Extrasebibliografieepentrudoeumentareladiseiplina

"Psihologiapersonalitatii"
Seleetiamaterialelor:Prof.univ.TineaCRETU
, ,
/ ".. ',;;.;.'/: '..."".-. ...... '-/- ...
Acest material este destinat exclusiv uzului studentilor pentru documentare nu face
obiectul unei tranzactii comerciale.
Autorii pastreaza integral dreptul de autor asupra continuturilor
...-,;#.
GORDONW. ALLPORT
"STRUCTURASIDEZVOLTAREA PERSONALITA.TII"

EDITURADIDACTICASIPEDAGOGICA
1981
EXTRAS:
TEMA I: Pag. 261-273
:.:.
I...
.I.?"
... " . ' ... ,:""
1 ....4.S.
........
.-c '-'
til'
,,';E
D::,
o
...4
.....
, E..'"
Z
ril
'Q
/.

E-i
'if)
'(J:)'
,0 m,0 im'pOrtanta spedaL3. in v.iata baiatu1m
rkan,este pubertatea,ciJl'd' eL trebme, sa se, plaseze "pe soara:as
cendehta ,a maturitatii. E1 tre:buie sa obstaeollil cri 1
.al "gardu,lui efernilJ1at". Probabilca,0,luPta cu pumnii, 0 alerglCif,&
sau taierea pr?,vocatoare a paruluisauorice act de Iniqra'Zneala ,pt
sa fiesufid,ente. J)aea se iritimplaaStf'el,viatade ,;bai;at nbnt14
se afla inJainteas"f, Dad o,hstaoolul ruu e eu $uc<:es, rezi.l
po.aie",f.i 0 .alterateradkala ; noi;,'0 ..
ImagmedeSIne 5e poaterle.zvolta. " " ' " " , '1]
" ',In cUI'lnd 'apar alte cerinte din 'partea departenetj
inclutin;d relatii eu sxul opus. Sedezvolta.interese religioase. E
perienv
a
sucC SlUlui e'!?ecului, a ,r,emlli/carii vitiO'Vatiei
,
a
versi,unii, .a primei idY:agoste pot 'CliVe>a a impor1ianta suprema. Ap.'
noilumi de 0
tent. de 1n 1oa1Je ac:este stadii ,cr:uciale se pot
experiente trauinatice. ' "," " ,", '
;rn,ahii matllriJ1:atii; fn eiaceri,'bcilll
,Ulwr pierderi k par,ciibil pot, ,de asemenea,sa cauzeze alteral'
prOlfUI'lide. hi principi'1J, personalit'a1ea'dupe.
.detrei.zeci de .ani estemultmaiputinsupusa unOr revolutii
dedt foI1Jaintie Ide laceastaVlfrsta. Schirhbari1e cnt;ic ,;;i abrupte.
sanecel.e main'llmer'OalSIean timpulactolescenteL', ',j
Nu tibuie sa -ca totioam.eriii shit marcati' 90hirii).
ban oamenilor'
este daar treptata - d).:iJar dad totioamenii pot trad,El, 0 experienta,
, ernotionala vie inipresion:anta. De fapt nue de
''linie tra,risforffi;arile tr,aumatice ,rele gr,arla1e. .
. ." ... \
"
'i1ntr-un setde 'au-oobiografii ale <tlnorstudentide ,_
se par,eca nu.mai rTmlt de 10% raporte.azaIn ,rpo'd distln.cn.
care':fntr-un ,felpaf ea
I', trans{ormar bI'usca dintr-undomeniu' major a1
I _ lor. C1Illd.au fost intrebati direm, 48<l!o ,au'pretins ca au a'VUf
. experienteemotlonale;deosehitdeirripreSionante" dar-In putinj
, oazuri,.,aceste xperiente audus1a 0 reor'ien'ta:re bnisd ayi.etiL"
Traurne .esentiale., FNenillme:ntUil singular iJmpi' Slonant,
am spus, lasa in''l1fma un.sistem {o fobJ.e, 0
'un ribuail)., Dar <1Seinenea evenimente pot, de asem.enea,
". 0 ,r. 'C ,rutfare aiinaginii de.'sine asifei sa afl2teze'
rHor etsenrtiale Ifunctional a'lltonome. Unele, ir,aume pro.duc.Dumal")
irka limiteaza cr;g-5tere-a ;alteLe scl1imba directi.a ... . ,
, , , , , , ,
.Antropologw Ruth ne
:seniOSp eatr1e fila. moatr'b.ea. ttaltalw. ei, avea:71Jumai
. dol.ani. OrioOUffi, tn ciUJd..i dure-rli, La sicriultata}ur,
ei i-<1 diat Jmpresiaca lumea mortiieI'a fruffioasa.:
.258
.Mai.tlrziu, 1a ani, ea din'stogul de '
fin drept propriul "mormint". Ea scfie : ,,; .. venit fn minte
oa u'n fulger de rn..:a$ puteaave.a Into1-
negre$it -ca, dad nimanui de l\1crurile
care rot [ntimplat, nirrieni nu mi le-ar lua: ,Cred ca,
aceasta a fost .ou care am:trait pina- 1a
. treizeci cincideani..."41. ... ..', . .
. ,Dih.aceste iritimpHi.,n vir'SJta"de'40i ani Ruth Bene-
fa'llJI'fiJt Un SItU deviia!tacare,1(l; :ch.1lrlaltimrultiaJIJ;idie iille. Ur-
\matQ,arele doualntimplari se \reJera 1a experien1;-e traumaHce in
.colegiu, . , .
'0 ,acum fn Virsta de de ani 'l$i urmareste
paSiunea de 0 v:Lata pentru poezie pina La 0 fntlmplare
auta' in lkeu lacursul d,espre 'Virgiliu. Fii.-cea 0 tr,adu0ere
,de rutina, idilidlajiplictisitoare. ProfeSoTul, fnc-ercirid pentru
.asU1:#oara.sadeaSrnnifkatie,sardnii, a intre-ba.t cum,ar i fast
expfimatpa,s,ajul respect.iv fn Bi'blie. Fericita; :a prin:s'allizi,a ,
,.' ,a epus ,;Aple-a:ea-ti,.,urecheaJa ruga me-a fie:d::iinte". S;1.1Ccesul
',' ei 'artistic fn ace.as.ta ocazie a,constiJ1:uit ,0, exprienta trau-
matka, un,rasant a1 rur11'usetii pcie-iice, careia 1;.;a f.pst de'
,,atun:dinaintedevotata. - '
Un s-tUJdenJ1: din armlIde proveninrldintr-o,familie
fad. 'Cultura, 0 diSpn:ituitoare,deSpre toate a<:-
, intelectuale.'Prost a.daptat Qa cO'legiu, ou deprinderi
ii:lJsuficiente de'stUldiu, l1?iaproape tot<8.tit de inculJ1: pe olJ1: po-ate
i un studentde colegiru,e:vea difieultati speciale la cunsul de
cor:npOzitie fn engle:za. Intr..,o zi, dild sau de an,
n mus-ira,,bii.iatul 'i.;.a dat rep1i:a de aparar:e:'
pla'Ce engle(;a, nu plJ.c1Jcut $i n':'o sa-miplaca,nici-
oda1a"; I nstructoruI .ptictisit dar persistfnid, ,a SpUiS: "Nu
despr.e .engl.eza voribe3<Caerum, ci despre via:\Ja, ta". Efectul a,
i,cst 'Fu, totul qeprevaZ'ut. Lovitura'a ajuMoarecum 1a i;inta., ,
TIn'arulnu numai ca \Si-la :modifioat ,aUtUJdinea neintemeiarta,
,dar ,a devenit pasionM'de subiect, <8. obtln1;lto nota mare, a
realiz,at ni'Velul PhiBeta Ki3Ppa anceledinurina,e. devenit
" PI'cxf SOT (i,e:liinba "
Este' J.rmtil saspunem;ca in:to1Jdeauna trebui:e saexis'te in vLata
oppegaiire'pentru 'aacoepta rutilizflasenjenea eX!perient
e
trau-
',matilCe. Ceea ce pare sa se intimple este faptul ca v iChile inateri'ale
privind personalitatea,slnt :brusc .regrupate ,in'Ve.stite C'U 0 noua
. 41 IV[ a t;garet Mead. (Ed.), An anthropologist at work, New York, Basic
';,Books: 195,9, p" 102:' , " ' " " ,,' "
i: ,Societate cu caraCter onorific compusa dinstudentii din colegiile arne"
care posedaun n,ivel superior. (Nota trad.)
259 ' ..,.',
"
........... ,
,
c'
semnificatie. WilHam. James vorbea de convertiJ;i, religioaiS
, tive ca ".reoentrJ:nd",0 viata. Termenul descrie bine, cee,a 'ce
sase'intimpleintoate ca:zurilege traumatica. ' .
'! .'
".-\".
Rezumat
.
Acestlung capiiol a:;'Vutmulte ,cie spus...i'n' elaf0. ';'-
-....
, .'
"
ea osinipla teone. hpmeostatka .a: mtivatiei este iil,a;deovata. S ,;,:'
'argumentat, de ca nu puterri inteleger.oltilpe care.i i.
jooca motivele aduolte numai schitrrnJd ttase:ul Jor: p1niila origiilil:
,"',
din oCopWkie.Dife;rente1e intre motivele .adulte
CAPiTOLUL .' '11:.'
marL . .' .. "..', '."
. ".. ..
Fenomen'lll transformarii ,flnumim'autonomie function/ira, ill . . '. .:. . .-
termen direse refera la oriceslStem doof,nditde motiJv.atie 'In oa:l /'">",'."
.tensi'ilnile implica1)e nusiinrt de :tiPICa.
,dincaresistemuldohfndi,tS-"a demolt.at, .' ....'., . "; '"
\ ..Cognitiefi- personalitate;.
...:--..=-"---........, ...... :... ..., .'._,:"". ;.... ":"" ,. . . ,"
Unele 'sisterne'funoOt!onalautoma,t-e si:nt peTseVerati'V , a:dii' ,,'
-sint sLsteme looaleinJdepenldeI). te.; totU9i; .altele sltltcenrtra\epen:, .'
ATITuD1NEA MEN'TALA : CHElA EDIF1C1ULUI PERsoNALrr"\:Ti1'0 COGN1TIE
tendintel Inajore alev:ietii trebuie eoncepute in termenii
VEaID1CA $1 . PZlOC;EPP'A CULTURALA 'e PROCEPTIA INDI-
de0voltariesentiale,ca'0 .oaraderisrtiea la Insa/?i naturiiomulul
VIDUALA ',oRIGiD1TATE $1' FLEXI;BIL1TATECOGNITIVA 0 lNTELEGEREA
.PERSOAN'E1 IN LUMEASA . REZUMAT
Astfel,. i.ri sint' alit fun'C,tii}e.cvasl'f
.' '. . .
.meoamQlste, 'Clt cele esentlale, . transfprmanlor 51:
productreptat, 'unele si!1ttr,aumati<;:e "',}
'P
e
masuraee .motivele noastrese dezvolta se modifica, '
. prodl..).ceeu deprinde'rile'noastre de'gfndire..
.per.soana-.fi:lcepind tiincopilarie._ eauta sa.atinga un'
deordine in yiatasq mental11 pentruajeoi:espunde
sale in De.fapt, distinetia intre
.artifidaL3.. Ambele reprezinta "activita{i
neeesita efort sint 'orientatf spre un seop"l.
Desigur, ar fi mai convenabil'daeaam putea diviza
infa9ultatilesale majore:,De la ineoaee, diferiti
sa.o faea chi.ar .aucazut C\e ca.faeuWitile .
\l.aJore Sint Vel lanumar: attzunea{vomta) szmt'iTea;.
peorl aces.tea sint numite cognitie, afectivitate.. Uri.. teore-
eontmporan acest trio antic afirrriind ea per'-'
este.akc1tliita din treitipuri deelemente : (cog-
'.
trasaturi de'actitine)i motive (dinamism.
lB' 'ti )2

&'i'?') Cf.. F.WYatt,Some re-niarks On the place of cognition in ego psycho-
gy" In "J; proj. Tech.", 1953, 17, element esential e sem-
N t i il, Psychoanalysis and. adynamic theory on
Tmal New York, Sheed & Ward, 1953.
;'-,'2 D. C, 14'<;Cl ella' n d, Personillity, N'ewYork, Sloane,.1951.
,l'

..
.
261 .

1
'-'
,263,
, Sa ineepem eu exemple simple. Sa presupuriem ,di rezol-
vatitirmatoarea problema de aritmetica :
11
, ,7
, Vett intre'oa" :"Bine, trebuie sa adun, sa ,scad sau sa;
7'" ' Nu 'putetisa inaintati i nici 'macarLin pas in'
, problema nici, in. otice, de viata) pina dnd
riuaveti. un set orientativ. ,',' .'", ,,' '. '
Sa presuImnem:ca va cer sa traduceti din limba franceza :
Pas de Lieu RhOne que nOus. Yeti replica just ca acest
de c.uvinte e un nOnsens. Si nici nuare sens :- infrariceza.'
Dar schimba'ti":va spre limba engleza'
cuvintelecu' voce tare. Rezulta un' binecunoscut dieton'.
Totul depinde 'de faptul dad orientarea dumneavoastra' este
spre limba francez.ii. sau spre limba engleza. ,
'S.alliam 0' "problema de gindire" (majontatealor au de-a_
face- cu un: set), Dn bI1ltar a: cenit unlii baiat flamind sa duca
uriuicli"ent. Neavind incredere in' tinar, biutarul
a scns, eu cifre.' romane numarul noua, prevenindu-'-l astfel pe
lQ:Qent.loa dte ,sa s:e8i9tepbe, Tina-rUJl ,nu a pulbUlt :reZi.s.ta
ispitei mincat, trei. Dorind saascunda fap'ta a' luat un
creion (fara guma) 'a\ falsificat citrele romane in fel
, indtnumatul cont'\nutului ce ramasese.in cutie.
Cum ',3 facut ? Problemaeste de" re,zolvatdaca aveti
orientqrea core.ctii.
4
. '
, Exem'plelenoastresint banale,dar ele dernonstreazarolul cru-
ia:l ,pie il m operatii,]ie mentalLe ,treca-
tqare: brice ,set ca: acesh'la, adoptat pentrii un scop anumi t
hiir:"'u'tl'bomentanumif este urieoridenumit ,;briEmtate in'
;,orientare sau' eli denurriirea germana Aufgab:.
, .: Da:(" chiar: 'in aceste exemple observam, ,functionarea unor ati-
.tudini, duraoile, Nu, am'putea aduna,; scadea sau inmulti; nu am
;ptitea gindi in limba 'franceza, ,in limba engleza sau in sistemul
?numeralelor. romane- daca nU am invatat odata ,aceste "posibHitat
i
'permanente d.e Le purtam ,ca pe latente'
He gasirn: ,gialbade iClKiiui1le in drcums1:JaJn1;e2i:lecvl3'te.' " ,," ,
, Putemriumi starea de pregatire latenta aspeetul tonic al setu-,
'lui: Cind e trezita" ea 'dirijeaza, orieJiteaza $i modeleazacontrac-
;tiiie Jaiice care due larezolvarea problemei sim la unui
Paddle = pe tine (Nota trad.)
, ,4 Majoritatea, oamenilQrviiualizeaza IX' ca cifre "romane". Dar baiatul
",care Jiyra marfa eraorientat spreengleza !?i a inserat litera S Inaintea"num'e-
,;ralului", ' " " ,.
r
a
,,:,,'
262 "
"
, -'
, ( .. ' ' ,
cheia edificiului p'ersonaliHijii,'
. .. ,
Atitudinea" mentaHi
,.
, "
',Un asemen'ea, eadru l$i are atraetia'lui dar in eel m-a
bun eaz este artificial. :81 intr,.-un
totlll fals. Oamenii nusint i(la Gaul) dlvizati in trei parti. De,,
fieeare viata 'are propriiIe ei sisteme $i subsisteme (vezi capito
lele '14 $i 15), aeestea nu corespund facultatilor,anti
ce
ale
mentului, ,gindirii, aetiunii.', ' ' ", ' , " ,',J
Cind urmarlm inte'ns a1 copiilor' vedem "ca,
un intreg: nti poate fi sepatat in cutare cutare
cutare acte.' ' J,
, "$i lucru, e adevaratdespre adulti. Daea' ell. X
uninteres profund pentru legea corporatiei. dadi. d'-na Y
interesata de, asistent'a spciaiaa, copiilor, aceste sisterne sin'
o combinatie de Este
artiflciaL sa distingi un ilspect de " " '.":"
Psihicul uman fLinctioneaza mal ales pentru Cel ,abunda in
tudini. rar, personalitatea este strudurata ,cum e structurCita'
,pentru caeste alcatuita din "seturi", extinse, care pot fi riumite tra-\
saturi, predispozitii, structuri atHudini; caracterisJici per"";:
sonale; ceva similar. ' ";;.
. . .
'spr:e un nc)UI accent pe, ;,motivele "cognitive"se constatii la.,
S, As C11, Social ,psychology. ,En,glewoo,d, Cliffs,N.Y., ;1952;',
F. C, Bad let t, Think-ing: an experimental and sO(:ial, st:udy.
1md Unwin, 1958; L:FestingeY, ,The concept of cognitive dissonance.":
Evanston, rII" Row, Peterson, 1957. ' , ' "
-" 'ca :Schopenhauer, ,Kem#{,,<
Freud altH -, au sustinut ca cognitia, (viatanoastra ,mentalciJ
, este" in esenta sltijitoarea trebuintelor $i impulsurilor rioastre.
, lucru' ar fi intotdeauna astfel; separarea cognitiei, de)11.otivaW
',ar putea fi justifkata, in mod rezonabil. Dar in, pfezer:It ntl 'putem
, 'accepta aceasta jj.ldecata facila. Cind sj:mnem caavem: o'"curioZi;'c
'tate sau ea toti oameilii fae uti ,;efQrt'spre semnifkatie",
sau ca totiincearca sa rezolve, "disonanta ca'
dbrintade a cunoaste, este ea' un motiv ca exista motive
, cognitive, ca iI11pLilsuri, care luate inconsiderare3.': ,
, Oriclt ar' fi'de dificil, vi. trebui sa' gasim 0, cale sa, 'cijs,cutam
, despre gindire $i cognitie'ca parti ale uPui pen"9nal ',tinic'
care gindirea' eu emotii,
'orii8nta;r; , ' ' " ,,'
." ,-""''' "/ .) ., ..
':f\,
,'.
.'

act.'Din punet devedere' fiziologic, seturile sin,t struetun cprticale
:;;i posturale care au capacitatea de a ;,ecluZa" sau dirija'reactiile
fi-zi:oe 61pecifi,c . NUJmad. aspectul f;arziC vizibiJ; $pec-
tul tonic este realizat qndevain domeniul1nca misteriOs al prnc.e-.
sului,neilrodinamic. ' '
Seturile tonice sint'de multe tipurl.Ele'Pelt' fi dur?-ta, "
.
1>
, , ,'-
,, TotU9i,''ur!'11ind linie de rationament, puterri Spune eel
. perceptia :;;i, cognitia trebuie Sa S8 abata de la
pentru a nei de maxima lltili.tate. Nu Hecarecopac dil) padure
. vine in'focarul perceptivici nilrnaL:unulpe careil Ui.iem. NUfiecare'
t om de pe, strada este;' clar ci numai prietenii sau
du;;manii 'no:;;tri. Daca auzi1J.i un rnurmm; de' conversatie vaga,
atunci <::ind"nepregatim" sa alergam la ocursa'sausa a;;tep-"
tam un telefon. Potfideprinderi sau abilitati
tate-a dea,conduce oma$ina,"de a patina sau'qe a vorbi Qlimba'
J
straina. Ele pot' fi rnea,:;;i mai din.amice:;;i pot reprezenta
presante de interese, ,ambitii sau aspiratii., F'ersonCllltatea este 0
constelatie de seturi -.::.,.. de'toate ordinele de'specHicitate,:;;i gene-"
ralitate $i de diverse grade de disponibilitate;;;i urgenta
5
. In capi':': i'
tolele 14 si 15 vom examina mai indeaproape acele "seturi" care
compun structurale majore personalitatii.' ;"
" guverneaza r;o.astra men:'1,
tala. Oblechvul'nostru prezent .este sa arat,am .ca vlata
(sail, ceea: ce ades-ea' 'e" denumit ;,procesele rpentale "superiOare">1
poate ficel mai bine ,conceputa ca angrenindu'-se strins'cu'res'tul"
personalitatii. $i ,acest Iucru Se 'realizeazaprin' seiuri. Repetam.
-distinctia intre inotivatie. $i procesele mentaiesuperioare este arti":
ficiala, deoarece ambele sintnumai ale unui stll personaL.
unic de viatJ
',t.
'Cognitie veridica nonveridica
. ". '. ",.' .;". .', .1
1
Cerintil fundamentala pentru toti oamenii este sa
lumea intr-un mod suficient decompetehtpentru,a supravietuq
Daca nu mentinem un contact rezonabilde'strins cu "realitatea"/
atunci murim. in cursu1 evolutiei proceselenoastre senzo;
riale corticale au devenit bine dezvoltate pentru a: ne inzestrilf'
cucognitii $i adlEN&late OcJ.1i:i- ptocep
rea,linia forma cu, 0 finete superioara; urechile inregistreaza;
cu exactitate 0 gama largil. de vibratii ale aerului. Pielea.este imj
perfecta pentru a ne spune marimea :;;i forma, dar este
sibila)a gradele de temperatura. In masura in care avein un motiy;'
"penetrant pentru a supravietui:;;i a stapinihimead\n jtl,r; pasiune/
n;6astra pentru cogniUi" veridice opcirte
acestuimotiv.' Incea mai mare parte'
noastre slnt adevarate,'deinne de Incredere 9i
5 Pentru 0 mai completa a setulul, vezi F., H.. A Ilpor,
Theories of perception and the concept pf structu.re, New York, Wiley;
264,
"jcft de repede se deta:;;eaza,numele dumneavoastra da'ca:, e men'-
; este 0', necesitatefunctionala tot'atH
de rnult C? :;;i perceptici veridica., , "
$inu aravea nici un:sens daca ar trebui sa incepeminfiecare
J1;. zIsa construim 0 Celgnitienoua':;;i veridica a lumii in care traim.
cu m,uitmal efidentsa facem noi experiente sa l.edizolvam
iIi experiehtele vechi.'Nu Ie cunoa:;;tem din nou,ci Ie rt?cunoa$tem
in termenii proprieinoastre istorii trecute, ale intereselo'r':;;i ale
atitU'dinilor noastre obi:;;nuite. Daca noul nuar fi solubil in vechi
am avea 0 personalitate continua. In fiecare 2'i .ar incepe un
':;ptmha:os., '., , , ,
L" In ansambhi percepem i11'mod exact pentru a puteafatefatii
mod pretindernaimuit decit,0 refleeta-re.
facefata reali,t.
9
t
ii
insearpnaa ne indeplini trebuintele, a gasi
'''s,i,gt.ir.am{a9i. ;;1 'I'leSlpeotd.esiiJne,a, fi libBri de griji,.a gasi
e(Oportunitatide dezv6itare ;;i, ih Un sens satisfacator pentru
[,existen1;a n08;stra..Astfel, rezuLta ca infruntarea realitapi poate fi
mai bine slujitaprin ig:porarea completit a unor stimuli, prin
.;:JTlodificarea interpretarii n'oastre despreeeilaiti :;;i prin combinarea
;<rsemnificatiilor nou venite cil depi:-inderile noastre trecu.te" dorintele
";rezel).te directiile'viitoare.' ,','
,,' Oedputem vedea,ca.procesul de perceptie {careeste !?aza cog-
initi-ei)nu este v fci;dic, ci ;;i'person:al. Cffid 'dde.olvalmimJicir-.
matla noua'in semnifica:tiile cunoseute o,.facem dincauza "starii
fde pregatireperceptiVa','." Cintpercepem"rapid probleme impor-
'pentru hoi (ca nuinele nostru) vorbim de "vigilenta
!;tiva". Cihcf blbcam informatiilenepla<;ute ("Orb e numai acela care
!,;flU vreasa vada") vorbim de "aparareperceptiva". Toate aceste
,:proceseau fost stabilite in mop pyin ceea,ce s-a
mumit teoria "naului val" in per-ceptie. Termenul (imprumutat din
\denumirea data mpdei'imbracamintiifemininein jur,ul anului 1950)
refera la'fapful ca psihologii tlU inai slnt iIlteresati numai de
ci :;;i clecea personala6:
, 6 Mare parte din' literatlrra "noului val" a fosttrecuta hi revista de
).3enkin,Affective processes in perception" in "PsYClloL BU;U.", 1957, 54,
'-.1
0
0-:-127. In mai, putin de un deceniu cel putin 300 de cercetari s-au oprit
irifluenteipe care factorit de personalitate (sau motivationali) 0 exer-
"per:ceptiei". teoria'aufost mult criticate (de
F. H. A Hp'o r t, op. cit,), tendinta observatiilor,este constant pozitiva.
. . .".. '. (
265
......
;'" .
Faetorulpersonal in perceptie cognitie este
in millte experimente. CUeva.exemple vor fi spficiente.
.' Studentu de care se .simt . .
nemcrezatori) Und sa auda 1?i aminteasca mai multe eu,,;
vinte dedt studentii, care sinf' maL mai
adaptatii.; .
" este un sensibfiizator;ceea.ce este admis:
retinut rezonea.za cu structura personalitatH'. Oamenii
inetati au fost Indelung studiati: In general, reiese ca perf
soanele flamlnde percep, imagineaza, gIndesc despre hranl
(sau eel putin despre niijloacele ca,ile de a 'obtiQe
!D
ult
mai repede dedt.oameriii ale caror stomacuri sint
In mod .similar, cu,valoare monetara sint "vazute"
fiind mai mari dedtdiscurile de fara valoa.re. De
:menea" persoanele 'care ca au interesi pentrt?
valori inalte estetice, religioasesau 'de aIt tip sint sensibilis\
zatedin, punct de.vedere perceptiv la cuvinte sau
care sint legate aceste valori. (De\exemplu, daca cuvlntul
"preot'" e'pronuntat repede in fata up-Iii om.al carui intere-;,
dominant H constituie banii' afacerile bancare e maipptirt,
. ca elsa recunoas'cB. cuvintul decit un om aldirui
teres dominant est " teligios)8: ' .
studii experimentale"sint numeroase,.
mai par necesare pentru'a stabi1i, prezenta factorului perSonalIrf;
cognitie. Este foarteevident; a$a cum William James::
a subliniat demult, d. pa'tru oameni care mergin Europa
politician', un un om de'afaceri un playboy
auzi, Observa'$i memora: scene completdiferite;. .
'. 0 mare din selectivitate este leifata 'derespe.ctul fata'de',j
sine (egoism).Urj student va Qbserva $i memoracuvintele de li:n-lda ,.
ale profesoruluiadresate lui, dar' sa nu'Ie retina daca
adresatecelorlalti. lritr-adevar, 0 imj)ortanta aUt de mare'f
propriei persoane incitimediat ne imaginam ca actele $i. cuvirttelet
:.celorlalti earneni au ca scop sane faca binesaurcSiu- de$i
este asa, Fiecare dintre noi are 0' perceptie egoce7J,tric?i.de acest:;
tipmalprohuntata dec!t arfi util... . :' .'. '., ',.'..',)1
. Percept versusprocept. 9ititorulva ob'serva ca {urn:
menul insens largo Multi'psih<;>logi fac lafel.. ' ...'.. ;
Strict vorbind un percept consta in senzatie plus.
Unele senzatii (auditive, vizuale sau tactile); a1' t1'ebui aV;llte in::"
.7'A.D';vi Past pdi-;onality as.
determinants of selective auditory memory, ,II< ,;J.',Pers.", .1956,.,.25, 19-32. -'11
8.Literatura asupra acestor exper,imente a niultoraltora compCjrabile
poatefi'urmarita.prin J en kin,'op; cit., .. '.. ."
,tde1'ecind In pe care I-am uti-
nu'este totdeauna poslbll'sa spunem ca sublectul vede mone-
ca fiindmai mari dedt discurile de carton de aceeasi marime
daca num.aijudeca sau raporteaza ca sint astfel. .. ,
H:A: Murray dupa ce au jucatun jocimpresioriant
l,,,asasinat'" topHi'pretind.ca oameriii din fotografHle care' Ii se
imediat dupa joc sint ,ostili, nprieteno$i in
,1;J.}:l.i. mare masur:a dedt.daca)i se arata iriaintede joe. VCid real-
pEmte copiii'o schimbare intrasaturi.lefeteJor,.saudispozitia lor de.
o:idi ti detetmina sajudece sa,rapQrteze 'in mod diferit? '
': Cirid spunem :,Orb e numai' cel ce nu vrea sa vada" vrem sa
ca aparatea perceptiva impiedica simplu pe,eineva
vada sa,utrecerapid peste imagine uita ceeace este neplacut?
.. Adevaruleste ca atunci cind un stimul un organ
t.e simt,omultitudinede operatii mentaJe superioare intra rapid
fl fURctiune. Semnalul senzorial aUnge creierul aiei actioneaza
rasupra. lui a$teptarile, deprinderile; recunoa$terea rapida, asoci-
tiile extrem de.rapfde, Rezulta judecah $i idei, dar uneori' dis-
orsiuni $i reprimarL In inomentul in care petsoana raspunde(sau
sa raspunda)rareori putem fi siguricare a fost expe-
nenta senzoriaUi:. '. '.' . . .... "
if'. 'Nu conteaza prea mult pentru scopurile noastrEi. Ne inte-
teseaza numai stabilirea tuturor tipurilor de '"seturi" ale

" . Dar pentru .aevna dlsputele termmologlce.putem, daca donm,
denumireaproceptie'de 1a filozQful Justus B,,\chler.
9
1TermeFlul ca Hecare' individ.iii poarta cusine'
elatiI1e'.. .cUlumea, dispozitiile emotionale. $i
oentiu viitor..' Aceste proceptive'" 11 .asigura potentialitati
a '\redea, auzi, actiona;. gindi, manipl;lla vorbi.. Buchler
?adaugcl.: "Dad. p-ar exista directii proceptive, nu ar putea exista
','9. caract.enzcu:e curst.:luiunei indi.vid.uale in
:nici 0 Viata mdlviduala,. UDela In pur bIOlogIC"
'(' . 122)' '. , ,
pagma. , ' ; . . ' . '.
In discutie voi lltiliza termenul proceptie peptru'a acoperi
Joaie influentele care pe dintre sti,rrm-
,i.larea 'senzoriala act.' In timp ce termenul a petcepe ar,tre-
'se :refere cu precizie la aspectul senzorial, termenul a pro-
}epe"atoper{ brice influenta pe careatitudinea 0 poateavea nu
nwnai asupra as;pectului senzbriaI,ei 1?i asupra imaginatiei, memo:..
$i yitarii,. relatariL
". ' . .\ ' ", ," .
. ;:. r. r': '<:, : .. ; "_:..' ,
.. j3'\LCh-l.er,;,Nature and judgment, Columbia Univ. Press,
' . .
26.7'
.266
... I

....
Proceptia cuItufpIa"
Dispozitiile no?streproceptive sint in parte dvbindite diri cul-'
tura noastra. Am,"definit.C).lltura (capitolul 8) 9'a lm set de r;aspuri- ..
suri gata' elaborate la toate ale yietii. qnd
societatea a 'implantat ferm aceste "dispunsuri"In noi, sintemgata:\
sa "procepertl" lumea in' mod'corespunzator. retiriemim:ele.
ldiosincra.zii,perceptiile, cognitiile.. $i :cbridilita conior-
.m\?aza inansamblul standardelor culttirale.. sint. nenu.,.,
marate10. .' .
ocapetenie din SW3ziIand"a'vazut"pe, totiofiterli'de
circulatie 'din Londra,ca extrem'de in.
Swaziland un brat ridicat inseamna,.uri. salut calduros),
, Un medic "dintr:'-un sat din India vafi proceput'ca0 'fi-: )
f,gura puternica 'Yenerata numai'daca jxonunta cuvintelej !
"plinede incredere "Bolnavul se va vin4eca" .. Dar in Chile'
predictieplin<,\\ de ineredere Hvaface pe :i;neclic
conseCinta va atrage .
tact:persoanele,f in.Zululandeste pbsibil sa eonvingi eu
.cu acuta sa meargJ la sar:iatoTlu 1
.merit. Dar pacientul va rezista.daca. i se'spune caeste
tJ.tof" CJ.l m,aladiei. asemeneci afirmatie 'e considefata'drept>:
oacuzatiede vrajitorie. $i nimeni rTh va admite ca este vra-'y
jitor. ..., .. '.. ...... '., .', '!
Toate exemplele cu caraeter etnic ilustreazaproblema
.ca tratatul despre elefanWEngleiul intitular:<"Elefantii ,;'i
pe care i-am vinat"; frimcezul"Viata'HmOtoaSa a elefanti-"1
lor"; germanul- ,,0 prolegQmena gener-alala filozofia palni-J
elefantine". ,.' ,
. americani i$i prop"lin ca scop "in<::uicarea in fie-,
careindivid a simtului responsabilitatii fata de propria saIla-
tate". $iacest lucru este imediat'acceptat de cultura clasei,
superioare 9i mijlocii. Dar este proceput d'iferit de membr{('
. claselor inkrioare.Pentru ei este 0 insulta la adresa.valo.,.,.
.'rilor lor faIniliale indragite.Ceea ce este important estesa
aibi'igrija de membrii fie in-:'"
.' de ei .. Responsabilitatea fata.de.sirie este'
ca izoiatiQpism, fiind chiar . . . " .,
. .. ,:,;,:".; '. ." a .
" Multe'exerrWIe relevante 'siht'oferite de .M. Sher if, The
of norms, New York,Harper, 1936. Vezi G. W. AllP Q r t, Perception,'"
proceptwn and public health, In Person,ality and socia! encounter, BostonJ
Beacon, 1960, cap. 18. - . . . , .
Nu e riecesar'sa inmultim exemplele, caci in .mod virtual
;(toata noastr:a urmeaza -.cel
l
putin in parte _ tipare
.\',.culturale. Ooarecare veridicitate plus 0 modelare tul-
.turala. pregate$c, proeesele . noastre .meniale supedoare sa fadi
! fata condipHQr de bata ale eXistent;ei noaStre. Dar cu toata aceasta
standardizare, constatamca fiecare sistem proceptiv, fiecare,.in-
': divind este ElementuI veridic cel cultural fuzioneaza
,;: in elementulperSonal. .' . _
Procept!a' imlividizaUi.
If.': ' ...Aexista.' ca'persoana inseamna a transcendeelemeritul veri-
dic a-ti dezvoltapropria viziuneasupra lUmii. Infie-
moment, fiecare dintr.e noi conduce relatia "ego,:-lume"in
sau mod, De-a lungulunei penoade d,E:- timp ne cc:>nst.ruim
i"eonstelatiiego-lume" carcicteristlce proprii.l1 ,'.' .
rr( Arfi imposibil sa enumefam'toatetipurile mari de directii pto-
care servesc la distingereaoamenilorl1nii de altii. Unii,
cum'sUbliniaza Whiteheac;i, au 0 .mentalitatedominant.,'a tre-
':'cutulili, alp-i aprezentului altiIaviitorului. 12 Pentru unii-lumea .
un lac ostil undeoamenii sInt 'rai pentru altii
:,.este 0 pentru distiactii Lumea poateaparea ca'
,(Jm locunde sa-tifaci datotia cu tristete sau ca 0 .pentru
(cultivarea dragbsteL/' _,
. . ,Psihologii considera dificila studiereCi unor asemeneastilun de
:f,yiata "toate" - m:ulte studii asupra "ofientarii valorilor",
a:borideaza. laicest nriIvel (pagdhil 298-302). Este m'tr-o,OOIOOOaire'
mai sa studiezi drspozitii.proceptive relativlimitate
"i,n raport .cu care.oamenii pot ii comparati..,Uneori acestea $int
"cenumite "dispozifii de "constructe per"':
',. onale" cbgnitive"13. .
. Nuttin. ..aasurriat.sarcina sa descopere data dispozitiile
"Opti,mist,e". al\ oamenilof coloreaza'proceptiile.'
. .
H J. Nut tin este'un teoretid.an careconceptualizeaza'personalita,tea In
:ta:cest mod. Vez{ H. P.Davi d, H. Von Hi:acken (Eds.), PersonaUty dyna-
r-m:ics, In Perspecf;ives in personality .theories, New York, Basic Books, -1957,
10. ". .... , . ; '. I '.' ,
12 A. N. W h i d; Symbolism.' its meaning and effect, New York,
1927; p: 63.. . ., .. , . .... '.'.
:-', .13 L. Post man:,Perceptio, motivation and behav;or, In "J. Pers.", 1953,
17-32; G. A. K.eIIey, The psychoLogy of personal constructs, 2 vol,
/New York, Nortb.n, 1955 ; G. K Iein, Need and regulation, In M. R..Jone
Nebraska Symposium on Motivation : Z954, Lincoln, Univ. of Nebraska.
'Ft
ess
, 1954. .. .,;
268
. , 269
..:
lor legate de 0 sarcina specifiCa.de' laborator, El i-a
tat cu 0 serie .de probleme scurte, Prin manipularea metoi:{(
de notap= 'el aputut induce un.sentiment dejsucces sau
coriformunui modeL'Toti sUbiectii'au trecut prin
.procedura au fost lntr'ebati ulterior daca,;au in
niai. parte" sau "I1u au' in ceartlai mareparte".A
existat. maTi' diferente: pentiu 'uniiamintirea <.
dominanta; pentru "lltii amintirea 'Pentru
noastreconstatarea lrn,portanta'este ca aceia:;;i oa)J1eni
caracterizati in mod independent dreptoptimi:;;li cronici sa'it"
cronici de catrepfiefeIfii as,?ciatii lor, In labora4;
tor, 'ca in viata,ei seCO,mporta conform tipului respectiW
(adica, consecvent cu atitudiilile lor proceptiveY. .',
.' . .': , ". , .. .", .', .' .
Dedt sa inmultfm maibine Sa
Clsupra, uneidimensiuI1i proceptl\Te.. careia i-a
modsp'edal
:.
un'studiu.intensjv;.'. . :',
.. .

..
Rigiditate flexibiIjtate cognitiva
. . .' . ,.,...
. Prin.abordaJ;idiferite citi'va cercetatoriau facut 0 singura des.- :"
coperire fundamentala. ?-O enuntam in termenii ceimal sirppli:'':
Unii. 6ameni in mod cronic incapa'iJil,i sa-}i schi17lb-e atitudinile ..
dnd conditiile obiective 0 ceT ;altii,' dimpotriva, s?iit:!lexibili, '. ' ..
'.' .'. .' ; ('" .' . .... . ". <.
Witkin. :;;i soiH au' nUI]lit.primuIgr,up depen-
de.nt de cimp, al doileagrup de cimp. Intr-un ex-,
perirrtent statea
.' cerut scladaptezeotijamoblla in'asafel incH sa fie vetticala.":/
':Subiectuldependent cimp tihpe'a sa tirili tija parale.la eu'
corpul $i ell liD-ia vederii. El'riu putElasaabstraga' "ver..o.
ticala adevarata
l
' .din situatia sa.in cimp.'ln cu
persoana '. independentade dmperacapabila. 'sa-:;;i'1,
neutralizze :;;1. sa.' manevte:;;e tija cum.o
cereauconditineobiective., ". .:;
.... este oa cortlportatihtr,,:'uri. ;};"
. sirrular in alteteste carEdmpUca orientare ..1n-.
.' : ei,actionau. t <la: . cOmplet .' :;;:;
. Astfei; Intr-undesen Gottschaldt,modificat" utilizind. modele'
: ". .: ". '\. ":, ... :" ". :", . :.' ", . : '. . ::.. ", . -- '. " -: .,.. J . '
, ..i4;.i,N1Jf et ia,
Louvain. Editions Universitaires" 1953. . ... '. . . . .
.
'270,

gum 21. .
din K. Gottschilldt,
,be't' den EinHussder Erfah-
:n.g auf die Wtihrnehmung
. . In:. "PsychoL
1929, 12; 46)
.L5;:;

. '
"CJ


r

V
:'$.
.\)
.:.
.' .
.. cijj....
VLl
00,
iO

similq,re celor din figura 21"ei erau.incapabili, dacaeraude- .'
pendenti de dmp, sa descbpere.anumite elemehte ascunse.
' Sa acum.in consielerare depen-'
denti de'clmp:-:- aceia care nu se po(degaja de constring
e
- .
. ril,e situatiei in.' care se gasesc. Dupa:.admiriistrareatestelor
utilizarea interviurilqr $i' a altor tehhici, cercetatorii ne
spun ca subiecti sint oameni care in general sint foarte
dependent
i
de. suportill din '; sint lipsiti de abilitatea
de a initia,. in privinte se supun imediat
fortelor, autoritatil; nu sint intuttivi in lor
interioara.:;;i'se tern pr,opriile lor impulsuri se-
xuale ;. tinct sa aiba scazutfata de. sine 0 autoac-
ceptare .,.:' '. , "
Dimpotriva; independentide dmpnu au nevoie ..
de sprijin din meditilinconjurator;au in\ntiativa :;;i' ahilftate
de orgaril?are; vor sa se realizeze.; siht.
enti de viata lor interioara acceptiJ. impulsurHe' chiar
Gin? manifesta un bun ,control asupra lor;' au un respect.
fata de sinei autoaccep1;:a're mare
15
,. .' .
bri
-' Ace'St studiu marcheaza 6 incercare indrazneata' g
e
m
..istra ca persoana' apropie delume:asa cu 0 dispozit
ie
proceptiva .
In multe(po?,te in'rruijoritatea)' dinconduitele sale prezinta .
'.0,tendirita consecvepta de'a fi rigidain T11
0d
pasiv.sau adaptativa
.is H:' ,A.W i',tkin, B, Lewis,M:, He;t TIl a.n, K.. ;M c ,e r,
': B ret 'n a'11 'Meiss n er, W, Wa p n er', Personalzty thr011.g
h
perceptwn,
'.New York, Bar,per, 19:'>4. b limita principala a acestei cercetariconsta in fap-
tulca utilizeaia numaicazuri extreme. Ga 'asemenea .tipuri exista pare sta-
bilit,'dar .tipurile.. intermedi'are nu prezinta unstil cognitiv-dar de tip,
.;Pen critica mai gener.ala ve;zi A. Gruen, A critiqu.eand .re-eva!u.ation
tru
0
hi Viiitkin's perception emd work"in,,], gen; PsychoL
U
,
Z: 1957, 56, 73--93, . , '
f 271
.". ,
in moJactiv flexibil.Este', de evident ca ce
inlumea externa este l-:gat de Ceea ce'simte despre lume::i. inter:ria..
De$i 0 singura investigatie indrazneata' de acest tip poate
cadea in capeane de metol\a interpreta,re, avem acest.;
"az multe dovezi in sprijin. Abordind problema din
ghinri noi, alti cerceiatori au ajuns Ja concluzii' similare.
. Klein descopera ceea ce el nivelari (indivizi eare
in modcaraCteristic se tin de categoriilelor'de perceptie'
judecata) temerari (care P'ar,ca cei independenti de dmp;,.;'
sa fie ininfruntarea eli .datele mediului incon]l.l.-;
ralor)16. , '.', . '. . . '.
Similaraeste.distinctia 1111 Eriksen intrereprimanti
telectualizanti. Primii "joaca lasigur"mentinindu-se strict mi,'
cadrul cimpului.- exclJ1zind perceptiile aven-i
turoase. ,Ceilcilti. sint capabili sa se detat?eze de dmp
"
emita.jildecati indraznete corespunzatbare ,ceriritelor
,
\' alesitu.atleP7. \ " . . "., ,;,
.Goldstein Seheererfacdistihctie iptre cel eu gJndireJ
concri:!ta, ci;j,re urmeaza
.,cu'gindireabstracta, care p()t fideta$ati ',. ' >
. In.legatura cu aceasla deosebit de iiite-resanta
este.descoperirea faptului ca sintrigizilp, perf",
lo,r gindire:tll1d, sa aiba prejude-catr
de negri, evrei 'altegrupuri.?fu-e ca cum ei, n-ar- puW
hiei unf:lqe.am?i%,::itatl= : niciln c:ate]
,.goDIle lor de gmdrre, mCI:m ';,as-umarea Il-scunlor" cu'.grui.
puri etniee dIferite a1 lot'l9. . .
Sa rezumam Ce De indica'do,ve;ile. 0 persoana care' este ne}
sigura,neincrezatoare'in' care.se, sirote,ingrozita sqi
inadeevata in alte privinte, tinde sa aibaun stil cognitiv'_co.ngn,f
ent care este rigid, legat de cimp; concret, docil. In contr'ast, irr
dividul,mai activ; capabil', slgur,ielaxat este capabil
. ' 16 G. S. K lei n, Perso,nal world through perception; R W. Blak"
G. Ramsey (Eds.), Perception: an ap:proach to personaLity, New 'Yor-k, R
nald, 1950. '.. , . '" "
17. C. W. ,E1'ik s en,The case for perceptual defence, ln "PsYchol. Rev.\
1954, 61, 175-182. , .... .,. "
, 18,K. G{) l.dstein, M. S c11 e,erer, Abstra..ctand concrete
em experimental study with special tests,.m ,;Psychol. Monogr.", 1941, ,3
No. 239, ..'.'..." . ','-;
. 19 Vezi ,G. W. AIIp ort, The nature of prejudice-,. BoSton; Mass.,A'd:
'. dison-Wesley, 1954, cap. 25. De qsemeneaE'l.se Frenkel-B1" u,nswi:A
intolerance of ambiguity as aneriiotionaf and perceptualJ!ersonaZity'
In ,,3. Pel's.", 1949, 18, Chiar1a vIrstaae =?apte ani'paresa'exj.ste1
corelatie .lntre rigiditatea glndirii =?i etnica. Vezi B: Ku t
Patterns of mental functioning cissociated with prejudice'in chiZdTe1i, m
chol. Monogr."; 1958, No:'460. . . ' ' "
. . . '. .'J
\ 272
sa in verigicare sint flexibile ansamblu este inai
bine adaptai: cerintelor obiective ale situatiei in care se
Trebuie.. sa adrriitem ea dovezile noastre provin, ,dinsursedisper..:
sate, ca putin despre stHurile cognitive ,,'inlermediare" ca
multe aItestHuri cognJtive individuale s1nt Dar dovezile
sint destuI,de pune pentru a sustine ideea noastra ca' perso-:
n:aITirtatea prolC'eptJe1l..e \l'I1Iea'"g mln.8. InmlinB.. .' .
De ce copiiidezvoIta stiluri: cognitive,atit de diferite ?
. .- . .' . \:'
Lucrind cu copii'de zece arii,carora Ii dat teste perceptive similare-
celot ale lui Witkiri,s-a constatatcaprovenfenta'$i educapa"copiiior depen-
denti de cimp a celiJtindependenti'de clmp difereau ill.modmarcat. In .
arisamblu,parihtii copiilor dependentiaeclrnp lipedepseau mai sever, uti-
lizlnd agresive depedepsire, dt retragerea Le in-
terzice-ausa ''m<;inifeste ,un corilportament afirmativ sau pestemasura de inde.,.
pendent $i In general Ie impuneau prOpriile standarde. Dimpotriva, parintii
. copiilor independehti de clmp li lncurajau sa iapropriile lor dec'izii mal
adesealipedepseau pentru caeraupiea pasivi dec1t pentru ca
- l$i independenta, Pe scurt, copii,erau literi sa-$i dezvolte-
"--auto.nomia =?i Ilu erau pedepsiti pentru ea20. .' .' I
!. C ",'
r' Astiel, radacinileacestbr ,stiluri cognitive par sa rezide, eel
putinin parte, inmodele de educare ale copiilor.. ,
:k. ' . '" ' . '. I.
Intelegerea in lumea sa.
, /
Daea.inh-adevar dorlin sa, '0 persoana, nu e sufi-
$tim,notele la teste-Ie de,personalitate, nici biografiasa,
b,nier'ceeace peate sa spunaintr-un interviu. Intelegerea pretinde.
noi sao luam ca 0 fiipta in lumea sa. Acesta e marele
f,'adevar'pe care ni-l transmite Este arta
a romancierului, apiografului. In' comparatiecu
' psihologul bijbiie neindeminatie'incercind sa spuna
. concepe 0rrtu1 lume\ 'sa descrUnd direetiiIe. sale pro-"
, '. , ,. '.
$i toti, ihclusiv psihologii, dezvoWim Obar.ecare abili-
'.late in'intelegerea stilurilor cognit.lveale celorlalti. .$tim cum
,fgindesc prieten,ii,nOi?tri; cum valoril orientarile lor principale
colora' jUdecatile conduita''loL Stilurile.lor
lor de'existent'a in lume. Uneori acestestiluri
';" ....

''--. 2OJ. Sch afier, s. Mednick;JudithSede1", Some, developmentat'
factors ,related' to fieradndependence in children, In "Amer. Psychol."; 195'77'
2,399:'

". dezvoltareapersonalitliiti -
ANDREICOSMOVICI~ i LUMINITAIACOB(coord.)
"PSIHOLOGIE~ C O L R
EDITURAPOLIROM
1998
EXTRAS:
TEMAI:Pag.53-56
.3
" ::;i' 'm coordonatele
nirai ovil. "b
Esta8vid"ma eEltanarulcarepa189ti.! prima02r,,'Qrf:lgul
'l'1 caia: deprofesor. sa fie ;.In bun CLl110scator 2
1
problem':1l4r
I.S iO!Qglce ine:0nteinstr'l.lrii .<'i c:ducarii 9colankJi. Psinulogi2 I
de '-:2carE:(imtreno1prinexper!8nl.?_sociala.nuesLriicier.1.8pentn
iaee ,jE:} iac' rOiJli,or lr" zlega"
;Jr''J! leX: tJ Iil.l CalJZfe abater1lor
I' '1,<; '9xpcriF;:l18 !JiVerSci!ii pr..::bleme:nr ad0Iesce,'iulu! sau 3.
["'or; /lE".:lSH::lpbte, ale:'upului ?am.d. Toate 8C8StGa :::oiicita 0
tTj. ,F)r9':.lere. <0 racmr;:Gr psiho\Qgici.
.... ,,,;j
_'.... .....1
.,: Jr 13 "';hal"gie lJ; ; \U. CUZ? (1' 1 /"'L..: 1cun-. !
neie .:8n. 'aUIDi i?i iiI .:dlorpro,aSCiii, it; _ dE: .... aliza ;,
o <G; 3ibii-a 9i net:: Sperarn .;: clutori",( Sii
ngemaneze r:) eel al citlh,jar, sliVer;l.ni judecato,:
Volum coordonat'rle
Andrei CosnlovicisiLumjnita lacob
, "
.
"
Q

Nt'. Inv. c
52 PSIHOLOGIE SCOLARA
Pedagogic, este momenrul autenticului parteneriat cognitiv, in care res-
pectul pentru cel ce se formeaza se traduce prin gasirea oportunitatilor care
sa-I stimuleze i sa-i mentina treaza fona mintii. Unii elevi au aceasta ansa,
altii - nu, i nu au nici un fel de vina. Esential pentru tine ca profesor sau
vii torprofesor este sa tii dacapotii, mai ales, daca vrei sa intriIn acestjoc
de maxima raspundere.
*
* *
Elementele de psihologia dezvoltarii i a varstelor sunt evident necesare
celor care, in specialitate aleasa, Intrevad i posibilitatea profesionalizarii
didactice. Nevbia profesorului de raportare i la oferta tiintifica asupra
acestor probleme este sustinuta, printre altele, de faptul ca, In postura de
fiinte active cognitiv, deja avem fiecare 0 teorie naiva asupra acestui subiect
(ca i in altele, de altfel). Este obligatoriu sa ne confruntam propria con-
structie descriptiv-explicativa - cursul i factorii dezvoltarii, elevul standard,
emotivitatea la varstele colii, posibilitatilei limitele de varsta i individuale
etc. - cu ceea ce ofera tiinta. Daca ea ne va confirma.lropriile observatii,
avem satisfaqia unui ochi patrunzator i 0 buna Incurajare In ceea ce facem.
Siruatiaopusaestei eabenefica, fiind unsemnali 0 incitare la documentare
complementara. Intot acestjocexista, cu certitudine, i unbeneficiar- elevul
nostru.
iNTREBARI:
1. Definili conceptele: de dezYoltare, stadiu genetic, criza de dezYoltare, ego-
centrism.
2. Argumentali dece mediul nu poate fi considerat factorul conducatoral dezvoltarii
ontogenetice.
3. Comparali stadiile dezvoltarii afective descrisede Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu
cele propuse de E. Erikson. Asemanari, deosebiri.
4. Prezenta\i $i comparali caracteristicile socio-morale ale tuturor varstelor colare
descrise.
5. Explica\i, in baza schemei figurale prezentate, diferenlele dintre realismul, opti-
mismu\ i scepticismul pedagogic.
Capitolul II
Personalitatea elevilor.
Temperamentul caracterul
Ion Dafinoiu
1. Conceptul de personalitate
Termenii de persoanai personalitate suntatat de utilizati in limbajulcoti-
dian, incatfiecare are sentimentulIntrebuintiirii lorcorecteIn cele mai diverse
situatii. Inschimb, utilizarea lorca termeni ai tiintei psihologice pune atatea
problemeincat, parafrazandu-Ipe P. Fraisse, am putea spune ca istoriapsiho-
logiei se confunda (intre anumite limite) cu istoria raspunsurilor laintrebarea
"Ce este personalitatea?" Raspunsurile au fost, uneori, atat de diferite incat
ne putemIntreba, pe drept cuvant, daca toti autorii respectivi vorbeau despre
acelai lucru. Se impune mai lntai sa deosebim persoana de personalitate.
Term.enul de persoana desemneaza individul uman concret. Personalitatea,
dimpotriva, este 0 construqtete-oredca elaborata depsihologie in scopul
Intelegerii i explicarii - la nivelul teorieitiintifice - a modalitatiide fiintare
i funqionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care il numim
persoana umana.
Aceasta prima precizare sa diferentiem conotatia.tiintifica a
termenului personalitate - categorie, construqie teoretica - de sensuIcomtin
al acestuia, ca insuire sau calitate pe care cineva 0 poate avea sau nu.
oprivire generala asupra mai muItor definitii date personalitatii eviden-
tiaza cateva caracteristici ale acesteia (Perron, R., 1985):
- globalitatea: personalitatea cuiva este constituita din ansamblul de carac-
teristici care permite descrierea acestei persoane, identificarea ei printre
celelalte. Orice consrruqie teoretica valida referitoare la personalitate trebuie
sa permita, prinoperationalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor
i aspectelorpsihofizicecare fac din orice fiinta umanaunexemplar unic;
- coerenJa: majoritatea teoriilor postuleaza ideea existentei unei anume
organizari i interdependente a elementelor componente ale personalitatii.
Cand in comportamentul cuiva apar acte neobinuite, ele surprind deoarece
contravin acestui principiu; Incercand saexplicam, sa Intelegem aqiunile
curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decat sa reducem
54
55
PSIHOLOGIE SCOLARA.
incoerenta initiaHi utilizand modele propuse de 0 anume teorie a perso-
nalitatii. Postulatul coerentei este indispensabil studiului structurilor de
personalitate al dezvoWirii lor; personalitatea nu este un ansamblu de
elemente juxtapuse, ci un sistem functional format din elemente inter-
dependente. De aici rezulta 0 a treia caracteristica:
- permanenJa (stabilitatea) temporalii: Daca personalitatea este un sistem
functional, In virtutea coerentei sale, acesta genereaza legi de organizare
a caror aqiune este permanenta. 0 persoana se transforma, se dez-
volta, ea pastreaza identitatea sa psihica. Fiinta umana are contiinta
existentei sale, sentimentul continuitatii identitatii personale, in ciuda
transformarilor pe care Ie sufera de-a lungul intregii sale vieti. Aceste trei
caracteristici, globalitate, coerenta i permanenta evidentiaza faptul ca
personalitatea este 0 structura. Una din definitiile ce evidentiaza cel mai
bine aceste caracteristici este cea data de Allport: "Personalitatea este
organizarea dinamicii In cadrul individului a acelor sislelne"psi'hojitice
care determinii-gandirea comportamentul siiu carikteristic". Dei faptele
de'conduita-ale unei persoane prezinta 0 anume variabilitate situationala,
pe termenfung, observatia ne furnizeaza un cadru relativstabil, unitar, de
interpretare, rei eva anumite invariante.
Triisiitura psihicii este conceptul ce evidentiaza aceste sau parti-
cularitati relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. inplan
comportamental, 0 trasatura este indicata de predispozitia de a raspunde in
fel la 0 varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod
relativ stabil de comportare marcat de stangacie, hiperemotivitate, mobilizare
energetidi exagerata etc. Trasaturile sunt in primul rand notiuni descriptive,
dar ele dobandesc In practica 0 valoare explicativa (uneori se ajunge la 0
explicatie taurologica: cineva este hiperemotiv pentru ca este timid, este
timid pentru ca este hiperemotiv).
Laun nivel superior de generalizare se tipurile - castructurisau
configuratii specifice formate din mai multe trasaturi (introvertit, extravertit,
ciclotimic etc.).
Trebuiesa subliniem, ca analize foarte fine ale unor comportamente
variate care aparent evidentiaza trasatura, nu au condus la rezultate
convingatoare. Concluzia generala a fost ca, unele din aceste compor-
tamente sunt relativ constante, corelatiile intercomportamente sunt [oarte
neregulate, evoluand in general de la valori medii pana la valori mici,
nesemnificative.
W. Mischel explica aceste neregularitati considerandca trasaturile sunt
prototipuri, adica nu descriu decat proprietaii tipice sau frecvente in anumite
situatii. Astfel, oamenii atribuie 0 trasatura daca aceasta trasatura apare in
cateva situatii frecvente, chiar dadacestea nu sunt generale. Cineva poate fi
calificat ca fiind coleric daca a fost vazut cuprins de manie intr-o situatie
remarcabila, chiar dadaceasta nu este 0 constanta a comportamentului sau.
PERSONALITATEA ELEVULUI
Apoi, putem observa ca trasatura are in vedere comportamente care
se manifesta in situatii foarte diferite: de exemplu, a-ti fi frica de de
boala sau de cutremur nu reflecta in mod necesar componenta a
personalitatii.
Cercetariexperimentale au demonstrat ca atribuirea unor trasaturi se face
in funetie de motivatia care, consideram ca justificamanifestarile compor-
tamentale ca, in general, ultima impresie conteaza (efectul de recenta).
Dar intalnim situatii in care prima impresie (expresia unor stereotipuri
evaluative) se transforma intr-o grila de observare interpretare a tuturor
comportamentelor ulterioare ale cuiva.
Pentruaintelege aceste inconsecventeinapreciereapersonalitatiiceluilalt,
sau a proprieipersoane, trebuie sa avem in vedere complexitatea situatiilor
ce releva in aparenta trasatura, precum libertatea de decizie com-
portamentala pe care situatiile 0 permit. In situatii simple, toti
putem fi calmi; cand insa determinantii situationali sunt foarte puternici,
acetia declaneaza emotii atat la persoanele putin anxioase, cat la cele
colerice: tuturor ne este frica de razboi de boala. aceste situatii
extreme vor emotii mai puternice, uneori incontrolabile, la per-
soanele nevrotice.
Nevoia de explicatie prediqie i-a facut pe cercetatori sa caute
indici constanti uor observabili asociati unor manifestari de ordin
psihologic. Astfel, au aparut 0 serie de tipologii constitutionale, bazate pe
pararnetrii constitutiei fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute dpo-
logii este cea propusa de E. Kretschmer, care descrie urmatoarele tipuri:
a) tipulpicnic - staturamijlocie, exces ponderal, fata plina, maini picioare
scurte, abdomen bine dezvoltate - caruia ti sunt asociate urma-
toarele trasaturi psihice, grupateintr-unprofil numit ciclotimic: viociune,
mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar i superfi-
cialitateinrelatiilesociale, inclinatiecatreconcesii i compromisuri, spirit
mai practic etc.
b) tipul astenic - cu corpul slab, alungit, maini picioare lungi i subtiri _
camiaise asociaza unprofil psihologicnumitschizotimic: inclinatie spre
abstractizare, imeriorizare, sensibilitate, meticulozitate dusa uneori pana
la pedanterie, un simt acut al onoarei, manifestari de ambitie ascunzand
adesea un complex de inferioritate etc.

c) tipul alletic - tipul cu 0 dezvoltare flZica i psihica echilibratlL
Acesteasocieristatistice(care nu implicainmod necesar0 relatiecauzala)
intre caracteristicile fizice psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru
cazurile patologice, mai degraba decat pentru personalitatea normala.
Abordand personalitateaumanadintr-operspectivastructuralist-sistemica,
G. Allport apreciaza ca la fiecare individ se pot descoperi 2-3 triisiituri
cardinale care domina controleaza celelalte trasaturi. Urmeaza apoi un
57
56 PSIHOLOGIE SCOLARA
grup de trasaturi principale (10-15), caracteristice, relativ uor de identificat
i, in sfarit, sute i mii de trasaturi secundare $i de fond, care sunt mai slab
exprimate i, de aceea, mai greu de identificat ori chiar contestate de cei
carora Ie sunt atribuite.
Prin urmare, personalitatea nu este 0 simpUl. suma de trasaturi, ci 0
structura organizata ierarhic. De aceea, pentru a face 0 prediqie valabila,
important este sa surprindem configuratia, structura i trasatura (trasaturile)
pivot, cele care controleaza i orienteaza intregul sistem de personalitate.
NOliunea de factor a fost introdusa in psihologie 0 data cu utilizarea, in
prelucrarea perforrnantelor comportamentale, a analizei factoriale. Aplidind
aceasta metoda unor performante exprim'ate numeric (rezultate la teste, note
etc.) se poate ajunge la obtinerea unor 'factori specifici, de grup sau comuni.
De exemplu, daca noteIe obtinute de elevi la matematica coreleaza semni-
ficativ cu cele de la fizica, si:mnem ca aceste perforrnante sunt explicate prin
existenta unui factor comun, in cazul nostru, un mod de rationament tipic. In
baza acestei constatari, putem anticipa ca un elev bun'la matematica va avea
note bune i la fizica. In varful piramidei factorilor se afla factorul general
(g), identificat de multi autori cu inteligenta.
Cele doua modele de descriere a personalitatii, a trasaturilor i factorilor,
dei diferite din punct de vedere al inforrnatiilor de plecare, se aseamana prin
faptul ca ambele incearca sa reduca diversitatea initiala a datelor (date de
observatie sau evaluari psihometrice) la un numar redus de dimensiuni
trasaturi sau factori.
In baza acestei asemanari, de foarte multe ori termenii de trasatura i
factor de personalitate sunt utilizati ca sinonimi.
Exista un slab consens cu privire la numarul de factori de personalitate
identificati, la cele mai bune organizari ale lor sau la cele mai bune denumiri.
__Qs: trasaturi (factori) propuse de diveri autori variaza in continut i
complexitate. Cele mai multe sisteme contin 0 variabila avand relatie Cli an-
xietatea s.au stabllitatea contin variabile
referitoare la nivelul energetic sau al activitiitilor. Dominanta i sociabilitatea
sunt de asemenea prezente. Unele din aceste trasaturi vor fi prezentate in
seqiunea referitoare la caracter.
2. Descrierea explicarea personalitalii
de pe pozitii teoretice diferite
Atat modelul trasaturilor, cat i al factorilor au in mod evident valente
descriptive (prezinta un rezumat al diversitatii datelor comportamentale
fie in baza semnificatiei comune, fie a corelatiilor statistice dintre ele) i mai
putin explicative.
PERSONALITATEA ELEVULUI
De cele mai multe ori explicatiile sunt construite in terrneni biologici sau
psihosociali. Din aceasta perspectiva - a principiilor metodologico-explicative _
majoritatea teoriilor personalitatii pot fi circumscrise urmatoarelor orientari
(Golu, M., 1993): biologista, experimentalista, psihometrica i socio-
-culturala i antropologica.
Fara a intra in analiza detaliata a teoriilor personalitatii, evidentiem doar
cateva din principiile de baza ce fac ca una sau alta din aceste teorii sa fie
circumscrise orientarilor mentionate. Astfel, orientarea biologista circumscrie
i subordoneaza intreaga organizare psihocomportamentala a omului structurii
lui morfofunctionale, accentueaza rolul motivelor biologice i supraliciteaza
experienta timpurie - pre- i postnatala - in devenirea ulterioara a persona-
liratii, construind explicatiile in termenii unor trasaturi considerate primare :
dependenta, agresivitatea, sexualitatea etc.
Necesitatea abordarii experimentaliste a personalitatii a fost explicit forrnu-
lata de Stanford (1963): "Studiul personalitatii este studiul modului in care
oamenii difera pe un registru foarte intins in ceea ce au invatat: fiecare
persoana este deci unica. Dar toti au invatat in concordanta cu aceleai legi
generale". Din aceasta perspectiva, diverse teorii au abordat indeosebi pro-
cesele de invatare, procesele perceptiei (receptia selectiva i interpretarea
evenimentelor externe) i procesele cognitive superioare (implicate in decizie
i orientare spre scop).
Orientarea psihometrica se centreaza pe studiul trasaturilor exprimabile
sub forma unor liste de atribute ce caracterizeaza persoana in cadrul unei
situatii. Dei multe teorii privesc trasaturile ca variabile dispozitionale, in
general, nu se minimalizeaza rolul determinantilor situationali ai compor-
tamentului. Teoriile apartinand acestei orientari au fundamentat alcatuirea
unui numar mare de tehni&i i instrumente de masura - scale, chestionare,
inventare i probe proiective - care faciliteaza rezolvarea mai rapida a sarci-
nilor de psihodiagnostic in clinica i in activitatea de orientare colara i
seleqie profesionala.
Orientarea socio-culturala i antropologica se intemeiaza pe ideea ca per-
sonalitatea poate fi deplin inteleasa numai considerand contextul social in care
individul traiete i se dezvolta, i numai comparand indivizii apartinand unor
populatii i culturi diferite (Mead, M., Linton, R.). Astfel, concepte precum
modelul, rolul, statusul devin principii explicative centrale. Potrivit teoriei
rolurilor, indivizii doar in aparenta poseda caracteristici fixe; in realitate, ei
raspund doar cerintelor i expectatiilor pe care Ie implica diferitele lor roluri
sociale. Repertoriul de roluri al unui individ ne furnizeaza 0 imagine fidel a a
personalitatii lui.
Succinta trecere in revista prezentata evidentiaza ca personalitatea poate fi
abordata din direqii i perspective deosebite. Daca in planul cercetarii
concrete, secventierea, decuparea i simplificarea sunt inevitabile, in plan
metodologic personalitatea trebuie abordata dintr-o perspectiva sistemica,
TINCACRETU
,
""'
"PSIHOLOGIEGENERALA"
EDITURACREDIS
2001
EXTRAS:
TEMA I: Pag. 315-317 318-320
.'._"'-'-_._-'- _.-
. ~ ...
J-.-_ _._ __..__- ~
"\
)
I
..
~ .
" .:."; ", .:.:". ..:.

In ceea ce definirea ca atare a personalitatii,
trebuie sa facem precizarea ca fiind 0 realitate extrem de .
complexa diversificata au aparut mari dificultati In definirea
ei. In Iiteratura psihologica exista un numar impresionant de
definitii, fiecare surprinzand numai unele aspecte specifice
personalitatii, omitand altele creand dificultati de
Intelegere. exista unele definitii, la care se face mai
frecvent apel care sunt acceptate de.mai multi cercetatori.
Astfel, G. W. Allport spunea ca: "Personalitatea este
orgarlrzarea dinamica In cadrul individului a acelor sisteme
psihologice care determina gandirea comportamentul
sau"(G. W. Allport, 1981, p. ). Observam ca definitia implica
unul din conceptele citate anterior, cel de individ, ca pune ac-
cent pe organizarea considera ca manifestarile
dominante ale personalitatii sunt comportamentul,
care poarta amprenta distinctiva a fiecaruia.
Un alt autor, H. J. Eysenk, astfel personalita-
tea: "... este organizarea mai mult sau mai putin durabila a
caracterului, temperamentului, inteligentei fizicului unei per-
soane care determina adaptarea sa unica la mediu" (apud. M.
Ziate, 1994, p. 61). $i aceasta definitie face referire la aspec-
tele de organizare precizeaza totodata laturile principale ale
personalitatii.
Pe baza celor doua definitii se poate formula 0 alta ca-
re sa cuprinda aspectele esentiale existente In continutul celor
de mai de sus. Personalitatea este 0 structura bio-psiho-
sociala, un ansamblu de Tnsuiri psihice care exprima orienta-
rile fundamentale ale omului fata de ambianta i sine, particu-
laritatile fizice i dinamico-energetice ale raspunsurilor la sti-
mularile mediului, posibilitatile de interventie activa i .creatoa-
re Tn mediu toate fiind organizate Tn mod unitar i original /a
fiecare.
314
-.
......
VII. 3. Caracterizarea psihologicii a personalitii(ii
Ca In cazul oricaror fenomene foarte complexe In
ceea ce personalitatea, definitia trebuie fnsotita de 0
caracterizare de ansamblu care permite 0 mai profunda Inte-
legere a specificului ei:
Personalitatea nu este prezenta la Ea se for-
meaza treptat fncepand cu varsta de trei ani, cand se
cristalizeaza bazele sale. Treptat, apar de-a lungul ce-
lorlalte stadii, diversele ei componente astfel ca In ado-
lescenta se ajunge la 0 organizare unitara.
Personalitatea nu este un simplu aspect al vietii psihice
a omului ci este 0 totalitate de componente diverse
foarte numeroase. De aceea deplina a
personalitatii cuiva nu este
cuprinde un numar foarte mare de componente,
personalitatea nu este.o simpla suma a acestora ci es-
te un Tntreg astfel da coerenta conduitelor omului. Le
directioneaza Ie conduce, 8tat In raport cu ambianta,
cat cu specificul sau.
aceasta caracteristica a personalitatii de a fi un In-
treg este comuna tuturor, organizarea ca atare a ele-
mentelor, gradLl1' de dezvoltare a acestora, este diferita
de la persoana la persoana de aceea personalitatea
este unica i origina/a /a fiecare.
Personalitatea este puternic determinata i conditiona-
ta de existenta sociala a omului. In afara cadrului
socio-cultural ea nu apare cu toate elementele orga-
nizarea ei. Pot, eel mult sa se dezvolte unele caracte-
ristici temperamentale unele abilitati de modificare a
mediului. Totodata, personalitatea este influentata de-
315
..T,incaQcRETU .
p$ift{)''J'gtii'gfieralif ..
om ce va putea face fata unor probleme complexe, pro-
terminativ de particularitatite micro-mediului $i macro-
fesionale sau de alta natura, dar va fi dificit in relatiile
mediului in care se desfa$oara viata fiecaruia. Integra-
cu ceilalti. b) grad de integrare in intreg a tuturor ele-
rea in societate $i intr-o anume colectivitate uneori ge-
mentelor personalitatii in sensul ca personalitatile pu-
nereaza un ansamblu de insu$iri relativ comune care
ternice prezinta legaturi stranse intre componente iar
alcatuiesc personalitatea de baza a fiecaruia, i se poa-
unele dintre acestea Ie integreata pe toate celelalte.
te stabili identitatea de neam $i cultura. Totodata, per-
A$a de exemplu, cineva poate avea un caracter puter-
soana care este integrata in societate are un anume
nic dominat de hotarare $i tenacitate $i in ansamblu
statut $i indepline$te 0 serie de roluri astfel ca exercita-
personalitatea lui va fi acea despre care se spune " un
rea indelungata a acestora duce la formarea unor in-
om de nadejde " . c) stabilitatea structurii de personali-
"
sU$iri care a/catuiesc personalitatea de statut.
tate care se obtine catre tinerete $i varsta adulta in
timp ce la copii aceasta este mai schimbatoare, mai
Prin urmare cei care traiesc in tara noastra au 0 perso-
labila. d) mobilitatea structurii de personalitate, in sen-
nalitate de baza in care se poate constata existenta unor insu-
sui adaptarii ei u$oare la schimbarile mediului. Aceasta
$iri precum omenia, ospitalitatea, inteligenta de situatie dar $i
caracteristica este specifica tineretii $i este mai putin
insuficienta tenacitate $i disciplina in ceea ce inteprind. Daca
manifestata la adultul in varsta $i la batran, a$a ca ei
cineva i$i desfa$oara activitatea mai multi ani in invatamant
au dificultati, uneori evidente, in a se adapta la schim-
dobande$te insu$iri precum rabdarea
i
capacitatea de comuni-
barite sociale rapide din zilele noastre.
care u$oara cu persoane foarte diferite, tact pedagogic etc.
Tn fine, personalitatea functioneaza ca un sistem, adica
ceea ce constituie personalitatea de statut a cadrelor didacti-
nu este 0 entitate incremenita, ci este vie, dinamica. In-
ceo
tre componentele ei sunt relatii stranse $i acestea au 0'
organizare ierarhica iar legaturile t r ~ ele sunt sub-
stantial- energetice, functionale, informationale directe
i inverse astfel ca se poate realiza finalitatea
adaptativa a personalitatii, adica aceea de a se integra
Dar toate felurile de insu$iri ale personalitatii sunt in re-
$i adapta optim la ambianta sociala. Ca sistem perso-
latie foarte stransa unele cu altele $; alcatuiesc, de fapt,
nalitatea este foarte complexa pentru ca include foarte
o structura. Personalitatea este 0 structura care se
multe componente intre care sunt numeroase $i diferite
dezvolta in timp $i care prezinta diferente, de la 0 per-
relatii, se dezvofta Tn timp, adica de-a lungul vietH, atin-
soana la alta, avand in vedere: a) gradul de dezvoltare
"I
gand un varf de maturizare la tinerete $i mai ales la
a componentelor sale, in sensuI ca, de exemplu, la ci-
j
i
varsta adulta, este deschisa la relatiile socio-culturala,
neva poate fi dezvoltata bine inteligenta dar mai putin
acest fapt asigurandu-i atat conditiile de dezvoltare cat
1
bine latura caracteriala $i persoana respectiva va fi un
I
317
316
'l'si/wlogiegeneralli
".:'-
i de mentinere a sanatatii psihice. Se !?tie ca izolarea
de ceilalti oameni produce mari perturbari ale vietii psi-
hice !?i personalitatii.
VII. 4. Componentele structurale ale personalitiitii
Am vazut ca personalitatea nu este prezenta lana!?tere
ci este rezultatul unui proces Tndelungat de formare care con-
sta, mai ales, In manifestarea repetata a unui fel de ase orien-
ta a In raport cu ambianta !?i de a raspunde la aceasta.
Se ajunge astfel treptat la formarea !?i stabilizarea lnsuiri/or
acelei persoane care se vor manifesta apoi concomitent Tn
componente. A!?a de exemplu daca Inca din copilaria timpurie
cineva, mai Tntai, sub Tndemnul parintilor !?i apoi din proprie
vointa, a raspuns politicos la solicitarile ceRlrlalti oameni, acest
mod de manifestare se stabilizeaza !?i despre el se spune ca
este om politicos. S-a format deci 0 insuiri sau 0 trasatura de
persona/itate. In general, daca, de exemplu, un proces psihic
cum ar fi memoria se desfa!?oara In mod repetat Intr-un anumit
. fel, adica fie i se cere unei persoane sa memoreze !?i sa pas-
treze cat mai fidel un anumit continut, fie ca ea I!?i propune !?i
urmare!?te acest lucru, cu timpul memoria sa se va caracteriza
chiar prin aceasta rnsu!?ire fide/itatea. Constatam astfel ca In
legatura cu toate procesele !?i starile psihice, de-a lungul vietii,
se formeaza astfel de rnsu!?iri psihice. Deci 0 Insu!?ire se defi-
ne!?te ca 0 moda/itate constanta de a se desfaura a unui pro-
ces sau stare psihica. (P. Popescu, Neveanu, 1987, p. 19).
Insa Tnsu!?irile de personalitati (s-au trasaturi, sau factori, sau
constructe de personalitati, cum sunt numite de alti autori) se
deosebesc de alte feluri de Insu!?iri psihice prin urmatoarele
particularitati:
318
.
ele nu provin numai din realizarea repetata a unui sin-
gur proces sau stare psihica ci sunt sintetice adica apar
In urma desfa!?urarii repetate a mai multor procese sau
stari psihice. A!?a, de exemplu, Insu!?irea cuiva de a fi 0
persoana comunicativa este urmarea manifestarii Inde-
lungate a limbajului In permanent progres, a trebuinte-
lor de a dialoga cu altul, a satisfactiei traita cand a reu-
!?it sa transmita gandurile, sentimentele, dorintele sale
!?i a acceptarii !?i aprecierii acestora de catre celalalt
etc.
odata cristalizate aceste Insu!?iri ele tind sa se manifes-
te Tn cele mai diferite Imprejurari !?i deci sunt genera/e.
De pilda, aceea!?i persoana care a ajuns sa aiba trasa-
tura discutata mai sus, 0 manifesta !?i In relatia cu prie-
tenii apropiati !?i cu persoanele pe care abia Ie cunoa!?-
te !?i In cazul participarii la 0 masa rotunda !?i In relatia
cu elevii.
de asemenea, odata formata, 0 Insu!?ire de personal ita-
te se manifesta timp Indelungata !?i deci are stabilitate.
Sunt unele Insu!?iri de personalitate care sunt prezente ....
toata chiar daca suporta unele modificari cu var-
sta, a!?a cum sunt cele temperamentale. Altele pot
avea 0 lunga stabilitate dar, apoi, sub influenta cerinte-
lor de mediu, pot schimba In sensul de a fi Inlocuite
cu altele mai potrivite cu situatiile actuale, a!?a cum
sunt unele Insu!?iri sau trasaturi caracteriale. 0 persoa-
na caracterizata prin a fi un om democrat, este dispus[
la dialog, Tntelege !?i tolerarea parerilor celorlalti, nu-!?i
impune punctul de vedere ci urmare!?te sa-!?i convinga
interlocutorul etc.
totodata Tnsu!?irile sau trasaturile de personalitate nu
raman rig ide dupa ce au fost formate; daca ar fi a!?a ar
319
0':>." ". '<", ,
putea sa Impiedice adaptarea omului. Ele dispun de
oarecare plasticitate se manifesta nuantat In functie de
situatii. De exemplu, 0 persoana caracterizata prin spi-
rit democratic se manifesta diferentiat cand este vorba
de activitatea sa politica unde se cer pozitii contrare fa-
ta de 0 anumita conceptie i astfel In relatia cu colegii,
In cadrul unei dezbateri profesionale.
In fine, procesul dezvoltarii psihice fiind specific, pro-
prie, personal, la fiecare va genera Insuiri sau trasa-
turi de personalitate care sunt caracteristice, definitori
pentru fiecare. Daca avem In vedere de exemplu, co-
municativitatea, ea poate fi puternic manifestata la 0
persoana i sa fie foarte slaba la alta. Pe prima deci, 0
defineti i 0 asemenea Insuire 0 deosebeti de alte
persoane.
Avand toate particularitatile subliniate mai sus, Tnsuiri-
Ie sau trasaturile de personalitate vor influenta conduitele unei
persoane In diferite Imprejurari. De aceea, cunoaterea lor
permite sa prevedem Tntr-o anumita masura, felul Tn care se
va manifesta cineva. Aceasta este motivul pentru care se
cere cadrelor didactice sa cunoasca trasaturile de personalita-
te ale elevilor. Dar cum vom vedea mai tarziu, problema
nu este numai de a prevedea, ci de a ameliora
manifestarea unor trasaturi i a personalitatii Tn ansamblu (M.
Ziate, 1997, p. 223 - 227).
, - ' ... , .,: :--: .: :. '.' .

Tn legatura cu trasaturile de personalitate s-a pus
problema numarului lor a felurilor lor. Cercetarile mai vechi,
ale lui G. W. Allport P ,E. Vernon privind termenii din limba
engleza care desemneaza trasaturi de personalitate, au rele-
vat 0 cifra impresionanta, peste zece mii. Dupa ce s-au redus
termenii sinonimi au ramas circa 4500 de denumiri ale trasatu-
rilor de' personalitate. cercetari, care au pus In
eVidenta, nu termenii, ci prezenta ca atare, a acestor trasaturi
In conduitele oamenilor, R. Cattell a ajuns la concluzia ca sunt
lil jur de 170.
Tn ceea ce posibila lor grupare pentru a fj cer-
cetate mai au fost utilizate mai multe criterii, Insa trei
dintre acestea sunt cel mai des folosite.
Dupa criteriul intensitatii, a for(ei de manifestare (G. W.
Allport, 1981, p. 366) a facut urmatoarea clasificare:
Tn$uiri cardinale sunt In numar mic la fiecare persoa-
na, dar sunt foarte intense, sunt exprimate foarte clar In
numeroase comportamente sunt repede cunoscute.
de pilda, daca inteligenta superioara este trasatura
cardinala a cuiva ea se exprima In felul cum acea
persoana cum organizeaza programul zil-
nic cum deschide 0 care pune problema etc.

Tnsuiri centrale sunt mai multe, cam 6 - 7 la fiecare. $i
acestea se pot cunoate relativ repede urmarind mani-
festarile cuiva dar necesita mai mult timp pentru ca
acestea se exprima uneori mai putin evident. Daca ci-
neva are 0 trasatura centrala cum ar fi tenacitatea, este
necesar sa se urmareasca, In deosebi acele situatii ca-
320
321
Psihologie generolQ
re se cere0 astfelde depersonalitate cum
arfi pregatireaunui examen important, efectuareaunui
antrenamentsportiv pentru a obtine un anumit rezultat
etc.
insuiri secundare, suntfoarte numeroase, darau 0 in-
tensitate scazuta, sunt subordonate celorlalte, nu sunt
de cunoscut, implicarea lorTn comportamente es-
te mai ascunsa, mai greu de relevatdeaceea suntne-
cesare metode speciale de psihodiagnoza.
:rea loreste Tnsa necesara. Daca cineva trebuie sa fie
orientat spre 0 profesie care ar implica absenta unei
trasaturi cum arfi anxietateacrescuta, pentru ca alege-
rea facuta sa fie cea potrivita sa nu apara dificultati
pe parcursul profesionalizarii, aceapersoanatrebuiesa
cunoasca nivelul anxietatiicareTi ootecaracteristic.
Un al doilea criteriu de grupare a sau trasa-
turilor de personalitate este dupa aria lor de manifestare
astfel potfi diferentiate:
insuiri generale care se manifesta Tn toate comporta-
menteleomului cum arfi nivelulTnaltal inteligentei
fa care ne-am mai referit.
insuiri particulare care se exprima numai Tn unele
comportamente cum ar fi buna cuviinta ce apare
numaiTn situatiileTn carecineva intersecteazacu facto-
rii sociaIi trebuie sa accepte normele societatii care
reglementeaza raporturileTntre indivizi.
AI treileacriteriu de clasificare a depersona-
litate este contihutuf acestora, adica ce aspectal personalitatii
322
'.. :,' TineaCRETU..
..
se exprima prin ele. Cele maifolosite grupari dupa acestcrite-
riu sunturmatoarele:
insuiri temperamentale adica cele care se refera la
energia dinamica manifestarilor persoanei. Rapidita-
tea actelor mentale ilustreaza 0 astfel de

insuiri caracteriale, adica cele ce caracterizeaza felul
Tn care cineva se raporteaza laalti oameni, la societate
Tn ansamblu etc. de exemplu, sociabilitatea este 0 as-
tfel de caracteriala manifestatafata detoti cei-
lalti oameni de colectivitatile umane.
lnsuiri constfmd in existenta unor aptitudini i a unui
potential creativ care permite omului sa aiba raporturi
active semnificativecu ambianta. Ele se mai numesc
instrumentale.
..
323
MIELUZLATE
"PSIHOLOGIAMECANISMELORCOGNITIVE"
EDITURAPOLIROM
1999
EXTRAS:
TEMAI:Pag.107-108,275-276,468-470 510-511
Psihologie
Mielu Ziate
PSIHOLOGIA
.-
MECANI$MELOR
COGNttlVE,
Senza!ia Percep!ia Reprezentarea
Gandirea Memoria Imag. inatia
, :-
"
(.Aproape ca nU exista problema in legatura cu care sa nu tr fost emise
puncte de vedere, opinii, concepte, teofii contradictoriL La un moment dat
se creeaza chiar impresia ea psihologia este un fel de Turn Babel, Tn care
nimeni nu se in!elege eu nlmeni, be afirma unii fiind eontestat deal!ii,
Impresia este de suprafata. Chiar daca luefurile stau ele eviden!iaza
faptul ca psih610gia este 0 vie, intr-o .. contradic!iile
din interiorul ei conducand la progreso irebuie sa spunem de eele mai
multe on, pentru a semnifiea mai pregnant eomplexitatea
indoielile ei, nevoia de certitudine, mai mUlt, am dramat1zat
chia-f GontradiG!ii1e existente c:u inten!ia sublinierii problemelor deschise, a
sehi!arii unor posibile solu!ii,
Mielu Ziate
..
-.-.'-9 ..-_- --
Psihologie
) EdituraPOLIROM
ISBN 973-6S3-278-3
:.. ... ..=--_.._--_._---- -----_.--....._._._,------ -_ -
---_._--------------_..."" ...,_ -
PERCEPTIA
107
deformat, dar In sens invers modificarilor initiale (0 suprafara vazuta concava, de
data aceasta era vazuta convexa elc.). Ajutate din nou, persoanele respective au
inceput sa perceapa firesc realitatea. Procedand de mai multc ori iu acest mod
(punand scotand ochclarii) persoancle se actaptau imediat realita}ii create de lentiJele
respective (vezi Myers, 1986, p. 177; Coslllovici, 1996, p. 116). Experimclltu] lui
Kohler demonstrcaza uu doar posibi]jtatilc enorme de adaptare ale creierului uman.
dar nevoia de corijare a ceca ce estc, dilltr-un motiv sau altul, deformat. Zapan
explica mecanismul de corectare a deformarilor psihice. EI susrine cil influen-
tand organismul uman printr-un proces de omogenizare, mai ales ca urmare a
lnva\arii, se poate ajunge la InHiturarea deformarilor psihice. Concluzia lui era ca
asemenea fenqmene deformatoare nu se datoresc nici unor cauze exterioare (unghiuri,
ochilor etc.), nici unor factori subiectivi (Jipsa de discernamant), ci unor
deformari ale proceselor psihologice care se produc In ca.mpul somatic. Aceasta ar
Insemna sa fim de acord cu Piaget, care credca ca deformarile perceptive sum
inerente mecanismelor acestora. In ceca ce ne privqte, consideram ca deformarile
perceptive nu sunt inerente mecanismelor perceptive, ci se datoreaza intervenriei
unor factori pCrlurbatori, uneori chiar "col1struirii" intr-o asemenea l11aniera a
call1pului perceptiv care sa faciliteze producerea lor. Chiar daca exista, elc SU!1l
produse, SUnt rezultate ale aqionarii altar factori (externi sau)nterni). Dovada cea
mai sigura 0 reprezinta lipsa iluziilor in absenta unor asemenea factori perturbatori.
2.3. Percep!ia ca expresie a personalita!ii
Este acceptiunea cxtensiva a conceptului de perceptie, prezenta mai ales In psihologia
americana, dar preluata de,l;'sihologii europeni. J. Nuttin (1955) arata cil no!iunea de
percept
ie
dcsemneaza nu doa} priza de imcdiata, ci una globala a o111ului in
contact cu lumea, cu SiLUa\iile concrete de AlaLUri de claborarea senzorial::i, 0 serie
de alti factori, CU111 ar fi imeligenra, trebuintele, cl110riile etc., Incep sa joace un wI din
ce in ce mai mare In perceptie. Unii psihologi, arata Nlittin, care prefera sa ia in
considerare complexitatea reala a contacLUlui cognitiv cu lumea, renunta la men!inerea
distinqiei, mai mult sau mai purin abstracte, dintre claborarea senzoriala, inteleetuala,
imaginativa afectiva a faptelor imediate. In aceste conditii, pe primul pJ;an trece rolul
factorilor de personalitate in contactele cognitive ale omului. Unele trasaturi de personalitate,
memalita\i, habitudini, prejudeca\i etc. l$i pun amprenta asupra receprarii
prelucrarii informatiilor. Se pare ca percep(ia este domeniul predilect al unlli aserncnea
studiu. Spre 0 asemcnea ll1aniera de abordare a percepliei se orienteaza nu doar psihologii
ci psillOterapeutii, psihologii sociali. COllsiderarea percepriei ca exprcsic
a personalira\ii considerabil pcrspecriva ei de interpretare, reprezentflIld 0
contrareaqie la psihologia behaviorisla. In sfera ei de interes imra nu numai perceperea
stimulilor cXleriori, ci autoperceptia, percepria de sine. Nuttin a organizat uncle
.:ercetari experimcntale pentru a studia perceptia de sine a individuJui, prin intermediul
percept
iei
rezulratelor activitatii, a succeseJor sau El este interesat sa cunoasca
nu doar daca "omul percepe ill/r-o manierilll1ai mult sau mai pujill obiec/ivii rezultatele
aetivita/ii sale sale), ci daca el IlU Ie deformeazii. ill sensu I ullei
ati/udini generale adaptate fa/Ii de sine" (Nunin, 1955, p. 103).
Omul intr-o lume pe care 'J percepc ca pc 0 situalic tie via;a, inc5t
comporrarncntui sau va fi intluellH flU Humai de ,,!umea in sine", ci de fellil In Citre
[08 PSIHOLOGIA COGNLTlVE
este ea perceputa. De exemplu, unii oameni folosesc 0 perceptie sillcreticii., g!obala,
imediata, primitiva, confuza, nediferen!iata. Campul perceptiv este perceput in global i-
talea lui, Tara a fi suficient analiza!. Percepria sincretidi este de regula spontana. naiva,
afectiva, impregnata de impresii, emotii de moment. Astfel de perceptii se Intalnesc nu
numai la copil ca urmare a insuficienrei formarij mecanismelor perceptive. ci la adultii
frustrati. Biner, inca din 1890, a aratat ca perceptiile copiilor mici nu sunt analitice, ci
3Xate pe formele generale sau pc liniile mari. Edouard Claparede, referindu-se la
propriui sau fiu, arara ca acesta, Inainte de a sa citeasca, putea paginile
unci dupa forma lor de ansamblu. Decroly vorbea la randul lui despre 0
percepiie globala, fapt care I-a determinat sa propuna celebra sa metoda de leclura, ce
presupune trecerea de la configuratii1e de ansal11blu 1a Fraze mici, apoi Ia cuvinte in
ce!e din urma la litere. AlIi oameni au tendinra de a percepe anaMic. Afla\i In [ata
campului perceptiv, ei sunt incapabili de a-I structura, organiza, de a-I percepe global.
Dimpotriva, ei se cenlreaza pe detalii, pe amanunte, dar adeseori nu pot numi ansamblul.
sunt in a face inventarul elementelor, Ie 0 'ledere generala, de
ansamblu. Aceasra este 0 forma de perceptie inferioara, care Ingusteaza posibilitatile
comportamentale ale individului. In exista oameni caracterizari printr-un rip de
sil1leticii, ce presupune reunirea elementelor intr-o strllctura avilnd caliUiri sau
valori Doi in raport cu elementele constitutive. Prin global ita tea sa se aseamana cu
percep(ia sincretica, dar se de ea prin caracte.QiI mijiocit. Dac;] percepria
sincretica este spontana, imediala, confuza, perceptia sintetica eSle fiJtrata de gandire.
devenind astfe] organizata. Angajandu-se In aClivitate cu astfel de modaJitari perceplive,
omul va ajunge in final la performante diferite. Witkin a demonstrat existenla unei
stranse coreJa\ij intre tipurile de perceptie ale oamenilor trasaturile lor caracleriale.
SubieC(ii cu perceptie sintelica (dependenti de campu] perceptiv) sunt de obicei pasivi,
dispun de 0 slaba a vietii lor interioare, Ie este teama de pulsiuilile
agresive sexuale pe care Ie controleaza slab. SubicCjii cu pcrcep(ie analitica (indepen-
denti de campul percepriv) dispun de tdisatmi de personalitate exact opuse.
perceptiei ca expresie a persollalilatii este mult mai aproape de comple-
x;tatca rea!;j a viqii, olerind posibilitati explicative mai largi.
2.4. Remarci finale
In cele [rei accepriuni ale nOliunii de tlerceptie ret1exul imediat al unor
conceptii puncte de 'ledere emise de-a Jungul timpului, ca optiunile merodologice
ale cercetatori. ASlfcl, prima acceptiune conslituie finalizarea disputei dintre
1.1. Gibson (1966) E.R. Gregory (1972), primul sus(inand ca perceplia este 0 simpHi
descripfie a stimull1lui, 0 copie ;, acestuia, dcoarece el contine 0 serie de invarianti care
conduc perceptia direct, Tara a fi necesare moJele perceptuale interne, aJ clnilea opinand
pentrl.l cOi1siderarea percepriei ca il1lerpretare, COl implicand intrarea In funqiune
a l1nOl' modele interne ale stimulilor, care completeaza incomplete ale
lumij. Argumelllele prezentate de noi ceva mai Inainte inclina balanta in favoarea
conceptiei lui Gregory. Nu-i mai adevarat ca foarte recent s-a emis un alt punet
de vedere. Pornindu-se de la premisa ca ambeJe conceptii sunt corecte, fiind sustinule de
probe evideme, s-a ajuns la concluzia ca un cOl1lpromis Intre cdc doua moduri de
cODcepere a perceptiei ar fi In cele din urma mult mai util. Descripria intcrpretarea ar
constilUi s!adii distincte ale percep\iei, adiciI: descrjptia a1' fi sladiul il1i/ial care

GANDlREA 275
i spre prezent, mai controlabila cu mai mare rol In elementelor externe,
'corriparativ cu gandirea nedireqionata. Directivitatea nu era, in schirnb, legata de
r. segmentului gandirii, de cantitatea de detalii, de prezenJa imaginilor vizuale sau
i: ,,'aUditive. La fel de interesante ni se par a fi cercetarile inrreprinse de Singer (1975),
. Pope Singer (1978), care s-au finalizat prin elaborarea unui model conceptual al
gahdirii nedireqionate. Modelul postuleaza urmatoarele premise: a) exista doua surse
de stimulare a gandirii nedireqionate, una externa alta interna; b) este putin probabil
i .ca doar 0 singura sursa sa aetioneze in timp. Sursa externa se afla 'in mediul inconjurator,
'in timp ce sursa interna se afla in memoria de lunga durata,conceputa ca 0 structura prin
;:. excelenta activa. Gandirea nedireetionata accentueaza, dezvolta activitatea memoriei de
lunga durata, chiar daca acest lucru nu este con$tientizat de catre subiect. Existenta unei
: asemenea activitati continuu este pusa in evidenta de
f I'ganduri intrusive", cum Ie numea Becker (1972), dar de experiente tip "incubatie",
t; la sau la oamenii de Aceste fenomene existenta fie a
I. unor procese mterne paralele care ocazlOnal dau masura atentlel, fie a unor procese
, seriale raportate la activitatea de gandire standard. Oricum ar fi, prezenta unei memorii
de lunga durata active constituie suportul a doua idei importante: a) 'intre
ale subiectului gandirea nedirectionata exista 0 incompatibilitate; b) seleqia
Uneia sau alteia dintre aceste doua forme de activitate trebuie facuta pe baza sarcinii
comandate. Frecverita mare a gandirii nedireetionate, a reveriilor se soldeaza cu erori in
sarcinile complexe. Pe de alta parte, daca intrarile externe sunt restrietionate, ca 'in
fenomenul deprivarii senzoriale, atunci reveria extrem de mult. Amplificarea
reveriei poate servi funqiilor de trezire a tot ceea ce este legat de mediul 'inconjurator.
,:Ca un punct final, acest model sugereaza ca diferenJele individuale In autoraportarea
frecvenJelor gandirii nedirecJionate pot fi strategii dominante ale atenJiei sau diferenJe
Intr-o multitudine de activitaJi mintale (Gilhooly, 1998, p. 165).
, 4.2. Gandirea gandirea euristica
,,i' 'Aceste doua modalitati operationale ale gandirii ar putea fi individualizate, dupa opinia
noastra, pornind de la conJinutul lor, de la stabilirea catorva caracteristici
"'generale mai ales dependp.nt de ejicifmJ(J: lor.
In ceea ce continutul lor, precizam ca gandirea algorirmica
i" este bazata pe operaJii prefigurate, conservative, habituale, pe treceri riguroase de la 0
la alta In succesiuneaobligatol'ie.a evenimefelor In timp, efectuarea corecta a
"pas" conducand In mod necesarla soluJionarea integrala sigura a problemei.
c operatiile sum strict determinate inlantuite unele de altele, parcurgerea corecra
a unei operatii automat operatia urmatoare. Demersurile ordonate respec-
tarea 'regulilor de 'inlantuire a operatiilor conduc la obtinerea sigura a rezultatului.
l' Gandirea euristica presupune operaJii In curs de elaborare care abia urmeaza a fi
!'descoperite, desfa$urarea ei avand un caracter arborescent, dinfiecare "nod" subiectul
, trebuind so. aleaga 0 stare (cale) din mai multe posibile. Operatiile nu sunt strict
'determinate, ci, dimpotriva, probabiliste, ramificate, fiind posibile nenumarate modalita\i
, de abordare. Operarea este dirijata de planuri strategii, de inaintari prudente, dar de
, 'reveniri treptate, de succese de incercari erori. Dad in gandirea algoritiTlica
I rezultatul este sigur, de data aceasta el este incert sau chiar eronat, in caz ca nu s-a aJCs
varianta rezolutiva corespunzaroare. In timp ce algoritmul este "oriee regula care.
176
PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE
este urmala corect, in cele din urma va re:olva problema", euristica este "orice regulii
care pennite reducerea numarului opera]iilor incercate in rezolvarea problemelor, in
limbajul colocvial ea jiind sinonima Cll scurtatura" (Gray, 1991, pp. 392-393).
Algoritmul este ,,0 procedura mintala ce nu poate in producerea solu\iei", pe cand
euristica, ,,0 scurtatura mintala sau 0 regula care ajuta la rezolvarea problemelor
la reducerea efortului minta!" (Bernstein et al., 1991, pp. 355-356). Prin con\inutul
lui, algoritmul corespunde segme//llllui executiv al gandirii, in timp ce
operarea euristidi, segmentului orientativ-exploT(ltiv.
Se in\elege de la sine ca cele doul! modalita\i de operare ale gandirii VOl' avea
caracteristici diferite. Cercetiirile efectuate pe aceasta tema (M. Minsky, 1963; L.N. Landa,
1961; Ursula Schiopu, 1966; H.A. Simon A. Newell, 1972; etc.) au eviden\iat
nenumarate asemenea caracteristici. Astfel. in timp ce gandirea algoritmica este rigida
strict determinata, gandirea euristica este J7rxibila in curs de detenninare. Prima
este maximal autoh1atizata stereotipizata, fixa reproductiva, cea de-a <;loua implica
analiza prealabila, decizia, fiind, de aceea, plastica inovatoare. Dadi gandirea
algoritmica se distinge printr-un mare grad de standardizare, adica prin raporturi fixe
intre scopuri mijloace, gandirea euristica dispune de un mare grad de jlexibilizare,
raporturile dintre scopuri mijloace fiind variabile, scop putand antrena mijloace
diferite pentru ob\inerea lui. Spre deosebire de gandirea algoritmica, care este llnivoca
coercitiva, deoarece nu depinde de rezultatul la care mod cert, ci doar de
rigurozitatea parcurgerii secven\elor in derularea lor, gandirea euristica este plurivoca
noncoercitivii, dat fiind faptul ca ea depinde maximal de rezultatele paqiale, iar cand
acestea nu sunt cele scontate (corecte), procesul trebuie reluat din punctul in care s-a
Impotmolit. In cum arata M. Golu, in timp ce gandirea algoritmica este
rutiniera, stapanind teritorii deja cucerite, gandirea euristica este evolutiva, optimiza-
lOare, ea descoperind teritorii noi. Gandirea algoritmica se asociaza cu atitudini de
prudenla, comoditate, de menlinere a statli-quo-ului unor raporturi Intre evenimente, pe
cand gandirea euristica este fundata pe suportul unor atitUdini de iniliativa, independenla,
inventivirate, cutezanla (vezi Golu, 1975, p. 166).
Eficien\a celor doua tipuri de gandire este strict determinata de particularita\ile
situa\ionale in care se afla individul. Gandirea algoritmica este eficient6 in situaJiile
familiare, comune, in cele in care individul este bine informat. De asemenea,
In rezolvarea problemelor bine definite, cand relalia dintre dateLe problemei condi\iile
ei, ca relalia dintre rezultatele par\iale rezultatele finale pot fi bine formulate.
Gandirea euristica, din contra, este eficienta in situaliile noi, incerte, atunci
cand individul nu este bille informat, nu. nici rezultatele, nici metodele de
ajungere la ele, ci acestea trebuie descoperite . Ea se a fi extrem de productiva
atunci dind omul se confrunta cu probleme slab determinate sau chiar prost definite, In
care rela\ia dintre date condi\ii, dintre rezultatele paqiale rezultatul final urmeaza
a fi descoperite. prima este eficienta in situa\iile strict determinate, in care
fenomenele au 0 inUin\uire cauzaU\, aceasta inUin\uire putand fi dezvaluita cunoscuta
integral, iar cea de-a doua, in situa\iiJe cu un mare grad de nedeterminare, aleatorii, ale
carol' date trebuie descoperite. Rezulta de aici ca operarea algoritmica raspunde princi-
piului economiei gandirii, faptului ca exista 0 frecven\a mare a unor probleme sau clase
de probleme asemanatoare. In asemenea situa\ii, lansarea in cautarea descoperirea
unor noi modalita\i rezolutive, atata vreme cat exista cele consacrate extrem de
eficiente, ar fi 0 pierdere .de timp de efort. Modul de operare euristic este impus de
principiul autoorganizarii gandirii ca sistem dinamic mai ales de necesitatea asigurarii
G.A..NDlREA 277
eficienlei activitiitii cognitive in condi\iile apari\iei unor situa\ii imprevizibile, aleatorii.
In acest caz, apelul la algoritmi este total insuficient.
Caracteristicile de mai sus ne-ar putea conduce la concluzia eronaUi ca intre cele
doua modalitali operatorii ale gandirii existii 0 opozi\ie totala, 0 excludere a uneia de
catre cealalta. In realitate, relaliile di,ure ele sunt nu numai complexe, dar extrem de
diversificate. Astfel, intre algoritmic euristic exista relalii de succesiune generativa,
unul generandu-I pe celiilalt. In plan ontogenetic, se pare ca euristicul preceda
genereaza algoritmicul. Copilul mai Intiii inceardi, tatoneaza, inainteaza treptat, etc.
abia apoi consolideaza anumite modalitali standardizate ale activitalii mental-
-opera\ionale. In plan funqional insa, cand cele doua modalita\i opera\ionale s-au
consolidat, nu este exclus ca algoritmul sa euristicul. In afara relaliei de
succesiune genetica, intre algoritmic euristic Intalnim relalii de intrepatrundere, de
convertire a unuia in altul. Procedeele euristice, 0 data descoperite fixate, se pot
institui in algoritmi pot aqiona ca atare. La randullor, algoritmii, prin combinare
recombinare, se transforma In procedee euristice. Mai mult decat atat, cele doua
modalitali opera\ionale ale gandirii conlin, in germene, elementele celeilalte: operarile
algoritmice cuprind in ele ca potenlialita\i dezvoltari transformari euristice, la fel cum
operarile euristice cuprind secvenle sau componente algoritmice fara de care n-ar fi
posibila lor. Putem conchide ca nu exista 0 gandire pur sau exclusiv
algoritmica, pur sau exclusiv euristica, ci forme de gandire predominant de un tip sau
altul, fnlocuindu-se sau completandu-se rapid una pe alta, dependent de particularitalile
situaliilor rezolutive. Cu cat ele sunt mai adaptate specificului situa\iilor problematice,
cu atat gandirea, in ansamblul ei, va fi mai eficienta.
Cele doua tipuri de gandire nu sunt globale, ci conlin in interiorul lor nenumarate
variante individualizate. Exista, de pilda, tipuri diferite de algoritmi, cum ar fi: de-
de rezolvare, de control etc., ca diferite tipuri de euristica. Newell
Simon (l972)se refera la cateva strategii euristice folosite frecvent de oarrieni In
activitatea lor. Una dintre cele mai raspandite este analiza mijloace-scop. Aceasta
presupune compararea unei pozilii curente, actuale cu un punct terminal dezirabil apoi
cautarea mijloacelor pentru apropierea celor doua puncte; revenirea la inceput (persoana
debuteaza cu punctul final, apoi \,inainteaza" treptat spre inceput, pentru a descoperi
implicali in ajungerea la punctul final). Alte variante de gandire euristica au fost
cercetate de Kahneman, Slovic Tverski (1982): ajustarea ancorei (influenla valorii
ini\iale asupra rezultatului estimarii, acesta din urma avand a valoare mai mare daca se
pleaca de la 0 ,;ancora" mai mare invers); reprezentativitatea (asimilarea unui
eveniment sau individ la 0 clasa in condi\iile in care caracteristicile lor sunt foarte
reprezentative pentru acea clasa); disponibilitatea (evaluarea frecven\ei evenimentelor
evocand in memorie cazurile sau evenimentele care au fast realizate). lata un exemplu
ilustrativ pentru primul tip de s'trategie euristica. Daca am fi in situalia de a estima
procentajul \arilor africane reprezentate in O. N. U. pornind de la valoarea iniliala de
10%, probabil ca raspunsul nu va 25 %. Dad pornim Insa de la 60 % trebuie
sa corijam "ancora", in medie, noul raspuns va fi de 45%. Un alt exemplu ilustrativ
pentru strategia reprezentativitalii. Daca un pacient are simptome care sunt similare unei
boli comune, dar sunt chiar mai reprezentative pentru una mai rara, medicii VOl' manifesta
tendin}a de a pune diagnosticul bo!ii rare. Pe baza teoriei probabilita\ii, este mult mai
probabil ca pacientul sa sufere de boala comuna, dar medicii au utilizat euristica
reprezentativitalii pentru a pune diagnosticul. In un exemplu pentru strategia
disponibilitalii. Dad! prezentam unor subieqi 0 lista de nume i Ie cerem sa spuna ce
278 PSlHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE
predomina, numele de b1irbati sau de femei, raspunsul va fi in functie de num1irul,
personalit1irilor cunoscute din IistlL In toate aceste strategii, dupli cum au demonstrat
cercetlirile, oamenii, ignorand posibilimtile reale conducandu-se dupli reprezenta-
tivitate tipicalitate, ca dup1i evidentele aparente, cad prad1i unor erori limimri
evidente 'in activitatea cognitiva.
Aceasta explic1i poate de ce in lucr1irile recente se acord1i 0 atentie sporWL
reprezentativitatii valabilitarii euristice, ca unor erori te pot sa apara din fo10sirea
ei (vezi Pious, 1993).
4.3. Gandirea reproductivli, productivli i criticli
dintre prin'Jele doua tipuri de gandire a fost introdus1i in psihologie de Selz.
Psihologul german considera ca procesul gandirii trece treptat de la nivelul reproductiy
al compleUl:rii lacunelor dintr-o p'roblema la nivelulproductiv al elaborarii unor solu(il
noi. Gandirea productiva consta, dupa el, in aplicarea unor mijloace vechi la un material
nou. Gandirea reproductiva cea productiv1i sunt deci diferentiate intre ele pe eriteri;l
, ,
rezolvarii problemelor noi. Conceptul de gandire productiv1i a fost preluat adancit
Max Wertheimer (1880-1943). In lucrarea sa thinking, aparura postum (1945),
el suspnea ideea potrivit dlreia intreaga gandire a omului este productiva, deoarece ei
conduce la combinarea 'intr-o structura noua a unor fapte, elemente, evenimente dispa-'
rate. Din moment ce orice element psihic (perceptiv sau ini'alectiv) este fundamental
modificat ori de cate ori este introdus 'intr-o noua structura sau 'intr-un nou gestalt,
'insearnna ca menlinerea diferenrierii dintre gandirea reproductiv1i gandirea productiva
nu se justifica. $i unuldintre exemplele date de Wertheimer arata cu pregnanla
diferenla existent1i lntre cele doua tipuri de gandire. EI relateaza 0 intamplare din viat'a.
celebrului matematician Gauss. Pe cand acesta avea 6 ani era profesorul a qat -
elevilor sa calculeze cat mai repede suma numerelor de la 1 la 10. Cum putea Ii
rezolvaw aceast1i problema? In dou1i moduri: prin adunarea succesiva din aproape il'!
aproape a numerelor pentru obtinerea rezultatului final sau prin restructurarea datelqr
problemei, bazata pe sesizarea faptului c1i adunand termenii din Poziliile extreme (l 10,
2 9, 3 8, 4 7, 5 6), se obtine 'intotdeauna rezultatul II, deci suma finala 55.
Acesta a fost modul de solulionare al problemei la care a recurs Gauss formuland
raspunsul foane repede, 'in timp ce colegii sai mai calculau inca (vezi fig. 4.12).
, . ,1

2 3 4 5 6 7 8 9 10
"
Fig. 4.12. Exemplu de gandire productivQ
Cele doua moduri de operare ale gandirii sunt radical ,diferite. Primul este simplist,
liniar, neproduetiv din punet de vedere ealitativ, rejleetcmd un nivel extrem de sdizut
integrare aetiva a opera]iilor, el fiind, mai degraM, automatizat stereotipizat. Acest
mod de operare corespunde tipului de gandire pe care iI numim reproductiv. Cel
doilea, mult mai elaborat, presupune deseoperirea unui nou principiu de relalionare a.
datelor problemei deeat eel fnsuyit deja. Dat fiind faptul ca solulia se obline rapid, .acesr,'
tip de gandire a fost numit gandire productiva. Unii autori 0 numesc chiar gandire creatoare,:;
468 PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE
producandu-se un declin treptat al altor capacitati cognitive. Baddeley considera ca
problema fmbiitranirii trebuie abordata din unghiul optimizarii. In ceea ce
memoria, noteaza el, optimizareaInseamnaa gasi modalitati de a ne asigura ca suscep-
tibilitateaei mare fata de erorisa nu conduca la 0 scaderea eficientei totale. Tocmai de
aceea, In capitolul dedicat "memoriei Imbatranirii" el propune sa prezinte atat
laturanegativa(aceeaca memoriase 0 data cu varsta), cat laturapozitiva
(faptul ca exista modalitati prin care poate face fata acestei situatii).
latadeci ca de-a lungul intregii vieti a individului memoriasuporta 0 serie Intreaga
de transformari, dependente, pe de 0 parte, de dezvoltarea capacitaJilor psihologice
(agandirii, inteligentei etc.), pe de alta parte, de dezvoltarea maturizarea
functiilor fiziologice biochimice ("formarea" sau "stingerea" legaturilor temporare,
cantitativa a ARN-ului, "moartea" neuronilor etc.).
particularitatilor de varsta ale memoriei este necesara din mai multe
considerente:
a) pentru ase evita confundarea lor cu defectele memoriei; unii parinti au de
a lua 0 particularitate de varsta drept deficienta a memoriei copiilor lor;
b) pentru a putea Jine seama de ele fn cadrul procesului de fnvaJamant, in sensul
adecvariicontinutului ametodelordepredarelaposibilitatilemnezicealecopiilor;
c) pentru a stimula dezvoltarea lor; In cadrul procesului j]lstructiv-educativ, simpla
mulare a acestuia pe particularitatile de varsta ale copiilor nu este suficienta, mult
mai utila fiind cu putina acestora, tocmai pentru a Ie stimula dezvoltarea.
7.2. Memoria, inteligenta i reuita colara
Memoria este dependenta nu doar de dezvoltarea proeminenta a unuia sau altuia dintre
organele de simt sau de utilizarea inegala, diferentiata a diverselor procese psihice in
realizarea scopurilor mnezice, ci de capacitaJile general-operaJionale ale psihicului
individului, cu altecuvinte, deinteligenJa sa. Amaratatchiarlainceputul acesteilucrari
ca memoria umana are un caracter inteligibil, rational, logic. la prima vedere
asociereadintre memorie inteligentaarputeapareafoqata, datfiind faptul cauna este
prin excelenta reproductiva iar cealalta prin excelentaproductiva, constructiva chiar
anticipativa, in realitate lucrurile nu stau deloc Memoria inteligenp se sprijina
reciproc, se ajuta se completeaza una pe alta. In cotidiana dintre ele se
manifesta in doua planuri sensuri: de la memorie spre invers, de la
inteligenta spre memorie.
In primul cazyomconstata tendinta inteligentei de a sebazapematerialul furnizat
de memorie, insa nu cu scopul de a ramane la el, ci tocmai in vederea lui.
are uncaracteroperatoriu, ea trebuie sa construiasca, sa rezolve, sa relatio-
neze, pescurt, sa situatiilenoi variatecaroraomul trebuiesa Ie faca fat a;
ea trebuie sa uneasca ceea ce inainte era izolat, sa se adapteze celor mai variate
Imprejurari (de aceea a fost denumita "conduita pe masura" de psihologul francez
Pierre Janet), sa fte supla, rapida, dinamica. Dar pentru indeplini toate aceste
funqii, trebuie sa faca apel la "caramizile" memoriei, deci la
anterioara stocata in memorie. Ar fi greu de presupus ca stabilirea rapida a unor
simple mai ales adecvate soar putea face in afara apelului la de viata, la
situatiileanterioare, maimultsau mai asemanatoare, pe carememoria Ie pastreaza
in "rezervorul" sau. Performantele inteligentei sunt in mare masura dependente de
MEMORIA 469
memoriei. Nu intfunplator cei mai autori care s-au ocupatcu studiul
au inclus memoria in structura ei. J.P. Guilford 0 considera ca fiind una
dintrecomponentele alemodeluluistructuriiintelectului; aduceachiar0 severa
criticaaceloracare nu au luatsuficientIn considerareabilitatilememorieiInconstruqia
testelor de aptitudini Inscarile de Nu trebuie sauitam insa faptul ca,
se sprijinape memorie, implica memoria, ea 0 face cu scopul de a 0
Incel de-aIdoileacazyom constata ca memoriaeste multmai productiva daca se
sprijina pe structurile inteligentei dad Ie utilizeaza. In procesul memorarii omul
efectueaza0 seriedeaqiunimnezice cognitive: scrie, vede, aude, spune, face
cevaetc., fapt carevainfluentacapacitateasade memorarein mod diferit. Inconditiile
unei atentii voluntarecu ungradoptimde concentrare, retinem: 10% din ceeacecitim,
20% din ceea ce auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ceea ce vedem auzim In
timp; 80% din ceea ce spunem; 90% din ceea ce spunem facem in
timp. Intre acJiunile intelectuale folosite de inteligenta aqiunile mnezice folosite de
memorie exista, tara indoiala, multe deosebiri. In structura intelectului ele nu se ami.
insa izolate, separate, ci Intr-o continua interdependenta. De regula, aqiunile mnezice
se bazeaza pe cele intelectuale sau Ie convertesc pe acestea in aqiuni mnezice. De
exemplu, un copil va putea memora mai un mateliial daca dispune de procedeul
mintal al comparatiei, decat dadacesta el va memora mai daca va sa
scoataideileprincipale. utilizareaoperatiilorintelectualeasigura0 mareproduc-
tivitate memoriei.
Faptuld memoriase sprijinape inteligentaafostdemonstrat experimental. Scoala
lui JeanPiaget a aratat ca aqiunile mnezice (sau codurile mnezice) apar fn urma celor
intelectuale se dezvolta 0 data cu evoluJia lor. Intr-un experiment in care subieqij'
eraucopii de 3-9 ani, au fost folosite 10 de 9-15 cm, seriatede la cel mai mic
la cel mai Acestea au fost aratate copiilor, caroraIi s-a cerutsa Ie priveasca sa
Ie tina minte, fiindca dupaun timp vortrebui reaminteascaceeace Ii s-aprezentat.
Reactualizarea celor vazute s-a tacut (prin desen) Tara a se mai prezenta modelul (deci
dinmemorie) 0 saptamanamai tarziu pesteincaalte6-8 luni. Au doua concluzii
importante. Primaa pusIn evidehtaexistentaunei concordanJe frapante Intre nivelul de
organizareaoperaliilorintelectuale cel al organizariiamintirilor: copiii nu retin ceea
ce Ii s-a prezentat, ci aproape ca repeta stadiile dezvoWirii intelectuale. Tipurile de
amintirialecopiilorcorespundaproapeexactcuceeacefac ei atuncicand, imediatdupa
prezentarea Ii se cere sa,le serieze efectiv (vezi fig. 5.31). Aceasta
Copii III
3-4 ani I aproxirnariv egale
Copii I I I u . ul
4-5 ani a) I I I nulmle, un mare
Doua e1ase: eele miei, eelemari
b) II I III
Cite trei diu eeinee maimari
e) II I III III
Seriere de ansamblu dar ineompletli
IIII1II1
Seriere eorceta
I I Iii 1111\
Fig. 5.31. Serierea
470 PSlHOLOGlA MECANISMELOR COGNITIVE
inseamna ca amimirile-imagini sunt asimilate schemelor operative ale intelectului, ca
ele evolueaza 0 data cu varsta, gratie propriei lor funqionari, devin progresiv adecvate.
A doua concluzie atesta faptul ca dupa 6-8 luni. 74% dintre copii 89% dintre cei mari
fac desene care araraprogresul net In raport cu prima evocare, facuta dupa 0 saptamana.
Rezulta deci ca amintirile-imagini se bazeaza pe schemele cognit iv-operative de care
dispune copilul, ca ele mi sunt suficiente prin ele Insele, ci trebuie sa se sprijine pe
schemele inteligeniei.
intre memorie inteligenta nu exista, numai relatii de cooperare. Dim-
potriva, pot exista relaiii de concurenJil sau de contracarare. Acestea din urma
intervin atunci cand memoria are mai ales un' caracter mecanic sau cand structurile
inteligentei supt foarte pUiin dezvoltate. De regula, un copil care nu sa Inieleaga, sa
rezolve, nu nici sa memoreze atunci memorarea (cea mecanica) "concureaza"
imeligeniQ. Alteori, cred ca pot contracara lipsa unor prin capacitatea
de a Ie cbmbina pe cele pe care Ie au. Cum insa asociaiiile, relaiiile, combinarile
transformarile sunt eu arat mai viabile, mai pline de subs tania, de originalitate de
supleie Cll cat materialul pe care se bazeaza este mai amplu. mai bogat, mai diversificat.
\
este clar ca In curand celce procedeaza vaajunge la 0 inteligenta stearpa.

Cu analiza acestor probleme intram deja In domeniut'feleilalte relaiii asupra careia

I
vrem sa ne oprim: relaiia dintre memorie Ca memoria imeligenta
condiiioneaza este un fapt de domeniul evideniei nu yom insista prea
mult asupra lui. Vrem sa evideniiem doar cateva care se fac sau cateva
pericole pe care Ie presupune aceasta relatie. Unii oameni considera ca pentru a Invata
(asimila) un material este de ajuns sa fnjelegi materialul respectiv. Aliii, dimpotriva,
plasandu-se la extrema cealalta, considera ca memorarea materialului este suficiema
pentru a-I presupune Invaiat. Nu este greu sa ne dam seama ca unii, aliii
deoarece a Invaia inseamnil, printre altele, a inlelege, plus a memora reactualiza cele
memorate. Foarte adesea la se manifesta "iluzia Invaiarii" : unii cred cil au Invatat
daca sa reproduca n-au Inieles, iar allii cred cil au Invalat dad! doar au inieles
ce1e parcurse. Si nu de pUiine ori atat unii, cat ceila1ii constara ca atunci cand sunt
ascultaii 1a 1eqie nu de fapt nimic sau aproape nimic. E1evii ar trebui dea seama
ca nu exista "Stiu, dar nu pot spune", ci exista "Nu pentru eil nu pot spun.e". Cu
alte cuvinte, sllccesul implica fn egala masura atat inteligenja, cat memoria.
Dar succesul depinde de alii factori, printre care un loc foarte important II

ocupa efortul voluntar depus, concentrarea, mobilizarea resurselor motivalionale etc.
Un cercetator american (Kelley), a demonstrat pe baza unor ample cercetilri cil succesul
depinde de inteligenia in propoqie de 60 %, iar de efortul voluntar in proporiie de
40%. Probabil ca daca ar fi luaii in considerare alii factori la care ne-am referit
(atenlie, motivaiie etc.), proporiiile ar fi cu totulaltele. rolul inteligeniei, care
include in structura sa memoria, ramane considerabil; cu atat mai mult cu cat
inteligenta se diversifica nu doar In funclie de domeniul In care se aplica (inteligenia
tehnica, organizaiionaJa, sociala), ci $i de nivelul ei calitativ (concreta, abstracta,
operativil). Corelarea optima a inteligeniei $i memoriei va conduce In mod sigur 1a
obtinerea suCcesului garantia viitoarei integriiri optime socio-profesionale.
510 511 PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE
4.6. Imaginatie i personalitate
Imaginatia nu trebuie raportata numai la diversele procese psihice ale individului, ci i
la personalitatea acesruia. Demersurile imaginative rin i sunt lntreprinse de cineva
anume, aa Ineat este firesc ca ele sa poarte amprenta personalitalii. Trasaturile caracte-
riale ale omului influenteaza atat evolutia, cat ! productivitatea imaginaliei. Osborn, de
exemplu, arata ca teama paralizeaza imaginalia, inbiba, blocheaza la oameni produqia
de idei creative. Alli autori au subliniat importanra increderii In sine i In altii In
procesul imaginativ. Atitudinile subiectului fata de propria sa activitate s-au dovedit a fi
factori reglatori esentiali ai comportamentului creativ. Ele declaneaza, orienteaza,
gradeaza, suslin sau, dimpotriva, Impiedica, creeaza dificultali imaginariei. Autorita-
rismul caracterizat prin atitudini rigide i intolerante inbiba imaginat.ia. Nonconformismul
epistemic, asumarea riscului, curiozitatea, cautarea noului, ca atitudini cognitive i
pragmatice ale personalitatii, pot influenra pozitiv imaginalia, in sensul amplificarii ei.
Tipul general de personalitate are 0 mare semnificatie In actul imaginativ. Criticul i
receptivul manifesta nu numai atitudini, ci i comportamente diferite: primul, aflat In
fala unei ipoteze sau idei noi, caura sa-i demonstreze absurdici\ea, inexactitatea; cel
de-al doilea se "joaca" cu noile idei, specuJeaza asupra implicariilor posibile (vezi Delay
i Pichot, 1984, p. 264). Sillamy considera ca imaginalia este legata de structura
caracteriala a omului. "PentTll a 0 rupe cu un anumit mod de gb.ndire a crea noi
sinteze mintale, trebuie 0 anumita suple/e a spiritului core, In mare parte, depinde de
atitudinile profunde ale persoanei" (Sillamy, 1996, p. 153). Pe de 0 parte, imaginaria,
prin intermediul produselor sale, exprima insai esenla creativa a personalitarii, pe de
alta parte, ea contribuie la formarea personalita\ii deoarece stabilete modelele ideale ale
interaqiunii (statuteIe i rolurile), programele i modelele de viara. Fiind implicata atat
de mult In personalitate, ea a i fost considerata de unii autori ca reprezentand 0
aptitudine. Aa 0 definete chiar Sillamy: "Aptirudillea de a ne reprezenta obiectele
absente Ji de a combina imaginile" (ibidem). Numai ca 0 asemenea definitie este
discutabila. Anumite componente ale ei se pot converti In aptitudini, In ansamblu Insa,
ea ramane un mecanism psihic pus 111 slujba activiratii i a personalitalii.
Imaginatia poate fi utilizata ca un instrument extrem de eficace in dezvoltarea
personalitafii. Scoala elvetiana de psihiatrie, reprezentata magistral de Charles Baudouin
i Robert Desoille, a propus 0 metodologie a reveriei dirijate, care unnarete sa furnizeze
o solutie psihismelor blocate, sa confere un alt destin sentimentelor confuze i ineficace.
Esenta metodei propusa de Desoille consta in a forma la subiectul care viseaza 0
deprindere a onirismului ascensiunii. Proccdeul principal il reprezinta sublimarea i
consta In : evocarea imaginilor materiale (micari, gesturi) susceptibile a antrena senzarii
cenestezice de uurare, eliberare, putere crescanda; evocarea imaginilordinamice, care
Ii propune subiectului reverii numite ascensionale (culori, arbori, pasari zburand)
antrenand psihicul spre 0 expansiune aeriana, eliberatoare de complexele blocante.
Bachelard, un admirator al metodei lui Desoille, noteaza: "Visul tn stare de veghe
astfel calauzit izbuteJte so. foloseasca fone onirice agitate Ji dezordonate. uTleori chiar
nevrozante, tn beneficiul vieJii conJtiente care Jtie In sforJit so. persevereze 1/1 actele Ji
sentimentele sale - pentru ca persevereaza t/1 senlimentele pe care Ji Ie reprezinta"
(Bachelard, 1997, p. 115). Diferenta dintre metoda propusa de Desoille (i pe care
Bachelard crede ca ar trebui sa 0 numim psihosintezii) i psihanaliza clasica
IMAGINATIA
este evidenta: ea nu-i aduce subiectuJui numai mijlocul "deblocarii", dar ii ofera i
modalitatea de a porni mai depane; In timp ce psihanaliza clasica se marginete la
deznodarea complexelor "actllalizo.nd 0 veche emo/ie", lara sa ofere un program
sentimentelor care se dovedisera fruste i diu adaptate, metoda lui Desoille realizeaz1! la
maximum sublimarea, pregatete cai de ascensiune pentru sUblimare, 11 face pe subiect
sa traiasca senti mente noi; psihanaliza clasica "reduce ceea ce s-a cristalizar in jurul
linei dorin/e nesatisfo.clite", pe cand metoda lui Desoille incearca sa determine condiliile
de sinteza pentru 0 formare noua a personalitll.tii. .,Noulatea sentimentala care se
adauga personalita/ii, noutate ce este, dl/pa noi, funcfia proprie imagina/iei, va rectifica
adeseori de la sine un trecut rilu alcatuit" (Bachelard, 1997, p. 116).
4.7. Scurte constatari concluzive
Cele de mai sus arata ca imaginatia este strans legata de toate mecanismele psihice
(cognitive, stimulativ-energizante, integratoare). De-a lunguI timpului, relatiile imagi-
naliei cu celelalte mecanisme psihice au fostexprimate sub forma unor comparatii. S-a
spus despre imaginarie ca estc 0 "vacanta a ratiunii", ca ea constituie "un pacat fala de
spirit" i de aceea trebuie tinuta "in carantina". Imaginarul era etichetat ca ,.0 copilarie
a Kant arata ca imagina\ia estc un fel de "pod" Intre sensibil i inteligibil.
Pentru Binet, 0 gandire nuantata, 0 gandirc "de 0 suta de mii de franci" nu se poate lipsi
de imagini "de trei parale". Durand spune ca i reciproca este la fel de adevarata :
luxurianta a imaginiior, chiar in cazurile cele mai confuzionale, este intotdeauna
lncatuata lntr-o logica, fie ea i saracita, 0 logica "de trei parale".
Daca ne este lngaduita i noua 0 metafora, am asemui imaginalia cu ,,0 mana cu
degete", In care la baza mainii se afla imaginalia, care se continua cu degetul mic
(senzatii), cu inelarul (perceplia), mijlociul (gandirea) , aratatorul (memoria), degerul
mare (afectivitatea i motivatia). Personalitatea este forla care strange dcgetele la un loc,
Ie apropie de imaginatie, Ie transJ"orma in "pumn", Ie da putere sau Ie rasfira, Ie
detaeaza, Ie slabete puterea, tot ceea ce s-a agonisit putandu-se pierde. Imaginatia este
"pumnul care izbete" sau "palma cu degete rasfirate printre care curge totul". Ideea
continuumului intre imaginarie (la un pol) i fiecare dintre celelalte mecanisme psihice
(la celalalt pol) ar fi, poate, la fel de utila pentru explicarea expresiilor relationale ale
imaginaliei. 0 Sel1Za\ie oarecare (de durere de exemplu) declaneaza un lntreg conegiu
de imagini, la fel cum 0 imagine vie suscita 0 senza\ie puternica. Sa ne reamintim de
Flauben, care manurisea Cll. atUnci cand a "ucis-o" pe Emma Bovary a simtit arsenicul
in propriul sau stomac; perceptia este punct de plecare dar i de reper pentru imaginarie,
iar produsele imaginariei pot deveni obiect al percepliei; imaginalia este suport pentru
gandire, iar gandirea, "coloana vertebraUi" a imaginatiei; imaginalia Ii trage seva din
memorie, din amintiri, iar memoria Ii stocheaza uneori Ii reconstruiete produsele;
afectivitatea i motivaria sau sus\in energetic imaginalia, ele sunt "chibritul"
care aprinde lntretine focul, pe cand imaginalia transforma, amplifica sau diminueaza,
suscita sau inhiba starile afectiv-motivarionale.
Rezulta ca in cadrul sistemului psihic uman imaginatia este un subsistem tributar
tuturor celorlalte subsisteme, dar individualizat prin strategiile transformative i combi-
natorii. Mai mult decat atat, imaginalia este tributara altor sisteme, din afara sistemului
psihic uman. In primul rand, este tributara sistemului realitatii objective naturale din
GORDONW. ALLPORT
"STRUCTURASIDEZVOLTAREAPERSONALIT.ATII"
"" ""
EDITURADIDACTICASIPEDAGOGICA
1981
EXTRAS:
TEMAII: Page 457-488
Q.
Q
I-\J
.....
mare: pr,eferinta pentru ficare Ltem ooncordii in med.i-e cu
preferintei total'e intr-ungrad accentuai: ,
s-au facut cite-va incer'Ciiri de a analiza factorial ba,teria.
. ,.
autorii considera ca valorilor mi e suficient de mare
pentnu a garanta la Un numar mai mk, "bazal", de fac-
tori. Mai mult, analiza fadtJoriala nupoate dedit sa disrtruga logki3\
initiala pe care se baz:eaza SlCa'la care pare sa HesUistinuta de in,..
dependenta relaHva a cel'Or scoruri. ,',
'Validarea. "V-alidaread-oconstructie" a sca'lei provine din
ca ocupatiile selectate sini cl8Jr diferentiate de test.- De exemphi, t
inginerii au valori teoretke ijii e'C;(lnomke relatLv ihalte, cUm e
tinind seama de :r:olullor in struetura Cleri'Cii au"
val'ori religioase ijii sOdale relati,v inalte; cerceJtatorii din adminis-
trati-a economka, valori politk-e economice relativ inalte;
valori eS'tetice relativ inalte; ijii aijia mai departe. Testul prevede,'t
as-emenea, cu succes comportamentul subiect;ilor la diferite teste
prorceptive cognitive, d'emonstnind astfel caelcapteazaun stH
fundamental de operare prDceptiva.
59
Utilizari limite. S..,a Iconstaiart ca testul ste util in predare,
inrtrucit arata studntilor de colegiu i.er-arhia prDpriil'or Lor vaI'Ori - 'If
o chestiune la care probabil ca nu s-au inairute. util in ,,'J
consiliere uneori inorientarea profesionqla. Ewntualii parteneri,",
de easatorie cunoscind inainte'a casatorJei profilul eeIuilalt;/.
Peseurt,tes1Jul'este in primul rind un ajuJbor pentru de ';
sine.
kra cum am spus, eel nu mas9'ara forta a,bsolulta a valorilor, ci
numai domiuanta lor relativa intr-o viata data. Din acest mortiv
comparatii conventiDnale ale "fortei trasaturii"', cum se fae in
psihologia diferentiala, nu slint posibile. Testul e, de asemene-a, li-
mitat la domeniul eelor valori postulaJte de Spranger, avind
toate, cum am spus, eeva magulitor .deDaree,e. evHa valorile'
"mai j'oase" ale senzualitatii
AC'est test a beneficiat de 0 revizuire 0 periDada de peste
treizeci"de ani. Din acest motiv meriil:,'ele limitele sa'le sin't mai
,dar ev'iidente dedt 'la scaleIe noi. Poate'ca principala apreciere ce
sepoate face este aceea ca Inrtrud!t a rezistat probei timpului me-
ritul sau este stabilit, dar limiltele sale_ne ajuta sa de cer
n,umeroaS metode slnt cerute in evaluaTe. Chiar a'cest .',
instrumenti,oarte euprinz.3.itor capteaza nUllai un domeniu anum1t
al pernonalitatii.
, 59 Vezi examinarea utilizilrilor scalei in c.ercetare, Yn Manualtu care
testul. .
Concluzii la capitolele 17 18
Aristoiel 'eel care asp-us: "Caracteristi1caunui om oo.ueat osle
aceea de a, eauta predzia in fiecare clasa de obiecte in masura in
. '
, ?,,:-tura 0 permite". In, etapa a progresului
personahtatea nu pare sa fie un subiect "ipre'Cis"; totwii,
ea trebuie Sa constituie un subiect "minutios". In ulitimele decenii
s-a facut un pr:ogres mareat inabordare:a ace-stui domeniu cu aten-
tie .!?i sPel"anva unei eventuale precizii.' Multi umanif;;ti, fara in-
d9i-ala, ar spune'ea prog,resele s,int 0 domonstratie vana ca do-
meniul trehuie lasat in s'eamaJ preo'Cuparilor tr'aditionale ale al1tei
'. lirteraturii.. Nu i3int de acord. me'todele revazut aid sint
,< vulnera1?ile, credo ea ele aprind 0' lumina. $i sa citam un ali
'\.lr!te1ept (Confucius) : "E mai bine sa aprinzi 0 -luminita decit sa
- antunerkul".
,PsihologH s,irot fo,a,Tie ,inventivi in erearea unor tehnitei noi
.pentru analiza evaluarea persanalita'tii. Sarcina clasifidirii aces-
tor tehnici eslte dificila pentru ca se pot utiliza multe principii de
clasitieare. Mai j,os prezentam metoda pradica de a le ordona in
unsprezece catega.rii: -
1. eohs-titutionala d'iziologica
2. medi,illcultural,apartenentalagrup, rolul
3. documen1ele studiulde caz
4. autoevaluarea
analiza,conduitei
6. apreeierile
7. teste scal '
8. rtehhici proiective
9. analiza de profunzime'
10. comportamentul expresiv
11. pr,oC dee sinoptice
Fleeare din ,aceste metode maj,ore se impaiie in surbdiviziuni
:spedalizate.,Din: panoI'ama nDoastra globala reieee 0 conoluzie prin-
,', cipala : Nu exista ,,0 sihgura unka"'Im:toida pentru diagnostica-
personalitatii. Fieeare metoda are suporterii sai entuziffiirti; to-
" e absurd sa preHndem 'Ca 0 metoda e mai aide;cvata alta,
fie ca'e yorba de aso'Ciatia verbala,arraliza testul
MMPI, siudiul de eaz sau oriee alt prO'Ce-cleu izolat.
.'AdevaruJ est ca penrtruunele probleme 0 meltoda de stuidiu ecea
,'mai buna ; pentru altele, metode diferite. Unicercetator intelept nu
.va efede in nici un'a exclusiv.
, UneIe I?T?cedee, ohs'ewam, sint idiografke in oocent: de
exemplu, piografia, metodaanaHzei pe gn-upuri rerferitoare lado-
cumentele personale, sca'la de auroreperare in auJtJoevaluare, dife-
455
,454'
rite pro1cede sinoptke (in parte) A Study of Vaues. Dar nu e
poSJibil sa S clasifiee proeedeele c.a exdusiv idiograf-irce sau nomo-
tetice ca tip, deoarece pr:ooedeu,poate.fi utilizat In
ambele modul'i. Majoritatea tehni'Cilor, putem spune cu sigurapta,
sInt extensiuni ale traditiei psihologiei diferentiale duc CU-'
1'1nd la 0 comparare a perso:anelor lntreele.demt la ,oonfigurarea
(struaturarea) tEasaturHor unui singur individ. Ultimacale mai ne:"
cesita'inca 0 mundde pionierat. .
, . procedeelor due la 0 decu:antifiiCate cele
idiografice nu mai putindedrt cele nomotetice. MerotdeIefun'Clamen...:
tale de cuantifioeare sint imiispensabile pentru determinarea Me-
CAPITOLUL
19
litatH validitatH metordelor.. $i In toate formele de scale 1?ide
analiza a. oontinutuhii trebuie nurnarate unitati. Criti.cam cU'antifi- .;t
carea atull'ci aind ,din ea se fa'ce mai oUTlnd obiectiv'l11 prIncipal 'in' ,.,
. cercetare 1?i teorie deoit un'instrument un aCCoesoriu al su'0C -
s'i:u"nii'logice Dotale. Critica noastra legata sea'lele excesiv de Comportamentu!
empirioe de analiza factor.iala se baze-aza pe aeest considerent.
Am argumentat.ca probabil rezulta confuzie dalCi:\. mewdele nu ra-
min strins legate de punctul lor tearetie de orig;ine, adka, daea e'le
nu ineep 1?i nu sfiri/eSJe eu 0 eqnceptie a structurii perso-
nalitatii. C:uarutificarea ajuta.la Clarifircarea coreotarea ipciteze-
lor, dar nu e un substitut'pentru ele. e un auxiliar util,
dar domeniul personalitatiinu tr,ebuie.tIfansformat intr-un teren de
joepentru eei dortati dinpunatde vedere matematic.
Dei care dor,escea psihologia sa fie 0 1?tiinta purobiectiva, re-
petabila pozitiva, fara indoiala 'lOr eritka'unele din metordele
pn:zentate aiei ca fiind ea fadnd evaluarea intr-un
mod sUPieciiv, impresionisil:. Aparatorul acestor "mevode vagi" ar
rasjmnde; "Me.todele voasrtre praQtke adll1'c In special informatii
banale evidente. Pers'Onalitatea e un lucru prea' complex pentru
mecan.ice. lnainte de1Joate; personalitatea e. 0
problema de configuratie 9i metodele mai putin exacte trateqza cel
mai bine unitatile molare struotur:area". lrl'tr-'adevar, e 0 lupta
pentru a r.ealiza Un echHibru intr.e standardele rigide',perfectioni5t'
care risca sa sterilizeze ceroetarea od:erind fragmente artifidale de.
comportament lipsi1e de 0 legatl,Ira esentiala cu person'alitatea
stand'ardele mai Hbere c.are permit enuntarea un'Or li-
bere fara voerificare sau dovezi: Tocmai pent'ru acest echilibru
pledeaza Aristotel cind ne sa pretindem gr-adul eel mai
. Inalt de .exactitate compatiibileuperlinenta C'onceptiei l?i eu 0
perspe'0tiva clara aSl.1pra pr,oblemei ..'
Aeeste capitoIe au STardna compJexa aanalizei, ma-
surarii' lntelegerii personaliitatii. Capitolele 20 9i 21 continua dis':
eutia. Dar mai Intii 'lorn examina 0 cale importan:ta l?i relativ ne-
glijata de evaluare, c'omportamentul expresiv.
456
I
Iii:le dumneavoastra sini sumbre poate total grei;>ite. Dar nu puiet;i
evita sa Ie foormulati, iar el, prin mi$carile sale expresive, nu poate
evita sa vi Ie inspire.
. Inainie de sfin;;i,tul conferintei !?i .mai ales dad aSicultati multe
conferinte tinuite de aceelli/i pers'O'ana,. va aut de mult ell
ea inch nu mai acordati atentie felului sau de a fi. Tinldeti sa faceti
abstractie de stilul sau de expresie i?i sa a'cordati atentie aproape
exdusiv nivelului supe:dolr de comunicare, la ceea ce spune, cit
de c.omp'tent. este $i 1a ceea ce acestea sernnifka pentru dum-
neavoastra. . . I
ca uneori devenim direct interesati demanire, de stU;
de aspectul expresiv al 'Comportamentul'lli. Lasam de 0 parte preo-
cuparea obiGriuita pentru pentru aspectul intelectual, in-
tentional, de3Jbordare' a vietii. Ne intrebfun ce semniica vocea,
vorbirea, expresia faciala,stHul de imbracaminte, scrisul, postura,
mersul i?i configuratia gesturilor aces.tei persoane.Uneori gindim
- in mod oored - 'Caaee:l cum al aompontamentulu'i peate fi mai
revelator dedt ce-ul. Modul adverbial al un'lliact ne spune multe
lucruri despre persoane ou .care avem d.e-a falCe.
Definirea expresiei
t
expresie este uti1izat in psihelogie in eel putin trei
sensuri diferite. Primul senS apartine bunu1ui simt. Spune-am di un
am exprima 0 parere, 0 preferinta' sau un punct de verlere. AdilCa,
ne spune direct i?i deUberat ceva despre ideile sale sau despre sine
insui?i. Spunem, de 'ase'menea, ca un artist, un muzkian sau un dan-
sator ii?i exprima in produ1ctia sa senltimen.tele pre:cum :;;j un inteles
simbolizart. Fie ca e inteledual sau artisti,c, a'Cst tip' de expresie
estedeliberat :;;iconGtient. In mod normal estecanalul nos'tru prin-
cipal pentru intelegerea all1Jor personalitati. . .
Termenul are un sens mai limitat: cinJd refera la aS'!n'enea
schimbari corporaIe ca ris, dilatarea pupilei, tr:emuratul ge- ..
nunchilor; The Expression of Ern:otions in Men and Animals (Ex-'
presia emotiilor la oameni $i animale) de Darwin, 'publilCata pentru
prima data in 1872, stabilea acesi soens In mod ferm. In acetst s'ens,
expresia serrinifka un raspun<s involuntar 1a'stimuli emotionali.
A treia utilizare a termenului e mai subrtila, dar mai adecvata
penrtr:u capitolul de fata. !Ea se 1a modul sau sWul de com-
portament al cuiva. Spre deosebir.e de prim'lll sens, n'tl are nirnk
de-a face eu ce-ul unui ad, d Thumai 'cu Cum. Spre deos-elb'ire de cd
dDH'oa sens nu are nimic de-a fa'Ce cu eliOerarea. de tensiwnea emo-
tionala; in Sichimb, se la oglindirea inrlire'Cta. a. trasaturllor
... ;J\,. - .. - ,,"'-' ...
.'-' .:,- .. I.-- . :-.. M
Desigur, toate cele trei tipuri de expresie ne spun ceva
despre 0 pefSlOana, dar pentru claritatea ana'1iti'Ca distinctra e
importanta.
1
.Putem defini expresiva simplu drept modul CUiVcl de
a indeplini acteadaptcitive
2
. Din punctul nostm de ved,ere, orke
act care 0 penso,ana .11 inideplinel?1:e ar aspecte atH expresive,
cit adaptative (de infrunltare), uneori mai mult a1te-
ori mar mult din celMal!\:. Sa examiniim aceasta aflrmatie mai de
apreape.
Comportament expresiv comportament de infruntare
.OriCe ati pe n realizam infrunta mediul nostru. Chiar
odihna, sorrii1Ul i jocul nu facexceptie. Actele implica 0 sarcina
(ce...:ul cOillpor,tamentului). Trebuie Sa reparam 0 br.oas'ca de u:;;a, sa
cautam relaxare, sa chemam do'Ctoru1, sa raspundem 10. 0 intrebo.re
sau Sa clipim din ochi din cauza unui fir de ppaf. Fentm a face
fata sar'Cinii ne utilizam reflexelesau deprlnderi'le, sau' la
abil'iJtati'1, judecata noastre. Dar in flux de'
acti:vitate intra tendinte mai adinci din natura noastra. Exista
stiL:uri de a repara broCli?te de u:;;a, de a. cherna doctoru!l, de a se re-
laxa; de a raspunde lao intrebal'e, de a curata ochiul. Flcare ac-
tiune' tradeaza atit uJ), aspect adaptativ, dt i?i unul expresiv. In-
.fruntarea poate fi ca predicatuL. a:ctiunii (ce facem) ;
exprsia drept adverbuL' actiunii ('cum facem). .
'Sa luam'cazul simplu al dipitului ochilor. ClipiltuI e provocat
de iritarea corneei. Jnfruntam trital'ea inchiz'inrl momenrtan pleoapa.
Dar chiar a<:easta adivitate l'eflexa simpla arata infiuenta altor
centri ner'V1o'(li integrati. Unii oameni clipes'c cu regularitate, aItii
intr-un ritm neTegulart, unii inchid oc11ii complet, altH nu.
3
Cei care
au vazurt fiEne eu Muss:olin;i po-ate ca au o:bSlervat ca clipea 'rar 'din
ochi, dar uluitor de deliberat in aparenta, ca cum "v.ointa sa In-
. . \
I Piltini autori fac distinc1;ie intre aceste trei sensuri ale termenului ex-
. presie: Chiar l1i aceia care au elaborat teorii ale expresiei Ie iau In conside-
rare Impreuna 'cu rezultatul ca teoriile devin largi, obscure. 0 trecere. In
revista a unor astfel de teorii este facu.ta de P. K I r c h h 0 f f, Allgememe
Ausdrucks1ehre: Prinzipien und Prob1eme der allgemeinen Ausdmckstheorie,
Gottingen, Hofgrefe, 1957. . .
2 0 varianta existentiala'a acestei definitii e, data de Straus: "Mi$carile
expresive sint 'variatii ale funetiilor fundamentale prin care 0 persoana rea-
lizeaza existeni!a sa In lume intr-un mod specific ei". oK W. S t r a u s, The
'ii!' sigh: an introduction tQ a theory of expressions, Tn "Tijdschrift voor Philo-
sophie", 1952, 14, 1-22. .
..' 3 E. Po n de r, W. P .. Ken ned y, On the act of blinking, In "Quart.
. J.: exiJer. Physio!.", i927; 18; 89-110. .
..... ". . ..... . .

"
458

man/oj
moDil
ehiru;g,l.'
etc,
A61
DETERt1/NANl/
2'(:' AfiftJd;ne.ajafo
Q.I-2 de saronQ
AMilat; corespun-

,S /nfenfb'specift"ce.
,
Sfi'07(j/are
CQieinc/ta
/a

/
Temperamenf,
'--'
QI c::: _ ,_,
DISPOZ!filpersonafe
t;nC
,!2 [u(jura11s7fua/ie
:Figura 37. Comportameritul ca 0
LEfbrtul de a indeplini 0
impuIsul de a (j
in scrisul unui contabi'l sau
tatii oameniLo1'. Un PrE?zen.taio1'
vocea oa instrument de infrunta!-"e ; rezultatul eme 0
-expresti'Va mai mka. Un a'ct'01' -ca1'oe
co
ns
1ringa p'e cit posil!lil mice partkularitati
' 38 repr;ezinlta Co.mponenta
proportiile ctiferite ale in-..,
fruntarii in I
diverse 'alctiV'itati.
460
4'0 eriumerare similara dar nu identicae data de A.'R. Mas low,
expressive component of behaVior, In llPsychol.'Rev.'';: 1949,
Figura 37 reprezinta situatia esentialil. in mod s'Chematk.(Vom .
examina in curind rolul determinantilor cul1urali f?i situati<:mali)
a-tit infrunltarea, cit expresfasint prezente in fiecare
act (lchiar in dipitul ochilor) prDportia lor vari'aza foarte mult. Te" . .
Omu1 aflat 10. linia de as'ambl,are e legat in mod rigid de sarcina ,orla expresleI
El trebuie sa I' asuceClStca' cheia fixa cu 'precizie un numar' de mili- ;..
meJtri, de Un numar de on 'pe minut, Un asemenea cDmportament , -', . in capH'Olul 7 am vor-
este frustrant pentru el, dici ii reptima ii tine in tDate' .r '_ "teoriile stra-
impultSurile care apar din f?ipens:ona'1iiJate: Nu e de',. A'ceste/a sint mo-
mirare ca insatis.factia lucrului eme mai oind prescrierea me- un metafoI'lke de a con-
cani'ca a mii1'carii e foaTte mare. sodetate iJehnDlogica tort, cep,e perso-
mai mullte o'Cupatii re'Clama precizie in 0 reprimare in 'termeni de
a stilurHor ,individuale. Altadata exista 0 l'11ffidrie' de, autor mai' Metoda e pre-
mare pnntre eben:i9rti, decoratorii de manus'Crise 9i fa-:' , er,ata, mu1ti Ps1hDlogi
bricaritii d'e covricri. I ,.ge:nmanL Un eX'emnlu'
, lat' t '1:"' re-
, ]!V ImpUriu provine din '--- ' ,
opera lUI LudWig Kliagets Figura 38. Propo
-care a fa'cut 0 distin
M
' I lor de fnfruntare
... yle
"
capatinata" automodelata s->ar fi exerCita1chiar 1;>i in acest colt in-
departat 0.1 conduitei sale de infruntare, In mod similar, ofltatul,
t,use.a, stranutul, tlremurul gnunchilor sint mar-cate de diferente'
indiviidual. - ,
Unele din diferentele dintre comporrtamentul de infruntare 1;>i
eel expr;esiv pot fi rezumate precum urmeaza
4
:
a. Infruntarea eSlte intenti'onala f?i motivata in mod sped-
fie; oomportamentul exprsiv nu.'
,b. Infruntarea e determinata de tr,ebuintele de moment si '
de situatie' nlli?'caroo expresiva '0 struiOtura peTSon:aia
mai profunda. ' "
c. Infruntarea e'Ste forma'!;' compor1amentul
expresiiV "emis" spontan. ' ,"
, d. Infruntarea poate fi mai rapid oontro'l/ata (inhibata,
modi!fiearta, convention1alizata); compo:r<tamentul expresiv este
: mai difi'Cil de modif'kat adesea e incontrolaibi'l. (Schimba-
rea stilului scrisului, de exemplu, po'ate fi mentinu1a numai
pentru scur1 timp.) " '
e. Infruntare,a are de obicei s'Copul de a schimba rnediu:l ;
comportamentul expres'iv nu are un SCOP, deGi poate avea
efecte incidentale (Co. atun'Ci cind moclul nostru de a raspunde
10. intrebari intr-un interviu,creeaza 0 impr\Sie' buna 1;>i duce
10. noastra)., "
J f, In mod -tipi'c infruntarea e chiar daca poate
utHiza abHWiti, automate; comportamentul expresiv s'e aHa
de olbi:cei sub pragul noastre.
'
Aspecfu/demfrunfare
.
,
NfluneafliJafo
expresfv
convergenta fntre fnfruntare ;;i expresie
sar/cina in1r-u1). mod pr:esc1'is dist1'uge
cu stH. EXlsta mai individUJaJirtate
bibliotecar decit in sc1'iere-a majo1'i-
de 10. raocHo tre:buie utilizez
e
individu'alitate
joa.ca multe. roluri trebuie
Co' o7:e"!ta
mp
de mfruntare'expreszva
I
munc(}10 Danaa01.'
conOuC(.'rcounuiaUlo-
onun!10raoio,
,"x'l.'r,t"iimil/Yare
dons
Conver;.ot reo
compoZir;'f: muzicola
Ol.'sl.'nare de modete
relaxare libero
etc.)
,! J
ii v . ,
ale componente_
.,. preS1ve In anu"';te .
tuatii'" """ Sl-

neta lI1ire stratul superior Geist (spirit, 'inteled, perform:anta adap-
.A:ceda oare sini' de a'cord eu aceasta pontie deosebiJta var
'taUva) ,SeeLe (suflet, unda difuza a Aotivitalt;ea
Indr:epta mai lli?Qr atentia asupra stilului penetrarut al mi1?'cani oare
de Infruntare este un produs 301 spiritului (Geist),. activirtart:e'a ex-
intra spontan in fluxul conduiiei. Imed.iat ce n intereseaza acti-
un Pfo?U6 Pr?-mul .actioneaza oa uI\ -;
v.itatea to:tJa-la, riu nuinai reaciivitatea, apreciem importanta expre-
frenator, uneon, chlar ca dlsrtrugator al tlltmunlor fu.nd-amentale
',S'lei .ca un complemerut alinfruntarii. .
care slnt. purtatJoarele expresiei vitale. Daca trehuie sa percepem,
e bine sa nu ajungem la extrema opusa. Grice activi-
individualitaiea comportamentului expresiv trebuie sa privim
rote, ehiar dad e incarcata din plin -eu expresiviiate, are undeva
dincolo de intentia spedfidi a actului, dincoll() -de controlul con-
o origine. Adiea, un stimrul se aila in spatele scenei. Chi-ar un act '
dincolo deconventiile .abilitatile utilizaie in infruntare
5
.
"spontan" urmeaza 0 se'cvnta de provocare. JO'cul unui copil,
\ Sa luarri scrisul, care interesat in mOld special pe Klages.
pi-ctarea unui tabIou, dansul, risul sint saturate de expresivitalte,
El este clar un pwdusalti!t alimruntarii (Geist), c[i al expresiei
dar ceva d'e undeva a dedamiat joa:ca, pictur,a, dansul,' risul.
(SeeLe). Pe de 0 parte, peTS'oiana ooID1..J.nd.
'
ca in mod delLherat gin-
cum arata figura 37, infruntarea 'expresia sintambele prezente
durile ; ea, se adapteaza hiniei pe care trebui'e sa Ie uti-
, in fiecare ad, ori'Cilt de ine-gala ar fi proportia lor. Nu fa'C''l11 "pre-
lizeze. Toate acestea reflecta infruntarea. In acela,,?i timp inire>aga
supune:rea monffiruoasa" ea stimulul apasa .pe ,?i ,actuJ
sa natura se revolta iffip6triiVa conventiei prescrise. Se abalte de
este Un raspuris specif<i'C. SpUIl1m ca spontaneitata exista, ea
la modeluI in modamati care sint im:lividuale pentru ea ; il?i
trebuie definita numai drept C'ontributia pe care org'anismul total.
tradeaza energia, agresivitatea, ostHiiatea, ieama, ambiti1a sau
o ad-u'Ce Ie. un act de' Se pare ca nu exista un act pe
giditatea prin modul sau de a se abate'. Propr'iul ei stH vital
care sa-l numim pur stimplu expresi"v, cum nu exista un act
viata (!empeI'amentul car:aderistd.-cile sale person'ale) irump in
pur simpllll cl,e '
aCUul sau. Nu e necesara 0 pricepere mare pentru a inte}ege aspe'c-
tul de in'fruniare al actului; e newie de 0 mare' pricepeJ;"e pentru
Tn aceSJt punct avem nevoie de ajutorul teoriei neurologJoce, dar
a citi unda de expresie care se afla la baza.'
pjna a:cum el 1.Lpsel/te. ecompatihil, eu c-ea ce se sa
FiSihologia americana nu a elaborat.o asemen'a teorie cuprin-
concepem ori'ce aet ca 0 "ca'le eOmuna tinafa", reprezentin1q inlegra-
zatoare a expresiei. Motivul esteinteresant. PsihoIogia am)?ri<eana
rea mulior straturi niveluri ale urmelor ,?i impu19urHor cu inten-
ow tia mamentului. Daca incepe sa pictez un tablolll vor exista in
este, in general, 0 psihologie a Un stimul specific
,mod necesar do\hinante de infruntare (rrilnuirea pinzei ,?i
reclama un raspuns spedhc. Sintem in numai c1nd
. a vopselelor), dar in proidusul ftinal se var simultan
e nevoie de ' 0 actiune de infruniare. Omitem unda vitala a vietH
,\ impulsuri, ,urme,' sJtiluri de expresie - .tot ceea ce Klages ar denumi
Cll coniributiile ei spon1Jane in Hecare act,6 '
sufletul meu (SeeLe).. ,
Este drept' sa mentionam -deosebirile de opinll. Ji)hn
Dewey a critkat adese1a conceptfa stiinul-raspunS'
In sflrf?it, problema exprsi"ei rldica intrebari priVlind vatoarea
. sodala. Se spune ca tragedi!a culturE noasire -eoI1.9ta in, faptul ca
dnd-o ca 0 lIpresupunere monstruoasa" a psihologiei ameri-
cane. Oamenii, insista el, nu actio.neaza numai cind sinJt obli-
: infruniarea este in iar expresia creatoareeste reprimata.
(j civilizlatie tehnologi'Ca adUlce in mnd necesar acest dezechilibru.
gati sa a-etioneze de catre un stimul extern stau de catre 0
Mun'Ciitorilar li s:e pretinde in mod rigid predzia infrunttarii; efor-
trebuint. inierna.Ei a:etioneaza' oricum ; ei nu poi sa nu actio-
turile l\)r de a re,prima expresiei provoaca frus-
neze. 0 con1ceptie similara esie sustinuia de Woodworth, a
trar si insatisfaetie in rriunca. E adevarat, au mai mult timp: liber,
carui "teorie a prioritatii Jcomportamentului" a Cst discutata
"dar pentru multi consum:ar>ea unor emisiuni
130 pagina 212. Teoria lui Maslow e, asemenea; dezi<lenta?,
"pref'abricate" T.V. :-' sporburi, spectacole, din'UrU.. Ne ameninta
0 epoca a me'C'ani'ce. Cind expreeia moare, persona-
5 L. K 1 a {e s, Der ,Geist, aLs Widersacher der SeeLe, ":3 vol., Leipzig,
Barth, 1929--:1932. Klages nu era Un psiholog academic, dar influenta sa pro- Utatea' nnastra se cazlnd mult sub po1:lentiaHiatea
funda asupra gIndirii psihologice germane este prezentata J:ntr-un 'volum de
, umana.
8
eseuri In onoarea sa. H. P r i n z h 0 r n (Ed.). Die Wissenschaft am Scheide-
, wege von Leben und Geist, Leipzig, Barth, 1932, !
6 Chiar vocabularul psihologic american reflecta aceasta Vezi
8 Multi critici ai epocii moderne au subliniat acest lucru au
G; W. All P o.r t, ,The open system it/. personamy theory, In Personamy and
norme remedii. De exemplu, E. Fro m m, Xhe sane society; New York.
sodeH encounter, Boston, Beacon 1960, cap. 3. ,
'. Holt, Rinehart and Winston, 1955; D. MeG reg 0 r, The human side of
7 A. H. Maslow, Motivation and personality, New York,'Harper,',1954.
New York,McGraw-Hill, 1960. I
462
463
"
Dete;rmiilanti suplimentari
Analiza noastra bilaterala a determinantilor oomportamentJului
esie Vlalabila in general, dar este suprasi-mplifiJcaiDQare, Ce yom
spune despre urmatorii fcvctori i?u;plimentari convergeh'ti care adesea
ajuta la moddg,Fea calitatliunui act?
a. traditia cuHura:la
b. oonventia regionala
c. diSip0zitii emotionale tre'Cil.toare
d. conditii
e. vlrsta
f. sex '
g.struoora muS!oUllara nativa cdnsiitutia ooriporala
h.. coruditii de sanatateo$i bo'ala
i. def!ormatii accidenta1e al ' .corpului
, j. [formare speciCl.la (de exemplu, exerd,tii de arta dramatica,
.exerCiitii mili,t'are) .
k. ,coil1ditii de mediu fizi!c (de exemplu, siHoul,' cerneala
hurti'a - penrtru scns; ierenul factorii climat'id - pen-
trumers).
IT'oti aceGti determinanti sint importanti i?i compLicaana-
liza noastra bHaUero:la ei nu 0 distrug. _ .
. ;;'. '
Ll?rimii doi factori, traditia culturala DOnventia regio-/
nala, produc un fel de teren qe baza pe:ntrru oomponenta ex- ,
presiva. Un copE imnagazineaza in sine deprirucl:erHe .culrturale
preid'ominante de gesrti'cu'latie, regu}a. geneIiala de scris,. StaU
inmonatiHe coroune al'e voc. Fe masura ce este s.odalizat (sau
aculturat) aoeste reguli de baza devin 0 par-te din propria sa
n'atura.' (In DOIlS cinta aJcei?ti f\3.'ctori sint in figur,a 37
'ca facrori expresivi reaH.) Desigur ca pel's'oana va varia sti-
lul indlivi<:Lual in jurul acestl0r normetraditiJonale," darasimi-
el VIa eiJala, daca e chinez, modul de viata chinez.
p'chop'enhauer slOria : ."EngleZ'ii au uri dhspret spe'Cial pentru.
gesrti-culati o$i 0 consideracev6., lipsit de va10are coroun". ;
In c0ntrast, majorliltatea evreilor din Europa estka
leaza dramatilc .'?i chdJar tiil1uta lor :are un specific culturaL9
'fac:t;orii d, care se refera laconditii trecatoare de
dispozitie o$i obosea'la, slint a.desea decisivi. De asemenea, ei
trebuie clasifkati ca expresi:vi, inacesi
exprffiia esrte a starilor personale tranzitorii nu a diiSpozi-'
'. 9 Cf. .' W. LaBar r e, The cultural basis of emotion' and, gesture, in'
.,3. Pel's.", 1947,16, 49-68, :Vezi: D. Ef rein, Gesture and environment,
New York, Kings Crown, 1941.
464
PHor. dumbi:l'e. Cft de importanrt'a este dispozitia
YOm vedea la paglinile'469-47L .
Flactorii de l'a e 1a i reprezinta inf:llllente stru!C'turale eerte.
a femeie, cu mica, nu poate avea mersul la fel de
apasai s,au de .mina la fel de putemi'ca ca ale unui
barbat mediu. a m[na paralizata de antrita Vla afe'ata gesturile
SlCrusul. a constitutie grea nu se pbate mentine in echilibru
cu ui?urinta pe marginea unUi Virstni'Cii fat tremurlnd
eeea ce.tinerii fa,c cu energie. Este dificH de dasdJicat. .
nea: influente oa la determinanti de infrun-
tare'sau expreSJivi. In parte ei afecteaza l1l!it?earea prin intf:er-
mediulabilitatii., in parte sint de modif:i>carea persona-
lita{ii i?i de ooeea sintexpresivi. ' .
I Ultimii fadJori,j i?i k, sint consider,ati cored drept cazuri
speci'ale de determiiIl!Clnti de infrlintare. A>cest lueru este ade-
varai mal ales din mediul fdzirc. Intr-o zi ca1-
dumasa saru pe un tenm neregul'at orkine prob'a:bH inceltinei?te
pasuls-au 11 SJcurteaza; 'cu un toc care sdrtii'e, prob8ibil ca
oriicine Vla sorie cu 0 prelSQUne inegala. Cit despre unele deprin-
deri speciale (vo:ce-a, .cuiltivata, manierele militare), intr-o ma-
'r;
sura educarea lor model!aza direct person'alitatea de a'ceea
deViine incorporata in faza expresiva. Adesea, toiUi?i, aseme-
nea oonventii de mi:;;care sint ea 0 mas<Cil. tind sa camu-
f1e:ze calirtatile personale.
r
Geneza comportament
t
l1ui expresiv
Daca uncopil este iritabH el se manifesta desohis in aproape
.orirce mi:;;care pe aare 0 fa'oe: plinge, se agita, da din
miini. ExpriSlivitatea saeste difuza bogata (d. capitolul 5). Un
adult, dimpotriva, poate manifesta natura iritabila numai prin
degetele salene1ibif;;tite sail prin mobilitate'a ochiIor. Diferentierea
cresdnda localiz,area mii?carii pe masura ce persoana se matu-
rizeaza este adevi3.rata ;nu niimai pentruinfruntarea abila, ci pen-
tru expresi' '1 . . .
. FaptUl ca'expresia tinde ea 0 data cu avansul in maturitate sa
devina limitata 1a anumite regiuni ale eorpului are consecinte
impoptante pentru evaluareta pers'Ol!1alitatii. In primul rind, inseamna
ea trasaturivari-ate ale expresie.i au 0 .semnifi'c'atie inegala la dife':'
rit
i
oamenL Unele fete .sJ:nt carti deSlchise; altele sJ:nt "fete de ..
poker". Pentru unii oameni gesturiIe sint rium:ai conventionale;
.pentru e:x;irem de individuale. Uneori stUul 'imbracamintii
sau al s'crls'U'lui par "ex'a'ot cal' persoaha;' in alte c:azuri, !le sint
465
30 - Structura 91 dezvoltarea personalitatii - cOd. 265
zmaW-tst<:--
11. M. H. K r 0 U t,
. movement, l:n "Psychol. Monogr:",
mental attempt .'" "produce
"J. gen. Psychol. ,1954, 51, 93-152.
asemenea caz avem
tre-buie evahlat ca
anumirta de a Intaarce
soobi lin nas, el poate
prezente
data din copilarie. Numai un stOOlu minutios 0
Gestriri autis(e. Sa,privim mal atent1a ralu! jucatde c.anflidul
internin creHr,ea unor anumitemani,ere expresive.
Un zugrav pretentios,
este. inferioara, i:;>i
lOasa a unghiilor, pe
1e inspedeazala intelWaleaese.
Un tinar are 0
cind.se
are obiT$ia in peno'aida in care aavutginduri ooercitive nepla-
cute de a 10'Vi

liz,eaza maniera ori de
nepla'cute.
Krout numel;lte
.un sens
atent stU'diate) pentru ob,er,v
puns directe tahuvafi reclus l,a 0
la un, gest all'tlst. ..
mentale. ll El in subiect
.obt
ine
acordu!
treaza pasiunHe. in
. in ta'Cere
rim.enbatorului pl"op['iHe pasiuni. Sau, experime9-tatorul spune :
. "Nici o persoana
ca prieteniisai, mai aleS rudeIe sale, sa
Dupa ce subiecuU'l
casa.te
tale sa ? Vreau
de oonli<ct astf.el indus
466
Q persaana se dezvaluie pe sine maiales prin'
varblrea sa; a alrta prin tinuta mers; 0 'a. treia prin stUul
al Ca 0 ipoteza promitatoare, suge- "
:am ca oncepersoana are una sau daua trasaturi expresive.
Impor,tante care Ii.dezvaluie :ha;1;ur<t sa ad' 'Varata. Da'Ca este
e intrucftva inutil sa slj;udiezi toti oamenii dupa
mdl'Cl, de exemplu, voce, olchi s.au scris:I
0
Indiciul care e revelator
.pentru 0 persoana nU esrte in mod necesar revelator pentru o. alta.
Oriee copil e expusla forme standa'I1d. de expresie care tinct
sa-i limiteze impu!surile, inidividuale din El illvata sa scri
dupa Un model standard, Sa dillte 1apian sau sa dailseze conform
unor reguli. Cum spunea Kl,ages,' el tinde sa se eHbereze in parte
(dar numai in part'e) demae. Scris.ul sau dobi'rudel;lit 0 ;,matu-
ritate grafi'ca", inteJ:1Pretarea .sa muzicala sai de dans ,sint
ai lui. Chi'ar 0 strenografa cu timpul1'1?i modifi'Ca sisltemulde ste-
nografiere, iar medioul, cind nu, maie intern, ajunge practice
arta intr-lUn mod propriu. Dar tbti oamenii rarnln conventionaH
intr-un anumit grad. Ceea Ce este impoPiant este maiSlUra in care
ei tree pe\SJte prescriptiHe oo.ucatiei con'Ventiei dez'Volta pece-
tea propriei lor indi'vidualitati. o?i, cum am SPU6, aceas\ta p 'cete
poate fi mai evidel!1ta in unele tra:saturi expI"e's&'Ve diedi in altele,
. '".
CDpilul, $i mai ales adolescentul, probabil ca adopta stiluf.'i'
expresive imitatiE:.. Coipilul mic car? invidiaza vulgaritaltea
handei de co())ii de la coltul strazii iinita manierele lot nepasatoare
de apleca $apca de a$'Cuipa. Adoles.centa po-aI'lta parul aran-
j'at c-a a'ctrita favorita. StUJdentul de 'oolegiu imi;ta poza v:reunui
antrenar sau profes,or.O 8.S'emene-a imitatie superfidala prezinta
interes psiho}ogi'c. De fapt tinarul dore.!?te sa asimileze .aibilitatile
de lYaza sau atTlibutele mooelu1ui sau. El este pre'a tinar pentru a
Ie atinge,$i aStiel S limirte'aza 1'a expresia exterila a acestor atri-
bute 1a tipul de cravata sau taietura parului purtate de .
sau, la fanfaronad!a sau tlnuta eroului sportiv.
odata cu maturitatea multe din aceste poze. imitaJtiv2 dispar.
de S'ervi'Ciu, dupa .ce aasiJmilat experienta lurnii, Peate'
purta orice crevata Ii pla.'ce ;'nu maiare nevoie imite
o?i, totlliii, ocazional, in. cursul marturitatii' pozele pot,1 reztdU'ale,
indkind mai mu1t is-Voria trecuta a demoHand cuiva decit starea .
sa actuala. Poate 0 depfindere expresiva s-a fixat printr-un fel de
autonomie foooctiiQnala pers 'VeTativa (p'aginile 234--':"'239). intr-un
.' 10 Tocmai acest I-a dus pe Wi Stern sa: repudieze ceea ce el.
. metode "monosimpt6matice" de psihodiagnostic. De exemplu, gi'afo-
logia n-ar trebui utilizata hiciodata singura, caci poatel:ntr-un caz dat sa dea.
E mai sigur 'sa se studieze mai multe canale ale expresiei rnainte de. a
face deductii reJeritoare. la personalitate. W. S.t ern, AusdruCk unct
Leistung, In P r in zh 0 r n, op. cit., pp. 219-223. Nota 5 supra..
.,. :... '
-.,'.
de-a faee cu un -- reziduu din. via'ta timpurie $i
aiJarie. Astfel,daca un 'adult are 0 deprindere
oehii, de roade unghiile sau de a se
rnanifesta un Conflict prezent $i ten:dinte-
trage dupa sine a poza perse'Verati'Va diS'o-
paate .spune..
care .simte ca 6cupati'a prestata Ii
trade'aza ,conflictul prin ingnjirea S'CTUPU-
care Ie in timpul lucrului :;;i
.
deprinrdere spe'Ciala de zmuci bratele
1a lucruri jenante. A-2easta deprindere i:;;i
oamen! de pe stra'da. tn asemenea momente
zmuce$te bratele pentru a indepilrta impulsul. Dar el
dte ori eliberarea de ginduri
asemenea gesturi autiste. Ele au numai
pentru subie'Ct$i hid un sens (da:ca nu sint
...ator. Teoria sustine d da'Ca un ras- .
stare mai rezi'duala - .
. . . .
Krout a surpus in mod,iongenios tearia unei p'l"lobe experi-
un conflict. De exemplu, el
subie'Ctu1ui' la afirmatia ca oamenii i$i pa'S-
seicret; dar apoi cere sa se
jumatate. de minut sa dezvaluie expe-
intr-a'devar:normalanu vreodata
moara. NU-I
aprooba, eX.perimentatorul Spline: "Vreau
a'cum. Ai dorit vreodata\ca una din rudele
sa te tn timpul momentului
- inainie ca suhiectU'l sa dea rAspun-
Autistic gesture: an ex'perimental study in symbolic
1935, no. 208.' De asemenea, An experi-
unconsdous;, manual symbolic movements, In
467
suI - se inregistreaza mi.c;;carile mlinilor sale. Dupa. experi-
men.t subiectu1 e intrebat. ce stare atitudin'ala de 9piri1 a simtit
in timpul confliotului. . .
Prin acest proroed.eu Krout ajunge 1a concluzia ca exista erchi-
valente s1atistk Intre aminiite gestl..lri: anum'ite.
aUtudini. MIna deschisa leganindu-se intre pidoare, spune el, inso-
in mod cara'Oteristi'C frustrarea; degetele indoite loa extTeini-
ta:ti, suspidune :;;i r:esemnare; mina la: nas, teama; degeile la
!1'

buze, rU$ine; gesturile pumnului, agrSivitate; un deget
r
I
de cea1alta mina, trufie sau incurajare.
Krout constata ca <l'ceste semne expres1ve sint diSltul de gene-
rale. Experimentul e ingeniiQf) :;;i ne poate conduce in 0ele din urma
spre un limbaj general al gesturilor. Pe de alia parte, indivizii
elabor'eaza pe asemenea pr.opriHe mDdele per&onale:;;i .FlU ,putem
lntotdeauna sa 1e dUm din: vocabularul staru:l.ard al gesturilbr. De,
asemenea" normele cultura;le pot diferi i'arcele doua. sexe, cum: \'
arata Kr:OHt, pa:' sa favorizeze stmcturi gestuale diferite. Ne. pute1TI
a$tepta ca unCle temperamente extrem de tensionat<:: sa hca multe
mi'iC'ari lipsHe de 0 mai adinlCa $i CJa unii, care sUlera-
din cauza unul" confUct, sa ramina calmi in afara. Dad tinem seama
6e putem totu/'?i invata rnuitt: din aceasta q:r-
cetare initiaJtoare. .
Nu impH,cam faptul ca toate
mtr-un conflIct, unele 0 .au, fara mCl 0 uM.omla. Dill punctul
nostru de vedere expresiadezva'luie atit aspectele personalitatH lip-
site de conflict, c;:it pe cele oonflktuak
Siut constante mi"i'carile expresive?
"
Sa incencam un experimen1 SiCunt ill?0i:',
'Pe ofo:aile de mrtie marcati patTu riIllduri. cu a, b, c, d.
Scrieti pe rindul a, b, C numele dumneavoastra cum 11
semDiati' deoibkei. -Dar rindul d fla,ceti in mO'd de1iherat 0
oopie ex:acta a ,Ca ,ce, ati scris pe rindul c.
Acum comparati rindurile a b; de asemeneac. d.
Veti constata des:gur ea primele doua siut mult mai asema
natoare decit ultimele douct
Figura 39 ,prezinta un I'C.'zultat tipic al acestuimic experiment.
De ce sint rindurlle a b am de asemanatoare? Motivui e
cainstructiunile pentru copiere("scrieti numele dumneavoastra")
'er,au identic;e era lasata 0 Jibertate maxima pentru constanta
468

..
.

,9ak:J>r[
Figura 39. Seul11atilri : trei "expresive", una "de Infruntare!'
expre-siva. Linia d, pe de alta parte, a fost scrisa in conditii foarte
diferite. Aspectul de 'copiere a fostbine 'accentuat. El. a devenit
o sarcin'a con!?tienta, de a 'OOpie exaGta".-Fiecare mi;;care
era deliberata. Constanta 'expresiva era reprlmata. In ,termenii :lui
Klages, spiritul (Geist) a 1uat conducerea a fluxul ar-
monios al SufIetului indiviidua1(Seele). .
A'ceasta Iconsti1uieo deffi'onSltrare a 'Constantei expresirv. Oa-
. menii qezvolta stiluri foar,te cara'cteristice de s:cris, vorbire, mer:s,
stat j'Od, gestica, ris :;;i Sttrfns mina. Recunoa:;;tem de 1a distanta un
prieten dupa mersul La te1ef.on 1?'tim 'cine ne f.el1cita, nu atit
din ceea De nise spune cit din vocea 9
i
modu! de a vorbi. Expre-
sia este peate partea lCa mai tenace a naturii noastre. Infruntarea
noastra e variabila, depinzind de ce, anume avem de facut. Dar
cum 0 faoem poarta semnatura aproape fara
Pentru 0 perso,ana datastructurile expresiei sirut foarte 'con-
stante de-a lung;u.l timpu1ui. St"rea de spirit, desigur, provoaca
unele diferen,te. Da'ca 0 perwana ,se simte deprimata ei
sint relativres-trinse; daca se simte bine dispUiS'a, ele slnt mai
expansive. Fluxul vOflbarii este mai liber 1a bucurie dedt la depri- l2
mare. Dar diferentele din iOadrul sltarii emotiJon:ale par Sa ffiodi-
n'e in principal energia care anima expresia. Structura (de exem-
plu, s'cnSul) ram1ne aproape aceea.c;;i 'ca forma.
12 Win i f red B. J 0 h n son, Euphoric and depressed moods in normal
subjects, In "CharaCt. and Pers.", 1937-1938, 6, 79-98 188-202. Vezi =?i
.A. E. Wessman, D. F. Ricks, M. MeL Tyl, .Characteristics and
eommitants of mood fluctuations in college women, In "J. abnorm. soc. Psy-
Cho!. ", 1960, 60, il7-126. .
469
.... '---:--;;-;:=;'f :,;. ..
acelasifelca celelalte.
. .2.
ft j-ustifioa{i
tura - din serbS,
stau'1ucrurile, totlli',)i,
3. .At?a -cum
,0
de ce r3JCem as,ocierea
Do;vezile pe
cluzii :
.
.evita acest lucru.
arata_dteva exemple :
<:eilalti.-
Democrit .ca
nunchi de nuiele
Un om
, Afirmatii de,
'portamentul expresiv este
evaluarea pens'OnalitaW:
foarte put
in
.
,'pagiria .467) pcia.te
S'emnifi-catiei.anurnitor
un ajunor pentrtrdiagnoza.
Pina a.cum
pectului de.'"infruntar-e"
persona1itate (iI).duS1V' 84a:-numitele
ininintare. Ele impun.s.ubiectu111i
mentatorul maooara IClpoi
13 Aceste experimente sfnt des9rise mai pe larg de C.W. -A11port.
14 0 examinare a metodei asocierii este oferita de E. E. Vernon, The
matching method applied to investigations of personality, fn "Psychol. Bull.".
pp. 21-22. .
,.
470
In oe masura 8.ceste variate tra:saturi expresi:veail corpului
demult, ca "unul .$i iS1pirii se manifesta in to:aJte"? Daca Xj
mearga, sa deseneze, altele, A reiel?it
P. E. V erhon, Studies in expressive movement, New York, Macmillan, 1933.
1936, 33, 149-177. De autor,Personality tests and assessments, London.
Methuen, 1953, paSsim. ' .
. 15 W. W.o1f f, The expression of personality, New York, Harper; 1943"
concar-cia fntre ele? 'Este adeva'rat,'a;;a 'cum a Mirma Lavatet
are 0 voce autoritara, atunci 9i ge\Siturile, strLingerea de m[na,
apasarea la s<:ris sint .autoritare? .
intr-un anumii grad, masuratorile de ne ajuta
sa la .a'ceasrt:a intrehare, Intr-uri studiu, s-a C rut
subiectilor sa indeplineas-ca: multe s-ardni : sa scrie pe hirtie,
pe tabla, eu picioru.]. ,('Pe nisip); sa eu voce tare, sa
ea subie'ctii erau deoseibit de 00nstantL De exemp.J.u, au mani-
festat in 'cursul experimellltului un nivel caracterilstic de ener-
gie, de asemenea de expansive sau rstrin-se, de
cari ex.teriorizate (centrifuge) sau interioriz.ate ('centripete),l3".
In 'afara de maS!uratorile de laboratorexista 0 alta metoda.
de ,a demonSltra 'constanta: meto9:a asocierii (pagini1e'389, 445),
putea Sa vaar:at fotografia unui om strain 0 data cu ea trei
e/?antioane de scris. Apoi va cer sa spuneti 'care de scris'
apartine strainului din ..Desigur, nor'o.c ati fi cored
o data din Dar daca succesul dumneavoastra este in mod con-
stant mai do:vada ca exist ,0 cOffilpa<tiibilitat' 'Pel'cepti- .
biola intre expresia fa'Ciala cea gr.afica. Metoda poate fi elabo-
.rata in multe feluri. AsHel, inregistrariale vocii pot fi aso'Ciate
,cu ocupatii ; teme scri&e,cu desene; sau toate ;aces'tea, :eu to:ate, 'I;
celelalte.
14
.
Figura 29 din capito'lul 16 va invita 'sa a:sodati tr:ei notatii mu-
zical-e 'cu numele a treicompozitori. Din a'cest experiment consta-
tam ca asocierea core-eta se produce in 80% din -cazuri. Pro'centul
de 20 de mai ales referitor ia ex.emplele 'cu Mozart
Bach. Echilibrul naturaletea lui ,Mozart sint'C'onfundate uneori cu,
calitatea 'arhitectonka a lui Bach:- Putini oameni nu sesizeaza ca-
.ractenil explozival s-erisuluilui Beethoven.
15
Metoda: lasoci.erii neajlUta ea demonstram in cemasura putem
'percepe 'ealitate expresiva i.n do!Cumente expresive d.ife-
rite. Nu ne spune pe ,ce baza 'la dectzi'a noastra.
Indicatorii slln;t ades.ea am de suibtili ir+oitei ne seapa 9i nu $"tim
. '
'cum o' iacem:Asocierea
in
0 trasa-
am
trasa-
cum
e
cum
considera\ie pentru
un ma-
puneiclnd
.
p:lauzi.:bile


dtire corecta a
aIle
as-
telSt-elor de
sant teste de
sardna. Experi-
demonstreaza
ca exista'Ooncordan,ta, dar,TI.u nespun-e mai mull.
'Care Ie-am :trecut in revista'justifid heicon-
1. Tr.asarturile ale ,corpului nu sint mDd inde-
pendent activate. Oric-are din ele poate fiarectaJta in
totuI?i, nu e ni-eiodata perfecta'.
, tura nu este replka 'exada 'a 'celeilalte. Daca ar fi,aJtunci
in diagnosticarea person:ali;tatii dinorice
sau d.in ochi, miini Sau membre.
nu putem sa facem astfel in mod sigur.
ne rezulta ea unitatea expresiei
chestiune de grad, dupa. Icum unitatea personalitatii este
{) ,chestiune degrad(capitolul 16).
Psihodiagnoza
Oricine j:ara'cteru'1" din expresi:va. Nu putem
.scriitoriio ca procedeu maj'br,
Mlinile calme refletla buna erqtere, sensibilitate
Protagoras era savant vazfndu-l cum leaga
introducind, cum facea, nuiele mici inauntru.
scoate palaria efne! intra in' camera nil.
.lese fara ca sa nuscapeceva revelator clespre natura sa.
oridin sin.t adesea indnlat{)are Gi
-dar ne lasa mirati in ceea exactita.tea lor. Pescurt, com-
fara indoiala un ghid potentia'l pentru
dar din nefericiT' psihollOgii
Experimentul s'crupulosal lui Krout
sa duca in cele din ul'ma la 0
gesturi. Curind ne "lorn intoaI'cel1a
citevafapte care au ,la luminadin stUidiul altor trasaturi I xpr.e-
'sive. Dar, in ansarnhlu, domeniul I Xipresiei nu 'a fost aJd[nc situtli'at
psihQl,ogii au acordatatentie apI'o:ape ex'dUisiv
al Majorit.atea
teste proi'ctive)
sa realize:oe 0
pro-dusul nu cum a lost rea:l'izat..
471
amabilitatea lui
;. - ..:. - :-
.... '"4- -..,.... ,
Inrroverr
Ex nonanx '-os
'P' ",'
--..? '.'

f'

.{f/'4;/

7 -
1
"/-;"...-7.
..
,_ "I
, II
;' J l
"1' f(
f .1 I'
1':\
,
p.
.....
Exem,ple de mlzgiHeli 'expresive (prin
I M. A. Wallach !Ii R. Co Gahm)
x an x'-os
".
'-...
/ / -I' ,,.-#
....L..--!.7," .-I

.. [1
Figura 40.
.1 '" ",,," ",",",;"
'J
I

VI""'
(.
,472
Aceasrta 'constatare nu 'ttebuie sa ne surprinda. eu Itotiicuno:a-.
in care. un adolescent nesiglir dei'Volta :0 strjngere
de mina puternica xagerata sau alte poze expansive eu care
spera a&cundasentimentele de inerioritate. A'Ctu1 sau de disi-
mulare poate fi deliberat sau po:atte sa fi clevenit :obi
9
nuirt. 'In orice
caz, conchidem ca pentru a cHi 'corect orkeact expr,esiv trebuie
sa 'itim daca el contine 0 disimulare compens.a:torie. ell. alte
'cuvinte, nu e suficient 00 Ite ibazezi pe interpretarea evidenta (va'li-
ditatea . apareqta) a unei iexpresLve.. Apararea egoului
alti contracurenti pot .afecta produ'Sul. '.
Judecarea expresiei proprii. Po-ate dati fa:cUltu,rmatoap:-ea ex-
perienta. Ati seris :odata'o Itema, ati desena,t un rtablou, sau ati ciat
Un dar unui prieten, dar ati 'llita:t Dupaani dezile, intilni,tiob'iectul
respectiv dar totw;;i ca" produsu'l d'l.1rriheavoastra.
16 M. A. Wallach, Ruthelren C. Gahm. Personality functions'of'
graphic constructioii and expansiveness, In ,,3.. Person.",. 1960,'28, 73"-88.
Subiectul completeaza un chestionar,inventeaza 0 pOiVestire "pro-
ieoti-va" s'au spune 'ce vldeipo Rors.cha'C'h. Ceea ce se
masoara este continutiIl raspuDSu!lui. Continutul este desigur reve-
dar la fel s,irut mil'?carile expresive 'carelSe pierd. Puwnd
. acceIlltU!l pe Geist, 'psiholog'ii sinrt orbi in iCe SeeLe, oum .
Sie reHercta in posturi, scris, 'l'Tllf?carile' o'cmului, voce l?i c:Q.iar m'iz-
galeli. .
Nu Via i sa se contl'oleze domeniul
pina a'colo InoH sa putem i siguri ce amime serrinifiica aspectul
expresival unm act. .A9a cum am vazut, sint multi
care converg spre "calea finala 'Oomuna". iExista putine oor'spon-
dente simple de tipul punet cu punot. PUitem spune, ;de exemplu
'ca 0 pensoana "introvertita social", va face "in ulOd logi'c"
leli mid :,?i indesate. Sa vedetn 'ce ne spune un experiment:
Cercetatorii au 'cemt subieotilor sa, fad' nl1zgiilirturi
au"masurat suprafata aces-tora (restrInS sauexpansive). Este
adevarat'Ca in medie sUibiectii inhroverti sodal tinrleau sa
fa'ca mizgaleli mid indesate, dar exilstau <?i exeeptii clare.
Unii de,S1enau mlzgcJ.}eli foartem'ari. La fel, extrarvertitii s'ocial
tindeau sa faca mlzgalituri mari, dar din nou unii din ei Ie
fa'ceau intr-un modaccentuat indesate mid. Cum se explica
acest rezultat deooncertant? Pe baza ,altor masurartori a
ca deviantii erau oameni foarte anxiQsi. Introvertitul social
anxiqs compensat anxietatea prii:lU"'-'Un .desen expansiv;
,extrovertHul social anxios $i-a compensciJt-o ill modulopus.
1G
Figura 40 da exemple.

.
tip'deexplicatie.
indepartate, nemuLtumirea
po>t ieGi 18. suprafatalafel de repede 'ca .':ii ,respeotul de sine.
,. Experimentul lui Huntley
argumentelor din capitalele
(sau, unori, 0 consideratie
la niveluri
socializata (sau modestia)
in mod tehnic, putem spune 'ca' aeest experiment aratii
proprium-ulul este
-alte cuvinrte, aut0implkarea intra In joc inaintede a
,trola,ta prin
Ori.ce regiune mobHa
este expresiva -
tele, picioarele.$i oriC
ficati,a lor expresiva:modulde a sari, a sta in pi cioare, a'merge, a
alerga,.a dansa, a hoinari, a sta jos, a se intinde, pozitiile in timpul
somnului, ges-ticulatia, modul de ,a vor.bi, de a rWIe,de a pling.e, de
astringe rhlna, de a{!uma, de a Slcrie, de a picta, interpreiarea '
cala, munca mod1,ll de 'a se juca,'de a se imbra-ca, de
impodobi. To,ate .aceste
separatsau impreuna.
Ar"fi.imposibil sa
expresivitate sau
a ar.3Jta cum poate fi faeuta
seleetate.'
Fata. Dedep.a.rtej ,cea. mai ex:pcr:esi,va partela' cOTipului.
Natura a'inz"eGtrat-o in modul eel mai generoscu n.ervi I?i
sub-tili ; nu'e a,coperit' 9i de
receptorilor de distanta' este
lumea frontaL .cum
zeaza "eul" in stdnsa legatura cu fa'ta. Vocea noastra din
,fata. $i astfeI, in to,ate privinte1e, .es>te
,atentie principalatinaii obseT'vam pe,
l sihologii au studiat mult expre'Sia faciala,a emotiei, dar aoest
subieat nune in:beteseaza in
1\ din' fiziogMmiei a persistat, dar inJtuiWleluiAris>to-
. tel, Lavater ale -eelorlaltte figuri istorice nu au fost niciodata pro-
bate ,"
Cer:cetari din eele
nu C ea Ce dezvaluie
17 W: W 0 1f f, Selbstbeurteilung und Fremdbeurteilung in-:. wissenatch(!n " ,
und unwissentlichen VeTSuch, in '"Psychol. Forsch.", 1932,. 15, 251-::-329';
C. W. Hunt.ley, Judgments of self 'based upon records of expressive 1:leha-
vior, in "J, abnorm. soc:Psychpl.", 1940,35, 398-427. .'
, 18 H. Bel0 f f, ,J. Bel0 f f, Unconscious self-evaluation using a stereo-
scope, in "J. abnorm. soc. PS)ichol.", 1'959, 59, 275-278. '
.474
TotW?i 'simtiti bunavointa !<:1:ta de el; vj 5e pare bun. Credeti ca'
este elegant, intelig:ent, de'bun gust.
, Aceastaexperienta -cam rara, dar semnificartiva, a fo?t facuta in
laboratoT <::p.rezultate importante. Tehnica a '05t e.lahorata de Wolff
perfectionatadeHuniley,1
7
. '
, I
Al doilea -cercet,Hor a re'u9it, sa inregistreze coriJJporta-
mentul expresivfaraeasu:biectii sai sa :fotografii ale mli- '
,ni10r profilu'1ui', inregistrari ale vocii, e9antioane de scris
de stU de req.are a uneipovestiri.
$'ase luni mai rtirziu s-a cerut.fiecarui subiect sa ,aprecieze
sa caracteriz<re documente expresive, cele proprii
fiind oamestecate cumult, a'ltele. .
lntr-un stert din cazur.i subi.ectul .a recunoscUJt do-oumen": '.
tul expresiv propriu. (Vocea e rareori recunoscuta; 'Scrisul a
fost prezentat printr-o'imagine r'efleotata in ogEnda l'ii acest
proced.eu reduce -?anseIe de Cind
recunoscut expr.esia, 'a t 'Ca. aprederi'le'sale erau Tezer-
vate, adica atit moderatecit/'Ii modeste. '
constatarea este aceea ca pentru .lrei
,patrimi din judeca'ti (nerecunoSICute) evaluarHe erau de obi<::ei
fearte binevoiware, sau O'cazional extr:em de nefavDrabile.;
,Jude:ca.torii,nu rau rieutri sau moderati fat. de prordusele .lor
propriinerecunoscute. \
Un .aU experiment .arata caatunciaincl oamel,lii priveS'c
la doua totogr.afii intr-un stere-asoop - una_a fetei proprii l-
una a unei persoane straine - exista ten:dinta de a judeca
combinatia'dintre propriu 9i strain ca fiind mai atragatoare
decit oTice combinatie strain-Sltrain. in aproximativ ,0 treime '
din cazuri subieatui s-a recunos'cut atunci relatarea sa e
exdusa.
18
'
Ave-mai'Ci 0demonetratie izbi1:oare a opratiei de
.de de sine, sub pragul Dragostea de sine (sau,
ocazional,' ura de -sine)este'trezita de stimutul ner "cuno'S'cut 9i.
legat de ego. Subiect1l1 S8 lanseaza Intr-o des'criere verbala
a '"acesteipersoane" - uttlizind mai mulie C'Uvi-nte' dedt in ca-
racterizarea altor subiecti - $i des'crierea este de obicei, favorabila.
"A-cesta e Un baiat bun- de9tept, puternic... Mi-ar placea, ea-l
I cunos'C. .. ".,in cazul.Un-Or judecati' de sine 5e aplica
; ,J,:. '
..' " , "
Cinrl barierel.e normale decontrol sint
fii sentimentul 'insufkiente'i pemonale
ofera 0 confirmare ingenioasa a
6'9i 7. b consider,atie inalta continua
scazuta) pentru Sline po.ate fi rtinuta
gata sa razbarta" ori de dte ori retinerea
este indepartata. Ca sa punem problema
ca pragul
mai sciout decitpragul Sau, cu
putea fi con-
prin deprinrlerilJe de sccializare.
i....
Caracteristici expresive
a cor,pului, in odihna sau in mi
9
care
ochii, gura, capul, trunchiul, umeril, mHnile, dege-
a lor poate fi analizataprin semni-
a se
aDtLvitati multe altele 'POt fi studiate
luam in >considerare wate aceete canale de
chiar unulsingur in mod :I'otU'9i, pentru
0 -eercetare constructi<va, citeva vor fi
,

a-ceea e partea cea mai vizibila; locul
partea in care persoana
am vazut, majoritatea oamnilor lo,cali-
partea careia ii acordam 0
In capitolul 3 am vazut ca
"
mai moderne au fost destinate sa studieze
ci ceea ce oamenii cred ca ea dezvaluie.
475
[E intelept sa pDrnim 'Cuaceasta problema mai modesta. Unele din
gener:alizarile ce provin din studii experimentale Ie prezentam inaj
joS.19 In genera). (eel,putin printre judeca,torU :americani)'exista 0
tendinta:
1. de a atribui oamenilor cu pielea tn3.saturi de ostilitate,
manie, lipsa de umor; .' . .
2. de a atril;lUi blonzilor'dIverse calita1;i. Un 'studiu aratii ca literatura
de fic1;iune tinde faca eroii blonzi, personajele
bnme
20
; . .
3. de a vedea fe1;ele cu riduri la col1;ul ochilor,ca prietenoase, pline de
umor, agreabile; " ,
4. de a vedea barba1;ii mai in virsta ca,mai resportsabili
mai cultiva1;i decIt barba1;ii tineri;
.5. de a vedea femeile mai illvirsta ca materne;
6. de a percepe oamenii care poarta ochelari sau cu frU1i1;i malte ca
mai inteligenti, de Incredere, harnici ; , '
, '7. de a percepe fe1;elezlmbitoare ca mai inteligente. (Aici morala
cii data Inaintati 0 'cerere pentru un post adaugati 0 fotografie zimbitoare;
dac,a sinteti patron nu-i acordati aten1;ie!) ;
8. de a percepe femeile cu buzele mai carnoase declt media dreptsen-
zuale, iar pe cele cu buze subtiri ca'asexuate ; ,
. 9. de a considera buzele arcuite ca indicind Ingimfare,exigenta chiar
imoralitate; " .
10. de a atribui oricarei fete de negru stereotipuri de supersti1;ie, nili-
giozitate, nepasare; ,
11. de a vedea fetele ,care sint medii In cNace lungime3, na-
sului, culoarea parului, pozitia maxilarului a1tele, ca aVlnd triisaturi mai
favorabile declt fe1;ele care deviaza, de exemplu, care au trasaturi proemi-
(normCll)
( nJciYlnl/J
(vt'st'1, . (60/rl/') Ir/st (srlrcClsllc"
sl/?ct'r" inoer//') CQki/IQI;

F'igura 41. Fetele schematice de .Utilizat pentru determina_'
re,1'.caT).titativa' a influentei diferitelor trasaturi, sE;}Jarat in t:ombinatie,
,..I; asupra aprecierilor fiziogno.rri..ice (prin amabilitatea lUi Franz Deuticke, Viena}
1 !r"o metoda elabora!a de Bruru;wik Reiter". Cel liguri
e
schematice din fig-ura 41 STint alese dintr-o ,serie mai marede de-sene
similare..:Existta diferente ,cantitative la 1. distant'a din-
tre ochi, 2. inaItimea fruntii deasupraochilor, 3. pozitia nasului,
4. lungimea nasului, 5. pozitia gurU. SUibieotilor Ii S'e cere sa apre-
cieze fiecare fata dupa 0ara"'cteristici inteIigenta, dispozitie suf1<e-
teasca, virsta, ocupatie,nergie. Figura 41 indi'Ca aprederile modale
pentru cele fete. I ' ,
Aceastanietoda nepermitesa ne apropiem deoanalizaprecisa
a struoturilor faciale de baza in raportcu 'apre'Ci.e:dle asrupr.a prso-
nente sau retrase. In aparen1;a ne sim1;im maisiguri cu cineva care nu se
nalitatii, dar pare indoielnic daca rezultatele obtinute pe fete sehe-
Indeparteaza mult de norma culturala.
matizart setransfera lafete reale.
22
:asemene.a terudinte de apreciere par a fi -destul de uni- Una din constatarile ,a'C Stui experiment, ca a altora, este
forme, s[nt eh: exade? Probabil numai mica masura, dacil aceea ca illgeneral gura da trascHura facialacea mai hotarlrtoare in
nu delo,c. In cea mai mare parte ele par sa fie proidusul unei aso-
datU facile de idei. MajQrirtatea femeilor mai vrrrstnice sint marne;
o persoana can: poarta ochelari poate sa-1?i ii ObDsit ochE d:atorita
studiului; oamenii cu frunti inalte potavea mai mult S1patiu pentru
crei1er i mai departe. Par,e ca meto:ePele noastre experimen-
tale de pl'l1a arcum reW?e'Sc in principal sa descopere ceea ce este
noasrtl1e.23 Gura este partea cea mai mobiIa. $i
majoritatea oamenilorconsidera ochH dreptcea mai expre-
siva trasatura. Dar in realitate ochiul este relativ inexpr:esiv; el
' nu poate "face" atltea oit face gura. S-ar putea oare ,ea noi Sa
' ccedem caallam eel mal mult din ochii celuilaI! pentru c. ne obli,
nem impresia prin proprii nO/?1ri QChi ? 'Daca eSlte Cl>9a, e Yorba in'
stereotipk In :aprecierile npastr,e referi.toare, ;[a nu ceeace fOnd de un tip curios deproiec,tie.
este ade'Varat.' , ', I' , ,
oprLvire mai apropiata asupra:relatiei dintre1rasaturi}e faCiale
21 E. B r'u.n s w ik,L 0 t t e R e-i t er, Eindruckscharaktere schemati-
sierter Gesichter, in ,,2. f, Psychol.", 1937, 142, 67-134.
individuale impresiile pe caneaoestea-Ie produ'C este realizata fn- '
22Cf. My r a R. Samu e Is, Judgments of faces, in "Charac. and Pers. ", 1939, 8, 18.-27. ,
. d, Facial, ... " Ven, de "emenea, K.DunIap, The "'eaf and
. 'int extr"e dm P. F. S T a i u,i,: ",u"'" m the expc""," af emat""" m "Genet. P'Y'haL Manog,. , 1927.
" Unele din ""te oan,tataninterpmanal per"p'''", m R.vim"g <.2, no. 3; H. Ra","her" "pact af Winkler., "'''''h in the P'Ychalagi""
f atu"" aoo infmnee p""",,m eptian aoo interper"nal behaF Lange,.'1Mtitute af the Univeritiy af Vienna; in ;,Ada p,ychalagjca", 1951-1952, 8,
{ Pet,uIIa (Edq, Pman c"p. 20; Veri, de . N. G. Hanawalt, tatu,' , ,ugo".,. c, "giunea gUdi e'le 'uperia,,"
fard, Calif., Stanfard UmrreeAntltiz", Mumch, Ameri"'",;" aum" pentru ematide fee",te " nu pent,u""pm."teama, in "J. gea.
Die S",,,he d"me",ch" SuIt oc, Majadty aoo '6y 10 168-190.; chal.", 19",31, 23-36.
20 B B ere1son, P...,' Publ Opin. Quart. , ] :1" .
an 7 "s of magazine, fzctwn, ,n" ana,ysz .
476
4.77
Se intimpla adesea,ca fetele sa fie as.imetri'ce,. Partea dreapta
nu se suprapune exact peste stinga. Exisia indicii ca atunci dnd
asimetria e accenh.j.,.arta, emai prQbabilca'noi avem de-.a fa'C cu 0
,personalitate nevrotica.
24
Lar un cercetaiorsugereaia ca partea
dreapta a fetei indica ,de obioei partea mai puJblica mai
enta a personalitatii, in, timp ce partea stinga traoeaza in-
Acestea sint aniicipari sugestive dar reclam.a oonfir-
mare. . . .
Un altstudiu asupra asimetriei este, de asemenea, indra:met.
J.G. n.R. Lynn
26
oonstata cao. persoana care are lateralitate
manuala $i fadala dreapta (C19B cum indica ridicarlea In sus a col-,
,turilor in zimbet) este "'mai bine integra<ta mai expansiva
ca individ dedt una la care dDminanta e Similar, 0
lominanta stinga-stlnga (a mEnii a fetei) denota 0 personalitate
integrata. Teoria neurologica In cazul'de fata einteresanta. Domi-
nanta homolaterala, fie pe emisfera fie pe cea smnga a creie-
rului esie 'coerenialn control,'duce la 0 pernonaiitate fara conflicte
$i de aceea pozitiva. Dimpotriva, dominanta contralaterala pro-
voaca indivirdului 'un lli?or ,conflict m0tor, Ii Intirzie activitatea,
nesigur. . .
Acestea sint num13i exemple de 'cercetari referitoare la fa,ta ca
agent expresiv. S,Intem Inca' departe de a ajungela generalizari
$i legi yaJiJde, dardiferitele directii'de ceI"cetare sini promitartoare.
Vocea vorbirea; V'Oooa ,este n'Ulmai 1:n parle un il!lsi5ri.ument de
Infruntare. DeS'igur, pronuntia unei persoane t'rerbuie sa aiba un
minimum de clariif:ate ; iar pentru un proifsionist, prezen-
tator'la radio sau TV utilizarea adaptativa C<;irecta a vocii are 0
mare importanta. Dar vocile neantrenate variaza foante mult Inton,
timbru si eondui ta.. De aceea. vocea, mai ales dadi e inrean1re'narta,
este un' ins-trumen<t. extrean .de expresiv. dimpotriv?, e
. implicata in mare masura in oum yom vedea, ea.
are, de aserrienea, componente expresive aocentuate).
noastra e compusa din cuvinie -oonventionale, puse ala<t.uri conform
reguli10r sintaxei>$i orientatespreoeomunicare intentionata.
De>$i vocea'e foame expresiva,'psihologii au tins sa 0 neglijeze
in vorbirii. Tra'saturile vocale sini efemere greu de
analizaif;. Ele inciUJd din:amica intonatiei, ritmului, Intreruperii sau
continuitatii,' aocen<tul, tonul, rbogatia, asprir'nea, ffi'uzkalitatea.
'Trebuie incluse caracteri-sticile individuale.ale pronimtiei.
24 G. Lin d z e y, B 1a h c h e P r inc e; H. K. W righ t, A study of
facial asymmetry, in "J. 1952",,"",: 21, 68-84. .
25 \V 0 1f f, The expression OJ personaltty. Nota 15 supra.
26 J. G. L y n. n, D. R. L y nn, Face-hand laterality in relation to perso-
nality, in "J. abnorm. soc. Psycho!.", 1938, 33, 291-322.
.478
,
Prin metoda asocierii, care 0 voce neanalizata e comparata
eualte .produse ale expresiei sau cu fapte referitoan:! la vorbirtor,
urmatoarele :
1. Vo.cile neantrenat.e s'lnt mai. expresive (maides asociate
corectdedtvOdle antrenate).
2. De obkei, pe baia vocii puate fi S'pusa vII'sta in limitel,e a
z Ce ani toleranta.'
3. Alte trasaturi t'izioe, ca ifialtime, fata sau fizica
nu asociaiedecitprinhazard.
4. TrasaturiJ.e mai profunde'- dad vor.bioorul este dominant,
extrovertirt, ar'e ih1terese esteti-ce sau religioase $i mai
departe, sint apreciate destul de bine.
5. Schitecomplete ale personalita,tii sint asociaie cu vocea eu
un succes mai mar,e. (A,ceas1.a oonstatare e importanta. In-
seamna ca vocea-ca-structura este foarte concordan'ta cU>
'personalitate-ca-5ntreg de .aceea sugereaza ca 0 analiza
f;
prea fina a vocE poate slabi valoarea di'agnostica a trasa-
r;
turHorexpresive.),
Cercetarea vocii redama .ca toti subiectii sa citeasca au voce
tare pasaj scris. AlifJfeI, stilurHor de vorbire
ar intrain joc pentry a deconcerta judecatiIebazate numai pe voce.
Vorbirea orala sau scrisa. lIi ambele cazuri putem nu-
maracaraderiS'ticile 'individuale la un numar mare de parametri.
Sanford enumera peste 0 suta de asemenea parametri.
28
Printre
ace$tia se indud viteza v,oribirii sau' scrierii; lungimea
.iica a unei emiSii sa,ti ,fraze; repetitia;' tenrdin1,;ele de a corecta
r
expresia sau de a rescrie; constructia propozitiilor; utilizarea
ad,veribel:or; timpul, diateza, mo:dul verbellOr; conjun'ctii'l,e;
slang-ul;.metafor'ele; gramaticale. In, plus, pot fi con-
S'trui:tl Care e'proportia veI"b-crdjective pentru
vonbitor, raportul intre adjectivele'dembnstraitive $i cele ":'
r
tive, proportia arliqolelo[' hoiarite 9i nehotarite etc.? Un .iridice
utH este .numit propbrtia tipurilor de simboluri (PTS) care de fapt
mas'oara. v,oca;bularul unei. pe,rsoane. Dad 0 persoana utilizeaza
100 de cuvinte Intr-un de v.orbire /?i da'ca 50 din e'le sint
cuvinte Q.iferite atunci PTS este 0,50. Propor,tia poate fi srtabilita
\ 'n H.'Ca nt r i 1, G. W. All p'o r t, The psychology of radio, New
York, Harper, 1935. . .' . . .
. 23 F. H. Sanford, Speed/- and a comparative case study,
In "Charact. and Pers.", 1942, 10, 169-198. 0 analiza mai extinsa a ele-
mentelor stiIului de'vorbire este oferitii de R. Fah r III ann, Die Deutung
des Sprechausdrucks,. Bonn, Bouvier, 1960. .
479
pentru e!?antionul total de vorbire sau pentru orioe parite data de
V'Orbire (de exemplu, substantiiVe:sau verbe).29
Poate ca cea mai i'zhitoare concluzie' dincercetare<a
analitica de aoest tip est ! constanta acoentl,l.oata a 'Voylbirii uneiper':'
soane. SigUT este ca fie-care cercetar'e relatata; ca stilul.
vorbirii unei persoane esie de, constant de la 0 ocazie
laalta. '
Bazindu-se pe acesrt f;apt, Yule a apHcat prinlCipiul la determi-
narea autorului faimoasei lucrari Despre "Imitatia lui Christos.
30
A fost scrisa de teologul german Thomas a Kempis cum se crec1lea
deo.bioei, saudeunieologfrancezcontemporan dinsecolill alXV-lea,
.Jearl de Gerson, care scria in latina?' ,
'Yulea'cah:mlat frecventa.cu care anumite apa- .
in Imitatii inalte scrieri ale aceluial?i autor. Corellnd
fre-cventa utilizarii acestor substantive in ambele seturi de
scrieri, 'el constata ca r pentru Thomas a Kempis este 0,91;
pentru Gerson, 0,81. Pe acea:sta baza Yule conchideca.a Kem-
piseste adevaratul autor. Cor,elatia mare pentru ambii autori
se datoreaza, desigur, fc?-ptului ca ambiiau s'Cris despre a'ce-
subiect religios. Amindoi trebuie sa fi utilizat, Deus, de un
numar enorill de ori !

Exista un motiv special pentru a cita aceststudiu. Faptul ca
Yule constata {) diferenta, in utilizarea substantivelor
este surprinzator, caci din'toti pararnetri vorbirii, substantivele ar
parea ea $lint t.ele mai pl.l-tin promitatoare.'De ce?Pe,ntru ca
stanti:v,ele slnt pr,escrise in mod rigid de,infruntarea noamra (de
'ceea ce facem). Avein la dispozitie 0 alegere expresiva reclusa.
Lucrarea lui Sanford, anterior citata,sugereaza ,ca formele de vor-
bire cele mai individuale de aceea cele mai expresive sint ver-
bele, modificatorii adjectivali adverbiali constructiHe de pro-
In ,ceeace moidifi'catoriia:djecti,vaii adverbiali, Doob
deS'2opera faptul ca oamenii ,care utilizeaza multi modifkatori utili-
zeaza v.erbe active. in plus, ei fac judecatl "independente de
cimp" (pagina 270) ; de ex,emplu, Bint capabUi sa descopere figuri
.29 J. W. Chot los, A statistical and comparative of individuoJ
written language samples, in "Psycho!. Monogr."., 1944, 56, no: 2.
30 G. U. Y u1e, The statistical study of merary vocabl1lary, Cambridge,
England, Carp.bridge Univ. Press, 1944.' :
480'
ascunse intr-un dmp vizual oomplex.3! Acest mic studiu prezinia
bine intreaga logica a expresiei. Oamenii car,e sinrt activi,
. '. dis-crimInatori in manevrarea rnediului l{)r.manifesta aceea i ten-
dinta in fLuxuI 9 vorbirii lor. Nu sint Pasivi.in acceptarea' mediului
extern-.:.... nci In petcePti'e nki.inutilizarealimbii.
. V.om aflatreptat care aspecte de vorhire 'sint cele mai uti1e
pentru diagnozaexpresiei. Chapple ainventatun aparat numilt "cro-
l)ograf de interactiune", pentru a Inregistra parametri importanti
'legati de lungimea de vorbire. de tendinta subiec-
tului de a intrerupe:$lab monopoliza oonversatia.32 Thorndike ne
Spune ca in
J3
vorbirea scrisa punctuatia e 0 trasatura constanta 9
.revelatoare. Toate acestea altele merita suplimen_i
tara. .
Postura. gest, mers. Pozitia 9i lin'i9'caa-iie membrelor refleeta in-'
fluenta injruntarii, conv.enfiei culturale personalitatii. PoliNstul
care diriJeaza circula,tia fluxul de vehicule cu bra\U1 sting
face semn pietonilor cu dreptul. caz natura saTcinil
.conventia culturala sint in mare masura pentru struc-
tura mi:;;carii. -Dar chiar in ace-asta secventa extrem denormatf:a
putem de-tecta 0 individualitate subtila a expresiei, une.gri Sl!gerind
bunavointa, plictiseala sau aroganta. , '
S'a luam postura. Omul difera de.maimute prin pozitia sa ver-
ticala, unfapt care are enorme pentrumobilitatea 9 inte- 34
ligenta sa. . 0 ceflcetare antropologka arata ca corpul timan
i
este
capabil sa-i aproximativ 0 mie de posturi stabile dife-
rite. nStabil" inseamna 0 statica pe 'care cineva 0 poate men-
'tine confor-tabU 0 peri-oada de timp.35 Intr-o anumita mas'ura a'ceste
pozitii preferate depind de deprinderHe culturale (de exemplu, de
faptul dacasintutilizate sau nu scaunele), dar, intr-o mare
masura postura pe care Cine-va 0 considera convenabila este 0
chestiline de alegere proprie. Pozitia in tiinpul somnului este, de
caradristid foarte stabila.'" Adlr Suire- asemenea, 0 personaIa
pozitit. 0 perwana care utilizeaza verberacti:ve, putine adjective
- . . .' . " , ,
advel'be. simple declarativeeste in. mod sigur diferita
de una care utilizeaza verhe pasive, mulie adjective adverbe
31 L. W. Do 0 b, BehaVior and graTft,matical 'style, in "J. abnor.rn. Soc. PSychol. ", 1958, 56,
multe pr{)pozitii subordonate. . .
' 32 E.D.. ChappIe, The measurement 0f interpersonal behaVior, in
"Trans, N.Y. Acad. 'Sci.", '1942, 4, 222-'-233. De asemenea, J. D: Matar azz0,
G. Sa s low, Rut h G. Mat a r a z z0, The' interaction chronograph as the
instrument for objective measurement of interaction patterns during inter-
'l)iews. In J. Psycho].", 1956, 41, 347-367.
33 E. L. T11 0 l' n d ike, PSyChology of punctuation, In "Amer. J. Psy- Cho!.", '1948, 61, 222-
2
28.. .
34, E. W. S t r a u s, ,The upright posture, In "PSYChiatric. ", 1952, 26, 529-561. .
35 G. W. Hewe's, World' distribution of 'certain Postural habits, in
\ "Amer. Anthrop,", 1955, 57, 231-244. .
. J6__M. H. Johnson, T. H. S.wan, G.1E. Wiegard, In what positions
.do healthy people sleep ? in "J. Amer. med. Assn.", 1930, 94; 2058-2062.
481
.'
- Structura dez;voltarea personal1t1itil _ cd. 265
.,'_._ "1'-
.'
Teaza eu indrazneala cc}> ."pe91mif?tii" se incolacesc in'spatiul
mm mic posibil trag cuvertura peste cap.37 Rsihadiagnoza,nu
.a testat inca aceasta afi riffiatie.. ne spun ca
pacientilor pedivan sint revelatoare $i merita sa fie studiate.38
,:(,--'."
Membrele in actiune sint $i mai revelatoare, de:;;i aid tre-
buie sa tinem seaina de infruntare $i de componentele culturale..
$tim, cultura are ,0 influenta marcata asupra gestkulatiei 'miinipg
Unele pe de alta parte, slnt mai libere de influenta cul-
turH de aceea slnt In mod potenHal mai revelatoare pentru per-
sonalitate ;un bunexerr'nplu 11 constituie saritul.
40
,
Desi,gur, psihologilorIe-jar plIkea sa supuna problemaunuicon-
trol experimental pentru un siMiu :maiatent. Doua in;c,ercari sint
descrise mai jQs.

Giese'a dat subiectilor sai baghe1e $i le-:a cerut sa bata
masura la diferite inregistrari muzicale. in camera era
nerk l1i un bec la: capatul baghetei permitea f.otografierea
pe pelicula cineinatografica. acest' inregistrari'a '
fost posibil sa s,e identifice efeotele 'pure (bataia
masurii in stilul obil1nuit al dirijorHor deorchest:ra)" de as-
menea un stil de carese aconda cucompozitia
(Beethoven jazz) l1i in sflr..;;it Qinclividualitate certa in mif?'"':..
care subiectul inlSuf?i).41
Mira aelaborat 0 metoda importanta denumWi
tic miokinetic. .Subiectul incepe sacopieze,un desensimplu, de.
exernplu, 0 slcara. Imediat dupa ce ihce,pe,i se pune in fata
ochilor un ecran fel inch nu mai pDate vedea ce face,
dar'continwi dese:nul. Inacest modindicatoi-ii pentru infrun-
tare sint f?i componenta,expresiva iese inevi'dentEi:Con.,
tinua Slwbiectul in modcorect, Iiezita mina, in'Ceipe mina sa sa
faca gr 9 li exagerate spre exterior sau spreiil'terior? Devine
mai expansiv 'sau mai Mira pretil1de ca din aceste
. / Il.
""
',Jl A. A dI r, Understanding'human New York; 1927,
p. 176,' '. " " .' .
3? F. De u t s c h, Analysis of postural behaviol', tn "pYChoanal. Quart.".
stiluri de deviere se pot deduce in mod. valid anumiie trasa-
turi personale.
42
.
A.semenea metode sint, dupa cum s'e artificiale, indepar-
tate de gesturile ale vietti cotidiene, dar ele pot constitui
eelma'ibunmijloc de acont-rola problema.
. ,MersuL este in mod special un domeniu de studiu fasdnant. In
. Apocrife citim:"Gatelile corpulu( rlsul clintilor mel'sul omu-
IUiarata ce este el".43 Dar din nou aid analiza controlata e numai,
la inoeput. Wilsinann sugereaza ca exista atribute masurabile
alemersului: regularitatea, viteza, presiunea, lungimea pasului,
elasticitatea, precizia directiEd I;>i variabilitatea.
44
Laaceaslta lista el
adauga Un atribut referitor la totala, pe care 11 denu-
me.;;te ritm.
In toate canalele expresiei revine inereu problema ritmului.
Este un,concept pro'stdefinit. Uneori se rfera la periodidtatea unui
aspect al structurii mi,;;,carii. Dar, de obicei, termenul se refera la
un efect neanC!.lizat po,ate ne.analizabil) 'creat de structura totala
'a mi'$carii. "Ritm", ca "stu", es-te. totu.;;i un concept vag $i ne-
operational.' ' ,
Deoarece mersul este un subiect important practica-me-
dicala, s-a facut un'progres'considerabil in inventarea unor instru-
mente p'entru studiul p'reds al mif?carii picioarelor in timpul mer-
sului l1
i
in stabilirea uhQr norme pentru cadenta,'lungimea pasului
l1
i
viteza.45 0 asemeneaoercetar,e fu,rldamentalaI vasluji drept,
trarnbulina per;ttru psihologii cafe,.speram, se var interesa curind
,de semnificatia caracterologica a mersului.
, 0 ctes,coperire dem;ebitde 'interesanta a fost fa'cuta de Wolff,
careconstata ca subiectH i.;;i recunosc to'tdeauna propriul mers, de
fapt mult mailbine dedtrecunbs'c pe acela al prierenilor lor..
Experimentul este organizat prin imbracarea subiectilor
in 'vel1min.t largi -care Ie acopera catpul l1i toti indicii supli-
42 E. Mira;M.K.P. - Myokinetic diagnosis, New York, Logos, 1951. Un
studiu, utiliiind 0 tehnicaM.K.P. adaptata, ,constatacorelatii pozitive de$i
scazute intre acest test $i masurarea temperamentului de catre Thurstone:
M. T a1Inadg e, Expr.essive graphic and their relationship, to
temperament factors, in "Psychol.,Monogr.", 1958, no, 4B9.
43, Ecc!es:asticus, 19 : 27.'
,,
, .
44 A. C. Wi 1sma n n, Charakt'erblogische Bedeutung von EinzeLmerk- 1947, 16, 195-213. Pentru 0 examinare maicompleta a semnificatieicompor,
tamentului expresiv prin practica psihiatrica vezi W." M a1a mud, Outline malen, In H. B'O,g e n, O.Li pmann (Eds.),G,arig und Charakter, tn "Bei-
of general'psychopathology, New York, Norton, 1935.'" "
,hette zur Z.f. angew. Psycho!.", 1931"no. 6.
45 RDr i IIis, ObJective recording und biomechanics of pathological 39 Cf. Eir 0 n, op. cit') Nota 9.supra. ,
40 P. H a 1sma n, Jump. book, New York, Simon: and 'Schuster, 1959. gaH, in "Ann.N,Y. Acad. Sci.", 1958,'74, 86-109. Vezi, de'asemenea, G. K r e-
F. G iese, Individuum iLnd'Epoche in Taktierbewegung bei verschie- ezer, A. D. G 1a n viII e, A method for the quantitative analysis of human
denen Komponisten, tn "Arch. f. d. Ges. Psycho!.", 1934, 90, 380-426.
gait, in."J, genet. Psychot", 1937, .. :
482, 483
/
.,...:
, '
'ment-ari deidentificar.e. Se fac inregistrari cinematogrC\fice
Iise ceresubiecti10rsa identificedne J " ' " ,
. .
Ne amintim din discutia . (pagiIla.4,74) ca.l
pe baza trasiJ.turilbr expresive nu ,e precisa. 0
persoana i:;>i ,recun0ai?te rareori'vocea; mfinile sau scrisul reflectat
in Qglinda: Dar mersul este altceva. S-arparea ca identifkam
precizie trunchiului membrelor Doasire printr-un fel
de empatie (capitcilul 21). Ferceptia totale se ime-
diat la fel ca impulsurile 'ffiuscularepe care Ie prompt
ca fiind ale noastre.
In ceea ee toatecelelaltecanale ale mi,,?carii expre-
sive, munca preliminara lnanaliza ir},ers1,llui amens rnai departe de-
dt studiul semnificatiei sale diagnostice. Exista, 1Jotlli?i, un studiu
sugereaza'ca trasatura,de dominanta in personalitate poate fi
descifrata pe mepsuliui,jOeva rnai bine ,dedt la intimptare" .47
Scrisul e.9t ,' dintreiJoate [mmele de-expre>i1e, de departe cel
popular. Grafologii pot construi 0 existenta "citindcaracterul
din S'cris". Psihologii indl"eapta atntia tot mai mult, cain
fara tragere de inima, spre acest dorneniude cercetare. Pentru'
lnceput, au inventat instrumente inteligente pentru masurarea a
trei dimensiuni ale scrisului - verticala, liitimea
opresiunea.
48
' , ' .
. Trebuie acoroata .0 rn.are,importanta analizei scrisului. Nu e
vorba, sustin adePtii, numai' de 0 scriere de mina, ci de
'0 "scri.ere prin creier" infl1.ientata in'toate:felurile'de impulsuri
'nervoase expresrive dau 0 nlianta'individualii .adap-
tative ale miinii. Ca "gestcristalizat",,el constituie categoria ',de
mi;;care expresiva cea -rnai accesibilastudiului; toate celelalte miG-
, "
cari Slut trecatoare mai greu de masur,at. Partial, popularitatea
studieriiscrisuluise datoreaziidisporiibHitatii sale mario '
Criticii car,e spuncategoric ca "nu exi'Sta nimk in grafoiogie" .
studii arata :ca grafologii de fapt capa:bili.de a
46 W. ,W0 1f f, Zuordnung individueUer Gangmerkmale zur Individual-
charakteristik, In H. Bog e n" O. 'Li P man n, op. cit., nota 44 supra.
, 47 P. E isen be r g" P. B. Rei chI in e; Judging expressive.movement:
II.'Judgements of dominance - feeling 'from motion pictures of gait, In
,,,J. soc. Psychol.", 1939, 10, 345-357. , '
_ 48 Vezi, de exemplu, W. L uthe, An apparatus for th.e analytical study
of handwriting movements, In "Canadian J. Psychol.", 1953, 7, 133......:139. De
asemenea, C. A.. 'T rip p, F. A. Flu c k i g er, G. H. Wei n berg, Measu-
rement 'of handwriting variables, in ,,!:,ercept.',and Motor Skills", 1957, 7,
279-294 ; K. U. S mit h, R. B loom, The elee,tronic handwriting analyzer
aj1d motion study of writing, in "J. appl. Psy;chol.-", 1956, 40, 302-,.306.
, , .
,;
484
\
diagnosticaunele caracteristid ffi'ai exact'dedt la intfmplare.
49
$i nu numai profesioni9tii au'aceasta probabil toti 0
avem lritr-oanUn1ita masura.De in mod obi n1+it se

9
constata ca Un e:;>antion 'lntimplator de oameni poate Spune Corect
,;>exul indivizilor numai dinscris, in'aproximativ700/0 din cazuri.
departe' de a fi perfect, acest grad de succes este deasupra
hazarduluJ.50 .. '' ' J', , . "'
,
Dad unii critici pretind prea.putin de la grafologie, entuzia9tii ",
desigur pretind,prea multo Uneori in joc, ea atunci
cind. unI grafologne da ;, un iJortret" al.unei figuri politicesau actrite
binecunoscute. Caraeteristici1e' relatate probabil ca nu slnt,desco-
perite din seris, ci,doar repeta ob1 nuite despre per-
sOhajul respeetiv. " 9
1a 0parte'9
a
rlatanii, cercetatori din domeniu fac
in:cercari de a descoperi dirriensiunile,scrisuluicele mai
adeevate pentru studiu.
51
.In general vorbind, exista un dezacord
'intre eeieare pretera semnele' giafice specifice,;;1 eei care iau iIi'
considerare numai earacteristlcile moraleaJe scrisului. Primulgrup
ar putea pretinde, deexemp1u, ca 0 inclinare inainte indica "sim-
patie" sau ca sc;risU1 indreptat in sus semnifica "optimism" sau ca
o persoana care scrie pe ,,0" deschis la partea superioara este "des-
chisa" 9
i
"generoasa"., Aceasta e abordarea prin semne grafice
probabil e putin valida: , '
Altii prefera sa studieze trasaturile globale. Am vazut ca teoria
:lUi KlageS (pagina 462) pretindeca cineva sa inceapa'analiza esti-
'mind lndepartarea unui'scris de la copia pentru a se,de-
termina nive1ul general de expresivitate pe care 0 persoana ilma-
nifesta. Klages ar studia, de' asemenea, astfeldesindromuri mari
cum ar fi "constringerile 9i relaxarea", adica restringereasau ex-
pansiunea scrisUlui. 0 persoana cople9ita de lumeaexterna dnde'
sa serie mod comprima,t, c\Jm indica asemenea legaturi gra-
49 Studiile despre acea,stii RroblEml.3. sfnt numeroase. Exempie slnt'
H. J. E y sen c k, Graphological an,d psychiatry: an experimentaL
stUdy, In "Brit. J. Psycho!.", 1945,,35, 70-81; H. Cantr iI, G. W. A 11 po r t,
H. A. Ran d. :The determination of ,personal interests by psychological and
graphological methods,in "Charact. and Pers:", 1933, 2, 134-151 ;G. R. P a s-
'ca1, The analysis of handwriting: a test'of significance, In "Charact. and
1943,' 12, " ,'" ' , ,
' 50 Cf. P. E i senbe r'g,'Judging expressive movement:' I. Judgements
of sex arid dominance-feecing from handwriting samples of dominant and
non-dominant men and women, In "J. appl. Psychol.", 1938, 22, 480-486.
. 51 Cf. The a Stei n-L e wins0 TI,' Graphische DarsteHung der hand.
schriftLichen Dynamik, In "Ausdruckskunde", 1956, 3, 145-180; H. de Go.
bin e a u, R. Perr o,n, Genetique de L'Ecnture et etude de lapersonalite,
" NeuchateI, Delachaux etNiestIe, 1954; J. K asparek, A' factor analysis of
Some and qualitative signs in handwriting, in"Cekoslovenska
Psychologie", 1957, 1, 338-352. .
485
,.-
",
'\
A
Figura 42. Waleula Quidikaka
.
487 .
55 Cf. M. S.c he ere r, J, L y 6 n: s, Line, drawings and matching res-
ponses to words, .. in "J..Pers.", 1957, 25, 251-273.
daca nu limitaJn termenul' vorbind 'de un stil de scris sau un stil de
vorbire, . '
Fiecare pictor are stil propriu ;la fel, fiecare compozitor,
muziciaIl' juciHor cu mingea, romancier, sotie $i mecanic. Numai
dupa stil recunoa$tem cbmpozitiile lui Chopin, picturile lui Dali $i
placiritelematu$ii Sally. In toate aceste cazuri vorbim de legatura
strinsa dintre straturile expresive ale personalitatii $i formele ex-
trem.. de integrate -ale infruntarii. Stilul se aplica la maniera per-
sonala de expresie care caracter'izeaza activitateade infruntare.
Stilul prezinta interes pentru estetica, ca $i pentru psihologie.
In literatura, am spus, stilul pare sa, !fie un produs al particulari-
tatilor structurii frazei,. vocabularului, imaginilor preferate, utili-
zarii metaforei $i a altor procedee. Am atras atentia asupra numa-
,- rului mare de dUnensiuni dupa care deprinderile qe vorbire $i
potfi comparate.
Dar este stilul numai.o suma a unor separate? Sau
este neanalizabil? Unmicexperiment -va' clarifica subiectul. In
figura 42, sYnteti intrebat care desen e denumit corect quidikaka
care waleul.a? ' ' .' '. .
Desenele sint in esenta fara sens, dar va un "sentiment"
distinct. $titt care trebuie denumit quidikaka care waleula. Daca
striteti intrebat de ce, spune ca exista ceva rotund $i blind
legat de CU\Tintul waleula $i de desenul A, $i ceva patrat $i ascutit
legat de quidikaka $i desenul B. Totu$i, rotunjimea vizuala din A
nu e identica eu rotunjimea auditiva a' cuvintului waletila. ,Nu
exista. un "element identic" care le leaga. Da, exista 0 similaritate
undeva, dar estefoarte in'sesizabila. Tot ceea ce putem spune' este .
ca stilul auditiv total al lui walula corespunde cu stilul vizu:ll
total a'l desenului A. Este cazul unei corespondent
e
"fiziognomice'"
sau neanalizate.
55
, " ' ,
$i se pare ca se intimpla c'u stilul. In figura 29
am araitat ca 'e U$or sa se asocieze scrieri muzicale complexe cu
486'
Stilul
Initial stir insemna un tocsau un instrument de gravare (stilus).
Mai tlrziu a ajuns sa apoi intreaga savoare a
unei lucrari scrise considerata in totalitatea sa. Deoarece,intr-un
sens, omul este 0 fuziune a tuturor lucrarilor sale, francezii au obi-
ceiul sa spuna Le style. est. L'homme meme. .'
Pentru psiholog termenul inseamna strtidura complexa $i
pleta a comportamentului expresiv.. El se refera la ansamblul acti-
vitaW, nu numai la abilitati. speciale sau regiuni singulare, desigur
52 0 expunere buna in limba engleza a sisteniului Klages este.T h e'a.
S t e i n-L e win son, An introduction to the grapho1ogy of Ludwig Klages,
in "Charact. and Pers.". 1938, 6, 163-176. Vezi, de aseirienea, J .. E.
Projective techniques, New York, Longmans, Green,- 1948. .
. .53 W. W 01 if, Diagrams 'qf the unconscious, New York,' Grune and
stratton, 1948. De asemenea, E. B. MeN ei I, G. S. B 1urn, Handwrithig and
psychosexual 'dimensions .of personality, In "J. prof Techniques", 1952, 16,
476--480. .. .
54 Vezi Can t r i I, All po r t . Lan d, op. .cit., nota. 49 supra.
fice ca micirriea scrisu).ui, presiune mare, verticalitate, regularitate,
ingustime,linii inferioare ltingi linii superioare scune,.
. marginilor din stJ:nga altele, 0 care
lumea ar prezenta sindromul grafic OpuS.
52
: ..
. Unii cercetatori pretind ca scrisul are nu numai 0 semnificatie
expresiva, ci una "proiectiva" (d. pagina 441). Ca
autiste; scrisul poate spune mul<te. despre ,conflictele.
specifice din personalitate.
53
. .' .' . . '.
. \.,. . '.
o problema care trebuie urgent explorata I este aceasta:. Care
aspecte ale personalitatii pot fi deterrnitiatein mod valid' din
care nu ? Un studiu, de exemplu, arata ca valorile remarcabile
ale unei, persoane pot fi de bine i.dentificate (de exemplu,
daca e 0 persoana accentuat religioasa), dar .nu putem decide in
mod sigur numai din scris daca ep' este catolica, baptista sau iu-'
daica.
54
$1, de asemenea, conform cu argumentul nostru de pa-
gina. 462, trebuie sa ne 'ca unii oameni dezvaluie .
mai multe personale in scris dedt altii. Un bibliotecar, de
exemplu, ar putea avea un scris 'inexpresiv, dar 0 voce sau un mers
semnifiCativ. .
Aceste limite ne conduc la principala noa,stra concluzie : toate
ca,ile de e;x:presie necesita studiu. Nu inciraznim sa ne bazam prac-
tica psihodiagnoz'ei pe nid 0 trasatura "monosimptomatica". Pen- ,
tru a studia expresia in mod adeevat trebuie sa exploram toate ca:..
nalele expresivitatii
B
Rezumat
\ '.
sonali tiljii, putem;daca dortm, sa cautilm caractere comune, tipuri
,icategorii. Dar in ultima analiza toate aceste grupuri vor fi gro,
slere ,i aproximative. Situajia este aceea,i ca incazuJ structurii
peisonalitil\iL Putem catita trasatmi comune saqputem Cauta dis,
pozijii personale. La fel putem Cauta legi generale ale expresiei sa"
ale stilurllor individuale. Exista a jtistificare pentru ambele'elii :;>tiintifice.
58 Un text recent recunoa$te in mod clar importanta SUbiectului:
Bonn er, PSYchology of personality, New York, Ronald, 1961, cap. 13,
In capitolul 17. S-a afirmatca studiul rni,cilrH expresive este
numai unul din cele unsprezece metode fundamentale de evaluare
apersonalitajiL $i totu,i a fast neces",: sa dedicam un capitol in-
treg acestui Am fa.cut-o pentru ca simt ea subiectul este
Important ,i prea adesea neglijat.
58
Majorttatea teoriilor despre
.personalitate sfnt lipsite,de 0 definitie clara a expresiei adesea
o proiectia. Am 'rncercat sa explic ca tehnicHe pro-'
iective sint procedee speciale pentru captarea incon-
!?tient al unei vieti, fn timp ce comportamentul expresiv constituie
fluxuJ al manierei al'tilului care i,ipun pecetea asupra
fiecaruiact al comportamentului adaptativ.
Putem afirma fnmod corect ca fiecare act pe care 0 persoana
II are 1n mod invariabi] doua aspecte, eel de infruntare
,i cel expresiv. Ceea ce a persoana incearea sa faca este extrem
de revelator, darla fel de revelatoare este ,i maniera sau modul
' de a face.. Am Intilnit aceastil distincjie in capitoluJ 11, cind ne-am
Feferit la conjiniitul cognijiei(ce a persoana),ila stilul
cognitiv (modul sau de a gfndi). '
In viaja abi,nul to acordam mal multa atenjie comportamentu,
lUi de infruntare declt celul expresiv: Imruntarea este prim planul,
expresia 'este numai funda!ul personalitajii.. Ne obisnuim repede
cu maniera unei persoane acordam atentie numai 1a ceei:J. ce
face. PSiho1"ogii, de aseinenea, sfnt.gata sa ia maniera drept bi.mel
... $i concentreze studiul mai CUrlnd asupra ce-ului realizarii
'oecft asupra lUi CUm.
Acest capitol S-a ocupat cfteva probleme feoretice _ ori-
ginea; coerenja ,ivarlabilltatea comportamentului expresiv. De
.asemenea, S-au prezentat cercetari reprezentative aSUpra unor'
trasaturi expresive separate (!ata, .vocea ,i vorbirea, postura ,i
gestul, mersuI scrisuI). De$i s-a realizat o. mare eantitate de
lnunca preliminara salida, nu am ajunsinca la punctul in c,are
calWiti!e personalecomple'xeale compozitorilor. E numai impresia
noastra generala ca ele corespund. Judecata este un proces de nivel'
superior; oarecum structura totala a trasaturilor pare sa fie trans-
ferata in structura totala a stilulul.
Faptul ca facem deductii nu numai din trasaturi expresive de'-
taHate, ci din stU caintreg e aratat experiment.
I , ,
Au fost adunate noua teme de la i?aptezeci de. studenti,
trei in octombrie,trei 111 ianuarie" i?i trei in mal. Subiectele
erau uniforme pentru toti studentil.
Dupa ce temele au fost dactilografiCl;te ,s-a indepartat
numele, s-au cerut unor evaluatori sa grupeze-temele scrise
de diferiti studentl. In ansamblu aceasta soriare a fost
De ce? In unele cazuri trasaturile expresive individuale
erauca un ghid. Utilizarea a punctelor i?i virgulelor
putea, caracteriza scrisul unui student, saua alta ciudatenie
a punctuatiei sau ortografiel. Dar 'majoritatea idEmtificarilor
erau facute dupa integralitatea "calitatii formei" (stHul) de
prezeritare' a temei. ' " " -
Evaluatorii s-au trezit cautind trasaturi care,corespundeau
trasaturilor personale ale .autorulul. Astfel, temele unui stu-
dent pareau totdeauna sa reflecte "un s'imt bine echilibrat a1
umorului, 0 toleranta' relatiilor situa-
tiilor sociale". Un altul manifesta in ,,0 siguranta
de,sine 'poziti\\a, dar .nici pornita, niCi Incapatlnata": Un al
treilea era "In mod constant plictisit. viata ca 0
experienta in care se ;;:dopta cursul cel mai scazut
al actiunii':. $i mai,departe.
56
' .
Atunci exista 0 estetica a felului deafi tuinsutl. 0
este unitatea fundamentala unica a 'intregii activitati. Un artist,
se spune, nu e un tip special de- om; dar'fiecare om este un tip
special'de artist., ' , "
Poate ca intr-un mod limitat putem stabili 0 tipologie'a stilu-
rilor. Gough Woodworth arata, de exemplu, ca sint posibile
opt stiluri diferite Teflectate In activitatea'cercetatorilor i?tiintificl.
Anumite sindromuri de deprinderi de rilunca calitati personale
par mearga Impreuna. Un oin este predominant ""adept fanatic".
<:lltul "initiator", al treilea"metodolog" i?i a$a mai departe.
57
Totwii, parerea mea este ca cum personal.itatea este unica,
la fel este pecetea stilulul. Ca in toatecercetarile asupra per-
\
. /
56,F. H. Allport, L. Walker,. E. Lathers, Wl:tten compositi6n
and characteristics of personality, In "Arch. Psychol."; 1934, no, 173.
57 H., G. Gough, D. G. WoodW 0 r t h, StyListic. variations among pro-'
fessional research scientists, In "J.,Psychol.", 1960, 49, 87-:'98.
488
489
RITAATKINSONSICOLABORATORII
"
"INTRODUCEREINPSIHOLOGIE"
'wi
EDITURATEHNICA
2002
EXTRAS:
TEMAII: Page 848-851

RitaL.Atkinson RichardC.Atkinson
UniversityofCalifornia, San Diego
EdwardE. Smith
DarylJ.Bern
UniversityofMichigan
Cornell University
Colaborator: SusanNolen-Hoeksema
StanfordUniversity
Introducere
A
In
psihologie
Editiaa XI-a
.
Traducere din limba englezii:
LeonardP. Baiceanu
Ginallie
LoredanaGavrilita

, .<' ',dI: .' i,
J:- J.'. ," to...,
Ji,,..: '" .....l1
2002
C,.edin!
848 IlIlrodllcere 111 fJsihologie
chiar tnainre de implementarca schim-
barii, dar dupa accasta a dcvenit irnediat
favorabila (Pettigrew, 1959). Astfcl,
unele cOlllunitati au acceptat dcsegrega-
rea spatiuJui public, dar Inca se opuneau
desegregarii alte comunitati au
procedat invers. rntr-un studiu s-a esti-
mat ca 40% din avea opinii
puternicc pro sau contra dcsegregarii, dar
procentul de 60% era tn favoarea tutu-
ror normelor sociale din acea vreme
(Minard, 1952).
Se spune frecvent ca un individ nu
poate legifera atitudini. In sensu I literal,
este evident adevarat. Dar legisla\ia $i
decretele juridice schilllba politicile
practicile pub Iice, $i acestea la randul lor
duc adesea la schimbari In normele
sociale. III masura III care atitudinile
cetatenilor Indeplinesc 0 func!ie de
adaptare sociala, atunci $i ele se vor
schimba. In aceste cOllditii cea mai rapida
cale de a schimba "inima Illintea"
este schimbarea comportamentului prin
schimbarea normelor sociale.
Atitudinile comportamentul
Principalul motiv pentru carc studicm
atitudinile este posibilitatca ca ele sa ne
ajute sa anticipam comportamcntul unei
persoane. Un candidat politic este
interesat de un sondaj despre atitudinile
electorilor Ilumai c1aca atitudinile expri-
mate sunt legate de comportamentul de
vot. Afinnatia conform careia atituclinile
unci persoane Ii c1etennina compor-
tamentul cste adallc inradacinata In gan-
direa occidentala a fost probata In
muJte cazuri. De exemplu, un sondaj al
campan i ilor prezidentiale din 1952 pana
In 1964 releva ca la 85% dill electoratul
intcrvievat s-a u coresponden\a
Illtre atitudinile cxprimale eu 2 llini
Inainte de alegeri votul real (Kelley
Mirer,1974).
Dar in alte cazuri, consisten\a ati-
tudine-compOliament a fost IncalcaUi. Un
studiu clasic deseori citat In aceasta
privinta a fost elaborat In anii '30. UI1
profesor alb Impreuna cu un cupln de
tineri chinezi au traversat Statele Unite.
La acea vreme, se aduceau ll1ari
prejudicii asi<lticiJor Illi existau legi
Impotriva discrilllinarii rasiale In locurile
pllblice. Cei trei calatori s-au oprit la
peste 200 de hoteluri, motel uri $i resta-
manIc au fost serviti tara probleme In
toate restauranteJe. Mai tarziu, la loate
locurile vizitale s-a trimis cale 0 scrisoare
Inlreband dacii acceptau ca oaspeji un
cuplu de chinezi. Din 128 de raspunsuri
primite, 92% au raspuns negativ. eu alte
cuvinte, proprietari exprimau
aliludini, mai degl'aba decat cOlllpor-
tamente, care aduc prejudieii (LaPiere,
1934).
Acest studiu ilustreaza ca de cele
mai multe ori comportamenlul este
delerminat de 111111 ti factori, aIti i decat
atitudil1ile, iar ace$ti faclori influen\eazii
consistenta atiludine-comportament. Unu!
dintre faclorii evidenti este gradlll de
constr5ngereintr-o situatie: de multe ori
trebuie sa aqiollam In Illodalitati care Illi
sunt consistellte cu ceea ce simtim S<lU
credem. Ciind eram copii, mancam spa-
ranghel II detestalll, iar ca adulti
mergem la conferillte $i petreceri pc car
Ie considcram plictisiloare, In studiul
referitor la discrilllinarea rasiala, pro-
prietarii cOllsidera ca esle dificil sfJ
ae\ioneze conform prejllclecfltilor lor
atllllei cand In realitate s-au confruntat ell
un euplll de asiatic; care au apebt I:.
ser\'ieiile lor. Legile privind diseri-
minnrca in spatiile pllblice fac aClllll ;;1
mai dificilii exprimarea unoI' astfel dt'
prejud<
semeni
similar
excmp
III arlJ LI,
consul'
numar
l
mariju
JI COl
(Andn
In
('Ipeze
atunci
consis
dircctf
pecifi
anal
Ati
"nticir
ciit.
Acest
nvin
'late a
lilUdt
tl atii
111 Ire
in Ci
pri
rd
acel

jbera
e af:
ziti

rso,

laton
.urnp
Jnci
.1' -
nurn
------------------------------
849 'redin{e atitudini sociale
prejudecati decat 111 J 934. Presillnea
semeniJor poate exercita influente
imilare asupra comportamentului. De
,{emplu, atitl1dinea L1nLli tanar de
marijuana se coreleaza moderat CLI
actual de marijuana, Insa
numarul de prieteni care consullla
arijuana este un predictor chiar mai bun
I consumulLli acestuia de marijuana
ndrews $i Kandel, 1979).
In general, atitudinile tind sa anti-
ipeze cel mai bine comportamentul
alunci cand ele sunt: a) puternice $i
istente; b) bazate pe experienta
directa a persoanei; c) legate In mod
-pecific de comportamenlul anticipat. Sa
" analizam pe fiecare.
Atitudinile puternice $i consistente
Iflticipeaza mai bine comportamentul
ecat atitudinile slabe sau ambivalente.
cest lucru este iJustral de sondajele
privind alegerile prezidentiale
nate anterior. Majoritalea inconsistentelor
titudine-vot au proYenit de ta alegatorii
,...u atitudini slabe sau ambivalente, Multi
lintre ace$ti electori au fost ambiYa1enti
in cauza presiunilor conlrare exercilate
e prieteni $i de care nll eraLl de
cord Intre ei. De exemplu, un om de
faceri evreu apaqi ne unll i gru p etnic
In genera I sustine pozi i po Iitice
liberale, dar acesta apartine $i cornunitatii
de afaceri care In mod frecvent sprijin3
politice conserYatoare, Illai ales In
ceea ce priye$te problemele economice.
Oind vine vremea vOlului, 0 astfel de
persoana este subiectul unei presiuni
onflictuale. Ambivalellta cOllflictul se
atoreaza persoallei ca atare. Cand
componentele afective $i cognitive ale
unei atitudini nu sunt consistente tntre
ele - de exemplu, canel ne place un
3numil lucru care $lim ca Ile face
rau - atunci comportamentul este clificil
de anticipat (Norman, 1975),
Alitudinile bazate pc experiellta direc-
U\ reprezillta un predictor mai bun al
comporta mentul ui decat ali Iud i nile for-
mate doar pe baza ullor informatii citite
sal! auzite, De exemplu, In timpul cazarii
In universitate, multi dintre sluden\ii de
allul ( au fast sa locuiasca
temporal' cateva saptamani In camere
aglomerate. Cercelatorii au masurat
atitudinile studentilor fata de criza
locurilor $i doril1ta lor cle a semlla $i cle a
distribui petjtii sau cle a se forma
comitete. Tn cazul studentilor care erau
nevoiti sa loclliasdi temporal' In camere
aglomerate, s-a cOllstatat 0 corelatie
ridicaUi Illtre atitudillea fata de criza $j
dorinta lor de a lua parte la 0 aqiune
pentru a rezolva aceasta problema. Insa,
111 cazul studenti10r care IlU crall Ilevoiti
sa locuiasca temporal' In astfel de camere,
nu s-a constatat l1ici 0 corelatie de acest
tip (Regan Fazio, 1977). Exista mai
multe exemple ale unei pllternice
Illtre eompOitamentele $i atitudinile
bazale pe experienta directa, iar acestea
au fost interpretate ca dovezi pentru
procesul autopercep(iei, descris anterior,
In care indivizii infera atituclinile lor pe
baza observatiei propriului comportament
(Fazio $i lallna, 1981).
$i In final, atitudinile specific legate
de comportamentul eyalual au 0 putere
de predietie mai mare decM atitudinile
care au 0 legatura generala. De exemplu,
Intr-un studiu atitudinile generale legate
de mediu nll sunt legate de dorinta de a
In favoarea cJubului Sierra, dar
atitlidiniJe speeifice fata de Sierra Club
ayeau 0 pUlemica legatura (Weigel,
Vernol1 Tognacci, (974). Similar.
atitudinile fata de cOl1trolul na$terilor au
corelat Il1tr-o proportie de l1L1ll1aiOS cu
850 IlIlrod/lcere III jJ.\iltologie
ulilizarea conlraceplivetor orale pe 0
perioadii mai mare de 2 ani, In58. atiLu-
dinile fata de pilule In general au corelM
Inlr-o proponie de .7 cu acest compor-
tamenl (Davidson Jaccard, 1979).
TEORIA . DISONANTEI COGNI-
TIVE. Discutia noastrA despre consis-
tenta atiludine-eomponament a aeoperil
numai jumatale din acest subieet. Am
exitminal IllOdlil In care aliludini Ie pOl
clelerlllina Ull comportament, ciaI'
Illodul In care un comp0rlal1lenl c1uec la
formarea unci alillidini. eea ma; illlpor-
uInta leorie privind aceasta slIeeesiune de
evenilllentc a. fost leoria disonan\ei
cognitive a lui Leon Festinger. Ca Leo-
riile generale ale eonsisten\ei cognitive,
teoria cognitive sllsrinc exis-
tcnta unei Lendin!e spre conSiSlen!a cog-
nitiva; doua cogni\ii inconsistente VOl'
produce un disconf0l1 care 1ll0tive;JZ1l
persoana sa elimine inconsisten\a sa
armonizeze aeeste cogni!ii. Acest discon-
fOl1 produs de inconsisten\a poarla denll-
Illirea de dison3nta cognitiva (Feslinger,
1957).
tcoria disonantei cogn it ive se
referii la ciHev3 tipllri dc ineonsislen\ii, ea
a aillicipat cii angajarea Intr-un compor-
lament care esle llllpolriva atitudinilor
creeaza 0 presiune disonanla, pcntru a
schimba atiludinile aSlrel Ineat ele sa fie
conSiSleJlle cu cOlllportamenllll. Mai de-
parte, teoria sustine ca angajarea Inlr-un
comporta menl conlraati llid j na I prod uce
eea mai marc prin urman:
implicii schimbari radicalc ale alitlldi-
ni10r, cand nll exista motivc eonson<lntc
compcnsalorii (consistente) pentrll anga-
jarca In ace! comportalllenl. Acesl lucru it
fosl iluslrat In experimcillul pc care deja
I-am discutar III contcxLulteorici autoper-
cep\iei, ex peri Illcll\lll con J(lrmari i induse,
efeelllat de r-eslinger Carlsmith (1959).
Aminli!i-va ca subiec!ilor Ii s-a indus
sa SpUI13. ullui all subiect ca 0 serie de
sarcini pliclisiloare all rosl interesantc
plaeute. Cei care au fOSl platiti Cll 20 de
clolari pelllru a face asia nu
sehimbal atiludinile, dar cei plati!i Cll
1I1l dolar au ajuns sa creadii eil
Intr-adevar sareiuilc Indepliuite au rosl
plncute. Conform tcorici disouan!ei
cognitive, a Ii pl{ltil cu 20 de dolari
reprezinlii lin motiv consonant dl:
conrorillare cu ccrerca cercetiiLorlilui de a
vorbi Cll subicctlll care astfel
pcrsoana IllI sc ana in disonan!il.
Inconsistcn!H dintre com portaIII CiltllI 'ji
atiludinea individului falii clc sarcinil
Indcplinite cste de conSiSlCn!a
dintre eonformare recompellsa pcntru
confonnare. Corcspllndilor, subieqii pla-
tili eu 20 de dolari nll sehimbal
atitudillea; subiectii plnli!i Cll un dolar nl
au avul un mOliv consonant pentru a se
eonforma. Deci fiind In disonan1a, ei au
ajuns sa creada ca Inlr-adcvar Ie-au
placllt sarcinile. Concluzia generala cslt
cii disonan!,a va conduce la schimbar
atitudinii In silua\ii de supllnere indusa.
cand comp0rlamcnlLlI poate fi indus de
presiune minima, sub forma de recoll;-
pensa sau pedeapsa.
Experimentele cu copii au confirm,
predic\iile dcsprc pedeapsa minimala
Dadi copiii sc supun unei eerin
moderatc de a nu se jl1ca cu 0 jUdr
alructi"a, incep sa crcada ca de fa
jucaria Illi cste a$a de alraetiva cum
crczutla Inceput - 0 crcd in!a care e
consislentn Cli observa\ia ca nll sc joa
ClI ca. Dar daca sllb amcnin\area m...
rcdepse foarle dure copiilor Ii se impuf-.
sa nu se joace eu ea, ei VOl' schimb
prefcrin\a penlru jlldirie (Aronsoll
Carlsmith, J 963; Freedman, J965).
Teoria disonan\ei cognitive anli
peaza CLI sllcces 0 serie de alte renomer
Fe III psiho/r 'I"<!din(e 'if ali/uelin! soehde 851
)I" Ii s-a in
ca 0 seri
interesanr,
cu 20
;ra Illl
:ei _
ereada
lillite au f,
I disonan'_
20 de dol
)Ilsonant
latoru lu i de
aSlt"
1 disonan(
lrtalllenlul .
de sarcini.
consistent:
pellsa pentr
subiec[ii pl:'-
au sehim
I un dolar n
penlru a L
)Ilanla, ei a
.devar
lencraliJ est-
schimbare<.
Ilere indusa
Ii indus de
i de reeoro-
iU COnfll'lllJ
I
!lei cerin\,:,
:u 0 jucDn
ea de fa
.iva cum a'
ra care est
IlU sc joac..
Iltarea une
i se impull_
,or schirnb",
'\ronson :;
965).
:ive antic'
e fenomen_
de schimbare a atitudinii a inspirat
.ercetari extensive discutii aprillse. Dc
'apt am vazut ca atat teoria disonantei
ognitive cat teoria autoperceptiei
ea explica rezultatele studiilor de
llpunerc indusa. Exista chiar 0 a treia
carie, teoria dirijarii impresiilor (im-
pression ma/lagement theOl)') , care anti-
ipeaza rezlIltatele stucliilor de confor-
mare induse (Tedeschi Rosenfeld,
1981).
Fiecare dintre acesle teorii a fost
sprijinita de mai l11ulle sludii fiecare
teorie a generat date pe care alte teorii nu
Ie puteau expl ica. Ciitiva eercetiitori au
ajuns la concluzia Gii toate teoriile pot fi
corecte - fiecare sub circul11stanle
diferitc - ca aten\ia cereelarii lrebuie sa
se axeze pe specificarea locului $i
momentului ciind tcoria poate fi apl icata
(Baumeister Tice, 1984; Fazio $i
Cooper, 1977; Paulhus, 1982).
Atractia interpersonaHi
Dintrc lOate atitudiniie noastre, cele
mai impOliante sunt Tara Indoiala ati-
ludinile faFi de oameni. Cele mai dese
intrebari care ne framanta atunei cand
Intiilnim persoanc noi sunt: daca Ii
preferam sau nu, sau dad! ci ne prefera.
Dincolo de Illtalnirea initial a, preo-
cuparile noastre se centreaza pe modul III
care Intretinem ghidam relatia de la
simpatia sau atraqia initiala la 0 prietenie
mai profunda sau chiar 0 relatie inlima
iubire. In acest sens, psihologij sociali au
fost de factorii care fac posibila
atraqia interpersonala manifeslat
dorinta de a studia iubirea intil11ilatca.
Unele rczultate au confirmat notiunile
cOll1une de preferinta iubire, dar altele
au fost surprinzaloarc. Yom incepe cu
preferinta - l11ai precis, prietenia $i sta-
diilc limpuri i ale unei relatii mai inti me.
Preferinta
Cand prinlul Charles al Marii Britallii
s-a casatorit cu Lady Diana Spencer,
psihologii sociali nu au fost ca
s-a casatorit cu "fata de alaturi", 0 femeie
foarle atractiva pe care 0 de
foarte l11ulti alli $i cu care avea In COmlll1
o serie de caracteristici atitudini
socia Ie. Dupa cum vom vedea, acestea
consliluie deterl11inantii atraqiei illterper-
sonale: alraclivitatea fizica, proxil11itatea,
familiaritatea similaritatea.
ATRACTIVITATEA FIZICA. Pentru
majoritalea dinh-e noi, posibilitatea ea
Inrati$area fizica a ullei persoane sa fie un
determinant al intensitatii cu care altii 0
prcfera, ni se pare un Jucrll nedernocralic.
Spre dcosebire de caracter per-
sonalitate aspeelul fizic este un factor
asupra caruia avern Ull control foarte
reclus $i, prin urmare, ni se pare incorect
sa fie folosil c1rept criteriu de a prefcra pe
cineva. Dc fapt, sondaje efectuate de-a
lungul mai multor deeenii au aratat ea
oamenii nu consiclera atractivitatea fizica
un factor fOillic important In
lor pentru alti oameni (Perrin, 1921;
Tesscr Brodie, 1971).
Dar cercetari Ie asupra eompoltamen-
tului real arata contrariul (vezi Brehm.
1992). Un grup de psihologi au pus la
punet un "dans simulat pe compuler" In
ccu'e au fost alese la Intamplare pcre.ch! de
ANDREICOSMOVICI LUMINITAIACOB(coord.)
"-I
"PSIHOLOGIESCOLARA"
EDITURAPOLIROM
1998
EXTRAS:
TEMAII:Pag.245-249

Volum coordonat'de
osmovici si lacob
> ' "
Andr
, Nr. Inv. 'S
,
i
..!f " ihoi0gis L,;'(v.;r:::rri'.' 1\1,1 GU29" 120,< ,"l,. ,::: :'leur,': 1
: a .;\: <;lIllo' 9i 'N ,-,:'i/or piO;':,SUI i, i:. ::. -)(tod Jt': pfl; lUi sr '- aliza:; ,
iL.crare .. 1; Spar-am ,;. -:u
'
, ,.uton;. ,,' 5'"'
"u e,el ai cltlt ".j! ,or, SU
11
'3rdni judeCi:rtci;
. ;. coordonat '::!G
:-.i i',.llfn,.,tt;i) h?lGO
,16CHS,:a\ea Cd tan2ixul OB.'fJ9tE. r-entru prirna Oil
c
,' I'rapl':
, ,.,,; l?(:)II, I:"! cal:a:e de pmfesoi, SR fie ,;n bun cu,lloscaTor 81 prol,le!Tl 13r(H
Ie; ; ,,)!)t:jiC0 irist'" !rii [': ",uucarij Psihc,vg:e, ,',," jrjiJ:'12
.a df' ':2-ca,e 'Iritre noi prin experiti;,ta nu e. SlJficisptc pentr
i
',1 ;c-tC,: lac: ''1e!e ,,erc('ptiei f,O!)';;: r
,j,' {pxt :,>tiintif;,-:-. r.. ! ,t.t ..:;uno3';;'e caLiL .' 9 abatE: dcr csC',plina.i:;: c'
I 'j, d tvers ,1lii ;>cbleme Or ad,.')Iescer
1
IJiu! :;au E,
"'ola, ,n.(I. Toa.tG p,',t, t':
: a'Jr;<,18f'-, j }"'Siho:ogici.
,-,Lief, ,'Jsi .... 1" 'oldra cap.,:la pel !tru viito:L! p:,cfes()( .;h:ar $1 ce!
,;j )d ';C4,'::lra <;tatutul 08 Sa nu nE.
in0; :' (jaC:2 T' .le, _ ":0., '" se C...d ..', d02 r : t=-" "09, 9.3p'-;:;ti ", prate; a,
. ",if); , .tnt', ,C', I,'..-'l!, noatra \rc-;;'i s=:', i,'f0fTr: ."PI SJ sf:
,leI incJ!in dort ,dc1epenJent, tiF;(?,'(o ')oa:- ..:,
, ,-aclk; .'?C ,Ira :::k'vin" I ade\'alat .ifriOiTf,i:.'T' !',
n;:;',a'r i80reL.: ,"', '"',,0.
244 PSIHOLOGlE $COLAAA
grupului, ei se strll.duiesc sll-i invete pe ceilalti, retinand la randul lor
cuno$tintele pe care Ie transmit colegii lor, experti in alte sub-teme. in final,
fiedruia i se pun intreMri din intregul material. Esentialll pentru acesta
modalitate de structurare a travaliului c1asei este interdependenta dintre mem-
orii grupurilor, care-i 511 coopereze. Sarcina comuM nu poate fi
indeplinita decat fiecare elev i$i aduce contributia. Metoda cuprinde
aetivitap ce intl!.rirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicMii $i
dezvoltarea capaciilltii de a facilita achizitionarea cuno$tintelor de dtre
colegi. Prin intremediul ei se tendinta de instituire a unor ierarhii
in grupuri, intrllcat elevii cu status inalt $i cu deosebiieinva de Ia
cellalti in aceea$i in care ei i$i colegii $i insu-
$easd 0
Trebuie remardm c3litatea metodei grupuriIor interdependente de a
anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea cum se mai
nume$te efect, constituie, intr-adevar, una din primejdiile ce amenin
cooperarea in grupuri. Ea corespunde unei pierderi a motivatiei $i unei redu-
ceri a efortuIui individual in situapa indeplinirii de dtre grup a unei sarcini
colective, in comparalie situatia in care individul indepline$te sarcina
aJlandu-se singur. Unea apare cu deosebire atunCi cand individul i$i
propria contribupe la' sarcina de grup nu poate fi eu
precizie. Interdependenta dintre menibri $i individualizarea aportului fac din
metoda Jigsaw funeIilediu sigur impotrivaacestui efect. "
Metoda in grupuri mici (sau STAD - StUdent Teams Achievement
Divisions) are acela$i principiu al ihthirii coeziunii grupului de lueru
$i al augmenthiigradului de interac\iune intre membri. Elevii, in grupuri de
4 sau 5 inembri, un material stabilit de profesor, discutandu-i $i
ascultandu....se unul pe altul" panll cand sunt convin$i d-lstll.panesc cu topi.
Profesonil
l
Ie intreblli penttU a testa insu$irea cuno$tintelor, iaj
scorul grupului se oofine prin aprecierea progresului fiedruimembru iIi
raport cu perfonDantele sale anterioare. in acest fel, chiar $i elevii slabi au
posibilitaiea contiibtiie Ia obtinerea unor rezultate bune de dtre grup.
Metoda 'are meritul de aincuraja elevll sll se sprijine unul pe altul in activi-
tatea de corec'tandu-$i reciproc gre$elile. " "
in sfar$it, metoda turneului intre echipe (TGI' - Teams/Gamesrroumaments)
proceduri similare celor din STAD, cu deosebirea cli la
sfar$itul cic1ului de invlitare se desrnoarli un tiirneu intre echipe, elevii
luandu-se hiintrecere cu cei din celelalte grupuri, inincercarea de a ca$tiga
puncte pentru propria echiplL Si in TOT existli preocuparea ca top copiii,
inclusiv eei mai pupn dotap sli poatli puncta pentru grup: echipele sunt eteI'o-
gene $i membrii nu iritrli in competilie decat cu alpi aflali Ia acelap nivel.
lime folosiiea sporadid a unor astfel de metode $i restructurarea
curriculum-ului dupli principiiIe cooperatiste profesoruI poate opta intre
programe variilte de instruire. Oricum, metodele descrise mai sus izbutesc,
245
ELEMENTE DE PSIHOLOGIE SOCIALA $COLAAA
a$a cum atest1l multe cercet1lri, sll amelioreze considerabiI motivapa eleviIor,
stimulandu-le interesul pentru succesul grupului din care fac parte. Ele
conduc la rezultate deosebite in acceptarea copiilor mai putin avansap, a celor
cu probleme emoponale, precum $i a celor provenind din randuriIe mino-
ritlitilor etnice sau rasiale.
De$i concluzia generalll este cll metodele cooperative se dovedesc de
departe mai eficiente decat organizarea trebuie d
primele nu eli.mi.cli total competitia. Metoda turneului Intre echipe reprezinta,
de fapt, 0 imbinare a cooperMii cu structura competitivll: avem de-a face
aut cu atitudini $i comportamente de cooperare in interiorul echipelor, cat $i
CU 0 competitie intre grupuri. Cu mai multe decenii in pedagogul sovie-
tic A.S. Makarenko a pledat in favoarea competipei intre subgrupuri - in
favoarea, de pildli, a tradiponalei intreceri intre randurile de banci (Deutsch
$i Hornstein, 1978). Chiar dad pare conjuge avantajele
cooperMii $i competiliei, evitand totodata neajunsurile ambelor, $i chiar dad
Makarenko a sustinut cli disensiunea dintre randuri dispare in condip.ile com-
petip.ei dintre c1ase, nu trebuie d, oricat am interveni, competipa
na$tere unui c1imat de ostilitate $i tensiune, cu totul nociv pentru
6. Identitate sociala stima de sine
o situaJie de competitie intre grupuri a fost cercetata de Muzafer Sherif
in anti '50. Convingerea cercetatorului american era ori de cate ori gru-
purile sunt nevoite imparta resurse, deci intre .in competilie, apare
conflictul. El a provocat un astfel de conflict in cadrul unui experiment desrn-
$urat intr-o de copii izolata, $i a dutat solulii viabile pentru aplanarea
lui. 0 vreme, copiii au fost 11lsap sll se joace $i sll lege prietenii dupll pofta
inimii. S-au format apoi doull grupuri separate unul de cel1l1at: erau cazate
in clMiri diferite $i desrn$urau activitap diferite. De$i cele doull echipe nu
aveau nici un fel de contacte, se putea observa deja 0 anumt; pllrtinire a
copiilor in favoarea propriului grup. In faza urmlltoare grupurile'erau puse
concureze unulimpotriva celuilalt in diverse jocuri. Cercetatorii au constatat
eli ostilitatea fatll de out-group (ceI1l1alt grup, grupuI c1iruia nu-i apartin
e
subiectul) a crescut intr-atat incat comportarnentele agresive erau rnli$e $i in
afara jocurilor competitive propriu-zise. Pentru a preveni violentele cu urm1lri
grave, ei au trepuit sll pum capllt intrecerilor $i sll separe din nou grupurile.
Sherif $i colaboratorii slli au putut trage astfeI concluzia favorizarea
grupului de apartenen $i discriminarea celuilalt grup apar ca tirmare a
conflictului deschis intre grupuri. Ei au arlltat cll aceste atitudini negative
falll de out-group sunt foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dad se
aplicll strategia simplului contact - dupll intreruperea intrecerilor, copiii sunt
pU$i, de exemplu, sll asiste impreunll Ia un spectacol. Aceasta persisten ar
246 , 'PSiHOLOGIE $COLARA
trebui sli ingrijoreze pe invlitlitorii Si adepti ai organizlirii de
concursuri intre randurile de blinci. Competi{ia provoacli tensiune Si poate
bloca evolutia pozitivli a elevilor, chiar Si atunci cand are loc intre grupuri in
interiorul clirora existli cooperare, nu numai cand este interpersonalli. Potrivit
lui Sherif, relatiile se amelioreazli numai dacli se instituie un scop supra-
-ordonat. Acesta este un scop spre care tind ambele grupuri, dar pe care nu-I
pot atinge decat conlucrand. Asadar, cooperarea nu numai cli intensificli Si
consolideazli procesele de acceptare a celorialti, dar poate contribui la dimi-
nuarea respingerilor cauzate de competip.e.,
Experimentul descris in randurile de mai sus I-a condus pe SherJf la
formularea teoriei conflictului real, una din cele mai cunoscute teorii din
domeniul relatiilor intergrupurL Comportamentul intergrupuri nu se referli
doar la cooperare Si competitie, ci la orice comportament ce presupune inter-
actiunea intre doisau mai mulp. reprezentanp. din dotili sau mai multe grupuri.
Avem de-a facecu comportament intergru}luri ori de cate ori indivizii afla{i
in interactiune sunt cOll$tienti cli apartin unor grupuri diferite, iar aceastli
identificare cu grupurile de apartenentli marcheazli schimburile lor. In
psihologia socialli contemporanli, chestiunile legate de rela{iile intre grupuri
sunt esentiale. Ele stau la baza intelegerii multor dinamici psihice. in campul
scolar, aceastli perspectivli este importantli nu numai pentru cli limpezeste
interacp.unile cooperative sau competitive ale elevilor; cum vom vedea, aici
aparsi alte grupuri, de exemplu grupuri constituite din copii cu succes scolar
Si altele ce includ elevi in pragul esecului, iar relap,ile dintre ele influenteazli
,perforDJantele scolare.
Douli sunt conceptele fundamentale din domeniul relatiilor intergrupuri:
categorizarea socialli Si identitatea socialli. Sperlim sli putem demonstra cli
cel de-al doilea are 0 deosebitli relevantli pentru analiza interacpunilor din
clasa scolarli. Cat priveste no{iunea de categorizare socialli, ea a fost utilizatli
de Henri Tajfel pentru a contrazice asertiunile lui Sherif Si a arlita cli discri-
minarea out-group-ului se produce in condip.i sociale minime. Categorizarea
socialli corespunde opera{iei de clasificare a celorlalti ca membri ai unor
grupuri sociaie. Ea este 0 opera{ie cognitivli simplli, care-i ajutli pe indivizi
sli pun!! ordine in perceppile lor asupra mediului social. Tajfel a imaginat
asa-numita paradigmli a grupului minimal, 0 situape experimentalli in care
comportamentul subiectilor este ghidat doar de activitatea lor de categorizare.
Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenti in douli grupuri absolut
la int!Iilplare, facandu-i insli pe subiecti sli creadli cli au fost inclU$i in grupul
nKandinsky" sau in grupul nKleen, potrivit preferintelor estetice pe care Ie
manifestaserli inaintea alclituirii grupurilor. EI le-a cerut apoi sli-Si recom-,
penseze colegii de grup, precumsi pe cei din grupul cellilalt pentru
participarea la experiment, Si a constatat eli subiecp.i favorizau in mod evident,
in acorclarea recompenselor, pe membrii grupului lor. Tajfel a conchis cli
discriminareaintre grupuri poate aplirea in conditille simplei categorizliri,
247
ELEMENTE DE PSIHOLOGlE SOCIAL}. $COLARA
flirli sli fie necesar conflictul. Efectul acesta de favorizare a grupului de apar-
tenentli, bazat pe stabilirea de clitre individ a asemlinlirilor Si deosebirilor in
raport cu alpi este unul din cele mai puternice Si mai frecvente ce se mamfestli
in viata socialli. Desi Tajfel Si colaboratorii slii I-au invocat mai cu seamli in
explicatiile lor asupra relatiilor tensionate dintre grupurile etnice, este evident
cli el apare Si in campul educational.
Dar contributia cea mai insemnatli a grupului de cercetare condus de H.
Tajfel in acest domeniu 0 reprezintli teoria identitlip.i sociale. Potrivit acestei
teorii, apartenenta la un grup social Ii determinli pe indivizi sli se auto-
-defIlleascli in termenii caracteristicilor grupului respectiv; astfel, grupul
conferli membrilor 0 anumitli identitate socialli. Dacli aceastli identitate
socialli este pozitivli (deci satisfliclitoare pentru individ), sau negativli,
(nemultumindu-I Si motivandu-I sli acp.oneze pentru ameliorarea ei), se stabi-
leste prin compararea grupului de apartenentli cu alte grupurL Un grup nu
conferli identitate socialli pozitivli decat in raport cu alte grupuri, ale cliror
caracteristici Ie impiedicli sli fad membrilor lor aceeasi ofertli simbolicli.
Identitatea socialli pozitivli se bazeazli, asadar, pe comparapile favorabile intre
,in-group Si out-group-urile relevante; ea are drept condipe necesarli perce-
perea grupului de apartenentli ca superior sau distinct in raport cu alte grupuri.
Fireste, indivizii au tendinta de a dobandi Si mentine 0 identitate socialli
pozitivli, clici aceasta aduce cu sine 0 stimli de sine ridicatli. Stima de sine
corespunde unor sentimente despre sine Si unor evaluliri asupra propriului
eu. Unii autori identificli chiar stima de sine ridicatli cu identitatea socialli
pozitivli (Robinson, Taylor Si Piolat, 1990). in orice caz, ele se aflli in legli-
turli, orice deteriorare ll-identitlitii sociale avand impact asupra stimei de sine
a individului. Potrivit lui Tajfel, in cazul in care identitatea socialli devine
nesatisfaclitoare, indivizii incearcli fie sli plirliseascli grupul, pentru a intra
intr-unul care poate conferi identitate socialli pozitivli, fie sli -'Iupte pentru
c8,stigarea de clitre grup a unor caracteristici pozitive. Prima dintre aceste
strategii se numeste mobilitate socialli, a dOlla - schimbare socialli.
in cadrul scolii, un grup valorizat negativ este grupul elevilor aflap. in
situatie de esec. Campul educaponal'trebuie vlizut ca fiind marcai de 0 diho-
tomie funciarli, instituitli de practicile evaluative: elevii buni Si elevii slahL
Catli vreme existli norme ale succesului scolar, aparWa unui grup al elevilor
ce nu intrunesc criteriile succesului este inevitabilli. Desigur, mlirimea grupu-
rilor de esec scolar depinde de criteriile folosite de autoritlitile scolare in
apreciere. Este de presupus cli elevii cu performante foarte slabe vor simp cll.
formeazli un grup. Aceasta cu atat mai mult cu cat profesorii Si elevii cu
rezultate bune ii vor percepe ca alclituind un grup Si Ii vor discrimina. Rapor-
tAnd 0 cercetare empiricli desfli$uratli intr-o claslide liceu, Adrian Neculau
reproduce declarap.a unei eleve,' care aratli cli in unele cazuri pot sli aparli
conflicte ascup.te intre cele grupuri: "Cele slabe la invlitliturli, cele care
249
248 .PSlHOLOGiE $COLARA
manifesta lacune ineducap.e manifesta sentimente de invidie, dispret, chiar
ura fatA de restul fetelor" (Neculau, 1983, p. 127).
Potrivit teoriei identitatii sociale, ace$ti elevi vor incerca sa-$i ca$tige 0
identitate sociala pozitiva, intlirindu-$i stima de sine. Dareste probabil ca nu
vor alege nici una din cele doua strategii pe care Ie-am mentionat. Mai
curand, ei vor prefera fie sa caute dimensiuni noi de comparatie, care sa-i
avantajeze in raporturile cu elevii buni, fie sa schimbe radical criteriile de
stabilire a identitalii sociale pozitive, ina$a fel incil.t stima de sine ridicata sa
derive din e$ecul $colar. in ultimul caz, ei vor fi inclinati sa considere ca
situatia de succes $colar are multe neajunsuri (presupune 0 munca sustinuta,
dependenta de parinti, libertate limitata), iar situatia lor prezinta multe avan-
taje (posibilitatea de a fuma, de a consuma alcool, de a incalca legea etc.)
(Robinson, 1984).
Cunoscand faptul eli elevii cu rezultate slabe ajung sa se defmeasca pe ei
in$i$i ca adepti ai unor valori opuse de $coala, $i cunoscand
subterfugiile de care se folosesc pentru a mentine 0 stima de sine ridicata. in
aceste conditii, se pot imagina strategii de a-i determina sa adere la valorile
$colii. in esenta, 0 astfel de interventie ar presupune sa-i determinam sa
adopte, in vederea c,a$tigarii unei identitap. sociale pozitive, solup.a mobilitatii
individuale, deci sa migreze in grupul elevilor cu rezultate bune, ridicindu-$i
nivelul de pregatire.
7. Atribuirea succesului
Una din temele importante ale psihologiei sociale, cu impact deosebit in
mediul $coalar, 0 constituie studiul gandirii sociale sau al atribuirii cauzale.
Teoriile din acest domeniu descriu felul in care omul construie$te explicap.i
cu privire la experientele sale. Indivizii cauta sa inteleaga lumea $i sa-i deslu-
$easca determinismele, caci numai astfel i$i pot duce la hun SIar$it actiunile.
In cazul in care nu reU$esc sa obp.na explicatii multurnitoare cu privire la
evenimentele mediului ce-i inconjura, ei traiesc 0 stare de disconfort psihic.
Gamenii i$i tauresc explicatii atat pentru fenomenele lumii fizice (de
exemplu, pentru un trasnet sau pentru eruppa unui vulcan), cat $i pentru
comportamentele umane (pentru manifestari de furie, marinimie sau pentru
e$ec). In general, listfel de, explicatii au 0 natura cauzala, in sensul ca ele
atribuie efectului observat 0 cauza.
Heider, initiatorUl teoriei atribuirii a fost cel care aatras aterip.a
cercetatorilor asupra importantei inferentelor pe care Ie face simtul comun cu
prlvire la dinmediu. Ela a$ezat nevoia de intelegere, de, online,
de coerentA logica intre motivele umane fundamentale. In conceptia lui, cau-
zek pe care leatribuim comportamentelor celorlalti sunt de doua feluri:
factori interni (de pilda, motivatia $i factori externi (situatia,
ELEMENTEpE PSIHOLOGIE $COLARA
presiunea sociala) .. De asemenea, el a aratat eli individul nu face namai
hetero-atribuiri, cautand sa explice conduitele celorlalti, dar $i auto-atribuiri,
in incercarea de a se intelege pe sine.
Jones $i Davis au rafinat modelullui Heider, insistand asupra atribuirilor
interne. Teoria propusa de ei, a inferentelor corespondente, descrie maniera
in care individul infereaza 0 dispozip.e (0 trasatura) a actorului (persoana care
desta$oara. comportameritul $i asupra careia se face atribuirea) pe baza
comportamentului observat. Elementul central al unui astfel de demers este
reperarea intentiei actorului, iar pentru a stabili existenta intentiei, obser-
vatorul trebuie sa $tie daca actorul este sau nu comtient cu privire la efectele
actiwiii sale, $i este capabil de a produce aceste efecte. In cazul in care
wiul din cele doua elemente ale intentiei lipse$te, atribuirea interna este com-
prornisa. Indivizii sunt interesati sa faca atribuiri interne (deci sa puna in
corespondent
a
comportamente $i dispozitii), intrucat cauzele din interiorul
persoanei sunt stabile $i-i fac conduita predictibila.
In cadrul teoriei atribilirii, un camp de cercetari deosebit de interesant s-a
dovedit a fi cel al atribuirii succesului $i e$eculu'i. Bernard Weiner, psihologul
social care a studiat acest gen de activitate cognitiva, a stabilit ca, in general,
cauzele pe care Ie invoca indivizii in iocercarea de a explica reu$ita sau
e$ecul Pfoprii sau ale altora pot, fi ordonate dupa doua dimensiuni: intern
(pers9
nal
)"- (situational) - instabiI.Astfel, Weiner obtine patru
tipuii de cauze' posibile:' iriterna $i stabila (capacitatea), ioterna $i instabila
(eforiui), $i stabila (di'ticultitea sarcinii)$i externa $i instabila (iansa).
Un elev poate sa explice nota care tocmai a primit-o punand-o
pe seama uneia din acl$te cauze. Trebuie sa observam ca sale
$colare viitoare, precum $i confortul sau psihic depind de atribuirea pe care 0
face. Elite evident ca el se va simti in:i.pacat cu sine $i stima de sine ii va fi
menajata daca va invoca 0 cauza extema $i stabila. Pe de alta parte, un elev
inclinat sa faca mereu atribuiri interne pentru nereu$itele sale din clasa va
avea 0 stima de sine slaba $i, in egala masura, a$teptliri slabe cu privire la
posibilitatile sale de a .obtine note foarte bune. . ,
Atribuirile stabile ale reu$itei sau e$eculw pot marca 0 dimen'siune foarte
a personalitatii, sentimentul propilei eficiente (self-efficacy).
Acesta, definit ca aprecierea unei persoane asilpra propriilor 'capacitat
i
de a
organiza $i duce la iniplinire actiuni necesare pentru atingerea unei perfor-
mante, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca 0 apreciere
globala a valorii propriei personalitati. Self-efficacy este un factor cardinal al
succesului $colar. Elevii care obtin scoruri mari la scalele ce masoara aceasta
caracteristica au rezultate $colare mai bUlle. Totu$i, trebuie spus ca exista, de
exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltat in
ceea ce prive$te domeniulliteraturii, $i au mult mai putina incredere in fortele
lor cind e yorba de a infrunta o problema de matematica..
MIELUZLATE
"FUNDAMENTELEPSIHOLOGIEI"
EDITURAPROHUMANITATE
2000
EXTRAS:
TEMAII:Pag.228-229SI239-241
.

"'C
.
--
>
. ". s::::
::J
.
0

a.

o
o
o
N
w._
"'w
w_
t-C-'
Zo
w ...
20
cc %
au;
za.
:)

PARTEAAVI-A
PERSONALITATEA- CASTRUCTURA
INTEGRATOAREAMECANISMELORPSIHICE
gele mai
mecanismele

u de ...
cu .. 9rT)1J.IuL Ere sunt, dupa cum am mai afirmat,
neeesan3 darnu suficiente. Atatavreme unele de

rJ!:. Dimpotrlv?;:si.lJnq.C!-.ta,. r9,te_i
interconditionate, de indatace sunt'integrateele capatasens, valoare
lritegrareamecanismelorpsi'hice"este
operatia prin care se elahoreaza un tot, 0 unitate, un "intreg", in
interiorul unitatii astfel create intre elementele constituente aparand
raporturi coerente. Mai mult, de
indata de elementele lui constituente coreleaza in vederea rec!1izarii
sC0,.8urilor.
.aie'vle!ii-"pSlhice? Cine Ie centreaza pe directia realizarii scopurilor?
N.imeni altcineva decatpersonalitatea umana.
care vi'!1a .. .. "
. se..
reuneasca potentele in vederea realizarii scopurilor.
Ea faciliteaza selectia diferitelor mijloace pentru punerea in functiune
amecanismelor, ea asigurafolosirea lorintr-unanume mod, diferitde
la un individ la altul
l
in ea valorizeaza diferit (pozitiv sau
negativ) nu doar mecanismele obtinute in
urma
percepte diferitepornfi-id-de la material seincheaga
inmoduri'variatematerlaJele fdentice'de"memorizat, se rezC?!v?peGal
diverse una
.._.... -..--.... .
(ca slrUClura, junctional'ate, jinalitate),isloi
Chiar daca mecanismele
e
psihice arfi identice, lTlai ales ca nivel de dezvoltare, productivitatea
lor ar fi dif1fta datorita interveniiei personalitatii fiecarui individ care
va/orilica :\l)\erenjial 'polenliaiul' ex;stenl. lata de
.' vor
pentru a .prOOuce eecte de un/c/tate pSfhocompor-
parteaiucrarii
parcurgein laturile componente ale
personalitatiipentruca in final"sa ne oprim, pescurt, asupra Structurii
devenmrpers()iiaJitaIH:-------_. _
'-_..- ..... -.
229 .
228
(: J!;i,e
pun intre cauza etect, producand lie aslmll
area
,inlernalizare,a
'!!Yosc a fie ctev!f@a, suspen'
a
oareaefectulul. i;" .
axlolo9ica, In deeurs
ul
exislenjeiSale,omul
asimlle""anudoarexperienjade peceapraclica, ela'
e
boratasocial,economic,ci sistemul devalorimateriale spiritual ,
e
el aslmileaz semnilioojia existenjei activltajil uman in general,
a
criteriile procedeeledeapreciere-yalorizare-alegere fixare alorca e
mecanisme fundamentale de reglare a, oonduitei uman , Prln
asimila luturo acas
tor
aspecte, personalitatea umana capata 0
r
rea
importantadimensiune""iologica,valoric
O
,Gaethe atiltaInFaust:"0
spun iegil, 0spun Omegii cii/Din toat.cate pe iume are! perso-
ul
natitate este bineie suprem: personalitateaesleridicataIarang
a
are
de
valo a moral suprema, Dareste eaoarenumal0valo moral ?
area
este 0valo r Nucum
a
sociala,cultural a, spirituala? Faraindoialii
are
va cada, a'/8incatsuntemtentajisadam0altainte'!'retarecuvintelo lui
a
Goethe, NU laptul ca.personalitetea este '0 val'oare moral , s()Cialii,
cullural , spiritual conteaz
a
ci,inai"te de toate, faptul ca este 0
valoar a,Valoa
a
'personalMjii provineinsanu dcarinurmaproce'
rea
e n..am referit, cl din organizarea sului de tnternaliia!e la care
lerarhizarea propriilo sale Slruc\uri'psihOlogice, fap! care 0 indivi'
r
r
e
dualizeazapregnanf 0 de caa a semenilo ,A<;adar, in
deeu existenjei la se 0 notA de vaioar ,
chlar produsele sale fllnd valor ', La un moment dat, omul face
de de valoriincel de.:produ de
rsul lZale cator
conchide ca ""iologicaapersonalil8\llara
in vedere omul valorlzal (intel , moral, social), deei omul ca
valo ,
ectual
Dinperspeeti colorIrei personatilaleaapa 00:
re
are
1, entitate bio-PSihO,sc;cio-cuilurw;;, ca om viu.. empiriC ca
,
va
/
unitat ca "Ium a omul dupa expresia a unui
IIlaso'
ur
e
e epistemice, pragmatice ,i )2, purliltor executor .. at funC/iilo t t"

. ,care aclionand asupra omului conduc la formarea
pe.rsonalitatii lui,ceade adoua atrage atentia,asupra necesitalii luarii
inconsiderare .. jnterioritalii mediatoareaomului. In timp ce prima
acceptiuneseJefera la mediu.ingeneral, care poateJi asocial sau
nociv, ceade a treia re.leva importanta nu a.or.icarui fel de mediu in
formareapersonalitatii, ci a celui valorizat. Pornind dela asemenea
informa1ii, un modela,tor al .personalitatii va ca forma
unuicopil, marmta!trebUie sa forrneze un mediu
existe.n1iaLeducativ educo en, saturat (n influente educative,
valorizatSQCIOCU tura/. Dacavreasaschimbe personalitatea, mal Intal
trebuie sa schimbe condi1iile de mediu (cazurile oamenilor bolnavi
psihic arata ca scoaterea lor din mediul care a.generat boala se sol-
deaza, uneo.ri, cuame.liorarea sanatatii acestora, in timp ce reintro-
ducerealorTn mediLJI nociv, cu revenirea bolii). Un educatorva ca
pentru aasiguraasimilareadecatre un elevaunor nu este
suficienta creareac;onditiilor exterioare, nu este suficienta propria sa
pregatire, ci,se irnpune cu necesitate ceea ce pedagogii numesc
"diferentierea" windividualizarea" Invatariitcx;mai In functie de condi-
1iileinterne,sUbiective,diferitedelaunelevlaaltul.
4. Tipuri de definilii ale personalitalii
Detlni'
a
I
.\"ledate personalitajiisunt ,contradict
serie de la 0 analiza mal de numeroase h'
ntm
oomune pe care ie aent lor p<lt fl 'ar
a I It trei r . a ecu pr" ' IZa
Allport a multordefinitiiformuC,ot . Intreprinzand 0
prinstructur' mal semnilicativ' ' la personamate
' " 'pellil'it<te
S
ra e, deflOltll Win etect elde '
rea person
'
e
nn

i
extern,.
"-
Ac'este' ,,'
ate
","
'I eldenor' e man,fest 01'
in aiara 1a'al"doua modul daIOU Inconsiderare Indef"
nnr
.
lamentui altor ' care aca a oersonaii!mii
are" personal't0al'!!!!J!, Gand spunp;n-d I ate avem '( asta prQQ!1ce in com =.QL espre clnev

7
-
.' ;t. I r' '. respectlva in xt" ...,...-_!- e 0 parte c nu
axjotog , deci 00 fllnja care e, ac"oneaz
a
vaonzeaz.. persoana ,,'nvedere pe a aca "are'sau
transform ,dIn acaast.cauza, pe s,ne, " ' e Jar de l..J!IlL!ie manifest.
3, prod produciitor de ,mprew , de medII, amblanje cat aceste pte inc., alta Qarte, ne-ljandlm'I '
ice
. and f t ' d t .' ea InsulUl res t' an, cu atat s - situajii soc ; omul asimileaz ,dar ,icreeaz Imprejurarile, Ie diri, personalitateecte externe
,
iln
e asemenea d f '" uerOlca Ailport
a
us
ie Ie transorm aunCI can aceSeanu,'mal 00'1' exemple d pee'vestemal I ,'. e consideril ca
a
w v,n, ' ',' ," efecfului produs d ' ' e'nt\": "personalitat' aIcateva
sa poate observa ca eele Irel ale noj;unll de \{era la depr' d . un md/VId asupra soc' t - .e.a este suma tatala a , ' .. ' ,m en " ,Ie a If '
aza
ea este ce cred allii despre alJi oamenr;
iale
a
sere, nalilate sunl complemenlar , Daca pnm pune accenl pe faclont I' I'personalitaf sauactlum care influent ' ,ar,IIn unele lucrari
a
e
239
238
---------==:'-.;,-,.
mai'recente, personalitatea este' redusa;'l'a::"stilu{tleheralar persoanei
de interacJiune cu lumea, Tn special cLi alJi oamerif ([93], p. 536).
Avantajul defini1iilor prin efectextern consta In posibilitatea oferita de
ele de a personalitatea. Intr-adevar, daca nu ne-amexte-
i-arD.. ..
cunoscuta Din pacate, ele au unele limite.
Maiintai, rolul ei, decicu eerson"!-l\-!J. Apoi,
eleIntind 0 carecu greu am putea daca0 persoana
.. ir_... ..?re
diferite? In definitiile, Rrin efect externstabilesc 0
relatie de cauzalitate'intre calitatea capacitateael'de

inmod
nalitatebogata, originala?; ihvers, 0 persoana care nuinfluenteaza
n.lJ.Sfu;,p.JLne de ., ....-""q.
Q.efinilii erin Din perspectiva acestor defi-
nitii, ..
adevarat, eventual, ceva valoros. Allport ..Ga care definesc
.. .... ....

niliile
ae
..
ersonalta1'eaapare ca b 'sumatotala' a acestorpal1i componente.
Gelelalte sunt ceva mai structurate, straduindu-se sa desprinda anu-
.. __ exe'mplu,
unii consideracaorganizareamentalaaflintei este'ceacaredefine;>te
personalitatea, deaceea, introducacestelementIn el. Pentru
altH, este "schema unificata a experienJei". Gea mai cunos-
cYJa.
inca din 1937.' personalitatea este organizarelLdina-
acelorsistemep'sihofizigl __C,.qr:'f!...
"gE1ndirea $icomportamentulsaucatacteristic. ([6], 'p. 40). 0 definitie
[66]: 'persdnalitatea
..organizarea mai ..
temperamentull.!.L.J.Dtelig.LeL.$..UizLcului uneipersdane, aceastaorga-
ia...
Winfrid Huber se Inscrie pe Iinie: 'personalitatea este ceva
u7iiCiireJ81TV stabil Tn incjL'dsLQ.fJJfLP,wmJ!.e 1u.i,J!1
.([98], p.. 13). i;?efioJrea
..

__ Q!'!'O-.
.';':."
',-18 r8QDllilii7jiFP6zl'tiviste'?Au'(LdPaiiJt .ccf 16 ce/or
.
'sQl(@Jri!ema,
shia,r eXista, n;Lapate nu Ceea
.., .. ..
J

pnu,.eel. b.vry,,Juqry ,if ,d.e. (Cl.cu,t esfe'(1E{ aJ8rlJ1ulg,. o.
e'a:,' .$;
.... ',' '.' .... .1".",..- . .. J ...." ..... ,.,:. '" , ".q" .. 'I ." ;' ." ,.., . ,
Mai.
in: t.O?tl!.
C9re,OIJ7Lll q.ei R.. (Q.,


aflrmau stlmu/ul.:$1 ..
1 ne'
J . 'd.e,
unelenie.rite:


reaJi1ateartreoUJ saneadaptam,catmar .:.:
',:'(};:'
cons,eclnle
meOza ane"felineatenli'sLint , ,ed'.' in


Imp.c:
s
._'::;Ir.. .::;",;".lh' ,. i";>
'
.' F'':SiritezadEHiriifHl6,:'priniefect externi$P;pnn''Sttucr-ur.a'interna se
abordareastfucttirala'$iSistemicaa.
.'personalifatii.;'!Ab6'rdarea ; stn,iC{urafa!Hlseamha' 'doric'epeHr
psihlce;: fJimpillrivii, a
vede'a- pets6halita'tea' ta-'dis'pl:fnnd de '0. ca'fuhctidnand
iilfreg; (- .PEttine/e'de.
ATHti!'9i1
i'de",olja,ea generala a persoha"tajrql
'a presupune nu doar relevarea legatunlor dlntre
onalitalii in raport cu propria sa tina/itate, ci deschiderea acesteia

240