştiinţifi�e de pe Jingă Uni­
versitatea Stanford din California (S.U.A.) :
·- u n perete (2X 3 m) al (•aanet·ei de zi 'Ta fi utilizat pentru
.

ecraltul panot·amic al televizorului în culorii stereofonic şi curbat

pentru a da senzaţia de participare d i rec tă a spe<�tatorului la acţiu-
nea ' izionată (stereoscopie) ;
·

- o cotnbină-robot, cu dispozitive eJectronice pentru executarea

treburilor c asni ce , c:�re şterge praful, n1ă tură, spală gean1uri, în­
treţine, pe baza un u i progr-a an imprintat pc ba nd ă mcta1icăt şi
care se deplasea7a autonom ;
- �cările interioare se desfiinţează ; concluzia medicală a creş­
terii proporţiei de colesterol in sînge afirmă că acosta nu s-ar

31
 datora numai unt"i alilnen ta t i i prea abundente, ci şi suirii şi cobo­
ririi t replelnr. î n l ocu i re a accsto1·a pr.in planuri Înclina te r e- zo l , ă ·

în bună pa rte p rob l e n1 a S-a constatat ca e x i s t en ţa un( i seări i nt c . .. "'

Jtioare î n loruinţă conduce la parcurgerea a 100-.. 1 20 de etaje pe zi�,

de p c rs oa n fa (50-60 de suiri ş i coboriri) ;
·

- clhnatizarca ge.Jierală . a lo c u in ţ e_i ( i n t t·od uce•·ca de a er rero

şi cald), . după ne\'oie, necesi tă o umiditate s p o r i t ă a · at ntosfcrci.
Din aceste n1ot i v e si d i n considerente estctiee se preconizează
•

og li nzi de apă în · ca 1n e re l e de locuit (mici bazinc, fintini, a c \' «:J ...

>riietc..) ; .

- apa ratajul tehnic de lungiL folos i n � ă -va de\'eni p reponderent

in dotarea loeui nţei, iar n1 i j l oac e electronice (t·adio, picup. mag... _

n etofo n , tcle,,izor) ,· or fi miniaturiza t c astfel încît să ocupe spa;.

ţ.H minhne : .
·
·
biblioteca optică, . bazaUi pe microfilme ·care se p roicclC'ar.ă�
-

permit e păstrarea .igienic ă ş i comoda a echi\· a l e n t u l u i ('ÎtO f·\1 8 sutn

de m i i de cărţi ş i rev iste, ··într-o (•utie - ermetic î ntltisă de ·

·
30 X 30 X 40 c�m.
'
Spe cial i�ti i -sîn t cu toţi i d� acord să f!On diţi oneze p r:og rcsu
.. l lu+ · _ - ·

cu n�ţelo.r de doi fat�tori �scnţi�lli : de su rse ene· rge ti{·e

. � . c a re să p(•r ­
.
mt}a . o s onre d� 20-30. d e · �!�· a cnn sum ulu
p i metliu -de . en erg ie
ex�stent t n p rez c �1 t pc u n . ·loc- �do r a J , P ă m î n t u lu i - .si d
i rcctiona a·ea
către scop u r i paş nice .a. ·rhe lt�i eiil or · mii Hat·c · de
·

tipu rile . t�atc ,

- .. V IRfwiL JOl\ N I D
.
•..
.

. . ., .
- . .

. . .·
• •

�.
• "

..
. .. .
, .. . ·,

CO NST AN li·N<M . . ·. (
.· .. fH Al'
de •
"

.
. .
.�. . , .

.
� . ... . . . . "' \. .
. ;. ·
... .. :· ••. :· :.�
.
' - '',i t •

... • '
•
� ' ' .. � . �.�
., ·

. .
� ' . •
. ·,�, ••

. .
. /

.. . . .·
,
.! .. '
• • .. •

.
... . • -·· � ' r. . .
. '

.·
. . c '•
•
' . . .·
-,.o
·
...

.• 1
· '·

•
•

·,

.·

- .

e
Ş�i doar ţi-am spus să · -nu .mai · dansezi -�twist--11

Tiparul executat 'l a Con1binatul Po ligra f i c Casa Scînteii