Kwps:H ffi ffi$'ffit*mwi

DE AeELA$r AUTOB:

Ion Biberi
1g3b 1969).
I

ROMANE

Proces, Cullura nationaii,

$I NUVELE:

Oameni tn cea[d., Ramuri, 1937 (Eclilie definitivd, E.p.L., Cercuri in apd,, Uni.t'ersul literar, 19J9.

Un om, t;i trdie;te

r-rriofc,

Uuiversul,

1946.

i
)
I

TEATRU: Hanibal. Pies;i

in

doud pdrli, E.p.L.,

196?.

CRITICA LITERARA
Corymbe, I937.

Etudes sur La Litterature roumaine contemporaine, patis, Editions

$I ARTISTICA:

ErcS
@

Profiluri literare franceze, Casa qcoalelor, 1945. Bruegel, ciudatul. Universul literar, 1940 : Editia II, Editura ridiane. 1967, Edilia III, 1969. E-umea de mtine, Forum, 194b i{"eu N. Tolstoi, Omui qi Opera, Cartca Rusii, 1962. lfudor Vianu, Omul gi opera, E.p.L., 1969. Arta suprarealistd,, Eclitura Mericliane, 1973. Arta de a scrie ;i de a uorbi in public, Ed. Enciclopedic6,
STUDII
Poezia, mod de eristenld, E.p.L.,
1969. 19?2.

M6_

Atta de a trdi, E,d. Enciclopedicd, 1920. Eseuri, Ed. Minerva, 1971. Argonlu{ii tiitorului, Ed. Albatros, lg7l. Principii de psihologie antropologicd,, Ed,. Didacticd, Essai sur ta candition hurnaine, Litera, 1973.

Arizonturi, spirituale, Editura Tineretului,

Viata Si. rnoartea tn euolufia unixersului, Ed. Enciclopedicd, 1971. Visul ;i structurile subconrtientutui, lf,d. qtiintifici, 1920. Indioidua,Iitate gi clestin, 2 volume, Funclalia pentru literaturd gi, artii, 1945. Introducere la studiul ereditdgii,, Ecl. Funrlatiilor, 1946,
1.968.

$I

ESEURI:

1921.

EDITURA ALB ATROS

CRIZCNT

]iri:,l,d un !ai.t. ;,zr j clrr':;r-'li;'tt.jrftttr pt't,] rt-t ittbi!oru''' cl-e cir'I' si;iti't; superiil::i"i;, ajLai ic t. i;'sll, -ii,liilii, (li-r{rtt 1i';i1"!i'ca '& urnan? .,si C'csiinttJtti' r'iclii rll': i.i'trii: ',,111-;;ittr r;rrrrl ,ti Irirt.:L ,, in' dl':'rzinuat, .';c'i .se 'rfr;tfd .Pat:,.i.e t.iir c.',':'ii;"1j rtt citil'..:..1':,*ai respansimiilI !rr;n'i,rtdr: lt'r:-tr.r'rl ttnei r" i'ii. i'lciirr;"";l:: J6rd "t't't.i', t:gre 7:t"esttpune t'n sai..yi!!ititiiL i:i(:'i"(,ic .laid r'tt:. {li'i lll c?.i lL1 elc ;i;-;;nril |i::ti.siittrli',:.i {liiiul'l.iiii;:'e rr:'ariIe coci"Conate
, t('i, i
.(.

.li / ?i. :i'-1, ('

lt^nler,:gent, !a in'.:ci'r;ii:tt't, ate.:,:r"t:i, iztcrd.ri, car'sa{'rflt'e urtei:t (.-ti'tr. ili ..):;l,t];r-iiiic ,.'e ic i1{1i ti!-a't".c Q.]e atiu-nir':t, si reptttiie:tt

t:t

iio1,,l.'ir"c

illi"gltti

ii,:,: jc,:; clJ ilrsctt,{,ilcld, it.tciiircire0"

slJbiey

fcrciiit<;i:r :;::,,t 'pttrat;o; rr Xitcr<"rriluq' dt: ct Cr:tta'inil.ft' .,Vir ru .s{r ?:ci" r,lcr;l:1.: cic irltelcs pentri-l lucrarea tl'oastf i :tciir-it;!.iir.: :ii rc{letliiir- iri'scloie iw i:nele 'roliidtrle dc serie,

]lcirlrl"r cii cc'e.:,:ir:{) 't"'t.i ;:!11"t rc:i',!i{iiii! 7r'lrei c1-:noasteri coittlrr.iri,rr', slii::$rjicc, t'' {-rtigostei. ci dosr reJ!cct6';"i de mc-

rillldnSCU
,rocluce,re L'qYCI-Ttr(

, detaiiu;

, "p"i'tiiris iii"o:r:iice, PTelirrs a;::pi:'r;(e tli'tt itio;'"i3 r;'rl,ri -- ft'ctis:r;ote i'it' titizrallec' 1ir,*ii" dri;' ?'.(.lltc:$.{iil-.r: ic ni:;. 'Jcinc ci,t:r'riir * 'rcr.ti:ii'.iiilirc:i llii i;'i;s i'rj !ct'e ii'r.';raraa in ,jelt clrii."Ll'llii r-lclc..i { li lr{: iiLi ':ir,;Lc:'iG'rLi., teitele VeAe;-r"i.

r-lr,r:1.

Jcli;lliii;i

r':i:l;'r.l;;t13lt-

ce Si-a aflat erpresia i,n, Daphnis gi Chloe, ?,n ascensiwte,s dantescd sub cd'r'duzireq Eestri.cei, sait {,a.t-e a condus J* infdptuirea tragectiei lua Rorneo Juiietta. ,si Cultura rwastrd. spirituald s_c sifuof 7:e clat,ele esenfiat.e ale uiefii prin poezfa populard" a Miorilei, operr:Le unui Eminescu, Creangd, Iarga, Brdncu;i sauitrin Enesci, rna_ rile tem.e ale uielii gi marfiii, de cwlturii d.ragostei Ei fiin<i tratate cu g:r-atitute ;i tenteinicie, Jolosind. rlfering'e d.e vrima mirud gi situtnd subiectu| tn conterttrl .--qlorilor zrniuersqle. Momentul cu'l,tural octua.l. iittpune, in credinfa nnastrd, otare etanzene ale nw.rilot. realitd{i Si problerne, sduirgite sub incidenlele tor 7n.in<:i7.;ale gi d"intr_o perspec_ tdud. ce ingddwie inzbrd{igarea japtetor in toatd cornplexitntea gi cu toate i.ne.ptica[iile. In fornwrea ca cetdfeqn a tindrtdui, paralat cu preod.ti_ rea ffi pentru uia$o projesional,d actutt'.rlarea cre cuno_ ;ttn$e umanistice gi teltnice, cdpdtarea unot. deprind.eri de mnrrcd. gi pentrw uia{a social_potiti,cd, un rol d"e mafe - il, jmcii gsregd.tirea inuportanld sa tnetod.icd., grad"atd $x pe?-_ rnanentd. pentru alnoagterea uiefii nh a.spectele ei multiple biologice, san$tare, sociale, nwrole. Eforturite fdcute in gcoli, in presd., prin carte Si alte organi,zat;ii ed.ucat,i,ue pentru Jormnrea tindrutui d.in aceste perspectiue se crLuin cont'inuate cu mai mnltd d.eschid"ere in direcfia educa_ ;i ftiei igienice gi suruote. Educa{ia marald. gi sociald ua putca fi reatizatd' cu moi mttr$i sorfii r]e succes corectiu gi cu mai nzulte satisfaclii indio-iduate W un fond. biotogic sdnitos, nor'rnal, Jerit d:e consecinfele zgnoranlei in d.onrcniul oie$ii seruale. De aceea, Iucrarea d"e Jaid" alege din aceastd. garnd. de dom,enii educa$,i.c,nale, Iatura infelegerti, unuia din cele mai delicate pi nzai cotnplere fenornene d.e ui,a$d _ Dro_
6

Etnped'acle, sim.borul rearitd{ii ce adi,ncim,e ui.e{ii a Ltt,7.nle

1or, dialogul platonicicn Symposlon, sou cu fitozofia

lui

Eosten

de care otnul nu ar li api"rttt, t'tlt s-or Ji - giJd.r(t nu ar putea ddi'nui ca specie. Tocrmai un ntenfinttt asenlenea IJroces aI aie$ii a fost LLtueeri priuit tu superJicialitate, ori cu ru;ine nefiwtiuatfr.. Vr;irw, in' aceste pagini, sd, doztedin't, cd. dragasteq nu poai.e Lipsi din ui.a$d, cd nu este wm fapt, un proces oa;'ec&re, cu, in cele din urrnd, de 'norlul" cttm .fi.e)care indiuid gi colectirtLtate in{'e\ege rastul riital, tttorcl, gi Jntnwse$ea clt'cgos"aei aepinde forrnsrea inte g r aI ti, a.rnt.ani)oo.s d, a pe rs'on al it\lii t: iitaar e. Pe de at"td. part'e, structura societd{ii noostre pre't'ente i.rnwtne tratarea cu orientare practic(t a g;roblemei, in scctptt.l dez'-uoltdrii zm.ei z:iefi tz"d:ite tn sd,ndtate qi actiuilate

creataarel

Ne 'propunem, tn sceosid lucrare, sd discufcitlt

locti

oeuFi,

in siru"ctura sociqld a. calectiui,td$Llor. In$elegerea ccvtectd a dra,gastei in '--iuta i.ndiuidual.d, familiald gi sociald paate chezdgui o eristen$d, sdndtoosd Ei. eclt'ililtratd. fnlelegem sd rdspunclenl, Ttnor tntrebdri ;i neLinigti, sd d"(rm solu[ii
i.ndetung cumpinite, sd preuemim anu,me rdtdci'ri ,sa prim.ejdi.i., care p.at distruge gi, in Japt, au dezorganizat, tn toate epocile, mttmeroase etislen$e. Da.cd an"unle considerente JitozoJice, cu cu e tncepem, de altminteri, aceastit lucrare, &u un caracter de genero' Iitste teoreticd, dnteLe concrete, priui,nd uin$a seruald, nu puleau fi dectt rodul unei int[,nse. etprienle medicale gi psihia.trice. Sub aceste doutt, i.nJdtiqdri, cartea attrmd, insd, aderenfia la oiafrd. Paginile de fa$d uor rdstringe, adesea, tapte contrastante. Aldturi. de sdttdtate Ei m.drturii. de beatitudine ale spi,ritelor eclvi.li.brate, contactul cu realitatea a obligat
1 Fentru pre'cizarea terrnenului, a se veCea nota dc ]a pp' r4-1?,

pat de Eros, .s-ocotit ,ltniuersal", in destinul ind"ivirlwal

W scriitsr gi pe $Led.i,c sd consernrieze d.ureri pi sftsietoare tri.steri. ConstatdriEe medic,lui, care a apropiat fiingete citatte ssu dextrbdtate d.i,n sfera nnnrntitdtii, uar ordta, prin crmtrast, fuimusefile g.i echiltjbruJ sdnitdfii nrcrale gi
tarporale al.e oamenilor cu,re au, respectat teEite uie$ii
ale dragostei,. Cartea de fa|d
Si n?.r

nind in

paraletrd,o

eontradtctorie, tngetegind sd d"es?;nndenz d.intr-o ucstd erperien$(t eiteu.a aErycte, W cqre te- it$dfiigiun cu d.eosebire ti,rteretului 6n scopa.rl <Ie a-I ajuta sd afle indrurnare. Am in{eles,-mai nt d,eosebire, sd nw ne mdrgini,r-rz la as_ pecte izol.ate. Nu arn redus, agoCar, d.ragostca la seruaJitate. Irorm.el e dr a.g o stei d,e @4e sc f izioto Eia, pr e xtpunind- o totu;i, ;i implicd efistenfa unar ualrni eterne ; treptele care leag.d Jenom.erveIe biologice ale dragostei de manifestdri.le ei diJeren$iate, specific ,urn{tne, si.nt nenum.drafu; inegale pin semniJicagie, ete ap.r{in totuqi aeeleia4i, rea* litdgi Si rru pot fi trecute cu ued.erea, d.e cercetd"torul care ndzuiegte sd euprindd Japtut in orbito tatatd a uie{,ii unioerso.le Ei a eriskn$ei indiuitlue.le umaneFdrd ind.oi,ald, integrarea dragostei ?,n contertul vie{ii sociale presuryne nufftproose procese Si implicafiii, pe care studiul de tatd nu Le poate am.dnunli, dar pe care le putern rnen{inrw, pntru a statom,icj local dragostei 2n etnlufia soci,efrgii sociale gi tn Jormafiia indiuidului. Fapt compler, biologie pi sufletesc, dragostea $i intre_ tese actiunea cu ilntregul t>atoritor cailturale. Dugfi cum,

contrast"ante 2n fiEuri d.e cesrd sau fotograJti qte muzeului uenerian at Spitalului Saint-Lauis, cantemplate de a?.tto', czt d.ecenii irt urm.d,. Am capins uia{a iru realitate.a ei multip[d, o.d.esea

cu intenfii onest moralizante, zonele ale pttritdfilor ede,rvice si inzaginile reprodu:;tt

ere, txttuqi, o dispozddie simetricd,, pu_

'uant ardta in cursil lucrd,rti, redusd, la sninzaiele superi,aare, la un fennrnen Aio-psihalogic, cls oltrninteri, Joarte tlif erenfiat, dragostea este,la am, cond.i$ianatd de totalitatea ciatelor culturole ale anzbian{ei sociale gi r..t deosebire ale educafii.ei. Dragastea candi{doncazd, i,n contettul d"ez'-*oltdrLi umane, Jorma{ia mnrald. a ontului, prin legd,turi, .aJectiue multi,ple fafrd d.e ntentbrii famiti.ei, oi comuttitiafii, ca Ei prin subordcnare lald d.e instituliile sociale, cte gcoa)d. ;i, el"e patrie, in primul rind. Nu uonz reduce, agadar, printr-o simpliJicare neingd"thtitd, procesul tormnfiiei um,arLe Ei eualu$ia soci.ald, Ia Jenom.enul complet aL dragoski, degi ocesta alcdtuiegte obtrgia uiefii, indiuiduale Si cotectiue. Autoru.l, cdrgii d.e fatd a etaminat indelung, in lucrdrihe sale enterioare, cu, d.eoseWre in cele d"ottd uolume ale stud:iulud Individualitate qi destin (1945), in Introducere in studiul eredttf,fii (1"946), Viala qi moartea in evoh:lia universului (1"970), Principii de psihologie antropoiogicd, (fiTa), gi Essai sr-rr la condition humaine, (7947, gi o edi[ie recenti apdnft.d in 1973), aspectele deosebite ale eristenfei ind.iuiduale, in complerul uiefiii, socio-cultursle. Compleritatea delii rut poate li redusd la un singur f enomen; uon't, ardta agadar mitsuro tn care d.ragostea se integreazd tuturor celorlalte do,te sociale, cle orclin econonztc, social, cultural Si educatia, stdruird, esupra laptutui ed nici una din aceste condifii nu poate fi izotatd dtn cantetbll t:ie$ii gi cd toate acestea conlucreazi annanic. Niei, una din uqlorile mnteriale sau sutletegti nu Wate Ji izolatd ssu elinLinatd, din euolufia multiptd, sduirgitd pe numeroase planuri al"e etisten{ei; uia{a este un lenarnen multi_ dimensional, iar cultura comportd o clesld4urare 1r,linzorld de ualori, care-Ei imTfletesc acf,iunea in cregterea neirwetatd. a potengialului uital gi spirituat aI nagiunilor.

B,r

In$elegem, ht aceste cond.ifii, ca nrcn{ionin"d" multiplicitatea acestor date gi realitdfi, sd definin Locul ocapat d.e dragoste, obiect al cdrfii de fagd. Dragostea igi puns pecetea pe o bzmrt parte d.i,ntre actixitdgile om.enegti. De la procrearea biol.ogicd. La infd"ptuirea operei de artd Si Ia elaborarea ualorilor eti,ce p estetice afLfun Ia obirgi,e, intre alte d.eterrnin1.ri gi dragostea. Nu auern decit sd. priuim an n(tzuinfd, de infelegere i,n noi Si in ju', cun'tpdni.nd ingelegdtor rela{iile dintre oam.eni gi, fonnele uariate ale culturii pentru a surprind.e mani.festitile 'nesfirSite ele acestei prezenfie : ,,VHer irn stillen urn sich schaut, Iernet rvie die Lieb erbaut!' (Cel ce priuegte cu reczdeget'e tn jur, afld cum i,nGoethe).. td.ptuiegte dragostea

Capitolul I
EROS, TN ISTCRIA LU}dII

$I A CULTURII
Exarnenul sdvi::git in spirit sintetic al evolu{iei tota}e a umanitSfii, din rnomentur desprinderii din animalitate, aratd cd formeie esentiale ale dezvoltdrii omului, de Ia aparilia lui pe pamint, sint determinate de structura sa biologicS, organizatd prin funcliile procredrii, a;adar a continuitdlii speciei, ca qi prin integrarea acesteia intr_o atrnosferd social-culf,urald. omul, socotit in specificitatea realit6lii sale biologice gi spirituale, reprezintd, ca orice specie animald, sau vegetai5, de altminteri, o expresie a funcliilor multiple, Iegate de sexualitate. Dragostea nu se reduce insd la sexualitate. Ea poate qi trebuie infeleasf, ca proces integr-at intr-un complex bine articulat aI funcliunilor biologice Ei psiho-sociale, in legbturd cu dezvol_ tarea gi ingrijirea copilului, cu relatijje de rudenie dintre rnembrii familiei, dintre individ gi colectivitate, extinzin,J conceptul la rela{iile afective ce se stabilesc intre om Ei intregul valorilor culturii. Dragostea implicd gi cerintl sexuale, dar depigegte aceste izvoare biologice comune prin subiimare aleetivd gi inglob,are a intregii sfere a climatului specific uman, al valorilor. Aparilia omului pe pdrnint este un rezultat al activitdlii unor g"upuri horniniene ce au irlit cu peste patru milioane de ani in urm5. F.ormulatl astfel, in generalitatea faptuJui, originea animald a omului pare un adevdr evi11

"prlilio ornului ca individualitate biologici a fost rodul unor pro_ cese sxuale, inliuntrul unei structuri familiale de un anumit tip. Cercet5rile antropologice gi etnograli.ce nu fac decit sd ccnfirme condilionarea evolufiei umane, dc la aceastd pe_ rioadd de inceput care, dupi J. R..r{fi6 s_a siivirryit in ristimp de doui generafii, de care sintem dcplrtafi cu pestr: trei milioane de ani. Nu vom putea urmiir.i in aceastd cer_ cetare eintetici modalitilile multiple, in cea rnai marc. par'te insS necunoscan_te de altmintcri, a1e procesuiui de umanizare a omului p?in mijlocir.ea dragostei, adici a ten_ din-telor, instinctelor Ei scntimentclor legate de actul pro_ credrii. studiile etnografice consacrate societdtiior zise primitive, ca qi populafiiLor evoluate, a! arndnunlit aceste procese, legate de manifestirile dragos|ei. Dragostea a jucat un rol deosebit atit i* definirea on:ului ca specie biologic.i, dar (aldturi de alte determinante sociale, piit-,ologicre Ei educalionale) gi in relaliile neuitiple ale muncii Ei repartiliei trr:nurilor, rn organizarea structurii vielii sociale qi culturale. I. I. Bachofen (1861), L. H. t\{organ (1821), Fr. Engels. (1884), E. B. Taylor (1889, 1896). !]d'"vard Westermarck (1914, 1921), F. Ratzenstein (1.923), Bronislaw Malinowski (1927, 1929), (a se vedea in limba romdnd bibtiografia gi disculia aspectel,or esenfiale ale problemei, la populafiile nedezvoltate, ln volurnul lui N. Petrescu, primiti,uii, BucureEti, 1944, ca Ei lucrarea d-riior 1,1. Hirschefeld qi B. G6tz,
12

a numd.mlui cromozomilor de la 48 Ia 46 gi o scddere pro_ gresivS a cromozomilor acrocentrici. AstfeJ., insdsi

prin structura familiei prirniti'e, a relaliilor sexuare ale primilor hominieni, care aveau sE deterrnins o reducere

dent, o leanalitate. Cercetdri.Le qi teoriile gtiinlifice re_ cente, cu deosebire aie profesorului Jacques Ruffi6, au ingdduit tnsd o infelegere a rnecanisrnului iniim al acestui procs. Latura pur geneticd a apariliei omului explici
se

Serualgeschichte d.er Menscheit, Berlin, Langenscheit, 1929 (cf. Georg Wilke, Die Heilkunde in der euroTnischert' Vorzeit, Kurt Kabitzsch, Leipzig, cap. IV, V $i VI, P, au descris amdnunlit strucLura vielii 1,22-1,20T etc.) tabu-uri, ceremonialuri, inifieri, prin cutume, legi, sociale relalii de ierarhie intre indivizi, conducind Ia organizarea familiei, a codificdrii sistemului de rudenie, a situaliei sociale a femeii gi copilului, a manifestdrilor artistice 9i cr.rlturale, Iegate ia rindu-le de o expresie sublimati a dragostei, sau, deseori, de condiliondri de ordin economicsocial.

Omul, sub cele doui infSligdri esenliale ale rea)tt6!i\ sale specifice, de fiinld biologici gi de membru aI unei comunitdli cu-Itu::ale, poartd pecetea de influenld a se>maHtelii Ei iubirii. Educalia copilului, asigurind integrarea noului-ndscut fntr-o comunitate social-culturald, este, La toate populaliile pdmintului, o manifestare a dragostei care leagd pe genitori de progeniturd Ei asigurS, in acest mod, aldturi de continuitatea biologicd Ei de alli factori psiho-sociali, o tradilie culturald, caracteristic umand. Dragostea imbracS un caracter de implinire spiritualS., prin integrarea instinctului sexual in lumea val.orilor ; are un caracter de generalizare qi afirmare divergentd, trecind de Ia relaliile interindividuale, familiale, la relalii crr indivizii depdrta{i in spa{iu qi in timp, solidarizind afectiv o comunitate sociald la inceput restrinsd, mai apoi din ce in ce mai largd (familie, clan, seminlig populafie a unei regiuni, naliune) gi ajungind pinS Ia dragostea de umanitate, in general, diferenliindu-se in acelaEi timp, prin statornicirea de legdturi afective de instrumente de rnlmce, de obiecte, ds bunuri Ei valori abstracte (dragoste de qtiin!d, de artd, de profesie etc.). Priviti sub aceastd incidenfd, evolulia devenirii umane, a$a cum este vdditi de studiile antropologice, etnologice qi etnografice, de arheologie preistoricd gi istoria

[3

lt

timpurilor recente, apare in bund m5surd ca expresie a realitdlii dragostei, aceasta Iiind inleleasd in acceplla ei
cea mai intinsd.

cratd

cult mitologic gi form5 juridicd a familiei, cereilonial de iniliere al pubertdlii qi psihologie inclividuald sau colec_ tiv5, aparfin, clegi pe planuri cliferite, unei realit'!i structurale. Dragostea este indisociabild aceleiagi viefii ,r_"r" ; participd la intregul viefii omenc;ti, fdrd sd_i putem atri_ bui un rol exterior acesteia ; acliunea implicitd a dragostei in actele umane este rezultatul unui fapt biologic] tor_ mulat cindva de Th6odule Ribot, in monografia sa consa*

,Intre structurile vizibiie ale vielii sociale, stud.iate de antropologi gi etnografi, Ei impulsurile instinctive sau trd_ sdturiie psihologice ale populaliilor nu se pot statornici separalii. N-am putea spune cd primels manifestdri sint deternuitwte de cele din urmd, ci sint un simplu efect al &cestora. Fenomenele sint date originar impreuna. Eiolo_ gie qi viziune metafizicd a lumii exprimati de ginditori,

temei biologic, constituind realitatea intimd a fiinlei, corhandind fenomene vitale. Se constatd in acest mod caracterul constitulional, avindu-qi o intemeiere biologicd' a procesului, in insdEi conformalia qi funcliile normale ale fiin{ei. Unii ginditori moderni au generalizat fenomenul Ei au putut vorbi, impreund cu Ludwig Klages de trn Eros cosmogonic (V'orra Kosmngonischerb Eros, Dietrich, Jena, i1g26). o atare conceplie are obirqii depSrtate in filozofia platonician6 Ei, prin aceasta, in tradiliile pythagoriciene

giorfice,incultulelenalluiEros,fiulA-froditei,zeila
dragostei.

Dragostea, principiu cosmic universal, reprezintS' de altminteri, o viziune filosolicd rdspinditS, incd din civi-

teia ; fie pe cale oseruatd, la fiinlele pulin evoluate'

sint proprii fiecdrui indiuid, generalia, cdreia dragostea ti este corelatiuul psilt'orogic, prezintd caracterur gmrticzdar de a Ji o funclie im:@rfitd tntre d,oi ind.iui,zi...-Astfej, la fiintele ce se reproduc pe cale sexuatd la care parthe_ Ei nogeneza naturall sau experimentald (reproducerea fdrl fecundare) nu are loc, actul psiho*sexual r presupune cu necesitate participarea a doud fiinle de sex opus : este un t P""tr" a evita confuziile, r,om defini de la inceput termenii pe care ii vom forosi in aceastd rucrare, varietatea proceselor de inmullire in lumea biorogicd presupunind mai multe forme : a) Vom rezerva termenul general de reproducere, proceselor care asigurd continuitatea vitarS, in formere principare ale aces74

lui Schopenhauer, in acegti termeni : ,,In tintp ce func[iunite aitate (nutrifie, euotulie

etc.)

fie dupd modiferenliate' la animalele dul serilof, b) Vom menfiona existenla unei psiho-seru'alt'tdti' elementare sau diferen{iate, la animalele sexuate, dupd gradul de complex:ficare a sistemului nervos qi dupd comportamentul sexual aI acestora, presupunind o participare zoopsihic6 variabild' a e)' Dragoitea u.mand, se defineqte prin socializare qi integrare valorilor' ln lumea sexual, instlnctiv fondului La animale superioare * anumite pdsdri qi mamifere - vom vorbi de o dragoste genuind (folosind cul'intul laltr^ genuinus: natural, inndscut), cuvintul dragoste fiind luat Latissinn senfl" intercalind cuvintul,,dragoste" intre ghilimele' paTermenul de ,d'ragoste", aplicat vietii animale nu va pirea radoxal decit persoanelor necunoscdtoare ale cdrfilor de qtiinle naturale qi de psihologie animald. Nu vom invoca folosinla acestui termen de ex,presie curentS, aplicatd animalelor, mai ales irr
limba francezd, la plural

curente ln literatura qtiinlificd t dnns nupfial,

i terws

des amours, sau er?resii figurate'

tnanitestd'ri' pre'

nupfiale, parad'e omoroose' sau folosinla cuvlntului la J' H' Fabre care vorbeqte despre : les amours d'e la mante sau de obiceiurile nupfia,Ie ale Cdr'd.buSului auriu. Ne reJeri'rn tn laptul dragostei' consi'cJerat ca stare com'plerd' psiho-senntd, prefigruratoare o dragostei umane' Vom da in aceastd

t5

liza{iile antice. Ea igi are o expresie in Vedele indiene Ei este formulati in Theogoni,a lui Hesiod : ,,L,o inceput a fost Haosul, mai apoi pdmintut cu piept ytukrnie, sdla; (...) aL nemuritorilor care locuier" pu ,irlrt Olirrup"tlui, i.nzd.pezdt;. qpoi intunecatnl Tartaros iltot iut, adinr:urile frmi,ntutui im.ens; in sfirgit Eros, cel mai tnos dintre zeii nemuritor| Eros care tnduiogeazd fru_ sufte_ tele gl, cuprinzind inima tuturor diuinitdfilor gi a tuturor oamenilor, Le in_-inge uoinla inleleapldc (trad. coialionatd dup5 Leconte de Lisle qi A. Bignon). Viziunea hesiodicd avea sd facd loc mai tirziu, in cursul celui de aI cincilea secol inaintea erei noastre, unei con_ cep';ii cosmologice de o mare coerenli Ei frumuse{e : filo_ zofia lui Empeclokles din Akragas. pentru acest ginditor,
citeva referinfe, din vorum.r fuIoeurs nuptiares des in colaborare, apdrut in trditura Stock, 1g3g) qi prefa{at de Jean Rostand, care se refer.d Ia o ,,euolufie a d,rqgostei", in scara biologicd. In acest volum, J. Berlioz, sub_director al muzcului nalional de $tiin{e Naturale din paris, vorbeqte la pag. 159 qi urmiitoarele despre : ,,fidelLtatea c.onjugald,,, a marilor pa"a"i .apit"are, de ,,rnorea duin;ie reciprocd" a papagalilor in timpul nidificdrii, de ,,miile de atenfii d.elicate. m,ereu reinnoite,, ale acestor pdsdri, unele fa{d ,qi de aitele. Autorul, referindu_se la cazurile d.e ,,tnonogamie,, ,,Ttoligarnie" a diferitelor pdsdri, ca gi la ,,starea lor rnatrirnoniald,,, observd, la pag. 161, cd ,d.atoriile' tamitnt" ,si ajutorut reciproc al'cdtuiesc cele mai bune chezdqii ale dezvcltiirii oului qi puiior,i notind in aeela5i timp stdrile de ,,sinzpatie,, Ei ,,gelozieu ce le unesc sau Ie separd, gi obserl,ind in conciuzie, la pd.sdri, ,,reacfii, indt_ uiduole asimilabile jocului tudimentar al pasiunilor Ei senfimente_
bAfs, (volum s,cris

'"*'"t,-r"*ai

un rol dinarnic in structura lumii, reprezentind principii de unificare a celor patru elenr.ente primordiale, din care este format univer:irrl : foc, ap5, aer gi pdmint, dar pe care o for!6 antagonisti, Llra sau cearta, avea sd le dezbine, mai apoi. CeIe patru principii alc6tuiLoare ale lumii erau astfel in mod alternaliv supuse acestor doud forfe opuse, iubirea Fi ura, explicindu-se astfel rind pe rind unitatea gi diversitatea universului. Iubirea intervenea in acesb etern proees al devcnirii lumii ca un element unificator, de agregare 9i atraclie a elementelor, avind, prin urmare, nu numai o semnificatie limitatd Ia viala umand gi animal6, ci Ei un tile universal, cosmic. Iubirea a tlansformat Haosul in 'Cosmos, introducind in lume armonia gi unind atornii eleir"rbirea qi prietenia aveau sd aib5

.ii

dragostea animalelor superioare, fenomen bio-psihologi,c, ntl suprimd, totuqi, anumite ccrespondenle lntre cele doui manifesGri. In esenld, diferenlierea Cintre ,,dragostea genuini" (animal6) $i 'ciragostea u:nand consti in integrarea acesteia din urmd in sfela "social-culturali a valorilor, inserarea absentd la animal. O definilie cuprinzdtoare a dragostei urnane oste greu formuiabil5 schematic: ne afld.m in fafa unui fetwm.en multidi.mensiant:,1, in acela.qi tirnp biologic, psiho-social $ cultural, premizd a legEtu-

-r'ii rnatrimoniale, condifie a procreerii, dar 5i a elabcrdrii de va.lori (iirism, muz:c5, dans, fond afectiv al proceselor c*eativiii-

{ii

etc.)

lor ttmane".

nu aiedtuiefte un semn de inleldgere antropomorificd a faptelor, ci o dovadd a admiterii p,ocesului d.e continuitale qi diferenliere vitald, ajungfnd la umanrzarea dragostei, in spcria uman d : dife_ renfiere fundamentald intre dragostea umand, fenomen de culturd,
16

Termenul de ,dragoste genuind" aplicat unor animale superioare

torice, sau dupd condi!:i psihologice individuale, statornicind diferen{ieri intre dragostea eroticd gi cea pur spiritualS, sau intre dragoste erctici gi corespondenfa afectivd, cu imensl nuanfare, dupd imprejurSri concrete, fald de valori, fiinfe umane, animale, sau fald de obiecte implicind, in sfir;it, interese de ordin matcrial.

Va trebui sd not6"m deasemenea complexificdlile acestui sentiment, cu rdddcini biologice, dupd medii socio-culturale, epoci is-

Ne aflirr aci intr-o zond ce se refuzd genenalizdrilor qi definir{iilor riguroase.

t7

estetic, etic, metafizic. Antichitatea europeand gi orientald avea sd dea concep_ tului de dragoste o acceplie complexd, umanizindu_l, prin integrarea in dimensla eosmici a unei inlelegeri psihologice gi mai ales a unor implicalii esenliale de ordin etie gi estetic.
aceeaqi epocd de cdtre Gotama Buddha, intemeietorul bu-

in agregate gi eristale, gi, cneind mai apoi viafa, eentelor dverslficatd in plarrte, anirnale oameni. l ii Asistdm furcd de la incelrutul gindirii filozofice, la o diversitate de orientiri qi concepfri, privitoaru t" ,,ut.", dragostei. Concept_mitic la orfici, ,,dlmitizat,, d; ;G;;, rrdicat de Socrate la o valoare congiientd, dragostea *e fie inteleas5 in lungul vielii cJturate a umanitilii avea sub cele mai variate incidenle : naturalist, psihologic, religiosn

r,atura psihologic-eticd a dragostei a fost afirmati cEtre

bind notirmea de sentiment-egoist gi posesiv, impli_ cind sensualitate, \ono, de conceptul Metia, a iubirii dezinteresate de seamdn, ra care nu se poate ridica decit cer ce se afld dineolo de Raga qi de opusuJ acesteia, de urd (Doza). Concepfia a fost reluatd, uneori prin influenle directe, de alte viziuni filosofice sau religioare 1cr.*ti-(stoicism) nism) 'qi a avut in timpur evurui mediu lr, ln diferenlierea scolasticd intre dragostea*dorin! "orurpondeni d (amor. eoncupi,scenti,ae) Ei dragostea generoasd (amor beneuo_ Ientiae, amor beneficentiae), cu diverse alte distincfii,. apropiate prin sens (amor sensitiuus _ arnor intellecti_ dragoste captatiud qi dragoste obtatiud, !ut); (de totald diruire). Implicalia etic5 a dragostei cu semnificalie profundd qi permanentd in istoria umanitdlii va fi intregitd prin nu_ anJrri gi sublimdri spirituale, intemeind o viziune este_
1B

dhismuiui. Invdldtura orientald scobora pe pdmint sufletul uman ,conceptul cosmologic al dragostei, Ei in deose*

expus6 de Platon in mai multe , opcre, ciar formulatd cu deosebire in dialogurile Symposion Ei Phaidros. Dialogul platonician Symposion (Ospdgul) i.nseamnd o clatd ln istoria culturald a omenirii. Platon reconstituie o disculie ce avusese loc in realitate cam cu treizeci de ani mai inainte ; eI pune in scend, alSturi de doud pusonaje sccundare, Aristodem Ei Apollodor, Eapte personaje principale, Fedru, Pausanias, Eryximahos, Aristofan, Agathon, Soerate qi, cdtre sfirgitul banchetului, Alcibiade, cdrora va trebui sd addugdm prezenla nevdzutd, evocatd de Socrate, a Diotimei, preoteasa din Mantineia, a cdrei existenli a fost, pe cit se pare, fictivS. Tema disculiei pe care comesenii aveau sd o dezvolte in timpul ospSlului a fost Dragostea ; fiecare dintre vorbitori, exprimindu-Ei gindul, a dezviluit cite o fa!5 din fiinla multiformd a lui Eros. Nu Ie vom urmdri, in aceast[ insemnare, analitic, expozitiv, mdrginindu-ne a reaminti cititorului citeva orient6ri gi a-i pregdti astfel bucuria inaltd a unei noi lecturi a operei, dar, inlelegind si-l prevenim asupra caracterului inacceptabil al concepliei erotice platoniciene, luatd in intregul ei, care a fost o expiesie a unei anumite faze a evoluliei sociale gi culturale : despdrlim astfel metalul prelios de zgur6. . Vom reduce, agadar, examenul operei la citeva cdlduziri.. Ne vom menline pe indllimile ozonate, disociind ambivalenfele, care definesc prea adesea fenomenele vielii. Universalitatea dragostei este afirmatd, in acest dialog platonician, de Eryximahos, medic gi naturalist. ,,..,Aceasta este multi,pla, im,ensa gi, unioersala ptttere a Izd Eros, exclami Eryximahos. Dar mtmni, clnd cautd Binele gte calea in$elepciunii si dreptdfiii, fie altduri de noi, fie in totsdrdgin zei,Lor, Eros iqi'ud"deSte Tsuterea sa supremrt ;i ne oJerd. lericirea cea mai, ttwltd, di,niht-ne putinfa d.e
il.9

ticl : conceplia dragostei,

'
.

rt

.:li 1,

'l )'

[,, ' r""jjf

o ne Gf)ropia. unii, de algii gi de a deueni, prieteni ai, in;i;i zeilor.-. (traducere colalionatd dupd Mario Meunier, Emiie Chambry gi Friedrich Schleierrnacher). Tema identitilii potenliatre a sexelor in cursul dezvoltdrii germin?rle, adevdr stabilit de qtiinla ultimelor secoie,. dar anticipat printr-un mit antic exprimat in termeni ii simbolici, a fost dezvcltall de Aristofan, autorul pdsd.ri_ lor : Ia inceput, fiinlele utrrane erau androgine : ele intru_ neau cele doud sexe, aveau indoite atribute um.ane, aveau fonmd sfericS Ei cite doui perechi de atribuie anatoraice. patru brate, patru picioare, doud fe!e. De atun,ci _ simplificdm datele legend,ei, ca vorbirea lui. Aristofan __ ;i cele doud junidtdli aie {iinlei omene;ti se caut6 una pi} alta, dornice de a se urLi, pr.in clragoste : ,,Ctnd un om, [...] iEi, tntilne;te acleudrata sa yLmd.tate,. cei doi sint cwprin;i d.e o simpaLie, cle o afinitate ;i de o dragoste atit d.e rniraculoasd., i,ncit nu uor se se nuli das_ gnrtd, nici mrt.car o clipd....,,. In adevd,r, avea sd scrie, citeva secolc mai tirziu, comen_ tatorul lui Platon, proclos (citat de Mar-io }4eunicr) : ,,Nu etistd nimic nzai diain clec?.t unirea, cu ercef)fiia rz.u_

Si bu.curiilor alese,

cllu:azd asupra cel,or buni qi este

al graliei, dori'n{ei Si pasi'unilor, el, ueplin d.e iruliferenli penhz

tt'i
'irt,

; ne este conducdtor in eJorturi' gi touard'g de arnzr: temcri,; ne sprijind. i.n uirtejul fuirin$elor, este i'zbdaird.i

mdntlui

Urm. !$

;i admirafi.a zeilor ; d"orit d.e cei ce nzt_l au, eL este prefios celar ce-l posedd; pdrinte aI raJinamemtelor, at d.elicatefiii
20

ruindu-i calitS{ile dc. frumusele gi bundtate, Agathon, ?n_ tr-un pasaj de rnare interes literar Ei elevalie morali, ciupd ce aratd binefacerile pe care zeul dragostei le aduce Naturii qi ornului, oferind ,,pace oamenilor, tirci.gte miirii, oprire uinturilor, pat, gi samn grijilor,( adaugd inspirat : ,,Eras este zeul care ne libereazd. d,e pcrr-niri sdlbitice gi ne tnsuflegeste cu p,ietenia [...lDt d.eschtd"e drum bttnde{ii ;i inldturd brutatitatea: ne acardd. bundtateq gi este axar rdutdfii; generos Si bun, sfrrnegte admirafin i,nfetepfilor

In panegiricul avintat pe care il inchind lui Eros,

insi_.

nostru supyen't,,in dwrere. Reguld de concluitd pentru ()arnstli ;i zei, cdld.uzitorul cet mni bun gi mai' frunt'os pe care orice muritor trebuie sd-I urtneze, inton"ind" imnuri ind,l.{dtoare gi repetind cintecul pentru a fermeca spiritul rnrncnilor gi zeilor('. Socrate, inspirat de Diotima, pe care o citeazid, avea sd inmdnunchi.eze, examinind critic, tilcurile discursurilor celor ce-l precedaserS, dindu-Ie alte fru,musefi Ei adincimi. Ne mdrginim, o ciatd cu definllia dragostei, la rlenlionai'ea a dor.rd teme ; ndzuinla c[tre nemurire a dlagostei gi succesia treptelor nenumdrate ale acesleia ce ccnduc pe om pind la contemplalia Frumuselii pure. Pentru Socrate, Eros nu este nici zeu, nici om muritor" ci un demon, fiu aI bogdliei (Poros) gi al sErSciei (Peni'a); ,dragostea este, ptnd la urmi, dorinfa de a poseda binele, in permanenfdc. (Se afirmd astfel corelalia dintre drogoste gi Daloare, temd pe care avcau s5. o reia ginditorii moderni. Pasajul citat este comentat in aceste cuvinte de l\{ario Meunier : ,,A poseda etel'n ceeo ce este bun, adicd eeea ce se mi;cd. gi uiazd, irusearnnit q spLLne : dragostea este dorin{a de a participa la uia{d, prin ac{iunea de a crea i.mpreumd. cu aceasta Fntm:ttsefea Eternd".) Mai apoi, Diotima iqi exprimS gindul intreg: o,Tofi oamenii', o ! Socrate, au puterea de a ti feannzi', in corp gi, in spirit. Cind aiunge la o anurne uirst'd, nqturu omalui simte neuoia procreerii. Dar aceastd" procreare n1'L se poate Jace in ur?,ciune, ci, numai, tn trumase$e. Unirea eorporald, a bd,rbatului gi a Jem,eii este de aserneni creatie' Aceastd procreafiie este o operd diutn'd, cdci prin tecundore gi generare, mut'itorul participd la nemurire. Aceasta nu
Ltru.L
21

Moira ;i Eilei.thyia. (Comentariul lui E. Chambry : ,,Moira sau P,arca nu este zeila mortii, qi a ,r*Ei""ii ;- ain 1.rmai aceastd cauzE" siu este legat cle acela al zeilei.nag_ terii copiiJ.or, "r,rT1" Eileithyraa.) ,,Pentt-tt aceste motiue, un nuu.itar d.oritor de a prarea se apropie d.e ceea ce este frumos : el d.euine b;";";;;;, tn etaJtarea lud, nagte gi prod,uce" Dar cinc|, d.impotriud., se a7n'opie de urit, tn sine, y lestrtnse trist ;i monortt,s.-..1 Astfel, ori,ce fiinfid. Jeamd.i pttnA- ae seud. este, tn pre;t zenf-a frumruse[ii, etaltatd. cle o tnsilrugrr" crtceritoare care il libereazd d"e rnarea suferirgd. , dortrtrni,,... care, Diotima, in cuvintele citate de
Socrate,

ie poate suuir''i i,.tr-un fe! care sd ,,u lie arntanios ; urttul este tn d"ezacord. cu ceea ce este d"iuin, in thnp ce frurrwsul qi d"iuiruil se arrnonizeazd.. Fyum.asul este Ttentru gerrcrare

ta Stiinlete tru:nwase la acea $t?'i'nld catre nll este altceua ilccit qtiinfia Jrumnsef.ii absolute ;i pentru a antooqte, tn
sJirSit, Frumuselea

in

*ine.1...1

,,...Viala meri,tit sd fie trdi'td de om, dtn marnetrtul tn curc acesta contemplfi Jrumuse$ea absalzftd, !"

perma"rwntd

"";;r?".frt, ,,Obiechil dragostei, o ! Socr.ate, n.tl este, a;adar, dra_ gostea de f rurnns, cun1, o soecttegti ttt ! * Dar ce este, atuncii d.ragostea generdrii .Fi a crea{iei - Este i,n frumasele ! Fie! :- Nimic mai ad.eudrat, relud, Diotima. Dar pentru ee o gerwrdrii? pentru cd. Junr[ia generdrii (copiluiuil anga_ dui.e oricd.rut muritor sa parUc{pe la-t'itor gi etern; tnsd. dorinla a" i"*rrt cees ce este nenllb e este ned.espdrfitd. de dorinla binelui [...] ; pentru cd i]ragostea

Spre deosebire de anirnal, omul gi-a statornicit incS din ('poca primelor culturi locul in }ume, la inceput prin inl,uilii obscure, mai apoi, o datd cu epocile cuvintului scris, r:'.r limpezime de forrnulare. Realitate fundarnentalS a i'iintei umane, dragostea a fost inleleasd in adevdrurile ci centrale, de reaLitate ttniuersald Ei de ualoare, ln acelagi timp eticd Ei esteticS. In jurul secolului aI V-lea inaintea erei noastre, rolul dragostei in lume Ei omenire fusese definit cu limpezime. Secolele ce au urmat au adus impliniri Ei uneori corectdri acestei viziuni, izvorite in acelagi timp din mitul popr.rlar Ei intuilia filosoficd gi
poeticS.

iube$ti lntrnusefile sensibile, puiru a te ridi,ca mai 'apoi la dragostea Frurnatse$ii orpy"*, urcind" toate trep_ tele acertei ascensiuni [...] treci.ii ile ta (iubirea) corpurilor frumnase Ia aceea a frurnoaselor ac[iuni,, de Ia acti_ uitdgile frwmaase Ia Stiin{ele frurnoase, pentru a ajunge d.e
22

d.ragoste d.e nernurirerr... ,,...Cdci ad.eudrata.-cale a dragostei [.-.] este d.e a tncepe sd.

in mnd obligator,

a binelui: urmeazd. astfel, cd d.ragostia

este

posesi,a

este,

Toate semin{iile au avut. sub o forrnd sau alta, un cult al lui Eros. Cultul fecunditElii va fi fost, aldturi de ceremoniile magice cinegetice, rnirrturia unei viziuni generaie a lumii, ce-qi datora existenla, plin activitate sexual6, ca gi, in acelaqi timp, a unui interes imediat, privitor la numdrul mare al membrllor triburilor, care le mdsura, d; altminteri, puterea, sau in leg6turd cu prolificitatea animalelor ce puteau fi vinate. I\{Srturii}e arheo}ogice asupl'? cultului fecunditdlii abundS, incd din auri.gnacian, prima epocd a pleistocenului superior. Desenel.e cu semnificalie magicd scrijelate pe pere{ii pegterilor, inchipuind multiplicarea animalelor, statuetele figurind impereeheri de animatre, ca cea din pegtera fuc d'Audoubert (Arriege, Irraala), criiturile falice ;i rnai ales statuetele feminine
23

descoperite pe intinderea continentelor, punind in evi_ dentd caracterele sexuale (sex, sini, pintece de femei insdr_ cinate, fese proeminente , V"rrt.rr' d, B".rr"mpouy sau, cu deosebire, statuetele T,espugue (Haute_Garonne, tr ranta) 'ca qi statuetele descoperite p" cu"r,rt inferior ar Donului, dovedesc intinderea gi insemnitatea cujtului fecunditilii ,gi, joy tirziu, al germinaliei universale. Culturile fecunditdfii ain paleoii;i" fost urmate in epocile istoriei antice de cultlrile ,",ariate ",, ale dragostei gi zeilei dragostei, avind sub d"rlr_i"i diferite (IEtar, Inanna, Afrodita sau Venus) o remoniile prilejuite de reintoarcerea ""rnnificafie echivalentd. Ceprimdverii liile magice destinate sd deterrnine inmullirea gi operaoamenilor animalelor sau abundenfa recolt.b;-;;;;;; ":::'r::t, nificafie. o rr"r,a p"rte din acesre iffXt,i""fi_ noscute; altele alcdtuiesc obiect de erudilie pentru cercetdtori ; cel mai cunoscut lumii moderne, prin ddinuirea in milenii a cirorv,a. fi*"sir*" 1t1ir:ute inzestrat cu arc tolbd d" ;;_r.r)^e".tu cuttut grecesc aI Ai Iui Eros. Ne afldrn in fafa .r.rr'ri-",-,itltravcchi, ce poate fi urmdrit- in timp pind la pelasgi pe si.arpi"ait o vastd arie geograficd. Fiu ai Afroditei,-zei1a a'ragostei, Eros are o paternitate incerti (Hefaistos, .or,,rr imaitei ? Ares, zeur rSzboiului ? sau Hermes, sol al zeilor qi zeu al negolului ?). Eros, cunoscut de romani ,un a"rru_irea de Cupidon, este un simbol ; era obiectul cultului i., te*ptele zei[ei dragostei, avind qi un templu propriu la Thespiai, orag in Beofia- Mitul ii atribuie t""i f""g, a*"ro, (antidragostea), HiT.eros (dorinfa) gi pottr.os (pasiunea) si_i atribuie, in prelungirea credinfelor p"t"o gi ,ruoliti.., rolul hotdritor in fecundarea animalelor gi g;";;ii" roadelor pimin_ tului ; cultul lui Eros era imbinat cu acela al divinitdlilor chtonice, pdrnintene gi subpimintene ; iar iubita lui. atri_ buitd de legendd, a fost psyche 1c""u'in limbi greacd

in acest mod, in viziunea popu.llrli, prin eultul inchinat zeului, realitSlile prirnordiale
r;r'irinnd suflet). Se unesc, irlr: pimintului, faptul fecunditdlii universale Ei aspiraliile irralte ale sufletr.rlui : sub aceste multiple atribute qi ap'titttdini, Eros va fi celebrat deopotrivd in temple, in operele ir numeroEi artigti plastici, sau ale marilor scriitori Ei antic:hitIlii qi timpurilor rnodcrne, cu. deosebire ale rorrrantic:ilor gc::mani.

"rr;::ii

"lrii;;r;r#,:,

in_

qA

Iditului popular, cuLtuh-ri, celeb::6r:ii misteleior thespicne, operelor artistice qi literare, asocieri.i dragostei cu ';alorile etice Ei estetice, ii corespunde insd pe plan psihoIogic ;i social un feL de a fi Ei de a iubi, care a variat duir5 ficcare culturd ;i epocd istoricd. Dragostea, sentiment uman universal, apare totuEi infinit diversi{icat, dupi. ficcare ,tip de structurd. social5, dup6 fiecare sensibilitatc poeticS, dupd virsta poetului sau dupd mornentul ernctil' al elaborlrii. In cadrul r,'ast al evoluliei felului cum dragostea a fost trditd Ei exprimatd in cursul marilor epoci istorice, diferenlele profnnde dintre inlelegerea dragostei in antichitate, in timpul marilor cicluri de romane ln versuri de la inceputul evului mediu, in epoca lui Dante (Vi,ta rru,oua, Diuina Cotnm,edia). Petrarca (Canzoniere, TrionJi.),lirica secolului XVI, Ronsard, Louise Lab6, Iiteraturra galantd a prelioaselor, a]e c5ror opere igi aveau un model in romanele D-rei de Scud6ry (Cl6li'e, cu a sa Carte du Tendre), romanul preromantic (JeanJacques) gi romantic, erotica poeziei ultirnelor doud secole Ei-au avut cul' psihologic, social, economic, riddcini adtnci, de ordin tural, in structura epocilor respective. Nu putem desprinde erotica unei perioade istorice de condilia social5 a femeii diferenla dintre iubitele scriitorilor }atini, Corina, De-

25

lia, Lesbia, necredincioase gi adesea venale, care au inspirut pe Ovid, Tibul sau Catul _- ferneia idealizatd a Ei menestrelilor, a c.icluriLor meclievale, sau a inspiratoarelor lui Dante gi Petrarca. Nu vom putea, in acelagi timp, identifica felul de a ir-rbi ar unei epoci cu expresia riterar' a. dragostei din operele citorva poegi. Strategia amoroasd <iin primelo doud clr{i, ale opur"i 1ui Ovid, Ars &m.atorin:
,,Ftirna tztae menti t:eniat fidtteia, cttnctas Pos'se capi; capies: tu m,od.o tend.e pl,agas,..

iubiri de o frumusele gi mirelie de-p5$ind epocile r.ri irrrt'glisL-rinclu-1e ca valori perrnanente in istoria lumii : r.-\(,rrrr)lrrl, in antichitaie, al Eponinei ;i Sabinus, dragoste rrrrrrilirlii Cc mdrelie qi sacrificiu, de revoltd impotriva in.iu:;l.ilici social.e Ei a cluritAlii de suflei a oamenilor, de un
l,,,rrrL,i,
1

la btccput cantti.ns c{t nu etistd o fetneie pe care nu o pogi tnuinge * $i ztei fi ,i,nuingdtor: n-ai, aeitt sa_gt i.rttiitzi plasar(. Ars amatorio, I) sau, mai departe: ,,lngelafi pe ingeldtoare ; {ernei,l,e sint i,n gener-al, ui nn* pirJti; stt csdd. i"n caitcawe.I,e pe care ele insele le_au tntiis li _ contrasteazS cu accentrrl insnirat, al prozei qi sonetelor oprerei de tinerc{e a lui Darnte, Vita ntloL1a.. Rdmin insd,. dincolo de contrastc'lc atitucli'ilor ire gind gi sensibilitdli, constatdrile de valo.are de arlevir gener.al :
(,,"..17ii d"e
sd.

,,Vir

m.o.'l,e

dissirwilat

tecti,us itla cupitca.

(Birbatul, observd Ovid, i;i ascuncle r5u sentimentul fe_ ; meia este mai indenninaticd in a_Ei ascunde dorinla.) Dincolo ins5" de adevdrurile etern omeneqti, de ordin psiirologic, se aflrmd insd cleosebiri culturaie gi 1iterare fundamenbale: s*a observat cE, in tragedia greacd, dra_ gostea ocup5 un loc rnai pu{in insemnat in comparafie cu operele moderne qi cd tragedienii antici rezervau mai cu deosebire corului insdrcinarea de a exprlma sentimentele eroilor. Dar ln cadrul vast aI diferen{elor de perioadi is_ torici, in felul de a se concepe, trei gi exprima dragostea, asistim, in viafa de toate zilele sau in inregistrdrile le26

ic sha"i:espearian. 'l'ir:olol;ia eroticl raportata la peiioadele istor:ice iqi are, l';rr';r incloiald, insernndtatera unci mode psii-rolo$ice, afirrrr.rlir iru n',-rmai prin contagiune rnentaid Ei inflrrenfi din lrrrrl.t'a Lirnoslerei cultuiatre. dar qi prin condiliondri de sl r'lr<rttir'5 social-econonicd. Dar aceastd unilorrnizare este l'oartc reiativd qi este totdearura nuanlaid de autenticul lir,cirei sensibilitdti. Rezonan{a Ei intensitatea sentimeni,rrlui, spiritualizarea acestuia, decantarea impulsiei instinctive, claviatura dragostei- erotism pur, dragoste filialii (Antigona), caritate Ei lubire de seamdn (zeifa Nantse' in vechea poezie sumeriand) ; pasiunea mistuitoare a pr.'cotesei Sappho sau a poetesei Louise Lab6 ; claviatura clc o nespusi rrarietate a rnarilor pasiuni, a ferneilot devenite celebre (Medeea, Didona, Fedra, Lais, Phryne, Cordelia, Dalila, Aslrea, Flora. Messalina, Theodora, impdrdteasa Ilizanlului, Lucrezzia Borgia) va fi qi mai mult diversificatd, dincolo de culoarea uniformizanti 2 epocii sau de cEracterul personajului sau artistului care se exprimd, de momentul ln care acesta iEi elaboreazd opera : diferenla, ln rjpera ronsardianS, de pildd, intre accentul versului inch,inat Casandrei, qi ciclul Dragostele Mariei, pentru a aiunge la SoneteLe Elenei ! Starea de moment 9i de climat sufletesc a poetului, personalitatea iubitei gi, mai ales, pentru ultimele opere, virsta, au intervenit de fiecare dat5, nuanlind sentimentul. Diversitatea de tonalitili emotive Ei a formelor artistice pe care le-a imbrdcat erotismul se vddeqte cu deoserrr I r,i

27

o nuan{5 unic5 de sim{ire, repirezentind totugi o ,r"sfirgiia moduLare a unei aceleiagi tendinle afective fund.amentale. r Intervin, insd, in expresia acestui sentiment, date con_ verrfionale, supraad5ugate, care_i mod,ificd expresia. Opera de artd presupune prelucrare, supunere ja o teh_ nici, la o filtrare a st5rilcr de suflet, la un efort de transc'endere a particularului. Adresindu_se, chiar in cazul rnirturiei lirice, gi unui cititor strdin, opera conline o parte de artificiu gi adaptare Ia un climat mai pulin intim, decit a raportului direct, necontrafdcut ; este motir,,ul care dd scrisorilor intre indrigostili un sigiliu de auten_ ticitate, poaie mai sincer decit acela ce se intilncgte in Mervorii gi AutobiagraJii, care, chiar prin intenlia pri:,nd, sint destinate lecturii unui cei-c de cititcrri fcarte larp. Scrisoarea, flrd a erclude cu desirrirs;re, pcza gi corrrren-_ !ia, fiind adesea scrisd spontan, sub indemnul _ am fi is* pitifi sd scriem sub constringerea _ unui afect puternic, este mai propris a restitui atrnosfera rapcrturilor clinire doi iubi{i. Socotim, agadar, corespondenla de dragoste, ca avind o mare semnificalie docuritentard, depdgind caclrelc convenliei sociale Ei introcir.rcind intr-o realitate de su_ flet necontrafS.cr:td. Literatura epistolard a marilor spirite ofcrd o imensd arhivd, in care dragostea, sub toate formele ei, apare, in general, in aclevdrul ei sincer. Corespondenlir fiu.lui cdtre mamd (Arthur Schopenhauer catre Johanria Schcpenhauer, de pild6), a mamei cdtre fiicd (M-me de ,A* in limba romAnd i Cintecal iubirii,Editura peniru ""dea Litrraturd, Bucureqti, 19,J6, antoiogie cu o importanti prefald de Vasile Nicolescu, qi din poezia d.e d.ragoste a lumii, E.L.U. Bucr:_ regti, 1965, antologie gi traduccre de &traria Banug.
2B

bire in antologiile consacrate dragostei, in diferite ljreraturi: fiecare personaLitate artistici Ei-a dezvlluit in poera

lid'vign6), a indrigosti{ilor ce aveau sd ajungd la clsdtorie I"otte Lengefeld), a prieteniei amo1Fr'. v. Schiller roase (Goethe -Doasrna von Stein), a dragostei ajungind Irr o cisitorie rninatl de o tragedie sexuald (Thomas CarI.ylc Jane Welsh), a relaliilor in car.e a intervenit rupl.trra logodnei (Pastalozzi Ana Schultress), la cls5torie, r.'ai ! tardivd (Flonor6 de Balzac -_ hl-me l{anska) sau la r:irsdtoria zbuciumatd, a omului in virstd adorind exaltal o lcmee tindrS, dar sfiqiat de remugcdri gi disperare, pent.i'u incoherenlele pasionatului jucitor de cd.r{i ce era I,'. trll. Dostoievski Ana Gregorievna, vezi cu deosebire r;<rrisorile romancierului din mei 1869 1 infdt$eaz5 citeva tiin natura raporturilor co:rplexe ale dragostei, cuprinzlnd ln tectonica ei intrcaga personaiitate a celor in cauz5, crr rdsfringeri in opera 1or Literard qi artistic6. Ne- aflim in irosesia celei mai credincioase oglindiri a iubirii umane, iriidligatd in ncnumdrate forr:le ale vielii i5uatrice ale trnor spir:ite ca : Lessing Eva Kocnig, \4rilhelm * Caloline Hur:lbolL, Richard Wagner h{athiide - uneoriVv'esendonk, Iiafka Felicia Brauer... ajunglnd ia drama, - demnitate dc solul ulcerat (\'ictor llugo triiti cu - Adele Iroucher) dcspre care poetuJ. pornenca, inaintea marei su-[crin!c:

,,4 nTes Lettres d'an'LaLLr, de uertu, de jeunesse C'est dottc t:ol,rs I Je rt'eni,ure encare a uatre iuresse; Je uozr.s lis it genour...'6
(,,O, iatir-v5, scrisori de dragcste, mEr:.turie de pu::itate ;i tinerele ! $i ast6zi md tulbut cxaltarea ce o clesprind cie pe fiiele, pe care le citesc in genunchi...(c)
1

Irr.

Eckstcein, Dostoieuski

A se v:dea intreaga drami, in voiumul lLri R. Fi'rllop Miller d kt roulette, Paris, Gallimard, 1926.

Ei

2)

Antologiile scrisorilor de dragoste, oricit de bine ar fi intocmite 1, nu vo1 putea niciodatd reda intensitatea dramelor de congtiinld gi mai ales evolulia acestora, rdsfrinti in volurnele, uneori masive, ce inchid intre pagini ingdlbenite viala, suferinla gi extazele celor ce le-au tr5it cindva. Eroii acestor drame s-au pulverizat de multd vreme in pdmint, dar flacdra simlirii lor se reaprinde de fiecare datd, cind o inlelegere pioasd, aplecatd pe aceste pagini, incca::c5 sd retrdiascd marile furtuni ale su{letului, ce au r6vdEit odinioarS. viefile.

formulare z ,,Arnare est gaudere f elicitate alterius$, dramologic, sim{ire in comun; acest din urmd sentiment a avut in gindirea filosofici o lungd filierd, incepind cu Theofrast, stoicii sau neoplato,cinienii, pind Ia Swedenborg gi, in tirnpul nostru, N{ax Scheler. Nu vom urm[ri aceast5 succesiune, al cdrui interes depdgegte cu mult semnificalia pur istoric5. Ne vom opri asupra poziliei ultimuIui ginditor citat, care dupd ce afirmS, in lucrarea sa, ,,\Yesen und Formem der Sytnpathiea6 (III AuIl. 1926), cI clr'agostea, ca Ei ura de altminteri, nu pot fi reduse Ia o imbinare de sentimente gi tendinte, stdruie asupra faptului o ualoare, definind-o ca o ,,rni;care prin care un obiect ittd"iuidual gi concret, purtd.tor de aalori, tnfdptuieSte ualorile cele tnai i,nalte, inerente maturii Si destinaliei sale id.eale", ura unnind o cdl5uzire opusd. Schopenhau,er ardtase cd orice dragoste presupune mi15, participare la suferinla altuia, dragostea firi aceastS. participare nefiind de,cit o formd a egoismului. Dragostea se dezvoltd astfel intr-o vastd implinire de forme Ei manifestdri, ireductibild la o singurd atitudine mentald. Dragostea dezinteresatd alcdtuiegte temeiul Moralei ; dragostea conduce Ia cunoastere. Dragostea presupune depSgire de sine, iegire din sine, unire, contopire cu o altd fiin!5, identificare intre tu gi eu, alcdtuind o punte ce unegte pe om de intreaga umanitate gi, prin aceasta, de intreaga existenti animal5, printr-o imensd fr5lietate, pentru a ajunge Ia o ndzuintd cdtre cuprinderea realitdlii universale : ,,Mai presus decit dragostea pentru seam.dn std. dragostea pentnt cel mni d,eytdrtat, 2n spfiiu gi in timp: ud, ind.emn Ia dragostea petltru oamenii gi lucrurile eele mai depdrtal,e.( (ich rate annh, zuna Fernstenliebe) af.irml Fr. Nietzsche, cdruia i se dato*
c5. dragostea i.mplicd,

goslea inseamnd brrcuria de a participa la fericirea altuia. Dragostea este inruditd cu simpatia, care inseamnd, eti-

'

prin ,elaborarea valorilor, rnai boiului troian ;i cultural, cu deosebire etice Ei estetice, era firesc ca dragostea sd fie definitd, in primul rind psihologic : Descartes vede in dragoste a ,,ca?'r7,n'totio ani,mne", o emolie a sufletului" pricinuitd printr-o tSlSzuire a spiritulul (motu sTtirituunt), eare o lndeamni sd se uneascd in mod voluntar ,,cu obiectele car.e ii sint convenabile( (...obiecti,s, quae ipsi contenientia sunt). Spinoza defineEte 1 ,,ellxar est laeti,tia concorni,tante idea causae ertet-nae.''d (,,iubirea este o bu,curie intovdrS$itA de reprezentarea cauzei sale externeq); iar Leibniz, pentru a ne limita la aceste citeva citate, dd emolionanta
1 Una dintre aceste patetice antologii, de un deosebit interes psihologic : Camil Hoffmann, BrieJe der Liebe. Dokumente des Herzens aus zwei Jahrhunderten europaischer Kultur. Bong, Berlin-Leipzig, Wien, Stuttgart, L913 i cf. Briefe der Liebe aus drei Jahrhunderten Deutscher Vergangenheit, hg. v. Charlotte Westermann. Miinchen u. T-eipzig, 1913; ef. Deutsche Ltebesbricfe, hg. v. Zeiter, Helleran (I.a.) etc., etc.

vielii umane prin actul separticipind la toate manifestdrile vielii umanixualitilii, pe prlan legend,a simbolice a cauzei rdzistoric tdlii
Ccnd:.lionar:c a perpetubrii

30

3!

fati, de ,dragoste penh.u destin, oricum ar Ji acesta.(. In aceastd lntelegere a dragostei ca o dep6Eire de sine, Schopenhauer afirm6, in al doilea r.olum al lucrdrii sale Die WeLt al,s Wille umrl Varsiellung, cd dragostea nu slir_ jeEte ia menfinerea vielii individuale, ci la viala speciei. Formulind Cire:t gi referindu-se la faptul biologic, gindi_ torul aiirmd cE. dragostea ,,nrr este pentrtt inCiuid. d,ectt o capcand, slqi.ad perpetttd"rii, speciei,, (id. ibid. cap. 44). In studiul si.r-r postum, Or"do am,atis, scris, in partea sa irnportantd, in anii 1916-1912, Max Scheler observd ci d,ragastea degteaptd. (omu.l.) cdtre Curuoagtere ;i Voin{d __ este creatoare a in"sugi sniritu,l,tti pi ra{iunii. 1...1 Ord"o a.rltc_ ris este, pt'in urm"a"re, sirruburele orclinii cosrni,cerr, pe calrc ginditcrul o socoteEte ca {iind o ordine di.,rind. ,,amzt!, se afld. de oserneni tn aceastd. orrlLne cosmticd,c, adaugd Schc_ ler. ,,Imainte de a fi um ens cogitans (o fiinld cugel6toar-e;, sau Lrn ens uolens (o fiinld care urea), anzwl este lLn en.s arrl&ns (o Jiinfd care iubegte). plenitud-inea, grad.a{ia, d.i_ feren{ierea, pzrterea d.ragostei sale circumscriu p,Lenitucli._ nea, specificitatea de_ funcfionare , puterea patenginld a spiritu.lui sdtr gi i,ntinderea contactului sdu potengiq.l cu Uniuerszil( 1. Am citat aceste citeva pdreri cu referinld la diver;i gi11_ ditori, nu pentru a fi luate ca temei in disculia de faid, ci in spiritul unei necesare informdri, in aeest context de explicare. Ne vom ingddui, a$adar, in incheierea acestor conside_ rafii, sd ddm dragostei o definilie personale, in care ve_ dem un termen general, cuprinzind totalitatea tenclinl,e_ lor, atitudinilor mentale gi stdrilor afective de atrac{ie, ddruire Ei nevoie de posesiune fald de persoane, valori
pentru
reazd Fi notiunea de amor
Fatur^n,,

culturale, fiinfe sau lucruri, conducind la elaborarea creatoare a valorilor ;i Ia destdrmurirea individului, prin nE* zuinlb e identificare cu realitatea gi intuirea armoniei universale.

subliniind rolul dragostei in elaborarea valorilor culturale, nu inseamni insd cd reducem procesul general al genezei culturilor la faptul dragostei. Aparilia civilizafiei recunoa,qte un determinism foarte complex, multidimen_ sional, de interferenfE biocosmologicl, om gi naturE, in care dragostea interrrine ca un fenomen subordonat, ale cdrei componente ne vom stridui a ie defini succesiv, in cursul lucririi. Rolui dragostei in istoria omenirii gi culturii este, dupi cum am mai ardtat, rezultanta a doui fapte biologice fundamentale
:

instioctul de conservare al speciei domind pe cel al conservdrii individuale sau, cel pulin, acesta din urmd esie subordonat primului ; c5 funcfiunea vitald este, la animalele supe- faptul rioare, singura e.are implici cooperarea a dou5 organisme
distincte. Viala umand se va defini, in formele ei inalte, prin sacrificiul Ei prin ddruirea individului, prin nevoia complexl de unire Ei posesir:ne, de ,aparfinere electivd a fiinlelor, unele la altele. Dragostea inseamni in esenld cdutarea in-

Max Scheler, Schriften aus dern JVochlcss. Der neue Gdjst Ver_ lag. Berlin, 1933, Vd. art, Ordo emoris, p. 22T q.u,
q9

itregirii propriei persona[tdli printr-o altl fiinfi. Aceastd cdutare este inscrisd in structura biologicd qi sufleteasci a vielii individuale qi,duce la o implinire a vielii proprli, prin identificare cu o alt5 fiin{i. Indrdgos_ titul vede in fiinla iubitd virtulile de care are nevoie gi care-l intregesc ; prin aceasta, dragostea iI transform^d, ii dd noi valenle. Indrdgostifii se transformd in acelaqi timp

t-

Eros

33

unul pe altul, suferind inriurirea celuilalt, dar suportind, in general, in mdsurl inegald, dupd fiecare cuplu, ihfluenle reciproce : dup5 citeva decenii de existenfi co* mun6, solii iqi adincesc o albie de viald, printr-o metamorfoz6 a intregii lor personalitSli, prin cohabitare. Sentiment complex, avind in acelagi timp o tendinf5 de creqtere permanentd, de la forme instinetive la forme progTesiv diferenliate, qi anexind, printr-o extensiune divergent6, de asemeni progresivi, un numdr de fiinle din ce in ce mai mare, dragostea trece de la membri famiiiei, la grupul social imediat, de la acesta la comunitatea nafional5, pentru a ajunge la cuprinderea intregii umanil6fiS-ar putea ca intensitatea dragostei s5 se afirme cu tir^rpul din ce ln ce mai mult. Convingerea lui Tolstoi, anticipind momentul istoric 6nd ,,oamenii, se uor iubi, eu furie unii pe alfiii'( putea sd nu fie o simplS viziune utopicS. In adevdr, dragostea are un rol deosebit ln adaptanea omului la viala sociald. Aceastd adaptare este rnirturia unei nevoi de armonie. Omul este o fiinli in permanent proces de integrare socialS ; el nu se poate implini decit prin arrnonizare progresivd cu ambianfa moralS, in care tr6iegte. Viala umanb plenarS presupune consonanle ctr ceilalli, inserlie in lume, prin dragoste. Dragostea inseamnS, aEadar, existenld in arrnonie, in echilii:ru, in ciutare de fericire. Trebuie sd faci credit inteligenfei urnane, care, pind la urmd, se va convinge cd dizarmonia, durerea, nefericirea, intrelinute de uri Ei discordie vor fi inlSturate prin inlelegere gi iubire. Credem cd Tolstoi a avut dreptate. Soootim de asemeni, pentru a folosi, adaptindu-le, cuvintele memorabile ale stoicului antic Kleanthes, cE adevdratul elimat a} vielii omeneqti este fiinla lui Eros: ,,?n eI trdhn, Iucrdnt' gi itntetn". Dragostea eonduce la unirea universului untan, prin adincirea relaliilor intre fiinle : Tu, Eu gi Noi tind, iratr-o
34

evolufie cornplexd, am'ir.alentl, la definirea specificitd[ii proprii, dar Ei la armonizarea unicitijtilor individuaie, intr-o unitate superioari. Relalia aceasta nu este insl pur spa{iala gi redusd la actualitate. Unitatea fiinfelor prin chagoste se prelunge;be in timp. Dragostea aruncd punti i*tre generalii ; prin dragoste, omenirea devine o ,r.,itui" in continuitate. Mijlocul acestei unificlri prin milenii este tradifia culturald, infdptuitd prin educafie gi instrucfie. La rindu-le, educalia gi instruclia nu sint decit fructe alc. dragostei. Cdci educafia flri dragoste este iluzorie, steril5. Sub for*rele ei inalte, dragostea este una din condi{iiie elaborlrii culturii: a operelor, a aproprierii operelor prin contempla'e, a formSrii unei atmosfere sociale de armo ieDragoslea alcdtuieqte condifia nagterii, duratei gi evoIuliei viefii individuale gi colective. Izvoritd din adincurile fiinlei, este o expresie a intregului trecut animal si uman, a1 generaliilor trecute, ale instinctelor primordiale, exprirnate adesea de intentia supremi a poetului filozof :
,oCd.ci ts iubeant ctt ochi pd.gtni $d pli.ni de *ferinfi Ce mi,-i ldssrd din bdhini Pdrinlii din pdrin{i.$

s-au referit la rolul dragostei in cdsdtorie, in via[a de toate zilele. lntr-una din scrisorile sale de tinerefe, Fr. Engels face aceasti pateticd mirturisire : ,,$i existd oare sufe_ rin!6 mai lndrepti{iti sE se destrinuiascr frumoasei naturi decit suferinfa cea nobild, cea mai inaltd dintre toate su_ ferinlele p,ersonale, aceea cauzatd de dragostes ? Fr. Engels ajunge la incoronarea acestui sentirnent, prin cdsitorie, scriind : ,,Dacd numai cdsitoria intemeiatd pe
3s

milici, evolufiei, locului farnilici in societate qi implicit

Clasicii marxismului au consacrat pagini adincite fa_

dragoste este moral6, ea rdmine morald numai in cazul in care dragosbea continuS s[ existe(; se subliniazS astfel ingeminarea, prin cdsdtorie, a doud valori sociale : dragoit". gi simlul etic. Acelaqi autor a scris, de altminteri' lucrarea fundamentald asupra Ori,ginii tamitiei, a propriefr$ii priuate Sx a statttlui. Avem convingerea ci ardtind rolul complex al dragostei in actul existenlei umane' nu trebuie si uitlm nici o clipd c5 acest fenomen se cuvine judecat in contextul specific al evoluliei diferitelor societdli. Oricit de atotcup"irrr5to"o", oricitc val'enle qi trdsSturi de permanenld i-am recunoaqte, dragostea poate 9i trebuie inleleasd diferenliat, prin raportare la condilii materiale, culturale 9i etiee, specifice. !a societatea socialistS, in plind afirmare materiald 9i spiritualE, preocupatd de formarea multilaterald a omului' insagi no{iunea de dragoste capdti nuanle noi, fie ci ne referim la dragostea in inlelesul ei social - dragostea pentru patrie, ataEament fald de calf7:' naliunii qi de ideaiuri, tap de pmfesie qi institu{ie etc', fie in inlelesul dragostei pentru pdrinli, frali, copii, rude qi alte persoane ipropiate, fie in inlelesul de Eros, ca dragoste pentru fiinla iubitd, cu toate implicaliile enunlate' Sentimentul sociale intre sexe, disparilia diferenlierilor con"griitalii trastante de clasd, alirmarea unor noi valori de apreciere

dragostei, prin noile principii etice, pe lingd libertatea de aspiralie gi triire a dragostei, o sporitd responsabilitate in fata actului de intemeiere a unei familii, }a!d de fructul dragostei gi au condus la modificarea viziunii asupra ra_ porturilor etice qi sociale in ,oare familia se situeazd fatd de colectivitate.

socialsEimoraldauconduslamodificareaopticiiinalegerea tovardEului de viat5, la schimbarea raporturilor de subordonareinvialasocialsEicdsnicie_toateacestea ridicind sentimentul de dragoste la noi valenle morale'

Interesele qi greutSlile de ordin social care interveneau adesea, alterind dragostea, ca aspiralie, 9i viala sexual5' ca trdire, au cedat qi continuS sl cedeze locul adevdratelor preferinle erotice, in care criteriile estetice qi morale joacd rol definitoriu. De asemenea, societatea actuald conferd
36

Omul timpului de fafi nu se poate mdrgini la eonsta_ tarea semnificaliei dragostei in viafi gi culturd : medicul gi mai ales psihiatrul actual nu se pot limita la denun_ {alea urmdrilor distrugdtoare pentru individ qi societate a devierilor de la normaritate a funcliunilor dragostei sau ale patoiogiei sexuale; studiul dragostei nu se poate re_ duce, rur trebuie sd se reducd la considerafii cosmologice, filosofice gi teoretice; el trebuie transpus in percepie qi cdlSuziri practice. Dragostea trebuie intereasd in iniegraIitatea manifestdrilor sale. pedagogia, disciplind cardinald a vielii moderne, nu poate rdmine strdini de formularea concluziilor practice, privind formarea noilor generafii, care chezd;uiesc continuitatea vielii gi culturii umane. finleleasd sub formele ei multipie qi mai ales in mani_ festSrile ei diferentiate, dragostea nu este transmisibiid prin proces ereditar. Umanizarea, socializarea dragostei prin educatie trebuie sd alcdtuiascd grija de cdpetenie a edu,catorului. Educalia sexuald face pa,rte din procesul intregii formatii a personalitSlii. Omisiunea sau trecerea gribitd peste aceasti fafd a formelor dragostei qi a pro_ cesului educaliei nu mai sint in prezent, ingiduite. Urmdrile unei educafii defectuoase sau incomplek a in_ stinctului sexual sint, pentru formafia jndividului qi viitorul societdlii umane, incalculabile. Mai pulin evidente tn trecut gi chiar in deceniile anterioare, consecinleie lipsei
,tt

de dbciplini morali Ei de educare a instinctului sexual se v5deso in unele medii sociaie, primejduind grav umani-

tatea, inleleasi ca unitate coiectivd. Semnalarea faptului a fost fdcutd de pedagogi, inci de la inceputul secolului' Ne ing5duim si citdm un pasaj din volumul lui Fr' Foerster, Jugend.Iehre (Beriin, Georg Reimer, 1918, - prima edilie apirutd in 1912) in care autqrul observi, la pagina OOf, }a inceputul capitolului Sexuelle Ped"agogik " ,,Ntr ed,std ureun d'omeniu aI uiefii umane, o^tupra cdruia deld' sc,lrea sau actiuitatea nedisciplinald 9i nesdbui,td sd se rdz' bunc otit de tragic gi atit de nenfiIos, prin distrugerea corporald Si suJteteascd a etistenfei personale sau al.e sea' mrtM*ui, ca in donteniul sexual" . Inlelegem sl confirmdm, printr-o experien!5 medicali qi psihiatricl depdgind patruzeci de ani, spusele pedagogului gertnan. Afirmatia nu ni se pare exagerati : cuprinzirid, dimpotrivS, parlial dimensiunea primejdiel
denuntate.

Capitolul II
$I
DRAGOSTEA GENUINA FORMELE FRUMOSULUI

Realitate esenfiald in istoria vielii gi culturii, dragostea va fi 1n!e1eas5. in eseul de fa!6 in Integritatea ei ; definirea principiilor pedagogice ne apare, in intregirea consideraliilor teoretice Ei a constatdrilor de fapt, ca o conditie a pregAtirii unei existenle umane, armonioase Ei plenare'

Universalizarea dragostei de cdtre ginditori, care vbd in Eros un principiu cosmic qi cosmogonic, ca gi avintul imagi_ naliei poetice, ajungind la marile mituri ale umanitEfii, nu-gi aflS in qtiinfs crntemporand o confirmare, fdri rezerve qi nuan{i.ri. Iubirea nu este o lege a tot ceea ce fiinfeazl : formele nediferenliate ale vieqii sint tributare unei reproduceri asexuate, sau se inmul{esc prin parthenogenezd, fdrS inten'enfia sexului opus ; o bund parte dintre peqti nu cunosc acuplarea, neavind, ca qi numc.l.o;i birir:acierri organe sexuale, ingdduind pd.trunderea corpului femel gi depunerea celulelor germinale, inlduntml corpului aces_ teia. Imbrdfigarea, impulsul c.ontopirii a cloul corpuri in actul dragostei, este un act ce apai.e tirziu in istoria viefii, avindu-gi, la vertebratele inferioare, numeroase forrne ne_ desdvirgite sau imperfecte, ale implinirii. Intelegerea viefii nu poate fi imbogl{itd prin extra_ poldri grdbite, sau prin antropomorfizIri sdvirgite fdrd spirit critic. Cllduzirea de cdpetenie a omului de gindire trebuie s[ fie cercetarea concretd a formelor vitale, in va_ rietatea lor de manifestdri. Aceastd diversitate este inmdrmuritoarq ; manifest5rile biologice alc reproducerii infdptuiesc un film de o bogdfie neistoviti. Nu avem decit sd privim in jur cu ochi neprerrenit, sE urmarim aventura vieiii anirnale, de la formele i:rferioare pin;i ia cimpanzeu
30

Ei om, sd poposim in fala textelor mariior naturaligti, Buffon, Daru'in sau J.-H. Fabre, sd urmdrim diversitatea formelor animale, in ilustraliile marilor trataie, in numeroase muzee de qtiinle naturale sau grddini zoologice, romAneqti Ei strdine, pentru a cuprinde intr-o inlelegere generald rolul sexualitdtii in istoria vielii, multiplicitatea de manifestlri ale ,,actului nuplial( Ei, foarte adesea al5turi de forme ale procesului pentru noi oamenii o frumusele vesnic reimaberante sau paradoxale
prospdtatS. tde afldm

in fala unuia din faptele cele mai miraculoase ale universului. Fdrd indoiaiS, afirrnafia poate pdrea exagerati cititorului obiqnuit, care nu a fdcut din studiul qtiinlelcir naturale obiectul principal al activitdfii sale intelectuale. In schimb, medicului qi naturalistului care au urmirit, in cursul practicii lor, manilesidrile vitale sub lentiia microscopului, sau cu ochiul liber, in viata pbdurii, a bdl{ii sau a imensitdlilor oceanice, in muzee Ei in tratate, i:l iaboratoare qi in viala socialS, actul reproducerii, degi nu coincide clr fenomenr"rl existenlei biologioe sau al realitdlii unir.ersale, infdiis;eaz5, totuqi, prin implicafiile Ei ramificafiile lui in slera spirituaiS a omenirii, un fapt fundamentai. Nu vom putea urmdri, in viziunea sinteticd pe care ne propunem, procesul nici in vastitudinea ariei pe care o implineEte, nici in reinnoirea lui, in varietatea speciilor vitale, nici in etajarea lui multidimensional5, legind procesul microscopic de formele paradei nr,rpfiale la animale, unind activit5lile hormonale de infSliqdrile dimorfismului sexual, a ceea ce naturaliEtii au numit ,,imbr5cdmintea de nunte" a nurneroase specii, sau conditionatea comportamentului animal de pulsiunile instinctive. Toate aceste pianuri, microsc,opic qi chimic, fiziologic Ei psihologic, iEi rdspund unele altora intr-o aonvergenld neqtirbitd, la fie40

tare specie animalS, dind, de fiecare dat5, naqtere Ia alte gi alte forme de implinire. Prezentarea de fa!5 se va limita Ia o evocare, la o subliniere, pentru cititorul neini$iat, a frumuselii, gingd;iei Ei mdrturiilor de bucurie a diferitelor specii animale, in timpul qi dupd sdvi.rsirea actului dragostei. Adevdrul descris de observatia qtiinlifici a faptelor este mult mai tulburdtor qi mai profund ca semnificafie decit evaddrile imaginative ale visdtorilor. Acest adcvdr nu poate fi insd expus, in paginile de fa!d, in bogSfia formelor vitale ce-qi incrucigeazd existenlele pe sllprafata planetei qi nici mdcar Ia un rezumat al faptelor consemnate de naturalirsti, in numeroase lucrdri de erudilie. Ne vom strddui, totuqi, sd cuprindem realitatea in citeva din orientlrile sale cele mai generale Ei mai caracteristice, prin semnalizdri de fapte gi aruncdri de reflector in adincurile ascunzi;urilor vitale, sprijinit pe cdlSuzirile marilor deschizdtori de drumuri ai tresutului, continuate cu cercetdrile biologice ale ultimilor ani.
t

Studiul obiectiv al reproducerii Ei sexualitdlii la animale a compoltat doud faze istorice, examenul de adincime, de ordin microscopic, fiziologic Ei cbimic, fiind precedat in timp de manifestlrile vizibile qi exterioare ale fenomenelor. Cele doud perspective sint insd intregitoare gi deopotrivd de necesare inlelegerii faptelor: infinitezimalul moleeular Ei fenomenele celulare, observate optic sau chimic qi completate prin metode experimentale, conditioneaz-d gi explici diversitatea faptelor vizibile cu octriul Iiber, observate de primii naturaligti, asupra cdrora nu ne vom concentra cercetarea de adineime, de ordin histologic sau chimic, cdreia autorul cdrfii de fa{5 i-a consacrat stu47

dii indelungi, avind un caracter prea special, pentru a ti

expusS. ,lncd din 1859,

in lucrarea sa Origi.n of Species bg tneans of nafural Selection, Charies Darwin a exprimat ccnvingerea (Cap. IV) ci infdliqarea exterioard diferitd a animalelor in legdturd cu sexul caractere examinate de nu- sau contemporani lui Darmeroqi naturaiiqti anteriori win sint rezultatul unei seleclii sexuaLe. Marele natu- revine amlnun$it asupra ralist problemei in a doua parte a lucririi sale, ?he Descent of h[.an, and Selection in reIation to Ser, publicatd in 1871 (am folosit edilia 1894, John Muray, London) gi observd cd, in general, cind in regnul animal indivizii aceleiaqi specii diferd dupd sexul acestora (ceea ce naturaiiqtii numesc dimorfism serual) masculul adult apare, in genere, cel mai modificat, in raport cu infdfi.gares indivizijor tineri ai speciei. Darwin examineazl amdnunlit curn, mai cu deosebire Ia insecte
gi pdsdri, caracterele sexuale zise secundare ale masculului sint adaptate actului de a depista gi men{ine femela, de a o atrage prin forma gi coloralia fastuoasS a corpului, prin diferite ornamente, prin cintec sau dans. Firi a fi generald in lumea animald, integrarea sexualitdlii intr-un cadru de ornamentalie, podoabd Ei frumuse{e, este un fapt de o deosebitd semnificalie. In afar6 caracterelor sexuale secundare condifionate de necesitdfile biologiee ale procredrii (diferenfd a dimensiunilor corpului intre sexe, variabile dupd specii, deosebiri in mobilitatea corpului, diferentiere a organelor eopulatoare sau a acuitbfii organelor de simfuri, a lungimii antene]or sau a numirului de celule sensoriale, mai numeroase in general la insectele mascule), intervin caraetere qi calitdli corporale de atracfie, de seleclie a masculului de cdtre femeld, sau de rivalitate intre masculi, pentru posesia femelei,
42

Intrim intr-un domeniu de o nespusd bogS{ie, pe, care analiza gi descriplia nu-l pot apropia decit cu totul incomplet Ei pe care numai intuilia directi il poate prezenta in multiformele Iui Iefe. Vom evita, agadar, pe cit cu putin!5, erudilia citatetror de termeni savan{i asupra animalelor sau plantelor, prezentind o frumusele a infdliElrii ce priiejuieqte privirii umane incintare esteticd. Ne vom limita la amintirile cltitnrului cultivat, care a parcurs paginiie ilustrate in crrlori ale cdr|ilor de qtiinfe naturale, sau care a poposit in fafa acvariilor oceanografice din Constanla, Vincenne sau Monaco, care au vizitat marile grddini zoologice Ei marile muzee de qtiinle nalurale, care au cunoscut cu deosebire colccllile entomologice din Naturhistorisches l,{usern, din Viena. Miracolul vietii iqi desfiEoard, in aceastd plimbare, una din fefele sale esenfiale : dincolo de lupta acerbi pentru txistenld, asigur{nd supravieluirea celui mai apt (the slr' r:i,t:al of the Jittest Darwin) sart de faptul devorrii masculului de cdtre insecta nesdlioas5, in timpul actttlui sexual, a arnantei, descrisd de J. H. I'abre, in al cinciiea volum de Sotrr.,enires entomologliques, se desfdgoari o lume a Frumosului, infiptuita in formd gi culoare, in irizdri gi nuanfe, in arpegii de cintec Ai fantezie a dansului, in simetriile gi ordonanle.le de adincime ale proceselor cromozomiale revelate de microscop, in bucuria voluptililor, legate, in general, totuEi, de rivalit6li, lupti Si moarte ; aripa hialin5, parcursd de nervuri delicate, este lucratS in crestElurile savante ale jocurilor materiei, imbinate cu necesitdlile viefii ; albastrul suav al aripii de flutur este tiviti de o margine fin6, fScind sd contrasteze albul cu negrul ; fondul nov al aripioarei poate fi improgcat de puncte dispuse sau orinduite simetric, edtre margini, in forme ocelate, ale cdror cercuri se imbind intr-o delicatd simfonie
'43

stirnesc repulsie. Aprecieres antropomorfic6 intervine. Nu ne putem impiedica insd de a recunoaqte cd dragonul z urdtor, Draco uolans L. sau gopirla guleratd, Chlamid.osantrttrn Kingi Gray, n-ar avea, in corpul lor baroc Ei extra_ vagant o frumusele in sine, extraterestrd, aparlinind altui regim planetar. ln general, existd Ia clasel,e mai apropiate de structura biologicS umand, Ia mamifere Ei pdsdri gi adesea Ia unele insecte, o analogie intre sistemul de semne, forme, culori gi sunete care produc plScere fiziologicd. Forma Ei culoarea, prin dispozilia qi imbinarea 1or, produc asupra siste_ mului nervos o stare vitald de confort gi bucurie, care are str.inse corespondenle de Ia specie la specie. Nu putem vorbi de o estetici animald. presupunerea e mai mult de_ cit naivd. Afirmim insd cu toati hotdrirea c6 anume forme qi culori determini pe cale reflexd, rod al unor complexe substanle chimice qi ale unor procese fiziologice, dispo_ zilii favorabile viefii, ce se traduc prin game emotive, avindu-qi analogii intre specii. Faptul eE, in pofida dis_ tanlei de pozitie pe scara evolutivd, animalele se afl[ inrudite, toate, cu formele primitive ale vielii, cd au o
44

cromaticd ; antenele adulmecd, in vibra{ie, aerul gi miresrnele; corpul pdsdrii este o adevdratd operd de arti, de la ciocul drept, prelungind capul, impestrilat cu pete de culori vii, pind la coada, bdtind aerul in evantai policrom. Stilul frumuselii animale, izvorind din ,,jocurile dragosrei Ei ale intimplSrii(., trec de la ordonanfele am zice clasice, care au sedus paleta unui Albrecht Diirer sau materia prlastic5 a marilor sculptori animalieri, la bizareriile sau infdiigarea insolitl a egretelor ciufulite, a cozilor prelungite in panglici interminabile, a pdsdrii albastre, amintind conventia cromolitografiei. N-am putea spune, totugi, c5, in toate cazurile, frumusefea animald coincide cu simlul estetic uman. Sint animale a cdror formd qi colorit

structuri bio-chimicd simi1ar5, reductibild la structurile acizilor nucleici qi cI sint legate intre ele prin continuitatea informafiei ereditare, stabileqte intre fiinle o comunitate universald care explicd gradul de reaclie similard a organismelor de specie diferitl, Ia formele frumosului. trnlelegem sd cumpS.nim cu toatl grija semnificalia noliunilor cu care opedJrr; cunoagtem in acelagi timp primejdia antropomorfismului, care inclind pe om sd acorde animaluiui atribute, caractere gi bucurii omeneqti. Faptele sint, insd, constringdtoare. Frumuselea pe.gtelui place femelei de peqte gi simlului estetic uman ; cintecul pds.erii seduce dmpotrivd pe om; tiriitul greierului ne farmecd ; parfumele animale ne atrag ; podoaba femeii imprumutS frturtusefea penajului pds6rii sau a bldnii mamiferului. Totuqi, cum spuneam, afirmarea unei estetici animale este o absurditate, animalul neavind inlelegerea complexd a aceasta valorilor ; dar constatarea existentei frumusefii fiind o categorie de fapte generald in lumea animald ca o realitate integratl procesului biologic al ,,dragostei", este un fapt de observafie. Nu generalizdm, dar observ6m una din constatdrile activitSli1or vitale diferenliate: actztJ reproducerii presupurue adesea fntmuse$e qi btrcurie, Jie estc admirat i.n implinirile Lui uizibile cu ochiul Liber. Formelor permanente ale dimorfismului sexual se adaugd insl infrumuse{5ri periodice a numeroase animale, coincidente perioadelor imperecherii. Slnt a5a-numitele ,,haine de nuntS(, adevdrate reinnoiri ale penajului sau pielii, aparilii de excrescenle ale corpului imense dez- timp ornavoltiri ale coarnelor, de pitdd in acelaqi merite, dar Ei organe de apdrare qi atac. Controlate de aetivitdti hormonale, aceste caractere sexuale secundare oare dispar adesea dupd anotimpul dragostei Ei sint ca45

cd este priuit de cercetdtor ls mi,uoscop, fie cd., nzai ales,

racteristice masculilor, transformi total, prin eoloralia strdlucitoare gi varietatea forme,l.or, numeroase grupe de vertebrate. Soizii qi aripioarele natatorii ale pegtilo, iu., culori vii, Mtind in albastru, rogu, sau risipinciu_se in toate culorile spectrului solar, igi diversificd infdfiqarea formei, insuflelind sdrbdtoregte acjlncurile apelor. Corpu_ rile anumitor amfibii apar ca adevdrate steagnri, ,*lr"_ ralie distinctd a culorilor, dupd diferitere regiuni "r.r. ale corpului. Cochetdria pdslrilor are grAlii gi reimplospltiri de culori ale penelor, distribuite in colerete policrome, briz_ dindu-le partea superioard a abdomenului, cu dungi, irnpestrigindu-le aripile jucind in lumind, sau pr-elungind cuziie in trene fanteziste. Sdrbdtoarea ,,nuntii((, prinde in virtej intreaga Natur.d. Iau parte ]a nuntd florile, smiriiuind, strilucitor sau disclet, peisajul, pentru a chenra insecta, doritoare de suculi. Nu e numai o cdutare intre anirnalele de sex diferit ale aceleiagi specii. Regnul vegetal se uneqte bucuriei ani_ rnale : culoarea gi parfumul, Iorma gi migcarea dinluirii igi dau intilnire. Nunta unaniml, impliniti in forme de o neinchipuitd diversitate, este, in bund parte, inconjuratd qi inlesnitS, adesea determinatl, de frumusefe in bucurie 6i, la formele vitale superioare, de voluptate. Frumosul este una din formele principaie ale ,,dragoste,i({ genuine.
a

slvirEeEte in jurul femelei. ,,Dragostea" aninral5 nu al.e, aga cum s-ar putea crede cum se petrece, in fapt, - Ei brutal, Ia multe specii uD caracter automat, simpld -, instinct imperios, mecanic. dezldnluire a unui na este adesea precedatS, insofitl gi urmatd de manifest5ri de o infinitd delicatefe, amintind cochetSriile pline de farmec, ,,flirtul'{, unui bal. Vom cita din aceste forme pregdtitoare ale actului sexual, menite s5-i preglteasci infdptuirea, prin stimuli de diverse ordine, vizuali, auditivi, kinestezici (dans), olfac-

tivi

1.

- de comportdri precedincl aetul rada sexual6, intregul

,,dragostei{(-genuine, adevdratd,,curte(, sar.ant regizatd, avind sernnifica{ia unui ceremonial, pe care rnasculul o
46

nale,-de ordin chimic

SSrbdtoarea nunfii nu se md,rgineqte insl la ornament qi decor. O altd dimensie, interioari, a deiicate{ei emo_ tive dependentd la rindu-i de aceleaqi serre{ii hormo_
59 sdaugb acestei

IJneori, Ia anumifi scorpioni, Buth,us occitanus, de pildd, impreunarea este precedatir de indelungi gi lente apropic ri ale cozilor, cele dou6 animale aflindu-se fali in faf6 gi ridlcindu-qi cozile, pentru ca acestea s5 intre in contact; alteori, ca la alte arachnicle, asistim la un adevdrat dans nuplial, pe oare masculul il face in jurul femelei ; castriEul spinos (un peEte) sdvirge;te de asc'meni in jurul feinelei un dans prezentind acesteia abdomenul viu colorat, in rogu. Femela, excitatd de ,culoarea tosie, se diriguieqte cdtre mascul. Acesta se indreapti ,cdtre un cuib, pregdtit dinainte, in care femela intr5, spre a dbpune oudle. Diversitatea actului fecundant la animale este foarte intinsi. In general, fecundarea poate fi externd, fdrd imperechere, Ia animalele inferioare (oudle fiind rdsplndite in apa) ; poate fi externd, cu acuplare, gametul mascul fiind risipit in ap6, peste ou5le femelei ; se poate sdr:ir$i direct, prin acuplare, fie prin opozifia orificiilor se_ xuale 6le partenerilor, (pds6ri), fie prin intromisiunea or1 Ne mdrginim la citeva exemple. O bibliografie se afld la sfirqitul volurnului lui Louis Bounoure, L'instinct ser,tel. Etude de psyehologie animale. P.U.F., 1956, lndeosebi cap. V, la care ne vom re-ieri. Cf. de asemeni, lucrarea in colaborare, cu o prefald de Jean

feerii. Este

pa_

Rostand, Moeurs nuptinles des btes, Stock, paris, 1g3g, etc.

47

ganului viril in orificiul genital femel, (gasteropode, inseete, anumili pegti, mamifere). Este forrna cea mai completd gi mai diferenliatd a imperechierii, priiejuind cele mai impresionante manifestlri de paradi sexr:ald. La pSsdri, parada sexuald, este foarbe complexd, oonstituitd fiind din atitudini, miEcdri, cintece, schlmbSri de pozilie a masculului in jurul fernelei, ln scopul de a-i vldi regiunile corpului cele mai bogate in culori vii: botrqui se ageazd in fala femelei gi-qi umtlS pieptul, pentm a-qi vddi astfel penajul rog-inchis; cintezoiul isi aratd, de asemeni, culoarea capului qi gitului. Mai intime sint contactele ciocurilor altor p5.sdri, care se ciugulesc reciproc, sau in care masculii introduc ciocul in adincul ciocului femel, intr-o mingiiere sau inlepdturd, amintind sdrutul. Ofertele alimentare, adevdrate daruri, pe care rnasculul Ie aduce femelei sint frecvente ; este caracteristic faptul cd uneori famela acceptd ofranda, in afara orici.rei nevoi alimentare, qi c5, in alte cazuri, ofranda trece in mai muite rinduri de la mascul la femeld qi invers. Darul unei p6siri palmipede australe, aserndndtoare pinguinului, este qi mai ecrof,ionant, pentru cd ,are un caracter oarecum simbolic : masculul depune inaintea femelei o pietricied, un fel de prim material la constructia cuibului. ln cazul cind femela acceptd ofranda, uniunea este pecetluiti !... Am citat intr-o alte lucrare apdrutd recent, exemplul pdsdrii paradisului din Australia : masculul pregdteqte fennelei o adevdratd locuinld, pe care o impodobegte crr scoici gi piehre @lorate, ln care iqi conduce mireasa, avind grijd de a inehide deschiderea, ce rdmlne in aceastd stare citeva zile, pe tot timpul imperechierii... Se citeazd exemple de zbmul de paradd: ridicarea cio_ cirliei in inalt ; alteori, cei doi parteneri xecuti impreun5 un adevlrat d.ans, xepetind mereu, unul deasupra altuia,
4B

z.boruri qi cdderi, jocuri !n cale intervine filfiitul aripilorn tremurul ghiarelor Ei, in general, al intregului corp. Dansurile pdsdrilor au uneori un caracter colectiv, de ccremonie sociald : exemplul paradizierilor descrigi de Wallace gi Darwin, in care dansul are infa{igarea unui ,,bal", in timpul cdruia pdsdrile sint atit de absorbite, incit pot fi vinate cu uEurin!5. Jocuri de stimulare afroclisiacd prenup{ia}d se obsearvd de asemeni Ia mamifere, hrind la cimpanzei aspcctul unui dans colectiv organizat, cu ritmuri din ce in ce mai precipitate. Toate aceste ma* nifestdri prenuptiale, imbricind adesea semnificalia unui ceremonial, i.qi au o corespondenld in comportSrile umane ale populaliilor zise primitive, sau civilizate.
a*f

Armoniilor cromatice qi supletei forrnelor in migcare se adaugl la numeroase aninnale, insecte qi pdsdri mai alcs, bucuria cintecului. Nu vom reduce exclusiv cintecul animal la o semnificalie sexual5. Formd evoluatd a sunetului nediferen{iat, cintecul este deopotrivd un semnal Ei un limbaj, ca gi celelalte forme ale comunic[rii dintre animale. Comunicarea prin sunet apare ca o expresie psiho-biologicd, avind semnificalii multiple : alarm6, c'hemare, prevenire, expresie a emofiilor elementare, frici, furie, nerdbdare, etc., dorin!5 sexual6, seduclie a femelei. In aI IV-lea capitol aI }ucrErii sale asupra Erpresiei, ernoliitcn La om qi anhnal, Ch. Darwin dd citeva orientdri asupra sunetului produs prin organele respiratorii sau provocat cle anumite animale prin di'r,'erse mijloace - bA* taia solului cu piciorul, de pildd in diferite st5ri emolionale. Cintecul cu sernnificatie sexualS a unora din pdsdri" cu deosebire a privighetorii reprezintd unul din aceste
mijtroace de comunicare.
4rJ

Examenul problemei in generalitatea ei depdgegte ca_ drul prezentei lucrdri. Ne vom timita la un singur exem_ plu, de bund seamd cer mai co'crudent, forosind analiza fdcutd in lu,crar.ea lui Brehm, asupra cintecului privighe_ torilor 1. Lucrarea se referd la cintecul a cloud varietdli de privi_ ghetoare, Luscinia magaryncha Brehm gi Luscinia Lus_ cinia L., cu deosebire observate in l,estul Si regiunea cen_ tral6 a Gelmaniei. Privighetoarea apare in Germania in luna april Cin_ tecul incepe din primele zile, dar formarea perechilor se sivirgegte cu oarccare greutate. Masculul este gelos qi urmdt'irea rivalilor are loc cu furie Ei luptd. Cind unul 'dintre masculi iqi stabileqte suprema{ia, lupta inceteazE si -lasi }oc cintecului de dragoste, care rdsund cu deosebire noaptea, ln zori, pind inspre seard. Masculul cintd, femela 'ascultd. Intervalele dintre cintec sinl consacrate cdutirii Irranei qi formdrii cuibului. O datd cu terminarea cuibu_ lui gi inceputul clocir.ii, cintecul se face auzit mai rar. Masculul trebuie sd inlocuiascE, inspre miezul zilei, fe_ mela pe cuibar ; cintecul nu mai rdsun6 noaptea, ci numai in rdstimpuri, in tirnpul zilei. puii ie.,si{i din gioace, in_ cep, Ia rindul lor, sE emitd sunete. Dar cintecul lor este rudimentar, nLr poate fi comparat cu cintecul aduituluiDe altminteri, se observi in lucrarea citatd, oonfirmin_ du-se o veche presupunere a noastr5, faptul cd adullii bdtrini cintd mai frurnos decit cei tineri. Cintecul presu_ pune o maturizare a pdsdrii. Analitic, se ,observd in }ucrare, pe care o urmlrim de apf,oape, cintecul de chemare al privighetorii este format
Brehms Tierleben, Bd. I[I, Die V6gel, Bibliographisches Insti_ tut. Leipzig, 1929, p. 502-b10 ; cf. de asemenea, in edi{ia mare, Brehms Tierleben, Allgemeine Kunde d.er Tierreichs, Biblicgra_ phisches Institut, Leipzig, 1925, Bd. IX, Vdgel, Bd. p.

rle sunteul Viiid !, urmat lndeobgte de un Karc ! graseiatl'rica iqi afl6 o expresie in acelaqi Viiid. ! repetat, urmat in listimpuri de cite un Kcrr !; {uria, sup6larea' se expriml printr-un Rah !, iar stf,rile cte bun6 dispozi{ie printr-un 1ck !, cu rezonanid gravS' Puii, continui autorii, fac s[ rirsune la inceput sunetul : Jiiid !, iar mai apoi sunetul tr{rock ! In descrierea clntecului privighetorii, textul citeaz6 ana* liz.a naturalistului Naumann, care obser\/5 : .,.rlomirui, tn acest ctntec, a atare plenitudine d'e ton'uri, o alternare atit de ptdcuttt si o annonie atit cle cuceritoare, iru ctt.n7, nu. rnai intilnint Ia nici o altd, pasdre' Se urrneazit prin eucleecrisd acest ci,ntec, c'tl o graf,ie ce n'lr poate ti utnt, strofe c&1'e arl rezonanfa dulce a Jlautt,]ui ;i triltri t.6sundtoare, accente d.e tn.curie 9i de'Lantemta$ie, acortluri care etpird sall clacotesc in tlrtei ; o strold tncepe timi'cl' creqte d.in ce in ce tn tdrie, apoi s|irgeSte abositd' urmatd de un Sirog d.e note emi'se cu gtabd gi' ct"t o uigoore pil' ltunzdtoare, slirginct prin a se topi i,n rutduirile mzlc;ttcolice ale ttnor note, smintin'd lruritatea sunetelor de tlaut' Interualele dintre strofe rmdresc efectul ocestor meLodii pline de tsraid, isr ritm:ul mdsurat can"e clomind ct'ntecul ti rn(tregte gi mai mult frumusefea. Cel ce ascultd rdmine rtncl pe rintl uimit de tli"*ersitatea, plenitudinea Ei' i'Nensi.tstea acestor tonuri. Este o adeudratd qinune ca o pa'' sdre atit de tnicd sd Jie in stare sd emil(t sunete atit d"e prfternice, $ ca nuSchii gitlejului. acesteio sd dezuolte o' atare energie. flruete din sttote llgnesc, in atJer(tr, cu atita ptftere, incit incona<leazd pe cel ce se aitd in imed'iatd apropiere".

IV;

f6f

l.u.

Autorii lucrdrii observb cd un cintec de privighetoare in Jorrna lui inaltd r-qi lrnpiinitb con{ine intre dotr:'.eci qi doui' zeci gi patru de stroic. Cintecele cele mai pasionate par a
51

50

cele care exprimd gelozia. perioada in care cintecul rdsund intreaga noapte este aceea a primei faze a iubirii, inainte cs femela si fi ouat ; o datd cu inceputul clocitului plenitudinea cintecului scade... ...Am ur:rnirit, dacd mi se ingdduie o mSrturie de observatie personal5, timp de mai multe nopli cintecul unei privighetori in luna aprilie-mai 1928, in grddina Spitalului de Copii, pe cind imi ficeam un stagiu. Am inleles atunci, comparind aeest cintec cu acela al altor privighetori, cd adevdrata mlesLrie a cint6torului se obline o datd cu virsta. Am comunicat lui Perpessicius aceastd crlnvingere, care m-a aprobat - deqi cu oanecare reticen!5. Faptul este, de altminteri, confirmat de numeroqi observatori, printre care Buffon, din care nu ne putem impiedica de a cita citeva pasaje, pentru finefea ,analizei Ei strSlucirea expunerii 1 : ,,Priztighetoarea farmecd. tod.eauna, dar rvu se repetd niciodatd, cel pu{in aid,uma: dacd repetd ureun pasaj, ccesta este insufletit d.e un accent nou, inJrumuse{at ; cintecut ei redd. toate erpresiile, con{ine toate impli,nirile, mdr indu - gi ef e ctul pr in c ontrast e . Anunldt or uL pr imdu erii, pregdtindwse a-gi incepe imnul nnktrii, incepe printr-un preludiu tirnid, prin note abia auzite, am zice nehotdrite, ca gi cum ar urea sd-gi, incerce instrumenhtl ,si sd dispund. in fauoarea sa, W ascultdtor; eL rw inttrzie totu;i, sd dobindeascd siguranfd.; se inatflefeSte treptat, deuine mai, cald. Curind., el aa desJdgura plindtatea mijloacelor organului sdu, ldrd pereche: izbuntiri, strdlucitoare, triluri ugoare Si uioaie; fiyuri in care lirnpezimea este unitd. uo'l,ubilitdgii; n'Lurnutr interi,or Si. surd, neauzi,t de ureche,
7 Yd. Oeuures choisdes de Butfon, contenont un chois trbs cornplet de l'Histoire Naturelle des Animaur, Paris, Firmin Didot,

fi

l8tlii, (Tome second) p. 488

52

g.u.

sd. mdreascd strdlucirea notelor. perceptibile (obsenra{ie p5trunzdtoare : dnele din notele privighetorii depiqesc gama de perceptie a urechii umane, sint ultrasunete ! I. B.) ; se aud apoi slnlete in nilade re'pezi, Si plLne cle strdlucire, arti,culate cu putere ;i chiar cu o duritate care ploce; accente plingdtoare, cadenfa.te obosit; sunete tnenlinute tdrd, artd,, dar pline de pasiune; note pdtraw z(rtoare ;i pline de inci,ntdri; adeadrate ntspine de uoluptate Si dragoste, i,zuorind dintr-o inirnd, Si Jdcin"d. sd batd toate ininrtle, streatri,nd 2n toote simlirile emofii, calm,e, obosite. Se recurwagte i.n acest d.ntec exyresin unui senLiment pe care un sofr Jericit o mdrturiseSte unei touar(tSe tle uiald iuWtd, pe c&re ea si.ngurd il poate inspira,2n timp ce, in alte fraze, poate gi m,ai uimitoare i'ncd, dar mai pufi'n eryresitse, se reszlrloa;te ndzuinta de a o aml'Lza gi de a'i place, sau cllior s, disputa, in Ja$a ei, tntiietatea tatd de riuati.i, ge'trogi de glori.a Si tericirea Lui" 1..'[. Barrington, continud Buffon, observd cd durata notelor sale poate ajunge la doudzeci de secunde. ,,Acelagi obseruator a nu' mdrat in acest cintec gaisp,ezece roluri diJerite [...] gi' a ajuns La ittcheierea cd depdrtarea de la care poate fi auzit cintecul, mni ales pe aren'Le calmd, ajunge la o mild, gru' find. fi eomp.ratd. cu a uocii omensti [...]' Ceea ce inspird acestor pd"sdri cintecul este dragostea, ;i m'ai ales prirne perioadd a acestein" ...,,Incercdri,Ie de a reproduce clntecal priui'ghetori'i de cd,tre rnntzi,cieni ru.t au relt$it(, adaugd Buffon : ,,Ari.i'le ci'n' tate de cel mni tndemtnatec flautist rnt. se aseamind" |ntrz'nimic cu a.cest cintec [...], Totugi, nu este deloc ugor sd. se imitc cadenfra cintecului priuighet<trii, Si de a se identifica ritmului atit de uarint, atit de rntanfiat, tn tratt'zifii.ile sale, de liber, in dezuoltarea scL, Fi de strdin de ori,ee regild, comuenlitnald, pi prin o,ceasta attt de firesc. Acest ritm 53

dar meni,t,

este destinai, inlr-un cuuint, de a fi presingit ctt linefe <le ttn orgarl delicat, St rttt poate condus orckestral de o fi baghetd. Clrdecut priuighetorii irni pare Si ntai q?2,euoias de imitctt ele u.m instnnnent ldrt7 uiald: este un cintec cu accente pline rle cildurd gi nt.Jlet, cu bog6,gii uocate, c7i etpresie plind. gi sttsptine ; pentn,L a-l intita, este neuoie de un instruntent uiu gi perJect, ,r,,reeu sd spun d,e o uoce sonor(t, onnonioasd gi u;oord, artruJ un tim,Lwu p1ff, nla_ latec Ai plin cte strdlucire, tle o z.erce d"e ntore ll,eribilitate, tatul fiin<I cliriguit cle o ureche sigurit, sus{inzftd. d"e u.w tact Jdrd greg gi tnsufle[itd rle o sensibititste cleticatd: iatd. ntijloacele c&re ar pu.tea rerla cinl.ecut pri"*ighetorii.r' ,,ATn cLtnascuf. acliugi Buffcn, doud persoane care, fdrd sit ttoteze t"tn .singur pasaj al acestlLi cintec, il, imitau, ctt exactitate. Erau dr-ri oenteni, ei flttierau, mai cleqralyj d.ecib ctntau. Dar unul dintre ei ltuiera atit cle natural, in_ cit nu puteai, distinge, clupd pr.,zi[ia buzelor sale, ilacd. era eI, sort uecinul lui, care fluiera; tn timpul acesta, celdtalt tluiera ut Ei mai mare e!ort., JtiruI chiar abligat sd. ia o atitucline Jor[atd : inzitalio era perJe.c.td.,, ,,trn stirgit, adugd autorul, se putea intilni, acztnt d$ira ani, la Lon<lra, un ont core, pri.n ctntect.J situ, atrd,,gea pritighetor"il.e tn, apa fel, int'tt ucestea se apT.opiau d,e eL gi se ldsau prinse c'."1 mtnr.....

Arn arnintit c{ter:a ,"r*" oj qi apropiere animalS, stabilite intre sexe, in "o*.r,rrcare preajma acupldrii, pr.intl-un ceremenial uneori conrplicat, nelipsit de o anume gingdgie gi delicatele, pe care cercetdtorul, oricit de pre. venit ar fi in privinla priinejdiei unei interpretlri antrogi emo[ie.
;54 pomorfice a fenomenelor, nu le pcate semnala {ard interes

Atitudinea omului de ;tiin{I fa!5 de aceste fapte nu poate fi, in adevdr, decit,ambivalent5: spirit criiic, fali cle tendinfa de a atribui animalelor ratribute sufletegti qi nuan{e de sensibilitate umani, dar gi inlelegere universali a fenomenetror, care statorniceEte intre fiinie situate pe trepte dilerite a1e scdrii zoologice, aldturi de difereniieri specifice, o unitate ;i profundd analogie intre maniIcstdri r,.itale. Sexualitatea, fenomen biologic, prezint6, clincolo de particularitSli cara,cteristice fiecdrei specii, o iclcntitate de semnificatie bioiogicd gi analogii de manilcstdri. Ne-am nrentinut, insd, in prezentarera acestei prespective de stucliu, la infdfigdriie vizibile ale fenomenelor. Cercetlrile biologice din ultimii ani ne vor ingidtti sI depd;im acesl fruntariu gi sd intrdm in procesele intime, de orclin cauzal, chlmic sau filozofic, al formeior din afard. Universul revelat de aceste cercetdri este turburdtor gi fascinant. Ne referim la mesaje subtile de o neinchipuiE finefe, ce se stabilesc intre animale, cu ajutorul unor proclttse chimice, care au fost numite ferhormone sau ferorrLone, Aceste substanle stabilesc intre formele vitale coreiafii complexe, atracfii qi aversiuni, apeluri Ei preveniri cie alarm5, dorinfe sexuale d,e imperechere, impulsuri determinind ciclurile ovulaliei Ia femel5. Ferhormonele, avind semnificafii biologice multiple de marcaj teritorial al pistelor urmate de animaie, de alarmd sau de atraclie sexuali - actioneazd in cantitdgi infinitesimale. Eficacitatea unei atare substanle chimice (avind o formuld chimicl bine determinatd ; Czo Hsz) se stabileEte la o concentrare infinitesimalS, cantitatea de ferhorrnon6 extrasd de la o anumitd termit6 reprezentind un sfert de milionime, din gr.eutatea corpului acestuia. Sensibilitatea animalelor, mai ales a unor anumite insecLe, la acfiunea ferhormonelor, este de o neinchipuitd acuitate. Ferlrormonele
55

sint apte de a cletermina modificdri fiziologice fie prin ingestie (actiunea operat5 de ferhormonul roginei unui
stup, care este atrsorbit de albinele lucrbtoare, ar,'ind un efect inhibitoriu asupra dezvoltdrii ovarelor acestora), fie prin perceplie olfactivS, la distan!5. ,la anumite specii animale, detectarea partenerului sexual nu se face prin vedere qi auz (cintec), ci mai ales prin perceplie de efluvii olfactive, care dezldnluie la animalele respective fenomene complexe, Iegate de activitatea sexuali. Biologii citeazd, in aceastd privinfi, sensibilita.tea fluturelui Arctias Selene, care iqi identificd femela d.e la, utusprezece kilometri depdrtare (!), fiind in acelaqi timp capabii sd apreeieze gradientul diluliei substanpi in aer, ceea ce ii inglduie in acelagi timp sd identifice (dupd mdrjrea sau micqorarea intensit5|ii mirosului) locul in spatiu al partenerei sexuale ! Receptivitatea animalelor Ia rnesaje chimice, revelate prin unde odoriferante, este de o mare exactitate, ajungind pind la perceplia cltorva molecule de substanll activ5, rdspinditd in aer. (Cum gradul acestui dilu{ii, exprimate ln raportr-ari matematiee nu vorbeEte direct imagina!iei, vom nota ci un ciine, ol cdrui miros este mni, pu(in subtil dec2t al rnu,Itor insecte, este totuEi capabil s5 detecteze, dupi anumite cercetiri, prezenla amoniacului, rispindit de un dogetar... intr-o cantitate de 1 miliard de kilometri cubi de apd !...) Se poate aprecia, din aceste citeva indicafii, intimitatea de raporturi ce se stabilesc intre animalele aceleiagi spe.cii sau aparfinind unor specii diferite, prin aceste mijloace de comunicare, ca qi a proceselor biotrogice de adincime. Corespondenle nevdzute, induclii qi dezldnfuiri de pmcese fizioiogice, prin rnijloacirea percep{iilor diferitelor organe
.56

cle

simluri gi a sistemului nervos, statornicesc intre organismele animale corelalii de adincime pe numeroase garne cle activitate biologic5, dintre care fenomenul sexualitirlii acsfa fiind in{eles in sensul siu cel mai genealcdtuieEte unul dintre cele ntai exacte Ei mai ral impresionante forme aLe viefii. Animalul nu-Ei tiiegte existenfa iznlat in spafiu, in afara amtrian{ei fizice qi vitaie. El este legat prin corelatii in numEr infinit, de congeneri Ei d'e restul biotopului"Cu exemplul greierului sau exceplia citorva specii animale Iiliacuiui, animale individualiste - nllmeroase specii cu deosebire insectele soclale, pinguitlii, elefantii, oamenii _- trSiesc in comunititi. Mai rnult : izolarba naturald sauexperimentaldaindivizilordinunelespeciiconduce la rnoarle, in timp ce Star.ea biologica 9i longevitatea indivizilor cleEte procentual cu densitatea popula{ic'i, aqa dar aI numdrului de indivizi. (S-au stabilit' in aceasti privinti, diagtame sugestive, la albine 9i I'iermi de m5fase, dar faptul nu poate fi generalizat') In lumea animald, relaliile interindividuale presupunt in genere, aldturi de lupta pentru existenlA Ei de cornpetifia vitald, intre animalele aceleiaqi specii, 9i al[turi de pusd cle asemenea in evidenfi de numeroEi rcooprare o strinsd comuniune. biologi Unul dintre aceste mecanisme de adincirne trebuie c5utat, la animalele evoluate, in intregul de procese biologiee, ps.ihologice gi sociale, pe care le intrunim sub denumirea de ,,dragoste genuini". Faptul are o semnificalie foarte intinsa ; el este pregitit de fenomene microscopice, prin diferenfieri ale celulelor reproducitoare, nlzuind cdtre unirea lor in implinirea oului ; fenornenul se continud prin nesfirqitele prirneniri ale materiei vitale' in devenirea fiinlei in formafie inm'drmurind pe embriolog
57

prin complexitatea creqterilor gi metamorfozelor igi afla. riddcini in adincimea structurilor biologice qi ale; instinc_ tului ; se infdptuieqte in procesele micnoscopice ale dir.i_ ziunilor celulare qi ale cadrilului cromozomic, ca qi in manifestdrile de atracfie intre inclivizi de sex opus. In naturd se poate urmdri, pe arii foarte vaste, aceeaqi nd_ zuinli cltre unire a corpurilor, care va conduce la zdmis_ Iirea de noi fiinle gi perpetuare a viefii. cercetdrile biorogice are urtimelor decenii au ar5tat, cum, aldturi de rnrelaliile vizibile dintre fiin{e, stabiiite prin organele de simfuri ale vlzului qi auzului, animalele comunic6 printr-un limbaj secret, de ordin chirnic, relcvat prin perceplii odorante. proeeseje sexualitdf,ii, petrecute in realitatea ior initmd in adlncui celulelor'i; ,,inibr: malii6 a cdror obirEie se afl5 in fenemenele dc incepur ale vielii, desbvirgite in lungul mihardelor ctre ani ale cilntinuitdtii ereditare, nu au numai corespondenfe vizibile, in forma corpului, in penaj gi cuioare, in dntec qi dans prenupfial, intr-un adevlr.at cerc,monial al pregdtirii ac_ tului irnperecirerii, ca qi in s6virqirea acestuia. Atractia gi nevoia de contopire a fiinfelor de sex opus igi aflI" pentru biologii aetuali, o explicafie mai alc,s in elabordri de substanle hormonale gi de ferhormoni, acestea din trrmd cu un rol complex in ltmrea animal5, fie cu rol bio_ catalitic (cazul morJii slbinelor izorate), fie un rol de atraclie sexuald. Uitimii ani, au adus in eursul mai multor congrcse gtiinlifice contribulii hotdritoare, in aceast6 privinf5. Cu deosebire, Simposionul al V-lea mediteranean asupra odoratului, linut in luna mai 1g62, a fost bogat in rele_ vatii, privind legdtura dintre sexualitate Ei simful rniro_ sului. Rezultatele experimentale ale profesorului Jacques Le I'Iagnen, Whitten Ei Bruce sau dateie prezentate <ie
5B

doctorul Raoul Azemar sint, in aceastd privinf5, conclu'dife<lente. Insecta sau mamiferul stabilesc, in misurS litE, ctupd specie gi acuitate a simlului olfactiv' condilioni|i intre emanalii chimice, sexualirate qi ciclul sarcinii' i\cl.iunea substanfei oclorante esbe specificS, durabil5 9i aclioneazd a'3upra anirnalului, prin condi{ionare reflexl' Perceplia mirosului emis de partenerul' sexual nu prilejuie;te numai allaclia qi acuplarea, ci influen[eaz5 9i evolulia gestafiei. O Eoricioaicd in gestalie, inchisb intr-o cuEci care a gdzduit cu citet'a zile mai inainte un goarece cleaceeagispecie,prezintEoevolufienor.nraldastiriisale fiziologice, iatirra la terme*ul pre'dzut. lnctrisi insd intr-o cuEc5 in care fusese adlpostit un qotrolan de o specie diferit5, Eoricioaica nu-5i poate duce gestalia la termen * Ei ar:orteazf, I lvlesajele chimice percepute olfactiv sint a9adar nu numai persistente * ac[ionind Ia interdar 9i foarte diferenfiate : un vale mai mari cle timp qobolan este atras de qobolanci in stare de acuplare, evitind i.nstictiv animalul cle sex oplls, in stare fizJologicS neprielnicl acupi5rii. Experienlele lui Knut Larsson sint ;i mai concludente, avind o semnifica$ie de verificare : expeEobolanii care au suportat o intervenlie ctrirutgicald imediat 5i totat rimentald asupfa lobilor otlactivi devin incliferen{i fali cie femelele pentru care mai inainte prezentau o vie atracfie. i9i au ,Aceste fapte, foarte frecvente in lurnea animald, corespondenti +i in aptitudinile Ei comportatnentu"l erotic uman, deqi ia om sim{ul oLfactiv are o dezr"oltare mult mai putin accentuatd, in raport cu unele animale' Le odoMagnen a aritat experimental cd anumite substanfe (in barbati riferante, cu deosebire exaltoliclul, sint pentru proporfie de 60-80o/6) complet sau lrarlial iuodore' in tinrp ce pcnll'u femei, acesi parfum este perceput cu o
59

marae intensitate. Fapt Si mai semnificativ, s_a dorredit cd intensitatea perceperii acestui parfum de c6tre femei era in legdturi directd cu ciclul menstrual, aqadar cu can_ titatea de hormone aflatd in organismul persoanelor supuse experientei. Studiile chimice qi terapeutice au adus acestor fapte numeioase confirrndri : o anumitb maladie, ctisplazia olfacto-genitald, determinl la om ln acelaqi timp incapa_ citatea de perceptje a mirosurilor qi neputinla sexuald ; anumite turburdri are odoratului conduc Ia aeelagi rezultat ; gatamentul turburdrilor olfactiee, printr_o fenolizare a ganglionului sfeno-palatin, a determinat o restabilire a funcfiei sexuale ; (in aceastd ultimd privinfi, doctorul Raoul Azemar, a citat un caz din practica sa personald). S-a pus in evidenld, in acest mod, prin metode diferite, experimentale, de observalie clinicd qi efect terapeutic, dar convergente prin rezultate, rolul odoratului in viata sexuald, ca qi semnificalia parfumurilor de origine animald fur comportamentul sexual urnan. Folosinla milenari a parfumurilor iqi are astfel o intemeiere psiho_fiziologicd. Cu deosebire ambra cenusie, produsd de intestinul caEalo_ tului sau secretat de glandele abdominale ale unui cervi_ deu mascul, alcdtuiesc parfumuri cunoscute la popoarele cele mai diferite, in lungul istoriei. Destinate a masca o ernana{ie olfacticd nepld,cutd a corpului, parfumurile au, in acela$i timp, o semnificalie sexuald. Explica$a psiho_ fiziologied este obtinuti prin corelalia directi intre orga_ nul olfactig circumvolulia creierului primitiv a rinence_ faiului, a hipocampului qi diferiteior formafii de la baza creierului, gi cuplul funclional hipotalamo_hipofizar, care comandd pe cale reflexd mecanisn:ul actului sexual. Se stabilegte, pe un nou temei, anatomo- fiziologic, iegitura dintre funclia olfactir,,6 gi sexualitate, convergentd, de
60

altminteri, celorlalte funclii psiho-fiziologice, atJz, vdz, rniEcare, impresie tactiiS"

ata

Semnificafia biologicd generalb a acestor fapte vddeEte rndsura in care intregul fenornenelor vitale, perceptibile obserwaliei sau nevSzute la examenul exterior, petrecindu-se in actualitate sau avindu-gi originea in continuitatea fenomenelor ereditare, concutd Ia implinirea sexualiSexualitatea nu este insd decf,t o faz6, dintr-o imensi desfiqurare pshio-biologicS, avindu-gi, in lungul seriei anirnale, sub forme infinit diversificate, funclia cardinald a perpetudrii viefii. Examenul acestei inlSnluiri de fenomene implicd o cuprindere a domeniului vital, in{eles in intregimea lui. Ginditorul preocupi'at de sensurile

titii, care este condilia primordiaid a duratei viefii'

generale aie {enomenelor nu le va putea urm6ri in amdnunlimea, varietatea, veEnic reimprospdtatS cu fiecare specie vitalS. Nu vom reduce astfel ,,dragostea(' la un simplu act pe care gindirea comund il defineqte prozaic Ei i1 inlelege mutilat, ci o vom privi in imensa ei desfd.gurare in milenii qi in inaplinirea ei in succesia fazelor biologice : reproducerea reprezintd faptul primordial aI transmisiunii, de la inceputul insuqi ai viefii pe pdmint, al unor funcliuni qi structuri chimice, alcdtuind substratul informa{iei ereditare, a diinuirii 9i diversificdrii forrnelor vitale; este o pulsiune elementarS, un proces avinclu-gi un determinism in continuitatea vielii : determind, ia animalele diferen!.iate, parada sexuald ; acuplarea ; construclia cuibului,'cdutarea de locuri prielnice depunerii oudlelor gi dezvoltbrii progeniturii; asigurd ingrijirea larvelor, alimentarea gi ingrijirea puiJor, pregdtire6 lor pen61

ap6rarea lor Ce animale pridd,toare, prin complexe Ei va_ riate aetivitdfi de diversiune qi aclesea, de atac asupra agresorilor, comportind riscul propriei vie{i, pentru asigurarea continuit5lii speciei. trndividualitatea vie reprezintd un cornplex de integrdri inforrna{ionaie, cie instinct*: qi comportdri inteligente, destinate a asigura continuitatea vitald ; in laniul er.'olutiv al acestor comportlri, ,,dragos. teac genuind qi dragostea umani r.eprezinti formele cele rnai diferengiate.

tru viaf5, prin exemplu qi fixare cle reflexe conditionate,

turii gi producdtor de culturS, a dat dragostei cea mai inaltS 9i mai complexi expresie vitali cunoscuti.
Actul prilejuind reproducerea nu compo;:ti numai semnificalia triumfului vielii asupra duratei, ci, foarte adesea, In lumea animalS, frumuse{e, gingdgie, gralie, delicatefe. ,,Dragostea( genuinS, la o seamd dintre speciile animale superioare, alcdtuiegte forma principalS a Fbumosului nalural, alc6tuind la Om, fiin{5 vieluind in climatul valoriior, dupd cum \:o1r1 ar5ta, izvorul de cbpetenie al Frumosului artistic.

Am deschis, in acesf capitol, citeva perspective, menite sd vbdeascl varietatea neistoviti a unirrersurilor animale, a diversitSfii lor de comportament general gi sexual- In pofida aeestei di'u.ersit5li de forrne gi manifestiri, se pol stabili totuEi citerra coordonate constante in lungul intregii scdri vitale. Viafa planetei noastre reprezintd o unitate configui'ativd, igi are obirEia in aceleagi struct.uri moleculare, ascuit6 de aceleagi legi generale. Ceroetitorul nu trebuie nici sd nege specificitatea ficcdrei forme vitale, afirmlnd existenta pentru fiecare specie, a unei structuri de via$5 unicd, dar nici si nege corelafia de adincime intre forme, care condue Ia stabilirea de analogii si punfi de trecere intre specii. Legitura dintre om qi animal este rea15, fdri a ingidui totuEi indentificaroa. Dragostea uman6 Ei ,,dragostea" animalS, pe care am numit-o genuind (de
genuinus (iat.) : natural, innlscut), igi au aceleaqi izvoare biologice, degi sint profund diferite prin specifie qi manifestiri, ceea ce nu exclude totuEi numeroase dependen,te gi analogii. Omul, animal social, produs al cuJ-

la

62

Capitolul III
IrupttxrRnA
DRAGOSTT,I UMANE
Ca toate celelalte funcliuni biologice, reproducerea intruneste caractere antinomice : deqi prezentind mari analogii,

o are liecare individ asupra lumii Ei vietii intervin hotdritor, diversificind actr:l. ciragostei pind la trnicitate ireductibil5. $i totuEi, degi fiecare individ uman iubegte intr-un fel care ii este propriu, separarea ltiologicl intre bdrbat gi femeig nu are un caracter airsolut. l,)nibriologic, separalia intre sexe estc relativd. Coniorpe care
rrratia anatomicd a celor doud organe scxuale prezi.nti un irnume paralelism. Sexele s-au cliferenliat in cursul vietii intrauterine. Fiecare sex posedl caractere apar{inind scxului opus, degi atrofiate, sub forml de vestigii, sau dr:zvoltate anatomic Ei implinind funcliuni diferenfiate. llisexualismul inilial al embrionului face loc treptat unei si'pardri hotdrite intre sexe. Perspcctiva embliologicd oste confirmati, de altrninteri, de alte fapte de c,rdin lliologic, ca intersexualitatea, exemplele de invet'siune t'xperimentald a serului, de er.o1u1ia virstelor, in care s-au putut pune in evidcnld o fazA" viriloidir finalii, dupd rnenopauzS, la fcrnei, sau o perioadl feminind prepubelerl6, 1a mascul (Gr. I\{aranon) t. Bisexualismul ini{ial gi anume caractere intersexuaie potenliale, condilionate biologic, nu exclud insi o diferenlic.re sexuald accentuatd intre bdrbal ^,si femeie. Dimorfismlrlui sc'xual Ei diferentierii bioiogice conducind la impiinirea actului sexual Ei plocreare, i se aclaugd date de ordin psihologic ,gi social. care adincesc serlafarea intre sexe, chezdEuind insi atraclia 1or. Activitatea irormonal5, specificd celor dou.I sexe, educalia, experienfele individuale sfirgesc prin a deterrnina intre sexe o separare biopsihicS. Iriecare individ uman reprezintS, sau mai exact, trebuie si reprezinte o personalitate unici, irine diferenliat5, sub raport scxual, psihologic, social. Ilchilibrul lui mental este condilionat de congtiinla rolp1

plic

Sdhleanu) r.

unnanS, procesul, inleles in structura sa totald, bio_psi_ hicd, prezintd o infdtigare unici, dup5 fiecare specie. La om, aeeste particularitSli ajung la implinirile lor cele mai diferenliatc, deopotrivd sub raport biologic gi psiho_social. Biologic, onzzd este un animnl gonocoric (cu sexe sepa_ rate), preze\ttind un dinwrJism serual atenuat, cu irnpregnafiie gl,obald. a organisntului, perioade Lungi d"e pt-ematztt"itqte seruald" Si de Jecund.itate, ca $i o actiritate sexunld. perm,anentd. Func$ia reproductiud. este'l,egatd. d"e serua,Iitate gi depinde de o integrare nelLro-erulocrind. find. gi corrupkrd., core hnplicd. labilitatea ei apreeiabild, (Dr. V.

cu deosebire la animale apropiate de ramura fileticl

Funcliunile qi comportamentele biologice sint insd integrate, Ia om, unei suprastructuri psiho-sociale. Omul este un animal cu instincte socializate, in care edu,catia gi mediul social-cultural, constituFa individuall, viziunea pror Vd. Dr. M. Mdicdnescu, Dr. V. Sdhleanu, Dr. B. Ionescu, probleme de serologie nasculind, Editura Medicald, 19b8, p, 35-36 ; cf. V. Sdhlcanu si M. Mdicdnescu-Georgescu" Introducere in serologia masculjnd, Ediiura Medicald, 1966 (indicatii bilriiograficey.
64

Am d:scrtat mai pe larg problema. in lucrarea noastri, lndi-

ttidualitate $i destin, Rucuregti, 1946, vol.

I,

pag. 185 ;.u.

65

Eros

t6lii. Structurile de adincime aie fiinlei nu pot fi infrinte: nevoia esenlial5 de dragoste a omului, conducind la plocreare, qi ndzuinla de cooperare Ia viala socialS, dupd aptitudini proprii, sint influenlate pind Ia un punct, de aceastd diferenliere psihologicd, o eventuatrS insatisfaclie sexuald putind afla compensafii in bucuria rnuncii creatoare. C6tre aceastd impiinire a personalit5lii trebuie sd condu,cd intreaga structurd de viald a fiecdrui om, gi mai cu deosebire educalia. Socotim cd primul comandament al activitS$i educative, din partea pdrinlilor, qcolii sau instltuliilor sociale este de a contribui La formarea unor personalitd{i bine caracterizate, sub raport se>rual. Educalia feminizantd a bdielilor, cu deosebire in familiile in care bdrbalii lipsesc, nerespectarea specificului feminin aI fetelor in plind dezvoltare si, sub raport psihologic-social, indreptarea acestora cdtre deprinderi gi fel de a gindi viriloide, sint plgubitoare. Fdt515ii gi aga-zisele ui,rago ne referim nu numai la forme aberante sub raport bioiogic, dar gi la categorii psihologice de personalitdti deviate de la normalitate conduc Ia grave tulburdri de ordin psihic Ei de comportament sexual, avind rdsfringeri in viala sociald. PostulSrn, astfel, Ia inceputul unei cercetdri asupra dragostei umane, rolul hotdritor pe care il are educalia in general gi educa!;a sexuaid indeosebi in formarea personaiitdtii. Comportamentul uman presupune o socializare a instinctelor, sub influenla unui mediu cultural, prin mijlocirea educatiei. Dragostea umand, instinct spiritualizat mitul simbolic aI dragostei intre Eros gi Psyche presupune un imens evantaliu de forme, trecind de la dragostea sexuald Ia iubire in gener,al, in care rdddcina biologi'cd, a atracliei intre sexe, devine inexistentd : dragostea de pdrinfi gi frali, dragostea. de seamdn, dragostea
66

lui pe care il joacd in viala biologici gi sociald a umani-

de inuncS, de liberiate gi patrie, de omenire Ei adevdr. Ne irlldrn in fala unei realitdli de suflet de mare complexitate, pe care o vom examina in altd parte gi pe care avem dreptul de a o consider:a ca o manifestare a unor stdri

alective eterogene, unificate prin eticheta verbald a cuvintului : dr.agoste. A intervenit, ins5, in timpul evoluliei istorice a omenirii, qi mai cu deosebire in epocile premcrgdtoare unei cuprinderi gtiintifice ale faptelor fizice gi biologice, o intelegere viciatl a faptului dragostei. Aceasta nu mai era intuitd in realitatea ei complexS, in frumuselea ei de fapt in acelagi timp corporai Ei sufletesc. Unitatea vielii umane a fost scindatd intre ,,corp(c Ei ,,suflet((. Dragostea fizici a devenit, sub influenla unor conceplii religioase, u4 ,,picat(c. Actul condilionind procrearca Ei continuitatea vielii umane pe pdmint a der..enit o rugine ,,originari('. Dragostea total5 a fost, prin aceste conceplii, mutilati arbitrar, cee.a ce a condus la forrrrele ascetismului sau ale celibatuLui, la servitorii diferitelor cirlturi. Nu ne vom opri asupra acestei negalii a vielii, avindu-qi, pentru intelegerea sntropologului. etnografului, filosolului culturii 9i psihologului, diferite explicalii. Vom reiua disculia, privitoare la expresia diferentiatd, dupd constitulia sexuald a dragostei, in alt caPitol Accentul qi nuanla intimd a iubirii sexualc este, fdrd indoial5, unicd, dupi fiecare individ. Dragostea urineaz5 totuEi o condilionare legaG de sex. Birbatul are inil,iativa: lemeia este, in general, pasirrd ; femeia accepth sau respinge ; provocarea, oferirea direct5, a femeii, displace in general, bdrtratului, sau conduce la intilniri intimplStoare, pur corporale. Deosebirea pe care o vom analiza amlnunlit mai jos, impreunl cu o seamd de implicalii de psihologie a dragostei, constd in conformalia anatomicd Ei mai

in r':lul celor doud sexe, in actul dragostei gi in procreare. Deosebirea dintre bdrbat gi femeie in actul dra_ gostei este fundarnentald. pentru bdrlrat, actr:l dragostei nu comporlS aceleagi consecinle ca pentru femeie : sar_ cina, naqtere.a unui copil, ecluca{ia prirnd a acestuia. Spre deosebire de bdrbat, femeia, prrin actul dragostei, igl im_ plici intreaga ei viafd, intregul ei destin, pe plan biografic gi su{Ietesc; dragostea dobindeEte, in general, pentru fe_ meie, un caractei: grav, care lipseEte adesea bdrbatului : va fi una din inci,lenlele sub care vom privi dragostca uman5, in rnomentul cu deosebire critic al epocii ado_
ales
lescente.
*t*

Sexualitatea uman6 urmeazd curba de evolulie a vir_ stelor, avindu-Ei o prefigurare in copildrie, dar incepind in fapt o datd cu perioacia puberald, ce reprezintd o ade_ vdl'atd crizd hormonalS qi somaticd. lnceputul acestei rcrize prezintd varia{ii dupd popul,atii, climat qi deosebiri indi_ rriduale. Cercetdtorii o statornicesc la fete cdtre tr 2 ani, o datS cu primele menstruatii, iar la bdieli cu doi ani mai tirziu. Caracterizatd prin modificdri corflorale, depenclente de factori neuro-hormonali, adolescenla prezinti o etapd sufleteascl hotdritoare in evolulia personalitdlii. IJn examen de amdnunfime 6 psihologiei adolescente, in care tindrul Ei tindra se descoperd pe sine, afirmindu_gi locul in viala sociald gi definindu-Ei pozilia fap de vaio_ rile culturale, depdgeEte cadrul pnezentei expuneri. Am intreprins, de altminteri, un atare examen in lucrdri ante_ rioare gi mai cu deosebire in cartea noastrd recentd, prin_ cipii de psih,ologie antropologicd. l.Ie vom mdrgini sd menfionSm stdrile de neliniqte gi insatisfacfie, ndzuinlele su_
68

l'ird sisfem. O mentionare chiar fugitivd a acestor manifestiri con'iradictorii, familiare pedagogului,.psihologului gi psitria-, inrlui, este cu neputin!5 in citeva rinduri, datd fiind var ietatea pe care o imbracd aceastE mistuire in sine insugi : adolescentului, care traverseazd r:n palier hot5ritor al lie$i sale. Criza adolescentd este, in adevdr, individualizatd, dupd fiecare tindr qi,. in acelagi timp, subliniem faprt111, dupd mediul familiar, $colar gi social, in care acesta tr5iegte. Vorri aminti numai caracterul complex al acescrorporale, neuro-vegetative sau glandulare, se imbind comportamentului ger"lerel crize impulsive, m,anifestdri sexuale, dezechililrru nervos, tranzilii brus,ce $l nemotivate intre stdri. contrastante - $i, in acelagi timp, interiorizAri, stdri de reverie, ,,autism((, nevoie de puritate morali gi ideal. Toate, aceste stdri, strict individualizate, integrind adevdrate tablouri caracterologice iEi afld insd o inmdnunchiere in polarizarea sexuald. La fat5, se va semnala, in general, jocul ambivalent aL opozitiei dintre congtiinla propriei excelenle sufletegti sau al frumus,efii'sale corporale Ei sentimentlrt de inferiori69

Iletegti vagi; nedeterminate, in general ambivalente, de pu:'ilatc ideald gi viziuni J.ascive, de narcisism qi diruire; refugiu ira vis Ei particip.are la viala colectivd, amestecul de nesigur,anld de sine ;i lduddrogenie, bdnuiald qi incredere ln ceilalli, supunere qi revoltd, sociabilitate qi izolare. Frdmintat fdri cauz.d, adolescentul se cautd-.. flrd a se gdsi, cautE, adesea f5r* sd gtie ce sau pe cine, are crize de inciudare gi lacrirni, se detestd uneori pe sine Ei-rsi exprimd lepulsie fatd cle ai1ii, este nehotdrit, dar po.ate evada in ,,fugi(', in izolare de lume, neglijindu-si tinuta, prezentind crize de lenevie sau rivne frenetice de lecturi invdlmdElte,

tor manifestdri, in care fenornenele

tale, a1 temerii urileniei flzice ; sc. obser-vd de asemenea coexistenta pudorii qi a provocbrii naive ; coexistenta nelinigtii qi preocupdrilor absorbante, interesind sfera sexualS; arnestecul de atrac{ie qi respingere pentru tineri, mai aics in cazul educatiei separate a sexelor ; mdrturiile de nediferentiere sexuald gi atraclie nedesluqiti pentru persoane de acelaqi sex ; uneori obsesia seritimentald pentru profesoare qi persoane fenrinine rnaj 1n virsti, luate drept rnodel lraietii clefinindu-se, la rinclul ,lor, adesea - de asernenea prin nianifestiri oscilante gi contradictorii, de tirniclitaie gi inclrlznel!, lduddrogenie irr legdturd cu aventtri reale se.u, n:ai aIes, imaginare, comportdri agresive gi neponiticoasc- salr induiogitoare dovezi aie delicatelii de sirnJire, ornagii exaltate aduse fetetror sau femeilor mai in virstS. Ambele sexe, earacterizate, ynai ales in formele in care criza adolescentd ia un caracter absorbant, invadator, sint supuse aceloraqi tulbur6ri. Nu putem, cunoscind insemnbtatea anurnitor devieri de Ia normalitate sd le tneceln sub tScere. Cunoscute de c5tre p6rinfi, pedagogi, ca gi de' ingiqi aclolescen{ii, aceste devieri vor trel:ui reprimate, lnainte de a se dezvolta in obiEnuinte. Trebuie s5 ariitSr"r cd intreaga existentd individualS, dezvoltarea mentalS gi eticS a omului, roh:I pe care acesta il va juca in viala sociaiS gi profesionalS, putinla intemeierii farniliei qi viefii arrnonioase a acesteia, depind de mdsura !n care viafa sexuald a adolescentului s-a dezvoltat ccrect, in puritate gi echilibru moral, sau a deviat in lunec6ri, de gravitate l'ariabil6. Puterea de rnuncd, limpezirnea gindului, fcrrnitatea rnorald, integritatea corporald, gradul poten{ei sr-xliole de mai tirziu, cu lnsemndtate atit de nrare in r.ia{d, iqi au rbddcinile in feltrl in care adoleseentul a fost educat gr, mai ales, s-a forrnat pe sine, participind personal, -prin propr.ie voin!"6 gi stdpinire a
70

litdtii sale, in ,oare educalia sexuald apare ca un moment

cle inse.mndtate tlotdritoare.

tcndinlelor instinctive, la procesui de edificare a persona-

Vorn stdrui, asadar, asupra faptului cd adolescenla este supusd adesea devierilor : manierel.e solitare in primul rind, denumite de medicii sexologi ipsai,;i,une, adicd satisfaclie sexualS. prin sine insugi, in general fdrl colaborarea unui individ de sex opus __ alteori devieri sexuale mult rnai grave putind ajunge la tulbu- homosexualitatea - (de care, in general rdri ale intregului comportarnent turburarea s,exualS nu poate fi separatd, pentru un medic care inlelege faptele in mecanismele lor intime, bio-psihologice) : sint aga-zisele anomalii caracteriale a\e adolescentului, care sjung la flrgi, prostitufie, agresivitate, gi, in general, la delicvenl6 juvenild. Dacd viafa adolescentd nu este indrum,atd Ei dacd adolescentul insuEi nu-Ei afIS echiiibrul, prin aplicarea fermd a principiului Principiis obsta (Cvidius, Remedia amnris, v. 92 : ,,op1t'tre-te inceputului,: medicamentul uine prea tirziw, dacd, rdul s-a adincit, o datd cu trecerea timTnlui !c() intrim in partea de umbrd qr mari suferinle ale viefii, cunoscutd mai cu deosebire de medic Ai jurist. Este zona, Ce manifestdri psiho-sociale, avindu-qi adesea rdddcini adinci in devierile sexuale ale adolescenfei Ei constind in comportiri anormale conducind Ia nevroze gi manifest5ri psihotice, al c5ror examen revine tratatelor de psihiatrie, clar a cdror prevenire cade in sarcina familiei, pedagogului, medicului Eco1ar, psihiatrului. Indicafia acestor manifest5ri anormale, deEi evocat5 printr-o simpl5 enuntare, aratd insemndtatea hotdritoare pe care o are adolescen{a in viafa individuald Ei sociali gi obligalia unei supravegher:i inlelegdtoare a crizei adolescente, in vederea impiedicdrii devierilor Ia care poate
?1

duce. Ne aflim in rnornentul marii despEirliri a apc'lor, !n care adolescentul, eare qi*a putut ciomjna singur efervescenla puberal5 sau care a fost cu intelegere indrumat, se indreaptS inspre viala plenari qi sdn5toash lua - sau vacai:e ealea devierilor .si, poate, a clelicvenlei. Adolescentul ar putea cinta mai lirziu, imprc"und ci-r Fr. Schjller, in fe_ ricirea gi echilibrul tineretii, in crrngtiin{a demnitdlii gi frurnuselii lul bir'hirtegti :
,,.."Dt'?.u'!z

LIn<l

lret'iclt, Jrei untl sto'lz airJter briiste ritich uru) sinqe : trctu bin ein hlc,ttn !...(.

(,,...De

a,ceea pa.gcsc

lr:indru qi nestingi:crit,

vesc Ai cint

ratd anulare a viet:j sale, individuale ;i sociale, ducind o viat6 in margine cartr nau{ragiazd. Din fericire, la aceasti bifr.rrcalie a vietii _ care se poate indrepta une.rili singuri, dar care, in genere, are ne_ voie de sprijin gi inclrtrmare * se afl.F veghea educaliei, actil'itatea pedagcgicb gi merJicald. Discutia problen:ei, cuprinsd in gentralitatea ei, nu poate fi int.eprinsd aci. o vom men{iona'umai in datere sale esenliale. Destinul intlividual es.re rodul unei con_ stitutii ereclitare intregul experientetror individuare, trdit.e in medi'l familial gj sociar. Acest clin factor este 'rmd hotiritor. Arribianta famiiiald cdldr-rzegte intreaga exis_ tentd individualE, i*fluc.ntincr-o intr-un fel sau altul. concluziile experienlei psihiatrice sint, in aceastd privinii, firi eclrivoc. Cu e,-rceFtia cazurjlor mcrbjde de mare ex_ presivitate genicd, inrliv'iclul este moclelabil prin educalie. O farnilie dezbinatE, prin alcoolisrn sau rlezordine se_ xualb, printr-un regirr tle brutalitate qi neintelegere intre
72

/ : sint un bdrbat !...(() ...ajunge in cazul unei edurn{ii defectucra.se la o adetl_

md

grozE_

soti, prin scveriti.li e:icesive, iipsi de afecfie, blindele, toleranld gi comunicare sufleteassl pe zone de adincime, condamni, in generalo copilul ia tcate devierile cle ordin scxual gi moral. Ft:rlttele al:not"nre ale I'ietii sociaie, inversiunile sexuaie, plcstitu[ia, delicvrn{a qi crirna i5i afl5, in genere, puncLul de ptrr.carc. in ace.ste familii dezl:inate sau ii1,.site de drag'rste, lnai ale:; in cazurile in carc nu a in'iervenit o cori:clte din partea perlagogulr.li gi rnedicului. Vorn relua Ciscutia in alt capltoi. FIe rndlginirn sd ar.dtirn aci rolul slrprar..eghenii gi edr_rca{iei s;:xualg, in timpul adolescentei. Vorn cita in acoasli privin!;r qi exernple concrete. Am reu;it, peirsonal, ca rnedic itsihiatru, ueori dupi o :inqut'd, gedirrtj cit itrdrumare a cite unLli adolescen[ ,,dii'icii{t, sd-l scoaLcier din impasul in care se afla. Tinirul :ebarbativ, ostii, agresir,, ,concenlrat in .sine, neglijent in rinutS, indiferer"rl s:ru dispretuitcr fa!.i de sexul opus, [eneg ;i in..npabil cle initiativd, lliri inte:'es pentru lume, cir-rpd o adcvArali luptd de 2-ii ore cu rnedicr,il lrrlhiatru in care a fcst ,,scLllurat(( gi chcmat La adr.r"jl.atu viafi - schirntlai total orieniarea gi ccrnportamer.tu[. I\{drtu;i-a lia tardivl dr"rpd ciliva ani -_ attt a fanriLiilor cit gi a - e Confirmat eficaCiteb:]a aces[ci interventii interesatiklr, : tinerii, in prezent cisitoiiii, slnl inlegra!i vie[ii sociale creatoare. Cazurile rru sint izolal_... poate fi ,confirmat de fiecare pedtrgog qi psihiatru de expel-ienid. Comandarnentul igienic Ai peda"gogic, asupra ciruia nc vonl opri amdiurnlit in 6trt ca1:itol, c-'s1g, agadai, aeesla: de'a suprirna de 1a inceput, inainle cle a sc tran.;foriila ln dr.pltndere, orice deviere de orCin gcxual mai cu "jeosebire masturbafia -ii tendinta cltre hoincse-xualitate menlinlnd adolesceniului o via!5 dc p'-lritatc moral*i gi corprorali. Arn citat ace,cie fapte qi an enunlat acest pr:incipiu, 1-.entru a arita r"oLui intervenfiei pedagogice gi rnedicale
73

in evolulia

adolescentei,

prin incirumarea corectd a vielii

sexuale, care alcdtuiegte zona cbntrale

t+

a personalitdlii.

din {iziclogic neuro-hormonal, de nevoie itrstincrivii ,,a ittl:i,, scrie llelvetius, dnse anuld a uqsg11 ns,Dsisct - jurul in cdreia se organizeazd
stdri psiho*sociale complexe
asupra cdrot'a nc vom opr.i.

Analitic, dragostea um,and implicd o cornponentd de or-

Tolstoi reprezintd rn5rturia fiziologiei reprimate, la anume personalitdli. Stdrilc. de extaz alc cdlugdrilelor exaltate, reprezintE, de aserneni, nurneroase exemple, des citate ii-r cdrlile de sexologie. In literatura noastr5, starea este surprinsr de Tucior Arghezi. in poernul strecht din Frord cje nzuciqai.' este suferinta lui petru Marin ,,f)dcdu de sub Ce.ahldu{6 :... ,,tt?fi ardc, ma Jrdmtnt, md. f.ntarcl(, [...] ,,Vdrduhlt"l, nz(t" usturd ca leugt,eanul gi ceapa /. Ant, un piron in lifd / gi-un ud,h.o"i im uintre md a[i{d(. Suferinla devine cnmplitS, ajungind la irnpulsiuni agresive : .,Vreau sd beau si.nge gi sd, rup / Ca un go"rpe, c& trn lzty..,, ajungind Ia obse_ sii qi viziuni: ,,Ctnd se uird-n u.gd. cheia I Farcd scrt;ne:1te Jerweia I 1:frtrw.nsd., clespletita / gi neisto.--itri(. etc., etr:... In jurul acestui ,,nucleu(( fiziologic, pentru a foiosi imaginea lui lI. Spencer, se g:rupeazd sGri afective de ad_ miralie, resnect, stirnd : ,,.Astfel, o'oservi filosoful englcz in ale sale Frincipii de yisi'ttal.ogie, in jurul sentimen,Lului fizic care formeazS nucleul, se grupeazd sentimentele
74

Actt-le fiziologic-instinctive au fost descrise in opere ljterare gi autobiografii sau reprezentate ,n imagini, in opere plastice, prin tortura cdrnii in stare de continenJS, condu,cind la stdri halrrcinatorii. Ispitete Sf*ttztlui Amton sau suferinlele Fdrintetud Sergiu de Lev

produse de frumusetea personali (a partenerului, I- B.), afeclia puternici, respectul, ,,dragosttra de aprobare(r (nurnitd astfel de frenologi, adicd afecliunea datoriLii unei preferinte acordate persoanei alese, I. B.), arnorul propriu, simpatia, dragostea de posesiune, de libertate(r 1. Asist5rn Ia uri proccs de ,,cristalizare.c, pentru. a folosi cuvintele lui Stendhal, in cunoscuta sa lucrare, De l,antann' care implineste, fie spontan nurnitul ,,colrp de Jowdre(( fie, mai ales, in timp, printr-o inculrafie de duratl veritabild, reductibild indecbqte printr-o stare obs,esio_ nal5, a prezenl,;.i pc'rmanente in gind a irnaginii persoanei ir-lbite. Dragostea reprez;intd, in esenli, un cohal:itat spi_ rltual, prcludiri ai unei ir,',biri fizice. Fersoana indrlgostiti se re'eleazd i* dr,agoste, intreagi, staltiiind o u*ire intre doud fiin{e unice, de nein}ocuit. paul Montegazza, in a sa Die Physi,alogic d.et Liebe (tseriin, Nqrufeld gi Henius, am folosit edi{ia 1901), observd : ,,Jed.er enpfrinEt so uiel Li,ebe, rlie er uerdi,ent", ,,sinterrr iubiti in rndsura in care o meri_ tim(c, sugerind reciprocitatea sentimentului. in tinere{ea noastrd, arn" exprimat aforistic. sub formd ugor ironicd, o gindire diferitS ; ,,On tro,ttue dans I'anmour ce qlL',on g wLetc(, afiSm in clmgosLe propria noasbrd imagine, printr_un fel de autosugestie, car"e nu pfesufjune in nici un chip o re_ ciprocitate... Cred, in prezent, cI amlrcle formuldri sint exaete, dupi 1:ersoanele ln cauzd gi dup.i felul iubirii. Dragostea presu_ pltne, in adev"ir, reciprocitate, sugestie si autosugestie _ dupd cum poate fi unilaterald, neirnpdrtdqitl. Fiecare persoand iulrcgte intr-un feL carr. ii este 1:ropriu, iar acor_ dul total intrs ,sirnliri este rar, f,6rd a Etir.Iri, in general, si.nceritatea,gi adincimea s,entimentului reciproc, atunci cind acesta existS"

t H.

1875, paragr. 215,

Spencer., Princi.pes cle psychalogee, tr..

p.

fr. paris,

Baillere,

529.

Expusd in aceEti termeni, disculia nj se pare totu;i sehematizatd. Drag,ostea nu poate fi consideratd nici ca ur-r sentirnent simplu gi nici ca o stare emotivS, independentir de tntreaga personalitate a subiectului, ca gi a mediului social, in care acesta trdie$te. hTu ne aflSrn, cu alte cuvinte in fala a douE stdri sufleteqti, izotrabiie din contextui psiho-social in care sint integrate. Dragostea exprimd intilnirea qi acordul de via{d a doui destine. Sentimentul, sau mai exact complexul de sentimente aonstituind dragostea, rrebuie raportatd }a contextul sufletesc qi social in car a. apbrut. Inl.elegem sd examinim clragcstea din aceaste perspectivti structuraii. Complexitatea sentjmentului denuntit dragoste a -Ios1, in fapt, recunoscut de toli psihologii gi ginditorii. in aceeagi epoci in care apireau lucriirile, iui I{. Spencer, J. Micheiet obser-v'a : ,dt'agostea (..cretl.i,nciaasii gi, concefttratd, pe un abiect) este attreseori o ltutgd. sltccesiwne d"e ^pasiuni toarte diJerite, care h'nbagitlesc -*iola gi o retnnoiesc"
1.

putea addtiga numeroase variante, menlionate de A. Dumas: dragostea-prietenie, dragostea dorninatoare, dra5;ostca-admiralie, dragostea propriu-zis5, cu excluderea varialiilor de dragoste pentru val.ori sau realit6ti abstracteDragostea dintre persoane presullLrne simultan sau succesi..r, sensualitate gi exaltare, suferinla indoielii, bucui'ia egoisti a posesiunii gi spirit de renun{are Ei jerlfS, orgoliu gi pudoare, mild ;i, foarte adesea, uri, ipocrizie ;i sinceritate, cochetdrie qi rrlai ales, mai ales, gelozie. In a sa Olicti (III, teorema XXXV, ca qi in scholia acestei teor:eme) Spinoza dc"fineEte : ,,Dacd. cincz:a igi inchipwie c(t Iu,crul iubit se tnte;te crL o clltd. perscand printr-o Leg(fiurd rie prietenie ascmin(ttoore, saLL pr"intr-o legdttvd incd gi trtai slrinsii Cecit ac(,ea de care el sittgtt se bucura (rnai inainte, I.B.), cl ua uri Jiinfa ir,tbitu s,t ua inriclia cealalt(l.
1;ersoand". Spi;roza comcntea2le : ,,Acea.ttd, ttrd. itrubinatd ctt inuidia pentru Lucru! ir"tbit se nu"nteqte gelozi,e gi nu este prin urntare nintic altccua clecit fluctuai,ia unei si.rnfiiri iz-

Ccmpiexitatea stirji e'ste datoriti. in prjnrui rind, complexitd{ii a nuilteroase datc psiho-fiziologice (clate corpopale, de contact tactil, intre corpuri. cie senzalii olfactivc., de, ar:ord intne complexiunile anatornice ale celor doua fiinft: gi mai ales de tectonica gencrald cle ordin biologic a actuluj sexual, irnplicind o succesie a doud stiri bine diferenl;iate : o tendin!5 de apropiere, de ccritact a coi:purilor, nurnitii de psihopatologul A. Wloll l{rLnt,rek,tationstrieb, tri. o f,az'.b urrnind primei stdri, a destinclerjj, a relaxlrii, pc care cercetitorul o numeqte Deturrueszenztrieb). . At:estor date fiziologice, Ie sint irnbinate nlltlteroase stdri emotive, variate dupd natura clragostei (amintind clasilicafia luj,sterrdhai: dragoste.a fizici, clragostea-pa.siune, dragcstea-gust gi cir-agostea-vanitate), c;-rrora le-air.l r J. Michelet. L',Amcur. Far.is, Itrachette, lg5g, p. VilI.

t:ortte d.intr-rt sinztLltaneitate dintre ittbire $i urd, intotd.rd.pitd de iciezm zntei a treiu persoene, cere este inuidiatit 1...1 CcL ce-Ei irtch,iltuie cd. Jenzeia pe care o iubegte se ddt uit.;te unzti alt bdrbat, este ntt nunlai inclu.rerat pentnt, cu Ttronria sa tendirtfd (rroticd, I.B.) esfe interzisd., dar el, utL t;r2 Jenteia, pentt'tt cd" este constrins sd-i asocieze itnarsi'nea t:tt organeLe glenitale qi ercre{iile celei de a treia persoane"...

InfeleasS in procesul ei de implinire, dragostea este si:ontan5, avindu-Ei rdddcinile in via1,a subcongti.enti : ,,Dragostea, obserr,S Slendhal, e ca f ebra: se luo.gte Ei di.spare Jitrii ca uoinfa sd interuhtc'i". Tn dragoste, se re\releazi tenclii"rlele cele mai profunds ale personalitdlii, stabilincl rn acelaEi timp caUtatea Ei natura acesteia : dragostea in ca;:e fiinla se dSruiegte est.l mai puternicd Ei mai autenticA ciecit dragostea care prirne;te. Ddrn termenuiui dir77

76

ruire acceplia lui integrald, deopotrivi corporald gi sim_

in general, mai adincd decit dragostea bdrbatului, fapt ce !ine, de altminteri, de anume determindri gi condilii or_ ganice, pe ,care le vom analiza in alt capitol. In schimb, dragoslea bdrbatuiui este, in cazul unei iubiri adevdrate, dezinteresatd, in sensul cd bdrbatul nu cautd sau nu trebuie sd caute in dragoste satisfaclia ime_ diatd a posesiunii. Aclevdratul indrdgostit nu iubeqte egoist, pen'tru sine. Felul acesta de a iubi este elementar. Nici chiar unele animale nu_l practicd. Indrdgostitul ade_ vdrat nu face dragoste pentru sine, ci peniru bucuria feineii pe care o iubegte. Bucuria lui, reald totugi, este in fapt cr-r atit mai mare cu cit apare ca un refrex ar bucuriei femeii. Faptul este o urmare a unei realitdli psiho_ Iiziologice : omui nu face dragoste numai cu sexul, ci cu
boLic6. Din aceastd cauz|, credem cd dragostea femeii este,

intreaga sa personalitate. putem spune, fdrd paraclox, cd omul face dragoste cu creierul, cu imaginalia, cu afectivi_ tatea, cu dorinla, preparantd a voluptdlii. Compara{ia dintre om Ei unele specii de animale nu sta_ bilegte un hiat, in pr.ivinla dragostei. Dar diferenla clintre sdvirgirea actuLui este funciamentald, clacd raportdm actul dragostei Ia indiviCualitatca sexelor. In timp ce compor_ tamentul erotic al unora din animale este un rezultat ai informa{iei ereditare, v5ditd in actul dragostei prin atitudini pragmatice instinctive, cdrora se adaugd un ceremonial de bund seaml adoptat cle indivizii intregii specii, prin imitatie dar instinct qi comportainent inteligent - a;a fiind imbinate qi concl,rcind. la un comportament sexual in genere unitar, pentru intreaga specie diversifica_ - Ia om rea individuald este imensd, omul trebr:incl sd ,,invete(( a fac'e dragoste. insemndtatea mediuiui cuitural este fundamentalS. I)atele pur instinctiye nu alcdtuiesc decit un ,,nucleu((, pentru a {olosi cuvintul lui H. Spencer, in ju78

azd a atitudine mentald complexS, de obirqie culturalS. Dragostea genuind, infSligatd simlrolic prin ferrnecdtorul roman aI antichitd\ii, Daphnis 9t Chloe, are nevoie de modele imitative, de o instruclig am zice praciicd, pentru a se putea sbvirqi. Aceasta este, in fapt, explicalia imensei diferenle dintre ceremoniile Ei obiceiurile intovdrdEind actul dragostei, consemnatd de etnografi. Dragostea, La om, este un fenon'ten cultural' mdrturie a umanizdrii progresive a omului, sub influenla valorilor sociale. Comportamentul animal vddeqte uneori in dragoste acte pe care Le-am putea interpreta ca trdsSturi de gingdgie, delicatele 9i atenlie, pe care rnasculul le aratd femelei. Exemplele date de noi, mai cu deosebire pregdtirea unui IScaE erotic al pdsdrii paradisului, alcStuiesc o dovadd. Existd, la om, o poezie a dragostei : a primelor intilniri' a schimbului privirilor care se cautd Ei se evitd, a gestului curtenitor Ei sfios, a inflexiunilor vorbirii, a prevenirilor delicate. Acorriul dintre indragostili nu este incd irnplinit Ei in fapt indrdgostilii nu-gi dau, la inceput, lSmurit seama dacd se iubesc. $ovdiesc intre flirt. joc de cuvinte qi ,,marivaudage((. Cei doi se descoperd treptat, am zice se exploreazd, se bucurd de prezenla lor impreunS' Simlirile se ingind, nehotdrite, Eovdind intre relinere Ei indrdzneald. Climatul sufletesc comun se infiripd incet, contin.uindu-Ei vraja dupd Cespdrlire, in gind, reiuind in amintire fiecare cuvint rostit, fiecare gest savirEit, fiecare priviitoare, vire scirimbatS Ei anticipind bucuriile intllnirii

rul cdruia se organize

cind atingerile, aproape intimplStoare ale miinilor 9i corpului, vor ajunge la prima stringere a miinilor Ei a epropierii obrajilor imbujorali de emolie.
Existd, ia omul civilizat, o artd a dragostei : art5 a gradafiei, a treplelor care duc Ia stabilirea inlimit6lii, la pre-

79

reiuz infricat dc necunoscut gi a ocoli propunerea lrrutald gi atacui bruscat ; ar.ta de a r:oncluce cu ginglgie qi gralie, dinci capriciilor clc moment i'clinafia sufleteasc[ irrrp.* unii'ea colpurilor, prcgatiti de finelea gustuiui cu care. este inigi'rebati ambianla intilnirii graba inceatd, tr.emurincll, ;i necalculatS, a clc'zbrici,irii iubite.i. Fiecare din aceste faze pregStitoare a vuluprifii finale, nu fac ccecit s5 anticipeze ;i si intr:nsific,e, in ar:cJagi tirnp, clolirrla si unirc.a fiin,ielor, in aciul dragostei. I.'iecare din aceste etape ale arlei ero_ tice, reprezintd o rcillrpr.ospitati bucurie- in sim!uri ;i spi_ rit * dind dragostci caracterul ei donrinarit, de voluptatr: in frurnusefe. ExistS o tehnici a ch"agostei, a actr,rlrri sexual, care se reCuce in esenfS, la comportat.c.a asupla cirreia arn sldruit mai sns, de a nu face dragoste pc,ntru sine, ci pentru per_ so&na iubitd ;i de a-;i aila sr-rpi.ema bucurie nu printi_un act fi:eiologic imcdiat, c,i plin ricoseu, prin medialia satis_ faclici lesiintiti clc Icmeia iLrbiti. ...4m citit in adolescentl o ciirte, in calre se povestea farsa fdcutd uniri Don Juan clc citre o femeie j,, lrn e, care. r.izitindu-qi aclolatr:rul la locuinla acestuia, i s_a ofe_ rit irnecliat, brutal. Arnantu1, prcgdtii pentru un ceremo_ nial cornplicat, luat clin sclirt, a r.irrnas pctplex. iar doarnna i-a pr-rtut piirdsi locuin!a intactj, clisprr-'hritoa::e gi arnu_ zatA. lnlelegerca pe c,are accastd fcmeic, o avea asupra dragristei era pr.imarl ;i si spunem cuvintul _ stupiCI. Dragostea nu se rcijuce-la un aci fiziologic. Faptul este inleies de femeie insl.inctiv .5i conduce la un compcrtament, gencral, cunoscut El la arrimalele superioare : cochetdria. Aceasta aprinde gi inireline dorinfa, aminind cu tact ddBr)

narea savantd, amester: cle cochetirr.ie naivi .si rdccalr afec_ tatd : este alta c,le a cucer.i prin cuvint, cle a nu forla nn

gdtirea uni.ii ginclurilor si corpurilor artd fireasci ; cle bun-sim! si respect reciproc, n.eexcluzind. uneori indemi_

tuirea. Oferirea flrd cochetdrie provoac; masculului perl)lexitate qi indifercnia, dacd nu dezgust. ln ope::a sa ,tntores (II, Uie-gia XIli), Ovid noteaz6, cu pdtrundere intlemnul cdtre iubitd de a recurge ]a viclenie : ,,...fii rll.eseo surdd., la ru.gd,nin[ile meLe : lasd-nit irt suferir"tl(r, intins pe pragul ttgii tal.e, strf erind de trig tn nocptea de iarnu ; iiragostea in?a ,au.L are dllratd. ;i, putere decit cu ac:est Tirel; iatd. Iuct"ttl cic t:clt'e a71r neuoie, iatd ceea ce hni intre{ine f iactrra ! ,,lttbh'ile cairne ;i Jacile sint, pentrtt rttine, Jdrd interes ;
.shr,t ca o nzincare,

prea tittl.ce..."

Omul care nu eslc irorrnat intr-r-rn mediu cultural evo1uat, sau care-gi piercle ternpolar cicmniiatea umand sub are in drainfluen{a unor subslan{e tor:ice alcoolul goste Lrn ccmpo::'Lameni l;rutal,- reduce drai;ostea la act fiziologic. Un atare oln se prezintd in fala femeii ca un exernplar biologic redus la echiparnentul sdu de instincte, .;i nu ca o personalitate formatl intr-un meditt cultural. lfe aci, diferenla imensS, pentru amindoi partenerii sexuaii, dc. a trli ch'agostea, in sper;ia uman5. 1\ctul sexual

lipsit de suprastructur"a sa suflcteascS, de gingdgii, preveniri Ei exaltiu'i cilrr:e la cier:zgust cle sinc., repulsie pentru
femeie gi insatisfactie. S-a spus : post coitunt onzne anbtzo"L frasle (dupd impereclrerLc, animaiul clevine ti'ist). Faptul este exact gi Ia om, nurnai pentru actul sexual {dr5 dragoste, cdruia ii rrrme.azi, la bdrbat, Cezgustul pentru femeie ; aceasta, la rindu-i, se simte diminr-iat5, rdnitd in demnitatea ei. Pentru dlagostca in adevlr umand. iubirea fizicd este urmatd, dimpotrivS, de bucurie, beatitudine Ei recllno$tin!5. Iubirea nu este o imperechere, ci o uLrire. O aminilre cle lecturd a unei alte ciir{i, aptoape uitatd, va ilustra faptul. Dr-rpa implinirea dragostei, un erctr cle roman a pdrirsit camera iubitei, pentru a o ldsa sd se odiirneasci

81

dar a rdmas intreaga noapte, cu c'orpul chircit, cu capul spr:ijinit de genunchi, in siare de reculegere gi Iericire, 1a qa iubitei... Am cunoscut de altminteri, in experienla mea personall de viafd un fapt asemlndtor, pe timpul cind eram rnedic de plasd. Un indrdgostit, om foarte simplu, Ia refuzul unei femei de a-i primi dragostea, a fdg6duit, pentru a-Ei dovedi iubirea, cd va dormi, inLr-un anotimp rece, firl si se inveleascd, pe pdrointui gol, pe oric'e l'reme, sub fereastra femeii iubite. Omul gi-a {inui cuvintul, a dormit o sdptdminS, ca un ciinc., in flig gi ploaie, pe pdmintul gol __ gi iubita a sfirEit prin a-l accepta. O confirmare a oirservaliei ,cons'iatind starea de oboseald qi dezgust urmind reialiilor sexuale fdrl dragoste o dovedeqte experien{a des sdvirgitd de indrdgostilii care, - altul, neputindr-r-si glsi satisfaclie dintr-un rnotiv sau sexuald cu ferneia iubitd recurg naiv, la inlocuirea iubitei prin alte femei. Rezultatul este invariabil dezamdgitor Ei urmat de stiiri de exaspe::are Ei chiar stdri depresive. P,elalia sexuaid prin substitulie nu conduce niciodatd Ia impdcare sufleteascd gi inldturarea suferinlei in dragoste. Observaliile noastre de medic ne-au condus la conciuzia personalS, cdreia ii acorddm o semnificalie antroproiogicl generalS. Actul sexual fird dragoste, nu conduce nurnai la absenla satisfacliei sensuale, ci determind o adevdratl viciere a mecanismului psiho-fiziologic a1 comportamentului erotic, care presupune totdeauna elan de gind gi afectivitate. Credem cd sdvirEirea actului sexual fird ciragoste
conduce uneori Ia complexe sufletegti, ,adevdratd detracare a personalitdfii. Un om care inlelege s5-Ei pdstreze intactd personalitatea mora16 nu tlebuie sd lunece in conduite

zise igiene sexuale prin iegdturi fdrl dragoste sint degradante, Etirbesc integritatea personalitilii. Dragostea presupune, in acelagi timp, circuite de reflexe fiziologice, dar 9i prosese sufleteqti complexe, instinctivo-afeciive. O scinclare a infrastructurii fiziologice de cornplexele afective reprezintd o gtirbire a unei unitdli psiho-fiziologice, a$adar, prin repeti{ie, o alterare a dinamisrnului sexual' Acesl fapt este adevirat atit la bdrbat, cit 9i Ia femeie' De altminteri, femeia care-qi men{ine demnitatea nu acceptd contactul sexual. fdrd dragoste. Honor6 de Balzac noteazl faptul, in volumul sdu Physiotogie clu mariage (Edilia Calman-Levy, vd. ,,Catechisrtttl eon'jugal", XXX, pag. 79) : ,,Erceptind ni;cdrile cie repulsie (spontan6, I.B.), in suJletul tuturor femeilor ztegheazd u'n sentitnent care tinde sd tmpiedice, nzai curind sau m'ai tirziu, pldcerile lipsite de

'psiune".
a unei legdturi de dragoste, de sine, menlinerea vielii stdpinirea consiliem bdrbatului morale la un tonus inalt, prin abstinenld. Despdrlirea totaIS dintre sexualitate 5i dragoste este o reminiscen!5 a epocilor pregtiinlifice, care socoteau ,'corpul(( diferit de ,,suflet" gi oPus acestuia. In prezent, cind Etim'cd personalitatea este un tot structurat Ei unitar, nu mai putem sdvir;i atare distinclii, fdrd nuan{e. OmuI demn de acest nume are obligalia de a-qi deopotrivS corporald ;i spiritualS. menline puritatea Abaterile de la aceste precepte au urmdri. Credem cd multe din nel.iniEtile qi tulburarile sufietegti ale oamenilor slnt datorite acestor clerogdri, prilejuitoare de insatisfaclii qi dezechilibru moral. comandamentul ne pare cu deosebire important, prin urmdrile lui, in aaz de nerespectare, pentru omul de virsti tindrS, aflat la inceputul viefii erotice Si

In caz de absenld temporard

care altereazd mecanismul intim aI sexualitdtji. Contactul cu prostitulia, dragostea sr-tbstitutivd, menlinerea unei aga
82

sentimentale.
B3

6*

Trebuie sd infelegem dragostea sub incidenla ei grav5, de fapt care ne ridici cleasupra noastri inEine, ajutindu_ne sd apropiern valorile inalte ale spiritualitetii. Gindul lui Jules Mictrrelet (op. cit. pag 405), confine un adevir, care trebuie meditat : ,,...(Dragostea) reueleaz(t tutzti.or jiin{e.tor (...) M JeL rle zbot" cd.tre inf inii, ln elon, inspre eterrLitaterr.

Capitolul IV
ETERNUL F'EMININ
Dc.r crt:i1r weibliche

Zieht

'ut'rs hina

n"

J. lV. GON'IHE

ilisfringele a viefii,

af

r(.iliunea goctheani a .,eternului leminin care ne idica spre (cruli" imbrS{i;eaz5 n:uitiplicitatea, varietatea neistovitd qi caracterele uneori contraciictar:ii a1e existeniei biologice 5i sr-rfleteqti ale feminitd{ii, ca qi ale valorilor inaite ale feminin ine ulturii. Variat ciup5 populalii ;i epoci, eteinul umane' permanenlei sumeazI tctuqi datelc esenliaic aie se re:fuzi Bine ccnturat, concepf,ul eteinului feminin totuqi clefiniiiei rczlrrnatirve', ptltind a fi nttnraL apropiat' Unitar gi, in apa;:en{I, sinrplrt, avind spontaneitatea unei rrranifestEri a vielii genlilnc, e+"ernul feminin se implineEte pe mai multe planuri cie real:tate : in zona LriologJici' a feminitS{ii profunde; prin infiliqarea corporaiS a frumusctii fizlce ; prin nuanlalca unui portret psil-rri'o.qic ; prin b,ogalia valoriior cle gind, rasfringere a unci culturi' Eternul deminin $iE- polivalent : d5ruire .si czlstitate ; ',roluptate a sim{tiri}.or si relinere : molicittne in a}randon

letd in plindtatea ei

ne

alterat'd'

-sidd'rnicle;ging5Eieacor'ptiiuinrrbilgimatei"nitate;e.qoisrn ;i sacriiiciu. Pantheonui grec nu a incrorporat ei'cl'nul leminin inir-o singrlri zeitate, ci I-a intiupat' in numeroase tipuri feminine, clintre caie se impun gindului Paiurmil las Athena, vin5tori{a Diana, Aphrodita, aceasta din in lmbrdcind popularli' diversificatii siirbolic irr creclinla frumuale imaginalia greco-romend ipostazele multipie
B5

Aphrodita unegte poezia naturisti a naqterii zeilei din valurile inspumate ale mdrii firenus Anadyomene), cu virtutea feminitdlii de a ridica sufletele spre cruri (Venus Urania). ,,Ridicarea gindului spre ceruri,,, prin mijlocirea notiunii eternului feminin, exprimatd de Goethe, iEi aflii astfel o prefigurare in mitologia antic5, urmati cie o lungl fiiier6 poeticd, printre care transfigurarea dantescd si exallare;. romantismului german. pentru aceEti clin urrnd poefi, fe_ meia iubitd gi universul se contopesc : ,,Iubita nteo., \,a scrie Novalis, citat de Karl Joel, esfe o itnagine a urziuet"_ sului, iar wiuersul ajunge ta tnzpli,nire, i,n. fiin{a iultitei m,ele", iar Fr. Schlegel, citat de acelagi autor, rn5rlurisegte: cred, s;s Ji pzr,tut ad"ora unittersul cliw toat:it ittintn"o ',Nu" dacd. nu a; {i ittbit xreodatd. o jenzeie,o. Enumerar-ea nu este, nu poate fi limiiatirrd. Forrnele feminitdlii nu pot fi cuprinse in figurlri tipologice, oricit de multiplicate ar fi acestea, ci clutate in bog5lia de forrne a Viefii, in unicitatea fiec5rei fiinle care cuprinde in sine, adesea nestiut, realitatea multiformd a eternului feminin. Scriitorul paginilor de faf5, intrmidat de gindul ternerar a incercdrii de a cuprinde necuprinsul, se strEduieqte totugi a dezvilui citeva luminiguri.

melor (Venus Callipyge), a rnamei (Venus Genitrix).

se{ii qi dragostei fizice (Venus din Millo) a plindtdtii for-

Care este obirsia acestei multiplicit5li de forrne pe care le irnbraci eternul feminin ? Va trebui sd le cdutdm in varietatea funcfiunilor fizio_ logice ale ferneii, in biologie ? Infelegerea este interneiat5, dar necuprinzdtoare. Reducerea feminitdlii la funclii corporale este mdrturia unei conceplii elementare, postulind

superioritatea bdrbatului qi disprelul pentru femeie. Dic',onul cu pretenlii gtiinlifice : Tota mulier in trtero este lrrutal, cinic ;i ndting. Este, in acelaqi timp, profund inL"x'act, rnu.tilind armonia fiinlei umane, in care realitatea {iorpu}ui nu poate fi separatd de plindtSlile gindului Ei vaiorilor culturii. Eternul ferninin iEi af15, de bund seamd' rlclScinile in pllmada arrnoniilor corporale, urrndrindu-qi in adincul celulelor Ei organelor, in secreliile giandulare rndocrine ,.i in influxurile nelvoase, desfequrarea funciiunilor vitale ; eternul feminin igi dezvdluie realitatea in F'on"na frumuselii exterioare, rEsfringere vizibil5 a fenornenelor de adincime, cal:e alcdtuiesc substratul etern al vielii. Dar Funcliunea biologic6 qi Forma sint insufielite qi puse in valoare de simlire Ei gind, de care nu pot fi despirlite. IJter, endocr:ine, creier, formd Ei miEcare, zimlret, calitSli de gind sint date impreund, intr-o unitabe indisociabild. Eternul feminin nu se limiteaz6 la fragment, ci se implinegte intr-o totalitate. El nu se restringe la sine insuqi, ci se pune in valoare, se dezvoltd prin contactul Ei sub incitalia elementului mascul, ArNlreia, se implineqte in dezvoltarea maternitSlii, Ei, dincolo de aceasta, de faptul biologic al naqterii copiiultii, in educalia acestuia. Ne afldm aici in fafa unlria din fapteie fundamentale ale vielii culturale a omenirii : ferneia este prima educatoare a copiluiui. Omenirea nu se reduce, in ade"'dr, la totalitatea indil'izilor umani existen$i pe pdmint, ci ia vieluirea acestora ?nir-o cornunitate cuituralS, l>azatd pe continuitatea I'alorilor spirituale, chezdguiti pria educalie. Eternul feminin igi vldeqte semnificalia in primr.tl rind prin rolrrl mrrltiplu ai femeii in viala umanitSlii pe care 1-am putea reduce la ciou6 funciiuni majore, de zdmislire biologicd Ei de educa!ie, aqadar, de chemare a copilului Ia viala spirituald- Acestor date le sint integrate, intr-o unitate ce nu poate fi disociatd, aserneni rosturilor adinci ale firii, arpegiile de

86

flSgezirni ;i culoare, cle mireasrnA si gralre, cie {ruru.urse6c. gi elevafie a simfirii. Nefixat intl'-o aceeaqi implinirr. in iimpr_ii" viefil, efernul feminin iml:rac5 nesfirgite. forme strucbul.ale, cl,: La gin_ gdqia gragioasl a copilei, fundamental deosebiti de fiinf r bdiatului, cdr-uia i se opune chiar., alc5t*in o aric,vir:at5 sub-specie unlan5, pind la puritatea fecioar.ei qi eclliliirrul in sdndtate al femeii rinatur.e gi declinul feminitirfii. ur_ mind la un timp variabil, la fiecal'e femeie. incetrrii fu*cliuniior sexuaie, dar neclispirind decit odaii cu rncarti.a, pentru a se cc,ntinua, totuqi, in lungul generafiilor. Ne vom restringe, in aceste pagini, aria er.ocililor.. npr"ln_ du-ne asupra celor doul infdiiqdri, legate cle r.ia;a Lui Ilros : fecioara si femeia in zenitr,rl cic.zi,oifilril.

fizici

gi puritatea fecioarei, continind in sine dezvoltdrile r-iitr.rare.

,,IzvorulG, pictura lui Ingres este o exillozie de lunrind. Gralia pul;eri se Cezr-dltiie ir. puritate. Fonnele gracile, slnij elastici, unduirea cot"pirlui in ira<lierea tegurnente.ior fine, exprcsia nellmuritd a fe[ei, in catifelarea privirii gi nel5muritui zimbetului, se ingemineazd revdrsirii apelor lrmpezi, din uJciorul pnrtat pe runir : irnagine sirnbolic;i a fecunditdtii poienlia1e, a iz'orr-llui tlqrrind cristalin ctin sinul pEnrintultii, pentru a fec,unda, rnai apoi, in scurgerea apelor, vastitudinea intinderilor. Iz'orul sste *n inceput, ca

Eros igi incepe traiectoria existenlei intr_un cl-knat de ca.s_ titate, pentru a se dezvolta mai a.poi in imbrdfiqare pa_ Si siune gi a continua, prin maternitate. Dar implicatiilc, vi_ itoare nu sint, la fecioarl, decit pr:esim$ite, in star.e virtual Sufleiul fecioarei este auroral: este intruchiparea ferni_ nitdlii in bogdfia ce nu se cunoagte incd 1:e sine. Imaginafi,a
.

:niticb a elaltat frumuseiea ;i tilcul simboiic aI acestei prrritS{,i cie inceput, incorporind-o in nuneroase fortne : i.-iva neEtiutoare, din care a pul'ces intreaga omenire, zei1,l"le-fecioale, Athena, Diana gi Vc'sta, mai ales, aI cdrei lr'mph: era simbolizat prin flacira purificatoarc', prin foc. \/estale'}e, alese prinire fecioarele frumoa.le, J-ipsitc de r:rice defect corporal, care-5i continuau misiunea pind ia .;irsta de treizeci de ani, aveau insdrcinarea ele a intrefine lorul sacru 6l tempiuh;i. DacS focul simbolic se stingea, eI litiruia reaprins fdrd intirziere, dar nefolosind scintei p,r'o.;enirrd din alte focilri pinrintegti ci numai clintr-o obir- in acest scop' un vas folosea, Se neprihdniLi. fig solarS, rn foimd conic6. se concentra in focar, razcle astrului, ca r; lentil5. Vesta, Flostia grecilor, devenea astfel, prin caslrtate ;i sirnbolul focului, zeila proteguitoare a Cdminului. Religiile s-au inspirat din principiul puritai{ii corporale. l\f.adona si no{iunea ctncc'pliei imaculate a]cdtuiesc forme al'e aceluia.qi simbol, reluat de arti;tii plastici ai tuturor cpocilor. Inte.qriiatea corpolalA a fecioarei devine, in istoria culturii uffIane, o valoare spiritualS, cart'-qi afl6 un (-'ore'spondent in sc'niimentul. cle tnindrie, pucloale, cur5lenie trupeascd 9i sulletcascd a nulneroase fecloare' Puri1.atee reprezinti o catc'gorie rnentald. O experien{i psiholrrgicai mai intlns6 va confirrra faptul' Sint temperamente fe,'ninine predestinate, care au voca{ia castiidfii, nu atit prin repulsie pentrtl rnascul, cit din sentimeniul de echilibru ,si sr-'nin6tate pe care il ci5 aceastd stare -- qi care evolueazi nesimlit c5trc' priilenirea ce va face mai tirziu din fc'cioari o femeie, ascultind de indernnrtlile' sale nattirale. Chstitatea reprezintb astlel o fazd in dezvoltal'ea t.t+:rnuh,ri feminin. Iroate cir nici un exemplu al afinndrii propriei fiin{e in puritatea ei nelntinatd nu este mai concluclent clec{t impresicnanta nttve'l5 a }ui }Iaxim Gorki'
B9

B8

Wurenka Anlesoua, pind la singe.

in

care

o tindrS, surprinsd goald, cu

totul intimpiStor de un blibat intre dor-rd virste, personaj de altminteri naiv, mediocru gi bine inteniionat, il biciuie.gte
T

Va trebui si facem aci o seaml de distinclii, de mare insemndtate, rod al experienlei pr.ofesionaie a medicului. Cas'citatea reprezintS, am olxervat, o Jazd. a devenirii normale a feminitblii. Sint totugi complexiuni feminine, determinate prin deficienle de diferite ordine, care fac din castitate o vocalie per.nanent6. Arn cunoscut o tindr5, cu vitalitatea redusd, inchircitS, instalatd definitiv intr_o ati_ tudine de izolare, de e'n'itare a contactului cu sexul opus $i care, fdrd sd prezinte fenomene patologice, corporale sau mentale, a evoluat cdtre categoria ,,feiei b5trine,,. Am intilnit-o astfel doudzeci de ani mai tirziu, senilizatd cu mult inainte de vreme. Evoc de asemeni amintirea unei bolnave, care, intrebatd de noi asupra stdrii ei civile, a rdspuns agresiv, dirz, ca o provocare Ei ca un semn de dispre! aruncal intregului sex opus : ,,Ich bi,n eine Jungfer !( (Sint fecioard !). Sint exemple in care tratamentul medical gi psihoterapic pot interveni, salvind destine care, altminteri, ar fi ajuns la grarre impasuri. O altd discriminare, tot atit de importantS, a c5rei enunlare ni se pare indisprsnss5ild in lucrarea noastrd, este deosebirea dintre virginitatea corporald gi castitate. No!iunile nu sint coincidente. Puritatea este o noliune care implicd deopotrivd integritate corporald psihic5. Adesea, integritatea poate fi disociatd. Toate civilizaliile au cunoscut epoci de salvare a convenienfelor, neexcluzind totugi
90

practici sexuale incomplete. Numitele,,demi-vierges" de acurn citeva decenii respectau o ipocrizie socialS, ca qi practica ,.petting(-ului, in America actuali. Mireasa se prezenta intactd sub rapcrt corporal, dar expertd in practici lSturalnice. I\Iorala de suprafafd este respectatS, dar pulitatea gindului era vestejitS. O aItA categorie de procedee este reprezentatd prin satjsfacerea singuraticd, numitd de sexok:gi ipsa{iune qi descrisd sub diferite denurniri (manustupraliune, onanie, ipsismus, obiceiuri solitare), in fo::mele ei multiple, in toate tratatele de sexologie. Procedeul e foarte rSspindit: statisticiie o dorredesc, iar rnenfiunea faptului, la toate popoarele gi in toate timpurile, o confirmd. Vom menfiona, a$adar, faptul, renunlind de a-i descrie modalitdlile. Descrierea este, de altminteni, inutil5 : nu pentru cI ar putea conduce la sugerarea acestor practici care, se dezrroltd sb'ssr'1rste fiind Ei la animale aproape instinctiv ci - etic estetic. pentru motivc. de ordin Ei Ipsatiunea este degradantd si mutilanti sufleteste, conduclnd, de altminteri, la o turburare a mecanismelor activitSlii genezice. Sint, de bunl seam5, medici Ei chiar psihiatri care ii afirm5 inocuitatea sau caracterui benign. Nu sintem dintre acegtia: ipsaliunea este un act nenatural, care eludeazd condilia esen{iald a sexualit5lii, participarea a doul per.soane de sex olrus la actul sexual. Orice practicd euitind, sub o fornzd. sau alta, aceastd participare duce la scntintetl;te cle culpaltilitate ;i la o uiciere a proceselor corporale qi suJlete;ti de rltare Jinele, ale serualitdfii ;i dragostei. Consecinlele nu sint imediate si lirnitate, in general, la sfera sexuald. Ele au rperculii tardive, difuze qi oomplexe, asupra intregii personaiitili. N'Iai multe forrne de nerirozd Ei dezechilibru mental, anumite stdli categorisite ca astenii iqi pot avea obirgia sau igi au corespondenle
91

in sfera sexualS. Dramele conflictuale cu mediul qi rnai ales cu sine i;i au adesea izvor sexual, rezr:ltat al unei
iipse de educalie infantild Ei adolesccntd. Vom r:eveni asupra acestei grave problerne inlr-un capitol final. Inlelegen'r si definim insi din capul locLllui, pozilia noastrd : nu vom pune accentul pe educafia sexual5, ci pe procesul de cdificare a personalitdfii, in care' educa{ia sexualS irrtervine ca o Lromponentd obligatorie." Principiul carrlinal a'. acesiei erlura,tii este dotnirw$ia de sine, rnen{inerea derwnitd,fii umane gi, refuzul de a lttneca in practici arftinahrale. O atare conduitd, presupunind dominare de sine gi castitate, este esenlial stenicd, invigorind personalitatea. Practicile solitare sau dcvierile sexuale, conduc, dimpotrivd, la stiri depresive, sentimente de vini qi dez.grrst de sine, pregltind tulburlri viitoare - in cartil cd nu sint, in fapt, o manifestare a unor stdri morbide. (Faccm distinclie, agad.ar, intre ipsaliunea ca semn al unei educal;ii deficiente a persirnptom al unei sonalitd!.ii si, caz mai rar, ipsaliunea maladii psihice, cal:e s-ar putea dezvolta in cursul adolescenfei, sau primei tinerefi.) I\{enlinerea puritSlii, castitatea, trebuie sd fie aqadar deosebitd de virginitatea fizicl : prima este o mirlurie a unei personalit5li viguroase gr int'acte, destoitticd cie a-gi. afirma stdpinirea de sine, ln respectul corpului Ei gindusexologii vorbesc gi de o ipsafi'utw psihicd, prin Itri suscitare in singurdtate, cie imagini lascive, chiar dacd aceastd evocare nu este intovdr6.lit5 de practici efectirre in timp ce virginitatea este o integritate pr-rr corporalS, care poate coexista cu iipsa castiti{ii. Nofiunea de puritate morald ni se pare esen{iald, in uiafia personalititfii, Vom spune as|fel cE slnt persoane care-qi plstreazi puritatea gi dund sdvirgirea actului sexual, pu. nind sigiiiul puritSlii morale qi sexuale in climatui cisd'92

l,oriei deosebincriu-se, in acesf irrod, de persoanetre esenLiaI impu.re, prin educalie gi fel de a gindi. Socotim cd ne af.ldm in lala unei diferenlieri u.mane, sub raport ctic.
*"rs

Delicate[ea g::acild a for:::reiol adolescente ajunge in r5stimp de ciliva ani, Ia pllndtate.a cornirlexiunii ferneii.
prrbes

Pubertatea (cuvint derivind din cuvintul latin : p5r) definitd printr-o stare fiziologici de mare activitate endocrinS, prin aparilia rnenstrualiei, dezvoltar"ea sinilor gi goldurilor', modific6ri usiho-sexuale importante, insc'arnni trecerea copilei Ia i:n nou stadiu al existen{ci, pregitind, prin creEterea staturalS, apa::ilia pdrului in regiunile axilard qi pubiand Ei prin dezvoitarea caracterelor sexuale se,cundare, o evolutie cdtre un nou paiier. l,'emeia tindrd reprezintd, prin constitulia bio-psihoiogica, o personalitate matur6, in mdsurd sd implineascl funcliunile vitaie qi sociale esenliale ale destinului sdu. Infitigarea exterioard a ferneii tinere impresioneazd prin echilibru gi frumusefe. Statuarul antic s-a oprit asupra-i cu emolie, mai cu deosebire in reprezentdrile zeilei Afrodita-Venus ; el a stabilit canonul, propor$onalitateii formelor (prin Policlet sau Lisip) artd primitS, prin Vitruvius, de cdtre artigtii Renagterii, Pierro della Francesca, Leon Battista Alberti, Albrecht Diirer, Leonardo da Vinci; artistul a modelat formele corporale, sin, pintece, urneri, golduri qi membre, intregind miracolul feminitSlii fizice, intrupat in statuile care popuLeazd muzeele lumii. Se desprind, astfel, imagini ideale, ale frumuselii corpului feminin privit intr-o opticd de perfec{iune ; totul, in acqste corptl'i, mai cu deosebire in reprezentdrile sculpturale an93

tice, era des5virgit Ei armonios. Nici o deviere de la canorr, nici o n,esiguranld in reprezentarea pictural6. Artistul idealiza gi tipiza. Corpul feminin devine poezie ;i obieci de exaltare. Artistul plastic, poetul gi amantul se contopesc. PEruI resfirat, in cascade, O toison ntoutonnant jusque sur l,encolure ! O bou<:le.s ! O parJun, ch,arge d.e nonchaloir !
Ertas'e !

derea

...nu conduce numai Ia reverie Ei evaddri, ci la cuprinfiintei, in aciincul ei tbinuit :

En nte pench,ant uers toL, reine d.es adordes Je crogais respirer la. WrJum de ton sq1xg...

fi tdlm6cit aceste velsuri, in apt, intradurctibile.) Frumuselea tipicS, idealizat5, a perfectiei statuare face loc frumuselii individuale, amestec de imperfecliuni;i g::a!ie, de particularititi unice. Frumuselea femininS nu are un caracter sNatuar, de perfeclie impersonald, ci este apropiatd, caldd. Orice frumusele este subiectivd, insuflelitf, fiind de dragostea celui ce iube;te. pentru cel ce iulnEte, frumuselea femeii iubite este permanentd, rezistind aniior. Pentru sculptor, frumuselea corpului feminin este efe_ merd : Auguste Rodin o reducea la citeva sdptdmini sau luni, Ia femeia tindrd intre 17 gi 1B ani, in momentul cind fermitatea {esuturilor, fineles pielii, echilibrui {ormelor ajung Ia implinire, dupS care incepe relaxarea gi declinul. Perspectivele sint diferite. Artistul pur, apreciind expert forma, este un mandarin. Singurul om in mdsur5 sd cunoasc5 adincimile Ei frumusetea corpului feminin este inf

(Cititorul ne va ierta de a nu

drigostitul. Cele doui incidenle nu sint, fdr indoiald, ireconciliabile, dar freamdtul sexual este mult mai complex clecit gustul estetic. Corpul feminin poate fi apropiat sub mai multe unghiuri de privire : formd statri,ard, expresie a unui conlinrrt lduntric, in unduirca dansului, obiect aI ciorin{ei, voluptate. Dar dincclo de acesiea, gi totugi intim lmbinate cu acestea. se afld realitatea ciinlduntru, universul cic' gind si simlire, diferitd de aceea a masculului. GaIeriilc artistice conlin un film de nesfirgiti bcgdlie, reveIind prin atltudine gi form5, drarna feminind. Din aceastii perindare, evocdm o singurd figurd: I-ucrefia, solia lui Tarquin Callatin, de Lucas Cranach. Gratia este, in operd, imbinatd suferintei ; fals este totugi calmd, necrispatd de clurerea nedernnitSlii Er nici incordatd in fermitatea sacrificiului ; colgrul, ciezvoltat in moliciuni calde, luminos Ei Du!', nu tresare in fala apropicrii mortii. Lucretia, pingdritd prin violen{E, in demnitatea ei de femeie ;i solie, se
si n

uciCc.

Viala lduntricd poarld sigiliul unicitdlii. In1fu:ntrul ge_ neralitdtii umane gi a diferitelor tipologii, se diferen\iazra figr:ra indiviCr,raiizatd, ferneia unicd, rod complex al infor_ ma1iei ereditare, a unei fiinte infdptuitd intr-un anumit mediu ,cultural $i a unei exper.iente de viatd. Generaliza_ rea rdtdcegte, red''cerea la tip este uniformizantd, gter_ i;ind relieful gi conturul particular al fiecdrei femei, adicri 1ot ceea ce aceasta are mai intim, mai personal. Nu vom intirzia, prin urmare, nici in creionarea unei psihologii fenr.inine gi nici in precizarea coordonatelor ce clefinesc condilia feminitltii, care sint variabile dupd medii sociale Ei epoci. Portretele psihologice ale ,,Ferreii(( in general, sint srrbiective, adesea rdsfringeri ale experientei rJe viald a psihologilor respectivi, ajungind uneori Ia ridicolul parnfletul'ri ale cite unui nefer.icit in dragoste, care, dupi o experienla amoroasd dezamdgitoare, igl gc'ner-alizeazd obser95

94

valiile in cdrli sau aforisme. Alare portrcte, ciriar elabo rate la refleclie, de cdtre ginditoi'i, sint aciesea lipsite de seriozitate gi temeinicie, fiind adesea contradictorii, d.upa cpoca in care au fost sdvirsite : exemplul iui Arthur Scho_ prenhauer, psiholog injust si partiai. In fapt, reflectorul i:nalitic lumineazd, dupd atitudinea subiectirrd a fiecdrui obser"vator, cind o parte cind alta a
tabLoului compler al psihologiei ferninine. Se vor acun-Lula, aqadar, defectele, atribuindu-sc ,,Femeii((, rind pe rincl. egoism, cupiditate, orgoliu, ipoclizie, superficialitate gi flecdreali, teatralism gi impostui.I, simulalie, cochetirrie, artificialitate, lipsl de control, ,capriciu, impudoare negindu-se sublimitatea sacrificiului, demnitatea, dlruirea, sensibilitatea vibratilS, cdldura liuntricl, pudoarea. fidr:litatea, rrrodestia ;i naturalul feiului de a fi. Intelegerea feminitdtii comport5 deopotrirrir o raporta::e la uniciLatea unei personalitdti, dotatd cu un anume temperament ercditar qi formatd intr-un mediu cultural clat. porfi'etul caracterologic se insereaz5 unor cooldonate exterioarc mul'tiple, de ordin juridic, politic, social, fiind totuEi clominat, ca orice fapt uman de r,'alori cultur-ale, cu deosebire de valori etice. Portretul psihologic unic este gi o rezultantii a experientelor personale de vial5. mai ales a educatiei prime gi a rela{iilor cu solul. Psiiroiogul de cabinet sati chiar caracterologul se opresc adesea la trds6tura comunai cu alte prsoane sau la generaiitate. Ei nr-i pd.truncl in intimitatea fiinlei si nu stabilesc discriminarea obli.qatorie, intre mdrturii gi realitate, intre sirnulare, disimulare Ei ceea ce psihiatrul numegte supra-simulare (exagerarea conEtientd sau incongtientd, intentlonatd sau nu, a unei trd. sdturi existente). Pentru medicui avind o intinsd experienfE, multiplicatd prin lectura vastei literaturi de specialitate, psihologia feminind se prr:zintd cu diferenle dcr caracter gi nuanlere infinit diversificate.
.cl6

Feminitatea nu poate, de altminteri, fi definit5 numai prin raportare Ia un singur plan, dupi exemplul literatorilor gi filosofilor. Ddm un exemplu, la intimpiare : formularea lui Jean Paul Richter (Leuana, Reclams Universali-libliotek nr. 371-375), care se referd ,,la binecunoscutele principii, dupd. care, natu"ra nzasculind este mai m:ttlt cpicd. gi refleriud, cea Jemi'nind Jiind predonuinant Liricd' $i
ser,tirnentald'(.

Eternul feminin este intrupat in exemplarul unic, iar

acesta se af15 la incrucigarea unor condilionSri foarte complexe, in primuJ. rind de ordin biologic-temperamental 9i

psiho-social. Din multitudinea acestor condi{iondri' rezultantd deopotrivd biologic5, psihologicd 9i spirituald, avind implica{ii etice gi conducind la o linie de rcomportare bine vom izola o singurd la un ethos definitd in viald pe socotim ca atributul suprem pudoarea, care o cqlitate.' aI feminitSfii. Nu putem vorbi insd despre pudoare nici ca de un sentiment simplu, nici ca de o calitate fdrd relafii intime cu intregul comportament bio-psihic qi sexual Ei nici ca 'de o atitudine uni,tar5, fdrd nuan!5ri. Atitudinea rcomport6 un registru foarte vast, separind impudoarea fireascd, anima1esc5, de anume forme hiperestezice 9i hiperemotive ale sentimentului. Cred cd ne afl5m in zona centralS 'a feminitdlii, integrind in mdnunchi toate implicaliile biologice, sociale Ei culturale ale personaht5tii feminin'e. Problema a fost examinatd, intre al{i cercetdtori, de sexologu} H'avelock E}Iis Wiirtzburg' ( Ge scltlech't strieb und S chamg eJ nhl, tr. germ' Schom un'd (Uber 3 Anfl. 1907) Si ginditorul Max Scheler Schamgefuhl, scris in anul L913, public'at in 1933, in SchriJten aus C,em /Vochloss, Der Neue Geist Verlag' Bd' I'

pp. 53-148).
g7
7

Eros

Manifestare bio-mihici complcxi, de apdrare a integripei-sonale, de afirrnare a intimitdfii gi propriet5tii Jor_ porale gi spirituale, pudoarea are, in afar:a atitudi'ii sufletegti, implicind numeroase componente, o seamd cle cores_ pondenle somatice, in gener,al de ordin neuro_vegetativ : reaclii vasculare, manifestate prin rogeafl a pielii, accele_ rare cardiacS, tremurdturi, transpiralie gi, indeobgte, mo_ dificdri corporale corespunzdtoar.e emoliilor puternice. Psihologi,c, pudoarea prezintd, dupd obser"ntiii" p6trunzitoare ale lui Max Scheler (O7:. c;i. pp. Z2 g.u.) relalii cu mlndria gi umiiinla, cu sentimentul rraiorii'propriei'per_ soane, cu sentimeniul onoarei gi cdinlei, cu amt ilia Fi;nitatea, cu grija reputaliei sociale, a-.,ind rl,ldcini'o"grrric* adinci, in simlul propr.ie'tdtii co'porale, ce conduce La aver_ siune gi dezgr"rst. ,,p?tdoarea este in esenl;d <,uegtni,ntul sz!_ Jletesc nqtut-a,l,, ul intregii noastre serttalitd{,i(r, observd Scheler, care adaugra : ,,C,u d"t,ept cttuint a t.eleuet Fr. Niet_ zsche semnifica$ia adtncal a cuxirLtttlui Doatnnei Guyan, care afirmase cd. ,,pLtd.osrea. este ceea ce irusdtuie corpul_., In adeudt', d.upit cutn s-c spr{s, tt,brd.cdmintea ntr este d.ecit o concreti,zq.re a pudorii Si o sintbo'l.izare a acesteia 2n obiecte confeclionate artifi.cial(,. Fenomenologic privind lucrurile, Scheler va compara pudoarea ,,cLL o attrd. Jind care tnudluie ca o sfet.d carpul rnnant, reprezentind. o gra_ nifd obiectiud" a sentintent'urui de inuiorabititate inta*.Ei gibtli.tate aI acestuia* . Pudoarea reprezintd, in convinge::ea noastrd, sentimentul care separd categoriile bio-morare delinite de noi mai sus sub denumir,ea de put" Ei intpur. pudoarea este mult mai mu-it decit soeotea un psiholog conternporan (M. pra_ dines), o simpld ,,rezerud" a sufletutui(, .. este o mdrturie de totalitate a personalitdlii biologice gi morale a omului, depSgind sfera sexuali, degi implicincl_o.

t5!ii

Experienla noastrE medicalS ne-a pus in fa!5 cu forme drainatice gi uneori tragice ale puclorii ferninine ofensate, in genere prin conduitd neloiald, din partea a cite unui so! jndelicat. Vom cita dou6 din ,aceste cazuri, primul, de altrlinteri, f6rd urrndri grave. ln urn:'a une! infidelitSli a solului, o ttn5rd femeie a trdit o dramd devastatoare, care a ajuns la un sinc{rom depresiv ,,psihogent'. ln cursul exaruenului, pd::5sind rezer\ra iniliai5, tindra a folosit in timpul explicapilor, printre lacrimi, o fonnuli expresivS, care ne-a impresionat : ,,Docte.ur, je suis si pudi,que dans la chs.ir l" (Domnule doctor, sint atit de pudicii in dragosie !). Din ferjcire, tratamentul" a r.indecat accesul. Cicatricea a rdrnas insl indelebili. Mult mai grav a fost'cazul unei femei cdsdtorite de mai mul{i ,ani, ingrijitd pentru o amnezie lacunard intr-un serviciu de consultatii a Spitalului Salpelridre din Faris, unde am examinat-o, iirrpreund cu medieui consultant, eu ani in urm5. In urma unei intoxicafii cu. gaz carbonic in scop de sinucidere, determinatd de infidelitatea solului, femeia fusese salvatS, dar rdmdsese 'cu o amnezie g1oba15, care se ameliorase progresiv, in rf,stimp de citeva luni. Memoria bolnavei revenisc in intregime, dup5. aproape un an de la incercarea de sinucidere, cu excep{ia imprejurdrilor in legdtur5 cu intoxicali.a (agadar, cu a ,callzei sinuciderii). Bolnava s-a prezentat la consuli.alii, condusi de solul ei, a cdrui atiti-rdine rezervatd, stingace Ei ticdit5 de remuEcdri, ldsa sd se presimtd imprejurdrile dramei. Exarnenul punea ln erridentd o situalie sta{ionar5. Bolnava iEi amintea tct, afard de traumatismul moral care prec.edase iiztediai incercarea de sinucidere, ca gi de preparatir,'ele acestei incercdri ; prezenta in aceia;i tirnp o stare depresiv5, dar calmd. Dr.lpii pleralea celor ctoi, medicul psihiatr',-l ne-a comunicat arrinuntele dlamei : era t'orba de r: femeie simpld,

98

din mica burghezie francezl, cu instruclie medie qi fird

aflat intimpldtor cd solul avea o iegdturd. Trauma emotivd a fost cumplitS. Femeia nu a ,aflat dezlegarea decit in moarte. S'alvatd la tirnp, a rdmas cu ace.astd tulburare de memorie, ,care se referea numrai la faptul revelaliei infide_ litdlii qi l,a incerrcarea de sinucidere. La rindu_i, solul trdia o dramS a incertitudinii gi remuEcdrii : ar fi vrut, fdrd in_ doialS, ca solia sE se vindece complet, dar tremura la gindul cd. vindecarea completd ar fi insemnat, poate, gi retrdirea desperdrii din momentele in care femeia a aflat infideli* tatea, ceea ce ar fi putut conduoe la o noud. dr,amd,.. ...Eternul feminin reprezintd o valoare umand de infi_ nitd delicatefe, care s,e cuvine sd fie respectati, in fragili_ tatea sa, de nespusd gingdgie. Iubitul gi solul trebuia sd se apropie de ace'ast6 zestre de suavitdli cu ferealr. petala lovitd se vegtejegte repede. Urmdrile acestei veEtejiri sint multiple. Vom desprinde numai una: frigiditatea, insen_ sibilitatea femeii la voluptatea dragostei. Statistica medi_ calS indici in aceastd privinld o situalie dureroasd: 30*500/o din femei sint frigide (A. porot). In fapt, frigi_ ditatea nu are urmdri biologice, nu impiedicd fecunditatea, dar Etirbegte personalitatea moral6 a femeii tulburd Ei echilibrul c5sdtoriilor Cauzele frigiditilii sint multiple. Dacd excludem insd factorul somatic Ai endocrin, I-am putea reduce la compor_ tamentul sexual ,af partenerului, brutal sau neindeminatic, sub raport fizio sau moral. Femeia apare astfel o victimd a bdrbatului lipsit de tact. Dovada o oferd cazurile frigidi_ t5!ii elective : aceeagi femeie frigidd fald de un inctivid, poate avea o comportare sexuald norrnal5, fald de un iubit experimentat.
100

viali interioard ,complicat5. DupE zece ,ani de cdsdtorie, in care timp se instalase sufletegte intr-o fericire egald, a

Edificarea personalitltii este un proces complex, de mare clelicate{e, mai ales in sfera vielii sexu,ale feminine, al r^Irui mecanism psiho-fiziologic este mai,complex, in comparalie cu cel aI bdrbatului. ln acest proces bio-psiho-social, pudoarea, care trebuie respectatd ;i intrelinutd, reprezinli, o v,aloare morald, ocupind un rol central.
a*{

ldeaiizarea gi tendinla apologeticd alterneazi adevdrul feminitdlii, reprezentind o compensalie a denigrdrii misogine. Cele dou5 tendinle sint egal de p,arliale. SeninStatea privirii in mdsura in care aceasta poate fi pdstratl fald de o realiiate care solicitd participarea afectirrd a inva trebui sd recunoascd varietate,a nesfirtregii fiinle ;itii de intrupdri ale eternului feminin, datoritd deopotrivd unor structuri temperamental biologice diferite, ca Ei a gradului diferit de umanizare a acestui fond biologic, prin valori de gind gi simlire. Eternul feminin este ireductibil la un tip uniform Ei imuabil in timp. Eternul feminin este diversitate. Nu-l putem cuprinde in expresiile lui individuale, veEnic reinnoite ; il vom putea totugi apropia, prin enumerarea citorva modele Ei personificdri. In puritatea lui adolescentinS, spontand, genuind, il vom intilni in toate epocile Ei civiliza{iile : Chloe, in antichitatea greacd, Magclona cdrlilor populare medievale, Julieta perioadei elizalrethane, Virginia preromantismului, eroina romanticd Atatra. lnmuguririi, urmeazi ddruirea totalS ,a femeii, ,,puclique dans sa cltai,r$, contrastind cu dezldnluirea pasionali a femeii ,,sdlbatic prosesive((, pentru a recurge la o expresie spontand folositd de o persoand, intilniiS in practica noastrd medicald.
101

SimplicitElii gi spontaneitllii i se opune jocul. savant, reticent, ipocrit, neonest Ei in meancire, al cochetei : exem_ i:lul C6limenei lui l\{olidre. Tipul sofiei, definind toate ci'iiizaliile * matroana ro_ n:rand, femeia crisdtoritd din diferite crcdinfc religioase al_ cdtuieEte o categorie morald bine clefinitd, reprezeniind gi tipul nntnei: Corne.lia, fiica lui Scipio Africanui, mama Grachilor ; Lae,tifia Ramolino Bonaparte, I\,Iadame m.lre : Frau Rat Goetlre (!-rau Aja) * categorii ale feminitdlii atit de diferite de inclrdgostita care se lasi iubitd, care iub_alte Ia rindu-i pasionat _ dar care inEeali din ugurllate (Manon Lescaut), sau insemnatd de un fond temperamental ce se refuzd sinceritdlii ,si onestitdfilor : Carmen. Civiliza{iile obosite cunoscut tipul femeii_p5puq5, a -au femeii fri'ole, goald de gind, sau irecanizatd in aut'matisrnele convcntionale ale vielii sociale, infdptuire ncqsrd hot5lit de femeili emancipatl sau rdzl,ritiid impoiriva tira_ niilor confor:rriste, dupd exemplul Norei ibseniene. Onestitatea funciard a sofiei, cdsdtoritd cu un om pe ca::e nu_l iubegte, renunlinci la ir.tbirea care i_ar putut fi aciuce totusi fericirea, alcdttiiegte o temd literard, *-"i"i,r".iri_ guitd de principii etice, tratate aclesea, rnai "opiu cu cleosebire in neuitata Princesse d,e CLiues, in fiinla Tatianei din poemul pugkinian Eugen. aneghin sau Doamnei a Arnoux, ei:oina Educa{iei sentiLnentate a lui Flaubert. Iubirea propriu-zisd conduce insd la dragostea in sensul ei cel mai larg, la dragostea filiald gi paternd, presupunind adesea renunlare gi sacrificiu. Mituj antic a erzocat, astfel, figura cea mai purl a dragostei dezinteresate, jerifei a : Antigona. Dragostea este esen{iai polivalentd, ca gi f*g"tu nenumirate ale eternului feminin. Jertfa de sine este o componentd a ir-rbir.ii. Renun{.area, tot atit de sfigietoare, a amantei, care se inclini in {a!a pieclicilor exterioare, in742

fltigeazd o altd atitudine a feminitdlii, ilusfratl de Racine, in a sa Bdr6nite. Eternul. feminin presupune aldtt"iri de llcatitudine in armonie, sufelinld, ]acrirni gi moarte, unind clestinul real ai Cleopatrei cu drama fictivS, degi rlsfrint;i clupd imaginea vielii, a Annei Karenina, ca gi, pe un alt r'egistru de sim!5minte, violenla neimblinzitd, impinsd la ferocitate, a rdzbundrii Ei urii, 3 Electrei, in viziunea lui Sofocle gi Euripide. Feminitatea se recunoagte pe sine aga cum este, in flumusefea, suferinla gi condiliile ei reale, dar prea aCesea neagl cu hotdrire, prin exces imaginativ, propria sa conclilie, ndzuind cirire dragoste rcmanticd Ei evaddri imposibile, dupd exemplul Emmei Bovary. Diversiiiclrile sint, in fapt, nenumdrale, dupd jocul creator ai marilor artigti c;ire ne*au oferit galerii de portrete feminine, fie fundamental deosebite uneie de altele (IJonore de Balzac), fie avind un aer de familie (Edgar Poe, G6rard de Nerval). Pdrdsind insd tipul imaginar aI Monellei, Ligeii, Sylviei, Octaviei sau Aureliei, ccndilia feminind se va infdliga privitoruh-ri in culorile contrastante oferite de diversitatea imprejuri* rilor social-istorice : supunerea doboritS a sclaviei, r'indute in pia{5 sau impdrtitd invingdtorilor, dupd bdtdlie, robia haremului ; surisul trist al castelanei, incorsetatd cu centura de castitate, care primegte omagiul cavalerului ; femeia privind fr:riE, din dosul gratiilor, sau inaintind stingaci, cu fala acoperitd de vdl, pe strlzi intortocheate gi r5u pietruite; eternul feminin muncind din greu 1a treburi domestice gi adesea inlocuind boul in jug ; femeia legdnatd in serenade sau aubade, cintatd in madrigale sau alintindu-se in auzul complimentuiui galant. Toate aceste 'condilii au creat femeii un climat lduntric deosebit, pregdtind-o, in feluri diferite, la implinirea meniri,i supreme a rnaternitdfii, Vom intilni aci aceeagi diver103

sitate, de la concentrarea intregii fiinle feminine in ingri_ jire6 copiluiui, pind Ia formele abnorme ale indiferenlei Ei brutalitdtii fald de copil, pe care le compenseazd insd modelul nepiei:itor aI Mcnnei lui Gorki, imbrdligind crezul politic al bdiatului : pelaghia Nilovna Vlasova. fntrdm, astfeJ., intr-un nou palier al vielii, in care femeia nu-gi mai suporl,d pasiv conditia, ci ia iniliativa, creeazd, sau ajutd la sdvirgirea indelungd, in muncd indirjitd, a operelor iubiliior 1or : poetesa qi inspiratoarea, solia care
pregdteEte

medievalS a populaliilor Jdrilor de Jos, in personajul Dulle Griet, cedeaz.d in.,i pa:rul, in ndzuinta de cuprindere gene-

ral de echilibru Ei senindtate, fdrd de care nu ar

in persoana Doamnei

artisrului o ambiantd materiald qi un climat mo_

putea

lucrra ; prietena poetului, care-i comenteaz5 opera careia poet,l ii datoreazd in{eregerea stimulantd, aflatd Ei de Goethe

de Stein gi in fiinla atitor spirite su_ perioare, care alt jucat un rol atit de insemnat in viala ti_ terard, ca trgerii gi muze. Scoborind insl numeroase trepte, eternul feminin iEi manifestd diversitatea in formele ce ar putea pdrea negalii ale ferninitdfii, pe care o exprimd totuqi, sub latura ei in_ tunecatd, intinatd de vulgaritate : cine ar putea tdgddui rostuL Xantippei in viala 1ui Socrate ? Cum ar putJa un observator din afard inlelege legdtura intimd, profundd, dintre cele doud fiinle, prelungitd in lungul anilor ? Dacd n-ar fi fost decit senindtatea cu care Socrate suporta furia dezlSnfuitd a femeii gi tot ar trebui sd acorddm Xantippei un loc in viafa filosofutui. (Vd amintili atitudin,ea lui socrate, dup5. condamnarea lui la moarte, cind a fost intim_ pinat de Xantippa, in prag, cu apostrofa : - ,,Nefericitule ! ai fost cond,amnat pe nedrept !((, Ia care So,crate a rdspuns senin : ,,Femeie nesocotitd, ai fi vrut oare sd fi fost condamnat pe drept ?)(( !-emeia arldgoasd, ,,mejera,,, aflatd sub influen{a turbu_ rSrii endocrine a climacteriului, intrupatd de imaginalia
704

raIS a feminitdtii sub aspectele ei contrastante : viziunea Iemeii seducdtcare, a farmecului feminin, a galanteriei se impune amintirii, sub forma elegantelor diferitelor epoci, ale ,aqa-ziselor ,,lionnes(c, a1 celui de al doilea imperiu, a somptuozitbtii ,,marilor doamne((, sau a citorva impd::dtese, unind contrastele cele mai paradoxale : Theodora, impdriteasa inteleaptS, fost5 prostibu,atd de categorie joas5, a rnarinarilor si hamaiilor din port, Maria Therezia, mam5 devotatd a unei numeroase progenituri, ,care impunea ins5 cdlSilor sd-i prezinte capul supliciatilor, condamnati pentru delicte pcl.itice, sau exemplul Catherinei, care-gi scl-rimba amanlii dupa capriciu. Galeria se completeazd cu numeroase portrete : Fedra, indrdgostitd de fiul sofului ; femeia cupidd sau bucurindu-se de ruina amanlilor ; aventuriera ; f,emeia zisd fatald, popularizatd in arta cinematograficd sub denumirea de ,,vampd(( ; femeis trdddtoare, fa!.d de care poetul sfdtuieqte prudenla : ,,fet'i tn ldturi: e Dalila 1", pentru a luneca in vasta rcategorie, ilustratd in toate timpurile, ale curtezanei, hetairei sau a prostituatei, uneori sacre mijlocul - din iui cdrora se desprinde, induiogdtoare, figura eroinei Maupassant, din nuvela Bozile-de-suif, pentru a ajunge la marile dezlSntuiri a1e simlurilor Messalinei. Tabloul presupune o intregire, carb nu a ldsat indiferent penelul artiqtitror: proxeneta, inf5ligind etajul de jos 'aI decSderii feminine. Inconjurul DU ar fi complet d,acd nu arn evoca" pe alte planuri, figurile imagina::e ale Cassandrei Ei mai ales a1e Sibyllei, aceastd prezicdtoare a viitorului, purtdtoare ale oracolelor zeilor, sau a magicienelor, dintre care se desprind clripurile mitice : La Circ6 tyrannique aur d.angereur parJums qi ale Medeei, fierbind buruieni ;i pregdtind
105

matreficii. Inchipuirea scriitorilor a populat pdmintul cu forme degradate ale eternului ferninin, aflate 'rijitoare, in inlelegere cn demonii gi travcrsind aerul nocturn cil5ri pe mdturi, pentru a lua parte ia intilnirile de sabbat. Su_ perstilia a avut efecte devastatoare: o statisticd privitoare la procesele vrdjitoarelor in 'uimpur a trei secole a estimat execuliile prin torturd a vrdjitoarelor la cinci milioane, adic6 o cifri clepS'Eind numd'ur vic,timelor tutnror r"dzboaielor acestei epoci... ...$i toiuEi e\rocarea noastrd este dep,arte de a fi corn_ pletd : feminitatea nu este o ,calitate constantd, ci se ma_ nifestS diferit dupi virstd qi iraprejurdri : ce transforinarc a infdtiqirii gi ce evolulie interioai:ni prezintd Nataqa Rostorr, eloina lui Tolstoi, de ia fdptura sprinlatd Ei sedr,rcd_ toare a adolescenlei, 1a spiritui mai degrabd amorl Ei la infSliqarea negliientd a femeii inti'e doul virste !... $i va mai trebui sd pomenim, inainte de ,a incheia accst rapid excurs, airrbivalenta sentimentelor femeii, dupi irn* prejurdri Ei dupl oameni : aceea;i femeie., supusd, blindi, acomodantd fa!5 de birbatul pe cal'e iI iubegte, poate fi intolerantd gi crudd, fald de cel de care s-a depdr"tat su_ fleteqte gi pc care, rotu;i, l-a iultit ,cindi,a.

c'telnuh:i feminin reprc'zint5 tot atitea direclii ale destinelor individuale, concrete. Aceste destine sint, insd, definite rezur.lial,iv, printr-o armotrie de silabe, alcdtuind nr.Line.Irarmectrl qi gratia feminitdtii igi afld in vraja evocatoare a numeLor o eoresponcientd de adincime. Relatia dintre obieet gi cuvint Ei mai ales dintre o fiintl gi numei.e ce-l poar,ti nu este intimpldtoare. Gindul uman a elaborat in adincurile subconstientului anume potriveli intre natura qi forma unei fiinle si nume. Atribuit spontan, numele ciobindegte, insi, prin asocia!ii istorice, mitologice qi literare, pe lingd poezia ;i artnonia sunetului, o semnificalie morali. Fiinl5 si nume se contopesc. Fiinfa dd semnificatie numelui dar gi nurnele modeleazl fiinla, clupd virtuli sugestive ;i implicalii depirrtate. Antigona sau Julieta, Ariana sau lsolda, pot alcdtui indernnuri cdtre un stil de via!5. Pdrinlii ar trebui sd cumpdne'ascd indelung gi cu luare aminte numelc copii1or, {inind seama de cele cioul componente ale ninrelor : r,raja poetici a armoniilor silabice gi puterea sugestivd a personajelor trecutului, car au puriat aceste nume. ...Este. cel pulin, motivul care, uneofi, ne indeamnd si poposim pe {iJ.ele unui vechi diclionar, care ingiruie, pe numeroase pagini, nume culese din,toate civilizafiile. Printre acestea, numele feminine reprezintd, pentru noi, cele nlai evocatoare forme ale eternului feminin.

***
FErI sd fi fost oxhaustivd, enumerarea noastrii asllpra tipurilor de feminitate, a dezl'5].uit, tolusi, o seamd cle. orientdri ale implini.ii unor destine concrete. Examenul nu a fost, in acievfu., in intenlia noaslrl, gr.atuit, din nE_ zuinla vddir"ii unci erudilii, pe care o socotim, cle altmin_ teri, vatrf,, ci ,a avut semnificafie practici : cie 2 formula tot atiLea cill'rr"rz,lri, peirtnl a susciia i' :;pilirul c,itiroarelor.
aiirrnarea unei vocetii
106
^san

.epu)sia r-rnei clercicrrri. I,,ormele

Ne-arn menlinut pini acum in zona c1e dincoace de inefabil gi mit. llternul feminin ne conduce insd intr-o zonl transmundand, in linutul zdmislirilor Ei al prototipurilor eterne ale iucrurilor ; feminitatea confine principiui etern

'

t07

al Fecundit5lii, celebrat incd de 1a inceputul ornenirii congtiente, de omul paieolitic, prin dansuri, magie Ei forrne plastice, pe care acum Ie socotim ca mdrturii artistice. Omenirea a vEzut totdeauna in feminitate puteres de crea{ie a vietii, ingem5natd tipar:elor prime, arhetipice, ale ,,fenomenelor originare(( ale universului. Filiera acestei gindiri coincicle cu insdgi conEtiinta um.and gi Ei-a aflat expresie cu deosel:ire in mitul platonician aI ideilor gi, prin acesta, in doud texte ale iui Piutarh, care au turburat pe Goethe. Plutarh vorbegte, in adevdr, inViala lui Marcellus, de templul cretan, consacrat unor zeitdli, numite lllame. Mitui Mamelor dobindegte semnificatis simbolic6 a puterilor zdmisiitoare ale lumii. +In ciutdriie lui, Faust este indemnat sI se aventureze pind in linutul Mamelor, spre a incelca sI reinvieze pentru impdratul tutelar care i-a dat aceastd sarcind, fiinla Eienei, solia lui Menelau, carfza rdzboiului troian. IntovdrdEit de Mefisto, tr'aust se apropie de linuturile Hadesului, unde domneau redutabilele zeife. M,efisto este, eI insugi, tul-

o chee, care avea s5-l duc5 pe tdrlmul unde

zcifele.

troneazS

Clred cd interpretarea mareiui psiholog eh'elian, care d5

cheii lui Faust un tilc sexual, este corectd:

Cheia i.ndrund. spre Locul cuuenit ! Urmeazd indemnul ! La Manze te ua duce !

Ceea ce maternitatea este pe plan biologic, reprezintl cclucatia sub raportul umanizirii treptate a copilului. In-

burat

In jurul lor se-ntincle golul

Sint Ir,tIAI\IELE
!

Cu sufletul Ia guriL, eu i{i dezuirlui tairw : Dornnesc acolo zei{e solenrne, solitare !

iar tim.pztl. s-a oprit ! - rdmine De-ncearcd sd le cuprindd., otnul nlort :

iar Faust, in

ecou, gopteqte, .cutremurat

Manzele, I\[arnele... tulburdtor anuint !

Viziunea, in 'conceplia lui Goethe, degi invSluitd in negurile evoclrilor simbolice, este ,totugi bine articulati : in ndzuinla de ajungere in finutul X{amelor, Faust primeEte
108

vdtind pe 'copil sd vorbeascS, inculcindu-i primele deprinderi qi valori tradilionale, femeia este prima educatoare a umanit5fii. Conceptul trebuie inleles in accepli'a lui cea mai largd, de factor civilizator. In epopeea sumeriani a intimpldrilor lui Ghilgameg se arat5, cum o curtizanS din Uruk a socializat insectele elementare ale lui Enkidu, pregdtindu-l pentru o existen!,5 umand ; simbolurile artelor in antichitatea greco-romand erau intrupate in cele nou5 muze ; valorile culturale erau astfel inspirate prin personalitSli feminine ideale. Eternul feminin umanizeazd, ,,ina1!5 pe om spre ceruri((, prin dragoste. Numai prin dragoste omul poate trAi $i se poate urnaniza. Am arSlat in lucrarea noastrd Pnncipii' de psihotogie antropol.ogicd, sprijinit pe observafii gliinlifice gi statistici, necesitatea uitald a dragostei, pentru copil, care, fiind uneori lipsit de mingiieri gi afeclie femininS, pericliteazS gi moare. Ndscut din dragoste, copilul are nevoie de dragoste pentru a se dezvolta gi a supravielui, qi tot prin dragoste e1 se urnanizeazd, disciplinindu-gi 9i socializindu-Ei instincteie: am ardtat, in adevdr, in aceeaqi
109

lucrare, cf, educaiia sai,.irgitir -fir.i afe,ctjune Ei cilduri de suflet intre educator ;i copil, nu este eficientd _ sau d.i roade inchircite. Eternul feminin, dupd ce a chezdguit pro_ crearea' prezideazi la cele doui procese ale vieiii : ddiirui_ rea g.r umanizar.ea cc.ipilului.

eternului feminin, o rnultiiudine infinitl de forn:e ale feminitdtii, aflate pe tiepte diferite de impiinjre ; eternul feminin consiai tocma.i in aceastd diversitate, rezultanti deopctrivd a fonduiui ereclitar-temperamental, ca qi a trdirii in zona sufletescului qi valorii cultural.e. Vrem si spunem cd feminitatea trebuie si {ie inleleasi ca o rea_ litate care poate prezenta, in timp, o neincetatd in:iliare * dar cd poate gi Cecade, sau poate fi anulat brutal,, prin condifii de viati nepriincioase. Declderea feminitllii, infSli;at6 in tabloul schilat in_ tr-un paragraf anterior, inseamnd, in genere, o pierdere a pudorii gi gingdgiiior, ajungind la degradarea corpuJ.ui gi gindului ; urmare complexii a unei instabiiitlti sau tuiburSri organice, a unei ecluca{,ii inifiale defeciuoase, a unor conctilii de viald neprieinice, a unei structuri sociale rdrl
110

Condilionati l:io-psiirologic prin mecanisme de o nespus[ complexitate gi delicaiele, de ordjn neuro-hormorLal gi de formalie psiho-sociaii, in a cdror amdnurilire nu aitl putut intra, feminitatea nu este ina"lterabild. Feminitatcir este o valoare de culturl, care se desprinde ciirr biologia femeiei, ajungind la eflcresce'n,1i, nuinai la pc,rsonalit;i_ tile feminine dezvoii.ate in sdndtatea cor.puiui _si sub in_ fluenla unui mediu cullulal. Viziunea modern[ substituie in acest fel concepLuii.ri invariabil, staiic si uniform aI

iutocmitS gi a unei arnbianle Celetere, aceastd decldere rio o1)ei.eazd treptat, in cSde::i succesir,'e. Asistdm la un l)1 oces al dezumanizdrii, urmind calea contrard efiorescenlni feminitdfii in echilibru gi sinitate n:oral5. F,r:irerienla medicald cr-:-noaqte insd gi o altd pierdere a I'r'mirrit5lii, poate tot atit de ciureroasd. Este exemplul, pe caie ]-am numit cindva, al ,,femeii rbnite(t, rdni're definii lr in feminitatea qi demnitatea ei umand de un traumatism I'i;ric Ei moral ce i-a spulberat intreaga zestre de eandori 1i disponibilitlti la entuziasm, anulind*o ln fiinfa ei intimS. Anr intilnit in practica mca medical6 atari femei care, ciupl prima experienli arnorcasd, iniSuntrul sau in afara ciis;itcriei, s-au inchisiat intr*o atiiu.riine de uri Ei dispre! I'atI de bErbali, renunlind. r1efinitiv 1a viala scxuali gi la o participare actir.S la viala social5, sub toate formele. iliutalitatsa bdlbatuiui in tirnpul primului act sexual, sdlir$it fer6 dragoste, contrastul ciintre conportarea prer-erniioare a acestuia dina"intea actului qi dispreful urmind sai,isfacfiei sexuale, pdiiisirea femeii. ofe'lsele morale, bruam lalitdlile fizice uneori de o neinchipuitd barbarie clat in aceastir privin'L:i exemple in opusculuJ. nostru, AI<'oolisntttl, pubiicat in 1966 la tr'ditura Medicald -- viala rireschind qi tiirl lumini, slngut5tatea, infidelitatea sau o1-.,andonu1, anuleazl:, la fetnei care au o anufi]e conrplexitrne morald! ceea cc riumim elcrnul fcminin. Femeia este rirniti, iEi picrde feminitatca, continuind c viald posacS. Ettrosui ferninin este o valoa::e carc se dobindeEte cu gleu, care se poate de;zvolta in condilii pr"ilncioase ; noliunce are, fird ir:doiald, valoare in el insugi, dar adevfu'ata lui eflorescenli nu are loc decit prin cohabitare And'r'eia sau animus li'nirrnioairl cu principiul birbltesc t.it'iiiLt,' o colrtpoltale br"ltalit, inadecvail, nelolali sali rre111

infelegdtoare a bdrbatului poate devia sau ,anula aceast5 valoare. Nu atribuim, de bund seam6, dec5derea sau spul_ berarea feminitSlii rrunni, acestui comportament. Rezul_ tatul nefericit este, in general, un efect al unei nepotriviri, fie corporale fie de gind, dar in aceastd intilnire a dou,d fiinfe, care poate fi gi o conviefuire de durat6, bdrbatul ia asuprd-gi o gravi responsarrilitate. El are indatorirea de a intreline frdgezimea petalei gi a-i impiedica vegtejirea.

Capitotrul V
ANDREIA

Personalitatea bdrbatului, ca Ei a femeii de 6ltminteri, este o expresie a unei complexiuni organice neuro-hormonale, pe care o modeleazi valorile mediului social dobindite prin educatie, cdrora se adaugd experienlele individuale de viald. La inceput se afl5, a;adar, realitatea ereditar5, constitulia,corpului, complexul hormonal specific, masculin sau feminin. Diferenlierea pe sexe a portretujui moral iqi are rdddcini adinci Ei depdrtate. Caracteristica bdrb5{iei prin excelen!5 este, in credinta anticd, vigoarea corporalS Ei curajul ; cuvintul uirtus insemnind, dupd echivalenlele date de Quicherat, forld corporald, curaj, energie, putere ,Ce caracter, virtute in general, merit moral, calitdli de suflet, derivind de la cuvintuL xir, om, bdr.bat, sot,: ,,Apellata est enim er uiro uzrtus : uiri autem propria tnatime est {ortitudo{6 (Cicero, Tttsculanae disputationes, II, 1B) ; ,,in adevdr, scrie Cicero, cuvintul uirtus vine de Ia uir, iar calitatea supremd a bdrbatului este curajul(, cuvintul JortittLdo insemnind deopotririd curaj gi for!5 a corpului, rezolulie, temeritate. Se defineEte in acest mod caracterul dominant al bdrbS!iei, care, in rap,ortul dintre sexe, alcbtuiegte partea activS, a inifiativei, contrastind cu rolul femeii care aqteaptd Ei alege, dar care provocind Ei oferindu-se direct, suscitd intotdeauna repulsie.
1:13

corporal5, intrelininci dorinfa qi putinla pos,esiunii tinl; rul triie;te momente febrile, de neliniEte, dar Ei de siguran!5 de sine, ccnducind la nevoia dcn:iniirii qi, foale adesea, 1a idtiddrogenie. Adolescenfa, r.Iu echilibratd, este insd o perioadd de lranzi{ie. Apele sfirgesc prin a se a$eza qi bdrbSffu igi afirmd, cblduzitd de valori sociale, specificul : ldudirosenla si efer,,,escenfa se tempereaz6, la oa_ menii bine cresculi, ajungind la calitatea dcminantd a bdrb,atului, discrelia, ce alcdtuiegte corespondenla Txtd.orii feminine. I)isct'e{iei, folmd de respect pentru fiinfa femeii, i se adaugd nerroia de protecfie pentru fragilitatea acesteia si nevoia de inlelegere gi apropicre respectuoasd de aceasta. Difereniierea psihologicd, expresie a r-airorturilor dintre sexe, intemeiatd pe calit5li morale detenninate de realitdfi de adincime, de ordin biologic, sc afjrmd. Atitudinea bdr_ batului fa{I de fcmeie ia fonla clefinitivd in respectul pentru femeia iubild. (In Crresponclenta sa, al cdrei inte_ res este pasionant, sub mai muite rapolturi, Hippolyte Taine \i tutuieqte rlarra, srrroliie sau nepofii, dar se adre_ seazd soficri sale {olosind numai pronumele de reverenld uous ; am arltat intr-un opuscul antcrior, Arta tle a t:rd.i, cra sofii, in Nloldova se ach.esau, cu decenii in urmd, unul al_ tuia, cu pronumelc nzatale,'nrddjduim cd obiceiul ddinuie). Se fcrmeazl, in rela{iile de dragoste, un ciimat de res_ peet mutual Ei -- pentru legdturile in afara cdsdtoriei * o refiner,e gi o discrelie, pe ,care, aclesera, curiozitatea cercetdtoare a biografilor rru a putut-o forta, in cazul oamenil0r de notorietate. Natura regdturii intre Doa'rna Wasendonk gi Richard lVagner a rlmas astfel o taind ce a aparfinut nnmai ceior dr.,i. Intrirn aci ir: zopa rlelicatelii tnoi'ale, c,;rr.e zlciiirnice;te cirrioziti!ile \rulge*e. (Natrrra
774

Adcieseenle, virsta la care b5rbiiia se afirm5, la indi_ vizii echilibrafi, cu exube.ranl5, se definegtc prin vigoarca

Wagner-Wasendonk a alcituit, de altrninteri, o gi infructuos. Se povesteqte cE, intr-o societate formatd din prieteni ai celor doi, intrebarea a fost din nou. pus5, conducind la o clezbatere aprinsd, pind cind un intim al unuja din cei doi, a afirmat naiv gi t:r:asperat de scepticismul celorlalfi, natura intimii a acestor ielafii, intemeindu-qi spusele... pe cuvintr-rl sdu de onoare. In ticerea stingheritd a asistenlei nu s-a flcut auzii decit glasu] ironic al soliei domnului avintat : - ,,Camment Lfous y Tsrenez-uotts, Mansieur, paur sauoir ,si bien ces clroses-ld ?" (Domnul meu, n-a!i vrea si ne destdinuili cum ali ajuns sd cunoaqteli aceste taine ?) Insu;irii dominante a {eneii, pudoarea, cunnnd a ferniniti{ii, ii rdspunde, &eadar, calitatea birbdteascd a discreI,i,ei : ,,QtLi ne sait celer ne sait aimerro ,l (Acela care nu gtie si. p,/streze taina dragostei sale nu gtie sb iubeascd !,,) suni al cioilea principir-r formr-rlat in Codttl dragastei celzd de al. cloisprezecelea secol, citat de Stendhal in apendicele cdrlii saie De l'Amour gi consacrat aEa-numitelot ,,Curf,i ale clragostei" areopage feminine, statuind asuplra - adevirate manifestirilor dragostei - care au infiorit in l-ranta intre anii 115C gi 1200. Calitdlile morale de respect, discrelie, nevoie de inielegere gi protecfie a femeii iubite se integreazl lnsA intr-un comportament general, definind atitudinea birbiteascd in dragoste qi ndzuind si creeze intre cei doi ,;i - in cdsdtorie, 'copiilor un cl.imat de fericire. Comportarea se - esen!d^, la arta de s mingiia. Dacd Baudepoate reduce, in laire a observat ci fdrd aliment omul poate trdi rnai multe zile dar fdr6 poezie nici o clip5, am putea spune cd adev6ratul climat sufletesc Ei trupesc de fiecare moment al femeii este nevoia de alintare; in privire gi prin cuvtnt, prin gest qi intonalia vocii, prin numele prin care este cirernati, prin atenlia cu care este inconjuratd.
Lcmf, dezbdtutS indelung
'115

lclrtiilor

Bdrbdlia nu exclude delicatelea in comportare, ci o implicd la rnodul suprem. Vom putea spune cd una din dominantele comportdrii viiile in dragoste erste respectul femeii iubite gi ndzuinla creerii pentru aceasta a unui cli_ mat de fericire.

Cmu1, animal sociai, nu a prirnit ereclitar, in privinta vielii sexuale, decit o terrdintd instinctivd elementar5. care ar:e nevoie de a fi socializati qi educat5. Seroiogul, pirintele sau pedagogul, in procesul de educalie al adoicscentului, trebuie si aibd in vedere ignoranla totald, ne-

relua aici. Vom observa numai cE ,,instinct(( qi ,,compor_ tare inteligentS'., aceasta di' urmd intemeiatd pe imitalie gi rdspuns adecvat la situalii unice, rezultat si al unei inv5!5ri, nu pot fi considerate ca total opuse gi cd, in comportamentul animal, cele doud forme se pot imbina. D,acd trecem insd de la pragmatismul sexual animal la conduita uman5, consideratd in procesul elabordrii ei in timp, vom fi nevoili sd admitem un fapt : ignoran{a funciarl a numeroqi adolescenli, in privin{a mecanismeior qi compor_ tamentelor sexuale, coexistind cu o curiozitate instinctivl
asupra acestor fen,omene.
116

filialii, prin imiialia directd, de la animal la om. In fapt, cbirgia comportamentului animal in viala sexuald este, pentru biolog;i zoopsiholog, greu de statornicit. Ne afldm in fala unui pragmatism sexual instinctiv, inscris in informafia ereditard, sau va trebui sI recurgem, pentru a_l inle1ege qi expJ.ora, la imitalia comportamentelor, dupd modelul adullilor, de citre animalele tinere ? Discufia se reduce la mult dezbdtuta problemd a instinctului animal, pe care am discutat-o in alte lucrdri si pe care nu o putem

umane igi au o prefigurare in comportamentul animal fdrd sd putem totuEi afirma, in aceastd privinfd, existenla

de noi intr-un c'apitol anterior alatd cd aceste calititi

unei

Scurtul excurs bio-psil-rologic

in lumea

animalzj fdcut

vcrosimilS, a tindrului, agravatb prin inrdddcinarea a nurncroase prejudecdli, in privinla vielii sexuale, ceea ce implicd drept corolar necesitatea unei instrucfii, a deprinclcrii artei de a iubi qi a-gi organiza,,pragmatismul sexual((, (adica a ludrii de pczifii priincioase sdvirqirii actului sexr-ial), parte integrantd a dragostei morale. Astfel, calit5iile dominante ale bSrbdiiei 1a specia umand, pe care lc-am enunlat la inceputul acestui capitol, nr-r sint de ordin exclusiv instinctiv, ci sint rezultante ale unei spiritualiziri a instinctului, printr-un proces de adaptare la valorile culturii. Socotim, prin urmare, obligator, in amdnunfirea conceptului de bdrbilie uman5, sd incepem cu datele fundamentale ale dinamismului sexual mascul, pentru a ajunge la comportamentele etic-sociale corespunzdtcare : relaliile dintre sexe, conducind, in cazurile de armonie Ei echilibru, 1a climatul de fericire pe care l-am amintit mai sus, sint rodul acestui proces de edificare a personalitdtii. O bdrbdlie echilibratd p,resupune un dinamism sexuaL arrnonios, intact. Mecanismul acestei dinamici este insd foarte complex Ei pasibil de a fi supus dereglirilor, prezentind in aceastd privintd analogii cu dinamismul sexual feminin. Deregld.rile acestui mecanism Ia bdrbat pot avea urm6ri mai importante, decit la femeie : frigiditatea femjninl nu ex,clude, dupd cum am amintil, maternltatea qi nu altereazd profund viala familiald, in timp ce tulburdrile gra\/e ale dinamismului sexual mascul interzic acestuia sivirEirea actulu.i sexual, condamnindu-l la turburdri morale qi corelativ -- Ia suferinla soliei. Exernplele medicale curente se adaugd, in aceastl privin!5, clsltoriilor
L17

Jacques Rousseau.

nefe'icite a u.or ,arleni cle rira'e notor.ietatc. SuriIt Carlyle * sau a unor biografii frdmintate, ca a lr,ii j;;;j

in condifii normale. ?oate aceste experien{e trecute, favorabilc sau defar.olabiie, naturale sau c,ontr-a naturii, vor avea idsunet asupta intrcgii ciinamici sexule masculine, cleierminind imensa diferen{5 de comportament sexua} al birbatului, ca Ei a diferenlei ,de tonus nr)rvos qi de vigoare sexuald, dinlre indiviz;r. h{cdicu}"ri i sc r;a prezenia, in practica curentd, un imens c','antai bio-psihologic de cazrri'i indir.iduaie legind sexualitatea robustd, intactd, de lormele tlt)numdrate reprezentate prin deficienfi, timizi, i.lllibali .sexua1i, sau prezentinci tr-rrburiiri ale fa_ 'ariate ;lelor aicdtr-ritoare alc acluh,ri sexuai, atunci cincl acesta csle cu putinld. Dacd lSsdm la o parte insd datele pur frziologice 9i particularit6file ereclitare cie vigoare sexuai5, care pot fi variabile, vonf putea reduce aceastd diversitate cle rnanifestiri la o ,,educafie( sexuald, acest terrtren fiind inleles in sensul lui cel mai general, de respectare si fa_ r,'orizar-'e a mecanismelor fiziologice normale Ei cle evitare a tnturor cauzelor conducind la o der.eglare a acestui dinamism. Expcrienlele noastre medicale ne ingiduie sd exprim6m intr-o singurd formuid, de valoare praclic,I, aceasti ,,edu_ catie", pe carc tindrul, l;ine ;i corect informat de pedagog, sau prin miiiocirea lectur.ilor gtiinfificc, va trebui sI ;i_o aplice singur : obligalia clc a-;i pdstrs intact dinamismui activilirlii sexuaie, prin integritatea corpui.ui gi gindului, aqadar, prin ccsfilate, pe tot timpr.rl in care imprejurd.rile exterioare ii inter"zic te.mporar drae.ostca, penlr.u a se pute-'a bucr:ra de plcnitr_iciinea vigorii corpr:ral.e Ei mentale, in momentul in car.e ,,jocur.ile intimpilrii si ale iubirii( ii vor oferi aceastd implinire. Or.ice ,,expcrienfi,, sexuald solitard sau deviatS de la norrnaiitate mai ales cind este repetatl gi nestlviliti la tirnp .- cle felul celor pe cere ie-am notat mai sus ._ voi: ar,rea lisfringeri asupra
119

tensjune ner\roasd, ra experienfe homosexuare etc. -- sau, de altd parte, 1a castitatea totald, prin stipinire de sine, sau prin crearea unei obiqnuinfe a sdvirgirii actului sexual
118

Nu r,'clm intreprinde Lln examen bio_psihologic al dina_ mismului sexual. care se poate urmdri ir: al5nunlirne, impreund cu numeroase referinle bioglaficer, in lucrlrilJ 'citate ale lui V. Sdhleanu ;i ale colaboratolilor. Vcrn men_ liona ci procesul se reduce la mecanism.e neuro_hormo_ nale de mare complexitate, reprezentate printr_o sinergie a intregului sistem nervos cu glandele endocrine zise enei'getice (hipofiza anterioarl, tiroicla, suprarenaleJ.e, gonadele), ca .si prin complexe de situa{,ii obiective, repre_ zentate prin stimuli exteriot,i, in legdturd cu calitetile fiSice ale fc'meii, intregul acestei comiortdri fiind comandat de cotnportamentele vitale ql *"p".i"rr!ele sexuale an_ terioare. Mecanismul fiziologic al aitului sexual determj_ nat in esenld cie complexul hipotalamo_hipofizar, cle factcri bio-chimici si de stimr-rri e'xte'iori senzitivo-sensoriali (viz, a_u2,. trtiros, senzalii tactile) igi. creeazi anumjte ,,facjii_ iitri" ster:eotipe, anumite deprincleri fiziologi.", p" a".* 1e fixeazd experienlele sexuall trecute. se va inlelege uEor ci aceste experienle anterioare nu se reduc numai la.acte sexua.le El r5^sfring Ei actirritd{i sexuale cleviate,'care "o*p1*t" nu ,r*t,r"rt",^"i pot rdmi'r: fArd ecou asupr.a intregii vie,ti sexuale ulterioaru a indivi_ dului : ne referim cu deosebire la ecouri aie manierelor solitare ale adolescenlei, la .oboseala nervoas5 urmind uno:: excitalii sexuale pr.eiungite dar nesatisfdcute, 1" masturbatie psihicd prin evocare "g"_;;.; de imagini lascive, 1a polulii nocturne des repetate, la incerc6ri sexuale nerellEite, la eqecuri sau ejaculd ri ante parta.s, prin ex,ces de

dinamismului sexual Ei atitudinii rnentale specific bdrbd. tegti, alterind sdvirqirea norrnald a raportuh:i sexua.l. Unul dintre invdldtorii noEtri, un medic de vastd expe_ rien!5, repeta adesea o maximd, rod al observaliei *"ai_ cale qi morale : nimic din ceea ce face omul nu rdmine nepedepsit, sub o forrnd sau alta. Toaie actele noastre trecute au repercusiuni in timp, uneori benigne, putin_ du-se repara singure, prin reintegrare spontand in normal, sau putind fi indreptate prin asistenld medicald _ alteori grave, atrdgind dupd sine o modificare a rosturiror intregii vie{i. Via{a sexuale reprezintd cea mai conclu.dentd ilustrare a principiului. Deprinderi qi obiceiuri infringind iegile naturii sau derogind de }a acestea, o neprevedere conducind 1a contractarea infecfiei veneriene, insuficient tratat5, pot arrea rdsunet asupra intregii existenle, con_ ducind-o la cdderi gi intorsdturi nea;teptate, sau supri_ mind-o prematur ; o viald sexuald corectd dimpotrivd, echilibru, sdnitate morajl ",fl"rdE"r"ii", 6i corporald.
,tr

Ia rindu-i,

'armonia dragostei, mai ares a dragostei in duratd, adicd a cdsdtor,iei, presLlpune, din partea bdr.batului, un dinamism sexual. echilibrat. Relatia jrr,r"u cele doud fiinte care se iubesc comportd o ndzuinld d" id;;;;;;;;;_ tuald, intemeiatd pe bucurii fiziologice. Cele cloud compo_ nente se implicd. Nu stdruim faptului, intr_atit el ne pare evident; nu putem, "rrp"" totu;i, s5 nu stSruim asupra insemndtdlii echilibrului fiziologic al bdrbatuhri, care co_ mandb armonia cuplului. Aceast! ur*orrru este, o repetdrn, rezultatul unui tonus fiziologic, pregdtit printr_o igiend sexuald corc.ctd. Dinan:ismul sexual alfeme;i se va adapta gi se va armoniza vielii sexuale comune, in cazul in care,
1,2C

nrismului sexual, in urma unor deprinderi vicioase, praclicate anterior). Nu putem stdrui asupra acestor fapte. -tVrenliondm numai numdrul rnare de studii gi articole, aplrute in ultimii ani in revistele medicale, in care se r'5desc, prin observafii amdnunlite, sprijinite de statistici, condiliile generale ale cdsdtoriilor, conducind fie la armonie sexualS gi sufleteascd a sotilor, fie Ia grave tulburdri ale convietuirii. Fiecare dintre cele doud fiinle care se intilnesc in viald in actul dragostei reprezintd agadar un adevdrat destin individual, rod aI unui trecut, aI unor deprinderi, al unei structuri corporale si mentale. Numai intilnirea a doud fiin{e care Ei-au respectat corpul Ei gindu1 chezS.Euiegte armonia dragostei, pregdtind, in acest fel, una din ,marile voluptdli fizice Ei sufleteqti ale vielii. Nu putem, prin transpunere, intui voluptatea sexualS animal5. O presupunem, totugi, interpretind comportamentul sexual al unora dintre speciile biologice, sau formeie pe care le ia gelozia gi rivalitatea dintre mascul. La om, voluptatea, fenomen psiho-fiziologic normal gi necesar, imbracd insd o imensd varietate de forme gi grade de intensitote, ca in toate manifestdrile vitale umane, in care intrd comportamente psiho-sociale Ei in care fiziologicul se prelungeqte in diferenliere culturald gi in care viala instinctiv5, arhaicS, a personalitdlii, intilneEte existenla constientd, dezvoltatd intr-un mediu cultural, cdlduzit de cadre estetice gi valori. La om, sensualitatea prezintd sigiliul unic aI fiecdrui individ qi, prin urmare, aI fiecdrui cuplu. Ca Ei feminitatea, m.as,culinitatea inseamnd intrupare, in indivizi singulari a unei realitdli universale. Dar aceste singularitdti se afirmd in particularitdfi infinit diferenfiate, prin tonalitate a registrului
721

(absenfa unor turburdri de ordin neuro-endocrin, sau devieri de la sdndtatea psiho-sexuaid, prin alterdri aie dina-

dinamismul sexual al acesteia este normal

observa cd aceastl complexiune emoti,",i est,e condilionatir de mediul cr"iitural in car-e trdieqte indi'idur gi mai ales de rrarietatea experien{elor sa-le estetice si muzicale. Dife_ renfele individuale, tonalitatea unicd a r.ielii emotive, care pun un sigiliu propriu pe fiecare act gi simlire indivi_ dual5, este insd nuanlatd dupd condiliile generale de rno_ ment fiziologice, psil'rologice gi obiectiire, cle aml:i_ anld *- in care se afll individul, in momentul intilnirii arnoroase. Omul nu este egal cu el insugi in lungul timpuI,ui, el va prezenta djferenle de rezonanld interio,ari. Se adaugl acestor diferenle inciividuale o seamd de con_ ,difionbri, privitoare la paltene.ra sexuald, la comportamentui acesteia, la gradul ei de finefe a sensibiiitifii.
L22

bio-emotiv. Inter.vin, in primul rind, in determinarea acestei unicitSfi, factor"i oiganic,i, te'rpera'rentali gi ere_ ditari, date de ordin fiziologic, pregltite prin experiente anterioare, dar gi o al-s anz&nclf, o art5 de a face clragoste, invdlatd sau elaborati prin fairtezie pr:opr.ie, dupd condi_ liile variabile ale rnediului social gi ciupd gradul de rezonanld emotivd qi rafinament sufletesc al fiecd"rui individ. Nu vom urmdri, in aceastl privinld, exemplui autorilor care, examinind gtiinlific sexualitatea umand, stabilesc tipologii, sau reduc'oluptatea dragostei la momentul unic aI orgasmului. Tipologiile pot fi stabiliie, f.rard incioiall, dupi cum se pot, in crjtica gi istoria literard, deosebi multr: categorii de stiluri. Dar dupd cum ,,stilul este omul insugir(, adicd o expresie a unei personalitdli singulale, ,olupt"tea dragostei aparline fieclrui inciivid, infeles in formatia lui unici qi in biografia lui bio-mentald singulard. Vom stabili, prin urmare, in aceastd prirrinfX, inteme.iat fiind pe o intinsd experien{ri medicald, o seamd de distinclii: vom arlta cd bucuria psiho-fiziologici a dragostei este unicd, dupd natura sensibiiitdlii, delicatelii, rafinamentu_ lui sufletesc Ai bogdliei emotive a fieclrui indirrid ; lbm

!" Actul sexual replezintd, in aclerrir, un tr:t, care are o flumuse{c. biologic;i ;i o semnificatie universald. Nu
adeudrat poem
123

Voluptaiea dragostei variazE.dupd gradul de arrnonizare ;t cupiuiui : de aci, insemnS.tatea hotdritoare a alegerii, irr dr"agoste. Expresia eufemisticE a ,,nepotrirririi de car irr:tcr", in.u"ocatd de avocali in procesele cie divor!, este r,,i o lipsd de concol:dan!5 sexr.ralS dintre soli" Rucur,ia dragoste.i nu trebuie ;i nu poate fi limilatd ia :;ingurul moment al orgasmului, adicd al momentului lrrhninant de risipire a fiintei in exaltare, beatitudine lotald Ei extaz, intervenind ca o'liber-ale a intregii srrct:e,sii de stiri co::porale gi sufleteEti ale inttlnirii amoroase ;i corespunzind momentuh.ii ejaculSrii la bdrbat ;i unui lreamdt psio-somatic total la femeie. Actul sexual, condilie a perpetuirii vielii, trebuie in_ {cles ca un intreg, comportind voluptdli reinnoite dupd liccare moment aI infdptuirii. Precedat de galanteria pre_ monitoare, pregdtind seduclia gi acceptarea femejj, intilrrirea dragostei at:e numeroase momente, bine distincte intre ele, deterrninate de gradul difer.it cle instalare a parleneriior in climatul specific ai actuh-ri sexual, femeia avind, in general, reaclii mai knte si ::cciamind o integrare prcgresivd in acest ciimat. In aceastd fazd premonitoare, cle pr.eludiu gi acordarc a celor doud categorii de sensibilitate, pind la o omogeni_ za'e gi stabilirea unei tonalitdli uniforme a dorinlei celor doi, se v5'degte arta dragostei bdrbatului, care are ini{ia_ tiva. In a sa Physiologie d.u nwritage (am foiosit eailia Calman-L6vy) Balzac a formulat aldturi de sclipitoare pa_ radoxe si indeminatece piruete mentak:, o seamd cie ade_ \'5ruri, ca aceasti reflexie, aflatd in Catehisrnul conjugal : ,,A ;ti sd. tncol{egti dorinfa, sd, o tntrelii, sit o c}ezuol{i, sd o anzpliJici, sd. o intensilici Ttind la satisfaclie _ iatd un

descrierea qi amdnunlirea fazelor acestuia este in intenlia noastrd, in aceste pagini, actul sexual in sine fiind infSli;at

pe iarg de sexologi. Este important de relevat cA aproprierea sexuald, ca act aI dragostei, implicd o dimensie a trdirii intime, a contopirii a doud fiinle, intr-o unitate de gind gi simlire, culminind in momentul orgasmului, acjevdratd contopire a gindului cu imensitatea 1, cdreia ii corespunde, in acelasi timp cu o voluptate psiho-organicd indicibilS, o succesie complexd de procese organice de adincime, ca Ei de manifestdri vizibile, de ordin neurovegetativ, uneori de mare intensitate, putind lua un aspect
convulsiv. Voluptatea sexualS. are un caracter total; ea izvordgte din adincul complexiunii biologice, este o expresie a unor pr:ocese organice avindu-si origine in filialia ereditard, pregdtitd de evolulia formelor animale superioare Ei-si afld implinirea in emotivitatea adincd a personalitdlii psiho-sociale. Schopenhauer a intuit, intr-o pagind publicatd postum, sernnificalia profundd a voluptdlii. Citdm : ,,Sterne scrie tn Tristan Shandy : there is no passion so serious as lust. In adeud.r, uoluptatea este graud.. Inchi1:ui!;i-ud. iubifii cei mai JrumoSi gi mai fermecdtori, in tiritpttl jocurilor dragostei, in apropieri qi respi.ngeri, in d.orinla ;i Juga plind" de grafie, a unuia de attut. Dar in clipa uoluptit{ii, gd.gdlnicia, aeselia blincld gi grafioasd, dispar. Aman{ii deuin graui. De ce care ? pentt.u ciL uo.luptatea este animatd qi aninuttitatea'nu cunoagte ri.sul. Faptele naturii se tmplinesc cu grauitatec.. Vd. in aceastd privin!5 eseul nostru Dragoste ;i Moarte, publicat prima oard in Viala romdneoscd, februarie 1940, p. BS 9i rr:_ produs in volumul nostru, Eseuri, Editura Minerva, Bucuregti,
1

La rindu-i, Stendhai arrea sd defineasci dragostes prin fiinlei : ,,4 iubi, inseamnd a aJLa pld.cereq d.e a ued.ea, pipdi ;i dc a te bucura prin toate sintfurile ;i cht nzai apropiat cu Ttttt'infd, o fiin{d, demnd. d.e a Jd iubitd gi care te iube6te,6 (De I'Amour, I, cap. II) : ,,Laetitia perfectio esf,, (Spinoza:
r"'oluptat,ea totald a
I

ucurie ins e anznd.

d,e

Sdvirgit in condilii normale Ei, am zice, corecte, adicd intre doud fiinfe aI cdror dinamism sexuar nu este alterat, si care dau actului adevdrat, de frumusele biologicd, actul iubirii este urmat de o stare de nespusd impicare sufleteascd Ei satisfaclie organicd. Tensiunea nervoasl pregdtitd, am spune' in mod savant, printr-o adevdrat6 artd a bSrbatului, ajungind Ia mornentul cle freamlt interior Ei infdptuind contopirea a doud fiinte, a orgasmului, ajunge la o destindere totald a personalitElii, la echilibru Ei catm : este starea de bucurie si adesea d.e recunogtin(d. reciproc| urmind actul sexual, stare ce contrasteazd cu sentimentul de repulsie Ei dispre! ar bdrbatului pentru femeie, in cazul intilnirilor intimpldtoare, fdrd dragoste, sau cu stdrile de nemullumire, exasperare Ei depi.esiune, urmind acte_ lor se>tuale neizbutite, printr_o dereglare a dinamismul.ui

sduir gir eu ).

- lui sexual caracterul

care se iubesc

condi!,ie esenfictd

se>rual.

1971,

p. 183-189.

Armonia Ei echilib::ul vielii cuplului iqi are aci inteme_ ierea organicd. Lipsa acestui substrat organic conduce ia rupturd sau suferinfd : nici un sentiment nu este atit de puternic * cel pufin la inceputul unei conviefuiri _ dacd nu-Ei are o cor:espondenld in aceastd saiisfac{ie a corpului, care di gindului senindtate. Calitatea noastrd de medic ne_a ingiduit sd primim mai multe mdrturisiri . In toate mi s_a confirmat in_ "o7rl7ile,
125

t24

semnbtetea unei vieti sexuale rrormale, in menfinerea echil"ibrului interior Ei ln actirritatea creatoare, arlistici Ei filcsoficS. Cu deosebire, au fost itnpresionante m6rturiile ferneilor. IJna dintre pacienteie noastre ne-a mdrturisit (ii reproduc aproape textual cuvintele, deEi sint citeva decenii de ia primirea acestei confidenle) cd dacd a reuqit s6-qi dobindeascd, dupd sfirqilul studiilor sale universitare, senindtatea sufleteascd gi echilibrul corporal, fiind a fost datoriiA mai tirziu in mdsur5 sd lucreze creator pe iubea. cu omul cere-I cds5toriei Socotesc c5 aceste lucruri trebuie spuse Ei repetate. AdevS::ul, constatat prin observalie Etiintificd, se cuvine a fi rostit intreg, cu atit mai mult cu cit vddirea mecanisr:rului. intim al fapteior poate avea o semnificalie de cSlduzire in viala oamenilor'. Falsa pu'doare este tot atib de primejdioas5, ca gi ignoranfa. in locul literaturii superficiale, ajungind Cred cd deiicaiele a adesea la pornografie, prin lipsd de artd 'si gi ardtind decent, amdnunlit un cxamet'I sentimentului implicaliile morale qi sociale ale faptelor, are un caracter de obligalie moralir pentru Lrn om cal:e a cunoscut, prin profesie qi activitatc pcrsonalS de via!5, urmdrile glra\te ale dercglSrilor sexuale.

rind, raliunea de a fi intr-un destin complex, in care bio_ logicul (procrearea) gi umanul (educarea copilului) se im_ pletesc, mascuhnitatea se define;te, c,u cleosebire, prin atitudinea fa!f, de femeie Ei numai secundar 9i irnplicit, mediat, prin orientarea cdtre rosturile sale bio_sociale. Psiho-organic, unicitatea fiecdrei individuali,tdfi mascu_ line este determinatd, dupd cum am ar5tat, de gradul integritdfii sau deregldrii dinamismului sexual. Dependent de aceastd structurS, se dezvoltl insd o primd cliferenliere, slvirEitd dupl implinirea dragostei, in rapor.t cu feminitatea.

.
Ca qi eternul feminin, masculinitatea,'Andreia, nu reprezintd o categorie sufleteascd uniformd : conceptui se pulverizeazi in unitatea individual6, in care psihologul

poate distinge categorli qi tipuri. Criteriul diferenlierii celor doud permanenle ale sexualililii umane este, ins5, difelit : in tiinp ce e'tcrnrtl feminin l;i afld, in primul
126

tainic al N{amelor.

mixelii greceqti. Primii sint indrlgostili de o fiinl5 concretd, cei <iin urmi de un arhetip, de un concep!, prin mijlocirea clruia iubesc o anumitd femeie. Diferenla nu este, totugi, radicald, ci numai de grad : iubind pe Isolda, Tristan iubegte implicit eternul feminin, dupd cum Faust, in cIutarea unui absolut, imbrdljgeazd o fdpturd, pe care a chernat_o la viali, prin scoborirea sau poate urcarea in tinutul -

calitdtile, uneori idealizate, gi cu toate defectele eventuale. Acestei categorii, foarte generale, a indrlgostitului de o femeie unicb, i se opune incii.dgostituj. de un anume tip feminin, in care vede imaginea feminitdfii, in genere : Don Quichofte, indrigostitul de Dulcineea din Toboso, sau Faust, indrEgostit de Eiena, fonna platoniciand a fru-

Vom distinge exemplul amantului consacrat unei anumite femei, infeleas6 in inclividualitatea ei singulald, de neinlocuit : Des Grieux, Tristan, Ren6, eroul romantic in general, care vede in dragostea pentrll o anumitd femeie o pnedestinare Ei care acceptd femeia iubitd a$a cum este aceasta, cel pufin aga cum o vede gi cunoaqte, cu toate

127

rl {

zona plenitudinii 9i a onestitdlii de purd, sau cel pufin purificatd prin este cuget. Dragostea sinceritatea sentimentului 9i suferinld, de orice alte implicalii lSturalnice, care o altereazS. Cdci dincolo de aceste categorii morale se situeazd numeroase derogdri, in care femeia nu mai reprezintl un ideal Ei un scop in sine, ci un mijloc pentru satisfacerea unui interes sau ambilii sociale: exemplul unui Lucien de Rubempr6, care, sprijinindu-se de proteclie femininS, in dorinla lui de afirmare socialS gi cdutare a notorietSlii, care infrint' dupd numeroase drame de congtiinld, dintre care ultima, intilnirea cu Vautrin, inseamn6 o abdicare ; succesul final ai lui Rastignac, reuqind sd-Ei amuleascti scrupuiele morale qi aflind in femeie un mijloc de ascensiune ; drama lui Julien Sorel, omul ce se vrea lucid 9i calculat, dar care sfirge te prin a fi tirit in imensa maree a impulsiilor subconEtiente, recunoscindu-gi sentimentul, inainte de a sfirEi pe egafod; ipocrizia pietdJii lui Tartuffe, la care dragostea, redusd Ia dorin{d, disociatd de orice preocupare etic5, ajunge la cinism. Reducem, in toate aceste exemple, pozi{ia dragostei masculine, ce nu poate fi t5g6duit5, in sinceritatea ei, la o contradicfie dintre onestitatea de sine qi anume interese, necesitSli sau convenienle sociale' Fenomenul iqi are o ilustrare foarte intins5' Poate suscita, totusi, din partea bdrbatului, revolta impotriva compromisurilor de ordin social, exigenta, impusd femeii, de a-Ei afirma independen{a morald qi puritatea sentimentuiui : Alceste, eroul lui Molidre, din Le Misanthrope. Pozilia masculinitSlii fald de femeie poate ajunge la dramd, in cazurile, numeroase, ale unei alegeri initiale defectuoase, ale unei divergenle temperamentale, ale unei

Ne aflSm aci

in

din care amintim; suferinla geloziei la Otheilo ; prdbqirea sinuciderii rvertheriene ; efortul sliEietor aI stdpinirii ascetice aI eroului tolstoian, Pdrintele Sergiu, retrdind tortura viziunilor Sfintului Anton ; cdderea in luxur5, prin degraciSri succesive a baronului Flulot, din La cousitrc Bette; demonismul gi perversiunea moral5, imbinind, iu viziunea romantici byroniand, dragostea zbuciumatd cu moartea, ilustratd de cuplul Manfred Astart6 ; devierea sexuald, intorcind spatele feminitd{ii, la un tempelament de exceplional5 vigoare corporalS, ajungind Ia afirmarea ,,aDa.nt la Lel,h'e" a unei ,,voin!e invincibile de putere(' a lui Vautrin, eroul lui Ba1zac ; tipul sedu,cdtoruir-ri ,,libertin" preromantic, ilustrat de Lovelace, ero,uJ. lui Richardson sau de Valmont din romanul lui Choderlos de Laclos aic'dtuiesc tot aiitea mdrtu::ii a1e unicit6lii masculinit5lii in fala etelnului feminin, pe care le-am putea completa cu tipurile de infatuali care nu iubesc, ci se ia.sd iubili, amintind schema mitic,6 s dragostei dintre Afrodita Ei Adonis Ei ajungind Ia numeroEii reprezentan{i narcissici ai eleganlilor tutur.or timpurilor, de la Alcibiade, la muscadinii, dandys Ei baronii de Lauzun sau Brummell ai timpurilor mai noi. Sint, acestea din urmd, tipuri mai mult pasive, pe care le vor intregi mar.ii aventr:rieri ai dragostei profesionale, reprezentali prin cavalerul Casanova de Seingalt, pentru car,e dragostea era in acelaqi timp o pldcere, un sport gi un mijloc de ascensiune sociald, uneori un rdm5sag cu sine insuqi : acesta nu afirmase oare oindva cI nu existd fe,meie care sd reziste unui asait de galanterie inderninatec condus ?
Ne afiSm aci, pe acelaEi versant, ca Ei Valmcnt gi Lovelace : deosebirea constd numai in lipsa de rezistenld, intimpinatd de sedricdtor. Sentimentul, pasiunea, exaltarea par absente, situin'd pe aventurier Ia polul opus iubirii
.g

neomogenizdri spirituale, sau ale unor condilii

sociale

frdmintate. Viala sociald Ei expresia acesteia in operele literare vor deschide un vast evantaiiu de tipuri 9i situafii, t28

Erog

t29

lui Dante, pentru care intilnirea cu Beatrice avea si inEemne inceputul unei noi

viefi, in dragoste gi contemplare

frumuselii: incipit uita noua. Aspiralia mascuiind cdtle posesia feminit6lii depEgegte insd, in istoria cuitural.d, drama singul.ar6, reprezentatd prin iubiri aevea sau transpuse literar, ajungind }a semnificalia mitului. Separafia este, de bund seam5, dificil5, lntre mit gi caz individual : ambele conlin o permanenld Ei un caracter exemplar, de.gi in mdsur5 inegald. Dintre figurile reprezentind o decantare a particularului gi o ridicare a individu-lr-ri la simbol se desprind insd figurile Iui Faust gi Don Juan, iirehlp'.rite cam cltre aceeagi epocl de irnaginalia pr:pr-rlar".1, in doud medii eulturale deoselrite norciicl gi cea mediteraneand gi care - civilizalia - creatori, au fost strins asociate, in preocupdlile marilor in decursul ultimelor secole. Cei doi eroi mitici aveau in comun cdutarea, nevoia
a

poeziei, neliniqtea, nevoia de absolut. Faust este insd mai compiex: uneEte drama cunoaEterii, nevoia acfiunii qi ndzuinla infdptuirii binelui, bucuria frumusefii, zbuciumul intre exaltare qi remuEcdri in lungul frdmintatei lui ar.'enturi, in urmirirea eternului feminin, ,,ce inalf5 spre celuris. Fald de Faust, Don Juan ne pare concentrat pe o singurS dimensie, cle;i fliimintarea lui nu este mai pulin pateticd, in lungul dragostei consacrate celor o mie una femei, ce i-au cdzut victime. Don Juan reprezintd insd adevdrul realilSlii masculine, care, daci nu urmdreEte in lungul vie{ii apropierea absolutului, prin mijlocirea eternului ferninin, ndzuiegte totuqi sd intilneascd femeia unic5, fiinta ingeminat6 de care fusese despdrlit originar, prin decretul zeilor, consemnat de mitul lui Aristofan. Juan ilustreaz:5 cdutarea femeii unice, in perindarea intilnirilor trecEtoare.
130

Prin aeeasta, eL etprinzd. ad,eudrul ultim al masculinitit,fii, aI dragostei singulare. In credinla noastr6, sprijinit5 pe observalia faptelor, b[rbatul nu iubeEte, cu ader'5rat, in lungul vielii, decit o singurii femeie. El i$i poate lnnrulli aventurile, poate fi cbsitorit de mai multe ori, dar, rlin numeroasele sale intilniri, dintre care multe i se gterg din memorie, o singurl imagine feinininl se prezinti in r1inc1, in mornentul in care, cdtre sfirqitul vieiii, i;i face irlr suprem bilant de conEtiinld. Pent::u cci mai mulli oameni, aceastd imagine se situeaz5 departe, in trecut, pritej de nostalgie sau de remugcdri. Numai cei ce inleleg eir aceastd femeie este insdqi solia cu carc ;i-au impdrlit viala, au cunoscut, in acler,dr, fe'ricilea. Obsenalia i;i pS.streazd valiciitatea gi in cazul ferleii, in care dragostea consacrat5 urrui singur bf,rl-.at se poate, in cea mai mare parte a cazulilor, defini cu uqr,rrin{d : cste, foarte adesea, insemndtatea pe care o are pentlu ferneic plima experienld a iubirii, primul b5rbat ce i-a lcvelat dragostea. Dacd bdrbatul, rnuifumitd structurii sale vitale, carc nu-1 insearnnit, practic vorbind, sub raporl biologic, poate compara riiferitele sale experienle erotice, pentru a izola femeia pe ca1'e a iubit-o cu adevdrat in lungul r.ie!ii, feileia aparline, corporal .si mental, in general, primului sdr-i iubit. Fericirea se obline qi dc data aceasta, in cazul coincidenlei dintre aceastd plind experienld

;i

cdsdtoria dulabil5.

atr,

Faptele qi ionstatirile licute pinl acum asupra specificului feminin Ei masculin, ca gi a unicitilii manifestdlildr diferenfielii se::lr.ale in jndiviclualit5li ttnice, deEi au fost unldlite pe paliele diferite, bioiogic-eredital (acesl
131

anume substanle chimioe. Faptul nu se constatd numai la substanle chimice, ci qi in urma actului sexual. Comportarea fiziologicd a celor doud sexe este inegalS in actul dragostei. In timp ce bdr_ batul nu este, practic vorbind, influenlat sub raport chi_ mic, femeia absoarbe s,ubstanla sperrnaticd a bdrbatului. Un cercetdtor olandez, Kohlbrugge, a publicat rezultatul studiilor sale consacrate problemei, intr-un articoi apdi:ut in Zeitschrift fiir Morph,ologie und. Anth.ropoloqie. Sexo_ logul Van de Velde, care-l citeazd, reia disculia 1, amd-

domeniu nuirnai evocat, eseul de fald neavind un caracter de expunere exclusiv Etiinlificd, ci numai spriiinit fiind pe aceste temeiuri), psihologic Ai soci.al, cu referinle la viafa cultr-rrald. a omenirii menfinut, totuqi, in do_ meniul trdirilor lduntrice qi con,statdrilor pe cale de observatie, fdrd sd ajungd in zona de adincirne care domind atit specificul masc,r-riin Ei feminin, cit Ei relaliile intime ale dragostei. vrem sd spunern cd, rearitatea dragostei este un Japt care i6i are justifiearea d.e adineim.e tntr_un fapt fiziologic fundamental, care contand.d. rel,a{iile clintre seie, alcdtuind in acelagi timp substratul organic al aeestor raporturi, au?.nd deopatriud implicagii conclucinrl la diJe_ renlierea contportd.rii generale, a setelor qi la cliscu{ia fidelitdlii i.n dragoste. Acest fapt pe care iI considerdm fundamental cuvintul corolare - subliniem - avind inultiple de ordin psil-rologic Ei sccial este, in gene::al, necunoscut, sau pulin cunoscut gi, in fapt, neinterpretat co_ rect, in toate consecinlele lui. Vom preceda formularea faptului, de citeva eonstatbri obiective. Unii sexologi (Th. H. van de Velde) au remar_ cat aptitudinea- mucoasei vaginale qi uterine de a absorbi

I Dr. Th. Van de Velde. Die Abneigung negen. Leipzig u. Stutgart. 1928, p. BB sqq.
J.32

in der Ehe.

nunlindu-i coroiarele. Copulalia nu are drept rezultat unic o fuziune a gametilor, ce se sdvirgeEte dupd legile mendeIiene, ci comportd gi o absorblie de substanle chimice. Van de Velde citeazd intr-o altd lucrare 1, trei fapte precise, observate nu numai Ia femeile in cauz6, ci gi de solii acestora, ca gi de medicii respectivi (doud cazuri personale ale autorului, un caz aI unui confrate) : in toate cazurile respirafia ferneilor avea, dupb aetul sexual, mirosul lichidului spermatic). Atare exemple, constatate obiec_ tiv sint, de bund searnS, rare, dat5 fiind sensibilitatea particulard de care trebuie sd dea dovadd subieclii in cauzl, ca 6i caracterul delicat, interesind pudoarea Ei intimitatea. Un medic de plasd mi-a mdrturisit c6 soli,a sa resimtea, intr-un interval de apiroximativ o jumdtate de or5, dupd actul sexual gustul Ei mirosul produsului spermatic. (Sexologul olandez noteazl c6 halena sp,ermaticd post-coitum dureazd intre o ord gi doud ore.) Socotim cd aceste date au o semnificalie gi implicafii care depdEesc cu mult un interes ane,cdotic: ne afldm in fala unui fapt care creeazd organismului feminin o condilie fundamentai diferitd de condilia masculind. Organismul feminin este un receplacol ai principiului fecundant masculin. Proclusul Jecundant impregneazd, intregul corp al f erneii, nu numai in momentele urrnind relaliilor sexuale, ci gi mult mai tirziu, in timpul gestafiei, prin absorbfia placentarS, a schimburilor chimice sdvirEite intre corpul matern gi organismul copilului. Copilul, fructut dragostei,, este deopotrivd expr.esie a unicitdlii vitale feminine, dar qi al unicitdfii corporale a iubitului. In tot timpul sarcinii, organismul femeii va continua sd absorbd aceste produse chimice, modificindu-se.

Benno Ko-

t Id,:

Die uollkommene Ehe, aceeaEi editurd, 1928, p. gl sqq.

133

Urmbrlle dragostei pentru femeie vor fi functamental deosebite, in compara{.ie cu acelea a1e actului sexual la bdrbat, nu numai prin succesia de stlri fiziologice, de o infinit5 compiexitate a ploceselo:: neuro-humorale constituind gesta{ia, na;terca, perioada de l5uzie, a}SFtarea _ci Ei prin r5sunetul psihologic al acestor er,enimerrte vitale, hotiritoare pentru biografia ei individualS. In timp ce, in anumite cazrili, bdlbatul acord5 actului dragostei o semnificalie intimpldtoare cl-riar - ...pufinclu-l uita ! * pentru femeie dragostea inseamnd, in acela$i timp, ddruire, participare, r'eprezentind un fapl biologic, psihologic Ei social capital. Identitatea clintre sexe sul: acest raport nu se poate susline. Chiar in cazul in care solul iubitor aEteaptd copilul gi-l doreEte _- el nr.r incepe (in general vorbind) sd-Ei iubeascd copilul decit clupd ce acesta s-s ndscut, in timp ce femeia, nu numai cd_gi iubea copilul inainte de naEtere, dar era pregdtitd pentru maternitate, prin intreaga ei constitufie, prin instinct;i prin complexiune psihologicd.
Atare fapte repun in discufie vechea ploblemd a telegoniei, pe care o vom evoca, in treacdt. prin tele_ gonie, vechii geneticieni lnlelegeau : ,,tnod.ificarea durabild. pe cere o prezenta o ferneld uiuipard, in unna unei inzperecheti fecunde cLL LLn ntascttl d.e o rasd. sau de o specie strdind$ (8. Guyenot). ,,O iapd, fecundatd de un mdgar, continud cercetdtorul citat, s-ar gdsi nodiJicatd, impregnatd. de aceastd hibriclare Si, nmi tirziu, incruci4utd fiind cu Ltn arnzd.sar d.in ?'oso so ar putea ylraduce descenden{i care ar con_ seruo, ctteua caracteristici ale mdgarului, care a tost tatdl lrafilor lor uterini.$ Fdrd indoiald, conceptul telegoniei, in prezent nu ee mai poate susfine, in sensul lui strict, in rela{ie cU
134

lrrocesele mendeliene ale ereditSlii, cu atit mai mult cu c,it un examen critic riguros al fapteior a ardtat caracterul superficial al observafiilor, bazate pe coincidenle, gi cu cit experienlele sSvirqite Ia inceputul secolului nu au adus confirmarea acestor fapte. Studiul de sintezd al lui Et, Rabaud (1914) a aritat, de

altminteri, netemeinicia conceptului de telegonie, in inleles strict. Rdmin insd ,,schimburile plocentare tntre foetus gi tnannd,6, pe care insugi Guyenot Ie mencontestindu-Ie, insd, speciJicits,tea eredilioneazd 'telegonia fard. Dacd rlrnine un fapt contestat gi concle substanfd spermaticd. a lemeii testabil - absorblia prin organele genitale Si mai ales hnpregnanla ulterioard a inh'egului, sdu corp de organisrnul copil'ului este insd un fapt. Titiul articolului citat mai sus, datoritd lui Kohlbrugge, era de altminteri : ,,InJluenfa sperntatozoizilor asupra uterului, contribztlie La stttd.iul telegoniei4. Ne af15m, in credinla noastrS, ln fafa unui fapt fiziologic, comandind comparativ, la blrbat qi femeie, biologia, psiirologia Ei etiea actului
i

sexual.

Pdstrind, agadar, o atitudine de expecLativd in privinta intluenfei, genetice consecutivl rezorbliei de spermatozolzl de cdtre corpul ferneii, ne mdrginim sd subliniem insemnetatea incontestabilS a faptului impregnSrii de ordin chimic al organismului ferninin, tn urma actului sexual, dar mai ct deosebire prin schirnburile transplacentare, dintre fdt qi mam6. Aoest fapt ne pare fundamental. Femeia primeEte substanla zlmisiitoare a mascululul, care prilejuieEte fructul dragostei gi va fi, prin aceasta, irnpregnatd indelebil in intreaga ei personalitate, pe tot restul vielii. B5rbatul, participincl la actul dragostei, nu [35

cunoa$te aceastd transformare fundamentaid a corpului vulgar qi Ei personalitdlii sale. Faptul este transpus uneori obscen in toate limbile ; nu vom cita, relinuli - decenlei, bine cunoscuta expresie romdfiind de simlul
neascd.

Impiicaliile etice gi sociale ale faptului au fost discutate. Ele a'u ajuns la formularea simplistd : ,,femeia este monogamd, bdrbatul este poligam". Disculia presupune,
de bund searnd, nuante, intilneEte prejudecdli, suscitS, din partea partizanilor ,,Iibert5!ii( femeii, intimpindri Ei rezerve. Faptele rdmin insd qi dau considerentelor de ordin etic o intemeiere fiziologicS. Infidelitatea femeii introduce in intimitatea c6sdtoriei un elernent strdin, chiar in cazul in care nu introduce in aceastd cSsdtorie un copil, ce nu aparline solului. Bdrbatul nu este modificat in fiinla sa intimd. Nu facem aci o pledoarie pentru ,,Iifiregte bertatea( bdrbatului, ci constatdm un fapt, pe care, fdr5 sd-l justificdm, l-am putea explica, atit prin temeiuri fiziologice cit qi prin faprte psihologice, linind de mecanisnul dinamismului sexual aI bdrbatului. Nu absolutiz6m un principiu, dedus din constatarea unui fapt, dar tncheiem postulind fidelitatea totalS a femeii, in dragoste, stdruind asupr,a problemei de conEtiin!5 a respectuiui reclproc dintre soli qi socotind cd idealul ar fi totugi o fidelitate tot atit de scrupuloasS, cdiSuzitd de criterii etice concluzie - cI formupasibild, totuqi, de obieclia foarte pertinentd larea ei este uEor comprehensibild... in cazul unui autor, avind virsta sc'riitorului rindurilor de fa!5...

irni dddeam seama cd pun accentul pe punctul de plecare, trecind peste zona de sus a dragostei, de,Ei cele doud faze ale iubirii sint conexe. trdrd se socotesc, a$adar, cd adevdrul formulat mai sus reprezintd latura meschine a dragostei, voi aminti ce raporturile dintre sexe trebuiesc strdmutate in domeniul visului qi al mitului. Dragostea este un fapt spiritual, eternul feminin are valoare supremd, rod al dezvoltdrii umanitSlii. Masculinitatea a recunoscut eternr-;Iui feminin imboldtil de a ridica spre ceruri. Femeia
nu are dreprlul de a cobori de pe acest piedesfal.

tirnp ,ce redactam paragraful de mai sus, aveam, tot timpul, in gind, prezentd, diferenta de plan intre adevdrul fiziologic qi ethosul dragostei. Formulind un adevdr,
...1n
136

Capitolul VI
luerRne IN ounnrA
Infelegerea pe care omul timpului nostru o are asupra dragostei Ei locului ocupaf de aceasta in universul cosmic gi rrital este rodul unei experienle fiziologice gi sociale milenare, intregitd prin reflexiile ginditorilor Ei ale unor rezultate Etiinlifice riguroase. Ne-am strlcluit, in paginile preoedente, sd descliidem citeva perspeclive asuplra acestei realitdfi fundamentale, care alcdtuiegte structura ins6gi a vielii rrmane. Ne propunem, in prezent, sd consemndrn rezuitatele generale ale acestei r,'iziuni. Dragostea ne apal:e ca un r.ezultat cornplex al datelor de ordin biologic, prin impo'tanfa i'stinctului cle ctlnservare a speciei, cale esle, in gene::al, n:ai puternic decit a instinctului de afirmare indrr.ictuaid ; a insiinctului social, de vieluire in comun ; a specificului uman, de existenld in lumea valorilor, fiinlei iubite aLribuindu-i-se o valoare supremd ; a fiecdlei vieli incli.r,,iduale, care, pt.in alegerea persoanei iubite igi ciefineqte linia de vial5 a biografiei Ei destinului slu singr-rlar. l)i"agostea cliezdEuieEte, prin pelmanenla ei, continuitatea r,ritalS qi culturalS a umanil,dfii. ln manifestdrile ei psiiiologice imecliate, dragostea se afirmS ca o nevoie de posesie reciprocl, a unei nevoi de prezenld, a unei nevoi c1e complementar.itate a tuturor or_ ganismelor diferenliate sexual, care, in izolare, nu-"si a,"i autonomie gi independenld, funcfiunea sexualir fiincl sin138

doud

guta cale nu poate {i sdvirqitd ciecit prin cooperar'ea * fiinle de sex diferit.
Realitate bio-psiho-.sociald complex5, dragostea umand este in acelaEi tirnp instinctivd gi rod al unei atmosfere culturale, intrejinutl de viala subconqtlentd, desfdgurat[ dincolo de cSl5uzirile voluntai:e gi ale lucidit[!ii. Dragostea nu ale nel'oie de ind::eptdfili, se irnplineEte dincoio de raliune ;i caicul ; poate fi adesca injustl gi capricioasir, priu inexplicabilS. inclinare subiectir'd : in Les tra;-ailleurs rle La tner (V. I{ugo), de pi1d5, eroiua rltnine inciiferentd in fala eroismului supraurnan, titanesc, a1 lui Gilliat, rezel:vindu-gi dragostea r"rnei fiinte banale, Eterse. Ca 9i prietenia, dragostes este o intilnire a doud destine singulat'e, care nu are nevoie de explicare (parce qu.e c'estoiT lzty, 1t6'ce qtLe c'estoit nroA : lVlontaigne). Caracterul complex, dominat in bund parte de tectonica subcongtientului, a dragostei, ii va explica ambivalenfele qi conflictele. Ambir.alenlele se vor afirma prin caracterul complex gi contradictoriu al sentimentului, care, uneori, poate fi in aceiagi timp uri qi dragoste. Dragostea in seninltate gi ca1m, a fiinlelor identificate una cu alta printr-o convieluire maritald indelungd, a putut fi adesea precedati de frdmintdri confuze de senlimente, in care intervenea ura, exasperarea, umilinfa plinsd, remuEcdrile, drama. Ambivalenfa dragostei presupune, de altminteri, totdeauna opozilia dintre iiuzie Ei cuprindelea congretd a realit[tii, dintre egoisin qi ddruire, dintre interiorizare Ei proiecfie in afard a undei afectjve. Aceste t5lizuiri igi pot insd afla cu timpul compensafie gi linigtire, ajungind Ia fuziunea gi omogenizarea simluril dacd, totugi, aceasti armonie nu a fost infdptuitS de la inceput. Opozi{ia latent6 poate ajunge insd ia corfiicte, contradicfii, la drame ale rupturii,

[39

suferintd, izbucniri de gelozie, stdri depresive, slricid sau crim5 pasionald. Diferenle temperamentale, iluzionare dupd o alegere iniliatd gresitS, impulsivitatea, nestdpinitd prin dominarea de sine sau educalie, condilii de ordin material Ei social pot preglti, alSturi de armonia Ei beatitudinea dragostei, tabloul sumbru gi multiform al dramelor pe care le vor consefirna psihiatrul, judecdtorul sau medicul legist. Va trebui sd privim dragostea sub toate inciden{ele sale gi si nu o reducem la o sciremd idiiicd qi conven{ionald. Ilealitatea trebuie cunoscutS, pentru a fi inleieasd prin cauze. Se va putea, in acest mod, pregdti climatul de calm si fericire aI dragostelor implinite qi evita, in acelaqi timp, dramele erotice sau ,,catastrofele(. sexuale, care au fdcut obiectul unei vaste bibliografii gi ia care ne vom referi intr-un alt capitol. Tr:ate aceste impliniri sau deznoddminte sint rezultatul taptuiui cd dragostea nu este, ca orice fapt uman, numai o realitate staticd, ci o devenire, in eare fiinfele, prin insdgi convietuirea lor se transformd, frodeiindu-se dupd un dinamism propriu, dar gi prin influenle de acliune si reactiune reciprocd. Am discutat pe larg, in lucrarea noastrd, Ind,iuirLtntit:ate Ei destin (BucureEti, .1g46, volurnul II, p. 384_JBD) semni_ fiealia ,,intilnirilor( in viafa individual5, dind terrnenului de ,,intilnire" accepfia lui cea mai largd. Din varietatea acestor evenimente (intilnirea cu arta, cu o anum,e disci_ plind gtiinlific5, cu un orag, cu o persoand, cu un inv5_ ldtor, mai ales), intilnirea cu viitorul so! sau viitoarea solie este, fdrd indoiald, dintre cele mai insemnate. Nu relevdm in viala sofilor numai o cotiturd biograficd, ci Ei, pe plan interior, o profundl implinire a personalitdfii. Transformarea e::eciprocd. Slnt femei, cu deosebire cele cu
140

rr instrucfie elementarS, mdritate cu bdrbali mai in virst6, cie vasti cultur'd, care au fost chemate la o viald spiritu-

llii inaltd, dupS cum sint bdrbali Ei am cunoscut am5rrun{it mai multe exemple la c.are inriurirea educatoare r {emeii ddm cuvintului infelesul lui strict a fost -ft,rndamentald. Intr-unul din cazuri, sol,ul mdr"turisea cd adevdrata lui educalie, de stdpinire a impulsiilor qi de
rncdelare a personalitdlii, a inceput in ziua cdsdtoriei. In studiul sdu, L'Amour et Ia Haine, publicat in al Easelea volum din Nouueau Tt'aitd de Psyclvologie (Felix Alcan, Paris, 1939, p. 115, 152), Daniel Lagache, discutind problema maturizdrii sexuale, subliniazd faptul, in concordanld cu mai mulli autori, mai cu deosebire cu O. Sclrrvarz : ,,pentt'u, femeie leg(ttura este personald ;i cieJitt"itiud, 1...f ,,tetnei,a dd tot Si cere in sch,itnb tot ; chiar dacd tn cursul unor legdturi sttccesiue, personalitatea sa se i,mbogd$egte ;i se rnaturizeazd,, Iegdtura nu este totu;i decit un dim,inutits aL cdsdtoriei" (p.'J.25), ardtind la pagina urm5toare : ,,Cd.sd.toria diJerd" de legdtura (amoroasd) sub raport sacial, temporal qi sutletesc. Cd'sdtoria are o ualoure pt"tblicit; so$ii dobindesc acelagi patrimoniu; ducttitd{ii, dintre ,,tttct gi ,,ett", cdsittoria it, sttbstituie coffnlnitatea, rept'ezentotd prin 1:ronumele ,,nai". Cdsdtoria este. deJinitiud, in sensul cd solii i;i dar-t unul qltuia tot ceea ce-;i, pot da; cri.teriul acestui caracter aI deJinitiuului este d.orinfa femeii cle a auea un copil. In sfirgit, cd"sdtoriq este mai ,,speci{icd$ decit legdtura, ea este ,,7t'nireo" a dottd. etistenfre( : ietnnifica{ia specifi'cd. a ,,persoanei,t( este de q trdi 'prin gi pentru altd persoand". (Autorul Jrancez se referd 1a lucrarea lui Oswald Schwarz, Serztalitit und Persiinliclt/ceit, Wesen und tr'ormen ibrer Bezlshungen. Wien-Leipzig-Bern, 1934, p. 116).
141

In cazul cisltoliilor echilibrate, in car.e dbrujrea reciprocd a sofiior este tolald, rod al unui climat de sinceritate gi armonie, intregul joc al ,cochetdriei Ei ipocriziilor, al rezettr'elor sau prudet'iei (ai afectdrii unei puclori excqsive : personajul Arsino6 din L.Iizantropul lui N,Ioliere) ia sfirgit. Clir:ratr-rl acesta de increclere Ei seninltate nu se instaleaz:d, de buni seami, ciln primele luni. El este un rezultat al unel c<rnr.ieluiri rnai tnclelungate, clar. alciluieqte condiiia esen{ia}5 a cisitorir'i.
**a

sur'1:rinde trecerea de la frigezimes simlirii adolescentului, neinlelegind inc5, ceea ce se petrece in sine, pini Ia eciriiibruL senin al ide.ntificdrii riintre ctoud fiinfe. Numai o antologie a operelor poetice consacrate dlagostei va piltea urmdri aceastd eflor.escenld ; ne r,.om limita, aqaCar, la citeva nuanle a1e acestei paleie. A fost oare 'desct_isd mai sugestiv inmugur.irea dragostei Ce.cit in romanul pastoral grecesc, Daphnis qi Chloe ? Iatd suferin{a fetei, in traducerea lui Constantin Ion Balmug : ,,Biata fatd, nu stie singurd. ce shnte, ea, cee crescutd Ia $ard. Ei, care n-auzise pe nitneni uarbind, cle ch'agoste. O mihnire i.i urprinse sttfletul, priuirile-i erau pierdute Si-adesea $optea nutnele lui Daphnis. Nu nlai trfinca, nu ntai d.rtrtnea noaptea, ntt ntai tngrijea cle tut.nfi.. Acurn ri,dea, acum pl,ingea; adorntea gi tresdrea clin satwz. Falc ti et"a cind galbend, ctnd ra;ie ca jocul ; nici o juncd. |nfepatd. de streche n-ar Ji fast a$a.
L42

Aminunlirca analiticJ nu \:a putea nicioclar.i evoca plindtate'a acestei plirnc,niri sufletegti cat'e se continr_ri clin rnomentuL de inceput al dragostei, pind la epoca inchegdr"ii clirnatuh-ri de felicire ega15 s cdsdtoriei. Numai poezia va

Citeodatd, cddea pe gf.nduri Ei-;i uorbea aga : ,.Sint bolnaxd Ei nu gtiLL ce anl ; stLjdr qi n-am nici o ran(t ; mi-e itrittta rea Si n-ant, pierdut nici o 'u*scd; ard gi stau (tatugi) Ia untbrd. dea.sd ! De ctte ori tt.n 11'L-a.n1, in{epat tn spini Ei, ri-atrt pli,ns. Cite albine nu 1i7-(LLL itnpuns ;i paJtr:L rle ntirtr:at"e tot cmt auut ! Ce-tni roade acr,nn inhna este ntat qntqr clecib toate qcesteu? Frtuttos o fi el, I)aphnis, dar gi JIorile-s fruntoase. tr'runtos nrai ctntd din nai, dar si priuighetorite ci.nld" fruntos ;i., tctttt;i, pe rnine ninic ntt rtd. tnigc(t ! O cle-a; fi naiul lui, sit-i sintt sttJlarea ! De ce nu-s o caprd, sd JitL pitscutd d.e el ?,,..." ...La rinclul iui, Daphnis, care prinrise o sS"rutare stingace de 1a Chloe, era cuprins de aceleaEi simtiri : ,,...Detttwtci, iL beteatt aclesea jiot'i reci, nu-;i ptttea stdpini inirrzu care-i bdtea lc.re., t:r.sis sd. se tLite tniilt Ia Ch,l.oe, rlar priuhtd-o, i se hnbttjorau obrajii" [...] ,,kfincarea ul;ia o ntai gusta, si c:ind e-ra silit sd bea, i;i t"ttla ntnrr-ai buzele. Se tdct-tse td.cttt, e.l, ntai t*orbdref rlecit glreerii ; (tlet:enise) t1retti, tle;i de telul li.ti era nrui neasLirttpd;&t ca o caprd. I;i uitase ;i cle t::r''rttii, naitd ;eclea pdrd.sit Iq o parte, iar Ia[a ii era lntai gulbcrtd r;a iarbu of ilitd. tie sctare. l]tunai tle Cliloe tat"bea cu ai-trinclere. int' cintl se ei:;ea .sirttlttr, tleparte de rlinsti, se ittLrel-sa aslJe! : ..Ce n1i-o li Jiicut, oare, surttLul Ch),oei? Ciici buzele ei stnt mai Jragede ca trantlafirii, si gu'a ttmi dtLlce cs tttietrea, totttl,i, siLrtLtttl ei tn-a Jript ca o inlepdttti'd i,le albind. ! De r:ite ori ntL titi-ant, sd.rutat eu iezii, cd.feltL;ii ,ci uilehtl tlii.ruit tle Drtrr:rtn ! SiLrutarecL a:;ta-i altlel : iirti laie rd.strJ|area, inti topeste suJletttl. htti snnilge irtitrto gi, totttSi, es ,L,rea sd. o ntai sintt otiat(t ! O, birttittfd bl.esterrtatd, o, Joc ascLtns, e cd.rui pricind. n-o pot spture ! ,," . i Iar tiliizuirile contladictolii a1e dragostei au fost, oare, crr nrai mtrlt arler.il n:5rtr.:risite. decii in srltrrie l.e poetesei franceze Louise Labe ?
143

Irri J'( (trad. I.B.). ...Pentru a-gi afla ecou in mlrturia, toL at?l de pateticd, a poetului Maurice Scdve, pentru a sa D6Iie : ,,Ati.t o am, iulsit, inctt ?,n, Jddn{a ei trdiesc ! Atit in fiin_ la-i ant, trd.it, cd-n mine clragostea a 1;trguit ! [...] ...Iar flacdra ce ne'& cttprins a fost atit cli_naltd cit I focul meu lucegte ingemina|, eu-al ei. ! De xa tnuri,'a et scinteie, scinteia ntea cenuEd. .-a Ii I $i astfet, ea pierintl., eu ztoi piet.i !$ (traC. L B.). I)ragosLea, in frdrnintarea ei torjcld, carc se cere, chrpir cuvinti-rl lui Properfiu : ,,ur!.atd cu ltlu"itni,,, sau care:$i are expresia i' to'.te formr:le expresiei a.rtistice, in actul lI al operei lui Wagner, Tristan gi, Isolda, cle pi1clI, ajunge insd ir"c.ptal la maiurltatea iubir.ii, in zenit, t igoare fra"_ ^ bdfiei Ei gratie feminini : Sd.rutttl lui Auguste Roclin, Aparfinerea mutuard .,si contopirea sufleteascd nu suprimd, fdrd indciall, in climatul marital, toate comporta_ mentele dragostei, clar lc amuteEte, dindu_le o existen{d virtual5. Gelozia nu ddinuie clecit sub for.rni poten!ia16, sinipli-i ,,control,,, cle altminteri discret Ei plin cle increciere: sofii in{eleg cd o gelozie vlrtitd reprezintd o
144

fiinfa-nfi ofilitd. tnJloregte.l,, (traCucere Ion Biberi). Iar inmlSdierea supusd a feininitdlii sub puterea domi_ natoare a iubifului a fost oare cinclva mai fermecdtcr rostitd deeit in poemul poetesei pernette du Guillet ? ,,Pentru, a bucura pe cel ce tnd. frdmintd._n clainuri I nu urea,u sd caut leac pentrtt-al rneu chi,n I e,zL qtiu cd stLfe_ rin{a mea il mulgume;te I gi mutg.tnnitd. s|nt d.e bucuria
,si

,,Trdiesc gi, totugi, din uiafd eu md. sting : md. ptrjotesc gi apele .nd-neacd i Focut md arrle gi lrigul mrt pdtrunde : I cu nit'te uda{a-i, blindd, d.at. neinrlttt.dtoare ; trd"iesc mari | s'af erin{i, in bucurie. Ltd.rd. de pricini hohotesc i,n lacrimi l, iar in ptd.ceri tnclur durere plinsd" I Cele ce orL se c]"uc gi nu clureazd,

iipsd

avind, mai ales fald de femeie' ofense. ObiEnuin!a nu indbuqi adevdrate semnificalia unei ,adinceqte ; omul' fiin!5 in vegelanul, ci-l diver:,ificd, il
cte respect re'ciproc,

nici

devenire, nu-Ei allS decit in plindtatea dragostei in cluratd, adevlrata sa realitate inlerioard' Faptul a fpst exprimat in termeni fericili de Theodor Gottlieb von Hippei, aulor aI unei importante lucriri consacrate cisdtoriei

iUin,

Elrc,7774,reeditati in 11372): Nunr'ai prin cds(ttorie, fetrreia este desduir;itd, hr' Jiirfia ei, de sof' clttpd ,urr'rliut este clesd.utr;it d"e cdt're stt{ie' Bffi'bat 9i Jemeie alcdtu"iesc o sitr"gut'd uiald". * geneCbservafia cste atit de adevdratd incit, uneori ralizarea este dovadd cle naivitate - ccnlopirea sufleteascf, poate fi rodul citorva ani dc convieluire, cei doi sfir;ind prin a se stjma 9i cunoaEte unul pe aitul, ciriar in cazul cdsdtoriilor grlbite sau convenfionale, frecvente in secoin le:Ie trecute. in suris, i\{olidre a rostit acest adevdr' versulile :
d.ie

,,Plus que l'on croit, ce nom d'epout engage Et L'anzozLr este souuent'Le fruit dtt tnaritige"' so! impune' / iar draSganarel'Ie, ou' Le nunle" gostea-i adesea al cdsniciei Jocu imaginaire, scena I (tr. I. B.). Sr-rb o formd sau alta, preg[Liti indciung inaintea cbsdtoriei, prin inclinare mutuald sau f|uct aI convie{uirii, cdsdtoria re:prezintir adesea o lnfAptuire a vechiului mit' al rc'unirii unor fiinfe, 'despirlite cindva arbitrar, de zei' In aceastd omogenizare, condilionatd de armonia ini!ia16 dinlre doud corpuri Ei simfiri, dar adincitd piin convieluirea in durata deceniilor, se vddesc totr-rqi diferenlele specifice ale sexului, ca Ei particularitSliie strflete;ti calacteristice fiecSrui cuplu. Principiul complementaritilii domin5 unificarea maritai5. Unul din soli are totdeauna
(,,J\,[ai des decii"r, se spune, toh-rl cle 145

de gindit.

inifiativa expansiunii emotive, a protecliei, a cdldur.ii de suflet, celdlalt lisindu-se iubit, rlsfdfat, condus primul ; sfir;eEte prin a iubi fiecare gest, fiecare privir.e, fiinlei a celuilalt. Dragostea maritald ajunge la un cult exclusir,, in duratd, care face substitrilia celuiialt so!, cu neputinld

iubite, in imagine ideald, de cltre suplaviefuitor' Ne aiiam aci in zona vieluirii reculese, care-Ei trage substanta- din puritatea gi artnoni4 climatului, care a definit convieluirea'

!"

deznddejde

Totusi, var.ietatea ,cle complexir:ne a vielilor lndividuale, ca gi coincidenfele, fortuitul, fatalitatea pot interveni, dezlirnluind cirama frustrafiei, a pdrdsirii, a mor_ lii r tema meclievald alui TroihLs ;i'a Cressiclei, drama lui Hero gi Leancler, avindu-si, totugi, o dezlegare ideald in credinla unei feliciri eterne, in altd viald, dar mai ales prdbugilea totalf, ar mor'fii, care separi, fdrd iluzie pioasd. Drama desplr{irii, prin mr:arte a unuia din soti, familiard psihiatrului, poate concluce adesea Ia tulburar:c a eci-rilibrului sr:fletesc al celui rduras, la stdr:i depresive, ale duratd r,ariabilii. Supravie!Lritorul rlinine descumpdnit, in
:

,,$tiu bine r,a iugina intr,*un poem, poetul Guy_Charles Cr.os, * gtitt bine cd. nhtic ntt poate mingiia -/ pe cet ce ;i-a piercltLt singttrl clragctste I. Oh, erai nebttttatecii ;i ttnd.rd | ;i eram tloi, intreaga zi !.,. f Et.an"t tlai, tntpatri.__a tntregii huni I erant croi, intpcttriua httt,'or zeiror ! Actnn, in rutaptea care cacle I fd"rd cdlduza stel.ei, sirtt singur, rdtd.cit". (tr. I. B.) Pribugirea sufleteasci nu este insd firi sclpare. Regenerat'ea rnc)rali inte'r,ine, la sufletele care-Ei pot recdplta eclrilibrul, mai ales daci evenimenl,ul s_a pr.oclus prin accident, la rrirsll tinlrd. Existenia zclrobitd se poate re_ face, pdstrind insi cultul celui sau celei dispdrute, pe tot tirnpul existenfei. CItre sfirgitul r:ietii, cultul clispdrr-itului se imbinl cu retragerea gi nevcia de singurdtate, priiejr-rincl retrdi::ea in sine, in amintile, a viefii trecute gi a reconstituirii fiinlei
146

Deqi rari, irnplinirea dragr-rstei in dLuatl nu este niel excepfionall qi nici nu reprezinld un col]cept pur ideal' Cisdtsi'ia perfectd este o realitate - care vldegte 9i mai mult striden{a Ei dezarmonia cdsdtoriilor dezbinate, al c5lor climat obignuit este cearta, neinfelegelea' consi;ringerea, uneori ura. Operele litelare au zugl'dvit numeroase rnodele de atari cSsiitorii de in{eln. Poil de carotte aI lttl Jnles Renard, nuvela So{ii Orlou de Gorki, romanul l'Assotnmoir de ZoIa, pieseie lui August Strindberg zugrd' vesc un univers al tensiunii Ei degraddrii' Medicul care este in misurd, mai mult decit oricare alt om, de a cunoa;te cauzele acestor cideri, nu le poate decit confirma' Intervin, in aceastd catastrofd a vielii maritale, cauze multiple, dintre care clezechiliblul psihic qi alcoolismul ne par cele mai insemnate. O experienld medicald de peste patruzeci primul nostru stagiu de spital a avut loc tn de ani continuatd ln mai multe medii socursul anului tg24 dezvdluit toate infSliciale Ei ,in mai multe tiri - ne-au psihiatric ale acestei qi economic social, ordin de ;5rile generaliilor viitoare : asupra tragedii, care are repercusiuni deUevenfa narcomaniile, turburSrile psihice, prostitufia 9i dezunite' gi crima infantiid sint rodul acestor famiiii Ifdrd indoiald, totul, in via.ta social6, converge spre eonstituirea familieil, care este un rod, deopotri"'d, al biologiei,
1

cezd contemporcnd, Antologie intocmitd de Ion AIma; 9i Ion l)r:dgan, Ecl. Poiiticd, BucureEti, 1971, se discutd citeva aspecte ale
p'.'obIemei.

In capitolul

Sociologia tomiliei,

din volumul Saciologia fran'

r47

al cutumei, ca $i al nevoilor sufJetegti. Dar exemplele in vjitcrji soli au cu adevdrat congtiinla gravitdlii actu_ lui pe care il sdvirEesc, dindu_i semnificalia sociald Ei cul_ turaiii, de educalie a copilului, sinf jgpsrte de a ajcltui reguja. Intr_o bund parte dintre cdsdtorii, raporturile
care deosebire de femei, care au protestat irnpotriva morale( (Gina Lombr.oso), la care le condamnd,pdr5sirii

,r."r .or,,,-rnitSli sr,rfletegti de adincime. Faptul a fost depiins cu

sofii. In

convenfionaie

di'tre so{i

impiedicS sta-biliruu

Am ardtat in alte lucrdri cd actele fundarnentale ale vie{ii sint condilionate de doud alegeri: alegerea profesiei Ei alegerea solului (sau sofiei). Din nefericire, hotdrirea, in multe cazrri, este luate Ia intimplare. De aici, existenfu unor profesioni;ti ratali, a rnuncii ficute de c6tre unii in sil6 qi fdrd dragoste, ca Ei a unor cdsdtorii
dezunite. Experienla noastrd ne-a dovedit, de bund seamd, cd adesea, alegerile intimplStoare sfirEesc prin a ajunge la compensdri : profesionistul sfirqegte prin a se... resemna in a exercita o activitate pentru care nu avea inilial tragere de inimd, iar alegerea intimpl5Loare a solului condttce uneori la o existen!5 compatibilS cu o viald normald - degi cenugie qi fdrd mari bucurii. Dar neizbutirile grave, foarte numeroase, trebuie sd ne relind, intruclt conduc Ia conflicte sufleteEti qi repercusiuni sociale : profesionistul Iucrind fdri dragoste poate ajunge la stdri nevrotice, Ia astenii, la repulsie pentru locul de muncd, dind in acest mod un randament de munc5 inferior iar cdsdtoria dezunitd are drept rezultat, alSturi de tulburdri sufletegti a1e soeducatie defectuoasd o a copiilor, care ii pct duce la lilor, tulburdri psihotice, vagabondaj, acte antisociale, toxicomanii. Cdsltoria va trebui precedatl de o cunoaqtere adineitd a viitorilor so!i. Nu vom recomanda o perioadd indelung[, de mai mulli ani, a logodnei, dupd obiceiuriie 'din !5rile nordice a1e Eulopei, de acum citeva decenii. Dar felul in care un tindr dintr-un sat in care mi-am fdcut un stagiu de medic de {ard acum patruzeci de ani Ei-a ales sofia, rn-a stupefiat : luind hotdrirea de a se c5sStori in rdstiinp de citeva zile, tindrul a incSlecat pe o bic'icletd gi a colindat satele tnvecinate, unde Ei-a ales tovar5.5a de via!6 la intimp1are... Ultima condilie postulatS de sexologul Van de Velde apare"de asemeni obligatorie: viala sexualS a viitorilo::
il,49

lucrarea sa ,,SuJletttl Jeneii$ (trad. francezi, payot, lg24), Gina Lombroso, sofis lui Guillemo Ferrelo, a ardtat c.i ciiferenlierea fiziologicd Ei complexiunea psihologicd intre blrbat gi femeie nu treb.uie sd conclucd la o izolare a fe_ meii dc i:reocupdlile solr:lui ; acesta trebuie s_o asocieze, intr-un fel sau altul, muncii qi r,,ie{ii sale interioare. O cd_ sdtor:ie armonioasd presupune o egalitate morald 9i o parti_ cipare sufleteasc5 efectivd a solilor, la viala lor comuni. Referindu-se la acest aspect al problemei, Van de Velde, care citeazd, de altminteri, lucrarnea Ginei Lombroso, aratd la inceputu) cdrfii sale, Die uolkonunene Ehe, cele patru condilii esenliale ,ale fericirii in cdsdtorie : o alegere nAuo_ vatd a solului ; o bunl situare psihologicd a soliior, asigu_ rind relalii afective intre ei (ceea ce am numit climah,tl vi'elii familiale) ; vederi comune in privinfa vielii gi edu_ caliei copiilor; o viald sexuald armonioasd. Alegerea solului este de importanld hotdritoare. stlruirn asupt:a unor condi+oii ce ni se par evidente Nu : evi_ tarea diferenlelor p.rea mari de virstd, de condilie morald, de mediu social-cultural, care irnpiedicd stabilirea unei comuniuni afective, pe pian sufletesc de adincime, intre sofi. Totul se reduce la stabilirea unor corespondente efective'de corp, gind Ei simfire.
148

dezastruoase.

soti va trebui sE fie normali, dinamismul ior sexual nu va trebui sd fie dereglat prin experienfe sexuale anterioare.

:!
sociale

Echilibrul sufletesc al indiviciului qi prosperitatea 'ielii sint condifionate de structura famiiiei gi educalia prim5 a copilului. Studiul familiei depiqeryte cadrul lucrl_ rii noastre. Din incidenla de privire a dragostei, aceasla din urmd fiind infeleasd in sensul ei ce] mai general, dra_ gostea igi afld o formd institutionalizatd in familie, care nu are o existentd independentd, ci se insereazd realitdli sociale, economice gi politice. procesul, privit in evolulia iui, a fost studiat de Engels, in rucrarea : originea fatnitiei, a proprietdlii priuate gi a stntutui. In evolulia umanitd{ii, de la formele primitivc pin6 la societatea socialistd actr-rald, relafiile sexuale gi morale intre soli au fost supuse unor codificEri variabile, dup6 medii culturale. Socotim insd semnificativ faptui cd primele legislafii cunoscute, da_ tind cu aproape patru nnii de ani in urm5, au fost extrem de^severe in privinla corectitudinii acestor rela{ii. trn colaborarea sa Ia Istoria umanitdfii, publicati de Propylden-Verlag, Berlin, tgl1, Rudolf Kitiel, preziqtl in primul volurn, intiturat Das Erwachen d.er Menschkeit, date concludente. Codul lui }lammurabi, rege al Babilo_ nului cdtre anul 1gb0 inaintea erei noastre, consacra fami_ liei, formelor de mogtenire gi adopfiune o luare aminte deosebitd. Un contract de c6sdtorie nu era 1egal, in aceastd epocd, decit daci era lncheiat prin act scris; adulterul femeii era pedepsit prin inecare -- pedeapsa putind to_ tuqi sd fie suspendatd prin aprobarea regelui; divorful nu putea fi incuviintat decit prin boald indelungatd, sau prin sterilitatea femeii (toc. cit. p. aae.
150

Foarte amEnuntit sint redactate arlicolele codului asirian (cdtre anul 1380 i.e.n., sub domnia regelui AssurUballit), inscris,e in caractere cuneiforme, pe o piatrd aflald. Ia Muzeul din Berlin. Nu ne putem impiedica de a cita, dupd traducerea germand a textului (toc. cit., anexa de la pag. 4BB), citeva articole : Art. 1,2 ,,ln cazLtl tn care so{ia unui otn este opritd tn clrt-tm de un bdrbat, inoportunatd gi urmdritd cu propuneri' femeia opunindu-se ;i opdrtndu-se, iar bdrbatul reuSind

sir o uiolenteze, totul fiind do'.-edit fie prirt. surprindere bdrbatul urmeazd. a asLlpra Japtului, Jie prin martori pedepsei" . ti ucis ; f emeia nLL ua fi supusd

Ar-t. 13 ,,Presupunind cd sofia unui o?]] s-o chts i,n casa ttnui alt bdrbat pi a situirgit ut acesta adulterul, de;i bdrbatut ;tia cd fenrcia este nzi.riLcrtd, cei cioi uor Ji pedepsili cu tnoartea". (Articolul 14 prerrede, ins5, intre altele, qi aceastd eventualitate : daci adulierul ar fi fost sdvirgit fdrd ca bdrbatul sd fi qtiut cd femeia este mdritatS, el urma si fie liberat ,cie pedeapsd, Addugdm cd articolui 20 plevedea pentlu homosexualitate pedeapsa p::in castrare.) sau poate Legislatorii acestor epoci au infelcs intuiliv puritd{ii corporale insemndtatea chiar prin observalie gi suflelegii a femeii, a cirei semnificafie am ardtat-o in capitolul anterior. Inconduita ferneii altereazd echilibrul cdsitoriei, introdrrcind elemente slrline in intimitatea cuphrlul Ei plimejduind edr-rca!ia copiilor'. Adiugiun qi un a1t farpt, doveditor al glijii pe cale legiuitolii antichitdlii o aveau pentru progenitur'f, : femeii insdrcinate ii ela interzisd folosinla alcoolului, Ia greci. Este de presupus faptul, stabilit Etiinli{ic c,le cercetlrile tin'ipului nostru, prin care s-a arittat cd aleooL-ll ingerat cle femeia insSrcinati tlece pr:in placentd in or"ganistntii copilulul, era
151

cunoscut sau cel pu{in birruiL de grecii din timpul lui

So1on.

laliile antice o atribuiau integritd{ii familiei gi dezvoltdrii corporale qi meniale 6 copilului, condi{ie a permanenfei umanitdfii Ei culturii.

Se poate inlelege, astfel, luarea aminte ,pe care popu_

din carnea Ei singele matern. Privili fiinte inchircitS a copilului, addpostit in uter, fazd de inceput a dezvoltdrii ulnane, urmald noud luni dupd actul dragostei, prin trecerea pruncului la luminS, in bucuria mamei liberate ! (i\
se vedea

* 1.
Ne afldm in domeniul permanenlelor umane. Dragostea, socotitd in'cd din antichitate ca un fapt eosmic, i;i dezvoltd adevdrata adincime gi semnificalie in legdturile dintre oa-

meni, dominate de valori spirituale. prin cdsitorie, dra_ gostea ajunge la implinirea ei supremd, depd;indu_se pe sine. Dragostea nu este un scop in sine; dragostea prile_ juieEte miraoolul dezvoltdrii fructului, in sinul femeii; un nou inceput ia nastere, a cdrui creqtere ajunge Ia uma_ nizarea copilului, prin educalie. Ciclului dragostei i se integreazd ciclul maternitdfii ; ciclul maternitdlii ajunge la crealia unei noi fiinle gi ia spiritualizarea acesteia. Pentru cdutdtorul care incearcd si ajungd dincolo de aparenle, faptele au o mdrelie, o adincime, o frurnusele Ei o complexitate de fenomene care nu pot fi definite decit printr-un singur cuvint : miracol. Cdci cum ar putea bio.* logistul sd urmdreascd altfel jocul materiei organice in procesul iurbrinSrilor celulelor sexuale, in actul fecundaliei, gi in formafia oului ? $i cum va apare altfel, embriologuiui, care nrmdreEte zdmislirea noii fiinfe, prin nesfirgite qi complicate diferenlieri celulare Ei tisulare, care formeazd fiinla fiitului, cuibdrit in cdldura sinului matern, in culcu_ qul uterului, apSrat de corpul mamei Ei proteguit de un invelig licl-rid, in lunile in care b5tdile inimii copilului r5spund b5t5ilor inimii mamei ? Se petrece in acest rdslirnp unul clin ceie mai tulburdtoare fapte ale univetsului: inmugurirea unei noi viefi,
152

traptul acesta, cu tilc atit de tulburdtor tn sensul cd mintea,cencetdtoare nu-i poate incd urmdri Ei inlelege toate aclincurile, nu alcdtuiesc insd decit o fazd din epopeea viefii. Perioadei biologice, ii urmeazd o altd fazd, a creEterii rnentale, a spiritualiz5rii copilului. $i totul, in aceastd clevenire, este inconjurat de dragoste, prezidat de Eros, care se afld Ia inceputul Ei in decursul 'intregii epopei
vitale. Faptele au, am observat, o valoare, o semnificalie 9i o frumusele, prin ele insele. Elanul nostru emotiv este indreptS{it, dar din nefericire, temperat de tristelea altor fapte, insumind eqecuri, devieri, rebutu::i ale viefii' Armoniei vielii maritale ii corespunde menajul dezunit ; sarcina purtatd cu fericire de mama sdndtoasd are forme patologice, de suferinfd; aldturi de copilul sdndtos, se ingiruie formele neizbutite, eEuate, copii morli, teratologia, idiolia, imbecilitatea sau debilitatea mentald, tulbur5riie dezvoltdrii, copii ,,difi'ci1ic, recunoscind un determinism eomplex, in care intrd cu un coeficient important' faptul pe care arn linut sd-l deplordm, aI cdsdtoriilor dezunite, al lipsei de igiend Ei ingrijire a sdndtSlii pdrinfilor. Fenomenul este, fdrd indoialS, general in lumea animal[ : aldturi de forrnele plenare qi organismele echilibrate, apar fiinfe piperni'cite, neviabile sau cu vitalitate sc5zutd. Omul, insd, in mdsura in care fiEi poate domina clestinul pro'priu, echilibrul cdsdtoriei 9i viata copiilor, are clatoria fali de eI insugi qi fa{5 de familie, de a evita eventualitatea aceasta, a excepliiJor de Ia calea normald a
'[53

figura anexatd.)

viefii. Integrarea este in putinla fiecirui orn, prin respec. tul propriei sale personalitdli fizice gi morale, prln alegerea judicioasS a solului sa.u so{iei, prin climatul de fericire qi oalm al cdsdtoriei gi prin grija educaliei copiilor. gi chiar cind o prim"i incercare a putut egua, prin alegere nepotrivitd sau condilii potrivnice totul nu este inc5 pier_ dut. O viald nu trebuie s6 se lase invinsl, de{initiv. Bdr_ batul sau femeia trebuie si afle energia pentru a relua o noul via![, tn condilii oorecte, inldturind greEelile tre_ cutului. Du,pd suferinle, dupd divorf, sau dupd separare prin moarte, se poate incepe, la virstl tindrd, o viafd nou5. Omul nu trebuie sd abdice.

Un bilan! aI viefii umane, pe plan concret, al biografiei individuale, sub incid.enfa unei experienle medicale, ar putea conduce la aceastd concluzie : omur este inifial destinat s5 fie fericit, dar numai in rndsura in care qtie sd_Ei respecte viala proprie gi viala celor cu care trEieqte. Realitatea este insE adesea descurajatoare : exceptincl cazurile de grave infirmitdfi rnentale sau de forme patologice incurabile, omul are toate aptitud.inile pentu s deveni fericit dar face ad.esea totul pentru a_qi rata exis_ - suferinfd tenfu Ei a produee celor apropiali. Cuvintul fericire, pe care il rostim cu oarecare stinghereald, pare un ideal de neatins. $i, totuEi, starea pe care o evocd este ac_ cesibild tuturor celora care-Ei organizeazd viafa in echi_ libru gi sdnitate morald gi fizici. N5zuinla inlelepfilor an_ tici de a ajunge la fericirea interioar6, la eud.ainzonia, este o bucurie interioard, care poate deveni permanentd. Va trebui sd enunldm insd felul pe caxe il urmli.im gi mijloa_
15{

cele pe cere \ra trebui s5 le folosim pentru a-I obline. In aceasti privinli, personaiitatea omului modern se deosebegte fundamental de aceea a omului antic, care socotea cd fiinla umand se afld sub puterea unei fatalitdli exterioare, sau de aceea a omuiui rnedierral, care socotea, sub influenla conceptiilor religioase, cd ader'dr'ata fericire se afld intr-o altb lume. Fericirea nu este r"odril unei collvergente de intimpldri favorabile, personificatd de antici sub imaginea zeilei fericirii, Tyche, Fortuna, ci o dobindire la care se ajunge prin disciplind interioard : ,,Fericir"ea nu este o stare uSor de obfitttLt: ea este greu de aJlat, tn noi, dar cu neputinfid de a ti gdsitd in altd. 1:arte(' (Cltamfort). Felicirea se dobindeEte, nu se capdtd; fericirea este rodul participdlii actirre la viata tuturor, intr-un regim cultural de valori, Ei nu izolarea anaciroretului dezorbitat
social.

fericire, prin edilicarea unei personalitd!i, triind intr-un climat familial, unde iEi afld loc de recule.gere Ei odihnS, pentru oboselile pe care 1e comportd existenfa activS, pe plan exterior. Starea de fericire nu este o dispozitie de sufiet egaiS cu sine, o iiniEte in beatitudinea atarariei, postulat5 de inleleplii greci. Fericirea este devenire, implinire treptatd a unor aspira{ii intime, a vocatiei, a destinului nostru interior, dezvoltat in acord cu viala celorlalJi. Fericirea se elaboreazi zi de zi, in lungul intregii existcnfe: este fericit adolescentul care lucreazd cu rivnd pentru a-qi edifica personalitatea; este fer-icit tin5rul Ei omul matur, care cunosc bucuria activitdiii creatoare, qi care i9i afl5, in linigtea gi atmosfera de calm a familiei, o rdsplatd sufleteasci pentru strddania ior ; este fericit omul in vilstd singurul, de altminteri, clruia i se atr-ibuie
Omul ajunge

155

fericirea qi infelepciunea, acesta fiind in mdsurd si_gi imbrdligeze in gind intreaga viali, pentru a se bucura de roadele ob{inute. Fericirea este o valoare umand : vajorii supreme de a_gi fi edificat o personalitate (,,cea mai tnaltd, Jericire a orntt_ lui este Tsersonalitatea,,, Goethe) omul ii adaugd armonia convieluirii cu personalitdli ingemEnate spiritual. Cercul acestei convie{uiri nu este limitat : el treee de la fiinla iubitS, la fiinfa copiilor, se extinde la viala comunitd[ilor imediate, pind la existenla naliunii gi a intregii omeniri. Aceastd depdEire, treptatd, nu se face decit prin dragoste. Fericirea este, agadar, dragoste si nu pldcere. pldcereloate avea qi animalul. Numai omul poate fi fericit. Starea de fericire, inseamnd puterea de s invinge duritatea adversit5filor, intimpldrile exterioare defav=orabile, inseamnd inldturarea confrictelor rduntrice, a tensiunilor. Omul ajunge astfel la ,,pacea interioard,, (euthy_ m,6a : bucurie Ei incredere; efi.esto: linigte) postulaia de filosoful greo Democrit. Fericirea presupune armonizarea intregii viefi : intre gind Ei fapt5, intre ideal Ei infdptuire dacd nu in izbu_ - reprezentind tire total5, cel pulin in efort, str5dania ade_ sea singura bucurie, in caz de neizbutire. Fericirea este o varoare murti'dimensionald : inseamnd, in acelagi timp, imp5care cu sin,e, prin inldturarea egois_ mului, extirparea cupiditdlii, dar gi o armonizare cu oa_ menii, cu viafa 1or, trditd ooncret, cu existenla lor cu_ prinsi sub unghiul permanenlei, a perinddrii generaliilor, in timp. Se infdptuiegte, prin starea de fericir.e, o depdEire a propriei individualitali gi o contopire a fiinlei cu destinur intregii omeniri ; fericirea presupune o filosofie, o con_ cepfie unitard asupra lumii, in care rostulqi activitatea propriei vieti iqi afld un loc, definit printr_o contribulie modestd, dar efectivd.
156

Starea de fericire dacd totuqi ac,easta a putut fi oblinutd - sen6iuss la o cuprindere a viefii per:sonale, in intregul ei : existenla proprie nu mai apare ca o succesie intimplStoare gi incoherenl5 de eforturi, cdderi, strddanii sau izbinzi, ci ca o unitate, formatl din nevoia unei congtiinfe de a se reg5si pe sine, in continuitatea existenfei sale : ,,OmuI Jericit este acela care-Si poate pune in tegdturd sfirpitul cu inceputul uie[ii('.' Goethe, Sprilche in Prosa, Nlarimen und Retlektionen, zweite Abteilung. Aceastd definire a unitdlii propriei vieti nu se poate sdvirgi, in convingerea noastrd, in izolarea propriei personalitdli, ci numai in comuniune cu fiinla de eleclie, cu care Ei-a impSr{it existenla, inlduntrul cdsdtoriei. Personalitatea nu are o existenld monadicd in univers ; real.itatea ei intimd iEi trage obirgia in faptul cotnunicdrii, prin relaliile multiple care i-au statornicit locul in lume Ei via{d. Fericirea in cdsdtorie inseamnd astJel comunicare in duratd, iubire in duratd. Izolarea omului in lume este, astfel, un concept fictiv. Destinul uman presupune integrare in comunitf,li a cdror sferd se extind progresiv, de la mediul familial, la intreaga omenire. Destinul concret al fiecdrei fiinle igi afld punctul de plecare in dragostea qi fericirea pe care le-a putut avea dacd, totuqi, a iubit Ei fost destoinic a de a ajunge la fericire fald de fiinla ,si cu care gi-a impdrlit viala. Durata fericirii nu este insl eternd. Ea este limitatd de momentul despdrfirii definitive, inginat in suferinfd, de

Guiilaume Apollinaire

,,Anz cLiles acest fir de buruiand. Toamna a rnut'it adu-{i atninte Nu ne uom nzai uedea pe aceastd lume Miressmd, de timp Jir cte buruiand $i adu-gi aminte cd. te-aSteg;t$.
157

Iar in ilipa deispirliiil supreme, cind iosturile l,uniii sfarrnd legdtLrr"a dragostei, transformini-o in amintire, in ciipa in care cel ce pleacd poate rosti, asemenea poetultti G. Bacovia, celui ce rdmine : ,,Vine in-tu-ne-ri.-cul !", in acest r-noment, al malelui bilan! de viati, cdl5torul poate gopti cu simpiicitale celui limas i , lti mullumesc pentru fericirea ce mi-ai ciat !

CapitoluMl
INTEGRAREA FORMELOR DRAGOSTEI iN STPRA VALORILOR SPIRITUALE
Am ar5tat in paginile antet'ioare cI defini::ea noliunii de dragoste pi'eslipune o cuprindere evolutivd a infiripdrii acestui sentiment, de Ia datele irutinctive primordiale, de ordi.n sexual, comune omului Ei animalului, pind la formele diferentiate, infinit nuanfate ale subtilit5lii sentimentelor Ei a integrdrii acestora in sfera valorilor morale. Procesele fiziologice se integreazd in formele activitdlii sociale, biologia ajunge la viziunea unei filosofii a culturii. Privjtd de la aceastd perspectivd, dragostea apare ca un mlnunchi de instincte, tendinfe Ei nevoi biologice, socializaie Ei umanizate, in decursul evolufiei istoriee. Se va putea urmdri modul in care nodiunea de dragoste, conexpresia acestela au variat din epocile prelinutul pind in prezent, imbogdlindu-se, adincindu-se qi istorice "si ajungind la formeie ei cele mai inalte. Fiecare societate (cuiturd, epocd istoricd) a dat acestui intreg de senti_ mente acceplii Ei manifestdri sociale diferite, diversificate Ei mai mult prin modalifatea de simlire gi inlelegere strict personald a fiecdrui individ. Nofiunea generald Ei abstractd a dragostei se va particulariza dupd structura fiecdrei vie!i individuale. Aceastd evolufie putea fi cuprinsi intr_o singurd ^va enunfare generald. lncd din antichitate, in diferite cul_ turi, insemndtatea universald a dragostei a fost recunos_
'[59

cutd, acordindu-i-se chiar.

o vaioare cosmicd

unirrersalir

rezultat al unei viziuni antropomorfice naive. Incercarea de a surprinde sensul intim aI evoluliei noliunii de clra_ goste in ::aporturile dintre sexe in evolulia omenirii va duce la constatarea unei tendinle din ce in ce niai afii._ mate a socializlrii instinctului gi a rafindrii acestuia prin cdldura sentimentului, ca qi prin ndzuin{a de anulare a nevoilor egoiste gi a cdlduzirii lor inspre ,altruism gi jertfii de sine. Dragostea instinctivd, exprimat5 prin instinctul sexual gi grijd de progeniturd, reprezint6 o nevoie biolo_ gicd. Faza sexuald, pur instinctivd, a fost ins5, incd de la inceputuriie vielii preistorice, indiguitd prin nrrmeroase interdiclii de tabu, printr-o codificare amdnunlitI. Dra_ jnstinct sexual gostea a fost ]imitatd 1a legiturile - d,pd dintre so!i, acegtia fiind aleEi anume criterii. Asistlm la o disociere progresivd a dragostei de instinctul se:lual, in relaliiie afective dintre oameni. Astfel decantatl de substratul ei fiziologic instinctiv, dragostea a prezentat de_a lungul timpului o tendinld progresivd, centrifugald, arn zice, de la individ si fiinlele apropiate cbtre persoane clin ce in ce nrai depdrtate : ,amare est gawclere felicitate al_ terius..,G ,,a iubi inseamn6 a te bucura de fericirea altuia. a face din fericirea altuia, fericirea ta proprie(: Leibniz). Evolulia psiho-sociali a dragostei se sdvirgegte, agadar, divergent, de Ia individ inspre ambianld, cuprinzind un numdr din ce in ce mai mare de persoane. Irad_ierea dragostei iCi are adesea focarul principal in persoana iubiti sensual. Apartenenla celor doi este totald, infruntind depdrtares sau despdr{irea. Consider potrivit sd ilustrez faptul prin evocarea unui fragment dc. scrisoare, adresatd de Guy de Maupassant unei iubite : ,,ifii aparlin atit cle ntult, tn, seara acecsta, d.ragostea me&, inctt mult timp dupd. plecarea ta rdmin tdcut, tn ad.orare,
160

(Hesiod, Einpedohles), concep{ia, rcprezentind,

in fapt, un

(Copie ronranii

Afrodita din Cyrena dupi un orlginal, sec. IV

i.e.n,;

# \&;.d,,

rM*

4:,--.:\*

)S'

dg

&d
,is.

-r\pol1o L1 lieic-rs (llcllin)

<-

Apollo din llelvcdelc (Reconstruc!ie galvanoPlasticd

a muzeului din Stetlin)

ttt,

nfiinile tremtn'tncle, clL ini,nza sfrin.sd, cu ochii lnereu lttirti ;i halucina$i de innginea ta, trt oceastd' canterd. in

t'rtrr, ,stdrtLie incd uocea

In Jiinfa, singele ;rr, suJletut, meu tott-tl e blincle{e 9i t'rrr16.c'ittne, trttt-11 s reuLnogtintd; ginchtl meu [...] te catftd 1tt'cl,tttinclcni {...1 Erai e"cu?n citeL-a ore ald.turi de mine, in ltro[e-Ie tnele. Acurn s|nt singut". Dar ceua din tiinf,a ta'a r'lrro.s i,n jurtLl ntelt,, in aerul impalpabil, ;i in cele mai c,s('tr,nse ascunzi;uri ale ininii ntele, Fiinfia ta et"a atit de crnttopitd cu ntine incit nu mai $tiu bine dacd. fi-am udzut rocca, dacd {i-anz respirat Jafa, sau dacd. fii-atn ascultat
tttireustna(( ...

;i

parJtnt'tttl td1t"

...

Irorina institulionalS gencrald a dragostei igi are ca pLrnct de plecare cadrul familiei, aceasta fiind socotitd ca rrn cornplex bio-socio-economic, ca qi de via!6 culturald, inliiuntrul cdreia se dezvoltf, folmele diferenliate ale iulrilii : a ]-r5rinliLol faf.l de copii, a copiilor fald de pdrinli, u copiilor intre ei. ln comunitatea afecl;ivd a familiei, draplostea mamei fald de copii gi a copiilor fald de mamd iqi irvca un loc predoininant. Sentimentul igi are o indoiti oligine, deopotrivd organicl, prin rolul zdmislitor aI mamei, dar $i educativ, mama alcdtuind fiinla care cheamd pc' copil la viala cr:Iturald, specific umand. Una din mdrtr-rriile cele mai patetice ale dragostei materne se afld iri inmbnunchierile de scrisori adresate de oamenii de culturd mamelor lor. Aiegem din aceastd bibliografie antologia editatd de PauI Eibogen 1, al cdrei citat introductiv este desprins dintr-o mdrturisire a lui Immanuel Kant : ,,...(nzamn) mi-a inzpltntat ;i adincit itt, suflet pri,mul germen aI binelui, mi-a deschis simf,irea fatd de bnpresiile naturii; mi-a de;teptat curiozitatea si dezuoltas cunogtin-

t L,iebste Mutter, Briefe berimter Deutscher hg. v. PauI Ell:cgen, Rov;ohlt, Beriin, 1930. ll Ero!

on iltre Mutter
161

Lucrefra de Cranach (Muzeul din

; tnudfdturile ei au aurtt o ittfliLen{d pernnnent(t asupra uiefii ntele',... Diferen';ierii intrnfamili:.le a d-r.;i,g'..s1.i ii cctresjlunde o diversificare cmotiv;i psiho-sccialir, cu extensiune progresivd : rLlde, cunoscuti, solidaritate cle trib, Ce ]ccalit;rte qi regiune, ajungind h:eptat la dragostea pcntru nafiune gi umanitate. Dragostea invdh,rie intreaga viafi ome_ neascS, de la copildrie plnd la moarte, dind viefii sens, cdl_ durd, omenie ; dragostea igi schimbd, la fiecare virstd, bogdlia gi vibrarea. Ea dobinileEte, cu deosebire Ia virsta tindri, intensitate, Iuind caracterui absorbant al ddruirii de sine. Se va deosebi, in acest sentiment, adevdrata dragoste de aventura trecdtoare. Sub acest raport, aI adincimii dragostei, literaturile nsi biografiile marilor poefi ai lumii oferd numeroase exempJ.e : Daphnis gi Chloe, Tristan Ei Isolda, sentiinentul lui Dante pentru Beatrice, versurile lui Petrarca inchinate Laurei, Romco qi Ji,tlieta, poezia eroticd a lui Eminescu. Va trebui sd facem in acest loc o distinclie esenliaid, privitoare la semnificalia termenul'r_ri clragoste : degi avind un confinut diferit, limbajul curent foloseEte ac,elaEi cuvint pentru definirea unor sentimente Ei atituclini spirituale diferite. ln adevdr, dragostea pentru feineia iubitd va fi profund diferitd de ,,dragostea,, pentru membrii familiei, pdrinli, frali, gi surori, sau pentru alte persoane sau rea_ 1it5!i fiziae. Se foloseqte acelaEi cuvint, in acceptii totai deosebite, definind sentimente gi cdlduziri spirituale : prie_ tenia, dragostea de profesie, dragostea de patrie (,,patria, va scrie Cicero, cuprtnde in md.nunchi taate afec{ittni',e noastreK), dragostea de lucrurile pe c,are Ie sdvirgim, prin rnunca noastrd sau prin munca altora, dragostea pentru instrumentele cu care lucrdm (a tipografului pentru lino_ tip, a agricultorului pentru plug, a cdrturaruiui pentru carte), dragostea pentru om in general, pentru umanitate,
fiele
0.62

;rccasta

din urmd fiind inleleasd deopolrivd ca reaiitate ,'orrcrct6, dar Ei ca valoare culturalS. De la persoane gi rrnbian[e lirnitate, de Ia fiin]ele cu care omul vine in conl.rrct (animale mai ales), de la obiectele zilnice, ,,dragos11,;1" guprinde, in tendinfa el de expansiune divergentd r:alorilc morale Ei intelectuale: dragostea pentru gtiinle Ei ;rllc, pentru dreirtate Ei ader'5r, pentru purilate gi cinste in1.t'lcctuald, pentru frumos. Intregul bunurilor culturale r1i irl manifestlrilor viefii va face astfel obiect aI acestui :'t,nLintent complex, ader,Srat principiu dinamic, depdrt,irrrl pc om de la tendinlele sale egoiste gi indlfindu-l sple Irrn-ica valorilor. Prin dragoste, aceasta fiind inteleasS in viu'ictatea sa de forme Ei nuanle, se infdptuie"slg . partit ipale intimd a vielii individr,rale Ia viala culturii ,;i ortrcnilii. Ileprezcntind un intreg de valorl specific umane, rod al cr,olufiei gi culturii, dragostea, fenomen deopotrivd instincl,ir., emotiv, social qi cultural, este un rezultat s1 eCucaliei. l'cntiul a ajunge la implinire gi a deveni in aCevdr o incrrnunel'e a vielii, prin cirldur-d a sentimentului, generoziLate, altruism, spirit de jertfi qi participare conqtientd l:r valci-il.e suplreae ale viefii, ciragostea trebuie indrumatd' invi{atd, dezvoltatE. Intreaga via!5 a individului, nefiind clccit un proces de umanizare permanentS, se intelege ci ch-agostea Cezvolta'r.5 in familie va tretrui sd fie dezvoltatd ;ii in gcoal6, p::in cuitivarea sentimentelor de altruism, de iubire cle om, de patrie qi umanit:rte, prin mijlocirea poeziei, prin respe,ct pentru produsul muncii, prin entuziasm pentru cucerilele gtiin{ifi'ce Ei tehnice ale omenirii. Proc..sui de impiinire al dragostei, inceput in familie gi gcoa1d, va trebui continuat prin diferite organizalii sociale, ca ,ri prin cultura incliviclueld, pi:in lecturi, audilii muzicale sau contenpldi:i aie opereior de artd plasticd : dezvoltarea sentimenteior de dlagoste se confun'd5, in acesf mod, cu
163

ins5qi pnocesul de edificare a personalitdlii. Personalitatea nu 3e elaboreazd decit intr-un climat afectiv. fiinleie Llrna.ne care nu au beneficiat de cdldura dragostei sau care au fost impiedicate de a se bucu::a de iradierea iubirii, prin anume deficiente cle oldin psiho-patologic, r'or prezenta tulbur'5ri in procesul de elaborare a personalitilri, ca gi in comportamentul lor social. Ilezvoltarea inciividului urrran, prin apropierea culturii Ei vietii sociale, va conduce la o dezvoltare armonioas5 a personalitilii, a c5rei cdlduzire centlald va fi adeziunea la unitatea snperioard a umanit5!ii gi cutlturii, prin dragoste.
*tl

c<>ntinuatd

Forrnularea gcncral5, srliila'cd mai sus, nn reprezintS, insd, decit o cdlluzire idcali a viefii umane. Ca pretutindeni in lumea bio1ogic,5, realitatea faptelor se dep5rteazd de calea medie, aceasia nereprezentind decit un rezultat al unei compensalii statistice : aldturi de numeroase personalitSli arrlonioase, dezvoitate in familii unite, via!a sociali prezinti devieri de Ia normalitate, exemple de familii ciezbinate, un coeficienl al divorlurilor, va"riabil dupi societdli ,<i epoci, edificiiri a vietii personale slvirEite in afara familiei, sau in condifii sociale dificile : situalia copiiului in afara cdsdtoriei, situa!ia orfanului, a copilului care nu s-a pulut bucura de o educalie moi:ald si de o instruclie ingrijite. Ne afldm in fala unei probleme vitale, pentlu viitorul culturii qi umanitSfii. Omenirea nu poate ddinui, ca realitate biologicS, declt prin continuitatea vielii, conciifionatd de nagterea unor copii siindtogi, sub rapolt mental Ei corporal ; omenirea nu poate ddinui decil plin asiguraiea continuitirlii unei cciucalii, a nnei umaniz6ri permanente a copih:Iui, inceputd in gcoald qi
1,64

ambian!,a culturali a societSlilor' Aceastd incioili concliliona.re a fost sirrir'tit6 pind in prezcnt in nrocl nortnal, prin jocul complex a} factorilcr biologici, sociali Ei culir-rrali. Caren!,a unora din acegti factori poate avea r5sflingeri grirve asupra viitorului civilizafiei, prin tulbur5rile pe <riire le delermini copiluL-ri gi folmafiei caracterului. Printrc aceEti facto::i, carenla afr:cfiunii qi c'crotirii familiale lt'pr:ezintd una clin cauzele impo::tante ale turburdrilor cirra.cteriale ale coi:iiului gi adolescentultti. Nu ne referirt numai la d.isocie'iea faililieri, ci gi la atmosfera afectivd cille domneg're in unele fatlilii, printr-o edr-ica{ie rigidd, in'iolelanti, de o serrclitate excesi.rrd, cle mare bt'ittalitate, <'irre detertttind la copil comple;<e cle frustralie, inferioritate, reftriare, eg-'c, oi;ozitie, r'ertoltii rnocnitir .,i, in genere' cic agresivitate. Ernest RenLn coillpara sufletul uman cu un ilrc : cLl cit e niai incoliat, clt alit dobindeqte mai mare I'orlir potenlialI, pentru a arllnca sigeata. lncordarea nu trebuie sd deplqeasci insi anumite limite, sd se permanenL\zeze, sd devinl inumanS. Rezultatele unei atari edr-tcafii, irrterneiatd pe teloare gi violeni5, sint nefaste: dezumani:zarea copiluit-ri, a"gresivitatca, nevoia evaddrii,,,fugile(, clclicvenia. Corelativ acestr:r mutiiirri sttflete;ti, se inregistreazii ingd o aitd car:en!i"i, cie orclin sotnatic, consemnat6 prin statisticd. O bunl par-te din copiii nou-ndsculi prezinti. o t'ieficien!d mentaid sau molorie de' gr:avitaie r-aliabild. In Irranla, dr: prlcl[ la o populafie cle 50 de milioane de locuitori existi 682 650 deficienfi mentali, dintre care i23 000 necesltd o re:ducare in ins'ritulii speciale ; Statele IJr"rile (200 milione de locuitoli) nr-imf,rd 2 900 000 inalroiali mentali, cdrora se adaug5 500 000 orbi din nagtere, f 50 000 sr.rrclo-tt'rriti, 1 0lJ0 000 iniilmi motor"ii ;i alli cleficien!i, ceL.a ce ridicd ]a 15 000 000 nurndr:ul infirmilor con-

in

16i

genitaii. Aceastd stare este ingrijorbtoare nu numai prin numdrul mare al acestor infirmi, dar Ei prin marile chel_ tuieli de educare a acestora fl/d. Le monde, b dec. 1g6t].) O cuprindere a tuturor implicatiilor pe care le comportd fructul dragostei umane, nu va putea fi evocatl in citeva pagini. Ne vom limita la o seamd de principii de orientare, stdruind, asupra comple:<itbtii pioblemei, ce nu poate fi studiatd decit prin cercetdrjle convergente ale unui mare numdr cle gtiinle bioiogice, medica,le, sociale gi discipline filosofice : datele de biologie genetici, c_rbstet::icf, peclia_ $i trie interfereazd, in adevdr, cu conciilii sociologice, cu procese de ordin dcmoglafic ale exploziei natalitdlii umane, din ultimele decenii, conducind in anumite ldri la dificultSfi de ordin alimentar gi financiar, fapte ce pun in discufie preocupdri peclagogice clIdiri de Ecoli, pre_ - invdtJrninl gdtiri de pt'ofesoli, metode noi de toate aceste date avind corelate obligatorii de ordin juridic Ai poiitic, specifice fiecd;:ei ldri, qi culmininci cu pr.obleme de congtiin!5 de orclin etic, pri..,'itoare la viala copilului, sdndtos sau deficient mental.

lvclltul este un act crirniual. Doctorul Chauchard, directrrr la Ecole cles hautes 6tt"Ldes, din Paris, Ei preqedinte al :rsocialiei Luissez-les-uixre (Ldsafi-i sd trdiascd !) s-a fdcut clrnpicnlil acestei miq:c5ri. EI observS, intr-un articol intittrlat: C'est tcujoutrs un crim.e, cdl. ,,tnc(t din momentul t'rtiicapfiei, oul rcprezin"td printul stadiu aI unei noi fiinfe, rtl,e c(trei caractere specifice ;i indiuidttal,e, cu deosebire t'ii.iorul creier, sint material prezente, /l stare de prorlrarn cflat tfi, aci,zii nzr.clcici ai genelor". Chauchard obscrvd c'5 inima embrionului bate inc5 de ia a doudzeci Ei rrta zi, degi bdtdile nu sint percepute din afara corpului rttirtctn. Savantr-rl incheie : ,,a i,ntreruyse dezuottarea fiin{ei trttlqne, incepind din momentul concepiiunii, este, agaCar, Irtt a.tit tl,e crimiiwl ca a interzice reanintatea unui subiect cortstient squ apt de a-gi recd.pdta conqtiinfa, sub pretexIttL, cd. nu respird. in mod spontani. (Le MonCe, Z aprilie 1071, in care se afld Ei articolul doctorului Oclette Thilrirult, La responsa"btlite de I'homme enL-ers son espece,Ia care ne-am referit mai sus.) I'roblemei de ordin etic se adaugd insd considerente de ordin psiho-fiziologic de mare insemndtate pentru sdndtatea femeii, supu,sd practicilor de avort. Gravitatea faptului ne indreptdleEte, credem, sd pdrdsim d.omeniul con.sideraliilor generale qi sd ddin citeva amlnunte qtiinlifice, con{inute intr-un articol aI unui cunoscut neuro-psihiati:u, direcior al publica{iei Annales Medico-psych.ologiques. Ne vom ingddui sd reproducem o parte din figa noastrd de lucru, reprezentind rezumatul articolului scris de Paul Ab6Iy, ar,'ind ca titlu Les Nduroses et les psgchoses dlr post-abortum. Leur importance et leur fr1quence, Annales Aredico-ps,ychologies, 1956 ; anul rt4; T I, No. 3, pp. 399-408. O indelungatd experienli clinicd personald, conduce autorul la o concluzie pe care o consiclerd de mare insemndtate: printre subielii de sex femi'L67.

gtiin!5. j In esenld, practica at'ortului tr.ebuie pri.,,ilir sub doud incidenle : etic Ei medical. Datd fiind gravitatea Ei conprecizdri.
secintele acestei practici ne voltt opri asupra-i cu scurte
i

Problema avortulu! a pi,ilejuit in ultimii ani o dezba_ tere pasionatd la care au luat parte numerogi oameni de

Aspectul etic al practicii avortului, nejustificat prin ra$iuni de ortlin medical sait orth,cgenetic (tinzittcl s(t, elimine anomal,iile entbrionare), se pctate formuia astfel :
166

nin, intre 18 Ei 45 ani, reprczenti'cl turburdri nevrotice sau psihotice, aproa.pc 300./0 recunosc o etiologie abortivd Articolul de fapt e consacrat depistdrii acestei etiologii,! la care se adaugl explicalia fizio_patologicd, clescrieic.a aspectului clinic aI turburdrilor, tratamentul gi profilaxia tulburdrilor mentaie de post-abortum. Depistarea etiologicd prin anamnestice fiind difi_ cil5, in fa[a discretiei explicabile a boinavelcr, me_ ciicul are tr.ei repere clinice : l) Tn"ezen[a gi persis_ ten{a secreliei Lactate ; 2) nereEularitstea ;i priJtmcla t'rtorlificare a ntenstrelor ; 3) etallienul lratiuriLor
uaginal,e.

Fizio-patologic, trebuie relinut cE a.bortul provo_ eat intervine in genei:al intre a doua gi a patia 1un5, deci intr-o perioadd hipercriticd pentru subiect, sub raport nerrro-endocrinian. ln adevdr, in aceste luni ale sarcinii se controleazd fenomeneie biologice cie adaptare Ia o siiualie nou5, caracterizatd, in esenld, printr-c stare de epuizare. Echiiibrui gravidic, incd anarhic, se instaleazd progresiv, trecind prin faza cle deficienfd cortico-suprarenalS Ei de mErire rapicid a hormonilor gonaciotropi, procese care nu se vor stabillza decit dupd a treia 1und, cind va interveni intraiea in activii,a.te a placentei. In tot acest tiirp, echilibrul hormonal foliculinic-progesteron va rdntine precar Ei variabii, dupd subiecfi. Inte::veniia bn-rtald a unui abort va determina adesea turburdri mentaie fie de tip neurotic, fie de tip net ytsihotic. Sub raport etiologic psihogen nevroza de postabort recunoagbe eJ.cmentul psihogen a1 unei traurne dc mare intensitate, intervenitd in plind panic6 sr,rbiectivl (conflicte familiale, drami eticd, temeri de ordin sr:cia)., preocupiri religioase, teamd fizicd

fald de intervenlia chirurgical5). La aceste date emotive se adaugd epuizarea fizicd gi mai cu deosebire ep'.rizarea cortico-sr:prarena15, contemporand primelor hrni de gestafie. Starea este priincioasd instaldrii unei neuroze Ttsihosteni,ce, cu ruminalie mental6, obsesii, idei subconstiente de ar:to-peclepsire, paroxisme anxioase, prE.i;usire psiho-somaticl (hipotensiune, dezechiiibru neulo-vegetativ, spasme rriscerale, aerofagie, sindrom soiar, tahicarclie, fatigabilitate). llevroza astenicd apare, aslfcl, ca un rezultat al unei acumuldri de ,,stress((-uri stress de inceput cle fecundare, - emolional. Se adaugd egec de abort, goc un fapt de mare irnportanfd, dr,rpd autor : aparilia secreiiei lactate, cale nu mai este inciiguitd printr-o al5ptare normald gi prin secrelie de hormoni antehipofizari : ,,o se,crefie lactatd persistentd arati lipsd de receptivitate de rdspuns fald cle antagoni;tii oestrogenici Ei gonaclotropici, sau cb.iar absenia acestora. tra intreline un constant dezechilibrtt neurotic" (p. A0\. DacI tratamentr,rl intervine Ia timp, nevroz:a pcate retrocecla. Terapic : repaus preluiigit, extrase cortico-rcnale totale, prepa.r.a!ii fosforate, reec'l-rilibranli ai vagosimpaticului, cprilea imediatd a seclcliei lactatc, prin control acliv al stdr.ii ginecologice. Aldturi de stdr:i ncr,rotice, autolul examineazd qi psilrozele de post-al:ortum : stdrile de excitalie confuzionalit gi de pseuclo-scitizofrenie. Arrlorul sLiruic rcpcta'c asltpra pritlejdici galactoLeci car"e eprrizea:r-ir hipo{iza, ajungincl la un blocaj al gonadotrofinelor, cu rlsunet important mulliplu : neilro-ertdocrin, nciu.o-1.:cgeLaliv, psihic gi genital (amenoree tenace, invoiulie uterind). El recomandd
169

168

m5suri energice (injeclii masive Ce foiiculind qi testosteron, bandaj pi compresie a sinilor, purga{ie). La sfirgitul articolului, autorul mentioneazd preexisten[a in toate aceste tulburSri neuro-psii:ice, a unei ,,fragilit6li de baz6(' : fragilitate nevropaticd, cerebrald, fiziologici. neuro-endocrind hipofizo-hipoialamicd, la care se adaugd intoxicalii exogene. ln consecinld, auiorul se declarS ecl..,ersar al aj:ortuiui terapeutic. Solulra preveriirii acestor tuibr_lr5ri la pcrsoanele care au sufelit atare turburdri este evitarea unei noi
gcsta!ii.

cregterg constantd tr'ranla : numdrul divorlurilor, de 5,8c4 din cSsdtorii, in anul 1913,8,30i0 in 1938, ajunge la 10,40ls in 1963 Ei Ia 1i,90/o in 1909, agaclar, incioitul procentajului din anul 1913. Statistica arat5, in acelaEi timp, cd epoca medie a despirlilor a scizuf de la gaple ani Ce conviefuire, la cinci ani.
societds, se constati statistic aceastH

in

"ta

conceplii etice ale pirinliior, alcoolism, toxicomanie etc.) impiedicd totdeauna o dezvoltare ecl-rilibratd a copiilor. Educatia lor prin dragoste, intelegere, e:remplu, cuvint blind Ei climat de fericirc. familiall este grav primejduitd, pregltind o socializale neindestulStoarc, o instruclie deficitard, ajungind la turbulenfi gi inadaptaie. Copiii ,,dificili" aparlin in generc familiilor dezunite. Semnul acestei dezbindri este nnmXrul divorlur"ilor. Fdrd ,indoiald, Ei in privinta divorlurilor vom putea observa cd a,cest fenomen social a existat in tcate epcciie. In ultimele decenii ins5, procentul divoilurilor a crescut progresiv. ln numdrril din iunie 1971 aI publicaliei franceze population ef,
77Q

AlSturi de ccncliliile care irnpiedicd, plin prezenla unei tare organice, dezvoltarea personalitd{ii, prin integrarea copiluJui in sfera valorilor spirituaie, va trebui sd menfion5m, de asemeni, exemplele integrdrii sociale Ei culturale defectuoase, a copiilor apdrufi in familiile disociate. Via{a familiald dezbinatl de neinfelegere, certuri si urd, rezultat aI unor deterrninisme complexe (alcgerea inilial5 nepotrivitd a solilor, mari diferenle temperamentale si de

Faplele menlionate in acest capitol dovedesc mdsura in care actul dragostei nu poate fi judecat ca o relalie strict individuaid, care sE intereseze doar perechiLe de indrSgostili in parte. Degi rela{ie intre doi indivizi, deci implicind normele libertdlii, intimitSfii, pudorii, afecliunii, trdirilor ceLor doi parteneri, consecinlele pe care Ie implicd actul dragostei, problemele intemeierii familiei, aparilia g-i cregterea copiilor, sdndtatea gi instruirea, inclusiv aspectul etic al dragostei intereseazd in mc-dul cel mai serios colectivitatea. Corrdilionatd de date biologic-instinctive, dragostea are implicalii sociale gi culturale. PregdtitS corporal gi sufletegte de indivizi, dragostea se integreazd unei comunitdli sociale, este codiJicatd prin legisla{ii speciale, adaptotd situaliei pi necesitdfilor Jiecdrei fdri. Numai prin i.ntegrarea. in structura social-politicd. Si in Legislafia comunitdfiilor sacia.Ie in care cuplul trdieqte, dragostea igi implines,te rolul sd.u social gi cultut'al, de chezd.gu,ir e u c ontinuiti,lii ciuiliza{iei utnane.

Capa*o1nxl VgFtr
TURBURAITU-E COIvIFOi{TA1\4ENTULUI SEXUAL
lnleleasd in unicitatea ei, clragostca exllriml dinamismul fiinlei ulrat-te la toate nirrelurile saie structurale : r,ealitate geneticd., in prirnul rind, a nnei ,,programdri(( ereditare, rdsfringind lunga filia{ie animald, ajunsd Ia stadiuj uman ; expresie gonadicd a celulelor sexuale, masculine
sau feminine, clifeientiind sexele ; complexiune hormonald, a glandelor cu secrelie intornd, intervenind in procesele

metabolice de aclincime ale organismului ; infdliEare Jenotipicd a individului, reprezentat prin particular.itdfile sale vitale, rezultate clin integrarea fonclului genotipic in condiliile speciale ale mediuiui, in care se dezvolrd fiinla ; condilionare nutrilionald, presupunincl o intc.gritate a proceselor metabolice, a cdror deficienld se poate rlsfringe in forrne de astenie sexuald ; factori uasculari, interesind irigalia norinalS a organelor sexuale ; d.eterminislrL neruos, extrem de complex, la care participd intregul nevlax si cu deosebire centrele hipotalamo-diencefalice, coopeiind sinergic cr-r sistemele neLtro-'-uegetatiu Ei neuro-Tseriferic, ca qi cu intregui organism ; personalitatea psiho-sociald., in sfirqit, cuprinzind intreaga formalie individuald, educatie, influenld a mediului, experienle sexuale ,anterioare, ca Ei jocu| complex al proceselor pulsionale inistinctive Ei inhibitive ale vielii fiziologice sau subconqtiente.
172

Se poate inlelege cd dacd intre aceste categorii de activitdfi funcfionale ak: presoualikilii existi o concordanld gi o'conlucrare armonicS, acti.vitatea sexualS a individului .se va sdvirqi normal ; dizarmonia intre aceste niveluri, sau existenla unei leziuni, sau turburlri de funcliune la unul din aceste etaje ale structurii personalitdlii se vor traduce prin turburdri aie orientdt'ii dorinlei sexuale 9i ale comportamentului sexual. Ca toate actele viefii, sexualitatea oglindeEte personalitatea in intregul ei structural, ti'ccut, prezent si viitor, rdsfringind gradul de ecl"rilibru, cle siindtate qi de vigoare a acesteia. Viala sexuall I'Iu are insd o semnificaiie limitatd la un act fiziologic, ci are rdsfringeri hotdritoare asupra vielii individuale in intregul ei, ca Ei in inserlia acesteia in viala sociald. O turbulare sexuald condamnind pe inciivid Ia celibat, rltdclnciu-l in devieri al.e instinctului sexual, conducindu-l la comportamente antisociale, va situa pe individ dincolo de orlrita comunitdjii : biograJia, destinul acestor oameni, lraiectoria vielii 1or in lungul virstelor vor purta sigiliul acestor turburlri. Experienla medicilor: gi a jurigtilor aratd rnisura in care devierile gi anomoliile compoltamentului sexual au rdsfringeri deopotrivl asupra vielii individului, ca qi a existenlei sale sociale. Turburdrile comportamentului sexual sint numeroase. ELe recunosc o cauzalitate complexS. Sexologii qi medicii le.gi;ti au st5ruit in clasificarea acestor devieri, le-au descris in amdnunlirne. Nu vom intirzia in aceastd analizd rlescriptivd ; ne vom menline Ia o enumelare Ei 1a definilia citorva termeni. Ne va reline cu deosebiie semnificalia psihologicd gi socialS a acestor aberanfe, cauzele acestera ca gi acliunea lor de prevenire gi vindecare. FdrS indoiald, evitarea unui rdu cdci ne afldm in fala unei adevdrate ,,catastrofe sexuale" __ presupune cunoa;terea lui. TotuEi, descrierea amdnunteLo:: ni se pare inutiI5, adeL73

sea m5rturie a unei curiozitdfi nesdnbtoase.

ln fapt, omul

normal Ei eci'rilibrat sufieti.gie este structirrat mental in a;a fel, inc.li arn;=lt:r-uLiirc.a acestci Cerrieri rrr,i poate suscita de,cit oroa.re ,ei ciezgust, ati'rudine clincidcnti, cle alti:rinteri, cu sentimentui so,clal de reprcbare fa{I de aceste devieri. Vom cita, ca dovadl a accstei atituclini gcnerale, repudierea societdlii engleze in timpr-rl pr.oces'*J.r"r.i lui Oscar Wilde, vinovat de practici homosexriale, sau * mai ales - sentimentul de culpabilitate Ei ruEine, resimJit de unii din aceqti nefericifi, care, in fafa reprobdrii publice, nu Ei-au aflat refugiul decit in sinucider.e. Cronica judiciard a diferitelor ldri a inregistral mai mr.rlte exemple de acest fel.
tt

Inlelegerea unr-ti fapt presuprlne, in primr:l rind, o deIimitare a acestuia, o integrare in cadrul mai iarg al faptelor care-l explicS, prin analogie sau contrast, ca qi o raportare la cauzeie care l-au determinat. Vom rdspunde, aqadar, fdrd sd recurgein la o definifie rigicld: prin ce se deosebegte comportamentul sexual nolmal de ceea ce s-a nurnit perversiuni sau inversiuni instinctive ? Raspunsul nostru este univoc : prin ati+,udinea mentalS (Einstellung) a individului fa!5 de o fiinld de sex opus. Individul normal, a cdrui personalita',e f"izicd, qi morald este intact5 gi ale cdrui experienle sexuale anterioare au fost strdine devierilor, va fi ,,condifionat( sufleteEte printr-o atraclie erclusiud, cdtre o anumitd persoand de sex opus, prin dorin{d, cu lntreaga lui personalitate, pe care o cuprinde prin mijiocirea tuturor sirnturilor, efectuind un act sexual crmplet, de 1a preludiile, consistind in excitarea zonelor erogene ale partenerului, pind la orgasmul final gi sentimentul de pLenitudine, care cores-

liiincle acestuia. Actul sexual normal presupune' aEadar, cllagoste in sensul plenar aI acesttti cuvint, Ei se exprimd subliniem currintul printr-o atituaine sufleteascd a unei lungi inldntuiri ultimd o rezultant6 cale este totuEi <lc fenomene instinctiv-ereditare 9i fiziologice. In acest sens, turburdrilc de comportament sexual se vor defini printr-un evantalir-t fcarte vast de practici, in \"are vom disLinge, impreund cu Ch. Bordenat : 6? perversiuni in leglturd cu obiecttl tendinlei semale: hotttosetualitatea, in primul rinci (atraclie pentru indivizii de acelaEi sex qi raporturi contra naturii cu ace;tia); pcdoJilia (mai frecventd la bSrbali, reprezentind un intelcs erotic pentru copii) ; necrofitia 9i bestial,itateo (in sens rr-rcclicc-legal : atraclie pentru cadavre sau animale, aceste <il.vieri fiind o expresie a unor grave turburiri suflete'qti' 1r'ccvente Ia deficienti mentali) ; @ pervelsiuni definite prin niiloacele folositc, pentl'u stiscitarea dorinlei: fetigisntLl (l'ripostazierea dorin!ei, i;rin obiecte de imbrdcdminte feininind, ciorapi, pantofi sau numai a unei pSrfi a ccrpului) ; sadismul' (deviere presupunind nevoia de a provoca pertenerului suferinle fizice), masochismul (ob!inerea sa'tisfacllei sexuaLe prin sufcrinle fizice gl morale provocate de partener), 1a care se aclaugd o seamd de practici aberante : uoyeurismul (nevoia pentru a suscita dorinla, de a vedea un cuplu in activitate eroticd), er'h,ibifiioni.snzul (impulsia cle a-9i ar6ta in public olganele sexuale) etc... Simpla enumerare a acestor dcvieri vddegte caracterul lor patologic sau dercgarea de la normalitate, aritind graclul de alterare aI echilibrului personalitdtii. Un individ plczentincl atare aberanle se exclude singur din comunil:rtea socia15, trlieEte sub pcvara pet'mancn'u[ a unei cuii:atiiLititfi tnoral.e, se simte exorbitat, repudiat, dispreiuit
L75

t74

gi, in cazul cd nu ajunge 1a grave turburiri mentale sau in cazul in,c,are nu simt o manifestare a acestor turburdri - este supus unor conflicte sufletegti permanente cu eI insugi qi cu ambianla, suferind in acelagi timp de fenomene psihastenice : fobii, obsesii, indoieli, sentimente de inferioritbte .1i dezgust fa!5 de sine. Acegti nefericili se afld inchigi intr-un cerc vicios. Ajungi la aceastd stare de anormalitate, in general printr-o alterare a dinamismului 1or sexual gi printr-o orientare vicioasd a atitudinii lor mentale -_ votlr lelua discu{ia cauzelor in paginile urmdtoa{'e - ei sint arunc'ali dincolo de sfera vielii normale, atit individua.le, cit si sociale. Pozi{ia lor fa16 de ei inqigi e falsd ; ei trSiesc sub povara unor remuScSri, a unei vini inexpiabile, a unei ruqini ; pozifia lor in viala sociald este qi mai dureroasd, fiind repudiali de semeni. Vom observa, aEadar, un fapt fundamental : contrarierea celui rnai insemnat instinct uman conduc'e la o anulare a echilibrului personalitdlii. Omul nr:-gi mai poate reg5si seninStatea, nu se mai poate bucura de viald chiar in cazul in cate, ca anumifi homosexuali, iqi proclamd qi-qi justificd ostentativ satt chiar agresiv, infirmitatea, sau chiar in cazurile de ambivalenld, a aptitndinii Llnor anun"r.ili homosexuali de a avea rapo'r'turi normale cu persoane de sex opus gi chiar de a se cdsdtori. (Nu vom putea stSrui aci asupra conflictelor gi dramelor acestor cbsitorii...) Este in viala acestor oameni o falie, o rupturi ISuntricd, ce subsistd chiar in cazurile homosexualilor arnbivalenli, sau ocazionali. Sigiliul este indelebil, clar se poate preveni Ei, in cazurile fericite, r,indeca, degi adesea cu grave cicatrici interioare. Am observat ci aceste deuieri se pat preueni' Aceasta presupune faptul ci ele sint, in general, rezultatul unei atitudini mentale, fdrS substrat organic, agadar rodul unei
lio

lipse de educalie sau a unei educalii defectuoase, a }ipsei de integrare Ei vigoare a personalitSlii, care rdmine versatili gi supusi influenlelor gi sugestiilor dbundtoare ale rnediului. Punem, aqadar, in disculie problema cauzalitdlii acestor turburdri ale comportamentului sexual. In general Ei simplificind procesele, homosexualii nu prezintd o deviere constitulionalS constatabild prin exarnen medieal sau de laborator. L6vy Ei colaboratorii (1956)' citat de Gh. Bardenat, nu au pus in evic',enlil la homosexuali o discordanld intre sexul genetic, sexul gonadic Ei fenotip. Deuierea este de ordin psihic, fenomen de contagiune socialS, rezultat aI unei educalii sexuale vicioase sau, ntai cxact, a unei edificdri defectuoase a personalitdlii. Cu totul alta este situalia aqa-zi;ilor inuertifi, Ia care s-au constatat devieri hormonaie de Ia nolmaliiate : astfel., autorii au ardtat la acegti indivizi scdderea cantitSlii ,cle hormoni masculi Ei exagerarea hormonilor feminini in urind, intr-o rnare proportie, ceea ce pune ln disculie prcblema unui hermafroditism lateni. Va trebui sd distingcm, prin ur:mare, pe inxerti$i de lt'onzoseruali" Inversiunea sexuald reprezintd o neconcordanli psihic5 intre sexul unei persoane, avind o corespondenld anatomicd qi un statut social bine deteri-ninat, gi tenclinlele sufletegti a1e acesteia : bdiatul sau b[r'l:atu] va avea ple{e::in!e feminine, se va juca cu pipuEa, va lucra cu ig}ifa etc., rra, avea cornportdri fenrinine, iar fata sau feineia vor avea deprinderi b6rbdteEti. Identificarea cu serul opus poate merge pind la adoptarea imbrdc[minfii sexr,riui consurprinzd.tor reclamarca unor trar: .5i clriar - laIstoria - fapt de castrare. a transmis interven!ii chilurgicale, citeva exemple de inversiune se:luaid $i tlansvestitism (Cavaleiul d'Eon, de pildd). In afara cazuliior cu snlrstlat oi'gar-ric, de hermafi'cclitistn, sau a exemplelor in care aberaliile sexuale repre777

preveni gi de a incer.ca sd-i limitdm, pr.in tratament mecli_ cal si psihoterapic. Legile naturii nu se infring fdrd u'ndri ; dar aeeastd inlringere poate fi prevenit[, printr_o bund educaiie.
,+

zinti simptome ale unol: maladii mentale caracterizate, in genelal a unor deficienle mentale (debilitate, imbecili_ tate, idiolie), turburirile de comportament sexual, ajun_ gind la dezechilibru a personalitilii gi la dezorbitars so_ cial5, sint un rezultat al unei educalii defectuoase. Cunoagtem, arsadar, ri.cjdcina rdului, rnijlocul de a_l

Raporturile sexuale flri chagoste intre per,soane de sex opus repiezintd o stirbir:e a actului dragostei. Chiar qi la animalele superioare, dragostea este preeedatd, une_ ori, aga cum am ardtat in capitolul II aI lucrlrii, de pa_ o radd ,sexualS adesea complicatd, pe care o votrr interpreta ca o mSrturie de inclinalie afectivd. La om, actul sexual flrd clragoste, cu intenlia de a satisface o nevoie pur fizio_ logicd, desi frecvent, este umilitor pentru femeie Ei urmat de un sentiment de repulsie, din partea bdrbatului. Cind insl actul sexual fd;:d dragoste este sdvirqit de o persoand in scop uenal -- aga dar pentru a obline un beneficiu ma_ terial, in disprelul simlului etic _ activitatea poartd nu_ mele de prostitufie. Semnalatd din antichitate, p;:ostituiia a constituit o do_ vadd a degraCirii umane a persoanelor in cauzd conco_ $i, mitent, o ilustrare a siruciurii vicioase a societdliror respective. Prin legiferarea si tutelarea prostitufiei de cdtre state, s-a creat femeii o conclifie sociald inferioard umi_ litoare, care avea sd aibd repercusiuni profuncle Ei asltpra intregii structuri gi mentaiitdli sociale. Nn rrom iutreprinde aci r.rn istoric al prostitufiei, Iaice seu sacre. in diferiteie societd.fi anterioare. Amintirn nu_
T7B

mai in treacbt duritatea cu care au fost pedepsite, de ciitre Ludovic al XIV-lea, pl'ostitu-atc'le, victime ale unei injeirebSri sociale defect'roa.ce, itt cazul cind se dovedeau a ii avut relalii cu solcialii : nefericitele erau coudamnate la tijcrea nasului ;i urechilor. Atituclinea publici fatd de prostituate nu a fost de altminteri unitarS, in decr-rrsr-tl titnpului : ea a oscilat intre toieranli gi represiune, intre admira"lie pentru hetaire 9i curtizane, gi reclamare a unei legi{er5ri stricte, in scopr-rl de a-i ingrdcli consecinlele cie ordin igienic gi etic' asupra populaliei. Numai tirzir:, in cursul secolului trecut' ferneile (repetdm : victime ale unei organizalii sociaie delecruoase), au suscitat infeiegere Ei rnild : Viclor Hugo (O ! n'insultez jamais une f etwne qui tombe.'.". ,,O ! nu ocdrili niciodatd o femeie pierclutl / cine qtie ce povard i-a zdrobit sufletul...) sau socialistul W. Liebknecht (,,Proasta ed.trca{ie, eremplele rele, lipsa familiei, Joa'
iatd. cattzele care duc La prostitttlie ; qi cine ltoate arunce cu pietre in neJericiteLe uictime ale societdfiii" ? Liebknecht in lucrarea sa Socialisrnrtl ;i cttltut'a, ciiatf, in r.olumtrl Etica tnarxisid. Crestomalie, Eclilura qtiinlificd' 1963, p. 375). In fragmeniul citat mai slls se rezumd cau:zele care au intrelinut prostitulia in societatea capitalistd. Cercetdrile statistice, sistematic conduse, au confirmat aceste c'cnstatiri, ardtind marea proporiie a prostituatelor avindu-9i originea in familii dezbinate, in lipsa uuei educa{ii famiIiaie. Convieluirea iaolaltd, intr-un spatiu restrins, in condilii de mizerie, a mai multor persoane adulte sau copii cle ambele sexe, aEadat pro?niscuitatea, alcdtuieEte o altd cauz6" deterrninantd a prostitutiei. O atare existenld impiedicS dezvoltarea sentimentului pu'dorii, a simlului moralitdiii, prilejuieqte rdspindirea epidemiilor, conduce la rnd,rirea numdrului cazurilor de vagabon'daj, delicvenld.
17Le& sd.

779

l2*

gi criminalitate, favorizind, in ar:e1a6i timp, prostitulia. Astfel, cauzele pr"ostiir_ifiei in sr-.rcietatea capitalistl sint multil:le. Ele sint de ortlin economic (inegalitate a repar_ tiliei bunurilor, pauperism, somaj, promiscuitate, locuinle neinclpltoare, numitele sZorn-uri londoneze, de pilcld), familial Ei social (dezbinarea pdrinlilor, alcoolismul unuia sau aI ambiior pdrinli, lipsa de educalie a copiilor), pre_ cum si de ordin etic, reprezentat prin clirnatul general
de imoralitate al ambian[ei.

ditei infiliEa o riclicare a obscenitifii la o setnnifica!ie nritologic-religioasd. In numeroase tr:;lpic antice, figt"ti'ile si tablourile obscene ficeau parte din obicctele cultului.
I)intre pictorii greci, numeroqi artigti, printre cale Parrhasius, citat de PJ.iniu, s-au consacrat picturilor ol:scene' Gustul acestor opere a trecut Ia. r'ornani. Am avut prileiul de a par:curge citeva alburne de imagini a1e frcscelor ce se defineau clezgropate Ia Pompei "'si Flerculanum prin multiplicarea figurilor obscene * 5i erau lipsite de interes artist.ic. De altminteri, ctl rare exceplii, in care obscenitatea reprezenta un mijlcic c1e fle.gelare a mol'amlexemplul pictorului olandez Jan Steen rilor - lucr5piastice sau literare, nu se deosebeau prin rile obscene, expresivitate artistic5, Dacd exceptdm operele artigtilor sercoiului XVIII, care nu pot fi socotili propliu-zis ca obsceni, dar care au tratat subiecte ,,liberLine", aln plltea afirma cd, in general, aceste lucrlri sint triste, fade qi fdrd vervd. Desfigurarea dragostei in viziune licenficasd are savoare amard. Sintem departe de replezentirrile primiti'u'e, ale cultu-lui fecunditdfii, infdliqate in statuetele pleistocenului superior, in care figurarea femeii gravide avea un caracter 'de exaltar:e propiliatorie, a plocrealiei ; sintern departe Ei de reprezentarea plasticii armonioase a colpului uman in dragoste (citdm, intre altele, o imagine licenlioasd pe un vas grecesc); ne af15m la antipodul acestor manifestdri. Am cunoscut, personal, un oarecare numdr de opere pornografice (cuvintul derivd de la grecescul pornd, prostituatd, Ei inseamna, in primt acceplie, un autor al unei cdrli asupra prostituliei, semnificind mai apoi o infdligare prin dlferite mijloace, desene, texte scrise, fotografii, opere plastice, a unor subiecte lezind clr replezentdri alc organelor sexuale -sirnlul pudorii gi destinate rdspindirii in public).
181

Consecinlele sociale ale rlspinclirii prostituliei sint de_ asemeni numeroase qi de ntare gravitate ; rispindirea bolilor venerice, in pr.irnul rind ; sustragerea unei pdrli a populaliei de la actirritatea productivd ; diminuarea na_ talitSlii ; scdderea moralitiiii publice, mai ales ; degradarea feminitdfii, prin spectacolul depr,imant al traficului femeii cu propriul corp gf,p61s va trebui sd addugdm destinul tlist al acestor nefericite, a cdror viald este scur_ tatd de boli gi suferinle fizi,ce (o statisticd a secolului trecut estima Ia patru ani supravieluirea prostituatelor, din momentul ciderii)

***
Umanizarea dragostei, comportind r(inere, pudoare, discrelie rryorezintd un 1lt:oces psiho-social, avincl o evo_ lufie istoricd, ce a prezentat numeroase vicisitudini, dupd populalii si epoci. DacS textele juridice ale unor popoare rdsfring o mare serreritate in obiceiuri, alte comunitdli sociale au fost foarte tolerante fafl de manifestdrile sexuale, in public, ajungind chiar la o hipcstaziere a obscenitdlii. Grecii antici, iubitori ai frumuselilor plastice ai corpului uman, au fost foar.te 1iberi, in reprezentdrile dragosiei ftzice. Templul l{arideei din Athena, impodobit cr-r figuri aie geniiior priapice reprezentind aventurile Afro180

Parcr:rgerea citcrva texte ca, Ce pild5, opera ,,divinnluii Aretin tradusS in limba gennand sub titiul : Der Hurenspiegel (Oglincla tirfelcr) cste piiciisitoare si p.tatd. Opei"ele ,,liber"tine riale secolului ai XViII-lea, reeditate in ultirrrii ani, Restif de la Bretonne ;i }darchizul de Sacle (Jt"stine, Jttliette etc.) respir-ri, in gencl'al, aceea.si mediocritate. S-ar putea ca spiritul nostru, cle meclic psihiatru, obiEnuit cu in"fitliqdrilc. multiple 9i, une<;ri, apt'oape neverosimile, ale dectderii scxr-rale Ei viciuh-ri, sd ne fi fdcut indiferent la aceste manifestdri. A.,'em insi convingerea cd pentru un om cle gr,ist, sdnS-tos corporal ,si mental, pornografia nu poate trezi decit repulsie _- sau un jnteres pur psil'rol"ogic

ln ader,6r, pentru un observator care inlelege pornografia sr-rb a.spectul ei larg scciologic Ai, dac6 vreli, de filosofie a cuitur:ii, pornografia este un fenomen de patologie sociald. Nu infelegem, fdrd indoiaid, sd raportdm totaiitatea opc.relor pornografice la produciii alc unor creiere deiirante. CazuI marcliizului de Sade nu poate fi gcneralizat. (De Sade trimiscse nn exemplar din jucrarca sa, Juliette, sau Jericirile .--icitliiti, lui hTapol6on, care, dc.venit consul, a dispus intcrnarea Liii la cunosciitui spital de alienali din Charentcn. Acolo a fost vizital cie un critic literar al epocii, care l-a surprins desenind pe nisip imagini pornografice Ei repetind neobosit, obseciant, cuvinte obscene...) Cea mai mare parte a auto::ilor cie opere pornografice sint oameni fdrd chemare arlis+.icd; compenseazd iipsa de talent plin tratarea de subi.ecte scabroase, destinate in general tineretului. Ne afliim in fala unei industrii profitabile care creeazd o stare de adevdratd psihozd sociali. Dezecliilibrul unora din rnediile sociale ale Occidentului, determinat de lipsa de eciucafie a copiilor din farniliile disociate, prin progresiunea riispindirii drogurilor halucinogene, prin indiferenla organelor aciininistrative de conEi psil-riatric. 782

au cleterminat o siare de adevSraii psihozS colectivd. 'Ic'rmenul sesy, insemnind o punel:e in valoare a ceea ce s-a nunrit ser-appeal, a devenit un cr-tvint de ordine : o fc.ineie este sau nu sex)/, ciupd cum o haind sau un o'bicei, o modd, pot fi caracterizate prin acelaqi adjectiv. lnieJ.egem sd atragem lualea aminte cititoruiui asupra atitriciinii noastre, de observator obiectir'. il asigurdm cd nLl sintem Ltn ,,moralist( ce s-a desccperit tirziu, cdtrc vi'rsta C,e ga.piezeci de ani. Iracem o consiatare de fapi : pornografia este un fenomen morbicl, caie pcate atra'ge la o anumitd virstd, clar care sfirEeryte prin a obosi, exaspera qi produce dezgust. Dovada experltnentalli, ob{inut[ atit ln cercetare cle laborator, cit Ei pe scard socialS, a fost obiinuid. Prima experimentare, datoriti unui psihoicg ilmerican, a constat in a prezenta unui s{'udent' in fiecare zi, imagini 9i texte pornografice. Dup[ primele zile de oai'ecare interes, studentul s-a declarat ,,intoxicat" de ftceste lltod'.lse, cal:e nu nufilai cd-I l5satt indiferent, dar ii pror.,ocau un irezistibil sentiment de grea{d 9i dezgust' Il;iperimentrri sociai este Ei mai concludent, cdci reprezintd o medie statistic6. Ne ingdduim s5 reproducem, in accasl,d privini6, o scrrtl informat,ie publica"S in cotidianul Le h|onrle, din 10 iunie 1971. Tillul notei, pe cane o ti'a(lucem integral si exact' esle : ,,Porrzcgraiia a rnurit" I ,,Porncgrrfia a mtirit, ccl pufin in Danemai-ca. In acegti termeni, Cle Bjocrn Larsen, organiz:'iorul cclui de al treilea bilci danez de porncgrafie a comcntat rezultai.ele
tr-ol, clez:an:irgitoare ale acestei manifesta!ii.

In pairu zile, mai puiin de patru mii cinci sute de vizitrecut tatori -- dintre care jr-rmdtaie erau tur:iqti erau mii, cili porlile Sexyland-ului, in loc dc cincisprczece agtcptali. Prir:rul bilci al pornografiei, in 1968, atrdsese patruzeci gi nouii Ce rrli cle pcrsoane. Dupd clL' Larsen *principala gregaid a fost de 6 nu fi inleles c5, in zilele
183

noastlre, por:nogralia are ne\roie de pubj,icitate,. c4 gi orice alt produs. D-sa a addugat : ..Este limpede cd piala internd scade : dar, din [...] fericire (punctele de suspensie ne aparlin), noi expcrtdm cea mai mare parte a producliei....,, Obiectivitatea ne obtigd sd observdm cd pornografia, desi nu a luat totdeauna infSliEarea qi proporliile abnorrne din prezent, este un fenomen aberant reiativ frecvent, fiind cultir,at si elaborat Ce personalitdli dezechilibrate sau definind anume momente de relaxare sufleteascd. Matei I. Caragiale citeazd: ,,cintece de lume((, cunoscute pe la inceputul secolului, in timpui petrecerilor cu ldutari : ,,Primdvard dulce", ,,Din cireg pine-n cireg, .,I haram bam ba((, ultimul de origine vddit orientald. De altminteri, poporul nostru nu este, pe cit mi-am putut da seama, accesibil pornografiei..,,Cintecele fdrd pel:dea(., ca cle piid5, ,,Bidineaua((, sint tigdne$ti gi orientale. ldranul roman are, dacd judec dupd regiunile unde am practicat temporar medicina ca mc.dic de plasd Ei spiial rural, un sim! al pudorii, care poate fi sccotit ca excesiv : nuditatea feminind, de pi1d5, este socotitd ca o impudoare. Femeia nu scoate cdma;a nici cind face baie, in riu. pornografia este, in general, strSind civiiizaliei noastre romAne-sti. dar a fost in cpoca anterioard produsr_rl circiumii, maidanului, pu-.rcdriei, colectivitdlilor lestr.inse, cazarmd Ei internat, Ei mai ales al bordelului. Imparlialitaiea ne obligd, tcLugi, sd recunoa;tem c5 indicaliile uoastre au ur-l caracter rclativ. Dupi momente qi disi:ozi!ii, anuilc incijn5ri citre obscenitatea rrrasil:d, r:abelaisiani, pot fi obserrrate gi in producfia popularl romAneascd : Povestea lui Ionicd ce,I prost a lui Ion C)reangii, sau divertisi"nentul cle orii liberd al marelui poet : ,,CIan! ! fdcu conducdtorul fdcind gaurd-n biiet((... (Dar
184

atare produc{ii nu au altd semnificalie clecit a unei lu::retrecdtoare.) De altd parte, conduita licentioasd, orgia ,,cheful(( sint manifestdri sporadice, avind semnificalia nnei descxr:c6ri Ilc'rvoase si nu trebuie sd fie confundatd cu pornografia cronicd, adevir.atd intoxicalie a gindului. ,,Balul Internatului" ;i ,,Balul celor patru arte( din paris erau adevdrate saturnalii... nu lipsite adesea de urmdri. O compatriotd, ,studentd, ce luase parte la una clin aceste orgii, s_a imbolttivit de sifilis in cursul unei atari serbdri. Traumatismul rno'al a fost atit de puternic, incit nefericita s-a sinucis.

ciri

gralie condifiilor. d.e ansamblu pe ie ciezvoltd conti'uu, intre care t'numerdm ridicarea nivelului de trai al intregii populalii ; irrtegrarea ferneilor cu drepturi egale cu ale blrbalilor ir activitdlile sociale, crearea unui climat de i^cls1;endenli si demnitate sociald gi umand ; educalia gi insiruclia prin scoald, familie si diferite institulii gi organizalii educalionale - membri societdlii gdsesc un cadru de exrstenli

<'are societatea socialistd

In fara

noasird

socialS gi moralS demnd. In aceste coordonate de educalie,

te'r-i!e sociaie gi spirituale demne, intre preocupirile de <,'ontinud perfeclionare spi.rituald a omului societdlii sociaListe, se inscriu principiile de intemeiere a farniliei, prin-

in spiritul unei exis-

cipii limpede formulate in Proiectul de nortne ale uielii gi trtuncii comuni.stilor, ale eticii .si echitd{ii socialiste (Con)'arinfa Nagionald a Partidultti Comunist Rotn6.n, Editura PoliticS,.Bucurepti, 7972). Intre aceste principii, 1a parap;rafele 26-28 se scoate in eviden!5 necesitatea ca interneierea relafiilor de familie s5 aibd Ia bazd morala socialistd egalitatea, respectul Ei afecliunea reciprocd dintre so!i. Familia trebuie sI constituie un cadru sdnltos de cregtere a copiilor, ea fiind cea dintii Ecoai5 in care copihll
185

invald regulile de comportare, de omenie, de respect

demnitate.

gi

cit qi pentru colectivitate. Fenomenul poate

Intr''.un asemenea climat sdnltos, in mod firesc nici prostitulia, nici manjfestdrile pornografice, nici anume libertdli sexuale, extravagante nu-gi mai pot glsi condilii cie existenld, societatea asanindu*se astfel de inclinaliile aberante ale unor indivizi prost educali. Aldturi de aceste eiemente care concurd la educarca sanitard gi moraiS, legile ldrii condamnd actele de prosacelora care titufie, precum $i proxenetismul - activitatea inlesnesc practicarea prostituliei, cdutind in aceste josnice indeletniciri un izvor de venituri iliciie, (art. 328 ;i 329 din Codul penal). Teoretic, toate organizaliile sociale au recunoscut rolul familiei in viala culturald a omenirii. TotuEi in unele {5ri, a cdior organizare sociald qi conCuitd are la bazS stru,ctura modului de via!5 burghez, cauzelor obiective ce conduc la dezagregarea Jamiliei Ii se adaugd o in{elegere vicioasd 2 relalii}or dintre so!i, conducind la o libertate sexuald absolutd, inlduntrul cdsStoriei. Aceasti
complezenld reciprocd, adevdratd negatie eticS a cdsdtoriei, surpd in acelaqi timp echiiibrul qi raliunea de a fi a fami-

fi p::ivit sub doud fete : ca simptom aI unei delicvescenle morale, dar Ei ca punct de plecare a unei CezorganizSri a vielii sociale qi
culturale. Prin libertatea sexuald toialS pe care solii qi-o acordd unui altuia se disociazd temeiul biologic qi etic aI cisdtoriei, se suprimd implicit procesul de educare al copilului (putem intreba ce semnificalie poate arrea pentrn copil o atare conduitd a pdrinlilor ?), se intrerupe continuitatea culturald a generaliilcr. tr'enomenul a provocat adesea, pe lingd dezordini sociale legate de suprirnare a educatiei copiilor, o seamE de conflcte sufleteqti, ce nu pot fi, totu.9i, ,,refulate'o in permanenfd. I{u se pot reprima cu des5virEire instinctele elementare de gelozie, fdrd turburdri nevrotice. In aceastd privinfd, experienla medicului psihiatru poate da numeroase exeilple. Nu pot sfirsi acest paragraf fard s;i evoc o amintire datind de ciliva ani, ciud md aflarn intr-o clinicS psiiriatricl din Paris, in care studiasem cu mul{i ani inainte. In cursul unei conversalii cu unul din medici, am denun{at, in ternrerri fc.arte cluri, aceastd aberanld a comportamentului material. Interlocutorul meu, care se voia a fi un, esprit fort, a incercat sd bagateiizeze faptul. Arn replicat cu oarecare vivacitate amintindu-i intre Jacit indignatio orator profesionaid, de mealtele, exemple din practica noastrii clici psiiriatri. Spirit deschis eviclentei, in'rerlocutorul a trebuit sd recunoasci netemeinicia pozi[iei sale, influen!5 a unei mode, ndddjduim trccdtoare. Addugirln ci r:i:r.rnoa;terea deschisd a netemeiniciei pozi{iei sale nu a fost un simplu.act de politele.

liei, compromite definitiv educalia copiilor, justificd disprelul copiilor pentru pdrinli, anuleazd autoritatea parentald gi reprezintd o atitudine ce contrazice total instinctele gi sentimentele cele mai profund umane de dragoste qi posesiune, delicatele moraiS Ei pudoare a sofiior, unul fa{d de altul. Atmosfera psiho-sociald deleterd a unor medii occidentale a avut repercusiuni dezastruoase asupra structurii farniliei. Ne afidm in fala unui fapt, pe care nu vorn qovdi sd-l socotim ca fiind de extrem6 gravitate atit pentru individ,
186.

In lucrarea sa, Seraal llygiene ancl Patholofll (Ltppincoft Company, Philadelplira and }Jonireal, 191i5, pagina
238), John F. Oliven observd:

lB7

,,Via"ya seruald, a Jost numitd barotnetrul cdsdtoriei, dar aceastd. afirma{ie comportd, citexa ercepfii. Uneori est.e ctt

neputin{d de a spune dacdL o diJiuitate ntaritald. cronicd. reprezintd. cauza unei neada.ptd.ri sexuale i,ndelungate a so{ilor, sau dacd dificultd[i de ordin serual au ttLrbln'at cdsdtoriac. Autorul confirmd, altfe}, printr-o indeiungd observa[ie clinicd. faptul unitdlii structurale a corpulrri 9i sentimentelor comandind viala sexuald, ca Ei raportur.ile dintre so!i, in cadrul cdsdtoriei. Cele doud ordine de fapte, adaptare sexuald Ei armonie a gindului sint, in realitate, conexe, expresie a dragostei, in inlelesul plenar al cuvintului. Turburdrile comportanentului sexual al solilor vor avea, in aceste condi{ii, ca urmare, o alterare a armoniei maritale. Sirnplificind, vom reduce aceste turbi:ldri ia dottd forme : lrigiditatea Jerninind, qi neputittfa sexutld a b(trbatului-

frigiditate este parlial qi defecfiind ider-rtificat cu lipsa orgasmuhii la femee, in timpul actuh,ri sexual. In realitate, semnificatria cuvintului este mult mai vastd gi cuprinde fenomene patologice foarte variate, cu rdsunet important in viaia social5, ceea ce va legitima, din partea noastrS, citeva insemndri. Termenul cle frigiciitate, scrie sexologul JoLrn F. Oiiven ,,este LLn nu.rrze cclectiu dat ntai tnultor deJicienfe psih,oseruale al,e f enteii" (op. cit, pag. 34S). tr'rigiditatea poate presupune (urmdrim textul autorului) o lips5 a dorinlei
genere, terrnenul de
tr.ros infeles,

In

mixte : anhedonie si frigiditate. Afeclia presllpi-tne cauzc rnriltiple, cie oldin r:rganic sau psilric : dispareunio (dureri violente in cursul actului
1BB

resinrli plScerea in timpul actului sexuai (anestezie sau lr.ipestezie serual,d),' o incapacitate de a resimli orgasmul (frigidiiate, sensll strictzt), adeseori putind compcrLa stdri

sexuale (anhedoni.e sau anaphrodizie),, o incapacitate cie a

sexual), fie de ordin anatornic, fie cre ordin inflamator al organelor genitale feminine ; hipoti'oidism ; rriste'ectomie ; teamd de sarcind ; imaturitate afectivd; sindrom nel'r'otic ; teamd de bdrbat, prin experien{e anterioare, in care femeia a suferit o comportare brutali sau stingace a bdrbatului ; raportul sexual flrd clragoste ; inhibifie psi_ hicd prin sentimente de vind, de inferiorjtate, de frustra_ !ie, teamd fald de act, rezultantd a traumatismelor sexuale sau morale anterioare. Inten'ine, in acest determinism multiplu, dupd cum am amintit, intreaga experien{d de via{d anterioard a femeii gi intregr-rl proceselor psiho-fizio_ logice, de o imensd compiexitate, a vielii subconstiente, a neplScerilor Ei inhibiliilor, a fixirii cle reflexe condilionate. Astfel, starea de frigiditate nu este definitivi. Ea comportd variafii dupd momente Ei dispozilii, dupi imprejurdri concrete (decor aI incdperii, ambianfi moralai). O aceeaEi femeie, frigidd fa!5 de un bdrbat neindeminatic, brutal, sau fald de bdrbatul pe care nu-I iubeqte, poate avea un comportament pasionat in fafa unui pariener experimen_ tat, sau a iubitului. Este insd esen{ial, atit in viala femeii, cit Ei 's bdrbatului, de a nu dramatiza incercdrile neizbutite gi a-Ei,creea, in acest mod, un climat sufletesc de auto_ sugestie .9i inhibilie. Va tlebui, agadar, sd stdruim asupra faptului cd {rigiditatea nu este o mala.rj.ie, ci o stare in general labil5, pasibilS de iratament qi vinclecare. Succesul tratamentului este subordonat cauzei provocatoare. h4eclicr.rl poate interveni fie asupra condiliiior organice, fie in procesele, de mare delicatele ale confictelor interioare strdduindu-se a remedia efectele unor tra.ume psihice anterioare.

Neputinla sexuald a birbatului este i:nuit ilai gravd, prin consecinfe, in comparalie cu frigiditatea feminind. Aceasta din urmi nu interzice, in general, nici ciisitolia, nici fecundit,atea, in timp ce impotenla viritii impiedicd Ei
18{)

una gi alla. Intrcaga via!5 a biu'batuiui, cotrsideratti deopotrivd ca desfdgurare biografici qi ca atitudine intimd a omului in fafa vielii, in ac'tivitatea profesionalS sau sociaid, este dcpendcnt5, direct sau prin derivalie gi sublirirare, de congtiinla inrplicitd a potenlei sale virile: incredere in sine qi in via!a, spirit de iniliativ5, combativitate, elan creator, echilibru intericr, pcr:severenlS in activitate, toate aceste calitdii sufletegti se afli corc.late congtiinlei implicite a poten{ei serua}e. Congtiinfa sldbiciunii Ei incapacitl{ii sexualc es'ue, pentru bErbat, mult mai demcraiizantl decit pentiu femeie. Faptul este, de altminteri, recunoscut in folclorul si expresiiie curente ale tuturor popoarelor, care pun in legiturd, mai mult sau mai pufin vuJgar, calitdlile bdrbSfiei cu eficien{a functionald a testiculelor. Mult mai vddit decit in cazr-rl fr:igidiLrrlii, ncputinfa sexuald masculind poate schimba culsul existenlei unui om, condamnindu-l la o viafd ,,in margine", izolatS, deterrninindr,r-i scfiimbarea caracterului qi conducindu-l aclesea 1a stdri psiirastenice sau psihotice. La birbat, tnrbularea este, in fapt, mult mai profundS., dal iiind rolul activ al acestuia in actul sexual, ceea ce-i interzice cd:irtoria, sau provoacd grave stdri eonflictuale cu sofia. Neputinfa sexuaii recuuoagte caui:e multiple, in legdtur[ cu narea comple:litate a dinamismu]Lri sexual. Vom cita qi in aceste cazv.ri ro1ul cauzeiol organice, nervoase, generale sar: locale : leziuni cerebrale, interesind regiunea hipotalamo-dienccfalicS, eventualitatea unei tumori liipofiz'are, depistabild prin radioglafia regiunii qeaua trirceascd ; leziuni meciulare sau neuvoase de natur'5 a intrerupe arcurile refle>:e a1e erecfiei sau ejacuiSi-ii ; turburdri de nutrilie gencial5, diabetul, de pildS; fa:Jit.ri vasculari interesind irigarea regiunilor sexuale; deze'cirilibre en190

lor

docriniene sau rreurovegetative; malformalii ale organesexuale.

insofite de sentimente de I'ernu$care Ei vind ; preocupdri sexuale obsedante, conducind, Ia subiecfii avind o imaginatie luxuriantS, la reprezentdri voluptoase de mare vivacitate, lntrefinind ceea ce s-a numit o masturbafie a gindului (die geistige Onanie) qi putind con<iuce ta polulii nocturne repetate Ei epuizante, ceea ce scacle tonusul nervos al dinamismului sexual. Rolul jucat de polufiile nocturne prea frecvente - mai dese decit una la 3 sdptdmini sau o lund este hotdritor - ; am putea in determinarea sldbirii potenlei masculine spune cd notiunea frecvenlei prea mare a acestui fenomen, de altminteri norrnal, 1a tineri, alcdtuie6te o axiomd a medicului practician : Drii. Dietz gi G. Hesse, in aI lor Wcrterbuch der Seruologie (pag. 2bg), afirml,: .,Bdrbalii o" cflror satisfacere sexuald principatd. este alcd.tuitd, cle poLufiile nocturne deci care au poiu{ii nocturne prea - ajung dese : I. B. nu in genere, la o bund aclaptare
h,eteroseruald.).

line sint de naturd psihicl ;i rcpr.ezintd rezultatul intim al turburdrii dinamisrnului sexual, avindu-si obirqia in copildrie qi adolescenld : practici solitare in primul rind,

Cele mai frec.,rente cauze ale neputinlei sexuale mascu-

Addugdm, de asemeni, printre cauze, ,,complexe de inferioritate" ; imaturitate afectivd ; educalie defectuoasd prin suprasolicitudine qi supraproteclie maternl, intr-o ambianld de serd, in afara contactului cu viala sau, dimpotrivS, traumatisme fizice si morale puternice, conducincl la o stare de nesiguranfd de sile Ei neincredere in propriile puteri ; timiditate excesivS. Toate aceste stdri conduc la o atitud.ine mentald (Einstellung) deficitarS, nehotdritd, timoratd, in faia viefii qi in fala ferneii. Acestor stdri mentale le corespunde o com[91

plexiune corporaid a.stenicd 5i, adesea, o ,'constitulie hiperemotirrS(( (trlnest Dtipid), prczentind, intre alte caracteristici, un oarecare dezechilibl:Ll neuro-vegetaiiv' Ne vom opri cu eiterra amdnunte asupra acestol: turburdri, dat fiind inteiesul practic pe care il va prezenta expunerea, itr rl6si:r'ai, creclem, a incuraja pe interesati Ei a-i convinge cd nu sint, in rea.iitate, bolnavi, ci numai victimele, adesea recuperabile, ale unor turburdri trecStoare, clar care, netratate la timp, pot deveni permanente' 'In general, experienia sexuald a acestor deficienli se definegte printr-o inlt'ibi[ie psihicd, rezultat al unui eqec sau a unor repetate eEecuri sexuale, de inceput' Istoria clinicd a bolnavilor se petrece cam in felul urmdtor' Dupd o primd incercare, urmatd tie eEec (insuficienld a erecliei' sau tulburdri de eiaculare), tindrul, necr:noscdtor al mecanismuit-ti sexual, preclispus la acest egec prin antecedentele sale, epuizal rprintr-o stare cle excitatie sexualS prelungitd partenerd, intrd in panicS' NeizbuEi, uneori, dispre{uit cie in acelagi timp : este exact inciirjindu-l cleprimd, tirea iI incercdrile ulterioare totu;i, DacS evite. ceea ce trebuie sd ,de altminteri frecventd' ajung Ia un rezultat, eventtralitate ,tin5rul i9i poate regdsi linigtea. El este salvat' Iigecurile repetate ii preg5tesc, in schimb, o stare de inlzibifie, care-i interzice sdvirgirea actului. Pentru 0nlelegerea pl'ocesului, vom plrdsi explicaliile teoretice qi vom recurge la doud exemple, d-ln practica noastr5 medicald, de incepttt' In cursul anului L927, eram extern 'aI spitalelor, in serviciul profesorului S. Nicoiau (der'rnato-sif iligraf ie), unrJe, pe lingd numeroasele obligalii ale ingrijirii unui salon cle bolnavi, fdceam intre 60 qi 70 injecfii intravenoase pe zi. Aceste injeclii comportau o oarecare atenlie, intrucit o erolal. de tehnicS (injectarea unei cantitdti oricit de rnici in afara r.enei bolnavuiui) determina o inflamalie dureroasl a intregului bra!, cluiind citeva zile' Unul din
192

colegii mei de cxternat a

fictrt din negii.lenti o

atare

greEalii. La vi:ziLa gencr"alii, a clot.rit zi, profcsciliil, obselvind boinava cu bralul urnfJ.at, inr,elit in pansament, a intrebat

cu severitate : Cine a fiicrit aceastd iujecfie ? Vinovatul si-a mdrturisit vina. Profesorul l-a privit fdrd sd rosteascd Lln cuvint, apci a trecr-rt mai cleparte. Colegul, irnpresionabil gi iniimidat de pi:ivirea dezaprobatoare a profesorului a repetat, printr-un proces de autosugestie, frecvent la emotivi, gregala,... umflind, a doua zi, mina unei alte bolnave. In ziua urmdtoare, scena la vizila profesoruiui s-a repetat : interogarea severi a maestrului, r"ecunoagtelea vinei de cdtre slucient, privirea miratd qi clojenitoare a profesorului, care a pdr"Ssit ticut salcnul. ...Dupd o clld, am fost intrerupt in activitatca tnea, de cc-rlegul de externat, care, palid, tt'emurind, in prads unei mari stdri 'de surescitare imi solicita ajutorul, pentru a-i face injeciiile, pe care era incapabil de a le sivirEi : ginclul de a face o noud injeclie paravenoasS, dupd termenul curerrt iI paraliza. Tindrul era incapabil cle a nfi,ntLi seringa: in momentul cind trebuia ,sd facd inlep5tura, revedea figura severd a profesorului Ei ;tlo cd va gre;i din nou. ...A fost primul meu sLrcces, in psihoterapie : am explicat colegului mecanismul, i-am preluat timp de o sdptdmind iniectiile, 1-am asistat, incurajindu-l in timpul reeducdrii, adicd a reinvllErii tehnicii de a face injecfii. Dupd citeva zile, tindrul igi recdpdtase increderea in sine, inlelegind cd fusese victima unei inh.ibifii psihice juvenile. Un caz similar, de inhibifie, de data aceasta din sfera sexuald, cunoscusem insd cu trei ani irrai inainte la un coleg de facultate, in urmdtoalele imprejurdri : tindrul, care fdcuse o curte indelungd unei cochete, s-a aflat in stare de epuizare total5, in momentul succesului $i a sucombat, cum se spune, ante portas, fdrd a fi putut reveni
r.93

t3

Eros

cu succes la atac. Partenera, feme;e nu prea inteligentd qi pufin experimentatS, a agravat acest esec, printr-o purtare cumplird, de ofensd Ei dispre!. TinSrr-rl a intrat intr-un impas moral, care l-a dus pe pragui sinuciderii gi nu qi-a revenit decit dupd un an. Aga-zisa impotenfd psihicd a tinerilor este, in general, rodui unei inhibifii seruale, creind o stare de autosugestie qi agravind turburarea dinamismului sexual, Ia un subiect suferind, adesea, in pre,alabil,. de procese sufleteqti de culp5, onanie, in adolescentd, sau sentimente de nesiguranli" Procesul este general qi poate avea manifestdri in cele mai variate domenii. A fost descris, de altminteri, de psihiatrii germani gi elvefieni sub denumirea de Neurozd, de agteptare. Eugen Bleuler, in a sa Lelvbuch der Psychiatrie (Berlin, Julius Springer, 1916, p. 371,-372) aratd cb atare turburdri pot surveni in activitdli foarte variate: citire, scris, inghilire, urinare etc... producind o parali,zie a acfiunii (Ia data apariliei acestei lucrdri termenul de inhibi{ie, in acest sens, nu era incd folosit). Bleuler menfioneazd astfel o seamd de qovdiri, de nesiguranle funclio,nale, adevdrate forme de ,,bilbiieli(( organice, intervenind in diferite activitSli : ,,bilbiie1i ale mersului (Gehstottern); turburdri ale scrisului (Schreibstottern)i ale urindrii (Harnstottern) etc., in care se incadreazd,, ca un caz particu1ar, impotenla psihicS. Plocesul ar,e, aqadar, un vast evantaliu de manifestdri Ei nu este caracteristic, cum s-ar putea crede, intelectualilor, persoanelor frdmintate 'de scrupule de conqtiinlE, sau firilor complicate de ruminatii interioare, ca in exemplui a ceea ce s-a numit crampa scriitorilor (Schreibkrampfl, reprezentind o incapacitate de a scrie, turburare newoticprofesionall, ( B e schdf tigung sneurose). Incapacitdli de aceea$i nature, consistind in neputinla executdrii unor migcdri
194

automate, executate mai inainte fdrd dificultdli, pr:in indeiung exercifiu, pot lovi categorii profesionale diferite (pianiEti, telegrafigti, balerini etc.). Sub o formd n:ai pulin vddit5, efecteie acestor procese, in general ccmplexe, se afirmd in toate actele omenegti. Sprrtivii, oameni intacli sub raport organic qi sufletesc, nu sint scutili de atare egecuti, trecdtoare. Boxerul Carpentier, de pildd, invingdtor in numeroase meciuri, printr-o loviturd, pe care o socotea irezistibiid, mdrturiseEie cd, ln cursul mecitilui sdu cu Dempsey, dupd ce a aplicat aceastd 1ovitur5, suportatd totugi de adversar fdrd nici o dificuitate, a avut un moment de adincd descurajare ; Carpentier a intrat in panic5, s-a socotit pierdut qi a Iost, efectiv, invins in ,,round"-ul urrndtor. In viala sexuald, procesul este sirnilar. Un amdnunt neinsemnat, un cuvint, o atitudine, un efluviu olfactiv, o asociere fugitivd p,ot provoca inhibifit. Guy cle Maupassant nareazd intr-o nuvelS exemplul unui tindr inhibat, la prima intilnire amorcasd, de vederea unei pete vasculare rruruitd naeuus, aflatd pe spatele iubitei. Atare accidente sint relativ dese. Dificultatea incepe in momentul in care eqecul ajunge Ia obsesie gi determind o atitudine nevroticd. Se poate ln{elege din aceastd scurtd precizare qi aceste exemple mdsura in care turburarea, devenitd cronicl, este o manifestare nevrotici sau, dupd altd terminologie, pslhastenic5, ce comportd un intreg complex simptomatic de fobii, obsesii qi anxietate ; se poate inlelege, in acela,Ei timp, rndsura in care un tratament chibzuit condus poate deter"rnina un reviriment moral qi o recdpdtare a increderii in sine a suferindului. Acesta trebuie sd qtie cd nu este un bolnav organic qi cd nu este decit o victimd a unei atitudini mentale defectuoase, avindu-qi rdd5c'ini in situalii vitale Ei sexuale anterioare culpabile I cd turburarea [95

nu lezionald, avind un caracter definitiv. Neputinciosul sexual de virstd tindr6 este un inh,ibat, ceea ce vorbirea populard romdneascd a ccnstatat, de altminteri, in mod simbolic, denumind aceEti subiecli ca fiind ,,legali" , reprezentind in esen!5, acelagi lucru. Suferindui trebuie incurajat Ei reeducat. (Experienla populard a unci alte naliuni nu o constatat oare cd ,,nu existd bdrbali neputincioEi, ci nunai fetnei neindeminatice ?(() Situalia tera.peuticd prezintd corespondenle crr frigiditatc'a femininS, care este uneori electivS, fald de bdrbali inexperimenta[i sar-r brutali. Suferindul trebuie sd mai gtie, de asemeni, )si mai ales, cd un e;ec sexual nu reprezintd o catastrofd Ei un fapt iremediabil, ci cd este inerent unei tensiuni sexttale prelungiie, fiind, plin nrmare, relati.,' frecrrentS, la tineri. (O femeie cr-t vastd experier-rld amoroasd a constatat de altmintcri faptul, observind ci e;ecul este accicleutul ,,clasic(( al primelor intiiniri amoroase, sau al noplii cle nuntf,). Intr-un studir"r publicat in cunoscttta revisti mcdicald englezd The Lancet (15 ianuarie 1955, No. 6855, p.I24 sqq) J. F. Tuthill facc'o seaml de considcrente asupra neputin{ei bdrbdte;ti pe carLi inlclegem sd le rezumdm, pentru caracterltl lol dticumentar gi, pentru
cei interesali, incurajator. Dupd ce constatd cd ,,nepzLtin{a serua!(r esl'e in. genere priuitit ca o turbut'are psih,ot'ogi.cd,, ciar paate fi trotatd, ctt bune rezultate prin tneLcttle esen{ial fiziologice - medicul folosegte, in fapt, r-rn tratament (punct in cere nu sintcm prin substan{e chimice total de acold cu autorlll, rolul tratamentului psihotelapeutic trebuincl sd lie tottleaunct intreprins concomiteirt ct1 trlllainelrtele olganice) aulr-rrui deosebeEte tlei folme de impoteu!5 :
196

sa este remediabil5, este pur fu,nc{ionald, Ei

1 erec{ie insuficientd (in rl;:ii.late, fre;vcn1ft sau duratd) ; 2 ejaculare prematurE ; 3 absenld de eja.culare. gi, adaugdm, psii-roterapia Tratamentul citimic a dat urmStoarele lezultate, mdrtr-rrisite implicitl de insdqi-boinavii interogali prin corespondenld, la intervaie variabile, dupf, tratament : Cazuri observate, in total : 462' Dintre accgtia, apar'lineau primei categorii (erec{ie incornpiet6): 24ti bolnavi. Rezultatele se repartizeazd astfel: 97 nu au rdspuns la interogalie, sau nu au fost tratali, 1B egecuri Ei 130 ameiiordri satisfdc5toare. La cea de a doua turburare, ejaculare precoce, meclicul a oblinut, la 203 cazuri, 2 eEecuri gi 107 imbunltiliri (96 nu au rdspuns). Celei de a treia grupe au aparfinut 12 bo1navi. Rezultat : 6 esecuri gi 6 vindecdri satisficdtoare. TotuEi, vom observa critic: putem oare considera ca sincerd totalitatea rdspunsurilor date ca favorabile ? O parte din bolnavii nevindecaii nu vor fi dat oare un rdspuns satisfdcdtor, din motive de jend morali ? In sfirEit, vom remarca faptul cd, in general, autorii vorbesc de imbundtdliri qi nu de vindecdri Ei recuperdri totale a funcliilor sexuale. O funclic atit de complexd ca potenla sexualS, odati dereglatd in mecanismul ei, nu se poate restabili integral, mai ales in cazurile devenite cronice. Confirmarea acestei convingeri ne-o dd o disculie avutd intre d-rul Blicaire gi colabor:atorii, sub titlul : Contntent traiter l'irttpuissance setuelle ? Presse medicale ?1 ; 33:1653; 6 iulie 1963, in care specialiEtir s-au vddit pesirnisti sau incurajatori cu moderalie. Sprijinit 1te consicl.ela[ii psiilo-li:ziologice, d-rul Blicaile. priveEte ploblerna in generaiitatea ei gi staL97

1" ir:ipotenie nertro-psihoS;ane pii'r periurba{ie funcfionald a sistemelor de comaniiir :

bileEte existenia a pa.tru foime cic impi;ic'ntl

2 neputinfe neurolcgice, prin lcziuni organice ire-

vcrsibile ; 3 ncputin{e ttascit1:itc. ct-t clel':rt;::i:iisn ric rittnintet'i eoixplcx, care aclioireazi astl';l'i', iJiircesrilui ercctii ;

4 nep'.rt-n!-'

cie ori.g ne el'r:iocriniiiuir".

Dintl e S.ceste:, ai-t'rcrul con:ri..ic15 ca ne z: intie c cLisiie nc'putiuleie de Ia pi.rnclui 2 ;i 3, ca fiiuci cfectul unor pitce:;e ircversibile. Tiit'i:i.i:Iri1c grr-rpate ia punctrtl 4 ingbcluie t'ezulti,te optirrJsle, iar cele c1e Ia punctul 1 (de olilin nei.'ro-i:sii-,lc) coifiilcr-ir rlii tr";itailenl ,,1ung gi clclii'*!". To'cit1i, aJluli aliioiul, in acest cloineniu ci'iiva paciclii pol i-i lecirl:r:raii ,,1ard greutate(', folosinil o psihc'rela.pie cie incurajal';: 9i touice g-;enerale. IJn alt speciaiisl, .r. lirci'fti::-1\'1oi'eau, obse;:v5, in concli-lzic : ,,ploltosticill, rrri:i iriii,in iifartorabil decii eia consi'.:er.ai in mcclicina cla:ic;"r, rimine n:ediocru pe plan f ur-rclionel. I'iumai impc'ucrriele reaclionale gi anumite nei:utin!e nevl'otice se vindec5((' 'Xotugi, un alt medic (Il. Azerad), intemelal pe practica sa meclic;ild, estc rirai pr-rlin c.,piiini.;1. Corrcrluzia noasllir, in plivinia acesl.ei irnpcrtante Ei spincase problerrre, intelesiti'C rin numEr relativ mare clc suferinzi (nu ne refcrim decit 1e turbui'irrile bbrbafilcr lineii, excluztncl bab,nuii d,epdsintt' uirsta de cirtcizeti rie ani), se poate rezuma astfel : funclia '.texu&le' consist'ind in arcuri retlexe sutomatice, oc',at5 turl:L;ra'15 in dinarcisinul ei, se recuperaz5 cu gieu : vindecerca estr: totuiti posibilS, dacd se restabilesc in accla$i tit,i.o co:l:pr]nenlcle fiziologice 9i psiirice. Ca tt;e',.: 'ri.li1.,''.ii'iil.: ne'u'ltliice, t;::la;':c::tll1 r'a fi rni:tt : 1::iiloict'.'1;i: l.,i ol'g:n:c (cirilnir-lteiapic, Iieiol;e::apict repaus, toiricc giiirilais).
198

se,.lr-i&l esle dr' a er;ita, pe cit putin{d, sii:urlrii}e de c1ec, iar in caz',.1 cind acestea ti;: prcduc, cle a 1e. infcle3 ] r..: tt.rrit,-,1.1, cle a nu se Ldsa irrprcsionat de prcdr-icerca lor -- o.(j:stea fiincl norrnale ..;i relativ frecvente Ia subiecfii emotivi __ qi na*e oles de a nr-r intra intr-r,tn ceic vicios, care cond';ce la o atitudine rlentald de abandon, anxiel;ate tqi Ccn-ijsittne. Napcl6on (care rndrturisise, pe cit se ni1re, cii in fafa femeii nu existd <iccit o singurd solufie : friga) nll ela, de bund seam[, un mare strateg, decil pe cimpul de l-;dtiilie. Atitudjnea bdrb6tcascd presupune, dimpotrivE, iniliativd, acliune 9i infinitd clclicatefe : fortiter in re, sr'"atuiter in r;rodc (cu vigoare in Ja'pt, cu gingdgie in fel de a fi). Dac5, totuqi, intrarea in cercul vicios este sdvirqitd, cel ln cauzH trebuie sd Etie ci totul nr: esle pierrdut. O funcliune biologicd turburatd in circuitele ei ncrmale tinde sai-qi restabileascd echilibr"ul. O reecltlcalie sexuald se impr-rne. Reintegrarea omultti in vie!5 qi recdpitarea ectrililrrului mental, evitarea conflicteior cu sine gi cu ceilalfi, nu se poate obline decit pe aceastir cale. Ilrlemple de renalteri asemdnltoare : un henriplegic igi poate recupera Iuncliile pierdute ; I{eien Ke1ler, surdd, mutir ;i oarb5 de la virsta de un an Ei jumdtate, a p::tut prin educalie Ei instructie sd ajungd a vorbi trei iimbi moCerne, a putut riobindi cunogtinle aclinci'le asLlpra Iirnbilo:: greacir ;i laiind Ei a scris dcu5 cfu'li, cle altininieri, de un pasionant interes psihologic. Catastrofele sexuale semnalate in acest capitol, dacd sint tratate de }a incepttt, sint remediabile. Ele sint nzoi oles, evitabile. Omul nu trebuie s5 abdice niciodatd de la ndzuinla cdtre echilibru. Riilcitril se poate rei;irsi pe sine. In acest moment, eI poate iiicepe o viald nou5.

Totul in comporta,nrcntul

c'ste cu

Capitolul

XX

SUFERINTE VENERIENE

Implinitd in condi{ii igicnice, activitatea sexuald intre!ine echilibrul vital, plenitudinea fiinlei, in sindiate fizicd qi morald ; pracbicat f5rd afec{iune, la intimplare, cu persoane venale sau lipsite de simlul demnitSlii gi grijii corporale, actul sexual poate prilejui o contagiune a unor grave maladii, conducind la suferir-rld, alienare gi moarte
timpurie.

Maladiile veneriene pot altera grav sdndtatea, pot concluce ia alienare gi degradare rnoralS ; igi pct prelungi efectele in descendenld, distrugind numeroase familii' 'l'oate aceste urmilri pot fi evitate printr-o prevenire dacd prevenirea nu a fost sdvirgitl a cauzelor sau printr-un tratament medical precoce. Ca 9i in cazttl celorialte devieri ale instinctului sexual, omul este, qi in aceastd privinld, stdpin pe propriul destin, ca 9i pe destinul co$ilor sdi. Totul se recluce la o cunoaEtere a rdului, ca qi a mijloacelor de a-l preintimpina Ei, eventual, de a-l vindeca. Principiul fundamentai ai practicii rnedicale are aplicalie qi aci : este mai ugor qi mai eficace sd previi' decit s5 rrindeci. Totuqi, pentru a putea prcvcni, este necesar si cunoqti modaiitdlile, intinclet'ea Ei consecinlelc rdului. Socotim, a;adar, obligatoliu pentru noi de a nola aci citeva orientSri in patologia sexuald, care a ak:ittlit unu]. din obiectele indeietniciriior noastre de tinerele'
'.t

Boiile venel'iene, cunoscute din antichitate, reprezintd urmdri frecvente ale unei neinleiegeri a semnificaliei pe care dragostea o are in viala umand Ei o lipsd de respect fatd de propriul corp gi de propria via{d. In adevdr, nu este ingdduil unei fiinle umane, care-gi dd seama de rosturile sale in lurne, de a degrada iubirea gi sdndtatea, avind raporturi intime cu primul venit sau prima venit5, in afara oriclrei precaufii igienice. finem sI amintim aci, intemeiat pe o intinsd experienld medicald, prelungitd mai multe decenii, cd viitorul persoanei Ei al familiei noastre poate fi adesea compromis printr-o imprudenfd.de o clip5. Am dat intr-o lucrare anterioard, Arta de a trd.i, eiteva exemple cutremurdtoare ale urmdrilor pe care le poate avea o maladie venerianl contractatd in tinerele, asupra familiei sau vielii indivjduale, in cazul cind tratamentul rnedical a lost instituit tardiv, sau a fost urmaL defectuos.
20a

N[orbiclitatea veneriani a unei populalii este concttlio-

natddc'factorimultipii.Condiliilesocialc-,rdzboaiegi pcrioade postbelice, in prirnul rind, reprczint-a o cauzir cle recrudesccnla a acestor boli ; coeiicientul imbolndviriIor in marile oraqe este mai important ; pt'ostitulia Ei alcoolismul au o parte lnsernnatS. in rIspindirea lol'. Intern'in a tiEi date individuale, cu deosebire lipsa cie informalie

neretului. Dietz Ei Hesse amintesc de asemeni : necunoarqterea bolii de cdtre s'.rfcrinzi, care propagd boala fdrd sd qtie ; viala sexua]5 timpttrie ; frecveula scl'rimblrii partenerului, cuplul continuindu-qi activitatea sexual5 cu alli parteneri. Intervin 9i conclilii de anotirnp : cazrtrile ceie rnai frecvente de imbolndvire par a fi lunile ianualie 9i

20t

februarie, clup5 sS.rbdtorile Anuiui l,iou qi pe tirnpul carrraf iilulrli.

Stalisiiciie coiisemneazf, o cr.eqteie a inoi"biCitdlii veneriene in c;ri;cije turburi. In Gerrrrania, s-au nunr6rat, Cup5 pririrrrl riu:boi monclial, in 1919, 10.tr bojnai,i noi la i0 000 iocuitori (32,70,r0 feinei : 67,3n,t0 b5::ba!i); in 1.927, 58 boir-ravi la 10 C00, iar in 19.16, 98,4 la acelasi ni:indr de locuiLor"i. in i3rriin, s-aLi serln,elilL i2) bc]navi ia 10 000 locuitori, in an:.rl It27, tar in 1340, 24S (ciire cotnulticale de Dietz ;i Ilesse). Buletiilt.t"t li'::;tii,ut'ul,tti nctirtnal C<: Siuidta.te q:1, cercetdri nierj"iccl.a fror.r:e:t (Tome 2'j, nr. 6. r-rojernl;r'je-ilecernbrie 1SCB), in rindjr.ri Epidimiclogie ries ,rtio"tta{:ies ueitariennes en F'rattce, r;e 1!:ri.3 d. 1987, sh'r:11c:tie l_;c temr:iul Ceclala.firlor t;l ,ii:,rrici'ii de boai6 rin nuiri;-ir r!,c 72!;14 l-;leno;:arici in aiiul i!;C;], iar tn entrl 1gii7, cil,.a dc 13 O:ri. Numi;lul tolal al brli:ili'ilol: e. sc5zilt, c',r-ri-:; inciicaiiilc s'r.ltislicc, prin lir,':r'ijiri i,:ell'r;rlc. rlr la jji 4{:3 in ;:elic:.iia jiJT:l_l1l?, la 61 722 bcln,:"r,i de ule'irii.ir gcloio,.ric:ii, in perioada
i On')
-r {).1? tJwl.

siatisiici in cale se con:iai5 ci riin 200 soldaii inrbolndvi!i tle l;oli vcn::';i'c 29'tL-',r e:'irit r;r'iri l;iutori 6lic'rs l-.,irutori n"icdcrali Ei ni.ii::ai 2^1r','',.r.i::i.irl:rr-,ii,'1'Jl,zrr ciin lracieri{i aiinifinci cf, in tiir,p';i lr:r:}:i:lr'i'',lr"ri se ail*u sr:b influenla alcoolului, iar: ?lzo ln st:ire de befie grar'd. (Totrtqi' noteaz6 autorul, ciec ltrl a.l cool'.tlui esi.ipre cieterminlsmului bolilcr venerice pire a fi ni:'i clclti'll:it ini:l.ir:ct. declt ime-

ilazi

Ciat.)

In ultitnii ani, L'olile t'enr:i'icc all przentat, pe scarS rnonCiali, o mai-e recrucl-esccnl,d, tiatcrilS ccncliiiiior sociale particttlare ale lirilor capit':riiste, c.lre nu au putut li compensate prin tratament. D-rul R.D. Cat.tevall referii-rdu-se

In

lnicolsliat o n:are crcgict'c a cazuiilci decLale,tc (15 000 cizu"''i deciarati: in 1946, asad:rr o prcporlie <ie 37 bolrai'i ia 100 00C ].ocuiion. i{urcir"r-rl bolnar,'i1or pre::inti fluctualii, dupd ani : ig63 : 4749 bclnavi ;7964: 5 33$ ccnt:iiniirr-f1 ; 1967 : 4 0.19, nci infrcr,ali. in perioada 1963-iSii?, s-au it:regl.si'rat 22 574 c;zr-l-l, cam 3 bolnavi la i00 000 lor;uitri:i. rJa trebui s;i ncti.,t;.:, ilsi ci o nTare TlroTsorf.ie a bct':mztilt;r o,par{i'rLe, culn c Ei firesc, grupelor tii:,

po:tirliicir

ceca cc 1,'i:iucgic

siilii:i,i

1;i'ino-srcrtncliir', itclioecla

la siluaiii ciin l\nglja 9i ]'ara Gaiilcr, intr-un articol din revista n:edicaid fize Lctncet (igC3, July 20, rr.7299)intitulatProgresu'!'bcliioruetlefice,aaritatcb numlntl total aI ttretritclor gcllccocice' atit la blrba'ei cit Ei la femei, a trecut de la rrrai pr.rlin cie 2;000 tn anul 1955' ia aproape 40 000 in 1961, nuritsl'ul cazrli'ilcr cic sifilis fiind in permanentS- creqtei'r:, lncepincl cu anrrl 1'{ii'{l' Ultrmelcdateslaiiitice,(rapcrt'ateded-rulEscoffierLarnbiotte, io I'e l\t;a{itl', 5 iulie 1972}, p'e tcmcir"tl unui laport recent ai urLrii crlp:rt ai C)rg:ni::atiei Mondiale a i,irnltSfii (O.&1 .S.), eraiIi o litua!'ie cic tlei-r: gravitate' 1a scard moncliali : r'czis't.n''.a gonococitltii, a;aclar e;ccr'rl telapcutic al blenoragici la :-r-rti'bictice, a clesctrt cam crl
5llo,ro

t .,asistinr in prc;:ent,

sclrie aiit{ri'1tl, c:tinci pe profe-

nere de t:irstij" I)e rtotat, cie asiineiri, iLc,:vcrr{a ii.nl;oinlvirilor la bdutot'i sa.u indl-','i:zr ie staic d.e Li:-i;i:r. lri*ri*',in studju i-;ublicat iir Elitis;t ,jcyr;:*! aj ;ri"i.,,r,,i;. c i.,..ii i:;.1,;cL l,i,,rJicine (r.ol. 15, nr. 1, janu;:r.y Lg6i, p.,t;!,. 4,!, r,.;q) R.Ii. Wiiccx ci242

soritlGuthe,meciic_;efalserl'iciilordenrala.dirtleneriene O.I.,4.S., la ttn *faliincrit totalo al rririsurricr iltl:'ce pe plan cpidernioiogic, in timp ce tlai dispun:lm inc5 ["'] cie mijloace cle tratainent eficar:e' pe plan indirriclLtal((' ,,Siiualia statisticti este ingrijrlril|c'lre : in S'U'A'' in 19?i' "c;-au semnalat doud miiioane Ce boltla.vi, dintre care o cincime sint tineri sub clo.tdzeci cle ani ; 1;:r Fraiila, staiisti,cel.e formeie pe temeiul declar:afiilor niedicilor sint ineracte : ,,medicii
203

practicieni declard riai pu{in de B0/o din bolnavii lor, Ei se pare cd le declard in num5r din ce in ce mai mic, in fiecare an. in pofida dispoziliilor legale(... In privinla sifilisului, cregterea cazr-rrjlor inregistrate a ctepdEit 3000r,0, intre 1959 Ei 1964 !... In lara noastrS, s-au Iuat, prin inifiativa \{inisterului S6ndtdlli Ei Prevederilor Sociale mdsuri pentru asigularea educaliei sanitare gi pentru prevenirea bolilor veneriene. In l)'Iuncitorul Sanitar din 1 februarie 1922, dr. tr. Ciubotaru a menlionat citeva din aceste mijloace : ,,...educa{ia sanitarl a populaliei, supravegher.ea epidemiologicl prin examen medical la angajare (a salarialiior), (examen) prenuplial, control medical [...] al elevilor din ultimul an de liceu [...], controlul meclical per.iodic anLivenerian...((.

Statisticile din ultimii ani ale Serviciilor federale ale Sdndtdlii din S.U.A. r'5desc o cregtere importanti a maladiiior veneriene. (Vd. Le Monde, din 17, III, 1973) : In 7972, numdrul bolnavilor a fost de 718 401, fald de 62437I, depistali in anul precedent. (Va trebui sd se observs, insd, cd aceste cifre nu reprezintd decit cazurile declarate, inferioare, fdrd indoiald, datelor reale.) Numdrul cazurilor de sifilis, oficial semnalate, a trecut de la 23 336 in 797I,Ia 24 AA0 in anul 1972 (rndrire cle 3o16). Specialigtii socotesc insd cd numdrul real al bolnavilor s-ar ridica Ia 85 000 ! Un fapt care trebuie semnalat este cd maladiile venerice au o evoiutie in timp. Ele au inceput in anume epoci istorice, gi-au avut o progresie regulatd, prezentind uneot'i perioade de recrudescen!5, diminuare sau chiar dispari!ie, aiteori fiind inlocuite cu alte entitdli morbide. Astfel, in ultimii ani, s-a constatat o mdrire scmnilicativd a uretritelor negonococice, poate sub influenla trata204

mentelor cu antilliotice. Faptul este semnalat intr-un stucliu apdrut in revista La Reuu'e d'u' prati'cien (toine VII' nr. 23, pag 1 499 sqq. din 11 sept. 1957)' Asttel, in Statele Unite, numdrul uretritelor negonccoc:ice a ti'ecut de la nr-tmdrat 77,20/s, ciin numdrul total al uretritelor, cite s-au in 1953, Ia 45ols, in rdstimp cle numai doi ani (statislicf, stivirEitd intr-o Clinicd din Nerv-York City)' In Anglia, statistica Institutului de lJrologie a dat un procentaj de ?00/o uretrite uegonococice (Anglia qi Jara Galilor). In Italia, situatia este asemindtoare' Autorul incheia, citind in privinla evoluliei bolilor veNicolie' nerice cunoscrita concluzie a profesorLllui Charles : in{eclioase cu referinld la clestinul l:olilor clin balile actuale' ,,BoLi noi ucr ap(Lrea, in' uiitot' I ci'teua uor d.ispare, progresiu<'.

**

citeva Ne rrdtti limita, in paginile de mai jos, dupd aceste grave frecvente bolllor 9i descrierea indicalii generale, la a mdrginindu-ne ale vielii sexuale, sifilisul 9i blenoragia, gra\rifdr5 sau menliona accidentele mai rare, pur locale tate (qancrul moale, uretrita uegonococicd 9i limfogranulomatoza inguinalS subactttl).

***
Deielminatd de pdtrunderc'a in urett'd, in timpul actului sexual, a unor microorganisme nutnile gonococi' descrigi cle Neisser in LB?9, blenoragia c'ste o boald contafegioasd, fie prin contact sexllal' fie, mai rar, 1a femei Ei ti!e, prin folosirea de rufirie contaminatd' Localizatd la
245

inceput la mucoasa genito-ur.inar6, boala se poate genera_ liza gi determina numeroase disemirrdri de gravitate variabil5, in diferite organe. Nu toate infecliiJ.e uretrale, consecutive unui ,contact sexual, sint gonococice se cu; nosc uletrite reumatismale sau diabetice, uretrite apdrutc in cursnl citorva boli infec{ioase, ca creionul, sau uretrite toxice sau traumatice. Ne vom resiringe notafijle la uretrita gonococicd, relevind citeva date de ordin prac_ tic, de mare insemndtate diagnosticd Ei in ceea ce pri_ vegte propagarea bolii preventivd. Rdstimpul dintre contacLul infectant gi aparilia primelor simptome, agadar, perioada de latenld a bolii, este de trei pind la gase zIIe, in care tintp, bolnauul, de;i nu resimte nici o tttrburore locsld seu gener&|.d, este contagios. Stdruim asupra faptului : dacd. un bdrbat, dzLpd un coTLtact seruql suspect, are in interaal de opt zile, un nou raport cu o femeie sdndtoasd., el o poate inf ecta. O infideiitate conjugalS poate avea, de piidd, drept urmare, contaminarea so!iei. Latenlei incubaliei ii urmeazl o per:ioadd inilial5 a bolii, nranifestatd prin scnzalii de minclrimi ia nivelul meatului, ca gi prin a;oarifia unui licl-rid, la inceput limpede, mai apoi opac gi purulent. Prin aceas'td scurgere uretrald, care devine in urmdtoarele zile abundentd, blenoragia este o maladie tnurdqrd. Scurgerii i se adaugd dureri in timpul micliunii comparafia ciasicd aseam6nd senzalia urindrii cu aceea-a impresiei de trecere a unui fier rogu prin uretrd erecliile nocturne devin cu deosebire supdrdtoare Ei dureroase, intovdrSgite fiind de o deforrn&re ln formd de arc a vergei (chord.a aenerea), putind ajunge, in eaz de incercare a indreptdrii organului masculin din partea bolnavului, ia o rupturf, a uretrei, cu urmiri
grave.
?06

Afecfia dureazd in total patru-cinci siptdnini, dupd care se vindec6 uneori spontan, sau tl:ece in stare de croniciiate. In aceast6 ultimI stare, scurgerea nll ddinuie decit sub forma unei picdturi apdrind dimineala, inaintea urin6rii (goutte militaire), iar urinile conlin ,,filatnente(', al cdror ca Ei ai picdtu::ii matinale, de altexamen microscopic minteri, reveleazd totdeauna prezenla gonococilor Neisser' Notdm, in privinla blenoragiei ctonice, atit la birbat cit .si la femeie, un fapt de mare insemndtate pracl'ic6 : bl,enoragia cronicd', oricit cle putin supdt'Stoarc ar putea fi pentru bolnav, sau mai ales pentru bolnav5, este cartta' qioasd. Bolnavii trebuie sd se ablini de la raporturi se' xuale inaintea vindeclrii, prin tratament' Contagiozita-

tea are un caracter paradoxal, mai ales la femcie, care poate prezenta forme de b).enoragie genitaid latentS, Idrd manifestdri constante, cu perioade de exacerbare a contaglozit6!ii, mai ales in timpul perioadelor menstluale.

Amintim, cle asemeni, faptul c.l transmisi'unea unei boli venerice prin raport sexual, de cilire persoane care se gtiu bolnave, este pedepsitd de lege' prin condamndri de Ia 6 luni la 3 ani (articolul 309, din Codul Penal). La femeie, blenoragia aparatuiui genito-urinar prezinti caractere particulare. Boaia incepe cu regiunea vulvard' se intinde la mucoasa vaginald, pind la colul uterin, Propagindu-se mai apoi la uretri. Mucca.sa acestor organe secretd, ca gi Ia bdrbat, o scurgel:e mucopurulentS, care devine densd, de culoare verzuie. Scurgerea pitteazd rufdria qi clureazd citeva sdptdmini, apoi trece in stadiul' de cronipitate, prezentind std::i de agravarc in timptrl nrenstrelor. Afecfia, de intensitate variabil6, dupd constitulia bolnavilor, poate prezenta o seamd de complicafii, deosebite dup[ sexul bolnavului.
207

gi simptor:re de uremie. Complicaliile pot apdrea Ei in inflama{ia altor crgane, determinin d e pididintite, J ol ictLlite, cou; per it e, z: e r:, icti.Lite, fiecare din aceste afccliuni lczcrr,ind bolnar.ilor sule-

caliei, turburdri urinare, putind ajunge Ia reienlie de urind); prostatita glanciulard poate ajunge uneori la supuralie ; abcesul determind o r:etenlie urinard cor:rpletd ; el trebr-rie incizat, in caznl ci nn se clcschide spontan (in uretrd, rectum sau periner,r...). Alteoli, prostatita acutd poate ajunge Ia cr:onicitate. Amintim, de asemeni, pentrn a completa acest tabLou si a preveni pe cei imprudenfi Ei negtiutori impotriva pr:imejdiei complicafiilor veneriene, cistita (inflamalia vezicii urinare) prin propagarea infecliei nretrale, cu mani_ festdri supirdtoare : urindri dese, clureroase ;i puruiente sau sanguinolente. Afeclia se poate propaga inspre rinichi (pielo-nefritd.), cu fenomene generaic foarte gravc

La bdrbat, vom menliona pr.osfatita, eJ.ec\ie intovlrdgitd, ca Ei la alte complicareii, de febrd inaltd Ei cliferite suferinfe locale (durere perineaid, mai ales in timpul clefe-

(a uneia sau mai multor articulalii, mai ales a genunchiu-

lui), determininci o imensd tumefaciie a regiunii interesate, cu imobilitate a membmlLri, duleri vii, duratd
prciungitd mai muite luni, ldsind aciesea sechele gr"avi), consistinci in atro-fii rirusclrlare, r'etlaclSr:i ligrmentare Ei ankiloze articulare. Pentru a conpleta acest tabloLr, \,om ad5'u.qa endocartltta, peri<:ardita qi pleurita gorrococicd. Numdrul sufet'inzilor de aceste afecliuni sau suicrind de urnrdri aie bolii este, dupd cum am amintit, cu toate progresele terapeuticr. ale ultimelor decenii, in clegl,erc. Ignoranla asupra manifestdrilor gi modului dc pr:opagare a bolii, promiscuitatea, ca gi anume conciilii sccial-econornice au cieterminat iir {drile occidental.e o irririre sensibil5 a imbolnirviriior, in uLtirr*rii ani. O statisiicb oficiaid asupra stdrii sanitare a tineretului din Paris ar:atd cI intre anii 1961i Ei 1967 numdrul boinavilol a crcscut Ia +,incri cu 12 pind Ia 770,/n, iat ia tinere cu 13-190/s. Gonoreea reprezintd, in acelaEi timp, o traumi sufletcascd ; ulmdlilor ciepir"tate ale infecliei -- stricturiie uretr"ale, de pildd, cu turburitri lunclionale din partea vezicii se aclaugd, mai ales pentru persoanele emotivc, urinare o adevdratd drarnd, pr-rtind avea un rol in inhibilia actului sexual. (lmi este ;i astdzi prezentd in gind dezndclejdea, cu tendinld 1a sinuciciere, prezentatd de o tinird bolnave, care fusese in{ectatd de so!, in chiar primele zile alc vielii mar:itale. Am urtndrit ciliva ani starr.a sufleteascf, a acestei femei, mai inainie vesel5 ;i bucuroasd de rria15, a carei atitudinc, usor dcpresivd, s-a men]inut, imbinatd fiind cu repulsic-' fald dc so! ,si fald de bdr':ba!i, in gcncrai). 'Ioate accsle sr,tfcnnr,c q;i mr-rlre altele, pe care nu - ca gi urmdrile, le-am putut menliona aici apropiate sau depdrtate ale accslora, sint evil.alrile, printl'-o conduitd asupra cdreia ne vom opri in ultimul capitol.
20!l

rin!e deosel:ite. La femeie, r'a trebui s5. menlionlm, pe lingd ut'etritd. (mictiuni dureroase si frecrrente), in{lamalia., supula!ia qi abcesul glandelor lui Barlholin, in grosinrca marilor labii; metrita, complicalia cea mai frecventd qi mai supSrdtoare a blenoragiei feminine, sa'l,pittgita (inflama!ia trompelor uterine), pr-rtind detcrmiria o peritottitd. " Blenoragia nu se limiteazd ia aparatul urogenital. Gonococul poate in{lama, cle aserlreni, mucoasa bucald sau faringiand, anald sau rcct;rld, poalc dctc::nlina o conjunclivitd (oJtalnie purul,erilo), mai alcs la copil, care se poate infecta la nagtere. Nu mai pulin glave sint complicatiile generale, daLoritd disemin6rii gonococului in organi sm : o.rtrita blenoragicd
:t0B

Tratamentul blenoragiei Ei a1 complicaliilor va

dus de medic. a*a

fi

con-

Spre deosebire de blenora.gie, boald contagioasd predominant local[, putindu-se, totuqi, comp]ica ;i generaliza secundar, sifilisul, ia inceput afeclie locaiizatd - in care stadiu poate fi tratat gi sterilizat prin tratament de aseilrrsdeazd intregul organistn Ei produce meni precosg leziuni intovdrdgite de grave turburdri nervoase' determinind, in aceiarsi timp, alterdri ale organelor reproducStoare, cu repercusiiini in descendentd (sifilisul congenital). Sifiiisul este o boaiS foarte rdspinditd, mai ctt decsebire in epocile in care promiscuitatea 9i lipsa de igiend sint aproape generale. Sifiiisul a fost foarte rdspindit in timpui rdzboaielor', printre soldalii diferitelor arma'Le' In al sdu Candide, Voltaire observd : ,,putenz Ji i'ncredin$afii' cd, tn rtomentul in care treizeci de mii de ounteni se bat in lu:ptd regulatd" impotriua unor trupe de acelasi n111ni1r, se afld d,e fiecare parte aproape dor"td"zeci de nii atingi de

O statis+,icd din anul 1892, aratl proporlii rnai modeste, deEi importante : armata englezS avea, in acest an, 52 755 boinavi, dintr-un efectiv total de 196 336 soldali ; armata francezdaveaositua{ieprivilegiatd,inaceasbdprivinld: din 524 719 soldali, se numdrau numai 46 214 infectafi ; armata romdnd fiind Ei mai bine siiuatd : 4 055 sufer'inzi, din 67 192 sclCali. Contagiunea bolii, in cea mai mare parte din cazuli, se face prin contacl sexual gi este prilejuitd de existenla unei ,,porti cie intrare(' in m''-r-coasa organelor genitale, reprezlntatir de o eroziune, sau o solutie de continuitate a
acestora.
210

sfri.nfie".

Contagiunea in afara raportului sexual (sifilisul inocenlilor) este mai rard, produsd {iind prin pdtrunderea agentului patogen printr-o efracfiune a pielii, sau a mucoasei QnugcdturS, iritalie in timpul aiSptbrii etc.). Literatura medicaiS semnaleazd acest exemplu de contagiune indirectd : in timpul unei nopli de iarn5, un client a lost iovit in obraz, din nebigare de seam5, cu biciui, de cdtre birjarul care, fiind sifilitic cu leziuni bucale, igi udase sfircul biciului cu salivS. La locui loviturii, care proclusese o excoriaNie, a apdrut dupi o perioadd de incubalie de trei siptdmini, un $ancru sifilitic. La locul infecliei, dupd un rds'uimp de iatenld variind intre 21 Ei 35 de zile, 25 zile in medie, putind fi insd Ei mai lung (profesorul Gougerot cita intr-o expunere a sa, la Spitalul Saint-Louis, uo caz in care aparilia primd a bolii a avut loc cam la o sutd de zile...) apari{ia bolii se de unde manifestd printr-un nodul cu bazi induratd gancrul gancru spre deosebire de moale, numele de tare, rolundd satt oval6 afecfie benignl gi locald - dc form5. gi de mSrimea unui bob de linte sau de mazdre, cu margini bine conturate, de culoare ro;ie sau rogie inchisd (culoarea cuprului). Nodulul cregte repede in dimensii, formeazd o scuamd superficial5 care nu intirzle sd se desprind6, ldsind 1oc unei eroziuni superficiale, care zelnuiegte o serozitate gdlbuie. Forma gi mdrimea acestui accident inilial variazd dupd condi{ii generale, de constituli.e si imunitate, in care nu vom intra, ca ;i dupd regiunea in care este situat. Aceastd regiune poate fi deopotrivd genitald sau extragenitalS, In primul caz, Ieziunea este locaiizati pe gland, prepu!, scrot, vulvd, clitoris, labii etc ; in al doilea, se poate afla pe buze, 1imb5, anus, mamele, amigdale, pleoape sau pe alte pdrfi aLe corpului.

"

2tt

uneori, in cazul in care gancrul sifilitic urmeazir unui gancru moale, malaclie coirtlactat[ in aceia;i tiilp, ciar cu perioada de incubalie mai scurtd, infdligarea leziunii este schiml:atd. In olice c'az, bolnavul sau bolnava prezentind oatalemanifestaretrebuieslseprezinteneintirziaftrrecliculu!, caue se va afla in cea rnai prielnicd situalie peutru a incepe un tratament abcrtiv, destinat sb opreascd mersul infecliei in acest stadiu, Iocal, inainte de generalizare. trariaAcciclcntul inilial, in general unic, are o duratd nu dubi1i. S*au semnaiat cazuri in care qancrnl sifilitic rase clecit citeva zile 9i prezentase dimensii neinsemnatc' bolnav care ar fi putut fi trecul cu vedelea de citre un sipciteva dureazd nepdsdtor. 1n general, insi, leziunea cicao urmd in tlmini, dupb care qancrul clispare, ldsind pentrLt trice, putind siuji mai tirziu medicului, ca Lln semn de mare stabilirea unui diagnostic retrospectiv' Un fapt neininsemndtate pentru bolnav este caracterul indolor' leziuni ; astacestei a fe1, solit de o incomodare de vreun accivederea ctt f.i, un bolnav neinformat, poate trece de lipsit sau dentul, ,considerindu-I ca Jiind banal, in acest gravitaLe. Prin negtiiureu trQtal'nentului medical' itoan, suJerittdul pierde cel mli' bun prilej pentru un tra' ta.ntent rudical ;i, cJe scurt(t duratd' general o sdptiCiteva zile dupi aparilia gancrului' in in care a apf,r'ut Eanmind, ganglir:nri limfatici ai regiunii qancru al regilrnii crul _j rugi.,r-r"" inguinald in cazul unui in mod consiuneori se mdresc in dimensii' genitale neclttreJerabil, devin cluri, adel'dratd salb[ subcutand' AceEti ganglioni roasd sau pulin dureroasir Ia presiune. 1a pot servi, de asemeni, ca punct cle reper medicului' Procesul nu intirzie sd progreseze' interesind' "t"*"at. ganglioni limfatici' cu declurpd citeva siptimini, qi alfi clinic bine cuo.ubiru ganglionii cervicali posteriori' senin
2L2

noscut studenfilor in medicinS, care invald sd-l depisteze incd ciin primele ziie ale forn:a1iei lor medicale. Faptu1 dovedeqte cd maladia se propagl pc cale limfatic5, generalizindu-se progresiv. In adevdr, agentul patogen al bolii, numitul Treponetna 1;allithtrn, descoDerit cle Schaudinn (1905), migreazd din acciclcntul inilial 5i in'.radeazd economia prin mijlocirea vaselor limfatice, ajungind in circuitul sanguin. r\stfel, clupir opt pinS la zece sdptdmini de la infeclie, aqaCar clupd cincl pin[ 1a olrt siptdmini dupS aparifia gancrului, apar mani{estdri cutane sau mucoase, sub formd de eruplie, cu infi{igare de pctt',

papuie sau pustule. Este pericada sifilisului secundar,

perioada aEa-zisei rozeole sijildti,ce, de mai'e contagiozitate (ca qi de aitminteri, contagiunea prin act sexual in timpul Eancrului primar !). A{ecl,ia este generalizatra. Bolnavltl

prezintd fenomene de infecl,ie a intregii economii : Iei;r'i, dureri de cap, mdrire a splinei, cddere a pdrului in regiuni circumscrise, coexistincl cu o eruplie de pete rozacee pe partea anterioard a toraCelui Ei abclomenului, intinzindu-se mai apoi pe pdrlile laterale gi membre ; petelc au dimensiile unei unghii ; ele dispar, in primele zile, sub presiunea degetului; culoarea poate deveni tr:eptat n?ai inchisS, luind o nuanld brun5. Rozeola poate fi urmatii de aparilia a numeroase- papule (noduli circumscriEi, la suprafala mucoaselor sau pietii), vinclecindu-se fdrd a lisa cicatrice gi secretind o substan!5 lichidd, apdrind in regiunile genitale, regiunea perirreal6, allus sau incl-ieieturi, ca qi cu alte formalii, in amhnuntul cdrora nu puteil intra. Autorii nlimesc rdstirnpul dintre accidentul primar gi aparilia manifestdrilor sccundare : sfcdiitt/ printar aI sifilisului, qi-l impbrt in doud perioade : o pc'rioadd in care cr.rnoscuta reaclie Borqei-\\/assermann este negatir'5 (lrei
2L3

pind la qase sdptimini de Ia infeclie) qi o perioadl seropozitivd (de la qase la zece sdptdmini). Stadiul secunciar al sifilisului, inceput o datd cu aparilia fenomenelor generale, dureazd cam doui-trei luni Ei dispare, uneori f6rd tratarnent. Prin aceastd dispari'gie aparerttd, a manijestdrilor, bolnapul nu trebui,e sd se considere uind.ecat. Boala lui nu intrd decit intr-o stat'e rle latenfd, care se poate prelungi de Ia trei Ia cinci, zece, uneori Ei mai mul{i ani. Dupd aeest interval, apare siJilisul ter$iar, consistind, in esen{d, in doud forme, pe care nu facem decit sd le men{ion5m : formalii tubero-ulceroase gi gome. In sfirqit, urmeazd dupd un interval de mai mulli ani, la unii dintre bolnavi, forme de sifilis tardiv, cu determinlri nervoase, metasifilisul (tabes, paralizie generaIS prrcgresivd).

Am notat mai sus cd sifilisul este o infeclie general5, interesind intregul organism in forme qi rnanifestdri esenlial polimorfe. Sifilisul visceral se va manifesta incS din perioacia secundarS, ajungind insd la adevirata sa gravitate in stadiul terliar. Medicul va constata leziuni uneori masive ale limbii, buzelor, ficatului, pulmonilor, aparatului cardio-vascular (arterite, anevrisme, aortite etc') aie
ochiului( putind ajunge Ia orbire), ale urechii, muqchilor, articulaliiior etc. Aceste suferinle organice, asupra cdrora nu ne putem opri, nu reprezintd, totugi, decit forme de gravitate variabild a turburdrilor organice, fdrl sd determine o mutilare a personalitdtii. DeterminSrile nervoase, insd, puttnd conduce la alienare Si demen$d, lovesc individul in realitatea Iui profundd, in fiinla lui c.ea mai intimd, dezagregindu-i bunul suprem al existenfei : eongtiinla de sine. De altd parte, sifilisul afecteazd descendenla, aicituind unul din factorii importanli ai bolilor eredita
274

Vom enunfa pe scurt aeeste doud calamitdli morbide, lovind individul Ei descenderr{a. Sifilisul cerebral poate fi precoce sau tardiv ; manifestdrile bolii sint polimorfe Ei de gravitate variabild, in legiturd eu constitulia particulard a bolnavului, ca qi cu precocitatea Ei eficien!a tratamentului administrat. lnsugi faptul aparitiei boiii poate reprezenta un traumatism psihic conducind la sinucidere, Ia anumili bolnavi emotivi. Independent insd de aceste exemple, r'a trebui sI menliondm faptul c6, reacfiiile neruoa.se in siJilis sint fodrte precoce, fiind in leg5tur5 cu efectele toxi-infecliei asupra meningelor si vaselor cerebrale, asrlpra reac[iilor multiple exercitate asupra lichidului cefalo-rahidian. S-au descris astfel forme de neurastenie sifiliticd, apdrute in perioada secundard, st5ri ipocondriace Ei delirant-halucinatorii, forme de meningitd qi meningo-encefalitd precoce, accidente epileptiforme, cdrora le vom adduga accidentele vasculare de focar, {orme care pot ajunge la manifestdri}e tardive ale tabesultii gi mai ales ale paraliziej generale progresir,'e, stare demen{iald cdreja omenirea i-a pldtit un tribut important in uitimele doud secole (I\{aupassant, Fr. Nietzsche), dar care, in prezent, muilumitd tratamentului, este pe cale de disparilie. Contagiunea bolii se poats intinde la copii (Sypldlis connata): fdtul va fi conLarninat de mamd prin circulafie placentard cdtre sfirgitul primei jumdtd{i a sarcinii. Gravitatea infecliei este proporlionalb precocitdlii bolii contractate de mam5, mai ales in cazurile in care tratamentul a fost neindestuldtor. Se va constata astfel, dupl gravitatea infecliei, copii ndscuti morfi, avorturi cle feli mutilali de procese morbide, sau in caz de nagtere la termen, manifestdri patologice variate : copilul poate muri incd din primele zile, prin asfixie sau hemoragii ; poate prezenta erupfii buloase, avind un diametru intre 2 qi
2r5

12 milimeti'i, pline de un
1a

luire, numeroasc' alterdri organice : copiii sint debili, avind aspectul unor persoane bdlrine, au numeroase deformirri osoase, manifcstlri viscerale, neivoase sau ale sistemuli-ri motor, deformii.:i ale dinlilor elc. in cazul in care sifilisui nu a Toate aceste dezastre se pot errita printr-o conduitd adaptatd fost prevenil printr-un tratament medicai colrect, aplicat cit mai precoce cu putinld. Conducerea tratamentului aparline medicului. .Prevenirea bolii, ca gi a tuturor su{erinlelor veneriene in concordanli ctt mXsurile juridic-admide altminteri nistratirre, rrariabile drrpd profilul social Ei economic specacle in sarcina educatorului 9i a edicific liecdrei lari personaJitirJi ecirilib."ate, problemd esenfialS ficdrii unei in viafa umanitdlii, cdreia ii vom consacra ultimul capitol al hrct'ilii.

lichid sanguinolent Ei localizate miini Ei picioare ; poate prezenta, in caz de supravie-

Capito1u1 X
,EDUCATIA SEXUALA iN P}IOCESUL DE EDIFICARE A PERSONALI'IATII
Principiile cle eciucalie sexualit 9i. moclalitirlile lor de aplicare in famiiie qi qcoalii au fosi adesea, in secolele anterioare, in cazuL in ,care crau culloscute 91 aplicate, adinc cldundtoare echiiibrului inciividual 9i vielii sociale' Se va pute'a obiecta. fdrS indoiaii, cd observalia noastr5 nu a impieciicat totuqi dezl'oltarea civilizaiiilor Ei prollSEirea viefii culturale, ;i 'ci tulbur:drile eventuaie detelminate de o eclucalie sexuali defectuoasd a tinerctului t'or fi avut compensalii statistice, numdrul indivizilor victime aie acestei conceplii greqite asuilra sexualitdfii (infeclii vetteriene, devieri sexuale, prostitulie, iniluenle asupla familiei) fiind relativ restrinse. Obiecl,ia ai:e o validitate foarte relativd in primul rind, din calrza diferenlelor esentiale de sLructurd economicd Ei sociald intre societdlile anterioare qi viala ac,tual5, cit gi din calfz,a unor anulrlite reguli 9i ,,tabu((-uri practicate in cirrilizatiile ce ne-au precedat 9i care au reprezentat adevdrate corective pentru principiile sdn5toase de educalie sexuald, practicate in ;coald. Comparatia cu ,,trecutul(( considerat glollal, nu poate alcdtui un argument in favoarea indifer.enlei unor educatori in privinfa vietii sexuale gi a primejcliilor reprezentate de iipsa unei educalii sexuale corecte. Inmullirea - in anumite ldri - intr-un numlr ingrijordtor a delicventilor juvenili, disocierea Iamiliei, pustiirile toxicomaniei, dificultSlile
2t7

de ordin economic in legdturd cu lipsa locuintelor gi promiscuitatea, frecvenla instabilitlfii mentale sau a psiirozelor, dereglSrile sexuale alcdtuiesc un tablou intunecat aL multor societSli occidentale actuale. Examenul acestei stdri de lu,cruri, intreprins de medici Ei sociologi, de pedagogi Ei psihiatri i;i afld expresia in numeroase studii, rdspindite in publicaliile recente. Alegem din aceste cer'cetdri articolul publicat in revista francezd PoptLlation, numdrul dln martie-aprilie, gi datorit lui Claude L6vy gi Dr. Bruno Casbets, neprezentind rezultatele anchetei sdvirgite asupra a o mie de pensionare ale unui Centru de observafie din Montrouge Paris (vd. Le Mande,15 mai 1,977). Examenul a fost fdcut asupra unor tinere intre patrusprezece gi douSzeci gi unu de ani, trimise acestui centru de serviciile sociale de protecfie a minorelor, in urma unor decizii judecdtoreqti, ceea ce presupune cd pensionarele se fdcuserd vinovate de turburdri ale eoilportamentului social : fugi, prostitulie, vagabondaj, homosexualitate (trebuie observat cd 20olo din ,,pensionarer( erau eleve de liceu). Ancheta stabilegte una din cauzeie majore ale acestei stdri : disocierea familiilor, din care proveneau eceste tinere. M,ai mult de o cincime din pensionare aveau pdrinti divorlali ; 17,2o16 din pErinti trdiau separali. Dificult5lile economice ale pdrinlilor evocate de copile erau foarte frecvente : expulzare din locuinld pentru neplata chiriei, dese s'chimbdri de serviciu ale pdrinfilor. Anchetatorii ,au stabilit c'azuri de viol gi incest. (Nu am stdruit asupra acestor fapte, mai ales asupra acelora din ultima categorie ; am fi putut fi totugi in mdsurd sd citim mai multe cazuri, din practica noastrl profesionalS.) Examenul psihologic aI ,,pension,arelor(( pune in evidenld, alSturi de turburdri ale eomportamentului sexual, o deviere gi o instabilitate a intregii personalitSli, o dez-

voltare a vielii acesior tinere in,afara oricdrui criteriu etic gi a oricdrei discipiine de gindire. Anchetatorii au descris Ia aceste nefericite o incapacitate totalS de a face o diferen!5 intre bine gi rdu, intre lngdduit gi interzis, intre un act indiferent gi o acliune reprehensibild : ,,o cerpi - scriu a se prostitua, a Jura un ciisc de pateJon' anchetatorii a nfi.nca o ingltefiatd, o, sryrge un obiect sau a futna o {igard stt-tt, pentru ele, fapte absolut echiualente" ! Sarcina edu,catorilor acestui centru este dintre cele mai dificile : cum se mai pot reeduc'a aceste fiinle rdtScite, cum se vor putea reindruma cdtre o activitate p::ofesionald (120/e dintre internate fuseserd vinzdtoare de magazin, 110/0 muncitoare, 170/0 functronare, 200/o eleve Ce gcoald etc.), dat fiind cd rdstimpul de reeducare de care dispuneau pedagogii era restrins la citeva luni, sau rcel mult un an ? Acest tablou, desprins }a intimplare din documentele psihologice gi socialg prezentate de publicaliile medicale Ei pedagogice actuale, ,aratd, o datd cu gravitatea situraliei, contextul general in care trebuie priviid problema educaliei sexuale a tineretului. Educafia sexualS presupune o educalie generalS, o edifiaare corect6, cElduzitd pe principii etice, a intregii personatritSli : la rindu-i, acessl[ sclificare nu se poate sdvirqi decit inlduntrul unei famllii unite, i,ar existen{a armonioasd a acesteia nu depinde numai de factori psihologici indiviciuali, ci de structura generald, economic5, social5, administrativd 5i juridicd a societ5lii in cane trdiesc indivizii. Totul este in tot. Individul trdiegte in Ei prin 'colectivitate. Viala individual5 9i structura soci,ald nu prezintd nu'mai interferenle intimpldtoare, ci sint realitSli ce se presupun organic. Pentru aceste motive, vom integra educalia sexuald a tineretuhii la procesul de edificare a personalit5lii.
a"*

2t8

219

Principiul carciinal al integrlrii educa!:ei sexuale in edificarea personalitdfii, alcJrttrirtd pentru noi, ca medic psihiatru cu orientare Etiinlilicd slructuraiistS, un indlcptar de viald, nu are nir:ric nou. El a fosl foi-mulut in mai multe rinduli, in geneial cie n:eilici Ei sexologi. Nc ingiduim sI citdm, in ateastd privinld, cuvintele d-ruiui I\,Iax I{odan, publicate in levista cle educalic Der neute Erziefuzrng (Educa{ia rroui) clin anul 1923 qi rteplodus in lucrarea lui Ar-rgust N[esser, Pir]oglogik cler Gegenwart, Kroner, Leipzig. 1931, p. 728 : ,,EduccLlia sea:uald. cttprinde ntult tttai nzt"tlt clecft o instrw,:lir: aslLllrcL uiefii seruale (senteLLe AuJk'tcirtntg). Ea se retet'd nu nuntai La i,nteligenfd, ci ;i la intreaga persa]1c!,ito.1. e(( . CdlSuzirea nentald structuralistd impune ca o;:ientare educaii."'5 un alt principiu, toi atit de insemnat gi care, in convingerea noastrd, este stlins legat de primul : educalia nu va trebui si fie liriritatd la viala Ei problemele sexuale, ci integratd in conte:<tul ei total, de dragosLe, aqa cum arn cuprins f.aptr-rl iir capitolu,l VII, aI prezentei Iucrdri. Sexualitatea este o funcliune biologic5, pe cat:e fiecare specie animal5. difclcnliat5 n:ai cu deoseirire la - o include inlr-un unele specii de pdsiri gi man:iferc din paradd secomportament uneori complicat, format xualii la aniuralc ;i vsleri sociale, Ia om. Ne afldin, penttu a ne limita la specia noastrS, in fata unui proces de sociolizare, acest termen fiind inlcles in sensui 1ui cel mai cuprinzdtor, aclicS Ce fenomen integrat in sfera valolilor culturale. O educafie sexuald fdrd iniegrare in sfet'a principiilor etice, fdrd o aso'ciere cu sentimentele dragostei gi cianului spiritual, f5.rd o sublimale a tendintelor instinctive Si o disociere a acestora de formele inalte ale iubirii fatii dc oameni, r'alori qi umanitate, in general, nu poate fi soctoi.iti ca o aclevilratil actililate cle ui'lianizalc a copilului- ,,Educa!ia(( nu are un car:acter fragmentar, ci este
220

un act integral, de introducere a copilului in realit.irt,ca valorilor culturale : ,,ec1u'catia(( nu are o dulatS pror.izorie, ]imitatd fiind la perioada copilSriei, ci este un proccs de umanizare permanentd a individului, inccput in famiiie, continuat in ;coald sub privegirerea qi conciuce::ea invAfdtorului, gi continuat in viala familiald, profesionald gi socialS a fiecdrui individ ; educalia scxuaid nu sc mdrgineqte la modelarea unui instinct, prin presciipfii gi reguli, ci inseamnd o inglobare a vierlii instinctive intregului c,,e activit5li ale con'u'ieluirii sociale : astfel, la societitilc primitive, ,,tabu((-urile de or"clin sexual fac palte ciintr-un intreg cie cutume sociale, se integreazi intr-o viziune a omului asupra rostului sdu in lume. Educalia sexuald a tineretrilui presupune 9i im;-,licd in modul cel mai I'roldr tor aceastl inser.t,ic a scx,ialitilii in categoriilc valorilor: cr:lturale. Prin aceastd cupi'inclere a fa;:rilrlui drrgostri in genera_ litatea ei, aqa,zisa ccl,ucal,ie scxuall r,ir,:lente , t,inr.retului frumusetile iul-'irii. C atare ccnc:p!ie a. educaliei nu sc va ljmita la citcva explicalii asupia aciuiui sexual, asupra originii gi na;terii copilului , asupla prirnejdiilor mistur_ baliei, devicriior sexuale sau malacjiilor veneriene, esltpra mijloacelor de pi:errenire sall viiiclecare a turb';rirriloi: aceste fapte, a cdror cunoastei:c ne pat.e obiigatorie dc c;itre orice tinir Ei tiniri ajunsd la. et:oca pultertilii ._ a$a_ clar cdtre virsta de 13-i4 ani, in seneral _- vor trebui legate cu intrcgul elanurilor qi exaltdrilor, a eritotivitltii adi'ci a i.dividului, care va trebui sd i'tercagi *r-,=.,.u i^ care condifia tnnand, c]e vielr:ire intr-o lurr:e cie yaioii spi_ rituale gi bu.nuri rla.ieriale, este Jege.tli clc fo::mcie *rultiplc ale dragostei : dragoste de n:embrii farliiiei, amici!ie, dragoste pentru bunurile concrete, pentru meserie, pentru mlrzic.i si altir, 1:entiu spoi.t ;i bucr_ir"irlo t :;i:rnsiunii iizicc, pentru o vial,ai sindtoasd qi echilii,ri'at5. P"olul de cdpetei:ie
221

aI educatorului este, in credinla celui ce scrie aceste rinduri, de a vddi legdtura dintre dragostea fizicd qi dragostea spirituald, stdruind asupra condilion6rii lor necesare gi asupra frumuselilor gi bucuriei u.nei vieli trditl in s1ndtatea corpului gi gindului, intr-o familie unitd $i intr-o acesocietate cdlduzitd de valori etice gi dragoste - Ei, in lagi timp, de a ardta, in contrast, prin exemple asent6ndtoare celor citate in studiul menlionat de noi mai sus, aberaliile unei vieli dezordonate, trditd in disprelul respectului de sine .,si al propriului corp, interzicind comunicarea cu marile deschideri ale valorilor spirituale, reprezentate de contemplarea operelor artistice, de cunoaqtere a cuceririlor qtiinlifice gi a izbutirilor tehnice, Ei in acelagi timp, coSrducind la delicven!5 si turburdri mentale, agadar la anularea propriei personalitd!i.
este rostirea Adev5rului intreg. Un copil nu trebuie crescut, in privin{a realitSlilor fundamentale ale viefii, cu minciuni qi fabuie. Veracitatea, respectul faptelor alcStuiesc un indreptar general cu atit mai mult cu c?t acest adevdr are o fru-

Nu este oare paradoxal cd acelaqi copil care incd de la zece ani ef15 mijloacel-- "de propagare a vielii Ia plantele
superioare rSmine in necunogtinld in privinla fenomenelor sexualitd{ii la oameni gi animale, fiind nevoit sd se mullumeasei cu expJ.icafii aproximative, obfinute, am zice prin fr.aud5, ilicit, in cursul unor conversatii cu tovardgii mai informali intotdeauna asociazd faptele dragos- care tei, ale gestaliei Ei naqterii cu un sentiment echivo,c, de fapt scabros, de oprobriu gi obscenitate neslndtoasd ? Se confundd, astfel, dragostea cu obscenitatea Ei impudoarea, cind, ln fapt, adevdrata dragoste presupune puritate, gingdqie gi pudoare ; se identificd erotismul cu pornografia gi libidinea, intrelinute fiind de o vorbire ordurierd. Se ajunge, prin represiune gi falsd pudoare tocmai Ia rezuitate contrarii celor ce erau urmdrite : p5strarea nevinovdliei de cuget a mpilului. Pedagogul Fr. V,/. Forster observd urmdtoarele, in cartea sa, citatd in alt capitol, Ia pagina 602 : ,,Introducereo (tindrului) intr-un domeniu cat-e alcd.tuieste intreagq. fericire a uie[ii, gi care depinde d.e spiritualizarea uiefrii. instinctuale, gi de Jelul in care uiata instinctelor se inzbind. cu lumea cunoasterii ;i a sentimentelor d.e simpatie comportd" o asociere a de;teptdrii instinctului cu cele mai josniee simliri ,i reprezentdri, cu tnclinaf,ia cd.tre m,urcldrie, Iueru tdinuit ;i prin neuoie d.e pldcere egoistd$. Se uit5, ln aceia$i timp, cd interdiclia nejustificatd asupra lucrurilor naturale condu.ce evident la nesupunere sau la activitate sexuald clandestind. Se uitd, de asemeni Ei mai ales, faptul cd pentru unele temperamente gi complexiuni psihologice, noua funcliune, a aptitudinii sexuale, pe care tindrul qi tin5ra le descoperE in sine, va trebui indrumatd gi umanizatd gi - nu ignonatd. Dr. Mary Allan, citatd de pedagogul german Fr. W. Foerster, observd cu multd dreptate faptul paradoxal cd unui copil nu i se pune
223

Al treilea principiu cSlSuzitor ai educa!:ei

musete in sine, o adincime gi o semnifioalie care implici valori afective. Poate fi ceva mai emolionant pentru un copil de noua-zece ani, cind a inceput sE pdrdseascd atmosfera gindirii, tnagicg a celei de a doua copildrii - decit faptul de a afla cd el este fructul dragostei dintre pdrirrfi, cE a fost purtat, hrdnit Ei ingriiit timp de noud luni, irr cuicuEul cald gi proteguitor al sinului matern, de unde a ap5rut in lume, prin suferinlb ? Intruclt t6cerea asupra propriei origini, ignor,anfa totalS a copilului asupra nagterli Ei rostulul sdu in via!5, prin cultivarea unei false rugini, este profitabilS afldrii Adevdrului, care alcdtuiegte primul temei aI unei inleiegeri concrete a rostului omului in lume ?
qqct

in rnind un instrument t5ios, un culit, de pildii, gi cu atit mai mult o armf, de .[oc, fiili sir nu i se atragd ]uareaaminie asupra prirnejdiiior pe care Ie atrage o minuire
gre;itd a acestor instrumente dar cd nimeni nu se gindeEte si previni pe tindr asupra primejcliilor nespus mai g-rave pe care le comporti o turburare a funcliei sale
sexuale...

Rezultatele dcpdrtate ale acestei stdri de lucruri sint conlinute in anchetele socio-medic,ale de felul celor citate mai sus sau in tratatele de mecli'cind legald qi de sexologie. Urmarea imediatd a lipsei de educalie sexuaid este ignot"anfa, in unele cazuri stupefiantS, de necrezut, pe care o prezintd unele persoane in pri"rinla mecanismelor vielii sexuale. Nu ne vom menline insd la o forruuiare generai5 gi nevea faptuiui. Vom da dou5. exemple, cioveditoafe in rosinile. Primul este citat de cl-rul Magnus llirschfeld, primul volum al lucrdrii sale Geschl.ech.tsl;unde (Jr-rlius Piittmann, Stuttgart, 1930, Bd. I, p. 117) 9i dovedegte primeidia ignordrii, de citre tinelele fete a probletnelor sexuale ; al doilea il vorn alege din propria noastrd activitate medicald. Citdm textul lui Hirschf e\d : ,,Am, eranzinat mai de tntLlt o fatd cle bund familie, Jiica necdsdtoritd cL untti nobil La' tilundiar, i.nsdrcinatd, gi Ttrezentind ntani,Jestdri de siJdlis {torid.. InJ orn"ttndu -tnd asupr a itn pr e jut'd"r il' or ace stei stdri, am aftat cd tind'ra avea un Logodnic care ii m'drturisise, clzLpd pdrerea fetei cu bund'-credin$d, cd suusese neJerici' rea d"e a !i. contractat intr-un nLolnent de rdtdcire o graud malsdie ueneriand., Si cd era obligat, pentru a se uindeca de e auea relalii cu o fatd neuinouatd'; tindra a crezut Si i s-a d.druit, ytentru a-1. salua" . (Autorul aminte,;te existenla unei opere literare cu subiect asemanEtor, al unui autor
gerrnan medieval.)
224

(Muzeul Capitoliu, detaliu)

Eios si

Psyche

Procesul nagterii coP;iului

Enrbrion uman lit

Fi iumatate

(Sint f igrrrate pczi',iiIg succesive ale copilului)

!-q-i.

*t ffi"

iu',p

"

Iatd acurn ;i ,cazul, greu cle crczltL, dar constatat petsomulli ani in urm5. Rernarcasein pe strizile oragului unclc practicam ntedit'ina la irlceputul carierei melc, o tilriri fcmele de mare ir:urnusetc, clegant irRbraicatr:r., care se 1-.1imira aproape toldcauna cu cei Coi coi:ii ai sii, ]:r fcl cie ir-rgi'i.iit imbrircali. Am aflat intiniplitol cii cia so{ia unui simi:lu mi'rrinar. I:iind rneciicr:l sccict:,ilii cic navigalie cEruia a1;arlinea acest ma-rinar, aiai 1:i-irnil r.iziia accstLria, irncdial la in: toarccr'ba iui din strriinirt;lLc, uncie lipsise tiirlp de doi ani. Omul rili-a nrirtui:isii stingirr:rit ci la. trci zile ciupir intoalcerca in familic plezcnta siilpiome'le unci boli vcnerice. (!ila in cauzf, o urotlilir goiiococici.) /rm inlcics situalia. TtiS aflain in iala unui oln de r:laic candoare suflc.teasci, un ldran de o iliritalc inimaglnabiii., tlai alcs ia un navigaior, cildior:it in mai mriltc liiri sirdine gi cunoscdtor al r'ieiii porturilor. Ornui igi adora so!ia Ei ccpiii qi-qi trimiiea familici ir:tregul salariu, cigtigat in crindifii cl,raconicne : rrarinarul naviga pe un tanc de pelrol, uncie itu avea .,'oie sI faci focul _- 1:cntru a evi'ua incenr:liile _rrlmin"ind in timp'.rl iernilcl in fr:ig. EI se hrinea tot tin-rpul cu rnincare nefi:rrtii, neingdCuinciu-qi di:eptul de a ltra mlcar o singlriii datl masa in poibrrri toatc aceslea nupulca trir-nitc famiiiei cit nrai muili rnai in sci,pul de a irani. (Adaur faptul cd salariul de marir:ar fiind mic, oinul i1 miirca piin mai rnulle ,,riiurnc'( : dc ,,?nlbarcAre(r, cl.: ,,rdminclg in strdinritall(, dc ccnducere a u:lui Lanc dc 1ietrol, utrdc ducea o vialtf dc spartan.) Am privit o11rul, gi am ciiit in ochi s6i atita omenio, uuritate si dragostc ciitle famiiic, incit am avut un rnon:ent Ce panicS. ObiEnuit totu;i cu atsri intirnplJri, avinri qi deprinclerea plofesionald de a ascunde adevtirul, petrtru a saLva o fainiLie gi, irtprcunl cu aceasta, soarba copiilor, u;rl1 aflam dezarmat in fala acestui om, pe care simfeam
na1, cu 225
t5 - Eros

f;fit
Erss de Praxitel (Capitoliu;

rd.-I iztbesc din tot sufletul, intr-atit irnboln[virea lui iml apdrea evidentd Ei c;<plicalia acesteia greu de gdsit. Arn rdmas, deci, incttrcat, cil.rtind o formulS verJ:aid qi o 16rnurire pieziEd, cind omul mi-a venit in ajutor. Cu ignoranla ncvinovdliei, marinarul m-a intrebat daci nu cumva... faptul de a fi fost credincios soliei, timp de doi ani evitind toate ispiteie Ei de a fi avut dup5, un raporl sexual - nu i-ar fi cauzat imacest interval - o crizd cie serupul a i:olnlvirea. Am trbit in acel moirent cr,rn;tiinfei ; nu puteam spunc, totugi, acestui orn, atit de. olest cu sine gi cu lurnea, un adevdr care i-ar fi distrus viaJa; am prins, aga dar, prilejul din zbor gi l-am increclin{at cE nu numai c5... s-a im}:oindvit, dal c5.., gi-a im*

pus in fala unei situalii asem5nltoare, ag face acela;i Iucru. O gregeald, chiar in cazul in care e produsd de o uqurState a conduitei, nu trebuie sd provoace drame ireparabile. N{edicu} trebuie s5 inleleagd, sd incerce sd repare ce se poate repara

qi sd tac5.

l;clnivit

gi so!ia...

l\,Iarinarul era dispei'at. L-arn iiniqtit ins5, gi i-am atras luarea gminte cd trebuie sd pdslreze taina : inri era teami ca o indiscrc.lie sd nu-i atragd ze-flemeleie celorlalli magi ca o datd cu ciistrugcrea unei familii, s-ar {i linari putut ajunge la o crirn5 pasionali. Omul era insd o fiin!6 rlintr-o bucatd. Presupunerea unei ind.screfii din parLe-i ii apdrea ca o nelegiuire. ;\m ldsuflat ugrilat Ei am luat tndsurile ce se impuneau : l-am ,,debarcat({, i-am dat un concediu de o iund, in care timp ar:ea sI urmeze tratarnentul gi l-am inslrcinat s6-gi l'oage solia de a se prczenta ia consultalie. M-arn aflat, a doua zi, in fala femeji. I-am vot'bit cmolionat Ei dojenitor despre curElenia de suflet a acestui om, care, aflincl adevirul, ar fi fost in stare sd ucidd" gi am sfStuit-o ca, pe viitor, si aibd cel pulin prudenla de a-gi alege cu grijd amanlii. Fe'meia a incepui sd piing[, irrotestind cI in cauzd era un oliJer ,,atit clc tindr gi fru* lTros... atit dc elcgant((... i\'ISrturisesc ci acest caz cJe congtiinld profcsionalS m-a turbr-rlat. Cred cE am procedat corect. Astdzi, dacd aE fi,
:126

pii sdndtoasc). O educalie sexuald nu poate fi, prin urmarc, decit individualizatd, cu relerin!5 Ia condiliile r,riogrilrcc ale fiecdrui individ, qi in concordanf6 cu structura Ei cutumele
227

Pedagogia sexualS, f"ra u proeesului de edificare a personalitdlii, presupune, ca orice activitate eilucativS, un moment inilial in care predomind influen{a din afard asupra copiiului, exercitatd de ambianla familiald gi gcoiard, Ei o perioadd de implinire personali, in prelungirea exemplului qi directivelor externe. In arnindoud fazele sr afirmd, ins5, coeficientul unei individualitili bio-psihologice, dezvoltlndu-se intr-o ambian!5 psil-io-culturali specificS. Vrem sd spunem cd orice educalie sexuall sau, mai general, orice umanizare a instinctului sexual este un llroces dependent de un anumit individ qi de o anumjti structurd sociaiil, eu alte cur,'inte cI orice proces de educalie trebuie sd fie individualizat. In via{a sexual5, se rSsfringe un anumit temperament biologic, un tonus nervos Ei o intensitate variabild a i,rulsiunii instinctive ; fiecare inclivid trdie;te intr-o atmosferi familiald gi reaclioneazil Ia imprejurdri biografice unice (izolare, sau tovlrdgii de copildrie, conditii familiale qi gcolare, intilniri cu persoane de sex opus in adolescenld gi tinerefe). Condifiile mediului social intervin de asemeni, l'rotdritor (libertate excesivd sau rigorism al obiceiurilor ; spectacolul prostituliei : densitate a popula.liei ; influenli a concepliilor sociale asupra vielii sexuale ; rrieluire intr-o societate descompusd sau intr-o amitianli cu princi-

rea instinclului aninlal genuin, de cdtre om, prin edr-rcalic qi via[d Instinctul nu-gi mai pdstreaz5 caracterul impu]siv, autrtmat, ci cste adaptat situaliilcr sociale, prin inhibi{ii, rncderare in maaifestdri, sau prin aminare.
.soelal{:.

cu accea a tinerilor clin fSrile norclice de acum ciLeva decenii, a clror cdsdtorie nu avea loc decit dupd o perioadir de logodnl de ci{iva ani. Educalia sexuald presupune, in acelagi tirnp Ei mai ales, o participare actirrd Ei voluntard a individuiui, Ia procesul de socializare I al instinctului. In csenfi, educalia sexuald ajunge, dupd cunr. am arbtat in cursul acestor pagini, ca gi in aite lucrdri,la o atltudi,ne .corecte, a indir.idului priviird viala sexual5, in intrcgul ei. Este o Tnzi|ie menteld, hotdril,S, rod al unor indelungi ,cxperienle de viald, al i-rnor slaturi educative, al eficienlei unor interdiclii Ei mai ales aI unor domindri lSuntrice, avind drept erpresie uilimd o respectare a dinarnismului sexual nativ Ei o im1:linire progrosivd a intregului de sentimente, orient5ri, nevoi, tenciinle Ei elanuri, care formeazl dragostea. Diferenlierea individualS. este totald intre tindrul care, prin educalie extern6. qi formalie personalS, rimine cast, nu cunoagte rnanierele solitare, nu-Ei I Prin torincnul : ,,socializarca instinctclor,., inlelegenr modela-

vietii sociale inconjurltoare : nu se poate compara, in adevdr', situalia aColescenli1or care se cdsdtoresc, in anumite medii sociale, cltre virsta de oplsprezece ani ._ la care problema abstinenfei, de pildd, nu se pune

lunclamental de forrnele b:'utale ale animalelor carnivore : ornul nu se aruncd asupra alimentului, ci-l prcpard, il constrmd dtrpi anumite modalit5.fi, impuse de conviefuirea sociald. Dc ascmcnea, instinciul sexual presupune, ingrt'rcliri si modific&ri in manifcsbiri, dup;i reguli de tabd, la populalii ncdezvoitate,

Astfel, dc pilda, instinctul alimentar al omului, se rlcosebegte

dupi sirnf etic $i reguli sociale, la popoarele cu civiilzatie inain_ tatl. In acest mod, instinctul la oin este socializ-at, dupi cum .anumite instinctc sint cJomesficite, Ia animalele, tr.dind in comunitdtile umane.
228

ing5duie elrocdri imaginative lascive, care cultivd curilenia simfirii Ei un limbaj supravegheat, Ei individul care a lunecat in devieri sexuale, pornografie, vorbire obscend gi dezordine morale. Atitudinea mentald a celor doub categorii de ,oameni va fi divergente Ei va insemna pozilia aeestora fa{d de feminitate, fa!6 de sine ;i fald de via!6. l-ormula celor doui personalitdli este contrastantS, destinul concret, de ordin biografic aI celor doud categorii de indivizi va fi di.lerit. Frocesul se reduce, sub raport psihologic, la elaborarea unui ethos, prln integrarea intr*o aceeagi schemd de gindire gi comportament a unei aceaEi orientdli, fixate prin autosugestie, intdrii;i prin repetilie Ei intratd in obicei. Ne aflSrn in fala creirii unui fdgag de via{i, a unor deprinderi, a unar Jacilitdri (frayages, Bahnungen) pentru a 'u'orbi in termeni de fiziologie nervoase. Se creeazE astfel cu tirnpul, prin repetilie ;i convcrgen!5 a stimulilor Ei condiliilor anterioare de via15, o anume obignttinfd, bine studiatd de psihologi (f. Zeugner, G. W. Allport, G. Funke etc.). ObiEnuin-ta creeazd un clima.u interior, un fel de a fi, intemeiat pe cdlSuziri nervoase qi deprinderi automatizate. Prin repetilia actelor, prin autosugestie, prin atirmarea unei anurire comportdri, atitudinea se impune spiriiului spontan, cu uEurin{d. Contrariul iacilitirii, dezvoltin d obi gnuinla, este inhibi{ ia, conducind la paraiizia acliunii, ia sovdiald gi perplexitate. Prima d5 individului siguranld de sine, usurinld in e:<ecu{ia actelor, prestanfd, a doua il rdtdceste in aciiuni de egec. Formarea obignuinlelor datorite facilitlrilor are o valoare generald in viata interioarS. Vom da, inainte de a ajunge Ia atitudineo sexuale, doui exemple foarte disparate, pentru a ilustra generalitatea fenomenului. IatE un inotitor, care traverseazil un lluviu lat, care inoatd ore intregi departe de !5rm, in. mare. El nu se
r90

afarl de cazul unor date acineacd, n1.L se Tsoate ineca ,cauze exterioare cidentale, unor -_ pentru 'cd intregul de migciri automatizate, tixate ln comportamqntul sdu, printr-o indelungd ucenicie Ei repetilie, ca qi totalitatea experienlelor sale anterioare de inotdtor, i-au dat o siguronS(r ntental.d, in privinla sitttaliei sole speciale, in mediul. lichid. Omul are certitudinea interioard c5 nu se poate ineca. Am cunoscuL personal aceastd stare. La intrebarea, ce mi s-a pus in adolescen{d, dacd nu mi-e teamS cd o si mI inec in timp ce inot singur in larg, am rdspuns cd acest h-rcru este cu neputin!5 Ei cd laptui, pentru min*, ca inotbtor experimer'-tat, este cu neputinld de gindit. In cazul insd, cind intervine un accident care ar ilutea curellt de apl Etir:bi aceastd siguran!5 interioard mdrii 9i care in largul pe inotdtorul intilni care l-ar rece pierzindu-Ei pildd inotdtorui paraliza migc6riie, de i-ar dacS est"e un mai ales si{uranta lduntricd, se poate ineca, emotir'. $i chiar dacl reu.;egte s[ se salveze, sau chial dapt estc salvat, in atitudinea lui mentald apalrc o ncsiguranfd, o fisurd, care ii primejduiegte, prin inhibi{ie, siguranla Iui obignuit5. Cunosc, in aceast[ privin!5, cazul unui inotdtor, care dupl un accident grav, degi continud sd lnoate foarte bine, nu se mai poate depdrta de mal, din catrza unei stiri de spairn6;i inhibilie, prilejuitl de accirient. Atitudinea rrrorald a omului este comandatd de acelaqi proces. Cred ci nu voi surpri.nde pe nimeni dacd voi afirrna c5 virtutea este o indelungd obignuinlE, adicd olgatlizat'ea unei structuri mentale stabile, in jurul unor scheme tnentale qi comportamentale, cdl5uzite de principii efice, fixate prin deprindere, in lungul anilor. Virtutea se invald dupl cum se poate pierde printr-o conjugare repetatd de infringeri a bunelor deprinderi * iar viciul se deprinde prin imitalia exemplelor rele qi practicarea acestora. Degi mai greu, prin ruperea automatistnelor
230

create de obiEnuinld gi instaiar:.ea unui nou climat interior, cle onestitate cu sine, viciul poate Ii inlSturat. Aceste citeva considera.lii ne conduc in centrul disculiei noastre. Atituclinea sexual[ colect6 este rezultatul ultim al unei indelungi experien!e de viafd, incepute cu eclucaf ia sexuald .infantild qi continuati cu experienlele adolescen!ei. O atitudine mentalS corectS in dragoste condilioncazd un dinamism sexual nolmal Ei participarea intregii l?el'sona)itd{i la formele muitiple ale dragostei ; o atitudine lnentald vicioasi conducc Ia intregul dg practici ;i actir.'iklti aberante de la fdgagul dragostei ;i prin ceea ce psihiatrii nuff]esc apragnmtisnl serual, care este corelat - o rellciirm unei inserlii defectuoase in intregul r.aloriior sociale -gi culturale. o**

Atitudinea menialir adaptatd unei situalii date, in plir,inta vielii sexuale, consistd intr-o alegere liberd, in prelungirea intregului etho.s (atitucline moraiS) a indiviriualitdlii gi a experien{elor sale de via{d : cf,sd'r.oric ; clragoste liberd ; demisiune de ia deinnitatea personal.l prin contactul cu prostitu{ia. sau declderea in practicalea accsteia; degradarea morald prin practici solitare sau dcrrieri sexualer acestea din urmd conducind la prdbugire moral5 Ei exorbitare sociald atitudinea de mare - sau puritatea lrumuse{e etici, pdstlind individului de corp qi gind Ei invigorindu-i intreaga personalitate, a oi:slinenfei.

r\m stdruit in altl parte a acestei clrfi asupra urm[rilor devierii scxuale; arn arStat in treacdl cf, practicile solitare Etirbesc dinamismul vielii sexuale, atit de complex gi delicat, provocind, inai cu deosebire in cazul frecten{ei obiceiului, sentimente de vind gi ru;ine, in mdsurd si
231

turbure potenla virild. ln {apt, observaliile noastrc au aritat cd o buni parte dintre indivizii care s-au dedat in copildrie Ei adolescenld Ia aceste practici au avut mai tirziu turlrurdri de ereclie Ei grave dificult5li in clsltorie. Cum insl opiniile medicilor sint impirlite, putindu-se cita gi partizani ai acestor practici care ar pune pe tineri ]a adSpost de boli veneriene, ferindu-i de contactul degradant al prostituliei, vom cita opinia unui scxolog, etnisd recent, ca.re cicd cI rezumi atitudinea marii major'itEli a
speciaiigtilor : ,,etectul mastttrbafiei antpra d.inantismului sexttal es.te exclusiu o chestiune ds culpobit"ital'e". (Vd. Le Concours mddicat din 13 februarie 1971, AnuI 93, nr. 7, pag. 103'1, Editorialtrl intiiulat De l'impuissance et de La steriiiti' dialog intre R. R. Hald gi J. Leprat.) Problema e pus5, ctedem, in terrreni corecfi, deEi, minimali, intrucit afirmd cu certitudine inexistenla unor efecte interesind circuitele reflexe, pur fiziologice, ale actuhii sexual. Ne putcm intreba insi : existi oare circuite pur reJlete ale sexualitd{il ulliane sau ale animalelor superioare ? Actul sexual este intim legat dg psihismul superior, de care nu poaie fi clisociat. Fcrmularea ncastli : omul face dragoste deopotrivS cu creierul 9i cu sexul, ni se pare exactd. h4ens agitat ntoletn. Sentimenbul de culpabi}itate cu care este iegatd practica solitard are rdsunet asupra intregii personaiitSli, determinind st6ri de inferiorltate gi alterind tocmai atitudinea meniald, amestoc de clorln!6 Ei iniliativS in dragoste, ce deiineqte pe omul normal. Nu am fost surprins, aEadar, cind am constatat, in praetica mea rneciicaiS, cd aceEti indivizi s-au vdzui pirrlsili de soliile ior. A-firmdm, prin ul'mare, cu toatl hotdrirea ed manierele solitare sint pS.gubitoare, alterind, prirt sentimente de culp5, vigoarea personalitii.ii, atit Ia blrbat, cit gi la ferneie.
.!DO

':

Utism a toxicomanilor, rispindirea obiceiului de a se droga, la sofiile gi prietenele intime ale acestora este fEcut5 intenfionat de aceqtia, pentru a determina o disparilie a dcrintei sexuale ra aeeste femei, in scopur de a le'asigura. in acest mod, fidelitatea. (Suprimarea drogdrii prin -cura dezintoxicaliei restabiiegte, in general, Iuiclia S""u"i"A.i linem sE precizim ce nu numai toxicorn^niile propriu_ zise sint intovrr5Eite de turbur5ri a]e dinamismului sexual, ci li folosinla repetat', abuziv5, la anumili ,,rbi*cii qi tn cantitS{i mari a neurolepticelor. citim in aceaste privlnfd opinia unui specialist experimentat, d_rul R. R. Hald, exprimatl in publicalia amintitE mai sus. La intre_ barea pusd de d-rul Leprat : dacl neurolepticile determind imptenfa, Hald rSspunde : ,,Do, gi oceasta independ.ent d,e ori,ce efect de sugestie.., gr5bindu-se a adEuga mai apoi : Totugi, in doze mici, gi' chiar in d.oze mai, mnri, gnin laptul
l3

De altd parte, ceea ce s-a numit onanismul psihic, adicd complacerea in evcrcarea indelungd de imagini voluptoase; in timpul re'eriilor matinale sau mai ares i'ainte de adormii.e, suscitind sau nu ereclii gi st6ri de excitafie scxuald, sint de asemeni grav plgubitoare, ele putind provoca polulii nocturne repetate _ care alcdtuie.sc o cauzl important5 a diminudrii tonusului nerrros gi adesea, o cauz6 a asteniei Ei impotenlei sexuale. postutdm deci,in Ttrhtcipiu, binetacerile. abstinengei Si ate castitdfii, d.e ginit, asupra cErora vom reveni in paginile urmdtoare. Addugdm un fapt pe care iI consider5m de mare insem_ n5tate: orice alterare gravd a echilibrului funclional ai sistemului nervos are drept urmdri repercusiuni asupr.a sferei sexuale. Toxicomaniile provoacd impoten{a. La inceput, violent excitant sexual, cocaina, de pildd, determin6 repede o scidere a potenf.ei sexuale, sfirqind cu neputinla sexual5 gi frigiditatea feminind. Este, de altminteri, un fapt cunoscut de medici, cd pe lingd tendinfa de proze-

Eros

233

cd aceste substan$e redue anume simTttom'e gralJe, eleprin impot na, facilita contactele psLhoterapeutice tt' p' 1037)' LLrnL(Lre, eontactele setu'a'leu (Loc' cit' pentru a dovedi referinld aceaste Am linut sd d5m $i proceselabilitatea complexitatea 9i printr-un alt exemplu si trebuie nu care sexual' ior psiho-fiziologice ale aclului deprinderi' sau rele fie alterat prin traumatisme, pot fi considerate ca fiind care precizdri, Cu aceste o disculie adevdrate precaulii introductive' vom deschide tinereiului' a sexuale vielii a asupra problemei centrale
problema abstinenfei. Vom clefini, de la inceput, pentru precizarea termenilor' ficd prin abstinenld sau continentd inlelegem o re{inere castizicd de la orice activitate sexualS, riispunzind unei tliti a gindultli, adicd a unei indepdrtdri de excitalii mentaie sau reprezentbri lascive' Pentru a fi eficientd qi a putea f! afirmate Jdrd" efort, abstinenla trebuie asociatS ins5 castitht.ii. cele douS no[iuni nu sint identice; sint prelunsexualS corelative. Atitudinea exclude excitafia gitd si praeticile cle fiirt sexual cunoscute in America sub i"rru*ir*" Ce pettinq (joc sexual putind ajunge Ia orgasm cu pistrarea integritSlii fizice a fetei, corespunzind aqa ntrmitelor d,emi-uierges, din preajma primului rizboi mo66n6Jial). Al,stinenta casti - atitudine de puritate curdlenia pentru griii! individuaie rald - corespunde tlzlcFr Cele cioud pozifii sint corelative : sint, de altminteri. .leorrotrivd exnres!a unei atitudini mentale, inculcatd iniividulrri prin deprindere qi educatie, mai ales printr-o caracter' edueatle rrersonald. in care voinla qi fermitatea de

pot

actele injositoare contra naturii ; pdstrarea sentimentului stenic, al vigorii spirituale, afirmati prin dominalia de .sine, prin puterea rrcinfei, atit de necesar[ concentririi intelectuale. Inseamni ci abstinenfa castd este numai o solulie de necesitate ? Vom spune cd este numai o atitudine de adaptare la o situafie datd, in care individul, in mod provizoriu, nu a intilnit incd fiinfa cle care s6 se indrdgosieascd. In aceste condilii, socotim cA singura atitudine m"entald. salutard. Si demnd. este castitatea. Va trebui sd facem insi o distinclie esenliald, intre castitatea impusd (de teama bolilor, de interdiclii de orciin social, sau de aiid naturd) Ei intre castitatea uoluntari, liber5, exnresie a unui fel de a fi Ei a unei structuri a pcrsonaliti!ii. Atituctinile ceior doud eategorii de comportament nu sint echivalente : primul fel de castitate se suporti greu adesea cu turburiri, fizice gi mentale, cu efort gi suferinld (ispitirile Siintului Anton, exernnlul ljterar al Pdrintelui, Sergitt de Tolstoi, de pildi), ln timp ,ce castitatea voluntard. izvoriti firesc riin structura ,t.'i personalitifi puternice, conqtienti de propria sa valoare eticd, se afirmi in rnod spontan 9i fdrd dificultSli, de ordin fizic sau moral. Formularea faptului a fost slvirEitd fdrd echivoc de cdtre d-rii Karl Dietz gi Peter G. I{esse, in Wdrterbuch der SenLologie und iltrer Grenzgehiete (Greifenverlag zu Rudolstadt, 1967, pagina 14). Citdm articolul inritujat Absti.nenz: ,,Abstinenfa seruald. ualuntard. nu eortuportd, d.e reguld, pentru omnil de toate uirstele, turburdri. AbstinenSa seruald impusd poate auea totu$i, urmdri,: turburdri serTtale, rLeN)roze, ,,pald albdrc, tum.eJieri trecd.toare si durere a organelor setuale, iritafiLitate etcesi,ud. etr. Pot interueni, de asemeni, turburdri nutritiu-circulato23n

fortamoraldinterr'inhotdritor.A,uitrrdineamentaldconducin'r la abstinenl6 recunoaqte un determinism compiex : sent'ment al proprietdlii Ei puritSlii corporale Ei repulsie pentrucontactuldegraciantalprostitutiei,alsexuaiita|ii fald de venale respect al demnitdtii proprii 9i dezgust

234

in
,l

de

rtz Ei neruoase. Abstinenta sexuald itnpu'sd poate,

ocesta, a"tcdfui puncfi.tl d.e plecare

aI

afard' peraersi,unilat gi

in

fr

crinzelor serunle". Pozi{ii1e sint bine delimitate qi se reduc la coeficientul de vigoare qi integrare a personalitbfii, cdlduzitd de o conceplie generalS asupra lumii ,5i propriei demnitSli umaner situind pe un palier inferior fiinlele care ajung la abstinen!5 prin constringers venitd din afar5. Analogia comportamentului dintre aceast5 distinclie gi atitudinea dintre omul onest sufleteqte qi cel lipsit de scrupul moral in fala Iegii se impune : omul onest respe'ctd legea dintr-o nevoie sufleteascS, de conqtiinla libertSlii lui interioare, pentru in timp ce unii oameni motir,'ul ci nu poate face altfel o fac din frica pedepsei, din constringere, cu efort gi

suferin!i. Vigoarea Ei echilibrul moral al personalitdlii intervin hotbritor. Totugi, condifiile exterioare, de fapt, nu pot fi, trecute cu vederea. In lucrarea 1or, V' Sihleanu 9i Madeleine MEic6nescu-Georgescu, Introducere in sexologin masculind,, p. 156, stdruie asupra ,,fac'torilor lndividuali(, cit $i asupra ,,situaliei concrete( : ,,..-Obsertafiiile priuind efectele absthenfei spriiirti acest punct de ae'dere. Nu ntt' mai. ta bdrbalii slab dotati sexualiceqte, dor Si la cei, eopabili de sttblimnre, abstinenla aoluntnrd" deanrge tdrd sirn' ptom,e. Ca sitrtptome de absti'nenfrt catt'stfi,n^sd s'au deserit: deprimar e, i,nsornnie, J atigabititate, rahralgti, neraozitate, probabil sd uedem in ele ma' obsesii seluale, dar este mni, ni,Jestdrile unui d,ezechilibru neruos cu compon'entd
obsesiud....K

Phitipp Rcclam jun.) La pagina 270 a acestei editii, autorul aratS cd inaintea epocii la care aceasta fusese scisd, deci in secolul X\tI-XVIII tineretul german nu avea relafii cu sqxul opus inaintea virstei de 24_25 ani, fdrd sI se poStA vorbi, in acest timp, de suferinfe ale alxtinen{ei. In ceea ce priveqte situa{iile de fapt, sintem in m6sur6 si addug5m observa{.ia ci activitatea fizicd, sportul, via[a trn aer liber, evitarea congestiei regiunii perineale Ei ale organelor sexuale prin seclentaritate, se adaugd fen:nitdfii qi disciplinei mentale. Viala noastri personaii de adoles_ cenld ne verificd spusele. Am fost elev aI unui liceu militar, in care adolescenfii au fost forma{i intr_o disciplinf, spartanici. Mirturisesc cd, personol, affr suportat acest regim cu gieu, mai ales in ultimii ani : deqteptarea, cu goarna sau fluierul, la qase dimineala, instruclie miliLarE, marguii uneori obositoare cu arrna le um5r, sporturi va_ riate, scrimS, box, alergiri etc. Ilegirnul era foarte dur, cel pu{in pentru unele ternperamente. Avea insd beneficiul de a intreline ;i o disciplind rnentald, o s6ndtate a gindului, menlinind o sdndtate a corpului: ne aflim Ia opusul vielii dezordonate, care conduce la deregldri ale vielii rnorale Ei sexuale.
**a'

1796, republicatd in mai multe editii. (Am folosit edilia 1905, revizutl de d-rul paul Dittmer. Leipzig. Verlag von

Socotim necesar sd confirm6m observatiile autcrilor, prin experienla noastrd psihiatrici, ca qi cu obscrva{i4 clasic5, sdvirgitb cu aproape doui secole in urmd de d-rul Ch. W. Hufeland, in hrcrarea sa Makrobiotik, oder di'e

Este firesc ca $coala, intervenind cu mijloacele sale educative, in momentul critic al adoiescenfei, si aib6 un rol hotdritor in formarea unui spirit echiiibrat al tineretului, deopotrivl prin cultivarea activitdlilor fizice, ca gi prin crearea unui climat de seriozitate, in care sint discutate problemele viefii sexuale. Evitarea de pin?i acum citeva deoenii a subiectelor in regdturd cu via{.a sexuari era nesdnitoasS. Este inacceptabild, mai ales, omisiunea
3l.l 7

Kunst des mmschilichen.Leben zu uerliingern, apdruti

236

ln qcoal5 a stucliului organelor sexuale, fiziologiei sexuaSe bffilii, procesului fecunclaliei Ia om' sarcinii qi naqterii'creinima pulmonul, Ei stuiia"i, }a $tiinteie Naturale, ierul, dar nu s pomeneqte nimic - sau nu se-men$iona des; acum cincizeci de ani, pe timpul qcolaritilii rrels -

'!
d

ft

mai o"gurr.le sexuale qi-mai ales, rnci ales, despre'cea natu.pasionlnu gi mai fntmoasl, disciplind a gtiinfeior fdtului' ri:ale, Enbriolagia, care se ocupe cu dezvoltarea hotEcu AJirm nadtere' pinS la din momentul concepliei, apreputut a mre rire c5, pentru un modic de experien$, cia rezultatele dezastruoase ale ignoranlei tineretului tn Ieglturd cu problernele sexuale, faptul nu ar scuz6' CopitU A* zece ani 9i tlnirul tre'buie sd fie informati - treLuie sd cunoascd faptele care alodtuiesc procesi-il de nagtere, dezvoltare 9i implinire a propriei ior fiin$e' Omisiunea aeestui studiu ias6 o ]acun6 in cancepfia desple viatl a tindrului care trebuie sd iie inforrnat asupra rostului sdu in iume ; tlndrul trebuie sd gti.e de unde uine, ce estn gi tncatro se tnd.reaptd; el trebuie sd fie informat asupra mecanismelor sexuale, asupra devierilor qi primejdiilor iegate de sexuaiitate; eI trebuie s5 cunoascS de asemeni bucuria qi fericirea pe care o rezervS omuiui intacl' trupegte Si sufletegte, dragcxtea adevdratS' Rdd[cinile acestei educafii se af]'5 in tamilie $i anume ln atmos{era de inlelegere qi felul de oomportare lntre fapso!i. Ne afl6m aci, ca, cle altminteri, in cazul tuturor comteior bio-sociale, ln fa{a unei realitSli extren de plexe. Punctul cle plecare al clirnatului sufletese domi-

i:ant lntre so{i, care influenleazd, de altminteri' prin exemplu qi sugestle nesimfitl de fiecare clipA' spiritul gradul copilului, se afld ln alegerea de inceput a sofilor' in psilr:r de adaptare reciprocS, sub rapcrt bio-tipologic Ei hoiogic. Pirinlii trebuie s5 fie armonizali complementar' acticd s5 reprezinte tipuri eehiiibrate de rnasculinitate Si
4JO
atDf)

feminitate. Nu ne gindim neapSrat la existenla posibilS, rari a unor tipuri intersexuale, ci la o afirmare hotiritd a unui habitus sexuaL accentuat, aI difere4{ierii sexuale. Numai in acest fel fiind fiinle bine dife- adicd renliate sexual, bdrbat gi femeie prin corp, educa{ie Ei gindire doi pSrinli se armonizeazf, gi numai in acest - cei fel tendinla subconqtientS a copiilor de a se identifica cu unul sau altul din pdrinfi, iundu-l drept modei, va ajunge la un rezultat sdnitos, penlru viala lor de mai tirziu. Este, de asemeni, e'senfiai, pentru dezvoltarea normald a copiiior ca tensiunile mici qi mari dintre so{i si nu aibd o mS,rturie erterioari vizibild. Copiii au un sim! foar-te dezvol"tal de observatie. Intuilia lor asculiti surprinde cele rnai neinsemnate asperitlti de comportament ale plrinfilor, interpreteazd fiecare gesi gi cuvint, presirnte ]atenfcle qi gindurile nerostite. Aldtr-rri de Iucrurile v5zute, copiluJ desiu,gegte stlrile poten{iale, ascunzigurile, nesinceritatea reciprocd. Caraclerui copilului se formeazd astfel treptat din reacfiile lui individuale tra aceastd atmosferl de implicatii gi imponderabile ale casei parentale. Cu atit rnai importante vcr fi pentru copil exe,mplele date de plrinfi (inconduita mamei sau a tatdlui ; violenlele reciproce sau numai clorninarea tiranicd, absolut5, ursuzS, a tatdlui ; caracterul inloierant, dispreful, disimulat sau nu, pentru sofie etc.). Dezulirea familiald dato::itd in general alcoolului, mizeriei Ei albor cauze sociale, iEi are unul din izvoare qi in efectul de sugestie, al cuvintelor pdrinfilor, repeLate din obi.snuinf5, flrd supraveghere. ,,Urile familiale", ireductibile, ajungind in cazurile grave la de[cvenld gi crim5, dar reprezentate ln general prin turbur[ri nevrotice gi de comportarnent sexual, sint datorite unor efecte persistente de sugestie, exrcitat asupra unor copii predispu.gi. Subiectul depdqegte cadrul esului nostru. Ne vom ingddui totugi sd citd.m un singur exemdeqi mai
239

plu, care deqi nu se referd la o turburare de comportameni sexual, irsi af15 in aceste devieri un corespondent, care va trebui meditat indeiung de p6rinli gi educatori. In cartea sa, Les hoines Jamitiales, Gallimard, Paris, 1926, p. 128 9.u., d-rul Giibert Robin dd un exemplu turburitor : Este v-orba de o feti!5 a unui pdrinte care s-a recdsltorit cu o fcmeie ce nu fusese agreati de pdrinlii acestuia. Feti{a a rdmas mai multi ani la bunici. Cind, la virsta de qapte ani, copila a fost adusd spre a locui cu pirintele gi mama ei vitreg6, ace.,stia au fost surprin4i de atitudinca du.Em5noasl a fetilei. Degi tratatl cu dragoste de mama ei vitreg6, fetifa o lor.ea cu violenld, folosind chiar instrumerr-te tlioase, culite gi foarfeci ; unmri, cind mama vitregd se afla in fala Eemineului, copila o impingea, spre a ciidea in foc, repetind fdrd incetare aceleagi cuvinte : ,,am si tc ucid !( Consternafi de comportamentul agresiv al feti{ei gi bdnuind o lurburare mentali, pirinlii au supus-o unui exarnen psihiatric, care a fost s6vir;it de unul din mae'5trii psrhiatriei franceze, llsquirol. Acesta a constatat ,,o bund sdndtate fizic'i Ei o inteligen!5 foarte dezvollatd". lntrebal5 fiind dacl atitudinea du-gmdnoasd fafl de mama vitregl este urmarea unor maltratdri din parlea acesteia, fetila a rdsl:uns, cu sinceritate, negativ. A recunoscut chiar ca mama ei vitregi se purta blind cu ea gi cd o ingrijea. * $i, totuEi, wei si o ucizi ? intrebi Esquirol Feti{a rdspunse afirmativ, addugind c5, de-;i tatdl s5u o pedepsea, nu II ura gi nu intenfiona sd-I ucidi. In schimb, gi-a exprrmar intenfia de a ucide pe fratele ei vitreg, rezultat
drn a doua cdsdtorie.

9i - ,,Bunicul, ne aparline) cd mama (sublinierea

bunica

ar trebui sd moard !( Astfet, o suge'stie repetatd, sdairgitd" prin cuaints aruneate poo,te i,ntimptdtor, dar pe un ton de urd, din partea unar rud,e nemullumite cu recd.sd.torirea pd,rintelui, au d.eternfinat la un copil' prectispus o graud turburare de
contportament.

mbtuqa mea, sryneau adesea Ei fratele meu vitreg

Se infelege astfel efectul pe care il poate avea' asupra copiilor, atmosfera unei familii dezbinate de certuri sau r5u echilibratS, prin duritate excesiv[ sau turburirile de comporlament ale unuia sau ale celor doi plrinli'
ata

concep{ia noastrd, edr:ca1ia sexual5, parte integrantd .din procesul de edificare a personalitilii, poate fi diso-

In

ciatianaliticintreicomponente'carealcirtuiescuntotEi
carc sint date imPleund : 1 Atitudinea mentald erolicd 9i sentimentalS a tinlruIui trebuie prelungitd pind Ia o cuprindere & conceptului de dragoste universald ; 2 Comportamentul sc'xual ; 3 Inforrnafia privitoare la mecanisrnul actului sexual :nornlal Ei aI devierilor Iui, ca qi la maladiile veneriene. Asupra prinelor cloul componente am st[ruit in lungul pre.zentei lucrf,ri, cind am clat in treacdt Ei indicalii asupra mecanismelor psihofiziologice, ale eEecului psiho-sexual' sau aie altor fenomene conexe. Ne rdmine, in prezent, sarcina de a face citeva precizdri asupra modaliteElor de instrucfie a copiilor gi tineretului, in privinfa acestor ferromene.

La intrebarea lui Esquirol care se informa asupra originii acestor idei, fetila a rdspuns, relevind cauza intreguIui sdu comportament :
240

Instrucfia copiiului asupra proceselor sexuale trebuie prilnceputd, dupi pfu:erea noastr6, o dati cu deqteptarea rnelor curiozitdli. 'Totttgi, pdrinfii'i trebtLi'e sd tie, in aceastd
241
r8

priui4ffr, congtienli de suaaitatea $i inocenga funci,ard" a. copilului, trdtncl tntr-o atmnsfer(t ideald", de ,rnagie Si basrn, Introducereo copilului 'tn uiala setualit trebuie sd fie sdutrgitd, tn mod treptat 6i dupd grad"ul acestuia de tnfelegere. ln nici un caz nu se va recurge la explica{iile. convenlionale, ci se vor da rdspunsuri simple, pregdtindu-se treptat inteligenla copilului pentru inleiegerea faptelor gi evitindu-se revelafiile brutale. Copilul trdieqte intle 3 qi 7-B ani intr-un univers magic, el este accesibil feeriei qi frumusefilor. In acest regim sufletesc, fapteie iegate de procesul generaliei, pot fi incadrate, respectinclu-se adevdrul, lntr-rm context de poezie. Mdrturisesc c5, in timpul leetu:'ilor mele precoce, de la Ease ani, nu arn Iost contrariat de expresia concretd: ,,4 purcede grea", sau de pildi, de faptul cd Fdt-Frumos, din cea mai frufdrd, de moarte, a lnceput sd pllngl inainte de a se na;te gi cd nu a incetat de a mai plinge decit in urma unei fSgdduieli a lmpdratului, tatdl sdu. Inlelegerea copilului trebuie pregdtitd trreptat pentru a afla adevdrul intreg, evitindu-se in acelagi timp vulgaritatea gi asocierea inmoasd poveste romirneascS, Ti,nerefe fdrd. bdtrinef,e gi uinfd.

evitabild a domeniulul sexual cu impuritd$le pornografice" colportate de tovardqii de joc. Cred cd explicafiile laborioase, sdvlrqite solemn la o anumit6 vlrstS, in cursul unor qedinte, de cStre mamd, dupd propunerea pedagogedui W. Fr. Foerster, sint neadaptate, qi de gust indoieinic. (De exernplu, lectia mamei, fdcutd' bdiatuiui, care ineepe cu preeaulii solemne de vorbire :;

eproape un om in toatd firea- Iatd de ce mi-am prcpus astdzi sd*!i volbesc despre ceva foarte gfav qi de mare fnsemndtatea... etc. etc.) Socotim ci lucrurile trebuie sd se petreacd mult rnal
n4,

,,Dragul meu Walter

ai devenit acum bdiat serios,

simplu qi mai firese, cu rdspunstrri date in treacdt la intrebdriie copiiului. Inslructia se va completa ln gcoalS, prin lecturi de texte gi imagini de manual. Se va inldtura in acest mod, ignoqi o datd cu ei, unii ranta de care dau dovadd tinerii rn,ama pe copil, din pdin$i. In adevdr:, cum va instrui eind ea insdqi este negtiutoare, sau Stiutoare a unor lucruri prinse in treac5t, dupl ureche ? In muite !Iri, in cercuri largi, specialigtii lanseazd a"'ertizSri ln legdturd cu starea de ignoranf.S a tineretului asupra faptelor sexuale. Vom cita ca exemplu un text din publicalia francez6 pariziani Bulletin m,unicipal otJici-el, apirut la 2 decembrie 1970, care constati : ,ignoran{n tineretului in aceastd priuinld, este agroape generald gi faptul corxti,tuie o cauzdi,nsemnatd a difuziunii mnlodi.ilarc(. In lara noastrS, problemele sexualitSlii .5i aie ac{ivitdtii anti-vener"iene, alcdtuiexc obiectul unor preocupiri constante a numeroqi specialiEti, organiza{i intr-o vastd relea sanitarS, dependentd de Ministerul Sdndtdlii qi Prevederilor sociale. Organul tehnic central a1 acestei acfiuni este reprezentat de Centrul Dermato-venerologic, cu sediul ln Bucuregti, avlnd, in fiecare judet un deparbament sanitar, de care depind numeroase uniti{i dermato-venerologice secunclare. Revine acstei vaste organizatii luarea de m5suri antiepidemice, de or'din profilactie, terapeutie gi de educafie sanitar6 a populafiei. Organizarea medico-sanitard comporti deopotrivd servicii de Obstetricd gi Pediatrie, in cadrul cdrora func$ioneazd qi o $coali a l\{amei.. In acest rnod, via{a familiald qi individtlald a t6rii este ocrotiti sub incidenle multiPle. Mijloacele de educafie sanitarir slnt numqi:oase : s-au editat numeroase broquri de popularizare, foi piiante, afiqe, desene explicative in culori, difuzate prin dispenEare ; s*au organizat cicluri de conferin{e, ln diferite uni243

!6*

venericc.

tdli de produclie Ei mai ales in qcoli; Institutul de igieni a realizat la sfirEitul anului IgT2 un film de conceplie original.S, in care se infdliEeazi intuitiv primejdia bolilor
INDICATU BISLIOGRATICE
SUTVXAR"E

Addugirn cd aceastd vastd activitate antiveneriani, presupunind gratuitatea totald Ei obligativitatea tratarnentului, cste o cleafie a structurii statului socialist. Irlotirn in acelagi timp, cd fafd de cregterea numdrului cle cazuri de boli venerice in toate lirile, Colegiul h{inisterului Sdndt5lii gi Prevederilor sociale, intr-o gedinld de lucru din luna decembrie 1970 a luat mdsu::i supiimentare, expuse in Iucrarea cioctorilor P. Penciu gi V. par.lid, Ind.rumdtor metodic priuind eauca{ia seruald. Buc. 1gZ1 : ,,printre aceste rn6suri fugureazl intirirea bazei organizatorice a acfiunii antiveneriene, imbunltitirea muncii antiepidemice la apa_ rifia fiecdrLri caz nou de imbolndvire, supravegherea epidemiologicS at.enti a grupelor de populalie mai expuse imbolndvirii Ei a persoanelor care constituie surse potenliale polil'alente de imbolndvirc, imbunltdlirea sistemului informallonal Ei intensificarea educaliei sanitare antivenerian6 (oXt. cit, p. 75-76).
*t*

TN LIMBA ITOMANA:

M. MAICANESCU, V. SAHLEANU, B. IONESCU V. SAIILEANU, MADELEINE MAICANESCU GEORGESCU

Probleme de serologie mnsculinrt, Bueu-

reqti,

1958.

Introducere ln serologia masatlind,

Bucuregti, 1966 (Bibliografic).

V. SAHLEANU, I. MACOVEI
P. PENCIU,

Vita

sexualis, Ed. Enciclcpedicd, l9?2.

Educalia sexuald, Buc.uregti, l9?0.

V. PAVLID

Expresie a viegii, dragostea chez5guiegte aparifia fie_ cirui ortl i. lume, sucrcesia genera$iilor .si dezvoltarea cul_ turii ; dragostea implicd respectul propriului corp, prin erritarea devierilor sexuale, cle orice fel ; consfinfeq,te cis6toria, promoveazd .r,-iafa copilului qi condamnl avortul. Infegratd legilor eterne ale Naturii, dragostea asigurd, prin r,espectul maternitilii gi educafia copilului, cregteres po_ tenlialului vital al cornunitdfii na{ionale gi universale, prilejuiegte, in acelagi timp, dezvoltarea plenard a vielii individuale qi colective, trditd in sindtate corporali coEi rectitudine eticd.
244

DAN ABULIUS,

eartea tinerilor cd"sdtorili, Bucuregti, 1971. AL. GHEORGHIU ADRIAN DECULESCU - Dragostea, Bucureqti, lg7l. T ine r et, se ttalltat e, e ducatie, Bucure5ti, H. GRESSOL
1971.

DT. RADU DIMIT?IU

DT. RADU DIMITRIU

De

r>orbd,

cu tinerii, Ed. Albatros,

l9?2.

De aorbd. ca pd.nntii, Ed. Medical6.

R" NEUBERT

Probleme de educalia serelor, Ed- Albatros,

1962.

A. BEBnr'
P. PENCIU gi
I./. Pr\VLID

Femeia gi sociolisrnul, Bucureqi,i. lgtil. Indrum.dtor metotlic prioind. ed.ucagia serttald,, Bucurcgti, lg7l (Bibliografie).

l)ecrlul nr.

141/51 Pentru pteoen#ss

gi conbaterea boli,tor oefierice

245

IN ALTE LIMBI: W. BOLSCHE ANNIE FRANCEHARRAR HIRSCSFELD.GOETZ

SUI\IAR
Leipzig,

Liebesleben i.n der Natur, - 1903, (3 vol.) (nurneroase

editii).

- 1'ier und

Liebe, Berlin,

1326.

der - Sennlgeschichte lin, 1929.

Menschheit, Fie*
ADJAA'IA (.r.lizL,M

PAUL EI,]GLISCH PAUL EI\JGLI-qCH

- Sittengeschichte Europas, Wien, l93l. de l'rotisme en Europe, patis, - Ilistoire 1933 (Adaptare francezi
a lucrdrii pre1981.

6,

.,

C,

cedente).

KRAF'T-EBING MAGNUS
HIFTSCHFELD

Kunde, Sbuttgart, - Geschlechts (5 vol).

Psghopatlfia serualis, tr. fr. paris,

t926,

Capitolul I opos'IN tsToRtA LUS{II gI CULTURIT . o Capitolul II DRAGOST'EA CltiNLiiNA gI FORri{ltLE rrRU_
1\,lOSULUI

11

g9

AUGUSTE FORAL

TH

H. VAN Dtr

VELDE

- La question sezuelle, paris, 1g1g. Die Vollkommene Ehe, - Die Abneigung !n. der Ehe Die tr'ruclttbarteit d.er Ehe, Leipzig,,
1925, q.u.

Capitolul
Clapiiolr-rl

ihtpi-INtREA DnACOS,TtrI UTVIANE.

iII
IV

c,

64 85

IITERNULtrEI,.IIIIIN . .

. o , o , {

Capitolul V

M. HIRSCHFELD
Si col.

Serual-Kctastroplren, Leipzig,

ANDREIAo.$aoooL
1926.

lls
. E O A 6 O
9

M. IIODEN
I.IAVELOCK EI-LIS

OTTO WEININGBR

- Serualeben und Sexualberatung, I9ZB. - Mann und Weib, W-iirzburg, 1909. Geschlecht und Charakter, Wien riL - Leipzig 1303, (numeroase
editii).

Capitolul VI IUIJIREAINDURATA Capitolul VII Capitolul VIII

TU
R

138

iNII'I]GRANEA FONMF]LOR DRACOSTEI IN SFtrRA VALoTtILoR SPiIIITUALE .

I]U ITARILE COMPORTAI\IENTULUI

. .

159

L. \ION WIESE
OTTO RANK FR. DE MIOMANDRE FN. W. NOERSTER FR. W. FOER.STER
S. PLACZEK

- Strindberg, M0nchen, l9?0. - Die Don Juan-Gestalt, Letpzig, 1g24, La ttie amoureuse de Vl.nuq paris, - 1929. - Jugendlehre, Berlinn 191g. - Lebensfilhrung, Berlin. - Erotik und Scho|Jen, Berlln,

SBXUAL

. r .
O

t72
zCA

Capitolul IX SUFERINTEVENBRIBNE . . . O . Capitolul X EDUCATIA SEXUALA IN PROCESUL DE EDI. rlcARE A PERSONALTTATTI

INDICATII BIBLIOGRAFTCE

2r7
245

l9B{.

SUMARE C .